ROMÂNIA LITERARA.
I.g2.
8. lansapie, 1855.
rom i.im din Docpo^a.
întp’o Kx.ixtopie de tpeî jisni iui pîBnvBtate, în DoBpoijia, stsdiBJ mes sneiiaj n’as jjintit .ia ajlx MeBa de nxt ja intepesBJ Tspniel, în ap-monie kb aMej Pomxnijop, în lot ieea Me noate snopi npods'iepea aBBjjiei. Metilopiî Jspnajis.isî de Konstantinonoji KsnosK» pesBJrtalBJJ nene-paj McpMetxpiJop meje. Pomxniî Meî maî niBJijî însx, soKOtesK kx ns mi, Bop jjind de pxs dani jie boîb snsne mi jop în deoseEî des-npe we.ie Me am desKonepit asanpa Pomxni-jop din DoEpoyîa.
Docpoijiia este o jjeapx ne se întinde, întpe Dsnxpea mi întpe Mapea-Nearpx, întp’o JBn-Uinie de 100 de oape, KSnpinzxnd npesle 1000 de jere natpate, mi aBxnd, de ^a Dsnxpe ja Mape distanjjeje spmxtoape: nea maî mape de 40 de oape, Mea maî mint de 9, Mea mal minx însx mai njinx de Biilop de 11, Mea mal jBKpatiBx de 22 de oape. AMeastx din Bpmx ape în EajMiK noptSJ di menit de na-tBpx a 4>i Mej maî EBn mi maî sirsp dintpe a je Mxpeî-Nerpe. Ns este jjeapx ne jsme Kape, întp'ama înrBsti, întindepe de nxmînt, se Ksnpindx maî msjte monsmente antiMe na DoBpoyîa: jBKps Me apatx mai Bine de Kxt
^ PERIODICE )
Nsn^A)*iAni^
opî-Me ami ziMe eS, EBne semne assnpa Biilo-pimeî aMestci jjepî, Kxnd ea Ba emi din stapea de sxjExtXMie mi de înjjejenipe în Kapo «e a4Mx astăzi. Din distanjjx în distangx, «oapte anpoane sna de ajta, ne moBi.ie mi ne dea-jspî, se Bxdii psini.ie Meti.jjKi.iop pomane atxt ne jjepmBpije mxpeî Kxt mi ne ina.iBJ Dsnxpeî. Asemene în mizjOKBj yepeî se Bxds, din za-pe în zape, deoseBÎ de psineje de Met'tjjî, atxt de ms.ite moBi.ie natapaje mi apti<t>iMiaje în-Kxt de je-am npiiBi kr mopminte de omtî, din nape msjte mi sînt, am nstd întp’adeBxp zioe kx „PomxnBj în DoBpopîa najiKX npelblindene ne psinije mxpipeî stpxEBnijop seî!“
IlentpB sn apxeo.ior pomxn, Dospopia an-tinx (nsmiti mi SKilia-MiKx), este o minx nosx mi înaBBjjilx. MetxjjBue pomane dxpxmale de toate ninleje Me as KXJKat ne nxmîntBj DoEpoijei, sînt semne înBedepate de temepi.ie Me aBeas Pomaniî de a Bedd nxBXJind ne a-hojd assnpa jop, na npin o noaptx «tipeasKX, toate neamspue Bapsape din Espona mi Asia. Kxi.ie de ja Mape ja Dsnxpe sînt 4>xK8te de Pomxnî, slpxnenojjiî Pomani.iop. Ama, întpe aj-teje, este 8n dpsm amlepnBt kb neatpx Kape inepţie napaje.1 kb manijB.i Kxpsia Tapnii, îm-npesnx kb Me.ie^ajite nonoape, îî zîkb manii bj .181 Tpaîan; a^t dpsm mepije de Ja
Si.iistpa ja UsjMiK. Manrajia, Kisslenijea, Bana,
2

PERIODICE
14
P O M T> N11 DIN DOBPOI,nA.
SâKiea, Irnijja, XîpsoBa iu.h.j... sînt alxtea înseninate nsnulspl snde Kx.ixlops.i pomxn a-<mx semne înaedepate de o Beuie KOJOnisxtspx pomanx. Ko.ioane.ie de mnpmspx uii de rpa-nit, Kanite.ispi.ie de stus.i «ie.i mai Kspat, op-namenteje isKssite ne zukh în psine sînt o doBadx îiiKpedinjjxtoape kx Pomaniî aS oasnat JOKspue aneste ne i;xnd apte.ie .ia dxmuii a-pîsnsesepx .ia nej mai’na.il rpad de în<j>.iopipe. Ja Kîsstenţrea Bezi ido.ii sKOEiul ks o isnssin-Si'b, not zine, ne imitata xnnx. Tot auo.iea, în zidi», ain rxsit o neatpx ks dose nane te de bos, îiiKSiHMspale ks ripjandx mi desuxpijite ks steje, neatpx «ie senmxnx ks opnamenle.ie lîasei msniiioa.îe din Tspin; sn aresmxtnpîs mape de mapmspx, SHSjntat înlosmai Ka r>e-nistepsj din llisa ; zidis.i de ja Maimuia, Ka-pe.ie «opmeazx nopls.1 psinat, seamxnx ks awej de ja Minita-Besla; temrus.i Dianel .ia Am-nepea desrponat de Kx.isrxpil pomxni Kapii uiî-as 4>XKst aso.iea o monastipe; temius-i de aa Nissaipea, netnle zisx a .isi Tpaian, npe-4>i.K8t în sisepitci; staBi.ia de neatpx ne dps-msj Si.iistpei, mi o msjuime de a.ite asemene jisb-pspl pxmase din Bei;îea stpx.isnipe a Dospo-pei, sînt o Bie doB3dx de înpispipea noiioape-.iop anssene assnpa aiestel ijepl de mappineîn-tpe Espona mi Asia.
Tpenxnd însx pxnide de ia tininspue Beh'i .îa stapea de <i>aux Dospopia în<i>xuomeazx, în Bpiinipea îmnonopinieî eî, nea mai Kspioasx a-dsnxtspx de neamspî deosebite, dinlpe nape Pomxn ii, nsinepapT înlp’o ssmx ks Tspuii, +irs-peazx mai msjt de yîsmxtule. A.ixtspea ks 15 mii mi mai Bine de <i>anii.iiî de toate He.ie.ia.ite neamspî .ia o iajta, Pomxniî de'inupesiix ks Tsp-nii se soKotesKS nesle 15 inii mi maî Bine de *a-mi.iil. Neamspi.ie aneste, Benite din toate iixpui-•ie în DoBpopîa, aî rxsit aKO.ie sn nxmîril Bsn mi coapte poditop snde mi-as întemeiet o nosx natpie. De mi ns este mai poditoape deia.tMo.i-
doBa însx, în npiisipea îndemxnxpijop nerons-.isi, Dospopia este ks ms.it maî -MBopita de Kxt dînsa: de o naple Dsnxpea mi de aita Ma-pea-Nenrpx «popmxnd nentps o peapx ama de miKX o mape întindepe de uepmspî.
De .ia mape .ia Dsnxpe mi npe ma.isa ei nxnx .ia Siiistpa, nsiiblsj snde uram onpit ks Kx.ixtopia mea, se aiux indntc-zeHî mi sns.i de sale pomxnemli. Pomxniî sînt amezayî .ia noa-.ie.ie uodpi.iop mi ne ma.is.i anejop, kxhî jop .ie iuane smr.pa de Kodps Bepde mi pesoapea de anx .limnede ;i .ia a.it .iok »x ns’i Kasjjî kx ns'î rxsemtî.
Statistisa apxtxloape de nsmxps.i ss<i>Jete.iop mi de aBepea nejop Ipeî mii mdse sste ninHi-zeni mi mese de *ami.iiî de Pomxni este spmx-toapea: -1603 EapBapî; 4728 4>emeî; 0789 bx-lejji; 8367 <i>ete; 1800 jsni «teniopi; 1744 *ete mapî. Anestia as o aBepe în Bite, în mîepe mi în
o.iois, ne se noale estima .ia 15 inumane 410 miî mi 5 sste de .iei. Metind întp’aneste Hi*pe dsnpe nsm ne-as îiiBxijat Nano.ieon >ie.i mape, a4>.ixm o doBadx Bie kx în îmBe.uiisrnpe se în-msjjicsKS oamenii: â cot6 d’un pai» nait un homme, as zis ks msjt adenxp Bulion.*
înms.ijjipea Pomxni.iop în Dospopia, o Bedepl, e«te Kxtpx aBepea jop înlp’sn panopl ns ms.it mai mape de Kxt nentps ne.ie mai ms.ite iOKSpi: în adeBxp, Poinxns.i în DoBpopîa este intp’o nposnepitate de Kape ninî sn pepan de ne 4.aya nxniînts.isi ns se BSKspx. lli4>pe.ie statistice ne sînt o doBadx matepia.ix kx stapea jiepans.isî pomxn în DoBpopia, în ajxtspape Klap ks anea a Poinxni.iop din fjeapa PomxneasKX, se noale sokoM Ka ayisnsx ne.i maî’najt rpad de în-<t>.iopipe. llpiiiiind .ia Poinxnil din ne.ie 71 de sate aje Dospopel ÎI a4>.ixm kx ei sînt, Ka ni-inte Benitinl, Beiiiuî aKO.iea din toate uepi.ie .io-, Ksite de Pomxni mi ajiKxtsind mai i” 4>iem-Kape
* „A.iitspea k» o mno Kpomtc »n om. “
POMT.NII DIN D O E P 01,11 A.
15
sat na o Danie în miniatspi. Tpeuse însi si «anem aine o deoseuipe însemnaţi întpe înmo-nopimea pornim slatopniK amezati în ijeapi mi înlpe anea nislopeasm Kape Bine aKOie, nen-tpK nimsnats.i tspmeiop sn.ie, din înrsstimiie msnjjiiop Apdea.is.iKi. Ama, in sate.ie ponnni-.aop doBpoyenî, nsim o îmnonopime pornim adsnali din Basapania, din Mo.idona, din Esko-Bină, din Banat, tui ma! a.ies din F|eapa Pomi-neaRKi. yfsups de mipape! Ksm anesti pommî stpimstajjl din KSÎBspiie .iop ne.ie mai înteineîd-tc as ayisns aine, în sKspt timn, .ia ama esm stape în nit, ks toate nssliepi.re sprnate întp’a-titea pmdspî în nspss.i neiop 50 de ani tpeKSjjf, ei tolsml as hpesKSt ne înnetal mi as adaos <te-pinipea .iop matepiaii!
Pominsji din Dospopîa este «epinit ssb Tspni mi jiine ks diurnii. Ei ape, Ka jjepan, nsmaî npe îmnipats.i deassnpa i«î Kape.ie este totdeodati mi nponpietap mi stată; îmnip?ts.isi, Ka npo-npielap , îi di nsmaî dejma din >ieea ne <i>ane mi Kind se <i>ane. Tot ne’î iinsemle pommsjsi în DoBpoyia este nxnea ssn-.ieteasKi. Tpiind oms.i în Bine mi îndestsjat 4>iind în neBoi.ie ne-ie tpsuemti, Bine anoî .ia aneea de se simte ni-tpsns mi de neje.ia^te neBoi mal ssB.iime npe Kape asemene ei Kati a mi ie îndests.ia; ama npelslindene Pominii în DoEpoyia simtă neBoia de dasKa.tî nenlps a da înBiuitspi <t>iijop .top. în Kitena «ale am mi nsit dasKa.ii ne Kape’-î )jins ei ks Ke.itsea.ia .iop. Este KSlape sat Kape as înnuatiui ns s'as Jisat mnin’as-tspat din Uea-pa PornineasKi sn Biet dasKa.i ne Knpe’.i ijins pominii în sins.i iop mai Bine de Ksin n’ap «ti în sinsi jsi ABpaam.
Pominii aKo.iea pomaniseazi npe toate no-noapeje îmnpesui iOKsitoape ks diniuii. Toate îeamspue n^ejiajte BopBesKs iimEa pominsisi; ks Tspniî m. s Tatapiî es m’am înueies în Bop-bi pommemte; în BisepiKi, mi Kiap ne snde sînt Es.irapî, nonii tot în ponunemle Kinti mi ne-
G.lioj
tesh’s. Ah’sm de ia sate pomanisapea aă slpi-Bitst uii npin liprspl: ama în netatea «Siiislpa Pominii napii sînt mai nsjjini ia nsnnp as «i-Kst mi npe Bs.irap mi npe Tpes a asKSila în pommemte psnnisnea zişi de nom rpen; în SKoa.ia opauisisi, zidiţi mi yiiisti kk Keatseaja ne.iopa.iaite nenmspi, dasnaisi nopeje este Es.i-rap, îmiaiji ne linepi în .îiniBa pomineasKi Ka sna ne este înjieieasi de tojjT.
Ane«te mi a.ile asemene «ante sînt o Bie dS-Badi desnpe desBiiipea ia Kape noate si ayîsn-ri pornmsi nostps Kind se a«.n în îmnpeyis-pipi npiinnioase, Kind este în stnpe de a jsnpa din toati inima nentps sine mi ui sei.
lIe ap iinsi oape pominsisi din DoBpoijîa , sas mai sine zinind, Ksm ap întpene e.i ne po-mins.t din npinninate Kind de anojea ap nst6 Ipaye aneea ne’i iinseuite asoio, adini: KSilspa ss<i>,ieleasKi mi desBOitnpea nauiona.il!
NeBoi.ie Pominsjsî din Doupoqia în npiiBipea inopaji 4>iind dap, nini ia oape-nape rpad, tot anejemî ks a tstspop ne.iop tpiitopî în neie-ia.ite npoBinjijil pomine, onpe ns tpeBSîe si Kistim a ie îndestsia deonotpiBi, Ka npin în-destsiapea aneasta si asirspim Kit mai Bine Biitopîsj nostps najiionai?
Ja asemene demlenlape mopaii mi nauiona.n nis.it ap«i de «o.ios Ki.isripii adsnaui în neie dose nimistipi pommemti din DoEpoyia, Tap mai a.ies neî din mmistipea de ia Ko ko ui, Kapii în Ksps ns-mai de zene ani as ayîsns npin sinrspe stpidsinui-ie iop de a da Kiprasipeî 7000 de iei ne an, ne pcnpesenteazi o esnioatepe arpiKOii mai Bine de
100,000	de iei. Ja ne rpad de Bsni slape n’ap ayisnijie totimea pommiiop din DoEpoyia Kind sn amezimînt stalopniK ie-ap îiiKezimsi desBi-iipea iop mai denapte în npiiBipea pe.iiyioasi mi naiiiona.il îmnpesni mi nedesnipuiti ?
I. IoncsKS.
16
KT>,1T>T0PII.
K'fc UTOPII.*
DE AA EAlONA AA MAPSM1A.
—	Minsnat înienat de KBJBtopie! ni»iî Kajd, niil *pir, niii ko.ib, niil mod... K»m e maî Bine.
—	Ka adeBBpat; iui ne jBnrB aieste aBan-tajspi adaoye kb tpeiem npin «na din le.ie mal ♦psmoase nipijl a <&panjjiel, sbb »n lep .iim-nide mi a.iBastps Kape se întinde deassnpa noastpB na o EOJtB de smapand.
—	Euili noet domnB.i mo» ?
—	KBte-odatB, KBnd Bpe» st Bit jsmea; dap d-ta?
—	Uli es Kint din Bpeme în Bpeme, însB n» din jipB ii din tpimEijjB.
—	ll.n>Ksl instpsment!
—	Ijjl njaie?
—	<I>oapte msjt.. de denapte, naje de mente nomtl.
—	Te Kped; iutii nfcntpa ie am tnBBuat a sena din tpimBijjB?
—	IlentpB Ka sb ajsnţil s n j i n 8 j , noate? **
—	Aî rxiit. (Sînt ansm doi ani de KBnd mi anBKase aieastB EoajB rpozarn Kape adsie ne om îniet îmet ja desnepape mi îj 4>aie sb dopeasKB a SKBiia de BÎeajjB npin op I ieKin.. Snjinsj îmi aEBtsse SB-t>jet8j, îmi întanesase mintea, îmi adBsese desrast de toate nx&ldpiie jBineî, mi întp’an ksbM mt îmninsese Kîap ne mapyinea mopmintBJBl... kbi! xotBpisem a mi îmnsmKa.
—	Mi K8m u’al sh-iniBat xotBpipea ?
—	In minatBJ în Kape epa sb hib tpimit
* Bezî Jtâ 1*
** Siuins.i, coaja spits.isl de Kape Enriezil nitimesKS ms.it in iieapa zop.
ne leea .isme.., KBnd epa st tpar kbkoujbj nis-Iojb.ibî Indpentat snpe 4>p8ntea mea, am aszit deodatB o tpimEijjB saiiBiid o bbk&Ib jajniKB din onepa jBiia a jbî Donizeti.. dap întp’sn Kin ast<t*e.i de ilsdat, înKBt m’aă 8m<i>Jnt piss.i Ka ne Bn neEan mi mi-as penopit sn-iinaj.
—	LUi dpent peKBnomtinjiB nentps aiestins-tpBment Kape ui-aă SKBnat Bieaija al xotipit si te 4>ail tpomnetam ?
—	Dap; mi de atsnie îmBBK tpiniEijja mi psn speKue Hejop ie nw, asKBJtB de KBte opî Bine de mt leapKB spitaj.
—	Kped kb ns’I aBea neBOle sb *ail ms-zîkb KBt Bom <ti îmnpesnB.
EnrjezB.i îniens a pi de mi îmi *BrBd8i kb m’a SKBti de aiea njBiepe tn toatB Bpemea KBt Bom KBJBtopi aniBndoi; ea Îj înapedinuBlB a-semino din napte-ml kb nB’I boIb leti niiî o noezie, mi asUeJ ne *BK8pBin iei mal Bani npietini din jbiuc. DsnB îiiKieepea aiestBi tpaK-tat înlpe noi, anpinsepBm doBB uirape pamene de XaBana Kape.ie ne *BK8pB sb rîndim 4>i-pemte ja iIbbbkbj tapiesK mi npin spinapo ja Boîajapije în Opient.
—	$ost-aI în Asia? mi întpeEB EnrjezBi.
—	Am 4>ost kb bu Komnatpiot aa d-taje, sip Dinson.
—	Dinson?. doKtopBJ Dih-son?
—	Dap; sn tînBp coapte n.iBKBt, adeBBpat ijienUman, na.it, naptBnd oiii-iapi..
—	OKijapI de asp?
—	IntOKinaî; îj KBnomtl ?
—	Kbiiosk o nepsoanB aseinine npeKsm ziii.. dap se nBmeuite KoB.ieI.. Ns'I ej.
—	Aiest Dinson epa mape amatop de Ka*d tapieasKB mi KBnomlea toate Ka*eneji.ie ieie mal Bestite de ne Bos<t>op, atBt din naptea EBpo-nel KBt mi de ne ma.iapije Asiei, însB îmi mBptspisîa kb nime în jsme 118 mliea sb «mkb aa<i>e mal BBnB deKBt depBimBJ ABdajax-Os-man ne Kape îj întBjniso eA de msjt în dps-
K T> 4 X T O PIL
17
m«J se dsse ja Epssa. Dinson *ErEd8ise dep-Biinsjsi se’I tpimitE o nipene de metanii de Ka.ieniEeK snpe msjuEmipe nentps minsnats.i <t>e.ieyean de na<i>d se rsstase ,ia e.i, dap n8 rEsise eiike nisi 8n npijej Ka se’mi îmn.iineasKE «t'tradsinua. A*.iEnd în s4>Epmit ke epa st> mi nopnesK de ^a Konslantinouo.ii Ka se mepr Jia Bpssa, îmi inspediiiUE iiEpcuea de metanii uii niE psrE Ka se o das din naptei .ist AEda.iax-Osman daKE j’auil inlE.mi K8maa în KE.iEtopia mea.
—	LUi .i’ai rEsit?
—	A’am rEsit.
—	Ksm, 8nde mi KEnd?
—	Aa ansji 1845, întpe Tem-iiH uii întpe Epssa, în Asia. Iljenasem din Konslantinono.ii ne 8ii Banop tspsesK ks riud de a mepye se Bizitez Bpssa, BeKla uauita.iE a tmoepisAsi Otoman, BestitE npin nsmEps.i minapeji.iop se se îna.ius din sins.1 el Ka JEnsue snei apmil de spieuii, npeKsm mi npin *psmoase.<ie matepiî de aiEtasE .isspate în «MEpiseje sa.ie. DesBEp-KEnd ja TemjiK, sat mia de ne maiSJ asialia a mEpiî de Mapmapa, toBapEiuil mei mi es ne ssipEm ne Kaî mi .iSEpEin dpsmsj Epssei.
„IÎEpapea se dsse Ja asest opaui, EEtstE do Koniteje Kaijop mi a KEmi.ie.iop, (pese nesle KEmnil mi no.mise anonepite ks o eapEE sei-satiKE mi mipositoape; mi nE.iEtops.i este esnss în Bpeme de mese seasspi .ia paze.ie ap-zetoape a snsi soape de 4>ok se Li Koase Ka ne sn os in nie.iea jisT.
„d>eui.ae noastpe se pomisepE Ka nijue podii Koante, mi ni se nEpea ke aBeam <tie-Kape KEte sn Eoy do easKE în rEt. Setea ne m»nsîa *EpE mijE mi ne si-iia se pEKnim tspseme: aman ! KEnd din noposipe sosipEm a& mij-jok de Kaje, ne majs.i snsi miw nspE. Keuî-Ba na^tini mapi mi «tpsnzomi în*opma sn Bep-de oazis Kîap ^EnrE KEpape mi imnpEUţiea o sraspE dpErEjauiE îmnpevispsj jop.
„jjluî noul însinsi ESKspia noastpEl
„Ne KOBopiin îndalE de ne Knl mi dEm nE-b3je ja isBop.., dap nEn’a ns ansaa a Bea, sn EBtpitin se sta KsjKal sse KonasI ajeaprE snpe noi mi ne onpejue de a <i>ase o asemene nessnie kesî, osteniul iui în<i>epBintaui nsm ne rEsiam de ne dpsm, ne-am >i>i îiiBOjnEBit ne jiok de înri— Uîam KEt de nsuinE anE pese. E.i ne s4>Etseuje se ne odixnim mal Enteis Bp’o sinsi minste jia smspE mi ne no+teuje ne nime porojinî Kspate Kape îi s^isjia jsî de nat.
„BsnEtatea intinEpitE ne «aua asestsl om ne îndeamnE a npiimi no«lipea jsi, mi dap <t>EpE întEpziepe ne mi .îsupiin sse na.itin! amentEnd ks nepEBdape înBoipea jsî nentps Ka se soap-Eem dintp’o dsuiKE nEpis.i întper. 4>ie-Kape soKsndE nEpea sn an, *ie-Kapo ininslE sn BeaK! în s<i>Epmit sinsi minste se îînmiinesits!. SE.itEm în nisoape ks osii uintiui snpe isBop, dap eatE ke EEtpînsx depBim ni se in+EuimeozE ks o Kstiede paxatiOKSm mi ks o taB.ia de naxape ks anE.
„EBajax! Irnnjox! Mamajax! întp’o K.iina— je Kstia mi naxape.ie SiY»nt demepte, setea noa-stpE stinsE mi msjuemipea noaclpE ks atEt mai mape ke EEtpînsj ne adsse indatE ne o aitE taE.ia mai miKE KEleBa Ee.iepene de Ka-4>e.. dap se Ka<i>e! o ininsne de Ka+e, n.iE-KStE, napi-smatE, BpedniKE de sn ssjtan! <i*ie-Kape niKEtspE Ksnpindea o KomoapE de msj-Uemipi neKsnosKSte: Kpedeam ke soapsiam pais.i .isl Moxamed touit în «tejijieanspi.
„Nsmai sn sinrsp om ne .iBme epa în stape se <i>aKE asemene Ka<t>e! mi asej om ipessia se «tie Anda.iax-Osman de Kape îmi Bopsise Dinson .ia Konstantinonoji. AdpesEiidsniE deşi Jia depBiuis.i EEtpîn Li intpeEEis :
—	Ns euii d-ta Asdajax-Osman ?
—	B e n i m ; p nsnsnse depBimsj.
—	KsnoQjI ne Dinson-Bei ?
—	EBet.
—	DaKE ejui Anda^ax-Osman mi Ksnomi ne DiKson-Bei, eatE o iiEpene de metanii de
18
KTwlVTOPII.
KajeniEeK qe m’aS înscpqinat npielinH.i nus-Ips na sb ui je ad»K ha bii sBBenip nentps minsnala Ka*e qe as BB8t .ia d-ta.„ — Ziin>nd aceste anT dat metaniije Bi.tpff.ii8.J8i Afidajax-Osman; iap e.i îuii dismiepdc şapca kb o adff.n-kb siniipe, mi îmi <m>k8 Ipei tcmenaje în Bpe-me qe îiiKBjeKam nentps ha sc’ml spmez dps-msj ja Epssa. “
Enr.iezs.! ines mc asK8.ila kb mape .isape-aminte mi deodalc, .loBind stpamnih kb nsin-nsj în tpcsspc, 4>i)K8 yispcmînt na sb meaprc .ia an8.i Biitop în Asia mi sb se onpeasKB .ia ţjîBmctate Ka.ie a Epssei nentps Ka st rBsteha-♦eaoa Beslits.isi Asdajax-Osman. Nb yiis de mai tp'bejue bhkb aqe.i nBSlniK kbbîos Kape de mai ms.ijjl ani aKBm Biejjsia sinr«p ne majsj î>n8î nîpcs neKsnosKBt din Asia, mi Kape a-Bea de mB.iiiBinipe a da tBtspop KB.ictopuop paxatjoKBm, ani npoasniti mi Ka*e rpatis... dap »ie mi» de sirsp este kb, dam e.î ns s’aB dss i.iikb se’mî npiimeasKC pesn.iala KBBenilB în pats.i ,isi Moxamed, nerpemit ape sb 4>aKC KBnouiinijB kb Enr.iezB.i mes, .ia aii8J Biitop.
y]\n Bpeme qe istopiam aqeaslc anebdotc, soapeje se KOBopIa supe anss înlp’Bn o>iean de ♦.îampi^ mi pazele jsi stpeBBtia Ka nijye SByejjî de asp nintpe <t>psnze.ie Konawi.iop. Mânuit IIipeneî se înBB.ila tpentat kb o mantie pomietiKB, iap Bîpi*8pi.ie ,iop ahonepile de omBt ncpea înKBnsnate kx diademspî stpe-ff8>iiloape. 8niBpe.ie se jienta kb .lamina mi se pcdiua ne noa.ie.ie dea.i8pi.iop; qepîB.i .îim-nede mi tpansnapent se întindea deassnpa noas-tpB Ka 8n bb.i SBnjiipe mi n^BBslpis npin Kape sb zcpia, na npin Bis, .isqipea apyintie a kb-teBa ste.ie. 8n sinrsp nop qe aBea «topina Btisi BB.itsp spiem se îndpenta snpe KBjmea niBiiiii.iop mi nBpea kb SBBpa KBfpc kbîbbj ses asnsns în na.iteje stinqi a IlipeneLiop. Epa aKBin qeasB.i tainiK KBnd toalB nalspa se npe-rxteme nentpB odixna nonjiii; qeass.1 în Kape
S8i>.ietsj se nctpsnde o de dxjqe me.ianxo.iie mi se îna.iuB ne n^aispi.ie qepemî de mepye sb se înhine .«i DBmnezes.
Enr.iezs.i meis SKoase dintp'en BBZsnap 8n *es pom îmnesipiuat kb ^e^tspite KBSBtxpi mi, aKOuepindsmi KanBff, se în+Biidc în ko.ij]k.i Băjeniţii 8nde înqens KspBnd a xopBi. Es îiisb, Kape kb rpes not sb adopm .ia dpsm, kbzb'ik ne r.Y.nd8pt mi în d8.iqe.ie .icurcn a ma.inosteî niB peneziis nBiiB .ia MojdoBa.
îmi peBBZsis jjeapa, *amuia, npietiniî kb o dsioasB Bbtae de inimB mi, ssn8s <t>apmeKX.i8i aqejet dsjqi peBepit, niB simijiiB pBtBqind în .«mea dpbrBJaiub a SBBenipc.iop... KBnd deodatB 8n xon a tpBsspei mi tpezi din aqe.i Bis *p8-mos .icnrc toBapBm8.i mes de dpsm qe aBea 8n aep de mandapin KinezesK sbb 4>es8.i jjsrBet Kape îl mdea ne nas.
AK8in BmBpeje nonijii ahonepisepB ncmîn-ts.i, mi Konaqii se zcpia Ka fantasme din a.itc jBine qe se a.isnra ne Kcmni iibiib qe se nep-dea în înlBiiepiKB.i dencptcpit. Mii de steffe stpe.isqia ne BO.ila qepeasm; sne.ie Kcdea dea-jBnrs.i qepisjBt, jicsBiid o Bpmc apţiintie dsnc dînse.ie; a.ite ie se or.iindta în ana Ad8p8.i8l; a.He.ie ncpea kb .isneKa Ka nimte mapi Bpi.iîan-tspi ne omctBJ din Bbp>i>8pi.ie Ilipeneijop.
Tot epa în .îxme tainiK mi adcnK-nBtpBn-zetop; iap în tBqepea Ksmn.iitB a nalspei, în neminiKapea osmleasKB qe ne îtiK8ni,iixpa, peneyisnea Ma.inoslei seincna indoitc, tpono-ts.i nai.iop mi SBnelB.i zspra.ici.iop aBea sn qe 4>antastiK. <I>Biiape.ie tpBsspei apsiina înaintea jop, ne moşea, o natc jbiirc de .isminc in Kape Kail se zcpia KB.iKBnd în niqioape 8m-Bpe.ie .iop qe se iiiKOicqea sbb dcnmii Ka nimte Ba.iaspi nerpi.
îmi inKinsfam kb mc a<b.iam în îmiicpcijia ♦antasme.iop, pcnit de Kaps.i biibî yeniă de noante mi Bpmcpit de xbpBitB.i rpozaB a snop Ba.iaspi neoczBui. Inse ,i8iia se pcdinc înqet
KT, UTOPII.
19
ne ma.pvinea opizonsasî mi aa yinrauio sa as-minx +antasmaropia nepi întp’o laim». 8mr.pe.ie ♦iopoase se 4>XKspx neBxzste, Eaaaspil intpapx în nxmînt iui Kpsnts.1 aop xi.pi.it se npe<tXK8 în neBinoBntsa xopxit a enraezsasi 'ie dopmia KXt mente .ia snateae meae.
De-ap uslea ‘lineBa sx stenorpa<i>ieze toate rîndspiae Kape tpei;s uin mintea oms.isi întp’o noante <t>psmoasx de KXJixtopie, ap npodsue bo-asmspi înlpeyi de idei îna.ile mi de npostiî. Sape zîopi de ziox soinns.i Beni sx’nri îiihidx o-uii mi adopmiis i;a sn 4>epinit nentps na sx Bisez ne A.iebsandps Mauedon ijiSKxnd napoaa ks Ilunspx Bodx. Adox zi un. tpeziis în Tsasza.
IU.
T5.4SZA, NIMA, MAPSIAIA.
1853.
E sn sneKlaKO.i coapte Kspios nentps sn kx-axlop de-a asista a a demlenlapea snsi opain ui[ de a,i sspupinde în tsaaetx de noante.
Ksm îmicue zioa a se ini opams.i îimene a bsî de niiule ssnele sspde mi denxptate Kapeae în-uet-îimet se lot mxpesKB i<a >i>.isks8.i mxpei. Ini, Ko.ie, se apatii Ki.le sn om de aula demtentat din somn mi Kape tpeie pxnide mi disnape na o staxie în sniupa deasx a saijjeaop. 8nde mi Blide Ki.te o <i>epeastx sas uite o suit. de mara-zie desKonepe o-opme omenemti înRxaite în xaaatspi mi îuKoponate ks susţii de noante; îap ks Kxt asmina Kpemle, saijjeae se xmnae de ss-<i>.iete na sn mape «spnhtap. Toate Kaseae daii dpsms.i a<i>apx snsi nsinxp de axKsitopI Kape se pesuxndesKS nin lîpr mi, asicps Bpednih- de însemnat! deodată, Ka hxnd ap <t>i emind din nx-mînt, se înainteazx din toate in.pjji.ie msjjjime de Bile, de Kxpsjje mi de oameni înKxpKajji ks
npoBizif. Alsnni Bsels.i se npe<t>nie în sromot: mii de nasspi, mii de pximite scpxdius în bxs-dsx snindsse ks tponolsa i.aijop mi ks dspdsi-ts.i Kapejop ne naBeoa opams.isî. Î5nil stpirs mapi>a ne a» de BÎndsl, a.ijjii se s<t>xdesK8 nentps iipejj, mi toij^de Jiu-o-aaatx das dpsrasa raa-sspijop jop; iap mai a.ies daKx în aie.i nxama-mar Bine de se adaoye mi payetsa marapianpîn-KxpKajji ks nanepe naine deaersmi; dam. în Bpe-mea aneslsî KOOjjept asspzilop se înlxmnax st. tpeam. ne s.iijji sn peyiinent de so.idajjî KondsmT dessnels.i a Bpo doxzeMi de dapauane, anoi ns’jji pemxne a.ila de <t>xK8t de Kxt sx’ui aslsni speui-ae mi sx îninsmii de 4.srx în .isme.
De aa *epeslpiae oteasasi în Kape nn. onpi-sem mi Kape se aua ne nîajja KaniloasasI am asistat ia sn asemene snentasoa. A>iea nîajjx mape, din nsslie ie epa Kxnd sosipxm în Ts.isza, se aKonepi în Kspxnd ks ssle de nanepe n.iine de npoBizil mi ks o nonopajjie întpearx de iipess-nojji Benijjî de .ia jjeapx. Sn ouean de Bepde-Ijspi se întindea ssb onif nostpi, mi rpi.im.zi naa-te de ose se pxdisa în mai insele nsntspi a nia-Ijeî na niuite stîn'ii de mapmspx a.inx; dap nes-te dox 4easspi, ose mi Bepdejjspi, nasepi mi noa-me... înlp’sn ksbîhI, toate a'ieae npoBiziise <i>xkb-px neBxzste, kxii ssle de sasjniie mi de bskx-lapi se apsnKasepx assnpa ,iop na sn nop de ax-Ksste assnpa sn aans de rpxs Bepde.
Enraezsa mes npisia aueastx sienx ks o ne-snssx me.ianxo.iie mi ziuea din Bpeine în npeine, o<i>txud amap: O ! tiKXJOinie omeneasux! iea dintxis rpijx a oms.isi, uea inaî neanxpatx ne-Boe a anestei <i>iinjjî ue se Kpede de neam xn-uepesK, este a se îndoita i.a opiuape a.it douitoK. Slomaxs.i este tipansa omenipei!
Es 4>x4eam aat soîs de ousepBxpî ms.it inai ns-liin 4>i.ioso4>i>ie dap lolsmi întpistxloape. Ilpinind mxpimea niejjiî mi persaa Kape upezidsia aa BÎnzapea npoBiziiaop zianine a opamsasl, îmi a-dsneam aminte de mediansa raodos a stînts.isi

20
KlAlTOPIl.
Snipidon din lauri, sndemnd Bezf sapnea smp-jiili ne tlipişi ini noameje asKsnse înlp’sn nop nerps de nisuite... îjjl Bine si te xotspemti" a mspi de «toarne.
Bestits.i Kanitoj a Ts.iszei ns pesnsnde niMl de-Ksm .ia ideea ie nnuite nsme.ie jbî mii, denapte de a aBea Bp’o aseminape ks monsmentspijiepo-mane, e.i este 8n simius na.ial sa toate na.iatspi-jie modepne iui s.isjemte de Kspte ijisdemlopea-ski>. în sins.i ses rîrîeuile K.iaea Bopsapiyi a.1 aBOKajji.iop de diminenirb mi nin’în seapi. A-BOKajiiî din sanito-isj Tsjszeî jjins jokhj rîrnle-jiop sape a» ssinat Kanito.18,1 Pomef.
Ts.isza e sn opaiu destsj de mape uii «t-psmos, amezat ne ma.is.1 Taponei. Nsme,ie aiestsi pîs este coapte ksiiosksI în ^panjjia mii jiRsitopil de ne ma-ispue jsî a» penslajjie de a «ti najaBpa-yiî: Tasuon, sas sonu a Tapoiiei, însemneazi <i>an<tapon. Ks toate aieste Tapona e sn pîs nn-pejj iui ape dests.vs am nentps na se’mi noati
sm.ia Koniil de asemine nati.
în ajeprapea nonstpb nin opaiu dim-tipi Be-ste de o a.iee ,iapn de nonaii, sape este joks.i «taBopit de iipiiiis.iape a Ts.iszeni.iop. în Kanetsj el, asistim ja pidinapea slatsel jsî I7as.i Pinet, nmnsilopsj Kana.is.isi de ./laiiredoK ie snernte 0-ieans.1 ks mapea Meditepanea. <I>epiie de aiel sape, întp’o ijeap'b Ka <&panuia, m uitirs pehsno-mtinua nauiel; nsmeje jop este însb’pis ne map-mspi» uii ne sponz Ka sn titis de nopie nentps na-tpia ,iop. Oape Pominii n’ap tpessi si «tam ie-^ie mal n.api jept«t>e nentps Ka si pidiie statsi ipoijop uape, npin «tante.ie jop mipejje, asadss stpe.isiipe neams.isi ponrsnesK?
Il.iemin din Ts.isza ne .ia amiazi, mi adoizi .ia 6 leasspi dimineajja sosim nsni te«tepi.ia Monne-.ii6 de snde, «tip’ a nepde Bpeme, ne îndpentim snpe Nima ks dpsmsj de «tep, tpemnd ne ja Ap.iS mi Eonep, doi opame sestite în ^panjjia, icj inteis npin «tpsmseija <temei.iop mi ie.i a.i doue npin «tpsmseua îapniapoaie.iop sa,ie.
Nima a8 <j>ost în Bpemea domnipei Pomanijop în Tas.iia sn opaui mape, «tpsmos mi îmnodosit ks o msjjjime de monsmentspi ie îi mepilasepi ♦ainiKsj nsme de oji 2*-,c Pomi. Ilatps Beanspi întpeyi Nima aS în«t.iopit ssb ospolipea îmmpaui-.lop lIesap Asrsst, Arpina, Kaiss mi Jsiiss Me-sap, Tpaîan mi Adpian; dap nsmepuaseje m>Bi-jiipi de sapsapi, în a.i Y Beas, mi.isnte.ie Kpm-lene ks Bandajiiî mi ks Jiizirojiit npeKsm mi Klap ks Mopii sape sipsisepi Snania, a8 sipnito de toate aBepije saje.
8n mip de Kpai sapsapi, npensm: Enpis, Aja-piK, A.unapiK, TeodopiK, Xi.idepiK, Beniuî de .ia miazi-zi, miajjjii Beniuî desnpe miazi-noante, npeKsm: Zama, Amsiza, Asdepam, Issi«t, A-mozoz.. as mzst assnpa ei Ka sn mpd dejisnî «t-ibmînzî mi as psinato de tot.
E sn isKps «toapte de mipape Ksm s’as mains-tst nsslpa psineje ie se Bids în zioa de astizi mi Kape sjsjesK8 de maplspi a mipimel, a nste-pel mi a yenisjsi Pomanijop. Ilpiiiejimtea aie-jop spieme pemimiui a snei «liBi.iisauii nepdste imiue ss«t>jiet84 de o adînm admipape mi U -taie a se însina dinaintea mipejiei smspe a tpe-
KStSJSÎ.
Mape nonop as -t>ost aie.ia Kape as msat în sp-miî asemene mapt mi r.iopioase monsmentspi!. mi în OKii mei ej ape sn npestiyis msjt mai adime-nitop KOTI se nsmia nonops.1 Poman. Kit de ns-tepniii as 4>osl mpinuii! ml de mzsjji sînt ko-sopitopii .iop!
De-o dspcpe «xpi mnppinl a i ine» sx*.iet e mtpsns
Kind rsndesK qe-am «ost odatx uii'n qe stapc am ajsns!
iMonxiiventxpi spieme! maptspi de-sn mipeu Ipeast!
De mi n.n>nr K^-amipialsnc a pominsjsl mdepe,
Simt o «a.inisi msndpie .ia a Boastpi pcBedcpe
Kmd misop es .pm.iijimca de .ia Kape aniKizst!
Dintpe toate monsmente^e pom ane din Nima ieje mai Bpedniie de însemnat sînt:
Apeniae: am-titealps pitsnd, JSKpat în neatpi sinati., mi Kape s.isjia nentps sneu-
KT4T.T0PII.
21
taKOJiKpI nsB.UMe. Ei nBtea KBnpinde In sinsi se» 40000 de npisitopl, mi este Mei maî Bine iiBstpat dintpe toate h'Oiizespiie Benl.
Kasa KBadpatx,— Temius îmnodoEit kb KO.ioane e.ieranle uii kb SBnBtspî rainsna-te; sn Kano-d’onepB de apxiteHlspi an lini.
T 8 p n b i Marnss, TemniSi Dianeî uii Eti.ie Pom ane: ue.i dintiiB, ainezat ne KB.imea biisî deai ne domnemte assiipa tîp-r«i8Î, îap neieia.ile doBB, a«MBtoape în Ka-netsi rpidineî nsniiie. Toate mepili de a Beni Kit de denapte snpe a ie Bizita.
SeBipiuind Bizilapea opam8i8Î Nima, ne sb-im Iapa, în Baronspi.ie dpBinBisî de <i>ep iui, dBni o Kiiitopie de 6 qeasspi nin in.mnii.ie IIpoBenjjel, sosim noantea ia Mapsiiia iui tpayem ia ote.iBi Koioniiiop.
Mapsiiia este noptBi ne.» mat însemnat a Opanuieî mi hlap ai doiiea opaiu dsin. Ilapis. KiteBa siijil a saie, mi maî kb seann. aiea nsmilii Kaneniepa, sînl Bpedniie de a «tirspa în Kanilaiie. Mapsiiîezii se «n.iesKS atBl de ms.it de tîprBji iop kb îi soKotfc maî npe sbs de K’bt înssml Ilapissi mi zîkb: kb dani Ha— pis8i ap aBea o Kanefiiepx ap «ti o mtKB Map-si.iie ; adem.ps.i este kb dani IlapisBi ap a-Bea noptsi fllapsi.iiei ap «ti «iei T>nlei8 opam din isine sbb toate npiBipi.ie.
Opt Ki>t de nomnoasB este npetenijia Map-si.ileziaop Ipeusie si nuptspisim kb opauiBi iop este «tpsmos, înss+ieuit mi <s>oapte Besei. Miî.ie de KopiEiî ne întpi mi ess din nop-tspiie i8î îî das o mimnape Komepijia.il din ueie mai imnoptante mi îi adBKB o nonopajjie de tpeain.t <i>oapte KspioasB. Kiiitopsi ne se npimB.ii ne neispiie noptBisî mi în Biiue.ie anponiele de mapea întiineuite «timpi de toa-ti «tintBpa, KostîBmBpi din toate ijepiie, mi asde pesBnind ia speniie saie toate iimni-.ie de ne «tnjja n'bmîntBJlBl.
In Mapsiiia ape lineBa npiiej iui de a
«taie aBepe npin Komepjj mi de a o KeilBi în nelpe«ii*pl, kbmî ei noate n»si în sinsi el toate în.iesnipiie snel Biejjsipî de jibks mi de nii'iepe. IIpiniB.n.piie sînt «tpamoase, mai kb seami a«iea nsmiti Ilpado mi nape «eîntinde rn.ni ia ma.iBi mipeî, tpeKind npin sn uiip de rpidinî mi de naşe de Bapi «toapte niiKBte; teatpspiie sînt Bane; Ka<tineje.ie îm-nodoBite de ne mode.iBi qe.iop din Ilapis, mi maraziiie n.iine de map<t>'i> napisiani.
Kit nentps mine, npimB.iapea mea «tano-pitB epa ne mapjjinea nopts.iBi Blide mepyeam în toate zi.ieie de npiBîam, «leasspi întpejjl, «topmeje dcoseEito a Kop'i>nii.iop ini iBKpsi mapinapi.iop we înKipna sas desnipiia mxp-«tspî. 4>ie nape din e.ie îmi în<tBjjiniea înKins-ipei uepmspi.ie de Bnde Benise mi mi «tmea sb Bisez .ia a«ieie JOKspi neKBnosKBte mie. Jlînri. sn Bas din India se îniiija Kataprs-piie inîndpe a Bneî KopBete amepiKane ; a-npoane de sn Banop enr.iez se ieruna o ko-pasie snaiiîo.ieasKb; maî denapte «tiBtspa na-Biiionsi nopBeyian .iun naBiiîonsi pomi», mi toate ia sn ion a.iKBlsia sn soîb de xap-ti reorpa+iKB «ie îinî tpBjiea npiBipiie kb o nBlepe marnetiKB mi inii ins8«tja talnme doping de a Bpma snopsi .iop ne Ba.ispiie ihb-pii. Maî ajes o mape nopanie «tpanjjezB, nost, snpinteiiî mi KOKeti na o sipem. îmi «tepmeKa niinni.ie npin «opma ei suioapi mi eieranti; ea epa rata a naena ia lIeîian, paiB.i Indiei!, .ia Meiian!. mi inip, zeS! KBin de niB a«t.iB bhkb în ESpona !
n.iansi nostpB epa de a Bizita toatB noasta Snanieî mi de a ne îmEBpKa ne snBi din Ba-noapeie «ie «tass BoeajB.1 intpe Mapsiiia mi ^IizBona, IpeKBnd ne ia Eap«ieJiona, Ba.ien-jjia, Aiinepia , AiiKanta , Ma.iara mi yiBpa.i-tapj dap «tiind kt. ns se a*ia nini BiiBi din a«ie.ie Banoape în nopt, nentps «a sb hb nepdem de yeaBa Bp’o 15 ziie amtentind in
22
K'L.l'BTOPlI.
Mapsuia, nexolipipim a n.iei<a deadpents.* Aa IJiEpa.itap ne Banopsj enr.iez .liBopno Koinendat de KinitanB.1 Kamnce.i.
Auia, .ia 23 SenteniBpie , npictins.i mes mi e», snpintenî, Bese.iî, mi kb n'tJipii de ITa-nama ne speni, viBipim o sapai» Kape ne d«-se ja Banop npin sn dedaj de KopiEiî. A-vest Bas epa înKipKat kb no^oBoawe de ns-nîoasi mi kb Eajepne de paniS , dosi mate-pia^Bpî anpinzetoape Kape, de-ap *i xsat <i>ok in mijjoKB.i nn>pel, am <i>i aps înlp’o K.iinaji mi ne-am «ii stins de ne *ajja ^T.mîntBJ8l! Din aneusti npininx Bp’o dosi 4>ami.iii sna-nioa.ie ne epa si n.iene kb noi pemasepi .ia Mapsijia, npe<t>epmd a amlenla a.it Banop mal sirsp.
—	xotipemlî? — mi. întpeEi enr^ezsj mes Kind ne ssipim ne AiBopno ; — mepyem kb Banopsx anesta ?
—	Mepyem ; De-a jsa *ok KopaEia, ns Bom aBea .linşi de ani.
—	Kape Bpea si zîki, de-om sKina de <i>ok ns nom SKina de ani.. Coapte Bine; xaî întp’sn nopoK..
—	Xaî, kihî nopoKHJ pine kb nei neBBiiI.
lle .ia 6 neasspl dsni amîazi Kinilamu se
sse ne nsntea de Jînri oyears.1 maminei mi înnene a da noponnue de mienape.	în da ti.
mapinepii tpars anripa; mamina se nsne in miniKape mi Ki.pmanlBJ se ameazi .ia poata Kipmeî. Ka.nitaiiBJ KanwEe.1 stpin o^pait! mi Kopacia ssnssi nstepei aBBpi.iop .isneni ne nesimjjite întpe ne^iejajte Base rpînndite în nopt; ea ayiBiiye în KBpmd .ia rspa noptBJBÎ *opti*iKati. kb doBi netiijl n.iine de tBnspî, esi mi se îndpeanti snpe opizons.i nemip-yinit, jisind în spinii o .iBnn Kojoni de 4>sm nerps.
Adio <f>pannie ÎBBiti!.. mi deniptez de tine, mi D-zes mtie de te-oîB mai iiidd kihî mamina Banops.isî noate si saie mi si ne asBÎp.ie în
nopî; kimî nass.i noate si se snapn de Bp’o stin-ki asKBnsi sbb Ba.ispî; kimî nsnloasa mi sniptsj nota si Ide <j>ok... mi opî KBm s’ap înlimn.ia mapea sti rata si ne înriti. Dap, întp’sn nopoK! *ie ne-a +i!. adio ! a peBedepe 4>pan-!lie <i«p8uioasi mi ni8.it Isniti!
IV.
I1E MAPEA
De ms^te opî am Ki.ntopit ne mape mi de Kite opî m’am deniptat de mapyinea nimîn-ls.isi am simjjit în jnima mea demtentmdBse Bn dop *epBinte de 4>amijic mi de natpie. în ne.ie dintiÎB momente a mieKipeî mi KBnpinde o joje adînKi ne îmi adsne desKBpajape în SB<i>.iet, mi o npesimjjipe dspepoasi ne mi <tane a Kpede ki ns oîb mai Bedea yepniBpi^e mi 4>iiinje.ie îsuite mie; dap în KBpmd BÎntB.i peKopitop a mipeî, jennapea mojatiKi a KopiBiei mi întindepea opizoiiBJBi îmî SKimBi rnipB.i idei.iop mi îmî în-SB4>/ii o mB.itjimipe neoBininsiti. Atsnni îmi na-pe ki mi npe*aK înlp’o nosi 4*iinjji, ki toate nslepijernl SB-Kietemtî si nupesKB mi ki ini a-<î>.ib în adeBipatsx e.iement a natspei meje.
Nemîpyinipi.ie nepBJBî mi a mipeî întpe Kape mi nsesK das înninsipei me-ie apinî mintsi-toape mi o îndeamni si se pitineasui în sna-iiispiae jop. AlBiinî, Ka o nasepe Boioasi, ea si îna.ijji în seninBJ nepBJBî, SEoapi neste xolape-je opizons.iBÎ, se K8<i>8ndi în noeans.i mipi.iop mi neapKi a desKonepi în demptape n.iaîBpîne-KBnosKBte mi a nitpsnde tainele asKsnse în si-nu BajBpi.iop.
Papi mBJiiimipl în jsine notB *i de misspa a-nejeî nenpeysite mBjiuimipî ne rsst .ia înnenstB^ Kuitopii.iop ne mape Kind mi simt apsnKat a-«tapi din Ka^ea OBininsili a Bieueî!
KlAlTOPl.
23
Banops.i se înainteazi ks penepisne snpe a-nss iui în spinii cepmspue <I>panuiei, opauisj Mapsijia uii uastejs^i de I* se se pidim ne o îni.i-liime, anpoane de ej, naps a se ss+snda tpentat în mapea uii ns se mal zepesKs denii na sn nop J»nr mi înrsst na pe se <i>ase neBizst în «tsndsj opizons.isî. Soapeje se ks.iki na o EoniEi în-♦Jimpati se ap mdea mi s'ap slinije în Ba.ispI; paze.ie .isi .isnem ne «tapa anei mi se petpars na nimte jtsnpî mepnî de asp, Jisind jismea în sti-nmipea nonjiei. în nspind ste^eje se apali na o ninsoape de diamantspi mi mapea nepdsti în întsnepiK îd o npiBipe înrpozitoape.
Mii de rîndspl mi îmnpesoapi as veassA ase.i talnina noniiei mnd nalspa ’nlpeari se auonepe ks o xaini «tantaslim; mii de Bisspi Bins de mi lnnni K8-a jop noetise adimenipî, mi nintpe rlndspi mi nintpe Bisspi ijeapa mea mi se apali a 4>i Kao msmi iseiloape Kape mi Klami .ia sins.i ei.
O ! [leapi. Isr.ili,, o! pais.i mes dpnr,
Opl snde boIs inepţie, npin ismc npiuear,
Dc sKgmna'ijI iKoani. es samt jpnsouil,
De iMass.i US ds-me s«nt ţiinnmi simit.
Mi npimejs sinrsp ne nods.i Banopsjsi Ksm-mnindsml nasspLie dsm .ierxnapea jisî mi ne-tpeKind în mintemî ţoale ssene.ie inlepesanle a Biejiei meje de Kidilop: ssene Bese-ie din 3>pan-Uia, ssene noelise din Itajia, ssene nitopemti din Opient.. Kape.de admtsesKH adESinsj sseenipe-iop me^ie. ILIi asea iipiniB.iape sinrspatiKi s’ap +i npe-jisnyit noate nin’ în zîopi de zioi dam r.iass.1 dsi Sip Ainjej, lOBapinisd mes de dpsm, ns m’ap
demlental din bîssj se mi pinise.
Mi Konop în sajon snde mnitansa mi amten-ta ks sn Bas de nsnsis în<Mimpat ne masi.
—	Binx .imn, mine, îmi zise Sip KamiiEe.!; Bini, domnsj mes. si Eein îmnpesni în 4>episi-pea Bulajs.isî nostps. Domnsj Anyej, npietins.1 dtcje, mî-as islopisit Ksm ayî <j>iksI Ksnomtinjji Bind ani sipati... es dopesn si pierim ksiio-mtiniii Bind nsnsis.
—	Asest Kin de a <t>aso Ksnouitinyi este mj^t
mai n.iiKst de mt se.ia.ia.it, domns.ie mnilan, mi Bpes si'uî doBedesn m mlis a.i npeysi.
Zih'ind asesle mi nsn ne sn snasn Jinm m-nitans.i nape, înapmat de o .linrspi de aptiint, a-jiilja napa psms.isi ks talent de om 4>oapte isnitit în asemene îndejeţnisipe. Am,ie.i se ameazi în ♦api ks mine miapsnm din Bpeme în Bpeme ra.ii-me mstitspi assnpa Eislspei se se nperilemle...
—	ILItiui, neîntpeaEi e.i, Kape ap <t>i sea inaî minsnati mi mai mipeaiji npiBe.iiiule din .isme?
—	Kape ?
—	IlpiBe.iimtea oseans.isî întper snimEat în-tp’sn Bas nemippinit de nsnsis în*.iiKipat.
—	KsadeBipat! pesnsnde KamnEe.i; ideea dta.ie îmi adsse aminte de sepuapea snei nsniii din India, în opams.i Sinransp. Aopds.i E.. Kape este aBst mt mente mi.iionapî se însspase ks -tata snsi Nanas mi,în noantea nsnuei-isi, ei npe*iKsse toate xaBszspi.ie din rpidina na.ials.isi ses în Base de nsnsis. Mine n’as Bizst asea xsminayie <i>an-tastim n’as Bizst niinim! touiiiKBitopiî din Sinransp as însinat în noantea aseea nentps d>episi-pea tinepiiop însspayi, mi nisi sns.i ns s’as iis-tst întoapse anasi tea-np.
—	îmi adsK mi es aminte de o jsminajiie <tan-tastim în sois.i asexei de Kape Bopcemti, domns-je Kinitan. Am Bizsto în Italia, ne Bîpts.i msn-jji.iop Aneninî; însi asta-i o istopie isnm... mi nsnsîsj dla.ie ns ne eapli a nepde Bpemea în noBeslipî...
—	Din npotiBi; ei ne mai înKSBiinjjeazi sinsi-snpezese minste. Susne istopia dtaiemsi nentps noi mapinapii nimiu ns ne «tase mai mape mi-sepe de mt noBestipea înlimnjipijop de hmx-topiî. însene, mi bi «i'iridsesK m mai lîpzis B’ois noBesti mi es o întimn.iape <toapte Komim se as aBst o mape înpispipe assnpa Biejiei mc^e mi as «ost Kinp npisina se m’as îndemnat a îrn-Epiuima napiepa de mapini.
—	Eati dap m însen:	(Baspma)
24
TE4ErPA<DIA EAEKTPIK'L.
Te.ierpa«i>ia E.ieKTpiui..
Te^erpa<t».i uii-as dostndit sn jok însemnat în Enonomia souia.it din roinstsa ie a» înnetat a *i snpe întpeBsinuapea esK.isziiît a OKtpmsi-pijiop mi s’as dat în desnsnepea mi a naptiK8.iapi-•îop. Din înnenst ca ns as <i>ost de Ktt sn ins-tpsment aj rsBepnspuop. KsnosKst este hi *pa-jjuop Ulan este datoape <I>panjjia kb ne.* dintâi» te^erpa* aepian în-tiinuat ne ntmînts.1 ei în ansj 1793, de ,ia Ilapis Kttpt Pins, mi aKt-psia înttia JiSKpape as *ost de a tpimite ads-ntpei nsmitt Convention înmtiinjiape desnpe asapea $optsasI Kond6 îmnpoliBa Asstpieniaop, în ansa 1793.
Anest mod de KomsnÎKape as *ost <i>tpt în-dolaai o npontmipe. A tpimite taîniK mi în SKspttimn o Beste ao sstedemi.ie as 4>ost snpe-zsatat Kape nsse asmea în mipape întp’o Bpe-me Ktnd minuiae ns epa tnst denpinse ks mi-nsnateae isKodipi a indsstpiei modepne.
Dap ie epa anea nenep.t>ei;tt înnepKape ne .itnrt 4>aHtspiae ne Bidem asltzf în Espona. Te-.ierpa*sa aepian este sn inslpsment ks totsa ne-nep^ent, ssnss SKimEtpi.iop atmos<i>epine, neptnd sn mape nsmtp de întpeEHinjjajiî mi mtpyinit în Kinspiae saae do KomsiiiKape; do Bpeme ne teaerpa<tia e.ieKlpint este nettrtdsit inslps-menlsa ne.i mal Komnaet mi nea mai minsnalt isnodipe npodsst de mintea omeneasKt.
BopBind aine desnpe te.ierpa<i>ia ejiehtpiKt noi BOm Konsidepao ansm nsmai în npiBipea esono-miei noaitiie, mtpuinindsne a aptta Kt, mal a-aes npin ne.ie din spmt îmEsntltuipi, teaerpatia eaeKlpÎKT) as Ktnttat o nstepe de tpansmitepe mai nemtpijinitt, întp’sn rpad de peneyîsne Kape niminemte ne.ie mai mapi dentpttpi. * 4
4 .]\n «iiB.t din nsmepeje Biitoapc soni da o idee desnpe a-napatapue (e.ierpatiie.
Statspi.ie-Suite din AmepiKa *spt joks.i sn-de înttis anest mod de Kopesnondape asi o mape desBoatape mi intpi în oBineispue nonops-asl; mi aneasta din npinint Kt aKoao teaerpa-♦spi.ie s’as îni>iinj|at npin mai msate Komnani! naptiKsaape Kape de îndatt .ie-as ssnss întpe-Bsinjjtpei nsBaiKsasi ks npejispi «toapte pedsse.
Din npotiBt în Espona toate rsBepnspiae as 4>tKst rpemaaa de as ntstpat nentps sine ins-tpsmentsa teaerpa<i>iK, mi Ktnd a’ag dat în dis-nsncpea nssaissasi ns as <j>tK8t’o de Ktt ks ni-mte npeuspi îmnoBtpttoape, înrpesind tnKt a-neastt Kopesnsndepe ks *eaispl de netpeBni>ie ♦opmaaittuî mi ks o nedpeantt neînKpedepe. E ie aS nspnes tot deasna de .ia aneastt rpe-uiittidee: Ksm Kt teaerpa+sj, din <t>ipea asi, este menit a <t>i sn instpsment noailiK mi Kape nsmai npin Bpemejnme eK'ienniî st nstea înKSBiinna snpe «ojoss.i 4>ejje.iop naptih-s.iape; npin spmape .i’as Konsidepat Ka sn mizjoK de tansis. Tpansmile-pea sneT deneme npiBate ijine nsuint Ke^tseajt Kape mianeasta ns attpnt de dentptape; mins toate ancste npejjspije Kopesnondenuiijop sînt ama de mapi mai npetstindene înKtt nea mai mape napte a iisB.iiKSjsi ns ape mizjoane^e de a o întpeBsiniîa. Nini o smspinjjt ns s’as 4>tK8t nentps aneaslt nsmepoast h\iast, nini o mt-sspt ns s’as jsat nentps de a înjesni tstspop sttpi.iop mi a nonopajisa anest mod de Kopes-nondenuie. Din aneastt npinint npoBine Kt mpe-ja te.ierpa.MKt ne ag înnenst a se jtui ne 4>aija Esponeî, mi .ia Kape mi ueapa noastpt e Kiema-tt a adtoţji în Ksptnd sn <t>parment de .linie, ns npodsne ne ap tpensi st npodsst, Kt nsB^i-ksji pap Îj întpeBsinjjeazt mi. Kt ca ns se *o.io-semte de Bine-4>anepue eKonomine nei-ap nst6 adsne. Zinem Bine-*anepî eKonomine nentps Kt nouopa.iizapea Kopesnondtpei tejerpa*ine e menitt de a *i nentps npodsnepea aBsuiijop de ane.iaml «tojos npeKsm as 4>ost desKidepea pt-nide^op miz.ioane de tpansnoptape a nepsoane-
KAAENDAPEAE AN8A8I 1855.
25
iop iui a iBKpsp'iop, adih-i: dp8m«pi.ie de <t»ep, Banoapeie uii aileie; ue.mi iop <t>iind de a ki-uilira npeme, dea da npodssepei în «nenape pam» ai Komepys.isi o mai mape anliBilate, de a îm-n«iiina KanitniKpue neupodsKitoapc, de a îiuesni tîprsipi.ie iui a rpiBi înnîe^pea toameae-iop.
Konsidepind le.ierpa*ia din aiti npiBipe, ea este Kîemati a «tane sisjEe iui mai de Kinetenie Komepijs.iBl. Dani ne Bom înuiusi liniile teierpa-«tine întinse ns nsmai ne toata» Espona ii mi ne toate nsnlspiie MiBiiizate a nimînts.ieî. utsnne nsjiine seasspî Bop aylsnye nenlps a si npiimi mi a si tpimite Bestiie de ia nieijeie neie maî de-niptate sna de a.ita; alsnne Bop linşi nesirspan-yeie Kape t8iB8pi ama de ades pejaijiue nersjji-lopemll, mi anemie B8ete ne pesnindesKB ne.tini-nite mi 4>aBopeazi sneKBiipiie neîeptale; atsnne st» în-tiinyazi 8n *e.iî8 de K8mm»m» OBUiteasui, mi npodanepea se *a4e ne atipnati de înlimnii-piie SKimBitoape a ie no-iiline!.
Te^ierpa-bia eieKtpiui dap îniesneuile npo-dsiepea aBsyiiiop în dogi <teji8pl: 1'*, npin eno-nomia de Bpeme, din Kape spmeazi sKidepea Ka-nitai8A8i ncnpodBKitop, mi 2'’% npin 8n ekbi.iidpt> yenepai întpe nîeuijie Komeptiiaie mi i:ape miK-mspeazi înpispipea noiitiKi assnpa Koniepiis.isî. Kiap în npiBipea K8pat mopan, teierpa<t»ia ape o netiridsiti înpispipe assnpa nonoapeiop mi este meniţi a adsne în ensislenya omenipeî nea maî odinKi peBOJBijie, înlesnind întpesKimBapea i-deuop Kape atsnie Ba 4>i mal atit de .lesne Ka mi i;md oamenii mi je-ap îmniptimi din Bis rpais.
în adeBip, zioa msi ns as sosit snde aiesle mapî isKodipi se Bop întemeia K8 toate a .iop nn-pejie KonseKBenjiii; dap am rpemi m8.it dani am Kpede ki sosipea a4e.i8î moment este asKBiisi în-tp’sn deniptat Biilop. KimI tpeB8ie si npiBim ki aneste amezeminte nepS snKanilai <t>oapte mip-yinit în nponopuie K8 altele: DoSi sas tpeî sste de mi.iioane ap <t>i de ayî8ns nentps a asonepi ni-mînts.1 ks neie mal imnoptante linii teierpa<t>i4e.
Din zioa Kind nayiije Kape npin a .iop niBi.ii-sauie mi aBsyiî sta8 astizî în 4>p8ntea neiopaiai-te, se Bop înijeieye întpe e.ie. din anea zi si Ba nst^îmmini anea raipeauimi linimtili pcBoipuie, eieKtpiMitntea npe<*>iKind8scîn KHpieps.i 4iBijisa-liiei na îmnpiuiiua maneta noaslpi ks a Jie sa.ie Bpaue Bine-4>iKitoape, înlpeshimnind ideile mi întemeind întpe toate nonoapeie o adeBipati KOii«x»pijiie mopaji.
KsnosK8t este netitopi-iop nostpi ki mi yeapa noastpiîiH-iinjjeazi dosi linii teierpa-me din Kape 8na, a4ea de .ia Iamî ia lIepniH|jî, neste na-tp8 sentimini, nei msjit, Ba înnene a i8Kpa; neea-jaiti, de .ia Iamî raiajjl, snepim ki se Baîn-«iinya mi se Ba desKide ne ia S4>ipiuits.i i8î Maî» Biitop, mi sîntem ms.iuimini a nsl6 înKled anost aptiKOi npin o Beste atit de «epiniti nentps Mo.idoBa.
I.	A. K.
Ka.icndape.ie nn&.iAi 1855.
Ans.i nos ne-as adss, dsm» oeimcIs, mal ms.ite Ka-.lendapeini Aimanaxspl. Aueiii dinaintea noastpi mi din MojdoBa, mi din EsnoBina, mi din Ba.iaxia, mi din TpansUaania. Easapasia sinrspi ne ainsemte! .]\n a-neasti npoBinuic de ins.it ns se mai nsejiai Ka.iendape pomiuemtl.
Ka.iendaps.i Donms.isi Capiu din EpamOB se deose-Ecmte npin aptixoac de «oaosinui iixn.iiiu».
Ane»i a.i UjsI Exxapd din Hepnisiji .puii nistpeazi 4>opma ab antiquo mi Ksnpinde tapisa timBpsjisl, p*nd»ea.ia noste.iop, ^ista Iapmapoa4e»iop din ra^iijia mi uiteaa noBeslipi «ape se deosesesn» npin »n sti.i aatino-no.iono-p»teno-8nrapo-yepinano-pomi-nesK mc as Kapaxtepisat totdeasna .litepatspa EsnOBi-nel, a<tapi de o sinrspi eKwenuie, Jspna.is.i EsKOBina pinosat .ia 1849.
Ka.iendaps.i D.isl Topjeans din EsKKpcmtl e sorat pn tpadsncpi mi noezii de dszini â la sanfasson,— (bczI Essata de noezie ne noapti anest tit.is, .pmnodoEita» k» o optorpatie adeBipat sans fagon.)— Nsmitsa «a^endap
26
IIOBSII.
mal este mm i.isstpat mi kh dogi ^itorpa<t>if penpe-zentmd: sna ne M. Sa Sfi.itansj tpatat de Aatejii— tpadsnepe san fasson de K8B*ntK.i hautesse — ini a.ita, n.iansj netiuel SeBastono.1 ne «ape »n nistpsmniK noet tot din anest najcndap .p.i pimcazi k« Konsluntinono.i. Kestia OpientsasT, ne -imn a.ite isnpiBi «j>epi*iite, ag .pnaissnit dinjnonaps.i noe|ji.iop pominl ns pime.ic ns mal nsuin tcpinilc: SeBastono.i-h'onstanlinono.i. Ms.i-Uimiti D.isi Topjcans nape npin aneasli isnodipe ag adss o apmonioasi ^mnpesnape .juitpc dogi opame ne mni ansm nini Bisa de a se .juiti.mi mi a pima .ţim-npesni.
Ka.icndaps.i Esnlsmsjsi Poman din Iam! ag xotipit jpn ans.j anesla si snapie EUBe.ie, ^mmptimindsje Ilpoi-eiiiije .isl Kazamia mi npeBestindwe nentps a-nw 1855 nimpepl, rpozasa nopsnmepe a.i Asiei, to-nspl, nonjspipi, mi piSBoaie. Noponipe jpnsi hi ks-npinde mi npoteuiue snsl Aratanrej mal npoasnit snpis de D. B. Axesandpesns. Anest aptinoj n.iin de smsp ninlsemte pidino.is.i ane.iopa «ape ag npezst ki ne.i mal nsn nin na si easi .pn sndi este de a'rnl a-nina »n o ui ni .pn hoada nsmejsi. 8n a.it aplinoa in-tepesant este: Mmsuiiae a»l Omep-Ilama.
Dintpe noezil ne.ie mal jpnscmnates*nt: a) He’mî n.iane, de astopsj mai sss nitat; b) Ana tpene ne-tpeae pemmg, de D. Disni.iesns; c) 8n toast deD.rssti; d) Stejaps.i sinrspatiK, de haBa-iepsa K. Stamati, nea de ne spmi noet din desnaiiioneaisata Basapasia; e)Os»a de pos, tassai adpesati de D. Ners.iinl ainr«mitopi.iop, mi .pnctîfipmit: Mippepi.n mi Ste.iiija, Ea.iadinonopa.il a xipcla astop n’ain tpeBsinQi si’a nsmesn; este dests.i de a o neţi snpe a mii ki npoBinc din anceami nani nape nc-ag dat Dolneae mi Ampimioapcje.
Ks nipepe de pig Bidem ki ^n anii anemtla «nil e-ditopl de A.imanaxspl pomine s’ag .pnmc.iat a nss.iina a-scminc npoaste Komnsnepi na IJpoteini.ie jbI Kazamia. Misia A-imanaxRpiaop, haplea nea mai nonopan ^\n toate uepi.ie, este de a lamina mi a mopa.iisa, lap ns de a pesmndi npejsdeue, ssnepstiijil, nsegdo-npoteijil. Arantanre.is.i Benis ag tinst -ivndest8.i pig; n'aBem tpessinjji mi de Kazamia!
Aneasta ag .^nue^es’o D. T. Asani ampsla Kajendap nentps pominl, mi ^în ansa anesta, 0K8m ne.i de’ntils jok .pn .litepatspn A.nnanaxc.iop, dmdsne deoseBite aptino.ie de sn mcpit ne sa ninea mai ms.it de sn an.
Baaea Ajei, noee.ii din istopia Mo.idoBel, de D. Asani, nomnsnepe de sn mape npeij nentps pominl, Ksnpinde enizodeae ne.ie mal dpamatine mi mal epo-ine din BÎeana jsl Stetan ne.i mape. Aneasti noBe.n sinrspi ap topma sn sBpaj însemnat ^in jitepatspa naiiionaji, mi aml dopi si o Bid penpodssi jpntp’o KO.ieiiLsie de’mnpeKni kb noBe.ieae istopine a D. Asani din A-imanaxspi.ie ani.iop tpensiji. Mai penommd neti-topuop melStapea de tajjia Instit8t8.i8l ti.ian-tponiK Tpiropian de Dp. A. <bits, mi Tes tam en-tsj J8i NiKOjai Pom na Kod peans, sn Bped-niK pomm hapeje ’mt ag .lisat toati aBepea nentps «■sndajjia ^n Bip.iad a 8nei sko.iI de <i>ete, a snsi snitax, a snel Bisepmi, mi snopipea SKoa.ici nsB.iinc jpn-temeîati mat ^înainte de «pateseg Teopri tot jpn anest opam. ^Vntpe aplino.ieje tpadsse, menite de a pes-mndi idei mopa.ie mi pe.iipioase .pnlpe nonop, se de-oseBesKg:8n enstpant din MaHsimeje^8iAapom <l>8K0.id de N. Islpati, mi Bieajia omeneasKi de A. Ospepia. ^Vn KOieKuiea de noesil ne ^înneie Ka-^endaps.i, am zipit ITatpjea de D. Ioan IanoB, ne ■pane 8n nspios K8ntpast K8 ode.ie nsB.iiKate de anes-tam ^in Tazeta Mojdasiei din ansj tpeKst Jtâ 24 mi aatc/ie. Iloesiea este 8ii dap dsmnezeesn hape tpesBle ^\ntpeB8inijat nentps ne.ieepapea adeBip8.isi mi a «ps-moss.isl, lap ns a n>i npostitsati no.iitinei mi nepso-na.iitiui.iop. S+ipmind n8 mi not onpi de a n8 Klema .isapea aminte assnpa Kîntins.îsl nistopesn ns nape se ^vnnele noBe^a istopim a Ba.iel-A.iBe, sna din neAe mai «psinoase Esni]|i de noesie ne as emit din nana D.isl Asani.
M.	K.
ţloceie.
flT,C7»pftlKa Mi.pol.
De tpei zi.ie-ansm ne mape NaBinnd -Pipi ’nnetape,
Noi nimaint8.i n’am zipit! Biiint8.i S8t.il mi ne’mninve; Opizonsa ne .pnninye Ka sn nepn ncmipyinit.
noEsiI.
27
^\n mc napte se ptnede OkIx.i oms.isl ns Bede Dei.tt sinede Ktmnil.
Mapca’I .iatt iui adtnnt!
Mine ajie, intlne tmn>,
De-om mal q-i ninlpe qel Bil!
Zioa tpcqe, zioa suade Illi ne r*ndspl onisj sade,
Sssnintnd .pnqctimop.
Noante-adsqe mii de stcae;
Oms.i tpist, npiBind .ia e.ie,
BapsT>-o .iaspiint de dop.
Dap o ntstpslKt Bine IlpeBestind ijepmspl Beqine,
.liman nese.i ini dcsnis. ne Katapr ea sa.itt, Ktntt,
Ne slmeuite, ne .pnKtntt lll’anoi sBoap-b na sn Bis.
^Vnlp’an ssq-.iet ks simuipe Astq-e.i r.iass.i de Issipe Suni ds.iqe-’niitntttop,
Illi din noantea 'nlsnexatt ^\.i tpezemte de’I apatt Ms.it q-epiqc siitop.
Astq-e-i nass.i jiEepttuil Ba ssna'n zioa dpenh-uil Ilentps Biata ijeapa mea,
Illi din smGpe.ie dspepel,
Steoa m*ndpt-a .pimiepel Pestpi-Ba nentps ea!
B. A.
Nada ini KiTiu5.i.
(<l>aE8.ii).
De mi n’am daps.i de rtqit,
Btztnd .pnst ncq-.istsp ne .itnrt .ismtnapc, Ilpeziqepea’ml .pndatt .puri ape-a el spmapo:
Ki cj ns SKani ne ntp jitl Aqeasta’l oaseintnape,
Din sape qetitopii ne samt-uri Bop onpi,
Ktt Bsne.ic iop simijspl .pn napte Bop dopi.
Iap eS asd adese Iepltnd .pnttl rpoma.it Ssb nsme de o r.ismt, de Ksţjet tpesttop;
O! toate tpeKS ne .isme! dap q-anta pt’I q-ataJt, De-a el adimenipe us noul sntna sinop.
lIIsdeKtlopsJ nape Aa ’nttla .isnenape
Bpea Kspets^ s’adoapmt ks ni.ida snop a.int...
St> mtiul Kt’n mtpmtBie Ba ’ntpeqe ne qelja^ul.
Sn Ktmttap qe-odatt jist ne an doE&ndt Ktt Kanctc, e ’n stape ne tati>.i ses st B-tndt.
Sn adBOKat qe npede stq-aKt nerps.i ajB,
Dsnt a mea ntpepe ape mopa.i Hain s.iaB.
Sn jsne Kpesxst sine,
Dap npca’nKtntat de sine •]in oapsa-l .pnrtnq-ape ne .ion e Kan-stpixat.
O jsut q-psmsuiiKt qe Kspte ns npilmemte,
Mal msat .pnst ks sns^ nin snrlspl monotemte,
Illi e nentsttoape Kttpt a.i ses EapEat...
Se a-i-.li ne sn .isqis opl Ktnd de-ajsnexat.
Aqe.ia xape-I niaqe tot intpiţjri st adsne ,
'Bms.itnd din Kast’n Kast, .ie’nBajjt de minsne,
Dap mal ttpzis_____Btd .pnst Kt snopise de BOpBit
M’ap da de roj Aa isme Kt am.pnBitpAnit,
Ktql Bpemea Kttpt toamnt se *aqe mal n.ioloast, lap Btpsta ’naintatt de BopEt Essspoast.
St .las dap a.ite ni.ide iui q-aEs.ia st-ml snsn,
Ama npeiism ml-as snss’o mi mie sn om ssn.
Aa xe^emtes, ns mape, pn snda-I aqea viint,
De KtptKsdt n.iint,
Ks sndiue Etlcuil mi jenemil din sat Kitiql de toatt rntna sndla ne pnqetat.
Sndits.i sa mi ntnda npea mal a.ics ptBdape...
De ms.itc opl ntsKapIs.i pn .isnrt auitentape Aa .icrtntnda n.istt se sltt ncK.iintit:
Ea nlepe; cj smtn’qemte Uli’n .iok se tpart nemte,
Se ’nnpedinueazt nsmal Kt nada Ia jinsit;
KitiKS.i de ssb mtnt .pl mi q-txs ptnipe.
Astq-e.i sn KitiK snpintcn, ssmeu din a ,isl «pipe, Kam pnmt.ia adese mi ne ntsKapil mei.
Dap ns'I tpeKS npe msite; Ktql .pntp-o zi, Ktnd el Sndias .putps ptsdape, KitiKSA se ’nxtntasc Illi KtptKsde mii ^\n npejmt’l adsnasc:
„SltauiBt, .ie zise, Ksmstas dc.ia o .la.itt O nadt... dost... tpil...
A’a^ natps.iea... adio npe q-epiqita Ba.itt Illi toul Kitiqil Bil I
Ama, ea adeBtpsj ItpziS j’as npiqcnst:
Kt de adimenipe stq-svl.iapnqcnst.
A. Doniii.
28
XPONI K Tj.
XPONIKl.
8. lanaaplr, 1855.
Indalx dsnx inlxpipca aslsssi de a.tianux ks Ilslcpi.ie de anss, Asstpia ai tpimis sa Ksptca l’ssiel aonie axxtspatx, ziuă razete-ac stpxine, imnpcsnx kb nete csn.iiKxtoape ic-iop nntps nEnKtspI de rapaniiic npc Kape, npiiminds-se Imnxpatsx Psscsk, ap *i a se intemeld o nane slatopniKX ne Biitnp.
lap KEpuel Ilpssicnc notpiait apt. 6. din tpaatat, i s'as «XKBt din naptea llstepi.iop, indemnnpc de a se .tini mi ca Kxtpx dxn-se.te Ministps.t tpeEisop-din-a«apx, Eapons.t de Mantal«ex, ai nepst si i se Komsninc iui notcae tpiinise Pssiei o datx ke nonia IpaKlatx.isI dc aaianpx, mi pe*szxndsise as spmat, din naptea KEpuel Ilpssicnc, amxnapc de a se deK.iapa.
l)Enx ancasta Imnxpals.i <t>pnnicsMOp in KSBisnts.i ses sa des-Kidepea adsnxpei as zis Kspat kx apcnsne sncpxpl kx (Jlep-in a ii i a i n t p c a rx Ba sx se sncasKX ke Ustepise ac snpijenesKi uc Tspaia in Kontpa l’ssicî. lap desnpe tpaulats.i din 2 Dcsein-Bpic as zis kx „de o nani datx ns este dc kxI o a.iianpx dc*cn-siux, nestc nsijin insx noule *i iui o*cnsiox.11 Ue n.itx napte in Enr.tilepa oninia nsssiKX dc'iniipexnxKS ministpil peyinci se in-rpijesKS ae Bop «ane mai sine Ka sx spmeze pxsEoisz mal ke map] isBxndc desxt nxnx aKEin. In inoments^ aaesta, «iind kx dsnpe Ka.icndapis.i nnsseni.iop ssntcm Kxtpx s*ipmils.t .tsl lansapie, uoale kx, dsnpe tpautalss dc asianijx, s’as mi ases oapcmlao din s«xtsipi.ie npcBxzste npin apt. 5, adiax, ncste nsuin iui Asstpia Ba .isa napte .ta pesKOlss aespmeazx aKsm ncntps sirspitatea Tsp-aiel iui nenlps naaca Esponei pezxmntx ne Eazcstntopniac. Bazeze nxael, dsnpe usaintejc Ministps.isi tpeEi.iop din-a«apxaa Enr.iitepel, in seiinua nap.iaiiicnts.isi din 22 DeKCniBpietpcKSt, ap «i aaeste: llsnKts.tae.1 dintxls, ziae .lupds.i ţjion Pssse.1, se atinge dc npin-ninates e Dsnxpel ae as «ost KX.inate de ouitUe psseuiti mi npin mizsoKs.i Kxpopa, inKOntpa tpaKlatsssi de Andpianono.ii, uil'as «XKSt l’ssia dpsm Kxtpx Konstantinonoji. Boinua este de i lisne npe jok'silopii KpcmtinI din anese npinainate sse rapanuia ae.iop ainal mapl llstepi a.ic Esponei, ast«e.i Ka dasx Pssia ap mal nep-ku sx se ataae, npinaiuate.ic aae.ie sx «ic deodatx snpijcnite de Kxtpx ae.ie natps llstepi suite ncntps a pcsninţie ataKapea. In — tp'aaesl nsnKt s'as snit aii Asstpia mi Ilpssia. llsiiKts.i a.i 2-ae este desKidepea n.istipei Dsnxpel ne Kape Pssia ai inxis’o in Kontpa tpaKlatsssi dc Bicna. Assnpa aaestsl nsnKt tpcesle asemene o rapanyic din Kape insemnate «osoase Bop isBopi nen-tps toalx Espona. A.t 3-.ie iieiikI, este pCBisapea lpai.tatc.iop din 1841. Intp'aacsl nsnxt nnp'KX s’ap intimnina rpestxui. Dsnpe nese ae am Bxzst, adnoye Aopd Ijion Psses, soKOlim kx n’ap npe «isirspitatc nentps Konstanliiionosa.ixsn in niaoape ScBaslono.is.i ai o neEsnie mape de a «aae naac ks Psssia, «xpx a dosxndi rapanuia naeasta ncntps neutxpnapea Tspaiel. A.i 4-je nsnKt npi-scuile .ia asirspapca ac Ipessic sx dce EeponeiM Sa Ssstanss: kx ssnsuiii Ilopyel Bop «i deonotpiux de sine tpataul mi kx toul, •xpx deosesipe de pe.tiuie, uop ane aae.temi npiBi.icuii.
Misue.ic.
rn.niîcn-Poni-Bopdi.— O damx «pEmsmiKx Kape se ne-Esnemtc dsox onepise .tsl Bepdi, ziaea snsi nana.iep .ia teatps: Ax! domns.t mei, m>nd asd mszixa aaestsl maestpo, inimamlse .pndsimuazx, sxnyc.te «lepse .pn mine mi mx «as ne ospaz xxnd ra.tr.xnx, uxnd pornic... dap dta?
*;jv*NI*
— Es, KSKoniux, pcsnsnsc KaBa.tepsj, ns mx «ax nial pom nial ra.mxn, dap ncntps dparostea dla.te ami apca sx mx «ai Bepdi!
^lîsde ninTpe Kn.inpnniî. — S’as npiiniit sa pedasuie sp-mxtoapea sKpisoape:
„Domns.ic pedastop!
Binc-Boiui a asKs.ita ks .pndspape t.Y.nrsipisc snsi ncnopoait Kape ai aplsns a ns mal mii sndc sx se asKSndx ncntps Ka sx 8Ka-ne de npironipca şoaptei mi de dparostea snop .lilepalopl din yepise pomxnemti. Es sânt, dc Kxnd .ismea, o «iingx ne-pnsemna-tx, modestx, Kxalinx nsmcsK S SKspt. Natspa m'ai nedpcnlxijit dxnds’mi sn r.ias .piixdsmit mi sjas Ka de o«tiKOs; npin spma-pe, jpmi n.iaac a «i petpas npcKxt se noate din iBajx, mi a tpxi .pn .tinimte npcKsm se Ksuinc snci «iinjil ks jsmxtatc de ss«set Ka mine. KsnosKxndsinl «xntspa spinioasx mi pidixosx ne ml-ai dato ssoBaniss Kipi.ix, asemxnxndsmx ks sn dponixos ks Epauese pxdiKiite irxtpx nep, mx «cp esK de opl ne oopnipc anua'uioasx mi ns dopcsK a.itx dcKXt de a pcmxnca ncpdst nintpe nesesas-te sitepe din a.i«aBet... Dap, o! «ata.tita! o! Kpszimc a şoaptei! o! ne uiaiuxne! de snde mi nxnx snde am aBst .pntp'o zi ncnoponipea a (pape .tsapea aminte a snsi jiitepat, mi ne sok am «ost ncpdst! adio siniuite! adio Biaux simn.ix mi n.ixKstx! anc.i .litepat «xpx misx m’ai apxtat Kotitpaui.iop sel Ka o ko-moapx, Ka sn simsos BpedniK ds a .pn«iiiiua sn noi K8.it npe nxmfint. Dsnpe zisa jsI es ami «i:
1.	Temc.tia Tpamatinel pomxnemti.
2.	DoBada nea mal netxrxdsitx de latinitate a ncams.tsl po-mxncsK.
3.	.1 itepa nea mal Bpednisx de .pmnodor.il jitepatspa ponrx-neasKX.
llli ama ms.iul din sitcpatopl mî-as imnss dutopia de a mx SKoate .pn ssme, dc a mx anina sa s«xpmits.i ne.top mal ntss-te Ksninte, jpnnxt mi-am rxsit sejeaoa ns nsmal ks nc.iesa.ite sitepc din as«aECt ne simit z»siapc de mine dap mi Klap ks ti-norpa«ii ne Esastcmx ^tmssuipca mea.
De atsnnc , Domnsse Pedastop , Bieaya mi s'as «xksI ness-«epitx Kxnl am aţiisns, npcKsm as snss sn om de rsst, Klap sa sn sisdc nintpe Kxsxpaml. .]Vii zxdap am npotestat, .pn zxdap am nepsat sx-1 «as a .piiuesege ne ne.pmnxKauii mei npi-elini kx: 1°, de apemene dsop ssspeazx nentps simnezipea, .pm-EOrxuipea mi .pn«psmsseuapca siniECi pomxnemti, ap tpcssi sx se OK«ne de a o «ane dssne, sonopx mi apmonioasx mi, npin spmape, ap tpcssi sx se «epcasKX dc ^mssuipca snop sitepe xsxspezc Ka mine sape das siniDCi sn Kapaxtep sinistps mi o estonie .pnxdsmitx.
2° Kx daKx npocsKs a se dcnxpta dc ssasonism ap «i ks dpent J sx se «epeasKx dc a imita «opmese opiorpatiei ssaBone, .pn-tpCEsinuxndsmx ne mine ^tn tpsnss Kssintesop npexsm SsaBÎI .pnlper.sinurazx ne T>... tu. n. s.
Toate aneste pezoane a mese aS peinas ncasKS.itate.... mi ei nenoponitss, nsmal am pcuaos! <t>iind dcnl kx mi d-ta, I)sc pe-daKtnp, ai pnncnst a nsESik’a o «oale sitepapx, Iei .pndpxz-neasx aui «ane nsexalx psrxmintc Ka mxKap d-ta, sx mx saml .pn nane. Dcstss este de mape nsmxpss ssxnitopisop inel. AIeI misx de mine; «ierni dsnimnn Ka sx mx pestopni din nostss^tn sape am «ost pxdiKat «xpx ninl sn mepit nepsonas mi «xpx xxt dc nsuinx dopinpx din napteml.	w
(lsKxxit:)	(8ks sxspt)
Fedaktop pes.
nflpi.
Typographia Franceno-Itomâna,