ANUL VIII — Nr. 1970. 10 BANI EXEMPLARUL SANBATA 28 IANUARIE 1884. ABONAMENTELE : jn Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : > 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D, AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihâlescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. . In Paris: La Societe Havas, place de la Bourse, 8. *** In Viena: -.a Eeinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambnrg: La Adolţ Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIUfîILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani I Reclame pe pagina IH-a 2 lei. Reclame pe pagina n-a 6 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articolii nepublicaţi nu se Înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. , / Prim-Redactor: STEF. O. MICHAIlfcSCU. ŞTIRI TELEGRAF SCE din ziarele streina Madrid, 5 Februarie. Mareşalul Serano şi ambasadorul Del Mazo, revocat din Roma, unde fusese re-presentantul Spaniei pe lângă Vatican, s’ad pus in fruntea mişcării liberale, şi voese să uniască toate partidele liberale, incă innaintea alegerilor. Dresda, 6 Februarie. Prinţesa George, ca re a murit astă-noapte şl se numia Maria Ana, infanta Portugaliei şi Algarieî, se născuse la 21 IuM 1843 şi s’a măritat la 11 Maid 1859 cu prinţul Fridaricli Georg, duce de Srxo-nia, frate cu regele Albert de Saxa. Belgrad, 6 Fabruarie. In proximele zile se va vedea pe noua linie Semendria-Niş prima locomotivă. In Niş se prepară mari festivităţi din causa aceasta- Linia Belgrad-Niş se va pune in circu-laţinne pe la inceputul lunii Iunid a. c. Viena 6 Februarie. Bursa a suferit azi. Motivele ad fost două : uDa perderea b'itălieî in Egipet sub Baker paşa, şi alta imboinăvirea din nod a principelui Bismarck. Cu deosebire s’a simţit un mare scăţjămănt in acţiunile de credit. Mtinchen, 5 Februarie. In casa de schimb a bancherului Wil-helm Brandt s’a intămplat azî pe la 12 ore, la amiazî, un furt împreună cu un asasinat. Asupra’contabiiuluf, hoţul a tras un glonţ, dar fără ca să nemeriască. Atentatorul in fuga sa luâ neşte hărţii de valoare; pe stradă fu insă prins. Miincben, 5 Februarie. Casa de bancă a lui Wilhelm Brandt se află la parter, pe piaţa promenadei. Ea e cam îngustă. Uşa din stradă conduce direct in localul casei de bancă. In dreapta uşii se află un galantar in care sunt es-pUse căte-va hărtsl de valoare. Azi dimineaţă, după 11 ore a m. intră in numita casă de bancă un tănăr bine îmbrăcat şi intrebâ pe contabilul ce sta după masă dacă vrea să cumpere neşte valori, Sildeutsche cu ţ5°/0. Contabilul respunzendu’I că nu, tânărul scoase un revolver cu şase focuri şi trase de câte-va ori prin grilajul ce’l despărţea de victima sa, care se furişă imediat prin o uşiţâ din dos. Gând se văzu atentatorul|gingur strînse toate hârtiile de valoare, in suma de 4000 de mărci, şi fugi cu ele in direcţiunea stradel Pranner. Contabilul, care se refugisse in curtea unul veciD, iâcu tot posibilul ca hoţul să fle urmărit. Sute de oameni se puseseră in urmărirea a-tentatoruluî, până ce fu prins de nişte militari. Imediat î s’ad luat hărtiile furate şi s’ad restituit bancherului. Asupra persoanei atentatorului nu se ştie nimic pănă acuma. _ Londra, 5 Februarie. Cheiul Reuter anunţă din Cairo cu data de azi, seara : Chedivul a primit o ^jpeşă de la Baker paşa in care aceasta 61 anunţă că a fost bătut la Tokar cu o 5 ■'.rdere de 2000 de oameni, 4 tunuri kruop şi 2 de sistemul gatling. Turcii şi europenii s’ad bătut bine. Baker s’a reintors cu restul oştire! sale in Suakim. Berlin, 5 Februarie. «Lageblaţt* află căprinciele Bismarck la chiămat pe d-rulSchwaninger laFrie-derichsruhe, din causă că nu se simte bine. _ , Basel, 5 Februarie. „Baseler Naehrichten“ anunţă : Marele cons.liu dta Basel a decis, după o des-Datere de căte-va zile, să esoludă din untea şcoalelor catolice pe membrii con-gregaţmnilor şi ordinelor clericale. t al „României libero" 7 Februarie 1884 — 3 ore seara. Londra, 7 Februarie, „ine Times* blamează energic con-uita Cabinetului Gladstone şi cere că <‘Df tera să declare categoric c5 va sta*! Protectoratul său asupra Egyptulul. „Ihe Times* crede că Europa ar primi ai .st act ca ) interpretare onestă şi logică a situaţiei actuale in valea Nilului. După informările lui „Daily News*, generalul Gordon se găseşte oprit la Eo-osko. revolta triburilor cbfprin prejur ne permiţăndu’l d’a inainta spre Xhartum. ConBtantinopol, 7 Februarie. Noul ministru de resbel al Bulgariei, principele Cantacuzeno, a sosit la Con-stantinopole venind din Odesa. Viena, 7 Februarie. Se telegraflază din Constantinopole „Presîe* că Photiadis paşa a fost confirmat de Poartă in cualitat9a sa de guver-nor al Cretei pentru un noii period de cinci ani. Leipzig 7 Februarie. Ieri dimineaţă, două geante poştale conţinând 80,000 mărci s’ad furat m gara liniei care conduce la Berlin. Se bănu-eşte că autorii furtului sunt impiegaţi de-al poştei. Belgrad, 7 Februarie. Resultatul total al alegerilor pentru Scupcină dă 108 scaue candidaţilor ministeriali, 18 radicalilor şi 6 partizanilor d-lul Risticl. Londra, 7 Februarie. Lordul Derby, Preşedinte al banchetului Clubului liberal, a declarat erl că Englitera ar apăra porturile Măre! Roşie dar nu se va angaja nici o dată cu sarcina imposibilă d’a relua Sudanul. Ea va refusa de alminterea de a converti ocuparea actuală a Egyptulul intr’o anexiune permanentă. (Havas). 1 liijUţngij mu iiiiimwpot A se vedea nîtime gcirî pe pag. ffl-ss. Buouresoi, 27 Ianuarie, In şedinţa de la 23 Ianuariu, d. Ap. Mănescu, secretarul Senatului, a dat cetire, pentru a treia oară, propunerii legii interpelative a art. 7 din Constituţiune, in coprinderea următoare: Art. unic. - Dreptul de-a cumpăra imobile rurale in Romănia, fiind un drept cetăţenesc reservat exclusiv pământenilor sad celor ce aii otţ'uut cetăţenia română, nu se poate acorda societăţilor prin acţiuni la purtător, nici face obiectul instituirii acelor societăţi. Autorul acestei propuneri este d. Eugeniti Stătescu. Isvorul afacerii se găseşte in inter -pelaţiunea ce d-nu Maniu a adresa-t’o guvernului, ir privinţa dreptului excepţional, conferit unei societăţi anonime de ferăstrae, fostă sub firma G-oetz et Comp., in virtutea căruia această societate poate dobândi moşii intregl cu păduri, sati numai păduri, atăt in ţară căt şi in străinătate. Prin induioşare particulară, nu se ştie,—guvernul, la prezentarea statutelor zisei societăţi, a aprobat, fără rezervă, toate dispoziţiunile coprin-se intr’însele, şi, intre altele, şi pe aceea prevăzută de art. 4 Ut. b, fără să voiască a observa, că această dis-poziţiune aduce o călcare flagrantă a art. 7 din constituţie şi deci, art. 5 şi 968 din codul civil. Iată cum glăsueşte art. 7 : „§3. Naturalizare nu se poate acorda de căt prin lege şi in mod individual. „ § 5. Numai românii sau cei naturalizaţi romani pot dobândi imobile rurale in România11. Aceasta fiind chestiunea, guvernul, faţă cu curentu ce se stabili te in Senat, pare a nu fi tocmai mulţumit. Nu cunoaştem care sunt conside-raţiumle sale de ordine politică, care ’l silesc a se opune acestei fericite mişcări. Ceea ce putem afirma, este că, consideraţiunî economice el nu are de căt foarte puţine,—juridice, şi mal puţine,—naţionale, de loc. In adevăr, incepănd cu cele din urmă, ca unele ce sunt mal importante, nu ne putem opri de-a ne in-treba: cum a putut guvernul să admită, pe o cale cu totul incidentală, acest precedent nenorocit, de care s’a ferit atât legiuitorul pactului no- stru fundamental, căt şi autorii codului civil, căt, mal cu seamă, ultima Cameră constituantă, care, chiar sub greutatea tratatului de la Berlin, a pus ingrădire^dreptului străinilor de-a deveni proprietari, când e vorba de moşie ? o Moşia românească trebue să fie a românului, şl, sub nici un cuvănt şi prin nici o formă, streinul nu trebue să prindă rădăcină in pămăntul ţării. Şi. la noi, cine este străinul cu capital ? Să respundă reprezentanţii Moldovei Credem a nu avea trebuinţă de-o prea mare putere de argumente, spre a dovedi cu indestulare, că o societate anonimă, cu acţiuni au porteur, care ar avea dreptul, 1 ca persoană morală, să devie proprietară de fonduri rurale,— incepăndu’şl astăzi o-peraţiile,|cu fonduri|curat romăneşcl, nu i-ar trebui mal mult de doi ani ca să devie absolut jidovească. Acţiunea fiind la purtător, e lesne de inţeles că ea se cotează pe piaţă, că prin urmare e negociabilă şi transmite,bilă fără control de persoană, şi mal puţin de naţionalitate. Astă-zi, pusă in curs cu valsorea sa nominală, —măine ar fi indoitâ, prin concurenţa cea mare ce s’ar stabili intre capitaliştii străini, fdoritorî de-a dobândi imobile rurale, prin acest singur mijloc. ‘ Oare să fie aici misterioasa cauză care indeamnă pe atâtea persoane influente, să combată propunerea d-lul Stătescu ? Ar fi foarte trist, Am vedea după doi ani cum majoritatea acţionarilor străini, ar face ca toate organele societăţii să fie in mănele lor, şi ne-am pomeni cu un consiliu de administraţie jidovesc, cu ingrijitorl de exploataţie jidovi, cu pădurari jidovi, poate şi cu ghindă jidovească. Hotârîtor, nu ’l nici o considera-ţiune de ordine naţională, care să îndemne pe guvern a combate propunerea de lege a d-lul Stătescu. In al doilea rînd. nu vedem con-sideraţiunea economică care ar pleda pentru respingerea art. unic reprodus mal sus. Se susţine că, cu actualul sistem de exploatare al pădurilor, in căţl-va ani toate moşiele particulare se vor despădura, iar că societatea anonimă in chestiune, şi după dănsa tbte cele-l-alte societăţi de aceeaşi natură, îşi iau îndatorire de a proceda, in tăiere, conform paragrafelor d;n legea silvică pentru pădurile Statului, adică sistematic şi pe parchete. ■ Este foarte drept că proprietarii noşrtri nu prea cruţă pădurile; dar e acesta un motiv ca să le dăm pe măna străinilor să ni le cruţe ?... Dacă, cu adevărat, Statul incepe a găsi că particularii nu’şl in ţeleg interesele, şi că nepăsarea lor, pentru lucrurile ce le aparţin, e atăt de mare, in căt incepe a deveni vătămătoare intregiî economii naţionale,— nare de căt să intervie in socotelile lor, silindu’I să lucreze ca nişte buni păruiţi de familie, şi ast-fel, să le im-puie a’şl tăia pădurile după aceleaşi regule ca şi Statul. Atunci insă, legea silvică "treime schimbată, iar nu Constituţia. Convenim că un articol care ar impune particularilor să ’şl exploa teze pădurile, dupe nişte anumite regule, aduce oare-care atingeri drep- tului de proprietate, care la noi este şi trebue să remăie absolut.—Insă faţă cu un pericol general, dreptul particularului se sacrifică tot-d’a-una. Nu vedem dar care este cuvântul plausibil, in virtutea ■' căruia s’ar putea admite derogaţiunea] la art. 7 din Constituţie. * * • Căt despre Gonsideraţiunile juridice, Gări militează in favoarea cauzei, îmbrăţişată de d-nu Stătescu,— eminentul jurisconsult şi le-a desvol-tat gu o rară precisiune in şedinţa Senatului de la 23 Ianuariu. Iată un argument, care, după noi, este peremptoriu : Al. 5 din Art. 7 zice : „numai românii sati cel naturalizaţi români pot dobândi imobile rurale in România. “ întrebarea este acum : o sosie-tate anonimă, are sati nu o naţionalitate ? S’a susţinut că, societăţile anonime, compunSndu-se'dintr’o adunare de capitaluri, iar nu de persoane, prin aceasta chiar nu ati o naţionalitate propriă, şi deci nu poate intra in prohibiţiunile art. 7. Noi cră-dem, impreună cu d-nu Stătescu, că pentru a se admite societăţile prin acţiuni la beneficiul proprietăţii teritoriale, rezervat exclusiv românilor prin art. 7, nu este de ajuns să se zică că ele nu ah o naţionalitate străină caracterisată. Prin chiar această mărturisire, se impune caracterul cosmopolit al «societăţii, şi să şterge cu totul pecetia caracterului naţional. Şi ceea ce trebue să se dovediască in specie, este tocmai naţionalitatea română. Nu şcim pănă la ce punct guvernul combate art. interpelativ al d-lul Stătescu. Părerea noastră insă este că, ne-susţinăndu’l, am da dovezi că suntem., răi români! Atăta avem de zis de-o cam dată. Dacă va fi nevoie, vom reveni, căutând acum, ca in tot-d’a-una, să susţinem cauza care ni se pare dreaptă şi mal cu seamă naţională. CRONICA ZILEI In urina inceiărel din viaţă a A. S. R. Principesei Maria, Infanta de Portugalia, soţia A. S. R. Principelui George da Sa-xom'a, Curtea MM. LL. Regelui şi Reginei a luat doliul pe 15 zile, cu ineepere de la 25 Ianuarie. D. colonel Argatoianu, şeful de stat major al corpului IV de armată, a fost primit a l’altă-ierl in audienţă de către M. S. Regele. Tot in aceeaşi zi a fost primit şi d. colonel Murgescu, inspectorul general al porturilor. Ieri, la amiazî, s’a ţinut consiliu de miniştri sub preşedinţa d-lul I. C. Bratianu. D. Ath. Moschuna, secretar general al ministerului de interne, a plecat la Cra-iova. Fi-va oare trimis de minister, in urma protestului Craiovenilor, contra noului împrumut şi a taxelor cotate de muncipa-litatea de acolo ? NouiI consilieri ai capitalei ad depus ieri jurământul, in presenţa d-lul ministru de interne. Se vorbeşce că de la 1 Aprilie viitor, cu punerea in aplicare a budgetul eser-ciţiuluî 1884 — 85, d. general Slăniceanu va fi chemat in activitate. Consiliul comunal al capitalei nu r’a constituit incă. Diseară se va ţinea şedinţă pentru alegerea organelor administrative ale primăriei. D. N. Fieva are cel mal mulţi sorţi, d’a se aşeza pe scaunul de primar. In adunarea de consfătuire de ierl-seară, de şi unii consilieri aii (combătut candidatura d-!uî F'eva, marea majoritate a celor de faţă s’ad pronunţat ;n fa-voare-I.! D. doctor Dim. Grecescu, profesor ae igienă la liceul Matei Basarab din Bucureşti, s’a numit definitiv la această catedră, conform art. 864 din legea instrucţiune! publice. Pe ziua de 1 Februarie viitor, 1884, se fac următoarele inaintărl la gradul de administrator clasa I: D. Ylădescu Anton, administrator clasa II din regim. 6 artilerie, in regim. 2 roşiori, comptabil, in locul vacant. D. Economu George, administrator clasa II de la manutanţa armatei, la acelaşi servicid, in locul vacant. S’a primit demisia din armată a medicului de batalion Dumitrencu Băluţă din regim. 6 artilerie, pe ziua de 1 Februarie 1884, tracăndu-se pe aceeaşi zi intre ofîceriî sanitari de resorvă al Corpului I de armată, cu gradul ce a avut in armată. Procesul colonelului Polizu şi al căpitanului Tulea nu s’a terminat nici ieri. Azi mal sunt incă de ascultat căţî-va martori al acuzaţiuneî, şi nu se poate prevedea dacă să va termina şi astăzi. „Românul* spune că Curtea de Casaţie a spins recursul ţăranilor din BordenI, condamnaţi la muncă silnică de către curtea^cu juraţi de Prahova, pentru omorul lui Scorţeanu. Sub direcţiunea distinsului nostru psi-chiatru, şi profesor la facultatea de medicină, A. Sutzu, a apărut şi va apare in fie-care lună o Revistă de medicină legală şi psichiătrie. Sumarul nr-lul I e următorul: Progra ma ziarului.—Medicină. — Peichoaele aifi-• tic©.-Raporturi medico-legale. - Omorul do la BrăneştI. - Spânzurat. - Bibliografie1 Abonamentul pe 1 an e 6 1. n. D-nu I. Yieroşanu, secretarul general al Teatrului Naţional, a fost decorat de M. S. Regele Italiei cu ordinul Coroana Halişi, oferindu-i-se gradul de cavaler. Societatea „Jun.mea Comercială ţRo-mănă* dă Mercurl la 1 Februarie, balul său de ăst an, in sala Bosel Ne aducem aminte succesul cel mare ce avusese anul trecut primul bal al a-cestel societăţi, — Nu ne îndoim că, de ţstă-dată, aşteptările noastre vor fi încă Întrecute. De aceea să ţinem bine minte ziua balului şi să ne grăbim a ne asigura intrarea la el.—Preţul de persoană numai 4 lei, iar de familie 6. La Asilul Elena Doamna va avea loc, Dumineca v itoare, 29 Ianuarie, cununia dd-relor Maria Dragomirescu şi Maria Stro-uscu, cu dd. Icaa Crivineanu, învăţător, şi Constantin Popescu, zugrav. Pe baza art. 48 din legea comunală, s’a disolvat consiliul comunei rurale Dicu-lesci din judeţul Vâlcea, pentru motivele arătate de d. ministru de interne in raportul săii către M. S. Regele. D. D. I. Nicolaii s’a confirmat ajutor al primarului din comuna urbană Gala .1 in locul d-lul Al. Oălinescu, demisionat. Asemenea şl d. D.mitrie Zaharia s a confirmat ajutor al primarului comunei urbane Odobeştî, din judeţul Putna. Comuna urbană Dorohoifi este autori-sată a percepe 4 lei pe lună, de la birjele de piaţă, droşcă sad cuped. Comunele rurale Cernaia, Băcleşu 0-reviţa, Prunişoru, Baloteştî, Bresniţa, Cio-vărnăşani, Isvorul-Anescilor, Bistriţa, Bă-ceştl, Peri, Rogova, Oprişoru, Poroina-Mare, Ţânţaru, Băla-de-sus, Valea-Petril, Jiria, Padina-Mare, Ig.roasa, BălvănestL Ilovăţul şi comuna urbană Baia-de-Aramă din judeţul Mehedinţi, sunt autorisa» te a percepe taxele coprinse in respectiva listă, ,vizată de consiliul miniştrilor' www.digibuc.ro a» Asemenea autoiwţie s’a mal dat comunei Couţeştiî din judeţul Dîmboviţa, precum şi.comunelor Iieana-Suliman, Du-deştii şi Lip:a B\jd*ni din judeţul Ilvov. Mişcarea populaţiei Capitalei de la 15 pănă la 21 Ianuarie 1884, cifrează ast-fel : Născuţi: bâeţî 48, fete 56 ; total 104, din este viola'ţiunea dreptului omului. . Archierefi acusat, o recunosc; insa in virtutea tutulor legi.or relative a dreptul mea de cetăţean român şi mal ales de om, alerg la analogie şi z*ce: „Nu mă puteţi infiera cu infama, pe „mine Arhiereii, inainte de judecată; după „cum nu put ţl infiera nici pe preot.— „Amândoi suntem cetăţeni români, a-„măndoul suntem oameni, amăndouî a-„vem dreptul la respectul demnităţii, o-„noarel şi vieţel noastre*. Acest principia, care intinde aripele sale tutelare asupra or cărui om ce are fericirea de a trăi pe pământul României, este in frontispiciul legilor noastre, şi nu avea prin urmare nevoie de a fi trecut intr’un regulament sancţionat de Domnitor prin ordinul naţiunel dat in 1874 ; — uu avea nevoie de a fi constatat prin această lege.— Această constatare nu este de căt o măsura de prudenţă, pentru că se cunoasce de toată lumea, că dreptul dat Sinodului prin art 21 din Constituţiu-ne, este restrâns de alte disposiţiuni iarăşi din Constituţiune, care trebue să predomine, de oare ce e vorba de cel mal sacru drept al. omului: respectul individului, dreptul de a trăi cu fruntea neinfierată, până in momentul cănd va fi recunoscut nedemn de a trăi cu fruntea neinferată, până in momentul cănd va fi recunoscut nedemn de a mal respira aerul bine-fâcător,al demnităţel,|al onărel. Dreptul unul Archierefi de a nu fi înfierat de căt in urma und judecăţi, ’ş! are fundamentul săfi in dreptul omului, după cum ’l are şi preotul. ’Mî pare că aud un doctissim monach care mă trimete să citesc art. 52 din Regulamentul sus-menţionat. — Me?g bucuros la acei articol, şi citesc : „Persana „bisericească acuzată in vr’un delict grav „se suspendă din serviciul săfi până la „disculparea sa ; insă se lasă şi la chib-„zuiroa episcopului dacă trebue a se suspenda acuzatul, safi nu, juaecand după „gravitatea caşului şi conduita precedentă „a acusatulul*. —Am citit dar articolul. Să ’mî permită acum doctissimul monach să ’l spuifi că, după cum dăasul are prutenţiunea de a citi mal bine ca mine hterile kirilice, tot asemenea am şi efi pretenţiunea de a citi mal bine legile si regulamentele. Acest articol conţine o disposiţiune derogativă principiului ce am stabilit, şi prin urmare o d sp03iţiune excepţiona’ă. Dbposiţiunea aceasta nu ni se poate aplica nouă, de oare-ce „poenalia res-tringenda sunt*, adică că io:mateiie penală, nu se poate aplica o pedeapsă prin analogie. Invocarea acestui princip.fi este suficientă psntru a tăia ne dată gustul de a aplica art. 52 şi Arohiereilor. Dar merg şi mal departe. —Susţin că este cu neputinţă ca să se facă o asemenea dispo-riţiune excepţionala in privinţa Archiereilor, de oaie ce 1) . Un archierefi după toate ligile năs-tie este pre upus mai cunoscător de datoriile sale şi ia coasecueaţâ iregularităţile sale bisericeşti sunt mai dificil de inehipuit. 2) . Cu căt gradul este mal mare cu a-tăt inflerarea ce resultă din suspendare este mal apăsătoare. — Pe cănd suspendarea unul preot este cunoscută de abia intr’o eparchie ; aceea a unul archierefi este cunoscută in toată tara, şi este astfel in toată ţara considerat ca un nedemn. Prin această nu voiu să zic că sus-pendararea unul preot inainte de disculpare este justă şi conformă principiilor drepturilor omului. Că această disposiţiune nu este conformă drepturilor omului, ne-o spune chiar articolul ce o creează, de oare-ce o inconjoarâ cu numeroase garanţii. a) . Să fie provocată printr’o abatere gravă ; b) . Ca abaterea să fie tare Strigătoare, dm cau3a relelor antecedente ale preotului ; c) . Că preotul să fie acusat, adică să se facă mal intăifi instrucţiunea causel din care să iasă .grave probabilităţi de culpabilitate; d) . Să o decidă şi Episcopul; adică o autoritate superioară tribunalului epar-chial. Când vedem că se iafi atâtea garanţii pentru suspendarea unul preot inainte de disculparea sa, trebue (in caşul cănd am renunţa la dreptul ce aveam de-a nu fi suspendat ca archierefi înainte de judecată) ca asemenea garanţii să ni se dea şi nouă. 3) . Un al treilea motiv pentru care S nodul nu poate aplica art 52 şi archie-reilor, este că, Archiereul este in acelaş timp şi legislator împreună cu colegii săi, toţi cel-l’alţî membri.— Fiind şi legislator, a putut de multe ori să se ciocnească cu colegii săi, pe a-esta să’l suspende pentruga’şl răsbuna de contradicţiu-nile ce le-a adus, safi să’l constrângă prin ameninţarea de suspensiune, să’l coostrăigă d’a deveni un om docil voinţei legislative a colegilor săi.— Aceasta ar fi o presiune adusă unul legislator. Iacă motvele pentru cari nu s’a făcut o disposiţiune excepţională şi relativ la archiereliacă pentru ce o asemenea disposiţiune nu se va put-a face in viitor, de cât numai in dispreţul legilor. Dacă vom intra in studiul faptelor in privinţa suspendării, vom vedea că totul s’a petrecut turceşte. Suspendarea [Sfinţiel-Voastre, considerată din punctul de vedere al dreptului şi al faptelor, constitue un al 3-a exces de putere, asupra căruia înalta Curte de Casaţiune este chemată a statua. —Am confienţă că cel puţin această înaltă ju-ridicţiune, va avea „a coeur* de a face să se vadă că legile române mal afi o rază de vieaţă, că nu merită încă numele de litere moarte. In coatra tutor legilor diviue şi umane, Sinodul ve suspendă, adică vă infle-reazâ cu infamia şi vă lasă muritor de foame. " Ui om isbit astfel se numesce: „Un executat nejudecat.* Uoniuita aceasta a Sinodului ”o numesc—şi revendic deplină responsabilitate — o crimă, adică o revoltă in contra legilor Şi la care se poate răspunde printr’o revoluţiune,-cu arme legale bine inteles. Sinodul ne spune că crima ce a comis, are să aibă o scurtă durată, are să fie provisorie, adică pănă la toamnă cănd aveţi să fiţi judecaţi pro forma. — 'Aţi indurat crima Sinodului de ia 20 Iunie şi pănă la 15 Octomvrie, cănd sesiunea de toamnă s’a deschis.-Aţi crezut că in această sesiune aveţi să fiţi j idecaţi. — Ilusiune t Sinodul stă deschis pănă la 26 Noembrie, se ocupă de tote, nume! de incetarea efectelor crimei sale, nu ! Sinodul, in loc de a resolva scandalosul conflict ce a sulevat, sciţi ce face ? Votează la 3 Noemvrie o adrssă către domnu preşedinte al consiliului de miniştri, in care se găseace următorul paeagifi: „Credem insă că dacă se va fi intăm-„plat acest fel de mituire printre amploaiaţi inferiori al Mitropoliei, aceasta a „putut proveni din causa micilor lor sa-„laril, cu care nu pot trăi. — De aceea „Sf. Sinod vă roagă să b.ne-voiţl a re-„gula ca toate funcţiunile bisericeşti, a-„dieă presonalul din cancelariile mitre-„polielor şi episcopilor, să fie mal bine „plătiţi, ca să aibă cu ce trăi intr’un „mod onorabil.* Ce insemnează acest pasagiu ? Opiniunea publică a răguşit strigând că diferite autorităţi bisericesc!, in a căror mănă stă hirotonia şi instalarea unul preot, despoae pe preoţi ca in pădurea Vlasiea. — Că această opiniune publică există, nu mal este necesitate de probat. —Este suficient să transcrem aci un pa-sagifi din această adresă, precedentă celei de sus : „Se răspândesc calomnii (?) „că membri clerului ar fi dănd bani pe la „unele persoane la ocasiuni de hirotonie*. Ce face Sinodul in faţa opiniune! publice ? Se invoesca cu amploiaţii de la Mitropolie, spunăndu-le: „D.ferite autorităţi „bisericeşti fură; —dar furii ţi şi voi Interese majore ordonă ca, furturile acelor „autorităţi să rămână ascunse.— Trebue „insă să mal închidem gura opiniune! „publice. —Ei bine; asceptaţî ca să re-„cunoascem furturile voastre, şi noi, nu „numai că vă vom susţinea pe căi indi-„recte, dar incă vom legitima purtarea „voastră pe calea oficiala şi publică*. Sinodul ne spune că numai aceşti amploiaţi fură. Opiniunea puolică le răspunde : „Probaţi că cele ce zicem despre acele autorităţi sunt calomnii, adică cereţi să se facă anchete serioase.* Iar S nodul supărat, şi cu fulgerile şi trăsnetele anatemei in mână, strigă : „Ce anchete şi para-auchede I Dacă vreţi să ne credeţi, credeţi-ne pe parole d’hon-neur ! Sa’ml permită Sinodul să’l spun că a-ceasiă teorie este foarte periculoasă, şi sâ’l aduc la cunoştinţă teoria ce stabi-1 şte in materii analoge, ziarul „Românul* ; „Omul bânueşte in sinceritate tot ce „nu cunoaşte.— Când una din autorităţile „publice este serios acuzată, şi nu pro-„duce dovi^i prin cari să spulbere acea „acuzare, tacerea măreşte bănuiala, hrăneşte chiar calomnia. —Tăcerea devine cu „totul gravă, căd ea se poate lua ca dis-„Dreţ pentru opiniunea publică ; şi când „cpiniuaea publică se vede dispreţuită, „şi câr d mai cu seamă dispreţul vine de „la corpurile alese, atunci.. alegătorii cad „in degradare safi in disperare„. —(S’ar zice că aceasta teorie este făcută, numai şi cu din’admsul, pentru Sinod). Cu toate acestea fie. — OpiDiunea publică vă va crede pe parole d’honneur! Insă, rămâne un adevăr nedestructibil. şi acesta este, „amploiaţii fură.* Opiniunea publică cere darea lor in judecată. Sinodul se pune in mişcare şi ordonă: „Domnule preşedinte al consiliului; te „anunţ că nu al dreptul de a da in judecată pe aceşti hoţi, de oare ce el fură* „pentru că sunt puţin plătiţi.—El afi „luat in contra 1 egel, ceea ce legea nu „crezut de cuviinţă să dea.—Bine afi fâ-„cut, şi vor face tot aşa, pănă ce legea „se vapleca.* Dacă o autoritate laică şi-ar permite un ademenea limbag'fi; nu mă indoesc că Sinodul are să fie cel d ăntâifi, care cu drept cuvânt, ’l va numi: „Sfruntarea sfruntărilor* 1! Cer Sinodului reciprocitate. Aştept răspunsul d-lul preşedinte al consiliului, la o adresă atât de immorală. Eacă pentru ce Sinodul, după ce comite excesul de putere : crima suspen- dăreî, vă menţine in această tristă si-tuaţiune de victimă. El este scusabil, de oare ce era grăbit de a da României o nouă serie de principii immorale. II mulţumim şi ’l felicităm pentru această dotatiune sui generis. Vă rog, Prea Sfinte, cu adăstarea viitoarei scrisori, să primiţi incredinţarea înaltului mefi respect. 1. A. Filitls. SOCIETATEA „TRANSILVANIA" In decursul anului 1883, această Societate a incasat următoarele sume : De la a-nil Ion Faur din Craiova 10 lei, Se. C. Mateescu din Craiova 10 lei, G. P. Constantinescu din Craiova 10 lei, Bombăcilă din Craiova 10 lei, Brănescu Demetru din Craiova 10 lei, Gr. Căzăne-scu din Craiova 5 lei, C. Săciurearu din Gorj 10 lei, Ion Pop din Argetoaia 10 lei, dr. Iacob Raţ din Craiova 10 lei, I' T. Cheţianu d-n Craiova 10 lei, C A Rosetti am BucurescI 10 lei, Emiliu Co stinescu din BucurescI 10 lei, Constantin Porumberu din BucurescI 10 lei, Dimi-trie Giani din BucurescI 10 lei, Petre Cernătescu din BucurescI 10 lei, I. £C. Aneste din BucurescI 10 lei, Ion Olteanu din BucurescI 10 lei, Eugeniu Predescu din BucurescI 10 lei, Alexandru Greces-cu din BucurescI 10 lei, D Precup din BucurescI 10 lei, Gr. Angelo din BucurescI 20 lei, D. Harinescu Bragadiru din Bucurase! 10 lei, Aron Florian din Bucur vscl 10 lei, Vc.sile N. Orghidan din BucurescI 10 lei, I. Aurelia Ciurea din BucurescI 10 lei, Iuliu Crainicescu din BucurescI 10 lei, Petre Ieorjan din BucurescI 10 lei, George Giuvelca din BucurescI 10 lei, Ion R. Boroş din BucurescI 10 lei, Ion Ovesa din BucurescI 10 lei, V j. Socec din Bucureşti 10 lei, Maria P. I. Socec din Bucureşti 10 lei, Dimi-trie Alexiu din Bucureşti 10 lei, Ion A-lessiu dm Bucureşti 10 lei, Păun Po-pescu din Bucureşti 10 lei, Teodora Io-nescu din Bucureşti 10 lei, Grigore Trandafir din Bucureşti 10 lei, Ilie Boianu 10 lei, D. G. Yerra din Bucureşti 10 lei, Dim. Aug. Laurian din Bucureşti 10 lei, P. I. Dimidtrescu din Bucureşti 10 lei, Ion Iosof dm Bucureşti 10 lei, I. I Maa-lifi din Bucureşti 10 "lei, M. C. Droc din Bucur.ureştî 10 lei, Nicolae Vintilescu 19 lei, N N. Ciurcu din Bucureşti 10 lei, D Frumosu din Bucureşti 10 lei, D. Ra-ţlfi din Bucureşti 10 lei, Gonstautin S mţi-on din §Bu-cureştI 10 iei, Toma Ţacifi din Bucureşti 10 lei, G. I. Tec'u din Bucureşti 10 lei, Th. Ciurcu din Bucureşti 10 lei, C. Pascu din Bucureşti 10 lei lei, Petre Andreescu din Bucureesci 10 lei, Augustin Frăţiiă din Bucureşti 10 Iei, G'. T. Brătianu din Bucureşti 40 lei, W Fâgărâşanu din Buoureştt 10 lei, N. Te-peş dm Bucureşti 10 lei, Căpitan Gr. Pop-dau diu Nucetu 10 lei, dr. A. Mihai din Gocoşifi 40 lei. Venit extra-ordinar 2470 lei.— Procente : 8575 lei. Totalul in casări lor iu cursul anului 1883 este de 11.630. VÂRI ETĂŢI Baluri de curte in Petersbarg. — Primul bal de curte dat in palatul de iarnă din Petersburg, a fost din cele mal strălucite.—Afi apărut la el 3000 de persoane.—împăratul a jucat a doua Polonesă (din opera „Viaţa pentru ţarul*) eu soţia ambasadorului englez, şi a treia cu soţia ambasadorului frances ; împărăteasa a fo3t condusă in Polonesă a doua de ambasadorul german şi la a treia a apărut la braţ cu ambasadorul turcesc. — Bufeturile erau intocmita cu un lux extraordinar.— Vor avea loc incă două baluri de curte, unul in Eremitage, şi celâ-lalt in palatul A-mcicov. Antropofagi. — Tot mai esistă incă mâncători de oameni.— Ia Noua Caledo-me, colonie franceză., un tăner frances, cu numale Thomas Ferry, fiul unul supraveghetor de exoortaţi, a fost omorît şi mâncat zilele acestea de un trib de indigeni.—O corabie a fost trimisă de guvernatorul insulei împotriva tribului, sub comanda unul căpitan. Acesta a prins pe criminali şi a’a intors cu uu mare număr de ostatici de-al sălbaa.uluî trib. ------------------------------------- SeFvicmywgrafiG &l „Romăniel Libere" 8 Februarie—9 ore dimineaţa Londra, 7 Februarie 5 ore seara. Depeşila diu Egipt anunţă că generalul Gordoa ar fi fost făcut prisonier de către resbeliîjîdin Egyptul de sus. Londra, 7 Februarie—10 ore seara. Marchizul d’Haitiagtou, ministru de resbel, declară in Camora Comunelor că guvernul n'a primit uicl o infoemaţie care să intâriască noutatea că generalul Gor-don ar fi fost făcut pri&onsir. Pesta, 7 Februarie. Camera deputaţilor ahctărîtcuo mare majuntate de a intra in discuţia articolelor legii financiare. In cursul desb 'terilor preşedintele consiliului şi miniştrii de flDance, combat toate acusăriie şi criticele oposiţiunif. * Londra 7 Februarie. Banca EngReril a ridicat cursul scomp-tulul săfi la 3V3°/0 (Havas). ----------* —------------ bibliografie Afi eşit de sub tipar şi se află depuse la librăriile Socek, Szolosy şi Niculescu (Pasag fi) : Poesil lirice, de Sa va N. Şoimtscu. Va apare : Grandomania, Comedie originală in 8 acte şi Logodiţi şi păcăliţi, Comedie origi-ginalâ in 2 acte. Recomandăm ca ntcesarie tuturor autorităţilor şi particularilor : Codicele Comunale Complecte coordonate şi anotate de Dimitrie D. Pâltineanu De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţu Ioaniţiu şi Graeve şi la registratura Primăriei Capitalei cu preţul de 4 lei. Pentru judeţe sa adaogă portul postai. D EXPLIC ATIUNE A ROCEBIIRE] CIVILE DE i. g. săkddlescu-nSnovend sg află depusă spre văndare la librăria Graeve, vis-â-vis de Teatru cel mare. " "* *—iţî^-tG— " ■ .. i. _ B ALTJHI UN MARE BAL, CU TOMBOLA se va da de către Comercitmiil şi Iudustriaşiî căpi-taier la 8 (20) Februariu, in Sala Teatrului naţional, pen'ru sporirea fondului institutului de bme-facere „Provedinţa‘f. Preţul intrării : b lei de persoană, 10 lei P®ntrJJ 9 familie (Un dom_ şi două dame), 40 lei loja de rangul II, ă0lei lojaderangul III ; îari cele de raagul I se voi vinde lici-tativ la 29 Ianuariu, 2 ore p. m. in localul Camerei de comerciu, Btrada Doamnei, No. 7. se află spre vânzare la domniî: fra _ ţu Grant. II C, Mfiler, fraţii Alessiu, Gr. Lapşa, Ştefan Dumitreseu (au villes de France) N. Carapati, Ion I Socec (librăria Socec) O. Gersabek, Ion Pencovicî, St. R. Bacheanu Petre DancovicI, Toma Ţacifi, Răducanu Ion şi Gustav Rietz, unde se put lua şi cupdm pentru tombola, cu preţui de 10 lei unul, pentru 12 numere. ‘ SALA SOCIET CONCORDIA ROMANA.— Luni 3b ianuarie, va avea loc O seră ta dansantă, dată de societatea revlster «Foaia României literare. Programa: i) La 12 ore noaptea va esi un numer extraordinar al «Foaieî». 2) Pelca' (des fleurs). 8) Choix des dames cu cocarde trei colori.- Comite.ui şî-a dat toate silinţele spre a procura o frumoasă petrecere visitatorilor şi speră că numărul lor va fl mare, avend in vedere scopul acestei serate. Preciul locurilor Pentru o famil a (1 domn şi două dame) lei noi s, pentru o persoană Ier noî 2.—Biletele se gfsesc de acum in lo-eaidl «Societăţii Concordia Română» la d-nu Intendant.—începutul la 9 ore seara. ■ --<>*4-.--------------- THEATRU1, NAŢIONAL Marţi, SI Ianuariu, 1884 pentru a doua aniversare a S9C1ETATII FUNCŢIONARILOR PUBLICI (FILANTROPIE ŞI ECONOMIE) MSI. LL. Regele şi Regina vor onora cu pre-senţa JOI. LL. această serbare. Preţul biletelor: O persănă 5 lei, loje.de rangul I lei 50. loje d« rangul II lei 40, loja d8 rangul III lei 25. Fie-care bilet de loje are alipit patru cucoane, care dafi drept de intrare la 4 persoane. NB. Este de dorit ca doamnele să păr-te costum naţional safi toaletă de bal. Bărbaţii in ţinută de gală. Boalale de gât, gară, nas )i urechi tratează printr’o artă specială B-ru.1 J. BRAUNSTEIR fost aspirant dt medic secondar in fiena in clinicele lui if-iuii (boaJe de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiunl de la 3—5 ore p. m. 62 Strada Deonhal No. 20 fin dosul Rărătlel SOHIMBAfLÎE DE DOMICILIU D’4 WiLH. SALTER DB LA FACULTATEA DIN VIENA Spada!; BOALE X>E FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada fesc&ria-Veclie Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţi uni dela 8—9 a m «i3 --5 p. m. de Gravita şi Goln-Drâncea Vechiu de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIANI din reeolta anului 1879.—15 fr. vndra Îs P i UN P< PPESCU & Comp. J®, l&IJpscnnl, 18. www.digibuc.ro ROMAJWA XjIBERA âăress si kmm DIN CAPITALA INGINERIHOTARNICI J, l Romnieeanu, ţ'JSή n'T MANUFACTURI lw Ftwiti; ăă/tss Uiţi de mităaurL lânuri, dantele, oonfectioane gata. stole da mobile, oovoars, peruâilril de diferite caliciul. Venţlare cu pusţuri foarte reduse. COFETARI Efc CmtutiD, TOPTAN OII Gregari i S. Cavadia TfflSS sfiu din strada covaci No. ÎS a proTisionat cu tâte articolele de coloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, hr mănări act. cu ridicata fi cu <*-vşdnuniu — Preţuri moderata. — Copairr^T «t» execut* pentru tâti RlfrnAnl*. BACAKI D.(,l(artii»wLKî,iS“i Vodi Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-iu, No. 2 Cale» Vie* toriel No. 158 fi Sf-ţiI Apostoli No iS, Msrl'juortlmente ds Coloniale, Colori, Delicate»»», Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-uer Public in decurs de 34 anL Numai 25 lei tona CARBUN DE PIATRA Cea mat bună econom:e pentru ars şi incălţiit, aceşti cărbuni ard in orl-ce fel de sobe şi chiar in maş.ne de bucătărie. Depoul in strada Filaret 19, comânzt se primesc şi in strada Smărdan 19, la M. Litmatn. COKS de prima calitate adus la domicilia 60 lei tona. 4 S-A PERDUT in ziua de 21 Ianuarie o căţeluşe Raţie care răspunde la numele Dida având culoarea neagră, urechile şi coada lăate, botu păros de dinainte şi picioarele galbene, cel care o va găsi este rugat a o aduce in Strada Sf-ţiî Voivozi No. 50 unde va primi 30 lei. AVIS IMPORTANT De vâDzare lemne de foc De preturi foarte reduse. 1000 chilogracne lemne uscate cea ma: bună cualitate de tufan şi carpen tăiete şi spintecate a-du^e la domiciliu 1 1 noi 26.— Un stănjen lemne de cer uscat din Vlaş a loco la uagazie, 67 iar un st.ănjou şleau amestecat lei 53 Cu vagonul un stanjn de cerad is la domiciliu le» 67. A se adresa şi prin scrisori. *017 H. C. Naum. Strada Sfinţii Apostoli No 44. Aduc la cunoştinţa Onor. Public uA am un mare deposit ae Sehs de perţsl&n din cele mai mari S »''ce din Buropa In diferite asJuisnl fi in dosenurl frumoase «? i'-re foarte moderate.^ EAJţSfiSL A. KAJRCUS. ' 79, Calea Vietorii,7S (vis-a-vis de Palatul regal) De închiriat si vînzare Dela sfăntu George 1884 se închiriează hjtelul Gabrovenii! fosta propietate a Dr N Vasi-liadi impreună cu mobila, care se compune din clădirea nouă situată în strada Covaci No. 7 având sus şi jos 36 camere şi drn clădirea veche situată in strada G broveni No. 10 având sus 18 camare şi jos 5 camere 1 bucătărie, 1 birt şi o prăvălie amândouă aceste clădiri au aceaşî curte in care se mal află două grajduri de 12 cal Această propietate se inchiriază pe termenulu ce va conveni locatarului, şi să şi vinde. Doritori de a lua cu chiriie, sau de a’l cumpăra se vor adresa la contorul D-luI Evlogie Georgief calea Moşilor No. 70 sau la D-nu Grigorie Trianda-ftl Calea Făntănev, No. 3, procuratorul D-luî Dr. G. Athana-sovicî, actualii proprietari al acestui hotel 1033 0f6rte bnna menajera de 25 ani cunoscând burătkria prea bine, doresce a găsi un loc, orl-unde, ia un domn singur. Pentru in-formaţiunî, a se adresa: T Mi-hăilescu, Post-restant, Galaţi Burei etede Bumbac spre a o ri curentai la ferestre şi uşi recomandă H.pîOisricH: Depot) de Tapete Strada Ştirbel-Vodă No 8 INSTITUTUL DE BAEŢI ir JjI? 10, Strada Blbeecn-Yedfi 10 internat si Semi-internai Instrucţiune tocmai după programa ministerului instr. nublice în limbela Română Germană şi Fraiicesă. m GEOBGE SLAMA DENTIST ENGEES » CALEA VICTORIEI No. 30, Vis-a-vis de Hote! Oteteieşanu. Din: i Na Sr la(5>we^ara 6* *^ele d® la 9 ore dimineaţa până MOTEL FIESCHI -BT.JOtJ]EU3iSai §a^!k- SITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I «Hfea - No. 7, Strada Şelari, Nc 7- Restaurata complectă cu serviciul prompt şi soueriă electrică. Odăi de la fr, i,a0—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabu Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. AVIS IMPORTANT & AY1S IMPORTANT Prin aceasta viu a atrage atenţiunea Onor. Public asupre petroliulul, supranumit CKiBKlDEiiSlanBDFniIlM I Petroliu Regai I „ wB sau j&.. ia zChicii (Elveţia) rientru a satisface prompt toate cererile distinsei mele clientele, Proprietari, Arendaşi şi constructori de moara -m stabilit un Depot mare şi ales in specialităţile melc de maşine, unelte, instrumente etc. etc. etc. pentru moară. I Agentul meii general pentru România D-nu JEAN SCHNEIDER 21, Strada Colţi, 21, la Bucureşti. şi deposît special la D-nul ERIST CIRÎACK 116, Calea Moşilor, 116, la Bucureşti FABRICA DE MAŞINE AGRICOLE, ATELIER DE REPARAT LQCOMOBILE ete. etc. ţ j Orl-ce reparaţi-unl ee primoijto 'îSa JS ¥ ® 1 \ Ii $ s * 8 A ■M ■*î -ţ.j jJ *• H a fci .. G r: fa URioo*Kr**w^wwr eemiavextarz SPECUAIilTATB iSAŞINE Şl UTENSILII SPECIALE PENTBU TREBUINŢELE DE «ORA Ceie mal noi sisteme de Mori (Schrot alzen & Mahlsttihle) cu vals de porcelan şi oţel (fonta) Maşine de cnrăţit grău perfecţionate original americane. Euieca, Tarare, Trieure Maşine. Perii, etc. Maşlnede gris şi Maşine de curăţit in deosebi perfecţionate şi neintrecute in prestaţi ele lor ygisturătoare şi Maşine Centrifugale de cea mat nouă şi mal buna construcţie, cea mal mare prestaţiune împreună cu puţina consumaţiune de gaz do mătuşe. Unelte, instrumente, şurupnrl, nituri, etc. etc. de orl-ce fel. Site de sărai ă şi tablele găurite de orl-cs dimensie. Gaz de mătase prima qualitate in toate numere. InvclitorI gata pentru cvlindre cu panglice şi inele Axe pentru montat Curele de piele şi Chingi de cănepă prima qualitate in orl-ce dimensiune. Pietre de moară francese adevărat Laferte. iSSR Oatalo**», unotreţiimt, de«*nurl, planuri lta di«po«iţitane -JHB5 « A LA RKISS DES FI.EUVS UCKETE NU6I| dr LT.PIVEftăto PARIS MASCO TTE Parfum Porte-Bonheur nmMAmm.k]km\L 1 pr PARFUMS tXQUIS : Eouquet Zamora — Anona du Bengali Cyclonia din China — Gardenia Stephania din Australia I Heliotrop© aib&— Bouguet de l’Amitte White Rose of Kez.tnllk Pollflor oriental ~ Bpise de Nioa Bouquet de Reinp des Pr<5* eto. 6E ALFA DE VfiNSABE LA PARFBMORJ 61 COr4ERCIAKTI DIN TOTX REMANIA. © ^ O • © I a,2 a I , ci ’*J Ou _s ■*-* .2 u rs ^ g a O- « N ct5 O 2 © 3 a e ’9 >- -2 °* 3 «3 *- t» © 5 a m S S? " & « .5 a73 ® Q, " * ” a i.”" t:73 § fl-SS ° 3 s O ®'*- • ® V & fe®0’10'’3 Sg ■= Şp ,j-I ® ® - * -2 £ °-J.® 2^ 3 j fţ! O 3 © O 3 & ~ © 3 -2 ^ ^ “m ” ® ” - J a 2 m o O 3 o O a * *s CD 1—1 " C3 ^ 3 »»» ® *b» • •** s: ^ . ® rcd 1 1 a’3r ~ a ^ i a ’3 « o ’B 2-0. -5 2 ; ® £ >© t «s H m m TO .O DE VENZARE Mese, bănci, scaune, felinare şi alte diferite mobile şi obiecte in foarte bună stare. Asemenea Decoruri theatrale noul. Desluşiri strada Posta Veche 14. (432) Pers6nele atinse de Guturaiu, Qi i|)u, Siironchifă uc&iîis. xnu cfiiro-R*ca» Stinsere do voce, EeSa de ga«, se uşurăză răpide sau se vindecă întrebuinţând SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA. de 'VauqucMa Paris, 31, rue de Cliry, ş. la Sâfei larmaciele şi drogueriele. — A se feri ie contrafaceri. wîSiiSââisiKM arendat ii 3ElT»itx-cji3ia. Doamnei Sc5c>© Brancoveanu aiince la cunoştinţa amator lor, câ iu zi ia de ’i Martie 1834, la ura l după amia/.i te va tine lic tatiune D' ntru arei i-ea pe termen de cin I ani începători de la 23 Aprilie 1885. 1 m işu o^ur i .âPot s : (IflAhOC-ni clin L,/l Tlf... -1 . . XT . * Odobesci lin jud Ilfov, plisa N^goesci. Culniţa din jud. Ialomiţa, plasa Ialomiţa. Breaza din jud. Prahova, plaiu Prahova Coma meu dm jud Prahova, pla.u P-ahova Potlogir din jud. Dămboviţa. plasa Dolintinu. Corcovaain jud. Mehedinţi, pl. Motrr de sus. Galicea din jud Doljiu, p'asa Câmpul. Ras u din jud. Doljiu, plasa Baita Islazu diu jud. Romanat' plasa Oltul de jos. Oioroiul din jud. Romanaţi, pl. Oltul sus Prejba din jud. Romanaţi, plasa Ocolul. „MARELE BAZAR DE ROMANIA Recomandă pentru Sesonul de Carnaval elegantul săfl asortiment de": FRACURI ŞI COSTUME DE SALON de veritabil pervien şi drap de Sedan. Redingote cu Gilete de Camgarn diagonal “ >STPMFi cu şi fără taliă de fautaisie O-^i NOUVEAUTE GHETE BROCHE & LUTTRE DE MATASE PALTOANE ŞI RLĂNX DE LUX — de tot felul — HALATE ŞI COSTUME DE CASA (NEGLIGl MANTALE IMPERMEABILE etc. etc. BâZAR DE EOMANIA 7, Strada Şelari, 7 Fotoghea şi Petroliu clasa II Adevărată industrie Română Acest petroliu nu exploatează şi e fără miros, aduce o lumină indoitâ căt petroliul ordinar, consumu economicos. Petroliul acesta este fără pericol, la cas când lampa cade jos şi se sparge se stinge imediat. Petroliul regal şi petroliul cl. II se vinae in tinichele de o vadră sau 5 oca. Adevăratul petroliu, ligruin. parafin şi uleiti de maşini se află numai la magazinul din Strada Colţeî, No. 15. 156 S. Stein. Fîn de Venzare O cătăţime fîn de primă calitate presat in pachete şi adus de probă din Muscel, pentru nutrimentul cailor de lues se vinde cu suta de chilograme, strada Criviţa peste drum de asilul Oteteleşanu. Lemne de vînzare cu preţul redus Cea mal bună calitate iută şi gărniţă 60 franci stănjenul loco şi 64 aduse la d- miciliu şi ce'e tăieate U‘00 kilograme duse la domicil.u numai cu .'6fr şi 1000 kilograme lemne de lag 30 franci. D-nil amatori se vor adresa calea Griviţl lăngă gara Tărgovist', la Tf ma „Ursii No. 134 şi la firma «Leu» No. 151. 243 Ou stimă, P. Wasilescn. Băile Mitraszewski 4/6, Strada Poliţiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din nou, foarte eleg nt, deschise in toate zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazt pentru dame. Băî de putină Classa I şi a Il-a cu şi fără duşi. Serviciul prompt. 3110 Un tener Sr^Sî ----bere, doresce a găsi o meditaţie pentru clasele primare saă gimnasiale. A se adresa la administraţia acestui ziar. Mulţumire Hotel Victoria.-- Caracaşu. Desfâcăndu-me de Hotel Victoria— Caracaşil, ’ml fac plăcuta datorie d’a mulţumi Onor. Vi-sitatorl, Clienţi, Amici de concursul dat cu visitele D-lor. De şi cu toate desagra nen-ti le intîmpiuate din cauza relei distribuţiunl a ca nerilor intu- necoase, o infccţinnc din.. totuşi n’am fost lipsit de concursul amicilor clienţi pentru care aduc şi cu ooâsia desfacere! Hotelului inalta mea mul ţumire. .* C. Hristesco. ifes fi katkrl Oliv CAPITALA LIBRARI hasiţio Fraţii, kee k Cemp, SS6? Viet0^ COMISIONARI Aiei. Gr&bflwski, KLlS: tant diferitelor fabrici şi firme ds export din Europa. Agent general ai firmei TbeophiL Roedorer Sn Corn. la Roim- in .Şampanli. RESTAURANTURI iifââMfi N. iHttN, Nr? CD°S i« de vinuri indigene şi «trâins, BIRT LA STATUA LUI riELIADE Stitaes, calde preţuri moderata. Sapaaarie şi Parfamarl. ■Flora RomănleT, -Modali» de sur ie la eeposiţia r.gricolâ a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si-aioff. Bucureşti. FABRICE fale ferjMtt, ScreboAlâ ţ! moarA de mâclnst făinuri, Strada Soarelui No. ÎS, Suburbia Man«a Brutaru, Culoa rw» Verde, TAPBTURI PERVASURI POLEITE Plafonuri in Relief din cele mal renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, recomandă onorabilului publică sub semnatul itt. nOisriaiFC Tapiţer şi Decorator Nr. 3, Strada Ştirbeî-Vodă, Nr. 3 (Vis-â-vis de Fsagiul Român). '«JBKFS DEVENZAEE ROM JAMAICA OALITATBA I ’ aevfecd'ot din a®ul 1878 od de 2,84) ocaua in aa. I ş in lotai. !>®rsborr ne WMT aaresd in iaeraoa Bibescn-Vedâ aau Poetului No 1 Mă grăbesc a revoca anunciul meu din săptămâna trecută şi a inştiinţa prin aceas.a pe onor. mea clientelă că am convenit cu d-nu David L. Lăbel a ocupa din nou funcţiunea sade Agent General aL fabrice! „Flora României. ALEX. GRABOWSKI. IOT* ANLNClt De închiriat de acum sau de la Sf. George 1884 cârciuma şi odăile mobilate de pasageri, cu grajd, şopron şi pimniţl mare boltite numita hotel Nemţoaica in colţul stradeî Bibescu-Vodă şi Poetului. Doritori să se adreeze chiar in hotel la apartamentul de sus. isio "W1MH HrATI S tj CĂTRE ONORABILA NOASTRA CLIENTELA Medalia Expoilţl* de aura Agricoli 1888 Cu deosebită plăcere avem onăre a Vă informa că Onor. Juriu examinător a Exposiţiunel Cooperatorilor Români ne-a conferit pentru produsurile Usineî noastre sub marca „iwm iiiângr medalia de aur Aducând acâsta la cunoşcinţa Dom-riel-Voastre profităm d’această oca-siune spre a vă reaminti că devenind in proprietatea Jtiărcel a la rcine des abeille» „Vio-letM şi a tuturor drepturilortt cart prevede legea înregistrare! mărci* lor comerciale, «■ şina noastră este pusă in posiţiune a efectua pe lăngâ feluri de săpunuri sub marca el, aejn , x .- ----- cunoscute D-Voas- ti a şi orl-ce feluri de săpunuri cu marca acâsta şi Vă rugărr a ne onora cu comandeie Domniei-Voastre la D-nul Alex. Grabowski, Strada Şelari; No. 13, la Buouresei. Grabowiiibl ag. IlI-n, rr.wignr» ■ —aMaaaitBaa Bucuresci, 30 Ianuarie. Prestig.ul consilielor comunale pare a fi pretutindeni tare sdundnat. Contagiunea nemulţumirilor in contra sistemei ce s’a înrădăcinat in ad-ministraţiunea comunelor —a plecat dm Capitală, după cum se şi Guve-nia, mei vorbă, căci descoperirea bos-căriilor ce edilii s’au deprins să manipuleze prin lăzile şi banişoril oraşelor căuta neapărat să porni asGă de la tefţul ţării, pe unde tot e lumină ceva mal intensă, şi unde pre-stidigiariira se dă prin urmare mal lesne de gol. Ast-fel Capitala vă$u in adevăr, cea din tăiu, că fondurile umflatelor el împrumuturi se incurcaseră atăt de rău in mâinile reposatuluî consilii, in căt conturile luGr^plor de edilitate publică ajunseră mal indescifrabile de căt ieroglifile Iul Cham-pollion. Şi, dacă am crede pe ceî-ce se pricep in mărunţişurile cheltue-lilor ae-ail consumat foştii părinţi al comunei, atunci infrumuseţările in cari se resfaţă azi Capitala, după urma contractelor lor, n’ar corespunde tocmai pe tosmal cu sumele ce ele au inglnjjit, cu toate că de estetica oraşului n’avem dealminterl nimic de zis. Am fi nişse ingraţi ! Bucuresci! seamănă, mal ales pe margini, cu Babilonul Semiramidel, cel cu grădini spânzurate peste .... mocirle şi bălţi. Dar povestea cântecului, ce-a fost a trecut, şi ce-o mai fi, vom vedea. Să aşteptăm acum urmarea anchetei parlamentare, ca opiniunea publică, către care am. adresat pănă mal deunăzi Găldurosul nostru apel, spre a trimete la pocăinţă pe iluştrii comunali, să nu zisă c’am făcut numai gură pentru plapoma lui Nastra-tin... * Yorba noastră era insă că deo-chiarea comunei s’a întins de la centru, repede şi peste tot. Cetăţenii afi inceput să observe pretutindeni cumlisâ întrebuinţează banul, ce progres fac oraşele, ce îmbunătăţiri le proiectează aleşii, şi mal cu seamă au inceput să cerceteze taxele pe cari el aii să plâtias-că pentru acoperirea acelor minunate lucrări. La Buzău esphcaţ.unea intre zeloasa comună şi păcmicil contribuabili ajunsese la o ’nferbinţială oratorică ce trecea cu mult peste mar-ginele argumentărilor abstrase, şi Primarul, ameninţat de-o logică cam nodoroasâ, trebui să bată in retragere, cu taxa lui cu totul, mulţumind mal intăiti lui D-zăti, că ’i-a scăpat tivga sdravănă, şi al doilea d-lul Bră- tianu/pentru eă n’a aruncat asupră’i cu fulgeriie năprasnicei disolvărl. Destăinuiri grave se făcu apoi in contra primarului de la Galaţi, şi onoarea d-lul Fulger, ameninţată, de arătările lămurite ale d-lul Cavaliotti, abia putu să evite un naufragiu sigur, graţie numai generosului vot al majorităţel consiliului care desiarâ, lăsând acusaţiunilepipăite de o parte, „că recunosce onorabilitatea d-lul primar". O Ginste pusă la vot ’ Majorităţile au luat pe căt se vede, in epoca noastră, rolul papilor, din veacul de mijloc. Ele vînd astă-zl iertarea păcatelor, civile şi politice, nu sub formă de bule, cu pece-ţil, cu invocaţiunî şi inscripţiunî mistice, ci sub aducerea rotundă din condeiu a proceselor verbale, cari in numele suveranităţii poporului platnic, te fac mal alb ca zăpada, orl-căt de terfelit al fi, şi te scapă frumuşel de puşcărie, cum aii scăpat la noi mulţii idoli de-aceştia al majorităţilor ce ’şi aii zis tot-d’a-una, in generoasa lor absolvire: «nu face, că ţi se ’ntoarce". După scandalul petracut m pretoriul comunei G-alaţI, veni o altă manifestare : petiţiunea cetăţenilor cra-iovenl, pe care am publicat’o şi noi, cerănd Cameril să nu incuviinţeze cum-va împrumutul ce umblă.să ’l facă şi acolo Comuna ţ că el se vor pune in pricină cu noile taxe reclamate de acoperirea, acelui împrumut. E greii pănă să se faşă ruptoare, e’apol să te ţii. Sâmbătă sosi in Senat o plângere a oraşului Ploeşcî tot in contra unul noii imprumut, cu care ’l ameninţă edilii de acolo, rugând Sfaturile ţării să nu se uite la proiectul lor de înfrumuseţări, ci să le taie, scurt şi neted, orl-ce poftă de dări şi de imprumut. Mişcarea împotriva administrării comunelor începe a deveni aşa dar semnificativă, şi cată să ne ocupăm serios de această manifestaţiune de neîncredere a contribuabililor oră-şenl # Două sunt simptomele cari se produc. Mal in toate oraşele e lipsă simţită de estetică şi de confort, dacă se poate zice, şi mal pretutindeni opunere la acordarea creditelor trebu incioase pentru realisarea acestor indispensabile condiţiunl, in vedere cu ! veacul in care trăim. Că oraşela noastre au nevoie de-o radicală preinoire şi de numeroase imbunătăţirl, — despre aceasta nu ne iudoim un singur numit. Cine-a călătorit prin provincie s’a convius cu ochii de starea deplorabilă in care zac, nu comunele rurale, căci de acelea nici că mal vorbim, ci capitalele şi orăşelele judeţelor, inţelenite aproape in halul cum eram acuţi un sfere de veac. Aceiaşi proastă iluminare, cu văpaiţe sati cu lămpi neşterse de sub regulament, acelaşi sistem de poduri, cu dealuri şi cu rîpî, de trebui să te-asigurî, inainte de-a eşi din casă; aceleaşi ruine, aceleaşi maidanurl cu focarurile lor nesfârşite de boli şi de mfecţiunl ; aceiaşi nepăsare orientale de igiena publică, ca şi de respectul datorit simţului vederii; acelaşi amestec strigător, de caricaturi arhitectonice de-ale maeştrilor moderni, cu stilul naiv şi umilit al ceardacurilor ce ţin minte de cănd cu băşica lui Caragia. Aceasta e in genere imagina tristă a oraşelor noastre, şi nu credem a fi invinovăţiţî c’am pus mal mult negru de cât trebuie, in zugrăvirea nemernicii lor. Progresele făcute, pe ici pe colo, sunt atăt de neînsemnate, atât de incet s’au realisat, in căt ele nu schimbă aproape nimic din fisionomia semibarbară a târgurilor noastre orăşeneşcl. * In starea aceasta, nu e deci de mirare ca edilii de astri-zl, mal zeloşi, mal umblaţi poate prin ţări străine, mal subţiri latraiu de cat cel depănă acum, să doriască a mişca puţin oraşele din miseria lor revoltătoare, şi să alerge la cereri de credite es-cepţionale, şi prin urmare la noi taxe comunale pentru anuităţile Împrumuturilor ce plănuesc. Comedia e insă că comunele şi-ah mâncat credinţa, ca joare-cine biserica. De aci opunere şi resvrătire, cu toată fâgăduiala consilierilor că el n’aQ să semene cu fraţii lor din trecut, că el n’ail să pescuiască ca dăn-şil chiverniseli personale inţlucrăriîe prin cari ah de gănd^să impodobias-că şi să insănătoşeze oraşul. Cetăţenii nu vor insă să mal audă nici de manifeste, nici de promisiuni. Jurăminte de beţiv ! EI o ţin acum una şi bună, că „sunt mâncaţi de imprumuturî d’as-tea cari nu aduc oraşelor nimic in schimb, dar cari trebue neapărat plătite chiar din nodul basmalei, dacă pungii i s’a lipit pântecele de spate". Asum e foarte posibil să se intăm-ple ca unele comune să facă onorabile escepţlunî, să fie de pildă din cele mal bine intenţionate, din cele mal harnice şi mal oneste, cum ar fi astăzi consiliul din Ploeşcî, cu d-nu Stanian in frunte, in contra onorabi-lităţil şi capacităţii cărui-a n’am au-$it nici o singură plângere păna azi; dar ce să’l faci omului cănd a fost de-atătea ori amăgit, şi cănd a căpătat spaimă de tot ce’l administraţiu-ne, de la primar şi ispravnic şi pănă la vătăşel. Toată lumea aceasta, moraliceşte, e ruinată. Sistema noastă politică 6şl dă de-o cam dată roadele in sfera comunii, şi, de nu vom schimba-o, ea va produce de sigur aceleaşi funeste efecte asupra intregeî vieţi publice. Tendinţa demagogică, de-a impune comunelor prin vocea mulţimii, se poate arăta mâine şi in afacerile generale aleStatuluîaproposito de-un imposit, de-o măsură (5re-care financiară, sau de vre-o hotărîre diplomatică ce guvernul ar lua. Ş; incuragiarea acestei mişcări, oare-cum anarhice, provine numai şi numai din causa oamenilor ee-ah condus pănă astăzi interesele mult amărîtelor noastre judeţe, şi cari, m ilţumită nesocotinţil legilor şi ne-saţiulul lor puţin onest, au pierdut, faţă cu cetăţenii, orl-ce prestigii!, orice fior moral. Cu deosebire sistema noastră electorală a impins pe toţi funcţionarii publici să facă numai politică de partid in loc de administraţiune, cum erah datori, şi pentru căte-va voturi stoarse, prin influenţa posiţmnil lor, cărmuitoril de orl-ce treaptă s’au crezut şi se cred scutiţi de ori ce iuda torire către Stat, de orl-Ge serviciu real şi conştiincios către societatea ce’l plăteşte pentru ocrotirea intereselor el. f Guvernul e silit să tolereze[ast-fel,-in economia Statului, pe cel din urmă dintre cavalerii de industrie politică, şi să se supună orbeşte deputaţilor şi primarilor de afaceri ce alegerile noastre produs. Şi venim iarăşi la isvorul tuturor relelor, la şcoala ce-am făcut admi-nistraţiuniî in alegeri, la viciul ce presentă legea electorală sub care vegetăm. ^De-o parte ne pare bine insă că cetăţenii incep a se simţi împilaţi de imprumuturî, şi avem*dreptul de-a ne ’nveseli, Gănd 61 vedem că vin pe la Cameră cu jalba in proţap, că d’or de s’o ’nvăţa minte să facă ochii in patru, cănd pun buletinul in urnă, şi cănd 8şl aleg prin urmare pe cei-ce dispun de averea şi de interesele lor. „Nu prin petiţii se ’ndreptează o stare de lucruri, ei prin oamenii ce veţi şti alege" : vom răspunde noi astăzi cetăţenilor nemulţumiţi. La urnă să luăm |dar fseama, căci aGOlo e cheia ori-cărel situaţiunî. -------------<<>'-«—-------- CRONICA ZILEI MM. LL. atl primit din partea Feli-brilor din Provenea un superb volum care cuprinde dai ea de seamă a sărbă-rilor latine din Forcalquier şi din Gap D. Petre Carp, după ce a avut o lungă audienţă la M. S. Regele şi după ce a conferit de mal muite ori cu preşedintele consiliului, cu ministru de externe,|a placat la moşia sa din Moldova. D. prim ministru I. 0. Brătianu a petrecut zia de ieri la Florica. D. P. S. Aurelian, ministrul instrucţiune! publice, fiind zilele acestea puţin suferind, a foBt silit a nu eşl din casă. Familia d-luî Rosetti s’a instalat pro-visoriă in casa de de-asupra magazinului Chrisoveloni, strada Lipscani. D. Ath. Moachuna, secretarul general al Yorniciel, s’a întors in capitală. D. G. Chiţu, ministrul de interne, a plecat a-l’altă-ierl împreună cu soţia şi fiica d-sale la Craiova, spre a săvîrşi căsătoria celei din urmă cu d. C. M. Cio-cazan, deputatul colegiului III al capitalei Olteniei. Aşa dar, ieri a fost nuntă mare la Craiova. Felicitările noastre călduroase nouilor impărechiaţl! Sâmbătă seara a fost o frumoasă petrecere cu. jocuri, la Cercul militar, unde elita oflcerimel strălucea printre buchetul de doamne şi domnişoare. D. C. Esarchu, după ce a reinoit Ateneul român, stărueşce să reconstitu-iască şi vechia Societate filarmonică,, precum şi societatea fiumoaselor-arte. Isbăndă bună! La magazinul Resch, trecătorii sunt o-priţl din mers de un superb bust. Opera e a celebrului sculptor vienez Tngner ; originalul esto prinsul D. Ghica. Procesul d-luî Al. Ciurcu, confratele nostru de la „L’Independance roumaine" cu Creditul funciar rural; fiind a-l’altă-ieri la ordinea zilei înaintea secţiunel II a Curţel de apel din Bucureşti, s’a amânat din noft pentru ziua de 24 Maiă a.c. Camera deputaţilor a hotărît a ţine şţ azi şedinţă, iar d-nil senatori, ca mal bătrâni şi mal evlavios!, se odihnesc prăs-nuind pe cel Trei Sfinţi. A-l’altâ-ieri noapte in fine, după patru zile de desbaterl, consiliul de resbel al corpului II-lea de armată a terminat judecarea procesului colonelului Polizu şi al căpitanului Tulea. Verdictul pronunţat a fost afirmativ — www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA de culpabilitate —pentru ambii acusaţî. In consecinţă, colonelul Polizu e condamnat la 1 an şi 3 luni de inchisoare, iar căpitanul Tulea la 1 an şi jumătate, precum şi la degradare, cu pierderea a-măndorora a drepturilor civile, şi la căte 29 lei amendă fle-care. Azi va avea loc ceremonia inmormăn-tăril remăşiţelor generosului Vasile Paapa, cari sosind zilele trecute in Bucureşti, ati fost espuse in biserica Sf. George. Cortegml va porni de aci, la ora 1 d. am. spre cimitir. Comercianţii din PloiescI redai x. Cor. purilor legiuitoare in contra impr u.ui.u-lul comunal de 2,500,000 lei. EI preferă starea inapoiată a oraşului de căt să fie atinşi d’o sporire de .taxe. D. maior Mavrodin George din regim. 27 dorobanţi, Bacâtl, s’a mutat, in interesul serviciului, pe ziua de 1 Februarie 1884, la regimentul 8 dorobanţi, Buzăd, in locul d-lul maior Popovicl George, care s’a mutat in locul celui d’ăntăid. D. Rîureanu Constantin s’a numit la direcţiunea generală a căilor ferate ale Statului, in postul de asistent technic. Legea prin care in virtutea art. 7, § II, lit. a şi c din Constituţiune, s’a acordat d-lui Eduard Hubsch, inspector general al musicilor armatei, impămăntenirea cu dispensă de stagiu, s’a promulgat. Balul comercianţilor şi industriaşilor din Capitală va avea loc la 8 (20) Februarie. Aflăm că comitetul este foarte activ, spre a face ca publicul ce’l va vi-sita şi care sperăm că va fi in conside-raţiunea scopului eminamente filantropic, numeros, să aibă o petrecere din cele mal plăcute. D. Teodor Ber9a; fost controlor, s’a numit controlor fiscal, in locul d-lul Alexandru Şandru, demisionat.’ â’a acordat sergentulul-ma^or Adrian Nicolae din regim. 6 dorobanţi, Bucu-reş I, dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint Dentru 12 ani de servicii! efectiv in gradul de suboficer, calculat induoit timonl de campanie. Consiliul general al judeţului Rămni-cu-Sărat este convocat in sesiune ext a-ordmară p ntru zioa de 20 Februarie 1884. spre a se oeupa cu obuctele pre-vezute in spt-ciala sa oiogramâ. |j I N * F * H a FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 30 Ianuarie — 1 Acolo, la Numea, cănd Jacques Da-mour privea orizontul gol al mării, credea une-orl că vede in el inti • "a rn istorie, miseriile asediului, măn.a comunei, apoi acea plecare ce ’l aruncase atât de departe, torturat, aproape năbuşit. Nu era o visiune bine pre-cisată, amintiri care ’i plăceau şi’l înduioşau, ci asurzita rumegare a unei inteligenţe intunecate, care revenea prin ea insâşi din causa unor fapte, rămase in picioare şi precise, in dărâmarea totului. La 26 de ani, Jacques luase pe Fe-licia, o fată mare, frumoasă, de 18 ani, nepoata unei precupeţe de la Villette, unde sta cu chirie. El, era ciselator pe metale şi câştiga pănă la 12 franci de zi ; ea, fusese maî ăntă'iix cusâto-reasâ; dar fiind că avură repede un copil, ’I fu de ajuns să se ocupe de el şi de menagiu. Eugenii! creştea nevoe mare. După nouă ani sosi şi o fată ; şi aceasta, Luisa, stătu multă vreme aşa de slă- sa ostilă faţă de Germania şi recunoscând statul quo de lucruri să devie şi dănsa un chezaş al pâcei eoropene. Ba, cancelarul s’a străduit mult chiar şi de-a indupleca guvernul republicei să renunţe definitiv la Elsaţia-Lorena şi să se alăture in toată forma la politica puterilor Europei de mijloc. Cari vor fi fost resultatele acestor negocieri nu se ştie. Cum că Fran-cia n’a renunţat la gândul său de revanşă, e mai mult ae căt sigur.—Cu toate acestea broşura constată o îmbunătăţire a raporturilor franceso-ger-mane de atunci in coace. Numai ba-sată pe această îmbunătăţire, a putut întreprinde Francia ocuparea Tunesiel. Germania pare anume a căuta să’şi arate buna sa voinţă faţă cu Francia, aprobând intru toate politica ei colonială. Numai ast-feliu se esplică şi es pediţia in Tonkin, pe care Francesii de sigur nu o începeau, dacă s’ar fi putut aştepta la o turburare a păcei europene. Din cuprinsul broşureî, de care vorbim, reese in tot casu un lucru : pacea e pe deplin asigurată incă pentru căt-va timp şi aceasta nu atăt mulţumită alianţei austro-germane, căt trebuinţei ce are pe de-o parte Francia de a ’şi regula afacerile sale es-terioare, iar pe de alta Rusia, de-a introduce un modus vivendi maî cum se cade in lăuntrul graniţelor sale.— Germania sprijinesce politica colonială francesă, căci această politică amână revanşa. Nu e chestie de dragoste, şi Francia ştie aceasta maî bine de căt noi. Rusia şi Bulgaria. In raporturile internaţionale dintre Rusia şi Bulgaria a intrat o schimbare, care ’şî are desigur însemnătatea sa. Cum anunţă, anume, din Sofia «La Bulgarie»,—agenţia bulgară din Pe-tersburg e desfiinţată, şi girantul ei d. Ciocoiev, e revocat. D. Balabanofl, ministrul bulgar de esterne, stăruise cu ocasia ultimelor desbateri bugetare din cameră foarte mult pentru păstrarea acestei agenţii şi majoritatea deputaţilor era de opi-niunea sa. Dacă agenţia s’a desfiinţat cu toate acestea, aceasta nu poate fi dară de căt fapta Rusiei. Lucrul se esplică in două moduri: Sau că Rusia nu a voit să şuiere această agenţie, spre a nu permite astfel Bulgariei aerul unei idependenţe desAvîrşite, sau, ceea ce este mai probabil, cabinetul rusesc vrea se întărească şi mai tare puterea agenţiei sale din Sofia, fâcănd dintr’însa singurul punct al său de atingere cu guvernul bulgar. bănoagă, in căt cheltuiră mult cu doctoriile şi cu doctorii. Cu toate acestea, căsnicia nu era nefericită. Damour făcea une ori sărbătoare Lunea; dar era cu minte, se culca, daca băuse mult, şi se intorcea adoua zi la muncă, cua-lificăndu-se singur de om de nimic. Chiar de la 12 ani, Eugeniu fu pus la meşteşug; abia ştia scrie şi ceti şi deja ’şl câştiga hrana. Felicia, foarte curată, ducea casa ca o femeie îndemânatică şi prudentă ; puţin cam sgăr-cită căte odată, zicea Damour, fiind că mal adesea le da legume in loc de carne, numai ca să poată pune parale d’o parte pentru zile rele. Aceasta fuse epoca lor cea maî bună Locuiau la Memlmontant, in strada Envierges, o casă cu trei odăi,—odaia tatălui ş’a mumei, aceea a lui Eugenii!, şi o sală de mâncare unde ’şl instalaseră meşteşugul, fără a mai număra bucătăria şi un cabinet pentru Lu isa. Era in fundul curţii, intr’o m'Câ clădire; dar tot aveau destul aer, căci ferestrele lor dai! spre nişte dărâmături, unde, de dimineaţă pănă seara, căruţele veneau să descarce grămezi de moloz şi scânduri vechi. Cănd isbucni răsboiul, familia Damour locuia in strada Envierges de zece ani. Felicia, de şi aproape de 40 de ani, era tănără, puţin grasă, cu o rotunzime de umeri şi de şolduri care făcea să fie femeia cea frumoasă a cuartierului. Jacques, din contra, se cam uscase, şi cei opt ani cu care difereai! unul de altul ’1 arătaii deja bătrân pe lân- nu poate fi vorba. Ceea-ca are, este că e bine aprovisionată şi aceea: că nu are frică de moarte. Cu acest puţin lucru pun pe fugă şi masacrează fanaticii lui Mahdi, armate egiptene pro-văzute cu pusei moderne şi cu tunuri. Englezii incă vor inceta de aici înainte să se mai laude cu victoria de la Tel-el-Kebir, unde intr’un ceas de vreme puseseră pe fugă toată armată e-gipteană.—Căt pentru falsul Profet, el şi poate ţinea capu sus ! --------------------------- ALEGERILE COMUNALE. La petiţiunile, alcătuite de cei in-vinşî in alegerile pentru administraţi-unea intereselor capitalei, şi subscrise ori prin surprindere ori din parapon de căf.i-va, d. C. F. Robescu, cel cu deosebire atacat, a răspuns victorios in Cameră, in chipul următor. De şi împărtăşim cam târzii! cetăţenilor din coloarea de Verde acest discurs, dar fiind-că dănşiî au fost mal ales trataţi cu asprime de dictatorul d’odinioară al acestei colori, credem că e bine să le arătăm cum au fost a. păraţî in Cameră de d. Robescu, pen-tiu a judeca intre acuzatori şi apărători. DISCURSUL D-luî. 0. F. ROBESCU. D. C. F. Robescu: D-lor deputaţi, cea-tiunea alegerilor comunale este ura din cele mai importante din căte aii fost dat acestui Parlament ca se discute. Vă rog dar să scuzaţi mdrăsneala mea, dacă in urma elocuentului discurs al onor. d. Ionescu, viii se vorbesc şi ei! in cestiu-nea alegerilor comunale. Dacă o fac, d-lor deputaţi, este spre a introduce puţină lumină in această discuţiune şi a vedea dacă in adevăr alegerile aii fost libere, cum o cred, sad dacă Camera trebue să se ia după căte-va iscălituri smulse, unele pria ademeniri, altele prin surprinderi şi nepricepere, iar altele intrebuin-ţate cu rea ciedinţâ, iscălituri ascernute pe aceste hâriii numite petiţinnî, a cărora lectura aţi auzit’o acum, si dacă este bine ca voturile a pesta 2,000 alegători să fie stigmatizate de 50 sad 100 subsemnătuiî. D-lor deputaţi, cată maî ăntăid de toate să ne dăm bine seamă de diversele fapte anterioare acestor alegeri, şi de peripeţiile prin care ad trecut operaţiunile electorale, mal cu s «amâ in culoarea de Verde.— Este ngretabil să o spunem, dar realitatea ne obl gâ, alegătorii nu se cam grăbesc să vină la vot. Trebue să constatam faptele şi să le deplâug m ; şi bd le depiăQg cu onor. a. Iouescu, şi când va sosi ocasiucea ca să votam o lege prin care se amendează abţioenţiî, void vota-o şi ed cu convingerea sinceră că mi am îndeplinit datoria de cetâţian conştiincios. De la numărul votauţ lor de an la cel de est timp, dife.enţa nu .este mare; şi ca se probăm aceasta, nu avem de cât se observăm număiul alegătorilor cari ad luat parte la vot anula e^ta, cu ce) al anului trecut, şi vom vedea că numai cu 100 msl mult ad vot t anul trecut, adicâ 2,200, de rât aoul ace ta 2,100, din numeral total de 5,000 alegători. Aceste blamabile abţiueri nu se pot atribui intim dâre1 exercitate de poliţie; căci ea a fust şi este aceeaşi ca in anul trecut. Din aceştia dar nasce convingerea că pet'ţ onaril de astâ-zi nu tind de căt a induce onor. Cameră in eroare asu ra perfectei libertăţi sub care s’au făcut alegerile in cect.une. Din comparaţiunea listelor de votanţi gă dănsa. Luisa, scăpată din orî-ce pericol, dar tot delicată, semăna lui tată-său dinspre partea slăbiciune! sale de faţă ; pe cănd Eugeniu, atunci in etate de 19 ani, era inalt de talie si avea spatele lat al mamei sale. Trăiau foarte in armonie, afară de unele zile de Luni cănd tatăl şi fiul cam in-târziau la cârciumă. Felicia cam lasă buza in jos, din causa paralelor cheltuite. Ba chiar, de două sau de trei ori, s’apucară la bătaie; dar aceasta nu era nimic, era vina vinului, aşa că in acea casă nu era o altă familie mai liniştită. Erau daţi de exemplu. Cănd Prusienii inaintară spre Paris şi cănd incepu teribila epocă fără muncă, posedai! mai mult de o mie de franci la Casa de Economie. Foarte frumos pentru nişte uvrieri care crescuseră şi doi copii ! Aşa dar primele luni ale asediului nu fură de tot aspre. In sala de mâncare, unde se odihneau acum instrumentele, tot maî se măncă pâine aibă şi carne. Cuprins de milă din causa miseriei unui vecin, un biet zugrav de case numit Berru, care murea de foame, Damour putu chiar să dea de milă chemându’l la masă căte-o-dată ; şi in-dată camaradul incepu să vie dimineaţa şi seara. Era un caraghios, tot-d’a-una in gură cu căte o glumă, aşa in căt in cele din urmă aasarmâ ş pe Felicia, neliniştită şi revoltată in faţă acelei guri largi care inghiţea cele maî bune bucăţele. Seara, jucau cărţi, ocărănd pe Prusienii : Berru, patriot, spunea că ale acestor douî ani, reiese că in Capitală şi iu special in coloarea de Verde, aă votat maî aceleaşi persoane. Dacă dar cele ce spun petiţionarii ar fi adevărate, cum se face că anul trecut poliţia a fost bună, adicâ nu a făcut ingerinţe in alegeri (ne-existând proteste), pe cânda nul acesta a lucrat contrarii! fâcănd presiuni? Este mal comod petiţionarilor, a atribui această s.himbare a alegătorilor influenţei poliţieneşti, de căt curentului opiniunei pubiice, de care nu vor să ţină mei un compt. In adevăr, alegătorii capitalei, impresionaţi in mod tnst de cele petrecute la comună, in timpul gestiu-nel disolvatulul consilii! comuual, ai! apreciat la adevărata lor valoare pe foştii membrii comunali şi ne mal ciedăndu-I demni de confienţa lor, ’i ati inlocuit. Această schimbare a alegătorilor nu era un ce momentan, ci era fructul unei convingeri puternice resultănd din intruDirl publice, in care s’a discutat situaţiunea capitalei, întruniri ţ.nute in coloarea de Verde, la şcoala de la Cu'bu cu Barză, in coloarea de Roşu, precum şi in cele-l-alte părţi ale capitalei. Nu ne probează oare aceasta, d-lor deputaţi, in mod suficient şi independinte de orî-ce presiune, grija alegătorilor de interesele comunei ? Şi disidenţii aii avutintrumrl, insă puţin numeroase şi de un număr restiîns de alegători, ceea ce trebue să le fie un bun avertisment că nu mai aă Capitala in mănă cum o credeaţi odată, şi nu mai pot dispune de dănsa după plueu-le ca in trecut. D-nii petiţionari mai acusă pe alegători că s’au adunat prea de dimineaţi ia localul d-lul Socec, ba incă zic că unii chiar aă şi dormit acolo, ceea ce este un patent neadevăr. De cănd oare alegătorii nu mai aă dreptul a se aduna ori-unrie, a se consulta chiar in preziua alegerii saă cu una ori două ore inainte de deschiderea scrutinului ? Cum vor putea sutele de alegători să convină asupra unei liste, asupia conducerii unei alegeri in faţa a-memnţârilor ce li se fac, da<‘ă nu s’ar aduna in număr suficient spie a opune resistenţa cuvenită la presiunea brutală ce se pregătea? S’au adunat, in adevăr, d-lor deputaţi, succesiv ca la 300 alegători la uq loeal particular, de unde cu aproape o oră inainte dt deschiderea biu-roului aă plecat şi ocupat sala de votare. De ce ved aceasta cu ochiă rău cei 50 de iscâlitorî, de ce se revoltă in contra acestei procedări pe care altă dată aă gâs t’o bună ? In adevăr, d-mi Socec şi Toclu declară că adunarea s’a făcut după chiar cererea alegătorilor, că ea a avut loc după ora 8 şi un sfert dimineaţa, iar nu la ora 12 noaptea, că alegătorii nu aă fost ţinuţi pe băutură, şi daă cea mai formală desminţire unor asemenea in-drâsneţe neadevăruri. D-ior, cu o jumătate de oră mal ’na-int8 de ora 10, adică la Q’/g, fiind mai mulţi alegetod strînşî in s*la la Cuibul cu-Barzâ, s’au presintat 40 până la 50 persoane, avănd in cepul lor pe d. Serurie, care a zis c& sunt aiegetod, şi atunci li s’a desch s calea şi li s’a lăeat loc liber să intre şi aă intrat aceste persoane, pe ca I nu’l numesc mei vtej1, ni I haidu 1 ş. mcl voiuicl ci pur şi simplu alegători—vedeţi că sunt mal indulgent in ca-nflcaţiutil — li s’a fă ut ioc, cum ziseiă, şi aă intrat in saia alegere!, asteotâi d acolo pănă a venit consilierul comunal, fără sâ se facă nici o bătaie, şi md o neo rânduialâ, ci numai nişte simple schimbări de cuvinte potrivite cu imprejurarea; und susţinănd o lista, alţii alta ; nu s’a petrecut in fine până aci nimic rău. Se presintâ consilierul comunal, deschide biuroul, şi d-1 deputat Gngorie So- are să sape m.ne, subterane pe câmpie, şi sâ se ducă cu modul acesta pănă sub bateriile lor de la Chatillon şi de la Montretant, ca să’I facă să sară in aer. Apoi, tăbăra pe guvern, o grămadă de laşi cari, pentru ca s’a-ducă pe Enric V, voiau să deschidă porţile Parisului lui Bismarck. Repu-lolioa acestor trădători ’l făcea sâ dea din umeri. Ah ! republica ! Şi, cu a-măndouă coatele pe masă, cu* pipa lui cea scurtă in gură, esplică lui Damour guvernul pe care l’ar fi voit el ; toţi fraţi, toţi liberi, bogăţie pentru toţi, dreptatea şi legalitatea' domnind pretutindeni, sus şi jos. — Ca in 93, adăoga el cu siguranţă, fără să ştie ce spune. Damour ’l asculta cu gravitate. Şi el era republican, fiind-că, din leagăn, auzea zicăndu-se in jurul lui că Republica va fi intr’o zi un triumf pentru uvr.er, fericirea universală. Dar n’avea idee precisă asupra modului cum trebuiau să se petreacă lu-crur le. De aceea asculta cu atenţiune pe Berru, găsind că raţiona foarte bine şi că, de sigur, Republica va ajunge aşa cum zicea el ; se inflăcăra, credea cu tărie că, daca Parisul intreg, bărbaţi, femei, copii ar porni spre Versa-illes cântând Marsilieza, s’ar .sbi răii Prusienii, s’ar da măna cu provincia şi s’ar funda guvernul poporului, acel guvern care avea să dea venituri fiecărui cetăţean. — Bagă de seamă, repeta Felicia, plină de neîncredere, lucrurile au să iasă rău, cu Berru al tăti. Nutreşte’1, fiind rurie cere oa să se gonească din sala a-legerei toţi funcţionarii, legea interpretativă nu permite şederea in sală numai funcţionarilor poliţiei, procurorului, pre-fectulul sub-prefectulul şi judecătorului de instrucţie ; s’ati intrebat cetăţenii dacă se află vre unul din toţi aceştia şi g’a respuns că nu se află nici unul, ceea ce era adevărat. Eraţi câţl-va profesori, preoţi, căte-va persoane pe cari legea nu le atingea, nu le excludea din sală şi cari negreşit aă stat in nâuutru; iată dar că şi in acest punct aserţiunile acelor cari ati iscălit petiţiunea sunt cu totul nefandate. Pentru a se instala biuroul provisonti s'a făcut apelul nominal după listele de alegeri şi s’a pus in urnă numele fie-cârul alegător presinte, căruia d. consilier comunal ’l cerea cartea de alegător, ’l in-treba unde ’şî are domiciliul şi ce profesiune are, şi cănd nu se ivea niei-,0 contestare, i se punea numele in urnă; acei din alegători cari nu aveau cărţile de alegători la el, luat! dovadă de la amploiatul comunal, insărcinat cu distribuirea cărţilor de alegător, că in adevăr a primit cartea de alegător cu numărul pe matcă, şi astfel cu aceasiă probă de identitate li se permitea votarea. Ast-fel s’au petrecut lucrurile in cea mai mare regulă, şi răii fac acei cari vin de protestează, cănd denaturează faptele, fiind-că putem să le dovedim cu acte că, dacă vio’enţe aii fost, numai din partea acelora aii fost, cari numai prin violenţe maljputeati să pună mâna pe comuna Capitalei. S’a tras din urnă trei nume, din cari cel mai in verstă, Nicolae Adam. a iost ca preşedinte, iar cei l’alţl doui, d t ii i. Râdulescu şi Ioniţâ Barbu ca secretari ; şi afirmaţiunea din petiţie că membrii biuroului provisoritl nu şciail carte, este un neadevăr patent ; căci, nu aveţi de căt să luaţi dosarul alegerel şi să vedeţi, d-lor deputaţi, că toate actele in-cheiate de biuroul provisoriil sunt subsemnate de preşedinte şi de secretari, lată in ce mod voesc peiiţ onaril sâ inducă in eroare Parlamentul şi sâ ’l facă să creadă că alegerile comunale sunt viciate. Prin urmare, d-lor, n’ail votat pentru alegerea biuroului definitiv de căt alegătorii inscrişi in liste şi ca I presintau cârţila de alegător; partea cea-l’altă, pe care o numesc partea rătăcită liberală, văzănd că n’are nici o reuşită, a Început să provoace turburări in sală, ca pe urmă să zică că au fost ingerinţe şi să vină sâ protesteze. EI bine, cine sunt aceste 50 dg.,_ £ .ane cari iscălesc petiţiunea ?\mm.«intre ele sunt cari nici nu figureazxoseye l.sta de alegători, 4 sunt altgătorl in colegiul indirect; mal sunt unii din cei iscăliţi iu petiţiune, precum d. Ştefan Stati, care a declarat in urmă că a iscălit câ neavănd luat parte la votarea biuroului proviaoriii, iar nici dt cum in contra ingerinţelor de cari nu are cu-noscinţa ; era alţi d-ni alegători precum d-nii I. Gâlâşeseu, Yasilescu, Chesalicescu şi Calebacu in o petiţiune către d. preşedinte al Camerei, ce mi se da in acest moment, deoiaiâ : „in conşeimţâ şi „m adevăr, in zilele diu nrmă ale alegerilor s'a presintat la noi d. Niţâ Ste-„lie, I. Benescu, Radu Marin Giambaşu „şi Petruş, fost comisar comunal in culoarea Oh Verde, spuindu-ne că sunt „trimişi de d. Ssrurie ca să sub-seiie o „jalbă prin care sâ ceară ca noui consi-„liu comunal sâ ne scad? taxele comu-„nal-, cele de licenţa şi sâ desfiinţeze „legea pentru măsuri şi greutăţi, incre-„dinţându-ne pe onoarea d-lor, câ pe dată „ce ss va cere această de la Cameră, va că aceasta ’ţi face plăcere ; dar lasă’l să se ducă sâ ’şi spargă singur capul. Şi ea voia republica.—In 48 tatăl său murise pe o baricadă.Dar, această amintire, in loc să o 'nebunească, o făcea cu minte. Daca ar fi in locul poporului, ar sci, zicea ea, cum să silească pe guvern sâ fie drept; s’ar purta bine de tot. Discursurile lui Berru o indignai! şi o spâimăntau : fiind-că nu ’x se păreai! oneste. Vedea bine că Damour se schimba, lua nişte aere, întrebuinţa nişte cuvinte, cari nu’l plăceau nici de cum. Era insă mult mai neliniştită de înfăţişarea Înflăcărată şi sinistră cu care mul săd Eugeniu asculta pe Berru. Seara, cănd Loujsa adormea pe masă5 Eugeniu incrucişa braţele, bea încet un pahar mic de rachiu, fără să vorbească, cu ochii fixaţi pe pictor, care aducea tot-d’a-una din Paris vr’o istorie extraordinară de trădare : bonapartiştii dând semnale de la Montmartre Prusieni-lor, sad saci de făină şi butoaie de iarbă de puşcă inecate in Sena, ca oraşul să se prede mal iute ! , — Ce mal minciuni I zicea Felicia fiului seu, cănd Berru se hotărî in fine să plece. Să nu ’ţî umpli capul cu ele ! Şcid foarte bine că eşti cu minte!. — Şcid ed ce şcid, rdspundea Eugeniu cu un gest teribil.... (Va urma). Zola- ——- ----- -* 1 - - ~ Gt-r nania şi Francia. Fascicula a doua a unei broşuri ce apare actualmente in Germania şi a cărei titlu este : «Bismarck, doi-spre zece ani de politică germană»,—cuprinde căte-va lămuriri foarte interesante despre raporturile dintre drerma-nia şi Francia, de la 1879 încoace. In anul acela principele de Bismark, mergeud la Viena spre apune, cu contele Audrassy, basete alianţei austro-germane, a visitat şi pe ambasadorul lrances Teisserenc de Bort, căruia ’i-a declarat câ această alianţă nu este nici de cum îndreptată in contra Fran-ciel. Apoi a inceput cu ei şi, pe urmă-cu ambasadorul frances din Berlin, d. de Saint-Vallier, negocieri in scopul de-a face pe Francia să curme politica ARMATA EGIPTEANA Bătălia de la Toltar a confirmat încă odată ceea-ce s'a zis de mult, că trupele egiptene sunt cele maî laşe trupe dupepămdut. Lucrul este in adevăr uimitor ! O mie de oameni de-aî falsului profet, căci soldaţi nu se pot numi, nu numai că au pus pe fugă 3000 de Egipteni dar aă omoilt 2000 d.n ei. Deja la începutul luptei, aceştia şi-afi aruncat armele şi au inceput sâ fugă sai! au cerut pardon. Nu s’au bătut de cât puţinii Englezi şi Turci, căţî erau de faţă. Şi cu toate acestea, armata insurgenţilor ste din cele maî rău armate de pe lume. Nici de tactică de luptă www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA „stărui a ne satisface; iar in caşul contrariu va anula alegerile. Crezând pe cuvânt pe aceşti domni, am iscălit petiţia „pe care nu am citit’o fiind prea lungă „şi nici d nia-lor nu att voit a o citi. „Dacă aveam cunoscinţă ae conţinutul „acelei petiţfi, care se zice că ar fi protestând contra alegerilor comunale, a-„dâogănd că s ar fi urmat ingermţe, maltratări, violenţe şi altele, credeţi, d-le preşedinte, că noi cari am fost marturl "oculari şi am văzut legalitatea şi liniştea cu care s’aii făcut alegerile, nu am "fi sub-scris o." Seăzănd dar din numărul acelora cari ati iscălit protestul pe acel cari aii fost induşi in eroare, pe acel cari nu sunt a-legStorl, pe acel cari au crezut că iscălesc o petiţîune prin care se cere a se amăna punerea in aplicare a nouilor măsuri şi greutăţi, rămăn vre-o 40 de alegători asupra cărora rog pe onor. Cameră să vadă dacă nu este nimic şi in sarcina, acestora cănd el voiu spune că cel mal mulţi dia el sunt foşti ofiţeri in garda civică, locotemnt-colonel şi căpitani, toţi paraponisiţi şi unii chiar certaţi de justiţie ; in fine persoane din categoria acelora cari neapărat erau interesaţi să facă protestări şi să arate că alegerile nu au fost libere, in scop negreşit ca ele să fie lovite de nulitate. Dar oare ar fi bine ca in urma unul protest făcut de 25 sad de 30 alegători adevăraţi —căci col-l’alţl cari se văd iscăliţi in acele proteste nu eraţi alegători — cari să zică că alegerile nu au fost libere, noi, Adunarea să vemm şi să lovim in libera expresiune a peste 2.000 de a-legâtori ai Capitalei şi să zicem că alegerile, nefiind făcute in deplină libertate, să fie declarate de nule ? Dar dacă este vorba de proteste, apoi şi noi avem aci alte proteste făcute la biurofi sub formă de proces-verbal şi iscălit de 96 alegatori şi legalisat de biu-roti, prin care se arată cine au fost turburătorii sau voinicii şi căpeteniile lor. Veţi vedea că in acest proces-verbal se zice că o ceată de vre-o 40 — 50 de pertuiburătorl—negreşit tot aceleaşi persoane cari ad semnat aceste proteste — fiind coDduse de câţi-va şefi supremi intre alţi şi onor. d. Sorune, au voit in adevăr sa impedice cu ori-ce preţ votarea aţîţând scandate şi violenţe. (Aplause). Negreşit, d-lor, in faţa acestor oameni, cari au venit ca să facă neorănduell, in faţa ^celor voinici pe cari ’i-ad adus onor. d. Serurie şi alţii, oare pacinicil a-legătorl, caii erad peste 300 presinţî in sală, proprietari, i Şi acum am ince tat na \ maI liberali, fiind că am li lib .. i-Sâ a‘e£em la comună pe oame actaalI> care se bucură de o plausT) ^UbJ*c^ ^ sirnPatia Capitalei ? | Fac apel la alegătorii din Verde, ci Ce sltUi*ţ'uue ne-am aflat noi ]n. ~ r3 0pt ore> io alegerile din tiinj niL ,8i°’ S1 in ce mod noi am r. acele bande electorale ca 8ă nu r®ls> ^ici la unul măcar să vie, g cest partid să proteste că ad fost rinţe. Pentru mine această petiţiu caie se zice că ad votat chelnerii trde este o degradare. (Aplause) O; u trebue aă vedeţi dvoantrâ aci o j â a simţului alegătorilor in eoni unor persoane care ad abusat de opiniunea pub ică, şi pe care acum in urmă văzăadu’i obosiţi le-ad zis : daţi-vă la o parie ? (Aplause). Voiţi d-voastră ca un număr de 70 — 80 alegători, să influinţeze asupra votului general dat de 2000 da alegători ? Dar, de cănd d-lor voesc să fie unanimitate in alegorl ? Acesta este sistemul de alegere ce voiţi aă preconisaţl in ţara romanească ? Unanimitatea voturilor era sub statut. Voiţi să ne intoarcem la 2 Maid. Voiţi să casaţi o alegere efectuată de 2000 de alegători fiind că ad protestat 30 — 40 de alegători. Spuneţi că acesta este sistemul d-voastre, pentru ca cel puţin, noi tinerii, cari intrăm in cariera făcută ae bătrâni, să’l cunoascem şi doî. Spuneţi că a’ad schimbat moravurile, pen-trm ca să ne schimbăm şi noi, căci nu mal putem să mergem inainte cu asemenea proceiimente electorale. Ed vă rog, pentru prestigiul acestei capitale, pentru prestigiul alegere!, să luaţi in de aproape luare aminte cestiu-nea şi să nu lăsaţi Capitala sub im-presiunea incriminărilor a cător-va alegători nenorociţi -nu’I calific alt-fel-căcl văzând că le scapă opiniunea publică, pe care nu ad sciut să o susţiuă, vin şi protestă că astă dată nu a fost libertate in alegere, ci numai atunci când d-lor erad in capul administraţiunel, fără sa’şl dea compt că partidul liberal are acest bun, că el blamează răul şi cănd nu este la putere. (Aplause). Mal mult de căt atăta. îndată ce s’ad efectuat alegerea biurouluî definitiv, un număr de 30 de alegători erad gata pentru bătaie. Preşedintele biurouluî provi-sorid iscălesce o simplă adresă către comandantul pieţei spre a interveni. Nu ad vrut alegătorii să ’I dea afară din sala alegerii ei inşişl, căci atunci s’ar fi in-tămplat lupte crâncene. Venind forţa armată, se presintă in sala alegerel un oflcer şi intreabă : cine sunt perturbatorii ? Aceşti alegători cari sunt curagioşt numai ca să iscălească, la i ntrebarea ofiţerului nu s’a presintat nici unul să zică : noi suntem ; toţi ad fugit. EI bine, d-lor, cănd văd o asemenea laşitate din partea acestor alegători, ’ml dă dreptul să ’I intreb : aşa făcead alegătorii din Verde iu 1875 ? Să mărgineau el oare numai in a subscrie şi fugeau ei la vederea unui chipiu ? Nu s’a arestat nimeni; cu toţii s’ad retras fără să protesteze. Alegătorii care ad venit cu toţii ad votat in cea mal deplină libertate. Spun că ad fost buletine scrise de mal nainte. Dar oare n'avem noi trebuinţă de aceste bilete, cănd avem 300 — 400 alegători presiDţl. EI bine, ed credeam că atuncea cănd vin asemenea oameni inaintea Parlametu-luî, care este suveranitatea ţărel, credeam că ad să ne aducă fapte positive, cari să nu se poată combate. Cum d-lor ? âd curagiui să spună cel iscăliţi in petiţiune, eâ d-lul O.ăscui s’a dat uo buletin sens ca sa-1 pună in urnă? Este aceasta cu putinţă ? Apoi tocmai cu d. Orăscu trebuia să se proceadâ ast-fei? Ei bine, iată ce zice d. Orăscu, indignat in contra acestui neadevăr: „In ziua ăntâia de a.egerl comunale «după ce m’am încredinţat că la alege-„re nu este nici un scandal, m’am dus „şi ed pe la 2 ore şi jumătate, ca să vo-„tez şi presintându-mă la biuroul provi-sorid spre a cere să votez pentru biu-„roul definitiv, care nici era in votare, „neavănd cu mine carta de alegător, ani „cerut de la funcţionarul însărcinat de „primărie cu predarea cărţilor, care cău-„tându-mă şi căutându-mă in matcă unde „eram chiar sub-scris de primirea' cârţel «mi s’a dat un bilet cu numărul mât.el „in care m’a găsit sub-scris, cu care bi-„let presimăadu-mă din nod la biurod „mi s’a dat apoi un buletin alb cu stampilă cu care am votat pe cine am ştiut „bd, votul fiind secret.* Vedeţi, d-lor, la ce se reduc toate acu-saţiunile din petiţiune. Patru-zeci de persoane dintre alegători n’ad voit să voteze şi s’ad retras, şi ca să motiveze această rrtragere, această fugă, această diser-ţiune, vin şi spun neadevăruri că ad fost violentaţi in exercitarea dreptului lor. Atăt de adevărată este această aserţiune, in cat unii din alegătorii cari se retrâ-seseră, s’ad reîntors şi ad votat, precum e d. Sdrafcu şi alţii. Şi apoi ce ad făcut aceşti alegători ? Protestat’ad'el la biurod că nu’I lasă cine-va să voteze ? Nu. Vo-iad oare d-lor să le dăm noi mese ca să scrie ? Dar anul trecut oănd dad afară din sală pe d. Cerchez, de ce nu zicead tot aşa? Pentru ce atuncea nu s’ad revoltat cănd toată lumea auzea strigăn-du-se : „D-le căpitane, unde ’ţi-e compania ? Anul acesta, flind-că alegătorii ad mers fâiă căpitan şi fără companie, vi ea să zică, nu s’ad făcut alegerile libere ? Nu d-lor, in caşul de faţă alegerile ad fost libero şi morale, şi alegătorii ad votat pentru nişte persoane cari vor administra alt-fel interesele comunei. Ceea ce s’a petrecut in secţiunea de la Verde, unde din 559 de alegători, numai 49 ad protestat, s’ad urmat in proporţiune şi ia cele-l-alte culori. Apoi când 2,100 alegători ’şl ad dat votul lor, sunteţi d-voastrâ ţinuţi să luaţi in considerare calom- niele si neadevărurile spuse de 150 de oamnnl paraponesiţl ? Ed cred că pentru demnitatea acelora cari ad participat la vot, nu trebue să mal esitaţl un singur moment ca să consideraţi că libere ad fost alegerile comunale, şi că aceste pe-tiţiunl nici merită să se trimită la minister, de oare-ce ele nu conţin nimic de adevărat, şi sunt numai nişte meschine şi nedmne manopere din partea acelora cari ad excitat pe petiţionari. Propun dar trecerea pur şi simplu la ordinea zilei asupra raportului comisiunel de petiţiunl. --------------------------- TESTAMENTUL LUI V, PA APA Joul-a trecută s’a deschis testamentul răposatului V. Paapa. Averea sa, preţuită la 1 m’lion, a fost ast-fel lăsată : 400.000 lei, pentru infiinţarea unei şcoale de meserii la moşia sa, Valea-Boulul (Praova); 12.000 lei, Azilului Elena Doamna; 10.000 lei şcoalel de comerţ din Ploieşti; 10 000 lei gimnaziului din Giurgiu; 10.000 lei, şcoalel normale a societăţii pentru inveţătura poporului român ; 10.000 lei, şcoalel frobeliane a acestei societăţi; moşia sa, Valea Boului, şcoalel din acea comună; 12.000 lei, pentru trimiterea in străinătate a unul şcolar din liceul din bloieşcl, care va isbuti la concursul ce se va ţinea in acest scop ; 45.000 lei, primelor trei fete ale d-lul C. Boierescu ; 15.000 lei, d-şearel Sofia Gr. Filitis; 20.000 lei, d-şoarel Gr. Arghiropolu ; O celui Brener, d-rel El. Florescu ; 20.000 lei, d-lul Gr. Triandafil; 10.000 lei şi o vie, d-lul Al. Pencovicî; 20.000 lei, d-lul Al. Filitis, pentru trâ-miterea copiilor săi in străinătate ; 20.000 lei şi casa din Valea Boului, d-luî C. Vrana ; 10.000 lei pentru inmormântare ; Mobilierul casei mătuşei sale, Clubului regal. ‘ Răposatul mal lasă deosebite sume servitorilor casei şi preotului din Valea Boului. Prin o clausa specială, el iartă datoriile tutulor debitorilor săi. Averea d-nel Castriş, al cărei venit e de 16,000 galbeni (188,000 lei), trece la Stat. --------------—<>»<>-.------------ BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa de ia 28 /anuarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 2 72 d- am. sub preşedinţa d-lul Dim. Ghica, fiind pre-senţi 41 d-nl san-tori. D. secretar Ap. Mănescu a dat cetire sumarului procesului verbal al şedinţiî precedente, care s’a aprobat, precum şi comunicărilor zilei, cari s’atl regulat dup*â cuviinţă. Prinţul Gr. M. Sturdza, a cetit raportul comitetului delegaţilor asupra proiectului de hge pentru acordarea sumei de 150,000 lei d-lul G. A. Rosetti. D. Raportor a espus apoi meritele d-luî Rosetti, care de 40 de ani a lucrat şi luptat pentru ridicarea naţiunel române. întrerupt de d. Is. Lerescu, care nu sa putut stăpâni a nu declara că, in adevăr ţara a făcut mari progrese, cănd un prinţ pledează t, asemenea cauză, — oratorul termină făcând apologia d-lul Rosetti. Discuţiunea generală fiind deschisă şi ne luând mmeni cuvântul, s’a pus proiectul de lege la vot şi s’a adoptat cu 35 bile albe, contra 6 negre. Res-ritatul votului a fost primit cu vil aplause de Senat. După aceasta, la ordinea zilei fiind interpelarea d-lul N. Fleva, d-sa luănd cuvântul a arătat, că pe nedrept a fose destitu.t d. Rdleanu din postul de preşedinte al trib. Bacăti şi a susţinut că motivele espuse de d. ministru Voinov in Cameră asupra acestei destiuirl, nu par a fi exacte, după destăinuirile ce s’afi făcut in urmă in această afacere. Trecând apoi la ce-a-l’alt fapt,-la arestarea şi recrutarea arbitrară a d-lul Râileann, interpelatorul detestează ase-menenea fapte, şi conchizănd, cere facerea unei anchete scrupuloase şi pedepsirea culpabililor. Senatul după ce a ascultat respunsul d-lul ministru al justiţiei precum şi câteva cuvinte ale d-lul prim-ministru* a trecut la crdinea zilei, ridicând şi şedinţa. CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora U/4 p m. sub preşedinţa d-lul general Lecca, fiind presenţl 109 d-nl deputaţi. Sumarul şedinţei precedente s’a aprobat. S’a comunicat apoi o nouă declaraţiu-ne a d-lul D. Brătianu, că persistă in de-misiunea dată. De astă dată Camera a primit demi-siunea şi a declarat dm noii vacant colegiul I de Argeş. Petiţ'unea d-lul Dionisie Mărcescu, prin care repetă cererea pentru recunoşcerea calităţii sale de cetăţian român, împreună cu alte trei cereri de asemenea natură s’aii trâmis la comisiunea de indigenat, precum şi alte diferite petiţiunl, s’aii trămis la comisiunile respective. D. C. A. Rosetti luănd cuvântul in-cepu ast-fel: „Domni deputaţii, am cetit a-l’altă-ierl, din intămplare, o linie scrisă de i lustra şi graţioasa noastră Regină; acea lime coprinde cuvintele următoare : Din focul adversasitâţil se ridică flacăra iu-bir ei. * Şi-a permis, zice d-sa, a comite indis-creţiunea de a spune Naţiunel cugetările acestei Femei, care dacă n’ar fi pe TroD, ar fi pusă pe alt tron şi mal mare de naţiunea intreagă. După aceea, prin cuvinte de cea mal mişcătoare duioşie, cari aproape după fiecare Irasă eraii aplaudate, a declarat că nu poate primi oonaţiunea ce i s’a votat de Cameră. D. prim ministru I. C. Brătianu s’a încercat a convinge pe vetenarul României celei noui, pe vechiul săCi amic şi cama. ad, că trebue să primească darul naţional, dar d. Rosetti, că acela ce a avut „fericirea de a trece prin nenumărate suferinţe" declară din nod cu hotă rîrea cea mal fermă, că nici d-sa, şi nid unul din cel doî fii ce mal are, nu va primi recompensa acordată. Cestiunea de-o cam-dată a rămas aci. Apoi după cererea d-lul ministru Câm-pineanu, Camera,— de şi avea la ordinea zilei petiţiunl şi indigenate — , încuviinţează a se ocupa cu budgetul ministerului agriculturel domenielor, comerciulul şi industriei. D. Gr. Oozadini, in calitate de raportor, a cetit raportul comisiunel budgetare asupra budgetului zisului departament, a căru. sumă totală este de hi 3,958,940 b. 391 S'a deschis apoi asuprâ’I discuţiunea generală, la care aii luat parte d. Oozadini, ca raportor, d. ministru Câmpineanu şi d-nil deputaţi Costinescu, N. Ionescu şi Km. Porumbaru. Pe la ora 5 seara discuţiunea s’a terminat şi punăndu-se h vot luarea in co-nsideraţiune, s’a admis in unanimitate, după care s’a ridicat şedinţa. ----— , *—-— ——- ■ CLERICI MACEDONENI IN MANIA Iniţiativa de a se trimite in ţară preoţi macedoneni, spre a’şî insuşi limba naţională, a fost din cele maî lericite. Ne pare bine că ea dă roade.—Iată ce se scrie «Poştei» din Curtea de Argeş: „Pănă acum avem doi preuţl Români macedoneni, veniţi in România Dentru perfecţionarea in cunoscioţa limbei matei ne. Este arhimandritul Veniamin Po-pescu, venit in ţară din vara trecută şi aflat in Galaţi, şi este preutul Haralam-bie A. Valamachi, sosit din Macedonia vilele treente şi aşezat pentru instruire in oraşul nostru. „Părintele H. A. Valamachi este preut de mir, ara femee şi copil in Macedonia. El ’şi-a lăsat familia sa şi a venit in România numai spre a se adăpa cu cunos-cinţa limbei şi a obiceiurilor românesci de aicL Dânsul a font fcarte bine primit de căti e prea sflnţ,tul Episcop de Arg*ş, de directorul seminanulul S. S. Economul Drăgănescu şi de intreg corpul didactic al acestui institut de cultură bisericească". U1JST J ţJJDKrU Hi Monumente de ale eroului Ştefan cel Mare in ruină. Cetimjin „Corespondenţa Provinciala* din Piatra: „Casa diu preună cu clopotniţa de la Monastirea Tazlâu, arsă in anul 1879, până astăzi nu s’a maî reparat, toate zidirile de piatră staii gata să cază. Biserica este desvelită, pe păreţi curge ploaea şi zăpada care 3e topeşce şi numai grosimea zidurilor a făcut până acum că n’au devenit ruine. Porticul lipit de corpul B sericii ameninţă cu căderea, in fine o adevărată urmă de invaziune ’ţi presintă acest locaş situatjpe’ moşia Statului, ale căreia venituri le incasează regulat din 3 in 3 luni. Dacă cine-va ar visita această localitate, ar putea să se convingă cătă nepăsare esistâ in conservarea celor mal preţioase monumente şi câtă rea voinţă şi culpabilă indeferinţâ este din partea celor chemaţi a veghia şi conserva toate. Atragem atenţiunea celor de la cârma guvernului ca să mal iasă din somnul in care a căzut şi să mal vază ce esto in ţară, căci cu multă politică vom ajunge să pierdem totul*. 111 1 r -for 1 — ■- , _ - 11 Februarie—9 ore dimineaţa Cairo, 10 Februarie. Circulă noutatea că generalul Cordon a sosit ieri dimineaţă la Berber ; dar in cercurile competinte se consideră această noutate ca prem tură. Constantinopol, 9 Februarie (cale indirectă). Nimic nod in privinţa negocierilor intre Engliter? şi Poartă privind Egyptul ; Musurus paşa n’a văzut incâ pe lordul G- anville. Poarta a ordonat guvernorilor provinciilor d’a suspenda toate plăţile de ha-vale saii delegaţiunl, făcute asupra casei proviccielor pentru plată de furnituri, lucrări sad lefuri. Se asigură chiar, dar dăm aceasta sub toată reserva, că acest ordin suspendă asemenea plată despăgu-birel de resbel datorită Rusiei, garantată prin unele venituri ale provinciilor An-gora, Siwas, Castamouini , Broussa şi Konieh. (H&vas). BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar Volumul I din TRACTATUL OBLIGAŢIUNILOR coprinzănd comentarul art. 94î pănă la 976 Cod. civ. de Grigore G. Păucescu advocat Acest volum, format in 8 mare, coprinde 610 pagini şi se află de vânzare, cu preţul 10 lei plus portul postai pentru cererile din provincie, la : fîedacţiunea «Dreptului» Pasagiul român. Librăria Socec şi C-nia. calea Victoriei. Doritorii de-a cumpără de la 10 exempla-1 j se Pot. adresa d’a dreptul la autor. strada. Cle nenţiî 2, şi vor beneficia de un rabat de 15°/0. BALURI UN MARE BAL CU TOMBOLA se va da de către Comercianţii şi Industriaşii capitalei la 8 (20) Februariu, in Sala Teatrului naţional, pen’ru sporirea fondului institutului de bine-facere „Provedinţa“. Pre/uZ intrării : b lei de persoană, 10 leF P?n,tra, 9 faBril10 (Un domn şi două dame), 40 lei loja de rangul II, iOleî loja di rangul iar' ce^e de rangul I se vor vinde lici-iativ la 29 Ianuariu, 2 ore p. m. in localul i??* de comerc*d, Btrada Doamnei, No. 7. .-..“P6™ se spre vânzare la domnii : flra. ţu Grant. II C, Mfller, fraţiî AiessiO, Gr. it?’ §tefan Dumitrescu (au villes de Franc ; N. Carapati, Ion I Socec (librăria Socec) G. Gersabek, Ion Pencovicî, St. R. Becheanu Petre DancovicI, Toma Ţaciii, Răducanu Ion şi Uustay Rietz, unde se pot lua şi cupdne pentru tombola cu preţul de 10 lei unul, pentru 11 numere. SOCIETATEA COMERCIUL va da Mercurl 1 FebruariQ O mare serată dansantă in Sala îneairulul Dacia. Musica regimentului de Koşiorr sub conducerea capelmaistrulul Neu-Corfler ş, musica Naţională sub conducerea «Ivita D-rieani" sunt an&,aJa7 pentru această serată.—Biletele se vor găsi la casă. t S^Lo4Ş0ClBT CONCORDIA ROMANA.— Lum 30 Ianuarie va avea loc O serăta dansanta, dată de societatea revistei «Foaia României literare. Programa: l) La 12 ore noaptea va eşi un numâr extraordinar al «Foaie!». 2) Pelca (des fleurs). 3) Choix des dames cu cocarde trei colori.— Comitelui şi-a dat toate silinţele spre a procura o frumoasă petrecere visitatorilor şi spo-ă că numărul îor va fl mare, având in vedere scopul acestei serate. . Piciul locurilor: Pentru o familie (1 domn şi două dame) lei noi f pentru o persoană ier noi 2.—Biletele se găsesc de acum in localul «Societăţii Concordia Română» la d-nu Intendant.—începutul la 9 ore seara. theatrul naţional Marţi, 31 Ianuariu, 1884 ULII CD TOMBOLA pentru a doua aniversare a societâţAl SOCIETĂŢII FUNCŢIONARILOR (TILANTEOPIE ŞI lOONOWÎ) Representată azi prin 1,105 membri. MM. LL. Regele şi Regina vor onora cu pre-senţa MM. LL. această serbare. Preţul biletelor : O persănă 5 lei, loje de rangul I lei 59 loje d« rangul II lei 40, loji de rangul III iei 25. Fie-care bdet de loje are alipit patru cucoane,, care dafl drept de intrare la 4 persoane. NB. Este de dorit ca doamnele să pdr-te costum naţional sad toaletă de bal. Bărbaţii in ţinută de gală Boalele de gât, gura, nas şi urechi tratează prlntr’o artă specială D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant ds medic secondai -a Ticna in dinicili lui Braun (boale de femei şl faceri) şi a lui Hebra (Sypnilis şi boale de piele) OonsultaţiunI de la 3- -5 ore p. m 63 Strada Decebal No. 20 (in dosul Bărăţiel Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi particularilor : Ii-rul Petrini-G-alatz anunţă noua sa instalaţiune : Bulevardul Elisaveta —Casa Lempart. — OonsultaţiunI de la 5 — 6 p m 622 SCHIMBARE DE DOMICILIU D* WILH. SALTER dEi.a facultatea din viena SpecEsi; IiOALK DII FEMEI Şl SVPHILIS S’a mutat Strada Pencaria-Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) OonsultaţiunI dela 8—9 a. m. şi 3 —5 p. m. VIN NEGRU de Oreviţa şi Goln-Drâncea Vechio de 4 anf, qualitate superioară tuturor altor vinuri. —15 fr. vadra — şi ALB DE DRAGASIANI din reeoltu anului 1879.—16 fr. vadra la PĂUN POPPESCU & Comp. 18, Strada Lipscani, 18, --------------------- www.digibuc.ro ROVA &JA LIBERA fOBoam iirsss fi Asanoiuri din capitala INGXNERIHOTARNI CI J. 11. RomnLeann, vtra,f K8 MANUFACTURI lua Piicowl, «'gS fcâţj do mătăsuri. lânuri, dautele oonfectioane gata. stofe de mo bile, covoare, perdâlâril de dif#-rite calităţi. V&ndart ca preţuri foarte reduse. COFETARI Piaţa Sr. An-■, ton, Nr. 18. TOPTAUsran Greg&fie G. C&vadia afrii din strada Covaci N< 15 a-provisionat eu tdte articolele de eoloniale, droguerie, precum: za-har, cafea, orez, unt-de-lemn, lu* martări act. cu ridicata şi cu a* mdnuntv —Preţuri moderate.— OomAnHi executa pentru t-6t* EACANI ». L MÎioiS/ V£ programa ninisterulul instr. nubhce în limbele Romănă Germană şi Francesă. GEORGE SLAMA * rFiaivTîsşx bn gles * CALEA VICTORIEI No. 30, Via-a-vie de Hotel Otsieieşr.nu Dinţii jj0 8C0F CU eerere cu Cloroformu- Dintiî .^um'3eaz^ cu !?aranţie in aur, platină şi E- nîntfl inlocuesc In părţi, precum şi piese complecte, uiii iu (garnituri) cu garanţie (sistem american) nîntii curăţă de peatră cu maşini cari păstrează cu-L/mui loarea lor naturală Preţuri moderate Ooj“ulUţiunea in toate zilele de la 9 ore dimineaţa pănă la 5 ore eeara. MOTEL FIE SCHI BirauREsai SITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I — No. 7, Strada Şelari, No 7 — Restaurarea complectă cu serviciu) prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamen | pe luna cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. AVIS IMPORTANT * KT T: : MÎL.LOT Ia ZtlllICil (Elveţia) Pentru a satisface prompt toate cererile distinsei mela clientele, Proprietari Arendaşi şi constructori de moara &m stabilit un Depot mare şl ales in specialităţile mele ae maşine, unelte, instrumente etc. etc. etc. pentru moară. la Agentul meB general pentru România D-mi JEAN SCI! NE IDER 21, Strada Colţi, 21, la Bucureşti, şi deposit special la E nul EIINST CIRIACK 116, Calea Moşilor, 116, la Bucureşti. vvvji», «v-tj * * » * ' FABRICA DE MAŞINE AGRICOLE, ATELIER DE REPARAT LOCOMOBLLE ete. etc. sgîtFiT OrI-c« repara-JluiAl ae primeşte p ? SPEOIA 3LXT..^tX,3S5 ffluwt.-'STfirETAncFsef maşine şi utensilii speciale pentru trebuinţele de m6ra 0e!e mal noi sisteme de Morî (Schrotwalzen & Mabl^tllhle) cu vals de porcelan şl oţel (fonta) Maşine de curăţit g-răft perfecţionate original americane. ' Eureca, Tarare, Trieure, Maşine, Perii, ete. Maşine de gris şl Maşine de curăţit in deosebi perfecţionate şi neintrecute in prestaţiele lor T^nturătoare şi Maşine Centrifugale <2e cea mal nouă şi mal buna construcţie, cea maî mare prestaţiune impreună cu puţina consumaţiune de gaz "e mătsaie. Unelte, instrumente, aurupurl, nituri, ate. etc. de ori-ca lei. Site de sârmă şi tablele găurite de orl-ce dimenaiă. Gaz de mătase prima qualitate in toate numere. Invclltori gata pentru cylindre cu panglice şi inele fixe pentru montat Curele de piele şi Chingi de cinepă prima qualitate in orf-oe dimensiune. Pietre de moară francese adevărat Laferte. Uutitraj[malş desenurî, plaiîUPÎ Ia di opoziţi ano 'SK De venzare pmaclatnri 14, Strada Covaci, 14 Fersânele atinse de Kuturaiîs, Uripă, BSroBSchitîi acn(4 muu cSiro-Qica, Stingere tîe voce, Mole d« gftt, se uşur^za răpide 84U so vindeci întrebuinţând SIROPUL PECTORAL sau PASTA PECTORALA de Va«qunMîî Paris, 31, rue de Clăry, şl în «C»w brmaciele şi droguoriele. — A te feri ie contrafaceri. JL PLÂTIBILE IN CASTTTIPI LUNARE Sî NEPTFMANALE t I Ph w 'A A A a o Ci eq MAŞINE DE CUSUT sub garanţiă. reală şi adevărată Conţine 15 aparate cele mat noi 5 ;'ŞşJ şi practice cu depănăt.orul au- ţ ■- ■ V — tomatic a aţei, precum şi maî ^ Neajunse de nici o altă maşină intrece toate aşa numitele muşine originale ai» i leane de cnsnt. INFAELIBILE multe alte noi modiflentiunî. BRtlDER JET» ICII INFAELIIULE) învăţătură gratis şi lă aomicilifl. Carto de învăţătură in limba română. Ambaiagiu gratis. Mare deposit de ace, aţă ibrişin. etc. precum şi toate necesarele pentru maşine de cusut. Atelier pentru i-cpărftt uiăşiue : 5^ : K A ! ^ n X li ari¥KVRai~ra că are o pastă minunată pentru vindecarea durerilor de măsea. La spatele lui se afla un flaşnet, care iacepea să cănte Îndată ce aplica doctoria vre-unul client. Presedtntele : Vln’o la fapte. Reclamantul: Mă oprisem şt efi să privesc ca şi cel-l-alţî, cănd de odată selbaticul îşi ridică de pe cap tichia de pene ce purta ca să salute lumea, şi, ce să văd ? pe Petrus al meu! „Să sciî că negustoria ’şî-o face cu paralele mele*, îmi ziseiCî eu in mine. Mă găndiifi cum aş face ca să pun măna pe ce avea. Tocmai in minutul acela el invita pe cineva să se urce in căruţă ca să ’1 vindece. Atunci îmi acoperim obrazul cu tu-lardul de la găt, îmi indesaill bine cas-queta pe nas şi mă urcaiil in căruţă. Yâzându’ml pe masă portofelul, puseiii măna pe el şi incepuiii să strig : E un pungaş ! Agenţii sosiră numai de căt şi ne duseră la comisie pe amăndoul. Preşedintele: Ţi-al luat cum-va paralele înapoi ? Reclamantul: Ferit-a sfântul 1 Preşedintele, către prevenit: Ya să zică, numele d-tale adevărat este Petrus ? Prevenitul: Eroare domnule preşedinte! Seamănă om cu om. Eli m’am născut in America şl mă cheamă William Ne-wruski. Preşedintele: Cu toate acesteay o mulţime de camarazi de al d-taie te-&fi recunoscut la moment. Prevenitul: Cestiune de asemănare. Preşedintele: Tot asemănare e şi port-monetul găsit asupră’ţl ? Prevenitul: Dapâ cum am avut onoarea să vă spun. Pe lângă această onoare, ex-sălbatlcul va avea şi pe aceea da a face treisprezece luni de inchisoare corecţională.— „Dreptul." Esploraţi&ţAfrlceî centrale. Espediţiu-nea esploratorulul frances Brazza, in Africa centrală, se poate considera din nefericire ca zădărnicită.— Da insuşî exploratorul ne mal au«’n Jk. TV TJIV OIU Moştenitorii repausatulul Clement Kunst, pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi «iientelel sale că, de şi afi avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comercifi, in magazinul lor vechii), in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 7 Prima dare la semn mecanica pe care efi am introdus’o in Bucureşti poate procura P. T. Publicului cea mal interesaniă şi mal nouă distracţ'e, fiind tot de odată cea mal bună ocaziune pentru învăţarea mănuirel armei de foc. Aceasta se află in localitatea „Paţac, la lumea nouă" lângă grădina „Cişmeglu* Antreprenor : I. Reis, xilograf. 523 Bucureşti „C0L0SSEUL OPPLER" (0 raritate demnă de vfizut a Bucureştilor.) Fie-care Marţia are aceste mâncări germane :, Kaiserfleisch 1 .. Oclisenschlepp } m,t KnodL Pokelzunge mi t Bolimischen Erbsen Bockbier. Fie-care Mercurea POPICĂRIA LIBERA Fie-care Sămbăta : Landbairische Rostbraten. Wiener Zwiebelfleisch mit Nudeln. „Bockbier*. Pentru bune consumaţiunl şi servicifi prompt garanteză. Fr. BOSSE,l, restaurateur. (Sala cea rnard se poate inchiria pentru baluri, soarele şi nunţi). 8mv5 y!FT :t£GRU de Ore viţa şi Goln-Drâncea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şl ALB DE DRAGASIANI din recolta anului 1878.—14 fr. vadra la PĂUN P0PPESCU & Comp. 18, Strada Ldpsoanl, 18. www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA Adnse fi Anu&ciun DIN CAPITALA INGINERIHOTARNICI J. li, Romnieeâiiu, JK MANUFACTURI IW 'mm, £zx& Uiţi te nittMnl.teal, «omule, e ifwttewt gata. e»4>f, Sg *ao U.#, tf» C4M'«. s-urdăi*^ sWf# Hi «sîSLaţă Ybti<^>re -mj greţa r MaTk» rs-vvitA ' COfBTAHÎ iSiiii foastistk, Ftaji ®L An-sea Nr. 16. topta mo-iî tngf?» fi. Cita m*^asi»aî Un eu atraAa Ccvacl Ne. lî « prevtetwnft«»nrte*«W® oalMltel», fr^owsaa: sa- taft- .„»» «eta, m,Iţ tiţ ÂAml. cm şi tfa s- irtdtva* ift».—fTeţarî &emaâx:‘?n ** ps^ăro Wi* ISsw«â»f SACAJTI pusswsî i'feTS" V;k#S, Jir î*. j Sşţ-» «U ffur^i I-A. |ţ» 1 flssHs ’ îs nxrtei Ba fcS, » ^ Afesăwlî W®. Mi, “wr. «frffigţffşfr» dte Ce-Uwaeak, kw«« Lm-Ă, ti-unii »4r Hervl***! o- au. PubBe in fsHv'ai sssal I. 1. I^TflţSSS1^ 0 1 ;. rr ■ ■-i *»* BMBB Numai 25 lei tona DE Bl A TU A Cea mat bunei economie pentru ars şi incăl^it, aceşti cărbuni ard ia orl-ce fel de sobe şi chiar in maş ne de bucătăr.e. Depoul in strada Filaret 19, comănzî se primesc şi in strada Smărdan 19, la M. Litmatn. COK'l de prima calitate adus la domicilia 60leî tona. 7 Lemne de vînzare cu preţul redus Cea mal bună calitate Iută Îi gârniţă 60 franci stănjenul oco şi 64 aduse la domiciliu şi cele tăieate 1000 kilograme duse la domiciliu numai cu '.’6fr. şi 1000 kilograme lemne de lag 30 franci. D-nil amatori se vor adresa calea Grivtţl lângă gara Tărgovisti. la firma „Ursu* No. 134 şi la firma «Leu» No. 151. 246 Ou stimă P. Wasilescu. DE ÎNCHIRIAT Subsemnatu având mal multe afaceri m4 retrag din comerciă de cofetărie şi închiriez chiar de acum magasinul mefi din straaa Griviţei, No. 29, vis-a-vis de şcaola militâră încăperi spaţioase magasie mare de rachiu, pimniţă. povarnă, grajdiu şi alte dependenţe, Doritori sunt rugaţi a se adresa în numitul magasin. N. I. Yasiliu. jk*m\ ia «nuttKUL O Air. f nbllc V Hă -a aar» te ht« & ftrţsUa Au Mk ansi mari mtfSas &k 1 trm ia ifcferVW HKttBi ţi *1 i »*tr fr-anaram A. 'praţnrl htdi liJO-Csr*»*).. «!s Sfţm, A. MABCCt. 7>i, Calea Victorii, 7)8 (TiS-a •vis de Palatul regal) I ! A£_X- dispunăndti de Un tâner c**-™0m r- ------------ bere. doresce a gisi o meditaţie pentru clasele primare sad gnrinasiale. A se adresa la administraţia acestui ziar. DE YJENZâEE '■sAR&PI desPicaU de tu(an> nnnriVjl angajăndu-mS şi cn transpor ul lor la viile din podgoria jud. Prachova. A se adresa la -' Mat ache Stephănescu. in Ploeştl. MmeJEAME L. croeşte şi înseileazâ rochi pentru dame cu preţ de 4 irî 7, Strada Italiană, 7. A'VIS IMPORTANT De vânzare lemne de foc pe preţuri foarte reduse. 1000 chilograme lemne uscate cea mal bună cualitate de tufan şi carpen tăiete şi spintecate aduse la domiciliu lei noi 26.— Un stănjen lemne de cer uscat din Vlaşca loco la magazie, 67 iar un stănjen şleati amestecat lei 53, Ou vagonul un stănjen de cer adus la domiciliu lei 67. A se adresa şi prin scrisori. 5019 H. C. Naum. Strada Sfinţii Apostoli No 44. asar inveţatura gratis *2®a BRUDER KEPICH c: 13 CEL MAI RENUMIT DE TOATE S»TBMLE . Recomaudă cele mal perfecţionate maşini de ' cusut cu 15 aparate foarte inlesnitoare. PREŢURILE CELE MAI MODERATE PLATA SI IN RATE LUNARE SAU SEPTAMÂNALE i GARANŢIE PE 5 ANI. - INVEŢAŢUEA GRATIS DEPOSITKLK : Bucur eicî, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţii, Strada Domnească, lângăHOtel Metropole. Craic ra, Strada Lipscani. BrâiI a, Strada Mare. ir.wiwiniiMi lut s an ailjsvavo Erezii L. LEMA1T&E Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMA-ATELIER MECANIC BTJCTIRESCI ■”E.«f3CHODTT:TJ3NrJIÎ HHT’BDB Se insarcinează cu construcţiune de vagenette şi raileurl pentru terasamente, asemeuea şi construcţiuni, de turbine şi mori pentru preţuri cu mult mai scaţutede eăt cele de ' 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. jn străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, AnuneiurI şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. ^ In Paris: La Societe Ravas, place de la Bourse, 8. * In Yiena: La Heinrich Schalek, I, Wollzaile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambnrg: La Adolf Steiner, Gânsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIUFULE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina II-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articolil nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabila Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. s"33Hs»Kr1£3 eşi înaintea lui Goi don cu câte-va Ulemale, pănă la Hal-fnya. Acest Husseln a fost primar pe timpul guvernării lui Gordon. Paris, 10 Februarie. Z arele polemisează in contra lui Wil-son, ginerele lui Grevy, pentru nişte cuvinte nu destul de blne-rumegats. Ss afirmă că Wilson ar fi zis, că drip-ta din S-mat ai trebui să se uniască cu intrans'g-mţu, pentru a răsturna ministerul. Wilson a zis aceste cuvinte la un prănz dat de socru-săCi, Grevy. Rome-, 10 Februarie. Momleur de Rome" discută chestiunea şi consecinţele cs ar resulta din faptul, când Prusia ar regula soarta preoţilor, pnntr’o lege specială fără de conlucrarea Vaticanului. Iutr’un ast-fel de cas, Prusia s’ar pune pe o cale g-eşită, căci ar lua asupră’şi o prea mare responsabilitate. Cairo, 10 Fsbruarie. Generaral Gordon a sosit aseară sănătos iu B-ibsr După cum ^e aude prima br g dă din armata egipteană, comandata fi.nd de oficiărl engiezi, vaple a in curând la cataractul cel d’intâiu al Nilului. D’o cam dată se iau acum măsurile trebuincioase pentru această mişcare. Berlin, 10 Februarie Ştirea adusă erî de „N .ţioual Z itung" d spre o grabnică retragere a principelui Orufl. din po-tul de ambasador in Paris, se pare că stă ia legătură cu faima ce merge, că principele Bismarck nu armo-niază cu d. Saburoff, ambasador rus in B >nin. Da â guvernul rus ’l va revoca pe Saburcff din Berlin şi pe principele jjrkff din Paris, atunci e probabil că acesta va veni ca ambaador la Berlin, mai ales că e vUnosvUtă de toţi pretenia cea mare ce exidţă de mult deja intre principele Bismarck şi Ofoff. „Montugbiat" afli că O'.luff va d«v®ni ministru de esterne, in locul Iul Giers. [{Belgrad, 10. Fabruarie. Mirlstrul preşedinte K istict a propus elaboiarea uue: legi comunale, ce in cu-răad se va presenta Scupciunei. Baza a-estel legi va fi cea propusă in Franţa-de Jaies Ferry, cu piivire la organisaţm nea comunală împreună cu restrmgerea autonomiei comunale, reservănd guvernului dreptul d’a numi eonsiliul comunal şi pe primar. Un alt proiect care se va presenta Scupcinel va fl iofiinţarea a 1500 de jandarmi rurali, ptdeştril şi călări după modelul celor din Austro Ungaria, şi inro-larea in oştire a gărzilor de siguranţă publică, ce aii funcţienat pănă acum. Astrahan. 10 Februarie. La 23 Ianuariii aii pornit pe mare 150 de pescari; despre soarta lor nu ştie insă nimic pănă acum. Strasburg, 10 Februarie „Gazeta de Silesia*', un ziar ce se bucură d’o oare care autoritate in Germa-uia, a publicat căte-va informaţiunî cu privire la călătoria fcld-mareşahiluî Man-teuffel Ir Berlin şi Friederichsruhe. Numitul organ afirmă că Manteuffal ar fi declarat unora din amicii săi, că n’a fost tot-d’a-una de acord cu principele de Bismarik |n toate chestiunile ce priviaii Alsaţia şi Loreaa Mareşalul Manteuffal a zis că in privinţa modificărilor de introdus ia politica sa, urmată ca guverncr al celor două provincii, trebue oă se înţeleagă cu împăratul şi prineipile imperial. „înainte de toato sunt ajutorul de cămp al Împăratului, dacă el ’mî ordonă a urma pe un alt drum, mă voiţi supune punctual." „Gazet de Silesia" crede că acel alt drum ar fi separarea Loreneî de Alsaţia, despre care a vorbit zilele trecute. «Gazeta de Alsatia-Lorena, jurnal oficial, declară că toate acestea nu sunt de căt neşte simnle invenţiuni. ——--—~ -----— -------------- Serviciul telegrafic ai „Românie! Lite 13 Februarie 1884 — 3 ore seara. Londra, 12 Februarie. „The Thimes* anunţă că partidul liberal, spre a’şl asigura unitatea de acţune, a ţinut a"I noapte o şediDţâ, in care a fost discutat şi semnat un Memorandum invitând Cabinetul Gladstone a declara pa faţă că asumă respunderea guvernului Egyptulul, că va pune capăt desordi-nelor discreditând in acea ţară numele englez şl că va desvolta cea mai mare energie spre a face a renaşte conflenţt in Europa şi in Egypt. Se telegraflază din Cair lui „Standard" că generalul Gordon a transmis Iul air Baring o depeşă constatând că liniştea domneşte in toate districtele din Egyptul de sus ce a traversat şi că speră că misiunea sa va fl ineorouatâ de succes. Roma 15 Februarie. Camera deputaţilor, asupra propunere! preşedintelui Consiliului, a fixat la 1 Martie discuţia interpelărel asupra politicei interne a guvernului. (Havas). A se vadea nltime sciri pe pag- III-a- Bucurescl, 1 Februarie. Ca Ungurul nu e de traiu ! Acesta e suspinul ce ese dm piepturile chinuite ale tuturor naţionalităţilor, osândite de impfiratul Fran-eisc Iosif a trăi sub stăpânirea un gurească Trufaşi, tirani, sabatici, condu tâtorii Ungurilor, sunt biciti pentru toate popoarele căzute in mâinile lor. Cu deos- bire "Românii sunt neamul cei mal vitrig tratat. Dovezi sunt cu miile. Scrisorile ce le publicăm d^sp"e starea fraţilor de piste Mmţi sunt infiorătoare. Răbdarea nu mal e cu putinţă. Nu ’şl mal poate vorbi Românul limba in ţara sa. Poporul e sărăcit: şcoală e pusa pe şinele maghiarizării ; şi cântecul românesc, şi portul românea , şi tricolorul naţional, sunt pedepsite ca crime de înaltă trădare. Trădarea e decorată, respectul de sine întemniţat. Unde vreau să ne itnpingă Ungurii ? * * * La Pesta s'a hotărît uciderea neamului românesc. Acest scop e urmărit cu o energie sălbatică. împăratul care a găsit tot-d’a-una milioane de suflete devotate in Ardeal, n aude nu vede nimic. Românii sunt lăsaţi, junghiâril. Şi noi trebui-va să ne oprimbatăi-le inimel.?. Şi dacă alt ajutor nu putem da fraţilor in chinuri, nu ni se va ierta oare a denunţa Europei civilizate erorile călăilor ? A trebuit să ne călcăm pe irimă, astă toamnă, cănd cu vizitele pohti-Ge ale regelui şi primului nostru ministru pe la Curţile nemţeşti- Interesele superioare ale păcii ne-a făcut să primim cu francheţâ intrarea României in constelaţiunea germano-a-ustriacă. Chiar noi, cari aveam atâtea cuvinte de neincredere in politica austro-maghiară, faţă cu Romă nil, am strîns măna de prietenie ce ni se intindea, ca să dovedim că do-nm a trăi in pace şi in cele mal bune relaţii de vecinătate. Yream să uităm şi suferinţe şi nedreptăţi, pentru ca intr’o intovâră- şire dreaptă să păşim cu prietenie inainte, ajutăndu-ne la nevoi şi consolidând liga păcii. Nici un cuvănt de amărăciune n’am mal adresat Ungurilor. Pe toţi ospeţil din ţara noastră i-am tratat cu prietenie. Am primit ou ingăduilă şi limbă ungurească, şi port unguresc, şi asociaţiune ungurească, şi şcoală ungurească, in ţara noastră. ’ Cum ne-au r6spuns Ungurii in purtarea lor cu fraţii noştri din Ardeal? * • * In interesanta scrisoare, ca des tinsul bărbat politic, d. Ti tu Maio rescu ne-a adresat la 24i-Septemvrie anul trecut, cu privire la politica ex terioară a Statului român, eminentul scriitor, aprobănd apropiarea guvernului român de politica austro-ger-mană, ne zicea : Dssvoltaiea noastră internă reclamă pace, şi pe de altă parte o inţelegere stabilită cu Puterile centrale diuOicident poate avea de resultat, pe lăngă limpezirea intregel noastre posiţil diplomatice, faţă cu politica generală a Europei, punerea ad acta a chestiei Dunărei şi acea imbună ăţire a relaţiilor dintre Românii Transilvăneni şi Masrhiarî, pe care suntem in drept de a o aştepta de la un Stat vecin şi amic. Mal puţin optimişti de căt eminentul nostru amic, noi ne am in-doit da acest al doilea resultat. Şi atât in publi*, căt şi in convorbirile politice, am declarat, că nu inţele-gem intrarea deplină, intreagâ, francă pănă ia sacrificii, in alianţa Puterilor centrale, de cât cu condiţiu-nea anulării pe cale diplomatică a sentenţnl de la Londra in Gestiunea Dunării, şi a îmbunătăţirii stării politice in monarchia austro-ungară a fraţilor noştri, aşa ca să se poată bucura şi dânşii de o autonomie cel puţin cât Croaţ i. Pe acest tăfîm am inţeles priete-tenia, şi o prietenie trainică, la viaţă şl la moarte, cum şcie să lege Românul. * * * Antâia ccndiţiune n’am văzut’o realizată, aşa cum o doriam noi. Dar daoă se poate ajunge la acelaşi resultat pe o altă cale, am declarat că nu vom face dificultăţii pentru metodă. Destul numai să vedem, că Gestiunea Dunării nu stă spânzurată, ca sabia lui Datnocles,fasupra României. Cât despre a doua condiţiune, al cărui inceput. de realizare, sub forma unei tratTI mai omeneşti, eram in drept să’l aşteptăm de la un Stat vecin şi amic, nu numai că n'o vedem înţeleasă de guvernul maghiar, dar pare că acest guvern voieşte a in-cerca totul, pentru a sdrobi orl-ce simpatie intre Români şi Unguri, şi a face pe ambele naţionalităţi, cu interese identice in Orient, a se privi cu vrăşmăşie şi a dispera de orl-ce apropiare. Priveliştea, ce ne-o infâţişază starea Românilor de peste Munţi, ne lasă uimiţi despre puţina inteligenţă politică a Maghiarilor. Ea ne mal spune, că o parte din speranţele manifestate de politicii din Regatul român sunt amăgiri. In această situaţiune, ce e de fl cut ? Fi-vom datori noi, Românii liberi, să facem ceva pentru fraţii noştri, ceau ajuns la marginea desnâdâj-duiril ? Punem astă-zl din nou astă întrebare minţii şi inimel româneşcl. Cât despre noi, martură ni-e opi-niunea publică, am voit şi am incer-cetat să trăim intr’o cinstită priete^ nie cu Austro-Ungaria. 1,7 ‘ | Am suferit chiar instrăinarea multor simpatii dragi inimel noastre, dm pricina acestei porniri. Chiar astă-zl, de şi fiori ne-apucă Gănd vedem chinurile fraţilor, dorim o bună prietenie cu vecinii noştri de sub casă habsburgicâ, daoăni. se promite ineetarea prigonirilor, dacă ni se dă respectarea naţionalităţii române de peste Munţi, dacă se dă Ardealului cel puţin căt s’a dat Croaţiei. ’ Ştim că o ast-fel de politică e mal folositoare pentru Unguri, de cât terorismul ce poate provoca un ingro-zitor cataclism. Dar prietenia noastră va şti să facă sacrificiul unul ideal... Inţelege-vor Ungurii propriele lor interese, şi că el nu pot fi, fără a trăi m bună prietenie cu Românii ?... Ne îndeplinim, poate pentru a din urmă oară. datoria de a le chiăma gândirea fia adevăratele condiţiunl de existenţă ale unei Ungarii. CRONICA ZILEI M. S. Regale a primit din partea M. S. Imiăratuluî Austriei, Rege apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care ’I face cunoscut jcă A. S. I. şi R. Archidu-c»sa Isabela, soţia A. S. I. şl R. Arehi-du(,eiul Friederic, a dat nascera unei Principese. D. prim ministru I. G. Brătianu s’a in-tors ieri dimineaţă in capitală, şi la a-miazî, a presidat consiliul de miniştri, care s’a ocupat de afaceri curente. D. G-. Chiţu, ministru de interne, s’a intors a-searâ de la Craiova, unde după cum se acie, fusese pentru căsătoria fiicei d-sale. D. N. Yoinor, ministrul justiţiei, a lucrat ieri cu M. S. Rsgele. D. colonel Cantilli, comandantul divi-sie) din Focşani, a fost primit a i’altă-ierl de M. S. Regele in audienţă. D. C. Mărăeineanu, primul secretar al legaţiunel române ia Bruxel, înainte de plecarea sa la post, a fost primit in audienţă de către M. S. Regele. D. doctor in medicină JN Manoleiscu, care ocupă prsvisor.il postul de med e primar ai consultaţiunilor gratuit de ochi şi urechi de la spitalul Colţea, şi ca e întruneşte condiţmnile programului de con curs, dar care concurs nu s’a putut|efec-tua din lipsă de candidaţi, s’a numit definitiv in citatul post, cu începere de la 15 Ianuarie 1884 Director al pyrotechniel Armatei, in locul d-lul maior Şomănescu, se zice că va veni d. maior Grâmâticescu, din reg. 3 de artilerie. ________ Actualul consiliu de revizie (pentru justiţia militară, se compune din : D. colonel Carp, preşedinte ; d-niî lt.-coloneli Vartiade şi Capşa, d-nil maiori Eustaţiu şi Sorescu membri. Comisar regal d. l-t. colonel P.opescu ; iar grefier, d. 9 arlat Penescu, care ocupă această fumţiune, de la chiar instituirea {acestei inalte instanţe judiciare militară. Colegiul I de Smat al jud. Ilfov e convocat pe mâine, 2 Februarie, ca s’aleagă un senator in locu rămas vacant prin dorn sionarea d-luî G. Vernescu. A-l’altă seară, la „Clubul conservatorilor," d. general Lupu a fost anu cat de o ameţială, perzănlu-şi pentru un moment cunoscinţa. A fost insă indată transportat la domiciliul săă spre a i se da iogrj’rile cuvenite. Aflăm că acum este mal bine. D. inginer ordinar clasa III Carcalechi Sergifl, şef de secţie la linia ferată Buda-Slănic, se numesce, pe ziua de 1 Februarie 1884, la serviciul hidraulic, cu re-tribuţiunea gradului plătit din budgetul acestui serviciu. Recursul căpitanului Paraschivescu, fost ieri la ordinea zilei înaintea consiliului de revisie, s’a amânat pe Sâmbăta viitoare, după cererea apârărel. Curtea de casaţiune a respins ieri recursul condamnaţilor de la Bordenl. Tot ieri s’a respins şi'recursul d-lul C. Radu, din BacăU Sâmbăta trecută, 28 Ianuarie, d. Aug E. Petrarianu, adjutorul yud ocol. V Bucureşti, născut in Craiova, şi’a susţinut cu deplin succes, inaintea faculţâţel de drept din Bucurescl teza sa: Despre Gom-pensaţiuni, in dreptul roman şi român. Felicitând pe noul licenţiat in drept, ’i urăm deplină isbăndă pe cariera t8 şl-a ales. Epitropia spitalului de copil Caritatea dm Iaşi este autoriaată să primească do-naţiunea de 10,000 lei, făcută de d-na principesă Aglae Moruzi, cu destinaţiunea ca din dobânzile acestui capital să se intre-ţie un pat pentru copil bolnavii din arătatul spital. D. Uie Deciu s’a confirmat ajutor al primarului din comuna urbană Galaţi, in locul vacant. Despre Legat, in dreptul roman şi român. este subiectul pe care tănărul Ale-xandrescu M;hail, l’a tratat in tesa sa de licenţă. Felicitând pe licenţiat şi urăndu’I is-băndâ in cariera ce’I stă deschisă, menţionăm că, intre posiţiile de la fiaele te-sel, am găsit una de un modernism cu totul actual : daca intr’o ţară constituţie nalâ, se poate pune in discuţiune persoa na şi actele capului Stalului ? S’a sancţionat legaa pentru baterea monetfI dlvisionare de argint până la suma de 6,000,000 lei, in următoarele pro-porţiunl : 3.000 000 lei ia bucăţi de 2 lei. 2.400 000 „ „ „ „1 leii. 600.000 „ „ „ „50 bani. ' 6.000.000 lei. Decretul pentru promulgarea acestei lngl fimd publicat cu o eroare, s’a publicat acum din noă in ziarul „Oficial", din care causă T mal reproducem şi noi, de oare-ce l’am publicat şi la prima apa-riţiune. Să nu uităm că astă seară e balul „Junimel comerciale romăue," iu sala Bossel. La el, dară ! Tomas Holden, care in anii trecuţi ne-a disLat cu m.nuuatul său Teatru de Fantoşe, va trece peste puţin timo prin capitala noastiă, indreptându-se spre Rusia Antreprenorul teatrului Bossel a reuşit să’l hotărască a da şi est-timp căte-va representaţiunl inainte d’a porni in Rusia. AnuDţiim publicului capitalei, şi mal ales copiilor, această noutate. DIN AFARA Bulgaria şi Turcia. Agentul Bulgariei in Constantinopol, d. Kasaminailoff, a adresat Por-ţel o notă, in care o pune in cunoştinţă despre doue lucruri. Intâiu ’i vesteşte că guvernul din Sofia a luat mesurî energice spre a stârpi brigandagiul din ţinuturile sale de pe lăngă Balcani, ţinuturi cari nu oferiafi pănă acum cea mal mică siguranţă călătorului. A doua, ăi anunţă că guvernul din Sofia, plecat din inimă spre o impe-decare a emigraţiunil necurmate din partea poporaţiuniî mahomedane, a luat măsurile cele mal conciliante in această privire.—Intre altele a fixat un nou termin—cel de 1 Ianuarie 1885—pănă la care emigranţii mahomedani se vor putea reintoarce acasă şi sâ’şl reclame www.digibuc.ro ■mii'w 1,111 ■"»—1 inmiwviwrw proprietatea lor consistentă in case sau pământuri. Răsboiul din Sudan. Iată textul instrucţiunilor date de guvernul englez, prin ministrul seu de esterne d. Granville, generarulul Gor-don, insarcinat cu pacificarea Sudanului : Foreign Oflce, 18 Ian 1884. «Sir! Guvernul Maiestăţeî Sale do-reşce să vă duceţi numai de căt in Egipt, spre a raporta asupra situaţiu-neî militare in Sudan şi a măsurilor pe cari le veţi crede de cuviinţă să se iae in scopul de-a asigura garni-soanele egiptene ce’şl manţin incă no-siţiile lor precum şi poporaţiunea eo-ropeană din Chartum. Dorim de la d-voastră să găsiţi mijloacele cele mai nune pentru evacuarea interiorului Sudanului şi spre a asigura buna administraţiune a porturilor de la ţărmil măreî. In legătură cu acest ob:*ect să vă îndreptaţi deosebita atenţiune asupra paşilor ce s’ar putea iace cu folos spre a opri impulsul unei resuscitări a comerciului cu sclavi, care ar putea resulta din actuala mişcare şi din retragerea trupelor egiptene din interiorul ţârei. D-voastră veţi primi instrucţiunile de la agentul şi consulul general al Maiestăţeî Sale din Cairo, prin care veţi trimite şi raporturile d-voastră către guvernul Maiestăţeî Sale. Veţi fi au-torisat de-a ’mphni toate cele alalte sarcine, pe cari guvernul egiptean ar avea dorinţa să vi le încredinţeze şi cari vi s’ar impărtăşi prin Sir E. Ba-ring. Veţi fi insoţit de colonelul Ste-wart, care vă va sta in ajutor in toate lucrările d-voastră. Granville. * Despre generalul Gordon se aurise că a căzut in mâinile insurgenţilor, cari l’ar fi făcut prisonier. Lucrul nu este adevărat. Generalul a ajuns la Berber. Co toată popularitatea sa insă la Arabi, cu greu va isbuti să scape ceva Spiritele sunt prea agitate. I-ar trebui la spate o armată biruitoare, ca eTasul său să fie ascultat. o -------------------------------— NIHiLiSTIÎ IN RUSIA După cum se scrie din Petersburg, activitatea partidei nihiliste nu inspiră tocmai mari igrijirî guvernului. Aceasta se esplică prin faptul, că partida e impărţită intr’un mare număr de grupuri, a căror activitate se para-lisează, in cele mal dese caşuri, reciproc. Ne putem face o idee de această di-visiune a nihiliştilor, atăt de strică-cioasă propriei lor cause, dacă luăm pe rînd numele ce şi-au dat diferitele ] )r grupuri, şi cari esplică in acel’aşl timp şi programa fiecăruia. Astfel avem : Amicii vechi şi noul aî poporului, Societatea pentru email- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 1 Februarie — 3 Sosiră, in fine, şi zilele din Mai. Armata din Versailles era in P^ris. Damour nu dete p’acasă două zile, re-sistă cu batalionul său, apăsând baricadele, in mijlocul flacărelor. Nu maî scia ce face, da focuri in mijlocul fu-muiuf, pentru că această ’î era datoria. In dimineaţa zilei a treia, apăru in'strada Envierges, sfâşiat, impleticin-du-se şi idiot zat ca un om beat. Fe-licia ’1 desbrăcâ şi ’I spălă mâinele cu un şervet muiat, cănd o vecină veni şi spuse că Comunarzii resistau incă in Păre-Lachaise, şi că Versaliezil nu sciau cum să ’i scoată d’acolo. — Mă duc, zise el. Se îmbrăcă din nou, ’şl reluă puşca; dar cel din urmă apărători aî comunei nu erau pe platou, pe locurile deşarte, unde dormia Eugeniu. El de tot confus, spera să fie ucis pe mormântul fiului său, Nici nu se putu duce pănă acolo. Obuzurile soseaţi, ciontind monumentele. Printre pomi, ascunşi pe după marmureie care albeau la soare, câţiva guarzi naţionali mal da căte o lovitură de puşcă in soldaţi, al căror pantaloni roşii se vedeau urcând. Şi Damour sosi tocmai la timp ca să fie prins. Tre-zecI şi şapte din tovarăşii lui fură împuşcaţi. Fu mare minune că putu scăpa din această dreptate sumară. Fiind-că nevastă-sa tocmai ’î spălase măinele şi nu trăsese incă cu puşca, poate că’l graţiară din causa aceasta. De altă parte, in nemişcarea oboseiiî sale, sugrumat de atâtea grozăvii, nici odată nu’şl mal putu aducs aminte zilele ce urmară. ROMANŢA LIBERA I >1 ■iii——a—jtw—* 1—ţ — ciparea claselor muncitoare, Cernaia Peredill (împărţirea proprietăţel), Na-rodnaia Volna (voinţa poporului), Na-rodnaia Volna lederalistâ, Teroriştii, Anarchiştil, Comunarzii, Alianţa tinerilor cu voinţa poporului, Partida ţăranilor, Liberalii, Conservatorii, Partida nobleţei, Locustele albe, Partida pentru modificarea armatei şi a curţel, deosebite partide pentru liberarea Cerchezilor, Armenilor, Polonilor, Ruşilor mici, Nemţilor din provinciile orientale, a Finezilor etc. Cum vedem un adevărat Babilon de conspiratori, cea mal sigură garanţie insă că eî nu vor provoca nici un pericol serios pentru Rusia. Din atâtea capete nu poate eşi nici o întreprindere unitară, şi prin urmare hotărî-toare. Singurul lucru ce semnalează astăzi activitatea nihiliştilor, este apariţia a 150 esemplare hectografate din fascicula de pe Noemvrie şi Decemvrie a organului secret nihilist «Student-şestva.»—Ea e causa marelui număr de arestări cari au lovit in timpul din urmă o mulţime de tineri, intre cari şi pe-o fată. X-a Scrisoare deschisă către P. S. S. arcliiereol Calistrat Orlenu, sau executatul nejudecat. Prea Sfinte. Yă aduceţi aminte, cred, că in precedentele mele scrisori şi in diferite rânduri, v’am atras atenţiunea asupra curioasei obstinaţiunl a acusaţiune', de a gravita către refusul de a semna Enciclica,—către refusul Sfinţiei-Voastre dea subscrie un act injust-dogenitor pentru preoţi, insultător pentru laici şi in fine, sigilat de cea mal monumentală abatere de la bunul simţ cel mal comun. — Acea monumentală sărăcie de bun simţ, este monstruoasa şi absurda teorie a savanţilor noştri Prelaţi, cum că : „libera cugetare este despreţul tutor legilor divine şi muane*. Acusaţ-unea are un centru favorit din care trimite in toate păitiie razrle naive. — Acest centru este refusul semnârel Enciclicei. Acusaţiunea basată pe acest fapt, este constrîngerea la abdicarea drepturilor şi datoriilo. ce v’a dat legea din 1872 -Această constrîngere este un grav exces de putere. Pentru ce acusaţiunea ţine aşa de mult de densa? Răspunsul este facil.—Aoi avem unjjfenomen foarte cunoscut, acela cu căt paternitatea este mal puţin corectă, eu atăt autorul ţine mal muie la fructul să0. Nu mâ mir ca acusaţiunea să formuleze o asemenea imputare.— Ceea ce mâ miră este căfjdomnu ministru de Culte nu a arătat aeusaţiunel precum şi Sinodului, că cea mal mate bajocorire a unei legi este coprinsă in imputarea adusă unei persoane, pentru faptul de a fi făcut aceea ce legea ’I permite şi comandă. In vederea acestei inacţiuni, mă in-treb, la ce servă un mioistru al Cultelor, la ce legea din 1872 i’a introdus ia Sinod? Poate domnu ministru socoteşte că, un Atchierefl, membru in Sinod, eBte adjutantul, locotenentul săfi după pretinsa opitiirte a lui Macarie, este servitorul Episcopilor ! Puţină reflexiune l’ar fi sustras din a-ceastâ greşită idee. —Dar domnia sa nu a avut curagiul de a reflecta, fie măcar o singură dată. — S’a temut să nu se facă obiceiti. Se vede că nu cunoasce proverbul: „une fo s ne fait pas coutume." Sunt prin urmare nevoit să reflectez şi pentru domnu ministru al cultelor.— Fie ! ! Ce este Sinodul ? Sinodul este un corp compus dintr’un număr oare care de feţe bisericeşch a vănd drept obiect studiul şi resolvarea diferitelor cestiunl de resortul atribuţiu-nilor sale. Sinodul, cu alte cuvinte, este un consilia, o adunare ca toate cele alt6, precum : Camera, Senatul, consiliul judeţean, consiliul comunal. Cănd se vorbea -e de un consiliu, de o adunare, se înţelege de toată lumea, că fie care membru ce ’l compune are o existenţă proprie, o existenţă pe care membrul nu o imprumută nici de cum de la colegii săi, ci din contră, de la acela care a conferit tutor membrilor o individualitate de propunere, susţinerea şi resolvarea unei cestiunl — adică de la lege. Sensul cel mal vulgar este că intr’o asemenea reuniune de individual‘tăţî, fiecare individualitate are dreptul de a avea o opiniune a sa asupra orl-cărel cestiunl de care s’ar ocupa Consiliul. Eacă ce e3te Sinodul in abstracto. Ce este după Şlege iu concrete ? Este oare alt ceva ? Ca zice legea din 1872 ? Această lege dispune : „Art. 10. Ia cas de paritate de voturi, „votul preşedintelui va fi preponderaot. „Art. 11. Miaistrul Cultelor va asista „la deliberările S adoulul numai cu voace consultativă". Dacă a.msaţiunea, — Preşedintele Sinodului,—ar fi sciut să citească legile ţă-rel, după cum scie să insulte pe la.ci; da:â d. Ministru al Cultelor s’ar fi deprins cu cunoştiuţele necesare unui ministru, tot atât cât cu cele agromonice, ar fi vădut că leg a din 1872 acordă fiecărui membru din Sinod o individualitate proprie. Pentru nişte oameni care cunosc limba românească, bunul 3imţ nu este nici cum necesar, pentru a inţelege sensul cuvântului vot. Nu avemj un preşedinte al Sinodului care să cunoască legile, şi pentru aceea ’l vedem zicănd in şedinţa de la 15 Iunie : „Cer ca P. S. Archiereul Canistra! să spună şi St. Sim d motivul „pe care se baseazâ prea Sfinţia sa de „nu voiesce să subscrie această carte „pastorală (Eaciclica)...Prea Sânţi mem- „bri, vedeţi cu toţ’î că P. S. Archiereu Toate stau in capul său in starea unul somnoros confus :— oare întregi petrecute in locuri întunecate, marşuri sdrobitoare in soarele înfierbântat,, strigăte, lovituri, mulţimea desfăcută prin mijlocul căreia trecea. Cănd eşi din această stare de imbecilitate, era la Versailles, prisonier. Felicia venea să’I vază, tot d’a-una palidă şi liniştită. Cănd ăl spuse că Luisa era mal bine, rămaseră muţi, ne mal avănd nimic să’şl spună. Plecând, ca sâ’I dea curaj, adaugă că se va ocupa de afacerea lui şi câ’l va scoate d’acolo. — Dar Berru? — Oh ! răspunse ea, Berru este in siguranţă... A fugit cu trei zile inain-tea intrării trupelor, n’are să i se dea de urmă. O lună in urmă, Damour plecă la Noua-Caledonie. Era condamnat numai la depărtarea simplă. Neavănd nici un giad, consiliul de răsboiu păte că l’ar fi achitat, dacă n’ar fi mărturisit cu cea mal mare linişte că tră-rese focuri chiăr din prima zi. La ultima lor intrevedere, zise Felicieî: — Mă voiu intoarce. Aşteaptă-mă, tu şi Luisa. Şi aceste cuvinte Damour le auijia foarte distinct, in zăpăceala amintirilor sale, cănd sta, cu capul îngreuiat, in faţa orizontului gol al măreî. Năp-tea sosind ’l surprindea une-orî in această stare. Departe, o plată lucităre sta multă vreme, ca o urmă de corabie, găurind orisontul crescând; şi ’l se părea că trebue să se scoale şi să meargă pe valuri, ca să se ducă pe acel urum alb, fiind-că promisese că se va intoarce. La Numea, Damour se purta bine. Găsise de muncă, şi ’l plăcea să spere că va fi graţiat. Era un om foarte blănd, căruia ’l plăcea să se joace cu copiii. Nu se mal ocupa de politică, nu prea avea aface cu tovarăşii săi, trăia singuratic; nu ’i se putea imputa de căt că bea din cănd in cănd, şi incă la beţie era cum se cade, plângând şi se culca de bună voie. Graţia părea aşa dar si- gură, cănd, intr’o zi, dispăru. Toţi rămaseră înmărmuriţi că scăpase incă cu patru tovarăşi. De doi ani, primise maî multe scrisori de la Felicia, maî intăiu regulai, in urmă mal rari şi lără nici o regulă-E1 scria destul de des. Trei luni trecuseră fără nici o noutate. Atunci, fu cuprins de disperare, din causa acelei graţieri pe care avea s’o aştepte poate incă doi ani; şi riscase totul, intr’una in acele ore de friguri de care ie căeştî a doua zi. O săptămână in urmă, se găsi pe ccastă, la câte-va leghe, obarcăsdro-bitâ şi cadivrele a trei dintre fugari goale şi deja descompuse, intre care martori afirmară că cunoşteau pe Damour. Era aceiaşi talie şi aceeaşi barbă. După o anchetă sumară, se făcură formalităţile, un act de deces fu dresat, apoi fu trămis in Franţa după cererea văduvei, care fusese 'înştiinţată de administraţiune. Toată presa se o-cupâ de această afacere, o povestire foarte dramatică a evasiun [ şi a des-nodămăntulul său tragic fu reprodusă de ziarele întregii lumi. Insă, Damour trăia. ’L cofundaseră cu unul din tovarăşi, şi această intr’un mod cu atăt mal surprinijăter, de oare-ce cel doi oameni nu semănau nici de cum. Dar amendoî purtau barba lungă. Damour şi cel de al patrulea fugit, care supravieţuise ca prin minune, să despărţiră, indată ce a-j unseră pe pământ englez; nu se mal vătjură nici o dată; de sigur cel alt a murit de frigurile galbene, care erau să pună bine şi pe Damour. Prima lui cugetare fu să vestească pe Felicia printr’o scrisoare. Dar cătjSndu’I in mănă un jurnal, găsi in el povestirea evadării şi noutatea morţii sale. Din acest moment, scrisoerea ’i se păru o imprudenţă ; ar fi putut fi prinsă, citită, şi s’ar fi cunoscut a-deverul. Nu era maî bine să remăie mort pentru toată lumea ? Nimeni nu se va mai ingriji de el, va reintra liber in Franţa, unde va aştepta amnes-tia pentru ă se da p faţă. Şi tocmai atunci un teribil atac de friguri gal- rtlnltiWti „Calistrat, ori de căte ori facem nişte a-„semenea acte(!!)la care ia parte Sinodul „întreg, prea sfinţia sa se declară contra „lor, ca cum noi am fi contra bisericeî „şi iam voi răul.-In faţă dar a unei a- „semenea purtări.... cer ca acest mem- „bru turburător să fie eliminat din acest „sacru Corp". Nu avem un ministru al cultelor, tot atât de canabil in ale legilor cât şi in cele agronomice ; şi de ac ea vedem că nu pune Sinodul pe calea cea dreaptă, spu-năndu’I că acusaţiunea basată pe faptul refusulul de a semna Enciclica, este batjocorirea lege! din 1872. Domnu ministru se face complicele celor cu: libera cugetare-dispueţul tuturor legilor divine şi umane.— Cu toate acestea d-sa este dator sa garanteze, libera cugetare, şi prin aceasta Constituţiunea.| Datoria ce vă incumbă, d-le ministru, este d8-a cnema ia ordine pe acel membri al Sinodului, cari schimbă acest corp in paşalic. — In faţa unei asemenea datorii, nu aveţi dreptul să tăceţi, pentru ca să vă asiguraţi in Senat voturile prelaţilor, cari prin răul exemplu aU devenit un pericol pentru România. Libera cugetare sugrumă pe bunii noştri prelaţi, mal ales cănd ea se exercită in virtutea unei ConstituliunI, in virtutea legilor. — Neputănd să ’şl resbuue pe societatea laică, aii inceput de-o cam dată cu clerul; —maî ăntâiu cu preoţii- oprin-du’I de a se intruni şi prin aceasta violând art. 5 şi 25 din Constituţiune, fâ-căndu-se ast-fel pasibili de disposiţiunea art. 99 codicele penal, apoi asupra sfla-ţiel voastre, ordonăndu-vă de a vota cum votează PP. SS, LL. şi violând dreptul la vot, şi prin aceasta art. 10 din legea din 1872. Frumos exemplu! Sinodul se pretinde capul religiuneî, al acelui element ce este chemat a juca in Stat un rol moralisator ; şi cu toate acestea, el calcă in picioare toate legile. -Când Sinodul are o asemenea purtare; ce ne mal miram că avjm sb’.rl tortur <■-torl in poliţie, sbirî corumpătorl in alegeri, prefect! başibuzacl (cari dârîmă casele administraţilor lor, şi in fine atentate la viaţa şi proprietatea privată !! Toată lumea scie ce raport este intre morală şi drept.—România, cajsi ori care alt Stat," a socotit că morala trebue să fie aute-mergătoarea d eptulul. —Capii re-ligiuuel s’aă insărcinat cu o parte din misiunea morală. — Această misiune, constă iu învăţătura de a iubi şi respecta drepturile semenului nostru.—Ea constă in învăţătură prin graiă şijjprin exemplu, că legile cari au de obiect a ne face să iubim pe semenul nostru şi să T respectăm drepturile, nu trebuesc nici o dată, pentru nici un motiv, violate. Cum ’şî indepiinesce Sinodul, misiunea? Prin dispreţul şi violarea tuturor legilor ! Avem legi cari pedepsesc pe cel cari corump pe minori ; — ele sunt juste şi indispensabile.—Tot atât de justă şi indispensabilă ar fi o lege, care să pedepsească pe corpul care avănd misiunea bene ’l ţinu săptămâni întregi intr’un spital pierdut. Cănd Damour intră in convalescenţă, resimţi o lene neinvinsă; timp de mal multe luni, fu tot slab şi lără pic de voinţă. Frigurile ’l scursese de toate dorinţele lui de mai ’nainte. Nu mal dorea nimic, se întreba ca la ce i-ar folosi. Imaginile Felicieî ş’a Luiseî se şterse-seră. Tot le vedea, dar loarte departe, ca intr’o ceaţă in care une-orî sta la îndoială ca să le recunoască. Negreşit, indată ce s’o simţi tare, va pleca să le găsească. Apoi, cănd fu in fine pe picioare, un alt plan ’l ocupă cu totul. înainte d’a se duce să găsească pe iemeia şi pe fata lui, visa să facă avere. Alt-fel, ce ar face ia Paris ? Ar muri de foame, ar fi silit săs’a-puce iar de meşteşugul seu, şi poate chiar n’ar maî găsi de lucru, căci se simţea grozav de imbetrănit. Dacă din contră ar trece in America, in câte va luni ar strânge poate o sută de mii de franci, ţifrâ modestă la care să oprea, avăndu-se in vedere istoria prodigioasă a milioanelor care strigau prin urechile lui. Intr’o mină de aur ce ’l se ridica, toţi, pănă la cel mal umiliţi căruţaşi, aveau trăsură şi cal nu mal mult de căt in şase luni. Şi deja ’şl regula viaţa : va intra in Franţa cu cel o sută de mii de franci, va cumpăra o casă mică dinspre Vin-cennes, va trăi acolo cu trei sau patru mii de franci venit, intre Felicia şi Luisa, uitat, fericit, eşit din politică. O lună in urmă Damour era in America. Atunci incepu pentru el o viaţă turburată, care ’l aruncă in voia intam-plărel, printr’o mulţime de intămplărî curioase şi vulgare, in acelaş timp. Cunoscu toate miseriiie atinse, toate toate noroacele. De trei ori crezu că are in fine o sută de mlî de franci. Dar totul ’i trecea printre degete, era furat şah se despuia el singur iutr’o ultimă sforţare Ir. resumat, suferi, munci mult, şi rămase şi fără cămaşe. După umblete prin cele patru unghiuri moralisatoare, corumpe poporul in loc da a ’şl implini datoria. 0 asemenea lege ne lipseşce din na-norocire, şi autorii corumpătorl scapă d« justa pedeapsă ce înalta Curte de Ca-saţiunea ar fi putut să le aplice. — Dar această înaltă Curte poate să isbească cel puţin in 6xcesul de putere, consistând in a da in judecată şi a isgoni din Sinod pe .un membru din acest corp pentru simplul motiv, că acest membru a esercitat acea ce legea ’l acordă na drept şi ’I impune ca datorie; adică ea & nu vota o decisiune contrarie c nsci-iuţel ţsale. Isbind in acest exces de puteu, înalta Curte de Casaţiune va produce două bune efecte: 1 Să restitue pe un membru din Sj nod, In drepturile ce deţine de la 1 ga si de unde a fost sustras aşa de ar-Ditrar. 2 Să prevină tendinţele Sinodului, de a face din ilegalitate un sistem. Faptul celor maî de căpetenie din Sinod, de-a se juca cu colegiilor: Archie-reil, nu este, val, un fapt isolat şi accidental, ci tendinţa la un sistem.--A-ceastă tendinţă se manifestă prin următorul pasagiti din raportul [comisiunil de 3, comisiune însărcinată cu studiul propunerii de modificare a Sinodului.— Ascultaţi cum se exprimă raportorul, P. S. S. Episcopul Melhisedec : „Aşa dar, după aşezâmintele Bisericii „Ortodoxe, clironomisite de la Apostoli „şi de la sfinţii părinţi, in bisericele parţiale, cea mal mare autoritate bisericească o represintâ Episcopul ; in afacerile „generale, privitoare la mnitatea şi disciplina generală bisericească, autoritatea „cea mal înaltă bisericească o represintâ „Sinodul, sau colegiul tutor Episcopilor, „intruniţl după regulele stabilite prin „canoane şi legi speciale. (??) —Pentru ce „numai Episcopii şi nu şi cel alţi mem-„bri al ierarchiel bisericeşti au după ca-„noane dreptul de-a participa la Sinoade? „Răspunsul este foarte simplu: pentru „că eşa aii legiuit bărbaţii cel mari al bisericii, începând de la Apostoli (Tenea-„te risum).—Causa oste Iarăşi uşor de „sous : cea mal înaltă autoritate bisericească, Sinodul, trebue să se compue „din membrii cel mal superiori şi cu „mal mare grad de autoritate şi dar duhovnicesc, (sic) cari sunt Episcopii, ca „primii şi de drept representaaţl al bi-„sericil particulare, unde el represintâ pe „Domnul nostru Isus Chrbtos (1!) începătorul păstorilorilor. „După opiniunea părinţilor bisericeî, cu „învoirea Episcopilor (sic) pot şi preoţii „fi admişi la Siaoade, insă numai ca „sfetnici saă adjutătorî, (adică ca slugi) „şi numai ca oameni de credinţă a E-„piseopilor, (!!) dar tot-d’a-una cu stare „iu al doilea loc după Episcopl. (Doamnei „ce trufie). Tot in asemenea condiţiunî „pot fi aduşi la Sinod şi Diaconii". Ar trebui să mă opresc asupra valoare! intrinsece a acestui raport, eşit din capul celui mal savant prelat din România.—Aş avea să’l studiez mal ântâiii a- ale lumel, evenimentele ’l aruncară in Englitera. De aci căzu in Bruxelles, chiar la frontiera Franţiel. Dar, nici nu se maî gândea să intre in patrie. Chiar la sosirea lui in America, scrisese Felicieî. Trei scrisori fiind rămase fără respuns, era redus la fel de fel de ipotese ; sau ’i se oprea scrisorile, sau soţia lui murise, sau plecase din Paris şi ea. După un an maî tăcu incă o încercare fără resultat. Ca să nu fie descoperit, dacă ’i s’ar fi deschis scrisorile, scria sub un alt nume inchipuit, vorbind cu Felicia despre o afacere i-maginarâ, fiind sigur că are sâ’I recunoască scrisoarea şi că va inţelege. Această tăcere indelungată aproape i adormise ori ce amintire. Era mort. N’avea pe nimeni in lume, ce-I păsa de rest. Aproape un an lucră intr’o mină de cărbuni, sub pământ, ne maî văijend soarele, cu totul scos din lume, măncănd şi dormind, ne-mal dorind nimic alt-ceva. Intr’o seară, intr’o cârciumă, auE FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada I’eKctvria-Veclie Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiunî dela 8 —9 a. m. şi 3 — 5 p. m ¥~IN NEGRU de O re viţa şi Golu-Drâncea Vechifl de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASlANI din reetlta anului 1879.—15 Ir. vadra la PĂUN POPPEŞ0U & Comp. 18. Strada. Bipacani, -----------■-*-*-------- 18. www.digibuc.ro Tipografia Ştefan Mihlleacu.Str&dî’ Covaci, H. sr k> ^ p co*22. 1(I Ageatmr* 4i«e«re»â ■•*•**■ KST nu SCKNKI9EB -M 81. Strada Coljel, 31. BuourefH. Depot 6« nsral â PARIS i TROliETTE-PERHETi® 16! a 165 PUE ST ANTOIHE 163& 165: La 15 Decembre s’a deschis cursu pentru pian o violinâ şi Violoncel, sub dirigerea distinsului artis> A. Knelâel. Insei ierea se poate face in toate zile e de la 11 a. m. pană la or i 1 p m. in Strada Pă-traşon-Vodă No. 8 lecţiunile sedaţi de trei ori pe săptămână cu o remuneraţie de 15 leî pe luna.— S. maî poate angaj. orchestră complectă pentru baluri, nunţi, soarele dansante nSajnoTia -9TT «»r«0 ‘9TT 1 5 SOŢIE 13 -ASM** -MB t»»<«»» »iwt «îtfKiKjor T»pnrj( ‘I*|9ada Iglhf O —Sîi ţi 9^ a <=* gy 9 oo 30 ■e ŞT « i* * r~ >» & fs 3»* •—H cr S.|3» n»- r ® p * c ^ O 0*5 122. Sf • s & m ZZ M g3 2. B H 5»=? > TT " c CC rrj - 1 e ► 0 <*£ C *"* Q. P d p< a. - £13 5» O “S C*3 H «5» 0 0 0 Jo H e* CCS T| * 53 * PI Z > 0 52 jo >r P *L w-« k*t •P ÎS O» CJ 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 4 FEBRUARIE 1884. APARE IA TOATE ZÎLEEE ABONAMENTELE : In Capitali: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In itrfcMtste : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente. Anunciuri şi Reclame a se adresa: In România : La administraţi une, Tipografia Ştefan MMleiau, Strada Covaci, Nr. 14 ţi la corespondenţii ziarului din judeţe. ^ In Paris : La Societe Havas, place de la Bourse. 8. In Vlena : La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12 Biuroul Centrkl de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hamburg: La Adolf Steiner, Gânsemarkt, No 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. n ni B&î2iBra3E swo* !""»oi*aswsji :iw ,'WSBnrarai ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 80 bani | Reclame pe pagina ILI-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articolil nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii si reclame, redacţiunea nu este responsabila ' ------------------ / Prim-Redactor : STEF. C. MICHAIL.ESCU. _ ă eâ®K*«3®s•aBnwsaHMaawi* ŞTIRI T EIL E G R A F I C E i din clarele streine Sofia, 12 Februarie. Intrigile rusa in contra actualului guvern se simt deja şi in armată. Noul ministru de răsboiti, generarul rus Can-tacuzen a plecat de 8 zile la Odessa, cel puţin aşa s'a afirmat, dar nu se ştie sigur dacă se află in România safl in Ru-melia orientală. Un şir de oficiărl ruşi afi eşit din rândurile armatei bulgare. Locurile vacante nici pănă acum nu s’aii putut umplea. Ionin şi alţii consiliarl ruşi de risboiu n’afi de gănd să pără3iască Bulgaria. Berlin, 12 Februarie. „National Zeitung* ’şl complectează in-formaţiunile sale de erl asupra strămutării principelui Orloff, zicănd că, ambasadorul rus de la Paris e poftit la postul din Berlin, după dorinţa espresă a principelui Bismarck. Ssburoff va fi chemat intr’un post inait la Curtea din Peteisburg. Madrid, 11 Februarie. Din provinciile nordice, limitrofe, mai ales din Catalonia, aii plecat o mulţime de republicani peste frontieră, pentru ca acolo, in Francia, să sărbătoriască ne» turburaţi de nimeni aniversarea proclamării republicel. ScntarI d’Albania 12 Februarie Intre Miridiţî se simte o mare agitaţiune pentru reinstalarea Iul Prenk Bib Doua. Paris, 11 Februarie. Generalul Millot a sosit ieri in Tonkin şi a luat imediat comanda supremă, pe cănd amiralului Courbat i-a rămasjcoman-da numai peste flotă. Courbet se simte supărat pentru această desconsiderare, de oare-ce dăn-sul spera să primiască numai ajutor de la Millot şi să ia singur Bak-Ninh. „Clairon* şi alte fol republicane previn publicul, să nu subscrie imprumu-tul de 350 de milioane, pentru că Republica e boncrotă şi bancroţilor nu li se imprumută nimic. Roma, 11 Februarie. Cardinalul Hohenlohe e scos din episcopatul de Albano, cu toate că presa catolică spunea că aceasta e imposibil. Berlin, 11 Februarie. Nu se dă mare importanţă sforţărelor ziarului „Nord* d’a slăbi insemnătatea triplei alianţe şi de a pleda in locul pentru alianţa celor trei impSraţl sad monar-chil (Austria, Germania, Rusia). Articolil numitului ziar oficios n’afi nici o basă diplomatică. Belgrad, 11 Februarie. Principele Alexandru din Bulgaria l’a felicitat pe ragele SSrbiel pentru reuşita alegerilor. Ex-ministrul NovacovicI şi Ga-raşnin vor fi numiţi deputaţi guvernamentali. Comisiunea pentru [revisiurea caselor Statului a constatat un deficit de 16 milioane. Din aceste 41/» milioane cad pe regimul lui Risticî şi pe epoca rărboiu-lul, iar Îl1/» miioane pe timpul guvernării, sad mal bine zis, a periodel lui Mijatovicl. Ministrul de finanţe are de gând sa acopere acest deficit cu neşte noul impo-site. Londra, 12 Februarie •Atăt parlamentul căt şi opiniunea publică sunt cuprinse d’o mare agitare din causa catastrofei intămplăte la Sinkat. îndată ce a sosit ^eatea nimicirii gar nizoanel din acest oraş, pe - loc s’a ţinut consiliu ministerial. S’a decis ca imediat să se trimeaţă ajutoare la Bîrber. Gor-don ar fi aprobând această măsură a guvernului. Comandantul garnizonel din Sinkat, a făcut o eşire, fu insă masacrat cu toată oştirea sa, de Arabi. Londra, lî Februarie. .Office Reuter* anunţă din Suak.m : Comandantul şi guvernorul din Sinkat, Tewfik paşa văzănd că nu ’l aşteaptă de căt o moarte crudă, d’a se stinge de foame, dete ordin erl dimineaţă să se strice toate tunurile, şi să se arunce in aer toate furturile. După ce s’aii făcut toate acestea, Tewfik puindu-să in fruntea celor 600 de soldaţi al săi, năvăli spre inamic, fu insă inconjurat şi nimicit total. Petersbnrg, 12 Februarie. Informaţiunile ziarelor din Berlin, in privinţa schimbării personalului de ambasadori, se constată. Saburoff, ambasador in Berlin, va fi revocat şi trimis la Roma sail chemat la Curte, pentru a i se da o funcţiune inaltă, in locul lui Wo- ronzoff. Sî aude că Mohrenlnim va fi trimis de la Londra la Paris, in locul lui Orloff, care se duce la Berlin, Uexkftll din Roma va pleca la Londra. Se afirmă că geuerarul Gurko nu va mal rămănsa guvernor al Warşovieî --------------------------------— 13 Februarie 1884 — 3 ore seara. Londra, 13 Februarie. Informările ce „The Times* primeşte din Cair, as’gură că generalul Gordon ar fi făcut să parvio pănă la|Mahdi o scrisoare in cere ’1 califică de „Emir al Kordofa-nulul*. Iu discursul săti, pronunţat azl-noapte in Camera Lordilor, ministrul afacerilor străine, lordul* Granville, a declarat că fortăreţa Khartum e cheia Egiptului şi prin urmare importă de a nu o lăsa să cadă in puterea lai Mahdi, Roma, 13 Februarie. Noutatea dată de „Germania* tşi de alte ziare, anunţând apropiata stabilire, a unei legaţiunl diplomatice ruse pe lângă Sintul-Scaun, nici o dată n’a avut vreun fundament. N gociările urmate de d. de Buteniew şi cardinalul Iacobini, relativ la cestiunile incă pendinte intre Vatican şi Rusia, sunt chiar suspenlate, dacă nu rupte. Paris, 18 Februarie. împrumutul de Stat de 350 milioane franci in rentă amortisabilă 2°/o, pe Sura de 76 60, a cărui subscriere a inceput ieri dimineaţă la 10 ore şi a fost inchi-să seara la 3 ore, a [fost acoperit prin singurele sub3cripţiunl, intreg liberate, primite la Paris. Se asigură că imprumutul a trebuit să fie acoperit de două safi trei erl prin sub-scripţiunele intreg [liberate, primite in provincii. După articolul 7 din decretul relativ la această emisiune, suma subscripţiudi-lor nu era exigibilă de căt prin vărsă-minte succesive din care cea din urmă trebuia să fie efectuată la 16 Ianuarie 1885, numai; dar articolul 5 conţine că sub3cripţiunile întregi liberate la 12 Februarie, nu vor suferi nici o reducţiune, numai ca ele să nu intreacă suma totală a imprumutulul. Prin urmare, subscripţiunile asupra cărora n’afi fost operat de căt primul văr-săment, sunt considerate ca nule şi neavenite. 14 Februarie 1884—9 ore dimineaţa. Cair, 13 Februarie, Generalul Gordon a părăsit Berber azi, urmăndu’şl mersul către Khartum ; e însoţit de *capil triburilor influente ; va merge incet spre a vedea poporaţiunea malurilor Nilului. Paris, 13 Februarie. O depeşă din Saigon anunţă că a avut loc noul masacre de cieştinl in An-nam; mandarinii la inst gaţiunea cărora au avut loc, aii fost condamnaţi la moarte. Paris, 13 Februarie. împrumutul de 3E0 milioane a fost acoperit de trei ori şi s/4; suma totală a subseripţiunilor vărsate in casele Statului la Paris şi in provincie se urcă la 624 milioane, din cari 565 provin din subicripţiunl intreg liberate. Roma 13 Februarie Vaticanul a adresat Nunciilor apostolici in străinătate o notă privitoare La hotărlrea curţel de casaţie din Roma, declarând legalmente conversibile in rente de Stat bunurile inmobile ale societăţii catolice Propaganda Fide din Roma. Această notă face istoricul acestei in stituţiunl, demonstrând caracterul sări universal şi necesitatea complectei sale autonomii financiare, reamintete precedentele ? sentinţe ale tribunalelor italiene cari II au fost favorabile şi conclude făcând apel la atenţiunea Puterilor Catho-lice asupra sălbaticei violări a ori cărui drept. Nota anunţă asemenea că Vaticanul va lua mă3url mal proprii a garanta interesele „Propagandei Fide*. Constantinopol, l’Febr (cal-îindirectă). D-l de Nelidov, ambasador al Rusiei, a cerut Porţel explicări in priv.nţa ordinului de suspendarea p>ăţil indemnităţel de resbel. Poarta a răspuns că măsura nu era de cât timporală , d-l de Nelidov a făcut atunci reservele sale in privinţa in-tărzierel. Se crede că Poarta adună resurse pentru o expediţie eventuală in Sidan. Astfel două vase ale Lloidulul austriac vor transporta in curând 3000 oameni la Hedjaz. Amiralitatea prepară alte transporturi. 14 Februarie 188-.- — 4 ore seara. Londra 14 Februarie. J„Daily Telegraph* crede că Eaglitera va propune de a transforma Sudanul in mal multe provincii sem-indepmdente, puse sub protecţmnea Egyotulul. Ieri seară, la banchetul conservatorilor dat cu ocazia inaugurăr6Î unul bust al reposatuluî lord BeaconsfleH, M?rchisul de Srlisbury a declarat că soarta suferită de garnizoana egypteană de la Sinkat era o deaonoare pentru Englitera. Cair, 14 Februraie. Emisar! de aî lui Mahli s’afi semnalat ntre Kosseir şi Konneh. (Havas) p- .1 - ..■PW.-i li i JJl» J.,-J.'JJ!!!iaW»l..lâlli-Aggllllll«l!IMlAJAlgWg-WLgigg3 A se redea ultime sclrT pe pag. III-». Bucurescl, 3 Februarie. Negreşit, or căt am voi să fim de optimişti, realitatea f.aptei )r este Întristătoare. Cu căt un om priveşi e mai de aproape şi caută să’şî dea mal exact socotială de situaţiunea morală in care se găsesc sferele guvernamentale, cu atâta se dă inapol mal degustat şi mal atins de atmosfera greoaiă ce se respiră in acele sfere. Exemplul 61 vedem ci d. Yoinov. Venit la putere in neşte impreju-rărl destul de avantagiou.se şi cu un trecut politic plin de demnitate, noul ministru al justiţiei e pe Bale de a se retrage, cu multe iluzii pierdute, cu puţine simpatii câştigate, sătul de această perspectivă inşelătoare, ce se ch/amă mărire, desgustat, neînţeles poate, şi, trebuie s’o spunem, in mare parte compromis. Dacă ar sta cine-va să se intr^be: care să fie cauza pentru care mal toţi oamenii noştri politici, de oarecare valoare, a căror cuvbnt insem-nează ceva in parlamentul ţSriî, in-dată ce intră in minister, şi, mal cu seamă cănd intră impunându-se, iar nu tbfîndu-se, sunt siliţi a se retrage cu atata repeziciune şi atăt de desi-luzionaţt,—respunsul nu ar fi de căt că acesta ne este regimul. In adev&r, marea majoritate a deputaţilor noştri — şi d-nu Brătianu pare a fi inceput să se convingă, de aceasta — formează un fel de societate mutuală de pretenţiunî şi concesiuni reciproce, a căror rezultantă este bunul traiu pentru dânşii şi compromiterea pentru cel ce sunt siliţi a le indeplini dorinţei a. Tot felul de cereri, unele mai imposibile de căt altele ; tot soiul de abuzuri, pe cari, in virtutea prieteniei sau a puterii, le impun miniştrilor ; fel de fel de iscoade şi de netrebuicl, rid câţi la ranguri şi puşi să administreze banii publici, — toate acestea sunt de natură a compromite pe un om car* are puterea in mănă, dar nu ştie să reziste. * * * Pentru majorităţile de astâ-zl, lozinca este : se soumettre ou se demet-ire. Nu vrei s’asculţl de porunci, — retrage-te. Noi, vorbind de d. Voinov, suntem gata a’l recunoaşte toate caUtă-ţităţile, şi, fiind-că ne este prieten, am fi dorit să nu! găsim de căt calităţi. Insă cănd cine-va se depărtea ză de la adevSrata cale a d.toriel, chiar fiind silit de alţii, credem că cei de’ntâiui care trebue ră’l spue verde adev&rul, sunt prietenii. In răspunsul ce-a dat interpelaţiei d-lul Pleva, in Senat, ministrul j’us-tiţiel a alunecat pe un povarnişid care duce la cădere pe orl-ce membru al unul guvern constituţional, dacă nu ia seama mai de vreme să se opriască. Intr’adevSr, poate că acest râs-puns a fost intr’adins atăt de drastic, ca să arate ţârii mizeriele câte se fac unui ministru, de către repre-sentanţil naţiei. Am găsit multă amărăciune in cuvintele simple dar ating&toare al t> d-luî Voinov, eănd ammtia d-luî Fleva, căte concesiuni a fost silit să facă nobilului personagiii, care astăzi ’i interpela că a fâout o nedreptate şi «are cu căt-va timp mal ’nainte 61 silise însuşi să facă alta ; am cetit destule, pe rânduri şi printre rânduri, Ln adresa multora dintre puternicii zilei, cari fac zbe fripte unul ministru ; am aprobat chiar, pănă la un oare-care punt, francheţea domniei sale. Dar ceea ce nu putem aproba este faptul de a auzi pe un representant al guvernului, şeful justiţiei, declarând şire-cuonscând de la tribuna ţârii, că face nedreptăţi magistraţilor, eă’î mută de la un colţ de lume la altu, că ’I destkjul fără cauză, numai spre a plăcea cutăruî sau cuţărul membru al majorităţii. Să ne creadă d-nu Voinov, care este un sincer, democrat şi căruia presa in special il datoreşce recunoştinţa pentru modul cum a propus să se revizuiască art. 24 din Const.tuţie, — să necreadâ, nu so formează astfel obiceiuri parlamentare. Când un om de valoarea sa e chemat Ia minister, or intră eu măna liberă, stăpân pe sine şi pa voinţa sa, or nu mal intră. * * * Toată lumea ştie că in ţara, noastră aşea se fac treburile: magistraţii sunt victimele sau slugile oamenilor politici din localitate- Pănă astăzi insă nimeni n’a indrăznit să declare lucrul cu atâta hnpeziciune pe la tribună. Era incă un vâl de pudoare pe aceste ruşinoase procedeuri. Astăzi e rupt. Poăte că pentru un viitor mal depărtat şi zise de un simplu deputat sau senator, cuvintele d-lul Voinov n’ar fi atăt de compromiţâtoare, căci ele ar sili indreptarea grabnibă a râului. Dar de un ministru ! şi incă de ministrul justiţiei e grav ! Ce mal devine atunci prestigiul magistraturei, dacă se anunţă de la inălţimea unei tribune de parlament de către insuşl şeful acestei puteri a Statului, că judecătorul est1, un instrument orb al deputatului sah al prefectului?... Cu ce incredere mal merge justitiabilul să ’şl d ^a averea pe măna preoţilor dreptaţel, cănd acestor preoţi li se bate din picior şi li se dictează sentinţele ?... Se creează o situaţiune precară magistraţilor. Credem că d-nu Voinov, dacă se va gândi serios la aceste observa-ţiunl, va recunoasce că a greşit, şi va căuta prin toate mijloacele să asigure pe magistraţi, că dacă mal stă la minister, stă numai ca să pună piciorul in prag contra influenţilor meschine ce vin de la oamenii puternici de prin localităţi. Deja d-sa a dat dovadă, in zilele din urmă, de o indreptare serioasă, indrăznind să mişce din loc pe onorabilii magistraţi de la Tecucih, despre a căror onorabilitate, lum^a cu procese vorbea multe. Numai continuând pe această cale va avea drep- tu să ’şl zică : ni se soumettre, ni se demettre. CRONICA ZILEI Ni se comunică că Maj#stiţile Lor Regale şi Regina aii bine-voit a promite că vor onora balul comercianţilor şi indrus -tiaşilor capitalei cu augusta-Ls presenţă. Exc. Sa d. baron de âaurma, trămis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Germaniei, primind concedii!, d. comite de Monta, primul secretar, va conduc* Lîgaţmnea imperială in calitate de in-aărcinat de afaceri. I. P. S. S. Mitropolitul Primat al României a fost vre-o trei zile bolnav; aflăm cu bucurie că acum este mal bine. Societatea „Transilvania* pentru ajutorul studenţilor Români Idin ţările da pestî Carpaţ^ va ţinea âatâia adunare generală, in ziua de Duminică 5 Februarie 1884, la ora l1,» P- «a-, in Palatul Universităţi, sala facultăţii de litere No. 21. La ordinea zilei este : 1 Darea de seamă a comitetului despre gestiunea anului 1883. 2. Votarea cător-va membrii cari afi satisfăcut obligaţiunile prevăzute in statute. 3. Alegerea unei comisiunî peotru a verifica socotelile anului 1883. Sunt rugaţi domnii membri să bine-voiască a lua parte. Azi, la ora 1 p. m. Academia Română ţine şedinţă publică. Aflăm că unul din cel mal activi şi oneşti ingineri hotărnici al Statului, de pe lăngă miniiîterul domeniilor, d. G. N. Cordea ’şl-ar fi dat dimisiunea. Na cunoaştem bine amănuntele motivelor ce l’afi silit pe d. Cordea să facă acest pas, regretând insă dimisiunea d-sale, ne ar interesa să cunoaştem căuşele acestui fap. Dimisiunea ori cărui bun funcţionar • o mare perdere pentru mecanismul Statului. Astăzi, 3 (15) Februarie, s’a inaugurat noua Catedrală catolică in strada Fântânei din Capitală, după următoarea programă : Lâ 10 ore a. m., Misă Pontificală cu muzică şi predică in limba italiană de Excelenţa Sa Mgr. Archepiscopul, in fine iudulginţă şi bine-cuvăntarea Papală. La 3 şi jumătate ore p. m., vecernie ia cânt gregorian, predică in limba română, Te-Deum, Lne-cuvăntare cu Prea St.-Sacrament al Altarului. Domnii Sparapani şi PetrovicI bine-voiră a cânta, primul Laudate Dominum de Bwnardoni, lu sf.- Missă, iar al doilea Laudate pueri de Zingarelli, la vecernie. Cu toate că n’a fost favorizată de timp frumos, de oare-ce tocmai 3zl dimineaţă a inceput se ningă, această ceremonie solemnă a atras o imeDsă mulţime de lume. Un fanatic cititor al ziarului nostru (aşa ’şl dă singur epitetul), ne roagă să facem următoarea intrebare d-lul ministru de resbel: Oare cum se va înţelege misiunea trâ-misă la Paris pentru studiarea servicie-lor administrative ala armatei franceze, prin dragomani, ori prin d. T...? I satisfacem rugăciunea! „Condiţiunea juridică a Incapabililor din punctul de vedere al drepturilor lor civile* este titlull unei ţese de licenţă in drept a d-luî Basile I. Radu. Felicitările noastre noului licenţiat. Eforia spitalelor civiri considerând dr ep tul ce ’l are d. dr. Fiala, ca cel mal vechia medic primar al spitalelor, in serviciul de chirurgie a aprobat cu incepere de la 1 Februarie transferarea mentosu-lul chirurg in postul de medic primar al divisiuni chirurgicale, de la spitalul Colţa. D. doctor Fiala s’a şi presentat erl, Jouî, in noua sa dlvisiune, impreună cu medicul aăil secundar, d. Baican, intrând in eserciţiul funcţiunii sale de medic primar. D-rul Clement, care provisoriil fusese însărcinat cu implinirea serviciului de www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA medic primar al numitei divizii, e permutat la serviciul ocolo-chirurgical. D. I. G. Ionescu, guardul ajutor, şef al ocolului Ostrov, s’a destituit din acest post, pe ziua de 1 Ianuarie 1884-, pentru motivul că ’şl a părăsit serviciul, lă-săndu’l in suferinţă mal bine de o lună. D, T. Teodorescu, guardul ajutor pe lângă sub-inspecţia VI silvică, s a numit şef al ocolului Ostrov, in locul d-luî I' Gr. Ionescu, destituit; iar in locul d-lul Teodorescu s’a primit in corpul silvic d. Constantin M. Dumbravă, cu gradul de guard-ajutor pe lâDgă sub-inspecţia YI snvică. ________ Budgetul veniturilor şi cheltuelilor drumurilor din judeţul Botoşani pentru exerciţiul 1884-1885, in suma de lei 103,174 | bani 43 la venituri, şi lei 103,040 u cheltuell, s’a aprobat -e guvern. DIN AFARA Itusia şi alianţa austro-germană. Ne aducem aminte, că indată după sosirea sa in Petersburg, d-1 Giers a mers la Ţarul şi a raportat asupra re-sultatelor visitelor sale la Friederichs-ruhe şi JViena. Ministrul rus ide es-terne de larase—cum ni se anunţa a-tuncl intr’un chip laconic—că a găsit in ambele locuri disposiţiile cele mal pacinice şi că pacea se poate considera ca definitiv şi in mod durabil asigurata. Acum se împărtăşesc din Petersburg cate-va detalii asupra acestor resultate. D-1 Giers a spus că in Berlin a avut primirea cea mai călduroasă; şi curtea şi cancelarul s’au întrecut in prevenirile lor.—In Vlena, dimpotrivă, primirea n’a fost nici pe jumătate astfel. Sferele politice de’aicî fau primit cu receală ; s’ar fi părut că eşl arată neplăcerea pentru visita făcută de dânsul ântăiu cancelarului, visită men ,ă —după opiniunea lor—a slăbi intimitatea celor doî aliaţi. Această deosebire făcută intre Vie-na şi Berlin, este caracteristică. Pentru perfecţionarea raporturilor intre Rusia şi Germania, se vesteşce că e vorba de o permutare a actualului ambasador rus in Paris la Berhn, Principele Orlofteste amic personal al prinţului Bismarck şi guvernul din Petersburg ar satisface bucuros şi disposiţiile personale a le acestuia. liăsboiul din Sudan. Despre împrejurările in cari ’şî face călătoria sa de pacificare generalul Gordon in sudul Egiptului şi Sudan, ne dă o idee următoarea scrisoare, pe care adjutantul seu Stewart a adre-sat’o unui amic al seu din Cair, in momentul când incepeaă drumul prin deşert: «Nu luăm cu noi nici o escortă; suntem insoţiţi insă de fiul guvernatorului din Berber, care ne oferă mai mult adăpost, de căt un intreg batalion de beduini. Gordon a primit telegrame numeroase, cari ’l avisarâ să fie pe pază de rebeli ; el nu le dă insă nici o importanţă. Nu ne temem de-a fi supăraţi. Deşertul nu este un teren potrivit pentru insurecţiune. In Berber vom vedea ce să facem spre a putea ajunge la Chartum. La căţî-va Şeici din drum, despre cari se raporta că vor să facă dificultăţi, Gordon le a trimis următoarea solie : «Aştepta-ţi-me in Chartum. Dacă sunteţi pentru pace, sunt şi eu pentru pace; dacă vreţi resboiul, ’l vreau şi eu.» Cu toată energia şi indrăsneala ce pune la iveală generalul Gordon, cu greu va putea să facă ceva treabă. El va intra in “Chartum, ca representant al unui guvern invins şi discreditat. Numai atunci s’ar putea aştepta la o isbăndă, daca ar fi deja pe drum o armată engleză. Aceasta o cer toate foile engleze şi d. Gladstone a făcut o mare eroare, nefăcănd aceasta deja pănă acum. Pănă va sosi acest ajutor, situaţia e din cele mai desperate in Sudan.— Garnisoana din Sinkat, care este deja de mai mult timp impresurată de insurgenţi, a ajuns să se hrănească cu frunze de arbori. De asemenea şi po-poraţiunea civilă. De a se preda insurgenţilor le este frică, căci in acest cas nu va scăpa unul cu viaţă. In cas dacă nu ar sosi ajutorul in căte-va zile, garnizona acestui nenorocit oraş este condamnat să moară de foame. -------------———------------- AGITAŢII GRECEŞTI Grecii din imperiul turcesc nrăşî se mişcă. După un ziar engles, in insula Creta ar fi isbucnit chiar un feliu de revoluţiune. Cauzele acestei agitaţii, Ie Jjcestiu-nea patriarchatuluî. Grecii s’au pus cu trup şi suflet pentru această causă şi ameninţă sâ’şi caute singur drepţi iţea, dacă Poarta nu o va facejpatri-archatului. Poarta nu pare insă tocmai ingri-jată. Grecii cari au mai rămas in imperiul turcesc, nu mai alcătuesc vre-o forţă serioasă şi in Turcia nu mai poate fi vorbă de cestiuni greceşti. Se crede că ceea ce este, e numai sgomot. ------------------------------- BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa de la 1 Februaie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 21/? subpra-şedinţa d-lul colonel N. Bibesnu, vi;e-preşedinte, fiind presenţl 44 d-nl sena -torl. D. secretar Ap. Mănescu a citit sumarul procesului verbal al şadinţel precedente, care s’a aprobat de Senat. Comunicări, de astă dată n’a f03t nici una. La ordinea zilei nefiind de căt recu-noascerl şi indigenate, s’aii votat ale d-lor: George G. Bursan, dr. in drept, din Bucureşti, Panait Combuni, misit pubic pe lângă Bursa din Brăila, Erhard Luther, fabricant de bere in Bucureşti, Arghir M. Thanu, comerciant din Giurgiii, Ni-colae N. Theoharide, comersant dm Brăila, şi George Secoşianu, dr. in medisinâ, din Roman. Yotul asupra recunoaşterel d-luî Ioan P. Secăreanu, cel din urmă la ordinea zilei, s’a declarat nul neintrunind numărul reglementar; ast-fel a rămas a se vota din nou in şedinţa viitoare. înainte de a se ridica şedinţa, d. Eug. Stătescu a intrebat dacă a numit şi secţiunea I pe delegatul ei in cestiunea le-gel interpretative a art. 7 din Constitu-ţiune, la care d. preşedinte a respuns că biuroul a > ugat pe acea secţiune a’şl numi delegatul şi speră câ’l va numi chiar astăzi, şi că comitetul delegaţilor va putea presenta raportul săCi in şedinţa viitoare. Apoi şedinţa s’a ridicat la ora 4 după amiazl CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora 1 l/a d. am. sub preşedinţa d-lul general Lecca, fiind presenţi 103 d-nl deputaţi. Sumarul şedinţil precedente s’a aprobat, iar după aceea s’au jfâcut comunicările zilei, intre cari mal multe peti-ţiunl. cari s’aii recomandat comisiunilor respective. După cererea d-lul ministru de finanţe de a se alege o comisiune car9, conform art. 98 din legea comptabilitâţil generale a Statului se ineheie Jurnalul-şi Cartea mare de partide a eomp-tabilitâţil generale la finele lui Decembre 1883, Camera a hotărît ca se nu mai aleagă alta comisiune, ci această operaţiune 3ă o facă comisiunea financiară. D. Dinca Schileru arată că a primit o telegramă de la 320 locuitori comunele CosmestI şi Cobeşti jud. din Yasluifi, cari cer ca să li se văndâ in loturi moşia Fâstociu. D-sa insistă atăt pe lângă Cameră cât şi pe lângă guvern pentru satisfacerea cerere! acestor locuitori. D. C. Nacu luănd cuveutul şl fâcend o elocintâ espunere juridică asupra rea-bililaţiunel condamnaţilor, a propus următorul proiect de lege, subscris de mal mulţi deputaţi : „Art. unic — In virtutea dreptului săă de graţie, Regele poate face să înceteze in parte sau ia totul şi incapacităţile pronunţate de judecători, sau acelea pe cari legea le face să resulte din oare-carî condamnări". D. dr. &. Polizu anunţă o interpelare d-lul ministru al justiţiei in privinţa neajunsurilor ce se fac de tribunalul de Teleorman d-nel Mariţa Constantinescu, care ’şl are domiciliul in BucureşcI. Apoi d. preşedinte zise, că de oare-ce după cererea d-lul ministru al domenie-lor 8’a suspendat pe 2 zile discuţiunea asupra budgetului departamentului săă, ar fi de părere ca in acest interval să se asculte interpelările anunţate, ale d-lor Porumbaru şi Bibicescu. Insă după" intsrvenirea d-lul ministru Cămpineanu, Camera amână iarăşi interpelările spre a se ocupa cu proiectul de lege pentru modificarea art. 12 din legea orgănisâriî ministerului agricultureî, do-menielor, comerciului şi industriei. Această modificare s’a şi votat, adăo-gendu-se la acel articol următorul aliniat: „Pentru licitaţiile ce se vor ţin6 in judeţe, lipsa membrilor consiliului supu-rior nu va putea impedeca ţinerea lor“. S’aii votat apoi următoarele două credite suplimentare după cererea imini3te-riulul de finanţe : unul de 562*000 lei in budgetul Regiei monopolului tutunului şi sării, şi altui de 20,000 lei pentru hărtie filigranată, necesară fabrice! de timbre. S'au mal votat apoi şi alte două credite : unul de 34,966 lei pentru repara-ţiuuile şi ahe < b ltuell necesare la instalarea nouel Capele române din Paris, iar altul de 16,000 lei pentru nisce ehel-tueli rămase neregulate de la ocasia lu-ărel Dobrogel in posesiune, In anul 1878 După acestea s’a luat in desbatere budgetul ministoriulul lucrărilor publ,ce, care se urcă la suma de lei 4,468,024, bani 40. La discuţiunea pe articole au luat par, te, afară de d. raportor V. Lascar şi de d. ministru respectiv, d-nil deputaţi I. Rădulescu, I. AgaricI, D. Bsrindeifi, P. Grădişteanu, N. Ionescu, N Dimancea, Ştefan Bellu, precum şi d. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri. Votul in total asupra acestui budget s’a declarat iasă fără resultat, neintrunind numărul de votanţi cerut de regulament, şi ast-fel a rămas a se repeta in şedinţa următoare. Şedinţa s’a ridicat la ora 6 seara. ..... —. — ' — ** — X-a Scrisoare deschisâ către P. S, S, aroliiereul Calistrat Orienu, saâ executatul nejudeoal. ii. Prea Sfinte. Nu mă opresc la studiul acestui raport din diferitele puncte de vedere de mal sus; dar voiii spune câte-va cuvinte asupra lui, considerat din puntul de vedere, care m’a constrâns de transcriu aci un pasagiu; adică, dia punctul de vedere de a face din jocul cu archierei, o tendinţă la un sistem. Pe de o parte, toată lumea scie că Ar-chiereil nu sunt Episcopl. Pe de alta raportul spune : 1) . Numai Episcopii pot intra in Sinod. 2) . Toţi cel alţi Clerici, inferiori ie-rar. hicl, trebue să stoa in afară; 3) . Cănd se va iută npla ca aceştia să intre acolo prin invoirea Episcopilor, trebue să fie oamenii lor de credinţă, adică nisce simple păpuşi sfcii plecate slugi. Din aceste premise, reeae că cel mal de căpetenie din Sinod, aii vederile următoare : „Arhierei sunt in Sinod prin bunul „nostru plac, şi prin urmare slugile n6s-„tre plecate. „De aceea, el trebue să voteze, tot ce „voim noi.— Când nu vor vota după^ capriciul nostru, avem dreptul de a ’I da „afară.-P. S. S. Archiereul Calistrat nu „a voit se voteze Enciclica ; ’l izgonim „de aci. —Avem acest drept, de oare ce „P. S. Sa este soldat, iar noi generali, „(cum se exprimă aiurea P. S. S. Mel-„chisedec). - ■ Cănd in altă zi, vr’un alt Arhiereii va voi să facă ca Archiereul Ca-„listrat, adică se asculte conscnnţa, după „cum îl da dreptul şi îl impune datoria, „legea din 1872 , ’l vom da afară,* ba-„zăndu-ne pe aşezămintele BIsericel Or-„todoxe.“ Şi cine le dă aceste drepturi ? Teologul Macarie! ! Argumsntaţiunea raportului, ’ml pare atăt de curioasă, in căt nu mă pot opri de-a intreba: noii laicii ne am prostit, ori membrii comisiune! intră in Era naivităţilor ? Cum ? In secolul al 19-a, trei membri diu Sinod —trei Episcop!, cum zice raportul—in loc de a ne aduce argumente convingătoare, ne inv6;ă pur şi simplu pe Macane, spre a susţine toate neleginlri-le, şi cred că noi avem să ne plecăm capul cu credinţa şi să răguşim strigând— ca deputaţii egyptiem—: Peki ! Peki! Ce naivitate ! Sânţii prelaţi invoaca pe Macarie ! Dar ânsuşi Macarie le strigă: Alte timpuri, alte idei!. Lăsaţi in pace Docţi Prelaţi, pe acest om.— Nu’l mal invocaţi, căci de ar fi fost printre Sfinţiele-Voastre, de sigur ar fi pufnit de rîa, in cas cănd nu s’ar fi întristat de-a vedea că aţi rămas aşa ina-pol de civili» aţiune. Vedeţi tendinţa la sistem, — este timp ca se ’i se pue stavilă. înalta curte de casaţiune, nu va lipsi de a decide că : Faptul acusaţiunel de a vă acusa pe motiv că nu aţi voit să semnaţi Enciclica ce isbea in conştiinţa Sfinţiel-Voastre, şi prin urinare să călcaţi in picioare datoria ce vă impune nu numai legea din 1872, dar incă jurământul ce aţi prestat la hirotonia de arhiereii : este equiva-lent cu : Faptul unul procuror de a acusa pe cine-va, pe motivul că, uu a călcat vr’o lege oare-care. Ceea ce ar fi immoral cănd s’ar comite de un procuror, nu văd cum poate deveni moral, atunci când se comite de către preşedintele Sinodului fie chiar in comună inţalegere cu corpul ce presidă. Trec numai de căt la un al 6-lea exces de putere, cu care, voiu termina stu diul chestiunilor prealabile, trebuind a fi resolvate de ioalta Curte de Casaţiune. Acest al 6-lea ex es de putere, este : Instituirea uneî comisiunl extraordinare de judecată. In şedinţa Sinodului de la 24 Octombrie, se numeşte relativ la afacerea Sfinţiel-Voastre, o comisiune de 5 membri, presidatâ de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei.—In această comisiune intră şi P. S. S. Melchisedec, care in treacăt fie zis, iotocmal ca Martie in post, nu lipseşte nid odată de-a lua parte la afacerile scandaloase. Care era misiunea acelei comisiunl ? Ea avea misiunea de-a vă judeca. Iacă intr’adever ce ne spune adresa I. P. S. S. Mitropolitul Primat: „Sântul Sinod in şedinţa de la 31 Oc- „tombrie curent, in urma votului dat de „retragerea P. S. Voastre din sânul Sf.- „Sinod, procedând la alegerea unei eo- „caisiuu! de 5 membri, cari să judece „caşul P. S. Voastre a ales.... ziua şi ora chemării P. S. Voastre inaintea coD „misiunii, vi se va comunica de către „preşedintele comisiunel...* Ce este această comisiune de judecată? Este o comisiune extraordinară. Art. 31 din Constituţie-pe care Sino- dul nu vrea să o recunoască — consacră tot putinţa Suveranităţii Naţionale, şi de clară că toate puterile Statului emană de la Naţiune.— Puterea judi fiară, fiind una din aceste puteri, nimeni nu o păte deţine de cât in virtutea unei i6gl. -Sinodul are puterea judioiară in virtutea lege! din 1872. - Această lege insă, cănd ’i dă dreptul de a exercita puterea aceasta, ’i impune şi datoria de a judeca el insu-şl, iar nu prin delegaţiune. — „Jţ „insărcina pe cine-va se judece in locul „săii, este a institui un corp judiciar extraordinar.—Asupra acestui corp, art, „104 din Constituţiune se exprimă ast-fii; „Nici o juridicţiune nu se poate infiiaţa „de cât numai in puterea unei anume legi. „Comisiunl şi tribunale extra-ordinale nu se pot crea sub nici un fel de nu-„mire şi sub nici un fel de cuvănt" Este de observat că disposiţiunea art, 104, nu isbeşte numai in faptul judecării comisiunel saii tribunalului extraordinar ci chear in instituirea unu! asemenea corp.— Cu alte cuvinte, Constituţiunea este calcată prin simplul fapt al instituirea lui. In afacerea noastră, Constituţiunea este cu atât mai mult violată, cu cât comisiunea extraordinară a şi inceput să lucreze.—Ea v’a citat, a citat martori şi s’a reunit la ziua fixată.— Dacă judecata nu s’a urmat, aceasta se datoresce numai aflnţiel-Voastre care aţi protestat in contra misiune! sale. In urma protestării Sfinţiel-Voastre, comisiunea vădănd in ce gravă reapon-sîbilitate a căzut, cunoscând gradul săă de culpabilitate faţă cu Constituţia ţărel noastre, susţine că nu a avut nici odată misiunea da a judeca. Proba contrarie o putem face foarte uşor.— Cu această probă s’a insărcinat eminentul profesor d-nu Mârzescu, care din fericire pentru religiune, şi pentru onoarea profesiunel de avocat, v’a pus la disposiţiune talentele sale, şi va susţine recursul ce aţi făcut la înalta Curte de Casaţiune. In prima mea scrisoare ’ml propusesem a studia patiu cestiuni, anume : (1) Actul de acuzaţiune este 3ati nu fondat. (2) Curtea de Casaţiune nu este oare chemată a se pronunţa asupra unor cestiuni prealabile. (3) Sinodul poate sau nu să vă ridice dreptul de apărare şi (4) Sinodul, poate sau nu să judece in ultimă instanţă. Din aceste 4 cestiuni, am studiat pe căt am putut, două. — Zic pe cât am putut, de oare ce mai ântăiu actul de aeu-Siţiune de ar trebui descusut cu minu-ţiositate, dă nascere la un travaliu prodigios ; apoi, pentru că in multe caşuri ’ml au lipsit elementele indispensab'le. Am dovedit cu toate acestea; 1) . Că actul de acusaţiune conţine imputări neesacte in fapt; nefundate in drept fie canonice, fie legali atentâtăre la libertatea individuală, la dreptul de reuniune, la Ireptul d’a cugnta, vorbi, scrijşi vota, in fine imputări ce violează nu numai dreptul positiv : legile şi constituţiunea, dar incă dreptul natural. 2) . Că actul de acusaţiune este o continuă şi abundentă incontenentâ de Iun-bag ti, de demuitate şi datorie. —Intr’ăn-sul găsim cuvinte pe cât se poate de in sultâtoare, nu numai in contra Sfinţiel-Voastre, dar iucâ in contra eminentului d-nu Mârzescu, in contra societăţii laice inteligente, şi pănă ch.ar —de ce nu aş spune-o—in contra suveranului notru. Iutr’ănsul găsim cea mal flagrantă lipsă de demnitate, de oare ce’i vedem ounăn-du-se pe tărâmul micşorimelor (petites-ses). iQtr’ănsui găsim cea mal fi gianta violare de datorie, de oare-ce nu găsim de căt ura in locul imparţialităţii, nu găsim de căt denaturarea legilor positive şi naturale. 3) . Că Sinodul, uneori singur, iar alte ori in acelaş timp cu acusatiunea , a comis cele mal revoltătoare excese de putere. îmi rămâne se studiez, cele două ultime cestiuni din cele patru. — Afacerea Sfinţiel-Voastre aflându-se acum inaintea FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 3 Februarie — 4 La Paris, gara Nordului era plină de o mulţime sgomotoasâ. AclamaţiunI se ridicară, indată ce apărură călătorii, un entusiasm nebun, braţe care mişcau pălării, guri deschise care sbie-raa un nume. Lui Damour ’î fuse frică un minut: nu înţelegea, ’i se părea că toată acea lume venise acolo ca să ’l huiduiască in trecere. Apoi, recunoscu numele celui aclamat, era acela al unui membru al comunei care se găsise tot in acelaşi tren, un pedepsit ilustru căruia poporul ’l făcea ovaţiune. Damour ’l văţju trecând, mult ingră- şat, cu ochiul umed, surîzend, emoţionat de acea primire. Cănd eroul fu suit intr’o trăsură, mulţimea voi să deshame calul. Valul omenesc intră pe strada Lafayette, strivindu-se, o mare de capete, d’asu-pra cărora trăsura se veiju multă vreme mergând incet, ca un car de triumf. Şi Damour, lovit, sdrobit, ţcu mare osteneală ajunse pănă pe bulevardele exterioare. Nimeni nu ’i da atenţiune. Toate sulerinţele iul —Ver-sailles.—trecerea oceanului. Numea,— ’i reveniră, intr’un suspin amar. Dar, pe bulevardele exterioare, ’l coprinse o înduioşare; uită totul; ’i se păru că tocmai ’şî făcuse munca in Paris, şi că se ducea acum liniştit m strada Envierges. Zece ani din viaţa lui trecuse , aşa de confus şi amestecaţi, in căt şi se păreau, in urma lui, că nu sunt de căt prelungirea trotuarului. Cu toate acestea, era oare cum mirat, de aceste obiceiuri de altă dată in care reintra cu atâta inlesnire. Bulevardele exterioare el le şcia mal largi; se opri ca să citească firmele, mirat că le vedea aceleaşi. Nu era bucuria sinceră că punea piciorul pe acel colţ de pâment dorit; era o amestecare de iubire, in care cântau refrenurî de romanţe şi de nelinişte infundată, neliniştea necunoscutului, in faţa acelor lucruri vechi cunoscute pe care le regăsea. Turbu-rarea ’i crescu mai mult, cănd s’apro-piâ de strada Enviârges. Simţi ca ’i se moaie picioarele, ’i venia gândul să nu înainteze mai departe, ca şi cum SI aştepta o catastrofă. De ce să se reîntoarcă? Ce avea de făcut acolo ? In fine, pe strada Envierges, trecu de trei ori pe d’inaintea casei, fără să poată intra ; prăvălia cărbunarului din faţă dispăruse ; acum era o prăvălie de fructe; şi femeia care sta in uşă ’l să păru aşa de sănătoasă, aşa de bine aşezată la ea acasă, că nu indrăsni s'o intrebe, după cum ’i venise ideia ăn-tâiu. Preferă să risce totul, ducSndu-se drept la odaia portăresei. De căte ori nu iăcuse la stânga, cum făcu acum, la capătul aleiulul, şi de căte ori nu bătuse la mica fereastră! — Doamna Damour, vS rog? — N’o cunosc... N’o avem aici. Rămăsese nemişcat; in locul portăresei de altă dată, o femeie enormă, avea in faţă o femeie mărunţică, uscată, cu ticnafes, care ’l privea cu un aer bănuitor. Zise din nou : — Doamna Damour locuia in iund, acum zece ani. — Zece ani! strigă portăreasa! eh! a trecut multă apă pe gărlă ! Noi suntem aci numai din Ianuarie trecut. — Poate că d-na Damour ’şi-a lăsat adresa. — Nu. N’o cunosc. Şi, fiind că insista, portăreasa se supără, ameninţă că va chema pe băr-batu-seti. — A! o să sfârşeşti o dată de spionat casa!...Sunt o mulţime de oameni care se introduc!. Roşu, să retrase ingănănd, ruşinat de antaloniî săî strenţuiţî, şi de bluza lui veche şi murdară. Pe trotuar, inaintă cu capul in jos; apoi, se in-tnarse, căci nu se putea hotărî să ple ce numai aşa. Era un fel de adio etern care ’l sfâşia. Poate că Ii s’o face milă de el, poate că T vor da o lămurire; ’şî rădica ochii, privea ferestrele, examina prăvăliele, căutând să se orienteze. In acele case sărace, unde scoaterile pe uşă afară cad dese cu grindina, zece ani au fost de ajuns ca să schimbe toţi chiriaşii. De altă parte, vrea să fie prudent, o prudenţă ruşinoasă, un fel de sălbăticie spăimântată, care 1 făcea să tremure că va fi recunoscut. P. cănd cobora strada, văzu in fine figuri cunoscute, negustoreasa de tutun, un băcan, o spălătoreasă, reasa de la care tărguia altă data. A-tunel, un sfert de oră, stete la ială, se plimbă pe d’inaintea prăvăli'e-lor, intrebându-se in care va indiăsnl să intre, scăldat in sudoare, aşa d0 mult suferea de lupta care era in el. Cu inima aproape sfârşită se hotărî pentru brutăreasă, o femeie adormită, necontenit albă ca şi cum eşia mereu dintr’un sac de făină. ’L privi şi 11 nu se mîşcâ de la comptuarul său. De sigur, nu’i recunoştea, cu pielea lui bronzată, cu capul gol, copt de soarele infierbăntat, cu arba lunga ţepoasă, care’I mănca pe jumătate o- www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA înaltei Curţi, şi fiind convins că tot ce s’a făcut păn’acum de către acusaţiune sad Sinod are să fie anulat; studiul lor nu mal prusiutâ de cât ua interes teu--retic in ceea ce vă privesce. La cas cănd voih fi inşelat in aşteptările mele asupra decisiunel înaltei Curţi — lucru ce nici că ’ml poate trece prin jjjjjjtg —nu vom lipsi de a vă face cunoscut modestele mele vederi. Am deplina incredere că iualta curte de casaţiune va tăia de la rădăc na un răd ce poate deveni un mare flagel pentru ţara noastră, prin exemplu corumpâ-tor ce este menit de a da. Prin aceasta, inalta curte de casaţiune va preveni, necesitatea de a striga in curând . „ Păziţi-vâ de hydra Romămsl ! Păziţi-vă de Sinod şi de călugări!“ Termin rugă adu- vă, Prea Sfinte, să credeţi că, de am luat pana in mănă, este pentru că conştiinţa ’mi-a dictat să o iau. —In acelaşi timp bine-voiţl a vă in-crediDţa de respectul ce vă port, şi a ’ml da blagoslovenia Sfinţiel-Voastre de pastor suferind. I. k. Fiiltls. ] ) LIST jTJUiGŢ-K Bastimentele noastre. — Cetim in „Poşta" (din Galaţi) : „Aflăm că s’a dat ordin ca bastimentul „Ştefau cel Mare*, canomeme „Gri-viţa“, „Romănia", „Alexandru cel bun“, ce ad ernat in portul Mâcin, să vie in Galaţi. Asemenea şi bricul „Mircea* ce se află in portul Sulina, precum şi şalupele „Fulger", „Rihova", „Smărdan", „Opanez", „Veghetorul", „Santinela, „Po-teraşul*, „Rândunica", „Lebăda" şi tor-pilorile „Vultur" şi „Şoimu" vor veni in portul Galaţi". O nedomerire. — Cetim in „Gazeta de Bacâd" : „Princeaa de Veidgenstain prin testament a lăsat 32000 lei v. pentru comuna Valea-Sacă dm acest ^udeţ, incă din anul 1865. Aceşti bani s’ad dat, ca din produsul lor să se intreţinâ şcoala şi să ae facă şi alte bine-facerl. „Cum s’ad întrebuinţat aceşti bani, ni-minea nu ştie. Ceea ce se ştia insă, după informaţiunile ce ni s’a dat, este că de la 1875 şi pănă astăzi nu s’ad dat nici un compt comitetului permanent. Mal mult incă, de 3ub administraţia d-!ul primar Dimitrie Condopolu, in anul 1880, nu se gă iese nici actele justificative de cheliueilie făcute din aceşti bani. „Am dori să ştim, daca aceste infor-maţiunl sunt esacte... Să ni se respun-dă de cei in drept. Altminterea, vom constata, cu drept cuvânt, că banii s’ad mâncat şi niminea nu indrăsneşte a se inte resa de soarta lor in o primărie asupra căreia domneşte şi az! influenţa d-luî Con dopolu, ginerile preşedintelui consiliului judeţean şi comunal, cu deputatul d-nu Iordache Iuraşcu. — Yom reveni.* * Mişcarea populaţiuni! Iaşilor, in săp-tâmaua de ia 22 — 29 Ianuarie 1884 : S’ad născut 63 copil ; din aceştia 50 ad fost legit'ml şi 13 nelegitimi ; 40 ad fost bârţi şi 23 fete ; 23 din părinţi creştini şi iO din părinţi israeliţi. Naşteri de copil moiţi smi iar-giitrat 4 bâeţl 1 fată. Numărul deceselor s’a suit ia 43, din cari 25 ad lest bărbaţi 18 ad fost de sex ferueesc, 28 ad fost creştini şi 15 israeliţi. Pe cănd noi scădem cu 5 suflete, jidanii se sporesc cu douăzeci si cinci ! OREDITUL AGRICOL DIN ILFOV Primim o dare de seamă, din tea casei de credit agricol, din iu< Mov, pe anul 1883. Dintrănsa reese că aceasta ins ţie, cu un scop atât de frumos, a i progresând, şt, dacă comparăm r a e e operaţiunilor clin anul acesl cele de anul trecut, vedem că exis brazul. Faptul acesta gi dete râj şi cumpărând o pâine de z se încercă să intrebe : d t7iaNu fcum’va aî. printre Damo'„r°? mel8 “ 0 faU ™ Brutăreasa remase gănditoa cu vocea ei inmuiată : miăt m i da’ a*tă‘datâ se poal lume nU maI 9tifl» vi 11 TS^ ?e mulţumească se Z'*e^e urnaătoare, s m’“ai 1.Ddrăsaeţ intrebănd diSr^’J! Pretutindenl găsi ac contr i *8Ceaşy uitare. cu inie ntradictorit care mal mult ’11 Fel-1 • resuihat, lucrul părea dnn5ClaiPărăsu,ecuartierul can mum P!e<îarea luI la Numea, cun^0fntU e,vadâreî sale- Şi nit Paiii^ea adresal nnu' vorbeau nici nU’> ?^ de Bercy- De mii 2 ŞlmaI aduceaa aminl se,a?eză intr-o se cen» i*e Dulov^rdul exter mai zicendu-’şt < p7ăuta-,Ce era să se fa<*4 Parisul i se părea gol. Pu diferenţă mare in profitul anului acestuia. Iată darea de seamă in chestiune. Da la începutul funcţionării casei şi până in seara de 31 Decembre 1883, s’ad realisat imprumuturl pe amanet pentru suma de 1.336.152 lei, din cari se acad cele radiate pentru suma de 664.552, şi dif ronţa este effectele diu poriofolid lei 671.600. Efecte la ordin lei 1790. Dobânzi de întârziere lei 1.179.88 La Passiv. Contracte negociate (datoria la banca naţională) 360.730; Ministerul de flnance 192.300; jud. I.fov, 96.125, Dobânzi cuvenite lui 1884 le! 4326.68. Cheltuelile s’ad făcut iu limitele bugetului pentru suma de 22.466. 87/i00. Beneficiile brute după bilanţ sunt de 39.032.01 ; scâdend cheltuelile din beneficii căpătăm un saldo de 16.565.14 care este beneficiul net bun de repartisat intre acţionari. Portofoiul scomptat la banca naţională de la înfiinţarea casei se urcă la ţifra de 939.950. Din cari s’a restituit 579.220. Numerarul persoanelor imprumutate de la înfiinţarea casei 41 07 din care la 7 persoane li s’ad avansat sume pe bilete la ordin, iar pe efecte publice numai unul pentru suma de 3000. Daţi in judecată de la constituirea casei 35 indivizi; urmăriţi 877, contra urmăriţi 592. Dm 122 comune numai 20 nu ad so licitat iuprumuturl. • *-----------— • ■ - — BALUL STUDENŢILOR ROMAN! DIN HIENA --302=- Subsemnatul comitet ’şl permite a vâ face cunoscut, că la 11/23 Faur a. c. va arangea balul român in „Grand Hotel" in folosul studenţilor Români de aici lipsiţi de mijloace, sub înaltul Protectorat al Alteţei Sile ARCHIDUCELE RAINER şi sub distinsul patronat al stimatelor doamne : Sevastia Carp, Maria Dumba, Mathilda Dumba n. Ghermani, Victoria Grigorcea, Clarisse de Lindhim-Vivenot, Aurelia Trapsia Kron, Comtesa Traun-Abensperg, Victoria de XJmlauff Frankwell, Barona Catinca Vasilco însemnătatea unul bal romăn in Viena şi scopul, pentru care el este destinat, sunt pentru noi garanţia deplină, ca compatrioţii noştri nici de astâ-dată nu ne vor lipsi de un generos sprijiu, cu atât mal mult, ca după doi ani de intreru-p«re —când împrejurările erau nefavorabile—acum cu puteri unite suntem decişi a continua o operă, care a contribuit in de ajuns la ridicarea prestigiului nostru. Studenţii români lipsiţi aşteaptă ajutor. Cerând deosebitul d-voastră sprijin, ne permitem P. T. domnule a ve ruga să bine-voiţl a deschide o colectă in cercul cunoscuţilor d-voastrâ. Lista prezentă ori ce rezultat ar avea, vâ rugăm a o înapoia cel mult oână la 11/23 Faur a. c sub adresa: St. N. Ciurcu, IX., Bhanl-gasie 6. Primiţi încredinţarea deosebitei noastre stime presidentul de onoare : Aleco baron de Yasilco membru Senatului etc. pentru comitet: Dr. St. N. Ciurcu president. NB. Subscnpţiunl in favorul studenţilor Români din Viena sunt deschise şi la redacţiunea acestui ziar. iy*U—lai I UWM—W V A.H • MJTATI Familia lui Garibaldi. — La 13 a le lune. va avea loc in Tunn căsătoria fi. cel lui Garibaldi, Clelia, cu d. Victtorio rale cu care putuse veni in Franţa se sfârşeau Un moment, hotărî să se întoarcă in Belgia, in mina lui de cărbuni, unde eba aşa de intuneric şi unde trăia fără nici o amintire, fericit ca un animal, in|acea sdrobire a somnului pămăutulnî. Cu toate acestea remase, şi râmase ca un miserabil, mort de foame, fără măcar să ’şl poată procura de lucru. Era respins de pretutindeni, ’l găseau prea bătrân. Avea numai 55 de ani; dar ’î dau 70, in descărnarea celor zece ani de suferinţă. Se învârtea ca un lup, se ducea să vaza resturile monumentelor arse de comunişti, căuta munca încredinţată copiilor şi infirmilor. Un pietrar care iu era la primărie ’i promitea să’l facă paşnicul instrumentelor; dar această âgăduialâ intârziâ a se implini, şi murea de foame. Intr’o zi cănd, pe puntea Notre Dame, privia cum curge apa, cu ameţeala celor săraci pe cari sinuciderea ’I atrage, se smuci cu violenţă de lângă parapet şi. in acea mişcare, era căt p’aci să restoarne un trecător, un mare zaplan cu bluza albă, incepu sâ’l înjure. Graziadni, profesor de literatură italiană. Căsătoria nu se va face de căt in mod civil. Naş va fi ministrul de esterne Man-cini. Cu această ocasie se va întruni in Turin toată familia marelui reposat, afară de Ricoiotti, care ae gâsesce in Australia . Logele fran imassonice diu Italia ah făcut tinerel perechi daruri de mare valoare. BULETINUL TEATRELOR Gabbi âşl lea adio de ia noi. încântătoarea pnma-donă pleacă la Milano, spre a juca pe Aida in Scala Sâmbătă vom avea plăcerea db a mal auzi, de rândul ăsta, pe fermecătoarea artistă. Părţile alese sunt actul 3 şi 4 dm Ughenoţi şi actul 3 şi 4 din Aida, unde superioritatea artistei se manifestă iu toată splendoarea. Această representaţie de adio e şi beneficiul frumoasei cântăreţe. ★ * * După opera italiană, vom avea de pri-mă-vară, câta-va representaţiî ale unei trupe franceze, ce face ocolul Europei. D-na Celina Chautnont va veni îa noi, in Martie, cu trupa imprsariulul Schiri man, pentru a ne da pe La Cigale, Di-vorşons, la Petite marquise, le Petit abbe. Lolotte, Toto chez Tata, le Consolateur, Monoiogues. * * * Teatrul romăn ne reservă, pentru Duminică, o plăcută serată. Să vorbeşte că Şahăr-Mahâr al d-lul RossetI ar fi minuuâţie curată. Nişte a-flşe, ca smeunle dia patru coaie, isbesc vederea trecătorilor şi ’l ia de dinapoi ca nişte jandarmi. Toată suflarea actoricească va eşi in scenă cu această ocaziune. Saia e toată vândută. INSERŢIUNE Domnule redactare. Vâ rugăm să bine-voiţl a da ospitalitate, iu coloanele stimabilul domnieî-voa-stre ziar, alăturatei copie după scrisoarea către domnu Nae S. Sâulescu, preşedintele comitetului permanent de Gorjih. Primiţi, vâ rugăm, domnule redactore, stima şi cons'deraţiunea, ce ve conservăm. Teodor I. Yladimirescu Strănepotul lui Tudor Vladimi-roscu. dm Plasa Gilo-truiul, jud. Gorjiu I Călăraşii. Stimate domnule Sâulescu, Sintem informaţi că domnia vâstră 3iin teţl hotă îc a vâ retrage de la deplina incredere ce v’am dat’o. Motivul ce v’ar putea pune in porţiune a vâ retrage nu’l cunoascem. Mărturisim insă, că o asemenea conduită ne ar atinge simţitor, f«. cendu-ne a crede mal mult, că domnia-voastrâ aţi voi să părăsiţi lupta vieţii utile populaţiunel judeţului şi pentru care noi ne felicităm avendu-vă in capul ad-ministraţiunel judeţeoe. — Şt m sacrificiile la care v’aţl supus acceptând încrederea noastră, vâ sUDtem foarte re uno«c6torl, dar cu toate ixuprejurârile peuibile, vâ rugăm să bine-7oiţl a continua pe calea ce aţi desemnat fără cru”are şi noi la rândul nostru vom fi gata in tot minutul a sacrifica totul, dându’ţl coicursul in orl-ce caşuri grave ar aduce timpul. Noi, sub-semnaţil judeţului Gorj, inde-pendeoţ', fără aspiraţiuul ia funcţ iul, şi care nu facem politică in cafenele, vâ sun*\m datori personal dornniel-voastre şi in parte colegilor d.-voastre Ioan Constantin şi IoauPopemu, pentru serviciile imense ce aţf adus jud, ţulul. D-voastrâ, d-le Sâuhsru, care de la 1878 şi pănă astă-zî, a’ţl trecut prin m I multe căi spinoase şi a’ţl luptat energic pentru inviogerea lor, a’ţl fost cel d’âc-tâ ti membru iu comisiunea de recensământ, a căreia lucrare pentru prima oa-ă — Dobitocule 1 Darnour râmase cu gura căscată, fixând pe acel individ. — Berru! strigă el in fine. Era Berru in adevâr, Berru care se schimbase in avantagiul sâu, cu ţaţa înflorită, cu aerul întinerit. De la întoarcerea sa, Damour cugetase adesea la el; dar unde se găsească pe acel camarad care umbla din casă in casă din 15 in 15 zile ? Totuşi, pictorul căscase ochii, şi cănd cel -l-alt ’şl spuse numele cu vocea tremurătoare, nu ’l creţju. — Nu e cu putinţă! Ce mal moft! In fine ’l recunoscu, cu nişte escla- maţiunl care incepuse să cheme mulţimea de pe trotuar. — Dar erai mort!... Şeii bine că nu mâ puteam aştepta la una ca asta 1 Nu ’şl bate cine-va joc de lume in modul aceasta... Savedem: să vedem, cu adevărat că eşti in viaţă ? Damour vorbea incei rugându’l să tacă. Berru, care găsea afacerea cara- fhidasă in felul el, ’l luă de braţ şi ’l use la un negustor de vinuri in strada Saint-Martin. Şi ’l copleşea de chestiuni, voia sa ştie. www.digibuc.ro a fost recomandată; a’ţl aplicat legea rurală ca sub-prefect in plaiul VuUan şi plasa Gilortu, cu echitatea aceea că ■u’a râma» nici una din părţi lesata ; a’ţl ocupat necontenit funcţiuni importante de la acea epocă şi până ajtăzl, cu care a’ţl adus multa servicii tuturor claselor societăţii. Inţ-Iegem că veţi fi obosit dar nu este timpul oportun a vâ retrage aşa de repede, când aveţi deja stabilită o opmie destul ae intiasâ. La suflarea d-voastră ne-am alarmat cu tcţiî şi am gonit o admimstraţiune, carea ducea judeţul la peire. In alegerile din urmă de deputaţi şi senatori pentru constituantă, cu toate luptele inverşunate ale d-lul Carabatescu, ’i-am dat o probă de devotament suaţiind pe candidaţii agreaţi de d-voastră şi ştiţi că am biruit. In sesiunea ordinară a consiliului judeţean din toamna anului 1883, d. Carabatescu pentru râsbunare că l’aţl invina la alegerile din urmă, a ridicat de patru ori moţ uoe contra ţi şi consiliul, spre a combate intenţmnile nedrepte ale adversarului d-voastră, le-a respins cu indig-naţiun9 in mare majoritate, râmânând in cele din urmă adversarul cu 4 voturi dâudu-vâ ast-fel o complectă incredere cu care v’a adus satisfacţiuoea ce meritaţi. Ne-am făcut o datorie amicală şi frăţească espli«ându’ţr prin presanta scrisoare, ce mi moria ne-a perm's, şi„in consecinţă, repetăm a te ruga a sta acolo, unde increderea noastră v’a pus, până la termen, spre a aduce la un bun resul-tat toate chestiunile mari şi a da o dea-voltare mai perfectă intereselor judeţene, având in vedere că ori ce vânt ar venr in contra domniei-voa»'tre ’1 vom /ace să discaiâ. Terminând, vâ amintesc că suntem in ajunul alegerilor generale, cănd vom lupta iaiâşl cu toţii pentru un triumf strălucit fi nd in unire cu d l Aluneanu, familia liberală a Magherulul şi neobositul tânâr V. Lascâr, cari fac onoare jud'ţtriul. Primiţi, vâjrugâm, domnule Sâulescu, o frăţească strângere de mână. ioan Mihail colegiul I, Ion Călăraşiu, colegiul I, Th. Viadimirescu colegiul II, G. Radovicescu colegiut II, Const. Păsăreaua colegiul II, fi consilier judeţean, Const. Bruciu idem, I. Nicoleseu idem. (Urmează încă 88 iscălituri). - ——- .......-»- ■ . ........—- Sernciul Telegrafic al „(tomâniei Libere" 15 Februarie—Ş ore dimineaţa Petersburg, 14 Februarie. „Monitorul oficial" publică o telegramă dia A k >bad, cu data 11 Februarie, anuoţâad caKhiaii a oacru triburi turco-mane de la Menv şi 24 delegaţi aleşi fiecare da 2000 '-.orturi afl fă ut o suou-nera absolută Ţ nulul, ueciarăud că Rusia singură poato stabili ordinea şi prosperitatea in ţara de la M rw. Paris. 14 Februarie. Ministru marinei a pr mit noutatea că aşezarea cablului telegrafic intre Saigon şi Took n e cu totul term'natâ. Vieca 14 Februarie.- Camera deputaţilor a inc«put discuţia asupra ordonanţelor ministeriale ordonând mâsurl excepţionale de poliţ e. Com-teie Ta ffs a pronunţat un lung dis urs prin care a combătut propunerea stângei ticzead a l.mita suspendarea unor libertăţi anarchiştdor. Ei a declarat că suspendarea Dgilcr fundamentale care ar fi avut in vedere numai clasa lucrătoare, ar fi produs o rea impresiune in ţară ; căci numârul lucrătorilor buni cetăţeni e fârte mare. Preşedintele consiliului reinoeşte declararea sa că ordonanţele nu vor fi aplicate de rât contra dsmer-,urilor anarchis-te şi combate insinuările că mâsurile ordonate de guvern ah o tendinţă reacţionară. Afirmă că ordonanţele ah numai dş scop de-a prot-ge pe cetăţeni contra asasinilor şi incendiatorilor; dar ra ;a socialismului trebue a fi vindecată prin aRe mijloace de cari guvernul se ocupă — îndată, respundea Damour, aşezăn-du se la o masă iutr’un cabinet. înainte de toate, femeia mea ? Berru ’l privi cu spaimă. — Cum, femeia ta ? — Da, unde este ? ’l sciî adresa ? Spaima pictorului să mărea. Şi zise încet : — Fără îndoială T şciu adresa....... Dar tu să vede că nu sciî istoria ? — Ce ? Ce istorie ? Atunci, Berru isbucni — Ah ! Asta e boacănă de tot! Cum? nu şeii nimic?.... Dar femeia ta s’a măritat, prietene ! Damour, care ţinea in mănă paharul, 1 puse din nou pe masă, apucat de o ast fel de tremurăturâ, in căt vinul ’l curgea printre degete. Şi le ştergea pe bluză, şi repeta, răguşit : — Ce tot spui ? s’a măritat, s’a măritat !.. Eşt.1 sigur ? — Asta i acj ! erai mort, s’a măritat ; nu ede mirat..... Numai e cam curios, fiind-că iatâ-te in viaţă. Ş pe cănd bietul om sia galben, cu buzele zăpăcite, pictorul ’l dete amănunte. Felicia, acum, era foarte feri- cu activitate. Primul ministru termină discursul «âh invitând Camera a discuta indatâ proiectul de lege relativ la asigurările coLtra accidentelor. Discuţia va continua mâine. (H&vas) ------------- .-------------- BIBLIOGRAFIE In editura Gebauer a apărut o frumoasă bucată de muzică, Nella de d-nu Eug. Kompanski (Niedella). Iu editura Graeve a apărut o nouă compoz ţ s a d-lul Tentura : Te-am întrebat, ^u textul românesc tradus ia franţuzeşte şi nemţeşte. Soaiele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant dt medic secondar ic Ticna in clinicele lut Braun (boale de femei şi faceri] şi a lut Hebra (Syphilis şi boale de pielei Consuitaţiunt de la S—5 ore p. ra. 66 Strada riocnhal No 20 (in dosul Rârâtint D-rul Petrini-G-alatz anunţă noua sa instalaţmue : Bulevardul Elisaveta —Casa Lempart. — ConsultaţiunI de la 5 — 6 d, m. 624 SCHIMBARE DE DOMICILIU D-1 WILH. SALTER db la Facultatea din viena Speoial; BOA1.E O IO FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada Pesoaria-Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Mojllor) Consnltatiunt d*la 8 — 9 a m el 3 —S p. m. „COLOSSEUL OPPLER," (0 raritate demnă de vfizut a Bucureştilor.) Fie-căre Marţia. are aceste mâncări germane : , Kaiserfleisch ) .. .... Ochsenscblepp J m'^ ®’nodB " kelzunge mit Bohmischen Erbsen uockbier. Fie-care Mercurea popicIria libera Fie-care Sâmbăta : Landbairische Rostbraten. Wiener Zwiebelfleisch mit Nudeln. „Bockbier". Pentru bune consumaţiunl şi servicih prompt garanteză. Fr. DOSSEIi, restaurateur. (Sria cea mard se poate inchiria pentru baluri, soarele s' nunt ). 8mv6 DE VENDARE! O moară de aburi (iu Bucovina) construită in 48,8 se vindu de bună voi* din causa schimbăreî domiciliului pro rietaruluf. A se adresa la o-nu A Drumer farmacist Calea Griviţa, s BucureşoI AIVU/NCIU Moştenitorii repausanului Clement Kunst, pantofor ae dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi ah avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comercih, în magazinul lor ve-chih, in faţă cu grădina Eoiacopiel, in Buc'i-eşri, calea V ctone' No. 80. 8 VIN MEGRU de Oreriţa şi Goln-Hrăncea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.— 15 fr. vadra—şi ALB OE DRAGASIANI din recolta anulai 18V9—16 tr. radrts la i’ACN POPPESCD & Comp. • 8, Strada L.lp~onnl, ÎS cită. Luase un măcelar din strada Moi nes, la Batignolles, un văduv ale cărui afaceri le conducea ea acum bine. Ragnard, măcelarul se numea Sagnard, era un om de 60 de ani, dar ioarte bine couservat. In unghiul slradel Nollet, prăvălia cea mai bine asortată din tot cuartie-rul, avea grile vopsite roşu, cu capete de bou aurite la cele două părţi ale firmei. — Aşa dar, ce o să faci ? repeta Berru, după fie-care intormaţiune. Nenorocitul, pe care descrierea prăvăliei ’l zăpăcea, respundea cu un gest nehotărit . Să mal vază.. — Dar Louisa ? intrebâ el d’o-dată. — Mititica ? oh 1 nu şciu . Ah dus’o unde-va ca să scape de ea, căci n am văznl o cu el.... Asta e drept, pot să ’ţl dea copilul in orl-ce caz, de oarece nu fac nimic din el. Dar, ce o să te faci, cu o fată de 20 de ani, tu care nu prea aî buzunarele pline? Ce zici? Fără să te ating, s’ar putea zice cu siguranţă ca ’ţi s’ar putea da cincizeci de bani pe stradă 1 (Va urma). Zola. ROMANŢA LIBERA — a*jNnre;aati-£ia»it ,&maavnrxc. INSTITUTUL DE BAEŢI BF^GAMHNTBH 10, trTiia Bibsecu-Vodă, 10 —-----------4 Internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai dupi program* ministerului instr. publice In limbela Română Germană ţl Francesă. De închiriat HOTEL KIRIAZI Clădit acum din nou, stilul Rennaissance, 2 etage in centrul Capitalei, lângă Lipscani, cu două faţade, una in lungul Stradel Băcani şi cea-i-altă in luDgul Stradel Blănari, având 59 camere, admiratul iluminate şi aerate, 2 prăvălii una mare şi alta mică la parter. 2 pivniţî mari, grajd pentru 8—10 cal, şopron pentru 4- -5 trăsuri, curte pavată cu bazalt, fontănă cu pompă; telefon şi telegraf la fie-care cameră, gaz aeriform, mobilate peste tot cu mobile uouî, elegante şi solide din cele mal renumite fabrici. Se inehiriază pe termenul ceva conveni locatarului de la 23 A-oriliii 1884. şi cu dreptul de a intra in posesiune ctnar şi cu o lună inainte Doritorii se pot adresa, strada Pensionatu No. 19, in toate zilele, de la orele 8—10 antimeridiane. 101 PIVEH din •ri ** nmtNTi.TORUi.u 6 * Nouţi PÂR FU MERII Suprafine OOpYLOfidS I EjAPCWlA SiFîi.n CORYL0P8IS * JAPONIA f Niu u euz.. h C0RYL9PS1S «• JAPONIA imisi.h CORYLOPSIS» JAPONIA nitumu.. .. « CORYL0P3I8 <• JAPONIA apa it Ttnm.. H CORTLOPSIS « JAPONIA «17 pentru«? cu CORYLOPS1S u JAPONIA :t£T3 i, TOALETA«» CQRYLQPSIS dt JAPONIA T miaua.c« O0RYLOPSIS «-JAPONIA^ |.rr K3 ALÎ\A DB B LA PARVC.-._Kj £1 COM1...0IANTI DIN TOTA riDUAllIA. PLATIBILE IN CA8TIUKI LUNARE SI SEFTEMA^ALE GEORGESLÂMA * DENTIST ENGEE» • CALEA VICTORIEI Na 3C, YH-n-vD d« Hotel OtelaAeţawu. nîn+!i se«‘ ou »biliUte dupi eerere cu Olerofermu* LMIIlll Nargetic Dinţii 8o jflurjBoază cu garanţie in aur, platiii şl E- niniîi ^ «nlocuoso in părţi, precum şi pie^e cempleete, UlnLli (garnituri) cu garanţie (sistem american) ninfii 3® ®»riţi de peatră eu maşini cari păstrează cu* l/inill loarea lor naturali & 3fiT Preţwxd moderate *99 Oe»e uitaţi unea in toate silele de la 9 ore dimineaţa pari la A ore aeara I =2 W § 5 i MASINE DE CUSUT sub garanţii reală şi adevărată PENTRU JT’.^LlJVLXXalX »I Neajunse de nici o altă cuşmă intrece toate aşa numitele muşin originale am -i leane de casat Conţine 15 aparate cele mar noi şi practice cu depănătorul au-tom&tic a aţei, precum şi mal multe alte noi modiflcaţiunî. INFAELIBILE BHt' DEli KEPIOII (INFAELIBllE) Învăţătura gratis şi la domicilii!. Carte do invăţâtură in limba romană. Ambalagiu gratis Mare deposit de ace, aţă ibrişin, etc. precum şi toate necesarele pentru marine de eusut. Atelier pentru rcpirăt măţlne dli ' »!■ Ti sawwlUBgMMllQri-y BRONŞITE, TUSE, Catarhe pulmonare, ţ GUTURAIURI OFTICA. Astlimă. ' însănătoşire repede şi sigura pnn PICATURI LIVONIENNEf a« rnoxnexxie-riGniftisx | Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia fi Balsam de Tolu. \ Produoţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radical toate boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace. Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se întăreşte, sa reconstitue şi printr’ănsa se deşteffp ă pofta de mâncare căte două picaturi, dimineaţa şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri. Depoiit principal: rROUETTE-PERRET, 165, rue Samt-Antotoe, PARIS ^ şi in principalele farmacii r Ase pretinde rimbml guvernului frances pe flacon,In scopul dc-a evita contrafacerea IANVWV WVWAAAAAAAAtAf) ATONCltJ De inchiriat de acum saQ de la Sf. George 1884 cârciuma şi odăile mobilate de pasageri, cu grajd, şopron si pimmţl mare boltite numiţii hotel Nemţoaica in colţul stradel Bibescu-Vodă şi Poetului. Daritorl să se adreeze chiar in hotel la apartamentul de sus. 1512 nt a a ps m t TiYNYKaitias îs aRYKm iaoiisro hi aTnaiîTia Premiat cu 1 -i«il preţ: -Medalii da aur“ la concursul agricol * al comiţiulul de Ilfov de la Herăstrău in 1881 şi 1882 pentru ’ noile varietăţi de pere numite: „Regele şi Regina României' Asemenea premiată cu l-iul preţ : „Diploma de moare CI 1“ şi de Ex-posiţiune a Cooperatori- . -lor Romănî, In anul 1883 pentru deosebitele calităt- şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe. La grădina George Ioanid numită Brăslea, situată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprăpe de biserica Icoanei se află de vânzare pomi roditori, altoiţi, 'de diferite specii din^cele mul renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii *-matorl din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epislole la zisa grădină fi in-dată ii se va trămite. 121 BBC"Plantatul pomilor pentru prir»&--v6r& a «oait-aM ÂdrESB si AmutA DIN CAPITALA J.1 INGINERI-HOTAHNICI Strada Mircea i Vodă, No. 31. MANUFACTURI Imn Ptieoml, tâţl de mătăsuri, linuri, dantele, oonfectioane gaia. stofe de mobile, covoare-perdălăril de diferite calităţi. Vtagare cu preţuri foarte reduse. r.K--- '"a- 0 ANUL VII. __-— o col. S Ianuarie, 1884. E*-mi .. V.-1SWA [' 1 itiHim ■ im ,'fTi s - COFETARI G. Eftiain CoMtaBtin, TOPTAN OII recomandă u magasinul »6uUdin strada Covaci Ho 15 a-provisionat cu tăte articolele de coloniale, droguerie, precum: za* băr, cafea, orez, unt-de-lemn, lu< minări ect. cu ridicata şi cu <*■ mănuntu.—Preţuri moderate.— Comănijl *«, executa pentru tăti Romă liă. BACÂNI _ Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-iu, No. 2, Calea Victoriei No. 158 şi Sf-ţil Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc- Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de 34 onL ti îgttoniteur uttfc linitsersdle ZIAR PINANCIAR-00MBR0IAL Dl LISTA TUTUROR TRAGERILOR ŞI INEORMAŢIUNI DESINTERESATE ASUPRA TUTUROR VALORILOR Mnu ;i iniîiwl DIN CAPITALA _______LIBRARI luata Tnjl, CMea Viotoriel SfMe k C«fip, ABONAMENTE Viena şi Anştro-Ungaria. Germania Prauoia şi uniunea poetalfl........ COPRLNZAHDU-SE SI PORTUL. FI 2 M. i Fr. 6 Administraţia si Redacţia S-tStclt. BartemsiteiiLjjfiiiss|ie, No. 14,. In faţa Parlamentului şi a Primăriei TinEÎÎJS. T i t Engleze linia . lîecUime „ . hmisiuni „ . ANUNC[URI i .......- fl. 60 kr.=tl Fr. ...........1 „ - „ =2 ■ ...........2 „ 60 B —6 a ŞI DUPl ÎNVOIALA. Băile Mitraszewski 4/6, Strada Polijieî, 4/6 Băile de abur, aranjate diu nou, foarte elegant, deschise in toato zilele, de la 7 ore dimineaţa până ia 7 ore seara. Martia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazl pentru dame Băl de putină Classa I şi a Il-a cu şi fără duşi. Serviciul prompt. | SINGURELE ADEVlRATE I HIIUiEE şi SIROP DEPIITI I IODiniBE ( al Dmioi GIBERT ► Membra al Academiei de Medicină din ► Paris, Medic en sef al Spitalului St-Loui». Vindec neapărat şi radical Ajfectiunile rhumatismdle, mala- ► diele de pete cele mai vechi, | Dartrele, ScrofvleLe, Ingorgiărele, Ulcerele, Viciurile sângelui şi tăte accidentele provenind din w maladii contagiăse (syphilitice) ► nuoi seu vechi, şi cari au resistat ► oroărui alt tratament. , Drageele depurative a le | Drulul Gibert conţin întocmai r aceaşi principii activi ca şi Siro-, pul. — Ele fiind fărte mici se ► întrebuinţez cu mare înlesnire şi [ sunt fărte plăcute; convin mai , ales Dămnelor, persănelor cari • oyagiază seu ale căror occupa-‘ tîfini le împedică de a mânca , acasă, şi acelor cari prefer a se • câuta pe ascuns. Paris, Pharmaeia B0UTIGNY DESLAUR1ERS Suceeisof 31, RUE DE CLtRV, RUE P0ISS0NNIÎRE, 1 | Şi in tote pharmauele fi drogueriele din lume. Primele noastre Orl-ce persoană care de la 1 Ianuarie 1884, ar subscrie sau ’şî-ar reinoi abonamentul săi, pentru un an, la MONTTEUR DE LA C3ANCE UNIVERSELLE va priirni, chiar de astd-sî, pe lângă acest jurnal, singurul care publică hîtele o/îeiale ale tirajelor pentru toate valorile cu Loturi, primele următoare 1° Un titlu cu care poate câştiga 100,000, 50,000 franci, etc. etc. 2° Ce e mal mult, fle-care nofi abonat va priiml gratuit opera RICIIESSES OUIîLIRES, singura operă care va apărea in cursul luuiî Ianuarie şi care va couţine afară de listele oficiale şi exaeto ale obligaţiunilor cu Loturi Austriace, Germane, Francese, Italiane, Belgiene, Ruseşti, Elveţiene, Turceşti, Greceşti, Romano, etc. eşltc de la PRIMUL TIRAJ până la 31 Decemvrie 1883, informaţiunî indispensabile posesorilor de aceste valori sau acelora care Voesc să devină posesori. Mii de persoane sunt bogate fără să ştie! In adevăr, după datele oficiale, mal multe sutimi de milioane de câştiguri sunt încă necerute. Multe per-«‘ane cumpără titluri, şl odaia ce a trecut primul ran al doilea tiraj, le aruncă in fundul vre-unuî saltar fără a se mal ocupa de ele. Această neglijenţă este eu atăt mal regretabilă, cu căt pentru unele valori, după eiucl ani câştigurile nu mal pot fl Încasate. Abonaţii şi clienţii noştri n’au de eăt să ne dea, o dată pentru tot-d’a-una, numerile titlurilor lor s in cas de căştii- vom avea grijă să’î vestim fără ca aceasta să’î coste măcar o centin. 3° Lista oflc'ală a tuturor obligaţiunilor drumurilor de fer Ottomane (Loturi turceşti) şi ale oraşului Bucureşti, eşite de la primul tiraj pănă la Bi Decembrie 1883. 4° In urma unei convenţiunî speciale, făcută cu una din primele case de orlogerle, putem oferi abonaţilor şi clienţilor noştri ceasornice remontoir, de argint, garantate pentru CINCI ani de fabrică, şi valorând 55 franci, cu preţul escepţional de 35 franci, sau ceasornic» remontoir de Sickel, al căror mers regulat este perfect garantat, cu preţul unic de 20 franci, inţelegăndu-se şi portnl. Orl-ce ceasornic oare u ar plăcea, ne poate fl trămL. innpoî, opt zile in urma priirni rel. Abonamentul anual la MON1TEUR DE LA ORANGE UNIVERSELLE este fixat la 5 franci, sumă modestă care ni se poate trămite in mandate-postalc, bilete de Bancă sau timbre poştale, din toate [dnls. De la 1 Ianuarie 18S4 vom inceta ou trimiterea jurnalului orl-cirel versoant cart nu va fi plătit sad re inafl abonamentul săi. O A S A DE BANCA SI DE COMIS a ziarului «Moniteur de la Cliance Univeivelle» $E INSARC1NEAZA CU OPERAŢIUNILE UK.METOARE LA IELE DIN O N BUA* VIENA, BERLIN, PARI3, LONDRA. In interesul lor, angajăm pe cetitorii noştri de n nu cumpăra nimic inainte de a ne fl consultat in* tr’uu med prealabil. Pot să se adreseze nouă, fără a se jena, ne vor găsi tot-d’auna gata a le fl folositori sau plăcuţi. Corespondenţa, cum şi ort ce fel de trimitere tre-buesc adresate direct. ADMINI8TAŢIUNIÎ ziarului tMoniteur de la Cliance Universelle», Viena (Austria). 1 Cumpărări şl Vinderi de orl-c» titlu cotat sr.fl fiu, după cursurile oficiale. 2. Subscriere la orî-ce emisiune de Acţiuni sau obligaţiuni fără nici o ebeltuială pentru clienţii săi. f 3. Vindere pe eredit, adică plătibllă prin plăţi lunare, a tuturor Valorilor Austro-Ungare. De la priifiul vărsămăut cine-va participă la toate tragi rile şl la totalitatea câştigurilor şi Intereselor. 4. Schimbarea de titluri pe cnre le posedă cineva pe altele care ar oferi o mal mare garanţie, saă avantaje serioase sub raportul intereselor saii norocului, saă unei plus-valute probabile. 5 împrumutări de bani contră deposlte de titluri cu dobândă de 5°/0 pe an. Aceleaşi titluri şi numere sunt garantate şi înapoiate imprumutătornluî care va continua să participe la tirajnrî, tot Ca şi cum ar avea titlurile in casa sa de bani. 6. încasare de prime şi rambursare de titluri e-şite la tragere, fără alt« reţinere de eăt eheltue IUe de no.stă. 7. încasare gratuită după toate cupoanele austriace sau streine. 8. Vindere de bonuri autorisate in toată siguranţa. Rugăm pe cetitorii noştri să nu confunde aceste bonuri cu biletele de loterii germane. 9. Verificare gratuită a listelor vechilor trageri, asupra tuturor valorilor fă,ă eseopţiune. 10. Cumpărare şi vindere de o«fI-ce gen de mărfuri eu comision de 2*/«. — Orl-ce comandă pentru tre-bn nţă personală a abonaţilor săi este esecutită, fără sici o plată de comision. 11. Dă gratuit orî-ce fel de isfoimaţiunl oricărei persoane care ar face| cererea prin scrisoare Amicală şi Însoţită de un timbru postai de 25 can-ilime pentru răspuns. In ca* contrarifi, răspundem Corespondenţa se poate face in toate limbile.—Toate titlurile trebue să poarte timbruI nostru. Primă Excepţională. Franci 10,000 OOO Franci Administraţii nea Monitorului de la Chance Unt, verselle lasă in profitul totalităţii abonaţilor să pe a. nul 1884 toate căştigurilorii (esceptându-se cele mici) care, in timpul anului 1884 pot cădea asupra obligaţiunilor următoare : totatlitatea primelor anuale ataşate la aceste titluri să urcă la 4,162,450 fiorini adică mai mult de 10,000,000 franci. LA FIE CE TRAGERE ESTE UN MARE LOT DE : 0 obligaţiune. Credit Austalt 1858 . Fiorini, seria 3824 No. 5G ...... . 150,000. 0 oblig, a Austriei 1864 seria 3251 No. 27. 200,000. 0 oblig, a oraşului Viena 1874 seria 1965 No. 66 ............................. 200,000. 0 obligaţiune. împrumutul Tbelss 1880 seria 1884 No. 29 .................. 100,000. 0 obliig. Crucea-Roşie Austriacă seric Q 667 7 No. 6.........................100,OOo. 0 oblig. împrumut Unguresc 1870 scria 2624 No. 31 .................. . . 150,000. Total Fiorini. 900,9«o. Obligaţiunile de mal sus sunt deja depuse la Banca Naţională Austro Ungară, kdmlnistraţiunea ziarului MONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE ’şi reservă dreptul absolut de a preleva 20*10 asupra câş figurilor nete şi de a distribui restul cuvenit abona• COMISIONARI Alei, Gr&fcmki, RfUSS: tont diferitelor fabrici şi firme d» export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Corn. la Reima in Şampania. REST AU RANTUP-’ iSMI,M,5SalS rit de vinuri indigene şi rtrâini. Sapanarie j\ Parîmrl, Flora României, Medalie de aur de la espoeiţia agricolă a Jude ţulul Ilfov 4882. Grabowski et 8i-aroff. Bucureşti. ______FABRICE________ Fabric, ntfi dt d) Pa«te, Uleiuri Scrobeolă şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui Kc K. Suburbia Manea Brutoru, Ouleir ree Varie, Huile Gcorgesco, AMJNCltJ Se arendează de la Sf. Ghe erge viitor moara cu patru roate, reparată radical şi situată pe apa Sabaruluî moşiei Jilava Mierlari. Doritori se vor sdresa la D-nu Const. Eftimiu, piaţa Sf Anton. No. 16. 83i Fîn de Vânzare O cătăţime fîn de primă calitate presat in pachete şi adus de probă din Muscel, pentru nutrimentul cailor de lues se vinde cu suta de chilograme, strada Criviţa peste drum de asilul Oteteleşanu. Premie 16,600 Premie Ji6,60C ftciRA Lauooh» «te un Elixir vinot conţinând principiei» celor 3 sper pe şuinqnina. . De ua amaraelnne nlacuta f»0 cu mafi superior vinurilor «eu •Topurilor de quinquinc s. .acrea ăperttif, tonu ean (et, tra affeuliunilor biciuirilor, a «r»mu* *f a învechite eso prin MICA CORESPONDENŢI a jurnalului nostru, t-ilor sâî duPă mod“l Pe care ’l va Săsi de cuviinţă. 1 4 . 7 nrn f.MniJâ tifin.fitifl'iYl r.n fthtMfirul ttfl.YP singurul mijloc caro nu noştri. costă nimic po cetitorii Credem că trebue să adăogăm că abonatul care nu va avea grijă sa rtinoiască şi să plătească abonamentul sM cel mai târziii, zece zile inainte de espirarea lui, va w ela de a mal participa la pt imeu cart vor putea tupravem jfej^ERRUSIIIQS Combinat cu ua «art d*(# assimilabila. Quina ^aToC.rr.a\ 4(*. unul din reoonsdtuauti cei m eaci in contra «avariei tapS a decoloratiunui lai, * eh > IrmphaUemului, aleuzin, * c? , Recentelor prea lungi; « — faVorfseazâ digeâtiunea, ctc. UÎ1S 12, lUadt Dtouot, «i 1* In Bucureşti: i Ovessa.R f "rfer, Zfirner, Brn«>- Tipografi» Ştefan MihSlescu,Strada Ocvac!, J.4. www.digibuc.ro ANUL VIII — Nr. 1978. 10 BANI EXEMPLARUL MERGURI 8 FEBRUARIE 1884. ABONAMENTELE : jn Capital?: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Dneetor: D. AUG LAUR1AN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In Rom&nia : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Tiena : La Eeinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuro al Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hamburg: La Adolf Stciner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ^jsssssswss» i zsyuzx. .a^aua?*, ANUN CIURILE : Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina n-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă ArtiooliI nepublicaţi nu se Înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor. STEF. C. MICHAILESCU. STtRI TELEGRAF ICE din ziarele streina Warşovia 16 Februarie. Ministeriul de comunioaţiune a repetat circulara prin care se aduce la cunoştinţa tuturor administraţiunilor de căi ferate intr’un mod imperativ, că numai acel supuşi şi cetăţeni ruşi, cari cunosc bine limba rusă, pot să remănă sau să fie angajaţi in serviciul drumurilor de fer. Cair, 16 Februarie, Se aude că consulul general englez, Baring, va fi rechiămat, din causă că n’a trimis rapoarte destul de corecte guvernului din Londra. Alecsnadria 16 Februarie. Mal mulţi inşi anunţă din El-Obeid că acolo a sosit o soliă a sultanului din Wadi, peDtru ca să i aducă pe lăngă omagiile sale, şi ceva daruri Mahdiulul. Cair, 16 Februraie. Generarul Gordon e in Şendy, localitate ce se află intre Berber şi Char-tum. Spionii raportează că Osman Digma va ataca Tokarul incă inainte de sosirea corpului de expediţiune englez. Londra, 16 Februarie. Din Suakim se anunţă cărâsculaţl s’au retras din posiţiunile lor de la [Handub, 16 k o^netril de la Suakim, in intjriorul ţării. Londra, 16 Februarie. Meetingul cel mare din Princehaal (Piccodilly), la care aii luat parte mulţi deputaţi conservatori şi alte notabilităţi politice, au luat o resoluţiune, prin care condamnă aspru fpolitica guvernului in afară şi se propune disolvarea parlamentului. Berlin, 16 Februane. Toate ziarele [înregistrează şi comentează respingerea ostentativă, din partea principelui de ] ismark, a adresei de con-dolenţă ce a tnmis’o representanţa Ca-meril din Washington, pentru incetarea din viaţă a lui Lasker. „National Zsitung" scrie : „Aici avem d’a face cu o insultă adusă Parlamentului german ce prin nimic nu se poate scusa. Procedura lui Bismarck e efluxul unei porniri de ură personală, pentru care opiniunea publică a ţării va afla un termen de sigur potrivit, care in ţările libere, de sigur nu i va fl favorabil cancelarului nostru.* „Barliner Tageblatt" zice : Principele de Bismarck a inceput acum să esercite şi funcţiunea de censor, in contra căreia noi treime să protestăm cu toţii. |N’are d. de Bismarck să hotărască pe cine vrea poporul să’l ţii.a de mare şi bine-meritat. In fapt procederea lui ’1 ilustrează pe Lasker mal mult de căt simpla comunicare a unei adrese de condoleanţă din partea Americanilor, trimeasă Reichstagului*. Paris, 16 Februarie. t bin Londra se anuDţa că marchizul Tseng are autorisaţlunea guvernului săfi, să şl ceară de la^guvernul frances hârtiile sale ue acreditare, indatâ ce Millot şi Courbet vor ataca posiţiunile de la Bak-Ninh. * Petersburg, 16 Februarie. JJupă cum se aude, numirea lui Orlcff ambasador la Berlin e deja fapt împlinit. Permutarea aceasta a făcut, atât aici cât şi in Beri. □ cea mai bună impresiune. umilea lui OrloffÎndreptăţeşte oare-cari Bperanţe in reinhiuţarea triplei alianţe a ce oi trei imperii: Germania, Rusia şi Austro-Ungaria. „Novoşti* observă cu privire la a-ceastâ ţintă a politicii celei noul a d-lul ,e Giers, c& de şi o triplă alianţă ar fi ,e- mâi6 importanţă pentru strîngerea re-laţiumior cu Germania şi Austro-Unga-a> totuşi n’ar fi bine ca ea să aibă un caracter esciusiv, pentru că prin aceasta l n PcUtea altera bunele relaţiunl cu cele-a. 6 “tate sie Europil, de a căror preti-6 ttusia asemenea are nevoiă. fp Londra, 16 Februrie. an ată,Uesa eI)glezâ tace in pnvinţa *luni* Merwulul de către Ruşi; ea se exter me^te & rePr°duce opiniumle presei Ştirile din Suakim sunt contrazicătoare, ura fait-e 86 anUDtă că SudaniţiI se im-P ştie in toate direcţiunile, audtad că ? aProPie un corp de expediţiune en-. ez, de altă parte insă se aude că el s concentrat in mase mari la Tokar. V^are trupele engleze vor sosi ia Si Arm. înainte de 23 j c lns& nu Be Poate incepe marşul asupra Tokarulul. enerarul Gordon atelegraflat, că vet tea despre apropiarea Englesilor e tot aşa de folositoare ca şi fiinţa lor pe câmpul de luptă. — Caasala şi alte garnizoane resistă incă voiniceşte. Petersburg, 15 Februarie. (Pe cale indirectă) Pe aici circulă de cri ştirea că nihiliştii dat foc din mal multe locuri oraşului Charkow. Guvernorul Odesseî a impărţit oraşul, îfi vrtutea unul ordin de zi milităresc, in 500 de mici districte ; in fie-care ordinea e susţinută şi trebue să fie garantată de căte un paznic. Fabricanţii sunt obligaţi să’şl feriască pe lucrătorii lor de propaganda nihilistă, tot asemenea directorii de şcoală pe elevii lor. ---------------- ■»-»■ •----------- Serviciul telegrafica! „tainiciLibere" 18 Februarie 1884 — 3 ore seara. Cairo, 18 Februar.e. IProclamaţiunl semnate de generalul Gordon paşa, afi fost afişate ieri la Khar-tum ; generalul englez proclama pe Mahdi Sultan al Kordofanulul şi declară că nu va impiedica comerciuLde sclavl„in Sudan. Să crede că Gordon va sosi la Khar-tum chiar astă-seară. Londra, 18 Februarie Ştiri din Cair micşorează cu mult importanţa dată la inceput incidentului soldaţilor egipteni reclamând gonirea ofiţerilor englezi; cea mal mare parte de semnături, cari acopereati petiţia inmă-nată Kedivulul, sunt considerate ca falşe. Ofiţerii englezi comandând truDele e-gyptene, cred că ele sevor ţine bine ina-intea inamicului. Roma, 18 Februarie. Guvernul primeşte din Civita-Vecchia noutatea că in timpul nopţel din urină, intre Montalto şi Corneto, patru indivizi armaţi, s’au apropiat de linia de drum de fer, ce conduce la Roma, iD momen tul trecere! unul tren regal aducănd ina-pol pe Regele de la o partida de vânătoare. Aceşti indivizi afi tras foc asupra carabineruluî ce supraveghia linia; dar acela a respuns indatâ prin şease focuri cari au rănit pe unul din criminali; s’a găsit o sticlă umplută de materie explo-sibilă având un fitil aprins deja; această sticlă a fost aruncată pe cale de unul din cel patru indivizi cari aii reuşit să fugă. Poliţia a tiimis in localitate pe colonelul regimentului de carabinerî şi autorităţile judiciare spre a face o anchetă. Roma 18 Februarie Ziarele de dimineaţă nu pun nici o importanţă pe incidentul din noaptea din urmă. Nimenea nu a văzut nimic in trenul regal. „Popolo Romano* şi „l’Opinione1' publică o depeşă a primarului din Corneto zicând, că in noaptea de Sâmbătă spre Duminecă căţl-va necunoscuţi au avut in tenţia d’a face o tentativă criminală contra trenului care ducea inapol pe Regele la Roma, şi ca carabinierul Variechio impedică executarea proectulul obligăad pe acei necunoscuţi a se retrage. Consiliul comunal a decis in unanimitate a protesta in mod solemn contra acestui ateu tat şi de a da carabinierului Varicchio o gratificare de 500 franci. Ieri in cursul zilei poporaţiunea din Corneto a făcut o mare demonstraţie in onoaria regelui si a dinasteî. 18 Februarie 1884 — 5 ore seara. Belgrad, 18 Fabruane Iacă compunerea noului Cabinet sârbesc. D. Garaşanin, preşedinte al Consiliului şi ministru al afacerilor streine , D. Novakovic, ministru de interne ; D, Kououndgitch, actualmente repre-santantant ai Sârbiel la Roma, ministru instrucţiei publice ; D. Marinkovie, ministru al justiţiei; D. Pavlovic, fost ministru al afacerilor strâ.ne, ministru de flnance ; Colonel Petrovic, ministru de resbel; Colonel Protitcb, ministiu de lucrări publice ; şi D. Gedovic, ministru comerciulul şi agriculturel. Cairo, 18 Februaue Generalul Gordon a sosit azi dimuneţă la Khartum. (Havas). A. se vedea ultime sclrl pe pag. III-». Bucuresci, 7 Februarie. N.mic mal greii pe iunie, pentru un om politic, de cat de a cunoasce bine societatea pc care e chemat s’o conducă. La noî, adevărul acesta se dovedeşte cu mal multă putere. In ajunul schimoării Constituţiei, vedem toate spmr-ele luminate aler gând după o deslegare cuviincioasă. Unii cred că. cu căt vom fi mal darnici in drepturi şi mai liberali, cu atăt Statul român va propăşi; alţii sunt de părere că. cu atăt vom câştiga mai mult, cu căt vom fi mai ia nivelul priceperii şi a temperamentului acestui popor. Toţi discută, insă, negreşit, foarte puţini sunt pătrunşi de adevărurile sociale ce tre-buesc constatate la poporul nostru. De căt-va timp mcoace, trebue să recunoascem că in România există o cauză ascunsă, care roade la temelie organisaţiunea şi liniştea Statului, şi ale cărei efecte au inceput să erupă pe ici pe colo, m mici revolte, nu atăt contra administraţiunei — căci atunci s’ar putea cunoasce răul cu uşurinţă—căt mai cu seamă contra particularilor Să fie oare pricina legea electorală şi Constituţia? Să fie acest vănt pu ternic, care pare a sufla prin mai toate ţările agricole, şi a cărui adiere a ajuns pănă la noi? Să fie incuria şi neonestitatea ce se păstrează in intreaga administraţie a ţării?... Nu se poate răspunde exact. Poate că din toate e căte-ceva adevărat. Ceea ce insă 'este indiscutabil, e că răul există, şi că, de sigur, dacă nu vom căuta a-i cunoaşte cauzele mai de vreme, mai târziii va fi prea tărzul. Să ’ncercăm. * * * In toate ţările din lume, cari se bucură de un guvern liber, emanat de la naţiune şi cu răspundere pentru actele sale, - există trei straturi sociale: unu al poporului, pe care se reazemă intreg Statul, altul, aşea zis ale burghezime!, compus din meseriaşi şi comersanţi, care formează clasa de traziţie, —şi altu al nobli-mei. Din acestea, fie-care clasă ’şi are raţiunea sa de-a fi : cea de-întâih spre a continua viţa căreia aparţine, şi spre a imprima întregii naţiuni ca racterul propriii, trăsurile distinctive, năravurile, geniul particular al poporului; cea de a doua spre a inel ulei transiţia şi a forma o treaptă puternică in stara socială; cea de-a treia spre-a da o splendoare oarecare, adesea factice poate, care, in comerţul diplomatic ce ’i au popoarele intre dănsele, esteşi ea trebuin cioasă. " La noi, nu există in realitate de căt două clase : a guvei naţilor şi a guvernanţilor,— sau, a poporului, care e tot-d’a-una guvernat, şi a bogaţilor. Lăsând la oparte teoria păturilor superpuse, care ’şl are şi ea adevărurile ei, — din aceste două clase, una, a poporului, trăeşte intr’o completă ignoranţă ; cea 1 altă e luminată, insă greşită şi fără vreme. Poporul la noi, ţăranul, cu tot bunul său Simţ, care inlocueşte totul pentru dănsu, e cu cinci-zecî de ani in urma progresului omenire!: in prima linie, el n’are şcoală ; după aceea : n’are administraţie, n’are un serviciu sanitar, care să mai micşoreze mortalitatea, publică, n’are un preot cum se cade, e inapoi cu exploatarea pămăntulul, etc. Cea-1 altă clasă, crescută mare parte in străi- nătate, e o clasă bastardă, atăt prin naştere — căci nobleţea1 noastră, afară de căte-va familii cu adevărat româneşti, e calpă—căt şi prin educaţie. Blazaţi fără cuvănt, rafinaţi prin stricăciune, lacomi de bani, datori,—membrii acestei clase nu cugetă de căt la mijloacele de a ’şi reface averea, de a se imbogăţi cu or ce preţ, şi, sau se aruncă in politică şi speculează averea Statului, sah se apuca de agricultură şi storc pe ţe-ran, ca pe o măslină de unt de lemn. ? * i* * | De aci pornind, "ce legătură serioasă poate să existe intre o clasă şi alta ? Ce interes o să aibă ţăranu să se păstreze numele şi familia proprietarului sau arendaşului său, cănd acesta n’are alt scop de căt de a ’l stoarce. Exemple ca ale lui Yasile Paapa sunt rari Şi zicănd proprietarul, răii zicem, căci una din cauzele de desbinare intre ţărani şi pretinşii boeri, este şi arendarea. De aci revolte parţiale, neinţele geri, procese, şi, din nenorocire, chiar omoruri. Există un sâmbure stricat, care dă roade amare. Trebue scos. Guvernele, de o serie de ani incă-cs, nu s’au ocupat serios de cât de armată. A fost o nevoie mare, şi aceasta o recunoaşcem, insă ea a ab sorbit prea mult. Trebue să ne in-cordăm atenţiunea către popor. Tre-buesc şcoale' Noi am arătat de atâtea ori ce direcţie cuiturală trebuie dată acestui popor : o direcţie in sensul şcoalelor reale. Acesta este singurul mijloc, care, pe lăngă ca ne va pregăti o industrie, ne va da o nouă clasă socială, aceea a meser aşilor şi neguţătorilor români, menită cu timpul a lega oare cum pe popor de clasa dominantă, prin posibilitatea ce se va crea pentru cei de’ntăiu de-a invăţa şi a se imbogăţi prin graţia industriei şi şcoalelor. Pănă atunci, oamenii luminaţi, şi mai cu seamă judecătorii, sunt da torî să ţie de scurt şi să (ocrotiască pe ţăran. Munca şi ignoranţa lui i dă drept la protecţia celui luminat şi cinstit. -----------—-----—--------- CRONICA ZILEI Sâmbătă, 4 Februarie curent, la orele 2 după amiazî, MM. LL. Regele şi Regina au bine-voit a primi in audienţă pe D. N. Fleva. noul primar al capitalei împreună cu consiliul comunal. M. S. Regele a lucrat ieri cu d-nil miniştri de finanţe, de domeuie şi de externe. Ieri la amiazî s’a ţinut consilii! de miniştri sub preşedinţa d-lul I. C. Brătianu. D. Dim Sturdza, ministrul de externe, & a întors ieri dela Iaşi. Asemenea şi d. prim-ministru I. C. Brătianu s’a intors de la Florica. D. Dumitru Brătianu, a fost primit a-l’altă-ierl in audienţă, de către M. S. Regele. Sa vorbe&ce despre următoarele.schin? bărl de prefecţi: D. Uriăţeanu, dela Buzoi! va fi transferat la Galaţi, in locul d-lul Cotescu, care va trece la Câmpu-lung, ia locul d-lul Buianu; acesta va trece la Berlad in locul d-lul Obsdeanu, care va merge la Bazâii. La Dămboviţa se va numi d. G. Pruncu. La legiunea XII a gardel civice din o raşul Bârlad s’ail numit; SH D. Jccotenent-colonel Constantin Ciu-hureanu, comandant de legiune, in postul vac int. D. George Vidra, ajutor al comandantului de legiune, in locul d-lul V. Lopâ-datu, demisionat. Măine seara, la ora 8, la consiliul medical superior se vor intruni0toţl medicii din capitală spre a se ocupa cu cestiunea punere! in start de intrebuinţare a,isvoa-rele minerale din ţară. Conservatorii de la „Timpul" cu sincerii liberali de la „Binele Public* au avut a-searâ o întrunire in scopul de a’şl uni forţele spre combaterea partidului de la putere. Ca nouă armă de luptă, se zice~că coa lisaţil vor intrebuinţa un nou organ de publicitate, sub titlul: „Constituţionalul*. D. dr. Fialla, trecând ca medic primar in divisia chirurgicală la Colţea, in locul d-lul Turnescu, publică in broşura sa lunară: «Cugetări mensuale* o revistă anuală asupra activităţii divisiunil chi-rurgo oculistice a spitalului Filantropi unde fusese cu timp de 14 ani m6dic primar A^fel cetim, că in anul espirat s aii dat 2556 de consultaţii gratuite; s’au tratat 1082 de pacienţi (754 bărbaţi, 328 femei), dintre cari aii decedat numai 38 (21 b. 17 f.j Operaţiuni s’au făcut 169. Apariţiunea importantei reviste, după cum anunţă insuşî doctorul Fialla, se va suspenda pentru căt-va timp. Nouâ ne place insă să credem că distinsul nostru chirurg in curând va intreţine pe confraţii sâî şi cu descrierea caşurilor ce i se vor oferi in noul şeii servicii!. Sumariul fasciculei din urmă e cel următor : O icilaţiunile numerice a pacienţilor. Extracţia de cataractă lenticulară. Peri-proctita şi fistule anale multiple. Plaga tăiată a nasului. Combuţiunî. Revista a-nulul. Cugetări. Prin decretul regal din 3 Februarie, cu rent, d. Ernest Vârnav, directorul prefec-turei poliţiei capitalei, s’a numit in postul vacant de şef de cabinet al ministerului de interne. D. Haralambie Oonstantinescu s a confirmat in funcţiunea de primar al comunei urbane Baia-de-Aramâ din judeţul Mehedinţi, şi d. Ioan Milcovicî ajutor primarului. Prin decretul regal No. 277 din 1 Fe-aruarie 1884, in justiţie sunt numiţi şi permutaţi : D. D. Cotta, actual preşedinte la tribunalul Vasluiii, in aceeaşi calitate la tribunalul Tecuciîi, in locul d-lul Ion Bra-beţeanu, demisionat. D. Ştefan Desilă, fost judecător şi advocat public, preşsdinte la tribunalul Vasluiii. S’ail promulgat prin „Monitorul oficial" ie azi, legile votate de corpurile legiuitoare, prin care s’au acordat drepturi de cetăţeni români d-lor. V M. Burlă, Toma ?. Dimitriadi, Petre Drouhet, Petre Pană şi Victor Dogaru. Consiliul judeţului Teleorman este convocat in esiune extraordinară pentru ziua de 27 Februarie 1884, spre a avisa la găsirea resurselor şi echilibrarea budgetului judeţului pe exerciţiul 1884-1885 Asemenea şi consiliuljjudeţulul Tecuciă este convocat in sesiune extraordinară pentru ziua de 29 Februane 1884, spre a se ocupa cu obiectele anume prevâdute in programă. ‘ Consiliul judeţului Neamţu s’a autori-sat c?, îu sesiunea sa extraordinară de la 4 Februarie 1884, să se ocupe şi cu obiectele următoare : 1) . Să decidă infiinţarea şcoale! de meserii şi să voteze un regulament pentru acea şcoală; 2) . Să voteze sumele necesarii pentru plata verificatorilor mâlurilor şi greutăţi lor ţlecimale, transportului lor şi a cun-fectionârel regiftrelor şi mobilierului biu-rourilor de verificare. 3 De asemenea Consiliul judeţului Co-i vurluifi s’a autorisat ca, in sesiunea sa * www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA >*« extraordinară de la 4 Februarie 188 *, să se mal ocupe şi cu alte noul cestiunî adause in programă. Comunele rurale Caşinu din jude -deţul Bacăfi şl Băneasa-Herăitrăfi a,n jud. Ilfov, sunt autorisateja percepe noul taxe, iar tărguşorul Drăncenl din jud. Fălcii,, a reduce unele. Comuna rurală Daşova din judeţul Ro-manaţi, impreună cu mahalaoa Valea-Seacă, se lipesc la comuna urbană portul Corabia, conform cu legea vutaU de Corpurile legiuitoare, promulgată prm ziarul oficial de azi. Cu representaţia de aseară s’a inclus stagiunea Operei italiene. Credem că de acum teatrul naţional îşi va relua cele trei seri pe săptămână, in care să se joace româneşte. Mişcarea populaţiei Capitalei, de la 29 Ianuarie până la 4 Eebruarie curent a-fost cea următoare : Născuţi : 67 băcţl şi 72 fete, total 139 din cari 14'araeliţl. Morţi: 76 băibaţl şi 51 femei, total 127, din cari 12 israeliţl, * 10 DIN AFARA Prinţul Orloff. Prinţul Orloff, fostul ambasador rusesc in Paris, a devenit de-odată personalitatea cea mai interesantă din diplomaţia rusească. D-sa are să mul-ţumiască aceasta prinţului Bismar , care a cerut categoric ca Rusia să fie representatâ la Berlin in actualele împrejurări de către prinţul Orloff. Nu vor fi dară lâră interes căte-va amănunte biografice asupra acestui diplomat rus. Principele Nicolae Alexevici Orloff este fiul unic al prinţului Orloff, care fusese membru al congresului din Paris de la 1856, şi şef al Secţiunii a treia din Petersburg, in care calitate l’a găsit moartea la 1861- încă ca tă-năr ofiţer se făcuse cunoscut prin un studiu militar asupra răsboiuluî fran-ceso-prusian; la 1854 ăşi perdu un ochiu cu ocasia asaltului asupra Silis-triei; m 1856 luă parte la apărarea Sevastopoleî. Numit locotenent general şi adiutant general al ţarului Alec-sandru II, fu trimis ca ministru plenipotenţiar in Bruxelles, unde rămase 10 ani. La 1870 Orloff ăşi părăsi postul său din Bruxelles şi doi ani in urmă se duse ambasador la Paris, pe care ’l ţinu pănă acum. Pe soţia sa, o prinţesă Trubeţkei, ’şi-a pierdut’o de mai mulţi ani. Raporturile prinţului Nicolae Orlofl cu cancelarul Germaniei datează Jincă de mult, de cănd 3ismarck era repre-sentant al statului prusian in Peters-bur. Ele erau din cele mai intime. Numirea acestui om in postul de ambasador al Rusiei in Berlin denotă un lncru : că Germania ţine mult la bunele raporturi cu imperiul ţarilor, şi că im plinirea acestei sarcine a trebuit să devie de căt va timp atăt de grea in căt nrinţul Bismarck a crezut de trebuinţă să aibă pe lângă sine pe cel mai amic din bărbaţii de Stat ai Rusiei. Viitorul va arăta, intru căt ăşi va putea ajunge acest scop. Mişcarea irlandeză. Manifestaţiile sgomotoase au mai încetat in Irlanda. Liga revoluţionară lucrează cu toate acestea, necontenit. Zilele acestea au fost omorîţî doui fermieri, cari au călcat prescripţiunile Ligeî. Unul a fost găsit pe moşia sa, FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 7 Februarie — 5 Damour plecase capul, sugrumat, ne mai găsind nici o vorbă de zis. Berru comandă un al doilea litru şi voi să ’l console. — Aide ! ce dracu ! fiind-că trăeşti, veseleşte-te puţin. Totul nu e perdut, se vor drege lucrurile.... Ce ai de gând să faci ? Şi amândoi să afundară intr’o dis -cuţiune nesfârşit1, in care aceleaşi argumente reveniau fără incetare. Ceea ce pictorul nu spunea, era că, îndată după plecarea deportatului, încercase să intre in relaţiunî cu Feli-cia, ai cărei umeri puternici ’l seduceau. De aceea şi avea pe ea un tel de pică înfundată fiind-că preferase pe măcelarul Sagnard, din causa averii luî fără indoială. ciuntit rău, iar celă-l’alt mot (iera ruptă şira spinării). Făptuitorii sunt necunoscuţi. * » ♦ D. Davitt, unul din şefii Ligeî naţionale, a vorbit zilele acestea din nou înaintea unui mare meeting din New-Castle. El constată incă odată că ces-tiunea irlandeză nu poate dobândi de căt o singură soluţiune justă şi definitivă: despărţirea Irlandei de Anglia. Germania şi asuprirea Saşilor din Ardeal. ff Sunt oamenljţla noi şi, din nenorocire, oameni aşezaţi sus, cari cred că România poate face o politică esteri-oară folositoare şi-âşî, cerşind alianţa imperiului austro maghiar chiar cu preţul jertfirii Romănilro de peste munţi. Făcănd abstracţie de nemernicia morală a unui ast-fel d3 mod de-a vedea, aceşti rătăciţi ar putea fi întrebaţi ce va mai însemna România in Orient, după peirea jumătâţeî poporului român ? Căci fără indovială, noţiunea lor despre această ţară trebuie să fie nu numai politică şi geografică ci şi etnică şi trebuie să simţă, că dacă in-semnâm ceva astăzi in Răsărit, nu e numai mulţumită posiţiuneî noastre geografice ci, in prima linie, numărului compact de zece milioane de Români, al căror representanţî, parte politici parte morali, suntem. Nemţii din Germania nu judecă tot astfel cănd e vorba de Saşii din Ardeal. Cu toate că aceştia nu sunt de căt o mănă de oameni şi cu toate că peirea lor n’ar cletina de loc din temelii statul german şi nu ar primejdui viitorul rasei germane,—Nemţii Germaniei se ingrijesc cu mare solicitudine de soarta fraţilor lor de sub jugul unguresc şi le ajută pe toate căile in lupta grea împotriva elementului asupritor. Cei mai distinşi băr-băţi ai Germaniei---corespunzătorii lor de la noi nu se mestecă in chestii naţionale de frică «să nu se compromită», — bărbaţii cei mai distinşi ai Germaniei, zicem, s’au constituit intr’o societate puternică, sub inofensivul nume de Societate şcolară., ajută pe Saşii din Ardeal cu cărţi şi bani, ţin adunări generale anuala In care agită spiritul public împotriva statului maghiar şi ’şi pun in cumpănă inrlurirea lor chiar in sferele politice, spre a impe-deca ca calculiî politici ai marelui cancelar să compromită cum-va soarta fraţilor lor. Să nu ni se zică, că Germania e puternică şi ’şi păte permite aceasta, şi noi suntem mici. Fentru Germania chestia de-a apăra pe Saşii din Ardeal e numai o chestie de demnitate naţională, pe când pentru noi păstrarea şi progresul elementului romăn de peste munţi e de-a dreaptul o chestie de vie aţă. Dam cetitorilor, mai vlrtos insă po liticianilor noştri cu gusturi de infrâ-ţire ungurească, câte-va pasag:e am un discurs rostit in adunarea de ăst an a Societâţeî şcolare germane, de deputatul din Reichstag Friderik Kapp. Ele sunt nespus de instructive. „De câţiva aul, zico deputatul german, am incheiat o alianţă cu Austro-Uoga-ria, care dorim să fie durabilă. Spi & a-ceat scop trebue să esiste reciprocitate intre cele două imperii. Dar noi nu putem privi de amic şi de aliat pe acela, care asupreşte pe conaţionalii săi şi sfi socotesc că aceasta nici nu vona sufeii-o! Dacă este ca alianţa ce am ineheiat’o cu Austro-Ungaria să fie durabilă, atunci trebue să inceteze nedreptăţile maghiare comise contra conaţionalilor noştri... , ...Cred oare Maghiarii, că va fi posibil de a susţinea alianţa cu Germania Cănd porunci un al treilea litru,strigă: — Eu, in locul tău, m’as duce la ei, şi m’aş instala, şi aş da afară pe Sagnard, dac’ar crâcni ceva.... Cănd e vorba, tu eşti stăpîn. Legea e pentru tine. Puţin căte puţin, Damour se im-bătâ, vinul făcea să se urce flăcări in obrajii luî vineţi. Răspundea că va vedea el. Dar Berru ’l imboldea necontenit, ’l bătea pe umăr, intrebăndu’l daca e bărbat sau nil. De sigur că era bărbat; şi iubise atăt de mult pe acea femeie! O iubea incă de era in stare să dea foc Parisului, ca să mai fie a lui iar. EI bine! daca era aşa, ce mai aştepta ? De oare ce era a lui, n’avea de căt să ’şi-o ia înapoi. Amândoi, foarte beţi, ’şl vorbeau cu violenţă nas in nas. — Mă duc acolo ! zise d’o dată Damour abia ridicăndu-se pe picioare. — Ven reflesiunile cele vesele, in strălucirea roşie a prăvăliei, era foarte inflorită, acea inflorire plină şi matură a femeilor care a trecut peste 40 de ani. Curată, cu peliţa linsă, cu bandeletele negre şi cu gulerul alb, avea gravitatea surîţjătoare şi ocupată a unei bune negustorese, care cu condeiul in mănă şi cu cea-l-altă in moneda din comptuar, represintă onestitatea şi prosperitatea unei case. Băieţii tăiau, cântăreau, strigai) ţi-fre; clientele defilau pe d’inaintea casei ; şi ea le primea banii, spunând şi cuma, pentru a scrie căte-ceva din im-presiunile mele de călătorie. In luna Octombre, anul trecut, am inspectat şcoalele din munţi. Circumscripţia şcolară Neamţ-Suceava are aproape trei plăşl muntoase ; aşa in judeţul Suceava sunt munţii : Dornel, Broşteni^ Borca, Mălini şi Faroaşa; in judeţul Neam-, ţulul sunt munţii .• Galu-Pipirig, Hangul, Buhalniţa, Bicaz, Tarcâfl, Calu-Eapa şi pănă la Tazlâfi : in toţi acepti munţi sunt scoale. Ca să se inspecteze şcoalele din munţii Dornel, ce vin pănă la BroştenI, este foarte grofi din lipsă de comunicaţie, aşa că, ca să mergi din Peatra pe lângă cursul Bistriţei in sus, safi prin Mălinl-Stî-nişoarâ-Sabasa in judeţul Suceava, pe aceste direcţiuni tot este o cale de trăsură, şi mal uşoară de străbătut, mal ales din Peatra, până aproape de frontiera judeţului Suceava, la Galu, pe unde este şosea ; insă de la BroştenI la Doina, nu sunt de căt două căi : una Broş-tenl-Cruce-Dorna, numai cu piciorul safi călare, iar alta pe Negrişoara-Pâltiniş-Panace pănă la Neagra-Şaruluî, de unde dafi la Doina; pe aici drumul este cu piciorul şi călare, dar, cu greutate, poţi merge şi cu trăsura. O cale mal bună de mers dropt la Dorna, este prin Bucovina, ducăndu-te mal ântâl in Dorna-Nemţească, de aici treci in Dorna-Roraănă, de unde apoi vil> pe cursul Bistriţei in jos până in oraşul Peatra, inspectând toate şcoalele ce sunt din Dorna şl pănă in Peatra, căci mal toate satele sunt situate de o parte şi alta a rîulul Bistriţa; aşa, aceste scoale, iocepâ d de la hotarul Transilvaniei şi pănă in Peatra, sunt: in Neagra-Şaruluî Şarul-Dornel, Dorna G oseniî, Cruce, BroştenI, Mădeifi, Borca, Farcaşa, Galu, Că-lugărenii, Bistricioara, Grinţiestl, Râp-ciunî, Hangul, Buhalniţa, Bicaz, Taşca, Pârgăraţl, Vaduri, M-rea Bistriţa şi oraşul Peatra. In fine ocazia mi se presinta ca să mă duc in inspecţia şcoalelor din munţii Dornel, prin Bucovina, calea Gornu-Luncei (graniţa intre Bucovina şi judeţul Su -eava) Gămpu-Lung, Homor-Iacobeni-Dorna. Oraşul Peatra este, in România, primul care face cel mal mare negoţ de cherestea safi lemnărie; toată cheresteaua, lucrată din munţii nu numai de la noi dar şi din Bucovina, Transilvania, vine pe cursul Bistriţei şi a pîrăelor ce dafi in ea in oraşul Peatra, unde este cea mal mare schelă şi deposit de cherestea; iar de aicea să duce pe Bistriţa şi Şiret la portul Galaţi, şi de aici in toată lumea. Cea mal mare parte din neguţătorii oraşiulul Peatra se ocupă cu acest negoţ. Când te duci in Dorna-Română, safi treci in cea Nemţească, intălneştl atâţia PetrenI, in căt crezi că eşti in Peatra nu in Dorna. Un mare neguţător de cherestea din oraşul nostru, Dimitrie Şoarec, pleca la parchetele sale dm Dorna şi Kîrlibaba, ce vine de la Dorna Nemţească, in lâun-tru, depărtare de două poşte, in apropiere de isvorul Bistriţei, unde se intăinesc hotarele: Ardealul, Maramureş (numit de locuitorii de aici Malmaţia), Bucovina şi ţtra Ungurească. După dorinţa cel-am esprimmat şi că nu cunosc drumul prin Bucovina, avu amabilitatea de a mă iua şi pe mine până la Dorna şi aşa, Luni, des de dimineaţă, la 26 Septemvrie a trecut plecarăm;—seara am ajuns şi am mas la Homor, a doua-zi ajungând la IacobenI, am lăsat drumul spre Dorna, şi am apucat cel spre Kîrlibaba, unde am ajuns pe la 9 ore noaptea; am stat o zi spre odiuaă, apoi am plecat la Dorna şi in ziua de 30 Septemvrie am trecut din Dorua-Nemţească in Dorna Ro mănă, după care am şi inceput inspecţiile. Să mă intorc acuma la impresiile de călătorie, atăt de la Cornu Luncei la Dor- aflănd noutăţile de prin cuartier cu aerul cel mai amabil. Tocmai atunci o femeie mărunţică, cu faţa bolnăvicioasă, plătea douăco-telete, pe care le privea cu ochii înduioşaţi. — Şapte-zecî şi cinci de bani, nu’î aşa ? zise Felicia, Nu eşti mai bine doamnă Vernier ? — Nu, nu sunt mai bine, tot stoma-hul. Dau afară tot ce mănânc. In fine, doctorul ’mi spune că’mî trebue carne ; dar e aşa de scumpă!.... Ştii că a murit cărbunarul.... — Nu se poate ! — La el, nu era stomahul, era bur ta Două cotelete, şapte-zecî şi cinci de bani ! Pasările sunt mai ieftine. — Zău ! nu e vina noastră, doamnă Vernier. Nu mai ştim nici noi cum să ne găsim socotelile. — Ce este, Charles ? '/orbind şi întorcănd cusurul la pa» raie, avea ochii prin prăvălie, şi zărise pe un băia care vorbia cu doi oameni pe trotuar. Fiind-că băiatul n’o auţlia, şi mai rădică vocea. — Charles, ce vor? Dar nu aşteptă răspunsul ; recunoscuse pe unul din cel doi oameni care intrafi, acela care mergea ântăiu. na prin Bucovina căt şi de la Dorna pe Bistriţa la Peatra. Cum treci graniţa pe la Cornu-Luncel in Bucovina, de şi calci pe un pământ tot românesc, despărţit numai prin 0 cumpănă safi şanţ, puse de lăcomia vulturului cu două capete, de şi ve^I acelaşi port, aceleaşi moravuri, auzi aceiaşi fim. bă, totuşi vezi şi simţi o schimbare, sub raportul gospodăriei, aşa : ve$l sate regulate, case bune, construite m condiţii igienice : nalte, încăpătoare, podite, cu ferestrele mari; ve$I in jurul caselor şo-proane, şuri, coşere, hambare, trăsuri; o mulţime de vite şi strânsurâ, cea mal mare parte păstrată sub acoperăminte precum : grânele şi fenul; vezi o cultură oi ne îngrijită, cu deosebire rapiţj, trifoii), lucernâ, cartofi ; ve$l şosele foarte solide şi plane, cu iundamentul tot de piatră aşezate pe muche şi apoi acoperite cu prund, cu parapete in toate părţile, zidite de ambele părţi unde este o vale, rîpă groapă, mlâştină, năruiturâ etc. Am vâ^ut şosele lucrate cu multă artă, precum este aceea ae la Homor la Ia-cobenl pe lângă cursul Moldovei, dar mal cu seamă aceea de la IacobenI la Klrii-baba pe lângă cursul Bistriţei, şoseauâ care trece printre dealuri şi munţi de peatrâ, şi este mal toată zidită pe de ambele părţi; vezi păduri: unele secu lare, altele tinere, aşa de regulate par-c? sunt zidite de mână omenească, iar nu crescute de la intâmplare. In fine vezi ordine, regularitate in tăte; din distanţă in distanţă fle sat, fie tlr-gusor, vezi birouri de poşta, de telegraf, biurourî de notariat pentru inlesnirea tocmelilor, contractelor de lucru, arendă; vezi judecătorii de ocoăle, intălneştl din cănd in cănd pe şosea câte doi soldaţi al poliţiei ce merg de la un punct la altul spre a păzi ordinea şi siguranţa, cu un cuvânt, ve^i buna gospodărie şi semnele culturel şi Civilisaţiel. Insă pe cât te incăntă acestea pe a-tăta te scărbec, te amârăsc altele : Bucovina este astăzi sălaşul, cuibul, Palestina Ovreilor; ori incotro te da i, ori in eotro te intorcl, nu dai de căt de Ovrei; orl-ce negoţ şi afacere sunt in mâinile lor; oraşele, tărguşoarele, satele, sunt pline dt dânşii. Vjifi cita un exemplu: am stat o zi in Kîrlibaba; mâ iutânspla-sem tocmai la serbarea cuştelor lor; aceasta era la 28 Septembrie. Kîrlibaba este un sat, care numâră la o sută case, prin mijlocul sâfi trece Bistriţa, partea din dreapta vine pe pământul Ungariei, este locuită de Unguri, afi biserică şi şcoală ungurească, partea din stânga vine pe pământul Bucovinei, este locuită de RusnacI, afi biserică o todoxâ şi şcoală in care se învaţă româneşte, ruseşte şi nemţeşte ; RomănI sunt foarte puţini, totuşi mal toate aceste naţionalităţi vorbesc româneşte, dar foarte stricat ; ambele părţi de sat sunt un.te prin un pod. Am z s că acest sat are la o sută case. EI bine, numai in acest sat sunt o mulţime de Ovrei; afi aici rabin, haham, şcoală şi sinagogă. M’am infiorat de mulţimea lor, mal ales când ’i-am vâijut mer-gâad la sinagogă şi plimbându-se pe drum. Nu mal vorbesc de moravurile şi portul lor, căci este indtgnâtor ! Aşa sunt toate satele şi oraşele din Bucovina, copleşite de ebrtl, şi ce vordeveai incă in viiitor ?... Câtă durere, când ve$I Bucovina, a-ceastâ dulce şi scumpă grădină a Moldovei, acest pământ clasic ce păstrează in sinul sâfi osemintele celui mal mare eroii şi sfînt Domn al Româriilor, pe nemuritorul Ştefan Voevod, ajunsă cuibul locaşul fiinţelor celor mal refivoităre şi mal nenorocitoaro pentru poporul ro măn. Se trec cu descrierea impresiunilor la noi, de la punctul Dorna in jos pe cursul Bistriţei. Satul Dorna este situat pe ţârmul drept al rîulul Bistriţa. El se desparte prinpă-riul Neagra, in Dorna-Nemţească, ce vine — Ah! eşti d-ta, domnule Berru. Şi nu părea de loc mulţumită, cu buzele strânse într’o uşură arătare de dispreţ. Berru şi Damour, din strada Saint Martin la Batignoles, făcuseră mai multe conace prin cârciumi, căci cursa era lungă, şi le erau gurile uscate, tot vorbind in gura mare, tot discutând necontenit. Se cam şi arătau destul de aprinşi.' Damour par’că primise un pumn in inimă, pe trotuarul din faţă, cănd Berru, cujgestul brusc, ’I arătase pe Felicia, tânără şi frumoasă, în geamurile contuarului, zicăndu-’î: «Uite, este ea!» Nu era cu putinţă, poate că era Luisa care semăna aşa de mu^ mamei-sale , căci de sigur, Felicia trebuia să fie mai bătrână. „ Şi toată acea prăvălie bogată, cărnurile care sângerau, arămurile strălucitoare ; apoi acea femeie bine îmbrăcată, cu înfăţişare de negustoreasă, cu măna intr’o grămadă ae bani, i luau toată mănia şi toată indrăsneala, pricinuind-’î o adevărată frică. Avea mare poftă s’o ia la fugă, cuprins de ruşine, îngălbenind la ideâ ca să intre acolo inăuntru. Niciodată acea femeie nu va consimţi să ’l ia •' napol acum, el care avea un obraz aşa de răscolit, cu barba c.ea mare şi cu www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA spre stânga părîulul Neagra. — Dorna-Nem-ţeascâ este un tărguşor; are case, magazii, oteluri, strade; toate de un stil modern, are biserici ortodoxe şi catoli-e, are şcoală. Românii din localitate şi cel cu afaceri din negoţui cnerbsteiil aii înfiinţat aici o societate de lectură; primesc ziare române, şi de la noi. Din Dorna-Nemţeascâ trec la noi pe la "amâ, peste un pot ce este pe Neagra ; aci Neagra se varsă in Bistriţa şi de aceea locul acesta, unde vine vama Eornel saU trecătoare» Dorneî, sa mal numeşte şi Gura-Negrei. Când treci din Dorna-Nemţească, la noi, prin punctul citat, şi ţi arunci privirile in ju , o milă, o întristare te cuprinde, cu toată bucuria ce o simţi că treci in ţara! ta. Vama, ce vine pe partea Bucovinei, are case mari, bune. sănătoase, atât pentru vamă căt şi pentru funcţionari, casarmă, grădină bine aranjată ; pe când cea de la noi, are pentru servicid, funcţionari şi soldaţi, nişte case, care pe lângă că sunt bordee, apoi sunt nişte adevărate ruine, aşa că par’că reaua gospodărie, sub toate privirile, este pusă spre ruşine, faţă cu esemplara gospodărie, ce’I stă ia faţă, de cea-l’altâ parte. Apropos, incă ceva, tot despre bunaţgos-podârie din Bucovina saU din Austria. — Astă vară in luna lui August, după ce-am terminat cu conferinţele la Fălticeni , m’am dus să vizitez Suceava. Am trecut pe la punctul Nimirnicemî, când am ve-zut cancelaria de vamă, de la noi şi de dincolo, contrastul m’a speriat si coprins de durere şi întristare : la noi, o casă rea, cu pareţiî şi acoperământul tot bor-fu\t; casa soldaţilor, ma% rea de cât im coteţ de porci-pe cârd dincolo, pe partea Bucovinei, vezi mal ăntâiO, lângă puntul de trecere, o cancelarie compusă din două odăi solid lucrate, întrunind toate condiţiunile de igiena ale unei cancelarii; o altă casă mare pentru funcţionari, bine făcută, plus o casarmă bună, sănătoasă pentru soldaţii vămii. De acest contrast aşa de dureros, chiar soldaţii rid. . Mă intorc iarăşi la Dorna. După ce treci graniţa la noi pe la puntul Dorna saU Gura-Negrel, ’ţl se deschid două drumuri : unul spre isvorul Negrii, unda al satele Şarul-Dornei şi Neagra-Şarulul, care se întinde păuâ a-proapb de Pietrele Roşii, Balcani şi Bil-bort, hotarele daspre Transilvania, iar al doilea drum este pe Bistriţă in jos spre Cruce, Broştem până la Peatra. Satul Dorna Română este mic, nu are nici un aspect de sat vestit, ca punct de trecătoare ; se compune din mal multe alte sate, ce vin in depărtare de câte un chilometru. Posiţhle pe aicea sunt foarte plăcute şi frumoase, insă comunicaţia este foarte grea, primitivă ; o cale mal bună nu este de cât iîuI Bistriţa, pe care vil cu pluta. De şosele pe aicea nu se pomeneşte; de la BroştenI până la Borca, şi de aici la Mălini, prin muntele Stânisoara, dând inşo-ema statului Gornul-Luncel-Roman, este mal mult o urmă dn şosea, ca să nu zicem batjocură, iar de la BroştenI până la Galu, frontiera intre judeţul Suceava şi judeţul Neamţ, nu este nici de cum. De la această comună Galu şi până in Piatra, este şosea, mal ales de la Bis-tricioara, pănă in Piatra, este şosea bună căci pe aici trece şoseaua statului Pri-secanl-Peatra. — Am inceput dar inspecţia şcoaMcr tocmai din comuna cea mal de lăngâ froniieră, de la Neagra-Şarulul pogoiîndu-mâ de aici pe cursul B striţel pănă ia Piatra, adus cu pluta din comună in comună pe cursul Bistriţa, căci m»î toate satele gin lungul 'acestei regiuni, care au şcoale. sunt situate pe ambele ţărmuri ale rîulul Bistriţa. Călătoria, drumul sunt pre cât de plăcute, de frumoase, pe atâta sunt şi periculoase, căci iţi încredinţezi viaţa valurilor rîulul Bistriţa, care pe unele locuri 6ste atât de Btăncoasă. forioasă, in căt nu ştii cui să atribui scăparea Pro- figura murdară. Deja făcea la dreapta împrejur, era s’o ia pe strada Moines, ca nici măcar să fie zărit, cănd Berru 1 reţinu. ~~ La dracu ! n’al sănge in vine!., in locul tău, eU aş face-o pe ea să joace n*c* n'aS P'eca până n’aş împărţi pe din două ; da, da, jumătate am gigot şi din toate cele alte.... o să mergi 0 dată, găină ploată ! Şi silise p& Damour sa treacă peste drum. Apoi, după ce a intrebat pe băiat daca d. Sagnard era acolea, şi a-nand că măcelarul era la abatoriu, in-rase il ir* AI ca să grăbească lucrurile. mST/ ' urma- su£rumat> cu faţa r. o ce vă pot servi, domnule Ber-reîncepu Felicia cu o voce Duţin ademenitoare. ~~ ^ e|ăi răspunse pictorul, ci ca-araduIm,eu are să vă spună ceva. k e dăduse la o parte, şi Damour se gasea acum faţă in faţă cu Felicia. Se P 'a > grozav de jenat, suferind o ortură, pleca ochii. Mai ăntăiii, făcu şcarea, el obişnuită in semn de deşii st\°brazul ejf liniştit şi fericit es-f».0?.8, 0 repulsiune pentru acest beţiv rilr6G’ pentru acest mlserabil, care roşea a, sărăcie Dar 1 privea nemat; şi, d odată, fără să fi schim- videnţe! saUjghibăcieî cârmaciului şi dăl-căuşului. Impresiunile culese, varietatea subiectelor sunt aşa de multe incăt nu ştiU cu care să incep. —Totuşi voiU incepe numai cu vro căte-va mal Inter sânte. (Va urma). DIN JtTOBŢE Creditul agricol din judeţul Iaşi. — Cetim in „Curierul Bâlăssan" : Marţi 31 Ianuarie a avut loc adunarea generală a acţionarilor creditului agricol din jud. Iaşi. Adunarea a fost pre-sidată de d-nul I. C. Negruzzi, administratorul creditului, asistat de d-nil I. Creangă Şi I. G. Stravolca, iar ca secretar adunarea a desemnat pe d. A. Pilescu. După constituirea biroului, d. administrator a dat cetire raportului detailat al gestiunel sale pe anul 1883, in urma căruia adunaree a aprobat bilanţul şi gestiunea. După aceea s’a discutat şi votat bugetul pe anul 1884, şi s’aU luat şi alte hotârîrl in interesul societăţel. Int™ altele, cea mal importantă pentru acţionari era, ca administraţiunea creditului să intervină pe lângă guvern spre a obţine ca acţiunile creditului agricol să fie primite ca garanţie din partea guvernului. Această cerere pare cu atăt mal întemeiată, cu cât nici o societate nu se Întemeiază pe atâtea garanţii, ca acea a creditului agricol. De altminterea acţionarii aU putut constata mersul prosper al societăţel, care promite să aibă un frumos viitor. * Un local de primărie care nu apără de tâlhari.— „Nişte făcători de rele s’aU introdus in casa lui Radu Tânase Duţu din comuna Adâncă, ’l-a luat 200 lei lei noi, şi tot ce aU găsit prin casă. Casa lui Radu Duţu e lângă localul primăriei. Tâlhărie pare a fi făcută cu ştirea primarului ; această părere e confirmată prin următoarea imprejurare. „Seara dupe ce se liniştise satu a venit primarul ia primărie unde pâzia Căr-stea Petcu şi George Bocioc. Primarul a dat lui Cărstea o hârtie pe care nu era scris nimic ca s’o docă la Săcueul, el refusănd ca să se ducă noaptea, primarul l’a bătut şi l’a şi gonit; pe^George Bocioc l’a luat la povarna sa sâ’I facă rachiu, zicând acestuia : lasă primăria pe socoteala mea că răspund eU. — In timpul nopţii a’a făcut tâlhăria. — Inţrebarea se naşte: de ce primarul trimetea pe un gardian cu o hârtie albă noaptea la Săcu-enl cănd nu era nici un C3Z de urgenţă ? De ce bâtăndu’l l’a gonit de la Primărie ? De ce a luat ps cel-l’alt gard.an lăsând Primăria fără gardă?" BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa de la 6 Februarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 2*/2 d. am. sub pieşedinţa d-lul general Gernat, vicepreşedinte, fiind presenţl 40 d-nl senatori. D. secretar Ap. Mânescu, dete citire sumarului procesului verbal al şedinţei precedente şi s’a aprobat. S’aU făcut după aceea cumunicările zilei, iar in urma acestora, D. V. Mantă a adresat d-lul ministru al comerciulut următoarea interpelare .„1. Ce măsuri a luat saU cugetă a lua pentru a face să se curme starea de lucruri in Brăila, creată prin neaplicarea şi in parte prin suspensiunea legilor privi • toare la Bursă si Camera de comerciU ? „2 Nu cr6de onor. d. ministru, că pre-lungiudu-se situaţiuuea escepţienală, sub a cărei greutate suferă prestigiul legilor, viaţa instituţiunilor comerciale, ordinea şi increderea publică, 'suntem es-puşl a ne întoarce fatalminte la deprin- derile detestatului regim din trecut, ceea ce ar fi pentru noi o resemnaţiune umilitoare in detrimentul viitorului nostru economic ? „3) Lipsa Camerei de comerciU ş’a Bursei, lăsând in prada necunoscutului şi a bunului plac cele mal vitale interese, nu va contribui oare la discreditarea instituţiunilor noastre create in scop d’a garanta regulatul mers al operaţiunilor comerciale din porturile ţârei? „4) Cunoasce d. ministru, că prin revocarea disposiţiunilor prevăzute de lege menite a protegia comerciul de cereale şi operaţiunile Bursei, s’a dat lovire simţitoare Camerei de comerciU din Brăila, făcăndu-se ilusoriU dreptul de prelevarea tacselor hgiuite in folosul Statului şi al Camerei de comerciU ? ,5) Cum remăne cu controlul operaţiunilor din obor şi port, fără mijlocitorii şi translatorii instituiţi prin lege ? „5) Ce se va face cu mijlocitorii numi ţi prin decret rrgal pe temeiU de garan-ţtl înfiinţate, dacă sistemul introdus prin măsuri eşite din legea Bursei şi a Camerei de comerciU va continua oă ’I neu-traliseze in funcţiunile lor ?“ D. I. Lerescu a adresat şi d-sa o interpelară d-JuI ministru de agricultură, in priviuţa stării miserabîle a băilor de la Pucioasa Apoi la ordinea znel fiind legea de înscrierea firmelor şi d. m.nistru respectiv neflind presinte, s’a amânat pe şedinţa Viitoare discutarea acestei legi In urmă s’a votat indigenatul d-lul arehitect Paul Petrik, tare in şedinţa pie-cedentă nu int unise numărul reglementar de voturi. S’a ridicat apoi şedinţa publică la ora 4 p. m. şi Senatul a trecut iu secţiuni. CAMERA Şedinţa s» deschis la ora l1/* d. am. suo preşedinţa d-lul general Lecca, preşedinte, fiind presenţl 91 d-nl deputaţi. Sumarul şedinţei precedente s’a aprobat, iar după aceea s’aU făcut comunicările zilei. S’a pus din noU la vot recunoaşterea d-lul A. Constantinidi, vot rămas, neoom-piet in şedinţa precedinte şi votul a rost e^răşl nul. D. ministru al domeniilor a depus uu proiect pentru modificarea legel proprie-tăţel imobiliare iu Dubrogea, care s’â recomandat secţiunilor. Apoi d. dr. Polizu îşi desvoltă interpelarea asupra neajunsurilor ce face tribunalului de Teleorman pentru liberarea unor bani ceruţljde d-na Maria Constan-tinescu, şi roagă pe d. ministru a face să se libereze numitei d ne banii ce s’aU cheltuit cu ocasiunea inmormăntărel unul fiu al d-nel lonstantinescu. D. ministru al justiţiei respunzănd la interpelare, zice că tribunalul, cănn i s’a cerut suma, a crezut că e o cheltuială ordinară şi deci n’a putut acorda ridicarea sumtl de la casa de depuneri. In urmă după intervenirea ministerului, a revenit dar, ’nainte d’a libera banii, a cerut a i se presenta acte justificative de intrebu înţarea acelei sume. In aceasta, tribunalul are dreptate şi ministerul nu poate interveni. D. dr, Polizu repetă că e necorect tri banalul, pentru că cere acte justificative tocmai după duoî aul, cănd ele nu se mal pot aduce. D. N. Istrati intreabă pe d. ministru al justiţiei, dacă are cunoscinţă de un ordin circular oare opresce ca, la licitaţiunl să se primească garanţia naintea tribunalului, ci că trebue depusă mal nainte ia casierie. Io această discuţiune intervine şi d. F Grâdişteanu, zicând că măsura luată de d. ministru al justiţiei e rea şi prejudi-ciabilă in esecuţiunile silite pentru nenorociţii urmăriţi. Diu aceasta se naşte o discuţiune foarte vjuâ intre d. Grâdişteanu şi d. Voinov, ministrul justiţiei, ajuDgănd in cele din urmă la cestiunl personale, după care s’a trecut la ordinea zile! , continu-ăndu-se şi votăndu-se in total budgetul ministerului domenielor, după o discuţiune destul de desvoltatâ asupra dreptului de gradaţiune al profesorilor de la şcoala de agricultură. Şedinţa s’a ridicat la ora 5 seara. BALUL FUNCŢIONARILOR PUBLICI Domnule redactor, Vă rugăm să bine-voiţi a publica in stimabilul d-voastre ziar, daca se poate astăzi, estractul din darea de seamă asupra balului Funcţionarilor Publici, ce a avut loc in teatrul Naţional la 31 Ianuarie 1384, pentru a doua serbare a a-niversăril societăţii, sub patronapiul principelui Dimitrie Ghica, preşedintele societăţii. venituri De la Tombolă . . „ „ Intrări şi Logl . Totalul Veniturilor. . Se scade cheltuell, Sala Teatrului, Afişele, Musica etc. Beneficiu net........... care adăogat la Capitalul esistent de lei . . . . face in total .......... Lei. B. 4,196.-25 5 210. - -9 406.--25 2,019. -25 7,387. uO 35,771.-00 43,158.-00 MM. LL. Regele şi Regina a oferit 4 objecte : una braţara de aur cu diamante, un ac de legătură idem, două vase de aigiet. Principele Dimitrie Ghica Preşedintele, societăţel, a oferit 65 objecte frumoase diferite. D. G. C. Cantacozino, memDru onorific al Societăţel, un frumos vas cu un ficus pe un pupitru, şi alte objecte fiu-moase. Comisiunea de oiganisarea balului a fost compusa din d-nil Const. S. Marco-vicl, vice-preşedinte, Al. Stânce3cu, C. GheorgiU, Gr. C. Mânu, membrii al Consiliului şi Basilie N. C. Beşlegeanu secretarul so-.ietâţeî. In ziua de 31 Ianuarie 1884 s’a dat câte un bal in toate oraşele unde societatea are membri corespnndenţ şt anume: T.-Severin, Babadagh, T.-JiU, Piteşti, Btâ-ila, Giurgiu, Slatina cu care bani se va spori fondul filantropic care in oraşele Piatra a rămas să se dea la 14 Febr. 1884, la Tulcea in cursul lunei Febr. La Constanţa s’a dat la 81 Ianuarie un banchet iar Craiova a serbat printr’un TeDeum şi banchet. ----------------»•>---------------- Serviciul Telegrafic al „taâoiellilm" 19 Febrjarie—9 ore dimineaţa Pana, ia Fnbruarie. Guvernul a primit depeşl din Tonkin conţinând că nu e probabil că atacul de la Bac-Ninh se aibă loc înainte de vie o opt zile ; ultimele ajutoare trimise diu Francia aU sosit la destinaţie, dar se aşteaptă incă material de resbel. Londra 18 Februarie. Camera Lorzilor. — March izul de Salis-bury pune o cestiuDe Cabinetului spro a şti de e adevărat că generalul Gordon a declarat, iu proclamarea sa afişată pe zidurile Khartumulul, că autoriză co-merciul de’sclavl in Sudan. Lordui^Gran-viile respunde că proclamarea există, dar că resumatul telegrafic ce a fost pu-plicat e inexact. Roma 18 Februar.e D-l Genala, ministru al lucrărilor publice, a comunicat Camerei deputaţilor amănuntele, deja telegraflate, relative la evenimentul de la Corneto. Adaugă că guvernul caută cu foarte mare grabă dacă in această afacere e vorba in adevăr de un atentat contra persoana! Regelui, cum se suposează. Asupra cerere! d-lul Mioghstti, ministru promite ţ e a comunica Camerei fără nit! o intărziare toate noutăţile şi informările ce vor, proveni la guvern asupra caracterului şi ţintei evenimentului. Aceeaşi declaraţie a fost. fă-ută şi in Senat; ministru a adăogat că caracterul evenimentului nu e incă stabilit intr’un mod positiv : poate nu e vorba de căt de o sîmplă agresiune contra carabinierului care păzea calea. Roma, 18 Februarie. Zgomotele relative la schimbarea baronului de Uxkull-Gyllenbandt, ambasador al Rusiei, sunt inventate ; baronul Uzii ull va rămânea ambasador la Roma. ; Vice-Consulul Motta a fost insărcinat d’a se duce să dirlge provisoriU consulatul Italian din Spalatro (Dalmaţia) inlo-cuind pe d. Zink, din causa incidentului pescarilor de la Chioggia, Ziarele de seară nu dau nici un noU detaliu asupra atentatului de la Corneto; cea mal mare parte din ele continuă a considera această afacere fără importanţă (Ha vas). -■ — —---------------------- SPECTACOLE SâLA ATENEULUI.- Marţii la 7 Februa-ria 1884, Mare concert dat de d-ra Maria Mely cu graţidsul concurs al d-neî M. Lody şi al d-lor S. Sparapani, N. Fignr şi Leon Silberstein, violonist d. Padovani, din com-plesenţă va acompania la piano. A.IVUIVOITT Moştenitorii repausatulul Clement Kunst, pantofor de dame, cu onoare fac cunos-cuc onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi au avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comerciU, in magazinul lor ve-chiU, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 8 D rul Petrim-G-alatz anunţa noua sa instalaţiuae : Bulevardul Elisaveta--Casî Lempart. — Consultaţlunl de la 5-6 p. m. 625 Boalele de gât, gură, nas şi ureohî tratează prlntr’o artă specială D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secundar in Fiena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebru (Syphilis şi boale de pielei OonsultaţiunI de la 3—5 ore p. m. 69 Strada Decebal No. 20 (in dosul Bărăţiel Prima dare la semn mecanica pe care eU am ictrodus’o in Bucureşti Hoaţe procura P. T. Publicului cea mal interesaniă şi mal nouă distracţie, fiind tot de odată cea mal bună ocaziune pentru invăţarea mănuirel urmei de foc. Aceasta se află in localitatea «„Paţac, la lumea nouă“ lângă grădina „Cişmegiu" Antreprenor : I. Reis, xilograf. 525 Bucureşti VI NEGRU de Oreviţ» şi Gole Drânce» Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DF. DRAGASIAlM! din recolta analul 1879.—15 fr. nulra la PĂUN P0PPE8CU & Comp. 18, 8t.r«da LipacMxil, ÎS. ---------^ -----■ -- bat măcar un cuvânt cu el, se făcu albă, năbuşind un ţipăt, scăpând moneda pe care o ţinea in mănă, şi al căreia sunet limpede se auzi in cutie. — Ce aî ? Eşti bolnavă ? intrebâ doamna Vernier, care rămăsese numai de curiositate. Felicia făcu un j est cu măna, ca să depărteze pe toţi. Nu putea vorbi. Cu o mişcare penibilă, se sculase şi se ducea spre sala de măncare ; :n urma ei Berru rânjind, Demour necontenit cu ochii fixaţi pe lespezile acoperite cu praf de ferăstrău, ca şi cum s’ar fi temut să nu cază. — Ei bine ! tot mi se pare curios ! marmură doamna Vernier, cănd fu singură cu băeţil. Aceştia se opriseră din tăiare şi din căntăreală, schimbând Intre dânşii priviri mirate. Dar nu voiră să se compromită, şi s apucară iar de lucru, a-vănd aerul indiferent, fără să răspundă clientei, care se duse cu cele două co-telete în mănă, studiindu-le cu o privire nemulţumită. In sala de măncare, Felicia păru că tot nu să găsia destul de singură; deschise o a doua uşă şi făcu să intre pe cei doi oameni in camera eî de culcare. Era o cameră foarte in rijită, inchisă bine, tăcută, cu perdele albe la pat şi la fereastră, un pendul aurit, cu mobile de acajou al cărora lustru lucea, fără un fir de praf pe ele. Felicia câcju pe un fotoliu de rips albastru, şi repeta aceste cuvinte : — Eşti tu... eşti tu... Damour nu putu lega nici o frază. Examina camera, şi nu indrâsnea să s’aşeze jos, fiind că scăunel i se păreau prea frumoase. De aceea tot Beru începu. Da, sunt 15 zile de cănd te caută... M’a intălnit şi iîam adus. Apoi, ca şi cum ar fi avut trebuinţă să se scuseze la ea : — înţelegi, nu puteam face alt fel. E un vechiu camarad, şi ’ml s’a rupt inima cănd l’am văijut in nomol pănă in aşa grad. Cu toate acestea Felicia începea să se liniştească puţin. Era cea mal dreaptă judecătoare; era şi cea mal sănătoasă. Cănd nu mal avu gâtul sugrumat, voi să iasă dintr’o si-tuaţiune nesuferită şi incepu teribila esplicaţiune. — Să vedem, Jacques, ce vil tu să ceri ? El nu’I răspunse. — E adevărat, răspunse ea, m’am măritat din nou. Dar nu e vina mea, ştii bine. Te credeam mort, şi n’al făcut nimic pentru a mă scoate din greşală. In fine Damour vorbi. — Ba da, ’ţl-am scris. — ’Ţ: jur că nu’ţl-atn primit scrisorile. Mă cunoşti, ştii că n’am .minţit nicl-odată... şi chiar, iată ! am aci actul, intr’o cutie. Deschise un secretar, scoase din el repede o hârtie ş’o dete lui Damour, care incepu s'o citească cu fata stupidă. Era actul său de deces. Felicia adăogâ : — Atunci, m’am văzut de tot singură,. am cedat in faţa propunerii unul om care voia să mă scoaţă din miseria şi din suferinţele mele. . . . Iată toată greşala mea. M’am lăsat să fiu prinsă de ideia că o să fiu fericită-Nu e o crimă, aşa este? El o asculta, cu capul in jos, mai umilit şi mal jenat de căt ea. Totuşi rădică ochii. — Dar fata mea ? intrebâ el. Felicia incepuse din nou să tremure. Ingănâ : — Fata ta! Nu şciu... n’o mal am... — Cum? — O aşezasem la mătuşa mea... A fugit, a călcat rău... Damour jun moment rămase mut, foarte liniştit, ca şi cum n’ar fi inţeles. Apoi, d’o-dată, el care era aşa de încurcat, dete un pumn in masă, cu atâta putere , incăt o cutie de scoici se imprăştiâ pe marmură. Dar nu avu timpul să vorbăscă ; căci doî copil, un băiat mititel de şase ani şi c fată de patru, deschiseseră uşa şî s’aruncaserâ de gatul Feliciel, cu o mare expansiune de bucurie. Bonjour, mamă, am fost la grădină, tocmai colo in capătul stradal... Fran-goise a zis aşa... că trebue să ne întoarcem... Oh ! daca al sci, e nisip şi doi puişori in apă... — Bine, lăsaţi-mă, zise biata mumă cu asprime. Şi, chemând pe bonă : — Frangoise, ia'i de aci...E stupid, să vă întoarceţi la această oră. Copii se retraseră, cu inima paraponisită, pe când bona, atinsă de tonul doamnei, se supără, ducăndu’i pe amândoi d’inaintea el. Feliciel ’i venise o frică nebună că Jacques avea să iure pe copilaşi; putea să i ia in spate şi să fugă cu el Berru, neinvi tat să stea jos, se lungise frumos in al doilea fotoliu, după ce murmurase la urechea amicului său : — Micii Sagnard... Ce zici, creşte iute sămânţa mucoşilor ! (Va urma). Zola. www.digibuc.ro romana libera (ţj t^pBccKnsa“Ty*" as* mm INSTITUTUL DE BAEŢJ. iergjmhste: 10, Strada Blbescu-Yodă, 10 internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai dupi programa ministerului instr. publice în limbels Bomănă Germană ţi France»!. tsasr- ANUNcitj m De închiriat de acum sau de ia Sf. George <884 cârciuma şi odăile mobilate de pasageri, cu graji, şopron şi pimniţl mare boltite numitu hotel Nemţoaica iu colţul stradei Bibescu-Vodă şi Poetului. Doritori să se adreeze chiar in ho.tel la apartamentul de sus. 1513 f IOAN IONESCU C + i :a kt. on d_r Strada Carol, Etagiul l-io, No. 29, Bucurescî. ?ftşosit ei gris ie Bijautoie ie air, argint si table- | PIETM PREŢIOASSE ■ Ceasoarnice, Pendule şi nmsioe mecanice cu cele mal nuol cântece naţionale. INSTITUTUL YELESOU (jlIELIADE)^*! STRADA ARMEANA No. 1 Director de-studii: St. C. Miliăllesen. Institut ele instrucţiune şi ednoaţiune. — Clasele primari şi gimnasiale. PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Intormaţiunl in toate zilele de ia 9—11 ore a. m. şi de la 4—6 post meridiane. Chlorosa Anemia Culori Palide ffi LIPSA DE SA IGE FERUL FERUL FERUL FERUL pniy este unul din feruginoasele DI) A T n 3 ceie mai energice de oare ce câte-va picături pe di ajung pentru a readuoe sănătatea în puţin timp. R R A V A K nu produce nici crampa, nici u n A V A13 ostenesce stomacul, nici diaree, nici constipaţie. RR AVAR n’ are nici savoare, nici odoare DnAV Aid si nici că comunică vinului sau apei, sau or cărui liquid în care poate fi luat. , RI VAR este ce^ ma* e^n ^in ^eru?i D li A T AI u nfiase oare ce un flacoi noase, de oare ce un flacon întreg ţine o luna si .chiar şese septa-mani, tratamentul costa dar vr ’o câte-va centime pe <}i. FERUL BRAVAIS nu- ne9resce "ICI0 ^ata Un pro^pettas detailat Inaoteace fie-car© Wlaeon fi Indica modul de întrebuinţare al ateului preţioa ferugino* Dn“ BRAVAIS nu poate garanta eficacitatea ferului inventat de d-sa de căt daca etiquetele flaconului poarta semnătură d-sele imprimata în roşu. SE VINDE IN FLACOANE, SI JUMĂTĂŢI DE FLACOANE Vindarea en gros : Maison BOUTRON et C* rue St- Lazare, AO et 42, PARIS m K G t K Deposlte In BUCUROS CI : Pharmacia : OVESSA; F. BRUS; KISSDORFER. jasst : Pharmacia KONYA freres. — BRAZDA. Pharmacia R- PETZAUS. Lmi şi DIN CAPITALA INGINERI-HOTARNICI J. 11, Romnieeanu,strada Mircea Vodă. No. 31 MANUFACTURI Im Peimviel, tăţl de mătăsuri, lânuri, dantele, oonfectioane gata. ctofe de mobile, covoare, perdălăril da diferite calităţi, togare cu preţuri foarte redute. " COFETARI Eftiaiiu CoMtâBtin, ES*»;-w! TOPTANGH Griigeris G. Cavadia m“nui i6d din strada Covaci No. 15 a-pruvisionat cu tâte articolele de , oloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lu< minări ect. cu ridicata şi cu a-mănuntu.—Preţuri moderata.— Comâmjl se executa pentru tdtfc România. BA CA NI 0.1. lirtiBOviel,?*'*'1* *) Hanul Şerban Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-iu, No. 2, Jalea Victoriei No. 168 şi Sf-ţiI Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri atc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs ds 84 anL Un tener dispunăndu de săte-va ore libere, doresce a găsi o meditaţie pentru cla-seib nrimare sau gimnasiale. A se adresa la administraţia acestui ziar. Numai 25 lei tona CAHBUÎII jaas»S6ffiBSMaaiai i ▲duc la cunoştinţa Onor. Public eâ am un mare aeposit de Seb« ie perţelan din cele mal mari tăfence din Europa in diferite Mărim! ţ in desenuri frumoase ud preţuri foarte moderate.^ « CAMUSL ▲. MABCU8. 73, CDWmi Victorii, 73 DE PIATRA Cea maî bună economie pentru ais şi incălcjLit, aceşti cărbuni ard ia orî-ce fel de sobe şi chiar in maş ne da bucătărie. Depoul in strada Filaret 19, comânzî se primesc şi in strada Smârdan 19, la M. Litmatn. COKS de pi ima calitate adus la domiciliu 60 lei tona. 11 DRAGEELE SIROPUL DEPURATIV al D™1"* GIBERT Rasultă din experienţele făcute in spitalele din Paris, Londra, etc., că Drageele şi Siropul Depurativ al Doctorului GIBERT sunt cel mai bun, cel mai actif ţi cel mai economic din depurativele cunoscute. DRAGEELE, din causa micşorimei lor sunt plăcute ai commode de întrebuinţat. Fiă care’ Drageă face c&t uă giumătate lingură de Sirop. Dqpvtii in Uke /armadele ft drogueriil*. PARIS, Pharmacia BOUTIGNY II, RUE DE CLfeRY ET RUE POISSOKNItRE, 2 DESLAUEIERS S” GEORU 3 SEAMA * DENTIST EIVGHE.ES • CALEA VICTORIEI No. 30, Via-a-vic de Hotel Oteteleţanu. Plin-fti acot cu abilitate după cerere cu Cloroformu-Uiniil Nargotic. Dinţii Se Jjlumbeazft cu garanţie in aur, platină şi E- Hinfii Se *njocuesc iu părţi, precum şi piese complecte, L/IIU.H (garnituri) cu garanţie (sistem american) Dinţii ®e curăţ* de peatră cu maşini cari păstrează cu-Lsmiiî loarea lor naturală 3F rejmrl moderate * a>' Consultaţi unea in toate zilele de la 9 ore dimineaţa p&nă la 5 ore ocara. HOTEL 1 , ESCHI i 13 ciaxjRjEsoo: SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Strada Şelari, Nc 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. Erezii L. LEMAITRE Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMA—ATELIER MECANIC BTJCTJRESCI EBBCDTIUKTE HIEIE^IEjDIE Se insârcinează cu construcţiune de vagonette şi raileurl pentru terasamente, asemenea şi construcţiuiiî, deturbine şi mori pentru preţuri cu mult maî scătjute de căt cele de Viena şi Pesta, ş cari sunt Axate pentru o moară cu 36 1 piatră de la 36 la 1,500 lei 1 55 55 c. • ăjpietre „ „ 42 „ 1,800„ 55 30 „ 3,500 „ 55 55 42 „ 3,800 55 Instalaţiune de mori cu turbine foarte rentabile. —O moară cu turbină şi pantiu petre instalată d; TURNATORIA LEMAITRE pe rîul Sabar, acostat 65,000 lei şi produce 8000 lei pe lună —Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. iW' EFTINlTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS. "SS. & i, IE Cea mal bună hârtie igienică de şigărî este lira Cuiniota |i Lli Fabricat de Fraţii m3.^ATT3SrST3IlI»r Această hărtie analisata de către d. doctor Bernatb directorul laboratorului himic * Eforiei Spitalelor civile şi al Facultăţii de medicină din Bucureşti, a’a constatat ca cea m* bună in toat privinţele din toate hărriile de cigară ce se importă m ţară. de oare-ce insu şeşte toate proj rietăţile unei hărţii de cigară ireproşabilă, fiind cu desăvârşire lipaitâ de te sâiură animală, cum şi de substanţe lemnoase şi fa bucată numai de aţă ▲ ie feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, cănd fle-eare foiţă posedă firii noasira şi pe scoarţă semaătura ne&siră _ _ . „ Fraţii Branneteln, j o> PITTK BUCURESCI 2, Strada Smârdan, 2. BUCURESCI 2, Strada Smârdan, 2. IEF0S1T DE MAŞINE AGRICOLE L0C0M0BILE CU ŞI TARA APPARAT DE ARS PAE de orî-ce mărime. Mm ii trsd, lori ie măcinat si Feresireuri circulari ) > DIN FABRICA Sons dks O"’ (Gamsborough, Englitera) MAŞINE DE SECERAT ŞI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA J\.CL3TX^r.î.OO, 3Pl£t1 t O” (New-York) Mori, Maiiege şi Maşir.e de tveerat (cu manegiîi) Batoaze de porumb, Trieuri, Grâ^iT, Maşine de vînturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica Hoîlierr tfc Bdirantîz (Yienna) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate. Tipografi» Ştefan Mihâlescu, Strada Covaci, 14. AVIS Subsemnatul inchiriez chiar de acum magazinul meii din Strada Griviţa No. 29. Vând toată marfa de cofetărie, ce o am intr’ânsul, precum : Vinuri, Coniacuri, Romuri, Mastieă. Licorurl, asemenea mal vând Raftu I, mese' canapele, buţl butoaie şi un cazan de făcut rachiîl de 45 vedre. Doritorii se pot adresa la subsemnatul in toate zilele. N. I. VA8ILIU. 29 Calea Griviţa, 29. De închiriat si vînzare Dela sfăntu George 1884 se inchiriează hotelul Gabrovenii fosta propietate a Dr N Vasi-liadi impreună cu mobila, care se compune din clădirea nouă situată în strada Covaci No. 7 având sus şi jos 36 camere şi din clădirea veche situată in strada Gabroveni No. 10 având sus 18 catnare şi jos 5 camere 1 bucătărie, 1 birt şi o prăvălie amândouă aceste clădiri au aceaşl curte in care se mal află două grajduri de 12 cai Această propietate se inchiriază pe termenulu ce va conveni locatarului, şi să şi vinde. Doritor: de a lua cu chiriie, sau de aT cump âra se vor adresa la contorul D-luI Evlogie Georgief calea Moşilor No. 70 sau la D-nu Grigorie Trianda-fil Calea Fântânei, No. 3, procuratorul D-luI Dr. C. Athana-sovicl, actualii proprietari al acestui hotel 1036 Adrese ji iernii DIN CAPITALA LIBRARI Strada Liotcanl, > N 7 şi 37. S«M6 & Câmp, ÎS6?. Calea Victoriei COMISIONARI Alei. Grabowski, KLpK: tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ax firmei Theophile Roederer A Com. la Reime in Şampania RESTAU RANTURI atrada Covac] a)Nr. 8.- Depo-rit de vinuri indigene şi itrâine. IiMeN. BIRT LA STATUA lut HELIADE kt Maesco, Pa8afe"J Romăn . mâncări reci şi calde preţuri moderate. Sapoparie si Pariuri. Băile îVlitraszewski 4/6, Strada Politiei 4/6 Băile de abur, arangiate din nou, foarte eleg nt, deschise in toate zilele, de ia 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazî pentru dame. Băl de putină Classa I şi a Il-a cu şi tără duşi. Serviciul prompt. Flora României, Medalie de aur de la oeposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1382. GrabowakiatSi-aroff. Bucureşti. FABRICE f&sile Fabricant* de u >) Paate Ulaiufi, Bcrobealâ ai moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. li Suburbia Menea Brutaru, Ouloa re» Verde. Lemne de vînzare cu preţul redus Cea mal bună calitate iută şi gărniţi 60 franci stăDjenul loco şi 64 aduse la domiciliu şi cele tăieate 1000 kilograme duse la domiciliu numai cu .'ofr. şi 1000 kilograme lemne de lag 30 franci. D-niî amatori se vor adresa calea Griv.ţl lângă gara Tărgovisti, la firma „Ursu- No. 134 şi la firma «Leu» No. 151. 2410 Gu stimă, P. Wasilescu. NEÎNTRECUT pana acum (Medalie de merit) G. MAAGER C. R. esclusiv privilegiat. Uni de ficat de Morun purificai Huile de foie de mome purifiee) a lui GUILLAUME MAAGER in Viena 1 Esamlnat de la primele autorităţi medicale şi din causa uşoarei lui digestibilită{i mal ales ordonat pentru copil ca cel mal curat cel mal bun*) natural şi recunoscut ca cel mal folositor remedii! contra maladielor de pept şi a plămânilor contra, scrofulelor, pecinginilor, ulcerelor, maladielor glandulare şt slăbiciuni.—\n Romania la farmacişti şi droguerl. *) Mal multe firme de curând un le o calitate inferioară de unt de ficat de morun in flacoane triangulare şi incearcă a-1 debita drept untului de ficat de morun a lui Q. Maager Pentru a evita o asemenea lesiune, se roagă a considera numai acele flacoane umplute cu adevăratul unt de ficat de morun purificat, pe al căror pereţi, etij. chetta şi receta de întrebuinţare se găseşte imprima numele „Maager® _ r 5 Agenţi generali gi deposilarî in Roamnia !a D. Appel k Comp.; ^°clircS^La www.digibuc.ro ANUL VIII —Nr. 1979 JOUI 9 FEBRUARIE 1884. 10 BANI * rr\qf EEXMPLARUL JLJPA RE IN TOATE ZIliEI^E ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru In Districte: , In străinătate : , 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. 1 ar 48 lei, e luni 24 lei; 3 luni 12lei, Diiector: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In Rom&nia : La admimatraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada (îovacî,Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Eavas, place de la Bourse, 8. In Tiena: La Eeinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Eambnrg: La Adolf Steiner, Găne.emarkt, Eo. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANU NCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani I Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. Scrisorile nefrancate se refusă ArtlooliI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redâr.ţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor: STEF. C. M1CHA1LESCU. SUR! TELEGRAFICE din. ziarele streine Berlin, 17 Februarie Principele Dolgcruki, plenipotenţiar militar rus a comunicat Împăratului, intr’o audienţă privată, asigurările cele mal cordiale de am.ciţie din partea Ţarului. După amiazî, principele făcu o visitâ şi cancelarului, la Friederiihsruhe, pentru a i face declaraţiunî tot in sensul celor comunicate bătrânului monarch. Berlin, 17 Eebruarie. Ministrul de ră^-bo'u, Brousart-Schel-lendiaff a fost chemat azi d. a. la prin* cipele da Bismarik, la Fnederichsruhe, spre a se intâlm cu plenipotenţiarul mi litar rus. Paris, 17 Februarie. Principele Orloff va pleca din Faris pe la finitul lunel Iul Martie- —Sunt premature ştirile ce anunţă ca fapt impli-nit numirea lui Mohrenheim, din Londra, la ambasada parisiană. Mal inainte d’a se face această numiie, trtbuesc să premeargă oare cari negociârl intre cele două guverne, rus şi frances, — negociărj cari au Început, dar cari nu s’afi terminat incă. tParis, 17 Februare. Din Hai-Tong se anunţă, că Ch nezil, adică garnizoana lor din Bac-Ninh, aşteptând in tot momentul un atac din partea trupelor franceze, au trimes femeile şi copiii lor la fruntarii, spre a fi puşi in siguranţă. Paris 17 Februarie. Amiralul Courbet anunţa : Gbnerarul Milot a primit la 12 1. c. comanda supremă. Courbet a rămas numai cu comanda flotei. Roma 17 Februarie Fregatele: „Marc Antonia", „Oolonna" şi „Vedetta" sunt trimise la Suakim, pentru a apăra, la cas de nevoiă, pe supuşii italieni. Londra, 17 Februarie. Cetatea Tokar e cu totul Împresurat de răsculaţi. —In Chartum bântuie epidermă de vărsat. Baker paşa anunţă, că 50 -de femei au scăpat cu viaţă din măcelul de la Trinkitat ; ele s’aii refugiat in apropiere de Smkat. Viena 18 Februarie- Tratatul de comerţ intre Francia şi Austro-Ungaria s’a subscris azi, după ce Francia a făcut concesiuni in privinţa exportului de vite din Ungaria in Francia, Berlin, 18 Februarie. „Montagsblatt" anunţă in o corespondenţă primită din Pesta, că in curănd va apare o carte despre contej^ Julius An-drasBy, cu a cărei publicare s’a insărci-nat un literat german, domiciliat de mai mulţi ani in capitala Ungariei. In cartea această sa^va trata epoca, in care contele Andrassy condusese politica esteraâ, a Austro-Ungariei. Cartea va cuprinde intre altele şi scrisori de mare importanţă politică adresate contelui d n partea cancelarului german. In ele se vor trata atât chestiuni de narară pur politică, cât şi relaţiunile familiare ale lui Eismarck precum şi relaţiu-biid lui cu contele Andrassy Paris, 17 Februarie. Astă-seară partisanil lui Je,6me s au intrunit iu circul de vară. Au fost de faţă vr’o 2500 de persoane. Publicul acesta se compunea mai mult din prieteni ai UDor case bonapartiste şi multe femei bătrâne. unul din oratori l’afi numit pe principele Je.âme speranţa Franciel zicănd că mdată ce ţara va face apel la el, dănsul a şti să fie la inălţ'mea datoriei sale. (Aplause. Strigăte : Trăiască principele Napeleon ! Ici colea 3e au^iau căte-va protestări, cari insă fură imediat amuţite). Oratorul a făcut căre-va alusiunl, puţin măgulitoare la adresa Orleanilor. . îalmintrelea ce s’a petrecut aicea nu Q ceva mal nou şi comun, de căt ce se petrece in tot-d’a-una in intrunirl bonapartiste de asemenea natură. Berlin, 17 Februarie. »Montagsblatt“ anunţă, că Sultanul a ‘ onferit reginei'Christina ordinul Chefkiat regelui Aifonso ordinul Nişan. Probabili ca să nu lase să se înrădăcineze cre-dmţa, că această distincţiune se face noui-lor amici ai Germaniei preşedintele Grevy a dăruit, celor trei fii mai mici al Sultanului, neşte săbii foarte luxoase. Roma, 17 Februarie. Papa a primit dia mal multe părţi telegrame de mulţumire pentru enciclica sa din urmă. Săptămâna aceastădncepe armarea por- turilor din jurul Romei. Fortificarea Sardiniei va necesita o sumă de 60 de milioane de lei. Alecsnadria 17 Februarie. Mercur! pornesc trupele engleze de aici la Cairo, pentru ocuparea citadelei de acolo. Marinarii eDglezi au ocupat insula Mas-sanah. Serviciul telegrafie ai Joiiiel Litere" 19 Februarie 1884 — 3 ore seara Londra, 19 Februrie. Se telegrafiază din TLhartum lui „Tie Ţirnes" că poporaţia oraşului a primit pe generalul Gordon cu entusiasm, acla-mându’l ca Sultan al Sudanului; mulţimea ce se îmbulzea pe drumul sâil ’î săruta mâinile şi picioarele. Generalul Gordon a pronunciat un discurs in care a declarat că a venit la Khartum cu sprijinul lui D-zefi, spre a repara Mele de care suferă poporaţiunile. Sudanul I. Publicarea oficială a compunerel noului Cabinet a fost întârziată in ultimul minut in urma unor noul negocieri cu unii din membri desemnaţi; această publicare e aşteptată din ceas in ceas. Stnttgard 19 Februarie. Baronul de Pouonburg* ministru al Austriei pe lăngă regeie Wurtembergului, a murit. Berlin, 19 Februarie. împăratul Wilhelm ş principii familiei regale afi asistat ieri la balul dat la Ambasada Austriei, purtând uniformele austriaco. — 19 Februarie 1884 5 ore seara. Cairo, 19 Februarie. Garnîsonu din Tokhar a făcut ieri o e-şire, in timpul căreia a omorlt o mulţime de inamici şi a luat in posesie o mare cantitate de vite. Viena. 15 Februarie. Ministrul de comercifi a presmtat sCa-mereî Convdnţiunea de comerciii semnată ieri la Paris, intre Francia şi jAustro-Ucgaria şi a recomandat deputaţilor a o adopta repede. (Havas). A se vedea ultime soiri pe pag. IlI-a. Bucuresci, 8 Februarie, „Românul" a incetat, de câtă-va vreme, de a mai fi organul partidului liberal, cunoscut m opmiunea publică sub denumirea de partid roşu. Combaterea ce din când in când o face unor membri din Cabinetul actual, ca d-lor Yoinov şi Chiţu, şi căte o dată firme! [intreg!; improşcările aruncate uneori Camerilor, cari jură in numele cârmuire!; articolele scrise şi subscrise de d. C. A. Rosetti; — toate acestea denotă c tulburare in chaosui liberal-gm- ernamental şi o tendinţă de ruperea nebuloasei şi de formarea unei constelaţiun! radicale, lăngă constelaţi unea liberal-o-portunistă ce gravitează imprejurul d-lu! I. Brâtianu. Realiza-se-va sati nu aceasta, e treaba viitorului; căt pentru present, confusiunea e mare, de sta! adesea-ori nedoment. Nu no! vom lua apărarea celor ce pe drept par uneori sfîrcuiţ! de „Românul"; din contră, privim cu oarecare mulţumire pe betrănul organ, cănd loveşte acolo unde de multe-ori am lovit şi noi, fie ministru ori parlament; — constatăm insă că „Românul" nu maî este organul partidului de la guvern, ci că el devine din ce in ce organul unei congrega-ţiunl radicaliste, al cărui suflet e bd-trănul decan al prese!, on. d. C. A. Rosetti. * * Această tendinţă radicalistă e destul de invederată in articolele scrise şi subscrise de d. Rosetti, atăt in privinţa reformei magistraturel pe baza electivităţiî, căt şi in privinţa reformei legii electorale pentru parlament pe baza votului universal in colegiu unic, ca să nu ma! vorbim despre alte cestiunl. Nu privim cu ochî rS! formarea unu! partid liberal-radical in ţară. Aceasta am declarat-o şi cănd cu interpelarea d-lu! Panu. Un astfel de partid, de şi cam uită realitatea, pentru a propaga unele teorii generoase, este un factor de progres, care agită spiritele şi prepară societatea pentru luptele viitoare. Teoriele insă pe cari le susţine cu atăta energie betrănul cap al partidului liberal, d. C. A. Rosetti, nu ne par insă că s’ai putea aplica acum indată cu folos pentru societatea românească. Din potrivă pripirea in admiterea şi aplicarea acestor teorii, o credem, cu adîncă convingere, primejdioasă in resultate. De aceea le şi combatem, mal mult pe terenul piactic, de cât pe al speculaţiunilor raţionale. * * * Deosebirea dmtrenol, liberal! moderaţi şi oportunişti, şi dintre radi-caliştî, este poate mal mult de metodă, de < ăt de dorinţe. In domeniul raţiune! pure, cănd ni s’ar da de temă, construirea unu! Stat idealie, nuştifi z&tl, de am fi intrecuţ! in radicalism de d. C. A. Rosetti. Din nenorocire msă nu trăim intr’o lnme eterică de spirite superioare, neintinate de patimi şi de ignoranţă ; din contra, fiinţe trecătoare, faţă cu eternitatea, ne agităm in-tr’un chaos de inegalităţi firesc!, sălbăticite prin apetite groase şi prejudecăţi vulgare, roase de patimi felurite şi duşmane,—de cari nu este ertat omului de Stat, să nu ţină seama intr’o orgamsaţie politică şi socială. Primind idealurile teoretice propovăduite de radicaliştî, no! nu vrem să pierdem din vedere starea real ă unde ne găsim in momentul de faţă, şi credem că este o datoriă de bun cetăţian a păşi treptat către ideal, căutând a imbunătăţi zilnic starea reală, şi a ne feri de salturi cari nesocotesc legile firesc! aleevoluţiuniî. De aceea ne impotrivim acuma, din toate puterile convingerii, la proclamarea imediată a electivităţiî magistraţilor şi a colegiului unic pentru alegerile politice. * * No! credem, că România ar fi mal bine servită astăzi, dacă d. Rosetti şi armei! să! radical! ar subordina aducerea la indepnnire a teorielor ce le încălzesc atăta mintea, la propa -garea unei căt mai intinse invăţătur! serioase in popor. Cultura naţiuni! este mijlocul de consolidare şi de progres sigur a le Statului. Dacă vreau scopuri atăt de progresiste, de ce nu reclamă ma! ântăiti mijloacele, cari au să pregă-tiască naţiunea pentru acele scopuri ? Şcim că d. Rosetti nu este in contra culturi! naţiuni!. O ast-fel de imputare, departe de noî, car! credem că cunoaşcem bine pe acest bătrân fruntaş al liberalismului. Dar... Să ne ierte bătrânul decan al presei a’! spune un dor al nostru. No! credem că toate elementele culte al naţiuni! ar fi alătur! cu d Rosetti daca dnia-sa; in loc de a desfaşuraja-tăta energie pentru a susţinea elee-tivitatea magistraturel şi colegiul u- nic, s’ar face apostolul neobosit al luminării pope rului, scriind şi subscriind, pentru a sili cu autoritatea numelui săli, articole pentru reforma invăţămentului şi respăndirea lu! aşa, ca să răspundă la trebuinţele sociali, politice, economice şi administrative ale Statului roman. Ar dovedi atuncjjjbătrănul că, cănd are un scop inalt politic, scie să vo iască; mijloacele car! duc mal repede şi maî sigur la acel scop, şi ar avea pe toţ! Românii impreunâ cu densul. Cine s’ar im potrivi la aceasta, s’ar arăta retrograd din alte vremuri ui tate de omenire, şi n’ar fi ascultat mal de nimine. Cine se împotriveşte insă acum la ideile progresiste, sprijinite cu atâta căldură de d. Rosetti, ca nepotrivite cu starea societaţrî noastre, nu este retrograd; din potrivă, el este un progresist mal positiv, care nu vo-iesce să se avînte legat la ochî in domeniul, fantasiei radicaliste. Să ridicăm deci mal ântâiu naţiunea prin cultură şi apoi să ’î dăm forme politice aşa de progresiste. Altminterea ne sbatem in zadarnicii ce aduc mal multă pagubă de căt folos, ameţim gândirile, provocăm turburăr! sterpe, după care nu vin de cât calamităţi... CRONICA ZILEI D. G. Chiţu, ministru de interne, a lucrat ieri cu M. S. Regele. D. prim-ministru I. C. Brătianu a avut ieri o lungă intrevedere cu M. S. Regele, lucrând asemenea impreună. Obicinuitul consiliu de miniştri s'a ţinut şi ieri la amiazî sub presedinţa premierului. Consiliul de administraţie al Creditului fonciar rural, in care figurează ca membrii şi d-nil miniştri I. C- Brătianu şi D. Sturdza, prinţul Dim. Ghica, s’a intrunit ieri in unul din apartamentele Senatului, şi s’a ocupat cu budgetul acelei societăţi. D. Burcly-Ziegler, directorul marilor lucrări din Capitală, este chemat in Bucureşti de noua autoritate comunală, pentru a fi consultat asupra măsurilor de luat, spre introducerea unul mers mal regulat şi mal activ in lucrările, de cari este legată şi reputaţiunea directorului elveţian, şi o mare parte din averea comunei. Reţinut de nişte lucrări la lacul Leman, d. Burcly-Ziegler va veni ceva mal târziu. Primarul Capitalei, pentru a activa lucrările găsite in suferinţă şi pentru a putea face o dai*b da seamă completă de starea in care se găsesce Comuna, a împărţit provizor ajutoarelor sale următoarele sarcini: D-nii D. Ionescu şi C. Dănescu vor face ancheta asupra administraţiei, contenţio-sului şi salubrităţii; D-mi Cerchez şi Dobrovici vor ancheta partea technică ordinară şi extraordinară ; D-nii Capeleanu şi Petrescu vor cerceta starea finanţiarâ. In acelaşi timp, oficiale civile vor fi direse iu chipul următor : D. Dănescu va merge in Roşu şi Albastru, d. Dobrovici in Negru, d. Petrescu in Galben, d. Ionescu in Verde ; iar cu espediarea lucrărilor de cancelarie, remăn, d N. F'eva in toate zilele fde la 8 — 11 ore, d. Capeleanu de la 11 — 2 si d. Ceichez de la 2-5. Cu ocaziunea noului budget comunal, se va căuta a se corige administrarea ser-vicielor Comunei. O comisiune compusă din d-nii dr. Sergifi, Procopiu Dimitrescu şi Laurian, va cerceta budgetul şi va face toate reducerile posibile de cheltueli, pentru lunile Fevruarie şi Martie, in scop de a mal micşora deficitul lăsat de fostul con siliţi comunal. Resultatul licitaţiei pentru întreprinderea perceperii ''taxei din tăierea vitelor, fiind nesatisfâcător, Consiliul a hotărît a se administra acest venit, pentru anul curgător, in regie. D. P. S. Aurelian, ministrul instrucţiu-nei publice simţinduŢi sănătatea restabilită, va eşi azi din casă, mergând la minister şi la Cameră. Se zice că un insemnat număr de deputaţi moldoveni afi să facă in Cameră o propunere de a se acorda ,d-lui Mihail Cogâlniceanu o recompensă naţională de 500,000 lei noi. „Timpul" spune că in urma demisionăril Comitetului Jockey-Club, a’a procedat la altă alegere in adunare generală, in ziua de 5 Februarie, cănd s’a reales acelaşi Corniţei, avăud ca preşedinţi: D-nii generali I. E. Florescu şi G. Mânu cari afi intrunit unanimitatea voturilor. A-seară s’a intrunit ia d. Dim. Ionescu, distinsul nostru advocat, mal multe persoane, cari se interesează de conferinţele Ateneului, şi, după căte-va discuţiunl, s’a luat suprema hotârîre de a se întâlni Marţia viitoare din noii. \ Informaţiunea, imprumutată ţde la u« nil ain confraţii noştri, despre fusiunea grupului liberal de sub conducerea d-lui Vernescu cu partidul conservator, pare a fi numai o inchipuire a unora. Pănă acum cel jpuţin, nici o hotărîre in acest sens nu e luată. Aflăm din îsvor sigur, că preschimbarea liniei Băcăfi-Piatra in linie cu cale normală va costa aproape 8 mii lei de kilometru. „Monitorul oficial" spune că colegiul I electoral pentru senatori de la judeţul Ilfov, in zilele de 2 şi 3 Februarie curent, a ales pe d. Dimitrie Solacolu cu 8 voturi din 12 votanţi. Cetim in „Românul" : Procesul falsificatorilor din Vama, cari afi organisat fabrica de bilete ipotecare române false, s’a terminat. Culpabilii sunt condamnaţi la muncă şilnică. D-nii Cuguevicl şi PilipicI, represintanţii partidei naţionale croate afi avut o lungă convorbire cu d. Isvolscky, secretarul le-gaţiunei ruse. Ambii croaţi afi părăsit capitala ieri avănd a trece graniţa la Un-gheni cu paşapoarte ruse, liberate de către legaţiunea rusă. Aflăm că in curănd archiducele Rudolf şi arhiducesa Stefania, moştenitorii Austriei, vor inieprinde o călătorie la Con-stantinopole, unde vor sta căte-va zilei. La intoarcere, augustii călâtori se vor oori in capitala noastră, de unde se vor duce pe Dunăre la Belgrad. D-nii d-ri in medicină Stoicescu, Dra-ghicescu, Racoviceanu, ai Sterănescu, afi fost autorizaţi de ministrul de instrucţie publică, de a face cursuri libere la facultatea de medicină din Bucureşci. Aceşti domni vor incepe cursurile d-lor de la 1 Martie viitor. Prin decretul regal cu No. 276 din 1 Februarie 1884, in justiţie sunt permutaţi : D. I. S. Budurescu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual membru la tribunalul Vă'cea, in aceeaşi calitate la tribunalul Gorj, in locul d-lu! Al. Crăsnaru, de asemenea licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, care trece in postul ocupat de d. I. S. Budurescu. D. I. Părăianu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucuresci, actual procuror la tribunalul Vâlcea, in aceeaşi calitate la tribunalul Romanaţi, in locul d -lui N. Strelicescu, licenţiat in drept de la facultatea din .Bucuresci, care trece in postul ocupat de d. I. Părăianu. D. doctor in medicină Emil Max, care a mai ocupat funcţiunea de medic primar la unul din spitalele epitropiel St< www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA Spiridon din Iaşi, in baaa avisului consi liulul medical superior, s’a numit in postul vacant de medic primar la ospiciul infirmilor de la Galata, pendinte de acea epitropie. D. Vasile Dan, fost sub-pref; ct, s’-îiumit sub-prefect la plasa Târgu-Simila din judeţul Tutova, in locul d-lul ;Gr. Sion. D. P. Leca, care a reuşit la concurs, s’a numit controlor fiscal, in locul fd-luî C. Diamandescu, demisionat. Se afirmă că d. inspector administraţiei C. Ciocârlan a depus raportul sâii asupra resultatuluî anchetei ce a făcut la Bacău in afacerea prefectului Yidrascu cu ex-preşedintele tribunalului de acolo, Râileanu. Se zice că acest rapdrt e favorabil prefectului. Ba bine că nu ! Recursul colonelului Polizu se va cerceta de consiliul de revizie la 16 curent. Un abonat ai nostru de pe lăngă I-vescl, ne roagă să intrebâm pe d. Em. Protopopescu Pache, ce s’a ales cu Io-teria aranjiată pentru biserica Uriaţ din jud. Prahova.— Biletele acestei loterii s’au impârţit mal bine de un an; de atufacl... tăcerea mormântului. Cu începere de 14/26 Februarie, a. c. vapoarele^de poştă vor circula de 2 ori, pe septâmănă şi precum urmează : Pornirea de la T. Severin in jos ; in in fie-care. Marţi şi Vineri la 8 ore di-mine iţa. Pornirea de la Galaţi in sus : in fie-caie Marţi şi Sâmbătă la 9 ore dimineaţa. Antăiul vojagiu de la T. Severin in jos si de la Galaţi in sus, este la 14/26 Februarie a. c. Mâine seară, 9 Februariu, la ora 8, d. B. P. Hasdeu, va ţine in sala Ateneulvll o conferinţă despre : Cel din urmă crc-nicar român din epoca Fanarioţilor. DIN AFARA Situaţia in Sudan. Intr’o scrisoare foarte interesantă, trimisă zilele acestea de d-rul Schwein-furth din Kairo d-lul Allen, secretarul Societăţeî din Londra in contra sclavagiului, găsim intre altele şi următoarele două pasagie despre situ-aţiunea d;n Kbartum şf Falsul profet: «Situaţ.unea in Chartum (capitala Sudanului de jos) nu este atăt de des-nădăjduită cum se crede. Căte-va luni va fi incă linişte acojo, de oare-ce Falsul profet nu ’şî poate urmări biruinţele sale. Fluviul constitue o piedică neinvinsă ; falsul profet nu poate trece acum Nilul, de oare-ce toate luntrele sunt luate. Numai in Aprilie se formează un vad din jos de insula Aba, pe care se poate trece. Nilul la Chartum e de doâ ori atăt de lat ca la Kairo şi de aceea se esplică de ce n’a putut prinde nici o dată rădăcină o revoluţie m teritoriul dintre Nilul Alb şi Nilul Albastru. «O altă causă e armata lui şi starea in care se- gâsesce astăzi. Falsul profet nu are truDe regulate ; el si-a recrutat soldaţii din sânul poporaţiunei; dănşii s’au săturat acum de resboiu şi s’ar duce bucuros pe la casele lor. La aceasta sunt chiar siliţi; căci dacă e vorba să nu fie foamete in anul viitor, ceea ce nu s’ar putea compensa prin nici o victorie, pământurile trebuesc lucrate in săptămânile viitoare. Generalul Gordon va dobândi in acest chip timp spre a’şî aplica minunatele sale expediente, de care a dat deja dovedi multiple». » Un alt călător african, căpitanul italian Camperio, care s’a intors zilele aceste din Sudan la Roma, spune că mişcarea falsului profet nu are nici caracterul unui resboiu de neatârnare nici cel al unui râsboiu religios, ci in prima linie caracterul unui resboiu ai negustorilor de Sclavi pentru interesele lor. * In genere se poate constata chiar in Londra, o liniştire simţitoare a spiritelor in privirea mişcărei din Sudan. Falsul profet, care isbutise a speria prin ultimele sale victorii pe Englezi, incepe a fi considerat mai puţin grăz-nic. Nădejdea ’in mijloacele generalului Gordon creşce dimpotrivă tot mai mult. Un efect al acestei calmări va fi in prima linie de sigur scăpa: a minis-teriuluî Gladstone. de votul de blam ce ’i prepară opositiunea. Crisa ministerială din Serbia. Noua crisa ministerială din Serbia, care a adus in capul cabinetului pe d. Garaşanin, şeful partidei progresiştilor, ce esplică prin resultatul indoios al ultimelor alegeri. D. Kristici, care n’avea incă partidă, nădăjduise a ’şî crea una cu această ocasie, din oameni cari nu aparţineau pănă acum nici unei nuanţe politice. Nu a isbutit insă, căci partida progresistă a trimis in noua Camera numă rul cel mai mare de deputaţi. D. Kri atici a căutat atunci de a indupleca pe rege să numiască tot oameni de-aî săi in numărul celor 44 deputaţi pe cari i numesce; d. Garaşanin a protestat insă, cerend să se numiască progresişti, de vreme ce aceştia represin-tâ majoritatea Camerei. Regele ori că s’a temut de a mai da loc la nouă esperienţe parlamentare, ori că s’a convins că in faţa unui grup puternic şi compact de progresişti un guvern de altă nuanţă n’ar putea isprăvi nimic, a dat dreptate d-lui Garaşanin şi noul ministeriu este al acestuia. Cine este mai de plâns e a. Kns-ticî. In luptele electorale s’a dovedit foarte nenorocit şi ultima revoluţiune, a cărei inăbuşire teroristică a condu s’o, l’a depopularisat mult. Regele, care ţine insă la el, i va găsi desigur vre-un loc de ministru plenipotenţiar. Călătoria prinţului de coroană austriac. Prinţul moştenitor al Austro-Unga-riei s’a hotărît pentru o călătorie in Orient, care va incepe in jumătatea ăn-tăiu a lunei lui Aprilie. Călătoria nu e, cum se afirmă, de căt «de plăcere»; cu toate acestea «re-gulele etichetei» cer ca prinţul să vi-siteze cu această ocasiune toate curţile din răsăritul Europei. El va merge dară, ântăiu la Belgrad, unde va face o visită regelui Milan ; de acolo se va coborî pe Dunăre pănă la Rus-ciuc, unde se va instala probabil pe acel timp curtea bulgară; din Rus-ciuc va merge la Constantinopol unde va visita pe Sultanul, apoi iarăşi se va intoarce in Rusciuc şi de acolo va veni la Bucureşti spre a cerceta cur tea noastră, iar de aici va merge direct acasă cu drumul de fier. Programa, cum vedem, e mult mai incălcită şi mai obositoare, de căt să dea călătoriei tocmai multe graţii. Poate că se va fi tratând dar şi de altceva.. Puţin impoprtă insă. Poporul romăn va remănea nesimţitor faţă cu prinţul moştenitor al unui imperiu unde Ro- mânii sunt victime, faţă cu un prinţ care a arătat anul trecut atâta dispreţ de limba şi delegaţii Românilor ardeleni, in mijlocul cărora şi jpe al cărora pămănt se dusese să ’şî pe-tr6âcâ< Prinţul Rudolf nu este din prietenii neamului nostru. -- -------——• ——----------- ŞTIRI MILITARE Ministeriul de răsboiu italian a elaborat dQue proiecte de legi: printr’unul se intocmeste un plan de apărare al tărmi-lor, iar prin cel-1—alt se institue un fel de stat major al flote!. CORESPONDENŢA „ROM. LIBERE“ * 24 Prin Suceava şi 'Neamţu. Gospodăria peste hotar. —Jidanii in munţi.—Starea săteanului. (Urmare). Auzisem de mult şi de multe ori, că sa tele din munte, mal cu seamă din judeţul Suceava, sunt pline de jidani; am văd ut multe plângeri in această privire, scrieri prin jurnale—ba actualul sub-prefect, Con-standache, era să fie dat afară, pentru-că indrăsnise a aplica legea respectiv de streinii din comunele rurale. Cu ocazia dar, a inspecţiunilor, trecând prin toate satele din plasa Muntele, judeţul Suceava şi din- judeţul Neamţu, am avut prilejul a mă convioge de adevărul tuturor celor scrise, publicate. Voiu atinge această chestiune de o cam dată numai din satele din munţii judeţului Suceava. In adevăr, satele din munţii judeţului Suceava sunt pline de jidani, numai in 9 comuni din plasa Muntele sunt peste 600 individe saii 137 familii, şi anume : 24 familii in comuna Neagra-Şarului, 10 in Şarul-Domel, 30 in Dcrna, 54 n Broş-teul, 8 in Mădei, 5 in Borba, 4 in Sa-basa, 14 in Mălini şi 3 in Farcaşa. U n numărul de 137 familii numai vr’o 40 familii sunt care posed un capital până la 3000 lei spre a putea face un comerţ; cel alţi toţi sunt nişte calici, nişte vagabonzi, cari sub felurite motive de intreprinderl, afaceri, meserii, .şed in comune saii cutrieră comunele. Dacă toţi aceştia, conform art. 8 diu legea băuturilor sunt opriţi de a fi crăş-marl in comunele rurale, atuncea ce fac el in aceste comune ? Cu ce se ocupă ? Negreşit că tot cu acele afaceri cu cari se ocupau cănd erau crăşmari. Ne mai esercitând, pe faţă, comerţul de crâşmă, ei continuă pe altă cale inşelarea şi coruperea populaţiilor rurale ; toporul, barda, sflederul, sumanul, ouăle, gâinele, laptele brânza, untul locuitorilor săteni prin ademenire, inşelâciune, in mdnele lor sunt căzute, pe preţuri de nimic, pentru ca să înlesnească bietului locuitor muntear, căte-va parale pentru băutură sau pentu oopuşo’ă sau făină, articolele principale de care duc lipsă toţi locuitorii din munte. J: danii in comunele rurale, in starea actuală a populaţiei rurale sunt cuibul unde re clocesc toate relele, toate viţiile ce contribues: la ruina şi demoralisarea poporului sătean. Ca să se scape poporul sătean de rolele ce’I fac şi’î pregătesc incă j.danii, trebueşte o lege, prin care să se oprească cu totul stabilirea şi locuirea jidanilor in comunele rurale, măcar pentru 30 ani, chiar şi acelor ce au drepturi, oprin-du se Jidanii de a avea crâşme in comunele rurale, fiind-eă chiar Jidanii cari au natural.sarea, dându-li-se dreptul de a şedea in comunele rurale, nu s a înlăturat reul, ci numai s’a inchis poarta lăsăndu-8e deschisă portiţa, prin care iarăşi incetul cu incetul se va umplea tot golul. — Şi apoi, orl-cine a observat un stabiliment, unde vinde un jidan cu drepturi, nu vede nici o deosebire intre acesta şi cel ce nu are drepturi, ba va vedea un reu şi mai maro : toţi acei o- priţi de a vinde se oploşesc pe lăngă a-ceştl cu drepturi sad impănează satele, inchiriind case, deschizând dughene cu mărunţuşurl ce servesc spre ademenirea locuitorilor in lipsă de bani sad mijloace; apoi toţi aceşti mărunţuşarl stad in legătură cu jidanul crăşmar, ce are dreptul de a vinde. Din intămplare, intr’un sat am intrat in dugheana unuia dintre aceşti mărun-ţîşarl ; toată marfa lui nu face 50 lei, pe cănd lucrurile amanetate ; topoare, barde, ferăstrae, sfredere, sumane, vezi c mulţime, iar lapte, brânză, ouă, unt găini, toate cumpărate cu nimica, in mari cantităţi. Cugetătorul serios poate face conclusie: captivarea, cuprinsul şi cucerirea la cari pot ajunge, pe astă cale, Jidanii in comunele rurole, precum şi decăderea, ruina, demoralisarea inspâimăntătoare iu care va inainta populaţia săteană! Se ver-beşte de răspândirea unor industrii şi meserii in sate ; credeţi că lăsând pe Jidani in comunele rurale, sunt posibile vre-o industrie sad meserie naţională ? Nici odată. Trebue dar să se ţină seamă de sta rea de cultură, de moralitate şi de des-voltare a poporului sătean, cari sunt şi vor fi incă mult timp inapoiate, şi de aceia reformatorul serios, profund, pre-vedetor şi sincer patriot, este dator să iae* toate măsurile de inlăturare a tuturor ispitelor in care poate fi trasă populaţia săteană, fie din neştiinţă, nepricepere, necunoaştere, fie din lipsă sad inârăvire. Trebue să se pună populaţia săteană in poziţie de a cunoaşte şi inţelege necesitatea unei bune stări morale şi materiale. înainte de a fini cu descrierea impre-siune lormele, vc.u mai face oare-care observaţiuni. Starea morală a populaţiunilor din munţi, in aceste regiuni, este foarte decăzută ; boalele de -tot felul şi cu deosebire cele lumeşti decimează grozav populaţia munteană; femeile ma! cu seama sunt in mare depravare.— Causa se susţine a fi absenţa in care se află faţă de bărbaţii lor ; aceştia vara, umblă cu pluta, iarna sunt la lucru in pădure, aşa că îi mai tot anul sunt aosenţi de acasă.—Starea materială, bunul traiu şi „înlesnirile populaţiei prin munţi sunt foarte rele şi in grele condiţiuni.—Locuitori! din munţi sunt lipsiţi de pământuri arabile pentru a’şl cultiva productele nece» sare alimentaţiuneî. denşiî aduc aceste de la câmp şi de la târguri depărtate — comunicaţia in acesta locuri fiind foarte grea, impracticabilă,—transportul se face mai mult cu cai. VeZI căte 5 până la 10 cal, legaţi de coadă unul după altul, avend căte o pâre he de desagi pe el cu popuşoiu şi o ferme, un om sad bâ-eat, du end calul de dinainte de căpăstru. Unii dintre aceşti locuitori trec câte patru şi şease^zile, pentru a’şl aduce două trei stamboale de .popuşoi. Oameni tocmai din Dorna, Neagra-Şa-.uluî etc, vin in Piatra sad Fălticeni pentru a’şl cumpăra popuşoi. Vai de denşiî cănd calea este grea, cănd este ploae, omănt sad vreme rea : o stamboală j de popuşoi adesea costă 5, 6 lei; de aicea importanţa vitală f,ca locuitorii din munte să aibă căi ae comunicaţie lesnicioase pentru a le servi la inlesnlrea aducerel alimentelor necesare ; numai cine călătoreşte prin aceste locuri, vede şi simte greutăţile visţel, traiului locuitorilor din aceste regiuni. Starea sanitară foarte neingrijită; bieţii locuitori, mal ales am anexe sad sate, n’ad văZut de cănd sunt medic prin satul lor, căci medicul şi dacă vine prin aceste locuri, nu se duce de căt la comună, inchee proces verbal de presenţâ, — şi iacă este vre-un bolnav, zice să i se "aducă la primare; dai ă nu, Dumne-zed să T ierte ; parcă bolnavul este o minge s’o pui in sin şi s o duci după poruncă, — d-nil medici să nu se supet6 căci asa este; a nega aceasta este J păcat de moarte. Dar ce-I pasă celui sănătos, de boln; ce pasă celui sătul de flămând ! A I Uitasem că bieţilor săteni din ţii judeţului Suceava, li s’ad dat un 8pj tal rural, dar unde? In monăstijea Sli tina. Ce are a face locuitorii din munţi cu un spital la M-rea Slatina, lăngă rlj Moldova ? Cum poate locu torul din Neagra-Şaru. lui, Şarul-Domel, Cruce, BroştenI, MâdeiQ Borca, Farcaşa, din crieriI|munţilor, sâtn că aceştia, şi să vină poşte la spitalul dit Slatina ? D6ră pentru a se ingropa^icea.-A zice că spitalul din M-rea Slatina este dat pentru locuitorii din munţii judeţului Suceava, este tot una Ca cum am zjce unul insâtat: iată păharul cu apă, in yîr. ful unei prăjini, sue-te sad sal,^pentru a lua, dacă vei fi norocit să ’l ajungi, fe. rice de tine, dacă nu, cu atâta mal bine vel cădea, ’ţi vel rupe capul şi vel scăpa de această lume şi mizeriile el 1 [ • Dar dacă nu aă un spital in aceste locuri, au, cel puţin, un medic de plasă bun, au aci măcar o farmacie portativă? Ferească D-zeu ! Ba nu, greşesc, afi aci un felcer care fără nici un studiu titlu, esercită această profesiune de a tămădui boalele!! I De ce nu esistă astă-zî incă un dru spre a face o nouă fabulă a CinW^s* tarului medic 1!! Broştenil, moşia M. S. Regele ', in munţii judeţului Suceava, sunt aşezaţi in centru plăşel Muntele ; pe aici trece rîul Bistriţa, care din Dorna pănă la Piatra este plină numai de kerestea, principalul comerţ până acuma in munţii noştri diu aceste regiuni.— In această regiune, Bro stenii ocupă un loc important. — Eibint Broştenil, afară de reşedinţa sub-prefei turei şi a judecătorului de pace, n’a alta nimira: linie telegrafică, biuroă postai in permanenţă, medic, farmacie, sp1 tal, aşa ceva nu se pomeneşte; aşa călii locuitor din BroştenI sad din munţii dii aceste regiuni, ca să- dea o depeşă, sau să ’şi facă o recetă, etc., trebue sâ vi) la Peatra sau Fălticeni, trecându’şl trei; patru zile. —Dar ce zic? poate să se ducii peste hotar, in ţara Nemţească, unde găseşte acestea cu prisorinţâ mal in fie care comuna. Tot ast-fel, in judeţul Neamţ, Sicazir este centrul regiunel muntoase a plăşel, dar nu esistă nici una din autorităţile, serviciile sau instituţiunile destinate i inlesni nevoile popoluţiunilor din aceste locuri muntoase şi greu de comunicata oraşele. înaintea, esistat şi aici o sub-crefectuil şi o judecătorie de ocol; —acuma şi acestea s’aii strămutat la oraşul de reşedinţă.—Negreşit ca semn de descentralisare sau că voim să aducem des pe sătean la oraş spre a’l civilisa şi moralisa! Acestea sunt parte din impresiunile culese cu ocazia călătoriei şi inspecţie in. munţii judeţelor Suceava si Neamţ. Am pus in paralel starea unor localităţi din Bucovina cu unele de la noi. Aceste puţine şi neînsemnate impresi uni tpublicându-se, nu mă indoiesc ct vor procura materie de cugetare reformatorilor, legiuitorilor şi administratorii™ noştri : ar fi de dorit ca toţi aceştia si sâ fie mal practici, mal preveZ^tod j, mal sgârciţl la voi bă şi condeiăţ; o alte cuvinte, mai multă treabă şi wn puţină vorbă; atunci cred că toate relei s’ar prevedea, s’ar incepe ase lecui tref tat, treptat, căci ar fi sute de lucrător zeloşi şi devotaţi. Ar trebui, stimabile d-le Lauriau, s* ve descriu impresiunile ce ’ml-ati făcui şi ’mi fac starea morală, intelectuală? materială a preotului laic, a acestui apostol şi părinte al nostru, ce n3 însoţeşte in toate actele şi nevoile de la na? tere şi până la mormânt, şi pe care astăzi ca semn de recunoştinţă Tara lasat FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 7 Februarie — 5 Cănd uşa fu din nou închisă, Da-mour dete un nou pumn in masă, strigând : —Nu e numai atăt, ’mî trebue fata, şi am venit să te iau şi pe tine. Felicia îngheţase. — Stăi şi să vorbim, zise ea. Nu vom ajunge la nimic daca vom face sgomot. Aşa dar, vii să mă iei ?.. — Da. ai să me urmezi [numai de căt... sunt bărbatul tău singurul adevărat. Oh! ’mî cunosc dreptul,. Nu e aşa, Berru, că am dreptate ? Aide, pune un bouet, fii cum sâ cade, daca nu vrei ca toată lumea să ne cunoască treburile. ’L privea, şi fără voe faţa ei spunea că nu ’l mai iubeşte, că o speria şi o desgusta, cu bătrâneţea lui ingro zitoare şi miserabilă. Cum? Ea care era aşa de albă, aşa de grasă, obişnuită acum cu toate bunătăţile bur-geze, va reîncepe viaţa aspră şi săracă de altă dată in tovărăşia acestui om care ’i să părea un spectru. — Nu vrei? zise Damour care ’i citea pe figură; da, înţeleg, eşti obişnuită să faci pe dama mare intr’un contuar; eu, nu am o prăvălie frumoasă, nici cutie plină cu bani, unde poţi umbla in voia ta... Apoi, sunt copiii de mai adineauri, pe care ’i îngrijeşti mai mult de căt pe Luisa. Dacă ai pierdut fata, ce’ţî mai pasa de tatăl seu!... Dar ce ’mi pasă? Vreau să vii cu mine, şi vei veni, sau mă duc la comisar, ca să te aducă la mine cu jandarmi.. Sunt in dreptul meu, nu e aşa Berru?... Pictorul aproba dănd din cap. Această scenă ’l inveselia mult. Insă, cănd veZu pe Damour furios, imbătat de propriile sale fraze, şi pe Felicia scoasă din răbdare, gata sâ plângă şi să leşine, creZu că trebue să joace un rol frumos. Interveni, zicănd cu un ton hotărâtor : — Da, da, eşti in dreptul tău; dar .trebue să mai veZE să te mai gândeşti.... Eu, tot-d’a-una am fost cum se cade... înainte d’a decide ceva, ar trebui sâ vorbim şi cu d. Sagnard, şi fiind-că nu este aci... Se intrerupse, apoi continuă, cu vocea schimbată, tremurând de o falsă emoţiune: — Numai, camaradul meu Damour este cam grăbit; e greu să aştepte cineva in situaţiunea lui... Ah! dăm-nă, dacă ai şti" căt a suferit! Şi in acest moment nici o ridiche, moare de foame, e respins de pretutindeni........ Cănd ’l’am intălnit mai adineauri, nu mâncase de ieri dimineaţă. . Felicia trecănd de la temere la o grabnică induioşare, nu putu reţine lacrămile care o inecau. Era un fel de tristeţă imensă, iegretul şi des-gustul vieţii. Un ţipăt î scăpa fără voe : — Iartă-mă, Jaques ! Şi, cănd putu vorbi : LCe s’a făcut, rămâne făcut. Dar nu vreau să fii nenorocit... Lasă-mă să ’ţi viu in ajutor. Damour făcu un gest violent. — De sigur, zise cu grabă Berru, casa este îndestulată aci, pentru ca femeia ta să nu te lase cu stomahul gol... Sâ zicem că nu primeşti bani; poţi foarte bine să primeşti un present. Chiar daca nu ’î-ai da de căt coşniţa ’şi ar face puţin bulion, nu e aşa doamnă ? —Oh! Tot ce ar voi, domnule Berru! Damour incepu din nou să lovească in masă, strigând : — Mulţumesc, nu mănânc eu astfel de pâine. Şi privind pe femeia sa drept in oclîi : — Numai pe tine te vreau, şi te voiu avea..... Păstrează’ti darul de carne! Felicia se deduse inapoi, cuprinsă de spaimă şi de scârbă. Damour atunci se infuriâ, spuse că are să spargă tot, se iuţi in acusaţiunî spăimăntătoare ; voia cu ori ce preţ adresa fiicei sale, sguduia in fotoliu strigăndu’i că văn-duse ţie mititica ; şi ea, fără să se apere, in spaima de tot ce i se in-tămplase, repeta cu o voce inceată că nu ştia adresa, dar că de sigur o va găsi la prefectura poliţiei. In fine, Damour, care se aşeZase pe un scaun, de pe care se jură că nici dracu nu’l mai scoală, se sculâ repede, şi, după o ultimă lovitură in masă, mai violentă de căt cele-l-alte, zise; — Ei bine ! mă duc !.. da, mă duc pentru că aşa ’mî place.... Dar nu vei fi in pagubă pentru aşteptare; mă voiţi intoarce cănd bărbatul tău va fi aci, şi am să vă regulez, pe tine, pe el, pe mucoşii de copii şi întreaga prăvălie-Aşteaptă-mă, vei vedea! Eşi ameninţăndu’î cu pumnul, h realitate, era uşurat că terminase V modul acesta ; Berru, rămas in zise cu un ton impăciuitor, iucănţa că era amestecat in asemenea istorii • — Nu ’ţî fie teamă, nu’l părăsesc-Trebue să evităm o nenorocire. Chiar se intinse pănă a’i lua man şi a ’i-o săruta. Ea ’l lăsă să fa ce vrea, era sdrobită ; dacă Dam0 ar fi luat’o de mănă, ar fi plţţ0^ el. Totuşi ascultă paşii celor doi ţ5 , meni trecând prin prăvălie. Un h ' cu lovituri de satăr, tăia o cl?sJ.f e L-de miel. Voci numeroase strigau t Atunci, instinctul ei de kun", ? toreasă o readuse in comptua^ ’ in mijlocul geamurilor limpezii palidă, dar foarte liniştită, ca ş nu s’ar fi intămplat nimic , . — Cât trebue să primesc ? uAr — Şeapte franci şi cinci-zeci doamnă. Şi dete cusurul înapoi- ac1-»’ (Va urma). www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA sa un obiect de tortură şi hulă in măna despotismului monahal, care n’are nici patrie nici familie. Ar trebui să vă descriu starea şcoalei sătene, progresele şi nevoile ei. Le,las toate acestea pentru altă ocasie. Vă salut frăţeşte. I. Negre. o LAMENTAŢIE CARAGHIOASA Foiţa ungurească din Bucureşcl (cruţăm pe cetitor şi nu-I mal scr.em numele) apare astăzi intr’un format foarte redus, semn că actualul nostru ministru de es-terne nu-I mal arată atăta solicitudine, ca răposatul protector al incercărilor de „înfrăţire" cu Ungurii. Nu e chestie insă de formatul foiţei. Vrem să vorbim de-o lamentaţie a al, indreptată in contra arhiepiscopului catolic din capitală, care cu ocasia ceremoniilor sfinţirel catedralei catolice n’a făcut şi limbii ungurescl cinstea de-a resuna publicului de pe amvon. Noi luăm pe Sf. Sa episcopul Paoli in apărarea noastră. S’a predicat, cu ocasia celor două zile de ceremonial, in limba italiană, română (de sigur din curte-nie) in cea nemţească şi francesâ, nu s’a făcut insă loc şi limbel ungurescl pentru un motiv foarte simplu şi foarte just. Ceremonialul sfinţirel catedralei catolice era întocmit cu multă ingrijire. Se căuta să se atragă căt mal mult public distins. In acest acop s’aii impărţit bilete de invitare şi s’a făcut apel chiar la primele forţe ale operei italienesc!. Era chestie dar, in formă, de o repre-sentaţie de operă.Cum putea figura oare aici şi limba ungurească ? Nu era oare vestirea unei predici intr’ănsa mijlocul cel mal sigur de a ţinea lumea departe de uşele catedralei sau de a face să fugă pe cel care ar fi avut nefericirea să mergă la biserică fără a presimţi catastrofa ce li se pregătia ? Să fim drepţi: Sf. Sa archiepiscopul catolic avea teamă de urmările unei predici in limba ungurească, ca nu aceasta să întunece toată solemnitatea şi vrednicia serbăiel. I era ruşine-şi avea tot cuvăntul — să pue in repertoriul sfinţirel şi notele idiomului lui Arpad. Nici o lamentaţie dară d-lor de la foiţa ungurească. „Perirea ta din tine Isaile. “ Un creştlu ortodox. căruia i place să meargă la bisericele catolice, cănd cântă intrîusele vre-o forţă de la Operă. CRONICA AGRICOLA ŞI ECONOMICA — Cărciumele din nuntul de vedere al i-gienel şi al moralei.—Târgurile de Duminecă faţă cu moravurile şi cu biserica.—Tim-purietatea anului.—Lucrări efectuate in Ianuarie. — Economia rurala a arătat in repe-ţite ocasiucî că cărciumele devin din C6 in ce mal mult un disolvant al moralei şi al igienei populaţiunilor rurale. In multe şi foârte multe localităţi cârciuma a ruinat familiile, a corupt moravurile, a distrus spiritul de familie, a făcut să se nesocotească religiunea, m fine, a lovit in temelia familiei. In toate timpurile ţăranul a mers şi el o dată pe săptemână la cârciumă, a băut un pahar de vin cu prietenii lui ; acum insă escepţiunea s’a făcut regulă iu foarte multe localităţi. Ţăranul merge la cârciumă in toate zilele ; cade in cursa cărciumarului pănă ce ajunge de ’şi vinde bucatele şi munca pentru anul intreg. Aceea ce este mal ingrijitor, este că şi femeile au început să bea alături sau in ascuns de bărbaţi. Cănd părinţii petrec zilele in cârciumă fie-cine ’şl poate inchipui ce devine familia. D. Petre Condrea descriind comuna Bo-zieniî am judeţul Neamţul, in Buletinul societdţeî geografice române, ne spune : #Nu este Duminecă sau o altă sărbătoare in care locuitorii să nu se adune piin cârciumi. Mulţimea celor adunaţi in ast-fe de locuri se poate cunoaşte după numărul cărciumolor aflate in comună şi cantitatea de băuturi spirtoase ce se consumă. In ast-fel de locuri ’şl pun trebi-le la cale, aci 3e inţeleg unde să meargă pentru cutare safi cutare pungăşie, din care causă sunt şi adesea descoperiţi mai tot-d’a-una „Să nu se crează că nu mal bărbaţii frecuentează ast-fel de locuri ; femeile chiar in număr destul de mare insoţesc, Pe bărbaţii lor, băud alături cu eî; ba ce este mal mult, am observat şi copil intre 9-12 ani. „Dijiceiul de a merge la biserică este ^ai părăsit, numai la PascI se observă ma* riiiijtî, dar nid atunci nu se duc cel puţin câte unul de fie-care casă ; in cele •alte zile se văd câte patru safi cinci eabe şi doi trei bătrâni. „Băutura care o consumă mai mult este rachiul. Pentru această băutură ’şl chieltuesc tot ce aii economisit in cursul săptemânel, ba ce este mal mult, duc şi cea ce an străns pentru iarnă de mâncat. Insu'mi am v£$ut femei cum duceau la cârciumă cânepa lucrată să o dea pe această băutură ]“ Aşa dară bărbaţi şi femei, ba chiar şi copiii ge grămădesc in cârciumi, beali basamacul falsificat, ’şl vănd tot pentru băutură. Cine nu înţelege care sunt urmările unei ast-fel de stări de lucruri ? Cine nu inţelege că pe această cale ţăranul se ruinează şi se demoralisează ? Şi esemplul citat de D. Condrea nu este ceva isolat; din nefericire mi-a fo3t dat să ’l constat in sute de sate. Cel cari vor ceti aceste rănduri vor intreba negreşit: Ce este de făcut ? Cum putem impedica pe ţărani d’a merge in cârciumi şi a se ruina ? A presupune că nu este nimic de făcut este a condamna la peire această ţară. Nu putem lăsa po-pulaţiunsa rurală să fie esploatată in modul cel mal infam şi.mai degradator ; nu putem sta nepăsători când familie rurală alunecă in prăpastie. Ştim că sunt proiecte de legi asupra cărciumelor: corpurile legiuitoare să le amelioreze, să le voteze. In afară de aceasta administra-ţiunea, preotul, invăţătorul, proprietarul şi arendatorul cu durere de inimă, capii bisericii noastre, toţi, in sfera lor pot lucra pentru a curma această indrumare a ţăranului spre ruină. Indiferinţa in asemenea materie ar fi o crimă. Sa ne ho-târîm cu toţii şi cu o oră mal in grabă să declarăm răsboiii cărciumarului care întinde curse populaţiunel rurale. Alt-fel orijce facem este de prisos. In zadar legi, in zadar drepturi politice, in zadar declamaţiunl de ocasiunl, ţăranul se per-de şi peirea lui va fi un desastru general. — Aceia ce vine in ajutorul cărciumelor pentru a ruina pe ţăran sunt şi târgurile ţinute Duminica. Odinioară se făcea tărg Sâmbăta ; insă cel interesaţi să ’şl păzească legea au reuşit să le facă Dumineca. S’a zis că dacă târgurile de săptămâaâ s’ar face in altă zi a săptămânii, ţăranii şi-ar perde timpul. Mal in tăiu ţăranul n’are nevoie să meargă la tărg in toată săptămâna; ast-fel fiind nu este mare perdere dacă intr’o lună ar lipsi o zi de la lucru. Afarâ de aceasta prin faptul că târgul este Dumineca, ţăranii neavănd ce face, pleacă la tărg de unde se intorc cu pungile goale şi cu sănătatea ruinată. Mergăod Dumineca la tărg nu este mirare că biserriele sunt goale şi că ţăranul perde treptat • deprinderea de a merge şi el odată pa săptămână in aceste sânte locaşe. Biserica părăsită este inceputul demoralisănl, al cădere! morale şi materiale. Altâ-dată ţăranii mergeai! cu familiile in toate Du-minicele şi sărbătorile la biserică. Când eşiau, se adunau spre a se sfătui asupra afacerilor, asupra nevoilor. Astâ-zl cu târgurile de Duminică au dispărut aceste deprinderi atât de folositoare. înlăturând orl-ce influinţe ar, trebui ca să se ia dispositiuui ca târgurile să se facă numai Sâmbătă, după vechiul obi-ceiu al ţărel. Se vor ivi nemulţumiţi; va striga cutare interesat; nimic nu trebue ţinut in seamă cănd este in cestiune religiunea şi bunele deprinderi ale popu-laţiunil rurale. Imităm pe occidentali in dreapta şi in stăDga ; luăm de la dânşii mal toate reformei ; să căutăm a-î imita şi in aceasta; să luăm esemplu despre modul cum respectează Englezii şi alte neamuri ziua de Duminecă. — Schimbare de notat in temperatura anului. Toată luna Ianuariu a fost ca o zi de toamnă frumoasă in Noembre. Zăpada ce căzuse s’a topit şi termometrul s’a urcat pănă la 17 grade d’asupra lui zero. Podgorenii s’aii folosit pe alocurea de asemene împrejurări şi al! tăiat viile. Teama ca să nu dea vre-un ger preocupă pe mulţi, cu toate acestea cei cu viile de pe vîrfurî n’all să se teamă, căci chiai de ar mai cădea temperatura la 15 — 18 grade, totuşi viile nu vor suferi. Afară de aceasta cei cari taie timpuriii al! deprinderea de a lăsa coardele mai lungi. Alături cu tăiatul s’a cărat mult bă-ligar şi s’au băgat butaşi. Ne-a părut bine constatând această activitate in potgoria Prahovei. AH câştigat proprietarii,aii câştigat şi ţăranii cari nu aveau ue lucru. In multe localităţi s’a svântat atât de bine in căt s’ar fi putut ara pentru porumb şi alte semănături de primăvară. Arătura făcută in Ianuarili ar fi fost un ogor minunat pentru porumb. Din neno rocire insă intr’o mică escursiune ce am făcut către finitul lunii n’am văzut a-răndu-se nicăirî. Răii că se perde timpul şi mal rău că nu inţelegem că arăturile de toamnă şi cele din Ianuarili, cănd se poate, preţuesc căt două arături de vară. (E. tturală.) A de Ia Muru. -------------------------------- BULETIN PARLAMENTAU Şedinţa de la 7 Februarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 3 d. am. sub preşedinţa d-lul general Cernat , vice-preşedinte, fiind presenţl 41 d-nl senatori, D. secretar Ap. Mânescu a cetit sumarul procesului verbal al şedinţa precedente şi s’a aprobat, iar apoi s’au făcut comunicările zilei. Apoi la ordinea zilei fiind proiectul de lege pentru înregistrarea firmelor de co-merciii. D. Dim. Pişcă a .dat cetire raportului şi proiectului de lege in cestiune. Discuţiunea generală fiind deschisă, B Eug. Stâtescu a făcut întrebare dacă disposiţiunile acestei legi se vor aplica şi comerciulul mărunt, care ar fi greii lovit prin aceasta, şi a propus un amendament la art. 1 in acest sens. D. D. Pişcă susţine legea aşa cum a fost votată de Cameră. Prinţul Gr. M. Sturdza declară că e de aceeaşi părere. - Mal luarâiparte la discuţiune d-nil Maniu şi Borş, fiind pentru votarea legii. D. Eug. Sşătescu zice că aşa cum e alcătuită, legea nu va putea fi nici odată aplicată. E de părere a'-se amâna discuţiunea el şi a se retrăîQite in studiul comitetului delegaţilor. Senatul consultat, primeşte această propunere. După aceea a votat indigenatele d-lul Agatocle Mavrachi, inginer de mine şi al d-lul Leontopol. Iar la ora 4’/s s’a ridicat şedinţa. CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora U/aSUbpre-şidinţa d-lul general Lecca, fiind presenţl 103 d-nl deputaţi S’a aprobat sumarul şedinţil precedente şi s’au făcut comunicările zile . S’a procedat apoi din nou la vota,rea indigenatului d-lul Anton Constantinidi, şi de astă dată s’a admis.—După propunerea d-lul prim-ministru s’aii mal votat şi ale d-lor : G. Rusu, Dim. Boantă, D. C. Panţu, Dim, Persoiu şi I. Conya. S’a luat apoi in discuţiune budgetul mi-nisteriulul de iuterue. D. Andrei Vizanti, ca raportor, a citit raportul asupra comisiunel budgetare şi s’a luat in considerare fără discuţiune. S’a inceput apoi discuţiunea pe articole. La capit. «Administraţiunea centrală", d. I. Poenaru Bor dea zice că funcţiunea de inspector administrativ e de cea mai mare insemnâtate, totuşi pe lângă că nu sunt de cât doi inspectori, apoi sunt şi rău plătiţi. Propune dar a li se adâoga ca diurnă căte^OO lai pe lună. D. A. Vizanti, raportore, declară că comisiunea a respins amenlamentul, pentru că nu e bine a se deschilibra bugetul. D S Sturdza propune din contră suprimarea acestor douî inspectori, căci aceste funcţiuni sunt nisce sinecure. Cănd e un prefect tare şi favorlsat, nu va in-drăsni inspectorele să-I facă inspecţiune şi s’ad reseze miaistrului uu raport in contra acelui prefect. Iu loc d’a impo-văra bugetul, fără nici un folos, cu această sumă, d-sa crede că e mal bine d’a suprima aceste funcţiuni. D. prim-ministru zice că toate ramurile de administraţiune publică sunt controlate, numai prefecţii voieşte d. Sturdza să nu fie controlaţi. C-ănd pe noi, şapte miniştri ne controlaţi, ne sgu-duiţi in toate zilele, cum vreţi să nu fia controlaţi prefecţii? Ideia d-lul Sturdza n’o primeşte ; dar nu primeşte nici propunerea d-luî Bordea, de şi recunoaşte necesitatea d’a se spori lefile inspectorilor administrativi. Discuţiunea tot mal urmează asupra acestei cestiunl, luăud parte la ea şi d. N. Ionescu, care de asemenea a fost pentru suprimarea acestor posturi; d-sa a discutat această cestiune şi din pnnet de vedere constituţional cu d. ministru du interne, dar in cele din urmă se inchide şi se votează a'.ocaţiunea din budget. S’a continuat apoi votarea pe articole a acestui budget, si numai asupra sub-venţiunel de 124,000 lei acordată eforiei spitalelor sf. Sairidcn din Iaşi s’a mai născut o discuţiune la care afi luat parte d -nii dr. Antoniu, V. Gheorghianu, N. Ionescu şi d. ministru Chiţu, dar şi aceasta s’a inchis, admiţăndu-se suma din budget. De aci incolo budgetul s’a votat fără discuţinne. Suma totală e de 9,2000,000 de lei Şedinţa s’a ridicat la ora 5 1/a seara. PRESA JIDOVEASCA $1 PRINŢUL BISMARCK Foile jidovescl, atât din Ungaria căt şi din Austria, iDjură groaznic pe prinţul Bis-marck pentru că a refusat de-a primi adresa de condolenţă trimisă de Camera americană, pentru moartea ovreiului Las-ker, Reichstagului german.—Bunii prietini şi aliaţi ai cancelarului ăl numesc „brutal" „cinic, mic de suflet" şi alte delicateţa de acest soiii. Puţin o aă ’I pese fără îndoială prinţului Bismarck de aceste rînjirl a le nemernicei Jmănil semite. Lucrul rămâne insă caracteristic. Mal nretegeze ce viitur pe Jidani, cum i-a protegiat la Berlin pe socoteala năstră. ---------------O***------------- ŞTIRI MĂRUNTE Nişte librari americani aii comandat la Londra, ca indată ce va apărea cartea cea mal nouă a reginei Victoria, „Suvenir! din munţii Seoţieî* sa le-o telegrafieze --Cartea a apărut deja şi comanda s’a implinit intocmal, in timp de 24 ore. * Mult incercatul rege al Zuluşilor, Ce-tevayo, a murit, fiind-că a avut nenoro cirea de-a consulta un doctor indigen. O oră după ce luase o băutură prescrisă de negrul Hypocrate, regele era mort.— Oamenii regelui aii oprit o cercetare medicală, din care causă se crede că Cete-vayo a fost otrăvit. * Vaporul englez „Hernet" s’a cufundat in apropiere de Malta.— Nu a scăpat din tot echipagiul de cât un elev de marină. * In museul din Bruxelles se gâsesce un exemplar de crocodil, găsit de inginerul Vagesi, care implineşce, prin specia sa, transiţia dintre crocodilul pre-istoric şi cel de astă-zl. CRONICA NOPŢEÎ. O indrăsneaţă incercare de furt s’a făcut azi nopte la d. Marinescu Bragadiru. Trei greci, de curăud sosiţi in capitala, prin întrebuinţare dd chel mincinoase s’aii introdus p < uşa din dos in prăvălia d-lul Bragadiru, —Intraţi aci, imediat s’au pus oamenii pe lucru,— şi lucru greu — avăud să spargă casa de fer. Sparseră uşa exterioară a casei, şi acum mal aveau puţin pănă se spargă şi pe cea din lăuntru, ca să ’şl vază dorinţa realisatâ şi munca incunuaată de isbăndă. Nenorocul lor insă, dar norocul d lui Marinescu, fu ivirea Aurorei, pe care furii nu aii putut’o zări din causa că spre a nu fi văzuţi, aii astupat fereastra ce era spre curte, cu o muşama. Aşa pe când erai! să-şi termine opera unul din băeţil din prăvălie mergând să deschidă prăvălia, găsesce uşa incaiată pe lăuntru. Tâlharii vezându-se ast-fel surprinşi, lasă lucrul neisprăvit Şi deschizând iute uşa daii năvală peste băiatul incremeni la vederea lor; cu toate a-efistea ă inceput a striga şi. sărind şi cei l’alţf băieţi incep a’I urmări impreunâ cu sergentul de stradă şi uu măturător ce se gâsia p’aci. Hoţi luaseră fuga iu diferite direcţiuni. Doi din el s’au prins cu mare greutate, de oare-ce s’aii servit şi de revolvere, trăgând asupra sergentului, care e rănit de 2 gloanţe. El incă aii primit oare-eare lovituri din care cauză aii şl fost transportaţi la spitalul Colţea, unde li s’a şi luat un inte rogator. Al treilea tâlhar, şi după declaraţia ce-lor-l’alţl doi, principalul autor al faptului, nu s’a prins incă, dar se crede că nu va scăpa nici el, injurma semnalmentelor date de complicii săi. Justiîia cercetează cu multă activitate faptul. ......— 1 ■ - ■ ' ............... 20 Februarie—9 ore dimineaţa Londra, 19 Februarie. Lordul Granville şi d-1 Gladstone, Întrebaţi din nou la Camera Lorzilor şi la Camera Comunelor asupra proclamărei generalului Goidon, aii dat respunsurî cu ambiguitate, cu toate astea exprimând încrederea că generalul Gordon va lua măsurile necesare peutru a opri reînceperea comerciulul sclavilor. D-1 Gladstone e de părere că (cheia chestiuneî e de a găsi deosebirea intre sclavagiul in Sudan şi comerciul sclavilor. Belgrad, 19 Fabruarie. Noul Cabinet e definitiv constituit. Din composiţiunea telegrafiată erî trebue a suprima numai pe colonelul Protici, ministrul de lucrări publice, care nu mal face parte din cabinet; d. GedovicI, ministrul de comerţ, e însărcinat cu inte-rimul lucrărilor publice ; d. Marmkovicî, ministru al justiţiei, e insârcinat cu in-terimul instrucţiei publice: d. Koujounzicî, ministru la Roma, a fost chemat la Belgrad spre a lua eventual portofoliul a-cestuî diu urmă minister. D. Pirorianatz a promis de a da sprijinul seu noului Cabinet. Bfeigrad, 19 Februarie. Regele Milan, printr’o scrisoare autografă, a mulţumit d-lhi ChristicI de ser-viciele ce a dat persoanei Sale şi patriei in timpuri periculoase. Roma, 19 Februarie. D. Genala, ministru al lucrărilor publice, a declarat Camerei că sticla, conţinând materii explosibile, găsită pe calea drumului da fer la Corneto, nu era de natură a causa stricăciuni trenului Regal, dacă ar fi făcut explosie. Declararea ministrului e considerată ca excluzând aproape hypotesa unei tentative criminale contra Regelui. Autorităţile judiciare instruesc procesul contra autorilor ne cunoscuţi a unei ten-tâtive de asasinat asupra persoanei gen-darmuluî Varicchio. Varicchio e cunoscut ca un soldat de o conduită exemplară, dar de un spirit mărginit. Viena, 19 Februarie. , Camera deputaţilor. — D-i SchOnerer des-voltă o moţiune tinzând a ajuta familie-le indivizilor expulşl din Viena in virtutea ordonanţelor ministeriale. Primul ministru a declarat că pănă astăzi 23 străini şi 215 supuşi austriacl î>Q fost expulşl din capitală ; adaogă că legile existente relative ajutoarele de împărţit săracilor sunt suficiente spre a veni in ajutorul familelor expulşilor, dar contele Taaffe citeşte un pasagiă dintr’un articol inserai in ziarul „Zukunft" din Pesta, care invită pe familiele expulşilor a nu primi ajutoare din partea Statului. Moţiunea SchOnerer a fost respinsă cu 155 voturi contra 25 Londra, 20 Februarie 4 ore dimineaţă. Camera Comunelor a respins cu 311 voturi contra 262, moţiunea de blam contra politicei egiptiene a Cabinetului, pre-santată deşir Northcote. (Favas). ---------------.-<>.•£>-•----------- Prima societate română pentru fabricarea hârtiei. Conform statutelor domnii membri acţionari al primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei sunt convoc rţl in adunare generală exira-ordinară pentru ziua de Duminecă 26 Februarie 1884 orele 12 din zi in localul societăţei diu strada Calvină (Casa Filipescu) fiind la ordinea zilei. a) Raporrul consiliului de administraţiune asupra afacerilor sociale, b) Raportul comisiunel de control asupra compturi'or. c) Procurarea capitalului necesar pentru esploatarea pădurilor şi terminarea fabricel. d) Alegerea unui membru in comisiunea de control. Domail membri sunt rugaţi a depune acţiunile cu cel puţiu trei zile inainte de 26 Februarie la d-niî Socec & C-nie librari Calea Victoriei No. 7. Bucureşti 24 Ianuarie 1884. Consiliul de administraţiune. BALURI UN MARE BAL CU TOMBOLA se va da de către Comercianţii şi Industriaşii capitalei la 8 (20) Februariu, in Sala Teatrului naţional, pen’ru sporirea fondului institutului de bine-facere „Provedinţa“. Preţul intrării : b lei de persoană, 10 lei pentru o familie (Un domn şi două dame), 40 lei loja de rangul II, lOleî loja de rangul jll; iară cele de rangul I se vor vinde lici-rativ la 29 Ianuariu, 2 ore p. m. in localul Camerei uecomerciu, Strada Doamnei, No. 7. Bilete se află spre vânzare la domnii : fra. ţiî Grant. H C, Muler, fraţii Alessid, Gr. Oapşa, Ştefan Dumitrescu (au villes de France) N. Carapati, Ion I Socec (librăria Socec) G. Gersabek Ion Pencovicî St. R. Becheanu Petre Dancovicî, Torna Ţaciu, Rfdacanu Ion şi Gusiav Rietz, unde se pot lua şi cupdne pentru tombola cu preţul de 10 lei unul, pentru 12 numere. t Jalnicul părinte Gherasim, pharmacist din Strehaia cu adâncă mâhnire aduce la cunoştinţă rudelor şi cunoscuţilor că iubitul seu fiu IOAN DIMITRIU a incetat din viaţă la 7 Februarie corent. Rugaţi-ve pentru dănsul ! Soaiele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant do medio sicondar in Titna in clinicii* lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hehra (Syphilis şi boale de piele) OonsultaţiunI de la S—5 ore p. m. 70 Strada Decebal No. 20 (in dosul Bărăţiol SCHIMBARE DE DOMICILIU WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special; BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada Jr*encfi.ria-'Vrech.e Nr. 8 vis-a-vis ae Hotel Londra (Calea Moşilor) OonsultaţiunI dela 8—9 a m. şi 3 —5 p. m. „C0L0SSEUL 0PPLER" (0 raritate demnă de văzut a Bucureştilor.) Fie-care Marţîa are aceste mancarî germane : mit Enodl „ Bon msclieu Erfosen Bockbier. Fie-care Mercurea MB* POPiCĂltIA LIBERA Fie-care Sămbata : Landbairische Rostbraten. Wiener Zwiebeifleisch mit Nudeln. „Bockbier". Pentru bune consumaţiunl şi servicii! prompt garanteză. Fr. DOSSER, restaurateur. (Sala cea mara se poate inchiria pentru baluri, soarele şi nunţi). 8mv7 Ilaiserfleisch ) Ochsenschlepp j Pokelzung mit1 VIN NEGRU de Oreviţa şi Golu-Drâncea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şl ALB DE DRAGASIANI din recolta analul 1879.—16 fr. vedre le PĂUN P0PPESCU & Comp. Strada JLipscanl, 18» •--- ---—----------- www.digibuc.ro |8 Ea; ii RfWAi libera &QTGSS fl v îl DIN C-A-PIT-A-L-A. INGINERI HOTĂRNICI J. I lioHiniiu, v«r.Sa “JT MANUFACTURI IsiD Peucoviel,straaa Lip®can-' Nr 24, Soeciali-tăţl le nit iaurt, lănurl, dantele, 00/sfectigana gata. rtofe de mo-bue, oo oare, perdălânî de diferite calităţi, ven^are cu preţuri foarte redusa. COFETAR] Piaţa Sf. An) ton, Nr. 18. TOPTaNOH Grsgflrie 6. Cavadia r“om“da mag asinul »6u din strada Covaci No. 15 a-provisionat cu t6te articolele de coloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, luminări cct. cu ridicata şi cu a-mdnuntu — Preţuri moderate, — • Comanzi sî executa pentru tâtii BACÂNI D. I. Hutaml.iSSte! Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-iu, No 2, Calea Victoriei No. 158 şi Sf-ţiI Apostoli No ÎS. Mari asortimente de Coloniale, Colori Delicatese, Vinuri tm Serv ;iul cunoscut onor. Public in decurs de S4 anL * T' hb jjfaffuliiI*. i mItT™f t **-' li i/v v dispunăndd de Un Rn6r căte-ya °reii- bere, doresce a găsi o meditaţie pentru clasele primare sau gimnasiale. A se adresa la administraţia acestui ziar. Numai 25 lei tona CARBIIK DE PIATRA Coa mai bună economie pentru ars şi incâlijit, aceşti cărbuni ard in orl-ce fel de sobe şi chiar in maşme de bucătărie. Depoul in strada Filaret 19, comănzl se primesc şi in strada Smărdan 19, la M. Litmatn. C0K3 de prima calitate adus la domiciliu 60 lei tona. 12 Aduc la cunoştinţa Onor. Public că am un mare deposit de Sobe de perţeian dir cele mai nari ibrice din Europa in diferite B’-.ărtud şi In dee.enuri rrumoasi fin puţuri foarte moderate.^ «*) SARIUL A. MABCW Valea Victorii, 73 (vis-a-vis de Palatul regal) AVIS IMPORTANT Prin aceasta vid a atrage atenţiunea Onor. Public asupra petroliuluî, supranumit Petroiiu Regal sau Fotoghea şi Petroiiu clasa II Adevărată industrie Română DE ÎNCHIRIAT Primul etaj şi dependinţele cu ■ selor din calea Rohovei No- 36 A se adresa la D-nu Inginer C. Bottea str. Pitaru Moşiu, 5 555 DE YENZARE Mese, bănci, scaune, felinare şi alte diferite mobile şi obiecte in foarte bună stare. Asemenea Decoruri theatrale noul. Desluşiri strada Posta Veche 14. Acest petroiiu nu exploatează şi e fără miros, aduce o lumină indoită căt petroliul ordinar, consumu economicos. Petroliul acesta este fără pericol, la cas când lampa cade jos şi se sparge se stinge imediat Petroliul regal şi petroliul cl. II se vinde in tinichele de o vadră sau 5 oca. 1 Adevăratul petroiiu, ligrum parafin şi uleiu de maşini se află numai la magazinul din Strada Colţeî, Noi 15. 1513 S Stein Persdnale atinse de Cuturaiu, Pripi, ESromchitn acută «au chro-nicu, Atingere de voce, Bole d© gat, se uşurăză rapid* sau se vindeci DEYENZARE ROM JAMAICA întrebuinţând CALITATEA I Berna» nevtadut din anul 1878 cw preţui do 2*80 ocaua in an groa şi m det aii — Doritorii se vor adresa in Strada Bihesou-Voaâ sau Poetului No 1 SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA de VauqucîUi Paris* SI, ru« de Cl^ry, în tâti farxnaciele şi drogueriele. —A tt ftri ie contrafaceri. ■ Căr inveţatura. gratis __... ■ ■ —-1 ■ ,i im. r-1 i it BRITDER KEPICH CEL MAI RENUMIT DE TOATE SISTEMELE ,, Recomaudă cele mal perfecţionate maşini de j 1 cusut cu 15 aparate foarte inlesnitoare. A VIS IMPORTANT FMmWKiM Mri-.-I-.OT U ZUItlCH (Elveţia) centru a satisface prompt toate cererile distinsei mele clientele, ds şi constructori de moară am stabilit un Depot mare şi ales in specialităţile mele ae maşine, unelte, instrumeuţe etc, etc. etc. pentru moara. t! «< deposit special la la Agentul meD general pentru România B-ira JEAN SCltiSEIDER 21, Strada Colţi, 21, la Bucureşti D-mil ERfflST tîlRIACK 116, Calea Moşilor, 116, la Bucureşti. PlîE'ţUKILE CELE MAI MODEKATE |PLATA Şl IN RATE LUNARE SAU SEPTAMÂNALE ' GAEAEŢIE PE 5 ANI. — INVEŢAŢUEA GRATIS DEPOSITKLE : | Bncurescî, Strada Şelari, Hotel Tictoria. I Galaţi, Strada Domnească, lângăHOtel Metropoit J | Craiova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. ii*s£ mv 9 ia aiiKvavt) FABRICA DE MAS INE AGRICOLE, ATELIER DE REPARAT L(> 10M0BILE etc. etc. asSfc Orl-ca repa.ra.Jiuxa »e prir»»sigte "aSM m $ Si WBUtutBmaţpKin.'Wiig SPECIAUTATB OMRKMIMIitfinNffin lauuimauiuuitiiittHtn MAŞÎNE ŞI UTENSILII SPECIALE PENTRU TREBUINŢELE DE MdRA Cele mal noi sisteme de Mori (Schrotwalzen & Mahlstăhle) cu vals de porcelan şl r ţel (fonta) Maşine de curăţit grău perfecţionate original americane. Euieca, Tarare, Trieure, Maşine, Perii, etc. Maşine de gris şi Maşine de curăţit in deosebi perfecţionate şi neintrecute in prestaţiele lor Yenturătoare şi Maşine Centrifugale <îe cea mat nouă şi mal buna construcţie, cea mat mare prest jiune impreună cu puţina consumaţiune de gaz de mătase. Unelte, Instrumente, şurupurî, nituri, etc. etc. de orl-ce fel. Slt de s&rmă şi tablele găurite de ori-ce dimensie. Gaz de mătase prima qualitate in toate numere. Invclitori gata pentru cylindre cu panglice şi inele fixe pentru montat. Curele de piele şi Chingi de cănepă prima qualitate in orf-ce dimensiune. Pietre ue moară francese adevărat Laîerte. P3S5T Cataloage, ilnstraţl-arî, deaenurX, planuri In diepoşiţiune Voiasriorl activi Cari ştiti a vorbi limba bulgară, sârbă sau rusă, găsesc ocupaţie durabilă. — Cauţiune este necesară.  se adresa in Bucurescî la „Smger“, Hotel Boulevard şi in Rusciuc la sucursala sa. 23 LICORSA BAMELQEÎ CU BaSĂ D AhEKONIKE Preparată de către O, ENJOLRAS Pharniacistn ia LYON Accantm licdre cbIo recomandat* dam ol ori obosite prin sângele şi pentru a proveni t<$t« btSlele Ţa care sunt expuse nă femeie î Sold do mutiriţă, pierderi, dureri, derangeamente, eiereli» taU, consecinţe de naţtcre, vârâtă critică, eto. 8« Tindo In tote fartuaciele, 3 franci ca cartea o* acompaniata flecare flacoud. Pepoeik in Bucuroşi, 1& Dro^uerl* J. Ovoaae. r b.2 )« I I’. MII<1 in Strada Berzei la No. 60. 1812 Cu toată stima, Hr-istw Simeon. AVIS D-lorn Photografi Plăci negative prepara te de Monchhoven de toate dimensiunile ir> deposit pentru România numai la Drogueria I. Ovessa 39 Strada Aca jemiel, Bucuresjl. Se efectuează^prompt pentru Pro vinci.. 6jd2 Fin de Venzare II m DIN CAPITAL^ LIBPJifU kâiiiiiii Fraţii, hm k Câmp, „MARELE BAZAR DE ROMANIA“ i k Recomandă pentru Sesonul de Camav d elegantul seu asortiment de : FRAC URÎ vl COSTUME i)E SALON de veritabil pervien şi drap ae Sedan. Redingote cu G'lete de Camgarn diagonal m r COSTUME "^33 cu şi fără taliă de iantaisie PANTA 0-1%’I NOUVEAIJTE GHETE BROCHE & LUTTRE DE MATASE PALTOANE Si OLANI RE LUX & — DE TOT FELUL — HALATE ŞT COSTUME DE CASA (NEGTJGE) MANTALE MVi >ERMEABILE etc. etc. BAZAR DE ROMANIA Strada Şelari, *7 O cătăţime fin de primă calitate presat in pach< te şi adus de probă din Muscel, pentru nutrimentul cailor de lues se vinde cu suta de chilograme, strada Criviţa peste drum de asiiul Oteteleşanu. PE VENZARE l-l A K A fi despicaţi d« tufan Inflnvi angajăndu-md şicn transporiul lor la viile din pod-gori fjud. Prachova. A se adresa tk Matache Stephănescn. ia Ploeştl. COMISIONARI . Grabswsti, Klg. Repn Unt diferitelor fabrici şi export dinEurctia. Agent ral ai firmei Tbeophile Rcslv. Ai Com. la P.oimn iiJŞaapJ RESTAU RANTuRP mit d# ,-inur". Indigene şiitrj^ BIRT SImUA LUI HELMOf"p^ ie StîfiDeses, calde preţuri modurat Lemne de vmzare cu preţul redus Cea mal bună calitate Iută şi gărniţl 60 franci stănjenul loco şi 64 aduse la domiciliu şi cele tăieate 1000 kilog-ame duse la domiciliu numai cu notr. şi 1000 kilograme lemne de fag 30 franci. D-mî amatori se vor adresa calea Griviţf lângă gara Tărgovisti. la firma „Ursu No. 134 şi la firma «Leu» No. 151. 1411 Ou stimă, P. Vfasilesca. DE ÎNCHIRIAT Din cauză de plecare inchi-riez chiar de acum casele din strada Sf-u Spiridon, No. 2 •, col. Galben, având mal multe camere, grajd mare, şopron de trăsuri, curte uiare şi grădină, considerăndu-s« plaia chiriei de la Sf. Gheorghe înainte (125 Flora Romănlel, Medalie dţ 1S] de la esposiţia agncolâ a jU(i, fulul Ilfov 1382. GrăboT.'iiists) tiroff. Bucureşti. FABRICE lâiile Gflorgesen, ii ^ »l Pa»*»,®*., f.îcroboalâ şi moarSi d« mim. făinuri, Strada Soarelui No. u Suburbia Mânuşi Brutaru, Oulr raa Vwdm Un barbat“»n= _______de mie şi. comptabilitate, aorest a se angaja ca tovarăş saiiai1 ministratoru la o propriet mare. Informaţiunl ia redu acestui ziar. 4j'd PRJMA FABRICA DE CHIBRITD1 ] Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilă in orî*ce casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d-Vuna de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 83 1 Haschisch Collodium I şi fle-care 'ml va fi recunoscător Matbias Ifcosnyai, ' farmacist m Arad Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Lipscani Nr. 44, Se vinde in Bucureşti la drogheria Bruss şi la sp ţeriile d-lor Schmettau, Frauk, Thttrin-ger, Thoiss, Kessler, I. A. Ciura Hr. Alecsandriu, Bruss, Zurner, Zeides, Stoenescu şi Risdiirfer Chocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de cbimn, Cbocolaae chinin & fier, dulce şi cel mai sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. BUCUKESCI-FjLARET Medaliată cu medalia de a.rl Lxposiţiunea 1880 şi 1883. Această fabrică poaţ azi concura cu orl-ce fabrică du străinătate, căci şî-a ameli sistema de fabricaţiune ' inviţi pe onor. d-nl corner a se adresa pentru comande rect la fabrică, care va pui toată silinţa spre a efectua gralj nic şi muiţumitoru comaadet PERVASUP.l POLEITE Plafonurl înRelief din cele maî renumite fabrici cu preţuri foarte moderate, re comandă onorabilului puWitj sub semnatul IHA HCOTsTICK Tapiţer şi Deeorator Nr . 3, Strada Ştirbei-Yodâ, Sr I (Vis-4-vis de Psagiul Eomta). Societatea Română de Constructivă i\ Lucrări Publice, Brad Consiliul de administraţie are onoare de a informa pe d-j acţionari că, in conformitate cu art. 42 din statute, aduQare'i ( nerală ordinară a acţionarilor se va ţine Duminică 4/i« viitor, a orele 2 după amiazi, la reşedinţa societate!, 8, St» Doamnei in Bucnrescl. Ordinea zilei s 1. Raporturile consiliului de administrând şi al censorilo supra bilanţului pe anul 1883. 2. Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de sdi nistraţie pentru ge-tiiînea sa. 3. Fixarea dividende!. 4. Numirea d-lor censorî pentru anul 1884. Pentru a fi admis la adunarea generală, ori* ie acţionar vatl bui sâ’şî depună acţiunile înainte de 25 Februarie (8 Martie] Bncurescî. la reşedinţa societăţii, strada Doamnei No. 8. Bucurescî, 3 (15) Februarie 1884. , . Preşedintele consiliului de administra^ Dlmitrie Ghica. Extract din statute: Art. 40. Orf-ce acţionar care et.e drep, a lua parte la adunarea generală poate să fie represem intr’ănsa printr’un acţionar care are şi dânsul dreptul de an» mis la adunare. . J Art. 47. Zece acţiuni daă drept la un vot. Nici un acţio»' nu va putea intruni* mal mult de 20 voturi pentru densul sau mandatar, ori-care ar fi numârul acţiunilor ce ar posedă sau , presinta. De închiriat HOTEL KiRWZI Clădit acum din nou, stilul Rennaissance, 2 etage m Capitalei, lângă Lipscani, cu doue faţade, una in lungul » centri tii Băcani şi cea-l-altă in luDgul Stradei Blănuri admirabil iluminate şi avend '9.ca®5! alt» _ aerate, î. prăvălii una mare şi —nePtri la parter. 2 pivniil mari, grajd pentru 8—10 eaî, şopron ^jefm i- -5 trăsuri, curte pavată cu bazalt, fântână cu Pgu‘Pâ’ g'te # şi telegraf la fio-care cameră, gaz aeriform, mobilate Periei cu mobile noul, elegante şi solide din cele mai renumit ^ ^ Se inebiriază pe termenul ceva conveni locatarului de # priliu 1884, şi cu dreptul de a intra in posesiune cina . t lună inainte / ,q in toa. Doritorii se pot adresa, strada Pensionatu No. \|> zilele, de la orele 8—10 antimeridiane. î-iss . am c: HOTEL FIESCHI BMCTB—ţ.g£Blgg . BXjacjHiESCo: SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — 7 * mnt si soa®! “ ţ Restaurarea complectă cu serviciul Er0 ,t„menteî«'a’11 electric . Odâî de la fr. 4,50-5 fr. Pe “• A^^n ararjit tru familii. Abonan ente pe luna cu r!al3a,\ „u anu. pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartarqent Tipografia Ştefan Mihâlescu, Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro I ANUL VIII— Nr. 1981. 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 11 FEBRUARIE 1884. apare: in to^te zîlele ABONAMENTELE : jn Capitalî:: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei-; 3 luni 8 lei. In Districte: „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : „ 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURiAN Pentru Abonamente. Anuneiuri şi Reclame a se adresa. In România t La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălesou, -Strada Covaci, Nr. 14 ş: la corespor. denţil ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Eavas, place de la Bourae, 8. In Tiena: La Eeinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hamburg: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redâcţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor STEF. C. M1CHA1LESCU. STiRI TELEGRAFICE din ziarele, streina Viena, 19 Februarie. 0 telegramă specială a ziarului „Wie ner Tagblatt* anunţă din Cairo, cu data de azi, 8 ore seara— in contra-zicere cu depeşa oficială — oraşul Tokar a căzut, garnisoana şi populaţiunea a fost masacrată. Suakim, 19 Februarie. Din garnisoana oraşului Tokar, 200 de soldaţi au făcut o eşire. Se raportează că ar fi omorît mulţi insurgenţi şi că ar fi făcut o mare pradă in^cămile şi alte vite. Berlin, 19 Februarie „Tageblatt* anunţă că principele de Bismarek n’a fost tocmai atât de aspra şi ofensător, precum se luase la inceput, faţă cu adresa de condoleanţă a Cameril deputaţilor din Washington, adresată Reichstagului pentru încetarea din viaţă a deputatului şi conducătorului partidei liberale din Germania, Lasker. Cance-liaratul imperiului răspunsese numai atât, că oficiul de esterne nu e chemat, şi nici nu i cade in competenţă, să pri-miască şi să transmiţă asfel de acte Reichstagului. Remănea deci , că represen-tanţa parlamentară americană să se fi adresat direct Reichstagului germai . Afară de aceasta, in adresă se zico că ar fi obvenind şi o frasă (şi principelui Bismarek nu i plac frasele) prin care prea se esagerează, din partea unor jidovi, deputaţi americani, valoarea politică a lui Lasker. Dar chiar şi in privinţa aceasta răspunsul principelui Bis-marck nu e aşa de tare, precum se zisese la inceput. Acestea pentru restabilirea adevărului. Londra, 19 Februrie. In Camera comunelor, Gladstone a încercat destul să slâbiască efectul penibil ce l’a făcut proelamaţiunea lui Gordon. Dănsul a declarat că acea proclamaţiune n’a fost corect reprodusă, existenţa eî insă n’a putut’o nega. Pănă erl nu s’a fâeut nici un atac asupra Suakimuluî. ParneliţiI au de gănd să voteze acum in contra guvernului, se crede insă că Gladstone va avea cu toate acestea m? joritatea in parlament. Berlin, 19 Februarie. Ziarul „Dresdener Tageblatt* află că pe la finea lunel lui Martie regele şi regina Italiei vor veni do s.gur la Dresda. „Naţional Zeitung* află că la 27 1. c. in fruntea deputaţiunil care va veni să’l felicite pe imperatul Wilhelm,, va fi in. suşl unchiul împăratului, marele duce Michail Nicolajevicî. La 25 1. c., se împlinesc 70 de ani de cănd i s’a conferit bătrânului Wilhelm ordinul St. George. Paris, 19 Februarie. „Temps* află, pe cale telegrafică, din Berlin următoarele : Destămuirile lui Busch aă impresionat foarte rău sferele pohiice din Austria, pentru că publicaţia autorisată de principele de Bismarek are aerul să presinte Austria şi pe împăratul el cu o înclinare vedită spre un răs-boifl cu Francia. In cartea lui Busch lipseşte ori-ce tact şi curtoasiă faţă cu mo-narchia austro-ungară. Această carte e eptată şi in contra contelui Beust de şi a tualmente acest bărbat, nu joacă nici un rol politic, dar principele Bis-marck a dovedit mal de multe ori, că o are o ură neimpăcată şi prin urmare nu’l poate ierta pici pe Beust, pentru atitudinea lui de la 1866. In Viena se întreabă oţ>, ce l’a putut împinge pe cancelarul 3 publice tocmai acum destăinuirile a-ces e, pe câtă vreme ne ştie că densul pune mare preţ pe pretinia cu Austria, are că scopul cancelarului n’ar fl fost ^ tul de cât să o presinte pe Austria ca Pe o aliată inconsecuentă şi pe care prin urmate nimeni nu poate basa. Aceasta cu mal semnificativ, cu căt tocmai <ţcum începe cochetăriile cu Rusia şi in er in se aşteaptă sosirea principelui Or-i°n, ambasador in locul Iul Saburoff. Din oate acestea se poate trage o conclusi-nne care indreptăţeşte pe unii politici să 8 întrebe oare luna de miere a alianţe austro -germane nu cum-va e pe sfîrşite. „ Paris, 19 Februarie, „rrance* crede că guvernul va cere Pf*Uru ^coporirea cheltuelelor expediţiuniî onkln suma de 80 de milioane de franci. Se desminte ştirea dată de unele jur-8 din oposiţiune că amiralul Courbet ar 8 egrafiat guvernului dupe ajutoare noul, de oare-ce trupele ce le are nu’l sunt de ajuns pentru|luarea Baak-Ninhuluî. Belgrad, 19 Februarie. Nu se ştie nimic până acum ce^schim-bărl se vor face in representanţa ester-nă, a Statului, pe lăngâ cele-l’alte Puteri europene. Schimbarea şi ocuparea posturilor din Vien t şi Vatican se impune. E probabil că pentru Viena va fi ales d. BogievicI, care a mal representat Serbia şi sub Pirocianatz. Berlin, 19 Eebruarie. Principele Bismarek nu va lua p'Mte la lucrările parlamentare şi prin urmare va rămânea la Friederichsruh. ------.----i--------------------4-- Serviciul telegrafic ai „RomâniiLibere" 21 Februarie 1884 — 3 ore seara. Oonatantinopol, 20 Februarie. Se asigură că raportul, adresat Porţel de Musurus paşa, ambasador la Londra, propune trimitereă unul comisar extraordinar in Egipt şi eventual trimiterea de trupe turceşti, in cheltuelile Tesauru-luî egiptian, cu ocuparea a oător-va punte de la ţerm ca Damiette şi Suez, tătă această subordonată la retragerea trupelor engleze, a căror presenţă in Egipt trebue a fi considerată ca prima causă a evenimentelor din Sudan. Musurus paşa n’a reuşit a cunoaşte in-tenţiunile difinitive ale Engliterel privi toare la Egipt. Consiliul de miniştri a deliberat mult ieri asupra afacerilor egyptiene, dar n’a decis nimic î se va reintruni'din nou azi. Londra 21 Februarie După „The Times", generalul Gordon, după sosirea sa la Khartum, ar fi făcut o a doua proclamare, in care a zis că Sultanul din Constantinopole a voit să trimiţi o armată de soldaţi turci spre a recuceri Sudanul, dar că atunci Regina Englitbreî l’a trimis, pe Gordon , spre a împiedica un resbel intre Musulmani. Liniştea continuă de a domni in Khartum ; generalul Gordon a suprimat drepturile de vamă. (Havas). A se vedea ultime scirî p® pag. III-s. Bucurescî, 10 Februarie. In atâtea rânduri am zis, că activitatea noastră publică, in mare parte se cheltueşte in frase apocaliptice şi teorii de politică universală şi mai nimeni nu se ingnjeşte de temelia Statului- de ţară. Printre nenumăratele chestiuni, privitoare la starea lui, e una, de o importanţă fără margini, de care, cu durere o spunem, nu se ocupă nimeni : chestiuuea cumpărării şi a vinderii pâmănturilor ţărăneşti, conform legii rurale. De cată-va vreme in coace, pare a se fi stabilit printre populaţiunile de la sate, tin^ănd a instrăina cu ori-ce preţ mica moşioară, cu care guvernul a inzestrat aproape pe fie-care ţăran. In toate zilele, la Trib. de Ilfov, secţia notariatului, vin sute de săteni cu acte de vănzare a peticului de pămănt ce a căpătat cu atăta greutate şi pe care ’l dă cu atăta uşurinţă. Judecătorii ah inţeles că aceas tă tendinţă este o adevărată nenorocire pentru populaţiunea rurală, şi, de şi noua lege interpretativă asupra legii rurale din 64, permite vănţlă-rile şi cumpărările pămăntului intre teranî,'— magistraţii, fără a se de părta de la datoriă, caută prin toate mijloacele putincioase să impedece aceste traficuri nenorocite Ast-fel, eî cer cumpărătorului să aducă de la primărie : act că comu na nu cumpără; certificat că este ro măn; certificat că este sătean şi cultivator de pămănt, — şi toate aceste acte iscălite de întregul consiliu comunal şi cu număr de registru, de oare-ce, cerăndu-i-se numai iscălitura primarului, care adesea consistă in punerea pecetiei, domnul o fi cer public, fiind mai in tet d’a-una interesat de una din părţi, aşteaptă la uşa tribunalului cu sigiliul in brău, şi, pănă te ştergi la ochi, toate certificatele de mai sus sunt gata pe comandă... Şi atunci incepe o nouă procesiune inaintea tribunalului, cu actele ticluite la uşă, şi de astă-dată şi cu căte un samsar, care sfânţueşte pe ambele părţi sub pre-ext de a tăi măci judecătorilor spiritul legii. * -* * Afară de aceasta, tribunalul de Ilfov, a mai luat o dispoziţie interpretativă, care poate să pară trăsă puţin de păr, dar pentru oare noi ’l felicităm. Interpretând art. 7 dm legea rurală, secţia notariatului de Ilfov nu autentifică nici o vănzare de pămănt care s’ar urma intre un sătean şi un cărciumar, intre un sătean şi^n profesor, — chiar dacă popa, proiesoru şi cărciumarul sunt ţărani din localitate. Care a fost- spiritul ieguitoruluî din 64, cănd a improprietărit pe ţă răni? Să dea fie-cărul individ căte o porţiă de pămănt, care să’l pue oarecum la adăpost de or ce tratamente cu ârendaşiul sau proprietarul de a-lâturi, daca nu va voi să muneias-că mai mult; să ridice poziţia ţăranului clăcaşiu, fâcăndu’i o stare socială cuviincioasa; sa facă un pas către mica proprietate, împiedecând pe căt e cu putinţă, grămădirea de moşii mari intr’o singură mănă. Dacă chiar am admite acum că popa, profesorul şi cărciumarul din localitate sunt ţărani şi ’şî cultivă s.ngurî pămăntul, — am atins scopul legiuitorului, dăndu-le drept, să cumpere moşia ţăranului ? Mai antăiu popa şi invăţătorul sunt funcţionari, plătiţi de Stat sau de comună, şi in această calitate ei nu pot cumpăra pămăntul consătenilor lor, de la lege. Dar, chiar dacă nu i «,ni considera ca funcţionari, înţelept e să se intăriască actele de vănzare dintre eî şi ţărani ? E sciut că preoţii noştri de pe la sate sunt nişte burtă-verde, cărî nu se gândesc de căt la chipul cel mai inemerit de a face avere. Leafa lor, or căt de mică, şi câştigul ce ’i mai au de pe la enoriaşi, le dă mijlocul de a agonisi sume mai mari sau mai mici, cu cari imprumută pănă cumpără sau 'cumpără direct pămăntul ţărănesc. Cu invăţâtorii cari se in-soară şi se stabilesc in comună (aceştia sunt singurii cari cumpără), acelaşi lucru. Pentru căreiumarl, mai e oare ne-voe să mai insistăm ? Nu ştie fieşte-cine că băutura ia săteanului şi suc-manu din spinare?... * * Tendinţa aceasta de a’şi vinde pămăntul, e o adevărată nenorocire pentru sătean, şi nu putem indes-tul aproba interpretaţmnea ce tribunalul de Ilfov dă legii rurale,—inter-pretaţiune juridică şi in acelaşi timp patriotică. E de dorit ca şi cele-l’alte tribunale din ţară, să admită această ju-risprudenţă in materiă de notariat, — mai cu seamă tribunalele din Moldova unde banul jidovesc face tot felul de intrigi şi de combinaţii, şt1 tribunalele judeţelor de pe malul Dunării, cari adesea ati de intărit acte de vănzarea pămăntului intre săteni români , şi intre grădinari sărbî sau bulgari. E o chestiune de mare importanţă tendinţa ce se manifestă printre populaţiile noaste rurale, de a vinde pamentul. Fie din cauza lipsei de hrană, fie din cauza impositelor, fie la unii din nevrednicie personală,—faptul e aşa, şi dacă legea rurală are căte-va portiţe pe unde se pot stre iura şarlatanii, e datoria magist: aţilor să ’l impiedice de a se imboi ăţi in mod neonest, sărăcind pe cei ce formează temelia ţării. ----------IWŢţp-------- CRONICA ZILEI ln seara de Miercuri, 8 Februarie, MM. LL. Regele şi Regina au as stat, in sala Teatrului naţional, la baiu: cu tombolă organisat de societatea come rcianţilor din Capitală, Providenţa. Majestăţile Lor aii fost primite la sosire de d-nil membri al ci mitetuluî a-cestel societăţi, in numele căreia d-na NedelcovicI a presintat Regiieiun foarte frumos buchet de flori. Apoi Auguştil noştri Suverani au făcut intrarea Lor in sala balului iu mijlocul unei mulţimi in-desite ce se inţesea prin parterul şi lo-jele teatrului. Tombola la care au luat parte şi Ma-jestăţile Lor, a avut tot svccesul dorit. La ora 1, Auguştil noştri Suverani S’afi retras ; iar balul a urmai cu multă veselie pănă la orele 4 din noapte. «Mon. Ofic». Exc. Sa Principele Ouroussoff, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei, intorcăndu-se din concedii!, a reluat direcţiunea legaţiunel imperiale. D. ministru Cămpineanu a lucrat ieri dimineaţă cu M. S. Regele. Consiliul medical superior al armatei s’a intrunit ieri dimineaţă la ministerul de resbel sub preşedinţa d-lul I. C. Bră-tianu, şi s a ocupat cu afacerile ce a avut la ordinea zilei. D. Dim. Sturdza, ministru de externe, a avut o intrevedere cu d. Baron de Mayr, ministrul plenipotenţiar austro-ungar. Ieri, d-sa a lucrat şi cu M. S. Regele. D. baron de Calice, ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariel Ja Constanti-nopol, a trecut zilele acestea prin Bu-cureşcî mergând la postul şeii. D. colonel Kaulbars, fostul ministru de resbel al Bulgariei, in mergerea sa la Petersburg, va trece azi prin capitala noastră. D. colonel Dimitrescu-Maican comandantul Flotilei, se află de două zile in capitală. Intr’una din serile trecute, in familia mult şi greii incercatulul d C. A Ro-setti, a mal fost puţină veselie, ocasio-nată de logodna fiicei d-sale, a-na Sofie cu d. M. Cornea. Urările noastre de fericire ! Recursul archiereulul Calistrat, care se va judeca de inalta Curte de casaţiune la 24 curinte, va fi susţinut, după infor-maţiunile ce avem, afară de d G Măr-zescu, şi de d-nil Cogălniceanu şi C. Bo-erescu. Raportore al înaltei Curţi in această afacera a fost numit d consilier Degrea. Duminecă, 12 Februarie, ora 2 p. m. d. Eustaţiu va ţine in sala Ateneului o conferinţă: Statul şi limitele sale. Procesul dintre primăria capitalei şi d. Boisguerin fiind ierl^ia ordirea zilei inaintea curţii de apel sect. I, părţile litigan-te aujdopus conclusiunile 1 r inscris, după care desbaterile s’a amăn?t ia 17 curent. Sunt căte-va zile de cănd primirăm o denunţare cu privire la nişti mari neinţ ţelegerî intre profesorii şmalol de comer- şi directorul acestei şcoale din Capitală. Notiţa fiiad anonimă nu ’l-am dat curs. Acum msă vedănd că „Timpul* şi „Binele Public* s’au făcut ecoul acelei discordii, ne asociăm cu cererea confraţilor noştri, ca ministeriul domenieloi şi al comerţului să trimeaţă o comisie de anchetă, pentru a cerceta căuşele conflictului Ivit. Suntem informaţi că directorul a interzis profesorilor să intre in cancelaria şcoalel, reservkndu-le o săliţă de recreare. Prin ziarul oficial de azi s’afi promulgat legile votate de corpurile legiuitoare, prin care saă acordat şi recunoscut drep tul de cetăţeni români d-lor: dr. I. Clăje, Albert Spicq, Anton Linde şi Dimitrie MacriîTheodorescu. Pe baza art. 48 din legea comunală, s’a disolvat consiliul comunei rurale Pri-secanl din judeţul Iaşi. » —»- - - ■ — ■ -—— • - ■ ■ • i ii i .. ————— PROGRAMA penJkuj’serTiciul solemn ce se va ţinea pentru sufletele morţilor, in ziua de 11 Februerie, 1884, I. — I: P. Ş. S. MitropolituHPrimat, împreună cu alţi prea sânţiţl arhierei, va incepe serviciul divin in capela cimitirului Belu, la orele 91/? de dimineaţă. II. Toţi preoţii din Capitală vor săvârşi pe la bisericele lor sănta Liturghie, la orele obicinuite, spre memoria repausa-ţilor din parochiile lor respective. III. La orele 10, toţi preoţii, al căror enoriaşi sunt inmoimectaţî la cimitirul Belu, se vor aduna la biserica St. Gheor-ghe-Nofi, de unde vor porni pe jos pentru cimitirul Belu, in ordinea următore : lj. O escortă de gendarml ; 2) . Steagurile de pe la bisericile oraşului ; 3) . Un cor bisericesc ; 4) . Un prea sănţit archierefi urmat de toţi preoţii, cari vor merge in rând căte duol, imbrăcaţî in epetrahil şi felon. După ce procesiunea va sosi la cimitir se va aştepta terminarea serviciulnl divin mal sus arătat, după care se va^ex6cuta parastasul general pentru repausaţil in-mormăntaţl acolo, in mijlocul cimitirului unde va fi aşezată o masă cu o colivă pe ea ; după aceasta preoţii vor eiti moliftele fie-care pe mormintele parochia-nilor lor. In tot timpul acestei solemnităţi se vor trage clopotele pe la toate bisericele din capitală. Preoţii al căror enoriaşi aii mormintele in cele-alte cimitire, după ce vor termina sănta liturghie la bisericile lor, vor porni tot in aceeaşi ordine la cimitirele respective pentru a citi moliftele. (După Mon. Ofic.) DIN AFARA îToul minister sărbesc şi Austro -Ungaria. I-resa austro maghiară e foarte mulţumită cu noul ministeriu sărbesc. Ea avea — cum zice — simpatii şi pentru fostul president de cabinet, Eristicii Nu i se putea increde insă in destul, de oare-ce Kristicî, ca inimic al liber-tăţel şi constituţionalismului, nu putea duce de căt o viaţă efemeră. Prietinia insă cu Austria o voia şi o cultivase cu îngrijire Actualul minister, in care portofoliul esternelor el are capul partidei progresiste, d. Garaşanin, mulţumeşte Austro-Ungariel in toate privinţele. Antăiu densul va continua politica de bună vecinătate cu imperiul austro-maghiar, urmată de predecesorul său şi inaugurată sub ministeriul Piro-cianac. O dovadă despre aceasta este, că d. Pirocianac era să intre In noul cabinet incă d« pe acum şi să iea portofoliul financelor, dacă nu ar fi bolnav. îndată insă ce se va insănătoşa, va face-o. “ Presa austro-ungară e atăt de convinsă de aceste idei a le d-luî Garaşanin, in căt se crede in drept să salute cu bucurie sporirea armatei săr-bescl ce se face sub dănsul, lucru ce iar fi pricinuit|un sentiment cutotul altul c acă se făcea de către prietinul Ruşilor, d. Risticî. Respectul de legi şi de constituţie e apoi o garanţie pentru ziarele aus- www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA tro-ungare, că un cabinet, atăt de plăcut Vieneî, va duce o viaţă îndelungată şi va desvolta şi mal tare intimitatea raporturilor dintre cele două ţerî. Fericiţi cei ce cred. Conferinţele militare de la Friede-richsruh. Efectele intălnireî prinţului de Bis-m?rck cu ministrul de esterne al Rusiei d. Giers, incep să se simtă.— Intăiu a venit decretul prin care prinţul Orloff este silit să schimbe postul său din Paris cu cel din Berlin ; acum vin conferinţele militare de la Friede-ricshruh. Aceste conferinţe au loc, sub auspiciile prinţului Bismarck, intre ataşatul militar rus din Berlin, prinţul Dolgo-ruki, şi ministrul de răsboiu german Bronzart v. Schellendorf. Ele ati ca subiect cererea făcută Rusiei de cancelarul german de a ’şî retrage de la fruntarii massele de cavalerie pe cari le concentrat in timpul din urmă in Polonia. Cancelarul e bun bucuros să răspundă acestei măsuri cu o retragere a trupelor pe cari le a dislocat şi Germania in faţa fruntariei rusesci. Cum se ştie aceste concentrări reciproce sunt cari au incordat in prima linie raporturile ruso germane. Prinţul Bismarck speră, ca Înţelegerile de la Friederichsruh să le inlăture. Cum se scrie insă din Viena, Aus-tro-Ungaria incă ar dori să se bucure de resultatul acestor negocieri, căci, cum se ştie, numeroase trupe rusesc! sunt dislocate şi in apropierea graniţelor sale şi o silesc asttel să iea e contra-măsuri foarte costisitoare. —E caracteris'ic că prinţul Dolgoruki, care nu se arată faţă cu cererea germană tocmai respingător, faţă cu Austria declară că Rusia nu poate schimba actuala grupare a tfupelor sale. Stăruinţele din partea Austro-Un-garieî se vor spori insă, căci, după modul ei de-a vedea, Germania nu se poate bucura, că aliată, de-un folos, de care să nu se bucure şi dănsa. 3D I 3ST B A IT A.T Lucrurile incep să ajungă peste munţi acolo, unde le impinge regimul de jaf al statului unguresc. Din Timişoara se anunţă, că la Zor-lănţiul mare, comună românească, locuitorii s’au revoltat iropotriva subprefectului, vrănd să sfărşiascâ cu el. —Giandarmii chemaţi in grabă, au in-ceput să dea iu mulţime cu patul pus-cii- In acest chip nu putură insă isbuti şi locuitorii deveniad din ce in ce mai ameninţători. Atunci au început să tragă focuri. Un mare număr de oameni ad fost răniţi, intre cari douî foarte grav. Numai cu mare nevoie putu fi sco isă trăsura sub-prefectului din mijlocul mulţimel care o incun-jurase. E la os cuţitul şi reacţia începe. I-nainte numai, cu D-zeO CRISA ECONOMICA IN PARIS Comisiunea aieasâ de Camera lran-Cesa spre a studia crisa economică in Paris, şi-a inceput de mult lucrările. Ea a ascultat pănă acum comitetele sindicatelor de lucrători. Cel al zidarilor spune, că din 5000 de membri căţi are, 3000 sunt astăzi fără lucru.— Acelaşi raport, mai mult sad mai puţin nefavorabil, e la toate. S’au plâns de măiestri, cari de cănd cu crisa, au redus cu a treia parte plata lucrătoru- lui. S’au plăns chiar şi de tratatul de Francfurt, care impunănd Franciei situaţia actuală, e isvorul tuturor acesr tor crise. Ce va face acum comisiunea ? Ce îmbunătăţire va propune, spre a ridica pe lucrătorii din Paris ! Ea singură nu ştie incă. Unii cer să se voteze de cameră un ajutor de 500,000 3au 1 milion franci in favorul lor pe timpul criseî. Majoritatea e insă im-potriva acelei căi periculoase, de a se vota din casa publică milă, acelora cari pot lucra şi nu cer da căt lucru. Cum se vede, Francezii sunt prea scrupuloşi. Dacă ar cere sfaturi de la representanţiî noştri, li s’ar simplifica mult sarcina... De altfel, la ce ne-am prinde? Aici cu e vorbă de căt de neştelucrători!.. BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa de la 9 Februarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 3 d. am. sub preşedinţa principelui Dimitrie Ghica, preşedintele, fiind presenţi 41 d-ni senatori. D secretar Ap. Manescu dete citire sumarului procesului verbal al şeeinţei, precedente şi s’a adoptat. S’ail făcut şi comunicările zilei. S'a citit apoi raportul şi proiectul do lege pentru modificarea art. 3 din legea sanitară a armatei. Pusă la vot luarea in consideraţiune a proiectului s’a primit. La discuţiunea pe articole d. D. Piş ta întreabă pe d. ra-portore, când aă văzut d-lor mal bine, acum un an, când ad făcut legea, sad anul acesta? Şi aool este această adăogire de funcţiuni făcută spre a aduce un ajutor serviciului militar al armatei sad este ea o lege personală ? D. raportore, general Fctino, observă că nici o lege nu este perfectă şi se p6te prea bine ca ea să fie îndreptată atunci când i se ved greşelile. Aci nu este vorba de căt d’a avea un preşedinte al consiliului sanitar, căci d. ministru de res-bel este foarte ocupat şi nu se poate ocupa de afacerile serviciului sanitar al armatei, şi de aceea se asimilează inspectorii gen*ralî al armatei cu gradul de generali de^brigadâ. Tot ast fel este şi in Francia şi se simte azi trebuinţă şi la noi. După aceste esoltcârl legea s’a pus la in total şi b’a admis cu 26 voturi contra 11. Apoi după cererea d-lul prim-ministru Senatul a tiecut in secţiuni spre a se ocupa cu proiectul modificator al legel văuzărel bunurilor Statului. CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora 2 d. am. sub preşedmţa d-lul general Lecca, fiind presenţi 98 d-ni deputaţi. Samarul şedinţei precedente s’a aprobat. S’ad făcut apoi comunicările zilei, intre cari • citindu-se o petiţiune, pn î care un număr oare-care de săteni foşti clâ-caşl se plâng că nu li s’a dat pământul ce li se cuvenea după legea rurală, asupra căreia d. D ncă Schueru cerând urgenţa, d. prim-ministru I. C. B'âtianu a aant in sus zicând : „Ce urgenţa ceri domnule ?“ Apoi continuând zise că, cu csstiunea dârei de pământ sunt oameni, cari umblă prin sate şi esploatează buna credinţă a locuitorilor. Gestiunea rurală s’a ufîrşit şi deci numai tribunalele aii a se roşti in asemeni cestiunl. D. preşedinte arată că in toate zilele s’adreBeaza asemeni petiţiunl Oameni, şi bmroul nu poate de cât să le recoman- de guvernului, conform unul vot anterior. D. I. Râdulescu propune ca bmroul să publice prin ((Monitor” că asemenea pe-tiţiunl trebue sa se adreseze direct guvernului. D. prim ministru z'ce că aceste petiţiunl nereclamând contra guvernului, n’ati pentru ce veDi la Cameră. D P. Grădişteanu zice că petiţiunile sătenilor cupiiud nu numai plângeri cărora nu li se poate da satisfacere, ci şi de acelea care sunt de competinţa Camelii. Poate că el spun că s’a călcat legea in privinţă-le, poate că cer a se vota şi de Senat proiectul pentru vânzarea bunurilor Statului, şi deci, trebuie a lua cunoştinţă de ele, spre a şti ce să facem şi unde să le adresăm. D. prim ministru e cu totul de opiniu-nea d-lul Grâdişteanu. Câni se trimite la guvern o petiţiune, el e dator sâ’I dea satisfacere ; pria urmare, nu se pot recomanda guvernalui de eât petiţiunl studiate de Cameră. D’aceea, primeşte părerea ca petiţiunile să se recomande co-misiunl speciale a Cameril pentru a le supune Cameril printr’un raport. D. P. Buescu zice că, dăcâ petiţiunile pornesc din instlgaţiuni, guvernul e dator să reprime răul; asemenea cere să se constate că nici Camera, nici guvernul nu înţeleg a impedica dreptul de petiţiune. D. prim-ministru zice Că ’şi aduce aminte de ziuâcoarea: „după bătaiă mulţi viteji s’arată”. Dreptul de petiţiune, d-sa l’a propus in Cameră după Convenţiune, şi l’a dobănd t, roagă d3r pe d. Buescu a fi mal drept cu d-sa. D. N. Ioneicu susţine asemenea tră-miterea petiţiumlor la comisiunea de pe-tiţiunl. Adunarea adoptă această procedere şi recomandă comisiunil aceste petiţiunl. Apoi d. Iepurescu întrebând pe guvern despre cauza intârzieril votării de către Senat a legii vânzării bunurilor Statului, se asociază cu d-sa şi d-niî Porum-baru şi Ionescu, şi după ce d. prim-ministru arată că dacă nu s’ar face atâtea interpelări, guvernul ar putea merge şi la Senat ca să stăruiască pentru votarea acelei legi, incidentul s’a inchis. Apoi la ordinea zilei fiind interpelarea d-lul dr. Polizu, d-sa ’şi-a desvoltat’o fi ind ajutat mult şi de d. N. Ionescu, câ-îora le-a răspuns d. ministru Chitu cu multă latinească. Discuţiunea asupra acestei interpelări, in care s’a făcut elogiul d-lul dr. Tur-nescu, a ţinut până la ora 5, cănd ter-minându-se s’a ridicat şedinţa, ŞTIRI MILITARE La mareie manevre ce vor avea loc toamna viitoare in Germania, corpurile de armată 7 şi 8 vor manevra împreună ia contra unui inimic marcat. Regimentele lor vor avea efectivul de resboiii. Cele lalte corpuri vor manevra isolat. Eserciţiiie de regimente vor dura de astă-dată mal puţia timp ; două zile se vor intrebuinţa pentru serviciul de avant posturi şi recunoascerl. Regimentele de cavaleiie se avor intruni, după ziua a treia, spre a opera in ţbrigade, fle-care din acoste brigade va fi acompaniată de o baterie câlâreaţă. GRÂNELE RUSESCI (Urmare). Al douilea ordin de fapte nu este mal puţin esenţial ca primul şi el a contribuit, intr’o măsură tot atât de largă, dacă nu mal largă,— spre a deprecia grânele rusesci. Voim sa vorbim de rolul comerţului fie local, fie de exportaţiune. De la toate grănele grămădite ici şi colo, in detaliâ, pe la marea şi mica cul tură, resultâ necurăţenii fără nune, pe care le aruncă pe pieţele de esportaţiune şi caii sunt supuse incă şi altor mani-pulaţiunl, in mâinele speculanţilorjlocali. Pentru acel ce este in curentul tutu-lor acestor amănunte,|nu e o surprindere a vedea esportatoriî in încurcătură pentru a-şl procura grănele adevărate şi de a audi reproşurile şi contestaţiunile ce se ridică in streinătate. Nu e de mirare ca consumatorii străini să se fi obicinuit aşa de [curând cu grănele americane, de care n-au nicl-o-dată vr’o nemulţumire, pentru că scîe mal dinainte cantitatea de făină ce ob -ţin de la acestea şi nu se văd nici o-datâ inşelaţl in calculele lor. Pentru grănele rusesci însemnează a merge in necunoscut, căci diferinţele in scădământ sunt enorme şi variabile de la o încărcătură la alta, cu toate că trec a fi de aceeaşi specie şi proveninţâ. — Ast-fel comerţul preferă a plăti preţuri mal ridicate pentru grănele americane cari spre pildă, anul trneut, se bucuraţi la Marsilia de un spor de 2 lei la 100 chilograme asupra grănelor rusesci. Şi cu toate acestea, o repetam, ele ţnu potjsusţinea comparaţiunea cu acestea in ceea ce pri-vesce glutenul. Aşa dar printr’un fel de fatalitate, producătorii şi speculatorii s’aii întâlnit in silinţa re a face să degenereze şi in fine să se nimicească productele, ale căror re-putaţiune era bine asigurată pe toate pieţele. Pe cănd altă dată era d’ajuns de a in dica specia şi proveninţâ grâului ("Polonia, Basarabia, Ghirca) spre a găsi o vânzare facilă pe un singur fract, astăzi din contră cumpărătorii străini aii devenit neîncrezători in punctul de a cere in tot-d’auna presantaţiunea şi garanţia că productele vor fi conforme cu probele (işantiloanele). Cu toate aceste precau-ţiuni, caşurile de contestaţiunl, resiliări, proteste şi procese sunt foarte dese. Eite adevărat că reaua credinţă a că-tor-va esportatori n’a contribuit cu puţin la acest result it deplorabil dar din nenorocire ei găsesc avantajul de a espo-dia calităţi proaste şi chiar inferioare cu proba asupra căreia s’a in heiat afacerea, pentru că despăgubirea ce sunt indato-raţl a acorda şi la care de alt-minterl se aşteaptă le lăsa incă un câştig îndestulător. In resumat, lucrurile nu pot merge mal răii de căt astâ-zt şi o asemenea stare in comerciul de cereale nu poate dura mal mult timp, fără a face ca Rusia să in-cerce perdere in calculele sale Dacă lucrurile vor fi intr’adevăr astfel, după cum le presintâ ziarul din St. Petersburg, posiţiunea agriculturel vecinilor noştri nu este de loc de invidiat. Noi, intru căt ne priveşte, n’am ajuns in această categorie, care, fie zis in pa-rentes, ne dă o slabă opiniune despre capabilitatea oamenilor de Stat ruseşti cu privire la învăţămintele ce ne procură studiul "economiei politice, căd ori ce s’ar zice, măsuri legislative, ori administrative protectoare, ar fi trebuit să se ia in contra acelor speculanţi exploatatori, cari compromit fără ruşine onoarea comerţului rusesc — Noi n’am ajuns, e4e invederat, in această de plorab lâ situaţiune, insă nu e mal puţin adevărat că in ceea ce priveşte starea de curăţenie a grănelor noastre lasă inca mv't de dorit. Nu e lucru rar a vedea la tmil din tre cultivatori, grănele amestecate cu mici bulgări de pământ, cu o mulţime de neghină şi alte seminţe streine, care depreciază mult valoarea, comercială a productelor, şi aceasta, cu toţi o cuno» cem, nu provine de căt din faptul exis' tenţel rutinei ce domneşte in prlnciniii majoritâţel agricultorilor nostrii, din iJ prejurarea că afară de puţine excepţim, sunt in contra inovaţiunilor agricole sunt neprimitori de amelioraţiunl in Cee, ce prveşte introducerea unor asolament care să reguleze alternarea şi variaţiuQe culturilor şi să aibă drept resultat ca o dată sămânţa curăţită prin maşini gL ciale, să nu se pomenească la recoltă c grânele pline cu fel de fel de seminţe di plante streine. După cum se amintesce in preţioasa corespondinţă de mal sus, grânele ruaest! sunt cu mult superioare ce'or americane cu privire la abondenţa cătăţimel de materii proteice ce conţin şi aceasta datorita calităţel escepţionale a cernozenului Rusiei, renumit in toată lumea prin jq-semnatele cantităţi a aşa numitei mate- J rie negre a pământului, după cum o de-flineşte d. L. Grandeau, şi cu toate acestea ignoranţa a isbutiit să facă a fi dea-preţuite pe pieţele de exportaţiune • -căt de funeste ar fi efectele cănd agricultorii noştriî ar călca pe urma paşiioi fraţilor noştri in ortodoxie. Ne oprim nu mai găndindu-ne la desastrele econmict ce ar resulta pentru ţara noastră. Fie dar, că acum cănd mal este incă timp, să cultivăm mai bine cunoştinţele moderne ale sciinţeî agricale, să rupţm J*. cu relele daprinderi ale trecutului, şi $ căutăm in fine ca prin toate mijloacele posibile să ridicăm, cu o oră mal curând agricultura română la nivelul ce i se cuvine, la înălţimea şi stima de care se bucură astă-zi, in ţările acelea, in care poporul ’şi dă seama de interesele salicele mal vitale F. Antonescu, IjLN JXJUJSŢUi Mişcare militară. — Cetim ®in „Posta1 (din Galaţi) : „Duminecă, 12 curent, aflăm că se 71 reintoarce in Galaţi regimentul 6-le di infanterie ce fusese pănă acum inşirai pe malul Prutului spre a forma cordonul sanitar contra pestei bovine.* * Poamă jidoviască. — Aceeaşi foaie spune : „Evreul Haim Şulim, poreclit Belferul, fiind condemnat de tribunalul de Iaşi la 5 ani închisoare pentru furtişaguri se stabilise de cât-va timp in Galaţi sub ir nume schimbat. Poliţia descoperindu’l a pus mâna pe el spre a’l inainta autorităţilor din Iaşi.” * Mişcarea populaţiuniî Iaşilor iu săptămâna de la 29 Ianuarie păuâ la 5 Februarie, 1884 : S’au născut 68 copil din aceşti 68 copil, 44 aii fost legitimi şi 24 nelegitimi ; 29 aii fost bâeţl şi 39 fete; 32 din părinţi creştini şi 36 din pdrin{î israeliţi. Naşteri de copii morţi s’aă înregistrat 1 băiet 3 fete. Numărul deceselor se suie la 47. Poporaţiunea română se impuţineazS cu 1 suflut in vreme ce Ovreii se sporesc cu 25. * Un proces interesant. — Cetim in „Cu rierul Băiâsan” din Iaşi : „ Astăzi urmează a se incepe dinainte: secţiunel I a curţeî celebrul proces intentat de clironemil defunctei Catinca Ştir cea contra legaturilor testamentare, pan-tru reziliarea testamentului lăsat de de' fucctă, şi prin care se testează sume colosale in favoarea diferitelor instituţiiul publice. Procesul este dintre cele mal interesante şi complicate mal cu seamă incăt priveşte partea junditâ, şi un nu- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» ■—10 Februarie — 7 A doua zi, Damour avu un noroc : cioplitorul de pietre ’l făcu să intre ca paşnic la şchelele de la primărie. Şi veghia ast-fel lângă monumentul pe care ajutase să fie ars, cu zece ani in urmă. Era, in definitiv, o muncă plăcută, una din acele treburi tâmpite care amorţesc. Noaptea se învârtea ■ ie Damour in stradă Clichy ; nu j nai vedea des, jenat de miseria M Dar, cănd află că să ducea in strada doines, să necăjise in imputări, căci icea afacere era şi a lui, zicea el. De aceia iar începuse a’l mustra, strigând că ’l va impedica acolo* să neargâ şi să facă prostii; şi se pŢ iea ae-a curmezişul trotuarului, vo>a lă ’l silească să ’l dea cuţitul. IDa-nour da din umeri, încăpăţânat, a-rându-şl ideia pe care nu voia s o ipună. , . La toate observaţiunile, răspundea. - Vino cu mine, daca vrei, dar nu °InP‘iâla de măncare, Sagnard J >e cel doi oameni să stea in pi • felicia fugise in odaia el, luăn ^ § >e amândoi copil; şv in dosuluşei suiată cu amăndoue zăvoarele , os, pierdută, strângea in braţe pe iii, ca şi cum voia să ’l apere Ş iu ’i dea. Totuşi, cu urechia întins* ii ameţită de nerăbdare, nauzia i îimic; cel doi bărbaţi, in odaia âturî, erau cam incurcaţl şi se pn 4—° Atunci, d-ta eşti, întreba inii» www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA măr de avocaţi dintre cei mai voloroşi aii a pleda, fiind citaţi un considerabil număr de împricinaţi. De a se crede că să vor putea fini desbaterile, dacă ferească Dumnezeii nu va avea soarta ce adeseori să văd că au procese mari, a-mănarea. Maltratare.—Aceiaşi foaie scrie : „Sub-preiectul plăşll Braniştea a bătut şi schingiuit in modul cel mai barbar şi neomenos pe douî locuitori din Ţuţora, sub cuvânt de-a descoperi o contrabanda. Faptul de şi dovedit inaintea parchetului, totuşi acest model dn sub-prefect consinuă de a funcţiona intrebuinţănd prin influenţa sa, de-a inlâtura dovezile ce 3’ar aduce contra lui, şi care pănă astă zi incă nu e dat judecăţii, de şi a trecut atata timp de cănd s’a petrecut faptul. Cerem suspendarea ;ul In interesul justiţiei şi darea lui in judecată. In acelaşi timp ne mirăm foarte mult că d. prim-procuror să fie întârziat până acuma. Cănd oare vor imeta schingiuirile şi tor tuiile asupra bieţilor locuitori ţărani?" ------------------------------- ŞTIRI MĂRUNTE In circul din Cairo un acrobat italian apărăad pe scenă cu un steag italian pe care ’l învârtea cu un aer triumfător,— dintre privitori a sărit un eficer englez, a apucat steagul şi l’a rupt. Se zice că oficerul era beat. — Comandantul garni-zonei engleze a cerut a doua zi scuse consulului italian iar oficerul cu pricina a fost tradus inaintea unul consilii disciplinar. * Ducele de Mallborough vă$ăndu-se silit sâ’şl vănflă galeria sa de tablouri din castelul de Blenheim, guvernul prusian a cumpărat'o cu suma de 2 milioane mărci. * In Anglia s’a înfiinţat o nouă partidă cu numele: partida naţională independentă. Ea are un comitet central in Londra şi căte un comitet in Edimburg şi Dublin Scopul ei este de a sprijini alegerea de omeni politicesce independenţi la parlament. CURIERUL TEATRELOR Şahăr-Mahăr atrage lume multă la teatru ; dejcăte ori se repr mintă, sala e plină. Adevărul este că şi trebuia ceva parale Teatrului, alt-fel trăgea rău targa pe uscat. Duminică, pentru a patra oară se da Şahăr-Mahăr cu o atracţiune mal mult ; b9trănul Millo va eşi pe scenă. La actul final, in locul Tragediei sburlite şi in locul posnaşului Choufleuri, vom jvedea : Paraponisitul scos din slujbă şi Paraponisitul pus in slujbă. Era o Viaţă de om de cănd Millo nu zisese nici pis pe scenă ; tot e bine că ’I s’a făcut loc in Şahăr-Mahăr. ----- ----—S—fr---------— PALAVRA Cuconu Manolache era deajuns de bogat, dar şi sărac, căci nu prea era blajin cu cucoana d-sale, şi de căte ori ’I sărea lui căte o scândură, ea fugia la mă-sa. Aşa odată, de două... de nouă ori, ş’a-pol iar se impâcati. Intr’una din ziie, se hotăreşce ea ca să nu se mal intoarcă la bărbatu-săh. Atunci cuconu Manolache se pune pe socoteală, şi se hotăreşte să se facă mort, ca s’o poată aduce la vorotic pe nevastă-sa. Deci, sluga lui supusă ’I găteşte o masă .mpodooită, şi el se sue pe ea cu faţa Sagnard? numai aşa să zică ceva. — Da, sunt, eu respunse Damour. Găsea pj Sagnard ioarte bine şi se simţia micşorai. Măcelarul nu părea să aibă mai mult de 50 de ani; era un om frumos, cu figura verde, cu perul tăiat mic şi fără barbă. In jiletcă, învelit cu un şorţ mare alb, ca zăpada, avea o infăţişare tânără şi veselă. Vezi că, incepu Damour incurii nu domnului vreau să vorbesc, ci Feliciei. ^Atunci, Sagnard ’şl găsi tot cu- Să vedem, amicul meu, să ne es-plicăm. Ce dracu! N’avem nimic să imputăm, nici unul nici altul. De ce ne siăşiem, cănd nu e greşeala noastră ? Lamour, cu capul plecat, stăruinţă unul din picioare Murmură cu vocea înfundat! — N’am nimic cu d-ta, 1 pace pleacă d’aci... Eu vrei besc cu Felicia. ~Ţ J căt pentru asta, n nu I yeî vorbi respunse cu 1 celarul. Nu vreau să ’mî-o b ca m rândul cel-l’lalt. Puten ,ea". Ş apoî, dacă vei fi totul va merge bine; pentn co iubeşti incă, uităte-te la ne, păndeşte-te, şi ia o hoP tru fericirea el numai 7~ Taci! întrerupse Dan pnns de o furie neaşteptat in sus şi cu măinele pe pept, ca morţii, *poI trimite să vie un jidov ca să ’î îmbrace casa in negru, şi mal trimite tot pe credincioasa slugă, ca să înştiinţeze pe cucoana c’a murit boeru. Vine mai ăntâih cucoana cu inima in dinţi şi străpunsă de amare noduri! — Va-I! Amară viaţă! Ş. de ce, oh D6mne ! nu mai strîas din lume, pe mine înaintea lui ? ! Nici d’atăta lucru n’avuiu şi eh parte,să mă ert cu el! In sfârşit cucoana plânge şi sărută dulce pe bărbatu-său, şi trece' iutr’altâ odae, unde îl ingenuche sluga, rugănd’o să se liniştiască, ca boerul nu e mort, dar pănă să sfărşiască vorba, vine şi jo-dovul şi începe să imbrace casa in negru, cum era tocmit. Cuconu Manolache vădăndu-se numai cu el se uită la jidov şi ’î face semn cu mâna zicând : — Moîşă ! Vino încoace ! Atuncea Moişă vă^ăndu-se chemat pe nume de acela, pe care ’l creaea mort, ’şl a perdut tot cumpătul, şi fără să zăbo-viască să mai caute uşa, se aruncă prin fereastră ş’o croeşte la fugă ne-zicend alt nimica, de căt: — Ol! OI! OII... Ş’a fugit jidovul pănă ce-a crăpat, fără altă vorbă, de căt „OI! şi OI!". E- Baican. --------------♦-*-------------- ATHENEUL ROMAN Ajpoc:rifeIe in literatura rom&nii. (Conferinţa d-lul dr. Ga'-te). Acesta e titlul interesantei conferinţe pe care d. dr. G-aster a ţinut-o Duminică la Ateneh. Este prima ocasie in care tânărul doctor se presintă unui auditorii! numeros pe catedra de 'conferenţiar. Primirea ce i s’a făcut, mai cu seamă de publicul competent, a fost din cele mai favorabile. Munca şi interesul viii pentru literatura română veche ai! câştigat instruitului conferenţiar titluri de recunoştinţă din partea tatulor acelora cari, liberi de or ce jprejudiţii, ţin la adevărata noastră propăşire. Pe căt imprejurările mi-ai! permis a-1 urma, iată resumatul conferinţii d-lui Gas ter : O parte însemnată din vechia literatură romănă, uitată pănă astăzi, o formează apocrifele şi legendele religioase. Se numesc apocrife cărţile cari au un caracter biblic saii religios, dar cari nu sunt recunoscute de biserică, ca opere canonice. Ele sunt contimporane şi anterioare creştinismului şi au de scop es-plicarea tuturor evenimentelor, lacunelor şi lipselor pe cari le găsia in biblie cititorul naiv al secolilor antici. Originea acestor apocrife este multiplă: pe de o parte stai! in strânsă legătură cu teoriile filosofico din Alexandria, < ari, influinţate de Egipet, aveai! un caracter mistic şi alegoric, şi ast-fel s’aii născut mal cu seamă apocalipsele, sat! visiunile cereşti; pe de altă parte cu Dualismul din Asia, care stabilia două principii fundamentale, binele şi răul, Ariman şi Oi -muzd. Credinţa dualistă din Asia s’a modificat mai târziu şi s’a asimilat cu noua religiune monoteistă, fără insă a se pierde cu totul. Ea s’a manifestat mai cu seamă la sectele eretice, căci acestea considerat! legendele şi apocrifele ca mijlocul cel mal potrivit pentru răspândirea vederilor lor, ce difereaţi de biserica ortodoxă. Asţ-fel, in cursul primilor secuii, apocrifele s’aii schimbat, din povestiri tendenţioase şi din cărţi tolerate, ' in cărţi persecutate şi anatemizate, pentru că Biserica căuta să stîrpească ori-ce urmă de eresie. ocupa de nimic, săi! nu şciu unde o s’ajungă lucrurile ! Berru, inchipuindu-şi că are să sed-tă cuţitul am buzunar, se aruncă intre amândoi, făcând esces de zel. Damour ’l respinse. — Lasă-mă ’n pace, şi tu!... Dece ’ţi-e teamă? Eşti un idiot! — Să fim liniştiţi! repeta Sagnard. Cănd cineva e mânios nu şcie ce face... Ascultă, dacă voiu chema pe Fehua, promite-mi că vei fi cu minte, fiindcă este foarte simţitoare, şeii bine aceasta ca şi mine. Nu voim nici unul nici altul s’o omorîm, nu ’i aşa?. Vei fi cu minte ?... — Eh ! dacă aş fi venit ca să mă port reu, aş fi inceput să te sugrum, cu toate frasele d-le ! Zise aceste vorbe cu un ton aşajjde profund şi aşa de dureros, că măcelarul păru ioarte impresionat. — Aşa dar, declară el, mă duc să chem pe Felicia.—Oh! eu sunt foarte drept, inţeleg că vrei să discuţi ces-tiunea cu ea. Este dreptul d ie. Se duse spre uşa odăii, şi bătu : — Felicia ! Felicia 1 Apoi, fiind-că nimic nu se mişca, fiind-că Felicia, ingheţată de ideia a-cesteî intreveaerî, sta ţintuită je scaun, străngăndu-’şl mal tare copii la piept, el perdu răbdarea : — Felicio, vino odată.—E prost ce iaci. ’Ml-a făgăduit că va fi cu minte. In fine, cheia să mişcă in _broască, In această stare erau apocrifele cănd ai! trecut din A3ia in Europa pentru a se răs ăndi peste intregul continent. Aci s’a intins un lanţ de eretici, compus de Begomilil din Bulgaria, cari se legau de Manicheii din Orient, şi de Cathariî din Occident; apoi Waldensil şi in sfîrşit Se-bigensil din sudul Franţei. Toţi aceştia aveah o legătură de idei şi credinţe intre dânşii, şi lor trebue să le atribuim in mare parte răspândirea literaturii apocrife prin toată Europa. Aceeaşi literatură se răspândeşte pretutindeni, cu atăt mal uşor că se traducea in limba populară, şi pătrundea ast-fel adânc in popor. Biblia, grecească sad latinească, se măr gineşte cel mult la clasa cultă. Ast-fel fiind, apocrifele sunt primele monumente ale literaturelor scrise in limba poporului. Ele erau cărţile de petrecere şi de evlavie ale poporului din evul medid, care nu cunoştea romanul, creâ-ţiune a timpurilor moderne. începuturile tuturor literaturilor moderne fiind aproape identice, resultă că, dacă cunoaştem bine literatura noastră proprie, cunoaştem şi pe cele-l’alte. N’avem nevoe să inveţăm de la alţu, dacă o avem noi înşine. Reproduc aci unul din numeroasele exemple privitoare la modificarea treptată a apocrifelor, care ne arată tot-de-odată şi cum se nasc apocrifele. Biblia ne spune că Avei a fost omorît de Cain. Cum a putut Cain să omoare,.pe cănd nu era incă moartea pe lume ? se intreabâ cititorul naiv. Legenda răspunde : odată a căzut o piatră din vârful muntelui, şi-a omorît o oaie din cireada lui Cain ; acesta a văzut şi a inveţat de aci să omoare. Aşa era legenda in forma el primitivă. — Dar ea şe schimbă sub influenţa teoriilor dualiste şi se povesteşte apoi, că Diavolul s’a prefăcut intr’un ţap şi cu coarn6ie sale a prăvălit piatra o-morîtoare din vărfnl muntelui. Ast-rel este şi aci principiul cel răii, urzitorul celui d’ântăiii omor. Apocrifele se pot împărţi in trei grupuri : apocrifele biografice, privitoare la viaţa şi petrecerea persoanelor biblice ; apocrifele privitoare la moarte şi la viaţa după moarte; apocrifele privitoare la Antihrist, sfârşitul lumii şi viaţa cea do apoi Din grupul ântăiă fac,.parte : Zidirea lui Avram, lemnul Crucii, legendele privitoare la Abraam, apocalipsul acestuia; Moidi, SolomoD, Ieremia; Isus Hristos, apostolii,— şi in sfârşit Epistolia domnului nostru Isus Hristos, ce a trimis’o Dumnezeu din Cer intr’o piatră, sati legenda Duminicel. Respănduea acestei le gende se datoreşte in sp cial fUgelanţi-lor, cari cinsteai! Duminica cu un deosebit fanatism, şi a căror carte de pre-dilecţinne era aeeasla „epistolie", după mărturia scriitorilor coDtimpuraul. In grupul al doilea intră : apocalipsul apostolului Pavel, care vede ieşirea sufletelor din trup, cănd moare omul; a-ceeaşl vedenie a sfântului Macarie, călătoria la Raia a unul alt sf. Macar e Râm-leanul, a lui Sith, şi a lui Alexandru Ma-chedon, şi in sfârşit „epistoLa Maicii domnului “ sau călătoria Maicii Domnului prin muncile iadului, cari sunt descrise cu o fantast că desvoltare. In grupul al treilea este lugenda lui Antihrist, apoi cele 14 semne premergătoare cataclismului universal, şi judecata cea de apoi, Toate aceste legende ah fost scoase din manuscripte uitate sau împrăştiate, şi adunate in urmă cu multă munca am toate părţile globului. Numai doue-trel apocrife s’aii tipărit mal des epistoliile. Importanţa acestei literaturi e multiplă. Mai ăntăiii, ea e o parte din literatura romănă, ap-oape necunoscută până azi ; apoi e de-un interes mare cultura), căci conţiae o parte dm avuţia poetică a omenirii, ne arată mişcarea, cea mare apăru şi inchise cu grijă uşa, ca să şl lase copii la adăpost. Urmă o nouă tăcere, plină de Încurcătură ; 4aci era aci, cum zicea Berru. Damour vorbi in trase incete care se amestecau, pe cănd Sagnard, in picioare lăngă fereastră, ridicând cu degetele unul din colţurile perdelil albe, să prefăcea că se uită afară, numai ca s’arate că era generos. — Ascultă, Felicio , iţciî bine că nici odată n’am fost reu , aceasta o poţi spune tu... Ei bine nu astă-zî voiii incepe, să fiu.—Mai ăntăiii am voit să vă ucid aci pe toţi Apoi, m’am intrebat la ce ’mi-ar folosi. . ’Mi place mal bine să te las stăpână s’alegi; vom face ce vei voi tu, da, pentru că tribunalele nu pot tace nimic pentru noi cu justiţia lor, tu vei hotărî ce ’ţi va plăcea mai bine. Răspunde ... Cu care vrei să'remăi Felicio? Ea insă nu putu respunde ; emoţiu-nea o sugruma — Bine, reîncepu Damour cu a-ceeaşl voce infundată, inţeleg, cu el vrei să stal... Venind aci, sciam cum o să se sfârşească lucrurile.... şi nu sunt supărat pe tine de loc, ’ţî dau dreptate, cănd e la adică;— eu unul sunt prăpădit, n’am nimic, nu mă mai iubeşti, pe cănd el, te tace fericită, fără să mai punem că mai sunt şi cel douî copii. Felicia plângea, emoţionată acănc. — Faci răii de plângi, acestea nu a spiritelor in curs de atâţia secolf, şi in-ceputurile literaturilor. In special pentru noi e importantă, pentru că arta picturală romănă constă numai in tablourile de pe zidurile bisericelor, al căror cuprins e luat din temele religioase, si, fără cunoaşterea apocrifelor şi a legendelor religioase, nu le vom putea înţelege. Apoi apocrifele ai! influenţat intr’un mod foarte puternic in literatura populară română, lăsând urme foarte pronunţate in colinde, cântece de stea. basme şi bocete (Un cântec de stea din colecţia lui Pan nu este alt-ceva de căt „Epistolia Maicii Domnului" versificată, etc.) Aşa dar literatura populară nu poate fi bine studiată fără o profundă cunoştinţă a vechel literaturi, şi in special a apocrifelor. *) V^RîEiTJVŢI Sculată din morţi. — La Dej, in Transilvania,la murit zileie acestea femeia lui I6n Cosma. A doua zi dimineaţa incepu să se misce ceva in sicriu. Rudeniile moartei observară pe aceasta făcând încercări să se scoale ş’, apucate de groază, fugiră afară. Nenorocita, care n’avusese de căt o moarte aparentă, se sculă, se imbrăcâ şi astăzi e pe deplin sănătoasă. ------------------------ 22 Februarie—9 ore dimineaţa Paris, îl Februare. D-nil Ferdinand de Lesseps şi Franşois Coppee ah fost aleşi membri al academiei franceze. O depeşă din Shanghai asigură că o revoluţie a izbucnit ia Mongolia (China). Londra, 21 Februarie. D-l Bradlang a fo3t reales deputat; rămâne cu toate astea exclus din Camera comunelor. Lordul Titz-Maurice, sub-secretar de Stat la afacerile străine, anunţă Cameriî comunelor că lordul Dufferin a recomandat cu viuoiciune Porţii de a resolva amical şi curând cestiunea Patriarchatuluî Grecesc. Roma 20 Februarie. Vaticanul a decis in principia de-a crea centrurl de administraţie pentru afacerile „Propagandei Fide", probabil la Londra, ia Paris, la Viena, la Bombay şi in America E asemenea cestiunea, ca resbunare, de -a inlocui o mare parte din misionarii italieni prin misionari francesl şi austriac!. (Havas). ‘—*—*---* ----—*$-•■$>- ----------- Institutul notl de Domnişoare. Birciirescl strada I’rimâverel 26. Măgulită de încrederea cu care părinţii de familii incuragează, acum de zece ani, această Instituţ une, şi dorind a respunde la cererea mai multor părinţi, de-a se mări localul,— Direcţiunea aauce ia cunoştinţa onorabilului public şi a persoanelor cari in acest an n’au găsit locuri, că s’a luat disposiţiunea de a se deschide trei dormitoare si trei clase pentru anul viitor şcolar (1884: —1885). Se primesc eleve interne , semi-in-terne şi esterne, de la vîrsta de 6 ani in sus. Programul studiilor obligatorii coprinde invăţămăatul primar şi secondar ; limba română, limba francesă şi limba germană, musica vocală, piano şi lucru ce mână. ‘ *) Maî pe larg despre apocrife si despre întreagă, litera iură popularăromână,'din punct de vedere ştiinţific şi istoric, vezi Literatura populară, română dedr Gaster, Bucureş'î. sunt imputări. Lucrurile au venit aşa, iată tot. Şi, ’ml-a venit ideia să te maî văcl o dată, ca să ’ţi spun că poţi fi liniştită. Acum că al ales, nu te voiu mai turbura... S’a sfârşit, nu vel maî aucji de numele meu. Se indreDtase spre uşă, dar Sagnard, foarte mişcat, ’l opri strigând. — Ah ! eşti un om cum se cade, zău !... Nu e cu putinţă să ne despăr ţim aşa. Să prânzeşti cu noi. — Nu, mulţumesc, răspunse Damour. Berru, mirai, găsind că lucrurile s au terminat caraghios, păru de tot scandalisat, cănd camaradul refusâ in-invitaţiunea. — Cel puţin, vom bea un pahar, reîncepu măcelarul O să primeşti uu pahar de vin de la noî, ce dracu. Damour nu priimi numai de căt Preumblă o privire înduioşată in jurul salel de măncară, curată şi veselă, cu mohi lele ei de stejar alb ; apoi, cu ochii aţintiţi asupra Feliciei, care ’l ruga cu faţa el scăldată in lacrămî, zise: — Da, de ce nu ! Atunci, Sagnard fu incăntat. Strigă: — Iute, Felicio, pahare ! N’avem trebuinţă de servitoare... patru pahare. Trebue să ciocneşti şi tu... Ah! amicul meu, eşti gentil că al nmit, nu ştii plăcerea ce ’ml faci fiind-că mie ’mî plac inimile cele bune ; şi d-ta eşti o inimă bună, sunt sigur ( Dar, Felicia, cu mâinile nervoase că- Preţul pentru o internă este de 1054 lei. Pentru o semi-internă . . . 600 — Pentru o esternă . . . 450 — Pe lângă acest învăţământ, este o clasă specială pentru copil de la 4 ani in sus, in care se invaţâ toate cele necesare pentru a prepara pe copil la un invăţămănt regulat, mâl cu seamă se învaţă limbele străine, conversaţiune şi pro nunţia curată. Pentru această clasă specială se plă-tesce pe an —300 fr. Ori ce informaţiunl să pot lua la Institut in toate zilele săptămânii la ori ce oră. Duminecă pănă la I p. m. BIBLIOGRAFIE Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi particularilor : Codicele Comunale Complecte coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţii Ioaniţiu şi Graeve şi la registratura Primăriei Capitalei cu preţul de 4 lei. Pentru judeţe sa adaogă portul posta). Boalele de gât, gura, nas şi urechi tratează prlntr’o artă specială D-rul J. BRAUNSTEIN (ost aspirant dt modic steondar in i’igni in cliiictli lui Brann (boala de femei şi faceri) şi a Iul Hebra (Syphilis şi boale de piele) OonsultaţiunI de la 5—5 ere p. m. 71 Strada Decebal No. 20 (iu dosul Bărăţief SCHIMBASE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Speoial; BOAGE DE FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada Pescăria-Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Mojllor) Consultaţluni dela 8 — 9 a. m. şi 3 —5 p. m. „00L0SSEUL OPPLER" (0 raritate demnă do văzut a Bncnreştilor.) Fie-care Marţia are aceste mâncări germane : > CU "' Kaiserfleisch ) .. T- Ochsenschlepp j m,t Knodl-Pokelzunge init Bohmischen Erbsen Bockbier. Fie-care Mercurea mt* POPICARI A LIBERA Fie-care Sămbata :■ Landbairische Rostbraten. Wiener Zwiebelfleisch mit Nudeln. „Bockbier"-^ Pentru bune consumaţiunl şi servicifi prompt garanteză. Fr, DOSSER, restaurateur. (Sala ceamardse poate inebuia penfru baluri, soarele şi nunţi). 8mv7 de Oreviţa şi GoJn Drâncea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIANI din recolta amilul 1879.—15 fr. vadra la PĂUN POPPESCU & Comp. !!■*, Strada Lipscani, 1®. uta pahare şi un litru in bufet. N’a-veac capul acasă, nu mal găsea nimic. Trebui ca Sagnard s’o ajute. Apoi cănd paharele fură pline, societatea, in jurul mesei închină : — (i sănătatea d-le ! Damour, in faţa Feliciei, trebui să intinză măna ca să ’i atingă paharu ; amândoi se riviau, muţi şi cu trecutul in cchî. Ea tremura aşa de tare in cât s’auzi cristalul ticnind, cu acea mică sgriţare de dinţi a frigurilor violente. Nu se maî tutuiau, erau ca şi morţi, ne maî trăind de acum inainte de cât prin amintire. — In sănătatea d-le ! Şi, pe cănd beau căte patru, vocile copiilor s auzii â din odaia vecină, in mijlocul acelei tăceri complete. începuseră să se joace, alergau unul după altul, strigând şi râzând Apoi, bătură in uşă, chemări Mamă ! Mamă! — Aşa 1 adio ia toată lumea 1 zise Damour, punând paharul pe masă. Se duse. Felicia, dreaptă, palidă, se uită cum pleacă, pe cănd Sagnard insoţea noii-ticos pe aceşti domni pănă la uşă (Va urmi,). Zola. --------------------------*------ www.digibuc.ro RCVWAN1A LIBERA Fdo Ova (I -4 Adrase fi Anusdnrl DIN CAPITALA ÎNGINERl-HOTARNICi J. M, RomDiceaQQ, Strada Mircea Vodă, No. 31 MÂNU FACTURI luan PMcnricI strada LiP8CaniI> rciiumci, Nr. 24, Specialităţi de mătăsuri. lânuri, dantele, oonfectioane gata. stofe de mobile, ooToare^perdâlăril dc diferite calităţi. V6n£ar» cu preţuri foarte reduse. COFETARI KfliBiB Ctututiii, Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. TOPTAN Oii )J08J Gregsrie G. Cavadia •OU din strada Covaci No. 15 a-provisionat cu t6te articolele de coloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lu< mănăr! ect. cu ridicata ţi cu <*> mănuntu.—Preţuri moderate.— Comăn^I se executa pentru tdti Romănia. ________BACÂNI LI. «irtiwitl.EJÎfs Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-iu, No. 2, Calea Victoriei No. 158 ţi Sf-ţil Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale. Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-uer. Public in decurs deS4anL Un tener dispunăndti de câte-va ore libere, doresce a g.isi o meditaţia pentru clasele primare safl gimnasiale. A se adresa la administraţia acestui ziar. Numai 25 lei tona CAHBDN1 DE PIATRA Cea mal bună economie pentru ais şi incălţlit, aceşti cărbuni a-d in orf-ce fel de sobe şi chiar in maş ne de bucătărie. Depoul in strada Filaret 19. comânzl se pr-rn sc şi in strada Smârdan 19; la M Litmatn. COK8 de prima calitate adus la domicilii! 60iei tona. 14 OfGrte buna menajera de 25 ani cunoscând bucătăria prea bine, doresce a găsi un oc orl-unde, la un domn siugur Pentru informa iunf, a se adresa: T. Mi-hăilescu, Post-restant, Galaţi. iUOJ DEVENZARE ROM JAMAICA calitatea i 1U»m îwHtodut dm amil m de ocaua in m- ff* ţi m dotei!. - teritor* se w aorosa in Steada îhbeeon-VeM sad Poetahri No 1 O ANUL VII. Juoî, 3 Ianuarie, 1884. iirssi ţiissstiif DIN CAPITALA £e ^Tonifeur u C(jante Hntwcrsdk ZIAR FINANCIAR-COMERCIAL DĂ LISTA TUTUROR TRAGERILOR SI INFORMATIUNI DESINTERESATE ASUPRA TUTUROR VALORILOR ABONAMENTE Viana şl Austro-Ungaria. . ........El. a A Germania...........................M. 4 A Frai îda şi uniunea poştală........Fr. 5 { COPRINZANDU-SE SI POETUL. Administraţia si Redacţia S ttl(l t. Bartcnsteingasse, IV o. 14. . In faţp Parlamentului şi a Primăriei fSiiEsrji ANUNCIURI A t Engleze linia . Reclame „ Emisiuni „ .... — AL 50 kr.=l Fr. - ............1 „ - » =§ • ~ ............2 „ &0 „ =5 , - SI DUPĂ ■VOIAI*. LIBRARI I&âsiţio Fraţii, Sf&cc & Strada Lip^ Nr. 7 si 27. Calea Ni. 7. vletor COMISIONARI ^irii^o-eXo noastre Ori-ce persoană care de la. 1 Ianuarie 1884, ar subscrie sau ’şi-ar reinoi abonamentul seu, pentru un an, la MONITEUR DE LA GR ANCE UNIVERSELLE va priimi, chiar de astă-si, pe lângă acest jurnal, singurul care publică listele oficiale ale tirajelor pentru toate valorile cu Loturi, primele următoare: 1 Un titlu cu care poate căştiga 100,000, 50,000 franci, etc. ele. 2° Ce e maî mult, fle-care nou abonat va priimi gratuit opera RlCHESSES OUBLiBES, singura operă care va apărea in cursul lunii Ianuarie şi care va conţine afară de listele oficiale şi exacte ale obligaţiunilor cu Loturi Austriaco, Germane, Franceae, Italiano, Belgiene, Ruseşti, Elveţiene, Turceşti, Greceşti, Romane, etc. eşite de la PRIMUL TIRAJ pană la 31 Decemvrie 1883, informaţiunl indispensabile posesorilor de aceste valori sau acelora care roesc să devină posesori. Mii de persoane sunt bogate fără să ştie! In adevăr, după datele oficiale, mal multe sutimi de milioane de căştigurl sunt incă necerute. Multe persoane cumpără titluri, şl odată ce a trecut primul sau al doilea tiraj, le aruncă in fundul vre-unnî saltar fără a să maî ocupa de ele. Această neglijenţă este cu atfit mai regretabilă, cu căt pentru unele valori, dopă cinci ani căştigurile nu mal pot fi Încasate. Abonaţii şi clienţii noştri n’au de căt să ne dea, o dată pentru tot-d’a-una, nmnerile titlurilor lor; in cas de câştig vom avea grijă să’I vestim fără ca aceasta să’l coste măcar o centiiu 8° Lista oficială a tuturor obligaţiunilor drumurilor de fer Ottomane (Loturi turceşti) şi ale oraşului Bucureşti, eşite de la primul tiraj pănă la 31 Decembrie 1883. ) 4° In urma unei convenţiunî speciale, făcută cu una din primele case de orlogerie, putem oferi abonaţilor şl clienţilor noştri ceasornice remontoir, de argint, garantate pentru CINCI ani de fabrică, şi valorând 55 franci, cu preţul escepţional de 35 franci, san ceasornice remontoir de Nickel, al căror mers regulat este pe fect garantat., cu prcţnl unic de 20 franci, inţelegendu-se şi portul. Orî-ce ceasornic care n’ar plăcea, ne poate fi trămis Înapoi, opt zile iu urma priimlreî. Abonamentul anual la MONITEUR DE LA ORANGE UNIVERSELLE este fixat la 5 franci, sumă modestă care ni se poale trămite in mandate-postale, bilete de Bancă saă timbre postate, din toate ţările. De la 1 Ianuarie 1884 vom inceta cu trimiterea jurnalului on-cărei persoane care nu va fi plătit sau re-inoit abonamentul seu. CASA DE BANCA SI DE COMISION a ziarului «Moniteur de la Chance Universelle» SE INSARC1NEAZA CU OPERAŢIUNILE URMETOARE LA SELE DIN BUR* VIENA, BERLIN, PARIS, LONDRA. 1 Cumpărări şl Vinderi de orî-cc titlu cotat sau nu, după cursurile oficiale. 2. Subscriere la orî-ce emisiune de Acţiuni sau obligaţiuni fără nici o cheltuială pentru clienţii săi. f 3. Vindere pe eredit, adică plătibilă prin plăţi lunare, a tuturor Valorilor Austro-Ungare. De la primul vărsământ eine-va participă la toate tragerile şi la totalitatea câştigurilor şi intereselor. 4. Schimbarea de titluri pe carele posedă cineva pe altele care ar oferi o maî mare garanţie safi avantaje serioase sub raportul intereselor sau norocului, sau unei plus-vnlnte probabile. 5. împrumutări de bani contră deposite de titluri eu dobândă de 5°/0 pe an. Aceleaşi titluri şi numere sunt garantate şi înapoiate imprumutătoriiluî care va continua să participe la tiraj urî, tot ca şi cum ar avea titlurile in casa sa de bani. 3. încasare de prime şi rambursare de titluri e-şite la tragere, fără altă reţinere do căt cheltuc-Iile de noştă 7. încasare gratuită după toate cupoanele aus-triace sau străine. 8. Vindere de bonuri autoriaaie in toată siguranţa. Rugăm pe cetitorii noştri să nu confunde aceste bonuri cu biletele de loterii germane. 9. Verificare gratuită a listelor vechilor trageri, asupra tuturor valorilor fără escopţiuue. 10. Cumpărare şi vindere de orî-ce gen de mărfuri cu comision de 270.-Orî-ce comandă pentru trebuinţă personală a abonaţilor săi este est cutată fără nici o plată de conCsum. 11. Dă gratuit orî-ce fel de informaţiuuî oricărei persoane care ar face] cererea prin scrisoare franca! fi şi iusoţitfi de un timbru postai de 25 cen-1.me pentru răspuns. In caz contrariu, răspundem pr’ii MICA CORESPONDENŢĂ a jurnalului Ăostrn, singurul mijloc care 'nu costă nimic pe cetitorii noştri. In interesul lor, angajăm pe cetitorii noştri de a nu cumpăra nimic inainte de a ue fi consultat in-tr’uu mod prealabil. Pot să se adreseze nouă, fără a se jena, ne vor găsi tot-d’auua gata a le fi folositori sau plăcuţi. Corespondenţa, cum şi ori ce fel de tramitere tre-buesc adresate direct. ĂDMINISTAŢIUNll ziarului «Moniteur de la Chance Universelle*, Viena (Austria). Corespondenţa se poate face in toate limbile.—Toate titlurile trebue să poarte timbrul nostru. Primă Excepţională. Franci 10,000,000 Franc! Administraţiunea Monitorului de la Chance Uni_ verselle lasă in profitul totalităţii abonaţilor sei pe a. md 1884 toate căştiguriloru (esceptăndu-se cele mici) care in timpul anului 1884 pot cădea asupra obliga ţiunilor următoare : totatlitatea primelor anuale ataşate la aceste titluri să urcă la 4,1.62,460 fiorini adică mai mult de 10,000,000 franci. LA FIE CE TRAGERE ESTE UN MARE LOT DE : O Ăigaţiune. Credit Anstalt 1858 . Fiorini. seria 3824 No. 56 ............... 150,000. O oblig, a Austriei 1864]seria 3251 No. 27. 200,000. O oblig, a oraşului Viena 1874 seria 1965 No. 66 .......................... 200,000. O obligaţiune împrumutul Theiss 1880 seria 1834 No. 29 ............... 100,000- O obliig. Crucea-Roşie "Austriacă seria Q) 667 7 No. 6 100,000. O oblig. împrumut Unguresc 1870 seria 2624 No. 31 ....................... 150,000. Total Fiorini. 00,000. Obligaţiunile de mai sus sunt deja depuse la Bamea Naţională Austro- Ungară. Administraţiunea ziarului MONITEUR DE LA ORANGE UNIVERSELLE şl reservâ dreptul absolut de a preleva 20°/0 asupra câştigurilor nete şi de a distribui restul cuvenit abonaţilor sei după modul pe care ’l va găsi de cuviinţă. Credem că trebue să adăogăm că abonatul care nu va avea grijă să reinoiască şi să plătească abonamentul seu cel mai târziii, zece zile inainte de espirarea lui va inceta de a mai participa la primele care vor putea supraveni , t KLpSJ Unt diferitelor fabrici şi f export din Europa. Agenţii,? ral ai firmei Theophiis Roed,?,? A Com. la Reim* inŞampţ REST AU RANTUrT y^eN.kD6Ecii,Nrîa-S rit da vinuri indigene şi «trimi "~iif LA STATUA LuThEUdP" li»! SWtasei, calde preţuri moderate. ' Flora României, Medalia de ie la espoaiţia agricolă aJud, tulul Ilfov 1882. Grabowekiet»,. aroff. Bucureşti. ' FABRICE Mt fargw, Bcrobsaiă ţi moarâ dt micimţ făinuri, Strada Soarelui No. lţ, Suburbia Manea Brutaru, Oulo» m Vcrda. ELIXIR VINOS Quina Laroche este un Elixir vum continend principiele celor 3 specii-pe quinquina. De ua amaraoiune plăcută el este cu mu!t superior vinurilor seu siropurilor de quinquina si lucrează « aperitif, tonte, sau febrifug, in contra afecţiunilor stomachulfu, i * biciuiţilor, a anemiei si a frigurile* învechite, etc. FERRUGINQS Combinat cu ua -sare de fer foarte assi mi labila. Quina Laroche devine unui din reconstituanti cei mai effi-oaci in contra sărăciei sângelui si a decoloratiunei lui, a chlorosei, a lympkatismului, aleuziei, a convalescentelor prea lungi; ei escit a si favoriseaza digestiunea, etc. 22, Strada fiionot, ii U pharmclitl n Bucureşti la D-niî I. Ovesa Risdorfer, Ziirner, Bruss. Lemne de vînzare cu preţul redus Cea maî bună calitate iută şi gărniţi 60 franci stănjeaui loco şi 64 aduse la dnmiciliu şi ce'e tăieate 1000 kilograme la domiciliu numai cu 16U şi 1000 kilograme lemne de fag 30 franci. I niî amatori se vor adresa calea Griviţi lSngă gara Tărgovisti. la firma „Ursu-’No. i34 şi la firma «Leu» No. 151, 7 413 Ou stimă, P. Wasilesca. INSTITUTUL DE BAEŢI rir iii 10, Strada Bibescn-Vodă, 10 Internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai după. programa ninisterulul instr. publice inlimbele Romănă Germană ţi Francesfi. ÎS N S25 >ÎS îs P «Od i ; &§§!? sl sQ o -d-O S < w S c - “•< o > s ce o cs Gs «3 w w (1, oj '-ce oi »~r-e a 32 o wj -S (r* t- ■°-S§s5> c o’E S -r- g-B-^ 5.SQ5 5 MÂNCĂRIME, MĂTRETAi şi alte maladii ale Pelei Capului, CĂDEREA PERULUI Vindecate răpede cu POMMADA DESLAURIERSţ | Deslauriers, Ph.-Ch., 31, r. deClery, PARIS, şi la toţi pharmanisti şi parfumori { A exige pe etiquetă semnătura Deslauriers şi Ruibrul guvernului (rmoe< GEOBGE SLAMA * DENTIST ENGLES * CALEA VICTORIEI No 30, Via-a-vis de Hotel Oteteieţanu. im* Di n-l îi 8® «cot cu abilitate după eerere cu Cloroformu-Uinill .sfargotic Dinţii 8e ^um^eazi cu garanţie in aur, platină şi E- Dintil inlocuesc in părţi, precum şi piese complecte, L/lllll' (garnituri) cu garanţie (sistem american) nintli 8e curăţă de peatră cu maşini cari păstrează pu-011,111 ioarea lor naturală MT Preţuri moderato Tps ** ’ Oonsultaţinaea in toate zilele de la 9 ore dimineaţa pănă la 5 ore aenr>. AMNCIU De închiriat de acum sau de la Sf. George 1884 cârciuma şi odăile mobilate de pasageri, cu grajd, şopron şi pimniţl mare boltite numiţii hotel Nemţoaica in colţul stradel Bibescu-Vodă şi Poetului. Doritori să se adreeze chiar in hotel la apartamentul de sus. {>,j| Se vinde maclaturi (hârtie stricată) cu ocaua 14, Strada Covaci, 14. jS HOTEL FIESCHI BXJatTKESai SITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I '’ÎBe* — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odă! lela fr. 4,60—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe luna cu rabat Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. - Apartamente cu anu. ——Ulii .—1 1 „MARELE BAZAR DE R0MANIA“ Recomandă pentru Sesonul de Carnaval elegantul său asortiment de : FRACURI ŞI COSTUME DE SALON de veritabil pervien şi drap de Sedan. Redingote cu Gilete de Camgarn diagonal ~ COST :j'M3± ^ cu şi fără taliă de fantaisie PANTALONI NOUVEAUTE GHETE BROCHE & LUTTRE DE MATAŞE PALTOANE ŞI BLAM DE LUX — DE TOT FELUL — HALATE ŞI COSTUME DE CASA (NEGLIGE) MANTALE IMPERMEABILE etc. etc. bazar de romania 7, Strada Şelari, 7 r got* A VIS lT CĂTRE ONORABILA NOASTRA CLIENTELA Medalia Expoiiţl» de aurfl Agricol* 1882 Cu deosebită plăcere avem on6re a Vă informa că Onor. Juriil examinător a Rxposiţiunel Cooperatorilor Români ne-a conferit pentru produsurile Usinel noastre sub marca r„-v «vrivn mmm w MEDALIA DE AUR Aducend aedsta lacunoşcinţa Dom-niel-Voastre profităm d’acoastâ oca-siune spre a vă reaminti că devenind in proprietatea mărcel a la reine des abeilles „Vie let“ şi a tuturor drepturiloru care prevede legea ie* refe.str4rel mărcilor comerciale, u-sina noastră este pusă in posiţiune a efectua pe lângă ielurî de săcunurr sub marca el, bej» cunoscute D-Vo**- let“ şi a tuturor cunoscut»-- - -* tră şi orî-ce feluil de săpunuri cu marca acesta şi ve g a ne onora cu comandele Domniei-Voastre la D-nul Alex. Grabowski, Strada Şelarii No. 13, la BuonreW' GraDowskl A Siarofl * Tipografia Ştefan Mibilescu, Strada Covaci 14. www.digibuc.ro lNUL VIII — Nr. 1983. 10 BANI EXEMPLARUL M ARŢI 14 FEBRUARIE 1884. apare tiv toate zîeele ABONAMENTELE : în Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei-; 3 luni 8 lei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : f 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In 'România : La admimstraţhme, Tipografia Ştefan Mihăleseu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Socieie .2avas, place de la Bourse, 8. In Ticna: La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungana. In Hamburg: La Adolf Ste.ner, Gănsemarkt, Nc, 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii si reclame, redactiunea nu este responsabilă Prim-Redactor: STEF. C. M1CHA1LESCU. încă unul din bâtrăniî fruntaşi aî ţSriî s’a dus!... Generalul CHR. TELL, căpetenia cea mai energică a r<. volu-ţiunil de la 1848, acel caracter de bronz, a cărui inimă româreascâ a fost pusă. cu atâta devotament in serviciul ţârii, s’a stins dintre noi.... Se duc bâtrăniî, şi golul se simte!... Sâ’î plângem, dar sa ne inâlţăm im mele !... ST»RI TELEGRAF I CE din ziarele streine Warşovia 22 Februarie. Intre episcopul Wnnow ki şt guvern s'a iscat un conflict ce continuă incă. Causa e faptul, că episcopul a in depărtat din şcoalele elementare cărţile de religiune scrise in limba rusă. Pentru aceasta, guvernorul l’a tras la răspundere. Epit"opul a declarat^ că densul nu face nici o politică, dar nu poate to'era invă-ţarea religiuniî in limbi streine. In urmă acestei atitudini, episcopul primi de la ministoriul de interne unj avis, să ’şl ceară un concediu de 4 luni, motivăndu-sl o cu o boală oare-care. Wnorowki insă zice că nu’şl cere dicI un concediu, fiind foarte sănătos. Constantinopol, 22 Februarie. Sultanul va pro esta, după cum .se a-sigurS, in contra proclamării Mahdiulul Sultan al Kordofanulul Constantinopol, 22 Februarie. Se afirmă, că iDtre Poartă şt patriar-chia ecumenică in curând se va face o apropiere, cedând fîe-care căti-ceva din punctul de vedtre cel d’intâiil Ameliorarea relaţiunilor se datoreşte interve-niril ambasadorului rus de aici. Paris, 22 Februarie. Ştirile sosite din Hue, precum şi reiat arcerea lui Tricau; fost ambasador in China, spun că situaţiunea in Tonkin si China nu e aşa de acută, ca să dea loc Ia o declarare de iSsboiiă, in cas când Francezii vor lua Bac-Ninhul. Paris, 22 Februarie. Consiliul de miniştrii a decis, să se a-măne cel puţin pentru doi ani proectele privitoare la reformele de introdus in armată şi înfiinţarea unei armate coloniale. Londra, 21 Februarie. In Camei a Comunelor, a declarat eri Fritz-Maurice, că lordul Defferin a fost asărcinat să atragă atenţiunea Sultanului asupra situaţiunii politice ce ’şî creează, aacâ \a întârzia cu regularea diferenţelor ce există intre Poartă şi patriarchia grecească. Suakim, 22 Februarie. Vaporul de transport* „Neera“ s’a is-bit d’u stâncă sub marina la o distanţă de 20 de milurl ue la Suakioa, remăind înfipt. In ajutorul „Neeiei" a sosit vaporul „Rengat“ de la Trirkitat, transportând soldaţii din regimentul al XIX de husari mai departe. Se raportează că soldaţii Mahdiului au tras căte-va focuri asupra acestui vapor înainte de ce să fi pornit insă, si s’ati re-retras apoi spre răsărit de la Suakim. Colonelul Burnaby afi gonit vr’o 30 da tă harî cari sa apropiară de oraş. -T Berlin, TA „National Zeitung" asiguri trui de resboiQ Broasart-S -,h fost chemat ia Friederi'hsrub tiunea legii militare de pensi Această lege se mai presei cancelarului, dar atunci nu a D'mic. din causa unor punct fhodifieare s’a făcut acum. D . . Berlin, 22 Eebruarie. nn îpule Orloflj noul ambasador im, va S0S1 aicl poate chiar la 27 Februarie, împreună cu marele duce Michail. Aceasta disposiţiune se aduce in legătură cu serbările ce se vor face la aniversarea zilei naşterii bătrânului monarch. New-York 22 Februarie, in ma multe o aşe ale Statelor de Sud sosesc ştiri intriatătoare despre furtuna de ce.a P’efăcut iu ruinl căte-va cetăţi a mici şi a pricinuit astfel peirea a ° “uîTi116 de oainfe Unii au fost o-ţ de bucăţile de ziduri ce sburaii prin aer, alţii ridicaţi pe sus şi ai uneaţi cine ştie unde. S’au gâs’t o mulţime de cadavre de bărbaţi, femei şi copil sdrobite intr’un mod oribil. Ziarul Sun crede că numărul morţilor trece peste 300 — 400, case s’au dărîmat peîte 5000 ; paguba pricinuită 8e poate urca până la un milion de dolari. Londra 22 Februarie. Eri s’a predat oraşul Tckar in mâinile insurgenţilor. O iman Digma paşa a bombardat căte-va zile cu o violenţa ne-maî pomenită nenorocitul oraş. Mulţi soldaţi aii perit inlâuntrul zidurilor de focul tunurilor cucerite de la Baker paşa. Văzănd comandantul imposibilitatea d’a mai ţrnea caşul, a trimis la Osman D’gma casa soli cari să negocieze pentru capitulare. Acesta le răspuns», că toţi soldaţii au să depuiă armele. La incaput oştirea era indignată asupra ace toi con-diţiunii şi nu voia să capituleze, sperând că in curând va sosi mult doritul ajutor, la urmă insă vezend că to .te sunt in zadar, primiră condiţiunea impusa. Mulţi soldaţi au scăpat şi cu foga. Londra, 22 Februarie. In Camera Comunelor, Stauhope a des-voltat intr’un lung discurs tactica ce o are Rusia in Asia centrală. Mai ănteifi se inscenează o călătorie de esplorare, adecă o expediţiune scienţiflcă, apoi se pregăteşte o expediţiune in regulă, cărei urmează după mai lung sau scurt timp anexiunea. Stanhope dovedeşte cu documente, că Rusia a promis de mai multe ori, că nu va ocupa Mervul, dar această promisinne uu ’î a fo3t nicl-odată efântă. Unde e acum zona neutrală, se intreabă oratorul. Rusia ne e acum vecină in tdtă forma. Sir Charles Dilke îăspunde pe scurt, că după vederile actualului guvern, Auglia e foarte bine intărită la fruntariile de NV. ale Indiei, la aceasta trebue să se mai adaoge că Anglia se bucură şi de amiciţia Chanilor din Afgenistan şi Belud his tan, trăind in csle mai bune raporturi cu ei. ---------------- 4,^-.------------- Seriiciul Telegrafic al „Româniellibere" 23 Februarie 1884—3 ore seara. . Pesta, 23 Februarie. Azî-dimineţă la 7 ore a avut loc iu cur tea interioară a t-mniţei esecutarea prin spănzurare a celor trei asasini ai comitelui Mailath, fost preşedinte al Curţii de casaţ’îo. Esecutarea a fast sfîrşită in timp de opl minute ; moattea n’a fost constatată de cât 20 minute in urmă. La 8 ore cele trei cădavre aii fost aduse in răuntrul temniţei. 24 Februarie—9 ore dimineaţa Suakim, 23 Februarie. Osmau-Digma, locotmentui lui Mahdi, aşteaptă, in posiţiunea strategică unde a fost bătut Baker paşa, atacul trupelor engleze, cari merg conţi a lui, sub comandamentul colonelului Graham. Osman-Dig ma nu se indoeşte de victor e. Se crede că bătălia se va angaja de acum in trei zile. Berlin, 23 Februarie 1 D. Valfrey, delegatul Boudholderilor francezi, englez’ şi holandezî, s’a intors din Petersburg; a decis pe guvernul rus a usa de influenţa sa pe lângă guvernul bulgar pentru plata tributului datorit Por-ţei de Principat. D. Valfrey, după ce se va înţelege cu Bondholdeni din Ber in, se va duce ia Viena in acelaşi scop. Vienft, 23 Februarie. Comisiunea Camerei Smioriloi a aprobat, după o discuţie de patru ore, măsurile excepţionale de poliţie, luate de guvern * (Ha vas). A se redea ultime sclrl pe pag. III-a. Bucuresci, 13 Februarie. MarJfestul d-lu'i D. Brătianu insă nu putea, să treacă neobservat. Apreciare esactl nu suntem in stare să facem despre efectul ce va fi produs asupra opiniunii publice teribila acusaţiune aruncată guvernului actual de vguroasa pană a direc torului Naţiunii, căci nu ni s’a dat ocasiunea/de-a vedea pănă azî nici adesiunile ce autorul acelui fulgerător articol a primit de la ţară, mc! împrejurarea n’a venit până acum, ca naţiunea legală, adunată in comiţiile el, să se pronunţe dacă vo-eşce să sfărşiască, după povaţa d-lul D. Brătianu, cu „regimul minciuneî ş al corupţiunil", sad dacă nu cumva regimul acesta ’l place şi voeşce din contra să ’i conserve, spre-a nu mal încerca altul nou Nu putem ascunde pe de altă parte surprinderea ce-a causat Naţiunea prin ac entelesalede la 8 Februariu, cudouâ octave mal sus de căt diapa-sonul obicinuitei sale oposiţiuni, pre cum nu negăm nici interesul cu care acel numâi a fost citit şi comentat. Dar dacă e vorba să incepem a judeca lucrurile după valoarea lor reală, atunri efectele platonice, cu simpla mulţunrre sufletească a publicului de-a fi citit un articol oposi-ţionist, scris cu foc şi cu ilusiunl, cată să nu mal conteze de aci imolo pentru no’f, căci toate loviturile acestea, de-altmintrelea foarte putei nice, ca meşteşug de condeiu, dar fără ecou hotărîtor in viaţa reală a politicei noastre, ca şi cănd am tăia apa cu sabia, n’ati avut de efect de căt a toci simţul naţiunii, dispu-ind’o către indiferentă, şi a-I sie! prin urmare pănă şi umbra de energie ce-ar mal fi fost in stare să desvol-te in manifestaţiunile el oposiţioniste, dacă am fi lucrat mai mult de căt ma fi vorbit. Intr’atăt s’a deprins, in adevăr, publicai cu gama aceasta a oposi-ţiuneî desperate, că pare a nu-I mai produce nici o impresiune. Ce resu-net avut-au. ca să nu mergem mai departe, apelurile oposiţiuneî.-unite, cănd cu alegerile pentru constituantă ?.... Pe tă'Amul practic, cu toţi lucea-fâril el politici, cu tot strigătul către naţiune, in numele celor mai scumpe ale ef interese, oposiţiunea-unită n’a câştigat nimiG... dacă nu’sî va fi mărit şi d^silusiunea asupra puterii ce credea poate că are. Un lucru reese dar limpede, din toate incercările cu apeluri şi cu es-pinsiuni sufleteşlî. Reese că vorb.de ’şi-au făcut vremea. Iată faptul şi adevărul curat. Cine sa mulţumeşte incă in politica militantă, care urmăreşte direct ţinta puterii, cu simple cuvinte, ru-mos inşi rate pe hârtie, acela repede ajunge să se convingă cum că lucrează un cămp de nisip, cum se va fi convins credem oposiţiunea la noi. Dar tocmai pentru că n’am dori să mai vedem cum asudă oamenii in sec, muncind ast-fel un pămănt ingrat,—tocmai pentru că ţinem a a eşi o dată din starea confusâ şi fără spor in care se sbuciumâ astăzi lumea noastră politică, tocmai pentru aceea să ne fie permis a critica, in atitudinea noastră de observatori imparţiali, animaţi numai de dorinţa binelui general, calea greşită in care oposiţiunea pers;stă, cu toată trista şi lunga esperienţă ce ea a făcut in calea această fără resultat. Dacă urmărim cu atenţiune toate manifestaţiunile oposiţiune!, causa e-te in credinţa ce avem că, fără partide bine accentuate şi cu trecere inaintea poporului, un Stat constituţional degenerează. Fără opos ţiune legală şi influentă care să aibă resunet in ţară, ca şi in Parlamente, şi cu puterea de-a im- prima prin urmare o direcţiune mijlocie tendinţelor şi ideilor estreme, ca să scutiască ast-fel Statul de sgu-duiri revoluţionare,-fără o asemenea oposiţiune, ţara e fatalmente im-pinsă la anarhie, dacă nu la revolu ţiune, fiind-că atunci, fără control regulat in guvernământ, ori cine se se crede autorizat să facă opoziţiune de „franc tireur,“ in felul şi pe socoteala lui, cănd nu’i mal place de pildă guvernul, sau când mâsurile publice se isbese din intămplăre cu interesele noastre personale. O resistenţă definită şi organisată este dar un râd necesar pertru un guvern representativ şi un bine imens pentru ţară. Cănd oposiţiunea se presintă dar naţiunii, nu cu simple incriminări, cum se face azi, ci cu o programă bine formulată, in care să spue precis şi lămurit ceea-ce voieşte; cănd ea are vederi limpezi asupra nevoilor şi trebuinţelor Statului, şi arată in acelaşi timp remediele cari se cer; cănd lideri acreditaţi, prin talentele ior, prin capacitatea şi treiutul lor, conduc cu sinceritate şi prudenţă r in-durile compacte ale naţiune! ce-o urmează, — oposiţiunea aceea este o busolă mântuitoare pentru ţară, căci ea dă, cum am zis, o direcţinne norocită ideilor şi mişcării sale politice, căci ea servă de moderator al opi niunilor estreme, ce se pot ivi in a rena publică pentru aimpiedica mersul regulat al Statului către perfecţiunea la care aspiră , căci numai o asemenea oposiţiune bagă fior rece in oasele guvernului şi1’! face să fie cu luare aminte., atât in actele luî administrative, căt şi in purtarea sa diplomatică, aşa de importantă pen tru un Stat incă tânâr, cum este regatul român. Oposiţiunea aceasta, bine prepa rată şi organisată, cu un rol efectiv in Stat, cu dorinţa francă de-a \ eni la putere, pentru a’şî pune ideile in aplicaţiune, nu se inchiagă insă numai cu mânii vârsate pe hârtie, şi dintr’o zi intr’alta, cum voim roî să o improvisăm. Pe cuvinte, ori căt de infocate' naţia nu mai crede pe nimeni. Disproporţmnea a fost tot-d’a-una atât de iubitoare intre ceea-ce aşter neam noi prin gazate, sau ceea-ce ’f cântam din gură, şi intre acţiunea ce desYoltam pe ter emul practic, in căt poporul a ajuns să nu mai ia in serios Alipirile noastre in contra căr muiril, şi nici că mal da vre-o in-semnătate propovâduirei că are să se sfărşiască pământul, dacă urnele nu vor aduce la putere pe cei nemulţumiţi. Am avut ocasiunea să vâdem o-posanţl foarte neîmpăcaţi, c?nd discutat! pe vatră a-casă, dar cari, la alegeri, uitau să se ducă cu biletul la urnă. Trebuie dar acţiune, trebuie mun că, trebuie mmte, trebuie stăruinţă, trebuie meetmguri pe-o scară întinsă, trebuie un.re pe baza unor principii positive,,.. dar căte nu trebuie, ca să ajungi a dispune de dpstinele unei ţerl. Oposiţiunea noastră, imprăştiată şi farimituritâ, puţin cam optimistă in cal ;ulele ce’şi face despre succesele ei, să intrebe numai pe d. Glads-tone, dacă a luat puterea din mâinile ilustrului Disdraeli numai cu călduroase apeluri şi cu nobile indignaţiuni personale. Dar ocasiunea nu e de sigur departe. Oposiţiunea trebue să deseindă din nou in arenă, căci manifestele individuale n’au produs pe nicăeri schimbarea unei situaţiunî, şi nu va produce nici la noi. Vor veni alegerile pentru Parlamentul viitor. Vom vedea atunci, dacă guvernul „corupţiuniî şi al minciuneî" a ridicat in adevâr indignaţiunea;publică pănă la hotărirea. de a’l sdrobi sub numârul aleşilor ostili ce’: va trimite in Camerl ; vom putea atunci să ne dăm sema, in mod pipăit, de efectele produse prin apelurile de restarnare ale oposiţiuni!, şi vom sci positiv dacă regimul Vizirului, cum se zice, a avut atăta bun cel puţin de-a fi invâ-ţat oposiţiunea cum să lucreze in viitor, ca să ajungă a se impune de la „Tron pănă la colibă" cum se es-primă d. Brătianu in energicul sed apel.. *------:---------------- CRONICA ZILE [ D. prim-ministru I . C. Brătianu se va in-toarce azi de la Florica, une a plecat de Sâmbătă. Tot azî se intoar:e şi d. N. Voinov, ministrul justiţjef, plecat asemenea de Sâmbătă seara la Focşani Balul de a- seară de la ambasada franceză a fost de o strălucire rară. A-l’altă-ieri, prinţul Urusrff, ministrul plenipotenţiar al Rusiei, a avut o intre-vedere cu d. D. Sturdza, ministru de externe. Comitetul pentru realizarea subscrip-ţiuntî naţionale in favoarea d-lui C. A. Rosetti, e definitiv comps din bărbaţii ale căror nume urmează. Prinţul Gr. M. Sturdza, general N. Ha-ralamb, D. Giani, St. Ioanide, V. A. U-reclra Stancu Bechianu, G. Cantilli, I. I. Manoah, D. Pruncu, Al. Băicoianu, C. Nacu, Ant. Carp, D. Bilcescu, dr. Mar-covici, M. Blanc, Pană Buescu şi P. En-ciulescu. D. G. Pruncu, noul pi efect de Dămbc viţa s’a instalat la noua sa reşedinţă. D. Wallace, distinsul conrespondent din Constantinopol al mal multor ziare străme, a sosit de a-l’altă-ierl m capitala noastră D. Spiru Haret, inspectorul general al şcoalelor, a plecat in inspecţiune, ăntăifi la Galaţi. Ţăranii de la Bordenî, condamnaţi pen-fru omorul luî Scorţianu, in urma respingerii recursului lor de către curtea de casaţiune, au fost transferaţi de la Văcăresc! la penitenciarul Slănic, unde urmează a ’şî face osînda. M. S. Regele a bine-voit a conferi, prin decrerul No. 2,904, crucea de ofiţer a ordinului Coroana României, următoa-. relor persoane şi anume, d-lor : Herişescu Mihail, inspector general al telegrafelor ; FJoru Dimitrie, inspector de circumscripţie telegrafică ; Chiriţeacu Ştefan, inspector de circumscripţie telegrafică ; Poenaru George, capul diviziei com ptabilităţel la direcţia telegrafelor ; Var-dala Dimitrie, capul divisieî administrative la aceeaşi direcţie; Angelo Grigore, oficiant superior gradul I; Ec^nomu Grigore, oficiant superior; Mauoliu primarul urbsl Băcău ; Drăgulescu Marin, membru in consiliul judeţului Dolj ; Bo-sianu Elie, capul comptabiiităţel creditului funciar urban ; Corbu George, preşe dintele comitetului permanenţ de Putna; colonel HavrodiD, prefect al judeţului Putna ; Ghelmegeanu Mihail, deputat, primar in judeţul Mehedinţi; Clinceanu Io-sif; Gridov Nicolae, preşedintele camerei de comerciu din Neamţu ; Georgifl Vasi-lache, proprietar in judeţul Olt; Cincu Anton, mare proprietar in judeţul Te-cuciti; Niculescu Vasile. fost deputat şi www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA seDator, preşed.ntele comitetului perma-nnnt de Botoşani. D. C Zamfiroscu, actual sub-casier la casieria judeţului Teleorman, s’a transferat in aceeaşi calitate la casieria judeţului Prahova, in locul d-lui T. Ni^olau, care iămâne in disponibilitate. D. O. G. Rovinaru s’a primit in cadrele corpului technic, cu gradul de conductor clasa III, şi s’a numit in serviciul porturilor unde se tfiă lipsă de personal. Profesiunea pentru serbarea Sâmbetei morţilor a’a săvârşit a,-l’altă:erl dupâ programa publicată. Tomul fiind foarte bun, a contribuit mult la imposanţa acestei procesiuni. P. S. Vicar al Si. Mitropolie, in lipsa I. P. S. Mitropolit Primat, care a fost reţinut in casă, din causa unei indisposi-ţiuni, a făcut serviciul divin in Capela Cimitirului Belu, la orele 9 Va Ia urmă P. S. Sa a mers la locul unde se află inmormâ ataţl oştaşii Români, de a citit io mijlocul morminte or rugăciunile obicinuite. D. Gk Giuvelca, advocat, unul din a-micil noştri, e lovit de o sdrobitoare durere prin perderea soţiei sale, încetată din viaţă, ieri la 5 ore după amiazl. Amicii şi cunoscuţii acestei desolate familii sunt Incunosciinţate despre această, dureroasă pierdere şi prin specialul anunciu de pe pagina 3-a. Medicul de batalion in eeservă stagiar, doctorul Henlch Artur se amănă de la serviciul de stagiu pe tiiup de oatru luni, cu incepere de la 1 Ianuarie 1881, data când a fost chemat la serviciu. Doctor in medicină Iorgandopolu Mi-hail s’a numit in gradul de medic de batalion in reservâ stagiar, in serviciul corpului 4 de armată.' Consiliul general al judeţului Bacăfi ezte convocat m sesiune extraordinară pentru ziua de 6 Martie 1884, spre a se ocupa cu mal multe cestiunl pendinţl. Consiliul judeţu'ui Suceava este auto-risat ca- in actuala sesiune extra-ordi-nară, să se ocupe şi cu alte cestinm din nou ivite. D-niî Ioan Crasan şi C. I. Protopppescu s’afi nu nit in posturile vacante de comisari clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei. Pe baza art- 48 din legea comunală s’a disolvat consiliul comunei urbane Râmnicu-Sărat, pentru motivele arătate in raportul d-lul ministru de interne, către M. S. Regele. Aflăm ca pe moşia Statulul'Esrestieul mic din judeţul Ilfov, plasa Dâmboviţa, s’a deschis un drum de ÎS metri de lăţime, ca vitele locuitorilor din Mahalaua Dracului, se poată trece pe moşia d-lul Gheorge Sandu Marin. Nu numai atât, ci pe marginea aceBtuI drum s’a făcut şanţ din partea comunei Bâneasa. Acest drum, dupâ cum suntem informaţi, este făcut numai pe moşia Statului, şi numai in favorul numitului domn. Semănăturile ce s’au pus de-a dreapta şi de-a stânga drumului sunt tot-d’a-una stri, cate de vitele locuitorilor. Nu seim dacă d-i ministru Cămpinea-nu are cunoştinţă de acest lucru. DIN TRANSILVANIA Mijloacele de marghiarisare s’au sporit peste munţi incâ cu unul. S’a înfiinţat o «societate urgurească şcolară», a cărei scop este desnaţionalisarea, pe terenul- social, a elementelor ne-ma-ghiare. Societatea se găsesce sub pro FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 13 Februarie — 8 In stradă, Damour începu să meargă aşa de iute, in cât Berru abia ’l putea urma. Pictorul spuma de necaz. Pe bulevardul Batignolles, cănd ’şî văzu tovarăşul, cu picioarele tăiate, că se lasă să cază pe o bancă şi că stă acolo, cu faţa galbenă, cu ochi: fixî, dete afară toi ce avea pe inimă. El, ar fi dat cel puţin palme şi lui şi el; era revoltat, văzând cum un bărbat ăşi ceda aşa uşor femeia unui altuiea , fără sâ’şl facăşjmâcar rezerve. Trebuia să fie cine va de tot prost; da, prost, ca să nu zică un alt cuvăntl Şi da un esemplu: un alt camarad, care ’şl găsise femeiea cu un oare-cine; el bine ! Cel tecţia Statului, poate face apel la puterile lui, nu este prin urmare de căt o nouă manifestare a insuşi Statului unguresc, sub o formă deghisată.— Iată ce scrie «Gazeta Transilvaniei» : „Ia Buda-pesta, s’a înfiinţat o reuniune şcolară maghiară, astmeuea Reuni-uniel ce s’a format in Germania sub numele de „S:hulverein“. „ Asemănarea de care vorbim se referă insă numai la organisaţiunea esterioarâ, nu şi la scopul reuoiunel. Maghiarii nu se mulţumesc, ca Germanii, de a iorma o ligă pentru aperarea şi susţinerea elementului lor de pretutindeni şi pentru promovarea culturel lui naţionale. O reuniune şcolară maghiară cu scopul apărării maghiarismului de desnaţionaiisare mei n’ar avea iDţeles in imprtjurârile actuale, căci nimeni pe lume nu ameninţă azi elementul maghiar din ţerila Coroanei s-lul Ştefan ; din contră acest element ocupă chiar ia Stat o posiţiune privilegiată pe conta egalei îndreptăţiri a celor l’alte popoare, cari nu /şl denvă origina de la Arpad. „Şi intr’adever, scopul reuniunii şcolare maghiare, infiinţate de curând in capitala ungară, nu este apărarea şi cultivarea elementului maghiar, ci asimilarea elementelor nemaghiare din ţară prin maghiarisare. Acea reuniune va fi o oficină pentru crearea de apostoli al ma-ghiarisâriî, cari să se respândiaacă prin toate unghiurile şi unghiuleţele şi să des-fâşure, sub scutul puterii Statului, steagul intoleranţei şi al despoţiel naţionale maghiare. „înainte cu vre-o opt zile, numita reuniune şi a ţinut prima adunare generală si ’si-a ales comitetul central esecutiv. * t Discursurile de inaugurare toate au accentuat, că reuniunea aceasta maghiară este chemată a da un avent mal mare maghiarizării in toată ţara. Toate ziarele maghiare, incepend de la cel mal guvernamental pănâ la cel mal oposiţional, comentează scopul „Schulvereinulul* maghiar iu acelaşi sens „Apostolii maghlarisărel voiesc intări-rea naţionalităţel maghiare, dar numai pe cont a celor-l’alte pepoare ; el voesc lăţirea cunoştinţei limbel maghiare, dar numai pentru a inlâtura pe cele-i’alte; şi aceea, că „lucrul de convenţiune" se face cu multă silă, terorisare şi batjocură, se vede şi din caşul cel mal recent întâmplat in Sâtmar, unde membrii unei casi-re maghiare aii hotârît, că Români nu mai au lipsă de a ceti foi româneşti, dacă ştiu ungureşte I „Mareie pericol, ce ne ameninţă limba şi naţionalitatea nu’l provoacă insă atât reuniunea maghiară insăşl, ci mal vertos faptul, că ea se organisează sub scutul Statului şi o foaiă guvernamentală din Cluşitl declară sus şi tare, că scopurile de magh arisare ale nouel reuniuni ş o-lare maghiare se unesc cu legile Statului, in cari consorţiul frăţietăţii ’şl inte-meiazâ toate speranţele sale. „Duşmanii limbel noastre se organisează acum şi pe cale socială. Noi nu le putem respunde alt fol, de căt infhnţănd şi noi reuniuni pentru apărarea şi inatn-tarea. şeoalelor noastre." Numai pe lucru fraţilor, căci nu este timp de pierdut. Noi, din parte-ne, strîn-gem toate aceste fiori a le terorismu lui maghiar, spre a le aşterne ducelui moştenitor austro-maghiar, cănd va avea cinstea să viziteze capitala României Libere. DIN AFARA Rusia şi Anglia. Englezii nu par de loc nici surprinşi nici consternaţi pentru ocuparea Mervuluî de către Ruşi. Ei s’au aşteptat la aşa ceva, in convingerea că nu li se prepară nici un pericol, căci iată cum resumă un corespondent din Anglia al «Gazetei Generale», modul lor de-a vedea: doi bărbaţi şi femeia trăiesc împreună foarte de acord. Cine-va regulează altfel lucrurile, nu se lasă a fi tras pe sfoară, căci in fine, el era tras pe sfoară in toată această afacere. — Nu înţelegi, răspundea Damour. Plăeâ şi tu d’aci; nu ’mi eşti prieten. —Eu nu’ţi sunt prieten! eu care m’am făcut in patru ! Ia găndeşte-te puţin. Ce-ai să te faci? n’ai pe nimeni, iată-te pe drumuri, asemenea unui câine ; şi vei muri de foame daca nu te scot din groapă... Eu nu’ţî sunt prieten, dar dacă te voi părăsi, n’ai de căt să ’ţî pui capul sub aripă, ca gâinele care s’aii săturat de vieaţă. Damour lăcu un gest disperat. A.şa era, nu’l mai rămase de cât să s’arunce pe gărlă safi să se lase a fi prins de agenţi. —Ei binel continuă pictorul, ’ţî sunt aşa de prieten in căt te i oi duce la cineva unde vei avea mâncare şi culcuş Şi se sculă ca şi cum s’ar fi hotărât de-odată pe neaşteptate. Apoi luă cu sila pe tovarăşul său, care îngâna: — Unde ? Unde ? — Vei vedea... Find-că n’aî voit să prânzeşti la femeiea ta vei prânzi in «Deja de mai mulţi ani esistâ un fel de înţelegere intre Rusia şi Anglia, in sensul căreia, cea din urmă, nu va privi in ocuparea rusească a Mervului o ameninţare a Indiei. Această temă s’a discutat pe cănd erajin Anglia ministru de esterne lordul Derby, iar in Rusia cancelar Gorciacoff. Acesta declarase că ocuparea Mervului se impune neapărat Rusiei". «Ocuparea Mervuluî n’are, dupăopi-niunea bărbaţilor de Stat englezi, nici o valoare strategică şi resistenţa im-potriva acestei ocupaţiuni din partea Rusiei n’a fost nici o dată in intenţia unui guvern englez". _ In zadar ’şî dau dară foile germane atâtea silinţe de-a irita pe Englezi in contra Rusiei. Lucrul este cu neputinţă. Situatiunea in Sudan. * Toate roadele resboiuluî purtat in Sudan inainte de 1869 cu atâtea sacrificii sunt zădărnicite de o dată prin modul in care ’şl implinesce misiunea sa generalul Gordon. Sclavagiul, a cărui desfiinţare le dobândise prin acel răs-boiu, se restabilesce prin o proclama ţie a luî Gordon. — Pierderea e marâ pentru civilisaţiune. Englezii ’şl o legitimează insă prin acea, că numai in chipul acesta se poate curma mişcarea Falsului profet, a cărui motiv e in prima linie desfiinţarea sclavagiulul.— Fără indoială, ar fi incâ un altul : armele. Anglia insă nu vrea să ’şî jert-fiască fii săi. Poate să vie insă o vreme, in care ceea-ce se cedează astăzi de sila, să se poată lua iarăşi inapoi, cu mai puţine greutăţi. Iată cum justifică, «Times» fapta generalului Gordon : «După ce Anglia a hotărât să cede ze Sudanul, generalul Gordon s’a mulţumit să le dea un guvern propriii. Această concesiune a implicat o continuare a comerci-uluî cu, sclavi, şi ori ce indignaţie contra ei e prin urinare astăzi inoportună". «Generalul Gordon proclamă pe faţă ceea ce ştim cu toţii : efectul neapărat al politicei noastre. Dacă generalul ar putea desfiinţa sclavagiul prin un sacrificiu oare care, ar face-o de sigur. De vreme ce insă, vede că e neputincios in această privinţă şi că sclavagiul trebuie să continue şi incă cu mal puţine supărări pentru victimele, lui, de căt dacă ăr fi interzis, el #ste destul de inteligent să presinte necesitatea ca o concesiune, prin ceea ce slăbeşte causa de căpetenie a s.ucceselor falsului profet, şi ’şî asigură al doilea scop : pacificarea Sudanului». Generalul Gordon nu se poate acusa dară de loc. De vină—dacă vrem să stabilim o vină—e numai politica englezească.—D Gladstone insă nu vrea să ’şi-o recunoască şi deci ocupaţia sa egipteană nu este de nici un loios E giptului jicneşte şi interesele europene angajate in Egipt, cu toate acestea a anunţat in Camera comunelor, prin ministrul său Childers, că Anglia va continua să ţie ocupat Egiptul, până cănd va crede de cuviinţă. O singură putere ar putea scăpa Sudanul pentru Egipt: Turcia. Ea a propus in acest scop şi mijloace materiale şi morale, Guvernul englez insă le refusă, căci presimte că o man-ţinere a Sudanului prin Turci i-ar fi defavorabila ei şi i-ar periclita şi posi-ţia in Egypt. ’ ------------------------------ BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa de la ii Februarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 3 d. am sub preşedinţâ principelui Dim. Ghica, fiind presenţi 38 d-nl senatori. D. secretar Ap. Mănescu â cetit suma- altă parte., să’ţi bagi bine in căpăţînă că nu te voiulăsa să Iaci două prostii intr’o zi. Mergea repede, coborând strada Amsterdam. In strada Berlin, se opri dinaintea unui mic otel, sună şi intrebă pe valetul care veni să ’î deschidă, dacă doamna de Sauvigny era acasă. Şi, pe cănd valetul sta la indoială, a-dăogâ : — Du-te de ’î spune că este Berru. Damour ’l urma maşinal. Ac a vizită neaşteptată, acel otel luxos ’i turburaseră capul. Se urcă; .apoi, d’o-dată, să găsi in braţele unei femei mici, blonde, loarte irumoasâ, abia îmbrăcată cu un peignoir de dantele. Şi strigă: — Tata, este tata!... Ah! căt eşti de bun că l’ai hotârît să vie! Era o fată bună, nu se uita nici de cum la bluza veche a bătrânului, încântată, bătând in palme, intr’o criză neaşteptată de iubire filială. Tatăl său, ameţit, nici n’o mai recunoştea, ' — Este Luisa! zise Berru. Atunci, abia putu vorbi : — Ah! da... Sunteţi foarte amabilă... rul procesului verbal al şedinţiî precedente care s’a adoptat. S’au făcut asemenea şi comunicările zilei. D. G. Lecca, ministrul de finanţe, a dat cetire mesapiulul regal cu care se trimite Ssnatului proiectul de lege (votat deja de Camera) pentru acordarea unei sume de 520,000 lei din fondul rural, spre constituirea capitalului incă a cinci case de credit agricol in judeţele unde nu a’aă înfiinţat până azi, asupra căruia cerăn-du-se urgenţa s’a aprobat. D. N. Rusu Locusteanu a rugat pe biurou să ceară de la curtea de apel din Bucureşti, secţiunea II, dosarul afacerii privitoare la despăgubirea ce s’a acordat unul d. G. Panait, pentru o şaică la Corabia. D-sa zise â’I trebue acel dosar spre a aduna materia necesară pentru o interpelare ce voieşte a face. Senatul a trecut" apoi in secţiuni spre a se ocupa de oroie tul de lege privitor la creditul de 520,000 lei, şedinţa publică ridicându-8e la ora 4. CAMERA Şedinţa s’a desihis la ora 11/a d. am. sub preşiedicţ^ d-lul general Lecca, fiind presenţl 107 d-nî deputaţi. S’a aprobat sumarul şedinţei precedente şi s’ati făcut comunicările zilei. D P. Cernâtescu anunţă că a primit o petiţiune din partea unor locuitori din Maglavit, cari se plăng că sunt urmăriri a plăti claca, după ce afi plătit-o o-data şi au chitanţe, D-sa cere urgenţa şi B’a adoptat. D.' C. F. Robescu zice că, pe lista de md genate vede şi pe d. Ciacâr, român din Basarabia, fost consilier comunal pe cănd Basarabia făcea parte din statul româD. D. Ciacâr a fost şi e român, deci nu indigenat, ci numai recunoascere cere d-sa. D. preşedinte şi d. Iepurescu recunosc dreptatea celor zise de d. Robescu, şi zic că biuroul nu putea face alt-fel de căt să inscrie cererea aşa cum a calificat-o comisiune de pitlţiunl. D. P Grâdişteanu zice că, fiind vorba d’un 3asarabean, să înţelege că recu-noaşcere, iar nu indigenat cere dănsul. Basarabean cari, la trecerea Basarabiei de sub posesiunea României, n’au declarat că optează pentru naţionalitatea română, au devenit străini, au încetat d’a fi cetăţeni romăDi. Roagă dar pe biuroă a pune cererea de care vorbeşte d. Robescu intre recunoaşteri. Incidintele se închide şi propunerea s’a adoptat. D. I G. Perieţeanu aminteşte că, in toate zilele, vin aci la Cameră o mulţime de văduve, cari cer pensiuni, pentru că bărbaţilor lor, ca funcţionari, li s'au făcut reţineri. Ast-fel e d-na Constanti-nescu din Călăraşi, al căreia soţ a servit 14 ani, lăsand-o fără avere cu 6 copil. propune dar a i se acorda un ajutor viager de 100 lei pe lună. Se trimite la secţiuni. Adunarea a votat apoi recunoascerile şi indigenatele d-!or : Dimitrie Cocsri Mo-ruzi din Iaşi, Teofil Witting, farmacist nin laş*, Dimitrie Juga, Ednard Styman, Yasile S. Caludi, Hariton A. Pascalopol, Iosif Popescu, profesor in Caracal, Diin. Constantinescu, Emil Biill, George Şsr-bănescu, George Ciacăru, Ioan Niculeecu, şi Manole Manicatidi. Recunoaşterea d-lul Vasile Tomşa din Focşani s’a respins, iar a d-lui Gg. Bucur Cloacă nu a intrunit numărul reglementar de votui I. In acea şedinţă, Camera a votat şi o pensiune vigeră de 250 lei pe lună nenorocitei veauve a neuitatului profer Moroi u. Şedinţa s’a ridicat la ora 5 seara. DIN JXJJDETS Bal in Măcin. —„Poştei" i se sene din Măcin : Din Măcin ni se anunţă, că in seara de 4 Februarie curent societatea din Măcin Nu 'ndrăsnea s’o tutuiască; Luiza ’l aşeză p’o canapea, apoi sună şi spuse să nu primiască pe nimeni. El, in acest timp, pr:via prin odaia tapetată cu cachemire, mob lată cu o bogăţie delicată care ’l înduioşa. Şi Berru triumfa, ’l lovea peste umeri, repetând : — Ce zici? Aşa că nu mai poţi spune că nu ’ţî sunt prieten?.. Şciam eu bine că o să al trebuinţă de fata ta. Atunci, ’ml-am procurat adresa şi am venit să ’l spui istoria ta, îndată ’mi-a zis : adun,. 1! — Fără indoială; bietul tată ! murmură Luisa cu vocea seducătoare. Oh! ’mî-e groază de republica ta! Comunarzii sunt toţi nişte oameni murdari cari ar ruina lumea dacă ar fi lăsaţi să facă ce vor! .. Tu, insă, eşti scumpul meu tată. ’Mi aduc aminte cât erai de bun cănd eram mică, bolnavă. Veî vedea, ne vom înţelege foarte bine, numai să nu vorbim de loc politică ; mai ântăiu, o să prânzim căte trei. Ah! ce mne ’mî pare I Se aşezase aproape de genuchî uvrierului, rîţlănd cu orhiî ei cel limpezi, cu părul eî cel blond sburănd pe după urechi. El, ne maî avănd nici o a dat, in palatul administrativ, un bal familiar care, pe lăngă mulţămirea pr„. curată asistenţilor, a produs şi un folos de 300 lei, ce se va întrebuinţa in scopuri de hine-facere. Mal toată lumea a-ieasă din acest orăşel a luat parte fa bal. Sexul frumos era foarte bine repre-sentat. Dintre representantele acestui sex care afi contribuit mai mult la invoio-şarea şi animaţiutiea balului afi f0*t: D-na Crăifăleanu, soţia meritosulal preşedinte a tribunalului local, D-nele Rubin, -Nicoară, d-şoarele Cesiati, Ecateuna uecrgdscu, Geaneii etc. * Drumul de fier Bărlad Docolina.-AceleiajI fol 1 se scrie din Hud ; Faptul cel mal important de la noi e că de Ja 1 a curentei ati inceput lucrarea liniei ferate de la Bârlad spre Doco-lina, iar aici va incepe lucrarea teiasa-mentelor la anul viitor, având a se face un tunel pe sub platoul Lohan (lângă Huşi, partea despre Vest) in lungima de 300 metri." MORALITATEA SINODULUI Ale tale dintre ale tale Ţie aducem de toate... Aşa grăesce preotul liturghisitor. Peste căte-va zile, moralitatea publică va primi, de la chiar măna Sinodului, o crâncenă lovitură. Biserica Romănă va suferi un ultr igiti cum nu s’a mal vâijut incâ. Un loc de Archiereu este vacant. Mal multe ziare din BucurescI au făcut cunoscut publicului, că Sinodul recomandă spre confirmare de către Majestatea Sa Regele, pe unu din cei trei candidaţi, şi anume : Archimandriţiî Ghenadie Enăceanu şi Teoctist Scriban, şi Protopopul Focşa. Toţi au citit aceasta, insă nu a trecut nimenul prin minte ca să controleze meritele morale ale acestor persoane,—Nimeni nu s’a gândit să facă acest control, de oare ce aveafi confienţa in cei însărcinaţi cu aceasta, cre^end că aceştia—Sinodul— va avea grijă ca cel puţin de aci in colo să nu se mal compromită. Eu unul, neavend confienţă in Sinod, am căutat să fac controlul necesar şi am ajuns la următorul resultat: Protopopul Focşa ’ml este necunoscut. Archimandritul Scriban, fost director al Seminarului centra), destituit pentru... ’ml este suficient să spun că este destituit. Căt pentru archimandritul Ghenadie Enăceanu, candidatura sa sfidează moralitatea publică cea mal indulgentă. Acesta este columba călugărilor. — Proftsor la Seminarul central de filoso-fie şi Morală (!!), ca un cucernic călugăr ce era, şi care se lepâdase de cele lumeşti; a trăit mal mulţi ani cu o femeiâ care devtni mamă de câţi-va copil. — Deşteptat atunci de realitatea vieţii casnice, obosit de dragostea lumească şi de aceea a mumii copiilor, călugărul nostru, îşi aduse aminte de dragostea cereascâ,(?) şi se decise a păşi mal inainte in ie-rarchia bisericească fâcăndu-se architnan-drit, archiereu, şi aşa mal incolo poate pănă la Patriaihie. Intru acest pios scop fără mult scrupul de resultatul concubi-nagiulul, asvîrle pe biată mumă de copii pe drumuri ; — mijloc escelent pentru a putea purta cărja pastorală. Biata femeie e atunci disperată se vede nevoită a face petiţiune la Sinod şi la ministerul cultelor, denunţând pe cuviosul părinte aşa de fidel sfintelor Canoane, — dar nu obţinu nici un resultat de la aceste două mult morale instituţiunl.-Deci recurse la onor. trib. Civil Ilfov, şi de aci la on. Curte de ape), unde după multe desbaterî procesul se termină printr’un act de impăcăciune,— evitând ast-fel, cucernicul călugăr prestarea unul jurământ deccisorifi diferit de femeie. Spre convingere de cele ce s’aă desfăşurat cu ocasiunea tratârel acestui proces scandalos se poate vedea dosarul on. Curţi de apel sec. II, cu No. 392 putere, se simţia învăluit intr e bună stare plăcută. Ar fi voit să refuze, fi-ind-că acest lucru nu i se părea onest, să stea la masă in acea casă. Dar nu mai avea energia de mai adineauri, cănd plecase de la măcelărie, fără măcar să ’şl întoarcă capul, după :e ciocnise paharul pentru ultima oară . Fata lui era prea blândă, şi micele eî măim albe, puse pe ale sale, ’l ţintuiau. — Să vedem, primeşti? repeta Luisi — Da, zise el in fine, pe cănd douft lacrimi lunecafi de obrajii săi scobiţi de miserie- . . Berru găsi că era foarte cu minte. pe când treceau in sala de mâncare un valet veni să previe pe dămna ca domnul sosise. — Nu pot sâ’l primesc, răspurseea liniştită. Spunei că sunt cu tata.. Măi-ne, la şase ore, dacă vrea. Prânzul fu incăntător. Berru spuse necontenit fel de fel de glume, decare Luisa rîdea cu lăcrămî. Se regăsia m strada Enviârges, şi’i plăcea. I amour măDcâ mult, secat de osteneală şi de nutriment.; dar avea un suns dt -uh1 re deosebită, de câte ori privirea tetei intâinea pe a ss La desert, bău www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA din 1878-Aprilie 3. Acolo pe prima Da-g.nă a apelului, femeia abandonată pă şi declară că evlaviosul părinte ’i-a. sdro-bit tot viitorul — şi evlaviosul acesta este profesor ae rooraiâ (?)... Ce derisiune, ce scandal !!. pentru Ar-chierie.- din nefericire P. S. S. Episcopul Argeşului a ridicat vocea in Senat.— In acelaşi timp, mult regretatul med profesor Vasiie Boerescu, in Consiliul de miniştri şi in şedinţa condamnatoare a a-cestul călugăr a pus măna, s’a opus1) la recomandaiea spre confirmare de către jlajestatea Sa, şi a reuşit a salva morala publică, lăaănd immoralitatea la locui el, la intunericul ce ’i se cuvine, iar nu luminată cu mitra strălucitoare a virtuţii. Fac apel la colegii săi de atunci, astăzi incă in minister, spre a spune Indignarea de care cu toţi au fost coprinşl cănd ad vădut că S.nodul cercă să ’I târască in noroiul cu care era să se măj-jească Episcopatul Român, pe atuncr mal puţin compromis că astăzi. Vasiie Boerescu ar fi scăpat iarăşi de noroiu Episcopatul nostru.— Cruda moarte insă ni ’la răpit.—Eminentul jurisconsult d. C. Boerescu va şti să ’l inlocuiască. Sanctuarul înaltei Curţi de Casaţiune î’I este deschis la 24 Februarie, dată memorabila pou.ru Biserica noastră. Acum câle-va iun!, intr’un discurs sui-generis, I. P. S.S. Mitropolitul Moldovei, nu a putut găsi nimic mal merituos ca împrovlsaţiune, de căt a spune că nu se sinchiseşte nici cum de presă, căci presa este „terfelită in noroiU.“ - - Ora resbună-rel a sosit, ş. dânsa are acum ocasiunea de a arăta, că dacă scormoneşte vr’un noroiu, acesta este tocmai acel m care s’a confundat Sinodul de vr’o căt-va timp prin faptele sale. MS vâd nevoit se fac apel la însuşi Si-nolul, de oare ce „nu voiU moartea păcătosului ci indreptarea lui.“ Am vorbit alta dată de urgenta necesitate a reformârel Sinodului. — Mă menţin in această opiniune. —Cu toate acestea II void zice, că pănă la reformare, este bine să se mal oprească puţin, să nu meargă pănă in fundul căii iîpoase a scandalului." Cum, Prea Sfinte Prelate, isgoniţl din Sinod pe un Archiereu a cărui singură cmnă este de a nu fi votat orbesce şi in contra consciinţel sale, şi ne aduceţi pe cine ? ne -aduceţi oameni cari nu s’au temut de a trăi in concubinagiu ca călugăr, de a face copil in aceeaşi calitate, şi apoi, a II da prada miseriei in apropiata calitate de archimandrit şi especta-tiva de Archieretl ? Cum, nu vă temeţi că opiniunea publică va esclama : „qui s'assemblent se ressemblent“ ! ? Cum, nu ve găndiţl că introducând asemenea „lucrători in via Domnului via va rămăne paragină şi va veni stăpânul— suveranitatea naţională —se vă ceară socoteala ? Ce veţi răspunde a-tuncl ? Veţi tăcea de sigur, şi stăpânul in loc să ve zică : „Biue slugă bună, şi credincioasă, peste puţine ai fost pus, pete mult te voiu, pune11, ve va striga mâniat: „peste puţine v’am pus şi 'aţi făcut atât r&u, v& voiu ridica totul pentru ca să nu mai puteţi face rSul.“ Cum voiţi Prea Sfinte Prelate, că societatea laică şi clericii inferiori să fie morali. atunci când iminoralitatea se leagănă in Sinod ? De abia aţi put candidatura la Archie-rie a unal călugăr Don Juan, şi contagiunea s’a produs. —Proba stă in tristul fspe inimoral, săvârşit zilele trecute in Mănăstirea Cernica. (Vază-se „Binele Public“ din Ianuarie). Eaca pentru ce am inceput cu : Me tale dintru ale tale Ţie aducem de toate...... Paris 72. Rue Gay-Lussac. I. A. Filitis. - -- ----,=4*=,------------- *) Aceasta o ştiu de la o persoană ce avea onoare de a fi in relaţiunl cu mult regretatul meu profesor. PARTEA LITERARĂ ÎS TJ JR ■o LEGENDA Amicului meii Emil Balaban. III La revărsatul dimineţii câmpul e co-liliu cât se perde ochiul in zare. Cerul, scuturat, dă in limpede şi acopere ca un coviltir argintuit rotunda arie a pământului. Uşa cojibă se deschide. Kira, intr’o dulamă au hărşiî de vulpe, se repede in spre Cornul-Capriî, şi priveşte neclintită indelungă vreme. Iar mai la urmă soarbe cu nesaţiu aerul rece şi prineşte căţî-va paşi inaintea sa. Lo o fugă de cal, acolo unde cerul se impreună cu pământul, se zăreşte un vălmăşag de oameni cari călări cari pe jos. El vin şi vin incet; nu vin cu pornirea dorului; el, cari făceau poş-tia clipă, tocmai acum ’i-a inţelenit D im nezeu. Ăştia să fia fie cruci de voinici? el să ţie potera iu loc? Oameni de clrjî ! babe bătrâne ! să lase codrii e-reţilor; să iea clătitul vaselor şi să picoteze cu nasul in spuza din vatră. Kira se cutremură. Vin şi vin domol. Chipurile lor uscăţive, cu mustăţi răsucite şi cu ochi de lup, se tae desluşit in moina lim pede a dimineţii. Cel d intăiu e Ursul, care lş,să pistolul in oblânc şi ucide cu pumnul. In săricî blănoase, cu căciuli cu fundul mal larg ca măsura capului, ceî-l’alţ.1 merg cu privirea pironită in jos ca intr’un alai de jale. Tolopan, Cătănuţă şi Deliu poartă pe umeri sarcină ce d’ar fi mal mare de căt pămăntul nu i-ar strivi mal greu; căci par’că ’şî inumără paşii, *par’că dibue locul in mersul lor. Să ducă ei pe patul de tufanl cerb trântit din muchie de stâncă ? or mistreţ doborit la jiriştea pădurilor ? Dar unde să fie maî-marele lor ? EI venea pururea in fruntea sglobiilor de copil, jucăndu’şî Murgul ce mesteca zăbalele inecate in spume albe şi roşii. — «Unde e Şuer ?» strigă Kira; şi pustiul se „mplu de strigătul el nădăjduit. Cănd ceata haiducilor sosi in dreptul colibil şi puse la pămănt patul de tufanl, Kira văzu inaintea ochilor pe Şuer, invăluit in giulgiu de bunde, vânăt, cu gura incleştată, cu capul sfărimat, şi măinele ţepene intinse d’a lungul trupului. Atunci, fără vorbă, fără simţ, fără gândire, să repezi la gâtul lui Şuer, in tocmai cuîn o fiară să asvirle^ pe prada sa; ’I cuprinse grumajil cu mă-nele; se alipi cu faţă de faţă lui; şi multă vreme, —aî fi'zis mal multă de căt zilele unul om, —■ ’I spâlâ obrajii sângeraţi in lacrămele sale. Intf’un târziu să|ridică cu buzele roşii, şi căzu c’un glas ce sgudue in mijlocul tuturor. — «Ursule, scăpat’a]vre-unul din duşmanii lui ?» — «Mulţi i-a spovedit cuţitul, şi pe mai mulţi i-a grijit glonţul; tn’au rămas cu zile de cât cei imprăştiaţî la fugă.» zise Ursul şi cletănâ pumnul la cer. — «Port. in pântecele mele răzbunarea luî Şuer. Acest copil ce mişcă in mine, se incruntâ văzând pe tatăl său ucis, pe stăpînul codrilor,— şi codrii vor fi moştenirea luî, căci a sosit pe crivăţ, pe fu’gere şi viscol.» Iară mai apoi, trezindu-se in ea spaima şi dorul de mumă, ingănă, ple-căndu-se cu amar pe trupul mortului: — «Iartă-mî, Şuere, că invrăjbiî cu cuvăntul şi soarta pruncului ce n’a născut incă. Poale lungi......... poale lungi şi minte scurtă!» Tovarăşii luî Şuer ăl luară măsura c’o trestie in lug şi in lat. La căţî-va paşi, din potriva uşii, adînciră groapă cu cuţitele scoţănd pământul cu pumnii... După ce’l aşternură in locaşul de vecinicie, ăi infipseră la căpătăiu două iatagane legate cu sărmâ in semn de cruce. Semn de viteaz/ şi de creştin. Apel cercuirâ cu toţii in jurul mormântului, învârtind căciula in mănile lor cojiie de soar şi dă g&. Fite’şi cine ’şl făcu mătania durerii ; dar, aceste feţe de reşină, pîrliee in focul luptelor, nu se incovoaie, nu prind cute ; dorul se sfărîmă de ele ca de nişte lespezi de peatră, trece şl nu lasă urme. Kira ingenuchiâ pe molozul proaspăt sub care odihnea alesul el; ăşî acoperi faţa cu marama muiată in la-crime, şi dădu cea din urmă sărutare mormentului care începuse a îngheţa. IV La răspântia căilor şinguritice, unde călătorul e minune şi glasul omului poveste, in faţa unei cruci de iatagane ruginite, stă coliba Şuerenilor, mândră şi ridicată de la pământ ca la trei tălpi de grindă. De zăvorul uşii e priponit Roibul ce suflă sperios pâ nări resfrănte şi bate cu copita iarba de sub picioare. In colibă, mama Kira se desmiardă intre copiii săi: o fată mare ş’un flăcău, lăsând să i scape de sub tistimel două timple cărunte. Fata e bâlae; flăcăul e oacheş : e larg la spete, bărbat la inimă. E Şuer-copilu, căpetenie de haiduci, ce poartă fulgere in priviri şi glasul luî te inghiaţă ca bătăile crivăţului,—căci a sosit pe vânturi, pe fulgere şi viscol. Ş’au strâns grămezi de mahmudele ca jeraticul zestre pentru sora-sa, şaluri de Ţarigrad şi chihlibare căt oul de găină,—iar zestre şie’şl: carabine farecate şi hangiere cu tăişuri de voinic şi mânere ae Seraschier. Acum, in miezul verii, abia ’şî pridideşte aşteptarea gialaţilor săi. Ar dor să ’î vază pe loc ce i-ar găndi,— să sboare la păndă, unde Şuer-copilu, luănd din cătare in cătare conacul is prăvnicieî, ’şi uită de trândăvia din răspănţia căilor singuratice. Dar in afundişul depărtărel s’aucji incetinăl un glas de ceată, căntănd după pofta inimii : — «Doamne, fă ca ’n Şuerenl. Să nu crească buruieni Pe mormântul de viteaz, Om de luptă, neam de cneaz! Ce coborâ din Bicaz Să dea doină codrului,, norodului Şi glonţ arnăutuluî.» — «Viu ! viu I» zise Şuer, sărind de lăngă măsa. * — «Vin ca să te ia, fătul meu, odorul meii, respunse Kira cam tristă; spune’ml mie Şuere, ce ’ţl lipseşte? Ce nu ai?.... Cănd ăl lăsa focului viaţa de haiducie, viaţă de azi pănă mâine ? — «Cănd iataganele ruginite de la căpătîiu! tatii s’or schimba in văzduh in iatagane de aur; cănd din busuiocul de pe mormântul lui vor răsări dafini şi neramzl; cănd codrii or in-frunzi earna ca şi vara, vara ca şi earna. Atunci.... şi nici atunci ! Glasul haiducilor s’apropia din ce m ce ; el ’şl urmau in tihnă calea şi eăntecul : ’ — «La crucea de iatagane. De Vi-aş prinde caţaoane Să ’ţî dau foc la fustanele, Să scape ţara de ele De lepră şi de belele.» Paris 1884. de la Vrancea (Argus). --------------»-*>------------ MOMENTE DE DISTRACŢIE — Ce face o femee mal mult iu viaţa sa? — Vorbesce ! Aşi arăta cine-va prea des punga şi femeea, e a se espune d’a le perde. ★ * * O damă întreabă pe un ambasador turc, de ce religiuLea lui Mahomed permite ca un bărbat să aibă mal multe femei. — Pentru a se gksi in mal multe .toate calităţile ce ar trebui să le aibă una ! W3'DV25L)33r;i<"’ Societ. de ajutor reciproc a lucrat. Tipografi va da Sâmbătă, ÎS Februarie, 1884 IN SALA BOSSEL PENTRU SPORIREA FONDULUI SEU O altă damă zicea lui Homer paşa: — Curios obiceiă aveţi ca să luaţi mal multe femei. — Da, doamnă, ca să ne deosebim de acele popoare, unde femea are mal mulţi bărbaţi! * — EI bine, doctore, zise un oare-cine, adresându-se către un medic, al esami-cu îngrijire boala soacră-mi ? — Da, şi nu pot să vă ascund că este prea gravă. — Nu ascunde nimic şi spune’ml dacă mal are mult de trăit. — Nu \a apuca anul noă. — Ah! ce bine ar face dăcă ar muri la 81 Decembrie. — Dar de ce ? — Pentru că murind atunci, mi-ar face un bine ce nu mi-a făcut de loc iu via ţa : m'ar scuti d’a da cadouri de anul noii ! NOTIŢE LITERARE Economia rurală (revistă mensuală de agricultură, comerciu şi industrii a-grieole fondată de P. S. Aurelian agricultor). An. V. Nr. 1 cuprinde : Cronica agricolă şi economică. — Popu-laţiunea rurală in present şi in viitor. — Cârciumile diu puntul de vedere al igienei şi al moralei.— Târgurile de Duminecă faţă cu moravurile şi cu biserica. — Timpurietatea anului.— Lucrări efectuate in Ianuarie.—Exposiţia de arte şi industrii de la Moscva. — Grănelo rusesc!. — Nouile măsuri agrare de P. DoDicl. — Luxul din punctul de vedere al Economiei Rurale. — Fasonarea lemnelor de foc după aplicarea sistemului metric —Concursul agricol şi exposiţia industrială a Judeţului Suceava, din 1883. — CondiţiunI generale pentru arendarea moşiilor Statului, pe periodul incepâtor de la 23 Aprilie 1885. — ObservaţiunI meteorologice şi tabloă de observaţiunl metsorologice pe luna Ianuarie (st. n.) Revista soeietăţei „Tinerimea romană* Nr. 12 An. II cuprinde ; 1. Decalc timpului.— 2. O privire asupra trecutului patriei.— 3. Focul Fenian. — 4. Mama luî Gheorghe. —5. Mâna şi condeiul, (satiră).-6. Graţia.-7. Hal, că te-ol pupa! —8. Anunţuri. Arta,— (Revista teatrală şi musicală) No. 11 conţine : 5000 lei noi.— Prea Tirziu.— Din Bucovina. —Cronica teatrală. — Sigurd. — Juris-prudenţa teatrală. — Revista musicală. Pe copertă : Catalogul pieselor naţionale —Amintiri glumeţe din teatru.—A-nunciuri.-^ Mişcarea teatrălă. Serviciul telegrafic ai „Romăniel Libere" 25 Februarie 1884—9 ore dimineaţa. Londra, 24 Februrie. Guvnrnul a telegrafint la Suakio? pentru a da ordiuul de a suspenda mersul trupelor engleze asupra Tokarulul. (Havas). ------------------------------ SOCIETATEA CARPAŢII TEATRUL ORPHEU.—Marţ! Ia 14 Februarie se va da O serată (concert şi dans), pentru sporirea fondului săă.— începutul la 81!, ore seara. Preful biletelor: Pentru o persoauă 3 le!, Pentru familie (Un cavaler şi două dame) 6 lei, O oje 20 lei. Biletele suntu depuse spre venzare şi la administrafiunea acestui ziar. Ofrande se primesc cu recunoştinţă Doamna Tar3iţa Teii, doamna Paulina Măcescu, domsişoara Alexandrina Teii, domnul şi doamna Colonel P. Zăgăneanu, locotenent.-colonel Alexandru Teii, domnul şi doamna Major C. N. Homoriceanu, aă durerea a anunţa perd' 'ea prea iubitului lor, soţ, tată şi socru CHRISTIAN TELL GENERAL decedat la 12 Februarie 1884 in al 77-lea an al vieţe! Sunt prin aceasta rugpţi toţi amicii familiei, cari din eroare n’ar fi primit invitaţiune personală, să bine-voiască a considera aceasta drept invitaţie şi a le face onoarea să asiste la serviciul fune-nebru care se face Marţi, 14 Februarie la ora 1 p. m., la casa mortuară, strada Lumiuel 13, de unde cortegiul va 4porni la cimitirul Şerban-Yodă. + Jalnicii soţ, -.copii, mamă, soacră, surori, cumnaţi, unchiU şi mătuşe vâ fac cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitei lor soţie, mamă, fiică, noră, seră, cumnată şi nepoată MICA G. GIUVELCA născută Moidovenescu (in etate de 32 de anî) şi vă roagă să bine-voiţl a asista la ceremonia funebră a inmormântâriî, ce va avea loc, Marţi, 14 Februarie, la ora 12, Strada Săgeţii No. 3, iar cortegiul funebru va porni la sf. monastire Cioro-Gârla, unde se vor depune râmăşiţile mortuare. 6 _ v .{pSol ii cu. 'jcccceA (c/virt- Î.G- a, Jiz-a-vcv-l v *r<-auAu.( caA.6. veuCu, Sein CO‘Via,6c*\ fi*. 2u.Ucxta~. MAGASIN ROMAN * crtr haine gata 5, Stradă Ştirbel-Vodă, 5 DE 8 F O 33 II E Ou preţuri ne mal auzite pănă acum. Costume complecte Saco pentru primâ-vară preţ fr 24, 32, 35, 42, 44, Jachet cu gilet fr. 40—45 Poftiţi la eftin şi bun 1521 R. I. Lâeustianu, * .a un vin zaharos şi gros ca nia, care’I imbătâ pe căte trei. oi, cănd servitori! nu mai t aţă, cu coatele pe masă, vorl lrecut» Cu melancolia beţiei. B cuse o ţigară, pe care Luisa ( cu c tul pe jumătate inchisL c neguroasă. kSe incurca in amin cepuse să vorbească de amanţii avusese, de cel d’ăntăiu, un cau st purtase foarte bine. Ar i scape relativ la mamă-sa : precie.f severe. *- T invei^g-- zise ea tatălui s jnai pot vedea, se poartă foarti uacă vrei mă voiu duce să ’ ceea ce gândesc despre modul vuncios cu care te a gonit. Insă Eamour, cu gravitate, câ ea nu mal exista ; d’o-dată, se sci î, strigând . . — Apropos, am să ’ţl arăt ce * va face plăcere. Dispăru ; reveni indată, tot gara in gură, şi dete tatălui se che fotografie îngălbenită, roas* ţUG. Pentru uvrier, aceasta ’I im-K s£4u^Ulfe> care, fixându-ş turburaţi pe portret, ei murmi — Eugen, sărmanul meu Eugen T Trecu fotografia luî Berru, şi a- cţesta cuprins de emoţiune, murmură şi el : * — Seamănă prea mult. Apoi, veni rîndul Luiseî. Ţinu un moment fotografia; dar lacrămile o ’necară s’o inapoiâ zicând: — O ! ’mi ’l aduc aminte. — Era foarte plăcut ! Căte-treî înduioşaţi, plânseră impreună. încă de două ori, portretul făcu înconjurul mesiî, in mijlocul re-liecţiunilor celor maî atingetoare. Aerul ’l îngălbenise mult : bietul Eugen, imbrăcat in uniforma lui de guard-naţional, părea o umbră de revoltat, pierdut in stare de legendă. Dar, întorcând fotografia, tatăl citi aceea ce scrisese acolo, altă dată : «te. voiu râsbuna»; şi, agitând un cuţit de desert pe d’asupra capului, ’şl rei-noi jurământul : — Da, da, te voiu răsbuna ! — Când am văţlut că mama apucase pe CHl»a cea re <, zise Luisa, n’am voit sâ ’î maî las portretul sărmanului meâ frate. Intr’o seară, ’î l’am furat.,.. E pentru tine, tată ; ’ţl ’l daâ. Damour pusese fotografia rezemată de pahar, şi o privea necontenit. In fine, incepură să vorbească serios. Luisa foarte sinceră, voia să scoaţă pe tatăl său din nevoie. Un moment, vorbi să ’l ia la dânsa ; dar nu era cu putinţă. In fine avu o idee: ’1 întrebă dacă consimţea să vază de o proprietate, pe care ’i-o cumpărse un domn,aproape de Montes. Era acolo un pavilon, in care va locui foarte bine cu aouă sute de franci pe lună. Cum nu ! Dar acesta este paradisul ! strigă Berru, care primea pentru camaradul său. Dacă ’i-o fi urit, mă voiu duce sâ ’i ve da< te voiu râsbuna î?i, adoua zi, cu spatele inc cu faţa odihnită, să duce la r pe cănd Berru,-—lungit pe ţgrn me cu nasul in iarbă ! (Fine) Zola, www.digibuc.ro RO**A NI mu ww — bMi|nwnvn~'~n‘~wrr'* coloniale, drogudrio, nrecum: zahăr calea, orez, int-de-lemn, lu minări uct cu ridicata şi cu a-tndnutttu — Preţuri moderate. Comaudl »e ozecuta pentru tdtf BaCaNI 6.1. R»rfawţf£S§SS£ Y odă Nr. 10 Sucursale: St.ru da Carol l-iu. No 2, Calea Victoriei No 158 si Sf-Ul ăPO» iol) No. 18, Mari afcort.tmente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs do S-t tnL L i B 1 *^1 Numai 25 lei tona I\1 DE PI A TU A Cea mat bună economie pentru ars şi încâlcit, aceşti cărbuni ard 11 O' î-cf fel de sobe şi chiar in maş ne de bucătărie. D'-poul in strada Filaret 19, comănz se prim scşiin strada Smărdau 19, la M. Linnatn. COKs de prima canta e adus ia d'Uiici.iu 60lel tona. 16 Aduc la cunoştin-.a Onor. Publi< oare de că am un mare aepoeit de Sobe Se porţelan din cele mal mar fabrice dm Europa in diferit» mănml şi in deeenurl frumoa»-cu preţuri foarte moderate. » 8AH“2L A. MASrit» î, Oolen, Vi. roril, 78 (vis-a-vis de Palatul regal) DEVENZARE ROM JAMAICA Lemne de vfnzare cu preţul redus Cea mal bună calitate ‘ufă şi garniţi 60 franci stărpoul loco şi 64 aduse la d miciliu şi ce e tăieate I' 00 kilograme duse Iad- mir 1 u numai cu 6 r. şi 1000 kilograme lemne de lag ‘30 franci, li-n-î amatori se vor a Iresa cale . Gr.v ţi 1- igă gara Tărgovist . la fi- uia „Ursu No. 134 şi la firma «Leu» No. 151. 1413 Cu stimă. P. Wasllescn. CALITATEA 1 S«icî nev-ftadrat din anul 1S78 cu preţui de 2,50 cuc-a»a in an-fto* şi »*t detail. — Dontoril se vor adresa in Strada Bibeseu-Vosia sau Poetului No 1 ! HASCH1SCH dLODIM!! Băile Mitraszewski 4/6, Strada Po iţieî, 4/6 Băile de abur, arangiate din nou, foarte eleg nt, deschise in toate zil'-le, e ia 7 ore dimineaţa până la 7 or- seca Marţia şi Vinerea numai pănă la '2 or-» am azf pentru d .me. Băl de pnt uâ Classa I şi a Il-a cu şi iâră duşi. Serviciul prompt. ! Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilă in orl-ce casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nicf o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpe e renumitul şi de mine inventatul 84 ! Haschisch Collodimn I şi flo-care 'ml va fi recunoscător IVXn-tliiHH Rosnyai, farmacist in Arad peleop devânzare la toate far-îaciile maciile sus .menţionate. INSTITUTUL DE BAEŢI IC, Strada Blbescu-Vodă, 10 Pr emiat cu 1-iul preţ: „Medalii de anr“ la concursul agricol al comiţiulul de Ilfov de la Herăstrău in 1881 şi 1882 pentru noile varietăţi de pere numite : Regele şi Regina României" . F Asemenea premiaţii cu •“* ^ " 1 - ini nret : „Diploma CD< p c< 5 g-cg-a p ~ (S S'E D 2 D ^ 50 SŞ 3 p p a Ţ&MSEmzsaB^B&SBisBmiiBaBsmamMiwaa__nj&susMrox uns tacsast JBXJaXXR. ESiTi SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr i,60—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe Tuns cu rabat Salon aranjai pentru nunţi, dans şi adunări. — apartamente cu anu l.itodi»..» a—ar B mS fe„T».<—II. Erezii L. L ESLAITRE Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMA-ATELIER MECANIC BUCTJRESCI ESECDTIIIKIE H3SI»E3I333 Se insâreinează cu construcţiune de vagonettcşi aileurl pentru teras mente, asemonei şi consti ucţiniiî, de turbine şi mori pentru preţuri cu mult. mal scăijute de căt cele de Vieca şi Pesta, ş cari sunt fixate pentru o moa ă cu 37 1 piatră de la 36 la 1,500 leî 1 „ „ „ 42 „ 1,800„ 2 pii tre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 » » » 42 „ 3,800 n lnstalatiune do mori cu turbine foarte rentabile -O moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNA'i’f iRIA LEMAITRE pe rîul Sabar, acostat 55,000 lei şi pro’uce 8000 lei pe lună —Un rrare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. m - EFTINĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS. Tipografia Ştefan MU oscu, Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro RESTAU RANTU p j Nr. 3. Lepo-dt da Tlnuri indigene şi «trAuj, / S&pQoam si Parfimiorl Flora României, Medalie de aur ie la esposiţia agricolă a Judo ţulul Ilfov 1682. Grabownki sr ai-aroff. Bucureşti. FABRICE Yuile Georgesea, -abric-w 4* Un agricultor ardelean „ . Pa*t®, Uleiuri, Scroboalfc şi nsoari d® micinst făinuri, Strada Soarelui Io. u, Suburbia Manea Brutarii, Culoa ren Verde. ms^smimtnanssaatcsemssueKissmaţsasitsmm care posedă diplomă de şcoala special» şi cerifRate recomandabile de prac'ică in ţară, caută o moşie a o administra < u pre ferinţă in parte A se adresa la administraţia acestui ziar. ţ3 DE YENZAKE U/VDAPI despicaţi d* tufan, n fin HVjl angajăud î-n _o o -mă şi cn transpor'ul lor la viile din podgorii jud. Prachova. A se adresa ; Matache Steoliănescn. in PlofştI. Bilete de inchiriat pentru lipit la case No. 14, Strada Covaci, No 14. PRJMA FABRICA DE 248 HIIITO BUCURESCI-F LiRET Medaliată cu medaliade a .r la Kxposiţiunea 1880 şi 1883. AYIS IMPORTANT Prin aceasta viu a atrage a-tenţiuoea Onor. Public asupra petroliulul, supranumit Petroliu Rega sau Fotogbea şi Petroliu clasa II Adevărată industrie Romănă Acest petroliu nu exploatează şi e fără miros, aduce o lu rnnă indoită căt petroliul ordinar, cons imu economicos. Felrobul acesta este fără pericol, jla cas cănd lampa c.idc jos şi se sparg*» se stinge imediat Petroliul regal şi petroliul cl II se vinde in tinichele de o v^drâsau 5 oca. Adevăratul petroliu, ligruiu. parafin şi uleiU de maşini se află numai la magazinul din Strada Colţel, No. 15. Si. I-ieiri Această tabrică poate azi a concura cu orî-ce fabrică din străinătate, căci sl-a ameliorat sistema de fabricaţiune Deci invită pe onor. d-nfcom°rsanf, a se adresa p°ntru comande direct la fabrică, care va pune toată silinţa spre a efectua grabnic şi rrultumitoru coma dele. j x. Se arendează de la Sf. Glie-orge viitor moara cu patru roate, reparată radical şi situată pe apa Sabaruluî moşiei Jilava Mierlari. Doritori se vor sdresa la D-nu Const. Eftimiu, piaţa Sf. Anton. No. 16 835 DEPOSITUL Isveratelor Sob MEIDINGER-OFEN MrW. H El Se găsesc numai la D-nii JOS. HAUSER & LOEVENTHAL bucurescî lângă Banca Romănieîl er®, eu ® S S 3 ®*o -te < D O- g' a ■CO _ O h7. B» 0> t ® GEOBGE SLAMA m 9 DENTIST ENGLE8 • CAL .A VICTORIEI No. 30, Vie-a-vi» de Hotel Oteîeieşinu. Dinţii Se scot cu abilitate Nargotic. Dinţii ^lurn^ează cu garanţie in aur, după cerere cu Cloroformu-platină şi E- Diniîl inlocuesc In părţi, precum şi piese complecte UMILII (garuiturl) cu garanţie (sistem american) FTi ni ii cur&ţ* fi® peatră cu maşini cari păstrează cu-Ulllill loare» lor naturală IHS* Preţuri moderate Oo&sulUţiun«a in toate zilsle de la 9 ore dimineaţa până la 5 ore seara. IO AN IONESCU 1 Strada Carol, Etagiul l-io, No. 29 Bucurescî. eo gros ie Bijouterie ie aer, argint ;i PIETRE PREŢIOASE Ceasoarnice, Pendule şi musice mecanice cu cele mal nuoi cântece naţionale. I BRONŞITE, TUSE. Catarhe pulmonare, ' | GUTURAIURI OFTICA, Asthmă. însănătoşire repede şi sigura prin însănătoşire repcuc ^ r— PICATURI LIVONIENNE . ______ V? y» « ¥«!T ao X*5EX*J??G,lt'j rp r , Compoziţie de Creozot, Gudron de NoBegia p Balsam de lolu. * . ... J_ +r»aff CZC v/ (iOZl/tf m vtf j t Producţiunea aceasta sigură spre a vindeca radi.cxS boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţi medicale ca singură eficace. leuic-ale. ca singură eficace. , , Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osi > dar se intăreşte. se reconstitue şi printr’ănsa se deşteapt pv de mâncarecăte două picaturi, dimineaţa şi seara, sun ajuns, spre a birui cele mal greie cazuri. Deposit principal:TR0UETTE-PERBET, 165. rue Saint-Antoine PARIS t şi ui principalele farmacii. F AsepreUi.detimbrulguvi’rn-jluTfr.-incespefl.-uîonjlnfioopulde-aevitfttontra a . liWWlMA /^L'WW/WVAJVVWvWV A’wW'/'AAA' ^ ___________________________________________________ ANUL VIII— Nr. 1985. ____ 10 BANI EXEMPLARUL * JOUI 16 FEBRUARIE 1884. APAHE m TOATE ZTI.EEE ABONAMENTELE : In C«pltală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. |n străinătate : f 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN a. r-, - -Jf--------—-■ Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: I* România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihdlescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Parii t La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Tiena : La Seinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hamburg: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articolil nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea ru este responsabilă Crf Prim-Redactor: STEF. C. M1CHAILESCU. ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Berlin, 24 Februarie. Ziarul „Montagsblatt" afla ca doamna Edmond Adam redactoarea şi directoarea revistei francese „Nouvelle Revue", având a pleca la Viena, se va opri puţin timp in Bucureşti, unde a fost invitată de regina Romănieî. In Viena va ţinea o conferinţă publică pentru un scop u-maDitar. Londra, 24 Februrie. In cestiunea resoluţiunil — Lasker, i se anunţă din New-York ziarului „Standard" că d. Gurtis, preşedintele comisiunil din parlament pentru chestiunile esterne, crede că representantele nord-rmerican , Sargent, a fost anume râd tratat şi desconsiderat de principele do Bismarck. Suakim, 25 Febrnarie. Cancelarul Germaniei doreşte ruperea totală a relaţiilor diplomatice cu Statele-Unite, pentru ca să poată opri importul de carne de porc şi emigrarea Germanilor in America. Suakim, 24 Februarie. Trupele nubiene Jrefusă să se imbarc. pentru Trinkitat, zicând că gloanţele armelor lor nu pot străbate prin pavesele resculaţilor. Trupe engleze sil plecat la Trinkitat. Cairo, 25 Februarie. (Prin Paris) In urma unul ordin din Londra, s’a suspendat mersul trupelor engleze spre Tokar. Paris. 24 Februarie. După cum anunţă o depeşă din Hanoi, deja aii sosit la destinaţiune ^ajutoarele trimise la Tonking. Generalul Millot, prin ui mare, va reincepe operaţiunile de râs-boii! chiar in sâptâmăna aceasta. Lemberg, 24 Februarie. O telegramă din Pultava anunţă că guvernorul d’acolo a dat ordin, in virtutea unul ucas imperial, ca să deşarte satele toţi acel jidani cari nu sunt stabili din guvernământul Pultavel. Prin acest ordin vor fi deci espulsaţl toţi, căţî nu vor putea arăta priu vr’un document că posed ceva nemişcător. O deputaţiune de jidani s’a presentat imediat la guvernor, pentru a cere amănarea acestui ordin de isgonire peste graniţă ; guvernorul insă n’a voit să ştie de plăngbrile lor. Din causa aceasta deputaţiunea jidovilor s’a adresat pe cale telegrafică la ministrul de interne, contele Tolstol, ca acesta să biae-voiască a suspenda ordinul prin care sunt d’odată aruncaţi pe drumui I o mulţime de cetăţeni pacinicl şi oneşti (?), fără de nici un (?!) argument plausibil. Ministrul n’a răspuns nimic pănâ acum. Berlin, 24 Februarie Se anunţă din Roma ziarului „Deuts-ches Montagsblat" că Maricini a oferit, prin consulul italian din Miiachen, apartamente in Quirinal principelui Lsopold Mrx şi princesel Gis la, cari in curând vor intreprinde o câlâtorie la Roma. Paris, 24 Februarie. La primăria dinjMarseille, s’afi descoperit nuol abusurl, comise prin acordări de concesiuni Un ajutor de primar fu imediat Oat in cercetare judecătorească. Petersburg, 24 Februarie (Pe cale indirectă). In sferele Curţii imperiale nu se ştie nimic despre un proiect da călâtorie al Ţarului la Viena. In Odessa s’a descoperit o bandă de jidovi, cari aprovisionatl haremurile turişti cu fete ruse. In postul ocupat de nenorocitul Sudei-*in s’a numit un alt poliţaitl, insă numai Provisorifi. Constantinopol, 24 Februarie. . r'uj)“ cum anunţă ,Nusret* din Alla-abad, Mshdiul a invitat prin proclama-ţiunl pe Mahomedanii Indiilor să se res-coale, ajutându’l in lupta ce a inceput’o pentru Islamism. ~ Cair, 24 Februraie. Generatul Graham a trimis inainte o avangardă de 200 de câlăreţf, in urmă u mal plecat ceva trupe. Se speră că m curand vor ajunge la Tokar. Soldaţii au făcut nu departe de la Trinkitat in-tănri de pământ. Trupele de [Negrii nu sunt bune de nimic. Cair 2b Februarie. in ordinul lordului Hartington mar-ŞUt trupelor a inceput in contra lui 03-man Digma paşa. 1 *D» ^^itat aii debarcat 4300 de en-h r'orte^e inamicului se evaluază la sau 12 mii fa oameni. Trupele nu- biene cari ati refusat să se imbarce, vor fi intrnbuinţate la mănarea cămilelor. —:------------- —------------------ Serviciul Telegrafic al „României Libere*' 26 Februarie 1884—3 ore seara. Londra 26 Februarie. Se telegrafiază din Suakim lui „Daily New3“ că Osman Digma, locotenentul lui Mahdi, a primit noul ajutoare cari aduc la 18,000 uumârul oamenilor puşi sub comandamentul sâfi. Efectivul corpului de armată, trimis contra lui, sub ordinele generalului englez Graham, nu numără mal mult de 6000 oameni. După informările ce „The Times" primeşte din Petersburg, generalul Gernaieff, guvernor al Turkestanuluî, ar fi rechemat, fiind-că propunea cu stăruinţă guvernului sâfi planuri de invasiune in Indiile engleze cu toată displăcerea ce propunerile sale fâceafi împăratului Rusiei. Succesorul săii ar fi corniţele Ignatieff. (Havas). A se vedea ultime soiri pe pag. m-a. Bucuresci, 15 Febrnarie. DoS sesiuni estraordinare şi una ordinară, in tot vr’o cinci luni şi jumătate, mistuit-ati Corpurile legiui-toare-revizioniste, fără măcar să in-ceapă desbaterea. reformei constituţionale.... Această tîrăgaială ar trebui privită cu mai multă asprime de către opiniunea publică ; căci, cănd semnalul neindeplinirii datoriilor se dă de chiar repi esentanţii cei mai sus puşi ai naţiunii, descompuneiea morală se rostogoleşce repede, in sferele administraţiunii publice. Şi să nu ni se zică, că trebuia a-tăta amânare pentru studiarea Gestiunii, căci vom respunde că alegerile s’au făcut numai pe această ces-tiune şi că candidaţii câtau să aibă opin unea, cel puţin in liniamentele generali, pe deplin formată. Condamnând această tristă amânare, cerem representanţilor din Ca-merile revizioniste, să nu abuzeze pentru interese egoiste, de banii contribuabililor vărsaţi in diurne. Daţt-ne cu o oră mai nainte revizuirea constituţiunii, pentru ca ţara să iasă mai curând din situaţia anormală, unde se găseşce. Acum se sfârşesc budgetele ; se siunea se prelungeşje ; să se pună onor. mandatari cu mai mult spor la lu;ru. ---oo>e4o«- Călugării ăşi fac de dragoste. Nu sunt destule netrebniciele de pănâ acum; ciaţîţâ răbdarea publică, impingănd lucrurile prin nesocotinţă Vorbim de cei mai mari, cari de cătâ-va vreme şi-au luat’o tare asu-pră-le; cei mici, pentru noi, rămân in întuneric, purtând prost masca ipocriziei şi tîrăndu-se ca nişte cerşetori vulgari. Nu suntem entusiaşti pentru tagma călugărească. Adevăratul călugăr, chiar dănsul infâţişază o violare adusă naturei o-meneştî, cănd renunţă de la familie şi de la societate. Ce să zici despre falsul călugăr ? Pentru acesta, rasa e haina vicleşugului, sub care colcăie atâtea patimi brutale. Exemple se găsesc in belşug. Nu le pomenim, de scârba scandalului. Cănd instituţia e păcătoasă prin insăşi temelia sa, ar trebui fapte mari de patriotism, de abnegare, de ştiinţă, de bine-facere, etc , pentru ca să uităm contrastul dintre realitatea şi a parenţa monahului. La noi, dacă vom escepta dol-trel inşi, nuintălnim mai de loc acele podoabe sufleteşci cari să subjuge ini-mele. Tendinţele călugărilor noştri sunt incordate, in a face din Biserică o putere separată in Stat, poate mai mare de căt chiar Statul, şi a intărce societatea laică la acele vremuri triste, cănd toată lumea civilă, de la capul Statului pănă la cel din urmă muncitor, se tărau in genunchi dinainte antirielorde mătase ale prea-sfiinţilor blagoslovituri!... La ast-fel de porniri despotice, hrănite de vicleşug şi minciună, ne im-potrivim. No! înţelegem biserica ca o şcoală de morală ; inţelegem pe preoţi ca propoveduitorî a invăţăturilor mântuitoare ale lui Isus Christos ; inţelegem chiar pe călugării, cari desgustaţi de lume, se retrag in chilii spre a se pune in contact extastiG cu abstracţiunile teologice, şi de acolo daţi sfaturile cele bune de iubire frăţească intre oameni. înţelegem tăte acestea şi le sprijinim, intru căt puterile ne ajută ; nu inţelegem insă, şi ne-am crede vinovaţi dinaintea poporului romăn, pornirile despotice ale cuvioşilor noştri episcop! şi incercările viclene de a robi societatea laică * * # Pe drumul ăsta a luat-o episcopatul romăn, drum păcătos şi priemej-duitor. Incniderea in Sinod, ca intr’o for-tărăţâ monachală, in care nu poate pătrunde de căt inaltele ranguri ale obrazelor negre ; prigonirea archie-reului Calistrat, care n’a vrut să se inchine orbeşte la poruncile capri-ţioSse ale archipăstorilor , ce nu şti ii să ingrijiască de turmă; abuzurile scandaloase ce se săvîrşesc prin administraţia mitropolitană, cu bla-goslovenia archipăstorească, şi altele multe, nu ne iasă a privi cu nepăsare svîrcolirile inalţilor Prea Sfinţi, ci ne impun datoria de a da alarma, cu riscul afuriseniei călugăreşti. Un fapt cu totul nob, şi asupra căruia cerem luarea ammte a confraţilor noştri laici, este circularea adresată, in zilele trecute, de mitropolitul Calinic, protoiereilor din epar-chia sa. înaltul P. S. Primat, intemeiăn-du-se pe nişte canoane necitate, dă poruncă, ca nici un preot să nu pătă intra îTi consiliile comunale şi judeţene, chiar dacă mii de cetăţeni ’î-ar arăta increderea lor. ■* • * Nu cunoaştem canoanele Eminenţii sale, pentru că P. S. Mitropolitul s’a ferit de a ni le arăta in circularea pe care o citim in „Ortodoxul" ; dar chiar daca canoane ar fi, ele ne sunt mdiferente, faţă cu declaraţiunile legii fundamentale a Statului. Eminenţia Sa Primatul vrea să declare incomptibilitate intre funcţiunea de preot şi o funcţiune electivă in Stat. Această declaraţie o face, cu prilejul intrării preotului Ienescu, in consiliul comunal al capitalei. Nu ştim, dacă|Mitropolitul Calinic s’ar fi grăbit a da o ast-fel de circulare, dacă s’ar fi alas la comună un călugăr sau un preot din cei ce’l linguşesc. Dar cestiunea aceasta e indife rentă. Pentru noi, circularea in sine, este afară din lege şi trădează încă odată tendinţele monarhali, de-a face din oamenii cu rasă, un Stat separat pravoslavnic, in Statul românesc. Incapacităţile cetăţeneşti ca şi in compatibilităţile dintre deosebitele funcţiuni, sunt stabilite prin constitu-ţiune şi prin legea electorală. De unde vine acum, P.S Miiropolit Calinic, ca să se pună d’asupra Constituţiei şi legilor fundamentale ale Statului ? Şi dacă canoanele, ceea ce noi nu putem admite in Stat, s’ar opune legilor constitutive ale ţărel, atunci ce caută părintele Calinic in Senat, im-preună cu cei-l-laţi episcopl ? Din doă una : ori canoanele sunt mai presus de Constituţiune pentru tagma preoţească şi călugărească, şi atunci mândrelor persoane episco-pesci nu le este ertat a mai sta in Senat: ori canonul cel mai mare din Statul românesc e Constituţiunea, şi atunci ce inţeles poate avea circularea arGhipăstorului ungro-vlachic? Pe râu drum a luat-o căpetenia noastră bisericească şi stricate roade culege-va, de nu s’o intoarte p’ade-vbrata cale ce-’i o arătăm. Afara de acestea, uitat-a eminenţa Sa, că litera şi spiritul legii fun damentale a Statului au fost consacrate chiar şi de uz ? Nu ştie oare P. S. Calinic, in adunarea deputaţilor au figurat odinioară preotul Şerbăneseu şi monahul Vârnav ; că in Senat a luat parte, ca ales, archiereul Filaret Scriban ; că prin consiliele judeţene şi cele cc munale au figurat, in atâtea rânduri preoţi şi chiar monachi; că insuşl vicarul Em. Sale a fost odinioară ajutor de primar m Moldova ? Din ce vis se deşteaptă archipăs-torul Bisericei noastre de scrie noua circulară, in contra-zicere cu constituţiunea ţbriî, in contrazicere cu practica indelungată, in cotragicere cu sine insuşi care ia parte in Senat, la desbaterea intereselor lumeşcl şi ’şî pune votul in urnă in afaceri cu totul străine de Biserică ? Este timpul de a reveni pe calea cea adevOrată. Intrarea unui preot in consiliele comunale mai respunde şi la un interes propriii al bisericei noastre. Prin legea comunală, ingrijirea materială a bisericei este pusă in mare parte sub priveghiarea consilielor comunale. Cine poate da lămuriri mai bune in această materie consilielor, de cât un preot cum-se-cade, pe care încrederea orăşenilor ’l ridieă la a-ceastâ demnitate civică 9 Cum atunci, mitropolitul, impo-trivindu-se la intrarea preoţilor m consiliele comunale, se impotriveşce chiar la îngrijirea bisericilor ? Ciudat! Semnalând astăzi această măsură, aşteptăm revocarea el, pentru ca să nu fim siliţi a reveni, cu un alt-fel de ton, asupra cestiunii călugăresc! CRONICA ZILEI Ieri, Marţi,r14 Februarie, s’a dat citire de guvern, la Senat şi Adunarea deputaţilor, inaintea ridicărel şedinţelor, următorului Mesagitl Regal, prin care se declară deschisă sesiunea extraordinară : Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, Sesiunea legislativă ordinară a anului 1883 — 1884 incheiăndu-se la 16 Februa rie ; şi Considerând că Corpurile legiuitoare pe lăngă alte lucrări legislative, n’atl terminat incă opera revisuirel unor articole din Constituţiune; In virtutea art. 96 din constituţiune, Efi declar deschiBă sesiunea extraordinară. Dat in Bucuresci, la 14 Februarie 1884 ‘ CAROL Preşedintele consiliului miniştrilor, I. C. Brătianu. D. prim ministru I. C. Brătianu a fost ieri la palat şi a conferit cu M. S. Regele, după ce s’a intreţinut mal inainte căt-va timp cu d. D. Sturdza, ministrul afacerilor exterioare. Aseară la ora 6, consiliul de miniştri s’a intrunit sub preşedinţa d-lul I. C. Brătianu. D. N. Voinov, ministrul justiţiei, a lucrat ieri dimineaţă cu M. S. Regele. D. I. C. Brătianu, prim ministru şi mi nistru de resbel, a primit ieri la amiazl mal mulţi oficerl in audienţă la ministerul de resbel. D. Dumitru Brătianu a avut ieri o^in-trevedere şi cu d. general Mânu. Ieri s’afi dus laveclnicul locaş râmăşiţele pământeşti ale generalului Teii. La această^inmormântare, săvârşită ieri la ora 21/» p. m. afi asistat Camera şi Senatul in corpore, d-nil miniştri Sturdza Dabija, Chiţu şi Voinov. Oaorurile şcoalel şi cheltuelile s’afi făcut de Stat fostului ministru al instrucţiunii publice şi general. Trăsurile regale urmafi cortegiul. Pangl cele coşciugului erafi ţinute de d-nil Serurie, Em. Gră-dişteanu, gen. Florescu, Em. Lahovari, şl alţii. Onorurile militare aC . fost făcute de un regiment de infanterie, unul de călăraşi şi doue baterii de artilerie, comar date de d. general Er. Arion. Aproape toţi generalii aflători in capitală precum şi un mare numâr de no -tabilitâţl şi un public grămădit urma cortegiul. Din corpul diplomatic am vâ$ut pe principele Urusoff, ministrul plenipotenţiar al Rusiei. Di-seară, consiliul comunal s’adună, spre a resoalve cestiunea contractului pentru lucrările cele mari, pentru a se pronunţa in privinţa rucLcerilor budge-tare dictate de imprejurărl, pentru a respunde la cererea comercianţilor privitoare la taxa pe boştină şi la cestiunea taxării muştaruîul. Apelul prinţului G. B. Brăncoveaou m procesul dintre d-sa şi d. colonel N. Bi-bescu pentru pretenţiunea sumei de 12000 galbeni, fiind ieri la ordinea zilei inaintea curţii de apel, s’a amânat la 12 Martie viitor. Mâine, Joi, la 8 ore seara, in sala Ateneului va fi conferinţa d-luî Pană Buescu despre : Sistemul financiar al ţării. Ieri, in curtea regiei monopolului tutunurilor şi sărel, s’a făcut o nouă es-perienţă cu aparatul de stingere al d-lul Delattre. Resultatul şi de astă dată a fost satisfăcător. Azi e concurs pentru catedrele de pedagogie şi de drept administrativ de la şcoalele normale din Bucureşti şi Galaţi. Comisiunea de examinare se compune din d-nil profesori Crăciunescu, Disescu şi G. D. Theodorescu. Scirile sosite dia târgul Neamţu spun, că un incendifi violent a nimicit a-l’altă ieri noapte o mare parte a oraşului. Perderile, se zice, că ar fi foarte mari. D. general Budişteanu a plecat ieri dimineaţă la Lăculeţe, spre a constata efectele nenorocite ale explosiunel unuia din atelierele de fabricarea prafului de puşcă. Acest nenorocit accident a causat mâi tea a 6 lucrători şi ranirea grefi a altor căţl-va. D. doctor Al. Boicescu, profesor de hi gienă la liceul St. Sava din Bucureşti, s’a numit definitiv la catedra sa, conform art- 364 din legea instrucţiunii www.digibuc.ro A-seară ne-am petrecut bine la serata Societăţii „CarpaţiI* *. Poate s&’l pară răii aceluia care n’a fost. Antăiu am ascultat concertul, in care ne-aft incăntat d. Yulpianu, cu neaaămă-natul săli cânt din flaut, in care ne-a dus acum pe munţ.î Ardealului, acum pe văile Moldovei, acum pe câmpiile Olteniei ; d. Dumitrescu cu violoncelul d-sale a făcut ceea ce face tot-d’a-una un adevărat art'st: minuni; d.;Bârcânescu este ştiut de mult ce poate face, d. Dima este cunoscut din atâtea concerte in cari a diletat, o tenără forţă pe urmă, care pote ajunge departe prin şcoală, d. Petrişor,--toţi ne-au făcut să ne petrecem ast-fe’, in cât dragostea noastră de românesce e serbări ale Societăţii „CarpaţiI" s’ar indoi, dacă n’ar fi drja atât de mare in cât nu mal poate suferi'grade. — D Iuliii Wiest a acompaniat pe piano cu arta ce’î tste propiie. Apoi a urmat dansul pănă aproape la 5 ore dimineaţa. „Romana" s’a jucat de două ori şi constatară cu bueurie că acest joc naţional fai-e mari progrese, căi î la a doua „R>mană“ au luat parte toţi daniatorii. Cine a mai foit ia serateie „Carp. ţilor“ ştie cată {[frumuseţe, câtă giaţiw. câtă intimitate la d sting ş impodo-besc. — Ne am de>pâiţit in zmie zilei zi cendu-ne : la revedere, căn i '„Carpaţil' ne vor mal chema să ne petrecem sub a-ripelo ţlor. Aflăm că d. ministru de resbel, in vederea abusurilor şi spe'Ulaţiunilor ce făceaţi diferiţii antreprenori insărcinaţi cu aprovsonarea, cărnii pentru trupe, a luat disposiţia, ca de la 1 Martie, viitor carnea trebuincioasă pentru hrana oamenilor să si-o procure fle-csre comandament de trupă sub sub privegherea unei cumisiunl speciale. Recursul d-luî G. Hociung, fostul primar al urbsl Roman, s’a respins de către curtea de casaţ'e, remănănd ast-fel obligat a restitui Comunei, conform deeisiu-nii juraţilor, suma de bani ce a delapidat. Farmacistul de batalion Pap Edmund din disponibilitate, renunţând la restul congediuluî, s’a chemat in activitate de servicid, pe ziua de 15 Februarie 1884, la vacanţa ce este in serviciul sDitalelor. D. I. Leoveanu, licenţiat in drept şi actual comisar pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, s’a cumit in postul vacant pe şef al biurouluî I in divizia administrativă din ministerul de interne. Prin decretul regal cu No. 365 din Februarie curent, in just.ţie, sunt num ţi şi pe“ mutaţi : D. G. I. Gh°orgh'd, a>-.tual preşedinte al tribunalului Bitosani, in aceeaşi editate la tribunalul Roman, in locul d-lui Chir Pilat cure trece in locul celul-l-alt. D. I. G. Stoenescu, fost judecător da ocol, judecător la ocolul Cricov, judeţul Prahova. D. I. M Căplescu, fost grefier şi actual ajutor la ocolul Cricov, judeţul Pahova, grefier la tribunalul din acel judeţ. D. C. Gavrilescu, actual ajutor la c-colul Horezu, judeţul Vâlcea, in aceeaşi calitate la ocolul Cricov, judeţul Prahova. D. I. Titorian, fost ajutor )a ocolul Ho-rincea, ajutor la ocolul Turnu-Mâgurele. D. N. Sueteanu, actual ajutor la ocolul Urzicenî, judeţul Ialomiţa, in aceeaşi calitate la ocolul Ialomiţa, in aceljudtţ. D. P. Crâciunescu,'actual ajutor la ocolul Călăraşi, in aceeaşi calitate la ocolul Urzicenî, judeţui Ialomiţa. D. I. Savin, a tual ajutor la ocolul Stern-nir, judeţul Vasluid, in aceeaşi calitate, in locul d-lui Stavăr Vâscu, care trece iu pestul ocupat de D. I. Savin. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 15 Februarie — O CARIERĂ! Am avut, odinioară, ca conşcolar, un băiat toarte bun care căzu, in a-ceeaşî zi cu mine, la polytechnică ; pe cănd eu luam direcţiunea gazetăriei, el intră la Bursă,—şi fiindcă rămăsesem tot in bune relaţiunl, ’l văzui succesiv fundând o casă de culise, câ-sătorindu-se —de şi foarte tânăr,—cu o parisiană binişor înzestrată, şi dănd naşiere unui segnior cu numele Achil-le,—actualmente in vârstă de 19 ani. Acest prieten mă chemă, in săptămâna trecută, pentru o conşultaţiune es-cepţionalâ. Era vorba de alegerea u-neî cariere pentru fiul său. Părerea mea trebuia să decidă viitoarea luipro-lesiune. Mă simţeam, o mărturisesc, puţin demn de o asemenea periculoasă misiune şi incă mai puţin dispus să asumez o asemenea răspundere. —1 Căci, in fine, ’ml ziceam eu, iată un cetăţean pe care o frază căzută de R0MAN1A LIBERA La 14 Februarie, Curtea de apel secţia III, după o lungă dehberaţie a pronunţat decisiunea sa in procesul dintre Stat cu membrii comitetului de liquidare a bonurilor rurale şi secretarul Ştefan Borănescu, prin care s’a respins apelul Statului şl a apărat atât pe membri căt şi pe secretar de pretesiţia de peste două milioane lei vechi; a ordon ît curtea radierea garanţiilor ipotecare in sumă ae 15 mii, ce i şi deţinea secretarnlui, condam-năndu-se Statul a plăti două sute franci cheltuel! de judecată d-lul Borănescu, fost secretar. _______ D. Simeon V. Istodorescu, actual func-ţ onar in cancelaria poliţiei oraşului Se-verin, s’a numit in postul pe şef de biu-roft la prefectura judeţului Mehedinţi, in lo ui d-lul Ioan Floreşteanu, decedat. Mişcarea poDulaţiunel capitalei de la 5 până la lltFebruarie curent, a fost ur-, mâtoarei : Născuţi: 63 bieţi şi 75 fete, total 138 din cmi 20 israeliţf. Morţi: 83 bărbaţi şi 48 femei, total 131, cm cari 10 îsiaeliţl. DIN AFARA D nul Clemenceau in Londra. U. Clemenceau, capul partidei radicale din Francia, se găsesce, cum se ştie, in Londra, in scopul, de a stu dia asilele de săraci, casele de lucrători etc. Deputatul republican este foarte sărbătorit de cercurile oficiale a le Londrei. Acestea văd intrînsul «omul viitorului» din Francia şi a-ceiaşî bărbaţi de stat cari cultivaseră cu atăta căldură prietenia d-luî [Gam-betta, fac astăzi aceleaşi lucru ţaţă de d. Clemenceau Despre chipul in care se manifestează d. Clemenceau, un ziar din Londra dă următoarele desluşiri: «Clemenceau represintă aici cu căldură ideia, că un guvern liberal in Anglia nu poate găsi pe continent un mal bun şi mal fidel aliat de căt Francia republicană. Idei,a aceasta d. Clemenceau o desfăşură zilnic tot mai mult. El nu vorbesce in adevăr nici odată in adunări mari, partida liberală a arangiat insă deja mal multe întruniri, bunioară cea din clubul naţional, in care d. Clemenceau a găsit ocasia de-a spune că un acord cu Francia, e cea mal bună garanţie pentru triumiul liberalismului engLz.» D. Clemenceau nu urmăresce aşa dară, in Londra numai studiarea unor aşezăminte economice, ci imolinesce in acel’aşî timp o misie politică, cea de a asigura Anglia liberală de trebuinţe unei alianţe cu Francia. După cele deja intîmplate, sarcina nu pare tocmai grea. Din Germania Conferinţele militare ce se urmaseră la Friederichsruhe intre ministrul de răsboiu german şi ataşatul militar rus din Berlin de faţă cu prinţul Bismarck, s’au terminat, după cum ştim, şi cel doi negocianţî s’au intors la posturile lor. Despre resultate, se anunţă cum că sunt favorabile. Ataşatul militar rus a declarat in numele guvernului său, că Rusia este dispusă să ’şl retragă •trupele concentrate in Polonia, dacă mai antăiu Germania incă va face acelaşi luci i cu trupele sa le dislocate la graniţa rusească. De vreme ce Germania şi aşa e forţată să ţie necontenit sub arme considerabile mase de trupe in Elsaţia şi Lorena, va im-plini bucuros condiţia ce i se impune din Petershurg şi va proceda la ese-cutarea el incă in luna lui Martie. Despre istoricul acestei cestiunî se scrie, că prinţul Bismarcă, deşi nu s’a indoit nici odată de dragostea de pace a ţarului Alexandru III, sa temut insă că el nu va fi in stare se res'ste puternicei partide rusescl de răsboiu, atâta de ostilă Germaniei. De aceea el a privit cu ochi răi dislocarea trupelor rusesc! in Polonia şi a cerut incă in 1882 d-luî Giers desluşiri asigurătoare asupra caracterul el. D-l Giers a răspuns atunci, că este natural ca Rusia se ţie cele mal mari mase de trupe in provinciile sale cele mal bogate şi mal impopulate. Cancelarul n’a rămas fără indo.alâ mulţumit cu acest răspuns şi a profitat de^ visita din urmă a d-lul Giers spre a’l face sâ-I dea de astădatâ făgăduieli serioase. Ne aducem aminte, 'că Austro-Ln garia incă nădăjduia mult de la con-arinţele militare din Friederichsruhe, doară se va pune la cale odesconcen trare a armatei rusescl şi pe lângă fruntariile sale. In această privinţă pare a nu se fi făcut insă nimic. * Din Berlin se scrie, că d rulSchwen-ninger a dat prinţului Bismarik sfatul de-a se retrage pentru căt-va timp, din causa sănâtâţel sale, de la afacerile mai grele şi maî ales de la des-baterile parlamentare, care ar putea strica. Cancelarul ar fi dând ascultare acestui sfat şi ar fi hotărît să nu se arate in parlament in tot timpul viitoarei sesiuni. _____________&•*>—-------------- DREPTUL DE ASIL IN ELVEŢIA Draptul de asii, pe care Elveţia şi’l apără cu atăta scumpătate şi de care poate fi cu tot dreptul mândră, a devenit din nou obiect de discuţie a presei germane oficioase. Se ştie de mult, că acest drept este un sprijin in ochii prinţului Bismarck şi că a făcut încercări repeţite de a-î pune capăt, tot-d’a-una insă fără noroc, căci a intim-pinat pe de o parte resistenţa hotărltă a guvernului federal, iar de cea-l-aliă oposiţiunea pasivă a statelor apusene liberale. Acum se năpusteşte din nou asupra dreptului de asii elveţian ziarul «Kreuz-zeitung». Ceea ce ’l doare de astâdată pe oficiosul german, sunt adună, ile publice pe cari revoluţionarii le ţin in Elveţia fără nici o jenă şi pe cari ăşî afişează cu mare inarâsnealâ planurile lor distructoare «Neue Ziiricher Ztg.», foaie elveţiană, respunde la aoeşt atac, că guvernul federal permite anume libjrtatea cuvinfuluî ne trimiţând comisari de poliţie să inchidă adunărila inriată ce oamenii incep să vorb.ască verde şi lăsând presiî voia de-a comunica mal departe ce s’a vorbit. Poliţia politică din afară ar trebui să fie mulţumiioa re pentru această împrejurare, căci prin manifestaţiile publice din Elveţ a ea e pusă io posiţiune de a afla lucruri, pe cari pe propriul teritor nu“le-ar fi descoperit nici odată cu cea mal mare grije. Ce priveşte estradările la cari oficiosul german face din noii alusie, ziarul elveţian răspunde că Elveţia se basează pe tractatele internaţionale, cari intărzie estratârile pentru delicte sau crime politice. Alt-ceva e isgoni-rea. Isgonirî face consiliul federal din propria sa iniţiativă, atunci cănd gă sesce cu cale, fără a aştepta stăruinţe de din afară. El citează caşurile cu Danesi, Brousse din 1879 şi altele Aceste măsuri cad insă in libera chibzuială a guvernului federal. NOTE Asupra instalaţiunilor de la Salina Slănio. De cSţt-va ani se esecutează pe la Saline insemnate lucrări de imbunătâţire şi instalaţiuni de maşini, cari vor contribui de sigur a reduce in proporţii simţitoare cheltuelile de exploata, ea sării. Prin cele ce urmează voiu face o descripţiune sumară a instalaţiunilor de la Salina S â-nic, care actualmente este fără indoială cea d’ăntăifl din Salinele noastre atăt din punctul de vedere al cualităţii superioare a sării neavănd egală chiar in toată Europa, căt şi din acela al instalaţiunilor care s’a inceput din 1878 şi se cont nuâ incă şi azi. Cu anul 1878 putem zice că incepe pentru Saline o perioadă de (Jacti vitate, m care se urmăreşte cu stăruinţă transformarea şi a neliorarea exploatărilor lor. Instalaţiunile de la Slănic sunt următoarele. I. Maşina cu vapori pentru estracţia sării. La această mină estracţia se efectua in mod foarte d ficil şi costisitor prin mijlocul a două maoegie cu cal aşezate d’asupra unei Ocae vechi, Ocna din vale, ia care se făcea esploatarea, şi cu toate că in 1870 srid de-ch s galeriile actuale ale mine), e'e insă nefitnd in comunicaţia cu estdriorut de cât numai prin puţurile unei alte 0;ne vechi, Orna din deal, ad rămas neesploatate. pentru că in asemenea condiţ uni estracţia sări, d'ân-tr’ănaele ar fi fost prea costisitoare. In Iulie 1878. in vedere că manegiele de estrai ţ une adj unsese intr’o stare că trebuiai a fi reconstruite precum şi că prin continuarea esploatâriî numai in Ocna din vale; această Mină se adâncea repede şi se lăsaţi galeriile in părăsire, s’a avisat la inlocuirea vechiului sistem de estracţiă cu cai prin acela cu vapori şi la începerea esploatâriî galeriilor prin deschiderea unui nod puţ de estracţ'ă care să deserve aceste galerii, şi iu Oc-tobre acelaşi an s’ inceput fonsarea pu ţuluî in masivul circonscris de galerii şi Ocnele vtchi, insă in condiţiunî cu totul diferite de puterile existente care serveaţi pentru estracţiă. In.adevăr, vechile puţuri mergeau cu pereţii verticali numai păuă la adâncimea de unde incepe bolta Mmei, de aci inainte ele daţi in golul Ocnei care se presiotă sub forma unui con mai mult sad maî pi ■ ţm regulat şi care se lărgea cu căt esploatarea se continua in adâncime ; noul puţ insă. esecutat in masivul da sare, are trei din pereţi verticali până la solul de esplo-tare, şi al patrulea perete numai este dea h s de la tavanu' galeriilor in j >s, comunicând cu una din aces te g vierii prin mij ocul unui tunel, pentru m-m-varea lucăictrii vag metelor cu sare ia coliviile de estraeţie ia basa lui. Oa aceasta disposiţiune, stab.litat a puţului tste asigurată pănă la solul de es-ploatare, şi se permite cu inlesnire fixarea ghidurilor ne-esare peatru conducerea coliviilor in tot parcursul lor de ta basa puţului pană la suprafaţă. Puţurile vechi aii putut servi pentru e-tra< ţia cu cai, căci -praştiile cu care se estrâgea sarea nu aveaţi trebuinţă de a fi ghidate in percursul lor vertical, vitesa de estrac-ţiune fiind mi;ă; insă pentru estracţia cu vapori ele nu pot conveDi ; in acest cas trebuind a se ghida coliviile va fi necesar a continua aceste puţuri, de la partea unde se evasează şi pănă la solul Minei, printr’o şirpantâ de lemn sat, de far pe care să se poată fixa ghidările, şi această şarpantă prin cheltuelile si dificultăţile de esecuţiuue provenite dia inâlţ'mea preş mare a ei, căt şi din puţina soliditate ce ar presenta, f»ce ca întrebuinţarea acestor puţuri pentru estracţia cu vapori să fie înlăturată. Noul puţ are o secţiune in interior de 3,15 m. pe 2 metri şi este divisată in două compartamente de căte 2 metri pe 1,50 m. fio-care ; adâncimea lui este actualmente de aproape 70 metri, din cară 10 pănă la sare şi restul in stânca sărie Maşina cu vapor, instalată la acest pas pentru estracţiă pe un platou care este cel mal inalt din curtea minei, a fost comandantâ in Septembre 1879 şi con-iecţionatâ in vastele ateliere ale societă-ţel Cockerill din Seraing (Belgia) ; ea a mceput să funcţioneze de la 5 Februarie 1881 şi este capabilă să estragă o gre-utite utilă de 900 kilograme cu o vitessă de 3 —4 metri pe secundă. Maşina propriii zisă are două cilindre conjugate orisontul de căte 0,440 m. diametru 0 900 m. cursa pistonului şi comandă direct arborul principal purtând cele două bobine pe care ss infâşoară cablurile de estraeţie precum şi un vo'um uşor care servă pentru aplicare unui frâU puternic cu vapori. Două căldări cu câte un builor fie-care servă alternativ a Droduce vaporii necesari la o presiune efertivâ de 6 atmosfere ; dimensiunile acestor căldări sunt de 6,03 m. lungime şi 1 metru dimie-tru , iar builoril aii 5,10m. lungime si 0,80 m. diametru. Peatru alimentarea lor se afli o oomoă orisontalâ pusă in imscare pria un cal vapor independent de nrş area maşioel ; apa ajunge in căldări cu o temperatură aproape de puntul de ebuliţiune fiiad incă titâ prin m jlocul unul incălzitor (rechauffeur) tubul ar vertical. Cablurile sunt de aloes şi plate cu o se-.ţiune de 0 tn. 150 pe 0 m. 025, iar coliviile de esttacţie sunt munite de căte un parachute cu ghiare acţionate prin mijlocul unui resort, ast-fal că dacă cablul se rupe resortul aproprie aceste ghiare una de alt? şi apasă asupra ghidurilor, le strânge şi opresce colivia in puţ. O soneriă automatică avisează pe mecanic cănd colivie, cu vagonetul incârcat ejte aproape de a eşi la suprafaţă, ca să ii măsuri pentru a micşora vitesa de ascensiune. Vagonetele cu sare estrase sunt transportate la suprafaţă pe linii ferate şi coborîte la aproape 20 metri diferiuţă de nivel prin mijlocul unul plan inclinat au tomotor de peste 150 metri lungime pănă la magasia cheiului, unde se operează descărcarea lor şi incâroarja imediată a sării, in vagoanele drumului de fer. In mersul regulat al lucrării se poate extrage 25 pănă la 30 to-e pe oră, sad 250—300 tone intr’o zi de lucru. Costul acestei maşini cu toate accesoriile, a instalfiţiunel ei si construoţiunel ba-t'mentulul care o adăoostesce, se urcă la 95,000 lei; această cheltuială va fi in scurt timp amortisatâ prin economiile ce se realiseazâ asupra velu prea. — Istoria naturală ? — Puţin. — Ai stil. — Depmde de... — Te poţi esprima cu inlesnire ? — Une ori — Desenezi ? — Foarte rău. — ’Ţl iubeşti ţara ? — ...’Ml place şi Elveţia, unde am petrecut vacanţia ! A stabili ceva pe aceste răspunsuri elastice, era cu neputinţă. Intorsel o faţă desnădăjduită spre tatăl său care ’ml zise : — Tocmai fiind-că Achille este aşa de nehotărât, am recurs la experienţa ta. La un semn al mamei sale, tânărul se retrasa; cănd dispăru afirmă c ă era blănd, iubitor, plin de bună voinţă, că i plăcea in societatea femeilor, adora vânătoarea, ecuitaţiunea şi căuta arii din operete pe piano cu o virtuositate de care List ar fi gelos. — Aceste aptitudini nu dad pe faţă o vocaţiune, replicai eu. Denotă cel mult că vlăstarul d-voastră n’ar fi in contra petrecerilor. Nu vă propun să faceţi din el un preot; are o pereche de ochi cari nu’mî par inclinaţl spre celibat. Dacă mă ascultaţi pe mina, ar trebui s’aşteptaţî ca o aspiraţiune ina să iasă din nehotârirea in care pu gusturile sale. ’Şl va găsi calea e SU- Calea! strigă tatăl. Sub pretext că-vrea s’o caute va voi să fai,a drep ’şl va urma cursurile cu asiduuau pe la cafenea şi cine mai scie pe un ' Intr’un an, ar reuni o numeroasă legiune de creditori care vor intinde spr mine mâini încărcate cu proteste void inroia şi 'mî va veni de la reg ment cu obiceiuri de vagabond şi pipe superior chilotate. www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA un aparat concasor, pus in mişcare de aceeaşi maşină cu vapor, prin care se trece toată această sare având de scop a sfâ-rîma bucăţile mal mari care se află prin-tr’ânsa inainte de a ajunge la petri. De la petri, care sunt aşezate in etagiul mijlociii, sarea măcinată mai mult sau mal puţin fină după trebuinţă, este primită la etagiul inferior direct in saci unde se cântăresc cu un conţinut fie care de câte 50 kilograme şi se plurabuesc cu marca Sabnei: apoi sunt transportaţi cu vago-netele prin mijlocul planului înclinat, despre care am mal vorbit, la magasia cheiului pentru a fi incărcaţî in vagoanele drumului de fer. Cu ambele petri se macină fin pentru masă 40 tone intr’o zi de lucru, iar mai gros (uruialâ) pentru săratul peştelui se poate măciua intr’acelaşi interval pănâ la 100 tone. O căldâre cu duoi [.builorl produce vaporii ceresari maşinel la o presiune efectivă de 6 atmosfere şi este alimentată cu apă prin mijlocul unui iDjector Gi-ff*rd. Dimensiunile acestei căldări sunt 7, 98 m. riuogime şi 1,37 m. diametru, iar buiboril ad fie-care 6,74 m. lungime şi 0 60 m. diametru. întreaga instalaţiune cuprinzând stabilimentul cu toate aparatele şi cheltuelile de montagiu a costat aproaoe 90.000 lei şi costul măcinatului unei tone de sare revine in sumă de mijlocia 2 lei 50 bani. (Va urma). U1JNT JUUKrVHt Siguranţa publ că in Galaţi. — Cetim in „Gaiaţii" (din Galaţi • „A-searâ pe la orele 8’/2 locuitorul Ion Canton stul, mergând pe şoseaua Basarabiei, d’impreună cu soţia lui şi cu alte femti, au fost intempinaţi de indivizii in număr de 9 şi anume: O teanu Zih.ria, Nicolai Ciocu, Oprea Maravele, Panaile Anastase, Ion Munteanu, Ghiţă Farcaş, Patriehe Gheorghe, Voicu Niculai şi Al-dea Niculai, cari ad tăbârît pa femeia numitului, puind’o jos şijvoind s’o siluiiscă. Cantonistul impotrivindu-se la aceasră din toate puteiîe, O teanu Ziharia a scos un cuţit şi Pa lovit după cap. Cantonistul a căzut mort. Criminalul Ziharia d’im-preună cu alţi trei complici ad fost prinşi şi arestaţi. Cei-l’alţi se urmăresc." Furt cu spargere ziua in ameză mare. --Sâmbătă, ia 11 Fevruarie s’a 1 0-mis un furt cu spagere in casele d-lui profesor Pacu dm Galaţi. Iată amănuntele ce dă „Pojta": „Pe la orele 2 p. m., pe cănd d. Pacu se afla la şcoaA, d-Da Pa u lmpreuQâ cu servitoara sa ad eşit d’aoasâ spre a aduce nişte floii de la casele d-lor din strada Romană No. 20. Toate uşile şi poarta ad fost inchise. Când s ad întors iaapol acasă d-na Pacu şi servitoara, nu era mei orele 3ya. Atu.: i au găsit poarta şi uşile casei, afară de cea d n faţă, deschise şi cu broaştele stricate. Lăzile, scrinurile şi girderoapele erau d’aseme-nea spat te şi de-făcute. Din aceste s’au furat toate jiuvaerurile şi 150 lei in bilete ipotecare. , aloarea totală a obiectelor furate se urcă la 2500 lei. „Cum s’a cunoscut furtul, atăt d. M. Pacu căt fi unul din amicii săi, d. telegrafia M. Penescu. ad fost de mai multe ori la poliţii şi comisia Desp. II ca să denunţi faotul, dar n’au putut găsi nici un agent poliţienesc. D’abia pe la orele li a venit la faţa locului d. sub-comi-sar Atanasiu, şi de atunci s’a inceput in adevăr urmărirea cu activitate. Nici zare de gardist nu se afla pe strada Sf. Spi-ridon in timpul comiterel furtului, care după toate probabilităţile n’a putut avaa :oc de căt Pe k orele 3 p. m. adică ziua in ameazâ mare. Toate cercetările făcute Aşa dar are instincte pe: N are de nici un fa].... t moment, este incă o ceară mc Ai^°fi-°wmăiiaainte d’a se Aide, fii devotat p^ă in car Sondează, intr’un mod precis! Introduserăm iar pe acusat. ★ fi Tvocatam h°rărât’ 1 ZiS6iâ Nici-odată ! ~~ Pentru ce ? tine ,?en,trU ca *'a*'a 1 execreai că nii 6Î aiU pierdut Franţa, tiunîlo Ui‘Ul Tna e smcer in ret amb Lf6- >DuPă el< toţi ■ c 3 Vulg’arî. care ’|i bat turi n i numele căruia solie din cân/^tâ aleşî dePu*-aţî, Iii lor nri ^^I,n Cănd mân'le aleg Pnn discursuri incendiarei ma cărora se îngraşă, "devin ; rlf?găţesc' ‘cfeia care tata n' ,baii°ul, s,mt -tot cu i -iG .n'^e limbuţi care ’şî pi fclor ^acâ' sad el J5: meni t11“serviciul celor mai Ejr°btm °norariî marî ifl inocenţii persecutate. Ş’apoî... era n n •!! xtlCere-- Fropuner cerc siPm’ăCet° jV voiâm să lor ^ m am gândit la cariera pănă azi ue poliţie şi parchet n’ad reuşit incă a da de urma hoţilor. CRONICA JUDICIARA Unul dm cititorii «României Libere» stărueşte pe lângă noi a i publica următorul articol. Fără a lua nici ores-pundere, căci voim să rămânem cu toiul străini de o cestiune, aşa de nenorocită, inseram acest articol. CONSILIUL DE RESBELal CORPULUI 2 deARMATA Procesul colonelului Polizo şi ai căpitanului Tuloa. Şedinţă de la 25 Ianuarie 1884 ora 12‘/5am. Consiliul de resbel se află ast-fel compus : Preşedinte d. general Uadovid. M mbril : D-mi generali Arion Eraclie pi Budisteanu Costică, şi d-niî coloneii Dona şi PasHa. Fotoliul miniiteriuluî public este ocupat de d. colonel Voinescu, asiitat de d. căpitan Gherghe. A ărâtoril d-lui colonel Polizo erau : 0’. G. Vernescu, d. C. Boerescu fi d. colonel I. Lahovari. Iar apărătorii căpitanului Tulea erad d. G. Paladi, d. Brezoianu şi locotenentul in retragere Manolescu, ex-oficio. Se zice că d; colonel Polizo este acusat de crima de mituire, şi de complicitate la crima de furt de bani ai Statului şi de trafic al avutului militar ! Pentru căpitanul Tulea se afirmă că este acusat de furt de bani ai Statului şi al soldei oamenilor, de abus de incre-dere şi de complicitate la crima de mituire, inculpată se zice d-lul colonel Polizo. După deschiderea şedinţei, d. preşedinte ordonă introducerea acusaţilor. Imediat apăru înaintea consiliului, d. colonel Polizo şi căpitanul Tulea. La sosirea acusaţilor, am observat că publicul care se afla foarte numeros, compus din tiviII şi din oficerl, mal cu seamă din oficerl suDeriori, era emoţionat, putănd chiar audi cuvinte de la mulţi oficerl, care regretau şi compăti-miad pe bravul şi inteiigintele colonel Polizo, de aceste acusări in juste, oar pasionate. După aceasta d. grefier dă cetire actelor din dosar ; dăndu-se tot-d’odatâ asemenea citire de numele şi pronumele martorilor, cari sunt in număr fie 57, fiind lipsă 5. In fine grefierul citeşte actul de acu-saţie. In tot timrul căt, a durat această cetire d. colonei Polizo avea o tristă şi dureroasă infâţişare, care punea in m.ş-care chiar pe un om de piatră; iar înfăţişarea căpitanului Tulea era ameninţătoare şi ind.fereotă. Chemându-se martorii, fie-care pe rănd, şi după probele arătate ii’e acei martori, se constată că căpitanul Tulea intr’ade-văr a luat bani in sume de la 300 — 400 franci de fie-care soldat prin părinţii lor, in scop de a pune pe fiii acelor ţărani bătrâni, ca soldaţi călăraşi, pentru care dă işii posed chitanţe de la prevenitul căpitan Tulea, ast-fei că prin modul acesta a incasat o sumă foarte mare. După aceasta căpitanul Tulea declară in faţa consiliului de resbel că aşa este faptul şi cere a se recusa cei-l-alţl martorii. Consiliul de resbel in unire cu con-clusiunele comisarului regal, aprobă dea se recusa şi cei-l-alţi martori, luându-se act de declaraţia căpitanului Tulea, că banii de la părinţii călăraşilor ad fost luaţi de căoitanul Tulea. Aceasta s’a constatat st de apărarea căpitanului Tulea, că aceste sume au fost luate ne la finele luneî Martie pe cănd colonelul Polizo se afla ca sef de regiment la Iassy. Din arătăriile martorului Focşănea-nu, soldat, se mai constată cu căpitanul Tulea a primit o sumă oare-care de bani in mai multe rânduri, in aur, de la acel martor, fără insă de a’l recomanda pentru avansare; uitasem să mai arăt că unul din martori a afirmat că, căpitanul Tulea la o petrecere fiind, a perdut intr’un şanţ un portofoliu cu 7000 franci din causâ că cdptianul Tulea era in rivalitate cu zeul Bacus. In ceea-ce priveşte furagml, d’asemi-nea se constată o gravă culpaoilitate, făcută din propria sa iniţiativă, adică de căoitanul Tulea, precum şi arte mijloace infame provocate de ace. căpitan Tulea contra colonelului Pcbzo, pentru a’l atinge onoarea şi onestitatea acelui brav colonel. După probele făcute şi din acte, reese cum —că colonelul Polizo nu a dat nici un sfat la nimenea pentru a da banG căpitanului Tulea. Nu pot insă trece cu vederea fără a arăta, că interogatorul luat martorului Mo-roianu ce era scris de d. colonel Dinii-trescu Maican, nu a fost eetit in faţa d-lui Moroiaou căod ’şi a dat subsemnă-tura sa, de oare ce in şedinţa de la 26 Iinuarie a. c. după arătările martorului Mrroianu înaintea Consiliului de Resbel, să constată cu d. colonel Dumitrescu Maican, a trecut şi scris in depoziţiuiea martorului Moroianu, nişte acusaţiuni falşe, fiind nedemne de onoarea colonelului Polizo. Dacă arătările făcute de martorul Moroianu sub prestare de jurământ inainte a Consiliului de Resbel, vor fi adevărate, a-tuncî tristă procedare,... Am mai observat insă cu regret, că comisarul regal, căpitanul Gherghel, luănd cuvântul „declară nedemne acusaţiunile aduse, (intre altele) instrucţiunei militare", după care cu fosrta multa dreptate apărarea prin d. advocat Verneseu, se scoală indigaat declarând d-lui Preşedinte al Consiliului de resbel că: „apărarea se va retrage, dacă acusaţiunea o va trata de nedemnă“ După care d. preşedinte/gen. Radovi id găsind legitimă indignaţiunea d-lui Vernescu, privi in ochi pe comisarul regal oăpitan Gherghe (care sta alăturea cu colonelul Voinescu !..,) şi sună clopoţelul... Acest grav incident făcut din partea representanţilor politici a fost observat şi publicat mal cu deosebire şi de ziarul „Telegraful", de la 26 Ianuarie a. c. precum şi de chiar presa întreagă. Ia ceea ce priveşte pe colonelul Polizo, din arătările martorilor şi anume : „Colonelul Grâdişteanu, lt.-colonel Beler, lt.-colonel Mânu, căpitan Dobrotescu, lt.-colontl G gănujlocot. Calomflrescu, d. Da rid Fridman ect. cari ca martori de onoare şi nepasionaţi, sub prestare de jurământ, aii declarat şi s’a constatat, că nu esistă abjolut nici un cas /le culpabilitate in contra d-lui colonel Polizo. Nu voesc a arăta, inesactităţî ca un oare care şi singurul ziar din capitală ■T..... pentru a ingreuia pe nedrept po- siţiunea colonelului Polizu, ci din contră, eu intr’un mod imparţial arăt prin presă, armatei si opiniunil publice (cari cred că sunt deja convinse) resulratul pe scurt al . procesului, şi constatările fi.ute cu acte şi probe in regală ce există io dosar (şi la apărare),—iar nu cu presupuneri şi cu pasiune. Martorii colonelului Folizo , precum chiar şi martorii propuşi de acusaţie, aii declarat toţi pentru colonelul Polizo ; afară de unu siDgur martor Couin Iosef, care are darul beţiei regulat in toate z -lele, şi ca probă, şi Îs cas de necesitate facem apel la onorabilul d. Herdan, giu vaergiu de vis-â vis de prefectura Poli- ţiei, care poate proba cine este acel Coci u Iosof. Eată dar pe ce se bazează justiţia militară şi pe ce fel de probe se pune baza precum şi ce fel de constatări se fac pentru a se inculpa colonelul Polizo.... Mal mult incă,—am observat cu ocasi-unea unui martor (pe care nu ’mî aduc aminte cum ăl chiamă) care pe cănd făcea inaintea Consiliului de resbel mărturisirile sale, a fost anunţat in şeamţa du-blică acel martor de către comisarul regal, că i se va aplica inchisoare, daca nu va declara tot adevărul, in urmă d. advocat Paladi a respuns : ’MI permit a intreba pe d. colonel Voinescu, dacă pcate fi justă şi legală acea procedare.... Mal departe insă am mal observat că. după arătările unul alt martor, Disţe de-nuDţărl, ad fost scrise de d. maior Pan-drav contra ştfaiul său, colonel Polizo, şi ce este mal frumos, ambii declara inaintea Consiliului de resbel că maiorul Pandrav a scris acea denunţare a martorului fiind că era nervos ; iar martorul declară câ fiind nervos de măaa dreaptă, a rugat pe maiorul Pandrav ca să''i-o scrie. Lăsăm ca opiniunea publică şi d colonel Voinescu să aprecieze a< este caşuri. R g'et, (dacă mărturisirile d-lor sunt adevărate) ca tocmai d. maior Pandrav, să vină pănă la atâta, incât să şl acuze intr’un mod nedemn pe colonelul Polizo, şeful săfi scriind o depoziţiune a unui soldat ce se pretinde câ ar fi fost nervos... Aceasta insă ar fi, că d. maior Pandrav ar fi voit a’şi resbuna pe colonelul Folizo, relativ la un conflict recent, provocat, se zice, tot demaiorul Pandrav, cea ar fi avut loc in casarmă ; cu toate acestea insă las ca cei in drept, şi opinia publică să aprecieze valoarea lor. Venind la acusaţiunea colonelului Voinescu, representantul ministeriului public, voiă fi silrt a arăta că, rechizitorul făcut de d-sa, contra colonelului Polizu, nu din iaimâ sinceră, nu dia probe palpabil®) ci...(aci 1 >s pe d. colonel Voinescu a ne respunde) a fost foarte sever, m-trebuinţ7nd cuvinte, să ’ml fie permis a zi e, vorb-i murdare de exemplu : scârbos, murdar, etc. Ast-fel de cuvinte nu se puteai! da nici unui simplu soldat in secolul 19-a, cănd avem o armată ro nănă bine civilisată si bine educată. Aşa este d-le colonel Voinescu ? Apoi lupe această mat punem m vedere d-lui colonel Vomoscu, călcarea artimlu-lul 124 şi 125 din codul justiţiei militare, de către consiliul de resbel, care a judecat pe d. colonel Polizo. — Aş vroi să ştiu,dupe> care lege din lume, juraţii după închiderea desbaterilor şi a şedinţei, in seara de 29 Ianuarie a. c. orele 6 seara, aă plecat 2 oare şi mal bine, in oraş^ şi pe la casele d-lor, şi abia după re ntoar-cerea d-lor juraţi militari la orele 8 — 12 noaptea s’a dat sentinţa ? Era safi nu in drept ca mai ântăifi, indatâ duoă ce aii declarat desbaterile şî şedinţa inchisă, să dea şi sentinţa mai inainte de a pă ăsi sala şedinţei Consiliului de resbel ? Aci ineă nu aşteptăm nici un respuns, dar lăsăm la aprecierea d-lui colonel Voinescu, şi mai cu seamă la aprecierea simpaticului şi inteligentului d-1 general Fâlcoianu, preşedintele consiliului de Revizie, precum şi la aprecierea opiniuneî publice. Să nu ni se impute câ facem apărarea d-lui colonel Polizo (de oare ce nu’i cu-noaşc°m), ci contrariu, dorim a face drep tate, de oare ce fimd de faţă in timp de 4 zile şi norţi la judecarea acusaţilor inaintea Consiliului de resbel, am putut constata nişte acusări nedemne şi ne-juste care nu numai publicul de faţă le au ascultat şi respins cu indignare, dar ‘ hiar pe parte din membrii consiliului de resbel ’i-am observat că desaprobă ace- le grave acusări; "asemenea s’afi mai constatat şi cele mai mari neregularităţt şi călcare de lege cu ocasiunea acelui proces. (Va urmai. Serraiiil telegrafic ai „RoiMiiioi Litere" 26 Februarie 1884 —5 ore seara. Berlin, 26 Februarie. Marele Duce Mihail, iasoţit d’o deputăţie de demnitari ai ordinului S-tuiul George, a sosit azi dimineaţă pentru a felicita pe împăratul Wilhelm cu ocasia a 70-a aniversare a numirel sale de cavaler al S tulul George. Alteţa sa a fost primit la gară, intr’un mod foarte cordial, de principele moştenitor al Germaniei, care l’a însoţit pănă la palatul Ambasadei Rusiei. 27 Februarie 1884—9 ore dimineaţa. Londra., 26 Februarie. D Peel a fost ales Preşedinte al Camerei Comunelor. Depeşele oficiale din Egypt presintă situaţia Suakimuluî ca grea ; cu toate astea amiralii H wet crede câ forţele de care dispune sunt suficiente pentru a respinge atacul trupelor Iul Mihli. Berlin, 26 Februarie. împăratul Wilhelm s’a dus la Palatul ambasadei Rusiei pentru a saluta pă marele Duce Mihail şi deputaţiuaea venită spre a’l felicita cu ocasia a 70 a aniversare a numirel sale ca cavaler al S-tului George. Majestatea sa purta uniforma regimentului de grenadiri de „Kalonga in rândurile căruia a luat parte in bătălia de la Bsr-sur-Aube in 1814. După amiazl împăratul şi împărăteasa in presenţa tutulor adjutanţilor de câmp generali, aii primit in audienţă solemnă pe marele duce şi pe membrii deputăţiei. Marele Duce Mihail a făcut apoi o vi-sită tutulor Principilor^din familia Imperială. (Havas) »»(âiDiîaiaaaaa’“ ociet. de ajutor reciproc a lucrat. Tipografi va da Sâmbătă, 18 Februarie, 1884 IN SALA BOSSEL PENTRU SPORIREA FONDULUI SEU Pre/ui biletelor: Pentru o persoauă 3 leî, Pentru familie (Un cavaler şi două dame) 6 lei, O loje 20 leî. B tetele sur, ta depuse spre venzare şi la administ-afiunea acestui ziar. Ofrande se primesc cu recunoştinţă. Boaiele de gât, gturâ, nas şi urechi tratează printr’o artă specială D-rul J. EEAUNSTEIR fost aspirant de medio secondor in Fiena in oliniCele luî Braun (boale de iemeî şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de pieie) Oonsultaţiunl de la 3—5 ore p. m. 73 Strada Decebal No 20 (in dosul Bărăţiet Bimitrie N. Oprişanu Doctorii in tireplia; foştii magistratU ADVOCAT Strada Ştirbei-Vodă No, 30. Gonsultaţ'unî ae !a 9 — li a. m. şi de la 3—5p m —Pentru seracf consultaţii grătuite. MAGASIN ROMAN cu HAINE O- T JSl. 5, Strada Ştirbei-Vodă, 5 D ESP _A_ C 33 R 33 Cu preţuri ne mal auzite pănâ acum. Costume complecte Saco pentru nrimâ-varâ, preţ fr. 24, 32, 35, 42, 44, Jachet cugilet fr. 40—45. ÎS®* Poftiţi ia eftiu şi bun ^23 Iî. I. Lăcustianu. — Eu militar?.., Nici nu mă gân dese, cănd citesc pe toată ziua că portofoliul resooiului este in mâna generalilor incapabili care trămit trupele să moară in locuri nesănătoase, pentru a servi lăcomia unor capitalişti, şi pentru a favorisa intrepriuderi in care se duc pe copcă economiile oamenilor o-norabilî,— fără a mai vorbi de înaintările fără drept, strigătoare, călcările de lege inice, făcute in favorul ofiţerilor care tămăiază pe guvern şi alunecă pe disciplină. — Aceste cuvinte indică ceva... sunt ficsat; vrei să fii indipendent. Nu ’ţi propun să devii un savant.... — Şi ai mare dreptate. La ce servă astâ-zî să pâlâscă cine-va cu fruntea iuclinată pe cărţi şi sâ’şî consume puterile in serviciul ştiinţii ? Cei mai fericiţi devin profesori cu salarii deriso-riP. Cei ce fac escepţiune ajung la Academie.... Ce mai înaintare! o haină verde, un tricorn ridicul, şi o sabie cu care te mpleticeşiî! Căutarea progre sulul ? Din o mie de fanatici, nu’mi vei găsi nici un milionar. Câţi inventatori, daca trebue să credem statisticele, mor pe paie, pe cănd speculatorii se pbmbă ni londourî după ce le-au cumpărat breveturile de invenţiune pe o bucată de păine. Ce ? Să descopere stele ? E prea frumos, dar aceasta nu garniseşte stomahul, şi mai adineauri am aruncat 50 de bani in pălăria unul cerşetor al cărui nume ’] poartă o planetă. Căt pentru medicină, aş vrea mal bine să fiu străngător de sdrenţe. Să’mî pun in pericol viaţa prin contactul maladiilor cantagioase, să văz gratis de săraci care te împuşcă la prima revoluţiune; nici nu mc mai gândesc! — Nu e vorba nici de astrologie nici de invenţiuue, nici de profesorat, nici de patologie..... Avem finanţele care... — Meseria tati ? E foarte frumoasă: promiţî, — chiar de bună credinţă, — unul dobitoc' că o valoare este esce-lentă, cănd a doua zi este clasată printre cele mai deplorabile, este o meserie care mă desgustâ... Nu voiu trăi nici o dată in socoteala altuia — Aceste teorii vă onorează, de aceea ghicesc că literile şi artele vă îndeamnă... — Literile ! Artele ! Nu vrei să in-ţelegl, ’mî »nchipuesc, că trebue să scrib romanţe obscene,—singurele care sunt astâ-zî productive. Vrei să mă veijî poate ,urnalist, — un domn înfometat care ’şi vinde condeiul celui care dă mai mult ’şî schimbă opiniunile mai des de căt ciorapii, şi inspiră iu-crederea pănă la aşa grad in căt ci- no-va ’şî strânge argintăria cănd ’l invită in casa sa. — - Nu sunt numairomanţieriî şi jurnaliştii... * * ’ — Ah f da, avem autorri dramatici, nişte ştrengari care au a face cu actriţele. sunt sdrobiţi de datorii şi aiurează in nişte piese care sunt fluerate, daca nu sunt murdare. — Uiţi pe pictori! — Să vorbim şi de eî! Tata m’a dus la exposiţiunea lui Manet : m’am convins. Poate vei pretinde că aş putea zugrăvi flori că d-na Lemaire şi pisici ca d. Lambert...dar este foarte grefi. Ş’apoî locurile sunt ocupate şi la zece maeştri pe care ’i vei indica, voiu număra o mie de măzgălitori care mor de foame lăngă vopselele care le sţaii pe paletă.... In definitiv, aprecierile mele nu sunt de la mine. Le-am auzit formulate de tata. ae amicii mei, de toată lumea, şi d-ta vei fi singurul care să ’mi formulezi altele contrarii. * • * Acest copil ’mî tăia măinele şi picioarele cu argumentele lui! Cu neputinţă să ’i Je combat, căci ar fi trebuit să condamn judecata familiei sale, a publicului şi a presei. Pentru ca fiinţele eşite din generaţiunea noastră să cugete alt-fei, ar trebui să luăm osteneala şi să le ascundem stupida neastră manie d’a nega totul, de-a vesteji totul şi să le păzim de relaţiunile cu spiritele moderne care au rădicat indoiab in principiu, şi denigrarea in dogmă. Nimeni nu mă va contrazice cănd voiu susţine că : viţiul capital al societăţii noastre este depreciarea sistematic; a tot ce există şi a toi ce funcţionează,—fără a uita şi dispreţul pentru sublimele avănturî; amorul e ridicol... Bunul Dumnezeu nu mai e la modă. Numai banul scapă din indiferenţa universală. In loc d’a se căuta mobilul actelor in sus, ’l căutăm in jos. Acoperim cele mâl sfinte ilusiunl cu dispreţul nostru şi ne batem ioc de s nceri. Şi ne mal mirăm apoi că ne isbim de îndobitocirea morală a copiilor noştri b Un copil chiar din lăgăn, aude cum şi bat joc cel marî de sentimentele frumăse şi de virtuţile demestice. Ajunge anul al 20-a in mijlocul unor persoane care n au alt cult de căt acela al plăcerii, care zic alb sau negru după cerinţele interesului lor şi care trec prin viaţă fără să protesteze in contra rătăcirilor admise in comun... Şi ne revoltăm când acest adult pe apare moleşit, plasat şi sceptic... E foarte logic să fie aşa... Avem copiii pe care ’l me- ^.tăm. Arli*i --- www.digibuc.ro KOVANTA ltbef.a Adrese ţi imm din capitala INGINERI-HOTARNICI J. 1. Ronmieeann, fea S? ma;;u facturi \m PcQcoyiei, tâţl de mătăsuri! lânuri, dantele, oonfectioane gaua. stofe de mo- bile, oovo&re, perdâlăril de dife-Aţi foarte r«du ej?e rlte calitiţi. Văn^ars cu preţuri fuae. TOPTAN OII Gregerie G. Cavadiarecomandă _ magaainu) a&â din strada Covaci No. 15 a provisionat cu t6te articolele de coloniale, droguerie, precum: za-hAr, cafea, orez, unt-de-lemn.lu» mănârl ect. cu ridicata şl cu a-ndnuntu.—Preţuri moderate. ■ Comâmjl sa executa pentru t6ti RonuiniA BACÂNI II. I. Marti«oiiel,|£S“SbS' Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-iu, No. 2, Calea Victoriei No. 158 şi Sf-ţiI ApoatolI No. 18, Mari aaortlmente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de S4 #jcL __________i________ Numai 25 lei tona ▲duc la cunoştinţa Onor. Public an mare ae 1 DE PIATRA Cea maî bună economie pentru ars şi incălijit, aceşti cărbuni ard in orî-ce fel de sobe şi chiar in maşme de bucătărie. Depoul in strada Filaret 19, comănzl se primesc şi in strada Smărdan 19, la M. Litmatn. COKS de prima calitate adus la domicilia 601eî tona. 18 De închiriat si vînzare Dela sfăntu George 1884 se inchiriează hotelul Gabrovenii fosta prop.etate a Dr N Vasi-liadi impreună cu mobila, care se compune din clădirea nouă situată îu strada Covaci No. 7 având sus şi jos 36 camere şi din clădirea veche situată in strada G broveni No. 10 având sus 18 camare şi jos 5 camere 1 bucătărie, 1 birt şi o prăvăl t amândouă aceste clădiri ad aceaşl curte in care se maî află două grajduri de 12 cal Această propietate se inchiriază pe termenulu ce va conveni locatarului, şi să şi vinde. Doritori de a 'lua cu chiriie, sau de a’l cumpăra se vor adresa la contorul D-luî Bvlogie Georgief calea Moşilor No. 70 sau la D-nu Grigorie Trianda-fil Calea Fântânei, No. 3, procuratorul D-luî Dr. C. Athana-sovicl, actualii proprietari jI acestui hotel. 1039 nâ am un mare deposit de Seb* 4e perţelan din cele mal mar) fbkrice din Europa in diferite ijbinml şi in deeenuri frumoase OU preţuri fcarte moderate ^ • RAftXXL A. MAXCL.Î ' 7S, Calea, VictoriI,7S (vis-a-vis de Palatul regal) Un barbat de agrono- mie şi comptabilitate, doresce a se ac gaj a ca tovarăş sau administratorii la o proprietate mare. Ini'ormaţiuul la redacţia acestui ziar. Băile Mitraszewski 4/6, Strada Poliţiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din nou, foarte elegant, deschise in toate zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazî pentru dame. Băî de patină Classa I şi a Il-a cu şi tără duşi. Serviciul prompt. Persănele atinse de (Suturuiu, aripa, Hlronchiia acuta iau chro-iiica, Stingere de voce, Pole da rât, se uşurăză rapide sau se vindeci atrebuin(ând SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA de Vauqueiln Paris, 11, rus de ClAry, |i In tftu (armadele ţi drogueriele. — A se ftr\ U contrafaceri. Română de Construttiunî şi Luări Pubffie, Consiliul de administraţie are onoare de a informa pe d-ml acţionari că. in conformitate cu art. 42 din statute, adunarea generală ordinară a acţionarilor ce va ţ:ne Duminecă 4/i« Martie viitor, >a orele 2 după amiazî, la reşedinţa societăţel, 8, Strada Doamnei in Bucnrescl. Ordinea, zilei : 1. Raporturile consiliului de administraţiă şi al censorilor asupra bilanţului pe anul 1883. 2. Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de administraţie pentru gest'unea sa. 3. Fixarea dividende!. 4. Numirea d-lor censorî pentru anul 1884. Pentru a fi admis la adunarea generală, ori-ce acţionar va trebui sâ’si depună acţiunile înainte de 25 Februarie (8 Martie) in Bucurescî. la reşedinţa societăţii, strada Doamnei No. 8. BucurescI, 3 (15) Februarie 1884. Preşedintele consiliului de administraţie Dimitrie Ghica. Extract din statute : Art. 40. OrI-ce acţionar care este in drept a lua parte la adunarea generală poate să fie represeniat intr’ănsa printr’un acţionar care are şi densul dreptul de a fi admis la adunare Art. 47. Zece acţiuni dau drept la un vot. Nici un acţionar nu va putea intruni mal mult de 20 voturi pentru dânsul sad ca mandatar, orl-care ar fi numărul acţiunilor ce ar posedă sau re-presinta. O Premiat cu l-iul preţ „Mpdnllî de aur“ ia concursul agric .. alcomiţiulul.de Ilfov de la Herăstrău m 1881 şi 1882 pentru noile varietăţi de pere numite: Regele şi Regina României1 Asemenea premiată cu l-iul preţ : „Diploma de onoare CI. lu şi dB Ex*ţ posiţiune a Cooporatoi»-' lor Romănî, In anul 1883 pentru deosebitele calică I şi gusturi ale multor varietăţi de pare precum şi alte fructe. La grădina George Ioanid numită Brăslea, s.-tuată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 apr6pe de biserica Icoanei se află de vănzare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din .cele maî renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-maiori din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi in-dată li se va trimite I”4 rPlantatul pomilor pentru prim&-v£r& a sosit" » MARELE BAZAR DE ROMANIi ‘ Recomandă pentru Sesonul de Carnaval elegantul săă asortiment de : ERACURÎ ŞI COSTUME DE SALON de veritabil pervien şi drap de Sedan. Redingote cu Gilete de Camgarn diagonal AVIS D-loru Photografi cu şi fără taliă de fantaisie PANTALONI NOUVEAUTE GILETE BROCHE & LUTTRE DE MATA'SE PALTOANE ŞI BLĂNl DE LUX — DE TOT FELUL — HALATE ŞI COSTUME DE CASA (NEGLIGE) MANTALE IMPERMEABILE etc. etc. BAZAR DE ROMANIA 7, Strad.a Şelari, K DE VENZARE'â® Lemne de foc, gărniţă, cer şi fag de prima qualitate, o tonă sau 1000 kilograme de lemne uscate, tăete, despicate şi aduse la domiciliu cu preţul de : 1814 Gărniţa 28 l'r. mia Cerulii 30fr.mia Fagulu 32fr.mia Ou toată stima, ITristu Simeon. Pentru inlesnirea D-lor consumatori se pot face şi coman- jg de directă prin Cărţi poştale la magazia mea care este situată in Strada Berzei la No. 60. Voiagiori ac ti ai Cari ştifi a vorbi limba bulgară, sârbă sau rusă, găsesc ocupaţie durabilă. — Cauţiune este necesară. A se adresa in Bucurescî la „Smger“, Hotel Boulevard şi in Rusciuc la sucursala sa. 25 CU BASĂ D ANEHONINE Preparată de către O. ENJOLRAS Phtrmieiitn in LY0N w Cea maî bună hârtie igienică de şigărî este Maiţiil, Les Ub Cariouches şi Mpdufc lela Bmuie Fabricat de Fraţii BnAUNSTElIN Această hârtie analisata da către d. doctor Bernath directorul laboratorului bimic s Eforiei Spitalele civile şi al Facultăţii de medicină din Bucureşti, s’a constatat ca cea w? bună in toate privinţele din toate hărriile de cigară ce se importă m ţari. de oare-ce insu toate proprietăţile unei hărţii de cigară ireproşabilă, fiind cu desSrerşire lipiita ae ţe sâtură animală, cum şl de substanţe lemnoase şi fabricată numai de aţă. A se feri de contrafacere. Numai atunci aunt ve, itabile, cănd ne-eare foiţă posedă ru - ^istră şi pe scoarţă semnătura neastră Branneteln, 4 BUCURESCI 2. Strada Smărdan, 2 BUCURESCI 2 Strada Smărdan, 2. 58 DEPOSIT DE MAŞINE AGRICOLE L0C0M0BILE CU ŞI FARA APPARAT DE ARS PAE de orl-oe mărime. Mi ie tarat, Mori ie mat şi Ferestrei circulan * DIN FABRICA gdT TvXarsfcxetllf Sons «fis O*-»® (Gainsborotxgh, EngUtera) MAŞINE DE SECERAT ŞI COSIT SKnple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt «fc C“ (N e"W-Y or k) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiti) Batoaze de porumb, Trieuri, Grăpî, Maşine de vînturat, Pluguri, şi Macine de Semănat, din fabrica Hotlicrr tfc 8 ctirantz (Ticnim) Depoti de părţi de maşine. Preţuri moderate. Plăci negative preparate de Monckhovende toate dimensin nile in deposit pentru România numai la Droguer’a I. Ovessa 39 Strada Academiei, Bucuresn. Se efectuează prompt pentru Provincii 6jd4 DE YENZARE LICOREa DAMELOR! in Craiova. Oasele mele din strada &jucu-reşti cu două etaje, compuse din 13 camere grajd, şopron şi pivniţă, curte pavatăcu peatrâ, grădină şi fon ână alături cu grădina. Doritorii se potu adresa la subsemnatul in Strada Lipscani No. 84, Craiova. Ghlţă I. Priescu. iirsss şi Wui DIN CAPITALA LIBRARI |Mio Fraţii, Siwt & Ceap, gr*?.Vltt0rial COMISIONARI Ulei I Strada Şela I N. 18 Represe». tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent gene. ral ai firmei Theophile Roederer & Corn. la Reima in Şampania ANUNCIt Se arendează de la Sf. Ghe-orge viitor moara cu patru roate, reparată radical şi situată pe apa Sabarulul moşiei Jilava Mierlari. Doritori se vor sdresa la D-nu Const. Eftimiu, piaţa Sf. Anton. No. 16 836 COFETARI Kftih Caut&Btia. Piaţft^-A* “) ton, Nr. U: RESTAURANTURI Itr4whe Fi. kawee, n?.8? a c—^ •l Nr. 8.- Depo. rit do vinari indigene şi etriini. rarfuflMrl. Flora României, tledabe de au; ie la eepo3)Ua agricoli & jUfie ţulul Ilfov 1882. Grabov7»kUt8i-aroff. Bucureşti. FABRICE ista (OLUM ! Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilă in orî>ce casa. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d’a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 85 luilt GttrfHei, Scrobeai! ţi moară d< licW făinuri, Strada Soaretal No. li Suburbia Manea Brutaru, Ools» rea Verde, Un agricultor ardelean I Haschisch Collodium I şi fle-care 'mi va fi recunoscător NXatbias R-osrxyai, farmacist in Arad AmiIU Uc<5re este recomandaţi damelor! aboslte prin sângele si pentru & preveni t6te k6lele la care ennt expuse ui femeie : B&d dâ matriţă, pierdari, dureri, dera-ru]termeni*, atare(&. |mte, consecinţe de naftere, vârstă critică, eto. flo Vinde in f&rmaciele, 3 franci ou cartea am Acompaniata flecare flacon6. Pvpofit in fluourcâpb la Drogueria J. OwMb Depositul ş: agentura generală pentru Romania, Moi.tz Polak, Strada Lipscani Nr. 44, Se vinde in Bucureşti la drogheria Bruss şi la spiţeriile d-lor Schmettau, Frauk, Thurin-ger, Thoiss, Kessler, I. A. Ciura H~ Alecsandriu, Bruss, Zurner, Zeides, Stoenescu şi Risdărfer Chocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de chinin, Chocolade chinin & fier, dulce şi cel mai sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. care posedă diplomă de şcoala speciala şi certificate recomandabile de practică in ţară, caufâ o moşie a o administra cu pre ferinţă in parte. A seadresala administraţia acestui ziar. 4 II „ X _ dispunăndii de Un tGnUf căte-va oreli-__ - bere. doresce a găsi o meditaţie pentru :1a-sele primare sau gimnasiale, A se adresa la administraţi acestui ziar. 1)E YENZAltE IIA DA PI despicaţi de tufan, nnnfU/1 angajăndu-mă şicn transportul lor la viile din podgoria jud. Prachova. A se adresa • Mataclie Stephănescu. in Ploeşti. DEPOSITUL Adeveraielor Soh MEIDINGER-OFEN H. HEIM^ Se găseşte numai la D-nii JOS. HAUSER & LOEVENTHAL BUCURESCI lăngâ Banca României A VIS Subsemnatul inchiriez chiar de acum magazinul med din Strada Griviţa No. 29. Vând toată marfa de cofetărie, ce 0 am intr’£nsul|, precum: Yinurî, Coniacuri, Romuri, Mastică. Licorurî, asemenea mal vănd Raftul î, mese canapele, buţl butoaie şi un cazan de făcut i achiţi de 45 vedre. Doritorii se pot adresa li subsemnatul in toate zilele. 1 N. I. YASI1ID. 29, Calea Griviţa, 29 Espositia de arta si museu anatrmic a lui W. W1NTER Bulevardul Elisabeta faţă cu grădina Cişmegiu. ”7 Deschis zilnic de la 10 ore dimineţa pănă la 10 ore seara. Prin aceasta ’ini permit a race cunoscut mult stimatului public bucureştean că astăzi am intocmit in mu*ăul meu a treia mare esposiţie de tablouri artistice noul, cari prin lucrarea lor artistică sunt mult mal inseresante şi oftră pentru o-hiul fie-cJTuia priveliştea cea mat frumoasă.--Afară ae figurele de ceară de mărime omenească şi cu mişcări ca ale omului, mal sunt in musănl med alte figuri noî. ' Wiliam Hamilton, cel maî mare om din lume, născut in America sudică in anul 1842. Fecioara de Orleans. Iudita sau decaoitarea lui Olofern. Un prinţ Japonez in costum de paradă. BuffaUo Bu» un căpitan de bandiţi mexicank Ediiara Nilsohn, cel mal mic om din lume, ae 3a de ani şi gi<=u ue ii funţl Museu anatomic. . , Intrarea 50 bani. Fie-caro visitator al musăulul meu primeş un cadou graus. „ -„„«o ^ Cn respect, W. WISTE“- Prăvălia db la muzău se viude. IO AN IONESCU Strada Carol, Etagiul 1-iO, No. 29, BucurescI. eu gros de Bijouterie.in aur, argint si lortH PIETRE PREŢIOASE Oeasoarnioe, Pendule şi musioe mecanice cu cele mal nuol căntece naţionale, <9 4f><& HOTEL FIESCHI BTT OTJRBSCI SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No 7, Strada Şelari, No. 7 Restaurarea complectă cu serviciul P mpt 9 s°n _ electrică. Odăi de la fr. 4,50-5 fr. Pe arwjat tru familii. Abonamente pe lună cu rabat Salon aranj pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente _ Tipografi» Ştefan Mih&lescu, Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro ANULţVIII — Nr. 1987. 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 18 FEBRUARIE 1884. APARE EV TOaTE ZILELE ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; In Districte-: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; In străinătate : f 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; Director: D. AUG. LAURIAN 3 luni 8 lei. 3 luni 10 lei. 3 luni 12 lei. Pentru Abonamente, Anuneiuri şi 'Reclame a se adresa: In România : La admlnistraţiune, Tipografia Ştefan Mihdlcscu, 3trada Govad, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In ParL: La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Tiena: La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Aiistro-Ungam. In Hamburg: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Lima mică pe pag. IY 30 bani ] Reclame pc pagina IlI-a 2 lai clame pe pagina Il-a 5 lei. 1 Scrisorile nefrancate se refusă Articolil nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă Pnm-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. w ŞTIRI TELEGRAFICE din zieirela streina Petersburg, 25 Februarie. (Pe cale indirectă) Se anunţă din Taşkend că Afganistanil aii inceput să facă recunoaşteri militare spre Panir. Locuitorii din regiunile Wac-han şi Şuguan aii cerut să se pună sub protecţia rusă. In Oremburg, sinodul mahomedan de muftii aii petiţionat, pentru ca pe viitor acest sinod să se compună din Tătari de la Xrira, ELasan, Apuseni şi Suniţl transcaucasianî. Guvernul e dispus să im-pliniască această dorinţă. In sferele politice de aici se pune la îndoială esactitatea acelei ştiri, prin care se anunţă că principele Dolgoruki ar fi inmănat impăratulul Vilhelm o scrisoare din partea Ţarului, iii care ar fl vorba desnre eventualitatea unei intălnirl la Berlin, şi poate chiar şi cu împăratul A-ustriel. Petersbnrg, 25 Februarie. Guvernul are ae gând' să elaboreze un proect de lege, in privinţa statorîril drep turilor supuşilor săi musulmani. La 19 Mal se ţine alegerea catolicosu-Hi armenilor. Candidatul preferit e pa-triarchul Narses. Belgrad, 26 Februarie. In conacul regal deja se lucrează zi şi noapte la intocmirea apartamentelor, ce 88 vor pune la disposiţiunea prince-PbIuI de coroană austriac şi a sociel lui, cănd vor visita oraşul. Constantinopol, 25 Februarie. S’a amănat trimiterea protestului turcesc in contra proclamării Mahdiuluî de sultan al Kodofanuluî. Motivul acestei amânări e, să nu se impedice opera de pacificare a lui Gordon paşa. Alecsnadria r6 Februarie. După cum află ziarul „Aboatn", Che-divul se pregăteşte să se strămute cu toată familia sa aici, de oare-ce in Cairo nu se mal simte destul de sigur. Faptul este că Chedivul nu mal face preumblări publice de vr’o două săptămâni şi tot de atăt timp n’a visitat nici o moscheă. Petersburg, 26 Februarie. Se desminte ştirea dată de „Standard" şi „Neue Freie Presse", că ambasadorul rus din Constantinopol, Nelidoff, va fi înlocuit cu d. Smocojeff Genararul Kochanoff ajutorul şi repre sentatele contelui Todleben a ţinut iu Wilna, inferiorilor săi un discurs in care ca şi generalul Guiko, a accentuat direcţia naţională precum şi însemnătatea şcoaleî şi a justiţiei pentru educaţiunea poporului. Episcopul catolic n’a fost de faţă la acest discurs al noului guvernor, fiind bolnav. Berlin, 26 Februarie In „Berliner Tageblatt" apăruse zilele acestea o corespondenţă din Viena, in care se esprîmati temerile ce le aii Ungurii, văzănd că se reinoeşte alianţa celor trei împăraţi. Acestei corespondente i se răspunde dintr’un isvor oficios, că apro-piarea Rusiei de alianţa Austro-Germana, sad mal bine zis de Germania s’a făcut cu prealabilă ştire şi aprobare a Cabinetului vienes. Guvernul german nu s’a in-depărtat nici un pas prin aceasta de guvernul austriac, ci din contra a precedat in sensul scopuiuî creat de alianţa austro-germană. Relaţiunile cu Viena sunt din cele mal cordiale. P«is, 26 Februarie. Dacă marşul spre Bac-Ninh n’a inceput incă, atunci de sigur va incepe in curând. Aici se aşteaptă peste cate-va zue r atac asupra fortăreţelor de la Bac-Ninh 1 Un ddputat republican ’l va interpela pe ministrul de esterne asupra situaţiu-nil din Sudan. o. Londra, 26 Februarie kituaţiunea generalulu Graham e foarte «&1 u 'a kursa a circulat azi ştirea UDglezil aii perdut iară bătălia. textul proclamaţlunil lui Gordon are ?i in traducţiunea oficială, in limba en-R esă, pasagiul privitor la permiterea negoţului cu sclavi. Vasele de răsboiii francese „Seigneloy" Şl «Duchoffart ati sosit la Suakin La prânzul dat ieri seară de impăra-tul in onoarea Marelui Duce şi a demnitarilor ordinului S-tulul Geerge, Majes-tatea sa, ridicând un toast Ţarului, a zis că e foarte atins de atenţiunea Impăra-tuloî Alexandru III-lea, că a gândit la aniversarea zilei in care crucea S-tului George ’i-a fost conferită, după ce a combătut cu armata rusă in regimentul gre-nadierilor de Kaluga. „Sunt profund atins de acest suvenir măgulitor, a zis împăratul V/ilhelm; doresc ca marele Duce Mihail, precum şi oflceril ce compun misiunea şi cari inso-ţesc pe Alteţa sa imperială, să fie interpreţi pe lângă Ţarul a sentimentelor mele de recunoştinţă." Viena, 28 Februarie. „Fremdenblatt" zice, că in presenţa vinei interpretaţiunl răii voitoare a unor ziare, e autorisat a da asigurarea formală, că apropierea intre Germania şi Rusia, ce s’a efectuat in interesul păcel, a fost cu căldură salutată la Viena de cercurile diriginte, şi că alianţa austro-germană rămâne şi va rămânea in tot-de-a-una basa stabilă a politicei Austriei. Ziarul oficios adaogă: „De asemenea Austria ţine foarte particular la adesiu-nea Italiei la această alianţă ; Francia, de asemenea, ar trebui se recunoască-marele avantagie ce procură apropierea Rusiei de alianţa pacifică a puterilor din centrul Europei." (Havas). A se vedea ultime soiri pe pag. III-&. <( s Februarie 1884 —3 ore seara. T x Berlin, 28 Februarie. Hi ra^u ^Uhelm a conferit marelui Negni *an^ul or(UQuluI Vulturului Bucuresci, 17 Februarie. Manifestul d-luî G-eorge Bibescu, venit la douâ zile după. al d-luî Di-mitrie Brătianu, a produs oare-oare mişcare in sublima indiferenţă a pu blicului, — indiferenţă de care adesea ne-am plâns noîinşine, dar căreia, in sfârşitul sfârşitului, trebue să’i fim recunoscători, căci ea este dreapta măsură cu care trebuesc socotite multe lucruri in ţara românească. Fiind-că dar acest manifest, prin chiar natura sa, aparţine domeniului pubic, şi este privitor la o chestiune de mare insemnătate : consolidarea partidului conservator, —datori suntem să ne ocupăm de dânsa, şi sâ-1 considerăm din punctul nostru de ve dere, fără a ţine seamă de ceea ce se va zice pe delăturî, de oarece nu facem pe nimeni judecători in propria noastră cauză,—iar dacă am face, cel dâ’ntăifi pe care l’am invita să ateste despre coiectitudinea atitu-dinel noastre, arfl publicul care ne citeşte si in al doilea rînd, guvernul insuşl. Deci, d-nu Bibescu, unul dintre bărbaţii cel mai distinşi şi mal simpatici al ţârii,—după un interval a-tăt da lung, in care ne invâţasem a’l Gonsidera ca pe un cugetător, un spirit fin, cu bogate cunoştinţe istorice, dispus a luira cu temeinicie pe terâmul literar şl a inzestra biblioteca naţională cu preţioase cercetări — d-nu Bibescu, după atăta timp, ne da, in„ l’Independance roumaine," gazetă indâpeneentă şi bine redactată, dar scrisă in limba francesă, un soiţi de proclamaţie către poporul românesc opoziţionist, invităndu’l a se grupa neîntârziat sub un singur şef şi cu un singur program. # * * Mai ântă h-şi rugăm pe confraţii de la Indepenţa să creadă cu lu crul nu’I priveşte intru nimic—cum se poate cine-va adresa, printr’un manifest public, diferitelor grupuri ale partidului opoziţionist din ţara românească,, intr’o limbă, de care poporul şi alegâtorii, singurii suverani in materie, habar n’au ? Inchipuiască'şî d-nu Bibescu -e-xempli gratia —un manifest al prin- ţului Jerome Napoleon sau al ducelui d’Aumaie, către poporul francez, scris in limba engleză.... Ar părea aşa de ciudat !... Să presupunem insă că lucrul acesta n’atinge pe nimeni in mod particular, şi că vina e de partea şovinismului nostru. Sunt insă atâtea alte observaţiunl de făcut!... Un manifest către popor, sab chiar către şefii diferitelor grupuri politice, pornit de la un om ca d-nu Bibescu, nu râmăne fără consecinţe, şi cel de ’ntăiti cetăţean care va pune măna pe dănsu, se va intreba cu drept cuvânt: , — Cari sunt relaţiunile dintre autorul manifestului şi noi ? D-nu Bi bescu a trăit mal toată viaţa sa in străinătate. De departe sad de aproape, d-sa n’a făcut nici odată politică. E un nobil domn, dar nu ’l cunoaşcem. Poate că aici ar fi locul să atingem o chestiune, devenită astă-zi aproape socială, in care ni se pare că trăeşte sîmburele râului, care roade partidul conservator din temelie. La noi, conservatorism şi liberalism, ca partide, n’ab o viaţă tocmai vechia. căci, constituţionaliceşte, trăim de foarte puţină vreme. Orl-căt de puţin e insă de cănd trăim cu obiceiuri democratice, poporu a ’nceput să le deprindă, şi vrea să vaţlâ de aproape, să atingă pe acela ce face apel la dânsu şi pretinde, in numele Iul, să râstoarne un guvern, spre a lua el puterea. Mal toate familiele nobile la noi, deci, mal toţi conservatorii, âşî tri met copiii de mici prin străinătate, şi nu’l aduc inapoi de căt cănd sunt bărbăţl Întregi. Atunci, fără nici o transiţie, fl pun faţă in faţă cu alegatorii. Unii s’aleg ; cel mal mulţi cad. Şi, cel cari s’aleg, nu incetează un singur moment de a fi nobili, a-dicâ de a ţine pe alegători departe de dânşi. Cu ast-fel de obiceiuri nu se capătă popularitate, şi cujgreu se ia urna la alegeri. politice, contra Tronului, Tronul e prea sus, şi nu poate râspunde de căt atăt: „luaţi urnele şi să vâ chem CRONICA ZILEI M. S. Regina a primit ieri in audienţă pe d-na Maria Petrovan din Iaşi, care a presentat Suveranei un raport şi compt de gestiunea fondurilor societăţii de binefacere din Iaşi, la care M. Sa 63te pre-zidentă de onoare. Al de Stoicescu d. Cuculi. Viaşca, Teleorman şi Olt Dl Bogoş Anton s’a numit, ia direcţia generală a căilor ferate ale Statului, in postul de şef de gară clasa II. Ieri, la ora 5 p m. M. S. Regele a pri mit in audienţă pe d. baron de Ring, ministru plenipotenţiar al Franciel. D. Dim. Sturdza, ministrul afacerilor străine, a fost ieri dimineaţă la palat, a-vănd o întreţinere de afaceri cu Regele. M. S. D. G. Chiţu, ministru de interne, a lucrat şi d-sa ieri dimineaţă cu Suveranul. _______ D. baron de Ring, ministrul plenipotenţiar al Republicel franceze, a fâcnt ieri o vizită d-nel Zoe D. Sturdza, soţia d-lul ministru de externe. Şi ieri s’a ţinut obicinuitul consilii! de miniştri sub pregedinţa d-lul I. C. Brătianu. D. Lascăr Catargi, capul partidului conservator, a sosit ieri dimineaţă in capitală. Unii pun venirea d-sale in legătură cu apariţiunea celor două manifeste politice: al d-lul D. Brătianu şi al prinţului G. B bescu. _______ Comitetul delegaţilor Senatului a inceput ieri discutarea proiectului de lege pentru vânzarea bunurilor Statului; se crede, că peste 2 — 3 zile acest proiect va ajunge şi in desbaterea Senatului in şedinţă publică. ___________ Guvernul a primit a-Paltă-ieri, prin tribunalul de Ilfov, averea d-nel Gastriş, de a cărei usufruct s’a bucurat până la moarte, reposatul V, Paapa. Aceasta avere, după cum se scie, con sistă din nişle proprietăţi cu un venit anual de vre-o 16,000 de galbeni D. Foulquier Aristid s’a numit asemenea la direcţia generală a căilor ferate ale Statului, in postul de impiegat definitiv clasa II, la serviciul central de mişcare. _______ D. Constantin Sinescu, inginer ordinar clasasa III, fost şef de divisie la con-strucţiunea căilor ferate şi retras prin de-misiune s’a numit la serviciul hidraulic, central al porturilor, cu retribuţiunea gradului, care i se va plăti din budgetul respectiv. Societatea „Unirea lucrătorilor Constructori Români din Bucureşti*, va da astâ-searft, in sala Teatrului Dacia, al doilea şi ultimul bal in această stagiune. Balul se dă iu folosul şcoaleî societăţii. Programul este următorul : 1). Balul se va deschide la Jorele 8 printr’un imn esecutat de elevii şcoaleî Societăţii, sub conducerea profesorului lor d. G. Ionescu. 2). După terminarea imnului se va incepe dansul, care va dura pănâ la orele 12. 3). La orele 12 elevii şcoaleî vor esecuta un al doilea imn ; a-poî se va rosti un discurs de un Membru societar, după care se va recita o poezie de un elev al şcoaleî Societaţel. Costumul naţional pentru doamne şi domnişoare este de dorit. întrebarea e acum: are d. Bibescu temperamentul democratic cerut u-nuî şef de partidă ? Să nu se uite că, de şi conservator, un şef al acestui partid, orî-cine ar fi el, trebue să fie democrat, intr’o ţară atât de liberală ca anbstră, cu o Constituţie care prescrie nişte drepturi atât de categorice şi de egale şi nişte libertăţi atăt de pline. Conservatorismul ca să mal aibă un rol serios in ţara nâstră, trebue luat in inţelesul sâb academic, şi deci trebue considerat ca un liberalism sincer, cârâia i s’ar aplica, in desvolta-rea iostituţiunilor Statului, şcoala istorică. Repetăm dar : are d-nu Bibescu temperamentul şefului de partidă ? Judecând după stilul —c’estl’hom-me — cam apocaliptic şi după tonul poruncitor şi mândru al unul ordin de zi, cu care se recomanda partidelor să se reuniască sub un singur şof şi cu un singur program,—recunoşti numai de căt pe comandantul distins, care ’şi-a pus .sabia in serviciul Franţei —şi de sigur ’şi-ar fi pu-s’o şi ’ntr’al ţâtii sale, dacă n’ar fi fost impedicat de circumstanţe —cu atăta abnegaţie, pe fiul de Domo, care e gata sâ conducă ori ce operă de bine-facere, dar nu pe şeful de partidă. Şi, orl-ce s’ar zice, in aceste lupte Consiliul medical superior al Armatei, in şedinţa de ieri s’a ocupat cu afacerea maiorului dr. Corvin, pe care a decis a’l chema şi supune la un interogator, asupra faptelor necorecte ce i se impută. Pol-măna, Duminecă, 19 Februarie curent, la ora 8 p. m. la Atheneu va fi conferinţa d-lul I. Crăciunescu despre Şcoală şi Naţionalitate. De-seară, in Crajova, e balul organi-sat de d-nele membre conrespondente ale societăţii „Furnica" din Bucuresci. Suntem siguri că Oltencele ’şl vor petrece bine,— ceea ce le şi dorim! Mâine seară, Sâmbătă, „Reuniunea dom-nelor române din Iaşi dă un bal, al cărui produs e destinat pentru şcoala profesională de fete de acolo. Azi se va trata la curtea de apel procesul primăriei capitalei cu d. Boisgue-rin, representantul antreprenorilor canalizării Dămboviţil. In comuna Herza, judeţul Dorohoifi, s’a deschis un oficii! telegrafic şi de poştă uşoară cu serviciu limitat de zi. Budgetul veniturilor şi cheltuelilor judeţului Tutova, votat de consiliul general al acelui judeţ pentru exerciţiul 18841885, s’a aprobat de guvern cu modificările introduse intr’ănsul, la venituri lei 197, 997, bani 85 şi la cheltuell 193,967 bani 85. Asemenea s’a aprobat şi budgetul veniturilor şi cheltuelilor judeţului Rămnicu-Sărat, la venituri lei 181,025 lei 7 bani, şi la cheltuell 175,274, lei 43 bani. Pe baza art. 48 din legea comunală, s’a disolvat consiliul comunei PasarloI din judeţul Constanţa, precum şi al comunei Bogdănescl. din judeţul Suceava. Un alt proces al acestui întreprinzător, ce a avut cu d.... Stănescu, s'a judecat ieri de curte. Apelul, care era interjetat de d. Stânes-cu, s a respins. Aflăm că d-nu Marinescu Bragadiru ar fl donat societăţii „Gutemberg" a lucră-torilor.tipografl, suma de una sută lel.^, Scopul acestei societăţi fiind cunoscut, fapta d-rul Bragadiru merită toată lauda. La 1 Martie viitor incepe sesiunea de primă-vară a Curţilor cu juraţi. Celea din circumscripţiunea Curţii de Apel din Bucureşti, vor fl prezidate Jde următori consilieri eşiţi la sorţi şi anu-mej: Ufovu şi Ialomiţa de d, P, Eeono-mu ; Buzău şi Prahova de d. G. Cirişea-nu ; Muscel, Dîmboviţa şi JArgeş de d. Comunele rurale Ciocăneşti şi Ţigăneşti din jud. Ilfov, Lăţaiî din jud. Botoşani, Hlăbenî şi VJorâta din jud. Dâmbo-viţa, precum şi comuna Sari-Ghiol din jud. Tulcea, s’ati autorisat a percepe noul taxe comunale, conform legii maximului, DIN AFARA Din Rusia. Generalul Totleben, guvernatorul general al Vilnei, se găsesce actualmente in Wiesbaden, iar vara are de gănd să-o petreacă in Kissingen. Se asigură ca generalul este hotărît a ’şi da demisia spre a ’şî putea vedea maî bine de sănătate. In acest cas postul de guvernator general al Vilneî şi cel de guvernator in Varşovta se vor intru ni şi se va investi cu el,generalul Gurco, comandantul actual al Varşoviei. Administraţia civilă va rămânea despărţită şi se va conduce in Varşovia de consilierul de stat Apuchtin iar in Lit-vania de Rochanov. » Din Odessa se anunţă, că măsurile escepţionale luate acolo cu ocasia pă-ruielilor impotriva ovreilor, s’au introdus din nou. Aceasta e un semn, că nouă păruielî sunt in ajun. Anglia şi republica de Transwaal. Negocierile intre guvernul englez şi republica africană a Transwaalulul, s’aii terminat. Ele s’au urmat in Londra şi aii putut avea un sfârşit atăt de grabnic şi de mulţumitor din cau-sa disposiţiilor pacinice ale d-lul Glad-stone, care a curmat, cum ne aducem aminte, indată ce ajunsese la guvern resboiul inceput de predecesorul său cu Boierşiî. www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA Fruntariile intre republică şi pus*-' siunile engleze sunt fixate după pofta celei d’ăntăiu. Numai căte-va modificări s’afi făcut la graniţa nord-ostică. —Din datoria publică Anglia iea asu-pră’şl un sfert de milion lire steri. In ce priveşte dreptul de suveranitate al acesteia, el nu se poate intinde de'.loc asupra trebilor interioare ale republicel sau a raporturilor eî cu indigenii, ci numai asupra relaţiilor republicel cu o putere străină. Tractatul acesta este una din acele fapte, cari fac onoare spiritului de dreptate al d-lul Gladgtone Din Serbia Noua Cameră serbească nu s6 va inruni atât de curând precum )ria d. CristicI, cănd ordonase nouile alegeri cu nădejdea de a-’I da o majo- tclFl t© Proiectele de legi elaborate de fostul ministeriu nu au tocmai un spirit liberal. Cabinetul actual trebue dară să le modifice după principiile partidului progresist şi să mal plâmădias-că altele nuoî, reclamate de actuala majoritate, şi apoi să proceadă la deschiderea adunărel. u Aceasta nu se va putea intămpla, după toate semnele, pănă la finele lu neî lui Martie. Espediţia franceză in Tonkin. Armata de espediţie franceză va e-secuta in zilele de 23 sau 24 Februarie atacul asupra fortăreţe! Bac-Ninh. Comandantul suprem, Millot, este sigur de victorie, atât pentru că soldaţii săi sunt bine organizaţi şi echipaţi, cât şi pentru că consideră efectivul trupelor de suficient. Atacul se va face din spre două părţi: de la Ila-Noi, uhde comandă insuşl Millot, şi de la Hai-Dzong, unde comandă generalul Negrier.—Posiţiunile inimicului vor fi recunoscute mal intăiu prin baloane captive. Despre trupele chineze se crede o» au părăsit deja Bac-Ninh, care n ar mal fi dară apărat ,de căt de Anna-miţî şi Pavilioanele negre, intr’un număr insă considerabil. China tace tăcerea peştelui. NOTE Âstjgra instalaţiunilor de la Salina Slănic. UI. Pompa pentru aducerea apei necesară diferitelor maşini. F md-câ in colina din spatele Minei nu s’afi găsit isvoare putând fi aduse cu in-lesmre şi (fără ;ir.arî cheltuell pănă la platoul maşinel de estracţie, s’zfi captat apele unul isvor de pe marginea gărlel Slănic 'şi pentru ridicarea acestei ape la înălţimea trebuitoare maşinelor a fost trebuinţă a se instala o pompă aspirantă fulantă. Această {pompă sistemul Decker, cu cilindru orisontal, a inceput la public !» ar fi răspuns: «Publicul ■ Nu ’l cunoaştem !» , Şi succeşul vepia in ad^yăr c acele inteligenţe rafinate, care 1 " mafi o elită minunată; oamenii a răsboifi, magistraţi safi curtisanl, ind cu mintea in antichitate, şi “ www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA ...■■■ M I SOCIETATEA „TRANSILVANIA" Iată darea de seamă a comitetul Societăţii pe anul 1883, către adunarea generală, ţinută in ziua de 12 Februarie 1884. Domnilor membri. Cu începere de la 1 Iuliu 1883, societatea noastră a intrat in al XVII an al esistenţel sale. Veoim a vă da seama despre gestiu-unea comitetului începând de la 1 Ianuarie 1883 şi pănă la 31 Decembrie acelaşi an inclusiv. 1. Încasări. Ia cursul anului 1883, am incasat peste tot suma de 11,630 lei specificaţi după cum urmează Leî. B 1, Procente la capitalul so- 8,535- cietăţii 2. Venit extra-ordinar provenit diD conversiunea a 19 obligaţiuni municipale 8°/0, in 21 obligaţiuni 5°/0 pe cursul de 87 suta, din care operaţie a resultat un beneficiti de iei 2,470- 3. CotisaţiunI de la diferiţi membri al societăţii. . 625- Total. . 11,630- II. Cheltuell. 1. S’aă plătit stipendii. . Leî. B. 2,727-45 2. Idem un adjutor acordat ' de comitet d-lul Emilian PopovicI studenţia-politehnică in Viena . . . 325-10 3. S'aă plătit ajutoarele acordate elevilor meseriaşi 3,595-45 4. Idem onorariul secreta-rulul-comptabil . . . 1,000- 5. Idem diferite cheltuell mărunte 123- Total. . 7,771-45 Incăsările fiind .... Leî. A. 11,630- Cheltuelile fiind .... 7,771-45 Remăne escedent care se adaoge la capitalul societăţii 3 858-55 In raport cu budgetul votat ia ultima adunare generală starea societăţii este următoarea: Budgetul prevedea venit disponibil pentru anul Lei. B. 1883 7,960-75 Am cheltuit Prin urţnare am cheltuit 7,771-45 mal puţin cu ... . 189-30 Starea financiară generală Capitatalul societăţii la finele anului 1882. in e- a societăţii. Leî. B. fecte şi in numerar ^ra: La care adăogăndu-se esce-dentul de incasărî din anul 1883, mal sus men- 166,408-29 ţionat in sumă de . . Resultă că averea societăţii la finele anului 1882 3,858-55 este iu sumă de . . . 170 266-84 împărţită ast-fel a). Fondul propriă al so- Leî B. cietăţii . 167,266-84 b). Fondul Adrian . . 3,000 — Total. . Fa consistă: 1. In rentă amortisabilă 5°/0 170 266-84 Leî. B. valoare nominală. . . 2. In cinci înscrisuri fon-ciaare rurale de căte 1000 lei valoare nominală fie- 139,500- care , . 3. In 21 obligaţiuni municipale 5°/0 valoare no- 5.000- miDaiă . . 21,000- 4. In numerar .... 4,756-84 Total. . 170,266-84 C* F?f^uva leilor; femei distinse, încântătoare, din care avem pe Margareta de Valois drept cea mal graţiăsă amintire. Şi cănd^ sosesc Bourbonix, starea lu-nrilor remăne aceeaşi, căci şi eî vo-esc să’şl aibă artiştii lor. Daca fac o-posiţiune poeţilor Pleiadei, o fac ca mesură politică,—numai ca să distru-fL „c®ea ce proteja casa de Valois ! ,. u'mcătorul Malherbe, fără măreţie, ipsit de suflu, poate opri admirabila ,fca.re a Renaşterii; dar situaţiunea Pa * a arLştilor nu se schimbă, r . Revoluţiune, succesul, aplause-’ Vln numai de la o infimă minoritate. Gorneille Racine, La Fontaine, lin* guşiţi^ sărbătoriţi de-o elită, se bucurau, orgolioşi, de succesul lor ; dar nici xr CiUm nu Ştiaţi ce este vanitatea. Vorbesc de el inşişî in toată sinceri-atea, cu toată nevinovăţia ; se critică cu o înlesnire incăntâtoare. Ba chiar ■ uumas fiul trebue să fie foarte mirat citindu-le prefeţele! Vezi că el se ş iau că sunt celebri, dar cu puţină III. Stipendiatul societăţii, AureM Cupşa, care studiază ingineria mecanică la institutul politechnic din Viena, ne-a produs cele mal bune certificate de examenele ce a făcut din studiile urmate conform programei institutului. IV. In ce priveşte pe elevii meseriaşi, vă facem cunoscut că in cursul anului 1883, am aplicat la diferite meserii incâ 14 inşi. Cu aceşti 14, numărul elevilor a-plicaţl de noi la diferite meserii începând din toamna anului 1878, cănd am modificat statutele, se ridică la 99. Din aceştia, mare parte aă eşit succesiv calfe. Din două locuri incă n’am primit ştiinţă despre elevii aplicaţi la meserii in cursul anului 1833, —sigur că şi aici s’aă aplicat 10 — 15 dacă nu mal mulţi. V. D-nil N. Făgărăşianu, G. I. Teclu şi C. Simttion aă plătit- taxa prevedută de art. 17 litera d din statute ; prin urmare vă rugăm să bine-voiţl al proclama de membri a! adunării societăţii şi a incu-viinţa să li se libereze cuvenita diplomă. VI. Din presenta dare de seamă aţi putut vedea sarea. Societăţii si că comitetul a intrebuinţat venitul fondului in limitele budgetului votat de d-voastră, conform prescripţiunilor statutelor. In urma acestora, conform art. 39 din statute, comitetul ’şl depune mandatul ce ’i-aţl incredinţat şi vă roagă ca, conform aliniatului 2 al aceluiaşi articol să instituiţi un biroă provisoriă, compus din un preşedinte şi doul secretari, care să conducă desbaterile pănă la alegerea noului Comitet. Preşedintele societăţii, General G. Adrian. Secretar D. Precup. P. S. După incheiarea compturilor pe anul 1883, Societatea a mal incasat sumele ce urmează : De la D-nul Generel G. Adrian din Bucureşti 10, d-na Elena Adrian Idem 10, d. Scarlat Vârnav Idem 10, d-na Aglaia "Vârnav Idem 10, d-şoara Maria Vărnav Idem 10, d. Ion Paladi Susanu din Băr-Iad 20, d. Teodor Dobrescu din Brăila 141, Gheorghe Eremie din Bor. Verde 60, Iri-mie Er. Popa Idem 66. V. P. Sassu din Brăila 60, Ion G. Gaetan Idem 60, A-lexe Eremie Idem 60, Niţă Popea din Gulianca 50, A. N. Popea din Bă'eştI 40, N V. Perlea din Brăila 40, P. P. Chris-tescu Idem 40, I. V. Perlea Idem 20, D. I. Boantă Ioem |20, R. R. Părvescu Idem 20; P. I. Bancotescu Idem 20, C. C. Ciurcu din Brăila 20, Ion N. Frateşu Idem 20, D. C. Panţu Idem 20, I. Tri-andafil Idem 20, Ion T. Petcu Idem 20, I Avisalon Vlad Idem 20, Victor B. Mendl Idem 20, Achile Mendl Idem 20, S De-metriu Idem 20, Dr. M. Ionescu Idem 20, G. Avesalon Idem 15, S. G. Cociaşi Idem 10, D. Ionescu Idem 10, M S. Cociaş Idem [10. Tnodorache ADghel Idem 10, I. C. Panţu Idem 10, Vasile Persoiu Idem 10, Arghir Ionescu Idem 10, Toma Petrescu Idem 10, G. Nenovici Idem 10, I. G. Petcu Idem 10, Stroe Moi3oiii Ide 10, B. I. Târcă Idem 10, Ion St. Şeitan Idem 10, M. G. Căciulea Idem 10, C. C. Popovich Idem 10, G.|G. Perlea Idem 10, Iancu Michălescu Idem 10, Ion Aaiexandrescu Idem 10, C. Mo iandac Idem 10, I. R. Goga Idem 10, I. I. Vineşi Idem 10, G. C. Olteanu Idem 10, D. C. Ionescu Idem 10, Gheorghe Gharoî Idem 10,- Eremie Verza Idem 10r Ion. I Burduloiu 10, Dr. I. Apostoleanu din Brăila 10, Dr. Ţănţăreanu Idem 10 Total, 1246. Această sumă de lei una mie doue-sute patru-zecl şi şease se va incasa in comptul anuiuî 1884 Preşedintele Soc. Gener. G- Adrian. Secretar, D. Precup. notorietate ; vezi că triumfurile lor ’i-aă lăsat săraci. Daca Moliăre lasă ca moştenire patru-zecl de mii de livre venit, le-a câştigat mai mult ca director de trupă de căt ca poet. Toţi sunt nevoiţi să aibă protectori de la care scot pensii, plătite cu dedicaţii, unde umilinţa lor se face, vai ! prea mult simţită Cel puţin sunt numai curtisamî unora :—in vreme ce, astă zi, artistul este cuptisanul tuturor f * * % Este adevărat că nu este sdit să scrie Cinna că să se distingă. Ba încă aceasta nu’i-ar fi de folos. In loc să linguşească un protector, liguşeşte mulţimea. Şi fiind-că are de la public nu numai o pensiune, ci avere, ’şî rădică cu bucurie şi el meritul. Se crede mal liber, fiind-că nu vede pe acel stă-pin cu o sută de miî de capete de care atârnă; se crede mai aplaudat, pentru că aplausele sunt mai bine in-treţinute, şi’l întreţin mal bine. Odinioară, supesul restrins venia de sus; CURIERUL TEATRELOR Celine Cliaumont. — Iu curând vom vodea in mijlocul nostru această podoabă a teatrului frances. Câte-va detalii biografice asupra eî nu vor fi dar zadarnice. Celine Chaumont e .fiica unul negustor de fructe din Paris. El muri curend, lăsând pe soţia şi fiica sa fără mijloace. Muma lucra insă ziua şi noaptea cu acul, şi la 14 ani fiică sa cănta de minune la pj.ano. — Atunci veni insă o altă nenorocire. Muma orbi cu desăvârşire in urma unei boale grele. Fata ar fi putut s’o ajute dănd lecţiunl de pian dar nu se putea depărta de muma sa. —Atunci plecară la muntele de pietate un obiect de valoare după altul In fine veni rândul celui din urmă: inelul de logodnă al tatălui. Cănd âl presint7 şi pe acesta funcţionarului care primia amanetele, copila, atunci de 16 ani, in-cepu să plângă. Funcţionarul, un om bătrân, o intrebâ ce are. Fata ’i povesti tot. Funcţionarul o imbunâ asigurănd’o câ’l va procura unele venituri şi ceru adresa. Seara era la dânşii şi.... ceru pe copilă in căsătorie. O asigură insă că are o boală incurabilă, care nu’l va lăsa să trăiască mal mult de 10 luni, iar după aceea o va lăsa legatară universală a averii sale. Celina primi, pentru mama sa. După trei săptămâni era doamna Di-dier şi două luni in urmă... ţvăduvă, cu o avere de peste j un sfert de milion de franci. — Intr’un salon sa fintălni cu Co-quelin, care recunoscu intr’ănsa talentul unei mari tragediene. Doi ani de-a rândul, dădu lecţii private şi cănd se pre-sintâ pentru intăia oară in Theatre Fran-caise, in rolul Leoniel din „La bataille des dames", repurtâ un triumf ne mal pomenit, trebuind să joace 48 de seri d6-arăndul in |aceeaşl piesă, lucru rar in theatrul franco?. Urmarea ne o putem inch puL YAB 1 JSTA.ŢI Cele mal frumoase măinî de femeie. — Renumitul flsiolog franceş Campenţon atribue cele mal frumoase mâini Irlandezelor ; după acea Polonezelor. Englezei? au măinî prea plino, prea grase. Americanele prea subţiri şi lungi, Germanele prea scurte şi largi.-Cât pentru popoarele romanice flsiologul frances găseşte că Francesele aă măinî mal frumoase de căt Acele Italiei şi ale Ispaniei. D. Campen-Qon nu vorbeşte de românce, semn că nu le cunoaşte. Noi ne permitem a’i re-parauitarea şi a atribui mâinile cele mal frumoase compatrioatelor noastre. DARE DE SEAMA In seara de 13 Ianuarie, de către un comitet compus de mal mulţi comersanţî, s’a dat un bal in salonul Hotelului Dacia. Produsul balului a fost de lei 1008, din care soăţiăndu-se lei 481 cheltuell, a rămas beneficiu lei 520 care conform scopului pentru care s’a dat acel bal, s’aii împărţit banilla persoane mal jos notate: Gheorghe Nicolae, strada Emancipată : No. 7, fr. 20.— Maria Barbulea, strada Dealu Spirei fr. 10. - Sultana Ghenciă strada Dealu Spirei fr. 20.-Maria Giucu-lescu, strada Sculpturii No. 12 fr. 20.— Ecaterina Sfetescu, strada Fundătura spitalului No. 28, fr, 15.- Bălaşia Circo, strada Şoseaua Pantilimonulul fr. 18.-Ganciă Antonescu, strada Ţepeş-Yodă No. 50 fr. 10. — Anica Spirea,* strada Ţepeş-Vodă fr. 10. -Nsdelea Răducanu, strada Ştierbeiă-Vodâ. No. 44, fr. 30. — M .ra Cer-nulescu, strada Rondu, fr. 8. — Barbu Ioan, strada Rondu, fr. 5.— Constantina Alecsoea, strada Ţdpeş-Vodă, fr. 10.— Anica Pantodiou strada Ţepeş-Vodâ, No. 46. fr. 5.-S‘unfira Ioan, strada Fraţilor, fr. 14.- Mthai, strada Fraţilor, fr. 8.-Lucsandra Tânăsescu, strada Fetiţelor, fr. 10.—Dimitrie Constantinescu, strada dto. fr. 10. — Maria Lâscărescu, strada Şerban-Vodâ, fr. 10.— Niţă Marineseu, strada Mistreţului, No. 26, ir. 30. — Nastasi? S;a-latescu, strada Vispeanu No. 10, fr. 10. acum, sucesul generalisat vine de jos. Cum să nu se crează cine-va un pictor mare, cănd câştigă repede un mic otel ? Cum să nu se crează un scriitor mare, cănd o singură piesă sau o singură carte aduce averea ? E pus faţă in faţă cu parterul; aplausele ’l isbesc drept in faţă; are contra-lovi-tura directă a emoţiunilor pe care Io face in sajă musicantul sau poetul. Mulţimea ’l aclamă ca pe un general victorios ; şi această aclamaţiune se re-inoeşe in fie ce seară. Uita-ţivă la toţi artiştii: vanitatea tuturor vine de la public, de la exâ-geraţiunea laudelor. Ar fi de ajuns, cu toate acestea, ca fie cine să se gândească ce au ajuns cel mal mari pentru a deveni eî înşişi modeştii., * * * Nimic nu înşeală mai mult de căt succesul obţinut printre contimporani. Daca, in 1831, o stăpână de casă ar fi avut la prănz pe d. de Chateaubrind şi pe d. Sthendahl, ar fi pus in dreapta pe ilustrul viconte, şi la capătul cel-ralt — Tiaca văduva, strada Popa Petre No. 23, fr. 20. —Anica Marineseu, strada Fra ţilor No. 17, fr. 14.- Aiexanarina Eu-mescu, strada Nerva Traian, fr. 20.— Lina Drăgeasca, strada Romană No. 48, fr. 14- - Maria Gheorghe, strada Nerva Traian No. 176 fr. 5. - Helena Hagiu Gheorghe, strada Dobroteasa No. 10. fr. 5. —Elena Florescu, strada Triumfului No. 26, fr. 5. — Paraschiva Volescu, calea Ra-hoveî No. 212 fr. 20. — Iulica Marineseu, strada Ş rban-Vodă No 103, fr. 14.— Fiorea Ionescu, strada Cuzea-Vodă, fr. 7 b. 40.— Daţi la deferiţi aermanl, fr. 19 b. 40. — Maria Petrescu. strada Popa-Tatu No. 28f fr. 14.-Georgescu Mihail, strada Zefirului No. 20, fr. 16.- Anica N. Dia-conescu, st~ada Agriculturelor No. 62 fr. 20. — Gh'ţă N. Găitan, strada Şarban-Vodă No. 150, fr. 14.—Ţinea Vasilescu, calea Ianculul No. 37, fr. 10.— Maria Moldoveanca, strada Popa-Rusu No. 4, fr. 10. —Maria Dimitrie Gheorghe, strada Sf. Ştefan No. 21, fr. 12.--Q. Mavrodescu, strada Vâcăreşcl No. 154, fr. 8. ____ . —----------------------------- Serviciul telegrafic ai „tainici Lire" 29 Februarie î 884 —5 ore seara. Londra, 28 Februarie. Trei maşini infernale aă fost găsite a3-tazl in trei gare din Londra ; ele trebue să fi fost fabricate in America, şi sunt toate la fel cu aceea ce a izbucnit de curând in gara Victoria. Noutatea acestei descoperiri produse in capitală o mare sensaţiune. Paris, 58 Februare. Ministrul marinei a primit din Tonkin o depeşă anunţâod că trupele franceze aă ocupat fără luptă pagoda ce se ridică la confluinţa rîulul Son-Cau şi a canalului ttepezilor la vre-o ţdouă-zecl de kilometri de la fortăreţa Bac-Ninh. Roma 28 Februarie. Camera deputaţilor a votat prin scrutin secret, cu 143 contra 135 in total proectul de lege privitor la reorganisarea Învăţământului superior, presentat de d. Baccelii, ministru al instrucţeil publice. D-l Mancini, ministrul Afacerilor străine, a depus pe biuroul Camerei Cartea-7erde şi proiectul privitor la sus-pensiunea jaridicţiunel consolare in Tunisia. Senatul a adoptat o ordine de zi exprimând profunda recunoştinţă a Italiei către suveranii şi popoarele pentru concursul lor spontanei şi generos in favorul victimelor de la Ischia. Roma 28 Februarie. In urma votului Camerei, zgomotul a circulat că d-l Baccelli şi-a dat dimisia de ministru al instrucţiei publice, insă acest zgomot e desminţit astă seară de „Stampa" şi „Opinione*. „L’Opinione" zice că nu e nici o causă de crisă ministerială, de oare-ce proiectul Bac ;elli a fost adoptat de majoritate. Cardinalul Hassoun a murit. Pesta, 28 Februarie. D-l T'isza, Preşedinte al consiliului, a presentat Camerei deputaţilor proiectul de lege relativ la construirea unei linii de drum de fer intre Mostar in Herzegovina şi Metrovitza. Proiectul a fost trimis la comîiiunila respective. (Havas) BIBLIOGRAFIE Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi particularilor : Codicele Comunale Complecte coordonate şi anotate de Dimitrie D. Pa.ltinea.nu De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţii Ioaniţiu şi Graeve şi la registratura Primăriei Capitalei cu preţul de 4 lei. Pentru judeţe sa adaogă portul postai. —-----------------------------— al mesiî pe obscurul consul dela Genua. O jumătate de secol in urmă ar fi fost insă foarte încurcată. Greaua şi ingrata uitare, a căzut ca o manta de plumb peste memoria lui Chateanbri-and ş’a lui Lamartine. Ce a mai rămas din Paul Delaroche şi din Horace Vernet ? Maeştrii de astă-zî dau din umăr cu dispreţ cănd li se vorbeşte de el. Sunt foarte greoi ! Auber a murit încărcat de ani şi de onoruri : dar Opera-Comică nu se mal gândeşte să ’î reia operile. «Acela care ’şî paşte gloria in viaţă nu’î va tăia spicele după moarte», a zis Renan Succesul este productiv ; aduce mulţi bani, lucru care umflă amorul propriu, şi multă notorietate, fapt care linguşeşte vanitatea Dar la ce sunt bunetdte acestea cănd nici nu eşti sigur că vel lăsa un nume in fundul unei antholo-gil ? Ce remăne de la un comedian cănd a dispărut de pe scenă ? Abia o legendă! Ce rămâne dintr’un scriitor, cănd nu mal este de faţă să’şi întreţină gloria ? Abia o operă. Şi unii I Societ. de ajutor reciproc a lucrăt, Tipograf! va da Sâmbătă, 18 Februarie, 1884 IN SALA BOSSEL PENTRU SPORIREA FONDULUI SEU Prelvl biletelor: Pentru o persoauă 8 lei Pentru fairilie (Un cavaler şi două dame 8 lei, O loje 20 lei. BPetele suntU depuse spre venzare şi la administrafiunea acestui ziar. Ofrande se primesc cu recunoştinţă. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează prlntr’o artă specială D-rul J. BRAUNSTEIN faat sipirwij de medie sieoudn.r ia Titiftii clinicei* iui Braun (boale de femei şi faceri) ş. a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiunl de la S—5 ore p. m. 75 Strada Decebal No. 20 (in dosul Bărăţiel SCHIMBARE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER DELA FACULTATEA DIN VIBNA Speolal; BOAT.E DE FEMEI ŞlţSYP.HILIS S’a mutat Strada Feeo5,ria-"Veche Nr. S vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiunl dela 8—9 a. m. şi 3 —5 p. ra. Dimitrie N. Oprişanu Uootortl in drepţii; fosta magistrata ADVOCAT Strada Ştirbeî-Vodi No. 30. Consultaţiunl de la 9 — 11 a. m. şi de la 3—5p m.—Pentru sâracl consultaţiigrătuite. Un agriooltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială ş, certificate recomandabile de practică in ţară > caută o moşie a o administra cu preferinţă in parte. A se adresa la administraţia aces tul ziar. 6 MAGASIN ROMAN cu HAINE GATA 5. Strada Ştirbei-Vod&, 5 DBSFAOBHH Cu preţuri ne mal auzite pănă acum. Costume complecte Saco pentru primâ-vară, preţ fr. 24, 32, 35, 42, 44, Jacbet cu gilet fr. 40—45. Poftiţi la eftin şi bun 1525 B I. Iliăcustianu. t Jalnicii fiă, fiică, girere, noră, surori şl nepoţi aă durerea a anunţa incetarea din viaţă a prea iubitellor mamă, soacră, soră şi mătuşe TIŢA D. HARITON decedată in ziua de 15 a. c. inmormăntarea va avea loc in ziua de 17 la ora 1 p. m. ia oraşul Ploeştl. YTN NEGRU de Oreviţa şi Golu-Drâncea Vechia de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIANI din recolta anuiuî 1879.—15 fr. vadra la PĂUN POPPESCU & Comp. 18, Strada Lipscani, 18. şi alţi nu mal aii, după moarte, de căt aceeaşi pulbere comună. Gounod spunea intr’o zî amicilor săî, că fiind tăner şi imbătat de primele sale succese, zicea din toată inima : «Eu !» Mal târziu, cugetând, zicea : «Eă» şi Mozart !» Mult mal târziii, mârindu-se, zicea deja : «Mozart şi Eu !» Astă-zî, ilustrul maestru clatină su-rîzănd capul său încărcat cu lauri, şi zice cu modestie: «Mozart...» De var itate nu e nevoie, orgoliul ajunge. Căci dacă cea d’ăntâiu este un vioţiă, cel de al doilea este o virtute ; aceasta este o putere, in vreme ce aceea este o slăbiciune. Acest lucru este aşa de adevărat in căt omul orgolios e incapabil să şuiere unole slăbiri; nu va comite nici o dată o acţiune joasă ; va fugi de compromiterile suspecte. Omul orgolios are, de sigur, caracter, căci orgoliul este curăţenia sufletului , vanitatea ;ste numai o măncă-rime a creerulul! libert helpit» www.digibuc.ro ROMANŢA LIBTSRA. Adrese şi Anunciurî din capitala inginer: hotărnici jlRtWtanu, gţjffi R? MANUFACTURI 16,600 U PllOTtl, Kî.'tpS Uţl de miiieuri. linuri, dantele, oonfoctio&n# gata. etofe de mobile, oovoare,perd&lAriI de diferite calităţi. V&njare cu preţuri TOPTAN OII __ ELIXIR Quina Laroche este un Elixir vinoţ continend principiei© celor 3 specii pe quinquina. De ua amărăciune plăcută al este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina si lucrează ca aperitif, tonic, sau (ebrifug, in contra afecţiunilor stofnachulţu, a tla-biciunilor, a anemiei si a friguriiot învechite, etc. Gregerie G, Cmdia ■6d din strada Covaci No. 15 a-proviaionat cu tdte articolele d» eoloniale, droguerie, precum: za-hir, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări ect. cu ridicata şi cu a-tK&nuntu.—Preţuri moderate.-Corning ae executa pîntru tâti RomAnia ______BACÂNI_____________ B. 1, M&rtinowi, Hanul Şerban-Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-Lu, No 2, Calea Victoriei No. 168 şi Sf-ţiI Apostol! No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-n«r. Public in decurs a« 34 snL ■ I ia. v dispunăndu de Un tener oreu- ______bere, doresce a găsi o meditaţie "entru clasele primare sad gimnasiale. A se adresa la administraţia acestui ziar. Numai 25 lei tona CĂRBUNI DE PIATRA Cea mal bună economie pentru ars şi incălijit, aceşti cărbuni ard in orl-ce fel de sobe şi chiar in maşine de bucătărie. Depoul in strada Filaret 19, comănzt se primesc şi in strada Smărdan 19, la M. Litmatn COKS de prima calitate adus la dornicii"! 60lei tona. 20 Combinat cu ua tare de fer foarte astiimilabila. Quina Laroche devine unul din reconstituanti cei mai effi-caci in contra sărăciei sângelui 8' o decoloratiunei lui, a chlorosei, a lymplw.tismu.lui, aleuz.ei, a convc !esc~‘ telor prea lungi; el escit a si favoriseaza digestiuneci* etc. ■.miji 22, SI «di Diouot, ii U pbaruaeisU Iu Bncurescî, la D-niî I Ovesa, £V Rissdorfer, Ziirner, Bruss. DEVENZA1E ROM JAMAIC CALITATEA I Uteosae - ndut din aaul 1878 os. (heţoi do ‘ ecsn&in a.i prea aj im detaiî. — Te» H se ver scota in Strada Bifeesa» VedU sad Peetoiul No 1 DE YENZARE II A D A Ol despicaţi de tufan, nAnAul angajăndu-mâ şi cn transportul lor la viile din podgoria j ud. Prachova. A se adresa • Matache Steohlnescu. in Ploeştî. DE VENZAEE Mese, bănci, scaime, felinare, pompă, maşini da Inmină elee-irică, scânduri şi alte obiecte de construcţie, de grădină, de thealru şi de casă. — Desluşiri strada Posta Veche 14. Lemne de vînzars cu preţul redus Cea mal bună calitate Iută şi gărniţl 60 franci stănjenul loco şi 64 aduse la domiciliu şi ce'e tăieate 1000 kilograme duse la domiciliu numai cu 26 fr. şi 1000 kilograme lemne de fag 30 franci. D-niî amatori se vor adresa calea GriviţI lăngă gara Tărgovisti. la firma „Ursu“ No. 134 şi la firma «Leu» No. 151. Cu stimă, P, Wasilescn. DRAGEELE si SIRGPilL DEPURATIV al D™1"1 GIBERT Rosult& din ex-perientcle făcute in spitalele din Paris, Londra, etc., că Drageele şi Siropul Depurativ al Doctorului GIBERT sunt cel mai bun, cei mai actif si cel mai economic din depurativele cunoscute. DRAGEELE, din causa micşorimei lor sunt plăcute şi commode de întrebuinţat. Fiă care Drageă face cat uă glumfitate lingură de Sirop. ţytşooit in Uke /armadele fi drogucriel*. PARIS, Pharmacia B0UTIGNY SI, DDE DE CLtRT ET RUE POlSSONNltRE 2 DE8LAURIERS S" ^ INSTITUTUL DE BAETI m 10, Strada Blbescu-Vodă, 10 -------- 4 Internat si Somi-internat . instrucţiune tocmai după programa . JO'nisteruluI instr. publice în limbelfi Română Germană ţi Franceză IO AN IONESCU Strada Carol, Etagiul l-iu, No. 29, Bucurescl. rie in aur, argii PIETRE PREŢIOASE Ceasoamioe, Pendule şi mueioe mecanica cu cele mal nuol cântece naţionale. AV1S IMPORTANT FERICA RUTA DE MASSE şi MIIPSITEU MOAUA ,OT la ZURICH (Elveţia) la Agentul meu general pentru România D-nn JEAN SC1IIEIDER 21, Strada Colţi, 21, la Bucureşti şi deposit special la D-nul ERNST CIRIACK 116, Calea Moşilor, 116, la Bucureşti. FABRICA DE MAsW AGRICoi ATELIER DE REPARAT LOCOMOBILE ete. etc «JS- Ort-co repar» ţiaual »® primegte GEORGE SEAMA * DENTIST ENGLES * CALEA VICTORIEI No. 30, Vis-a-via de Hotel Oteteleşanu. B * nîrvl-iî Se «cot cu abilitate după cerere cu Cloroformu-LMIIIII Nargotic . . Dinţii86 ^lumi)ează cu garanue in aur* patină p e- nirviii 8e inlocuesc in părţi, precum şi piese complecte, Uinill (garnituri) cu garanţie (sistem american) ninli! 8e curăţă de peatră cu maşini cari păstrează cu-Uinill loarea lor naturală ^ BST* Preţuri moderate *SI ‘ OouanlUţiunca in toate zilele de la 9 ore dimini ţa pănă 1 5 ore «oara. HOTEL FIESCHI BTJCtTKESCI SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriâ electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr. pezi. Apartament" pe"-tru familii. Abonament© pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. ____ jsipECI-A.XjXTJ4.XE maşine ŞI UTENS1L11 SPECIALE PENTRU TREBUINŢELE DE MORI Cela mal noi sisteme de Mori (Schrotwaîzen&MahlstOhle) cu vals de porcelan şi oţel (fonta) ‘ Maşine de curăţit grăă perfecţionate original americane. Bur eca, Tarare, Trieure, Maşine, Peni, ete. Meslne de eris si Maşine de curăţit in deosebi perfecţionate şi neîntrecute in prestaţiele lor VSntnrătoire şl Maşine Centrifugale <îe cea mal nouă şi mal buna construcţie, cea mal mare prestaţiune împreună cu puţina consumaţiune de gaz de mătase. Unelte, instrumente, şurnpurl, nituri, etc. etc. de orl-ce fel. Site de sărmă şi tablele găurite de orl-cs dimensie. Gaz de mătase prima qualitate in toate numere. InvclitorI gata pentru cylindre cu panglice şi inele fixe pentru mor it Curele de piele şi Chingi de cănepă prima qualitate in orl-ce dimensiune. Pietre de moară francese adevărat uaferte. * r"~ ‘ fgg. 0«.t»lo»ce, Unvtraţninl, aesannrl, planari la di»po»iţinne idiese şi kitisrl O IN CAFITAUA LIBRARI liiaiţiq Fraţii, Im & Cssp, S?e7. Vi‘tori#l COMISIONARI Ua. Gakrtski ,|*S tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent gen», ral ai firmei Theophile Roederer A Corn. la Roimi in Şampania. COFETARI Kttiiii CwUatia, RESTAURANTURI mt da vinuri indigena ip atri.-e4 am un mare aeposit de Sobe d« porţelan din cele mal mar* fabrice din Europa in diferite şoim mi şi in deeenurl frumoase eu preţuri foarte moderate. « BAXVXL A. MAMCU8. 78, Calea. "Victorii, 78 (vis-a-vis de Palatul regal) Băile Mitraszewski 4/5, Strada Poliţiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din nou, foarte elegant, deschise in toate zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazl pentru dame. Băî de putină Classa I şi a Il-a cu şi fără duşi. Serviciul prompt. X^AZPBTXJX^I PERVASURI POLEITE Plafonuri in Relief din cele mal renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, recomandă onorabilului publicd sub semnatul XX. xxOktioix Tapiţer şi Deeorator Nr 3, Strada Ştirbeî-Vodă,Nr. 3 (Vis-a-vis ae Psaglul ftomă.u) Sapmie j\ Parfuaorl, Flora Romăniel, Medalie de aur ie la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. GrabowakiatBi-aroff. Bucureşti. FABRICE ufttopmSSSSif Bcroboală şi moară du madniţ făinuri, Strada Soarelui No. li Suburbia Manaa Brutaru, Ouloa rea Turda. DE ÎNCHIRIAT Din cauză de plecare inchi-riez chiar de acum casele din strada Sf-tu Spiridon, No. 25, col. Galben, având mal multe camere, grajd mare, şopron de trăsuri, curte mare şi grădină, considerăndu-se plata chiriei de la Sf. Gheorghe inainte (127 AVIS IMPORTANT Prin aceasta viu a atrage atenţiunea Onor. Public asupra petroliulul, supranumit Petroliu Regal sau Fotoghea şi Petroliu clasa II Adevărată industrie_Români Acest petroliu nu exploatează şi e fără miros, aduce o lumină indoită căt petroliul ordinar, consumu economicos. Petroliul acesta este fără pericol,^la cas cănd lampa cade jos şi se sparge se stinge imediat Petroliul regal şi petroliul cl. II se vinde in tinichele de o vadră sau 5 oca. Adevăratul petrolid, ligruin. parafin şi uleiti de maşini află numai la magazinul din Strada Colţel, 15. S. Stelu. JOHN ITTS BUCURESCI 2, Strada Smărdan, 2. BUCURESCI 2, Strada Smărdan, 2, mm mi DEPOSIT DE MAŞINE AGRICOLE .OCOMOBILE CU ŞI FAM APPARAT DE ARS PAE de orl-ce mărime. Maşine k trenai, Mori k mat ;i Ferestreui emlari ^ DIN FABRICA Sons dks C“'1 r (Gainsborough, Englitera) MAŞINE DE SECERAT ŞI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, ! 3latt db C“ (NewYork) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) ’ latoaze de porumb, Trieuri, Grăpi, Maşine de vînturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HotHerr tfc ScHrantz (Vienna) Diepou de părţi de maşine. Preţuri moderate. Tipografi» Ştefan Mihăiescu, Strada Covaci, 14. neîntrecut pana acum (Medalie de merit) G. MAAGER C. R. esclusiv privilegiat. Ini de lical de Morun purificai Huile de foia de morue purifiee) a lui GUILLAUME MAAGER in Viena Esaminat de la primele autorităţi medicale şi din causa uşoarei lui digestibilităţi mal ales ordona pentru copii ca cel mal curat, cel mal bun ) na ura şi recunoscut ca cel mal folositor reme 1“, maladielor de pept şi a plămânilor contra ^fulfor pecinn„,ilor, ulcerelor, maladielor glandulare şi sla bici md. — In Remania la farmacişti ş. droguerl. .. __ y Urma dA curând umple o GâlitRt© inie- • ' de ^ficatde morun in flacoane triangul '0 rşl0incăeadrcă a-i^debff drept untulul de ficat de morun a PenSu aS'o asemenea lesiune, se roagă a.con-sfdera numai acele flacoane umplute cu adevăratul ur Ja ficat de morun purificat, pe ai căror pereţi, etl chett^şi rece°ae întrebuinţare se găseşte imprima» faosilarl in Koamnia la h. Appnl &'Comp., Bncnrezci De închiriat HOTEL KIRIAZI Clădit acum din nou, stilul Rennaissance, 2 etage in centrul Capitalei, lăngă Lipscani, cu douS faţade, ur in lungul Stradei Băcani şi cea-l-altă in lungul Stradeî Blănari, având 59 cami t admirabil iluminate ş' aerate, 2 prăvălii una mare şi alta mic la Darter. 2 pivniţî mari, grajd pentru 8—10 cal, ş- »ron P0nJr 4—j trăsuri, curte pavată cu bazalt, fântănă cr uompâ; şi telegraf la fle-care cameră, gaz aeriform, mobilate peste io cu mobile 'noul, elegante şi solide din cele ma. renumite tabnc Se inchiriază pe termenul ceva conveni locatarului 3 î w _ priliu 1884, şi cu dreptul de a intra in posesiune chiar şi cu o lună inainte Doritorii se pot adresa, strada Pensionatu No. 19, m toaw zilele, de la orele 3—10 antimeridiane. www.digibuc.ro ANDLVin —Nr. 1989. 10 BANI EXEMPLARUL MARTI 21 FEBRUARIE 1884. ABONAMENTELE : Iii Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 iei'; 3 luni 8 lei In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei;.3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiurî şi Reclame a se adresa: In Români» : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihdiescu, Strada Covaci, Nr. 14 şl la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Sociite Ravas, place de la Bourse, 8. In Tiena : La He..xrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hamburg: La Adolf Steiner, Q-ănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. masa ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IY 30 bani | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusâ Articolil nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reciai-o, redacţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. nu— ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine !Belgrad, 28 Februarie. Pe ziua^de 6 Martie, aniversariă a proclamării regatului Serbiei, se aşteaptă o amnestle, in care vor fl cuprinşi şi cel condamuaţl pentru că luaseră parte la jnsurecţiunea din urmă. Nu vor fi insă graţiaţi membrii comitetului radical central- Guvernul a luat toate măsurile [financiare posibile, pentru a plăti datoriile ce le are de achitat Rusiei şi Turciei. Berlin, 28 Februarie. In sferele liberale ale Reichstagului german se ventilează idea unul vot de mulţumire, ce să se adreseze Oameril americane pentru adresa de condolenţâ Lasker- Intre cancelar şi ministru de cuite. Gossler se observă de căt-va timp nişte neinjelegerl. Ele privenc proectul de lege, privitor la dotaţiunea şcoalblor. Petersburg, 28 Februarie. „Nowoje Wremja* publică cu privire Ja ziua de eri, festivă in analele Rusiei şi Germaniei, relevând faptul unic (!) in istorie, al cooperării şi frăţiei de arme intre cele două monarch I. In acest articol se esprimă speranţa că sentimentele de amiciţie a le impâratul Wilhelm, şi care sunt pe deplin împărtăşite de Rusia intreagă, vor servi de aici inainte in interesul ambelor State. Berlin, 28.Februarie. In privinţa votului de mulţumire ce e să se adreseze Cameril americane pentru Lasker, „Naţional Zeitung* zice, că o asfel de propunere să se facă numai atunci, când primirea el va fi sigură. In luna viitoare cancelarul e aşteptat aici, Va veni sad la *4 sad cam pe la 20 Martie. Petersburg, 28 Februarie. Curtea imperială va părăsi pe la finitul săptămânii acesteia capitala, pentru a petrece postul col mare in castelul Gat-şina. Petrecerea familiei imperiale in Pcters-burg n’a fost de nici o importanţă politică.—Ştirile, despre înfiinţarea unul „con-sil.d suprem", nu sunt adevărate. O astfel de instituţiune nu e nicâirl menţionată in istoria Rusiei, apoi afară de aceasta, nu e adevărat că ar fi existat in timpul din urmă consilid ca acesta sub preşedinţia lui Loris-Melikoff. Sub acesta a existat odată un fel de „inalta comi-siune esecutivă", ceea ce insă in impreju-rările de faţă n’ar avea nici o raţiune d’a fi. Azi nu mal poate fi vorba de căt de presentarea caşurilor grave inna--utea impăratulul şi apoi de discutarea lor, sub preşedinţia cea prea înaltă a in-suşl suveranului. Londra, 28 Februarie. Despre convenţia incheiată cu Trans-vaalul, „Pal-Mal Gazette" observă că foarte bine s’a ales ziua de Mercurea pocăinţiî, şi tot odată ziua aniversării bătăliei de. la Majuba, pentru că nu se va găsi un singur englez care să nu roşiascâ la cetirea acelei con venţiunl. T, , Paris, Î8 Februare. După ccm află „Evenement," Grăvy a graţiat pe principele Krapotkin, arestat m Claivaux pentru agitări anarchiste. Krapotkin fu graţiat, pe motivul că o mai lungă şedere in temDiţă i-ar fi penel, tat viaţa. Dânsul va trebui să pără-siască Francia. Starea Depietis, ricol. Roma, 28 Februarie, sănătăţii ministrulul-preşedinte, 6 foarte rea; viaţa lui e in pe- T „ . .. Moscva, 28 Februari i i staţiunea Borodmo, linia Moşk 8 ; şeful staţiunii a murit de vrârst f.Q.urma ordinului dat de dii tra ea„ staţiunea s’a inchis ; tc nurlie trebue să treacă inainte, 1 se op*-iască la staţiunea aceasta. I ransportat la faţa locului o co ne pentru desinfectarea staţiunii, o Cairo, 28 Februarii anunţă din Suakin următoare “jorul Haggard, lt-ul Caulfleld au i ntat vr o 7 milurl cu 530 de abesini. Ş ad observat peste 1000 de rebăll Par Pe câmile Şi mulţi pe jos. —Colon* iv°^andează forî*le dIn Suakin Rebelii din jurul Suakinulul s’ad lăsat rin &CU ne?*'e triburi amice Englezi amesto6 term'nat ^pta, Eog’szils dar an ^ 61 in iQvălmăşală şi ad f spre T n6 ,C&mile 70 de oI oi- Mal spre Tokas a suspendat d’o .cam dată. Berlin, 29 Februarie, i La prânzul dat de Saburoff, generarul Gurko rosti un toast asupra armatei germane, celei prea brave, pentru care dânsul e cuprins d’un adânc respect, şi de cea mal mare sti nă. Generalul Gurko mulţumeşte representanţilor acestei brave armate pentru amabila primire şi bine-voi-toarea ospitalitate. Generarul german BOhn răspunse prin* tr’un toast bine simţit, inchinat bravei armate ruse şi iluştrilor el representanţl. Roma 29 Februarie Multe ziare cer ca Italia, să ia iniţiativa ia chestiunea egipteană. Poporul Italian pare înclinat pentru o acţiune in Egipt. Pariu, 29 Februarie. Marşul trupelor francese spre Bac-Nmh a inceput. Până a Mm nici o resistenţă. In monăstirea Sacre Coeur, de lângă Marseille, un grădinar dat afară a tras asupra stanţei, a omorît’o, a rănit apoi o călugăriţă şi pe urmă s’a împuşcat. După cum anunţă „Gaulois", legea din 1878 asupra impositulul pe fabricele de oţet nu s’a aplicat nici odată, pentru că s’a uitat. Pagubele causate se urcă prin această la 18 milioane de franci. Organele reacţionare zic că inmormen tarea generalului Wivmfen fără. de nici un popă, poate să serviască de un râd esemplu. --------------- <*.<>-------------— Servieial Telegrafie al „României!, ibere“ 1 Martie 1884—3 ore seara. Londra, 1 Martie. După informările lui „Daily Neivs", generalul Graham ar fi telegrafiat că crede posibil de a face o inţelegere cu insurgenţii. „Daily Telegraph" publică o depeşă de la Suakim conţinând că generalul Graham a trămis un parlamentar Ja insurgenţi pentru a’i invita a se retrage şi a se impmprăştia, notiflcându-le că misiunea lui Gordon are un caracter cu totul impăciuitor. Dacă insurgenţii resping aceste propuneri, generalul Graham îl va ataca chiar azi. Berlin, 1 Martie. „Gazeta Germaniei de Nord“ tâgădu-eşte categoric zgomotul după care Principele de Bismarck ar fl avut in 1881 o întrevedere cu un personagid polonez la Varzin şi că ’i ar fi vorbit de asp.rările Polonezilor. De 15 ani nici un Polonez n’a venit la Varzin. 2 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Londra, 1 Martie, Se telegrafiază din Suakim azi la a-miazl lui „Daily News* că a avut ieri intre insurgenţi şi trupele engleze o bătălie care a ţinut toată ziua ; insurgenţii au fost cu totul bătuţi. Londra 1 Martie. Amiralitatea a primit confirmarea victoriei purtate ieri de trupele engleze, a căror perderl se urcă la 10 morţi şi 40 răniţi; perderile inamicului sunt evaluate la o mie de oameni puşi afară din luptă. Trupele engleze ad trebuit să inainteze azi asupra Tokaruluî. Londra, 1 Martie, seara. O depeşă a amiralului Hcwet anunţă că Englezii an luat in posesie şapte tunuri in afacerea de ieri; ad avut 24 morţi şi 142 răniţi. Viena, 1 Martie. Să telegrafiază din Cair lui „Politisehe Corespondenz" ca proclamările genere luluî Gordon ad râmas fără efect asupra poporaţiunel din Khartum şi că in ca-sulunel infrângerl 2000 neregulaţi ce a trimis la 22 Februarie contra insurgenţilor, Khartumul n’ar putea resista unul atac. Roma, 1 Martie „La Liberta* de astă seară zice că d. Bacceulorlf, ministru instrucţiei publice, e cu totul decis a ’şl da demisia ; atunci Cabinetul intreg s’ar retrage. Don Cipriano del Miuzo, ministru al Ispaniel, a presentat azi Regelui scrisorile sale de rechemare. Roma 1 Martie, 6 ore seara. Toate zgomotele unei crise ministeriale, parţiale sad totale, sunt cu totul inventate. Roma 1 Martie, 7 ore seara. D. Baccelli a presentat la Senac proiectul de lege, votat de Cameră, privitor la reorganisarea învăţământului superior. Urgenţa a fost acordată. Presentarea legel in Senat de către însuşi ministrul confirmă că nu există nici o criză ministerială. Viena, 1 Martie. ^Poliţia a arestat alaltăieri seară pe anarchistul Anton Kammerer, in etate de 22 de ani, născut in Silesia ; acest individ s’a intors de curând din Elveţia unde să refugiase de la finitul anului 1882. Kammerer a opus o vie resistenţă agenţilor însărcinaţi a’l aresta: a tras asupra lor mal multe lovituri de revolver ; un agent a fost gred rănit şi alţi doul uşor. S’ad găsit la domiciliul sâd o bombă incărcatâ cu dinamită şi atârnând mal mult de două kilograme. Căutările poliţiei urmează. Pesta, 1 Martie. D-l Prager, redactorul unul ziar anar-< hi st, a fost arestat la domiciliul săd. S’ad găsit la el valori cari provenead din furarea făcută do curând la zugravul Ei-sert la Viena. (Havas). A se vedea ultime soiri pe pag. III ». Bucurescî, 20 Februarie. Cu tot interesul ce presintă pentru public, ca şi pentru Stat, interpelările şi discuţiunea amănunţită a budgetelor, totuşi Camerile cata să se grăbiascâ a lega gură pănziî, ca să pu li să zică in cele din urmă că tdte îngrijirile ce ele au dovedit pentru afacerile public e au fost numai o tactică spre a se pi lungi. Oratorii Parlamentului să revie dar, căt maî fără zăbavă, la caprele de cari ţara doreşte să’i audă vorbind. * Neapărat că însemnate ameliorări s’ab adus instituţiunilor, cum de pildă instrucţiune!, prin cercetarea ma! atentivă a paragrafelor bugetare. Prin critica neîmpăcată ce s’a îndreptat, cu ocasiunea votări! cheltuelilor publice, şi anume impotriva organizări! defectuoase a şcoalelor, guvernul a fost deşceptat ce-! drept din indiferenţa in care ’1 pironiseră timpul şi rutina lucrurilor invechite, spre-a cugeta la nevoia reformei învăţământului, din temelie pănă la acoperiş. Alarma stări! neîndestulătoare a culturi! noastre naţionale, cestiune asupra cărei-a am insistat şi vom insista tot-d’a-una, ca asupra celei mal importante dintre reformele propuse pănă azî, —acest strigăt de luptă impotriva intunereculu! ee din nenorocire ne acopere incă, destul de gros, a fost, precum am zis şi in revistele trecute, un câştig imens pentru ţară. Multe se vor erta dar, ca şi Mag-dalenel, Parlamentului de astă-zî, numai pentru dragostea ce-a arătat învăţământul uî public.... Nu putem asemenea trece cu vederea folosul practic ce-au dat multe din interpelările adresate guvernului, fie in privinţa cârmuiri! sale interne, fie sub respectul politice! es-terne. Camerile să observe insă, că, oricât de lăudabile şi de nemerite ar fi luminele sau dOjanele ce ele aduc Cabinetului, starea generală a admi-nistraţiunii, care lasă atăt de dorit in toate ramurile activităţii publice, nu se îndreptă şi nu s’a îndreptat nici când prin simple măsuri bugetare, sail prin raporturile câtorva anchete, cerute şi impuse de inter pelatorl. Economia Statului remăne neatinsă, in liniile el determinate, şi noi tocmai de regenerarea întregii noastre economii avem cea mai simţită nevoie. r Un organism nu se modifică intru nimic, ci ’ş! urmează viaţa inainte, cu caracterile luî hotărîtoare, chiar dacă T schimbi ici şi colo părul, dacă ’i-a! turti de pildă nasul, sad ’i-a! lungi puţin coada. * Constituanta nu poate face insă, cu toată buna-voinţă ce ar avea şi cu toată aptitudinea de care ar fi inzes-trată, prin elita membrilor e!, —nu poate efectua , prin interpelări şi îmbunătăţiri bugetare, de căt modificări de acestea parţiaie, cari lasă, cum ziserăm, sistemul neatins. Iată pentru-ce reclamăm dar Parlamentului maî multă hărnicie in deslegarea probleme! revisioniste, ca, pe lângă împlinirea misiune! pentru care a fost trimis, să pue tot-d’o-da-tă pe ţară in posiţiune de-a câştiga un timp foarte preţios, căt maî ţine seninul păci! actuale, deslegănd ces-tiunea revisuirii, şi făcând prin urmare loc unor Camere car! să poată cuprinde in total cestiunea stări! noastre politice, car! să aibă dreptul de-a o discuta in toate increţiturile el, şi de-a cere guvernului prefacerea radicală a legilor ce nu li s’ar părea bune, şi apo! a sistemei administrative in general, căcî cu aceea de astăzi e imposibil să ma! mişcăm. Să nu uite Constituanta pe lăngă acestea, că maî toate instituţiunile noastre sunt acum sdruncinate in o-piniunea publică, şi ţara nu poate şi nu trebuie lăsată să trăiască mult timp in această stare de neîncredere generală asupra organisaţiune! sale politice. Mal toate legile sunt puse la index. întocmirea noastră judecătorâscă este acusată de fel şi chipuri de lacune sad vicii, unele maî compromiţătoare ca altele... In organisaţiunea armatei este asemenea mult de creat. Fşi mai mult poate de revăzut şi de cores. Instrucţiunea incalea e cu totul discreditată. Constituţiunea, in una din părţile e! fundamentale, a fost p’aşişderea isbită, şi opimunea publică a cerut revisuirea eî. S’a agitat asemenea şi cestiunea impositelor, denunţăndu-se ca ne-drâptă repartiţiunea actuală a sarci-nelor publice. Dar ce nu s’a pus oare in discu-ţiune, şi care e instituţiunea ce nu s’a clătinat incă in opiniunea publică a ţări!?... Poate că ne-am prea intrecut cu zelul nostru de reformatori. Trebue să ni se dea prin urmare, şi fără intărziere, cel puţin un singur punct sigur, o reformă solidă şi definitivă, in care să avem deplină încredere’, căci starea această de şovăire şi de criticism general ţine spiritele in fierbere, şi produce adesea fenomene .ostile liniştii şi prosperităţi! unei naţiuni. Manifestele ce-au apărut în contra ordine! actuale de lucruri sunt fără indoielâ un simptom al nesiguranţii m care pluteşce ţara, chiar în privinţa lege! sale fundamentale. In lumea morală e tot atăt de absolut necesar o credinţă sad o instituţiune indiscutabilă, precum e indispensabil să al punct de sprijin, ca să ţ .1 ecuilibrul unui sistem material. Acel punct de sprijin, numai Con stituanta ni’l pâte acum oferi. Dacă am fost înţeleşi, atunci sperăm a ’l vedea cât de curând... -------------—----------------- CRONICA ZILEI Din consiliul de miniştri ţinut a-l’altă-ierl sub preşedinţa d-lul I. C. Brătianu, a lipsit numai d. P S. Aurelian, care din nefericire, este tot bolnav; se speră insă că peste căte-va zile va putea eşi din casă. D. G. D. Vernescu, absentând căte-va zile,'i-3’a intors in capitală. L. I. Docan, fost ministru, deputat, senator etc., a fost primit alaltă-ierl in audienţă de către M. 3. Regele. Prinţul Gr. M. Sturdza a plecat alaltă-seară la Iaşi. P. S. S. episcopul Melhisedek a plecat asemenea la eparchia S. Sale. „L’Iadep. roumalne" spune că d. colonel Schtoa se află tot la San-Remo ; că sănâtatea i s’a imbunătăţit mult, şi că in luna viitoare se va reîntoarce în ţară. Raportul comitetului delegaţilor Senatului asupra proiectului de lege pentru vânzarea bunurilor Statului s’a imprimat deja ; ast-fel el se va împărţi in prima şedinţă ce se va ţine după Lăsatul Secului, şi se crede că se va lua imediat in desbatere. D. General Budişteanu a inspectat zilele trecute regimentul 6 de dorobanţi (Bucurescî) şi ajremas satisfăcut de ţinuta şi instrucţiunea trupei iu genere, Din Craiova ni se comunică că d. Sava Şomănescu, preşedinte de secţiune la cu-tea de apel de acolo, a demisionat. Cau-sa demisiunel se crede că e pornită mal mult din ‘’moru-I propriii, atins prin numirea altei persoane in funcţiunea de prim-preşedinte, la^care^spira, să fie d-sa inaintat. Aflăm că d. ministru al justiţiei hesi-tează a primi aceata demisiune. Am mal avea ceva de zis in această privinţă, dar lăsăm pe mal târziii, pănă vom vedea ce se va face de oare-oe ştim, că sunt mari influenţe in joc. In caz de a se primi demisiunea de care am vorbit mal sus, in locul d-lul Şomănescu, se zice, că se va inainta d. Eug. ADgelescu, actual consilier la acea curteş’|cumnat al d-lul deputat Ciocazan, ginerele d-lul G. Chiţu, ministrul de interne. Hotărâtor, d. Voinov are dreptate să se plângă. Comitetul permanent de infanterie e convocat din nod şi se va intruni azi in localul sâd obicinuit, spre a se ocupa cu lucrările ce are de resolvat. f Se afirmă că d. colonel Mateescu, directorul general al penitenciarilor, ’şi-a dat demisiunea, şi se zice, că in locu’I se va numi d. Paul Stătescu, prefectul de la Tulcea. Din Craiova aflăm că d-na Adelina 01-teanu, directoarea unul distins institut de educ' ţiune pentru fete, inspirată ca in tot-d’a-una, de fapte nobile şi patriotice, s’a asociat cu iniţiatorii infiinţiâril unei bibliotece publice‘a liceului din Craiova, spre a veni in ajutorul creării fondului necesar. In acest scop d-na 01-teanu a luat laudabila iniţiativă de a da căte-va serate muzicale |cu graţiosul concurs a mal multor doamne şi domnişoarei Ne place a spera că silinţele puse,in această privinţă, vor fi incununate de cel mal frumos succes. D. ministru al instrucţiune! publice a adresat o circulară către revizorii şcolari de judeţe, invităndu’î să pună in vederea invâţătoriior rurali, ca să cultive in mod sistematic pământul dat şcoalelor rurale, spre a servi de model consătenilor lor. Această disposiţie e nu se poate mal bună, numai de s’ar executa. In locul regimentului 6 de linie şi batalionului II vânători, 3’ail însărcinat regimentele 11 şi 12 dorobanţi ca să facă cordonul senitar pe marginea Prutului în contra pestel-bovine. www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA D. A. Nicolini, fo3t secretar al comitetului portului Galaţi, s’a numit din noii in acest po3t, in locul d-lul G. Rădules-cu, demisionat. ________ C. Leon Onicescu, fost şef de biuroii la epitropia St. Spiridon, s’a numit impiegat de cancelarie in serviciul exterior al vămilor, in locul d-lul Vlahuţi, demisionat. Cu începere de la 18 curent, pe linia ferată Titu-Tergoviştea, după cum anunţă un aviz al direcţiunii 'generale a căilor ferate, s’aii pus in circulaţiune şi trenurile mixte No. 63 şi 64, fiind^negrsşit in legătură cu trenurile ce circulează pe linia principală BucureşcI-Vărciorova. Vechiul—dar răul şi periculosul—obiceifi de impuscăturl, cu ocasia lăsării secuiul, e greii de făcut să dispară, cu toate tră-pădările agenţilor poliţienesc!. A-seară, cu ocasia de acum a lăsării de sec, păr ţile mal laterale ale capitalei resunau de detunăturile armelor de foc, de părea că e o adevărată luptă de tiraliorl. Nu ştim dacă acest gust sgomotos nu va fi avut unde-va şi consecinţe regretabile, cum din nenorocire, s’aii intămplat ide multe ori. __________ După cum spune ziarul „Constisuţio-nalul“, de curând reapărut, in oraşul Botoşani variola şi tifusul grasează cumplit. Toate şcoalele publice s’aii inchis. Din 25 caşuri manifestate in căte-va zile, 12 au fost mortale. Pe muncă domnilor doctori 1 Comuna rurală Valea-Gloduluî din judeţul Suceava este autorisată a percepe noul taxe. _____________ Taxele astăzi existente in comuna rurală Fişcălia din judeţul Vâlcea, se desfiinţează şi se inlocuesc cu cele copnu3e in noua listă vizată de consiliul miniştrilor şi publicată in „Monitorul Oficial11. Budgetul veniturilor şi cheltuelilor drumurilor judeţului Dâmboviţa, votat [de consiliul general al acelui judeţ, pentru exerciţiul 1884 — 1885, cu oare-carl modificări s’a aprobat de guvern pe suma de lei 88.657 bani 70 la venituri, şi lei 85.380 la cheltuell. DIN RFARA Căderea generalului Cernaieff Generalul rus Cernaieff, cunoscut de cănd cu resboiul Serbiei in 1875, ocupase in timpul din urmă postul de guvernator general in Turkestan. In această calitate a desfăşurat multă activitate şi stăruinţelor sale are să se mulţumiască cel mai scurt drum din Rusia in Asia centrală, stabilit in timpul din urmă. Ca toţi guvernatorii generali ruşi din Asia", Cernaieff incă s’a ocupat cu planul unei invasiî ruseşti in Indiiie englezeşti. Şi, pe drept ori pe nedrept, densul susţine că planul seu este mai perfect de căt toate cele-alte. Pentru motivul acesta, intorcendu-se la Petersburg spre a lua parte la consiliile de răsboiu privitoare la situaţia Asiei centrale, Cernaieff ’şi-a presin-tat planul său ministrului de răsboiu Wanovsky, rugăndu’l să’l impărtăşas-că Ţarului. Ministrul insă n’a vrut, ne găsind cu calegsă facă acest act de ostilitate in contra Angliei tocmai intr’un timp cu ocuparea Mervuluî. Generalul nu s’a astâmpărat insă şi a dat două esemplare după proiectnl său generalul Woronţoff-Daşkov, ministrul casei imperiale, care le-a dat ţarului. Acesta insă s’a supărat şi urmarea a fost ridicarea generalului Cernaieff din postul de guvernator al Turkestanului şi rămănerăa lui ca simplu membru in consiliul de răsboiu. S! De alt-feliu nu e de loc vorbă despre o disgraţie a generalului. Trebuia insă să se cruţe susceptibilitatea Angliei. In Turkestan se va numi acum un om mai pacinic, care va continua insă să lucreze in vederile generalului Cernaieff, şi daca va sosi vre odată un moment mai priincios, generalul eşî va reocupa locul din nou. Din Albania. Locuitorii din Scutari au inceput să fie din nou ingrijiţi de armările Mun-tenegruluî. Ei asigură, că corăbiile debarcă la Dulcigno feliurit material de răsboiu in socoteala Muntenegrului şi ca arme şi muniţiuni sunt transportate in Munţii Negri şi prin Antivari. De asemenea se asigură, că Muntenegrul despune in districtele învecinate Albaniei şi in apropiere de Novibazar de 6000 de oameni, gata de resbel. Urmarea acestor preparative e că Poarta incă nu stă cu mâinile in sîn. Ea grămâdesce la Pristina mari cantităţi de muniţiune şi provisii şi concentrează necontenit trupe prin Mitro-vitza şi Novibazar. Locuitorii din Scutari nu ’şî pot es-plică această mişcare altfel, de căt că Muntenegrul are de gănd să Iacă ceva neaşteptat la primăvară. de, că ântăia luptă care va avea loc, va provoca un adevărat măcel asupra armatei falsului Profet. Aceasta tocmai pentru motivul, că soldaţii săi nu fug, precum au fugit Egiptenii la’Tel-el-Kebir. Ori ce avănt al atacului aces ■ tora va fi zadarnic, căci Englezii sunt armata cea mai obicinuită din lume cu ast-fel de năvăliri sălbatece. Ce va rămânea de puşca lor modernă, nu va scăpa de sigur de pumnul lor. —--_____---------------* ŞTIRI MiTLIARE Cestiunea puscilor cu repetiţie, care e’a discutat timp indelungat de ministeriul de răsboiii austriac, e pe cale a se re-solva in sens negativ, adecă împotriva introducereî acestei arme. Se va lua insă refugiă la un alt es-peâient: aşa numitul magazin Printr’o întocmire specială, acesta se va putea atârna de puşcă şi lua jos după trebuinţă.—Un oficer austriac ar fi descoperit deja un mechanism, mulţumită căruia puşca cu magazin va putea da in-tr’o jumătate de minut al inclusiv timpul pentru punerea magazinului), zece împuşcături. Pentru introducerea magazinului la pusei, sunt şi cosideraţiunii financiare. ----------------------------------- * 4 Printre Miridiţii Albanezi domnes-ce de căt-va timp oare-care nemulţumire, din causă ca Sultanul nu vo-iesce să le iacă toate concesiunile ce cer. Cei cinci şefi ai lor au fost invitaţi in fine să meargă la Skutari spre a pune la cale, impreună cu guvernatorul turcesc, un modus vivendi. Cu toate acestea, situaţia din Albania nu este nici pe departe atăt de desnădăjduită, cum o presintă foile austriece, cari nu ştiu vorbi de multă vreme de căt de «anarchia» c in Albania. Se pare, că foile vecinului impo riu anume esagerează lucrurile şi dau atâtea ţipete de alarmă, pentru ca guvernul vienez să poată dobândi intr’o bună dimineaţă dreptul de a nimici «anarehia» albaneză şi de-a introduce liniştea şi ordinea şi in ţinutul Albaniei. O corespondinţă oficidsă din Constan-tinopol relevă această tactică vicleană a imperiului austro-maghiar, ’l asigură insă că ea nu va prinde şi că chiar dacă un8le ţeri europene s’ar lăsa să fie amăgite—lucru foarte puţin probabil, — Albanesiî nu vor primi nici o dată pe Austrieci ca liberatori iar Turcia din partea sa ’şî va şti apăra drepturile sale. Resboiul in Sudan. Teatrul resboiuluî din Sudan s’a mutat acum de-a lungul Mărei Roşii, in jurul însemnatului port şi centru de arme Suakim. In această posiţiune, Englezilor le este uşoară apărarea, rezemendu-se pe flotă şi putând dispune de toate aju toarele trebuincioase. Trebuie constatat, că şi avântul trupelor falsului profet s’a înmuiat in mod simţitor de cănd au inceput să opereze împotriva lor trupe europene. O persoană, [care se găseşce la Suakim şi urmăreşce toate acestea evenimente din apropriere, scrie in «Koln Ztg.», că aderenţii lui Osman Digma şi ai falsului profet ori cu cătă nepăsare de moarte s’ar bata, n’afi insă nici pe departe vigoarea europeanului şi inaintea pumnului acestuia se văd cu' totul neputincioşi. In acest chip se publică scăparea unui număr atăt de mare de Englezi, Italieni, Greci etc. din ultimele măceluri; unul se bătea cu căte-o întreagă ceată de Arabi şi ’i ţinea in respect. Corespondentul foaie! germane ere - Unirea generalii pentru combaterea Jidomninlui (Alliance anti-juive nuiverselle.) Una din întrebările cele mai arzătoare a le timpului nostru, şi poate cea mai arzătoare dfn toate, este Jidovismul. Poporul Israeliţilor a dobândit in timpul din urmă, prin organisarea alianţil israelite universale, o stăpânire asupra popoarelor europene, care devine pe fie ce zi mai apăsătoare. In mâinile Evreilor ati,căzut cea mai mare parte din ziarele europene şi cu a-seasta puterea deplină asupra opiniei publice. Ia o intrunire rabinească din Kra-kovia, in anul 1840, se rostise cunoscutul evreu Moise Montefiori in chipul următor: „Ce mai vorbiţi de geaba ! căt timp nu v’om avea presa in rnăini, sunt"zadarnice toate căte le spuneţi. In zadar faceţi societăţi, împrumuturi, bancrute şi altele de acestea ; căt nu vom avea presa la disposiţie, pentru a ameţi lumea şi a o înşela, nu v’om isbuti la nimic, şi stăpânirea noastră rămâne o inchipuire11. Capitalismul, această nouă arteră socială a secolului nostru, un instrument aşa de conform cu firea evreiască, a fost intrebuinţat de Evrei pentru a aduce toate guvernele in o ruşinoasă atărnare de dîn-şil. Dacă Evreii erati in veacul de mijloc pe alocurea arîndaşiî veniturilor principilor, acuma au ajuns guvernele executorii biruri'or pentru regii israilteni ai banului. Mai cu seamă Evreii esercită la burse arta de a pompa banii din latele straturi ale poporului şi de a’i introduce in pungile lor. Toate ramurile de câştig le vedem ocupate tot mal mult de Evrei, prefăcute, cupă principial inşelării, şi'in puţin timp ruinate. Chiar poporul nostru *) este cuprins decorupţiune,incepe a lucraşi el după principiile escrocheriei jidoveşti şi a’şi uita de onorul seu. Şi mal că nu poţi să’î bănueşti pentru aceasta, cănd el, ţinăn-du-se de vechia onorabilitate, ajunge numai căt la cerşitorii ! 1 După felul sâă nomad nu poate Evreulsă cruţe nimic, nu poate lucra pământul, a ’1 face să producă şi a’l preface in o patrie pentru el. De mii de ani el rătăceşte din loc iu loc, pentru a se aşeza ca un părăsit in' mijlocul popoarelor caii suferă şi ale suge. După ce ah stat un timp intr’o ţară aii intrebuinţat in folosul săli şi aii ruinat aşezămintele sale, ’şî strînge cortul şi ’şî caută alt câmp ‘) Adecă acel german. Ce să zicem de noi, Românii! pentru păşiunea sa ; aşa vedem pe Evrei tot-d’a-una; imediat inainte de căderea lor la Egipteni, popoarele Asiei, Romani, Spanioli, Germani, Poloni. Pretutindeni buciumă ei principiile de toleranţă, orna nire, libertate, pentru a le exploata in folosul lor; pe cănd ei nu recunosc celor lalţi muritori nici unuia insuşirea de oameni (901). S’au realisat intr’adevăr cele ce spunea fostul president al alianţdl israelite Adolphe Cremieux in 1861. „O nouă impărăţie a lui Mediaş, un nou Ierusalim, trebue să reînvie în iocui impăraţilor şi al „Popilor* ! Tot ast-fel judeca şi ministrul preşedinte englez, Lora Beaconsfield, care era un evreii botezat: „Lumea este ocărmuitâ cu totul de alţi oameni de cum cred aceia ce nu ştiil a vedea din dosul culiselor ; diplomaţia rusească, plină de mistere, dinaintea căreia toată Europa ingălbineşte, cine o organisează şi o conduce ! — Evreii !!“ A sosit dar timpul ca popoarele aşezate, sprijinii [jculturel, recunoscând pericolul, să ia măsurile necesare pentru a scăpa de acestă^robie şi a’I goni ast-fel de prin ţârile lor... Antisemitismul ’şl a deschis acum calea in lume şi sute de mii de oameni cunosc acuma pe evreu in lucrarea lui atăt de dărâmătoare. In două congrese unul in Dresda şi altul in Chem-aitz, bărbaţi cu convinţiuni anti-israeliţi aii provocat instituirea unei Uniri generale pentru combaterea jidovismuluî, alliance anti juive universale. Scopul acestei uniri este de a găsi toate mijloacele pacinice pentru combaterea predomniriî jidoveşti, şi de-o-cam-dată şi in rândul intâiu emanciparea presiî de sub măna jidovească. Toţi aceia deci cari nu vreafi să rămână cu mâinile in buzunar inaintea ameninţătorului pericol apărătorii culturii europene sunt.rugaţl a sprijini interprinderea. Organul acestei asociaţiunî care apare lunar in Chemnitz va fi trimis fie cărui, membru care inscriindu-3e in această a-alianţă va bine voi a trimite : 20 de mărci sau 25 de franci. Librăriei Eraest Schmitz-ner in Chemnitz Saxonia. Numele membrilor vor fi ţinute secret. încă nu este prea tărziti pentru a combate râul. Cu puteri unite se pot insă rezolvi chestiunile cele mai grele. BULETIN PARLAMENTAU Şedinţa de la 18 Februarie 1884. SENATUL Necomplectăndu-se, n’a putut ţinea şedinţă. CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora U/z d. am. sub preşedinţa d-luî I. Agarici, vice-pre-şedinte, fiind presanţi 96 d-ni deputaţi. Cetindu-se sumarul şedinţii precedente, d. N. Ionescu făcu observaţiunea dacă e exactă frasa că s’a votat o grădină botanică pe lăngă Universitatea din Iaşi, căci lăDgă acea Universitate nu e nici un loc bun pentru aceasta. După esplicaţiu-nile date de d. vice preşedinte, sumarul s’a aprobat. S’au făcut apoi comunicările zilei. D. P. Grddişteanu amintind că era, pentru astăzi la ordinea zilei, raportul asupra petiţiunii in contra inundării ce causează morile de pe rîul Ialomiţa, rugă pe guvern a aduce actele privitoare la această cestiune. Cererea s’a recomandat guvernului. DA. Vizanti arătând că îatr’un ziar din cele mai serioase, a citit inserţiunea câ, in judeţul Mehedinţi, s’aii imulţit bandiţii şi nu mai e nici o siguranţă, a rugat pe ministru de a cerceta dacă este adevărat, şi dacă acel judeţ a ajuns in acea tristă situaţiune, să se ia măsuri. D. ministru de interne respunse câ ju- deţul Mehedinţi nu e bântuit de bande şi o afirmă, pentru câ n’are mei un raport care să-î anunţe asemeni fapte. Sunt dar esagerări in ziare. D. Porumbaru spune 3ă este esact ceea ce zice in zur, dar causa poate fi câ s’au desfiinţat două din şea3e sub-pre-fecturi şi că judeţul Mehedinţi e un judeţ di fruntarie, unde se adună inai mulţi străini, care comit cele mai multe came. D. Bibicescu observă că motivul invocat de d. ministru că n’ar fi esistat iu Mehedinţi faptele de care vorbeşte ziarul* pentru canare nici un lapon asuprf-le, nu e un motiv, pentru că se poate praa lesne, ca un admini'strator|'care are rep-pundere, să nu comunice ministrului asemenea fapte. D. Porumbaru om din localitate, -afirmă esactitatea faptelor şi d-sa (d. Bibicescu), asemenea. Deci faptele esis-tă şi bine ati făcut ziarele de le-ati nft blicat, spre a le aduce la cunoştinţa guvernului. IŢsa crede că alta e causa acestor fapte de căt cea spusă de d. Porumbaru, de vreme ce Mehedinţul 6 şj acum tot unde a fost, insă fapte rels se comit acum mal multe de căt altă dată. Terminând roagă pe d. ministru a cerceta şi a indrepta, răul, căci e asigurat că d-sa (d. ministru;, e cel mai zelos ca să se facă bună administraţiune. D. ministru de interne re3punde că u’a tăgăduit faptele; omoruri s’aii comia dar nu e judeţul copleşit de bande de tâlhari. Incidintele s’a inchis după aceste dil-cuţiuni. D. P. Grddişteanu roagă Camera a studia de urgenţă proiectul pentru împrumutul judeţului Ilfov. D. N. Gonstantinescu roagă a se studia proiectul de imprumut al judeţului Buzăfi. D. ministru de interne e de părere a se studia de urginţă toate proiectele de asemene natură. Adunarea decide a-ss recomanda secţiunilor. Se dă citire raportului asupra unui credit de 258,000 lei pentru întreţinerea recruţilor la regimentele de dorobanţi. Proiectul s’adoptă după o mică discu-sinne urmată intre d. N. Ionescu şi d. rapoitore N. Constantinescu. S’a continuat apoi votarea budgetului ministerului cultelor şi instrucţiune! publice, incepănd cu art. 57, care s’a adoptat fără discuţiune. Cetindu-3e apoi art. 58, asupra acestuia au discutat d-nii C. Enescu, Vizanti, R. Stanian, d. dr. Mâldărescu, in calitate de raportor şi d. prim-ministru I. O. Bră- . tianu. In acest articol s’a prevădut un spor de 31,680 lei la îefile protopopilor de judeţe şi s’a aprobat. Art. 59, pănă la 70 s’aă votat iarăşi fără discuţiun. D. 1. Poenaru Bardea a făcut o propunere de a se vota o sub-venţiune de 4000 lei societăţii comerciale Provedinţa, dar după ce a văzut că e combătut ie d. ministru de interne, l’a retras. Art. 71, 72 şi 73 s’aii votat asemenea fără discuţiune. Asupra art, 74, care prevede o sub-venţiune pentru călugării de la monăsti-rea Lavra din muntele Athos, s’a ivit o discuţiune incepută de d. N. Ionescu, nu asupra ţifrei, ci asupra conflictelor ce de mal mult timp ex stă intre călugării de acolo, conflicte cari s’au tratat şi prin ziare. La această discuţiune aii mal luat parte d. Porumbaru şi d. ministru de interne, după care inchizăndu-se incidentul, s’a votat articolul cu suma prevăzută. Art. 75 şi 76, s’aii Ivotat iarăşi fâr? discuţiune. Art. 77 s’a votat cu rectificarea cerută de d. R. ŞtefâneBcu, ca să se treacă 2600 lei noul, in loc de 7000 lei vechi, cum e in proiect. Art. 78 şi 79 s’aii. votat şi ele fără altă discuţiune, de căt că d. Vilner ceruse o esplicaie asupra art. 78, părăndu-i-se FOITA «ROMÂNIEI LIBERE» — 20 Februarie — ¥ A D U Y A In 1868, Robert de La Pave, tânăr ofiţer cu un mare viitor, inaintâ locotenent de corabie. Aproape in acelaşi timp, Maurice du Pas-Devant de Frâ-meuse, camaradul şi amicul său din copilărie, era promovat căpitan de artilerie. Deosebirea carierelor separase adesea pe aceşti doi tineri, fără insă să slăbească legăturile intimităţii lor; amândoi oameni de onoare, nu se mai asemăna in nimic, şi totuşi se adunau cu tot proverbul contrariu. Robert de La Pave, după ce fusese un copil violent, sgomotos şi generos, deveni un pasionat, entusiast. Era brun, viguros, brusc, cu ochi negri inflăcăraţi. sSe părea că acest rpbust marinar ar fi putut frânge cu înlesnire pe genuchiul său pe camaradul lui de Frâmense, care avea o talie de fată. Acest lucru, insă, ar fi fost mai greu de căt se părea. Sub aparenţa sa puţin cam slăbănoa-gă, tânărul căpitan de artilerie ascundea nervi tare oţeliţî, şi o inimă tot aşa. Intrase in artilerie de plăcere, e-şind din şcoala politechnică. Elegant şi blănd la înfăţişare, ochiul albastru, mustaţa fină şi sălbatică, se anima nu mai in mijlocul sgomotuluî tunurilor sale, şi incăntătoarea lui figură lua a-tuncî un aer teribil de archanghel luptător. De altă parte, n’avea un temperament demonstativ; ch.ar din copilărie, sensibilitatea sa, de şi foarte vie, tusese sfiicioasă şi cumpătată. ’Şî amintea incă că avusese o emoţiune mare şi fusese coprins de o încurcătură nu mai puţină in ziua cănd nein-frănatul Robert, atunci in etate de 10 ani, ’l atrăsese, misterios, la piciorul unei cruci vechi de piatră de lăngă un sat, şi’l făcuse să jure pe acea cruce un pact de eternă prietenie. Jurase şi amândoi ţinuseră acea legătură cu sfinţenie. Familiile lor locuiau la Paris iarna şi fiind vecine vara la ţară, se găseau apropiaţi foarte natural, indată ce răstimpulJiber al profesiunii lor le da căte-va zile de libertate. Profita de aceste ocasiuni pentru a umplea golul pe care corespondenţa cea mai activă ’l lasă tot-d’a-una in răvărsarea prieteniei. Se puneaţi in curent şi unul şi altul, şi amândouă inimile, reintărite de acest contact, se întorceau in urmă mai solide in lupta vieţii. In Iunie 1869, d. de La Pave se întorcea puţin cam obosit dintr’o campanie in extremul Orient. Avu numai timpul să strângă măna lui Maurice, a cărui baterie era trămisă a Africa. ’I pi omise că se va duce să petreacă căt-va timp cu el, indată ce va face o cură la Vichy. Trei săptămâni in urmă, Maurice de Fremeuse, care incepuse să fie neliniştit de tăcerea lui Robert, primi scrisoarea următoare : «Ai intălnit vr’o dată pe d-ra Ma-rianna d’Epinoy, fiica răposatului general d’Epinoy ? Răspunde’mi prin telegrama. Foarte urgent». După ce in zadar caută înţelesul acestei sourte epistole, d. de Fremense renunţă şi redactă in aceşti termeni telegrama pe care ’i-o cerea: «Nici odată /». Apoi aşteptă cu nerăbdare o scrisoare esplicativă care sosi puţine zile in urmă. O transcriem aci, insoţind'o de comentariile pe care le făcea din cănd in cănd Maurice citind’o : Scumpe şi vechiu prieten, «Ştiam foarte bine că n’am iubit nici odată !... (Ah ! iată ceiva nou ! .) Numai de 48 de oro, pot spune că cunosc amorul cu adevărat.... (Nu să poate!...) E ca un trăsnet, (oh! oh!) am crezut une-ori câ sunt amorezat..! (zeu !) Ah! amicul meu ce ilusiune i Căt de meschine Ţi se par aceste pretinse pasiuni; căt sunt de false, mi-serabile, cănd ’ţi apare de o-dată amorul adevărat ! Cum simţi că, in fine, este el, stăpânul, Dumnezeul! Deusl ecce Deus ! (E nebun Robert, pe 0-noarea mea!) Sunt convins in -adevăr câ suntem predestinaţi a iubi numai o-singură femeie.... O căutam uneori multă vreme... credem adesea că am găsit o... (Oh ! da, foate adesea!) Dar cănd o găsim in finer, ce iluminare neaşteptată, ce sguduire ! Ce sigur ne zicem : «Este ea !» «Prin ce legături misterioase, a-tot-puternice, irresistibile, ne atrage, ne învăluieşte şi nejinlănţuieşte d’o-dată !.. (Aida de, s’a pornit !) «înţelegi acum, scumpu1 muu amic, nuca şi nebuna mea scrisoare din zi- lele trecute (Ba nici de cum). Cănd m’am simţit copleşit de această pasiune trăsnitoare, cănd am simţit că aveam să ’mî leg in ea inima, capul, viaţa, sufletul, tot,... am fost mişcat de un scrupul, de o spaimă ; mi-am zis,—’mî cunoşti himerele,—că ai fi putut şi tu să întâlneşti această +fi-neră fată la Paris ; că, dacă ai intăl-nit’o, negreşit trebuia s’o iubeşti. «Asupra unui punct aşa de capital, am voit să fiu luminat numai de căt, căci de cât a compromite intr o rivalitate de amor sfânta noastră prietenie, m’aş fi asvărlit mai bine la capătul lumei.^—(Bietul băiat.) Dar, mulţu-mese lui Dumnezeii, n’ai văzut po Mariana, şi, prin urmare, n’o iubeşti, şi, iar prin urmare, o iau de soţie Cel puţin aceasta e intenţiunea mea, visul meu, speranţa mea! «Se! amicul meii, căt de mult mi plac femeile. (Da, desigur şciu.) Luna am sosit, mi s’a părut că Vichy este, din acest punct de vedere, o staţiune incăntătoare. Numărul femeilor frumoase care se preumblă prin parc, la ora cănd căntă musica, este incalculabil ; am fost de odată incăntaŢ,turbat ca un om căruia ’i place neapărat frumosul şi care, de altă parte, se in- www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA că suma in cestiune e prevăzută şi la art. 49- Cetindu-se art. 80, d. D. Berindeiu, a cerut de la d. raportor o esplicaţiune asupra acestei sume, spre a se vedea cum s’ati cheltuit sumele din trecut şi ce lucrări s’aă făcut. (E vorba de restaurarea monumentelor istorice). D. V. A. Orechiă luănd cuvântul dete esplicaţiunl asupra intrebuinţăiil fondurilor destinate pentru acest scop, pe timpul căt a fost d-sa ministru, şi roagă Camera a nu crede in bănuielile ce ar putea să planeze asupră-1, in aceasta afacere. D. C. F. Bobescu impărtăşind ingri-jirile d-lul Ber.irdeiO, cere să se jlămu-rească lucrurile. Intervin in diacuţiune şi d. N. Iones-cu şi d. ministru Chjţu, şi apoi suma de 30,000 )«! s’a votat. S’a citit anoî. Partea II, Serviciul învăţământului rural. D. G Panu, reamintind că la discuţiu-nea generale a luării acestui budget iu considerare, ’şl-a resei vat dreptul de-a face o propunere, o şi face acum propunând de-a se vota suma necesară pentru in-fiinţarea a 100 şcoale rurale, şi desvolta motivele şi argumentele pentru cari face această cerere. La discuţiunea ivită din această propunere aă luat parte d. Berindeiă, d. ministru de interne, d. I. Codrescu şi d. preşedinte al consiliului de miniştri, şi s’a votat suma necesară numai pentru crearea a 50 de şcoale. Se votează apoi şi art. 82 şi 83 la cari s’aă făcut oare cari amendamente de către d-niî Bibicescu, Campiniu, Dimancea şi Robescu, cari parte se retrag, parte se resping, luând parte la discuţiune d-nil N. Ionescu, V. A. Urechiă, d-nil ministru Yoinov şi Brătianu; articolele s’aii votat cum aă f03t propuse in budget. Apoi Camera a hotârît ca şedinţa viitoare să o ţină Marţi. Şedinţa s’a ridicat la ora 5Va- -------------------------------- ŞTIRI SVSÂRUMTE Cu ocazia onomasticei a 83-a a lui Victor jHugo, jministrul de instrucţie publice din Prancia a pus sa se bată o medalie comemorativă, care poartă pe de o parte chipul lui Victor Hugo cănd era tânăr, iar de cea-l-?ltă o coroană de lauri cu inscripţia: „Ne a Besăncon (Doubs) le 26 Fâvrier 1802. Si In capitala Ungariei s’aă săvârşii in timpul din urmă, un mare număr de es-pulsărl de socialişti.-S’ati găsit dovezi, că socialiştii de aici stau in legătură cu cel din Viena. CRONICA JUDICIARA Curiosităţî judecătoreşti. - Un corespondent, din Călăraşi, ne trămite spune „Dreptul", o serie de curiosităţî" d’ale judecătorului de ocol Ştefan Pribegeanu, rugându-ne cu multă stăruiDţă să atragem atenţiunea cititorilor noştri şi a ministrului justiţiei asupră-le/ Iată căte-va exempli gratia ! 1“ D. Nanu Gherman, arendaşul moşiei Bogata, chiamă in judecată pe un oare-care Platanioti, cerănd ca acesta să fie obligat a’şi ridica leasa ce a făcut pentru prinderea pesceluî, din balta acelei moşii. Inteligentul judecător, după dezbaterile urmate, declară întemeiată cererea reclamantului insă... manţine leasa. 2° In luna Decembre trecut, s’au Înfăţişat trei procese absolut identice, in cari figurau reclamanţi nişte custozl din cornuna Hagienil şi ca defenderl Statul şr Casieria. Intr unul, judecătoria a admis escep-ţiunea iidicată de casierie, prin compta-ilul seă, că red este chiemată, si a es-us° m Proces;—in cel d’al douilea, f ^, n 0china’ Spuneam lui Ch; acolo 7llledieu’ pe care Tam găi t0t an°stea: «Dra pol tnnf Ml Vinj să întorc in î ’.T'Pr “Ulte femei frumoa tinunrpa Z?* 1 PUQ piedică in co nnuarea regulată a curei...» la ” .ajunijesem. cănd Marţea frecu timn a ude după Prăi z,— era i A:TrYnicî 0 ată intălnir. lucită _ri ma ţ?umer°asă nici maiştri vedusomd0Ue *ame pe care incă nu cură Lr^ tenâră alta ^trănă, tr de sL t°aă\st?’ prin mulţime, şi v diat a doi PaŞi de noi...Im frumoasT? amic’- toatG feraeil siasmnln“ dln,ajun> obiecte ale ent maî exista m6ă exa,t.at- aâ încetat d meă n , * ză*resc mdată in prejur cate- nmaI ^Poprişi diforme şi intum in pâr» Ur^a\r-°, iemeiă frumoasă esl a U • * * in lume : este e; ce o ™ -!„Uoamne! zisei lui Villedic ce_o mai fi şi asta ? o zeiţăSta’ inî răspunse Viledieu, esi ^[dsVriZrl*?^--- dar mme mele IV ^.0rnniŞ°ara d’Epinoy, cu ni d’Epinovnan?î’/ata rSi osatuluî genen y> lăngă dânsa, mătuşă-sî a respins escepţiunea ; -in cel d’al treilea, reclamanţii s’aă lipsit de judecată şi aii fugit. Gur6le rele afirmă chiar că nici nu s’a maî dat cuvântul custozilor ca să com-oată escepţiuneu 3° Cănd reclamantul se presentă singur in instanţă şi cere amânarea pe motiv că n’a putut indeplini procedura, judecătoria pune pur şi simplu procesul in suspensiune. Cum vedem, jurisprudenţa judecătorului um Călăraşi este cu totul deosebită de a magistraţilor din Vaslmu. 4o Judecătoiia nu consideră procedura ca bine indeplinitâ, dacă citaţiunea se lasă soţiei defendorului, in lipsa acestuia de la domicilii!. întrebat de procuror asupra acestei particularităţi a jurisprudenţa sale, judecătorul ’i-a făcut această topică obiec-ţiune : „Dară de unde ştbă eă dacă soţia nu e in divorţ cu bărbatul ei ?“ D’ale peţitoarelor.—Baba Ileana, recte I sana Popeasca, peţitoare de profesiune, a fost propusă ca martoră in procesul in; tentat de o camaradă a ei unul oare-care Durduc, pentru neplata remisiseî de 3°/0 din valoarea zestrei ce a primit acesta la căsătoria sa cu d-şoara Lina Hagiu. întrebată cum o chiamă, baba Ileana priveşce cu oare-care compătimire pe preşedinte : — El! cum să mă chieme : iaca, baba Ileana ! Cine nu cunoaşce pe baba Ileana ? Aş vrea să am atăţia galbinl căţi flăcăi am însurat şi căte fete am măritat ? Toţi ooerii de la Curte mâ scie pe mine, şi chiar de la Divan, că la mulţi le-am fâ-f-ut vorba şi ah inemerit bine. D-voastră, de ! sunteţi mai tineri, şi nu cuuoaşteţî pe baba Ileana... Preşedintele : Acuma ţi-am făcut şi noi cunoBştinţa. — Ea spune ne, babă Ileano, ce şciinţă ai d-ta despre căsătoria d-lui Durduc cu d-şoara Lina ? Baba Ileana: Uite, domnilor, să’mî fie cu iertăciune : sunt acum douî ani, m’am pomenit cu kir Durduc că vine la mine a casă şi ’mî zice : „Scii una, mamă Ileană ? — Scid maică daca mi-ol spune! — Mi-am pus gănd să mâ insor cu fata Hagiului, si voiii să te trămit să’mi aduci foaia. — Ceas bun să ’ţl dea Dumnezeii, maică!“ Peste vr’o două zile, intr’o Duminică, după eşirea de la Biserică, m’am şi dus la Hagiu, pe care ’l-am găsit singur. „EI! ce mai faci, babă Ileano? ce vănc. te aduce pe la noi ?, m’a intrebat Hagiul. — Mulţumim d-tale, Hagiule ; am venit să ’ţl cer fata." Hagiul mi-a zis că nu e gata; că a mai venit şi Marghioala tot pentru chestia asta, dară că a dat’o afară, fiind că ’l-a vorbit vorbe necuviincioase. „Apoi bine, Hagiule, ’l-am zis eă, tocmai d-ta să ţii in seamă ast-fel de clevetiri ? nu scii d-ta că la fată mare (să’ml fie cu ie, tă-iune, cinstiţi boerî!) şi un măgar sbiară?" Tura vura, Hagiul s’a induplecat şi a zis că dă fetei 500 galbeni ferecaţi, si nimic alta. Eă am mal stăruit să ’I mal dea măcar şi casele de la mahala, fiind-că băiatul e bun şi, adică-te-le, tot fie-sel aveaţi să ’I râmăe. In sfârşit, ce să vă mal sp-fiu ?; am luat foaia şi am areta-t’o lui Durduc. El, la inceput, cam făcea nazuri: că e puţin; că Hagiul e kiabur şi trebuia să dea mal mult, că e traiul scump foc, şi in ziua de astăzi nu mai e ca in vremile de demult cănd te duceai in piaţă cu căte-va parale şi ’ţl mal da şi cusur indărăt. Insă ’l-am induplecat şi pe el, şi nunta s’a făcut, aşa că după Pasci se împlinesc dori ani. Durduc ml-a dat 7 napoleoni, iară Hagiul 2. Eti ăm fost mulţumită şi cu atăt, căci aşa e meseria noastră: ‘de la unii maî mult, de la alţii mal puţin : cum dă Dumnezeii! Graţie deposiţiunei babei Ileateî, Tri-bunaliul a respins apelul celei d’a doua peţitoare, ca nefundat. --------------—------------------ d-na de Combaleu,—muma lui Com-baleu, de la clubul nostru. «întreb pe Viledieu dacă cunoaşte personal pe acele dame;—le cunoştea personal. ’L rog să mă presinte :—me presintă. «Seara, le regăsesc la Casino, Vorbesc, sau mal bine ingăn ceva cu d-ra d’Epinoy. Simţ din acest moment că soarta ’mi este fixată... In noaptea următoare, amicul meu, am fost cuprins de acele temeri chimerice de care ’ţi-am vorbit, si pe care telegrama ta nepreţuită le-a răsipit din fericire. «Acum scumpul meu amic să ’ţî mal fac portetrul d-rei d’Epinoy ? «Nu voiu avea această neruşinare, Graţia şi încântarea nu se descriu E frumoasă fără indoială . dar aceasta e numai un detaliă pe care ’l are comun cu alte femei frumoase. «Ceea ce este numai al eî, este aerul, forma, mersul, acel nu ştiu ce care nu se poate zugrăvi, şi care făcea pe Villedieu să zică: el cel mal prosaic dintre oameni; «E o zeiţă !» „De ce zeiţă?... Nu se scie... In-cesssu fatuit! Iată tot ! «Te văij surîzând căpitanul meu, şi ’ţl înţeleg surîsul. Prin ce minune,— ’ţl zici tu,—acest brav Robert, al uă- CRONICA NOPŢEÎ. Dimitrie Papadunopolu, băiat in prăvălia toptangiulul D. Cavadia, din strada Stavropol, vedend că in perspectiva ce’l aşteaptă nu zăreşte munţi de aur, crezu că a sosit timpul, să se folosiască de dorul lui cel mare, ce’l simţia pentru a fi de capul s§£i, şi se hotărî să se ducă iu lume. Aceasta a şi fâcut’o junele Papan-dunopolu, alaltă-erl. Nu ştim dacă şl-a luat ziua bună de la stăpânul găti Cavadia, dar aflăm că grecul nostru ’şl-a luat bani de drum vr’o 2000 de franci, o sumă ce avea să verse la casieria vămel. VAR UITAŢI Cuvântul Grec. — In Paris, colonia grecească a inceput să se indigneze contra calificativului de grec, cu care Francezii onorează pe cel ce fură la cărţi. Caze^ tele intreprind o adevărată campanie contra acestei nedreptăţi, ce se face unul popor intreg, şi se explică cu multă bu-nă-voinţă că sensul vechili al cuvântului grec. in limba franceză, era equivălent cu inteligent, abil, meşter dar nu însemna de loc tricheur. Pe de altă parte, gazetele sunt năvălite de mii de jelburl, din partea celor ce se numesc Alphonse, cu rugăminte de-a protesta contra aplicaţiuniî acestui nume ca calificativ. — „Figaro* răspunde, spre a mulţumi pe jeluitori, că omul face valoarea numelui, şi nimeni nu va surîde astă-zl găndindu-se că oamenii ca Lamartine, Daudet, Karr, de Neuville, etc. se numesc Alphonse. Scena se petrece in Germania. — Un cadavru e găsit pe drum. Poliţia se informează şi află că mortul se numeşte Muller, că locueşte in cutare stradă, cutare număr şi că e insurat. AibI grijă, zice un brigadier sergentului de oraşiti, de anunţă această fatală noutate d-nel Muller cu multă delicateţă. — Fii pe pace, br gadier 1 Sergentul de oraşiti pleacă, găseşte domiciliul indicat, cugetă un moment, surîde cu mulţumire de soluţiunea ce descoperise, sună la poarta bietei femei, care eşise să’I deschidă singură, şi’I zice : - Mă rog, aici şade văduva Mtlller ? Mâncat da porci.-O infricoşată nenorocire s’a intemplat zilele acestea in Zaul de Câmpie, Transilvania.-Un băiat de vre-o zece ani, care păzea o turmă de porci, adormind, aceştia l’aii măn-cat.—A doua zi nu-I mal găsiră oamenii de căt oasele de la picioare şi căpăţîna. Generalul Schramm. - Generalul fran-ces Schramm, care a murit zilele acestea in castelul săti Courneuve, era cel mal betrăn intre generalii Franciel. El s’a născut in 1789. A intrat in armată in vârstă de 10 ani şi a luat parte la bătălia de la Austerlitz.'binde a dobândit gradul de locotenent. La lupta de la Dan-tzig, in 1807, fu făcut căpitan, participă la campania din Rusia, apoi se distinse in mod strălucit la Lutzen, cu care oca • sie Napoleon ăl făcu colonel şi baron ; in lupta de la Dresda fu prins de Austrieci.-In timpul celor 100 de zile luă comanda jpeste departamentul Maine-et-Loire, apoi venind restauraţia eşi din arma-tă.-Sub Ludvic Filip intră iar in armată, ajunse genoral de divisie, guvernator in Algeria, membru al Cameril pairilor, ministru de răsboifi sub presidenţia lui Ludovic Napeleon, ăşl depuse msă portofoliul, spre a nu fi ;sîlit să iscăliască destituirea generalului Changarnier. — In 1870, voise să ia parte la resboiul cu Nemţii, insă versfia sa inaintată el impudică. Un „martir* al liberei cugetări.-Redactorul foaiel englezescl „Liberul cugetător*, d. Loote, fusese condamnat a- rui fisic este maî pre jos de critică, se poate el măguli că place acelei persoane divine ? «Amicul meu, mă mir'şi eu, dar mi se pare că nu ’l displac; maî ântăiu şeii că ceea ce vreau, vreau cu tărie - ş’apol, am ochiul şi înfăţişarea unui carsar, şi femeile nu sunt in contra acestui gen. Ce e maî mult,—căci tre-bue să spun tot,— in urma Juturor nenorocirilor mele de familie, posed asta zî trei sute de mii de franci venit, şi această e o consideraţie care pune oare-care auroală in jurul frunţei celei mai c-dinare. Domnişoara d’Epinoy, este adevărat, nu e nici de cum săracă ; va avea patru safi cinci sute de mii de franci zestre, adică două-zeci sau două-zeci şi cinci de mii de franci venit,—dar tot sunt pentru ea o partidă foarte avantajioasă. Mătuşa pare că mă priveşte cu un ochiu îndurător. Familia e perfectă.... «Aşa dar, amicul meu, cu toate prăpăstiile fără fund care separă pe un mitocan ca mine de această creatură fermecătoare, mâ simţ in posiţiune d’a spera că in curând ’ţl voia da o soră de care vei fi mulţumit.. Şi, te sărut;... nu, te năbuşesc !.... Robert. P. S. -Şeii de altă parte* căsătoria cum e anul la 12 luni inchisoare, in causa că iDjurase pe Dumnezeii. — Cănd şi-a terminat arestul ’l aşteptatl la porta acestuia 2000 de liberi cugetători, cari l’aii dus in triumf la un banchet, unde presida d. Bradlaugh, incarnatul atheă. —Ce s’a vorbit de către ouorablil liberi cugetători,— ne putem închipui. Spiritismul —Cine-va a zis cu drept cuvânt, că spiritismul e nebunia veacului nostru.— Cu tete acestea el se respăndesce văzând cu ochii. —Zilele acestea sa infiinţat o societate spiritista şi in Odesa, compusă din peste 100 de membri din cel mal însemnaţi cetăţeni.-La o şedinţă mediul a isbutit să facă să apara spiritul poetului Miloslavski, care s’a rugat ca cel de faţă să dea slujbe pentru odihna sufletului său. Această împrejurare intăreşce pe mulţi in bănuiala, că sub masca melancolicului spirit se ascundea vre-un popă isteţ. ' —1 ----— -------------- NOTIŢE LITERARE Spitalul (revistă medicală, apare odată pe lună) Nr. 1 An. IV cuprinde : CestiunI la ordinea zilei: Microbul pneumoniei. — Teoria lui Buchnor sati Întrebuinţarea arsenicului contra baccililor tuberculosel. — Contribuire la analele me-dico-legale române : Cadavrul de la Mer-nani.—Raport medico-legal. - Privire retrospectivă asupra caşurilor mal importante ce s’aă presintat de la 1 Ianuarie şi până la 1 Iulie 1883, in serviciul d-lul dr. Glhk. — Hernie jcruralâ încarcerată, herniotomie-vindecare. - Observaţie. — Studii! asupra sughiţului. - Diverse. — Din ziarele străine. — B bliografie. — Cronica. Supliment: Anatomia centrilor nervoşi: măduva spinărel. Curs al d-lul dr. Boi-cescu. (Note luate de d-nil I. C. Nanu şi loan Soiu, stud.mţl al facultăţii de me‘-dicină). Biserica ortodoxă română. (Revistă periodică eclesiastică) An. VUI-lea No. 1 cuprinde: Apel către preoţi şi creştini.-Petru Movilă (biografie). — Din Istoria Mănăstirii Neamţului.—Al treilea discurs al S-luI loan Chrisostum. — Discurs funebru.-Acte de Donaţie. — Istoria bisericii S-luI Ion mare, Bucureşti.— Sumarele şedinţelor St-lui Sinod. Şcoala română (organ al societ. corpului didactic din P.ahova, apare la 15 şi 30 din fiă-care lună). An. III Nr. 1 cuprinde : Către cititorii noştri. — Cronica. — Enei-da lui Virgilifi (traducere). - Un cuvânt despre Albania şi Albanezi. - Diamantul şi Cristalul.—Prcmotheii. -Căte-va cuvinte despre impozanta onomatologieî ; Schiţă de onomatologie ebraică. —Problema şcoalel poporale ca institut de e-ducaţiune. — Bune deprinderi (urmare şi fine). - Inteligenţa elefantului. -Curiosi-tăţl: Bibliotecele şcolare in Francia ; învăţământul primar in stabilimentele penitenciare. — Mişcări in instrucţiune. — Sumarul revistelor. - Recreaţiune. - Posta ziarului. — Bibliografie. — Ilustraţiune: Pro-metheă. Serviciul telegrafic ai ,Roin(tniei Litere" 3 Martie 1884—9 ore dimineaţa Hanoi, 1 Martie. Trupele franceze aii ocupat de la 20 Februarie şeapte pagode pe drumul de la Bac-Ninh-Un atac al inamicului, făcut la 25 Februarie contra acestor posiţiunl, a fost respins. Suakim, 2Martie. Fortăreaţa de ia Tokar a’a predat ieri trupelor engleze, fără luptă. Viena, 2 Martie. Depeşi private, adresate din Pesta la ziarele din Viena, anunţă că la perchi-ziţia domiciliară făcută la d. Prager, s’afi găsit scrisori foarte compromiţătoare, dar a fost tot-d’a-una idealul meu !» — Idealul său ! murmuâ d Frâ-mense, inchizănd scrisoarea, da, desigur ! Fără indoială, aceasta e una din maniele lui!.. Marinarii nu ţintesc de căi la două lucruri care le convin unul ca şi altul : să umble calare si să se insoare.-. in fine !... Scuti Insă pe d. de La Pave de re-flexiunile sale nebuloase. Se mulţumi a ’şi rîde puţin de înflăcărarea lui, consiliindu’l intr’un mod afectuos ca să nu grăbească evenimentele şi să’şi dea timp d’a studia caracterul şi spiritul unei persoane care se părea că ia o ast fel de influenţă asupra inimii şi asupra vieţii sale ! Robert de La Pave, oricât de mare i ar fi fost ardoarea naturală a sentimentelor sale, nu era lipsit nici de judecată nici de fineţe ; nu aşteptase i-ţeleptele recomanaaţiuni ale amicului său, pentru a culege de la persoane bine informateamănuntele cele mai autentice pe socoteala d-rei d’Ep.n' , apoi incepu să controleze acele infor-maţiunî prin observatiunile sale personale. * Resultatul acestei duble anchete fu, după obiceiu. cu totul nul, fiind-că mc ravurile noastre cer ca un bărbat să nu titluiI provenite din furtul comis in biuroul zarafului Eisert. Cu toate astea rămăşiţele carbonuate de hărţii, găsite in soba camerei sale, lasă a se presupune că d-1 Prager a trebuit se nimicească ina.ntea are^tărel sale lucrurile Bele mal compromiţătoare ce să găseaţi la el. (Havas) Societatea corpului didactic Mâine Marţi 21 Februarie, orele 8 p, w. toţi membri societăţel, sunt Cu onoare invitaţi a se intruni in adunare generală, conform statutelor in localul socie tăţel (Casa Filipescu) spre a alege un preşedinte in locul regretatului B. Boe-rescu, şi 5 membri in consiliu de admi-nistraţiune. Mal inainte de a procede la alegeri, D. Ananescu va vorbi despre disciplina şcolară. ‘ SPECTA OOUE5 TEATRU DE FANTOCHES al d-lul Tho-mas Holdeu incepe Duminecă ia 26 Februarie in Sala Bosset, in care zi vor avea loc două representaţiunî una la 2 p. m. pentru copil, cu preţurile reduse, şi una la 8 orD seara. Noul şi bodatul program precum şi preţurile lo .urilor se va aniunŢa prin Afişe. ANUNCIU Moştenitorii repausatulul Clement Kunst, pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi aă avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu ace3t comerciă, in magazinul lor vechili, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 13 CJitaxâiiL n' &4teimA~cu. ct*. -je-tcc&i tsrtAt_e iu^c. 'i.G. - Eo fctx. a. JSzavoîi ca/V-d. ircĂJâr u e. ' co ta t a &la. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează prlntr’o artă specială D-rul J. BRAUNSTEIN fost js Mit dt medio secondat in Viena in clinicii*. Iul Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) ConsultaţiunI de la 3—5 ore p. m. 77 Strada Decebal No. 20 (in dosul Bărătiel Doctorul G-rigorescu, 2 S’a stabilit, Calea Victoriei 58. Consultă la orele 8 — 9 a. m. şi 5 —6 p. m. Un agricoltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială si certificate recomandabile de practică in ţară, caută o moşie a o administra cu preferinţă in parte. A se adresa la administraţia acestui ziar. g VIN NEGRU de Oreviţa şi Goln-Drâncea Vechiu de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinurf.—15 fr. vadra--şl ALB DE DRAGASIANI din recolta anului 1879.—15 fr. radra ]« PĂUN POPPESCU & Comp. ÎS, Strada Lipscani, ÎS, nu cuno8.scă nbsolut nimic din cârnc-terul femeii sale inainte de căsătorie, numai ca a doua zi surprinderea să fie completă.—Urmarea acestei povestiri va arăta, de a tă parte, că, sub nepătrunsul său incognito de fată tă-năr> bine crescută, fidanţata d-lui de La Pave nu ascundea nimic cu deose-aire monstruos, era pur şimplu o femeie, ca strămoaşa sa Eva, o femeie cu prisos împodobită de toate instinctele sexului săli, însoţite de tot spiritul necesar pentru a se putea servi de ele. îndată ce d-ra d’Epinoy observă (şi au trecu mult timp) că Robert de La Pave era amorezat de ea, simţi oarecare înclinare spre el. Ştia, in adevăr, că avea trei sute de mii de franci venit ; dar crezu, in toată sinceritatea, că l-ar fi plăcut şi fără aceasta,—şi era poate adevărat; căci după cum obs nrvase chiar Robert, urîciunea lui bărbătească, imperioasă şi scănteietâ-re, se impunea femeilor. De altă parte dansa de minune. Căsătoria se făcu in Sfănta-Clotilda după trei luni de la întâlnirea celor douî tineri la Vichy. .v urma). Octava Feuillet. www.digibuc.ro ROM A NI A LIBER k MANCARIME, MAT RET A i 7 . *• i şi alte maladii ale Pelei Capului, CĂDEREA PERULUI Vindecate răpede cu POMMADA DESLAURIERS] | Deslauriers, Hi.-CI»., 31, r. deCtfry, PARIS, şi la toţi pharmacisti şi parfumori ( A exige pe etiquetâ semnătura Deslauriers §i timbrul guvernului franoei IDE VANZARE Hârtie Stricatacul franc ocaua — 14,, otrada L-ovaci, 14 — INSTITUTUL DE BAEŢI 10, Strada Blbescu-Yodă, 10 Internat si Semi internat Instrucţiune tocmai după, programa. ministerului instr. nubl ce în limbele Română Germană fi Francesă. 3»- INSTITUTUL YELESCU (HELIADE ) STIÎAUA AKMEANA No. 1 /-------------------r 1 CiTRE ONORABILA NOASTRA CLIEMTELA 1 ExpoiiţU de aurQ Agricol* 1882 Cu deosebită plăcere avem ondre a Vd informa că Onor. Jurid examinător a Exposiţiunel Cooperatorilor Români ne-a conferit pentru produsurile Usinel noastre sub marc» „aiM wmxttBr MEDALIA DE AUR Director de studii: St. C. MILălleseu. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Clasele primari şi gimnasiale. PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţlunî in toate^zilele de ia 9—11 ore a. m. şi deîia 4—G Dost meridiane. drepturilord care prevede legea ii,, registrârel mărci, lor comerciale, u-sina noastră este pusă in posiţiune a efectua pe lângă Aducând acdsta la cunoşcinţa Dom-niel-Voastre profităm d’această oca-siune spre avă reaminti că devenind m proprietatea mărcel a la reine des abeille» „Vio- . let“ şi a tuturor ^ cunoscute D-V0»s- tră şi orl-ce felui I de săpunuri cu marca acdsta şi Vă rugăm a ne onora ci comandele Domnieî-Voastre la D-nul Alex. Gr ibowski, Strada Şelari; No. 13, la Buonreael. Grabowskl A Siaroffl. * feluri de săpunuri sub marca el, deja Adrese si imnul din capitala INGINERIHOTARNICI J. H. Romuiceana, vS* RT MANUFACTURI Im PeBCQYiel, ““ţS tâţl de mătăsuri lânuri, dantele, oonfectioane gata. stofe de mol le, covoare, perdâlâril de diferit calităţi.. VăuŞare cu preţuri foarte reduse. ______COFETARI_________ Eftiffiin Ctututiii, Hota;£ RESTAD RANTURI l«Me N. stt de vinari indigene fi străina. TOPTANOIi Grcgerie G. Cavndia ZSS »6u din strada Covaci No. 15 a-provisionat cu tdte articolele do coloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lu« mănârl ect. cu ridicata ţi cu a. mAnuntu. ■ - Preţuri moderate.— Comănţfl ss executa pentru tdtă RomAni». I | I /v _ x _ dispunându de Un tener *t-™°reli- __- nere, aoresce a găsi o meditaţie pentru clasele primare saii gimnasiale. A se adrosa la administraţia acostul ziar. Numai 25 lei tona CARB11N DE PIATRA Cea mal bună economie pentru ars şi incâlcjit, aceşti cărbuni ard in ori-ce fel de sobe şi chiar in maşine ds bucătărie. Depoul in strada Filaret 19, comânzl se primesc şi in strada Smărdan 19 la M. Litmatn. COKS de prima calitate adus la domiciliu 60 lei tona. 22 PLATIBILE IN CASTIITHI LUNARE si SKJ*T.FV m ' t 0EV£Ni.ARE ROM JAMAICA CALITATEA 1 tt—aia* im» vândut din anul 1878 oo preţui de 2,10 ocaua in an-ţ .« detai’ — Doritorii se w .7» in Strada VtrdA sad Poetului No 1 Aduc la cunoştinţa Onoi Public că am un mare deposit de Sobe 4» perţetan din cele mai mari faLrkw din Europa in diferite •A nu şi in desenurl frumoase fn preţuri foarte moderate.^ • «AlUtfKL A 7S, Colea Victorii,73 ' (vis-a-vis de Palatul regal) Mese, bănci, scaune, felinare, pompă maşini da Inmină elee-trică, scăndurî şi alte obiecte de construcţie, de grădină, de theatru şi de casă. — Desluşir strada Posta Veche 14. DEPOSITUL IbmatelorSoto fii MEIDINGER-OFEN H. Se găseşte numai la D-nil JOS. HAUSER & LOEVENTHAL C BUCURESCI | lăngiB anoa României Premiat cu 1-iul preţ: „Midaliî de aur“ la concursul agi .col alcomiţiulul de Ilfov de la Herăstrău in 1881 şi 1882 pentru noile varietăţi de pere numite: „Regele şi Regina României" __ j. . . -*’■ gs 1 Asemenea premiată cu l-iul preţ : „Diploma de ouoare CI. 1“ şi de Bx-posiţiune a Cooperatorilor RomănI, In anul 1883 pentru deosebitele lalitâţi şi gusturi aie multor varietăţi de pare precum şi alte fructe. La grădina George loanid numită Brăslea, situată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprdpe de biserica Icoanei se află de vfinzare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din ,cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţui pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-niatori din districte şi din capitală, voind a ivea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi .n-dată li se va Irămile. 125 fij*££TTr1 la,ala.tul pomilor pentru primă-v6ră a sosit 'tOCS I W o i—i Ph Bl M si W P © si sq > IViASIME DE CUSUT- sub garanţiă reală ai adevărată PENTRU U’-3ED JEt. tiJEîPIC/IX ( INFaELIB LE) învăţătura gratis şi la domicilii). Cart'1 de invăi tură in limba româna. Ambaiagiu gratis. Mare deposit de ace, aţă ibrişin, etc. precum şl toate necesarele pentru marine de cusut. .Atelier pentru repftrftt mftşine "38® w n o n Sd te i anvsLVKaLaas îs aBVNin ihhijlsv:) mi »riirij,vrM 1! are peni.ru basa principală Codeina şi Tolu ; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuinţat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta cătuşi de puţin inconvenientele văiămătdre a le opiului. Foloseşte de minune in conliairi-itatin-aiîler, peptnlni si alo pnlnionilor,a lus-eelor invechile bronebitclor tuMCi ann-giirCMCi, catai-rhclor, inMOmnîelor, etc. strada 22. Ut'ouot Si la d/fi.'r,rilu niati Yoiagiori actiAi Cari ştifl a vorbi limba bulgară, sărbă sat) rusă, găsesc ocupaţie durabilă. — Cauţiune este necesară A se adresa in Bucuresel la „Smgeru, Hotel Boule va» d şi in Rusciuc laTucursala sa. 27 ALIMENTUL COPIILOR Pentru a întări pe copii şi per-gânele slabe de pept, de stomah, aeă atinse de Cluorosă, An uuâ, cel mal bun şi mal plăcut dejun este RACAHOUT al Arabilor, bra-uă nutritâre şi reconstituantă, preparată de Delangrenier, la Paris. a se feri de contrafaceri). Denosite in tăte farmaciele din România. JOUlixi BUCURESCI 2, Strada Smărdan, 2. ■< 13^--- „13^ BUCURESCI 2, Strada Smărdan, 2. 61 deposit de maşine agricole L0C0M0BILE CU ŞI FARA APPARAT DE ARS PAE de orl-ce mărime. Maşine is tarat, H ie nasiaat şi Ferestreul tinderi DIN FABRICA gjf Marstiall, €. Dns O (Gainsborough, Englitera) MAŞINE DE SECERAT ŞI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt dte O0 (N ©w Y ork) Mori, Manege şi Maşine i, cea ce in sferele de aici a pricinuit mare surprindere. Berlin, 1 Martie. Cunoscuta scriere a nihilistului Step-niac : „La Rusia sotterraaea" s’a oprit in Saxonia, in troducţiunea germană, pe basa legii socialiste. Paris 1 Martie. O deputaţiune din Cahors Ta invitat pe preşedintele Grevy, să asiste la ceremonia desvâlirii, de oare-ce lui personal nu ’i este permis să se amestece in ma-mfestaţiuni politice. Grevy le a adus aminte membrilor din deputaţiune, că tot din acest motiv n’a luat parte nici la inaugurarea statuei lui Tbiefs. Dar pentru ca să şi esprime regretul că nu va putea să asiste in persoană la serbarea din Cahors, va căuta să fie representat. Ministrul de esterne a primit invitaţiu-nea deputaţiunil din Cahors. _ Londra, 1 Martie, Depeşile ce au sosit din Trinkitat a-nunţâ că o luptă ferbinte a inceput erl dimineaţă intre EoglezI si Arabi şi a durat până seara. Inamicul s’a luptat cu un eioism admirabil. Chiar şi in retragere s’a purtat vitejeşte. Din detalii se pot estrage aceste : „Noaptea piecedentă incepuse o ploae ce a ţinut p*nâ dimineaţa. După ce incită ploaia, rupele se puseră in mişcare cam pe la o. e dimineaţa şi după o jumătate mii se adăpostiră mt- un teren acoperit de tu% Inamicul incepu focul. Pe la 10 ore bombele de pe vasul „SphiDx" ince-pură să sboare prin aer, dai pentru că eie aaeau aproape de cavaleria englesă, bom-ardamentul de pe apă trebui să incetoze. rupele inaiutară apoi in forma de careu „f°B8*n eufând ajunseră, unde fu ba-luc iJbker-paşşi. Nu departe de acest loc, inamicul ’şi cuse căte-va intăriturl de pământ, arate cu tunuri. Arabil trageaii de mi-hune, insă focul lor fiind prea repede şi neiegulaţ nu prea avea vr’un efect eoscbit. După uu marş de 1j2 mii, Englezii, lăsăndu-şî răniţii la o parte, ina-10 ară pe burtă, iar tunurile bombardai! Pe inamicul peste spatele lor. Perderile jeg ezilor pănă aici au fost 10 morţi şi e rf niţi, ale Arabilor aproape 1000 db soldaţi. Luănd Englezii fortul apărut de Arabi, a Peste două tunuri Krupp, imediat aii fot indreptate in contra inamicului ce se retrăgea luptăndu-se. Fie-c«re tufiş ascundea căte un arab. Din fortificările de pământ, Arabil aă fost scoşi de un regiment da şotlandezl. Şi aici s’aii găsit două tunuri Krupp şi aitul de sistemul Gatling. în focul luptei un tun Krupp a crăpat. Cavaleria a urmărit pe la Sudanezii, cari cu toate acestea nu voiati să fugă, ci lup tati continuu. Englezii aii intărit seara fort,Scările am pftment din nou. Pentru mâine se aşteaptă o nauă lovire. Serviciul Telegrafie il „Romăniellibere" 3 Martie 1884 —3 ore seara. Constantinopol, 2 Martie. Dcpeşi oficiale din Canea semnalează că noutatea de nereinoirea puterilor lui Pho-tiades paşa, guvernor general al Cretei, cari aii ajuns la termenul lor, a produs o bună impresie printre Doporaţiun6a insulei ; dar noutatea, sosită in urmă, că musulmanu^Halii-Rifaatipaşa va succeda lui Photiades causă o mare ferb6re. Notabilii creştini din Creta au telografiat la 28 Februarie la Poartă, spre a’I face ob-servaţiuni asupra alegerel unui guvernator de rel'g e musulmană şi a cere de a nu se da urmare la această alegere ; aii a-nunciat po lăngă aceasta trimiterea unei deputaţiuni la Constantinopole spre a sprijini observările lor. Notabilii au telegrafiat in acelaşi timp la A nihneadorii din Constantinopole in a-celaş“ sens, rugăndu-I de a lucra pe lăngă Poartă. Ambasadorii-trebue să se adune in curănd pentru a se inţelege asupra acestui incident, pe care ce.tiunea relativă la piiivilegiele Patriarchatulul grec, cestiune încă in suspensiune, păte a o agrava in mod considerabil. Ziarul arab „Djevaib" a fost suprimat fiind-câ a publicat proclamarea generalului Cordon către Sudanezi, care face menţiune numai de guvernele Englez şi E-g ptian fără a vorbi de Turcia, care e guvernul suveran a provincielor din Sudan. Negocierile turco-eDgleze relative la Egipt n’au reuşit. In cercurile diplomatice de la Pera se crede, că Poarta incepu aceste negociâri după consiliul unor Puteri, dar ast-fel ca să nu reuşească, cu scop d’a angaja pe acele Puteri şi d’a schimba cestiunea egipteană in cestiune europeană. Londra, 8 Marţ ie. Se telegrafiasă din Berlin lui „Standard" că tratatul de alianţă intre Germania, Austria şi Rusia a fost conclus pe următoarele base principal : manţi-nerea statului quo in Balcani; recunoaşterea ocupărei de Austria a provincielor Bosnia ş. Herzegovina ; promiterea Rusiei de a nu sprijini ideile de resbunare ale Franciei; garanţia mutuală a păcel in Europa. „The Times" află că 'guvernul englez a trimis generalului Graham ordinul de-a părăsi Tokarul şi de-a prepara întoarcerea trupelor engleze şi egiptene. „The Times" deplânge această retragere, pe care Arabii vor considera-o, zice el, ca o fugă şi care va compromite mult succesul misiunii generalului Cordon in Sudan. (Ha vas). A se redea ultime sclrl pe pag. III-&. Bucuresoi, 21 Februarie. Europa pare a alerga după pace. Tripla alianţă devine astă-zî o a-devSrată ligă, in cari intră cele trei mari imperii ale Europei, plus regatul Italiei, plus..,, regatul României. Cu chipul acesta, Franţa se găseşte de-odată isolată Englitera se iso-lează singuri Spania, cu toate protestările ilustrului s6u republican, Emilio Castelar, trage mal mult spre Lga păcii de cât spre Franţa. Turcia nu mai num8ră. In ce chip şi prin ce mijloace a iz, butit omul de fler, să siliască pe Rusia a intra in combinaţiunile sale, nu se poate preciza. Faptul e, că marele imperii! de Nord a dat dovezi reale de intenţiile sale pacifice. Afară de demonstraţiunile de cur- tenie ee s’au urmat intre cele uouS Curţi. de Petersburg şi de Berlin, — fapte politice aii venit in urmă, cari să ratifice demonstraţiunile platonice ale famihelor imperiale. Este cunoscut că pe mai toată frontiera sa occidentală, Rusia grămădise trupe nenumOrate de oameni, cari, fâc6nd de streaje la porţile Germaniei, ameninţai! pacea Europei. Sunt doi ani deja, de cănd prin cercurile comerciale din Berlin şi Yiena nu se mal trata nici o afacere de importanţă. Starea aceasta de lu crurl preocupa, cu drept cuv6nt, spiritele, şi mal cu seamă la Berlin se punea foarte puţină incredere in intenţiei e blajine ale Ruşilor. Călătoria d-lul de Giers a dat oca-ziă guvernelor să se explice asupra acestui punct, şi a permis Cabinetelor de Berlin şi Yiena, să ceară Rusiei, ca, schimbând repartisarea trupelor, să asigure din nou opinia publică neincrezStoare. Numirea d-lul Orlof la ambasada de Berlin, a accentuat această politică. * • Cari sunt acum avantagiele ce trag vechil membrii al alianţei, din intrarea Rusiei in combinaţiele lor? Sunt imense. Mal ăntăih, pentru Germania, este complecta isolare a Franţei. Politica coloniali a Republice! fran-cese pare a fi abacrbit toată atenţiunea oamenilor s61 de Stat, şi, pentru moment, bărbaţii politici Erancezl, cugetă cum să iasă cu isbăndă din încurcăturile din Tonkin, fără a disloca prea multe trupe. Pe de altă parte, armatele sale de geniu cons-truesc intăriturl puternice pe frontiera germană, şi se pregătesc corn cinuh pentru ziua supremă a revanşei, care, zică-se or ce se va zice, e in taină hrănită de inima fie-cărul francez. D-nu de Bismarck ştie foarte bine lucrul acesta, şi tocmai de aceia lucrează cu atăta foc la consolidarea a. ..r! 1 de pace. F .cru Austria este continuarea in linişte a asimilării noilor provincii din peninsulă, luate cu atăta astuţie in 78, şi păstrate de atunci cu rara sa dibăcie de a incorpora fără a se bate. —Afară de aceasta, desvoltarea noilor State ale Orientului, ar fi putut intra intr’o faşă neprevgztă, care să aibă drept resultat schimbarea raporturilor amicale dintre Austro-Un-garia şi Rusia, şi ast-fel tulburarea păcel europene Din moment ce insă Rusia, nu va mal susţine pretenţiu- nile nimSnul, pacea va fi asigurată. * * * Promotorul acestei quatruple alianţe este, fără contestare, d-nu de Bismarck. Ceea ce trebue mal cu seamă admirat, in aceste speculaţiunî politice, e ganiul omului de fier. Marele cancelar imbâtrăneşte. El caută cu nelineşte in prejurul s&h, un om care să’l inţeleagă şi care să aibă puterea de ah continua politica. Se pare insă că nu găseşce pe nimeni. & De aceea, inainte de a muri, voieşte să asigure pacea Germaniei cu cele mai puternice garanţii, şi ast-fel trage in liga păcii pe toţi acel, care ar avea veleităţi mal mult sau ma' puţin rSsboinice, silindu’l să recunoască marele profit al unei linişte europene de căte-va zecimi de ani. Noi, Românii, avem de tras multe inveţăturî din viaţa marelui om. Baza tutuior mişcărilor sale politice. a fost iubirea cea mare ce a şciut să inspire Germanilor pentru ţara lor. Tot inv&ţămhntul public, de la cda de’ntgih clasă pănă la ultimii ani de studih, e turnat pe calapodul şovi-nist. Mai cu seamă inv6ţ§m8ntul rural, acela care e menit să deştepte conscnnţa omului simplu şi muncitor, e in intregimea sa un credo naţional. Direcţiunii aceştia are să’l dato-rdscă Germania superioritatea şi mal cu seamă afluenţa armatelor sale in rSsboiul din 71. Principiul cosmopolitismului, care domina in inv6ţăm8ntul francez, a fost teribil pentru Franţa, căci s’a v8$ut căt a fost de mare mimSrul desertorilor in ultimul el rgsboiu cu Germania, atunci cănd Nemţii a-lergah din toate unghiurile ţârii sub drapelul naţional. Bismarck imbfetrăneşte şi vrea să’şl asigure desvoltarea ţârii in pace. De aci liga Puterilor centrale. El insă 'I a dat tot ce geniul, omenesc poate să’l dea. Să învăţăm de. la dhnsu a fi, inainte de toate, Români. CRONICA ZILEI MM. LL. Regele şi Regina aii binevoit a asista la balul dat de d. Ioan Marghiloman in seara de Sâmbătă, 18 Februarie curent. Sosind la orele 10*/s, Majestâţile Lor aii fost întâmpinate in capul scărei de domnul şi doamna Marghiloman, care a presintat Reginei un foarte frumos buchet. In acest timp musica intona imnul naţional. Regele şi Regina afl binevoit, in tot timpul aflărel Lor la această serbare, a Se intreţine cu toată asistenţă in modul cel mal afabil. La orele 1 se ssrvi tupeul la care luară parte şi Auguştii noştri Suverani, după care apoi la orele 2J/*, S^ail intors la Palăt. (Din «ttonitor»). D. prim- ministru î. C. Brătianu a fost ieri la palat şi a conferit cu M. S. Regele. D. general Cernat, comandantul corpului II de armată, a avut Duminecă o nouă audienţă la M. S. Regele. D. M. Ferechide, ministru plenipotenţiar al ţării la Paris, a so3it cu trenul de aseară in capitală, insoţit de socia d-sale. D. P. S. Aurelian, ministru de instrucţiune, se află convalescent, dar din cau-sa timpului răii, tot nu poate eşi. Consiliul de hniniştri, ţinut ieri sub preşedinţa premierului Cabinetului, s’a ocupat de afacerile pendiuţl ce-a avut la ordinea zilei. M. S. Regele a inspectat Sâmbăta trecută regimentul 2 de artilerie şi pe al 3-lea de infanterie, cari aii făcut un eser-ciţiii de marş pănă la Băneasa. D. G. Mărzescu din Iaşi a sosit in ca pitală, pentru susţinerea recursului ar-chiereulul Calistrat, a cărui infăţişare s’a Apropiat» * * Mâine se va judeca şi recursul d-lul colonel Polizu, de către consiliul de revizie. D. M. Cogâlniceanu se află de căte-va zilevenit in BucureşcI. Se vorbesce, că d-a: ar fi avut ieri o consfătuire politică cu d. Dim. Brătianu. D. general I, |Em. Florescu a plecat a-l’altâ-ierl la moşie, iar d. general Filat la Botoşani. Contrarii! obiceiului sătl devenii aproape constant, d. I. C. Brătianu n’a plecat Sâmbătă pentru Dumineca ia Florica, ci a rămas in capitală. Această deviare de la obicinuitul d-sala peiegrinagiu, a făcut^pe unii confraţi să se păcăliască anunţănd plecarea d-sale 1* Florica, care a devenit renumită din cauza plimbărilor săptămănale, pănă acolo şi mape', ale neobositului ei posesor. „Românul* spune că a-l’altă-ieri, o an chetă a fost făcută la şcoala de la Pan-teleimon, spre a cerceta dacă cele denunţate in contra directorelul şcoalei sunt ■ah nu adevărate. Ancheta n’a putut pănă acum *ă ajungă la vr’un resultat definitiv. Această anchetă a fost făcută de d. Spiru Haret. Corpurile legiuitoare n’aii ţinut ieri şedinţa: Camera pentru.că aşa a hotărîtde Sâmbătă, iar Senatul pentru că a urmat exemplul soreî sale din dealul Mitropoliei. Ce le pasă d-lor mandatari, cănd şi pă-nea şi cuţitul le ţin in mâini. Pentru revizuire e destulă vreme pănă la espirarea mandatelor date de indulger ţii şi blajinii alegători. D-nii prefecţi Obedeanu de la Buzău şi Vidiaşcu de la Bicău, au venit al’altă-ierl in capitală. D. căpitan Blaramberg s’a intors din străinătate, unde plecase de căt-va timp. Suntem informaţi că comitetul de binefacere din Rîmnicu-Vălcea a luat iniţiativa pentru organisarea mai multor baluri in folosul săracilor. Una din aceste serate a a^ut loc in urbea DrăgăşanI, sub patronagiul d-neî Laura D. Siraules-cu. Produsul acestei serate, după cum ne comunică comitetul,^ fost de lei 614, cari s’aii iimpărţit: de 150 lei lemne la 25 săraci, 454 lei la 43 săraci. închirierea sălel 10 lei. Nu putem de căt a felicita pe iniţiatoare, dorind ca exemplul săti să fie căt mai mult imitat in ţară. D. Atanasiu Gubler a fost —se zice — victima unui abuz de incredere, care Tar costa o sumă considerabilă. E vorba despre vr’o 300 mii lei. Din cnusa absenţii mal multor membri, comitetul permanent de infanterie nu a putut ţinea ieri şedinţă, după cum era hotărît. Iu consecinţă s’a făcut o nouă,chemare membrilor ce afi lipsit. Crucea de cavaler al ordinului Coroană României s’a| mai conferit următoarelor persoane, şi anume d-lor : Tănescu Panait, membru în consiliul comunal de Ploegcî; Sfetescu Dimitrie, proprietar in Ploeşci; Săruleanu N. C., ajutorul primarului de Ploeşcl; Stănescu Ha-ralambie, proprietar, comerciant, consiler judeţian la Prahova; Petrescu Nicolae, proprietar, membru în consilul comunal de Ploeşci; doctor Păunescu Cristian, medic primar la Ploeşăi; Drăgoyescu Ya-sile, vechiu pţpfesor; Socolescu Toma, architect la Ploeşci; Popp G.: farmacist la Ploeşci; maior Mitvlescu Ion, comandantul garde! civice din Ploeşci; Popo-vitz Garabet, propietar in judeţul Tecueiti; Albu Iacob, fost preşedinte de tribunal; căpitan Botez MiljaiJ, proprietar ; Damian Ion, consilier judeţian, mare proprietar in judeţul Argeş ; Vâlsănescu Ion, comerciant, propietar in judeţul Argeş ; Gheor-ghiade Anton, directorul prefecturei Botoşani ; Placa Constantin, poliţaii! la Botoşani; Pilat I6n N., mare proprietar in judeţul Botoşani; Petrescu Petre, membru in consiliul comunal de Tergovişte ; Buc-şăneanu C., membra in consiliul judeţian de Dămboviţa; Ion B. Ion, idem; Lerescu Teodor, proprietar in Pitesc! ; Mârculescu Eu3tatie, secretarul comitetului soeietăţel de bine-facere Regina Elisabeta; Steriade Alexandru. D. C. A. Gărdescu, actual comisar 'de poliţie in capitală, s’a numit in postul de poliţaii! la oraşul Turnu-Hâgurele din judeţul Teleorman, in locul d-lul Achil Negreanu, rămas in disponibilitate. D Velisarie Copcea s’a confirmat primar ai comunei umane CemeţI, din ju www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA deţul Mehedinţi, şi D. Păun «Dinu Băr-bieru ajutor primarului. D. Spiru Haret, inspector şcolar, a plecat ieri la Uraiova, spre a inspecta şcoa-lele de acolo. D Simion ŢanovicI, institutor proviso-riti la clasa I de la şcoala No. 1 primară de bâeţl din Focşani, s’a numit definitiv in postul săfi, in virtutea art. 364 din legea instrucţiunei publice. Cele două saluoe, comandate de guvernul român in Englitera şi destinate pentru poliţia fluvială pe Dunăre, suntem informaţi că sosesc astă-zl in portul Galaţi. T:enul ce trebuia să sosiască ieri de la Verciorova inainte de amiazl, a întârziat cu VI2 oră din cauze neprevăzute. Nerăbdarea celor ce’l aşteptau se transformase in îngrijitoare nelinişce, nepu-tănd afla la gară cauza intărzieril. Ar fi de dorit ca direcţiunea să facă cunoscut, la timp şi ia mod mal comunicativ , asemenea întârzieri publicului ce aşteaptă sosirea trenurilor, Legea pentru modificarea art. 3 şi 5 din acea a organisăril serviciului sanitar al Armatei, s’a sancţionat de M. S. Regele. . Se crede, că la începutul lunel Aprilie ea se va şi pune in aplicare, numindu-se d. dr. Davila in gradul de medic inspector general de d;vişin. Consiliul judeţului Dolj este convocat in sesiune extra-ordinară, pentru ziua de 12 Martie 1884, spre a se pronunţa a supra primire! donaţiunel de 24 000 lei, ce voeşce a face dOmna Catmca Filişianu, in folosul spitalului acelui judeţ. Transacţiunea incheiată de ministeriul agriculrurel, industriei, comerciulul şi do-menielor cu d. T. Pop, prin care acesta se obligă a plăti 7000 lei pentru stingerea unei datorii de 12,000 lei, resultată din arenda moşiei Pitcani-Priboaia din jud. Muscel, pe periodul 1876-1880 s’a aproâat. Iarna nu ne a părăsit incă. De azi noapte a început a ninge cu puţin viscol. Ast-fel paltoanele tot n’aii devenit de prisos. DIN AFaF k Patriarchatui de Constantinopol şi Poarta Patriarchatui grecesc incepe in fine să cedeze faţă de Poartă. El s’a incre-dinţat că Turcia mai lesne poate şuieri situaţia actuală, care nu’I prici-nueşce nici o pagubă, de căt patriarchatui, care se vede neputincios in toate acţiunile sale. Afară de aceasta, pofta unei intervenţii ruseşti, la care se gândise ăntăiu, incă incepe să’î piară, căci Ruşii sunt dispuşi in adevăr să intervină nu insă spre a da Grecilor mură in gură, ci dimpotrivă spre a întări posiţiunea bisericeî ortodoxe a popoarelor slave. De căt-va timp se anunţă, bunioară, o mare inundaţie a Sf. Munte de călugări ruşi. Pare a fi esistănd un plan serios de-a rusifica acest asii de călugări şi de-a risipi dintrînsul pe Greci. Patriarchatui , care se constituise mal namte in grevă şi nu mal voia să ştie de nici o relaţie cu Poarta, a in ceput să ţipe la vederea acestui lucru şi a adresat Porţel o notă despre pe- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 21 Februarie — 2 V A D U V A Dar, fiind-că nu există bucurie curată in această lume, inima lui Robert fu întristată in mijlocul extaselor sale cele mal dulci, din causa lipsei amicului său Maurice, care nu veni in Franţa la această epocă, fiind atunci trămis intr’o expediţiune. Printre consecinţele acestei căsătorii, se produse una destul de rară. Amorul d-lul de La Pave fpentru femeia sa, in loc să urmeze progresiu-nea ordinară in asemenea caz, adică progresiunea descedentă, păru că se nexaltează mai mult prin posesiune. Acest lucru făcea maro onoare, fără îndoială, d-nel de La Pave. Din nenorocire o pasiune aşa de violentă şi atăt de sdrobitoare nu poate exista la un bărbat fără oare-care slăbire morală. Ajuns la termenul concediului sâti şi chemat a intra pe mare, Robert nu avu curajul să lase pentru mal muite luni această femeie adorată: preferă să renunţe la cariera sa şi ricolul ce implică rusificarea muntelui Athos. Odată ghiaţa ruptă, restul va urma de sine. Cine va eşi insă mai tare şi mal impuitor din acest',conflict nu va fi, in aceste condiţiunl, nici de cum patriarchatui. Apropierea dintre Germania şi Rusia. Ca in tot-d’a-una, oficioasele interesate in chestie au esagerat şi de astă-dată actul de reapropiere săvîrşiţ — cum se pretinde — intre Ru hă şi Germania. S’a zis, după informaţii din Berlin şi Viena asupra conferinţelor militare de la Friederichsruhe, că acolo s’a hotărât in principiu o desarmare,sau mal bine, o desconcentrare a trupelor ruseşti şi germane de la fruntarii, şi că se va procede deja la primăvară la punerea in aplicare a acestei hotărâri. Astăzi se desminte această veste. Ele împărtăşesc, ca lucru sigur, că in dislocarea trupelor germane de la fruntariile Rusiei nu S9 aşteaptă nici o modificare. Desminţirea aceasta ne face să credem un lucru: că conferinţele de la Friederichsruhe n’au avut de loc ^ efectul aşteptat Desconcentrarea e sigur că s’a pus pe tapet, Germania va fi cerut insă Rusiei să o intindă şi -n ce privesce raporturile cu Austria şi Rusia a refusat. Cel mal bun lucru ce pot zice dar astăzi oficioasele, e că n’a fost nici odată nici măcar pomenire de aşa ceva. Din Anglia. D-l Gladstone a presintat Jn Camera comunelor ^proiectul său de reformă al legii electorale. —• Proiectul pentru o nouă împărţire a colegiilor electorale s’a amânat pănă in sesiunea viitoare. Proiectul englez de reiormă electorală ţinteşce la o întindere a dreptului de alegători printre locuitorii de la ţară şi cere ca acest drept să fie împărtăşit de o potrivă şi de Irlandezii ca şi Englezi. Disposiţia această din urmă n’a prea a plăcut Camerei şi d-l Gladstone va avea mnltă tradă pănă va face-o să triumfe. [Legea in genere va trebui să susţie o luptă mare, căci Englezii n” nu sunt prea iubitori de novaţiunî, mal vârtos in materie de Constituţie. Călătoria prinţului de coroană austro-maghiar. Corespondentul din Bucuresci al zia rulul «Allg. Ztg.» din Miinchen, înregistrează, cu mare necaz, că foile ro-mănescl n’au prea făcut mare capital din vestea visitel ce prinţul de coroană austro-maghiar are se facă curţel noastre. Tocmai ca şi când faptul ar fi lipsit de orl-ce importanţă. Corespondentul ăşî esplică această indiferenţă in feliul său, spre a termina a-pol esprimăndu’şl nădejdea, că, cu tâte acestea, această visită va isbuti să şteargă duşmănia seculară dintre Românii şi Unguri, precum visita prinţului de coroană german in Spania ar fi nimicit opinia falsă despre abusul irreparabil ce [desparte rasa romană de cea germană. Nu suntem in drept, fără indoială, să disputăm corespondentului german nădejdile cu cari i convine să s amu-seze. Bine de dânsul, dacă le poate avea. Nici asupra isvoarelor de unde şi le scoate, nu ’l mal întrebam ; singur constată că presa României nu face nici un cas de visita prinţului austro-maghiar. Un lucru insă este bine să ’şî depuse epoletele. ’Şî dete dimisiu-nea. Cu toate că această hotărâre fuse legitimă şi nu fu intru nimic in contra onoare!, displăcu in cel mai mare grad căpitanului de Frămeuse : el veŞu in acest fapt, dacă nu o părăsire a datoriei, cel puţin o slăbiciune care micşora puţin, in ochii săî, caracterul amicului său ; sentimentele sale pentru el nu fură de loc atinse, dar nu se putu opri d’a nu avea un fel de antipatie şi ciudă in contra doamnei de La-Pave, pe care o acusa că pusese un caer in măinele lui Ercule. Corespondenţa sa cu Robert nu fu, din această causâ, nici mai puţin deasă nici mai puţin afectuoasă; dar poate că lăsă să reiasă in ea prea mult, sub forme uşor ironice, ostilitatea concentrată pe care nu incetâ a o nutri de la această epocă in contra femeii amicului săli. Priimi la Constantina, in primăvara anului următor, vizita mamei sale, contesa de Frămeuse, o femeie bătrână dar sprintenă, înţeleaptă şi spirituală, care ăşl petrecea viaţa restaurând averea fiului său, grav compromisă prin speculaţiunile ippice ale răposatului d. de Frămeuse. Spre acest scop, să retrăsese cu locuinţa, de la moartea bărbatului săli, la o moşie pe care o aveau in Normancna şi care se limita, după cum am spus’o, cu moşia şi castelul de La Pave. Sosirea şi instalarea tinerii perechi la castelul de stabilim: străinii, cari trebuiesc să fie bine informaţi, văd in moştenitorul austro-maghiar solul poporului unguresc şi-i atribuiesc, venind in România, o sarcină politică de primul rang. Dragostea vlăstarului mai tănăr a dinastiei habsburgice pentru Unguri, e un lucru vechili şi cunoscut. (Hainele unguresc! ăl prind de minune). Lucru tot atăt de cunoscut e descon-sideraţia şi antipaţia lui pentru Români. Corespondentul german poate înţelege deci tăcerea presei române. E de prisos să mai vorbiască. Chestiunile noastre cu Ungurii şi cu solii lor, sunt chestiuni tranşate. Prinţul Rudolph nu poate căuta in România de cât pe Suveranul, pe care l’a ospătat tatăl său. Poporul romăn nu este acasă pentru Alteţa sa. N’are nimic cu dănsul nici in clin nici in mânecă. Poate veni, poate pleca, noi nu ’l vedem, nu ’l auzim, noî ne vedem de trebile noastre, noi remânem noî. miisr buco^iusta. Cetim in „Candela" (din Cernăuţi): „Spre a deştepta, a invioşa şi a Întări zelul tineretului clerical peDtru interes* e scientifice şi morale ale bisericii noastre şi mal cu seamă ala archldiecesel buco-vinene, înalt Prea Sănţia Sa archipâsto-rul Silvestru, ingrjit de viitorul bicericii, bine-voi a convoca o ccmisiune compusă din 17 membri, ca să delibereze un statut corespunzător pentru activarea unei academii ortodoxe pentru literatura, retorica si musica bisericiască in seminarul cleric de aici şi să’l sapue consis-toriulul spre aprobare. Comisiunea respectivă constituindu-se la 4/16 Ianuarie a. c. şi alegăndu-sl un comitet de 7 membrii, l’a insărcinat cu deliberarea statutului menţionat. „înregistrăm cu mare bucurie această scire şi salutăm cu deplina satisfacţiune iniţiativă I. P. S. la infiinţarea acestei a-cademil." ------------------------------ ŞTIRI MILITARE Un escadron de cazaci de Don a făcut, la ordinul marelui duce Nicolae, comandantul suprem al cavaleriei ruseşci, eser-ciţil de marş, in scopul de-a stabili maximul iuţeleî acestuia cu condiţia de-a nu slăbi nici caii nici oamenii. Acest escadron a percurs distanţa dintre Nişni-Novgorod* şi Petersburg (pm Moscua), care face 1170 kilometri, in 15 zile, aşa că zilnic s’ati percurs 73 de kilometri. Atăt oamenii căt şi caii se găseaţi iu cea mal bună stare cănd ah ajuns in Ptjtersburg. • Cu ocazia manevrelor de toamnă a le armatei francese, vor op, la un bun capăt, misiunea cu care a fost in-aârcinat de către cooperatorii români. Şi in acelaş timp avem speranţă că ape-ml ce ’l va face comitetul exposiţiunei va avea un frumos resultat.8 ____V AK I KTAŢ1 „Naţionalitatea8 jidoviască. —Din nefericire sunt mulţi oameni, şi, spre răni nostru, chiar la noi in ţară, cari se lasă a fi amăgiţi de smerenia ipocrită a jidanilor şi le dafi crezâmănt cănd ei asiz gură că n’afi de gănd să figureze nici o dată ca naţiune, ci numai ca o confesie religioasă gata să se asimeleze in privirea-etnicâ-politică cu ori-ce popor.— Sunt orbi şi ignoranţi aceşti oameni. Jidanul nu se asimilează in veci. Smerenia de astăzi e o tactică viclepnă şi alianţa is-raelită universală nu este de căt naţiunea jidoviască respănditâ pretutindeni. — Cine ar mai avea prostia să mai păstreze vre-o indoială, afle că studenţii jidovescl de la universitatea din Dorpat Rusia, au înfiinţat zilele acestea două societăţi in cari nu pot fi membri de căt tineri de „naţionalitate ovreiască", cu escluderea tuturor celor-l’alţi. Să mai luăm dar sub aripele noastre mutrele de oaie (nu le dă mâna să ia pe cele de lup) cari prin căte-o conferinţă plină ae eresii safi prin câte o îndeletnicire literară făcută in romănesce. spre bătaia de joc a acestei limbi, — umblă să minţă lumea că „s’afi romănisat*. Balurile pentru stiracî. — O creaţiune a zilelor noastre Şi acest soifi de baluri. Se rentează insă oare ele ? Archiepisco-pul de Paria nu este de această opinie. Sf-ţia sa le condamnă intr’o pastorală, ca pe neste petreceri unde se incuragiea-ză luxul şi risipa cea mai smintită, fără ca să reiese dintrănaele vre-un folos oarecare pentru sârăcime, in profitul căreia ee dă. (Lucrul merită fără indorală a fi chibzuit. ---------- ■ --------------- NOTIŢE LITERARE Revista (corpului didactic rural, judeţul Tulcea) Nr. 7. An. 1 cuprinde • Experienţa combinată cu credinţele noui-lor pedagogi (urmare).—Athenas. — Ceva despre grădinărit (urmare).— Din istoria cărţei românesc! in Transilvania (urmare). M d de predarea numerilor zecimale (urmare). — Bibliografie. — Despre aritmetică, introducere copiilor incepători (urmare dîii Nr. 4). —Către d-nii colegi membrii redactori. — Act de mulţumire. — Românul nu pere. --------------*------------------ Serviciul telegrafie al.României Liberto, 4 Martie 1884—9 ore dimineaţa Paris 3 Martie. In cercurile diplomatice ruseşti se dezminte noutatea, publicată de „Standard8, relativă la un tratat de alianţă incheiat intre Germania şi Rusia. Londra 4 Martie. Camera Lorzilor — Lordul Ganville, res-punzăad la o întrebare a marchisului de Salisbury, desminte că ordinul unei retrageri imediate a trupelor engleze de la ţărmul Mirei Roşie a fost dat generalului Graham. Sofia 3 Martie D-l Nacevici, fost ministru de flnan-ce, e numit agent diplomatic al Bulgariei la Bucureşti. (Havas) ----------------------—... ——---- PREMIU LITERAR Fana de aur celui maî bun scriitor beletristic romăn. Admmistraţiunea ziarului , Amicul Familiei8 ce apare in Gherla, a destinat o pană de aur pent u oremia-rea celei mai bune scrieri beletristice (po• esiâ, novelă, piesă teatrală ş. a.) ^publi-cândă in acest ziar.— Sa vor, preferi scrierile acelea a căror sujet va fi scos din istoria noastră naţională, ori din viaţa socială a poporului roman. Terminul concursului e 18/23 Octom-vrie 1884, pe cănd manuscrisele, —ne-subscrise de autor, prevăzute cu oarecare devisă, sunt a se trămite la Cancelaria Negrutiu in Q-erla (Sz.-Ujvar —Tran-sivania), alătuiâad la ele şi o epistolă sigilată cu slgiiia străin, care inăuntru să arate numele autorului, iar din afară să i oarte deviza operatorului. Pana aceasta este o lucrare de artă a unei dini re cele d’ăntăie firme din Paris. Cotorul intreg e lucrat din aur in forma penel de gâscă, iar vârful penei e din diamant. După adjudecarea premiului, ce va tăia ia cotor o inscripţiane potrivită impreună cu numele premiatului. Societatea corpului didactic Astăzi Marţi 21 Februarie, orele 8 p. m. toţi membri societăţel, sunt Cu onoare invitaţi a se intruni in adunare generală, conform statutelor in localul societăţel (Casa Filipesou) spre a alege un preşedinte in locul regretatului B. Boe-rescu, si 5 membri in consiliu de admi-nistraţiune. Mal inainte de a procede la alegeri, D. Ananescu va vorbi despre disciplina şcolară. SPECTA COLB TEATRU DE FANTOCHES al d-lul Tho-mas HoHen incepe Duminecă la 26 Februarie in Sala Bossel, in care zi vor avea loc două representaţiunî una la 2 p. m. pentru copii, cu preţurile reduse, şi una la 8 ore seara. Noul şi bogatul program precum şi preţurile lo .urilor se va anunfa prin Afişe. BIBLIOGRAFIE EXPLICATIUNEA PR6CEBDREI CIVILE de J. G. SÂNDDLESCD-NlNOVED se află depusă spre vendare la librăria Graeve, vis-â-vis de Teatru cel mare. Recomandăm ca neceiane tuturor autorităţilor şi particularilor : Codicele Comunale Complecte coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu De vânzare la librăriile d-îor Socec, fraţii Ioaniţiu ş: Graeve şi la registratura Primăriei Capitalei cu preţul de 4 lei. Pentru judeţe sa adaogă portul postai. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează prlntr’o artă specială Il-rul J. BRAUNSTEIB fost aapiraot de medic secondat in ficna in clinicei* iul Braun (boale de femei şi faceri) şi a luî Hebra (Syphilis şi boale de pielei ConsultaţiunI de la 3—6 ore p. m. 78 Strada Decebal No 20 (in dosul Bărăţiet SCHIMBARE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Spcoiai; BOALE X>K FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada F>escaria-"Vr©clae Nr. S vis-a-vs de Hotel Londra (Calea Molilor) ConsultaţiunI dela 8-9 a. m. şi 3 -5 p. m. MAGASIN ROMAN cu «I .A. I N 13 GF Jk. rr Jk. 5, Strada ŞtirbeUVodă., 5 D ]E S F A. O B IA U Cu preţuri «a mal auzite pănă acum. Costume complecte Saco pentru primâ-varâ, pr-ţ fr. 24, 32, 35, 42, 44, Jachet cu gilet fr. 10—45. 8SC" Poftiţi la eftin şi bun “apf 1526 R I. Lăeustianu. VIN NEGRU de Oreriţa şi Golu-Drânce» Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr vadra--şi ALB DF DRAGASIANI din recolta anului 187».-—16 fr. Tadr» le PĂUN POPPESCU & Comp. US, «itradn ljptiennl, 18. www.digibuc.ro şsggssas • seawateir^EraS*s*K- ““u. i.j Strada Mircoa 1JL W Vodă, No. Si ™"1IKŞS#aIcţuri__ LWswăa Lişsc&nii, îfr. 24, S]p#ciali-HMfnt *uz , Urniri dantele, f^» V8$ă aflfl P^sAnfet? K> 1 MEIDIN6ER-DJFEM ^■H. HE1M Se găseşte numai la D-nii JOS. HAUSER St LOEVENTHALs C BUOUUESOI <3f lingă Banca feonl&iilşj ta s r. â V negru, hidraulic şi alb Ciment, pietre de pavaqiu, piatra nelucrata etc predaţi cu o mat mare promtitudine aici şi in afară. | Esecutarea de lucrări d9 pavagiu şi de pămănt, strict reale,, cn preţurile cele mal ieftine. *< EMIL EHH'rlARDT Coraptoar: Strada Basarab lăngă intrarea la magasinul de fracturi vi3-ci-vis de bereria d.luî E Luther. Ei W mmm EST IKVEŢATURl GRATIS ^3 mwa w«-.nB__ieir aaatsaisaiaaMQgautiaaaa^ BRUDER KEPICH CEL MAI RENUMIT IRIT ÎS »» Dl SI DE^TOATE SISTEMELE t Recomaudă cele mal perfecţionate maşini de i cusut cu 15 aparate foarte inlesnitoare. PREŢURILE CELE MAI MODERATE I PLATA Şl IN RATE LUNARE SAU SEPTAMÂNALEj GARANŢIE PE 5 ANI. - INVEŢAŢURA GRATIS DEPOSITSLE : Buciirescî, Strada Şelari, Hotel Victoria. I Galaţi, Strada Domnească, lângăHCtel Metropole 1 Craiova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. CSX. IO t GTV I IN Ol V EAUTE GHETE BROCHE & LUTTRE DE MÂTÂSE PALTOANE Şt BLĂN) DE LUX — DE TOT FELUL — HALATE ŞI COSTUME DE CASA (NEGLIGE) MANTALE IMPERMEABILE etc. etc. BAZAR DXC ROMANIA 7, Strada Şelari, V «I O L6n£ IM X- BUCURESCI 2, Strada Smărdan, 2. BUCURESCI 2 Strada Smărdan, 2. —. .... r.rrrv/ ^ I Vf^ DE ÎNCHIRIAT Din cauză de plecare inchi riez chiar de acum casele din strada Sf-,u Spiridon, No. 25, col. Galben, având mat mulţe camere, grajd mare, şopror de trăsuri, curte mare şi grădină, considerăndu-se plata ch riel de la Sf. Gheorghe înainte (129 Băile Mitraszewski 4/6, Strada Poliţiei, 4/6 Băile de abur, arang.a'e din nou, foarte elegant, deschise in toa te zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazt pentru dame. Băl de putină Classa I şi a Il-a cu şi fără duşi. Serviciul prompt. » SINGURELE ADERATE iomntATE al Dro*nl GIBERT Membru al Academiei de Modlcln» «• Ffcrti, Medic on eef al Spltal&lul ft-Idila Vindec neapărat şi radical Afecţiunile rhumatiemale, wioh*-d\de de pele cele vechi, Dartrde, Scrofulele, Ingorgiărele, Ulcerele, Viciurile săngelui şl tdte accidentele provenind din maladii contagidse (syphiliţice) ruoi seu vechi, şi cari au resistat orcărui alt tratament, a Drageele depuratlve a le , Qmiui Gibert conţin întocmai aceaşi principii activi ca şi ro pul. — Ele fiind fdrte mici se > întrebui itez cu mare înlesnire şi t sunt fdrte plăcute; convin mai î ales Ddmnelor, persdnelor cari * voyagiază seu ale căror occupa-J tftmi le împedică de a mânca 1 acasă, şi acelor cari prefer a se câuta pe ascuns. I Paris, Pharmacia BOUTIGBiY t DESLAliRIEBS Suteeuor L RUE DE CLÎRY, RUE POISSONNltRE, * Şi in tâte pharmaciele fi i/rogueriele din lume, ilms :i hîîhri Ul.V CAPITALA UBR4R1 , V.*. ! Mie Pr4il S««et k Cwp, Sr!e* Vietoriel COMISION AP l~~~' iln. SraUwaki, KLfc Unt diferitelor fabric! şi firun ş» export din Europa. Agent gen*-ral al firmei Theophile Roedi & Com. la Reim» in Şampania BA CÂNI 0.1. SirtiMwl.Sî’Sg Vodă Nr. 10. SucurBtt'el Strada Carol I-iu, No. 2, Calea Vie. torieî No. 158 şi Sf-ţit Apoitoll No. 18, Mari asortimente do Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri a ic. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de M Sij mm j\ Pjtorl. W '"w-i MARELE BAZAR DE R0MANIA“ DE VENZARE MADAPI despicaţi da tufan, nnnnUrl angajăndu-md şi cn transportul lor la viile din podgoria jud. Prachova. A se adresa • Matacho Stenhănescn. in Ploeştî. T^-X*ETXJX4I PERVASURI POLEITE Plafonuri in Relief din cele mai renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, recomandă onorabilului publich sub semnatul XI. X-I03STIGXT Tapiţer şi Deeorator Nr 8, Strada Ştirbei-Vodă, Nr. 3 (Vis-i-vis de Psagiul Român). Fior» Homănîeî, Medalie do .-.nr io la oaposiţia agricolă a Jude tulul Ilfov 1882. Grabuwsfci ot 8, iroff. Bucureşti.__ FABRICE - Mo Georgesw, |S! mîiiS, Scrobealâ şi moară de măcinat (Unnrli Strada Soarelui No. 1|, Suburbia Mau sa Brutaru, Oul#» ,<« Yard»._____________ TtoIportInt Prin aceasta vib a atrage atenţiunea Onor. Public asupra petroliuluî, supranumit Petroliu Regal sau A Fotoghea şi Petroliu clasa II Adevărată industriejRomănl Acest petroliu nu exploateaiS şi e fără miros, aduce o lumini indoită căt petroliul ordinar, consumu economicos. Petroliul acesta este fără pericol, la cas cănd lampa cade jos şi se sparge se stinge imediat Petroliul regal şi petroliul cl II se vinde in tinichele de o vadră sau 5 oca. Adevăratul petroliu, ligruin. parafin şi uleiă de masuri 3 află numai la magazinul din Strada Colţeî, No. Î5. S. Stein. De vânzare din Strada Şoimi, No. 2 paloarea r0. ş.e este de venzare cu preţ redus, doritorii se vor adresa la proprietaru ce lo-cueşte in ea. CASA GEORGESLAMA • DENTIST ESNGrlLES 9 CALEA VICTORIEI No. 30, VU-a-viu de Hotel Otetelejanu. rţ;nL" Se «cot cu abilitate după cerere cu Oloroformu-Umili Nargotic. DintiîSe ^lumbează cu garanîie in aur' platină 5*E_ nin+î* S® inlocuesc in părţi, precum şi piese complecte, UlIlM* (garnituri) cu garanţie (sistem american) ninil! Se cură^ de peatră cu maşini cari păstrează cu-Ullllll lnar«» lnr naturală vrei să mor liniştit, dacă __c? turbarea in inima, cuTn 1 1CU^ meu ! intreru U Un tuon rugător. ' 51 £ilie ‘ promite-ml d * amicul meu ? duTi urmă el uu-şi cuvintele cu o eners promite-mr că daca w? demnă" * «ar wSs,"^*de >»■ duî^thf.'Iise de Er9“ - Jură-mi că vel face , tractulul pentru clădirea palatului justiţiei. D. ministru de justiţie răspunse că planul a fost esaminat şi admis d’o comisiune specială compusă din oaăenî com-petinţl din străinătate; devisurile insă n’ad fost făcute, şi d-sa crede că cestiunea va veni înaintea Camerei la timpul oportun. După aceste esplicărl proiectul a’a luat in considerare şl s’a votat. Apoi, după cererea d-lul ministru al domenielor, s’a votat şi un credit de 10,000, lei pentru măsurarea şi parcheta-rea pădurilor Statului de la Gura Motorului şi AbescI din Mehedinţi, cari au a fi puse in esploatara sistematică. S’ad mal votat după aceea, după cererea d-lui ministru de finanţe, un credit de 282,000 asupra budgetului datoriei publice, pentru agiu la plata unei rate a răscumpărării căilor ferate, diurna deputaţilor şi nişte mici cheltuell pentru curtea de compturl, precum şi un credit de 5000, după cererea d luî ministru al cultelor şi instrucţiunel publice, peucru refacerea mobilierului la asilul EUna Doamna, distrus de incendiul ce a’a Întâmplat acolo, in luna Decemvrie trecut. D. I. Poenaru-Bordea amintind c’a anunţat o interpelare asupra improprie-tărirel de insurăţel din Ialomiţa, a cerut a se pune la ordinea zilei. D. ministru al domenielor respunse că văzând cât de incurcată e ordinea zilei, a cerut amânarea interpelării şi, având acestea iacă ia vndere, roagă pe d. Po-enaru a o mal amăoa din nod. D. Poenaru, consimţind, se înscrie la ordinea zilei acea interpelare pentru prima zi după sfârşitul votărel budgetelor. Revenmdu-sia in urmă la ordinea zilei s’a reînceput şi continuat desbaterea budgetului mmiateriulul instrucţiunel publice asupra Capit. VI: Şroalele speciale. Asupra acestui capitol s’a urmat o lungă discuţiune, dar din causa lipsei de spaţiu, nu mal putem da nici'un re-susnat. Şedinţa s’a ridicat apoi la ora 5l/a seara* ---------------............ ■ ■ ——-- BALUL REUNIUNII FEMEILOR ROMANE DI 1AS1 Unul din corespondenţii noştri ne scrie: „Ultimul bal al reuniunel femeilor române din Iaşi in acest carnaval, s’a dat in seara de 18 Februarie. Am venit de la Botoşani (rectius GIo-doşan';) anume că se văd o petrecere ro-mâneasc filantropică mal maie, in capitala Moldovei. Sunt pe drum spre casă cănd vă scriu acestea, prin urmare nu aşteptaţi să ve scriu cu creionul in tren tote, şi cu deosebire costumele damelor din „fir in păr" cum se zice, după obiceiul unor ziare,- căci cred,jcă aceasta nu prea impoartă pe nimeni; şi dacă aşi voi tot îşi să fac o amintire, v’aşl spâne că aproape in genere toate erad elegante, mie insa mal mult ’ml sclipind ochii pe diferitele costume româneşcl cari erad bine representate. Atenţiunea era insă cu muitâ seriositate indreptată spre un costum lOmănesc de pe Someş din Tran-si'vania. La? la o parte pe sdravăna româncă care ’l purta, dar: ita, peptăra şui şi cu deosebire crătinţele ce se poartă pe la Nft'ăud atrăgead curioşii. Doamne, dar 'b’iie ’l stă românului când e român complet, şi este de dorit ca să se genera-luşze portul naţional la damele năstre, căci le prinde de minune. Durere numai că dansurile naţionali ni I „de leac“ măcar du sunt introduse in cap tuia Moldovei. Având onoare a fi presentat doamnei Mâr-zeseu, onorabila presidentâ a comitetului Reuniune!, o am rugat, ca prin iDiţiativa şi sub puternica d-sale influinţâ se facă — Şeii foarte bine că nu’ţî pot promite acest lucru. Urmă o tăcere. — ’l-am dat, reincepu murindul, a cărui voce devenea răguşită, ’l-am dat toată averea mea... Ce trebuinţă mal are să se mărite ?... Veşli tu, Maurice, nu pot suferi ideia că va putea fi o dată a altuia !... E cu neputinţă ! Acest lucru me face nebun ! — AI milă de mine amicul meu.... vezi bine că am să mor, ai milă de mine! — Amicul meu, te rog ! zise Maurice ingenuchiănd incet lăngă el — Dar cei puţin, zise nenorocitul, promite-mî că ’l vel spune c’o opresc... că aceasta este voinţa mea supremă, că o rog, că o implor!... că daca se va mai mărita, daca se va da unul altuia, me voiu rădica din mormântul meu, câ’mî va vedea spectrul, că me va auiji blestemănd’o !... ’Ml promiţl că ’î vei spune?... — Da, aceasta ’ţi-o promit. Simţi o uşoară strângere de mănă a amicului său, şi, după o scurtă pausâ: — Ah I Maurice, reluă murindul cu o voca sfârşită, să nu iubeşti nici o dată o femeie cum am iubit eu pe a mea... Veţjî ce săgintămplă... Dar ’ml promiţl că ’l vei spune... ceea ce ’ţî-am zis ? — Da. — Pe onoarea ta ? — Pe onoarea mea ! tot posibilul ca sk introducă pe viitor şi dansurile naţionale la asemenea petreceri româneşti, şi cred că ’şl va ţinea şi de onoare şi de datoriâ naţională a face aceasta. Am văijut că după Bucureşcl au Început şi Galaţii şl Brăila, va incepe Bârladul şi alte oraşe, laşul insă, in mijlocul căruia stă măreaţa umbră a lui Ştefan cel mare, nu poate rămânea in urmă. D. Hâjdău zice că „ajunge căte odată o literă pentru a caracteriza o naţiune *- Inchipuiţi-vă acuma că nişte nemţi ca ROsler şi alţii asistând la petrecerile românesc! şi văzând că Români! le poartă costumul lor şi dansează jocurile lor, cum ne vor caracterisa atunci? nu vor mal zice că suntem vlâitârlde ale cutărel şl cutăreî semenţil slavice—Sl mal slăbim dar cu valsul, polca, şotiş, «nel, mazurca, şi cadril şi să punem in practică frumoasele şi eroicele noastre costume şi jocuri naţionale, cari puţin perfecţionate şi aranjate in figuri, vor fi mal frumoase căi ale ori căror naţiuni europene , precum : Românul, bătuta, romana, hăţ&gana, mure-şana, olteana, hora etc. etc. ba chiar şi ţigânuşa cu : „Nu mă călca pe picior, Căci îţi spun de cin’ ţi dor Nu mă călca pe crătinţă, GăcI Iţi, spun de ce ţi lipsă* incă este mai acceptibilă de căt ştserul după calupul lui : „O du lieber Augustin Wo gest du wieder hi.n“ Spre acest scop suin convins ca şi societatea „CarpaţiI* va fi cea de ântăiu care va lua măsurue corespunzătoare ca şi iu Iaşi să ’şl iatiadă activitatea el, cunos cută in această direcţiune. Revin la balul de a seară”: Lumea elegantă şi foarte multă şi de fai -podelele din sala teatrului unde s’a dat balul sunt vechi şi deranjate, cu toat3 acestea numai o păreche s’a inchinat lor. Este de notat incă şi inprsgiurarea că onorabilele dansatoare in genere, afară de una ori două, ad venit in costume fără şlep, ceea ce este foarte frumos şi practic intr’un bal filantropic şi unde se indessă atâta lume. Nobila doamnă Mărzescu, presidenta Reuniunel şi a balului, de şi ceva indispusă, cu toate acestea de iropreună cu fratele d-saie, tânărul Penescu, cu neobo-sinţâ şi multă amabilitate contribuiad la ordinea şi amuaarea acestui bal filantropic, aşa in căt numai tărzid, iu zorile dimineţel, când Apolo se urcase bine po carul săd de lumină, se departâ lumea deplin mulţumită şi cu cele mai frumoase suvenir!. Romulus. —-----------— ------------------ ŞTIRI MĂRUNTE Procesul intentat de autorităţile germane deputatului Antoine din Metz, pentru crima de inaltă trădare, n’a părăsit cu desăvârşire de oare-ee nu esistad de loc probe da culpabilitate. In urma descoperirii de masse mari de dinamită pe la toate gările Londrei şi a încercării de-a arunca in aer gara Victoria, poliţia Londrei a luat măsuri mari de preeauţiuaa spre a asigura Cam inie şi alte edificii publice. Ori câtă siliaţă şi-a dat ac«asta pănă acum, culpabilii n’ad putut fi descoperiţi, * Consiliul federal elveţian a refusat de-a isgooi din ţară pe capul republicanilor spanioli, d. Zinlla, cu toata cererile înteţite ale Spaniei. ’Ţî mulţumesc! Restul nopţii, măna lui ţinu strâns pe a lui Maurice. Dar ’i apucase delirul şi nu pronunţă de căt cuvinte confuse care dau totuşi pe faţă aceeaşi preocupare.—La primele raze ale dimineţii, expiră. D. de Frâmeuse luă toate lucrurile pe care era însărcinat să le dea văduvei sale. Cu ajutorul micului loco tenent, intră in grabă' in relaţiunî cu preotul Ş! cu primarul târgului cel mal apropiat; ingriji intr’un mod cuviincios de îngroparea provisorie a sărmanului Robert şi se intoarse la datoria sa. La staţiunea următoare, găsi câteva minute şi scrise mamei sale. I spunea in zece rânduri moartea amicului său de copilărie, lăsăndu-’I trista sarcină d’a comunica d-nel de La Pane nenorocirea care o lovea. Adăoga că in dată ce răsboiul va fi terminat, să va grăbi a duce tinerii văduve ultimele semne ale iubirii bărbatului său ; că să va achita in acelaşi timp de o misiune de încredere pe care ultima voinţă a lui Robert ’I-o impusese. Nu se esplică mal mult asupra caracterului acestei misiuni, neavănd nici timpul, nici libertatea de spirit necesară pentru a trata un subiect aşa delicat cu toate ocrotirile neapărate. Nu voi, de altă parte, din causa nesiguranţei timpilor, să facă intr’o scrisoare nişte destăinuiri atăt de intime. Guvernul Spaniol şi-a formulat in acest ch.o atitudinea sa faţă cu propaganda republicană: pun broşuri o îngăduie fără nici o restricţiune ; prin ziare in limitele codului jenai, opreşce insă cu rigoare ori ce intruniri şi discursuri publice. * Cu ocasia sărbătorilor carnavalului, mari desordine ad avut loc in Vilal-Real, Portugalia. A fost un contact sângsroa intre poliţe, populaţiune şi armată.-3’ad Întâmplat cincl-spre-zece răniri, intre cari căte-va grave. Jeromiştilad hotărît in Francia să or-ganiseze in toate părţile adunări de popor cari se ceară revisuiraa constituţiunel. VAH« WTA'^1 Emigraţia din Anglia. - In decursul anului expirat 1883, ad emigrat din Anglia şi Irlanda iu porturile transatlantice 391,157 persoane, cu 16,000 mal puţin de căt in anul premergător. — Scăderea em’graţiunel se observă, din fericire, intre Irlandezi, mulţâmitâ activităţel Ligel Naţionale, care ajută o mulţime de oameni cu bani, numai să nu’şl părăsiască patria. Un accident caracteristic intr’o curte en juraţi.— Ia Londra s’a intîmplat zilele acestea la o curte cu juraţi, cu o-casia pertractăreî unul proces, un accident toarte nostim. Sabia dreptâţei, care era atârnată pe un perete ai salel şedinţelor, s’a deslîpit şi a cfdut pe capul celui mal mare dintre juraţi. Din fericire el nu e’a ales de căt cu o mică sgârietură pe nas. —Mulţi din privitori, mal vîrtos insă acuzatul, ad vă Zut in această intîmplare un ornen sem mficativ in contra justiţiei juraţilor. ----- —------- ■ -------- — —■■ -— Serviciul telepSe ai,inimi Litere,, 5 Martie 1884—9 ore dimineaţa Londra, 4 Martie Camera Comunelor. — Marchisul d’Har-tington, ministru de resbel, desminte că guvernul englez a făcut a se da generalului Graham ordinul d’a se întoarce la Trinkitat; crede că garnizona egypteană de la Kassala va fi liberată fără greutate. Agram, 4 Martie. Sase lucrători ad fost arestaţi fiind-că ad ţinut relaţiunî cucercuâie lucrătoare socialiste din Buda-Pesta, Zurich şi Lucerna, relaţiunî cari ad fost constatate cu documente găsite la el. „Sloboda", ziar al partidei StarcevicI, a fost suspendat prin ordinul guvernoruluî Croaţiei. (Havas) BIBLIOGRAFIE Chiar acum ad eşit de sub tipar şi se poate procura de la tipografia „Aurora* din Gherla —Szumos-r jvar —Transilvania : „NI J NlE: UI jL\A.“ Coleeţiune de versuri pentru ooaMunl funebrali, arangiatâ prin N. F. Negrutiu. Acest op cupnpde : In loc de introducere. In cimitir. M6r-tea. — Versuri funebrali. 3 La copil şi co-oile. i La juni şi 'june. 4 La bărbaţi şi femol. 4 La oameni bătrâni, 7 L i oameni de diverse stări. — Iertăciuni. 1 Copilul sad cooila către tata, mumă, fraţi şi surori. 2 Copilul sad copila către tata şi mama. 2 Fratele către fraţi şi surori. 2 Tata sad mama către fii sad fete 2 Bărbatul către soţia de căsătorie. 2 F meia Către soţul de căsătorie. 4 Moşul ori Cinci spro-zcee zile in urmă se da bătaia de la Mans. Pro rietatea patrimonială a familiei de Frâmeuse, ca şi aceea kde La Pave, era situată in Perche, cam la două-zecl de leghe de Mans. îndată ce contesa de Frâmeuse fu informată că armata in retragere se apropia de acest oraş, aleargă acolo, sperând să ’şl vază copilul trecend. Sosi numai ca s’auţlă, cu tâ.e sguduinle inimii sale de mumă, cele din urmă isbucnirl ale luptei. Tocmai a doua zi, află de la adrainistraţiunea militară prusiană că şeful de escadron de artilerie, de Frâmeuse, rănit şi prisonier, făcea parte dintr’un con-voiu care era deja pe drum spre Germania ! După o lună de nelinişte, dna de Frâmeuse priimi de la fiul său o scrisoare datată din Ilamnourg; era bine vindecat de rana sa, care fusese o u-şoarâ lovitură la cap ; dar părea de altă parte isbit de indoita greutate a durerii sale de patriot şi a deliului săd amical. Se informa cu interes de d-na de La Pave. Mamă-sa ’î răspunse fără prea multe amănunte că d-na de La Pave era un model. Se închisese la ţară şi n’avea altă sindrofie de căt pe a mătuşiî sale de Combaleu, ceea ce era, după părerea d-nel de Frâmeuse, culmea schingiuirii. In corespondenţa care urmă intre dânşii, Maurice fu mal [mult de Qăt o mâîa sau unchiul ori mătuşa către nepoţi. 6 Nepotul sad nepoata către moşi şi măşe, unchişi mătuşe. 4 Socrul ori soacra către gineri şi nurori. 2 Giaerele sad nora către socri. 6 Către alte rudenii. 1 Către prieteni vecini şi cunoscuţi. Eoita-fla. — Pe un mormăat. — In Adausu, Vers pentru Vinerea patimelor şi Vers la înmormântarea D. N. Is. Chriatos. Preţul unul eaemplar broşurat e 50 cr., — legat ord. 60 cr., —mâl frumos legat 80 cr. şi 1 fi. —Pentru Romania preţul unul esempl. broşurzt e 1l/» franc (led) SPECTACOLE TEATRU DE FANTOOHES al d-luî Tho-mas Holien incepe Duminecă la 26 Februarie in Sala Bossel, in care zi vor avea loc două representaţiunl una la 2 p. m. pentru copil, cu preţurile reduse, şi una lâ 8 ore seara. N< ul şi bogatul program precum şi preţurile lo urilor se va anunja prin Afişe. -A-IVUINT OITJ Moştenitorii repausatulul Clement Eunst, pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi ad avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comercid, in magazinul lor ve-chiu, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 13 Doctorul G-rigorescu. 3 S’a stabilit, Calea Victoriei 58. Consultă la ora 5 — 6 p. m. SCHIMBASE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER DEi^A FACULTATEA DIN VIENA Sfsaolel; UOALE DE JFEMIdl Şl SYPHILIS S’a mutat Strted.:* I'esc&ria-Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Molilor) Oonsultaţiunl dela 8—9 a. m. şi 3 —5 p. m. Dimitrie N. Qprişiiiiu DootorO. in. drepte; fosta magistrata ADVOCAT Strada Ştirbei-Vodă. No. 30. Consultaţiunî de la 9 — 11 a. m. şi de la 2—5 p m.—Pentru săraci consultaţii grătuite. MAGASIN ROMAN OTJ HAINE O- Au *T .A. 5, Strada ŞtirbeUVodă, 5 XjXlSX’iAOXlR.Xl Cu preţuri ne mal auzite pănă acum. Costume complecte daco pentru Dnmâ-varâ, preţ fr. 24, 32, 35, 42, 44, Jaohet cu gilet fr. 4U—45. igg£“ Poftiţi la eftin şi bun «d 4527 I , I. EăcuMtiauvi. VIN NEGJRU de Ore viţa şi Goln-Orâncea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIANI din recolta anului 1379.—16 fr. vadra la miN POPPESCU & Comp. 18, Strada Elpuicani, ÎS. » ■ — - ■ r ■ ■ ——— ■— ,i—i. i i. .. dată ispitit să Încredinţeze mamei sale curioasa misiune cu care Robert, pe patul săd ae moarte, ’l insărcinase pentru văduva lui. Dar ’î se păru că o materie aşa de confidenţială trebuia tratată cu voce vie şi in tâte â-tâte. Această misiune insă, de care abia şî adusese aminte in mijlocul frigurilor şi sgomotulul vieţii sale militare, incepea sâ’l preocupe foarte serios de cănd era condamnat la inacţiune. Se gândea la ea şi zi noapte, spâi-măntăndu-se din ce in ce mal mult că avea de indeplinit o ambasadă aşa de extraordinară, pe lăngă o femeie pe care nici măcar n’o văzuse. încerca sâ’şî represinte scena care va avea loc cănd se va achita de această crudă îndatorire; căuta cuvintele de care avea să se serve ; ’şî inchipuia înfăţişarea confusă, sau poate indignată, a tinerii femei. In definitiv, cu căt se gândea mai mult, cu atăt insărcinarea i se părea mal grea şi cu totul neplăcută. (Va urma). Octave Feulllet. www.digibuc.ro .. 1555S?l5j5H5gj Ghlorosa Anemia Culori Palide .!'■‘‘'V, u: INSTITUTUL* VELESCU (HiLIÂDE )>** w -: ^ _ să -• v- ^ . :--v. • • w-.. Ţ-■ . ’H Director de studii: St.-C. Mihăileueu. La grădina George Ioanid numită Brăsba, situată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprăpe de biserica Icoanei se află de vSnzare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din,,.cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-matorl din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se va trămite. '25 ggjîC Flanta-tnl pomilor pentru primă.-v«Sra a sosit "250 HOTEL FIESCfl i Ir iu» di» naacu w, -»w u» * “***“ _ mj, [lLlr?r2SZ5E5^^^^5^5?-5iL5i5H5^.i;iaSH5a5g5giO Denoslte iii bucUIEUlSCI : Pharmacia ] OVESSA; F. BRUS; RISSDORFER. . _____ _ . __.• ■__ __„ _ ~ Ti DDT7 A T l.Q JASSY : Pharmacia KONYA fierea. — braila : Pharmacia R- PETZAL1S. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Clasele primari şi gimnasiale. PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ InformaţiunI in toateziiele de la 9—11 .ore a. m. şi deţla 4—6 po meridiane. sxjotTtiKsoi SITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I «W® — No 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr. pe zi. Apartamente penj tru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjau ai pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. ^ Mms si imm I DIN CAPITALA INGINERI-HOTARNICI J. M. Romniceanu,strada Mircea Vodă, Nfo. 31. MANUFACTURI \ ia PwMfiel» r, pocind dsmăt&aur! linuri, dantele, eonfoctioane gaia, stofe de mo- bile, oovo&ro, nerdâlâril de dif« ■ rite calităţi. Vănuar* ca preţuri toarta reauso. COFETARI wim CMiUstiil, £2 piaţa Sf. An Nr. I *V * » RESTAU BJtSSI T XJiZt fel, 4a Ylauri indigen® şi atrains. TOPTAN OK Srşfis 6. taâs său * in strada Covaci No. 15 a prcv»64»*fc tra tite sxticolde d® «MtocMaie, 4rac««ri», precum: «&■ Mr, «as*», eres, uat-de-ia.Bin,luc mfesfer' act. eu r!4icata şi cu w.ărT. Neajunse de nici o aită maşină întrece toate aşa' numi iele ■m nîaşîno origir.aîft’ansrj tcane r jsfew. cB>ut. Gouţine i<> uparate cele m. t noi to^atic a aţei, precum şi mal multe alte noi modiflcaţiunî. practico c.u depănătqrul au- \ • i ffl;„„»««© (. S>t«r ni*«r.nm si mal -aâii - lî0 -V- -v; e de ■ •- Hvu- - - ij W c? a . tei ss DE VENZAIiE Mese, bănci, scaune, felinare, pompă maşini da Inmină elee-trică, scăndurl şi alle obiecte de construcţie, de grădină, de theatru şi de casă. — Desluşir strada Posta Veche 14. m\ «I s a2» j&mttrsyjEJR, KEFICH Lm^ţms M ~V M O ] nvăţăturaT^ratis si la domiciliu. Carte de invgţatură in limba română. Ambalagitt graţia. Karedepcsit d^ace, aţă ibrişin, etc. precumjUoăte neceBarele pentru maşina de cusut. jşggf- atelier Sesitr-n r-epărSt TOasAşme Aiitiăsis& aiYKYKXLdas îs aiiv ni nmidiSY3 ki asiaoirM De închiriat si vînzare --- Yoiaffiori act!ai Cari ştii a vorbi Lmba bulgară, sârbă sau rusă, găsesc ocupaţie durabilă.—Cauţiune este necesară. A se adresa in Bucuresc! la „Smger“, Hotel Boulevard şi in Rusciuc la sucursala sa. 28 Numai 25 lei tona DE PIATRA Cea mal bună economie pentru ars şi incălijit, aceşti cărbuni ard in orî-ce fel de sobe şi chiar in maşine de bucătărie. Depoul in strada Pilaret 19, comanzi se primesc şi in strada Smărdan 19, la M. Litmatn. COKS de prima calitate adus ţa domiciliu 60 lei tona. 24 Artus 1» O^moştinţa Onor. Public efc am un mare Leposit de Soba |e perţe ia dic cele mal mari ft&nce 4t& Buropa in diferita tetosnS ţi in deţenuri frumoase te i&QCfii IjSrts iaederate.^ * 7S, Calea Victorii, 78 (vis-a-vls de Palatul regal) LICOREA DAMELOR! CU BASĂ D a?4EK8ii!SE Preparată de către O. ENJUiJiAâ Pkarascistu ii LY0N ' mfEMAKE | ROM JAMAICA CALITATEA I &saas ftert'îuidut din iiiul___ nu. preş— sa s{ h*> n sap | &&« ^ m - Ssa-itori! oe aAr&sa iu 1 «uda Bibessu- Vedi sau Peetuiul Ne 1 INSTITUTUL DE BAEŢI in n i 10) Strada Slbeacu- f edii, IO 4 Internat si SemHnternat Instrucţiune tocmai după programa ministerului instr. publice înlimbels Bomănă Germană şi Frasieenă. K«6re «ste recomscado.tfi dimelorS ^ifc<îrfîia prin B&ngele şl pentru a prâT«nl tâho ÎjvSIgIo li. oare siuit eicpuwi ut fumata t lidU «b ■gat&riţi, tîsirari, damngtx.ne.'iis, e&arvte- ftttk, «MMKGiKfa da vArct ariîic4, cto, In fcSt© S tr-ancl ca catIm» «c 4W©Bip*2U*4a flfcoonfi* la iiiicttrtjsvl)l>rojr»«la J. OrAâsîi, £*£***r, :,os « ^ c« niS 6 “f nftlsvr* K Dela sfăi .u7 Georpe 1884 se închiriear.ă hotelul Gabrovenii r )sta prop'etate a Dr N Vasi-! iadi impreună cu mobila, care se compune d|n clădirea nouă situată în strada Covaci No. 7 având sus şi jos 36 camere şi din clădirea veche s tuată in strada Gabroveni No. 10 având sus 18 camare şi jos 5 camele 1 bucătărie, 1 birt şi o prăvălie amândouă aceste clădiri au aceasî curte in care se mai află două grajduri de 12 cal. Această propietate se inchiriază pe termenului ce va conveni locatarului, şi să şi vinde. Doritori do a lua cu cbiriie, sab de aŢ cumpâra se vor adresa la contorul D-luî Evlogie Georgief calea Moşilor No. 70 şau la D-nu Grigorie Trianda-fil Calea Păntănef, No. 3. procuratorul D-luî Dr. O. Athana-sovicî, actualii proprietari al acestui hotel. Xii-W CAFITALA LIBRARI inajiiMi, S*î: 4 Calea Vtetoriel ') Nr. 7. COMISIONARI IIm. GraMi, Sa i Ropresois-taat diferitelor fabrici iji firme da export din Europa. Agent gena-ral ai firmei Theophile Roederir & Com. ia Raima in Şampania. BACÂNI 0.1. iartîMiui|“S2 Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol hm, Nu 2, Caisa Vie-fcoriol No. 1&8 şi Sf.ţil Apostol! No. 18, Mari asortimente daCo-leuiai 3, Colori, D^ucateee, Vinuri etc. Sersiciul cunoscut o-ner. Public in dacurs de 84 tini % CS' J’h8- i i ! X ’* W p se, 8UI ** i^Vi dQ 86 Pers6nele atinse de Gutiu-niâ, KripA, ESromehitu acută «au ebru-atca, Stingere de aoee, ISA!» de gât, s® uşurâză răpid* sau se vindeci întrebuinţând Flote Kem&Kieî, Medalie de aur ds ia asposiţia agricolă & Judeţului Ilfov 4882 arabowsii et Bi-tixoh. Bucureşti. FABRICE b3 se I > 0 ao ♦* r a 'O m a. S «k | » e- tr ir Şi| o . ^2‘J SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA de VontitteîSa ipsri», *1, rue de Cbsiv. şi b» tâ* tarmaciel® şi drogueriele. — & st feri t{s contrafaceri Fabricanţi de w , Pasbs, Uleiuri, Serobeală ţi moară d« micimi tiinuri, Strada Soarelui No. M. fiufcarbla Mmm BroUgvţ, Oido* r<» Y«rd«, DE HSCHIR.IAT Din cauză de plecare inchi-riez chiar de acum casele din strada Sf-tu Spiridon, No. 251 col. Galben, având mal mufie camere, grajd mare, şopron de trăsuri, curte mare şi grădină, considerăndu-se plata chinei de la Sf. Gheorghe inainte (121# Cea mal biin^ hârtia igienică de şigărl este >Voric»t de Fraţii SSZL^LmssrSVXDXXB* Această hârtia analisata de către d. doctor EernAth, directoru, laboratorului himic £ Eforiei Spitalelor civile si &1 Facultăţii de medicină dht Bucureşti, constatat ca coa ma bună in toate privinţele din toate hârriilQ de cigară ce se importă m ţară, a© oare~ce msu-şei^t© toate proprietăţile unei hărtiî de cig&rft ireproşabilă, fiind cu desâverşir© lipsita de ţe $ătură animală, cum si dfc substanţe lemnoase şi fabric&tă numai de aţa. A 66 feri de contrafacere, Huma! atunci sunt veritabil*, căud fio-ear® foiţă poseefe hi ■ noastră şi pa scoarţă semnătura ceaetefe S2jp»wl««*®Smi9 ^ IO AN I ON E2SCLJ Strada Gard, EtagliH l-iu, Ne. 29, Bucurescl. Ityttn ® p fe Sijwtm ii a», _ sp'isî’apstic s*KBîiyxojA®sa Oeasoamk&s Feadul® şi im!siee meoanioe cu o Je mai nisol ctotooe nai/onale. Esposiiia defarta si museu anatomic a lut W.[W1NTER Bulevardul Elisabeta faţă cu grădina Cişmegiu. " "a pănă la 10 ore seara. Erezii L. LEMAITEE Succesorii Deschis ziluic de la 10 ore .................... ----------------.x-.v.-..v.^:L^.Qi gp, jg, Driu acea..la ’mi permit a face cunoscut mult stimatului pudic bucureştean că astăzi am intocmit in musăul meu a treia mare esposiţie de tablouri artistice ncu\ cari prin lucrarea lor artistică sunt mult mal interesante şi oforă pentru o-'chiui fie-câruia priveliştea cea maî frumoasă.- Afară de figurele de ceară de mărime omenească şx cu mişcări ca ale omului, maî sunt in musănl meu alte fi-jgurl nd. Wiliam Hamilton, cel maî mare om din lume născut in America sudicădi x anul 1842. Fecioara de Orleans. Iu lit, saii decapitarea lui Olofern. Un prinţ Japonez in costum de paradă. Buffallo Bia .unjîcăpitan de bandiţi mexicani. Eduard ----------------------- âNi sohn, cel mal mic om din lume, de 35 de ani ş. g.ju de 2o funţî Museu anatomic. . Intrarea 60 bani Fie-cr,re v.sitator al musâuluî meu primeşte un cadofl^gratis. „ ($ Sg Cn respect, W. WINTER. Prăvălia de la muzâii se viude. TURNATORIE de FER si ALAMA—ATELIER MECANIC BUCURE SCI 33)SS3aOTJ,X,XTTX4r3îS aBS.JES^JEXîSîî Se însărcinează cu construcţiune de vagonette şi raileuri pentru terasamente, asemenea şi coxisti-ucţiunî, deturoine şi mori pentru preţuri cu mult maî scăzute de căt cele de Viena şi Pesta, sl cari sunt fixate..pentru o moară cu *’*’ I piatră de Ia U la 1,500 le! 1 „ „ „ 42 „ î,800„ 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 „ „ „ 42 ,5 3,800 U k ^ WLi _ instalaţiune de mori cu turbine foarte rentabile —O moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNATORIA LEMA1TRE po rîul Sabar, acostat 66,000 lei şi prouueo 8000 lei pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. EFTINiTATE. — FUNCŢIONARE ItEGULATĂ. — FOLOS. * „Naţionala" _ Soc. gener. de Asigurare ic acnrescî Strada Carol I, No."19 Capital social 6,000,000 l.n. prima emisiune 3,000,000 Îndeplini vSrssţl in 15,000 arrţiuni de 200 i.u. Din acestie», 1 milion !.n. spscialmenfce afectaU ca fond de garanţiie pea* tru ramnra de vieaţă. Fond de rezervă 260,000 l.n. Preşedinte, d. 1. Marghiloman. Vice-preşedinte, d. D. Stardza. Directorul general d. E. Grunuvasd. „Naţionala" asigură : 1. In contra daunelor de Incendiu. 2. „ „ Grindină 3. Transport pe apâ şi pe uscat. 4 _ # din Spargierea Geamurilor f- glinztior etc. ^ 5, Face asigurări asupra vieiei, asocia-ţiuni mutuale de ^ 1 pra-vieţuire, grupe de asociaţiun; mutale dentru copii; ■ tra-asrigur&rt, asigurări de capitale ficse, rente vieager diferite combinaţiunî şi asigurări in cas de tile Asigurările iu toate ramurile se pot efectua a hg ţ general , principale şi speciale din districte, la repre ■ generală pentru Bucnreşd, Calea Vxtoriei 23 şi la Direcţiunea geueaaia- i Tipo-litografla Stofen Mihăleacu, Strada Covaci, No. 14. ) www.digibuc.ro ANUL VIII — Nr. 1993. 10 BANI EXEMPLARUL SANBXTA 2B FEBRUARIE 1884. APAHE EV TOATE ZILELE ABONAMENTELE : In Capitali: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte ! „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. Ir străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 leL Director: D. AUG. LAURSAM Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In ttem&nla : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihdlescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Pari» i La Societr Havas, place de la Bourse, 8. In l'^na : La Heinrich Schalek, L Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambnrg: La -i.dolf Steiner, (Mneemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. srs)3»»sib5egmmmmmr1 ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IY 30 bani I Reclame pe pagîna FTI-a 2 lei Reclame pe pagina II-a 5 lei. | Scrisorile nefrancato se relua* Articolil nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redat ţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor: STEF. C. MlCHMLESCU. ŞTIRI TELEGRAFICE I dm Tokar. Trupei# pleacă intr’acolo ehiar a: feitatQ3Ul concentrează trupele la in Mal depRrte> Graham anunţă că i *at*le de lingă Tokar, locuite ; bl, dou« tunuri părăsite, multă ; ţiune ai Tr-0 i00o de flinte.'! osurgenţil retras la munţi. . Uvrierii din fabrica Iul Preidl^ fcJT4’ din causă că directorul a brici a concediat o sumă de luc Palm» ld6ile ?i 88ruaVuoile lor soci; leauii y a aTl»atâ ; a’a trimis 1 ««Iul un eseadron de jandarmeri Nurschan s’aii făcut pe la mulţi socia-l'ştl perchiziţil de domiciliu; s’a arestat mal mulţi lucrători de la minele de cărbunii. New-York, 4 Martie. Un mare incenditl a îsbiicnitla Utica, statul New-Yo'k. Pagubele causate se urcă pănă la 800,000 ds Dolari. Intre e-diflciurile ruinate sunt trial multe case comerciale de frunte şi o bancă. 6 Martie 1884 —3 ore seara Conatantinopol, 6 Martie. Sultanul a reinoit puterile lui Photia-de3 paşa ca guvernor general al Cretei. Berlin, 6 Martie. Ccmitetale partidelor secesionistă şi progresistă aii propus partizanilor lor unirea amSodoror grupelor sub denumirea de Uniunea liberală germană. (Havas). A se v«dea ultime soiri pe pag. îll-a. Bucuresci, 24 Februarie. Dacă este adevfirat că omenirea nu şade pe loc ci merge inaiate, şi incă repede, apoi nu e mal puţin a-devfirat că şi noi ăştia, siluete d’un moment in veacul in care ne tot frământăm, am luat’o prea repede cu progresul in unele ramuri ale activi tăţiî omeneşti. Aşa, bunioară, cu arta r6sboiuluî,—o pată in secolul XIX, secol de lumină şi de raţiune, pare-ni-se, —am mers destul de departe, mai departe poate de căt trebuia. Căte perfecţionări nu vedem, care mai de care mai radicale, cu tendinţă d’a rădica căt mal in grabă viaţa o-muluî! Mai pe fie-care zi, ziarele militare ne anunţă invenţiunea sad perfecţionarea unui sistem oare-care de arme. Se pare că am isprâvit’o cu toate, r8mân8ndu-ne numai să ne gâtuim unii pe alţii. Din toate artele,—-fila ş. gloria neperitoare a atâtor epoce din trecut; — din toate meşteşugurile şi şciinţele, — ţinta unică la care ar trebui să ne incordăm puterile şi activitatea, —dm toate am ales pe cea mai miserabilă, pe cea mai ruşinoasă, —arta d’a ne schingui căt mai cumplit ş’a ne ucide cât mai repede. * # * Dar toată filosofia in contra râs-boiului a rămas, din nenorocire, neluată in seamă ca ori-ce utopie* — căci cu căt ne civilizăm, cu atât râs boaiele devin mai formidabile. Naţiunile mari şi mici să armează pe intrecute, toate admit, de nevoie neapărat, că armata este insă-şi naţiunea gata de luptă. Europa ne dă un exemplu pipăit despre aceasta, iar cele alte continente nu vor să ră-ruâie mai pngos. Şi cănd ar fi numai ideia de conservare la m jloc! Dar nu, naţiunile chiar cele mai puternice şi cu posiţi-uni geografice din cele mai puţin de temut, să armează pănă in dinţi. Napoleon cel mare a zs: „Tactica trebue schimbată la fie care zece anl“ gândindu-se neapărat la per-fecţmnarea armelor. Şi Krupp fuse dună uşă... Iar Gru-son, sub masca iubirei de aproapele, are aerul d’a pune beţe in roate celebrului turnător de tunuri. Neapărat că meşterul Krupp nu urăşte pănă in aşa grad nmemr a, in eât să cugete numai la exterminarea el; Uni gunia'ul lăcătuş de odm oară, isteţul Gruson, n’o iubeşte cu atâta foc, daca ’şi-a stabilit usina de lângă Magdeburg cu gând să nu lase in pace pe rivalul săh, tot inventând felurite apărări metalice in contra fabuloaselor proectile Krupp. Nici unul nu iubeşte nici cel alt nu urăşte, ci, numai spre ruşinea e-po-'ei noastre, li se oferă ocaziunea d’a face uu trafic cu viaţa omeneasca. 9 * « Lucrurile, insă, ast-fel stând, dm nenorocire,—ce trebue să facem no; care suntem şi micuţi şi cu o posi-ţiune geografică din cele mai delicate ? In gând cu această intrebare, noi privim cu mulţumire activitatea şi ingrijirea actualului nostru ministru de resboiti, pentru a da armatei cel puţin material, căci, trebue s’o mărturisim, nu prea se ocupă de fel cu personalul fără de care grămezile de material nu ne-ar folosi aşa deplin. Aceasta ne indeamnă cu atât mai mult s’atrsgem atenţiunea, d-lui prim mimstru, şi ministru de râsboib asupra importantei propuneri a sublocotenentului Negreanu. Noi am atras din vreme atenţiunea celor in drept asupra acestei propuneri, şi am fost foarte mulţumiţi că consiliul permanent al 'Instrucţiune! publice a admis’o in unanimitate, şi că d. ministru a pus’o in vederea consiliului de miniştri. Nu înţelegem cum intărziază aşa de mult la acest conac ! D. Negreanu a adresat un al doilea memoria, pentru a lămuri şi mai bine propunerea d-sale ; multe adevăruri vedem intr’ânsul. Aşa, ideia ca invăţătorul să fie numit plutonier, pentru a nu fi sub autoritatea sergenţilor majori, este o ideie fericită pe care d. Aurelian ar trebui s’o ţină in seamă. Iar intrebarea ce ’şi tace autorul: „Cineva comanda miliţiile in sate, cănd armata de ântăia linie va fi la frontieră ?» ar trebui să ne dea de gândit şi incă mai mult de lucru. Şooalele normale ar da cel puţin 160 de ofiţeri miliţieni pe fie care an, adoptăndu-se această propunere, care nu cere cheltuieli mari. Nu cu sume aşa mari, credem că s’ar găsi ca profesori ofiţeri absolvenţi ai şed-lei de Aplicaţie, care vor face să vedem in curând resultatele ce dorim cu toţii. D. Negreanu mai atrage atenţiunea şi asupra societăţilor de tir. * Şi căte chestiuni nu rădică in memoriile sale, chestiuni de cea mai mare insemiiâtate in stadiul in care ne găsim cu organizarea noastră milită-riascâ! * * * Multe mai sunt de făcut pentru deplina organisare a sistemului nostru militar, multe ne lipsesc, şi de multe ori am atras atenţiunea miniştrilor de răsbOitt, — atăt mditarî cât şi civili. Am aplaudat toate măsurile bune ce să iafi in această privinţă. Să profităm de ideile bune ce se propun in acest scop. Desbaterile budgetului instrucţiu-nei publice s’ab terminat ieri, şi acest budget s’a şi votat cu coreeţiu nile introduse de Cameră. A um vor veni mai repede cele rămase, pentru ca să se înceapă des-baterea cea mme a a cului, pentru care a. tual-Te corpuri legiuitoare sunt spe -.ial delegate de naţiune. Cum s’a desbutut budgetul şcoalelor âst-timp, noi ne-am arătat de, a mulţumirile noastre. S’a ridicat puţin vălul ce acoperea atâtea neajunsuri, —s’a introdus unele mijloace de indreptare, s’au dat căte-va voturi vrednice-de laudă. Intre altele semnalăm de-o-cam-dată suma de 500 mii lei pentru material şi instrumentele necesarii la espermien tarea şciinţelor, şi inlocui-rea anemicei şcoale de medicină din Iaşi, acel rod sec semănat mal anţărţ, prin un inceput de politecnic. Felicităm Camera pentru aceste două voturi. Cu suma d’ântăifi, vom ajunge in curănd să vedem şcoalele secundare şi superioare înzestrate cu cabinete de fisîcă, cu laboratorii de chimie, cu materialul necesar experimentării şi practicării teonelor şciinţifice.-—N i-maî dacă profesorii ar şti să se folosească de dînsele, iar autoritatea supei mară ar putea să esercite un control eficace. A doua măsură, acea care pune temeliele Politechniculuî şi le pune la Iaşi, va bine merita cu deosebire recunoşcinţa viitorului, dacă cei chiă-maţî a pune in practică votul Ca-meriî, vor fi destul de incâlziţi de interesul public şi se vor pricepe a’i da o organizare demnă de menirea unui înalt aşezămănt. Politechnicul este reclamat de noi, impreună cu d. Maiorescu, de 12 ani, căci, pătrunşi de trebuinţele Statului şi emoţionaţi de crearea universităţii de la Cernăuţi, simţiam şi simţim paguba ce se aduce propăşirii noastre materiale şi culturale, din pricina lipsei acestui institut, de i-naltă cultură technică. Golul incepe să dispară. Facem urările noastre de a vedea căt mai curănd ridicăndu-se falnic, in centrul Iaşilor, această fortăreţă a culturii, care să apere naţiunea de valurile atâtor străini, care o exploatează in numele sciinţei. -----------— • . ■ - . i CRONICA ZILEI M. S. Re gele a semnat ieri mal multe decrete privitoare la inaintărî in magistratură. Aşteptăm să le vedem in ziarul oficial. S’a stabilit intr’un mod definitiv, fca linia Bucureşti-FeteştI, cu pod, peste Dunăre la Cernavoda, să plece de la Obor, unde se va face o gară. D. general dr. Davila, cu ocasiunea inaintâriî sale la gradul de medic inspector general de divisie, a primit numeroase visite de felicitări, intre cari şi pe a d-lor I. C. Brătianu, general Anghe-lescu şi dr. Theodori. Consiliul sanitar superior al armatei s’a Întrunit ieri ia şedinţă, sub preşedin-ţa d-lul I. C. Brătianu, si s’a ocupat cu afacerile pendinte la ordinea zilei. D. colonel Poeuaru, va ţine, mâine, Sâmbăta, in localul cercului militar, o conferinţă, despre „ Aprovisionarea^, trupul de infanterie in timp de resbei”. La această conferinţă, se crede, că va asista şi M. S. R‘ g*le'. Comitetul permanent de infanterie s’a intrumt şi a lucrat ieri sub preşedinţa d-lul general G. ADghelescu. M. S. Regele a lucrat ieri cu G. Lecca, ministrul de finanţe. Membrii societăţii geografice române, se vor intruni in adunare generală, in zilele de 26 şi 27 ale curentei. D. ministru al domenielor a primit ieri o deputaţiune din Dobrogea, care a venit sa solicite mal multe modificaţiunl ale articolelor din legea pentru organi-saţiunea DobrogeJ, care va veni peste căte-va zile in desbaterea Camerei. Ni se comunică din Ploescî, că profesorii de la cursul superior al liceului de acolo ’şl dail dimismuea in corpore din motivul, că Camera nu a luat in considerare justa} lor cerere de-a se regula, după 5 ani de tânjire, şi cursul superior de la acel liceu.* S. S. părintele G. C. Drăgănescu, profesor de teologia morală, pastorală şi liturgică la seminarul din curtea de Argeş, s’a numit definitiv la catedra ss, conform art.j364 din legea instrucţiune!. Avem informaţiunl demne de credinţă să neorănduelile şi nemulţumirile in Orfelinatul de la Pantelimon,|n’afi dispărut, cu toată ancheta de curând făcută de către mspectoru genera.’, al cărui resultat de aitminterea, nu cunoscut de căt ia ministerul instrucţiunel. In curănd vom reveni asupra acestei afaceri, şi vom arăta tot adevărul despre cele ce ni se afirmă, că se petrec acolo. D. M. Ferechide, ministrul plenipotenţiar de la Paris, după sosirea d-sale in Bucureşti, a avut ieri o intrevedere cu d. Sturdza. ministrul de externe. Se zice că azi va fi primit in audienţă de către M. S. Regele. S’a deschis pe seama ministerului de resbol un credit suplimentar de loî 250,000 necesar la cap. IV, art. 9 din budgetul acestui minister pe exjrciţiul 1883-1884, pentu intreţinerea recruţilor contingentului 1884, ce sunt a se concentra in luna Martie la regimentele de dorobanţi. S’a acordat sergentului Niţă Tonja din regimentul 2 roşiori dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint, poc tru 12 ani de servicii! efectiv, in gradul de sub ofiţer, cu o pensiune viageră de lei 300 pe fie-care an. Consiliele judeţulor Botoşani, Gorj, şi Roman sunt convocate in sesiune extraordinară, pentru ziua de 19 Mardie 1884, spre a se ocupa eu mal multe cestiunl, prevădute in programele lor speciale. 1 Colegiul I electoral pentru consileril get nerall de la judeţul Argeş este convocaa din nod, in ziua de 19 Martie §1884, c-să aleagă doul consilieri la vacanţele declarate in consiliu, in urma demisiuneî d-lor Ioan N. Coculeseu şi I. T. Pur-câreanu. 3udgetul veniturilor şi cheltuelilor drumurilor judeţului Mehedinţi, votat de consiliul general al acelui judeţ pentru eser-ciţtul 1884 —1885, s’a aprobat de guvern pe suma de Ui 81.687 bani 67 la venituri, şi lei 78.300 la cheltueli. DIN TRANSILVANIA Viitoarele alegeri pentru camera ungurească apropiandu-se, am anunţat că mişcarea a iuceput şi printre Romanii de peste Munţi. Comitetul central din Sibiu a trimis sub-comitetelor dm provincie invitarea de-a se organisa şi de-a lua pe urmă o atitudine aşteptă-toare, pănă ce marea conferinţă naţională de ăst an va hotărî linia de purtare. Romanii din Banat au dat ascultare acestei invitări şi sunt chemaţi, de bărbaţii lor de încredere, ia o întrunire pregătitoare in Temişoara. In a-celaşl chip se procedează pretutindeni. A mal 'ruieput să dea insă, încă Cineva semn de viaţă, şi anume in afară de programa naţională şi de conducerea superioară a comitetului din Sibiu. Acest cine-va e corpul de renegaţi, cari sunt grupaţi pe jăngă «Viitorul» din Pesta. Acest pamflet incă publică o invitare pentru o conferinţă ce se va ţinea in Pesta. Ia 2 Martie şi la care pot să ia parte Românii «moderaţi», adecă cel impăcaţî cu starea actuală de lucruri. Faptul cum că conferinţa s'a convocat in capitala Ungariei, in af&ră-dară de centrurile romăneşcl, e semn că cel de la «Viitorul» nu somp- www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA tează pe infâţişarea nici unul Romăn. întrunirea se va reduce la presenţa slu .aşilor renegaţi domiciliaţi in Pe-c a Pentru Români ea va rămânea î -ă nici o insemnătate, fără nici > inriurire. Ungurii noul ^voibi Unirilor vechi şi nimic mal mult. gUCu toate acestea, va fi bine sâ se însemneze numele tutulor mutrelor cobi-toare cari vor discuta cu această oca-stune asupra mijloacelor de-a lovi in solidaritatea naţională fea .^“prd°e mite atitudinea politică a naţiunel d a înlesni Uogunlor opera de asuprire şi de desnaţionalisare. Sunt puţine şi merHA fie care o trăsătură neagr^l V-/ sosi un timp, cănd iraţii no9.n să ’şl aibă iarăşi lorul lor şi cănd judecători patrioţi ă resplâti fie cui dapă faptele sale. Pănă atunci conferenţiarii din Pesta vor fi un obiect de scârbă pentru no mănî Cine le va da mâna se v< identifice cu el, cine va anticipa rolul tribunalului de resplâtin va bin< merita. Pentru reptile nu este ae cât o alternativă : scuipatul sau călcâiul. din afara ninsula Balcanilor căt şi in India. Cum că Englezii nu s au încredinţat deja despre aceasta, ba-o foaie inspirată de miniştri Chamberlain şi Dilke recomandă chiar bunele raporturi către cele trei imperii in locul alipire! de Fran-cia, e pentru «Republique Franţaise» o dovadă, că En; Iezii ştiti tre>: peste ori ce margini ctiiar in absurditate. Foilor germane le place să vadă in aceste articole ale lui «Republique Francaise», cu toate că nu seamănă cu al celor-l’alte fol francese, un semn ce evoluţia din urmă a politicei ruseşti a cam răcit raporturile dintre Francia şi Rusia. --------------- 4*^"--------" ' DECORAŢII Germania şi Statele Unite. In congresul Statelor Unite s a adus vorba despre retuşul PnnclPelui Rismarck in c estia adresei de con-dolenţă pentru Lasker, trimisă de congres reichstagului german. g Doi deputaţi din Visconsin germani de rigine, aii lua. cuvântul spre a rosti căte-va tinde de liberalism, spre a spune că prinţul Bismarck sa arătat in această ocasie foarte> m, , şi spre a constata că cu tot retu®1 acesta raporturile dintre cele două po poare rămân cele mal bune. P Un deputat amer.can, o Kaassen, a făcut insă şi cu acest pnleg’u °' noare bunului simţ american. LI a regretat că un incident de-o valoare a tât de relativă a puiuţ deveni tul unei discuţii, ^ ^ceas r incă numal după informaţium din ziare. Oancela rul german incâ a putut avea motivele sale” Să se aştepte oână şi le va spune in mod oficial. . . Congresul a trimis apoi la comisiu-nea pentru afacerile esterne o adresa de mulţumire ce i-aă adresat amicii ş aderenţii din Germania al reposatulul deputat ovreesc. CESTIUNI MILITARE. Incidentul acesta se va repeta probabil şi in parlamentul german. "J beralil vor face o interpelaţi'e felrinţu lui Bismarck asupra reculul său Cancelarul, spre a dovedi că nu se reşce de-a infrunta acest atac, i ho tărît să se presinte in Re\cl}stag d J din prima lui şedinţă. ISatisl^ • i va da nimărul. Liberalii o ştifi înşişi. —Centrul şi conservatorii sunt.satisfăcuţi de purtarea cancelarului ţaţă cu o reclamă jidovească. O foaie francesă şi ocupaţia Mervulul de către Huşi. Cu ocasia veşteî despre anexiunea Mervulul de către Ruşi, «Republique Francaise» publicase un articol, in care dădea Angliei sfatul de a se ma. uita din cănd in cănd şi spre Asia centrală şi Orientul Europei. «Journal de St. Petersburg» a res-puns la aceasta, că Eoropeml din A-uus n’au sâ se amestece in afacerile Rusiei.—Cele trei imperii eoropene nu urmăresc o politică de sentiment ci de interese. . „„„ «Republique Franţaise» revine asupra acestui respuns şi spune, că pe cătâ vreme un ucas rusesc nu va in-t rzice libera manifestare a Eoropel apusene, ea va continua să represinte ideia. că înţelegerea austro-germano- rusească pâgubeşce Angliei atăt in pe- Ordinul Coroana. României s’a acordat : In gradul de comandor: D-lor Emanuel Bacaloglu şi Grigorie Stefânescu, profesori la universitatea din Bucurase!. In gradul de cavaler: D-lor A. Limburg, T. Tânăsescu şi M Iacomy, profeaorl la liceul St. iiava. D-luI A. F Nestor profesor la liceul Matel-Basarab. D-lor V. Burlă M. Buznea şi Al. Brand-ză, profesori la liceul din Iad. D-lor I. Bumbăcilă, Sc. Mateescu şi Ştefan Neagoe, profesori la liceul din Craiova. D-luI C. G. Savinescu, profesor la li ceul din Botoşani. D-lor N. Crapeteanu şi N. I. Micescu, profesori la liceul din Ploescl. D-lor I. Biduleşteanu şi G. Adam, profesori la g’mnaziul Lazâr. D-luI G. Racoviţă, profesor la gimna-siul Al-xandru-cel-Bun. D-luI P. Paicu, profesor la gimnasiul SteLn-cel-Mire. D-lul I. Cetâţianu, profesor la gimnasiul din Galaţi. D-lul N. Droe-Barcianu. profesor la gimnasiul din Gmrg’U. D-lor doctori N. Nţulescu şi C. Georgian, profesori la seminarul central din Bucurescl. D-lul G. Erbiceanu, profesor la seminarul din Soeola. D-lul P. Cujbă, profesor la şcoala normală Vasile-Lupu. D-lor I. Manliu, M. Mihăescu şi G. Eu. steţiu Ciocaneli, profesori la şcoala centrală de fete din Bucurescl. D-lor A. Flethtenmacher şi G. Stefânescu, profesori la conservatorul de mu sică din Bucurescl. D-lul C. Grois, profesor la conservatorul de musicâ din Iaşi. D-lul Gr. Câzânescu, directorul gimnaziului real din Craiova. D-lul N. Negri, revisor şcolar la judeţele Neamţu-Suceavă.1 D-lul G. Chr.ţă, revizor şcolar la judeţele IaşI-VasluiU. D-lul N. Atanasiu, institutor la Piteşti. D-lul G. C. Stanislau, institutor la Botoşani. „ D-lul I. Gălescu, institutor fia Galaţi D-lul D. Vaier ian, institututor la Cra- iova. . D-lul Stroe P. Popescu, institutor la Bucureşti. D-lor C. Grigorescu, T. Mărdărescu şi I. Creangă, institutori la Iaşi. D-lul N. Busuioc, inst titor la Piatra. D-lul A. Puiu, institntor la F.'Cşanl. D-lor Mhiil L-oq şi Ion Vasilio, institutori la Bă Iad. D-lul I. Vă golicî, profesor la Bărţţd. D-lul Toma Sâviseu, institutor la I ş . D-lul Şiefan S.doveanu, institutor la Târgul-Jiuiul. D-lul M. I. Georgescu, institutor la Ploesd D-lor J1. Balaside şi V. Cu3eii, capi de biuroâ la ministerul instrucţiune! publice şi al cultelor. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» __ 24 Februarie — * V1D U V A Abia reintrat in Franţa, după pace^ comandantul de Frâmeuse fu incorpo^ rat in armata care lupta in contra comunei, şi tocmai in ultimele zile ale lui Iunie, 1871 ’i fu cu putinţă să obţie un concedii! şi sâ se ducă a’şl îmbrăţişa pe mamă sa. In noua periodă de activitate prin care trecuse, spiritul său neapărat că să mal înviorase, dar fără să se poată scăpa cu totul de grija grelei sale misiuni. Momentul d’a-o implini sosise in fine. Hotărisesâ ia asupra acestui subiect, sfatul mamei sale a cărei sagacitate o aprecia cu drept cuvânt, ii, chiar in seara sosirii sale, după nesfârşitele răvârsărl de iubire ale reîntoarcerii, ’i făcu o povestirea- Ne pare bine, cănd vedem că ofiţerii conducători al armatei neastre incep să se ocupe in fine de importanţa unul ar-mement şi a unei instrucţil speciale pentru acea parte din trupele noastre, căreia i se reservă să ’şl joace rolul de căpetenie in munţi. Munţii sunt de-o însemnătate netăgăduită atăt pentru apărarea ţărel noastre, căt şi in caşul unul răsboiă cu imperiul dualist —pentru organisarea grabnică şi serioasă a unei mişcări transcarpatine..... Lucrul este invederat, şi cu toate acestea noi ineă nu avem companiile noastre carpatine, precum Italia şi le are pe ale sale din Alpl. Trebue să reparăm această uitare, până ma! este timp. Carpaţil ne-ar inspira cu totul altă confienţă, in ziua cănd, in tot lungul laDţulu! lor am d.spuoe de căte-va zeci de companii de venâton de munte, ştiitorl de potecele lor şi instruiţi anume pentru felul de luptă ce impune configuraţia tereaulul lor. Poporaţiuoea munteană presinră in mod firesc elementul constitutiv al acestei arme. Serviciul ce ni s’ar face, ar fi strălucit. D. locot-colonel Pascu ocupăndu-se, in numărul mal nofi al „Revistei militare1' cu organisarea artileriei de câmp, menţionează intre altele şl de tunurile noastre de munte,! arătând căin mod greş’t s’au ataşat, şi că locui lor este aiurea de căt unde s’a pus. — D-sa nu atinge, fără indoialâ, de căt o parte a cestiunel de care vorbirăm. Ne pare insă bine, că in-ceputul este făcut. Restul va urma, căci, cum am zis, timp nu este de perdut. Noi stiîng.m, cu Carpaţil noştri, ca cu nişte ckşte o provincie romăaească a imperiului austriac. Dincolo de el se intini mase compacte de Români şi anume elementul cel mal viguros. Mai trebue oare să spunem, că faptul acesta are pentru noi, pe lâugâ altele, importanţa militară cea mai desăvârşită? Dacă o are, sâ nu stăm insă cu mămiie in tio. Poate inţr’o zi ne-ar părea râfi, nespus de râd. Sapienţi sat. Iată ce spune d. )oo.-colonel Pascu asupra impărţîrel tunurilor noastre de munte, după ce constată, că Comisia armatei râd a iDţsles utilisarea lor punând câte-o baterie de munte la Piteşti, Ploescl. Bacăd şi Bitoşmi : „Aceate tunuri.md imprăştiate in toată ţara pe la regimente, cari posedă deja 2 calibre, cu serviuid, reglementele, nomenclatura lor, in fine totul deosebit, ’ml fac efectul unor copil vitregi daţi pe pii copsealâ pe la străini, sad, după cum se zice in limba francesă, .„des enfsnts en-voye-t en nourrice". „Mal ântăid am căutat săvăddicănu cum-va vre-un stat are artileria de munte amestecată cu cea de câmp şi nu am găsit nicăirea de căt in Austria, care are o organissre cu totul aparte având căte 14-15 baterii de regiment impărţite in 4 divisioane, cari fac aproape corp aparte având fle-care reg ment şi căte o baterie de munte. „In toate cele-l’alte state, care ad o artilerie de munte, ea se vede formată şeparat. pe regimente sad cel mult ataşată la Artileria de fortăreţe şi. nici o dată amestecată cu cea de câmp. Italia are o brigadă de 6 baterii designată a sprijini companiile Alpiene, formând prin urmare corp a parte. „Căutând a’ml da seama la ca ad a fi chemate bateriile de munte la noi. văd că nu pot avea alt scop de cât a impa-deca trecerea inamicului prin mu» ţ1, care s’*r indrecta spre obiectivul pnucipai, Capitala ţărei „Pi mi1 m^r* c« caută bateriile de munte la BacâH şi Botoşani, de oare-ce nicl-o-datâ nu vor avea a lupta in ac^a ti regiune, căci adm ţănd un pericol din astă parte apoi, orl-ce armată va intra in ţară pe linia Prut şl Fâlticen,! care este cu totul des-hisă şi fără munţi. „Mal ântăid găsesc că ar fi trebuit sâ completăm Artileria de câmp inainte de a ne gândi la cea de munte şi in fine, dică avem acuma aceste 4 baterii de munte atunci, ar fi trebuit cel puţin întrunite toate intr’un divislon şi aşezate in munţi, precum d. e. la Sinaia shd pentru a nu propune lucruri costisitoare, cari cer construcţii noul şi mari cheltu-ell, s’ar putea pune foarte lesne căto-al patru bateriile-la regimentul al 6-lea de Bucureşti, după cum se va vedea in tabloul de mal la vale, dându-se aceu material C6lor 3 baterii teritoriale de Bucureşti şi cele din Ploieşti , pănă la infiieţarea Artileriei de cetate o dată cu fortificarea Bucureştilor, cănd aceste baterii se pot treee atuncea la această artilerie, a cărei serviciurl se aseamănă intru cât priveşte mobilitatea. „D visionul aşezat ast-fel, s’ar face mal ăntă d instrucţiunea in garnizonele menţionate mal sus, de unde in fie-care an âşl va esesuta tragerea la semn in munţi studiănd ou deamănuntul până la graniţă toate trecătorile şi păsurile ce pet fi o-d&tă chemate a apăra." Guvernul rusesc a adresat o nouă notă celui turcesc, pentru restanţa cea mare din prima rata a despăgubirel de răsboid. — Guvernul rus zice că suma neplătită e mult mal mare, de căt ca Poarta să se poată scuza cu scăderea preţului cerealelor. O intreabâ deci, ce are de gând aă facă ? Ce are de gând? Ne indoim dacă un om cu busunarele goale poate avea vreun gând. Autorii omorului impătrit din Slbid, ’şi-ad mărturisit crima. Sunt doi Saşi. BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa, de la 23 Februarie 1884. La una din şedinţele din urmă ale Ca. merii ungureşti se găsia, in loja străinilor, cum spune „Pester Lloyd", şi generalul Fiorescu, alături cu ginerele săd..,, baronul Szent Kereszti. Din nefericire, nu se discuta despre vre-un nod atentat asupra Românilor, ceea ce ar fi distrat mult...... pe ginerele d-lul general. Sa vorbia despre impositul pe spirtoase. CONFERINŢA MILITARI SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora SVa fi-sub preşedinta d-lui general Cernat, Vice preşedinte, fiind presenţl 35 d-ni se natorî. D. secretar Ap. Mânescu a cetit sumarul procesu uî verbal al şedinţil precedente şi s’a adoptat. S’ad făcut şi comunicările zilei şi s a acordat d-lul s'enator Dimttrie loan un con-cedid de căte-va zile. Apo! la ordinea zilei nefiind de căt indigenate şr recunoaşteri, s’a procedat la votarea lor. S’a votat mai ântăid indigenatul d-lul M. Gatta, iar al d-lul I. Frangotti nein-trunind numărul reglementar de voturi, a rămas a se vota in şedinţa viitoere. Ast-fel Senatul ne mal putând lucra, s’a ridicat şedinţa la ora 4. Pensiunile in Armată (Conferinţ ţinută de d. adjunct A. I. Ma-noiescu, in seara de 9 Februarie, in Pitesc!) II. CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora lVa sub pre-şedmţa d-lul vice-presedint^* V. Gheor-ghian, fiind presenţi 95 d-ni deputaţi. S’a aprobat sumarui şedinţei precedente şi s’ad făcut comunicările z.lel. D. P. Gernâtescu a depus o petiţiune iQ contra perceptorului de la Bechat, şi tot odată ceru desluşiri şi asupra măsurilor ce a luat d. miDistru de justţie in contra ajutorului judecătorului ae pace de la Bechet. După cererea d-lul C. Costescu-ComS-neanu s’a decis ca, după budgetul instrucţiunii, să se pună la ordinea zilei legile pentru imbunătăţirea retribuţiunil magistraţilor. Apoi reincepăndu-se votarea budgetului ministeriulul iastrucţiunel publice, după o lungă discuţiune ia fine s’a terminat şi votat in total. " După aceea s’a luat In discuţiuoe proiectul pentru sporirea lefi'or magistraţilor şi a’a admia a se spori cu 15 la sută leflle magistraţilor şi impiegaţilor grefelor tribunalelor, şi cu 10 la sută acelea ale celor de la curţi. Pentru acoperirea acestui spor, cu aceasta ocasie, s’a votat urcarea cător-va taxe din legea timbrului şi un imoosic asuora că ţilor de joc : 3 lei pentru o pereche cărţi fabricate in ţară şi 3 le! pentru o pere he da asemenea cărţi, fabricate si importat din stdâinâtate. Ş diaţa s’a ridiiat la ora 6 seara, ho-tăiîodu-se cea viitoare pe a doua zi. Armata germănâ. Dreptul la pensie pentru vechime nu se acordează oflenri-lor din armata activă de cât cănd aii atins vârsta de 60 ani; cu toate acestea, dacă după zece aDi cel puţin de activitate, devine incapabil de a rămânea in serviciu, poate reclama o pensiune viageră sub condiţmne de a produce probe de a sa inaptitudine. Dacă această inaptitudine provine din-tr’o rânire^saii dintr’un accident obvenit in serviciu, oficerul are dreptul la o pensie, 01! cât de scurtă ar fi durata serviciului său. Pensiunile oficerilor variază după grad şi durata serviciului ; după 10 ani de serviciU primeşte 20/80 din solda de activitate ; fie-care an ia plus dă dreptul la Vso din această soldă, pănă cănd pensiunea a atins ţifra de 60/so fiin solda de activitate, macsimum pbste care nu se poate depăşi şi care se primeşte la 50 ani de serviciU. Fie care an do campanie comptează ca doi anf de serviciU. Tabloul următor arată dreptul la pensie oferit fie-cărul grad ca minimum şl macsimum: i- i VS O O O 0 0 0 0 0 10 0 a A © O iQ iO 0 O 10 0 0 03 lO « 0 | IO I> 03 10 IO 01 lO lO tH CN f\ CQ CO CO 03 L> CO l> CO H «î 0 r—< 01^ lO^ r-H O p O O 00 lO 03 03 rH rH H <1 a S CM r—1 i-H 13 ce O O O 0 O 0 O 0 lO O CC 0 H i£> O IO 0 10 0 lO O l> i£> t OJ O F— 0 F— 10 03 lO CO t> 8 8 O O 0 00 00 CO 03 CP CO et a GO t> 00 00 CO l> lO iQ CD CO oT i-H t-H O O 0 10 0 O 0 O 0 O tO O 0 Oi 0 O 0 10 0 iO 1 eS ci T3 00 10 0 0 10 C> 0 l> CO 10 CO to F- 00 10 CO GQ CO l> Oi 00 10 CO CN3_ 00 C0_ cd CO 0 F^ CO 03 03 03 CM r—4 pH ŞTIR! MĂRUNTE mănunţită despre ultimele momente ale d-’ul de La Pave, fără sh uite şi promisiunea solemnă pe care o ceruse murindul de la prietenia sa. Această confidenţă produse asupra bătrânel contese un efect extra-orainar; păru căte-va momente paralisată, şi vorbirea sa, tot-d’a-una destul de abundentă, fu pentru moment secată. Şl unia măinele cu sgomot privind cerul. Mau-rice, care se aşteptase la oare-care încurajare din partea eî, sta foarte mirat şi cu sărita pierdută in 'faţa unei conduite care,i se părea abia esplica-bilâ.. — Acest lucru ’ţi se pâre foarte delicat, mamă, nu’i aşa? -- Delicaţi strigă bătrâna femeie. E monstros!..... Cum te-al putut in- cărca cu o asemenea insărcinare ?.. E ceva monstruos! — Cum să refuz un amic murind ? — Dar era in delir, copilul meu ! Nu execută nimeni voinţa unul om k delir!... Zău, sper cutot-dinadinsui că n’al intenţiunea să te duci a turbura spiritul ş’a munci conştiinţa acestei le-mei tinere, printr’o coniunicaţiune aşa de ridiculâ? — Mă iartă, mamă.... E evident că o fâgăduială dată in asemenea circumstanţe este cu totul sfântă, şi nu pot lipsi d’a n’o îndeplini. — Dar, ia să vedem, amicul meîL. Un om in delir!.. ’I promite cine-va tot ce cere, cum ar promite unul copil luna de pe cer! — Robert nu era in delir, marbă, cănd ’mi-a impus această datorie. Era exalţat de pasiunea sa, dar cu totul stăpîn pe cugetarea şi pe voinţa sa. A murit încrezător in cuvântul meă, şi de sigur ’mi’l voiă ţinea. Numai, ’ţi mărturisesc că misiunea mă încurcă foarte mult şi că contasem pe sfaturile d-le ca să m’ajute să scap de ea in chipul cel mal uşor posibil. — Ah! scumpul meu copil, te iubesc mult .... dar dacă speri că mă voiă însărcina să’ţl fac. această misiune, ’ţî declar că nu voiu avea o ast-.el de inimă. — Nu ’ţl cer acest lucru, mamă ; nu m’am gândit nici o idată... Cred că cuvintele, rugăciunile sărmanului meu Robert vor avea mal multă autoritate dacă vor fi transmise văduvei sale de acela care le-a cules da pe buzele Bale murinde. Numai, ceea ce ’ţl cer, d-ta care cunoşti pe d na La a ◄ fi o Toamna ce vine va avea îcc încoronarea regelui Milan.—In xnonăstirea Zici, unde va avea loc actul, aă început deja lucrările. cs — -O a S-i ci "b CL fc- O -S M a g t£l -Q a j* a TJ CD T3 T3 a a ci a a a O o GO Cj U *9 cc ci “o ci 3 m «3 . *- o © a 2 © «a t—1 ►*•"<1 a i—i o a o O O Oi srt O o o o J Alături de instituţia Statului, care regulează pensiunile militare , esistâ in Pave,—cu desăvârşire o străină pentru mine__cee ce ’ţl cer, este să ’mî spui cam la ce moment mă sfătueşti să ating cu dânsa chestiunea fatală, cu ce precauţiunî, in ce termini— ş apoi, să ’ml spui cum crezi că ar primi ea acest mesaj. — ’L vă găsi îngrozitor, in ori ce mod ’i ’l vel comunica!... Nu, zeu, uu ’şl poate închipui cine-va cum s’ar putea condamna o femeie de douăzeci şi trei de ani,—şi mai ales o femeie frumoasă,—să stea văduvă toată viaţa!... E ceva barbar, imoral! întrece ori ce margine 1 —“Scumpa mea mamă, ’l zise Mau rice luându-’I cu iubire măinele şi vor-bindu’ljiQ ochi, cine m’a invăţat, cănd eram mic de tot, că un cuvânt de 0-noare nu se discută, şi că, dacă l’aî dat, trebue să te ţii de dânsul saii sâ mori? Contesa de Frâmeuse ’l sărută. — Eşti un copil bun, zise ea mişcată, şi un bărbat cum se cade... ’Ţl cer iertare.... dar, ’ţl-o spun, toată viaţa mea n’am fost aşa de contrariată ca acum. —■ Contrariată 1 repetă d. de Fre-meuse, foarte mirat şi privind’o. Contesa se turbură şi roşi.ţ — Fără îndoială, adăogâ ea inciu-cată, mă pun in locul acestei tinere iemeî... care o să fie foarte plictisită... şi care o să te cam urască după cele ialte toate!... Fără să mal punem la socoteală că deja nu te iubeşte aşa de mult!... Maurice făcu un gest de resemna-ţiune şi nu mal insistă; poate că m* trevăzuse adevărul. Adevărul era destăinuirea lui dede o lovitură teribila mamei sale răsturnănd pe neaşteptate,—ca pe un castel de cărţi, — eain ciul ce ’l plăcea să rădice prin nori, —in nori auriţi -dm ziua cănd aflase de moartea lui Robert de La Pave. Din acea zi, in ade^r’ -‘“«Tî JÎ teasă in creeriî el căsătoria fiului sefl cu prea bogata văduvă şi moştenitoare a lui Robert. Această căsătorie ăl oierea mal multe ispite iresistibile : Doria foarte mu ltsă însoare pe Maurice, şi se ştie căt e de arzătoare la mume această căldură matrimonială. Maurice păruse pănă atunci puţin dispus pentru căsătorie, dar se interne . tocmai pe carmenul escepţional al inimoasei Mariane ca sâ’l hotărască, coDta de asemenea pe meritui,escepţi • www.digibuc.ro RCMANIA LIBERA Germania un fond special care se numeşte „Fondul de ajutor pentru oficerl.* (Offrier Un itersttttznag i-fond). Acost fond este destinat a veni in ajutorul oficerilor fără avere cu gradele de Locotenent şi Căpitan de a II şi a IlI-a clasă, precum şi medicilor, amploiaţilor şi veterinarilor militari, ale căror grade, rang saă soldă, corespund cu unul din gradele oficerilor indicate mal sus. Fondul de ajutor pentru oficerl eîte alimentat prin mijlocul unei subventiunl anuale ficsate pe corpuri ast-fel : 3000 franci pentru un regiment de infanterie, 1126 franci pentru un batalion de vânători, 1650 franci pentru un regiment de cavalerie, 2,250 franci pentru un regiment ae Artilerie, etc. etc. Aceste subvenţiunl nu figurează in budget ele se constitussc prin mijloace de economii, făcute din creditele afectate ministerului de resbel. Se aprobă din acest fond, după circumstanţe, oficerilor cari fac cereri sad adjutoare in bani, sub titlu gratuit safi avanse in schimbul unei reambursărl ulterioare. Administraţia acăstul fond este regulată printr’o instrucţie ministerială din 18 Februarie 1876. din ele s’a judecat şi anume : acel intentat contra lui S meu Bercu a Moaşei, Oopel Sacagiu, Ioina Iucăl Croitor, Htim Idei Crait, Lupu sin Enl Harabagiu şi Dumitru Andriescu, pentru introducerea epizotiel in satele din ţară, prin vite furate de peste hotar, din care causă s’aCi ucis un număr de peste 300 vite. Jidovii deşi ati fost apăraţi de avocaţii Roiu, Xenopolo, Zimflrescu şi Niculeacu, totuş Curtea, in urma depunerilor făcute de mărturii Alecu Cocotă, sub-prefectul din judeţul Dorohoiil, Gustav Aiţils medic veterinar şi Nicu Filipescu Dubău, primarele comunei Darabani, in unire cu rechizitoriul d. procuror Ston, i-a condamnat pe sus num ţii inculcaţi la căte un an inchisoare, despăgubiri civile şi căte o suta lei cheltuell de drum marturilor Curtsa a fost compusă om d-nil Al. Teo-doreanu ca preşedinte, V. Burada şi Gh. Dimachi judecători.... Felicităm Curtea pentru bunul esemplu ce a dat pun această decisiune, căci nu e destul că suntem inundaţi şi inăduşiţl de evrei, cari ne infectează* prin murdăriile lor proprie, apoi trebue să ne mal aducă boli şi din alte ţării-Iar cel al doilea proces intentat lui Şapca MorariCi pentru sperjur, s’a amănat spre a se cere un dosar de la tribunal. Armata austriacă. Ca şi in armata germană, orl-ce ofi:er care a împlinit 10 ani de servili, poate reclama o pensiune, cănd justifică inaptitudinea sa pentru serviciul militar. La vărsta de 60 ani saii după 40 ani de servicii!, oficerul poate reclama retragerea, fără a se ţinea compt de starea sa flslcă. Pensiunile militare sunt ficsate pentru erviciul de 10 ani împliniţi la a 3-a parte din solda de activitate a gradului, pentru 15 ani implmiţl la */s parte din solda de activitate a gradului, şi apoi fiecare an in plus dă dreptul la un adaos de 2'/j părţi din 100 din solda gradului, ait-fel că la 40 ani de servicii!, pensia ,ste egală cu solda de activitate, peste tare nu se mal poate face nici un adaos. Pensiunea minimum nu poate fi mal mică da 750 lei anuală. Pe aceste base pensiunile militare Bunt următoarele : OBIDELE Solda de activitate PENSIA ^NUALA sa 6— OS 50 ca Minimum la 10 ani Maesimum la 40 ani Feld-Mareşal 26,250 8,750 26 250 General 21,000 7,000 21,000 Lt. General 15,750 5,250 15,750 Major gener. 10,500 3,500 10 500 Colonel 7.500 2,500 7,500 Lt. Colonel 5,250 1,750 5 250 Major 4,200 1,400 4,200 Căpitan I-iă 3,000 1,000 8,000 » II 2,250 750 2 250 Locotenent I 1 800 750 1.800 | Locotenent 1.500 750 1,500 Pe lăngă instituţia pensiunilor militare, mal esista incă in Austria numeroase fondaţiuDÎ, peDtru văduve şi orfani militari; mal mult incă, de la 1871 s’a constituit In armata austriacă o „Societate de adjutor pentru văduve şi orfani de o-icerl*. această Societate, pusă sub pa-tronagiul Arhiducelui Albert, are de scop de a asigura un venit familiilor tutulor oficerilor, care in timpul vieţii aii făcut parte din societate şi ah produs vărsămin-tele determinate prin statute. (Va urma) I>dLIST JXJJDJffiŢEj ^ -Procesele evreilor din Darabani scrie, .Curierul Bălâssan*, despre cari am anunţat m numărul precedent că aţi fost a ordmea zilei, a se judeca de secţia I a Curţel la 20 Fevruarie curent, unul Mişcarea populaţinnel Iaşilor de la 12 pană la 19 Fevruar 1884: S’ati născut 67 copil vil; 38 aii fost bieţi şi 29 fete; 27 din părinţi creştini şi 40 din părinţi israeliţi, Naşteri de copil morţi s’att înregistrat 3 băieţi, 2 fete. Numărul deceselor se suie la 55, din cari 32 aii fost bărbaţi, 23 să fost de sex femeesc ; 39 ah fost creştini şi 16 israeliţi. Noi ne inDuţinăm cu 12, jidanii se in-raulţesc cu 24. De minune I 0 BANUIRE NEÎNTEMEIATA O foaie din capitală, nu putem şti din ce isvor şi cu ce scop, a publicat de cu-rîad vestea, ca doi dm cel mal de frunte membri al partidei naţionale croate trecând prin Bucureşcl ar fi avut îndelungate convorbiri cu primul secretar al le-gaţiunel ruseşil şi că ar fi plecat in Rusia cu paşapoarte ruseşcl. Dacă lucrul ie petrecea tocmai astfel, el nu te privia. Ce-avem noi, cu ceea-ce fac deputaţii naţionali croaţi şi cu atitudinea ce-o fi imbrâţişănd faţă cu el politica Rusiei ?! Vestea avea insă, ni se pare, un fel de aer de denunţare şi in acest chip nu ne prea putea face cinste. 3 bine dară să notăm, că o foaie oficioasă austro-UDgară contestă intru toate veritatea in formaţiunel ziarului bucurescean. Cei doi deputaţi croaţi nici nu s’aii văzut pe la legaţiunea rusească, nici n’ati plecat in Rusia cu paşapoarte rusescl. VAR! ETĂŢI Regina de Tahiti.—Regina da Tahi-ti, Mahran, e actualmente obiectul cel mal vrednic de văz ’.t in Paris. Ziarele se intrec in a lauda seducătoarele însuşiri ale acelei insule, peste care regina Mahran domneşte^sub suveranitatea Fran-ciel. Despre regina insăşl insă ce se scrie ? Un colaborator de la*„ Journal des Debafs, care a investit mult timp o funcţie importantă in Tahti, ’i-a făcut o visită-şi ’şt descrie ast-fel impresiile : „Regina Mahran e inaltă de statură, talia sveltâ, faţa ovală, nasul drept, buzele irumoase ; pâr de un negru intensiv, impletit in două cozi, şi ochii de-o es-presie tăDjitoare__ Ea vorbeşte franţu- zeşte foa te corect. Regina e3te, chiar după vederile cele mal diff.cile europeneşti, o frumoasă femee tde 20 — 25 ani. Se plăuge ca o supără atătea visite. Scopul pentru care a venit in Francia a fost de-a vedea Parisul şi nu de-a mul- SlaI Sruluî ca 8ă eclipsfcze-‘petă-şi să compenseze, in ochii la to ^ennîa d0 avere ; vecinătatea de re Lr asemenea o imprejura- n îî'0?,®6 favorisa deminu-Mutuală8^6^176 6 Sa^9 ae se(^uct*une trĂ^in/?e,i^oamna Frâmeuse, tot Je “:Ja tară şi văzăndu’şi de intere-mâi i .ncePUS0 pentru moşie gustul sau Dom» Pas]UQea ţăranului normand, făta nJ!nUi La Pave» care’şl răs-islaze in oc^iî eI imensele lof asunirăturrvferme Păduri, avea cu aiul!-, °.Pr°iundă fermecare. Deja, tun7ÎQo°k-U^• -Austriei femeeştl, ’şl rome,,,,- jfor mica 8a m°Şi0 de Frâ La Pair ^ . măsurilor escepţionale. Sfârşind, discursul anunţă prelungirea micei stări de asediă, şi un pro.ect de lege pentru a exercita un control mal eficace asupra societăţilor in acţiune şi ua proiect do lege asupra penalelor funcţionarilor şi oficerilor. Berlin, 6 Martie. Prictr’o scrisăro a Principelui de Bis-marck citită in Reichstag, cancelarul face cunoscut Adunărel condamnareSl 7 * * la şase luni de inchisoare a deputatului Ricnter pentru crima de les-mvjestate. „Gazetta Germaniei de Nord* desminte noutatea dată de unele ziare de apropriata demisie a d-lul Gosler, ministru al instrucţiei publice şi cultelor. Roma 1 Marne. Ministru de resbel â presentat Camerei deputaţilor două proiecte de lege, uquI pentru reoiganisarea armatei şi cel-lalt pentru serviciile militare extra ordinare ; a cerut urgmţa şi trimiterea amăndoror proiectelor la aceiaşi comisiune ; ceea ce Câmera a acordat. Primul proect creiază 24 nuol oateril de artilerie, 12 escadroane da cavalerie şi 6 companii de genifi. âl doilea, coasa eră 240 milioane apărării ţării; această cheltuială va fi împărţită in mal multe exerciţi.I „La Stampa* zice, ca representanţil I-taliel in străinătate ah asigurat pe d. Mac cini in modul cel mal explicit, că nici un guvern nu gândeşte a interveni intr’un mod o.are-care, in cestiunea relativă la Propaganda F-ide. Paris, 5 Martie. Marchisul de Rever3eaux, consilier de ambasadă la Roma, e numit ministru al Franciel la Belgrad. Starea d-lul Tissot s’a îmbunătăţit şi numai presintâ simptome ingrij toare. Viena, 6 Martie. Camera Seniorilor a dat aproape in u-nanimltate de voturi un bil de indemnitate guverne) uî, pentru ordonanţele ministeriale, privitoare la măsurile excepţie nale de poliţie. (Havas). * • —* 1 - ■ —— ■ - POSTA REDACŢIEI D lui jF. N. in Turnu-Severin. — Yă mulţumim de interesul.ee arătaţi causel Românilor asupriţi. E datoria noastră tuturora. Nu suntem insă de ideia d-tale. Nu e vrednic să te rogi de cel ce te mutcâ... Iul Miiurice. Acolo Robert de La Pave intr’uii avânt juvenil şi romantic, ’l dusese intr’o seară, cu un aer misterios ; acolo cei doi copii cu toată căldura şi sinceritatea sufletelor lor, ’şi juraseră, imbrăţişăndu-se, o prietenie credincioasă pentru eternitate. Sosind in dreptul cruce! celei vechi, Maurice stete lamdoială, apoi să opri: se aşeză pe una din treptele piedestalului, şi toata aramtirile sale din copilărie, de tinereţe, de prietenie, de doliQ, eşind afară din inima lui prea mult plină, tânărul ofiţer se induîăşâ... Castelul de La Pave este o construc-ţiune frumoasă şi originală care pare o dată din prima jumătate a secolului XVII, şi pe care cine-va nu’l găseşte, fără să se mire intr’un colţ pierdut din Perche. Se compune de un pavilion central, şi din două aripi prea puţin eşite a-fără ; acoperişul este plan* după moda italiană şi, mărginit cu vase de piatră. Are o mare înfăţişare cănd este zărit din mijlocul drumului principal, pe terasa lui cu balustrade. O grădină întinsă este in dosul locuinţei : e dispus după moda cea ve , Atitudinea cea mal demnă şi in acelaşi timp cea mii semnifi:ativâ, jee vom putea imbrâţ şa, va fi a;eea da-a ne ţi nea da-o parte, da-a nu merge să’l vedem nici măcar de curiositate. Dacă e chestie de-o propagandă, in ace3t sena v’o recomandăm. — N. R. BIBLIOGRAFIE S’a depus spre ve nzare la librăriile princioale d'n capitală şi in judeţe „Bă-tăliSle vieţel*, Sergiu Panine, de Geor-ges Ghnet, traduje de d-i Victor C. Ra-dovitz. in 2 volume cu preţul de 2 lei unul. Opul este incoronat de Academia fran-cesă, şi romanul este foarte plăcut instructiv. ' ■' ---------------- - Societatea „Concordia Romănă“ Strada Calvină, casa Filipescu. Adunarea generală fiind flesată pentru ziua de 11 Marţi a. c. toţi d-nil membri al acestei societăţi sunt invitaţi a lua parte iu esDU3a zi la ora 8 p. m. in localul acestei societăţi conform art. 31 din statute. Lr ordinea zilei fiind : I. Ascultarea raportului comisiunel ve-rifieătoare, asupra gestiunel espirate şi II. Alegerea comitetului pe eserciţiul următor. ‘ F. Dreptul de vot T vor avea numai aci membrii cari vor fi in curent cu plata cotizaţiunel. Comitetul. " ------—---------—_________ SPECTACOLE Mâine seară, Sâmbătă, se incepe la teatrul Bossel representaţiele de fantoşe, cari au avut atăta succes prin capitalele Europei. Abilul impressario al faDtaşelor a primit, la Pstersburg, feli :itările fa-milieî imperiale pentru iscusinţa cu care şî-a pus m acţiune trupa. Iacă acea scrisoare : Domnule Holden, Maiestatea Sa împăratul, asistând cu Ma-estatea Sa Imperăceasa, Împreună cu Augusto Lor copn la representaţiunea dm teatrul d-v de Fantoşe, a fost cu totul satisfăcută şi mi-a dat ordin de a v6 transmite Augustele Sale mulţumiri. Aghiotant de cămp, general Zinovieff. I ‘EATRU NAŢIONAL.- Sămdătă, 2! Fe-bruariu se va reoresinta, in benefi iul d-neî ţ™*1 f Nottara, piesa l ampaţius Yagabundus, farsa fantastică cu cântece, cu 5 tablouri cu prolog şi epilog.- Musica de I. Wachmann. S0HIM3ii.BE DE DOMICILIU O'i wiLH. SAL.TER DE LA FACULTATEA DIN VIENA SpoaUa!; BOALE 15E FEMEI Şl SYPMIUS S*a mutat Strada J?escfi.ria-Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Mogtlor) Diraitrie N. Oprişanu Doctor a in drepţii; foştii magistrata APVOCAT Strada Ştirbei-Vodă No. 30. OonsultaţiunI de la 9 — 11 a. m. şi de la 3—5p m —Pentru săraci consultaţii grătuite. YÎN NEGRU (le Oreviţa şi Golu-îlrâncea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.-15 fr. vadra-şi ALB DE DRAGASIANI din recolta anulai 1879.—15 fr. vadra In PĂUN POPPESCU & Coi ap, 18, St*-a.da Upscanl, 18. cho fr~nceză, cu lungi leagăne de po wişorî, cu partere de broderir şi cu mărgini stufoase. /hiar se vedea incă, acum 20 de ani, şi s perăm că se vede şi acum, arbori tăiaţi, nu numai in formă de piramidă şi de pion de şach, dar şi in figuri de dragon! şi de alte dobitoace apocaliptice. In momentul cănd domnul de Frâmeuse intra in curtea castelului doamna de Lr Pave şi măi uşa sa, doamna de Combaleu, amândouă in doliul cel mal riguros, se preumblau vorbind pe sujb una din bolţile gradinei. Dăcă tânărul comandant de artilerie, ar fi putut să le aucjă vorbirea, preocuparea pe care T-o cauza prima sa întrevedere cu văduva lui Robert negreşit că n’ar fi fost micşorată... (Va urma). Octave Fenillet. www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA Adressfi £ \mm\ DIN CAPITALA INGINEHI-HOTARNICI J.M. Romniceanu, voSE5* MANOFACTORI Strada Lhacan , ) Nr. 24, Speciali-»ftţ de mătăsuri linuri, dantele, oonfeetioane gata. «tofe de mobile, oovoarc, perdiiiril de diferite calităţi văngare ea preţuri toarte redute. COFETARI________ Util» Mută, 2S*»:«: TOPTAN eiî_______ 5regirie"G , magasinul *6u din strada Covaci No. 15 a-proviwonat cu tdte aiticolole d® coloniale, droguorie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lu* minări ect. cu ridicata şi cu a-mdnufttu. ~ Procuri moderate. -Oomândl se executa pentru tdtl Româ-nt*. COMISIONARI Aloi. Grabewski, KLpîS: taut diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roedorer & Corn. la Ro.ime in Şampania Companion Pentru desvoltare mal mare a unei instituţiunî industriale deja in funcţiune, a cărei producţiunî sunt bine cunoscute şi corrente, se caută un companion cu capital îe 20 â 15 mii lei. Doritorii bine-voiască a adresa ofertele lor arătând nume şi adresa la redacţiu-nea ziarului sub „Cnmpanion SO 000.1 „marele bazar de romaniâ“ Recomandă pentru Sesonul actual elegantul săi asortiment de : FRACURI ŞI COSTUME DE SALON de veritabil pervien şi drap de Sedan. Redingote cu Gilete de Camgarn diagonal Premie 16,600 Premie 16,600 cu şi fără fcaliă de fantais.e >UA I^A-UTIE GILETE BRQCHE & LUTTRE DE MATASE P ALTO ANE Şl BLĂNÎ I E LUX — DE TOT FELUL — HALATE Şl COSTUME DE CASA (NEGLiGE) MANTALE IMPERMEABILE etc. etc. BAZAR DE ROMANŢA 7, Strada Şelari, 7 Aâ«c la cunoştinţa Onor. Public că am un mart deposit de Sebe fie ptrţelM din cele mal mari ihinco ten Europa in diferite 'teffln p in desenări frumoasa !& preţuiri foarte moderate.^ « m 1¥8- IU «CVS, 73, Calea Victorii, 73 (vls-avis de Palatul regal) KVEI2ASE ROI JAMAICA’ 0ALITATEA I tom» lewtovdut din amd 18751 o» freţal do 3,5© -rama in m-şi hi dataşi Editam se v r airt tai Strada BMsoewa-dî Ml FMtqtui Kt 1 O VIE Se vinde de veci o vie ca la 9 pogoane mari cu ecareturî pe ele, livezi cu pruni, vase, linuri, şi alte mărunţişuri, situate in comuna Leordeni, plasa Podgoria judeţul Muscel.—Doritorii se vor adresa chiar acolo la D, Costache Tibişoiu 31 nnuirni Guturaiului Gripu.Bron-Sirop şi Patu pectoral dinNAFE D-luî Belangrenler din i Paris, cari posed o raldre elicacie sicură şi care este- constatată de I membrii Academiei de medicină din Paris ; aceste medicamente tu ] conţin nici Opium, nici Morllne, nici Codeina, pot 11 administrate I copiilor fără nici o temere când J sunt atinse de tusa mâgârescâ. Depou la tote farm. din România. IOAN IONESCU Strada Garol, Etagiul l-ia, No. 29, BucurescT. 9şosit «i gm te Hptaie ii asr, argint ;i double PIETKE PREŢIOASE Ceasoaniioe, Pendule şi music« mecanice cu colt mal nu»l cftnttoa naţionale. O Epitropia Bisericeî Sf. Nicolae diiTSelarî î La licitaţiunea ţinută Duminică la 19 ale curentei, nepresen-■ Sndu-se nici un amator, pentru a lua cu chirie prăvălia de băcănie din curtea bisericeî, care, se închiriază împreună cu trei camere de locuit din Curte. i Epitropia publică din nou licitaţie la 11 Martie la orele 12 din zi in localul sfintei biserici. Condiţiunile inchirierit se pot vedea la D-nu Ioan Pencovicj (Lipscanul. 31 Din causa inchiriereî magasinulu! pgT” '\nE33V5Z A.IFLJS3 până la St. Gheorghe 1884, cu preţuri foarte reduse a măr furilor ce se găsesc in Magasiiml Oriental, B. Djaburoy 44, Calea Victoriei, 44. Onorabilul Pnblic este rugat să bine-voiască a vizita a-, cest magasin spre a se convinge că este plin de măriuri nuol so ite şi că se vend cu pi eţnl cel maî redus. 12ţ imai w Cea mal bună hârtie igienică de şigărl este , faUsl, Les Mro tak fi yiişto is la Era» Fabricat de Fraţii SXlATXBrarcSlxar Această hârtie analisata de către d. doctor Bern&th, directorul laboratorului bimic a Eforiei Spitalelor civile şi *1 Facultăţii de medicină din Bucureşti, s’a constatat ca cea ma buni in toate privinţele din toate hărriile de cigară ce se importă m ţară, do oare-ce msu ţeşte toate proprietăţile unei hărţii do cigară ireproşabilă, fiind cu desăvârşire lipsită de ţe tătară animală, cum si de substanţe lemnoase şi fabricată numai de aţi. A se feri da contrafacere. Muma! atunci sunt veritabile, căstd fie-csre foiţa psseoi arm noaatră şi pe scoarţă semnătura noastră Traţu iBrAniurtela. lîBW* " Erezii L. 1 EMAITRE Succesorii TURNATORIE de FERsi Ai AMA-ATELIER MECANIC BUCTJjRESCl bsecutitjne repede Se insărcinează cu construcţiune de vagonette şi ralleurl pentru terasamente, asemenea şi construcţiunl, de turbine şi morî pentru preţuri cu mult mai scăzute de căt cele de viena şi Pesta, si cari sunt fixate pentru o moara cu 1 p'atră do la 361 , 00 lei „ 42 „ 1,S00„ 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 2 n » 5J 42 „ 3,800 lnstalaţiune de morî cu turbine foarte rentabile.-O moară cu turbină şi pcntiu petre instalată de TURNATORIA LEMA1TRE pe nul Sabar, a costat 85,000 lei şi produce 3000 leî pe lună —Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. EFTINĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS, <*Wm \EIUTABLE LIQUEUR DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICA, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ ceă maT bună din t5te LICORILE îHhi-moj! aiHimcTv,* j â »® cere todăuna in Jo- ol trsaţ rtiiiu— 1 suîu flecarei sticle, eticoeia aîj- pătrată purtăndu semnătura „ . --ir—directorelui generale. Adevărata licuare Bânâdictina se găseşte în fie care oraş la cele mal bune case de băcănie, Comestibile, Vin fin şi licnouri etc., etc. şi in BucurescI la d. A. Fialkowski, G. & D. Tănăsescu, Iorgu Constantinescu. INSTITUTUL7 YELESCU (HELIADE) ■""mm STRADA ARME A VA. No. 1 VINDECAREA B0LEL0RÎ DE PEPTD | Prin noua metodă a Doctorului JULES B0YER (din Paris) Prafti salino-calcalre | Mixtură neagră ^ îApă de laurier-cerise Servaux | Pra’fu contra sudorilor! * Trat*«#nt«l prof«6aoreluî BOYER a dobândit in Europa, uă mare celebritate juati-^ i» fie.ati pris »um«rdfe vindecări si atestata prin corpul medical in broşura ea „ i indecaream ™ PMtmiti wtimvnart ţi a Bronchitei chronice. n Vinderea acestei cărţi se ridica m * i* 18,008 exemplarei «e giaeste, asaemonea ca ^i medieamentoLe, la lURIIţi', fftnnacist-chimist de 1» clasă, 38, rue Reelieehouart, FAIUS JDepăşite In BUCURESCI: Droguerla J. Oressa. . .AX' Director de stuc St. C. Mlbălleseu. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Elasele primari şi gimnasiale, PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toateîzileîe de la 9—11 ore a. m.fcşi de^la 4—6 post meridiane. DE ÎNCHIRIAT O casă cu 9 încăperi pentru stăpâni, bucătărie, odăi pentru servitori, spălătorie, odae pentru vizitiu, grajd de 4 cal, şopron, 2 pivniţe boltite, grădiniţă,-pe Strada Mercur 15. A se adresa la proprietar pe Str. Pitar-Moşu 15, catul de sus. ELIXIR Quina Laroche este un Elixir virtoa cGutinend principiele eelor 3 specii pe quinquina. De ua amaracinne plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurile: de quinquina si lucrează ca aperitif, tonte, sau febrifu[. In cont a afecţiunilor stomachullu, a tlar biciunilor, % anemiei si a [rigurilot învechite, etc. Aks ;i ha&imi DIN CAPITALA XjţBKAKI _ .tRRUSINOS Combinat cu ua tare de fer foarte assimilabila. Qufna Laroche devine unul din reconstituanti cei mai effl-eaci in contra sărăciei tangelui si a decoloratiunei lui, a chloroeci, a lymphatismului, aleuxiei, a conva-leecentelor prea lungi; el escit a si favoriseaza digeetiunea, etc. f*IUS, 22, Uuit Desuet, ii U şbamuiitt. Iu BucurescI, la D-niî I Ovesa, Rissdorfer, Ziirner, Bruss. Un tener dispuoăudil de căte-va ore li-bore, doresce a găsi o meditaţie pentru clasele primare sad gimnasiale. A se adresa la administraţia acoatul ziar. Băile Mîtraszewski 4/6, Strada Politie!, 4/6 Băile de abuv, a.rargiate din nod, foarte elegriit; deschise in toate zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazi pentru dame. Băi de putină Classa I şi a II-a cu şi fără duşi. Serviciul prompt. Imiţi" Fraţii, ta & Cwp, Si.Ylrtoriel r Ba CÂNI "" D. I. tafaid,E;te“ Vodă Nr. 10. Sucursale; L„r&. da Carol I-iu, No. 2, Calea Vjc. toriel No. 158 şi Sf-ţiI Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatele, Vp nuri stc. Serviciul ounoecut o-nar. Public in decure de 1 ani, Fraţii I. Cfllogan, nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscaoi No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depofi de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orl-ce comeni}! do la D-nil comercianţi, se gaseş*e şi o adevărată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. restaoranturT" Mi rit de vinuri indigene şi etrăina S&piane u 'P&rtoiaari. Flora României, Medalie dr ier ic la Depoziţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Graborvelu ot 8i-koS. Bucureşti. " ‘ FABRICE' " îssilt tafgnwii, ?25TSSi Bcroboală ţl moară d< ici făinuri, Strada Boarehri No. 1 . Suburbia Manea Brutcr~- Oulc» rea Tsrd», ■ „INiationala" Soc..gener. de Asigurare in Bucuresoi Strada Carol I, No. 19 Capital social 6,000,000 l.n. prima emisiune 3,000,000 l.n. deplini vărsaţi in 15,000 acţiuni de 200 l.n. Din acestiea, 1 milion l.n. apecialmente afectaţi ca fond de garanţiie pentru ramnra de vie aţă. Fond de rezervă 260,000, l.n. Preşedinte, d. I. Marghiloman. Vice-preşedinte, d. D. Sturdza. ^ Directorul general d. E. Grunuvasd. „Naţionala* asigură : 1. In contra daunelor de Incendiu. 2. „ „ Grindină. 3. B „ Transport pe apă şi pe useat. 4’, ’ B din Spargierea Geamurilor şi o- glinztlor etc. 5, Face asi.gurâri asupra vieţei, asociaţiuni mutuale de su-pra-vieţuire, grupe de asociaţiuni mutale dentru copil; ccn tra-asigurări, asigurări de capitale ficse, rente vieagere de diferite combinaţiunî şi asigurări in cas de moarte. Asigurările in toate ramurile se pot efectua la agenţii, generale, principale şi speciale din districte, la representanţa generală pentru BucurescI, Calea Victoriei 23 şi la Direcţiunea genejalâ- PENTRU POSESORII DE CĂRĂMIDĂRIE recomand masinele melle pentru mănare cu-aburî-cai si-mănă spre fabricarea eftină a ori ce soi do căramide de zidii si de acoperemint, ti-ve etc., iu deosebi Presele melle de căramide de mănm lucrând .1continualmintc, care vin-â-vis cu alte me-_ tode de fabricatiunî oferă cele mai inseni'l nate avantagiîsi cea mai mare ieonomie. 1 Ele urm^za a fi servite de doui oameni! pentru gătirea de 4000 pietre cxclinte si ce j cualiflc de minune pentru calcarea de S plate de trotah e, st vestibul, petre sigur de j focu, petre de var si de cement-nisip, căra-1 jmide sgurose etc- căt si pentru recalcar< al de petre pe jumătate uscate si înainte l gătite. — Prospecte gratia. ‘ Louis Jager, in Ehrenfcld-Koln nm Rhein (Allcmngnc) CĂTRE ONORABILA NOASTRA CLIENTELA Medalia Le, bpozlţU de ««zImU li»» Ou deosebită plăcere avem ondre n Vă informa că Ono • Juriti examinător a Exposiţiuner Cooperatorilor Români ne-» conferit pentru produsurile Ueinel noastre sub marca MM MKDAOET MEDALIA DE AUR 1_a_ah Aducând acăsta la cunoşcinţa Dom: iel-Voastre profităm d'această oca-siune spre a vă reaminti că devenind in proprietatea mărcel a la reine dog abeillei «Vie-let“ şi a tuturor Jţî" drepturilor# care prevede legea in* registrirel mărei« lor comerciale, u-şina noastră este pusă in posiţiune a efectua p * lăni feluri de ăuunurl sub marca el, ău, > cunoscute D-Voa<- de săpunuri cu marca acăsţa Vfl rugăm | a «o* onera cu comandele Domniei-Voastre la [ D-nnl Alex. Grabowski, Strada Şilarl; No. 18, la BuoureH Grabowskl A S’larofl- Tipo-litografia Stofen Mihălescu, Strada Covaci, No. 14. V www.digibuc.ro JJS TC?i, T¥^ ZmKXJE +f ABONAMENTELE : Vu CnpîtaîS: Pentru 1 an 30 lai; 8 hm! 18 iei; 3 larJ 8 lei. în Dlstrieto: * 1 an 38 lei; 6 luni 18 lei; 8 funl 10 lei. în sîr&'^ă'tAte ' > 1 au 48 lei, 6 luni 24 lei; 3 Director. D AUG. LAURIAN p Pentru Abonamente, Anunemri ş* Reclame a se adresa: .Ie România : La administraţiune, Tipografia Şte/an Mihăîescu, Strada CcG^cî, Kr. 14 şi lacorespon-denţii ziarului din judeţe. In Paris t ia Sonete Bavas, place de la Bourse, 8. In Ylen&î * La Hdnrich Schalek, I, Wollzeile, 42, Binroul Central de anunţuri pentru Auatro-Ungaria. In Hsmbvr;?: La Adolf Steiner. Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUN CIURILE: Linia mică pe pag. IY 80 bani I Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina n-a 5 lei. [ Scrisorile nefraneate se refusfi - Aitlcolii nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserai şi reclame, redacţiunea nu este responsabili Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. t^^iesssm»a^m^^KkS^hmBemimBassmam^xar win—ii1 .iiiim., ^,amiX3B®®ms4îas^i£XE2asK^B»r~' se_ -"*1^. x iwsssaeHiBKS iSA«n3îts: S ”P R 1 TELEGRAFICE dir. zlaroie streina Paris, 5 Martie. .Se anunţă din Colonia : Apropierea Ru-'sieî de Germania e oficială numai. Prin urmare ea nu trebue să inspăimăinte pe Francezi. Cea mal bună dovadă pentru aceasta e numirea lui Orloff ambasador la Berlin, după ce funcţionase mal mulţi ani in Francia, tot ca ambasador şi se bucurase d’o stimă, ca nu’şl-o va uita nici in Germania, in noua sa misiune. Apropiărea e eminamente pacinică; Giers a lucratţtot-d’a-una, stăruind pentru pace, deci urma să se va împărţită sub formă de proclamaţii către Sudanezi, aderinţil Mahdiulul o î m i° *n .^0ate oraşele şi sateie Su iul. Mahdiul a câştigat un nod si uatic aderinti in persoana fostului dir a * ziar’lu! „Attoieff" Abdalah Nedi u0at Nedim e un bărbat foarte instr Şi uu mare orator. ^n,Pele engleze ce vor sosi curând, se ponstruesc barace. Berlin, 6 Martie. Se sună prin sferele seim- oficiale că se vor lua măsuri internaţionale ia contra anarchiştilor. Guvernul Germaniei are de gând să intervie pe lăngă Put6rî, peutru a le dispune la luarea de măsuri in contra mişcărilor anarchiste şi socialiste de care e cuprinsă actualmente Europa. ---------------------------------------- Servicifll Telegrafe al „RominielLibere" 7 Martie 1884 —3 ore seara. Constantinopol, 7 Martie In cursul negocierilor urmate intre En-glitera şi Turcia pentru reinoirea tratatului de comercid anglo-turc, lordul Duffe-rin a remis Porţel o Notă revendicând regimul Gapitulaţiuniior in partea relativă la relaţiunile comerciale.. Poarta a răspuns printr’o Notă, prin care contestă dreptul revendicat, declarând că această parte a Capitulaţiunilor a fost abrogată de la incheierea tratatelor de comercid intre Turcia şi alte Puteri. (Havas). A se vHea ultime soirii pa pag. in-a. Bucnresci; 25 Februarie. Politica germană a intrat intr'o nouă fază, fază iarăşi pacifică, dar care a tulburat raporturile exteriăre ale mai tutulor Statelor dm Europa. Pănă mal in zilele trecute, se părea destul de tare alianţa Statelor centrale (Germania, Austro-Ungaria şi Italia); la care ne alipisem, in interesul păstrării păcii, şi noi. De cănd insă cu vizita dm urmă a Iul Giers la Friederichsruhe şi la Berlin, lucrurile luară o altă faţă. Rusia, in contra căreia părea încheiată prima alianţă, devenind prietena Germaniei şi schimbând cu dânsa asigurări pacifice şi dorinţa de a păstra cele mal strînse legături de amiciţie, slăbi vechia firmă a tovărăşiei şi dede naştere la o altă eombi-naţiune, ale cărei baze nu sunt cunoscute incă, dar al cărui scop, dacă citim cu luare aminte discursul cu care împăratul Wilhelm a deschis altaltă-ieri Reichstagul, nu este de căt mănţmerea păcii, in contra oricui să încerca s’o turbure, in paguba alianţei. Apropiarea Rusiei de Germania, datorită mal mult simţim intelor celor doi monarchl de căt simţiminte-lor celor două puternice popoare, a făcut o rea impresiune in Austria şi mal ales in Ungaria, o rea impresiune şi in Francia, Anglia şi Danimarca. Austria, după zisele ziarului,, le Temps,“ suspină ca o soaţă părăsită şi intr’adins ofensată, căci impă-carea ca Rusia s’a făcut peste capul el, fără măcar să fiă consultată, de formă „S’a purtat brutal cu noi cancelarul!" răspund ne-măngăiaţl politicii? Austriei. — Cât despre Unguri ei par furioşi. Ura nepoţilor Iul Tuhut in contra Muscalului, e aşa de mare, in căt la soirea apropiăril celor doi împărăţii, el au rămas ca trăsniţi. „Suntem batjocoriţi!“ strigă cel mal nervoşi, strîngăndcu indignare pumnii şi sforăind violent, togmal ea calul cănd simte apropieiea ursului m pădure. Englitera priveşce cu mâhnire lucrurile, căci intălnirea de la Copen haga părea a fi preludiul unei alte politice ; iar înaintările Ruşilor in Asia şi ocuparea Mervuluî, considerat ca cheia Persiel şi Afganistanului, togmal pe cănd Englezii sunt încurcaţi m Egipt, a produs o impresiune dureroasă in poporul englez, care incepe a se resfrînge intr’o critică aspră in contra Cabinetului Gla-stone. ‘ Francia, mal resignată, ea nu se vede contrariată personal, căci niel nu păşise in md o tractare cu Rusia, dar totuşi ar fi privit cu ochi mai buni o răcială in Rusia şi Germania de căt o prietenie cu tendinţe atăt de strînse, * Ast-iel, schimbarea politicei ruseşti a produs o tulburare in politica exterioară a mai tutulor Statelor din Europa, şi va trebui să treacă căt-va timp, până cănd se vor limpezi com-vingerile şi vor lua c formă hotă-rită. Din toate acestea, e interesant pentru noi a inveţa, să nu ne aventurăm cu grabă in tocmeli cu Gel mari şi mal ales, să fim mal cumpăniţi la vorbă, cănd tratăm in Parlament despre relaţiunile exterioare. Adesea o vorbă poată să compromită o combinaţiune intreagă, poate să ne atragă multe neajunsuri. Când Austro Ungaria, care e o putere mare, e tratată cu atăt de puţină consideraţiune de cancelarul german, ce să mal zici despre alte State ? Cu cel mar! şi puternici, nu eşti sigur md cănd te dai prietin devotat. Dar-mitele, cănd’ăl atitudine mdrăsniaţâ ? In ori-ce caz, cele ce sufer alţii, ne fie de invăţătută, căndtratăm cu cel mari. Oposiţiunea se agită. Manifestele d-lor Dim. Brătianu şi George Bibescu ; întâlnirile membrilor influenţi de deosebite nuanţe; întrunirile de caracter privat, dar destul de numeroase, ţinute id şi colo. ne dovedesc că oposiţiunel i s’a urît cu pasivitatea, care duce la anihilare, s i s’a hotărît să reintre in lupta constituţională cu mal multă hotărîre şi cu mal mult calcul. Acest semn de viaţă 1 privim cu mulţumire. Starea in care ne găsim e destul de ingrijitoare, din puntul din vedere constituţional. Nu e regim repre-sentativ, fără partide bine difinite şi destul de puternice, pentru a eser-cita un control in Stat, pentru a întreţine lupta vie, care singură poate să rodiască m bine pentru o ţară. Destule greşeli fâcut’a, in acţiunea sa isolată, oposiţiunea. A sosit credem vremea ca greşelele să se repare, iar deosebitele fracţiuni ce luptat! razna, fără plan şi fără organizaţie, să se aproprie, să găsiască un teren comun, să arate limpede naţiunii o programă comună, să se or-ganiseze pentru o luptă sistematică. Dm o asemenea jjacţiune, şi partidele şi ţara, are să câştige mal mult de căt din mişcarea şubredă şi zăpăcită in care ne impletecim. * * -» Sunt atâtea personalităţi insem nate in câmpul oposiţional. E trist să vezi in stare de inutilitate politxă oameni ca Cogălniceanu, generar Mânu, Dim. Brătianu, G. Yernescu. Al- Lahovari, N. Blareaiberg, prinţul Bibescu, generar Floreseu, şi a-tăţia alţii, cari au avut şi pot să aibă voturi politice însemnate in această ţară. Intrarea lor iti arenă, şi dacă s’ar putea unică, pe baza unei programe întregi ş- lămurite, ar fi salutată de ţară; iar ceaţa nepăsării care a invă-luit multe inimi, s’ar spinteca, şi ar putea să pună pe mulţi intr’o acţiune folositoare intereselor publice. Trebue să intrăm intr’o stare normală, in mişcarea noastră politică ; | această normalitate n'o poate determina de căt o opoziţiune bme organizată şi destul de activă. Acest element este aşa de necesar in Stat, in cât minisfcriul fără opoziţiune de confcroi, dasă nu şi de principie politice, devine un pericol social. Noi dorim să vedem organizăndu-se, căt mal curând, forţele disparate ale oposiţiunil, pentru ca ea să’şl reia insemnătorul săti rol in Stat şi să determine o stară normală in des-voltarea noastră politică. • ■- • — - --■ — — CRONICA zile: M S. Regele a primit din partea kM. S. Regelui SsxonidI o scrisoare, prin care T notifică încetarea din viaţă a cumnate! sale, A. S. R. principesa Maria Ana, sotja A. S. R. principelui George, duce de Saxonia. D. M. Ferechide, ministrul plenipotenţiar al ţării la Paris, a fost primit ieri de către M. S. Regele in audienţă. D. N. Voinov, ministrul justiţie? a lucrat ieri cu M. S. Regele. D. colonel Crătunescu a fost asemenea primit de către M. S Regele in audienţă. D. I. Teriachlu, fo3tmini3tru de^interne, a sosit ieri in Capitală. Prin un ordin circular al d-lul-minîetru de resbel, recruţii contingentului acesta, sunt chemaţi sub drapel pe ziua de 1 Aprilie. _______ D. Ruja Dimitris, oficer din infanteria de linie a Austro-Ungariei, s’a primit in gradul de locotenent in armata română, la vacanţa ce este in regimentul 6 linie şi cu vechimea in acest din urmă grad, de la 10 Aprilie 1880. D. G. Bejan, profesor de dreptul roman la facultatea juridică din Iaşi, s’a numit definitiv la ^catedra sa, conform art. 364 din legea instrucţiunel. Comisiunea parlamentară, însărcinată cu revizuirea caselor publice, a inspectat si verificat ieri compturile casieriei Senatului, pe cari, după cum spune „D’In-ddp. roum." ie-a găsit in regulă. $ Aflăm că guvernul a numit o comisi-une compusă din d-nil T. Nica, C, Zla> fireseu şi Theodorescu, spre a face o anchetă asupra stărel Bursei din Brăila, caie, după cum se scie, lasă mult de dorit. Măine, Duminică, la ora 2 d. am. e conferinţă la Ateneu^ D. dr. Gr. Rămniceanu va vorbi despre îngrijirea copiilor pănă la înţărcare Adresăm azi pur şi simplu o rugăciune d-lul ministru de re ibei; Să bine-vo-iască a se interesa de faptul barbar, comis de d. sub-locotenent de artilerie Berlescu din[Brăila, care a bătut crâncen pe un sergent de sub comanda sa. Pentru că ast-fel de fapte odioase nu trebue să rămână nepedepsite, declar5m că vom urmări afacerea şi vom stărui a se face dreptate. S’a decretat regulamentul ^pentru formarea zone! preventive contra pestel-bo-vine şi pentru infiinţarea unul cadastru de vite mari cornute, aflate in acea zonă. Colegiul I electoral pentru deputaţi do la judeţul Dolj este convocat, in ziua de 14 Aprilie 1884, spre a implmi, prin nouă alegere, vacanţa declarată in Adunare, in urma numirel d-lul Dimitrie Căpreanu, in funcţiune de ale Statului. D. Mibail Petraru, sub-locotenent in retragere, B’a numit in postul de director al arestului preventiv din judeţul Co-vuriuifi, rămas vacant prin demisiunea d-lul T. Cuza. Legea pentru constituirea capitalului caselor de credit agricol ce sunt a se mal in-fiinţa, prin care se deschide ministerului de finance un credit extraordinar de lei 520.000, din carebel 500,000 pentru constituirea capitalului şi lei 20,000 pentru acoperirea primelor cheltuell de instala* re a acestor case, s’a sancţionat s’a promulgat prin ziarul oficial. Un noii biurofi telegrafic s’a deschis la Terguşor (Prahova). Suntem datori a face azi rectificarea unei grave'^erorl, comise la eCronică", in numărul de a l-altâ ieri al ziarului nostru/ E vorba de nenorocitul recurs al colonelului Polizu, despre care noi am arătat că s’a admis, pe cănd el s’a fost respins. Eată cum s’a intSmplat eroarea. Ia dimineaţa zilei de 23 a. c., pe cănd reporterul nostru voia să plece direct la consiliul de revisie Bpre a lua informa-ţiune positivă, intră in redacţie o persoană cunoscută, care ne-a afirmat că recursul s’a admis, anulăndu-se sentinţa de condamnare. A&t-fel induşi in eroare, am comis’o şi noi in bună credinţă. DIN TRANSILVANIA VII. Ideia unităţii naţionale in Romănia. Dacă vre-un străin însemnat, repre-sintănd un popor şi o politică duşmană neamului nostru, ar veni astăzi la noi —să presupunem că ar veni din spre apus—; dacă venind ar urmări o ţintă potrivnică intereselor noastre celor maî vitale ; dacă, in fine—tot presupunem — guvernul nostru ar găsi pentru moment folositor politicei sale să însceneze, cu toate acestea, ovaţiunl acestui străin,— ce atitudine ar îmbrăţişa oare opinia publică românească faţă cu acest duşman care ne visitează, faţă cu încercarea guvernului de-alîncredinţa că poporul românesc el numără intre prietenii săi, că nu vede nimic rău pentru dănsul in intenţiile lui, că-i dispus să-i strîngă măna, vaşiă chiar pete de sănge pe ea ?! Ce atitudine ar imbrăţişa ? Fără îndoială ar fi oameni, cari şi-ar zice : politica guvernului ăl priveşte pe el, nu pe noi. El are datoriile sale şi şi le implineşte in chipul in care crede că este mai bine. Noi insă, ca Români, avem datoriile noastre nu mai puţin mari; politica, sfântă pentru noî, este aceea care nu se indoieşce după cum bate văntul, aceea care se întinde, tot-d’a-una nestrămutată, pe calea măreaţă dictată de conştiinţa noastră naţională, in veci aceeaşi. Aceşti oameni, şi nedăjduim pentru cinstea opiniei noastre publice, că ar fi mulţi,—aceşti oameni s’ar feri de-a se face uneltele unei combinaţii oportuniste, căci ăi ştiu că un popor are ceva, care nu poate deveni nici odată obiectul speculaţiilor politice, şi acest ceva este : onoarea sa. S’ar găsi insă, din nenorocire, şi de aceia, pentru cari ar fi in deajuns o mică resplată, nădejdea vilă de-a se recomanda celor puternici, sau, in caşul cel maî de rînd, un simplu ordin poliţienesc, spre a i vedea strigând osanale aceluia care nu ar merita de căt urgia noastră, spre a-i vedea întunecând, prin purtarea lor de mercenari atitudinea vrednică a părţei mai bune din elementele opiniei noastre publice, împlinind in acest chip calculul momentan al unui guvern, discreditând insă preştigiul şi demnitatea poporului lor. Şi care ar fi oare causa unei astfel de privelişti întristătoare? Lipsa unei educaţii naţionale, perfecte, simţitoare, intrată in carnea şi sângele nostru. Golul acesta, mare şi funest, in creşterea noastră, ne-a pricinuit o mulţime de nenorociri. înstrăinarea treptată dar repede a ţârei este urmarea lui de căpetenie. Şi cu toate acestea, am suferit destul şi timp destul de îndelungat de la to|i vecinii noştri duşmani, ca s’a ’nvăţăm a-i urî, ca să nvăţăm a deosebi de ei pe Romăn, ca să ne obicinuim cu idea, că numai strîngăndu-ne rîndurile şi constituim • du-ne intr’o alianţă frăţiască neclintită, vom putea asigura esistenţa pământului şi neamului latin din Răsărit. www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Faptul se esplică, fără îndoială. In cursul timpilor celor vitregi elementul românesc a lost înlăturat şi la noi de Ia masa ţereî şi a ajuns o ceată desmoştenită. Străinii aii început să ocupe păturile de sus. S’au rotnănisai, căci nu aveau ce face alta, s’a,ă romă-nisat insă numai ir afară, inima şi cugetarea le-arămas tot cele străine.... Cum se putea oare aştepta de la aceste pături de convertiţi de meserie, cari au pus mâna pe guvernul, administrata şi şcoalele poporului român, plămădirea unei educaţii naţionale ? Aceasta n’ar fi putut de căt trezi ochii desmoştenitulul şi să ’l iacă să ’şî revendice rangul din care iusese răsturnat. , De aici vine, că o educaţio naţională, in sentimente şi idei, are la noi o dată de începere atăt de târzie. Ite popoare împliniseră de mult această evoluţie morală, pe cănd in ţara românească era de-abia in zare. Astăzi ne opintim să reparăm timpul perdut. Pro^ ceseie realisate sunt insă atăt de mici şi mersul nostru atăt de incet. Franţuzeasca tot o vorbim in saloane; ne dăm fetele după baroni străini—fie şi Unguri—numai să ni le ceară; neam obicinuit cu străinii, in căt nu ’I scoatem nici de acolo de unde putem şi unde suntem in siare săi înlocuim cu oamenii noştri : (mai iute scoate m câte un «ungurean», fiind că u are toate _ formele cari să’l inrd optaţi iscă a fi ro-măn după concepţia noastră cea mal nouă) ; in şcoalele noastre se invaţă despre BabilonenI, despre Perşi, des pre Egipteni, despre NorvegI cu o amănunţime esemplară, — tinerimea pă-răseşce insă liceele cu o idee confusă si adese fără nici o idee despre istoria jumătăţeî sub-jugate a poporului ro-măfi; din Francia cunoaşcera toate departamentele şi ştim cum să scriem capitala celui din urmă canton, — din Ardeal nu ştim de căt Braşovul şi ’1 numim Kronstadt, iar cele-l’alte ţinuturi naţionale, unde ni s'a păstrat in mare parte neamul şi de undeati eşit atâtea fapte mari ca să impodobiască paginele de aur ale istoriei noastre, sunt ţări in cari ne trebuie incă uu Stanley şi un Brazza ca să ştim ce este in ele şi ce se petrece; ardeleanului şi bucovineanului le facem din u-merî, :ănd i auzim chemând mal iute ora unire! noastre desăvlrşite, pentru sufletele noastre sceptice şi ofilite es pansiunile patriotismului lor sunt nişte tirade deşerte şi copilăresc!, — cu toate că ar trebui să ştim că această unire, singură, poate garanta esistenţa şi mărirea regatului dunărean. Nici şcoalele, nici familiile, nici societatea noastră in general, nu şl fac astăzi datoria, cum ar trebui. Creştem fără a ni se sădi în suflet un ideal şi murim fără a şti de ce-am trăit. Popoarele cu viitor n’au insă această creştere. Avem peste Carpaţî peste trei milioane de Romănî, in luptă pe vieaţă şi moarte cu un popor pe care împrejurările ăl fac a tot puternic. Ce-am făcut pentru eî ? Germania are pentru Saşii din Ardeal nu Schulve-rein; Ungurii întreţin, prin două societăţi, diu cari fac parte tot ce este mal bogat şi mal ilustru intre dănşiî, dragostea de UDgurI şi ura de Români printre miile de CiangâI din Moldova şi cele lalte mii de Sâcuî risipiţi in toată ţara; — noi, cari intreţinem fol străine chiar in capitala ţârei, spre a putea inşeia străinătate:-, a- supra adevăratelor sentimente ale po. porului romăn, nu intreţinem dincolo o singură foaie cotidiană, care scrisă bine şi cu preţ ieftin să poată pătrunde pe masa celui mal serac cărturar romăn; noi, cari subvenţionăm chiar şcâle străine m capitală şi punem umerii spre â ridica catedrale de altă lege, ce-am răspunde oare cănd am fi întrebaţi câte şcoale intreţinem dincolo, căte monumente culturale am ajutat să se ridice spre a impedica potopul ma-ghiarisărel ? Sunt escepţil. D-zeb le ţie ; ne in-chinăm lor. Ajutoarele isolate insă nu prind. Trebuie să ne punem toţi umerii, ne trebuie o asociaţiune generali, cum aă Nemţii, in care să participe tot ce este luminat şi cu avere in România liberă. Obolul tuturora, strlns astfel şi întrebuinţat cu plan şi pricepere, se va simţi unde va merge, şi rezistenţa subjugaţilor va fl mal mai 3 şi luria ungurească intimpina-va alte stavile. Ce mal aşteptăm oare? Ideia unităţel naţionale e proclamată ca singură mântuitoare chiar in sinul re-presentaţiuneî noastre de-un glas care nu obişnueşte să răsune in pustiii,-toată creşterea tinerimel e subordonată de acest glas acelei idei,—selora, care le trebuie şi aicea o lozincă, nu le este nici aceasta in de ajuns? Să cultivăm această idee sfântă pănă mal este vreme. Şcoala, familia, orl-ce straturi ale societăţii, şcoala insă in prima linie chemată este a se însărcina cu sădirea el in inimele tinerilor generaţiunl. Să convingem pe toţi de acest mate adevăr: că tot ce oportunismul aduce azi şi şterge mâine, sunt numai espediente. Ce ne va mântui va fi unirea tuturora. Să ne insu-şim toţi şi pretutindeni educaţia acestei idei: dragostea fanatică de ceea-ce este al nostru—căci puţini suntem,-— privirea luptelor de peste Carpaţî ca luptele noastre proprii, ura de toţi cari urăsc vre-o parte din not, căci un sânge suntem şi un interes avem,— şi atunci... nu ne vom mal teme că nu ne va găsi la postul nostru, oricine ar căuta să speculeze vestejirea sentimentului nostru naţional. S.S. --------------------------- BULETIN PARLAMENTAR Ş&dinlade la îi Februarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 2x/g d. am. sub preşedinţa d-luî Dim GhLa, preşedintele, fliad presenţi 38 d-nl senatori. D. secretar Ap. Mâne acu dete citire sumarului procesului verbal al şedinţei precedente care s’a adoptat, precum şi comunicările zilei. După aceea s’a votat indigenatele d-lor Const. Goaţă şi Iosef Traugott, care aă rămas din şedinţa trecută, precum apoi şi ale d-lor Ion Colţescu, N. St. (Ionatan? datos si G. Gândi. D. Isaia Lertscu arătând că datoria S-matulul ar fi a se ocupa mal mult eu revizuirea sad chiar cu alte proiecte da lt-gl mal importante şi urgente, cum este a ela pentru vânzarea bunurilor Statului, iar nu numai cu indigenatele, cum se urmează de căte-va zile mered, ar nori ca Senatul să se silească a ajunge la acele lucrări serioase şi de mare interes public. D. vice-prepedinte, general Cernut, a res-puus că preocuparea d-lul Lerescu o gâ- aeşte legitimă, dar n’are ce face, dacă acele lucrări de cari vorbeşte d-aa nu Bunt venite la biuroCt. Aşa, ne maî fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa s’a ridicat la ora Sx/2 p.m. C A ME R A Şedinţa s’a deschis la ora lx/n d. anr sub preşedinţa d-lul general Lecca, preşedintele, fiind presenţi 97 d-nl deputaţi. S’a aprobat sumarul şedinţil precedente şi s’ad făcut comunicările zilei. Apoi d. I. Poenaru-Bordea a prssin-tat petiţtunea delegaţiunel din Dobrogea, relativă la îmbunătăţirea stării lucrurilor de acolo . Petlţiunea după propunerea d-lul prim-ministru, s’a trămis la comitetul delagaţilor. D. I. (?„ Bibicescu presintă şl d-sa o petiţiune a locuitorilor, din corn. Rădu-leşti (jud. Ilfov), cari se plăug că Bunt urmăriţi a doua oară pentru plata clăcel pe care an plâtit’o o dată. Ou toată insistenţa d-sale de a se recomanda guvernului această petiţiune, spre a face o cercetare in aceasta privinţă, ea s’a trămis la eomiaiunea de petiţiunl. D. N. Măneacu mulţum'Şte’.guvernuluT, comiaiunel budgetare ai Camerei pentru înfiinţarea unul ginjnasitl in Călăraşi. D. J. P Bordea dete citire raportului comitetului debg&ţlor şi proiectului de lege asupra proprietăţii in Dobrogea, iar după aceia ş; petiţiunel Dobrogenilor menţionată mal sus. Urmează apoi o dlscuţiune generală destul de îndelungată, dUDâ care in cele din urmă, proiectul a’a luat in considerare şi s’a votat şi pe articole, Iar la ora 5 seara s’a ridicat şedinţa. Şedinţa de noapte s’a inceput la ora 9. D. I. G. Bibiceacu a cetit raportul comiaiunel budgetare asupra budgetului mi. nisteriulul de finanţe şi s’a inceput şi urmat discuţiunea generală asuprii-I. Procesul archiereulul Calistrat contra Mitropolitului Primat şi a Sinodului. (Ziua Vineri, îi Februarie) Nici odată de cănd există Curtea de Casaţiune, nu s’a vâ$ut tratându-se înaintea el un proces aşa de grandios, ca procesul archiereulul Calistrat in contra mitropolitului Primat şi a Sinodului. încă de pe la 11 atât sala secţiunii II căt şi coridoarele erail înţesate de public, curios să vază resultatul procesului, care nu atinge numai persoana urgisitului archieretl Calistrat, ci cu aceasta are să se hotărască, dacă Statul trebue să aibă un control asupra juridicţiunit Sinodalul, care, cum se ştie, sub masca hotărlrilor de disciplină bisericească % comis o mulţime de fără de legi. Prir.tre public -se observa o mulţime de membri distinşi al baroului nostru, precum dd. G. Vernescu, Cornea, Stâtescu, Schina, Atanasiade şi alţii; mal mulţi senatori şi deputaţi precum şi foşti miniştri, precum d. Teriaehru, Papadopulo Calimach şi rlţil. Mal mulţi insă curioşi să vază tractarea acestui proces veniseră din Ploeştl, Craiova şi chiar din Piatra, însemnătatea cestiuniî atrăsese şi mal pe toţi membri curţii de casaţiune. La ora 11 archiereul Calistrat, insoţit de d. G. Mârzescu, unul dintre apărătorii, sâl şi de bâtele sâfl dr. Barbu Constantinascu, a apărut in sala secţiunii II. D-nil M. Cogâlniceanu şi C. Boerescu, apărătorii archiereulul Caii3trat, se aflaţi asemenea la Curte Mitropolitul Primat trimisese po Vicarul său şi patru^protopopl, ca să asiste la tractarea procesului. Şedinţa s’i deschis la ora 1. Secţiunea era compusă din Teodor Rosetti ca preşedinte şi d-nil Petrescu, Orbescu, Lahovari, N. Mandrea şi Platon, ca membrii. Fotoliul procurorului era ocupat de d. Filitis, procurorul general. îndată după deschiderea şedinţil preşedintele T. Rosetti declară că fiind rudenie cu Mitropolitul Primat se recusă singur şi se retrage. Curtea deliberând, admite recusarea. Atunci d. prim-preşe-dinte Al. Creţescu ocupă fot liul preşedinţiei. Mitropolitul Primat presintă orin Vicarul o adresă către Curte, prin care protestă in contra citaţiunil ce i s’a făcut de către primul preşedinte al Curţii de casaţiune şi tot de-odatâ contestă dreptul Curţ I de "casaţiune de-a judeca recursul archiereulul Calistrat. Fâcându-se discuţiune asupra acestei adrese, d. C. Boerescu luăud cuvântul a demonstrat, că d. preşedinte al Curţii de casaţiune avea dreptul să citeze pe Mitropolitul Primat, da oare-ce partea recurentă este de părere, că dânsul a comis şi un delict politic cu mâsurile ilegale luate contra archiereulul Calistrat; este insă de părere, că mal inainte să se tracteze cestiumle prealabile ale procesului şi cu această ocaztune să se re-solve şi această cestiune. Dasbiterile incepâad, cestiunea, care se tratează, fu dacă Curtea de Casa ţiune este competentă să controleze şi actele Sinodului in materiă de juridicţiune bisericească. D. Procuror general Fllitia luând cuvântul voi să demonstreze, că relaţiunea dintre Stat şi Biserică fiind regulată incă din timpuljimpâratulul Constantin cel Mare Statul, şi prin urmare Curtea de Casaţiune nu are dreptul să se amestece in hotâ-rîrile Sinodului, cari sunt regulate prin. legea din 1872. D. G. Mârzescu luând cuvântul a demonstrat cu istoria in mănă, că chiar Sf. Părinţi, precum Atanasie cel Mare, stăpânul ortodoxiei şl Ioan gură de Aui, luminătorul lumii şi alţii de căte ori 3’aă vâdut nedreptăţiţi de vre-o autoritate ti-nodală atl cerut ajutorul puterii lumeşti şi prin urmare ideia modernă că biserica nu este o instituţiune afară din Stat şi nici mal presus de Stat, ci in Stat şi unită cu Statul şi controlată de acest din urmă, 8o găseşte practicată incă de mult in biserica ortodoxă a Răsăritului, şi de căte ori in Apus s’ab făcut încercări să combată absolutismul şi dreptul divin al papilor, totgd’a-una luptătorii acestor idei s’afl inipirat de la biserica ortodoxă a Răsăritului. Conchide că Curtea de Casa ţiune, ca representanta puterii lumeşti in materie judiciară, este comoetentâ de a controla şi decisiunile Sinodului in materie judiciară. D. G. Mârzescu, apărătorul archiereulul Calistrat in 8usţiaerea*acsstsl ţese, cu talentul săil distins, prin argumentele produse, s’a ridicat pănă la aceainălţime oratorică, in căt a produs o mişcare generală in publicul ce ’l asculta cu o tăcere religioasă. Toţi l’ati felicitat. Rare ori s’a vătjut Înaintea Curţii de Casaţiune o pledoariă aşa de bine combinată şi susţinută cu o vervă oratorică aşa de tare, ca această apărare a archiereulul Calistrat. Orele fiind B'/a şedinţa s’a ridicat. Astăzi Sâmbătă dasbaterile vor continua. Astăzi vor vorbi dd-nil M. Cogălnicea-nu şi C. Boerescu. ------------------------------------- CONFERINŢA MILITARI Pensiunile in Armată (Conferinţ ţinută de d. adjunct A. I. Ma- ■ nolescu, insea ra de 9 Februarie, iu Piteael) ' III. Armata Italiană. In Italia pensiunile de retragere sunt acordate la 30 anlofl. cerilor generali şi superiori şi la 25 ani de serviciu ofleerilor sub-alternl. Afară de Generali de armată, pentru cari pensiunea este invariab lâ. ficsatâ la 8,000 lei, alocaţia pensiunilor variază intre un minimum şi un macsimum, fiecare an de servicib maî mult dă drept la un adaos pănă la 40 ani de servicifl in care intră şi campaniile. Iacă tarifa flesată : Armata Mexicană x). Oondiţranile pensiunilor militare in armata Mexicană dupi i noua ordonanţă (ordonanţa generală), intrată in vigoare la 1 Ianuarie 1883, stabileşte pensiunile ast-fel : In Cariera militară a.'geaeralilor şi ofl-cerl şuperiori şi oficenlor armatei sa stabilesce 4 perioade pentru îcererea|re-tragerii... 1. Perioda de la 1B ani de serviciu im-pliniţi săli intre al 15-lea safi ăl 20-lea an- 2. Perioda de la 20 la 25 ani de ser. pică impliniţţ. 3. Perioda de la 25 la 30 ani de serviciu impliniţl. 4. Perioda de la 30 ani de serviciu Împliniţi şi d’asupra. Penstun le acestor 4 categorii se lămuresc din tabloul următor : Pentru 15 ani Pentru 20 Pentru 25 Pentri 80 de Serviciu ani ani ani fltatral ae Dirliiio 15,5001. 15,7501. 21,0001. 31,500 p*aa „ de Brigadi 7,875 „ 11,681 „ 15.750, 23,625 , Colonei 4,845 , 6,473 , 8,631 „ 12,946 , Locot.-Colonel 2 8-*9„ 4,337 , 5,782 „ 8,574 , Majori 2,570 „ 3,855 , 5,140, 7,712 „ Cipitan 01. l-ia 1,678 j 2,567 „ 3,369 „ 5,040 , Căpitan CI. 11-a 1,470 „ 2,216, 2,888 , 4,410 „ Locotenent 1,260 „ 1,890 , 2,520 , 3.780 „ Sub.-locotenont 1,110, 1 738, 2,309 „ 2,940 , Pentru a se putea pretinde solda cuvenită unu grad determinat, trebue ca oflcerul ;) Estras din Deutsche Heeres—Zeitung şi publicat in ziarul «Ostaşul No. S/68S. a) Aceste ţifre sunt transformate din Pe-sos mecsicant in Lei româneşti socotit un Pesos 5 lei 25 bani sad 4 mărci şi 30 pfenigi germani. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 25 Februa-te — 5 E lucru rar ca o femeie să iubească pe vechil prieteni aî bărbatului său şi să’l lase,, cu dragă inimă, a intra cu totul in căsnicia eî. Aceştia sunt complici de tinereţe, suspecţi, rivali de afecţ.une şi de influinţă, pe care mal mult sail maî puţin e geloasă să ’I înlăture. D-na de La Pave, mârităndu-se nu scăpase de aceste prevenţiunî destul de generale sexului său ; dar la ea aceste prevenţiunî, mărite şi dublate prin maî multe circumstanţe, atinseseră, in privinţa d-lul de Frâmeuse, un grad particular de ciudă şi inveninars. Chiar in acel moment se destăinuia asupra acestui subiect, pe sinul d-neî de Combaleu, ducând neincetat la nările sam de fildeş flaconul cu săruri înfăşurat in batistă. — E un moment destul de penibil, zise ea. Ştiu, fără indoială, că trebue să’l primesc, ba incă sâ’l primesc bine. Bărbatul meii ’l iubea mult, şi el a rămas credincios lui Robert pănă la moarte... Şt.iil aceasta, şi mă void si li să mă arăt amicali cu el, după cume datoria mea. Dar nici nu pot spune căt de mult mă costă această silinţă. ^ Tot d’a una a fost inimicul meii .. am’ simţit aceasta neincetat, şi ’ţi-o spun, am simţit că era tot-d’a-una intre mine şi bărbatul med. Am citit acuma in urmă toate scrisorile sale către Robert, şi in toate am găsit, sub politeţea formei, bănuiala, neîncrederea, antipatia in contra mea....chiar calomnia căci făcea din mine geniul cel răii al bărbatului, med... pe mine măacusacă ’i-am sdrobit cariera, că ’i-am slăbi, sentimentul datoriei şi al onoarel. Oh! am înţeles destul de bine acest lucru printre penfrasele şi alusiunile sale... Nu’i aşa că e ceva odios ? Şi acum probabil că mă acusă că am fost cau-sa morţii lui!... Nu e ceva greii, să primesc bine pe un ast-fel de om ? — E foarte greii, scumpa mea, zise d-na de Cambaleu, şi mă unesedin fundul inimii cu toate sentimentele tale, căci urăsc, inainte de ori ce, pe ipocriţi; dar trebue sâ’ţl amintesc, copila mea, că neplăcerea ta nu va ţinea mult, e e lucru numai de câteva zile... Acest domn ’ţl va face două sah trei vizite, ş’apol se va duce la tunurile sale, şi nu’l vel veaea căt vel trăi, dacă vrei. — Da, fără indoială, dar căt ’ml vine de greii! Convorbirea lor întreruptă prin apropierea unul servitor care venia să le anunţe că comandantul de Frâmeuse era in salon.—-Doamna de la Pave îngălbeni. — Vrei să merg cu tine, micuţa mea? întrebă d-na de Cambaleu. — Nu, te rog, răspunse Mariana ; Şi se îndreptă spre castel cu pasul el uşurel, cu o uşoară legănare de ta iie care te făcea să cugeţl la mişcarea ondulată a lebâdelor. Ajunse la uşa salonului, se opri şi suspină indelung; apoi, cu un el de hotărlre neaşteptată, deschise uşa. Femeia care apăru atunci d-luî de Frâmeuse nu oorespundea cu ideia de frumuseţe impunătoare pe care ’şi-o făcuse despre dănsa ; ’i se păru mal mult plăcută şi elegantă de căt frumoasă. Avea trăsurile durate şi delicate, faţa brună palidă, pârul foarte negru, sever dispus in bandelete, gâtul flexibil şi frumos: la prima vedere părea mal mare de căt era, căci era bine făcută; toate membrele şi toate formele el se acordaţi in acea propor ţiune şi armonie desăvârşită care daţi graţia supremă şi care fac o seducţi-une din fie ce mişcare a unei femei. Abia intrată, d-na de La Pave, fără a răspunde salutării profunde a comandantului, merse drept la el şi, murmurând o exclamaţiune guturală neaccentuată, ’l întinse măna. El ’i-o strânse cu putere şi se incliiiâ din nou. ’I arătă un scaun, stătu şi ea, şi re-zemăndu-şl cotul de o mobilă, cu capul lipit de mănă, ’i zise: — Spune-’ml tot! D. de Frâmeuse incepu atunci cu vocea sa gravă şi dulce povestirea zilei in care Robert fusese rănit de moarte. Intră in oare care desvoltărl asupra luptei de la Origny, pentru apune mal bine in relief purtarea eroică şi sfârşitul glorios al amicului său. Apoi trecu la acea oră din noapte cănd locotenentul Iulian venise ia grabă să ’l caute din partea lui Robert. Descrisese tinerel femei, care ’l as culta, cu ochiul fix şi lacom, intrarea lui in marea colibă acoperită de'zăpadă si şcena funebră care ’l aştepta acolo-Une ori se intrerupea ca să ’şl rein-tărească vocea care i se turbura ; uneori de. asemenea se incerca să ’şl scurteze povestirea pentru a scuti pe biata văduvă de eraoţiunî zadarnice); dar ea insista intr’un mod scurt şi imperios pentru ca să facă a sci cel mai mic amănunt din această noapte durerâsă. Sosi in fine la recomandaţiunile supreme pe care Robert ’i le adresase, insărcinându’l mal presus de ori ce a da aceleia pe care o iubise atăt de mult câte-va amintiri despre ultima lui gândire. D. de Frâmeuse, in acest moment, se duse de luă de pe o masă un cu-fâraş de abanos, pe care 1 depusese acolea la intrare, şi ’l puse in măi-nele văduvei. D-na de La Pave stătu !a indoială căte-va secunde, apoi ’l deschise. Avu atunci sub ochi tristele rămăşiţe ale mortului,—ceasornicul, crucea, căte-va obiecte familiare, o buclă de păr negru, o bucată de pănză pătată de sănge. Tănăra femeie, tăcută pănă in acel moment, zise cu vocea pe jumătate : — Bietul băiat 1 Sărmanul prieten! In acelaş moment, isbucni intr’un plăns violent, stătu cu amândouă mâinile pe masă, şi plânse convulsiv, lă-crămile trecăndu-’i ca un isvor printre degetele 'mâinilor sale albe. D. de Frâmeuse o privea cu ochii umezi. In mijlocuul turburăriî sale simpatice, simţea o curioasă chinuire de spirit:—nu 'şl terminase incă misiunea, Îndeplinise numai pai tea cea mal I puţin grea, şi cum era să mal spună acelei văduve care plângea ceea cej mai avea incă de zis ? t Dacă această femeie tănără, —aşa de adorată şi atăt de generos tratată,— şi-ar fi lăsat să vază in acel moment numai o umbră de uşurinţă şi de indiferenţă pentru mort, ar fi incercat un fel de satisfacţiune s’o facă să su fere ca o pedeapsă ş’o expiaţiune ordi nul suprem al bărbatului său. Dar in faţa acestei explosiunî d« durere, in faţa ecestuî doliă sincer ş acestei pietăţi fidele pentru amintirea lui, cum să ’l mal spună d’o-dată o re-comandaţiune care, chiar sub forma el cea mal îndulcită, ’l s’ar părea jin-sulta cea mal nemeritată? Nu era âre să risice d’a răci dacă ţnu d’a stinge pentru tot-d’a-una cb ar sentimentele pe care soţul ţinea atăt de mult să le eternizeze ? . Din aceste reflexiunnl repezi Mauri-ce conchise in gândul lui, nu fără mare aparenţă de dreptate, că era un lucr înţelept şi cuviincios in i eblaş timp d’a amăna pentru o altă întrevedere partea cea mal delicată a misiunii sale^ şi să lase fpe d-na de La Pave să respire. .. . ...» îndată ce o văzu puţin mai liniştita se sculâ şi ’ijl luă respectuos buna ziua. . __ Mulţumesc, domnule! zise ea, străngăndu’i măna; o să mal vil, nu e aşa? Şi el plecă. (Va urma), Ostare -------------------------‘1 - —— www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA fl seţvit col puţin doî auî in acel grad, :\lt-fel primeşte solda gradului imediat interior. OflceriT, care de şi invalizi pentru servicii! militar, sunt întrebuinţaţi in vr’un alt servicii! al guvernului federal, nu i.rimesc de căt o singură soldă şi anume cea mal superioară a gradului lor. Armata Englesâ. Legea pensiilor in armata Eigleaă, modificată in 1876 pentru o” nenil de trupă si in 1877, pentru otice: I, prescrie următoarele : Oficeil cari părăsesc serviciul pot să primească sad o gratificaţiune, sad pensiune da retragere. După 12 ani de servicid şi pănă la 20 ani, ori ce oficer care părăseşte serviciul primeşte o gratificaţiune odată plătită, de: 1200 livre stertinge (3000 franci)-, 1600 hvres sau 2000 tivres (50000 franci), tlupă cum a implinit 12 ani, 15 ani, sau 18 an! de serviciu. După 20 ani de servicid, ofieeriî primesc o pensiune viageră, vânând cu gradul şi durata de servicid de la 200 li-vres (500 franci) la 600 livres (15,000 f ancî) pe au Mal adaog ca esplicaţle generală asupra legilor pensiunilor in armatele străine, că sumele arătate mal sus, se primesc in mâna de oflcerî, nefiind supuse la nici o reţinere. Terminând cu arătarea pe scurt'care sunt disposiţmnile legilor in vigoare in armatele străine, in ceea ce priveşte pensiunile de retragere cuvenite oficerilor (es-cludărid disposiţmnile privitoare celor rămaşi infirmi, răniţi, etc.) void trece a arunca o privire şi asupra diapo3iţiunilor l3geî pensiunilor, in armata noastră. (Va urma) ——.........—--1 --------------- . . - STATTJL ŞI LIMITELE SALE idealiştii la Athenefi III Ineheiâm această critică intrebăndu-ne: Care ad fost căuşele cari ad adus ultimele desastre industriale ? Asupra a-cestuî punct respundem, fără multă tergiversare, că nesciinţa noastră a contribuit cu o parte inseranată spre a aduce mina lubricelor fondate, şi in al doilea grad vine, fără indoială, heprevederea şi nepăsarea guvernului, care trebuia să ia r fisuri eficace,, pentru ca pe de o parte să facilita desvoltarea acestor industrii, urcând drepturile vamale ale industriilor similare ce importăm; iar pe da alta, să incuragieze aceste începuturi prin toate mijloacele posibile. Imputând guvernului, aducem in ace-laş timp aceleaşi observaţtunl şi fabrice-lor in cestiune, cari. drept vorbind, nu corespund nici de cum cu necesităţile şi cu aşteptările noastre. Eată unde ne găsim astă-zî, dacă ne considerăm situaţi-unea din punctul de. vedere industrial. Rîspunsul definitiv este : acele inceputurl dispărură a doua zi de la crearea lor, nenorocire, pe care trebue s’o constatăm cu multă mâhnire. D-nu Eustaţiil punăndu-se in pune da vedere teoretic, opinează just când su: ţ ne că Statul nu trebue să se amestece dar căt este d9 greşit, şi d-luî nu ’i e3t permis de a susţinea o asemenea tesS eâr"1 :ere pma mult de la iniţiativa pri vată la oraş, unde ea este abia născând! Drept vorbind, nu seim căreia din şco; lele economice aparţine d-sa, căci ras toate (şi ele sunt multe) recunosc că sur cam., anumite unde iniţiativa Statuii rebue să ss manifeste şi să se accenti eze pentru a realisa progresele ce nu trr bue a se aştepta de cât de la dănsi Aci vom enumera autorităţl^ştiinţifice c > tuart Mill, Laboulaya şi Levas3eur, pei -iu a cita numai pe cel mal cunoscuţi ^oţ susţin că Statul are datorii de im V’ mit Către naţiune, ori căt de inaintat ar fl ea.-Ceva şi mal mult, d-nul Pai :frr , uheu economist autorisat : ac;e*aŞ timp elev al şeoaleî economic «ufnfi 3’ insu~?'> care adesea are opi t>rnmw»Ce e,.maî Serale iu materie c * 1 1^că’ admite că sunt anumil „ u > unde Stătu- are datorii de impl kâ 61 trebae 8ă le realiseze. i op!Elunea lui Stuart Mill cu pr: v. .. partea de activitate, ce Statul tr T ă .®Ierc!t9- .Sunt caşuri, ziceam niţiaţn-a Statului trebue să se arat-nirp-j88 erBt9 “dispensabilă pentru impl - rea ori-cărui progres, şi unul din ; aea eSte atuucr, cănci naţi laapoiată^89?8 ‘“f0 3tare ecoaoraic noi nn 0 ca3u ln care ne gâaii uu este tocmai acesta ? contrpU vorbiad fără resen Ievul ,aCvlvit?l1^ Statului, s’a arătat « £ce d-a 8 ?eoale noul, al cărei şef vo< K t a se Proclame.— Ideile ce du in tnt^r°^Ua. -^uurluecă la Atenei! sui •cea* » Ua si8iem utopist pentru pr6sen SDoa'.to.8 ^ “uită părere de răii o reci Ca uf ,^ebutantulu( in materie de Sta catfpi j aceia cari caută a vulgarii idin n ae Priucipil, d-nu Eustaţiil uii Prenarît&°r0Ciire) Că ^ra noastră nu es' L le Primi ca salutarii, clănd caorr ?ţ?Dea Ge in a,t9 t6rî a mtăin , ,ijm .^atea l°r- Voind a introduce şi «ste intn(-astrfej de priaciPH economic ., °cmal (cum ziceam intr’uu ci îi ina^J & ue îmbrăcăm cu de gigantic pp când talia noaati este mai mică de căt mijlociă. - I-sttă nenorocirea şi eroarea, in care ca,d toţi acel cari aleargă după bune principii, fără a se gândi mal înainte dacă suntem, pregătiţi pentru a le da o soluţiane conformă cu interesele sccietăţeî noastre. Marea greşeală a conferenţiarului de la Athenefi a fost, fără indo’ală, că d- 3a nu s’a pus să studieze chestiunea ce ’l preocupă pe terenul practic, şi ţinăndu-se strîas de cartea ce’i dedea bunele precepte (in teorie) pentru multe State, d-luî a dedus că şi ţara noastră poate fi clasată in categoria lor. Am zis’o mal sus, şi o mai repetăm, că suntem gata a susţine, cu autorităţile economice citate, că iniţiativa individuală poate aduce mult bine, şi din contra, amestecul Statului adeseaîorl, acolo unde el trebue depărtat, poşte cau-sa multe anomalii, după cum am văzut in precedentul no3tru art.col. Dară nu suntem gata a ne clasa prin aceşti a-postolî ai iniţiativei private, de cât cu unica res6rvă, ca acesta teorii să se a-pliu, acelor State ce afi;ajuna Ia apegeul civilisaţiuuel. Anglia, Elveţia, Belgia şi Statele-Unite sunt ţerî, unde iniţiativa privată a dat o dovadă pipăită do puterea lor luăud o mare ascendenţă asupra aceleia a Statului^; dară căt suntem noi de departe de civilisaţiunea acestor ţerî, pe terenul economic ! Aci era locul către care trebue să ao indrepteze d. E«-staţifi şi toţi aceia ce voesc a acl.mata principii nepotrivite, ce sunt cu totul departe de a conveni modestei noastre ţerî. Onor. conferenţiar trsbuia să ştie distinge, ace3te mari difennţe, care isbesc cie la prima dată ori ce sp rit observator.' Dacă in urma celor zise, ne este permis a adăoga şi opiniuaea noastră asupra acestei cestiunl, atât de complexe şi delicate, vom zice : că îl noi prima p^r ta de acţiune trebue să emane de ia Stat, că prm el, considerai de noi ca cel mai luminat şi mal pievădător, trebue să se efectueze ori ce progres, fie de ordin moral safi economic. Statul, ţara, trebue să se manifesteze cu stăruinţă, mal mult ca pănă acum, împlinind golul ce iniţiativa individuală lasă astă-zî, va lăsa chiar mult timp, şi din care resultâ răul, ale cărui propor-ţiunl cresc din zi in zi, fără ca noi cu toţi să ne dăm seama de gravitatea Iul. Acest rSfi ’şi va ramifica consecinţele sale desastruoase, dacă Statul nu va interveni cu lumina şi sprijinul şefi. încă două cuvinte pentru a te: mina această critică. Opiniuueajuoaatrâ este, că Statul, şi in particular guvernul, delega tul acestuia, are multe lacune de implinit : a insttui, a incuragia, a brotegia; iată care trebue se fiă pe viitor devisa Statului şi a ori cărui guvern in p articular. O bună .politică economică nu poate fl dirigiată de căt in acest sens. Şi numai procedând ast-fel, vom putea ajunge un timp, către care trebae se vizăm continuu, unde nouiie teorii vor gâ3i aplicaţiunî la noi ca şi in mult invidiate Anglia, şi alături cu aceste teorii, iniţiativa privată ..şă *şi ia un loc da onoare. Aceasta o dorim, nu putem insă s’o susţinem pentru preasnt, ca d-nu Eustaţiu. Dară, o mal repetăm, acest timp este cu totul depărtat Or dAidu-ne ţara mal inaintatâ da cât este "astăzi, comitem aceeaşi eroare ia care ar cădea un medic, dăad o doctoriă forte unul bolnav de o constituţie slabă. Ia starea de inferioritate socială şi e-conomicâ in care România se găsesce astăzi —cu raport la cele-lalte ţerî civi-lisate —,are necesitate do un mentor inteligent şi Statul rfi3punde la această necesitate, cu singura ressrvă ca el să nu impieteze prea mult asupra iniţiativei individuale, acolo unde aceasta este capabilă de a se conduce şi ajuta singură. Din acest punct stabil.t, vom trage o ultimă conclusiune : că Statul are datorii da implinit, de la care el nu se poate abţme. Aceste obligaţiuni sunt de a educa şi instrui inaţiunea română in sentimentul datoriei, preparănd’o ast-fel pentru a lucra singură şi in locul lui; din contră, fără intervenţiunea binefăcătoare a Statului, suntem intim convinşi că nu vom ajunge la nici un progres real: economia noastră va suferi mult timp; in fins vom perpetua această stare de lucruri unde ne găsim astăzi, ecOno-miceace vorbind. Eată cari sunt vederile noastrejin materie de Stat, asupra cărora atragem atenţiunea spiritelor luminate care cugetă. Gib3on. ----------------------------------- Iarăşi chestiunea medicilor militari studenţi. Cănd ne.-am luat sarcina d’a apăra causa medicilor militari studenţi —pe a cărora frunte sa poate ceti dreptate» — vis-â-vis de ne-calculatele decisului din partea acelora ce sunt Însărcinaţi d’a conduce personalul şi serviciul sanitar militar sub actuala lege, ne-am zis : Vom căuta teate mijloacele posibile, ca să lu-n îâm, atât pe cel injdrept cât şi pe in-tregul public de |cum se incredinţează nişte funcţiuni destul da Înalte şl seiio-se unor persoane, ce sunt departe d’a putea avea cunoştinţe pentru conducerea unul ast-f i de servi-ii! Acesta ■r:u atât '•pul mult, cu căt ne aflăm la finitul se-chiulul al 19-lea. numai aşa se pot explica acele detaşări, mutări şi permutări, la cate afi fost condamnaţi modicii militari studenţi precum asemenea, ne-aducerea la timp in capitală pentru studiu. Fapt ce ue pune in posiţiune d’a mal crede, că, afi mal avut şi Inten-ţiunea d’a li se pune şi piedici in progresul lor ştiinţific; di a "(ceea ce a rezultat ne-luarea ia timp a titlurilor academice. Din toate acestea im constatat cu plăcere, că, un singur fapt s’a reallaat, de şi foarte tărz fi, şi aceasta este, aducerea lor in capitală ; bine inţeles, in urma im ţiativel d-lul ministru de resbel care n’am putut’o să trecem cu vederea, d’a nu aplauda această lăudabilă procedare. Insă, cu căt aceasta faptă este de lăudat, cu atât trebue să deplângem o altă demarşă luată de d. medic inspector, generai Fotino, care, Bărfindu-i-ae că toate suieriaţele, atât moram cât şi materiale, suportate de aceşti medici, nu le e in de ajuns p3istiu 3druncinarea viitorului lor, a mal căutat incă ua noii metod de sdrobire, pe care găs.nde’l I’a şi pus in esocutaro şi aceasta este reforma. In faţa acestor stări de lucruri, datori suntem a lua, mal cu osebire, această cestiune din urmă, adecă: reforma ; şi a’o anolisăm, punct cu punct. Ast-fel facem intrebavPa : A fost sau nu logică, propunerea pentru reforma de incapacitate a celor doi medici militari studenţi? Personalul ce-a compus comisiunile, a fost sau nu numit in spiritul ştiinţei, şi care ’şî avea mandatul d a constata şi a se pronunţa asupra incapacităţii lor ? — căci ast-fel sună ordinul emanat de la ministeriul de resbel ; — precum asemenea şi rezultatul constatării, safi ca să nu greşim, să zicem nari bine, verdictul co-misiunilor. v 1) . Propunerea pentru reformă.— După cum am mai arătat, aceasta n’a fost, şi nici nu putea fl făcută, in nici un caz. Cu atat mai mult, cu cât actuala lege a serviciului sanitar militar explică intr’Kn mod destul de ciar, că, după 4 ani de la promulgarea ei, toti medicii militari studenţi, sunt de drept şterşi din controalele armatei; prin urmare, legea este destul de espiicită, şi ia nici un caz nu se putea lansa in legea posiţiei oficeriior. Căci in cazul acesta, care a fost spiritul art. 18 diu lege cu timpul determinat? De sigur că, n’a putut fl altul, de căt, că, după acest termin, urma de la sine, ca aceşti medici să fie expuişî din armată. Se vede dar că s’a comis o ilegalitate, contra legii. Poate ni se va respunde că in regulament se explică mai detailat spiritul art. 16. Nu, aceasta e o eroare, şi incă foarte mare ; căci diu nenorocire, această lege, care este sancţionată aproape de doi ani, nu este incă reglementată, Aci safi pare a fl un mister, safi poate că nu s’afi găsit persoane care să fie pătrunse de cunoştinţe suficiente, pentru a forma un regulament. In al doilea caz, eî nu puteai! fi propuşi pentru reformă, şi iată de ce : Ştim cu toţii că aceşti medici mai nu afi stat in capitală, uude trebuia să ’şl finiascâstu-diele, ci s’afi ţinut in proviaciă, ani in-tregî, unde, in loc d’a profita, din contră afi pierdut; iu care caz se înţelege destul d9 lămurit causa repeţiril a unul an de facultate, căte 2, 3, şi 4 ani; de şi ci afi reclamat pe toata tonurile şi in tot timpul ca să’i aducă la studiu. Astâ-zt insă, constatăm că acest fapt, — do aducere in capitală —s’a implinit, incă şi cu prisos, de oare-ce : iu loc să urce treptele facultăţii, afi urcat treptele reformei. Ni se va obiecta poate, că, au fost propuşi pentru ne-intleplinirea serviciului ia-tr.un mod esaet, cănd aceste Servietei! afi fost dirigeate de eî insişî. Admitem şi aceasta,; dar in cazul acesta trebue să ni se răspunzi: se poate încredinţa comanda regimentuiul unul sub-locotanent? de sigur că nu ; atunci dar cum s’a încredinţat funcţiunea de medic şef de regiment acestor medici militari incă studenţi ? Se vede dar airi o lipsă de rezo-nament, care nu poate fi de căt relevată. 2) . Personalul ce a compus comisiunile. —Este ştiut că atunci cănd un oficer E6 trimite Înaintea unei comisiutu de reformă, pentru a ’i se constata incapacitatea sa, urmează de la sine că, aceasta comisiuna să fie compusă de persoane, care afi cunoştinţele cerute , de cari oflciărul trebue să^fie esaminat căci numai iu cazul acosta, poate să se pronunţe Intr’un mod conştiincios. Eî bine, dar cazul acesta a fost cu to tul pe dos; de oare-ce, în comisiune figurai!, pe lângă trei d-nî doctori militari, incă doi d-nl oficer! superiori, din care unul ca preşedinte, şi care trebuia să constate ştimţi lor medicală. Oare, ce ar fi putut d-'or constata ? dacă aceşti medici ştiri safi nu medicină? nu credem; fiind*că, cum medicii nu ştifi arta militară, tot ast-fel şi oficierii nu pot avea iael de arta medicinel. De aici se deduce că, numirea comîsiunilor n’afl fost instituită in spiritul ştiinţei. In cazul a-corta poate numai prezenţa de spirit să ’I conducă pe adeverată cale. Ou ţoale aceâtea, cănd aceşti medici afi apt ut Înaintea consiaiuniior respec- tive, şi după ce li s’afi cetit foile personale, precum li s’a făcut şi intrebarea de cănd urmează medicina, in urma cărora trebuia ca şi el la rândul lor,, să justifice prin acte, aceste cause, şi mal cu seamă, in ceea ce priveşte timpul de cănd sunt in medicină, precum şi in ce an de facultate se găsesc. Unul din ei, având un dosar de ordine destul de voluminos in care să puteai! vedea numai mutări şi para-mutărl dintr’un oraş In altu^ce ’l afi făcut a stagna *n studii!, a fost achitat. Aci se datoreşte meritul persoanelor acelei comisiunl, care afi ştiut să aprecieze dreptatea precum asemenea şi neresponabila demarşă a acelora, care ’l afi propus pentru reformă. Cel de al doilea, fiind esaminat de altă comisiune de şi pănă la un punct oarecare, n’a fost pe treapta celui d’ântăifi,-totuşi insă nu merita aeeastă reformă. — Asupra lui a planat neîncrederea de a ’l mal confia vr’un servicii!, pe care să ’l dirigeze de şi este incă studint.-D&nsul n’a putut aă justifice prin acte — ce după afirmarea lui nu le mal posede,—lipsa sa din capitală, care a dat naştere repeţiril unul an de facultate, in mal mulţi ani. Prin această nu se poate inţelcge alt-ceva, de căt desinteresarea sa; căci dacă poseaa acele acte, de sigur că nu era reformat. Sperăm insă că, la consiliul de resbel in urma recursului £ce s’afi făcut, va fi achitat. * In privinţa întrebărilor ce ’l s’a făcut acestui medic, ne-a surprins o singură persoană, care a cerut să ’l să respunză că: de cănd a intrat in facultatea de medicină? El bine, d-Ior, admitem că toată comisiuuea să ’i fi făcut această întrebare ; insă numai nu, d-nu medic de re-gimeut cl. 2, doctorul Herescu. D-sa care a intrat in şcoala de medicină la . anul 1858 Februarie 21, şi s’a făcut doctor ia anul mântuiri de la Christos 1883, eu alte cuvinte, s’a făcai aoctor in 26 de ani, zicem, numai d-sa nu putea să facă ^această intrebare. Mal bine ar fi sărbătorit Iubileul de 25 ani de la ince-pererea carierei 3ale. Se vede dar de-îîieroa, că in secolul al 19-lea să se facă cine-va doctor intr’un 1/i de secol. Finind, nu putem trece cu vedere d’a spune, că, consiliul de resbel, va şti să aprecieze cazul de faţă, dănd serviciul săfi conştiincios. ■ 1 ---------------- -- - -- - NOTIŢE UTEEAKE Revista armatei (redactată cu concursul corpului oficeresc) Nr. 2 An. II cuprinde : Projec de orgănisare a artileriei de câmp, de lt.-colonel, S. Pascu. - Căte-va cuvinte asupra codului justiţiei militare, de iocot. loau C. Roseaau din regim. VI de linie. — Consideraţii (proces-verbal) asupra ameliorării rasei cailor in România (urmare)- — Sciinţe militare : Despre telegrafia optică, de căpiţa^ C. Z. Boe-rescu. —Distrugerea şi reparaţiunea unei căi ferate de A. B. — O nouă materie es-plosivă, de major Virg. C. Hepites, din artilerie.— Noutăţi militare. Educatorul (ziar pedagogic şi literar organ al corpului didactic din „Asilul Elena Doamna* şi „Ateneul Elisabeta.*. Redactor: Dr. Barbu Constantinescu. Nr. 8. (An. II) cuprinde : Estetica (urmare). —Educaţiunea ina-inte de Christos. Socrate. (urmare) — Sentimentul natureî in scrierile sfinţilor Pâricţi. (Urmare).-Literatura poporană. Merişor de aur (colindă).— învăţământul din istoria patriei. Conferinţă ţinută la Aten6fi de d-1 N. Ionescu. — Limba română in Italia. — Cronică. — Bibliografie. Revista societăţeî „Tinerimea română* Nr. 1. An. III cuprinde : 1). înainte, (Al. I. Şonţu).-2). De la ţară, (St. R. Michăiescu). — 3). Liberul arbitru (Ion Radianu). — 4). Amicului mefi Stef. R. Michăiescu, poesie (N. G. Râdu-lescu). —5). Primel6 cunoscinţe (Ion G. Nanu). —6). Câte-va cuvinte asupra na-vigaţiunel aeriane (D. Poenaru). — 7). Col-lodiu (X). —8). Ţîoţarul armăsar, poesie (N. G. Rădulescu).-9). După natura (Ph, I. Gesticone). —10), O zi de primăvară, nuvelă (Stemi). —11). Hal că te-ol pupa, nuvelă (N. G. Râduleseu). —12). Cronica sciinţifică.-18). Din societate. —14). Ordinea conferinţelor. --—------------- s •$*"*--—-------- 8 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Haid-Zuong 7 Martie. Generalul Negrier merge asupra Bac-Ninhulul. Berlin 7 Martie. Reichstagul a reales pe d-l de Levet-zov da preşedinte al săfi şl baronul de Friiîickenstein de l-iul săfi vice-preşedmte. D. Hoffmann (progresist) a fost ales al 2-lea vice-preşedinte. Berlin, 7 Martie. Reichstag. — După alegerea biuroului pre-şedenţial d-l Richter şi Hânel afi vorbit asupra incidentului relativ la moţiunea Camerei din Washington in privinţa deputatului german Lasker, mort de puţin timp la New-York; afi criticat atitudinea luată ia această c rcumstanţă de către principele de Bismarck. Mlnistrulde stat de Boetticher a protestat indată contra acestei critico a actelor cancelarului. D-l Richter a replicat că deputaţii afi in tot d’a-una dreptul de a critica actele oficiale a unul cancelar. D-l Moller voind a vorbi incă asupra acestei cestiunl, preşedintele l’a intrerupt declarând’ incidentul închis. Roma 7 Mart.e. „L’Oăservatore Romano* anunţă că congregaţia Propaganda Fide prepară o circulară la episcopat in scopul d’a transporta afară din Italia scaunul săfi administrativ, mal cu seamă pentru donaţiu-nile şi legaturele ce credincioşii ar voi să facă, spre’a concura la cheltuelile acestei instituţii. Ca rdinalul -- episcop Di -PIetro a murit (Havas). ~ —■■in ■— |......... ......... SOCIETATEA TRANSILVANIA Duminecă. 26 Februarie curent, la ora n P- m, urmând a se ţine a 2-a şedinţă a Adunărel generale, sunt rug*aţî toţi domnii membri să bine-voiască a se intruni, in Palatul Universităţii, sala facultăţii de ştiinţe, lângă No. 21. " La ordinea zilei este : a) Raportul comisiune! verificatoare b) Alegerea noului comitet. c) Votarea budgetului şi alte cestiunl de interes pentru Societate. Comitetul. epidemia domnitoare Cineva întrebă pe d. de Fontenele, atins de răceală: Cum o duci? —N’o duc, zise el espectorănd cu durere, ci mă duc! —In adevfir, el muri nu mult dupăaceia- Aceasta să serve de pildă celor ce tratează cu uşiurinţă oinbisposiţiune car? urmează unei răceli. Bal e un. mic ince-put^ de gutural, se zice. nu e nimic. Apoi vin^Bronchita, phtisia.. moartea, cănd ar fi fost asa de uşor a vindeca guturaiul cu ajutorul unei cutii de Pastile Gearaudel cu gudron. Aceste pastile preţioase lucrează prin halaţiune direct asupra bronchielor şi câ-ilo~ respiratoare. EşI dintr’un loc cald, ia uă pastilă, suge-o, aspiră-i azma şi vei indulci ast-fel efectele aerului rece si umed. ‘ Pastilele Gearaudel, singurile pastile de gudron recompensate de juriul internaţional al Esposiţiuni universale din Paris de la 1878, au fost esperimentate după avisul Consiliului sanitar. Ele sunt autorisate in Ruaiea de guvernul imperial, după aprobarea Consiliului medical al Imperiului. Cutiea conţine 75 pastile şi se găseşte in toate farmaciele. A s’adresa pentru văndarea en gros,, la inventator. M. Gearaudel, farmacist, la Saite-Menehoul. (Franciea.) 11 ■ » —-- TEATRU NAŢIONAL.— Sămdătă, 25 Fe-nruario, se va represinta, in beneficiul d-neî Amelia Nottara, piesa Lumpaţins Vagabnndus, farsa fantastică cu cântece, cu 5 tablouri, cu prolog şi epilog.— Musiea de I. Wachmann. ^k.IVUTNrOITT Moştenitorii repausatuluî Clement Kunst-pantofor de dame, cu onoare fac cunose cut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi afi avut nenorocirea d’a pierda pe soţul şi tatăl lor, vor urma inaint-cu acest comercifi, in magazinul lor ve,i chifi, in faţă cu gfădina Episcopiei, ii Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 11 SCHIMBARE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER D«?LA FACULTATEA DIN VIENA Spaolal; BOALE DE FEMEI Şl SYr HILIS S’a mutat Strada Pescaria-Veche Nr. ÎS vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Doctorul G-rigorescu. & S’a stabilit, Calea Victoriei 58. Consultă la ora 5 —6 p. m. Un agricoltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială şi certificate recomandabile de practică .n ţară, caută o moşie a o administra cu preferinţă împarte. A se adresa la administraţia acestui ziar. YIN NEGRIT de Greviţa şi Golu-Drâneea Vechia de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra -şl ALB DE DRAGÂSlANi din recolta anului 1879.—1£ fr. vadra 1» PĂUN POPPESC J k OmiiŢu 18, t trăda Llpucm.), U-h, ■ * ----**o-»—-——♦— 'l www.digibuc.ro * ROWANÎA LIBERA ' ■ 1(1 INGINERI-HOTARNICI J.M. Romniceanu, v*3? S MAJN uî'ViCTDRI ta Mm\, taţi da mf+* auri. lânuri, dantele, eomecriofuie gata. stofe de mobile, ooTOsrejj-erdMărU de diferite Mtlitaţl. Vin^—e ou preţuri Io ari* redus*. . dDFSTARI ItUaii testata, 22*£5 toptangh fiîngme 6. Cavailia magasinuî sSU din strada Covaci No. 15 a-provisfonat cu tdte articole! o de coloniale, droguerie, precum: sa* h&r, cafea, orez, unt-da-iomn,lu* m&n&ii oct. ci ridicata şi cu a* minuni* —Preţuri moderato.— Cajnănţb s® execut» pentru tetă RffiSTAORANTUai h&issiksfeL“c',™r a» Nr. iL-Ito»e-u o* viubri indigauw şi sterii ae. COMISIONARI ta. Grai owsid, £ meritelor fabric Straaa Şelari, , 18 KoDreses-tant diloriteldr fabrici şi firme de «sport din Europa, Agent general ai firmei Theophile Roodsrer vs Corn. Îs. Noima in Şampania jţpammiBES A VIS IMPORTANT yg\. MSXrLOT la zIjRICH (Elveţia) t-entru a satisface promnt toate cererile distinsei mele clientele, şi constructori do moar? am stabilit un Depot mare şi ales m specialităţile mele de maşine, unelte, instrumente ete. etc. SlC. pentru moara. ţi deposît special la la Agentul meii general pentru România B-nu JEAN SCHNEIDER 21, Strada Colii, 21, la Bucureşti Secretul D-nul BUN ST CIRIACK 116, Calea Moşilor, 116,1a Bucureşti. FABRICA DE MAŞINE AGRICOLE, ATELIER UE REPARAT LGCOMLOBILE ete. etc. gQggr Orl-oe rc»p»r»^ivi.tiî primeşte H 1 i mm "- * ^ ' • •' • : •> ' pR|* - ■. £ îjig£ || g§ : . . $ v l* :l A 1 i 1 3# DE ÎNCHIRIAT Douâ perechi case noi in Str. Principatele-Unue No. 38 lăngă tipografia Mitropoliei, având grădină cu pomi alto: ţî ie diferite specii, puţ şi curtea pavată.—Doritorii se pot adresa in toate zilele ia proprietar in acele case. hidl Mhc iu ounoşţinţa Onor. Public i M up rpare oposit de Soba Cote mal maJ 4in aropă in diferite ferigi # te de^nari frumoase şrspri foarte tcMorăto j tUJ&s* &- Qalea VictoriI,7S (yis-a-vls de Palatul regal) 0 BEPOSITTTL 9 MitlntdorM' 43 : . l *; . . ■ • . % m&asaamsvBM MAŞINE ŞI UTEKSILII SPECIALE PENTRU TREBUINŢELE DE MtiEA Cele mal noi sisteme de Morî (Schrotwalzen & Mahlstflhle) cu vals de porcelan şt oţel (fonta) ■ JUşine de curăţit prăft perfecţionate original americane. ’ Eureca, tarare, Trieure, Maşine, Perii, etc. _ .. , , a» „Tl8 «i Maşine de curăţit in deosebi perfecţionate şi neîntrecute m prestaţiei© lor VSntnrStoare şi Kaşîne Centrifugale <2s cea mal nouă şi mal buna construc o, cea mal mare prestaţiune împreună cu puţina consum&ţiune de gaz de mătase. Unelte, instrumente, şnrupurî, uitnrî, ete. etc. de on-co fel. Sile do sârmă şi tablei® găurite de orl-ce dimensia. Gaz de mătase prima quali» 3 in_ toate numere. Involiterl gata pentru cvliudre cu panglice şi inele fixe psntru njortefc Curele fii piele fi Chingi de cânepă prima qualitats in orf-ce dimensiune. ' Plştre fio moară franceae adevărat Laferte. „ jte,,,.. jjyjg- 4jat£;io“*e, tîtuBtg-aj.aM, deiscmuft, plarurrî la dioposiţittao Companion Pentru desvoltare mal ina* re a unei instituţiunî industriale deja in funcţiune, a cărei producţiuni sunt bine cunoscute şi coffente, se caută un companion cu capital de 20 â. 15 mii leî. Doritorii bine-vciaacă a adresa ofertele lor arătând nume şi adresa la redacţiu-nea ziarului sub „Companion 20 000. 2 MEIDINBEfcOFS ~u “ * W Se găse ^te ndinal îaD-nil 4U JOS. HAUSER %’%OEVENTHAL € XSUtJ'o'ZlKtSCX vS Uănga Banca.Ebinânîeţ do a da rufelor, cu ocasia călcatutul chiar de către măna coa mal neobişnuită, o strălucire mare tărie elastică şi o albeaţă orbitoare e deslegată prin acea că la înăsprirea lor se intrebuinţează renumita Scrobdlă englez6scă de strălucirea brilantuluT de la Hoffman & Sbhmidt Lelpztg şi Londra care se găseşte in pachete safi sartoane. Modul de intrebuinţare e tipărit pe pachete. In detail se găseşte la firmele mal jos notate. Bncurcscî: N. Ioanide & Oou strada Lipscani; Păun Popescu & Co., Straaa Lipt._ani ; Gustav Rietz, Strada Ca-rol I; Ioan Koomau, Ca-1 lea Victoriei ti Pasagiul : Român; Ioan Colţescu, ; Calea Victoriei; D. I. | Martinovicl. IStrada Ca, rol I, D. G. Mecianu, vis- \ a-vis de Teatrul.Naţional; i Petrache Ioan, . Calea Victoriei; Mateifi SăWanu, Strada Ştirbeiii-VodăNo. 9 ; Petro Bărbulescu, Calea Victoriei; G. I. Kos-man & Co., Strala Ca-rol I; Matac*a Georgescu, Strada St. Vinefll-lo 40; Petro I. Christescu, Calea Moşilor; Ghristofor & O-prescu, Strada Lipscani No. 41; C. Dimitrescu, Calea Griviţa N6. 81; Nae Iliescu, Calea Victoriei No. 188; Vasile Mari-nescu, Calea Victoriei No. 37; Iancu Constantinesc, Calea Victoriei; Cons-tautinescu & Simionescu, Calea Moşilor No 84 la Arab; Ghiţă Constanţi- ims ii li'Mfi DIN CăAJf'xX^JUA. 13BKAB.I kga Mj |T.*7jij?ac^ ^ l «torioi BACANI Strada LSpacaal 4) Hanui Serbau-Vodă Nr. 10. Sucm-sal»; Str*. da Carol I-ifi, No. 2, Calea Vie. torioi No. 158 fi Sf-ţil Apoşi oii No. 18, Mari asortimente deCo-loni&le, Colori, Delicatesa, Vinuri etc. Serviciul ounoeout aer. Public in docur# d® 84 znî, Fraţii I. Colegi, ”.”3“ nostru de Coloniale şi Delica-ţese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani No. *53, pe lăngă acestea posedăm un mare depo© de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orî-ce comemjî de la D-niî comercianţi, se găseşte şi o adevârată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. arie ti ParwL Fior» României, Ksdaus u0 aur ăe la ospositia agricolă a Judeţului Ilfov i8»2. GrabowekietSi-Iroflf. Bucureşti. F,%B}UGK Prraricr tfi ds .......- y ■ - «f Pacte, irisiâj Bcrobsaiâ şi moară d* măcinat Oda ar”, Strada SoaxdoS No. li, Suburbia aanşa Brutaru, Ouloa WsM. nescu, Strada Pieţll Am-jhe DE ÎNCHIRIAT Din cauză de plecare Închiriez chiar de acum casele din strada Sf-tu Splridon, No, 25, col. Galben, având mal mulie camere, grajd mare, şoprou de trăsuri, curte mare şi grădină, considerăndu-se plata chiriei de la Sf. Gbeorgbe înainte (1212 UPCiTMft acneă, inflam. tLuOCEifif t glandelor cutanee couperose) boale de piele şi ale pielei acoperită, cu p6r, He-moroide, Prurit. VINDECARE cn poiimda Dermatică. Moulinj farm., 30, Strada Louis-de-grand, Paris, şi la tdte farmaciile. Administra ţiunea: PARIS 22, fonlev. Montmartre. s&ut&at’rt *u*a^memamah*&&acssis Per sonde atinse da llrSjiii, Sîroiacisltă «iii ebro- ■siefr, StSasoe-e «1» -n-c», Stolo ® . capsulă, j -* Deposilă în Bucurescî la BD. War-I tonovitz şi Herţoe wwîT co ’3 ^ a > p- 3 ' ^ S $ ^ s s a w « o ffl 11 s S 1 a 11 ® n 43 ■§3 5.” « ° | Jr :s -A 8 .2 a -2 * •§ ! I Q t» A c} Carî ştifl a vorbi limba bulgară, sârbă mjfi rusă, găsesc ocupaţie durabilă. — Cauţiune este nece-sai ă. A se adresa in Bucurescî la „Singer“, Hotel Boulevard şi in Rusciuc la sucursala sa. 29 za No 10 ; Gheorghe Cre-toiu & Co., Calea Griviţa No 24; N. G. Ionescu Fiul, Strada Academiei; Flore Ionescu, Strada Mt-haiu-Vodă No. 55; St. Lilovicî & P. Iordanovicî, Stada Decebal No. 20; Petre Neugulescu. Strada Bucur No. 3; Christ. Nicolescu & Co., Strada Colţeî No. 35; Temelie Popescu. Strada Lucacî AVIS D-lorft Eiotograîi Plăci negative preparate dc Monckhovende toate dimensiunile in deposit pentru România numai ia Droguerm 1 Ouessa 39 Strada Academiei, Bucurescî Se efectuează prompt pentru Provincii. DE ÎNCHIRIAT No. 15 ; Fraţi Creţoifi Jun, Strada Şerban-Vodă No. 6f Petre Nicolae, Strada Rahova No. 13. Galaţi: Magasinuî de debit de tutun din CaleaVictorieî No. 33 lăngă Pasagiul Romăn. m K cs >c3 «a m © O 3 u> ictl O o 6 CO* - o 2 p a LÎCOEEA EAlSLOEi C0 BASĂ » AMtmniHZ Preparată de către O. EN.TOLRAS Phjtrreaeiîta in LY0N A. Buginsky ;” Theodosie viei. Piaţa- Aocasşft licăre ost® reor>mj«,tîl3s4ă dRmnlOî1^ sbosttn prin aăjiţîslo peDtm a pravoiol t<5u bolfc]<5 la care sunt cncpTi»<* ni î £<%& din wiuiriţă, pierderi, dstrerî, dertxn^oamenie, nSicre&ţ* cutweeiuţe de nayUtrc, ■odrtla critica, eîic, fio Tindo in t» adresa ta Waldemar Hoeflich, Bucurescî. Representant general pentru Romania. i curenţi, administraţia publică o nouă licitaţiuue pentru ziua de 3 Martie, viitor, care se va ţine in localul a ministraţil, strada li Iuniu (Filaret) Nori la ora 3 după amiaz,. Amatorii se vor presenta in citata zi, însoţiţi de garanţ'A cerute de lege in efecte public# garata&te de Stat sad in ac meraiu. Condiţiunilo de arendare se pot vedea in toate zilele de lucru de la ora 12 — 4 p. m l* cancelaria administraţiei ier daţiunilor Niphon M.tropolitir .A, Sotieiel Române ie Constructiuni i LncrărI Publice. Consiliul de admiuistraţiuna sl acestei societăţi a decis a face o nouă emisiune de 10,000 acţiuni a 250 lei, Si fiind-că conform art. 17 al statutelor, detentoiil acţiunilor vechi au un drept de preferinţă Ja jumătate di acţiunile r.oî, şi detectorii «părţilor de fondatori la cea-l-altă jumS-tate. toţi aceştia sunt invitaţi, a uca deaceâtdredt de preferinţă şi a Le presenta in acest scop la casa societăţii cu titlurile lor in zilele de 5, 6, 7 şl 8 Martie stil vechiti a. c. Boite acţiuni vechi dau drept la una nouă. ^ O parte do fondator de drept la cinci acţiuni noi. Vârs&mmtela asupra acţiunilor noi sa vor fcce la casa societăţii de credit Mobiliar Român, Strada Doamnei No. 8, precum urmează; Lei aur 62.50 lâ ptesentare m zilele do 5, 6, 7 şi 8 Martie st. v. 1881. „ . 62.50 pană la 6 Aprilie. „ „ 62.50 , , 6 Maiu. „ „ 62.50 „ » 6 Iunid. VSrsilmintele se vor face in aur satt bilete de bane i cu adausul agiulul după cursul zilei. Detentorii de acţiuni şi de părţi de fondator, cari nu se vor presenta in zilele indicate mal sus, sprA a nsa (le dreptul ce le este reservat de art. 17 din statute, un vor mal putea revendica in urmă acest drept-Bucurescî, 23 FeDruane (6 Martie) 1884. Consiliul do Admiiiistraţiune. J O 3E3C INF Jfc3 T "3? T ‘ -i- Din causa închiriere! magasinulul ARE până la St. Gheorghe 1884, cu preţuri foarte reduse â măr- BUCURESCI 2, Strada Smărdan, 2. BUCURESCÎ 2y Strada Smărdan, 2, fpit,,, _ m fV. .. DEPOSIT I)E MAŞINE AGRICOLE LGC0M0BILE CB ŞI FARA APPAEAT DE ARS PAE de orl-ce m&ume. tai, in i f&i ii Fsnstms .Naţionala' Soc..gener. de Asigurare iu Bucuresoi Strada Carol I, No. 19 Capital social 6,000,000 l.n. crima emisiune 8,000,000 Îndeplini vărsaţi in 15,000 acţiuni de 200 l.n. Din acestiea, 1 milion l.n. specialmente afectaţi ca fond de garanţiie pentru ramnra de vieaţă. Fond de rezervă 260,000 l.n. Preşedinte, d. I. Marghiloman. Vice-preşedinte, d. D. Sturdza. Directorul general d. E. Grunuvasd. «îj»a furilor co se găsesc in Magasinuî Oriental, B Bjaîmrov 44, Calea Victoriei. 44. Onorabilul Pnhlic este rugat săbine-voiască a vizita acest magasin spre a se convinge că este plin de mărfuri nuci sosite şi că se vând cu preţul cel mal redus. 1*2 XDITSr B’ABRICA Son© (Galasborongh, Englitera) MA.ŞIN11] DIG SECERAT ŞI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. IDI>, FABRICA jSLc3Lirid.33.oo, «is O» (New-Y or Îs) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) Batoaze de porumb, Trienri, (Rrăpî, Maşine de vîntnrat, Fitigivrî, şi Maşine de Semănat, din fabrica Hotliorr tkî (Yienna) Depoii do părţi de maşine. -ISBfli Preţuri moderate. „Naţionala” asigură : 1. In contra daunelor de Incendiu. 2. „ „ Grindină. 3. „ „ Transport pe apă şi pe uscat. 4. „ „ din Spargierea Geamurilor şi glmztlor etc. 5. Face asigurări asupra vietei, asociaţiuni mutuale da a pra-vieţuire, grupe de asociaţiuni matale dentru copii; co tra-asigurărl, asigurări de capitale fiese, rente vieagere diferite combinaţiunl şi asigurări in ca3 de moarte. Asigurările in toate ramurile se pot efectua la generale, principale şi speciale din districte, la representa \ generală pentru Bucureşci, Calea Victoriei 23 ş. la ^ Direcţiunea generala. * “.......¥ 23XJC nDriRiascxi: 3ITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I — No. 7, Strada Şelari, No. 7 —* Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie “offidteV(,5.-5 f,. pe «j^-gJ-54 tm fimliiî Abonamente pe lună cu rabat. Haion a j pentru imnthdans şi adunări. - Apartamente cuanu. Tipo*litografia Stofen Mihălescu, Strada Covaci, No. IA. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 1995. 10 BANI EXEMPLARUL ■WH MARTI 28 FEBRUARIE 1884 AP_AI1E TIS TOATE WJJUSSJUm ABONAMENTELE : In C»pltal5: Pentru 1 an 30 leii 8 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Btetriet© : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In î » 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luşl 12 lei. Director: D, A UQ. LAUR! A U STiRi TELEGRAF SCE dla ateralti streina Pentru Abonamente, Anuneiui î şi Keelame a se adresa: In România: La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihătessu, Strada Gov&oî, Nr. 14 şi la corespondenţii siarului din judeţe. In Paris: La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Tiena : La Eeinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Binroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. în Kambnrg: La Adolf Steiner, Gănsemark.t-, No. 58, B .uroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE. Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Rec ame pe pagina Ii-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se re''' ă Articolii nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor: STEF. C. M1CHAILESCU. wsasfflBBsiKsSssaESaasiSH sas M*aaB»Mis«~a» •• —assM Petersbnrg, 6 Martie. Se desmint ştirile despre neşte concentrări de trupe, ce s’ar face la fruntariile Armeniei. Ziarele englese, cari ui adus astfel de ştiri, nu ah dreptate. Petersburg, G Martie. S’a format o nouă sectă religioasă-jl-dovlască. Apostolul el e un^oare-care Ra-biDOvici, care recunoaşte pe Christos ca pe adevăratul Mesia. Intre jidovi st observă o mare agitaţiune, unii fiind pentru alţi in contra acestei *ect*. Lemberg, 7 Matrie Administr&ţiunea societăţii slave de bina-facsre, cu reşedinţa in Petersburg, a decis după propunerea profesorului K.o-jalovitz eă trimeaţă o sumă de 7000 de ruble pentru familiile acelor slavi, cari sunt Încarceraţi şt maltrataţi in temniţele Galiţlel. Constantinopol, 7 Martie. După cum află ziarul tuscesc „Â.zeman* Rifaat paşa tot va fi numit guvernor general in vr’un oraş oars-care, de şi n’a izbutit in Creta, unde era *ă fie mai in> t&id guvern or. Nu se ştie nimic pe aici despre o circulară a Porţii, in contra proclamării Hah-diulul de sultan al Kordoianuluî. Berlin 7 Martie. Noua, partidă liberală germană va alege ca conducător al sed pe d. Staufrin» berg. Aşa îflă „Naţional Zeitung. Partida aceasta va căuta să stea in cele mal bune relaţiunl cu libsralil-naţio-nall. Ea numără deja 110 membrii şi va fi deci cea mal numeroasa in Reichstag. Programa nouel partida cuprinde următoarele puncte : Desvo'ltarea şi faverisarea unei practice constituţionale, prin armoniarea parlamentului cu guvernul şi vice-veraa. Libertatea cuvântului. Păstrarea şi apărarea drepturilor poporului; libertatea alegerilor, secretul votului; libertatea pre-Bel şl a intrunirilor ; egalitatea inaintea legii a ori cărei persoane fără de nici o deosebire; drepturi egale tuturor confesiunilor. -In impossite, cruţarea forţei de pro-dueţiune a poporului ; scăderea taxelor asupra articolelor celor nul necesare; nici un monopol. - Obligstivltatea serviciului militar ; fixarea in fle-care perioadă legislativă a numărului d® trupe ce rămân sub steaguri in timp de pace. Toate acestea p®ntru intărirea unităţii naţionale a Germaniei. Strasburg, 6 Martie, S’a respins subvenţiunea teatrului. Votul comisluniî a făcut o »şa de rea im-pre&iune, in căt şedinţa dietei a fost suspendată pentru zece minute. Paris, 6 Martie. La inceputul acestei luni s’a intăm-Vlat U fruntaria franceso-italiană, nu departe de Nizza, un duel intre fostul şef al secţii III a cancelariei secrete, a im-Paratului Aie®sandru II, contele Petru Şuvaloff şi contele Petru Potozki. Duelul s’a terminat cu rănirea celui d’in-tăid la urechi. Secundanţii lu! Şuvaloff ad fost fratele săd “avei, comandant al unul corp de gardă in Rasia şi şeful fpoliţiei, baronul Meien-uoiff. Ca secondanţi al lui Potozlri ad figurat: fostul prefect de poliţie’ din Pai.3, in? * UX ^ incâ un frSQces. Cau8a due-nuui nu Be cunoaşte bine nici azi; totuşi 8 Poate deduce din calitatea persoanelor a afl figurat ca secundanţi,* că ad fost 1 Joc motiva politice. Contele Potocki e supus rus, trăeşte mal mult insă in Paris. Paris, 6 Martie. «Gazette Diplomatice* annuţă : Transferarea lui Orloff la Berlin era decisă c n Octobreşise propuse ca un argu-®ht pentru inaugurarea politicii celei oi a Cabinetului rus faţă cu Germania. ®erman'eI cu Austria rămâne in-Ruşia a făcut acest pas numai Pentru asigurarea păcii, şi nu cu vr’un “cop ascuns şi indreptat in contra alian-e^'8^6D^e> Intre Rusia şi Germania nu ine -*C* Uri tratat in seri3. Armonia se Or^ff6'32^ Prie^eQ^a cancelarului cu Servieiiil Telegrafic ai „României Libere" 9 Martie 1884 —3 ore seara. Pesta, 8 Martie. Camera deputaţilor, —D-l. Helfy depune pe biuroul Camerei o interpelare lung motivată, asupra nouel apropieri a Germaniei şi a Rusiei, intrebănd cari vor fi consecinţele eventuale ce vor remită pentru Amtro Ungaria din această apropiere. Paris, 8 Martie. Camera deputaţiior a votat articolul 24 din legsa privitoare la învăţământul primar, prin care prefecţii vor numi de acum înainte ps toţi institutorii comunelor rurale. Londra, 8 Martie Circulă sgomotul că d-l Gosschen, fost ambasador al Engllterel la Comtantinopole, va merge la Cstir spre a inlocui pe Slr B^ring. Belgrad, 8 Martie. Guvernul bulgar a invitat pe Serbia d’a trimite la Sofia un delegat spre a regula definitiv eestlunea relativă la juue-ţiunea liniilor de drum de fer serbo-bul-gare. Constantinopol, 8 Martie. Şeasa cuirasata engleze şi două avi-surî, sub comanda Ducelui de Edimburg, ad sosit Juol in de baia la Suda (Creta). (Havas). A se vedea altime ascirî go pa}-. III a. jmwiwMMreina xmrfJG Buouresoi, 27 Februarie. Cu t6tâ graba se avem de-a'ne vedea la un fel cu gestiunea revizuirii, totuşi cată, să recunoaseem că digresiunile Parlamentului ad avut, in multe privinţe, o importanţă atăt de înseninătoare, in căt ’l putem scusa atăt de abaterile ce-a comis de la Îndatorirea unei Camere revisioniste, căt şi de nerăbdarea in care ţine de atăta timp ţara, sub raportul achitării sale de misiunea specială ce i s’a încredinţat. Noi n’arn pierdut o singură oca-siune fără a sprijini,! in opiniunea publică, observaţiunile şi ideile sănătoase cari s’ad ridicat in sinul Constituantei, acum mal cu seafră la votarea bugetelor, votaro făcută, — trebue s’o recunoaseem—, cu mult mal pe indelete, şi cu mal multă atenţiune de căt in trecut. Vom releva astă-zl, din numărul acelor digresiuni utile ale Constituantei, o parte din tristele descoperiri ce d. dr. Antonid a făcut, cu pri-legiul discuţiunil bugetului finanţelor, asupra muncitorilor cari lucrează in salinele ţgril. * Sunt in aaevSr cestiunl cari in aparenţă s’ar părea poate că nu pre-sintă nici un fel de interes public, şi cari au totuşi o insemnâtate aproape naţională, dacă le privim cu mal multă luare a-minte şi dacă le intor-cem sub adevărata faţă sub care trebuie să le considerăm. D. ui. Antonid,cunoscut deja prin studiele sale demografice, in şedinţa de Vineri a Cameriî, a zugrăvit, in modul cel mal vid, miseria ucigătore in care sunt siliţi să lucreze tăietorii noştri! de sare. Bă se observe insă, că nu e aci vorba de condamnaţii ce ’şl espiază păcatele in pântecele pămăntulul şi cari, după unii, nu trebuie să găsăs-că nici un fel de graţie dinaintea societăţii. Oratorul s’a referit la locuitorii din prejurul salinelor, la aceia din târgul Ocnei in special, şi a des-velit, una căte una, infirmităţile do cari sunt isbiţl in cel mal scurt timp muncitorii ce’şi câştigă la noi traiul cu tăiatul sării, din causa lipsei absolute de măsuri igienice cari nu s’ad rătăcit se vede nici din intîmplare, prin minele unde acel nenorociţi oc- naşi ’şî consumă atăt de repede zilele, de-o-dată cu forţele ce cheltuese pentru a inavuţi Statul şi societatea in genera1. Dacă ridicăm glasul in privinţă mizeriilor se domnesc nevătămate in acele subterane, numai din pricina neingrijiril administrative, prin care ar putea să se înlăture multe premature morţi, —aceasta o facem nu numai din punctul de vedere umanitar, ei cu deosebii'0' din motive curat economice, fiind-că intr’o tară agricolă de intinderea celei ce o avem, un om e mal scump de căt 11 putem calcula, fiind-că, de altă parte, pe fie-care zi ne plângem de lipsa braţelorde muncă, pe cănd de muncitori nu ne ingrijim ; pentru că, din oameni, in fine, fizicesce desfiinţaţi prin acţiunea mediului in care îl punem a munci, nu poate eşi de căt o generaţiune rachitică, schilodă şi netrebnică, sleită la fizic, ca şi la moral. Şi la sat elementul fundamental al naţiunii cată din contră păstrat şi îngrijit, ca cel mal scump tesaur al neamului românesc,—ba trebuie acolo chiar ajutorat prin toate mijlă-cele de cari dispune astăzi seiinţa şi administraţiunile in adevăr civilisa-te, ca el să se desvoalte şi pe calea materială, şi sub privinţa sufletească, dacă voim ca colonii vechiei Rome să rămăie stăpâni pe părnăntiil unde i-a aşezat divul Traian, şi dacă dorim ca soarta noastră politică să meargă înainte, împace, catşi m res-bei Prima condiţiune a esistenţil unei naţiuni stă in energia vitală a fiilor ei... * * Nu ne-am fi oprit poate asupra deplorabilei stări igienice in care se ofilesc şi pier lucrătorii salinelor năs-tre, in mare parte din cauza incuriei administrative — o repetăm,—n’am fi insistat, zicem, dacă d. dr. Auto-nitl n’ar fi strecurat, in discursul săh de Vineri, un cuvănt pe atât de spiritual, pe căt este, dm nefericire, adevărat. ...„dacă ziua namiazamare,“azisd. representant de la Bârlad-,sub cerul liber, la săre, ordinul de datorie este adesea resturnat şi morala coruptă, dar la intunereG cine a mal avut timp a se mal ocupa cu aceste cestiunl, de căt doară naivii". Camera a coperit cu aplause a-ceastâ reflexiune, şi bme a făcut. Nici la mtunerec, nici la lumină, nu se îngrijeşte nimeni de igiena satelor. Ordinele, dacă de la centru se daţi, sunt in adevăr pretutindeni puse la delă, şi mal cu seamă acelea cari privesc, cum ziserăm, starea igienică a satelor şi serviciul medical in parte, de ajung adesea să piară sate intregl de copil, pănă ce să ajungă admiţ nistraţia cu păzitorul sănătăţii de a-oraş! Aşa—noi am deschis mal mult a-căstă racilă, spre a improspăta in memoria celor ce conduc’serviciul nostru sanitar, „sub cerul liber şi la lumina soarelui", mulţimea boalelor ce s’â incuibat şi prin sate, şi in contra cărora d-lor ar trebui să declare un resbel tot atăt de neimpăsat, pe căt sunt de indărătniee afecţiunile ce bântuie acum şi câmpia şi cari usucă seva generaţiunilor presinte, pentru ca să deschiză celor viitoare o perspectivă din cele mal triste. Să ne permită, onor. domni de la afacer.le lui Esculap, să le observăm [ impreună cu d. ar. Antonitl şi cu toţi cel ce privesc, pătrunşi de-o a-dăncă mâhnire, scăderea fisică a rasei,—să le observăm, in adevăr, că e timp a se pune la lucru şi a intre-prinde gu seriosijtate studii demografice din cari să se poată conchide măsurile cu cari seiinţa s’ar putea opune, in diversele regiuni ale ţării, la invasiunea boalelor şi la creseerea mortalităţii, şi a organiza in fine acest serviciti ast-tel ca el să corespundă numelui şi menirel sale, căci a’l avea numai aşa de formă, este a cheltui zadarnic şi a es-pune naţia la degenerare, fâsănd-o să doarmă liniştită pe buna şi călduroasă d-lor pază. CRONICA. ZILEI Sâmbătă seara, la or#le 8 V2, M. S. R9gele, însoţit de adjutantul de servicii!, a mers la cercul militar, unde a ascultat conferinţa ţinută d. colonel Poenaru din marele stat-major, asupra Reaprovi-sionâreî infanteriei cu cartuşe, pe câmpul de luptă. _____ Societatea Corpului didactie, in ultima sa adunare generală ţinută zilele trecut*, a ales preşedinte in locul decedatului V. Boerescu pe d. Al Orăscu, profesor de Ia facultatea de sciinţe, senator, etc. Zilele trecute, d-na OteteJişanu a fos-primită in audienţă d9 către M. S. Ret gina. ______ D, I. C. Brâtianu, preşedintele consiliului, a revenit la mult plăcutul d-sale c* biceiii de a vizita, in toate Duminecile şi prazicele, favoritul său cuib de la Florica. Ast-fel, a-î’altă-ierl, s’a repezit intr’a-colo şi ’1 aşteptăm azi cu| sănătate. t D. Dim. Sturdze, ministrul de externe, a avut a-l’altă-ierl o întrevedere cu prinţul Urusoff, ministrul plenipotenţiar la noi al Rusiei. ________ Se zice că d. colonel Ghiriţescu, comandantul regim. I de roşiori, va fi mutat şi numit comandant al brigadeî de cavalerie din Iaşi, in locul fostului co-mandant-aolonel Polizu, a cărei soartă a fost atăt de nenorocită prin procesul sei-ut; iar in locul ex-căpitauulul Tulea, la regimentul de călăraşi din Ilfov, va fi transferat d. căpitan Şaguna din regim. I de roşiori. ________ M. S. Regele a bine-voit a conferi crucea d9 cavaler al ordinului Steaua României d-lul C. P. Filitie, deputat, membru in consiliul judeţului Prahova. curor la tribunalul Buză, in aceeaşi calitate la tribunalul Olt, in locul d-lul N. Cecropide, licenţiat al facultăţe! juridice din Bucureşti, care trece in postul ocupat de D. Ştefan Stătescu. D. N. N. Ionescu, actual jude la ocolul I, Brăila, în aceeaşi calitate la ocolul Podgoria, judeţul Muscel, in locul d-lul D. N. Drăghiceanu, destiuit. D. D. Opişanu, doctor in drept de la facultatea din Gând, fost jude do ocol, jude la ocol I Brăila, in locul d-lul N. N. Ionescu, permutat. Prin decretul No. 2 908 s’a conferit ordinul Steaua României următoarelor persoane : In gradul de oficer : D-lul Tocilescu Gr. G., profesor la universitatea din Bucureşti, secretar general la ministerul cultelor şi instrucţiune! publice. D-lul Haret Spiru C., profesor la universitatea din Bucureşti, inspector general al şcoalelor. D-lor Francudi Epammonda, Frollo G. L., Caragiani I., Melic. I.,VârgolicI St. G. şi Leordanescu C., profesori la universitatea din Bucureşti, D-lul Circa Irimta, profesor la liceul Mateiu-Basarab din Bucureşti. D-lul Teodorescu G. D., profesor la liceul St. Sava din Bucureşti. D-lor Ionescu C. şi Romaneseu I., profesori la liceul din Ploeştî D-lul Micescu N. I., profesor, consilier judeţian de Prahova. D-lul Crapeleanu N , profesor ia Ploeştî. D-lul Tomoroveanu V., institutor la Ploeştî. D. Al. Constantinescu s’a primit in corpu silvic cu gradUjl de guard ajutor, ataşăn-du-se cu serviciul pe lăngă oficiul sub-inspecţiel IV silvică, in locul d-lul I. Ni-ţescu, luat in serviciul armatei incă de de la 1 Februarie 1884. Prin decretul regal cu No. 597 din 28 Februarie 1884, s’ad mutat, in interesul serviciului, pe ziua de 81 Februare 1884: Maiorul Rudeanu Constantin din regimentul 8 infantîrie, in regimentul 3 dorobanţi, Olt. Maiorul Vicol Nicolae din rigimentul 3 dorobanţi, Olt, in regimentul 8 infanterie. Maiorul Ylădoianu Nicolae din regimentul 1 roşiori, in regimentul 3 călăraşi. Maiorul Aosima Grigore din regimentul 4 călăraşi, in regimentul 1 roşiori. S’a primit demisiunea din armată a căpitanului Sspteiici Arcadie AndreaşI din regimentul 2 roşiori, po ziua de 20 Februarie 1884. ________ Comitetul permanent de infanterie s’a intrunit a-l’altă-ierl, la ministerul de resbel, sub preşedinţia d-lul general G. An-glielescu, şi s’a ocupat, după cum spună „La Gaz. de Rourn.*, cu elaborarea unul regulament privitor la ţinuta trupei de inianterie, in timp ds resbel. In justiţie sunt numiţi şi permutaţi: D. Ştefan Stătescu, licenţiat al facul-tăţel juridice din Bucureşti, actual pro« Cetim in „CarpaţiI* din Craiova: „Mal multe doamne şi domni au avut ieri (24 c.) intrunire la d-na Ecaterina Brăi-loiu, pentru a pune bazele unei societăţi sucursale a “Furnice!, din capitală, şi a incepe printr’un bal, spre a veni in ajutorul constituirel sale. „Nu putem de căt a saluta cu inima plină de bucurie nobilele şi romăneştile încercări ce se fac in folosul redesceptăril industriei casnice naţionale, atăt de apreciată aiurea de căt la noi chiar. „Fiă ca atarl sucursale să se infiinţeze prin toate capitalele de judeţe; fiă ca avântul acesta să se intinxă peste toată ţara; fiă ca şi doamnele şi domnii de aici se fiă pătrunşi de aceeaşi mişcare românească ca patroanele şi patronii societăţii «Furnica, din capitală. Nobila mişcare ce astăzi incepe a se simţi pretutindeni este dată de patriotica noastră Regină. „Să o secundăm cu inimă şi cu stăruinţă, in folosul nostru naţional, in folosul ţârei*. jUn alt comitet de doamne suntem informaţi că s’a constituit, in scopul de a organisa un bal In sala teatrului Theo-dorini, pentru ajutorul săracilor. „Sentimentele de caritate ce aii inspirat această ideie, credem că vor fi impărtăşite de toţi concetăţenii noştri, cari se vor grăbi se depună obolul lor, pentru uşurarea multor familii lipsite de mijloace. „După căt ştim, acest bal s’a decis a avea loc Sâmbătă seara, la 3 Martie, D-na Maria Theodorini cu multă amabilitate a oferit gratis localul teatrului." Se scie că d. Enescu, executorul testamentar al răposatului mitropolit Nifon, făcuse recurs contra decisiunil Curţii de apel, prin care, după cererea actualului mitropolit, recurentul a fost revocat din capul administraţiunil fundaţiunil Nifo-niane.I Acest recurs, zicem, s’a respins de curtea de casaţiune. In consecinţă, d. Enescu a rămas inlăturatgde la administra.ea jinduitelor fonduri pioase. S’afl promulgat legile votate de Corpurile Legiuitoare, prin care s’a acordat şi recunoscut calitatea de cetăţeni români d-lor: Const. Ho ciung, Naum Pa-pazoglu, Octavian Popeia, şi Ion Guliotti. Comuna urbană Sinaia, din judeţul Prahova, s’a autonsat a percepe mal multe taxe copnnse in lista vizată de consiliul miniştrilor. De asemenea: comunele rurale, Dângenil d n jud. Botoşani, Vârful Câmpului din jud. Dorohoiă, Mărăcinescil din jud. Mus* cel şi Vulturescil din jud. Tecucifi, s’att www.digibuc.ro autorisat şi ele a percepe diferite noul taxe comunale, coDform legii maximului asupra acestor taxe. Pe baza art. 76 din legea comunală, d. Râducan Dobrescu a’a revocat din funcţiunea de primar al comunei rurale Pogoanele, din jud. BuzăU. Sâmbătă noaptea spre Duminecă, pe la ora 21/, a'a simţit in capitală o sgudui-tură de cutremur. Ierij toată lu nea din capitală vorbea despre aceasta. Unii spuneaţi că le-aii căzut chiar oglinzi de pe pereţi şi s’aii spart, altora globurile şi sticlele dela lămpi sati sfeşnicile cu lumîaărl. Mulţi insă sunt şi de aceia cari zic, că nu ştiri nimic, fiind stilaşi prea tare in braţele lui Mor-feii, in momentul cănd cutremurul a’a întâmplat. DIN TRANSILVANIA In Prusia Polonii sunt, fără îndoială, intr’o foarte mică minoritate faţă cu elementul domnitor. Cu toate acestea, eî se bucură la judecătorii şi in administraţie şi de intrebuinţarea lim-beî lor. — Unde au ajuns lucrurile in Ardeal , caro e o provincie eminamente românească, ne arată, după a-tătea alte probe ale infamiei ungureşcî, şi următorul cas drastic, petrecut de curând in Braşov: «La 28 Faur, spune d. N.Petra Petre-seu, unul din amicii noştri, represen-tant al «Albinei» in Braşov, am fost citat la judecătoria cercaală de aici ca martor intr’o causă de proces. Infâţi-şându-mă la ora fixată in biuronl d lui jude de cerc Skita, am fost îndreptat la protocolistul, care avea să mi ia de-posiţiunea. Acesta cum ’ml vedecitaţiu-nea‘indată pune măna pe un tâ mc de hărţii şi scoate,o coală de protocol. Văzând eU, că capul acesteia este tipărit ungures ;e, m’am temut că şi deposiţiu-nea ’mî va compune-o tot, unguresce şi aşa mă adresai către protocolist : «D-le, te rog a lua procolul sau in limba romănă sau in cea germană, pentru că cea maghiară nu o înţeleg şi in limba aceasta nu’l voiu subscrie.» - «Aid», —’mî răspunde la moment şi in ton iritat protocolistul „e ţara ungurâscă şi nu se ia protocol in altă limbă. Dacă vrei romănesce, du-te in România., dacă vrei nemţesce in Germania!» «Frapat de atăta urbanitate şi gen-tileţâ m’am gândit niţel, ce să-î răspund.—«Bine, d-ler i-am zis, e treaba d-tale ce faci, dar eu protocol maghiar nu subscriu.» «Interogatoriul s’a făcut nemţesce. In fine tot nemţesce ’mî spune, că dânsul ar fi scris aşa şi aşa după cum aş fi mârtuirsit şi mă provâcâsă subscriu. «Nu subscriu, d-le. pentru că nu inţe leg ce ai scris.» Văzăndu-1, că-şî adună hârtiile, ’1 intreb, dacă mal am ceva, ori mă pot duce ? La acestea ’şî ia protocolul subsuoară, mă chiamă cu sine şi mă conduce la d-1 jude de cerc. «Am priceput indată, de ce se tractează şi mă bucurau! in mine zicăn du-’mî: D. jude, bărbat cult, om al dreptăţii, pus anume de d. ministru se apere dreptatea, de sigur nu va aproba purtarea necorectâ a protocc listuluî. , «Ajunşi in odaie, protocolistul descopere d-lul jude crima mea, cel puţin aşa am presupus, pentru că faţa d lui jude a inceput a se inroşi şi după ce a vorb't căt-va cu protoco-'Stui, se adresă cătră mine, insă intr un ton, la care nu mă aşteptam de loc: «Tret ne se subscrii. Protocoalele nu se iau de căt in limba maghiară, limba Statului. Aşa cere legea.» (? !) «D. jude a avut amabilitatea a pomeni şi d sa de «ţara românească» probabil, că dacă trebuia se colind şi" mal departe in afacerea asta, aş fi fost indreptat pănă^prin fundul Austrialeî.» D-1 Peutra a plecat fără să susţie «Foile de dincolo ne aduc următoarea publicaţie : ATENEUL ROMAN Institut tipografic in S,biă. Subsemnaţii aducem la cunoscinţa onoratului public, că provocaţi de către mal mulţi bărbaţi de frunte al na-ţiunei noastre şi de către unele din metingurile române, ţinute in anul trecut, dorind a corespunde opiniunel publice, şi a mulţâmi una din cele mal simţite trebuinţe la Românit din Aus-tro-Uogaria, ne-am unit intr’un consorţiu cu scopul de a înfiinţa o societate pe acţiuni, sub firma «Ateneul romăn», institut tipografic», cu scop de a desvolta şi inavuţi literatura română şi a fonda un ziar cotidian, tot-d'o-datâ organ al partidei naţionale române. Capitalul social va fi de una sută mii flor nî v. a. compus din 1000 acţiuni a 100 fi. , . Timpul şi locul subscrierel acţiunilor se va face cunoscut in zilele acestea conform legel comerciale. Sibiu, ‘l Februarie 1884. Vinceţiu Babeşiu, proprietar, membru al Academiei române. George Baraţiu, membru al Academiei române. Parteniu Cosma, advocat. George Pop, proprietar. Dr. Ion Raţiu, advocat. Visarion Roman, director al institutului de credit şi de economii «Al bina», membru corespondent al Academiei române. George Secula, advocat. Anania Trombiţaş, referent şcolar in consistoriul archidiecesan gr. or. din Sibiu. Nu putem de căt ura isbăndă deplină acestei romăneşc! Întreprinderi. Pentru Românii din regat, iată ocasia cea mal nimerită de a’şî implini oţ datorie de fraţi, suscriind căt mai multe din aceste acţiuni. Să le dovedim, conaţio-narilor noştri subjugaţi, că nu li se cere de cât iniţiativa, şi că secondaţi vor fi toc-d’a-una din coace de munţi. DiN AFARA —---- ■ .... .. , Partidele rusescl şi Germania- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 27 Februarie — 6 Ziarul berlinez «Germania» publică un important articol, intitulat «Partidele rusescl faţă cu reapropierea ruso-germană.» Foaia germană începe prin a con-slata că actul de reapropiere nu a in-tîmpinat o simpatie generală in cercurile rusescl.—Partida naţionalâ-re-acţionară, aşa numita «Teroare albă», care in afară urmâresce politica slavo-filâ, a suferit pentru moment naufragiu şi a perdut mult din ififluinţa sa. C ipiî acestei partide sunt Tolstoi, Po-bedonossef şi Kaikov, cari au multa inriurire pe lăngri ţarul, prin ministi:-i casei imperiale Voronzoff-Daskofi şi ministrul de râ^boiu Vanovsky. Această partidă fmaî mult s’a ocupat insă in toi d’a tina cu politica interioară şi in această privire ea a rămas tot atăt,'de pulefrnicâ. Numai m ce pri-vesce politica esternă se vede despoiată pentru moment de ori ce inriurire. A doua partjdă de la curte e ceea aşa numită a hobleţii. Aceasta se im-oarte in două fracţiuni: una care este inclinată spre Germania şi alta spre Francia.—Cea d’intâiu, care a jucat an rol însemnat sub Alexandru II, condusă de contele Adlersberg, e diri-geată actualmente de ministrul de es-terne Giers, împreună cu prinţul Or-loff, ambasador !a Berlin, conteie şu-valoff fost ambasador la Londra . şi contele Valuieff. Mal apropiaţi sunt de ea marii duci Vladimir şi Michail. Fracţiunea filo-francesă, ai căriî capi sunt marii duci Constantin i Nicolae, contele Ignatief etc., are la spatele său toata armata rusească.—Ofiţerii ruşi erau pănă la răsboiul din urmă cu Turcia filo-germanl; de la tractatul de San-Stefano insă incoace, care a zădărnicit toate ilusiile Rusiei, eî urăsc pe Germani şi dragostea lor e pentru Francia, fie monarohie fie republică. . In mijlocul acestor partide, cu sim patiî atât de opuse, stă ţarul, care păstrează o independenţă cerută de posiţia sa. Cine poate şti insă ce va aduce ziua de mâine, şi «Germania» nu’şl poate incheia articolul său de căt inlrebăudu-se : cătă vreme va isbuti oare fracţia filo-germană să ţie pute rea ? , Insula Creta Noul guvernator al insulei Crelei, numit ni locul creştinului Fitiades paşa, este un mahomedan, Halii Rifat paşa. împrejurarea aceasta face pe un corespondent din Constantinopol şâ scrie următoarele : «De şi statutul organic al Cretei îngăduie Porţeî dreptul de-a numi un guvernator ‘mahomedan, in care cas trebuie să fie creştin vice-guvernato-rul, numirea lui Halii Rifat paşs a provocat cu toate acestea o mare surprindere. , «încă nu e lucru uitat.,, că încercările de-a administra Creta printr’un mahomedan au fost urmate in cele mal multe caşuri de electe regreta bile. Locuitorii insulei au fost aţâţaţi cu aceste ocasil la revoluţiune de agi tatori , cari respăncnau pretutindeni veşti despre procedarea violentă a ad-ministraţieî turcesc!, şi înăbuşirea acestor revoluţiuul a. costat tot-da-uaa sume însemnate, l'ănâ ce Poarta mai putea face împrumuturi, aceasta era lesne ; astăzi insă, când ea sufere de o completă lipsă de bani, numirea u nul guvernator mahomedan in Creta e şi pentru motivul acesta o măsură nepolitică. Sunt de demut disordine in Creta, cari pot provoca chiar şi pierderea acestei insule pentru Turcia» niversitar. Deputaţii nu şi-au făcut cel mai mici scrupull, din dorinţele şi dis-posiţiile guvernului tăiându-le aproape pe toate. Cu toate acestea, d. Depre-tes nu considerase votul ca arătându-î neincredere din partea ^Camerei, şi a rămas. _ Astă-zi se scrie din Roma, că d. De-pretis este decis să provoace in curând un vot, prin care să silească pe deputaţi a se rosti: dacă sunt pentru deosul sati contra luî. In cas când situaţia se va limpezi in favorul său precum se speră— -primul-ministru se va mulţumi să sacrifice pe ministrul instrucţiei publice Bacceli, care e displăcut la un mare număr de deputaţi, ceea ce aceştia i-au făcut cunoscut şi printr’o deputaţiune. in conformitate cu concluaiunile procurorului, declină competenţa şi declară, că hotâiîtile sinodale na intră in prevede, rile art. 36 al legii Curţii de Casaţiuae, Aşteptam eă cunoştem sentinţt înaltei Curţi cu motivele sale, Vom reveni. Aflăm că d. G. Mârze3Cu va publica zilele aceste pledoaria sa împreună cu toate actele relative la acest proces cars, după noi, va forma o operă din cele mal interesante in literatura noastră juridică. CONFERINŢA MILITARĂ Pensiunile in Armată (Conferinţă ţinută de d. adjunct A. I. Ma-nolescu, insea ra de 9 Februarie, in PitescI) MIŞCAREA IN SUDAN Lordul Granville a anunţat in Camera comunelor din Londra, că toate Puterile au felicitat guvernul M- Sale Reginei pentru succesele dobândite in Sudan. Situaţia se poate considera dar astăzi ca cu totul favorabilă Angliei. . D-1 Granville a şi desvoltat apoi încă odată planul Angliei faţă cu mişcarea din Sudan. Ea nu urmăresce un scop vindicativ. Lui Osman Digma, comandantul avantgardeî falsului profet i s’a trimis invitarea de a ’şî risipi forţele sale de pe lângă Su.kim şi dacă trupele generalului Grahim au primit ordinul de-a merge împotriva lui s’a l\cut numai fiind că comandantul arab nu pare să asculte —espediţia insă nu se va intinde mal departe de Sua khim. Despre falsul Profet se vestesce ca nu periclitează fie loc posiţule de pe lângă Marea Roşie şi că nu împiedică nici împlinirea misiune! generalului Gordon. De vreme ce nu se urmâres ce un răsboiu de resbunareşi deoarece Anglia e ierm hotăritâ de a părăsi Sudanul, ea se va mulţumi, după respingerea inimicului cu aşezirea unei rarnisoane permanente in Su*kim. Ocupaţia in Egipt lordul Granville anunţă, că o va con nua până se vor linişti pe deplin lucrurile şi că Puterile europene sunt înţelese cu acâstă prelungire. Procesul archiereului Calistrat contra Mitropolitului Primat şi a Sinodului. (Ziua Sâmbătă., 25 Februarie P0SIIIUNE1 MISraiULIJI ITALIAN. Ministeriul Italian a suferit, cum ne aducem aminte, o infrăngere in toată regula, cu ocasia votului pentru noua lege care organiseazâ invăţâmăutul u- Ps la ora 11 sala era plină de lume, care aştepta să auză defbrterile mal aler, că se vorbia din ziua trecută că aO să ia cuvântul d. C. Boerescu şi M. Co-gâlniceanu- Aich ereul Calistrat veni la această oră iosoţit de d. G. Mărzsseu şi fratele săli dr. Barba Corutantinescu. Pe la ora 12 d. prim-preşedinte făcu cunoscut anhiereulul Calistrat şi apărătorilor săi d. G. Mirzeacu gi C. Boeretcu, că curtea fiind luminată din desbaterile zilei precedente, are aă delibereze asupra ceititiriil de competenţă. Publicul aştepta cu mare nerăbdare. D ipâ o deliber ire^aproape de două ore, cu toată e orinţa şi savanta pledoarie, a d- uî G. Mâ'Ziscu din ziua trecută, prin care a probat nânâ la evidenţa excesul de putere al Sinodului primul preşedinte eşi in sala şedinţei şi anunţă că Curtea, Legea pensiunilor în armate noastră. Leagea pensiilor din 1868 care este co. mună pentru toţi funcţiooaril Statului civili sau militari, fax o escepţiuue pentru oficeri in ceea ce priveşte vârsta şi termenul de serviciă. Condiţiunile cerute oficeriÎ6 şi pensiunile la cari aă dreptul după această lege, sunt: 1. St aibă vărsta de 50 anî itnpliniţl in m> mentul cănd cere regularea sa la pensie. 2. St aibă 18 saă 25 ani in cariera militară. Pentru 18 anî de serviciu primaşce >/, din solda gradului ce va fi avut in cei dm urmă ciad anî (cetribuţ'unea de nrj-loc). iar pentru 24 ani de serviciu sji din soldă. Nici o pensie nu va putea fi mal mare da 18.000 lei vechi pe an (555 lei noul pe luni). Timpul servit in campanie se consideră indoit. Sunt dispensaţi de vă-stă, ace! cari pri tr’o infirmitate dobândită in eserţiă şi din causa serviciului, nu vor mri put*a fi ia stare a ocupa vre-o funţiune a Statului retribuită. Urmaşii militarilor încetaţi diu viaţă (bine î iţeles acel cari eraâ d-ja regulaţi la pens'e sad care aâ avut impliniţl cel 18 ani sad 25 de servrciă când aă incetat din vi*ţa (urimese : a) Veduva fără copil ‘/a din pen3 unea cuvenită bărbatului stu, pânâlarem&ritare, sad contrariu, pe viaţă. b) Veduva cu copil z/i din pensiunea acestuia până la remăritară saă până la rjmgerea celui din urmă cc-pil la majorat, cănd se reduce cu Vaci Copiii orf Lfil fie-care la o parte egală din j imetatca pensiune! ca i s’a cavei it tatălui. Pensiunile militarilor ca şi alo celor lalţ! pensionari civili, sunt supuse la reţineri de : 10 °/0 după art. 14 din legea de Ia 1868. 10 °/0 după îegea din Aprilie 1872, pen tru stingerea deficitului d-> 5 milioane. 10°/0 Repartiţia in vigoare astăz', făcută de comitetul casei pensiunilor, împreună cu ministrul de finance, conform art. 40 din legea de la 1868, şi art. 5 din legea de la 1873 ; pentru acoperirea pensiunilor actuale si viitoare, procentele ■i amortismentele obligaţiunilor de pensiune. 5°/0 după legea din Aprilie 1877, asupra tacsel impuse funcţionarilor civili, pensionari, etc., cănd suma ce li se cuvine trece peste 100. _ De unde resuită că oflceriî aflaţi in VĂDUVĂ Comandantul de Frâmeuse ajunse, cu fruntea înnorată, la casa unde se născuse,—un mic castel cu două turnuri ascuţite care era numit in acel ţinut Prieurâ. Găsi pe mamă-sa împletind cu furie sub un teiu din grădină. , — El bine ? întrebă ea, in lată ce ’l zări, — ce veste ? Ai aerul foarte trist. . ^ — Şi chiar sunt trist, |mamă. Credeam că voiii scăpa odată pentru toţ-d’a-una de sarcina care ’ml apăsa spiritul de atăta timp, şi iată că o aduc aproape întreagă. ’I povesti atunci scena care avusese loc şi scrupulele care ’l opriseră in mijlocul comunicărilor sale.—Se poatj crede că d na de Frâmeuse aproba de plin aceste scrupule. — Vezi tu, scumpul meii copil, ’i-zise ea, cu căt le '?eî găndi mal mult, cu atăt vel recunoasce că aci este un cas de consciinţă, cel puţin foarte in-doios.... Iată, vrei să consultăm preotul med, care este un om foarte luminat şi foarte drept ? — Dar, scumpa mea mamă, zise Maurice, care nu se putu opri d’a rîde. n’am trebuinţă să consult pe preotul d-le.... Dacă am putut stei la îndoială asupra cestiunil de oportunitate, sunt foarte bine convins de datoria mea, care este limpede ca lumi na zilei.... şi te-al întrista chiar d-ta, dacă aş lipsi de la aceasta..... şi vel fi mâhnită.... şi vei avea remuşcârl toată viaţa.... chiar cănd mă vel vedea că sunt fericitul proprietar al frumoasei Mariane şi al celor o mie cinci sute de hectare care o înconjură. D na de Frâmeuse, văzăndu se descoperită, avu o mişcare de mirare, şi privi pe fiul săă mi un aer cam in-curcat, apoi, luăndu şl o hotărire : —- Eî bine ! da, zise ea, nu mă ascund...., acesta era visul meu!.—Oare puteam prevedea e\i estravaganţele postume ale acestui nenorocit Robert?... Chiar pusesem in confidenţă pe bunul meii preot.... şi. dacă trebue să spun tot, el consideră acest lucru foarte cu putinţă şi foarte cuviincios. — Ah ! mamă, zise ofiţerul rizend, voiai să consult preotul,—şi d-ta te asigurase şi de el!... nu e bine aşa... Dar ia să vedem, chDr cănd voinţa lui Robert n’ar fi adus o irapedicare hotărîtoare la îndeplinirea visurilor d-le, cum ’ţî-al fi putut închipui, buna mea mamă, că aş fi fost o partidă bună pentru d na de La Pave ? Are mal mult de'treî sute de mii de franci venit şi noi avem numai două zeci şi ci aci safi trei zeci 1 — Trel-zecl şi două, copilul meii. Şi ’ţl voiţi mai spune că, in chestiune de căsătorie, un bărbat care are trel-zecl de mii de franci venit, un nume frumos, o înfăţişare plăcută, şi carieră si- gură, poate pretinde la orb ce, intr’un mod onorabil. Urez din toată inima mea amicul meu, zise ea cam cu chef, ca să mal găseşti o asemenea ocasiline... şi o ast-fel de femeie!... Căci, in fine, e o Venus !... f - - ’Mie ’ml place mal mult mama! ’mî place mal mult mama 1 zise vesel d. de Frâmeuse, sărutând părul alb al bătrânel. - Doamne ! căt eşti de prost! răspunse ea, intorcendu’I sărutarea cu iubire. Pe cănd d-na de Frâmeuse intreba pe fiul său asupra im presiunilor pe care le avusese din prima sa întrevedere cu d-na de La Pave, d-na de Cambaleu nu se arăta mai puţin curioasă deim-presiunile nepoatei sale. Avea şi ea motivele eî pentru a observa cu atenţiune, chiar de la inceput, relaţiunile lui Maurice cu tenăra văduvă.—D-na de Cambaleu era o femee inaltă, slabă, care avea un nas de vultur, şi nişte sprincene atât de negre şi dese, in căt păreaţi false. Aceasta era tot ce’i mal rămăseseră dintr’o lrumusete pe care mulţi dintre contimporanii săi o admirase destul de aproape, — se zicea. Dar devenise cu timpul foarte sobră: ’şî consacrase tot londul pasiunii sale fiului unic ce avea, pe care’l stricase intr’un mod îngrozitor şi care, in schimb, o făcea să aibă toate grijile pe care le putea spera. Acest fiii, Gerard de Cambaleu. era pe atunci un băiat frumos, de 27 ani, nici de cum răutăcios, loarte bun prieten, dar mal ales intr’o societate proastă. Mamă-sa pentru a’ scoate de pe bulevarde, dintre culise şi de prin cărciumî, dorea foarte mult să’l însoare; avusese chiar odinioară planul ascuns de a’l face să se însoare cu Mariana d’Epinoy, var luî, şi ce care o avea dânsa in tutelă. Dar averea Marianei, foarte inferioară pe atunci aceleia a luî Gerard, ’i s’a părut o piedică hotărîtoare pentru unirea lor. Lucrurile erau astăzi mult schimbate. Mariana, moşteritârea d-neî de La Pave, devenise o partidă minunată pentru Gerard : îndemânatic sondat asupra acestui subliect, tânărul fusese mult sedus de milioanele verişoa-reî saie, care aveau să’l permită a ’şl satisface cu înlesnire gusturile sale, pentru viaţa cea mare a sportului. Aşa dar, de la moartea lui Robert, această căsătorie era ideia fixă şi stăpăni-toare a d-nel de Cambaleu, şi se înţelege că veghea cu o grijă bănuitoare terenul de vânătoare pe care si’l rezervase. Fără să aibă ochrul vulturului, după cum avea nasul, intre’ â-zuse din primul moment pretenţiunile rivale ale d-nel de Frâmeuse ; crezuse că observă in convorbirile bătrânel contese cu d-na de La Pave, o insistenţă particulară in a lăuda şi amănunţi meritele fiului său, a aminti prietenia estrâ-ordinară care ’l unea cu Robert şi a’l impinge necontenit spre fortăreaţă ca pe un moştenitor presumtiv al amicului săă. Era puţin neliniştită de această concurenţă, cunoscând incă de mult sentimentele de animositate pasionată pe cari nepoata sa le nutrea in contra d-luî de Frâmeuse, şi ’l plăcea să le întreţină. Dar, in tine, intrarea in scenă a tânărului comandant in per- soană era o împrejurare care o chinuia puţin. _ îndată ce şciu că Maurice părăsise castelul, intră in salon la d-na de La Pave ; o văzu incă cu lâcrămile pe obraz ; plânseră împreună un minut, pol d-na de Cambaleu, pentru a o distra, o intrebâ cum găsise pe d. de Frâmeuse. — Nu şciu, mătuşică, răspunse Ma- riana, abia l’am văzut.—M6 gândeam cu totul la alt-ceva de căt să ’l privesc, înţelegi bine? „ — Dar seamănă cu fotografia ce avem ? , — Se înţelege, zise d-na de ua Pave. , — Trebue să aibă, reincepu d-na o Cambaleu, uitătura foarte falsă, ca toţ ipocriţii? „ ^ — Se înţelege, răspunse din nou Mariana, cu un aer distrat. Respiră indelung flaconul săă de s rurî, apoi se sculă şi, luând cufâraş de abanos: , . — Voiu încerca să dorm un moment, ’ml arde capul 1 , Şi trecu prin salon cu acel umble graţios, ondulat şi mândru caro familiar, cu bărbia puţin rădicată şi capul uşor resturnat. . D-na de Cambaleu nu putu afla m mic mal mult pentru moment. Octave Feulllat* (Va urma). www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA —mmm— mm garaţi j1 awm condiţiunile cerute de lege, primesc in mână ca pensii sumele următoare : Urmaşii militarilor încetaţi din viaţă, vor primi: , 1 ţuouojoooi-qng 48 75 73 12 48 75 32 50 16 25 24 37 •ţuotteţoooq 58 50 87 75 58 50 39 00 19 50 28 25 •0tU tJOOA. înv 9 t?jpj UBjţdgo 68 62 102 37 68 25 45 75 22 87 34 12 •OUJIipOA jub 9 no UBţidţo 73 12 109 68 73 12 48 75 24 37 36 56 . jofupi 97 50 146 25 97 50 65 00 32 50 48 75 IsnoiOQ-'îOooT 146 25 219 37 146 25 97 50 48 75 73 12 •ienoioo 195 00 270 83 180 56 130 00 65 00 90 28 -uq ep lejeuoQ io co CO O io 00 l> 00 io io CQ (M CO O O CM O ^ 00 CD 00 OS CM CM v—i t—t •0ŢSŢA -ip ep ţejeneţ) 270 83 270 83 180 57 180 56 90 28 90 28 i 0-H da a a tîs r O- a 25 » ft « 3 ^ ^3 *3 3 t-i A o a ° 3 2 3 «SţŞ’-xs . tao 42 | 11 ” ° ^ X) ~ In ceea ce priveşce oficerii rămaşi infirmi sad răniţi din timpul reabelulul precum şi vâduvile lor, pensiile sunt hotă-lîte intr’un mod destul de favorab’l prin-tr’o lege specială sancţionată ia 29 Da-cemvrie41877, cu adăogirile prevcdate prin legea de la 24 Martie 1879. ‘ Ia armatele streine d sposiţiuuile privitoare p ntru infirmi şi răniţi suntcoa-prinse tot In legile pensiunilor ordinare. Ca şi in armata noastră, asemenea pensiuni sunt mult mai avantagioase de cât cele ordinare, cu excepţiuue insă, că ele variază după felul infirmitâţ i si al rănirii. * XV In general, oficerii noştri se ştie, că nu au alta mij.oace de existenţă de cât soldele (afară de mici escepţiî), de oare-ce posiţiunea şi serviciul lor, nu uumal că ’i opresce de a se mai ocupa de alte a-facerl, care le-ar mai produce vr’un venit (precum funcţionarii civili o pot face), dar chiar acel cari dispun de v’ro mică avere, fiind opriţi a o cultiva, pan faptul că nu poate face comerţ, nici a părăsi serviciul in ori ce timp când interesul lui reclamă etc, sunt espuşi la diferite pagube. Soldele fiind fixate pe strictul necesari nu cred că se va gări o singură persdaă care să su-ţ'e că poate un oficer prin e-conomil a’şi forma vre-un capital, căci i vom da argumentele următoare: 8). L n soldă trebue â’şl ţine esistsnţa sa şi a familiei. b) . Din soldă trebue a se echipa şi a fi gata să’şl schimbe uniforma, ori de câte cri se modifică. c) . Din soldă trebu9 să acopere chel-tueliie şi pagubele ce i se ocasionează, pnn mutări, dislocarea corpului, cele 63-t-’a-ordinare in cas de concentrări, campanie, etc. când choltuelile acasă, in familie, sunt aceleaşi. d) . Din soldă urmează a se trata prin medicamente şi băii de reumatismele şi d fentele maladii, contractate mai ae toţi oficerii, in timpul campan i trecute. Acum las ca cel mal bun economist să calculez?, care este suma ce ’i-ar prisosi oficerului, spre a’şi forma un capital. Terminând a arăta pe scurt argumentele destul de puternice, cari reclamă modificarea legn pensiunilor militire, credem ră Corpurile Legiuitoare vor reveni asupra proiaitulul de lege, demis iu Cameră in sesiunea anu ui 1880, precum şi asupra disposiţiunilor legii din 1868, in ceea ce priveşte pe militari. După noi, pentru militari, ar trebui să esiste o lege specială, precum este in cele l-alte armate, de oare-ce posiţunea, serviciul şi diepturile lor fac o escepţi-u.ne mare de ale funcţionarilor civili. A. I. Manolescu. Oficer de intendenţă in serviciu Diviziei a il-a, Piteşti. -------------------------—— —---- BULETIN PARLAMENTAU Şedinţă de Iz 25 Februarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 2l/s sub Ke-şecunţa d lui general Oernat, Vice-prege-dinte, fiind presenţî 37 d-nî senatori. D. secretar Ap. Mănescu a cetit sumarul procesului verbal al şedinţil precedente şi s’a adoptat. & ah făcut apoi şi comunicările zilşî presentându se de fd. general Dabţjr, ministrul lucrărilor publice mesagiele regeşti cu urmâtoartle proiecte de legi. Acela relativ la modificarea legeî pentru regularea proprietâţ.lor imobiliare din Dobrog a ; 2). Idem peutru sporirea lefurilor na-gi-trsţilor ; ». Idem cu Înfiinţarea taxei de timbru asupra cărţilor de joc, şi 4). Idem relative la impâmăntenirea d-lor Al. Buchsntal, Paul Rosenah şi Emil Baum. După aceea intrând in ordinea zilei s’a votat mai â .tăih indigenatul d-lui Con-standatos, remas din ş-dioţa t ecută şi apoi recuuoascerea calităţii da cetâţian român a d-lul Aurelih Brieş. S’a votat asemenea proiectul de lege prin care s8 acordă creditul de 70,000 lei dm fODdul de 3 milioane pentru plata unor terenuri necesare Ia construirea palatului de justiţ'e precum şi pem-iunea de 250 lei De lună văduvei Elena Moroiu Nemal fiind nimic la ordinea zilei s’a ridicat şedinţa la ora 4 d. am. Câte va cuvinte asupra pensiunilor in armata noastră. Este destul să aibă cine-va in faţă tablourile de pensiunile acordate oficerilor in armatele streine, ca să se convingă cât de neequitabile sunt pensiunile noastre. Dacg, -om adaoga incă reţinerile ce li e , ^m soldă in timpul serviciului, Pentru avea drept la pensie, ceea-ce w ce]«-i’ ilte armate nu există, am putea 'ce, câ pensiile la noi nu pot fi considerate ea recompense sad resplată a serviciuri-aduse ţârei. (Scopul pensiunilor), ăcăn'd abstracţ'une de orî ce alte drep-, ar avea la pensii, şi ealcu- d numai [reţinerile ce li se face cu procentele lor capitulizate iu fie-caro an, ne va da resultat că pensiunile ce se acordă după legea de astâ-zl, pen-ru sa(1 30 ani de servicii!, (in general 0 etafi iu armată mal mult de 25 an neavând vârstă cerută) că nu sunt mei procentele capitalului lor ; că' I, dacă ar depune o persoană in timp de 30 de an la societatea de asigurare anual 400 e> (termenul de mijloc al reţinerilor plus Porul in fle-care grad) ar primi la impli-irea termenului, un capital, care ’I ar Produce un veDit, mult mal mare de cât pensia ce-I acordă legea. CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora 11/a d. am. sub preşedinţa d-lul general (Lecca, fiiud presenţî 105 d-ni deputaţi. S’a aprobat mal iDt&ivl sumarul şedinţe! precedente, iar după aceea s’ah făcut comunicările zilei. D, N. Ionescu arătând că a primit din Iaşi mai multe telegrame de protestare in privinţa votului dat pentru desfiinţarea facultăţi de medicină de acolo, a anunţat d-iui ministru de culte şi instrucţiune publică asupra modulul cum are să se esplice şi execute acel vot, de oare-ce s’a prevăzut burse numai pentru 15 studenţi, pe când -I sunt 85... D, Linca Schileru preaentănd trei pe-tiţiunî, de-ale locuitorilor din diferite comune, a revenit şi cu această ccaaiune asup-a propunerilor d-sale anterioare de a ae da satisfacere numeroaselor cereri ale locuitorilor ce sunt grămădite la comisiu-nea de petiţiuni. D ministru Aurelian a depus, cu un mesagih regal, pio.ectul de lega pentru înfiinţarea unei ştole politechnice la Iaşi, ce Adunarea a primit cu aplause. La ordinea zilei fiind, apoi continuarea discuţiunil şi votării pe articole a budgetului min.sterulul de fmance s‘a notat mri ăntâifi după oare-care discuţiune amendamentul propus de d. P. Strftjescu, pentru infiinţarea a douâ biurouri vamale, unul la Botoşani şi a'tul la Roman. Procedându-se apoi mai departe, după oare care discuţiune ce aii mai avut loc, s a votat in total budgetul miaisteriulul de fioanţe impreunâ cu acela al datoriei publice, a cărui suma totală atinge ţifra de lei 50,080,063 şi 87 bani. S’a votat apoi recunoaecerea calităţii de cetăţean român a d-lul N. G Moldo-veauu şi indigenatul d-luî Julius Iulich. Apoi mai mulţi deputaţi precum d-nil Al. Vilner, Al. Dimetriade, I. Iepurescu, P Gernătescu, C. M. Ciocazan, G. Haş-naş, Lascar Costin până şi d. ministru Cămpineanu, toţi cer a se vota de preferinţă câte un recomandat al d-lor.— De aci se naşte o discuţie gălăgioasă in cât preşedintele voeşte să pârăsiască fotoliul, dar observând că nu este presect nici un vice-preşeainte sâ’l inlocuiască, e silit să rămână la biuroh In fine se decide cu mare ane voinţă, ca să nu se mal schimbe lista odată făcută. Aşa urmăndu se s’a votat recnuoasce-rea de cetâţian român a d-luî Ion Popiau din Severiu, iar indigenatul d-lnl Leopold S> yman, neintruniud numărul reglementar de voturi, a remas a se vota^din nod in şedinţa următoare. Şedinţa s’a ridicat îa 5 ore. ______UiN J XJJJK’i’I-C Descoperirea unei crime. O crimă o-libia şi ae o rară cutezanţă, s’a petrecut ia comuna Beloţu, dm plasa Dumbrava, acest judeţ (Doljh), spune ziarul „Carpaţii". Ia noaptea de 14 — 15 Noembrie, anul 1883, Maneta soţia iui M*rtn I. Dima, 'ocuitor din cătunul Sârsca, pendinte de comuna Beloţu, in unire cu amantul ei Nicolae Dragotă, fost soldat, şi M tică Brănzan, ambii din acelaşi cătun, aii a-saainat prin sugrumare, iu casa sa, pe Marin Ivan Dima, soţul. Pentru a face ca crima să nu ce descopere, Nicolae Dragotâ, amantul, a luat cadavrul in spinare, a cerut amantei sale securea mortului, pe care l’a incins cu o funiă, şi l’a dus in pădure. Acolo, lângă trunchiul unul stejar inalt d.n care a tăiat şi aruncat jos câte-va crăci, a aşesat cadavrul iu aşa mod, puindu’I şi securea la oare-care distaDţâ, in căt să pară că voind să taie acele crăci, căduse cu els şi din cădâturâ murise. A deua zi, femeia [Manda, scoate in sat că bărbatu-sâh plecase la pădure, eâ taie nişte pari pentru un ţiarc. Pe la rrănz, se descopere in pădure, de nişte oameni, cadavrul lui Măria I. Dima. Toată lumea a căzut că cauza morţi a provenit din căzătură, şi primarul comunei se lasă cu uş irinţâ a se convinge despre aceasta, de şi după câte se zic, dânsul ar fi avut cunoştinţă de comiterea, crimei. Cadavrul se înmormântează. La 19 Februarie, o rudă a mortului, Impârtâşesce parchetul bâouelila sale. Ia urma anchetei locale, făcută de d. procuror Gebiescu, faptul a fo3t pre deplin descoperit. Medicul a ••onstatlk că Marin I. Dima a murit prin sugrumare : cuţi-t-le mortului aii fost găsite la uu nepot al lui Mitricâ Brănzan, unul din complici; culpabilii in fiae aii mărturisit faptul, ast-fel după cum se narează. Atât ei căt şi primarul din Beloţu, aii fost daţi judecaţii. # Mişcarea populaţiuniî urbei Craiova. — De ia 16 pană la 23 Februarih anul 1884, a fo t: născuţi 25 copii, dintre cari ; bâtţl 10, fete 15. Morţi 34 indivizi, dintre cari: băi baţi 8, femei 9, copii 17. ŞTIRI MĂRUNTE Jandarmeria turcească pusese măna, in d.strictul Gonitza din Epir, pe renumitul bandit Criato K ilipiri şi pe trei tovarăşi ai şll. Aceştia au îsbutit insă să scape pe drum. Atonei s’a hotăiît o vânătoare in regulă impotriva lor. Toţi patru aii fost impuşcaţi şi astăzi capetele lor sunt expuse trecătorilor, in Janina. * Nevasta lui Tevfic-paşa, vice regele E-gyptuluî, şi-a tăiat frumosul săil per negru şi nu mal umblă de cât descu'ţă. Ceea ce a hotăiît-osă facă aceasta, a fost o vorbă a soţului că vrea să renuDţe la tron. —Acum Tevfic trebue să’si revoace cuvântul in mod solemn, pentru ca frumoasa soţie să umble iar incâlţată şi să lase din noh să-I crească pârul. * Iubirea veche nu rugineşte, cum zice Neamţul. In Petersburg s’afl căsătorit, zilele acestea, doi amorezi: el era de 64 ani; ea de 60. Când şi-ah declarat mal ăntăih amor, ea era de 18 şi el de 25 ani. — 44 de ani ah aşteptat insă, căci n’aveah m jloace de a duce căsnicia. Aitâ-zl el a isbutit a’şl face o casă de lemn cu douâ etaje, ear ea are o zestre de 500 ruble, p3 care şi-a etrăns’o cu luţrul sâh. * Ua duel sersaţional a avut loc zilele acestea lângă Nizza, in graniţa fratceso-itahană, intre contele Petru Şuvaloflf, fostul şef al poliţiei secrete din Peter- sburg pe timpul lui Alexandru II, şi uu contu Potocky, polones. — Ca secundanţi al celui d’ântâih ah figurat fratele sâh Paul, (.omaDdant al corpului de gardă rusesc, şl baronul Meiendotf, şeful poliţiei rusiscî, iar pentru cel de al doilea fostul prefect al poliţiei francese An-drieux şi incă un frances.— Duelul s’a terminat cu o uşoarăjlesiune a celui d’ân-tăiu la ureche. — Motivele nu sunt cunoscute pănă astăzi, sunt insă desigur eminamente politice. ——— — - . - ■- —— Conferinţa, d-luî Socolescu la societatea polytechnioă asupra proiectului palatului de justiţie pentru Buoureştî. De la fundarea societăţei polytechnice şi pănă acum, nu s’a vâdut şedinţă mai imposantă şi mal interesantă ca cea de Vineri seară. 24 Pentru prima oară, se pune in discuţie publică o cestiune specială, care atinge de aproape interesul general al ţerei. De la 8‘/2 ore, sala societăţei gemea de ingineri, ar-chitecţf, militari şi alţi invitaţi, cari veniseră expre să asculte pe d-nu Socolescu mtr’o chestiune aşa de importantă. D nu Montureanu era ţaţă, introdus de un membru al societăţei, spre a aud' şi vedea sing'ur demascarea unei lucrări imposibilă şi compromiţătoare pentru financele ţereî. Printre asistenţii societari remarcăm pe d-nu Vărnav, directorul societăţei de construcţie, d-nu Duca directorul şcoalei de poduri şi şosele, d-nu Olă-nescu, fost inspector de căi ferate, d-niî ingineri Puşcariu, Pavelescu, Cerchez, Grand, Hepites, Maxenţian, Porum-haru, directorul fabrice! de hârtie, Cucu, i Mănescu, d-nu Locot.-colonel Hepites şi căpitan Coandă, un delegat din partea. M. S. Regelui, d-nu Săvulescu architectu! ministeriului cultelor, d-nu inginer şef Cesianu, etc. in fine peste 45 ingineri de toate specialităţile, architecţî, plus o sumă de invitaţi, oameni speciali şi particulari. — Şedinţa se deschide la ora 9 sub preşedinţa d-luî Olănescu, asistat de d nu Cuca ca secretar. D. Socolescu intr’o vorbire de două ore, cu desemne, ţifre, fotografii şi documente de tot felul, a demonstrat că proiectul ast-felfcum e presentat, e un gaspiagiu de teren, plin de defecte, iar costul va fi ruinător pentru ţară. Atâtea defecte şi abateri de la program şi regulile cele mai elementare de artă şi ştiinţă, atâtea trişerii s’au găsit, că toată asistenţa a reimas înmărmurită.. Conferinţa s’a terminat, târziu, in mijlocul aplauselor şi felicitărilor unanime. Terminând, d. Socolescu a cerut ca societatea să dea un vot asupra astei afaceri, unind ast-fel vocea intregei societăţi cu a d-luî, spre a se opri punerea în aplicare a unui proect recunoscut de oameni speciali, ca detestabil din toate puntele de vedere. Ideia a (ost admisă, şi in şedinţa viitoare se va şi întocmi acest act. După terminarea conferinţii, d. preşedinte, a întrebat, in plină şedinţă pe d. Montureanu, daca are să respunaă ceva la cele expuse de d. Socolescu ; dar mare fu mirarea tutulor, cănd văzură pe d. Montureanu sdrobit de ruşine, declarând că nu poate respunde, ne fiind preparat(?!) Timpul de pre-paraţie cerut, e de o lună. (?!) * Nu ştim dacă vre-o dată s’a mai văzut unde-va, ca autorul unei lucrări să declare că trebue să se prepare, trebue să studieze lucrarea sa proprie spre a răspunde. — Acest fapt marcant a pus in posiţie pe toţi să constate, că proiectul nu e făcut de d-luî, şi că nici nu ’şî lâ socoteală de ce e proiectul pe care !1 presintă cu iscălitura sa. Ceee, ce d-nu Socolescu a denunţat prin publicitate, a probat azi cu fapte şi acte. in public şi in faţa oamenilor spsciaa. Am vrea să ştim ce mai zice d-nu ministru de justiţie şi comisia de oameni de drept?—Persista-vor oare a mai susţine o lucrare absurdă şi păgubitoare pentru ţară, sau se vor decide a se înclina înaintea adevărului? — Tot mai bine mai tărziă, de căt nici o dată, zice proverbul. — Noi ’I consiliăm să profite. D -nu Montureanu propuindu-se ca membru al societăţei, chiar in acea seară, societatea l’a respins cu o majoritate sdrobitoare, acordăndu’I numai 8 sah 9 voturi. — Societatea a dat astfel primul săh verdict, respingănd in mod aşa de categoric a accepta in rândurile saie pe d-nu Montureanu. In numerile viitoare vom da detalii asupra coprinsului conferinţii. In curând d-nu Socolescu va ţine a doua conferinţă la Atenei!, asupra acestei afaceri, cu desvoltărî şi mai mari. INSERŢIUNE Domnule redactor, Acum opt luni de zile un controlor, anume Anagnoste, fostul controlor in coloarea de negru, care in anul 1883 Martie 16, a controlat şi in loc să mâ pue la taxa cuvenită a Hotelului Londra, a« dicâ ciacl sute franci pe an, m’a pus una mie patra sute cmci-zeci lei, din eroarea d-sale. Pentru aceasta am dat patru petiţiuni fostului d. primar şi d-lor consilieri, şi nici una nu mi s’a luat in consideraţie. Din contra mi s’a pus seefestru spre a-’mi vinde averea mea pe nedrept. Din norocire căzu primăria şi ah venit noul con-consilieri ; am fost silit a da altă petiţie d-lul primar, şi citind petiţia mea, a re-comandat’o d-ui consilieri anume S. Pe-trescu, ca d’impreună şi cu alţi d-ni consilieri sh cheme pe d-nu controlor Anagnoste, pe care l’ah găsit, şi ah constatat că pe nedrept m’ah incârcat, pentru care nouii consilieri făcând socoteâla, m’ah scăzut după drept. Eh mulţumesc alegătorilor capitalei, căci ah votat pentru nişte persoaoe foarte onorabile, pe care ’l avem astăzi la primăria capitalei. Să trăiască primarul, să trăiască consilierii, trăiască şi poporul român, fiindcă a ştiut pe cine aleg6. Vâ rog d-le redactor, să bine voiţi a publica aceasta m stimabilul d-voastră ziar. Al d-voastrâ Lazăr Naum. Antreprenor la Otel Londra, 10 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Peria. 9 Martie. Un colet al mesagerilor, conţinând bombe explozibile, a fost descoperit la Lyon. Ancheta făcută face a se presupune că aceie bombe erah destinate a atenta la viaţa contelui de Paris. Anarchiştii din Paris prepară un mare meeticg in aer liber pentru 18 Mirtie. Berlin, 9 Martie. .Gazeta Germaniei de Nora* bfli că in aceeaşi oră in care maşina infernală găsită la gara de la Paddiogton la Londra trebuia a isbucni, principele Henric al Prusiei şi comtele de Muuster ambasador al Germaniei, se găseah intr’o cameră situată d’asupra aceluia unde maşina era depusă. Unt-de-lemnul ce era râspăndit in sală de aşteptare in care era depus coletul conţinând maşina, opri ex-plosia ce ar fi distrus inevitabil camera unde Principele aştepta. (Havas). BIBLIOGRAFIE S’a depus spre vânzare îa librăriile principala d(n capitală şi in judeţe „Bătăliile vieţeî", Sergiu Panine, de Geor-ges Ohnet, traduse de d-1 Victor C.^Ra-dovitz, in 2 volume cu preţul de 2 lei unul. Opul este incoronat de Academia fran-cesă, şi romanul este foarte plăcut instructiv. CÂ.Ut'LfficL ii {Xn&rni c&rtxJiA. cu. -ju-CCCi a. 'rJr. f t £>ccl£.> a .. ANUNCIU Moştenitorii repausatului Clement Kunsfc, pantofor de dame, cu onoare fac cunos. cut onorabilului Public şi c’ientelel sale că, de şi ah avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comercih, in magazinul lor ve. chih, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. I5 Un agricoltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială şi certificate recomandabile de practică ia ţară, caută o moşie a o administra cu preferinţă imparte. A se adresa la administraţia acestui ziar. MAGASIN ROMAN CTT II AINE Gr .A_ rV Al 5, Strada Ştirbei-Vodă., 5 DE 8 FAG E XI XU Cu preţuri ne mai auzite pănă acum. Costume complecte Baco pentru primă-vară, preţ fr. 24, 32, 35, 42, 44, Jachet cu gilet fr. 40- 45. jgfiSr Poftiţi la eftln şi bun 1529 lî I. LAoustianU ¥În" NEGR J de Oreviţa şi Golu-Drâncsa Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra--şi ALB DE DRAGASIANI din recolta anului 1879.—ÎS fr. vadra la PĂUN P0PPESCU & Comp. 18, Btrada Lipscani, 18 ....- ■■ ■ ■ —----—--- -... ) www.digibuc.ro RGVAlRâ iiMRA Adrsss si ii DIN CA V 1TAL A INGINERI'HOTĂRNICI J. M. fteftoieeaDQ,stra4a Mircea Vodă, No. 31. iMNUFACTOR] lUB PttCOYKÎ, Sfcrtw?" Nr. 2T. C-iU peciali- tagl d« raătăeurl.lfcţiuil, dantele, o afoctio&ne gata. ttofe 6 mo- bila, covoare. perdalfeBl- de diferit® c&lA*i( Vfcn^ar* cv. preţuri toarta raduta. TOPTAN GUI 6r«g»f# 6. ta* rS“““ rfcu din sfcraia Covaci No. 15 a prorisionat eu tota articolele d® coloniale, droguerfe, precum: za* hâr, cafea, orez, unt-de-lemn, lu« manâr) set- cu ridicata şi cu e* măn.unrx.—Preţuri moderata.— Comânţfî se executa psntrti tdtS KESIAUJăANTURI ki: 415J 1»»» tt 1 rada Covaej M1»*» «i ncjş-c, —Casjpo- afi fit. viu«n indigene şi străine. COMISIONARI Alei. Grabawski, ^ §9lari’ *) N. 13 jfSspre.ert-tarit diferitei or fabricl şl firme de esport din opa. Agi nt gertî-ral ai firmei îheophil» Roedsrw fit Cors la Rnira* in Samn&nia. «•■ajkricîk Ftiiîî.nantti .!« HBSiiS wwţww, Ps.t» Uleierf. icrobsalâ ai ca o ari d; măcinat î&ineal, Sb?a4a ®oar«i«I No. iiţ î' ■ fcBTBtMrUj Oulo» rt rfi«. Âdţ*c ia cunoştinţa Onor. Public cft am no a* urs cfeposit de Soba d şarjau. din cele mal mari fpfenee din lurupa in diferite Ai k«* ft itj deşsrmrl frumoaso te- preţui! foarte moderate. ^.mwţ A*KA**rc*.‘’ VSS, Calea. Victorii, 72 Ms-a-via de Palatul regal) INSTITUTUL DE BAEŢI H lil* 10, Strasa Bibesca-Yodă, 10 W SUnternat si Semi-internat ti ™ Instrucţiune tocmai după programa, . ST,ministerului instr. nublice în limbela Beunăaă {germană ţi Francaşi. PLATIBILE IN CASTIURI LUNARE SI SEPTEMANALE sub garanţiă reală şi adevărată PEWT’n'D FAMÎIkII _. ______________----- Neajunse de nici o altă maşină intrece toate aşa- numitele muşine originale americane de Jg ^ cnsat.____________ ®vg» Conţine 15 aparate cele mal no: Iţţ' şi practice cu depunătorul au-. 1 tematic a aţei, precum şi mal multe alte noi mod’fleaţiunî. ' h (InfâelibilF) KEPICIJ (infaelibilej Învăţătura cratis si la domicilia. Carte de învăţătură in limba româna ibalagiâ gratis. • D * ______ ______ ____—-.... ....... " ■ ■ ''" " ------------jl: Mare deposit de ace, aţă ibrişin, etc. precum şi toate necesarele pt ntru marine ,.c cusut. ţy Atoiiei* pentru ropftrftt măŞine SwAawaiiratwM «ii.xwta l ariVNVMSL.iis îs an™ isuixsyo ki frusiim Se arendează de la Sf. Ghe-orge viitor moara cu patru roate, reparată radical şi situată pe ap. Sabaruluî moşiei Jilava Mierlari. Doritori se vor sdn-.sa la D-nu Const. EfLmiu, 'piaţa Sf. Anton. No. 16 Magasinul de debit de tutun din Calea Victoriei No. 33 lângă Pasagiul Romăn. TA.i’HTmu: r>i POLEITE fi Plafonuri in Relief i m DIN CAPll’AI. I 1 MUMA UBBARI «JiTltdtt I Nr. 7 Şl Vkt0»«l BAGANI a. StradaLipucaa) “I Hanul Şorban-Vodă Nr. 10. Sucureals: strada Cwol I-iă, No. 2, Calea Vje, tonei No. 168 ţi Sf-ţiI Aoostoll No. 13, Mari asortimente ds Coloniala, Celori, Delicateţo, % nuri «te. Serviciul ounctout o-nar. Public In daSoia da U SIROPUL D'^?1 ze: are pentru basa principală Codeina şi Toiu ; el iniocueşte Pasia Zed şi poate ia ntiebuinţat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnaviior; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele văiămătbre a le opiului. Foloseşlede minune în contraîn-ritaţiu-nilor, pcpiiiiui si ule putRsoniior, a lus-ăelor invechiEe, bronchileEor, tu.,ri mm-găvesci, cutara-hcioi-, insonmielor, etc. a*urtM. strada 22, tia-ouot şi la diferite i'liiiaasiî Do venzare maclatnri din cele mal renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, re-comr idă onorabilului publică sub semnatul HL HONICH Tapiţer şi Deeorator Nr 3, Strada Ştirbeî-Yodă, Nr. 3 (Vis-»-vis a» Psagiu) Romăn). Fraţii 1. Gologan, 14, Strada Covaci, 14 '.DRAGEELE Bl SIROPUL or PURUTIV al D”1"1 GIBEET RoBoltă din experienţele făcute in spitalele (Un Parie, Londra, etc., că Drsgeeie şi Siropul Depurativ &l Doctorului GIBERT sunt cel mai bun, cel mai actif şi cel mai economio din dep uraţi vele cunoscute. DRAGEELE, din oauaa micşorimei lor sunt plăcute şi commode de întrebuinţat. EiA care Drage & face căt uă giumătate lingură de Sirop. lAcgwii fa tâtt /armadele yi droguerisl*. l-AEÎS, PLarmacia BOUTICNY 31, RUE K CltRY ET RUE POISSONKltRE, 2 DESLADRIERS S“ Băile iitraszewski 4/6, Strada Poliţiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din nou, foarte elegant, deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. M’arţia şi Vinerea numai până la 12 ore amiazl pentru dame. Băl de putină Classa I şi a Il-a cu şi fără duşi. Serviciul prompt. recomandăm!) „ ') magaz iu)* nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipsei^ No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depou de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte o n-ce cememji de ia D-niî comercianţi, se găseşte şi o adeverată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. COFETARI Piaţa W.au ) tea, Nr 16. «ris |i F&rtarL Flora Romăniel, Medalie de aut la la esposiţla s,grioolâ a Judeţului Ilfov 1882. GrabowskistSi-arofif. Bticure'jtî. tîntcji negra, hidraulic fi alb Ciment/pietre de pavagiu, piatra nelucrata etc. n i?j oi LtiOrJci ® DENTIST ENG1-FS ■» ©ALEA ViCTOKItl No. 30, Via-a-vi* de Hotel OtstolsjEnu. Qjyj. jj S< sicot cu abilitate după serero cu Cloroformu Nargotic. ■ a;: Se plumbează cu garanţie in aur, platină şi E-(îl(.H me.u Se inîocuesc in părţi, precum şi piese complect®, cu garanţie (sistem american) 1! j6 curăţă de peatră cu maşini cari păstrează cu* loarea lor naturală I*s*«ţnaurt sn.onîea'&te * * Ooasaîtaţlnnaa iu toate zilele de 1& 2 ore dimineaţa pănă la 5 ore neara. Din causa închiriere! magazinului - V3SKTZAHE pănă la St. Gbeorghe 1884, cu preţuri foarte reduse â mărfurilor ce se găsesc in Magasinul Oriental, B. Djahnr'ov 44, Calea Victoriei, 44. Onorabilul Pnblic este rugat să bine-voiască a vizita acest inagasin spre a se convinge că este plin de mărfuri — -vi ~:a-v ~x ~« — x—r a«> «a1 •»»» «-..l.ic 123 nuoî sosite şi că se vând cu preţul cel maî redus. predau cu o mal (mare promtitudine aici şi in afară. Esecutarea de lucrări de pavagiu şi de pământ, strict reale, cu preţurile cele mal ieftine. EMIL EHRHARDT Comptoar : Strada 33a.raa.i-ab lăngă intrarea la magasinul de fracturi 203 vis-â-vis de bereria d.lui E. Luther. Recomandă pentru Sesonul actual elegantul sSh asortiment de 1JL L'AiioL de veritabil pervien şi drap de Sedan. Redingote cu Gilete de Camgarn diagonal p» ^ »-- cu şi fără taliă de fantaisie PANTALONI I^OTJViS-AvUTJE — DE TOT FELUL — nno îE DE CASA ALE IMPERMEABILE etc. etc. BAZAR ITEE EOMANIA 7, Strada Şelari, 7 Din causa incetăreî lucrărilor, sa vinde tot materialul an-treprisel rectiflcaţiunil Dămboviţeî in Bucurescl. A cest material se compune din; 1 Locomotivă putere 45 cal aproape. 1 Locomotivă putere 5 cal cu un bana şi un ferăstrău circular 2500 metri in lungime şine. 1 Breşă pentru indreptarea şinelor. 15 Maluri de diferite mărim! cu toate accesoriile necesarii. 15 Berbeci de diferite greutăţi. 20 Macarale de diferite puteri. Instrumente pentru teraşamente, roabe, sape lopeţî camioane. Instrumente pentru zidari şi petrarî. Pompe aspiratoare, diferite. 300 Metri Lmgime de Tuburi de pământ vitrificat in diametru de 0,30 0,25 0 20 1 Trăsură de casă a 2 cai. 1 Trăsură ordinară. 10 Camioane a 3 şi 2 cal, pentru transport de bucăţi de piatră. 4 Care a 2 cai ordinari pentru transport de lemne şi altele. 3 Camioane mari a 4 cai, pentru transport de petre de lucru. Diferite lemne de construcţiune şi alte materialurî. A se adresa loco, sau prin corespondenţă la; d. A. Boisgnârin Strada Rîureanu 47, Bucurescl. * > Pi ii IB'LJGt rmiiiSOX SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Stradp Solari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjac pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. Mumai 25 lei tona Cea mal bună e.conomie pentru ars şi incălţlit, aceşti cărbuni ara in orî-ce fel de sobe şi chiar in maşme de bucătăr,a. Depoul in strada Filaret 49, eomănzî se primesc şi in strada Smărdan 49, la M. Litmatn. COKS de prima calitate adus la domiciliu 60 iei tona. Prima I. B. privilegiată Societate do navigaţlnnc ca vapoare pe Dnnăre -fp- iMUEURiSTTXj TTTv.T3 O .A. IE3Xj O OT.7P4SEÎ I'JST TOS O casă cu 9 incăperl pentru stăpâni, bucătărie, odăi pentru servitori, spălătorie, odae pentru vizitiu, grajd de 4 cal, şopron, 2 pivniţe boltite, grădiniţă,—pe Strada Mercur 15. A se adresa ia proprietar pe Str. Pitar-Moşu 15, catul de sus. Companion Pentru desvoltare mal mare a uDel iastituţiunî industriale deja in funcţiune, a cărei producţiunî sunt bine cunoscute şi cozrente, se caută un companion cu capital de 20 a 15 mii leî. Doritorii bine-voiască a adresa ofertele lor arătând nume şi adresa la redacţiu-nea ziarului sub „Cnmpanicn 20,000. 3 dela Budapesta Joî 7 a. m. Sâmbătă 7 a. id IlartS Belgrad Sâmbătă 6 , Luni ® ' Joi Orşova 3 p.m. _JJ . 3 p. m. JJ Severin Dumindcă 8 a. in. Marţi 8 a. m. Vineri Brsa-Palanca 940 „ 940 , JJ » Radujevatz H , V H . 11 Calafat l10 p. m. JJ I10 p. m. JJ Widin I53 „ JJ 1» , JJ }) Lompalanca ?? 340 „ JJ 340 , JJ Rahova 615 615 „ JJ Beket 63° „ JJ 6?o „ J) Corabia ;; 83ffl „ JJ 88° „ JJ V Nicopoli }) 10 „ JJ 10 „ JJ Măgurele }) ir-» „ JJ 10» „ Siştow Luni 12*° a. m. Mercuri 12n a. m. Samb. Zimnicea 12» „ 1-35 „ JJ in Rustzuk 230 B 230 B JJ dela Rustzuk 6 „ 6 „ JJ Giurgiti (Sm.) » 10 „ JJ 10 , » Turtukay V i215p. m JJ 1213p m. JJ Olteniza 12s0 „ )) l2»o „ JJ Călăraşi (oraş) JJ 1 „ Ti 1 , » Silistrâ 24î „ 245 „ JJ Ostrov 315 „ 0 315 „ )) Cernavoda 6 „ 6 „ JJ Iîîrşova j; 8 „ » 8 „ 1J Gurajalomua 830 ;; 11 830 # a in Brăila Marţi dimin. Joî dimin. Dumin. » Galaz JJ V n J? )) a in 3 p. m. 8 a. m 940 „ il » l‘»p 13S m 340 „ 615 „ 63° „ 830 fl 10 » 40"-o „ 12i»a. m-1205 « 230 „ 10 „ 12‘5p m. 12»o „ 1 „ 24S „ a» n 6 « « 8s0 » dimin. PRIMA FABRICA DE 2411 fi f !_ OTD 2RSH3 ITT iSTJS : 1 de la Galatz Marţi 9 a. m. Joî 9 a. m Sâmbătă 9 a. m. §f Brăila 1005 „ 1025 11 „ 10» » ^ il ” Gurajalomiţi JJ 220 p. m. JJ *220 p. m » 220 P- m. p c ii } Iîîrşova ^ JJ 11 3 jj » 3 n '-Hi s Csernavoda , 545 „ 11 &45 Yl v S44 1 S 11 Ostrov ?30 „ 11 9S" JJ ,, 9S0 » 1 ii Calaraşî oraş 730 s tt 730 » 0 Silistria 1030 n IO3» JJ „ 10»" „ r 11 u Olteniţa MercnrI 2 a. m. Vineri 2 a. m. Duminică 2 a. m. jffl t Ir « Turtukay ii 215 „ JJ 215 il » 2'» „ M Jj II Giurgiu Sm. 11 580 „ JJ 530 )) » 530 » H 0 de la Giurgiu Sm. JJ 10 „ JJ 10 J) 10 „ ştf s 15 Rustzuk 11 , JJ 11 JJ » 11 1 1 fi n Zimnicea 215 p. m. 215 p m. „ 215 p. m> L, . Sistow 2- „ 71 2« Ji » 743 „ II a Măgurele JJ 510 „ 11 5 iu il » 510 u gg 8 Nicoooli JJ 520 » JJ f)20 11 » 520 g Corabia 7>° „ 71O 11 n 710 » na 3 Beket 9« „ 955 11 - 955 » U ' jj Rahova 10io lDio )i » io’0 » 3, Lompalanca Joi 6 a. tn Sâmbătă 6 a. m. Luni 6 a. m. Widdin 845 „ 8f 11 “ 814 ,, M if ’’ Calafat 9*5 n 9i5 11 „ 915 „ SI j J r Rudujevaz JJ 1215 a. m. JJ 12»6 p. m. ,, 1215 p. m, ii » Brsa-Palan 2 » 2 JJ » 2 „ O i ia Severin 430 B 430 JJ „ 4 8° „ jg i de la Severin Vineri 5 a. m. Duminică 5 a. m. Marti 5 a. m. B Orşova 9 » 9 JJ „ 9 11 Belgrad 8 p. m. 8 p. m. „ 8 p m. in Budapesta Duminica „ j Marţi » Joî „ k * BUCURESCI-FiLARET Exposiţiunea 1880 şi 1883. Această fabrică poate az i ra eu orî-ce fabrică dtfl Jeci Cursele vaporului local intre Oaiaţi-Tulcia-Ismail-Kilia. PORNIRE IN TOS : Ds la Galaţi la Tulcea-Isnmil Buni. Marţi, Mercur!, Joi, Vineri şi Sâmbătă 8 ore d. De la Galaţi la Tulcea-Ismail-Kilia . . . ................Joi 8 ore d. .... Vapoarele de mărfuri vor circula de douâ or: pe săptămână de la Galaţi-Brăila in sus spre toate staţiunile Dunărei, precum şi PORNIRE IN SUS : De la Kiha la Ismail-Tulcea-Galaţr.... .... 5 °le P De la Ismail la Tulcea-GalatI Marţi, Mercur!, Joi, Vineri, Sâmb şi Dum. » ore a-■ • • direct pentru Bucureşti. dispunăndil do căte-va oro libero, doresoo găsi O uieuibclţ/io pguBoa --ele primare sad gimnasiaiS' A se adresa la administraţi» Ve^he U DE iAf ilTlt lAf Din cauză de plecare inebi- ■ _ Al. - A _____..ndulA dlfl LUUU uo a.uw>A». --- strada Sf-tu Sptridon, No. col. Galben având mal muu camere, grajd mare, Ş°Pr°T * trăsuri, curte mare şi gradţo i considerăndu-se plata de Ia Sf. Gbeorghe inainte Tipo-litografla Stofen Mihălescu, Strada Covaci, No www.digibuc.ro i JNULiVIlţl— Nr. 1996 10 BANI EXEMPLARUL MERGURI 29 FEBRUARIE 1884 an APARE TIV TOATE 2STTAERL<1S ABONAMENTELE : In Capitulă: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: „ 1 an 36 lei; 8 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. jn străinătate : „ 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAUR!AN asSÎBfflSjKjjusmx sz Pentru Abonamente, Anuneiuxi şi Reclame a se adresa: In Români* s La admimstraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris t La Societe Ea vas, place de la Bourae, 8. Ie Yiena: La Eeinrich Schaiek, I, Wollzeiie, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Auatro-Ungaria. In Ramburg: La Adolf Stânei-, Gânaemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina n-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate ss refust Articolil nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă Pnm-Redactoi: STEF. C. M1CHA1LESCU. STUR! TEI EQR A F I C E din ziarele străine; Berlin, 8 Martie. .National Zeitung" declară de neîntemeiate ştirile despre sosirea principelui de Bismarck la Berlin mâine sad polmăne. Timpul sosirii lui ai I e necunoscut, de oare-ce in zilele din urmă l’ad apucat pe cancelar din nod durerile nervoase de mai nalnte. „Norddeutsrhe Allgemeiue Zeitung* atacă azi pe Windthorst pentru discursul ce l’a ţinut cu privire la legea dinMaiti, discurs considerat de toţi ca moderat. „Ndd. Alig. Z g.“ zice, Windthorst ameninţă cu rt fusul d’a nu vota impositele cerute da Stat, şl cu socialismul in cas c ând St tul nu va reda bisericii libertatea a-vutâ, de oare-ce numai biserica e in stare să inlâtureze orl-ce pericol. Numitul ziar obiectează la acestea,, răspunzând că azi nimenea nu mal crede in atot-puternicia conservatoare a ultramontanismulul, B -serica romană fiind in stare să intre in ort-ce alianţă, ba să intimai măaa chiar şi revoluţ'unil. „Tageblatt" anunţă că guvernul va înfiinţa in Africa apusană o staţ une. Roma 8 Martie. In urma disposiţiunilor luate la minis-teriul de răsboiti, armata se va spori cu 24 de baterii de căte 8 tunuri, 2 baterii călăreţe, 2 regimente de cavalerie cu căte 160 cal de escadroD, 6 companii de genid ai un servicitl de intendenţă. Cheituelile, ce se vor face cu intăritu-rile de construit in decursul celor 8 aul următori se urcă la suma de 355 de milioane, deci nu la 243 cum se proiectase şi se zisese la inceput. Intre aceste fortăreţe sunt cuprinse şi cele de pe litoralul mării Mediterane. Londra, 8 Martie După cum se anunţă, Osman Digma nu e defel inspăimăntat de ultima vic-toriă -x generalului Graham, ci predică răsboiul sfânt, imbărbătănd triburile la continuarea luptei şi spuindu-le că la inceput şi Mahomed a avut să lupte cu mari greutăţi, pănă ce să fi putut isbuti cu Întinderea şi înrădăcinarea religiunil propovăduite de el. Graham Încearcă,-sub minăndu-1 pe Osman Digma, să căştige unele triburi in partea aa prin fel de fel de promisiuni. Paris, 8 Marti Foile de seară anunţă că primul de pe rîul ce curge d’inaintea Bac-1 hulul s’a putut sparge cu tunuri, al lea dig insă s’a sfiit aşa de tare, ic nu e sigur dacă canonierele vor putes parte la atacul general. — Pământul fiind inmuiat, in u ploilor continue din zilele trecute, i eria nu poate, inainta de ~căt numa mare greutate. r’etersburg, 7 „Petersburgak'ja Wjedomosti* cu satisfarţiune comentariile ziar oeze asupra călătorii principelui d< Din aceste comentare, zice ziaru se poate deduce că Austria incei ciapă mal bine chamarea el pc peninsula balcanică. O unire polit să intre cele trei Puteri nu e p fL&tTCl> cănd ^tria va ina miî'V! Să d fare radical de Diată pănă acum. Necesitatea unei schimbări de utf Q Poetica esternă a imperiu ciak 8imţită Chiâr in 'D cerci *dată de »staQdard* dei anjd intre cele două Puteri, : burn *la’ ° deaminte presa din si «’ C? P,e una ce n’are nici ur LanciaCUlat* & faCe oare'care s avîlîdlUl predicâ răsboiu acu™ T1 Un *ănd d* a acuma deci n’a p-ea dat ratodre sistemul Eogleziloi ându’I trupele cu bai Petersburg, 7 Mar la faţa nouilor mişcări Prtatre an&rdrştl, un ziar c K varnulul, că acum ar fi a Potrivit pentru o acti contra acestei pestilenţe s neralisat mtr’un mod ati 1 timPul cu atăta n . c‘‘t> *ic0 acel ziar moi f-aglla atentatele de dinar Zi!e’’ cu toate că A Ultâ Pl llb0râ tuturor reVi toate ţările. Anglia ar adera la măsurile de luat, mal ales acum că ea insăşi e nevoită să facă apel pentru aceasta altor State. Serviciul TelegraSe ai „toiaie! Libia" 10 Martie 1884 —3 ore seara. Constantinopol, 10 Martie. Joia trecută, Lordul DuffLrin, ambasadorul Eogliteref, a remis o notă verbală ca răspuns la cererea făcută de Poartă d’a intra intr’o schimbare de vederi cu Eoglitera in privinţa soluţiei ces-tiunel egyjtiene. Această notă combate telegrama ce Poarta trimise iul Musurus paşa, ambasador al Turciei la Londra, zicând, că truoele engleze ar trebui ‘să părăsească Eayptul la o epocă convenită de un comun acord, fiind că presenţv lor e causa turburârilor din Sudan. Nota zice că nu e de loc caşul şi că de altă parte Anfi paşa, ministru al afacerilor străine, a recunoscut el in3uşî, ia telegrama sa din luna lui Noemvrie, că nu există nici o legătură intre evenimentele din Sudan şi cestiunea âgyptiană. Nota adaugă că evenimentele din Sudan ati silit pe Eoglitera d’a lua oare-carl măsuri militare temporale pentru a protege porturile din Marea Roşie, dar că indată ce siguranţa va fi restabilită fără cooperarea Turcilor, Eogliteia asigură că nu va lua ricl o măsură care se nu aibă deplinul consimţimănt al Porţeî. Photiades paşa, a cărui puteri ca gu-vernor general al Cretei ah fo3t de curând reinoite, a remis un memoriii Por-ţel, cerând modificarea sad suprimarea unor imposite in Creta, mal cu seamă impositui privitor la Vakufe. Photiades paşa lasă să se înţeleagă că i va fi greii de a primi reinoirea mandatului săi, dacă Poarta respinge propunerile sale. Paris, 10 Martie. O deoeşă din Tonkin anunţă că generalul Millot a inceput Sâmbătă, 8 curent, mersul său spre Bak-Nmh. Suakim, 10 Martie. Osman-Digma a refusat. de a se supune Englezilor ; aşteaptă cu fermitate atacul ganeialulul Graham, care va avea loc probabil mâine. Viena, 10 Martie. Ziarele capitalei anunţă că aii fost Sâmbătă seara la Neustettin nişte sgomote contra persoanelor achitate in procesul A. KOoitz. Căte-ve case jidoveşti aii fost atacate şi un jidan a fost maltratat. Berlin 10 Martie. împăratul şi principele imoerial aii primit ieri in audienţă pe membrii biurou-lul preşedenţial al Reichstagului. Un prănz de gală a avut loc seara la Curte in onoarea zilei anivesare a naş-terel Ţarului. împăratul Wiihelm, intor-răndu-se către d-1 Siburoff. ambasador al Rusiei, a băut in sănătatea- lui Alexandru al IlI-lea. (Ha vas). A se vedea nlfctme soiri pe pa?. 111-»- Buouresci, 28 Februarie. Justiţia s’a pronunţat! In lupta archiereulul Calistrat cu obrazurile călugăreşti din St. Sinod, Curtea Supremă a ţării n’a vrut să intre. «Ale călugărilor intre călugăr! “—pare a fi zis inaltul Tribunal, aeclarăndu-se incompetent!... Ordinea de Stat ne obligă a ne in-clina dinaintea autorităţi! lucrului judecat. In interiorul nostru insă suntem răniţi. Singura mângâiere ce ne rămâne, pe aceste crude vremuri, este, că marea cauză, apărată de d. Mârzescu, dacă n’a triumfat dinaintea judecătorilor, preocupaţi numa! de răstălmăcirea paragrafelor scrise, a triumfat dinaintea conştiinţei publice, ales representatâ la această luptă mare şi care a isbucmt in aplauae, de căte-crl elocintele jurisconsult şi apbrâtor al archiereulul Calistrat accentua cu dovezi, că Statul român, e secularizat. Credem că aducem o deosebită mulţumire cititorilor noştri, împârtâ-i şindu-le aci un fragment din această strălucită pleduarie, care este nu numai frumos, ca bucată oratorică, dar şi sdrobitor, prin faptele narate, pentru acel inalt prelat, din al cărui suflet vfirsatu-s’a atâta ură in contra archiereulul Calistrat. Iată cum se esprimă eminentele juriscousuit .şi profesor : Alt. 12. din legea sinodală zice : „S-tul Sinod va statua asupra tuturor afacerilor spirituale, disciplinare şi judiciare curat biserireştî in conformitate cu sântele canoane a Sântei Biserici Ortodoxe de Răsărit.* Acest articol pune, ca să zic aş t, in mişcare alin. 5. din art. 21 din Consti-tuţiune. „In conformitate cu sântele Canoane“. Naşte întrebarea : Când sântul S nod ar statua uu in conformitate eu sântele canoane, in asemenea cas n'am avea violarea acestui art. 12? N’am ava violarea unei legi naţionale ? Afirmativa cade sub bunul simţ. Căci prin singurul fapt (ă acest art. 12 impune indatorire Sinodului de a statua conform canoanelor, canoanele bisericel sunt sancţionate de către voinţa naţională, şi in consecinţă violarea lor dă loc la casaţiune. Din modul acesta de exprimare a legislatorului constituant „in conformitate cu sântele canoane“ trebui-vom noi să conchidem că toate canoanele sunt obligatorii in Statul Român ? Nu ; departe da a fi toate canoanele obligatorii, B'se-rica noastră este in Stat şi supusă Statului, vread să zic, că nu Statul, ci biserica este aceea care este ţinută de a respecta legile Statului. Teoria aceasta reese şi din art. 14 carele sună ast fel : „Sântul Sinod va defini şi va regula atribuţiunile consistori-elor eparchialî, prin regulamente bazate pe canoanele sântei biserici “ortodoxe a Răsăritului şi „in conformitate cu legile civile ale ţărel*. Cum vedeţi, acest articol proclamă implicit principiul că legea laică, espresiune a voinţei naţionale, primează legea bisericească. Dacă n’ar esista art 14, pe lângă alte multe bizarerii, muzica vocală nici s’ar fi putut introduce prin biserici, şi după canonul 75 din al şeaselea Sinod Ecumenic un psalt ar putea fi condamnat de către ua consritond eparchial pentru că „cântă cu multe toreremurl* şi „nenanele* Ş; cu cea peste rnbsurâ pestre-ţime a cântării, saii cele ce pleacă spre curvie. Da esenţa Statului este ca el să aibă jurisdicţiune asupra tuturor membrilor seî. De alt fel, suveranitatea ar fi sfârimată, ade-'ă ea n’ar esista mal mult dacă biserica n’ar fi supusă la legile generale, a-tăt ia ce concernă persoanele, căt şi in ce concernă bunurile. Moartă ş; de istov picată in putrefac-ţiurre este vechea disposiţiune din Regulamentul Organic, eă „Clirosul bisericesc se va iolcsi de toate drepturile ce’I sunt date prin Regulament şi de acele ce i se cuvin după canoane*. Mulţumită celui prea înalt, Statul român este in fine secularizat. Art. 3\ din Constituţiune o probează aceasta până la evidenţă. Dreptul divin este exilat de pe teritoriul României. Aşa, nu mal vedem, ca in '•impui domniilor regulamentare pe Mitropolitul, preşedintele de drept al Adu-nârel sad al Senatului, espresiunea suveranităţii naţionale. (V. art. 48 lit. A. Regul. org.j, averile monastireştl sunt secularizate, scutirile, privilegiile şi drepturile bisericel consacrate prin Regulamentul organic, suDt moarte din ziua chiar când naţiunea română şi-ad deschis ochii şi a inceput să aibă conştiinţa de sine însăşi. Şi nu eă, aşa gratificatul de către Sinod „legist instrâinat de biserică“ o spun aceasta, ci un arehimandrit teolog, devenit in urmă archierefi şi eoiscop : o spune archiemandritul Neofit Scriban intr’un articol publicat intr’un ziar lumean, Stiua Dunărei. No. 84 din anul 1860. Mobilul ce l-a fost indemnat să scrie un ce de aşa fel, este următorul fapt de domeniul vieţel noastre constituţionale: In al doilea an al domniei alesului naţiunii Alexandru Ioan I, nu ştia cărui ore şedinţe al consiliului de miniştri din XIol dova, de nu mă Înşel eminentului bărbat de Stat, d lui Mlchail CogâlQiceanu, ’I trecu prin cap aati-canonica ideie ca să ’ţl ia de coleg la ministerul de culte pe un arehimandrit şi anume pe archimandri-tul Melchisedec, actual archiereă şi episcop al Romanului, adică pe acel luminat arehimandrit şi cu idei atât de anti-ca-nonice in cât in 1859 a primit să fie membru in comisiunea de luarea averilor monastireştl de către Stat, ţinând, in ace3t sens, predică in faţa soborului din mo-năstirea Neamţu, predică prin care făcea apel „Ia simţimăntele de pietate şi de patriotism a monarhilor, recomandăodu-ls a nu scăpa din vederj o avere mai mare, buna-voinţâ a prea înaltului Domn şi t-nimele credincioşilor* (V. „Momt oficial* al Moldovil din 1859 No. 68 şi 84), iar astăzi ca archiereă şi episcop ai Romanului se recriează in contra sa chiar, z cănd prie memoriul săă „Papismul* cetit in'Sântul Sinod, că „sub influenţă ideilor anti-religioase streine, averile bisericeşti s'ati, luai şi s’aă destinat la alta afaceri, (Y. pag. 77 78). Acest arehimandrit ce d9 pe atuncea, după cum aţi văzut, era dominat de ideile anti-religioase streine, este numit ministru al cultelor şl instrucţiunii publice. Nu ştiă dacă îngerii, Serafimii şl Che-ruvimii dimpreună cu (Archangh'riul lui D-zeă cel infrumuseţat de focuri şi lumini, strălucitorul şi curatul Gavril, aă săltat in ceruri de bucurie, privind dm înălţimea văzduhului pe Melchisedec ministru ; ceea insă ce ştiă este, că pe cât de mare a fost veselia in rândurile mo-nachilor cari după canoane, fie constatat in treacăt, represintă „chipul inge-reac", pa atâta de enormă a fost mirarea oamenilor, ca să vază pe un călugăr amestecat intr’o dregâtorie plină de atâtea valuri şi expusă Ja atacurile de tot soiul, din partea neastră cel ce, după memorii sinodale, suntem instreinaţl de biserică. Moldovanul, cap de boă, scaudalisat şi neinţelegănd să vază pe un călugăr in-culmea mărirel lumeşti înecate in atâtea miseril şi viclenii, imboldit de stremo-şasca ortodoxie, face interpelare in Camera Moldovei, prin glasul veoerab’luluî Grigore Cuza, unchiul alesului Domnitor el ambelor ţări. surori. Ministrul monach, magistru in teolo-giâ de la facultatea teologică din Kiew, ne-avăad ce face, îşî pune poalele ante-reulul in brău, şi nevoit, se vede, a eşit dinjminister. Archimandritul Neofit Scriban, frate intru Christoa al ministrului fugărit şi trimes la metania sa, se pune de scrie in „Steaua Dunâriiu acest memorabil articol, extras şi in această mică cărticică intitulată „Clerul Român in faţa art. 46 din Convenţiune.“ Admir frumoasele idei desvălite prin această ingustă lucrare. Dar dacă le admir, in ortodoxia mea strămoşască, nu mă pot opri de a nu observa, că pe căte idei frumoase, pe atâtea erezii canonica întâlnesc in resolvarea problemului ce l’a fost pus teologul arehimandrit, ca să legitimeze faptul intrărel in minister a celui alt frate intru Domnul, teolog archi-maadrit. Nimeni, dar nimeni, pentru un interes lumesc, n’a sluţit canoanele mal mult de cum a fâuut’o archimandritul Neofit ScribaD, in scop de a apăra ministerul fratelui său intru Cbristos, Mel-cbisedec !... Aşa la pagina 10 cetim : „...dar ortodoxia este o religiune naţională, ea incă nu s’a catolicit. Suveranitatea ortodoxiei este sirveranitatea naţiei, iar nu a vreunul popă*. La pagiua 19, continuând argumentarea sa in sensul că un călugăr poate fi .ministru, se Întreabă zicând : „Şi apoi câte disposiţu sunt chiar in legile noastre in vigoare, cari sunt in contra canoanelor? Este legiuirea diu 1835, pentru averile monăstireştl;; est9 legiuireaidiQ-1844, pentru averile eparehii-lor, cari sunt in totul in contra canoa-nolor 38 şi 41 ale sfinţilor Apostoli, cari legiuesc : Ca clerul să-şi cârmuiască averile bisericeşti. Este legiuirea pentru alegerea mitropolîţilor şi a eparchioţilor, ce este contra canonului 30 a sfinţilor Apostoli, şi relativ, care cu afurisenie opreşte pa civili de a lua parte la asemenea al ageri, şl cel aleB prin el se cateriseşte, şi către altele. Aşa dar, trebue mal ârităiă aceste legi desfiinţate, şi a da averile in mina eparchioţilor şi a egu menilor, după cum glăsuesc canoanele şl apoi a se desfiinţa şl § 46 din Convenţie in privire către cler, ca icontrand canoanelor. Deci, dacă legile noastre civile, fără vre-un vot sinodal ad scos din in-trebuinţare oare care canoane, cu căt mal vârtos nu ad putut face aceasta o Convenţiune europeană ? Noi ştim din istorie, că nişte Convenţii europene ad declarat toleranţa şi ad restatornicit cnlar reformaţia. Dar apoi in recunoaşterea dri-turilor politice pentru cler, noi vedem alta şi mal formal; noi vedem o rostire sinodală a chiar clemlul intru aceasta ; noi vedem, in buletinul Adunării ad-hoc No. 24, dorinţele clerului care se primesc in unanimitate de către Adunare, in care se zice: că vor avea aceleaşi drepturi politice ca şi cel-l’alţ! cetăţeni.. Iar la pag. 24, citesc următoarele : „Dar poate ni se va zice, câ noi venim astăzi de vorbim despre driturile politice ale clerului, eănd tot astăzi aceste dri-turl se deneagâ chiar in foculariul catolicismului (iu Roma). Da! intr’adevăr, aceasta aşa trebue să şi fie, pentru că catolicismul a luat susul peste Stat, sad mal bine zicând a supus pe titat bisericii, ceea-ce este un abuz. Iasă, in ţările civi-lisate, unde se profesează principiul: câ clerul este un minister spiritual şi moral al Statului, sad a societăţii; că biserica este in Stat iar nu Statul in biserică, precum profesează şţ ortodox a şi protestantismul, acolo uu se deneaga clerului dritul de a fi persoană ia societate, şi a rămânea un simplu parias, precum ne încercăm unii din noi astăzi de a ’1 faC8, şi din contră, clerul se socoteşte intre cetăţenii cel mal eminenţi. Dar poate mi s’ar mal zice incă, că persoană clerului este representatâ prin episcopii săi. Noi negăm această obiecţie; căci clerul nu este lucrul episcopului, sad proprietate a lui, ca el apoi sâ’I poată deveni şi persoana lui. Presviterul şi diaconul sunt cetăţeni ca toţi cetăţenii şi e-piscopil, s’ar putea zice, câ represintează numai proprietatea morală a religiei, iar nu persoana cetăţeanâ a celui alt cler, pentru că nici nu sunt aleşi de către cler, şi chiar de ar fi aleşi de către cler, tocmai atunci mal puţin s’ar putea de-nega dritul politic al clerului. Şi in fine, la pag. 26, admir următorul apel către Români: „Unire! Uaire ! amicilor Români, cen-tralisare către Tron, piept la piept mână de mână şi toţi înainte; crucea lângă sabie şi sabia lângă cruce, să mergem inainte ! Să mergem inainte ! şi numai atuncea vom juca adovărata horă a uni-rel împrejurul tronului lui Alexandru I-oan I, carele a ştiut uni religia cu Convenţia Ţ şi a face din amândouă un singur decalog al României !...“ Iată ideile indrâsneţe şi antl-canonice ce le profesad in 1860, cu duhul blândeţii şi al smereniei, amândoi aceşti ar-chimandriţî, magiştri in teologie, şi cu tonte acestea afirm, câ dacă vom rostogoli toată archiva Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, toate registrele episcopilor de Roman si de Huşi, nu vom găsi pe vr’un Mitropolit, pe vr’un episcop, pe vr’un ar* chiered care să,şi fi ridicat glasul contra acestui arehimandrit, ca să fie suspendat din cele ale archimandriţieî sad din cele ale preoţiei, '.a pe un inainte-mergătorid a iul Ante-Christ, ca să mă servesc cu espresiunea din actul de acuzare intre-buinţată la adresa prigonitului med cliente, archiereul Calistrat Orleanu. Şi pe atuncea vai! trăiam sub Conven-ţiunea din Paris!.,. astăzi, căud trăim sub una din cele mal liberale şi mal democratice ConstituţiunI, când ţara este independentă, cănd avem pe tron idealul visat de ambele mari adunări mume de divanurile ad-hoc ale ambelor ţări 'surori, şi astăzi, astăzi, cănd tocmai obscurii ţărani de la Dunăre, cu ajutorul liberei cugetări, invingând predicele de tot soiul, ad putut realiza toate acele idei măreţe cari conţin elementele lor de civilisare şi de progres in viaţa omenirel, a vedea un archiered dat in judecată, suspendat din serviciul archieriel, cu călcarea legilor şi a canoanelor, imbrănclt din Sinod ca cel mal de rănd om pentru că B’a refuzat de a iscăli o enciclică in care libera cugetare era calificată ae dispreţ a legilor divine şi umane, nu zic câ este a nedreptăţi un om, nu zic că e3te a nesocoti legile şi instituţiunil8 ţării, dar este a insulta intreaga naţiune Română 1... Şi dacă astăzi sub imperiul Oonstitu- 1 1) Peatru că Melchisedec a fost numit ministru, Neofit Scriban zice că Ouza Yodă a unit reVgia. cu conveni ia de Punt. Cititor opreşte-te de a nu rlde, dacă poţi I.. www.digibuc.ro t ROMANŢA LIBERA ţiunei, un om nu poate a ae bucura nici măcar de drepturile naturale de care se bucura sub Convenţiunea din Paris, lege ce ni-a fost impusă de străini... r&dicaţi-vă atunci, Români, de la o margine a ţării la alta, nu vă mal minţiţi vouă inşl-vă, ci rupeţl cu mănile voastre chiar pactul fundamental, căci dacă opera voastră nu e in stare să vă garanteze eserciţiul acelor drepturi ce fac podoaba omului, la ce vă mal poate fl ea bună ?... Şi cum ? drepturile naturale cucerite de lumea modernă, după atătea secole de şerbire, umilire, de nenumărate lacuri de sănge, astăzi să devină obiect de batjocură in măna a 11 anhierel picaţi in delirul absolutismului şi despotismuluîjlumel antice?... A tolera o asemenea stare de lucruri, este, nu zic, a sacrifica un om, dar a degrada intreaga naţiune Română in faţa lu-mel civilisate!... Cuvintele asestea rostite cu o convingere atăt de profundă şi cu căldura unu! orator ajuns in culmea in-dignăreî, a făcut pe lume să uite că se găseşte in templul justiţiei, şi să isbuenească in aplause. ----------------------- CRONICA ZILEI Ex. Sa Suleyman-bey, ministru plenipotenţiar al Turciei, s’a intors ieri in capitală, din escursiunea ce a făaut pănă la Constanţa. D. prim-ministru I. C. Brătianu s’a intors ieri in Capitală. D. Q- Chiţu, ministrul dednterne, a lucrat ieri cu M. S. Regele. ' D. Ioan Ghica, ministrul plenipotenţiar de la Londra, şi fiul d-sale, d. Dim I. Ghica, prim secretar al legaţiunel române la Berlin, aii sosit in capitală. Acest din urmă a avut a-l’altă-ierl audienţă la M. S. Regele. D. general Dunca, comandantul divi-siel din Craiova, a fost primit ieri inau-dienţă de către M. S. Regele. „Românul* e informat că d. Nicolab, şef de divisie in ministerul de interne, va fi. numit prefect la judeţul Muscel, in locul d-lul Cotescu, care are intenţiunea a demisiona. Consiliul comunal al capitalei, in şedinţa d’a seară a hotărît: 1) ca asigurările Comunei in contra focului să se impartă pe viitor intre cele trei societăţi românesc!, Dacia, Naţionala şi Unirea; — unii preferaţi să se dea a-şezămăntuîuî cu mal multă garanţie. 2) să se publice nouile condiţiunl pentru intreprinderea stîrpiril câinilor vaga-bODzI şi ridicării stîrvurilor. — Modificări însemnate s’ati adus in această întreprindere. NouiI părinţi al comunei, mal fllo-tinl, ab votat spînzurarea acestor credincioase patrupede, in locul jupuirii, iar rămăşiţele lor pămănteşci se vor arunca in cazanele industriei, pentru a se preface in piei de mănuşe, in grăsime de hamuri şi in negru animal pentru rafinarea zaharicalelor. Numai câinii atinşi de molimă, voi avea onorurile mormântului.—Ser măniî căinî, dacă ar şei soarta ce li se pregăteşce!.... 3) respingerea cererii direcţiei Operei ita-liane. pentru iluminare şi incăizit gratuit, 4) primirea unor legate şi darea unor certificate de bună purtare. 5) expropierea unul ioc de la spatele Palatului. 6) înfiinţarea postului de verificator al uouilor măsuri zecimale, cu 200 lei pe lună., 7) plata unor exproprieri in aşteptare. 8) cedarea locului de spatele grădineî Episcopiei, unde era să se clădească un circ al societăţel equestre, Ateneului Român, pentru a’şl construi un local pentru conferinţe, exposiţiunl de bele arte, concerte, etc; această cesiune se face cu toate sarcinile la care ests sab poate fi expus locul. împrejurările impedicănd pe d. Cucu de a primi importanta funcţiune de inginer şef al Comunei, in viitoarea şedinţă consiliul va lua o hotărîre şi in această privinţă. Premiul Socec a fost dat de societatea geografică, sub regeasca preşedinţă, lucrării d-!uia Mihâiescu, un tînăr profesor de geografie de la liceul Mateiîi-Basarab. Felicităm şi pe premiat, şi pe Societate, şi pe donator! S’ab inaintat la gradul de căpitan in arma infanteriei, pe ziua de 21 Februarie 1884, următorii d-DÎ locotenenţi: Chirnog Voicu din regim. 27 dorobanţi Bacăil, in acelaşi corp. Constantinescu M. Dancov de la marele stat-major al armatei, in regim. 13 dorobanţi, Iaşi. Lupaşcu Dimitrie din regim. 16 dorobanţi, Botoşani, in regim. 26 dorobanţi, Fălcib. Lambru Gheorghe de la marele stat-major al armatei, in regim. 28 dorobanţi, Suceava. Curtea de casaţie secţ. II a respins recursul d-lul P. Gazoti, in privinţa terenului său expropriat, pentru desfundarea stradel Regale. Consiliele generale ale judeţelor: Bacăil, Covurluib,fTecucib, Teleorman şi Neamţu, convocate deja in sesiune extra-ordinară, s’ab autorisat a se ocupa şi cu alte lucrări pe lângă cele prevăzute in primele decrete de convocare; iar consiliile general al judeţului Dămboviţa este şi el convocat in sesiune extra-ordinară, pe ziua de 19 Martie viitor. Comuna urbană Bacăb este autorisată a percepe noul taxe anume coprinse ia lista vizată de consiliul miniştrilor. Mişcai sa populaţiei capitalei, pe timpul de la* 19 — 25 Februarie, a fost aceasta : Născuţi: 55]băeţlşi 61 fete ; total 116, din cari 17 israeliţl. Morţi: 66 bărbaţi şi 51 femei ; total 117, din cari numai" 4 israeliţl. DIN TRANSILVANIA «Gazeta Transilvaniei» anunţase zilele trecute, că in capitala Ungariei s’a infiinţat o societate de maghiarizare, care are să intinrjă ramificaţiile sale in curând in toate părţile ţe-rilor frustate de Unguri, şi că la spatele societăţii este guvernul insuşi, cu toate puterile de care dispune : Iată, după foaia oficială a ministerului instrucţiei publice unguresc!, programa acestei societăţi şi credeul politic ce ea este menită să piopage : «Ungaria este a Maghiarilor. Dar cine sunt Maghiarii?... Numai aceia, care îşi pot deduce originea lor tocmai de la Arpad, sab şi aceia, care, născuţi pe pământul acestei ţări, s’au identificat prin simţimănt şi prin stăruinţă de a ridica patria la mărire cu seminţia care a ocupat ţara aceasta ?... Răspuns: Maghiari sunt toţi aceia cărora le zace la inimă prosperarea po-poraţiuneî şi mărirea ţărel percurse de de cele patru rîurî mari şi in care se ridică cei trei munţi inalţî. «Cunoscut este insă, că numai puterile întrunite sunt in stare a produce lucruri mari, eară prima condi-ţiune pentru unire este, ca să ne inţelegem unii pe alţii. «Noi Maghiarii am vorbit pănă acum in mai multe limbi?; timpul cel mai nou ne-a găsit ca stat poliglot. Această stare medievală, in care cele mai nobile puteri se consumă in lupta pentru limbă, trebuie să se sisteze. Lu crul aceasta insă se poate inţămpla numai ast-fel, dacă pentru esprimarea simţimintelor noastre maghiare, vom întrebuinţa cuvinte maghiare. «Aceasta este ţinta reuniune! şcolare maghiare, care s a infiinţat in Budapesta, in |12 Febr. a. c. Reuniunea, despre care e vorba, va stărui din res-puteri, ca şcoala să fie [maghiară, ;nu numai in ceea-ce priveşte limba, ci şi in ceea-ce se atinge de mijloacele de invăţămănt, va stărui, ca prin şcoala maghiară şi prin sprijinirea el societatea să devină pretutindenea maghiară. In privinţa aceasta Budapesta a făcut mult, foarte mult, şi acum tocmai prin ajutorarea şcoaleî voieşte să servească de esemplu tuturor oraşelor şi comitatelor cu limbi deosebite. Urmeze şi acestea esemplul cetăţenilor din capitală. Numai voinţă tare şilim-ba lui Arpad va resuna din Carpaţi până la Marea adriatică !» Nu-i destul de limpede? » Apropierea viitoarelor alegeri pentru Camera ungurească, e însoţită pentru Românii de peste munţi de o mare mişcare. Apărătorii causei naţionale vor avea să susţie o luptă in-verşunată împotriva mişeilor, cari, grupaţi pe lăngă renegaţii din Pesta şi stărpitura din Sibiu, vor să introducă desbinarea intre fraţi. Victoria va fi fără indoială a partidei naţionale, căci poporul este cu ea. Slujbaşii ungureşti sunt puţini. Obrăsnicia lor a ajuns cu toate acestea atăt de mare, in căt suntem siliţi a întreba tinerimea sibiană cum mai poate esista intre dânşii un monstru ca acela care a scris articolul de fond din «Telegraful Român» de la 25 Februarie? Apariţia mai departe a acestei foi este o ruşine pentru Sibiu şi cei ce o scrib o pată pentru poporaţiunea românească a acestui oraş. Ast fel nu poate merge. DIN AFARA --------------— — Măsurile generalului Gordon in Sudan. Englezii au darul de a nu fi o naţiune simţitoare, cănd e vorba de suferinţele altora. Aceasta le prinde bine astăzi, cănd generalul lor Gordon, spre a asigura pacea Egyiptului, sacrifică o provincie intreagă, redupând pe locuitorii ei earăşî in starea din care numai cu multe sacrificii putuseră fi scoşi. Ne aducem bunioară aminte despre proclamaţia lui Gordon paşa, prin care restabilia comerciul cu sclavi in Sudan, din causă că desfiinţarea acestuia pare una din primile motive ale succeselor Falsului Profet.—Acuma se vesteşte că dânsul are de gând să propuie pentru postul de guvernator in această provincie pe Zebehr paşa, al cârm tată lusese omorît in timpul ultimului resbel pentru desfiinţarea sclavagiului şi care este unul din cei mai aderenţi sprijinitori ai acestuia. înţelegem ce insemnează o ast-fel de numire pentru locuitorii din Sudan. D-l Gordon nu’şî părăseşte insă cumpătul. Densul este de opinie că un popor ăşi merită totdeauna stăpînul şi dacă locuitorii din Sudan nu vor n pentru reînoirea comerţului cu sclavi, nu vbr avea de căt să se scoale impotriva acelora cari ar voi să’l reintroducă. Importanţa lui Zebher paşa pentru Gordon este aceea că omul se bucură de o mare autoritate in Sudan şi e singurul care poate restabili liniştea in el. Vaticanul şi Rusia. Guvernul prusian urmează negocierile sale cu Vaticanul, pentru ocuparea arhiepiscopatelor de Kâln şi de Posen. _ După cum anunţă «Germania», Papa arată disposiţiile cele mai conc’liante. Numirea archiei iscopului Ledochovski] care iusese in Posen şi s’a scos de acolo de guvernul prusian,—in calitatea de secretar al memoraliilor, este o dovadă că Papa vrea să cedeze şi in acest punct. (Archiepiscopatul de Posen nu s’a putut ocupa până azi cu nimeni, căci cardinalul Ledochovski nu voia să renunţe şi pănă trăiesce dă®ul altul nu’i poate ocupa locul). S-ţul părinte cere insă o contra-concesiune şi anume in chestia educaţiuneî de către popi. Daca prinţul Bismarck i va împlini- o, atuncLLedochovski va fi numit vicar episcopesc onorific de Palestina şi prin aceasta va renunţa definitiv la toate pretenţiile sale asupra archiepiscopatul ui de Posen. ^ De la deschiderea noueî sesiuni a-reichstaguluî german in coace, s’a observat că centrul a fost, mai ales in scenele turburate provocate de incidentul Lasker, de partea guvernului. Acesta e semnul cel mal convingător că negocierile pruso-papale sunt in ajunul unei incheiărî amicale definitive. Din insula Creta. Turburarea cea mare, provocată de numirea unui guvernator general mahomedan pentru insula Creta, nu a lipsit să producă impresia dorită asupra Sultanului. _ Representanţii marilor puteri au is-butit să’l încredinţeze că in starea ac tuală a criseî patriarchatului, care deja a turburat destul de mult elementul creştin al locuitorilor săi, ar fi o măsură din cele mai imprudente să mai iriteze şi pe Grecii din Creta ;rin numirea a lui Rifaat paşa. Sultanul a dat ascultare acestor represintaţiuni şi a ordonat prelungirea termenului de guvernare al lui Photyades paşa, guvernatorul de pănă aici. Din parlamentul german. Noua sesiune a parlamentului german a fost menită să va$â reconstituirea partidei literale germane pe basa unui nob program. Ea vrea să combată de-o potrivă socialismul de Stat al prinţului Bismarck precum şi socialismul anarchic. Iată căte-va puncte din această programă: «Activarea bunăstăreî poporului pe basa ordine! sociale esistente. «Adoptarea tuturor stăruinţelor cari vor ţinti la ridicarea claselor muncitoare, pe lăngă păstrarea egalei lor indreptători, a iniţiativei lor şi a li-bertăţeî de a se asocia. «Combaterea socialismului de Stat precum şi a măsurilor îndreptate spre luarea sub tutelă şi incatenarea liber-tăţei de câştig şi a libertăţei industriale. «In sistema contribuţiilor dreptate şi cruţarea forţei poporului, scutirea de imposit a mijloacelor neapărate de hrană; nici o politică vamală şi economică care să stea numai in serviciul unor interese private; nici un monopol ; legislaţie şi supraveghere efectivă din partea Statului in privirea drumurilor de fier». ’ In partida, pusă pe basele acestei programe, sunt meniţi să se conto-piască, sub acel’aşi stag de luptă, li- beralii naţionali de pănă acum şi progresiştii. Din parlamentul franess. Ministerului Ferry nu-î merge mai bine cu legea sa pentru învăţământul rural de căt i-a mers celui italienesc cu legea pentru reorganisarea invăţă. măntuluî universitar. Camera introduce un mare număr de disposiţiunii contra voinţei lui. Astfel s’a adoptat de majoritatea ei hotârîrea ca pe viitor învăţătorii sătesc! să nu mai fie numiţi de revisorî --ca pănă aici—ci de prefecţi. Măsura nu prea miroasă a bună; majoritatea, insă aşa a vrut. O altă disposiţie, pe care guvernul o combate din resputerî, dar se va primi cu toate acestea, e libertatea ce e vorba să se dea comunelor de-a putea trece asupra şcoalelor laice averile pe cari le-a dat odată şcoalelor congregaţio nişte. Măsura" nu este justă, căci implică un jaf asupra şcoalelor din urmă. Guvernului i va face apoi dificultăţi mari şi cu clericalii, şi in raporturile sale cu Roma, cu care de-abea a'pututfpune la cale un modus vivendi. Ce’î insă de făcut? Camera voiesce şi ministerului nu-î dă măna să demisioneze pentru astfel de «nimicuri». In fine camera a mai hotărît, tot in contra voinţei guvernului, să intre numai de căt in desbaterea legeî pentru sporirea salariilor învăţătorilor rurali. «$>—» — ■ .. - I — BULETIN PARLAMENTAU Şedinţa de la 27 Februarie 1884. SENATUL Şedinţa s’a deschis la ora 2 '/a d. am. sub preşedinţă d-lul Dim. Ghica, fiind pre-senţl 36 d-nî senatori. D. secretar Ap. Mănescu a dat cetire sumarului procesului verbal al şedinţil precedente, care s’a adoptat. S’ab făcut şi comunicările zilei consistând din mal multe mesagie regalo cu cereri de indigenate, intre care şi al d-luî dr. chimist Bernard, asupra căruia, după propunerea d-lui ministru (Jămpineanu, s’a admis urgenţa. Apoi ne mal fiind nimic la ordinea zilei, s’a ridicat şedinţa la ora 3 Va P- m. Senatul trecând spre a lucra in secţiuni. CAMERA Şedinţa s’a deschis la ora ll/a d. am. sub preşedinţă d-lui I. Agaricî, vice-pre-şedioto, fiind presenţî 96 d-nl deputaţi. S’a aprobat mal ăntâiu sumarul şedinţi! precedente, după care apoi s’ab făcut comunicările zilei. Mal mulţi deputaţi presintă o^propunere de a se acorda o pensie viageră de căte 100 lei pe lună celor 4 copil orfani al decedatului inspector veterinar I. G. Mezincescu. D. P. Qrâdi§teanu temă.ndu-se că pe-tiţiunel privitoare la inundaţiunile rîulul laiomţa, nu ’i va veni curănd in discu-ţiunea Camerei, a declarat că plângerea din acea petiţiune o transformă in interpelare, adresându-o d-lul ministru al lucrărilor ^.publice, ca cu modul acesta să se resclve mal iute acea cestiune. D. T. B. Lăţescu a cerut ca să se gră-blască luarea in desbatere a proiectului prin care s’a propus modificarea legii pentru construcţiunea linielor ferate după sistemul de cale largă. D. 1 Frunză depunănd o petiţiune a mai multor locuitori din com. Tichileştl, jud. Brăila, pentru cerere de pământ, a arătat cu această ocaziune, că cel ce au făcu'" această petiţiune ab luat de la locuitor 400 lei, şi a cerut ca guvernul FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 28 Februarie — 7 VADUYA Trecuseră trei sau patru zile ; Mau-rice simţia că nu putea amăna mai mult a doua vizită văduvei lui Robert. Dar cu căt să găndia mal mult la acest lucru, cu atăt mai amar ’i părea răb că nu ’şî terminase deplin nenorocita lui misiune chiar de la prima intrevedeie, cu atăt mai mult ’i se părea greu a o relua din nou, acum când ea se mai liniştise. In mijlocul acestor gânduri, ’I surise ideia că s’ar putea descărca pe un altul de grija d’a ’î termina in-sărcinarea sa pe lăngă d-na de La Pave Acest altul era preotul parochieî, abatele Desmontreux, pe care mamă-sa ’l consiliase să ’l consulte. Era directorul spiritual al d-nei de La Pave, şi, cu acest titlu, nu părea el oare specialtdesemnat pentru a face cunoscut penitentei sale^cu toată dis-creţiunea şi cu toată autoritatea necesară, ultima voinţă a bărbatului său ? Acest lucru nu Intra oare-cum in funcţiunile şi in datoriile lui profesionale? In timpul precedentelor lui şederi la raamă-sa, Maurice întâlnise de mai multe ori pe abatele Desmortreux: era ur preot distins, dar fără ambiţiune ; îmbătrânise de bună voie in-tr’un presbiter de sat, unde se| ocupa cu antichităţile locale, in relaţiune cu societăţile savante ale regiunii, intre-ţinănd relaţiunile de vecinătate, ’şî,vedea de grădină şi pescuia intr’un mic rîuleţ care ’i scălda grădina.gş Comandantul de Frâmeuse se duse dar intr’o dimineaţă la ţjacest amabil filosof clerical, şi, după ce l'a rugat să ’î considere confienţa ca jiun secret profesional, ’i făcu cunoscut testamentul verbal al lui Robert de La Pave şi ’l intrebâ, dacă n’avea estre-ma bunătate d’a ’î transmite termenii văduvei sale. — Nimeni, adăogă Maurice, nu era in o mai bună situaţiune de cătjel pentru a face pe văduvă să primiască nişte recomandaţiunî de un gen atăt de intim şi atingând conştiinţa atăt de aproape: ele ar pierde trecând prin gura unui bătrân, unul preot, unui duhovnic, ceea ce ar avea de prea deli- cat şi aproape ofensator in gura ori căruia altul. Abatele Demontreux, a cărui frunte s oină şi zîmbitoare, se întunecase puţin in timpul căt vorbise Maurice, medita mult sub perul lui alb inaiute d’a răspunde. — Scumpul meu domn, zise el in fine, iată o misiune urîtă, foarte urită şi care ar fi in stare să mă strice cu penitentagmea daca aş fi imprudent şi m’aş insărcina cu ea... Sunt de acord că e puţin egoism in fapta mea, . sunt bătrân... ’mî place odihna... ’mî place să fiu in relaţiutn bune cu vecinii săi de la ţară, fie!... Dar, ce e mai mult, e, că in calitate de preot, şl de confesor, sunt tocmai acel fel de om din lume cel mai rău ales pentru a îndeplini bine misiunea d-le. Pentru ce, scumpul meu domn ? Tocmai pen-câ sunt directorul conştiinţei d-neî de La Pave şi pentru că primul lucru pe care ’mi Tar cere, daca ’i-aşîjduce mesajul d-le, ar fi să mă întrebe pănă la ce punct crez eb că’I poate inlănţui conştiinţa. Şi, nu ştiu nimic, nu vreau să fiu constrîns a mă pronunţa in această privinţă. Subjjraportul religios, ’mi-e cu totulf neputinţă se hotăresc pănă la ce punt o femeie,—o femeiă tânără,-este ţinută să se supunăjjvoinţiî testamentare a unui bărbat cârti, murind, ’i-a pres- cris să nu se mal mărite.... Aceste lucruri nu cad in competinţa mea........ Vreab aşa dar să nu ştiu că acest caz de conştiinţă există pentru doamna de La Pave... Daca vr’o dată ’mi’l va încredinţa, voib avea timp să mă gândesc. Dar nu vreau s’apuc eu înaintea unei asemenea încurcături... şi te rog cu tot dinadinsul, scumpe comandan-te, de-a nu lăsa nici chiar să bănuiască d-na de La Pave că aş şti un asemenea secret,—căci, înţelegi bine, că acela care va impărţi acest secret cu doamna de La Pave, nu va mai putea fi pentru densa de căt un inimic........ sau un complice. — Alternativa e aspră, părinte, zise puţin cam inţepat Maurice, şi se sculă. — Este sigură, copilul meb, zise bătrânul preot cu gravitate.... Inim.c . sau complice... ’ţi-o repet ! Pe cănd conducea pe Maurice prin grădină, se opri d’o’dată isbindu-se cu măna pe frunte — Dar, doamne! reîncepu el, este un mijloc să eşi din încurcătură, — cel puţin pentru astăzi,—şi poate pentru tot d’a -una. — Ah! părinte, ’mi redai viaţa! — Să vedem, scumpul meb domn, ai auzit că doamna de La Pave a ma- nifestat pănă acum cea mai mică in-tenţiune d’a se remărita? u — Nu, mulţumesc lui Dumnezeu ! — Ei bine! pentru ce nu aştepţi ca ea mai ântăiu să manifeste o asemei >a intenţiune inainte de a’î transmite rinţele sale in această privinţă ? pănă in acel moment nu insemnează, liface o injurie gratuită cănd ’i-ai intenice un lucru la care nici nu se gândeşte, la care nu se va găndi poate nici o dată? Ce a voit d. de La Pave? Ca femeia lui să nu se mai mărite. Ei bine ! dacă trebue să se conforme spon-taneb voinţei lui, e inutil, mai mult de căt inutil, de-a ’î-jo mai face cunoscută. — Zeb, părinte, zise Maurice, ai aerul d’a avea dreptate ... dar eu sunt un soldat!, şi casuistica mă sperie puţm. Totuşi ’ţî mulţumesc şi am s mă mai gândesc. Cănd cine-va are o datorie grea de împlinit, e deja o uşurare dacă are timp înaintea sa şi ’şi poate alege momentul . Comandantul de Frâmeuse, eşind de la conferinţa sa cu [abatele Desmontreux, simţi această uşurare : fără a lua incă o hotărîre definitivă, nu ’şî acorda insă aceeaşi obligaţiune imperioasă d’a silui situiiţiunea şi d’a se arăta indată acelei femei sub figura I www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA să cerceteze şi să pedepsească pe aceşti speculanţi şarlatani. Cu această cerere s’a unit şl d. Di-mancea, Iar d. ministru de interne a declarat că va face cea mal serioasă şi cea mal severă anchetă in această privinţă, şi va face tot ce va fi just şi legal. S’a procedat apoi la votarea indigenatului d-lul L. Seyman, râmas din şedinţa trecută, dar şi de artă dată n’a întrunit majoritatea reglementară. D. p. Cernătescu a desvoltat interpelarea sa privitoare la abaterile şi abusu-rile comise de adjutorul judecătorului de ocol de la Bechet, făcând la fine alusiu-ne că s’a observat de căt-va timp, că justiţia in ţară e cam sdruncinată. D. N. Voinov. ministrul justiţiei, la interpelarea proprie a răspuns că din ancheta făcută de procuror, constatăndu-se că acel funcţionar era in adevăr neao-rect in îndeplinirea atribuţiunilor lui, l’a destituit, iar ceea ce priveşce alusiunea iu privinţa nesiguranţil şi nestabilităţil justiţiei, d-sa crede că d. interpelator se inşală. *D. P. Cernătescu luând cuvântul in ces-tiune personală esplică că n’a voit să facă alusiunea presupusă de d. ministru al justiţiei, ci a declarat pur şi simplu o-piniunea d-sale. D. ministru Voinov in urma acestora declarând că nu mal ara nimic de zis, dis-cuiţiunea s’a inchis prin trecere la ordinea zilei. Apoi d. C. Costescu Comăneanu, in calitate de raportor, dete eitire raportului, comisiunel budgetare asupra budgntuluî ministerului de justiţie. In discuţiunea generală a vorbit d. Ie-purescu voind a demonstra că actuala or-ganisaţiune a justiţiei nu e in acord cu Constituţiunea, şi va fi cujatăt mal puţin după ce pactul fundamental se va modifica. După răspunsul d-luî ministru al justiţiei, budgetul s’a luat in consideraţiune şi a’a procedat apoi la votarea pe articole, care asemenea s’a făcut mal fără discu-ţiune, pănă la art- 18, privitor la Qurţile de apel. ' 'Aci d. Istrati luă cuvântul şi, in loc de a vorbi asupra alocaţiuneî din budget, ajunse a face acusaţiunl unei curţi de apel (alu3iune la cea din Iaşi), că nu ar fi la inălţimea demnităţii el. D. ministru de justiţie a protestat contra celor zise de d. Istrati şi i-a cerut să arate anume pe magistraţii ce’î crede neoneştl, spre a’l putea da în judecată ; dar d. Istrati a declarat că nu voeşce a face personalităţi. Inchi$Sndu-se ast-fel incidentul, s’a votat articolul in cestiune şi s’a continuat. Amendamentul propus de d. Ciocazan şi susţinut de alţi căţl-va deputaţi pentru a se spori şi lefile funcţionarilor din giefele de curţi curţi şi tribunale, da la adjutoril de grefă in jos cu 10 şi 15 la sută, nu s’a primit. Apoi s’a votat budgetul şl in total fără alte modificări. S’a votat după aceea şi budgetul casei de consemnaţiunl, depuneri şi economii; şi, in sfîrşit mal multe credite suplimentare si extraordinare. Şedinţa s’a ^'dicat la ora 5’/2. —--------------------------------- ŞTIRI MILITARE Nici un inesagitl regal nu a accentuat vre-odată atât de mult siguranţa păcii eoropene, ca cel prin care s’a deschis de curând reichstagul german. Şi cu toate acestea, ce puţină trecere a avut. In Camera italiană se cerea in acel’aşi timp un credit de 240 milioane franci, pentru apărarea ţârii. 0 SOCIETATE Ml SI CAL A «Doina», foaiă musicală din capitală scrisă cu multă pricepere şi ingrijire, publică {in numărul seu maî nod un articol, in care propune înfiinţarea u-neî societăţi musicale in România. Articolul presintănd prin desvoltările şi propunerea sa un interes de mare in-semnătate, ăl punem sub ochii cetitorului. „Musică la noi, zice „Doina",Şeste maî mult depreciată de căt orl-care altă ramură, şi din acest punct de vedere musica nu poate da roadele, ce le dă in alte ţâri. DeprBciărea provine pe de o parte din cartea desinterăsărel guvernului, iar pe de alta din partea apatiei ce domnesce in societatea romănă cultă. „Desinteresarea guvernului este justi ficatâ in căt-va, din causa multelor afaceri importante şi a multelor evenimente ce trebue să ’I atragă toată activitatea. Apatia societăţel culte insă, nu se poate justifica, de oare-ce o vedem in toate ocasiunile că este iubitoare de lucruri frumoase.—Executanţi distinşi şi compo-siţiunî frumoase ’şl găsesc admiratori co-escienţî in societatea romană. „Dar, afară de simptomeie unei porniri spre aprobare, ori desprobare, nici un alt eveniment psihic numai mişcă inalta societate cultă. „Un fapt insemnat este de remarcat, că : Societatea română, posedând mijloace pentru a audia şi a aprecia execuţii şi composiţil musicale ajunse in gradul cel mal mare de desvoltare, este intolerantă şi indiferentă către slabele noastre ince-puţuri. Se aşteaptă ca toate producţiu-nile române să ajungă culmea, la care cele-l-alte popoare [civilisate aii ajuns numai cu multă muncă, sacrificii şi devotament, şi in cursul a maî multor decenii. „Piind-că fără aceste elemente nu putem să avem nimic complet şi flind-că cu mijloacele ce se oferă studiului musi-cel in ţara noastră nu vom putea, nici odată a avea elemente româneşti, ci tot-d’a-una vom recurge la concursul străinilor ; de aceea noi, in interesul propă-şirel neamului românesc, propunem in-fiinţarea unei societăţi, care să procure mijloace trebuincioase tu1ulor tinerilor talentaţi in musică şi in specie a tinerilor dotaţi cu voci frumoase, pa cari să’I strîngă de prin toate părţile locuite de Români. Numai cu ast-fel de mijloace vom putea ajunge gradul de desvoltare, la care se află cele-l’alte ţâri civilisate; pănă a-tuncl vom fi condamnaţi a suferi actuala stare de lucrurl-şi a vedea cu multă durele stiDgându-se cele mal mari talente musicale, cari de ar fi fost in alte ţâri ar fi devenit celebrii şi folositori lor şi naţiunel căreia ’I aparţin. „Acum, crezând că a venit tiinpu, să deşteptăm opiniunea publică şi in acestă direcţiune; noi ne credem in drept a găsi cu cale inflinţarea unei Societăţi musicale, cu tendinţa, de o cam dată, de a procura mijloace de existenţă tinerilor talente cu aplicaţiune la cant şi la com-posiţie. „Pentru ajungerea acestor tendinţe, noi vom căuta a resuma mijloacele pentru constituirea societăţii şi a mijloacelor de studid. „Iatăle: „Să £se înfiinţeze o societate musicală cu reşedinţa in Bucureşti, a cărei ţintă să fie susţinerea talentelor musicale, in fruntea căreia să stea cea mal inaltă persoană din societatea Romănă. „Ast-fel de societăţi există de veacuri in multe ţâri diu Europa, şi in capul lor stafi cele mal distinse şi influente persoane. Ducele de Bagnera este presiden-tul colegiului musical din Neapol, prin a cărui activitate şi influenţă, această şc.61ă produce acea imensă pleiadă de musicanţl. care cutreeră toate ţârile lumeî. „Acolo insă unde nu există asemenea societăţi, singur guvernul procură mijloace de existenţă talentelor musicale, cum de exemplu, vedem jurnalele de prin Belgia publicând concursuri pentru obţinerea de burse privitoare la diferitele ramuri musicale. „La noi insă impulsiunea nu ne vine din nici o parte şi de aceea stăm in lin-geziâlă. „Fondul societăţii să fie format dinjjco-tisaţiuni mensuale şi din produsul a diferite concerte şl baluri date in acest scop. „Beneficiatoriî acestui fond vor căuta a da mal multe concerte anuale, din iniţiativa preşedintelui societăţii, la'carl membrii societari vor putea asista gratis, de vor voi. „Fondul să serviască la întreţinerea unul institut, in care să fie primite talentele musicale spre a studia şi apoi a fi trimise in strelnătate spre a se perfecţiona. „Studiul să se facă de-o cam-dată in conservatorul nostru de musică. „Aceste dispo3iţiuni, credem noi, că ar putea a ne mal sălta şi a ne rădica din stai ea in care ne aflăm. „Mal târziii, când mijloacele vor permite, atunci se pot primi in internat, copil de la etatea de 7 şi 8 ani, cărora să li se dea educaţiune musicală, imbrăţişănd diferitele ramuri. „Aceştia vor putea deveni adevăraţi maeştri la etatea de 20 ani, şi cu chipul acesta vom putea, in scurt timp, avea artişti formaţi in toate ramurile mu sicel. „Le supunem dar cunoştmţil acelora cari sufer lipsa unor astfel de disposi-ţiuni, spre a chibzui asupra mijloacelor, prin cari ar putea realiza mal lesne aceste propuneri". --------------- ------------------ UN CONGRES AL PRESEI «Noua Revistă» din Iaşi face următoarea propunere : „In multe caşuri drepturile şi prerogativele presei afi fost nesocotite in picioare. In general nu se dă pre3eî tot respectul ce i se datoreşte. Multe şi varii sunt căuşele din cari provin ele. Pentru a fi înlăturate, propunem infcrunirea unul congres general al presei din ţară, in Iaşi, cu ocasiunea exposiţiuneî cooperatorilor, congres in care s’ar putea stabili oare cari legături intre representanţil presei din România precum şi basele unei societăţi generale a presei*. “ DIN JXJDEŢja Epidemia de vărsat in Botoşani. — Cetim in „Ţara de Sus* (din Botoşani) : „D. Dr, Polizu a visitat Joi urba noastră, însărcinat de M. S. Regele să vază cum merge combaterea epidemiei ce necesitase închiderea şcolilor. D-sa a constatat cu deplină mulţumire, că consiliul nostru higienic nu a neglijat nimica şi că in adevăr a reuşit aproape a ester-mina epidemia. Deja sâptâmăna aceasta n’ati fost de căt vre-o şase caşuri de vărsat. D. Polzu s’a reintors Vineri la Bucureşti.* O societate istorică in Iaşi.-Cetim in „Noua Revistă* : „Zilele acestea s’a format in Iaşi o societate istorică. Membrii ştiuţi până acum sunt jdd. A. D. Xenopol,“Aron Den-suşianu, V. M. Burlă, Petru Răşcanu, Gh. Sion Gherei, Al. B.Bradeaşi alţii ale cărora nume ne sunt incă necunoscute. Din parte-ne urăm un succes strălucit a-cestel societăţi." » Abusun la penitenciarul din Iaşi. — Aceeaşi foaie scrie : „Ni se spune că la penitenciarul nostru s’ar fi intrebuinţănd ca instrumente de tortură un fel de celule mici, in care unul mesajer sombru şi ameni r utea s aştepte s’o cunoască mi ca prietenia lor crescândă şi dir ce mai încrezătoare să aducă iod natural şi ocasiunea cxpa lor grele. Importantul era să acea încredere amicală de cai trebuinţă, şi se simţia dispus h lucru. Adusese, era adevărat, d dar ™ prevenţiunî puţin sim oar nu e bine a păstra cine-va xiparie preconcepută in contra i ^ea frumoase care pentru crămi aPare cu ocfliî scăldaţi Se duSe chiar in acea zi la Ha n a Pave era singură,— rut ?“baleu se dusese să pi mTa„tlraP la Paris, lăngă fii ienera văduvă de şi., --------------- ŞTIRI MĂRUNTE In palatul BuchlDgham, residenţia din Londra a reginei Victora, s’a introdus o noră pază de zi şi noapte, căci e teamă de-un atentat Irlandes. • Un interesant cal este cel al eolone-’ lulul Mott din Westburg. Statele-unite De mal mulţi ani acest deştept animal indeplineşte comunicaţia poştală intre casa stăpânului săd — departe de oraş de câteva milurl—şi po3ta din oraş. Calul umblă pe unde vrea, punct lajl2 insă merge in curte, unde stăpânul săd i leagă o traistă de spate. Calul o ia apoi singur spre poştă, poştaşul pune in traistă scrisorile colonelului, şi calul se întoarce indată inapol. - Deşteptul dobitoc numără actualmente 18 ani. » Unii americani devin un soid de oameni cu totul particulari. Un cas. Zilele acestea se duse la casa de economie din Manchester, Statul Nevr-Hamp-shire, o copiăl de 7 ani, şi ceru directorului voia de-a face o revisie. Directorul i făcu pe plac iî$end. Copila ceru să i se arate şl esplice toate intocmirile, soliditatea casei de fier etc. Apoi spuse, că tatăl săd a depus la această bancă pentru densa 5 dolari şi a vrut să se convingă in persoană, dacă sunt depuşi in loc sigur. » Guvernul frances a ridicat interdicţia pusă pe importul de şuncă americană. El a cerut insă guvernului american să insărcineze funţionarl d’ai sefcu cercetarea microscopică a cărneî, cari să dea certificate despre carnea care e fără trichină şi deci se poate importa. —La intrare in Francia, carnea aceasta se va mal supune incă unul control. » Toate societăţile franţuzeşti de tir, vor ţinea la toamna viitoare o mare serbare lăngă Paris.—Ministrul de răsboid, generalul Gampenon, 'a luat presidenţia el. Hi Prinţul Bismarck a scăpat zilele acestea de-o moarte sigură. Mergând in trăsura sa de la Friedeeicharuhe şi avănd să traverseze linia ferată, a găsit bariera inchisă prin grinda de la canton. Obicinuit cum este să nu se dea inapol dinaintea nici unei stavile, a poruncit vizitiului să inlăture piedica--De abia făcuse acesta ce i se poruncise şi făcuse trăsura prima mişcare inainte, cănd trenul şi sosi. — Prinţul n’a scăpat de căt mulţumită iuţelii vizitiului care isbuti să dea caii inapol, pănă mal Lera timp. * In ziua de 24 Februarie s’a serbat, de toat6 scoalele catolice diu lume, cu mare pompă aniversarea lui Tomas de Aquino, renumitul măiestru al teologiei scolastice, pe care Pius IX ăl decretase doctor-eclesiae şi patron al tuturor şcoalelor de pe pământ. ~V ARI ETĂŢI Demascarea unui spiritist de Napoleon III. — In ultimii ani al imperiului lui gură de iuţeala el pasionată. Hotărâ s’o atace tocmai prin aceste părţi. * Cam cu o jumătate de oră înaintea prânzului, cănd se imbrăcaseră amândouă şi se coborîserâ in salon, d-na Cambaleu incepu blănd. — Nu’mî spui, mititica mea, in ce situaţiune te găseşti cu comandantul de Frămeuse ? — AI vecjut foarte bine, mătuşico. — Ar-zice cine-va că s’a maî civi-tisat ? — S’ar zice!., repetă d-na de La Pave, şi un uşor surîs ironic’l rădica0 marginea gurii. — Nu cum-va ’ţi face curte ? — Oh! nu ! Am merge prea departe presupunând aceasta... N’am a-jons pănă acolo... Crez că mă detestă mal puţin, iată tot. — Dar tu ? —Ou ! eu... observ... mă instruiesc, zise Mariana cu o curioasă clipire a pleopelor.—£.in cele din urmă, auâogă ea cu un ton serios, de ce să me ascund ? sunt in adevăr mişcată de întoarcerea lui la sentimente maî juste i i privinţa mea ; de departe, me judecase rău... Pe măsura cu m’a cunoscut mal bine,prevcnţiunile sale s’au răsipit... le uită şi se sileşte să mă iacă şi pe mine să le uit. Simţ din Napoleon III, spiritismul făcuse mari progrese iu inalta societate din Paris. împărăteasa Eugenia voia să asiste si dânsa la o şedinţă spiritistă şi induplecâ şi pe soţul sââ să ia parte.— Napoleon care era un om fârte bun, se făcu ca şi cei l’alţl că se minuneză de năsdrăvăniile spiritistuluî: In-curagiat, acesta merse atunci până a propune împăratului să ’l aducă măna mumei sale, regina Hortensia, care va atinge-o pe a sa; să nu o prindă insă căci mare nenorocire se va intămpla. Napoleon primi. ’Şî intinse măna sub’masă şi simţi o mănâ rece. O prinse insă bine“şi ce descoperi? piciorul spiritistuluî. Nenorocirea urmă fără indoială, de căt că ea că£u asupra spiritiştilor, cari erau daţi a doua zi peste graniţă. Prinderea unei bande Întregi de tâlhari. — Oarabineril italieni afi isbutit să pună mănă zilele acestea, pe o intreagă ceată de bandiţi, compusă din 24 indivizi cu căpitan cu tot. —Căţl-va aii reuşit să ia armele şi să se apere. Aii fost insă invinşi de numărul covîraitor al carabinierilor. — Mulţi din el aă fost greii răniţi. —- — ■- —— -■ — —— ......... - ' 11 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Berlin 10 Martie. Desordinele anti-semitice de Sâmbătă s’aii reinoit ieri seară la Neustettin. Gean-darmeria a restabilit ordinea. Paris, 10 Martie. Asupra cererel d-lul Jules Ferry, preşedinte al consiliului, Camera deputaţilor a decis, prin 315 voturi contra 217, a-mănarea cestiune! tinzând la sporirea lefilor institutorilor. Acest vot e important in acest sens, că implică intenţia Camerei de a menţine echilibrul budgetului. (Havas). BIBLIOGRAFIE Iu editura magasinulul de musică Const. Gebauer se afla de vendare note pentru piano: „Eapsodia românit* de C. G. Porumbescu, preţul 2,50. rrmr.iurairar-«imn inArnainBiiuiu. ■..c•n.cxrrrj^xamno.mmiurauiidiKvimnumiwiauimtjw SCHIMBARE DE DOMICILIU D- WÎLH. SALTER DE CA FACULTATEA DIN VIENA Special; BOA-XAE! 13xa femei ŞI SYP.MIUS S’a mutat Strada iPesciiria- Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotei Londra (Calea Moşilor) Doctorul Grigorescu. 6 S’a stabilit, Calea Victoriei 58. Consultă la ora 5 —6 p. m. Diiuîtrie N. Oprişanu Doctorii in. drepţii; fosta magistraţii. ADVOCAT Strada Ştirbei-Vodă. No. 30. Consultaţiunî de la 9 — 11 a. m. şi de la 3—5p. m.—Pentru săraci consultaţiigrătuite. Un agriooltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială şi certificate recomandabile de practică in ţară, caută o moşie a o administra cu preferinţă imparte. A sa adresa la administraţia acestui ziar. YIN NEGRU de OreYiţa şi (Mw-Brâncea Vechio de 4 anî, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIAN! din recolta analul 18;®.—15 fr. radrs I* PĂUN POPPJESGU& Comp. XS, Strada u[jp»OM.itCe 18, acce: fele sale, din partea sa, că’î pare rău de nedroptitea de maî’nainte...că face amendă onorabilă atăt pe căt păte fără a intra in esplicaţiunî dificile şi ofensătoare.... El bine, ’ţl-o mărturi- sesc că din partea unul om pe care şi noi ăl judecasem rău, care in realitate este bun, toarte bun . mărturiseso că ’ml place.., că ’mî fac plăcere toate acestea.... — j"Ah ! iiDoamne ! [(mititica mea , cât de tânără eşti! strigă doamna de Combaleu, unindu-şl mâinele cu sgo-mot. — Pentru ce ? — Să vedem, spune-mi mâl ânteiu in toată sinceritatea : îubeâtî pe d. de Frămeuse? Inima ’ţl este prinsă? — ’Mî inchipuesc că glumeşti? zise cu severitate Mariana, al cărei ochi scănteiară fulgere. (Va urma). Octave Feuillet. > r www.digibuc.ro N ROMÂNIA LVRfflilk ;g* şyîegB^fSr km ;i birturi din capitala IN GINEHI-HOTARNICI J.M. Reoiniceaoa, vod? Sor st "^MANUFACTURI Im Pificoriel, ti ţi d® mătăsuri, lăcurî^ dantela, confeetioana gala. »tole de mobile, ocToare, perdSiiirii de diferit calităţi. V in^ara ea preţul foarte reduse. TOPTAJNOil fircgerie G. C&vadia r;c;S b6u din strada Covaci No. 15 a prOTisionat cu tdte articolele d« eoloniale, droguerie, precum: za-bir, cafea, orez, unt-de-lemn lumânări ect. cu ridicata şi cu »-şnănuntu.—Preţuri moderate.— ComamJI «a erecuta pentru tdtfi BotHdwia RESTAORANTURI Itrtabt N. î^g&ses, *£*.!. SŞ? uit de tiu uri indigene ş trama COMISIONARI Alei. Grab ■j Strada Şelari 1) N. ISRepreaeş1 tant diferitelor fabrici şi firme dt export din ^--«-nna. Agent gen» ral ai firmei TAoupuu» Ii. 'dârei & Gem, la Reira* in Şampxni* FAJâKlCRi ___________ fuile Georgeseii, răţuSuS Scro boala şi moara d» măcinat făinuri, SUada 8oat©1u! No. 18, Suburbia Mvoie-a Brukuru, Culoar r«* W-cnâ^, TT Aduc la cunoştinţa Oho-. Public o& am un mare aepouit de Sobe *e porţelau din cela mai mari iabnee din Europa in diferite ptiunl îşi in doeenuri frumoasa ja preţuri foarte moderata. • iWiS* A. *AW3H». 73, Cule» Victorii, 7S (vis-a-vis de Palatul regal) INSTITUTUL DE BIEŢI 10, Strada Fîbcscu-Vedă, 10 —-— a Internat si Semi-internaii Instrucţiune tocmai ciupi programa | uinlsterulul instr. nublice în hrubele || Eomină Germană şl Francesă. | BROHSITE, TUSE, Catarhe pulmonare, l GUTURAIURI ştde’ţil OFTICA,_ AsthmiL * > însănătoşire repede si sigura prin ?, PICATURI LIVONIENNE | de TC » «> XJ 3G OC A' ÎS - X» 3G 3R. Kî K-3 oc g Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia ţi. Balsam de Tolu. € Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radical toate 1 boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţile £ medicale, ca singură eficace. ioiiial», Colori, Delicatele, Vj. nuil etc. Serviciul cunotc t o-ner. Public in decure dsS^aaL m 1. Gologan, nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscaui No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare uep. 11 de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orl-ce comenzi de la D-nil comerciaoţl, se găseşte şi o adevărată ţuică «bătrâna» cu preţuri convenabile. COFETARI Efliiiii CmUstia, S&pRB&rie ii Parfnaari. Flora României, Medalie de aur de la eapoaiţia agricolă a Juds jjUlui Ilfov 1882. Grabow»k.i *t Si-aroff. Bucureşti. Cea maî bună hârtie iglemcă de ţigări este ;s \\ iiitt he ii ma| 1 HOTEL FIESCHI Fnbriest do Fraţii 332T4 Această hârtie analisata de către d. doctor Bernath, directorul lalwratorulul bimic a1 ’SforUI Spitalelor civile şi al Facultăţii de medicină din Bucureşti, s’a constatat ca cea ma buni in toate privinţele din toate hărriile de ctg&ră ce se importă m ţară. de oare-ce .esc şeţte toata proprietăţii® unei hărţii de ci gară ireproşabilă, fiind cu desăvârşire lipsită de ţe săîură animală, cum şi de substanţa lemnoase şi fabiica*â aum&î de aţă A *e feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, când fie-caro foiţă posedă firm; eOMtiă şi pe scoarţâ semnătura neastră . ^ r 1 ITtrifltţiS I. -■««aawiinHMrtBte.jratg:?.,, _______^____ - „ u* BUOtTBESCI SITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I — No. 1, Strada Şelari, No. 1 —■ Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranja, pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. A DOUA EMISIUNE DE 10,000 ACŢIUNI Al pclcl Române ie Gcistacţirai Lucrări Consiliul de administraţ une al acestei societăţi a decis a face o nouă emisiune de 10,000 acţiuni a 250 lei, şl fiind-câ conform art. 17 al statutelor, d-tentoril acţiuniler vechi afl un drept de preferinţă la jumătate din acţiunile noî, şi detentoril părţilor de fondatori la csa-l-altă jumătate, toţî aceştia sunt invitaţi, a usa de acest dredt de preferinţă şi a se presenta in acest scop la casa societăţii cu titlurile lor in zilele de 5, 6, 7 şi 8 Martie stil rechid a. c. Dou8 acţiuni vechi daii drept la una uouă. O parte *de fondator de drept la cinci acţiuni noi. V6rskmintele asupra a1 ţiunilor noi se vor face la casa societăţii de credit Mobiliar Romăn, Strada Doamne! No. 8, precum urmează: Lei aur 62.50 la presentare in zilele de 5, 6, 7 şi 8 Martie st. v. 1884. „ „ 62.50 pănă la 6 Aprilie. „ „ 62.50 „ , - 6 Maiil. „ „ 62.50 „ „6 Iuniă. Vgrsămintele se vor face in aur sad bilete de banctt cu adausul agiulul după cursul zilei. Detentorii de acţiuni şi de părţi de fondator cari nu se vor presenta* in zilele indicate mal sus, spre a usa de drentul cele estereservat de art. 17 din statute, nn vor mal putea revendica in urmă acest drept. BucurescI, 23 Februarie (6 Martie) 1884. Consiliul de Administraţiune. m închiriat O casă cu 9 încăperi pentru stăpănî, bucătărie, odăi pentru servitori, spălătorie odae pentru vz'tiu, graji d’e 4 cal, şopron, 2 pivniţe bo*tite, grădiniţă,—p® Sirada Mercur 15. A se adresa la proprietar pe Str. Pitar-Moşu 15, catul de sus. o DEPOSITUL isratslcrSito MEID1NSER-0FE ir-H. H El M II Se găseşte numaî la D-nil > JOS. HAUSER & LOEVENTHAL C BUCURESOI 3 Ung a Banca Romăniol Companion Pentru desvoltare mal mare a uael instituţiunl industriale deja in funcţiune, a cărei producţiunl sunt bine cunoscute şi corrente, se caută un companion cu papital te 20 â 15 mii lei. Doritorii bine-voiască a adresa ofertele lor arătând nume şi adresa la redacţiu-nea ziarului sub „Cnmpanion 20,000. 4 fcî’SA:.' *»>.■ Prima î. kt. pi-ivilegiată. Societate de navitraţiune ca -vapoare pe Dnnăre MERSTTL VAPOARELOR Valabil do la 18 Fevruarie (1 Martie) 1884 pănă la altă disposiţiane. OUBSB XKT JOS ou RSB UST su S de la in 1 de la in Budapesta Belgrad Orşova Sever in Brsa-Paianca Rsdujevatz Calafat Widin Lnmpalanca Rahova Beket Corabia Nicopoli Măgurele Siştow Zimnicea Rustzuk Rustzuk' Giurgiu (Sm.) Turinkay Olteniza Călăraşi (oraş) Silistra Ostrov Ornavoda Hîrşova Gurajalomiţa Brăila Galaz Joi 7 a. m. Sâmbătă 6 „ „ 3 p.:» Duminecă 8 a. m. » 940 fl » 11 » „ l10p. m. 4 63 » 1 V n 34» » 6» , . 630 . 830 „ 10 . „ 10“ „ Luni i2'° a. m. >, 12“ 930 h *r Y> n ” « n 10 „ „ Î215p. m » 12“ „ » 1 .. 946 » *- n i, 3« „ >i 6 ii ii 8 „ 836 II O . II Marţi dimm. Sâmbătă 7 a. 6 3 m Luni Marţi p. m. 8 a. m. 94° „ H » l10 p m. lss ,i 340 II ‘ II " ®“ » . 63« „ , 8S0 „ „ 10 „ » 10“ „ Mercur! 12,s a. ■ 12-5 , m. Joi 23° „ 6 „ 10 n 121S p. m I2srt „ 1 , 2« , 315 ,, 8 , 8 „ 830 8 dimiu. Marţi Joi )) Vineri 7 a m. 8 „ 3 p. ra 8 a. m. 940 „ ’-l » iu» D. m. 130 ‘ 34° „ 6'5 „ 63° , 830 t 10 » 10*0 „ 1210 a. m* „ 12*» « 9=o )) K » )) ® » » 10 , „ 12,5p. m. ,, 12S0 ,, > 1 a 945 » » » 3i5 u » 6 a « 8I:0 » Dumm dimin. Sâmb de la Galatz „ Brăila „ GurajalomiţI „ Hîrşova „ Osirnavoda .. Ostrov , „ lalaraşl oraş || . Silistria „ Olteniţa „ Turtukay iu Giurgiu Sm. de la GiurgiO Sm. „ Rosizuk „ Zimnicea „ Sistow „ Măgurele „ Nicopoli „ Corabia „ Beket „ Rahova „ uompalanca „ Widdin „ Calafat „ R»dujevaz „ Brsa-Palan .n Severin de la Severin „ Orşd-ra » Belgrad in Budapesta Marţi 9 am Joi 9 a. m. IO*» „ 10** 2*° p. m. 2*° p. m. » 3 „ 3 n 546 n 546 D 93° „ 980 » 730 j; 730 11 1030 „ IO3® n MercnrI 2 a. m. Vineri 2 a. m. „ 2» , 2» n 580 „ 530 » 10 „ 10 i-j H ,, 11 11 2» p. m. 216 P m* 24s „ 2‘» 11 fi» „ 510 11 n 5*° , 530 11 )) 7 10 710 ii 955 „ 056 ii 10» „ 1010 n Jor 6 a. m. Sâmbătă 6 a. m. 84» „ 84* 11 ÎJ 915 9» 1) 12» a. m. 12» p. m. n 2 „ 2 » 43° „ 4 ao Vineri fi a. m. Duminică 5 a. m. 11 9 .. a 9 n 8 p. m. 8 p. m Du-mrnicâ „ Marţ! » Sâmbătă 9 a. „ IO*5 m. m p. m Luni 6 I. 815 „ &*» „ 12» „ 2 4 ao Marţi 5 a. m- „ 8 p. m. Joi „ ' ’ ’ Cursele vaporului local intre Calaţî-Tulcia-Ismail-Kilia. PORNIRE IN JOS : II l'OKNIRE IN SUS t ne la Calat! la Tulcea-Ismail Luni Marţi, Mercur! Joi, Vineri şi Sâmbătă 8 ore d. , De la Ki.ia la Ismail-Tulcea-Gnlaţl , . ......M 5 °^e De a Galaţi 1 a^Tulcea-1tmai 1-Ki 11a . ........ Joi 8 oro d. 1 )e la Umail la Tul.-ea Galaţi Mv, ţl, Mercur!, Jor, Vineri, Sâmb ş. Dum. 8 ore d. Vap< rele de mărfuri vor circula de doud ori pe săptămână de la Gulaţl-Biăila in sus spre toate staţiunile Dunărei, precum şi direct pentru Bucureşti. DE ÎNCHIRIAT Din cauză de plecare Închiriez chiar de acum casele din strada Sf-tu Spiridon, No. 25, col. Galben, având mal multe camere, grajd mare, şopron de trăsuri, curte mare şi grădină, considerăndu-se plata chiriei de la Sf. Gheorghe inainte PERVASURI POLEITE Plafonuri in Relief din cele mal renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, recomandă onorabilului publice sub semnatul K. iHCCLlNTiaiFC Tapiţer şi Deeorator Nr. 8, Strada Ştirbeî-Vodă, Nr- 3 (Vis-4-vls de Psagiul Român). Băile Mitraszewski 4/6, Strada Politiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din noii, foarte elegant, deschise in toate zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai pănă la 12 ore amiazl pentru damf Băl de putină Classa I ?i a Il-a cu şi fără duşi. Serviciul prompt. Tipo-litografla Stofen MLhăleacu, Strada Covaci, No. 14, www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nt\ 1997. zjasfisaBBatsaMni 10 BANI EXEMPLARUL JOUI 1 MARTIE 1884 'Bs&ammaţMfstass&m A.17A.TtE IN TOACT ăaOLJSta® ABONAMEHTELS : jn Cfi?lta!5î Pentru 1 an 30 M, 3 hmf rb fcj; 2 luni 8 lat. I# IHstrleta : , 1 an 36 lei; 6 Innî 18 lei; 8 luni îi) lei. Jft ! » 1 an 48 1W; 6 hml 24 lei; 8 lţug.12 tei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiurl şi Reclame a se adresa: în BcmSieU i La s.dtHinist,raţhine, Tlpogrufla Ştefan Mihdlsscu, Si ida SoVacî, Nr, 14 şi la earospon-d&nţil ilarului dtn judeţ-o. In Paris s ta Bactete Eavas, place de la Bourse, 8. Tn VleniAt La Hetrrich Reb'-lc/c,!, Wollzeiis, J2, Bl arcul Contml Se anunţuri pentru Austro-Ungari». In SaiBbnrc: La Adolf Bteiner, GănBemarfcL, No. B8, Bluredi do anunţuri pentru Germania. ÂKUNCIUHIL.E luai» mică pe pag. IV 80 bani I Reclame po pagina III-a 2 lei. Reclame p© pagina U-a 5 lei. j Scrisorile nefrancate se refusă Artlcolll nspublioaţl nu se Înapoiază. Pentru inserţii şl reclame, redacţiune,. ~ i este responsabilă, Prim-Redactor: STEF. C. MiCHAILESCU. s T l R i T EL EQRAF i G E din zi&relc streina Berlin, 9 Martie. Poporaţiunea din Neustettin, indignată de achitarea unei familii de Jidovi tăciunii, a făcut o manifcstaţiune prin care a arătat adănca ură ce o simte faţă eu incorigibilii Jidovi. Unii din popor, mal aprinşi fiind, aii spart giamurile d6 la omnibusul in care se aflaă căţl-va Jidovi din familia Heidamann. Acest fapt a fost semnalul unui bombardament cu petrii asupra locuinţelor jidoveşti. Casa lui H«i-deman s’a dărîmat cu totul. Jidovilor, cari ah figurat in proces ca martori, li $’*£! Bpart prăvăliile, fără in*ă să li se fure ceva, ci numai fâcăndu-li-se pagubă căt mai mare. Cel mal mulţi din el afi fost bătuţi adravăn. Caaa unui alt jidov, martor mincinos, anume Lesheim, a fost asemenea total dărîmată. Mişcarea aceasta a purat până după miezul nopţii. Poliţia n’a putut interveni, din causă că s’a simţit cam slabă. Elementul jidoveBC de aici e foarte deprimat,moraliceşte, pentru cele innmplace, căci indignarea populaţiunil creştino germane din centrul şi inima imperiului german le dă o slabă recomandare in ochii lumii ciyilisate, despre purtarea si omenia lor. Paris, 9 Martie. ErI seară pe îa orele 6, un servitor a pres&ntat la poştă, pentru espediare, un mic pach«t cu adresa: „A monseigneur le comte de Paris, en son hotel, rus de Varennes 57'. Adresa aceasta era ca şl tipărită, cea ce deşteptând bănuiala funcţionarului postai, pachetul s’a deschis in presenta unul poliţaii!. In lăuntrul lui s’a găsit o maşină infernală. înaintea caaăr-mei de la vamă a esplodat erl o bombă 'mică umplută cu dinamită, rănind doi soldaţi, dintre cari unul de moarte. Organul preşedintelui Grevy, „Paix‘, r?comandă 3ă nu se prea gr&biască guvernul in mOsurild ce le va lua in contra principilor de Orleans. Pericolul ce ar putea proveni din p; rtea lor nu e aşa de mare pentru Republică, ca să nu fi® suficientă o simplă supraveghiare a mişcării lor. Rochsfort observă insă in ziarul săd nu limbagiă atât de cumpănit, ci, intr’un articol intitulat: „L’heure de la re3istan-ce*, face un apel către popor, să’şl deschisă ochii asupra peri olului ce’I ameninţă inatituţiunea republicană, cu ştirea Şi voinţa guvernului. Roohefort apelează la popor, după ce declară că nu se poate adresa ministerului sat! Oamerilor, pe care acasă de venaitate, şi prin urmare nu se poate aştepta, nici de la unul nici de la cele alte, \a nici un pas energic faţă cu Orleanil. E adevărat că poporul n’are arme, de oare-ce tiranii lui sângeroşi le-aO luat din mănă, dar armata va mal scoate câte un Liboruere, care la momentul dat se va 1 0rv* de arme. Pentru adevăraţii republicani a 3sit momentul să şl strîogă rînduri-le- „înainte 1“ — strigă Rochsfort-„Clemen-ceau de la Montmar-re, Cambon de la N e ^re> J0Dy Ravillou de la Charonne, Gail-aif « ^ancLse, Perin de la Limo-ges! Ora resistenţiî a sosit. Noi vom fi cu sţpl şi, dacă de astă dată vom fi mal ericiţl ca la 2 Decembre, vom mătura într o dată atăt monarchia lui Aumale , f[ePul)'jca Iul Ferry“. Intr’aceea anar-■ u ţia întruniri secrete, pentru a ho-ztrl^Ua pstiingulul, ce ’l vor ţinea pe n a' z că la 18 Martie se va ţi-rida,?C6a*; Petitig. Unele zf rre descon-altai ,aceste mişcări ale auarchiştilor, vărat in aerios, atribuindu-le ade-cn . a ,imPortacţă Şi propun măsuri in g'„ a ,or Faptul este, că nici odată nu •mo.0! -atăt de m&surile de luat in contra ^archigtilor, căt acum.,. n Berlin, 9 Martie, eutcches Montagsbatt' află, că in -estiunea secu’.arisăril bunurilor instituiri1 ie propaganda ftde, a intervenit W I* confidenţial pe lăngă regele taio'a't0’ in ^woru* ^dP6^ ua monarch . Paris, 9 Martie. , aerarul Miilot a plecat spre Bac-'oane* CU arma*a Ba împărţită in trei co- lTrlv, Constantinopol, 9 Martie, „ , ena. PaŞa va fi numit ministru ‘ncă ina'Oi;e do sosirea prin Peiui Rudolph de Htbsburg aici. p • , Petersbnrg, 8 Martie. rnmui procuror al sfântului Siuc consiliarul impsrial secret, Pobedonoscztff e bolnav pe moarte. Această ştire a impresionat foarte adânc cercuriic ortodoxe fanatice ds aici şi din Moscva. -------------------------------- icmci 11 elegranc ai „tatei U Martie 1884 —3 ore seara. 5 Roma 11 Martie. Camera deputaţilor. — In şedinţa de erî seara preşedintele Camerei a rafuzat d’a acorda cuvântul d-lul Farina, fâeănd a valora regulamentul. Camera consultată a dat cuvântul acestui deputat şi azi dimineaţă circula zgomotul ,ţcă in urma a-cestuî incident preşedintele ’şl va da di-misia. Canea, 11 Martie. Escadra engleză ce se afla la baia de la Suda sub comandamentul ducelui d’.E-dinburg, va pleca azi Jla Smirna, unde va staţiona până la 28 ale acestei luni. (Havas). aeeyaasg A «e vedes ultime scirî ne pa?. III-a. Bucuresoi, 29 Februarie. Am vorbit încă odată, in acesto coloane —dar şi atunci, ca şi acum, cu reservă —despre numărul revoltelor şi al crimelor, pe la sate, ce merge crescdnd, şi am insistat a crede, de la inceput, că acele ciudate manifestări nu erad nişte cazuri iso-late, căzMd de-a dreptul in compe* tinţa ordinară a Curţilor cu[juraţi, ci constituiau semnele aparente ale unei stări sociale de plâns, cărei a i se cuvine o atenţiune cu totul specială, spre a se găsi miezul râului şi a’l tăia din adăns şi fără intărziere. Aveam dreptate, căci cazurile so repetă, şi ăncă cu o furie sâlbatioă: colo, ţăranii îşi omoară proprietarul,—dincoace primarul; din cutare judeţ pornesc strigăte de indignaţiune contra prefectului sad locc-ţiitoruluî sâd, din cele-l-alte vine veste de rebeliune, etc. Negreşit, reţeta care să tămădu-iasca boala aceasta, nu se poate da dintr’un condeid, dar se poate alcătui. Nu putem considera pe ţSran numai in raporturile sale cu admistra-ţia. Autorităţile intră şi ele pentru o parte insemnată in formarea obiceiurilor şi mai cu seamă in invâţul de a respecta proprietatea şi bunul aproapelui, făcând să se respecte, in prima linie, bunul şi proprietatea ţăranului,—dar nu sunt singura cauză a acestei stări sociale. Dacă ne vom aminti că din 500 000 de copil, cari ar trebui să frecuente-ze şcoalele ţârii, d’abia a şeasea parte, 83,000, invaţă a ceti şi a scrie,— vom inţelege că una din cauzele cele mai de căpetenie ale tulburărilor parţiale ce ’ncep a se simţi, este lipsa de cultură. Cănd unui popor inteligent ăl dai o creştere politică eminamente liberală—lucru care in sine e foarte frumos— permiţăndu-I să s’amestece, in principiu in toate daraverile Statului, prin dreptul săd la vot, şi când eşti silit a garanta cât mai mult conştiinţa acestui drept, să pui un articol de lege care şă sune.: „nimeni n’are drept să se intereseze direct de vot, de căt dacă ştie scrie şi ceti“ — iar pe de altă parte, dumneata, legiuitor şi Stat, ăl laşi in intunericul celei mai neţârrauite ignoranţe, nedăndu-i şcoli, —nu veţi! ce anomalie faci ? ’l dai cu măna stângă un drept, pe cănd cu măna dreaptă te repezi şi i’l furi... Căci, cum vrei să ştie scrie şi ceti, spre a lua parte directă la vot, dacă nu’i dai mijlocul de a invăţa ? Afară de aceasta, câte aptitudini sălbatice, căte rele inclinărî, cari s’ar roade cu inlesnire pe banca şeoalei, nu rămăn intregi in firea omului necult ? Un perceptor d« impozite, care de ordinar e ales printre oamenii cei mai cinstiţi şi cu avere, trâeşte 40 or 50 ae ani in satul săi, fără să fi comis cea mai uşoară abatere de la legi, şi mdată ce inespe a manipula căte-va sute de franci străini, fie că’şi incurcă socotelile, fie că banul ăl ispiteşte, ăşi pierde sărita, şi ’n doi trei ani ăl vezi in puşcărie. Cauza e aceeaşi: lipsa şcoalii. Tot ast-fel cu primarii, cari merg ca oile in judecată, pentru falşuri in acte publice, pentru neţinerea in regulă a registrelor stării civile, etc. Ţâranul plăteşte impcsitul şi perceptorul fuge cu banii; se cunună la Oficerul stării civile, şi peste doi ani vede ca’i necununat; vrea să’şi scrie un act şi samsarii âl inşală, etc. Toate acestea provin dintr’o singură şi unică cauză! lipsa da şcoală. o * « Dacă pe lângă acestea vom adâo-ga altele, cari sunt in afară de cadrul ignoranţei saie, vom inţelege pe deplin starea de semi-revoltă in care fcrăeşţe ţii armi român. Vorbind mai sus de administraţie, ziceam că in ţara noastră, administraţia propriii zisă, aceea care depinde direct de ministeiiul de interne, şi e reprezentată in localitate de subprefect, trebue să ia, in mare parte, râspunderea actualei stări de lucruri. D-nu Rosetti pricepuse că buba cea mare a administrării ţârii sunt sub-prefecţii. D-sa chemase in acest ser vidă, de mare importanţă, tot oameni tineri, cu idvâţătură, cu iluzii, şi le imbunătăţise poziţia numai ca să’i poată ţine in serviciil. Ideea era bună şi suntem siguri că ar fi dat roade folositoare, cu toată nees-perienţa celor tineri, dacă ei ar avea un şef care să'i priceapă şi să’i conducă, şi dacă n’ar fi făcuţi instrumente politice cum sunt astăzi. Ţâranul e nefericit şi aci. Inspec-ţiele prin comune se fac rar. Primarii pâcătoşi sunt ţinuţi pe hatâruri. Prefecţii nu ies prin judeţe cu anii. ’ ' " Mai trebuesc adăogate, pe lăngă acestea, oare-carî circumstanţe particulare, cum spre pildă: nepăsarea cu care tratează Onor. Senat projec-tul atăt de important relativ la schim-area unor articole din legea vânzării bunurilor Statului; neegalitatea cu care se tratează îuamtea autorităţilor administrative, şi căte odată şi judiciare, ţâranul faţă cu proprietarul sâri, arndaşul sâil, etc. Concluziunea este, că ne aflam cu populaţia rurală intr’o stare de plăns, şi mărturisim că, pe noi, ceea ce se petrece pa afară nu ne surprinde de loc. Şcoli inainte de toate, şi alături de ele o administraţie inteligentă şi cinstită! Alt-fel nu se indreptează nimic. ------------—--------------- CRONICA ZILEI D. Ioan Ghica, ministru plenipotenciar de la Londra, a fost primit ieri in audienţă de către M. 9. Rege’e. D. ministru de externe D [Sturdza a avut ieri o lungă Întrevedere cu M. 9. Regeri, neapărat, in afaceri de 9tat. Sub presidenţia d-luî prim ministru I. C. Brătianu, s’a ţinut ieri la amiazl un consilia de miniştri. Azi sa va ţine altul. D. P. S. Aurelian, ministrul instrucţiune! publice, se află din noă puţin indispus. D. minutru {Cămpineanu a lucrat ieri dimineaţa cu M. 9. Regele. Comitetul permanent de cavalerie a ţinut ieil şedinţă in localul cercului militar, sub preşedinta d lui general Creţeanu. 9e zice că in urma celor transpirate din cuvintele zise de d-nil Iatrati şi Co-zadini in şedinţa de-a-l’altă-ierl a Camerei, contra unora din magistraţii Curţii de apel din Iaşi, d. ministru al justiţiei ar flhotărît dface o anchetă. Cu aceasta, se crede, că va insărcina pe d. Opretnu, procuror de secţi-s la Curtea de casaţie. Consiliul Comunal al urbţl Craiova a votat o «umă oare care de bani, pentru fondul bibliotecel liceului de acolo. Biuo ar face şi consiliul general al judeţului Doljiil, să imiteze acest exemplu. Mal multe doamna pioase din Bârlad aă trimis ajutoare urgisitului şi mult persecutatului archisreă Calistrat. Comitetul instituit pentru întreţinerea archiersuiul Calistrat mulţumeşte acestor doamne pioase, pentru fapta 1^- generoasă şl in adevăr evangelică. Cu viuă plăcere comunicăm următoarea telegramă cţ ni se trimete d’un amic din T. Jiă Tribunalul in suveranitatea sa, după mal multe amânări, punăndu-se la inăl-ţimea demnităţel sale de inaită justiţie ; punând la o parte pasiunile şi influenţele politice din localitate, ce aă fost urzite contra d- lui Dincă Schileru, l’a achitat de colomniele născocite ca preparatorii pentru alegerile elictorale, din partea lui Zamfir Bâlteanu, şeful ds portărel, fratele lui Grigore Bâlteanu, cePcare a fost a-cuaat ca autor principal al atentatului la viaţa d-sale, din 1880. Onoare Magiatraturei Gorgenel Mâine seară, Joi, ia ora 8, e conferinţă la Ateneă. Va vorbi d. Palladi, despre Patriotism şi Cosmopolitism. Sgomotele că administraţiunea comunei Capitalei ar |fl cerut unor persoane afară de consiliul comunal, un proiect de reorganizarea servicielor, sunt lipsite de temeiă. Consiliul comunal a insăremat cu această cestiune pe d-nil Fieva, 9er-giă, Procopifi, B&icoianu şi Polizu-Micşu-nescu. _______ Dupe propunerea d-lul Lauri&n, administraţia comunală se va adresa către directorii scoalelor primare rugăndu’I să in ceapă, prin colori, conferinţe populare pentru esplicarea sistemului metric, întrebuinţarea nouilor măsuri şi transformarea vechilor măsuri in măsuri noul. Nu ne indoim, că zeloşii noştri institutori vor primi cu plăcere această rugăminte, şi vor şei, şi de astă dată, să se arate gata de a duce lumina in popor. In „Monitorul Oficial' de azi, găsim rectificarea ce urmează: „Prin decretul regal N.>. 2,908, publicat in „Monitorul Oficial' No. 258 din anul curent, s’a conferit ordinul Steaua României in gradul do oficer d-lor Tocilescu G. Gr. şi Haret 9piru C.; iar celor alte persoane coprinse in acel decret li s’a conferit ace3t ordin in gradul de cavaler, iar nu de ofi'er, dupe cum din eroare ue manuscris s’a publicat'. Am reprodus aceasta,? de oare-ee publicasem şi hol conferirea acelor decora-ţiunl, aşa cum era in ziarul oficial. Legile votate de Corpurile legiuitoare, prin cari s’aă recunoscut şl acordat drepturile de cetăţeni romăDl d-lor Ioan Pop, Platon Nicolafl, Paul Boronca, dr. I. Pa-nea, Anghel Nicolail şi Belisarid At. Pcj povicl, medic de batalion ci. II, s’aă sancţionat şi promulgat prin ziarul ofidal. D. N. Faur s’a numit, la casieria judeţului Vaslui, in funcţiunea de verifi- cator clasa I, i.n locul d-lul I. Mavriche, trecut in altă funcţiune. D. Ioan Ştefănescu, actual supraveghetor vamal, s’a numit in postul de impiegat al serviciului taxei de */* °/o pe lângă biuroul vamal Galaţi, in locul d-lul Alec-sandru Brătoşianu, trecut in altă funcţiune. Căpitanul Paraschivescu Mihail din regimentul 6 artilerie s’a şters din controalele armatei cu perderea gradului, ca unul ce prin sentinţă judecătorească a fost condamnat la doi ani inchisoare şi destituire, pentru faptul de furt de bani al 9tatulul. Condamnatul ’şl va face această osîudă la Văcăreşti, după disposiţiunile luate de ministerul de reâb8l. Mâine, 1 Martie, incepe sesiunea de primăvară a curţilor cu juraţi. Constituirea celei de Ilfov am arătat’o la timp. Acum mal adăogăm, că lista pro ceselor ce are a judeca, este destul de incărcarcată. Condamnaţii N. V. Giubega şi Radu Voicea s’ao graciat de M. 9. Ragele, pentru restul închisorii ce mal aveaă a suferi* S’a aprobat vânzarea de veci in loturi mici a proprietăţii 9tatu!ul Rotunda de lăngă Metekă, situată in comuna Bră-deanu, plasa Câmpului, judeţul Buzăă, fosta pendinte de Mitropolie, in întindere până la 459 hectare şi 799 metri patraţl, saă 914 pogoane, pe preţul de de lei 137,100, asupra locuitorilor sub scris! ni declaraţia făcută conform art. 23 din legea vâuzarel bunuuior 9tatuiul. Asemenea s’a aprobat şi vânzarea de veci tot in loturi mici a proprietâţel 9ta* tulul Varniţa, fără pădure şi 14 pogoane din jurul el, notate pe plan cu literile a, b, c, care so reservă Statului, situată in comuna CocureştI, judeţul Prahova, fostă pendinte de Stat, in întindere până la 81Va hectare saă 133 pogoane, pe preţul de lei 17,745, asupra locuitorilor sub-scrişl in declaraţiunea făcută conform art. 23 din zisa lege. -----------------------i---- CEŞTI UNEA DUNĂRII Din Paris se vesteşte către'«N. fr. Presse», că in sesiunea din Aprilie viittor a comisiunil eoropene dunărene, se va cere din noă de urgenţă so-luţiunea definitivă, a cestiunii dunărene. «Cum se ştie—zice foaia vieneză— marele puteri n’au putut îndupleca pănă acum guvernul românesc de-a adera la hotărlrile conferinţei din Londra, prin cari se regulează navigaţiunea pe Dunărea de jos Represenlantul Franciel in Bucureşti, baronul Ring, ar fi avut vorbă cu coatele Kalnokyv cu ocasia ultimei sale petreceri in Vie-na, despre modul in care s’ar putea dobândi in sfârşit consimţimăntul României la hotărârile semnalate» DIN AFARA Rusia şi prinţul Alexandru alBulgarieî «Koln. Ztg.» publicase de curând o informaţiune, după care ţarul Alexandru ar fi trimes prinţesei de Wales, nu de mult, o scrisoare, in care zicea intre altele că Bulgarii nu vor să ştie nimic) de prinţul Battenberg dar, că «sărmanul prinţ Alexandru nu observă de loc acest sentiment.» «Reporterul din Sofia al «Corespondenţei Politice», vorbe&ce despre această scrisoare şi zice că nu este in stare nici să-I afirme nici să-I conteste existenţa. Ceea ce poate insă constata, e că in Rusia există o duşmănie durabilă destul de vie împotriva prinţului Batienberg şi că in timpul din urmă acesta a primit din partea Rusiei, sub o formă sau alta, numeroase sfaturi de a abdica. Raportorul «Corespondenţe! politice» esplică această apariţiune prin aceea, că elementele slavofile a le Rusiei nu pot ierta prinţului faptul de a fi luat tratatul de Berlin drept basă a oliti-cel sale. De aici numeroasele sfaturi www.digibuc.ro 'ROMÂNIA LIBERA DB?SaE3» de a abdica, precum şi intrigele unor generali şi diplomaţi ruşi. Din Albania. Din Scutari se scrie, că un corp de espediţie turcesc este in marş spre t» nuturile locuite de triburile Schalla şi Soşi, spre a pedepsi pe acei iugari, cari intreprinseseră in Februarie jaful din valea Kiri şi acum s’ati refugiat in munţi. In luna lui Martie vor avea loc in Scutari, intre guvernatorul j turcesc şi şefii Miridiţilor, negocieri pentru pacificarea deplină a Albaniei şi alegerea unui noă Kaimakam. — Miridiţii cer postul acesta pentru principele lor Prenk Bib Doda, ceea ce insă cu anevoie va primi guvernul turcesc. «Garnisoana dins Tokar a scăpat de soarta celei din Sinkat (de-a fi masacrată) numai mulţumită intervenţiei unui Şeik din acel ţinut, care deşi se găsesce de partea Profetului şi a trimis la luptă o parte a tribului său, simţeşce cu toate acestea intr’un mM mai omenesc şi urasce vărsarea Je sănge zadarnic. El a isbutit să reţie pe Arabi de la un nou măcel, şi ei s’aii mulţumit să chinuiască locuitorii nefericitului oraş. Pentru inălţarea caracterului festirităţei, au prins copii de Egiptienî, i-au trântit jos, |şi i-aii bătut cu nuiele. _ «Osman Digma esplică ultima sa pierdere cu aceea, că din neprevedere n’a impărţit talismanul cel bun împotriva ferului şi plumbului, oamenii insă nu-i mai dau crezămănt. In timpul luptei tunarii egipteni, eraii bătuţi sau omorlţi, dacă nu nimemti.» toare. Lordul Granville a declarat că nu va interveni de cât pană. la un punct pentru măsurile ce ia Gordon. (Acesta are prin urmare să înşele cu concesiunile sale pe insurgenţi. ( 1-vernul M. Sale se va ţinea insă—zice Granville—cu stricteţă de toate tractatele precum şi de stipulaţiunile prin cari s’a desfiinţat comerciul cu Sclavi in Egipt.—Ceea-ce trebue pentru moment in prima linie e insă de-a restabili pacea; şi in acest scop guvernul frances trebue să permită celui englez â se folosi de toate măsurile timpurare cari i corn in. Măsuri internaţionale împotriva anar-ckiei. Anunţasem, că atăt Germania căt şi Austro-Ungaria (şi poate şi Rusia) sus-citaseră in timpul din urmă din nou ideia unei inţelegeri internaţionale in contra societăţilor şi mişcărilor revoluţiunare. Se vede insă că stăruinţele lor de-a câştiga in favoarea acestei idei pe cele l’alte puteri eoro-pene au rămas şi de astă dată zadarnice, căci oficioasele din Viena şi Berlin se fac că nici nu ştiu aşa ceva. «Nu este adevărat—scrie bunioară «Politik» din Praga —, că guvernul austriac ar fi. sulevat ideia de a se lua măsuri internaţionale. Cestiunea nu s’a desfăşurat pănă la acest punct. In general credem, că nici dintr’o parte nu ş’au făcut propuneri hotărite in această privire. . «Nu se face de căt a se aprecia, m felurite chipuri, oportunitatea unei procedări solidare împotriva elementelor de revoluţiune precum şi formele sub cari aceasta ar trebui să se intămple. încolo relevăm faptul că există deja, de şi in margini încă strimte, o pro-procedare comună a autorităţilor din deosebitele ţări pentru prinderea inimicilor statului şi ai societăţii». Tot ast-felifi. se scrie şi din Berlin, că nu se ţinteşte la alta de căt la o colucrare po ţienească in potriva anar-chiştilor. Din Franţa. Prin decretul cu No. 576 : D. Dimitrie A. M. Cantacuzin, actual subsMut la tribunalul Botoşani, supleant la tribunalul DorohoiO, in locul d-lul I. Lku, demisionat. D. Chon Placa, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, substitut lat tribunalul Botoşani, in locul d-lul D mitrie A. M. Cantacuzin, inaintat. Numiri şi permutări in justiţie Prin decretele regale mai jos notate, s’au făcut următoarele numiri ş: permutări in personalul tribunalelor^işi judecătorielor respeative: CĂI NORMALE ŞI QÂI ÎNGUSTE. Domnule redadore, Ministrul de interne francez a trimis prefecţilor o circulară cu următorul chestionar : 1. S’a reorganisat partida regalistă de la moartea contelui de Chambord in coace? 2. Care este procedeul acestei organisaţiî, se face ea după regiuni sad după cantoane ? 3. Ce ziare are partida la disposiţiunea sa? 4. Sunt toi de acelea cari s’au alăturat pe Şlăn-gă contele de Paris sad altele nuoi? 5. Ce ziare, de deosebite nuanţe, s’ad cumpărat de la moartea contelui de Chambord? 6. Esistă^comitete ? Sunt nuoi sad vechi şi dacă sur prin ce se deosebesc cele d’intăiu de cele din urmă? 7. Observaţiuni generale. Se pare că partida regalistă nu dăr-me şi că activitatea sa ingrijeşte in‘ tru căt-va guvernul republicel. Ast-fel se poate esplica numai ciudata circulară. In sinul ministeriuluî frances se discută modul in care să se taxeze sachă-rul: să se puie impositul pe materialul brut sad pe zacharul gata.—Ministrul lucrărilor publice e i intru cel d'intăid. Tot de-această opinie e şi consiliul superior de agricultură. Din Egipt. Soldaţii falşului Profet nu vreau să dea ascultare invitărilor comandanţi;, lui englez dc-a se supune, şi ne găsim prin urmare din nod in ajunul unei lupte intre generalul Graham şi arabul Osman Digma. Căuşele acestea inderătnicie «Times» le esplică intr un mod foarte interesant. u «Mulţi din Arabi zic că ei nu au auzit nimic despre Englezi; nu au auzit nimic despre snpunerea lui Arabi, alţii nu ştid nimic nici despre Arabi, nici despre aceea că Tevfik este vicerege al Egiptului. Osman Digma le a zis să nu lase in ţară soldaţii lui Is-mail paşa (fostul ( hediv) şi ei au luat armele spre a nu-i lăsa. Ismail, omul puternic şi plin de energie, pentru ^ei se pare identic cu domnia Egiptului.» Corespondentul lui «Times» narează apoi următoarele despre purtarea insurgenţilor in timpul din urmă : Armata franceză, care merge sp 3 Bac-Ninh, numără 13 mii de oameni. In Bac-Ninh se crede că sunt 20,000 de oameni, conduşi de-un general chinez. Steagul chinez fâlfâie pe ziduri lăngă cel al Pavilioanelor 'Negre. Francezii vor avea dar de astă-dată o luptă făţişă cu Chinezii. Se crede că marchizul Tseng, ambasadorul chinez din Paris, va părăsi postul său şi va rupe raporturile cu Francia in momentul cănd se va slobozi cel d’intăiu tun impotrîva cetăţii Bac-Ninh. Prin decretul No. 527 : D. Mi fii aii Georgescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Ialomiţa, ajutor la ocolul Călăraşi, in locul vacant. D. Ioan Zamfirescu, actual copist i grefa tribunalului Ialomiţa, ajusor de grefă la acelaşi tribunal, in locul d-lul Mi-hail Georgescu, inaintat, Prin decretul No. 528 : D. C. Dragoescu, fost substitut, judecător la ocolul Şerbăneştî, judeţul Olt, in locul d-luî Ilie îonescu, demisionat. D. M. Anastasiu, fost ajutor da grefă şi ajutor ue jude de ocol, ajutor la ocolul Bechet, judeţul Dolj, in locul d-lul Dmi-trie Petrescu, destituit. D. N. Casiade, fost ajutor de grsfâ, şi ajutor de jude de pace, ajutor la ocolul Horez, judeţul Vâlcea, in locul vacant. D. 1. Rădulescu, fost grefiet, ajutor la ocolul Argeşelul, judeţul Muscel, in locul d lui C. D. Băltâţeanu, destituit. D. Şt«fan G. Iordăneseu, ajutor la ocolul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, in locul d-luî Ştef.* Avramaacu, demisionat. D. E a. Bânciulescu, actual ajutor la ocolul Bacâfi, în aceeaşi calitate la ocolul Moineştî, judeţul Bacâă, in locul d-lul Gr. G. Levescu, care trece in postul ocupat de d. Em. Bănciulescu, conform cerere! ambilor ajutori. D. Vaaile Garaicu, fost ajutor de grefă, ajutor la ocolul Gilort, judeţul Gorj, io locul d-lul P. Ruenescu, destituit. D. I. Combaţi, actual copist in grefa curţeî de apel Bucureşti, ajutor de grefă la tribunalul Ilfov, in locul d-lul C. Pro-topopescu, demisionat. si francia!, si mişcarea din sddân FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 29 Februarie — 8 Misiunea generalului. Gordon in Sudan şi chipul in care şi-o implinesce, a provocat o vie schimbare de depeşe intre cabinetul din Londra şi guvernul fr&ucos • Cel d’ântăiii a’isbutit insă să dea celui din urmă esplicaţii cu totul mulţumi- Prin decretul cu Nr. 575*: r. Teodor Danubiu, actual procuror la tribunalul Fâlciu, membru la tribunalul Tecucfă, in locul d-luî N. I. Leonida. D. Dimitrie C. State, actual supleant la tribunalul Fălciă, procuror pe lăngă acelaşi tribunal, in locul d-lul T. Danu-biă, inaintat. D. Ştefan Bosie, actual substitut la tribunalul Fâlciu, supleant la acelaşi tribunal, in locul d-lul Dimitrie C. State, inaintat. D. v. C. 'Constantineseu, substitut la tribunalul Fâlciu, in locul d-lul Ştefan Bosie, inaintat. D. I. Alexandru Hicle3cu, licenţiat in drept da la facultatea din Bucuresei, supleant ia tribunalul Tecuciu, in locul d-lul P. Gaftou. In ziarul d-v. din 17 Februarie a. c. d-1 inginer N. Cuţarida atacă, intr un articol veninos, pe autorul uvragiululul intitulat : „Memoriu relativ la căile nor-male-secundare şi iDguste," şi conclude in contra aplicărei sistemului de căi de fer înguste, dând preferenţâ căilor ferate cu lărgime normală. Eu unul cred că, ca mai iu toate ce-stiunile unde opiniunila sunt despărţite in două tabere, ambii aceşti d-nî au dreptate, de căt se inţelege, fie-care numai in unele caşuri. Ast-fel cred, că s’ar comite o greşeală mare, dacă o linie de fer, care la amb«)e capete ar fi legată cu drumuri de fer de lărgime normală care are sau va avea vre-odată o circulaţiune mare de mărfuri şi persoane, care are o importanţă mare strategi.ă, saă care in fine, va trebui 3ă serviască la transporturile de transit, s’ar construi numai cu o lărgime de 0, W. — Dar tot acea greşeală ar face şi aceia cari recomandă a se face toate liniile ca căi de fer normale, chiar şi acele care nu vor servi altor interese, de căt numai singur unor interese cu totul locale, sau care nu vor avea nici o dată de transportat. cantităţi mari, saă care n' ar yavea speranţa a fi continuate de la un capăt mal depart6, pe care dar nici o dată nu s ar putea abate transporturile de transit, sad care aii numai o foarte mică importanţă strategică, pentru a căror construcţiune tot o dată n’ar esista fonduri mai mari, sad care, aplicăndu-se sistemul căilor ferate normale, din causa formaţiune! terenului pe unde trec, ar co3ta mult mai mult, de căt o cale ferată Îngustă.-Trebue să esplic, de ce aceasta ar fi o gre-şală mare, fiind-că, după cele zise de d. N. Cuţarida, s’ar putea crede că nu mal este diferenţă 'de preţ intre o cale iu-gustă şi una largă, am pierde dar prin infimţarea de căi inguste. fără nici in motiv serios, avantagiele căiior largi; căci d-sa nu găseşte intre costul liniei ferate Bacăii-Piatra*, ca cale normală şi a ceea ca cale ingustâ, ae căt o diferenţă de 4354 fr. pe chilometru. Să vedem, dacă aceasta este posibil. Comparând construcţiunea şi intreţine-rea unui drum de fer normal, ad că cu lărgi mea de 1,436 m. cu aceea a unui drum de'fer de 1 m. lărgime găsim: 1). Că te-rasamentele celui d’ânte u sunt aproape 1,50 mal mare de căt terasamentele celui de al doilea. 2). Impietruirea eăte a proape dublă. 3). Podurile trebuie să fie construite mai largi cu ljm 50 pănă la 2 metri şi mai solide. £). Traversele de sub şine trebuie să fie cu 1 m. mai lungi şi mai groase. 5). Locomotivile costă aproape de trei ori mai mult. 6). Vagoanele de persoane şi de mărfuri asemenea sunt mai scumpe, fiind mai grele in proporţiune cu greutatea ce transpoitează. 7) . Şinele care aproape cu o treime sunt mal* grele, costă şi cu o treime mai mult. 8) . Deteriorarea şi usarea unui material -rulant mai scump, costă naturalmente mal mult. 9). Şmelb se usează mai mult diu causa circulaţiune! locomotivelor şi vagoanelor mai grele. 10). Calea ingustă de 1 metru, care se poate duce cu pante pănă la 1.225 şi raze de 50 metri, va avea in aceeaşi localitate o lungime mult mai mică şi lucrări mult mai mici da căt o cale de fer de 1,436 metri lărgime, a căreia pante nu pot trece peste 1,70 in teren puţin accidentat, saă 1,40 in munţi, unde devin inse necesare locomotive şi construcţiuni speciale mai scumpe, şi cari aă, ca cea mai mică rază 180 metri. 11). întreţinerea unei căi mai large, neapărat va costa mal mult etc. etc. Oa' e este posibil, că deferenţa acestora inpreunâ să nu treacă peste suma de 4354 fr. ? Ba diferenţa devine încă mult mai mare, dacă pentru construcţiunea unui drum de fer ingust am avut la dis-posiţiune o şosea construită deja, pe care in cea mai mare parte am putut-’o intre-buinţa, aşezănd in o margine acelei şosele şinele căii ferate.— Asemenea este greşit d. Cuţarida, dacă zice, că tarifele sunt mai mari la căile inguste, de căt la căile normale din causă că cheltuelele de esploataro ar fi mai mari la cele dă’n-tăiu; căci aceste depind in cea mal mare parte do alte elemente, adică de măi ■ mea capitalului intrebuinţat la construc-ţiune şi de suma caro costă intreţinerea căii, precum şi de mărimea transporturilor, ce se fac pe acea cale de fer. Saă ele se determină prin suma, cu care se mulţumeşte proprietarul drumului d« fei ca venit al acestui drum de fer ete. Regula este, ca tariful ce se aplică la iuceput pentru transporturile de mărfuri şi persoane pe drumurile de fer economice să fie numai jumătate din costul ce se plătesce in acea localitate pentru transporturile cu trăsura. O stabilitate insă nu poate esista in această privinţă, precum vedem chiar că tarifele sa schi nbă foarte des după diferite interese, ce sunt a se susţinea, adică după circomstanţe cu totul indepenaente de costul exploatâreî. La urmă, pentru a sfârşi cu obiecţiu-nile ce aşi putea incă face d-sale, crede d. Cuţarida, că inginerii, cari in Franţa, Italia, Germania, Sviţera, Austria, Svedia, America, Australia, India etc. etc. recomandă facerea căilor de fer inguste, şi acei care le executează, sunt toţi nisce ignoranţi ? S’ar putea convinge d-sa de contrariul, dacă ’şi-ar lua osteneala de a ceti vr’o câţi-va* autori, cari tractează această materie, sau dacă ar compara costul con-strucţiunel şi al esploatării căilor ferate normale şi acela a căilor ferate inguste, ce s’aii esecutat, ca căi de tei economice, pănă astăzi iu străinătate. Din această comparaţie d-sa ar vedea, că el este cel puţin de G/a mai mare la cele d’ăntLă. (.Vezi pentru susţinerea acestora cartea lui W. Hostman „Bau und Betrieb der Schmal-Spurbahaen“ Wiesbaden 1881).— De aceea s’ar face una din cele mai mari greşeli, dacă s’ar impedica a se construi la noi linii de fer inguste, impedecănduse prin aceasta introducerea uneia din cele mai mari bine-faceri, ce se poate aduce s-gricultureî, industriei şi comerţului, căsf prin construcţiunea de că! de fer inguste, ia acele locuri, unde din căuşele expuse mal sus, nu s’ar putea construi o cale de fer VĂDUYA — Ei bine)! daca e aşa, începu din nou d-na de Cambaleu, lasă pe bătrâna ta mătuşă, cu marea ei experienţă, să’ţi risipească căte-va ilusiuni cari pot deveni periculoase...’ Ai, din nenorocire, obiceiul d’a acorda delicateţa ta nari: alâ şi nobleţea sentimentelor tale la toată lumea, şi nimic nu este mai potrivit a te duce spre greşeli grave de căt acest lucru... a te espune să joci rolul de înşelată. Aşa, iată 4-.de Frămeuse, care a fost tot-d’a'una inimicul tău declarat... ştim aceasta din scrisorile lui... ştim chiar de la sărmanul tău soţ care glumea cu acest lucru... şi d’o-dată, pe neaşteptate, acest inimic se Îmblânzeşte, lupul devine miel!... După tine, ’şi-arecunoscut greşala... se căeşte, tace amendă onorabifâ.... Este şi nu este cu putinţă.... nu sciu nimic. Ceea ce ştiu sigur, e că pretinde să te ia de soţie, şi că in tot ţinutul dimprejur se vorbeşte deja de căsătoria voastră. — Glumeşti, mătuşico ? — Nici de cum, copila mea. Zeu, daca aceasta ’ti convine, nu mai am nimic de zis, bine înţeles... Dar cel cel puţin trebue să ştii ce se petrece şi să cunoşti secretul acestei metamor-iose suprinzătoare. Chiar la Alencon, de unde viii acum, se vorbeşte numai de această căsătorie.. Muma lui Frâ- meuse n’are in cap altă ideie de la moartea bărbatului tăii... Nici nu şcie s’o ascundă.... Vorbeşte cu preotul, cu servitorii sei... cu toată lumea. Ş apoi ştii căt e de avară şi lacomă. Fiul se zice că are mult din al ei sub acest raport, şi ’mî aduc aminte că bărbatul tău ’i imputa rizănd acest defect,, că’i plac banii.... şi inţelegi bine că cei trei sute de mii de franci venit ai tei trebue să’i gâdele mult inim a . Doamne, cu ast-fel de motiv, e foarte cu putinţă să iubească... eşti destul de frumoasă... dar in adevăr mama lui e prea limbută.... şi el e prea grăbit! Era.—cititorul ştie,—in insinuările d-nei de Combaleu, o mică parte de adevăr. Calomnia, invenţiunea perfidă, curata minciună dominau insă suveran. Poate,— şi aceasta cel mult,—căte-va vorbe necugetate ale d-nei de Frâmeu-se, căte-va alusiuni pronunţate de preot căte-va fleacării tle vecini, ’i dăduse textul uşor pe care brodase cu atăta ge-nerositate. Ori cum, săgeata trămisă de această măna inveninată merse la adresa ei: răni la inimă pe d-na de La Pave. Era, ca cea mai mare parte dintre fe mei, dar la un grad extrem, mai mult pasionată de căt raţionabilă.' Isbită de căte-va aparinţe probabile, admise, fără a mai sta la indoială, toată fabula inventată de mătuşa sa, pentru a esplica, spre ruşinea d-lui de Frămeuse, convertirea şi intimitatea lui. ___Acest lucru e curat ridicul 1 zise Mariana dănd puţin din umeri. Dar pe cănd pronunţa aceş ,e vorbe cu un ton de dispreţ rece, căldura din ochi, coloarea neaşteptată, apoi paliditatea indoită a figurel, indoitura sălbatică a buzelor sale, dafi pe faţă o furtună de mănie cu greu stăpânită. Cu căt mândria sa fusese măgulită de Gtnagiile d-luî de Frămeuse — cănd credea că vede in ele un fel de re-paraţiune delicată şi un succes personal, cu atât mândria ei se indignă cănd se găndi că aceste omagii şi această reparaţiune se adresau averii mai mult de căt persoanei sale. Toată ciuda ei de mai ’nainte i re-venia d’o-dată in spirit, şi nu mai privi pe comandant de căt sub un raport absolut odios care ’l arăta culpabil şi capabil de toate falşităţile şi de toate mojiciile atât către ea căt şi că tre memoria bărbatului mort. Socoti că un ast-fel de om şi nişte asemenea procedeuri meritau o corec-Sine aspră, şi incepu să viseze la cel mai bun mod de a ’i-o administra D. de Frămeuse şi mumă-sa sosiră tocmai in acest timp. ’I primi cu politeţea ei cea mai distinsă, şi d ia de Combaleu de asemenea fu incăntătoare cu ei din toată inima. Un moment in urmă, preotul veni la sindrofie, şi s a şezâ la masă. D na de La Pave părea mai veselă sau cel puţin mai animată ca de obiceiu. Se amuza a necăji pe preot asupra descoperirilor sale archeologice, a căror cualitate a contesta ri4ănd. Dar prin veselia ei, avea răstimpuri de tăcere şi de visare, une ori cuvinte scurte şi amare, — in fine ţinuta turburată şi agitată a unei femei care joacă un rol cu mare greutate. Maurice observă acest lucru si şl închipui, cu o reală perspicacitate, că avusese peste zi o mare supărare. Observă de asemenea că bea mai multă şampanie de cât era potrivit cu o văduvă tenără; ceea ce’l întări in ideia, că avea trebuinţă să se distreze şi să şi înflăcăreze puţin capul pentru a fi cum se cuvine cu mosafirii săi. După ce luară cateaua in salon, d-na de La Pave ’şî duse invitaţii m grădină pentru a da comandantului de Frămeuse libertateajsă fumeze Merse aproape de el pentru a respira mai bine mirosul tutunului, pe care 1 adora, zicea ea, amintind că bărbatul său fusese un mare fumător. ’I vorbi de predilecţiunea pe care Robert o avusese pentru aceste grădini, dispuse după vechea modă franţuzească, si căruia ’i plăcuse să le res-iitueascâ si să le conserve stilul in tăte exactitatea* lui, ’I arâtâ restaurările pe care le intreprinsese spre acest scop şi pe care ’şi făcea o datorie sa le termine. Aceste terase, aceste scări, pe care ea le suia cu pasul ei uşor şi cu suprema ei eleganţă, printre rânduri de arbori şi statue albe, evocau in spiritul lui Maurice nisce visiunl nebuloase despre Versailles : se gândea la tănăra ducesă de Bourgogne şi la mersul ei de zeiţă pe nori. O luaseră puţin căte puţin cu mult Înaintea celor alţi, şi se găseau acum cu totul in tâte-â-tâte. D-na de La Pave departe de a fi intimidată de a-ceastâ imprejurare, păru că o prelungeşte ş’o agravează de bună-voie, apu-cend cu Maurice pe sub o boltă in formă de leagăn, unde sfârşitul zilei lăsa să pătrunză numai o slabă lumină. Merse caţî-va paşi in tăcere prin a-oeastă jumătate de intuneric lăngă tânărul ofiţer, făcend să ţipe nisipul sub tocurile ei inalte; apoi, d u dată, rădicând capul si dăndu’l puţin pe spate, după obiceiul său familiar, zise: — Domnule de Frămeuse ? Avea in voce un timbru puţin mu-sical, grav, foarte femeiesc. In acest minut, in această voce fermecătoare era un accent particular de ironie^ şi de atac care făcu pe Maurice să ’i bată inima cu putere. — Doamnă ? — Şeii, reincepu ea, căt de generos a fost*Robert către mine? Maurice inclină fruntea. — ’Mî-a lăsat tăta averea Ini. — Da, doamnă... ’ml-aspus’o. — Ah ! mă gândeam eîi că trebue să şeii !.. EI bine ! ai crede că sunt o ingrată.... că sunt une-orî ispitită să imput bărbatului meu generosita-tea sa...? . — Nu inţeleg bine pentru ce, zise cu blândeţe* Maurice. — Doamne! reincepu tănăra femeie, pentru că această avere mare pe care ’mi-a lăsat’o are să ’mî atragă şi ™ aetrag deja greutăţi nenumărate şi tava sfârşit... face din mine o pradă ioai e bogată... Tot ce e in Franţa intrigant, aventurieri după avere, sa gătesc să mă asedieze... Am să pusă la toate manoperile ăcomiei, i toate falsele bune-voinţe şi desintere-sări, la toate ipocrisiile de amor şi amiciţie... Am să fiu dată pe 111 celor mai stupide comentarii..-, ce mai nedemne calomnii--.- §icliar,slLs deja... N’aî au^it oare că au să m mărite?... ,, . — Nu, doamnă, zise Maurice. — Nu?., in adevăr nu ?.. Ei bine. intreabă pe mama d-le.... Şcie m bine de căt ori-cine!.. (Va urma). Octave îeuiU*4< www.disibuc.ro Cr ROMANI LIBERA normală, unde inşi transporturile ar a-0P6ri ia total sau in mare parte costul infiinţărel unei căi ferate, inguste-eco-omice, şi aceasta va fi de sigur mal pe toate liniile judeţene, -a* poate crea cu cea mal mică jertfi, sari chiar fără nici o jertfă, din partea Statului şi a judeţelor : î)- CeIe maI bun6 irilesnitoare mijloace de transport pentru producte de oii ce soiu, precum şi pentru persoane, o. Costul transportului acestora se va eftini io jumătate, dacă nu şi mal mult 3) Miile de rhilometri de şosele ju-a„€ vicinale şi comunale, a cărora construQţione in acele părţi ale ţării, unde nu este puţin deasă, nu se va efectua şi completa nici după sute de ani, se poate executa in timp scurt şi cu un cost mai mult de căt pe Jumătate mal inie. . Recomand dar colegilor mei de a nu şe despărţi in partide, care orbeşte să lauda o sistemă safi să combată C6a l’altă sistemă, de căt in unire să aprecieze pentru fie-car o linia sat! localitate avan-tagiele ce una din aceste sisteme o are, şi prin aceasta vor aduce cele mal mari. feloase ţârii lor, căci atuncea nu va fi uDghifi al ţârii unde nu se vor putea introduce căile de fer. Iar ţara, care prin aplicarea falşă a unei sisteme ar fi es-pusă la daune foarte mari, precum vedea eă multe drumuri de fier cu lărgime normală sunt departe de-a acoperi cheltuelîle ce au causat şi nici nu vor fi vr’o-dată in stare a le acoperi, vor mânca dar tot-d’a-una din averea publică; ast-feiiii de drumuri de fier vor fi atuncea imposibile şi interesul ţâri! va fi salvat - Ve cer respectuos, domnule redsctore, iertare, că mi-am luat libertatea a vă incomoda cu scrisoarea mea, dar aceste lucruri sunt prea importante, pentru, a nu fi d6 datoria fia-căruî om de-a combate falsul acolo unde s’ar vedea. Permite-ţi’mi tot odată de-a vâ espri-ma, d-le redactor, sentimentele mele de cea mai distinsă stimă. Botoşani, 26 Februarie 1884. C. Hynec inginei r—....— - ----------—■ — ŞTIRI MILITARE După bugetul pe anul curent, efectivul activ al armatei italienesc! e actualmente de 12,942 oficerl, 223,110 oameni şi 40,902 cal. Lipsesc din el 409 oficerl 17,304 oameni şi 1741 cal. Ia Roma s’a infiinţat de curând fin colegii! militar, al patrulea de acest fel in Italia. ....... i ■ ...... - BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa, de la 28 Februarie 1884. SENATUL Şeuxoţa s’a deschis la ora 21/, d. am. sub preşndinţa d-lul Dimitrie Qbica, fiind presenţl 37 d-nî senatori. D. secretar Ap. Mânescu dete cetire sumarului procesului verbal al şedinţil precedente şi s’a adoptat. S’au făcut apoi şi comunicările zilei. La ordinea zilei fiind discutarea proiectului ae lege pentru îmbunătăţirea sa-larklor msgistraţfior, d. Ap. Mânescu, in calitate de raportor al comitetului delegaţilor, a cetit raportul asupra acestui proiect. D. Dim. Lupascu luând cuvântul a mulţumit guvernului pentru că s’a ho-târlt, cu toate dificultăţile ce preaintă situaţia financiară, a imbunatăfi soarta magistraţilor ţârei. D. Dimitrie Pişcă ’şi-a esprima, t părerea ca această importantă cestiune-tJă se lase a se resolva de Camerele viitoare intr’un mod mal larg şi mal echitabil, de oarpse, ceea-ca s’a propus a se face acum, după ci-sa, nu este de căt un darisorifi paliativ. D. . Lupascu replieând celor zise de ante-vorbitor a adaus, că neputăud face azi mal mult, e j!ina!$ bine |să fse facă ş ceea ce se prevede in proiectul^le lege, remănăod ca in viitor să se facă mal mult şi iu proporţie cu meritele magistraţilor. Sa mal urmat incâ oare-care discu-yune la care afi luat. parte d. Polizu-rcsunescu şi d. ministru al justiţiei sus-pand proiectul, apoi ' ‘ legea, s-a Apoi d. CAMERA punendu-se la vot admis cu 33 voturi contra 3. tul h " ®r‘ Ccrpefeaww. a cetit proiec-de lege relativ la urcarea unor taxe tji tl®*3ru ?i la taxele impuse asupra căr-I r de joc, prevăzute in scopul de-a se rnM « cha!tu6lilor ccasiouate cu spo-lefilor din proiectul votat mal bus, şi P dăndurse la vot, a fost admis cu 31 vo-tUfi contra 1. Cu aceasta epuisăndu-se ordinea şedinţa s a ridicat la ora 4. neanu, de ase grăbi şi votarea proiectului de lege pentru fixarea cuantumului ze-cimelor judeţono, ale căror consilie generale afi ajuns in incurcătură la votarea budgetelor, pentru cari cele mal multe din ele sunt convocate in sesiune extraordinară, precum şi asupra acelei a d-lul N. Mănescu, pentru votarea Densiunilor d-lor Ioanide şi Sirnonide, Camera a ho-târît a se lua in desbatere indată după votarea budgetelor. S’a precedat din noii la votarea indigenatului d-lul Leopold Seyman, dar şi de astă dată n’a întrunit maioritatea reglementară. Incepăndu-se cu ordinea z.lel, d. Cos-teecu-Comâneanu a dat cetire raportului comisiunel budgeţare asupra budgetului Eforiei spitalelor civile din Bucureşti. D. Dr. Iovitz luând cuvăntul in discu-ţiueea generală, prin o cuvântare, ce nu lasă nimic de dorit, ca coreoteţă şi pre-cisiune de stil, a făcut o amară şi biue anali3ata critică administvaţiunel Eforiei spitalelor, mal cu seamă in ceea ce pri-vesce manipularea fondurilor. Ca dicţiune oratorică, ea argumentare logică şi ca pătrundere a cestiunel ce discută, d. dr, Iovitz merită, după noi, toată lauda. Acestei critice, adănc pătrunzătoare am putea zice, a răspuns d. Chitu, ministrul de interne zicând, că e lesne a critica, dar grofi a administra. Apoi arătând starea institutelor Eforiei inainte de actuala administraţiuno, voescj a convinge pe toţi, că in limitele posibilităţii, actuala administraţie a făcut destul, şi imputările aduse de d. dr. Iovitz nu le-ar merita. Ne mal luând nimeni cuvăntul, s’a declarat inchisă discuţiunea generală şi pănăndu-se la vot luarea in considera-ţiune a budgetului s’a admis, după ce s’a respins mal ăntăifi propunerea de a-mănare, făcută de d. dr. Iovitz. Partea I şi II a budgetului in cestiune s’a votat fără discuţiune. Asupra părţii III, d. Agarici a cerut explicaţiunl in privinţa unei alocaţiunî de ordine, trecută atât la venit căt e! la cheltuelî, pentru plata de procente la pensiuni. Aceste esplicaţiunî le-a dat d. S-Mibălescu. Asemenea şi d. dr. Iovitz a cerut a serechice din suma prevăzuta pentru diurne şi transporturi, de oare ce i ae pare prea mare. D. prim-ministru combătu insă această propunere, şi astfel s’a votat şi această parte fără modificări. S’a pus apoi la vot budgetul in total şi s’a admis cu 44 bile albe, contra 27 negre. După aceea s’afi votat d-lor G. Ioanide şi N. Simonile câte 300 lei pa lună, ca pensiuni viagere. S’a luat apoi in discuţiune proiectul de lege pentru impunere de nuol taxe comunale in Bârlad, care împreună cu raportul şi espunerea de motive s’afi cetit de d. C. Enescu, impreună cu un protest adresat ministerului de interne şi o pe-tiţiune venită la Cameră, după ce mal ăntăifi d-sa, in calitate de • raportor, a dat oare-carî esplicaţiunî despre consideraţiu-nile şi motivele, pe cari comisiunea co-muDală a admis «cel proiect. D. Gr. Cozaăini arătând că acest proiect a mal fost odată in discuţiune şt a-tuucl s’a amânat, atrage atenţiunea Ca-merii că, daca nu se vor fi inlâturat motivele pentru cari s’a admis atunci amâ-nana, apoi nici acum el nu se poate lua in discuţiune. D. N. Mânescu, ae şi recunoaşte greutatea taxelor ce se cer prin acest proiect, dar fiind-că oraşul Bârlad are mari trebuinţe de bani, declară că e pentru ad-terea lor. D. I. Poenotru-Borded recunoscând şi d«sa trebuinţele oiaşuiul Băilid precum şi ale altor oraşe, de-a face faţă cheltue-îilor ce afi de intâmpinat, dar acestea părăndu-i-se prea exagerate, nu' le poate vota, şi a*t-fel a conchisjjcs. acest proiect să fie trâmis din nofi in studiul comisiu-nii respective. D. I. Godrescu pnn mal multe esam-ple şi argumente desvoltătoare a cestiunel, arătând şi mobilele ce afi indemnat pe unii cetăţeni Bărlădenl să intervină prin petiţiune pentru admiterea aceler taxe, iar pe alţii să protesteze contra lo>-, roagă Adunarea să lesvoteze. ne fiind nimic aşa de impovarator şi|extra-ordinar cum arată preopinenţii. D. I G. Brâtianu, preşedintele consiliului, luând şi d-sa cuvântul, a arătat toate relele ce decurg din actualul sistem al impositulul de taxe maximale conform am. Şedinţa s’a deschis ia ora llh d. preşedinţa d-lul vice-preşedinte D Presanţi 88 d-nl deputaţi. . r a aPr°bat mal ăntăifi sumarul şedin-t precedente, cu oare-carî rectificări „In ziua de 19 Februarie de la 10 dimineaţa până seara, la o depărtare de oraşul Babadag de cinci chilometri, doul tâlhari renumiţi, scăpaţi din pentenciarul de Tulcea, au jefuit şeapte căruţe legând pe oameni de copacl^şi răpindu-le banii şi mărfurile ce avea cu dânşii. Unul dia aceşti tâlhari e poreclit Cârnul, cel-l’alt Rudeanul, amândoi sunt tineri şi crescuţi in fapte rele. Sâlaşuriie lor de obiceifi sunt perdelele economilor de vite, ai căror ciobani ,de teamS| îl primesc şi’l apără. Un control serios al oamenilor administraţiei pe la turmele ce pasc pe c&mpurl şi pe la perdele, însoţiţi aceşti oameni al poliţiei şi de victimile jefuite, numai de căt le-ar da de urmă, dacă ar exista bună credinţă la mijloc şi zel pentru apărarea celor ce contribuesc pentru susţinerea administraţie! cu atătea sudori; dar ce se intănmplă ? de multe ori urmăritorii fiind oamenii cel mal venali se înţeleg pe sub mână cu tâlharii şi până să ajungă la adăpostul lor, el au tulit’o in altă parte şi lucrul se intămplâ cum se intămplâ in Basarabiea, unde ni se trimeteau ca procurori, prefecţi şi supre-fecţl oameni asea de dibaci in ala tâlhăriei că eî singuri organisafi bandele jefuitoare. Nu aşa lucrafi Romsniî, strămoşii cu care ne lăudăm." Cadavru găsit.— Cetim .in „Galaţii" (din Galaţi) : „In dimineaţa zilei de 13 Februarie pe teritoriul comunei Frumuşiţ*, in apropiere de hotarul comunei Şiviţa pe drumul mare, a’a găsit cadavrul unul necunoscut ca de 50 ani: pârul castaniii, barba ne-rasă, cărunt, îmbrăcat cu surtuc de ştofă, pantaloni da materie băgaţi in cis-me de Braşov ; pe cap căciulă da oaie neagră, cfcmaşa de ţară de lână albă şi inoins cu brăfi roşu." ştiri mărunte D. Juit s Claretie s* plânge, in revista sa săptămânală, că spiritismul, care dispăruse de căţl-va ani din Paria, a devenit iarăşi un articol de modă. — Maî toate seratele dia societatea inaltă se termină eu representaţil spiritiste. Tocmai atăt de lesne ’i 63te cui-va să vorbiăscă cu spiritul ori şi cărui mort insemnat, cum poate dobândi un pahar de rum safi un ceaifi. Oamenii par & se fi săturat-cum se vede-de positivism şi a reveni din nofi către sferele sppra-naturalulul. « Poarta şi-a adus din Germania şi un om pentru reorganisarea poliţiei.--înaltul funcţionar ocupă un apartement special in biuroul poliţiei şi in sfera sa este independent. * Corespondentul din Sudan al lui „Kăln lcg/‘ a fo3t omorît in lupta din urma de la Fântâna Teb. El se găsia cu un amic al săfi, tocmai in aceea parte a ca-drilaterulul egiptian, in care isbutiserâ să pătrundă Arabil. * Lordul Ripon, actualul vice rege al In-dilor, ’şl va depune mandatul săfi in curând. Urmaşul lui va fi probabil marehi-sul de Lorne, un ginore al reginei Victoria. * Ducatul de Cornvall din Anglia, ale cărui venituri la trage ducele de Wales, a produs anul trecut un venit de 104,816 lire steri. * Ministeriul franees are de gănd să in-tioducă in Francia nişte consilii agricole, de fie-care departament căte unul. Membrii acestor consilii vor fi aleşi dintre ţărani şi arăndaşl. * Poliţia din Paris, unde sa crede că a afi refugiat autorii atentatelor din urmă din Londra, e informată din America că se prepară un nofi atentat in Londra, in ziua sfântului Patricie, patronul Irlan-defaor. * Deficitul ţărilor de jos in decursul a-nulul espirat a fost da 12,396,862 florini. PROFESORII DE MUSIO VOCALA ditul şi apreciatul d-voastre ziar de la 19 Februarie 1884, acest eatrigăt de dreptate : „Ce se face insă cu profesorii de mu-„'iioă vocală de la gimnasil, cari până „âzî primesc numai o diurnă, adică o res-„plată foarte disproporţionată cu indato-.ririle ce li ae impun, pe lângă aceasta „fără nici o perspectivă la pensiune, nea-„vănd de căt 70 lei pe lună, mal puţin a-„dică de căt primesce un copist ! „Atragem atenţiunea d-lul ministru al „instrucţiunii şi tutulor celor in drept a-„supra acestei imprejurărî. Măiestrii de „musică sunt profesori, şi ca or ce procesor trebue a fi consideraţi de lege ca „oameni salariaţi, iar nu diurnaţl ca par-„ticularl trimişi in misiuni." Toate acestea, d-ie redactor, m’afi pus in plăcuta posiţiune ca să vă mulţumesc din adîacul inimel mele pentru dragostea şi simţimăntele româneşti ce aţi arătat in tot-d’a-una, pentru şcoală şi celor al el, ca şi acuma pentru noi. Efi din parta’mî, vă rog să prim'ţî călduroasele mele strângeri de mănă şi vă rog, din cănd in când, şi la timp, mal aduceţi-vă a minte de noi ; căci cum ştiţi, mal nimeni nu pledează psntru noi, adică pentru arta muzicală; acestea, vă rog, mal mult in scop, ca Românii să poată o dată să nu mal aibă trebuinţă de străini, din a cărora pricină nu suntem băgaţi in seamă de al noştri, căci străinii strică totul unde incepe vreo incercare spre bine la noi in ţară. Aşi maî avea multe de zis, mal cu seamă in ceea-ce priveşte trista noastră po-siţiune şi rolul ce’l avem noi profesorii de musică, in societate, dar mă mărginesc a zice numai: că şi noi, maeştrii de muzica vocală contribuim la civi-lisaţiunea ţerei româneşti. Sarcina d’a desvolta importanţa muzi-cel şi mal ales d’a inlătura indeferen-tismul ce esiată pentru ea, in ţara no3-tră, o las altora mal competinţl. Primiţi, ve rog, asigurarea distinselor mele consideraţiunî. Gr. Tănfceicu maestru de musică vocală la gimnasiul din Piteşti. zilei, ce- ^Apol9 <^ePu*att Cozadini şi Fructă. zilei. s’a făcut, după uz, comunică! i Asupra propunere! d. C. Costescu-Oomă- legel, şi conchide cerând: ca, safi să se suprime taxele impuse asupra colonialelor—şi aceasta iu mod general, in toate comunele —, safi să se lase lucrurile in starea actuală, şi in acest caz să se voteze taxele cerute de consiliul comunal al ur-bsl Berlad, fără s se ţine seamă de cererile şi pretentiunile cetăţenilor, sari se contrazic. Discuţiunea generală s’a inchis. Punăndu-se la vot luarea in considerare a proiectului, resultatul scrutinului s’a declarat fără resultat, Adunarea ne mal fiind in număr. Şedinţa s’a ridicat apoi la ora 61/, DIN JTJXTEIŢEj Tâlhărie îndrăsneaţă.—Din „Hărşo-va“ se scrie „Poştei" (din Galaţi) : Domnule redactor, Puţine afi fost zilols cari #ă’ml scap* fără ca să nu caut prin ziars, unde *e pot vedea, dacă se interesează cme-va şi de soarta noastră, a maeştrilor d« muzica vocală de pe la gimnasil. Insă nici o dată n’am putut să dafi peate ceea ce doriam; nimeni n’a voit să ridice vocea şi să zică măcar un singur cuvSnt de bine, in favoarea noastră, pănă la d-voas-tră; aceasta producea in sufletul mefi neliniştea cea mal mare şi ziceam in mine: Cum ? Românii, cari simt aşa de bine pentru toate căte sunt bune şi frumoase; e‘, cari in toţi timpii afi dat probe că ştiO să preţuiască şi să incurajeze tot ce intâ-reşte şi infrumuseţează inimile româneşti, tăcea-vor, acuma nsal cu seamă, când este vorba şi de imbunătăţirea soartel noastre ? Fi-vor atăt de indiferenţi pentru aceia de la cari, viitorul aşteaptă lăţirea şi inflorirea ramurel muzicale ? Şi cu mul tă satis,acţiune citesc şi văd, iii respăc A/ ETĂŢI O statistică curioasă — „Se ştie căt timp afi perdut popoarele europene in cel din urmă48ani? De la 1835 Europa a perdut 13,332 de enl şi iată cum: sunt aproape 48 ani de cănd s’afi inventat chibriturile. Fie care chibrit reclamă pănă se aprinde 12 secunde in termen mediii. Consumaţiunea chibriturilor pe an se urcă in toată Europa la 2 miliarde, a căror confecţionare reclamă 400,000 metri cubici de lemne şi 210, chilograme de fosfor. Prin urmare prin acest singur fapt diferitele naţiuni europene perd pe fie-care zi căte 76 ani. In ceea ce priveşte aceşti 48 ani din urmă, totalul momentelor perdute cu chipul aceata se urcă prin urmare la colosala ţifră de 13,832,720 ani. „In Francia consumaţiunea zilnică se urcă la 7 chibrituri pentru fie-care persoană, in Anglia Ia 8 şi in Belgia la 9. Socotind viaţa unul om cu 60 ani, Fran-cesul la sfârşitul el a perdut 21 zile şi 6 ore, Eoglssul 24 zii .> şi 9 ore şi Belgianul 27 zile şi 12 oare. Timpul perdut de FrancesI cu aprinderea chibriturilor amerinţă a deveni mal mare dm cau-sa calităţii din ce in ce mal proaste a chibriturilor. “V. C. Un înşelător dibacii!. - Un chip di-bacifi de a inşela ia bacarat a fost descoperit zilele trecute intr’o localitate de băl de mare din Francia. Un individ, care purta tot-d’a-una la joc aeşta ochelari albaştri enormi, avea un noroc uimitor tot-d’a-una când punea banca. Intr’o zi insă scăpă căîţiie şi un priv.tor se plecă sub masă să le ridice Atunci observă pe dosul lor nişte puncce luminoase. Cercetând descoperi că erafi miel pete de fosfor, cari reproduceaţi numări! din faţă. Şarlatanul cu ochelarii la vadea, ş, astfel ştia ce cărţi imparte tot-d’a-uua tuturora. Ceea ce i s’a intămplat, nu mal trebue spus. -----------—— —--------------- NOTIŢE LITERARE Recreaţi! ştiinţifice No. 2, An. II cuprinde : Geometria : Elementele lui Euclide urmare.—Mecanica: Despre echilibru intr’un caz particular.-Cosmografie : Calendarul Romanilor. —Geografia : Asia centrala.— Probleme rezolvite. — Probleme propuse. Ortodoxul (-Foaie eclesiastică, dirigiată de un comitet, in lipsa d-lul dr. Zotu). No. 8 An. V cuprinde : începutul cel bun este lucru terminat pe jumătate. — Dumineca ortodoxiei. — Cuvânt pentru inceperea Sfântului şi marelui post al Pascelul. (La Dumineca lăsatului de brânză) —Diverse. (Patriaicha-tul de Constantinopol şi Poarta, după „România Liberă"). Serviciul teSegraOc ai .,RominiclLikre“ 12 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Paris, 11 Martie. Depeşele primite din ToDkin la ministrul marinei conţin, că coloana generalului Negrier a luat in posesie Duminecă două forturi situate aproaDe de Yen-Dinh la 15 kilometri de Bac-Nmh, şi că coloana generalului Briere, după ce-a traversat canalul Repezilor a făcut joncţiunea el cu acea a generalului N-jgrier. O recunoaştere făcută azi in partea Bac-Nin-hulul n’a întâlnit nici un inamic. S 3 crede că trupsle chineze se pregătesc a bate in retragere in temerea de-a fi inconju-rate şi coprinse de toate părţile de Francezi. Roma, 11 Martie. Camera presidată de vice-preşedintele d. Spantigati, a primit comunicarea unei scrisori de la d. Farini, declarând, că in urma incindentulul de ieri, decisiunea sa d’a depune sarcina sa da preşedinte e irevocabilă. Oratorii din toate partidele şi d. Mancini in numele guvernului, propun ca Camera să roage cu toate aste pe d. Farini de a retrage demisia sa. Camera adoptă apoi ordine de zi, presentată da d. Gyemaldi, confirmând confienţa sa m d. Farini şi refuzând demisia Ba. Borna, 11 Martie. Ziarele de seara anunţă că, cu tot vo tul ordine! de zi Gyemaldi, d. Farin menţine dimisia sa de preşedinte al camerei. Viena, 11 Martie. Camera deputaţilor. — Ministrul de finanţe intr’un lung discurs a combătut obiecţiuuile oposiţiel contra budgetului, declarând că va putea aloca aprăpe 7,200,000 florini din exerciţiul 1883, pentru a acoperi deficitul din 1884, care va fi astfel redus la 3,300,000 florini şi poate mal puţin incâ ; a adăugat că, dacă proiectele financiare, presentate de guvern, sunt indată aprobate, dificitul ar fi dispărut in 1885. Respunzend la acusaţiile oposiţiel, ministru neagă formal că poporaţiunea germană dia Austria să fie oprimată şi z.ce, că daca ar fi â*st posibil că un guvern voia a Cuiimc* 4e Germani in Austria, o voinţă superioară s’ar opune, voinţă in care toţi supuşii austriac! pot avea deplină incredere. Guvernul nu caută o luptă parlamentară, dar va menţine cu fermitate politica sa contra unei oposiţiî sistimatica, care duce până pe terenurile cele mal neutre pasiunea sa poiitică, identificând interesele unei partide cu interesul Statului. Ministru termină zicăad, că ia Austria, ţară monarchică prin excelenţă, viitorul nu aparţine numai unei singure partide, nici unei singure rase,— aparţine la toţi.. Discursul ministrului a fost viu aplaudat. Celebrul actor de la teatru Curţel, d. Laroche, a murit astă seară. (Havas). -------——........................ BIBLIOGRAFIE © Iu editura magasinuluî de musică Const. Gebauer se afla de vânzare note pentru piano: „Rapsodia română" de C. G. Porumbescu, preţul 2,50. jk.TVtr^OiU MoştenitQril repausatulul Clement Kjinst pantofar de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi afi avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest coraercift, in magazinul lor vechio, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 16 Un agricoltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială şi certificate recomandabile de practică in ţa^ă, caută o moşie a o administra cu preferinţă imparte. A se adresa la administraţia acestui ziar. Mg.wwiwinwi Donnsjurauusuu. Wfl» MAGASIN ROMAN cu I£ AINE O- .A. 'JT Jl. 5, Strada Ştirbei-Vodă, 5 UE a s1 AC 33 SFa. Xăl Ou preţuri ne mal auzite pănă acum. Costume complecte 8aco pentru primâ-vară, preţ fr. 24, 32, 35, 42, 44, Jachet cu gilet fr. 40—45. Qgg* Poftiţi la eftln şi bun "25fil It I. UiăciL-iianu VTN NEGRU de Oreviţa şi Gole-Drâncea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIANI din rocolta anului 1878.—15 fr. vadra la PĂUN P0PPE8CU A Comp. 18, Strada Ulp^eaul, 18. L www.digibuc.ro EPITîiOPI A AŞEZĂMINTELOR MARELE BAZAR DE FUBLICAŢICNE La licitaţiunea din 53 Ianuarie a. c. pentru arendarea pe termen de 3 sad 5 ani, cu începere de la Sf. Gheorghe viitor a caselor cu via şi grădina numită Gramont, aflată in Bu-cureşcl, suburbia Bîrbătăscu Vechiă, nepresentănc u-se concurenţi, administraţia publică o nouă licitaţiuue pentru ziua de 3 Martie, viitor, care se va ţine in localul administraţii, strada tl IuniiS (Filaret) No. 2 la ora 3 după amiszi. Amatorii se vor presenta in citata zi, in30ţiţl de garanţiile cerute de lege in efecte publice garataAfe de Stat sad in nu-mera» Condiţiunile de arendite se pot vedea in toate zilele de lucru de la ora 12 — 4 i. m. la cancelaria administraţiei fon-daţiunilor Niphon Mitropolitul. _____■ ■ — MT\«agSl — — Stoa»****"." Recomandă pentru Sesonul actual elegantul său asortiment de strada Lipscani, ■i Nr. 7 si 27 Strada Mircea Vodă, No. 31 FItACURi ŞI COS'TUME DE SALON de veritabil pervien şi drap d.e Sedau. Redingote cu Gilete de Camgarn diagonal SîSr* COSTUME cu şi fără tal ă de fantaisie 1 '*JL^rVj\ LOijN ? NOtrVEA UTJdZ GHETE BROCHE & LUTTRE DE MATAŞE PALTOANE SI BLĂNl DE LUX — DE TOT FELUL — HALATE Şf COSTUME DE CASA (NEGLIGE) MANTALE IMPERMEABILE etc. etc. i Calea Yiatorial Nr. 7. I» toral, fcăţl di mătăsuri, lânuri, c&ntele, oonfsctioana gata, stofe s mobil®, «evoarecperdiiisil u« diferite calităţi vtnţar* eti pretur! foarte reduse, D, L H&rtiBOTidjgSSî^S. Vodă Nr. 10 Sucursale: Strada Carol I-ifl, No. 2, Caisa Vie. Ionel No. 158 ţi Sf-ţiI Apostoli No. 1?, Mari asortimente de Coloniale. Colori, Delicatese, Vinuri etc. aervitlul cunoscut o-ner. Public in decurs de de saţ. Sregirie 5. Cmâia SS *00 din 3trada Covac, No. lb a provieionat cu tdte articolele do coloniale, droguorle, precum: zahăr, cafea, orez, \mt-de-lemn, luminări ect. cu ridicata ii cu g-mfrmnti*. — Preţuri moderato, -Comanzi ar executa pentru tbU Fraţii I. Mg», 'S5ES1 nostru de Coloniale ş Delica-ţese din Calea Victoriei No. 80 cat şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depofl de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orî-ce comenzi de la D-niî comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. Se vinde de veci o vie ca la 9 pogoane mari cu ecareturl pe ele, livezi cu pruni, vase, linuri, şi alte mărunţişuri, situate in comuna Leordeni plasa Podgoria judeţul Muscel.—Doritorii se vor adresa chiar acolo la D. CostacheTibişoiu 32 !$rto l buşi», £T SSS u s« riatri inligeur fi strâins. Flora Estu-foiel, Îfîdalie do sui aa ia espoetifa tgncoiă a Jude-ţolul Ilfov i882. Qraborrski s,t Si aroiî. Bucureşti. DE ÎNCHIRIAT Băile Miiraszevvski 4/6, Strada Politiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din nod foarte elegint, deschise in toate zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Martia şi Vinerea numai până la 12 orc amiazl pentru dame. Băl de putină Classa I şi a Il-n. cu şi fără duşi. Serviciul prompt. Licorn damelor! CU BASĂ D AN&SONIKE Preparată de către O. ENJ0LRA3 Pharraacisla io LYOK i. dtXi kt oua eşti.iţa Onor. Public ri i*Sw tth fesp dteposit de Sobe #* ] ■ -^4, a fi,n cele mal mari ?#s-no« Ai v. Europa in diferite feârta) |i,« dessnur' frumoase 6c, pt ..ţc, 1 foarte moderate. * sţipst, 4. rusMîc». Ta, (^aiea Victorii, 78 (vls-a-vis de Palatul regal) Două case noi alături in Strada Romană in colţ No. 126, compuse din două saloane mari, mal multe odăi, cuhnii şi sub-atimente, in total 15, cu două curţi mari împrejmuite nou, curte cu pavilion, boltă şi pomi. Adresa Otelul Regal, camera 14. — Se inchiriază şi separat. •1032 Clădit acum din nod, stilul Rennaissance, 2 atage in centrul Capitalei, lăngă Lipscani, cu două faţade, una in iungui Stradeî Băcani şi cea-l-altă in lungul Stradeî Blănarl, avănd 59 camere admirabil iluminate şi' aerate, 2 prăvălii una mare şi alta mică la parter. 2 pivniţl mari, grajd pentru 8—10 cal, şopron pentru 4—5 trăsuri, curte pavată cu bazalt, fântână cu pompă; telefoa şi telegraf la fie-care cameră, gaz aeriform, mobilate p^ste tot cu mobile noul, elegante şi solide din cele mal renumite fabrici Se inchiriază pe termenul ce va conveni locatarului de la 23 A-priliu 1884, şi cu dreptul de a intra in posesiune chiar şi cu o lună inainte Doritorii se pot adresa, strada Pensionatu No. 19, in toate zilele, de la orele 8—10 antimeridiane. ^ M Geerţu§i, KîtJuSiS ScrobeaU fi mo ară do BaJwiat; Renuri, Strada Seaureiol No. ÎS, Suburbia Etaue* 4Srutaruf Culoarea ferdv. liedre cote recoTna»d&t& damelor?! «kosite prin aingole si pontru a preveni 1âie b6lol« la care sunt expuse uă femeie t Bâlă 4c nxtiriţă, pierderi, dureri, deranjamente, tievtfL taie, omeerinţe, de nofbn't, v&rsta criticii, eto, Bft ţinita in tdte farm aci ele, S franci ca caii** m dcoropaniadift fiecare fiscociu tu Bacaroeţl, ia Drogheria J. Or mu» Hpitropia Bi&ericei Sf. Jîicolae din Şelari La licitaţiunea ţinută Duminică la 19 ale curentei, nepresen-ttfndu-se nici un amator, pentru a lua cu chirie prăvălia de băcănie din curtea bisericel, care, se inchiriază impreună cu trei eamere de locuit din Curte. JEpitropia publică din nou licitaţie la 11 Martie la orele 12 din zi ia localul sfintei Biserici. Condiţiunile incliirierll se pot vedea la D-nu Ioan PencovicI (Lipscanii), BUCUBLSOI 2, Strada Smârdan, 2, BUCUIÎESCÎ Strada Smărdan, 2 ~%7'IEI uegni, hidraulic şi aib Ciment, pietre de pavagiu, piatra neiucrata etc predaQ cu o mal mare promtitudine aici şi in afară. Esecutarea de lucrări de pavagiQ şi de pământ, strict reale, cu preţurile cele mal ieftine. EMIL EHRHARDT Comptoar : Strada Bosarab - lăngă intrarea la magasinul de fracturi 204 vis-â-vis de bereria d.lul E. Luther. BUGURE1SG! GALAŢI CALEA DOROBANŢILOK, 105. STRADA PORTULUI recomandă marele îcr deposit de DEPOSIT DE MAŞINE ÂGIIICOLE L0C0M0BILE CU Şl FAR A ÂPPABAT DE ARS Pili de orî-ce mărime. MâE li tei i sfi k şi kîîtei mm i 7 * DIN FABRICA IVCctrsiltLfitll, Sons (Gainsl»02*o-».vjfti, Englitera) MAŞINE DE SECERAT ŞI COSIT precum: Locornobile de 3, 10 şi 12 cal putere, de Ciayţon & Shuţiiey/orth, BATCApE DE GRĂli de 3, 10 şi 12 cai, BATOANE DE PORUMB cu locomobiiă şi cu mână, IVîAŞîNE DE SESV1Ă-^AT, MAŞINE DE CIURUIT şi VfcMTURAT, MOR! DE MĂCINAT, PIETRE FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SECERAT „wood.“ Pluguri cu bârţe c!e fer bătut,iberhardt, Pluguri Universale pentru brazde de 8 şi 10 ţolurî adâncime, GRAPE DE FER PATENTATE, construcţie nouă, cu dinţi articulate, ŢEJE DE CASAN pentru locornobile şi altele. In AI ELiEUPJLE noastre primim REPARAŢII DE L0C0M8BJLE din orî-ce fabrică. h Xv;.m"Rege,e?i ReginaRomănieI‘‘/i^Ş&m wS. Ki,jŢ 7 £5/Asemenea premiată cu V®Sa.—JşfW/l LJse 4**ul pr®ţ: »Oipl*ma de \£w%£vSly~>J onnaro CI. 1“ şi de Ex* O/ posiţiune a Cooperatorilor Români, In anul 1883 pentru deosebitele calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe. £La grădina George Ioanid numită Brăslea, situată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprâpe de biserica Icoanei se află de vSnzare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-matorl din districte şi din capitală, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi in-dată li se va trămite. SKSKTPlantatul pomilor pem.ru primU-vOrtl a sosit 'S3S foarte tari şi repezi la lucru Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, : DIN FABRICA Adrianoe, JPX (IV cvw-V orie) Mori, Manege şi M a şl ne Qiitniinr-ni»niiTi;niUmiiiniMiiiiniiHiniii[uiii»‘iu»»flnM^4r-nitn;.^innnTrnviiiirnl[in»- 1)E INLlIIiUAT O pereche case compuse din patrn odăi, bucătărie, odae de slugi, pivniţă, magazie de zid, puţ, curtea pavată şt grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lăngă tipografia Mitropoliei, Strada Principatele-Unite No. 38 6jdl DE ÎNCHIRIAT Prima I. K. privilegiaţii Societate ele navigaţiune ca O casă cu 9 incăperl pentru stăpâni, bucătărie, odăi pentru servitori, spălătorie, odae pentru vizitiii, grajd d e_ 4 cal, şo-pren 2 pivniţe boltite, grădiniţă,--p® Strada Mercur 15. A se adresa ta. p ropnetar po Str. Pitar-îloşu 15. catul de sus. Valabil de la 18 Fevruarie (1 Martie) 1884 pănă la altă disnosiţiunc Fâii de Muscel pentru nutrimentulii cailor do lues, se află de venejare presat in pachete, Strada Griviţa pesto drum de Asilul Oteteleşanu. Sâmbătă 9 a. m. „ 192j » „ 2!0 p. m. Marti de la Galatz „ Brăila „ Gurajalomiţl # Hîrşova „ Csernavoda „ Ostrov „ Calaraşî oraş ,, Silistria „ Olteniţa „ Turtukny in Giurgiu Sm. de la Giurgiil Sm. „ R-istzuk „ Zimnicea „ Sistow „ Măgurele „ Ni copoii „ Corabi-* „ Beket ., Rahova „ Lompalanca „ Widdin i Calafat „ Radujevaz „ Brsa-Palan in Severiu de la Severin „ Orşova „ Belgrad in Budapesta Sâmbătă 7 a. m. Luni 6 „ » 3 p. m Marţi 8 a. in. de la Budapesta „ Belgrad „ Orşova „ Severin „ Brsa-Pal anca Radujevatz „ Calafat a Widin „ Lompalanca „ Rahova „ Beket „ Corabia „ Nicopoli „ Măgurele „ Siştow „ Zimnicea in Rustzuk de ia RusL.uk. „ Giurgiu (Sm.) „ Turtukay „ Olteniza „ Călăraşi (oraş) Silistra „ Ostrov „ Cernavoda „ Hîrşova Joî 7 a. m Sâmbătă 6 „ „ 3 p. m Duminecă 8 a. m Vineri PERVASUR! POLFJTE ţi < Flafoiurl in Eelief „ 5® P- 33, 1 13J » . f® » » 6‘3 « . „ „ 8=o „ 10 % » IO20 » Mercuri î2t2 a. m. 1223 a jj A ti . DBTEirZAEE ROM JAMAICA , 10“ , Duminică 2 a. m. Mercnrî din cele mal renumite fabrice eu preturi foarte moderate, recomandă onorabilului publică sub semnatul ii X-iOiTIOi-T. Tapiţor şi Decorator Nr 3,StradaŞtirbel-Voda,Nr. 8 (Tis-S-via de Peasiul Rorciu). CĂLIT ATI 1 I fiuaiaa aoofendrjt din !S'/8 o» jwoţtj de 2,4d ocaua in ţrm şi i» acta ti. — bw iiarM > > rwt « '#«« in Strai», B a .o*»' VSfiit ay-â p*»6t«il»ri fît* 1 Sâirb n » „ IO*» „ Sămbăta 6 a. m, „ 8« „ î/ 9,s [ 1-2'6 p. m Mijloc sigur si ef(f Penntru limpezirea grabnic^ a vinurilor albe şi negre, j îmbunătăţirea vinurilor stricate la Drogueria „I. Ovessa 39 Str. Academiei Bucureşti- 1 Companion Pentru desvoltaro mai mare a unei instituţiucl industriale deja in funcţiune, a cărei producţiunl sunt bine cunoscute şi corrente, se caută un companion cu capital te 20 k 15 mii lei. Doritorii bine-vciaacâ a adresa ofertele lor arâtSnd nume şl adresa la redacţ'.u-nea ziarului sub „Cnmpamon 20,000. 5 43° , Martf 5 a. m „ 4« » Duminică 5 a. m, 430 » ’ n Vineri 5 a. m « 8*° » Dumin. dimin 830 dimin 83* „ dimin , Gurajalomiţa in rsraita „ Galaz UN CÂINE Duminică „Dog de Ulm" recunosc Bucureşti prin mărime şi ganta lui, rasă curată, uu tru înălţime. Se vinde cu moderat. Adresarea in Bucureşti Vntoru Nr. 50 şi la Brăila cialitatea de mănuşi. Cursele vaporului local iijtre Galaţl-Tulcia-Ismail-Kilia. IRNIRE IN JOS : PORNIRE IN SUI uni Marti MercurI, Joi, Viner* şi Sâmbătă 8 ore d. De la Ivilia ta Ismail-Tulcea-Galaţî... 4ii;a . .................Joi 8 ore d. De la Ismail la Tulcea-GalaţI N ,rţl, MercurI, Joi, 1 circula de două ori pe săptămână de la Galaţt-Braila in sus spre toate staţiunile Dunărei, precum şi T KOtfAWtt LIB Tipo-litografla Stofen Mihălescu, Strada Covaci, No. 14. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 1999. 10 BANI EXEMPLARUL SANBATA 3 MARTIE 1884 ——tiana—rnmtmm——mam APARE XTN TOATE ttDUETJSS ABONAMENTELE : [în Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 Iei; 3 luni 8 lei. i lu Districte î , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. | In străinătate î , 1 ar. 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG LAUR1AN : entpu Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: ic Eojnânis 2 La admmistraţiune, Tipografia Ştefan Mikăitscu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. Tn Paris % La fiociete Eavas, place de la Bourse, 8. Ta f lena t Ia Heintich Schaleh,!, Wollzeilo,12, Biuroul Central st casier de la Suceava. D. căpitan Gherghe, comisarul regal de pe lângă consiliul de resbel al corpului II de armată, se zice, că s’a însărcinat de ministrul de resbel a preda, la şcoala militară de aplicaţiune, un curs de drept penal militar. Comitetul permanent de infanterie se ocupă actualmente cu Sco&la de soldat, Actualul manipulant ŢerenenuSimion de la oficiul telegrafo-poştal Novaci, s’a confirmat oficiant clasa III, pe ziua de 1 (13) Mart:e 1884, in locul demisionatulul Foul-q iier Aristide. D. Victor Plopeanu s’a numit in postul vacant de comisar clasa II, pe lângă prefectura poliţiei Căpitalel. Legea prin care, in virtutea art. 0 din Constituţiune, se recunoaşte calitatea de cetăţean romăn d-lul Ios6f Doican din comuna Roman, s’a promulgat. D. T. Mătăsaru, actual verificator cla-Ba II la casieria generală a judeţului Ba-căti, s’a numit verificator clasa I la acea casierie, in locul d-lul Gr. Mătăsaru, trecut in altă funcţiune, şi D. C. Manoliii, actual copist la acea casierie, s’a nu- mit verificator clasa II, in locul d-lul T. Mătăsaru. inaintat. D. locot. I. Pallady din Craiova, unul din abonaţii noştri, prin o scrisoaare ce ne-a adresat, se plânge de neregularita tea primirii ziarului. . De oare-ce administraţia i’l trimite regulat, neregula nu poate proveni de căt de la biuroul postai de-acolo. Rugăm dar, pe d. diriginte respectiv, a face să inceteze asemenea inconveniente supărătoare, cu drept cuvânt, pentru abonaţi. D. medic-veterinar George A. Persu, veterinarul judeţului Ilfov, s’a numit, pe ziua de 1 Martie 1884, in funcţiunea de inspector-vetorinar al raionului IV, in locul d-lul medic-veterinar Ion G. Me« zincescu, decedat. M. S. Regele, a bine voit a confsri ordinul Steaua României următoarelor persoane : In gradul de oflcer D-luIIon Fronescuşi Anton Dumitrescu, comisari inspectori clasa I. In gradul de cavaler D-luî Ernest Vărnav, directorul poliţiei Capitalei. D-lor Alex. Lahovarl, M. Muaceleanu şi D. Petrolian, comisari inspectori clasa I. D-lul N. Cristescu, casierul poliţiei Capitalei. Iar crucea de cavaler al ordinului Coroana României, următoarelor persoana : D. I. Ţepelug, capul divisiunel de urmărire la poliţia Capitalei. D-lul M. Bâduiescu, cap de serviciîi la poliţia Capitalei. D-lor N. Trăsnea, P. Condurache, N. Mi-hăileanu şi C. Niuolescu, comisari clasa I. D. maior Gherghel Gheorghe din regim. 8 călăraşi B’a mutat, pe ziua de 1 Martie 1884, după consimşimSnt, in regimentul 10 călăraşi, in locul d-lul maior Per-siceanu Constantin , care s’a trecut in locul celui d’âutăiă. Comisiunea insărcinată cu revizuirea şi modificarea Codului justiţiei militare a avut a treia Întrunire, sub presedinţa d-lul G. Cantilli. In această şedinţă, după cum spune „L’Indep. rourn®., comisiunea ar fi adoptat, cu 3 voturi contra 2, ideia ca membrii consiliului de resbel să nu mal fie numiţi de comandanţii corpurilor de armată, şi in caşuri excepţionale, de ministrul de resbel, ci să fie traşi la sorţi după tablou. D. dr. iu medicină 0. G. Mânu, care şi-a terminat studiele la facultatea de medicină din Paris, a susţinut a-l’altă ieri examenul de liberă practică in ţară, cu un strălucit succes. Ştirea sosită zilele acestea, despre revolta deţinuţilor din penitenciarul de la BisericanI, se confirmă. El afi maltratat r8ii pe director şi pe cel-l’alţl impiegaţi. Sa va face o serioasă anchetă. Râă stăm dar şi cu regimul penitenciar! Din sorginte oficială aflăm, că in curând se va deschide căte un oficiu tele-grafo-poştal in următoarele comune : Se-venl, Darabani, Mamorniţa şi Rădăuţi din jud. Dorohoifi j BroscenI, din jud. Saceya; BurdujenI, din jud.'B^toşanl; SpiuenI, din jud. G.t; Balta şi Viziru din jud. Brăila. Curtea cu juraţi din Ilfov va judeca la 7 curent procesul vestitului bandit Mă-găreaţă, acusat pentru jafuri şi omoruri. Consiliul general al judeţului Bacăfl, convocat in sesiune extra-ordinarâ pentru ziua de 5 Martie 1884, este autori-sat a se ocupa şi cu cestiunea relativă la construirea magaziilor necesarie armatei teritoriale. Recruţii din contingentul anului curent al regimentelor 6 şi 21 de dorobanţi, sunt concentraţi de ieri in capitală pentru instrucţie. Tinerii curcani sunt impărţiţi in cuartirurl in partea despre gara Târgoviştea şi suburbia Popa-Tatu. ~ ' —--------—--------------------- www.digibuc.ro IDIIST BANAT Lugoş 28 Februarie 1884. Onorate domnule redactor, Viu a vă cere ospitalitate in coloanele preţuitului ziar ce redactaţi, şi a face barem, cu culori debile, cunoscute suferinţele Romănului din regatul de sub coroana S-tulul Ştefan, fraţilor liberi din sor Romaniă. Printre multele dovezi, cari necontenit ne scot vaiete din sin, nu cea din urma este, ca noi astăzi, in secolul luni ml şi al civiUsaţiuneî, in secolul pro-clamăreî drepturilor omului şi ale cetăţeanului,—suntem trataţi de oamenii pu-ter I, de despotil noştri seculari, ca sclavii, cărora nici a vorbi ai a ne deprinde dulcele grăiţi românesc nu ne este permis, fără de a fl timbraţi de revoluţionari, ds daco-romanistî, de inamici ai ţârei, adecă ai patriei noastre străvechie. Da Muluiri şi neruşinate violări ale le gel faţă de tot ce-I romănesc pe tâtă ziua ne aduc veste organele noastre de publicitate şi de un timp oare-cave se vede că 8’a inceput o persecuţiune, mai mult, o pr gonire sistematică asupra noastră. In admini^traţiune ca şi in justiţie Românului ’i-se deneagă dreptul limbel sale, garantat prin articolul de lege 44 din 1868. In patria noastră am ajuns de ca Români cu limba noastră nu mai putem călători cu calea forată fără a ne espu-ne celor mal mari neplăceri de a rămânea la mijlocul calei şi de a fl şicanaţi de impiegaţii de stat, cum o păţi un venerabil preot in zilele trecute. A scrie şi a cânta sad declama poe-sii naţionale este crimă. Faptul complinit este, că douî juni fură eliminaţi din teologiă si scoşi cu totul din numărul clerului, pentru că la 15 Maiti 1883 cântaseră versuri naţionale; de asemioea fu eliminat un studinte din Blaşiti, pentru că puse tricolorul român pe aparatele de gimnastică la eaamenul ds vară. Un mic băiat din munţii apuseni a! Ardealului mergând laAlbaJula la şcălâ duse nisce poe-iî scrise incă din şcoală, de a casă, cari vfdăndu-le sioviniştii maghiari Ie cor.flscarâ ca revoluţionare şi făcură perchriiţiutie domiciliară la învăţătorul din sat precum şi la părintele băiatului. Dar cine ar fl in stare să numere ne-numerabilele acte de volnicie, ce l-a comit împilatorii' no-tri ? Căci, din marginea nordică a Ardealului şi până la Bri“> şov şi de acolo până in fundul Banatului tot un ţmet de durere al Românului se aude, al Românului încălcat şi strivit, şi nici atâta mângâiere nu are barem, cătă o dă consciinţa, eă strigătul său de durere este auzit şi afară cîa fruct-tr.riele ţerel sale şi este cunoscută soar-tea sa, cel puţin fraţ'lor de săngeflatin. Unul din faptele cele mai recente do prigonire, ce s’a inceput asupra noastă şi ue urmăresce, este următorul : La gmanasiul de stat din Lugoşlfi iu Banat, comitatul Caraş-Severin, studenţii români, cari in multe clase formează ma-ioritatea (;ăcî este de insemnat că in întreg Banatul timişian nu avem nici un gimnasid românesc1) la 27 Fevruarie st. n. a. c. ţinură o şedinţă publică, in care se eseeutâ o programă compusă din diseitaţ'uni şi neroraţiuni; succesul a fost foarte îmbucurător mai cu seamă coosiderănd căt sunt de persecutaţi şi 9 Cum ne aducem aminte, nu lise dă voie să ’şî facă, de şi afl fondurile trebuincioase. N. R. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 2 Martie — 9 V ĂI) U Y A Nu era cu putinţă comandantului de Frâmeuse să nu priceapă tonul şi sensul vorbelor d-nei de La Pave. După căte-va momente de muţenie, începu : — Doamnă, daca am onoarea să vă înţeleg bine, mă acuzi că pretind, sub o falşă aparenţă de amicie, la măna d-tale, saii mai bine la zestrea d-le... Răspunsul meii e u or:—daca e un om pe lume căruia cugetarea d’a te lua in căsătoriă să ’I fie interzişi pentru tot-d’a-una,—acel om sunt eu. Ai să inţelegî la moment pentru-ce...In-tenţiunea mea, care o vei aprecia îndată, era să amân incă această comu-nicaţiune pănâ in ziua cănd prietenia şi Încrederea vor fi stabilite intre noi a-măndoi; vărj insă că această zi nu va veni. Te rog dar să mă asculţi.—Nu ’mi-am îndeplinit in totalitatea lor instrucţiunile pe cara bărbatul d-le ’mi-le-a dat pe patul său de moarte, ’mi rămâne să ’ţl mai fac cunoscută ultima lui voinţă, sau mai bine cea din urmă rugăciune a sa... Prin acel testament verbal, al cărui depositar sunt eti, bărbatul d-le, in schimbul iubirii pasio- impedecaţi in iuveţarea limbel materne junii noştri. Dar vai 1 ce făcuşi Române, resuuă vocea de fiară a profesorilor înfuriaţi, cari înţeleseră actul la care impinsese pe tinerii români dorul de a’şl deprinde dulcele şi ingănătoriul grăiţi supt d.n pieptul mamei. O inebisiţiune, intru nimica mai pre jos de cea jesuitică, se născu spre a stoarce din ţinerile mlădiţe mărturisiri de les-patrie, şi scump vor trebu: să plătească indrăaneala ce’şl luară de a’şl deprinde, ascunşi ca chreştinii cei d’intăiâ de frica păgânilor, şi de a-şi cultiva moştenirea cea mai scumpă, rămasă de la străbuni. Procesul este incă pendent şi minune va fi de nu vor fl Isgoniţi din gtmnnasiul acesta saii chiar din toate gimuaslile aceste! monarchie. Ia casai diu urmă se vor vedea necesitaţi să ceară ospitalitate pe pământul seu apel Românie, pentru ca acolo, undo nu va fl crimă a’şt cultiva limba, sâ’şl continue învăţătura şi luminarea ca să devină cu timpul bărbaţi folositori neamului lor, poporului ro-măn şi omenireî. Aşi termina, dar mă opresc, căci mai am o rugare către fraţii ce staii intr’o legătură mai de aproape cu lumea noe simpatică, ca să se tm'şte de durerile câte ne pasc pre noi şi să lucreze pentru cunoaşterea suferinţelor fraţilor de sub jugul despotic maghiar, că nu cum-va să se mire tare lumea de pasul care l’ar face un popor greti încercat, intr’un moment cănd indelunga lui răbdare s’ar putea curma ! Binevoieşte, on. d. redactor, a primi o sinceră strângere de mână d9 la prigonitul d-tale frate bănăţean. Bănăţeanul. DIN AFARA Orleanismul in Francia Orleaniştii fac să se vorbească despre dănşi. Un atentat, care s’a încercat zilele acestea asupra contelui de Paris, prin trimeterea unei lăzi cu o bombă, care insă s’a descoperit la timp,—dovedeşte că repub'icanii ieaii foarte in serios pe pretendentul coaliţiei regaliste. Ziarul dlui Rochefort, „Intransi-geant» ştie să povestească chiar minuni, pe care le-ar face banii pretendentului. In Paris ar esista anume o casă neagră, depusă la un bancher destins, şi cu banii din ea s’ar lucra la convertirea republicanilor pentru monarchie. «Cu această casă, zice numita foaie —Orleanismul speră să cumpere conştiinţele parlamentare, de cari are tre buinţă spre a resturna republica in mod legal. Prinţii cred că despun deja in ambele camere de 380 voturi : 200 in Senat şi 180 in Camera deputaţilor. De oare-ce congresul se compune din 360 membri, orleaniştii trebuie să cor rupă 50 de representanţi ai ţârei, spre a se asigura de majoritate. «Actualmente se face din partea lor o cercetare foarte minuţioasă, spre a se constata starea, năzuinţele, chipul de vieaţă şi caracterul unor persoane anumite, şi indată ce se vor fi asigurat de condiţiile necesare, orleaniştii le vor pune pe lista viitorilor oaspeţi ai contelui de Paris.» Acestea seamănă foarte mult a poveşti. Nu mai puţin insă este adevărat, că chiar in sferele serioase a le capitalei francese se vorbesce de mâ- nate ce a avut pentru d-ta şi al probelor ce a putut să’ţî dea, te roagă, te conjură şi, pe ‘cât poate un murind, ’ţl ordonă să nu ’i uiţi nici o dată memoria contractând o a doua căsătorie. O slabă esclamaţiune flutură pe buzele tinerel văduve. — Bine voeşte a me lăsa să sfârşesc, reincepu Maurice. In ce termeni dureroşi şi teribili bărbatul d-le ’mi explică temerile sale, frica sa, reco-mandaţiunile sale asupra acestui subiect, ’ţi-aş putea spune daca ’mi-ai cere ceva, căci nu e nici o vorbă eşită din gura sa in ţimpul acelei nopţi funebre care' să nu’mi sune incă la ureche... dar scuteşte-me, scuteşte-te pe d ta chiar de amănunte triste, sdrobitoa-re ;—ascultă numai cele din urmă cuvinte ale lui: «spune -’i că, dacă vr’o-dată ar fi a altuia, me voiu ridica din mormănt, ’mi va vedea fantoma, me voiu intoarce s'o blestem !» «Şi adăogâ in hârâitul agoniei: «Jură-’mî, Maurice, că ’ivei spune... «I am jurat».— «Pe onoarea ta ?»—«Pe onoarea mea!» Acum, doamnă, scii tot. ’Şî intrerupsese mersul ca să’l asculte Abia ’î zărea faţa, căci noaptea sosise pe deplin. Dar căte-va raze de lună, spintecând bolta de verdeaţă, aruncau colo şi colo fâşii albe pe nisipul aleiulul şi lumina pe jumătate o bancă de piatră lipită de boltă. Se duse de se aşeză pe acea bancă, şi atunci o vă$u căt era de galbenă. ’I se păru chiar că se impleticea înainte d’a sta jos. Apoi ’şl aplecă fruntea in măini şi o auzi cum plângea. ROMÂNIA LIBERA ———w şmammm suri restrictive, eventual chiar de esi-liu, cari să sea iea împotriva prinţilor de Orleans. Mişcarea irlandesă. Guvernul englez a respins o cerere partidei naţiona.e irlandese, de a pune din noii ne tapet cestiunea proprietăţeî din Irlanda. Acest refus — la care Irlandesii nu se prea aşteptai! tocmai dii partea d-luî Gladstone —a produs o iritaţiune atăt de mare in cercurile partidei naţionale, in căt s’a hotărit să se însceneze in Irlanda o nouă agitaţiune a-grarie, mult mai întinsă şi mai serioasă de căt cea dinainte. Spre acest scop, d. Parnel şi tovarăşii săi prepară un apel către poporul irlandes, in care vor desvolta programa lor privitoare la modificarea proprietăţeî in Irlanda şi -?e va pune din fondurile Ligei naţionale o mare sumă la dispo-sitia acelora cari vor fi însărcinaţi cu agitarea. De vreme ce insă aceasta are să ocupe dimensiuni mari şi astfel re clamă mijloace foarte considerabile, s’a hotărît înfiinţarea unui fond special in acest scop, pentru care au şi inceput subscrierile, mai vârtos din America. Programa acestei noui mişcări se va stabili in Dublin de o mare adunare naţională ce se va întruni acolo cu ocasia Pascilor. -. ■ ,«ţr> *-£.■*-"—- APROPIEREA GERMAN0-RUSA. In sfârşit vorbesce despre această evoluţiune diplomatica şi foaia diplomaţiei rusescî «Le Nord». Ea constată insă, că nu Rusia s’a apropiat de Germania ci aceasta, din urmă de Rusia. Ori cătă garanţie i oferă Germaniei alianţa cu Austria, nu se simţia insă de loc bine neştiin-du-se asigurată şi de la spate. Apropierea săvârşită pentru acest motiv de cancelarul, e perfectă, nu e insă îndreptată in contra nimărui ei are in vedere numai mânţinerea pacei. Ea oferă, zice «Le Nord», o bază practică şi pentru discuţia uneî desarmări, dacă nu generale cel puţin parţiale. «Le Nord» nu’şi tăinuesce dificultăţile materiale ce poate intămpina o as* fel de măsură. Constată insă, că nici o dată ea n’a putut fi pusă pe tapet cu atâtea şanse ca astăzi. ATENEUL ROMÂN STATUL ŞI LIMITELE SALE Sub acest titlu domnul Eustaţiii a făcut o frumoasă conferinţă pentru a dovedi că organisaţiunea politică de astăzi aduce multe piedice iniţiat:'vei privatp. Ne a demonstrat conferinţarul, prin numeroase esemple, că la'nol, ca şi in Frauda, totul sc face de Stat şi totul se aşteaptă de la Stat. D. Eustaţiii a reamintit comedia lui Goudinet, le Panache, unde un personagiu comic ajuns prefect, voeşte ca priu acţiunea prefectorală, prin influenţa legilor şi a putere! centrale, să se mărească numărul născuţilor băeţl şi să se micşoreze acela al fetelor. N’auţflm oare pe fie care zi acusăndu-se guvernul că comerciul merge rău, că industria nu ia nici un avânt, că agricultura e ca acum o sută de ani, că vitele mor şi mat ştifl ce ? A cui e vina ? A Statului, ni se iespur.de invariabil. Dacă, din contră, privim ce se petrece — Doreşti să me retrag ? intrebâ tenărul ofiţer. Dete din cap ca să spună că nu dorea acest lucru. Stete dar in picioare şi nei^işcat, la căţî-va paşi de ea, ascultând sgomotul suspinelor sale. In fine. indată ce putu vorbi, ’l chemă incet. — Domnule de Frâmeuse 1 Comandantul s’aprrpiâ nehotărât;— atunci ea ’! întinse măna. — Iartă-me ! Auzind această vorbă el ’i strânse uşor măna ce ’i se întindea. Mariana se sculă. — Vrei se ai bunătatea a’mi da braţul d-le ? Nu prea mă simt bine. * ’I luă braţul şi se îndreptară spre castel, la care să luminaseră deja căte-va ferestre. Pe cănd trecea pe /ăngă un basin săpat in mijlocul unui aleiu principal şi in care un cap de Gorgonă vărsa apă rece, se aplecă, ’şi muiâ batista in acea apa spumegată şi ’şl scâldă ochii şi iaţa. — N’aş voî, zise ea, să me vaţlă că am plâns ! ’I luâ din noii braţul şi plecară, dar raai incet, ca şi cum se plimbau, — Nu ştiu, in adevăr, pentru ce am plăns.... pentru că era de mult de cănd nu fusesem atăt de fericită ca adineauri. — Fericită 9 * zise Maurice cu mirare. — Da, fericită... prea fericită că de acum inainte pot crede in cineva, mă pot încrede cuiva ,■ că mă pot întemeia p’o afecţ.une smeriră, cu totul curată de orî-ce amestecătură, de ori ce interes bănuit, că mă pot rezema, in fine, m Enghtera şi America, o să vedem că acolo 89 produce un fenomen social contrară. Acolo totul este iăsăt iniţiativei private, forţei individului. Cetăţeanul aşteaptă totul de la sine şi nimic de la Stat. Pentru ce'? pentru că i~ Anglia şi America adevărata forţă este individul. .Statul, a zis d. Eustaţiii, este un accident. “ înainte do a vedea pănă la ce gvad observaţiunile d-lui Eustaţiii sunt fundate şi conţin in sine un adevăr, să subliniez cuvintele că Statui ar fl in Englitera şi America un accident. Un accident? adică un fa^t intăxnplător, care poate dispare dintr’uu moment intr’altul ? De unde aceasta ? Dacă aşa ar fl, ne-am putea lesne inchipui o aglotneraţiuue de oameni fie ca- j r9 cu o mare dosă de iniţiativă individuală, care ar exsta fără conat tuirea Statului. O aşa aglomeraţiune de oameni ar ajunge dânsa la aceleaşi resultate la care ar ajunge o societate constituită in Stat? Fără indoială nu. Apoi dacă resultatul nu este indeferent cu sad fără Stat, cum se poate susţine că Statul e u.n accident ? Statul este un mijloc, şi am mare bănuială că d. Eustaţ d a vrut să zică mijloc. Oamenii sunt fiinţe esenţialmente sociabile, fiind că nu pot trăi de cât comunicând unii cu alţii, schimbăadu-şl'-găndiule şi produsul muncel ior. Şi pentru raaî marea fericire a lor, pentru ca să ajungă mal cu iniesnire indoitul scop de conservare şi perfecţionare, s’a găsit acest mijloc: organisarea Statului, creaţiunea persona-litâţiî colective, care să ocrotiască pe toţi şi pe fie care in parte. Protecţiunea ce Statul datoreşte fiecărui membru, va fi dânsa aceeaşi in tflte timpurile şi in toate locurile? Mie ’mî pare că nu, şi acilea sunt cu totul in deoseb re de vederi cu inteligentul conferenţiar. Domnul Eustaţiii fia uu punct de privire,— ’i este indiferent fie'că se a-flâ in România, fie că se află in Francia — şi de aci ţaţă cu Eaglitera şi cu America ne spune : acţiunea Statului este absorbantă ! Ce biae ar fi când Statul la noi s’ar abţine in materie de instrucţiune şi nu ’şi-ar mai da osteneala de-a găsi mijloace dc a învăţa pe copil carte cu sila! ce bine ar face Statul cănd ar lăsa fabrica de hârtie şi altele in pace să se dosvolte duoâ impulsiunea privată 1 Eă cred, eă râu ar fl atunci. Iu Francia sunt a5âturi cu Goudinet, cu Luboulaye si alţi publicişti, pentru a me arăta angloman, admirator al iniţiativei private americane, sunt alHuri cu de aşii pentru a pa.alisa concurenţa ce Statul vrea să facă indi vidului precum şi^imixtiiinea |lul in afacerile private. Dar la noi tot aşa se petrec lucrurile ? Putem noi dori o descentralizare aşa de intinsă ca descentralizarea americană, fie in ordinea politică, fie in ordinea administrativă ? Bine ar fi să proclamăm in ordinea economică libertatea absolută a concurenţii şi să zicem orî-cârei industrii, ori-câriî comune urbane sau rurală: fă şi singură, ajută-te singură ? Să iaH un esempîu. Avtm isvoare minerale unda s’ar putea face ştab liman-te mari, isvoare minerale caii s’ar putea transforma ia isvoare de avuţii. După teoria d-Iui Eustaţiii, Statul ar trebui să se abţie, iniţiativa privată Bă facă asemeni stabilimente balneari. Cănd le-am avea ? Mi se pare că am aştepta cam mult. Banca Naţională n’ar fi existând nici astă-zi, dacă o lăsam iniţiativei private, şi ast-fel dobânzile ar fi incă ridicate. Da, acţiunea Statului să nu paraliseze acţiunea individului, dar nici să fie indiferentă către dânsa atunci cănd individul Cu incredere pe braţul unui amic.... căci eşti un amic, nu e aşa?... In mijlocul acelor grădini antice, şi pe acea noapte frumoasă, in mijlocul uminil argintii care cădea din cer pe albeaţa marmurelor, pe parterurile înflorite şi mirositoare, aceste vorbe dulci păreau cu mult mai dulci şi vocea care le pronunţa cu mult mai fermecătoare. In acelaşi timp Maurice simţea pe ini ma sa atingerea arzătoare a tinerii şi elegantei femei. Simţea că este sgu-duitâ de o emoţiune violentă ; aceasta emoţiune ’l coprindea şi pe el şi’l turbura. Abia putu ingăna o mulţumire banală. Ea ’i răspunse printr’o uşoară străn-soare şi continuă mersul in tăcere ; ajunsă la picioarele largelor trepte de la pragul castelului, să opri indoită ; apoi, d’o-dată, lăsând braţul lui Maurice, zice : — Să intrăm 1 O urmâ in salon care se deschidea spre grădină. Găsiră acolo pe d-nade Combaleu, pe d-na de Frâmeuse şi pe preot, căte trei cu ochii foarte cerce tătorl şi destul de curioşi pentru acest prelungit lâie-â-tâte sub stele? Se Înţelege de sine că in zadar aşteptară o esplicaţiune. Conversaţîunea abia mal putu lâncezi căte-va momente ; apoi d-na de Frâmeuse, nerăbdătoare sâ’şî intrebe pe fiu-săti, pretextă o migrenă şi amândoi ’şi luară seara bună. Pe cănd plecafi, d-na de La Pave, după ce indiepiâ mal ântăiu mătuşei sale o privire puţin bine-voitoare, zise cu grabă lui Maurice n’a ajuns la un grad de desvoltare ca să se ajute prij .el insuşl. 0*re copilul e bine să fie lăsat la propriele sale forţe ? Cam in copilărie, ne aflăm noi faţă cu Franţa, cu Eaglitera şi cu America. Nu putem dar incă să proclamăm principiul iniţiativei private ca singurul mijloc de salut.— Ceea ce putem face, ceea ce trebue pentru moment, e educaţiunea e libertatea individuală care va aduce in-cet-incet emanciparea individului de Stat ast-fel cum o doreşte d. Eustaţiii, libertatea individuală care, intrată in inima cetăţenilor, iu moravurile noastre, aduce acea productivă şi bine-fâcâtoare iniţiativă privată, pe care o admirăm la EoglezI la Americani, care ne va desiega de putere şi ne va da conştiinţa de noi. D. Eustaţid devansează timpul. Eacă critica noastră iu privinţa fondului. Ca formă, d. Eustaţiii a făcut o con-versaţiune fără a căuta alt de căt fapte exemple, dar pe care prea adesea or! le-a luat de la streini şi le-a citat in limba franceză. D. Eustaţiii a arâtat că face parte din şcoala utilitară si experimentală. " Conferinţa sa însăşi, bazată pe experienţă e una din cele mai utile caro aii fost. Dissescu. DIN JUDEŢE Mişcarea poporaţiunel oraşului Iaşi, — de la 19 Până la 26 Februarie, 1884: S’aii născut 61 copii; din aceşti 61 copri, 51 ati fost legitimi şi 10 nelegitimi; 26 aii fost băeţl şi 35 fete ; 21 din părinţi creştini şi 40 din părinţi istraeliţl. Naşteri de copii morţi s’aCi înregistrat 2 băeţl, 1 fată. Numărul deceselor se suie la 40: 25 ati fost bărbaţi 15 ati fost de sex femeiesc ; 28 ati fost creştini şi 12 isra-eliţl. Poooraţiunea românească se împuţinează in această săotâmână cu 7 suflete, cea ovreească se sporesce cu 28! * Proces interesant. - Cetim in „Curierul Bâlăsan" (iin Iaşi): „Sâmbătă în 25 sect. II a Curte! a deliberat procesul intentat de Prinţul Dim. M. Sturza contrp bancherilor Nai-sot.z şi Lotringer, pentru anularea upor ipoteci, şi prin decisiunea ce a pronunţat chiar in acea z5, a admis apelul Pr. Sturza, a anulat ipotecile in valoare de 10 000 galb. tăcută in moşia Lezereni, ordonînd raderea ior din registrele respective, condamnând pe bancheri fşi la 300 lei fheltueii de judecată. Prinţul Sturdza a fost apărat de avocaţii B«jan, Gr. Cru-penschi şi I. Sturdza Bârlădeanu, iar bancherii* de Gr. M Buidiâ şi C. Lepă-datu. Un osces săvârşit de marinari englezi.—Cetim in „Poşta (din Galaţi): „Luni, 27 Februarie, orele 6 seara, Ed-van Oins, John Carni, Robert Cutbridge, toţi trei marinari ai vaporului engles Ea-yner, eşind din vapor şi ducându-se la mai multe’crăşme, ati zăbovit pănă la orele 1 din noaote. La această oră, fiind cu totul ameţiţi de băuturi spirtoase, aceşti marinari voiră a se intoarce la vaporul lor. S mtinela română, soldatul Te-tic Grigore (reg. XI dorobanţ"), conform instrucţiunilor ce avea, ’i opri de a intra in vapor. Atunci cei tre1' marinari englezi, turbaţi de beţie şi de furie, ati lovit cu boxul intr’un mod barbar pe soldatul român. Victima e rănită şi se află transportată la spitalul militar Autorităţile competinte locale impreună cu re- Cănd ’mî vel face plăcerea să for-n c mică cavalcadă ? - Apoi.... cănd vei voi d-ta. - Aşa dar.... măfne dimineaţă., la i ore ! alutâ şi plecâ. naată ce fură numai la căţî-va paşi castel, apucând inaintea intrebări-mameî sale : - Buna mea mamă, ’i zise el, am te disperez: misiunea este acum eplinită. li ’i spuse cum bănuielile însultă-*e manifestate de d-na de La Pave rovocaseră să vorbească fără nici o irziere. t ! spuse apoi cum comunicarea lm fidenţială fusese primită de tânăra uvă. - De altă parte, vezî, mamă, că xllatul final al tristei mele amba-e a inşelat toate temerile d-tale şi mai ales, d-na de La Pave n a îs nici o picâ pe ambasador, după i profetizase şi. JX x - Amicul meu, me veselă tânăra iă, uitasem că, dacă cineva vrea prorocâscă care vor fi in cutare sau ire ocasiune sentimentele unei fe-, trebue să inceapă prin a consulta dracu ! , 'ănărul comandant nu păru c a au-gluma pronunţată de mamă-sa şi urmă drumul, cufundat intr’o Ti-3 tăcută.... (Va urma). Octave Ieulll#t. V-4-- www.digibuc.ro presentantul consulatului englez şi căpitanul bastimentului aii procedat erl la cercetarea caşului. Agresorii sunt închişi si daţi judecăţeT. * „Caşuri de astjfel de agresiuni din partea marinarilor străini se intămplă a-ijese ori in portul nostru. Noi am dori ca pe viitor asemenea marinari să se su-puie unor regule mal severe de disciplină, când es prin oraş." * Şarlatani© jidovească.—Acelaşi ziar ne spune : „De căte-va zile se vedeati pe zidurile” stradelor din orsşul nostru afişe, prin care se spunea că o pretiasă societate numită „Junimea israelită din Galaţi", va da o representaţie la teatrul cel mare in beneficiul săracilor. Se emit bilet? şi se incasează parale. Ziua de re-present-aţio era Sămbăta trecută. Nu s’a putut da insă atunci, fiind interzise spectacolele de către poliţie. Se amănă atunci pentru Duminecă. In seara acestei zile vine lume la t-atru. Teatrul era in adevăr luminat şi incălzit, de asemenea era la teatru şi o orchestră, care fusese angajată să cănte, fără insă a i se plăti ceva infinte. Publicul aştepta intr’uni începerea representaţiel. Nişte indivizi iDSă, care se dădeau de organisatoriî representaţiel; se arătail din cănd in cănd şi temperau i npacienţa publicului, zicând că in curând ae va incepe representaţia. Aceasta insă era numai o stratagemă pănă ce s’ati incasat toate paralele de la cel ce venise la teatru; căci de la uu timp aceşti indivizi ah dispărut şi lumea a eşit din teatru văzând că a fost victima unei şarlatanii foaite indrăsneţe din parţea acelor indivizi. „Poliţia înştiinţată de această şarlata-nie jidovească, s’a pus pe urmărit. Autori! acestei fapte s’ati prins şi dat jude-căţel." De căt db plâns nu sunt. dupe părerea noastră, onorabilii inşelaţb Cine ’î pune să meargă la „represintaţii" jidoveşti? P-Un sub-prefect bătăuş. —„Gazeta de Bacâti" aduce o gravă acusaţlune subprefectului Crupenschi din plasa Trotuş. Acest funcţionar se pare a nu vedea in ţărani de căt nişte vite, pe cari le poate schingiui după plac. Un caz s’arfl petrecut. de curând cu săteanul Ioan Rotam d'n comuna Bogdăneştî, care ţinea loc de primar. Ţăranii din această comună nevoind să aleagă de primar pe omul ce le imounea supleantul subprefecturel, iată ce se’ntămplă : „Domnişorul Lupuşor, de alminteri cu manieri plăcute prin sindrofii, îsi aduse aminte că e subrefect al administraţiunel. Leca-V'drascu. Şi argumentând că solidaritatea trebuie să esiste intre fucţionarl trimise să 'poftească la suprefectură pe Ioan Rotaru. „Vine bietul pentru-pirmar, şi intrând in camera şefului său, unde se mal afla şi primarele, vede că acest din urmă ese afară la un gest al suprefectulul. Şi do cănd aşcepta să i se comunice motivul chemării, dl Lupuşor (recte subrefect se aruncă asupra lui Rotaru,? îl face o roată de păr, 'îl pune jos şi cu picerile ’i face alte roţi de dureri pe corp. Să nu credeţi că d. suprefect tăcea din gură pe când făcea roată pe bietul Rotar, el 61 zicea: „Te voiti invăţa eu măgarule să nu asculţi ordinile noastre. 8 „Scăp&nd alesul comunei BogdăneştI, fratele primar I. Rotaru dădu indată dimisiunea şi (încredinţa cheiea primărie! unul consilier. Ş’apoi prin o jealbă trimisă prin poştă se plânse d-lul ministru de interne. Jalba s’a trimis parchetului in cercetare." Sunt oare adevărate acestea şi dacă t unt mal e vrednic oare subprefectul Crupenschi de a face parte din administraţia ţărel? * Foouri.-In noaptea de 12 Februarie, prin dare de foc de către fâcâtorl de rele, ■a luat foc, lui Ignat Mârzan din comuna Slobozia-Măndra. judeţul Teleorman, o şiră de paie şi Iul Marin Ioan Burtea ati ars mal mult de 20 chile mari de porumb stuleţT, 2 pâtule Învelite cu coceni, 3 chile mici grâfl, 1 hambar, ca 2 care emne, 1 rimător şi mal multe unelte ®e prin curte, furându-i-se şi o c ldare ca de 8 oca, cu care se aducea aP» pentru stingerea focului. til dovedindu-se, s’ati dreBat cu venitele acte, şl împreună s’ati trimis parchetului respectiv. * 0 mică comoară.— Oprea Dumitraşcu , a Comuna Socetu, judeţul Teleorman, flfi 21 ^ Februarie, imvreucă cu un al sâti, arănd in grădina lui Stancu mgheru, ferul plugului a scos din pâ-“Snt 0 0alăin sare 8,a găsit 4Q7 sfanţî( 0 Şi */i icosarl de argint, 2 galbeni, 1 P1 /a rublă şi 12 firfirici. Aceşti bani s’ati mat de proprietarul acelei grădini, care a declarat, c’ati fost ingropaţl de dânsul ue un timp Îndelungat. ~ - ■ »—— -- ■ ■ -■■■ — - - ~'Crif'>]'jnţa ^u' Socolescu la societatea politechnică asupra proectuluT palatului de Justiţie pentru Bucureşti Am arătat ia numărul trecut, in re-umat, cum s’ati petrecut lucrurile in acea conferinţă, asupra căreia ne facem o plâcereŞa da delaliele de mal jos. Şedinţa s’a deschis la ora 9 sub pre-şedinţ. d-lul C. Olănescu, asistat de d-nu Cucu ca secretar. D-nu Socolescu, incepu conferinţa şi o continuă cu un sănge rece, şi o limpezime de expunere care a făcut plăcere tutulor. D-lul a început prin arăta ce este un palat dn justiţie şi care sunt elementele ce trebue să constitue o ase-fel de clădire ; pentru ca ea să satisfacă scopului pentru ’care se face, a a-nalisat apoi palatul de justiţie din Bru-xel, care e lucrarea cea mai recentă şi maî bine concepută in acest scop, puind pe toţi asistenţi in posiţiune a ’şî da socoteala prin eî însuşi de con diţiunile la care trebue să satisfacă o şst-fel de clădire pentru a fi conform cerinţelor justiţiei, publicului şi artil architecturale.—Explicaţiile erati inles-nite de numeroase gravuri si fotografii aduse expre, pcecum şi documente culese spre lămurirea afacerii. După aceasta a intrat in analisa pro-ectuluî presentat de d-nu Muntureunu pentru clădirea palatului de justiţie din Bucureşti. Cu ţifrele şi desemnele .n mănă, d-nu Socolescu a probat că proectu e foarte defectuos ca disposiţie, ca principiu de plan, precum şi că terenul a fost gaspiat, iar costul totat va fi ceva minator pentru ţara. Iacă căte-va din cele relevate şi des-voltate de d-nu Socolescu asupra pro-ectuluî : Se cerea prin program dat de comisia de oameni de drept instituită pe lângă ministerul de justiţie, ca palatul ss contie, 19 săli mari ae şedinţe şi 153 odăi pentru diverse servicii. Terenul disponibil 12—14 mii metri pătrat”, iar costu se nu treacă de trei milioane. Examinând proiectul, se găseşte că prin proiectul propus palatul ocupă 17 mii metri pătraţi teren, din care '2 13 mii metri clădiri cu 32 săli de şedinţe in loc de 19 si cu 312 odăi de serviciu in loc de 153 cerute de program. In locu unei săli^de «paşi pierduţi» centrală, lesnicioasă serviciului şi ma-estoasă, se vede in proiect numai nişte vestibuluri şi galerii mal largi, râu dispuse şi cu totul improprii serviciului In loc de curţi de aerage spaţidse şi in număr maî mic, se găsesc 19 curţi mici de căte 10 metri lărgime, şi altele şi maî mici pe 24 înălţime, nişte adevărate puţuri in care lumina nu va pătrunde nici odată, şi vor servi a crea in inima palatului un focar de infecţie şi de distrucţiune.—Umiditatea, lipsa de aer şi lumină vor aduce palatul in o stare de degradare, incăt va fi imposibil a mai servi la ceva. Terenul este ast-fel răti utilisat, o-cupăndu-se suprafeţe enorme şi grămădind in mod inutil şi costisitor o sumă de clădiri ne-cerute de program sau trebuinţele justiţiei. Ceva mal rauljt, pe de-oparte sălile de şedinţe sunt insuficiente, având disponibil pentru un public de 100—120 persoane, numai 60 metri pătraţi şi fără sală de aşteptare, cu toate că prin program se cerea cu insistenţă ;—iar pe de alta odăile de serviciu, cari trebuiau mal mici, ati căt 10 metri lungime, pe 6 lărgime şi 6,60 m. înălţime; dimensii destul de exagerate şi iraţionale.—Curtea cu juraţi pe lăngă că are o sală de audienţă insuficientă apoi tribuna publică nu are de căt 2,80 m. înălţime cu mobilieru, saii 2 metri de la scaun la tavan.—Odăile de serviciu sunt in jurul sălii ast-fel dispuse, că trebue să scoborl in fie-care odae cu o scară de 12 trepte cel puţin , căte odăi atâtea scări, iar podeala odăilor de nivel cu pământ ast-fel că umezeală şi insalubritatea va fi in veci cu ele. Judecătorii de instrucţie puşi intr’un înţresol de 2,80 inălţime. Cele două mari săli, adică cea de solemnitatea deschidere! tribunalelor şi Curţilor, şi cea de lucrarea secţiunilor unite a Curţilor, se găsesc una pusă d’asupra Curţi cu juraţi, la o estremi-tate a palatului ear alta, cea maî importantă, e etagiul vestibulul de intrare care s’a inchis cu geamlâc, fără nici o dependinţă, fără nici un arangeament interior, decăt 4 pereţi, cu lumina in două linii. — Credem că înaltele autorităţi judecătoreşti ar fi meritat mal multă atenţie din partea autorului pro-ectuluî. In fine sălile de preveniţi sunt in pivniţe.—Ca un acusat să ajungă aci trebue să parcurgă peste 200 metri de galerii suterane, dupe care pe nişte scări secrete ajunge in sălile de şedinţe, ce sunt pănă la 11 —“ 12 metri inălţime. Subsolul, care are peste 10,000 metri pătraţi de întindere de clădiri uti-lisate, coprinde numai'serviciti portăreilor, şi corpu de gardă; iar restul caloriferele, magasiele de cărbuni şi sălile de aşteptare ale acusaţilor de la tribunale. Aci găsim 24 ae odăi iără rost. Pentru încălzitul palatului se pre- vede 20 calorifere cu 14 magasiî de cărbuni, ocupând ele singure peste 1,000 metri de clădire (? !) Nici că se putea da o soluţiune mal absurdă unei chestiuni aşa de importante ca a încălzitului palatului. Aceste 20 calorifere sunt prevăzute ■ a plan; dar cum vor funcţiona, nici habar nu are autoru proectuluî. Despre ventilat, canalisărî, etc. nu se pomeneşte nimic in proect. Luărd in examinare faţadele, sec-ţiele şi drumurile impreunâ, d-Soco-lescu, constată, cu compasu in mănă că nici un desemn nu concordă ; că desenele representănd faţadele sunt false, de oare-ce proectele cupolelor strâmbe sunt tăcute ca drepte, perspectiva de asemenea, in fine că toate ioiie de desen devin ast-fel puse imagini fără valeare.—S’a analisat apoi chestiunea esteticii clădiri care s’a găsit nenorocttă ue existând nici ordonanţă, nici unitate in stil in ionnele faţadeler. Trecând la evaluarea lucrărilor, d. Socolescu a constatat printr’un studiu comparativ că clădirea va costa peste 14 milioane de se va face după planu actual.—Tot de o dată a arătat că cu 4 milioane cel mult şi pe o intindere de teren mult mai mică se poate Întocmi un palat care va fi satisfăcător trebuinţelor justiţiei mult maî bine ca cel propus. ’ Şedinţa se termină serăndu-se de d-nu conferenţiar ca societatea sa ’şi uniască vocea cu a sa spre a protesta contra procedereî neregulate şi păgubitoare a ministerului de justiţie, şi sâ se ceară desohiderea unul concurs pentru întocmirea unor planuri conform cerinţelor justiţiei, ale artei şi resurselor ţării. Secietatea in unanimitate a aplaudat şi felicitat pe d-nu Socolescu de succesul cu care a ştiut să trateze afacerea. _ La fine s’a petrecut un fapt care va rămânea de veci remarcabil in analele societăţi : d. Muntureanu fiind întrebat de d. preşedinte, dacă are ceva de res-puns la cele expuse de d. Socolescu. d lui declară, ca să i se dea. timp să re prepare spre a respunde. Toţi au răs la auzul acelei declaraţii, căci pentru prima oară autorul unei lucrări declară că nu cunoaşte lucrarea ce o dă drept a sa proprie, cerând timp să o studieze. Printr’aceasta s’a constat in mod public că proectul chiar aşa rău şi imposibil cura este, nu este opera d-luî Muntureanu, ci a desinatorilor din Paris plătiţi de ministeru de justiţie, iar d-luî e comisionarul afaceri. In urmă propuindu-se ca membru al societăţi; a fost respins, de oare-ce toţi ştiau că d-nu Minutureanu nu e om special şi ca atare trece in categoria speculanţilor. Ne întrebăm acuma, ce va mal zice d-nu ministru de justiţie cari a găsit că d-nu Muntureanu e om special iar lucrarea d-eî sale o capo-d-operă ? Cum rămâne cu terenu şi cu credita cerut la Camera pentru noul exproprieri. cănd azi s’a constatat cu ţifre înaintea oamenilor de meserie că, nu numai că nu era necesar supliment de teren, dar chiar cel actual esle prea mare. Avis Corpurilor legiuitoare cari au să asculte De d. ministru de justiţia, cănd va veni să justifice cererea creditului pentru clădirea palatului. O nouă conferinţă va avea loc in curând la Ateneti sau in altă sală; unda d-nu Socolescu ’şi propune a desvolta şi maî mult chestiunea. La această conferinţă vor fi invitaţi, corpu technic d-niî deputaţi şi so cietarl, d nî Magistraţi şi chiar M. S. Regele va fi rugat să bine-voiască a veni să asculte pe conferenţiar in această importantă chestiune. Sperăm că d-nu Socolescu va obţine un succes cel puţin tot aşa de satisfăcător, ca cel de ia societatea poly-technică. Viţii.. ŞTIRI sVSÂRUNTE Ziarul „la France" ăşl esprimă satisfacţia, că;ia chartele Franciel, diu care se scoseseră ds căt-va timp provinciile El-saţia şi Lorena. acestea s’ati reintroduc, in urma propagandei naţionale, ca părţii integrante a Je Franciel, cu deosebire că sunt închise in imarginî negre. E vorba de chărţele destinate a figura in şcoală. Astfel de charte ne-ar trebui şi nouă in şcoalele noastre, in cari să figureze in negru, dar ca părţi integrante a le teritoriului naţional romăD, provinciile noastre transcarpatine. * Prinţul Victor Napaleon, s’a dus in Anglia, unde va petrece căte-va săptămâni la impărăteasa Eugenia. * Până şi Săcuilor Începe să le fie groază de stăpânirea ungurească. La Biscad a-vănd să se facă o expropriare de ţărani in folosul magnatului local, s’ati revoltat locuitorii şl ati pus pe fugă pe esecutor şi cel patru jandarmi cu cari veniseră. Pentru viitoarea eşire la faţa locului, s’ati comandat nu mal puţin de cât două batalioane soldaţi şi 40 de giandarml. Daca uăcuil, copii favoriţi aî guvernului din Pesta, nu mal pot suporta administraţia fraţilor, ce trebue să sufere Românii ! împăratul şi împărăteasa Rusiei s’ati retras la Gacina, unde vo: petrece postul. După PascI se vor aşeza iu castelul Yelagin, de pe insula cu acelaşi nume ce se găseşte pe Neva. ---------------------------- DE ALE TEATRULUI Luni, la 5 Martie, inalta societate română, ca in tot-d’a-una iasufleţită de cele mal duioase simţimente de bine-facere, va da in sala Teatrului Naţional o frumoasă şi interesantă serată dramatică, in profitul Societăţeî Elisabetha. Spectacolul ae va compune din cele mal vesele şi mal plăcute comedii ale repertoriului frauces. Alegerea pieselor făcută cu mult gust şi jucate, dejS'gur, cu talent şi vioiciune de către doamnele şi domnii societăţeî noastre, va fi o admirată sărbătoare artistică, pentru' toţi cel ce iubescu teatrul şi voesc se ajute in acelaşi timp pe săraci. Iată ordinea spectacolului: La lettre chargee, comedie in un act de Labiche. La remeie doit suivre son mari, comedie in un act de Dellacour. Lacrămi femeesă, comedie intr’un act. La cigale chsz Ies fourmis, comedie in un act, de Labiche et Legouve. D-nele Coralia Săvescu, Caterina FJo-re3cu, Elena Bălăceanu şi princesa Al. F. Ghica, şi d-nil Al. Brăiloiu, Al. Balş, G. Miclescu, C. Sordoni şi G. O. Sutzu, vor lua parte la această repreaintaţie atât de giaţioasâ şi de atrăgătoare diu toate punctele de vedere. Ni s’a făgăduit amărunte interesante asupra acestui spectacol, pe care ne vom grăbi a le împărtăşi cititorilor noştri, cărora Io putem spune de pe acum, că seara de Luni, 5 Martie, va fi de sigur una din cele mal plăcute alo actualei campanii dramatice a teatrului nostru naţional. Cu plăcere dar vom reveni 1 Criticns. ----.------------------------------ MOMENTE DE DISTRACŢIE — Pentru ce iarna soarele răsare maî tărziti de căt vara ? intrebâ un profesor pe un elev. — Pentru că iarna e frig şi nu se îndură sâ iasă dia plapămă ! ★ ♦ * La tribunal. Preşedintele. — Iar al fost prins furând. Acusatul. — Da, d-le preşedinte. — Ii toţi anii al obiceiti să fii condamnat. — Si vezi, d-le preşedinte, fac aceasta numai din plăcere; căci acum vata fiind moda d’a voiagia, ’ml place să mă duc să petrec căte-va luni la o proprietate a Statului. VAR I ETĂŢI Omorul împătrit din Sibitf. — Cel doi tineri saşi, cari ati mărturisit că el sunt autorii omorului familiei Friedenwanger, ati mărturisit un şir de crime pe cari le-au comis maî înainte. —Lucrul cel mal sensaţ'onal insă e acela, ce tatăl unuia din omorîtorî, advocatul Marlin, încă a fost arestat, constatat ca autorul intelectual al omorului. Brazza.—Despre esploratorul frances la Congo, Brazza, ati sosit in fine vesti lămurite.—El se gâseşt8 departe in interiorul african, dar bine. Misiunea sa are uu mare succes. Numai indigenii de pe lângă ţărmuri sunt cam turburaţi. ---—. -------t ■ ■ . ■ .. — 14 Martie 1884- 9 ore dimineaţa. Paris, 13 Martie, 8 ore seara. O depeşă oficială din Hai-Phong anunţă că Francezii ati ocupat ieri seară la 6 ore fortâreţa Brc-Ninh; trupele chineze ati fug;.t pe drumul de ia Thai-Nghuien care conduce in China. Francezii n ati avut de căt 70 răniţi, ati găsit in citadelă mari cuantităţl de muniţiî; in materialul de resbel era o baterie de tunuri Krupp. Snakim, 13 Martie. Englezii ati luat iu posesie câmpul lui Osmau-Digma; ati fost aproape 70 morţi şi vre o sută de răniţi. Inamicul a făcut o resistenţă crâncenă; perderilesale sunt evaluate la 2,600 oameni omorîţl sati răniţi. Berlin 13 Martie. Principele de Bismarck a luat azi cuvântul in Reichstag spre a justifica atitudinea sa in afacerea Lasker ; a confirmat explicările oficioase date de „Gazeta Germani»! de Nord" şi deja cunoscute, adăugând, că nu se poate cu toate astea pretinde de la e), a trage carul triumfal al oposiţiel. Cancelarul a terminat discursul săti de- clarând că dorinţele Bale sunt pentru ca bunele relaţii ce există de un secol intre Statele germane şi Statele-Unlte ale A-mericel să nu fie alterate. Atitudinea mea in această afacere, zise el, n’a fost provocată de cât prin abusul ce s’a făcut in Germania de votul Camerei reprssentaţilor din Washington. Pesta, 13 Martie, Camera deputaţilor. — D Tisza, preşedintele consiliului de miniştri, respun-zend la interpelarea d-luî Helfy asupra situaţiei străine, declară că nici un eveniment n’a survenit, puiăud altera cât de puţin posibil alianţa intimă intre Aus-tro-Ungaria şi Germania. Această alianţă a fost condusă pentru mepţmeroa şi protejarea tratatelor ex steme şi pent-u menţinerea păcii; dacă alte puteri se apropie de această alianţă fără a o altera, primei ministru vede in aceasta uu succes pentru alianţă şi in acelaşi timp o garanţie, că pacea, asemenea dorită de Ungaria, nu va fi turburată. D-nul Tisza, zice că poate declara intr’uu mod formal, ca fiind fără fnndament toate noutăţile ce vor fi ih contradicţie cu aceasta : „că Rusia, din propria s > mişcare, inspirata de dorinţa d’a manţine pacea, s’a apropiat in prima linie de Germania, apoi in urmă de Austro-Ungaria, fără a atinge cu toate astea, alianţa dintre Austro-Ungaria şi Germania. Această alianţă, salutată cu căldură de Ungaria întreagă, e dar neatinsă şi aproprierile ulterioare, adaugă numai garanţiele păcel." Camera a aprobat răspunsul primului ministru. Londra, 13 Martie. Banca Fngleterel a redus curbul scom-tului el la 3°/o (Havas). ---------------- ^£*46*~*---------- SOCIETATEA TINERIMEA ROMANA. Duminecă, 4- Martie a. c. se va ţine şedinţă ordinară publică, la care toţi d-nil membri sunt rugaţ' a lua parte, fiind la ordinea zilei: conferinţa d-lul Filipus Gesticone intitulată ,câte va cuvinte asupra libertăţii. “ Şsdinţa se va ţine la ora l1/» P- m. in sala facultăţii dj medicină. Comitetul. — --------- — —-«—.... „ i ■ - .. -... •— Societatea „Concordia, Română". Strada. Calvină Casa Filipeseu. Sâmbătă, 3 Martie corent, va avea loc o serată dansantă ia saloanele acestei sooietăţî cu musica miiitară ; sunt clar invitaţi d-niî Membrii a lua parte. Intrarea membrilor este liberă, iar persoanele introduce de membri vor plăti 3 lei de familie şi 2 lei do persoană. Costumul naţional la d-ne este de dorit. începutul la 8Va ore. Comitetul. —-— ---------------------------— IfîBLIOG RAFIE Iu editura magasinuluî de mu3ică Const. Gebauer se afla de vănijrre nots pentru piano: „Rapsodia română" de C, G. Porumbescu, preţul 2,50. S’a depus spre vânzare la librăriile principale din capitală şi in judeţe „Bătăliile vieţel", Sergiu Panine, de Geor-ges Ohnet, traduse de d-1 Victor C. Ra. dovitz, ia 2 volume cu preţul de 2 lei unul-Opul este incoronat de Academia frac cesă, şi romanul este foarte plăcut şi ia structiv. -AJVUIV OITI Moştenitorii repausatuluî Clement Ku’iet p&ntofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi ati avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comerciti, in magazinul lor ve-chiti, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 17 Un agricoltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială şi certificate recomandabile de practică in ţară, caută o moşie a o administra cu preferinţă împarte. A se adresa la administraţia acestui ziar. Doctornl Grigoreson. 8 S’a stabilit, Calea Victoriei 68. Consultă la ora 5 —6 p. m. VIN NEGRU de Oreviţa şi Gofu-Drâncea VechiQ de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB OE DRAGASIANI âlu recolta anainl î8V9.— ’ fr. r&drg 1b PAT® POPPESCU & "»mp 18, Ht’-ttda iLIpsetini, lH www.digibuc.ro gevANTA. iJmmk lirui si kssisiî DIN CAPITALA IN GINERI-HOTARNICI J. II. Romoiceaou, vodî MANOFi cturi insa PiMoii^gKî.'^ă K. ti de nitiaurL linuri, daniela, confectio%ri«i *-ata, *£ofe da mobile, oovc*re, pera&lfcrii de eufe-Ite calitâţL )nţ»r* «u preţuri toarta r adu «o. TOPTJLNGII Gnp'H Cavafe a&H din strada Covaci No. 15 a-provi&ionat cu tdto articolele de coloniali, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări ect. cu ridicata ţi cu a» mdnuntu.—Preţuri moderate.— Comand! se ezecuta pentru Wt-ft itarnAnia. RESTADRAKT URI fc «S* tfiauil indigen® ţi străin- -BE&ritt»Parfoăiarl. Flora României, Modali» de aur da ia osposiLia agricolă a Jude tulul Ilfov ir 2. Qrahowaki et 8i aroff. Bucureşti. FABKXCE iaile Gwrpsen, Şiroi al; şi moară dc măcinat fbiruri, 8tra4a Soar«JuI No. ÎS, 'iaboiMa J&um Brutaro, Galo» rs» ^“srsJu, Adeo la cunoştinţa Onor. Public >«&GnEj mare aeposlt de Sobe răst perţelAK din cele mal mari fcănce din Europa in diferite «afl şi in deşenurl frumoase peţurî foarte modorate.^ «*' Ş&LmS» A. WAECÎTS. ' 78, Calea "Victorii, 7a (vis-a-vis de Palatul regal) De venzare haiie stricata cu ocaua 14, Strada Covaci 14 AYIS IMPORTANT BP T <> m 1HU MILIuOT la Ztf UICH (Elveţia) Pentru a satisface prompt toate cererile disimsel mala clientele, Proprietari, Arenda*! şl constructori de moara am stabilit un Depot mare şi ales in specialităţile meie de maşine, unelte, instrumente etc. etc. etc. pentru moară. Sa Agentul rnefl general pentru Pomăda D mi JEA» SCHKEIDEB 21, Strada Colţi, 21, la Bucureşti. FABRICA DE MAŞINE AGRICOLE, ATELIER DE REPARAT LOC0KOBILE ete. etc. Orî-co rfcparttţitml ««* prlxasgte 'îsaffl , P S? * Ut —> w-mm a X şi deposit special Is D-nnl ER5.ST CIRIACK 116, Calea Moşilor, 116, la Bucureşti. sSStSSS SFISCTL A:Lă£T£ MdRA Ceîcmaî noi sisteme deMorî (Schrotwalzen&Mah'sttihl») cu vals de porcelan şl oţel(foata) Meţdne de curăţit gvăă perfecţionate original americane. ‘ Euieca, Tarare, Trie^re, Muşine, Terii, etc. Maeine fie gris şi Muşine fie curăţit in deosebi perfecţionate şi neîntrecute in prestaţiei® lor F&ntnr&toare şl Maţ Ine Ccutrlegale (2e cea mat nouă şi mal buia construcţie, cea mal mare prestaţiune impreună cu puţina consumaţiune de gaz de mătase. Unelte- Instrumente şurupnrî, nituri, ete. etc. de orl-ce fel. Site fie sănuit şi tablele găurite de orl-ca dimensio. *■ Gas fie mătase prima qualitato in toate numere. Invclitarl gata pentru cyliadre cu p&nglice şi inele fixe pentru montat Carele fie piele şi Chingi fio eănepfi prima qualita* in orl-ce dimensiune. Pietre de moară francase adevărat Laferte. ggg Os»t*,l0-»£ts, iltiBtJ-aţi'aiiî, (ln«snurt, pluiuv! in. dJ îp.- -i£io.a« EST 1NVETATURA GRATIS BERBER KEPICH CEL MAI RENUMIT DBPOEIT EMM DE f DE TOATE SISTEMELE Recomaudă cele mal perfecţionate maşini dej cusut cu 16 aparate foarte inlesnitoare. Mg jj*$5 *3 "ÎS PREŢURILE CELE MAI MODERATE PLATA SI IN RATE LUNARE SAU SEPTAMÂNALE | i GARANŢIE PE 5 ANI. -INVllŢAŢURA GRATIS DEPOS1TELE : Bucnrescî, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească, langăHOtel Metropole. Grai o va, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. Mvtasttwssei&.'âas! EW&- IKY 9 3 31 g.n* Fraţii I, •iiiimrxii recomandămu UUlU^dill) magazinulu nostru de Colonia'e şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel om Strada Lipseam No. 53. pe lângă acestea posedăm un mare depofi de caşcaval şi brânzeturi de Braşcv. Se primeşte orl-ce comenzi de la D-niî comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. COFETARI Ik i Ciulii Asemenea premiată cu l-iul preţ: „Diploma fie onoare CI. 1“ şi de Ex-posiţiune a Cooperatorilor Români, In anul 1883 pentru deosebitele calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pare precum şi alte fructe. La grădina George Ioanid numită Brăslea, Situată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprdpe de biserica Icoanei se află de rănzare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din. cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a matorl din districte şi din capitală, voind a spea cara-logul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi undată li se va trimite. . 1. ESSTPlantatul pomilor pentru prim&-vârR a sosit-2Ks. Din causa închiriere! magasinulu VESKTSZA.ri.Ej J'S»f pănă la St. Gheorghe 1884, cu preţuri foarte reduse a mărfurilor ce se găsesc in Magasinul Oriental, B. Djalmrov 44, Calea. Victoriei, 44. Onorabilul Pnblic este rugat să bine-voiască a vizita acest magasin spre a se convinge că este plin de mari un nuoi sosite şi că se vănd cu preţul cel maî redus. De închiriat HOTEL K1R1AZI Clădit acum din nou, stilul Rennaissance, 2 etage in centrul Capitalei, lângă L.pscuaî, cu două faţade, una in lungul Strafieî Băcani şi cea-l-altă in lungul Strafieî Blănari, avend59 camere, admirabil iluminate şi aerate, 2 prăvălii una mare şi alta mică la parter. 2 pivniţî mari, grajd pentru 8—10 cal, şopron pentru 4—5 trăsuri, curte pavată cu bazalt, fontână cu pompă; telefon şi telegraf la fie-care cameră, gaz aeriform, mobilate peste tot cu mobile ’noul, elegante şi solide din cele maî renumite fabrici Se închiriază pe termenul ce va conveni locatarului de la 23 A-priliu 1884, şi cu dreptul de a intra in posesiune chiar şi cu o lună înainte. Doritorii se pot adresa, strada Pensionatu No. 19, in toate zilele, de Ia orele 8—10 anUmend.iane. 109 www.digibuc.ro b— -------------------———a Premiat cu 1 -iul preţ: „Medalii de anr“ la concursul agricol a Comniulul de Ilfov de la Herăstrău in 1881 şi 1882 pentru' noile varietăţi de pere numite: „Regele şi Regina României" SESSg/ n neîntrecut pana acum (IVIedalio de merii) o w VA 9 JsJv&h T £j A.V C. R. esclusiv privilegiat. IM de ficat de Morun purificat Bsar“ INSTITUTUL VELESCU (HFLIADE) -SSi STR ADA A Tî. IM ISA ISTA. No.'1» Director de studii: St. C. Mliiăileseu. Institut de instrucţiune şi eduoaţiuue. — Clasele primari şi gimnasiale, PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţtunî in toate'zuele de la 9—ii ore a. m. şi de ia 4—6 post meridiane. Tipo-litografia Stofen Mihăleacu, Strada Golaşi, No. 14. vf o st: 2EP1: m feăS ..^^..1 Kv._. BUCURESCÎ 2, Strada Smărdan, 2. BUCURESCÎ 2, Strada Smărdan, 2. 66 DEPOSIT DE MAŞINE AGItICOLE L0C0M0BILE CU ŞI PARA APPARAT DE ARS PAE de orl-ce mărime. T3IN FABRICA 1^*“ Sons -z&j C" (G ala«tooroTi3 g-îi, Englitcra) M.A.ŞIÎVE DE SECERAT ŞI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, 3PIa,trt C3» (IN e w Y oi-Sc) Mori, Manege şi Maşiîie de treerat (cu manegiu) Batoaze ele porumb, Trienrl, Grăpî, Maşine de vmturat, Plugari, şi Maşine de Semănat, din fabrica ISiO'llxe.irir* dts Scîirantz (Yienna) Depou de părţi de maşine. ■ Preţuri moderate. Huile de foie de morue purifice) a Iul GUILLAUME MAAGER in Viena Esamlnat de la primele autorităţi medicale şi din causa uşoarei Iul digestibilitâţî maî ales ordonat pentru copil ca cel maî curat, cel maî bun*) natural şi recunoscut ca cel maî folositor remediu contra malaăieior depept şi a plămânilor contra, scrofulelor, pecinginilor, ulcerelor, maladielor glandulare şi slăbiciuni.—\n Remania la farmacişti şi drogueri. , Mal multe firme de curând umple o Galitate inferioară de unt de ficat de morun in flacoane triangulare şi încearcă a-1 debita drept untului de ficat de morun a Iul G. Mazjer. Pentru a e.ita o asemenea lesiune, se roagă a considera numai acele flacoane umplute cu adevăratul unt de ficat de morun purificat, pe aî căror pereţi, eti-chetta şi receta de întrebuinţare se găseşte imprimai numele „Maager“. IgcBlî general! ţi deposilarî în'Roamnîa la D. iprel & Conip.,Bnror»«d mm DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICA DIGESTIVĂ SI APERITIVA CEA MAT BUNĂ DIN t5tE LICORILE A ae ceretodâuna in jo-sulii fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndu semnătura directorelui generale. Adevărata licuare Bănădmtina se găseşte in fie care oraş la cele maî bune’case de băcănie Comestibile Vin fin şi licnouri etc., etc şi in Bucurescî la d. A. Fiaikowsld, G. & D Tănăsescu, Iorgu Constantinescu. APASE IIV TOATE ZILELE ABONAMENTELE : Ia Capital»: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. Ia Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. |n străinătate : 3 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. - -istâ* Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihdlescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi ia ooreepon-denţil ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Ravas. place de la Bourse, 8. In Viena: .ua Heinrich Schatek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hamburg: La Adolf Stemer, Gănsemarkt, No 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagina II-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusâ Articolil nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. STiRIT ELE GRAFICE din ziarela str*in» Londra, 13 Martie. Englezii aâ inaintat in două brigade. Brigada Iul Graham fu mal intăiu atacată, de Arabi. Ea avu să suftre mari perderl din causă napraznicel năvăliri a Arabilor. A fost un moment, cănd Englezii eraţi bătuţi şi respinşi căte-va yarde, de pe terenul luptei in dărât. Eoglezil ’şl stilaseră rândurile insă dm nod, dar , reîncepând lupta, Arabil le-ab luat căte-va tururi de sistemul Graedner şi Gatling. Pericolul fiind mare, intră in foc şi brigada a doua. Acum, cele douS brigade ab fost iu stare să respingă pe inamic şi, după o luptă de două ore, să recucerias-că tunurile perdute. Brigada intăia a in-naintat şi puse pe Arabi pe fugă, dar numai după o luptă sângeroasă, şi cu ajutorul brigade! a II. In fine Englezi cuceriră lagărul lui Osman Digma paşa, in care găsiră vr’o 2000 de Arabi morţi şi răniţi. Englezii ab perdut vr’o 200 de răniţi şi morţi. Mu'ţl din el ab căzut sab s’ab rănit in urma bătălii. Unii Arabi se prefăceab că sunt morţi, sab că sunt răniţi, din care causă soldaţii englezii nu ăl mal băgab in seamă, dar făcând aceştia căţl-va paşi înainte, d’o-dată se vedeab a-tacaţl de la spate. Asfel ab perit şi s’ab rănit mulţi din el. In resumat se poate zice că lupta a fost crâncenă.— Pentru azi lupta e terminată. Londra, 13 Martie. ; Pima telegramă din Suakin, a agenţiei Reuter, se desminte, căci in ea se anun* 1 o rţeplină victorie a trupelor englese, lll^numal intr’o jumătate oră. Depeşa a^asta era de sigur privitoare la atacul Arabilor dinnoptea precedentă luptei aelel mari, atac care s’a respins după o jumătate de oră de hărţuire. Că lucrul stă aşa, dovadă e că n’a mal sosit nici o altă depeşă, de căt cea din partea lui Graham, care sună : Lagărul inamic a fost cucerit după o luptă violentă, începută de azi dimineaţă de la 8 ore. Noi avem. 70 de morţi, intre cari 5 oficiârl şi vr’o 100 de răniţi. Londra, 13 Martie. Ştirile din Sudanul de răsărit anunţă, câEnglesil sunt inbivoaccam doămilurl departe de inamic, ale cărui posiţiunl sunt foarte bine intărite, aflându-se pe un teren păduros, şi care numără vr’o 7000 de luptători. Generalul Graham a amănat atacul pănă azi dimineaţă, pentru că erl d. a. ar fi fost prea greb. Afară de aceasta cavaleria n’avea nici apă, ceea ce a constiîns’o să se retragă. Graham nu s’a putut folosi de victoria de Ja Ei-Teb, din causă că guvernul en-gissesc î-a retuşat bateria călâreaţâ ce o ceruse. Iu Fuiham s’a intamplat erl o explosi-une de dinamită. Multe familii de uvrieri s’au nenorocit. , Cairo, 13 Martie. Şe,kul Senussi a adresat Chedivuluî o scrisoare, m care Mahdulpe numit un răb musulman, şarlatan şi ucigaş. Comunicaţiunea telegrafică cu oraşul Chai turn e restabilit aeja. New-York, 13 Martie. Se anunţă din Lynchburg (Virgima) că intr’o mină de cărbuni s’a intămplat o esplosiune, ce a nenorocit peste 100 de familii de mineurî de cărbuni. Această se află in Pocabontes. Paris, 13 Martie. deputatul Roche va interpela guvernul, respective pe miaistrul de finanţe, pentru i erenţa ir minus a venitului de contri- uţiun.ie indirecte, pe lunile Ianuarib şi Constantiuopol, 13 Martie Mal multe ziare turceşti regretă că /Dra°c*a a trimis ca consul la Tripolis (Berber) un militar. Pe aici se aude că Mahdiul a trimis agenţi d’al sel la Damasc, ca să aprinzâ p acolo facla revoluţiunil arabe in contra străinilor, D . . Berlin, lg Martie. Principele Bismarck vorbind in pri— vinta adresei Lascker, trimeasă de casa representanţilor din Waschigton zise: De cănd mă aflu in fruntea guvernu-ui imperiului germaD, neincetat m’am străduit să intreţin cu America cele mal relatiUDl- Atât in 1866 căt şi in 70 am primit numeroase dovezi de simpatii de peste Ocean. Din partea noastră nimic nu s’a intămplat, ce să fi tur- burat această armonie de pănă acuma. In resoluţiunea Lasker n’am văzut alta, de cat o espresiune de bună-voinţă a re-presentaţiunil americane. Această adresă n’aşl fi hesitat un moment a o transmite Reichstagului, dacă in ea nu s’ar fi cuprins o Întorsătură de condeib prin care se zicea că activitatea parlamentară a lui Lasker a avut un efect estraordinar de favorabilă asupra unităţii Statului. Această clausală era îndreptată in contra politicii, ce o duc de atâţia ani in numele maiestăţii sale şi pe care Lasker tot-d’a-una a combătut’o. După ce cancelarul german le trage o aspră dojană jidovilor lăudăros!, terminând zice: Lasker mi-a fost tot-d’a-una vrăjmaş ; sentimentalitate nu cunosc. Bucuros aş vrea să ţib cont şi de slăbiciunile inimeî omeneşti, şi să stric căte-va vorbe de laudă la adresa lui Lasker, datori fiind insă mal mult onoarel mele, am fost silit să retrimet adresa. Berlin, 21 Martie. Din nob se aude, de astă-datâ ştirea viue din sferele ruse, că împăratul cu augusta sa soţie va visita pe bătrânul Wil-helm. Această visită se va intămpla incă inainte de plecarea împăratului german la băile de la Em». i— 15 Martie 1884—3 ore seara. Pesta, 15 Martie. Intr’o Conferinţă ţinută ieri, sub pre-şedinţa Mitropolitului Roman, de către 50 a-legătorl RomănI representănd t6te districtele Ungariei locuite de RomănI, doctorul Gali, deputat, a vorbit de identitatea de interese a poporului român şi poporul unguresc; a probat că politica urmată pănă acum de Romănil din Ungaria era nefolositoare intereselor lor şi a recomandat Românilor, in privinţa ală-turărel lor pentru naţionalitatea lor, d’a se de-lara satisfăcuţi de disposiţiile legel din 1868. Conferinţa a ales un Comitet de cinci membri, însărcinat a elabora un program. 16 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Paris, 15 Martie. Depeşele oficiale din Tonkin conţin că trupele francese s’&b pus spre urmărirea soldaţilor Chinezi cari ab fugit din Bai.-Ninh, in direcţia de la Thai-Nguyen şi Lang-Son. Francezii ab Iustin posesie, in afacerea de la Bac-Ninh, vre-o sută de tunuri. Londra, 15 Martie. Azi, in şedinţa Camerei Comunelor, o coabţie de deputaţi torys şi de deputaţi radicali, profitând de absenţa a numeroşi deputaţi liberali, a tentat o surpriză P6ntru a resturna Cabinetul Gladstone. D-i Labouchere a presentat o moţiune blamând operaţiele militare din Suakim; dar această moţiune a fost respinsă prin 111 voturi contra 94. Berlin 15 Martie. Principele de Bismarck a apărat lung din’amtea Reichstagului proiectul de lege privitor la aaigurâr.le lucrătorilor contra accidentelor. A regretat oposiţia continuă a majorităţel Reichstagului in această cestiune, şi a zis că guvernul e dispus a intinde beneficiele legel in discuţie la alte categorii ds lucrători, adao-gând că, dacă Reichstagul ar face imbu-nătăţirl la proiect, guvernul le va primi cu bună-voie, fără a vedea in aceasta o Învingere. Cancelarul a terminat zicănd că nu e vorba de chestie de inaltă politică, dar de o chestie de politică de in-t9rea in celjmaî bun sena al cuvăntulul. (Havas ) A ge vedea ultime soiri pe pag. 111-a. Bucuresci, 5 Martie. Sunt vorbe şi frase intregî cari aduc surîsul pe buze, numai pronun ţăndu-le cine-va. Din această categorie face parte zicătoarea, de căte-va zile acreditată destul de bine, cum că: „Parlamentul se ocupă cu Revizuirea". Dacă, indată după alegeri şi a doa zi după validarea titlurilor actualilor represintanţl al naţiunii, am fi auzit că Revizuirea preocupă in acele momente pe d-nil deputaţi şi senatori, neapărat că răspundea orî-cine, fără cea mal mică nuanţă de mirare: „foarte bine ; pentru acest scop aii şi fost însemnaţi pe frunte cu semnul celor ales!! “ Astă-zî, insă, a se mal afirma că Parlamentul s’a infipt la treabă in chestiunea revizuirii Constituţiunil şi mal ales a leg'I electorale, ar fi a se expune cine-va la ochiade bănuitoare şi la surîsurî sarcastice din partea auditorului or a cititorului. Şi, in adevăr, naturală, legitimă şi la locul el este acăstă neîncredere care, fără îndoială, e sentimentul care mişcă in aceste momente in inima fie-căruia. Vezi că, actualele camere revisio-niste s’ah ocupat de multe şi de tdte, de la venirea lor in capitală, numai de aceia ce trebuia, de aceia ce eraţi datoare să se ocupe s’afi sfiit a lua plugul da coarne. De cănd onorabilii membri al Ca-meril comunelor jji respectabilii bătrâni din Camera Lorzilor s’ah aşezat,—unii in scaunele verzi şi tocite din Dealul Mitropoliei; cel alţi in fo-toliurile vişinii şi comode din Palatul Universităţii, —de cănd Naţiunea s’a aşezat la lucru, să ’şl vază pe unde o strânge şi pe unde ’l este prea largă Haina Constituţională, noi ăştia, profanii, aproape ne deprinsesem cu ideia că Suveranul croitor nu să prea turbură cu firea, dacă pardesiul va rămânea pardesiti Menci-koff şi nu jachetă turnată pe talie. * * * Purtarea Parlamentului a fost căt se poate de puţin parlamentară faţă cu cel ce l’au ales, faţă chiar cu lega-mintele verbale sad scrise ce s’ad zis şi tipărit inaintea alegerilor. Nu e vorba, lucrul se esplică cu înlesnire, doar numai că esplicaţiu-nea aceasta atinge foarte de aproape amorul propriii al îeţelor parlamentare. După cum orî-ce om slab de îngeri, —in afacerile Iul de toate zilele sad şi in cele ce mal de demult ţinteşte şi mal cu trudă împlineşte,— după cum fie-c are muritor nevoiaş dă, din gură ş’adesea chiar sub-serie pe hârtie, făgăduieli pe care nici gândeşte cum are să le ţină, aşa şi candidaţii pentru Camerile Revisioniste actuale, s’ad aruncat in curentul care ducea pe atunci minţile politice, fără să cugete dacă vor putea inota sad vor fi inghiţi ţî de valurile lui . Destul numai c’ad apucat să strige : Et ego in Arcadia ! şi, fără măcar un Doamne a iută, s’ad asvărlit, imbol-diţl de rîvne parlamentare in vârtejul ideilor revisioniste. In urmă insă, nemerindu-se ca vorba revisionist să fie iarba fiarelor faţă cu lacătul opiniuniî alegătorilor, cel cufundaţi in valuri fură scoşi ne vătămaţi la limanul ţintit dintru in* ceput. Dai, şi aci cel slabi deingerl ’şl-au dat târgului organismul lor anemic; cănd fu voi ba de im plinirea fâgâ-duelil, s’ad retras cu toţii d’inaintoa ideii de revizuire, ca d’inaintea unul spectru infiorător. Şi, ca să nu fie siliţi a infrunta monstrul in faţă şi cu hotărâre, s’ad prefăcut că ad alte treburi, — in tocmai cum facem când e aproape să intălnim pe stradă un obraz neplăcut : — avem aerul că ne preocupă altceva, — privim bunioaiă firmele de pe la prăvălii ori ne uităm cu mare atenţiune dacă roatele trăsurilor merg la urmă sad nu... S’ast-fel revisionistele noastre Ca* mere actuale neindrăsnind să ia, cu una cu două, taurul de coarne, şl-ad caut de alte treburi mal mărunţele. 3a chiar ad inceput să le prinză mâna şi la afaceri cu totul afară din sfera chemării lor. # * « Aşa că, acum cănd ni să spune despre febrila activitate ce se desfăşoară prin secţiunile parlamentare, — incinse de dorul revizuirii după cum drumeţul pe zi de vară e insetat după un pahar cu apă rece, — suntem cam in dreptul nostru să ne intre-bâm indoiţl: „oare aşa să fie ?...“ Aşa ar trebui să fie şi sperăm că, cel puţin acum, aşa va fi. Camerile actuale sunt legate să dea o soluţiune chestiunii pentru re-solvarea căreia ad fost alese ; alt-fel ar lipsi de la implinirea unul angajament de onoare, de la respectul ce datoresc celor ce le-au onorat cu încrederea lor şi, ceea ce e mal important, ar trece indiferenţi pe lăngă o-casiunea escepţională ce li se oferă pentru a satisface o trebuinţă adănc simţită de corpul nostru social: — schimbarea actualei legi electorale. Cele alte puncte de revizuit in Constituţiune se pot schimba cât te ştergi la un ochiu," — toţi tunt de acord; — ceea] ce e mal gred, este modificarea actualei sisteme elective. Intr’un mod sad in altul, problema trebue deslegată, — in starea de acum nu mal putem dibui. Toţi re-cunoscacest. adevăr, — pănă şi anti-revizioniştil! întrebarea este insă: desfacem nodul sad ’l tâiăm ca legendarul Alexandru ? Noi, am spus’o de atâtea ori, am tratat şi amănunţit chestiunea îndestul,—suntem pentru Măturarea ori cărui fel de sabie in cazul de faţă. Sabia arsă a radicalismului, cel puţin in stadiul in care ne găsim,- am probat’o necurmat,—ar fi o nenoro cire mal mare de căt chiar actuala lege electorală. * * * Unitatea de cokgid trebuind a fi dată la o parte, râma ne a se căuta un alt sistem. Şi aci e de dorit ca secţiunile Camerilor să ia chestiunea in cercetare cu tot dinadinsul, să înceapă lămurirea problemei cu tragere de inimă, şi să ajungă, in cele din urmă, la acel sistem de electivitate care va fi mal propriu, care va pre-smta mal 'multe garanţii că ingerinţa guvernamentală va fi inlănţuită şi ţintuită pe loc. Aceasta să fie tendinţa, aceasta să se aibă in vedere inainte d’a se aşterne două slove negre pe hârtie albă,—fie ca sistematisare de colegii, fie ca garanţie asecretulul votării, fie in orî-ce altă ordine de idei. Ţara aşteaptă cu nerăbdare şi strânsă de necesitate această reformă, de toţi simţită, a schimbării lege! electorale. Cu un ceas mal ’nainte Camerile să dea o soluţiune şi, satisfăcând a ceastă cerinţă strigătoare, să grăbească momentul cănd va trebui să intrăm intr’o situaţiune normală. Până când chestiunea care ne preocupă va atârna d’asupra capului nostru, nimic nu putem intreprinde mal adănc in seria de nevoi care bat la uşa societăţii româneşti. Cu nişte Camere cari au pe conştiinţă spinul revizuirii, nu putem, şi nici să cade, să ne apucăm de alte lucrări de ingrâdire, de organizare. Să pună umărul dar, d-nil represintanţl al ţării, şi indeplinindu-şl cu bine mandatul, să lase locul altora care să completeze opera de inche gare, de intărire şi perfecţionare a instimţiunilor ce ne-am dat. ---------------------- CRONICA ZILEI D-nul ministru de externe a primit ds de la Iaşi următorea telegramă : „Ni s’a acordat ordinul Steaua României, fără a’l fi solicitat, fără a fi foBt întrebaţi. Mulţumindu-vă pentru această onoare, vă declarăm că nu’l putem primi şi vă rugăm a insera o nouă rectificare in Monitorul ofieial.* Telegrama e subscrisă de profesorii u-niversitarl I M. Melik şi S. O. Vdrgolicl. M. S. Regina a acordat ieri şi a-l’altă-ierl mal multe audienţe. D- I. C. Brătianu a plecat de Sâmbătă 1?. Florica, spre a petrece ziua dn ieri acolo. D. M. Ferichide, ministrul nostru plenipotenţiar pe lăngă preşedintele Republice! franceze, a plecat ieri la postul Săli, cu trenul Fulger. Din cauza hotărîrel d-lul primar Fie va de a transfera sub administraţia comunei serviciul de servitori, d. prefect al poliţiei capitalei ’şî depusese demisiunea. Se zice insă, că in urma întrevederii ce a avut cu d. primar şi cu d. prim» ministru ia această afacere, ’şi-a retras’o. D. colonel Tamara, controlorul general in intendenţa armatei, care fusese dus rtie 1884 stil nob, in postul de inginer-asistent. Sunt numiţi: D. Dimitrie Ohirca, poliţaii al oraşului Cernavoda din judeţul Constanţa, in locul vacant. D. F orian StanciovicI, actual comisar clasa II pe lăngă prefectura poliţiei Căpiţă.el, şef de biurofi in cancelaria acel prefecturi, in locul d-lul Eraclie Constan-tinescu, incetat din viaţă. D. R^gulus Vălânescu, căpitan in retragere, oficer de poliţie in corpul sergenţilor din Capitală, in postul vacant. In afacerea proiectului palatului justiţiei, MercurI la 7 Martie curent, la ora 8 Vi seara, se va ţine de d-nu arcnitect şi inginer Siculescu, in sala Atbeneulul a doua conferinţă explicativă asupra proiec- www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA tulul palatului de justiţie pentru Bucureşti. S’aH invitat d nil deputaţî'şi Senatori, autorităţile juridice, oameni speciali, etc. Uo jună de onoare, compus din oameni de legi şi speciali, va verifica ia faţa publicului, daca cele spuse de d-nu Soco-lescu sunt adevărate. Intrarea este liberă. Consiliul general al judeţului Buzăil cum şi acela al judeţului Tulcea sunt convocate In sesiune extra ordinrră, pentru ziua de 23 Martie 1884, spre a se ocupa cu Gestiunile prevăzute in programele lor respective. Iar acelea ale judeţelor Bacăti şi Roman, convocate, primul pe z>ua de astăzi şi secundul pe ziua de 19 Martie curent, sunt autorisate a se ocupa şi cu cestiu-nea următoare : Să se pronunţe asupra clasificării căilor j ideţiane şi comunale, conform mij-locirel d-iul ministru de lucrări publice. Contabilul d-luî Atanas-uJGrubler), numit Willer, cel ce sust'-ăgăod patronului său suma de 300,000ceî dispăruse, a fost prins la Tuleai, şi adus in capitală. Le. instrucţiunea ce i se face acesta a denunţat şi pe un cornul ca al său in această afacere, pe d. Krohl, fumţonar la Banca României, pe care parquetul imediat ia arestat. „Curierul financiar" spune că secţiunea studielor de la direcţiunea regală a căilor ferate romăue se ocupă in acest moment cu studiul lucrărilor de eaecutat in Balta Borcel, punctu unde are a incepa podul peste dunăre. Pioiectele podului se lucrează cu aceeaşi activitate. După terminerea tutu’or stud.elor, guvernul romăn va cere de la Cameră creditele necesarii. Măine, Marţi 6 curent, e a se judeca de curtea cu juraţi de Ilfov procesul banditului Mâgăreaţa, acusat de mal multe jafuri şi omoruri. AcusaţiUDea acestui criminal va fi susţinută de d procuror de curte Populea-nu, după cum suntem informaţi. D. psilogref N. Vlădica a terminat de curând două lueiărl in arta d-sale, cari merită a fi menţionate. Una este harta Europei cu geografia fie-cărel ţări, scrisă cu caractere foarte mici ; sunt mal bine de 169,200 cuvinte sat! 846,000 litere. Mărimea hârtiei nu e de căt de un sfert şi ceva de cot.lă. Cea-l-altă este por-trerul lui Traian, pe corpul căruia este scrisă toată istoria aeesţuî impărat roman. Su»t 224.200 cuvinte şah 1 milion 121 000 litere. D. Vlădica a isbutit ca scrierile sale să poată fi reproduse cu înlesnire in mal muite mii exemplere, pe care le va depune spre venzare pe la librării. D-sa s’a decis a scrie biografiile tutu-lor suveranilor şi oamenilor de stat actuali. DIN A FAR 4 Din parlamentul german. îndată ce a sosit in Berlin, reintor-cendu-se de la ţară, prinţul Bistnarck s’a presintat in Reichstag, spre a es-plica, pentru ce a respins adresa de condoleanţa a Congresului american, adresată parlamentului german pentru moartea lui Lasker. Prinţul Bismarck a făcut aceste es-plicaţiunî intr’un ton foarte iritat. El a zis’ că nu se p iţea face «poştaşul» unul parlament străin, pentru o adresă care releva meritele unui adversar politic. însăşi aceste merite le contestă, căci Lasker a fost care a im-pedecat alcătuirea unei majorităţi serioase şi durabile in parlamentul german Cancelarul a făcut apoi liberalilor imputarea că voiau să facă speculă, cu cadavrul răposatului. Tocmai pe densul şi ’l aleseră insă de unealtă ? Anglia şi Rusia. Intre guvernul englez şi cel ruseec au inceput explicaţiunl diplomatice cu privire lă ocupaţiunea Mervulul ae către Ruşi. Lordul Granville a chestionat in această materie pe baronul de Mohren-heim, ambasadorul rus din Londra şi şi-a espus deja opinia sa in nişte note diplomatice pe care le-a trimis la Pe-tersburg.—Nepăsarea arătată de guvernul englez faţă cu ocuparea Mer vuluî. incepe să facă dar loc unei îngrijiri destul de serioase. Caracteristice in chestiune sunt următoarele cuvinte rostite de lordul Granville in Camera Lorzilor : «Ni s’a făcut imputarea că ne-am dat aparenţa de a ne increde in mod absolut promisiunilor guvernului rusesc in privirea Mervulul, că prin urmare sau am fost traşi pe sfoară de Rusia sau am umblat noi să tragem pe alţii. «Nici una din acele imputări nu ne atinge. Impresia ce ne-au produs de claraţide Rusiei a fost fără îndoială aceea, că ea nu ar avea intenţia de a ocupa Mervul. Ele coprindoau o re servă, care permitea guvernului rusesc şi in special impăratului oafe-care libertate de acţiune. «Eu din partea mea nu voiţi să zic acum, cum că aşi crede că Ruşii ar fi fost siliţi să meargă la Merv, cred insă că avem un oare-care temeifi de a ne plânge, de vreme ce toate asigurările guvernului rusesc stăteau neclintite şi el se ma! găsea afară de aceea in relaţiuni de prietenie cu noi’, zic in fine că Rusia ocupând Mervul, fără a ne impărţăşi aceasta de mai înainte, a comis cel puţin un act de im-politeţă.» Espresiile sunt, cum vedem, căt se poate de moderate. Ele au cu toate acestea destulă greutate in gura unui membru al cabinetului Gladstone, care a hrănit in tot-d’auna sentimentele cele mai amicale ţaţă de Rusia. Apropierea ruso-germană şi Aus-tro-ungaria. Trebuia să se vorbiască şi in Camera ungurească ceva despre acest subiect ; alt-fel peria Ungaria. Unul din deputaţii oposiţionalî, d Helfy, a întrebat dară pe d. Tissza. i dacă apropierea ruso-germană, operată de curănd, jicneşte intru-ceva alianţa Germaniei cu Austro-Ungaria şi-lschim-bă intru căt-va programa. D-l Tissza a răspuns că aproprierea Rusiei de Germania e un lucru cu totul accidentar, care nu priveşte de căt pe cele două imperii. Asupra alianţei austro-germane ea n’a produs insă nici o inrîurire şi nu i-a alterat nici esis~ tenţa nici scopul intru nimic. Cine şi-a făcut aşa dară îngrijiri mari de apropierea ruso-germană, se poate linişti TICĂLOŞII NESTRICACIOASE «Agenţia Havas», căreia i scapă destule ştiri de-un interes real, ne comunică, cu o religiositate surprinzătoare, adesea de acelea cari ne lasă cu totul indiferenţi.1 Ast feliu ne-a adus ştirea, că la conferinţa convocată de renegaţii din Pesta pentru sdruncinarea solidarităţii Românilor de peste Munţi, aă luat parte 50 de alegători, represintănd districtele Ungariei locuite de români; că in această conferinţă, presidatâ dejticăloşi-tul mitropolit din Sibiu. Miron Roman, a luat cuvăntul cucuveaua Gali spre a accentua «identitatea intereselor» poporului romăn şi al celui unguresc şi rpre a invita pe cel d’ăntăiu să se declare mulţumit cu sentinţa de moarte ce i s’a votat la 1868 ; că, in sfârşit, conferinţa a ales un comitet de cinci membri «spre a elabora un program*. «Agenţia Havas» poato a crezut că va face plăcerea vre-unuî ministru de-aî noştri, impăi tăşind această incercare de înfrăţire romăno-ungurească. Căci să nu ne mirăm. Cu toate că cuţitul ne este la găt, a inceput să se vorbiască prin unele din sferele noastre politice de nimic mai mult de căt de«identitatea intereselor intre Romania şi Austro-Ungaria». Serviciul făcut e insă foarte problematic. Adunătura din Pesta a fost un adevărat caraghioslâc. Pentru presi-denţie nu s’a putut găsi altă poamă mai bună, de căt falitul şi material şi moral din Sibiu; cuvăntul nu s’a găsit să’l ia de căt o femeie de uliţă, care e in stare să vândă tot pentru o strângere de mănă din partea unui ministru unguresc, şi insanităţile acestei femei de uliţă nu au fost să le asculte de căt 50 «de representanţî aî districtelor din Ungaria»,—va să zică, intăiâ nici un Român din Transilvania şi— de vreme ce reprezentanţii districtelor româneşti ale Ungariei s’aă declarat deja acum trei anî şi tocmai in acest moment se declară din nou la Timişoara, pentru solidaritatea cu Românii din Ardeal şi politica de protestaţie contra statului unguresc, acel representanţî au fost căţl-va candidaţi de suprefectură şi căţl-va prăpădiţi cărora le trebuie vre-un os de ros, cari, spre cinstea noastră, nu au figurat pană astăzi intre Romănî şi nu i-a putut trece nimeruî in minte să ’î numere intre ei. Ticălos fiasco ! încă o probă, că solidaritatea intre fraţii noştri a isbutit să prindă deja astfel de rădăcini in căt nu mai poate fi clintită din loc, şi că, mulţumită esperienţelor amare făcute de 15 ani, Românii de peste munţi nu mal văd alt mijloc de inţelegere cu Ungurii de căt toporul, sau ca să fim mal moderni, glonţul şi dinamita. Ve-ni-va timpul 1 Prietinii pintenilor unguresc! se pot imbrăca in haine de jale şi să ’şî puie cenuşe pe cap. Dacă cu toate sforţările lor, n’aii put găsi intre trei milioane de români de căt 50 de ticăloşi şi de denaturaţi , ăşî pot considera compania ca perdută. - - — --------* POSTUL ÎNALŢILOR GALUGARI Prin Maiă 1883, un eveniment giganta se petrecea in Sinod : se da citire o-perel P. S. S. Episcopul Melhisedec, intitulată : „Papismul şi starea bisericel ortodoxe in România''. Nemărginita emoţiune, produsă de această operă iu Sinod, a fost atăt de epidemică, in căt peste căte-va zile nu se auzea in Bucureşti de cat următoarea întrebare : aţi auzit de memoriul P. S. S Episcopul Melhisedec ? insoţită de vesela exclamaţiune: a păţit-o Papa de Roma 1 In calitatea mea de bun creştin ortodox, tresaltam de bucurie la idea de a vedea pe Papa cu amândouă picioarele int. un papuc. ’MI am propus atunci să citesc acest memoriă, sperând că am să văd intr’ăn-sul lucruri cari să ’ml producă o infinită plăcere, şi să ’ml procure dulcea ocasiune de a putea depune o coroană de lauri pe fotoliul episcopal, ocupat de mult eruditul nostru Prelat. Fund vorba de Papa şi de Catolicism, am cătat mal ântăl de toate să aflu in ce aceia aă gr-f't, şi pentru e* li s’a administrat o asemenea corecţiune. Am aflat că Moniieigaorul Paoli, Episcopul Catolic dm Bu-uresd, din ordinul a Tot Puternicului Său Suveran Pontif, şi-a luat numele de Archiepiscop de Bu-eurescl. Bucuresciî erafi aşa dar assediaţî. Groaznicul şi infiorâtorul pericol ce ne ameninţa, impunea imperios o acţiune pe atât de urgentă, pe cât de energică. Rândurile inamicilor trebuiai! sparte, şi bătălia decisivă mutată pe un cămp mal depărtat de focarul luminător al tu-tor Ortodoxilor. Generalii din dealul Mitropoliei ’şl aă luat această sarcină. Să perim toţi pănă la unul, ziseră el, numai să rupem rândurile catolice I Si le rupem ! Dar pe unde şi cum ? Aceasta era treaba unul stat-major ad-hoc. Statul-Major sa institue in persoana P. 3. S. Episcopul Melhisedec, care, in puţin timp, depune in faţa generalilor, — al săi colegi,— un plan genial. Acesta era planul care emoţionase pe toată lumea, de care toţi vorbeai! şi pe care nimeni nu’l Yăzuse. In naivitatea mea am crezut că, acesta este de a face apel la toţi soldaţii (cetăţeni ortodox'), ca in unire strânsă se atace pe inamici in partea lor cea mal slabă. Desilusiunea veni pe dată. Am luat acest plan, ’ml-am aruncat ochii pe dânsul, şi ce se văd ? O mare surprindere. Generalii, cu o furie demnă de timpuri mal eroice, se năpustesc asupra soldaţilor de cari era nevoie a usa spre a străbate hordele vrăjmaşe, şi caută a lua papucul călugăresc spre a pune in-tr’ănsul amândouă picioarele suveranităţii naţionale. Acest memoriu, in loc de a ne arăta cum s’ar putea combate catolicismul; in loc de a face apel la braţul şi lumina ortodoxilor soldaţi, nu gâsesce nimic mal bun de căt a insulta cumplit pe tot ce este mal inteligent in ţară, şi a fulgera in contra secularisârel averilor monăs-tirescl. Acest memoriă a fost adoptat de aproape unanimitatea Sinodului, un corp constituit prin puterea legel, şi care nu trebue nici poate fi alt de cât executorul legilor. Revoluţiunea in contra legilor, revolu-ţiunelein care acest corp impinge pe po- por in cea ce priveşte secularisarea averilor monâstirescl, este o cestiune de ordine publică prea însemnată pentru a putea fi tratată in grabă şi pe scurt. Sclă că nu are să ’ml lipsească oca-siunea de a face apel la justiţia romănă, pentru a isbi in această propagandă insurecţională. Mă voiă ocupa astăzi de insultele de cari, In călugăreasca sa pietate, P. S. S. Episcopul Melchisedec, nu a cruţat pe toată suflarea laică. —Voia lua din această parte o singură phrasă, un foarte mic punct.—Această phrasă este : „Societatea laică de azi se găseş3e iu „stare de decadenţă morală ; — ea a cur-„mat orl-ue relaţiune duhovnicească cu „biserica, a ridiculisat cultul divin şi „clerul.* Prin curmarea relaţiunilor duhovnicesc!, memo rul înţelege : lipsa de post, spovedania şi impârtă»anie Se luăm Postul. Eminentul D. Gh. Mârzescu, atheul excommunicat, a arătat in epera domniei sale „Căsătoria", că pe lăngă cora-paraţiuDea ce mimoriul face intre societatea laică actuală şi cea de mal de mult, ar trebui se facă şi pe acea intre călugării da astăzi şi cel de pe atunci. -Domnia-sa spune, cu curagiul omului observator şi cunoscător, că bunii soldaţi sunt creaţi de bunii generali „Al Um „blaţî după creştinul ortodox al atrămo-„şilor noştri, şi nu ’l mal găbţ:? Dar „oare şi eă, nonorocită oaie din turma „cuvântătoare a lui Christos, nu ’ml caut „şi ed, la răadul mefi pe păstorul meii „sufletesc, şi nu ’f pot recunoaşte din „mulţimea acsa mândră împodobită........... „Val mie ! oaie pribeagă din turma cuvântătoare a dascălului omenirel, pănă „cănd voiă Umbla eă rătăcind ca se nu „găsesc pe păstorul sufletesc." x) „Mi-aş permite de a mal intreba pe „chiar inalţil prelaţi din Sinod, să ’mî „spună cu rnăna pe conşciinţă, daca dăn-„şil maf cred in tot ce citesc in cărţile „aşa zise sânte... Dar pentru ce mal fac „această intrebare, cănd visţele lor de „toate zilele, ’ml dovedesc adevărul a-„devSrat.... Ar putea oare luminaţii Pre-„laţî se ’mî tăgăduiască că „nu trupeşti „le sunt înţelegerile, că nu trupeşti le sunt „cugetările, că nu multă grije mai au „pentru viaţa ce va să fle...a 2) Memoriul are foarte mare dreptate ; ^ societatea laică nu mal postesce, Eă sunt mal puţin afirmativ ca d-nu Mârzescu, şi mă mulţumesc a intreba: Prea Sfinţiile Voastre postiţi ? întrebarea este indiscretă, o recunosc; — dar am dreptul de a o face, de oare ce sunt in legitimă apărare. Mal postiţi Prea Sfinţiile Voastre ? Dacă da, v’aşl ruga să ne spuneţi de care post este vorba; Este oare de faptul de a mănca fasole, ceapă şi mămăligă ? Dacă esta vorba de acest post, şi in cas cănd aţi spune adevărul, meritul vă este prea mic şi marea majoritate alai-cilnrţeste mal merituoasă ca Prea Sfinţiile-Voastre, căci dânsa na nutresce ast-fel in tot-L’a-una, iar nu căte-va z.ile numai pe an şi restul cu mâncările cele mal fine şi băuturile cele mal gustoase. Dacă este vorba de acest post, aveţi dreptate: o mică parte din societatea laică nu mal posteşte. Dar nu este vorba de dânsul. Domnul nostru Isus Christos, nu se *) Op. Cit. pag 139. a) Idem pag. 138. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 5 Martie — 10 Foarte mirată şi oare cum speriată, contesa de Frâmeuse văzu intrând a doua zi de dimineaţă, chiar de la ora |iapt,e, pe fiul eî in camera sa, cu faţa palidă şi obosită a unul om care a trecut o noapte^de insomnie ; —. dete un ţipăt : — Ah! doamne! ce al? — Nimic, mamă, zise Maurice : n.cî măcar umbra unei nenorociri !..£ Să apropiiâ de pat ş’o sărută: — Numai..... o sa fii puţin nemul- ţumită... Sunt chemat la regimentul meu, şi sunt nevoit să plec chiar acum de dimineaţă la Rennes. — Acum de dimineaţă! Cum?.... congediul tău să tei mină peste şase săptămânii... Aî priimit vr’o depeşă? Nul căci aş! fi şciut’o... Maurice, mă inşelî... Minţii... — Eî bine ! da, reîncepu tânărul ofiţer surizând, minţeam... sad cel puţin mă incercam să rainţ... dar, de sigur, nu şciu să minţi... Am să ’ţî spun, scumpa mea mamă, adevărata causă a acestei plecări grabnice, şi aî să vezi că nu are in ea nimic care sa te neliniştească si nimic pe care n’ar trebui să ’l aprobi. Sezu lăngă patul mamei sale, şi lu-ându-’î cu iubire o mănă in ale sale : — Scumpa mea mamă, zise el, sunt impresiunî, şeii aceasta, uşoare şi superficiale la inceput, care câştigă in adâncime şi intensitate pe măsură ce cugeţî şi aî conşciinţă de ele. Aceasta ’mi s’a mtămplat astă noapte relativ la scena mea de ierî seară cu vecina noastră, d-na de La Rave; acea scenă a fost aşa de repede şi de scurtă in căt tocmai in urmă ’î-am priceput toată importanţa şi toate consecinţele. Am petrecut o intreagă noapte prins ca de friguri gândindu-mă... şi aceste consecinţe ’mî au părut atăt de delicate şi de periculoase... in căt am hotărât să scap de ele intr’un mod vitejesc,—prin fugă.... Mă înţelegi destul buna mea mamă, sau e nevoie să am ruşinea d’a. mă esplica mai mult? —Ce fel ? zise d-na de Frâmeuse;— iubeşti pe Mariana ? — N’o iubesc, cum nici ea nu me iubeşte —’mî inchipuesc : dar in urma împrejurărilor şi complicaţiunilor pe care le ştii... şi dracul amestecându-se, cum chiar d-ta ’mi-aî dat să înţeleg... căci te-am inţeles foarte bine aseară, buna mea mamă,—s’a petrecut intre d-na de La Pave şi mine una din acele scene, de o intimitato extraordinară care lasă nervii sguduiţî şi inimile induioşate... să ne revedem acum aproape in toate zilele, săptămâni intregî, in încrederea unei prietenii strânse, cu amintirea încă tremurătoare a acelei seri de destăinuiri, de lacrămî, de imputări, de iertare,— aceasta ar fi de sigur fără nici un pericol pentru d-na de La Pave, dar nu ştiu, ’ţi-o mărturisesc singur, dacă n’ar fi nici un pericol pentru mine...- Aşa dar aceasta este o afacere , in care repaosul şi onoarea mea vor fi deopotrivă puse in joc... şi nu ’mî prea dă mâna să risic nici pe una nici pe cel-l-alt, şi de aceia plec. — Cum ! sărmanul meu copil, zise, d-na de Frâmeuse, atăt de solidă ’ţi este inima?... Un soldat !... Un tunar !... — Iubita mea mamă, răspunse Maurice, de şi soldat şi tunar, cănd mă plimb noaptea, pe lună, cu o femeie frumoasă care plânge strângendu-mă de mănă, sunt numai o creatură slabă de argil!..., — Aide, zise bătrăna contesă, suspinând, am un fiu care e un perfect om onest..., tot e o consolaţiune !. E“ bine ! ce vrei să’ţî spun ? Adio, scumpul meu copil !... Unde te duci ? — Regimentul meu este la Rennes, acolo me şi duc; crez să pot lua trenul de la prânz la Alenţon. — Dar ştii că era să pleci călare cu d-na de La Pave, acum de dimineaţă ?... — ’Lam scris. Peste un ceas comandantul de Fră-meuse se urca in micul cupeu al mamei sale şi lua drumul spre Alenţon. Aproape in acelaşi timp d na de La Pave primea biletul următor : «Doamnă şi scumpă vecină I" «Un ordin grabnic mă chiamă la regiment. Am nemărginita părere de rău d'a pleca fără să te revăz. Lasă-mă să sper că şi d La vei primi cu puţin regret ziua bună a acelui pe care ai bi-ne-voit să’l numeşti amic. Crede că tot-d’a-una se va sili să merite acel titlu prin cel mal respectuos, cel mai adănc şi cel mai statornic devotament». «Maurice du Pas-Devant de Fr4-meuse.» D-na de La Pave, după ce citi acest bilet, inchise frumoşii săi ochi şi visă un moment. Era, in genera], foarte greu să-’i citească cine va impre-siunile pe fruntea ei curată şi palidă. Mâtuşă-sa, căreia ’i împărtăşi pe scurt această noutate, observă numai că era foarte tăcută in timpul dejunului şi că nu’i era foame. In timpul zilei, să urcă in trăsură şi să duse la Prieură ! Maurice f'ăcuse ps mamă-sa să’l promită că nu’l va desminţi, că va esplica d-neî de La Pave plecarea lui după cum o esplicase el şi că se va păzi mai ales d’a nu’i lăsa nici măcar să bănuiască adevărata causă. D-na de Frâmeuse ’şî ţinu promisiunea, darea o persoană care ardea de dorinţă d’a nu ’şi-o ţine. Respunzănd chestiunilor curioase ale d-neî de La Pave că, adică, fiul său fusese chemat, in adevăr, la corp printr’o telegramă, avu nişte suspine, nişte abţineri, o înfăţişare suspectă, un aer misterios, care contraziceau versiunea oficială. Femeile se inţeleg perfect una pe alta, şi tânăra Văduvă trase din acea vorbire mută inducţiuni care o aduseră destul d’aproape de adevăr. întoarsă acasă, scrise succesiv trei scriscri ca răspuns la biletul lui Mau rice :—prima era ironică şi obrasnică ; cea de a doua, amicală şi plină de bunătate ; cea de a treia, de o indiferenţă de ghiaţă. A noi le arse ne câte trele, şi decise să nu răspunzâ de loc. Ar fi fost cu neputinţă chiar d-neî 3 La Pave să dea o socoteală esactă bine definită despre sentimentele verse şi une-ori contrarii, pe care o .cea să le încerce plecarea improvi-ită a comandantului de Frâmeuse-Era ciudă, mânie, dispreţ: era de îemenea mâhnire, stimă şi chiar ad-liraţiune. Ceia ce nu ’î convenea in-■’un grad suprem, era că nu putea in-’edinţa nimănui, mai ales lui, porni-le care o munceau; că era silită i păstreze numai pentru ea emoţiu-ile sale puternice; că nu putea es-rima acestui om curios cănd dispre-îl cel avea faţă cu slăbiciunea lub ănd entusiasmul ce ’i era inspirat de elicateţea lui cavalerească. Ş’apoi o oprindeau indoieli asupra motivului îal al plecării acesteia: oare să fi es-licat ea bine înfăţişarea misterioasă d-nei de Frâmeuse ? Oare comandantul să nu fi plecat el îtr’un mod natural, cum o scrisese, entru a să supune la un ordin de srviciu? , , , Dar, in acest cas, de sigur, după ele ce să petrec” se intre dânşii, nu & putea opri la biletul săi! laconic de imineaţă, şi va primi de la dânsul uuuww. , ... Această scrisoare, aşteptată cu ne- răbare din zi in zi, nu veni. D na de La Pave ajunsese a cunoaşte foarte bine pe d. de Frâmeuse, perfecta lui purtare, tactul şi bunul seu gust, pentru a nu conchide din tăcerea lui să că să hotărâse a rupe cu dânsa ori-ce relaţiune. (Va urma). Octave FeulUet. m www.digibuc.ro . ROMANŢA LIBERA n—MrtmmKMBa—«a ocupă de ceea ce intră, ci de ceea ce ese din gură. Religiunea creştină nu are drept scop bygiena flsică, ci pe cea morală. Densa nu se ocupă de ceea ce măn-. căm, ci de ceea ce facem. Postul ce ni se cere este, frâul ce tre-bue să punem relelor noastre pasiuni. Sunt laic, şi Prea Sfinţiile Voastre aţi pretinde poate să mă reeusaţl in această materie. —De aceea vin cu o autoritate eclesiastică in mănă, autoritate ce ’ml fu procurată de un ziar clerical frances : ^e Gaulois*, care in numărul de la 3 Marne corent, scrie : „iatz’o zi de post, ^Â.. S. R. Ducele de Bourgogne, fiul rebelul Ludovic XIV, avu fantasia de a „mânca friptură de viţel. „Pe când ’şl consuma crima, intră E-piscopul.—Ducele rămasa uimit. şi de-„abia putu ingăna o scuză vagă. — Eh ! „Alteţă, exclamă Mgr. de Cambrai, mâncaţi un viţel intreg, numai fiţi om onest". Iată cum, pe timoul lui Ludovic XIV, atu aci când ideile anti-religioase erafl incâ in embrion, înţelegea postul un Episcop creştin. Acesta este adevăratul post-creştin. Asemenea post, urmaţi Prea Sflnţiile-Voastre ? Să vedem ! De un oare-care timp in coace, un mare aumăi de ziare acuză clerul superior de-a despoia safl ingâdui despoierea clerului mirean. Ce face clerul acusat ? Pe de-o parte strigă : Minciuni de popi, aflaţi sub influenţa catolică ! Basme de gazetari şi pamfletari ! Pe de altă pai te face o cerere către d. preşedinte al consiliului de miniştri, in care nu se sileşte de-a scrie : „Se răspăn-„le3C calomnii că membrii cierului ar fi „dând bani pe la unele persoane ia oca-„s.unl de hirotonii*. Calomnii sunt acestea ? Ziarul „Deşteptarea* serie in numărul săîl 36 An. II : „In numărul 33 am dat „numele cător-va preoţi şi diaconi câro-„ra li s’au luat bani la mitropolie, ‘ca „Euimonţa sa să poată afla de la aceştia „cine sunt funcţionari jefuitori de pe lân-„gă sine, ca să’I depărteze din slujbă si „să’I dea in judecată, asigurând tot o-„dată pe vict me, eă nu vor snferî nimic; „iar in loc să facă ast-fel. I. P. S. S.. „că toate măsurile ca să nu se poată „descoperi hoţii, ameninţând cu asp’-e „pedepse pe cei jefuiţi, ce-ar indrâani să „mărturisească adevărul, că li s’afl luat „bani la Mitropolie*. Acelaşi ziar, şi iu acelaşi număr adaugă : „Din toate acestea conchidem că biserica română Şi clerul săfi, mal ales „cel dia eparcliia de Bu ureşti, n’afl fost „in mai mare miserie şi decadenţă, şj. „esi.us jafurilor nici in timpul zaveril şi „domnia de tristă memorie a fanarioţilor* 3). Dacă cele zise de acest ziar sunt calomnii, pentru ce clerul superior, nu’şi face datoria de-al urmări in justiţie ? Dacă nu’i urmăreşte, opiniunea publică are dreptul de-a băaui şi a se intreba cu indignare : cum, Sinodul a avut cura* giul să zică d-lui preşedinte al consiiiu-Zui; „Credem insă că dacă se va fl in-„tămplat acest fel de mituire orintre amploiaţi inferiori (?) al Mitropoliei, aceas-„ta a putut proveni din causa micilor sa-„larii, cu ca:î nu pot trăi*. Aceasta vă este moralitatea Prea Sânţi Prelaţi ? s Ce aţi zice când aş veni şi v’aş fura eu, sub motiv că am lipsă ? Cacă lipsa este oseuzâpentru furt după ligile celesiastice, — ceea ce nu pot crede — apoi cum scuzaţi pe jefuitori, cari n’aft altă sarcină de cât persoana lor, să jefuiască pe nenorociţii preoţi cari sunt mai «araci de căt dânşii, şi afară de aceasta, au ş; familii grele ? Aceasta e morala ce trebue să predicaţi ? * Pentru aceea sunteţi puşi la inălţimea ruhfl ?|L arunca$ dispreţ asupra popo- Ziarele vă acusă do abusuri pe Prea Sfinţiile Voastre! . *ptulK mi ae Pare prea monstruos wu ca să mă pronunţ. Asupra acestui punct faceţi cea "c £eej »la sourd0 oreille*. — Imoruc £o te imprudent! la *8Uprâ amploiaţilor inferic nă riatropolle > 1D8ă tot 3trigâod : Mi fletarî * ^ăsme de gazetari şi j a face cercetările cuven Nu v’aVPe ^ inSUltaţI P° Pâgu ţională vi1 8ăudlt’ că Suveranitatea vă r- „ 6 Ta Ce1'0 intr'o zi socoteai mur*. PUDe cum se zice : »au Pie avftLt6'am fâCUt dAt0ria ^ v’aî că5 tHtjocorit. -Foarte rău aţi f, jnh.»°mtn^u^ C6 anunţam a sos câh, waUQa,i dlC ** 6 Cam .reî de a -di'iHn Zl 6* in discuţiune budg , C r , 1 “-11» Ni“>« i™ jn.r. -.primare. mal multor sunt lia din CrK fa ' lei de la Miti tcureştî pilişi, căci sporuri] careul/ tea cita Pas8gie îngrozitoare aî relSif! A°"Pă personal ded’al d« Ştie ' repugna a le cita.- > P ate să fiu silit a o face mal tărz „cestea- zice oratorul, nu vor avea de e-„ fcct d’a stârpi abusurile de care sufere „Cerul mirean „. (*) Ei bine, Prea Sflnţl Prelaţi, mal stri-gatî: Basme de gazetari şi pamflitarl ? Mai strigaţi : Preaa este terfelită in noroifl? Strigaţi ce veţi voi in contra noastră, insă vă acusă un deputat.— Ce faceţi in acest/as ? Sâ’l batjocoriţi, să’I consideraţi ca o cătime de negligiat ? Nu vă sfâtuesc să faceţi aceasta, de oare ce atingeţi focul şi aveţi să vă frige#. ntejţi in Senat iu număr de opt. odI capi ai roligiunel.-Poporul se întreabă in tot-d’a-una, pentru ce Cocstituţiuuea v’a introdus acolo ? Fi-va oare pentru ca să formaţi majoritate guvernamentală ? Aveţi acum occaaiuaea da a arăta poporului că preocupaţiunea Prea Sânţlelor Voastre in Senat, nu este numai amestecul in intrigate politice, ci si binele şi onoarea Biaericoî, Pool, Presă şi deputaţi, vă acusă ca a jOiI safl îngăduitori de abusuri revol-tâtonre. — Desminţiţi, in*â nu prin parole d honneur. — Cereţi de la guvern o anchetă. — Cereţi această anchetă intr’un m ici sincer, şi nu lucraţi pa sub mână spre cocoloşi, ea lucrurilor. Dacă nici in urma acusaţiunei ce vă aduce vocea autorisată a d-lui Nicolae uescu, nu vă veţi mişca, avem dreptul să repetăm cu bătrânul ziar : „Omul „bauu.-şte in sinceritate tot ce nu cunoaşte.—Când una din autorităţile pu-„blice este serios acuzată,6) şi nu pro-„duce dovezi prin cari să spulbere acea „acuzare, tăcerea hrănesce chiar calomnia, după ce măreşte bănuiala,-Tăcerea „devine cu totul gravă, căci ea se poate „lua ca dispreţ pentru opiniunea publică; „şi când opiniunea publică se vede dis-„preţuită, şi cănd dispreţul vino d9 la „corpurile alese, atunci,., alegătorii cau „in degradare safl in desperare*. Cugetaţi serios la aceste rânduri Prea Sfinţi Prelaţi I Cugetaţi cu atât mai serios, cu căt vă asigur eă, opiniunea publică, nu va cădea in degradare, ci in desperare. Revin la post şi spun introgulaî personal de pe la Mitropolii şi Episcopii : Mâncaţi un viţel întreg numai Mi oameni oneşti !! Paris, (2 Rue Gay-Lussac. I. A. Filitis. " ~ * *“$?“••--------—_________ BULETIN PARLAMENTAR Şedinţa, de la 3 Martie 1884 SENATUL Necomplectăndu-se n’a putut ţinea a-(altă ier' şedinţă publică, iar d-nii senatori re s’afl presentat afi trecut şi afl lucrat in secţiuni. CAMERA Ş dinţa s’a deschis la ora l'/2 n m.sub prişe'hnţa d-lul general Lecca, fiind pre-senţi 108 d-uî deputaţi. S’ aprobat mai ântâiu sumarul şedinţil precedente, după care apoi s’afl făcut comunicările zilei. La o':dinea zilei fiind maiăntâifl votul in totftl rămas din şedinţa precedentă a supra proiectului de lege pentru prelungirea punerii in aplicare a nouilor măsuri până ia 1 Iulifl anul curent, s’a procedat la vot şi s’a admis cu 64 bile albe contra 1 neagră şi io abţineri. S’a continuat apoi cu ordinea zilei, care fiind Sâmbătă, conform voturilor anterioare, e destinată pentru i idigenate şi pe-tiţiunî in mod alternativ Ast-fel s’a votat recunoaşterea calităţii de cetăţean romău a d-lul G-. E. Giuca, şeful gării Stolnici. Indigenatul d-lul Isak Moise Lewy, bancher din Bucureşti, cu toată susţinerea făcută de uu onorabil deputat, s’a respins- Apoi s’a votat o pensiune de 300 lei pe lună d-nel Maria Al. Lambrior, cu reversibilitate 'asupra copiilor săi. Asemenea s’a votat recunoaşterea calităţii de cetăţ-aa romăn a d-luî Petre Mioş :u, amploiat la direcţiunea căilor ferate române. Indigenatul lui Volf Solomonică din Iaşi s’a respins. O pensiune viageră de 200 lei pe lună a’a votat şi orfanelor E-atenua şi Sma-randa KLelef, fiice ale defunctului Arca-die Kmelef. Mai departe s’a, votat recuncascerea calităţii ne cetăţian român a d-lul Ioan Ni-eolau, şi s’a respins indigenatul d-lul Os-car Lebel din Bucures -.1. S’ votat apoi iarăşi recunoaşterea drepturilor la cetăţenia română a d-lui Pa-vel Pauţu şi s’a respins aceia al d-lul L6on‘ Lebel din Bucureşti. Conclusiunile raportului comiaiuneî de petiţiunî, de a se recomanda guvernului, mai multe dintr’ensele, s’a„admîs. S’au mal votat incă~recunoaicerile şi indigenatele d-lor: Duţu Radu Panţi, Paul Carol S ihuller, Dimttrio ScureiQ, Friedo-ri'h Wiihtrim S.huUer, Henry Raymond, Nicolae Vidnghin, Eugeniu R yoiond, Pa-uait Chiriazi, Panteiie Volescu şi Sotir Eftimiii, respingându-sa acela al d-iui *) Românul *5 Februarie. 6). Acusaţiunea in caşul de faţă este foarte serioasă, fiind făcută de un Deputat. Emanoil Sidor, iar acela al d-lul Constantin Blanchin rămânând fără resul-tat, ne mai fiind Camera in număr. Alternativ cu reeunoascerile si indigenatele s’afl resolvat şi mal multe peti-ţiunl. Şedinţa s’a ridicat*apoi la ora 5. ---—----------•*—----------------— UN DEFUNCT REGRETAT Protoiereul judeţului Constanţa, Ni-coîaie Reşcanu, a murit. „Cu această ocasie ţinem a spun», scrie „Posta* (dm Galaţi), că Economui Nicalae Răşcanu era unul dinţi e cel mal drepţi pionieri al B sericii şi naţiunii române in Bobrogea. Nu era act făcut pentru pâpă-şirea eclesiastică^ culturală şi economică la care el să nu fl fost in frunte safl intre cel mal zeloşi luptători. Peste 20 de biserici noul s’au constru t de la luarea Dobrogeî de către Români in comunale judeţului Constanţa nrin in ţiativa şl stăruinţele lui. Şi in cele dinrirmă activitatea sa era concentrată in construirea Catreda-lei din Cernavoda, pentru care a organlsat şi o loterie autoriaată de guvern. La ori ce stăruinţă pentru, clădirea de localuri şcolare era deasemenea gata de a veni in sjutor. „Pe lăngă aceasta, păr N Răşcanu era foarte convins că pe lăngă nevoile mo-ra’e, cele mal mari nevoi ale noastre (Românilor) sunt cele economice, şi de aceea şi in această diiecţiune îşi iadre-pta silinţele sale neobosite încă de mult, pa pământul dobnfgean- Ast-fel el este fondatorul primei societăţi economice intitulată „Societatea economică trans danubiană" , care a fo^t infinţată in Cernavoda m ;â dm anul 1879 şi pe care a condus’o pănă la finitul vieţeî sale, Biserica noastră a perdut dar in economul N. Răscauu un demn representant al el, şl naţiunea română un bun şi neobosit fifl. MOMENTE DE DSTRAOŢE, Un agent arestează p’un pungaşifl in momentul cănd trăgea portofelul din buzunarul unul trecător. — T >-am prins, zise agentul. ~ U Jur c aceasta n’am facut’o pentru a lua portofoliul acestui domn. ~ ir 1 ai cu toate astea in mănă. - Mă voitt duce să’l dafl. Voesc numai să mă exersez pentru sărbători; dar . w liniştit, nu vom fura de căt pe străini căci sunt destul do patriot pentru a respecta pe compatrioţii mei! Opiniunea politică a cârciumarului. — Cărciumare, ce opiniune politică aî in revisuirea Const tuţiel? — Aceasta depinde de opiniunea aceluia care ’ml face mal mult dever la băutură. Intre altele, eu sunt, ca toţi oamenii să aibă drept de vot şi tot al zecelea să se alwagă deputat; alegerile să se facă tot la anul, aupâ storsul vinului! Vezi, atunci am face noi treabă bună! * * * La balul Operei. — Mitocane, -ise Tudoriţa, unul june îmbrăcat â la Uie Giambaşu, ce’ţl lipseşte ia momentul de faţă-? ‘ — O vită 1 răspunse tânărul întrebat. Intre un profesor şi un elev. Profesorul. —Eşti un om de nimic, un limbut; n’o să mal înaintezi nici odată! Elevul. -Iertare, d-le profesore, aşia a fost şi tata şi a ajuns deputat I CURIERUL TEATRELOR Hatmanul Baltag, operă bufă de d-nii Negruzzi şi Caragiali, musica de d. Cau della, s’a represintat pănă acum de două ori, Joi şi Duminică, pe scena Teatrului Naţional. Zicem pănă acum, pentru că avem credinţă' că nu aci S9 va opri succesul aceste: piese. In general e hazlăfl de tot libretul ,d-lor Negrnzzi şi Caragiali; iar musica d-lul Caudella, —cu depărtate şi rari amintiri de prin olteanca—este de o natură aşa da veselă, vie, selobie chiar, - elle a un petit a r si canaille, cum zic Francezii,— in căt e cu neputinţă să nu impresioneze intr’uu mod plăcut, şi să nu rămăie stăpână pe public. Ca libret şi scenariu, insă, opera Hatmanul Baltag ni s’a părut slabă io actul I,-care e prea rece,-şi in actul IV, mal ales tabloul ultim, —care e prea golaş. Ia sch'mb, actul H şi mal alea III sunt de toată frumuseţea, in toată întregimea lor; numai o prea mare severitate ne-ar fice să găsim nesărate calambururile şi glumele ce face venatoril la masă in p.muiţă (act. II.) Piesa a fost bine prhmită, aplaudată şi părţi din musieă bisate Ca interpretare, partea masculină a artiştilor a fost cu mult, dar foarte cu mult, mal bună de căt cea femeiasiă. D. Gdbrielescu, mai ales Joi seara, cu toa*ă emoţ’.unea unei prime represent ‘ţiunî, — a fost minunat: vocea sa avea o intensitate şi un volum cum arare-orl am a uzit’o. D. Iulian, diutr’ua rol foarte mic a reuşit să ’şî taie un succes neaşteptat. D. Matpescu a fost şugubeţ de tot in comisul Stakan ; —cănd vrea şi e bine dispus, tot-d’auua are haz. Pentru d-na Ma-teeîcu, nu putem zice acelaşi bine, pe care 1 acordăm d-neî Dânescu. Mal e de notat d. Raşianu (valsul din act. III) şi jocul de scenă al d-lui Catopolu. S’a pus in repetipune, cu tot dinadinsul, Fântâna Blanduziei, scriere in versuri -impărţită in trei acte, - a d-lul V. Alexandri. Venirea poetului in Capitală va grăbi, de sigur, repet ţiunile şi vom asista, in curând, la o serată literară escepţional de frumoasă. Dama cu Camelii de asemenea a intrat in repetiţiuae ; ba chiar, să zice că că va înfrunta focul rampei înaintea Fân-'tânei d-lul Alexandri. De allt-ceva nu prea să vorbeşte la Teatrul Naţional, afară dacă nu vom pune tomeiu pe o probabilă punere in stu-d fl a dramei Despina, scriere a d-lni Ben-gescu. Vinerea viitoare, trupa franceză a d-nel Celine Chanmont ’şl va incepe reria de şase representaţiuni anunţate, debutând ic La Cigale. Sa vorbeşte mult bine, mai ales de steaua trupei, —de d-na Chaumont. Dacă lăsăm scena Teatrului Naţional, nu mal vedem de cât Teatrul de Fan-tonches al d lui Thtmas Holdecs, cap-d’operă de indemânare, — la Bossel; iar tocmai in zare, denarte de tot, reîntoarcerea d-luî Manolescu pe scena de la Dacia.. Aflşer. ■ ------- «—afr»(t.i—. 11— . . -* • — NOTIŢE LITERARE învăţătorul (-evistă 'pedagogică a învăţătorilor şi învăţătoarelor, directortor şi proprietar, I. Opran) Nr. 11/12. An. VII cuprinde: Apel.—Despre Învăţământul elementar (urmare), de Domeţiu Dogaru.—Discursul d-luî deputat Panu, relativ la învăţământ. — Circulara d-lui ministru al instrucţiune! către d-niî revisorl şcolari, relativă la nouile unităţi de măsuri. — Cronica şcolară. — Sumarul revistelor. — Bibliografie.— Avis. Convorbiri literare, anul XVII, No. 12, are acest sumar : Sloboziile in România, de Al. Papa-dopol Calimah. — La vânat, poeaie de N. Gane. — Mehadia, impresiunî de călătorie, de A. D. Xenopol. (Urmare şi sfârşit).— Ad Neaeram; Ad Romanos*; Ad Gros» phum; Ad Amicos; Vitae rusticae lau-des, trad. in versuri din Horaţifl, de As canio. — Aişicele, de I. Ispirescu. —Despre Spătarul Milescu, de E. Picot, notiţă de X. — Icoane din viaţă: I. Pamfllus II. La ţară, poesiî de N. Volenti. — Corespondenţă. Spitalul (Revistă medicală), An. IV No. 11 are acest sumar : Cestiuni ia ordinea zilei: Epidemia de trichinosă de la Emersleben din Germania.—Operaţia lui Estlander safl resecţia coastelor in tratamentul fistulelor pleu-rale persistente, de d. P Inotescu.—Boala d-lul profesor dr. Da-zila: Observaţie, de d. dr. G. G. — Contribuire la analele me-dico-legale române : urmare de d. dr G. Grigorescu. — Căte-va cuvinte despre in-trebumţaiea aţei de mătase la cusături in ehirurgie, de internul S. Passa. — Crup Diferiteric : Observaţie culeasă de d-1 C. Lsoneseu. — Studiu asupra sughiţului : urmare şi sfârşit de d-1 F Inotescu.— Căte-va cuvinte asupra parasitismuluî tu-bercuiosei. Baccilul lui Coch : Disertaţie presentatâ la a IX-a aniversare a socie-tăţel studenţilor in medicină de d-1 N. Tomescu.—Artrită supurată a genucniu-luldrept: Consecutivă unei plăgi prin armă de foc, de veche dată.—Drenaj.—Vindecare. Observaţie, de d l S. Possa.—Diverse.—Bib'iografie. - Cronica. - Din ziarele streine. Supliment : iAnatomia centrilor nervoşi: măduva spmăreî. urmaie. Curs al d-lul dr. A. Boicescu. Ţara nouă (Revistă ştiinţifică, politică, economică şi literară, apare de două ori pe lună, redactor : Ioan Neniţeseu) No. 3 cuprinde : Către abonaţii noştri, redacţia. — Câteva cuvinte despre educaţia inimii; (urmare) de L Neniţeseu.--Uq fost-candidat la tronul Bulgariei, Redacţia. —Oantemir şi Prutul, (pnesie) de I. Neniţeseu.— Un pas iuaiute in istoria României (sfârsit) de G. Frunză - „Ţara Nouă* şi Presa română, redacţia —Corespondenţă. ---- , , ___- 17 Martie 1884—-3 ore dimineaţa. Berlin, 16 Martie. Membrii partidei .uniunel liberale (se-cesionaţi), intr’o Conferinţă ţinuta azi, afl aprobat cu o mare majoritate, asupra propunerel şefului partidei, fusiunea cu partida progresistă sub noul nume de „Partida germană liberală*. (Havas). SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC Marţi, 6 Martie, orele 3 seara, in localul Societăţel, Casa Filipescu, strada Cala vină, d-nu Ananescu. va ţine conferinţa anunţată, despre Desciplina şcolară, una din cestiunile cari se vor desbate in viitorul Congres al profesorilor. -------------—------------------- Congresul „Corpului didactic." Se va ţinea la BucurescI in zilele de 3, 4 Aprilie 1884 având a discuta cele, 12 cestiuni publicate, prin apelul consiliului Societăţi didactice din capitală. — Toţi d-nî institutori şi profesori de orl-ce grad şi de ambele sexe sunt rugaţi pe de o parte, a trămite memoriile ce vor fi elaborat, (din care mal multe afl şi sosit din diferite părţi), iar pe d’altă parte, a avisa la delegaţii ce vor participa la congres. ------------------------------- Societatea Concordia Română. Strada Calvină Casa Filipescu. Adunarea generală fiind fîcsată pentru zii a de 11 Martie a. c. toţi d * nil membrii al societăţii sunt invitaţi a lua parte in espusa zi 8 ore p. m. in localul acestei societăţi. * La ordinea zilei fiind: 1 Ascultarea raportului comisiunil verificatoare tasupra [gestiunii espirate, şi 2. Alegerea comitetului pe eserciţiul următor. Dreptul de vot ăl vor avea numai membrii cari vor fi in curent cu plata coti-zaţiuml. Comitetul. ~1 _* . _ bibliografie Iu editura magasinuluî de musieă Const. Gebauer se afla de văD^iare note pentru piano: „Rapsodia rormtnă* de C. G. Porumbescu, preţul 2,50. S’a depus spre vânzare la librăriile princoale din capitală şi in judeţe „Bătăliile vieţeî “5 Sergiu Panine, de Geor-ges Ohnet, traduse de d-1 Victor C. Ra-dovitz, in 2 volume cu preţul de 2 lei unul. Opul este încoronat de Academia fran-cesă, şi romanul este foarte plăcut şi instructiv. * a*. ■jtcf.cU -şjtt 1-a. Wi. ru '* ^ im, i (h ^ ^ ' o- a. ■, ca^câ. ifiut, Sa.'Fv* co t'o t f ' > ptk. CX.314.,• ANUNOIU Moştenitorii repausatuluî Clement Kunst pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi afl avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma înainte cu acest comercifl, in magazinul lor vechili, in faţă cu gradina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 18 BROŞA MAHMUDEA. Recompensa Lei 20 Doctorul G-rigoresou. 9 S’a stabilit, Calea Victoriei 58. Consultă la ora 5-6 p. m. Un agricoltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială şi certificate recomandaşi, e de practică in ţară, caută o moşie a o adm.nistra cu preferinţă irnparte. A se adresa Ia administraţia acestui ziar. £^^I)e închiriat sau de vânzare casele din strada Stelea No. 4. VIN NEGRU df * <4Tiţa şi Goln-Drâncea Vechio de 4 an qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra — şi ALB DE DRAGAŞI ANI din recolte analul 1879.-—16 fr. radre 1k P.AUN POPPESCU & Comp. 1B, Strada Lipscual, ÎS. — ------------------ www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA Adresa şi hasim DIN OAPITAIiA. rWuINERl-HOTARNICI j. t Strada Mirces I Vodă, No. SI MANUFACTURI Im Penemiel, tâţl de mătăsuri, lănurl, dantele, confectloane gara. stofe de mobile, covoare, perdâlăril de dife-ite călităţL Vânzare cu preţuri foarte reduse. FABRICE __ Fabricanţii de w “) Paste, Uleiuri, Scrobeală îşi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. COFETARI _________ Eftimin Constantin, 2flrf:» TOPTANGH__________ Gregoric G, Cavadia său din strada Covaci No. 15 a-provisionat cu tdte articolele de coloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări ect. cu ridicata şi cu a-mdnuntu.—Preţuri moderate. -Comânţll so executa pentru tdtă Rominia. COMISIONARI Şelari, , ... 13 Represen-tant diferitelor fabrici şi firme de Biport din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Corn. la Reims in Şampania. JL PLATIBILE m CA8TIUM I.rVABF sr ST,PTEH»’»Ulr, ||| I Alex. Grabowski, ltrada Aduc la cunoştinţa Onor. Public că am un mare cfeposit de Sobe de porţelan din cele mal mari fabrice din Europa in diferite mărimi şi in desenurl frumoase cu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARCCS. ya, CaleaViotorlf, 78 (vla-a-vla da Palatu regal) BRONŞITE, TUSE, Catarii© pulmonare, ^ GUTURAIURI de gât, OFTICA, Asthmă.^ însănătoşire repede si sigura prin PICATURI LIVONIENNE de XXtaVlGXXK-IPKRMKX Compoziţie de Qreozot, Gudron de Norvegia fi Balsam de Tolu. Productiunea aceasta, sigură spre a vindeca radioai toate boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţilo medicale, ca singură eficace. Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se OBteneşte, dar se întăreşte, se reconstitue şi printr’ănsa Be deşteaptă pofta de măncare; căte două picaturi, dimineaţa şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri. ’ ^ Depoilt principal: TROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antoine PARIS . şi in principalele farmacii A ae pretinde timbrul guvernului francei pe flaeon,in scopul de-» evit» eontrafeeere». t MASIME DE CUSUT sub garanţiă reală şi adevărată PENTRU &T MiaftSRIASH Neajunse de nici o altă maşină intrece toate aşa'numitele maşlne originale americane de cusut. Conţine 15 aparate cele mal noi şi practice cu depănătorul automatic a aţei, precum şi maî multe alte noi modiflcaţiunl. —— BRI DER KEPICII învăţătura gratisŢi iadomiciliil. Carte de invetătur^in 1,^ română. Ambalagifi graf* Jare deposit de ace, aţă ibrişin, etcTprecum şi toate necesarele pentru marine de cusut. Ateilor "pentru repărăt măşlne W rt O X M i alfKTKaidtfS IS 3LRTKI1T IHRU8T3 RI aRSIlTld J VINDECAREA BOLELORI DE PEPTU Prin nona metodă a Dootorulm 1ULES SOYER (din Paris) "’rafu oallno-oaloaln I Mixtură neagră ;Apă de laurler-eeriee Servaux | Prafu contra sudorilor TruUmestul profesaora lui BOYER a dob&ndît în Europa, ui mare celebritate justi-'J] ■floatăprhi Dumerite Tladeelrî ţi ateitatfcprln corpul medicaliiibroşura sa „Vindecarea* i pulmonare ţi « Bnmchilei «kremic*. * Vinderea acestei cărţi se ridică aetă^î ] i* fS,000 exemplare; >e găseate, assemenea ca ii medicamentele, la BĂRBIER, farmacist-ehimist de la clasă, 58, rce Rochechouart, PARIS Deposite In BUCURESCI: Droguerla J. O/essa. ......................................... Persdnelo atinse de Guturali, Bripă, SSronebitu neutu sau ebro-, »ieă, Stingere de voce, Dole da I gât, ae uşuriză rapide sau se vindecă | întrebuinţând SIROPUL PECTORAL • •a PASTA PECTORALA de VsuqneUn Paris, *1, rus de Clâry, fi în tbt* (armadele şi drogueriek. — A te feri 4$ «onirafaceri. DE ÎNCHIRIAT O casă cu 9 incăpert pentru stăpâni, bucătărie, odăi pentru servitori, spălătorie, odae pentru vizitiii grajd de 4 cal, şopron, 2 pivniţe boltite, grădiniţă,—pe Strada Mercur 15. A se adresa la proprietar pe Str. Pitar-Moşu 15, catul de sus. PEÎMA FABSICA DE 241g CHIBRITD1I BUCURESCI-FILAEET Medaliată cu medalia de ai.r la Exposiţiunea 1880 şi 1883. Această fabrică poate azi a concura cu orl-ce fabrică din străinătate, căci şî-a ameliorat sistema de fabricaţiune Deci invită pe onor. d-nl comersanţl a se adresa pentru comande direct la fabrică, care va pune toaiă silinţa spre a efectua grabnic şi mulţumitorii comandele. Un tenârS-^fiî --- I bere, doresce a găsi o meditaţie pentru clasele primare sâil gimnasiale. A se adresa la administraţia acostuîziar. DE ÎNCHIRIAT Magasinul de debit de tutun din Calea Victoriei No. 33 lăngâ Pasagiul|Romăn. Adrass şi luuhfl DIN CAPITALA LIBRARI lopiţii] Fraţii, ş-trada L-?scan5 li Nr. 7 şi 27. Calea Victorie Sapunarie şi Parfunmri. Flora României, Medalie de aur le la esposiţia agricolă a Judeţului Ibov 1882. Grabomki et Si ■ ■ ‘" Bucureşti iroff RESTAU RANTURI PTada Covaci b Nr. 3. Deposit de vinuri indigene si străine BACÂNI 0.1. MartiooTicI,HarnîiIşeS Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol I-iu, No. 2, Calea Victoriei No. 158 şi Sf-ţiI Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de S-t ani. Fraţii I. Gologan, 'ESKjr nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depoO de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orî-ce comenzi de la D-niî comercianţi, se găseşte şi o adey£rată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. AVIS IMPORTANT tău nu» M* » param mu j±.. tvttt .t .qt la ZUHICH (Elveţia) Pentru a satisface prompt toate cererile distinsei mele clientele, Proprietari, Arendaşi fi oonstructorl de moara am stabilit un Depot mare şi ales in specialităţile m .e de maţine, unelte, instrumente eto. etc. etc. pentru moară. la Agentul med general pentru Românii D-nu JEAN SCHNEIDER 21, Strada Colţi, 21, la Bucurefti. fi deposit special ia D-nul ERNST CIRIACK 116, Calea Moţilor, 116, la Bucwreftt. FABRICA DE MASINE AGRICOLE, ATELIER DE REPARAT LOCOMOBILE ete. ete. J . MV Ort-o« primeşte 5 I DE ÎNCHIRIAT Doud case noi alături in Strada Romană ic colţ No. 126, compuse din două saloane mari, mal multe odăi, cuhnii ţi sub-atimente, in total 15, cu două curţi mari împrejmuite noii, curte cu pavilion, boltă şi pomi. Adresa Otelul Regal, camera 14. — Se inchiriază şi separat. 1034 ALIMENTUL COPIILOR Peatru a întări pe copii şl per-aănele slabe de ptpt, de stomah, aifi atinse de Chiorosă, Anemiă, or1 mal bun ai mal plăcut dejnn *ate RACAHOUT al Arabilor, hrană nutritire şi reconstitnantă, preparată de Delangrenier, la Pari*. (A se feri de contrafaceri). Denosite în tdto farmaeiele din România. Din causa închiriere! magasinuluî VETVZAH.E3 până la St. Gheorghe 1884, cu preţuri foarte reduse â mărfurilor ce se găsesc in Magasinul Oriental, B. Djaburoy 44, Calea. Victoriei, 44. Onorabilul Pnblic este rugat să bine-voiască a vizita acest magasin spre a se convinge că este plin de mărfuri nuol sosite şi că se vend cu preţul cel maî redus. 121 îf 11 I v** fi k ^ SPECIALITATE ^ XAŞIXE ŞI UTEN8ILII SPECIALE PENTEU TREBUINŢELE DE HORA Cele mal noi sisteme de XorI (Schrotwalzen & Mahlstfihle) cu vals de porcelan ţi oţel (fonta) Maţine de curăţit grăft perfecţionate original americane. EurecsL, Tarare, Trieurt, Maţine, Perii, etc. Msstae de gris şi Maşlne de curăţit in deosebi perfecţionate şi neîntrecute in prestaţiele lor yţntiritosre şi Maţine Centrifugale de cea mat nouă şi mal buna construcţie, cea mal mare prestaţiune impreună cu puţina consumnţiune do gaz de-mătase. Unelte, lnstnunente. şurupurl, nltnrî, etc. etc. de orl-ce fel. Site de sărmă şi tablele gănrlte ae orl-ce dimensie. ' gu de mătase prima qualitate in toate numere. Iarellterl gata pentru cylindre cu panglice şi inele fixe pentru montau d< 'ele şi Chingi de cănenă prime qualitate in orf-oe dimensiune. Carele Pietre de moară francese adevărat Laferte. ■ Cataloage, ilnatrsţhiKl, damanri, planuri la dianoaiţiuno găr Avistr | CĂTRE ONORABILA NOASTRA CLIENTELA | Sdedalia Kxposlţl» â«TtMU 188* Cu deosebită plăcere avem ondre a Vă informa că Onor. Jurifi examinător a Exposiţiunet Cooperatorilor Români ne-a conferit pentru produsurile Usinel noastre sub marca „fum manif MEDALIA DE AUR Aducând acâsta l&cunoşcinţa Dom-niel-Voastre profităm d’această oca-siune spre a vă reaminti că devenind in proprietatea mărcel a la reine des abeilles „Yie-let“ şi a tuturor drepturilor)! caro prevede legea ie-registrărel mărci» lor comerciale, u-sina noastră este pusă in posiţiune a efectua po lăngă feluri de săpunuri sub marca el, deja A ■——^ cunoscute D-Voas- tră şi orl-ce feluiI de săpunuri cu marca aedsta şi Vâ rugăm a ne onora cu comandele Domniel-Voastre la | D-nul Alex. Grabowski, Strada Şelari; No. 13, la Bnonresei. Grabowski A Slnrofî p - c-s™7wa«—s t. A WkF HOTEL ITESCHI .exjo -^sax SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 f-. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări — Apartamente cu anu. DE ÎNCHIRIAT Hotel Avram Bibescu-vî dă No. 8 mobilat, se închiriază de la 23 Aprilie anulu curenţii, doritorii se vor abresa Ia d-nul State I. StancovicI strada Col-ţei No. 14 pentru a lua orî-ce informaţii, * 332 £ DEPOSITUL # % Adevăratelor Sjfc | MEIDINBER-OFEIp I^hV heim 2&J Se găseşte numai la D-nil u I JOS HAUSER & L0EVENTHA4 € BUCURKHOI # .ţ lăngâ Banoa Bomi Băile Miiraszewski 4/6, Strada Politiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din noii, foarte elegant, deschise in toate zilele, de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Marţia şi Vinerea numai până la 12 ore amiazt pentra dame. Băl (le putină Classa I ţi a H-a ou şi fără duşi. ServUiul prompt. Prima I. Xt, privilegiată Societate ele uavigaţiune ca -vapoare pe Dnnăre sSbb SUL YAPOAR-ELOR -M Valabil de la 18 Fevruarie (1 Martie) 1884 pană Ia altă dlsposiţiune. OXJ 3RS B TIST JOS : CJJJJRSS TIST SUS : dela Budapesta Joi 7 a. m. Sămbătă 7 a. m. Marti 7 a m. | de la Galatz Marţi 9 a. m. Joi 9 a. m. Sămbătă 9 a. m. j Belgrad Sămbătă 6 » Luul 6 „ Joi » Brăila n 10“ „ B 10“ H ti 1 U'z,> » f Orşova 3 p. m. 3 p. m. y> 3 p. m. » Gurajalomiţi t) 2“ p. m fi 2“ p. m. n 2“ p. m. | Severin Duminecă 8 a. m. M^rţl 8 a. m. Vineri 8 a. m. V Hîrşova i) 3 » tf 3 n t) ^ n | Brsa-Palanca 940 „ 940 „ » 940 „ n Csernavoda b 5“ , ff 54* ff » 5» » f Radujevatz 41 „ H , M » n Ostrov » 93° „ t) 9*o ff f) 9»® „ Calafat lt0 p. m. 1>° p. m 1“ p. m. )) Calaraşî oraş )) 730 tt 730 ff tf 7*° » S Widin l-*3 , lsS „ 13» „ Silistria 1030 „ 1030 tf 10*» „ Lompalanea ‘540 „ 34® „ 340 „ Olteniţa Mercnrî 2 a. m. Vineri 2 a. m. Duminică 2 a. m» I Rahova 6>» „ 6*3 „ 6“ „ . )) Turtukay 2“ » ff 2“ tt 2 5 . Beket rso 63» „ 630 in Giurgiu Sm. 5‘° „ 530 » it 5*o „ | Corabia 83» v 8*0 , B 83" de la Giurgiu Sm fi 10 „ 10 t) ff 10 „ i Nicopoli 10 , 10 „ H 10 » H Rustzuk ti 11 11 ff ff 11 tt » 11 » ! Măgurele 10“ „ 10“ , 71 10“ „ Zimuicea t) 215 p. m. ff 215 p m. ff 2» p. m.! Siştow Luni 1210 a. m. Mercur! 12” a. m. Sămb 12*oa. m- „ Sistow 245 , ‘ 24â ‘M5 r Zimnice: 12“ „ 12“ „ 12“ « n Măgurele f> 5«° „ 510 » 5“ » ! in Rustzuk 23® , 230 » 2*° „ )) Nicopoli ff 5“ ,, 5“ >i » 5“ , dela Rustzuk 6 » 6 „ 6. „ » Corabia tf 7>° „ 7 io 7“ » | Giurgifi (Sm ) 10 „ 10 „ » 10 „ n Beket ff 933 , 955 tt ti 9»3 » \ Tnrfi.kay 12ts p. m. 12“ p. m. » 12‘* p. m. i) Rahova . ff 10“ „ 10“ » 10*° » Olteniza 128° „ 12*® „ » 12»o „ ff Lompalanea Joi 6 a. m. Sâmbătă 6 a. m. Luni 6 a. m. Călăraşi (oi aş) 1 „ n 1 , > 1 » » Widdin ff 844 „ ff 845 t> » 845 Silistra 24J „ 244 , n 2« „ 9 Calafat ff 915 „ 915 „ 915 „ Ostrov 3» „ 3“ „ » 3“ „ t) Radujevaz tf 1213 a. m. 12" p. m. ,, 12» p. m. Cernavoda 6 „ 6 , f> 6 « . » Brsa-Palan ff 2 » 2 , 2 Hîrşova 8 „ 8 „ H 8 « in Severin ff rao , 480 .. 4“ „ Gurajalomita 83® „ 830 „ a 8*° » de la Severin Vineri 5 a. m. Duminică 5 a. m. Marţi 5 a. m. in Brăila Marţi dimin. Joi dimin. Dumin. dimin. Orşova ff 9 , 9 „ 9 ti s Galaz « J) « Belgrad 8 p. m. 8 p. m. „ « p. m. in Budapesta Duminică „ Marţi 1) Joi tt 1 PORNIRE IN JOS De la Galaţi la Tuicea-Ismail Luni, Marţi, Mercur!, Joi, Vineri şi Sâmbătă 8 ore d. De la Gaiaţf la Tulcea-Ismail-Kilia.................Joi 8 ore d. Cursele vaporului local intre Galaţî-Tulcia-Ismail-Kilia. POBNIRK IN SUS j De la Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţî...................Joi 5 ore p. m. De la Ismail la Tul^ea-Galaţi Marţi, Mercur!, Joi, Vineri, Sămb şi Dum. 8 ore d. DE ÎNCHIRIA! Trei magasil de lemne şi o pivniţă mare de vinuri vis-a-vis de Gara Tlrgo-Vescl. (Case). Două perechi case in Dealul-Spiri, Strada Seneca, No 4 Doritorii se vor adresa la proprietara Paulina Slăniceanu vis-a-vis de zisa Gară, la Concurenţa No. i 0. 61jl *T3k AI.IUSJ—— TAPE1UHI PERVASURI POLEITE Plafonuri in Relief din cele mal renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, recomandă onorabilului publică sub semnatul K. i-acOisrrot-Tapiţer şi Deeorator Nr. 3, Strada Ştirbeî-Vodă, Nr. 8 (Vis-A-via de Psagiul Eomăn). Vapoarele de mărfuri vor circula de două ori pe sSptămănă de la GalaţI-Brâila in sus spre toate staţiunile Dunărei, precum şi direct pentru Bucureşti o -xrijEi Se vinde de veci o vie ca la 9 pogoane mari cu ecareturlpo,, ele, livezi cu pruni, vase, ■' nuri, şi alte mărunţişuri, situate in comuna Leordeni, plasa Podgoria judeţul Muscel. —Doritorii se vor adresa chiar acolo la D. CostacheTibişoiu Tipo-litografla Stofen MihăPscu, Strada Covaci, No. 14. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 2002. > 10 BANI EXEMPLARUL MfiftCUEI 7 iURTffi 1834 Aî>AKE EV > A/TI-3 Z f i .BL,£ ABONAMENTELE : în Capitală J Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. Ib Districte: » 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. ju sUîi1C“iato : , 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Er'l'i’l Director: D, AUG. LAUFUAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La admimstraţiune, Tipografia Ştefan Mihălesw, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespon denţil ziarului din judeţe. In Paris: La Soviete Ravas. place de la Bourse, 8, Iu Yiena: na Eeinrich Sckalek,!, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In IIaml)urg: La Aăolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. :QBiiasâis3sasHaHB8H«asg8cinmaga5asiiEslli^ ANUNCIURILE: Linia mică pe pag IV 30 bani | Reclame pe pagina III a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate ee refiisă Articolil nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, re^a-ţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: STEF- C. IVHCHAILESCU. s TIR! TEL EQ R A ¥ ICE dta Urame Petersburg, 13 Martie Din Bokhara se vesteşte, că prin părţile locului, in urma biruinţelor Mshiiu-lnî de caiîe a’aă auzit şi pe acolo, s’a a-tat un noii Mahdifl (profet), deschizând creştinilor luptă pe moarte şi viaţă. Dacă Sultanul nu va desfăşura steagul verde ai profetului Mohamed, atunci noul Mah-diu nu te va opri decăt la Constantino-pol, spre a’l depune pe actualul sultan şi calif. Petersburg, 13 Martie. După cum armnţă ziarul „Wladiwos-tok,a Chinezii de la fruntaria KoreeI răspândesc veşti, că in curând se va incepe intre Rusia şi China un răsboiu. in care toţi străinii vor fi esterminaţl. Răspândirea acestor ştiri are de scop, să paralizeze comerţul ru'-eae. Numitul ziar pledează pentru anexarea rîului Djuraen-XJiy, prin care situaţiunea politică şi comercială a Ru3iei in Korsa va fi asigurată. Guvernul are de gând să organise3e un servicii de vapoare regulat, atât pentru ţinutul Amurului căt şi pe oceanul pacific. Contele Toktoi a pressntat consiliului de miniştrii un proect de lege, prin care să poată fi autorisat fie-care guvernor de provincia a permite construirea de linii ferate, locale,— iraă numai pe o Întindere de 12 kilo metrii. Berlin, 15 Martie. SecretaruTjde Stat, Frelinghuysen, a trimis lui Sargent o deDeşă orin care ’l intreabă, ce paşi să facă Uniunea pentru a ’i susţine şi apăra. Inrh'derea ambasadei americane depinde de Sergent, nu e insă probabil că se va întâmpla. Cair; 15 Martie. Autorităţile militare contmuă cu măsurile militare ce le iau pentru espedi-ţiunea din Sudan. O recunoaştere, a doua, făcută din Chartum spre Nilul alb şl albastru a dat peste insurgenţi foarte numoroşi şi bine intâriţî, din care causă detaşamentul da recunoaştere fu silit să se retragă cam iu fugă. După rapoartele ah! Suak.ni se zice ca rebelii aii declarat, că el credeai! câluptă in contra Egiptenilor şi Turcilor, iar nu in contra Englezilor, cu cari nu se află in răâboitL Paris, 15 Martie. Se d6sminte că Jul6s Ferry s’ar fi cununat şi religios ia Capela Nunţiaturii. Rudeniile doamnei Ferry, care e căsătorită numai civil, declară că dănsa o şi mai liber cugetătoare in materia de re-ligiune de cât bărbatul ei. O depeşă a generalului Millot din Bac-Ninh, cu data de 13 Martie, căFrancesii au cucerit peste 100 de tunuri, arme numeroase şi multă mulţime. El aii avut 12 morţi şi răniţi 25. S’ati trimis două detaşamente puternice- una spre Tbaing-Miebn, cea-l’altâ spre Sangaon. La propunerea contelui Sunt-Vallier-Senşţtft a esprimat felicitările sale arma, tei din Tonkin. w Londra, 15 Martie. Abia aseară a sosit la mmisteriul de lăsboifi prima telegramă oficială si detaşă a lui Graham. rupeîe engleze aă înaintat până la satui hi care se află Osman Digma. cest sat a ars total, cu toate muniţiu- ,6 a ce er&ti in el. Inamicul fim e8^â?urat ard o reaistenţă prea mare, m lte canză de la Englezi s’a rănit r., ,a un singur soldat. Cavaleria se va ■mtoarce spre seară de ia Suakin, in: la Şi artileria va intra in bivoac la ls Baker, d’unde vor pleca mâine Ia Suct: trimişi de azi dimines lor Ul Perderile totale ale Engîf: r JBat p oficerI morţI si 86 de solda •miţl sunt 8 oficerl şi 103 soldaţi : ^ Ştie mmij da 19 soldaţi. Trei ofle f fi10 soldaţi din brigada marinei oruonri de Arabi apărând tunuri afi a' căzut apoi in mâna inamicul , , . insâ recucerite. Iaamicul afi at t m acelaşi timp şi carpul al doile “ Z,3st re3P'nşL Forţele inamicu dpriiVa|Uaaz^ la ’0)000 do soldaţi, pe si .l?1' Se urcă PBăte 2,000 de mu; r,:„ c , , Caivc, 15 Martie. ■ n Suakin se anunţă cu data de ei şi Stewert a’afi reîntors cu st bul lor aici. Toţi răniţii ver fi transportaţi aici. Soldaţi afi dat azi, cănd nimi-ciafi muuiţiunea de răsboifi a Arabilor din Tsmanii, peste 2000 de arme Remington ; ele afi fost aaemonea nimicite. Prisoneril Arabi spuneaţi că la începutul luptei Osman Digna se afla in Tamaind, vSdăod insă că ai «ăi bat in retregere «’afi retras in munţi. Uu nepot al lui Osman Digna, precum şi mulţi conducători afi căElop,a tuw-Kolar itivechiie, Itronchiletor, lu«ici inata* găresci, cutnrrlieSoir, iusosRaîelop, eta Wnri&i tirada 22, Brouot şi la diverge Pliat marii UT © w O _____a § fe | â|^0lg.S3l a a.2 «-S «S a a J am.® -s U '■S'S.t: ®"o s giî “ a.^5 a o’s«.ş o = ag^.S5"§|

03rovs.jg-lr, ÎUng-llteira) MAŞINE XXE SECERAT ŞI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiuae, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DUŞI FABRICA A-d,riance? IPI.oytt cSb €J° (M e-w'-Y orie) Morî, Manege şi Ma-şine de treenit (cu mane^iu) Batoaze de porumb, Trieuri, Orăpi, Maşine de yînturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica X-3Lcfc JE3ola.3r«.x2.tî25 ( Viei! o a ) Depof de părţi de maşine. 0^- Preţuri moderate. ,jXT £l tionala' * Soc. gener. de Asigurare in Bucuresci Strada Carol I, No. li 19 Capital social 6,000,000 l.n. prima emisiune 3,000,000 l.n. deplini vărsaţi in 15,000 acţiuni de 200 l.n. Din acestiea, 1 milion l.n. opacialmente afectaţi ca fond de gsranţiie pentru ramnra de vieată. Fond de rezervă 260,000 l.n. Preşedinte, d. I. Marghiloman. Vice-prişedinţe, d. D. Sturdza. Directorul general d. E. Grunuvasd. „Neţionala" asigură : 1. In contra daunelor de Incendiu. 2. „ „ Grindină 3. „ „ Transport pe apă şi pe uscat. 4. „ „ din Spargierea Geamurilor şl o- glinztlor etc. 5. Face asigurări asupra vieţei, asoeiaţiuni mutuale de su-pra-vieţuire, grupe de asoeiaţiuni mutala dentru copil; con-tra-asigurârf, asigurări de capitale fi '.se, rente vleagere de diferite combinaţ’unl şi asigurări iu cas de moarte. Asigurările in toate ramurile se pot efectua la agenţile generali, principale şi spsciale din districte, la representanţa generală pentru Bucnreşcl, Calea Victoriei 23 şi la Direcţiune» g-nerală. IOAN IONESCU - Strada Carol, Etagiul l-ifl, Ho. 29, Bucuresci. I Dej»t «i ps le Bijwterie ie sar, argint şi I iPijsnr'BtEI 3?I*Eirf'I.OA©3Bî t' Oijasoami-QQj Pesduk şi mesictB meoames Ş cu c&îc Hi.fi! nuoî cilateoi» natienale. mas ___» Arm.r J JL' J.. 1 iiklU.. B' UOXJBBS ax SITUAT IN CENTRUL ORAŞUL O I —- No. *2, Strada Şelari, No. î — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjai, pentru nunţi, dans şi adunări. —• Apartamente cu ana. Ar£*KSiKBK3ltti » «i aMâtmisGzsiS ■ VQT- INSTITUTUL YBLESCU ( MEL1ABE) +*&§ STRADA ARMEANA No. 1 D.rector de studii: St-, C. Mihătlescu. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Clasele primari şi ginrasiale. PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILlTARA Informaţiunt in toate zilele de la 9—11 ore a. m. şi de la 4—6 post merid.ane. AVIS Din causa incetăceî lucrărilor, se vinde tot materialul an-treprisel rectificaţiuniî Dămboviţel in Bucuresci. -Acest material se compune din; 1 Locomotivă putere 45 cal aproape. 1 Locomotivă putere 5 cal cu un banc si un ferăstrău circular 2500 metri in lungime şine. 1 Breşă pentru indreptarea şinelor. 15 Maiuri de diferite mărimi cu toate accesoriile necesarii. 15 Berbeci de diferite greutăţi. 50 Macarale de diferite puteri. Instrumente pentru terasameute, roabe, sape iopeţî camioane. Instrumente pentru ziiarl şi petrarl. Pompt aspiratoare, diferite. 300 Metri longime de Tubnrî de pământ vitrificat in diametru de 0,30 0.25 0 20. 1 Trăsură de casă a 2 cai. 1 Trăsură ordinară. 10 Camioane a 3 şi 2 cal, pentru transport de bucăţi de piatră. 4 Care a 2 cai ordinari pentru transport de lemne şi altele. 3 Camioane mari a 4 cal, pentru transport de petre de lucru. Diferite lemne de construcţiune şi alte materialurî. A se adresa loco, sau prin corespondenţă la d, A. Boisguerin' Strada Rîureanu 17, Bucuresci. De închiriat HOTEL KIRIAZI Clădit acum din nou, stilul Rennaissance, 2 etage in ceutrul Capitalei, lângă Lipscani, eu don5 faţade, una in lungul Stradeî Băcani şi cea-l-aită in lungul Stradeî Rlănari având 59 camere, admirabil iluminate şi aerate, 2 prăvălii una mare şi alta mică la parter. 2 pivnitî mart, grajd pentru 8—10 cal, şopron pentru —5 trasuri, curte pavată cu bazalt, fântână cu pompă; telefon şi telegraf la fie-care cameră, gaz aeriform, mobilate p-'ste tot cu mobile noul, elegante şi solide din cele mal renumite fabrici ®e.1!9°iloI,az“.P0 tŞnnenul ceva conveni locatarului de la 23 A-pnliu 1884, şi cu dreptul de a intra in posesiune chiar şi cu o lună înainte r * Porf,toUr 30 P°ţ, adresa strada Pensionatu No. 19, in toate zilele, de ta orele 8—10 anLmeridiane. SSB- BAZARUL BULEYARRULUI -«j Privilegiat de Maiestatea Sa Împăratul Frauz Ios'-|L Şi medaliat la Expuşi ţiunea de la Amsterdam 1883. Din imensul sâfi asoriiomnt de felurite haine bărbătesc! pentru SAISONUL DE PRIM A-VARA ŞI VARA 1884 recomandă mal cu deosebire: Specialităţi de Pardesiurî gros-vert ^ marengo a la Richeliău, cât si Costume originale englezeşti (Miile points) i\ la Cromwcl diu cele * mal plăsute nuanţo. 1 Tipo*iitografia Stofen Mihâlescu, Strada Covaci, No. 14. www.digibuc.ro I1V TOATE ABONAMENTELE : In C«pttslâ: Pentru 1 an 30 leî; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In sfc-MKitate : „ 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. * ' ----------------------— Direct*»: D. AUG. LAUR1AN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In Rumâni» : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Sonete Havas- place de la Bnurse, 8. In Ylen»: j_-a Heinrich Sehat-ek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Ilamlfc-g: La Adotf Sieiner, Gănsomarkt, No. 58, l*uroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani ] Reclame pe pagina -ri-a 2 lei. Reclame pe pagina H-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se/-«fusa Articolii nepublicaţî nu se inapoiază,. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este rea* Prim-Redactor: STEF. C. MiCHAILE5?°u- .r-r&xamirjxiâBrxsBS...... tmSmiSmSUtSŢSSSSZâW .avajma m v OGBiimBaS&SEXSSRffiaSSBtWSEaaamsaaMSXt i 8l3aB3HBBBBHMI88i3b ST»RITELEQRAF1CE diu zDir«ls străină Paris 16 Martie, Ministrul preşedinte, Jules Ferry, intr’o convorbire ce-a avut cu uu ziarist, a declarat următoare'e : Cu luarea Bac-Nin-huluî, cestiunea Tor.kinulul e ca şi re-solvată. Acum aii mal rămas numai câteva mid chestiuni de detaliu acele, pentru siguranţa poslţiunilor cucerite. Ce priveşte reînceperea negocierilor, aceasta depinds de Chinezi. Francezii aflându-se in posesiunea Deltei, pot urmări scopurile lor in Tonkin, fără ca să arză de nerăbdare, până ce in fine China se va decide să reinceapă n*gociârile şi să le continue cu inaolenţa el orientală. Până azi nu a’a schimbat nici o depeşă intre guvernul din Paris şi cel din Tonkin, dar Francia se află in fericita^posiţiune d’a putea aştepta lung timp. Venind vorba despre Jeidme Bonap?rte, se păru că Jules Ferry nu prea ’I dă mare Importanţă. Intre ziarist şi ministru veni vorba şi despre apropierea, ce s’a făcut zilele acestea, a Rusiei, de Austria şi Germania. Ferry a observat că până acuma nu i s’a făcut cunoscut nici o propunere, nici oficială nici oficioasă, in privinţa desarmăril. O ast-fsl de propunere ar fi, dacă nu de tot imposibilă, cel puţin foarta puţin probabilă, şi opiniunea publică’şl prăpădeşte in zadar t'mpul, ocupănduse de o ast-fel de chestiune. Atitudinea Franciel faţă cu Puterile (eela trei) unite, nu poate fi, şi de aci înainte, de căt numai strict neutrală şi espectativă, intemeiată pe propriele forţe. Francia nu ştie şi nici nu are ne-voiă de vre-o destăinuire, ce s’o facă a’şl schimba atitudinea de faţă. Dacă alianţa celor trei Puteri imperiale s’a făcut in adevăr pentru susţinerea păcii europene, atunci nu se poate destul dori, ca^stiîasa unire a celor trei Puteri să dureze căt mal lung timp. Paris, 16 Martie. Oraşul Bac-Ninh era apărat de 22,000 de soldaţi din el 10,000 se afiati incita-delă şi alţi 10,000 in retraşamente. Chinezii *ati comis greşala d’a ’şl fi imprăş-tiat forţele prea intins. Francezii aii intrat in fortăreţe, după ce Chinezii le părăsiseră mal de tot. Intre morţi se aflaţi şi soldaţi din armata chinesă Tunurile şi armele găsite sunt de provenienţă din arsenalele tuturor ţărilor. Londra, 17 Martie. Un vapor trimis de la Berber spre Cbartum s’a reîntors, ne-observănd pe ţărmurile rîuluî nici un rebel. Comunica-ţiunea telegrafică intre Berber şi Bhendi e restabilită, nu tot aşa insă intre Shen-dy şi Chartum. Alessandria, 17 Martie. Hahdiul a primit o deputâţiune ce’I aducea omagiile populaţiunil din Darfur. Pe aici ae crede că ţzilele Cabinetului Gladstone sunt numărate. Politica lui e condamnată de toţi, chiar şi liberalii in-cep să’l părăsiască. Conservatorii aii de gând să’l dea un vot da blam, care se crede că va isbuti. P>j.ris, 16 Martie. Comisiunea da recruta; e in unire cu ministeriul de răsboiu a desfiinţat serviciul de 5 ani, reducendu-1 duma! la 3 ani; tot asemenea a desfiinţat şi insti-tuţiunea voluntariatului pe un an de zile. t „Temps* coDjură ministeriul să nu puie in aplicare aceste măsuri. Roma,, 13 Martie. Monarchul catolic, care a intervenit pe lângă regele Italiei pentru institutul de propaganda fide, nu e impăratul Fran-cise Io:if. „Moniteur de Rome“|asigură, că strămutarea administraţiunil „propagandei* va trage după sine placarea Imediată a Papei din Roma. Londra 15 Martie. Ministeriul de răaboiă a primit de la generarul Graham o depeşă din Suakim cu data de azi, seara. Toate triburile dintre Sinkat şl Tokar sil fost representate in lupta de la Ta-maDib. Unii rebeli veniseră *fiia părţile Kassalel. Comanda supremă o avea Osman Digma paşa, nu s’a arătat insă pe mcăerl in luptă. Aii căzut trei şeiol de frunte şi câţl-va comandanţi mal inferior! arabi. Intre Arabi domneşte părere!?, că in curănd triburile, amicb pănă acum, vor inceta să mal facă causă comună cu Osman, şi că vor intra in negociărl cu Englezii. Se aude că Osman Digma a luat cu sine in munţi 150 do femei. Ziarul „Observer" află că in Cairo sunt foarte mari ingrijirile pentru Gordon. Grabnica retragere a lui Graham se consideră d’o mare eroare. Petersburg, 16 Martie. Journal de St. Peieribourg* desmmte ştirea dată de «Standaid» că, după an<=xa-rea Menruluî, mal multe triburi de Turle-menl s’ar fi supus necondiţionat Rudei. Iu privinţa Egyptuiuî, Rusia nu va lua nici o iniţiativă. Caracterul european al acestei ceatiunl $ de mult recunoscut de guvernul roiesc. A se redea ultime ştiri pe pag. IlI-a. Buourescî, 7 Martie. Intr’un articol, care se vede a fi impresionat pe venerabilul nostru decan, căci s’a 'analizat, discutat şi combătut in mai multe rânduri cele cuprinse intr’ânsul de către insuşî d. C. A Rosetti, — noi am afirmat : că este confusiune in partidul de la guvern ; că se manifestă tendinţa de desfacere a partidului, in liberal-radica-list şi in liberal-oportunist; că „Românul“ a incetat de-a fi organul intregel colectivităţi de la guvern, şi că el devine, din ce in Ge mal pronunţat, organul un8l constelaţiu-nî radicaliste ce se formează in jurul d-lul Rosetti; că nu na putem asocia la politica radicalistă, accentuată in propunerea de alegerea magistraţilor de către mulţime, şi in propunerea colegiului unic pe judeţe pentru alegerea corpurilor legiuitoare ; şi in fine adăugam cele ce urmâză: «Noî credem, că România ar fi mal bine servită astăzi, dacă d. Rosetti şi amicii sâî radicali ar subor-dina aducerea la Îndeplinire a teorie-loi ce le incălzesc atâta mintea, la propagarea unei căt de intinse invâ-ţăturl in popor. „Cultura naţiunii este mijlocul de consolidare şi de progres sigur al Statului. Dacă vreaîi scopuri atăt de progresiste, de ce nu reclamă mal ăntăiu mijloacele, cari aii să pregă-tiască naţiunea pentru acele scopuri ? „Şcim că d. Rosetti nu este in contra culturii naţiunii- O astfel de *m putare, departe de noi, cari credem că cunoaşcem bine pe acest bâtrăn fruntaş al liberalismului. Dai . „Să ne ierte bâtrănul decan al presei a’i spune un dor al nostru. Noi credem, că toate elementele culte ale naţiuni ar fi alături cu d. Rosetti, dacă dniarsa, in loc de-a desfăşura atăta energie pentru a susţinea elecfcivitateamagistraturel şi colegiul unic, s’ar face apostolul neobosit al luminării poporului, scriind şi subscriind, pentru a sili, cu autoritatea numelui sâU, articole pentru reforma in vâţâmân tulul şi răspândirea lui, aşa ca să răspundă la trebuinţele sociali, politice, economice şi administrative ale Statului român. Ar dovedi atunci bătrânul că, undată ce are un scopinalt politic, scie să voiască mijloacele cari duc mai repede şi mai sigur la acel scop, şi ar avea pe toţi Românii cu dânsul. Cine s’ar impotrivi la aceasta, s’ar arăta retrograd din alte vremuri uitate de omenire, şi n’ar fi ascultat mai de nimeni-“ O parte din afirmaţiunile noastre, altfel interpretate, aU fost combătute de on. d. C. A. Rosetti. Lămu- rindu-le, le-am manţinut, şi credem că dreptatea este cu noi. Tot aşa credem şi in cele ce vom răspunde astăzi la unele părţi din ultimele două articole ale mult stimatului nostru confrate şi decan. La apelul nostru, de-a vedea pe a. Rosetti desfăşurând atăta energie pentru refjrma invăţâmăntuluî şi respăndirea lui, marele mijloc care să ne ducă mai repede şi mai sigur la inaltele sale scopuri politice, învăluite in electivitatea magistratureî şi in colegiul unic,—d. Rosetti ne res-punde : «Această reclamare necurmat am fâcut’o sub toate formele in timp de 25 de ânl“, şi ne aduce aminte că, fiind ministru al şcoale-lor la 1866, a stăruit a se pune in mesagiul Locotenenţei Domneşti o programă intreagâ de trebuinţele şcoalei, dar, vânând că nu i se dă nimic, a demisionat, şi că in fine tot aceeaşi nepăsare a intălnit toate propunerile sale pentru organisarea temeinică a şcoalei. Să ne permită fruntaşul liberalismului a regreta din inimă retragerea sa din minister la 1866, din ca usa piedicelor puse de Parlament; dar să ne permită a regreta şi mai mult, că d-nia-sa s’a retras fără a spune atunci ţării motivul retragerii, şi că, de atunci incoace, n’a desfăşurat energia, ce o desfăşoară as-tă-zî cu revizuirea Constituţiunel, in favoarea cultureî naţiunii. Daca bătrânul ar fi pus de atunci cu aceeaşi tărie piciorul in prag pentru şcoale, astăzi am sta departe cu lumina publică, şi poate puţini s’ar mal ridica in contra reformelor politice, al cărui neobosit apostol este acum venerabilul decan al presei. Dar ceea ce nu s’a fă cut de atunci incoace, datori suntem a ne sili să facem d’acum inainte, pentru că numai prin mijloacele de cultură putem păşi cu siguranţă inainte, in cu-cerirele politice şi economice, numai aşa putem deveni un element necesarii in echilibrul european, numai aşa putem trăi şi avea un viitor mai bun, ca Stat românesc. Acestea le-am avut in vedere, cănd am apelat la autoritatea incontestabilă a d-lui Rosetti, ca să se facă apostolul neobosit al luminării poporului. * * ® Şi e nedrept lucru, ca, la împotrivirea noastră la reformele radicaliste, pănă cănd nu vom avea elemente destul de luminatejjin naţiune, să ni se răspundă cu gluma Gasconuluî: »Nu intru in apă, pănă n’oiU învăţa să ’not". Gluma aceasta poate să aibă efect asupra multora, dar nu desieagă ce-stiunea. Să nu arunci pe cine-va intr’o apă adîncă pănă n’o şei să ’noate, căci se ’neacă; du’l intr’o apă mică, apoi treptat in mai mare, pănă va invăţa să ’noate ; apoi silesce’l dacă voesei, să trecă şi Dunărea in not. In specia de faţă, pentru exerciţiul suveranităţii individuale in Stat se cere o conşciinţă civică, cât mai luminată. Să dăm prin şcoală cetă-ţianulul căt mal multă lumina con-şciinţel, pentru ca marile deosebiri ce există astăzi in corpul nostru politic să se mai şteargă, şi apoi unitatea de colegifi, alegerea magistraţilor şi alte reforme pe e-ari minţile alese le reclamă, vor veni de sine, ca necesităţi izvorite din creierii poporului. Să nu introducem asemenea reforme intr’un mod violent, şi să compromitem ideile inalte, prin re-sultate pâcătoase. Ne-aducem aminte că, la 1864, cănd Vodă Guza făcuse o lovitură de Stat. in sens democratic, „Românul" a publicat căte-va interesante articole, intitulate Libertatea kilipir, ki-lipir se duce. Atunci b&trânul organ sprijinia cam aceleaşi idei, ca noi acum. Şi poate că şi dSnsul e rSs-pundSlor de direcţia positivistă in care lucrâză acum mintea tinerimii. Unitatea de colegiu şi electivitatea de judecători, reclamate de 10, de 50 ori 100 de persoane in Stat, pe cănd restul naţiunii nu simte trebuinţa, sunt reforme violente ce aU s’aducă mai multă pagubă de căt câştig, sunt reforme kilipir cari pot determina re-acţiuni primejdioase. Instituţiunile politice trebuesc să meargă de mănă cu desvoltarea culturală a poporului. Dacă dai naţiunii mai multe drepturi decăt poate dSn-sa să inţeleagă şi bine să exerciteze, aduci confusiune de care nu va profita de căt exploatatorii maselor, demagogii şi despoţiî. Istoria a dovedit aceasta, şi din esperienţa trecutului, ne tragem purtarea de azi. Noi vrem să ferim Statul romăn de aceste perspective, cari consumă inutil forţele naţiunii şi o prăvălesc in abrutizarea despotismului. Hrana cea sănătâsâ, care trebue să desvolte organismul tSnSrului nostru regat şi să’l dea puteri indestulătoare pentru luptele mari ale viitorului, este cultura adevârată a minţii. De aceasta să ne ingrijim mai ăntâiU şi mai mult. Instituţiunile liberali vor lua apoi fatal desvoltarea reclamată astăzi de d. Rosetti. Pentru moment este un viţiU in sistema noastră electorală. Să cori-gem acest viţiU, fără a cădea in extremităţi mai periculoase- Şi e mare primejdiă, dacă vom năbuşi manifestarea stratului cult al naţiunii, pun numârul covârşitor al maselor lipsite de inţelegerea trebuincioasă cetăţia-nului, duse la urne din porunca stăpânirii. .. După cum cerem respectul drepturilor naturale ale omului, Gerem şi respectarea personalităţii colectivităţilor, Jăsăndu-li-se o manifestare distinctă, fără cotropirea uneia asupra alteia, pănă cănd şcoala ^va da tutulor, saU la o mare maioritate, lumina indestulătoare a conştiinţei civice. Pănă atunci insă, să ne punem cu puteri unite a lumina naţiunea prin şcoli. -------------------------- CRONICA ZILEI In seara de Luni, 5 Martie, MM. LL. Regele şi Regina aă bine voit a onora cu presenţa Lor representaţiunea de gală organisată de societatea de bine-facere Elisaveta sub patronagiul M. S. Reginei, in sala Teatrului naţional. Marţi, 6 Martie, la orele 10 1/i de di-miueaţă, M- S. Regele, insoţit de adjutantul de serviciu, a inspectat casarma reg‘mentulul de genii!, unde la sosire fu intămpinat de d. general de divisie A Cer-nat, comandantul co-pulul II de armată, precum şi de d. colonel Berindeiti, comandantul regimentului de geniâ. Suveranul visită trupa cu cel viă interes pe care pururea ’l păstrează armatei şi bine-voi a arăta la plecare inalta sa mulţumire d-lul comandant al corpului II şi d-lul comandant al regimentului. La orele 12, M. S. Regele se intoarse la Palat. D. prim-miniatru I. C. Brătiaru a avut ieri o întrevedere cu M. S. EPgşle. Isil s’a desrhla sesiunea de primă-vârâ a Academiei române. D. general Dabija. ministrul luerărllor pubLcr, a lucrat ier; cu M. S. Regele. D. colonel Tamara, controlorul generaşi al armatei, a fost primit a-l’altâ-ierl in audienţă, da către M. S. Regele, refe-rindu’I asupra resultatulul misiune! d-sale in Francia. Ieri, acest d. colonel a plecat spre a face inspecţiune pe la intendenţele corpurilor de armată. D. St. Htpites, inginer la Domenie, e însărcinat provisoriil cu atribuţiu-Ne de dirnetor, in locul d-luî Pandrav, demisionat. Senatul a Început ieri discuţiunea asupra proiectului de modificarea legii pentru văndarea bunurilor Statului, dar netermi-năudu-o, va continua şi astăzi. Camera, in şedinţa de ieri, după ce a amănat din nod pentru Sâmbăta viitoare interpelarea d-lul P. Grădişteanu, privitoare la morile după rîul Ialomiţa, şi pe măine, Juol, aceea a d-lul Poenaru-Bor-dea, relativă la insurăţel, s’a ocupat cu votarea modificării legel taxelor asupra băuturilor spirtoase, cari s’ad mal urcat atăt asupra gradelor de tărie căt şi asupra pogoanelor de livezi cu pruni, punăn-du-se doi lei de pogon in loc de unul, căt era pănă acum. La diacuţiunea acestei legi ad luat par-to d-niî Iepurescu şi Fârcâşauu, cari ad combătut’o, iar d. Dimancea susţinănd’o, alături cu d. prim-ministru I. C. Brătiauu şi d. G, Lecca, ministrul de finanţa. D. general Lecca, preşedintele Oameriî, in ceea ce priveşte taxa asupra pogoanelor de prunăriî, a propus ca ea să se pună şi perceapă numai du la un număr de 25 pruni in sus, iar de la acest număr in jos să se scutescă, considerăndu-se aceştia pentru hrana cultivatorilor. Cu această bună propunere unindu-se şi d. prim-ministru, Camera a admis’o. Tot e bine că s’a putut acâpa şi atăt de lăcomia omidelor fiscale ! La Teatrul Naţional, astăzi Miercuri, 7 Martie 1884, Mare serată muzicală, dată in beneficiul d-lul Henri Amsel, cu graţiosul concurs al doamnelor Zoe Chria-ssnghy, Dimitrie Icnescu şl princesa Fer-dinand Ghica şi al d-lor L. Wieiit, G. Ştefânescu, G. O. Soutzo. * Programa e bogată şi aleasă.— începutul la ora 8'/a seara. Reamintim cetitorilor noştri, că astă-seară la ora 8»/*, iu sala Ateneului, d. I, N. Socolescu va ţinea a doua conferinţă esplicativă asupra proiectului zis definitiv al palatului de justiţie pentru capitală. Mâine seară, la ora 8, e conferinţă in sala Ateneului. D. Dimitrie Ionescu va vorbi despre Copiii naturali. S’ad desconcentrat, pe ziua de 5 Martie 1884, medicii de regiment clasa II in reservâ, stagiari, doctorii Dimitreseu Marin, Manolescu Nicolae şi Roth Mauri-ciu, trecăndu-ie in cadrul ofiţerilor de reservă al corpului 2 de armată, cu gradul ce posedă, fără stagiii. Cu plăcere inregiatrâm ştriea, că d. dr. Grigorescu, şeful lucrărilor anatomo-patologice de la Colţa, in curănd va începe cursurile de zoologia medicală la facultatea de medicină, in locul d*lul dr. Veleanu, care e grav bolnav. Fiind din aceia, cari dorim să vedem facultatea noastră de medicină progresând in toate privinţele, ne pare bine de această nemerită disposlţiune. Regimentul 6 de artilerie a făcut ieri uu eserciţiCi de marş militar afară la cămp. A-l’altâ-ierl, 5 Martie, s’a judecat la Casaţie recursul primăriei de Galaţi in procesul cu d. Gr. Eliad, căruia, numita primărie e obligată a’I plăti peste ll/a www.digibuc.ro asggfiaaaBss^^ ______________________________________________________________ milion lei, pentru lucrările cheiului din acest port. Pronunţarea decisiuneî s’a amânat până Sâmbătă, la 10 ale curentei. Curtea cu juraţi de Ilfov a condamnat ier'1 pe 3. Suţianu, fost verificator la casieria generală a acestui judeţ, la 5 ani de inchisoare, pentru faptul de fals in acte publice şi sustragere de bani. Legile prin cari Corpurile legiuitoare . aii recunoscut drepturi'e de cetăţenie română d-lor Diui, J-Bâanta, Dim. Persoiu si D Panţu ăvnt promulgate prin zi-oficial de azi. A zî oapte, pe la ora 12, se vedea un foc, raiîjra jn slJburbia Delea-Verhiă din Capiţ&Hk. , .imunele rurale Bucşani, Lungi® ţu, rL-zaci, T.ucieni, Văcăreşti, Costestî şi Şa» tănga din judeţul D&raboviţa, c'uru şi comunele Bacoveniî, Dăreştil, Ftăsinetu , Gurbaneştil şi Nana din judeţul Ilfov, sunt autorisate a percepe taxele copdnse in lista vizată de consiliul miniştrilor. DIN TRANSILVANIA In sfârşit ’şî arată şi «Pester Llo-yd» opiniile saie faţă cu programa celor cinci zeci de unelte unguresc! a-duuate la Pesta. Cetească-le denaturat;! noştri renegaţi şi intrebe-se singuri dacă li se putea administra un duş mai rece, tocmai din partea organului acelei partide unguresc! la care alipindu-so cu preţul trădărei stogului naţional, credeau (sau maî bine se făceau că cred) că vor mântui naţia, românească de toate suferinţele ei/ Despre tc aiă manifestaţia in general ioaia d-lui Tissza vorbesce cu o bunomie preseratâ cu multă şi fină bătae de joc. Nu’î doare pe Unguri capu de ea; e un pocinog de copii. Ceea-ce ’I împacă, in tot casu, e că «manifestanţii s’ab pus pe terenul constituţionalismului maghiar şi au admis ideia de Stat maghiar». Tocmai din acest motiv nu le poate ierta insă imprej urarea de-a figura ca Români. Nu este oare acesia un atentat in conţi u «u-nităţel naţioriale a Statului maghiar»? Nu-I poate inţelege apoi de ce cer, ca Statul unguresc să impliniască cu sfinţenie disposiţiile legeî de naţionalităţi de la 1868, să ajute desvoltarea culturei românesc! etc, — căci - zice «Pester Lloyd» — nu a făcui aceasta Slatul maghiar deja pană acum, şi incă cu prisosj?— In sfârşit—şi aici trebue să strîmbe rău din nas renegaţii, căci e punctul lor de căpetenie — «Pester Lloyd» declară, că nici o dată un guvern şi o Cameră ungurească nu va introduce in Ardeal aceeaşi lege electorală, care e şi in Ungaria,—căci in acest cas, minoritatea ungurească ar fi politicesce inghiţită de majoritatea Românilor.—Singurul mod aşa dară, prin care participarea la parlamentul unguresc s’ar mai putea inlesni—este din capul locului refusat. «Pester-Lloyd» spune verde, că Ungurii nu sunt nebuni să renunţe la disposiţiile restrictive luate faţă de naţionalităţi, căci tocmai in aceasta e garanţia domniei maghiare, şi in cazul unei egali tăţl Ungurii ar trebui să piară in masa covîrşitoare a Românilor şi Slavilor. Nespus de limpede. Cine nu vrea să înţeleagă, e semn că vrea să’şî umple busunarele, cu preţul ori căror mi-şelii. Egalitatea peste munţi, va in-semna pieirea domniei unguresc!; aceasta 3 sfănt. Ungurii ştiu bine şi caută să nimicească pe Români. Apărarea şi scăparea acestora nu se pot dobândi, tocmai pentru acest motiv, de căt prin nimicirea statului maghiar. Dacă maî scriem aceste lucruri, asupra cărora ar trebui să fim odată limpeziţi, nu o facem pentru cei cincizeci de renegaţi ain Pesta. Aceştia nu’şî fac ilusii. Vând causa poporului lor in deplina cunoştinţă, spre-a găsi o bună plată la d-nul Tissza. N'o facem nici pentru Românii de peste munţi. Sunt desluşiţi şi ei asupra acestui punct şi nimic in lume nu-î va putea cle'tma din marea programă de la 1848. O facem pentru aceia din ţara noastra (din fericire puţini de tot) cari sunt destul de mărginiţi la minte să maî vorbiască de o «causă comună» cu Ungurii, de o înţelegere cu ei şi alte prostii năs-drâvane, cari nu ne pot smulge de căt disgust. Am ori, in eeosebî, să vedem cu-rarisindu-se de aceste insanităţi o foaie din capitală, care ni se pare că luneca in păcat . lor din prea marea dragoste de frase banale şi dintr’o ură comică de... Ruşi. Dacă nu cunoascem noi, cum trebuie, causa şi interesele Românilor trans-carpaţinl, ce să aşteptăm de la străini ? Ungurului nu’i trebue frase ca să se înmoaie. ’I trebue glonţ. DIM AFARA Din Egipt. Despre «seara de dinaintea luptei» din ui mă in care au irănt Englezii armata lui Osman Digma, corespondentul lui «Standard» face următoarea descriere poetică : «Ne-am pus in lagăr pe la 5 ore d. a., după ce s’a foşl retras inimicul. Irosiţi unea este destul de bună, de şi pădurea este maî apropiată de noi de cum am putea-o dori. N’avem de căt 50 de paşi de cămp liber împrejurul nostru. «Situaţiunea este interesantă, nu o putem numi isâ plăcută. Depărtare de abia două milurî de noi ştim că se găsesc 6 — 7000 de sălbatici fanatici, care ne pot încălca in orî-ce,moment ai nopţii. Din fericire e lună şi orî-căt de mult s’ar putea apropia inimicul prin tufiş, l’am vedea indată ce s’ar incerta să iasă din umbra pădurii şt să se arunce asupra noastră. Dacă n’ar fi lună, posiţia noastră ar fi împreunată cn mari pericole faţă cu un duşman atăt de indrăsneţ; cerul e insă senin şi pustiul luminat ca ziua. «Santinela noastră e fără indoială cu ochii in patru: de dormit u’o să doarmă insă nimeni. Tocmai in momentul de-a sfinţi soarele am tras patru ghiulele asupra unei grămezi de inimici depărtaţi cam de o mie de paşi; tirul a fost precis, căci grămada se risipi numai de căt; numai un Arab rămase, care se apropia apoi de noi pănă la o distanţă de 600 paşi şi ne '"mise două gloanţe bine indreptate. Pe la 8 ceasuri comandantul Rolfe se duce singur in locul unde căzuseră ghiulelele noastre—un drum din cele mai primejdioase prin tufiş; el găsi două cadavre. Se strecură pe urmă pănă aproape de posturile duşmanului. Arabii steteau adormiţi împrejurul focurilor lor. «Pe la un ceas noaptea inimicul deschise focul. Intr’o clipă soldaţii noştri erau in picioare şi gata de luptă; de vreme ce insă nu urmă nici an atac, capetară după zece minute din nou or-dinu1 de-a se culca. Arabii impuşcară toată noaotea, fără a pricinui insă mare pagubă. Spre ziuă se retraseră. Noi plecăm indată. Spiritul trupelor este escelent». Din Tonkin. Foile francese spun, că cu ocuparea cetăţei Bac-Ninh operaţiile cele mari ale armatei francese de espedi-ţiune sunt terminate. Cu toate acestea maî rămăn căte-va operaţii «mici.» Generalul Millot va merge anume in contra celor două locuri maî însemnate cari au rămas incă neocupate de Francezi in nordul Ton-kinuluî. Acestea sunt Taing-IIuen şi Lang Sod.— De oare ce ambele sunt nemijlocit lăngă graniţa chineză, pâte să se intîmple vre-o încăierare intre trupele chineze retrase şi cele francese. Numai după ocuparea lor se vor declara Francezii satisfăcuţi. Guvernul frances propusese celui chinez, înainte de a se începe ostilităţile], ca nordul Tonkinuiuî se fie neutralizat De* vreme ce insă China n’a voit împăcarea, ea va perde acum şi această concesiune şi va avea fericirea să se mărginească pe viitor la sud cu insăşî Francia. Lucru cam periculos ! O AVALEA. De Sâmbăta trecută veniră şi la re dacţîa noastră câţi -va cetăţeni jjşi ne au arătat modul arbitrar in care au L>st împărţiţi recruţii contingentului 1884, numai in o parte a capitalei şi anume, in aceea ce am arătat in numă-jul ziarului nostru deila3 curent.'Le-am recomandat jinsă a fi cu răbdare şi omenoşi cu soldaţii, căci numai căte-va zile vor aveau a’î găzdui, după care vor fi mutaţi in alte cartiere. Aceasta le-am spus’o basaţi pe in-formaţiunile ce aveam că aşa se va face, după chiar convorbirea ce unul din elaboratorii noştri a avut, la o-casia [distribuirii recruţilor, cu unul din oficerii însărcinaţi cu aceasta. Văzând insă acum, că aceasta stare de lucruri pare a deveni permanentă, ne unim vocea cu confraţii de la «Românul» şi reproducem cele scrise de-acest organ in numărul seu de la 6 ale curentei, sub titlul ce urmează : Pentru d. miuistrn dt resbel şi pentru d. primar al capitalei. sunt mai thulie zile de când recruţii naţî pe anul 1884 au fost ehiămaţl pe la regimentele lor, spre a li se da instrucţiunea trebuincioasă. Nu insă contra acestei chiăm&rl ne adresăm azi d-lul ministru de resbel şi d-luî primar ai capitalei. Statul n’ar o destule casarme spre a putea locui şi'ţe recruţii regimentelor. Din această oatr ă s’a simţit trebuinţa ca aceşti recruţi să fie Jimpărţiţî iu loc liete pe ia cetăţianî. Nu vom zice nimic nici contra acestei 0târâri, de şi nu cunoaştem o lege care să prescrie că recruţii pot fi daţi £in cuartiere pe la cetăţianî. ‘ Esistă in adevăr un regulament din 1S72, dar acela este numai pentru „cuar-tiruirea trupelor armatei in marş şi in timp de con centrare," ceea ce ni se pare că aci nu este aee3t cas. Dar fiind că so poate zice, că aci este ia adevăr o „concentrare" şi s’ar putea invoca regulamentul iu csstiune, apoi ne vom servi şi noi de e! spre a intemeia reclamaţiunea noastră către d ministru de resbel şi d. primar. La art. 7 al acestui regulament să zice , „Primarii sunt datori, in distribuirea cuartirelor, a nu face nici o aeosebire ae persoane, ori care ar fi funcţiunea saU po-siţiunea individului; să escepi,ează insă văduviie şLLcele nemăntate, care vor putea da cuaitir la alt locuitor, după inţe-legerea ce ar avea Împreună." Cu ocasiunea împărţirii recruţilor pe cuartire nu a u ţinut nit! o seamă de oti pulaţi.unile acestui articol. Sergenţii maiori de prin diferitele companii, insoţiţl de agenţii poliţieneşti, aii împănat numai părţile mărginaşe ale capitalei cu recruţi, iar cmtrull’ab apărat. De ce oare această nedreptate ? De ce s’a aruncat sarcina tot numai asupra săracului, de vreme ce regulamentul prevede să nu se facă nici o deosebire de persoane ? Daca 6ste nevoiă, pentru trebuinţa ţării, d’a se instrui recruţii, apoi ne * pare că e drept, ca greutăţile acestei nevoi să le îndure toţi cetăţenii capitalei, iar nu numai cei săraci. Daca ni se va zice că s’aii ales estre-mităţile oraşului pentru ca să poată fi recruţii mal aproape de cămp, unde să facă eserciţiî, vom răspunde că, de vreme ce in strada Ştirbeî-Vodâ aii fost împărţite cuartierele pănă la Spitalul militar, apoi ele ţiuteab fi întinse şi pănă in Calea Victoriei, căci disUnţa e destul de mică. Dreptatea dar cere, sau ca mmisteriul de resbel să retragă pe recruţi de prin cuartiere, sau să facă o impărţtalâ dreaptă, căci nu e uman, nu e legal ca numai cel mărginaşi să sufere toate greutăţile, fiind că n’ab şi eî mijloace d’a trăi in centrul capitalei. La aceasta, noi maî adăogăm că o remediare a acestei nedreptăţi e imediat necesară, şi sperăm că cei in drept, ne vor scuti dn neplăcerea de a reveni. -------—----- ŞTIRI MĂRUNTE Se vorbeşte că ţarul Rusiei va face vara aceasta o călătorie la Berlin, însoţit de femeia sa. Baker paşa, fusese şters din controalele armatei englese, acum căţl-va ani, din causă că săvîrşise odată o necuviinţă faţă de-o damă intr’un cup6ii da tren (pe atunci era colonel de husari). — In urma vitejiei arătate in lupta de la El-Ttb, S9 ventilează insă planul de-a-i declara delictul de spăşit şi de-a fi reprimit in armata engleaă. De oare-ce femeile au să joace un mare rol in aceasta cestiu-ne, ca parte prim interesată, e interesant să notăm că ziarul „Standard" a primit intr’o singura zi 200 de scrisori de la 200 de doamne, prin cari se cerea iertarea iul Baker. * Senatul franeea va discuta in curănd o propunere care cere reintroducerea divorţului. Comisiunea lui a eiaborat un proect, după care divorţul are să fie limitat şi subordonat la condiţiunl destul de grele. — Ministerul combate acest proect şi cere simplu restabilirea acelui articol din codul civil, despre divorţ, pe care ’l suprimase legea de la 1816. — - ■ I ■ I I , --- - - . STATUL ŞI LIMITELE SAT.T! UN RE8PUNS Domnule redactor, Sunt dator lectorilor jurnalului d-voas-tre o explicaţiuue, asupra conferinţei mele ce am ţinut la Atheneu: Statul şi Umil tele sale, flind-că mi s’a făcut in jurnalu-d-v. două critic! asupra acestei conferinţe, una semnată Gib3on, şi alta a d-luî Dissescu. Am se răspund foarte puţin.-Şi unul şi altul din d-niî Critici, confundă continuu Statul politic cu Statul economic. Ea in conferinţa mea n’am vorbit de căt de limitele Statului pe terenul activităţii morale şi economice, n’am vorbit de loc de Statul politie propriă zis.—Si din acest punct de .veaere conclusiunea mea a fost : Se ne deprindem a cere căt mal puţin de la Stat. D-nu Dissescu se miră că am zis că Statul e un accident faţă cu naţ'unea care 8 Pririf,iPia şi crede că am voit „ă zic că e mijloc iar nu accident. Dar nu am voit să zic mijloc nici odată, când stabiliara că in chestiunile morale şi economice Statul nu poatş nimic sab prea puţin faţă cu naţiunea, unde trebue să căut; n energia, activitatea şi reuşita acestor lucruri; că noi şi numai noi ne putem face educaţiunea morală şi prepara programul economic; că din acest punct de vedere in aşteptările noastre, Statul e un accident—şi că nu trebue să comptăm nu-maf pe Stat pentru intervenţiunea sa-naţuinea e un principiu de unde trebue »ă plece şi care trebue să lucreze pe tere-renul educaţiuneî economice al ţăreî. Dacă Statul poate face ceva in această direcţiune, atăt mal bine; să nu aşteptăm iDsâ totul de la Stat si noi să nu facem nimic. " " Eată ce am inţeles cănd am zis că Statul e un accident- V-d6ţ! dară că d. Dissescu, cănd ne spune: că oamenii sunt sociabili, că nu .. 3t trăi de c»c in comunitate şi că pentru fericirea lor s’a organisat 3tatul -şi prin uimare, Statul nu e vr’un accident, se depărtează cu totul de subjectul şi thesa conferinţei meie. Asemenea cănd zice: „Putem noi dori o descentralisare aşa de întinsă in ordinea politică saă administrativă, din nod d-nu Dissescu atinge chestiuni de cari nu m’am ocupat de loc in conferinţa mea. _ spuneam că d-nu Dissescu a con-fondat mereb Statul politic cu Statul moral şl economic —că numai de acesta din urmă am vorbit in conferinţa mea* Tot ast-fel d-nu Gibson zice: „Cum; trebue să excludem Statul din irebile publice? D-nu Gibson ’mlatribue mie acea-Lă ideie, ca să excludem Statul din tre-bile publice! şi aci ne face exotic"; a fost foarte moderat in aprecierea sa. E curios d. Gibson cănd zice, că e pentru iniţiativa privată cănd există iniţiativă privată in o ţară. Şi că nu e pentru iniţiativă privată cănd nu ex stă iniţiativă privată. —Am inţeles. Eb am zis, cănd nu e iniţiativă privată să o creăm şi să n’asteptăra tot de la Stat. ‘ Pentru aceasta d. Gibson, me face utopist, şi’l pare râb de min6 că susţin asemenea lucruri.— Las pa cel deprinşi cu asemenea chestiuni să aprecieze re-flecţiunile d-lul Gibson. D. Gibson a zis că am făcut o eroare compromiţătoare, că am cerut acest lucru: ca 3â n’aşteptăm tot de ia Stat. D. Gibson zice asemenea: Statui are obligaţiunea de a educa şi instrui naţiunea Română, Statul fiind cel mal ‘.u-minat şi măi prevâ^lâtor trebue să efectueze ori ce progres, fie de ordin natural sab economic. Eb am zis şi am arătat ce mă autorisa să zic aceasta : că naţiunea să ’şl facă singură educaţiunea şi instrucţiunea sa, dânsa să se gândească la ori ce progres de efectuat, fie de ordin moral sab economic. Pentru aceasta d nu Gibson mâ face utopist şi-’I pare râb de mine că susţin asemenea lucruri. Las pe cel deprinşi cu asemenea ches* tiunl se aprecieze reflecţiuniie d-lui Gibson. Pimiţî, d-le redactor, asecurarea deosebitei mele consideraţiunl. Ar. Enstiitzlu. ---------*-----.-«;$-*<>•*----------- LIBERTATEA PRESEI IN SPANIA Ministeriul conservator al Spaniei a manifestat veleităţi de-a restrlnge libertatea presei, cel puţin pănă vor trece alegerile. In faţa acestei ameninţări directorii ziarelor liberale din Madrid au avut o întrunire, in care au ales un comitet de patru membri, însărcinat cu pro tegiarea intereselor presei.—Eî ab de- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 7 Marile — 12 V i D U Y A D-na de Frâmeuse poate că nu era convinsă aşa, cum era fiul seu, de inocenţa faptelor frumoasei lor vecine. Cu toate acestea lucrurile luau in cele din urmă o formă asigurătoare; situaţiunea se limpezia, şi betrăna femeie putu găsi in noaptea următoare somnul pe care ’l perduse intru căt-va de la neaşteptata sosire a fiului său. L vezu aşa dar plecând, fără a fi mult emoţionată a doua zi de dimineaţă la întâlnirea proectată. Câte-va minute înainte de zece ore comandantul intră in curtea castelului de La Pave, unde douî cai ţinuţi in frău de un valet bătrân ’şî muşca zăbalele. Aproape in acelaş timp, tănăra castelană, sever îmbrăcată in costumul său de călărie, coborâ trentele terasei, lăsăndu.şî lunga sa jupă să unduleze in urma eî; salută uşor cu cravaşa: - Bună ziua, domnule i zise ea veselă şi să aşeşlă pe şea. O luară pe drum, urmaţi la căţi-va paşi de un servitor bătrân şi se vă-durâ mdată perduţî in labirinturile veselei câmpii normandese. trecend de la micele drumuri umbrite la cele mari luminoase şi albicioase. Cu toată estrema uşurinţă de sentimente pe care Maurice le atribuia, nu fară puţină aparenţă de adevăr, tinerii văduve, crezuse totuşi cu totul imposibil ca la primul lor minut de tete â-tâte sa nu facă cel puţin o mică a-lusiune la secretul care era intre eî şi să încerce vr’o mică apologie a căsătoriei sale. Se pregătise să’î răspunză asupra a-cesţui punct cu un respect glac il şi cu indiferenţa de care se servia chiar dănsa,—a o trata adică ca pe o copilă ce era. Dar această copilă nu se grăbia să inceapă un subiect de couvorbire aşa de natural in acea împrejurare: nici nu părea că se fereşte cătuşî de puţin nici că este preocupată de el. Aspira cu fericire frumosul miros al câmpului şi al primă-verii, tă;a cu vârful biciuş-tei in lum ul gardurilor firele fragede ale plantelor, mângâia calul şi lăsa să se vază, in fine, toate semnele celei mai curate satisiacţiuni interne. Vezi că această copilă era o femeie,— o femaie cu totul conşcienta de ceea ce făcuse, de ceea ce făcea şi de ceea ce voia. Jucase o partidă periculoasă: obţinuse un prim triumi se simţia svârlită c.u totul in vârtejul pasiunii, in pericole, la întâmplare, in necunoscut, şi tot ce era femeiesc in ea tremura de plăcere. In timpul unei conteniri de galop pe care ’l dusese cu multă vioiLunt se opri d’o-datâ.' — Ce est’e ? întrebă Maurice. — Oh! nimic ! zise ea o, zăpăceală, o mică uitare. Vreai să chemi pe Fran-qoîs ? Maurice făcu un semn servitorul care s’apropiâ. — Bunul meb Frangois, ’î zise Mariana, trebue să te întorci___ am ui- tat două scrisori pe biuroul din salon.... trebue să porniască cu poşta de la amiază... Dute iute şi vino de ne găseşte, Pe cănd servitorul se depăi ta in treapătul cel mare, d-na de La Pave ’şî reluă mersul lăngă comandant, şi, după căte va minute de tăcere, nu-vindu’l d’o dată : H — Eşti supărat mult ? Tonul era »curt, serios şi mândru. Maunce înţelese că o judecase rău i că avea a face cu o persoană foarte stăpână pe ea şi pe actele sale. — Da, doamnă, respunse el cu gravitate, foarte mult! — Scib că fac rău, răspunse ea, foarte rău..... Dar numai d-ta eşti causa. — Eu! Da... d-ta ! Pentru ce m’aî1 părăsit?... Daca in adevăr erai chemat in chestie de serviciu, dacă erai silit să pleci,—lucru de care mă indoesc,— nu puteai, nu trebuia cel puţin să ’mi scrii, să ’mî dai semne de viaţă, de interes, de afecţiune ?,.. Condamnată să trăiesc fără amor, creţii că puteam trăi de asemenea fără prietenie ? Ei bine! in situaţiunea mea, nu a1-veam, nu puteam avea de căt un amic sigur.... ’l cunoşti.... ’ţi l’am spus : prietenia unui om ca d-ta mă putea consola poate de soarta mea sau cel puţin aşa visam eu......... şi d-ta sdrobeşti intr’un mod brutal a-ces„ vis.., fugi, mă părăseşti... ’mi dai această mâhnire.., ml faci acâstă insulta, şi vrei să nu simţ toate acestea ?.. Mă iei poate drept o statuă de prin grădinele mele!... Doamne I domnul meu, poate mă vei găsi prea sinceră... dar, dacă mă mărit o fac ca să mi râsbun pe d-ta, pentru părăsirea d-le, de dispreţul d-le, de asprimea d-le, o fac, ca să te lovesc şi să te întristez şi eu la rîndul meu, daca voiu putea I ' — In aceasta, doamnă, zise tânărul comandant emoţionat, ai reuşit cu totul, pentru că mă întristezi foarte mult. Căt pentru nedreptatea ce am, şi care este foarte reală, ’ţî-o voiu esplica cu francheţa absolută de care şi a-ta dă-duşî probe:—m’am temut ca rolul de amic şi de confident să nu fie prea delicat şi prea periculos lăngă o femeie ca d-ta — Trebue să’ţi mulţumesc? ’mi in-chipuosc. zise d-na de La Pave, in-clinăndu-se pe gătul calului său. Şi, după o pausă: — Eî bine ! şi atunci... reincepu ea cu faţa i»onică, ai să reîncepi din nou ? Ai să pleci iar ? — Pentru că te măriţi, zise Maurice, nu mai e nevoie să plec. — Ah ! zise Mariana, ai dreptate ! Făcu căţi-va paşi gânditoare, corpul său mlădios urmând in toată voia mişcările calului; apoi, d’o-dată, privind pe Maurice: — Şi daca nu m aş mărita........ a~ tunci ?... înainte de ce tânărul ofiţer să fie putut răspunde la această curioasă şi turburătoare chestiune, fură întrerupţi pe neaşte tate de aparaţiunea la o cotitură a drumului a unui cavaler care www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA < au sa cis iacă, ca sâ aleagă mai târziu o altă comisiune, care să esamiueze măsurile ce s’ar lua in contra libertăţeî presei de autorităţile administrative şi oe-a urmări pe autorii lor pe cal sa judiciara.—Au decis in fine să facă un apel ziarelor din provincie de a se asocia la aceste hotărîrl,- cari nu au nici un caracter politic. JJ1M JTJDSŢS Curtea cu juraţi din Covurluiu.-Cetim m „Posta0 (din Galaţi). Precum anunţarăm in numărul trecut, Sâmbătă 3 Martie curtea cu juraţi din judeţul nostru a judecat procesul lui Ştefan Brahadiru cu banda sa. Procesul a ţinut de la orele 10 dimineaţa şi până a doua zi lacrele 7 dimineaţa. Au fost 65 narturl. Acusarea a durat 3 ore, iar a-păra:ea 5. Verdictul juraţilor a fost parte afirmativ parte negativ. Curtea a condamnat pe Ştefan Bragadiru la 9 ani reclu3iuna, aplicându’î şi art. 40 din codul penal; ear diutre complicii lui, pe Andrei Becheru la un an inchisoare coreeţionaiă, pe Va-sile Băleanu, la 6 luni inchisoare corec-Uonală şi pe Gheorghe Munteanu Pleşu la 2 luni inchisoare. Ceî-alţî acusaţl au îost achitaţi. Toţi condamnaţii vor plăti solidar şi 2,500 lei despăgubiri civile şi 300 lei cheltuell de judecată. Parte din condamnaţi au făcut recurs la curtea de casaţie. * Arhimandritul Veniamin.-Cetim in acelaşi ziar: „Aflăm că arhimandritul romăn macedonean Veniamin Popescu, ce se află lu seminariul local incâ din Saptembrie trecut pentru a invăţa limba română şi a se perfecţiona iu practica serviciului divin iu această limbă, se află intr’o stare foarte jalnică. Cu toate că şi M. S. Ragele şt ministrul do culte şi Mitopolitul Primat ’l-afl promis a i se face o mică pensie pentru timpul cât va sta in România, totuşi pănă azi, după repetate ce rerî, nu se vede nici un resultat. Cele necesare pentru imbrăcăminto lipsesc cu totul arhimandritului. El servesce in a-devâr foarte adese ori la biserica catedrală, dar de aicea nu are nici ua venit. Prea Sfinţitul Episcop al DunăreI-de-jo3 a mijlocit in mal multe rânduri la mi-nisteriul cultelor pentru a se face un mic ajutor acestui arhimandrit, dar pănă azi nu s’a făcut nimica. Arhimandritul Ve-niamin este foarte mâhnit de această indiferenţă ; şi mâhnirea sa e cu atâta mai mare, cu cât se scie că el ’şl-a părăsit, post sigur de la Patriathia de Constan-tinopole, numai spre a veni in România ca să inveţe limba şi să meargă apoi să lupte pentru deşteptarea sentimentului naţional in Macedonia. Şi cu toate aceste astăzi se vede fără nici o incurajare de la fraţii sâl din România Liberă. Nobilul său scop se vede ast-fel zădărnicit, spre marea bucucurie a celor co nu le-ar plăcea nici o dată să audă voibindu-se că esistă Români in Macedonia. „O asemenea atitudine insă o foarte ruşinoasă pentru noi Românii. Fonduri pentru cultura naţională a Românilor macedoneni ni se pare că sunt prevăzute chiar in budgetul Statului. E! bine, de ce să nu se ia diu acestea şi să se dea ceva şi arhimandritului Veniamin. Şi pe cănd pentru archiereul grec din Tulcea am făcut pensie de mal multe sute de lei, credem că nu trebue să precupeţim u biată sutişoară de lei pentru un cleric romăn, care a venit cu un scop aşa do nobil cum e al archimanmamdrituM Ve-niamin. ? „De aceea noi rugăm pe d. ministru de culte să bme-voiaseă a face să se acorde o mică pensie arhimandritului Veniamin Popescu, sau a autoriaa pe Prea Sfinţitul Episcop respectiv să’î dea an loc de preot la o biserică a Statului0. * Un preot denaturat. — „Unirea" diu Târgovişte publică următorul ras barbar, după raportul auprefectulul G. Alexan-drescu : „Un act de profanaţiune, a avut loc a se comite iu comuna Cojocaru de către un preot anume Gheorghe Popescu asupra individului Nae Ioau Ciocanu. „Preotul a refuzat imormentarea cadavrului nenorocitului om, timp de ciDCÎ zile, pănâ ce devenise in putrifacţiune şi infectase tot satu ; refuzul se esplicâ intr’un mod foarte straniii. „Preotul pretindea că mortul ’i datorează 21 franci şi 20 bani, şi ca pănă nu’l va achita de datorie nu’I va face nici un servicifl. Cinci zile de-arăndul a fost rugat preotul eâ’l inmormănteze dăn-du.-i-se 8 franci de rudele mortului, foarte sărmane, şi in tot acest interval a refuzat, pănă când cadavrui descompuindu-se infectase tot satu. Locuitorii desasperaţi a fost nevoiţi a trausporta mortul la biserică, dar si acolo a stat afară de la 17 curent, orele 2 după amiazî toată noaptea cu gardă pănă a doua zi 18 curent. „Nelegiuitul preot nici aici in locul sfânt nu s’a oprit de-a comite acte de profauaţnme la care a fost deprins, s’a d&sbracât de haine la capul mortului in mijlocul a o mulţime de săteni, a aavăr-lit pe câmp lucrurile serviciului divin ce purta ia dânsul, insultând şi batjocorind totul, locuitorii ce Driveau cu mâhnire la aceste spectacole infiorătoare, văzând sălbăticia preotului in veci turmentat că merge şi mal departe, plecară sâ denunţe faptul autorităţii. „Sub-semnatul dar sesisat despre acest fapt ne-mal pomenit, m’am dus imediat la Cojocaru şi am constatat faptele acestui descendent al lui Christ, cerân l prin parchet darea sa in judecată0. =-...........H?***------------—--- Să lăsăm Istorisi iu sarcina viitorului In numărul de-a seară al ziarului «Gazette de Roumanie» se citea oare-carî observaţiunî la adresa onor. noştri confraţi de la «Timpul»,—observaţiunî pe care le impartăşim in unele privinţe, maî cu seamă in momentul de faţă, cănd o seămă de liberali, uitând programa partidei cărei-a s’au devotat, umblă să profite de cele mal uşoare abateri ale presei, pentru a-i pune un machiavelic căluş. Iată de ce este vorba. «Timpul» a luat adesea la socoteală pe d. colonel Candiano-Popescu pentru actele sale publice. Să ’l piersice sănătoşi, cum cred d-lor de cuviinţă, pentru toate năsdrăvăniele politice ce va fi lăcut d. Candiano-Popescu. N’avem^noi să ne facem advocatul nimănui. Esistă insă un punct, in orl-ce dis-cuţiune luminată, pe care presa n’ar trebui sâ’i aungă de căt cu multă atenţiune şi imparţialitate, şi anume punctul ce se referă la isbămjile netăgăduite, pe cari armata noastră le-a obţinut in campania trecută, mulţumită vitejiei, de-o potrivă strălucită şi impunătoare, a ofiţerului, ca şi a soldatului romăn. ConiraţiI de la «Timpul» au aerul insă de-a lovi, cu discreditul unui umor sarcastic, faptele de arme ale colonelului Candiano. «Gazette de Roumanie» aduce acte prin cari se dovedesce că ofiţerul, care a condus batalionul al doilea de vânători la asaltul de la Griviţa, nu merită sfârcuiala confraţilor noştri. Sunt fapte, in viaţa unei naţiuni, ce nu mai ţin de partide, ce nu sunt, nici ale roşilor, nici ale albilor, căci ele au devenit un patrimoniu de glo- rie al ţării intregî. Acele fapte istorice sunt in adevăr testimoniile de mărinimie şi de vitalitate ale poporului romăn. Pe acestea noi le privim ca sfinte, şi nu cu ridicol va trebui să isbim in ele, dacă nu voim a da o armă teribilă in mana străinilor, spre-a ne contesta pănă şi meritele, pănă şi drepturile, ce de mii de ori şi in curs de secole, le-am probat şi le-am apărat. Eroismul trupelor noastre de la Plev-na e din numărul acestor preţioase testimonii, şi de ele nu e prudent, credem, a ne atinge, conduşi de jocurile interrselor de partid, ce adesea ne pot orbi. V A.JR 5 i£T AŢX Afacerea Krassevski.—Ne aducem aminte că guvernul prusian ordonase anul trecut arestarea bătrânului poet polon Krassevski, pe urmă după căte-va luni de deţinere ăl pusese in libertate, cu condiţie insă de-a nu sejdepărta din Paru-sis. —Acum se anunţă că procesul nu numai* că va fi reincsput, dar va figura m-trănsul ca acuaat şi un oficer prusian, căpitanul Hentsh. —Krassevski fusese bănuit de guvernul prusian incă la 1863, pe timpul insurecţiureî polone, că lua o parte de căpetenie la agitaţia revoluţionară. Apoi 'se sporiră bănuelile incă cu una, anume că poetul polon întreţinea la Berlin corespondenţi care ăl puneau in cunoştinţa despre armata prusiana :n :ote mişcările el . — I îtra aceşti corespondenţi cel mâl de frunte- este căpitanul Hentsh, care plătit de Krassevski cu 450 de mărci pe lună, ’i dădu pănă in anul 1881 toate desluşirile necesare despre organidarea armatei prusiene, despre transportul trupelor şi despre serviciul telegrafiei da campanie. — Asupra acestui din urmă căpitanul elaborâ chiar, printr’un inferior al aâă, ua raport in regulă după chipul in care el se esecutase la marele manevre din 1881.— Multe diu aceste descoperiri ating acte pe care armata germană are un interes de-a le ţine secrete.—Procesul promite să fie, in acestâ condiţiunî, din cele maî interesante. Monumente folositoare.—Engiezi! ah hotârît sâ eternizeze memoria marelui lor romancier Charleâ Dickens prin in-fiinţarea unul ospiciil pentru copii bolnavi, care va purta numele de Ting-Tim Home. — Ting Tim este micul erou al linei povesti de Crăciun, scrisă de Dickens. -------- -----------------*—“— — 19 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Madrid, 18 Martie. Marchisul de Casaforte e numit minis-truaplenipotenţiar al Ispaniel la Bucureşti. Londra, J8 Martie. Camera comunlor.—Marchisul de Har-tmton, ministru de reabel, zice câ capul iui Osman-Digma a fost pus la preţ flind că a asasinat doi plenipotenţiari ce ’i-a trimis generalul Graham; cu toate astea guvernul englez nu poate aproba o asemenea măsură. Cu toate astea In’are intenţie de-a rechema jfpentru aceasta pe amiralul H«wet. Zgomotele de o criză ministerială persistă in cercurile diplomatico din Londra. Roma, 18 Martie. Deputaţii majorităţii ati ţinut o conferinţă pentru a se inţelege asupra alegerii preşedintelui Camerei, care trebue a fi ales măine, pentru înlocuirea d-lui Fa-rini, demisionat; 189 deputaţi eraţi prăseaţi. B. Depretis, primul ministru, a anunţat Întrunirii că va propune de-a alege pe d. Coppino şl eâ va face din alegerea sa o cestiune ua Cabinet. Belgrad, 18 Martie. Fostul ministru de flnance e numit gu-vernor al băncii naţionale. Berlin, 18 Martie. Reichstagul. — Cu ocazia votului unul proiect de lege relativjla un credit suplimentar de 18,750,000 mărci pentru marină, oratori din toate perfidele au exprimat recunoştinţa lor administraţiei marinei ; locotenentul-general de Caprivi, sef al amiralităţel, a mulţumit Reichstagului pentru simpatia ce mărturiseşte marinei imperiale şi pentru sprijinul ce ’i dă. (Ilavas ) ATENEUL ROMĂN Azi. Joi, 8 Martie. 8 ore seara, Dimi-trie Iomscu va ţine o conferinţă : Copii naturali. -------.--------- ■ 1 " ■ Primarul Comunei Bucurescl Se aduce la cunoscinţa publică că sei-viciul de stare civilă s’a centralisat in vechiul local al Primăriei dtn faţa halei Ghica. Ast-fel dar toate actele de stare civilă se vor săvârşi in localul numit cu ince-pere de Vineri 9 Martie curent. Iu co priveşte asistenţa serviciului medical ; medicii comunali sunt la disposiţia-nea publicului de la ora 12 pănă la 1 p. m. in localurile următoare : a) Localul vechi al municipairtăţei b) Localul secţia 3 de poliţie strada Romană No. 14 c) Localul 3eeţia 16 de poliţie calea Plevna No. 86 $j^d) Localul secţia 40 de poliţie calea Văcăreşti No. 159 e) Localuî secţia 53 do poliţie strada Traian No. 7. In cele-lalte ore de zi şi noapt9, d-niî mediei comunali sunt la disposiţiurea publicului la domiciliul d-lor. Primar, N. FLEVA. Secretar general, Bolintineanu. —........- ..— ■<•»»- * 1 1 •—j ——————— Congresul „Corpului didactic." Se va ţinea la Bucurescl in zilele de 2, 3, 4 Aprilie 1884 având a discuta cele, 12 cestiunl publicate, prin apelul consiliului Societăţi didactice din capitală.— Toţi d-nl institutori şi profesori de orl-ce grad şi de ambele sexe sunt rugaţi pe de o parte, a trămite memoriile ce vor fi elaborat, (din care mal multe afi şi sosit din diferita părţi), iar pe d’altă parte, a avisa la delegaţii ce vor participa la congres. „TV AŢIO IV .A. I Societate generalii de asigurare in Bucurescl. Convocarea adunării generale. Consiliul de administraţia are onoare a comunica d-lor acţionari, că, conform art. 46 —47 din statute, Adunaren generală ordinară a acţionarilor Societăţii, va avea loc Duminică 25 Martie (6 Aprilie) 1884 la 2 ore p. m. in localul Societăţii Strada Carol Nr. 9.- Ordinea zilei: 1. Raportul consiliului de administraţie şi al censorilor, asupra bilanţului pentru exerciţiul anului 1883. 2. Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţii pentru ges tiunea sa 3. F.xarea dividendel. 4 Alegerea a 3 censorî pentru verificarea compturilor anului 1884 conform, art. 49 din statute. Pentru a fi admi3 la adunarea generală, fle-care acţionar trebue să depună acţiunile sale, cel puţin cu 5 zile inainte de ziua a-dunăril generale : in Bucurase!, Ia casa societăţii, u Iaşi, la d-nil I. Neuschotz etCo. Bancher!.. « Oraiova, la d-nnl A. M. Stern, agentul principal al societăţi!, şi in contra acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care va servi tot de o dată şi de bilet de intrare. Bucuroştî */J5 Martie 1884. Preşedintele, I. Maghlloman. Estras din Statute. Art. 48. Spre a tace cine-va parte din adunarea generală, trebue să fie proprietatar a cel puţin 10 acţiuni, car! dau dreptul la un vot.—Nici un acţionar nu va putea intruni mai mult de 10 voturi pentru dânsul şi alte 10 ca mandatar, orl-care ar fi numârul acţiunilor ce va poseda sau va represinta. Art. 49. Nimeni nu va putea represinta pe un acţionar, daca nu va fi insuş! acţionar.— Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor in casa societăţii sau la locurile desemnate de consiliul do administraţie, in publicaţiunea respectivă, cu 4 zile cel puţin mal inainte de ziua fixată pentru adunarea generală. ---------------------------- BIBLIOGRAFIE Iu editura magasinulul de musică Const. Gebauer se afla de vendare note pentru piano: „Rapsodia română0 de C. G. Porumbescu, preţul 2,50. S’a depus spre vânzare la librăriile principale din capitală şi in judeţe „Bă-tăliăie vieţel‘% Sergiu Panine, de Geor-ges Ohnet traduse de d-1 Victor C. Ra-dovitz, in 2 volume cu preţul de 2 lei unul. Opul este incoronat de Academia fran-cesă, şi romanul este foarte plăcut şi instructiv. Familiele Constantin Ollănescu, Ioan Prodan, Gheorghe Ghiţă, aii durerea de a anunţa incetarea din viaţă a prea iubitului lor părinte, bunic şi socru CONSTANTIN OLLĂNESCU in vertă de 68 ani, in Focşani. Moştenitorii reparatului Clement Kunst pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi au avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma înainte cu acest comerciă, in magazinul lor ve-chiu, in faţă cu grădina Episcopiei, ţn Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 19 Doctorul G-rigoresou. ■■ S’a stabilit, Calea Victoriei 58. Con» sultă la ora 5-6 p. m. J^AGASnTROMrvN CIT II AINE <5r Jk. T A 5, Strada Ştirbei-Vodâ, 5 X? ŢEJ *SS IP JŞL. O 23 R 3S Ou preţuri ne mal auzite pănă acum. Costume complecte Saco pentru primă-vară, preţ fr. 24, 32, 35, 42, 44, Jaehet cu gilet fr. 40—45. Poftiţi la eftin şi bun Jti I. JLăcustiann YÎNNEGRU de ■>-'ti! I Gologan, nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani Nu. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depofi de caşcaval şi brânzeturi de Braşov.’ Se primeşte orî-ce comenzi de la u-nil comercianţi, se găseşte si Plafonuri in Relief din cele mal renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, recomandă onorabilului publică sub semnatul KC. HONICH Tapiţer şi Decorator Nr. 3, Strada Ştirbeî-Vodă,„Nr 8 (Vis-»-vis de Psagiul Român). Resoltl din experienţele făcute in spitalele din Paria, Londra, etc., că Drageeie şi Siropul Depurativ ai Doctorului GIBERT nont cel mai bun, cel mai actif şl cel mai economic din dcpurativele cunoacuto. DRAGEELE, din causa micao rimei lor sunt plăcute «i commodc du întrebuinţat. Fii care Dragei face căt uă glumita te lingură do Sirop. Dijmuit in tâte farmaciei* qi droguerttlt. PARIS, Pharmacia BOUTîGNY 31, RUE DE CUfl7 ET RUE PGISSONNltRE, 2 DESLADRIERS S“ «.duc la cunoştinţa Onor. Public că am un mare deposit de Sobe de porţelan din cele mal mari fabrice din Europă in diferite mărimi ş, in desenurl frumoase eu preţuri foarte moderate. SA1UEL A. M ARCUŞ, [ solă ujj B.RUDER KEPICH S fr. lllia Pentru inlesnirea D-lor con. „ . sumatorl se pot face şi coman- J ir. mia de directă prin Cărţi poştale la •î-fV. magazia mea care este situată w Ir.Inia in Strada Berzei la No. 60. Cu toată stima, Tlristu Si meon. CEL MAI RENUMIT DE TOATE SISTEMELE Recomaudâ cele mal perfecţionate maşini de cusut cu 15 aparate foarte inlesnitoare. * 0UGURESG3 GAS CALEA DOROBANŢILOR, 105. STRADA I recomandă marele lor deposit de Recomandă pentru Sesonul actual elegantul e8îi asortiment de FRA.CUiîî ŞI COSTUME DE SALON .de veritabil pervien şi drap de Sedan. Redingote cu Gilete de Camgarn diagonal I®* COSTUME ~3Bfl UIUIU uc cai, EuyauM»? sa ’9i cu locomobilâ şi cu mână, R!AŞ!NE DE SU?’ NAT, IHAŞINE DE CIURUIT şi VÂNTURAT, IVtQRI DE MĂCINAT, PIETRE FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SECERAT ,,Wood.“ PlUgUrî cu bârţe defer bătut, Eberliardi, Pluguri Ufllver- S3.16 pentru brazde de 8 şi 10 ţolurî adâncime, GRAPE DE FER PĂl EN 1ÂTE, construcţie nouă, cu dinţi articulate, ŢEVE DE CASAM pentru locomobile şi altele. In ÂTELIEURILE stre primim reparaţi! de locomobile din orî-ce fabrică. cu şi fără taliă de fantaisie r-A.TVrI ALONI NOUVEAUTE GHETE BR0CHE & LUTTRE DE IAXASE PALTOANE ŞI BLĂNI DE LUX — DE TOT FELUL — HALATE ŞI COSTUME DE CASA (NEGLIGE) MANTALE IMPERMEABILE etc. etc. * | PREŢURILE CELE MAI MODERATE | 1 PLATA Şl IN RATE LUNARE SAU SEPTAMÂNALE I GARANŢIE PE 5 ANI. — IiîVEŢAŢURA GRATIS xoEuposnxmiAE:: Bucurescî, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească, lângăHOtel Metropole. Craiova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. noa- sas- înv 9 aa ailxvHvo Biuroul Technic Hotel Avram B^esctvo- dă No. 8 mobilat, se închiriază de la 23 Aprilie anulă curentă, doritorii se vor abresa la d-nul State I. StaucovicI strada Col-ţea No. 14 pentru a lua orî-ce informaţii. 333 N. CUTĂRI DA Inginern-civilu, Coustructoră-AreîiitectS. Bucurescî, Str. Voevozl, 38 3e angajează cu facerea de planuri pentru clădiri; cu conducerea num .® Sâmbătă 6 „ 8« „ 9« > 12'5 1)E ÎNCHIRIAT „ Widain „ Calafat „ Radujevaz „ Brsa-Palan in Severin de la Severin „ Orşova „ Belgrad iu Budapesta Magasinul de debit de tutun din Calea Victoriei No. 33. 830 dimin « 8S0 » Dumin. dim.n SEVEKZASE ROM JAMAICA Vineri Duminică 5 a. m, Duminică CALITATEA I B«aa£ a SfţtoAat din aaai 3,&d «asta m aa- HS dotte , _ ]>j 38 w* a*«M in Strad ., m voââ mti& Poetahn Ne 1 Cursele vaporului local intre Galaţî-Tulcia-Ismail-Kilia •I, Joi, Vineri şi Sâmbătă 8 ore d. De la Kiha la Ismail-Tulee!nGa JOI 8 ore d De la Ismail la Tu] ea-Galatr M.- Un Agronom esSare! moşiilor şi ţinerea coruptibilităţii, doresce a se angaja ca administrator la o proprietate mare. Iuformaţiunl la redacţia acestui ziar. 6f pe săptămână de la Griaţl-Brăila Tipo-Utografia Stofeu Mihăleacu, Strada Covaci, No. 14. www.digibuc.ro ANUL-VIII. — Ni\f200B - ; iO BANI EXEMPLARUL APATi E tiv TOATE ZTTjEXiE SAMBATA (10 MARTIE 1884 J ABONAMENTELE : jn ttoplUlSî Ponton 1 an 80 lei; 0 luni 15 lei; 8 luni 8 le' Iu Districte t , 1 an 86 lsl; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. in străinătate t , - 1 an 48 iei; 6 luni 34 lei; 8 luci 12 lei. 4 - DSreoor! D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : L& admmistraţiune, Tipografi* Şttfan Mihăl*tcu Strada Oovaoî, Nr. 14 ţi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris i La Sodtie Eavas. ulaee de la Beurse. 8. 1 : i/fl Hwitrioh S&iMleft, I, Woliaeile, 12, Biuroul Central di anunţuri neutra Austro-. 58, Biuroul da anunţaţii pentru itermama. ANUNCIURILE: Linia miaâ p« pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a S> lei. | Scrisorile nefrarcate se refusă Am colii nepublicaţl nu se înapoiază. Psutra inssrţil şi rtolarue, reda*ţiunea nu este responsabila. Pri»-R*daetor: STEF. C. MICHA1LESCU. ŞTIR! TELEQR AÎFIC l «Şt» i»tr«*n«s P.ter.burg, 18 Martie „J'iuraal ds SL Peisrsbourg* constată caracterul demn şi liniştit al deshaterilord n S&n&t, In Anglia, cu privire la anexarea Mervulul. 3’ar put^a zice că e posibilă o înţelegere intre cele două Puteri, Rusia şl Anglia, pentru determinarea unei zone, p&nă unde se mârginiască influenţa lor. Azi ati dispărut temerile d’odinioarâ, că »’»r putea iut >mpft un crâncen răs-boiil pentru India. Sunt nulte cuvinte pentru a da aă se înţeleagă popoarele asiatice, că nu eristă şi nici nu ttebue să1 asiste vr’un conflict intre Ruria şi Anglia —din causa lor. Ambele Puteri sunt chiămate a răspândi d’o potrivă lumină şi d’a Sal eaersa misiunea lor civiiisatrice. Politica aceasta e a Rusiei şi va fl şi a Angliei. Berlin 18- Martie. Se anunţă din Brflisela ziarului „Voj-siche Zfitung* că regele Leopold va întreprinde in luna lui Aprilie o călătorie in regiunea Congo. Paris, 18 Martie. Ferry a declarat şi a repeţit că espe-diţiunea din Tonkin s'a terminat cu luarea Bac-Ninhulul. Ziarul „Paris* anunţă că guvernul are destule dovăzl (in scris), că China a sprijinit atât materialmente căt şi moral-meute pavilioanele neg re. De ici resultă că e foarte dreaptă ceeres ce o va impune Francia guvernului chlnes, pentru oare-carl chsltuell de rtsboifl. Roma, 18 Martie. Camera deputaţilor a votat pentru Sella o coroană de bronz cu inscripţia următoare : „A Quintino Sella la Camera de; deputat!* (Lui Quintino gella, Camera deputaţilor). Aceasta coroană va fl depusă de o deputaţiune pe mormântul Iul S9lla. Strada Volturno va fl de aici nainte numita stradă Sella. Madrid, 18 Martie. In regat se simt d’un timp incoace multe agitări revoluţionare. Conovas ’şl dă toate silinţele să suprime orl-ce turburârl politice s’ar ivi. Guvernul va fl energic, Petersburg, 18 Martie. De oare co din zi in zi dreptul de a-fcil in Europa apusană pare că tot se mal restxînge, afl oferit guvernului supunerea (?) lor câţt-va nihiliştl din cei mal de lrunte (?), implorând (?) graţia lor pe basa că nu vor mal face rid o propagandă. Petersburg, 18 Mărtie Nu s’a probat ştirea despre un impru-mut de trei milioane de ruble, ca l’ar voi F'uvernul Muntenegrulul să’l facă prin sfe-rile financiare de aici. Ales.aadria, 18 Martie. ţ FLta engleză a făcut azi manevre de de răsboifl, cea ce a alarmat foarte tare poporaţiunea din oraş. Comandantul garnisoanel engleze din Alexandria a inter as egiptenilor viuitarea casarmeior engleze. . NSahdiul a detaşat pe toţi oficiaţii e-giptenl prisonieri, impărţindu-ăî pe la di-f*rit,e triburi arabe. Londra 18 Martie. se aude că guvernul ongles, văzând ca e pe finit campania din Tonkio, va ntervani at&t pe lângă guvernul <■ in Pa-ns căt şi pe lângă cel din Peking, pen-ttu c pune capăt reaboiuluf, ca astfel să se evite complicaţiunl regretabile. A-ăsta ervenţiune nr va avea iusă mei un caracter oficial. Vini.* • Berlin, 18 Martie, d« isi! *riu marinei a cerut un credil ymllioane pentru vaee de torpile: cărniit f8 torpile completarea imbră-.f1 Bolciltuluî- Reichstagul a trimis geta * cerere de credit comisiunil bud- . oratorii «’afl pronunţat foarte căi-Ptntru admiterea creditului. Roi ,niR^ru^ tharmel, Caprivi, a mulţumit achstagulul pentru simpatia şi sprijinul ce ă întâmpinat. tv . Londra, 19 Martie. Pe cum se aude, Osman Dogma nu t .,SII“te de fel descurajat. Chiar şeicil mo »ni°r arabe > eapiimă serioase te-dom * UU r^sboiă general. Toţi con-pohtică Proclamaî1UDea lu? Hewet c* ne., ? !fJpos^bil Vr’un mar? spre Berber, «noi » puternice ajutoare ce trebue să «oaiascâ din Anglia. Ofiţerii englezi sunt foarte, ingrijaţi din causa căldurilor tropicele ce incep să se las« de aici înainte in Egipt. 20 Marti» 1884 —3ore seara. Coustantmopol, 19 Martie. Musurus paşa a primit ieri sati va primi azi instrucţiuni răspunzând ia ultima Notă verbală acordului Granville privitoare, la Egypt. Poarta C9re desluşiri, exprimând in mod implicit nemulţumirea sa relativă la forma răspunsului din Foreing-Offi-ce, care e de natură a face stenle conurile inceput6 asupra ceatiunel egyptene. Se crede că lordul Duffarin va pimi de la guvernul săfl Instrucţil spre a negocia direct cu Poarta ia această privinţă. Sofia, 20 Martie. Ieri, d. Koiander, noul agent diplomatic al Rusiei la Sofia, a inmănat principelui Alexandru scrisorile sale de creanţă. Seara, un prănz de gală a font dat la Palat in onoarea sa. D. Jonine, care asistă la acest prănz, a plecat azi dimineaţă la Petersburg. Berlin, 20 Martie. Principele Orlovr fa sosit a seară pen tru a lua direcţia afacerilor j'Ambasadeî ruseşti. Roma, 20 Martie. La ordinea zilei a şedinţei de azi figurează instalarea noului preşedinte al Camerei. Se crede că d-1 Coppino va primi d’a ocupa fotoliul preşideoţial. Roma, 20 Martie. Consiliul de miniştri s’a reunit azi dimineaţă spre a delibera asupra situaţiei făcută Cabinetului prin votul Camerei, relativ la alegerea preşedintelui săii. (Hvaas). A se Tedea ultime ştiri pe pag. III-a. Bucuresoi; 9 Martie. In toate transaeţiunile noastre cu Austro-Ungaria, fu de natură politică, fie curat comerciale, am duso tot-d’a-una din sacrifici! in sacrifici!, din concesii in concesii, ast-fel că, dacă nu ne-om deştepta căt maî e timp, grea şi|tristă va^fi deşteptarea dema! târziii. E incontestabil că Austria urmăreşte in ţara noastră un proces de atrofiere a simţului de iniţiativă, care să ’l asigure complecta aservire economică a României Am dat ieri căte-va dfre, cari arată cu prisosinţă foloasele ce a şt.ut să tragă vecinii duaiiştî, din convenţia de tristă memoria, care reglementează şi astăzi raporturile comerciale ale românilor cu dânşii. Sistemul vamal, stabilit de această nenorocită convenţie, permite intrarea m ţară fără vamă a o mulţime de obiecte, cari, ca materie primară ati eşit tot de la noi, insă ati intrat in Austria cu taxe insemnete. Cu m jlocul acesta, care impune pentru noi liberul seb-mb şi rezervă Austriei protecţionismul cel mal exagerat, nu ne-ar mal trebuia de căt un nou period de zece ani, ca să fie cu desâvîrşire ingenuchiaţî de milostivii noştri vecini. Nu se poate astăzi tăgădui cătote guvernele care s-'ati succedat de un şir de ani la noi, cu exaepţiunea unul singur om poate : d-nu Cogălniceanu n’aQ inţeles cât do mare dreptate are prinţul de B smarck cănd nu subordonează chestiunile economice celor politice. Guvernele române in toate timpurile, şi mal ales cănd d-nu Boie-rescu era la putere, ati crezut patriotic să facă concesiuni economice importante, pentru ca să capete in sch.mb reeunoascerea cutării! drept politic internaţional, — teorie funestă pentru ţara noastră * * • Trebue să începem a ne desbărade acsst obiceitt şi a lupta din răsputeri pentru a recuceri ace^a ce am dăruit cu atăta uşurinţă Foarte bine.—uacă a fost cu neputinţă să iâpătăm in alt chip recu-ndşterea drepturilor ndstre internaţionale, de căt străngăndu ne de găt, amfânut’o. Acum ajunge. Zece ani de aservire au plăiit cu îndestulare recunoaşterea a cine ştie ce banalitate politică. Reinoirea convenţiei comerciale cu Austria, pe vechile baze, ar fi o crimă. Nu credem ca d. Brătianu, sad orl-cine l’ar inlocui, să fie atăt de puţin romăn, in căt să nu lupte până la sănge contra reinchierel vechiului contract internaţional, — şi să nu ia de cu vreme toate măsurile trebuincioase, prin cari s’ar putea opune o concurenţă eficace, cel puţin importului acelor lucruri cari se pot produce la noi cu aceiaşi înlesnire şi indestulare cu care se produc in Austria. Una din aceste măsuri, cari ar atrage o parte din activitatea comar-c’ală ce se desfăşură in Austria, şi in special la Steinbruk, ar fi înfiinţarea de către Stat a unul tărg de vite in general, sad numai de rîmătorî, la Severin. Economia rurală are in această privinţă un articol plin de bun simţ, pe care’l recomandăm cetitorilor noştri. Scopul infiinţăril acestui târg ar fi intreit; a) să facă din loialitatea in care s’ar infiinţa tîrgu un centru comercial, care, fiind pus pe graniţă, să atragă comercianţi străini şi in special comercianţi austriac’'; b) să formeze un debuşed însemnat pentru desfacerea turmelor de vite, care debuşed ar avea de efect creşterea cu ingrijire şi înmulţirea numărului vitelor. c) prin imulţirea şi ingrăşarea rl-mătorilor să procure un alt debuşed grănelor şi in special porumbului, care adese ori nu se vinde sad se vinde pe un preţ foarte scăzut. Pentru acest intreit scop, Economia rurală ăşl dâ putern cele sale cuvinte, m articolul cel’am reprodus şi noi, in numărul de ieri, şi pe care guvernu ar fime foarte bme să’l studieze de aproape, ca să se convingă de importanţa Iul. * * Rămâne acum o cestiune: eine va infi.nţa acest t*rg ? Cu ocazia discuţiunei ee s’a urmat luna trecută in Cameră, cănd această propunere a fost adusă la ordinea zilei, nu s’a luat nici o hotăiîre. Nu se refuză direct înfiinţarea unul tărg la Severin, insă se face apel la iniţiativă privată, căreia Statul să ’î vie in ajutor. Asta şi cu nimic e tot atăt. Va trece mult incă păriă cănd mi ţiativa privată va insemna ceva in ţara noastră. Afară de Anglia şi Sta-tele-Unite ale Americel, toate cele i alte ţări ale Europei, ca Franţa, Germania, Italia, ete. lucrează prin iniţiativa guvernului, ori unde e vorba de un inreres general insemnat, de oare-ce instrucţiunea publică n’a a juns încă la acel grad de maturitate, să poată inţelege toată importanţa şi toate foloasele ce se pot trage din iniţiativa privată. Deci, credem că guvernul şi in special d. Câmpiueanu e dator să se ocupe şi de această chestiune cu a- ceiaşî solicitudine cu care s’a ocupat de docurl şi de concursurile agricole. Trebue să luăm măsuri urgente, pentru a protegia comerţul şi mica noastră industrie naţională şi a deschide căt mal multa debuşeuri grănelor. --------------------- CRONICA ZICE! M S. Regina, însoţită de d-şoara de onoare Rorhalo, a asistat la rupresenta-ţiunea dată a l’altă-seară in sala teatrului naţional, in beneficiul domnului H. Amsel. MM. LL. Regele şl Regina, aă fost a-l’altă-ierl, după amiaz , in trăsură deschisă la şosea. D. dr. general Davila a fost primit ieri in audienţă atăt de M. S. Reg3le căt şi de M. S. Regina. M. S. Regele a conferit şi ieri cu d. prim-miiiistru I. C. Brătiam. D. P. S. Aurelian, ministrul instruc-ţiunel publice, a lucrat ieri cu M. S. Regele. D. I. C. Bfătianu, primul ministru, a presidat consiliul de miniştri, ţinut ieri la amiazl. D. M. Ganea, prefectuljde lajlaşl, se »flă in capitală. Ieri a avut o lungă intreve-dere cu d. prim-ministru I. C. Brătianu. D. Aut. C. Brăiloiu, prefectul judtţulul Doljifl, se află venit in capitală. D. I. C. Brătianu, preşedinte al consi-liulal şi ministru de resbel, a acordat ieri, la ministe-ul săfl, audienţe la mal m'ilţl oflcerl superiori. Din causa unor cuvinte aspre, schimbate intre d. Gr. C. Cantacuzino şi d. I Alexandrescu, cu ocasia representaţiunel de a-l’altă-SBarăi de la teatru, ieri dimineaţă a avut loc, N hypodrom, o repa-raţiune prin arme (labie). Resultatul a fost o uşoară răDire a d-lul Alexandrescu. Martorii acest*! afaceri de onoare afl fost: d-nil generali Er. Arion şi C. Cor-nescu din partea d-lul Cantacuzino; iar din pai tea d-lul Alexandrescu, d-nil C. Isvoranu şi Al. Catargi. D. doctor C. Dumitrescu-Severeanu, profesor de medicina operatoare şi anatomia topografică la facultatea de medicină din Bucureşti, s’a numit definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucţiune) D colonel Schma a’a întors a-geară de la băile de la San-Remo, in deplină sănătate. Suntem fericiţi că putem Împărtăşi aceasta ştire îmbucurătoare celor cari s’afl deprins a stima şi aprecia pe simpaticul comandant al pieţei Bucureşti. Senatul s’a ocupat in şedinţa de ieri cu votarea unor taxe pentru oraşul Roman, şi după aceea cu profetul legii pentru vânzarea bunurilor Statuluf, pe care iD sfârşit l’a admis cu 33 voturi cont ~a 8. A mal votat apoi nişte taxe şi pentru comuna urbană Mihăiienî. Camera a lucrat ieri in secţiuni pănă la ora 4, cănd intrând in şedinţă pub’ică a ascultat interpelarea d-lul I. Poenaru Bordea, in privinţa neregulelor şi abusu-rilor intămplate cu ocasia împroprietărire! însurăţeilor. Discuţiunea asupra acestei interpelări nu s’a terminat, şi a rămas a ss continua şi azi. Colonia Engleză din Bucureşti, dorind si construiască aici o mică biserică engleză, a deschis liste ,.de subscripţie fia legaţiunea britanică (strada Batişte) şi la d. Kleinhenn (str. Olteni 37). ‘ Tot pentru acest scop se va face un baz la 1 Mal, in sala Ateneului, in fo-losu acestei opere pioase. Mâine seară, Sâmbătă, comitetul sucursalei din Craiova a| societăţii Furnica, a aranjat un bal, ce va avea loc in sala teatrului Theodorini de acolo. Dorim deplin succes in atingerea scopului pentru care se dă. Iacă un medic veterinar. TSeărul George Dametrescu a trecut cu sucea examenele şi a obţinut diploma de med^ veterinar. Urăm deplin succes noului |itrat, pe cariera la care s’a destinat. D. Alexandru I- Rallet, fost sub-prei«ct, s’a numit in postul de sub-prefeet la plaiul Părscovu-Slănic din judeţul Buzăfl, in locul d-lul Constantin G. Urlăţeanu, care trece ca poliţaifl al oraşului Buzăfl din acelaşi judeţ, înlocuind pe d. Nae Pa-trescu, rămas in disponibilitate. D!n Craiova ni se scrie, că justiţia a fost prea severă cu sub-prefectul Grece-seu, şi că in condamnarea acestui funcţionar, la două luni de închisoare, s’ar citi .stăruinţele unor persoane influente din localitate, mişcate de simUmîatul răs-bunăril. Contrarifl insă celor publicate de unele organe, subprefectul Grecescu a foît condemnat, nu pentru mituire, căci aceasta nu s’a putut dovedi, ci pentru abuz de putere, care ar consta dintr’o bătaia, tradiţională, alt-fel la zapcil. De altminterea, dacă avem in vedere un protest publicat de ziarul „Clopotul*, sub-Drefectul Grecescu se bucură de t6tă consideraţiunea pi afecţiunea a vr’c- 400 de CraiovenI, cari afl iscălit acel protest şi iatre caii citim gumele Colibăşenilor, Pişacovilor, Gărleştenilor, Guranilor, Piş ă, Trişcu, Bodescu, Zătreanu|şi alţi arendaşi şi proprietari. ' Anuarul Bomâniei, despre care am zis căte-va cuvinte in unul dm numerile trecute, e’a pus in vânzare pe la librării. B idgetele judeţelor Olt, Prahova, Te-cucifl şi VlaşcaVau aprobat cu modificările introduse de guvaru intr’însele. Procesul banditul Magareaţă, a cărui judecare s’a fust anunţat pentru 6 curent, -e pus la ordinea zilei de măine, Sâmbătă, 10 curent. Aflăm că măine, recruţii concentraţi şi incuartirujţl de acum 10 zile in dealul Spirei şi suburbia Popa-Tatu, vor fl mutaţi in altă parte a capitalei. Vom vedea. ——------------..............— Este nădejde că peste căte-va zile Cameriie vor incepe şi cu punctele de revisuire ale Constituţiunel şi cu legea electorală. Ne facem o datorie de consciinţă naţională, să atragem atenţia d-lor constituanţi asupra unei cestiunl de o importanţă incontestabilă in Statul Romăn. N’avem o statistică de numărul preoţilor de mir din ţară, dar se scie că numărul acestor învăţători ai poporului se ridică până la suma de 10,000. La o reducere a acestui număr, cănd va fi vorba de o imbună-tăţire serioasă a stării materiale, preoţii de mir vor constitui un factor important, un element social cu o ch mare nobilă şi bine-fâcă-toare pentru cultura morală a poporului. De preoţii de mir, aşa dar, trebue să ne îngrijim, ca posiţiunea lor morală, atăt sub raportul disciplinei bi sericescl, căt şi sub raportul cul-tultureî intelectuale, să represinte pe terenul bisericesc al ţării la inăl-ţimea lor interesele noastre morale. Până acuma starea preoţilor de mir sub raportul moral, este cunoscută ca cea mal miserabilă. Legile ţărel a lăsat pe aceşti cetăţeni la discreţiunea voinţei absolute a epis-copilor, cari, departe de a se gândi ca, prin aplicarea adevăratei justiţii, să inalţe moralul lor, nimicesc în- www.digibuc.ro ) t ROMANIA^LIBERA tr’Snşil, prin apăsări tiranice, prin batjocuri şi defăimare, simţul demnităţi omeneşti, face dintr’gnşil oameni fără conştiinţă de chemarea lor. Cum poţi să aştepţi de la un om, cum este preotul, chemat să’ţl vor-biască de obligaţiunile morale, de faptele cari înalţă demnitatea omenească, de libertate, de justiţie, de onoare, — că o adrninistraţmne despotică stinge intr’Snsul, prin toate mijloacele ce’I dă autoritatea neţărmurită, — simţul de libertate, de justiţie, de onoare ? Un om batjocorit de autoritatea sub care este tot-d’a-una e un om fără demnitate; acăs-ta este starea morală a preoţilor de mir, pe spinarea cărora episcopii aplică, fără nici un control, neşte legi numite canoane, peste cari ah trecut aproape 10 viacurl şi pe cari călugării noştri le aplică, in societatea romănasică, cu dispreţul tuturor drepturilor cetăţeneşti, recunoscute Românilor de legile ţării. Să nu uite d-nil constituanţi că preoţii de mir, ajutaţi de puţina cultură intelectuală ce-ah câştigat pănă acum, ah inceput a simţi greutatea jugului ce le pune despotismul călugăresc. Noi le spunem, că nu avem plăcerea de-a vede simţirea aceasta ajunsă la estrem,—lucru de care ne temem foarte mult, cănd vedem mal cu seamă că despotismul călugăresc persecută tot ce este lumină, inteligenţă şi onoare m preoţii de mir. Sunt recente pagubele. In măna d-lor constituanţi stă de-a da satisfacere justiţiei şi drepturilor preoţilor de mir din ţara noastră. In Cameră sunt petiţiunî semnate de preoţi şi cetăţeni alegători din diverse judeţe. Prin aceste petiţiunî se cere de la constituanţi a preciza in constituţiune elementele din cari trebue să fie compus sinodul bisericesc, ca să nu se mal parodieze spiritul constituţiuniî, < um s’a parodiat prin legea de la 1872, care a constituit sinodul numai d-‘n Mitropoliţî, Episcop! şi Archiere! titulari. Trebue să ştim precis odată, dacă biserica este Stat in Stat. sah dacă trebue să emane tot organismul el de la suveranitatea naţională. Un lucru insă nu trebue să ne scape din vedere că bisericele ortodoxe pe căt timp ati un cler 13gat cu societatea, prin familie—soţiă şi copil, orî-căt ar tinde călugării la a se forma Stat in Stat, după chipul şi asemănarea papismulul, nu vor putea ajunge la un asemnnea resultat totalmente funest pentru propăşirea naţională. Preoţii de mir sunt de fapt cetăţeni ; trebue şi de formă să li se recunoască prin legile ţbril această calitate. IDITST BANAT Peste 200 de alegători români din jud. Timişoarei, Banat, intre cari mulţi ţărani fruntaşi, au ţinut la 5 a le lu-nei acesteia o conferinţă electorală in Timişoara. Preşedinte fusese ales protopopul Drăghiciu, vice-preşedinte advocatul Vincenţiu Pop, iar secretar d. Păcă-ţian. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 9 Martie — 13 VIO iJ V A S’ar fi crezut in adevăr că doamna de La Pave era m secretul temerilor şi scrupulelor fidanţatului săh, şi că-, făcea totul ca să’.l uşureze de ele. Ca să’I placă, eşia din rezerva ei mândră. ‘I făcea glume familiare şi pline de iubire; preumblăndu-se cu el prin grădină, i punea flori prin păr ; culegea cireşe şi i le servea de pe verful degetelor sale; găsea pretext ca sâ’i trâ-â pe dinaintea obrazului mâneTe sale parfumate, ca şi cum ar fi voit să’l facă să respire vi’o fermecătorie. In faţa acestui fel de procedeuri, Gerard nu mai putea conserva timiditatea care ’1 paralizase aşa de multă vreme lăngă frumoasa lui verişoară. Dar incepea să fie cuprins d’o incur- D. Rotaru, redactorul foaiei «Lu-minătoriul», a propus apoi Adunărei, să adopte o resoluţiune, prin care să ’şî esprime aderarea sa la programa. naţională a mareî adunări din Sibiu. Această propunere, desvoltată şi de advocatul Pop, a fost primită de adunare, in unanimitate, cu t.clamări entusiaste. După aceea s’a ales un comitet central pentru Timişana, compus din dd-nii Rotaru, Ungurian, Foica, Domşa şi Lazar, şi s’a hotărlt să se formeze sub-comitete in toate cercurile electorale, spre a se stabili astfel o atitudine soliaară intre toţi alegătorii români, ca să nu mai poată fi speculaţi de duşmanii naţiune! şi de reptilele renegatismului. Cnnferinţa s’a incheiat cu discursul unui ţăran, care a declarat, in numele tovarăşilor săi, că poporul de la ţară are toată increderea in conducătorii săi şi va lupta sub steagul lor pănă la capăt. » * * O mică întrebare. 5 tie oare «Agenţia Havas» unde e Timişoara? DIN AFARA Politica esternă a cabinetului frances. D-l Ferry, presidentul caninetuluî frances şi ministru de esterne, a făcut zilele acestea neşte declaraţii, caripre-cisează punctul său de vedere atăt faţă cu apropierea ruso-germană care e, pentru moment, actul cel mal important al politicei interioare ooropene, căt şi intenţiile sale faţă de Tonkin faţă cu mişcarea din Sudan. Asupra celei d’ântăiu d. Ferry ore-sintă multă linişte sufletească. El a spus, că n’a primit asupra apropierel ruso — germane nici o declaraţie din partea [acelora cari ah făcut'o şi că nici că aşteaptă Dacă această rea-propiere nu urmăresce in adevăr decăt manţinerea păcei, atunci ea va avea o lungă durată, această o poate asigura. Despre cestiunea Tonkmulurî a zis, că după victoriile din urmă ea se poate considera ca deslegată in partea sa de’căpetenie. Francia se va mărgini acum a consolida ceea ce a câştigat. China poate incepe să negocieze dacă vrea ; a ei este răndul. Francia poate să aştepte. Ce privesce mişcarea din Sudan, e interesant să au^im că guvernul frances este hotărît să iasă din impasibilitatea ce a arătat pănă acum faţă cu ea. D-l Ferry a însărcinat anume pe represeutatul seu din Londra, d. Waddington, să anunţe cabinetului englez că Francia este hotârftă să ~ cupe două mici insule de la capătul Măreî Roşii, aproape de Obok, pe care Sultanul le-a cedat Franciei incă de mult. Această ocupaţiune Francia o consideră astăzi ca neapărată pentru scutirea intereselor sale, atăt din causa mişcărei din Sudan, căt şi ms,i virtos pentru importauţa ce-I preş ată a ăstă cale maritimă de la ocupaţiunoa Ton-kinului in coac6. Crisa ministeriala in Anglia Ceasurile ministeriatului d-luî Glad-stone par numărate. O telegramă ne presintă demisia sa ca sigură, şi luarea conducere! ministeriulul [de Har-tington. Lrisa a a fost provocată după toate semnele de politica nehotărită urmată de d-l Gladstone in Egipt. Aceasta politică nu nemulţumeşte numai pe conservatori. In acest cas sărta cabinetului nu se punea in cumpănă, căci liberalii incă păstrează majoritatea şi, cum am văzut, toate incercările oposiţiunei dea da un vot de blam ah rămas fără cătură de alt gen : puţin versat in ştiinţa amorurilor oneste, se intre ba daca, voind să răspunză incăntătoarelor glume ale verişoarei sale, — ceea ce’i părea indispensabil, — nu risca d’a trece marginea şi d’a speria o persoană atăt de delicată. Acest lucru ăl făcea să fie şi mai stăngacih ca de obiceiu. In una din preumblările lor călare, d-na de La Pave, puţin mirată de sigur că’şi vedea avansurile aşa rece primite, ’i zise d’o dată : — Bunul meh Gerard, să fi fost tu oare in adevăr un ştrengar ? — Doamne 1 verişoară, răspunse d. de Combaleu, ştii bine... am fost şi eh tănăr ca toată lumea. — Şi incă eşti, slavă Domnuluiţl... Dar, de sigur, al fost mult calomniat, nu e aşa ? — Foarte probabil, verişoară. — Sau poate, urmă d na de La Pave, eu mă inşelam... căci, natural, noi astea, n’avem in această privinţă de căt noţiuni foarte neprecise... şi puţin cam chimerice. Dar in fine ’mi s’a spus atăt de mult că eşti un ştrengar... in căt ’mi formasem despre d-ta o opiniune teribilă; aproape ’mi era resultat. Desbinarea a intrat insă chiar intre liberali şi, ceea ce este mai grav, chiar in sinul cabinetului. D-l Gladstone nu este de acord cu toţi miniştrii săi asupra politicei [egiptene. Unii zic’.că dosvoltă prea multă energie, radicalii zic căprea puţină, d-l Gladstone insuşi pare a fi înclinat mai mult spre cei din urmă, fără să se pronunţe insă categoric. Situaţia, creată prin această d-osebire de vederi, nu putea fi de loc plăcută, şi in doue consilii ministeriale de-a răndul, d-l Gladstone nu s’a presintat. Dacă partida liberală ar fi toată c e opinia sa, primul ministru, care este un spirit autoritar, ar lua refugiul de sigur la disolvarea Camerei, lucru care l’a făcut şi de 'alte ori. In condiţiile actuale insă găseşte mai potrivit să se retragă insuşi, şi să lase liberalilor voia de-a lua hotărîrile ce le vor conveni, fără a suferi ţceva de presiunea lui. Afară de chestiunea Sudanului mai sunt pe urmă şi, altele cari au presărat cu spiDÎ calea d-lui Gladstone şi l’ah făcut să se sature de guvern. Aşa e bunioară oposiţiunea înverşunată a proprietarilor de corăbii in contra bi-luluî de navigaţiune al d-lui Chamber-lain, oposiţia conservatoare, destul de irapuitoare,' împotriva reformei legei electorale şi a municipalităţei Londrei. Dintr’un ceas intr'altul situaţia trebuie să se'lămurăscă in ţoi casu. Mărturisim că un cabinet liberal fără d. Gladstone ne putem cu greu închipui. Venirea unui minister conservator ar insemna insă agravarea mişcărei din Sudan şi o răcire insemnată intre Anglia de-o-parte cu Rusia, de cea laltă cil Francia. --__-----—---. ■«$«<$> -------— IDEIA DESARMARII Ziarul «Nord» din Bruxelles reţine pentru a treia oară asupra ideii de de-sarmare, dacă nu generală cel puţin parţială. Foaia—inspirată de guvernul rusesc —pledează din nou pentru ideia, a cărei realizare i se pare de-o necesitato imperioasă in situaţia economică şi morală in care ah ajuns actualmente aproape toate statele eoropene. Ea vede tot răul in angajarea atâtor capitale'pentru susţinerea militarismului şi in tragerea unui număr economic de braţe de la muncă productivă şi folositoare. Statele europene gem astăzi in toată forma, pe de-o parte de greaua sarcină a armatelor, pe de alta de agitaţile anarchiste, căci dacă e să se puie capăt agitatorilor de meserie, apoi se poate numai prin desarmare. «Le Nord» recunoasce insă că o desarmare, fie şi parţială, nu se poate atinge de căt in urma inţelegeri şi confienţe reciproce. Fie care stat trebuie să o facă din propriul săh indemn. Cea mal mică silnicie din afară ar provoca cu desăvârşire contrariul. «Le Nord» apelează in fine la guvernele eoropene să pue chestia pe tapet, cel puţin «de încercare». --.-----—-------:- “ SELLA Telegrafuf ne-a adus alaltă-ieri vestea morţei ex-ministrului italian Sella,. Răposatul a jucat un rol însemnat in marea operă de consolidare a noului regat italian. Activitatea lui cade in epoca de la 1866—1874 şi s’a desfăşurat pe terenul fi nanţelor, a căror conducere a avut’o succesiv de trei or” Sella găsise la 1866 financele Italiei reunite intr’o stare de adevărată desnădăjduire. Deficitul anual era de patru sute opt zeci de milioane, iar restanţele de contribuţii, declarate de incasabile, se urcau la cinci sute de milioane. Aici trebuiau măsuri radicale, spre frică de d-ta, şi, in realitate, nu eşti spăimăntător de loc. — Sunt prea fericit, verişoară, că nu te-am lăsat multă vreme in această ideie rea despre mine. — Nu, nici de cum ; nu trebue să fii aşa mult fericit.... De sigur, in realitate sunt foarte mulţumită că nu corespunzi cu ideia pe care ’mi-o formasem la început., dar, de altă parte, e un f*l de ciudă; ştii căt de curioase sunt femeile,—femeile dfn lumea noastră mai ales ! Pentru ele, un ştrăngar este un fel de personagiii misterios, de temut, la care numai găndindu-se incep să tremure.... de la care s’aşteaptă la lucruri estra-ordinare... e un fel de monstru cu care se tem sa dea ochi... ps care insă speră să’l imblănzească...... Iată cam cum ne inchipuim noi un ştrengar 1 — In fine, mulţumesc lui Dumnezeu, verişoară, zise Gerard, acum te-aî asigurat!... — Oh 1 deplin 1 zise tânăra femeie cu un ton sever. Şi porni in galop. Urmănd’o tot cu acelaşi mers, Gerard era cufundat in cugetările cele a se aduce un ajutor. Sella pronunţă atunci aceste cuvinte, râmase memorabile : trebuie să plătiască cel care este dator şi nu cel care vrea. Introduse apoi neşte măsuri de esecuţiune, de-o rigoare draconiană, şi isbuti să incaseze in decurs de-un an, din restanţele puse de alţii fadacta, patru sute două-zeci de milioane. Sre a pune apoi capăt deficitului, alergă, cu aceeaşi neîndurare, la o scădere radicală a tuturor lefurilor şi la punerâa de imposite noi şi enorme.— Reduse lefurile miniştrilor la cifra de 25.000 fr. şi proporţional reduse salariile tuturor celor alai ţi funcţionari. Apoi, spre a lovi pe cei* bogaţi, creâ ■ un imposit pe avere şi venit, şi spre a lovi şi pe cei săraci introduse im positul pe macinat, botezat de oameni impositul pe foame. Aparatul de control se instalâ in fie-care din cele 40.000 de mori a le Italiei şi impositul, a cărui venit se fixase la 30 milioane, dădu in primul an 51 milioane şi in bei următori 70—80 milioane. Impresia pe care Sella o produse asupra maselor poporului italian cu aceste măsuri severe nu fu fără ’n-doială bună. Cu ocasia ,unor ^alegeri, se afişaseră in localitatea unde ’şî pusese candidatura placarde cu cuprinsul: «Votaţi pentru Sella şi pentru foame !—Aceste măsuri erau insă neapărate pentru a mântui Italia şi dacă s’au luat şi implinit.cu isbăndă, trebuie , să se mulţumiască. numai energiei lui. Sella a fost cei d’ăntăiu ministru italian care s’a instalat la Roma-— De la 1874, cănd căzuse de la guvern, nu mai jucâ nici un rol însemnat, mai virtos după ce fusese zădărnicită o in-cercare a lui de-a contopi dreapta cu stânga, spre a trânti ministeriul. ----------------------------------- 1NSTREINAREA PA Ml (fit LIII TAREI Pămătul nostru, moştenit de la moşi strămoşi, trece in posesia jidovilor im-pămănteniţî... Iată ce ni se scrie din Iaşi. Fi-va alarma amicului nostru ascultată ? Domnule redactor, In şedinţa din 3 Martie, viind ia ordinea zilei, in adunarea deputaţilor, proiectul de lege pentru împământenirea d-lui Levy, bancher din Bucu-resci, am cetit in darea de seamă publicată in Monitor că d. deputat Th. Lă-ţescu, in combaterea acestei împământeniri (care a şi căzut) a atins şi pericolul cel mare ce se arată pentru patria noastră prin intrarea in proprietatea bancherilor evrei a unei mari porţiuni de pământ românesc. Această inesmnată onservaţiune a deputatului de Peatra, m’a îndemnat să vă alătur pe lăngă aceste rânduri o listă de imobile cumpărate numai de şase bancheri Evrei, in timp de doi sau trei ani de de cănd au fost împământeniţi, listă din care toată lumea se va convinge de gravitatea acestei chestiuni. Eată moşiile din Moldova, devenite proprietăţi a şease bancheri israeliţi, de cănd li s’a conferit impămăntănirea : I. Bancherul Michel Daniel. 1) Moşia Ionăşenii din judeţul Botoşani, 1,000 fălci, fostă a familiei Balş, preţul cumpărărei 12,000 galbeni. 2) Tiburanii din judeţul Neamţu, 3,000^ fălci, preţul cumpărării 40,000 galbeni, fostă a familiei Sturza. 3) Buznea din judeţul Iaşi, 1,300 fălci, valoarea cumpărării 28,000 galbeni, fostă proprietatea d. Matei Gane. 4) Bădeniî din judeţul Iaşi, 3,800 fălci, valoarea 95,000 galbeni, fostă a familiei Balş. II. Bancherul Meyerhofer. 1) Lespezii şi Şiretul ca târg din judeţul Suceava, 2,500 fălci, valoarea 65,000 galbeni, fostă a familei Bosie. 2) Criveştî. mai penibile. Avea peliţa puţin cam groasă, dar nu atăt in căt să nu sim-ţă inţepătura săgeţilor pe care i le aruncase vara sa. Se convingea din ce in ce mai mult că persistând, după cum făcuse atâtea luni, intr’un curat respect şi reprimând cu asprime lăngă Mariana obiceiurile sale de galanterie cavalerească, greşise cu totul drumul. E un lucru obişnuit printre tovarăşii de aceeaşi speţă cu el d’a atribui femeilor celor mai oneste un gust secret pentru bărbaţii indrăsneţi şi întreprinzători ; această axiomă, mai mult sau mai puţin fundată, ’i veni in gând şi fuse pentru el o trăsură de lumină : ’i esplica de minune acea ciudă a cărei esprimare nu ’şi-o putuse infrăna d-na de La Pave. Era evident că, după reputaţiunea lui de ştrengar, aşteptase de la el, nu grosieta I, dar o purtare mai vioaie, mal cemonstrativă, ceva care s’o facă să simtă emoţiunea nesiguranţei şi a pericolului. Da, de sigur fusese stupid. Tot res-pectănd’o prea mult, fusese fără sar 5 şi incolor. Făcuse să fie dispreţuit de acea incăntătoare femeie care crezuse că poate conta pe el pentru a eşi un 3) Făcăşani. 4) Hăbăşesci din judeţul Roman (4— 5000 fălci) in ajun a o cumpăra, fiind pusă in^vănzare de d. Meyerhofer pentru creanţă ipotecară colosală ce are in aceste proprietăţi a d-lui Inge Rober. III. Bancherii fraţii VaisengriXn. 1) Moşia Tăcuta, judeţul Vaslui, cu 2.000 fălci, fostă a familiei Sturza, valoare 40,000 galbeni. 2) Ţigănaş, jud. Iaşi, 2,200 fălci, fostă a familiei Carp, val. 40,000 gal. 3) Bogdăneştii dinjud. Bacău, 2,500 fălci, fostă a lamiliei Bogdan, valoarea 500,000 fr. Văţcanii \ din jud. Dorohoî, 330 Ghindeştil > fălci, val. 12 000 gal. fostă Talpa I a familiei Unsinoski. Bhhaia 1 din judeţul Dorohoî, 220 8) Pascariif fălci valoare 10,000 gal. 9) Şoldăneştii jud. Suceava, 580 fălci, 22.000 galb. fosta a familiei Forescu. IV Bancherul Theiler. 1) Moineştiî din judeţul Bacău, cu isvoare de păcură şi petrol, 1,500 fălci, 40.000 galbeni, fostă a familiei Mavro-cordat. 2) Solonţu din judeţul Bacăfl, cu isvoare de păcură şi petrol, 3,000 fălci, valoare 600,000 franci, proprietatea fostului Domn al Moldovei Ioan Sandu Sturza. V. Bancherul Costiner. 1) Bălaşenii din judeţul Botoşani, 870 fălci, valoarea 300,000 galbeni a familiei Ciolac Lăţescu. VI. Bancherul Michel Iuster- 1) Căneştii, judeţul Iaşi, 1,000 fălci, valoarea 22,000 galbeni, fostă a d-lui M. Gane, actualul prefect al judeţului Iaşi Nu mai menţionez de însemnatele domenii ale răposatului Manolache Cos-tache, care, dacă nu in formă, dar in fond sunt ale unui bancher israelit din Bârlad şi nici vorbesc de partea de dincolo de Milcov, unde imprejurările ’mi sunt necunoscute. Dacă in doi sau in trei ani şase bancheri impămănteniţi au făcut aşa de mari achisiţiunî de domenii boereşti in România, care va fi starea lucrurilor in 20 sau 30 de ani ? Să aruncăm o prmre in Ungaria şi să ne convingem de ceea ce se va intămpla. Fie aceste rânduri ca un avis însemnat pentru bărbaţii noştri! de Stat- X. DIN JUDEŢE Curtea cu juraţi din jud. Iaşi.-Cetim in „Curierul Balassan* : „Resultatul proceselor de la deschiderea sesiunel si pănă Marţi in 6 a. c. este următorul: 1) Mihalachi Spănu, Dentru omor, condamnat la 2 ani inchisoare ; 2) Cost. Barbacariu, pentru omorul lui Enache Constantinescu, condemnat la muncă silnică pe 7 ani; 3) Ioan Geor-geseu pentru delapidare de bani publici şi falş iu acte publice achitat; 4) Nec. Dorofteî Ionescu, pentru furt prin efrac-ţiune şi escaladare condemnat la 3 ani. inchisoare. Următoarele procese mai sunt a se judeca, 1) Ioan Iordache Manole pentru omor cu voinţă ; 2) Gh. Cârăuşu şi Toader Mihalache a Ionesel pentru tâlhărie ; 3) Elena Moroşanu pentru infan-tecid; 4) Gh. Hută şi Petru Dumitriu, pentru fals in {„acte publice; 5) Toader Ionescu. Gavril Ionescu şi Maria lui Ga-vril Ionescu pentru fals fie care de monedă.* Mişcarea poporaţiunel Iaşilor, in săptămâna de la 26 Pev. pănă la 4 Martie 1884 : S’ah născut 63 copii vii, din aceşti 63 copil, 46 ah fost legitimi şi 17 neligitimi; 33 ah fost băeţl şi 30 fete; 28 din părinţi creştini şi 35 pin părinţi israeliţi. Naştere! de copil morţi s’ah in-registrat 2 băieţi 1 fată. Numărul deceselor se suie la 52, din cari 84 ah moment, odată in viaţa sa, din marginile amorului legitim. — Şi am fost cu atăt mai prost, a-dâoga el, cu căt văz că era o femeie pricepută in asemenea lucruri, că sunt nebun după ea, şi că estrema mea rezervă cu ea, mă incurcă foarte muît 1 D. de Combaleu rumega incă pe acest text cănd s’aşezară la masă, şi, pentru a ’şi lumina mai bine ideile, crezu că trebuia se profite cu genero-sitate de deplinele puteri pe care vară-sa ’i le conferise asupra vinurilor din pimniţa sa. Se arătă, prin urmare, mai expansiv ca de obicaih şi se lăsă mai in voia mareî veselii care forma fondul natu ■ rii sale şi care sguduise de atâtea ori geamurile cabinetelor particulare. D-na de Combaleu incepu să tremure ; dar liniştea nepoatei sale o asigură. D-na de La Pave, in adevăr, deschizând necontenit nişte ochi mari, miraţi, părea că ’I place foarte mult această veselie â la Rabelais care in-cănta, probabil, finele sale urechi pentru prima oară. _ După prănz, irecură intr’un budoir elegant unde triumfătorul Gerard primi succesiv din mâinile verişoarei sale www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA ■tB——■gC” "-E! mmtim, ■■--------------- fost bărbaţi 18 ati fost de sex femeesc; ^4 ad fost creştini şi 28 israelitî. * Mişcarea populaţiunil Galaţilor, -in cursul lunel lui Februurie, a fost : „Copil născuţi 23, din cari, unul ilegitim, fete 16 ; total născuţi 39, din cari 7 israelifi- Numărul deceselor a fost 37, din cari 20 bărbaţi şi 18femel, din aceste 4 israelite.* Şi aici, ca pretutindeni se sporesc Jidanii, se’mpuţinează Romniî. * Conferinţe administrative. — Sistema o bună şi dorim înrădăcinarea şi genera-lisarea el in toată ţara. Iată ce ne spune „Şiretul" (din Brăila): In zilele de 28 şi 29 Februarie toţi pr> "arii judeţului nostru au fost convocaţi in sala comitetului permanent, sub fnrină dfi conferinţă. „D. Dimitrie Mărgăritescu, preşedintele respectiv, intre altele le-a esplicat drepturile şi datoriile ce ati ca autoritate faţă de' locuitori şi interesele acestora." * Potopul jidovesc in Călăraş!. „V. lalotmţil" dă următorul strigăt de alarmă. - Ascultă’l-vor rel insărcinaţl cu păzirea neamulal şi intereselor noastre ? „De vr’o căt-va timp vedem că in oraşul nostru s’ad stabilit o mulţime de o vrei; şi după infâţişare şi mal ales după nişte mici apendice de la tămple, pare că ar fi de cel perciunaţi, veniţi cine ştie de unde, poate din Rusia. După căt suntem informaţi, aceşti ovrei ad fost aduşi de ovreii deja stabiliţi in Călăraşi, din cauză de dragoste naţională, şi că tot el le inlesnesc şi traiul cumpărând de la dânşii tot ce le pot procura. Sub protec-ţiunea ovreilor locali, ovreii venetici ad deschis şi cafenea tocmai pe strada principală. „Rugăm pe onorabila poliţie ca să cerceteze cam da unde ad venit ovreii proaspeţi in Călăraşi, şi să ne domirească a-3upra acestui punct, căci de... Doamne fereşte... Călărăşenil sunt cam ciudaţi..." # Şcola de adulţi din Călăraşi. —Cetim in «Vocea Ialomiţil" (din Călăraşi) : „In Călăraşi s’a infinţat de Consiliul judeţlan o şcoală da adulţi plătind in stitutorilor primari locali căte 30 lei pe lună pentra a face cursurile necesare. Ace-stă şcoală a şi inceput să funcţioneze inagurăndu-se intr’un mod solemn de către un d-nu membru al comitetului permanent şi nu ştim mal de cine. Aflăm insă că onor. comitet permanent nu voieşte să plătească institutorilor de căt 15 lei pe lună, sub cuvânt că nu sunt şcolari de ajuns ca osteneala d-nilor să facă căt 30 lei, Ne pare bine că repre-zentaţiunea consiliul judeţean s’a gândit la spartul târgului la economii. Mai bine s’ar fi gândit insă la alcătuirea budgetului, care e curat un registru de pomeni. Cât despre economiile ce voeete să lefică cu reţinerea a 15 lei din salariul hotărât de consiliu pentru fie care institutor primar, să ni se dea voie a arăta că această măsură nu e de loc nemerită, căci se descurajează corpul institutoral mal nainte de a se putea pune serios pe lucru. Cum poftesc d«lor ca o scoală liberă să progreseze de indată ce a’a creiat fără să fie mal âutăi incurajeaţl învăţătorii ca să’I tragă inima a lucra ? Cunosc d lor fazele prin care au trecut toate şcoalele in ţara românească până ajuns să fie fre-frecuentate ? Şi până au ajuns aci indrăz-nit’a cine-va să suprime sad să reducă lefurile învăţătorilor,' de şi au fost timpuri când şcolele au stat inchise cu lunile ? »Ne am pleca poate şi înaintea acestor rătăciri a d-lor din comitet, daca ar fi in sistemul d-lor de a face economii şi acolo unde nu trebuie, dar noi ştim de . . . . S’o lăsăm incureată de o cam dată.» —-------------------------------------- o ţigară şi o lumânare ca s’o aprinză, apoi o ceaşcă de caiea şi un pahar de hqueur. Pe cănd ’î făcea toate aceste mici servicii, el se pleca pănă pe părul ei pentru a 'I mulţumi, privind’o in ochi un aei melancolic şi murmurăndu’l fx„J°vCeay încălzită complimente care o au surîză şi să roşească. Peste j niinuie văijăndu-’î aşa de bine, n] . Lombaleu avu discreţiune să ^ Ra ln £r.^ină să respire aerul curat’ *. emas singur cu vara sa, Gerard •i i i3® un divan pe care sta şi ea, r»tr fcC r u se sPreidănsa, cu ochii ino-v’ S’v *ata înflăcărată, o privi din u iu, apoi fără a spune nimic, dete n cap de mal multe orî, ca un om re nu găseşte espresiunî destul de puternice care să ’l interpreteze sentimentele. Ca să înlocuiască această ii e bmbagiu, apucă admirabi e tlnerii femei şi ’şî lipi 6 £5»?. ^idură extraordina mn. J^1S( Pare> Gerard, zise cindu-se puţin, că astă-8eară esel, şi că te înaintezi mult va te porţi aşa pentru că ’ţi nu te găsesc destul de ştrei O INTEMPINARE Domnule redactor ! Am dat ''publicităţii o mică op:ră, cu care mă mâguliam a servi lumea noastră agricolă. In jurnalul „Economia rurală" a fost atacată şi lucrarea mea şi persoana mea şi buna mea intenţiune. Presa, in regimul constituţional, este scutul fle-căruia şi cu această convingere, sunt sigur că veţi bme-voi a da pu-blicităţel aci alăturata mea întâmpinare. Cu această ocasie vă rog, stimate d-le redactor, a primi incredinţarea prea osebite! mele stime şi consideraţiunî ce vă conserv. Greceann. Scrisoare deschisă către dl. redactor şef al ziarului „Economia rurală” In acest ziar şciinţific am văzut o critică muşcătoare la adresa unei lucrări a mea de curând apărută, intitulată: Elemente de agricultură şciinţificâ. Această critică este sub-semnată sim-lu şi scurt : Silviii !... Şi de şi doctoralul şi emfaticul stil al acestei critice ar face pe orl-cine se înţeleagă poşte sub numele de Silviii o autoritate ca Sully al Francieî, Thoer al Germaniei, Bac-covoll al Angliei etc., totuşi pentru mine, Silviii va rămânea un pseudonim; căci, pentru prima oară Întâlnesc acest nume in restrănsul cerc al bărbaţilor, cari la noi in ţară s’aii ocupat şi aii scris ceva despre agronomie. Mă'turisesc că nu ’mi am inchipuit nici un moment că modesta mea operă, la care am lucrat cu toate acestea 4 ani, şi pe care am dat’o publicităţii mal mult pentru a ceda impulsiuneî unor amici al mei, ce m’ati făcut a crede că aşi veni oare cum in ajutorul concetăţenilor mei agronomi; nu ’ml am inchipuit zic, că această lucrare atât de modestă va afla atât de puţină graţie inaintea pseudonimu’ul Silviii Nu ’mî plac nici cum polemicele şi cu atăt mal puţin mă simt dispus a le susţinea cu persoane anonime ; de astă dată insă voiii avea răbdarea a cerceta câteva din inventatele imputări ce ’ml se fac, mal mult numai spre a edifica pe public asupra intenţiuniî pseudonimului meii critic, ce căută să discrediteze, cu orî-ce preţ, biata mea lucrare. Şi fie-rare va recuuoasce indeajuus, că acea deformare nu este o critică; căci este pe atăt de restrînsă pe răsfăţatul tărîm al şciinţel, pe căt cată a se întinde pe strimtul tărîm al sentimentelor mici. Pe tărîmul şciinţel nu vedem de căt o singură imputare care să merite menţiune : aceea că nu aş fi tradus in ro-măneşco denumirile latine ale diferitelor plante, cănd avem un vacabular ad-hoc. —Eii zic, că tocmai fiind-că avem un asemenea vocabular, ’ml am permis a păstra denumirile originale latine.— Ori cum ar fi, dacă aceasta poate fi un in-covenient, promit că in a 2-a ediţiuna să indeplinesc această lacună. Lucrarea mea, dată publicităţii, rămâne fără îndoială expusă la orl-ce critică din partea celor mal competinţî de căt mine şi aş fi inţeles pe deplin pe aceia ce ar fi avut urbanitatea de a se susţine pe acest tărîm.— Dar, cănd pseudonimul domn alunecă pe cel alt tărîm, unde incepe a se arăta mal prodigiă; unde se simte mal dibacid, mai priceput, şi ’mî impută scumpetea preţului cărţii mele; acolo, mi'- mi se pare că a trecut şi peste dreptul săti de critică şi pe3le limitele cuviinţei. —’ŞI-a inchipuit poate, bietul pseudonim, că eh aş fi căutat să ’ml fac avere din această publicaţiune, neşciind negreşit, că profitul acestei cărţi este iq cea mal mare parte cedat editorului. Aş dori foarte mult să viez prin scri-eirle mele; dar a subsista prin produsul lor —nu am nevoie. Modesta mea in-dependinţă materială mă nune la adăpost de această necesitate,—şi apoi pentru acel ce mă cunosc puţin, am făcut şi probele mele de desinteresare. ’Ml se mal impută că vorbind de istoria agricultureî, aşi fi omis de a confunda numole d-lul Ionescu, aşa zis decanul agricultorilor noştri pe care nu am onoare a’l cunoasce, şi numele d-luî Aure-liau. pe care am onoare a ’l cunoasce ; ’mi se impută, zic, că nu am confundat numele acestor onor. persoane cu acelea ale marilor oameni cari in decursul se-colilor ah cooperat la edificarea ştiinţei agronomice. Ou toata stima şi consideraţia ce pot avea pentru d. Aurelian şi ce aş putea avea pentru d. Ionescu, ’mi se para că dacă ’ml-aş fi permis a pune pe aceşti o-norabilî d-nl alături cu Baccowol, Tuli, Thosr, Sully etc; ’mi se pare zic, că in-suşi d -lor ar fi luat zisele mele sad ca nişte glume ironice, sad ca nişte banale linguşiri. Apoi glumele de felul acesta nu sunt permise şi sunt de răd gust cu oameni serioşi, iară linguşirea nu intră de loc —dar de loc in obiceiurile mele: căci acest vil sentiment, care naşte şi creşte la umbra unul suflet mic, are menirea de a otrăvi de o potrivă şi pe linguşitor şi pe linguşit. Dacă agricultura la noi a făcut un progres oare-care in aceşti din urmă timpi, aceasta se datoreşte numai legel din 1864 core făcând pe ţăran proprietar ’l a pui» in posiţiune d’a se interesa de porţiunea sa de pământ şi a ’l lucra mal bine. Sub nici un al punct de vedere nu am aflat in ţara mea veri o altă îmbunătăţire, datorată sad iniţiativei cutărul sad cutărul savant agronom, sau iniţiativei cutărul sad cutărul om politic de la noi. Ceea ce s’ar putea aştepta in viitor de la cine va sad cea-ce ar avea de gând să facă oarecine ; aceasta nu va să zică că acel oarecine, acel cine-va, a şi făcut. Ed nu sunt idealist; se poate ca insu’şl pseudonimul Silvid să aibă de gănd să facă lucruri mari, descoperiri strălucite pe domenul şciinţel, ed nu mă voi grăbi insă pentru aceste intenţiunl sad aspiraţiuul ale d-salo a ’l ridica de pe acum la inălţimea acelor oameni mari cari, nu prin cea ce ar li avut de gănd să facă, ci prin produc-ţiunile lor reale, ad devenit nemuritori. Căt pentru mine, care am dat la lu mină această mică scriere , şi fără in-tenţiunea de a ’ml atrage foloase bănesc!, şi fără cugetul de a deveni veri o ilustratiune, şi fără pretenţiunea de a do dobândi posiţiunl strălucite in ţară, nici pentru a fi tămăiat de către concetăţenii mei, ca cel mal învăţat agronom; căt pentru mine, zic, care nu am asemenea bolnăvicioase veleităţi, asigur pe d. Silvid, că sunt cu prisos răsplătit cu aprecierile ad.use lucrărel mele de către alţi eminenţi bărbaţi cari ad bine-voit a ’ml exprima, fie personal, fie prin presă, bine voitoarele d-lor aprecieri. Alesamlru'N. Greceann. Agronom titrat de la Academia reg. din Hohenheimşi inginer forestier titrat de academia reg. Tharand. ŞTIR! MĂRUNTE Neste deputaţi ungurescl recunoscuţi ca fllo-jidanl mergând zilele acestea in oraşul Czegled, spre a face agitaţiuni electorale, poporul s’a sculat impotriva lor şi i-a pus pe fugă.-Peste noapte ad fost sparte ferestrile Jidanilor la multe case. » In Pesta s’a infiinţat, cum cetim in ziarele unguresc!, o societate foarte ciudată, numită a „nebunilor". Ea a aclamat de membru onorific întreaga naţie ungurească. —---------------------------. NOTIŢE LITERARE Literatorul (revistă literară din Bucu. rehcî) An. al V-lea Nr. 1 cuprinde : Către cititori. - Manfred, (După Lord Byron).—Studii asupra limbeî. — Un amor nenorocit. — Dorinţa, poezie. — Hora. — Hai ne noul.—Patru Versuri. —Tutunul. — K-pigramă. —Pe malulIvetuluî, nuvelă (După Ch. Aubert).— Către viitorime, poezie.— Ştii tu. —Balul anual al Literatorului.— Epigramă (poezie). — Naufragid. — Prin lume (poezie).— Cântec voluptos (poezie).— Gândiri.—Marco Antonie CaDini. —Pe negândite (nuvelă).—Sub Tel (Roman, tradus). Economia rurală (revistă mensuală de agricultură, conaercid şi industrii agricole fondată da P. S. Aurelian) agricultor Nr. 2. An, V cuprinde : Cronica agricolă şi economică. — înfiinţarea unul târg internaţional de rlmătorl la Severin. —Iniţiativa privată şi guvernul in această cestiune.—Importanţa târgului de la Severin faţă cu comerciul nostru de export şi cu agricultura.-Di-recţiurea noastră economică. —Rolul guvernului şi al naţiunel in asemenea materie. — Altoitul viţel de vie. —Dare de seamă asupra cercetărilor viilor bolnave din Dealurile de la Cotnari, Iaşi, Odo-beştl şi Rîmnicu-Sărat. — Comerciul şi industrie. forestieră a României faţă cu con-venţiunea Austro-Ungaiă. — Pescuitul in Dobrogea. —Punerea in aplicare a legel pentru răscumpărarea embaticurilor din 8 Aprilie 1881.—Un nod şi cunoscut inamic a'., cerealelor, din clasa insectelor.— Condiţiunî generale pentru arendarea moşiilor Statului, pe periodul începător de la 23 Aprilie 1885. — Observaţiuul. meteorologica şi tablod de observaţiunl meteorologice pe luna Fevruarie (st. n.). Albina. —(Foaie literară şi ştiinţifică redigiată de Nicolae Miculescu şi Ştefan Bodfu.) No. 8 art. I coprinde : Consecinţele indiferentismului—Consilii fiicei mele : Stroe şi Florica (urmarel — Căile de comunicaţiune (urmare.)— Cel trei fraţi : O mu cu păr roşid sad dracul, poveste (urmare).—Despre piramidele şi ediflciele principale din Egipt (urmare). Filantropul universal. — Cuvântare funebră — Varietăţi.— O legendă. — Sumarid. ----------- —^-4-»—..------------— Serviciul telegrafic ai „RomilnicI Libere" 21 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Paris, 20 Martie. Se asigură că Francia vrea să ia incă in posesie provincia Hung-Hoa şi că atunci va considera operaţiunile militare in Ton-kin ca terminate. Londra 20 Martie. Camera comunelor. — Marchisul de Har-tington confirmă noutatea privitoare la insurecţia triburilor in apropiere de Berber Şi zice, că comunicările cu Khartu-mul sunt tot întrerupte. Roma, 20 Martie. D-l Depretis, preşedinte al Consiliului anunţă, Camerei că in consideraţia situaţiei parlamentare actuale, Ministerul a presentat Regelui demisiunea sa colectivă. Regele a reservat decisia sa. Aşteptăm!, miniştrii dimisionaţî vor continua a expe a afacerile curente a departamentelor lor respective. Roma, 20 Martie. Se asigură că d-l Depretis, va fi din nod ir sărcinat cu reconstituirea Cabine-binetu ,ul. Roma, 20 Martie. Circ ilara trimisă de „Propaganda Fide* conţine, că "conversiunea inmobilelor Con-grenaţiunel in Renta asupra Statului, o obligă a stabili in străinătate mal multe scaune administrative pentru a primi pe viitor şi donaţiunile credincioşilor. Berlin, 20 Martie. Reichstagul a inceput discuţia proec-tulul de lege relativ la prelungirea legel contra socialiştilor. Deputaţii socialişti ad combătut proiectul declarând că nu sunt de loc anarchiştl. D. Marcardsen, in numele deputaţilor naţionali-libaralî, a vorbit in favorul proectuluî. Ministrul de interne, d-l de Puttkamer declară, că legea n’are de scop de căt d’a protege societatea contra exceselor peri- culoase şi care e imposibil de a o suprima, mişcarea socialistă având de scop revoluţia. D. Windthorst reservă aprecierile sale şi cere trimiterea proiectului unei corni siunl. Principia de Bismarck zice, că neîncrederea majorităţii a făcut ca guvernul să nu ceară prelungirea legel in cestiune, de căt pentru doi ani; arată că intenţia guvernului de a resolva cestiunea socială prin reforme succes've; acusă in sfîrşit presa progresistă d’a excita poporaţia lu crătoare contra politicei guvernului. (Havas). .. .... 11 ■■■— »■* '•.' * * ' * 1 " ' ' " SPECT.ACOLE SALLA BOSSEL —Theatrul de Fantoche al d-lul Tomas Holden atrage in fie-care seară un public numeros.—Programul este variat şi foarte amusant.—începutul la 8ore seara. Dumineca şi sărbătoarea va avea loc două representa-tiunl : la 2 ore a. m. şi la 8 ore seara. BIBLIOGRAFIE EXPLIC A "HUNE A PROCEDURII CIVILE DE J. G. SlNDDlKSCD-NÎNOVEND se află depusă spre vendare la librăria Graeve, vis-â-vis de Teatru cel mare. SCHIMBARE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Speoial; BOAl.E DE FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada E’esc&ria-'Vech.e Nr. 8 vis-a-vis de Hotei Londra (Calea Moşilor) Dimitrie N. Oprişanu Dootora in drepţii; fosta magistrata.Q ADVOCAT Strada Ştirbei-Vodă No. 30. Consultaţiunf de la 9 — 11 a. m. şi de la 3—5p. m.—Pentru săraci consultaţiigrătuite. ^LIVUIVOICXJ Moşteuitoriî repausatulul Clement Kunst pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi aii avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comerciti, in magazinul lor ve-chifl, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 20 Un agriooltor ardelean care posedă diplomă de şcoala specială şi certificate recomandabile de practică in ţară, caută o moşie a o administra cu preferinţă împarte. A se adresa la administraţia acestui ziar. i0^“De închiriat sau de ven-zare casele din strada Stelea No. 4. Vm NEGRU de laviţa şi Goln-Drâneea Vechia de 4 arv qualitate superioară tuturor aitor vinuri.—15 fr. vadra™ şi ALB DE DRAGASIANI din recolta analul 1879.—15 fr. vadra la PĂUN POPPE8CF & Comp. — Verişoară, ’ţî mărturisesc că nici o dată n’am avut mai mare dorinţă să fiu ştrengar de căt in acest moment... şi de ce te-aî supărat ? Aide, m’aî încurajat chiar d-ta puţin. Şi ’i luă din nou măinele. — Oh al inţeles bine, de sigur, zise tenăra femeie care părea foarte turburată,—şi in realitate era,—al inţeles prea bine că glumiam ! — Cum, scumpa mea verişoară,— frumoasa şi încântătoarea mea Mariană, in punctul unde am ajuns, n’aş avea oare dreptul să prinij o sărutare de pe această frunte ? Ea stete la indoială,—apoi inaintă cu o sfială înceată fruntea eî palidă,— şi ’i-o dete. Acest prim succes ’l făcu, din nenorocire, prea indrăsneţ; voi să înainteze cuceririle, şi buzele ’i căutară cu un fel de violenţă o sărutare mal puţin platonică. jumătate supărată, jumătate rî^end ’l respingea murmurând căte-va cuvinte neaccentuate. — Să vedem, amicul meii; stă! la un loc, te rog ! .. serios, stăl bine. Gerard ’şî aduse aminte din nefericire axioma care spune că femeilor le plac ceî indrăsneţ!.-sau mal bine nu ’şl aduse aminte nimic, şi supunăndu-se numai la beţia dorinţei sale surescitate prin vin şi prin luptă, apucă in-tr’un mod aproape brutal talia tinerii femei.—Mariana sări din loc: dete un strigăt de indignaţiune care de astă-dată nu era o glumă; căci in adever, era revoltată, ne fiind nici o dată astfel tratată şi neinchipuindu-şl măcar că aceasta era cu putinţă. -*Dar el o reţinuse ; o readucea pe divan, şi o stăpânea in braţele sale, spăimăntân-d’o cu infăţişarea lui de fiară sălbatică.. — fvh ! dar eşti un miserabil 1 şi scăpând de el printr’o sforţare disparata, alergâ la cămin, şi trase cu violenţă, de mal multe ori, cordonul de la clopoţel. Aproape in acelaş timp uşa se deschise, şi d-na de Combaleu se pre-sintâ, urmată de doî servitori; ve^u, înmărmurită, pe nepoata sa in picidre, cu părul desnodat, cu faţa înflăcărată,-şi intr’un colţ, pe fiul său, învineţit, mut, sdrobit. — Mătuşico, zise Mariana, vreau să ’ţl vorbesc. Servitorii se retraseră. — Piui d-le, reincepu d-na de La Pave, s’a condus cu mine ca cu cea din urmă servitoare sau cocotă... Nici o dată un bărbat, capabil de atăta ne-demnitate, nu va fi bărbatul meu,— nicî-o-dată! Nici un cuvănt maî mult, ’ţî jur că e inutil!... Aveţi să faceţi oare-care pregătiri... Vă voiu da tot timpul,—dar, chiar din acest moment locuinţa ne este imposibilă________ Mă duc să mă instalez pentru două zile la Alenţon, la verlşoarele mele ! Vorbind ast-fel, ’şl drese părul in-dătă, trecu prin salon cu mândria el tragică şi eşi. Trei cuarturî de oră in urmă. refu-sând orî ce comunicaţiune nouă cu mătuşa sa, să urcâ in londoul său cu doi caî şi plecâ spre Alenţon. In urma interogatoriului amănunţit la care ’l supuse pe fiul săă, d-na de Combaleu bănui numai de căt că a-cast i .bertin inocent căzuse intr’o cursă întinsă de o astuţie superioară, şi că d-na de La Pave premeditase să se expună a nu fi respectată de fidan-ţatul său, cu scop d’a strica o căsătorie care nu ’l maî plăcea. Muma lui Gerard nu ’şî dete mare osteneală pentru a stabili un raport direct intre această ruptoare improvi-sată şi intre apariţiunea recentă a co mandantuluî de Frămeuse, către care simţise tot d’a-una că nepoata sa avea o mare inclinare. * Dacă ceva mai putea mări oroarea h vitureî care levea pe d na de Com-bahu, era cugetarea că această catastrofă, câre ’î ruina toate speranţele, era să se întoarcă de sigur m profitul veciniî şi rivalei sale dispreţuite d-na de Frămeuse. Cu toate acesea, se păzi admirabil de a lăsa să ’î se dea pe faţă bănue-Iile d’inaintea fiului său, inţelegend destul de bine că un cuvănt imprudent putea arunca pe acest tânăr umilit şi disperat in voia unui adversar de temut. ’l rămânea acum să ’şî rumege in tăoere mânia; ’şî făcu In grabă pregătirile de plecare şi părăsi castelul a doua zi, pe seară. (Va uraia;. Octavp Fenillet. —------------------------- . __ www.digibuc.ro { ROMÂNIA LIBERA BAZARUL BULEVARDULUI Privilegiat de Majestatea Sa împăratul Frain losof,!, ţiunea de la Amsterdam 1888. medaliat la Exţmsi- Din imencui sed csortimrn: de felur-va haine bărbătesc! pentru SAISONUL DI3 PRIMA-VARA ŞI VARA 1884 recomandă maî cu deosebire : Specialităţi de Pardesiul! gros-vert şi marengo „a la RICHELIEU" cât şi Costume originale englezeşti (ilille points) „â, la CROMTELL* din cele mal plăcute nuanţe. INSTITUTUL DE BAEŢI w Ltxiumulili 10, Strada Bîhesca-Tod5, 10 ------------- 4 internat si Sems-internat Instrucţiune tocmai după programa ministerului instr. oublice în Umbele Romăn£ Germani şi Fmncesă. Maladiele Pelei Capului INSTITUTUL YELESOU (HELIADE) 4 STRADA ARMBAKA CT». 1 CADEEEA PI RULIJI Vindecate rapede cu Pommada De slaurier s Daeă toţi medici sunt de accord asupra neputinţei de a face să recrescâ perul, ei recunosc totuşi că se păte tmpedeca căderea Iui; cădere pricinuită mai tot d’auna, prin affectiunea cunoscută sub numele de PELLICULE, MĂTRIiŢA (Pityriasis al pelei capului). Cei ce suffer de acăstă affectiune au la rădăcina perului neşce mici pete roşii, cari adessea dabia se pot zări şi simt uă mâncărime care li silesc a se scărpina, Epidermul se usucă, se crapă şi cade sub formă de făină seu de mici solzi albui cari murdăresc perul şi adesea chiar hainele. Căte-va unsori cu POMMADA DESLAURIERS vindec răpede acăstă aff-'.jiune care, dacă remăne necăutată se întinde la sprin-cene şi la barbă. Mulţi medici povăiuesc a face mai ântăiu căte-va loţiuni cu BUX1NA. DESLAURIERS, liqudre tonică şi pucin alcalină, care curăţă şi înmdie pelea cavului şi permite astfel pommadei de a lucra mai rapede. La Paris, la DESLAURIERS, Pharmaoian-Chimist RUE !>!■: CLERY, 31 şi la toţi pharmacisti şi parfumori. A. exi^epe etiquettă semnătura Deslauriers şi timbrul gimrnnlui fraiim Director ae studii; St. C. Mlhitiesen-. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Clasele primari ţi gimnusial*. PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informatiuni in toate zilele de la 9—11 or* a. m. şi d* la 4—8 post Meridian*. Adrese şi kiîiatf DECT CAPITALA LJBRAR1 Strada Nr. 7 fi ---- Ii^aeaii Soeec i Calea Nr. 7. VictorW1 COFETAR ifUmic Constantin, Piaţa Sf.An ton. Nr ir MANUFACTURI taPewfct fîl'tSui: tâţl de mătăsuri, lânuri dantele, confectioane gata. stofe de mobile, oovoare,perdălâril de dife-ite calităţi, vtadare cu preţuri toarta reduse. _______F «BRICE Vasile Georgesen, Scrobealâ şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. ______TOPTANGH recomandă _ magasinul s6u din strada Covaci No. 15 a-pi visionat cu tăte articolele de coloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez. unt-de-lemn, lumânări ect. cu ridicata şi cu a-mdnuntu.—Preţuri moderate.-» Uomânţil se executa penti xttită România. Gregorie G. Caiadia Yoiajiori activ Cari ştitl a vorbi limba bulgară, sărbă satl rusă, găsesc ocupaţie durabilăi—Cauţiune 6ste necesară. A se adresa in Bucurescî la „Smger“, Hotel Boulevard şi in Rusciuc la sucursala sa. 32 CflVTR A GuturaialuTGripu,Bron-llUUinilg/j/j Sirop şiPatu pectoral | din NAFE D-luT Delangrenierdin l Paris, cari posed o valdre câcacie \ sicură şi caro este constatată de membrii Academiei de medicină I din Paris ; aceste medicamontc nu conţin nicî Opium, nici Morflne, nici Codoina, pot fi administrate copiilor fără nicî o temere când j sunt atinse do tusa mă^ffriscă. PepoU la tdle farm. din Rornănia. ..m m hsro . ?la.sm inB **<» ® cu **Z di°m- Spre a * Z:ervi * 86 m°*ieiT6 dec*t Ut m K I «£ w H 0 E- Ş! şa «• AYIS IMPORTANT A. JlşiU' MOLILaOT la ZLRKH (Elveţia) prompt toate cererile distinsei mele clientele, Proprietari, Arendaţi moară am stabilit un Depot mare şl ales in specialităţile mele de unelte, instrumente etc. etc etc. pentru moară. şi deposit special la COMISIONARI 'Im• Grabowsii, tant diferitelor fabrici şi firme de Biport din Europa. Agent gent ral at firmei Theophile Roederer St Corn. la Reims in Şampania. Aduc la cunoştinţa Onor. Public eâ am un mare deposit de Sobe ue porţelan din cele mal mă,, fabrice din Europa in diferite mărimi şi in desenuri, frumoase eu preţuri foarte moderate. 8AMUIL A. MARCUS. T:C, K^ixlţcn YictonLvH (vis-a-vl* do Fclatu "regal). Pentru a satisface şi constructori de macine la Agentul met general pentru România Dhu jean schneidee 21, Strada Colţi, 21, la Bucureşti, ! Vindecare garantata I PEIREA BĂTĂTURILOR ImdUpeiiiabilă Ir orl-«# ca*A. Oine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nicî o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 1 1 Hasch'.sch Collodmm! şi fle-care 'ml va fi recunoscător Mathias Rosnyai, farmacist m Arad. Depositul şi agentura generală pentru Romania, S^oritz Polak, Strada Lipscani Nr. 44, Se vinde in Bucureşti la drogheria Brues şi la spiţeriile d-lor Schmettau, Frank, Thtlrin-ger, Tboiss, Kessler, I.A. Ciura. Hr. Alecsandriu, Bruss, Ztirner, Zeides, Stoeneseu şi RisdOrfoi. Ohocolade, Pastile de Ohinin, Bonbon de chinin, Ohocolade chinin & fler, dulce şi cel maî sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile uus menţionate. PPCPMA acnei, inflam. LVOLIIin glandelor cutanee couperose) boale de piele şi ale pielei acoperiţi cu per, He-moroide, Prurit. VINDECARE cn pomada Dermatică. Moulin, farm., 30, 8trada Louis-de-grand, Paris, şi la tdte farmaciile. L4î5§5 Şl I jjlK CAi’HtAt.Z. AESTAURANTUFI îordathe R. Imbrcii. SVa * c-0Ta01 Depo- Si^wie ţi Putori. Fl*r« ie«a*i*î, M«d*l > d* aur Ie la esposiţia agricolă a Jude-tulul Ilfov 1882. Grabowski et St aroff. Bucureşti. _______ ^ACÂNI___________ ii. I. Vodă Nr. 10. Sueursrîe: Strada Carol I-ifi, No. 2, Calea Victoriei No. 168 şi Sfrţiî Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Debcatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de S4 ani. „ recomandăm! II; magaeinulfi nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani N«. 58, pe lăngă acestea posedăm un mare depofi de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orî-c* cememjf de la l)-nil tomercianţl, se găseşte şi o adevărată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. Fraţii Gologa Ie Colo D-nul EBN8T CIRIACK 116, Calea Moşilor, 116, Ut Bucureşti. IO AN IONICSCU Sţfiuja Ga/oL Etagiiri Lin, No. 29, Bucurescî. Depesit m gnu ie !ijeirt« ii asr, argint şMIe f PIETRE PREŢIOASE ‘f Oebtsoarr'QB, Pendule şi muaioe mecanice » ' eu 'cote. mai nuni cântece naţionale. Din causk inchiriereî magasinuluî mt- -ao pănă la St. Gbeorgbe 1884, cu preţuri foarte reduse a mărfurilor ce se găsesc in ' Magasinul Oriental, B. Djaburov 44, Calea Victoriei, 44. Onorabilul Pnblic este rugat să bine-voiască a vizita acest magasin spre a se convinge că este plin de mărfuri nuoî sosite şi că se vând cu preţul cel msr redns. 129 FABRICA DE MASINE AGRICOLE, ATELIER DE REPARAT LOCOMGB1LE ete. ete. Ş8SR' OrI-ce reparaţlrmJ o» primajt® V £ J aail M A ŞINE Şi UTENSILII SPECIA LE PENTRU TREBUINŢELE DE MdRi Cele mal noi sisteme de Mor! (Sohrotwalzen & Mahlstilhle) cu vals de porcelan şi oţel (fonta) Maşlne de curăţit j-ran perfecţionate original amiericace. Euieca, Tarare, Trievre, Maşine, Perii, etc. Maţine de gris şi Maşine de curăţit in deveebif perfecţionate şi neîntrecute in prestaţiele lor I Sntsrfitoare şi Maşine Centrifugale de cea maî nouă ş maî bunii construcţie, cea mal mare nrestâţiuno innpreană cu puţi na consumaţiuna de gut de mătase. Unelte, instrumente» şanţ-ari,', i.ltnrî, etc. etc. de orf-ce fel. SlR de sârmă ci tablele ^Surite d« orî-co dimea sie. Ors «ie mătase prima qualiWta ir toate numere. InTclitcrî gata pcatro cylindre cu pangllce ş> inele fise penti u Don'** Curele de piele şi Chingi tie cSsay* prima qualitate in om-ce dimenaiuae. Pieir* de moară francosc adevărat Laf«rte. a — — - I 3g: aaa 3aarM-3cag=K=sgrea3 -- - i, i-t.-ti ■ uf—B——— Iln vts'nţfaiTiî demmdK, s-litnurf Ja ,lKpo«lţiiue Premiat cu 1-iul preţ: „Medalii de anr“ la concurs'-l agricol a Comiţiuluî de Ilfov de la Herăstrău in 1881 ţi 1882 pentru noile varietăţi de pere ' numite: „Regile ţi Rigina Româniţi" Asemenea premiată cu l-iul preţ : „Dlpltmji de onoare CI. 1“ şi de Ei- posiţiune a Cooperatorilor Romăni, In anul 1883 pentru deosebitele calităţi şi gusturi ale multor varietăţile pare precum şi alte fructe. La grădina George Ioanld numită Brăslea, situată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprăpe de biserica Icoanei se află de vănzare pomi roditori, altoiţi, de diferite specii din. [cele mal renumite calităţi şi diferite etăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-matorl din districte şi din capitali, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădini şi in-aati u se va irimne. 128 Plantatul pomilor pentru prim&-v*r& a aoait-JM , A V ? nmM HO' ’EL FIESCHJ BTjctJBBSca: SITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I M — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — R&staurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 1,50—5 fr. pe zi. Apartamente pen ■ tru familii. Abonamente pe lună cu raba*' Salon aranjai pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. •VIARFLL AR DE ROMÂNIA Renumitulu Magazinu de Haine confecţionate previne pe Onor. Public ş- distinsa sa clientelă că deja a inceputu a primi auccesivamente pentru «esonulu de PR.IMA.VAR.A SI 'VjfA.T-IA. NSEMNATE TRANSPORTDfll DE HAINE PITO BARBATI SI BIEŢI \ confecţionate cu soliditate din stofele cele maî moderne din Europa, croite cu o rară perfecţiune după noile jurnale, * BCT" FHBTUHIIj» DESTUI. DIS RX3DUSS -'386 WWitMiitâeKi Ş8«e»»«%* Bucurescî, Strada Şelari, „No. W, sub Hotel Fieschi. Tipo-litografia Stofen L'ibf- eucu, Strada Covaci, No. 14. www.digibuc.ro f I * TIS TOATE ZILELE ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 leîţ 0 luai 13 lei; 3 luni 8 lei jn Districte: „ I an 80 lei; 6 luni 18 lei; 3 Innl 10 lei. In etrăteiltate : , 5 1 an 48 tel; 6 lurl 24 lol; S luci IE lei. D. AUG. LAURSAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La administra ti ime, Tipografia Ştefan MJiăleseH, Strada Covaci, Kr. 14 şi la eorespon den ţii ziarului din judeţe. * In Paris: La Societe Havas. place de la Bouien 8. In Viena: -&a Beinrieh Se.ka.lek, I, Wolrsoilo, IE, Bturoo! Central de ac.unţwr! pentru Aaisbro.CTngaria. In Kawfcwrjj: La Aăolf Stoiner, G'A’.m-'itnfofkt, Ho. 08. Riuroul Ao anunţuii pcirtru Germinaia ismas^îmirzîî&axnsfHmîfls ANUNCIURILE: Linia micft pe pag. IV 80 bani I Aeolaase pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina EL-a 5 le' | Scrisorile netVancate ee refnaă Artacolii nepwbUeaţl nu se inapoiaaA. Pentru inserţii şi rodate o, redâcfciiaaoa nu ast« responsabilă. Pnwtdledaoter: STEF. C. M1CHAILE8CU. ŞTIRI TELEGRAFICE âin ziarala streine Paris, 20 Martie. In sferele diplomatice şl clericale de aiclse colportează ştirea, să Papa se simte aşa de tare atins prin procedarea Italiei faţă cu el, in căt s’a hotărît să părăsiască Roma şi chiar Italia. O profesoare de la şcoala normală de aici a tras asupra profesorului Struwer, şef de cabinet al lui Baccelli. Struwer, un hanov8ran de origine, a remas neatins. Un soldat a arestat’o pe atentatoa-rea, luăndu-5 arma din mănă. Se zice că profesoarea a fost nedreptăţită. Ori ce schimbare f’ar face iu minister, politica externă va rămânea tot cea de până acum. Dresda, 20 Martie. Caracterul boakl principelui George nu e incâ destul de binr precisat; se poate că pacientul nu va fl avănd tifus ci vr’o boală de pele. Afară de fiica lui cea mal mare, princesa Mathilda, toţi principii şi principesele s’aii Îndepărtat dia palat. Berlin, 21 Martie. După cum anunţă „Yossische Zvitung", poliţia din Petersburg a arestat azi 27 de nihiligtl, intre cari patru oflciărî de artilerie. P^ris, 21 Martie. Ziarul „Paris" organ politic bine iniţiat in ale gnvernulul declară că guvernul e hotărît să termine espediţiunea din Tonkin, indată ce se va lua şi punctul Hung-Hoa. Madrid, 21 Martie. Nouilor Camere ce se vor intruni, gu vernul va presenta un proect de lege pentru totala desfiinţare a Bclavagiulul in posesiunile coloniale. Paris, îl Martie. Ziarele oficioase anunţă, că guvernul chibzueşte acum asupra sumelor ce tre-bue Bă le ceară de la China, ca despăgubire pentru cheltuelele de răsboiil. După o versiune, suma totală ar fi de 150. după alta, numai 50 de milioane. Londra, îl Martie. Starea sănătăţii lui Gladstoae s’a in-dreptat ceva, dar cu toate acestea nu e sigur dacă va lua parte la desbaterile parlamentare, privitoare la bilul de reforma electorală. Victoria electorală a conservatorilor din Cambridgs a făcut o ’mpresiuue deprimată asupra premierului. Londra, 2) Martie. Din zi in Ei se tot confirmă ştirea despre o totală dlsoluţiune a forţelor lui Osman Digma paşa. Toţi aderiuţil lui de pănă acuma ’1 părăsesc. Nu tot aşa de îmbucurătoare sunt ştirile din Chartum. Qordon se zice că ar fl inchis cu totul in acest oraş, spre care se află in marş toate triburile din jur. O’KelJy, marele şi fanaticul parnelitt, mst corespondent al ziarului „New-York" derald, actualmente deputat, a plecat ia Mahdiu spre a’l aţîţa in contra Angliei. Proectul de budget al marinei a făcut o bună impresiune asupra parlamentului, de oare-ce s’afi cerut sume mal mici de căt se aşteptai!. A MliOţ ai Se văd din ce in ce indicii, ci nul chines, arată disposiţil d’a ] negociârile întrerupte. Atitudine clei in chestiunea această nu se ; va fl, q probabil insă că guverm C*!™cere de la China Aesdern resboiii;, pe basa participării 1 a trupelor chinese regulate, ( vintiepUu Sa |Pnstatat in Delta. SilLreederiî ulterioare > de militară, guverDul francez a lă8, torLi g6neraruluI MiUot> care i Sfi J8a 8ă ocupe acele P°sit' vedere^tfat^gj10^1^18 dl“ P““ __ KoiUa, Regsie Umberto continuă uita cu cel mal de căpetenie raci din toate partidele. Duj aude in «ferele bine iniţiate, anele l’atl consiliat pe reg me pe Depretis. P, x Cair, , 1P, cum se anunţă din £ L w 8 f dUS in la8ărul eK8 a Handub, pentru a fl de fs lerea celor-l’alţl şeid, cari p ţinut cu Osman Digma şi ca esc să treacă in rondurile Ec 1 " ■ —----------------------- 22 Martie 1884 — 3 ore seara. Londra, 22 Martie. „The Times» publică o depeşă din Khar-tum, cu data de 15 Martie, conţinând că expediţia trimisă de generalul Gordon la Hslfaia a reuşit pe deplin in întreprinderea sa ; a liberat garniaoana egyp-teană din acea fortăreţă, a adua’o la Khartum şi a capturat de la inamic 70 de cămile. Aceeaşi depeşă zice, că generalul Gur don trebuia a ataca ziua următoare 300 insurgenţi Întruniţi pe malul opus al Nilului. Roma, 22 Martie. Ziarele de dimineaţă confirmă noutatea că Regele va insarcina pe d-1 Depretis a reconstitui cabinetul. 23 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Paris, 22 Martie. Depeşile din Tonkin conţin că Francezii au luat in posesie la Thai'Nguyen 40 de tunuri şi că generalii Negrier şi Briere s’afi întors la Hanoi. D-1 Mignet e foarte bolnav. Roma, 22 Martie. „RasBegna* zice că miniştrii instrucţiei publice, agriculturel, justiţiei şi de resbel ar eşi singuri din minister şi că d-nil Depretis, Mancini Magliani, Acton şi Genala ar conserva portofoliurile lor in noul Cabinet». „Diritto" consideră ca positiv că crisa ministerială se va resolva in sensul stângei moderate, fără introducerea in noul Cibinet a nici unul element al dreptei. Berlin, 22 Martie. Capitala-, e strălucit decorată cu ocasia serbărel împăratului Wilhelm. Majastatea Sa s’a arătat in balconul Palatului şi a fojt viii aclamat de mulţime. Principele de Bismarck, insocit de toţi miniştrii, ’i-a presentat felicitările lor. (Havas1.. A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. ---- -i nm- rin j -.„.««.-Minr ,n , „-„mnn_Ma»-» Bucuresol, 12 Martie. Cu eăt ne apropiem mal mult de sfârşitul campaniei revizioniste, cu atât sgomotele despre primenirea, sad radicala schimbare a firmei guvernamentale, se imulţesc mai tare, conbinăndu-se chiar listele vbtorelor măriri. Noi ne-am abţinut de la plăcuta ispită a reproducerii acestor închipuiri de sensaţiune, căci, pe căt ştim pănă astăzi, toate vuetele ce s’ad auzit, relativ la reinoirea cârmuirii, n’aîi fost de căt nişte adevârate in-chipuirl. Parte din gazetele străine desmor-mântaseră pănă şi cestiunea Dunării, tocmai acum in ajunul visitel ce are să ne facă Prinţul moştenitor al Coroanei dualiste, ca să se presinte poate cu un titlu mal mult la simpatia, deja stabilită, a ţării, şi puseseră in relaţiune retragerea d-lul Brătianu ciLoare-carl nori diplomatici, de curând iviţi pe senina boltă a raporturilor noastre oficiale cu imperiul din răsărit. D. I. G-hica, sosit din Londra pentru regularea unor afaceri curat personale şi pentru a lua tot-de-odată parte la şedinţele Academiei, fu numai de căt ales de către imaginaţiu-nile iubitoare de lucruri noul, — fu ales să preşadâ viitoarea combina-ţiune, la care nici Camera, nici Regele, nu se gândiseră, pe căt am aflat, un singur minut. Versiunile şi combinaţiunile ministeriale sunt incă şi azi la ordinea zilei, şi ceea-ce’l mal curios, in toate aceste osteneli ce’şl dau inventatorii de ministere, e că guvernul se schi-bă mereti, pentru a trece cănd in măna d-lul Dem. Brătianu, cănd in aceea a d-lul Sturdza, satl in a opo-siţiunil unite, pe cănd in realitate) cancelarului de la Florica nici prin gănd nu’l trece să dea altora o moştenire in care s’a intărit mal bine de căt plăiaşl in cetăţuia Neamţului, eu fel şi chipuri de apărări. De-o cam dată, guvernul nu se ocupă dar, după cum se pretinde, cu pregătirea unei măestrite retrageri, căci cine lasă puterea numai aşa de florile mărului, ei se ingrijesce mal cu seamă cum se inboldia«câ mal simţitor pe onor. representanţl spre-a sfârşi o dată cu revisuirea, ajunsă curată halima, şi se mal frâmân-tă incă cu o cesfiune curat decorativă, cum să primiască mal falnic pe nepreţuitul oaspe al Coroanei române, pe augustul viitor impârat al ţârilor ce gem, împreună cu pământul fraţilor noştri de peste munţi, sub barbaria şi despotismul maghiar. Iată cele douâ ardente cestiun! ce datl pentru un moment de lucru bărbaţilor noştri de Stat, ast-fel că sgomotele despre reinoirea ministerială sunt, printr’o escepţională intămpla-re, numai fam fără foc. Ce se va iscodi insă după revi-s rire, căci revisuirea se priveşte ca hotărîtăşi sâvîrşitâ, aceasta n’o ştim cu siguranţă, de oare-ce n’aduceanul, ce poate aduce ceasul. E foarte posibil atunci, ca nevoia de-a se faGe o incercare cu noua lege electorală, lăsată să funcţioneze absolut liber dei orl-ce presiune administrativă ş’ de orl-ce fel de influenţe, morale şi imorale, —se poate, zicem, ca, in interesul unei esperi-enţe decisive, d. Brătianu se primiască a se retrage, ca deochiat cum este sub raportul electoral, şi să se constate astfel, cine trebui a acusat de regula,ta eşire din urne a unor Parlamente „clapiste* şi chivernicoase, — cine ?... actuala legiuire, sail oamenii ce-ati apliGat-o- Avem insă pentru azi şi o scire Ge pare a fi pe atăt de positivă, pe căt e de înveselitoare, că oposiţiunea s’-ar fi inţeles in fine asupra punctului el de fusiune. Să aşteptăm, a vedea acum formula politică sub care s’a grupat, căci, indiscutabil, Gestiunea reinoiril guvernului depinde mult şi de la modul cum are să se infâţişeze noua fra-ternisare a indelung răbdătoarei o posiţiunl. —1 '' -. . -----------■■ •' CRONICA ZILEI Sâmbătă seara, la orele 8% M. S. Rc gele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la cercul militar unde a ascultat conferinţa ţinută de d. căpitan Dimancea de la pirotechniă, asupra capselor cartuşelor de resbel de infanteriă. Secţiunile Camerei incă aii terminate-xaminarea proiectului de revizuire, nu-mindu-şl ca delegaţi pe d-nil: An. Sto-lojanu, C. Costescu — Comăneanu, generel Călinescu N. Dimancea şi V. Lascăr. A-l’altă-ieil, cu ocasiunea aniversării a 87 a a impăratuîul Wilhelm, s’a oficial in biserica Lutherana din capitală in serviciu divin, la care a asistat d. baron de Saurma cu personalul legaţiunel germane, precum şi d. Dim. Sturdza, ministrul de externe şi a. general Creţeanu din partea M. S. Regelui. Ex. sa Suleyman-bey, ministrul plenipotenţiar al Turciei, a plecat Sâmbătă araşi la Constanţa. M. S. Regele a lucrat a-l’altă ieri, Sâmbătă, timp indelungat cu d. Câmpineanu. Senatul in şedinţa de a-l’altă-ierl a votat indigenatele d-lor Ciacăru, Bardar, E. M&wer, Lacinski, Constantineseu şi Nlculesou. Camera asemenea s’a ocupat in şedinţa de a-l’altă-ierl cu indigenatele şi a votat pe ale d-)or : Pândele Eftimifl, G. Giu-roglu, P. Mezetti, Ioan Grigorescu, Ioan BrânduşiU, Eug. Macri Theodorescu, dr. Avram Mihaifi, D:m. Gheorgbiade, George I. Rali, iar votul asupra naturalisărel d-lul Wilhelm Hubertua Zeuschner, administratorul moşiei Poenl, a M. S. Regelui s’a declarat nul, neintrunind numărul reglementar de voturi. In acea şedinţă s’a votat şi vi e-o câteva pănsiunl şi s’atl resolvat căte-va pe-tiţiunî. Cu ocasiunea votării indigenatelor, d. T. Boldur-Lâţescu a luat cuvântul şi s’a plăns contra prea multora impămăntenirl ce se fac, arătând că e un pericol aceasta pentru naţionalitatea română. D-sa insă, in loc de-a se plânge de aceasta mal mult contra străinilor, a lăsat a se inţelege că are mal multă pică pe Românii de peste Munţi. Pe acest nemulţumit l’afi combătut d-nil Urechiă şi Porumbaru. In numărul viitor vom reveni asupra acestei cesţiunl. D. Al. Creţescu, prim-preşedinte al curţii de casaţiune, s’a intors in capitală, după o absenţă de căte*va zile petrecute la Bâicoitl. D. Isvolsky, primul secretar al lega-ţiuneî Rusiei, s’a intors la postul sătl in capitala noastră. Curtea de casaţie s’a pronunţat a-l’al-ierl in procesul pnmăriel de Galaţi cu d. Gr. Eliad, respingândjj recursul celei de âatăiii. Prin urmare, d. Eliad se poate numi acum miliouar. Mulţumim confraţilor de la „Naţiunea", şi in parte abilului reporter Hermes, pentru publicarea resumatulul couferinţil d-lul Micbăileaeu. Cănd lucrarea va fl gata după notele luate de d. stenograf Dumitrescu, conferinţa asupra determinismului se va publica cu toate desvoltările dorite, in volum deosebit. Diseară se întrunesc delegaţiunile Senatului şi a Camerfi, spre a se inţelege definitiv asupra revizuirii. Măine se va trata la Curte, secţia III-a, curiosuli! proces intentat proprietarului gr&ndioaulul „Hotel de France* pentru o pstiţiune asupra locului clădirii, deja respinsă ca nefundată de Trib. Secţ. II. Iată un proces ce promite a fl sensa-ţional. D. Petre Badea s’a confirmat in funcţiunea de ajutor al d-lui primar din co-mnna urbană Calafat, judeţul Dolj, in locul vacant. D. doctor in medicină lorgandopolu, actualul medic secundar la Spitalul din Târgul Neamţu s’a permutat in asemenea calitate la spitalul din Botoşani, in locul d-lul dr. Z. Zamflrescu, care nu a’a presentat la post. S’afi numit membri la camera de co-merciil, circumscripţia VII, cu reşedinţa la Brăila in locurile vacante : d-nil'stefan Dimitriu, Pantele Stanciu şi George Ne-novicl. D. George Jipa, şef de echipă, s’a numit, la direcţia generală a căilor ferate ale Statului, pe ziua de 10 Martie, stil noii 1884, in postul de mecanic clasa II. La direcţia generală a căilor ferate ale Statului, s’aii numit pe ziua de 1 Aprilie stil noii 1884, d-nil Popescu Grigore, şef de deposit clasa I, şi Rigani Ioan, mecanic clasa III, in postul de mecanic clasa I. D. G Cherembach, actual reviaor al serviciului taxei1/, la% pe lângă biuroul vamal Galaţi, este permutat in asemenea cantata la vama Bucureşti, in locul d-lul G. O. Căpitâneseu, trecut la vama Galaţi in postul ocupat de d. G. Oherembach. S’a aprobat demisiunea din armată a locotenentului Calote*cu Alexandru din corpul flotilei, pe ziua de 10 Martie 1884, trecăndu-ae in corpul ofiţerilor de reser-vă al corpului 2 de armată, conform art. 2 din legea de la 1 Aprilie 1880. Rsgulamentul relativ la eliberarea certificatelor de provenienţă şi Bănătatea animalelor şi a productelor animale in stare brută, cerute de legea poliţiei sa-nitare-veterinare, s’a decretat şi publicat prin „Monitorul oficial* No. 270 din 11 Martie curent. Comunele rurale Săvenl Manoleaaa, Brăeseil şi Mitocu din judeţul Dorohoiil sunt autorisate a percepe noul taxe comunale conform legii respective. Asemenea şi comunele rurale Creţu-lescil şi Popescil-DragomirescI din judeţul Ilfov sunt autorisate a percepe ast-fel de taxe. Budgetul veniturilor şi cheltuelilor judeţului Ialomiţa, votat de consiliul general al acelui judeţ pentru exerciţiul 1884-1885, este aprobat cu mal multe modificări. Consiliul judeţului Bacăil, convocat in sesiune extraordinară, pentru ziua de 6 Martie 1884, s’a autorisat a decide asupra exproprlerel terenurilor necesarii la construirea liniei ferate Bacăti-Piatra,.conform mijlocirel d-lul ministru lucrărilor publice. De asemenea consiliul judeţului Tulcea, convocat in sesiune extra-ordinară pentru ziua de 23 Martie 1884, este autorisat a 36 ocupa şi cu cestiunile următoare: a) Să decidă asupra inchirierel unei ca-sârme in oraşul Bjbadag din acel judeţ; b) Să voteze lista juriului pentru ex-propnaţiunl. Budgetul epitropiel spitalului casei St. Spirjdon din Iaşi pe exerciţiul anului 1884 — 1886, care la venituri şi cheltuell Însumează cifra de lei 1,388,831, bani 85, votat şi adoptat de adunarea deputaţilor, in şedinţa de la 2 Martie 1884, s’a aprobat şi de M. S. Regele. Asemenea s’a aprobat şi budgetul eforiei spitalelor civile din BucurescI dimpreună şi cu acel al ospiciulul Mărcuţa pe exerciţiul anului 1884 — 1885, care la venituri şi chaltuell insumeazâ in total cifra de 1,863.906 lei 27 bani, votat şi adoptat de adunarea deputaţilor in şedinţa de la 28 Februarie 1884. DM AFARA llişcarea irlandesă. Ziua Sf-tulul Patrik, patronul poporului irlandez, a fost serbâtorită cu multă pompă in toate părţile Irlandiel. Actul cel mal inseranat al serbărel s’a petrecut insă in Londra. In Hotelul Holbroon, peste 200 de fruntaşi al poporului irlandes au participat la un banchet, preşădut de către d. Parnell. Pentru ăntăia oară s’a lăsat cu totul toastul obicinuit a se ridica pentru regina, principele de Wales şi cei lalţl membri ai familiei regale (Cănd se vor desvăţa şi al noştri de peste munţi de neînţeleasa manie de-a mal inchina in sănătatea perfidului monarch din Beciu). Cel d’ăntăiu toast l’a ridicat d. Parnell pentru «Irlandezi ca naţiune !» Mai'ele patriot invită pe connaţionalil săi să nu cultive nimic cu atăta săr-guinţă ca încredere a proprie. Irlanda poate fi mântuită prin Irlandezi. Nici odat^sorţil n’aii fost atăt de favorabili, zice d. Parnell, ca astă-zl, 'şi speră, că nu e departe ziua cănd un parlament irlandez va trimite Angliei o solie de pace. Bulgaria şi Poarta. Intre guvernul bulgăresc şi Poartă aii loc de mal mult timp negociărl diplomatice, in privirea dreptului ce’şi atribue cel d’ăntăiâ de-a incheia,. singur tractate comerciale cu statele străine. Guvernul bulgar ăşl intemeiază acest drept pe împrejurarea, de sigur / www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA adevărată, că numai el poate cunoaşte trebuinţele reale ale Bulgariei in privirea desvoltăril comerciuluî el. Poarta insă e cu totul de altă opinie. Eajrecunoaşte dreptul Bulgariel.de a’şi ingriji de.interesele sale comerciale şi de aceea este dispusa să primiască colaborarea Iul la incheierea nouilor tractate comerciale, intru căt se va atinge de Bulgaria. Dreptul insă de-a incneia de capul săă tractate comerciale nu i’l ingădue, şi aceasta nu din causă politică comercială, ci pentru motive pur politice. Poarta se teme anume, ca nu cumva Bulgaria dobândind dreptul de-a încheia tractate comerciale să pue la cale cu Rumelia Orientală un regim vamal comun. Această comunitate insă a graniţei comerciale va fi primul pas spre comunitatea fruntariilor politice. Guvernul bulgar stăruesce, cu toate acestea, in mod nestrămutat, a in-cheia de capul său convenţii comerciale. El ştie că învoirea Turciei nu o poate dobândi, precum n’au dobăndit’o nici alţii mal inainte, cari aii lost in posi-ţiunea lui. Ceea ce trebue, e un stat străin căruia să nu-i pese de susceptibilitatea Porţeî şi să’î intrndă măna. Bulgaria crede să găsiască acest Stat in Rusia. Odată precedentul creat, restul va urmai apoi de sine. Turcia va trebui să se mulţumească cu proteste. - ■ ■■ ■ •.——-----------------—— Procesul P. S, S. Archiereuluî Calistrat inaistea Înaltei Curii. „Pentru libertate şi dreptate, se cere solidaritate.* In ziua de 24 Februarie, s’a presintat inaintea Secţ. Il-a a înaltei Curţi de Ca-saţiune, recursul in abus de putere, ce P. S. S. Archiereul Orleanu a făcut in contra Sinodului, acea autoritate chemată a da exemplul respectului legilor. Recurentele era representat prin d-nil M. Cogălniceanu, C. Boerescu şi G. Măr-zescu, de a căror capacitate este inutil să vorbim. Aceste tr6l mari capacităţi s’aă in3ăr-cinat cu această afacere, ingrijaţl fiind de contagiunea Ia care ar fi dat nascere anarchia in care lucrează un corp constituit prin puterea unei legi, dar care a depăşit toate limitele umanităţii şi legalităţii. Domniele-lor au crezut să poată pro voca punerea de stavilă acestei anarchil.— Ilusiunea ce ’si făceaţi apărătorii dimpreună cu opiniunea publică, s’a schimbat iu amară decepţtune. înainte de a Întreţine pe lectori de ceea ce s'a petrecut inaintea înaltei Curţi, găsesc necesar să fac un mic istoric, pentru a arăta moralitatea ce reese din acest proces. De vr’o căţî-va ani încoace, abusurl desgustătoare se comit pe la Mitropolii şi Episcop'I. —îngăduitorii acestor abusurl s’au crezut in Paşalîc Turcesc, adică puşi la adăpost de ori ce control. —Această credinţă era, parte fondată, iar parte greşită. Adevărat este, că nu aveau a se teme de controlul guvernului. —Trăim intr’un timp de reciproce ingăduirl. — Guvernul r.u controlează pentru ca să nu fie controlat. — Asupra acesteia ingădutoril jafurilor de pe la Mitropolii şi Episcopii, nu s’au in-şelat. Dar in scurta lor vedere, nu le a apărut o altă autoritate de control : aceea a publicului. Opiniunea publică apare in-tr’o zi cu „toiagul justiţiei“ in mănă şi îl cheamă la „judecata cea de apoi*. Acordarea acestei autorităţi judiciară, FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 12 Martie — 14 r.t\xtrx3mm—I—mmb—miwl Twi— rifca - r~ V A D U Y A Trecuseră aproape opt zile de cănd comandantul de Frămeuse medita asupra {incidentelor preumblării sale cu d-na de La Pave şi comenta in el in-suşî cele mal mici amănunte ale com-vorbirilor,—puţin mirat că nu mal auzea acum vorbindu-se de vecina sa, nemulţumit de el şi nemulţumit de ea, cănd nişte sgomote curioase se res-pândiră intr’o dimineaţă prin vecinătate : se inlâmplaserâ scene^teribile intre d-na de La Pave şi fidanţatul său; o nepotrivire de caractere absolută să manifestase; in fine, ’l con-cediase şi căsătoria era ruptă. Evenimentele să precipitaseră atât de repede in căt in acelaşi timp să şciu la Prieură şi despre fuga d-nel de La Pave la rudele sale de la Alencon şi reîntoarcerea acasă după plecarea definit ră a d-nel şi d nulul de Com-baleu Aceste noutăţi aduseră pe d na de Frămeuse intr’un curat extas de bucurie ; căci ele o scăpau de toată ne- era prea periculoasă pentru apologiştil jafaiilor, cărora alţii le zic: „Apostoli jefuitori.*—Se C9rea deci, ca opiniunea publică se fie distrată şi preocupată cu o altă cestiune, ori care ar fi ea, d03r lucrurile se vor uita şi cocoloşi. — Ideia bună, era de o dificilă exscuţiune. —Pe cănd Apostolii se reîgăndeati la aceasta. Papa de la Roma se desceaptâ intr’o bună dimineaţă cu gustul de a inălţa pe Episcopul Catolic Paoli, la demmtatea de Archiepiscop al Bucurescilor. — Aşa gustat, aşa făcut: Catolicii aveau, de aci incolo in România, un Archiepiscop. de Bucu-rescl, şi Ortodoxismul Român se găîea printr’aceasta, pus, manţinut şi strivit sub talpa Catolicismului. (Ţineţi-v5 rîsul oameni buni). Prea Sfinţii, genialii, savanţii, mult moralii şi humanitaril noştri Prelaţi, şi-ah ajuns scopul: opiniunea publică a muşcat din unghiţă, a fost distrată şi preocupată aiurea. Vorba Românului': „nu te 'ntinde de căt te cuprinde plapoma* s’a săvârşit : Froa Sfilnţiî Prelaţi au voit se facă lucrurile atât de bine, in căt It-au stricat cu totul. Cine a atras atonţiuea publicului asupra jafurilor ce Îngăduim, ziseră ei ? Preoţii! EI bine, să le administrăm o dusă de inţelepciune, să le arătam câ datoria lor este se paţâ şi ae tacă.—Pentru aceasta să ’I denunţăm ca instrumente coasci-ente saă inconsciente ale Catolicismului, să T compromitem in faţa opiniuneî publice, care are se muşce din nou dia unghiţă. Acesta este scopul in spre care s’a scris faimoasa Enciclică, in urma planurilor ce se fâceaă intre 4 ziduri albe din Sinod. Dar in acest loc, stotea la păndă, neo-boşi tul gardiain : Archiereul Orleanu. Planurile fiind demascate de acest membru consciincios, care plătesce aşa de scump fantasia de a fi impăcat cu cons-ciinţa sa de om onest, toate combina-ţiunele cădeaţi. Machiavelicul ediflciă s’a surpat; — din nefericire, nu fără de a copleşi pe acel ce piere pentru a ’şl fi împlinit datoria de funcţionar al Statului şi descipol al lui Christ. La 15 Iunie 1883, după ce d-nu ministru de Culte dete citire ma3agiulul de închiderea sesiune! de primă-varâ a Sinodului, preşedintele acestui corp supune Enciclica subscriere! colegilor sfii. Acest fapt, petrecut in urma mesagiu-lui de iuchldere, era ilegal. — Cu toate acestea, Prea Sfinţii Prelaţi, nesinchisin-du sa de lege, cum na se sinchisesc nici de moralitate, trec peste această gravă consideraţiune şi subscrifi. Unul insă, urgisitul Orleanu, refasă de a sub3crie, atrâgăndu-’şl, pentru moment, numai insulte şi ameninţări. Insulte şi ameninţări! Şi pentru ce? Exclusiv pentru câ a făcut să se surpe edificiul de care vorbii, şi nici de cum pentru alt motiv, de oare ce Prea Sfinţia Sa ’şl făcea datoria, usa de un drept ce ’I acordă legea şi pentru a cărei denegare desfid pe cel mal savant jurisconsult din lume. Prea Sfinţia Sa, mâhnit de această politeţă şi blăndeţă de un nou gen, părăsesc® sala şedinţelor şi se retrage in cancelarie. — Acolo este urmat de P, S. S. Episcopul Argeşului şi de d. ministru de Culte, care ’l sfâtuesc să iscălească Enciclica, că s’a superat I. P. S. Mitropolitul Primat. Gardianul ccnşciincios, preferă a urma vocea datoriei si refusă din nod. Peste căte-va zile se inmănue o adresă a Mitropoliei, prin care i se face cunos- .liniştea sa şi ’f reda toate speranţele. In sentimentele fiului său Tu’mai multă nesiguranţă şi m-î multă amestecătură, cu toate că, de sigur, satisfacţiu-nea domina in ele — Nu mă îndoiesc, zise ele mamei sale, că aceasta este o amânare şi că, intr’o zi sau in alta, se va mărita; dar, cel puţin, nu va fi aşa curând şi, ce este mal mult, se poate spera că va face o mal bună alegere. Era in adevăr ceva cu totul întristător a vedea pe această femeie de elită, aşa de distinsă şi delicată, cum cade in mâinile unei bestii. Era un fel de vis urît. Din acel moment Maurice avea de făcut un pas :—d-na de La Pave, după ce luase o asemenea gravă hotărîre, care şcia că o să placă comandantului şi de care poate că nu era străin, aştepta de la el căte-va cuvinte de simpatie şi de felicitare; voi dar să ’î le ducă fără întârziere şi se duse la castel chiar in acea zi. Fu introdus intr’un mic buduar îmbrăcat in mătase galbenă, unde tănăra femeie era gata să scrie : — Ah ! zise ea scuîăndu-se, e frumos din partea d-le ! ’Ml-ni luat inainte, ’ţl scriam ! Şi indată ce iurâ singuri, atingăn-du’I incet braţul şi rădicând spre el frumosu ’l cap, T zise : — Eî bine ! eşti mulţumit ? — Foarte mulţumit şi foarte fericit, răspunse el sunzănd, şf, daca am con- cut că, prin votul Sinodului dat in şe-oiaţa de la 16 Iunie, a foit suspendat şi dat in judecată. Or, nimic din toate acestea nu era 3-xact. — Am probat indestul altă dată: *) 1. Că nu a fost vot in şedinţa, de la 15 Iunie, sau cel pu\.iu că chestiunea s’a re.olvat in urma închiderii sesiunii, cees ce era legal ; 2. Câ chiar de-am admite că nu eate. ilegal a se da un vot atunci cănd cesiunea 3’a inchis, (lucru ce nu are nimeni curagiu a afirma) totuşi decisiunea este nulă, fiind luată numai de 11 membri, iar nu de 12, după cum se sera espres de art. 9 legea 19 Decembrie 1872 ; 3. Câ darea in judecată nu poate fi fondată pe refusul de-a subscrie enciclica, adică pe exerciţiul unul drept acordat prmtr’o lege expresă; 4. Că suspendarea din serviciele bisericeşti şi isgonirea din Sinod, (chiar cănd votul aL esista) sunt făcute ast-feliu in căt constitue abusurl de putere. Aceste colosale abateri, aceste preacu-tezătro ilegalităţi,jcs-au aduajpe un Archi-ereu, pe un cetăţean român, pe un om, la ceea ce se zice vulgarraente „sapă de lemn*, au constrîns pe victimă a se pune sub protecţiunea cele! mal înalte autorităţi justiţiara din ţară. Protecţiunea ’i-a fost refusată. Cu tot respectul ce datoreae acestei autorităţi, fiind impins de un respect superior, acela al libertăţii şi dreptăţii, precum şi de interesul social, nu me pot opri de-a striga : tremuraţi iubiţi lectori la pericolul ce ve ameninţă ! Când este chestiune de justiţie, lovitura suferită de-un Jcetăţian trebue să îngrozească toată ţara. — Toţi trebue să’şl aducă aminte că joacă ursu la vecini..." La strigătul do desperare eşit din pep-tul sdrobit al P. S. S. Archiereul Orleanu, la călduroasa rugăciune ce opmiunea publică face in favoarea acestuia, înalta Curte de Justiţie răspunde cu un nonpo sumus absolut. Acesţ răspuns este sau nu autorisat ? Să cercetăm. Onorabilul d-nu procuror general propune declinarea conpetinţeî şi o susţine ast-fel : 1°. înalta curte dedarănău se eompe-tentă, ar viola canoanele. Cum s’ar fi violat canoaneie ? Oare a-părâtoril nu au demonstrat in mod irefutabil că canoanele ati fost violate de Sinod, şi că ic alta curte declarăndu-se competentă şi apoi anulând abusivele lucrări Sinodale., j ar fi lucrat din contra pentru respectul lor ? Chiar dacă s’sr fi violat canoanele, ce face cu asta ? Legea din 1872 ar fi fost violată ? din contra! Această lege nu permite Sinodului nici comiterea de falş, nici lucrarea cu incomplet, nici darea in judecata a unul membru pentru că nu ’şi-a violat conştiinţa, nici suspendarea din artchierie şi isgonirea din Sinod fără judecată, — I e-gea din 1872 nu permite toate acestea, prin urmare a foat violată. In cas câud canoanele ar fi fost destul de imorale pentru ca să permită lucruri ce indignă pe cei mal indiferenţi, şi onor. d-n procuror general ar fi probat această imoralităţi ; totuşi legea din 1872 trebue să aibă preferinţă, de oarece mă servesc de chiar ideia onor. d-nu procuror general—Biserica n’a fost considerată ca o putere in Stat, şi adaog câ dănsa n’a fost, nu este şi nici va putea fi vr’o dată, mal ales cu asemenea conduită a representanţilor el. •) Vaţlă-se «Binele Public» anul 5-a No Î86 şi anul 6-a No. 3, 8, 9, 14, S, 16 si «România liberă» No 1957, 1958, 1960, 1961, 1967, 1970, 1973, 19TS şi 1983. tribuit intru căt-va, sunt foarte recunoscător ! — AI contribuit numai d-ta ! zise cu putere d-na de La Pave. Apoi, stănd jos, şi arătăndu’l un scaun : — Stal colea! Tăcu puţin, suspina îndelung şi reîncepu : — Doresc să me cunoşti bine, domnule... Ca toate femeile... pot fi une ori foarte prefăcută şi chiar foarte perfidă... nenorocitul meu văr a avut o probă despre aceasta... dar, in general, sunt sinceră şi dreaptă. . o ştii d-ta aceasta ! o s’o ştii acum mal bine. Ascultă mă dar :—’m: am iubit bărbatul, poate nu cu toată iubirea pasionată care este in mine, dar l’am iub;t sincer ;—l’am iubit in viaţă, l’am iubit mort.... pănă in ziua cănd ’mi-ai transmis din partea sa rugăciunea, sau mal bine comanda . . .pe care o ştii. In adevăr, domnule de Frămeuse, atât căt ar putea cine-va răspunde de sine insuşi aş fi putut fi capabilă de acest devotament, de această credinţă eternă pentru memoria luî pe care ’mi-o impunea; dar nişte asemenea devotamente şi nişte asemenea sacrificii n’au nici preţ, nici dulceaţă de căt atunci când sunt de bună voie. Ceea ce nu’i iert, este că a voit să ’mi le impună să ’mi încarce cu ele conştiinţa, să ’mî turbure viaţa pentru tot-d’auna, că nu s’a încrezut in mine, in fine !... 2° înalt Curtea declarăndu-st competentă, ar viola Constituţiunea. Cum s’ar fi violat Constituţiunea ? Un archiereu, înainte de a fi archie-re£i, este cetăţean român, este om. — Con-Btituţiunea româna garantezi tututor celor ce se găB6Sc pe teritoriul îăă : libertatea conştiinţei, libertatea presei, libertatea întrunirilor.On. Sinod isbeşte in P. S. S. Archiereul Orleanu, pentru câ nu a voit să adopte Enciclica, pentru câ a scris in ziarul „Biserica Română”, că Sinodul are necesitate da reformă, pentru că s’a ocupat de congresele preoţilor. Sinodul a violat art. 13 din Constitu-ţiune, care proclamă libertatea individuală, libertate la care nu se poate aduce stăn-jimre, de căt in caruri anume prevăzute de. lege şi in condiţiunile cerute de aceasta. Or, nici o lege nu permitea să facă ceea ce a făcut Sinodul, care din contra a violat toate legile. Art. 21 din Constituţiune dispune, că afacerile spirituale, canonice şi disciplinare ale biserică! ortodoxe române se vor regula de o singură autoritate sinodală centrală, conform unei legi speciale. Acest articol a fost violat de către Sinod, de oare ce măsurile luate contra P. S. S. Arhiereului Orleanu nu erau disciplinare; ele erali penale, şi nu numai de ordine interioară (castigatio domestica) cum le nu-mesce foarte bine onor d. consilier De-grea in raportul aăă. Prin urmare ele trebuese anulate, de oare ce nu sunt permise de către Con3tituţiune. Articolele precedente acestuia, proclamă drepturile omului. Art. 21 nu poate deroga lor, el est9 făcut in conformitate cu ele. Două probe pentru aceasta- a) El adaogă restricţiunea: „conform unei legi speciale,* Or, această lege nu putea fi făcută altfel de căt m conformitate cu principiile stabilite in frontespiciul lege! noastre fundamentale. Făcută altfel, ar fi neconstituţională, "şi ca atare,' neaplicabilâ. b) Cea de a doua probă constă in art. 14 şi 11 legea din 1871, unde se pun ca limită a puterel bisericesc! : legile civile şi politice ale ţărel. Limitele puse de legea din 1872 sunt conforme cu spiritul Constituţiunel, anume: Biserica la noî, nu este o putere separată şi suverană in Stat. Ea nu este de căt un organ al Statului şi printr’aceasta se afli sub controlul direct şi i-modiat al suveranităţii naţionale. Această idee o admite chiar onor. procuror generai când zce: „Biserica la noi „n’a fost considerată ca o putere ui Stat, „ea a trecut intr’o sferă modestă (acea, pe „care Constituţiunea ’l o trase) in cât n’a „fost nevoie să se creeze legi, concordate, „care să dreptul la apeluri contra sentinţelor bisericeşti.* Iacă pentru ce nu s’a făcut legi speciale.—Nu era nevoie de ele. de oare-ce biserica la noî este un organ al Statului şi ca atare nu poate viola legile ţârei. Unde theoria onor. d-nu procuror general e şi mal inadmisibilă, este atunci câna spune câ Constituţiunea nu a dat drept de control Statului in afacerile interioare ale bisericeî. — Aci eroarea este manifestă, de oare ce Constituţiunea inainte de a considera pe cine-va ca obraz bisericesc, ’1 consideră ca om, şi toţi oamenii sunt egali proteglaţl de lege. Pentru ca Sinodul să aibă drept la o omnipotenţă ast-fel in cât să calce la picioare drepturile omului chiar, ar trebui să fie vr’o disposiţiune constituţională care să ’î o acorde, Unde este această, disposiţiune ? Ea nu numai că nu există, dar încă tradiţlu-nsa anterioară Constituţiunel ne arată că dreptatea şi adevărata interpretare a MS sunun cu toate acestea voinţei sale, cedez;"dar să ştii bine că fac aceasta numai pentru d-ta, pentru că, după ce multă vreme nu te-am cunoscut bine, ba chiar te-am urit, m’am obişnuit in urmă să te stimez mult şi că nu pot suferi ideia că n’aş putea fi stimată de d-ta... Iată adevărul curat... Acum, judecă mă cum vel voi. Tot-d’ ’a-una voiu zice că aî dreptate ! Cănd termină de vorbit, două la-crămî eşiră printre genele eî dese şi ’i lunecară pe faţă. — Doamnă, respunse Maurice, stă-pănindu- şl cu mare greutate adânca sa turburare, un suflet pasionat ca al d-le trebue să înţeleagă şi să ierte toate slăbiciunile, toate exaltările pasiunii iartă pe Robert... te-a iubit aşa de mult! Pentru mine... In acest moment in inima tânărului ofiţer se întâmplă un aşa conflict de sentimente, in căt vocea ’i se sdro-bi şi fu nevoit să se intrerupă. După o scurtă pausă : — Pentru mine, urmă el, pentru mine personal, după cele ce 'ml spu-seşî, nu pot fde căt să mă consacru d-le intr’un mod absolut... Voiţi încerca dar din toată inima a fi pentru d-ta sprijinul şi prietenul pe care Tal visat. — Mulţumesc !, ’i respunse ea in-tinzendu’î măna, şi această mănă puse atunci posesiunea definitivă pe acest soldat leal. www.digibuc.ro Constituţiunel eate in partea noastră, iar nu in acea a minişterulul public. (Va urma) ----------------------------------- UN GLAS DE PESTE OLT Ne pare bine că foile de dincoace de munţi incep să judece chestiunile de peste Carpaţî, inir’un chip mal competent. «Carpaţii» din Craiova ne câştigă in prima linie mulţumirile noastre in această priviră. In numărul său mai nou T găsim consacrând Românilor de peste munţi următorul articol : „Românii transcapatinl fură tot-de-una flidell supuşi casei de Austria; in luptele lor in contra Maghiarilor el aii avut o-chiî tot-de-una ţintiţi spre Beciu. Acolo licăria pentru ol o rază de speranţă şi de acolo şi recâpătati el un pic de rein-sufleţire, cănd puterile părea că’l părăşeste — in luptele lor de Archangeli cu demonii întunericului şi ai sclaviei. „Austria nu poate uita expansiunea inimi romăne către casa eî; ea nu poate uita iară că Românii or ce a’ar zice aă fost in 1848 - 49 adevărate Columne ale Tronului habsburgic. „E o ingratitudine amară pentru eî, pentru^cel ce aO susţinut’o tot-d’a-una şi aii servit’o cu credinţă ca Tronulţi-a părăsit in voia şi puterea vrăjmaşilor comuni la 1868. „E uă ingratitudine revoltătoare din partea casei de Austria, cănd nu numai sufere dar aprobă, pscetlueace tote nedreptăţile strigătoare toate răpirile ce Maghiarul ingămfat se crede in drept să facă pe^spiuarea celor ce a foit vîrîţl la 1868 in ţările coroanei ungare. „Ejte mal-mult de căt ingratitudine aată-zl, este un act de nebunie din partea presei vieneze, cănd vine să insulte, pentru a plăcea Ungurilor, pe acel cari aă arătat tot-d’a-una o preferinţă însemnată, simpatică chiar pentru elementul german, şi credinţă şi supunere „drăguţului lor de impărat* din Viena. „E ba3, e tărător, pentru a complace celor puternici de astă-zl, celor cari v’aii ameninţat şl trădat chiar in momentels voastre de restrişte, a insulta grosolan şi ca un ticălos de uliţă, o naţiă intreagă care voesce să ’şî apere drepturile încălcate şi hrâpite da vrăjmaşi şi ai voştri!, la ori ce ocasie, şi al lor. „Simte cineva un de3gust, o scârbă ce nu sa poate zice, când citesce ziarul vie-nez, „Noua presă libsră”, la adresa Românilor transcapatinl, care dă pe faţă vederile Nemţilor de acolo in luptele ce au să fie cu oeasia viitoarelor alegeri din Ungaria. „Naţiunea valachâ se află şi astăzi tot in starea miserabilâ, servilă (auziţi cel de la „ Viitorul*), care desceptaao compătimirea impăratulul Iosef, de şi in decursul timpului afi trebuit să se schimbe multe lucruri in mai bine. Românii sunt şi astăzi poporul cel mai retograd in des-voltarea economică din imperiă, râu nutriţi, nelucrătorî, fără bună stare, indoit aeneorociţl prin lsolarea lor de viaţa publică. „Acestea toate şi altele multe in tot lungul articulul din * Noua. presă liberă, la adresa Românilor carpatini, fiind-câ se pare, că o apropiere s’a făcut, or are a se face, intre Rusia şi Auatro-Unga-ria. Românii sunt un element, cum se zise mal sus, care trebue să se supună Maghiarilor şi pintenilor lor. Bine. Dar când această apropiere se va strica, cănd Rusia va ameninţa iară, tot ast fel va cânta austriaca foae in contra „ Va-lachilor miserabilî şi servili ?“ „Aşa dară, aii fost crunt Înşelate, ş acum ca şi altă dată, popoarele care ’ş Chiar din acest moment, in adevăr, ’î aparţinea şi era’ cu neputinţă a’şl incnipuiacine-va că^putea scăpa din le-gâturile aşa de tari şi de îndemânatic ţesutejcu careul invăluise. Amestecând cu şiritenia el deosebită o sinceritate de pasiune, care putea fi considerată ca scuză, găsise mijlocul să facă o datorie^de recunoştinţă, o obligaţiune de generositate, şi aproape un punct de onoare din această amiciţie, care era- aşa d’aproape de^ amor,—din acest amor care era atăt d’aproape d’a fi o crimă. Aşa dar Maurice era, din acea zi, angajat in această legătură curioasă, al căreia pericol şi farmec ’i presimţise altă-dată aşa de bine. Experienţa nu’î inşelă prevederile ; ‘1 cunoscu farmecul şi’I cunoscu, de asemenea, pericolul. Înţelese mal bine de căt ori cănd, căt era de greu a menţine in limitele raţiunii şi onoare! aceste relaţinnl de intimitate zilnică, cu o femeie .tânără, al căreia contact era aşa de periculos. CăcIJ,d-na de La Pave nu era numai o creatură d’o graţie ideală evocând d’inaintea imaginaţiunil pe toategmarile seducătoare ale^căror nume sunt consacrate de jistorie^şi de p0esie :—era^deftasemenea din rasa fatală a Circeeî; avea^acePgen de frumuseţe care nu vorbeşte- celor mai bune instincte ale omului, dar care la ori cfe om găseşte la ce să se adreseze. Era una din acele fermecătoare care pot c’ascund in molreiunea lor cu- ROMANIA LIBERA afl pus speranţa in Nemţii dfn Viena, Aşa dar' simpatiele şi credinţa Românilor, „drăguţului lor de împărat ‘ aii fost zadarnice.—La Yiena nu e de cât o minciună, o înşelăciune, totul se schimbă dupâ imprejurâri politice, şi un popor de 4 milioane şi mal bine, poate fi părăsit Yoinţii arbitrare, vomţif Bâlbatice, a unul fanfaron mgîmfat şi parvenit? E bine să se ştie; cine a suferit secuii, mal poate incă euferl; dar să ’i intre in caP 0 dată, căr?d i se spune cu-at şi lămurit, că totul se mişcă după cum bate vântul, după imprejurăr. Că e o copilărie, e ridicul a vorbi de gratitudinea celor mari,ţcărora nu le ai dat cu -ficiorul unde trebuia şi cănd trebuia. Tine la mănă, Romăne, şi adastă şi tu bătaia vântului tău, căci cum a mai bătut pentru tine, va mai bate, nu ’ţî fi9 teamă.* (nrmilWMţBţran cin jurxEŢET Mort prin înecare.--Cetim in „Democratul» (din Ploeş I): „Niţă Banu birjarul, in etate de 45 ani, de aici din Ploesci, suburbia St. Spiridon, calea Romană, suferind de o u-soară alienaţiune voise să intre in căutare medicală la spitalul Boldescu, dar îiegâsind jp&t vacant, s’a înapoiat acasă şi in in ziua de 23 Februarie espirat, ^.ecănd spre piaţă, nu s’a mai întors. Vineri 2 Martie, el s’a găsit mort in puţul din piaţa hotelului Murgulescu, care nu funcţiona dm cauaă că găleata era căzută inăuntru. Bine inţeles că maladia de care suferea ’l-a impin8 d’ţ-şi curma ast-fel firul vie BL El a lăsat in urma’I o soţie, o copilă şi puţină avere.® ——— i .■ . - ■ ■ ———— BĂILE PE LA SLĂNIC Intre S. şi S. V. Moldova are o localitate încântătoare in cutele munţilor Car-paţ’i. 10 surse cu cele mai bogate ape minerale, fac mai mult ca 10 tesaure. Slânicul le posedă, şi măugăie cu această pulbere de aur sinul, pietrelor seculare, de două ori cu renume, de două ori mai nepreţuit! Acesta băi, care in alte părţi ar fi fost legate cu centrele cele mai populate ale ţârei, aci sunt cu totul dispreţuite: nu numai din puntul de vedere al instalaţiun; dar, cu mult mai râd, din acela al coi municaţiei cu Târgul-O.ma (legat acum cu Ajud, prin o cale ferată). Singurul drum ce duce de la Slănic, e un defileu accidentat, pus la graţia apei Slăniculuî, pe care ’l treci de 15 ori, drum natural, cursul apei, inchipuiţi-vă! chiar intr’o butcă călugurească su&pendătâ pe curele, tot ’ţi rupe oasele o ast-fel de cale. Pleci, din Târgul-Ocnei, la Tiseşti, trecând apa Tcotuşuluî, peste unicul pod pe Capre, acum puţin sigur (zis podul Negrer). — Ridici şi scobori rampe şi pante de câte 20g şi chiar 24jj, —ori la 100 metri orisontal, înălţimea urcâreî e de 20 şi 25 metri, —treci apa Slăniculuî aproape de unde e afluente in Trotuşiir, şi d’aci prin gropi, bolovani şi stânci, până la bâî— Drum de martir [ — Această uitare, nu numai că e ruşinoasă, dar e criminală. — Mal bme ar fi să le in-chiză, să renunţe ia o exploatare care e un abuz dc starea suferindiior ce vin aci,-mare parte, cu mari sacrificiuri, ca aâ câştige ziua de mâ(n8 ! Ca aproximaţ'e cam căt ar costa o şosea a căreia zonă de circulaţie să fie 6,00 m. şi lărgimea coroanei do 7,00 m., impetruită p’o grosime de 0,30 im, cu podurile şi lucrările de artă necesare,-ar fi aproape cifrele următoare: Luana ca inăiţime ds terasament la DOduri 2,60 m. şi 0,80 m. la ounctul de pasagiu, avem mez a Înălţime 1, 35 m. considerând şeoseauă de 7,00 m, lărgime totală, cu talnsela45a (ori Va) Profilul 8,79 m, p.,X15,000 00 m. (lungimea şoselei) 161850.“- c00 a Îl.1- 65= 105202.lel50. Impetrementul şoteiel pe 6 metri lărgime şi 0m-30 grosime 27000,“- u-00 â 2.00=54000,00 | din costul petri, ca prima aprovisionare=-Y°=13500.00. Costul a 5 poduri in lemn peste apa Slăniculuî cu debuşeul de 14 “• 00 ori 14X5 = 70 “• liniari sau 70 “• '• a 700l8Î00=49000,00. Lucrrăriie de artă, ca anroşamente, pereurl şl diguri etc. aproximativ pe kilometru, ori 15tiIm- a 4000leI.00=60000.00 Un pod din lemn, cu totul, luând stâlpi de stejari din pădurele Spiridonii, (pesce apa Trotuşuluî, 18000.00,total 299,702.50. Costul intreg dar nu ar intreee, cred, cifra de 300.000 lei, ori de 20.000 ld pe kilometru de sosea. In lungimea de kilometri, intră toate conturnaţiunile şoselei, al cărei trăsei! studiat cu îngrijire, nu la poate mări, o dată decizendu-se această lucrare, se coate ruga onor. guvern, a se însărcina ca studiele ce necesită înfiinţarea ei, şi e mai mult ca sigur că, guvrnul, in marale lui zel şi interos ce pune bentru deschiderea co-mumeaţiunilor intre punctele comerciale şi de Dine public, va lua facerea studie-lor şi projuctelor lucrării pe seama sa. In urmă ca existenţa acestei şosele să fie asigurată, se va putea trece ca cale judeţeană, sati chiar cale mixtă. Aceste bă! (şi întreaga moşie Slănic), făcend parte din imensa avere a aşezămintelor Sf. Spiridon dla Iaşi, —este o datorie uitată stabilirea aceste1 comuni-caţiuni, pentru că este o ameliorare a bunului lăsat, care ar aduce imediat un spor la venituri.— Această frumoasă in-etituţiune, care ingrjeşte orfanul, văduva şi suferindul, — are un venit anual d’aproape 3 milioane Iei, — n’ar fi dar grefi, şi nici atât de scump ca Onor. Ephorie să nu se gândească a incepe o lucrare, ce nu numai că ar mulţumi pe toţi, cari aii avut curagiul a’şî continua cura la Slănic, — dar, după cum am zis, ar mări venitul, de 5, sau chiar de 10 ori mai mult.. In alte părţi, un ast-fel de stabiliment nu numai că ar avea o sosea; dar ar avea pe 15 kilometre un buh' vară, cu un luxos drum american. S’ar Dutea construi şoseaua, de vr’o societate, cedând venitul băilor pe un numer de 5 ani, dar pentru ce să se robească acest dar al naturii,—pentru co să avem la Slănic o administraţie străină care să stoarcă pe nenorociţii suferinzi?!—Să ne facem singuri lucrurile dacă n’am fost prudenţi, am plătit ex-psrieţia ; sa sfîrşim ! Să presupunem că miloasa Epitropie, numai din punctul de vedere al huma-nităţil, v Sad să audă rugele de mulţumire inăiţjte la ceruri din inimole suferinzilor,—după cum s’a inălţat focul din cărămidă S-tului Patron, —s’ar decide să facă această şosea. Să vedem căt ar trebui pe &n să producă Slânicul ca suma de 300000 lei cu dobândă că se păltească s. c.: in 15 ani cu dobândă de 5o/o : —Pentru 100 lei cu 5°/o in 15 ani, formula C (1.05)16X5___(1.05)16X5 ”(1.05)16— 1 ,5 r la » ' (1.051E- 1 (1.05)16=2.08 5 Pentru (1.05115 — 1 3CG.000 --4.63 >—2.08X^63=9.6 100 3.000X9-63=28.890 leî de unde, băile Slăniculuî trebuie să dea noasă in formele lor perfecte, in s rîsul lor ironic, secretul unor arnon; încă necunoscute. Era din acelea ds 1 e care poate suferi cine-va ide ca le poate fi prieten şi a căror pos siune devine o dorinţă furioasă, s; uu regret amar, care urmăreşte păi E moarte. bă zice că fermecarea unor sărpî danceşte victimele lor intr’un'fel s stupicntate care. fiind mortală, nu pa dureroasă, şi nu este poate fără o \ luptate secretă. Maurice, in presenţa frumc nnoM se simţea că era pra< anoL er.mec*h‘î de care nu voia să i n c^re 1 ^cea sa ude totul. a,r de îndată ce nu ’î respira pr m ,u 61 personal, de indată ce nu i auzea musica vocii, farmecul ii tt a* v.ec^a abisul deschis, uncie inainta el? ce urmare, ce sfâ Ce resultat putincios pentru acăs fără nume, fără indoială in vi- a dar deja bănuită de p c> Şi deja compromiţătoare penti ’r fi6a căre‘a reputaţiune trebuia s 6 ‘,0*; aŞa de sfântă ca şi reput a ,n®a sa 1—Ş apoi ce va fi in viitor v “ concediul terminat, va piei ..v,, nu £ ’L va lăsa ea acum să se d no*- 3 ! ^are renunţa va, si el, „ Lî ? Va fi el capabil de acăs lune escepţională, pe care o ci «case atăt de mult la Robert ? v1 pentru aceeaşi femeie !. . şi lai *ceeaşi scuză ! Căci Robert, cei pi ţin, avea pretextul căsătoriei. Dar să ’şî. depună epoletele, să ’şi fiângă sabia pentru a să ţine pe urma u-ueî femei care pentru el nu putea fi de cat o prietenă, nu era oare o cu rată nebunie, o ruşine colosală? Şi dacă ’i s’ar pretinde, cu toate acestea, nu se găsea el prea înaintat cu dănsa, pentru a ’î mai putea re-iusa ceva?... Ş’apoî, şi mai ales val ! o adora! Eşia intr’o seară din castel pe i-noptate şi se întorcea pe jos la ma-mă-sa. Pe drum, şi departe de acea fermecătoare, căzuse ca tet-d’a-una in nesiguranţa lui cruntă, in scrupulele şi in neliniştea lui. Pe când trecea pe malului rîuleţuluî care uda grădina preotului, văţju că «na din ferestrele pre-sbiterului era încă luminată, — era aceea a cabinetului in care lucra bătrânul preot. Această lumină, văzută printre arbori, in acea locuinţă liniştită, ’i dete sentimentul unei păci care i se păru divină. Invidiă pe bătrânul care şi termina încet zilele, retras acolo. Să opri, apoi d’o dată, făcănd un ocol, merse şi sună la poarta presbiterului. Abatele Desmontreux, armat cu o lupă, era in examinarea unor medalii cănd ’i se anunţă lenărul comandant de artilerie. Se sculâ indată şi ’l primi cu bună-voinţa lui cordială, dar nu fără o nuanţă de nelinişte. • — Mă rog să mă ierţi, părinte, zise ca beneficii! 28890 leî anual, pentru ca in 15 ani să plătească suma d» 300000 lei cu dobânda ds 5g. Dar acum, in starea descrisă mal sus, dă aproape 30000 leî ca chirie anuală; numai e dar nici o îndoială, că cu deschiderea comunicaţiunil, aceste băi nu vor aduce frumosul venit de 100000 lei; vor fi două scopuri atinse: mărirea usufruc-tulul şi satisfacerea dorinţelor publicului, care o mare parte ’şi a schimbat drumul in străinătate, numai pentru cuvântul a se căuta in ţara sa. Inginer, Glutn. ------------- ---------------- ŞTIRI MĂRUNTE In ziua de 6 Martie, aniversarea re-voluţiunel de la 1848 in Berlin, mormintele celor căluţi cu aceea coasie ad fo3t visitate de o mare [mulţime de oameni. — S’au depus pe ele un mare număr de coroane. * Greva uvrierilor de la fabricele din Teschen, Bohomia, iea întinderi din ce in ce mal mari.—Numărul celor puş! in grevă trece peste 7000.-Funcţionariidin Teschen primind scrisori ameninţătoare, s’a trimis la faţa locului un batalion de soldaţi. » Ridicarea miniştrilor plenipotenţiari ai Spaniei din Viena, Berlin, Roma şi Pe-tersburg la rangul de ambasadori se a-mănă pentru anul viitor, de oare-ee ministrul de flnance spaniol, a declarat că nu mai poate încărca pentru ăst an budgetul de cheltuell. La Kabul, capitala Afganistanului, pe unde se ştie că a trecut Alexandru cel mare in espediţia sa din India, sa găsit de curând o descripţie care menţionează despre trecerea marelui cuceritor prin acest oraş, numit de Perşi Kabura. --------------------------- NOTIŢE LITERARE Contemporanul (revistă ştiinţifică şi literară), redactor I, Nădejde Nr. 15 An. III cuprinde : * Hrana (urmare). — Legea lui ynch, schiţă de obiceiurile lucrătorilor ruşi.— Dacia (sub Români, conferinţă ţinută de d-1 Xsnopol li universitatea din Iaşi.— Rusul la drum(anectodă populară).-Despre câte-va formaţiuni terţiare in Moldova de d-1 Gr. Cobîcescu. — Bandusiae ori B’audusias ? —Este oare spirit ca ce va deosebit de materie ? (Urmare).— Conferinţele de la Universitate.— Desfiinţarea facultăţel de medicină din Iaşi. Fellu-rimi. ------------• «>»------------- 22 Martie 1884—9 ore dimineaţa. Constantinopol, 19 Martie, cale indirectă. Poarta concedănd.de curând unei soci-’tăţl otomane monopolul cabotagiului pe coasta Smyrneî, ce se făcea păsâ acum de o cempanie Engleză, lordul ţufferin a protestat reclamând, cu energie respectarea drepturilor Englezilor; a veijut chiar in această privinţă pe mareleţVlzir Said Paşa. Se crede că Poarta va resnunde azi la reclamările Ambasadorului Engli-tereî. In privinţa negociărilor anglo-turceşti asupra cestiunsi egiptene, lordul jGran-ville a continuat d a respunde intr’un mod evasiv la ultimul demers a lui Mu-surus paşa, protestând mal cu seamă boala Maurice, că te super la o ast-fel de oră : dar in adevăr sunt aşa de turburat, aşa de nenorocit in căt am voit încă o dată să apelez la bunele sfaturi ce ’mi vei da. Bătrânul să inclină puţin. — Mama, reîncepu Maurice, te-a pus de sigur in curent de ceia ce s’a petrecut, de ceia ce să petrece intre d-na de La Pave şi mine. Preotul inclină din nou capul lui alb. — Aş putea, fără indoială, să mă consult cu mama, a cărei înţelepciune o cunosc deplin... dar, in cazul de faţă mă tem să nu aibă toată imparţialitatea trebuincioasă. Vid daria d-ta, pă rinte intr’o, imprejurare critică a vieţii mele, viu la d-ta ca la un om onest, şi dă ’mi voie să zic: ca la un prieten ; viu de asemenea la d-ta ca la un preot familiar cu cugetările inalte şi sfinte şi ’ţî cer sfatul; - căci întreagă viaţa mea morală este disperată. — Să vedem copilul meu. — AI şciut, chiar de la mine părinte, că am fost insărcinat să transmit d-nei de La Pave ultimele dorinţe ale bărbatului său, şi ’ţl aduci aminte ce fel de dorinţe erau acestea ’l pretindea cu o solemnitate tragică să nu să mai mărite. Astă-zl, cunoşti in ce relaţiunî sunt cu d-na de La Pave..., ştii care ne este situaţiunea mutuală, căt e de delicată, echivocă, neînţeleasă! Ei bine! in numele cerului, ce pot face, ce trebue să fac pentru a fi necontenit un om onest ? d-lul Gladatone şi incurcăturile Interioare als Cabinetului. * (Havas). ---------------♦«-*--------------- Societatea Corpului didactic. Marţi, 13 Martie, orele 8 p. m. in localul Societăţel, casa Filipescu, strada Calvină, d-nu C. Troteanu va vorbi despre, şcoalele reale şi profesionale, una din cestiunile de organisare copriase in programă, care se va desbate in viitorul congres al profesorilor. --------------------- SPECTA COLB SALLA BOSSEL.-— Theatrul de FAntoche al d-lul Tomas Holden atrage in fie-care seară un public numeros.—Programul este variat şi foarte amusant—începutul la 8ore seara. Dumineca şi sărbătoarea va avea loc două representa.iiv.nl: la 2 ore a. m. şi la 8 ore seara. “— -------1----— ------------------ sale, cel puţin cu 5 zile inainte de ziua a-dunărif generale : in Bucurescî, Ia casa societăţii. « Iaşi, la d-nif I. Neuschotz et Co. Bancheri, « Craiova, la d-nnl A. M. Stern, agentul principal al societăţii, şi in contra acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care va serri tot de o dată şi de bilet de intrare. Bucureşti' Martie 1884. Preşedintele, I. Magliilomau. Estras din Statute. Art. 48. Spre a face cine-va parte din adunarea generală, trebue să fie proprietatar a cel nuţin 10 acţiuni, cart dau dreptul la un vot.—f iot un acţionar nu va putea intruni mat mult de 10 voturi pentru dânsul şi alte 10 ca mandatar, ort-care ar fi numărul acţiunilor ce va poseda sau va represinta. Art. 49. Nimeni nu va utea represinta pe un acţionar, daca nu va fi ins uşî acţionar.— Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor in casa societăţii sad la locurile desemnate de consiliul de administraţie, in publicaţiunea [respectivă, cu 4 zile cel puţin mat .uainte de z.iua fixată pentru adunarea generală. 'V 9 , , UflCnfţA* ii htft&rTPL’O- jusn.4" cArrrxJso. tuJc. cu. Siczc-zt Primarul Comunei Bucurescî PUBLICAŢIE S* aduce la cunotcinţa publică că serviciul de stare civilă s’a centralisat in vechiul local al Primăriei din faţa halei Ghica. Ast-fel dar toate actele de stare civilă se vor săvârşi in localul numit cu ince-pere de Vineri 9 Martie curent. In ce priveşte asistenţa serviciului medical ; cancelariile d-lor, s’aii strămutat in localurile următoare: D-nil medicii comunali de Roşiu la oficiul stării civile din fost» Primărie, piaţa Ghica. D-niî medici comunali de Galben la comisariatul ie poliţie aecţia 3 din strada Romană No. 4. D-nil medici comunali de Verde la comisariatul de poliţie secţia 36 din calea Plevneî No. 86. D-nil medici comunali de Albastru la comisariatul de poliţie Becţia 40 din calea Văcăreşti No. 159. ' D-uil mîdicl comunali de Negru la comisariatul de poliţie secţia 53 din strada Traian No. 7. D-niî cetăţeni cari ai! trebuinţă de serviciile d-lor medici comunali ’i vor găsi de diitineaţă până la 8 ore in locuinţele d-lor, de la 12 ore amiazl pănă Ia 1 oră dupâ amiazl in oficii e arătate mai sus, iar pentru caşuri urgente publicul poate cere ajutorul d-lor la ori ce oră din zi sau din noapte. p. Primar, G. C. Capeleanu. Secretar general, Bohntineanu. --------------——------------------ „NAŢIONALA84 Societate generală de asigurare iu Bucurescî Convocarea adunării generale Consiliul de administraţiă are onoare a comunica d-lor acţionari, că, conform art. 46 —47 din statute, Aduuaren generală ordinară a acţionarilor Societăţii, va avea loc Duminică 25 Martie (6 Aprilie) 1884 la 2 ore p. m. in localul Societăţii Strada Carol Nr. 9. Ordine a zilei: 1. Raportul consiliului de administraţie şi al censorilor, asupra bilanţului pentru exerciţiul «nulul 1883. 2. aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţiă pentru gestiunea sa 3. Fixarea dividende!. 4. Alegerea a 3 c^nsorî pentru verificarea corupturilor anului T884 conform, a-t. 49 din statute. Pentru a fi admis la adunarea generală, fie-care acţionar trebue să depună acţiunile ksL.C't't- â crOIU Moştenitorii repausatuluî Clement Kunst pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi au avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comerciti, in magazinul lor vechii!, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 20 I. GKIGORIAN licenţiat in drept Fost judecător de tribunal şi de ocol — a îmbrăţişat cariera de advocat. Consultaţiun! de la 8—10 dimineaţa şi de la 4—6 seara. Strada Sfinţilor Nr. 70,[casa Prodănescu. ■wraiic». iw» awaWBaisai n» wmmonmtmBfniawaw» iMMg«w>aaata3ja»inan«»aM^ Doctorul G-rigorescu. S’a stabilit, Calea Victoriei 58. Consultă la ora 5 —6 p. m. SOBTMBA&E'T'fi^DoSoSiîfi™” D- WiLH. SALTER DE LX FACULTATEA DIN VIENA Specia!; 3TÎI3 FEMEI Şl 8YPHILIS S’a mutat Strada Pescăria-Veche Nr. S vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Mojilor) iăl^De închiriat sau dc yen-zare casele din strada Stelea No. 4. VIN NEGRU ds iS-sriţa şi Goin-Brâncea Vechio de 4 ap qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şl ALB DE DRÂGASIAN! illu rm-lta anului 1879,-15 fr. mira, 1$ PĂUN POPPESCD A Comp. Sgtru.tlet. EtpssiOfttEiL 1® — Copilul meu, zise bătrânul preot, sciu toate acestea, şi mă chinuesc foarte mult.... - căci, in adevăr, chestiunea pe care ’mi-o prasenţî este, intr’un mod oare care, imposihi. de deslegat... Nu ve acuz nici pe unul, nici pe altul..; căci n’aţî premeditat nimic... circumstanţe neînvinse v’au apropiat unul de altul, şi v’au pus in raporturi de intimitate confidenţială. V’aţî iubit... e o nenorocire!... dar, in fine, acum este vorba numai de cel mal bun drum ca să eşim din ea. La prima vedere, datoria d-le pare lămurit indicată să ’ţl aduni tot curajul, sâ’ţî năbuseştî sentimentele personale, să sfidezi imputările, lacrămile, Miiar ridicolul.... şi să pleci fără gărid de întoarcere. Dar atăt pe cât pot cunoaşte pe d-na de la La Pave, daca vel face aceasta, e o femeie perdută ! Pentru a’şl resbuna in contra d-le, in contra mea, in contra noastră a tuturor, in contră lui Dumnezeu chiar, se va arunca in desfrâu.. va deveni o disperată şi o nebună.... vel face din ea curtisanâ ! Abatele Desmontreux se întrerupse un moment, aool văzând că Maurice pleca capul fără să răspunză, reincepu: — Acum, domnule, lasă-mâ să uit un moment că sunt preot şi sâ’ţî vorbesc limpede ca un om de lume : daca vel continua cu d na de La Pave aceste relaţiunî de pretinsă prietenie, peste o lună sai! peste şase, această prietenă, văduva amicului d-le, va fi amanta d-le ÎNu te indoieştî despre aceasta nici d-ta... Ei bine! e preferabil să fie femeia d-le ! Maurice scoase un strigăt. — Oh ! ştii!! reincepu repede bătrânul, ştifl... nu’mi ascund obiecţiunea : —şi e teribilă! Să iei pe această femeie tenără cănd al amintirea încărcată de ultima voinţă a bărbatului seu, când această voinţă a fost încredinţată chiar d-le,—ar fi un lucru prea dureros prea crud!... Dar incă odată, la acest moment, e singurul mijloc pe care ’l aî ca să impedicî ca văduva d-lul de ija Pave să nu fie, intr’o zi saâ intr’alta, o femeie desonorată ! — Dar. mare Doamne ! stri ;â Maurice, pentru ca s’o impedic d’a fi o femeie desonorată, trebue oare să mă desonorez eu ? — Copilul meu, e cu putinţă să mă inşel, dar ’mi se pare că daca aş fi făcut parte din această lume şi dacă ’mi s’ar fi presintat. o asemenea alternativă, aş fi riscat mal bine ceva din onoarea mea de căt aş fi pus in pericol onoarea femeii pe care aş fi iubit’o. Maurice suspină indelung ; apoi seu lăndu se : — Iartă-mă, părinte, abusez in a-dever—’ţî mulţumesc şi mă retrag. Şi, aproape de uşă, ţinând mâna bătrânului, adăogâ : — Aşa dar s’a intămplat cum ’mi aî prezis’o: inimic sau complice!.... şi iată-mă complice ! (Va urma). Octave Feuilleţ. www.digibuc.ro BAZAB TD L5BULEVARD ZJZ.TJI ROMANŢA LIBERA r— as aa »“u— *W“ BAZARUL BULEVARDULUI ^8î Privilegiat de Majestatea Sa Imperatul Franz loscf I, şt medaliat la Exposi-ţiuuea de la Amsterdam 1888. { Din imensul s3t r.aort.mcnt dc felurite haine bărbătesc! pentru SAISONUL DE PRIMA-VARA ŞI VARA 1884 recomandă ma! cu deosebire : Specialităţi de Pardesinrî gros-vert şi marengo „a la RICHELIEU“, cât şi Costume originale englezeşti (Miile DOints) „â la CROMVKLL* din cele mal plăcute nuanţo. 4 BS'AVISU CĂTRE ONORABILA NOASTRA CLIENTELA Medalii» IxpMlţU Cu deosebită plăcere avem ondre a Vd informa că Onor. Juritt examinător a Eiposiţiunel Cooperatorilor Romăn! ne-a conferit pontru produsurile Usine! noastre sub marca MEDALIA DE AUR INSTITUTUL YELESCU (HELIADE) &T&A DA ARMEANA No. 1 Aducând aedsta la cunoşcinţa Domnie!-Voastre profităm d’această oca-siunespre avă reaminti că devenind in proprietatea mărce! a la reina des ".beilles „Vi®-let45 ţi a tuturor drepturilor^ care | prevede legea in-registrâre! mărci» j lor comerciale, u- j şina noastră este 1 pusă in posiţiune j a efectua pe lângă i 1 urî de săpunuri sub marca el, deja J cunoscute D-Voas- i tră şi ori'-ce feluri de săpunuri cu marca aedsta şi Vă rugăm a as onora cu comandele Domn iei-Voastre la D-r.nl Alax. Grabowski, Strada Şelari; îlc. 18, Ia iuonresaî. Grabowski & Siaroff. Muum'i Director<Ţ>de studii : St.C. Mlhăllescu. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Clasele primari şi gimnasiale, PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informatiun! in toate zilele de la 9—11 ore a. m. şi de la 4—6 post meridiane. ©nî CAPITAIiA FABRICE Vasile Georgescu, ?2îSuSuS Scrqbeală şi moară d° "ăcii at făinuri ,Strada Soarelui No. 18. Suburbia Manea Brutaru, Culca rea Verde. ________ COMISIONARI Strada Şelari, !t N. 18 Represen-tant diferitelor fabrici şi firme do export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Corn. la Reims in Samnania. Sapnnaris i Parfumurl. Flora Romanici, Medalie de aur ii la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. 0-rs.bowski et Si-aroff. Bucureşti. BACÂNI D. I. lartiMvicLlSS'şKS Vodă Nr. 10. Sucursale: Strada Carol 1-iu, No. 2, Calea Victoriei No. 158 şi Sf-ţiI ApostoU No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de 34 ani. Fraţii I. Gologao, T"“Ş° nostru de Uoiuniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depofi de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orl-ce comemjl de la D-nil comercianţi, — găseşte şi o adevărată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. DE ÎNCHIRIAT Etagiul de sus al Caselor din Strada. Rinocerului No. 4, Suburbia Mihaî-Vodă, compuse ain un salon mare şi doue odăi cu dependinţe şi curtea singură. Pentru condiţiunl a se adresa la d. BasiliO Georgescu, Strada M'hal-Vodă No. 80, sat la administraţia ziarului jRomănia Liberă*. DE ÎNCHIRIAT Hotel Avram df No. 3 mobilat, se inchirlază de la 23 Aprilie anulfi curenţii, doritorii se vor abresa la d-nul State I. StancovicI, strada Col-ţea No. 14 pentru a lua orl-ce informaţii. DE ÎNCHIRIAT Trei magasil de lemne şi o pivniţă mare de vinuri vis-n-vis de GaraTârgo-VescI. (Case). Două perechi case in Dealul-Spiri, Strada Seneca, No. 4. Doritorii se vor aefresa la proprietara Paulina Slăniceanu vis-a-vis de z-sa Gară, la Concurenţa No. 120. 6ij3 DE VENZARE Foarte eftin o moară cu a-burl d'mpreună cu o locomo-bilă de 12 cal şi cu 2 cilindri, situată in comuna Corabia veche. Cumpărătorul primeşte un stabiliment complect care p6te să’şlcontinue funcţionarea fâră vre-o cheltuială pentru repara-ţiunl. Doritorii să se adreseze la d-nul T. D- Papazoglu din T. Măgurele sau la d-nul Io-seph Lee strada Smardan Nr. 4 din capitală. 122 . MC- AViS mi'O&TÂKT riiâiiKiiîlp, JAl.. Mil.I.OT la ZtÎRICH. (Elveţia) a satisface prompt toate cererile distinsei mele clientele, Proprietari, Arendaşi ;ructorI de moară am stabilit un Depot mare şi ales in specialităţile mele ae Pentru şi constructori m&şine, unelte, instrumente etc. etc. etc. pontru moară. la Agentul meii general pentru România B-îiu JEAN SCIOEIDER 21, Strada Colţi, 21, la Bucureftl şi deposit special ia IMml EI1NST CIRIACK 116, Calea Moşilor, 116, la Bucureşti FABRICA DE MASÎNE AGRICOLE, ATELIER DE REPARAT LOCOMOBILE ete. ete. ^®ST Orl-ce repnr»|lUTA •>» primeşte ^nalisute şi aprobate dc onor. Consiliu Medical superior. j «> c -g l Bronşită, Oftică şi toate boalele de pept o- S î Goudron Berlandt (Licoare, Pilule şi Syrop.) ffiJ 1. •JOjJOpsi'j -f ■ J Wituuq V) ÎS OSSOAQ ’f tuooâoJj] Ij SOJB H| / HOTEL FIESCHl Â3XJOtTR13SCX I SITUAT IN CENTRUL ORAŞULU I Nc. 7, btrada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie , electrică. Odăi de la fr. 4,50—5 fr. pe z> Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat Salon aranjat ; pentru nunţi, dans şi adunări. — Apartamente cu anu. i imunii h wBUTfvniir rr.m ^*MK9wsaiK«i■îmmxmmr. . mm SHEKi»* " SPECIAXITATE jy 5INE Şi. utensild: speciale pentru trebuinţele de m($râ Calemal noi sisteme de Mor! (Schrotwalzen & M ahlstfihle) cu vals de porcel&n şi oţel (fonta) Maşlne de curăţit grăil perfecţionate original americane. Eureca, Tarare, Trieure, Muşine, Perii, etc. Maslce de gris şi Maşina de curăţit in deosebi perfecţionate şi neîntrecute in prestaţiele lor T utnrătoare şi Maşina Centrifugale <2e cea ma! nouă şi mal buna construcţie, cea mal mare prestaţiune impreună cu puţina consumaţiune de gaz da mătase. Unelte, instrumente, şnrupurî, nituri, etc. etc. de orl-ce fel. * a site de sârmă şi tablele găurite de orî-ce dimensie. * Gaz de mătase prima qualitate in toate numere. Inveîltorl gata pentru cylindre cu panglica şi inele fixe pentru mdntat Carele de piele şi Chlng! de e&nepă prima quaiitata in orl-ce dimensiune. Pietre de moară francese adevărat Laferte.___ ^ oitâklo**®, iIWrtî».ţ?nîîî d««»nurt, planuri 1* 19 De venzare bilete de inchiriat pentru lipit la case -—15 bani bucata — Se găsesc la tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, No. 16. Cea mal biu4 hârtie igienică de ţigări este ks Em fnkik fi L’lîpks Fabricat de Fraţii Această bărtie analisata de către d. doctor Bernath, directorul laboratorului hume a-Eforiei Spitalelor civile şi al Facultăţii do medicină din Bucureşti, s’a constatat ca cea ma' bună in toate privinţele din toate hărriile de clgară ce se importă m ţară. ds oare-ce insu-şeşt® toate proprietăţile unei hărţii de cigară ireproşabilă, fiind cu desăvărş.re lipsită d« ţe iktură animală, cum şl de substanţe lemnoase şi fabricată numai de aţă A se feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, când fle-eare foiţă peaedis irma noas.tră şi pe scoarţă semaâtura noastră ^ , ^ • i x-atţAS ÎAs-jjAtaiRust.eizi, Băile iVSitraszewski 4/6, Strada Poliţiei, 4/6 Băile de abur, arangiate din nod, foarte elegant, deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa până la 7 ore seara, Marţia şi Vinerea numai până la 12 ore amiazl pentru dame. Băl de putină Classa I şi a Il-a cu şi fără duşi. Sorvioiul prompt. IODCMTII al Dmiui GIBERT Membre al Academiei de Medicină d!» Paris, Medio eu eef al Spital alai 8t-LoaU. Vindec neapărat şi radioal Afecţiunile rhumatinnale, mata- ► diele de pele cele mai vechi, • Darirele, Scrofulele, Ingorgiărele, Ulcerele, ViciurUe tăngelui şi t6te accidentele provenind din maladii contagidse (syphilitice) nuoi seu vechi, şi cari au resistat oroărui alt tratament *• , «Drageele depuratlve a le Dmioi Gihert conţin întocmai aceaşi principii activi ca şi Siro-, pul. — Ele fiind fdrte mici se ► în trebuinţez cu mare înlesnire şi | sunt fdrte plăcute; convin mai t ales Ddmnelor, persdnelor cari 1 yagiază seu ale căror occnpar ) tihni le împedioă de a mânca i acasă, şi acelor cari prefer a se cânta pe ascuns. Paris, Pharmacia BOUTKSIT DBSLACRIERS Sicmint SI, ROE DE CLÎRT, ROE POISJMUUtM, 1 Şi in tite pharmaciele fi drogueriele din lume. , *¥■****»» Urese si DIN CAPITALA librari taitiiWH teS** MANUFACTURI Strada Lipscanii, >) Nr. 24, Specialităţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mobile, covoare, perdâlăril de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. COFETARI Efc Constantin. ^ţalf-A^' RESTAURANTURI strada Covaci 1) Nr. 3. Depo-sit de vinuri indicrene si străine. TOPTAN G-H_______ Greg&rie G. Cavadia sfeu din strada Covaci No. 15 a-provisionat cu t<5te articolele de coloniale, droguerie, precum: zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări ect. cu ridicata şi cu a-mănuniu.—Preţuri moderate.— ComăniJI se executa pentru t6tă România .îonescu, de inchiriat şi de Tănzare Cu mal multe incăperl. Amatorii se vor adresa Strada Sfinţilor No, 70. 1623 Societatea Română de Construcţiunî şi Lucrări Publice. Domnii acţionari si purtători de părţi de fondator sunt informaţi că dividendul de 26 lei de acţiune, şi 19 lei 60 bani de parte de fondator, votat de adunarea generală ordinară a acţionarilor din 4 (16) Martie a. cr. se va plăti cu începere de luni 12 (24) Martie a. cr., de la 10 pănă la 12 ore dimineaţa, la presen-tarea cupoanelor in BucurescI, la Societatea de Crelit Mobiliar Romăn, 8, Strada Doamnei. BucurescI 8 (20) Martie 1884. Direcţiunea Gendrală. Din causa inchiriereî magasinuluî IM- xnssrkarsz.&.io.îHî pănă la St. Gheorghe 1884, cu preţuri foarte reduse a mărfurilor ce se găsesc in Magasinul Orienta], B. Djaburov 44, Calea, Victoriei, 44 Onorabilul Pnblic este rugat să bine-voiască a a" cest magasin spre a se convinge că este jfiin de mărfuri nuol sosite şi că se vend cu preţul cel ma! redus. 40 Renumitulu Magazinu de Haine confecţionate previne pe Onor. Public şi distinsa sa clientelă că deja a inceputu a primi succesivamente pentru sesonulu de - ar PRIMA-' ITARA @1 VÂRA -3S _. TBÂNSPORTURI DE HAINI Pilii BâlBffi Si BAETI confecţionate cu soliditate din stofele cele maî moderne din Europa, croite cu o rară perfecţiune după noile jurnale. jpy- FiiETurtiuR destuii uh reduse 'jja m I BucurescI, Strada Şelari, wNo. sub Hotel Fieschi. Tipo-litografia Stofen Mihălescu, Strada Covaci, No. 14. www.digibuc.ro A I»A 3RJTS XIV TCATE ZILELE ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 leî; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: „ 1 an 36 leî; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 leî. In străinătate î , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 lmii 12 lei. Director: D. AUG LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneii iri şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefa (Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi 13 corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris s La Societe Mavas. nlace de la Bours , 8. In Viena: ua Heinrich Schatek, I, Wollzeile, 12, E urofil Central de anunţuri pentru Austro-BTngaria. In Hambnrg: La Adoof Steîner, G&nsemarltt. Ne. c , Biufoul da anunţuri pentru Gormanir ANUNCIURILE: Lima mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 leL Reclame pe pagina Ii-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă* Articoliî nepublicaţî nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, rerîâcţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. mano* * «*rma. sssass st sa rasa-, -mi— .. - zzsmjmmstsaa< SiTi'Ri TELEGRAFICE ztnvela str«i»e Petersburg, 21 Martie. La vama din Baku (Trans-Caucasia) s’a descoperit mari fraude.— Comitetul bursei din Liban şi Nişr.ei-Nowgorod aii petiţionat in contra ureărJ tarifului pe fer turnat. —Iu luna viitoare guvernul va impune o dare de venit 39/o, asupra tutuior întreprinderilor de natură comercială sau industrială. — S’au luat măsuri in fie-care guvernământ ca să fie daţi afară toţi jidovii, cari nu sunt deja stabiliţi şi n’aS nici o meserie. Din, guvernământul Chie-vuiui, in urma acestei mesurf, s’aă iego-nit un mare numSr de jidovi. Petersburg, 21 Martie. „Moskt.wrksja Wjedomostl*, condamnă politica cea nedecisivă a guvernului in privinţa construirii de linii ferate, zicend că perioletiazâ prin aceasta foarte grav interesele ţării. Contingentul de recruţi ne anul viitor va fi 218, 000. FiliEopol, 22 Martie. Consulii tuturor Puterilor au trimis rapoarte guvernelor lor, asupra rezultatului ce l’a avut meningul ţinut iu teatrul Luxemburg. Decisiunea luată a fost unirea Rumelieî orientale cu principatul Bulgariei. Comitetul acţionai al Adunării naţionale a adresat guvernoruluî general, Aleco paşa, un memorM in care se invaderează decadinţa [miliţiei rumeliane şi a jandarmeriei. Causa acestei triste stăr.1 de lucrurie împrejurarea, că Poarta numeşte neşte comandanţi supremi incapabili, cum d. e. era şi u. Borthowick, Genua, 22 Martie. La cererea consulului italian diu Suez, s’a trimis la Suakiu şi fregata „Castelfi-dardb“. Acum se află înaintea Suakinuluî două vapoare italieneşti, intre Şcare cel d’ănteifi este „Rapide*. Alessaadria, 22 Martie. După cum anunţă ziarul „Ihram", Osman Digma pasa l’a iademnat pe Mah-diol să porniaucă cu grosul armatei sale de la Chartum la Suakln. Ragnsa, 22 Martie. Triburile muntene ale Albanesilor numiţi Şeala şi Şossi au predat armele lor supremului comandant turc, ITafiz paşa. Comitetul slavic din Scutări desvoltă o energică activitate ia favorul Huntene-giulni. Agenţii ei cutreeră munţii Albaniei, căutând să câştige simpatiile populaţiunii prin bani. Londra, 22 Martie. Cordon paşa a liberat garnisona din Halfaja, despresurănd’o Sâmbătă. Această localitate e îndepărtată căte-va ciasurl de Chartum. Garnifiona nu numără de cât 500 de oameni. Englesiî aii perdut numai 2 oameni. De atunci incoace nici o ştire n’’ s’a mal auzit despre ei. In starea sănătăţii lui G-ladstone nu se simte o mare ameliorare. Roma, 22 Martie. Nu e tocmai neîntemeiată ştirea despre plecarea Papei din Roma. Congregaţiunile Propagandei şi a comitetului pentru afaziile estraordinare bisericeşti s’afi unit, pentru a studia cestiunea plecării. Rs-poa.-ţele in privinţa aceasta se' înaintează spiî. Nu se ştie insă păcă acum ce de-cisiuni va lua acesta. r\ I 1 ruiOj i Cu toate că nu se ştiesîgur, u chestiunea despăgubirii de răsbo Qe milioane) ce vrea Prancia să iidmt'Ghina’ totu?** nu se P°a1 * ca Şi când n’ar fi probab \ n 6a ce 0 va lua guvernul, Lhii j-*16' EUm se va manifesta 05 ca m chestiunea aceasta. «Memorial Paris, 22 Martie. Diplomatique" anunţă emul englez l’a sfătuit pe Cbediv, să p , ,° Pmclamaţiune in felul următor: srb U *r,cre(fiDţează Angliei sarcina şi o, ;la U1?e* s°UţiunI pacinice a chestiunii anului cu Mahdiul, dar sub acea con-ro fUfe' ca*ocuhoril egipteni aflători pe as teren să nu mai fie maltrataţi in rein-î "lcerea br in Egipt. Osman Digma să rs /'°.n^6|liezo trupele sale, să [.considere „v8 x° , ca terminat şi să se retragă Pănă la ELObeid ; Soak'mul şi litoia-afnean al mării roşii pâră la Mas- ,h sâ fi0 ocupat de trupele englese, j6 Araklâ /a recunoaşte pacea in definitiv. Gordon va avea un suc-CIJ dQ guvernor sad sultan •i eipJtUa3, Aeest £uvern°r va fi un 1 } despre care Englezii vor avea con- vingerea, că va fi iu stare şi va avea bună-voiri ţa să esecute aranjamentele intre Englezi şi Mohamed Achmet (Mahdiu). Lordul Grauvillo va căuta să manţiuă — in principiu suveranitatea Sultanului asupra Sudanului. — ■■ . — 24 Martie 1884 —3 ore seara. Londra, 24 Martie. „Morning Post® consideră o crisă ministerială ca inevitabilă şi apropiată. „The Times* grăbeşte guvernul d’a da ordine ca să trimeaţă cavaleria engleză a deschide drumul de la Berber. Suakim 24 Martie. Yinerî a sosit la Suakim o caravană care a traversat Kordofauul, Darfurui şi Berberul fără a fi nici de cum neliniştită. E probabil că trupele enghze vor ataca din nod, Mereu.ea viitoare, pe insurgenţii comandaţi de 03man-Digma. Roma, 24 Martie. Cea'mal mare narte din ziare zic că pănă acum n’a fost incă decis nimic positiv asupra reconstituire! Cabinetului. D-l Berti ministru al agricultureî, insistă pentru cu demisia saj să fie primită ; dar d-l Depretis nu e dispus a se separa de el. (Havas). u"#sa i »jsiu“ iWwtM.-rfrrvv _ l*»** jummi j." wr >jn »■. j . ui isu iînrarawai wwwo A se vedea ultime ştiri pe pag. Ul-a. Buouresci, 13 Martie. Şedinţele de Sâmbătă, ale Came-rilor fiind rezervate exclusiv pentru indigenate şi petiţiunî, — Sâmbăta trecută s’a urmat o discuţiune, care arată in ce hal de nesciinţa se găsesc deputaţii noşţri, or de căte ori vorbesc de Românii de peste munţi, şi căt e de bastard simţul de naţionalitate, la aceia cari sunt chemaţi să ingrij:aScă de interesul ţârii şi ş’o scoată din nomolul streinismului, in care moată şi. se afundă de veacuri. După ce s’a acordat, fără cea mai mică discuţiune, cetăţenia română d-lor Pândele Fftimiu, Gheorghe Giu-ropulo, Petre Mezzeti, Ion Podloses-chy, Pericles S. Levides, George I. Ralli, şi era căt p’aci să se acorde şi onorabilului domn Vilhelm Hubertus_ Zeuschner, administratorul moşiei Po-eni, judeţul Iaşi, proprietatea M. S. Regelui, (care a căzut numai flind-că se descomplectase Camera), — după ce toţi aceşti nobili pelerini au devenit, de jure, români, meniţi a ne păstra neamul curat şi neimpestriţat, —ajunse rSndu şi pe un biet creştin de transilvănean, get-beget român, care venia să ceară de la Camerile noastre recunoaşterea in drent, a u-neî calităţi, pe care, in fapt, o avea poate mal mult şi mai de plin de căt mulţi dintre d-nil deputaţi. Ce să vezi ?! D nu Boldur Lâţescu se năpusteşte asupra Iul şl asupra tutuior Românilor de peste munţi, cari, după cum zice d-sa, devin un flagel pentru bugetul ţârii, creând un pericol pentru naţiunea română: Plecând dar din acest punct de vedere, ’mi-am pus întrebarea şi sper că şi d-v. împreună cu mine aţi cugetat la o cestiune de o mai mare importanţă, şi v6 veţi fi întrebat : dacă, in faţa atâtor solii itaţiuni ce necontenit le primim pentru încuviinţarea acestor cereri da recunoaşteri, dacă nu se creiază un pericol pentru naţiunea română ? * Şi mâ intreb, dacă in faţa apucăturilor noastre, a Românilor aborigeni ; dacă in faţa acestor tendinţe nefa3te de i ari suntem coprinşi mulţi de a căuta să subsis-tăm, să trăim mai mult ps spinarea budgetului Statutul, de căt prin munca noastră, şi care face ca fle-cine, sad cel puţin foarte mulţi din noi să av6m o-chil aţintiţi asupra budgetului — lucru care a făcut să ezista acest flagel aşa numit al funcţiouausmulul- m’am intte- bat : oare nu indoim 10I acest reă cănd, prin o interpretare gn şită, după mine, a unul articol din Comtituţiune, noi, in loc de a face căte o 'ecunoascere pe ici pe colea, admitem aceste emigraţiunî in masă care in întregim 5a lor n’ah alt obiect. de căt a converge spre budgetul Statului, către care converg d»ja mulţi dintre noi? Şi in loc, d-nii mei, ca noi să ne punem fle-care umărul ca sub a-cost raport să indreptben moravurile ţârei şi să no deprindem cu ideea de a nu avea in vedere numai budgetul Statului, ci munca noastră ; in loc de a ne pune silinţele spre această idee, noi incuragiăm alte apetite de peste hotare şi facem cu a-ceastd mare greşeală. * * * Iată cum judecă d-nu Lăţescu lucrurile ! După d-sa, emigraţiunea da peste munţi ar fi rezultatul incuragiărilor ce le găsess românii transilvăneni la noi, şi ea ar constitui un pericol pentru naţiune, căci ar mări numărul bugetofagilor pănă la exagerare. E posibil să judece aine-va gu a-tăta uşurinţă un fapt aşa de grav, şi gu nişte urmări atăt de triste, ca e-migraţiunea ? Lăsând la oparte că nu e permis, intr’o Cameră românească, care votează in aceiaşi zi indigenatele a şeapte caţaunî, să se ridice_un glas, care să protesteze contra recunoaş-ceril calităţii de român unul roman, — dar, chiar dacă am presupune că e permis aceast’a, astfel crede d-nu Lăţescu că se emigrează drntr’o ţară intr’alta ?... Afară de jidani, cari sunt cel mai cosmopoliţi oameni de pe lume,— nu credem să existe popor pe suprafaţă globului, ai căriî indivizi, pentru hatârul unei slujbe de o sută de leî pe lună sati pentru mulţumirea sufletească de a intra rănaaşî la d-nu Lăţescu, să’şl părăsiască vatra strămoşească, locul unde s’ati născut şi au sressut, biserica unde le sunt ingropaţl părinţii, moşia, amintirile afecţiunile lor !.,. Cănd cine-va să hotărăşte să emigreze, Jtrebue să fie, sau o cauză eco-nomică-socială : disproporţie intre sol şi populaţie, —sau o cauză curat politică : persecutări şi nedreptăţi de tot soiul, făcute unei naţii robite de o naţie trufaşe şi stâpănitoare Altă alternativă nu este. Ce srede acum onorabilul reprezentant de la Piatra: Românii emigrează de peste munţi fiind-că sunt prea mulţi m raport au solul? G-reşeşte dacă crede ast-fel. El sunt să rad, fiind-că Ungurul îi lăsă in sapă de lemn, dar Sşl iubesc munţii, şi, nu pentru şansa de a se băga argaţi sail copişti prin ministere, dar nici pentru perspectiv’a unul mandat de deputat nu şi-ar „lăsa coliba şi oile lor. Pâinea, or căt de neagră, e mal bună mâncată acasă de cât in străinătate ! * * -* Mărturisim cu adâncă întristare, că de cănd urmărim mişcarea guver nelor constitutioale, n’am văzut unul. ca re să vie la putere, însufleţit de marea idee a unei politice naţionale ; n’am dat peste un singur prim ministru care să aibă in liniamantele generale ale polii'cel sale, una, dar una căt de mică, care să’l indrepteze piivirele către munţi! Toţi se luptă spre a ajunge la putere, sad, dacă aii ajuns, spre a o păstra cu or ce mijloace, chiar şi cu sacrificarea fraţilor noştri!! Toate guvernele văd cum Ungurii se lăţesc peste noi, cum guvernul din Pesta lucrează cu o încăpăţânare căiniască la distrugerea elementului românesc din Ardeal, şi toate aşteaptă... Ce ?... poate pe d-nu Boldur Lăţescu, să le deştepte din amorţire, luănd in apărare causa Românilor de peste munţi. D-nu Lâţescu a făcut teorii etnice, prohpudor ! şi a exnlicat că impă-raăntenind pe românii dă dincolo, nu numai că ingreuiăm bugetul Stătu Iul n’ostru, dar incă slăbim elementul autoeiiton al Transilvaniei. Lucrul acesta pare că prezintă o aparenţă oare-care de dreptate, de aceea cată să explicăm nobilului reprezentant, cine emigrează de peste munţi. ' La dănşil, aproape ca şi la noi, nu există de săt două clase sociale : una a ţăranului plugar şi alta a stratului cu cultură. Cel d’ântăiu, fiind mal puţin in contact cu autorităţile ungureşti, ’şl caută de pămănt, mulţu mindu-se a omorî din cănd in cănd căte un strîngător de imposite prea hain ; sea de a doua, clasa oamenilor cu cultură, găsindu-se vecin,c nas in nas cu Ungurul, şi incercăn, du se să producă ceva in ţara lor, sunt urmăriţi cu atăta invierşunare, in căt viăţa le devine imposibilă: sunt siliţi să emigreze. El vin la noi crczăiid să respire in libertate aerul curat al ţării, şi să’şî câştige pâmea cu oare-care inlesnire, in pămgntul cel bine cuvăntat al României. Atunsl insă se ridică vecea d-lul Lăţescu şi îl impedisă... E de observat să dintre plugari, dasa emigrează vre unul dincoace, acela n’are alt vis de cât să se ro-biască pe căţl'va ani la un stăpân darnic, şi să ’şl poată cu chipul acesta răscumpăra pămăntul, pe care a fost silit, de sărăcie sau de autorităţile maghiare, să şi’l vândă. Lucrurile acestea le-am arătat pe larg in studiul ce am intreprms zilele trecute asupra stării Românilor din Transilvania, insă suntem siguri că n cl d-nu Lăţescu şi nici uu a't deputat nu l’ati urmărit gu interesul ce i se cuvenia. In ee constă dar pericolul naţio nai, şi care sunt apetiturile de peste hotar»*, cari s’ar deştepta la votarea unul roman ?... Am ruga pe d-nu Boldur Lăţescu să ne arate, care sunt funcţiunile inalte iin Stat, pe care le ocupă Românii de dincolo ? E vre-unul ministru ? e vre-un d'rector de minister, e vre-un deputat, e vre-un prefect, e vre-un 'administrator la vre-o casă mare de credit ? ocupă ei vre-un a din acele grase sinecure, cari par a fi create intr’adins spre a mulţumi pe cel ce nu fac nimic?... Rugăm pe d. Lăţescu să ne arate Ge devin alta transilvănenii la noi de căt pe iei pe colo profesori; arendaşi depămănt sau ciobani, cum sunt mulţi prin Ialomiţa şi Brăila, şi căte un funcţionăraşid rătăcit prin ministere sad căte o slugă pe la boerl ? Acesta este pericolul naţional ? Alături de jidovimea, de armeni-mea şi de grecoteii cari mişiună pnn ţară şi ne mănâncă averele, după cum, de sigur, ad măncat’o şi pe a d-luî Lăţescu, —nu vedem pericolul naţional de căt m cel căţl-va români cari vin de peste munţi, goniţi d’o soartă prea amară şi de un jug prea apăsător ?... Blagomania a avut tot d’a-una un loc prea larg in Camerile noastre, dar crediam că sunt unele chestiuni de un ordin naţional superior, de un simţ patriotic delicat, cari poate să nu fie atinse. Ne-am înşelat. Daca vrea d. Lăţescu să dea alarma, iată pericolul: Moşii din Moldova cumpărate de jidani I. Bancherul Michel Daniel. 1) Moşia Ionăşenii diD judeţul Botoşani 1.000 fălci fostă a familiei Balş, preţul cumpărării 12,000 galbeni. * 2) Tihuranii din judeţul Neamţu, 3,000 fălci, preţul cumpărării 40,000 galbeni, fostă a familiei Sturza. 3) Buznea dm judeţul Iaşi, 1,300 fălci, valoarea cumpărării 28,000 galoenî, f03tă proprietatea d. Matoiu Gano. 4) Bâdeniî din judeţul Iaşi, 3,800 fălci, valoarea 95,000 galbeni, festa a familiei Balş, II. Bancherul Meyerhof. 1) Lespezii şi Şiretul ca tărg din judeţul Suceava, 2,500 fald, valoarea 65000 galbeni, fostă a familiei Bosie. 2) Criveşti. 3) Fâcâşani. 4) Hăăsesti din judeţul Roman (4 — 5000 fălci) in ajun a o cumpăra, fiind pusă in vânzare de d, Meyerhofer pentru creanţă ipotecară colosală ce are in aceste proprietăţi a d-luî Inge Rober. III. Bancherii fraţii Vaisengriin. Moşia Tăcuta, judeţul Vâslul, cu 2,000 fălci, fostă a familie! Sturdza, valoare 40.000 galbeni. 2) Ţigănaş, jud. Iaşi. 2,200 fălci fostă a familiei Carp, val. 40,000 gal. 3) Bogdăneşu din jud. Bacău, 2,500 fălci, fostă a familiei Bogdan, valoarea 500.000 fr. 4) Văţcanii ţdin jud. Dorohol, 330 5) Qhindeştii ifâleî, val. 12000 gal. fostă 6) Talpa ia familie! Urînoski 7) Buhaia (din judeţul Dorohol, 220 8) Pascariî /fălci valăre, 10,000 gal. 9) Şoldâneştii jud. Suceava, 580 fălci, 22.000 galb. fosta a familiei Florescu. IV Bancherul Theiler. 1) Moineştii din judeţul Bacăti, cu îs-voare de păcură şl petrol, 1,500 fălci, 40.000 galbeni, fostă a familiei Mavro-cordat. 2) Solonţu din judeţul Bacăfi, cu is-voare de păcură şijjjpetrol, 3000 fălci, valoare 600,000 franci proprietatea fostu-tuiui Domn al Moldovei Ioan Sandu Sturdza. V. Bancherul Costiner. 1) Bălăşenii din judeţul Botoşani, 870 fălci, valoarea 300,090 galbeni a famineî Ciolac Lăţescu. VI. Bancherul Michel Iuster. I) Gâneştii, judeţul Iaşi, 1,000 fălci, valoarea 22,000 galbeni, fostă a d*lul M. Gane, actual prefect al judeţului Iaşi. Nu mal menţionăm de însemnatele domenii ale reposatulul Mano-lache Cost&cho, care, dacă nu in formă, dar in fond sunt ale unul bancher israelit din Bârlad. Dacă in doi sad in trei ani şase bancheri împământeniţi au făcut aşa de mari achlsimnl de domenii boe-reşti in România, care va fi starea lucrurilor in 20 sad 30 de ani. -------------------------------- CRONICA ZILEI M, S. Regele a conferit şi ieri mal mult timp cu Lupu. Peotru această preţioasă ofrandă, ministerul i-a exprimat meritata mulţumire. S’a primit, pe ziua de 1 Martie 1884, demisiunea din armată a locotenentului As'an Ioan, substitut de raportor de la consiliul de re3bei al corpului 4 ae armată, şi s’a trecut in acelaşi timp "ia cadrele oficenlor de reservă al corpului 4 de armata. A-l’altă ieri au trecut prin capitală, mergând in Rusia, mai mulţi oficerl şi grade inferioare, concediaţi din armata bulgară. Primul No. al ziarului „Alarma®, din Ploeştl, a apărut. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 13 Martie — 15 In cursul nopţi! sale fără somn, comandantul de Frămeuse luâ o hotă-rire :—va avea o esplicaţîune cu d-na de La Pave; va pune capăt, intr’un mod saii intr’atlul, situaţiuniî actuale. Era de iertat că o prelungise atăt timp căt putuse avea ilusiunî asupra naturi! propriilor sale sentimente şi asupra caracterului aceste! legături • dar acum, şi mai ales după convorbirea sa cu preotul, ’şî deschisese bine ochii. Dacă primea mai multă vreme o asemenea viaţă, ar fi viaţa unui ipocrit ş’a unu! laş. Şi mai bine orl-ce de căt aceasta * A doua zi fu o frumoasă zi de vară, care spre ameazî se ingreunâ şî deveni năbusitoare. Cănd Maurice se îndreptă spre castel, soarele auriu încă inunda câmpia, dar o şuviţă de un albastru inchis se formase deja la orizontnl occidental, şi învăluia repede intinderea cerului. Deja se făcea pe câmpie şi pe drumuri acea tăcere in tot şi in toate şi acea pace nesigură, care precedează furtunele. Se spuse luî Maurice că d-na de Salutând apariţiunea noului confrate, ’i urăm deplin succes pe arena ziaristică. Exconductorul Georgescu Ştefan, demisionat pentru caz de boală, se reprimeşte in corp cu gradul de conductor postai clasa III, cu incepere de 'când va intra in servicifi, in locul d-lul Diaconescu Vasi'e, considerat demisionat, pe ziua de 5 (17) Martia curent, fiind recrutat. Consiliul judeţului Făicifi este convocat in sesiune extra-ordinară, pentru ziua de 2 Aprilie 1884, spre a se ocupa cu cestiunile c3 are de resolvat. Consiliul general al judeţului Teleorman este autorisat, in urma votului săi! din sesiunea extra-cdinară de la 27 Februarie 1884, a lua cu imprumut, de la casa de depuneri şi consemnaţiunl suma de lei 50.000, necesaiă pentru constituirea capitalului casei de credit agricol, ce urmeazâ a se înfiinţa in acel judeţ. De două Zice timpul e destul de urît. Ploaia şi vântul se succed cu mici intervale. Noroiul pa stradele latsrale, râu nava-te, e tot că poate fi mal supărător pentru trecători. Procesul banditului Mâgâreaţă, ce fusese Sâmbăta trecută la ordinea zilei inaintea Curţii cu juraţi de Ilfov, s’a a-raănat pentru sesiunea viitoare, din cauza lipsei mal multor martori. DIN AFARA MesurI internaţionale in contra anar-chiştilor. Din Londra se scrie că s’a realisat o inţelegere intre guvernele deosebitelor puteri in privirea urmăririi anar-chiştilor internaţionali. Poliţiile din deosebitele ţări au să procedeze pe viitor in comun pe acest teren. In capitala Angliei s’a instituit d< ja o poliţie secretă pe nuoile baze. Ea va avea să cerceteze, să supravegheze şi zădărnicească conspiraţiile şi atentatele anarchiste, şi se va compune din 50 de agenţi secreţi. Din aceştia doi spre-zece vor fi aşezaţi in Anglia, căte opt pentru Irlanda şi America, iar restul vor fi repartisaţî pe Rusia, Fran-cia, Germania, Austro-Ungaria, Italia, Spania şi Canada. Se aude că un serviciu de poliţie secretă, organisat pe base analoge, se va înfiinţa şi in toate cele l’alte State cari au boala anarchismuluî. Francia şi China. China nu vrea resboiul, cu toate ameninţările sale. Trebuie să-i luăm in nume de bine atăta dragoste de pace, mai vîrtos ca Francezii au im-plinit toate acele lucruri, ba incă mai mult, de la a căror săvîrşire guvernul chinez făcea dependentă declaraţia sa de resbel. Din Peking se scrie anume, că partida păcei a esit acolo pe deplin biruitoare, mulţumită stăruinţelor vice-re gelui Li-Hung Chang, care pledase in tot deauna pentru pace. Ceea ce va fi determinat in prima linie acest curent e, nu mai încape îndoială, rolul puţin vrednic meat de soldaţii chinezi cu ocazia ultimei campanii. Ei n’au indrăs-nit sa facă faţă nicăerî trupelor fi ancese, La Pave era "in grădina şi probabil in aleiul cu boltă. In adevăr, acolo o Eăsi, pe o bancă de piatră şi citind. ,e plăcea ţa amăndoi acea bătrână a-leie in formă de leagăn unde se petrecuse intre denşiî o scenă oare rămăsese de o potrivă scumpă pentru amintirea fie-căruia. D-na de La Pave căutase acolo un refugiu in contra căldurei extreme de peste zi ; dar, de un moment, cerul se inveluise cu nori lurtunoşi; soarele nu mai arunca raze printre frunzele boitei, şi o obscuritate destul de pronunţată domnea in marele aleiu sever şi tăcut ca o biserică. Frumosul sr.rîs scare întredeschise buzele tinerii temei la aproprierea lui Maurice se 'stinse repede indată ce putu distinge expresiunea rigidă a trăsurilor feţei luî. Se sculâ. — Ai să ’mi spui ceva amicul meu? intrebâ ea cu sfială. — Da, Mariano. Se aşeza lăngă dănsa şi pe cănd tănâra femeie aţintea asupra-’! ochii săi negri plini de nelinişte : — Mariano, reîncepu el, existenţa pe care o ducem nu mai poate ţineă. Reputaţiunea ta poate fi atinsă...... şi, ce e mai mult, eu joc aci un rol de Tartuf care mă revoltă, păci adevărul este că te iubesc ca un amant, nu ca un prieten..... Trebuie dar să sfârşim o dată.... alt-fel nu vei intârzia a mă dispreţui, cum am inceput să mă dis-preţuesc eu insumi. N’aş voi să te părăsesc, — afară dacă ’mi-ai ordona aceasta; dar, dacă stau lăngă d-ta, tre- conduse in adevăr, cu mare dibăcie. Ce sorţi ar putea avea un resboifi, inceput cu astfel de oameni ? Din Paris a plecat acum la Peking dragomanul ambasadei chineze, care ştie foarte bine franţozesce şi va putea lumina guvernul chinez asupra si-tuaţiuneî. Cabinetul din Paris aşteaptă dupe aceasta o cerere din partea Chinei pentru reînceperea negocierilor de pace şi atunci el va trimite la Peking pe ministrul plenipotenţiar Patenă-tre, care va reîncepe înţelegerile, ce vor avea cu această ocazie probabil un sfârşit grabnic şi in sensul păcei. ----------------.-<$.««$»-.-*----* MODIFICAREA LEGII ELECTORALE. D. N. R. Lăcusteanu, preşedintele delegaţiunil parlamentare, pentru alcătuirea proiectului de revisuire, ne trimite un studia foarte important asupra cestiuneî, şi ne grăbim cu atăt mal mult a’l impărtăşi pu-blibulul, cu căt el cade in cercul vederilor ce-am desvoltat adesea in coloanele acestui ziar. Nici oligarchie, nici ochlocraţie. Disposiţiile Constituţiuneî supuse re-visuireî se impart in două : in dis-posiţiunî pur constituţionali, şi in dis-posiţiuni relative la modificarea legii electorale. In privinţa acestei din urmă părţi, trei scoale politice se află in luptă : şcoala conservatoare, şcoala democratică şi şcoala radicală. Sau intr’alţî termeni, trei forme ale societăţii îşi dispută victoria : oligar-chia, ai cărei representanţi sunt conservatorii; democraţia, susţiitoriî căreia sunt oamenii principiilor de la 48 ; şi ochlocratia, ai cărei aoărători sunt apostolii ideilor extreme; reformelor disperate. * Conservatorii, de la 1871, aii cerut revisuirea Constituţiuneî şi a disposi-ţiilor privitoare la legea electorală in sens oligarchie, şi dacă revisuirea nu s’a făcut atunci, causa a fost că guvernul conservator din acest timp, s’a temut să cheme o Constituantă despre care nu putea să scie cum ar fi avut să easă. Asvă-zî aceiaşi oameni cari cănd se aflai! la putere găseau viţios pactul social de la 1866, se opun la re-visuirea luî, nu pentru că ’şî-ar fi schimbat opiniunile, dar pentru că le-ar conveni mai bine ca modificarea să se facă sub un minister conservatorii Cu un corp legiuitor oligarchie pe care îl aşteaptă. j » Liberalii-democraţi, primesc revisuirea, conservă impărţirea colegiurilor electorali pe interese, dar numârul lor il reduc la trei. Ei cred că unificarea colegiului marilor proprietari cu al proprietarilor cari represinta proprietatea mijlocie este naturală şi lo gicâ, pentru că şi unii şi alţii din alegătorii acestor colegiurl nu au de căt acelaşi interes. Liberalii-democraţi admit sporirea numărului alegătorilor urbani, sporire care să obţine prin scăderea censului de la 30 lei, cum era până acum, la 25 lei, ca un act de dreptate, pentru că prm scăderea impozitului, mulţi locuitori urbani îşi perduseră dreptul de a vota direct. Liberalii democraţi găsesc că e şi just buie să ’mi faci graţia a ’mi priimi numele, a mă lua in căsătorie, in fine... sciu ce fac, crede-mă... sciţi ce ’ţî propun;—o crimă! dar am ajuns aci........ s’alege .... Sunt la ordinile d-le ; — decide! Mariana avu o isbucnire de durere fără lacrămi, şi ’şi lip? cu putere a-măndouă manele pe obraz, apoi, după căte-va secunde, zise : — Eu te iubesc îndestul pentru sa să consimt!... Dar d-ta, cum te cunosc, vei fi grozav de nenorocit! — Foarte nenorocit! zise Maurice. Mariana să sculă de pe bancă. — Ei bine! strigă ea cu voce scurtă, hotărâtă, imperioasă,—nici o frasă, nici un cuvănt mai mult, nimic!....... Pleacă... pleacă.., o voiesc !... ’ţi jur c’o voiesc !... Adio !... ’I luâ amândouă mâinile şi ’i intinse fruntea. Maurice ’i sărută părul cu răceală. Mariana alunecă cu un sgomot de mătase mototolită, şi căjend la piciă-rele lui, cu corpul sdrobit aproape a-tingănd cu capul nisipul de pe alei, murmură incă o dată ! — Adio ! Maurice o luă in braţe repode, o rădică şi o strânse indelung pe pieptul şi pe buzele sale. Nu mal aveau nimic de spus. Erai! logodiţi. D-na de La Pave usâ de triumful său cu o înţeleaptă discreţiune: obţinuse destul : nu ceru nimic mai mult, nu ’i vorbi de loc despre demisionare. Maurice solicită, cu ocasiunea căsă- şi politic ca, sătenii cu ştiinţă de carte să voteze direct in colegiul rural. Votul direct fiind un drept superior votului in al doilea grad, dreptul săteanului cu Ştiinţă de carte de a vota direct va, fi un stimulent pentru Tocui-torii rurali ca să’î indemne să dea fiilor lor instrucţiune, adică mijlocul prin care să obţie dreptul. * ^ Radicalii voiesc contopirea actualelor colegiuri electorale intr’unul singur, in care sătenii să voteze prin delegaţi aleşi, fiă-care de un număr de o sută alegători, şi să nu aibă de căt 0 treime ae glasuri in colegiu. Sistema unui singur colegiu, care pr,’n întrunirea la un loc a tutulor alegătorilor unui judeţ devine numeros, radicalii o cer din puntul de vedere al principiului egalităţii, şi fiind că cred, că colegiurile numeroase sunt mai Independente. Acestea sunt, in trăsuri generale modificările, ceţfiă care din menţionatele trei .ţcolî politice, ar voi să aducă legii electorale. * Lăsând la o parte theoriile oamenilor trecutului feudal—de care s’ar putea lua o idee din petiţiunea de la Iaşi,—theoriî care nu mai sunt de căt nisce anachronisme in secolul al XIX-lea şi in ţara noastră, nu ne vom ocupa de căt de ciudata sistemă a sus-ţiitorilor unui singur colegii!, care nu e nici liberală, nici conservatoare şi cu atăt mai puţin radicală, in forma in care ni să dă. * In adevăr, ce voiesc aperătorii colegiului unic ?—Egalitatea, dispariţia distincţiunilor. Aceasta le e ţinta. Şi apoi aceşti adoratori al egalităţii, a-ceştî inamici ai distincţiunilor, admit alegerea cu două grade, care e nega-ţiunea egalităţii, şi propun o sistemă care pune pe sătean in neputinţă de a mai fi ales in Adunarea legiuitoare. Căci, stările culte ale societăţii care formează majoritatea de două treimi in colegiu electoral, nu vor da mandatul lor celor mai neinstruiţi, celor mai inculţi pentru amoarea egalităţii, 01 celor mai luminaţi, celor mai capabili, celor mai apţi a legifera, a controla. a organisa, a reforma ; acelor care vor fi făcut studii in sciinţa economică, in sciinţă financiară, in sciinţă politică, necesarii pamenilor cărora li se încredinţează conducerea afacerilor Statului, dacă mandanţii se gândesc la prosperitatea Statului şi nu la interese personali, nu Ja nesdrăvăaii nivelă toare. Neegalitate in colegiu, porderea putinţei d’a ilierge in representaţiunea naţională- ^ se fana meritu IUI muiioibin MO IAHB£1UL UiliVjj I posiţiune cu mult mai inferioară de căt aceea pe care o are astă-zi cănd colegiurile rurale pot să trimită treizeci de săteni in parlament că cole-giurî autonome, avănd individualitatea lor şi libertatea lor de acţiune nemărginită şi absolută. Şi in asemenea caş, sistema colegiului unic, atăt de trâmbiţată de susţiitoriî ei, nu e o"im-bunătăţire a condiţiuniî politice a agricultorului ci o înrăutăţire, nu^un progres ci un regres. Prin sistema unui singur colegiu dar nu se plămădeşte ojurne mai bună de căt aceea pe care a creat’o înţelepciunea supremă, distincţiunile naturali, deosebirile de aptitudini, de capacitate torieî sale, o prelungire de concediu care nu ’i fu refusată. Cu acelaşi spirit de înţelepciune delicată şi cugetată, ienăra femeie se preocupa a aa chiar din acel moment unirii lor apropiate o publicitate regulată ; voi chiar s’o înconjoare d’o in-scenare Oare-cum sărbătoriască cu scop d’a ’i lua in ochii luî Maurice, acel caracter clandestin şi culpabil pe care era foarte dispus să ’i’l dea. Pănă la o nouă hotărire lăsară pe Maurice la Prieură; dar chiar de pe acum d na rde Frămeuse, in urma insistenţii jvii-toarei sale nurori, trebui să se instaleze şi să locuiască la dănsa. In acelaşi timp d-na de La Pave întreţinu mai activ relaţiunile sale de vecinătate; oferea ospitalitate rudelor sale de 1a. Alenţon, printre care figurau două sau trei femei tinere ; oprea in trecerea lor căţî-va prieteni care se întorceau de la cursele de la Caensau Deauville. Graţie tuturor acestor oaspeţi permanenţi safi trecători, castelul se ani-mâ d’o viaţă sgomotoasă. Aceasta a-nimaţiune, din care Maurice era nevoit să’şî ia partea lui, exercita asupra stării sale morale o influinţă salutară şi d’a face să înceteze une-ori agitaţiunile secrete ale consciinţei sale. Poate, de asemenea, că să obişnuia puţin căte puţin, de cănd hotărirea erea luată, cu ideia acestei căsătorii, amintindu’şî la trebuinţă moţiunea aproape cu neputinţă de combătut a bătrânului preot şi felul de trebuinţă fatală pe care o încerca. Se agăţa, de asemenea, pentru a’şi ue ştiinţă, nu dispar ; prin frase numai, ne-potrivite cu faptele, nu se aduce domnirea egalităţii, şi apoi, după mârturirea cărţilor sacre ale |tutulor re giunilor, egalitatea perfectă nu s’ar afla nici in cer. Neegalitatea există in natură, in care două frunze|nu sunt identice. Faptele fiind ast-fel, sistema colegiului unic nu vatămă elementul muncitor, şi sătenii ar trebui să fie cei d’ântăiu ca să i se opuie. Să vedem dacă fiind in dauna unei părţi a societăţii, e in utilitatea celeî-l’alle; daca foloseşte elementele culte. • In theorie am văzut că scopul colegiului unic este egalisarea distincţiunilor sociale. De fapt, insă, ce este el? pentru că noi trebue să privim faptele cum se presintă in fiinţa lor brutală, iar nu vorbele declamatoare. De fapt colegiul unic, aşa cum ăl compune şcoala radicală, este un nou colegifi oligarchie, care- lasă numai avuţiei şi capitalului putinţa de-a fi represintate in Adunarea naţională prin membrii a-Ieşi dintre dănşii. Faptul acesta neegalitar, injust, ar da drept locuitorilor care laboară pămăntul să strige cănd s’ar vedea înlăturaţi dinj Parlament, că sunt trădaţi, că li se face injustiţie, că drepturile ior li s au im-puţinat, li s’au răpit, şi tot omul cugetător vede şi poate să prezică urmările fatale ale acestei drepte incriminări. Şi cine ar fi atunci alături cu poporul desmoştenit deşteptat ?—Umanitarii de astăzi, propuitorii şi susţiitoriî colegiului unic oligarchie, care colegiu s’ar preface atunci in colegiu ochlocratic prin răsturnarea unei stări de lucruri apăsătoare, nedrepte unice. Nu învinovăţim pe nimeni, nu bănuim pe nimeni. Nu Jicem că scopul adepţilor sistemei unui colegiu tinde la aceasta; dar colegiul unic acolo va duce in mod inevitabil şi fatal. Apoi mai e ceva. Colegiul unic e cheia bolţii, e pea-tra unghiulară a votului universal, e o formă a sufragiului universal. Şi sufragiul universal fără instrucţie universală e o nenorocire : e domnirea ce-sarismului'sau a demagogiei prin mijlocul domniei maselor fără sciinţă de carte, amăgite, care vor servi ae instrument. Aceasta nu trebue oare să ne îngrijească.! Nu se cuvine, nu avem o datorie să intămpinăm răul de la inceput, de la origine, opunăndu-ne unei reiorme care pentru elementul muncitor este îngustă şi pentru elementul avut nefolositoare ? Principii absolute ! se exclamă şi se declamă. Liber este filosoful, particularul, omul privat care n’are nici o respun-dere, să viseze deştept, să facă theoriile cele mai stranii, să conceapă o societate nouă de oamenl-angeli care, să aibă acelaşi chip, acelaşi port, aceleaşi aplecări, aceleaşi moravuri, şi care să trăiască in comunitate ca albinele, ca furnicile, cu toate că şi furnicile şi albinele aii comiţiile lor, stupii şi furnicarele lor a parte, separate, distincte ; permis este theoreticului să toarne, ca doctorul Zeb, lumea pe alt calapod de căt pe acela pe care e făcută; dar|omuluî politic, căruia Naţiunea ’i-a incredinţat destinele ei, o-muluî public, căruia societatea ’i-a dat misiunea de a lucra pentru prosperitatea ei, pentru siguritatea ei, nu ’i este linişti turburarea, de fericirea lără margini de care vedea pe mamă-sa co-prinsă. In fine era distrat şi susţinut mai presus de ori-ce de iubirea adâncă şi arzătoare de care’i era inima îmbătată. Găsea, de altă parte, in aceea pe care o iubea aşa de pasionat, şi căreia sacrifica atâtea lucruri, o recunoştinţă aşa de vie, aşa de plină de atenţiune, atăt de plină de graţii, in căt mâhnirea şi chiar remuşcârile sale, ’i păreau dulci cu acest preţ. D-na de La Pave era prea de tot femeie pentru a nu avea percepţiunea limpede a sentimentelor pe care le inspira. Aşa dar nu se îndoia nici de cum de iunirea luî Maurice. Totuşi, de cănd ’i dăduse intr’un avănt de pasiune neinvinsă sărutarea logodnei, ’l observa că evita, cu o afectâţiune de respect cavaleresc, ori-ce apropiere, ori ce mângâiere de acelaşi gen. Părea că, din causa unui rest de scrupule şi de amintire, intărzia pe căt putea momentul cănd văduva lui Robert va fi pentru el ceva mai mult de căt o prietenă. D-na de La Pave, adorăndu 1, su-ridea pe ascuns de slăbiciunea lui, şi aştepta, curioasă, termenul tuturor acestor lase cu un amestec de nerăbdare, de şiretenie femeiască şi de neînţeleasă turburare. (Va urma). Octave Feuillct. * www.digibuc.ro g ROMÂNIA LIBERA iertat să facă concepţiunî hasardoase condamnate de istoriă şi de experienţă ; nu ’î este ingăduit să facă experimente de acelea cari au [adus imperii mari, state potente la peire. Pentru ce să stabilesce ochlocraţia? Nu oare ca să se aducă ochlocraţia prin comoţiunî politice ? ^ Nu incriminăm pe nimeni, dar punem această întrebare, pentru că avem şi datoria şi respunderea. gi noi iubim poporul, şi noi am lă-cut o întreagă viaţă de sacrificii pentru libertăţile lui, pentru drepturile lui, pentru ridicarea luî din starea injosi-toare in care ’1 ţine infăşurat Boa oli-o-archică; dar un om, un Dumnezeu a zis: «daţi Cesarulul numai ce e al Ce-saruluî.» Şi noi trebue să zicem: să dăm elementului §muncitor numai căt poate elementul muncitor. O machină nu să dă pe mâinile neexercitate ale aceluia care n’are nici o idee de mecanică. Aşa să face şi cu un Stat. Nu zicem ca muncitorul să nu ia parte la conducerea lui; dar in oare care măsură. Şi să nu ni se impute că suntem pentru privilegiurl. însuşi J. J. Rous-seau, care a pus basele pe care trebuia să se ridice mal târziu edificiul sufragiului universal, adică al domni-rel mulţime!, ca filosof era egalitar, ca cetăţean al Genevei insă, nu era egalitar; recunoscea distincţiunl naturali; inegalitate de pricepere, de sciinţă. Egalitatea perfectă, principiile absolute, sunt teorii abstracte, şi statele nu se conduc cu teorii abstracte. Noi am combătut privelegiurile, monopolurile, aristocraţia de nascere. Dar există o aristocraţie legitimă: aristocraţia meritului, aristocraţia sciinţeî, deschisă tutulor. Constituţia de la 48, care a desfiinţat privilegiurile, titlurile fără iuncţiunl, distincţiunile nenaturali, care a chiemat pe toţi JRomănî la drepturi egale, a recunoscut această aristocraţie. Eată cum se [exprimă Constituţia mare! noastre mişcări regeneratoare : «Poporul român *dă inapol la toate stările dreptul cel veehiu de a avea representanţî in generala adunare ; de-creată de azi inainte alegerea largă, liberă, dreaptă, unde tot Românul are dreptul de a fi chiemat, şi unde numai capacitatea, purtarea., virtuţile şi increderea publică. sâ’I dea dreptul de a fi ales.» Capacitatea, purtarea, virtuţile, iată aristocraţia consacrată de mişcarea de la 48 ; numai posedând aceste distinc-ţiunî şi avend încrederea publică are cine-va dreptul d’a fi ales in repre-sentaţia naţională. Acesta e un principiu al mişcării regeneraţiuneî române, şi cine depăşeşte acest principiu, daca e om de la 48, este un apostat al principiilor proclamate la 48, care e 93 al României. Tot Românul deţorl ce stare, de ori ce condiţie, avlad ori J->e profesiune, are dreptul de a fi ales in Parlament, are dreptul de a fi chemat la conducerea statului, numai să fie capabil şi virtuos, şi să aibă increderea concetăţenilor săi, nu a altei puteri, nici a al tel suveranităţi, afară de suveranitatea Naţiune!. Gând dar, mişcarea de la 1848 a decretat «Âdunanţa generală compusă de representanţî ai tutulor stărilor societăţii» ea n’ainţeles adunare numai luată dintre membrii oligarchiei--cum ar fi aceea pe care ar da-o sistema cologiu-lnî unic in care sătenii n’ar putea lua parte-, safi numai din membrii ochlocraţieî, pe care ar da o votul universal, visat de umanitari, din care elementul cult ar fi exclus, căci o asemenea adunare n’ar mal fi o Adunanţă generală, ci o adunăturăţdespotică sau teroristă care n’ar representa Naţiunea. * Introducerea in instituţiunile i a sistemei colegiului unic, ar domnirea unor clase asupra altoi putinţa unor stări ale societăţi trimite mandatari dintre dânsei dunarea legiuitoare. Şi nu a< voit Naţiunea la 1848 cănd a zi: se cuvine a perde cei mal mulţ ru cel mai puţini, căci este ne nu se cuvine iar a perde cel n ţmi pentru cel maî mulţi, căc k™0-» Nu aceasta asemenea o liberalii democraţi cari, având c tnă sublimul precept pe care 1’ .»Zlc Pr°pnitorilor colegiului k j ’a .ce ne dă convicţiunea : N Jă ?1,rea cel°r mai puţini—pe sistema unul singur colegiu p t ceLor rtaî mulţi, căci este «,„vU vo.irn asemenea domnire l711* ^~Pe Care 0 dă votu ~~~asupra celor maî puţir a? A barbar. (Urmarea intr’unul din numerile v. N. R. Locust tasul P. S, S, Ârchiereulul Calistrat inaintea inaltol Curţi. ii. 12> !egea 1872 zice : „Sfântul Si-^1 bisericel ortodoxe autocefale Ro- mâne va statua asupra tutor afacerilor Bplritualî, desciplinarî şi judiciari curat bisericeşti, iu conformitate cu sântele ca- noane ale sfintei biserici ortodoxe de ră-' sărit.* Trebueşte saă nu respectată această dispo3iţiane ? Onor. d-n procuror general, in calitatea sa de represintant al cocie-tâţ-îl interesate la respectul legilor, va, respunde neapărat: da, trebue s’o respectăm. E( bine, când această disposiţiune esto violată de Sinod, când canoanele sunt călcate in picioare de către o autoritate, care ne-a dat destule probe că nu este infailibilă şi nici inspiră cea mal mică conflenţă, cum o vom face să fie' respectată ? Să ne adresăm la patriarehie, cum se făcea altă dată? Dar astăzi, zic înalţii Prelaţi, suntem biserică autocefală şi puterea Patriarchiel nu mal există. Chiar dacă această ar fi mal existat, totuşi nu era singură competentă, da ore-ce prin violarea canoanelor se violează şi o lege civilă. Canoanele civile, conexe fiind cu legi civile, vine rolul inaltel Curţi de justiţie. Onor. d. Procuror general ne inchide aceasta cale pretinzând iacă : 3). Că s'ar \iola legea organică a I-naltei Curţi. Această aleg&ţiune e lipsită de bază. Sinodul este compus conform unei legi. Legea declară că fie-care membru are drept la vot deliberativ. - Când dar su-punăndu-36 o chestiune la tul maorilor, un membru refusă de a vota ca cel lalţî, şl pentru această causă acest membru este dat afară din Sinod, nu comite el oare atunci uu delict politic in sensul art. 35 al 2 din legea de 24 Ianuarie 1361? Acest delict politic trebuesce reprimat, efectele sale anulate.— Cine poate face aceasta? Bine inţeles, că înalta Curte.— Art. 35 zice : In cause politice (luat in oposit cu „cause private").... Curtea de „Qasaţiune judecă cainaltă Curte de Justiţie" . Se poate insă objecta : art. 36, in diferitele caşuri ce enumerâ, nu se ocupă şi de acest recurs. Putem respunde in mod victorios : a) . Aucst articol este numai enuncia-tiv; principiul este pus in art. 35 in virtutea căruia orî-de căte ori o autoritate comite un d Blict politic, înalta Curte de justiţie exercită controlul săli. b) . In enumeraţiunea art. 36 nu putem găsi şi caşul nostru, pentru cuvântul foarte simplu, că acest articol datează din 1861, pe când legea sinodală datează din 1871- c) . Art. 36 al. final : in genere asupra tutor materiilor ce i se vor atribui prin lege, fără ca să se esprime dacă atribu-ţiunea trebue să fie espre3ă sad implicită. Atribuţiunea de-a face să se respecte canoanele, legile ce le consacră şi orî-ne lege- civilă şi politică, ’i este dată intr’un mod implicit prin art. 12 şi espres prin art. 16, legea din 1872. Dacă mergem mal departe in combaterea argumentelor invocate in favoarea declinării competenţei, găsim art. 42, legea organică a inaltel curţi, care î( dă dreptul de a judeca de-a dreptul pârele pornite ia contra miniştrilor şi ai celor-alţî inalţi funcţionari, ori cari ar fi. —Or, M,-tropoliţil, Ep.scopil şi Archiereii, unii ca şefi eclesiasticl, iar toţi ca membri al Sinodului, sunt funcţionari al Statmuî. Tot dubiul insă se ridică prin art 41 din aceeaşi lege: „Ministerul justiţiei aăre-„sându-se prin procurorul curţii de ca-3saţiune, sau d’a dreptul, sau in urma „iniţiativei luate de acesta.... va denunţa „curţii de casaţiune ori ce act, prin care „judecătorii şi ar fi însuşit atribuţiunî „peste competinţa lor, şi ar fi comis vre-„un esces de putere, sau delicte relative „la. funcţiunile lor." Or, membrii Sinodului, săndse constitue in autoritate de judecată, sunt judecători, in sensul art. 41 de prin puterea legii din 1872. —Cănd aceşti judecători mâ is-besc violând legea din 1872 care ’mî acordă votul deliberativ, eş! depăşesc competenţa şi comit un exces de putere precum şi uu delict relativ la funcţiunea ce ocupă.—Da delict la funcţiunea lor, de oare-ce dânşii nu sunt acolo pentru violarea l3gilor, ci pontru aplicaţianea lor. Prin urmare, la declinarea competenţei se opun art. 21 constit., 9, 12 şi 16 legea 1872 ; 35 al. 2, 36 al. final, 41 şi 41 şi 42 legea organică a înaltei Curţi. Terenul pe care calcă onor. d . procuror general, era atăt de mobil, in căt peste căt-va timp ei scăpă de sub picioare. Pentru ca să se conviDgă ori cine de veracitatea alegaţiunil real9, voiu pune faţă in faţă două pasage din discursul d-sale. 1) „PasagiU". Curtea declarăndu-3e com-„petentă ar viola canoanele, Constituţiu-„nea şi legea organică aCurţoî. Recursul „este o plângere către judecătorii civili „contra actelor sâvârşite de judecătorii bi-„seiicescl*. După acest pasagiu, inţelege ori cine, că in alta Curte nu poate avea nici cum amestec in această afacere de grave es-cese de putere, de abateri de la umanitate şi legalitate 2) Pasagiu. „IlecurenţiI zic astăzi că „esistă un esces de putere ; poate, insă, „numai ministerul justiţie' este in drept „să seaiseze curtua pentru uu 6sces de „ putere. “ După acest al 2-lea pasagiu, malta curte este sau nu competentă, după cum a fost sesizată de o persoană sad alta. Necompotinţa ei aşa dar este raţione ma-teriae ! Contradicţiunea este flagrantă. Teoria ce a invoeat onor. d. procuror general, nu putea să’l conducă de cât acolo Rsmăne insă stabdit, că inalta curte este competentă a judeca ca judecător civil, plângerea ce i se aduce contra actelor săvârşite de judecătorii blsşricesci. Această soluţiune nu eate o concesiune ce ne face onor. procuror gensral, ci un drept dat de art. 41, Pentru că vorbim iarăşi de acest articol, rog să se observe că onor. d-n procuror general are dreptul să ia iniţiativa şi să recomande ministeriulul de justiţie a sesisa înalta Curta. Onor. d. procuror general spune că poate să se fi comis un exces de putere. — In acest ca» pentru, ce nu a luat iniţiativa ? Aşteaptă ca dânsa să fie luată de d. ministru dG justiţie? Ar fi putut să aştepte mult şi bine de la şeful dreptăţii ! (Va urmai —— --——XT" 1 • 11 —■—“*—---------- UNDE E PE ii îCOLUL ? ! Domnule director, Vă rog să daţi pubiicităţel, in românescul ziar „România Liberă*, următoarelor câtor-va rîodurî : In şedinţa de Sâmbătă 10 ’.c. a Camerei deputaţilor, d. deputat Boldur Lăţescu dă alarma asupra pericolului ce ar ameninţa ţara românească din partea emigranţilor români de peste munţi şi—învelită in frase destul d" inofensive —face Came- rQi prOpUQu&Vox viv/ t* x* fuvvr u ofciiiî in patru când e vorba de a-i nBJralisp, ceea ce va să zică, cu alte cuvinte, de-a le refusa, pe căt se poate, cu «ie&ăvîrşire actul naturalisăreî. Faţă cu propunerea aceasta degSisată şi cu argumentele pe cari d. deputat caută a-o întemeia, petm teţi’mî să fac următoarele căte-va observaţiuni. E fals, că emigraţiunea românească de peste Carpaţi nu s’ar imbulzi de cât la bugetul ţârei şi ar face, ia acest chip, o concurenţă periculoasă „spetiturilor* altora. Puţini Romărî de peste munţi găsesc loc la „banchetul* fraţilor liberi; acest ^banchet* se reduce la un număr oare care de funcţii |inferioare, impreu-nate cu multă muncă şi puţină plată, la un Însemnat număr de locuri in ramura instrucţiune! publice, ocupate încă pe cănd era vorba de-a organisa ace stă inatituţiune iu 66D3 naţional ; in Urmată a început să se facă cas da trădare naţională cănd un oficer de peste munţi e pri*~ " - rangul său din armata aust .. , rt romăaâ ; restul cel mare dc imigranţi trâesc cum pot, cu comerţul şi cu ocupaţii private. Nu am fără îndoială pretenţia de-a susţinea că cel ce ocupă, din al noştri, funcţiuni, sunt şi „iu drept* să profite de ele şi d. deputat, daca ’i convine, n’are de căt să faca o propunere in Cameră ca să se puie o dată capăt acestei usurpaţd saă acestei frustrări M. deputat ’şl poate alege singur termiuui). E fals, a doua, că imigranţii români de pe aţe munţi s’ar bucura, iu ce privesce formalitatea naturalizăieî, de vie un pri-vilegiă real faţă cu solicitatorii străini. Scutirea de stagid e o concesiune aparentă, âctă.ti pentiu că nu se face parte 'de ea numai „Românilor străini* (termenul este oficial) şi a doua, fiind-că solicitatorul de peste Carpaţi, dacă nu are vre-un sprijin deosebit, ’şl vede petiţia mucedlnd ia archivele Camerei, nebăgată in seamă, ani intregl, adesea paste termicul de stagiu acordat străinilor. Restul mechanismuluî de naturalisare se ştie că aceiaşi este pentru tcţi, per.tru noi ca pentru cel din urmă străin, şi cum se practică, d. Lătescu ştie mai bine de căt noi. Nici aici n’avem nici măcar cugetul de a face vre-o imputare. Camei a este suverană pe faptele sale şi cel ce uu au drepturi nu se pot plânge. E fals, a treia, că emigraţia de peste Carpaţi s ar putea inâDUşi prin apeluri patriotice sau măsuri legislative. Cel ce susţin aceasta, o fac sad din ignoranţă sad de rea credinţă. Nici un Român care iuvaţâ peste munţi carte şi vrea să lămâie Român, nu poate ocupa sub stăpânirea ungurească nici o funcţie de stat. Restul ocupaţiuuilor sau ramurilor de pro-ducţiune, dimpreună cu marea proprietate, sunt in înănile străinilor, cari domnesc şi jâfuesc Transilvania de sute da atif, in vreme ce pentru Romănî viaţa politică, Daţională şi economică nu începe de căt cu anul 1Ş48. Dacă elementele împinse, in acest chip, la emigraţie, vin in România, e că esistă o România; dacă n’ar esistă şi-ar lua drumu aiurea. Aceasta e insă red ? Fără îndoială că e rău. Dar ceea ce ar putea pune capăt răului e numai solidaritatea tuturor Românilor, şi această solidaritate nu e-sistă. D. Lâţescu vre-a sâ-o inlocuiascâ prin persecuţie şi ură. Foarte bine, numai resultatele să nu ne mire. Emigtaţia românească de peste Carpaţi un pericol pentru statul romăn? Trebuit’a sa trăi n, ca să nc au$im şi complimentul ace ita şi tocmai din partea unul membru al . epresentaţiuneî naţionale române, care moralmente este chemată să se in-grijească de soarta poporului român iu-treg. Dar ce poţi şti ? D. Lăţeacu poate să aibă şi ic aceeaată privire dreptate. Românii ue peste munţi ad dat, fără iedo-ială, contingente insemnate şi pontru Învăţământul public ăl României si pentru crearea unui comevcid naţional. Poate chiar prm aceasta pus’ad insă semănţa ruinil statului remăn, smulgâudu-l de la viaţa, atât de tichnită, a unei espresil geografice,şi impingăndui ’) spre un ideal, poate măreţ, dar atât de periculos psntru ceî care nu schimbă apetiturile bugetare pe nici un ideal. Scuzele noastre d-lul deputat Boidur-Lăţescu. Avem un gust ciudat, noi ăştia de pesta munţi: de-a vrea să nu fim de căt Români. Aceasta ne amăresce vjaţa şi dincolo şi, pe căt se pare, şi dincoace; aceasta ’l face pe d. Tlasza să ţipe că atentam contra esistenţel statului maghiar şi pe o a. deputat să dea alarma că periclităm viaţa stalului romăn. Posiţta noastră e foarte falsă. Cuvintele d-i.uî deputat vor avea, aşa credem, cel puţin darul do-a no lumina asupra el şi de-a ne decide odată la o atitudine limpede şi vrednică. ’ Căt pentru pericolul in care punem iubita noastră ţară, a tuturora, regretăm că n’ara graiii, să răspundă ea insăşl celuia care ne loveşte in faţă cu atâta iudrăs-nialâ. Nu no! înghiţim oraşele Moldovei ; m noi înghiţim moşiile boerilor el; nu noi cletinăm proprietatea şi averea românească dincoace de Milcov, nu noi schinghiim pe ţăran, românul vechili şl verde in veci nesocotit,.. Puterea nu 6Ste la noi, căci suntem săraci şi, inainte de toate, români ; este a străinilor, cari pricep imprejurările şi ştitl că trăim intr’o epocă analogă cu a Romei jugurtine. Un Ardelean. sigur a’şî găsi impâmăntenirea, fără cerere şi fără forme, in pămentol, ia adever românesc şi solidar, al ţării româneşti. CURIERUL TEATRELOR Pe cănd diabolica Celiua Ch&umont face să geamă Teatrul Naţional de lume, partea meiodioasă a Societăţii Dramatice strecoară, cu mare sfială şl smerenie, pe Hatmanul Baltag din Joui in Paşte. - Din Duminică ’a Duminică, Hatmanul D-loi Negruzzi, Carageali şi Caudolla e sortit să mal spuie publicului românesc că este floarea vânătorilor ş’a băutorilor..1 Marţile şi Jouile.... ne-am inchinat cu plo-căciune... Ba chiar, Eamiuica trecută, pentru ca să fie seara mal multă lume la Tertrul românesc, s’a acordat la ora 1 a. m. un fel de matinee. In dosul scenil insă se petrec cu totul alte lucruri, — şi lucruri din cele mal bune,— se repetă (!) Fantăna Blanduziei (or Banduaiei) şi să termină aproape de repetat Dama cu Camelii. Sămb&tă, la 17 Martie, drrma luî Dn-mas fiul va fi representată; şi iucurănd —nu atăt de curând pe cât autorul ar dori-o, — Fântâna Blanduziei o va urma pe şceua Teatrului Naţional. Dama cu Camelii,—V8einicul cântec al iubirii,—concretizat cu atâta durere de Du-mas fiul, unul din primii revoltaţi a' teatrului contimporan,—se va repreaentş Sâmbătă sera, avănd in favoarea sa o alrac-ţiune r8invinsă şi im văl de curiositate. Atracţiunea, — este împrejurarea că Dama cu Camelii e dată bămbată in beneficiul D-ueî Ar. Romanescu. Pe cit ne amintim, rolul Margaretei Gautier este unul din acelea pe care d-na Roman -seu le-a studiat anii trecuţi la Pari3, ;u Delaunfty; — mai ales a insistat maestrul comedian asupra actelor I, III, şi Y arătând modul cum creatoarea rolului, D-na Doche, a inţele3 să le infâ-ţişeze. Velu’ de curiositate, —dacă să poate numi curiositate acel sentiment bine-vo:-tor, cu care pândim orî-ce ocaziune care ne pot,e revela pe un artist, — vălul de curiositate al represintaţiel de Sâmbătă seara, ests debutul d-lul Hasnaş pe scena Teatrului Naţional, in rolul Iul Armând Duval. ——----------———— ţ ■&!»«■$>»-» ——— --- Serviciul leiepic ai Jeiiii Libere*' 25 Martie 1884—9 ore dimineaţa. I.ondra, 24 Martie. Camra Comunelor Marchisul d’Hartmg-ton, miuistru de resbel, a refus&t de a fixa zira discuţiei asupra fiaancelor E-gyptu u a choltuelile ocasionate prin expediţia diD Sudan. Zice că guvernul speră a putea face comunicări Parlamentului inaintea vacanţelor de Paşte, daca telegraful intre Khai^tum şi Cair e curând restabilit. Berlin, 24 Martie. Duce. e Pavel-Frederie de Me^klemburg-Schwenn, frate al Marelui Duc,ejdomnitor, a renur ţat la drepturile sale eventuale la succesiunea Coroanei d8 mare-duce pentru el insuşl şi descendenţi săfinŞfa-voa;ea fraţilor săi mai mari şi deseen-ţilor lor. Berlin, 24 Martie. împăratul Wdh»lm a conferit ordinul Vulturului Negu d-lul de Giers, ministru al afacerilor străire al Rusiei. Roma 24 Martie. „L’Osservatore Romano* zice că 'nu e cestia de plecarea apropiată a Papei, dar de posibilitatea pentru Leon XIII d’a fi intr’o zi forţat d’a pleca din Roma. Epoca acestei plecări uu depinde de loc de Papa, dar de guvernul Italian. Zma in care Papa va vedea demnitatea prea compromisă, va căuta in altă part9 un azil. Dacă Leon XIII a continuat până acum d’a sta la Roma, e numai spre a înlătura Italiei, pe care o iubeşte mult, foarte mari păgubi materiale şi morale. In Consistoriul ţinut azi, Papa a numit doui cardinali şi a preconisat mal mulţi episcopl. Faris, 24 Marte. D-lMignet, decanul Academiei franceze a murit. D-l Lebey, unul din fondatori Agenţiei Hava şi tată al actualului director general al Agenţiei, a murit,. (Hrvas). " --------------< -*-$*-»----------- Societatea Corpului didactic. Marţi, 13 Martie, orele 8 p. m. in localul SooieiăţsJ, ca3a Fihpescu, strada Calvină, d-nu C. Troteanu va vorbi despre. şcoalele reale şi profesionale, una din cestiunile de organisare copriase in programă, care se va deabate in viitorul congres al profesorilor. --------------------- SPECTACOLE SALLA BOSSEL —Theatrul de Fantoclie al d-luî Tomas Holden atrage in fie-care seară un public numeros.—Programul este variat şi foarte amusant.—începutul la 8ore seara. Dumineca şi sărbătoarea va avea loc doue representaţiuni: la 2 ore a. m. şi la 8 ore seara. ----------------------l------ BIBLIOGRAFIE Iu editura magazinului de musisă Const. Gebauer se afia de vânzare nota pentru piano: „Kapsodia romăaă* de C. G. Porumbescu, preţul 2,50 S’a depus spre vânzare la librăriile principale din capitală şi in judeţe „Bă-ttliăie vieţel*, Sergiu Panine, de Geor-ges Ohnet, traduse de d-I Victor C. Ra-dovitz, in 2 volume cu preţul de 2 lei unul. Ooul este incoronat de Academia fran-cesă, şi romanul este foarte plăcut şi instructiv. EXPLICAŢIUNEA PI [) AF1 m un pi PI [V1 n? 1 ] ilVlj] HJ uu .1 HI UI 11 Lîi CE J. G. sSnddlescd-nânovend se află depusă spre vândare la librăria Graeve, vis-â-vis de Teatru cel mare. Moştenitorii repausatuluj Clement Kunst pantofor de dame, cu onoare fac cunoscut onorabilului Public şi clientelei sale că, de şi afi avut nenorocirea d’a pierde pe soţul şi tatăl lor, vor urma inainte cu acest comerciCL ia magazinul lor vechili, in faţă cu grădina Episcopiei, in Bucureşti, calea Victoriei No. 80. 22 l)ir.iitrîe N. Oprişanu Doctor&'in. drepţii; fosta magistrata ADVOCAT Strada Ştirbei-Vodă No. 30. Conmltaţiunl de la 9 — 11 a. m. şi de la 3—5 p m.—Pentru săraci consultaţii grătuite. SCHIMBASE DE DOMICILIU O- WILH. SALTER de ca Facultatea din viena SpeoHat; BOALE UE Şî SYPHILIS H’a xmatat Strada X^esc&ria—Veciie Nr. 8 vis-a-vis de Hotei Londra (Calea MojllorJ Sig) De incîimat sau de ven-zare casele din strada Stelea No. 4. VTN NEGRU de ^«vriţa şi Goln-Orâncea Vechio de 4 ap- qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASiANI lir recolta anului 1879 ,—H rr. vadra Jn PĂUN POpPSSEtJ & Comp. 18, iStr-ew!» I..Î ;»■*■*;«.1W. • •sr-v»---- www.digibuc.ro } ROMÂNIA LIBEFA ■myi ■■ wwţg» «>*>«&•.%aro*4iOâtA!3mN0n*^^ et«ţ^riiacc’.£«ţ *«Mfay.Bfe6W*SSm5^«*igag^3»^^ ^ar- BAZARUL BULEVARDULUI ^Mc & eS'j ^EL^U^C> 9 W :■■: j " __ __ JotW-\, . . ________^_______L§Săt£jE&s: - r Privilegiat de Majestatea Sa Imperatul Ftanz Iosef I, şl m-vla liat la Exposi-ţiunea de ia Amsterdam 1883. ’ Din imensul său asortiment de felurite haine bărbătesc! pentru SA ISONUL DE PRXMA-VARA Şl VARA 1884 recomandă maf cu deosebire : pecialit&ţî de Pardesinrî gros-vert şi marengo „a la RICHEL1EU* cât şi Costume origiuale englezeşti (Miile poiuts) „â, la CROMYi LI/‘ din cele maT plăcute nuanţe. 5 Societ", tea Romană de Construcţiuni şi Ln-crări Publice. Domnii acţionari şi purtători de părţi de fondator sunt informaşi că dividendul de 26 leî de acţiune, şi 19 leî 50 bauî de parte de fondator, votat de adunarea generală ordinară a acţionarilor din 4 (16) Martie a. cr. se va plăti cu începere de luni 12 (24) Martie a. cr., de la 10 până la 12 ore dimineaţa, la presen-tarea cupoanelor in Bucurescl, la Societatea de Crelit Mobiliar Romăn. 8, Sxrada Doamnei. Bucuresc! 8 (20) Martie 1884. Direcţiunea Generală. INSTITUTUL YELESCU (HELIADE ) • m. ;VriiA D A V R\IE A. NT .A. No. 1 GEORGE SLAMA 9 OKrS'riS'A" KNCiIL.ES «■ CALbA vICTORiEl No. 30, Vin-a-vis de Hotel Otcieieşami flîn+îî Se «cot cu abilitate după cerere cu Cloroformu-Lfintli Nargotic. L j fitil ^um'5eaz;ft cu g^anţie in aur, platină ţi E- ■IsnUs inlocuesc in părţi, precum şr piese complecte, t. li IU! (ganjituri) cu garanţie (sistem american) rţm4|; Se curăţă de peatră cu maşini cari păstrează cu-Ulllu.l îoarea lor naturală ° Sif*" Preţurt moderate H Oonsnluţinnea in toate silele de la 9 ore dimineaţa pini la 5 ore Mari. , in —• f ^-,11—111 —d—dM— Vl J mmm Ki Direaiorgde studii : St.C. Mlhălleseu. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Clasele primari şi gimnasiale, PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toate zilele de la 9—11 ore a. m. şi de la 4—6 post meridiane ,, KTati onala'15 Soc. gener. de Asigurare in Bucurescl Strada Carol I, No. 19 Capital social 6,000,000 l.n. prima emisiune 3,000,000 l.n. deplin: versaţi in 15,000 acţiuni de 200 l.n. Din acestiea, 1 milion l.n spocialmente afectaţi ca fond de garanţiie pentru ramnra da vie aţă. Fond de rezervă 260,000 l.n. Preşedinte, d. I. Marghiloman. Vice-prtşsdinte, d. D. Sturdza. Directorul general d. F. Grunuvasd. „Naţionala* asigură : 1. In contra daunelor de Incendiu. 2. „ „ Grindină. 3. „ „ Transport pe apă şi pe uscat. 4. „ „ din Spargierea Geamurilor şi o- glinztlor etc. 5. Face asigurări asupra vieţei, asociaţiuni mutuale de su-pra-vieţuire, grupe de asociaţiuni mutale dentru copil; contra asigurări, asigurări de capitale ficse, rente vieagere de deferite comblnaţlunî şi asigurări in cas de moaite. Asigurările in toate ramurile se pot efectua la agenţile generala, principale şi speciale din districte, la representanţa generală pentru Bucnreşcî, Calea Victoriei 23 şi la Direcţiunea generală. a.-e pentru basa principală Codeina şi •Solit el inlocueşte Pasta Zed şi poate la ntrebuinţat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el ma. are avantagiul a nu presenta cătuşi de puţin inconvenientele vătămatdre a le opiului. Foloseşte de minime în contra iriilutiu. ttilftr, peptului Si «Ic pulnBoniSop, a îei*»-HClor Invccliile, broitcliUeEar,tiiRCimu găresci, catnrrheloi-, Însoniîiieior, etc. Pîario.firacia 22- Brouot şi la rftVer.se Pliaf macu P k <3 ZA* Oh 1 o •= .§ s | ■-3 V> w O « «5 3 Xi di ’C i_, «-3 ctî ■ —* 1 tri g & 0 a % ■§ d o j - 5 a ® *3 33* rr ■“ - v. s JB ® ex> o d - >05 o s= 0 g " 03 - . ! ? I 1 â % a % V 2 DE ÎICHIEIAT Etagiul de sus al Caselor din Strada Rinocerului No. 4, Suburbia Mihaî-Vodă, compuse ain un salon mare şi doue odă! cu dependinţe şi curtea singură. Pentru condiţiunl a se adresa la d. BasiliO Georgescu, Strada Mihaî-Vodă No. 80, sati la administraţia ziarului „România Liberă".j m | Premiat cu 1-iul preţ; „Modalii de anr“ la concursul agricol ' ~ ...... Ilfov dc la Herăstrău in 1881 şi 1882 pentru a Comiţiuluî de ’ noile varietăţi de pere numite: DE ÎNCHIRIAT In total safl in parte, casele din Calea Rahove! No. 55, pe termen de treîanî cu începere de la 23 ApriliO anul coi’ent. Doritori! se pot adi’esa la d. avocat George Angelescu, Calea Moşilor No. 83 Bucureşti, 12 MartiO, 1884 * ® I • tfl ,3 ® § O .5 g "O ^ r-» CO a ° o P rt 05 >es ^T3-p a a 5 a 2 • 2 p , « a> .2 a a» ? abD-S .safe o ^ ifii °-S - Os o Vi 03 1 S © o , vi VI cj | Imâncărime, MAT RET Ai şi alte maladii ale Pelei Capului, CĂDEREA PERULUI Vindecate rapede cu POMMADA DESLAURIERS; } Deslauriers, l’h.-Ch., 5i,r.deClery, PARIS, şi la toţi pharmacisti şi parfumori ( A exige pe etiquetă semnătura Deslauriers şi timbrul guvcrnuUif tranon -■Mt) V1 a » CD ^ C CL.&CO g “35.„a S'» g ® hH w- w O*C0 c/3 E? * *"■ C P H3 ttdi h-H g Pc o’ p3 o ^ »{ 3 P10^ 2. 13 vP CD ®- o.E. e î>? S H vW^k 4$ AV jyr „Regele si Regina Romani*I“ fi W ’ «Iii: | S~/l Asemenea premutu cu l-iul preţ: „Dipl»*îa ds onoare CI. 1“ şi de Ex-posiţiune a Cooperatorilor Român!, In anul 1883 reati-u deosebitei® calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de psre precum şi alte fructe. La grădina George Ioaald numită Brăslea, situată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aprdpe de biserica Icoane! se afin de vSnzare pom! ■R'I roditor!, altoiţi, de diferite speciî din cele ma! tsâafe.- renumite calităţi şi diferite etăţî. Prelul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a auea ca a-logul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată ii se va trămile. 129 S OPÎCl^lttntotul pomilor pentru prima-vărti n sosit "XSi m- m w De venzare bilete de inchiriat pentru lipit — 15 bani bucata — Se găsesc la tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, No. 15 a case ECTINTEUE DELÂTTEE Primul şi cel mal sigur ajutor in caz de incendia, potolind imediat focu de orl-ce natură. Acast aparat este indispen-basil orl-cârei case şi mai cu seamă d-lor arendaşi, corner-sânţi, proprietari de veri-ce stabiliment etc.. Sf găseşte de vSnzare numai la Ios. Hauser şi Loe-vreiathal, Bucureşti lăngă Banca României. 8 2z2 CASA. FONDATA IN 171.0 m Joim tai Erezii L. LEMAITRE Succesorii TURNATORIE de FERsi ALAMA-ATELIER MECANIC BUCURESCI 3EI^330XJTXXT3XrEI Ii. 32 3F* XJ Z3 2T, Se .insârcinează cu constructiune de vagonette şi jallenrl pentru terasamente asemenea şi eontti'iicţimu, detnrbine şi mori pentru preţuri eu mnlt mai sefujute de eăt cele da Viena şi Pesta, si car! sunt fixate pentru o moară cu 43 1 piatră (lela 36la 1,500leî 1 „ „ „ 42 „ 1,800„ 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 „ „ 42 „3,800 lnstalaţiun' de mori cu turbine foarte rentabile —O moară cu turbină şi penttu petre instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe rîul Sabar, acostat 55,000 leî şi produce 8000 lei pe iuaă.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. MW- EFTINĂTATE. — FUNCŢIONARE REGU1ATĂ. — FOLOS. Fabricanţi de totu felulu de şi INSTRUMENTE Mostre se pot vede, şi condiţiuni-le, preţurile, etc. se pot căpeta de la Agentul Casei pentru Regatul României JOHN PITTB Buauresoî 2, STRADA SMARDAN, 2. n iVIARbLb ROMÂNIA Renumitulu Magazinu de Haine confecţionate previne pe Onor. Public şi distinsa sa clientelă că deja a inceputii a prinu succesivamente pentru sesonulu de sasr* pm^iA-VAUA si var & l PM Ii iii confecţionate cu soliditate din stofele cele mai moderne din Europa, croite cu o' rară perfecţiune după noile jurnale PHETtmil,îl X>33iSTTJXji :DS3 :FL33X3T7JS32 BAŢI SI BIET a te m 1 f m I I liiicurescl, Strada Şelari, „No. 7“, sub Hotel Fieschi. Tipo-litografia Stofen Mihălescu, Strada Covaci, No. 14. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 2009. 10 BANI EXEMPLARUL JOUI 15 MARTIE 1884 APARE O TOATE ZILELE ABONAMENTELE : In Oapltelă: Pwia-u 1 a» 30 Igî. 6 luni Hi Iei* 3 luni C lei In Dlstilîto : „ 1 an 86 lei; 6 luai 18 lei; 3 luni 10 leî. I,! gţxf i^ăţuto t „ 1 an 48 lei; <î luai ?A lei; 3 luai 12 lei. * ' ’* - . . - .... .. .. ■ iii&eU^D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame « 3© adresa: Ii Kobnânla : La aclmin!straţluno, Tipografia Ştefan MShâhsen, SSmS* Nr. 14 şi la corespon- denţii ziarului din judeţe. In Paris! La Sonete Savas. place de la B«u»ao, 8. In Tiena: im, Heinrich WriiKOila, Îs, Biuroril Central de anu*i’ irl pentru Aa*tro*ifngaria. In Hambar? J La Adolf Stcintr, 6‘ilmtecnarkt, N». i8r Birr»ul 4® anunţuri pentru ©armenie ANUNCIURILE Linia mieii pe pag. IV 30 bani J Reclame pe pagina III-a 2 lei Reclame pe pagina H-a 6 lei. | Serisorile nefrancate se rofusâ Articol ii nepubliftflţl na 80 iaapoiasă. Pentru inserţii şi rec'-wae, redaatkieea n-j este responsabila Prim-ftedeoto SJEF. C. M1CHAILESCU. S T î R ! TELEGRAFICE Din ziarele streine. Buda-Pesta, 22 Martie. Partida antisemită din Cameră a dat un manifest, prm care invită pe alegători să voteze numai pentru candidaţi antisemiţi. Berlin, 23 Martie. La prânzul diplomatic dat erl de cancelarul imperiului, ah fost invitaţi toţi şefii de ambasade şi consulate. Intre alţii aii urmat invitării şi principele Orloff cu Sargent. Acesta din urmă a’a bucurat d’o deosebită atenţiune. Decanul corpului diplomatic, lordul Amf phtyl, a lidicat un toast in sănătatea im păratulul Wilhelm. Principele Bismarck a toastat pentru toţi monarehil representaţl şi popoarele lor. Petersbnrg, 22 Martie. Ia sferele politice intime se aude, că, după ce consiliul de miniştrii a respins preectnl lui To>stoi cu privire la luarea unor măsuri reoresive in contra tinerim l universitare, Ţarul a finvitat Jpe preşedintele consiliului de miniştri, Reutern, să învedereze, miniştrilor cari se,împotri vesc la numitul proect, necesitatea imperioasă ce este d’a trece prin consiliu. Reu-tern a cerut insă de la Ţar să i se dea un ordin formal, pentru căci ar lucra in contra consciinţeî sale, dacă ar căuta să convingă pe ceM-alţi despre aceasta. Retragerea lui Reutern sau a lui Tolstoi e iminentă. Petersbnrg, 23 Martie. In onoarea serbării zilei naşterii Iul Wilhelm, Spielhagen a ţinut un toast, aplaudat iutr’un mod colosal, in numele impăratuluî Germaniei, a imperiului german şi a fiului lui Bismarck, contele Herbert-. .Această din urmă a fost ob.ee-tul celei mal vil atenţiuni din partea colonii germane de aici, ale căreia sentimente patriotice e rugat să le transmită tatălui şeii. Alessandria, 23 Martie „Nusret* află din Aden, că Englezii, după toate probabilităţile, vor ocupa în mod definitiv posiţiunea Berberah, faţă in faţă cu oraşul Aden, spre a aver un punct de razăm pentru coloniile pe coastele Somali. Athena, 22 Martie. Camera a votat, cu toate că oposiţiu-nea s’a retras de la vot, mai multe pro-ecte de lege. Partida lui Delyannis a părăsit Camera declarând, că face răspunzător ministerul pentru consecinţele ce? vor urma. Trikupia condamnă atitudinea oposiţiuniî, care prin obstrucţionismul el impedecâ lucrările legislative a le parlamentului. Roma. 24 Martie. „Rasegna* află că formarea noului Cabinet in curând va fi gata. „Diritto* şi „Stampa" susţin contrarul, zicănd că nu se ştie definitiv nimic. „Popolo Romano" constată asemenea, că pănă acum nu se poete şti nimic hotărît. Ministrul agriculturii persistă in dimisiunea ce a dat’o, 11 spretis n’ar vrea insă să fie in Cabinet fără el. -*> vtm Ai» lut in urma un6î ştkl din Suakin, i ar fi aflat că Osman Digna paşa s in apropiere de Famanibs. Proba Englesi in curând vor porni in eoni m . „ . Paris, 24 M 'emPs află din Ha-Noi, că gei Millot pregăteşte un atac asupra ci Hong-Hoc. Marşul cel grabnic al for franceze denotă că Francezii pc io ţară, tot ce vor voi. Ar trebui ocupe tot Tonkinul, căci e o Sceziî să se mărginiasca cita, şi aceasta cu atăta mal n lunA0CUpatiune limitatâ ar du Phin 'Poate drumurile ce d ^„n*tr!bu9sc asemooea ocupate ă cătrebue să se ocupeşi La nov. Paris, 22 1 Oenerarul Millot telegrafia^ d Do* ministrului de maiină: L„adela de la Thai Nguyen a foi generalul Briăre ae l’Isle. Ea chinezI; s’a găs cantităţi de muniţiunl si provisiu Generarul Biiăre de l’Iale se v toarce la Henol mâine. El a pus .e numeroaae drapelo chinezeşti. P1 Pe 40 da tunuri de bronz. • Noî Vm avut nicI 0 Perdere, inamicul a suferit mult. î „“enirul Negrier a sosit aici bţ aducând cu sine^o baterie de Sfffciiil Telegrafic ai „Huitei Litere" 25 Martie 1884—3 ore seara. Cair, 25 Martie- Colonelul Coătlogon, ex-comandant al garnisoanel de la Khartum, a sosit la Cair. El nu crede că Khartumul să fie acum ameninţat de rebeli, dar e necesar, după dănsu, d’a trimite ajutoare generalului Gordon. După abisurile din alt isvor. situaţia generalului Gordon la Khartum e critică, oraşul fiind cu totul blocat. Suakim, 25 Martie. Trupele engleze trebue a ataca Joia viitoare lagărul lui Osman Digma. Triest, 25 Martie. Autorităţile maritime aii dat ordine pentru suprimarea carantinei pentru provenienţele din Orient. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. Bucur esci, 14 Martie. Sunt trei ani astăzi, de când Corpurile legiuitdre ah proclamat forma regaliană, ca un omagiu pentru acela care, in timpul râsboiulul, a ştiut să infrunte atâtea primejdii, pentru a ridica fala neamului românesc, deşteptând prin esemplul s6d, din pulberea veacurilor, vitejia străbună,— şi pentru a pune Statul la adăpostul viscolilor, ce cu duşmănie mal au să şuere peste şubredul Orient. „Astăzi începem o altă faţă in cartea neamului româneşti* — zis-a Domnul Caro), când Parlamentul a adus dinaintea Tronului proclamarea regatului. Multe fapte insemnate s’ati scris incă pe această faţă. Greutăţi de dinafară . lipsă de oameni Înăuntru, cari să înţeleagă bine ce este Statul, cum se internează şi Gum merge sigur inainte, au fost spre mare piedică la acoperirea mândră a ântieî pagine a Regatului roman. Intr’o societate, ca a noastră, unde mal totul s’a făcut prin salturi, prin generoase aventuri ale momentului, unde fantazia hrănită de studii străine ţinea locul cunoşcinţel de ţară, unde cele mal multe instituţii au fost suprapuse poporului, dar nu izvorîte din propria'! conştiinţă, con-fusiunea trebuia să fie mare. E lesne dar de înţeles, de ce noua formă politică a Statului n’a putut inscrie la activul sâu fapte indestule, după cari e setos sufletul românesc. Dar mal mult de căt s’a făcut s’ar fi putut face, dacă acţiunea fruntaşilor noştri ar fi fost stimulată şi condusă de mal multă energie inteligentă. Ne pierdem insă, din nenorocire o parte mare din vreme in frementărî păcătoase, unde slăbiciunile personali joacă un rol hotărî tor, in paguba intăriril Statului. Stăm râu cu multe, stăm râu cu economia publică, stăm râd cu cultura publică, stăm râd cu administraţia publică. Şi ce e mal râfi este, că vâzând toate aceste mizerii, nu . găsim in noi nici puterea de inteligenţă, nici puterea de voinţă, pentru a curarisi această stare bolnavă a societăţii noastre. Cea mal frumoasă urare, ce putem face acum gloriosului Rege al Românilor este, ca să aibă fericirea de a inaugura acea epocă de activitate in bine roditoare pentru Statul romăn, care va forme cea mal preţioasă nestimată a Coroanei Sale. Nu suntem dintr’aceia, cari ar chema pe Suveran să se amestice in luptele de partid şi să facă a valora in lupta constituţională s:,mpatiele sale personali, dar nu ne putem gru pa nici lăngă acel purişti, cari fac din Capul Statului constituţional o inutilitate costisitoare. Simţământul nostru ne infâţişoază pe Suveran, ca cel mal inalt stimul al unei activităţi o inteligente şi oneste in Stat. Ast-fel inţelegând noi teoria constituţională, du putem dorialt, de căt ca guvern şi Tron s’acopere cu căt mal măreţe fapte, de consolidare şi de progres, feţele istoriei Regatului romăn. Atunci, 14 Martie 188i, va trăi cu respect şi admirare in amintirea generaţiilor viitoare! Aşa dorim să fie, spre lauda Regelui şi-a numelui romăn! Nu ne vom apuca astă-zî, să arătăm insemnătatea statisticei , din puntul de vedere politic şi economic. Tablele statistice sunt oglinda, in care se infâţişază starea şi mişcarea unei societăţi. Din aceste table, ochiul pătrunzător vede cu înlesnire nivelul la care se află o societate din toate privinţele, poate constata neajunsurile de cari suferă dânsa precum şi progresele făcute. Statistica e indispensabilă omului de Stat, care ’şi-a luat greaua sarcină de-a curarisi, şiintări pe căile progresului, o societate. Suntem incă indărăt cu statistica, dar mal indărăt suntem cu oamenii, cari citesc statistica şi ştiu a se folosi de dânsa. Fenomenul este întristător, dară real. Cu toate acestea, cănd vedem pe icîjpe colo căte o^jimbunătăţire în deprinderile noastre, ni se umple inima de bucurie, şi cu tot scepticismul ce ni l’a vârsat in suflet mii de pilde pâcătoase, ne pare bine cănd putem constata păsuri cu minte, şi cu mulţumire le arătăm publicului. Mişcaţi din acest simţimănt ne vom opri astăzi la o lucrare a administraţiei judeţului Ilfov. Statistica pe judeţe ne lipsesc#. Nu şcim de căt in lim! foarte vagi, ce produc deosebitele judeţe, dar ra-re-orî căt produc, mal nici odată n’a-vem cifre exacte despre deosebitele producţium. Mal mult incă, nu cu-noascem mişcarea populaţiuniî in-tr’un mod analitic, nu seim cum stăm cu şcoalele rurale, ne lipsesc alte elemente indispensabili, pentru a putea .aduce o îmbunătăţire. In judeţul Ilfov insă, am constatat cu mulţumire un inGeput de statistică, care se imbunătăţeşce pe fiece an, şi care dacă va fi bine condus, are in curând să ne dea oglinda credincioasă a stării acestui judeţ. Avem dinaintea ochilor nişte table statistice ale Ilfovului, pe anii 1880, 1881 şi 1882. Din aceste table, putem cunoasce pe cătune, pe comune şi pe plăgi, numârul popu-laţiunil din judeţ, specificat pe sec-surl, diferitele meserii, categoriile de plugari, clerul, şcoala, morile, pover-nile, zalhanalele, etc., numârul vitelor specificat, hanurile, cârciumile, bălţile, heleştaele şi alte amănunte. In tabele pentru 1883, sati introdus alte rubrice noul, care ne vor da noul lămuriri asupra stării judeţului, precum numele proprietarilor de moşii, întinderea cătunelor, etc., pogoanele locuitorilor, proprietarilor şi Statului, numârul pogoanelor cultivate, necultivate, de islaz, de4vite, de pădure, etc- Constatănd toate acestea, spre lauda administraţiei judeţului nostru, ne vom opri Ia douâ lucruri: ăntăiu, dorim Ga toate judeţele să urmeze acest exemplu, care va da bune roade pentru oamenii de Stat al viitorului; al douilea, privim cu intristare, că in judeţul unde se află reşedinţa Regatului, asupra căruia de veacuri e mal aţintită grija guvernelor, n’avem de căt 123 şcoale rurale de băieţi şi numai 23 de fete, dară in schimb avem 99S de... cârciumi. Nu intrăm in alte cercetări de amănunt. Cine inţelege glasul cifrelor cugete mal departe. »*i' - ■ ■ » ■ 1 ■ !■■!»» |.» *ii-^viţa şi Golu-Drâncea Vechili Je 4 an qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIAN: din recolta annlnî 187».—15 fr. vadra la PĂUN POPPESCU & Comp. 18, Strada Upsoeml? ÎS ----------------- www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA BAZARUL BULEVARDULUI 1 * H i mmmi ii un ■â W&&. p,â{| . .t •- ^ WtawSS JL\? ' - > " ’ ^ r t __ Privilegiat (le Majestatea Sa Impgratul Franz Iosef I, şi medaliat la Exposi-ţinnea de la Amsterdam 1888. Din’imensul său asortimentUD idurite haine bărbătesc! pentru SAISONUL DE. PRIM A-VAR A ŞI VARA 1884 recomandă mal cu deosebire : Specialităţi de Pardesinrî gros-vert şi marengo „a la RIGHELIEU" căt şi Costume originale englezeşti (Miile points) „ăla CROMYELL* din cele mal plăcute nuanţe. 6 s#' VINDECAREA BOLELORÎ DE PEPTUj Prin noua metodă a Doctorului JULES BOYER (din Paris) ‘ Prafu salino-calcaire I Mixtură neagră : ’ApS de laurier-cerlse Servaux j Prafu contra sudorilor! î Tratamentul professorelui BOYER a dobândit in Europa, uX mare celebritate justi-j flcatA prin numordae vindecări ei atestatA prin corpul medical in broşura sa „ r*ncf*ocrea« Phihisict puinonai-e fi a Br&nchitei chronicc. „ Vinderea acestei cărţi ee ridici astăzi 18,000 exemplare; se gAseste, assomenea ca si medicamentele, la \ ' la 18,000 oxemplwo; «o glseste, &ssomenea ca şi modicamentele, la BĂRBIER, farmacist-chimist de la clasă, 38, rn« Roehechooart, PARIS Depăşite in B'ICUSCSCI: Drogueria J. Ovassa. 'temai affiAjAHaa^AHMAi De vînzare hârtie stricata cu 1 fr, ocaua 14, Stata Covaci, 14. VERiTABLE f LIQUEDR DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINT TONICA, DIGESTIVA SI APERITIVA cea maI bună din t5te LICORILE A cere todâuna in jo-sulă flecarei sticle, eticheta pătrată purtăndn semnatara directorelui generale. Adevărata licuare Benddictina se găseşte in fie care oraş la cele mai bune case de bă căme, Comestibile, Vin fin şi licnouri etc., etc şi in Bucurescî la d. A Fialkowski, G. &D. Tănăsescu, Iorgu Constantinescu. M— BjMBM MU—f» JBBaMM INSTITUTUL YELESCU (HELIADE) STRADA ARMEANA No. 1 . îf- -- . ©I i [j^ ^ fM’1 **^feîfiS§P Imj ,jfijyfe ' ■ ’ 'Sş®£ ■ ■ • xa 4. Director^de studii : St.C. Mlhăilescu. Institut de instrucţiune şi eduoaţiune. — Clasele primari şi gimnasiale, PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunl in toate zilele de la 9—11 ore a. m. şi de la 4—6 post meridiane ii f DIN CAPITALA FABRICE ijimonon Fabricanţii qb ligCotfU} paste, Uleiuri, Scrobsală ţi moară Ia măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18. Su’)urb;a Manea Brutaru, Culoarea Verde. COMISIONARI te. Mowsîi, Kl.lt”: tant diferitelor fabrici şi firme de szport din Europa. Agent general ai firmei Theopbile Roederer &. Corn, la Reims in Şampania. COFETARI Piaţa Sf. An. I ton, Nr. 18 Eftii 1 Constantin, BA CÂNI D. I. MmI,Kî“K£ Vodă Nr. 1G. Sucursale: Strada Carol l-iu, No. 2, Calea Victoriei No. 158 şi Sf-ţiI Apostoli No. 18, Mari asoi uimento de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut e-ner. Public in decurs de 84 ani. recomandăm!! . u >•) magazmulil nostru «le uoloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depoft de caşcaval şi brânzeturi de Braşov. Se primeşte orl-oe comenzi de la D-nil comercianţi se găseşte şi o adevărată ţuică «bătrână» cu preţuri convenabile. Fraţii I. Gologan,: Biuroul Technic N. CUTAR1DA o Lnginerfi-civilfi, Conilruc-toru-Arotitectă. Bucureşti, Str. Yoevozi, 88 Se angajează cu facerea de planuri pentru clădiri; cu conducerea numai a lucrărilor de clădiri, şi in deosebi, cu construcţia clădirilor cu al său material şi rizic. Asemenea se angajează cu construcţii de clădiri mal mari al căror cost se poate plăti un an. după predarea acestora. Reparaţiunl de tot felul la clădiri, cu deosebire scoaterea egrasiel după un sistem al sâfi propriii. Instalări de uzine. Hotărnicii de moşii. Espertize in toate branşele inginerielcivile. Ridicări de planuri topografice. Relievuri. Cu copiatul deori-ce planuri. Se angajează cu reprezentaţia caselor de comerciu şi fabrici din ţară şi străinătate, in branşa ingineriei civile. Asemenea cu studiul lucrărilor mari puse in liciţaţiune. Representant al uzinei Kai-serlautern pentru instalaţiunl de toate systemele incălzitului şi ventilaţiuneî precum! şi a construcţiunilor metalice. 3 DE "ÎNCHIRIAT O pereche case compusa din patra odăi, bucătărie, odae de slugi, pivniţă, magazie de zid, puţ, curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lăngă tipografia Mitropoliei, Strada Principatele-Unite No. 38 6jd!) pifEB din V * Q} wVtKTA.TGkTTtu Notâ P&ftFUâtNH Supmfine vio cr.'s •Ţvn*T3 ou " V;- UlT~ at «Wfl0MII«iJâPO»wTn])aALttB.. « C0RYL0PSI9« JAPOlHA - ixtrasu..... C0RTL0PSI8 « JAPONIA WiLUSTIliA.« C0RTL0PSIS di JAPONIA ^ AFA de mim., ca CORYLOPSISd» JAPONIA ' tnrr fimn CAP. CU COaYLOPSIS dl JAPONIA 0TBTD di toaleta cu CORYLOPSIS de JAPONIA iPOIADA.cu CQRYL0PSI3 do JAPONIA ■l ' ' •« D bgs» fÂ- ri | U (UJfi M .’fiMZARB U PARFUMOBI ŞI COibjJRGIANŢI DIrf TOTA HO MANIA. SCâEM MMELOEl CU SAS?. B'AKEUOPHKE Preparată de către O. ENJ05J?.AS Phcrojcista ia iT08 Ae«rrt& HoiSra ©sta re o om»»-im® â&mofart Pr‘^ nfaigcl© 0. pen>ra a prav «ni tîHt fcolel© la cant mp«x.2i4* &*confiu î>sjmtiiî ia Euoujvscb, le. Dro^v.oda J„ Ovtswci.. Olt privil<||!Ml O X?9 * Cu aprobaţiunea M.nîstsriului Imperiului German. , XTrit decoaje de chină de dr. Hartung, pentru conservarea şi infruciu-eejarea pgruluî, in flacoane sigilate şi eu timbru pe sticlă; flaconul 2 lei şi 10 bani. Săpun aromatic de plante, do dr. Borbardt, pentru înfrumuseţarea j şi ameliorarea culoare! feţei obrazului ji aprobat in contra tntulor necurăţeniilor peleî, in pachete originale sigilate a 1 1. n. Spirt de cor6na aromatic, de dr. Beriuguier, ca apă de spălat şi ca parfum preţios care deşteaptă şi fortifică spiritul vital: In flacoane originale a 8 şi a 2 1. n. Cosmetic vegetal, de profeso-rele dr. Lin de, care ridică instrui ţi elasticitatea părului, fiesănd tot-o-dată cărarea inbucăţî originale, a 1 le8 80 bani. Săpun de olive balsamic» distins prin efectul s88 vtflcator şi conservator asupra flesibilitaţei şi tandreţei , peleî, in pachete a 85 bani. S&pnn de cantor, aprobat ca/ I Infailibil contra rheumatismaluî şt igce-leî, In pachete originale a 1 lefi şi 15 bauî. Săpun cie goudron, cel aiaî C5celiute contra zgrăbunţelor (lîouton) ?i cpuzeala peleî, in pachete originale a 1 leu n. Săpun de smirnă (benjoin') j distins prin efectnl sSh incontestabil salutarii! asupra infrumuseţăreî şi tandreţei j peleî, In pachete originale al lefi ţi 15 j bani. Coloare vegetală pentru j văpsit părţii, de dr. Beringuifir, j văpeind durabil negru, cafeniă şl blond j complect, cn periuţe şi farfurioare, a 12 | lei 50 bani. Pomadâ de plante, de d-rul I Hartung, pentru reînvierea şi vivificarea creştere! pSrulul, in boreane sigilate şl j cu timbru pe sticle a 2 lei şi 10 bani. Fastă de dinţt aromatică, de dr. Snin de Boutemard, remediul cel mal uuiversal şi sigur pentru conserva- j rea şi curăţirea dinţilor ţi a gingiilor; In pachete Întregi, a 1 lefi şi 70 b. şi jnmWăţi a 85 bani. TJnt de rădăcini de plante | de dr. Beringuier, pentru fortificarea ţi conservarea perului, flaconnl a 2 iei 50 j bani. Bomboane de plante, de dr. Koch, recunoscute ca remediu de casă j probat contra guturaiului răguşeleî,âeg* mei, uscăciune! gătulul etc. in cutii o. riginaio a 1 lefi şi 70 ban! şi a 85 banî. eftin sigur si Penntru limpezirea grabnică a vinurilor albe şi negre, şi imbunătăţirea vinurilor stricate la Drogueria „I. Ovessa" 39 Str. Academiei Bucureşti. 4 Voiajiori activi Cari ştib a vorbi limba bulgară, sârbă1 saH rusă, găsesc ocupaţie durabilă.—Cauţiune este necesară. A se adresa in Bucurescî la BSmger“KHotel Boulevard şi in Rusciuc la sucursala sa. 33 făllTFM chituraittluTGripu,Broa-UWli J Sji'op şi Palu pectoral ' din KAFE D-luî Delangreuier din } Paris, cari posed o valdro eScncit sicură şi care este constatată de ! membrii Academiei de medicină | din Paris; aceste medicamente nu ronjin nici Opium, nici Morfina, nici Codeina, pot fl administrate copiilor fără nici o temere când sunt alinse de tusa wagărescă. Dopou h I6‘.e farm. dir. Romănia. v. ? PLATIBILE IN CASTIURI LUNARE SI SEPTEMANALE ? X « X o X X ferltRbue «e pot cumpăra aceste articole, recunoscute prin soliditatea ţi e- j flcacitatea lor, in părţile a ceste» : in Bneurcşcl namalla D. I. Martinorid şi in Ia|i la farmaciştii Fraţii Konia, in Piatra la farmacistul Jos. Traugott Ramner. htKtKJusis ■ UF^amesna s. «se. .... wlaji MASINE DE CUSUT sub garanţiă reală şi adevărată I*ZIÎ7Si mU FAMILII SI MES2De.IA3I Neajunse de nici o al*ă maşină intreco toate aşa'numitele maşlne originale anvulcane de cusut, Conţine 15 aparate cele mal noi şi practice cu depănătorul automatic a aţei, precum şi mal multe alte noi modifleaţiunî. DE ÎNCHIRIAT Etagiul de sus al Caselor din Strada Rinocerului No. 4, Suburbia Mihal-Vodă, compuse din un salon mare şi două odăi cu dependinţe şi curtea singură. Pentru condiţiunl a se adresa la administraţia ziarului „România Liberă*. DE ÎNCHIRIAT In total sati in parte, casele din Calea Rahovel No. 55, pe termen de trei ani cu incepere de la 23 Apriliu anul corent. Doritorii se pot adresa la d. avocat George Angelescu, Calea Moşilor No. 83 Bucureşti, 12 Martiu, 1884. Un Agronom moşiilor şi ţinerea comptabili-tăţiî, doresce a se angaja ca administrator la o proprietate mare. Informaţiunl la redacţia a-cestul ziar. 63 Un tener Român cu cunoştinţe agricole şi de comptabilltate, caută un loc de administrator sau comptabil la o moşie, a se adresa la redacţia acestui ziar. S§§ 51 1 ' X>BST CAPITALA LIBRARI Strada Lipscani I Nr. 7 şi 27. Calea Victorio Nr. 7. Socee k MANUFACTURI Im PeneovicI, Nrr1f,Llspp8ecă tâţl de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mobile, covoare, perdălăril de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. BMiniiggîOnSSi nmnauiiMJ muMii; Ăh.Diiimiifl «ijiţifirfiiiiiMii (INFAELIBILE ) BHUDEÎ1 KEPICi I ( INFAELIBjLE) învăţătura gratis şi la domiciliu. Carte de invăţâtură in limba română. Ambalagifl gratis. Mare deposit de ace, aţă ibrişin, eic. precum şi toate necesarele pentru marine de cusut. U®* Atelier- pentru reparat înăţiue -3g SC § X X X X M „ « ! S 1 WlYS.rSSU'SS IS 3HTMT lailILHVi) KI MTIHILV^î 'I w mmH BOCORESCI d: ■‘-T. RESTAURANTURI strada Covaci l) Nr. 3. - Dopo-sit de vinuri indigene ţi străine _____TOPTANOU_________ Gregorie G. Caiadia TaSS său din strada Covaci No. 15 a-provisionat cu tdte articolele de coloniale, droguerio, precum; za-liăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări ect. cu ridicata şi cu a-mănuntu.—Preţuri moderate.— Comănţll se executa pentru tdtă România. GALAŢI CALEA DOROBANŢILOR, 105. STRADA PORTULUI. recomandă marele lor deposit de Maşine agricole precum: LOCOî nobile de 3, 10 şi 12 caî putere, de Clhyion & Shutîleworih, BATOApE DE GRĂU de 3, 10 şi 12 cai, BATOApE DE PGRUiB cu locomobilă şi cu mână, MAŞINE DE SEMĂNAT, MAŞINE DE CIURUIT şi VÂNTURAT, IVS0RS DE IVSĂCIMAT, PiETRE FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SECERAT „wood.“ Pluguri cu bâi-ţe do fer- ■bătut, Eberiiardt, Pluguri Universale pentru brazde de 8 şi 10 ţol urî adâncime, GRAPE DE FER PATENTATE, construcţie nouă, eu dinţi articulate, ŢEVE DE CASAM pentru locomobile şi altele. In ÂTELIEURILE noastre primim REPARAŢII DE LOCOMOBILE din ori-ce fabrică. 9 o Q 0 0' ootwm m m mmmm § Kt H TARELE BAZAR DE ROMÂNIA Renumitulîi Magazinu de Haine confecţionate previne pe Onor. Public şi distinsa sa clientelă că deja a inceputu a primi sueeesivamente pentru sesonulu de $gr* ^'JEtXJSk/L.A.-TZJBl 'V ARA *3® TRANSPORTURI DE HAU confecţionate cu soliditate din stofele cele mai inoderne din Europa, croite cu o rară. perfecţiune după none jurnale. I=*l=l3e:,X,TJK.XXj-£5 DESTUII X332I IlEDUSE Bucurescî, Strada Şelari, „No. 7“, sub Hotel Fiesclii. Tipo-litosirafla gtofen Mihăleacu, Strada Covaci, No. 14. I. SI MET j % m m t & v ,i www.digibuc.ro - Zc K ANUL vrii. — Nr. J2D20; 10 BANI EXEMPLARUL JOUI 22 MARTIE 1884 ROMANIA LIBER apare ev toate zilele ABONAMENTELE : jn CapitalS: Pentru 1 an 30 lef; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei jn Districte : „ ^ 1 an 86 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei jn străinătate: , 1 aii 48 lei; 6 luni 24 lei; 8 luni 12 lei. mi iii - JB.î V Director *. D. AL'G. LAURIAN Pentx’u Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In Rom fin la : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covăsi, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe, In Paris: La Sooiete Eavas, place de la Bourse, 8. In Viena: La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-TJngaria. In Hamburg: La Adolf Steiner, G&nsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina IH-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. [ Scrisorile nefranoate se refUsă Articolil nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reclame, radacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: aTEF. C. MICHAH.ESOU ŞTIRI TELEGRAFICE Din soarele streine. Viena, 30 Martie. „Presse* anunţă că ministrul de răs-boiîi, contele Bylandh-Rheith va dimisio-na, şi in locul lui va veni baronul Beck, iar in locul acestuia, ca şaf de stat-ma-jor, feldzeugmeisterul Kees. Berlin, 30 Martie. „Berliner politische Nachrichten* afirmă din noii că principele de Bismarck se va retrage din postul de ministru preşedinte prusian, reservăndu-şl numai can-celariatul imperiului. Se zice că motivul acestui pas ar fi sănătatea cea sdruncinată, in realitate insă e faptul că dănsul nu vrea să fie răspunzător pentru legile bisericeşti. In anul 1873 nu era Bismarck ministru preşedinte, ci Roon. Acum va fi ministru preşedinte Puttkamer, gerănd tot-odată şi portofoliul de esterne. Băttieher va fi numit ministru de comerţ. Aceste schimbări insă nu (sunt aprobate de Împăratul Wilhalm; prin urmare ele se pot considera incă ca nehotărîte. Dealţmintrelea Bismarck va rămânea in tot caşul ministru de esterne, de oare-ce ambasade prusiene există numai pe lăn-pţ Statele federative germane, toate cele-l’alte ambasade sunt subordonate cancelarului imperial. Petersbnrg, 30 Martie. La 29 Martie st. st, va proclama maioreuitatea principelui de Corănă Imperial. După ce se vor termina serbările ce se vor face cu .ocasiunea aceasta, Curtea se va muta din Petersburg la Moscva. Berlin, 31 Martie. Se semnalează şi din alt isvor, că in curănd se vor face oare-carî schimbări in ministeriul prusian. Principele a avut ieri o iusg& audienţei la prinţul de Coroană. . Londra, 31 Martie. S iminentă numirea lui Zebehr paşa in postul de guvernor general peste Ohartum, Sennaar şi CasBla. Aleasaadria, 31 Martie. După ştirile din Chartum, generarul Gordon a făcut la jl6 1. c. o eşire cu 3000 soldaţi infanterie, 20 de tunuri şi căţl-va başi-bozucl călări. Inamicii se a-flatl nu departe de Holfiyah. Lupta a fost de scurtă durata. Başi-bozucil cum s’aii văzut atacaţi de cavaleria arabă o luă mal intăiii la fugă. Infanteria fu apucată 1 t_anică şi fngi asemenea, lăsând tu-De~ie in mănile Arabilor. Generarul Gordon spereazâ cu toate acestea in o victoria apropiată a armelor sale. Paris, 30 Martie. 1 '6va minerilor din Anzin ia propor-ţiunl tot mal mari. Greviştilor li s’a oferit un ajutor din partea socistăţel Trades Unions, din Anglia. Roma, 30 Martie Papa a permis museelor din Vatic să ia parte la esposiţiiunea din Turin. Ziarul „Venezia* află că principele echtenstein a oferit Papei ca reşedit castelul Vaduz. Madrid, 30 Martie. Representantele Austriei şi Angliei in Tanger, sir Drummond Hay, a protestat in numele ambelor State in contra co-merciulul cu sclavi. Alecsnadria, 30 Martie. Soluţiunea ce vrea să o dea Anglia chestiune! sudanese e cea următoare: mpăcarsa Abesiuiel prin cesiunea unul Port la marea roşiă, numirea Mahdiulul 8U an peste Cordofan şi a lui Zobeir paşa guvernor general al teritoriului dintre A-^ Cordofan, aşa dară faimosul Vo st^m in mod absolut peste Ghar-lum’ Sennaar şi Cassala. ( Line», 29 Martie. tel r 8 a schimbul formal al ac-or privitoare la ratifleaţiunea păcii dintre Peru şi Chili. p„. tserim ao M J&erea cancelarului din pos istru-preşedinte prusian, se : “ urma din causă, că dănsul n’a se compromiţâ prin politica ească a Prusiei. Când s’a votat f "80 din Malti, dănsul, cancel oiaborat la ea numai in calitate umtru de externe-şi cu toate i t asupra lui ce aruncă toată r X6». ca şi cănd el ar fl fos *actor- De aceea e mal bine si tragă. ka aceste observă „Germania* emerit: Pe cătă vreme cancelaru in activitate, dănsnl remăne Spiritns rector al întregi politici. Acum dacă rămâne pe? scenă, sad se ascunde după culise ori se vîră in co-verga suflerulul, piesa tot de el este. --------------------------------------- 1 Aprilie 1884-3 ore seara. Cairo, 1 Aprilie. O depeşă, expediată din .Khartum la 28 Martie şi sosită azi noapte la Cair, anunţă că paşii Said şl Hassan, autorii panicel din 17, fiind recunoscuţi că culpabili de trădare, afl fost impuşcaţl. Doi emisari al lui Mahdi aii sosit la Khartum cu sabia in mănă; ad declarat că Mahdi jrefusă d’a recunoaşte numirea sa ca Sultan al Kordofanulul şi că con-silieazâ pe generalul Gordon d’a deveni musulman ; face cunoscut in acelaşi timp că Europenii, cari sunt prisonierl in tabăra sa, sunt bine trataţi. Paria, 1 Aprilie. Drepturile de pilotagid in Canalul de Suez vor fi abolite cu incepare de la 1 Iulie. Berlin 1 Aprilie. Principele moştenitor al Germaniei plea-oă azi spre seară la^Londra, unde Alteţa Sa imperială are să asiste la inmormăn-tarea ducelui d’Albany. împăratul Wilhelm a avut ieri o lungă conferinţă cu principe de Bismarck. Viena, 1 Aprilie. Raportul poliţiei asupra demersurilor a-anarchiste, in cursul ^ultimelor ani la Viena, conţine că anarchiştil Stellmacher şi Kammerer, cari a fost jarestaţl acum căt-va timp, sunt bănuiţi a fl autorii nu numai a asasinărilor unul comisar de politie din Viena şl a zarafului Eisert, dar incă şi de atentate comisa in 1883 la Stutgart şi la Strasbu v. Stellmacher şi Fararc '-rer erafi organele executive aţSşorfi^etuluI central a-narcţiist oin Ne-- < A>rk, dirigiat de Most. * (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. BuourescL 21 Martie. In sfârşit, avem dinainteaa noastră proiectul Parlamentului pentru reforma electorală, aşa cum s'a putut cristaliza in creierii maiorltăţil, după atâtea luni de gândire şi de desbatere. Acest proiect, al cărui text l’am împărtăşit, in puntele lui generale, alaltă-ierl cititorilor noştri, se depărtează mult de la ante-proiectul infâţişat, astă toamnă, de delegaţiu-nea Cameril, introdusând o grupare mal bine -chibzuită a cetăţenilor pe colegie şi respingând cu totul ideia unităţii de Golegitt. —El poate să formeze o bază de desbaterl roditoare şi, dacă pe toţi i-ar preocupa grija unei imbunătăţirl reale a mecanismului nostru politic, de sigur vom ajunge, prin nouile desbaterl ce se vor desfăşura in şedinţele publice, la Geva mal bun de căt avem. Ştim că acest proiect este tare combătut de grupul radicalist din Cameră, care reclamă, in numele principiului de egalitate, unitatea de colegitl, acea nivelare politică privită cu drag de despotism, ca şi de demagogie. Nu credem insă, ca aGest grup, care pe de-o parte proclamă inegalitatea civilă, făcând legi de protecţiune pentru clasele mal slabe ale societăţii noastre, iar pe de-alta luptă c’un generos’avânt pentru egalitatea politică, va isbuti, cum le place unora a crede, să impediGC revizuirea legii electorale. Din potrivă, sperăm că şi dânşii, in cele din urmă, vor pune umârul, ca reducerea corpului electoral la trei colegie, care este un progres, să se facă gu cele mal multe chezăşii, pentru a ajunge la o representaţiune naţională căt mal neatărnată de bunul plac al guvernelor. Atunci partidul liberal, Gare e lăsat acum singur să facă reforma e-lectoralâ, 6şl va avea bine indepli-nită, pentru timpul in care trăim, misiunea sa şi va câştiga un nod titlu la recunoştinţa a«elora, cari doresc intemeiarea unul regim repre-sentativ mal normal in regatul român. E treaba viitorului de a păşi mal nainte, cănd progresele culturel vor face cuceriri indestulătoare in mase. Atunci cel/ «ari vom mal trăi, vom putea desfăşura, cu convingere că facem bine, drapelul unitarist al veneratului nostru d-ccan. * * * Ceea ce ne mulţumeşte pre noi, din trăsurile generale ale proiectului de reformă electorală, este că s'a primit sistema a trei colegie pentru Cameră şi a douâ colegie pentru Senat; şi că s’ad seutit de cens şi s’a dat un loc, in colegiul I de deputaţi şi in al II de senator ', acelora cari con-constituesc elita culturală a naţiunii. Am fi preferit insă, ca gruparea censitară pentru Cameră să se facă numai dupe cantitatea impozitelor plătite Statului, lăsând principiul venitului funciar, dar intr’o ţifră mal ridicată, . îumal pentru Senat. Am fi mal dorit, ca numârul deputaţilor şi senatorilor fie-cărul colegiu, să nu fie fixat cam arbitrar, cum l’au fixat comitetele delegaţiloi, ci el să fie subordinat intr’un mod proporţional cu cifra alegătorilor din fie-ce colegi ti.—Aşa bunioară, ni se pare că e prea nedrept, ca colegiul I de Ilfov să dea 5 deputaţi, al doilea 9, iar al treilea numai 2. Ast-fel se găsesc multe lucruri de amănunt, care tiebuesc corese, pentru a ajunge la o combinare căt mal bună. • * Mal sunt incă cestiunî, asupra cărora sperăm, că vor putea cădea la inţelegere cel chiămaţl a face reforma electorală Noi cerem simplificarea operaţiunilor electorale, prin suprimarea a-legeril biurourilor, incredinţăndu-se prezidarea colegiului unul membru al magistraturel, asistat de secretari şi scrutători, traşi la sorţi, ori delegaţi de partidele in luptă. Am dori ca votul politic să fie obligator, pentru a deprinde pe cetă-ţian cu exercitarea suveranităţii sale in Stat. Reclamăm insă cu stăruinţă: ăntăiu ca votul să fie secret; al doilea, ca minorităţile să poată fi represintate. Nu vom mal argumenta astăzi asupra necesităţii acestor douâ disposi-ţiunl ale legii electorale. Ele se impun cu putere orl-cul voeşce să pună pe eetăţian la adăpost de ingerenţele stăpânirii şi să asigure un control mal eficace in Stat. Pentru a putea dobândi mal cu inlesnire aceste douâ lucruri, am formulat propunerea, ca votarea să se facă in chipul următor: Alegâtorul se presintă, cu Cartea sa de identitate la biuroîl; — e trecut de secretar in listă, unde subsemnează de presenţă ; — preşedin tele âl dă atătea buletine, căţl repre-sentaţî are a alege, pe care candi daţii adverşî pun ştampilele lor ; — cu aceste buletine, alegâtorul trece in odaia d’alăturl unde sunt urnele tutulor candidaţilor, şi le depune in urna satl in urnele acelora pentru care voesce să voteze; —odaia aceasta este goală şi la adăpost de orl-ce privighere, fiindu’l păzită intrarea de garda militară al doilea alegâtor intră numai dupe ce ese ân-taiul, şi aşa mal departe. Cu această combinaţiune, se sGa-pă şi de scandalurile voturilor cu cheiă, şi de pierderea de vreme cu scrierea buletinelor, şi de orî-ce alte fraude ; se poate dobândi şi repre-sentarea minorităţilor, căci alegâtorul e liber să ’şl pună toate buletinele in urna aceluia, pe care doreşte să ’1 vadă intrând in Parlament. # * « Toate aceste cestiunî aii o însemnătate netăgăduită, pentru aceia cari ati luat o parte activă la luptele politice şi cari doresc a da o- expresiu-ne căt mal trainică regimului repre-sentativ, şi printr’însul să se determine o nouă direcţiune in viaţa Statului român. De aceea le recomandăm cu dinadinsul representaţilor din Camerile de revizuire, cari datori sunt a face o lucrare de care să se simtă fie-care onorat. Noâ ne place a spera, că de astă-dată mandatarii naţiunii vor şei să se ridice d’asupra interesului individual ori de partid şi să privească numai scopul cel inalt al dobândirii u-nel representanţiunl căt mal credincioase voinţei luminate a naţiunii. • -... ....»« -«ţfr-a-fo—t — — -- CRONICA ZILEI M. S, Regele a lucrat ieri dimineaţă cu d. G. Ghiţu, ministrul de interne. D. N. Crtţulescu, ministru plenipotenţiar laPetersburg, actualmente aflat In ţară a sosit ieri in capitală, venind de la'mo-şia d-sale Leurdenl. D. prim-ministru I. C. Brătianua avut ieri o nouă intrevedere cu M. S, Regele. Asemenea şi d. Dim. Sturdza, ministrul de externe, a avut tot ieri o Întrevedere cu M. S. Regele. Ieri la amiazl s’a ţinut obiclauitul consilii! de miniştri. Delegaţii Senatului şi Camerei s’aii întrunit ieri şi s’aii ocupat cu reforma legii electorale. La această intrunire aii luat parte şi d-nil miniştri Brătianu şi Sturdza. Raportul delegaţilor banatului despre revizuirea Constituţiunel s’a distribuit ieri. Acela al delegaţilor Camerei, se crede, că se va impărţi azi, aşteptăndu-se de la tipar. _____ D. general Penovid, delegatul guvernului nostru in comisiunea europeană a Dunărei, se află in capitală. Şedinţa de ieri a Senatului a fost ocupată mal mult cu comunicările, votând şi indigenatele d-lor Oaludi, Mihalcea şi Skeler. _____ Iu şediaţa Camerei de ieri, d. Dim. Giani şi-a desvoltat interpelarea relativă la nevotarea de către Senat a legel pentru libertatea individuală, ce stă de 3 ani in biurourile Senatului, şi după res-punsul d-lul ministru de justiţie, s’a trecut la ordinea zilei, făcăndu-se din noii rectificarea budgetului, devenită necesară in urma votului dat pentru reînfiinţarea facultâţel de medicină din Iaşi. Apoi, după cererea guvernului, Camera a trecut in secţiuni, spre a se ocupa cu nişte proiecte de legi urgente, ce trebuesc votate. Alegătorii colegiului I de Ilfov pentru Senat nu s’aii Întrunit nici de riadul a- cesta spre aşi alege reprezentantul lor. Alegerea era să se facă a-l’altă-ierl şi ieri. • Curierul Capitalei* a reapărut. Cetim in part9a neoficială a ,Monitorului Oficial* : „In oraşul Giurgiii, prin iniţiativă privată, instituindu-se un comitet de binefacere, compus din d-nele Smaranda Pet-cuşl, Estera Iuca, Alexandrina Spati, Mari a Botez, Lucreţta Cuciuc, Elena Slivicl Elena I. Dimitriii, Zoe Teodori, Victoria Tano şi d-ra Varvara Margheti, şi adu-năndu-se de la caritatea publică mal multe obiecte pentru tombolă precum şi ofrande in bani, iată resultatul la care s’a ajuns: După lista No, 1, incredinţată d-nelor Iuca şi Spati, lei 660; după lista No. 2, incredinţată d-nelor Cuciuc şi Botez, lei 505 ; după lista No. 3, incredinţată d-nel Petcuşl, lei 317 ; după lista No. 4, incredinţată d-lor Slivicl şl Teodori, lei 350; prin concursul d-luî prefect Poteca, lei 800.-Total lei 2.032. Aceşti bani s’aii intrebuinţat ast-fel: pentru îmbrăcăminte şi incâlţăminte la 99 băeţî şi 61 fete, elevi in giattnasiCi şi in şcoalele primare No- 1 şl 2, cel mal silitori la învăţătură şi mal săraci, lei 1,686 bani 60; pentru 7 stânjeni lemne împărţite la 22 familii sărace, lei 299 ; daţi bani la 7 femei sărace, lei 96 bani 40.-Total 2.032. „Ferentarul* este numele unul nou ziar, apărut in Turnu-Mâgurele. El e declarat de „liberal-conservator*. D Nicu N. Pleşoianu s’a numit in postul de econom la spitalul rural Ho-rez din judeţul Râmnicu-Vâlcea, in locul d-lul N. Baldovin, demisionat. D. N. G. Drăgănescu, licenţiat al fa-cultăţel juridice din Bucurescl actual supleant la tribunalul Brăila, s’a numit procuror pe lăngâ tribunalul Râmnicu-Sărat, in locul d-lul M. Bejulescu, licen, ţiat al facultâţel (juridice din Bucurescl-care trece in postul ocupat Jde d. N. G' Drăgănescu. D. Constantin Ârdeleanu, actual veri-ficator-taxator in serviciul exterior al vămilor, s’a numit in asemeneă calitate in serviciul taxei de V*#/o> in locul d-lul wenstantin Drâgulinescu, demisionat. D. Zaharia Şerbănescu, actual supraveghetor vamal, s’a numit injfuncţiunea de impiegat de cancelarie in serviciul exterior al vămilor, in locul d-lul G. L. Pe-trescu, demisionat. Mişcarea populaţiei capitalell Bucureşţ de la 11 — 17 Martie a fost: Născuţi-. 70 băeţî şi 67 fete; total 187, din cari 14 israeliţl. Morţi: 87 bărbaţi şi 56 femei; total 142, din cari numai 12 israeliţl. DIN AFARA Din Anglia. _ D-l Parnăll, capul partidei naţionale ii aadeze, pune mare nădejde in disol-varea Camerilor comunelor şi ordonarea de nuoî alegeri pentru toamnă. EI speră că cu această ocazie ăşl va putea spori numârul aderenţilor săi incă cu 30 sati 40. D-l Parnell ştie insă bine, că biruinţele politice atârnă de bani. El a dat prin urmare avisul strângere! unui fond de 40,000 lire steri., pe care ’1 crede neapărat spre a putea eşi cu cinste din viitoarele alegeri. * * ¥ Dinamita dă mult de lucru Englezilor. Funcţionarii vamali dinţtoată Anglia sunt chemaţi la o intrunire in Londra, unde li se vor face prelecţiuni despre semnele distinctive ale dinamitei şi despre modul ei de tratare. Causa acestei măsuri, e că funcţionarii vamali sunt a visaţi pe viitor a cerceta bagagiele călătorilor in mod special şi pentru dinamită. In sala Exetel din Londra s’a tinut zilele acestea, sub presidenţia lordului J www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA • • Shajtesbury, un meeting in care s’a votat o resoluţiune prin care se protestează împotriva incărcărei prea mari a programei de inveţămănt din şcoa-lele publice primaie. La 27 Aprilie se va deschide in Londra, de către prinţul de Wales, esposiţia internaţională de higienă. Din Prancia. Ministeriul Ferry nu se crede tocmai sigur de majoritatea comisiuneî bugetare, aleasă de Cameiă. Iu ea au intrat de astâdată 17 deputaţi nuoi din stânga radicală şi progresistă, cari au luat locul deputaţilor moderaţi de inaî ’nainte. Cei mai insemnaţi membr i ai comisiuneî rămân, cu toate acestea, dd. Allain-Tarj ăşi Rouvrnr amici al ministerului, astfel că el n’are a se teme tocmai de modificări mari in prer visiunile sale. D-l Rouvier, presidentul comisiuneî, şi a inaugurat posiul său printr’un discurs in care şi-a precsat programa. El a contestat că financele Franciei s’ar găsi intr’o stare critică, precum afirmă duşmanii ei. Ceea ce se impune cu toate acestea comisiuneî bugetare este, de-a nu mai permite punerea de noui contribuţiuni. încărcat cu imposite mai maţi de căt vecinii săi, Francesul nu este in stare a-i mai concura cu productele sale, de aceea lozinca este economie. * ♦ * Noul şef al statului major frances, generalul Ferron (numit pe timp pro-visor) a introdus o insemnată inova-ţiune. Deosebiţi şefi de secţie ai statului major, cari corespondau pănă acum in scris, in afacerile lor de serviciu, pe viitor vor avea să se intăl-mească in fie-care săptămână şi să deslege chestiile intre dănşii in mod verbal. ’]\li Din Sudan. Generalul Gordon a ajuns intr’o mare strâmtoare. Arabii din Sudan nu s’au înmuiat la glasul său, precum se aştepta, şi astăzi trimisul, care credea să restatorniciască pacea printr’un singur cuvent magic, se vede inchis in Chartum şi expus unui sfârşit rău, dacă trupele engleze nu’l vor scăpa la timp. Gordon recrutase o armată de Egipteni, spre a ’şi asigura mai bine reuşita misiuneî. Soldaţii aceştia s’au dovedit insă laşi sub comanda sa şi a fost destulă o singură erumpere din Chartum pentru ca ei să se risipiască in toate părţile. D-l Gordon e restrâns dar intre zidurile acestei cetăţi, întărite de altfel şi aprovisionată destul de bine, nu insă pentru mult timp. Cabinetul din Londra trebuie să regrete astăzi trimiterea lui Gordon in Sudan. Unele foi oficioase n’au insă cuvent şi dovedesc un rău suflet, cănd căuta a lua astăzi răspunderea acestei misiuni de pe umerii guvernului şi-a o pune pe acei ai lui Gordon.—Ideia de-a merge in Sudan nu a fost a acestuia. El se gâsia tocmai in momentul de-a intra, la propunerea regelui Belgiei, in societatea internaţională africană, cănd opinia publică engleză şi guvernul au stăruit atât de mult pe lângă dănsul, de l’au induplecat să pârâsiască proposiţia regelui Leo-pold, spre a putea sluji patriei sale. 4 - Guvernul şi naţiunea engleză să nu caute dară a se scuza. Marşul spre Chartum e fără indoială greu şi nu se gândea nimeni la el. Odată insă puse in pericol viaţa generalului Gor- f> J O o dod, este de datoria naţiunei şi guvernului englez să-i aducă căt mai in grabă scăparea. Foile cele mai acreditate din Londra observă in ladevăr acest tron, de cănd a sosit ştirea cea rea de la Chartum. Bosna şi Herţcgovina Comandantul corpului de armată austriac, al 151ea din Bosnia se găseşte actualmente in Viena, unde are negocieri cu ministrul derăsboiu, pentru reducerea efectivului trupelor din Bosnia şi Herţegovina. Comandantul a relatat cu aceasta ocazie, că trupele de ocupaţiune au făcut in timpul din urmă un mare număr de castele intârite şi de drumuri, cari să se lege in scopul de-a se asigura ast-fel de atacuri neaşteptate din partea poporaţiunei. Cu toate acestea, reducerea nu poate cuprinde mai mult de 5000 de oameni, ast fel că efecti-vui^trupelor pe cari Austro-Ungaria trebuie să le ţie in Bosnia şi Herţego-vină, rămâne incâ de 29 000 oameni. Din această .mprejurare ne putem esplica ce puţină «siguranţă» ofere incă Austro-Ungariei poporaţiunea Bosniei şi Herţegovinei; 29,000 de baionete trebuie să ţie paza in orî-ce moment, spre a ţinea in frlu cele 3 milioane de Şerbi. Şi aceasta după cinci ani de ocupaţiune, in care, mult lăudata administraţie austro-ungară trebuia să facă minuni. Venirea prinţului de coroană aus-tro-ungar. Din neşte informaţiuni primite din Bucuresci de «Pester Lloyd», vedem că ungurii şi nemţii supuşi austro maghiari se pregătesc a primi cu multă însufleţire pe prinţul lor de coroană Rudolf N’avem nimic de zis contra acestor pregătiri, intru căt modul de primire saii mai bine feliul de represintare a coloniei rnaghiaro-nemţeşci va rămă nea cu desâvîrşire privat. Fie cine ăşl poate saluta monarchul sau pe fiul lui ori unde s’ar găsi, şi e in drept să-î imanueze o adresă de devotament fie căt şi munţii Atlas de mare, numai să fie putinţă fisică. Ceea ce n’am înţelege ar fi insă publicitatea acestei manifestaţii de devotament intr’o ţară românească şi intr’o capitală română. Nici odată n’ar sârnăna România şi Bucuresci mai mult unui sat fără căinî, ca in acest cas, când ungurii şi saşii ne-ar umplea stradele şi ne-ar sparge urechile cu sbierete iu cinstea prinţului jor moştenitor. Lucrul ar putea să mai aibă, pe urmă, atară de asta, şi un incoveni-ent mult mai grav. Poporul nostru n’are nici o poftă să cânte osanale represintantuluî statului maghiar. Vă-(jăndu-se năbuşit, la el acasă, de demonstraţiile străinilor, s’ar putea decide, şi va trebui să se dec idă, fără nici o şovăire la contra demonstraţii. Numai nu vom vrea, că depeşî interesate să anunţe lumeî că “prinţul de coroană austro-maghiar a fost primit in Bucuresci de către popor, cu entu-siasm, in vreme ce nu poporul ci supuşi austro-maghiarî ar face aceste manifestaţii. Credem că am zis destul. Cei che maţi a evita turburărî şi scandale, deschidă’şi dară^ochii din bună vreme. Presa României şi Romanii de peste munţi. Cetim in «V. Covurluiului»: Io una din şemnţe'.e Camerei din săptămâna trecută, d. T. Boldur LSţescu a inv.tat pe colegii săi deputaţi de a proceda cu mai mult scrupul şi circumspec-ţiune, cănd este vorba de a acorda dreptul de cetăţian român Românilor din alte ţări, motivând această wvitaţiune prin Împrejurarea, că din admiterea cererilor lor de recuuoaşcerea acelui dropt, se slăbeşte pe de o parte elementul autochton romăn dia acele părţi, pe de alta iar că se inmulţ şue numă ul acelor cari sunt avisaţl a trăi din budgetul ţării, de oarece ce! mai mulţi din Românii dm alte ţări, in lipsa altor aptitudini, îmbrăţişează cariera funcţ onarismulul. Motivele aceste invocate de on. d. deputat Lăţea cu sunt atăt de forţate, atăt de slabe şi atât de neromânesc!, in cât nu-pot suferi nici cea mai mică discu-ţiune. Sah crede in serios că, prin masarea recunoaacerii cetăţeniei române a celor ce o solicită, va putea pune capăt emigraţiunii autc htone din ţările locuite de Românii, şi in aeotiebî de aşa num ţ î mocani, cari se găsesc nu numai la noi, in Tun ia, Basarabia, ci chiar şi până depart j in interiorul Rusiei ? Dar nu asupra acestui punct voiam să insistăm când ne-.im hotârîd a face şi noi menţiune de propunerea d-luî Lâ-ţescu, care a Gst combătută cu atăta vervă şi dreptate de către confraţii de la „România liberă" şi de alte ziare cu vederi mal românesel şi simţimjnte mai patriotice. Noi luăm incidentul lădicat de on. deputat numai ca punct de plecare, pentru a constata că exstâ aatăzi in ţară şi mai cu seamă dincolo de MUcov, un curent cu totul ostil Românilor de peste CarpaţI, cari ah avut nefericirea de a ’şi părăsi dintr’o causâ sad alta, mai mult sad mai puţin plausibiiâ, patria lor, in ilusiune că vor găsi dincoace de munţi o măngâiare la fraţii lor pentru neajunsurile şi persecuţiumle la cari sunt expuşi din partea „amicilor politici şi aliaţilor noştri de astăzi", a Ungurilor. Contra acestei clase de oameni, ce aparţin straturilor mal culte, instruite, inteligent şi patriotice este indreptatâ urgia întreagă a unui soiu de oameni la noi in ţară, a căror origine, supusă unei anaiiae, fără multă greutate am găsi o generaţmne sad două in urmă m afară de hotarele ţer.l pe malurile Bosforului şi pe câmpiile Bulgariei. Aceşti Români de viţă nouă, pe lângă cari se mal ataşează dm rătăcire şi unii Români adevăraţi, nu lasă nici un mijloc neintrebuinţat pentru a răpi acestor b eţl refugiaţi orice isvor de existenţă aiul in ţară la noi. St şcie, că in ridrut ca şi in present cea mai mare parte din tinerii Români veniţi din diferitele provincii, mai cu seamă ale Austrc-Ungarreî, aii imbrăţi* sat aici profesiuni libere, precum medicina, ingineria şi cu deosebire instrucţiunea. EI bine, ce rău sh comis aceşti oameni pentru ca să merite ura confraţilor ce apasă cu atăta greutate asupra lor ? N’aff adus ei oare servicii cel du-ţm, echivalente cu retribuţiunile ce leah primit şi primesc din vistieria Statului ? Ce ah păcătuit pentru ca să motiveze hotăiîrea consiliului profesoral al universităţii din Bucureş I de a nu se mal recunoască valabilitatea diplomelor de bacalaureat de la liceele din Austro-Ungaria, o măsură aceasta îndreptată numai cont a Românilor studenţi de peste CarpaţI, căci sigur că nu Cetirii, Ungurii sad Germanii vor năvăli cu asemeni diplome asupra universităţilor noi-tre, diplome cari sunt recunoscute de toate universităţile europene ca bune ? Pe cănd in alte State, cu mult mal ina-intate pe calea civilisaţiunii şi a culturii, ştiinţa este considerată ca cosmopolită, şi profesorii buni, fără consideraţiune de naţionalitate, luaţi de-acolo de unde se găsesc, noi, cari avem sute de catedre vacante şi suplinite ani intregl, rădicăm ces-tiunea cetăţeniei române ori de câte ori se infâţişază căte un tănăr romăn străin la concursuri, şi, fără de-a ne găndi la ntagnaţiunea ce provocăm prin această in mersul progresiv al instrucţiunii noastre, ne mulţumim de-a fi iniâturat, de la budgetul Statului pe un nechiămat. Mănţmănd această aritudine nefrăţias u faţă cu Românii dm aite ţări, vom sfârşi prin a ne perde toate ardentele lor simpatii, poate tocmai in momentul cănd am avea cea mal mare nevoie de ele ; căci,"să nu perdern din vedere că, numai in caşul cănd noi du am mal avea nici c asoiraţiune pentru viitor, asemenea măsuri vexâtoare s’ar putea legitima până la un grad oare care; pe de altă parte iar nu trebue să ne ascundem că un popor, care renunţă de bună voie la aspi-roţ.unile şi visurile sale, aparţine trecu tuiul, el nu mal are viitor. rmsr jtjjdstk Tâlhari indrăsneţx.—Ia ziua de 7 Martie, pre cănd d. Procurore Geblescu me gea in comuna BâilescI, spre a constata un cas de omor intămplat in această comuDă, plecând din oraş şi ajungând ia deaiul comunei Livezilor, pre şoseaua Calafatului, a intâlait pe la ora 12 ziua, doi indivizi cari stau inarmaţl pre marg.uea şoselei. La vederea lor d. Procuror a crezut că erah nişte bandiţi, insă in urmă crezând qă sunt nişte pădurari, a trecut inainte, insoţit fiind de doctorul Raţiu şi de un căiăraş. Nu departe de aci soseşte un arendaş, d Uie Alexandrescu, care era cu măna tăiată, şi care le-a făcut cunoscut că a fost atacat de doi tâlhari, de cari a scăpat numai cu .uga de şi cu măna tăiată. Ineunoştiinţat de aceasta, d. Procuror se întoarce spre a prinde pre aceşti tâlhari, insă in locul lor găseşte pe cinci sârbi bătuţi, pîăngend şi spunăndu-î că ah fost j-ifuiţi da doi indivizi armaţi, cari le-ah luat şi opt-zecl de napoleoni. D. Procuror se întoarce in comuna Livezile, adună miliţienii şi cu tot ajutorul ce i s’a dat de autoritatea comunală, totuşi nu i-a putut prinde. A doua zi pleacă dia noh in urmărirea lor şi reuşeşte a prinde pe unul din-tr’enşiî, anume Dobre Dumirim Mina, care şi-a mârtunsit faptul, in urma recunoş-teril lui de către nişte copil. Afa.erea s’a dat inaintea d-lu? Jude de inştrucţie secţia I, şi in urma cercetărilor luate, cel l’alt individ fugit, anume Ion Nutzu, s’a prins in comuna Aounaţiî de Giormane, de către notarul S. D mntrescu, pe cănd acesta se afla ascuns in casa iul Tadorache Raicu. Cănd notarul a intrat in bordeih spre a-1 ridica, a fost ameninţat cu revolverul şi cu un cuţit. Graţie numai cursgi-ulul acestui notar, tâlharul Ion Nutzu a fost prins şi inaintat parchetului. „Carp aţii". * Căt costă o măsea de advocat.—Un proces pentru o măsea a avut loc aici, in Ploescl, la secţiunea I a tribunalului local, in ziua de 12 Martie curent. Partea reclamantă a fost d. Spiridon Stătescu, advocat, iar partea inculpată d. I. O strofski, dantist. Cel d’ăutăiu s’a plăns că, cel de al dci lea seoţăodu’I o măsea ’î-a cauaat o rupere gravă in osul fălcii, ca ’l-a făcut să zacă in pat trei luni. Parchetul nedând însemnătate unei a- 8emcnea plângeri, pusese îa dosar petl-ţiuuea pacientului Şi numii dupe reclamarea d-luî Sp. Stâtescu, adresată ministrului justiţeî, a trebuit sâ’i dea curs. Acusatul ca profesionist, a probat că a fost şi este special in arta sa şi dacă s’a intămplat cu petiţionarul abcesul de care se plânge, a fost ua accident independent de voinţa şi ştiinţa sa ; mal cu seamă că a mijlocit şi alt-ceva care a făcut pe reclamant să ia această resoluţiune, ca un fel de răzbunare; căci, cât pentru o rupere, ca aceia ce se intămplâ rare-otl la scoaterea măselelor, aceasta provine din reaua lor construcţiune. Confirmând despre aceasta şi un espert, care era de faţă la tratarea procesului. Tribunalul deliberând a pronunţat a treia zi sentinţa sa, condamnând pe dan-tistul Ostrof ki la 100 lei amendă şi 700 desdaunare civilă. Aflăm că toate părţile ah apelat adică: şi ministerul public şi inculpatul şi partea livilă. Ast-fel, acest curio? proces, are să fie tratat şi iu Bucuresci, la una din secţiunile curţii de apel. „Democratul". ' ——— ■ — ~— ■ *—mm...... ■ ECONOMIE NAŢIONALA iii Crescerea populaţiunei străiuilor in ţara noastră, poate deveni intr’o zi un adevărat pericol naţional ! Pentru aceea, d-lor şi iubiţi fraţi, ter-bue să ne dăm măna şi să cooperăm pentru regenerarea noastră economică. Să ne grupăm imprejurul acelora ce posed cunoştinţele ce ne sunt trebuincioase, pentru a ajunge la acest scop, şi să dăm conducerea acestei asoclaţiuni acelor mai instruiţi dintre noi şi acelora ce sunt Influenţi şi cu totul devotaţi acestor cause sfinte. „Prin concordie lucrurile cele mici cresc, şi prin discorde chiar cele mai mari se micşorează*. Iată o sănătoasă maximă latină,, care mai in tot-d’a-una ar trebui să ne fie in minte , ori de căte ori este vorba de o acţiune de ordin general. înainte de a mă despărţi de d-voastră şi după cele zise, voesc a vă comunica mal multe propuneri, ce am formulat, cari traduse in practică, pot aduce adevărate servicii. Ceea ce trebue să cerem Statului, ceea ce suntem obligaţi a ’l consilia să facă cu apropriata convenţie este: § 1. — Protecţiunea produselor indigene fără deosebire şi urcare de taxe, asupra productelor brute ce e3 din ţară. § 2.- Urcare de taxe vamale asupra tuturor produselor fabreiate străine, ce imigrează la noi. Această măsură se referă mai cu seama la maxima parte din productele austriece, a nu mal intra la noi, fără drepturi vamale. § 3.—Micşorarea tarifelor de transport pe calea ferată, — O reducţiune convenabilă a acestor taxe in ceea ce privesce mărfurile, ar facilita transacţiunile, ar stimula pe producători să ’şl transporte produsele lor, (fie fabricate sah materii prime) către dbbuşeurl mal depărtate şi adesea mal avantagioase. § 4, — Rsspăndirea şi multiplicarea căilor de comunicaţie precum şi a drumurilor de fer, ar aduce beneficii Însemnata comerciulut interior. § 5. — A reinoui convenţiunile comerciale pe base de protecţiune raţionab'SS) cu Statele latine , cu Prancia, cu Italia in deosebi. Strângerea relaţiunilor noastre cu Anglia, ar aduce asemenea servicii ce tiebuesc studiata şi băgate in seamă. §6 —Trebuie a interveni pe lingă ministerul agriculturei, industriei şi dome- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» J \ î a Această istorie e in adevăr intrisiă toare. Printr’un regiment, nu se spune dacă este de infanterie sau de cavalerie, este un ofiţer pe care Campi l’ar putea împinge spre sinucidere daca ar face descoperirea statului său civil. Acest miserabil se laudă că are un frate in armata franceză, şi s’ar părea că sub garanţia secretului profesional ar fi dat apărătorului său amănuntele cele mai intime asupra servicielor acestui nenorocit locotenent. Ba chiar d. Laguerre, advocatul, să servă dea-cest frate ofiţer, pentru a obţine de la d. Grăvy graţia acestui asasin interesant. In ziua cănd Campi ar renunţa Ia pseudonimul sub care s’a făcut cunoscut intr’un mod aşa de avantajos, o detu-nare se va auzi intr’o cazarmă. Fratele lui Campi, care poartă cu onoare K 5 -N o i Q rid | 0 •J 4 U ■1 «K ■5 î w % 1 epoletul, căzănd sub ruşinea alipită de numele său, ’şi-ar sdrobi creerii, — şi aceasta foarte sigur. De aceea iubitorul Campi a refusat d’a ‘şi da pe faţă origina, in faţa preşedintelui Curţii cu juraţi. La Bruxelles, in Cafă Riche, spintecam o escelentâ duzină de stridii de Zeelanda, cănd Figaro ’mi a adus a-ceastâ istorie tristă care e pe drumul d’a face înconjurul presei europene. Sărman ofiţeri auzeam zicendu-se in jurul meu. Pentru ce destinul este a-tăt de nedrept? Aşa, iată un brav locotenent care, dintr’un moment intr’al-tul, poate fi desonorat prin revelaţiu-nile fratelui său! Cei mai înduioşaţi credeau că un om de inimă cum e Campi va tăcea pănă la sfârşit din respect pentru familia sa. Aceasta este şi părerea apărătorului asasinului care se înarmează de aceasta istorie dureroasă ca să obţie graţia luî Campi pentru onoarea armatei franceze. Insă, eu am neplăcerea d’a spune d-luî Laguerre, că dacă nu este un şiret, ceea ce aş dori-o pentru d-luî, este in adevăr decanul neghiobilor. Şi ’i-o probez ! De aceăa e timpul să mărturisim căte ceva. Nerodul Laguerre a făcut o posiţiune grea ofiţerilor armatei năs-tre. In provincie nu se poate uita la un sub locotenent fără să ’şi zică : «daca acest nenorocit tăner ar fi fratele lui Campi !» In grupurile ofiţerilor este cu totul alt-ceva; toate convorbirile au de subiect, pe nenorocitul camarad, onoarea in persoană, a cărui carieră poate fi sdrob’tă pentru tot-d’a-una in urma mărturisirilor fratelui său, asasinul. ’Mi im, hipuesc lesne acest lucru. Corpul ofiţerilor, neliniştit de cuvintele d-luî Laguerre este intr’o crudă aşteptare. »GAndescj zice unul, că e foarte nenorocit sărmanul nostru camarad. Dacă Campi ’şi va spune adevăratul seu nume, camaradul nostru nu va putea supravieţui acestei ruşinî I» Şi un altul răspunde : «eu nu sunt de această părere ; daca am cunoaşte pe acest camarad, ’i-am face o apărare cu propria noastră onoare 1» IJn căpitan bătrân care n’azis incă nimic, şterge o lacrămâ care’i alunecă dintre pleope şi adăogâ : «Nenorocitul tănăr ar trebui să se ducă să moară in Tonk n !» Aghiotantul major, d n parle’i, esprimâ speranţa că ministrul de răsboiu, in grija luî pentru armată, va impedica sinuciderea unui brav ofiţer din pricină că fratele său este un asasin. Şi toţi aieştl vitezî, emoţionaţi pănă ini fundul inimii, se duc acasă, cu moartea in suflet şi cu lacrămî in ochi. Nici unul djn eî nu bănueşte că d. Laguerre, in naivitatea sa, spune preşedintelui Repubhcei o veche iarsă care a servit pentru prima oară, acum 15 ani, pe timpul procesului regretatului nostru Troppmann, care muri in Ianuarie 1870, pe piaţa Roquette, in urma unui accident. Se ştie că un cuţit, triangular căzu peste nenorocitul Troppmann de la o iuălţime de doui metri şi’i tăia capul. In procesul acestui nenorocit Trop-pmann, fratele asasinului, un brav ofi ■ ţer din armată, ’şi făcu primele sale debuturi in presă. N’avem de căt să răsfoim colecţiunea ziarului «Petit Journal» din Decemvrie 1869, pentru a ne convinge. Această ioaie pe cinci parale, era dirigiatâ atunci de creatorul ei, Polydore Miilaud, unul din oamenii cei mai ingenioşi, pe care ’i-atn cunoscut. De dimmeah» pănă seara, şi chiar o parte dm noapte, se gândea numai cum să Iacă surprize cititorilor săi. Aşa inti o zi spuse unuia din redactorii săi : — Anunţă, in numărul de măiue, că a murit la Bordeaux un om in etate de 108 ani, şi care’şl conservase toate facultăţile păuă in ultimul minut. O să iacă mare plăcere bătrânilor care ’mi citesc gazeta. D. Polydore Miilaud, care fuse, cu G.rardin şi Villemessant, unul din cei mai minunaţi ziarişti ai acestui secol, căci fie-care din câte trei a inventat o lormă nouă a jurnalului, d. Pojydo- re Miilaud zic, a esplostat pe Troppmann in «Petit Journal» cu o virtuo-sitate care nu este [intrecută de Ru-binstâin pe pîano. In ajunul desbate-rilor un mare eveniment făcuse să se cutremure casa pănă in fundamente. Thimothăe Trimm, favoritul a două milioane de cititori, ăşî transportase cronica la «Petit Moniteur». Pentru a’l inlocui, d. Miilaud făcuse apel la un grup de amici; tusei şi eu din numărul acelor aleşi. D. Miilaud, care fuse in acelaşi timp cel mai generos din directorii de ziare, nu merse mai prost carnal ’nainte. - Bani, ori câţi aî voi, ’mi zise el, dar va trebui sâ’mi urmezi puţin in-dicaţiunile, fiind-câ ’mi cunosc publicul ; sciu mai bine de căt d-ta c . i trebue ! Eu voia găsi subiectul cronicelor, şi d-ta le vei desvolta. Aşa şi iăcurâm. In fie-care dimineaţă, Petit Iournai in fruntea numărului său, broda naraţiuni strălucite asupra asasinului zilei. Miilaud compunea acele studii in nopţile lui de insomnie, şi eu le făceam orchestraţia. Intr’o dimineaţă din De -cembrie veci cine-va să mă deştepte la 7 oare. Miilaud aveaaevoie de mine. Alergam, şi ’l găsiu umblând prin odaie ca prins de friguri. — Ce ai zice, strigă el văzăndu-mă www.digibuc.ro I .jaa* . ■■■ ROMÂNIA LIBERA nlelor, spre a se crea o comiBiune compusă din oamenii competenţi şi adevăraţi speciali in materiă de comercid şi materia fiscală, care va avea de scop de a studia : X.—S sternul de învăţământ actual ce predomiaă in şcoalele de comerciă, şi reformele urgente şi necesarii ce sunt a se introduce. II.— A. se procede tot ast-fel pentru cele-l’alte şcoli profesionale. III- —A se face o anchetă asupra pro-ducţiunilor indigene : agricole şi industriale ; de asemenea sâ se constate, prin cifre statistice, mişcarea comerciulut, fie el extern sad intern, cu privire la principalele producţiunl respective. IV. -Sâ se studieze de asemenea starea actuală a ţăranului; aiăt coudiţiunea sa materială cât şi cea morală, relele de care sufere, şi a se propune remedii; mersul populaţiunel, şi in particular a se indica de ce el este staţionar. Aceeaşi comisiune se va mal ocupa şi cu următoarele puncte : V. — Cu studiul diferitelor localităţi. Aceasta comisiune se va pronunţa asupra avantagielor, ce diferitele localităţi pre-gintă, ca cu modul acesta să se scie mal d’inainte, unde trebue să stabilim industrii, fără a se compromite intru căt-va viitorul lor. Comisia va mal opina : VI. — Cari sunt ţerlle, unde productele noastre ar putea să se scurgă intr’un mod mal avantagios. — Cu aceste ţări ar trebui să intheiâm, fără intărziere, con-venţiuni comerciale pe basele cele mal favorabile.-Credem că Serbia şi Bulgaria intră primele in aceasta categorie. VII. — Cari sunt raporturile noastre e-con mice cu Rusia ? Asupra acestui punct ea se va pronunţa categoric. VIII. —Dacă producţiunile noastre vor putea resista concurenţei acestei ţări, cum pe toate căile astăzi, face progrese imense. IX. - Dacă o convenţia cu Rusia, chiar având drept scop de-a protegia industria română, ar fi favorabilă intereselor noastre economice. X. —Cari sunt mijloacele cele mal sigure şi legitime, care ar putea să ne garanteze propăşirea noastră economică, faţă cu producţiunile străine şi in particular, contra inundărel industriei austriace. Afară de aceste ţproposiţiuni capitale, multe altele care decurg dintr’ănsele vor face objectul căutărilor acestei comisiunl care [ţgebue să lucreze cu toată seriosi-tatea. De aceea am cerut, ca ea să se compună, nu din oameni reputaţi cunoscător! in toate, dară din bărbaţi competenţi şi conştiincioşi. Guvernul şi Camerele trebue să cugete serios, şi să adopte ca regulă de conduită o nouă politică economică. Aceea ce’l indicăm este, după cum suntem bine convinşi, cea mai oportună. Acestea zise, • aşteptăm ca guvernul să proceadă la cele-de cuviinţă, ca să se pună pe lucru şi pe adevărata cale : acea a intereselor naţionale. Printre guvernanţi, se găsesc şi oameni competinţl, ca d-nu Auielian, care poate servi cu multă pricepere interesele generale faţă cu puternica noastră vecină. Intervenţia d sale o proclamăm ca necesară şi preţioasă. —Fa«ă cerul, ca toate aceste dorinţe sâ treacă in domenul practicei, pentru a nu mal aluneca incă o dată pe povârnişul din trecut, care ne-a adus la triste şi descuragiatoare resul-tate. - Aceasta ne este permis a o spera,—Vom vedea. I- I. Naclan. ------, ------------------------- ŞTIRI MĂRUNTE Din Bărlaa se scrie foii „Galaţii", că un student de la liceul de acolo s’a sinu- cis, zilele acestea, „pentru rea tratare'ue către profesori*. Foaia adaogă că in curs de doi ani B’afi comis mal multe sinucideri de felul acesta.} N’o fi causa tocmai „reaua tratare a profesorilor." ★ Pe prinţul Bulgariei ’l aşteaptă zilele acestea o osteneală destul de mare. El trebuie sâ plece căt mal in grabă la Darmstadt, spre a asista la căsătoria fra-telu' săfl mal mare. De acolo trebuie să se intoarcă pe urmă iarăşi fără cea mal mică intărziere, trebuind să fie acasă, când va veni prinţul de coroană austro-maghiar. * Guvernul german a avisat ministeriul de răsboiti frances, că de oare-ce foarte mulţi ofloerl francezi visitează necontenit Alsaţia-Lorena, câutăndu-şl — cum zic-ru-deniile —pe viitor el să fie datori a raporta in timp cel puţin de 24 de ore autorităţilor militare germane presenţa lor, in locul cutare sad cutare. Ministeriul de rfi3bO’ii frances a dat un ordin conform acestui a vis. » D. Gladstone tot nu se simte bine. A ceastă indisposiţie statornică a pus pe griji pe prietinii săi. JEI sunt de părere, că d. Gladstone ar face mal bine să părăsească luptele obositoare din Camera Comunelor şi să urmeze esemplul lordului Beaconsfleld trecând iu Camera lorzilor. In acest chip ar putea să se bucure de odihnă şi să trăiască incă mult pentru binele ţării şi prosperarea partidei liberale. » In Springfteld Mill, Anglia, a ars zilele acestea pănă in temelii fabrica de ţesut bumbacul. Paguba se urcă la 20,000 lire steri. * Biblioteca museulul britanic din Londra numără după cifrele cele mei nuol 1.300 000 volume. * Lupta in contra Mormonilor (o sectă poligamă) se desfăşură in Statele Unite intr’un mod din ce in ce mal Înverşunat. — Capul mişcărel, senatorul Hoar, a propus in Congres, ca pe viitor acusa-ţiunea in contra poligamiei să fie indrituit să o ridice insuşl Statul, in vreme ce pănă acum o putea face numai una din soţii. —De asemenea a propus ca femeile Mormonilor să nu se mal poată bucura de dreptul de alegere, căci mulţumită a cestel imprejurărl, o mulţime de Mormoni s’ail ridicat in 'funcţii inalte a le Statului. ---- —------ ------------------ SUPERFICIALITATE VIENEZA Superficiaiiî noştri din Bucurescî trebue să se bucure ; „ âsesc un straşnic to-arăş in ziarul «'.V. Allg. Ztg.» din Viena. Acest ziar —cum se pretinde oficios —făcând un studii! despre dreptul lim-belor in state poliglote, presintă ca model de «toleranţa», statul maghiar, ale cărui legi de naţionalităţi, făcute la 1868, sunt tot ce poate fi mal per-feet in această materie. Autorul articolului n’a fost cum se ,rede nici odată in ţările stăpînite de Unguri. Nici măcar cu Saşii, cari trebuie să-I fie înrudiţi, nu se vede să fi vorbit vre-o dată. Căci in acest cas ar trebui să ştie că Unguri au creat in adevăr la 1868, de silă, neşte legi pentru naţionalităţi, in cari acordă şi îimbelor nemaghiare un rol oare-care in administraţia şi şcoală, că aceste legi nu se mal aplică, insa de loc, şi anume la ordinul guvernului unguresc care nu ’şi simte cuţitul la găt. Atăta ignoranţă e tot ce poate fi mal rnşinos. Noi credeam pe vienezl mal serioşi. Greşit’am ! * * « O nouă absurditate anunţă şi «Allg. Ztg.* din Munchen. Corespondentul lui din capitala Ungariei a impăcat deja pe Români şi Sârbi cu Ungurii.! Străinii iaîi fără indoialâ drept bani buni ast-feliu de basme. Tunul trebue să bubue, ca sâ’I scape de ele. ŞTIRI MUSICALE. „Cântecele noastre populari a inceput se vede a deveni mal interesante pentru streini de căt pentru noul. „Legaţiunea română join Viena. a cerut direcţiunea conservat irului din ide-mul mal multor distinşi Artişti vieEezI o colecţiune din căntecelo noastre populari. „Aceste cântece vor fi un bogat isvor pentru artişti vieneşi, căci el vor găsi in ele cele mal frumoase melodioase şi variate motive ce re le vor servi de teme in diferitele lor compoşitiunl*—„Doina*. ---------------------------- NOTIŢE LITERARE Recreaţii ştiinţifice.— No. 3. (An. II) cuprinde : Aritmetica. Operaţii prescurtate. - Geometria. Elementul Ini Euclide (urmare). — O chestiune relativă la poligoane.— Geometria analatică căte-va curbe celebre şi importante (urmare),—Algebra. A naliza nedeterminatâ. — Geografia. Asia centrală (urmare). — Probleme rezol vite. — Probleme propuse. ---... . — , ■. ...........——— — 2 Aprilie 1884—9 ore dimineaţa. Cair, 1 Aprilie. Ultimele noutăţi despre Gordon conţin, că generalul englez a renunţat la politica sa impăciuitoare, recunoscând că a fost şi va fi infructuoasă. A dat^ordine pentru a se intoarce la Khartum trupele egyptiene pe cari le dirigiase spre Egyp-tul de jos. Bslgrad, 1 Aprilie. Noutatea, publicată da ziare, că poliţia ar fi făcut arestări in urma unor in-cercărl pentru a impărţi porclamărl revoluţionare, e inexâctă. Ceea ca a putut da naştere acestui sgomot este, că s’afi confiscat nişte cărţi oprite, introduse de către un voiagior. Berlin, 1 Aprilie. împăratul a trimis unul din adjutanţii să! de câmp spre a aduce felicitările sale principelui de Bismar^k, cu ocasia a 69 a aniversări a naşterel sale. Principele moştenitor, principii Hmric şi Alexandru, toţi miniştrii şi mal mulţi generali ati venit in persoană a felicita pe cancelar. Toţi suveranii confederaţiei T ati trimis complimentele lor. (Havas) Societatea Corpului Didactic Toţi d-nl institutori şi profetorl, de ori ce grad şi de ambele sexe din ţară, siu delegaţii lor care doresc a lua parte la congresul didactic, ce se va ţinea in Bucureşti in zilele de 2 —4 Aprilie, sunt rugaţi a se adresa către preşedintele socie-tăţel D. Al. Orescu, strada palatului No. 1, spre a li se trim te bilete de percurs pe căile ferate, cu preţul pe jumătate, iar la sosire iD Bucureşti, se vor aduna la casa Iordache Filipescu din strada Calvină No. 4. — ----------—------------------ Societatea clerului Român „Ajutorul11 Onor. membri al acestei societăţi sunt convocaţi in adunare estra-ordmarâ la 22 Martie ora 3 fix după amiazl. Biser. Sebvestru. Cestiunile pentru care este convocată adunarea sunt 1 alegerea preşedintelui şl a unul vice-preşediute, 2 verificarea garanţiei casierului. Comitetul. ------------» ...-------------- ATENEUL ROMAN Duminecă 25 Martie ora 2 ‘p. m. d. C. C. Dobrescu va ţine o conferinţă despre : Petru Rareş Vodă domnul Moldovei. -----------««#>--------- SPECTA COLE SALLA BOSSEL. — Thaatrul de Fantoche al d-luî Tomas Iiolden atrage in fle-care seară un public numeros.—Programul este variat şi foarte amusant.—începutul la 8 ore seara. Dumineca şi sărbătoarea va avea loc doue representaliu.nl : la 2 ore a. m. şi la 8 ore seara. Primarul Comunei Bucurescî PUBLICAŢIE ----- ------ BIBLIOGRAFIE Noutăţi musicale apărute in editura C. Gebauer calea Victoriei 23. Buruela Mărie quadrille. — Ln. 1.50. Nicosia Analia polca. — Ln. 1.50. Gasser Zece Maifi 1881: marş militar I şi imn naţional. —Ln. 1.50. Glogovenu unde eşti romanţă. —Ln. 1.50. LIBRARII SOCEC & Comp. Din conferinţele Atheneulul român a apărut acum broşura a III-a, care coprinde : învăţăminte din istoria patriei de N. Ionescu partea II-a. Preţul 1. Broşurile anterioare conţin: Broşura I: învăţăminte din istoria patriei de N. Ionescu, partea I. Broşura II-a : Relaţiunile Franciel cn România sub Ludovic al XIV, XV, XVI de V. A. Urechid. Pe3te puţin vă apare broşura a IV-a a d-îul M. Gaster: Apocrifele in literatura română. Curta geologică a jud. Mehedinţi de Matei M. Dr&ghiceanu De vănzare la librăria Soloszy vis &-vis de Teatru.-Preţul 4 lei. EXPLICAŢIUNEA ) i nri iMl [Rfi nviîj l U u EiiJU IUI bl V ILli DE J. G. SĂNDULESCU-NÂNOVENU se află depusă spre văndare la librăria Graere vis-â-vis de Teatru cel mare. VechiQ de 4 an« qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şf ALB DE DRAGASlÂNi din recolta anului 1879. +-16 fr. radra Ia PĂUN POPPESCU & Comp. 1®, Strada Lipcoani, 18. ---,---------------- SubsemnatuTPrimar pun in vederea dlor cetăţeni, că oflciurile de stare civilă cen-tralisându-se, s’a instalat in vechiul local al Primăriei din faţa halei Ghica; prin urmare ori ce acte de stare civilă, cu începerea de la 9 Marţii! curent, se vor săvârşi in localul numit. In ceea ce priveşte asistenţa serviciului medical, cancelariile d-lor s’aii strămutat in localele următoare: a) D-nul medic comunal al colorii de Ro-şiu, la oficiul central de stare civilă, in fosta primărie, piaţa Ghica. b.) D-nil medici din culoarea de Galben, la comisariatul de poliţie secţ. 3 strada Română No. 4. ») Idem din culoarea verde la comisariatul de poliţie secţ. 26. calea Plevnel No 86. d) Idem din culoarea Albastră, la comisariatul de poliţie secţ. 40 calea Vâ-căreâcl No. 159. e.) Idem din culoarea Negru la comisariatul de poliţie secţ. 55, calea Călăraşi No. 24. D-uiI cetăţeni care au trebuinţă de serviciile d-lor medici comunali i pot găsi de dimineaţă pănă la ora 8 In locuinţele d-lor, de la ora 12 amieazl până la 1. in localurile arătate mal sus; iar pentru caşuri urgente se poate cere sju-torul d-lor la ori ce oră din zi sau noapte. p. Primar, D. M. Ionescu. Secretar general, Bolintineanu. I. GRIGORIAN licenţiat in drept Fost judecător de tribunal şi de ocol — a imbrăţişat cariera de advocat. ConsultaţiunI de la 8—10 dimineaţa şi de la 4--6 seara. Strada Sfinţilor Nr. 70, casa Prodănescu. Dimitrie N. Oprişanu lOootorQ. in d reptfi; foştii maffietratft ADV OC.A.T Strada Ştirbei-Vodă No. 30. Oonsultaţiunî de la 9 — 11 a. m. şi de la 3—5 p. m —Pentru săraci consultaţii Igratuit. SCHIMBARE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER DE LA facultatea din viena Snflolal; BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada £*e»câ.i-ia-Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Moţilor) VIN NEGRU de »-ATiţa şi Goiu-Dr&neea in and, daca Troppmann ar avea u frate, ofiţer in armată. — Aşi zice, răspuDseiii eti, că aces nenorocit ar fi de plâns. Aceasta va fi şi părerea a do uă milioane de cititori al jurnalulr meu, z'se Polydore Millaud. Aşează-t la biuroul meu şi ia note pentru ar ticolul de mâine. Şi atunci, acest om ingenios, cu act accent bordelez care ’I făcea vorbire mai atrăgătoare, ’ml dictă scenariu pentru art'col : — un capo-d’operâ ii genul săfi.—Troppman avea un frat i ln. ,armată- Şi adăogă Miliauc cavaler al leg,unei de onoare : aceast innni. 6i â? ma* iQteresant; e in a nat , anu*ui nou; Troppmann, condam miPtto moarte> e in celula sa de la Ro rmitis i Să &ăpdeşte la copilăria lui fe nai m- Pârinîii săi, ia fratele să anost IC’ dureroase peritr . mare criminal I T să anunţă i UŞ& să deschide. Troppmam kiS,+ c?11 p5^, recunoscând pe fratef lac’i'i eru*‘ Acestajse opreşte, şterge ■ idcrămâ apoi cu o mănă furiăsă smulg noi^k 'ravil°r.de pe uniforma sa, o pu d n ~Uzunar şi murmură: «nu vreai! s ta , fz insemnele onoarei prin con luatul unul criminal aşa de mare!) i . upă aceasta, ofiţerul înaintează spr ele său, şi T zise ; «mama noastr rugat sâ ’ţi aduc un ultim adio! Apoi cu un pas nesigur, ofiţerul s rage, pe cănd Troppman e inesa in plăns. Un minut in urmă, o lovi tură de pistol sguduia bolta inchisoriî; fratele lui Tropptnann. căzănd sub ruşinea făcută uniformei sale, ’şi sdro-beste creerii. Priviiu pe Millaud inmărmurit : istoria pe care o inventase ’l emoţionase, chiar pe dănsul, aşa de mult, in căt plângea ca uu copil. A doua zi suspinele avură un ecoii, in’toate comunele Francieî. Un succes considerabil I Un amic al meu, om de teatru, care a făcut mal mult d’o sută de piese, ’aiî zicea intr’o zi : — De ce să ne mai obosim creerii să găsim situaţiunl noui, cănd n’avem de căt să refacem liniştiţi scenele cu un efect sigur, care deja aii servit. Acest autor avea, zău, mare drept tate. Cinci-spre-zece ani ai! trecut de cănd fratele lui Troppmann s’a sinucis in coloanele gazetei «Petit Journal, şi iată că face o reintrare strălucită sub figura fratelui lui Campi. Asasinul a spus această veche po veste apărătorului său care, ca un nerod di «primo cartello» ce este, a văzut in ea numai foc şi s’a dus s’o repete preşedintelui Republice!; vrea să obţie graţia acestui ingrozitor scelerat pentru onoarea armatei franceze, ameninţată d’a vedea pe unul din cei mai străluciţi ofiţeri ai săi, omorlndu-se singur pentru a doua oară, dacă papul lut Campi s’ar rostogoli in paner. Toata Franţa, de la colibă pănă la colonadele aurite ale Elyseului, este emoţionată din causa acestui nenorocit ofiţer care n’a existat nici ojdatâ, şi se poate loarte bine ca această veche istorie, refăcută de d. Laguerre, să scape capul lui Campi şi să ne dea, din partea d ,ui Grăvy, unul din acele acte de clemenţă, prin care primul magistrat să eclipseze amintirea lui August, impăratul Romanilor. Desnodămăntul carierii strălucite a lui Campi este cea mai mică dintre grijile mele. Sâ ’l ghilotineze sau să ’l trimită să trăiască liniştit din veniturile sale in Noua-Caledonie, este o chestiune adesea desbâtută şi asupra căreia ’mi pare de prisos a insista. E sigur că reintrarea călăului pe piaţa Roquette nu va fi incă semnalul unei reluări a afacerilor, aşa de arzător dorite de comerţ şi de industrie ; de altă parte nu văd necesitate absolută d’a se nutri perpetuii nişte tâlhari, când lăsăm să moară de foame nişte oameni foarte onorabili, care şi-ar linge şi deg’tele din porţiunea graţiaţilor d-luî preşedinte al Republice!. Ceea ce mă preocupă, ,n toată această afacere, este sforţarea celor mai celebri membri din barou, pentru a face pe această canalie de Campi, pe căt se poate de interesantă. Istoria fratelui lui Troppmann se mulţumea a deştepta simpatia publicului pentru un ofiţer imaginar, suferind din greşeala altuia; in anecdota fratelui luî.;Campi, rolul frumos este al asasinului. Din această fiinţă cu totul abjectă, să face tipul model al unui frate bun care să sacrifică pentru familia sa,— acest tâlhar care omoară două persoane cu inlesnirea unei pisici măncănd doi şoarici, are d’o dată amorul de familie, ascuns in frumosul său suflet. Tace din devotament, numai ca să nu compromită armata. încă puţin, şi are sâ fie pus in răndul doicelor care nutresc pe vechii lor stăpâni căzuţi in miserie. Dacă d. Laguerre nu ne cere premiul Montyon pentru clientul său, ar trebui să fim mul ţumiţi ! * * Avocatul de sigur este o fiinţă bizară ; cu căt un om este mai criminal, cu atăt se interesează de el. Răposatul Lachaud ’mi-a esplicat intr’o zi acest lucru. «N’am să esprim o o-piniune personală, ’mi zise el, împrumut cuvăntul meu unui scelerat care nu se poate apăra !» Dau această teorie a unui mare maestru al curţel cu juraţi, fără s’o discut. Dar, in fine, cănd un asasin e condamnat, pentru ce să se mai inventeze poveşti care sâ’l facă interesant? Este de observat, că un asasin de acest calibru găseşte zece avocaţi in loc de unu, pe când bietul om onest nu dă peste un consiliu de valoare intr’un proces, din care atârnă tot viitorul săli. Un tâlhar n’a apucat să ucidă doi bătrâni, şi baroul sâ bate pe el ca să’l apere ; un biet om are un proces cu o companie de asigurări, şi dacă nu invoaca gratuitatea procedurii prin Asistenţă publică, rămâne desarmat in faţa unui adversar, care ’1 poate sgru-ma in bună voie. J Vedeţi ce se petrece cu acest mise-rabil Campi ; este unul din cei ma celebri de la curtea de casaţiuue care, să zice, a reclamat onoarea d’a căuta şicane legii, numai ca să sustragă pe acest asasin infam de la pedeapsă. Daca ar fi cinci-spre-zece instanţe ina-mte d,a ajunge la călăii, Campi ar găsi cinci-spre-zece apărători la ordine, care de care mai celebri, care nu s’ar osteni poate un singur moment, pentru un biet om onest care ar veni să i consulte asupra unui diferend cu proprietarul său. La aceasta ’mi veţi răspunde că jocul nu este acelaşi, fiind că omul onest nu riscă nici de cum să fie ghilotinat 1 Sunteţi siguri de acest lucru ? * ' (Figaro). Albert Wolff. ---------------------------------- www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA lim şi iksiifi piIJ O VPITAIjA MANUFACTURI Io» FmotH K/fcS tâţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confeetioane gata. stofe de mobile, oovoare, perdălăril de diferite călită , Vbn^are cu preţuri foarte reduse. " ^3 s RARI Wpp Jk rfirnn. g?°? Yictori* COMISIONARI te, Grabowski, KLKS: tant diferitelor fabrici şi firme do export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer 5c Corn. la Reims in Şampania. Sapnarje şi Purfumurî. Flora Roinănteî, Medalie de aul ie la esposi^ia agricolă a Judeţului Ilfov 1832. Grabowski et Sv proff. Bucureşti. R EST AU RAWTURI strada Covaci OiitUj Nr. g.. Depo-sit do vinuri indigene şi străine. jggggsaas % 0 BEPOSITUL Q ţ- Iraioiar Eob MEID1NGER-DIE %U. H EI M Se găseşte numai la D-nil ' JOS HAUSER & LOEVENTHM î BUCURBSOI # lăngâ Banca Bomăniejţ EPITBOPIA aşezImiktblob PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generam că la 28 Aprilie viitor, la orele 3 după am hzî, se va ţine licitaţiune orală in cancelaria acestei epitropiî, strada 11 Iuniu (I ilaret) No. 2 pentru darea in tăere pe timp de rece ani cu incepere de la 1 Septembre a. o. a Pădurel după moşiea Letca Noue, din districtul Vlaşca, plasa Nojlovu proprietato a n-cestor aşezăminte, in întindere ue 1700 pogoane. D-mi Concurenţi spre a fi admişi la licitaţiune vcr depune mal ântâiu o garanţie de 2000 lei, in efecte publice garantate de Stat sati in numerar. Condiţiunile se pot vedea in toate zilele de lucru de la orele 12-4 p. m. tropii. in cancelaria Epi- U C0LL0D1III ! Vindeoare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR [Indispensabila In orl-ce easă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 4 ! Haschisch Collodium! şi fle-care 'ml va fi recunoscător MatMas Rosnyni, farmacist m Arad. Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Lipscani Nr. 44, Se vinde in Bucureşti la drogheria Bruss şi la spiţeriile d-lor Schmettau, Frai e, Thtiria-ger, Thoiss, Kessier, I.A. Ciura. Hr. Alecsandriu, Bruss, Zflrner, Zeides, Stoenescu şi RisdOrfei. Chocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de chin.n, Chocolade chinin & fier, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru pelOop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. ■B* A 1- Oea mal bun 1 hârtie igienică de ţigări este 18 Fabricat de Fraţii BHAUNSTiiJIN Această hărtie analisata de către d. doctor Bernath, directorul laboratorului himic a Eforiei Spitalelor civile şi al Facultăţii de medicină din Bucureşti, a’a constatat ca cea ms bună in toate privinţele din toate hărriile de cigară ce se Importă in ură. de oare-ce msu şea te toate proprietăţile unei hărţii de cigară ireproşabilă, fiind cu desevdrşire lipsită de L? sftiură animală, cum |i de substanţe lemnoaie şi fabricată numai de aţă. A »e feri de contrafacere. Muma! atunci «unt veritabile, cănd fie-e*re foiţă posedă arm noaa.tr4 fi pe scoarţă semnătura neaatră Wrm.ţU Branarteln. ---- ■.^a=ag==g==BîaaB«a,- iiAM DE ÎNCHIRIAT O pereche ease compuse din patrn odăi, bucătărie, odae de slugi, pivniţă, magazie de zid, puţ, curtea pavată şi grădină cu diferiţi pomi altoiţi, lăngă tipografia Mitropoliei, Strada Principatele-UritoNo. 38 Cjd6 LICâREA DAMELORi CU BASĂ D'ANtMONINE Preparată de către O. ENJ0LRA5 naraitiila h LT0S est« recomandaţi damei 6rl prin «laţele şl pentru a prerenl tote halele Ia care mut expuse ni femele t BMă A pierderi, dureri, derang«umani*, aird|> eemmetnţ* A* naştere, tnireia critici, «ta fia tinde In tdte farm adele, 8 franci en fiert» m Mpapaniada flecare flaconfu Sl "' ‘a ’iwwţt i» j. emm BBVENZAXE ROM JAMAICA OAI.ÎTATBĂ , Roma* iwvtodoţ din aani i#P," cw pranţaî da 3 « ecma n an-8*** 4 io dstăil. - ec- m alt i in Ste«uj te ictr Vntea promotorului de la Kavak pentru proveninţele din Marea Neagră şi la Dardanele pentru cele din Mediterana. In cursul celor cinci zile de carantină e interzis pacheboterilor d’a nu debarca nici pasageri mc! colete. Târnova, 10 luliu. Sobrania a fost deschisă ieri de principele Alexandru. Mesagiql princiar zice, că nouiî deputaţi au fost convocaţi in se* iune extraordinară pentru a proceda mai ântăiu la verificarea puterilor lor şi apoi pentru a face cunoscut ce direcţie voeşce representa-ţia naţională a da afacerilor publice. Guvernul doreşce a cunoaşce această dorinţa m vederea proiectelor de lege de preparat, pentru a le presenta la viitoarea sesiune ordinară. Principele Alexandru e convins, că deputaţii, animaţi de intenţiile cele mat sincere pentru binele ţăreî, vor îndeplini misiunea lor cu patriotism şi vor arăta că regimul constituţional poate in perfecţie exista şi progresa in Bulgaria, asigurând menţinerea ordinel şi desvoltarea pacifică a ţăreî. Târnova, 10—11 ore dimineaţa In urma votului in care conse-vatorif şi radi îaliî s’aii unit pentru a alege pe d. Ka-raveloff preşedinte al Sobraniel, ministerul Zankofî ’şi-a dat demisia. Principele Alexandru a însărcinat pe d. Karavelofî de-a forma noul cabinet. 40 Iulie 1884—6 ore seara. Darmstadt, 4o Iulie. O hotărîre a inalteî curţi de justiţie a pronunţat anularea cununiei morganatice, ce mai ele duce de Hessa contractase cu doamna de Kolemine. 10 lunii! 1884—9 ore dimineaţa. Paris, 10 luliu 9 ore seara De ieri seara pănă azi dimineaţă s’au constatat 27 morţi de choleră la .Marsilii şi 40 la Tulon. Paris, 10 Iuliâ 11 ore seara. De azi dimineaţă pănă astă-seară s’aii constatat 26 morţi de choleră la Marsilia şi 2 la Tulon. Reviziele militare, ce trebuiai! să aibă loc la 14 Iulie la Paris, sunt suprimate pentru motive sanitare. E chiar probabil că întreaga serbare de la 14 Iulie va fi amânată 11 Iuliâ 1884—6 ore seara. Londra, 11 Iulie. Camera Comunnlor. — D. Gladstone zice că consilierii financiari pe lăngă Conferinţa egypteană nu vor termina fără indoială lucrările lor înainte de săptăinân viitoare ; dar pentru că el studiază adănc fle-oare din cestiunile supuse la esamenul lor, va fi de ajuns Conferinţei numai căte-va şedinţe pentru a ajunge la o soluţiune. Fana, 11 Iuiâ, (amiază). De ieri seară până azi dimineaţă s’au constatat 19 morţi de choleră la Marsilia şi 3 ta Tulon. (Havas.) A se redea ultime ştiri pe pag. IlI-n. Bucuresci, 30 Iuniti. Ieri şi astăzi aă fost doue zile de sărbătoare pentru tinerimea din şcoale. Ce, mai silitori ati iost chiâmaţî, cu formele obicinuite, a ’şî primi recompensa stăruinţelor la învăţătură, pentru tiecutul an şcolar Dacă această sărbătoare, odinioară aşa de frumoasă pentru copii, profe- sori şi familii, a mai pierdut sau nu din caracterul săli, nu vom discuta astăzi. Nu ne vom ocupa nici de ce premii s’au dat şcolarilor, nici de ce zel desfăşurat-aă profesorii, nici de gradul de interes ce poartă părinţii pentru instrucţia şi educaţia copiilor lor. Ar fi multe dezis, in această privinţă, şi cu mai multă mâhnire de căt bu-curiă. Nu vom analiza, nici discursurile ce s’au pronunţat la această serbare de invăţatul profesor şi publicist, d. Hâş-dău in numele consiliului permanent de instrucţiune, şi de d. ministru al şcoalelor, G. Chiţu, venit d’abia in zilele din urmă in capul acestui departament. De lucrurile acestea, ne vom ocupa pe larg, in numerile viitoare. Vom releva insă afirmaţiunea autorităţii, că in acest an şcolar se constată 26 de şcoale, 128 de profesori 11,193 de şcolari mai, mult ea in anul irecut. Până când statistica ne va vorbi maî desluşit despre acest fapt, noi ăl menţionăm cu mulţumire de şi s’ar fi putut face maî mult. Este adevărat, după cum ne spune tabela ministerială, că ţara posede astăzi 2470 de şcoale rurale, 270 de şcoale j rimare urbane de băieţi şi de fete, 7 licee şi 18 gimnazie, 9 se-minarie, 8 şcoale normale pentru învăţătorii rurali, 5 şcoale de comerciu 15 şcoale profesionale de fete, 31 de diverse şcoale speciale, 2 universităţi şi 216 şcoale private;—dar cum vor fi funcţionând aceste şcoli, este o in-trebare mai interesantă, despre autoritatea nu ne-a putut şi nu ne poate vorbi cu siguranţă. După părerea noastră, invăţămăn-lul public, şi ca numărul de şcoale, dar maî cu seamă ca calitate- lasă foarte mult de dorit. Convingerea ce avem despre marele rol al şcoalei in societate şi ştiinţă ce am dobândit despre slăbiciunea şcoa-le lor noastre ne face să privim cu întristare instituţiunele noastre de invă-tămănt. In acest organ, mai mult poate de căt in ori ce alt organ politic, s’a vor bit adese ori şi cu deamănuntul despre organizarea şi funcţionarea şcoalelor noastre. Şi mai tot-d’a-una am ajuns la nişte conclusiuni puţin măgulitoare pentru cei ce aii in mănă marea cestiune culturală a poporului român. Toate şcoalele noastre, începând de la învăţătura ce dăm săteanului şi ur-căndu ne pănă la facultăţi, lasă căte ceva, unele foarte mult poate, do dorit. Această consideraţiune ne face să rămânem maî tot-d’a-una surzi la laudele, ce pe la sărbători ăşi servesc cu risipă autorităţile şcolare, şi din contră să le cerem a găndi mai serios la feluritele trebuinţe ale naţiunii şi ale Statului romăn, şi a căuta să satisfacă cu inteligenţă, prin şcoală, aceste felurite trebuinţe. Suntem convinşi, că o reformă mare trebue adusă in cultura tinerimeî, că ce avem trebue simţitor modificat, iar ce nu avem cu grabă infiinţat. Toate problemele economice, sociale şi politice trebuesc să gâsiască in şcoală factorii cari să le rezolve, in folosul consolidării şi propăşirii Statului nostru. Am căutat a dovedi, in multe rânduri, câ deprinderile noastre de -a ne purta in lume şi de a munci sunt legate strins de felul nostru de-ajudeca, şi câ îmbunătăţirea năravurilor nu se poate opera fără o schimbare fundamentală in modul nostru de a judeca. Această schimbare cu neputinţă in societatea de astăzi, dar posibilă pentru societatea de măine, de care ori-ce patriot trebuie să se ingrijască, numai de la şcoală o putem aştepta cu siguranţă. Ce-am făcut şi ce facem noi, spre a dobândi această mare reformă ? ^Respunsul e -întristător. Şcoa'ele noastre par a nu căuta de căt a obişnui minţile cu memorizare de pagini indigeste, cu negligerea aproape in-treagă a desvoltâriî simţului deobser vaţiune şi a. curiosităţiî, a deprinderii de-a înţelege bine, a cunoaşte adevărul şi a judeca sănătos. Căt despre formarea caracterului, nici să maî vorbim. Tot aşa este şi cu adoptarea culturii la diversele trebuinţe ale omului şi ale cetăţeanului. N’a sosit oare timpul cu cărmuito-riî şcoalelor sâ’şi pună şi aceste intre bărî mai inalte şi să caute a intogmi invăţămăntul aşa in căt el să se des-volte sigur in direcţia trebuinţelor nds-tre de Stat ? Dacă un ministru crede că este destul a inscrie, in fie-ce an, in budgetul ’nveţământuluî, un număr oare care de şcoale şi apoi a iscăli mandate de plăţi conform prevederilor budgetare, apoi nenorocit ministru este acela şi nenorocită are să fie ţara cu dănsul. Cu riscul de a fi tacsaţi de prea pretenţioşi, vom pune astăzi autorităţii şcolare din noă întrebările : Respunde şcoala rurală la trebuinţele săteanului şi sătencii ? Şcoala primară orăşenească dă cum se-cade sfera incepătoare de cultură copiilor noştri ? Gimnaziele şi liceele dau oara tineretului acea cultură umanitară, cu care să poată păşi apoi ca om in societate, ori merge cu încredere la cultura superioară ? Dar seminariele produc dănsele acei propagatori luminaţi ai moralei creştine? Unde sunt şcoaiele speciale, pe cari economia şi administraţia Statului le reclamă cu necesitate ? • Dar Universităţile noastre apropia-tu-s’aă de rolul de iar al lumineî in ţară şi pentru Orient ? Cum stăm cu dascălii, cum stăm cu cărţile de şcoală, cum stăm cu materialul didactic, cum stăm cu clădirile? Formulând aceste intrebărî, c^ri nu cuprind încă toiul, indicăm in acelaşi timp greutatea lucrului, la care trebue să se găndiască cu seriosilate conducătorii şcoalelor şi să caute a respun de cum interesele de viaţă ale Stalului nostru de atăta timp cu nerăbdare aşteaptă. După desastrul de la Sedan,JFranţa a căutat in şcoală întărirea şi ridicarea ei. De 12 ani, se lucrează acolo p ntrecute cu privirile îndreptate către o ţintă patriotică. Şcoala e, intre altele,jinalta preocupare a inteligenţelor mari din Francia. Şcoala a făcut o Germanie mare. Miniştrii noştri la ce gândesc, ori ce aşteaptă? CRONICA ZILEI Măine, peste zi, se va ţine in sala Orfeu întrunirea opoziţiunit, unde se va discuta cestiunea Domeniului Coroanei. S’ar fi luat măsuri spre a impedica tulburarea linişte! publiee. Tot măine, dar seara, se va aduna la clubul „Naţiune!" congresul ziariştilor, pentru a se sfătui, in privinţa mijloacelor de asigurarea libertăţii viitoarelor alegeri.—Nu ne indoim că din această consfătuire va resulta ceva bun, cu privire la o fidelăj representa-ţiune a voinţei poporului. Oposiţiunea ar fi refuzat de a lua partejla această întrunire, pănă nu va decide, dacă va lua sau nu parte ia lupta electorală. Dr. Ma.rcovicI a plecat in Francia, însărcinat de guvern, cu studiarea condiţiunilor in care se infâţişează teribilul flagel co seceră populaţiunea Marsiliel şi Tulonuluî. Congresul internaţional de antropologie şi de archeologie preistorică, care era să S6 adune in annl viitor la Bucureşti, se va in-truni intr’altă parte. Puţinele lucruri interesante, din acest punt de privire, pe carele-am putea oferi studiului înaltelor personalităţi din acel Congres, maî mult de căt marile cheltuieli, ce ar trebui să fie făcute cu acest prilej, ar fi decis pe Academia noastrăjsă amăue realizarea a-cestel idei. Tânărul profesor S. Mateiii a susţinut cu un strălucit succes, teza sa de licenţă in litere, la Universitatea din Bucuresci. Felicitările noastre călduroase pentru profesorul, care caută prin ol ast-fel de muncă să culeagă laurii meritului. Consiliul comunal al Capitale! va trebui să se adune astă-seară. Asti'zl se face,, in sala Senatului, împărţirea premielor la fetele din şcoalele Capitalei. Procesul torturatorilor de la Bordenî s'a amânat pentru 10 Octobre. De măine incep vacauţeie judecătoreşti Ele ţin pănă la 15 August. In cursul acestei luni, aii părăsit ţara 273 de Evrei, spre a se aşeza in America. D’ar pleca şi mal mulţi! Maî mulţi prefecţi au fost chemaţi' in Capitală. Se pretinde, că d. Brătianu i-ar fi ameninţat cu destituirea, la cea mal mică plângere dreaptă, ce i s’ar aduce contra lor. D’ar fi aşa I Se zice, că ministru' Chiţu ar fi cerut M. S. decorarea maî multor membri al corpului didactic. Concursul pentru catedrele primare urbane, publicat pentru zilele ie 23 şi 26 Iuniâ, s’ar fi amânat, din cauză că juriul nu era dispus a se apuca de lucru.—Exemplul nu e recomandabil. T.Se afirmă, câ apariţiunea Desbaterilor nu va maî intârzia mult. Acest orgau guvernamental este aşteptat cu multă curiositate, căci pare senos intogmit. Maî alaltă-ierî am arătat că de la |Ş26 Iunie s’au inceput'inspecţiunile semestriale ale serviciului sanitar militar. După căt ştim, aceste inspecţiunî conform regulamentului, sunt administrative. — Ne surprinde insă cănd vedem ci ele se fac personale, ceea ce este contrariu legii pos:-ţiunif oficierilor, in care se sp scitică destul de lămurit, că ele se fac odată pe au, şi anume in Octombre Cu toate acestea aflăm insă, că la această inspecţiuue,—d medic inspector general Fo-tino a pus intrebasea fie-căruî medic, dacă a luat parte la vr’o mişcare contra profesorului Dr Rămniceanu, şi ca resultat al acestei inspecţiunî, s’a arestat medicul Athanasiu Nicolae pentru 30 zile. Nu trebue să uităm că, cu o oră inaintea inspecţiuneî, d. Dr. Rmâniceanu a visitat spitalul militar. Vom reveni in detaliâ. La 24 ale curentei s’a făcut serbarea şcolară de impărţirea premiilor a şcoalelor Societăţii pentru învăţătura Poporului Romăn. Din darea de seamă a directorului şcoalel, dr. Barbu Oonstantinescu, Societatea întreţine o şcoală primară, una preparatoare şi una normală, care in anul exirat au fost fre-quentate de 261 elevi. Anul acesta au căpătat diploma deinvăţă-torî 22 de normaliştl: Numărul învăţătorilor eşiţî di .1 şcoala normală a Societăţii de la 1870 şi pănă astă-zî este de 230. Numărul jnembrilor Societăţii este de 180. Tot in ceea zi a fost şi Adunarea Generală pentru alegerea Comitetului pentru anul curent. Membrii acestui Comitet sunt: Preşedinte d. general I. Em. Florescu; vice-pre-şedinţl: d general Davila şi d. Al. Creţescu; Membrii: Prea Sf. S. P, r. GnenadieEpiscopul Argeşului, d. Polizu Micşuuescu, d. I. Atanasiade, d. G. Missail, d. G. Creţeanu, d. Teodor I. Focşsneanu, d. I D. Btlcescu; Casier, d. Al. Midescu, şi Secretari: d I. Slavici, d. C. I. Sonţu şi d. Ilarian Velculescu. Membrii comisiuniî de control al compturilor de gestiune din anul curent sunt d. Elie Bo-sianu, d. C. Burlan şi d. Marin Anastasiu. Societatea prosperă din zi in zi, graţie zelului neobosit al cător-va bărb tţl zeloşi pentru răspândirea lumineî in popor. Guvernul, Primăria Capitalei, mal multe judeţe şi inimi generoase şi cu dor pentru propăşirea neamului românesc ’I viu >n ajutor. Felicităm Societatea pentru frumoasele resultate, ce Le-a obţinut. Se primeşte de guvern donaţ unea făcută asilulul Elena Doamna de către d. Dobra Cacaleţeauu, consistmd la 23 obligaţiuni 5°/0 ale oraşului Bucureşti, de căte 500 lei fiecare, adică in total 11 500 lei pentru ca din venit să se ajute pe tot anul măritişul uneia din fetele orfane ale asilulul, după ce va fi incunosciinţat prealabil donatorul sad moş-cenitoril săi. Sunt numiţi definitiv in posturile ce ocupă provisoriu institutorii şi institutoa-elejcarl urmează : www.digibuc.ro ROMANIA IIBERA personalului sanitar a două ambulante militare ce vor funcţiona in judeţele Mehedinţi şi Putna de la i IulitS pănălaOctooibre 1884. S au graţiai ae resiui '.n^tusoarel soiCăţiî condemnaţr, Schiopu Gheorghe din rogimerr tul 1 artile ie, Popa Ion Constantin din regimentul 9 dorobanţi, Atanasiu Gheorgne din reg.mentul 7 dorobanţi şi Dumitru Păun din regimentul 6 linie; iar soldaţilor cor-demuaţl Burcea Stan din regimentul 6 artilerie şi Marin Ion din din compania pirotech-niei li s’au .reaus căte un an am pedâpsâ. DIN TRANSILVANIA Miaisteriul unguresc are să pună la ordinea zilei, indată după reintrunirea noueî camere, un proiect de lege, prin oare se restrîugâ libertatea presei in Ungaria şi Transilvania. Restricţiunea are să priviascâ numai pe ziariştii nemaghiari, pe Romănî aşa dară, Slavi ele. Şi care este oare argumentul de căpetenie al guvernului maghiar căod să ia această măsur i ? O să ne mirăm când vom constata că el nu imi-teazl, in acest plan, ne ,ât pe guvernul românesc. Dacă România—zic Ungurii — ia mesuri de represiune contra publiciştilor romani, de origine de peste Carpaţi, de ce să nu o facem aceasta cu atât mai vîrtos noi şi să dâm peste frurdarii tot ce poarta un condeiu românesc ? Poate urîtoril de Ardeleni din fruntea afacerilor noastre nu s’au gândit că faptele lor nechibsuite vor putea vre-odată provoca ast fel de conse-cuenţe ; trebue să mărturisească insă in ori ce cas, că Ungurii sunt in drept să le tragă. Se pot felicita. Spre a se asigura, le reproducem următorul articol din oficiosul ziar cluşan «Kolos-zary Kozlony:» «Tn numărul de Joi am pomenit despre o foarte importantă măsură a amicei vecine România, măsură, care şi pentru noi e interesantă din două puncte de vedere. Ea ne arată ăntăiă, că in România o agitaţiune antimaghiară n’are loc, şi al doilea ne arată, care este dorinţa unul guvern faţă cu o astfel de presă, ce lucrează cu o pasiune revoltătoare contra unei direcţiuni politice, esprimată prin ideea sancţionată a Statului şi prin voiuţa parlamentului. Acea măsură ne mal arată, care este datorinţa unul guvern,—dacă cum-va nu voesce să dea dovezi, că e incapabil, şi prin urmare nedemn de a mănui puterea,--când e vorba de a veghia asupra binelui comun faţă cu astfel de organe ale presei, cari nă-zuesc numai a impedeca mersul neconturbat al guvernăreî şi al raaşinel statului, cari sunt numai neghina, ce jignesc© buna înţelegere intre cetăţeni, cari sunt vrăşmaşe ale pâceî, ale ordine! publice şi ale lucrăreî paclnice. «Se scie, precum scrisesem, câ consiliul de miniştri din România, sub pre • sediului Regelui in&nşî, luase hotărî-rea de a exila din ţară trei publicişti de origine ardeleană, că aceştia au agitat, peste măsură contra politicei es-terne a cabinetului R-ătianu, care s’a aliat cu Austro-Ungaria şi Germania, şi pentru că aceşti trei publicişti seamănă ură in popor contra unul stat, cu care România întreţine relaţiunî de pretenie, in contra statului maghiar ; şi pentru că au semănat discordie in ţară * * agitând contra politicei prim-mi-nistpulul, in vreme ce acesta nu află mântuire de căt numai in parola ce densul o pronunţase la sosirea sa din Viena înaintea deputaţiunel comercianţilor români, parolă, care zicea : «Domnilor) v’am adus pacea.» Aşa a făcut mica, adese ori batjocorita Românie : a exilat pe cel trei publicişti, pe vrăşmaşii turbaţi al neamului npstru, cari dacă n’au fost conducătorii, de sigur au fost pricinuitorii demonstraţiunilor şi atentatelor bucureştene de mal de unâ-zî». Vorbind apoi de scopul guvernului unguresc, aceeaşi foaie scrie : «Scopul guvernului mughiareste de a pune capăt absurdităţilor daco-romăne şi a resplati onest serviciile ce n-le a făcut România. Numărul «Gazetei Transilvaniei.» ce-1 avem înaintea năşi iră, la in apărare pe redactorul de la «LTndâpendance roumaine» şi pe preşedintele societăţii «Carpaţiî» şi astfel din Ardeal face opiniune- publică şi dictează atitudine celor cu gură mare din Romăuia. Aceasta incâ1 nu se mal poate suferi.» Dacă d. Sturdza n’are altă ţintă de cât să fie lăudat de lepădăturile unguresc! din Cluş, poate fi pe deplin mulţumit. Căt pentru Ardelenii luaţi astfel din două părţi intre două focuri, de-o parte do duşmani şi de alta de fraţi, nu ne ’ndoim ca ’şl vor şti .ace datoria la timp. n’a perit toatâ demnitatea in resâri-tul Europei. DIN AFARA Muntenegrul şi ocupaţiunea austriacă . in Bosnia şi Herţegoviua. Din Cetinie se anunţă, că prinţul Muntenegruluî a inmăriat representan-ţilor marilor puteri din Cetinie o notă, in care Muntenegrul contestă Austriei, pe basa tractatului de Berlin, dreptul de-a face fortificaţii indreptate.in contra Muntenegruluî, şi in care lace apel la intervenţia puterilor spre a impedi-ca aceste fortificaţii şi a sili pe Aus tria să respecte drepturile internaţionale. Prinţul Muntenegruluî mal protestează, in această notă, împotriva măsurilor militare luate de Austria şi in contra trecerilor repetate de patrulele austriece peste graniţa Muntenegruluî, in scopul de a urmări pe insurgenţi. —Muntenegxul cere in sfârşit ca marile puteri să trimiţă la faţa locului o co.nisiune internaţională, care să ordoane darîrnarea tutulor forturilor .austriece de la fruntariile Muntene-gruluî. Vestea acestei note a făcut, fără iti-doială, mare sensaţie la Viena. Le vine ciudat politicilor austro-maghiarî că neinsemnatul prinţ al Munţilor negri nu voesc să se arate faţă cu el atât de servili, precum se arată regi şi state răsăritene mult mal mari.... Obicinuite a iju presupune energiă şi demnitate pretutindeni in răsărit, foile austro-nngare caută a esplica nota Dom nitorulul muntenegrean prin influenţa, Angliei; d. Gladstone nu şi-ar fi părăsit anume planul său de mult de-a cere ca soarta Bosniei şi Ilerţegovinel să fie resolvatâ printr’o conferinţă europeană. Raporturile intre Austro-Ungaria şi Munţenegru sunt in tot caşul din cele mal încordate- De curbid guvernatorul militar austriac din Serajevoa cerut Muntenegruluî să aşeze un cordon de soldaţi de-a lungul fruntariei de lăngă Bilek, in scopul de-a împiedica trecerea de insurgenţi muntenegreni n Bosnia. Prinţul Nichita a respins insă categoric această cerere, declarând că insurgenţii nu se recrutează şi nu pleacă din ţara sa, ci din Her ţegovina. Foile austro-maghiare susţin fără indo alâ tocmai contrariul, că, adecă, cetele de insurgenţi cari fac nesigure provinciile ocupate, se recrutează şi înarmează in Muntenegro. Chiar aşa să fie, lucrul nu e de căt firesc. Noă ne pare bine de atitudinea Muntenegruluî.—Putem zice? că Din Belgia. Situaţia este in Belgia din cele mal desperate pentru poporaţiunea liberală. Alegerile .la Senat aveau să hotărască dacă victoria clericalilor âre să fie desăvârşită şi ţara să fie supusă la toate măsurile retrograde, insense pe programa acestora. Lupta a fost, in consecuenţă, din cele mal Înverşunate, în -oraşele mari, mal vârtos in Bruxe Ues, poporul a devenit ameninţător şi armata trebui să intervie spre a restabili ordinea. Cu toate acestea resul-tattf! a fost nefavorabil liberalilor. Bătuţi in provincie aproape pretutiudenî, de abia uaCă a putut, nu să triumfe in capitală. dar cel puţin să conteste victoria clericalilor şi -să facă necesară o no.uă alegere. Clericalii au deja până acum o majoritate de 25 voturi. Poporul do jos belgian este in adevăr cu clericalii căci e condus de popi. Reacţiunea clericală, nu este cu toate acestea in drept să facă uu us atăt de nedrept de această mare ignoranţă şi să caute a şterge tot progresul făcut de Belgia sub regimul el liberal de zece ani. Regele va trebui să intervie in acest cas el singur. L>i ,V Director dispărut. —Cetim in „Curierul Bălăssan"' (din Iaşi): D. A. I. Demetriă dire torul şcoalei de comerţ din paşi, a dispărut de Luni dimineaţă din locolalul ce ’l avea in apartamentele şcoalei. D. Beldiceanu, directorul şcoalei comunale de meserie, a primit de la d. Demetriu o scrisoare, unde ’i arată că, din causa mai multor invidii din partea amicilor săi, se va sinucide. Directorul şcoalei de meserie imediat a inmănat această scrisoare parchetului. D. prim procuror împreună cu poliţia s’au dus la domiciliul d-luî De-metriă, unde găsind uşa închisă, deschi-zănd’o, aă \ ;ăsit mai multe scrisori tot in ielul acela. S’au luat măsuri despre aflare. * Grindină. — Cetini in aceeaşi foaie: Duminică 24 lunii), pe la orele 6 şi trei sferturi, s’a iscat o tempestate înfricoşată, asupra comunei Bucium despre răsărit; >a aceiaşi dată, un nor negru a inceput a’şî vărsa apă amestecată c’o grindină in mărimea oului de hulub. Semănăturile, viile şi ori-ce holde din curentul acelei grindine înfricoşate, le-a distrus cu desăvîrşire, (care a durat pănă la 8 ore. seara. Cine ar vedea acele vil de pe Socola bătute de grindină, ar putea face un tablei) înfiorător de distrugerea elementelor. * • Mişcarea populaţiunei oraşului Galaţi de la 17 — 23 Iunie este: nascerî, 28, din care 12 băeţî legitimi şi 1 neligitim, 15 fete legitime; morţi: 37, din care 19 bărbaţi si 18 femei. Morţii intrec dai na-scerile cu 9. După religiuni, dintre născuţi aii fost 24 creştini şi 4 israeliţl, iar dintre morţi, 29 creştini şt 8 israeliţl. Tuşea convulsivă şi boalele canalului respirător au dat morţii cele mal multe victime. ★ Trăsnet.— In ziuna de 26 Iunie, venind o pldie cu vănt, a trăsnit in casa lui Nechita Guşe din comuna Mălini, judeţul Suceava, ain care causă soţia sa, numiră Safta, a incetat din viaţă indată; iar copii săi Ştefan, Maria şi Vasile aă fost numai contusionaţi: cel din urmă se află greu bolnav. * J ■« Trei copil. — Sultana, soţia lui Iile Vornicu din comune Tulesci, judeţul Tu-tova, in zilele de 16 şi 18 Iunie, a născut 3 copil: doui .băeţî şi o fată, c^rl cu trăesc. toţi înecată. In ziua de 21 Iunie, o pilă a lui Tânisache Ifrim din comun-Zorleni, judeţul Tutova, jucăndu-se pe lăngă o groapă , din care se scosese pi. mănt pentru facerea terasmentului linje] ferate, şi, care era plină cu apă de ploi a cădut in ea şi s’a inecat. RAPORTUL LUI AVRAM IANOU Prefect al legiunii romanesc! diu Munţii a- pusenl aî Transilvaniei, in revolut.unea ' din 1848—9. Poporul armat se inmulţia din oră in oră conform disposiţiunilor luate căci adecă pe aceea zi, in 19, noi de-ciseserâm a da lovitufa definitivă, lot-oaata noi aşteptam in acea zi pe pre. fectu! Balint, pe care eti il invitasem ca să alerge in ajutorul nostru. Intre 8 şi 9 ore atacul asupra vrăjmaşului se începuse diu partea noastră pe la toate punctele. Peşte puţin puşcătu-rile in partea de către. Cerniţa, adecă la aripa dreaptă, şe aud tot mal rai’ vrăjmaşul obosit din acea lăture a trebuit să se retragă, partea sa cea mal mare. Acum insă el se arunca cu putere atăt mal mare pe aripa noastră din stânga. La inceput un despârţe-mont al acestei aripe s’a retras dinaintea vrăjmaşului carealăcase cu mare desperaţiune, întărit insă la moment cu trupe proaspete, a implns iarăşi in-apoi ae vrăjmaş. Pe la ameazî Hat-vany a fost bătut pe la toate punctele şi gonit pănă in oraş. Această bătâLe di urmă a durat de ja 18 dimineaţa in ată după resâ-rita soarelui până’ in 19 pe la 12 ore la ameazî. aşa dară circa ore necurmat. Vrăjmaşul a perddt nesp ,s, de mult, el era cu totul descurajat.. Hatvany se văzu a foua oară perdjJ el decise a ’şî lua calea fatală pe drumul ţăre; către Zlatna şi dete trupelor sale ostenite repaoş de 1 oră. Pe la 1 oră d. m,, una companie de honveşlî înainta ;pre Cerniţa, alfa către Ştiurţ, aceasta cu scop de a ocupa pe parocliul Groza. a treia companie se întoarse ia stânga pe aşa numitul dealul Băeşilor in direcţiune către Roşia. După ce luă măsurile acestea Hatvany .intre 1—2 d. a. îşi îndreptă marşul săi) către Zlat-na, după ce mal ăntăiu. dede ordin să se impuşce tribunul Morarii), kce-tăţeanul PopovicI şi încă alţi câţi-, vâ Români. El iarăşi luă cu sine mal multe lărgim magfhare din Abrud şi Roşia, pe care, partea cea mal mure oameni bătrâni, femei şi prunci. Pe când unele despărţerninte ale poporului român se aflau in luptă cu trei companii de honvezi rămaşi înapoi, ceî-ralţî observară că IlaP'any cerca să lugă. 8e trimeseră două despărţă-minte ca sâ’l ia la goană ; altele apucară in alte direcţiuni spre a’l apuca din flanc (lăture) şi iarăşi al e despăr-ţăminte spre a apuca inaintea lui pe o cale mal scurtă. In modul acesta Hatvany strîmtorat tare din apoi, a ajuns până la gura Corneî Aici fu el atacat de către Romăuii din doue laturi. Mal violent a fost atacul din la-turea stângă, acolo erau bravii Buciu-manl sub comanda cuiagiosuluî comandant Vlăduţ. Pişcăturile lor sigure de pe colinele repezişe ale dealurilor, au rărit liniile insurgenţilor fugari in măsură teribilă. In ăcele momente apare şi prefectul Balint pe înălţimile din partea de către Corna cu 1 rupele sala proaspete. Observănd aceasta Secuii, aruncară pe copii şi femei de pe care şi se puseră el pe acelea, pentru ca să scape el cu atăt mai uşor. Prin aceasta nefericiţii prunci şi femei apucară intre şiragurile soldaţilor şi lu- D. llic Apostolescu la clasa TI de la şcoala No. 2 primară de băeţî dfta Bărlad. Preotul P. Popuscu la clasa 2 de la şcoala No. 2 primară de băeţr din Ramnicu-Sărat D-na Profira O. Galiu la clasa Ide la şcoala No. 2 primară de tete din Botoşani. D-na Maria Malcocî la clasa II dc laşcoaia primară do fete din Mihăilenr. D-na Lucia Georgiu la clasa Ide la şcoala No. 3 divisionară de fete vliu Bârlad. M.cil copilaşi din grădina de copil de la sf. Ecaterina aă avut şi ei o frumoasă serbare Duminecă la 24 Iunie. Public, şi mal ales părinţi şi mame de copil, veniseră foarte mulţi. In localul societăţii nu puteau să incapa toii cari veniseră sa vaza pe micii copilaş! căntănd, jucănd şL arătaud lucrările ce au produs el cu mânuşiţele lor in cursul anului. Grădina de cop.I merge pe al patrulea an şi er te foarte biae frecuentată, aşa că cu toate boalele, ce aă bântuit pe copil anul acesta, tot-d’a-una au fost in grădina societăţii de la 30--40 de copil; maximul a fost in Maiu do 72 şi la examen au fost 56. Membrii societăţii se pot felicita, că au infiinţat o bună şcoală pentru micii copilaşi. Dorim sa se mai înfiinţeze şi altele asemene ;. Ieri s’a serbat la Şcoala Domniţa Bălaşea distribuirea premiilor. Din partea ministeriuluî instrucţiunii a a-sistut d-nul Gr. G. Tocilescu; diu partea e-p tropiei aşezămintelor brâncoveneştî, d-nu Bosianu; din partea P. S. S. părintelui Me-tropolit, archimandntul Enăceanu. Directorul şcoalei, părintele Ioan Ionescu, iuti'uu scurt discurs a arătat progresele a-cestef şcoli in decurs de 21 de ani. 1 uănd cuvântul d. director al 1 inisterulu' instrucţiunii, a arătat publicului, ce se compunea dm părinţii şt ruaenme exevilor, m-iluenţa şcoalei asupra copilului şi a societăţii. Şcoala prepară pe elev pentru luptele vieţii. Porniud de la ideea aceasta, d. Tocilescu a accentuat apoi insuficienţa invăţâmăntulul primar Jşi a afirmat că râul s’ar putea indi’epta prin încurajarea invăţâmăntulul profesional. Tărminăud, d-sa esprimă felicitările sale oficiale părintelui director Iouescu. Părintele archimaudnt, luând cuvântul la rândul său, zise că serbarea distribuirii premiilor uu trebue considerată numai ca o încununare a meritului scienţific, ci şi al celui moral, Apl S. Sa se adresă copilaşilor, cari de sigur nu răii iuţ6les, căci nu purein cere ca micii şi viitorii savanţi să priceapă incă de po acum ce va să zică principiu. Solemnitatea se termină cu asigurarea d-luî Bosiaau, că şi pentru epilropiî şcoalei Domniţa Bâfagea, distriDUirea premiliilor e o a-dovărată serbare. Consiliul comunei urbane Galaţi s’a di-solvat. D. D. T. Steftnescu, fost [controlor, este numit controlor fiscal, in locul d-luî M. A-tanasiade, demuiionat D. Ioan Aposioles 11, actual subJcasier la Ramnicu Sărat, s’a numit casier general de Vasluiu, in locul d-luî G. Lipan, care romane in disponibilitate. înaintări de funcţionari. D. D. G Teodorescu, actual ajutor clasa It in secţiunea silvică, la gradul do ajutor clasa I in secţiunea propvietăţeî funciare, in locul d-luî Paul Oprescu, inaintat. D. Iulius Carlson, actual ajutor clasa III in secţiunea administrativă, la gradul de ajutor clasa II in secţiunea silvică, in locul d-lul D. G. Theodorascu, insiutat. D. Tti. A'.exandrcscu, vechix. copist xn ser ţiunea administrativă, la gradul de ajutor clasa III in aceeaşi secţiune, in locul d-luî Iulius Carlson, inaintat. Se deschide pe seamr ministerului de res-bel un credit extraordinar de lei 4.042 bani 94, necesar la plata indemnităţel de campanie 'je dxu soldaşi raţiile de hrană cuvemie FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 30 luniu — lntr’0 ti Aristid, fumând o ţigară de tuLiiii, blond ca şi perl! unei femei, avu o visiune care ’i plăcu intr’un mod escepţional. Spiralele de fum albastru care să urcaă de la buzele sale să risipiau incet in aer in nişte forme voluptoase, rotunjite calormele unei virgine sau umflate, plutind ca nişte coame, sau rădicăndu-sa ca nişte braţe mişcate de iubire. Aristide inchise ochii incet pe jumătate, aşa că mişcarea inpercepti-bilă a genelor sam da acestor imagine abia însăilate, o viaţă nouă. Îndată printr’o sforţare de bună-voinţâ, se văcju înconjurat de un adevărat se-raiu. 8e simţi invâluit de mângâieri nepipăite, auzi in tăcşrea ce l incon-jura chemarea turburătoare a sărută- | rilor ; femei frumoase, cu pieptul şi cu picioarele goale., defilară surîzând pe dinaintea spiritului seu incâutat, apoi ’şl prinseră măinele intr’un lanţ incet, ş’apol sălbatic. In fine, fle- care din ele s'apropiâ de dânsul, cerşindu-’I amorul cu pantomime sfruntate. Aristid ’şi mototolea cu nervositate batista in măna sa indoioasă. In fine ne-mai pu-tendu-se stăpâni, striga : - A 1 femei orientale ! Batista care trecu pe fereastră, căzu in stradă, la picioarele unei bătrâne îngrozi ţoare, care observănd cu atenţiune fereastra pe unde ’i venise, aduse batista inapol. Această apariţîune deşteptă cu desăvârşire pe Aristid şi ’l costâ 50 de bani. — EI bine ! animal ce eşti, tot pe gânduri ? Pe cănd eşial de la Bursă înainte de închiderea cursurilor, tocmai cumpăram pentru tine nişte acţiuni de la Minele imaginare., şi ţe asociam la beneficiile mele. — Nu’ml trebue, mă duc la Con-stantinopol ! — El, aşi! — Eh! oftâ Aristid, tu tiu eşt-f poet! — Doamne fereşte, răspunse Mar- casol, cu mândria unul dobitoc. — Eu am rămas poet, si vina este a unchiului meu Cascamilfe, care- m’a aruncat in vârtejul afacerilor, cănd aş fi putut fi un tomburinar foarte fericit ! In ţările noastre cele frumdase, ţările poeţilor, femeile nu inşeală... — Aide ! tot eterna ta ghitară. Şi numai pentru că d-ra Margot de Rc-han te-a lăsat ! Dă’mî vom, amice, a’ţl spune că dacă cine-va doreşte o amantă credincioasă,—lucru prost neaparat, —nu se duce s'o caute intre culisele Ateueuluî-comic. Aceste dame sunt prea frumoase, comeaiene consumata, dar sunt cu totul ale publicului;—te ştiţi, eşti tot-d’a-pna acelaşi, te-aî lăsat a fi atras de aristocraţia numelui! Dar, cel puţ'n, eşti convins că este o Rohan autentică ? — Are ochi admirabilii... — Bine, bine, dar a dispărut ? — Ca un vis, fără să lase in urmă nici un suspin.. — Aşa dar, eşti dator s’o iubeşti necontenit! —A fost răpită de. un Englez sau de un Spaniol; mai bine să zic de un Englez ! O ! nici ea nu era poet! N’am fost nici odată şi de nimeni, inţeles in Europa !. De aceea vreau să jpăduc in Orient! — Vezi ce e viaţa, Aristid! Eu cunosc orientali care rm in Europa. — Dobitoci! — De exemplu, ştii pe cine am vecin ? Un paşă autentic, faimosul Ba-buli-paşa, daca vrei să’î ştii şi numele... — Babuli-paşa, vechiul ministru ! — Tocmai ! Exilat de stăpânul seu, a găsit un asii in patria noastră cea ospitalieră ; ş’acum a inchiriat o vilă lăngă mine; sade acolo cu tot personalul, secretari, bucătari, grădinari, femei... — Femei ! Un barem ! — Da, un mic haiem ! — Marca sol, ’ţl cer un serviciu, un ser^ciu nepieţuit. Lasă-mă sâlocueso in casa. ta 15 zile ! '— Cu toată inima. Aristid strânse inăna lui Marcasol cu mare energie. A doua zi era instalat in casa amicului. său. Numai un zid ’l despărţea de intinsa proprietate in care Babuli-paşa. ’şî plantase măreţul său cort. Dar, in primele zile jnu putu surprinde nici un secret al casei misterioase, ale cărei persierţe erau. necontenit lăsate. In timpul zilei, nici un şgomot, şi noap- tea câte-va sunete închise de ghitară, s’auziau prin melodia marilor arbori. Poate că numai venlul care plângea in jurul trestiilor din eleşteu. Tocmai pe la 2 ore după prânz, trăsuri elegante eşiau prin grila dată de perete ; dar perdelele verzi de la trăsuri erau lăsate, şi trăsurile reintrai la 4 ore, tot inchise şi cu perdelele lăsate. Peronul spre care erau adese cele ce se plimbau, era aşa pus, iu căt Aristid nu putea, dju observatorul seu» să ie vază coborîndu-se. Lxas pe oricine să ghicească ce fel de salturi colosale ’i tăcea imaginaţiunea prin creări. Cu toate acestea, toi observând, băgă de seamă că o lumină dulce filtra, toate serile, prin aceeaşi fereastră cu geamurile intredeschise, după cum indică frumoasa rază aurie palidă care le despărţea la mijloc. Această fereastra era la al doilea etaj, şi Aristid lusese premiant la gimnastică in colegiu. Luă dar o hotărîre nebună de cutezanţă şi» pe un timp cu ceaţă pâ care luna el colora puţin cu lumini violete, sări mal ăntăiu peste zidul curţii sale, ap0*» o dată coborit in parcul augustului său vecin se indreptă spre fereastra pe care am indicat’o, după ce furase o scară trântită prin curte. După cum vă^1166 el, in adevăr acea fereastră nu era eoni* www.digibuc.ro ROMAm libera seră ucişi împreună cu aceştia de către Românii cari atacau in cete tot mai numeroase. Compania 6-a din legiunea germană numită Capmort se formă intr’un cerc imprejur de 4 tunuri, cu cari se încordau din răsputeri jur imprejur spre a risipi pe Români: dar in deşert, pentru că aici terenul nu este acomodat pentru focuri de artilerie. Scena cea mal înfricoşată şi mal cruntă s’a văzut la Cerb. Vânătorii aşa numiţilor moţi nu mal aveau de loc muniţiune, dar lan-ceriî lor stăteaâ la Cerb gata de bă-taiă. Cănd ajunse camoania germană cu Capmort cu cele patru tunuri in apropierea lor. adecă a moţilor, atunci aceştia aruncându-şî pălăriile şi sumanele se repeziră din toate părţile jn sîrurî dese asupra companiei cu Cap-mort şi asupra tunurilor. Tunurile fu-seră luate şi compania germană după o resistenţă desperată fu măcelărită. Unii se ucisei’ă eî pe sine, pentru ca să nu fie omorîţi de către lăncerî. Unul dintre aceşti oameni rătăciţi, care vorbia romănesce rău, zise către un moţ: «Să nu ’l omoare, că el este un german din Viena] unde şeade impe-ratorul».—«Eu mă mir de tine, că precum spui tu, eşti neamţ din Viena şi totuşi te baţi in contraîmpăratului! Şi cine te a adus pe tine in munţii noştri spre a ne jăfui şi omorî pe noi bieţi de oameni ? Şi pentru ce porţi tu capul de moarte pe pălăria ta? Tu eşti vrednic de moarte !» Si cu aceste cuvinte el îl junghiâ. Din acea campanie a 6 a Capmort ati rămas numai şease germani in vieaţă, cari au fost duşi la Zlatna in captivitate, iar mal târziu au fost eliberaţi de Maghiari. De aci incoio toţi căţî ah fost in drum din’apoia tunurilor, fuseră inconj uraţi şi parte impuşcaţl, parte străpunşi cu lănci. Hatvany urmat de căţl-va călăreţi au Irecut peste podul numit «la Bolfu». numai puţine momente mal inainte de a ocupa Buciumam! acel Bolf, la din contră el ar fi fost ucis de sigur. Acum insă femeile uciserâ pe mal mulţi honvezi fugari cu petrile pe care le rostogoleau din culmea Bolfului in vale. Din măcelul acela de pe drumul ţăreî, Hatvany a scăpat cu vre o 400 oameni pe o cale laturală din dreapta. Eî trecură pe la satul «Dupa-piatra», unde femeile muntene de prin prejur ’î aşteptau pe culmea dealului cu pietri, şi- mal departe de vale la o strimtoare un despărţărcănt de popor armat de al luîSimion Groza cu puşcl şi cu lănci. Mulţi dintre acel nefericiţi fuseră ucişi cu pietrile aruncate de vale de către femei, alţii răniţi şi risipiţi. Aşa desorganisaţî pe deplin fuseră împresuraţi de către poporul armat şi mal toţi ucişi. Hatvany se scăpa şi astă-dată pe o cărare strimtă laturală. Opt honvezi cercară a se salva infr’o casă in satul «Dupa-piatră». Aci insă două femei şi două fete aruncăndu-se asupra lor ’î uciseră pe toţi. Căţî s’aiî salvat cu Hatvany, părerile despre aceasta difer. Unii ţîn că cu Hatvany afi scăpat numai “14, alţii zic 50 şi iarăşi alţii 80. Este deci probabil că mal mulţi de o sută n’au scăpat; prin urmare trupa întreagă a lui Hatvany. a fost nimicită in sensul literal al cu-ventului. La aceştia trebue se numărăm şi pe acelea familii maghiare nefericite, care s’au alăturat la trupa luî Hatvany. Acelea familii care se aflaseră intre liniile soldaţilor au fost ucise mai toate impreună cu aceştia ; din contră dintre cele-!-alte care aii fost apărate de luptători au scăpat mal fote, anume femei şi copii, fiind-că n’au fost urmărite in adins. Aşa dar, numărul morţilor in aceasta a doua bătălie cu ) Nu toţi locuitorii munţilor se numesc moţi, precum se crede din eroare, ci numai locuitori! unor comune, precum d e. Vidra, Scărişoara, Albacul etc. Hatvany nu poate să stea depărte de trei mii. Maghiarii din Dartea lor au arătat la cinci miî, mie insă acest număr mi se pare foarte esagerat ; luănd insă amăndouă bătăliile cu Hatvany la un loc, au cacjut la cinci miî sau păte şi mal mulţi. (V?. urma) -------------------- SOCIETATEA „O-LVTTJ" D. I. S. Sfinţescu, preşedintele so-cietăţel economice «Oltul», din Slatina, ne trămite o dare de seamă despre mersul acestei societăţi de la anul infiinţăreî 1878 pănăin Iunie anul curent. Ca multe alte societăţi şi începutul acesteia a fost din cele mal modeste. In ziua de 1 Octombre 1878, trei inşi stănd pe un buştean mare, in curtea unor case noul, scoaseră fiecare cate duoî lei, pe care ăî încredinţară unuia dintre dănşiî, care fiind cleric ăî petrecu prin barba luî stufăsă şi strigă : «Doamne ajută». Acesta era casierul, atunci diaconul N. Pre-torian, cu d. N. Iulian şi sub-semnatul. —Aderenţii se înmulţiră îndată şi comitetul fu improvisat». Societatea insă a avut noroc şi de president şi de casier bun. De aceea a progresat. «Numărul membrilor, cari au fre-cuentat această societate in intervalul de la 1 Octombrie 1878 şi pană la 1 Ianuarie anul curent, a fost 214, iar astă zi, in urma retragerilor ocasiona-te de finele primei durate, ea numără 101 membri. «Capitalul, ce s’a retras in timpul acestei perioade, a lost de 40,652.40 lei care impreună cu cel aflat la 1 Ianuarie anul curent (in urma tutulor retragerilor) in suma de 27,622.80 lei, ne dă cifra de 68.475.20. La 1 Iunie a. c. capitalul social e de 31.249, 55 lei. «Procentele ce s’au repartisat, conform statutelor, la finele fie-căruî an, au fost după cum urmează : «La finele anului 1879 cu plus trei luni din 1878 a fost de 22,60, sau pe un an..................... 17,64°/0 «La finele anululuî 1880 ll,30°/o « « « 1881 9,10 » « « « 1882 10,90» « « « 1882 7,60 » «Acest ultim procent s’a augumen-tat, pentru cel ce au participat de la început şi pănă ia finele duratei, prin beneficiul fondului de reservă». D. Sfinţescu ăşl termină darea de seama, cu un apel către SlătinenI, in care invită şi incuragiază a face noul societăţi. O altă asocaţiune de vre-o patru capitalişti Romănî de aici; D-niî Ştefan şi Scarlat Mărăcine, H. Popescu şi V. Toma fondară o fabrică de tăină, care e ca un monument Dentru Slatina, şi care, cu toate urletele cobitoare ale jidanilor şi jidăpiţilor rău voitori, ea va prospera ; căci deja a luat din mâinile comisionarilor jidani, de aici şi din alte oraşe, multe ghişefte şi a lăsat cu buza umflată pe cel din Orşova.. Nu mal întreabă de făină de Orşova, de căt tot nişte streini Bulgari, pe cari iî voiu pomeni cu altă ocasiune. Mântuitorul Christ a Unirea face forţa» ---------------<..<>-------------- EXPORTUL NOSTRU DE LÂNA IN TRANSILVANIA Reproducem, asupra acestei materii, urmă torul articol instructiv al „Gazetei Transilvaniei" : «Călătorii cari trec prin Ardeal şi cari cunosc ţara aceasta de mal nainte, se miră, că in loc de progres şi bunăstare, întâlnesc mal pretutindeni sărăcie şi derăpănare. Uausa este, se zice, că in urma con-struirel căilor ferate in Ardeal şi de prin prejurul nostru dă îndărăt comer-ciul, ae oare ce industria ardeleană nu mal poate concura cu mărfurile străine, al căror transport s’a uşurat in mod considerabil prin aceste căi ferate. O fi aşa cum se zice. Dar, după părerea noastră, aceasta nu este causa principală, care impedică, nu zicem inflorirea comerciuluî nostru, dar cel puţin menţinerea lui pe o treaptă mijlocie. Neajunsurile cele mai mari vin chiar din partea acelora, cari sunt chiămaţl sâ sprijiniască comerciul cu loate mijloacele posibile. înţelegem aici politica comercială şi economică a guvernului unguresc. Nu seim ce să mal credem, cănd vedem măsurile ce se iau de către gai-vern, bunioarâ contra unui ram foarte Însemnat al comerciuluî nostru : in contra comerciuluî cu lănă. Ele sunt atăt de contrazicătoare şi atăt de asupritoare pentru cel ce se ocupă cu a cest comerciu, care ’şl.are sediul mal ales aici la noi in ţara Bărsel, in căt cei mai mulţi au venit la ideia, că nici consideraţiunile de a protege industria de lână in Ungaria, nici temerea de importarea, boaleî de vite nu este motivul de căpetenia, pe care se bisează aceste măsuri. Opiniunea publică este din ce in ce mal mult aplecată a privi in procederea guvernului o lucrare sistematică pentru de a nimici cu totul comerciul cu lănă in partea aceasta a ţării. Oamenii văd multe şi fac asemănări şi distincţiuni. Nu numai o dată şi-a zis unul şi altul, că de căte ori este vorba de a se da un ajutor oare-care poporaţiuneî maghiare, guvernul se grăbesee de a lua in considerare cererile el, cănd insă petenţlî sunt Români sau Saşi, cererile şi remonstră-rile lor se pun la dosar şi acolo le, uită Dumnezeu cu săptămânile şi cu lunile intregî. Se scie insă că in corner- pkt incliisă. O deschise şi sări uşurel intr’o odae cu mobila multicoloră, de al căreia tavan era agăţată şi ardea o mică lampă de cristal roşiii. Ah»... Acest mic ţipăt fu accentuat de o voce de femeie, şi fericitul Aristid vă-r1 e§iQd, de sub o sola lată, o femee mvâlită m stofe albe pe cari scănteiau broderii de aur. — Doamnă! . ~ Dobitocule ! ce-aî venit să faci PICI? Acea formă de femeie desfăcu văl1 fhe intocmaî cum luna ’şi desfăce r< chia eî de nouri. . Aristid iernase încremenit găsindu-i JP Presenţa d-reî Margot, al câr/eia ch rumos esprima mania şi, in acela «mp surprinderea. T .Vrei oare să mă faci a’ml piere Posiţiunea, intreit dobitoc ce eşti » 1 f’i P ,aCt>b pleacă repede. Şi luăr a ^Jard de pe cămin, adăogă : hor iocmaî abia este timp. Aceasi batistă este a lui Babuli. -auzi un zgomot la uşă; a timp ■nu ferimt^î1 d‘le Courdesac? Sunt ilicit că te văz. — Domnul Bibi-Taupin!... Şi eu mă credeam venit la un paşă ! — Eşti la un paşă, in adevăr, la Babuli-paşa, ministrul neapreciat, şi acel ministru sunt eu. — Nu se poale! Pe d-ta te întâlneam necontenit la curse, ia Varietăs, la cluburi, şi căte partide de ăcartă nu ’ţî am câştigat! D-ta eşti Babuli-paşa ! — Negreşit, tinere. Am adorat tot-d’a una Parisul, şi trăiam şase luni din an in el, sub numele puţin transparent de Bibi-Taupin. Aproape toţi demnitarii imperiului otoman fac ca mine, şi ’I întâlneşti pe stradă fără să’î recunoşti, sub o mulţime de denumiri familiare fără chiar să bănueştî că acolo, in frumoasa lor patrie, ar putea, la un semn să’ţl taie capul ; şi pe tot timpul acesta funcţionarii noştri ne fură ingrozitor, ceea ce esplică dis creditul in care a căţjut hârtia noastră naţională. Ultima dată cănd m’am întors la postul meu, mi s’a spus călu-sesem răsturnat şi că viaţa ’mî era ameninţată. Am reluat imediat drumul spre Franţa, tot-d’una generoasă cu proscrişii, şi unde am primit indată autorisarea d’a trăi in felul oriental şi urmând cele mal curate reguli ale re-ligiuniî mele. Vrei să facem o partida de ăcartă, scumpul meu domnule Cour-desac ? — Aş voi mai bine să plec, acum după ce am avut plăcerea a’ţî strânge măna, răspunse ca un naiv Aristid, care nu se simţea la locul luî. — Să te duci ? Nu să poate ! — Nu, serios, nu iau nimic ... -- Nu e vorba d’a lua ceva. Şi ex-Bibi-Taupin avu un surîs răutăcios, care răci spatele lui Aristid. — Sunt aşteptat acasă pentru o partidă de Whist, reluâ el cu insistenţă. — Scumpul meu domn, zise Babuli cu o voce solemnă şi ironică, am avut deja onoare a’ţî spune că aci eşti la Constantinopol, de oare-ce eşti la mine. Nu cred să nu fi auzit despre modul cum sunt pedepsiţi creştinii care violează misterul giveneceelor noastre. AI făcut o prostie şi pentru care, spre marea mpa părere de rău, mă văd silit a te face să suferi consecinţele. — Domnule, legea franceză.... — .... nu este aplicabilă aci.—Ş’apoi, chiar după densa aş putea să te ucid ca pe un tâlhar. — Ah! Doamne! suspină Aristid... — Dar legea noastră musulmană este mal îndurătoare de căt a d-voastră. Oferă o supapă de siguranţă şi’ţi permite a ’ţl scăpa viaţa. Depinde numai ciu orele si zilele decid, iar nu săptămânile şi 1 mile. Dacă e vorba de ajutor, atunci trebue să se dea grabnic, căci orî-ce întârziere causează bieţilor oameni păgubi enorme. Un cas flagrartjt ne stă astăzi înaintea ochilor. Cetitorilor noştri le este cunoscut, că inainte cu trei săptămâni s’a oprit de-odată importul lăneî din România, din causa ivirel boaleî de vite in districtul Dorohoiu. In momentul cănd s’a luat această măsură se aflau pe drum cantităţi mari de lănă, pornită de comercianţii şi de economii noştri din Dobrogea. Dacă aceştia ar fi fost avisaţl mal de timpuriu prin consulatele auslro-ungure din România despre măsura., ce voeşte a o >ua guvernul unguresc, el ar fi stat cu lâna pe loc şi n’ar fi espediat’o incâce cu drumul de fer, de oare-ce puteau pre vedea ce’i aşteaptă la graniţă Părintescul nostru guvern insă, se vede, că nu s’a gândit la marile neajunsuri şi păgubi, ce trebue să le sufere azi comercianţii şi economii noştri, din causa neprevederil sale. Ceea ce insă s’a greşit intr’un moment de neprevedere, era cu putinţă de-a se îndrepta, mai ales după ce d. ministru a primit atăt din partea cameril comerciale am Braşov, căt şi din partea multor particulari interesaţi şi a altor bărbaţi competinţî, inlormaţmni esacte, că de la Cămpina pănă la Predeal zac prin magazmurî, prin grajduri, pe sub străşinele caselor şi chiar prin coteţe sute de mii de ocale de lănă, menită pentru Braşov, pentru care proprietarii sunt siliţi să plătească ca chiriă sume foarte mari. Dar apoi sumedenia de lănă descărcată din vagă-ne in jurul gărel de la Predeal, acoperită numai cu o pânză sub cerni liber, espusă ploilor celor multe, despre care se vaită oamenii, că a început deja a se strica ! In faţa acestei calamităţi, guvernului nu-i era iertat a remănea nepăsător, şi trebuia să se găndiască la un mijloc spre a sări in ajutorul comerciuluî nostru slrimior.it. Aceasta I era forte uşor a o face, căci de-o parte lăna ce se află la graniţă, nu este transportată din ţinuturile infectate de boala de vite, ceea ce se pcate constata prin judeţe, acărora presentare este chiar obligată, iar de altă parte lăna vine închisă şi plumbuită in vagoane şi trece printr’o procedură de desinfecţiune destul de .riguroasă. Nu esistă dar nici o piedecâ esenţială, oare ar putea să justifice susţinerea ordinului de oprire, mai ales cu privire la lăna, care pe timpul cănd s’a dat acest ordin se afla pe drum. Un concurs de copil—La Paris s’a deschis un concurs internaţional de sănătate şi frumuseţe pentru copii de un an pănă la trei ani. Acest concurs va fi urmat de o exposiţiune ca e va ţinea o zi, in care se vor da recompensele următoare, oferite de comitetul de pe malul stâng al 8eneî, osebi de distincţiu-uue ce pot să fio acordate de Stat, oraşul Paris şi societăţile având de scop protecţfu-nea şi îngrijirea trebuitoare copilăriei. i Un pretnifi de 100 franci copilului celui mal frumos şi in cea mal bună star6 a sănătăţii. 2. Un premiu do 500 franci copilului celui mai robust pentru etatea iul. 3. Cinci premiurl de căte 100 franclla cmc! copil propuşi pentru pfemiurile d’âutliu şi cari nu le vor fl dobândit Aceste premiurl vor fi date după propunerea unei comisiunl propusă de medici şi artişti. 4 O medaliâ de aur şi două medalii de argint părinţilor şi doiceler cari se vor fi in-semnat prin bunele lor îngrijii! sau o inibu-nâtăţ:re adusă modulul de a ingriji pe copiii cel mici. 5. M'-dalii comemorative impărţite tutulor copiilor cari vor fi luat parte la concurs. O comisiune medicală va asigura igiena şi salubritatea localului in care se va face împărţirea recompenselor copiilor insoţţi de de d ta d’a locui aci, in mijlocul acestor femei, a căror societate pare a te fi ispitit, fără a atinge, căluş! de puţin, prescripţiunile Coranului. Infama Margot isbucni de rîs. Aristid inţelese şi să făcu verde-gal-ben, cu mici pete roşii, pe care lumina lampeî ’î le aruncă in faţă. Disperarea dă uascere hotăririlor bărbăteşti. Inainie de ce Babuli-paşa să fi lăcut un pas spre dânsul, să repezise spre fereastră. Ţipete ascuţite, asemenea cu acelea ale găinilor, pe cănd oouă. ’l urmăriră. Ajunsese la zidul curţii sale; sări peste coama luî; căzu de cea altă parte, la el acasă, şi observă, voind să se î ă-dice, că.’şî slărâmase amândouă picioarele. — Ce noroc, c’am scăpat cu atăt, şi zise ele. Da, domnilor, avea dreptate, şi repet şi eh: ce noroc ! Arin and Silvestre. ----------------«f •'«£* ----------- părinţi safi^ d« doicele lor. Copiii a căror stare a sănătăţii s’ar crede de comisiune că nu va fi iudestul de mnlţumutoaee nu vor fi primiţi la coucujs, „V O." Serviciul tele^raiic al, Romame! Libere 12 Iulie 1884 — 9 ore dimineaţa. « Belgrad.il Iulifi. Ziarul .,Vide!o» anunţă că d. Mitilineu ministrul plenipotenţiar al României, a notificat Regelui şi ministrului afacerilor străine intenţia Regelui Carol I-iu d’a face o vizită, pe la mijlocul lunel lui August, familiei Regale a Serbiei la Belgrad. Această noutate a produs o satisfacţie generală aici. Paris, fi Iuliu, 11 ore 20 seara. De azi de dimiueaţă. au fost 13 morţi de clioleră la Tulon şi 50 la Marsilia. (Havax). ------------------ . FOSTA GRADINA STAVRI.-In toate serile rzpi esentaţiunî cariate date de trupa de vodevile şi comedii cu artiste şi artişti noi, compusă din 20 persoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. D. Ionescu.—începutul la 8 7a.—Preţurile reduse. GRADINA RAŞCA. — Marţea, Joia, Sâmbăta şi Dumineca, represintatiunî variate şi atrăgătoare, date de o trupă‘de arti3tl asociaţi.—Printre artişti vedem figurând d-nele Elena Anestin, d-ra Vermontd-nu Auestin, Hasnaş, Hagiescu, Costescu, Pe-treanu, Catopolu etc. ----------------------------- BIBLIOGRAF Iii! Instrucţiunea fără educaţmne, e ca ziua fără soare, sad ca metalele precioase in stare naturală. Păriuţl! Daţi copiilor adolescenţi, drept premii de finele anului şcolar şi ca distracţiunl pentru timpul vacanţelor cartea de educaţiune intitulată : Codul manierilor elegante, un frumuşel volum legat şi ornat cu inscripţiunl aurite, care se poate găsi cu preţul de 2»/, lei, la librăriile Ioniţiu din str. Şelari şi Socek din calea Victoriei, şi veţi fi fericiţi de avantagele ce veţi observa in scurt timp in manierele lor sociale. ' LIBRĂRIA SOCECU «t Comp. Se va pune in in vânzare la 1 Iulie 1884': Filoxera viieî şi mijloace de a o nimici, tracluoţiune după Dr. Maurice Girard, de un proprietar de viiă de la Deaiu mare.—Preţul 1 lefi. A apărut din Conferinţele Ateneului român broşura a VUIad-luI G. Marian : Despre noua generaţia Preţul L 1. ... —---------------------------------- Doctorul Gr. Âthanasiu Are onoare a anunţa onorab. public că s’a mutat in Calea Rahoveî No. 46 bis (safi Sfinţi Apostoli Nu. 1.) Specizl maladii interne şi Acauchement (moşit). ConsultaţiunI de la 4—6 p in. --^-T-'iim-nnm.iiimiwi „ ... r. M. ..-r( iJOBIMBABE DE DOMICILIU D’-s1 W1LH. SALTER DEuA FACULTATEA DIN VIENA Spftofal; BOA TU.K IXE FEMUR Şl SYPH1U8 S’o mutat. £Stvada I*esc5.rio-Vecile 3SV. 8 vis-a-v i de Hotel Londra (Calea Moşilor) Vezi paşiua 4 Iustitutul Edu-caţiunfca al /, 5°/o Renta Română perpetuă • 5°/o „ amorusabilă . ’ «a’/i 95 ’/= 6“/o Scrisuri Funciare Urbane ’ 987, 97 V. 6°/o Oblig, de Stat (eonv. Rural). 97’/, 97 aU 6 T „ „ „ Căii. Fer. Rom- 7°/o Scrisuri Funciare Urbane • ss O O UH'U 7o/o „ „ Rurale. ] 10ls/4 102’/, 7% împrumutul Stern 8°/o „ Oppenheim. . Oblig. Casei Penslun. (Nom. 300) 233 234 Iwpr. cu prime oraşul Bucur- 33 34 Acţiuni Oredr Mobiliar . 205 ’/* 207 ,, ConstrucţiunI .... 260^ ■263 M „ Naţionale. . 235 238 J , Dacia-România . . . 326 329 „ Banca Naţională . . • 1366 i370 F crinii Valuta Austriaca . . 207 208 Mărci Germane 123 124 Bilete Francese 9 87, «’07, „ Bnglese. . __ 24 V- «5«/, Ruble Ruseşti «o 260 Aur contra Argint şi Bilete. . b'l'o 1 550 NB. Cursul do mal sus este in moneda dc aur socotit după cursul pliscului Cnpoaue so aquitâ furii ecEzământ* Adresa penrtu telegrame „8TEBIU“, www.digibuc.ro Adresa si Uiumuri din capitala FHTSERI Ai. Nicnlesco & Coş, net No, 10. — Salon special pcn]| ru tuns, ras şi frizat, aranjat din uofi.—12 rasuri lei £5.—Asemenea şi un bogat asortiment deparfumerie fini cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. BACANI Fraţii I. Gologan, nostru de Coloniale şi Delica-tose din Calea V.ctorieî No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare aepoti de caşcaval şi brănzefurt do braşov. Se firimesc orî-ce comenzi de la )-niî comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică .bătrână8 cu preţuri convenabile. RESTAURANTURI Iordaehe N. Ionescu, d™ sit de vinuri indigene şi străine. Sapnnarie şi Parfumurl. flora Romanici, Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabovrski et Si-aroff. Bucureşti. U.MMTIW, s’a mutat Str. Carol I, No. 2 Aduc la cunoştinţa Onor. Public că am un mare aeposit de Sobe de porţelan din cele mal mari fabrice din Europa in diferiţi mărimi şi in desemnurl frumds» cu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARCUS Calea, Victorii, Tft (ri»-t-rlt d« Fulatu rtcil). I «« O Vis-i\-vis de biserica Mauea-JJrutaru noua Fotografie Americana I 0 N S > t ăi lo, Minut Calea Grivitza No. 24, Vis-'a-vis de biserica Manea-Brutaru 0 o H <5 0 Aduc la cunoştinţa Onor Public că intorcăndu-md din voiajul med din străinătate am redeschis atelierul meii de fotografie şi l’am asortat cu maşinele cele mal noi şi perfecţionate cari md pun in agreabila posiţiune de a pu a servi pe onor Public cu portrete adevdrat artistice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine până acum. 12 Fotografii figura Întreagă visit glac6 cartcn negru marginea aur...............................Fr. 7 La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glac6 carton negru mărginea aur................................„ 8 12 Fotografii Bust idem idem „ 10 12 Fotografii Cabinet giace idem „ 20 Grupe reproducţiunî portrete pănă la mărimea naturală cu preţuri foarte eftine. ! Foarto mtoroBant: Fotografii americane format Bijou, 9 bucăţi 1 fr. 60 b. in cinci minute gata. Rog pe onor Pubiic a mcurj^if, această întreprindere şi a bine-voi de a’mf da concursul d-lor şi încrederea ae care m’am bucurat pănă acum. .4832 Ou toată stima, B. ENGELS. Vis-â-vis de biserica M.anea-JBrutarn i HOTEL EIESCHI IBTJ otTRBsai: SITUAT IN CENTRUL ORAŞU|LUI — No. 7., Strada Şelari, No. 7 —- Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, cu rabat. Salon aranjai pentru nunţi, dans şi adunări. ROMANlA LIBERA PLATIBILE IN CASTIIIRT LUNARA SI ftRPTEMANILE I W w P- w H w O MAS INE DE CUSUT sub garanţiă reală şi adeverată Neajunse de nici o alta maşină iutreco toate aşa- numitele mnşlne originale aniiu icauc de cusut. o Conţine 15 aparate cele mai noi şi practice cu depănătorul automatic a aţei, precum şi mal multe alte noi modifleatiunî. INRAELIBELE ) î?RI! >*^5î KEPICII ( INFAELIB'LE) învăţătura gratis şi la domicilii!. Carte de invdţătură in limba română, âmbalagiu gratis. Mare aeposit de ace, aţă ibrişin, etc. precum si toate necesarele pentru mab'ine de cu£„t. O A+elter pentru repărăt măşine aiYNYKaidas îs aavNu i ramim ni auaiiLYia INSTITUTUL YELESCU (HELIAD-E) STRADA ARMEANA* No. 1 Director de studii: St. C. Mihălleaen. Inseitut de instrucţiune şi educaţiune. --- Clasele primare şi gimuasiale PREPARAŢII PENTRU ŞCOALA MILITARĂ In forma ţi uni in toate zilele de la 9—11 a m şi de la 4—fi post merid. STABILIMENTUL BA SCI Situat n valea munţilor Penteleu, districtul Buzău, este deschis de la 1 Iuliu pănă la finele luneî August. Acest stabiliment conţine camere mobilate, birt confortabil şi saloane de petrecere cu muzică; cură de ier şi lapte de capre şi băî de apă rece cu farmacie sub direcţia medicului Teodorescu Floro. 5 Preţurile sunt ficsate. Uă cameră cu două paturi şi toate necesariele 3 lei pe zi, ee’e mal spaţioase şi cu sofa 4 şi jum. lei; mâncare dejun şi prănz îndestulător împreună îu vin 5 lei pe zi de persoană, copil pănă la 10 ani preţul pe jumătate.—Comunicaţia este bine restabilită. Pentru angajare de camere şi orl-ce alte informaţiunî, doritorii se vor adresa la subsemnatul proprietar domiciliat in Bucureşti, Strada Zboru, No. 9. Ştefan Borăueseu, ®£gSSK8SS»S38S SINGURELE ADEVĂRATE DRAGEE DEPURATSVE MUUJBATE al Druhu GIBERT Membru al Academiei de Medicinii din Paris, Medic en sef al Spitalului St-Louia, Vindec neapărat şi radical A fj'cc-liunile rhumatUnuile, maladida de pele cele mai vechi, JJartrde, Scro-fulde, IngorgiărUe, Ulcerele, Vicierile sângelui şi thte accidentele provenind din maladii contagjbse ^syphilitice) imoi seu vechi, si cari au resistat orcărui alt tiatâ-ment. Drageele depurative ale Drului Gibert conţin întocmai aceaşi principii activi ca şi Siropul. Ele fiind ffirte miei se întrebuinţez cu mare înlesnire si sunt fdrte plăcute. A se păzi de contrafaceri şi a exige pe învelişul pecetluit, timbral (imprimat in albastra) guvernului francez şi semnăturile de mai gios cu cernelă roşie. Paris, Pltarmaeia Bonliguy, Dcslanriers Succesor 81, nuE de cuîry, rue poissona'i#;ne, 2 Şi in foteph armadele şi droquv'iele bkâs.jur a DE VENZARE Uă pianino sistem american onţin intrebuinţat, Strada Popa Soare No 16. Adrese fi Muri DIN CAPITALA LIBRARI loaniţiu Fraţii, Socee & Corni), Vlctor‘et MAKUFACTU Kl Im fewiel, tâţl de mătăsuri, lânuri, dantele confectioane gata. stofe de m0' bile, covoare, perdâlării de dife. fi ta \Tnrlo... __ . ° rite calităţi. Văndare cu creţuri foarte reduse. CCPETARI Eftimio Constantin, 2K- FABRICE rasile Georgeseu, -abrica-ntii de „ 9 Paste Uleiuri Scrobealâ şi moară de uăcinat făinuri, Strada Soarelui No. ig. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. ' COMISIONARI lai Gri? NL'I StraUC. ReaY' Aei\ Hon "dim 8io dini 7*5 dim 7oo p.m 5nr !om. K pi. sd iv 8.5 p xn 12*5 a.m 5*5 BUC. Rest. p.m dim 4o5 9oe p.m 5to "ere. r pi. s3r. 7« a.mu lloo Dl Sos rl- Bes-PL 12]7 12sî 10ot 103O 9*i a.m 8j* dim 6s« 9uo iiac h,. 9a a 9*5 1*5 150 7so 7*o Titu Rost. 5o* lOo* 6*5 T Q Sos. R. PI- &. 8«. 11?, 11« i DllZ- R. PL las 12*i p.m 12.5 i!ar«ij. |°pi. lin 4,. dim u.m ii.. p;< Sos. nl- R. .PI. 6,. 1,. 8,, vra, r°pi 1 10*0 u. 2j* p.m Ic» 4n 33» p.m 7« 32u 6**1 13*5 1 11.0 ■u. . D 0 SOS. j U-'6' B. PI. 3] a 3« 2o* 2lS 6., fi,i Pe.. Sos- rriţ. R.pi, ÎL* 11» 8,. 8*i 5*5 p.m l2ei loi Slat. r“spi. 8o* 8o6; 1,3 Îl» lOo» 10,4 ) 12a* 1298 819 3** 1 Foc-g. |0SP!. 4*i 3*5 7» I! S Sos- h, u b. pi. 12* 9*5 2n Cra. 1° pi. 9.. 2.. IU p;t Sos. 1R. pi. 5o, 4*i 8« 30oe Ylit 9*5 2, 9*0 25* 12. 2a* 5** 1 Măîâj. |°pi. 5o» 5i* p.m l2oa 4n 5.5 3 loo a.m Sos. olh- R. PI. 1*0 2o, p.m 11,5 lloo a.m a, 3.. rn o Sos. a ■'“•R.Pl. 12.. 12.. 6*1 6*. 3a* 3*4 Tilll r 3.. 6*6 Bat. |osp. 7a# 2*o 9()5 pi Sos. 1 *■ Rest. PI. 3** 1*5 sdr. ajii V«r. SOS. 'Uit- Rest. 12.. e. 4oo But. So°s'.R. 1 4.. 7» 7„ 2*0 9« a.. Le 8*5 9|7 10» n6p sdr- am I dim p.m Lin Rest. 8*s dim 4o» lin P.nf Nord. Dllt- U.So^. Oeo 3*o JOoo 11*0 11*5 p.m. nâp dim p.m ser. ' n6p a.m II D. Vemorova-Bucnrcsri |0 1H. ser. llsi 12c, 12o i 3vt Ş. bi. Gabii n. a.m, Goi' tun p.m: p.m 11» 4 12,, 12a, Si, 3*6 4; 5i Bai 7a 7s. 8, dim p.m 0, Tiiu- i'îrgoviţte Titu Kest- PlOC. a.m 10» 13» a.m p.m 7o< 8*< s6r. Q. Ploesd-Slânic pi Vast. r>- Ploc. SHnic Sos. a.m | îoJ 12,ol .ml S. IasT-DnglieiiI Ploc. Dng.Itom- "o* Ruşi S. p.m 043 3,. p.m a.m 11.0 lu 191 p.m P, nfeovistc-Titn Tcrg. TituSos- Ploc. >OS. Rest a.m p.m 8io 9*o a.m 4so 6io p.m Siânie-Ploesel Silnic Ploc. Pi' Rest. p.m 6oo 7*o p m T. BughtnMasl "o-Rus.Pl. ; Rom. ' Sos. p.m 2*o 2*; 3aa p.m p.m 4*o 6,. 6,3 p.m VAGOAîsT; de DORMIT SUNT: Tronul Fulger P, va pleca din VArciorova MarjU şt Sâmbăta şl ta sosi la Bucureşti şi Giurgiu Micrcureit *u Dumineca. Trenul Fulger C, ra pleca diu Giurgiu sl Bucureşti Miercurea şi Dumineca O şi vu sosi la Vferciorova Joia gî Lunea. Călători pentru trenurile Fulger P şi C, vor plăti afară de taxa cuvenită pentru cl. I, tren accelerat* o suprataxă do 20°/» La aceste trenuri P şi C, se afin un vagon Salon-Restaurant. Consuma-ţiiinlte eu ror plăti după un t-arif special. Orariui trenurilor după timpul de Ducurcscî. Smârda pi. Giura Sos- 6- R.Pl Com. Sos Pil. |os- B. PJ. 3. PI. rd S Buc. jf~d' Arătarts trenurilor Ful. | Pers. | Mixt. | fers o.m. [_o_m. o.m. [ o.ie p.m 2 . a.m 8oo 8os 8,4 9u a» 10», 10,1 10« p.m a.m p.m 5*o 5*5 5s& 7oa 7,3 8i* 8» 8*» ser. p.m 2» S-iB I 3*1 4eo 11. Berlad-Tecticin B. Clmpina-Doftana Câmp. Plec Dofl. Sos' a.m llao ll*o a.m V. Dnfiaua-Ciimpina Poli. Câmp. Plec. Sos. p.m 6*o 0»s _P-n! ff. CeriiaToda-Ooiistanţa Cern. plou' Camt S"s' p.m 650 9,o ser, p.m 2oo 4ao p.m X. Conslaiila-Oernavoda Toiist.1,j0C-Cern.Sos- p.m 2*o 5°‘ tumbu, şi la Ateliere. D-nit s-matorl o pot vedea in Calea Griviţa, No. 151, lângă gara, unde ’se pot şi invoi. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 2113 10 BANI EXEMPLARUL A3 ATIB EV TOATE ElI^S-E MARTI 24 IULIU 1884 ■ 'Vv_ - .. ABONAMENTELE : In Capital*: Pentru 1 an 30 iei; 6 luni lâ lei; 3 luni 8 lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lui. _________ “ A Director: D; AUG LAUR!AN Pentru Abonamente, AnuneiurI şi Reclame a se adresa: In Bowâni;ţ i La administraţiuae, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 ţi 1<* corespondenţii liantlul din judeţe. La Soviete Eavas, place de la Bourse, 8. La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentiu Austrc-TJngaria. La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul do aţiunţurî pentiu Germania. In ParU: In Tiena: In Hambarg ANUNCIURILE: Hft.tfSHWMg' tţSBtk rfSWssu x&msa: nani >. -s Uimi 11 7m ' Linia mica pe pag IV 80 bani I Reclame pe pagina ni-a 2 lei. Reclame pe pagina F-a 5 lei. [ Scrisorile nefrancate se refusâ Articolil nepublic„ţl nu se înapoiază. Pentru Inserţii ţi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim Redactor: STEF. C. MICHAILESGU. CĂTRE ALEGATORI Listele electorale sunt publicate de primării. Orî-ce reclamaţiune trebue a-aresatâ autorităţii comunale, insoţităde acte justificative, pănă la 6 August viitor, Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci ne păsarea, să’şi caute fie-care numele in liste, şi de nu se vede trecut, să reclame inscrierea sa in colegiul unde ’i dă drept legea. Pentru înlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că Orî-ce Romăn de nascere sau împământenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis, nici falit, nici servitor cu simbrie, nici icondemnat pentru crime ori delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in colegiul designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele r in partea împlinitorului de dări, pe anul Încetat sau pe anul curent j iar scutirea P n acte hotărîtoare. Iacă cum legea grupează pe alegători. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, cel domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de ori-ce natură de cel puţin 20 lei. — Sunt scutiţi de cens : a) proiesiunile libere, b) oficeril in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) cei-ce au absolvit cel puţin învăţământul primar. In col. III intră toţi căţi nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct: a; învăţătorii săteşcî şi preoţii, b) cel ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cel c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Afi dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cei c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţl ai vre-ttneia dii, Adunările legiuitoare; b) îoştil şi^ actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două le--gislaturi; c) generalii şi coloneii! precum similaţil lor ; d) foştii şi actualii miniştri si pre iintanţî diplomatici aî ţării ; Q) roş ii şi actualii membri sai şedinţi de curte, procurorl-genei pe lăDgă curţile de apei, preşt membrii sau procurorii la curb casaţiune ; t) Doctorii şi licenţiaţii de specialitate, cari ăşi vor fi exe protesiunea in timp de 6 ani; 9) membrii Academiei române, v, parte din colegiul II, tot tgetoriî direcţi din- oraşe şi din c nele rurale, cari au un venit fu rai sad urban, de la 2000 lei : fnR * a 800> cum Şi comercian naustriaşiî, cari plătesc o paten L asa sau II.—Sunt scutiţi de a) doctorii de ori-ce speciali Pr®c“m Şi cel cu titlu echivalent, li t- a şco,][ sPeciale superioai oj Licenţiaţii in drept, in liter lusofie sai; sciinţe, ,,c^ foşti* şi actualii magistraţi, TC^onat un timp de 6 ani: d) Inginerii, architecţil, farm; Şi medicii veterinari cu diplomă: Profesorii şcoalelor din oraş o™oSteS1eas?ât°f101 SeCUnd,l: lOOoTefS.' CU ° PeM‘e min ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Paris, 1. August. Congresul ineepe Luni (astăzi), la ora 1 p. m. in Versailles. Guveruul chinez a făcut cabinetului francez propuneri, cari aC fo3t găsite in general ca discutabile. — In urina acesteia s’ab a-mănat, cel puţin pentru un timp oare care, orî-ce măsuri violente din partea Pranciel. Din capitală Brasilieî sejtelegraflază, că guvernul a disolvat camera, de oare-ce s’a im-potrivit la desfiinţarea comerciulul cu Sclavi. Haaga, 1 August. Camera a adoptat cu 97 voturi contra 3 proiectul de lege prin care regina e proclamată de regentă. Constautinopol, i August. Marele vizir Said paşa, ingrijat de numărul mereb crescând al crimelor atăt in Con-stantinopol căt şi micele alalte oraşe mari aie imperiului, a aat autorităţilor ordinul ce a aresta orî-ce persoane bănuite, aparţină ele orl-cărel naţionalităţi. Belgrad, 1 August. Pentru apropiatele manevre se concentrează 12 batalioane, de căte 1000 de oameni unul, şi va lua parte le ea şi garuisoana Belgra-dulul cu toată artileria şi cavaleria.—Starea sanitară a trupelor diq Belgrad s’a mal im-bunătăţit puţin. Berlin, 1 August. Direcţia poliţiei d:n Breslau anunţă, că 0-morătorul lui Sudejkin a trecut graniţa pru-siană şi s’a indreptat spre Wartberg; pentru descoperirea locului unde se găseace s'a pus un premiu de 5000 de ruble, iar pentru prin derea lui unul de 10,000 ruble. Paris, 1 August. După ziarul „Naţional", 'poliţia a găsit bombe in locuinţa unul mecbanic, care a fost numai de căt arestat. Toulon, 1 August. De a seară pănă astă dimineaţă au murit de choleră 2 persoane. Prăvăliile s’ab deschis iarăşi şi oraşul ineepe să ia o faţă mal mişcată. Vlena, 1 August. Revista „Medicînische Wochenschrift" cuprinde, din condeiul profesorului Drasche, un ai patrulea articol, in caro se tratează despre epidemia ce băntue actualmente Fran-cia sudică.—Dr-ul Drasche ăşl exprimă speranţa, că după mersul de până acum al boa-lel, se poate aştepta in curând stingera el şi că vatra epidemiei şi-a perdut deja de pe acum caracterul ameninţătorjpentru o transportare a epidemiei pe mare. Ţinutul ocupat actualmente in Francia sudică de choleră nu cuprinde de alt-fel de căt un mic şi îngust petec de pământ, mărginit de patru localităţi inficiate, şi in ţinutul acesta s’a mişcat epidemia de la începutul el. Paris, 1 August. Toate pregătirile s’au făcut pentru deschiderea congresului. Deosebitele grupuri po-lii:ce discută asupra atitudine! ce vor să urmeze. Sferele guvernamentale cred incă necontenit, că congresul se va termina in trei zile; se aşteaptă cu toate acestea şedinţe foarte furtunoase.—Oposiţiunea crede dimpotrivă intr’o durată mal lungă a congresului. Din Madagascar sosesc vesti puţin vese-litoare. Guvernul prepară deja opinia publică la trebuinţa de sacrificii şi mal mari in scopul pacificărel acestei ţâri.—Se consideră ca sigur că trupele tribului Hovas sunt comandate de un englez. Marseille, 1 August. Comitetul de ajutorare al oraşului a hotă-rît se despăgubiascâ familiile mal sărace, cari ar cere anume acest lucru, pentru orice daună ce nu trece peste 400 de franci causată prin măsurile de desinfactare. O informaţie privată anunţă, că m lazaretul de la Latte (un mic port aşezat in depar-tamentulb Cote-du-Nord) intro Menton« şi Ventimiglia, se intimplă pe zi in termen mediu zece caşuri de choleră, ceea ce trebue atribui neapăiat necurăţeniei coaomneştem acest lazaret. In Geneva a murit femeia fabricantului de uleifi Dedouel, refugiată acolo de frica cho-lerel; ea lasă in, urma sa şapte copil. — In urma unul ordin din partea guvernului, primarul de Toulon imparte bani emigranţilor aşezaţi de-a lungul ţărmului mărei, numai să 'şl mal amăie reîntoarcerea lor in oraş. — In \oguâ a murit primarul Giraond şi d-rul Cartaux; prefectul de Ardeche şi episcopul s’ab dus din această causă la faţa locului—In două insule situate lăngh Cannes.s’au citit, in nişte citai eimprovisate, rugăciuni publice pentru depărtarea cholerel. Londra, 2 August. Fenianil Daly şi Egan, cari au fost arestaţi la Vervier acum căte-va luni, din causă că fuseseră găsiţi in posesiunea uuuî mare depo-sit de dinamită, au fost condamnaţi cel d’ăn-tăiu la muncă silnică pe vieaţă, cel din urmă la muncă silnică pe doue-zecl de ani --------------------------------------- 3 August 1884 — 9 ore dimineaţa. Paris, 2 August. Nici o înţelegere nu s’a putut face intre Francia şi China. E probabil că ocuparea ar. senalulul de la Fou-Tcheou de amiralul Cour-bet astă-zl e un fapt îndeplinit. O depeşă din Iluâ anunţă moartea împăratului Annamulul. De ieri seară a fost 15 morţi de choleră la Marsilia şi 5 la Toulon. Londra 2 August Camera Comunelor. D-l Gladstone anunţă nereuşirea finală a conferinţei egiptene. El zice că Turcia şi Itaia ati sprijinit vederile Engliterel, dar că dinaintea neinţelege-rel intre Englitera şi Francia, Germania, Austria şi Rusia au refusat a exprima opi-niele lor. D-l Gladstone adaugă : „Această] nereuşire impune Engliterel un examen serios al situaţiei şi va pretinde măsuri ce guvernul le va studia, darjpe cart nu le.va|putea propune Parlamentului in această sesiune. Conatantinopol, 2 August. Vaporul Dolma-Bagce, ce trebue să facă transportul poştei şi mesagerielor otomane intre Constantinopole şi Varna, a inaugurat serviciul său aţfl. (H&v.j.sl. A se redea ultime ştirT pe pag. ITI-a. Bucuresci; 23 Iuliti. Cănd se încredinţează cui-va conducerea unei fabrici, a unei poverne de pildă, stăpînul acelei industrii cere candidatului ce se oferă s-o condu ă, toate garanţiile posibile şi imagina a pentru ca intreprinderea sa să nu te nici intr’un chip compromisă, ci um potrivă să. fie ocrotită de ori ce pierdere sad stricăciune i s’ar putea pri-cinui. . Aşa se urmează in genere in toate împrejurările unde sunt in joc interese particulare, şi nici nu e de închipuit, ca un proprietar, un fabricant., un întreprinzător de construcţii, o asocia-ţiune oare care industrială, de ori ce natură, şi-ar da băerile pungii lor şi repulaţiunea produselor cu cari se îndeletnicesc, pe măna celui d’ântăiti venit, ca acesta să conducă afacerile cum i-o tuna prin cap, ca el să iacă jaf sad încercări nevolnice cu averea sad cu cinstea firmei ce i s’a inciedinţat. Societatea a primit şi densa ca principiu, după exemplul cum ’şl îngrijesc particularii de interesele lor,— a recunoscut, zicem, că e absolut necesar să se impuie condiţiuni din cele mai serioase advocaţilor de pildă, profeso rilor, medicilor, felcerilor şi bărbieri lor, ba in unele părţi meseriaşilor de ori ce ramură ce vor să intre, cu drept de practică, intr’o corporaţiune oarecare, pentru-ca interesele individuale să fie pretutindeni apărate de nesciinţâ şi şarlatani. Şi avem un exemplu recent de această inaltă solicitudine a societăţii pentru tot ce este interes individual. Cănd, in sesiunea trecută, d. Gră-dişteanu voi să vie cu un proiect, pentru desfiinţarea privilegiului de ad-vocatură, in virtutea principiului «libertatea muncii», — toată lumea se ridică, ca un singur om, in Cameră ca şi in presă, spre a protesta energic in conira acestei cutezătoare propuneri, de-a lăsa pe orî-cine să devie advocat, iventăndu-se căte argumente toate in favoarea protecţiunil ce se cuvine ca statul şl societatea să acorde intereselor particulare. Nu merge tot ast-fel insă cănd e vorba de girarea intereselor de Stat. Aci se schimbă şi logica interesului, şi norma de-a alege pe cel ce vor să pescuiască căte un biban bugetar. Pentru ca să fii om public, deon ce treaptă aî vrea, nu e nevoie să impli-neşcl nici umbră de condiţiune, nu ţi se cere să dovedescl nimic estra-ordinar, ba nu esc! supus la nici un fel de control ! In sfera vieţii politice poţi ajuDge orî-ce, de la vătăşel până la impărat, numai norocul să ţie cu tine, şi să scil întoarce la tertipuri, că nici Parlamentul, nici opmiunea publică nu te-in-treabă de ce ’ţl e cojocul, că nimeni nu protestează şi nimeni nu se simte scandalisat. De la notari, de la perceptori, casieri, pomojnici, sub-prefecţî, prefecţi • consilieri, controlori, inspectori şi sub-j inspectori, de la toţi căţi dispun de soarta intereselor publice, societatea nu cere nimic. Da să nu uităm: Statul, marele supraveghietor al drepturilor şi intereselor naţiunii, adică ministerul ce se bucură de încrederea eî... teoretică, reclamă sateliţilor săi, sau diverşilor factori al activităţii publice, singura garanţiă de-a fi oameni de partid toţi căţi învârtesc căte o trebşoarâ de a trăi, toţi căţi vor să încurce şi mai tare nemărginita şi încâlcita reţeă a cârmuirii noastre publice. Şi cu toate acestea, este aproape de mintea omului, că un advocat de e-semplu, prost sad de rea credinţă, poate să compromită un proces, cel mult zece, fiind-că de aci încolo se deoachie, şi clientela îl inţarcă numai de cât, pe cănd un om public ţine in fie-care zi, in fie-ce minut, sub dependinţa capacităţii şi a consciinţil sale, mal mult sau mal puţin simţitoare, mii şi mii de interese, pe cari e in stare, prin inepţia, prin nepăsarea? prin nehărnicia sad neonestitatea sa, să le dea pe toate de rîpă, fără se 'şl atragă totuşi nici măcar urgia ce ’şl capătă un dantist cănd îţi rupe măseaua, sad o ^bucătăreasă cănd iţi arde cheftelele pe ioc! ij B * Acum se esplică, credem, lămurit de ce o ţară care se mulţumeşce, ca buni-oară a noastră, in alegerea oamenilor săi publici, cu singura specialitate ce li se cere să fie cărdaşl politici, — de ce o asemenea ţară rămâne staţionară, orl-căte poleielî i s’ar tr1 nti, sad de ce ea merge pe dos, ori din ce punct am voi s’o privim. Aşa să tălmăceşce de sigur cum de adeninistraţiunea noastră, de la care nu cerem nici umbră de condiţiuni, de căt poate abilitatea de-a face alegeri guvernamentale, e atăt de păcătoasă ; cum de stă satul şi săteanul pe loc de sunt ani acum la mijloc, de cănd pretindem că ne civilisăm; cum de a perdut cârmuirea ori ce prestigid, in căt să ajungă a fi insultată şi ameninţată, cănd se presintă unde-va pentru împlinirea vre unei îndatoriri ce cade in sarcina el, cum s’a şi întâmplat de pildă la Bordenî şi la Aldescî, şi gum se va mai intămpla incă, dacă n’om avisa s’o ridicăm cât de puţin din pierzarea morală in care a că- ---------- CENTENARIUL LIJI HORIA Cetim in „Galaţii" (din Galaţi) : «Am publicat zilele trecute cu multă satisfacţiune apelul pentru serbr-ea centenarului lui Horia, Cloşca şi Cri-şan şi nu aveam nimic de adaus la programa serbăreî, de căt să feliei tăm din inimă pe bărbaţii cu adevărate şi neprefăcute sentimente româneşti, cari au luat iniţiativa reali-sârei acestei frumoase şi salutare ide>, conlucrând şi noi după putinţă, ca succesul să fie căt se poate de splendid, şi mai folositor pentru onoarea şi prestigiul Romanilor. «Sub aceste impresiuni, ce ne-a cau-sat apelul, eram tari in credinţa, că toţi Românii vor saluta şi îmbrăţişa cu căldură acel apel, dănd tot concursul lor pentru realisarea acestei serbări, ce se face în amintirea martiri-: lor de la 1784, Horia, Cloşca şi Cn-■an, cari s’au încercat a desrobi pe Românii din Transilvania de sub lanţul feudalismului domnilor pământeni maghiari. Tot de această credinţă suntem şi astăzi in căt priveşte pe Romanii, cari cugetă româneşte, dartre» bue să mărturisim cu multă mâhnire -in suflet, că mulţi din cei, cari îşi însuşesc calitatea de Români, pot fi orice alta, numai Romăm adevăraţi nu sunt, de oare-ce, le lipsesc şi sentimentele şi cugetele -adevărate romă-neSci. «Un ziar bucurescian dă acestei sei bători o insemnătate cu totul de altă natură şi inversă, silindu-se a demonstra că serbarea poate să producă mari încurcături Statului, faţă cu puternicul nostru vecin, Acel ziar pune întrebarea pu in românească ş: zicp ; «Apelul este plin de sentimentalism,) insă este el politic, este el şi patriotic in împrejurările actuale ‘ » Mai departe zice :■ «Frumoasă şi nepieritoare va rămânea pentru fraţii noştr. (?) de dincolo de Carpaţî, măreaţă mişcare de la 1784 ; este bine pentru cri-ce neam să nu’şi uite luptătorii săi, pe cei cari au perit pentru, mântuirea patriei. Aşa este,şi nimeni nu va putea tăgădui această 1 Dar veneraţiune? unor personalităţi. istorice şi manifestaţiu-nea, simţămintelor sale patriotice sunt două lucruri deosebite. Una este obli* gătoare pentru orî-ce patriot onest, este un ce care trei ue să rămână pururea înfipt in ima sa ! Alta trebue să fie bine .cumpănită, adânc judecată, de oare-ce trebue să fie făcută la timpul ei, in folosul patriei, iar nu in defavoarea sa.» , «V» să zică serbarea amintuei unur martiri români inşeamuă a nu fi politic, a nu fi pa antic in situat’unea actuală a ţârei. Ce caută aici politica intr’o serbare românească curat socială, care nu urm^resce alt scop de cât a glorifica pe martirii neamului românesc, prin crearea unor fonduri de binefaceri tot pentru Românii ce ar cădea in cursa vrăşmaşului secular? «A ajuta român pe romăn nu este patriotic ? Nu este patriotic la cei fără sentimentele româneşti. A recunoasct sentimentele romănescî. numai in mod teoretic, dar ? nu admite ni;i pe departe expresiunea lor,„seamănă mult cu proverbul românesc; «c.u lingura ţi se dă cele mai bune de mâncat, iar cu coada linguisî ’ţl scoate ochii.» «Un Lazăr, Şiucai, P. Maior, Băr-nuţ, Laurian, etc fîind-că au simţit şi s cris romănescş, aii fost p'ersecutaţi şi alungaţi, ca res’vrătitori contra ordeî ungureşci; ridicarea unei statue in memoria lor in statul romăn este un act nepatriotic, şi poate chiar ostil contra Maghiarilor ?• Da, pentru aceia, ce m simt romănesoe. Rădicarea statueî lui Era o mansardă strimtă, cu o singură fereastră. Nantas o mobilase numai cu un pat, o ipasă şi un scaun. Să instalase acolo, umblând după mai ettin, hotărît să stea sub acel cort pănă şi va găsi o posiţiune oare care. Tapetele murdare^ tavanul negru,, mise-ria şi goliciupea acestui cabinei fără cămin, nu’l umileaă de loc. Din momentul ce adormi? :n faţa Lucrului şi a Tuileriilor, se compara cu un general care .să culcă in vr’o colibă tpise-rabilă, pe marginea unui drum, in faţa oraşului bogat şi imens, jpe care va trebui să’l ia cu asalt a doua zi. Istoria lui Nantas e scurtă. Fiul unui zidar din Marsilia, ’şl in-1 cepe studiile in liceul acestui oraş, im boldit de iubirea ambiţioasă a mumei sale, care visa să Iacă din el ceva deosebit Bieţii părinţi să strimtoraseră amar numii să’l ducă pănă la bacalaureat. Apoi, muma murind, Nantas trebui să intre intr’un mic serviciu ia un neguţător, unde duse, in timp de 12 ani, o viaţă a cărei monotonie ’l dispera. Ar fi fugit de două-zeci de ori, daca datoria lui de fiu nu ar fi ţintuit la Marsilia, lăngă tatăl său, că-—,*!■■■ * ■ - — -— instrucţiunea publioă» in Grecia si compararea el cu instrucţiunea publici din România.*) D-nu El. Redus ne spune, că in 1830 Grecia avea abia 110 şcoale cu 1000 de elevi, iară in 1874 numărul şcoale’.or se urcase la 1394 şi al elevilor la 93,588. '*) In Anglia, ţara con-.2" codj foc, pag. 860 şi 861. serVaioare a lorzilor, in timp de 30 de ani proporţfnr.ea celor care nu ştii! carte a scăzut de la 40°/o la 220/o, aşa in căt astă-,zi Anglia are preste 3,800 000 de şcolari ? Făcut’ain noi oare acelaşi progres,? însutit’am noi patrimoniul lăsat de Domnul de prea fericită memorie Alexanaru Ghica ? Şi dacă n’am făcut aceasta, ce ne-a impedecat ? Ba nii nu ne-au lipsit, căci avem intreit căt Grecia populaţiune şcolară; nu, căci am văzut clase m care numărul şcolarilor se ridică l'a cifra desproporţionată pentru un singur profesor, de 120 de ■ elevi. Timp am avut îndestul, căci deja o jumătate de secol a trecut de cănd un Domn cu inima românească a pus in tâiăre pădurea ignoranţei ce apăsa această ţară; in fine, devotamentul sublim al profesorilor nu ne a lipsit, căci Laurian, Maximu, Fontaninu au murit sau au ost răniţi mortal luptând pentru propagarea ştiinţei. €e ne'a lipsit dar, incă o dată mă* întreb ? Esenţia • Iul, lucrul cel mai important şi fără care n: îic nu poate prospera : o bună direcţiune, o voinţă fermă şi constantă a guvernelor, ce s au succedat, de a lumina pe popor şi secundarea Statului de public in sacrificie pentru (Şcoală. Nefericită ţară in care nimeni nu-şî mai cunoaşte nici vocaţiunea nici meseria; la noi toţi-, pretindem a fi apţi la toata. Miniştrii de instrucţiune publică sef sihsc a intrect in fineţe d-plomatiăă pe ministrul afacerilor streine, in abilitate politică pe preşedintele consiliului şi in discursuri frumoase pe leaderii parlamentari. Toată arta ministerială la noi este de a face politică militantă şi preşedinţii consiliilor nu caută in miniştrii un bun cap al unui departament administrativ, ci un redutabil, şi credincios mattador politic. Cănd capul cabinetului e sigur de posiţiunea sa, portofoliul instrucţiune! pubfilice, ca şi multe altele, nu e de căt,un dai- cu care el recompensează pe sateliţii săi, spre a le plăti servicie-le trecute sau a arvuni pre cele viitoare ; de oare-ce insă servile penis idem potenţium decus este fârte mare, miniştrii n’âu de căt o durată efemeră: Preşedinţii consiliului ne-avănd un plan determinat in privinţa invăţămuntului lasă o complectă latitudine miniştrilor respectivi, cari, fie-care aduce un noii ‘) El. Reclus: op. cit, voi. I, pag. 125 nota de toate trebuinţele, Dar, intr’o sără, intrând in casă, găsi pe zidar mort, cu pipe, incă caldă lăngă dânsul. Trei zile in urmă, văndu ce bruma avea, şi plecă spre, Paris, cu două s,ute de ir. n buzunar. In papul lui Nantas era o ambiţiune de, avere încăpăţînată, pe care o mo ştenise de la mamă-sa;—era un băiat repede hotărît, cu o voinţă rece. Chiar de pe cănd era tânăr, el spunea că era o putere Mulţi riseserâ adesea de dânsul, cănd începea să facă' confidenţe ,şi să repete fraza lui favorită : «sunt o puţere», frază ca^e ar fi devenit comică, cănd l’ar fi văzut cu redingota cea neagră, descusută la umeri, şi ale cărei mâneci erau puse msî sus de pum î. Puţin câte puţin, ’şi făcuse ast-fel o religiune despre putere, ne-vâcjănd’o de căt numai pe dânsa in lu me, convins că cei tari sunt victorioşi in orî-ce caz,—după părerea lui, era de ajuns ca omul să voiascâ pentru a pu tea / — restul nu mai avea nici o im portari ţâ. Duminica, pe cănd să preumbla singur in cuartierul cel ars al Marsiliei, simţea că e un geniu ; in fundul fiinţei ş.ale, era un lei de impulsiuae instinctivă care ’l impingea inainte ; program ; abia insă unul ăl pune in e-secutare şi vine timpul de a face loc proiectelor altui ministru1). Sciu că aceste suflete trecătoare responsabilitate nu pot avea, căci nu depinde de ei a lace bine instrucţiunii, precum nu depinde de eî a sta mai mult in minister de căt o voesce naţiunea personificată in regimul constituţional, in preşedintele consiliului, sciu incă că nu poate să esiste o fiinţă aşa de perversă, in căt să voiască răul naţiunii care ’i confiază destinele sale; nu este insă mai puţin adevărat, că răul esistă, şi că ţara suferă şi plăteşte păcatele +u-tutulor partidelor. Culpabilii sunt dar aceia cari fac rău ţării chiar fără inten-ţiune, căci negligenţa şi eroarea cons-tituesc culpe grave, cănd este vorba de destinele unei naţiuni. Pe lăngă guvern mai este un culpabil, şi acest culpabil este publicul. Cu greu s’ir putea găsi o naţiune in care publicul să fie mai indiferent ca al nostru pentru instrucţiunea naţională ; plini de un egoism lurîcios, noi nu ne interesăm de şcoală de căt atunci cănd avem un copil la şcoală, iar despre starea generală a învăţământului nici o dată. Nu p dar de mirare că cu toate sacrificiele enorme ce face Statul romăn pentru instrucţiunea publică ,noî nu suntem pripi învăţământ in urma tutulor popoarelor civilisate. (Va urma). ffjXISr JTTXXHŢ33 Lipsa de pază.— In seara de 7 Iulie, cof ila Maria, fica lui Ioan Barcoci din comuna Mesteacănu, judeţul Neamţu, căzând intr’o căldare cu apă lerbinte, a incetat din via^ă. - * Tâlhărie.-In noaptea de il spre 12 Iulie, mai mulţi făcători de rele, înarmaţi cu arme, ciomege şi topoare, venind la moara numită Păru, din comuna Dobreni, judeţul Neamţu, cu o căruţă cu duoi cai, au găsit afară -pe morarul Gh. Olteanu. pe care l-au bătut cu ciomegele, i-au spart capul şi l’aă împuşcat in piciorul stâng. In urmă s’au introduâ in moară, au furat mal mulţi ţuhali cu păpuşoiu, lucruri de gospodărie, haine, păsări, etc., şi s’au lăcut' nevăzuţi. Dintre criminali au fost recunoscuţi. Ioan Bârsan- Duir. .ru Bârsan şi N. Bârsan, supranumiţi şi Borcea, din comuna Căciulesci, cari s’au şi prins şi s’a 1 daţ pe măna parchetului. ţ Furt.— In noaptea de 11 spre i2 Iulie, doui indivizi necunoscuţi, făcători de rele, imbrăcaţî cu sumane scurte, pălării mici pe cap şi înarmaţi, au mers la stâna din muntele Picioru, comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţu. După ce au împuşcat de mai multe ori, au furat 40 oca de caş, au maltratat pe baciu şi s’au făcut nevăzuţi. Parchetul a fort incunoştiinţat., * Omor.—In ziua de 13 Iulie,, Sandu Sianciu Ţuţuluş, din comuna Strâmba judeţul Vlaşca, '-’ilegănd castraveţi in bos tana sa, a fost împuşcat de bulgarul Ar tanasie Sterie, Suferindul a incetat îndată din viaţă ; iar autorul crimei s’a prins in Giurgiu şi s’a predat .parchetului, care a constatat caşul. " A ' *** ‘ Piatră.— La 15 Iulie, a căzut o ploaie mare cu peatră pe moşi 1 Şindriceni, judeţul Dorohoiu, causănd ’ daune la 166 fălci popuşoiu, 200 fălci grău, 130 fălci orz, 140 fălci ovăz şi 2 fălci hrişcă. * Călcat de car. — Ghccrghe Ioan Datcu din comuna Tichiiescî, judeţul Brăila, in seara de 18 Iulie, venind cu carul cu 1) Găt de doţiarte suntem d< Uţgarjji in care ministrul Instrucţiunii publice, Trefort, ’şî serbâ in zilele trecute jubileul de 45 ani. şi intra in casă ca să mănânce vr o pastă de cartofi împreună cu tatăl său infirm, zicând că nitr’o zi se va pricepe el să’şî facă partea bună, in acea societate, in care nu era nimic până la trei-zecî de ani. Nu er . o dorinţă joasă, o poftă pentru bucurarea vulgară ; era sentimentul foarte limpede a unei inteligenţe ş’a unei voinţe care, nefiind la locul lor, voia să se urce cu încetul la acel loc, din causa unei trebuinţe naturală de logică. îndată ce atinse pavagiul Parisului, Nantas crezu că ’i ir fi destul să ip-tmdă măna, pentrn a’şi găsi o situa-ţiune demnă de el. * Chiar in ziua sosirii incepu să caute. I se dase scrisori de recomandaţiune, pe care le duse la adresa lor; pe de altă parte, bătu la uşa unor compatrioţi, sperând in ajutorul lor. Dâr, după o lună, nu obţinuse nici un re- suitat: momentul era răU ales, ’i se zicea necontenit; in alte părţi i se promitea şi nu se ţineaU de cuvânt. Şi mica lui pungă se golea; ii mai rămăsese vr’o două-zeci de lranci, cel mult. Şi trebui să trăiască cu aceşti dyuâ-zecî de franci incă o lună, mâncând numai păne, cutreerănd Parisul snopi de la cămp, a călcat pe fratele săfc Paraschiv, care a şi incetat din viaţă. « O procedare lăudabilă. — .—Cetim in „Meseriaşul Romăn* (din Galaţi) : „Aflăm că repararea şcoalelor din acest oraş, la licitaţia ţinută de primărie s’a adjudecat asupra societăţei Jmilor Meseriaşi Români. Felicităm pe d. I. ( Nica, preşedintele comisiunel interimare" aprigul şi neobositul luptător pentru in’ florirea a tot ce este românesc, care in tot-d’a-una la asemenea ocasiuni a arătat bine-voitorul săă sprijin. La (această licitaţie s’a observat că nu era de căt numai ovrei, societatea singură era română. 2 Revenire.—„Aflăm, scrie „Vocea Co* vurluiului“, cu plăcere, că guvernul nostru in urma celor scrise de noi in Nr de la 13 Iulie a. c., in privinţa privilegiului, acordat mărfurilor de pe vapoarele societăţii danubiene austriace pe li. nia Gi'Ugiu-Bucureşcî, a revenit asupra acestei măsuri, lăsând taxele tot aşa cum au fostri :/ lîi .. •• 1 . JDX1SI DOBROGEA „Poştei" i se scrie din Constanţa : «Astăzi, 17 Iulie, Ex. sa Suleiman bei, ministrul plenipotenţiar al Turciei la Bucureşti, condus fiind de d. Baroţi, comandantul divisieî active din Dobro-gea, asistat şi de d-niî Persicianu, pre fectul judeţului, M. Cogălniceanu, I. Poenaru-Bordea şi oonsuliî Franciei şi Englitereî, a inspectat tabăra noului batalion de dorobanţi din Dobrogea, înfiinţat de curend. Toţi au rămas pe deplin mulţămiţi de frumoasa organi-sare şi îngrijire a batalionului. Mai ales soldaţilor musulmaî li se fac toate menagiările cultului lor: pe lăngă batalion se află in permanenţă un .hogea pentru facerea serviciului divin al zilei.o «B->. Sa Suleiman bei a dat soldaţilor f: imoase poveţe, sfâcuindu’î să sefviască cu credinţă şi iubire nouei lor patrii. Apoi Ex. Sa a exprimat viile sale mulţumiri d-luî general Baroţi şi d-luî maior Vicol, comandantul batalionului, şi thtuloi oficerilor respectivi, pentru escelenta organisare a batalionului dobrogean. Presenţa ministrului plenipotenţiar turc la această inspecţie şi cuvintele sale au încurajat mult populaţiunea musulmană de aici.» ----------—...........■ Ministerul de Agricultură faţă cu philoxera. Din judeţele enumârate mai sus, acelea unde philoxera a pătruns şi făcut mai multe devastări, este acela pe care l’am citat in primul rang, Prahova. Cine nu şcie astăzi, că mai toate podgoriile din Prahova sunt atinse de acest inimic mvisibil al viţei; că viile din Vadul Săpat, din Urlaţi, din Scă-enî, din Dealul mare, ş’o mulţime alte localităţi sunt cotropite de philoxevâ. Aceste podgorii, in puţir timp, vor fi reduse in cea mai complectă sterilitate. Trei sau patru ani, după opiniu-nea noastră, considerând in acelaş timp ravagele ce le lace philoxera aiurea, vom putea zice că vor fi de ajuns pentru ca producătorul din Prahova să nu mai a.bă a face nimic din preţiosul său isvor de producţiune. Acest rău devine din ce mai de temut,.şi aceasta cu atăt mai mult, cu căt mijloacele de vindecare sunt puhr practicabile in ţara noastră; de unde re-sultă că philoxera vastatrix ’şî va urma drumul său, c1' rapiditatea pe' care o cunoascem. In faţa acestui pericol atăt de ame de dimineaţa pănă seara, şi intorcăn-du-se să se culce fără luminare, sdr bit de oboseală,' necontenit cu mă fle goale. Nu se descuraja; insă o mânie năbuşită ’l sugruma. Soarta i se părea nedreaptă şi absurdă cu el. Iutr’o seară, Nantas veni fără să n mâncat. In ajun, sfârşise cea dm urn b ucată de pâine; nu mai avea nici un ban, şi nici un amic de la care să sr prumute un lranc. Plouase toată ziua, una din acele ploi mărunte, care sunt foarte reci. Un rîu noroios curgea pa strade. Nantas, udat pănă la oase s< dusese la Bercy, apoi ia Montmartre, undei se spusese că va găsi un post; dai la Bârcy, locul era deja ocupat, şila Montmartre nu ’î găsiseră scrierea destul de frumoasă. Acestea erau cele două din urmă speranţe ale lui. Ar “ primit ori-ce, fiind sigur că ’şi va face norocul in prima situaţiune venilă-Cerea mai ântăiu păine, cu ce să trăiască la Paris, un teren oare-care unde să zidească apoi piatră cu piatră- De la Montmartre pănă la strada Luţ» merse incet, cu inima plină de amărăciune. Ploaia încetase, o mulţime preo; cupată ’l isbea pe trotuare. Să opri mai multe minute in faţa unui bancher :—cinci franci poate că i-ar www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA rinţâtor, este necesâriu sâ consultăm mersul philoxerei in ţările atinse de acest flagel şi să ne folosim de remediile salutarii, ce au reuşit a vindeca o parte din viile bolnave. Ast-fel in Fran-cia, care din nenorocire a fost atinsă de philoxeră, sunt acum 21 ani, pe lăngă o mulţime de procedeurî, ce s’au întrebuinţat pemru a atenua răul, sin-gurile 3 remedii au reuşii oare-şi cum. - - D-nu Rommier, delegat de Academia de sciinţe din Paris, intr’un remarcabil raport ce a presintat acestui corp savant, nu vede de cât următoarele căi de urmat, pentru a distruge philoxeră: Sulfo-carbonatul de potasium, sulfurai de' carbon şi submersiunea (înecarea viei'prir apă), sunt după densul cel- mai prompte remedii, ce se pot aduce viţei atinsă de philoxeră.—Un al patrulea procedeu, care aseminea poate reuşi, după cum crede acest savant, este şi introducerea butaşilor americani, cari rasistă cu succes la philoxeră.—Aceşti butaşi pot fi introduşi sau ca producători direcţi, sau ca aî-toiurî.—Dar dacă aceste remedii anti-philoxerice 'au reuşit in Francia, vindecând U°/o din totalul viilor atacate de philoxeră, credinţa noastră este că la noi ele Vor fi dificil de aplicat, din causa costului acestor substanţe chimice.—In ceea ceprivesce submersiunea, singurul mijloc care ar fi mai eficace şi mai puţin costisitor, este inaplicabil, din causa Iccurilor accidentate, cari formează majoritatâa viilor din ţara. noastră. Afară < e aceste procedeurî, o mulţime altele ati fost propuse, şi chiar aplicate in Francia, ţară ce poate a ne servi că tip, fără a aduce cel mai mic resultat satisfăcător.—S'a zis că cultura unor plante, precum este aceea a tutunului şi altor plante ce conţin un principiu otrăvitor, precum şi intemperiile şi gerul, din ţară noastră va ucide, de sigur microscopicul inimic. — După" noi aceste hipoteee. nu sunt de căt gratuite şi culcăndu-ne pe aceste speranţe, nu vom ajunge nici o dată a t ! scăpa ae acest flagel al viilor. Este constatat, după esperienţele făcute in Franc a că cultura tutunului, alături cu viţa de vie, nu poate causa nici un rău filoxerei; in ceea ce priveşte irigul escesiv, de asemenea nu poate aduce nici un prejudiţiu inimicului viilor noastre, de oare ce, după afirmaţiunile bărbaţilor instruiţi, cari s’au ocupat de moravurile filoxerei, a cest părăsit in timp de iarnă este garantat contra frigului. După ce am arătat in trăsuri repezi peri cuiele la cari sunt espuşe viile din ambele ţări surori, arătând alături şi procedeurile pe cari le împrumutăm învăţatului irancesyd-nu Rommier, după cari s’au văzut frumoase resultate. este necesarii! de a zice două ultime cuvinte la adresa Onor. Minister de A-griculturâ vorbind de atitudinea sa faţă cu noul flagel, ce ne ameninţă e-conomiceşte. Principalele datorii ale acestui departament, după cum toată lumea le recunoaşte şi proclamă ca obligatorii, şi mai mult de căt atăta, salutarii şi oportune, sunt de-a veni prin toate cMe posibile in ajutorul viniculturiî, căci tot nai este timpul şi posibilitatea d< i-a se circumscrie râul .—Ceea ce’î cons.liâm cu din-adinsu) , este de-.a numi o comifeiune superioară, care să poarte titlul de Com.şiunea filoxeriî,, ataşată in permanenţă pe lăngă acest minister.- Ea se \Ta oompune din băr baţi adevăraţi luminaţi şi speciali, pe lăngă cari se pot chema şi marii cultivatori de vinuri ; căţi-va senatori şi deputaţi vor termina lista acestei co-miaiuni, a, cărei jreaţiune c consider x 6 cea maî inafP necesitate.—Lucrările acestei comisj ui a filoxeriî, vor 11 bine deterne inate. Pe lăngă această comisiune centrală, alte comisiuni dis- trictuale, vor urma progresele filoxeriî şi propaga aplicarea remedielor ce se vor propune. Asupra viilor atacate de filoxeră se va procede cu maî multă stăruinţă, pentru ca răul să fie atenuat maî de timpuriii. Iată cea maî capitală preocupaţiune, ce ar trebui să agite noul minister, faţă cu acest flagel. Trebue a ne găndi cu toţii serios şi să procedăm cu siguranţă pentru ca propagaţiunea filoxerei să nu ia mai mari proporţiunî. Nu pot termina acest scurt articol, fără a nu constata aci nepriceperea comisiunilor menite a statvili răul care bântuie viile atacate; ele s’au succedat in intervale apropiate una după alta, fără insă a aduce resultate satisfăcătoare, fără a fi constatat existenţa philoxerei in ţara noastră, pe cănd acest teribil inimic al viilor esista de mai bine de 3 anîj; aceasta după toate probabilităţile. Ministerul de agricultură a fost dară indus in eroare de oamenii săi, reputaţi speciali, şi dacă două persoane al căror nume va remăne strâns legat de găsirea acestui părăsit, n’ar fi avut pe lăngă pricepere şi perspicacitatea de a descoperi răul, acolo unde el esistă poate că incă multe mii de pogoane, ar fi fost distruse.... fără ca să avem măcar consciinţă de existenţa philoxe-j ei, care a consumat in mare parte frumoasele podgorii din Prahova. I. I. Nacianu. DIN ISTORIA POŞTELOR*) ANGLIA încă de maî ’nainte se găsia şi aci, ca in toate Statele europene, usul poştei pentru distanţe mari. La 1680, un comerciant Dowwra, descoperi i-deea unei poşte locale, fiind-că la poşta regatului nu se primia scrisori pentru Londra. Dar pentru că venitul poştei regale, era afectat la tesaurul Coroanei, se făcu un proces, din care bietul Dowwra scăpă fără capital După părerea juriştilor Englezi, toată vina era, că : de ce să numească serviciul său «poşta» şi nu alt-fel ? Până la 1840, fapte importante in istoria poştelor engleze nu găsim la ei, unde vaporii făceau minuni, ’nain-tea tutulor celor-l’alte naţiuni. Cu toate acestea, taxele erau toarte scumpe. La 1838, Rowland Hill, voiagind prin nordul Scoţiei, trecea din întâmplare printr’un sat. Acolo observă, că o fată era tocmai să primească o seri soare de la un factor Prin intămplare dete. atenţiune caşului şi văzu că făta întrebă pe factor căt costă ? Preţul fiind mare, o refusă, după ce o invărti de câte-va ori in mană, spunându’I că n’are atâţia bani. Hill, martor întâmplător la această scenă, interveni şi se oferi a ’I-o plăti el. Fata roşindu se răspunse că nu poate primi un ajutor de la un străin, mulţumindu’ide amabilitate. ’Şi mai aruncă incă odat-ă ochii pe scrisoare şi intră in casă. _ Hill, şi urmă drumul, dar tot găn-dindu-se, i se păru ceva curios in a ceastă ciudată afacere, intrerupăndu-’şî drumul se intoarse la casa unde văzuse fata. Bătu la uşă, şi intra; cu toată primirea puţin agreabilă ce in-tămpinâ, prin multele eestiuni şi stăruinţe, ajunse a afla misterul. Fata era logodnica unui lucrător din Londra şi pentru ca să’şi scrie unul altuia, costa maî aproape munca lor. Ce să facă ? Inventară un mijloc, adică : o hârtie albă intr’un plic; pe el insă, pe lăngă adresă, două sad trei semne gra *) Curs compiei de exploatarea servicielor-postale şi telegrafică, de Thoma. Basilesr.u, profesor la şcoala de telegrafie din Bucureşti. ajuM pentru a fi mtr’o zi stăpânul ceste! urni; au cinci franci poate ti cineva opt zile, şi in opt zile poate fa niulte ucriri. Pe cănd visa ast-fel, ./Jţas.ur^ 1 stropi, fu nevoit sâ ’şi şti g« fruntea pălmuită de o ţîşnitură uoroiu. ituncî, începu să meargă ir tare, strângând din dinţi, apucat de orinţâ nebună d’a tăbărî cu pumi pe mulţimea caie ’{ impşdica mersu aceas.a Far fi răsbunat de dobitoc soarteî Pe strada Richelieu, un oinnib era aproape st ’1 sdrobiască. In m: bcul 'pieţei Carrousel, aruncă sp R 11®r*i o privire geloasă Pe punt t . .res 0 *ată mică, bine imbr ata 1 sili să se dea la o parte d rumul săd, pe care I urma cu hot rea unui mistreţ obosit de goan 91 acest mic ocol ’i să păru o urc re supremă :—până şi copii nu T lăs; ■ treacă ! In fine, căpd să refugiâ mera lui, după cum fiara rănită \ jie sa moară in culcuşul -ei, căzu gr< f un scaun, sdrobit, observânau-pantalonu! asprit ue aoroiu, şi pai molul es uDc^ pHn care curgea n De astă dată, totul să sfârşise, Na întreba cum avea să moar Mândria numai ’î sta in picioare, credea că sinuciderea lui va pedepsi Parisul intreg. Să fie o putere, să simţă in el un viitor, şi să nu găsească o singură persoană care să ghicească, care să dea primul ban de care ai ne voie I Acest lucru T să oărea monstruos, întreagă fiinţa lui tremura de mănie. Apoi, T cuprindea o părere de rău nemărginită, cănd privirile ’i se indrep-tad spre braţele lui netrebuincioase. Şi cu toate acestea, nici un fel de ocu-paţiune nu’l spăimănta; cu degetul cel mic, ar fi x-ădicat o lume ; şi sta jos, intr’un colţ, redus la neputinţă, consu-măndu-se ca un led in colivie. ’I să spusese, cănd era mic, istoria unui inventator care, după ce a construit o maşină minunată, o sdrobi intr’o zi cu lovituri de ciocan, in faţa indiferenţei mulţimei. Ei bine ! şi el era ca a cel om, aducea in lume o putere nouă, un mecanism rar de inteligenţă şi de '7unţă, şi acum era să distrugă această maşină, sdrobindu-şi capul de pietrele stradei. Soarele apunea in dosul marilor arbori al otelului Danvilliers, un soare de t oamnă ale cărui raze de aur iluminau irunzele ingăljxinite Nantas se sculă fice cu înţelesul convenit, care arată totul, adică ; e sănătos, o doreşte, etc.; ea T scria asemenea. Cănd impărţito-rul se presintă la unul din el, ei după ce citiau din fugă semnele convenite, re-fusad scrisorile. (Sistemă întrebuinţată de ebrei la noi, cu scrisul lor pe adresa sau pe reversul scrisorilor cu litere ebraice). Hill se găndi că această fraudă nu se poate reprima prin nici un mijloc şi conchise, că: viţiul stă chiar in organiserea poştei Armat cu acest argument, făcu un memorid pe care T adresă guvernului Englez ; aceasta avu de efect numirea unei anchete la Tresorerie. Ancheta primi foarte multe projecte, relative la organisarea ce se propunea; a le cita pe toate nu găsim necesar, destul că al lui Hill fu admis şi ca recompensă, fu numit intr’una din cele mai inalte funcţii ale poştei. Englezii practici in ale lor, făcură mai ântăiu o încercare a reduce taxele, ca să vadă dacă scăderea lor va scădea şi venitul, această cercare avu de resultat, că : in prima zi trebuiră in loc de un singur guicheu, la poşta centrală din Londra, care nu presenta mai mult de 80 scrisori zilnic, sâ se înfiinţeze 8 guicheurî şi să intervie pc ■ liţia pentru a ţinea regula. La inchi-derea biurouluî, salve de aplause ridică publicul mulţumit, pentru amploiaţi şi pentru Rowland Hill. Această aglomerare din prima zi, tăcu pe un coleg al nostru Engles, de pe atunci, să zică: dacă acest sistem va dura, el nu mai stă in serviciu, şi notaţi bine, era plătit acum 46 ani, cu 200 livre sterline sau 5000 franci pe an. De la 80 scrisori pe zi, corespondenţa se ridică la mai mult de 300 in prima zi; in următoarele crescu in med miraculos. Reuşind sistema lui Hill, adică de-a face uniformă taxă de un penny de fiecare scrisoare, modul de percepere devenea foarte dificil. Hill, om practic, se găndi la timbre şi pentru acest sco-puse maî ântăiu in discuţia publicului, procedeul ce vrea să introducă, căci in susţinerea teseî sale, arată frauda in care era expus fiscul prin amploiaţii săi. Adversarii nu lipsiră nici acum, sus-ţiind că se pot falsifica timbrele ca şi bacnotele; după multe discuţii, la 1840 se născu primul timbru care se poate vedea in colecţii, lucrat de pictorul Mulready şi gravat de gravorul Tomp-sohn; nu putu trăi mult, fiind prea mare, şi ast-iel nepractic destmaţiumi lui; se înlocui cu efigia Reginei. Şi de atunci până azi, acelaşi lucru urmează, fără ca statistica judiciară a Angliei, să ne arate o contrafacere a timbrelor. Cele-l’alte State nu mtărzia-ră a adopta această sistemă. Intr’o tabelă chronologică vom arăta diferitele epoce ale adopţiunii timbrului postai, in diferite State din Univers. (Va urma) CHOLMRA. In spitalul Saint-Mandrier din Marsilia, unde zac trei sute bolnavi de choleră, nu s’a mai intămpiat de 13 cjile nici un caz de moarte. Refugiaţii din Marsilia se intorc acasă in massâ * In Lyon a murit un om iu vârstă de 27 de ani, ce se găsia in ambulanţa spitalului.—: Moartea are simptoame 3 oholerei. * Vestea despre apariţia cholerei in Turin e falşă. » In Poncalieri, Piemont, a îsbucnit cholera intre refugiaţii din Franţa internaţi acolo.— Guvernul italian a or- de pe scaun, ca şi cum ar fi fost atras de acest adio al soarelui. Era să moară, avea trebuinţă de lumirâ Un moment, se aplecă la fereastră; adesea printre frunziş, la întorsătura unui aleiu, zărise o tânără fată blondă, înaltă mergând cu o mândrie princiară. Nu era un romantic, trecuse de versta cănd tinerii visează, in mansarde, că domnişoare din lumea mare vin să le aducă pasiuni mari şi averi şi mai mari. Totuşi, ajunse la această oră supremă a sinuciderii, a’şi aduce aminte d’o dată de acea tânără şi frumoasă fată blondă, aşa de mândră. Cum să numea ea ? Dar, in acelaşi moment, strânse pumnii, căci simţea numai ură pentru locuitorii acelui otel, ale cărui ferestre intredeschise ăl făcea să vază colţuri luxoase şi murmură intr’un a-vănt de furie: — Oh ! m’aş vinde, m’aş vinde, daca mi s’ar da primii cinci franci aî averii mele viitoare ! Această iaeiă d’a se vinde T ocupă un moment. Dac’ar fi fost unde-va un Mont-de-Piâtâ unde să se împrumute omul pe voinţă şi pe energie, s’ar fi dus să se lege la moment. Acum ăşi inohipuia nişte târguri, unde un om politic venea sâ’l cumpere, pentru a lace din el un www.digibuc.ro donat numai decăt isolarea cu trupe a ţinutului iniecta. " ----------—o-o----------- ŞTIRI MĂRUNTE Briganţiî greci nu se mai astimpără. Fiul consulului englez din Rodosto a fost prins de ei şi cer pentru ca să ’l libereze 7000 de lire steri. ★ Negocierile intre guvernul rusesc şi Scaunul papal pentru inflinţarea unei legaţiuni rusesc! permanente pe lăngă Vatican, sunt aproape de a se termina. Ele au avut un resultat satisfăcător şi d. Buteniev, negociatorul rus. va investi cel dÂntăiu postul acestei legaţiuni. * In Zizin, loc de băi lăngă Braşov, un incendiu groaznic a prefăcut zilele acestea in cenuşă 70 de case. nainte. INSEEŢIUNE Curtea de Argeş, 16 Iulifi 1884. Stimabile d-le red&ctore! In numele culturei naţionale şi a faptelor de caritate crescină precum şi a satisfacţiunei sufletesc! acelor, cari au contribuit la nisce asemenea fapte, sub-scrişil, cetăţeni din Urbea Curtea de Argeş, ve roagă, să bine-voiţi a face să se publice prin stimabilul d-voastră ziar acest act, prin care arătăm profunda noastră mulţumire, recunoscinţă şi iubire filială Prea Sănţiel Sale păr. Episcop al Eparchiei de Argeş D. D. Ghenadie II, pentru nepreţuitul odor, cu carele a inzestrat şi biserica Domnească din acest oraş. Sicriul sântelor moaşte ale sântei Martiră Filotheia, făcut prin stăruinţa şi principalul ajutor bănesc al Prea Sănţieî Sale, al epitropieî bisericei şi al altor evlavioşi crescini, va rămânea ca un monument neperitoriu in ochii posterităţeî şi de mărturia veacurilor viitoare, eternizând memoria Prea Sân-ţiei Sale pentru această lăudabilă faptă, pe lângă multe altele de felul acesta, care cu drept cuvent ’I atrag venera-ţiunea generală, maî ales cănd noi, ca cei mai de aproape, cunoaştem că nu cruţă nici osteneală nici sacrificii materiale pentru sevârşirea lor. Mulţimea publicului romăn şi strein, care continuu visiteazâ frumoasa catedrală a lui Neagoe Vodă Basarab, eşită din mănile legendarului Manole, va avea ocaziunea a vedea şi a admira şi in biserica lui Radu Vodă Negru, acest obiect de argint poleit, de o perfectă artă şi frumuseţâ rară, lucrat mtr’un timp de patru ani. Primiţi, vă rugăm, stimabile d-le re-dactore, stima noastră, ca unul, care tot-d’a-una aţi deschis coloanele ziarului pentru publicarea unor asemenea lăudabile fapte. (ss) D. Protopopescu, Manole Po-pescu, Tom a Dimitrescu, Ştefan Di-mitrescu, P. Ioan, I. Uţescu, Th Mun-teanu, Petre Ionescu, Ioan Ştefănescu Goangă, Ioan I. Ştefănescu" Goangă, Petcu Marin, V. "Rătescu, Ilie Nicu* lescu, Goorgie Danilescu, Pândele Io 1 eseu, St. C. Georgiu, Constantin Ilie, Gavril Cantarolo, Ioniţă Ioan, Pc hronie Popescu, S. Nanoescu, M. Frumjescu, G. Claru, Sachel. G. C. Drăgănescu, C. Tonegariu, Dr. Iones-cu-Buzău, I T. Dobrescu, Pr D. An-gelescu, T. Lupascu, Ion Ionescu, Ni-colae Musteaţă, Nicolae Botan, Ioan Stănescu, N. Petculescu, G. G Pet culescu, C. Gerghiu, A. Tudoriu, Gri-gorie Mălureanu, El. St. Popescu, Petru Alecu Nicolaii, Stavre V. Donefski, Aii ton Hristescu, Pândele Popescu, Gavril Popescu, Sima Stoenescu, Ioan Pandeli, Preotu I. Hristescu, Christea Enachi, Diaconu St. Dimitrescu, Preotu Eftimie Duchovnicul, diaconu D. Giur- geanu, G. Dinescu, Dumitru Crăciu-nescu D. L Bălăşoiu, D. Drăguleanu, preotul St. Schintescu, diaconu R. Bu -descu, diaconu G. Hristescu, Vasile Georgiu, N. S. Nicolau, M. Iliescu, George Iliescu, Dimitrie Stănescu, George Panaitescu, Sima Popescu, preotul N. Sachelarie- M. Diaconescu V. Popescu, Badea Cireşeanu. ------------------—------------------- Serviciul telegrafic ai „RuiicI Libere" 4 August 1884 — 9 ore dimineaţa. Paris, 8 August. De ieri seară s’au inregistrat 16 inorţi de choleră la Marsilia şi unu singur la Toulon. Paris, 3 August. Fratele maî tânăr al impâratuluî Annamu-luî s’a iucoronat impârat Roma, 3 August. Agenţia „Ştefani" a primit din Londra următoarea depeşă: înainte de inchiderea conferinţei, plenipotenţiarul italian a declarat că Italia inţele-gea a ’şi reserva formal pentru viitor libertatea sa de acţiune, fără a o putea considera cf legată de opiniele exprimate de plenipotenţiarul ef in sinul conferinţei. (Havas). ...... ......- - ------------------ împrumutul cu lozuri al comunei Bucureşti. Seriile- eşite la sorţi la tragerea de la 9 Iulie 1884. 65, 71, 126, 165, 257, 271, 424, 443 577, 624, 625, 694, 756, 860, 908, 997 1003, 1073, 1416, 1468, 1513, 1621, 1949, 2219 2247, 2382, 2634, 2637, 2766, 2928, 2999, 3075 3105, 3179, 3187, 3224, 323.-), 3296, 3324, 3387 3471, 3510, 3656, 3766, 3784, 3807, 3819, 3854 3887, 3898, 3956, 4059, 4081, 4147, 4170, 4298 4461, 4588, 4777, 4810, 4823, 4856, 4861, 48*0 4947', 5002, 5073, 5128, 5140, 5204, 5254, 5313 5430, 5553, 5 i9, 5593, 5624, 5638, 5663, 56H9 5691, 5729, 586.5, 5885, 5929, 5947, 6048, 6216 6277, 6376, 6427, 6493 6513, ’6530, 6595, 6682 6701, §713, 68 .'.7, 6933, 6951, 7011, 7134, 7246 7331, 7467. ---------------—--------------------- BIBLIOGRAFIE In _.,ii ura librăriei Ioan Raicoviceanu din Piteşti au aperut de sub tipar Micu curs de Istoria Românilor, «rangiat de pe un plan metodic cu totnl nou de M. S. Andrian pentru cl. III primară de ambe secse, aprobată de onor. minister. Preţul 55 bani. A apărut in Graiova la librăria Filip La-zăr. Douâ istorioare prea frumoase din viaţa lui Cuza-Yodă costul 50 bani. -----— ------------- SPECTACOLE FOSTA GRADINA STAVRI.-In toate serile representaliunl variate aate de trupa ae vodevile şi comedii cu artiste şi artişti noi, compusă din 20 persoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. D. I»nescu.—începutul la 8‘/a-—Preţurile reduse. GRADINA RAŞCA. — Marţea, Joia, Sâmbăta şi Dumineca, -epresintaţiunl var ~te şi atrăgătoare, date de o trupă de artişti asociaţi.—Printre artişti vedem flgurăud : d-nele Elena Botez, Anestin, d-ra Vermont;—d-niî Anestin, Hasnaş, Hagiescu, Costescu, Pe-treanq, Catopolu 3tc Doctorul E. Clement Reintors in capitală, dă consultaţiunî de la 4 la 5 ore lli p, m in toate zilele. Strada Renasoeri 3. VIN NEG.RU <îe Greviţ» şi Gola-DrUee» Vechili de 4 ar^ quahtate superioara tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şl ALB DE DRAGASlANI di* rsaoR* aaalaî 1881.—1S fr. rssdr* 1» Pa CN P0PPJB8CU & «Jumj,. IfeS» 3LlipM*43«(nif 18, QASA DE SCHIMB C, STERIU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. —■«*>*{*-— instrument, unde un bancher T lua pentru a se seiwi la fie-ce moment de inteligenţa lui; şi el priimea dispre-ţuind onoarea, zicendu-şi că era destul să fie tare şi să triumfe intr’o zi. Apoi, surise. Oare găseşte omul să se vânză ? Pungaşii, cari urmăresc asemenea ocasiuni, mor de miserie, tără să reuşească a pune măna pe un cumpărător. Se temu că va fi laş, ’şi zise că inventa inadins distracţiuni spiritului. Şi stătu iar jos, iurăndcăseva arunca pe fereastră, când va inopta de tot. Cu toate acestea-era aşa de obosit, in căt adormi pe scaun ; d’o dată, fu fleşteptat de sgomotul unor voci. Era portăreasa care introducea la el pe o femeie — Domnule, incepu ea, ’mi-am permis să introduc.... Şi, cănd observă că nu era lumină in odaie, cobori repede s’aducă o lumânare. Părea că cunoaşte persoana ce introducea, in acelaşi firnp amabilă şi respectuoasă. — Iată, zise ea retrăgându-se, puteţi verbi, nimeni nu vă va supăra. (Va urma) Emile Zola. ------------------------—-------- CURSUL BUCUREŞTI Pe aaua de 33 Iuliii 18S4, ora. IO. C u rup VSnrt- 5°/» împrumutul Comunal . . 847, 8479 5°/o Scrisurî.Funciare Urbane . 87 7. 887, 5°/o „ „ Rurale . 91V* 917, 5 °/0 Renta Română perpetuă . 927, 93 Vg 5 7» „ amortisabilă . . • 95 957, 6 7<> Scrisuri Funciare Urbane 1 98 987, 6 70 Oblig, de Stat (conv. Rural)) 97 §9 978/, 6■7° „ „ „ Căii. Fer. Rom 77« Scrisuri Funciare Urbane • ioi 7, 1017, 7o/o „ „ Rurale. 1028/s 1027, 7% împrumutul Stern 8°/o „ Oppenheim. Oblig. Oasei Fensiun. (Nom. 300) 232 233 Impr. cu prime oraşul Bucur. 33 34 Acţiuni Credit Mobiliar . . . „ Construcţiuni „ Naţionale r Dacia-România „ Banca Naţională . . • Fiorinii Valuta Austriaca . . 207 208 Mărci Germane 123 124 Bilete Francese 997, 100 „ Eng; 3e 247, 257, Ruble Ruseşti .... . . 250 260 Aur contra Argint şr Bilete. . 5«/«l 57, NB. Cursul de mal sus este la moneda de aur socotit după cursul Hacului. Cupoane se aqultă firi scâ/Amtai Adwa poneii telegrame „STERIU44 BfcMANIA^IBSRA «Box™ y» muamumam -hm “W*»»* ÂNlculcscu & Comp. (coafer) . No. 10, Str. Dâmnel- No. 10i SalonCi specială penru tunsu, răsti şi frizată, aranjată din nou.— 12 rasuri lei £S —Asemenea şi un bogat asortimen t <\e parfum-rie fină. cit preţurile reduse.—Serviciul prompt. Âlex. Grabowskl, Comisionar Strada Şelari, No 13 Repre-sentant a eritelor labricl şi firme de export din Europa. Âgent general al firmei Theophile Roe-der, & Com. la Reims in Şampania. ftimln Constantin, 'cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. E Fraţii I. Golcgaj, recoman-dămtl niagasi îuld nostru do Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani No. 63, pe lăngă acestea posedăm un mare depod de caşcaval şi brănze-turl de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână-'" cu preţuri convenabile. lllţ A Ţ biue mobilate de in-V/1/ii..L chiriat, aerfi curat. Strada Buzestilor No. 5 deTunzare cu preţu redus O locomobiiâ portativă putere trei cai, puţin întrebuinţată a-vend tote piesele complecte poate servi la treerat, la bătut po rurobu şi la Ateliere. D-nil a-matorî o pot vedea in calea Griviţa No. 151, lăngă gară, unde se pot şi invoi. - 1S§§ţ jsgjj ■ *mir ^ -<«- --î- Hii-aiiii31!«iă~ r ■ .au-i'uli.:JL!liiiiiili.iiiMlii»iiM..-.'...i.'r 'ri-ifai..i • Medalie do aur TIPO-LITOGRAFIA FABRICĂ DE REGISTRE, MINIATURĂ, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA tind___* MIHALESCU iij mrorcu mmumn i m mmnma hi ATELIERUL yfiiiâtid esocută elegant: TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, | DIPLOME, CIMTE, ACŢIUNI, |' PLANURI, FACTURI, clc in diferite culori. ^iTTTmi)iitmTmrmrK<7my>iqiiTmaTfe x^rrorrj^^îisjox, oovaoi, • ACEST STABILIMENTE “ " ".** ’""»*!'efectuează tot felul de lucrări atingetoare ide specialitatea sa f -> o - Cărţi sciînţifice, Ziare in orl-ce formate şi in diferite limbi, Ăfi^e in diferite culori, ____ CompturT.^CărţT de visită şi de logodnă, Invitaţii de cununii şi decese, • Registre pentru toate speciele do servicii, ■■■■•—■ • . Bonuri o diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale si industriale, : - - -r ' Ort-ce lei de imprimate ale tutor autorităţilor, - - Bilete şi condici pentru puduri, câmp, mori aceise, eto. ete. ftf! M,i| P y 11 .m..: II Se primeseiA comande de Liniatură, Stereotipie şi Galvanoplastica ■ 11 mf. t in.. gag jţ-s yi'T ^ = Fipra nomaniei, sapunărie si parfumurl, m idalie le ai?‘ dă la esposiţia agricolă a jud0 tulul Ilfov 1882. Grhbowski I Siaroffl, Bucurescl. w Ioaniţln Fraţii, (librari) Straih Lipscani Nr. 7 şi 27. Joan Fencovicî, (lipscani) stîE da Lipscani Nr. 24, Speei ’ lităţî de mătăsuri, lănurlţdain tele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, portlălărif de diferite calităţi. Vânzare ci. ore-ţurî foarte reduse. Jordache N lonecsu (restatj. rant) Strada Covaci, No. 3 Depnsit de vinuri indigene »i streine. s r ocec & Com», (librari) Calea Victoriei Nr. 7. Vaslle Grigoiescn, Fabricanţii de Paste, Uleiuri, Scobealâ şl moară e măcinat făinuri Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Veru I In târmr doreace^S Ull Lui Iul o meditaţiane pentru elastic primare sau gimnasiale. Adrasa : AdminiaUaţiunea acestui ziar. îjSS â’a, mutat Str. Carol I, No. 2 i Vis-â-vis de biserica Manea-Brutarn $ a i J H > ■rt u 0 ti © rt <3 D * * a NOUA Fotografie Americana ii, 1<£4. nVIlilTLXJLt Calea Grivitza No. 24, Vis â-vis de biserica Manea-Brularu Aduc la cunoştinţa Ono". Public că intorcăndu-mă din voi jul meu din străinătate am redeschis atelierul neu de fotografie şi l’am asortat cu maşinoie cele mal [ noi şi perfecţionate cari me pun in agreabila posiţiune de a putea servi pe onor. Public cu portrete adevărat artistice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine pănă acum. 12 Fotografii figura intreagă visit glacâ cartor negru marginea aur............................Fr. 7 La grupe se aaaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glacă carton negru marginea aur. ...........................„ 3 12 Fotografii Bust ideii. Idem „ 10 12 Fotografii Cabinet glacF idem „ 20 Grupe reproducţiunî portrete pănă la mărimea naturală cu preţuri foarte eftine. ! Poarte interesant î Fotografii americane format Bijou, 9 bucăţi 1 fr. 50 b. in cinci minute gata. Rog pe onor. Public a incuragia această intreprindere şi a bine-voi de a’mî da concursul d-lor şi increderer. âe care m’am bucurat pănă acum. 4840 Cu toată stima, B. ENGELS. O Q $9 H 0 $ p l <1 K s ? D Yis-â-vis de biserica Mânea-Brataru J. .nunciu Băile de la Lacul-Sărat, judeţul BrăiP deschise de la 15 Maiii pană 'a 15 Septemvrie. Recomand camerile mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faja spre cămp, aerul curat serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. Diligenţa va incepi a circula intre Brăila şi Lacui-3ărat de la 15 curent.—Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. I [OTEL FIESCHI 1 BUCtTBSSOI § {MS* SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI & — No, 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, cu rabat. Salon aranjai pentru nunţi, dans şi adunări. « PLATIBILE IN CASTIURI LUNARE SI SEPTEMANALE I s s w ţg sq >—1 să îl MASINE DE CUSUT sub garanţiă reală şi adevărată IPHîTsr'TTiTJ OF’A.MIXXjsXX sî ‘■vosisszsxî.x^sx Neajunse de nici o altă maşină Mfc intrece toate aşa-numitele F-.^ŢTl' maşiue originale ansei leane de cusut. '^r ‘ Conţine i& aparate cele mal noi _ şi practice cu depănătorul au- = vfXipr ţ0, a(.,c a aţe^ precum şi mai multe alte noi modiflcaţiunl. ( infaelibÎle ) 1 2 I > I -IO, KEPICH ( infaelib le) învăţătura gratis şi la domiciliti. Carte de inveţătură in limba romană. Ambalagiii gratis. Mare denosit de ace, ată ibrişin, etc. precum şi toate necesarele pentru masine de cus t. J Atelier pentru repărăt mâşinc "2®S S » Ş te, Î3 ’ M S I :-nV.VYSţ3L«i5TS IS 3HYNTT IB3ILSY0 NI aiiaiXYU Erezii L. LEMAITEE Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMA-ATELIER MECANIC BUCUR ESCI --------- 7E31S721CJCr'X’XTT3NrEJ KEPEEEI Se însărcinează cu construcţiune de vagonette şi raileurl pentru te, asamente, asemenea şi construcţîimi, de turbine şi mori pentru preţnrl cu mult mal scăzute de căt cele de Viena şi Pesta, şi cari sunt fixate pentru o moară cu 27 1 piatră de la 30 la 1,500 leî 1 „ „ „ 42 „ l,800,s 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 „ » ?5 42 „ 3,800 “ lnstaiaţiu_do mori cu turbine foarte rentabile. —O moară cu turbină şi pentru petre .nstalată de TURNATORIA LEMA1TRE pe riul Sabar, acostat 65,000 Iei şi produce.3000 fel pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. EFTINĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS. -Jyg Avis Impori ant pentru D-niT Comercianţi, Industriaşi, Hotelieri, etc. etc. Cea mal practică publicaţiune este un anuncin permanent in cadrele fixate la principalele gări a Căilor Ferate Romăne — Freciul unul abonament pentru un spaciu de 20—25 c. m. este Lei 100 pe an Informaţiunl verbale şi in scris se daii la blnrouiiR noastre S. P. Sfircullo & Co. Casă de expediţiune Bucureşti, Strada Lipseam ,'No. 61 BUCURESCI CALEA DOROBANŢILOR, 105. GALAŢI STRADA PORTULUI. recomandă marele lor deposit de Maşine agricole precum: Locomobile de S, 10 şi 12 eaî putere, de Clayton & Shuttleworth, BATOApE DE GftĂU de 3, 10 şi 12 cal. BATOApE DE PORUMB cu locomobilă şi cu mână, MAŞiiNE DE SEMĂNAT, MAŞINE DE CIURUIT şi VÂNTURAT, MORI DE MĂCINAT, PIETRE FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SECERAT „Wood.“ Pluguri cu bârţe de fer bătut, Eberhardt, Pluguri UniVGr- sale pentru brazde de 8 şi 10 ţolurî adâncime, GRAPE DE FER PATENTATE, construcţia nouă, cu dinţi articulate, ŢEVE DE CASAN pentru locomobile şi altele. In ÂTELIEURILE noa-str< prîfaiim. REPARAŢII DE LOCOMfiBLE d'Ti orî-ce fabrică. mu® INSTITbTU MEDICAL BUCURESCI 6 STRADA VESTEI, 6. zare Secţia medicală. Hydrotnerapia, 2. Electn-3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 0. Masajiti sistematic, 7. Serviciul lado iciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higiânică 4 Bae abur.............3.— 1 Bae de putină cu şi fără duşe........... ? 50 medicamente . . . . L—■ 1 duşe rece sistematică 1.50 BAI BE AJiVll ŞI DE Nota. 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 oredimin^ţa până la 7 oresdra. 2. Pentru Dame însă, băilo de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa pănă la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’aii mat adăogat şi un servicii! special de băi de no-mol de la Laou Sărat din Brăila Direcţiunea. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANi Valabil de la 20 Maiu (1 luniG) 1884. 1. Biicnroscl-Foţ.sanl-Rouian £. Soman- -Bncurescî C. Bucnrescî-Yerciorova D. ţerciorova-Bucuresci Arătarea trenurilor Arătarea tronurilor | Staţiuni Arătarea uen Staţiuni Arătarea tren. Staţiuni Ac. ferg. | Plic.1 AC. Staţiuni AC- | Peri. Tren. Miile | Vnl Ae |fers, Fnl. Ac. fers. o.m. s ir | o.m. | o.m. | o.m. o.m.- o.m. o.m. o.m. o.m. o.m. | o.m. | o.m. o.m o.m. | o.m. Bot' & sdr. dim dim dim mm Rom. E pi ser. p m a.nu î««. S..7' p.m Tini p.m Vere. r. pl s6r.* a.m. ser. lloo 8*o 7» 5oo 8. 12» băi; 4o» 9 00 5«0 7» lloo 11,. PI Sos rl* Rest. PI. 19.7 12l7 lOos 10,0 9ăR a.m 8,4 dim 6*0 90o Rar Sos. Ddl* R. PI. 9iq 9*4 iu 1» 7,o 7îo Tîtll Rest. Boi lOo* 6» T,S. 1° pi. 8» 8,, 11» 11» 12., 12,, Bu?- r° pi. L. 12» p.m 12, Mărăş |°pL 1 Îl B 4so dijr p.m 11.0 p;+ Sos. 1 !t. R. PI, 6*o 11,. sJ ?ra. |08p,. 10sn 1» 8*7 2„ p.m loo 4» 11» p.m 740 5os )2i, 6.* 11,, 8 ii» Im 8» 8,. ?» fui Focj, |° P 11» 8» &4S 12» Slal. l°sjn. 8oi 1» 10o9 ®&t. I°pi. 12» 3» 5*4 3c* 2l& 6n 1 lă 9 8,i p.m loi 8os 1,, 10i4 12» 8*i Bu Foc§. |°pi. 4*i 3as D CJ Sos. B.PL 12,i 9*4 2» Cra. |° pi. II» 2» 11» pi* Sos. rlL R. Pl. 2,. L, 8,t 30oB 12s« 9S4 2» 9so 264 '? 2*> 5., Mărăg. |°Şj 5« fin p.m 12oe 4n 5i> lloo a.m But. 1° pi. li8 2» p.m 11« lloo a.m 3 R. PI. Com |0SP, fii. 1°pi. k."s p.m a,. 8m p.m (Mtl. | O.ffl. a.m 8m 8o« 814 9i* 9*4 10u 10,. I0i5 a.m p.m 5 40 54* 6.S 7oi 7is 811 8.» 8*. sor. o.m w~ 2» 4.o p.m Tec. Bilete de închiriat pentru lipit la case 14, Strada Covaci, 14. 1. Ploescl-Prodeal K. Buzcu-Galaţl PI. Pred. Ş?|c. am 10oo 1(L Brăila 1°^ Barb. r°pL n<3ţ> ii». ÎS.. nCp J. Prodpal-Plncştl L. Galaţi Bu Pred. Sil) Sos- pi p.mi dim 6&o 7si 7s« ^ 7h 8o« 8so 9or 94*1 9»r a6r.l dim Sos. R. PI. Brăila |°f-Buz. |°”v R. PI. ■os. B. PI. iuupiiia R, s. VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, va pleca din VSrciorova Marţia {1 Silui Iii ta ţjl va sosi la Bucureşti şi Giurgid Miorcnrea d Dumineca. Trenul Fulger C, va pleca dinGiurgiCi şi Bucureşti Miercurea şl Dumineca şi va sosi la VCrciorova Joia gl Luuea. M. Galaţi-M _> R.P.. Barb. ®° pj. Trio |osp, Mărăş. luf. S. Mârăşe^tl-Galajl V1° pi, Barb. |° p,. Galaţi pi«-„ 0. Titu-Tîi-govişte G. Tecnciâ-Berlad R. PI. Sos. Rest. P. Tîrgovislo-Ţ:tn D. Berlad-Tocuciu Anunoiu Aducem la |ci>noscinţa Onor. PuDlio Desfacerea voluntară-au gros şi en detail a Mărfurilor de Coloniale, Delicatese, C o}'1 şi Bău turl cu preţuri redi'• Plec. Silnic Sop Silnic Ploc. PJ. Rest. J_a 1-Ur.ghcaî T. UiighoiiVla.,1 Plec. llllir Ruşi S p.m a.m p.m p.m 2*6 ll»o nU5.Rus.p1. 4» 8i« 1» I„.T Rom. 2., 5,. 3** 1,, “î‘ Sos. 3*i 61 • p.m p.m p.m l p.m Călători pentru trenurile Fulger P şl C, vor plăti ufură do taxa cuve. nltă pentru el. I, tren uccelornt, o suprataxă de 20°/» La aceste trenuri P §1 C, se află un Vagon Salon-Bestftnrânt. Consuma-ţlunlle es vor plăti după un tarif special. Orarlul tronurilor după timpul de Bueurcscl. U. Câmpina- Doftaua • Plec Sos. V. Doltana-Câ 'timp. Plec. Sos. \Y Cernavodii ouă..,inţa Gem. ConstSoB- X. Coii'tanţa-CernaToila "HuiT 9„ 11a. tei Cern.809 mmm SINGURELE ADEVĂRATE DRSGEE OEPURITIVE IODUHATE al B^iui GIBERT Membru al Academiei de Medicii 4ic Paris, Medic eu aef al Spitalului St-Louw» Vindec neapărat şi radical tiunile rhumatismale, maladiele “8 pde cele mai vechi, Dartrele, Scro-fulele, Intjorgiărele, Ulcerele, Viriv‘ rile săngelui şi tăte accidente!0 provenind din maladii contaşi^8? (syphilitice) nuoi seu vechi, 81 cari a« resistat orcărui alt tratament. Drage ele depurative &le. Druiui Gibert conţin întocmai aceaşi principii activi ca şi Sirop01* Ele fiind fărte mici se întrebuinţez cu mare înlesnire 1,1 9un* fărte plăcute. , A se păzi de contrafaceri Ş1 ® ixige pe învelişul pecetluit, timbra) (imprimat in albastru) guvernului francez şi semnăturile de mai g108 cu cernelă roşie. t Vl6$™Lm Parii, Pharmacia Boutigoy, Deilaurîen Sut«$#r 31. nun nu ci.rfiiv. nur. POissoNNikRK) Tipo-liiografiajStelaq Mihâlescu www.digibuc.ro Strada Covaci, 14 ANUL VIII. — Nr. 2114 10 BANI EXEMPLARUL MERGURI 25 IULIU 1884 Âl*A'eK ÎN TOA.TJE ZILEUS ABONAMENTELE : în Cnpitalâs Pentru 1 an 30 leî; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lai. In Districte; , 1 an 36 lei; 6 luni 18 leî; 3 lunî 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 lunî 24 leî; 3 lunî 12 lei. ^ Director: D. AUG. LAURiAN Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: In România : La admimatraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespon-denţtî ilarului din judeţe. în Paris s La Sor.ie.te Havas, place de la Bourso, 8. In Ticna : La ITeinrich Schalek, I, Wollzoile, 12, Bturoul Contrai do anunţuri pentru Âustro-Ungaria. In Hambnrg: La Adolf Steiner, Găneemarkt, No. 58, Bturoul do anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: •i,* Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagina n-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reclame, redacţinnea nu este responsabilă. Prim-Redaetor: STF.F. C. MICHAILE8«U. % *jrss*SBS*KSwaa*s ****** vwoiesaaKi kmvi»»»- 8Bi*wasams&x&tiai‘ sskp’w iios «isa seus r ■:—™:,»sBaKre^iSB»»s8»iiKiiă5BB*wakgi«»Mw^^ CĂTRE ALEGATORI Listele electorale sunt publicate de primării. Ori-ce reclamaţiune trebue adresată autorităţii comunale, însoţită de acte justificative, pănă la 6 August viitor. Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci nepăsarea, să’şî caute fie-care numele in liste, şi de nu se vede trecut, să reclame inscrierea sa in colegiul unde ’i dă drept legea. Pentru înlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că Orî-ce Român de nascere sau împământenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis, nici falit, nici servitor cu simbrie, nici ,condemnat pentru crime ori delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in coleb ui designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele din partea implinitorului de dări, pe anul incetat sau pe anul curent; iar scutirea prin acte hotărîtoare. Iacă cum legea grupează pe alege-lori. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, ceî domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de orî-ce natură de cel puţin 20 lei. - Sunt scutiţi de cens : a; profesiunile libere, b) ofieerii in retragere, c) pensionarii Statului, şi ci) ceî-ce au absolvit cel puţin învăţământul primar. In col. III intră toţi câţi nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare cât de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct : a; învăţătorii săteşci şi preoţii, b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 leî. De asemenea votează direct şi cei c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Au dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cei c'un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : al foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţî ai vre-uneiâ din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două legislaturi ; c) generalii ş colonelii precum şi asimilaţii lor ; d) foştii şi actualii miniştri sau re-presintanţî diplomatici ai ţării ; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorl-generali de pe lăjogâ curţile de apei, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) Doctorii şi licenţiaţii de orî-ce specialitate, cari âşi vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; 9) membrii Academiei române, bac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi diu oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, burai sau urban, de la 2000 lei in jos pana la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de Ciasa I sau II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orî-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; o; Licenţiaţii in drept, in litere, fl-losofie sau sciinţe ; c) foşti! şi actualii magistraţi, cari au luncţionat un timp de 6 ani; d) Inginerii, architecţii, farmaciştii Şi medicii veterinari cu diplomă; * e; ProlesorR şcoalelor din oraşe ale k aluluî san aî şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; innn^ei3sionar^ cu 0 pensie minimum iUOO lei anual. ST IUI TELEGRAFICE H)ln ziarele streine. Berlin, 2 August Prinţul Bismarck se va duce in curînd, la sfatul doctorului seu Schwenniger, la băî la Gastein. Bruxelles, 2 August. Renumitul esplorator african Stanley a sosit astăzi in Ostende, unde se găseşcejşi ducele d’Auraale ea oaspe al regelui Belgiei. Paris, 2 August. Grupuri anarchiste au ameninţat, in adunările lor din urmă, că vor intrebuinţa materii esplosibile, bombe etc. —Poliţia din Paris a primit informaţiunî, că in Paris se fac bombe pentru esport. Ba a surprins, in casa'sa, un mechanic iu vrîsta de două-zecl de ani ca numele Iontans, sau Rozier, care visitoază arareori adunărl^anarchiste, e insă un anar-chist inflăcărat, şi i-a pus întrebări la cari el nu a putut respundo sau a refusat să res-pundă. Făcăndu-se percliisiţie s’a găsit o bombă, care era incărcată cu materie esplo-sibilă şi prevăzută cu o sfoară pentru aprins. Bomba s’a găsit într’o cutie destinată pentru un oare-care Millet, care incă a putut fi arestat; trei bombe asemenea, pe urmă mal multe sticluţe cu nitroglicerin, boxurl, pistoale etc. s’au găsit şi au fost secuestra-te. Mama şi fratele lui Rozier, cari ştieac de fabricaţiuna. incă aă fost irestaţl. Pe drum spre arest Rozier s’a incercat să fugă, fără a isbuti insă —Un alt auarchist, Seigne, a fost arestat astăzi ca complice. Belgrad, 2 August. RepresentanţiI celor trei puteri Austria, Germania şi Rusia şi-au terminat Lunea trecută lucrările lor asupra conflictului serbo’ bulgar şi au făcut un proces-verbal de hotă-rîrea luată de denşiliu comun. — Procese-ver-bale au fost inmănatein decursul săptămănel trecute guvernelor sirb şi bulgar. Resultatul desbaterilor a fost ţinut secret chiar şi faţă cu guvernul sârb. -Pentru acest motiv toate versiunile despra regularea conflictului serbo-bulgar trebuiesc considerate deocamdată ca premature şi ca nişte simple combinaţiunl. Paris, 2 August. In Camera şi-a desvoltat Clemenceau interpelaţia sa asupra cholerel şi a făcut guvernului felurite imputări.—Ministrul de interne Valdeck-Rousseau a răspuns.—După o desbatere mal indeliingată a fost adoptată ordinea de zi simplă cerută de guvern, cu 333 voturi contra 115. Paris, 2 August. Veştile despre starea cholerel sunt din ce in ce mal bune. — Numărul morţilor scade in toate părţile. — D-nul Antonin Proust a propus preşedinţilor comitetului lotărieî Artelor decorative să dea din câştig 50,000 de franci pentru victimele cholerel. Madrid, 2 August. Veşti din Almagro spuu, că epidemia de variolă care bântuie acolo a avut deja 4 doctori ca victime. Warşovia, 2 August. Doi poliţai intrând alaltăieri după amiazl intr’o cafenea din strada „Noua Lume", spre a aresta trei tineri bănuiţi cari se găsiafl acolo, unul din tineri vă^endu-I a tras asupra lor mal multe focuri de revolver, prin cari a fost omorît unul din poliţai. El a putut fl arestat, pe cănd tovarăşii săi au fugit.—Atentatorul refusă cu incăpăţănare să’şl spue numele, ast-fel că pănă acum nu i s’a putut stabili identitatea. Toulon, 2 August. Epidemia e in decreşcere. Ea nu numai că cere mal puţine victime, dar incepe a avea şi un caracter mai puţin înfricoşat. Din 147 da caşuri de choleră, cari sunt in tratament in spitale, numai 10 suut grave. Paris, 2 August Profesorul Vulpian a raportat Academiei de ştiinţe despre 250 mijloace in contra cho-lereî, arătate de doctorii cari au concurat pentru premiul Breamont(100,000 fr.) — Vulpianse rostesce in contra tuturor acestor mijloace. Londra 2 August. Starea financiară a insulei Cypru s’a im-bunătăţit atât de simţitor in decursul anului trecut, in căt ajutorul anual de 30,000 lire steri., pe care Anglia el dedea insulei, a putut fi redus la jumătate. Paris, 2 August. Sîănga estremă a Camerei şi căţl va senatori, intre cari Sch&lcher şi maiorul La-bordăre, au hotărît să formeze in timpul con greşului un grup, care să iea numele de „Apărătorii republicani aî sufragiului universal." Berlin, 2 August. Aici ,afi loc negocieri intre liberali-na-ţ.onall şi conservatori, in scopul de-a sta bili candidaţi comuni pentru alegerile parlamentare. A se Tedea ultime ştiri pe pag. III-a. Buourescî, 24 iuM. «Voinţa naţională» discută, in numărul său de astăzi, chestiunea de a se şti dacă alegerile parţiale, ce sunt a se face zilele acestea, mai pot avea loc, faţă cu noua lege electorală. Deşi.discuţiunea aceasta nu are de căt o importanţă teoretică, ne place să stăm de vorbă cu confraţii noştri, cu atăt mai mult, cu cât vedem in acest articol un inzeput de cercetare a lucrurilor dintr’un punct de vedere mai inalt şi mai obiectiv, şi prin aceasta o derogare fericită de la sistemul v vechit al polemicelor încordate şi c te odată chiar personale, adoptat de noul organ de publicitate. Să ne ’nţelegem insă la cuvinte. Cănd cine va discută o chestiune, care poate să fie susţinută, cu sorţi de isbăndă, in două direcţiuni opuse, prin urmare susceptibilă de două so-luţiuni, trebue să ’şi ingrijească punctele de plecare: să fie temeinice. Adunările legiuitoare emană de la naţiune. Insă, pentru ca ele să ajungă a trăi intr’un corp constituit, trebue să existe o lege ae procedeuri, in virtutea căreia această prerogativă a suveranităţii naţionale, dreptul de legiferare, să treacă de la starea latentă la o stare concentrată, inchgăndu-se in adunările pe cari am convenit să le numim Parlamente. Fără de această lege, dreptul, in naţiune, poate să existe veacuri întregi, şi noi să nu fim ţinuţi a’î cunoaşte intinderaa şi urmările. Cănd această lege, legea proceduri lor, se schimbă in esenţa sa, principiul reprezentativ, care este baza Statului, se va schimba şi el. in cristalizarea lui —Cu alte cuvinte, cănd schimbi legea electorală şi modifici prescripţiele constituţionale, ai schimat întreaga fizionomie a ţării legale. — Şi tocmai aceasta se intîmplă la noi. In urma sancţionării nouî legi electorale, ne aflăm intr’o eră. nouă de representaţiu-ne, — şi dacă vechile Camere mai "durează incă, pănă in momentul convocării noilor colegii, ele datoresc aceasta unei favorî excepţionale, care izvorăşte din pricipiul general, că un guvern constituţional nu poate trăi, in sensul strict al cuvântului, nici măcar o singură zi fără posibilitatea unor Camere. Prin urmare, dacă actualele Corpuri legiuitoare sunt disolvate, şi mai aă incă viaţă, ele trăesc numai in virtutea inerţiei. * * * Ce se intămplă insă ? In ceste corpuri legiuitoare, tolerate incă, devin căte-va scaune vacante, şi guvernul, care ştie că vacanţele s’au tăcut pe timpul cănd noua lege electorală nu era promulgată, convoacă a ceste colegii tocmai după. promulgarea legii. Iată cum apără «Voinţa naţională» vederile guvernului: Esţe adevărat că, din ziua promulgărel legeî celei noui, aă rămas abrogate toate disposiţiunile anterioare contrarii acestei legi. Dar aceasta nu însemnează alt-ceva de căt că camerele cele noui, cari vor veni să inlocuiască pe acealea cari funcţionează astăzi in virtutea unui mandat legalmente dobăndit, nu se vor putea constitui de cât in virtutea nouilor disposi-ţiuni electorale. A admite că promulgarea unei noui legi electorale poate atinge intru ceva legalitatea unui Parlament ales sub o altă lege, ar fi a da actelor pu-terei legiuitoare, cari nu pot regula de căt viitorul, effecte retroactive. Principiul admis pretutindeni in materie de legislatiune este că o lege nouă nu poate desfiinţa drepturile cari aă fost valabil câştigate sub imperiul unei legi anterioare. Cu alte cuvinte, dacă ar trebui să urmăm această teorie, şi, după principiul admis la noi, că o Constituantă se poate transforma intr’o Cameră ordinară, dacă am presupune că in primul an al vieţii sale această Cameră constituanto-ordinară ar schimba bazele legii electorale şi ar avea încă trei ani de trăit, — ea ar putea foarte bine să ’I trăiăscă, trimeţănd punerea in aplicare a legii electorale promulgate ad calendas. Atunci de ce n’am fâcut’o chiar anul acesta?.. Mărturisim că noi nu inţelegem acest chip de a argumenta. Ce vrea să zică această frasă : «A admite că promulgarea unei nuoî legi electorale poate atinge intru ceva legalitatea unui Parlament, ales sub o altă lege, ar fi etc..»? Cine atinge legalitatea fostului Par lament? Aici nu l vorba de căt de durata lui: din momentul ce s’a promul gat noua lege electorală, se mai pot face alegeri după vechia lege ? Iată chestiunea. In căt despre principiul neretroacti-vităţii, cănd confraţii noştri zic că «.... o lege nouă nu poate desfiinţa drepturile cari au fost valabil câştigate sub imperiul unei legi anterioare», am dori să ştim, de către cine au fost câştigate aceste drepturi şi cari sunt ele?.... Ori ce lege electorală e făcută in vederea unei exacte reprezentaţiuni, şi ea caută, mai presus de toate, să ingrijească ca fieşte-care alegător sâ’şi pue in urnă voinţa sa expresă. Din acest punct de vedere, dreptul căşti gat (presupunând că ar fi vre unul), faţă cu dreptul pe care are să ’l câştige de la noua lege, este cu mult mal mic şi mai restrîns, şi dacă este vreun drept câştigat de la vechea lege, e de sigur acela de a cere actualului Parlament să nu mai ia nici o parte la activitatea Statului şi nici să facă noi alegeri după vechi principii. «Voinţa» sfârşeşte articolul săti cu două argumente, cari, după cum zice, sunt peremtorii. Iatâ-le : După art. 32 din legea electorală, sub care s’au produs vacanţele parlamentare, guvernul era obligat a convoca colegiele vacante in termenul fatal de două luni. Daca nu ar fi fâcut’o, guvernul ar fi violat un text positiv de lege. O dată insă corpul- electoral convocat, Constituţiunea şi legile noastre nu prevăd nici un mijloc legal, pentru a impedica ca alegerea să se facă. După art. 76 din aceeaşi lege, listele electorale sunt permanente. Ori-ce alegere care s’ar face inainte de perioada re-visuirel lor, saă inainte de a fi inlocuite cu altele, trebuesc făcute după listele cele vechi. Să vedem pănă la ce grad sunt peremptorii aceste argumente. In privinţa celui d’ănteiu răspundem : termenul de două luni este pus ca maximum şi guvernul avea libertate şi era dator să convoace colegiele' rămase vacante, imediat după retragerea demisionaţilor. Atunci s’ar mai fi putut pune chestiunea ne retroactivităţi; un colegiu putea fi convocat pe cănd incă noua lege nu se promulgase şi nici nu se votase de ambele Corpuri legiuitoare. Dar a convoca un colegiu in urmanoueî legi, cum s’a făcut, este a voi să aduci la vot pe un mort. In privinţa celui de al doilea argument peremptoriii,—nu seim de unde ia confratele nostru tălmăcirea articolului in chestiune. Legea zice că listele sunt permanente şi nimic mai mult. Asta insă nu însemnează că atunci cănd temeiul acestor liste, dreptul alegătorului, se schimbă, nu trebue să se schimbe şi dănsele. Toate acestea in teorie. In practică, nouiî aleşi e foarte probabil că nu vor avea nici măcar cinstea d’a li se verifica titlurile. In teorie insă nu impărtăşim vederile guvernului. CRONICA ZILEI M. S. Regele a primit diu parten M. Ş. împăratului Germaniei şi Rege al Prusiei o scrisoare, prin care ’I face cunoscut că A. 8. R. Principesa Augusta-ViCtoria, născuta Principesa de Schleswig-Holstein, soţia A. S. R. Principelui Wilhelrn al Prusiei, a dat naştere unul principe. Se pare că in afacerea conflictului iscat la G rădina Raşca, intre d-niî Lenş-Filipescu şi locotenentul de genid Christescu,—conflict terminat la hipodrom prin două focuri do pistol, — lucrurile n’ar sta tocmai cum au fost relatate de multe ziare. Aşa, martorii d-lul Christescu declară că au fost constituiţi do clientul d-lor chiar a doua-zi dimineaţa la 5 ore, contrarii aserţiunii care pretinde că locotenentul Christescu a stat puţin la îndoială pănă să trimită martori d-luî Lenş. De altă parte, in schimbul gloanţelor pe teren, nu s’a urmat cum s’a zis intr'un ziar, ci iată cum : la distanţă de 35 de paşi, şi la comandă, focurile ad fost trase aproape spontaned. Glonţul locotenentului Christescu a trecut pe lăngă piciorul adversarului, iar al d-lul Lenş s’a dus pa d’asupra, din causă că clanţa pistolului a fost prea slabă. Aşa stă scris in procesul-verbal iscălit de căto patru martorii, iar nu că d. Lenş a voit a trage in aer. Acestea le spunem după rugăciune* celor interesaţi, esprimănd bucuria noastră că nici unul din adversari n’a fo3t rănit. S, S. Veniainin Popescu, archimandrit din Macedonia, care, inspirat de sentimentul naţional, a venit anul trecut in România spre a se perfecţiona in limba română, şi pentru acest scop, de şi cu gradul de archimandrit in erarchia eclesiastică, a intrat ca simplu elev in seminariul din Galaţi, acum in timpul vacanţii mergând pe la Sinaia, in ziua de 21 curent, a avut onoare a fl primit de M 8. Regele care, cu o deosebită afabilitate s’a intreţinut cu S. 8a, intrebăndu-’l cu dea-măruntul despre starea şcdlelor române din Macedonia. Cu aceasta ocasiune, M. 8. Regele a promis înalta Sa protecţiune acestui archimandrit, care, pentru terminarea cursurilor, va merge la seminariul Socola din Iaşi.—Suveranul i-a dat şi ajutor bănesc. Pentru toate acestea, părintele Veniamin, ne roagă a’i oferi coloanele noastro, c&sâ’ş esprime profunda sa recuuoscinţă. In ziarul oficial de azi aă apărut mal multe numiri şi permutări de magistraţi la Tribunalele din Iaşi, Suceava, R.-Sărat şl Prahova, pe care din lipsă de spaţiă nu le putem insera. Domnul Gr. A. Manolescu, directorul acestui teatru, anunţă, printr’un avis prealabil, publicului bucureştean, că, in curând, soseşte in Bucureşti cu trupa d-sale, pentru a reîncepe seria represintaţiunilor date cu atăta succes pe scena de la Dacia. Aşa, pe lăngă grădinele Stavri şi Raşca, bucureştenil vor mal avea şi un al treilea ioc de intălnire şi de petrecere. Pe căt aflăm, d. Manolescu ’şl reorgani-sează trupa, şi e hotărît a da piese ce es cu totul din cadrul unul repertoriu obişnuit prin grădini. D-sa se ţine tot do drumul ce a apucat la inceput, şi pe care a mers cu aşa de mare succes. Ast-fel, pe cănd cele alte grădini distrează publicul cu comedii vesele, la Dacia vom avea să asistăm la un teatru in toată regula, la represintaţiunl de piese demne de ori-ce scene. Succes tânărului şi harnicului director. Mişcarea populaţiei capitalei BucurescI, pe timpul de ta 15 pănă la 21 Iuliu 1884 : Născuţi: 50 băeţî şi G1 fete, total 111, diu cari 10 Israel, ţl. Morţi: 54 bărbaţi şi 43 femei, total 97, din cari 4 IsraeliţI. --------------------------------- 0DATA PENTRU TOT-D’A-UNA Ungurii fac nespus de bine Qă întreţin in Bucurescî un vagabond sub titlul şi cu indeletnicirea de ziarist; in vremuri grele şi ceasuri neplăcute ’l mângâie. Aşa bunioară in cestiunea centenarului lui Horia, care a consternat atât de groaznic cugetul Hunilor moderni, pamfletarul Vandory caută să le aline durerea spunendu-le că serbarea nu o fac de căt emigranţii de peste Carpaţî, că Românii din România nici nu’şi bat capu cu ea şi că in astfel de imprejurări statul maghiar poate re-mănea privitor liniştit la ceea ce se va intămplă fără a fi silit să dea din picior... Căci, dacă ar fi altfel, să ştiţi— le zice Ungurilor, comica figură de la «Bukaresti Hirado»—eă aşi fi cel d’ăn tăiu care a’şî denunţa o conspiraţie a României in contra stalu’uî maghiar . www.digibuc.ro ROMANŢA libera Cu un Vandory nu puiem sta fără îndoială de vorbă, precum in genere, nu ţinem vrednici de-o discuţie serioasă nici un ziarist maghiar. Insanităţile d-sale cel mult dacă pot provoca rîsul şi in ’casul cel mai grav, ceva după ceafă. Declaraţia iasă, că este in stare să denunţe ţara in care trăiesce (nu că ar fi ceva nou pentru noî, căci pamfletarul, este un spion de notorietate publică)—indrăsneala insă cu care face această declaraţie pe faţă, ţinem a o releva pentru cei cari ati făcut şi din această mutră de contra-badăun iefegiu al bugetului românesc şi poate fac incă Căt pentru U iguri să nu le luăm in nume de râu dacă se lasă să fie atât de lesne măngăiaţî. Serbarea se apropie, se va face in ciuda ori căror pie-d ci ce ar încerca să le pună cine-va, cu demnitatea şi însufleţirea ce, reclamă iptprajurarea; atunci au să vadă ndealiî. noştri duşmani dacă Românii liberi vor sta impasibili faţă ®u serbă-torirea martirilor de la 1784, -sau dacă neamul nostru de pretutindeni se- va închina, xa un singur om, înaintea me- ..morieî acelora cari pentru ăntăia oară după sute de ani au adus aminte Ungurilor ca peste munţi mai trăiesce un element românesc... ! Dacă trezirea celor ce astăzi se lasă atăt de lesne să fie minţiţi va £ cu atăt mai amară cu căt va cădea ca un trăsnet,— vina nu va fi a^moastră. • < t,K >a d ir di al -, . . . DIN "-‘AFARA _______________________________..___________...____________________i— i Mig.iîiţr.oâ elpctofilă in Germania. Noui Ier alegeri se apropie şi in Germania; caracterul de acum ol mişcăreî ce incepe pentru ele e insă foarte interesant : el se resumă in cuvintele : lipsă, de. candidaţii i> Sună cam ciudat aceste cuvinte. La nof nu s?a pomenit nici odată de o de calairfete. — Se vede insă că, in termen genera], membrii reichstagului german iad mai in serios man-, i datul cenli se încredinţează de alegăto-iiuăf lor; numai astfel :i poate obosi, i) Ax ea stă lipsă de candidaţi se resimte ia toate partidele dintre conservatori refusă de a ’şî raaj pune candidatura 'oameni de-o valoare r.etăgâ dirită, precum Treitscke, Sehorlemer, Alst, Minnigerode etc. — Obosiala şi resignaţiunea se manifestă insă mai mult intre; liberali, şi anume in fracţia progresiştilor. Această împrejurare îngrijeşte «Corespondenţa libeială», organul de căpetenie al frac ţi unei. El declară că nu plânge de loc pe- conservatori,. eâcî guvernul in lipsa unui candidai conservator de valoare poate candida lesne pe primul funcţionai' ce-î stă fa Îndemână şi apantul administrativ esto destul de p iernic şi de. docil şi-ţin Germania spr,^ > ’l scoate ,.din urnă. — Deja vin in ade ăr din mai multe, circumscriptium electorale veşti despre candidarea de funcţionari. Guvernul pare prin urmare hotărit să procedeze şi ‘ir cepnveşte parlamentul după tipicul cu care procedase cu oca-.sia • alegerilor oentru camera prusiană. Să impuie poporului, spre a fi aleşi, o droaie de consilieri de ţară, ministeriali şi de presidenţî. «Corespondenţa Liberală)) nu vede decât o scăpare laţă cu aceste mane vre: liberalii şi in special progresiştii, -.să ’ş. biruiască desgdstul.ee le-iau in-, spirafr contra mauăntulufide deputat in-enmodi-ţăţilei şi sacrificiile legate de el. I * r - Anglia.! Raiflimentu! englez se va închide la 28 iubii. «Standard» spune, că capii partidei conservatoare sunt decişi să interpeleze guvernul, incă inainte de închiderea sesiunei, asupra cestiuneî egiptene şi să provoace o desbatere însemnară in privirea politicei d -lui Gladstone la Nil. Deocamdată oposiţia conservatoare prepară demonstraţiuni înverşunate in contra reformelor liberale. Cluburile locale conservatoare au luat deja toate măsurile pentru şapte-zeci de meetin-guri cari să se ţie in oraşele mai însemnate a le Englitereî. Cei doi corifei, lordul Salisburyşi lordul Curchill, cari se divisaseră pentru moment s'au unit iarăşi şi lucrează cu ueaţmaî mare energie. Lupta intre cele două partide va fi toarte serioasă căci merge mănă in mănă cu lupta încinsă intre cele două Camere.—Ţara după toate semnele e insă cp lib .rafii, căci reformele intre-prinse de aceştia şi. maî ales reforma legeî electorale, care a provocat războiul, era dorită mult ae* massele poporului. Situaţia bai Cordon paşa De la Kasalla, oraş :n Sudanul de sus, a sosit prin Abisinia un negustor grec. El a adus veşti despre posiţiu ţiea generalului Gordon. Spune, că mudirul din Kassala a primit la f Iunie o scrisoare de la generalul Gordon, pe car,e a putut’o citi şi el. Gordon spune in această scrisoare, că are provjsie şi proviant din destul nu aie insă bani, din care causa este silit să emită asignate de cate 20 şi îpGO piaştri Cu dânsul are Gordon o armată de 3000 de oameni. -Despre forlăreaţă Kassah negustorul asiguri, că poate să tesiste pănă in luna lui Decemvrie. ^ I,1 .1 v'1 V '1 . . • ---------------------~-r. -r , CONFERINŢA EGIPTEANA Conferinţa europeană Întrunită la Londra, spre a regula situaţia finan-< iară a Egiptului, s a tlisoîvat fără să fi dat vre-un resultat. Causa acestei neisbănde a fost, pe lăngă dificultăţile cele mari ce le nesilit cestiunea, oare nu era din capu locului destul de lămurită,-mai vârtos rivalitatea şi neîncrederea pe dom nia intre Francia şi Anglia. Ambele ■puteri; in primul rang interesate, nu s au putut înţelege şi de oaro-oe nici cele alalte puteri nu aveau tocmai poftă deosebită de a servi pe Anglia cele două părţi interesate s au despărţit mult maî străine uha de alta de’ căt la întrunire şi. afacerea a rămas să fie resolvată cine ştie când. De-ocaţndatâ stăpîua situaţnmei-rp n ăne tot Anglia.. Poate, să fi fost chiar intenţia ei de-a zădărnici lucrările conferanţel,. spre a putea z;ce Europei : te-am chemat să (î arăţi vo . inţa ; dacă nu ne-am putut înţelege 8 cui este vida ?—O soluţi-une * favo-n ilă nb i va fi greu Angliei să do-băndiască, nu credem insă ca ea să poată fi mâi mult de căt provisorie. Tot Europa trebue să fie chemată, mai curând sau maî tărziu,- să .’şî ros-tiască cuvântul din urmă, căci interesele ei in Egipt sunt, reale şi nu se pot anihila----- —-T-— — J • I S43JI t 0 serbare de. Înfrăţire slavica Ceea pe doare amar pe Unguri şi, Nemţi austr, sunt progresele repezi şi trainice ce tace intrăţirea intre Blavii şi Românii din deosebite provincii. Ei ştiu, care are să fie urmarea fatală a acestei înfrăţiri VUneziî vor trebui să asiste *zilele acestea la o serbare imposantă eladică chiar in mijlocul oraşului lor. Societatea ervată de căutări «Kolo» impune cu o deputaţiune sa trece anume in curind prin Vitna spre a merge la Praga şi a aranjia o serbare de înfrăţire intre poporul croat şi cel ech. Croaţii vor fi primiţi la gara din Viena de către societatea de cântări de acolo şi de deputaţfuţnie tuturor societăţilor slave din Viena. Primirea va fi solemnă. Pe urmă va urma un banchet, in circumscripţia a opiâ a o-rasuluî, unde ăşî au clubul lor Rutenii şi unde ăşî ţin Întrunirile lor slavofiliî din Viena. Inimile noastre vor fi la această sărbătoare lângă cele save. --.....-------- . Hn*-**—.------‘ Iriiîiejpea publică in Grecia si compararea ei cu instrucţiunea publici din IlominiO In Ispania, instrucţiunea primară este in sarcina comunelor si municipalităţilor şi’ totuşi ea e mai înaintată ca la noî. In Francia. comunele dau mănă de a itor Statului, şi in Grecia particularii concură .cu guvernul pe acest teren. Cifra alocată in bugetul comunei Parisului s’a iiidoit in 10 .ani (1869-1880) in anul viitor ea este aproape a se mai indoi incă odată numai In 3 ani (21,471,490 lei), cifră care repr.esintă a 1:2-a parte din budgetul comunei Paris. x) Qe să facp Ja noi, in acest sens ? Căte- scoale comunale au Bucu resciî, Iaşii,,Galaţii şiCraiova? Şciucă acum vr'o 3 ani Brăila avea 4 scoale comunale, şi un oraş al României trans-miicovene una, dar oare, cu latari şa-crificle| vom putea noi vindeca răni le trecutului spre a comţensa timpul perdut, şi a prepara viitorul ţării nâs-tre? Ei! pot să doarmă şi să se re-pauseze alţii lăsăndu-se pe laurii pre-sentuluî, (şi am arătat cupa ei dorm!) dai;, noi:, excomunicaţii sciinţei, trebue să ‘uorăm cu puteri i'jdoite spre- a ne inprieteni cu ea. Dacă nu putem să intrecem pe niminea, cel puţin să ;t-jungem pe căţî-va din ei, spre a nu fi de rîsul lumeî prin înapoierea noastră. Iată căuşele, cei puţin principalele două, care fac ca invăţăraăntu! să mâr-gă aşa de rău la noi. Care. sunt re-sultatele acestei triste ţări intelectuale? Multiple şi foarte triste. Regretăm in tof momentul că a’avem oameni speciali, cu' fond,.ci numai poleiţi. Ce trebue insă mai, mult spre a face efect şi a’-şjL crea o frumoasă posfţiurre acolo u-nfie nu se scie a se distinge forma de fond, aparenţa de realitate ? Ne plăuge.m că speculatorii politici ne pră-dea za in mod infam ? Nică-irî .insă aceste.plante veninoase nu cresc şi să desyoltă mai bine de căt in .intunerecul ignoranţii, revărsaţi soarele ştiinţei peste.popor şi ei se vor vesteji şi prăpădi, căci n’aii rădăcină in pământ. Ţipăm că Evreii ne-au copie şit şi pe-au redus in sapă fie lemn. Armaţi poporul dăndu-i instrucţiune şi atunpi el va lupta, cu succes in contra acestui redutabil adversar 2). Toate partidele recunosc şi se vaită că po-puiaţjunea rurală desmesce in loc să crească ca in alte ţări; sciţi pentru ce ea descresce ? Fiind-că este in rnise-rie şi miseria sa.provine din lipsa de instrucţiune, -căci pământ pvem destul şi foane mănos. Lipsa de instrucţiune aduce miseria şi aceasta la rândul-seu Ziaru1 „Le i-UcLeul dia 10 Septembrie .ag, ,2-a coi,, o. 2) «Fie-care ţara are Evreii ce-î merită» zicea in şedinţa de la 26 Februariu 1876 d-uu Menger, un deputat austriac, vorbind despre România. impedecă pe copilul săracului de a merge la şcoală : aci e un cerc vicios. Există la noî căte-va societăţi de binefacere : departe de mine ideea de a le critica, căci puţine acţiuni sunt mal nobile de cât aceea de a ajuta pe cel ce sufere, dar acestor filantropi eh le zic : voiţi să combateţi şi să împuţinaţi miseria? Răspândiţi învăţătura in familiile indigene, distrugeţi miseria din rădăcina sa şi aşa veţi avea mai puţină osteuâlă de a o combate şi individul nu va suferi sărăcia şi umilinţa. ci din contra va deveni un membru util societăţeî din care face parte. !) Un alt resultat şi maî trist de si mai puţin cunoscut bărbaţilor noştri politici, este marea proporţiune a criminalilor in ţară la noî. Am fest câtva timp raportor statistic in direcţiunea generală a Penitenciarelor; el bine închisorile noastre gemeaţi de mulţimea condamnaţilor şi’mî aduc aminte că mi se recomanda d’a pune căt maî m -Îşi inchisi pe lista celor recomandaţi la gracierea domnească, spre a împuţina marele lor număr care ade-sea-orî dă nascere la boale din causa lipsei de localuri. Din ce provine aceasta ? Din causa caracterului poporului iiostruî: Nu, de o mie de ori nu, ignoranţa este causa, şi ca probă cerceteze-se căţi din condamnaţi sciu carte ? Este adevărat că instrucţiunea e la noi foarte puţin respănditâ, dar intre condamnaţi, eu pot afirma că e un adevărat fenomen In căt despre instrucţiune mai înaintată abia esista unul (in 1879) care să fi făcut liceul. Un eminent publicist frances a zis nu mare adevăr afirmând că : «A deschide o şcoală azi, este a inchi.de un penitenciar in- 20 de ani». D nu Duruy intr’un raport citat de P. Larousse, ne spune că numărul criminalilor minori de 21 de ani, care scăzuse numai cu 235 persoane'in 10 ani m Franţa, a scăzut in deceniul următor graţie şcoa'eî, cu 4152. «In Germania şi Pru-«sia- continua onorabilul academician — «numărul crimelor scade in propor-«ţiune cu progresul învăţământului. «Io închisorile din Vaud, Zurich şi Neufchâtel; nu se află de căt unul sau «doui deţinuţi, adesea ele sunt goale2). «In ducatul de Baden, in care instruc-«ţiunea face progrese gigantice, jnchi-«sorile se lesfiinţează necontenit » 2) (Va, urma). IDJISr JXJUKŢii Patria lai Solomon in foc. — Citim in Cor pui. ţi din Craiova : In seara de Joui, pre la orele 8 şi jumătate, grajdurile de la hotelul „Patria" numit şi „Solomon" s’au aprins; pompierii de-şi sosiţi nu prea la timp, au isbutit să localiseze focul. Ca in toate Împrejurările de acest fel la noi se simţea mare nevoie de apă; toţi din toate părţile strigau „apă! apă!" şi apă ia de unde nu e. Un singur cas de nenorocire s’a întâmplat la acest sinistru, căci un soldat din cei cari ţineau ordinea, a fost strivit la intălnirea a două sacale, frăngăndu-i-se cu ‘) „Nicî un plan de a ajuta pe săraci nu merită atenţiune, dacă el nu pune pe săraci in posiţiune de a nu mai avea trebuinţă de ajutor." Ricardo. Princip, de Eoon. polit. 2) Nu credem inutil a completa acest tabel dănd după d-1 El. Redus statistica- instrucţiune! in Elveţia, primul Stat al Europe) sub acest raport. Elveţia, ţară de 2,780,000 ' locuitori, are 7,000 de şcrale la 420,000 de elevi. In meziu la 100 de recruţi 9 abia nu seni carte, iară in cantoanole Zurich, Vaud (citate de d-nu Duruy) şi Bâle-Ville abia 4 fa mie.—(El. Redus op. cit. voi. ISI pag. 124.-2°). P Larousse. Encyclopedie au'XIX siăcle. Tom. VII p. 686. desăvăişirc coşul pieptului.-Nenorocitul trebue să fi incetat dejă din viaţă. * Penitenciar asediat. -Ceţim in ace-laş ziar: Tot in acea seară, preia orele io sau ii, sosi ştirea m oraş, că locuitorii de la Bucovăţ, in cap cu primarul lor, arestăn-du-se unul dintr’ănşii şi fiind inchis la p{ nitenciarul de la Bucovăţ, s’au revoltat s’au dus să ameninţe a pătrunde cu forţa şi a libera pre consăteanul lor. Lucrurile pare că au rămas la aceasta, «• Mişcarea populaţie! urbei Craiova.-De la 12 pănă la 18 Iulih anul 1884 in. clusiv: Născuţi 22 copii dintre cari: Bj. eţi 12, Fete 10. Morţi 14 Indivizi, dintre cari: Bărbaţi 3- Femei 1. Copii 10. Căuşele morţilor ah fost următoarele; Diarcheea infantum i.Edemită 3. Gastro Euteritâ 2. Hypertropia splinei 1 Maras mus senil 2. Trismus 4 Tubercule puţ. monare. ‘ Morbele predominante locale sunt.- ale aparatului respirator şi cerebro-spinal. * Măsuri antî-philoxerice, — „Vocea Putnei" (din Focşani) scrie: * Aflăm că prefectura locală, prea îngrijită de desastrele ce poate causa vihor Phyloxera, acest teribil flagel ivit deja in judeţul Prahova, şi care ar ameninţa distrugerea uneia din cele mai principale produse ale judeţului Putna, in care vinicul-tura este atăt de întinsă, a întocmit in fie-care plasă de podgorie căte o corni-siune compusă din oamenii cei mai corn-petinţi ai iocalităţei, cărora li s’au dat cuvenitele esplicaţiunî cu insărcinarea d’a raporta pe dată ce s’ar ivi saă s’av presupune veri un cas, spre a se putea avisa pe dată la combaterea şi estirparea răului. Felicităm pe d-1 Prefect pentru această prudentă măsură: » Exposiţiunea cooperativă din iaşî, -„Libetalul" (din Iaşi), spune după căt suntem informaţi se va deschide la 1 Septembrie anul curent. Se crede că pentru localul instalaţiuneî se va alege casa Ci- mara din strada Carol. * Liceul model din Iaşi. — Citim in „Noua Revista" : Comuium multe au fost numite pănă acum de ministerul instrucţiunei publice pentru alegerea unui loc pe care să se construiască liceul model din Iaşi. Aceste comisiuni au recomandat ministerului mulţime de locuri ca corespunzătoare acestei destinaţiunî. Pănă astă-zi insă, o tăcere mormăntală vedem din partea ministerului care, cu nici un preţ. nu vrea sâ se pronunţe asupra locurilor recomandate. Care’i causa? Pănă cănd această tăcere? Rămănea-vom oare fără liceul model, măcar că s’a votat de corpurile legiuitoare suma necesară pentru construirea lui ? Se Va amăna oare la calendele greceşti această construire; * Şcoala reală din Tîrgovişte. — Citim in .„Unirea" (din Tîrgovişce); Conform votului dat de consiliul ju-deţian, intr’una din trecutele sale sesiuni, comitetul permanent cu o lăudabilă sir-gumţă, s a si grăbii, a traduce in fapt propunerea transformării gimnasiului Văcăreşti in şcoală reală. Localul rămâne acelaşi, şi de o-cm dată vor funcţiona numai două clase. Profesorii vor fi şi dânşii recrutaţi in curând. — E de prisos, credem, să mai insistăm asupra in-semnetăţ.ii lucrului acestuia. Invăţămăntul real a devenit astăzi marele adevăr şi in acelaş timp marea necesitate a epoc:;. El a făcut minuni in Germania, şi toate Statele s’au grăbit a’şi reforma sistemul lor de cultură in sensul lui. — Felicitările noastre dar acelora cari s’aă gândit că For A «ROMÂNIEI LIBERE» — 24 lulitt - 2 ■i ) ; - o-A * *: u- .i Nantas, sărind din somn, se uită la ace i damă cu mirare. ’Şî ridicase vălul de pe oichî. Era o persoană de 45 de ani, mică, grăsulie, cu o figură mititică şi albă ca de călugăriţă. N’o mai văzuse nicî o dată. După ce ’î oferi unjpul scaun ce avea in casă, intre-Ţănif o cu privirea, ’î spuse numele: Domnişoara Chuin ... Viu, domnul meu, să vă vorbesc de o afacere impoi fantă El trenui să steâ pe marginea patului; - numele domnişoarei (Jiruin nu ’î spunea njmic. Trebui s’aştepte ca sâ se bspljce Da»- acea damă nu se grăbea; cii o privire cercetase cameră strimta'in care să găsea, şi părea ca stă la îndoială cum trebue să înceapă intievorbirea. I11 fine vorbi, cu o voce foarte dulce, subliniind cu un surîs l'raseje delicate. -Domnule, rid ca o prietenă ...’Mi s’adaf, despre d Uinformaţiunile celemai atingăloare. Nu crede că e o spionare. In tot ce vă voiu spune te rog a nu vedea de căt via dorinţă d’a vă fi folositoare. Şciu căt de aspră a fost viaţa pentru d-ta pănă acum, cu ce curaj ai luptat pentru a ’ţî face o posiţiune şi care este azi resuliatul întristător al atâtor sforţurl.... Iarta-mă incă o dată, domnule, că mă introduc in modul acesta in viaţa d-le intimă. 'Ţijur că numai simpatia Nantas n’o întrerupea, cuprins de euriositate, cugetând că portăreasa trebue să ’î fi dat toate acele informa-ţiuni. Domnişoara Chuin putea continua, şi cu toate acestea căuta din ce in ce maî multe complimente, un mod d’a spune lucrurile maî mângâietor. — Eşti un băiat cu viitor mare, domnule; ’mî-am permis a urmări încercările d-le şi am fost mult impresionată de laudabila d-le hotărâre in nenorocire. In fine, mi se pare că vei ajunge departe, dacă cineva ’ţî-ar intinde măna. Se mai opri puţin, aştepia un cuvânt. — ’Ţi-ar conveni să te însori? — Să mă insor ? strigă Nantas. Eî! Doamne! cine ar voi să mă ia, doam na mea?... Vr’f» fată tânără, poate, pe care nu voiu putea nici s’o nutresc. -— Nu, ci o fată tânără, loarte fru moaşă, foarte bogată, care ’ţî va pu- ne in mănă intr’nn moment mijloacele d’a ajunge in cea maî ’naîtâ posiţiune. Nantas nu mai rădea. — Atunci, ce târg ’mî propui ? in-trebâ el, coborând vocea fără să’şî dea socoteală pentru ce. — Acea tânără fată este însărcinată, şi trebue ca d ta să recunoşti copilul, zise limpede de tot d şoara Chuin, care ’şi uitese ocolurile zaharisite pentru a înainta maî repede cu afacerea. Prima mişcare a lui Nantas fu d’a o da pe uşă afară. — Mi propui o infamie murmură el. — Oh ! o infamie, murmură d-ra Chuin, rtgâsmdu-şi vocea si dulce nu primesc acest cuvânt urît .. Adevărul, domnule, este că vei scăpa o familie Întreagă de disperare. Tai,ăl 1 şcie nimic, însărcinarea căte puţin înaintată ; şi mie ’mî-a venit jdeeâ d’a mărită cât maî curând pe tănăn iată, presintând pe bărbat ca pe autorul copilului. Cunosc pe tatăl fetei, ar muri de ruşine. Combinaţiunea mea va micşora lovitura,, va crede că se tace o reparaţiune... Nenorocirea e că ade vârâtul seductor esta Însurat. Ah! domnule, sunt oameni cărora le lipseşte cu totul simţul moral... Ar fi putut continua incă multă vreme pe acest ton. Nantas ihsă n’o mai asculta. Pentru ce ar li refusat el oie? Maî adtniaurî nu voia el singur să se vînijâ ? Ei bine! acum venia sâ ’l cumpere ! ’I se da o situaţiune, el da un nume, — erau chit; — era un contract ca ori care altul. Se uită la pantalonii săi aspriţi de noroiul Parisului, simţi că nu mâncase din ajun, toată mănia celor două luni de disperare şi de umilire ’i năpădi din nou inima. In fine! Avea să pună piciorul pe acea lume care ’l respingea şi ’l arunca spre sinucidere!... * * — Primesc, răspunse el. Apoi, ceru de la domnişoara Chuin esplicaţiunî lămurite. Ce pretindea pentru intervenirea eî ? Dânsa protestă, Spuse că nu nu voia nimic. Insă, sfârşi prin a cere 20,000 de franci, din zestrea ce va lua de la fată. Şi, fiindcă Nantas nu se tocmia, domnişoara Chmn deveni expansivă. — Ascultă, eu m am gândit la d-ta. Tânăra pei woană n’a zis nu, când ’î-am spus numele ji-le.... Oh! este o afacere fără preţ, ’mî vei mulţumi mai târziu. Aş fi putut găsi un om cu titluri, cunosc pe unul care ’mi-ar fi sărutat, măinele. Dar am voit mai bine să aleg in afară de lumea tinerii fete. Lucrul o să pară mai romantic..,. Ş’a-poî d-ta 'mi placi. Eşti frumos, ai capul solid ; vei merge departe. Nu mă uita, sunt la disposiţiunea d-le. Pănă In acel moment, nu se pronuu-ţase nume .'oprii, in urma unei intre , bârî a lui l\antas, dama să sculă şi zise, după ce se presintă din nou. — Domnişoara Chuin.... sunt la baronul Danvilliers, de la moartea ba ronneî, in cualitate de guvernantă Eu am crescut pe d-ra Flavia, fiica domnului baron ; domnişoara Flavia este persoana in chestiune. Şi plecă, după ce a depus pe masă, foarte discret, un plic care conţinea un bilet de cinci sute de franci. Era un acont făcut de ea, pentru intămoina-rpa primelor cheltuieli. Cănd rămase singur, Nantas merse de se aşeza la fereastră;—noaptea era foarte Întunecoasă ; nu se distingeau de căt arborii invăluiţî ca prin tifon; o fereastră era luminată in toată faţada otelului Danvilliers. Aşa dar, era acea fată mare blondă, care mergea cu un pas de iegin , care nicî nu voia să se uite Ta dl&“ sul.... ea, sau o alta, ce ’i păsa !—E6" meia nu intra nicî de cum in acesj tărg. Atunci, Nantas rădică ochtî mai sus, d’asupra Parisului care mugea m umbră, d’asupra stradelor ş’a cheiuri-lor, luminate de flăcările , neastărnpă' rate ale lămpilor; şi, d’o dată, începu a vorbi Parisului, deveni familiar şi superior cu el ; Acum eşti al med ! (Va uruia)-------Emile Zoi»—----------------— ------- -- _ www.digibuc.ro assssk ROMANIA LIBERA şi noi Românii, nu trebue să ne dăm in lături de la curentul general de civilisa-. ţiune şi de progres,— de la imprăştierea luininei binefăcătoare şi iecunde. „Guvernul din parte-i a fixat şi dăn-sul nouei şcoate o subvenţiune anuală de 5ooo lei- D-nii deputaţi Comăneanu şi Icviţ merită in această privinţă toată recunoştinţa noastră, de oare-ce n’au cruţat nimic, ca representanţii ai localităţi, pentru votarea de cameră a actstei sub-ventiuni. „Nu ne indoim că părinţii doritori de bineie copiilor Ier, ta vor grăbi a da tot concursul lor noului' nostru institut de cultură." ----------------**r*-0>------------- Rezultatul final al inspecţiunei sanitare militare. Am arătat in destul şi cu probe solide, curentul şi scopul acestei inspec-tiunî precum şi despre inchipuila şi aimoasa lege a organisaţiuneî serviciului sanitar militar. Astăzi mai înregistrăm din nou încă două fapte strălucite ale d-luî senator, inspector, -general etc., Potino, care şi aceste dovedesc, consolidând in acelaş timp şi mai mult, abuzul de autoritate şi extrema dec:sinne d’a persecuta pe toate drumurile pe medicii militari studenţi, Dersonificănd in si-■ ne serviciul sanitar militar. — Aceste sunt : 1) Numitul senator şi inspector, a C.cut raport ministeriului de resbel, cerând ca să dea ordin medicilor militari studenţi, ca până la 15 Noembrie a c. să fie toţi. cu esamenele anuale şi cu doctoratele date , urmând ca de la această dată să inceapă inspecţiu-nile sanitare militare anuale, care sunt şi personale. 2) A cerut asemenea ca să dea ordin medicilor studenţi d’a nu mai umbla civili la facultate. Pentru aceste ministeriul a şi dat ordin, cel d’ântăiu poartă No. 2840 din 13 Iulie, şi cel d’a! doilea No. 2868 din 14 Iulie c. Să le luăm pe fie care m parte, şi să vedem dacă aceste disposiţiunî sunt in interesul medicilor şi il serviciului sau in interesul persecutorului influenţat. a) Relativ la esamen.—Ne punem de o cam dată pe tărâmul interesului numitului senator şi inspecior, ce are către aceşti medici, impulsionându-i d’a se ocupa şi a’şî trece esamenele mai cu siguranţă cu care ne am uni şi noi, numai dacă această idee ar fi sinceră; insă cu toate acestea nu trebue să uitam că nu toată lumea se influenţează, precum nimenea n’are trebuinţă de o ast fel de stimulaţiune, cănd ştim bine, că aceşti medici sunt destul de serioşi, şi cănd toţi 'şi cunosc interesul lor, precum asemenea ştiu şi consecinţele, când nu vor îndeplini con-diţiunile cerute şi in timpul acordat de lege. Credem insă că scopul a fost şi este cu totul altu. Dar inainte d’a lămuri aceasta, trebue să facem căte-va intrebări. Pentru ce, de la 1882 şig pănă la 1884 nu s’a mai dat un ast-ft de ordin ? Pentru ce a determinat timpul cănd trebue să’şi finoască medicii esa-menul ? Nu se ştie că facultatea de medicină are un regulament in care se specifică timpul cănd trebue să se fi-nească esamenile anuale ? — Numitul inspector nv este profesor şi nici legături cu facultatea nu are.—Nu se ştie că candidaţii esamenelor de doctorate se presinta atunci când ei sunt preparaţi şi la interval de trei luni? Nu se ştie că un candidat nu poate să se inscrie la esamen de doctorat pănă ce mai ăntâiu nu găseşte incă Unu spre a forma o serie de 2 cel puţin ? Nu se ştie că pănă să se g-ăseasoă 2 candidaţi trec de multe ori 10 şi 15 zile? Nu se ştie că după înscriere mai trece o săptămână şi pe urmă sunt admişi a da esamene ? Nu se ştie că mai adesea aceste esamene durează cate o săptămă] ă ? Nu se ştie că facultatea de regulă incepe la 15 Octomvrie ? A- >oî am ruga pe numitul inspector să facă soccteala acestor zile şi să vatjă dacă aceşti medici pot fi la 15 Noemvre cu doctoratele date; de şi ordinul spu ne> mipă cum el e redactat, ca să fie cu doctoratele date, adică : să fie toţi d-rî; dacă s’ar putea admite şi a ceasta, ca in interval de 30 zile să dee fie care câte 3 şi 4 doctorate; aa il de ast-fel de medicină. După cum să vede că stau lucrurile, ^Diai înteresarea in spre bine a numitului inspector n’o putem constata, ceea ce ne face a crede şi cu drept cuvânt, că şi aci a poruncit tot neno-rocitu’l dr. Rămniceanu; ca dovadă să continuăm. Astâ-ţjî ţara intreagă ştie, că studenţii universităţii din Bucuresci şi Iaşi pi ecum şi cei din străinătate s’au res-culat intr’un singur glas contra susnu-miiuluî dr. ne mai voind a ’l mai primi ca proiesor, pentru faptele expuse in memoriul studenţilor. Acesta voind a se menţine cu ori-ce preţ ca pro-esor> a iu fiuenţat asupra câtor-vaiuşi smirna d’a face cerere inscrisă către decanat» sau Ministerul de instrucţiune, că ei voesc să dea esamen, unde chiar d-sa urma să fie in comisiune, crezând că prin aceşti 3 sau 4 inşi ar putea aduce o desbinare intre studenţi ca in urmă să reuşiască 'cu scopul său abject. — Tot ast fel s’a petrecut şi intre medicii studenţi. Revenind la cestiune, ne întrebăm: nu care cum-va numitul inspector prin acest ordin voeşte să forţeze pe aceşti medici ca să facă cerereî spre a fi e-saminaţi şi cu această ocasiune va crede că situaţi unea d-ruiui Rămniceanu se va salva? Da. Acesta este scopul, afirmăm sus şi tare, şi aceasta cu a-tăt mai mult, cănd ştim căli s’a spus inainte de vacanţă ca să facă toţi astfel de cereri, şi dintre toţi s’a găsit unul, care este secretarul inspectorului. Trist lucru! O fi crezând poate că printr’un ast-lel de ordin va sili pe medicii studenţi ca să se ducă la dr. Rămniceanu zicăndu-’i, aman esami-nează-ne, că de nu vom trece esami-aile, pănă la 15 Noembre, ne va re forma ? Ei, d-le senator şi inspector, mare injosire, dacă de la înălţimea in care te găseşti te cobori spre a deveni un instrument in mâinile aceluia care şi-a făcut o misiune a vieţii sale: persecutarea pe ori ce liniă a studenţilor, ce 'ţi poartă uniforma d tale milităriască ? Intru căt priveşte obligativitatea hainelor civile cu această decisiune, numitul senator şi inspector, credem că va fi avut aparenţa d’a zice, aci am brodit'o, am dat o lovitură mortală. Să vedem şi aci dacă n’a a avut mâna iarăşi persecutorul din cestiune. Cănd s’a dat ordin pentru libera purtare a hainelot civile în timpul cursurilor, s’a decis de întregul consiliu medical militar superior, in urma căruia ministeriul de resbel a aprobat, şi aceasta cu drept cuvânt, pentru că şi d-sa găsise de cuviinţă că e mai puţin derangiator, aţăt pentru medicii studenţi căt şi pentru profesori, şi cu a-tăt mai mult când ştim că aceşti medici mai frecuentează şi clinici prin diferite spitale, prin urmare un ast-fel de contra-ordin numai logic nu era ca să se dea. Dar se vede că o altă causă trebue să fie, şi nici ca poate fi alt fel. ’Şi va fi zis nenorcitul dr.: ca să persecut pe medicii studenţi, trebue să 'i cunosc bine, şi ca să fi'i- sigur că nu me inşel, trebue să umble in uniformă. Cine nu ştie expresiunile de predilecţiune ale numitului dr. vis-a-vis de aceşti medici, cănd le zicea : lasă miliţia d-le, că n’ai să te faci dr; precum asemenea cănd se presintau la esamen, nu uita nici o dată d’a le face intrebarea; d-ta unde faci serviciu, eşti militar sau nu ? Oare ca este nu dovedesc incă şi cu prisos că persecuţiu-nea predomină? De ce d. senator şi inspector a făcut rapoarte in această privinţă, pe cănd incă se găsea in inspecţiune ? De ce n’a avut paeienţa ca după finirea inspecţiuniî, să se întrunească cu cel alt d. Inspector, ca amândoi să decidă in această privinţă? Cine nu ştie, că după finirea inspecţiunilor se intru-nesc toţi şi decid asupra ceâtiunilor de un interes comun ? Pentru ce ’şî a însuşit d-sa acest drept? Pentru ce cel-alt inspector n’a făcut astfel de rapoarte ? Pentru ce n’a lăsat ca tot consiliul să decidă in această afacere ? Mal voeşte cine-va probe, că per-secuţiunea nu e pe faţă?*Eî, d-le senator, inspector, general ect. drumul pa care aî apucat nu e drept, precum nici pământul pe unde calci nu e sănătos. --------------------------------- SOCIETĂŢILE IlOSTBIiLE 11 CffiipiA Se vor fi putând multe imputa prinţului Bismarck in politica interioară ; nu merită insă nu i se poate contesta, acela de-a fi lucrat mult pentrn ridicarea economică a ţereî sale. Una din actele sale mal râcentâ pe acest teren este infiinţarea unei noul Societăţi generale «pentru Comerciu şi industrie.» —Iată cum salută «Nordd. Allg Ztg.» infiinţarea acestei societăţi. «Am stăruit in tot-d’a-una ca industriile agricole să-se asocieze strîns una de alta, spre a garanta victoria intereselor lor. Aceste stăruinţe n’au rămas nesocotite şi spre marea nostră bucurie vedem deşteptăndu-se toate cercurile industriale şi comerciale din ţara noastră- «Comerciul şi industria au stat pănă acum in umbră, crecjendu’şî interesele deja represintate prin partidele politice. Nici in aceste sfere n’a întârziat insă să vie desilusiuriea şi in acest chip nu putem înregistra de cât cu satisfacţie, cănd in fine representanţiî cel mal însemnaţi ai corporaţiuniî comerciale incep a părăs terenul cel mort al politicei spre a intra pe cel roditor şi plin devie aţă al intereselor economice.» Iată ce ar trebui să inceapă şi fruntaşii comerciuluî şi industriei noastre, spre a ridica din stagnaţiunea in care .est; lâncezesc astă-zî marile interese economice a le ţârei. DIN STORIA POŞTELOR*) il. RESTUL EURO '*EI Turcii, menind cel din urmă dintre popoarele barbare, şi aduseră şi obiceiurile lor, pe cari le păstrează încă. Ast-fel un istoric Bizantin ne arată cum se făcea poşt: incă din secolul al XV. Curierul serviciului Imperial dacă iii drum ii ostenea calul, pe cel ăntăiu călător ce intălnea, il da jos după calul său şi il schimba, pronunţând lozinca obicinuită : «pentru Padi şah» ; nu e de mirat că această formulă servea foarte mult la diferite abuzuri. Cu toate acestea istoria ne arată, că : pe lăngă acest mod de comunicare, la curtea Sultanilor se afla, Şeful pa- filor imperiali, Odabaşa, însărcinat e a creşte un număr de cal iuţi, cărora li se scotea splina ca să poate fugi mai tare. Serviciul curierilor otomani, consta in desele firmane şi in alte comunicări făcute Paşilor in diferite oraşe, precum şi acele ce se aduceau la curţile Domnilor din Iaşi şi Bucureşcî. In co-lecţiuuea d-luî Mitilineu, a diferitelor tratate şi capitulaţi! făcute intre inalta Poartă şi ţările Române, găsim o mulţime pe scrisori. Cea mal miserabilă şi degrădâtoare misiune avea curierii otomani, aceea a călăului. In durerea noastră naţională, nu găsim iestul de puternice cuvinte a’I stigmatiza; pe cănd in cele-l’alte ţări curierii duceau luminele civilizaţiei şi a păceî, aci ii găsim aducând căte un pitac, ca să ascundă aparinţa şi să poată esecuta ordinele secrete. Un singur caz petrecut in secolul trecut, este destul de recent in memoria naţiunii, moartea lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei ! Iacăjusul ce ştiau face din curieri, Turcii. Nu e vorba, mulţi dinei au păţit’o de la Domnii ţării, mal cu seama de la Vlad Ţepeş. Toate ordinele de esecutate se expediau prin curieri, însărcinaţi chiar cu esecutarea lor. Această înfiorătoare meserie de călăi, a deochiat aşa de rău credinţa Turcilor, in căt şi aţjî nu au poştele in măria lor, chiar in ţară lor propie. * Ruşii au moştenit de la Tătari poşta pănă la Petro cel Mare, care voiagind in Europa, de şipul avea ce imita incă supra el, cu toata acestea putu înţelege avantagele unul serviciu regulat ; se stabili intre Petersburg şi Moscova, incă de pe atunci, o linie poştală. Fiind-că vorbirăm de Tătari, le vom face onoare a arăta, că : eî sunt cel cari au inventat poşta cu clopote. Bal-tazar Stolberg, un istoric german ne spune, că : curierii tătari mergeau mulţi odată, (natural că la unul era mesagiu!) in. grupe mari, încinşi peste mijloc cu clopote. Europenii adoptară usul clopotelor la gatul cailor, lucru care durează incă. După cum văzurăm, mai toate popoarele urmează curentului de la apus şi cu poşta, ca cu toate cele-l’alte institu-ţiunî ale civilizaţiei, Ruşii urmară ace-la§î curent. Charta Europei, mai că nu mal este aceea ce era acum 44 ani cănd se inventă timbru postai. Popoarele învingătoare au impus legile şi obiceiurile l r învinşilor, ast-fel că găsim de prisos a mai arăta acele transformări geografice. Vom spune insă, că : progresele cele mari in postă sunt de la 1866 începute, urmând /2, adică un vagon de la Reni, distanţă de 300 chilometri, costă franci 72, cănd noi de la Roman pănă în Galaţi plă-t:m 130 fr. pentru 192 de chilometri. In decursul septămâneî s’au vândut 14,500 chile porumb livre 60 leî, 3737 V*> şi livre 63 leî 3872-383/.. Or£ nuou livre 49 ; mici parţial s’a vândut 31 Va—32, iar cu grăul şi ghirca veche ce avem de mult nu s’a făcut vre’o vânzare pentru esport, deci deţinătorii s’au lăsat de pretenţiile lor esagerate; insă cam tănjiu, fiind că din causa holerei nu se mal poate încărca pentru Marsilia şi Triest.—«C. F.» ------------------------- ŞTIRI MĂRUNTE Hadji Loja, faimosul şef al insurgenţilor bosnieci, care fusese indus in Austria cinci anf de zile, şi-a terminat pedeapsa şi s’ain-tors a casă. * Numărul scrisorilor sosite in Anglia in de cursul anului trecut aâ fost de 1,322,086,900 de fie-care om se vine dară 37. * Consiliul comunal din Bruxeles a hotărît cu aelamaţiune să protesteze in coutra noueî legi presintate de guvern in Ca neră asupra instrucţiune! publice, prin care se nimicesc toate reformele guvernului liberal de maîi-* . înmormântarea civilă a fostului deputat din estrema stângă, Scaliqmn, a devenit, in Bruxelles, o imposantă manifestaţie liberală.-Luati parte peste 10,000 de persoane. -------------------------------------- 5 August 1884 — 9 ore dimineaţa. Paris, 4 August. De ierf seară s’au constatat 23 morţi de choleră la Marsilia şi 4 la Toulon. Roma, 4 August „Buletinul oficial" desminte presenţa cho-lereî la Villafranca şi la Moretta. La CaL’o (districtul Montenotte), unde flagelul a făcut apăriţia sa, s’ad produs două caşuri noul. La Poncalieri unde deja eraii maf mulţi bolnavi de choleră, nici un mort nu s‘a in-registrat, dar s’au semnalat trei caşuri noul. Pănă la 2 August numărul bolnavilor trataţi la Poncalieri era de 24. La ultima oră să semnalează un cas la Villafranca. Villafranca, Moreta şi Poncalieri sunt lo-cdităţl situate intre Turin şi Soluzzo. Paris, 4 August. Congresul s’a deschis azi la Versailles in mijlocul unor incidento parlamentare foarte fortunoase. Guvernul ăşl are vederiie sale susţinute de majoritate; măine se va proceda la alegerea Oomisiunelor. Londra, 4 August. Lordul Fitzmaurice, sub-secretar parlamentar al ministerului Afacerilor străine, respun-/a 5“/0 Renta Română perpetuă • 93 937* 5“/o „ amortisabilă . . ' 947. 957. 6“/o Scrisuri Funciare Urbane . 98 987. 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rurali. 977. 98 6°/“ „ „ „ Căii. Fer. Rom- 7 °/o Scrisuri Funciare Urbane ■ 102 1027. 7o/o „ „ Rurale. ’ 1027a 103 7% împrumutul Stern 8°/o B Oppeuheim. . Oblig. Casei. Pensiun. (Nom. 300) 232 233 Impr cu prime oraşul Bucur. 33 34 Acţiuni Credit Mobiliar . . *2037» 204 „ Coustrucţiunî 28o 265’/a „ Naţionale 239 2497., „ Dacia-Rom&uia . . 345’/a 346 ,, Banca Naţională t39o 1400 Fiorinii Valuta Austriaca . . 207 208 Mărci Germane ■123 124 Bilete FfancesO 997. 100 3 Englese 24“/. 25 R uble Ruseşti 250 1 260 Aur coutra Argint şi Bilete . 1 5 71 5»/a NB. Guraul do mai sus este in moneda dc aur socotit după, cursul tacului. Cupoane ae aquitfi, r&rfl. sciUămănt Adresa penrtn telegrame „MXEKIIK www.digibuc.ro ROJftfcNHt LHSRA se— NicuJesen St Comp. (coafor) . ,. No. 10, Str. DOmno^'N# (0. âalond specialii r.onru tunsei, răsti şi fmalii, aranjată din nod — 12 rasuri lei SAsemenea şi un b; gat asortiment de parfumerie ţin&cw preţurile reduse.—Serviciul prompt. Alox GriGiewskl, Comisionar Stradr Şelar)1, No 13 Repre-sentant diferitelor fabric) si fir- me de export din Europa. Agent general al flrmeî Theophile Roe- der, & Com. la Reims in Şampania. E filuiia Constantin, ,’cofetarl) Piaţa Sf. Antpn, Nr. iS. Fraţii I. Ctolcţan, recoman-dămd niagasiuulfi nostru de coloniale şi Delicatoso din Ca-a Victoriei No. 80, căt şi col lein Strada Lipscani No. 53, pe dăngă acestea posedăm nn mare depod de caşcaval şl brănzo« turl do braşov. Se pi, mosc orice comenzi de la I)-niI comer-oianţl, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână11 cu preţuri c jnvenabiio. ODĂI bine mobilate do în- chiriat, aerd curat. Strada Buzeştilor No. 5. DE VENZAItE cu pretS reăns O locomobiiâ portativă putere trei cal, puţin intrebuinţată a-vănd t6te riesela complecte poate servi latreerat, la bătut po-rurrbu şi la Ateliere. D-nil a-matorî o pot vedea in calea Griviţa No. 15), lăngă gxră, unde se pot şi învoi. Flora Romanici, “ăminărie si parfumurl, medal’o de aur do la esposiţia agricolă a jU(u. tulul Iirov 1882. "Grbbowski & Siaroff, BucurescI. .iu Fraţii, (librari) StrârtT Lipseam Nr. 7 si 27. joau Pencovicî, (lipscan^ Stra J da Lipseau! Nr. 9.4, Sne-i-, Ltăţt de mătăsuri, lăuiirl dan" tele, confecţioane gata, stofe do mobile, covoare, pordâiarit de diferite calităţi. Vânzare c.. pre. turî foarte reduse. Jorda^Ee N. Ioneccu (restaj. rant) Strada Covaci, No. 3 Deposit de vinuri indigene si streine. ' osecutfi. elegant; TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, IPLOSE, CHARTR, ACŢIUNI, PLAXU1U, FACTURI, etc in diferite culori. •ffrT, “acest stabiliment ;f=-„/ ■—f. ofticiueaîâ" tot felul de lucrări atinflStonrc de specialitatea sa precvim : r-rr,.............»xţţ;ţyv,rr-.r. . s-CApţT sciiiîţifSee, Ziare in ori ce formate ţi in diferite !»mbîr Afişe in difer.to culori *1, __— Conapturî, QârtT de vjsitâ şi de logodnĂ, Invitaţii de cununii «fi decese, F|eq ist re pentru toate speciele de eerviC T, JT-— * Bonuri i difemte culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale *i industriale, A, “____■ ' -r»..;,.. - r -.. • . •' / z;% ^ -~Orl-ce tel de imprimate ale tutor autorităţilor — ” - :rz££rl~ Biiete şi condici pentru padurT. câmp, mori accîse. ete. etc. ... * FABRICA DE a 2 i îs ta 2 | sg primesc ORI CE COVMDE IN ACESTA SPECIALITATE so efectuează promphi şi eleganţii. iiTnmmnminniriniuuiiiiiuiiînrt " V Vasilo Gvigoresou, Fahricantu de Paste, Uleiuri, Scobeală si moară de măcinat făinuri Htr. Soarelui No. 13. Suburbii Manea Brutaru, Culoarea Verde Sa pnmeseu comande de Liniatură, Stereotipie şi Galvanoplastiea. ’ jeg1 ^jfl L; ---'H]j UWlBT IwiiiiiiiiiMMwnminBMI ■ am e E5XŞ-1 Epitropia Biserici Sf. Nicolue din Şelari. La licitaţiunea ţinută Duminică 15 Iulie a. c. nepre-sentăndu-se nici un amator pentru a lua cu chirie prăvăliile bisericii din Strada Lipscanii No. 31 şi 54. p, pitropia publică d,n nou li citaţie la 26 August, orele 12 din zi in casele din cui1' tea bisericii. Coru-iţiunile înscrierii se pot vedea, la D. Ioan Pen covicî (Lipscan). Anunciu. swsi Băile de la Licul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la, 15 Maiu pănă la 15 Septemvrie. Recomand camer.le mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre căi aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regtilarea birturilor. Diligenţa va inrepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de la 15 curent —Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. V. f BS6ST IJSVETATURA GRATIS -3S*0 BRUDER KEPICH CEL MAI RENUMIT 5* DE TOATE SISTEMELE w i* te •< jA w H Recomaudă cele mal perfecţionate maşini de I cusut cu 15 aparate foarte inlosnitoaro. ’ a >sa .5 c « fc. s S 9. -d te W PA B w .63 A . H 04 f /b f .#1/^ s r <:«£■ Aâ> ^ >' Avis Xlaa.î30T*1:sa,x3Lt: pentru D-nil Comercianţi, Industriaşi, Hotelieri, etd etc. I E V ^ £ < o Cea mal practică publicaţiuue este un anunciu permanent in cadrele fixate la principalele gări a Caw'ulul. Ferate Româno. — Freciul unul abonament pentru uii spaciu de 20—25 c. m. este Lei 100 pe an Informaţiunl verbale şi in scris se dau la binrourile noastre g*. p. Sfircullo «fe Co. Cavă de expediţiune 1210 Bucureşti, Strada Lipscan i, No. —efflsaaaa* ^ "4 ■SfJfs O 4^ 5> ♦ O ♦ ❖ ❖ ^ ‘Sât. Miiialcsc'i' Se recomandă cu efectuarea imprimatelor de af^aim in mod elegant prompt şi cu preţuri moderate pentru cadrele de anunţare in staţiuuele Căilor Ferate Române. Comandelor din provincii se face un rabat insemnat. 4 . ♦ 4 CA CEL MAI BUN PERSERVATIV <4^ ^ #v £ 3 PREŢURILE CELE MAI MODERATE PLATA Şl IRĂ TE LUNARE SAU SEPTAiVlANALE | GARANŢIE PE 5 ANI. - INVfiŢAŢURA GRATIS Oea mal btm*ţ hârtie igienică de ţigări este DEPOSITELE 5 BnonrescI, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească, lângâHOtel Metropole. Craiova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. boc. înv 9 aj aiisvavo os&s Fabricat do Fraţii XSm^LXT»T®!Tl3H13:3S60°/o mai eftln de cât ac Iul fenic. - „Anti-Boetcriauul* se vinde in butoaie do 1 hectolitru a 100 lei sau u hectolitru a 55 lei precum şi in sticle de 1 litru a 2 lei -„A;iti-Bacterionul“ ca remediti in contra boalelor < ânt-male sau ca anti-sepţic vulnerar se vinde in sticle de 1 litru a 6 leî sau */2 litru a 8.50 lei.—A se observa marca fabrice! pe sticle Depositar general D. L. Praus, Calea Văcăreşti No. 4 BucurescI şi farmacia D-luî Risdorfer, Strada Garol, unde se adresează cereri pentru modul întrebuinţării prevâţjut n anume instrucţiuni. INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală 1, Hydrotaerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, li halaţil, C. MasajiQ sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Iligidnică i Bae abur..............3.— 1 Bae de putină cu şi fără duse..................2.50 medicamente 1 duşe rece sistematică . 1.50 BAI DE ABUR ŞI DE (FTTTUN-.A. Nota. i. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 uredimindţa până la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vine- rea, la 7 ore dimineaţa până la i post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, p9 lângă cele l-alte servicii s’au mal adăogat şi un servicii! special de băi de no-mol de la Lacu Sărat din Brăila Direcţiunea. Bilete de 'închiriat pentru lipit la case 14, Strada Covaci, 14 KW esrctai MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN R0MAM Valabil de la 20 Maiu (1 luniu) 1884. 1. BncnresGl-Fomni-Roni.iTi i-Buenresd Staţiuni Iritarea trenurilor Staţiuni Arătarea trenurilor Staţiuni Iritarea tren. 1 tiunl ie. P«rs. Flit.1 Ic | '.c. Peri. Tren. Mu ie | FuL Ac. [Pers. j Sta o.m. • m. o m. | . m. o.m. | o.m. o.pi. o.m. o.m. o.m. o.m. j o.m. | 0.J11 Riif PL DU0- Rest. ser. 1 lor dim. 8*o “dim 7*, dim 7oo p.m| 5J Koin R P1. sdr- &S p ni 12» a.m! 5*4 Buc. nr Rest. p.m dim p.m) Vere. R. PI. p] Sos. ri> Rest PI. ia, 12-9T 10oi 20,o 9,0 a.m 8,* dim 63 p„. 5os, Dl11 R. M 9,0 i.. L, ?: Titn Rest 5m 10,, 6..| T.-S. Sos. R. PI. lft) 12,* p.m lăe M7..Î. Sos. ii,. 4,o dim p.m ii, DR Sos. 6» 11.. 8» fu Sos. DU/,< R. PI. 2i*. p.m i» 4i, “‘“•'S-B.P1. 11» p.m 7*o 5»s ia 1 IV. i. pi. 1138 Si J ui a. R. PI. D Q Sos. »•*»• B. PI. 3,r 3i* !!oi 2,. 5u 6,, F«q. lls. ui. 8 . &! 5*s p.m 12,i lo. Slu.t. Sos. R. PI. 8» 8» li. lOoo lOi* Slat Sos. R. PI. N' R°P1. *.i 4,, 3,7 • sa 10» B-S l°k ]2si 12» 9» 9&s 2i* 2** Cra. Sos. R, PI. 9» 9™ 2,, 11,1 12., pif Sos. rit* R. PL Mărăj. |°pL 5os 5ij p.m 12o« *.. 5„ Hon a.m U|0SP1. i-, p.m 11:, lloo a.m Ba* 3*8 T.-S Sos. R. PI. 12» 1?.,. 5*7 5». 3s« 3» Titu R. liac. |° p! 7s> 7., 2*o 2,o 9oS pi Sos. rl- Rest. PI. 3« s„ 1» 8» săr. 9;: a.m 10». Vere Sos. Rest. 12,7 nop 6» ser. 4oo a-m Buc, Nord. Sos. R Phm Son 8*S 4oj Hi» D Nord. 5» 3.. 10on lise ii. dim p.m. nOp Dub- R. S04. dim p.m ser. nop a.m 1 i C. B uen rescî-Vercio iova D. YemoroTa-Buciiited I. PiocsiT-Prcdeal K. KKo'j-GalaU D. flalali-Siăiisedi Iritarea tren. ful. le. Pers. o.m. o.m. D ffl. ser. a.m. s®r. la 11.0 llu 8,7 11.1 12,, 11» 12 10,. Im 3il lloo ls* 3„ 12,. 3i» 5a* 12-, 3» 5., 2is 607 8» %. 5„ 8., 3., 6*, 10. ia 7i<> 11,. dim PJD am E. Bucureşti Giurgiu Staţiuni rl1 K°P1. Goin.Sos- B. PI. Giurg. |(pi. SmârdaSos- iritarea trenărilor Ful. I Pers. o.m. [ o.iii. MiiLl Pers F. (liorgiu-Buturesei o.ir a.m dim Staţiuni 5*0 I Giurg. pi. Sos. _ a. pi. Corn. |0!p, Fil-losp..' iritarea trenurilor p.m 2*i Per*. I Mixt. I Pers- p.m 2« G. Tecwiu-Berlad II. lîerlad-Teeucin Tec. msos- Tec Soy 0, Tilu-Tîrgovistc fi- R. p:. Ciinipina Siu. |osp, a.m a.m 10J 8*. 8oz Pred. Sos- Plec. 10.. ft 11., 10.. 0, 12o, 11,, 9, ÎS,, IU! 9.i p.m1 a.m ser. BrăilaSoa R. PI. SOS. R PI. GalaţiSo8- Rest, a.m p.m am’ n6p 6*1; li» 7a«__ 12*o 4u a.m n6p 4. Galaţi E.P1. BarL. fos ■ R. PI. HL» S03. 1 Ii. P|. Titu Tergovcşii P, Tîrgovisle-Tilu B. lâ’iipina-Doflitia a.m 10» p.m 7oJ Terg-Piec. a.m 8i0 p.m 4so 11 M 8» TNfc. 1 9*o 610 a.m sdrJ a.m p.m U1!' Plec Doft. Sos- Sos. .aciaş. 1 Q. Ploesd-Slâuit Pi. Slănic-Ploesei î. Doftaua-Câmpina • Buf. J. Predea!-PU-eglI li. GalalVBweâ N. Mârâiesli-Galati PI. Pred. sin. rt,. Câuipina PI. R. S. Tj-PÎ5E7 p.m dim am p.m l1 Rest. 7W iBiiras. R.pj. 5„ ii„ Sos. 10,, 73* ser. a.m Toe SOS. 6bs 12i« '• R. PI. 10,, Ta. 4 00 16C. R a.m 12*. |q «OS. 10» 8,a 8ss 4«* Sos. 3-., w r. w. 11.. 8.1 ser. a.m r>aiu. R P1 3., Sos. » 11,. n„l„f Sos. 4*0 Rest. diM a.m IjriliHI p!ec dim Slănic Rest. Plec. Sos. Slănic plec PI. Eli COUODU 1 Vindecare garantata! FEÎREâ UATATUltlLOli Indispensabilă In orî-ce casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, sl cumpere renumitul şi do oho® Inventatul 6i IHaschisch Goilodium! şi fle-care 'ml va fi recunoscător MatUia» Iî.o»ny»'i farmacist m Arad- Rest, S. lasi-Buzlieni T. Pugh?ni-laşi ff. Cernavoda Constanţa !aJ> Plec. p.m 2« a.m 11 40 i ®8- Rus.Pl. p.m p.m 4*o Iknr Rom- 3*s il* 2*7 5,4 luo-Ruş, S. 3.. 1., 3„ 611 p.m p.m ii p.m p.m Trenul Tronul VAGOANE DE DORMIT SUMT: Fulger P. va pleca din Verciorova Martin ţji Sâmbăta ţi va sosi la Bucureşti şi Giurgiu Miercurea ţi Dumineca. Fulger C, va pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea si Dumineca şi ?a sosi la Vârciorova Joia şi Lunea. CăUtorl pentru trenurile Fulger P şi C, vor plăti afară de taxa cuvenita pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de 20% ta aceste tren„.i P j| C, se află nn ...eon Salon-Iîestaarant. Consuma-ţiu ni le es vor plăti dnpă nn t-trif special. Orariul trenurilor dnpi timpul de Bucureşti. Cern.Aec-Comt.3os- p.m 9io săr. p.m 2«« 4m p.m X. Comlanţa-Cernavoda uonl ‘Tec Cea ^ p.m 5o* p.m dim 9u 11» un Depositul şi agentura rală pentru Romania, Moritt Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la.spiţeriile d-lor Schmettau, Frânt, TMlringer, Thoiss, I. A. Ciura* Hr. Alecsandriu, Zilrner.Ze.J6s< Stoenescu şi Risdorfer, la Cârc.' pu-Lung la Fred. Paul. Chocolade. Pastile de Chm>D> Bonbon de chinin. Gboeolad® chinin & fler, dulce şi cel sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. Tipo-litografia Ştefan Mihălescu Strada Covaci, 14, www.digibuc.ro ooooooooO® Măno&rlmî, M&trea.ţ&, Oădsrea Pliolel Pomada Deslauriers 31, rue de CUry, Paris, li Ia to(i Pharntnciăni Par fu mori A se păţii de contrafaceri- 0*0 OCC 0 0€S^><3’ ,, JUOI 26 IULIU 1884 ANUL VIII. — Nr. 2115 10 BANI EXEMPLARUL APARI3 IA TOATE aaEEJeafcJE ABONAMENTELE i In CafHtalS: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni B lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 16I;’3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei ;'3 luni 12 lei, Dirocuor: D. AUG. LAUR!AN $ Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La admimatraţiune, Tw^grafia Ştefan Mih.ălescu, Strada Covaci, Nr. 14 si la corespon-deflţîl ■darului din judece. In Paris : La Societe Eavas, place de la Bo irse, 8. In Tiena: La Eeinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Contrai de anunţuri pentru Austro-Ungaria. Tn Hambnrg: La Adolf Steiner, Gănsemaritt. Nc 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagin n-a 5 le*, | Scrisorile nefrancate se refusă Articolil nepubiicaţî nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, rea acţiunea, nu este responsabilă, Prim-Kedactor: STEF. C. MICHA1LE8CU. CĂTRE ALEGATORI Listele electorale sunt publicate de primării. Orî-ce reclamaţiune trebue adresată autorităţii comunale, însoţită de acte justificative, pănă la 6 August viitor! Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci nepăsarea, să’şi caute fle-care numele in liste, şi de nu se vede trecut, să reclame inscrierea sa in colegiul unde ’I dă drept legea. F'mtru inlesnirea cetăţenilor, le vom ?' seminţe, că Ori-ce Român de nascere sau impămăn-tenit, care are vîtsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis,“nici falit, nici servitor cu simbrie, nici (condemnat pen-nile ori delictele arătate de lege, are * ,,,(u : alegător, in colegiul designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele din partea implinitorului dedări, pe anul încetat sau pe anul curent; iar scutirea prin acte hotărîtoare. Iacă cum legea grupează pe alegă- ('n iogiul I de deputaţi trebue să fig'^etă" toţi cetăţenii c’un venit funciar Tuval sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, cei domiciliaţi şi cu reşv.dirjţ.. in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de orî-ce naturile cel puţin 20 lei. - Sunt scutiţi de cens : a) profesiunile libere, 1 b) ofieerii in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) cei-ce au absolvit cel puţin învă ţământul primar. In col. III intră toţi câţi nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct: aj învăţătorii săteşcî şi preoţii, b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cei c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Au dreptul de a face parte colegiele senatoriale următoarele p soane şi anume : Iu col. I cei c'un venit funciar i ral sau ;urban de cel puţin 2000 anual. — Sunt dispensaţi de cens : al foştii şi actualii preşedinţi sad c 3-preşedinţî ai vre-uneiâ din Adui rile legiuitoare; bi foştii şi actualii deputaţi şi se: tori, cari au făcut parte din două gisîaturî; . generalii şi colonelii precum si simiiaţii lor ; * d) foştii^ şi actualii miniştri sau presintanţi diplomatici ai ţării ; e) foş iî şi actualii membri sau Şt iinţî de curte, procurori-genera pe lăngă curţile de apei, preşedi Membrii sau procurorii la curtea casaţiune ; f) Doctorii şi licenţiaţii de or specialitate, cari ăşi vor fi exerc proiesiunea in timp de 6 ani; 9) membrii Academiei române. rac parte din colegiul II, toţi ; gelorii direcţi din oraşe şi din coi nete rurale, cari au un venit func rural safi urban, de la 2000 lei in sau II.—Sunt scutiţi a) doctorii de ori-ce specialita precum şi cei cu titlu echivalent, ei nat de la şcoli speciale superioare 0) Licenţiaţii in drept, in litere, losofie sau sciinţe; cj- iostiî şi actualii magistraţi, < TCţ‘.onaţ 1111 timp de 6 ani; a) Inginerii, arcbitecţii, farmaci s medicii veterinari cu diplomă; om profesorii şcoalelor din oraşe atuin1 sau şcoalelor secundare cunoscute de Stat ; lOOO^efinuaL1 °U ° P®nSie minim ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Berlin, 3 August. „Naţional Ztg.» scrio, că din Ruşii cari se găsesc aici, şi pe cari ambasada rusească iî socoteşte ia 15,00^, aO fost espulşî pănă acuma 18 000. Paiis, 3 August. Atenţiunea generală este indroptată asupra congresului. Se zice, că partidele estre-me sunt hotărîte, ca in cas oănd vor fl covârşite in cestiunea preliminară, s'ipue congresul in neputinţă de-a lua vre-o rezoluţiune abţinăudu-se de la vot. Londra, 3 August. «Observero scrie „Cu mare satifacţie anunţăm zădărnicirea definitivă a conferenţel pentru Egipt, căci noi am afirmat in tot-d’a-una, că interesele Angliei in Egipt sunt de natura politică şi nu financiară; de aceea suntem nespus de veseli, cănd vedem Anglia scăpând de un pact care i-ar fi putut fi foarte ■fatal! încercarea de-a regula raporturile Angliei cu Egiptul printr’o inţelegere cu Fran-cia a fost din capu locului greşită. Anglia a crezut, că dacă va permite Francieî să’şi redobăndiască influenţa sa in Egipt, va fi gata să ’şî sacrifice interesele financiare ce are angajate .acolo. Aceasta este o vedere monstruoasă şi e bine că am scăpat de ea. Zădărnicirea conferenţel, a cărei competenţă a tăgi duit’o Anglia, ra provoca in Francia probabil o agitare mare şi va spori prin aceasta cu noi incurcături deficultâţile destul de numeroase cari esistă deja in cestiunea egipteană, j Aceasta pagubă se compensează insă cu prisos pe de altă parte prin aceea, că Anglia ăşî poate regula iarăşi singură şi cum i place raporturile sale cu Egiptul; căci in sfârşit interesele statelor continentale in Egipt şi in deosebi rele ale Francieî sunt dia-metralmente opuse celor a le Angliei. Anglia stă inaintea unei alternative : safi să dea Egiptul Europei sau să ’şî stabilească protectoratul său asupra lui, Oea d’ântăiu nu o putem face in vederea intereselor şi a bunei stări a Angliei; venim prin urmare la conclusiunea, că Anglia trebuie ;să ide in Egipt aceeaşi posiţiune ca şi Francia in Tu. nis. Aici trebuie să ajungă lucrurile şi dacă conferinţa a apropiat Anglia de implinirea acestei ţinte, atunci cu toate că lucrările ei aii rămas zadarnice in principiu, pentru noi insă vor da bune r<.ade. Peteraburg, 3 August. Foile cele mari rusesc! observă o atitudine foarte reservată faţă cu espulsiunea su puşilor ruşi locuitori in Berlin. Numai ziarele „Svet“ şi «Herold» o biciuesc in termeni foarte aspri, in vreme ce „Novosti" e de părere că poliţia berlineză nu lucrează in acest cas de căt după o inţelegere prealabilă cu cea rusească şi că espulsiunile din Berlin sunt in legătură cu afacerea arestărilor din Varşovia. Marseilie, 3 August. Supuşii austriacl domiciliaţi aici sunt a-nunţaţl că ministeriul de’resboiu din Viena i-a scutit de concentrările de ăst an. In Toulon trei sute de persoane au format in fie care parte a oraşului căte un comitet sanitar, in care funcţionează şi 40 de femei şi 16 fete. Administraţia arsenalului deschide Marţi bucătării populare pentru lucrători. Consiliul colonial frances din Saigon a trimis 20,000 de franci pentru victimile de cho-leră din Marsilia şi Toulon. Pe vaporul engles „Alfonso", care a sosit aici in 21, a isbucnit cholera. Agram, 4 August. Astă-zl a plecat spre Praga societatea de cântări „Kolo“ şi o delegaţiune universitară, in total 120 de persoane.—In Viena va fi primire solemnă şi banchet, deasemenea şi in Brun. Paris, 3 August. „Figaro" publică un manifest al prinţulujl Napoleon, prin care protestează m contra întrunire! congresului şi cere convocarea unei constituante. Roma, 3 August. Caşurile de choleră cari se ivesc in loca-1 tăţile italienesc! învecinate Francieî, sunt rar urmate de moarte şi au mal mult un caracter local. Marsilia, 3 August. Cholera presintă acum, in a doua perioadă a sa, un caracter cu totul altul de căt in prima perioadă. — Pe cănd pacientul suferea mai înainte de frig şi se observa in deobşte o^recire totală a corpului in căt el muria de sloire, acum bolnavul presintă simptome de năpădirea sângelui la creerî, ferbinţeala e mare cursul sângelui e repede şi violent şi bolna vul moare in cole mal multe caşuri de con-gestiune cerebrală. Mijloace iritatoare ca Laudanum, Şampanie etc. nu se mai pot in-trebuinţa acum. De asemenea trebue inlătu-rată ori-ce frecare. — Noi administrăm r.cum mijloace calmante, punem comprese de ghiaţă imprejurul capului şi oprim orî-ce întrebuinţare de băuturi spirtoase. Despre repedea scădere a caşurilor decho-lerâ nu ne putem face mal bine idee de căt presintănd un tablou al morţilor de choleră in anii 1835 şi 1854, cănd tot in lunile Iunie şi Iulie băntuise flagelul in Marsilia, pe şi morţii de ăst an. 1835 1854 4884 Persoane 1 săptămână 37 18 23 2 )) 209 46 83 3 n 730 220 405 4 n 664 639 418 5 )) S42 791 278 6 n IM 430 7 91 194 Trebue să notăm aici, că Marsilia era lecuită in 1835 numai de 145 000 loc in 1854 de 235,000, iar astă-zl de aproape 400,000. 5 August 1884—3 ore seara «Daily News" comentând cuvintele pronunţate ieri la Camera Comunelor de d-1 Gladstone in privinţa afacerilor egyptene, zice că un personagiu important, probabil un ministru, va fi trimis in Egypt cu puteri întinse. „Daily-Telegraph" din parte-’I crede că mă sura importantă anunţată ieri in Parlament va consista in propunerea d’a garanta noul imprumut destinat a inbunătăţi financele e-gyptene. ţ)ice pe.lăngă aceasta, că cererea de credit pentru o expediţie, trimisă in ajutorul generalului Gordon, se va urca la o sumă de trei sute mii livre sterling. „Standard" anunţă că toate negocierile sunt iutrerupte intre Francia şi China. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. IlI-a. Buouresci, 25 luliu, Constituţiunea noastră a statornicit guvernul naţiunii prin naţiune. Aşa au voit părinţii noştri in nobilul lor dor de progres In fapt insă, n’am avut, nu avem şi nu vom avoa. incă multă vreme, gu vernul naţiunii prin naţiune. Că n’am avut şi nu avem acest regim de guvernământ, marture sunt miile de proteste ce au insoţit şi au urmat fie-care alegere pentru Parlament sub domnia Constifcuţiuniî de la 1866, ca să nu mai amintim regimul Statutului de la 2 Maiu, sdrobit printr’o revoluţiune. Chiar alegerile făcute, sub efemerul minister ai d-luî I. Ghica. alegeri reputate ca cele mai libere din istoria noastră parlamentară, n’aii st scutite de protestări. D’atuncî i ,, par-că guvernele au făcut progrese a înăbuşirea libertăţii electorale, un .le iutrebuinţănd pănă şi violenţa materială, altele mărginindu-se la influinţa morală... D. C. A. Rosetti a constatat şi d- nia sa, că România n’a avut parte, nici chiar sub firma naţional-liberală, de alegeri libere, punând insă vina pe legea electorală, care păstra la rădăcinile sale corupţiunea. Acestea privesc trecutul. Cum ni se arată insă viitorul ? * * Ceva cam pesimişti, noi credem că va trece incă multă vreme la mijloc, până să ajungem la guvernul naţiunii prin naţiune. Şi această conclusiune, cu deosebire displăcută bătrânului nostru decan, o extragem din starea culturală a poporului român. Pentru ca naţiunea să se poată guverna pe sine, ea trebue să şcie a se uverna. Această şciinţă nu se dobăn-eşce c’o ploaie mănoasă căcjută din cer, nici printr’un decret dai intr’o bună dimineaţă de vornicul ţării. Trebue scoale destule şi bune, unde poporul să’şi poată desnegura mintea asupra drepturilor şi datorielor sale in Stat; mai trebue obişnuit cu libertatea şj cu respectarea dreptului, ca să prindă dragoste de ele şi să se poată lupta pentru dînsele. Datu-i-am aceste condiţiunî de om liber ? Am dori să respundă la această in trebare d. C. A. Rosetti, unul din fruntaşii cei mai devotaţi libertăţii, fost de căte-va ori chiar ministru. * Căt pentru noi, credem câ respectăm adevărul cănd zicem, că poporului iî lipsesc incă- multe şcoale, câ’I lipsesc şi mai mult deprinderile de libertate. A cui e vina ? De sigur, că a guvernelor cari n’au înţeles incă aceste condiţiunî indispensabile ale regimului representativ, sau cari inţelegându-le n’au voit să vadă intemeiăndu-se prea lepede controlul naţiunii asupra acelora, pe cari nişte t minorităţi interesate ii aducea şi’i spri-imea ia guvern. Vina este a elementelor luminate— zicea d. Rosetti — cari n’au silit şi nu silesc pe guvern a ridica naţiunea prin şcoale şi printr’o cinstită ad-ministraţiune. S’a uitat insă, că elementelele luminate din România, sunt intr’o neînsemnată minoritate, care poate consilia dar nu şi constrîngo. Această minoritate, cănd ar fi compactă in contra unui guvern, ar deveni o forţă in Stat. Ea a fost şi este insă impârţită şi subimpărţită in grupuri şi grupuleţe, din puncte de vedere deosebite. Această împărţire slăbesce stratul cult al naţiunii, dar intăresce pe cei de la guvern. Nimeni nu s’a gândit a forţa mâna guvernelor in direcţie culturală, poate că nici chiar venerabilul nostru decan. Nu s’a făcut pănă acum din şcoală o eestiune de Stat. Căt despre naţiune, nu putem pune dna pe dânsa, că n’a impus mandatarilor săi şi guvernelor crearea con-diţiunilor de self-government. Necu-noscănd aceste condiţiunî nu le putea impune. Marele vinovat remăne pentru noi tot guvernele. Dacă intr’ănsele s’ar fi ivit un om superior, care înţelegând condiţiuuile de viaţă ale regimului representativ şj voind să’şî vadă ţara intiată cu temeiu in acest regim, să lucreze cu iubire la întinderea învăţământului şi la introducerea altor deprinderi administrative. România n’ar mai avea mult de aşteptat guvernarea naţiunii prin naţiune. -X* * In căte-va articole, confraţii noştri de la «Românul» au căutat să tragă programa viitoarei lupte electorale. Intre deosebitele cestiunî ale acestei programe, am observat că se cere limpede descentralizarea administrativă şi electivitatea magistraturii. Amândouă aceste cestiunî încadrează de minune ou ideia guvernului naţiunii prin naţiunea. Căci intr’adevăr, cum naţiunea s’ar mai guverna direct, dacă n’ar alege densa pe judecători şi pe diferiţii funcţionari administrativi. Venerabilul director al «Românului» este foarte consecuent, cănd reclamă electivitatea pretutindeni. II aşteptăm chiar a ne cere jjalegerea gradelor militare şi a tutulor demnitarilor Statului, şi o alegere directă, pentru a se realiza pe deplin guvernarea naţiune! de către sine insăşî. * Cu părere de refi, căci mult ăl iubim şi ăl stimăm pe d Rosetti, nu ’l putem urma pe drumul acesta. Condiţiunile reale ale cetăţianuluî romăn ne opresc de a imbrăţişa programa liberalilor radicali şi ne obli ă a rămânea in cercul oportunismului -barai. Pe noi , n‘ ii completa autonomie a comunei rurale, nici alegerea funcţionarilor administrativi, nici electivitatea magistratureî nu ne entusias-mează. Din contră credem, că e o datorie de patriotism de a ne împotrivi din toate puterile la introducerea acestor nouî forme de self-government, cât timp naţiunea va stagna in această tristă nepăsare şi nesciinţâ. Am fi preferit să vedem pe «Românul» vo nd mai ănteiu mijloacele cari conduc la guvernul naţiunii prin naţiune, şi in urmă acest inalt scop, ci re care sunt indreptate minţile tutulor liberalilor. Noi unii suntem si- Suri, că, daca organul d-lui Rosetti ar stăruit cu tărie asupra cestiunii culturale, am fi fost departe in aceşti 8 ani de cârmuire a partidului liberal-naţional. Din nefericire am fost lăsaţi aproape singuri in campania şcolară, şi fiind-că glasul nostru n’avea atâta trecere la putere, s’a rămas cu mult inderăt in această cestiune. Ceea ce nu s’a făcut acum, de aci înainte trebue făcut, cu o încordare îndoită. Cestiunea cultureî naţiuni)', in raport cu trebuinţele felurite al Statului romăn, ar trebui inbrăcişată cu cul-durâ de către toţi. Noi am pune-o chiar in fruntea tutulor cestiunilor de luptă, căci de la şcoală avem să aşteptăm regenerarea naţiunii, şi cu această regenerare deslegarea firească a tutulor greutăţilor ae self-government şi de propăşire economică. Guvern al naţiunii prin naţiune nu vom avea, pănă cănd naţiunea nu se va ridica ia consciinţa civică. Această consciinţâ vine din şcoală. Să ne dea guvernul, ori-care va fi dânsul, scoale, şi noi multe ăi vom ierta. Aceasta este cererea noastră de căpetenie, ------------------------- CRONICA ZILEI I. P. S. Mitropolit Oalinic a plecai astă-zl la băile de la Slănie. „Voinţa naţională" ne spune, că d. colonel Dimitrescu Maican s’a intors din misiunea avută in străinătate, [pentru primirea unor arme din uzina Krupp. Credem că suntem bine informaţi, cănd spunem că d. Maiorescu călătoreşce in străinătate fără nici o misiune oficială. D. Stolojaau a dăruit şcoalel telegrafo-postale una mie lei, pentru cumpărare de aparate. Asemenea daruri cuprind in sine titlu de recunoscinţă. La Primăria Capitalei s’a instalat un telefon. La congresul de filoxeră din Turin ora să meargă ca delegat al guvernului romăn, d. dr- Brânză. Acest congres insă s’a amânat din causa carantinelor. Filoromănul Edouard Marbeau, care a călătorit in 1879 prin România şi a scris maî târziu in „Soleil" articole favorabile noă precum şi interesanta carte Un nouveau ro-yaume, s’a căsătorit in luna trecută la Paris, cu d-nişoara Simons Adam. Incunosciinţarea ne-a sosit de vre-o căte-va zile. Ieri dimineaţă d-niî Cerkez, Laurian, Bi-bicescu şi inginerul comunei au vizitat lucrările basinuluî de apă de la CotrocenI şi aii experimentat deosebite combinări de ciment cu nisip, pentru tencuiala basinuluî şi altor zidării. Se pare că cimentul Lafarge, in proporţie cu 4 ciment şi 2 nisip, ar da rezultate satisfăcătoare. Caietul de sarcini, intr’un chip grta de es-plicat, statornicise o combinare de 1 ciment şi 3 nisip, care dă o tencuială foarte defectuoasă. Sgomotul despre ivirea filoxeril, in judeţul Vâlcea, din norocire, este cu totul neîntemeiat. Astă-zl, consiliul comunal va ţine şedinţă pentru a mal urni lucrările, cari stau grămădite. Ni se spune că compania de gaz n’ar voi să prepare acidul carbonic, trebuincios la combaterea filoxerei, din causă că guvernul i-a adus piedice la punerea la cale a iluminării oraşului. Regretăm retuşul companiei, dar ăl găsim motivat. Aflăm, că compania de gaz ar fi luat luminarea teatrului cu electricitate, pe un preţ jumătate, de cât ofertantul englez. £’Tuk>urarea căruţaşilor din Brăila s’ar fi potolit, in urma interveniril armatei. Atan. Tbănos, care ar fi instigatorul disordinel, s’ar fi arestat. Justiţia ceicetează faptul. Aflăm că activul controlor Iorgulescu, care iu luna Aprilie au. cor. a descoperit şi constatat delapidarea |i falsurile comise de perceptorul T. Măndescu din corn. Crevenicu-mare, jud. Ylaşca a dovedit şi constatat'din nou un asemenea fapt, comis de adjutoru www.digibuc.ro ROMANI A LIBERA perceptorului circomscripţiel 28 (com. Vida-Cârtojanl). Suma delapidată de acest diu urmă se urcă la 4000 Iei. Actele s’au inaintdt Parchetului impreună cu culpabilul. Credem că d ministru al finanţelor va ţinea compt de agenţii sel fiscali, cari ’şi îndeplinesc datoriile cu zel şi conştiinţă, spre incurajare, pentru că abusurile perceptorilor comunali, din nenorocire, sunt prea nume • roase, şi numai priu ast-fel de agenţi energici şi conştiincioşi se pot stărpi. DIN AF. RA Conferinţa egipteană. Presa străină se ocupă in prima linie cu nereuşita conferinţei din Londra pentru regularea cestiunei egiptene. Parte din ziare espiică această nereuşită, cum am explicat’o şi noi, din dorul tăinuit al Angliei de a zădărnici lucrările conferinţei, spre a rămânea şi mai departe stâpînă absolută in Egipt, cu preţul ori căror dificultăţi. — Noi stăruim a crede că această versiune este cea mai vrednică de credinţă — Foilor germane le place să va pentru dânsul, căsătoria era făcuta, cănd să inchise uşa, o tăcere prelungită domni. Nantas şi Flavia se pliveau. Nu să mai văzuseră nicî-o-data-’I să păru prea frumnasă, cu :igura ei palidă şi mândră, ai cărei ochi nu se plecau de loc. Poate că plânsese aceste trei zile de cănd nii eşise clin odaia sa ; dar răceala obrajilor trebue să fie îngheţat lacrămile. Flavia voi cea d’ântăiu. — Aşa dar, domnule, această afacere este terminată ? —- Da, doamnă, răspunse Nantas. Ea făcu un semn din buze voluntai, privindu’l îndelung, care părea ca www.digibuc.ro ROMANI A. LIBERA velul industriei. Amorul muncei inspiră amorul de D-zeu şi amorul patriei. Bunii cetăţeni şi oamenii oneşti se formează numai prin muncă. Cu sporirea producţiunel sporeşte şi populaţiunea, iar cu sărăcirea pămen-tuluî patriotismul se stinge, satale se dsspopulează şi forţa ţărilor celor mai înflorite dispare. Lipsindu-ne aceste convicţiuni, o propunere sub-scisă de mal mulţi deputaţi in toamna anului 1871 cerea guvernului ca şcoalele de agricultură să se trasforme in şcoale de mecanică şi instrumente argricole. Resul-tatul trist ÎJfu că fermele de la Galaţi şi Balta-Verde se suprimară cu 1 Ianuarie 1871 , menţinendu- 3 numai şcoala de agricultură de la Ferestrău. S. P. Radiauu. - - r— ——— —------- VULTURUL AUSTRO-MAGHIAR Vina noastră este, a acelora cari ne învecinăm la meazăzi cu imperiul aus-Iro-maghiar, dacă vulturul nesăturat, cu două capete, a început să se reculeagă din trăntelile de la 1859 şi 1866 şi să priviască spre răsărit ca spre o pradă sigură şi|docilă. Ne-am purtat cu ingă-duinţă, ne am umilit, ne-am plecat capul la to*ate pretenţiile, pe căt de absurde pe atăt de nedrepte. Să nu ne plângem dară, cănd ni se va cere şi pic lea; a noastră este vina. Nimic nu este maî caracteristic pentru indrăsniala selbatică a pajureî habs-burgice, — de căt amestecul celor din Viena pănă şi in trebile din lăuntru a le Italiei. — Ne aducem aminte că venerabilul şi vednicul president al Senatul italian, d. Techio, rosti nu de mult un discurs, in care menţionase cu un rar patriotism şi de Italienii subjugaţi. Era in drept să-o facă, şi pe timpul lui Cavour, Italienii făceau aceasta fără nici o sfială şi nici o con-secuenţă neplăcută, cu toate că pe a-tund ţara lor era mal slabă, mal mică şi incâ neunită. Erau insă demni şi tari in dreptul lor pe acea vreme cel ce conduceau destinele Italiei. Nu tran-sacţionau cu străinii in paguba dem-nitâţel şi intereselor patriei lor. Vina insă, cum am zis’o, nu trebuie să-o aruncăm asupra pajureî lacome, ci asupra acelora cari nu l ştiă tăia ghiarăle, cănd şi le intinde spre el.— Bine vorbesce deci de dimisia d-luî Techio ziarul «Patria» din Ancona, cănd scrie: «Denisiunea d-luî Techio, care cu toate esplicaţiile ipocrite, date de către Depretis, s’a primit numai de cât, ne dă o nouă dovadă de persecuţia sistematică, ce se urmează de către guvernul italian in contra patrioţilor demni, cari comit eroarea de-a mal ţinea incă la cultul marilor ideale. — Şi trebue să înregistrăm, că pe cănd de alteori, cănd se retrăgea in viaţa privată un ilustru president de Senat, ’î se făcea totdeauna o mare distincţiune, cum o merită un mare bărbat "de Stat, d. Techio a trebuit să se mulţumească cu o scrisoare confusă, ce i-a trimes’o mi-nistrulDepretis.» Tot e bine insă, că poporul italian judecă pe miniştrii seî,decăzuţî aşa precum merită. Tot in popor e mântuirea şi din el eşi-va odată. Aceasta ne este pentru moment, din nefericire, singura mângâiere ce putem avea. ---------------------------------- MIŞCAREA REVOLUŢIONARA POLONA Din Petersburg sedesminte din nou pe cale oficioasă că in Varşovia s’ar fi descoperit un complot.—Arestările făcute se esplică in modul următor : «Judecătorul de pace arestat, cu nu mele Bardovsky, se g&sia *nc& d® mult sub privegherea poliţiei secrete, de vreme ce trecea drept unul din ceî rnaî zeloşi membri al fracţiunii revoluţionare din partida polonă. «Bardovsky, fiul unui director gim-nasial, este fratele procurorului Bardovsky, care fusese arestat inca de mult cu colegul său Olchin, din causa că erau bănuiţi. El pare a se fi alipit in timpul din urmă la aripa es-tremă a partidei polone şi aceasta e causa arestăreî. «De altfel nu trece o singură zi, in care să nu se facă arestarea vre-unuî membru al cuiărei şi cutâreî part,ide revoluţionare, de cari se găsesc in toafă Rusia nu mai puţin de 24. In deoşbte arestările se lac insă căt se poate fără de sgomot, astfel că nici măcar familia arestatului nu ştie cu-rînd ce .s’a ales de membrul eî. — Gu fraţii Bardovsky insă nu s’a pm tut procede astfel, şi de aceea ^ s’aj născut sgomotul despre descoperirea unul nou complot in Varşovia.» ------------------------------ Mişcarea tiranilor in Germania In Germania se simte de câtva timp o vie mişcare intre ţărani. Ceea ce o compromite insă, e împrejurarea că ţăranii s’au împărţit in două tabere: liberali şi conservatori, ca şi cănd interesele lor şi prin urmare şi scopul mişcăreî n’ar fi acelaşi.—Aceasta do-vedesce că mişcarea a plecat de sus in jos, şi anume parte de la guvern parte de la capii liberalilor. Zilele acestea ţăranii conservatorii au ţinut, in număr de 700, o adunare in localitatea Remse din Saxonia şi au adoptat următoarea resoluţiune: 1 Reducerea impositulul fonciar, 2. Reducerea timbrului de contracte pen-tiu imobile la cumpărare şi vănzare; 3 Reintroducerea legel domiciliului, după cum era mal înainte; 4. înlesnirea amelioraţiunilor agrare, luând statul asupra’şî o parte din sarcină; 5. Reintroducerea valoarel duple in locul celei simple ; 6. Urcare? tarifului pe cereale, producte şi animale, şi in fine 7. Introducerea unul imposit pe procente asupra burselor şi prăvâ-lielor. Resoluţiunea s’a trimes ministrului Nostitz-Walwitz, cu rugarea de a o presinta atăt in consiliul federal cât şi in parlament. — In acelaşi timp s a votat o adresă de mulţumire cancelarului. ------------------------------------ instrucţiunea publicâ in Grecia si compararea ei cu instrucţiunea publică, din România. Cred că este superfluu de a arăta foloasele instrucţiunel pentru individ ; de cănd lumea, abia s’aft aflat una sau două persăne care să impiugă paradoxa pană a contesta utilitatea el. Şi pentru ţară şi pentru el inşişî oamenii învăţaţi sunt cel mal utili. Individul câştigă fiind că graţie invăţâturel el poate cu mal multă facilitate ajunge la onoare, glorie, avere, făcănd binele şi fericirea sa şi a altora. Statul la rîndul său are un mare avantagiă, ca in loc de hoţi şi omorîtoiî să aibă nisce bravi apărători in contra inamicului, animaţi de amorul de patrie şi de consciinţa dreptei cause pentru care se luptă. învăţământul face pe militar mal valoros şi intăresce asffel naţionalitatea. «In «văţătorul e domnitcyul epoceî noas-«tre—zicea lordul Brougham — alfabetul «său e mal puternic de căt baioneta «soldatului». Iar un rege al Suediei zicea aceste profunde cuvinte. «In viitor învingerea va fi pe lăDgă armata ia care individul va fi cultivat mal mult», şi se vede că Suedesil sunt fărte convinşi de acest adevăr, de oare ce in această ţară instrucţiunea este foarte respăndită (de 2* ori mal mult de căt in Italia, de 7 ori mai mult de căt in România). Germania este proba cea mal imposantă şi maî elocuentă a a-cestul adevăr; după ce. ea a devenit aproape primul Stat al Europei prin instrucţiune, astăzi ea şi-a format unitatea şi a ajuns una din cele maî formidabila puteri ale Europei Nicăirî instrucţiunea nu este mal răspândită de căt in majoritatea cantonelor elve-ţiane, şi resultatul este că această mică confederaţiune a sciut adese ori să ţină in respect tendinţele de cucerire ale puternicilor săi vecini, cum bună oară in cestiunea Neufchâteluluî, pe Prusia. In trecut chiar reputaţiunea soldaţilor elveţian! era aşa de mare, in căt regii Franciel ’şî recrutau garda lor personală din eî, şi se scie cum eî şi-au făcut datoria, cu toate că in Fran-cia ei nu erau de căt nisce simpli mercenari. O altă calitate, pe care cultura o na-şce şi o desvoltă in popor, este devotamentul pentru binele public. Priviţi pe Grecia, pe care ’mî place a o cita ca exemplu : caritatea e acolo in cel maî inalt grad. Fiii şcoaiel după ce au făcut stări colosale, graţie ajutorului ce le-a dat in viaţă sciinţa pe care ah căştigat’o de la ea, varsă cu generositate productul muncii lor in înfiinţarea de şcă-le şi instituţiunl de utilitate publică. D-nu baron Sinas din Viena a cheltuit 3,500,000 lei m construcţiunea e-dificiulul Academiei şi a fundat cu cheltuelile sale Obse^vat^u-ul Atenei. ») D-nu Bernardakis din St. Petersburg a contribuit cu 472,511 lei la construc-ţîuuea Universităţii din Athena şi cu 20! 573 pentru fundarea Museuluî de Anticităţî. (Va urma). uxisr jTJJJE'ţ'tG Vîrstă inaintată. — Citim in „Galaţii" (din Galaţi) : Un domn doctor din oraşul nostru, a bine voit a ne comunica, că alaltă ieri s’a presimt consultaţiunel sale pentru o maladie de piele, un bătrân in etate de 102 ani. El se numeşte Dumitru Copo-ianu, romăn de naţionalitate, locuitor in câtuna Ijdilenl, comuna Frumuşiţa, acest district. Este de o constituţie robustă şi se bucură de toată intregimea facultăţilor ’) Curios! maî sunt patrioţii noştri I Avem şi noî uu baron Sinas; cel puţin tot aşa de bogat ca cel grecesc şi acest Cresus care trăi, in Paris n’am au^it să fi dat un ban pmtru ţara noastră. Oe e drept că este ceva diferenţa intre ce! douî baron! Sinas: cel grecesc şi-a făcut starea in Austria şi o consacră spre binele ţării sale, cel românesc şi-a făcut stare in ţară noastră vânţjând’o Evreilor şi o a cheltuit in Paris făcând premie la Jokoy-Klub ! Nefericirea este insă, că diferenţa nu e in favoarea baronului nostru. mintali. A fost căsătorit la 1814 in etate de 32 ani. „După declaraţia sa, numai de vr’o doi ani încoace, a început a ’î se slăbi vederi le şi a nu auzi bine. Ştie să citească şi să scrie literele chirilice". * Din Rîmnicu.Sărat.— Cetim in „Curierul Rîmnicuîul": La 17 curent s’a plătit de Prefectură 8250 lei, despăgubirea a 63 vite cornute, ucise, pentru stărpirea pes-eî-bovine, la 10 locuitori din comuna Măcsinenî. înregistrând ştirea aducem mulţumirile noastre celor in drept, pentru că au ţinut compt de nevoile ţăranului. * Mişcarea popuiaţiuniî Galaţilor, — de la 15 la 21 Iulie : 16 băeţî legitimi 18 fete legitime, total 34, din cari 9 is-îaeliţî ; morţi 35 (8 israeliţi). -------------------------------- STIHII MĂRUNTE Satin bey, fostul comandant ăl cetăţii Fa,-şer, capitala statului Darfur, ocupată de curând de soldaţii falşului profet, se găseşte in captivitatea acestora. El e trata tiu să nespus de bine. * Posta austriacă, care se găsia in Ruscinc, ultima postă străină in Bulgaria, şi la care Austro-Ungaria ţinea atăt de mult, tot v trebuit in fine să fie inchisă. — Ziarele bulgăresc! inregistrează acest fapt ca o deosebită isbăndă naţională. * Consiliul sanitar rumeliot a adresat directorului de la afacerile interne un raport, prin care se propune infi.nţarea une! comisiunî sanitare centrale, pentru caşul unul pericol din partea choleriî. * Marele vizir a trimis guvernului rumeliot din noii invitări foarte categorice, de-a căuta să pue capăt brigaudagiulu! de la fruntarii!, care a luat iarăşi dimensiunile cele ma! ingrijitoare. Y A HJ hrivvpi O femeie curagioasă —In Turin s’a cobo-rît zilele acestea un tânâr subt un pod de peste Padu, spre a se scălda. Neştiind insă inota, âl luâ curentul. Spre a’l scăpa zări un alt tânăr, dar cel d’ăntăiil se agăţă cu atâta străşnicie de el, in căt s’ar fi inecat desigur amândoi dacă o femeie, cu numele Peirano, u’ar fi sărit imbrăcată cum ora şi nu i-ar fi scos cu multă trudă la ţărm. — Ea e soţia uuu! pescar şi a fost decorată până acum de două or! pentru astfel de acte de vitejie. ---------------------------- 6 August 1884 9 ore dimineaţa. Paris, 5 August. De ieri seară numcrul măriilor de cho-leră a fost de 7 la Marsilia şi de 3 ia Toulon. Paris, 5 August. Gomisiuuea de revisuire aleasă astă-zî de către Congres este compusă maî de tot de senatori şi deputaţi ministeriali. Maî multe amendamente au fost deja depuse, anume unul a „estremeî s ănge" cerând elecţiunea unei adunări const tuante. Paris, 30 August. Admiralul Courbet a făcut cu trupele escadrei sale o descindere in insula Formosa, el a capturat portul şi minele de la Ke-Lung. Qastein, 5 August. împăratul Wilhelm a părăsit Gasteinul astăzi. O numeroasă mulţime Pa aclamat căi- vrea sâ’i adâncească înjosirea. Atăt mai bine; mă temeam c nu voiu găsi pe nimeni pentru un i semenea tărg. Nantas simţi, după vocea sa, tc dispreţul cu care ’1 sdrobia. Dar r dică fruntea ; dacă tremurase d’inair tea tatălui, sciind că’l inşală, voia s ne solid in fata fetei, care era con plicea lui. — Iartă-mă, doamnă, răspunse < liniştit, cu o mare politeţă, crez că n .n socoteală ue situaţiunea ce ni s ace„ la amăndoî, aceea ce cu dreţ cuvent numeşti d-ta un terg. Chia ne astăzi, eu socotesc că trebuie s nm pe un picior de egalitate.... ~~ Aşa, Zău, întrerupse Flavia, c uu surîs dispreţuitor. , Da. pe un picior de egalitate con Pietă. ^. Âî trebuinţă de un nume pei ru a ţi ascunde greşala pe care nu’n permit a o judeca,—şi eu ’ţl daţi ni mele meu. Din parte-mî, am trebuini •C ilon<^urh de oare-care posiţiune si maia, pentru a reuşi in nişte intreprii . e!‘1 mari, — şi d-ta ’ml-aducî acesi ndurî Chiar de azi suntem douî as< aţi, ale căror capitale se precump; esc; navem de căt să ne mulţumii eătrână“ cu preţuri convenabile. _______ flTl A Ţ mine mobilate de m ’ - chiriat, aeră curat. Strada Buzeştilor No. 5.___ DE VENZAilîT cu preţi» redus O locomobilă portativă puter6 trei cal, puţin întrebuinţată a-vănd tdte Diesele complecte poate servi la treerat, la bătut po-rumbu şi la Ateliere. D-nil a-matorl o pot vedea in calea Griviţa Nc 151, lăngă gară-unde se pot şi invoi. -sk -1— rC"-'5'-' ^ . .. TfPO-LÎ ŢkOGRA F I A FABRICĂ DE REGISTRE. L1NIÂTURĂ, 3TERI0T1PIE SI GALVANOPLASTICA i. Medalie de aur i X. ^ 33TJCrrEÎ.E!S10X; S»TÎ?!Lj^X>.A. covaox, i-u,. I>. i A'fEL.îErfbl ii osecutâ elegant; TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, , eniRTE, ACŢiDSF, Pl.îxilil, FACTURI, ele ia AiferiTe cultiv! ££ '*»■»)-uurmmiiipiii Irră-X- ~îî:.;;t-~:~j- I ACEST STABILAEnT — ~ -rr- — l |wninmTintQmiymnTrfrtTi'mnmn J S = rn fi 1 —| 1 > J j - i J 3 —< .. -4 !*5 P P W H P4 W 13 a s p 1 _ {SL p a p * T ^ ei , 43 j- *2 >câ a ^ © a «2 n t► P< Jn PREŢURILE CELE MAI MODERATE (plata Şl IR TE LUNARE SAU SEPTAMANALE| GAEANŢIE PE 5 ANI. — INVEŢAŢUEA GRATIS LEPOSITELE : B'iourescî. Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească, lângăHOtel Metropole. Craiova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. Xăsasesk. -.«* mt„- înv s a a arkvavf) STABILIMENTUL BiSCA Situat in valea munţilor Penteleu, districtul BuzSu, este deschis de la 1 uliu pănă la finele lunel August. Acest stabiliment conţine camere mobilate,, birt confortabil şi saloane de petrecere cu muzică; cură de zer şi lapte de capre şi băi de apă rece cu farmacie sub direcţia medicului Teodorescu Floro. 12 Preţurile sunt ficsate. Uă cameră cu două paturi şi toate necesariele 3 lei pe zi, cele mal spaţioase şi cu sofa 4 şi jum. lei; mâncare dejun şi prănz îndestulător împreună cu vin 5 lei pe zi de persoană, copil pană la 10 ani preţul pe jumătate.—Comunicaţia este Mue restabilită. Pentru angajare de camere şi orî-ce alte informaţiunî, doritorii se vor adresa la subsemnatul proprietar domiciliat in Bucureşti, Strada Zboru, No. 9. Ştefan Borănescn, mSSKSS,, *-- BSÎ De venzare bilete de închiriat pentru lipit la case — 14, Strada Covaci, 14 — " Erezii L. LElAi'ÎRE'Succesorii TURNATORIF.de FER si ALAMA- ATELIER MECANIC BUCTJRESCI ■ —... . i ----------- ■ — ■ Yis-â-vls de biserica Manea-Brutaru s a * 8 T*. > H u 6 «s H $ 0 Wăt" NOUA Fotografie Americana ăi, Calea Grîvitza No. 24, Vis-a-vis do biserica Manea-Brutaru Aduc la cu loştinţa Onor. Public că intorefindu-me din \ iajul meă din străinătate am redeschis atelierul meă de fotografie şi i’am asortat cu maşinele cele mal noi şi perfecţionate cari me pun in agreabila posiţiune de a putea servi pe onor. Public cu portrete adevărat artistice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine pănă acum. 12 Fotografii flgura intreagă visit glace carton negru marginea aur........................Fr. La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glac<5 carton negru margine» aur........................ 12 Fotografii Bust idem idem 12 Fotografii Cabinet glac<5 idem Grupe reproducţiunî portrete până la mărimea naturală cu preţuri foarte eftine. ! î^oarto lufereeaut! Fotografii americane format Bij ou, 9 bucăţii fr. 50 b. j | iu cinci minute gata Rog pe oncr. Public a incuragia această intreprinaere jj ş şi a bine-voi de a’ml da concursul d-lor şi încredere . J j ae care m’am bucurat pănă acum. 1 Fr. 7 n 8 w 10 w 20 10 > '« Q & H 0 o 9 *i H* < K e+ l2 F' 484 i Cu toată stima, B. ENGELS. ESEODTXUNTE 3E13S5.^3E!I>3ES Se insârcineazâ cu construcţiune de vagoneite şi raileurl pentru terasamente, asemenea şi construcţlunl, de turbine şi mori pentru preţuri cu mult mai scăzute de căt cele de Viena şi Pesta, şi cari sunt fixate pentru o moară cu 28 1 piatrft de la 36 îa 1,500 lei 1 „ 42 „ 1,800„ * » » 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 2 v, » » 42 w 3,800 Instalaţiune de mori cu tnrbij e foarte rentabile. —O moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNATORIA LBMAITRB pe rîul Sabar, a costat 55,900 lei şi produce 3000 leî pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şl proprietarilor de moşii. EFTINlTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. - FOLOS. •* g _____Tis-â-vis de biserica Manea-Brntaru % ■r-£aii>osx»ciBL£t St. IVIxlAaxl c ssc\i ^ Se recomandă cu efectuarea imprimatelor de afişare a in mod elegant prompt şi cu preţuri moderate pentru .r, cadrele de anunţare in staţiunelo Căilor Ferate Române. ^ Comandelor din provincii se face un rabat insamnat. i 6 i m ESCHI 2STJ0-0'^,.13fc5aX WS^-SIfliUAT IN CENTRUL ORAŞU.LUÎ — • No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, fe cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. S INSTITUTU MEDII)Al. BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală-^.1, Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală 5, Inhalaţii, 6. Masajiă sistematic, 7. Serviciul la domiciliă, 8. Consultaţii medicale Secţia Higi&iică 1 Bae abur..........3,— 1 Bae deputină cu şi fără duşe..............2.50 medicamente . . . - 1-— 1 duşe rece sistemati :ă . 1 K0 BAI DE ABUR ŞI DE jPTTTIISr-A. Nota. 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore diminăţa până la 7 ore săra. 2. Pentru Dane însă. băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’aă mal adăogat şi un serviciă special de băl de no-mol de la Lacu Sărat diu Brăik Direcţiunea. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA Valabil de la 20 Maiu (1 luniu) 1884. . Bi!CHf;scI-Poqaiii-ltoiiiaii Staţiuni Buc. ’XTT Rost. pi Sos. ■•Rest. 1. Bft I°pi. RCJ Sos. B. PI. Sos. R. PI-Sos, _ B.P1. i!ac |°k Rom. |°esst. ÂrMarca ireturilor Ac. Pers. | Plâe.i A** ■i.r "seri 11< 12, 12, lso 2l* 8, 3 ■ * 4, 5oS 5,i 7a» 7a 8*« dim o.m. |o.*n. |o.m. |o n* dim 8*0 lOos 10,0 12*s pjn p.m 12, 2, 2so 4o* p.m. dimj dim 7« 7< 925 8: a.m p.m loo 2oi 2ii 3» 3*, 4u 5. 9, 9« Un ndp dim p.m 6ot 6s« 9oo 12, 4, 5. 6n 11< ajr. B. Roiiian-Focşiiiii-BuciirMd | C. BKeurcAcî-Tcrriorova |j D. Vertioiova-Bueiiiesel Staţiuni Bobi. e el Bac.^P1. Mărăg |°|L Focş. E°P!. R.-S. B°PL B«z.|0SPi. ni Sos. 1 ■• Rest PJ Bac. K. Staţiuni Rest pn Sos. 1D- R. Pl. Slat. Eospi. Cil. pi. To Sos. ••«R.Pl. Vere. lest. Arătarea tren. Ful. | Ae. (Pers. o.m. 1 i).n*. | o.m. dim - p.m. Ocol 6*0 i0o»| a p.m 4os 5o* 6io $o*\ 80; 9«a 9ao; 12^1 12U vi: I2«;j 6, n6p: seiv 11. 11m 1 lj« 2=, 2m 5*5 8«t| lOo, 10* iU 12a,1 3*i 3si 4oo a.m Staţiuni hK. E., T, — n. Sos. R. PI. fi,... Sos. Mit. e. pi. Sos. R. Pi. Pil. Sos-R. PL Slat. Pit.1 Titn r. «DC-& Arătarea tren. Fal. j At. I Pers. o.m. |o.m. Io.ai. sdr. 7„ A; 8». 10.. 11» 12,. 12» 2,. 2» a.m 11» li,: 11» lta lss 3,. 8» 5a; 5, 8. 6 8» 9so 9a i 9so 5«! i, 6. 7» 7aa| &. sdr.l 8, 8a 8a, 9a 9a, 10„ p.-o Giiirgiu-Buenresd G. Tetiieiu-Boiiad Tec. Bkl. ®os- R. PI. Sos. Rest. X a. in 6is 8oo dim a.m p.m ll*o 5. ho 7ii p.m p.mi Staţiuni Arătarea treuarilor Fel. I Pers. I Mixt. o.m. I o ™ o.m. PI. ântâ-rda eiurg. |°pi Codi. |° pi. IP- l“si_. Buc.Nord Pioesel- Pi. R. PI. in. |osp,. Pred. Iile, a.m 10„o 10» 11-, a.m 8., 9i. 10, 12o.! li». 12»; u Pam. _am sdr, 7ot 9oo 9J 9u ser Predoal-PLeştl h cT r. pl o;,, Sos. «UI- B. Pl. îânipiua BL r. s. p.m p.m dim 5*o 6jo‘ 7»; 6ijî 7j* 8s», 6:s* 75l| 809 8so{ 9®s 8.0 9*?» 9ss!j ser.! s6rJ dini K. Buzen-GalaţT R. Pl. Brâila |°|] Barli- jf'k Sos. Rest*. a.m 2*0 4* 5o» 5« 5*o 6t i «q.m p.m 12*» 3ii 3*t 4«* 4u 4*5 P-Dl a.m 6*» 7ao a.m ndp 11» 12*o ndp Calaţi IU Barb. r° 11. B'-âilal0!, ifcz. I°4 t L. 'Oalaţî-îliiM p.m 9*o 10„ 10» 10a. 11». 1.-1 ditai- a.m O! 7» 7a« V.0 8,a 8,= 11 sâr. 8,. 8a, sdr. a.m 4oo 4.1 M. GataiT-ilăfăşe^tî Calaţi R pi D „ ,.J, sos De. Ii. R l*1. 'P«f Sos. ■ CC e. Pl. MS.lt Sos- RU, a. nr 1*2o5 11*7 ht 4*1» ser. 4i6* 10*q 4...» ll0C a.m sdr. a.m 8os 8*o 8*s Ho. llâ: lk i a.m N. Mkăsestî-Galatl Marăş. r pi Toc rpi. Barb. r^spi Galaţi |jec am p.m: p.m 5*0 6.,i a.m ÎL. 12.« 12*7 Ost 8*s 4so dim 4*ol 5» 5eJ 7*; 7>ş 8*o p.m 0, Titu-'i'îrgoTişle '1’itn iest-11LU Plec. a.ml p.m 10» 7« II55I 8at a.m! sdr, ţ. Ploesd-Slănic Dl lî-est» 11 Plec. Stihie Sos. a.m 1 10, 12» p.ml S. lasT-îinghouI laţi Plec. f]nff Rom. UB5-Rusî S. p.m 2îs 3*2 3*« p.m a>m Hm li* 1» p.m P. Tîrgovişle-Tilu Terg. TituSos- 6* Plec. Sos. Rest. a.m 810 9eo a.m p.m 4so 610 p.m Siâuic-PlooscI blăuk p]OÎ Pl. Rest. p.m 600 7*o V m T. BngLnMasl 1ÎD§- RusJ “1 In.î Rom. ‘*ilSos: p.m 2oo 2*7 3aa p.m 4*o 5,* 61» p.m VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, va pleca din Vâr ci oro va Marţi a şi Sâmbăta şl ra sosi îa^ Bucureşti şi Giurgiu Miercurea şi Dumineca. Tronul Fulger C, t« pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea si Dumineca şi xa sosi la Ydrcioroya Joia şi Lunea. Călători pentru trenurile Fulger P gi C, ror plăti afară de taxa cuvenita pentru ci- I, tren accelerat, o suprataxă de SO^/o La aceste trenuri P ţi C, se află un vagon Salon-Restaurant. Cousuma-ţiunlle es vor plăti după un tarif special. Orariul trenurilor dupe timpul de Bucurescl. Pl. „ord. R. S p.m a.m 800 8o* 81* 9ic 9»* IO» 10*i 10*5 p.m 5*o 5*5 5st 7o* 7„ 812 8*9 8*5 sdr. ■p.m 2« 3ae 8„ 4*o p.m 11. Boi liid-Tecuciti Beri. e_ pi- Sos. ‘'-est T«.Sos- a.m p:m p.m 8*0 2iO 8*0 10*0 460 10» a.m p.m sdr. D. Câiupina-Doflana Plec Doft. Sos- am U20 11*0 V. Doftana-Câaipina B#ft. Plec. Câmp.S03- p.m 6*0 CiS p.m W Cernavoda-Constant a Ceru ■ ,,c-Const Bos- pm 6m 9io sdr. p.m 2oo 4ao pm L Constat! la-Coraavode ContrEiC'1 Cen808- p.m o 450 60» pm dim 9io llt* am 1 îpo-btcgrafia Ştefan Mihălescu^Strada Covaci. 14. www.digibuc.ro ! Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilă iu otî-ee casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul I Haschisch Gollodium I şi fle-care 'ml va fi recunoscător Mathias Kosnyai, farmacist in Arad- Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Frauk, Thuringer, Thoiss, I.A. Ciura, Hr. Alecsandriu, Zărner.Zeides, Stoenescu şi Risddrfer, laCâm-pu-Lung la Fred. Paul. Chocolade, Pastile de Chlnin, Bonbon de chinin, Chocolade chinin & fier, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. OOOOOOO-O^^ MALAD1ELE BROÎCHKLOK jialc GATULUI (Guturaîurt, Catarrhe, Tuse utâgdreascd, Laryngitc) :a». i !j n_1. i__» Ph-cia, 31, r.ue dc Cliry, ţi tâte Phannacielt. OOO^OOOOsîO XM TOATE ZXXJISlJlH2 ABONAMENTELE I Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni f el. 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. D. AUG. LAUR1ÂN '-M Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In Români* : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 ţi la corespon denţiî x arului din judeţe. In Paris; Ş La Societe Ravas, place de la Bourse, 8. in ■ lena: La Htiru ich Sckalek, I, Wdlzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambar#: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No'. 53, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUN CIURILE: © Linia mică pe pag. IV 30 bani I Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagina Ii-a 5 lei. J Scrisorile neu-ancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii ţi reclame, redâcţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: STEF. C. M1CHA1LESCU. In Capitală: In Districte: In străinătate : , * Director: ---------ai__1_.__ CĂTRE ALEGATORI Listele electorale sunt publicate de primării. Ori-ce reclarnaţiunetrebue adresată autorităţii comunale, însoţită de acte justificative, pănă la 6 August viitor. Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci nepăsarea, să’şi caute fie care numele in liste, şi de nu se vede trecut, să reclame inserierea sa in colegiul unde ’i dă drept legea. Pentru inlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că Ori-ce Romăn de nascere sau impămăn-tenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis,*nicl falit, nici servitor cu simbrie, nici ,condemnat pentru crime ori delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in colegiul designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de co ■ tribuţie, prin chitanţele şi avertismentele din partea implmitoruluî de dări, pe anul incetat sau pe anul curent; iar scutirea prin acte hotărîtoare. Iacă cum legea grupează pe alegători. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, cei domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de ori-ce natură de cel puţin 20 lei.— Sunt scutiţi de cens : a) profesiunile libere, b) oficerii in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) cei-ce au absolvit cel puţin invă-ţămăntul primar. In col. III intră toţi căţi nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică câtra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct: a) învăţătorii săteşci şi preoţii, b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cei c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Au dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cei c'un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de' cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sau vi ce-preşedinţi ai vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două le gislaturi ; c) generalii şi cclonelii precum şi a-simiiaţii lor ; d) foştii şi actualii miniştri sau re-presintanţi diplomatici ai ţării; ej foştii şi actualii membri sau preşedinţi d 3 curte, procurori-generaii de pe lângă curţue de apei, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) Doctorii şi licenţiaţii de ori-ce specialitate, cari ăşi vor fi exercitat protesmnea in timp de 6 ani; U) membrii Academiei române. ^ac, parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, Iura* sau urban, de la 2000 lei in jos pănă la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de ori-ce specialitate, precum şi cei cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; o; Licenţiaţii in drept, in litere, fl-iosofie saii sciinţe; c) foştii şi actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 ani; d) Inginerii, architecţiî, farmaciştii -1 niedicii veterinari cu diplomă; o Profesorii şcoalelor din oraşe ale statului sau ai şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; ir\r?nP.ens*onar*i cu 0 pensie minimum 1000 lei anual. ■ -------------------------------- ST IUI TE LEGII ATICE Din saiarele streine* Londra, 4 August. «Times» scrie că Anglia nu trebue să regrete zădărnicirea conferinţei. De vreme ce ea anulează invoiala anglo-francesă, Anglia şi Egiptul nu pot fi de căt felicitate pentru acest resultat.—îoate cele-Talte ziare se esprimă in acelaşi mod in. articolele lor de fond. Marsilia, 4 August. Comisarii de poliţie merg din casă in casă spre a cerceta şi constata persoanele cari au părăsit oraşul de la isbucnirea choleref. La aaunarea naţională de doctori convocată aici, au asistat intre alţii d-rul Onimus din Paris, Bureux Bey din Alexandria şi d-rul Oguiard din Lyon. D-rul Onimus a raportat despre tratarea bolnavilor de eholeră cu ozon. Marsilia, 4 August. Procesiunea in Aix are loc Marţi, deşi s’a aflat că mănăstirea Notredame de Ia Sedia, unde are să meargă, adăpostesce şi bolnavi de eholeră. —Se mai constată, că cererea, de a putea fi cercetată procesiunea de către lucrători şi servitori, a fost subscrisă de către stăpăniî cari au plecat. Din Cannes se anunţă moartea unei lucrătoare care se întorcea din Marsillia, unde bărbatul ei este in garnisonă in fortăreaţa Marguerite; se afirmă că disenteria cronică a fost causa. Un vapor din Oran a adus 9400 oi şi 5700 bol pentru trebuinţele de aici. Bruxelles, 4 August. Sâmbătă viitoare va avea loc in casa de sfat gotică adunarea tururor consilierilor comunali liberali din toată ţara, spre a elabora un protest împotriva proiectului de lege şcolar, şi a’l presinta in corpore regelui şi Camerei. Londra 4 August Despre adevărata causa a disolvărei atăt de repezi şi de bruşce a confezenţei, se scrie din isvor vrednic de credinţă. «Waddington a impărtăşit Vineri d-luî Gran-ville in mod confedenţial ultimele sale instrucţiuni ; Granville le-a impărtăşit numai de căt cabinetului. Acesta a declarat inacceptabilă această ultimă propunere franţuzească. In acest chip Granville a declarat in şedinţa de Sâmbătă că nu mai e nici un motiv de-a continua şedinţa, de oare ce guvernul englez răspinge categoric propunerea Franciei. Dacă d. Waddington âşî făcea propunerea in şedinţa de Sâmbătă, Granville era silit să a* măie conferinţa pănă se va înţelege cu colegii săi şi in acest cas ambasadorul german, contele de Miinster, putea să’şi repete]; incă odată in şedinţa de Sâmbătă propunerile sale sanitare in privirea Egiptului. Versailles, 4 August. Despre fisonomia congresului la începutul primei şedinţe se scrie : „Ferberea e foarte mare. Presidentul, Le-royer, uu poate ţinea de căt cu mare greutate ordinea. Din nefericire vocea lui nu ajunge pentru o sală atăt de mare ; pănă acum ăşî poate câştiga insă necontenit ascultare. Acustica şi echoul salei intăresc sgomotul. Deputaţii din estrema stângă se poartă inlr'un mod foarte sgomotos. „Gel d’ântăiu care iea cuvântul este Baud-ry d’Asson. De abia s’a ridicat presidentul spre a ceti paragraful după care declară congresul deschis şi Baudry strigă : „Aşteptaţi un moment." întreruperea a pricinuit turburare; n’a avut insă alte consecuenţe. Cănd insă presidentul propune, ca regulamentul fostei adunări naţionale să fie adoptat şi pentru actualul congres şi anume en bloc, membri stângei estreme strigă atunci cu hotărîre «Nu!» Peyre: Atunci ne putem retrage—Thieron : Vreţi să decapitaţi regulamentul precum aţi decapitat revisu ?—Preşedintele : Să nu socotiţi că mă veţi putea obosi.—întreaga şedinţă d’ăntăiu se continuă in chipul acesta. Marsilia 4 August. Mai multe păzitoare de la Spitalul Pharo s’au îmbolnăvit de eholeră. — Intr’o casă de la mahala s’a găsit cadavrul unui om mort de eholeră inainte cu şiase zile. — In Avig-non s'au intimplat in penitenciarul militar caşuri de eholeră. Londra 5 August. Lordul Granville dă in Camera de sus, in privirea conferinţei, aceleaşi declaraţii, ca şi d-nul Gladstone in Camera comunelor. El adaugă, că Anglia are toate motivele de-a aprecia sprijinul Italiei şi al Turciei, nu are insă motive nici de-a se plânge de nentrali-tatea celor alalte puteri. — Salisbury felicită guvernul in numele oposiţiuneî pentru nereuşita conferinţei şi speră că invoiala anglo-francesă nu va mai reînvia nici o dată. Londra, 5 August. „Dauy News" anunţă in privirea măsurilor ce guvernul englez vrea să ieae in privirea Egiptului, ca un mare bărbat de Stat, poatî un ministru, va merge in Egipt cu puteri întinse. De asemenea va da Anglia garanţii pentru noul împrumut egiptian. Creditul cerut de guvern pentru liberarea generalului Gordon este de 300,000 lire steri. -------------------=--------------------- 6 August 1884—3» ore seara. Londra, 6 August. Guvernul a decis trimiterea in Egipt a contelui de Northbrook, primul lord al Ami ralităţil. Jurnalele englezesc! aprobă in general alegerea guvernului. „Times" intre altele zice că lordul de Northbrook a primit misiunea care i s’a confiat, cu condiţiune că măsurile luate in Egipt vor proba Engliterei şi lumeî, că generalul Gordon n’a fost abandonat. Viena, 6 August. Jurnalele vienese privesc cu mare satisfac-ţiune intrevederea celor doi împăraţi, al Ger-mieî şi al Austro-Ungarieî. „Fremdenblatt" zice că această intălnira nu trebuie apreciată ca un mare act pol tic, dar că nu este nici un act de simplă curte-nie. Trebue să se considere ca expresiu-nea şi desfăşurarea ideii care inspiră alianţa celor două popoare. Nu există nicăiri. in lumea politică, temeri serioase. Singura s tiune primitoare de complicaţiuni este c s-tiunea egipteană; dar şi această complica-ţiune nu pare să fio de temut in acest moment. (Ha vas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. Bucurescî, 26 lulin. La iniţiativa, demnă de toată lauda, a confraţilor noştri de la «Naţiunea», pentru convocarea unui congres ziaristic, care să Împuternicească acţiunea presei in tot ce se atinge de viitoarele alegeri,—la această frăţească şi patriotică chiemare n’am puiuţ respunde de căt prin graba ce-am pus in subscrierea hotăririi luate de acei luminător congres. Intre punctele stabilite la întrunirea de la 1 Iuliă a congresului in cestiune, figura şi obligaţiunea unei zeloase propagande in favoarea coregeriî listelor, potrivit nouei legi electorale, indemnănd deci pe cetăţeni, prin graiu şi prin scris, a se arăta geloşi de dreptul lor electoral, a căuta adică să vadă, in listele deja publicate, dacă sunt trecuţi la locul ce le acordă ceasul sau cele-l’alte insuşiri, şi a merge in fine, la ziua decisivă, cu paşi intinşi ia urnă, spre a’şî depune votul pentru cine consciinţa le-ar spune că merită onoarea de-a fi ales. Ne implinim dar o datorie publicând zilnic, pănă la 6 de August, principiile nuoilor disposiţiuni electorale, ca fiecare să se poată orienta, şi venim cu atăt mai mare dragoste spre-a stimula zelul civic al alegâtoritor şi prin arti-culi din primele noastre coloane, cu căt noi am. stat la toate alegerile propagatori neobosiţi ai imensului preţ, ce are votul in viaţa unui stat constituţional . Ridicăm dar vocea, impreună cu aceea a ziarelor independente, ce au luat acea lăudabilă obligaţiune, spre a deştepta, acum la fiertul fierului, la in-tocmirea listelor definitive, atenţiunea cetăţenilor asupra răgazului ce au pănă la 6 de August, intru controlarea e-sactităţiî placardelor electorale. Cu atăt mai mult cetăţenii cată să se intereseze de cercetarea atentivâ a libtelor, cu căt ele lasă foarte de dorit in esactitatea trecerii numelui şi a adreselor, in apreciarea legală a dreptului, in cuprinderea deplină a tutulor cari se bucură de un glas, după alcătuirea legii sub care ne aflăm. Dacă in capitală, unde oficiile [sunt oare-cum mai observate şi chiar mai cilibiî, şi Primăria are totuşi mult de îndreptat, după cum suntem informaţi —dar in judeţe, unde statistica şi ca-dastrele se ţin spânzurate in trăistă, ca arhivele de pe vremuri ale cadiilor de la Ruşciuc, acolo, in judeţe, trebuie să treacă cel puţin uu secol, cu admi- nistraţiunea noastră de pomină, pănă ce disposiţiunile legii vor fi traduse toate in fapt. Iată un cuvânt destul de puternic care va hotărî, credem, pe alegătorii din toate unghiurile ţării să nu adoarmă pe ceea-ce a scris oblăduirea pe pereţi, ci să meargă a se incredinţa ei inşişî cu ochii, ca, in ziua alegerilor, să nu fie cum-va surprinşi de nedreptatea ce li s’a făcut. Cetăţenii să nu uite un singur minut, că dreptul de vot nu este o abstracţiune zadarnică, ci insemnează din contra tot ce-i mai real şi mai dureros, dacă nu’i intrebuinţăm cu socotinţă, sau dacă nu’l esercităm de loc. Vot vrea să zică libertate, vrea să zică imposite, vrea să zică cârmuire, justiţie, şcoală, biserică, convenţiunî şi alianţe, vrea să zică prin urmare soarta din năuntru, ca şi din afară, a intregei naţiuni. A nu lua in seamă un drept de importanţa votului, sau a uza cu uşurinţă de dânsul, conduşi poate de interese momentane, este a nu ne interesa de banul nostru, agonisit cu cine scie căte sudori, a fi indiferenţi de progresul şcoalei, şi prin urmare, de viitorul copiilor noştri,—este a ne da părul pe măna cui s’o ’ntămpla, a ne incredinţa averea şi onoarea, unor judecători poate nedrepţi;—este a părăsi ţara, şi pe^nol impreună cu densa, in voia întâmplării, sau la buna gra-ţiă .a unor abili esploatatorî. Şi să notăm bine, că cu indiferenţa pe care o arătăm pentru urnă, de mergem din opt mii de alegători căte două mii abia la vot, nu avem dreptul nici măcar a ne plânge, dacă se întâmplă ca afacerile publice să sufere, ca sfaturile ţării să fie rele şi guvernul vitrig, cum se şi intămplă din nenorocire, cu nepăsarea sau abţinerea in care ne resfâţăm. Să fim dar cu luare aminte la tot ce se petrece imprejurul nostru, acum in momentele acestea de preparative pentru marea luptă electorală, cănd se inscriu soldaţii pe la posturile lor. Să nu uităm incă, că nică-ieri nu se aplică mai bine, ca in ocasiunî de alegeri, cuvântul inţelepciunii populare : «Cum ne-om aşterne, aşa vom dormi». , -------------—-------------- CRONICA ZILEI MM. LL. Regele şi Regina au bine-voit a intruni, in cursul săptămănel trecute, la dejun, pe d. I. O. Brătianu, preşedinte al consiliului ; pe Exc. Sa d. Keun, ministru reşedinţe al Ţăriior-de-Jos; pe Exc. Sa d. Dra-gumis, ministru plenipotenţiar al Greciei, cu doamna Dragumis; pe d. Sturdza, ministru al afacerilor străine; pe d. I. Cămpineanu, ministru al domenielor, cu doamna Cămpineanu; pe d. G. Ghica, ministru terii la Atena ; pe d. Buchanan, insărcinat de afaceri al Marei-Britanie; pe d. Michotte de Welle, insărcinat de afaceri al Belgiei; pe d. comite de Diesbach, insărcinat de afaceri al Frau-ciei; pe d. Al. Petrescu, membru la inalta Curte de casaţie, cu doamna Petrescu; pe d. G. Gr. Cantacuzino, fost ministru ; pe d. I. Galenderu, preşedinte al consiliului de administraţie a căilor ferate române ; pa d. general Radu Mihaî, prefectul poliţiei Capitalei, cu doamna Radu Mihaî; pe d. A. Orăs-cu, fost senator; pe d. Lascar Catargi, fost ministru al terii la Belgrad, cu doamna Gag targi, precum şi mai multe alte persoane de distincţie, ce se aflau la Sinaia. Duminecă, 2i Iulie, MM. LL. Regele şi Regina aii ascultat sănta Liturghie in mo-nastirea Sinaia. M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Ţerilor-de-Jos e scrisoare, prin care ’i notifică incetarea din viaţă a fiului său A. S. R. Vilhelm-Aiexaudru-Carol-Henricli-Frederic d’Orange, principe regal. Exc. Sa D. Keun, ministru reşedinţe al Ţerilor-de-Jos, a avut onoare d’a remite M. 8. Regelui, la castelul Peleşu, scrisoarea de notificare. D general Făicoianu, ministrul de resbel» a plecat ieri spre a incepe inspecţiunea trupelor din diferitele garnizoane ale corpului I de armată. „Voinţa naţională" spune ca d-sa va vizita şi vapoarele flotilei noastre, cu cari M. S. Regele va face călătoria proiectată ia Belgrad, precum şi ((pichetele de vamă de la punctele Buliga şi Rîul-Vaduluî. D. M. Mitilineii, ministru plenipotenţiar la Eelgrad, fiind venit in[ţară, a plecat ieri dimineaţă la Sinaia, unde a fost primit in audienţă de M. S. Regele. «Românul" află că consiliul de miniştri a hotărît a se numi o comisiune [care să studieze cestiunea Facultăţii de medicină din Iaşi, şi să se pronunţe dacă această Facultate trebue safi nu să urmeze d’a mai esista. Această comisiune se va compune din următoarele persoane : d-niî doctori N. Calen-deru, Viţu, O. Cantacuzen, d. Poni, profesor la Universitatea din Iaşi şi d. inginer Duca Din Constantinopol se anunţă, prin o telegramă, că bastimentul roman «Mircea» a sosit la Batum in bună stare a intregulul echi-pagiu. _______ D-lui Chirculescu, prefectul judeţului Olt, a<:ordăndu-i-se congediu, d. V. Paraschives-cu, directorul prefecturei acelui judeţ, ea te autorisat cu girarea afacerilor şi a lua parte la lucrările consiliului judeţian, pe timpul absenţei titularului. M. S. Regele a bine-voit a da execuatorul pentru recunoascerea d-lor Victor Steipbach de Hidegkut şi Francois Ielinck in calitate de consuli ai Austro-Ungarieî, cel d’ântăiu la Tulcea şi Cel-Talt la Sulina. S a decretat şi publicat prin ziarul oficial, regulamental pentru perceperea taxe' .r sanitare in portul Sulina. Sunt numiţi şi transferaţi: D. M. G. Săvoiu, actuaTsub-prefect la plaiul Cloşani din judeţul Mehedinţi, director al prefecturei acelui judeţ, in locul d-luî Petre Chiţuiescu, caro rămâne a se chema in altă funcţiune. D Dimitrie Tipărescu, fost sub-prefect, sub-prefect la plasa Ocolu, acelaşi judeţ, in locul d-lui G- Burileanu, care se trece in aceeaşi calitate la plasa Motru-de-sus, înlocui d-lui Manaclie Coandă. D. C. Senătescu, actualmente membru in consiliul judeţului Mehedinţi, sub-prefect la plăşile întrunite Motru-de-Jos—Dumbrava, in locul d-lui I. G. Igiroşanu. D. Cornelie Brâdescu, actual poliţaiu al o rasului Severin, sub-prefect la plaiul Cioşanî acelaşi judeţ, in locul d-lui M. G. Săvoiu, tre’. cut in altă funcţiune. D. Const. Tiron, fost sub-prefect, in postul vacant de sub-prefect la plasa Racova din judeţul Vasluiu. D. N. Mateescu, sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei. D. Dimitrie Dimitrescu s’a numit in postul de director al arestului preventiv din judeţul Romanaţî, in locul d-luî Ion Stanco-vicl, revocat. D. Grigore Sărâţeanu s’a numit asemenea in postul de director al arestului preventiv din judeţul Buzău, in locul d-luî O. Orleanu, revocat. Societatea bărbierilor din capitală şi-a serbat ieri, la Bâneas3, a treia aniversare a constituire! sale, cu care ocasiune s’a săn-ţit şi noul ei drapel. Banchetul la recoare şi verdeaţă s’a petrecut cu mare chef. Redacţia foaiei „Recreaţii şciinţifice" ce a-apare in Iaşi, ne anunţă că din cauza vacanţelor şi din alte imprejurări Nr. 7 nu a apărut la 15 Iulie. La finea lunei lui August insă, vor apărea N-riî 7 şi 8 impreună. -------------------------------—------- Visita regelui Caroi la Belgrad. Preparativele au inceput deja la Belgrad pentru primirea regelui nostru, care va visita cum se ştie zilele acestea pe regele Milan. Programa, care nu e incă pe deplin fixată, se va compune cam din următoarele puncte: Salutarea solemră a oaspeluî regal, prănz de gală, visita-rea fortăreţe! şi a Topcideruluî, o revistă de trupe, foc artificial şi bal de gală. DIN AFARA Espulsiunea Ruşilor din Berlin. Ziarele rusescî nu găsesc cuvinte destule spre a califica după cum merită procedarea prefectului de poliţie din bei’ixn, care a espulsat până acum www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA surprinzător pentru maî mare gloriăa şovinismului naţional maghiar. «Pofta de a maghiarisa trece toate marginile, dacă ea se manifestă incă şi in localităţile de cură, cari pretutindeni posed un caracter maî mult internaţional. Ne vine a rîde, cănd auzim, odată că unui băcan romăn din Tuşnad nu i se dă voiă de a espune la prăvălia sa o tăbliţă, pe care sunt anunţate mărfurile sale in limba română, altă dată că administraţia din aceeaşi localitate nu sufere ca la un birt deschis şi susţinut de un Romăn să fie espusă o tablă, pe care să se vadă cu litere mari cuvintele romă-neşcî «Otel naţional». Dar fanaticii par’că voiesc să se intreacă pe sine inşişî, aşa de bine sciu trage consecinţele proprielor lor neghiobii. Dacă băcanului şi otelieruluî nu-î este permis a se folosi de table românesci, de ce să ’i»fie permis proprietarului vilei celei mai frumoase din Tuşnad de a’şî imprima numele pe frontispiciu cu litere mari—un nume care nu numai că nu este unguresc, dar nici măcar nu e scris unguresce ? «Şi intr’adevăr caşul s’a petrecut. TJn comerciant bogat din România şi-a clădit cu mulţi bani o vilă frumoasă in Tuşnad şi a lăsat să i se scrie numele pe ea. Autorităţile de acolo aii găsit insă, că numele iui trebue să fie scris unguresce şi ’l şicanează mereu de un an de zile ca se şi-l schimbe, căci la din contră Tuşnadul ar fi in pericol de a ’şî pierde caracterul său maghiar. « se asigură, că procesul incă nu s’a terminat şi că numitul comerciant nu numai că nu este aplecat a ’şi ma-ghiarisa numele, dar este aşa de'mâhnit de purtarea ce-o intămpinâ după ce cu multe spese a contribuit la in-frumuseţg ea localiţăţii, in căt, se zice, că are de gănd a '’şî vinde proprietatea şi a părăsi Tuşnadul pentru tot-d’a-una. «Purtarea aceasta şi ciardaşurile continue, cu cari musicile de pe la băi intîmpină pe oaspeţii din România, nu-î vor atrage nici "de cum. Deja se simte o mare scădere in visitarea băilor, şi dacă oaspeţii se înstrăinează încetul cu încetul de ele, causa este numai nebunia de maghiarisare. «Ne putem închipui căt de mare va fi fanatismul maghiar pe acolo, pe unde este mai puţin controlat, dacă nici pe oaspeţii din afară, cari aduc bani in ţară, nu-î cruţă.» ----------------------------------- Instrucţiunea publică, in Grecia si compararea ei cu instrucţiunea publică din România. Un grec din Candia, A. Papadokis, a lăsat iverea sa de peste un milion J iversităţiî. ijn altul, P. Triandaphy-lidis, 1,500,000 lei pentru şcoale de Agricultură. Universitatea, graţie celor 4,200,000 de lei ce constitue fondul său, speră că in căţi-va ani va ajunge a se intre-,ine cu propriile sale spese. Las alte generosităţl nenumărate de sute de mii de lei si citez un fapt de o rară nobleţă, dacă nu unic in genul său. Un anonim a destinat o sumă de 150,000 de lei anual pentru cea maî urgentă, necesitate a ţevii! Cu greu sar putea cita şi pe la noi fapte analoa; 3 ; d-niî Sinas şi Bernardakis ai noştri sunt departe de a cugeta să lase măcar 1000 de lei peatru şcoale ; şi pen- ■r; tru ce ? Sunt oare Românii mai pu. ţin generoşi de căt Grecii? Eu nu cred şi apoi cele 500,000,000 de lei in de-menie ar protesta energic in contra a-cesteî coloane. Mulţi cred că secularisarea averilor mănăstireşci a făcut ca oamenii generoşi să aibă teamă a maî lăsa "ceva pentru faceri de bine ; eh nu sunt de această părere, fiind că ea nu ţine compt de un element foarte important in cesiiune. In adevăr, dacă secularisarea a produs acest resultat, causa este ignoranţa in care ne aflăm. Dacă publicuî filantropic ar fi mai luminat, el ar sci că mănăstirile aveah trebuinţe limitate şi pentru ele averile inarî erah defectuoase căci conduceau la lux şi căte o dată la corrupţiune, pe cănd necesităţile şcoale! sunt infinite ca şi sciinţa însăşi, *)• De altmintrelea şcoala este aiji bi’ serica lumel moderne şi străbunii noş-trî lăsând averile lor bisericeî, care re-presenta lumina şi naţionalitatea, ah lăsat şcoalei, care este fiica şi mosceni-toarea sa. Mama trebue să se restrîngă să iconomisească şi să se sacrifice pentru fiica sa; acăsta e legea progresului i devotamentul crescinesc, propagat e insuşi marele fondator al religiunei noastre. Prin urmare, voinţa strămoşilor noştri nu s’a călcat ci s’a esecutat inţelepţesce. Cănd mănăstirile ah făcut mult pentru naţiune şi pentru moralitate, mult li s’a dat; acum şcoala face mult, ei trebue să dăm, dacă voim să facem bine ţării. Nu dar in secularisarea averilor mănăstiresc!, acest mare fapt naţional, trebue să vedem causa lănce<|irel in dărnicia românească, ea provine, o repet, ca şi multe alte rele, din lipsa de instrucţiune şi mai ales de edueaţine naţională., • orminănd ??>:: oameni ai meritului şi ai fortunei, puternici ai zilei de orice partit veţi fi, fie-vă milă de biata ţară, care geme in intunericul nosciin-ţeî, daţi poporului instrucţiunea de care are trebuinţă şi ast-fel veţi avea mulţumire in voi şi veţi bine merita da la patria română. I. Tanoviceanu. _ DIN JUDEŢE O justă indignaţie.—Cetim in „Poşta6 (din Galaţi): „Sciut e că in toate ţările civilisate toate faptele ce sunt datoare autorităţile publice a le aduce la cunoscinţa publicului, se comunică mai ăntăi organelor de publicitate. La noi, din nefericire, nu se prea practică acest bun obiceiu. Ca probă de aceasta, pe lăngă multe altele, cităm isul că redacţiunilor ziarelor locale nu li s a comunicat pănă azi de către primărie nouile liste electorale provisorii. Şi cu toate aceste nicăiri n’ar fi trebuit a se trimete mai ăntei ca ziarelor. „Constatând dar această desconsideraţie faţă cu presa, cerem onorabilei comisiunî interimare ca să repare fără intăr^ere, — căci mai e timp, — greşala făcută, trimeţind listele la tjiarele locale, şi pe viitor să se feriască d’a mai cădea intr’ănsa.6 ’) Oa proba evidentă cine-va n’are ae căt sa-şl aducă aminte că averile ephoriilor spitalelor aii fost respectate, căci trebuinţele şi utilitatea lor in loc de a scădea cresce pe fie-care di. Mai mult dejcăt atăt, averile şcoa-lelor şi chiar ale bisericelor de mir; n’au fost secularisate tot pentru acelaş cuvânt. din Germania aproape 2000 de Ruşi, din causa că espirase terminul paşapoartelor lor. ' Ziarul «Herold» z,ce că daca poliţia rusească ar fi luat această măsură împotriva celor 12,000 de Nemţi cari trăiesc in Petersburg, presa germană ar fi strigai indală inlr'un singur glas împotriva «brutalitâţei şi barbariei rusescî». Ce sunt in drept dară se zică astăzi Ruşii, cănd mii de confraţi de-aî lor petrecătorl in Berlin se văd aruncaţi pe drumuri şi lipsiţi de mijloacele de esistenţâ, fără nici o causâ plausibilă ?—«Herold» speră că prinţul Bismarck va pune in curînd la re gulă pe acest prelect de poliţie, care ăşî înţelege intr’un chip atăt de particular rolul săh faţă cu supuşii altor state. Mult maî precis este in apreciările sale d-1 Komaroft, in foaia sa «Svet». «Aceea ce se petrece actualmente in Berlin—zice dânsul—nu se poate in destul de .aspru înfiera. Chiar in timpurile cănd stalul Moscvel era a-tăt de mic, in căt de-o parte se învecina cu Smolensk, iar de cea laltă cu Nişni-Novgorod, n’au fost espulsaţî supuşii Ruşi cu atăta brutalitate stupidă ca astăzi. De pe timpul lui Petru I nu s’a purtat nimeni cu atăta uşurinţă faţă cu numele rusesc şi cu onoarea unui supus rusesc. «N’am zice nimic^dacă măsurile— fie căt de brutale şi de absurde—pe cari le iea poliţia germană in contra supuşilor ruşi, s’ar intinde şi asupra supuşilor tuturor celor alalte state. In acest cas s’ar putea espulsa toţi străinii sub pretextul că ar fi vagabonzi sau bănuiţi de nihilism şi lumea ar zice: aceasta e o ţară neospitalieră, jn caie nu trebuie să ne maî ducem ; de oare ce insă această procedare este îndreptată numai împotriva supuşilor ruşi, declarăm că un ministru mare nu poate trece ca băgarea sa de seamă aeste o astfel de procedare. «Dacă guvernul nostru găseşte că este trebuincios, ca supuşii ruşi să nu mal meargă in Germania, n’are de căt să dea o notărîre in această privinţă. Dacă supuşii ruşi sunt espulşi din Germania cu cea mai desăvârşită lipsă de gena şi guvernul nostru se mulţumeşte a comunica acest lucru, ne întrebăm dacă in acest chip nu se aduce o grea ofensă inl.eguluî nostru Stat, in toate stratele sale de jos pănă sus? «Cu maî mare drept am putea espulsa noi pe toţi supuşii germani cari sunt la noi şi cari nu s’au mulţumit cu aceea că s’au aşezat pe pământul nostru dar au fost amestecaţi in tot d’a-una in toate intrigele interioare. Noi nu numai că nu am făcut aceasta, dar am acordat supuşilor germani in mare parte un loc la intreprinderi private, la societăţi de drumuri de fer şi chiar in serviciul Statului. Oare să fie tocmai acesta motivul pentru care Germania se poartă intr’un chip diame-tralraente opus cu supuşii.de naţionalitatea noastră, tratându-î ca pe neşte ţigani necunoscuţi, fără patrie ? «După toate semnele nu va lipsi in această afacere o espiicaţie grabnică şi radicală...» înţelegem pe deplin amărăciunea foaieî ruseşic, căci in adevăr nu este neam maî intolerant (afară poate de Ungur), acolo unde domneşte, de căt Neamţul, şi maî obraznic acolo unde i se dă ospitalitate. Avem esemplul inaintee ochilor noştri, cu Nemţii de la noi, cari FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 26 luliu — 4 III. Trecuseră zece ani. Intr’o dimineaţă Nantas era in cabinetul unde baronul Danvilliers ’l primise aşa de aspru odinioară, cănd cu prima lor întrevedere. Acum, acest cabinet era al lui; baronul, după ce se împăcase cu fiica şi cu ginerilesâu, le dase otelul, rezervându-şi numai un pavilion la cel-alt capăt al grădinii, pe strada Beaune. In zece ani, Nantas cucerise una din cele maî mari situaţiunî finauciare şi industriale. Amesteca't la toate întreprinderile mari de drum de fier, dus prin toate speculaţiunile pe terenul ie ce semnalară primii ani ai imperiului, realizase repede o avere imensă. Dar ambiţiunea lui nu se mărginea aci, voia să joace un rol politic, şi reuşise să fie numit deputat, inlr’un departament unde poseda mai multe moşii. îndată ce intră in corpul legislativ, incepu a lua rolul de viitor ministru de finanţe. Prin cunoşcinţe speciale şi prin inlesnirea lui de a vorbi, lua din zi in zi un loc mai important. De altă s’au putut vîrî pănă astăzi in vre-o întreprindere privată sah a Statului şi cu lichelele cari redactează in capitală foi germane, permiţându’şî—siguri de un neeMbsuit şi neromânesc sprijin de sus—criticarea a tot ce este românesc şi insultarea unor bărbaţi, cari dacă nu sunt agreaţi puternicilor zilei, sunt insă tot atăt de buni români ca şi el şi au adus acestei ţări servicii din neam in neam. Cănd vom şti scăpa oare de aceşti noi Jidani, ce se viră in casa şi moşia noastră strămoşiască ? Cau8ele zădărniciei conferinţei egiptene. D. Gladstone a arătat in fine şi dânsul—din punctul său de vedere—in casa comunelor căuşele zădărnicirel conferinţei egiptene. Precum ne puteam aştepta, primul ministru englez pune toată vina pe Francia, care a respins in mod absolut ori ce reducere a intereselor datoriei egiptehe. Anglia din parte’i nu putea adopta un plan, prin care nu se asigura întâmpinarea cheltuiâlelor administraţiei egiptene. Ea a propus in fine o soluţie provisorie pentru trei ani, a cărei basâ era facerea unui împrumut de 4 şi ‘/a milioane lire steri. Aniandamentele Franriei insă erau aD-solut inacceptabile, căci prin ele tâtă afacerea financelor egiptene se incre-dinţa oare cum unui tribunal ostil, anume comisiuneî pentru datoria publică (caisse de la dette). — Italia şi Turcia au sprijinit punctul de vedere engiezec. dar Germania, Austria şi Rusia ah declarat că in faţa acestei di-visiunî absolute ce domnesce intre acele două puteri apusene, nu ppl face alta de căt a se abţine de la vot.— Aceasta a însemnat zădărnicirea conferinţei. B -1 Gladstone declară in urmă in voiala anglo-francesă in cestiunea E-giptuluî ca desfiinţată. Nu ştim incă ce se va respunde de Cameră, dar ziarele englezesc! ne conving că poporului englez i pare bine de acest fiasco al conferinţei. ---------------$■-•*>—---------- CONGRESUL DIN VERSAILL.ES. Congresul întrunit actualmente in VersaHes in scopul de-a revisui constituţia francesă, se alcâtueşce, cum se ştie, din Cameră şi Senat la un lcc. El se compune aşa dară din 867 membri dintre cari insa lipsesc 20, represen-tănd mandate neocupate—Sala de şedinţe din Versailles abia are atâtea locuri in căt se încapă toţi. împreună cu representanţii şi cu pul licul privitor incap in toată sala şi in galeriile el 1500 de oameni. «Din doue in două ceasuri se curmă şedinţa şi drumul de fier de Vest aduce şi duce trenuri speciale.—Regulamentul congresului este acelaşi ca şi la cele alalte congrese. Congresul acesta este al treilea de când cu constituţia existentă. Pentru prima oară s’a întrunit la 30 Ianuarie 1879 pentru alegerea unui presideut al republicei (după demisionarea lui Mac-Mahon). In căte-va ceasuri şi fără nici un incident alegerea era făcută.-La 18 Iunie acelaşi an congresul se intruni din nou spre a vota suprimarea articolului 9, care prevedea ţinerea şedinţelor parlamentul in Versailles. 'Şedinţa ince- parte, arăta cu îndemânare un devotament absolut imperiului, având insă in materie de finanţe teorii personale, cari făceau mare sgomot şi care şcia că preocupă mult pe împărat. In acea dimineaţă, Nantas era foarte ocupat. In biurourile nemărginite pe care le instalase in primul etaj al S-teluluî, domnia o activitate prodigioasă. Era o lume intrâgă de impiegaţi, unii nemişcaţi in dosul ghişeu-rilor, alţii umblând de colo, până colo, trântind uşile necontenit; era un sgo mot continuu de aur, saci deschişi curgând ne mese, musica neîncetat sunătoare a unei case ale cărei valuri păreaţi că ineacă stradele. Si, in anticameră, mulţ’mea sta înghesuită, oameni de afaceri, solicitatei, oameni politici, intreg Parisul ingenuchi d’ina-intea puterii. Adesea, persoane însemnate aşteptau acolo ore intregi. Şi Nantas, stănd la biuroul seu, corespundând cu provincia şi cu străinătatea, outând să strângă lumea cu braţele sale intinse, realisa in fine vechiul seu vis de putere, se simţea motorul inteligent al unei maşini colosale, care mişca regatele şi imperiile. Nantas sună să vie odâiaşul care ’î sta la uşă ; — părea foarte preocu ut. — Gerinain, inlrebâ el, şeii daca doamna a venit acasă ? ' Şi, fiind că Germain răspundea că nu şcie, i comandă să cheme pe femeia din casă a doamnei. Dar Germain nu plecă. — Mă iartă, domnule, murmură el, a venit domnul preşediule al corpului legislativ, şi voieşte să intre. puse atunci de dimineaţa şi se intre rupse numai la 11 ore pentru un ceas. Actualmente congresul va ţinea mai mult. După fisonomia comisiei de revi sie insă putem conchide că şi de astă: dată lucrările vor merge iute şi fără vre-un incident serios. -- . .-JL-...........— DE A BĂILE DIN TRANSILVANIA Line ne mai pune să visităm aceste băi, cari sunt ungurescl şi unde, după ce suntem batjocoriţi in felurite chipuri de sălbateca poamă hunică, drept resplată o îmbogăţim cu banii noştri ? Pănă cănd vom neglija frumoşii noştri munţi şi băile noastre vindecătoare, chiar cu preţul de-a ne in-grăşa duşmanul cel mai aprig ? Aceste întrebări dureroase trebue să ni le punem şi anu ăsta îndreptarea trebuie să vie, căci pănă nu va veni, ruşine să ne fie de noi înşine. Dăm acum cetitorilor, spre a putea judeca mai bine situaţiunea, următorul interesant articol, ce ni’l transmite «Gazeta Transilvaniei» : «Un om de stat oare care a zis odată, că monarchia noastră poliglotă este un adevărat balamuc. Acest om trebue că a fost şi in Ardeal, căci dacă nu, cu toată diversitatea de limbă, de religiune, de obiceiuri şi de moravuri şi cu toată deosebirea de interese intre poporaţiunea din imperih, nu ar fi putut să capete o idee atăt de rea despre fericita Cis- şiTranslaitanie. «Trebue să fi petrecut cine va maî multă vreme in ţara noastră muntoasă şi trebue ca numele lui să fi figurat căte va zile şi in listele oaspeţilor de la băile din vecina Săcuime, ca să capete impresiunea, că p’aci pe la noi minţile unor oameni sunt profund turburate. Ura ăşi dă măna cu intolerar ţa, fanatismul de rasă cu şovinismul, ignoranţa cu grobianitatea spre a scâte la lumină nisce năsdrăvănii, de care sunt capabili numai acei nenorociţi, cari ah lipsă a fi căutaţi in casa de sănătate. «Esclusivismul naţional al celora, cari se mândresc a fi urmaşii lui Arnad, mai are incă un înţeles pe tărâmul afacerilor politice, dar cănd se practică chiar pe faţă cu pacînicii oaspeţi de pe la băi, el trebue să escite rîsul sau compătimirea spectatorului nepreocupat. Dacă insă acest esclusivism devine ofensiv şi violează chiar buna-cuviinţă şi cerinţele cele maî primitive ale ospitalităţii, atunci şi cel maî conciliant şi moderat dintre moderaţi trebue să fie indignai pănă in adâncul inimeî de o asemenea purtare. «De un Şir de ani nu trece o vară ca să nu înregistrăm in coloanele foaieî noastre căte un act de escuisită urbanitate ungurească de pe la băile din Tuşnad, Elepatac ş. a. Aceste băi sunt visitale, precum este in genere cunoscut, maî vîrtos de oaspeţi nemaghiari, cea mai mare parte din România. Se înţelege de sine prin urmare, că dacă posesorii acelor bai şi-ar inţelegebine interesul, ei ar trebui să’şt dea toate silinţele posibile de a mulţumi pe âs-peţi şi de a atrage maî ales pe străini printr’un confort căt maî mareşiprin-tr’o purtare căt mai amabilă. «Ori căt de natura] s’ar părea acâs-ta, totuşi se intămplă de multe ori chiar contrarul şi in loc de a fi im-brăţişaţi oaspeţii nemaghiari, se văd bruscaţi şi ofensaţi in modul cel mai Atunci, Nantas făcu un gest de nemulţumire, zicând: ~ — Ei bine, să intre, şi să faci ce ’ţî- am ordonat. In ajun, asupra unei chestiuni capi tale din buget, un discurs al lui Nantas produsese o aşa de mare impre-siune, in răt articolul iu chestiune fusese trămis la comisiune, pentru a fi amendat in sensul indicat de el. După şedinţă, se răspândise sgomotul că ministrul de finanţe era să se retragă, şi deja prin grupe se desemna tânărul nostru deputat ca succesor. Nantas, dete din umeri; nimic incă nu era sigur, avusese cu impăratal o intrevorbire numai asupra unor puncte speciale. Totuşi, visita preşedintelui Cameriî avea o mare însemnătate. Păru că ’i scutură preocuparea care ’l întuneca, se sculă şi se duse să strângă măna preşedintelui. — Ah! domnule duce, zise el, cer iertare.—Nu sciam că eşti aci... Crede că sunt foarte măgulit de onoarea ce ’mî faci. Un moment, vorbiră de una şi de alta, pe un ton cordial. Apoi, preşedintele, lără a spune nimic positiv, ’l făcu să înţeleagă că este trămis de im pârâtul pentru a ’l sonda. Primeşte portofoliul finanţelor, şi cu ce programă? Atunci, superb, cu sănge rece, ’şi puse condiţiunile ; dar, sub nepăsarea figurii sale, un murmur de triumf se rădica. In fine, avea ultima treaptă, era pe vârf. încă un pas, şi avea să aibă toate capetele sub el. Pe cănd preşedintele conchidea, spunend că avea să se ducă la moment la impăra- www.digibuc.ro tul, pentru a ’i comunia programul desbâtut, o mică uşă dănd spre partea apartamentelor se deşchise, şi femeia din casă a doamnei apăru : Nantas, d’odată învineţi, şi nu putu termina frasa începută. Alergă spre acea femeie, murmurând: — Iartă-mă, domnule duce.... Şi, foarte incet, o intrebâ daca doamna eşise diu casă de vreme ? Spusese unde merge? Cănd avea sa se întoarcă? Femeia din casă răspunse prin vorbe elastice, ca o fată inteligentă care nu voeşte să se compromită. In-ţelegărd naivitatea acestui interogatoriu, zise repede: — ^ndată ce doamna se va intârce, spune’i că am să’i vorbesc. Ducele, surprins, să apropiase de o fereastră şi privea in curte. Nantas reveni spre dânsul, scuzăndu-se din nou. Dar ’şî perduse sângele rece; in-gâna, ’l -ăcu să se mire prin cuvinte aproape imprudente. — Aide. mi-am stricat afacerea, pronunţă el in gura mare cănd preşedintele^ nu mai fu acolea. Iată un portofoliu care o să ’mî scape din mănă. Şi remase intr o stare de nemulţumire, întrerupt prin accese de mănie. Mai multe persoane fură introduse. Un inginer avea să ’î presinte un raport care anunţa beneficii enorme intr’o exploatare de mină. Un diplomat ’î vorbi despre un imprumut pe care o putere vecină voia să J facă la Paris. Mai multe creaturi defilară, ’i detere socoteli asupra a douâ-zeci de afaceri con-siberaLiJe. In fine primi un mare număr din c olegii săi de la cameră; toţi ’l lău-c au peste mo iură pentru discursul seu din ajunu. El, răsturnat in fotoliu, primea acea tămâiere, fără a surîde măcar. Sgomotul aurului continua in biurourile vecine, o mişcare ca de usină făcea să tremure zidurile, ca şi cum s’ar fi fabricat chiar acolo tot acel aur care suna. N'avea de căt să ia un con-deiu, ca să espedieze depeşî a căror sosire ar fi bucurat sau disperat iăr-gurile Europei; ar fi putut impedica sau precipita răsboiul, susţinând sau combătând imprumtul de care ’i se vorbise ; chiar bugetul Franţei ăl avea in mără, va sci indată dacă va fi pentru sau contra imperiului. Era^ triumful, personalitatea sa des-volţată peste măsură, devenia centrul in jurul căruia se invârtea lumea. Ş> nu gusta acest triumf, după cum crezuse. Avea o mâhnire, cu spiritul era in altă parte, tresărind la cel maî mic sgomot. Cănd o flacăre, un fior de ambiţiune satisfăcută ’i se vedea in obraz, d’odată se simţia ingălbenit, ca şi cum pe la spate, pe neăşteptate, o mănă rece l’ar fi apucat de ceafă. (Va urma) Emile Zola- ROMANŢA LIBERA O inţeîegcre compromiţătoare.—Cetim in «Vocea Severinuluî» : D-nu Poliţaii al oraşului Severin, la 19 c. a primit adresa tribunalului de Semlin din Austro-Ungaria, prin care ’I trimite in copie o scrisoare a d-lui Athanasie Pav-lovici, de origine sărb, locuind in Seve-rin, şi)care ocupă postul de adj. de vac-cinator la plasa Ocolu, către Ignat Igmi-tovicî, prin care ’l chiamă in Severin să facă călcări şi jefuiri de bani la trei boeri, care ai căte 2 — 3 mii napoleoni de aur. Domnu Poliţaii imediat l’a arestat, spre a lua măsuri de estradare. Ignat Ignato-vicl se găsesce in temniţa de la Eseg, in Ungaria. Crimă. —Cetim in „Lupta" (din Iaşi) : „In comuna.Bosia, in apa Jijiei, ieri s’a descoperit cadavrul unui individ. D-nul Procuror Paraschiv împreună cu d nul dr. Hcrzenberg ducăndu-se la faţa locului a constatat după autopsie, că moartea acelui individ, a căruia identitate s’a recunoscut, este datorită unei ctime. „După cercetările făcute s’a descoperit că soţia mortului in complicitate cu amantul el a& comis omorul." .Incendiu.—Aceeaşi foaie anunţă: „In noaptea de Sâmbătă spre Duminecă un incendiu isbucnind la Tărgul-Fru-mos, air ars vre-o şeapte case din strada principală." Tragere la semn. — Cetim in «Galaţii» (din Galaţi) : „Comitetul permanent a luat disposi-ţiuni ca tragerea la semn anuală să se facă pe la comunele rurale la 27 Iulie. „D. ministru de resbel a dat armele şi cartuşele trebuitoare. „întrebăm pe onorata comisiune interimară pentru ce n’ar face şi la noi o ast-iel de serbare." 0 primărie nervoasă. - Sunt tare nervoşi cei^ de la primăria oraşului Ploeşci. -Dânşii au dat anume ordine ca pe viitor cei ce intră in trăsuri cu clopote in oraş, să iea j»'os la intrare clopotele. Dar ce să e Prîn care se dovedeşte de Tir, ce sunt aslă-zi cotropiţi Unp-nriUr-’apar*'n îtomănieî. Delegaţii mânie/ ^u„ProPus Pace inapoind Romă-tinâ TTnd01 ■ munii' iară nnul să apar-urotestoP1’16/' Emisiunea Română a devei „1* z,lc®nd că nu va ceda nici un get dm teritoriul României. «oomuuuuea a plecat spre Vercio- un P ,se Pretinde că sunt călcări 1 mari dm partea Ungariei.» Lacomă pajură ! BIN iSTORIA POŞTELOR*) 12. R£0 MANIA cale°S/f a-ip Homânia, a urmat aceeaşi ne uitai intrfegarP?,iticăa^r5L Dacă servicifi de istoriei, găsim că: ţară, de cătPn ^ *iUaî n’a esistat in C£ Şi ja ppip/ioif10^ ce mai primi.iv, Iutr’adflvâ ' 6 ,poPoare din Europa. > consultând cineva arhivele «Iar guvernul să predea contracciilor la ne-care poştă, pentru numărul de cai ce vor avea, pe lângă obişnuita păşune de vară, căte' trei care de măsura de fân, fără plată. (Această apro-visionâre vine cu lesnire guvernului, căci: după cum va lace aprovisionarea cu orz, pentru oştire, asemenea va putea implini şi această trebuinţă. Cu-prinzend o in totalul regulării fie prin analogie, fie prin contract) «Asemenea le va mai da regulat, pe fie-care lună şi plata cunoscută sub nume rţe progon, pentru espediliile corespondenţii generale şi ; ştafetelor, căte zece parale de cal pe oră, iar surugiului căte un leu de poştă şi curierilor indoit. Să le mai dea pe fiecare an, căte un număr hotărît de câ-ruţe, căte o căruţă de fie-care patru cai, să le predea asemenea şi localul staţiunilor poştale bine zidite şi care din timp in timp să se repareze, de căire sătenii de prin prejur, cu pri-veghiere din partea guvernului, a nu se face nici o împovărare sau abus ; jar toate cele trebuincioase la poştă precum: surugii, epistatî, rotari, logofeţi, hamuri şi altele, să fie in so-coţf ila contracciilor. Daca aceştia vor voi să intreţie un număr mai mare de cai, pentru trebuinţa călătorilor, liberi fa, ne , insă, îndestularea nutreţului pentru acest prisos de cai, să o în-tămpme cu a Jor cheltuială şi să li se p tiască de căire trecători căte 20 parale de cal pe oră, şi tot câte un leu c e surugiu de fie-care postă. bă li se dea asemenea privilegiul recunoscut din vechime in România, adică . acei care vor lua contractul in urma lnr, ^ : asupră-le şi caii din fie- caie P0Ştâ,^ (aiară de cei care vor trece peste numărul hotărit) cu preţul >ce se va hotărî de guvern, pentru a nu încerca pagubă parţială bicetăndj revoluţia, incepu regenera-îea ţerii şi cu ea şi a poştei, dăndu- Ca şi la Romani, găsim la noi u-sul de a călători cursus fi.sca.lis, adică in comptul Statului: Membrii divanelor ad-hoc, ispravnicii sau pârcălabii (prefecţi), episcopi, mitropoliţi, logofeţi (miniştri), etc.-—D. Ioan Brezo-ianu ne ar; ă, mai pe toţi funcţionarii d’atunci, in culegerea sa istorică asupra obiceiurilor vechi, fie-care cu pre-căderile la care avea drept. In pravila impărătească, codicele lui Caragea şi alte diferite legi, regulamente şi hrisoave domneşti, se staîfi-leau drepturile celor mari a merge in comptul Statului, arătând in uneYe şi numărul cailor ce li se cuvenea. Păte că şi la noi ar fi fost de mult timp, un serviciu mai regulat de postă, dar resbelele aproape permanente, intrigile străinilor, frica de Turci, au contribuit mult, pănă ]a revoluţia domnului Tudor, a sta pe loc. îndată ce ţara incepu a se linişti, nimic nu rămâne neintrebuintat pentru crearea tutulor instituţiunilor utile: Ast-fel vedem că la 1854, poştele in Moldova sunt deja organisate, intre ducănd şi ti nbrele poştale, cu emble ma : Un ca de Zimbru, care dură până la 1869, cănd i se adaogă şi Vulturul Munteniei ; la 1864, se schimbă întreaga emblemă cu efigia domnitorului 1 exandru Ic-an Cuza. La 1866 efigia M. S. Regelui Carol I, luâ lo cui celei-l’alU, care continuă şi azi. Pănă la 1864, poştele erau sub ascultarea directă a ministeriului de ti-nance; printr’un decret domnesc, in puterea Statutului din 2 Maiu acel an se uniră cu telegraful, formând o direcţiune generală pe lângă ministerul de imerne şi lucrări publice, dăndu-!i-se o nouă orgauisare, gratie căreia si multelor lupte diplomatice*, abia in 186*8 se putură inebeia primele convenţiuDÎ poştale cu Austria şi Germania, cari aveau incă in multe părţi puterea lor, după cueq vom vedea in descrierea ce facem mai departe, asupra manipulărei diferitelor servicii. Dacă vom considera, din punctul de vedere politic, serviciile aduse ţărei de poşte şi telegrafe; lără nici o părtinire, trebue se recunoaştem, că numai acestor servicii se dâtoreşte că am fost recunoscuţi ca Stat independent : La ratificarea convenţiunei telegrafice din 1865 sub numele de Principatele Unite, şi in 1872, la congresul telegrafic de la Roma unde ni se recunoscu şi numele de România, cănd pănă aci mai mai întreaga Europă nu ne numia de cât: Moldo-Valahia şi supuşi turceşcî. — —---------------------- Nefericitul poet polon Krassovsky scrie din închisoarea sa germană o scrisoare unei fol polone, in care se plănge că sănătatea sa e aproape de-o sdruncinare desăvîrşitl IVa cuprins un felii! de sleire şi nu mal poate lu era. Plimbări nu i se permite să facă de căt in curtea temniţei, care e foarte strimtă, pe cănd altor arestanţî li se pernvt plimbări mal lungi prin oraş.—Picioarele i s’aii umflat in urma acestei imprejurări. Gândurile triste şi dureroase nu’l lasă să doarmă şi ce lungişi groaznice sunt nopţile nedormite intr’o temniţă germană! Doâ mari dureri. _ Institutricea Mari a Genr^ţiscu, una din cele mai distinse profesoare din Bucureşti, s’a st)nR in câ+e-va zile d’o neîndurătoare boală . Sora-sa. artista Anicuţa Manolescu, disperată de durere, s’a ssvărlit azî-noapte de r>e fereastra otelului Dacia Un cadavru scăldat, in săng-e a fost. dus :a spitalul Brăncovenesc. Scăpa rea vieţii e indoioasă. Sărmana mumă sărman frate, sărman soţ. ce cuvinte v’ar mai putea măngăia !... Consiliul comunal al capitalei a ti-nut ieri şedinţă, hotărînd intre altele, facere de trotuare pe mal multe stra-de, — însărcinarea d-lui Ribouliet cu construirea curelor raari'de scurgere,— oprirea aşezării unei linii de tramvai pe strada Bărăţieî,—apoi deosebite credite. ^^jpox A ooxiasi Papa din Roma a ordonat un tedeum potriva choleriî. “ --------------------------------------— im- Serviciul telepic ai, Românie! Libere" 7 August 1884 9 ore dimineaţa. Paris, 6 August POSTA GRADINA STAVRI.-In toate serile rţpresentaţiunl variate date de trupa ele vodevile şi comedii cu artiste si artişti noi, compusă din 20 persoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. T). Tonescu.—începutul Ia 8'/,.—Preţurile reduse. ^RADINA RAŞCA. — Marţea, Joia, Săm-năta şi Dumineca, ropresintaţiunl variate şi atrăgătoare, date de o trupă de artişti aso-Sjj1 ' —Printre artişti vedem flcurând : d-nele Klena Botez, Anestin, d-ra Vermont;—d-niî Anestin, Hasnas Hagiescu, Costescu, Pe-treanu, Catopolu etc. De ierl-seară s’au înregistrat 7 cazuri de moarte cholerică la Marsilia şi 4 la Toulon. Roma, 6 August. «Buletinul Ofîîcial» dă astă-zt scirl esce-lince despre starea sanitară in Italia. Intr’a-devâr nici un cas nou de choleră nu s’a semnalat, fie in localităţile deja visitate de acest flagel, fie in lazareturl. GRAXR-H otel Pesta, 6 Augusi LAUDA-TE GURA. Co espondentul din Bucureşti a iui «Pester-Lloyd» asigură redacţia acestei foi, că nici un articol al vre-uneî foi străine «n’a făcut vreodată sensaţie atât de mare in Romănîa, ca ai tieolul de ia 13 c., publicat de ziarul jidano-maghiar din Pesta,..." I o fi venind şi corespondentului să Călătoria Archiducelul Rudolf şi a Archi-duceseî Stefania la Sinaia s’a fixat, după cum se zice, pentru 25 Septembre. Alteţele lor imperiale vor remane 2 zile la castelul Peleş. Ischl, 6 August. împăraţii Germaniei şi Austro-Ungaciel au sosit la 12 ore din zi venind de 1». Ebensee, unde impâratul Franeise-Iosef plecase spre a intîmpina pe augustul visitator. întrevederea celor doi impâraţt la Ebensee a fost din cele mal cordiale. împărăteasa Elisabeta şi o imensă mulţime aşteptau la gara de la Ischl sosirea suveranilor. împăratul Wilhelm a tras la otelul Elisabet M -jestăţile Lor austriace l’au însoţit pănă la otel. După amiazî s’a dat o masă mare la Villa imperială ia onoareaţimpăratuiuî Germaniei. (Havas). ----------------------------------- pentru in viitura poporului Român. (Secţiunea centrală) targov iste Cu ocasia mutărel cancelarii divizii ce a tost instalată in acest hotel, sub-semnat.nl spre a mulţumi pre onorata mea clientelă şi voiă-giorl am aranjat şi mobilat di -i noii acest liotei, şi cu incepere de la 25 Maitt curent ăl voiu redeschide âoest hotel fiind situat in strada principala a Târgului si in drumul gârel. cu destule camere, sper ca onor public ce mă va visita, va fl pe deplin mulţumit, atăt de cură ţeme serviciu prompt şi preţurile moderate având un restaurant,, cofetărie şi un caziu elegant şi bine îngrijit. Cu stimă 23 Propritear, G. ÎRIMIA _ Redacţia şi administraţia revistei medicale „Spitalul" s’a *mutat in strada Luterană No. 5. YIN NEGRU de Oreviţs şî f*olu--T '‘Fjf.e. Vechio de 4 ani qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr vadra—şi ALB DE DRAGAS!ANI resolta hssî«î j881^-îS tr. v«dr* PaEN P0PPE80TJ & Comp, hicenJu-se vacante 8 burse in şcoala por-mală a societăţii, se face cunoscut aspiranţi! lor ca 4 sunt pentru şcoala normală şi 4 pentru şcoala pregătitoare. De la aspiranţii pentru şcoala normală se cer următoarele condiţiunî : a) Bă fie român de nascere şi fiii de sătean şi să aibă vîrsta intre 47—19 ânr. b) Să fie sănătos cuţcorpul şi deştept la minte. Să nu aibă ver-un defect organic; cercetarea medicală este trebuincioasă. n) Să aibă statura de 4,60 centimetre. d) Să fi trecut cursul ver-unei scoale primare urbane sau rurale. e) Să posedă următoarele acte: actul de nascere, de botez, certificatul de absolvirea cursului primar, actul de paupertate şi garanţie. Iar de la aspiranţii pentru şcoala pregătitoare se cer tot aceleaşi condiţiunî numa-vărsta să fie intre 14—46 şi statura de 4,30 centimetre înscrierile se vor face de la 1—5 Septern bre şi concursul se va începe ia 5 Septembre, in localul Societăţii (Curtea bisericii Sf Ecaterina) Comitetul. -------------—-------------------- OASA DE SCHIMB C. STI^Kiu Si Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI ziua de Se Iuli& 18si4 ora lo. Abonamentul ia ! -a seria de 12 tablouri de la Serbarea încoronării. www.digibuc.ro Am onoarea a avisa că ş’a terminat cu deplin succes şi al 2-a caiet de 4 tablouri de la şerb. ea încoronării şi s’a inceput deja distribuirea lor prin agenţii mei fra ;o la domiciliu Onmp Vfind. 57» împrumutul Comunal . 847/s 857, 5°/o Sensuri,Funciare Urbane 89 5°/° „ „ Rurale *»*'/. 927, 5“/ I o I c i 73 1 > i H i m 1 H i > 1 -jiiin.vii.mimiajimuniiJiinuiaiUJi-' 5 Fabrica DE i« ? i t1 se primesc ORI CE CO mi IN £ ACESTA SPECIALITATE | se efectuează prompţii şi eleganţii. | iJi-iTtBTfj' j ni n 1 ii mm mrîrnm fmrrpi ,11-51 Se primescO. comande de Uniatură, Stereotipie şi Galvanoplastica. ,fi‘i 5 .....«ţa»-' . j-«i fia'i"1 r ’ Mp " ..i—>. . *m. jiwiiiiiiiwiiiiliMKjMMiWI* " Biiifp! ,V" i ‘ 5' l-W. ■ . #1 E hy L-1 ■/. m s !. • t*1 fh |? ţi- 't., " V\V| §L, ‘'Jir' £ , ' f F I to;, »V t- -y-4 1 j : 7: t! :,df ■ ■ tr m.t ii ■ ■4Mi^iălK -r T Flora României, săpunărie si parfumurl, medalie .? 3 aur de la esposiţ agricolă â inHn tulul Ilfov 1882. Grbbowski £ Siaroff. Bucurescî. a Ţoaniţin Fraţii, (librari) StiadI Jt Lipscani Nr. 1 şi 27. oau Pencovici, (Upscanl) Stra-.? la Lipscani Nr 24, Specia lităţî de mătăsuri, lanuri ian' tele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălărif de diferite calităţi. Vănzare cu dpp ţurl foarte reduse. , Jordaebe N. Iouecsn (re stau-rant) Strada Covaci, No 3 Deposit de vinuri indigene s’i streine. • S °cec & Comp, (liDrari) Calea Victoriei Nr. 7. Vnstle Grigorescn, Fabricanta de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinat făinuri Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. ! In fprmr noreacea^si Uli IC! Iul o meditaţicme pentru clasele primare sau gimnasiale. Adrasa : AdmiEistraţiunea acestui ziar. ‘ U.HÎJW, s4a mutat Str. Carol I, No. 2 ; (NidliTDTUI Tî îl î| I i k sin ilu DE BAEŢI "nifn p am ,l li Dtbesca-Vodă, 10 fer rnat si Semi-iniernat nrv.rucţiuue locuia! după prbgrarna ni:steriiUiI iuslr. nublice :n limbbJe RoiiiiTuă Gunmtiiă şi FrancesS. irmirile voi- mcepula 16 August a. r. 1. i ne se fac in lio-caro zi. De vînzare hârtie stricata 14, Sttada Go/uci 14. SCOLA SUPERIOR/ DE PuARMAClE DIN PAIllS MEDALIE DE ARCENTU E. GUYOT G0UDR0N GUYOT GOUDB ONULU GUYOT Inlocuiesce cu folosu multe tisane mal multu seu maî puţinu inerte, în caşuri de guturaiurî,bronchite, tuse, cataroiurî, şi, îu considerarea proprietâţiloru sele antiseptice, acestă bdutură trebue se se recomănde maî speciale în timpi de epidemii, de cholcră, de diaree, de friguri ş’alte afecţiuni de felulu acesta. IHSTlTUT-DiL VELESCU (H EL IADE) STRADA ARMEANA I-To. 1 T)jrectvr de studG. St, C- Mlchă'lwu. Instiut de instrucţiune şi educaţiune. — Olasele primare şi gimnasiale Informaţîunî ia toate zilele de la 9—11 a. m. şi de^.Ia 4—6 post merid. GGTTDItGiSTULU GUYOT se ’ntrebuintbză cu isbdndă in urmetbriele băle. BRONCHITE PHTISIE PLAM AN ARIE GUTUR AIURI TUSE STARUITORE IRITAREA PEPTULU! TUSE MAGARESCA DURERI CE GITU CATARUL J BESIOEt Adevăratulu goudron de Guyot, pdrtă pe etichettă semnătură invencorului in trei colori. Streinâtate la principalele Pharmacii. ■'b W", S taa cl o o Ia e i' & pqcn Buourescî, Str. Smftrdau 8, Pluguri Uuiversaile (1634) M , SikCIS.“ unu, doue şi trei brazdare A.'vls Important pentru D-nii Comercianţi, Industriaşi, Hotelieri, etc etc. Cea mal practică publicaţiune este un anunclu permanent in cadrele fixate la principalele gări a Căil«r Ferate Koinăne. — r'reciul unul abonament pentru un spaciu de 20—25 c. m. este Lei 100 pe an InformaţiunI verbale şi in scris se dau la binrourile noastre S. F. Sfircullo A Co. Casă de expediţiune Bucurescî, Strada Lipscani, No. 61 £ ❖ ♦ ♦ ♦ Tipografia St. M.iîia.1 eseu ❖ ❖ Se recomandă cu efectuarea imprimatelor de afişare a in mod elegant prompt şi cu preţuri moderate pentru a cadrele de anunţare in staţiunele Căilor Ferate Române, a Comandelor din provincii se face un rabat insemnat. J CA CEL MA! BUN PERSEF1VAT1V !l r...- I lîIOii I ORIGINALE MAYER Singurul Trior care la încercările făcute la concursii Heiestreu 1883 a fost premiaţi^ Expediţiuni franco la toate staţiunile eăilor ferate româno. PRECIURILE REDUSE sau altor boale contagioase, precum şi ca remediii antiseptic vulnerar se întrebuinţează „AntI-jBacterionul“ cel maî bun deslnfectant şi desodorifeant cunoscut pănă astăzi, recunoscut de autorităţile cbimico-medicale din ţară şi oţreinătate. — „ânti-Bacterionnl“ nare nici un miros, şi diluaşi (amestecat! cu 10 părţi apă, introce acidul fenic. al cărui miros penetrabil de multe ori devine insuportabil, Efectul salutar se produce imediat. — Cele arătate se ba-sează pe certificatul emis im urma cercetărilor de către § pruiesornl u. Dr. Iiernaa.—„Anti-Bacterionui“ nu atinge nici ţesăturile, nici ferul sau lemnul, distruge imediat organe > părăsitelor imp deeă toată rjacţinnea şi este cu 60”,'o mul eftln de căi acidul feuic. „Anti-Bocteriaiiul” se vinde in butoaie de 1 hectolitru a 100 lei sau i/ hectolitru a 55 lei precum şi in sticle de 1 litru a 5 lei. — '„Anti-Racterionul“ ca remedia in contra boalelor de animale sau ca anti-sepţic vulnerar se vinde in sticle de 1 )liiru a 6 lei sau '/» litru a 3.50 lei.—A se observa marca fabricel pe sticle. j* Depositar general D. L. Praus, Calea Văcăreşti No. 4 jBucurtsci şi farmacia D-luîRisdorfer, Strada Carol, unde |se adresează cereri pentru modul intrebuinţării prevăzut I n anume instrucţiuni 5 - *3$ ‘ - I INSTITUTU MEDICAL Li BUCURESCÎ 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. 1, Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajitl sistematic, 7. Serviciul la domicilia, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higiânîcă 1 Bae abur...........3.— 1 Bae deputină cu şi fără duşe............... medicamente . . . • 11 duşe rece sistematică . 1 50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA Nota. 1. Băile de abur sui t deschise în toate zilele de la 7 oredimin^ţa până la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa penă la 4 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’au maî adăogat şi un serviciti special de băi de no-mol de la Lacu Sărat din Brăila Dlrecţiimea. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANUL ■■ 11— ■ i— *a!-- i i- w , | r Valabil de la 20 MaiG. (1 lunid) 1884,. i. BntiirescT- Focşanî-Ronian n-Foe sâni-B ucn rcscî Staţiuni iritarea trenărilor 1 Ac. Vers. Plic-1 ic o.m. o.m. o.m. | a.m 0-iu. || Rur N- f s6r. "dun dim dim p-raJr - Rest. lloo SlO 7*. 7» D) Sos- 12,, 3u 9» ui1 rl- Rest. Pl. I2*f IU. a.m dim tu H.17 Sos. 12» p.m i2,J Dui R. PL 2,* p.m i» 4,31 DO Sos. 3u 6*. Bo PL 3n 2» G, Focş. r°ij. 4» 4„ 3« 8,, UI 1(U Maraj. 3°pi 5o* 5„ p.m 1204 4» 5» IU a.m Sos. ;, 2*o I*41- R. Pl. 7„ 2. 8*. 4o5 11» IiOQK Rest. d,m p.m. n6p Stat Ui iom. E p] p,,. Sos. rao. B p) ic. iritarea trtncrilor Peri. I Tren. Miile ‘..ci. | .a. |o.ni. |o -1. |o. ■!. ,| Mârăţ.- |°pL iPfţc* Sos- rucs. RPL u.%°\ Buz. r pi. 11- Rest. PI. Dn, Nord. R. "ds. dim! 7*o (!. 8ttcnrescHemoro?a D. Verriorova-BuMiresd E- Bncnrfcsdt-Ginrg'n P. Cinrgin-Bncarcicl iritarea tren. Sta|iunl CalJ Ae. [l’mj Riif 87 pr S11C- Rost. 0.1» lo.DI. |n.m iritarea tren. Staţiuni 1 Fni. | ăUfot. Jo.m. lo.m. [o ; p.m 1 11.0 a. 1» in s„; ... S..I 10.J 11„ p m ser. n6p p:r Sos. III. n pi Slit. |°Sp, fin Gos- UU. Ti pi II! o Sos. •-0-P PI |I0 Sos. ! vi C. Rest. p.m dl p.m| lo, 9o* 5, ■ R. PL 6.* iji g Sos. ... 8o,| 6, ,ls. 8, &. Iu 10o, So, 1„ 11: 9» 2., 1UJ 9=oi 2*, 12* 12»i! 5., 8, 12.1» 5„ 3, ia; f.,;| 4*. n6j ser- a-u R. PI. fin Sos- vid. R pi Siat. |osp, p;t Sos. i ÎL pi Titu 3*i P,lf Nord. 9U0. Sns.R p... Kord. “•»- R. PL iritarea trenărilor Ful. | Pers.| Miit.| Pers Staţiuni o.m. lo.m. o-Hi lo.m. Sos. rT pi. Com. |osp,. fiinţa pl SmârdaSoa a.m 5*o p. m ser. Mrda PL Sos. ««lift r;pi. U.1?SPL I Pil.Sos- • R. PL Buc. iritarea tronurilor Fa Fere. I Mixt. o.m. o m,' o,a. o.m. IEI CILII ! Vindecare garantata! PEIKE BATATUKlLOft Indis^ensiibilil lu ori-ce casu. Cine voeşte să scapă in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine Inventatul 56 Haschisch Collodium I şi fle-care 'ml va fi recunoscător AXathias Rosnyai, farmacist m Arad- 6*< G. Tewieii-Berlad 4*» 7 so dim p.m U Berlad-Tecucin Tec Beri. |°®v. Beii, r pi- Tec. Sos- Rest. 1. Ploesci-Predeal BL R. PL . CiSmpina ci:„ Sos. O’11- B. PL Pred. pţ’ec. K.. Buzeu-Galaţl .1 Galaţi-Hărâ: tjll Tita-Tîrgoîiştri fl.mi a.m lOoo 8*. I 10**j 9*1 Brăila l°p. Barb. Iosp, Gaiali r pi. Bar!' 6°k Tec. |os PL Sos. Buf. P. Tîrgorişle-Titu a.m 12. U. lof 4,i s6r. 4. 10**. 4. 11.., Tjţu RistT _U. Câmpina -Doftana Plec. Tergoveşti Tw&Plec. Titu r03st. Limp. Plec Ilofi. So:- Q. Ploescl-Slăme R. Slănic-Ploesd tiiua- a .in ser, i a.m P«W Plnest-I L. GalaţT-BuzFn Sărăş:şti-Ga!ali pj Rest. 1* Pred r. ] Sin. Kos- p.'Ui, p.m 5*. 6n Gini B. PL Câmpiua .PI. R S. 7„ .. 7,.' 7„ eJ 8i.‘ 9*i sdr.i s6r i Baiaţi & p.m 9*o dim, 7«* Mâriiş. £ pj a.m 5*o p.m iu P- ilarb. r°r! 10,, 7„l sdi a.m Tur ^os-‘R. PL 1'2-u 10» 7»: 8,o U Am 12» 5n Bh.ila 10,, ' 8,,: 8*5 4*x Mh |0SP1. 8., 11.,1 8» ser. a an 3*, Rîi? Sos- u di vi n.s a.m Galaţi^, 4.io dim 8*c p.m Pipe. ‘Mnîc Sos. a.m 10** 12*« "linie ] p.mi ’ Plec. Bl- Rest Plea . Sos. S. laşT-DntrhenT T. ;§i Plec. |in„ Rom. 1-Uc-Ruşi S. ngkouU I Ir. CernaToda-Constanta BdS-rus.pl IRor Sos la§I£Rcm BerP'lac- ConsLSos- VAGOANE DE DORMIT SUNT: Tronul Fulger P, ra plec» din Verciorova JlarlU şi S.lmbata gi Ta sosi la Bucureşti si GiurgKl Miercurea Damluedi. Tronul Fulger C, th pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şl Dumiuec» şi tb sosi la Vârciorova Joia şi Luue*. Calatori pentru trenurile Fulgor P si C, Tor plăti afiu-ă de ta^a cuve-nitii pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de âtP/o La aceste trenuri P şi C, se află un T&gon Salon-Rfistaurant. Consuma-ţiunile ea ror plăti după uu tarif special, Orariul trenurilor dupe timpul de llucorescL X. Cons'.aîta-CcrniToda Coiri™^ Cern 806 Ţipi WWW.dlglbuC.fOrada Depositul şi agentura geue-r-tlă pentru Romania, Moritt Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Fran*, Thiiringer, Thoiss, I.A. Ciura, Hr. Alecsandriu, Ziirnei'.Zeides, Stoenescu şi Risdorfer, laCâm-pu-Lung la Fred. Paul. Chocolade Pastile de Chinio, Bonbon de chinin, Chocoladfl chinin & fier, dulce şi cel £&a* sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate far* maciile sus menţionate. A vi i* : t PIU Aducem la Jcunoscinţa Oner-Public Desfacerea voluntară ®» gros şi en detail a Mărfii 1®J de Coloniale, Delicatese, Culori şi Băuturi cu preţuri reduse ia magasinul nostru situat in Strada Decebal şi Calea Moşilor, No. 20. LILOYICI & Comp Covaci, 14 SAMBATA 28 IOLIU 1884 ANUL VIII. — Nr. 2117 tinom 10 BANI EXEMPLARUL us A'- Hh Iii fl <*ti [ vj . :ţ. f _“t fan 1 4 fj A X* 12 X1S TOATE ZITJE.ÎLE ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In JMstricte s , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. Şb l plinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. % Director: D. AUG. LÂUR1AN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: SBOEBSfflSEf" «aeagw; In România s La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihdlm/cw, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. " Tn Paris: La Societc Havas, place do la Bourse, 8. In na.: La Hărnicii Schalek, I, XVollzeile, 12, Biuroul Central ^ e anunţuri pentru Austro-Ungari». Jn Har bnrg: La Aăolf Siăner, Gănsemarkt, No. 58. Biuroul de anunţuri* pentru Germania. ANUNCIURILE : € Linia mică pe pag. IV 30 Kaiii | declame pe pagin_ IU-a 2 lei. Reclame pe pagina H-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate so refusă Artlcolil nepublicaţl nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunoa nu este responsabilă. Prim-Redactor: STEF. C. MICHAÎLESCU. CĂTRE ALEGATORI Listele electorale sunt publicate de primării. Ori-ce reclamaţiune treime adresată autorităţii comunale, insoţităde acte justificative, pănă la 6 August viitor. Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci nepăsarea, să’şi caute fie-care numele in liste, şi de nu se vede trecut, să reclame inscrierea sa in colegiul unde ’I dă drept legea. Pentru înlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că Orl-ce Român de nascere sau impămăn-tenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis,“nici falit, nici servitor cu simbrie, nici ,condemnat pentru crime ori delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in colegiul designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele din partea implinitorulul dedări, pe anul încetat saă pe anul curent; iar scutirea prin acte hotărîtoare. ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Iacă cum legea grupează pe alegători. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, cei domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de ori-ce natură de cel puţin 20 lei.-Sunt seu tiţi de cens : profesiunile libore, b) oficerii in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) cei-ce au absolvit cel puţin învăţământul primar. In col. III intră toţi câţi nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct : a.) învăţătorii săteşci şi preoţii, b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. ) De asemenea votează direct şi cei t un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciă ceti şi scrie. ! — Au dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cei c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. * — Sunt dispensaţi de cens : al foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţi al vre-uneia din* Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două legislaturi ; . generalii şi coloneii! precum şi a-similaţiî lor; d) foştii şi actualii miniştri sau re-presintanţi diplomatici ai ţării ; e) foştii şi actualii membri saă preşedinţi de curte, procurori-generalî de cur^*e de apei, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; sr£i?i°*Ctf lî §i licentiatiî de ori ce peciahtate, cari eşî vor fi exercitat Pro estunea m timp de 6 ani; y) membrii Academiei române. Paarte .dilî. coleg'iul II, toţi ale-o°tu direcţi din oraşe şi din comu- rura/*1^ 6' ,car* un venit funciar, SS fu Ui;baD-de la 2000 lei in j°s fndnat a 8?0, cum §1 comercianţii şi rl^UStrlaŞ11’ cari plătesc O patentă 3 a sad II.—Sunt scutiţi de cens: nrJ. docţor^ de ori-ce specialitate, nat cei cu titlu echivalent, ema- . ,T. a §9°^ speciale superioare; in drept, in litere, filo sofie sau sciinţe; siw 3l actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 ani ; Si predilecţii, farmaciştii Şi mgiciî veterinari cu diplomă; Stnt.,1 r esonî Şcoalelor din oraşe ale «noScâteS“eaş!ât°aleIOr seca“dare re' lOOoTefiZf.’ CU’° Pe““Ie minimom Londra, 5 August. Protocoalele conferinţei nu conţin de căt lucruri deja cunoscute. Deja la 16 Iuliu contele Miinster a declarat, ca se teme că conferinţa nu va avea nici un resullat, de oare ce Francii şi Anglia nu sunt de acord nici in principiu nici in faptă. In şedinţa din urmă desbaterile s’au purtat pe un ton, care nu se obicinuesce intre diplomaţi. Waddington ceruse ca Anglia să plătiască mal curând despăgubirile pentru Alexandria şi a protestat intr’un mod puţin delicat contra refusuluî ce a opus Granville şi acestei cereri. Peter*burg, 5 August. „Novoie Vremia" vede iu nereuşirea conferinţei protestul vâdit al puterilor împotriva încercării Angliei de a ridica controlu internaţional de-asupra Egiptului.—„Novosti" dimpotrivă nu vede in nereuşita conferinţe! de căt un fla3co al marilor puteri, căci Anglia a dovedit că nu vrea să dea nici o ascultare propunerilor lor confuse ci vrea să lucreze singură de capul său. Toulon, 5 August. Săptămâna viitoare probabil că se vor in-chide ambulanţele, Peste 4000 de persoane s’au reîntors in oraş. Situaţiunea in Spitalul Bonrencontreeste următoarea: Doi imbolnă-viţî din nou, patru însănătoşiţi, morţi doi, in tratament două-zecl şi şiase. Marsilia 5 August. Situaţiunea s’a agravat. De ieri s’au mtîm-plat 28 caşuri de choleră. — Ziarele fac propunerea absurdă şi nefolositoare de a se cumpăra de 50,000 frenef xase cu petrol şi a li se da foc de-o dată in toate stradele oraşului. —Primarul a ordonat închiderea cimitirului Saint-Lup, unda s’au înmormentat două-spre-zece cadavre de choleră, fără a fi mal inainte desinfectate.—Directoarea şcoaleî de fete din Arles a fost scoasă din post, din causă că a fugit de frica cholerel. — n casa de alienaţi din Montdergues s’au mai intîmplat două caşuri de choleră. Bruxelles, 5 August. In Ath deputatul liberal ales de curănd a declarat, că alegerea sa e un protest in contra noului proiect delege şcolară.—Mişcarea im-potriva acestei legi iea de altfeliu in toată Belgia intinderl serioase, cari trebuie să puie pe gânduri guvernul. Mars.iia, 5 August. După o ştire din Algeria, un indigen din traiul Tuaregilor, angagiat la Biskra pentru SpahI, a declarat că colonelul Flatterşi câpi. tanul Masson nu au fost masacraţi de Tuaregi, cum se auzise odinioară, ci că sunt pri-sonieriî lor. Versailles, 5 August. Şedinţele congresului sunt din cele mal furtunoase. Şedinţa care a precedat alegerea comisiunîl de revisuire le-a întrecut pe tăte cele-l’alte. Madier de Montjeau., radical, acu-sa intre altele pe primul ministru că omoară parlamentarismul; arătând apoi spre stânga extremă, zice: ieată adevăraţii republicani ! şi pe urmă ară ănd spre centru şi guvern, strigă stângei: iată duşmanii tăî! (Mare mişcare). Radicalul Marius Poulet, cere desfiinţarea Senatului. Presidentul respunde că nu poate lua in consideraţie această propunere, de oare ce nu e prevăzută in programa de revisuire. — Baudry d’Âsson vrea să citească o declaraţie. Presidentul nu ’l lasă sDunăad că deja a inceput actul de alegere. Dreapta protestează şi Baudiy in-tinde presidentulul o hârtie. Presid aproba raporturile ceremonioase a celor doi soţi cugetând că aceasta » numai o ţinută de eonveninţă. _ Gmerile său şi el erau din două ge" neraţiunî diferite; dar, dacă se simţe* ruşinat de activitatea puţin scrupuloas a financiarului, dacă condamna unei întreprinderi pe care le trata de curse» trebuise să’i recunoască puterea voinţei şi vioiciunea inteligenţii. ., Şi, pe neaşteptate, a peste aceasi dramă, pe care nici n’o bănuia. (Va urma) Entile Zoi1» www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA nivelat toate punctele însemnate pe teren prin ţăruşi, depârtăndu-se intreaga lungime in poligoane cari s’aâ in-chis exact. Lungimea de 74.550 metri liniari, după basele de operaţiune, şi de 136.290 metri liniari, după sinuositate, ridicată in anul rcesta pe toată intinderea care s’a despărţit in poligoane şi care s au inchis exact. S’au nivelat asemenea talvegurile ce despart Jijia de Prut in două locuri şi anume : a) in dreptul satului Icu-şenî pe Jijia şi Medeleni pe Prut; b) in dreptul satului Bosia pe Jijia şi Be-resci pe Prut, fâcănduse atât profi-lele longitudinale cât şi cele transversale. In aceste două puncte, Jijia se apropie mai mult de Prut, luciu care ar inlesni, cănd necesităţile ar cere con-strucţiunea unui canal. Acum întregul personal se află ajuns cu lucrarea in satul Trifesci, ocu-păndu-se cu trasarea mai departe a baseior, cu ridicarea cu planşete, şi cu nivelarea porţiunei ce este incă de terminat pănâ la hotarul judeţului Iaşi cu judeţul Botoşani dincolo de Bădă-răi, şi de acolo mai departe. --------------- ----—v——------- Conflictul căruţaşilor din Portul Brăilei. Cetim in «Mesagerul Brăilei» : Din săptămâna trecută, de cănd a inceput să se constitue societatea căruţaşilor din Port sub preşodinţa d-luî Thano, conflictele au inceput să se producă intre căruţaşii societari cu cei ne-societari. Cei d’ântăiu pretind ca toţi căruţaşii să vie să aderaze la statutele asociaţilor, căci alt-fel nu le este permis de a lucra la nimene. D-nu Thano a pus un articol nenorocit in contractă, care ar fi zi-cănd, că toţi căruţaşii din Portul Brăilei sunt obligaţi a face parte din societate, ceea ce are aerul unei legi imperative care sileşte să se supue la această disposiţiune şi pe cei cari n’au sub-scris acel contract. Şi unii căruţaşi cred că este obligatoriu şi pentru căruţaşii ne-asociaţi. Asociaţii insă, nu voesc sâ’i lase şi au intrebuinţat chiar violente şi bătăi in contra celor neasociaţi. Ieri după inaugurare au fost bătuţi mai mulţi; unul din ei, şi a anume Vasile Rusu a fost bătut aşa de rău, in căt a seară a şi murit, după căt sun-sm informaţi, iar un altul anume Iăn Hristu este bolnov din bătaie. Astă-zî cănd era să inceapă operaţiunile asociaţilor, conflictele cu comercianţii şi cu căruţaşii neasociaţi aii luat proporţiunî mai mari, scandalul ajunsese la culme; d-nu procuror şl d-nu prefect au intervenit la faţa locului să calmeze lucrurile, dar pe căt m se spune nu s’aă putut calma de loc, căci agitaţiunea continuă. D-nu Victor Mendl, care voia să lucreze ci căruţaşii neasociaţi, era să fie bătut, dar a fost scăpat de căţi-va din chiar' căruţaşii asociaţi. D-nu Mendl a reclamat d-lui prefect, ca să facă a fi respectată libertatea muncei fîe-căruia şi, pe căt aflăm, d-nu prefect s’a arătat prea moale in această afacere. Este adevărat că autorităţile noasti poate să fie cam ambarasate de acest conflicte, unde sunt sute de omeni i joc; noi credem insă că e bine a fac să se respecte legea pentru fie -care d o potrivă. De sigur că aceste conflcte o să prc ducă o crisă in portul nostru, căci 1 nii comercianţi uu mai voesc a mi exporta, dacă nu se respectă libertate muncei r secm.a* sPune că din acâstă cai v... ar “ iscat oare care ceartă inti dm comercianţii cei mari. Voi da detalii in numărul viitor. - “-“---------- BĂILE SLAVICULUI «Tutova» scrie: «Ni se scrie de 1 Slănic, că pentru acest seson este aş de multă lume acolo, in căt este in posibil de a se mai găsiincăperî pei tru visitatori. «Epitropia casei Sântului Spiridor sub a cărei administraţiune şi prc prietate cad aceste regiuni balneare ar n luat măsuri de a se mai clăc P.ei;tru anul viitor incă alte hotelul Şi tot-d1-odată se face şi măsurarea u dnî anume teren din localitatea băiloi care se va vinde in loturi Romăniloi doritori de a ’şî construi vile şi a s aduce in acest mod o îmbunătăţire ce pitală acestor băi, cari rivalisează, i bogăţia isvoarelor sale, cu cele ma principale staţiuni balneare din Eu ropa. «Ni se mai spune, că guvernul noi ln interesul de a facilita comuni caua călătorilor dintre Târgul-Ocn Şi băile Slănic, a şi trămis douî ingi ^,erU'cari se ocupă actualmente c „u- —----------- notiţe literare Organul societăţii farmaciştilor din România.—Foaie pentru ştiinţă, artă şi ictere, sele farmaceutice).—No. 8 An. IV cuprinde: Revista.—Revista specială : Proiect pentru redactarea farmacopeei nuoi şi critica farrna-copeei vechi, de Edua-d Fabini, farmacist. Preparaţiunea acidului benzoic pur din urină. Diferite metoade pentru constatarea presen- ţel albu’jainei in urină, de pref Iohnson George.—Vai .etate Un medic condamnat pentru neştiinţă.—Anunciu. INSERŢIUNE Domnule redactor, Vă rugăm cu onoare să bine-voiţi a da ospitalitate in coloanele ziarului d-voastră următoarelor rânduri : Sunt fase in viaţa omului, in care meritul şi demnitatea la unii, iar ino-ranţa la alţii, se arată in goliciunea lor, furtuna şi ea venită, nu se localizează, sau nici i se cunoaşce valoarea dacă nu intră in cercul acela cu care se comporte» ză. La 11 ale curentei, Alteţea sa seri-nitimă, Alexandru Batenberg, principele amgpei noastre vecine Bulgaria, prin. eveniment neprevăzut, a fost nevoit să se oprească in portul Urbei noastre Corabia, din distr. Romanaţî. Aci eşind in oraş pentru o V2 oră, şi primarul nostru G. A. Prejbeanu aflând imediat de fericita venire a acestui majestos personagiu, s’a prezentată înaintea sa cu demnitate şi curajul ce caracterizâ pe un adevărat romăn şi pe un adevărat funcţionar, supuind Alteţei sale princiare, fericirea de care s’a bucurat oraşul nostru. Mulţumind de această neaşteptată onoare, din partea tuturor cetăţenilor, după o conversaţie de peste o oră, primarele s’a retras, străngăndu-I măna principele ; indatâ după plecarea sa dupe bord, Alteţa sa sarinisimă voind a face o mai mare onoare oraşului, prin aghiotantul său, trimis espres, a invitat la dejun pe verdele nostru Român G A. Prejbeanu, actualmente primar, unde au luat parte alături cu Alteţa sa in iagdul princiar, pe bord, la debarcader. Am mulţumit d-lui Primar personal pentru demnitatea cu care ne-au re-presenla», aşa că prin trănsul, Alteţa sa a făcută indată onoare oraşului nostru; ne credem insă obligaţi, a’i aduce mulţumirile noastre acestui aemn personagiu, care ştie a susţine sus prestigiul naţiunii sale, şi in particular al oraşului său, şi prin organele de publicitate. Ion B. Ionescu, Tache Ionescu, Parei Ionescu, I. C. Păunescu, T. Săndu-lescu , Ioniţă Enăscu, Radu Miţu-lescu, N. Niculescu, P. Piperea, El. Stoinovits, I. Hamagescu, T. Florescu N. Georgescu, Ilie.Diaconu, G. Anton. 7 August 188! — 9 ore dimineaţa. . Paris, 7 August. De ieri seară s’ati co 'stat 6 morţi do choleră ia Toulon şi 5 ia Marsilia. * Congresul a inceput astă-zî discuţiunea re-visiunii. S’au pronunţat mai multe discursuri dar nu s’a produs nici un incidinte. Circulă sgomotul că s’ar li ivit mai multe caşuri mortale, de choleră, in Englitera Viena, 7 August. Măine se va esecuta anarchistul Stalma-cher, pe care trţbunalul escepţional <51 condamnase la moarte in ziua de 11 Iunie ca fiind culpabil de asasinarea agentului de poliţie Bloch şi a zarafului Eisert. Roma, 7 August, Agenţia «Ştefani» anunţă Londrei cum că lordul Gran viile a ii sărcinat pe Sir L nley, ambasadorul Anglie' la Roma, a mulţămi oficial guvernului regeluî Humbert pentru sprijinul pe caie ideile espuse de către guvernul Reginei in sinul conferinţei l’a primit din jartea plenipotenţiarului italian. Cabinetul din Londra cănsideră că atitudinea Italiei in această circumstanţă ar fi fost inspirată printr’un simţimănt amical faţă cu Anglia şi printr’o ingrijire luminată pentru prosperitatea Egiptului. Guvernul englez declare ;ă a apreciat cu deosebire această conduită a guvernului italian. Roma, 7 August i Regele Humbert a primit demisiunea d-lu Techiu, preşedintele ^natului. Rorna 7 August. ^a Roma şi in imprejururî s’au simtit două sguduiturî de pământ. La şFrascati" şi Al-bano s’au auijit chiar sgomote supterane. Spaima a fost mare şi generală, dar nu s’a cauzat nici o pagubă. Ischl, 7 August Astăzi după amiază impărătul Wilhelm a primit pe d-lu Tisza, după acea a luat concediu de la împărăteasa Hlisabeta. Pe urmă împăratul Austriei a insoţit pe Majestatea sa impărătul Germaniei pănă fp gară unde cei doi împăraţi s’au sărutat de mai multe ori ina inte de-a se separa. O mulţime imensă aclama pe cei doi suverani in* tot timpul pasa-giului lor. împăratul Wilhelm a părăsit Ischl la 3 ore şi jumătate. ----------------------------------- LYCEUL ST. GEORGE Acest institut este creat in scop de a procura elevilor o mstrucţie basatâpe cele mai moderne cerinţî ale sciinţei, şi a le permite să găsiască in ţară la noi, instrucţiunea pe care pănâ acum o căutaţi in şcolile din străinătate. Modul seu de organisare, inzestrarea sa cu toate colecţiunile sciinţifice necesare, precum şi alegerea corpului profesoral dintre persoanele cele mal competinte şi speciale, va permite acestui noii insitut să ri-valiseze cu toate institutiunile analoge din străinătate. Cursurile primelor patru clase de lyceu vor începe negreşit la 15 Septembre. In lyceti se primesc elev. mcerni, semi-internî şi externi. Numerul elevilor interni si externi este fdrte redus. Cererile de inscriere se vor adresa directorului lyceului D. St. Hepites 23 bis strada Roipri, care se afiâ la dispositiunea publicului pentru orî-ce informauune*. ----------------esQJ- ------------------- BIBLIGGEAFTF In editura librăriei Ioan Raicoviceanu din Piteşti au apărut de sub tipar Micu curs de Istoria Romauilor, arangiat de pe un plan metodic cu totul noii de M. S. Andrian pentru cl. III primară de ambe secse, aprobată de onor. minister. Preţul 55 bani. A apărut iu Craiova la librăria Fiiip La-zar. Două istorioare prea frumc ase din viaţa lui Cnzu-Vodă costul 50 bani. Nrgriada epopeeă naţională, partea II. va eşi de sub presă la finele lui Septembrie. Cei cari posed partea I şi ar dori să’şî pre-cure separat şi partea II, aii să trimită pro-ţul de 5 1. n pănă la inceputul Iul Sept. După eşirea ae sub presă părţile nu se ma vănd separat. " Opera intreagă abonată inainte costă 8 1. n.; după eşirea de sub presă 10 1. n. Abonamentele a se adresa la autorul Ar. Deiiâuşianu in Iaşi. Colectanţiî primesc 10 rabat. - ----------- ---------------- SPECTACOLE SALA ORFEU. -■ Marc teatru mecanic Astă-zî, Sâmbătă 28 Iulie 1884. Ultima re presentaţie, Bătălia de la Plevna şi luarea ei. Cu stimă. F. (iierkn, proprietar. FOSTA GRADINA STAVRI.-In toate serile representaliuni variate date de trupa de vodevile şi comedii cu artiste şi artişti noi, compusă din 20 persoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. D. Ionescu.—începutul la 8 ’/a.—Preţurile reduse. GRADINA RAŞCA. — Marţea, Joia, Sâmbăta şi Dumineca, represintaţiuni variate şi atrăgătoare, date de o trupă de artişti asocia ;i.—Printre artişti vedem figurând : d-nelp Elena Botez, Anostim d-ra Vermont ;—d-niî Anestin, Ilasnaş, Hagiescu, Costescu, Pe-treanu, Catopolu etc. Doctorul E. Clement Reîntors in capitală, dă consultaţium de ia 4 la 5 ore ‘/a p. m in toate zilele Strada Renasceri 3. SCHIMBARE DE DOMICILIU D'-s1 < itILH. SALTER DBf-A FACULTATEA. DIN VIBNA Sp«o!al; BOALK I>E FEMEI Şl SYPHIU8 S’a mutat Strada Pesc&rie ~Vech.n Nr. 8 vis-a-vis de Hotel Londra (Calea Moţilor) + Zoe Chabudeanu, Alexandrina Cha-hi’deanu, doctor Chabudeanu, Maria Chabudeanu, Maria Periţeanu, Grigore Perieţeanu, Elisa Lecca, căpitan George Lecca, doctor Photina, Areti Photino, Aristomen Photino, Alexandrina Photino, Dimitrie Pişcă, Paulîna Pişcă, Oreşte Photino, Euphrosina Photino, Trandafir Djuvara, Alexandru Djuvara Mihail Pişcă, Edmea Chabudeanu, Pau-lina Chabudeanu ; Soţie, mamă, frate, surori, cumnaţi şi nepoţi ai decedatului GRIGORE N. CHABUDEANU, fac cunoscut rudelor şi prietenilor dureroasa pierdere ce au avut. rm negru ie Orerip şi GtolE-Drânce» Vechio de 4 ani* qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi fi LB DE DRAGASiAN! dia r«9olt» anulai 1881.—ir. radr» Iu PĂUN POPPE80U & Comp. TfL.îj>jaţci Lui, 1». CASA DE S0MIME G. STER IU 6c Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI I?e *iua de 20 IxiliU ora IO Onmp. Vfind. 5°/o împrumutul Comunal . . 85 85 5% Scrisuri Funciare Urbane . 88’/, 89 5°/» » „ Rurale . 92'/* 927. 5°/o Renta Română perpetuă • 93 £ 93’/* 5 7« „ amortisabilă • 957, 95 74 6 °/o Scrisuri Funciare Urbane 1 98 98 7, 6 °/o Oblig, de Stat (conv. Rural)) 97 98 6'T „ „ „ Găil. Fer. Rom. 7°/o Scrisuri Funciare Urbane • lOlVe 1027a 7q/o „ „ Rurale. ■ 102 7a 103 7% împrumutul Stern . 8°/o „ Oppenheim. , Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) 232 233 Impr. cu prime oraşul Bucur. 32 33 Acţiuni Credit Mobiliar . . • 2017» 2037a „ Construcţiunî 261 % 262 „ Naţionale 237 238 „ Dacia-România 343 344 „ Bancă Naţională . . • 1385 1390 Fiorinii Valuta Austriaca . 208 210 Mărci Germane 123 124 Bilete Francese 997, 100 „ Englese 247, 25 RumeRusestl 252 255 Aur contra Argint, şi Bilete . 1 540 1 550 NB. Cursul de mai sus este in moneda dc aur socotit după cursul fiscului. Cupoano se aquită fără HcăzămSnt* Adresa penrtu telegrame »STERiU“. www.digibuc.ro RCKAIîI^ LIBERA ANiculeseu & Comp. (coafar) .No. iO.Str. D6mner,Nn 10. Salonâ specialii penru tunsu, rasu şi frizaiO, aranjată dm uou.— 12 rasuri lei S.—Asemenea şi un bogat asortiment deparfumerie fină cu preţurile «fuse.—Serviciul prompt. rei Âlex. Graboirskl, Comisionar Strada Şelari, No 13 Repre-sentant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai Urmei Theophile Roe-der, & Com. la Reim» in Şampania. Eftimiu Constantin, .cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16 Fraţii 1. Gologan, recoman-dârnfl magasiuulfl nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare depofi de caşcava1 şi brânzeturi do braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână* cu preţuri convenabile. O R A T k*ue mobilate de in-1/1D11 chiriat, aerQ curat. Strada Buzeştilor No. 5. D. J, MARTIDVIC ş a mutat Str. Carol I, No. 2 ATELIERUL «?© esocută elegant; TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, DIPLOKE, CIMTE, iCflUSÎ PLANURI, FACTURI, ele in diferite culori. ■"zr CârţT scfinţjfice, Ziare in orT-ee^formale ţi ir» diferite h nbT, Afiţe in diferite culori, " . Comptut»T CftrţT dejvisftâ ţi de logodnă, InvltaJ-Vî de eununiî ţi decese.- .. Registre-peniru toate speciele do uservic T, — _ - .i.~r ' "Bonur! n diferite culori fir»e, Tarife ţi anunţuri comerciale si industriale, •.r-.rrr.-.-r f — - pLLJP4 LOnî-ce iei de imprimate ale tuior autorităţilor, ' Bilete 91 condici pentru padurt^câmp, mori aooise. etc~~etc. - .-rr.-r.T~ • FABRICA DE RSiis?® se primesc ORI CE COMODE U ACESTA SPECIALllATEf se efectuează promptă /î elegantă 1 n 1 i nmi âiii»■ 1 Pu i ui 11II11II1 nl 1111 % J^2ZLTSL10L&±\JL Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la 15 Maiti păni la 15 Septemvrie. Recomand camerile mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Maso n casă pănă la regularea birturilor. Diligenţa va incepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de la 15 curent —Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. ISSSIMBBS33B5BB5MB asasa j INYEŢATUKA GRATIS -33© Flora României, săpunărie parfumu. I, medalie de a»r de la esposiţia agricolă a i»H« tulul Ilfov 1882. Grbbowst-i * Siaroff, Bucurescl. * Ioaniţiu Fraţii, (librari. sfrlriT Lipscani Nr 7 şi 27. “ ioan Pencovicî, (iipscant) StaT J da Lipscani Nr. 24, Speck lităţi de mătăsuri, lânuri dan' telo, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălărit h» diferite calităţi. Vânzare cu nr7 ţurî foarte reduse. y Jordac**e X. Ionecsn (restuT rant) Strada Covaci/ V 3 Deposit de vinuri inaigere sj* streine. 5 q-jcec &Uomp, (libr&rtTft^ O Victoriei Nr. 7 t/asile Grigorescn. Fahricantfi f le Paste, Uleiuri, Scobealâ şi moară de măcinat făinuri Ştr. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde lin tpnnr doresceag&st Ull lUild! o meditaţia™ pentru clasele primare sad gimnasiale. Adrasa: Admiaiatraţiunea acestui ziar. PRIMUL BIUROU de PLASARE pentru institutrice, profesori, slugi şi bono superioare.—Casa de locuit pentru guvernante fără o-cupaţiune Adelhald Randau, institutrice cu diplomă, Bucu-rescî, Ştirbey-Vodă 19. 3 BRUDEK KBPICH CEL MAI RE NU AUT DEPOST Dl HUŞI1 CUSUT DE TOATE SISTEMELE Recomaudă ceie mal perfecţionate maşini de w J cusut cu 15 aparate foarte inlesnitoare. -«1 a -w H Ph W S5 fa W H ■*1 PS H a H î K PREŢURILE CELE MAI MODERATE PLATA Şl IRĂ TE LUNARE SAU SEi’TAMANALE GARANŢIE PE 5 ANI. - INVfiŢAŢURA GRATIS I ►S t-i >■ H , s f 9 W H W f ea 5» W « I DEPOS1TKLK i Buourescî, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească, lângăHOtel Metropole. Crai ova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. sw£- iny 9 a■ f 3 2 S a « “ 2 X, 3 o|j o a - - 64 o. ^ ►2 C «! B -q s £ a 2 a -e*- O .s ^ a 3 D -r- O £ tv I Q O W Q I * S bo u ® Topicul oriental ,s Ddainim este cel mai actif şi cel mai economic din toţi fondanţi şi re-vulsifi cunnoscuţi. Nu face să cadă p5rul şi nu lasă neci uă urmă. N. 1 Bolele peptuluisl ale gâtu-fLACON GALBEN lui (Bronchiul Pleurcsii, Premiu Angine), Paralysli, sîă-la Paris, 6 fr. biciunea plciorelor,etc. N. 2 Apă la pi dâre, Os se mârte, FLACON VERDE Tumori ossâse, Ingor-Preţiu giărif Schiopătări vechi la Pariu, 6 fr, ceu noui, etc. Paris, Piiarmacia DESLAURIERS, 31, r. deClery, ji t6ts Pharmaciele şî Droguerielo. De vânzare bilete de închiriat pentru licit ia case — 14, Strada Covaci, 14 — Erezii L. L GMAITRE Succesorii TURNATORIE de FEEsiĂLAMÂ^ATELIER MECANIC BUCURESCI 30SBOUTIUNIÎ REr-JinDH Se insârciueaLă cu construcţiune de yagonette şi raileurl pentru terasamente, asemenea ş: construoţiunl, de turbine şi mori pentru preţuri cu mult mai scăzute de căt cele de Viena şi Pesta, si cari sunt fixate pentru o moară cu 29 1 piatră de la 36 la 1,500 lei 1 » » 42 „ 1,800„ 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 * „ „42 „3,800 « •i ga/. In jq-« L.bj .iia'iT fila )oqf lnstalaţiune de mori cu turbine foarte rentabile.—O moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe rîul Sabar, a costat 55,000 lei şi produce 3000 lei pe lună.—Un mfc.® asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. Mg"* EPTINlTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS. -*8Ti BUCURESCÎ CALEA pOROBANŢILOR, 105. GALAŢI STRADA PORTULUI. recomandă marele lor deposit d8 Maşine agricole precum: Locomobile de 3, 10 şi 12 caT putere, de Clayton & Gliuiîleworth, BATOANE DE GftĂU de 3, 10 şi 12 caî, BAT0ADE DE POkUMB cu locomobilă şi cu mână, IiiÂŞINE DE SEMĂNAT. MAŞINE DE CIURUIT şi VENI URAT, MORI BE MĂCINAT, PIETRE FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SECERAT „\Vood.“ Pluguri cu bârţe de fer bătut, Eberimrdf, Pluguri Universale pentru brazde de 8 şi 10 ţolurî adâncime, GRAPE DE FER PATENTATE, construcţie nouă, cu dinţi articulate, ŢEVE DE CASAN pentru locomobile şi altele. In ATELIEURiLE noastre primim REPARAŢII DE LOCOMOBILE din ori-ce fabrică. MMimimumnaimnimimniiminfflniirnrfiT!reTaopfwp|Hwnî)r vlnzare hârtie stricata —>j 14, Strada Covaci 14. MS HOTEL FIESCHI 1BTJT OCT BESOI MV?- SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI -HM — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. INSTITUTLI MEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. 3 — Secţia medicală. &î,.IIydrolnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. MasajiQ sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higidnică 1 Bae abur .... 1 Bae deputină cu şi fără duşe................2.50 medicamente . • • L 1 duşe rece sistematică . 1.50 BAI BE ABUB ŞI DE JPXJTI3ST.A. Nota. 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 orediminâţa pdnd la 7 oresdra. 2. Pentru Dame însă. băile de abur, odată pe sâptdmdnă Vinerea, la 7 ore dimineaţa pend la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’au mal idăogat şi uu ser viei 0 special de băl de no~ mol de la Lacu Sărat din Brăila Direcţiunea. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMAIM Valabil de la 20 Mani (1 lumu) 1884. i. BncuresrT-Fccsani-Roman B. Rorr,an-Poc-snn 1 -Rucirresc! Staţiuni fţ„i> Nm~ uUt'- Best. D] Sos-n* Rest. PI. Buz. E?F1. RA|?spi Pocş. R°pi. Sos. B PI. Rar Sos- âZC. E P1 Sos. Rest. Rom. Sos- (I. Bucnrescl-Yerciorova 1). Yerriorova-Bueureseî Arătarea trenurilor | Staţiuni Ariiarei trenurilor iritarea tren. |l Ac. Pers. | Pliu Ac. | Ae. Peri Tren. Mixte Staţiuni Pol. Ac. |Pers. 11 o.m. o.m. o.m. | o.m. 1 o.n. | 0 IU. em. o.m. o.m. o.m. o.m. o.m. | o.m ser. Uim dim dim O-nJ S6r. p m a.m lin, N. M. p-m dim p.m 11 lloo 7** 7©« num. R PL 8» 12,. 5.. D »■ Rest 4 7»o 1 ‘to Rest 5» 10.. 6. st 1»» 12» p.m 12, u.. 4,o dim p.m i>;i Sos. 11.. 8., 2u pjn loo 4, flwrdj. b.pl u„ p.m 7.. 5. 12» 1 ll- R. PL 6u 11.. 8 3i, 2o, 6.. 11.. 8ic 5.. 12,i SlG Sos. 8,. ll, 10., 3,, 2m 6ii roq, R PL 11,. 8m p.m loi oiajj Pj 5o, 1» 10,. 4« 3» 7», R-S Sos- 12,, 9., 2,. Hr-i Sos. 9*1 2, ll. 4,i 3,ţ 10o, 0* B.PL 12.. 9» 2,^ L‘ă- R. PL 9» 2s* 12., bo* p.m 4» iu L. p.m ii*. 8,-, ip C Sos. 12w 5, S.J 5i, 12o« 54 a.m o- ' R. Pl. 1 2., ÎL, a.m 8** 1 '•R.PI. 12.. 5sb 3J 7.. 2*o 9o, Dl Sos. 3» 1» s6r. a.m ! . Soi 12,, ! 6,, 4l. lo.T Rom. US* Sos. p.ir 2oo 2., 3.i p.m VAGOANE DE DORMIT SUNT Trenul Fulger P, Ta pleca din VârciorovaMarţu şi Sâmbăta şi Ta r.osl la Bucureşti şi Giurgid Micrcarea şl liamineca. Trenul Fulger C, va pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şl Dumineca şi tu sosi la Vfirdorova Joia 5! Lunca. pun 4*0 5., 5.. p.m J^n i.alători pentru trenurile Fulger P şi C, Tor plit; a rara de tai» cure-niiii peutru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de 20®J* 1 aceste trenuri P şi C, se afli nu ragon Salou-KesUuraut Cousuma-inile es Tor plăti după nu tarif special. Orariul trenurilor după timpul de Bucurescl. JL Câninina-Defuiia C;imp. Piec D«ft. Sos- a.m 11,0 11*0 a.m Eoliana-Câuipiiia Poft. Pire. Câmp.Sjs- p.m 6*0 63, p.m W. Ccriiaroda-Consianla Cern. ^ Const. Sos- p.m 6*9 9,9 sâr. p.m 2oo 4ao pjn X. Oonstanţa-Ccrnavoda CoDcTIîreV Cern.Sos- p.m 2,o Bo, pjn dim 9t. lin ajn CĂTRE FUMĂTORI, Aşa numita hârtie de oigară Papier Âmbrâ Albă se procură prin D-nul Ei War-tha, in condiţiunî şi preţuri avantagioase tiitor comercianţilor. . Această hârtie de o qualitate superioară, după cum s’a constatat prin aoalysa chimică făcută, după cererea fabricantului, în laboratorul chimic al statului, de către d-nu dr. Bernath, unai are şi avantagiul asupra tutui celor alte hărţii de cigară ca, având căpâtîiul foiţii muiată iu chilibar topit, ea nu se r^P3 udăndu-se in gură ca celle alte, şi astfel evită acea amărăciune de scrum ce se resimte la cele alte hărţii care se rup udăndu-se in gură. . Această hârtie se intrebuiu-ţeazâ deja de către regiile Francia, Englitera, Amoric*? Romania cu cel mal maia succes ; ea ni se cere deja oin tow părţile României, fim î BieW , a aduce prin qoalităţile el ata de cu drept apreciate, o revo-luţiune intreagă in hârtia aB gigară, ocupând primnl rang-En gros se găseşte de o' cam dată in Bucureşcî la dd. Efraj® Nahmias, Gr. Cavadia, N LO-nepolu. H.WARTHA. u Representant pentru Rotnaui Bulgaria şi Serbia. Tipo-btograSa ^tefaa.Mihălescu’f www.digibuc.ro Mibălescu’Strada Covaci, 14. DE VENZABE Hârtie Stricata 14, Strada Covaci, 14 ANUL VIII. — Nr. 2119 10 BANI EXEMPLARUL MARTI 31 IUI IU 1RR4 - APAIiE ITV TOATE ZIX.EEE ABONAMENTELE : In Capitală: Pent’u 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: * 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei;.3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAUR1AN Pentru Abonamente, Anuneiurî şi Reclame a se adresa: In România : La admini3traţiune, Tipografi a Ştefan MihdUscu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. La Societe Havas, place de la Bourse, 8. La Seinricfi Schal&k, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pe îtru Austro-Ungai ia La Adolf St'einer, G&’.isemarkt, No. d8, Biuroul de anunţuri pentru Germania. In Paris: In Vlcna: Hamburg1 In ANUNCIURILE: O Linia mică pe pag, IV 30 bani I Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. P.cclame pe pagina Ii-a 5 lei. | Scrisorile nefrancato se refusă Articolil nepublicây nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: STEF, C. MiCHAlLESCU. CĂTRE ALEGATORI Listele electorale sunt publicate de primării. Orî-ce reclamaţiunetrebue s-dresată autorităţii comunale, însoţită de acte justificative, până la 6 August viitor. Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci ne păsarea, să’şl caute fie care numele in liste, şi de nu se vede trecui, să reclame inscrier?a sa in colegiul unde ’I dă drept le$ pa. Pentru inlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că Orl-ce Romăn de nascere sau împământenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis, nici falit, nici servitor cu simbrie, nici condemnat pentru crime ori delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in colegiul designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele din partea implmitorulul de dări, pe anul încetat săi pe anul curent; iar scutirea prin acte hotârîtoare. Iacă cum legea grupează pe alegători In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit fun ciar rural sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, cel domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de ori-ce natură de cel puţin 20 lei.-Sunt scutiţi de cens : a) profesiunile libere, b) oficeril in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) cel-ce au absolvit cel puţin învăţământul primar. In col. III intră toţi căţl nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct : a; învăţătorii sâteşcî şi preoţii, h) cel ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cel c’un yenii funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Aă dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : Iu col. I cel c’un venit funciar rural şah urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : a/ foştii şi actualii preşedinţi saă vi-ce-preşedinţî ai vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari aă făcut parte din două le-gis'aturî; c) generalii şi coloneii! precum si a- simiiatiî lor ; * d) foştii şi actualii miniştri sati re-presintanţl diplomatici aî ţării; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorl-generali de pe lângă curţile de apel, preşedinţii membrii saă procurorii la curtea de casaţiune; ţ) Doctor şi licenţiaţii de ori ce specialitate, cari ăşl vor fi exercitat protesiunea in timp de 6 ani; $ membrii Academiei române. Parte din colegiul II, toţi alegatorii direcţi din oraşe şi din comu-e e rurale, cari aă un venit funciar, ®a de la 2000 lei in ios ă ,]a 800, cum şi comercianţii şi Ddustriaşil, cari plătesc o patentă de c asa I sati II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orl-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, ema-aî de la şcoli speciale superioare ; o) Licenţiaţi in drept, in litere, fl-losofie saâ sciinţe ; SK foşt-jl Şi actualii magistraţi, cari au fo“cţionat un timp de 6 ani; d) Inginerii, architecţiî, farmaciştii Şi medicii veterinari cu diplomă; * Profesorii şcoalelor din oraşe ale ulut saâ al şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; lotes1 cu °pensie miQimum ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Roma, 7 August Cu toate afirmările oficiale, că imboluă-virî de choleră s’att intămplat numai la călători veniţi din Fraucia, s'afi intămplat la S m-Remo, un sat isolat. cu 300 de locuitori, două caşuri da choleră cu sfârşit nenorocit la doi indivizi cari n’ati fost nici odată in Francia. Verona, 7 August Numărul persoanelor aşezate in carantină la Peri ede 84, din cari » se întreţin singure J’rentinit se plâng de închiderea fruntariilor căci acum nu’şî mal pot aduce marfa aici. Cattaro, 7 August. Ministerul de răoiii vienez a prevăzut 28 mii de fiorini pentru transportarea de aici a tunurilor destinate pentru fortăreaţa de curând intemeiată Gorazda. Berlin, 7 August. O corespondenţă oficioasă a ziarului ara încercarea de-a arunca in aer edificiul postai de acolo. Intr’o cutie de scrisori au fost descoperite trei pachete, do câte 12 uncii fiecare, ce cup-indâu nitro-glicerinâ. Pachetele erah invăluite cu fol din ziarul revoluţionar irlandes „Irishman», şi fie-care pachet avea lăngă el un aprinzător cu o capsă. Nitroglicerina avea să esplodeze cănd ar fi fost scoase pachetele spre a fi stamp late. Cantitatea era destul de mare, spre a omorî şi oameni şi spre a causa o pagubă destul de simţitoare Bruxelles, 7 August. „Monitorul" publică un decret reg 1. prin care se ordoană o carantină şi măsuri sanitare impotriva corăbiilor cari vin din Marea Mediterană. Berlin, 7 August La sfârşitul luael acesteia va avea loc aici o serbare de amintire pentru Lassale, ce se va face de către socialiştii germani cu esclu-derea anarchiştilor. Amsterdam. 7 August. Starea sănătăţii regelui Holaudel, este. deşi nu tocmai periculoasă, in tot casu insă îngrijitoare. Petersburg, 7 August. Ziarului «Noşod» i s’a făcut un avertisment „din causa atitudinel lui necontenit provocătoare faţă de lege şi de guvern." Berlin, 7 August. Ziarele germane fac mare cas din faptul jâfuirel unei corăbii de provisil germane de către neşte pescari englezi in Marea nordică —Jaful acesta nu ar fi cel d’ăntâifi şi cum se crede nici cel din urmă —Foile cer remonstraţil serioase pe lăngă guvernul englezesc. Paris, 7 August. In sala Livis s’aâ întrunit ieri socialişti ş. anarchiştî spre a protesta ^impotriva congresului de la Versailles.—Deputaţii Gam-bon, Laissant şi alţii ah luat parte la întrunire, care şi-a exprimat aderarea el la acel deputaţi cart aâ părăsit congresul. Lemberg, 7 August. Cămp ile Galiţieî, cari abia au scăpat de efectele inundaţiuniloi din zilele trecute, se văd esDuse din nou acestui flagel In urma unor ploi torenţiale şi rupturi de nor, câmpii cu sate întregi se găsesc din noO sud apă —Pagubele causate sunt considerabile şi desnădăjduirea popocaţiunel de nedescris. (( 1 9 August 1884—3 ore seara. Paris, 9 August. Regele Suediei a sosit azi da Paris. Versailles, 9 August. Dacă congresul nu termină lucrăiile pănă deseară, majoritatea eere să se ţie şi măine şedinţă. Belgrad, fi August In ziua de 14 August se va inaugura lima Semli i-Belgrad la Nisch Pesta. 9 August. După jurnalul oficios „Nemzeto, d. Tisza ar fi zis că in timpul intn-ved -ii, pe care împăratul Wilhelm a bine-voit a i-o acorda la Ischl, nu ar fl fost vorbă de măsuri politice. Pera, 9 August. Amiralul comandant al escadrei italiano din Marea mediterană a venit să salute pe Sultanul. 10 August 1884 — 9 ore dimineaţa. Paris, 9 August. De ieri seara s’afl inregistrat 14 caşuri de moarte cholerică la Marsilia şi 4 la Toulon. Congresul a respins diferite amendamente propuse pentru proiectul revizuire! Oonstitu-ţiund Urmarea discuţiunil s’a amânat pentru Lu-nia viitoare. O telegramă din Hal Phong anunţă că for-tereţa Hc-Lung a fost ocupată de către trupele francese fără resistsnţă. Paris, 9 August. Ocuparea fortăreţe! He-Lung se confirmă oficial. Franţa a redus la 80 milioane franci cererea el de indemnisaţie pentru violarea tractatului de la Tien-Tsin. Roma, 9 August. Se desminte ştirea că ar fi fost cestiune in negocierile cu cahinetul de la Berna despre restabilirea raporturilor diplomatice ale Elveţiei cu Vaticanul. „L’Ose-vştore Romano» afi mă, increzen-du -se iu scrisorile adresate Romei de către d de Schloezer, ministrul Prusiei ataşat pe lăogă Vatican actualmente in concediu, că indată ce d. de Schloezer a Ictat cunoştinţă de pretinsa convorbire, publicată de „Ham-burger-Oorespondent", a manifestat cu voce tare indigoaţiunea sa şi a declamat, că nimic nu e adevărat in această pretinsă convorbire. Caste] lama e, 9 August Punerea pe valuri a cuirasatel „Rugio di Lauria" diu flota italiană s’a efectu tt astăzi in presenţa ministrului marinai şi unei mart adunări de notabilităţi. (Havas). 1 se venea nUimw ştiri De uag. III-a BucurescL 30 luliu. De cănd şciinţa a reuşit să demon-stre că şirul evenimentelor prin care trece o naţiune nu este efectul capricios al intâmplăril, ci din contra re-sultatul inevitabil al unor cause cari se pot determina,—de atunci s’a admis, ca adevăr indiscutabil, că solul şi natura cl mei sunt dintre factorii cari influenţează, in modul cel mal puternic, natura şi mersul unei civilisaţiunî. In zilele noastre, ca să lăsăm pe Monterquieu, pe Herder, pe Buckle şi alţi determini şti, cari au aprofundat cestiunea relaţiuniî dintre om şi climă, —d. Trâmaux a scris o carte de-o valoare incontestabilă, in care, prin mii dovezi şi argumente, arată că o naţiune, asemenea unei plante, este produsul solului pe care vieţuesce ea. Cum e pământul, aşa şi omul, aşa şi civilisaţiunea lui. * Autorul laureat al Institutului Franţei a pus fără indoială puţin esces de zel in tragerea conclusiunilor sale, in pronosticul mal ales ce face soartel naţiunilor, după natura terenului pe care împrejurările le-au aruncat după vremi. Să cităm insă de curiositate ceea-ce zicea d. Trâmaux despre Turcia, sunt acum două-zecl de ani. «Voim oare mai multe dovezi despre această influenţă a solului? Să privim numai ceeâ-ce se petrece astăzi : Turcii, după ce şi-au pierdut, puţin câte puţin, calităţile naturale pe cari le moşteneaâ din valea Oxulul, diu fericita Bactriană, şi nesciind a se ridica la nivelul intelectual al Europei, din causa mal cu seamă a păcatului original al Capitalei lor (care e aşezată pe un tărăm antic)—el văd cu o-chil cum, din zi in zi, le descresce influenţa lor de odinioară. Nu numai că el nu mal fac să tremure popoarele din Occident, dar propriele lor provincii incep să se desprindă,. Şi lucru demn de notat, regiunile, cari capătă independenţa, sunt tocmai acelea ce se găsesc in mal bune condiţiunl geologice do cât inima Turciei.» «Acestea sunt Egiptul, regenţa de www.digibuc.ro Tunis, Grecia, insulele Ionice, Molda-via, Valachia şi Serbia». După cum vedem dar, profeţia istorică, basată pe năsdrăvanele date ale geologiei, n’a eşit tocmai calpă, cum s’ar fi părut poate pe cănd se scria. Pentru noi un fapt remăne insă constant din toate acestea, şi asupra lui cată să atragem necontenit atenţiunea cărmuitorilor de sus, cari vor fi crezând poate şi pănă astă-zî, că un popor şi o civilisaţiune se fabricează numai şi numai prin legi. Adevărul e foarte simplu, dar pen-iru aceasta, se vede, fârte greii de înţeles, pentru puternicii cari se plimbă cu mintea prin nori, — adevărul, acesta e, că pentru a modifica s&ă inlâ-tura un efect oare care trebuie să lucrăm a schimba sau a stinge causa care ăl produce, isvorul de unde derivă el. Iată o axiomă a sciinţil de care guvernanţii ai câta să ţie mal multă socoteală, dacă ar voi să contribue cu tot dinadinsul la prosperitatea naţiunii ce cărmuesc. * Pe frontispiciul civilisaţiunil noastre, şubrede şi spoite, ar trebui să se scrie cu litere mari şi strigătoare: a ci a lucrat şi lucrează incă crăncen nenorocita miasmă palustră. Cum ?... să nii ne anchetăm o dată starea noastră biologică şi politică in mod mal demn de timpul in care trăim ? Să ne mulţumim in veci oare cn jeremiade ce nu ne inaintâză absolut la nimic, de căt a ne amârî de sigur şi mai tare, văzând că lacrămile noastre căt pumnul şi sfârcuelile aduse zilnic guvernului nu ne folosesc nici căt alină un descântec?... Ce scriem noi necurmat in coloanele ziarelor, pe cari, sub raportul acesta, d. Emile de Girardin, la nu-mia foarte nemerit «brazde ingrate, cămp neroditor» ? De ce ne plăogem noi in adevăr in aceste «brazde ingrate» ? Ne văetăm că guvernul e rău, că e arbitrar, risipitor, slugarnic către cel de afară, şi satrap cu noi, mieluşeii lui supuşi ; că administraţiunea e in genere detestabilă, că justiţia lucrează sau se ’mparte după şoptele celor de sus, că ea, fundamentul ord nil sociale, e bătută de vânturile atâtor influenţe; că şcoala stă locului, că biserica scade, că economicesce suntem pe dric, că aşa numita «industriă născândă» a murit incă in faşă; că e dispreţ de lege şi de instituţiunî.... Rechisitorul, pe care îl citim regulat in fie-care zi in «brazdele ingrate», e de sigur lung ca un pomelnic, dar să ne mulţumim nunaaî, ca să nu mal inveninăm pe cititor, cu ceea-ce ne cade grabnic, aşa sub condeiu. Toate bune—adică rele, cum sunt.— insă cestiunea de frunte e, cum se es-plică oare ciudata enigmă a unui guvern atăt de condamnabil şi de îndărătnic, la o naţiune cu stat politic constituţional ?! Naţia suverană n’ar avea de căt să sufle la alegeri, pentru ca totul să se schimbe intr’o clipă, ca decorurile la teatru, guvernul cu Camerile lui, cu satrapii, cu sateliţii săi cu toi. Naţia n’o face insă, şi nu credem să se hotărască curând a comite, din propria eî pornire, schimbarea unul guvern prin luptă electorală, sau prin altă cale publică, fie că i-ar displăcea guvernul de o sută de or! mal mult, ae căt ii e astâ-zl pe inimă al «marelui vizir». Să lăsăm că naţia politiceşce nu e incă formată, că ea nu e incă pătrunsă de imensa importanţă a drepturilor eî constituţionale, că intelectuali-ceşce s departe de-a veni la un nivel cu instituţiunile ce i s’au decretat; dar mal vine o causă fisică, causâ fatală sub toate raporturile, care o impedecă de-a se manifesta energic in actele vieţii el publice,—s paludismul care o face să fie aşa cum o vedem. • Să ’ntoarcem puţin medalia. Dacă guvernul e rău, naţia este ea oare mal bună ? Apoi cum are să fie, de oare-ce noi o acusăm intr’una, şi pe drept cuvânt, de indiferenţă, de lipsă de caracter, de slăbiciunea energiei ce arată in po litică, ia muncă şi in toate activită ţile eî ? Căte capacităţi eminente avem noi astăzi de inregistrat ? Căţl oameni politici, căţl tribuni sau oratori iluştri, căţl poeţi de-al gene-raţiunii noastre, cu razele geniului pe frunte, căţl generali mari răsârit’au in resbelul trecut, căţl pictori de talent, căţl sculptori, căţl scriitori mari datu-ne-au cel din urmă trei zeclde ani?... Pretutindeni raza inteligenţii superioare e foarte sporadică; in imensa şi totala majoritate, nu vezi de cât pigmei ce abia se agită, gângănii ce abia se pot observa. In tot, sărăciă desăvârşită, morală, fisică şi intelectuală. In şcoală, unde se oglindeşce starea mintală, din cinrl-zeci de elevi, abia trec, închizând ochii şi astupându’ţl urechile, o duzină ca val de el. Populaţia satelor, adică masa compactă a naţiei, e de o ifnăţişare şi de-o activitate ce lasă mult de dorit. Pe alocurea, condiţiunile el mizere, iţi stoarce chiar lacrâml. Cum vrem oare ca o asemenea naţie să fie mare şi energică in rezortul el politic ? Cum o să aibă dânsa nervul trebuincios cugetării şi activităţii incordate, cum o să joace celula el cerebrală, cum o să împrăştie ea lumină, ca să devie focarul de cultură al Orientului, cănd pentru aşa isprăvi ii trebue, ina-inte de toate, un sânge viă şi curat, care să stimuleze şi să nutrească ma-china nervoasă, şi cănd săugele săil este dimpotrivă apos şi in^eninat de emanaţiunile palustre cu cari ţara s’a acoperit de trel-zecl de ani incoa ? E oare nevoie să venim cu un arsenal de citaţiunl pentru a proba, prin nenumărate observaţii, funestul efect, atăt fisic căt şi moral, ce are paludismul asupra unei naţiuni ? Facem graţie cititorului de toate ci-taţiunile ce am putea sâ-I înşirăm, căci esample despre tristele resultate ale acestui biciu fisic de care suferim, el le vede la fie-ce pas. Să nu se ducă insă mal departe. Toţi demografii noştri au strigat din fundul inimii lor induioşate, că paludismul este o urgie pentru poporul român, dar nenorocirea e că el aă strigat in pustiu. La noi sau nu se citeşce, saă ceea-ce bruma se citeşce nu are puterea de-a se transforma in convingere şi’n imbold de-a lucra. Resortul nostru se destinde indată, după primul moment de entusiasm. Şi cum are să fie in alt-fel? ^aludismul ucide iniţiativa şiperse-veranţa unul popor. * Să ni se ingâdue aci un singur argument cu ţiire, - ţifrele vorbesc mal bine de căt orl-ce advocat. «In resbelul Orientului, Dobrogea devenise pentru armata franceză un adevărat mormânt, in contra căruia se putea puţin triumfa numai prin dose mari de chină zice D-rul Istrati. «In 1809, prima,August, debarcaseră acolo 50,000 soldaţi. La 30 Septembre, două treimi din armată era incapabilă de serviciu; pe săptămână mureau câte 250.» «Acelaşi efect pernicios- -continuă mal departe d-rul Istrati—s’a observat şi la noi in timpul campaniei, cănd armata noastră ocupa linia de la Maglavit, Motâţeî, Calafat, Poiana, Piscu, Rast, Bechet, etc. pănă la Turnu-Mâgurele, malul Dunărei. SoldalţiI cari se sco-borau la avant-porturî, aveau la sigur 50°/o friguri a doua-zi. A trebuit chiar să se decidă, văcjăndu-se numărul cel nare şi necontenit crescând al bolnavilor, a li se da căte 50 centigrame chină de fie-care soldat, cănd pleca la post, ca mijloc profilactic.» Şi cănd ne gândim că cea mal mare parte din ţară râieşte sub influenţa unei clime paludiane! Cum scăpăm oare de ea ! That is the question. Iată marea problemă ce se impune ântăiu, cu o importanţă naţională, consiliului nostru sanitar, şi guvernului in deosebi, guvernului care vrea bani de la naţie, care vrea soldaţi buni şi voinici, care vrea oameni capabili pentru toate mişcările statului, care vrea prosperitatea ţârii şi a societăţii, care in- ROMANŢA LIBERA ţelege in fine, că trebuie să inlăturî causa, dacă efectele ’ţi displac. * Numai de un lucru nu s’aii prea frământat, credem, guvernele, să scape ţara de paludism, să o insănătoşeze prin lucrări anume, să-î sece băltaele, să pue stăvili revărsărilor ce devin focare de infecţiunî. Nu vă mai scărpinaţi in cap ! Olanda a lăcut ţărmuri mării, şi 0-landezii nu sunt nici mai mulţi, nici mai de neam ca noi. Şi apoi, opera destrucţiunii trebuie să fie numai vremelnică—cum zice un scriitor—lucrarea de reconstruire este singură eternă, şi singură ea trebuie pretutindeni să iasă in veci triumfătoare.» Dar să vede că in o naţie mai vie, mai sănătoasa, mai harnică, mai inteligentă, de c t a noastră, ar fi de sigur foarte greu să se guverneze, cum se guvernează astăzi la noi. ------------------------------ CRO NTICA ZILEI M. S. Regele va primi mă.ne, Marţi, in audienţă oficială, la Sinaia, pe noul ministru plenipotenţiar al Spaniei. D G. Chiţu, ministru al instrucţiune!' publice, ’şi-a amânat pe măine plecarea la băi, din causa unei mici indisposiţiunî. D. N. Voinov, ministrul justiţiei, a fost ieri la Sinaia, spre a supune aprobării M. S. Regelui căte-va decrete de graciări şi numiri in magistratură. „Românul" spune că vasele cari vor conr duce pe M. S. Regele la Belgrad vor fi : vaporul Stefan-cel-Mare, sub comanda căpitanului de marină Hacic Emanuel; canonierele Griviţa, sub comanda căpitanului State Alexandru şi Aiexandru-cel-Bun, sub comanda căpitanului Koslinsky Emanuel. D. Em. Grădişteanu, preşodintele inaltei curţi de compturî, obţinând un concediu, a părăsit capitala mergând la băi in străinătate. Ajutorul de primar, d. Petrescu Hagi-Stoi-ca, ar fi descoper.t la fabrica de bere Opler fraude mari, in paguba fiscului şi casei co-muuale Procurorul Bursan şi judele instructor Flo-rian cercetează cu energie faptul. D. Corneliu R. Manolescu, secretarul general al ministerului domenielor, a plecat la Constanţa, unde va sta vr’o 25 zile. Tot la Constanţa au plecat d. şi d-na Michail Cornea, d. 1. Poenaru-Bordea şi alte distinse persoane din capitală. Concentrările trupelor şi eserciţiurile militare. se zice că se vor face in anul acesta pe brtgade, in luna lui Septembre. D. colonel Carp, din marele stat-maior al armatei, a plecat in Rusia pentru nouă cumpărare de cai. In „Voinţa naţională" cetim: „In anul viitor, de la 15 Iunie pănă la 30 Septembrie, va avea loc la NUremberg, o es-posiţiune internaţională de lucrări in meta-lurl preţioase, bronzerie de artă şi de mobilat, precum şi de maşini, unelte şi metale brute necesare fabricării lor. „Această esposuiune, pusă sub patronagiul M. S. Regelui Bavariei, este organisată de Bayerisches Gewerbemnseum „O divisiune istorică va complecta această esposiţiuue. „Ace stă divisiune va cuprinde produsele de arte şi meşteşuguri din timpurile cele mai ve hi pănă in filele noastre. „După căt aflăm, vom lua şi noi parte la această esposiţiune. „Se zice că se va trimite o frumoasă co-lecţiune din museul de antichităţi, şi in spe- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 30 Iulifl — 6 Cănd Nantas acusâ pe Flavia că are un amant, baronul, care se purta cu fiica luî măritată cu severitatea ce avea pentru ea la zece ani, inaintâ cu pasul luî de bătrân solemn. - ’Ţ* că vine de la amantul său, repeta Nantas, şi o vezi cum mă Înfruntă ! Flavia, despreţuitoare, întoarse capul. ’Şî dregea manşetele, pe care le mototolise brutalitatea luî Nantas. Nici cea mai mică roşaţă n ’î se vedea in faţă. Totuşi, tatăl său ’i vorbia. — Fata mea, de ce nu te aperi ? Oare bărbatul teu să spună adevărul? Ai rezervat şi această ultimă durere bătrâneţii mele ?... Ruşinea ar fi şi pentru mine, căci, intr’o familie, gre-şala unui singur membru e de ajuns să păteze pe toţi ceî-alţî. Atunci, Flavia avu o mişcare de nerăbdare ; tatăl său găsise şi timpul cial din secţia eclesiastică, precum evangelii legate, cruci şi altele. Se va trimite poate şi cloşca cu pui." Iu una din nopţile trecute a fost o mare furtună peste mai multe localităţi din Moldova. După cum aflăm, liniile telegrafice au suferit stricăciuni in mat multe puncte. D. H. D. Petrescu s’a numit in funcţiunea de mijlocitor de mărfuri şi cereale pe lăngă oborul din Brăila, in unul din posturile vacante. S’a inaintat la gradul de adjunct clasa II pe ziua de August 1884, d Popescu Ion din regimentul 6 dorobanţi, administrator clasa Ii de la 8 Aprilie 1882, in serviciul intendenţei corpului 3 de armată, in locul rămas vacant prin mutarea adjunctului clasa I Mi-hăescu Constantin, in administraţia centrală. S'a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergentului-ma-jor Patriciu Nicolae din regimentul 21 dorobanţi, Ilfov, pentru 12 ani de serviciu neîntrerupt in gradul de sub-oficer, calculat îndoit timpul de '•ampanie. In „Monitorul" de ieri sunt publicate instrucţiunile ministerului intrucţiunei publice pentru ţinerea conferinţelor didactice cu învăţătorii. Le vom reproduce şi noi in numărul următor. DIN TRANSILVANIA Anul acesta Asociaţiunea transilvană pentru cultura poporului romăn ăşî ţine adunarea sa generală la Orăştia in ţara Haţegului. îndemânând pe compatrioţii noştri a participa in număr căt mai mare la această serbare de-o insemnătate atăt de deosebită pentru Romănî in general, le presintăm programa, ă nu se uite că Orăştia e aşezată in unul din locurile cele mai bogate in reminiscen ţe istorice pentru neamul românesc şi că vederea acelor ţinuturi poate inspira visitatorilor de aici alt interes ae căt băile secuescl. Iată programa : 4 August i. Primirea comitetului central dir Si-biă. 2. Convenire amicali in pavilionul de pe promenada orăşenească, eventual in sala de la otelul Naţional la 7 ore seara. 5 August 3. Servicid divin celebrat in bisericile române de ambele confesiuni la 8 ore a. m. 4, Şedinţa adunărei generale in bise rica gr. or’ la 10 ore a. m. 5. Produc-ţiune in sala otelului la contele Szâchenyi la 8 ore seara. 6 August 6. Serviciu divin celebrat in bisericile române de ambele confesiuni la 8 ore a. m. 7. Şedinţa adunărei generale in biserica gr. or. la 10 ore a. m 8. Prănz comun in otelul la contele Szechenyi la 2 ore p. m. 9. Producţiunea pompierilor voluntari din Orăştia la 5 ore p. m. 10. Bal in sala otelului la contele Szăchenyi la 9 ore seara. 7 August 11. Escursiune la Huniedoara. DIN AFARA Diu Rusia O ştire din Varşovia anunţă că la judecătorul de pace Bardovski din Varşovia, arestat de curind, s’a descoperit un plan pentru subminarea şi aruncarea in aer a palatului imperial Belvedere. s’o acuze ! Un moment incâ, ’I suferi interogatoriul, voind să ’l scutească de ruşinea unei esplicaţiunî. Dar fiindcă şi baronul se supărase la rândul lui, văzănd’o mută şi provocătâare, sfârşi prin a declara : — Eh ! tată, lasă pe acest om să ’şî joace rolul !... Nu ’l cunoşti. Nu mă sili să vorbesc, pentru respectul ce ’ţl port. — Este bărbatul tău, răspunse bătrânul. Este tatăl copilului tău ! Flavia rădică fruntea, tremurând. — Nu, nu, nu este tatăl copilului med... Dacă ’î vorba am să ’ţî spun totul;—acest om nu este nici măcar un seductor, căci ar fi scuzat, dacă m’ar fi iubit. Acest om s’a văndut, şi a consimţit să acopere greşeala altuia. Baronul se întoarse spre Nantas, care, ingălbenit, da inapoî. — Auzi, tată I reîncepu Flavia cu mal multă putere, s’a văndut, s’a văndut pentru bani... Nu l’am iubit nici odată, du m’a atins nici cu vărful degetelor... Am voit să te scutesc d’o mare durere, l’am cumpărat ca să ’ţl mintă... Priveşte-’i şi vezi dacă spun adevărul. Namas 'şi ascundea faţa in mâini. — Şi, acum, continuă Flavia, voieşte să ’l iubesc... Aingenuchiat ina-inte-ml şi a plăns, vr’o comedie ne- Un servitor ocupat in această grădină. cu numele Lazunov, avea să ducă planul la îndeplinire; asupra lui s’ad găsit căte-va sute de ruble, pe cari le Drimise in acest scop. Cercetările făcute de giandarmerie pentru descoperirea minei, au rămas pănă acum zadarnice.—Dama arestată împreună cu Bardovsky a mărturisit că ea a aruncat uneltele de tipărit in făntăna de lăngă noua casarmă de giandarmî.—S’a mal dovedit pe urmă, că acei doi oficeri cari s’au sinucis in timpul din urmă, incă au fost încurcaţi in afacerea Bardovsky. * In privirea espulsăreî Ruşilor din Berlin, foile rusesc! sunt informate că aceste măsuri nu vor fi reservate es-clusiv pentru supuşii ruşi ci vor fi in-ţinse asupra tuturor supuşilor străini, cari li se presintă guvernului german că «elemente nesigure».--Acesta ar fi inceputul aplicăreî acelei inVoieli internaţionale in contra socialiştilor, de care se făcuse atăia vorbă in timpul din urmă. Norocul insă e, că majoritatea statelor eoropene n’au aderat la această invoială Prin urmare guvernele eoropene vor fi in drept şi vor fi şi datdre de-a lua represalii in contra guvernului german, care este lipsit pănă la un grad atăt de odios de noţiunea datoriilor de ospitalitate. Din Bulgaria. Fierbarea e mare in Belgia şi mal vîrtos in Bruxelles pentru măsurile reacţionare a le noului guvern. — Din causa aglomerăreî de oameni pe strade şi a demonstraţ.uniior repetate făcute inaintea Camerei, majoritatea acesteia s’a crezut m drept sa autoriseze guvernul de-a rechisiţiona trupe de la guvernatorul de Brabant, cari să ţie pe viitor ordinea pubică. Trupele plecaseră spre Bruxelles, au primit insă pe drum conlra ordin, câd auorită-ţiie comunali a le Capitalei au protestat la primul-ministru şi la min strul de interne pentru această călcare de lege, declarând că pot ţmea ele ordinea.—Garda naţională a Început apoi să fie pusă in mişcare. — Mulţimea a refusat să se risipească, n’a făcut insă nuoî demonsl-aţiuni. Un decret al primăriei o invita să respecteze pe re-presentanţiî ţărei, spunăndu-î că pentru caşuri de insultă împotriva lor sunt prevădute pedeose aspre. Poliţia a trebuit să proceadâ cu tăte acestea la dâte-va arestări.— Se crede că această mişcare e anume orgaui-saiâ spre a impedeca guvernul de-a pune pe tapet reacţionara sa lege şcolară. ------------- CRONICA AGRICOLĂ. Gestiunea filoxerei. — Necesitatea organi-săie! unul serviciâ special.—Cercetarea tuturor podgorielor diu ţară.-Starea recoltelor.— Sţaţiune pentru analisa grănelor iu Francia. — Podgorenii noştri sunt foarte îngrijiţi şi cu drept cuvent. Frumoasa şi bănoasa cultură a viilor este foarte ameninţată de filoxeră. Cu căt se vi-sitează mal mult localităţile vinicole din Prahova, ou atăt se descopere că teribila insectă s’a intins. Viile care până astă-zî par a fi neatacate, foarte probabil că multe au deja filoxera, insă la început. Aparinţa de vigoare şi rodul mult ce inlâţişează multe dintre viî, nu trebue să ne amăgească. In Francia s’a constatat şi se constată in fie care an, ca vil care au produs cu abundenţă cu un an inainte erau deja filoxerate. Pentru aceea este de cea mal urgentă necesitate ca agenţii tri mişl de guvern să studieze fie-care vie, greşit. Iartă-mă că te am înşelat, tată; dar, in adevăr, oare sunt eu a omului acestuia?... Acum că şeii tot, iarnă. Adineauri a fost brutal, nu voiţi mal sta aci nici un minut mal mult Baronul ’şl incordâ talia incovoiată. Şi, tăcut, dete braţul fiicei sale. A-mendol trecură prin odaie, lără ca Nantas să facă un gest pentru a’î reţinea. Apoi, la uşă, bătrânul pronunţă numai acest cuvănt: — Adio ! Uşa se închisese. Nantas rămăsese singur, sdrobit, privind cu disperare golul din jurul luî. Germain intră, şi depuse o scrisoare Î>e biurou ; Nantas o deschise şi o citi ară sâ’şî dea socoteală de ce face. Această scrisoare, scrisă in întregul el de măna împăratului, ’l chema la ministerul de finanţe, in termeni foarte măgulitori. Nantas abia inţelegea. Rea-lisarea tuturor ambiţiunilor sale nu ’l satisfăcea. In casele vecine, sgomotul aurului să mărise; era ora când casa Nantas ei;a in activitate, d >nd mişcare unei lumi întregi. Şi el, in mijlocul acestei munci colosale, care era opera sa, in apogeul puterii, cu ochii fixaţi stupizi pe hârtia împăratului, scoase acest strigăt de copil, care era negaţiuaea in-tregil sale vieţi: www.digibuc.ro chiar pe cele ce par mai sănătoase. Lucrarea nu este greu de făcut. E de ajuns ca un vier chiar să fi văijut viţa filoxerată pentru ca la rigoare să poată cunoasce chiar după cercetarea rădăcinilor dacă este atacată. Cu toate acestea pentru mal mu tâ siguranţă suntem de părere ca să se ia tineri din şcoalele do agricultură şi veterinărie; să li se arate cum să observe cu lupa viţele bolnave ; să fie esaminaţî dacă in adevăr aă dobăndtt deprinderea de a constata filoxera şi după aceea să fie trimişi a cerceta viile. Se pot lua şi alte persoane, căci in fond orice om poate dobândi foarte curând deprinderea de a constata viţele filoxerate. Cunoascerea viilor atacate este neapărată pentru ca să se poată aplica mijloacele de distrugere tară amânare peste tot locul. De altă parte este de trebuinţă ca să se visiteze toate podgoriile din ţară spre a se constata dacă filoxera există şi airea afară de Prahova, căci după oare-carî informaţiunl ce am priimif, s’aii obsevat viî care înfăţişează o vege taţiune bolnavă in podgoriile Buzăului şi ale Odobeştiior. Cănd diu norocire aceasta nu s’ar adeveri, atunci trebu-esc luate măsuri pentru ca să nu se ducă viţă din Prahova in nici o parte a ţărei, să se ia toate disposiţiunile luate in alte ţări pentru a feri judeţele in care viile vor fi sănătoase. Guvernul a numit o comisiune in Bucurescî şi un comitet la Ploeşcî, care să se ocupe 'cu ingrijirea viilor filoxerate. S’au făcut deja deposiie la Valea Călugărească, Urlaţi, Plăşa şi Boldesc!, de pământ sulfos de la Câmpi-na, ceusă, tibiă, var, şi alcool amilic. După indicaţiunile d-lui chimist Ber-nath se face o amestecătură specială cu unele din aceste substanţe şi se aplică la tratamentul viţelor bolnave. Pentru ca măsurile ce se vor lua pe viitor să fie urmate de oare-care succes, trebue să se organiseze fără întârziere un serviciu special care să urmărească distrugerea filoxerei in tăte viile. Cu ordine date la primari sau alţi agenţi administrativi să nu ne aşteptăm la resultatele favorabile. Lucrarea trebuesce condusă, ca să zic aşa, milităresce, de şefi şi de lucrători dresaţi la aceasta. Âlt-fel se vor face chel-tuelî fără folos. Nu ne îndoim că guvernul, in solicitudinea ce are pentru interesele noastre agricole, se va povă ţui in luarea măsurilor de aceea ce s’a făcut aiurea, unde experienţa a dat re-sultate I une. Am dori ca să se experimenteze comparativ petroleul brut şi miestun recomandată de d. Bernath. Dacă s’ar dovedi că petroleul are îndestulă acţiune pentru a omorî fileesera, s’ar simplifica foarte mult lucrarea de distrugere a insectei. După experienţele făcute, vaporii de petroleu ca şi de alte susbtanţe ar fi omorînd insectele şi cercai ea s’a făcut chiar asupra filoxerei. Să se facă ce se va putea acum in pripă, remămd a se organisa serviciul pentru campania viitoare. Economia rurală va publica tot ce este privitor la cest’une; va indica toate meloadele de distrugere şi de a-perare, esperimentate in deosebite părţi ale Europei; din parte ne suntem siguri că guvernul ’şî va face datoria ; insă pentru a avea sorţi de reuşită contra acestui teribil flagel, proprietarii de vil, eî cel de-a dreptul interesaţi, sunt datori a lua iniţiativa, a face prin sine-le tot ce se pdte face căci numai luptând cu toţii, putem spera să scăpăm podgoriile noastre. Seceratul orzului şî grâului s a in-ceput in părţile mal meridionale ale ţărei incâ de pe la 20 Iunie ; mal spre — Nu sunt fericit... Nu sunt fericit.. PlăDgea, cu capul căzut pe biurou, şi lacrămile lui calde ştergeau scrisoarea care ’l numea ministru ! De opt-spre zece luni de cănd Nantas era ministru de finanţe, părea că voeşte a se ameţi printr’o muncă su-pra omenească. A doua zi după scena violentă care se petrecuse in cabinetul său, avusese o întrevedere cu baronul Danvilliers; şi, după sfaturile tatălui* său, Flavia consimţise a reintra in domiciliul conjugal; dar soţii nici nu’şl mal vorbeau acum, in afară de comedia pe care trebuia s’o joace dinaintea lumel. Nantas hotărîse că nu se va mişca din otelul lui. Seara, ’şî aducea secretarii şi espedia totul. Aceasta fu epoca din esistenţa luî cănd făcu cele mai mari lucruri. O voce ’i şoptea inspiraţiuni mari şi fecunde. Când trecea, se ridica un murmur de simpatie şi de admiraţiune. Insă el era nesimţitor la laude; s’ar fi putut zice că lucra fără vr’o speranţă de recompensă, cu gândul numai d’a grămădi opere noul, in scopul unic d’a Încerca imposibilul. De căte-orî se urca mai sus, observa figura Flaviel. Oare era in fine induioşată ? Oare ’i ierta vechia luî infamie, pentru a vedea numai desfăşurarea inteligenţii? Şi nici-odatăna surprindea nici o emoţiune pe figuru munte către sfârşitul luneî. O săptămână mai întreagă de ploaie a impe-dicat seceratul in multe localităţi cu toate că grăul era bun de tăiat. Dună ploaie veDind căldura, unele grănema;* 1 * 3 * * 6 * * * * 11 tărziî s’au copt prea in pripă, cee» ce este in tot-d’a-una râu; altele care erau deja coapte, precum este grâul alb, s’au scuturat. întârzierea forţată a seceratului a scumpit lucrătorii jn multe localităţi, fie-care agricultorg bindu-se să sfărşiască căt mal fără in. tărziere. Lipsa de oameni şi timpul a făcut pe agricultori să nu poată termina treeratul nici pe la 15 şi 20 de Iuliu, cu toate că grăul era gata de tăiat chiar de la ântăiu ale luneî. " Recolta slabă in unele judeţe, va da resultate mulţumitoare acolo unde grânele au scăpat de opărealâ. Calitatea se vede bună, bobul sănătos şi plin pe unde grăul nu este pălit. Preţurile incă se arată bune ; s’a văndut Ue a grâu de cualitate mediocră cu 85 lei chila muntenasceă, preţ mulţumitor. Porumburile continuă a vegeta cu deosebită vigoare ; cele timpurii erau pe la inceputul luî Iulie, in unele localităţi din Prahova şi airea, înalte de doul metri, le dedese mătasea şi era aproape de legat. Ploaia ce a dat către zece ale luneî, a ajutat mult vege-taţiunea acestei plante, cu toate că a cam vătămat grăul. Chiar porumburile cele mal tărziî s’au îndreptat şi dacă timpul le va fi priincios vor produce atăt căt trebue pentru a asigura hrana cultivatorului. Lipsa do grâu şi orz in unele localităţi şi pe marginea Dunărei, au răcut pe cultivatori să pună meiu ; bine aă făcut, căci de şi semănătură a putut fi cam târzie, ioiu-şT, cu ploile cele dese, este foarte pre abil că uleiurile vor reuşi. Hrana vitelor este scăpată; de unde pănă a nu incepe ploile, in foarte multe localităţi nu mal aveaţi ce paşte după ploaie şi cele mai sărace locuri s’au acoperit cu iarbă. Miriştele sunt verzi; chiar fâneţele s’aii îndreptat. Bucuria cultivatorilor este nespusă, şi aceasta se explică foarte uşor cănd se gândeşte cine-va că lipsa de hrană pentru vite este peirea cultureî. — Guvernul frances a înfiinţat de curând o instituţiune din cele mal utile agriculturii, o staţiune pentru analisa grănelor şi alte seminţe. Analisa va ajuta mult nu numai comerciul grănelor dară şi amelioraţiunea cultureî cerealelor. Nici că indrăsnim pentru moment a propune ceva analog pentru ţara noastră, căci ne lipsesc specialişti pentru asemenea lucrări, afară numai dacă nu s’ar aduce un străin.— «Economia rurală.» JJXTSr JTJDEŢIG O crimă descoperită. — Nicolae Ghe-nea, locuitor din comuna Caravaneţiî, judeţul Teleorman, după o muncă de' 5—6 anî, adunase vre-o 30 — 40 napoleoni. In luna Februarie din anul curent, pleacă la Roşiorii-de-Vede şi trage in gasdă la un Ilie Cucu, unde stă cam patru zile ; de ac; dispare, fără a i se mal cunoaşte urmele. Ivan Ghencea, consătean cu victima, povăţuit de rumoarea publică, care incrimina pe Ilie Cucu de un omucid, denunţă parchetului bănuelile sale şi spune că ar exista martori, fără insă să indice nu mele vre-unuia, de căt dă nişte informaţiunl de alt-minterea destul ae confuse. Sub-prefectul din plasa Târgului, delegat de parchet a urmări această misterioasă crimă, procedează indată cu multă dis-creţiune şi dibăcie in culegerea informa-ţiunilor trebuincioase spre a pune măna pe firul crimei; şi, in adevăr, isbutesce să afle că omorul lui Nicolae Ghenea mută a femeii sale, şi zicea refacepând din nod munca : «Se vede că nu sunt destul de sus pentru densa, trebue să mă mal urc, trebue să mă urc neîncetat!» Hotărî-se să siluiascâ fericirea, după cum si-luise norocul. Toată încrederea in puterea lui ’i reveni, nu mal admitea vre-o altă pârghie in această lume, căci voinţa de viaţă a făcut omenirea. Gând era une-orl cuprins de descurajare, se închidea in casă pentru ca nimeni să nu’î bănuiască slăbiciunea. Lupta lui gigantică nu putea fi cu surată de căt după ochii lui aprofuu* daţi, cercuiţî cu negru, şi unde ardea o flacără vie. Acum era ros de gelosie. SăQU reuşească a fi iubit de Flavia, era un supliciu ; dar ’l apuca un fel de tur-burare, când să gândea că putea sa se dea altuia. Pentru a şî afirma bertatea, era in stare să se afişeze cu d. des Fondettes. Se făcea insă că nu să ocupă de dânsa, şi era in agonie de căte orî lipsea d’acasă. Dacă nu s’ar fi temut de ridicul, ar fi urmat o el insuşî pe stradă. Atunci voi să aibă lăngă densa o persoană căreia să ’l cumpere devotamentul. (Va urma) Emile Zoi*. -------------.-S-O-.------— s’ar fi săvârşit de Ilie Cucu in complicitate cit fiul său Dumitru şi alţii; iar cadavrul ar fi lost ingropat impregiurul casei intr’o groapă de vărzărie sau sub nişte pogoane de usturoiu. După aceasta, ajutat de D. Florea Io-nescu, poliţaiul oraşului, şi Anghel Vii-şoreanu. comisar pe lăngă acea poliţie, aii urmat cu investigaţiunile, făcănd per-chisiţiunl şi săpături pe la mai multe locuri bănuite, şi, in ziua de 5 Iulie, la orele 8 a. m. isoutesc a descoperi cadavrul v crimei. ingropat in odaia casei unde locuia Tîic Cucu şi fiul săli. Din cercetări resultă că mobilul crimei a fost furtul. Ilie Cucu, in complicitate cu fiul săfi Dumitru şi cu Tudor Ţugui, intr’una din serile lunel Februarie, concepu ideea de a omori pe oaspele lor, 'care fiind turmentat de băutură se culcase, şi a ’l jefui. Această idee o şi pun in executare, căci pe la orele 11 noaptea, Ilie Cucu ia un ştreang, ’l pune impre- S" ml gâtului lui Nicc lae Ghenea, fiul său umitru impreună cu Tudor Ţugui se pun corpu’i, şi ast-fel ’l sugrumă. După ce vă' & ii Flora Romăuiel, săpunăriţ sj parfumurî, medate de aur fie la espositia agricolă a juri,, tulul Ilfov 1882. Grbbowski Siaroff, Bucurescî. joaniţiu Fraţii, (Ubrarl) Strad Li scanl Nr. 27 şi Strada Se lari Nr. 18 * Joan Pencovlcî, (lips wmt) StraT di Lipscani Nr 24, Jpecia, l.tăţl de mătăsuri, lănurî dan. tel», confecţioane gata. stofe de mobile, co.oare, pordălări de diferite calităţi. Vân sare cu pre. ţurl foarte reduse. Jordache N. Ionecsu (restan. rant) Strada Covaci, No. 3, ueposit de vinuri indigene şi strei u». ‘ Vasile Grigoreson, Fabricanţii c " " ‘ ‘ de Paste, Uleiuri, Scobeală şl moară de măcinat făinuri Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde, DEPOSITUL $ iisîsrildorSik MEIDINBER-OFH &£ H. K EI M Se găseşte numai ia D nil JOS. HAUSER k LOEVENTHAl - BUCURKBCl <&• lângă Banca Români«| IJM51: iui» L’Xj U'AIj EHCIMBIT 10, Strada Blbescu-Todă, 10 nternat si Semi-internai nstrucţiune tocmai duva programa iiinisterulul instr. oublice în limbele Română Germană şl Francesă. j irsurile vor începe la 16 August a. c. Iicrue se fac in fie-care zi. Tipografia St. Milaal • seu Se recomandă cu efectuarea imprimatelor de afişare in mod eleg- nt prompt şi cu preţuri moderate pentru cadrele de anunţare in s’aţiunele Căilor Ferate Române. Comandelor din provincii se face un rabat insemnat. m Yis-â-vis de biserica Manea-Brut KW NOUA Fotografie Americana ix l£4, IMfiniAt: Vis-â-vis de biserica Manca-Brutaru 8 +-> *H > t 0 Calea Grivitza No V ura tf A -fS3 V S V * >v tS v H $ 0 C3 Aduc la cunoştinţa Onor Public că ictorcăndu-mă din voi-jul meu din străinătate am redesobis atelierul meu de fotografie şi l’am asortat cu maşiuele cele mat noi şi perfecţionate cari mâ pun in agreabila posiţiunc e a putea servi pe onor Public cu portrete adevărat ar-1 ttisice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine până acum, 12 Fotografii figura Întreagă visit glaeă carton negru marginea aur.............................Fr. 7 La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glacd carton negru marginea .............................. lî Fotografi: Best idem idem „ 10 12 Fotografii Cabinet glacd idem „ 20 Grupe reprodurţiunl portrete până ia mărimea naturală cu preţuri foarte eftine ! Foarte interesabt! Fotografii americane format Bijou, 9 bucăţi 1 fr. 50 b. n ciuci minute gata. Rog pe onor Public a incuragia această intreprin^ere şi a biuo-voi de a’ml da coucursul d-lor şi iucrederea ii» care m’arn bucurat până acum ,g\g Cu toată stima, B. ENGELS. > is-ă-vis de biserica Mauea-Brotaru #. " V < s " A' >s N m / & ;V / Anutic au Băile de la Lacui-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la 15 Maid până la 15 Septemvrie. Recomand camerila mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. Diligenţa va incepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de la 15 curent —Amatorii pot a sa adresa la subsemnatul. CA CEL MAI BUN PERSERVATIV Gea mal bună hârtie igienică de şigărî este | Waţi, k Ura task fi L’Mbaks I li Fabricat de Fraţii ^m^k.XJjC«'SS*E,3aiiXl!Cf Această hfirtio anmlizata le către 0 d ictor Bernath, directorul laboratorului tnm.c n Lăforui Spitalelor civile şi al Facultăţii do medicină din Bucureşti, s’a consistat ca cea rna Pană in toate privinţele din toate hărnile de cigară ce se Importă in ţară, de oare-ce in», ţ ş.s oa* - proprietăţii* unei hârtii de cigară ireproşabilă, flţnd cu desdvdrşiro lipsită de ţe tâtură animali cum şi de substanţe lemnoase şi fabricată /surnsf de aţă A ac feri de contrafacere Huma! atunci «unt veritabile, cănd 6e-“ni-» foiţi posedi Am 9s, s^r. sdr. dim K. Huzeu-Galaţl Buz. r. pi. BrăilaSos- Barb. ros- Galaţi309 R. Pl, »S- Pl. Rest. a.m 2,o 4»a •5« 5» 6. 6l& a.m p.m 1U\ 8,1! a.m ndp 3si 6*& Hm 4o* 7«c Î2*« 4n a.m n6p Lj p.ml I L. Gaiatl-Buzeu Galaţi Plec. ’l1 Rest. Barb. |0SP1, Brăila r°Pi. Rm7 SoS’ Rest. p.m iîm 9, 10. 10*. 10» ÎL 1 7, 7-, 7.1 Li 8.1 U, sbr. 810 ii, săr. dim a.m a.m 4» 4*i ajn li. liaiati-llarase'ii Galaţi R Ba Tec.805 PL ."tos R. PL R. Pl. Sos. Buf. Ilară,.803 a.m 12.. 11*.| 4«i sdr. 4» 10» 4» 11» a.m sdr. a.m 8.* 8, 8, 11. 11. Iii a.m1 N. ’iiarăşeşti-Gaia.J . RPl Tar Sos-1 CC, R. pi. Baril 309 Galaţi h. Pl. Sos. Plec. a m p.m 5*o 11» 6c 12u a.m 12,1 8»i 8* 4,o1 dim p.m 4*4) 6,: b, 7. 7,^i 8., o.m Plec. ît;ănic Sos. U. Inii* tigevisic Ţ.4.. Rest. iriiea a.m p.m 10» 7oo ¥erje*iveştJ n» 8st» a.m ser (j. Pluesd-Slănic pj a.m 10*» 12«e; p.m S. lasî-Cngheaî laţi] Plec. Un2.,Rom- “o* Ruşi S, p *m 2« 3*, 3*. p.m a.m 1140 Îl* 121 p.m P. rirgoiişm-TitP J trg. piec. Sos. Rest. TituSos- ajn p.m 810 4so 9,0 610 a.m p.m R. Siăaic-Ploosd Mânie p)ec. Pi. Rest. p.m 600 7*o p m "Soft. T- Dngli-nT-lan tna. '&■ Rus.Pl. laţi Rom. Sos. p.m. p.m 2oo 2*7 3, p.m 4u, 6is 61, p.m VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, va pleca din Vârciorova Marţia §i Sâmbăta va sosi la Bucureşti şi Giurgid Miereorea §î Dumineca. Trenul Fulger C, va pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şi Dumineca şi va sosi la Vfirdorova Joia §i Lunea. Călători pentru trenurile Fulger P şi C, vor plăti afară de taxa cuvenită pentru el. I, tren accelerat* o suprataxă de 20*/« La aceste trenuri P şl C, se află un ragon Salon-Restaurant. Consuma-ţiunile es vor plăti după no tarif special. Orariul trenurilor dapfi timpul de Bneurescl. iia-DiifLma Câmp. Ploc Doft. So’' a.m Uao 11*0 am T DofUna-Cârapiaa Plec. Sos. p.m A. 6»s p.m W. Cernavoda-GosiitanU Cern.r>lec-Con4 Sos- p.m tio 9: o eer. p.m t 2»o 1 4,. o.m X. fconslanţa-Gernaîoda ConT1^ Cern. Sob p.m 2so 5■■■ t ABONAMENTELE : 1 n “ — Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: ANUNCIUBILE: In Capitală î Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 Iei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. I? străinătate» , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. In România : La admmistraţiune, Tipografia* Şttfan Mihăltscu, Strada Covaci, Nr. 14 şl la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Havan, place de la Bour.ss, 8. In Viena t La Heinrirh Scfialek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Dngaria. In Hamburg: La Adolf Stfiner, Gânsemarkt, No. 58, Biurou! de anunţuri pentru Germania. Linia mică pe pag. PV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina Ii-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articolil nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă T Director: D. AUG. LAUF.IAN ** Prim-Redactor. STEF. C. MIOHAILESCU. ■■maxskma^xMWşamammămmamsi&smmi ?«»»sMwwBiiiaBBM«K«aiaaeiiiiiaKiSMiBB»iă^^ imiiujâiţjpşiţ/wiiH^1898wag»g«igs»^ CĂTRE ALEGATORI Listele electorale sunt publicate de primării. Orî-ce reclamaţiune trebue a dresată autorităţii comunale, Însoţită d 3 acte justificative, pănă la 6 August viitor. Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci nepăsarea, să’şî caute fie-care numele in liste, şi de nu se vede trecut, să reclame înscrierea sa in colegiul unde ’I dă drept legea. Pentru înlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că OrI-ce ltomăn de nascere sau împământenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis,£nicl falit, nici servitor cu simbrie, nici ,condemnat pentru crime ori delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in colegiul designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele din partea împlinitorului de dări, pe anul încetat saii pe anul curent; iar scutirea prin acte hotărîtoare. Iacă cum legea grupează pe alegători. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rut I saii urban de cel puţin-1200 lei; In colegiul II, cel domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de orî-ce natură de cel puţin 20 lei. — Sunt scutiţi de cens : a) profesiunile libere, b) oficeril in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) cel-ce au absolvit cel puţin invă-ţâmăntul primar. In col. III intră toţi căţl nu figurează in cele- l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct : a) învăţătorii săteşcl şi preoţii, b) cel ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cel c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. Aii dreptul de a face parte in coleg iele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cel c'un venit funciar rural sad urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sad vi-ce-preşedinţl al vre-uneia din Adună-rila legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari ad făcut parte din două le gisiaturl; c) generalii şl colonelil precum şi a-si mi laţii lor ; d) foştii ţi actualii miniştri sad re-Dres.amanţi diplomatici al ţării, e) foştii şi actualii membri sad preşedinţi de curte, p-oourorl-genera de pe ingă curţile de apel, preşedinţii membrii sad procurorii la curtea de casaţiune; f) Doctorii şi licenţiaţii de ori ce spe< ialitate. cari ăşî vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunale rurale, cari au un venit funciar, rural sad uiban, de la 2000 iei in jos pănă la 800, cum şi comercianţi şi industriaşii, cari plătesc o patentă de ■clasa I sad II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orî-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, emanat de ia şcoli speciale superioare ; b) Licenţiaţii in drept, in litere, fl-losofie sad sciinţe; c) foştii şi actualii magistraţi, cari ad funcţionat un timp de 6 ani; d) Inginerii, architecţil, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; a) Profesorii şcoalelor din oraşe ale St itulul sad al şcoalelor secundare re-cu noscute de Stat ; 0 pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. --- -------------------- STTRT TELEGRAFICE Din fiarele streine. Paris, 9 August. Ai ară de manevrele cele mari de la Mar- ! silia se vor mal desfiinţa pentru anul acesta şi cele de la Montpellier, Lyon şi Olermont ' Aceasta din causa cholerei Berlin, 9 August Austro-Ungaria s’a asociat la cererea făcută de Germania Angliei, de-a declara cănd are de gănd se plăfiască pagubele catastrofei de la Alexandria.—Aceeaşi cerere s’a fă-eut şi de către Prancia. Bruxelles, 9 August. Peste două sute de comune din toată ţara au fost astăzi represineste la adunarea din Sala Gothică, in care după căte un mic discurs din partea primarului de Bruxelles şi a celui din Anvers, toţi representanţil a.fS jurat in mod solemn că ’şl vor apăra drepturile lor şi vor susţinea legea şcolară liberală.—Momentul a fost de-o seriositate mişcătoare Măine vor avea loc in acelaşi timp manifestaţii liberale şi catolice, in scopul de-a face adrese pentru Camera.—Primarul din Bruxelles garantează pentru manţinerea ordinel. Paris, 9 August, O foaie de aici a publicat vestea, că pre-sidentul republice! a insărcinat pe ascuns pe d. Preycinet cu compunerea unul nou minister. „Republique Francaisâ" părea că iea lucrul in serios şi a făcut grele imputări d-!ul Grevy.—In consiliul ministerial de astă-zld. Grevy a blamat cu asprime ast-fel de manopere şi a cerut ca ministeriul să desmintă tn mod formal vestea. Marsilia, 9 August. Din Bevesaltas, lăngă Perpignan, se anunţă şiase caşuri de moarte din causa cholerei. —Depeşe din Oran confirma mbolnăvirea da choleră a unul soldat sosit acolo din Avig-non cu vaporul, pe la Port-Vendres. Paris, 9 August. Buletinul statistic săptămânal anunţă 1080 caşuri de moarte impotriva a 993 din săptămâna trecută. — Nici un caz de choleră nu s’a inregistrat. Numai in spitalul Bichat a murit uu individ de diaraee, care insă nu trebue confundată cu choleră asiatică. Marsilia, 9 August. Sporul cifrelor caşurilor de choleră a re-sultat din imprejurarea, că acum şi caşurile am suburbii se inregistrează la un loc cu cele din oraş. Nouă caşuri de choleră se anunţă din Cor monterral şi Kascolonette.—Din Montpellier a trebuit să se trimeaţă ciocli şi sicriurl la Gigean. Genua, 9 August. Lunea trecută avea să se facă in tot regatul Italiei recrutarea. Ea insă s’a amânat din motive sanitare pănă in Septembrie. Regele a adresat o scrisoare surorii sale de la Moncalieri (soţia prinţului Jerome Napoleon) şi o roagă ca de oare-ce starea sanitară s’a agravat in Piemont, să meargă la Como sau aiurea. —Prinţesa a refusatinsăsă’şl părăsiascâ săracii eî de la Moncalieri Pesta, 9 August. Din Ischl se scrie către „Budapester Cor-respondenz.": înţelegerea ce a avut loc aici intre impăratul Wilhelm şi prinţul Reuss, ambasadorul german din Viena, a făcut de prisos o intălniro intre prinţul Bismarck şi contele Kalnoky. Petersburg, 9 August. La serbările cari vor avea loc in zilele de 21, 22 şi 23 Septembre in Kiev pentru ju" bileul de 50 ani al universităţel de acolo au fost invitate să participe, afară de universităţile şi corporaţiunile savante eoropene, şi Bulgaria’şi Muntenegru, Serbia insă n’a fost invitată;—ea va fl represintată numai prin fostul mitropolit Michail, care este astă-zl cum se stie.esilat de guvernul sărbesc. Londra, 9 ăugust. Depeşe din New Yorck anunţă că acolo ad fost arestaţi trei socialiştii germani, cari afişaţi pe strade placarde, in cari se apoteosa a-narchistul Stellmacher din Viena şi se făcea apel lasprijinirea revoluţiunel sociale. Cracovia, 9 August. Orăşelul Kolaczyce din districtul Iaslo, (Galiţia a ars aproape cu desăvîrşire astă-noapte P«aţa cu 200 de case au devenit o pradă a flăcărilor. Petersburg, 9 August. Prinţul Bariatinsky a fost ridicat din postul său da comandant al cavaleriei de gardă, din causa că n’a arătat ţarului respectul ce datora, impotrivindu-i-se. Roma, 9 August Papa a dăruit pentru săracii din Roma o sută de paturi. Londra 9 August. Germania prepară o notă către marile pateri despre cestiunea sanitară a Egiptului presintată de contele MUnster in sinul congresului. Lordul Northbroock trimisul estraordinar al Angliei in Egipt, va fi investit cu puteri mult mal intinse de cât era vorba înainte. -------------------*-«&-* ■**>■•-— -——— Serviciiil Telegrafieal „taiiiel Libere/' H August 1884—3 ore seara Londr*., 11 August. „Times" vorbind de conflictul fra ,co-chi-uez, zice că China n’a dat probe de fel de vr’o sinceritate in incidente e cari s’ad produs şi că a căutat numai a câştiga timp. Paris, 11 August. Se telegraflază de la Fou-Tsheou;ca Franţa a acordat Chinei o prelungire de 24 ore pentru regularea indemnisaţiel fixate mal dinainte In cas de refus al guvernului de-a sfârşi diferendul in sorocul indicat, trupele franceze au ordinul de-a ocupa Amoy spre sud de Fou-Tsheou şij insulele Pescadores. Berlin, 11 August. «Gazeta de Voa» zice că poliţia a descoperit pe un steamer englez, care acuma se află iu portul de la Hamburg, o cantitate de imprimate anarchiste şi nişce cărţi printre cari şi o listă de anarchişt! germa , un pachet conţinănd dinamită şi bombe Poliţia a arestat patru mateloţî germani cari ad mărturisit că aparţin ligel anarchiştilor din Ilull. /Havas). A se vedea nltlme ştiri pe pag. 111-a. Bucuresoi, 31 Iulitl. Nenumărate sunt cauzele cari se pun de-a curmezişul drumului nostru către Line,—dar atăt de nenumărate, in căt trebue un adevărat curagiu civic ca să te-apuci să le numeri. Şi, cu toate astea, trebue.... Negreşit că nu e om pe lume mal nenorocit de căt acela ce stă zilnic faţă in faţă cu punctele de întrebare ce i le pune starea unui popor, in care, pe lăngă multă vitalitate, este şi multă netrebnicie. Ce I de făcut ? Cum s’o scoatem mal lesne la căpătăiti ? Prin cine şi cu ce ? Şi aceste puncte sunt cu atăt mal gred de deslegat, cu căt cel ce şi le pune e mal departe de centrul de activitate, care, £ noi, s mal tot rezemat in guvern. Dar, in definitiv, trebue să fie o des-legare ; căci, după cum in ordinea fi zică există un principiu de cauzalitate, tot ast- fel in ordinea socială trebue să existe un altul, mal fin şi mal complex, care să determine actele oamenilor constituiţi in corp politic. Care este el ? Iată intrebarea. * * * Printre căuşele multiple cari ne ţin in trista stare in care ne aflăm, trebue să punem, in primul rang, lipsa de consciinţă in tot ceea ce facem, şi, de aci, nepăsare pentru ceea ce fac semenii noştri,—prin urmare, indiferenţa pubilcă. In adevăr, începând de la cele mal inalte grade şi coborindu-ne pănă la cea mal meschină ocupaţie, vom găsi pe romăn făcând lucrurile in silă, mul-ţumindu-se cu o aparenţă mal mult sad mal puţin cuviincioasă, dar nedăndu’şî nici o dată osteneala de a pătrunde însărcinările ce are. Miniştrii trec pe ia departamentele lor ca nişte călători după nuntă, cu rioşi mal mult de a vedea panorama omonirel dintr’un punct bine situat, de căt de a se cobori in furnicarul din care au eşit spre a’I cerceta nevoile, a’I pricepe apucăturile şi a’I îndrepta mersul pe un drum mal drept şi mal neted. Reprezentanţii naţiei de asemenea îşi iad mandatul in glumă, venind in capitală ca să populeze balu-.rile, să scape de grijele familiei, să se ’ncerce, dacă mal au şi păcatul de a vorbi, in fiorituri retorice, lipsite de cel mal elementar bun simţ dar pline de gogomănii,—iar dacă iau ceva in serios, apoi de sigur iad numai ro lul de oameni de afaceri, primind diurna cu o părintească tragere de inimă, strlngând pe miniştri de gât să le pue la dispoziţie posturi, diurne, concesiuni, ducând ast-fel sistema nepotismului pănă la principiu de constituţie. Sub miniştri şi reprezentanţi se in- tiude o vale nesfârşit de lenoasă, pe care se tolănesc cel-l’alţl demnitari al Statului. Magistraţii au tot-d’a-una aerul plictis. t şi... adormit. El nu ştid cum să sflrşească mal repede ca să se retragă in liniştea cluburilor, din care cau ză procesele se amănă cu şi fără cu-vănt. Advocaţii sunt demnii confraţi al magistraţilor. Administraţia proprid zisă e pe a-ceeaşl cale, cu această tristă deosebire, că aici, in rangurile subalterne, se şi fură. Şi a a merge treaba pănă la măturătorii de strade, cari rîcăe bolovanii cu acea neimitabilă lene, mulţămită căreia au devenit proverbiali. » * * Printre toţi aceştia sunt şi excep-ţiunî. Dar căt de rari ? Şi, de la particular la general, nepăsarea se intinde peste toate clasele societăţii. Nici de literatură nu ne pasă; nici de şcoală nu ne interesăm; nici la teatru nu mergem; nici drumul bisericii nu’l batem... Dacă ar veni un străin să ne întrebe : de ce se ocupă Românii mal cu tragere de inimă ? am reuşi sâ’I res-pundem că nu se ocupă cu tragere de inimă, de nimic. Toate merg in ţara lui Vodă de o potrivă de prost. Dar cauza,—care să fie ? E de-o cam dată o teorie care nu e lipsită cu totul de temeid. Se zice că >r ce popor care trăeşte intr’o ţară bogată, şi pe o întindere de pământ mal mare de căt cer trebuinţele sale, e dispus să stagneze mal mult de căt un altul, care, din cauza ingratitudine! sad a lipsei solului se vede zilnic împins să nâscociască tot felul de mijloace, prin care să silească natura a’l hrăni. La noi, unde pământul e atăt de mtins şi de productiv, poporul e sărac. N’avem nici cel puţin mângâierea de a’l şti că trăeşte materialiceşte intr’o stare înfloritoare. Atuncea incâ s’ar mal explica, printr’un egoism puternic, lipsa de interes pentru aproapele său. Dar cănd sărăcia e generală? Cănd nici cel de sus nici cel de jos nu stau, proporţional cu mijloacele de care ar dispune, intr’o inflorire imbucurătoare? Noi credem câ nepăsarea aceasia e in firea noastră, şi trebue, cu or ce preţ, s’o combatem. Dar trebue s’o combatem intr’un mod eficace Iniţia tiva privată ne-a făcut in tot-d’a-una să zîmbim. Ea, in veacul nostru nu are fiinţă de căt la Englezi, la Americani şi poate la Francezi, unde Statul nu insemnează nimic şi individul e totul. * La noi insă, pentru multă vreme ăncă, Statului e lăsată această sarcină. Se gândeşte cine-va, din cel de la cărma, la ce le spunem zilnic ? -----------—.——«£.*<>• 1 --- ■ 1 In interesai serviciului, pe ziua de 1 August 1884 sunt mutaţi: D. maior Angueiescu Alexandru din administraţia centrală a resbeluluî, la marele stat-major al armatei. D. adjunct clasa I Mibăescu Constantin din intendenţa corpului HI de armată, in administraţia centrală a resbeluluî. Au sosit in capitală d-ml V. Gheorgnian şi A Stolojanu, vice-preşedinţl al Cameril şi d Vizanti. Au plecat la Sinaia: d. baron Saurma şi d; ministru al afacerilor străine. D T. Brătianu, secretarul general al ministerului de flnance, insoţit de d. inspector financiar, a inspectat ieri vama şi casieria din Brăila. D-nu M.nistru al Instrucţiunel a acordat gimnaziului Cantemir suma de 1500 lei ca supliment la chirie, pentru a pune pe proprietarul localului in poziţiune să mal construiască 4 camere, bine aerate şi spaţioase pentru nevoile şcoalel. Duminecă seară s'a celebrat, la Biserica Albă, cununia religioasă a d-luf Zahariad Glmazoglu cu d-ra Peretz. Ni se scrie, şi dăm vestea cu p’ăcere, că la gimnaziul din Suceava se va d-is -hirte, in săptămâna aceasta, a pitra clasă românească. Se zice că mal mulţi profesori al şcoalei comerciale de la Iaşi aii intentat proces de presă d-lul P. V. Grigoriu, pentru cele scrise de d-sa intr’o corespondenţă din „Răsboiul". semnată Stan Păţitul D. G Părjolescu, fost poliţaiti, s’a numit in postul de sub-prefe-.t la plaiul Ialom ţa-Dămboviţa, in locul d-lul Gr. Mitrescu, de-misionalt S’a aco’dat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint soldatu ui Boghilă Tudor, fo3t in batalionul 1 vănâtorl, pentru lapte m-ritorilde curagid şi devotament, săvârşite cu ocas.a atacului dat redutei Gnvi ţa la 30 August 1877, unde a fost grav lănit şi din care causă i s’a amputat mâna dreaptă. Nu ştim, dacă d, prefect de poliţie Radu Mihaid are cunoştinţă, că sub aripele sale se adăpostesae la p efectură un tiran mititel, dar din cel mal răi. Acest mic paşă este d. Spirescu, supra numit Cocoşatu însărcinat ni se pare cu inspectarea birjelor.—Victimele ce şi-a ales sunt bieţii birjari. Val de acela care nu-I dă trăsură să se plimbe, cănd i vine cheful să ieasă la şc3ea sad aiurea.—Aialtă-ierl am asistat inşi-ne la un cas care ne-a revoltat adănc.—Sâmbătă incă cu treeraSe strada Frumoasă cerând birjarilor o trăsură să se plimbe şi ameninţămiuT că la din contră e val de eî. Pe un nenorocit, ăl pune păcatele să i-o dâe. Alaltă-ierl, Duminecă, micul tiran se plimbă pănă ce un cal cade mort jos. D-sa insă nu se astîm-pără nici in faţa acestei nenorociri ci provoacă pe birjar să meargă acasă să ’I aducă alt cal, şi apoi s’a plimbat mal departe, Acesta e un cas din sute. Plângeri avem nenumărate. Nu credem ca d. Radu Mihal să aibă cu-' noştinţă de aceste tirânil pehlivâneşcî Alt-fe nu le-ar tolera dc sigur. Noi ăl rugăm in tot caşul să nu privească numai in sus, ci şi in jos, la isprăvile subalternilor săi. Alt-fel se poate realisa cu vremea comparaţia ce făcea de curând o foaie intre poliţia noastră ş. cea din Petersburg, ba să se întâmple şi mal râd. Pănă una alta insă cerem cu stăruinţă punerea la regulă a micului tiran. Dl. I. Musceleanu, arendaşul moşiei Pan-tilimon a avut buna-voinţă a oferi mat multe obiecte de şcoală in valoare de 200 leî cu o-casiunea distribuir I premielf r la el-vil şi elevele şcoalelor din comuna Pantilimon. Toi bine ca să găsesc şi oameni cari incuragiază şcoalele Clădirea frumosului local de scoală se datoresce tot stăruinţelor d-lul I. Musce* leanu. Erl, pe la ora patru d. a., lumea să grămădise, de n’o mal inc&pea locul, la o pdrtă in dolid din strada Justiţiei. Se anunţase, atăt prin z are căt şi prin in-vitaţiunl personale, moartea d-nel Aneia Ma-vromati, născută Stravolca. Toate preparativele de imormântare erau săvârşite; preotul îşi făcuse citania, rudeie şi amicii işl luaseră cel din urmă adio, dricul sta gata să conducă cadavrul la 1 cuinţă lui din urmă, cănd, in momentul de-a se ridica coşciugul, părintele moartei, apropri ndu-se s’o inbrăţişeze, simte că neferita sa fiică e încă caldă. » Atunci totul se opresce; corpul se uşezâ in pat, se ridică coşciugul si decorurile funerare, iar vestea merge ca fulgerul că „măr-ta a inviat" Adevărul este că pănă ieri la 4, corpul nefericitei tinere nu dase incă nici un indicid de descompunere, de şi se afla pe catafalc de aouă-zecl şi p -tru ore; petele caracteristice morţii nu s-. presintaseră; membivle e-rafi cu totul fiex.bile; esp9rienţa cu oglinda se zice că reuşise a des o peri, in mod foarte visibil, aburii respiraţiuniî. In oraş mersese ştirea ornată de imagina-ţiune, că moarta s’ar fi deşceptat, că ar fi vorbit şi ar fl erut chiar „o linguriţă devin". Nu e insă nimic es ct. Coniştinţa n'a revenit nici un singur moment D-nil d-rl Sergid şi AtanasovicI, chemaţi ca să se pronunţe, au opinat ca corpul să fie ţinut incă pănă a doua zi. * La ora 12 din noapte, cadavrul, de şi tot flexibil, după 48 de ore, începuse si dt-e un slab miros de descompunere; pe stomah se zăresc petele cadavrice ; temperatura rece, unghiile inegrite, ochii duşi in orbitele lor. CRONICA ZILEI www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA si înconjuraţi de un cearcăn invineţit..v Acum credem că nenorocita familiâ se găseşte in adevăr in faţa unul cadavru. înmormântarea s'a âotarii pecăt aflăm as-tă-zl la ora 4. Mişcarea populaţiei capitalei Bucureşcî, de la -22-28 Iulie: Născuţi 61 bâeţl şi 56 fete; total 117, din cari 13 l'sraeliţî. Morţi 55 bărbaţi şi 47 femei; total 102, din cari 7 Israeliţi. Comisiunea mixtă romăno-austriacă pentru refularea graniţelor intre noi şi vecinul imperiu şi-a terminat lucrările. Membrii români s’au şi intors in capitală cu protocoalele şi charte-îe lor. Munca cea raal însemnată incepe numai acum. Comisiunea n’a avut de căt să fixeze graniţele pe chartă şi să constate încălcările precum şi pretenţiile de-o parte şi de alta. Gu verbul are acum să lucreze pe cale diplomatică cu cel austro-ungar, spre a revendica pagubele aduse pământului ţărel de către pajura cu două capete. In acest scop trebuie să procedeze cu energie şi patriotism. O cerem de la el. DIN AFARA Ţăranii fn Kusia. * Sferele politice din Petersburg aşteaptă cu mare încordare sfârşitul unul intreg şir de procese intentate de către ţăranii din guvernamentele Vo-roneş, Kasan, Samara, Kursk Chai-kov, Pultava şi Cernigov, împotriva guvernului, adică a ministeriulul de domenii. De ceea ce se tratează e valoare de milioane de ruble. — Sub Petru cel mare şi ţarii cari ’i-au urmat imediat, Coroana confiscase, fără nici un drept, ţinuturi imense iar pe ţăranii, cari mal înainte erau liberi ăl făcuse «clăcaşl al Coroanei». La 1861 se desfiinţâ jo-bagia şi se lăcu improprietărirea. Ţăranii din numitele guvernamente raţionează acum in chipul următor : Po-siunile strămoşilor şi moşilor lor afi fost confiscate fiiind că el ăşî perdu-seră libertatea , prin desfiinţarea robiei, urmaşii lor ’şi-au redobândit insă libertatea, şi prin urmare trebue să li se inapoeze moşiile de malinainte, împreună cu interesele cuvenite de la data desfiinţării robiei (19 Februarie 1861).—Numai in plăşile Savoceskava, Losobskava şi Lubideciskava (din gu-vernamentul Charkov) cer ţăranii ina-poiarea a mal mult de un milion de desiatine (hectare) Guvernul resistă fără îndoială la aceste cereri, pdte ncomode astâ-zl, dar desigurlegitime. Aceasta amăreşce mult pe ţărani şi pricinueşce adesea scene violente şi regretabile, ca in guverna-mentul Pultava. France8it in Madagascar. Din Madagascar se anunţă că Fran-cesil desvoltă cea mal mare energie in această insulă.—Jumătatea trupelor lor reintoarse din Tonking s’a indrep-tat spre Mayoun spre a forma acolo o a doua armată şi de a iuamta şi din aceea parte spre capitală.—Cai şi catâri sunt rechisiţionaţl in mare număr din insulele Răunion, spre a transporta prov.isile tru elor. HovaşiI (tr.bul beligerant) ăşî păstrăză cu toate acestea atitudinea lor de in-căpăţinare. In aceasta sunt incuragiaţl după toate semnele de emisari englezesc!. Aşa se ştie bunioara, că organizatorul de căpetenie al trupelor lor e un Englez cu numele Wiliocghb, ; acesta se găsesce actualmente a 1 arafatte cu 10,000 de oameni .şi s’a intărit nespus de bine cu şanţuri.—bunt puţine şanse cu toate acestea că el va putea resista unui atac din partea trupelor franţuzescl, şi de aceea s’a îngrijit deja de-o retragere spre localitatea Amboti, 50 milurl departe de la ţărm spre interiorul ţărel. Primul-ministru madagez ar face bu curos pace cu Francesil, dar ăşî teme capul.—Ceea ce supără trupele tranţu-zeşcl e că sufer considerabil de friguri şi de disenterie. INWTUUCTIUN i pentru ţinerea conferinţelor didactice cu invădtorii, de la 15 August până la 15 Sep-tembre 1884. I Conferinţele didactice'se vor ţinea: a) De la 15—26 August, la reşedinţa unuia din judeţele circumscripţiuniî revisoriale; b) De la 1 — 15 Septembrie la reşedinţa celui l’alt judeţ. Acolo unde situaţiunea centrală a locului precum şi înlesnirea de locuinţă şi de traiti pentru invăţători va permite, se va putea ţine conferinţă cu invăţătorii intregel circomscripţiuni. In acest cas, şi după aprobarea prealabilă a ministerului, durata conferinţelor va fi numai de 20 zile, cu începere de la 15 August. II. Conferinţele se vor face intr’unul din localurile de şcoală, după alegerea îevisorulul, de la orele 11 — 3 din zi, şi de la 5—6 seara, in toate zilele, fără deosebire de sărbători. III. Conferinţele vor fi presidate şi direse in persoană de revisorl, cari numai in cas de forţă majoră vor pu tea fi supliniţi de a Le persoane auto-risate de minister. IV. La aceste conferinţe vor trebu să asiste toţi invăţătorii şi învăţătoarele, ţinăndu-se in seamă ca motive de scusă numai caşurile de boală consta tate prin acte medicale, V. Cestiunile cari se vor trata anul acesta in conferinţe vor fi privitoare la şcoală şi organisaţiunea sa din punctul de vedere al disciplinei şi al in-veţămentuluî : i Invăţămentul mutual; calităţile ^i defectele sale; 2. învăţământul simultan şi superioritatea metoadelor asupra procedeuri-lor mecanice şi de rutină; 3. Metodologia aplicată la diferitele materii ale programului: la scriere, citire şi calculul din memorie; la gramatica, istorie şi geografie, etc. Revisoril vor fi atenţi asupra modulul de expunere al învăţătorilor şi asupra metoadelor ce întrebuinţează; nu vor cere de la dănşil prelegeri in formă, ci expiica-ţiunl simple şi cumpătate, potrivite cu gradul de aptitudine al elevilor şi destinate mal mult a forma judecata elevului de căt a’I împovăra memoria in dauna inteligenţii; ii vor face atenţi asupra abusuluî ce s’a făcut de cărţile şcolare şi le va dovedi că obiectul in-văţămăntulul primar nu e de-a grămădi in mintea copilului o comoară moartă de cunoştinţe de tot felul şi căt se poate mal multe, ci aceste cunoştinţe —atâtea căt nu e permis cui-va să le ignoreze—trebue să fie bine in vânate, să devină o proprietate vie a minţii copilului. Acest resultat insă nu se capătă dacă invăţămăntul se mărgineşte numai la o receptivitate pasivă a şcolarilor, m loc de-a fi o lucrare continuă a şcolarului şi profesorului la o laltă, in loc de-a descepta aplicarea către cunoştinţe prin propria activitate şi iniţiativă, a şcolarilor, in loc de-a forma intr’un cuvănt educaţiunea personală a lor şi a’î obicinui cu reflec-ţiunea. Venind la fie-care materie in parte, modul sir'ptoleg cunoscut învăţătorilor, este cel mal nemerit, dacă va merge in paralel cu metodul intuitiv, care trebue urmărit mal departe in predarea cititului ca şi a gramaticei, geografiei şi a celor-alte obiecte de studii- Gramatica, având de scop de a ne invăta să vorbim şi să scriem corect, ea trebue mal înainte de toate să ne înveţe a cugeta corect. De aceea este timpul să se înlăture acele pro-cedeurî scolastice, acele exerciţii de gramatică pură, exerciţii scrise şi mecanice de analisă, cari ocupă pe copil fără a ’l instrui, şi mal mult ’I atrofiază inteligenţa de căt ’I-o formează. Formulele abstracte, definiţiunile, cănd nu sunt înţelese, nu fac de căt să ’I tîmpiască mintea şi să ’I slăbească atenţiunea. Kegulele gramaticale, definiţiunile trebue să decurgă din exemple; exemplele înmulţite 1 --ebue să conducă pe elev a găsi singur şi in mod firesc şi regula gramaticală şi defini-ţiunea. Chiar exemplele vor fi luate de elev din lumea de lucruri ce 1 incon-gioară : clasă, mobilierul clasei, tot ce poate vedea şi pipăi in giurul său. A-nalisa logică nu aduce nici un folos dacă mintea copilului nu e obicinuită mal înainte ca să cugete, să completeze o judecată, să inventeze singur exemplele; in acesţ cas, analisa va fi in acelaşi timp un. exerciţiu de judecată şi un exerciţiu de gramatică şi, fără prima, la ce folos cea de a doua? In istorie, ar fi de dorit să se dea mal multă atenţiune studiului epocel contimporane de căt epocelor primitive, pentru ca copilul de ţăran, eşind de pe băncilo şcoaleî, să cunoască idei le timpului in care e chemat să trăiască şi să lucreze. El are nevoie dea sci evenimentele cele mari ale socie-taţel române, evenimentele politice ce au creat posiţiunea de azi a ţărel şi, fără a fi cu totul lipsit de cunoascerea trecutului, el să aibă o cunoscinţă mal adâncită de epocele mai apropiate, cari, ca să zic aşa, sunt ţesute fir cu fir in epoca modernă. Alt inconvenient este lipsa totală de noţiunŢ asupra institu ţiunilor trecute şi actuale al României, pe când tot interesul se depune in naraţiunea seacă şi fără de viaţă a ba-tâlielor şi succesiunel Domnilor. De asemenea lipsa noţiunilor cari consti-tuesc instrucţiunea civică, principiele organisaţiunel sociale, viaţa organică a comunei, a judeţului, a Statului, cu noscinţa legilor generale ale vieţel publice, in care copii de azi — cetăţenii de măne — vor fi chiemaţî să ’şî exercite drepturile şi datoriele lor civice. Studiul geografiei nu trebuie să mal fie un învăţământ abstract, nici o in-şirare fără legătură de sute şi mii de nume topice. Geografia trebue să ’şî găsească o aplicaţiune practică in cu hoascerea vieţel comerciale şi indus triale a României, a ţărilor vecine, a lumel civilisate, căile de comunicaţiu-ne şi de transport, bogăţiele lor naturale, etc. Studiul el nu mal incepe cu cerul pentru a fini cu pământul, ci are de regulă de a incepe cu cercetarea topografică a clasei, a şcoaleî, a stra delor din apropriere, a suburbiei şi aşa mai încolo; şi a face pe tablă inchi puirea şcoaleî, a casei părinteşti, a bi-sericeî, a comunei, a judeţului in care se află comuna. Elevul verifică pe har tâ şi observă pe teren chiar cees-ce invaţă in carte. El, căpătând oare-carl noţiuni căt de elementare de meteorologie, se va convinge singur că mişcările atmosferei aă regulele lor şi nu e nimic extra-ordihar, nimic supranatural. Nici un studiii nu se poate intui mal bine de căt cel al aritmeticei. Copil scifi număra de acasă de la 1—16 diferite obiecte. La şcoală vin spre a cunoasce semnele cari arată diferitele unităţi sad grupe de unităţi şi a face calcule mintale asupra lor. Acele calcule trebue să inceapă, deci, incâ de la intrarea copilului in şcoală şi să meargă prin combinaţiunl nemerite ale ravâţâturuiuî, formând o paralelă intre primele semne numerice şi lucrurile din cercul de intuiţiune a copilului, ce spun acele semne. Toate aceste cunoscinţe insă să nu aibă un alt scop de cât cultul simţului moral. Instrucţiunea religioasă să nu se mărgine scă la teorie numai şi la simple reguie abstracte, catihetice, ci invăţători. va trebui să iacă ca, din toate materiele de studiu, să reiasă acţiunea raoralisătoare a şcoaleî, pentru că educaţiunea morală este cea mal însemnată şi cea mal grea parte din misiunea învăţătorului, pe lăngâ educaţiunea fisică şi intelectuală. 4. In ce mesură programa actuală a şcoalelor primare rurale s'a putut pune in aplicaţiune, faţă cu numărul restrâns al personalului didactic şi cu condiţiunile localurilor şcolare de azi. 5. învăţământul primar rural, aşa cum este astăzi constituit, ce foloase aduce populaţiunel rurale şi dacă aceste foloase practice răspund la trebuinţele imediate sau mediate ale acestei populaţiunl. o. Ce pane trebue să aibă in programa iavăţămentulul primar introducerea lucrărilor de mănă şi practicarea unei meserii, pentru ca instrucţiunea generală să nu sufere. 7. Cum se aplică şi cum ar fi mal bine a se aplica partea relativă la noţiunile de agricultură practică şi economia domestică, atăt de necesarii fiilor clasei noastre rurale. 8. Ce modificări sunt de introdus in programa actuala a şcoalelor rurale, pentru ca invăţămăniul primar elementar să’şl ajungă adevăratul său scop ; preparaţiunea pentru viaţa practică, mal cu osebire, ţinăndu-se seamă de ocupaţiunea de căpetenie a săteanului român, agricultura. 9. învăţământul, cum se predă astăzi in şcoalele noastre, având mal mult um caracter clasic de căt realis-tic, se va arăta, după trebuinţele lo calităţilor, ce ramură de învăţământ profesional ar fi de introdus pe lângă studiele generale ale şcoaleî.—Utilitatea şi posibilitataa introducere! acelei ramure. 10. Vacanţiunea cea mare de la Maiu până la Octombre, prevăzută in noua programă a şcoalelor rurale, corespunde pretutindeni necesităţilor locale, o-cupaţiunilor locuitorilor ? Şi nu este vătămătoare învăţământului prin aceea că, şcolarii uită iu timp de 5 luni mal tot ce au invăţat, perzănd şi gustul şi deprinderea regulată cu munca iiive-lectuală, şi dăndu-se la lene şi incurie? Asupra modulul tratărel tutulor acestor cestiunl şi asupra soluţiunilor date in conferinţe, d-nil revisorl vor redacta căte un raport general, oare, in conformitatea art. 351 din lege, se va trimite ministerului imediat dupe terminarea conferinţelor, împreună cu lista învăţătorilor cari le-au urmat, a acelora caii s’au distins şi. in fine, a acelor cari, cu motiv sau fără motiv, au absentat de la ele. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 31 Iuliâ — 7 AANTAS Domnişoara Chuin fusese ţinută in casă. Baronul era obişnuit cu dânsa; —de altă parte, şcia prea multe lucruri Îentru a se putea despărţi de uânsa. In moment, această fată bătrână formase pioiectul să se retragă cu cel două-zeci de mii de franci pe care Nantas ’I numărase a doua-zi ae căsă-ţorie. Dar, fără îndoială, ’şl zisese că această casă devenise nună pentru pescuit in apă turbure. Aştepta o nouă oca-siune, căci făcuse calculul căi mal trebuia incă două-zecl de inii de franci, daca voia să cumpere la Roinville, oraşul său, casa notarului, care i admirase tinereţea. Nantas n’avea de ce să se ferească de această fată, a căieî înfăţişare de călugăriţă nu se mal inşela acum. Totuşi, in dimineaţa cănd o chemă in cabinetul său şi undei propuse limpede ca să ’l ţie in curent cu cele mal mici fapte ale femeii sale, se prefăcu că se revoltă, intrebăndui drept cine o lua. — Să vedem, domnişoară, zise Nan-ias peizănd răbdarea, sunt grăbit, m’aş-teaptă. Să scurtăm vorba, te rog. Dar nu voia s’auză nimic, daca nu’I vorbea mal cu perdea. Principiul el era că lucrurile nu sunt rele in ele insele, că devin ast-fel, sau încetează d’a fi, după modul cum sunt presintate. — EI bine ! reîncepu el, este vorba, domnişoară, d’o faptă bună... Mă tem că femeia mea ’mî-ascunde unele mâhniri. O văd tristă de căte-va săptămâni, şi M,’am gândit la d-ta pentru a obţinea informaţiunî. — Poţi conta pe mine, zise ea atunci cu o efusiune maternă. Sunt devotată doamnei, voiu face totul pentru onoarea sa şi a d-tale. . . Chiar de mâine, voiu veghia asupra sa .. Nantas ’l promise că o va recompensa peniru serviciile sale. Ea se su-pâră la inceput. Apoi, avu îndemânarea d’a ’l forţa să fixeze o sumă; avea să ’I dea zece mii de franci, daca ’l va da o probă formală de buna saâ reaua conduită a femeii sale. Puţin câte puţin, ajunseseră a precisa lucrurile. Din acel moment Nantas fu mal puţin turmentat; trecură trei luni; era încurcat intr’o afacere importantă, preparaţiunea bugetului. In acord cu împăratul, adusese sistemului financiar modificaţiunl importante. Şcia că au să fie atacaţi cu o violenţă in Cameră, şi treni ia să prepare cuantitate considerabilă de documente. Adesea sta deştept nopţi intregî. Această muncă ’l ameţea şi’l făcea să fie răbdător. Cănd vedea pe d-ra Chuin, o .întreba repede. Şcia ceva nofl? Fia-via făcuse multe vîsite ? S’a oprit raal mult in vr’o casă? Domnişoara Chuin ţinea un memoriu amănunţit; dar nu pusese mâna de căt pe fapte fără nici o importanţă. Nantas era aproape sigur une-orl, pe cănd bătrâna închidea ochii, repetând că, peste puţin poate, va avea sâ’I spue lucruri mari. Adevărul era că d-ra Chuin cugetase mult; numai zece mii de franci nu ’l veniau la socoteală, ’î trebuia două-zecl de mii pentru ca să cumpere casa notarului. Mal ăntăiu avu gândul să se vănză femeii după ce se văn-duse bărbatului. Dar cunoştea bine pe Flavia, se temea că va fi gonită la pr; mul cuvănt. încă de mult, înainte d’a fi însărcinată cu această afacere, o spionase pe socoteala sa, zicăndu’şl ;ă viţiile stăpânilor sunt fericirea servitorilor ; şi să lovise de una din acele onestităţi ou atăt mai solide, cu căt sunt întemeiate pe orgoliu. Flavia de cănd cu greşala el, ura pe toţi bărbaţii. De aceea d-ra Chuin se disperase, cănd intr’o zi întâlni pe d. des Fondettes. O intrebâ cu atâta in- teres despre stăpâna sa, in căt inţe-lese d'o dată aă tot ar fi dorit’o, ars de aminterea minutului când o avusese in braţe. Si planul său fu stabilit să serve pe bărbat şi pe amant in acelaşi timp, aceasta era combinaţiu-nea genială. Tocmai o ajuta şi imprejurările. D. des Fondettes, respins, de acum fără nici o speranţă, ar fi dat ooată averea sa, numai să mai fie odată cu această femeie care fusese a lui. El mai ântăiu sondă pe domnişoara Chuin. O revăzu, se prefăcu că lot o iubeşte, irăndu-se că se va ucide dacă nu ’l va ajuta. După opt zile, după o mare cheltuială de sensibilitate şi^le scrupulositâţî, lucrul era făcut : va da zece mii de franci, şi ea, intr’o seară, fi vr ascunde in camera Flavieî. Dimineaţa, d ra Chuin se duse la Nantas. — Ce mal şeii ? intrebâ el ingâl-benind. Ea insă nu preciză nimic la început. Doamna de sigur că avea rela-ţiunl.... Ba chiar avea intălnirl. — O probă, o probă, repeta Nantas, furios de nerăbdare. In fine, numi pe d. des Fondettes. — Această seară, va fi in camera doamnei. — Bine, mulţumesc, ingănâ Nantas. O congediâ cu gestul, ’I era frică INSTITUTUL „LUMINA- (DIN GKa-TCSCI ) Intmâpîarea a adus ca in ziua de 1 Iuliu a. c. să asist la împărţirea premiile in institutul «Lumina» al d lui D R. Cordescu din Găescî. Dacă pănă acum n’ara făcut nici o dare de seamă despre impresiunile culese cu această ocasiune, e că am lipsit din capitală. Ne facem astă-zî datoria. Detaliile solemuităţel, una din cele mal frumoase, nu mal pot avea de sigur nici o importanţă. Destul să menţionăm că marele număr de persoane, intrunite din c'te trei judeţele inveci-nafe, precum şi ţăranii din localitate cari alergaseră in massă să vadă acest spectacol atăt de rar şi de inbucură-tor pentru el, mă înveselise mult si mă făcură să strîng de repeţite ore măna proprietarului şi directorului institutului d. Cordescu. D. Cordescu e vechiu profesor. Vlăs-cenilor le este cunoscut de când dirija institutul său la Căscioare şi căt de mult l’au preţuit şi ’l preţuiesc dove-desce împrejurarea că cu toate că d-sa s’a mutat a Găescî,* * clientela vlâş-ceană i-a rămas fidelă şi 7 încredinţează educaţia şi instrucţia copiilor săi cu aceeaşi grabă şi acelaşi devotament ca şi mal inainte. Institutul «Lumina» are in Găescî un edificiu imposant. Cu greu vom găsi şi in capitala încăperi mal spaţioase şi mal higienice ue căt acelea de cari dispune d. Cordescu. A trebuit să’I admirăm credinţa in sfânta sa misiune şi convingerea că ceea ce este bun tot trebue să subjuge odată şi pe cei mal încăpăţânaţi, pentru ca să ne explicăm desinieresarea cu care a făcut sacrificii de bani atăt de considerabile, dinaintea cărora alţii, mal mici de inimă, s’ar fi dat de sigur inapol I). Cordescu insă nu s’a înşelat in aşteptările sale legitime şi n’avem de cât a’l felicita. fn şcoala privată a d-lul Cordescu se predau cursurile invăţâmăntulul primar şi ale celui gimnazial. Atăt sub raportul materialului didacticcât şi al cerinţelor pedagogice îngrijirea este perfectă. Succesele dobândite de elevii domniei sale la şcoalele publice sunt dovada cea mal palpabilă. Exposiţia cartografică şî de desemnurl m’a cor. vins că şi in aceste indeletnicirl frumoase şi utile elevii au fost instruiţi ca in ori ce şcoală model. Ceea ce mi-a smuls pe urmă admiraţia au fost eser-ciţiile gimnastice precum şi cele militare, însoţite de cântece resboinice, pe cari elevii le eşecul ară cu o precisie rară şi cu un spirit marţial foarte bine studiat Sentinţa mea fusese luată pe din’a-inte de părinţii copiilor cari se des-pârţiseră de d. Cordescu după zeci de mulţumiri şi de asigurări că se vor intălni iarăşi ae toamnă. Mi ara zis îndată : un institut care corespunde intr’un grad atăt de superior trebuinţelor didactice şi care mal vârtos la ţară, intr’un loc constituind oare cum un centru intre trei judeţe, imnlinesce un gol atăt de simţit, trebuejin interesul invă ţămăntului nostru naţional, divuigat căt mai tare in cunoscinţă publicului. Sunt oameni cari nu’şl pot aduce copil la Bucureşcî ; invăţămentul nostru primar public are—fără a ne incerca să’l invinuim — lipsuri destul de simţite ; ce rol trebuincios şi salutar este chemat să joace in astfel de condiţii un institut privat, dirigiat de un om esperimentat şi consciincios in impli-nirea datoriei sale de director, care in-grijesce de elevi ca de copii săi şi ’şl ştie recruta personalul săd didactic, din oameni capabili să corespundă che- să nu ’l vie rău d’inaintea el; - această neaşteptată dare afară o mira ş’o încânta, căci se aşteptase la un lung interogatoriu, şi chiar ’şl pregătise respunsurile, pentru ca să nu se incurce. Făcu o reverinţă să retrase luănd un aer umilit. Nantas se sculase. îndată ce rernas singur, -vorbi in gura mare: — \stă-seară, in odaia el... Şi ’şî duse mâinile la "cap, ca şi cum l’ar fi auzit trosnind. Această in-tălnire, in domiciliul conjugal, ’l se părea monstruos de neruşinată; nu putea să -lase a fi insultat in acest mod ;—pumnii lui de luptător se strin-geau, o furie '1 făcea să se găndiască ja asasinat. Cu toate acestea avea de terminat lucrarea bugetară. De trei ori se a-şezâ la biurou, şi de trei ori o racordare a intregulul său corp ’l sculă in picioare;—pe cănd in dosul lui era ceva care ’l impingea, un fel de trebuinţă neînvinsă d’a se urca indată la femeia sa, şi a ’l zice adevăratul nume ce merita. In fine se învinse, se aşezâ la lucru, jurând că ’l va sugruma noaptea. Aceasta fu cea mal mare victorie ce a repurtat vr’o dată asupra lui insuşl. (Va urma) Emile Zola --------------- ----------------. www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA măre! lor! Părinţii de copii, proprietari, arendaşi sad ţărani, din vecinătatea institutului «Lumina», trebuie să se simtă fericiţi de-o astlel de a-chisiţie şi să incurageze cu toată inima o astfel de instituţie. Folosul le va fi mare şi vor face desigur ca părinţii din vara asta. cari nu se mai puteau despărţi de educatorul şi in-struitorul copiilor lor. Noi ne-am făcut o datorie de conştiinţă scriind aceste riiidurî. Oameni ca d Cordescu sunt rari in învăţământul nostru privat; trebuiesc incu-rajaţî, ca să poată folosi cu atăt mai tare causei luminărei poporului nostru şi ca să poată avea cât mai mulţi imitatori. Cato. DITvT JXJDEŢJB Un tren nerăbdător.—Cetim in ,,Vo' cea Botoşanilor" : „Dumineeă la 22 Iulie, la gara di'u Botoşani s’a petrecut o scenă nu tocmai plăcută publicului şi mal cu seamă pasagerilor, cari sosiseră cu trenu. După ce trenu â stat la peron, lumea a inceput a se scoborî din vagoane şi n’a trecut două minute, trenu plecă iară, parte din pasa- feri se scoborîse, parte se scoboraft cu agajele in mănă, parte aşteptaă să se scoboare, lumea incepu a striga speriată dar trenu pleacă mai repede, nesciind care e causa, câţi-va aii sărit de prin vagoane şi s’au lovit; o evreică a sărit tocmai cănd eşea trenul din faţa peronului ; lovindu-se de zidul gărei s’a rostogolit spre roată ; un funcţionar de la gară a luat’o repede, alt-fel roata i trecea peste cap. Maşinistul se scusă că a auzit semnul de plecare. îlu seim dacă pentru şefu! gărei această scuză e suficientă : e de dorit insă ca vinovatul să se pedep-siască căt se poate de aspru, căci prea puţin preţ a pus pe viaţa atâtor oameni- • Fapte arbitrare.--Cetim in „Democratul" : „Ivlercuri, 25 Iulie, doui călăraşi aduceau pe stradele Ploescilor, sub a lor se-cortă, pe duoi ţărani, ca cum ar fi fost nişte criminali. Aceşti săteni fiind liberaţi imediat de la parchet, ei s’au presentatla redacţiunea ziarului nostru şi ne spuseră, că se numesc George Possea tatăl şi Constantin G Possea fiul; că sunt de la mun te, din comuna Ceraşul, plaiul Teleajen şi că inculparea pentru care au fost ridicaţi chiar de la locul de muncă unde se aflau, pe cănd îşi coseau un laz de făn al lor, este că, d. Ioan C. Cireşanu pretinde că acel laz ar fi al său, ca moştenire de la tatăl d-sale Costache Cireşanu; cănd din contra, locuitorii susţin că lazul este al lor, fiind fost dat d lui C. Cireşanu numai cu arendă. „In adevăr, este introdusă o sistemă in plaiul Teleajen, care fiind cel mai populat cu moşneni, aceştia dair in arendă din micile lor propriei iţi, care continuând fără contracte in curs de mai mulţi ani, apoi se declară arendaşul de stăpân, şi cu dreptul posesiunei deţine proprietatea, din care fapte nasc destule judecăţi. „In cazul moşnenilor de faţă, noi nu intrăm in amănnnte, căci in ori ce caz, aceasta este o afacere judecătorească şi cu totul civil piecum ş’a aprobat prin liberarea de la parchet a indivizilor arestaţi. „Dar intrebarea este : ce caută administraţi? in asemenea afaceri, cari ca acţiuni posesorii sunt de resortul judecătoriei de pace ? _ „Şi cum, fâcănd un esces dc arbitrarism i a. ibuţiuni, violează libertatea indivi-d"ală arestează şi trimite sub escortă cale ae două poşte pe bieţii locuitori, fără să aibă ce mânca pe drum in curs de două^ zile, inventând caşuri criminale, lim-’o afacere unde autoritatea insăşi s a făcut criminală prin abusul său de putere ? Filoxera, scrie „Democratul* din Pic eşti, face progrese mari, iar măsurile de dis ugere se par nefolositoare, daca nu sunt intinse de odată şi peste tot; căci, de şi un proprietar de vie face la el ore-care lucrări pentru stingerea flagelului, dar, ne căt la vecini şi aiurea nu se face •acelaşi lucru, se crede a fi deşarte toate ostenelele ş, cheltuelile ce se pun. Ceva şi mai trist este că mana că-zănd asupra mai multor vii şi uscându-le frunza, face imposibil d’a se cunoaşte pe acolo unde este intinsă filoxera. In orl-ce cas insă, nisce măsuri ma i serioase trebuesc luate; alt-fel nenorocirea creşte şi viile ce sunt incă sănătoase, se vor perde. * antativă de omor —Cetim in „Noua Revistă" ; Zilele acestea au avut loc două tentative de omor. Un bulgar, Petrachi Ghioi -ghiu, proprietar de grădină şi posesor de naoşie, a tras cu puşca in tovarăşul săii Ilie Moscu, din caută că acest din urmă câştigase un însemnat proces contra lui p voia să’î aplice sequestru asigurător pe legumtle şi verdeţurile din grădină. A doua tentativă de omor a avut loc la moşia Cucuteni (nu cea de lăngâ Iaşi, C1 ceay df, lăngă Tărgul-Frumos). Vechilul moşiei, Stamati Davidoglu, a dat trei lo- vituri de cuţit unuia din posesorii moşiei d. Şalariu. Motivul acestei tentative de omor a fost că d Şalariu şi cu un fost vechil al săi apucaseră la bătae pe Stamati Davidoglu. Justiţia ’şl urmează cursul. 31 Iuliu 1984 Domnule redactor, Am văzut cu mare mirare in numărul de Sâmbăta trecută al ziarului d-v. un articol indreptat in contra mea şi semnat C. Bărcănescu. Sciti că acest d. Bărcănescu, in foiţa «Doina», ţinstituindu-se ca apărător al Conservatorului de musică, pe care, fie zis in treacăt, nici odată nu m’am gândit al ataca, mă înjură mereii de la începutul şi pănă la sfârşitul anului. N’am luat de sigur in seamă nici foaia, nici persoana ce o scrie, şi am luat hotărârea de a nu respunde la nici un atac. Chiar acum cănd acest domn a reuşit aşi strecura prosa plină de ură in-tr’un ziar important ca al d-voastră, tot nu simţ curagiul a mă apuca cu d-luî la sfadă, cu toate că persista rea in a mă inţepa a inceput să devie su părătoare. Eu cred că toţi aceia din lectorii d-voastră cari mă cunosc, au citit zăm-bind absurdităţile acestui domn; căt despre acei ce nu mă cunosc, sper că cu timpul mă vor cunoasce, şi vaîfiMgrija mea ca această cunoştinţă să’mi fie ir-tr’un mod avantagios. Publicaţi vă rog, domnule redactor, aceste rânduri ce sunt forţat a vă le adresa. Toţi căţi lucrăm pentru public suntem espuşî la incovenientul de a fi atacaţi de oameni ce nu’şî davi bine seama de ceea-ce fac ; căt despre mine vă asigur că mă emoţionez pentru ul tima oară, şi că nu mai voiti respunde ia asemenea atacuri, căci ’mi displace cu totul ca personalitatea meq, să ţie in faţa publicului locul lucrărilor ce aş putea să-i presint. Primiţi vă rog, d-le redactor, espre-siunea consideraţiunei mele celei mai distinse. Mauriciu Colien. STERI MĂRUNTE Perechea imperială rusească va face zilele acestea o călătorie prin imperiu. Ba va fi insoţitâ de marele' duce moştenitor, de ministrul de interne şi de ministrul curteî. In-tăiu va merge in Varşovia şi de acolo spro Moscva. ' * Venitul anual al minelor de la Kelung, ocupate de Francesî de curând in insula For-mosa, e socotit, cu toată esploatarea vicioasă de astăzi, la 3 milioane fr * Jurnalul oficial publică raportul comisiunei insărcinată cu esaminarea profilacticei in contra turbărel, descoperită de Pasteur. Comisiu-nea a găsit perfecte măsurile d-lui Pesteur. Serviciul telegrafie i!, României litiere 12 August, 1884—9 ore dimineaţa Paris, li August. Din cele din urmă 24 de ore s'au constatat 12 caşuri de moarte cholerică la Marsilia şi SlaToulon .Versailles, 11 August. Congresul a adoptat cu o mare majoritate primele două articole ale revizuirii constitu ţiuniî, declarând ca neschimbătoare forma republicană şi neeligibilî la funcţiunile de preşedinte al republice! pe prinţii familiilor ce au domnit in Franţa. Goma, 11 August. împuternicitul de afaceri al Prusiei ataşat pe lângă Vatican a declarat cardinalului iacobini, ii - un mod oficial, că este cu totul f-lşă relaţiunea dată despre o intrevedere a d-luî SchlOezer cu un corespondinte de la „Hamburger-Corespondenz". Constantinopol, li August Fiul d-luî Bussi, consulul Italiei la Rodos-to, de 1 August, orele 12 ziua, este adunare publică Ia otel Dacia pentru închiderea prăvăliilor Dumineca şi sărbătoarea.—întrunirea este provocată de mai mulţi cetăţeni. Asociaţiunea literară şi artistică internaţională, se adună, in toamnă, la Madrid sub preşidenţia de onoare a lui Victor Hugo. Dintre români, vedem in comitetul de onoare pe Carmen Silva şi pe d. V. A. Urechiă. Pe -căt suntem informaţi d. Urechiă se va duce la Madrid. D. Gr. A. Manolescu ne trimite o scrisoare, relativă la nenorocirea in tămplată soţiei sale, pe care o vom publ’ca măine. D. Manolescu, in faţa afirmărilor şi comentariilor, care de care mai idioate şi mai nesocotite, esplică lucrul in toată simplitatea. + Ştefan IAzarescu, s’a stins pe braţele mamei sale, in Craiova. Lăzărescu, unul din membrii distinşi ai corpului didactic, era ţintuit pe patul de durere de aproape trei ani. Regretele noastre nemăngăiate I sale mame şi soţii. 1 ACIT AŢIUr> I MINISTERUL DE INTERNE Direcţia generală a telegrafelor şi poştelor. Pentru darea in antreprisă a transportului expediţiei de la oficiul Râmnicu-Sârat la gara lrt/'nlîS oi vri rtn rmnn r, r, ~ ^ 1 i.: __ locală şi vice-versa, se va ţine licitaţiune la judeţului Rămnicu-Săra\ in ziua prefectura „___t____ ________________ de 10 (22) August 1884, cu oferte sigilate. Supra-oferte nu se primesc " - Pentru darea iu antreprisă a curselor poştale de la MoinescI laTărgu-Ocna şi Viceversa, se va ţine licitaţie la prefectura judeţului Bacău, in ziua de 16 (28) August (884, cu oferte sigilate.—Supra-oferte nu_ge primesc Eforia spitalelor civile. In ziua de 30 August se va tine licitaţie lajcforie, in Bueurescl. Strada Colţel No. 38, şi la primăria urbeî Sinaia, pentru vânzarea de veci a casei cu locul el, situată in acea comună, care astăzi servi de şcoală comunală, precum şi a casei cu aependinţele şi locul el, situată pe poeniţa luî Pufu, comuna Sinaia. Direcţia*„ Monitorului oficial“ şi Tipografiei Statului In ziua de 25 Septembre 1884, la orele 2 după amiazl,. se va ţine licitare publică in localul ministerului de interne, pentru darea in întreprindere a clădirel, pe un teren al Statului, a edificiului in care se va instala definitiv şi sistematic „Monitorul oficial" şi tipografia Statului, după planurile, devisele şi caietele d” sarcini, ce se pot vedea in toate zilele şi orele de lucru in cancelaria direc-ţiunel, Strana Brâncoveanu Nu. 9. — Concurenţii vor depune o garanţie provisorie de lei 15,000. — Licitaţia se va face prin oferte sigilate. Supra-otertele nu se vor primi de căt de la 57» mal jos de căt preţul cel maî favorabil resultat la licitaţie. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE La 2» Septembre 1884, orele 4 p. m. se va ţine licitaţie ia ministeriul lucrărilor publice şi la comitetul portului Giurgiu, pentru darea in intreprindere a cana'ulul Giurgiu. Valoarea lucrărilor este de 2,000,000 iei. in ziua de 30 August 1884 se va ţine licitaţie pentru aprovisionarea a 87 stânjeni lemne do, foc, ce sunt necesarii pentru : Mimster, stânjeni lemne. . . 20 Şcoala de poduri şi şosele . . . • . 61 Serviciul hidraulic . *.............6 Căile ferate române. Direcţia generală a căilor ferate române are trebuinţă de : 600 kilograme pele pentru curele de transmisiune, 300 kilograme pele cu peatră acră, 200 kilograme pele Dentru talpă, 300 bucăţi pele de căprioară, 40 bucăţi pele de oaie albă, 100 bucăţi pele de oaie neagră, 965 metri curele de transmisiune. Persoaneje cari doresc a concura pentru această furnitură vor adresa ofertele d-lor im-preună cu mostrele, către direcţiunea generală, secţia P, pănă la 4 Septembre stil nou — D.recţiunea generală a căilor ferata ro-uane are trebuinţă de 200 tone tuciu de marca Mide sbro No. 3, granulos (a gros grains) de textură uniformă, fără pete sau ae o cuali-tate uniformă cu această marcă. Predarea se va face franco in una din ga-rele liniilor in exploatare sad pe bordul vaporului in termen maximum de 2 luni după data comandel. Persoanele rari doresc a concura vor adresa ofertele împreună cu mostrele către direc- ţia generală secţia P, pănă la o Septembre stil nod, purtând oferta pe plic înscripţiunea: ofertă pentru tuciu. Compania ca* ei ferat< Lsmberg-Cernăuţi-Iaş-c. Se dă in it reprindore furnitura a aproape 30,000 kilograme de petroled. - Ofertele se vor depune cel mult pănă la 10 (22) Ai.gust 1884, orele 17 a, m., cu o cauţiune de 5°din valoarea furuituref, la comitetul diriginte aiu Bucurescf, Strada Scaunelor No. 49, sad la direcţia de esploatare din Iaşi (gara), undo se pot vedea > condiţiile de furnisare Preţurile se vor indica franco unei staţiuni a calei proprie. MINISTERIUL DOMENIELOR La 27 August a. c. seva ţine licitaţie pentru procurarea a 186 «/, stânjeni lemn“ din car : 50 stânjeni pentru acest minister. o „ şcoala de arte şi meserii. 45 » " şcoala de agricultură de _ la Herăstrău. 7" * 8 0 şcoala veterinară. ir ” , „ » grădinele publice. Coneurenţ I Vor depune in curtea ministe-riulul căte un stănjen de lemne cubic cu un singur cârlig, spre a servi drept probă demnele vor fi drepte, de cer sau tufan, călăi, şi de grosime proporţională. ţie deC12o0^fV°r ^epune 'citaţie o garan- ministeriul de resbel Intendenţa depositelot şi stabilimentelor centrale ale armatei. la ziua de 10 August 1884 se va ţine lici-taţm in localul intendenţir, strada Griv.ţel No, 81 pentru următoarele lemne: * 7 stânjeni direcţiei arsenalului, 4 stânjeni Tvrieri de artilerie, 50 stânjeni direct el pirotechmeî Cotroceni, 71 stânjeni di- LriA%9Ci°a fx ?lih!:are de infanterie şi cava-Je la NucettănJenI lemne hergheliei militare nnnr cf«rte S® Ta. arSta oahtatea, greutatea unT„. .s^DJen. 'n kilograme şi preţul pe stănjen. ,„r,,,a„ot6a Mit' hehaţie, concurenţii vor .ln eortea ministerului de resbel căte un stăr m lemne de model. Direcţia arsenalului armate,.. inIn^Z*Uai^” August se va ţine licitaţie in cancelaria direcţiei arsenalului armatei pentru darea in antreprisă a 18 drugi de fer nemţesc de Q 8 » ” „ O » „ 84 ” ” 25 :: fe - • 7 »o m.m MULŢUMIRE PUBLICA. Sub-semnatele, marne de familie având mare bucurie pentru insănitoşirea noastră, ne facem o datorie de consciinţă a exprima in public via şi călduroasa noastră mulţumire, ca semn de recunoştinţă d-luî Niculae Acsente (s; ’e in sus) domiciliat in| Bucuresci, Calea Călăraşilor, No. 175 pentru ingrijireaşi deo-sibitul remediu ce a intrebuinţat de a vindeca boala numită Hermoraghie cu totul incurabilă numai in 3 zile. Marialonescu, Mar-ghiola Popescu, Elisabeta Georgescu, Constanţa Panaitescu şi F. Popescu. - <-<- BIBLIOGRAFIE Negiiada epopeeă naţională, partea II. va eşi de sub presă la finele lui Septembrie. Cel cari posed partea I şi ar dori să'şî pre-cure separat şi partea II, au să trimită pro-ţul de 5 1. n pănă la inceputul lui Sept. După eşirea de sub presă părţile nu se ma vănd separat. Opera int-eagă abonară inainte costă 8 1. n.; după eşirea de sub presă 10 1. n. Abonamentele a se adresa la autorul Ar. Densuşianu in Iaşi. EXPL'.CATIUNEA PRiCîmil CIUL! DE J. G. SÂHDULESCU-h ĂN OVENO se află depueă spre văndare la librăria Graeve vis-a vis de Teatru cel mare. f 1 iSl 155 Î2/ /26 171 şine de roate chiele late de 8 , , ” - «/15 „ de ter nemţesc, cu mu- ^ ue V m m- *-60 metri. t i?i D6i ,roate de fer nemţesc de_a.60. lame ue fer nemţesc de 9 m.m. grosime. ,rl ianfc de pedică 60 m«>n lanţ de oii ,e 32 şino de roate de fer nemţes*, cu mu-ţ'hiele lungime hiate 5°xi2 m.m. şi 3 60 metrillungl. 32 drugi de fer nemţesc 35x8. 24 „■ 30x5. „ 6( ;6. „ 45x5. „ 30x6. 30x„. Jalnicii : soţ, tată, mamă, fraţi şi surori, aii durere de a face cunos’cut încetarea din viaţă a mult iubitei lor soţie, fiică şi suroră : Annetta S Mavromaty născuta G. STRAVOLCA ' (încetată din viaţă la 29 Iuliu, in etate de 20 ani) roagă pe amici şi cunoscinţe, cari din eroare nu vor fi primit bilete de invi taţie, să bine-voiască a asista la ceremonia funebră, care va avea loc astăzi, Marţi, 31 Iulie, ora 4 p. m , la domi-cM'ul repausateî, strada Justiţiei No. 1, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Belo). 24 16 16 18 50 , ţ )) OU X O. uterteje voi conţmea şi termenul in care pot furnisa obiectele. Regimentul 6 dorobanţi. •/P de 10. August se va ţinea licitaţie, V i an?,aaotl: regimentului, casa Lenş, Vl°Parea a 18 s;ănjenl lemne, necesarii ourţe pe iarna anului 1834—1885, plus 4 stânjeni pentru judecătoria de ocol dinPacest oraş. Primărie Giurgiu. Pentru facerea a 8 gherete de scânduri in piaţa gărei, pentru vânzarea de păne si i n blă, se va ţinea licitaţie la 18 August 1884. ' ' ------------------------------------ F K *L. r A. Fiind-c” in roiletonul nostru de Duminecă s a strecurate o greşeală de ţipate, care ducemt0t 1D^e eiiu Primei strofe o repro- Hotărît sunt astăzi, dragul neu, sâ’ţl scriu Dar de ce, a nume insu’ml eu nu ştiu. Să’ţi scriu ae căldură De literatură, De poeţi şi muze Cu roşiu pe buze, ’au ,si.Prind1 a’t* Pune Jalea mea in lacrămî? Eu, ladă cu boarfe, n’am nimic in lacră'mî. Doctorul E. Clement Reîntors in capit dă, dă consultaţiunl de la 4 la 5 ore l/i p. m in toate zilele Strada Renasceri 3. SOHIMBARE DE DOMICILIU Dă WILH. SALTER OBLA facultatea din vihna Molii; BOAUE DE FEMEI Şl SYPHILIS S’a mutat Strada JPeac&ria Veste Nr. 8 vis-n-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) SPECTA GOLE FOSTA GRADINA STAVRI - In toate serile : cvrusenta.fiuni variate date de trupa ( e vodevile şi comedii cu artiste şi artişti noi, compusă din 20 pursoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. E. Ionescn.—începutul la 8’/,.—Preţurile reduse. uA-NAŞCA. — Marţea, Joia, Săturata şt Dumineca, -epresintaţiuni variate şi «.trăgătoare, date de o trupă de artişti asociaţi.—Printre artişti vedem figurând : d-nele Elena Botez, Anestin, d-ra Vermont;—d-nit Anestin, Hasnaş, Hagiescu, Costescu Pe-treanu, Catopolu etc. edacţia şi administraţia revistei medicale „Splaiul" s’a ‘mutat in strada Luterană No. 5 VIN NEGRU de Oreviţs gi Golu-Drăncea VschSQ de 4 ani, quaiiîate superioară tuturor altor vijnurik—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIANI dU reeolta «aik. 1881.—1* îr. vsdr* Îs PĂUN POPPESCU & Comp. SSL f ÎS. OASA DE SCHIMB G. STERIU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19 CURSUL BUCUREŞTI JE»e ziua de 30 Inlia 18^4, ora IO. Onmp. V8nd. 5 7» împrumutul Comunal . . 85'/. 85./s 5°/o Scrisuri Funciare Urbane 887, 89 f 57» „ „ Rurale . • 92V. 9278 57» Renta Română perpetuă . 93'/ 937, 57» „ amortisabilă . . • 95>/2 96 67» Scrisuri Funciare Urbane ' 98 987, 67o Oblig, de Stat (conv. Rural)' 97 7, 97s 67° „ „ „ Căii. Fer. Rom 7% Scrisuri Funciare Urbane • 102 1027, 7o/o „ „ Rurale. • 1028u 103'/, 7% împrumutul Stern . . ' 8»/. „ Oppeubeim. ' Oblig. Oasel Pensiun. (Nom. 30G) 230 232 Impr. cu prime oraşul Bucur. 31 32 Acţiuni Credit Mobiliar . . • 20J7, 2037-, b Construcţiunl 262'/, 2637, , Naţionale 238 239 , Dacta-Komânia 350 351 , Banca Naţională . . . 1390 1400 Fiorinii Valuta Austriaca . . 207 209 Mărci Germane .... . 125 126 Bilete Francese 100 101 „ Eaglese 25 25‘/a Ruble Ruseşti . . . 250 260 Aur contra Argint şi Bilete . 57. 57» NB. Oursul de mai sus este in moneda dc aur socoflt după cursul fiscului. Cupoane se aquită fără scăzâmânt Adresa penrtu telegrame www.digibuc.ro ROMA&U LIBERA ÂXicuUscn & Comp. (cu.ifsr) • No. 10, Str. Ddmneî, No. 19. ual au specialii penru tuuso rasu şi frizam, aranjaţii dm uotl.— 12 rasuri lei 25.—Asemenea şi un bogat asortiment deparfu^ erie fini cu preţurile reduse —Serviciul promp.. Alex. Grabowski Comisionar Strada Şelari, No 13 Repre-sentant diferitelor faorici şi firme de export din Europ; Agent general al firmei Tbeophile Roe-cer. & Corn. la Reims in Şampania. E ftlmiu " mstantln, (cofetar!) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. Fr aţi! I. Gologan, recoman-dămu magasiuulfi nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depoii de caşcaval şi brânzeturi de braşov. 8e primesc orice comenzi de la D-nil corner-c.anţl, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână" cu preţuri convenabile. Socec & Comp, (librari) Calea Victoriei Nr. 7. u s’a mutat Str. Carol I, No. 2 ATELIERUL UVMIIKMte esecutâ elegant: TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, DIPLOME, CHARTE, ACŢIUNI, PLANURI, FACTUUI,e«e in diferite culori. H O < cO uJ Câr^î scimţifice, z.iare mx>rl-ce formate şi in diferite limbi, Afişe in diferite culori, . _ Compiurl, Carţî de visitâ şi de logodna, Invitaşi! de cununi! şt decese, . . r: —■ - Registre pentru toate speciele de servicii, ~ Bonuri n diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale si industriale, HHEH ~ ~ • ••> Ori - ce lei de imprimate ale tutor a u to r 11A ţ îl o r Bilete si condici pentru păduri, câmp, morî accise, etc. etc. FABRICA DE mit se primesc 0E1-CE COMANDE IH ACESTA SPECIALITATE se efectuează prompţii {i eleganţii. 3e primeseii comande de L-matură, Stereotipie şi Galvanoplastica. Flora României,! aânunărie şi parfumurl, medalie de aur de la esposiţia agricolă a judeţului Ilfov 1882. Grbbowski & Siaroff Bucuresct. Ioaniţin fraţii, (librari) Strada Lipscani Nr. 27 şi Strada Şe-larl Nr 18. Joan Pcncovieî, (lipscani) Strada Lipscani Nr. 24, Specialităţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălăril de diferite calităţi. Venzare cu pre-ţurl foarte reduse.___________ Jordache H Ionecsn (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine. Vasile Grigurescn, F oricantu de Paste, Uleiuri, Scobealâ şl moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. O DKP08ITUL © f &da7Ef aiolor ScIh I MEFOiMGER.DfîH 1 Se găseşte numai Ia D-i 'i Vi 10S. HAUSER & LOEVEUTHuI O BUCCfBItSa ţ lingă Bau«4 Hoţ ‘ INSTITUTUL DE BAEŢI 10, Strada Bibescu-TodS, 10 Internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai dupi programa miuisterulul instr. publice înlimbele RomSnS Germană ţi FrancesS. Cursurile vor incepe la 16 August a. c. Înscrierile se fac in fie-care zl. irnilffltniimmiirnnniirmnmrmiKmiiînniTmimiiiiiiiiiiiifims BUCURESCI Calea dorobanţilor, 105 GALAŢI STRADA PORTULUI. recomandă marele lor deposit de Maşine agricole precum: Lcccmobile de 3, 10 şi 12 cal putere, de Clayton & Shuttleworth, BATGApE DE GRÂU de 3, 10 şi 12 cai, BATOApE DE PORUMB cu locomobilă şi cu mână, MAŞINE DE SEMĂNAT, MAŞINE DE CIURUIT şi VÂNTURAT, MORI DE MĂCINAT, PiETRE FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SE Cerat „wood.“ Pluguri cu bârţe de fer bătui, Eberha-dt, Pluguri Universale pentni brazde de 8 şi 10 ţolurî adâncime, GRAPE DE FER PATENTATE, construcţie nouă, cu dinţi articulate, ŢEVE DE CASAN pentru locomobile şi altele. In ATEL1EUR1LE noastre primim REPARAŢII DE LOCOMOBILE din orl-ce fabrică. !!8fliimsLmuilfflPUii»iuMiiiiimiiiM!iiiriffuimiuiLJiiiiiiitnmiriiii!fif|T!fiii!,i!niiiHji? I s M R. W A W O —< ______P1ATIBILE IN CASTHTRl LUNARE SI SEPTKMANA LE MAŞINE DE CUSUT sub garanţiă reală şi adevărată PENTH CT I^i^TVETIjXX S*I IVlIEL'SXIîXXX.dAJSI _ - ty ' Neajunse de nici o altă amină ™E “ intrece toate aşa-numitele maşine originale anin icaue de unsut. Conţine 15 aparate cele mal noi şi practice cu depănătorul automatic a aţei, precum şi mal multe alte ‘noi modiflcaţiunl. BHUDKK KEFICII ( IKFAELI» LE) învăţătura gratis şi la domicilia. Carte de invâţătură in limba română. Ambalagiu gratis. Mare deposit de ace, aţă ibrişin, etc. precum şi toate necesarele pentru maşine ae cusut. i Atelier pentru repftrftt mftşine "368 ! 3? w O V M ss t si O K I ariYNYwaLjas îs aHYNin ni srmniv'M Erezii L. LEMAITRE Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMA-ATELIER MECANIC BUCURESCI ESSOU^IUNE REPEDE Se insârcinoază cu construcţiune de vagonette şi railenrl pentru terasarr.ante, asemenea şi construcţinnl, de turbine şi mori pentru preţnrl cu mult maî scăzute de căt cele de Viena şi Pesta, şi cari sunt fixate pentru o moară cu 30 1 piatră de la 3G la 1,500 le! 1 » » » 42 „ 1,800„ 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 „ „„42 „3,800 * ’nstalaţiune de mori cu turbine foarte rentabile —O moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe rîul Sabar, a costat 55,000 lei şi produce 8000 lei pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. MP* EFTINĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULAŢI. — FOLOS. Yis-ă-ri? 'le biserica Manşa-Brutaru I «« CI * h fi 0 % D 4 Q NOUA Fotografie Americana lx la ?llnut Calea.Gnvijza No. 24, Vis-a-vis de biserica Manea Brutaru Aduc la cunoştinţa Onor. Public că intorcăndu-mâ din voiajul naşă din străinătate am redeschis atelierul meu ie fotografie şi l’arn asortat cu maşiuele cele mal noi şi perfecţionate cari m6 pan in agreabila posiţiunj de p putea servi pe onor. Public cu portrete adevărat ar-ttisice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftiue până acum 12 Fotografii figura întreagă vislt glacd carton negru marginea aur......................... • Fr. n La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart vislt glacd cantori negru marginea aur............................... 12 Fotografii Bus' idem Hem » 12 Fotografii Cabinet glace Idem n Grupe reproducţiunl portrete până la mărimea naturală cu preţuri foarte eftine. ! Foarte ljatorosimt! Fotografii americane format Bijou, 9 bucăţi 1 fr. 50 b. in cinci minute gata. Rog pe onor. Public a incufagia această întreprindere f a bme-voi de a’ml da concursul d-lor ş> Încrederea de care m’am bucurat pănă acum. 4844 Cu toată stima, B. E^GELS. 8 13 20 O <« Q H Q ii H- i s NI t Yis-â-yis de biserica llaiiea-Brutaru AmmciuL Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la 15 Maiii pănă la 15 Septemvrie. Recomand camerile mele, cele mal solide, curate, bin° mo-L.late, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul inest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. Diligenta va incepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de la 15 _ui-ent.—Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. TTZ; zrrrsTxr- ffliHUMB li MOTEL FIESLHI IBXJOU-RBÎSCÎX Mh SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI *&f l — No. 7, Strada Şebri, No. 1 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, cu rabat Salon aranjat pentru nunţi, dans ş> adunări INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. , Hydrotnerapia, 2. Elcctri-e, 3. Orthopedie, 4 Gimna-Medicală, 5, Inhalaţii, 6. sajitt sistematic, 7. Serviciul domicilia, 8. Consultaţii me- Sfecţia Higiănică lae abur............ laedeţmtină cu şi fără .................... mdicamente uşe rece sistematică . 3- 2.50 L— 1 50 BAI DE AE DR ŞI DE FXJTXisr^ Nota. 1 Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimin£ţa pând la 7 ore sdra. 2. Pentru Dame insă, băilo de abur, odată pe sâptdmană Vinerea, la 7 ore dimineaţa pân<3 la l post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’au mat adăogat şi un serviciâ special de băl de no-mol de la Laeu Sărat din Brăila Direcţiunea VAGOAJNiS DE DORMIT SUNT: Tronul Fulger P, r» plec» am Vereiorova Harpia ,1 Sâiubâts ţi t» sojI la Bucureşti şi Giurgift Miercurea şi Dumineca. Trenul Fulger C, t& pleca dinGiurgiii şi Bucureşti Miercurea gi Dumin^a şi bosI la Vfirciorova Joia ţi Lunea. iTiifttori pentru trenurile'Fulger P si G, vor plat! afară de taxa cuveniţii pentru el. If tren accelerat, o suprataxa de.20°/« Lwp aceste tren urî.P jl C, se află un vagon Salon*BeBtanrant. Consuma* ţiun Ue es vor plătP dnpă un tarif special. Or arini trennrtforIduţă timpnl de Bncurescl. CoasL ^ Cern.808- CATE2 FUMĂTORI, Aşa • urnita hârtie ae ţigară Papier AmbrGAM se procură prin D-nul ff Wai tha, in condiţiunl şi prdţurl fvantag>oase tutor comercianţilor.; ’ Această hârtie de o ia), ta te superioară, după cumjra d as-tatat prin aualipa chiD'-că făcută, după cererea fabricantului, în laboratorul chimic al Statului, de către d-nu dr. Bemath mai are şi avantagiui jsupra tutelor celor alte hărţii1 de cigară că, având căpâtâiul foiţii muiată in chilibar topit, ea nu se rupe udăndu-se m gură ca cellt .lte, şi astfel evită acea amărăciune de scrum, ce se resimte la cele alte hărţii care se rup udăr.du-se in gură Această hârtie se întrebuinţează deja de către regiile din Francia, Englitera, America si Romînia cu cel mal nare succes ; ea n^i se cere deja din t6te părţile României, fiind mei A a aduce prin qualităţile el atât ae cu drept apreciate, o revo-luţiune intreagă in hârtia de ţigară, ocupând primnl rang. En gros se găseşte de o cam d ă in Bucureşcl la dd. Efraim Nahmias, Gr. Cavadia, N. Pc-pepolu. H. W BTLa. . Representani pentru România, Bulgaria şi Serbia. Un tânăr doresceafsl Ull IU Mul o medita ţiune pentru clasele primaae sau gimoasiale. Adiasn . AdmmiBtraţiunea acestui ziar. Tipo-litografia Ştefan Jijihăiescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro 10 BANI LXEMPLAKUJ JUOI 2 AUGUST 1884 ANUL VIU. — Nr 2121 APAHS TIS TOATE ABONAMENTELE : fn Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 leî. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In Românim : La administraţiune, 1\pografia Ştefan Mihălesct* Scradi Covaci, Nr. 14 ţi la corespon denţiî ziarului din judeţe. La Soaiele Eavas, place de la Bourse, 8. La Heinria Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austru Ungaria. Iu Hamburg: La. Adoif Sten.er, uansemarKt, No, 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. In Paris: In Ticna : ANUNCIURILE: Linia mică pe pag IV 30 bani | Reclame pe pagina ni-a 2 lei. Reclame pte pagina Ii-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă ArtiooliI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabil? Pum-Redactor: StEF. C M1CHAILESCU. CĂTRE ALEGATOR! Listele electorale sunt publicate de primării. Orî-ce reclamaţiune trebue adresată autorităţii comunale, insoţită de acte justificative, pănă la 6 August viitor. Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind deci nepăsarea, să’şl caute fie-care numele iu liste, şi de nu se vede trecut, să reclame inscrierea sa in colegiul unde ’I dă drept legea. entru inlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că Orî-ce Romăn de nascere sau împământenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis, ^nicl falit, nici servitor cu simbrie, nici jcondemnat pentru crime orî delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in colegiul designat de cens orî de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele din partea împlinitorului de dări, pe anul încetat saă pe anul curent; iar scutirea prin acte hotărîtoare. Iacă cum legea grupează pe alegă-to rî. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rut\ sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, cel domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de orî-ce natură de cel puţin 20 lei. — Sunt scutiţi de cens : a) profesiunile libere, b) oficeril in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) ceî-ce au absolvit cel puţin invâ-ţămăntul primar. In col. III intră toţi căţî nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct: a) învăţătorii săteşcl şi preoţii, b) cel ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 leî. De asemenea votează direct şi cel c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Au dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cel c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 leî anual. — Sunt dispensaţi de cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţî al vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi sena- tori, cari au făcut parte din două legislaturi ; ' c) generalii şi coloneii! precum şi a-snnilaţiî lor ; d) foştii şi actualii miniştri sau re-presintanţî diplomatici ai ţării; a) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurori-generalî de pe Dngă curţile de apei, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) Doctorii şi licenţiaţii de orî-ce specialitate, cari ăşî vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; y) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural sad urban, de la 2000 lei in jos pănă la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.- -Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orî-ce specialitate, precum şi cel cu-titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) Licenţiaţii in drept, in litere, fl-losofie sad sciinţe; c) foştii şi actualii magistraţi, cari aii funcţionat un timi de 6 ani; d) Inginerii, architecţiî, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; e') Profesorii şcoalelor din oraşe ale Statului sad ai şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; i Jir. Pensi°narii cu o pensie minimum 1000 leî anual. ------* -----------------— ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele s*reine. Kopenhaga, 10 August. Astă-zl s’a deschis al optulea congres internaţional de medicină. La şedinţa solemnă care a avut loc in sala de gală a palatului de industrie aii asistat perechile regale daneze şi greceşti, curtea danesă, miniştri, pre-sidentul camerei şi autorităţile inalte. Discursul de bine-venire l’a ţinut, in limba fran-cesă, profeserul de fisiologie din Kopenhaga Panum, in numele toturor doctorilor Scandinavi.—Lui i-a respuns, in englezesce, renu-miautul chirurg Sir James Paget, care pre-sidase ultimul congres din Londra, după eî luară cuvântul Virchov şi Pasteur.—Toţi 0-ratoril au accentuat caracterul internaţional al medicinel, numai Virchov a presintat’o ca o creaţiune a rassel arice, in vreme ce Pasteur a declarat că ştiinţa nu are patrie, dimpotrivă omenirea intregă este patria el; cu toate acestea fie care învăţat mare este un mare patriot, căci lucrând pentru binele o-menirel lucrează in acelaşi timp pentru gloria patriei sale. După o pausă, in timpul căreia familia regală s’a intreţinut in chipul cel mal prietinesc cu nobilităţile de faţă, s’a constituit biuroul definitiv şi s’aii ales profesorul Panum de president, invăţaţi'i scandinavi Key, Dall şi Held de vice-presidenţt, Sir Paget de president de onoare.—Măine va avea loc prima şedinţă generală, in care Pasteur va vorbi despre microbi şi despre vaccină. Intre participanţii la congres sunt 350 Danezi, 150 Svedienî, 100 Norvegieni şi 800 din cele alalte naţiuni. Bruxelles, 10 August,. Manifestaţia liberală, lâ care afi luat parte 20,000 de oameni din toate clasele societăţii, a fost primită cu simpatia cea mal mare.—-Toţi purtau floarea grâului, care este simbolul ţ partidei liberale. — Contra-manii'estaţia independenţilor şi clericalilor n’a intrunit mal mult de 5000 oameni, ce a fost primită de poporaţiunea capitalei parte cu indiferen-ţăj parte cu fluerăturl şi strigăte ironoe. Cănd independenţii afi aclamat pe ministrul de justiţie Woeste, care se arătase in balcon, ministrul a fost fluerat de mulţime şi acoperit de ocări.—Alt incident nu s’ain-tămplat. Garda naţională era sub arme. Trupele erau consignate in casarme. Constantinopol, 10 August. Ambasadorul Rusiei a inmănat ieri Porţii o plângere in afacerea jăfuiril dragomanului săfi şi in care acusă Poarta, pentru că autorii incă nu au putut fi prinşi. Marsilia, 10 August. Pe vaporul chinez de mesagere „Djemnah", care a plecat de aici la 3 ale luneî s’a constatat in timpul călătorieîjun caz de choleră, urmat de moarte, din care causă, s’a refuzat vasului intrarea in canalul de Suez şi s’a oprit la Alexandria in carantină. Krakovia, 10 August. O frumoasă serbare de infrăţire se prepară pentru zilele acestea in Krakovia, intre Cehi şi Polonezi. Intre membri deputaţiunel ceche va fi şi deputatul Rieger.- -O deputaţiune va veni din Lemberg şi oaspeţi se aşteaptă in mare număr şi din Varşovia. Pesta, 10 August Noaptea trecută e una din cele mal infri-coşate ce a petrecut Pesta de cănd esistă.— De la opt ore seara pănă la 7 dimineaţa a bântuit o vijelie groaznică; fulgerile şi trăsnetele se urmau fără intrerupere.—Din cănd in cănd se intîmplau adevărate rupturi de nor, canalele nu mai puteau cuprinde toată apa şi pompierii aii trebuit să se puie pe lucru spre a inlătura piedicele puse circulaţiunel de apă. O infricoşată icoană de devastare oferia mal vîrtos partea din spre Buda. Frumoasele şosele cari duc la munte erau acoperite pe alocuri cu pietri la înălţime de mal mulţi metri şi cu noroiu, pretutindeni se. văd bucăţi de stăncî colosale.—Trenurile au venit toate cu o intărziere simţitoare.-t-Popora-ţiunea, mal vărtos cea de pe ţărmul drept al Dunărei, a petrecut noaptea intr’o panică nedescrisă.—In Neustift un mare număr de case aii îost dărîmate de pietrile aduse de povoifi safi se găsesc inecate de apă. Bruxelles, 11 August. In oraş a dormit a seară o ferbere foarte mare; nu s’a intîmplat insă, afară de mici scandate, nici o turburare a ordine! publice. In Liege a avut loc ieri o mare manifestaţie a liberalilor impotriva noueî legi şcolare. Cair. 11 August. Statul mn -or face preparative energice pentru formarea unui corp de espediţiune de 4000 de oameni, Englezi şi Egipteni. Expe--diţiunea va avea loc pănă u Dongola pe apă- iar de acolo prin deşert spre Qhartum. In Assuan şi Vady-Hatfa s’au construit de proj viant. ------i------------------------------ Servi» Telegrafie al „ tainiel Libere" 12 August 4884—3 ore seara-. Paris, 12 August. Iu bătăua ce-Francezii s’aii văijut nevoiţi a face pentru a ocupa portul de la Ke-Lung, pierderile ce aii suferit trupele la debarcare n’aii fost de căt de un mort şi 2 răniţi. Londra, 12 August. D-nu Gladstone, respunîte dintr’o uşurinţă ce merită a fi mai aspru infierată. Domnule redactor, In privinţa accidentului atât de nenorocit de la Dacia s’afi zis multe, s’au crezut şi mal multe.—Bine-voiţî dar, vă rog a da ospitalitate acestor răn-durî, pentru ca lumina să se facă in o-chil tutulor. In ziua de Mercur!, 25 Iulifi, incetă din viaţă, după cum se scie, sora fe-meel mele. In seara acelei zile transportarăm cadavrul ei la biserica Dintr’o zi, şi ne intorserăm acasă. Eu eram de idee de mai inainte chiar că dacă nenorocirea (care era inevitabilă) ne va lovi, să părăsim pentru tol-d a-una locuinţa unde suferise atăt de crud Sora noastră iubită, şi să stăm intr’un otel, pănă vom găsi altă casă de inchiriat. Ceea ce şi făcurăm in seara de 25 spre 26 Iulie.—Lăsarăm acasă pe mama iemeel mele, cu totul abătută de oboseală şi de suferinţă, împreună cu o rudă a noastră. Merserăm la Otelui Dacia. In camera ce ni se deie, fereastra balconului rămase intredeschisâ. Aci e de observat că distanţa dintre pat şi acea uşâ-fereastrâ de la otel e aproape aceea ca dintre patul de acasă de la noi şi uşa camerei unde expirase cumnata mea, care, fiind incâ in viaţă, chema pe femeea mea pe fie ce minut, spre a-î da ingrijirile trebuincioase. Ast fel, de presupus este că femeea mea visând că o chiamă sora tî, s’a ridicat dupe pat, a mers repede ia acea uşă-fereastră, a voit să păşiască inainte, s’a impedecat de balustradă şi perzăndu-’şl equilibcul a căzut. Iată faptul. Arătând o parte din adevărul ce in-vălue astă nenorocită inDmplare ’mi-am făcut num i o parte din datoria mea. Cea-l’altă parte e consacrată spre a mulţumi generosului şi mult filantropului domn colonel Bibescu, peDtru viul interes ce a pus in astă nenoroc .e. Nu a aşteptat insă d-sa această oc^siune pentru a’şi face numele bine-cuvăntat de o ţară intreagă. Gracie acestui nobil interes, femeea mea este ingrijităcu o manieră deose bitâ de către personalul spitalului Brăn-covenesc. Numai vorbesc de somităţi ca d nii doctori Kremnitz şi Manolescu, căci simpatia şi reputaţia de care se bucură, ar copleşi slaba mea voce, dar de cei duoî vinori medici, interni ai acestui spital : d-nii Mihalcea şi Fopescu al căror devotament îi onoră şi pentru care le mulţumesc din adîn-cul inimei. In fine, am nemărginita fericire de aa- EGi*A «ROMÂNIEI LIBERE» — 1 August — '8 După prănz, Nantas se duse la împăratul ca să T supue, spre aprobare, proiectul de buget; şi, făcându-i-se câte-va obiecţiuni, le discută cu o luciditate perfectă. Dar trebui se promită că va modifica o intreagă parte din lucrarea sa. Proiectul trebuia depus a doua-zi — Sire, voiu face noapt1 albă, zise Nantas. Şi, inforcendu-se, se gândea: «’I voiu ucide la mezul nopţii, şi voiă avea timp până la ziuă se termin lucrul.» Seara la prânz, baronul Danvilliers vorbi tocmai de acest proiect de buget, care făcea mare sgotnot. El nu aproba toate ideile ginerelui săă in materie de finanţe. Dar le găsea distinse, pornite din vederi largi. Pe cănd răspundea baronului, Nantas, de mai multe ori, crezu că surprinde ochii femeii sale ţintiţi pe dănsul. nunţa, că medicul cel mare, acela căruia toţi ne inchinăm, ’mi-a spus prin graiul medicilor pămăntesci, că iubita mea fe-mee, Anna Manolescu, va fi scăpată de orî-ce pericol şi fără a i rămânea cea mai >jicâ urmă din astă groaznică iniîmplare. Primească sentimentele mele de re-cunoscinţă toţi acei ce se vor bucura de astă noutate plăcută şi fericită pentru mine. Primiţi vă rog, d-le redactor, ca in-tot-u:a-una, asigurarea stimei ce vă conserv. Gr A. Manolescu. PORTRETELE LUI HORIA SI CLOŞCA In «Observatorul» din Sibiă, redigiat de d-nu Gheorghe Bariţ, găsim următoarea informaţiune interesantă : ....Cu privire la Horia şi Cloşca ne vine o scire din Pesta de la un magnat transilvan, Cunoscut redactorului acestei foi din primele tinereţe şi bine cunoscător de limba românească. După acea scire posi-tivâ, in Pesta se află portretele originale ale Iul Horia pi Cloşca, luate in mărime naturală, cu colori de oleiâ, i zilele d’an-tăiu in care au fost el prinşi. Portreta-rea s'a făcut pe spesele vice-colonelulul br. Kray, de la care apoi acelea două ta blourl au trecut ia, chironomil săi din o generafiune in alta. Astă zi acelea două tablouri sunt de vănfiare, iară preful le este fixat cu 500 fl. v. a. „Neromanii aă aflat cu cale a portreta mdată atunci pe capii desperatei revolu-ţiunl romănescl, pentru că el au cunoscut la moment, că acelor nefericiţi li s’a şi deschis o pagină mare in istorie, pagină istorică de mare Însemnătate. Oare se vor afla astă zi, după 100 de ani, dintre Români, cari se voiască a lua in proprietatea lor acelea 2 tablouri ? „Ne rugăm de răspuns pi dacă se poate, in termen de 1 lună.1' Punem aceste rîndurî sub ochii oamenilor noştri cari ţin la reminiscenţele noastre istorice de valoare.—Portretele martirilor revoluţiunei de la 1784 ar fi şi una din podoabele cele mai vrednice pentru museul nostru naţional.—Să vedem dacă vom găsi cu această ocasie un Romăn de inimă; noi sperăm. DIN AFARA Francezii in Tonking. Cu toate desminţirile «Agenţiei1 Ha-vas» că flota franceză nu ar fi bombardat de loc portul Kelung din insula Formosa ci Tar fi ocupat fără nici o impotrivire din partea chinezilor,—«A-genţia Reuter». ăşi manţine ştirea dată la inceput despre bombardament. Ea spune că bc ardamentul a ţinut cam un ceas. ^ jrtificaţiile pertu-lui Kelung sunt distruse. Trupele chineze s’au retras, fără a li se putea cu noaşte perderile. Trupele franceze nu aă suferit nici o perdere. Amiralul Courbet se găseşce actualmente cu patru corăbii de resbel aproape de Voosung. «Le Temps» anunţă, că flota franceză nu va părăsi insula Formosa pănă ce China nu va plăti toată suma de despăgubire.—Aceasta e cam identic cu o ocupaţiune in veci a insulei. Mişcarea oposiţiuniî in Anglia. Guvernul englez ’şi-a luat o hotărâre definitivă in ce priveşte lupta impotri va partidei conservatoare.—El nu va procede, cum doriau unele ziare şi Adesea, acum, '1 privea aşa Privirea nu T se induioşa, numai T asculta şi ârea că vrea se citească dincolo de figura lui. Nantas crezu că femeia lui să teme că ar fi trădată. De aceea făcu o sforţare ca să pară mult mal liber la spirit : vorbi mult, se rădică intr’o sferă de erudiţiune inaltă, convinse pe socrul săă, care seinclinâ in faţa maiei sale inteligenţe. Flavia T privea necontenit, şi o moliciune abia simţiţâ I trecu pe faţă. Până la miezul nopţii Nantas lucră in cabinetul lui. Puţin câte puţin să pasionase, nu mal exista nimic de cât creaţiunea sa, acel mecanism financiar pe care I construise cu încetul, rotiţă cu rotiţă, printre obstacole fără număr. Cănd pendula sună miezul nopţii, rădică instinctiv capul. O tăcere perfectă domnea in otel. D o dată, ’şi-aduse aminte , adulterul era acolea, in acea umbră şi in acea tăcere. Dar cu mare greutate ’şi părăsi fotoliul ; depuse condeiul cu părere de răii, făcu căţî-va paşi ca şi cum să supunea unei voinţe vechi, pe care n’o mai regăsea. Apoi, o căldura ’i rumeni faţa, o flacăre ’i aprinse ochii. Şi urcă scara la apartamentul femeii sale. In acea seară, Flavia congediase de vreme pe femeia din casă. Voia să fie singură. Până la miezul nopţii stătu in micul salon care preeeda camera de cum se aştepta chiar oposiţiunea, îa disolvarea parlamentului, ci va lua refugii! la o sporire a membrilor Came-rii lorzilor şi anume cu elemente liberale, ast-feliu ca partida liberală să devie mai tare şi in Camera de sus. Guvernul e mult mai sigur cu această măsură de căt cu disolvarea parlamentului, căci nouile alegeri ar putea să! dea resultate cu totul neaşteptate.—Intre viitorii lorzi e ministrul de lucrări publice Dodson şi d. Bra-ney, unul am lorzii admiraîităţii. Uu incident turco frances. Un incident regretabil s’a intămplat zilele acestea la Salonic, intre un funcţionar vamal turcesc şi cavasul consulatului frances. Kavasul voia să ducă pe bordul linei corăbii care pleca un pachet sigilat. Funcţionarul vamal turcesc a cerut deschiderea pachetului. Consulul frances avisat de°pre aceasta a apărut la locul de deba nre, lovi pe funcţionar cu bastonul şi intră pe urmă ip casa de vamă, unde se pretinde că a insultat pe directorul de vamă. Acesta s’a plâns prefectului. Prefectul a raportat iPorţeî, care care a reclamat la ambasada franceză. Caşul nu va avea cu toate acestea vre-o consecuenţă serioasă. CORESPONDENŢA Târgovişte 26 Iulie 1884. Iubite prietene, Te vor fi alungat căldurile din Bucureşti, şi rău trebue să te fi toropit lenea, de nu se mai aude nimic de tine, par’că nici n’aî mai face umbră pământului.—Pe unde eşti, de nu te mai ştii ? Şi ce moale căpătăiâ pus’aî condeiului tău de-a amuţit in somn a-tăt de îndelung ? DeşteaptăT te rog şi’i dă brânci la treabă, că trece vremea şi’l apucă asfinţitul aducător somnului de veci ! O don Padiţ, don Padil, de ce nu poate omul da graiu desăvârşit inimii lui, ca sâ’şi aştearnă pe hârtie icoana limpede şi deplină a tuturor simţirilor ce se sbat in el, ş’a tot ce’şi află adăpost in a sufletului incăpere fără de margini / Căte n’ar şti să^ţi inşire condeiul med —aşa nătâng cum e — şi ce răvaş frumos ai ceti in locul acestei ne-sărături plicticoase ! — C’am făcut o călătorie din cele mai fericite, ş’am trecut prin locuri, cari ’mi păreau că nu mai ţin de lumea asta. Intr’o Miercuri dimineaţă trei cher-vane s’aă pornit cu lume aleasă, in tovărăşia căreia, aşi fi dat roată pământului fără să mă satur de drum. Erau căţi -va fruntaşi din Tărgovişte cu familiile, şi de-al de minevr’oşap-te, opt. Tuturora l’era sete de isvoa-rele munţilor şi dor de umbra brazilor. Era drumul bun şi timpul frumos. Către amiazl am făcut conac la Fântâna de piatră Pe iarba moale a unui dămb, in marginea unei dumbrăvi ne-am aşternut Ja mâncare două-zecl de inşi flămânzi. Dar fericitâ’I foamea la masa cu belşug, şi negrăit e cheful intre tovarăşi veseli, la umbră de copaci.... După vr’un ceas şi jumătate de o-dihnâ, am intins’o inainte la drum Un vânt răcoritor potolia ferbinţeala zilei. Se reciteau poesii (din Lrmnescu) se spuneau glume şi poveşti, se petrecea de minune sub coviltirele cher-vanelor, abia din cănd in cănd la că-te-un hop, la căte-o sguduire mai sdra-vănă, ne mal aduceam aminte că sun- culcare. Lungită pe o canapea, luase o carte; dar, la fie ce minut, cartea ’i cădea din măinl, şi să gândea, cu o-chil pierduţi. Faţa ’I seimblănzise mai mult, un surîs trecea din cănd in cănd De buze Se sculă repede, — supase cine-va Cine este ? — Deschide, răspunse Nantas. Atăt a fost de surprinsă, in căt deschise maşinal , nici odată bărbatul său nu se presintase la ea in acest mod Intră, sdrobit; mânia ăl cuprinsese urcându-se. Domnişoara Chuin care ’i pândea prin coridor, ’i şoptise la ureche, că d. des Fondettes era acolo de două ciasuri. De aceea nu mai luă nici o precauţiune Doamnă, zise el, un bărbat este ascuns in camera d-le. Flavia nu răspunse îndată, aşa de departe ’i se dusese gândul. In fine pricepu Eşti nebun, domnule, murmură ea. Dar, fără să mai stea de vorbă, deja se îndreptase spre oaaie. Atunci, dintr’o săritură, Flavia se sşezâ la uşă srigănd : — Nu vel intra. sunt la mine acasă. . şi te opresc d’a intra ! Tremurând, cu mult mai inaltă, păzea uşa. Un moment, stâtură nemişcaţi, fără să zică un singur cuvânt, cu ochii in ochi- tem drumeţi! .. Cădea soarele spre asfinţit cănd am ajuns la capu-coastei, hotar intre judeţul Dămboviţa şi Muscel. In marginea despre răsărit a satului, împrejmuit de dealuri coperite cu păduri, se ridică un adevărat castel de o mărâaţă înfăţişare. Sunt acareturile gospodarului Nicolae Dico-nescu, om chiabur şi cu dare de mână, care mai dinainte avănd veste de venirea noastră, ne aştepta cu masă intinsă şi cu lăutari Toată curtea e petruită cu lespezi mari in patru colţuri. In faţa casei, alăturea de zid, un mândru teiâ înflorit, ăşi intindea crengile peste ceardacul nalt, darnic im-prăştiindu-’şl mirosulfi adormitor de dulce. După ce ne-am ospătat bine, am e-şit in răcoarea serei, ş’o straşnică ho ră s’a intemeiat in mijlocul curţei. Şi pănă la miezul nopţii am întins chel la toartă. N’a rămas cântec vechili ne zis, nici joc strămoşesc neinvărtit. Şi era o noapte plină de-un farmec, pe care nu’l voiu uita. Un lulg de nor nu se zăria pe cer şi dintre noroadele de stele luna. ’şl resfira peste codri liniştita ei văpaie. In vale - aproape de tot-~se vedea albind in umbra nopţii matca răşchirată a Dâmboviţii, şi s’auzia bine gemătul selbatic al apelor ce, cu mănie, repezite de vale, se isbiau de bolovani. Eli n’ain dormit de loc in noaptea aceea, făcăndu’mi socoteală in mine că somnu T voiu găsi ori cănd a casă, pe cănd ou negrăitul farmec al acelei nopţi arar m’oiîi întâlni.—Dar şi ceia-1-aiţi in răvărsatul zilei erau toţi in picioare.—Pănă să s’aşeze lucrurile pe la cară, pănă una alta, am mai îmbucat ceva ca omu la o vreme ca aceia ş’intinde-o neică iar la drum Pe Măţâu ne-am mai dat pe jos — că ’i-un deal nesfârşit, de gândeşti să dai ochi cu sfăntu Ilie, cănd te ’î vedea in vârfu lui. In inserat de tot, am intrat in Căm-pu-Lung. Eram o ceată de flămânzi ş’am dat năvală intr’un birt, care se zicea a fi cel mai de soiu acolo, dar pe care noi l’am găsit căt se pâte de prost. In lunga aşteptare a fripturilor, am admirat podoaba păreţilor, care de alt-Iel era mărginită la cea mai simplă espresie, de oare ce se încheia toată in trei lămpi şi tot atâtea afişe aşezate din distanţe in distanţe, pe care stetea scris cu slove mari din tipografia de pe strada Clemenţii r Ici l’on vend VIndăpendance Roumaine. Şi să crezi că se face bun dever la vremea asta, că furnică lume de-avolma şi din toate colţurile regatului In Cămpu-Lung am stat două zile. Oraş nostim, posiţii frumoase, lume ca la bălciu,—mai toate casele cu balcoane lungi şi bogate in glastre cu flori; pe un şghia » ce taie oraşul in luDgul uliţelor lunec’o viţă limpede de apă (din rîul Doamnei, mi se pare) că o fâşie de cristal pururea in mişcare. Dar guşaţii, idioţii, cerşătorii ce se ’nghesuesc in tinda bisericilor şi la tot colţul de stradă sunt nişte păcate nenorocite şi inerente oraşului de munte, căruia ’i datoresc multe impresii plăcute, cu toate că m’a odihnit şi m a ospătat căt se poate de prost. Sâmbătă dimineaţa caravana se puse iarăşi in mişcare pe şoseauae educe la graniţă ’nspre Braşov.—Tre-cut’am pe sub Peatra lui Mateiaş,,— Dominând întinsurile stetea in inăl-ţimi o stâncă urieşă şi prăpăstioasă păstrîndu’şi in adăncu-I străvechia legendă, infruntănd vânturile cu cervi-cea’I de mult ne mai atinsă de pas omenesc,— adăpost corbilor şi fiarelor sălbatice. —De pe-acolo îmi rătâciam Nantas, cu gătui intins, cu mănile maiute, era să se arunce asupra ei pentru ca să intre. — Fugi d’acolo, strigă el cu vocea răguşită , sunt mai tare de căt d-ta, voiu intra cu ori-ce preţ — Nu, nu vei intra, nu vreau ! El, ca un nebun, repetă : — Este un bărbat... este un bărbat... Flavia, ne-voind nici măcar sâ’i dea o desminţire, da din umeri. Apoi, pe cănd el făcea incă un pas, ’i zise : — Ei bine ! să presupunem că e un bărbat aci; ce’ţi pasă? Nu sunt oare liberă ? Nantas se dete inapoi in faţa acestor cuvinte care’l pălmuiseră. In adevăr, era liberă. Un (el de frig T cuprinse la umeri, simţi foarte bine că ea avea rolul superior, şi că el juca acum o scenă de copil bolnav şi nesocotit. Nu păzea convenţiunea, stupida lui pasiune T făcea odios. De ce nu stase să lucreze in cabinet ? SăDgele ’i se retrăgea din faţă, o umbră de suferinţă nemărginită ’i învineţi figura. Cănd Flavia observă răsturnarea care se opera in el, se dete in lături de la uşă, pe cănd o dulceaţă ’i înduioşase deja ochii. — Uită-te de vezi, ’i zise eâ incet. Şi chiar dânsa intră in camera de culcare, cu o lampă in mănă, pe cănd privirile in jos la albia şerpuitâ a Dămbcviţii şi pe apele’i călătoare dam drumu gândului spre tine şi spre cal-darîmul incins de soarele dogoritor al capitalii.—Une ori priviam la bucăţile de umbră ce lunecaţi peste pădurile de brazi, le urmăriam cu ochiul gânditor cum se rup şi se şterg in zarea depărtată, ca nişte visuri şubrede ce cutrieră anii tinereţii.... Dar avem sub coviltir lume bună şi erlumeaţă, care nu mă lasă să cad in sfânta melancolie a locurilor inalte. O vorbă hazlie, o căutătură isteaţă mă smulgeaţi din adâncul întunecatelor reverii şi abă-(eau din preajma’mi talazurile de gânduri ce se nâpustiau să ’mi inece sufletul. Pe la amiază am ajuns la Rucâr, orăşel frumos in toată puterea cuvântului, aşezat intre munţi, pe un fund de vale tăiat de apa Dămboviţii. Târziu 7 răsare soarele şi de vreme ’I apune, căci înălţimi uria a ’I în grădesc orizonul, hotărîndu i un cerc mărginit in albastrul cerului, pe toată ziua cutrierat de nori. — Şerpu-eşte pe coasta muntelui din spre apus o cărare, cam anevoie de suit, de oare ce pe une locuri de-abia e increstată in piatră şi suişul e atăt de prăvălatic, că te-ai risipi pănă jos, să-ţi scapete piciorul. De-asupra e un fel de estradă pe spatele unei stănci, de unde vederile se intind in larg peste sfârcurile inălţiinîlor_acoperite de codri.—Şi pănă să ne vedem urcaţi acolo, căte ţipete şi căte protestări nu ne-a lost dat să înregistrăm de la tagma sexului drăgălaş.—Dar in sfârşit iată-ne ajunşi.— Nesăturaţi căt ochii, stăpânitori atâtor întinderi.—încet pe zările verzi ăşi poartă norii călători iniormele valuri de umbră. Adânc scobită s’arată valea sub noi, şi îngustă ni se pare alba dungă a apelor de jos. De jur imprejur piscurile neregulate tivesc, cu verdele lor inchis, poalele albastre ale cerului aprins... E lrumos, e negrăit de frumos ! — Intr’un târziu ne am scoborît Şi după masă iarăşi am pornit’o in pâlcuri la primblare, tăind’o razna pe coastele stîncoase in aerul rece al să-rei. — ■ Eram in adevăr răpit ca intr’o beţie de farmecul atâtor frumuseţi şi, dacă nu mă inşel, am şi căzut o dală la un scoboriş, lucru ce a trebuit fără îndoială să mă mai deştepte intru câtva din acea contemplativă melancolie, in care mă cufundasem. A doua zi de dimineaţă, călări pe cai mici şi blănii de munte, am plecat la peşteră. In partea despre răsărit cum sui din Rucăr, mergi o bucată pe drumul mare, care incinge ca un brîu cenuşiu şoldurile unul munte, a-pol abaţi la dreapta şi după mers ca de vr'un ceas, intri in pântecele unui munte spintecat in două de la temelie pănă in \ărf. E Dambovicioara.—Pe marginea is-voruluî cu repezi unde, prin grămezile de bolovani, calul înţelept ca un So-lomon şi învăţat cu drumul, te poartă cu grijă, incet şi cu minte lăsăndu’şi copita pe dibuite. înalţi şi fieroşi se ridică de-o parte şi de alta, păreţii vineţi de piatră fără încheieturi. Te cutremuri cănd te uiţi in sus la blocurile enorme ce ipănzură gata să se prăbuşascâ in adâncimi. Şi odrăsleşte din colosul de cremene o vegetaţie sălbatică. Culcaţi cresc brazii şi plopii in zidurile tari şi uscate, ce ’şi-aă perdut şirul anilor de când ’i-a inmărmurit. vremea in picioare şi ’i-a uitat acolo. —In veci nu s’a scoborît in fund o rază de soare, ca să se joace in cristalul fluid ce se prăvale vuind pe albie de peatră. Ş’am mers mult prin crăpătura asta Nantas sta pe prag. Prinfr’un gest, ’î spusese că nu mai era nevoie, că nu mai voia să vază. Insă ea, acum, insista. Pe cănd sosise lângă pat, întinse măna şi desfăcu perdelele;—d. des Fondettes apăru, ascuns in pat. Flavia fu lovită d’o ast fel de spaimă, in căt dete un ţipăt disperat. — Este adevărat, ingăna ea, este a devărat, acest om era aci... Nu sciam, oh/., pe viaţa mea nu şciam !.. ţi-o jur... Apoi printr’o încordare de voinţă, se linişti, se păru chiar că regretă prima mişcare care o făcuse să se apere. — Aveai dreptate, aomnuîe, şi ’ţî cer iertare, zise ea lui Nantas, incer-cănd să regăsească vocea eî rece. Cu toate acestea, d. des Fondetles simţia că este ridicol. Avea o figură stupidă, ar fi dat mult, ca acest bărbat înşelat să se supere. Dar Nantas tăcea. Numai se ingălbenise. Cănd ’şi duse privirea de la d. des Fondettes spre Flavia, se inclină d’i-naintea ei, pronunţând această singură frază. — Doamnă, iartă-mă, eşti liberă' Şi intoarse spatele şi plecă. (Va urma) Emile Zola ------------------------------- www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA a muntelui până s’ajungem la peşteră. Acolo am descălecat şi cu luminări aprinse am străbătut in văgăuna plină de vecinie întuneric, adănc şi straniu scobită in coapsa muntelui. — Nu mă bizui—şi nici mă ispitesc să’ţi descriu. Numai ochiul tău propriu poate să’ţî dea intuiţia acestor minunăţii grozave şi uimitor de frumoase, ale unei naturi atăt de selbatice şi de capriţioase. în viaţa mea nu ’mi am putut închipui c ar putea fi pe lume nişte locuri atăt de minunat alcătuite. Şi de aci incolo nu’ţi mai spun nimica. Am făcut un drum din cele mai fericite, a cărui amintire îlM va rămânea de-apururî ca o poveste negrăit de scumpă vieţii mele. Şi timpul fostu-ne-a prielnic in norocosul nostru drum, şi bună şi voioasă lumea cu care am călătorit... Dar, ca să nu mai lungesc vorba, te îmbrăţişez cu dor. TliUiiiţii, uxisr j Lovită do trăsnet. - Cetim in „Galaţii" (din Galaţi.) „In ziua de 25 Iulie curent, pe cănd locuitorul Ioniţă Franduscatu din comuna ŢutcanI, plasa Horincea, acest district, se afla in câmp pe moşia Gliganu, impreună cu fiică-sa Chiranda şi un u al acesteia in etate de 4 ani, a venit un nor de ploaie şi fulgerând trăsnetul a căijut asupra fe-meel lăsănd’o moartă pe loc. Ioniţă Fran-dascatu a scăpat cu mal multe lesiuni pe spinare, iar copilul n’a fost atins de loc." * Docurile din Galaţi. — Cetim in «V. Covurluiului» : — Suntem positiv informaţi că in pri-ma-vară viitoare se va incepe construc-ţiunea dokurilor. Deja s’a şi organisat per sonalul de ingineri care face studii, son-dage şi prepară totul pentru campania vn toare. * Recolta in Dolj.-Ceţim m „Carpaţiî" (din Craiova) : «Produsul recoltei din acest judeţ in parte, după cum tot-d’a-una am anunţat, tste 'foarte satisfăcător, pe multe locuri strălucit. Calitatea şi cantitatea grânelor a intrecut chiar speranţele multora. «Porumbul n’a fost vătămat şi cuiţi-nuă a fi excelent; cu toate acestea, după ideia agricultorilor, c ploaie să mai dea, nu ’l-ar strica. — Ast-fel stăm din partea aceasta». * Mişcarea popuiaţiuneî urbei Craiova de la 19 pănă la 25 Iuiiu ndusiv anul 1884 : Născuţi 19 Copii, dintre cari băeţţ 9, fete 10. Morţi 2i indivizi dintre cari bărbaţi 10, femei 2, copii 9. Boalele predominante sunt : ale aparatului respirator şi cerebro-spinal. Mişcarea populaţiei oraşului Galaţi, de 22 — 28 Iulie este nasceri: 38, din care 19 băeţl legitimi şi 1 nelegitim, 18 fete legitime şi 1 nelegitimă ; morţi: 37, din care 18 bărbaţi şi ia femei. * După religiuni, dintre născuţi au fost 27 creştini si 11 israeliţl; iar dintre morţi, 29 creştini şi 8 israeliţl. Prin urmare, de şi numărul total al nascerilor pre-sintă un escedent de 1 asupra morţilor, acest escedentu insă in realitate ’l dau israeliţii , iar creştinii sunt in deficită cu 2. Boalele ce aă secerat mai multe victime sunt: gastrita, diareea, enterita şi marasmul. —------—-------■ HKt- —:------------- LACUL SARAT Observaţiant de dr. GRtGORESCU II Stabilimentele de băi sunt numi roase, toate aşezate la marginea Iaci Jui. iar apa ţi nomolul întrebuinţat i vărsa in baltă. Stabilimentele ds băi de şi sunt dei tul de numeroase, in acest an sunt ii suficiente. Băile reci se fac in nişte ş; tre de scânduri construite in mod fdrl primitiv şi aşezate la diferite distanj de la mal, cu care sunt in comunicaţi prin nişce punţf, iar scăldătoarea esf lacul in care suferinzii se scaldă su cerul liber şi pretutindenea; abia s’a indurat întreprinzătorii a ingrădi loci: file rezervate pentru dame. Stabilimente pentru băi calde sui a, unul mai detestabil de căt altu Băile primitive, puţine la număr şi fărt incomode. întreţinerea camerilor (cabinelor) est căt se poate mai primiuvă, rufăria < alte accesorii sunt detestabile: mui dare, insuficiente etc. etc.; cu toate ; cestea o baie caldă coprinţjând baie d nomol şi baie de apă, costă 3 lei sa minimum 2V2 lei pentru abonaţi; a cest preţ n’ar fi mare pentru cei c dare de mări, insă in raport cu ser viciul atăt de primitiv, el este mare Leva mai mult: după atâtea greutăţi suferinzii desperează pănă să le vi rândul a face o baie. Băile incep d obiceiu de la 2 ore şi u B raptea, boi avii aleargă a se înscrie, prioritate; este a acelora cari vin mai de mult; aşteptarea este de ore intregi, mulţi intărz e dejunul şi pănă la ora 1 după amiazi, daca voiesc a faceba:e înainte de masă, şi căte-va ore după dejun incep apoi alte băi, care ţin pănă seara. Se inţelege d’aci, că nu băiaşiî sunt cei mai îndatoritori cum s’ar cuveni, ci tot vizitatorii cată a se purta după placul lor, spre a nu fi expuşi la de-sagremente. Mulţi din intreprinzătorî au birturi, şi atunci vizitatorii sunt su puşi la un indoit chiD, căci trebue să menajeze de două ori pe aceiaşi persoană. Singurul stabiliment de acest fel, care întruneşte condiţiunî mai satisfăcătoare, este acelajdin centru, care corespunde pe aleea principală. Ori ce minte nu poate inchipui altfel de căt, că cel puţin apele întrebuinţate odată, să fie vărsate afară din lac prin scursori deosebite. La Lacul Sărat iucrurile se petrec cu totul alt-fel apa se trage cu pompe din Jac la o distanţă nai muli sau mai puţin depărtată de mal, nomolul se ia mai din mijlocul lacului cu plute anume, nu insă la toate stabilimentele; dupe ce au servit, apa şi nomolul se scurg iară in lac şi se amestecă din nou cu apele din lacurile de unde trap pompele apă, iar nomolul, parte din el se scurge pănă in lac, iar cea mai mare parte se depune treptat lăngă mal şi a inceput a depărta apa. A.este 4 stabilimente sunt aşezate pe linia malului, apele şi nomolul întrebuinţate se scurg de la unul la altul prin uşoara pantă ce face lacul spre Dunăre, şi ast fel apele întrebuinţate la stabilimentul intăiu, despre sud, se scurg la stabilimentul al doilea, situat spre Dunăre, da la al doilea se scurg ia al treilea şi aşa mai in colo, in cât cel din urmă stabiliment este cel mai fericit in compoziţiunea apelor minerale. Apa şi nomolul, după cum seve de, sunt luate şi reluate neincetat, a-tăt de către acelaş stabiliment balnear căt şi de stabilimente intre ele; cănd privesce cine-va această stare de lucruri, este cuprins de un simţ de a-devăratâ indignare care este cu atăt mai neplăcut, cu căt face parte dintre cei cari se imbâiază. Mijloacele pentru distracţie sunt fdr-te satisfăcătoare. Estetica ca şi diferitele petreceri, cum sunt : concertele, muzica, teatrul şi mai ales balurile, abundă la Lacul Sărat, ba incă sunt ităte? de multe in căt consecuenţele lor, de sigur rivalizează cu efectele curative ale băilor ş, poate că in cele de mai multe ori, Lacul Sărat remăne invim Din punctul de vedere al ajutorului medical ordinar, populaţia din Lacul Sărat nu se poate felicita mult. De şi sunt mii de oameni in tot timpul sezonului, cu toate acestea, la Lacul Sărat nu se găsesce o farmacie, in căt este expus cineva să piară, pănă să ’I vie medicamente din Brăila. Penliu atăta lume nu există un doctor in per-1 manenţă, ci este însărcinat cu asemenea serviciu d-1 doctor Roşianu, medicul primar al judeţului, care adesea ’şi imparte timpul şi pentru serviciul judeţului, ast-fel că cu toată bună-vo-iuţa şi stăruinţa neobosită ce are, tot nu poate satisface toate cerinţele Este bine că se găsesce cel puţin un azil şi pentru cei săraci, cari vo-esc a la ce băi la Lacul Sărat; acesta este o casă numită spital, inzestrată cu paturi pentru 10—15 persoane de ambele sexe. Se scie de toată lumea, că succesele bune ale curelor balneare se datorase, mai ântăiu apelor medicamentoase şi al doilea accesorielor, cari joa că asemenea robii cei mal însemnat, cum sunt: alimentaţia, locuinţa bună şi distracţia ; din cele descrise pănă a ci am văzut că Lacul Sărat nu procură vizitatorilor, in condiţiunî satisfăcătoare, toate cerinţele accesorii ale unei cure balneare. ------------—--------—------ CHOLERA Cholera pare a se întinde necontenit in Francia, de-o camdată fără îndoială numai in micele localităţi învecinate cu marile centre a le epidemiei, Toulon şi Marsilia.—Unde flagelul apare, el se presintă cu o violenţă înfricoşată. Aceasta ne face să credem, că atunci cănd se vorbesce in raporturile Irancese de-o scădere a morta-lităţei, se are in vedere numai oraşele Toulon şi Marsilia, şi nu teritoriul infectat in general. Iată ce se scrie lui «le Temps» din Montpellier : «Cholera a isbucnit la Gigean, mică comună aproape de Montpellier, cu o violenţă neobicinuită. In trei zile ea a iăcut două zeci de victime la o pu-pulaţiune de 1500 de locuitori; de a-laltă-ierî la ameazî pănă ieri pe acelaşi timp s’au înregistrat opt caşuri de moarte şi 28 de bolnavi m tratament. «A-lal 1-ieri pe la două ore au plecat la Gigean prefectul, decanul facultăţii de medicină, un consilier al pre-fecturei; un agregat al făcuitătel de medicină duoî studenţi şi d. Valet, a jutorul şef al ministeriuluî de interne. —Sosirea acestora a mai urcat moralul poporaţiuneî, ce fusese coprinsă de-o panică de nedescris.—300 de locu-torî părăsiseră deja satul.—Comuna â a fost găsită in mare necurăţenie. — Măsuri profilactice s’au luat cu cea mai maie energie». Ce se face cu antichităţile d-lui lt.-col. Papazoglu? De-o jumătate veac mai bine^bătrânul soldat al ţării, aprins de rîvna de a pipăi, ca să zicem ast-fel, istoria strămoşilor daco-romanî, culege, cu o stăruinţă demnă de admirat, de prin toate locurile noastre istorice, urmele acelor timpuri străvechi. Inconstestabil că, iD colecţiunea din Calea Văcăreşcî, se găsesc astăzi grămădite, in nişte covergl foarte originale, obiecte de-o valoare reală, demne de-a figura cu fală in sărăcăciosul nos tru Musău naţional. Seim că autoritatea a intrat deja in tratare cu d. It.-col. Papazoglu, de e o jumătate de an la mijloc, pentru cum părarea antichităţilor şi a documentelor ce d-sa posedă, dar se vede că gu vernul se scumpeşce incă pentru suma de 5000 lei, cu căt a convenit a le ceda bătrânul archeolog. Pănă azi, nu seim in adevăr să se fi urnit ceva. Ne facem o datorie de-a aminti celor ce stau la direcţiunea culturii naţionale, că ar fi timp să se găndiască la această achisiţiune, ca să nu păţim cu acea ce posedă astâ-zî lt.-col Papazoglu, cum am pâţit’o deja, sub ministerul regretatului general Tel!, cu masca Cleopatrei, pe care o posedă acum Museul din Viena, cănd ar fi fost cu cale s’o avem şi s’o păstrăm in Museul ţării, pe al cărei pămănt s’a descoperit. Nu scriem aceasta spre a pune la ambiţiune de preţ pe meritosul nostru colecţionist, căci d-sa nu este din numărul acelora cari pot să speculeze asupra tesaurului public, ci voim a stimula numai dorinţa deja esprimată a autorităţii culturale, ca să nu se deştepte poate prea târziu, ca după 0-biceiă. Suntem informaţi in adevăr, că d. I ..-col. Papazoglu a depus pe la Otelurile cele mari ale Capitalei anunţuri despre desfacerea museului său, şi lesne se poate intămpla ca amatorii străini să ia tocmai ceea-ce ar fi mai important pentru noi... Să vedem dacă vom fi auriţi ------------------------------- ŞTIRI MĂRUNTE Asupra Sovastopolulul s'a aeslănţuit zilele acestea p furtună infricoiată Pagubele cau-sate sunt considerabile. Douâ-spre-zece persoane au perit. * Zilele acestea s au făcut in Meudon, Fran-cia, încercări cu un balon dirigiab.l Balo-aul a fost condus in adevăr de către căpitanul de geniu ienard in direcţia in care voise. Dupâ o călătorie de 25 de âniaute s’a reintors 1 irăşî de unde a plecat. * ’ De ce se intrebuinţâză 6re fondurile biseri-cei romăneset greco-orientale din Bucovina? Acum de curînd la porunca guvernului din Viena s’a inceput din acest fond construirea uner nuoi cusarme, cu suma de 380,009 floiinî. • Generalul englez Brine are de gănd săin-treprindă o călătorie cu balonul peste canal. - Umplerea balonului va reclama 38,000 de urme cubice. -Plecarea ce va face de la Dover.-Brine speri să ajungă ţărmul francez mtr’un tunp cu vaporul. * Un ziar englezesc descria averea reginei V.ccoria, care este colosală — Domeniul Us-borne valorează acum de cinci ori maî mult de căt acum de patru-zeci de ani cănd s’a cumpărat —Apoi vin domeniile de la Balmo-ral şi Clermont.—Averea personală a reginer incă e mare. ltegina a moştenit de la d. Nield 500,000 lire steri., iar soţul eîi-a lăsat 600,000 ire steri. Dar căt va fi economisit regina pănă astă-zî din lista sa civilă, care este colosală ? Dar sărăcimea Angliei, oare ea ce are? * Oraşul de garnisoană Bhatham din Anglia a fost zilele acestea teatrul unei scene sângeroase. Neşte soldaţi dintr’un regiment de infanterie bătuseră un soldat de marină, din care causă a două zi se născu o bătaie formală intre ambele regimente.--A curs sânge in destul şi ordinea a putut fi numai cu mare uevoie restabilită. ---------------—^,.4,------------- NOTIŢE LITERARE Arta (Revistă musicală) No. 22 conţine: Studiu asupra corurilor bisericeşti (urmare’.—Musica şi musicanţiî, definiţi şi judecaţi de Ricard Wagner (traducere, urmare).—Premianţii conservatorului din lasl. -Şt.rî diverse. Pe copertă : Fol culese. Anunciurî. ------■-------------------------- Servieiol telegrafie ai „Eiănicl Libere" 13 August, 1884—9 oro dimineaţa Paris, 12 August. De ieri seara s’au inregistrat 10 'caşuri de moarte cholerică la Marsilia şi unul la Toulon. Căte-va caşuri de choleră urmate de moarte se semnalează de la Vogde şi in vecinătăţile acei el localităţi (Ardeche) Versailles, 12 August. Oougresul a respinsastăzî cinci amedamen- te cari se depărtai de programa care se stabilise printr’ur comun acord intre Cameră şi Senat. . Roma, 12 August In localităţile situate spre sud de Turic şi unde cholera apăruse de căt-va timp, se semnalează opt casurîjnouî, dintre cari două urmai de moarte. Două persoane bolnave de căt-va timp au murit deas9menea. Sgomotul, cum că un cas de choleră s’ar u semnalat la Borgotaro, in provincia Parm;* este 'ără fundament. Vsrsailles, 12 August-Este probabil că congresul ’şl va terna mâine lucrările. (Havas.) 1 1 1 —.... 1 1. — —.. POSTA ZIARULUI Anonimului di*■ Taşî.—Ni se pare, că ho-tărîrea consiliuli*? comunal din Iaşi de a in. scrie in colegiul II de Senat, pe cel ce plătesc o foncieră de 48 lei, este dreaptă, de oare-ce această fonc.er.ă represintă un imobil cu un venit de 800 lei. Nu inţelegem insă, cum preoţit cu imobile, nu plătesc fo cieră. Dacă imobilele sunt clăuiri noul. scu^ce la inceput de impozite, valoarea lor conferă dreptul de a fi inscris, in colegiul respectiv. Preoţii fără imobile fac parte din colegiul II de Cameră, dacă au cel puţin 4 clasa primare.—Red. LICITAŢIUNI MINISTERUL DE INTERNE Direcţia generală a telegrafelor si poştelor. In ziua de 14 (26) August 1884, se va tine licit&ţiune pentru aprovisionarea a 25 cuiere poştale, 80 saci pânză seria II, şi 100 saci pânză sena V. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE La 17 August 1884, se va ţine licitaţiuue pentru reconstruirea unul pod pe soseaua Bucurescl-Şanţurî. Valoarea lucrărilor este de lei 9,056 banllf. — La August 1884, orele 1 p, m se va ţine licitaţie la ministerul lucrărilor publice şi la prefectura judeţului Prahova, pentru repararea a 16 cantoane de pe şoseaua Plo-escl-l-Tedeal. Valoarea lucrărilor este de lei 7159 bani 99— La, 27 August, 1884, orele 4 p. m. se va ţine licitaţie la ministerul lucrărilor publice şi la prefectura judeţului Dolj, pentru repararea a 10 poduri pe şoseaua Oraiova-Filiaşî. Valoarea lucrărilor este de lei 7.380 bam 15. MINISTERIUL DE RESBEL La 15 Septemare 1881, se va ţiue licitaţie pentru crmplectarea a 70 perechi cantine, precum şi pentru aprovisionarea depositulul chirurgical central, ad.că. 280 bucăţi şiret alb, 14 kilograme sponghie (bureţi), 280,' legături aţă albă, 280 pachete bumuac fenicat, 350 pachete tifon higroscopic, 70 pachete t. Ion itisepdc, 140 perniţe pentru ace, 280 legăiurî herniare, 70 carnete cu creion, 70 cutii de tinichia pentru chibrituri, 70 :arc de lemn, 7c umînărt de ceară roate, 70 si ringl de metal, 140 siringi mici de meta' 70 pulverisătoare, 500 aţele do lemn bucăţi, 140 pahare ventuse, 140 instilatoare, precum şi 5 kilograme sponghie, 200 legături atăalbă de o 100 kilograme bumbac ordinar, 200 paehete bum iac feuicat, 100 pachete tifon antiseptic, 50 perniţe pentru ace, 100 legături herniare 10 J metre muşama, 20 acare de lemn, 100 catetere elastice', 150 candelete, 100 metri pătraţi gutaperca. 24 flacoaie cor-de de Lister, 15 pungi de muşama de cauciuc pentru ghiaţă, 1J siringi de pravaz, 50 metri tub de brenaj, 10 perne de cauciuc in pânză pentru decubite; 50 tubi de cauciuc pentru irigatoare, 10 aparate de inhalatiune cu tubi de metal, 50 foarfeci drepte 30* termometre maximale, 100 pahare de ventuse, 200 ochelari, 300 siringi mici de sticlă, 100 instilatoare, 1 balanţă cu greutătî de la 1— 1.000 grame. — La 24 Septembre 1884, se va ţine lici-taiiune in ministerul de resbel pentru 1,000 cane de apă, 1,000 scuipători, 1,000 cescî, 1.000 talere adânci şi 1,000 talere intiase toate de fer alb, smălţuite in coloarea marmorei, necesarii pentru spitalelele militare. Serviciul de geniu al garnisonei Focşani, In ziua de 14 August 1884, seva ţine licitaţie pentru darea in întreprindere a lucrărilor de şosele şi împietriri ce sunt de executat la casarma de artilerie din oraşul Focşani. Garanţia va fi de 3,500 lei, care se va depune odată cu ofertele. Concurenţa va incepe de la suma de 10% sub cifra devisuluî. Regimentul 5 de linii,. La 5 August 1884, se va ţine de comisia de administraţie, in localuljregimentulul, situat iu strada Armenească, licitaţie, pentru aprovisionarea efectelor de micul echipament, şi anume: 1,500 cămăşi, 1,500 ismene. 500 perechi obele de aţă, 500 ştergare, 500 perechi mănuşi de lănă, 500 perechi mănuşi de bumbac, 800 perii de cisme şi haine şi 800 necesare, aţă ace şi foarfeci. Escadronul 3 Tulcea. La 5 August 1884 se va ţine licitaţie in cancelaria escadronulul, la casarma Flotila-Otomană, pentru înfiinţarea a 125 perii de haine, 125 perii de cisme, 136 traiste de orz, l *5 necesare, aţă, ace şi foarfeci. MINISTERUL FINANCELOR Direcţia vămilor, timbrului şi inregislrărei. In ziua do 11 August, se va ţine hcltatiune prin oferte sigilate in localul acestui minister şi la casieria judeţului Mehedinţi, pentru c instrucţia unei „sâL-magazie" la debarcaderul vapoarelor diu portul oraşului T.-Severin, necesară serviciului vamal. ‘ Comitetul permanent al judeţului Ilfov La 28 August 1884, este a se ţine licita-ţtune pentru darea in antreprisă a construi-lel podeţului de 15 metri peste canalul dintre comuna Vărăsci şi Gostinarl. Primăria Giurgiu La 13 August 1884, se ţine licitaţie pentru aprovizionarea a 65 chile de orz şi 2 de ovez. necesare primăriei’. Comitetul permaneut al judeţului Dâmooviţa In ziua de 10 August 1884 se va ţine licitaţie pentru darea cu antrepr^să a petruirel şoselei judeţene Tărgovistea-Cămpu-Lung ne distanţă ae 1.450 metri. Primăria Bucuresci Vineri, la 3 August, la 12 ore, se va ţiue licitaţ-e la primărie pentru vânzarea a 120 vedre spirt rafinat, lumânări ue ce-ră, za-char chibrituri tinichele de gaz şi spirt, si peste 140 butoaie de câte 1—5 vedre, toate bune de intrebuinţatu, legate cu cercuri de fier. Primăria Cămpn-Lnng Pentru timpul ierneî anului 1881 85 urmând a se aprovisiona acestea cu 55 stânjeni lemne de fag, necesare laincălzitul oa-lurilor ce aparţin de primărie, 36 care de fân de mâsură pentru caii şi boii do la comanda de foc, şi 3.000 ocale orz, se va tine licitaţ'e in zilele de 16, 17 şi 18 August 1884. ---*----------------------------- ULTIME STIRt D. N. Fleva, primarul Capitalei, vizitând zilele trecute Bruxelles, a fost primit cu dislincţiune de autoritatea comunală d’acolo. In acelaşi timp a-fiăm, că d sa tratând cu compania care exploatează piatra ae Quenast, a dobândit furnitura acestei pietre pentru pavagele noastre p’un preţ cu aproape 7 franci maî puţin la metrul pătrat, de cât comisionarii făcuse oferte in Bucureşti. Consiliul nostru comunal, îndată ce a primit această veste, a lelicitat prin telegramă pe d. N. Fle\a. Cu afacerea Opler lucrurile aii mers maî departe. Ş’ar fi constatat complicitatea industrialului cu agenţii fiscali şi comunali, in frustrarea foloaselor Statului şi ale comunii. Justiţia urmăreşte cu energie descoperirea fraudei. Nu este exact, că Opler a fosl arestat ieri cănd ar fi voit să plece D. Dobrescu, directorul Domenielor, inti ’cându-se din congediul, petrecut la Mehadia, şi-a reluat ocupaţiunile funcţiunii. Funcţ'onarul vamal de la Iaşi care* din greşală, a desfăcut colţul unul plic adresat consulul rus din localitate, a fost depărtat din servioiii, Se şcie insă, că unii consuli făceau comerţ şi se foloseau de scutiri de vamă, sub pretext de aiacerî diplomatice. Acest abus de posiţiune aj trebui im-pedicat. De Dumineca viitoare, 5 August, trenurile de plăcere intre Bucureştî-Pre-deal, vor reîncepe a circula cu o micit transbordare insă intre Comarnic şi Sinaia, pănă la terminarea definitivă a lucrărilor de reparaţie, care se activează cu toată graba posibilă. -------------—---------------- SPEOT.A COLB FOSTA GRADINA STAVRI.-In toate so-rile representaliunt variate date de trupa de vodevile şi comedii cu artiste şi artiitl 1101, compusă din 20 persoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. I). Ionescu —începutul la 8'/s.—Preţurile reduse. GRADINA RAŞCA. — Marţea, Joia, Sâmbăta şi Dumineca, represintaţiunl variate şi atrăgătoare, date do o trupă de artişti asociaţi.—Printre artişti vedem figurând : d-uele Elena Botez, Anestin, d-ra Vermont —d-nii Anestin, Ilasnaş, Hagiescu, Costescu- Pe-treanu, Catopolu etc. Avis amatorilor de vinuri din Bordeaux. La 5/17 August a. c. 10 ore a. m. se vinde prin li^-aţiune publică in gara T<5rgov;ste (Bucurnştt) mai multe feluri (le vinuri in sti-ele şi butoaie sosite din Bordeaux 0ASA DE SCHIMB G. STER IU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, Nc 19. CURSUL BUCUREŞTI Re de 1 August 18IR-A, ora IO. 5“/« împrumutul Comunal . . Onmp. 85 7, 5°/o Scrisuri Funciare Urbane . 88*/, 57» „ „ Rurale . 92 57» Renta Română perpetuă • 93 57» „ amortisabilă . . * 95'/. 67» Scrisuri Funciare Urbane ' 977, 670 Oblig, de Stat (conv. Rural) 977, 67° „ „ . Căii. Fer. Rom 77» Scrisuri Funciare Urbane ■ 102 7./o ,, „ Rurale. • 1029/« 7% împrumutul Stern. . . ’ 8°/» „ Oppenheim. ] Oblig. Casei Ponsiun. (Nom. 300) 230 Impr. cu prime oraşul Bucur- 31 Acţiuni Credit Mobiliar , . • 204 „ ConstrucţiunI 263 „ Naţionale. 240 v Dacia-România . . . 351? „ Banca Naţională . . . 1394 F orinil Valuta Austriaca 207 Mărci Germano 123 Bilete Francese 100a4 „ Englese 24 Ruble Ruseşti 250 Aur contra Argint şi Bilete . 5>/,| V«ud. 86 88% 92‘/o 93'/, 957, 98'/4 97‘/„ 1027, 103 231 32 205 264 241 3511/, 1388 208 124 101 25'/, 260 56/e NB. Cursul de mal sus este iu moneda dc aur socollt dupi cursul Hacului. Cupoane se aquit& firi scazamfint. Adresa penrtu telegrame *8TFRIU“. www.digibuc.ro  Sicnles.cn & Comp. tec • No. 40, Str Dămner,No IC Salonu specială penru tunsa, rasa Şi frizată, aranjata din uoa,~ 12 rasuri lei 5.—Asemenea şi un bogat asortiment deparfumerie fină cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. Alex. Grabowskl, Comisionar Strada Şelari, No. 13 Repre-sentant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general a. firmei Theophile litoe-der, & Corn. la Reims in Şampania. E ftiinin Constantin, (cofeUiţi) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. _ţj jA- -... * TIPO-LITOG R A FIA FABRICĂ DE REGISTRE, LINWTURÂ, STERftVHP4E Şl GMMN0PUST1CA STEF. MIHAL.E.SCU ! ATELIERUL 1- esecută elegant; TABLOURI GRAFICE, V- i PORTRETE, F- O | DIPLOME, CflARTE, ACŢlONi, < PLAMlIltl, FACTURI, ele (f) i LlJ | iu diferite culori. Fraţii I. Gologan, recoman-dămfi magasiuulO nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, cât şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare depofi de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână" cu preţuri convenabile. Socec & Comp, (librari) Calea Victoriei Nr. 7 3.1 sJa mutat Str- Carol I, No. 2 CAILE FERATE ROMANE Publicaţiunc La 13 (25) Septembre 1885 sevaţmo concurs la Direcţia General a Căilor ferate române gara * de Nord pentru admiterea elevilor in şcoala specială de mişcare a drumurilor de fer. Cursurile regulate din această scoală vor Începe la 1 Octom-bre 1884 stil nou. ‘ ( ndidaţil vor trimete Direcţiune! Generale din BucurescI păr* la 15 Septembri 1884 stil iiott, o cerere cu indicaţiunea e-sactă a domiciliului şi insoţită de actele constătătoare :* а) Că este român satt naturalisat. б) Că a absolvit cel puţin patru clase gimnasiale, reale sau comerciale. c) Că a satisfăcut cerinţele legel de recrutare. d) Că are cel mult 24 de ani. Afară de aceasia trebue să fie sănătos şi să aibă o constituţie robustă. C-ndidaţil, cari vor fl absolvit in mod privat studiele prescrise la litera b, se vor admite la examen după aprecierea direcţiune! şcoale! " însuşirea condiţiunilor prescrise de punctele a, b, c şi d se probează prin acte autentice şi legale, care se aaexează petiţiu-nei prin care se solicită admiterea in şcoală Aceste acte sunt următoarele : 1) Actul de naştere. 2) Actul de studiele făcute. 3) Actul de tragere la sorţ şi 4) Actul de vaccinare şi ' 5) Actul de bună conduită însuşirile condiţiunei prescrisă de punctul e, se constată de medicii din BucurescI a! administraţiuni! Căilor ferate, inaiute de începerea examenului. * Candidaţii cari vor insuşi condiţiunile prescrise de punctele a, b, c şi d vor fl chemaţi să se presinte la examenul de admitere. Acel, ale căror acte nu sunt suficiente vor fi inştiinţaţî despre aceasta, inapoindu-li-se tot de odată şi actele. ■ Candidaţii cari nu locuesc in Bucureşcî, şi cari vor insuşi condiţiunile de admitere prescrise la punctele a, b, c şi d vor primi un certificat pentru călătorie gratuită in clasaJI de la ste-ţiunea căilor ferate române, cea mal apropiată de reşeainţa lor, fa BucurescI şi inapol. Examenul de adm.tere va .fi inscris şi oral. La examnnul inscris candidaţii trebue să facă in timp de o oră o compunere asupra unul subiect, luat din cunoştinţele ce trebue să posede, şi care li se dă de comisiunea examinatoare. La examenul verbal, candidaţii trebue să respundă la chestiuni din Aritmetică, Sistem metric, Geometrie elementară, Geo grafie elementară şi Istoria ţărel. Elevii admişi in şcoale primesc o diurnă lunară de 60 lei pe timpul căt durează cursurile. La finele cursului elevii cari obţin note satisfăcătoare vor mal primi şi un ajutor de echipare pentru intrarea lor in funcţiune ca as'piranţî. BucurescI 8 August Direcţiunea Generală. BUOUH3SOI, STIIADA OOVA-OI, 14 ■n— -ACEST STABILIMENT efectuează tot felul de lucrĂrl atingĂtoare de specialitatea, sa , precum: ~:r—----:—• -- Cârtî bcîinţifice, Ziare in orî-ee formate şi in diferite limbi, Afişe in diferite Reat 8*» 4o, 11» dim p.m ndp Roman-Focun'-Bucurosjcî B. PI. N-fpL Sos. B.PL Buz !ospi. pi Sos. rL Re PI (!„. Nord. R. 08. 1 i'ioescT-Predea! PI. R. PI. Căiopina Sin Iospi. Sos. Ploc. Picii. J. Ti cdi*al -Pleoşti i’I Ctl. r. pi. Bin. |?pi. i Câiupina Bl- R. S. 9» dini Arătarea trenurilor ie. | Perr, | Tren. Mine o.m. | o.m. |o.m. lo.m. |o.m.' ser.i p tu "o. 12. 1„ 1» 4 io j < p.ml 9>. 9-, 11.. 11., 11. 11.: 12. 12» 1.. p.m 2. 11.. 3.. 1., 3.. 1 li. 5oo* 3.1 dim p.m dim p.m a.m | B*, 7,o 7*o 11»« 7., B. 12.» 8s« 5*t 12» 8»i p.m lo, 9» 2,*| 9» 2» lloo £ a.m 3*8 s6r. a.m 8** 9» 10» 10oo 11,0 n6p 11» ser a.m D. Verciorova-BucnrescI R.PI. So.s. R. PI. fira Sos-Wa- R. PI. Sos. • R. PI. pn Sos. 1 R. PL Titu R 11 Buc. sosldR V Ginrgiu-Bnenrescl tium K Brâu-Gaiaţi a.m. a.m s6ri am p.m 8*» 7oiJ R. ->L 2*o 12.. IO. 9,. 8cJ Hriila |°pL I 4»* 5o* 8„ 3*1 am 6** 11» 10» 9nj Soi B»i 4 04 7*o ]2o, 1 lo» Di: D. R p] B*o 4» a.m l&ft 11,0 9,: GslatiSos- 6 4** p.m a.m ser.) Uilldţl R„st. a.m ţ,.m o6p 11» 12.o ndp L. Galaţl-Bnz» M. Galaţi Măiisssli tli.hltl p p, Barl]>s ' TC6.IT 0. Titn-Tîrgovişte Galaţi R^t p.m dim Măras. ^ pi a.m 5*o p.m ÎL» p.m 4*« Barb. 10» 7,. 7„ ser. 8,0 a.m Tec. |° pi. 6di a.m i2i* 12», 5*i 5», Brâila ^“p, Bu/- Rest IO. IR. 1* dlM 8» 8t* ÎL» a.m 8»* 861. 4*» am Barb. r° pi. ealaţi& 3n 3** 4*o dim 7*7 7» SiO p.m Pi. . Pi. Sos. Buf. a.m 12©» 11*! U 40ij s6r. 4i*J l0*o 4e«l ltoi a.m ser. a.m , rpiti. RcstT l™ Plec. ■ergoveţli a.m 1(L, lins a.m p.m 7cO | 8*c ser. TîrgoiişU-Titn. Tcre. Q. Ploesd-Slămc N. Mârăseşti-Galall p| Itest. rL Plec- Slănic Sos. a.m 10.. 12.o p.ml S. Iaşi-Bncieui Iaşi II,,,. Roc La UnJrRusiS. Ploc. pn. 2.. 3*t 3** p.m a.m IU 1.4 1.1 p.m &• Plec. fes. Rest. Titu 803 a.nr 810 p.m 4so 6io p.m R. Slănic-PIoescî Slănic Plec. PIf Rost. p.m 6oo 7*o P m T. Dngheni-laşi l'ug.gd^i. ¥bK0r pin 2oo 2g 3i* p.m p.iu U 5» 611 p.m | VAGOANE PE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, Ta pleca din Verciorova Miirţia şi Sâmbăta ţi ra bobi la Bucureşti şi Giurgifi Miercorea ţi Dumineca. Trenul Fulger C, Ta pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şi Dumineca şl t» sosi la Vârciorova Joia şi Lunea. Călători pentru trenurile Fulger P şi C, vor plăti afară de taxa cuvenită pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de 20°/o La aceste trenuri P ţi C, se afla un vagon Saiou'ReBt&urast, Consuma» ţinnlle es ror plăti după uu tarif special. Orariul trenurilor dupe timpul de BucurescI. PL Smurda _ Corn. |ospi. Sos. R. PL Buc. £°‘Pd Arătarea trenărilor Fol I Feri. I Mir., i Pori. p.m 2.' a.m 8oo 8o* 8i* 9i# 9u 10,i 10ti 10*» p.m a.m p.m 5*« 5*. 5*j 7o» 7.» 8n 8»» 8*» ser. p.m 2»» 4*o p.m Bcrlad-Teciicia Beri. u. ir.. Sos. ICC. Rost. pi a.m p.m p.m o. 2» 8*o 10» 4so 10» am p.m ser. U. Câmpitm-Doftaiia_ Ciip. Plec n.ff Sos. a.m 11» 11» a.m V. DofLiia-Gînipins Doft. Plec. Sos. p.m 6*o p.m W. CeriavoJa-ConstâDta Ceru 'loc-Const.So3- p.m 6w 9io ser. p.m 2oo 4ao p.m L Constanţa-Cernavoda Consv ^ Cern.803 p.m j dim 2m 9i. 5et 11m pun a.Tn lin fanar doreaceasă&1 •îil lui!dl o meditaţinne pentru clasele primare sau gin masiale. Adrasa: Aduunistraţiunea acestui ziar. SINUUBELE ADEVEItA'fE DS&GtE OEPURliDVE al D'uiui GIBERT Membru al Academiei de Medicină din Paris, Modic en sef al Spitalului St-Louis. Vindec neapărat şi radical Ajjeo tiumle rhumalurnale maladide de Vele cele mai vechi, Darlrde, Scro-fulele, Ingorgiărele, Ulcerele, Vidările sângelui şi tăte accidentele provenind din maladii contagiăse (sypkilitice) nuoi seu vechi, şi cari au resistat orcarai alt tratament. Drageele depurative ale D'uiui Gibert conţin întocmai aceaşi principii activi ca si Sirop»'-.- Ele fiind fdrte mici se întrebi intez cu mare înlesnire şi sunt fdrte plăcute. A se păz de cont "afaceri şi a exige pe invelişul pecetluit, timbrul (imprimat in albastru] guvernului francez şi semnăturile de mai gios ou cernelă roşie. Varii, Pharmacia Bouligny, Deslauriers Sacctior 31, ROE DE CI.EKV. R-JE POlSSONNlfeRE, S ■St in tâte phannadele şi droguenre Ţipo-litografia Ştefan Mihălescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro ANUL VIII. I r 2122 10 BANI EXEMPLARUL VINERI 3 AUGUST I8E4 ■AJP.A FilE IN TOA1T3 XIXJE3LHS i—T' ri i ■ ■ - — i—■■ l ■ abonamentele : Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: ANUNCIURILE: Ic Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 8 tel. 3 luni 10 lei. 3 luni 12 lei. In România : La administraţiuno, Tipografia Ştefan Mihăttscu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţi) ziarului din judeţe. In ţarist La Societt Eavas, place de la Bourse, 8. In Viena : La Heinnch Scria1'•k, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaris. Lirua mică pe pag. IV 30 bani (Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusâ Articolii nepublicaţî nu se înapoiază Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă ' Director; D. AUG. L.AUR!AM <5- Prim-Redactor STEF. C. MICHA1LFSCU. Iu flamburg: La Adolf Steiner, Gănsemai’kt No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. jpiMPMMBagiBggsgssssaaBKagsj^rţaaaKriasgaHBB^^ CĂTRE ALEGATOR! Lîstele electorale sunt publicate de primării. Orî-ce reclamaţiune trebue adresată autorităţii comunale, însoţită de acte justificative, pănă la 6 August viitor. Cetăţenii ar trebui să fie geloşi de dreptul de alegător. Părăsind decî nepăsarea, să’şi caute fie-care numele in liste, şi de nu se vede trecut, să reclame 'nscrierea sa in colegiul unde ’î dă drept legea. f- entru înlesnirea cetăţenilor, le vom aduce aminte, că Orî-ce Român de nascere sau împământenit, care are vîrsta de 21 ani şi nu e nici cerşetor, nici interzis, ^nici falit, nici servitor cu simbrie, nici jcondemnat pentru crime ori delictele arătate de lege, are dreptul de alegător, in colegiul designat de cens ori de scutire. Censul se dovedeşte prin rolul de contribuţie, prin chitanţele şi avertismentele tlin partea împlinitorului dedări, pe anul încetat sau pe anul curent; iar scutirea prin acte hotărîtoare. Iacă cum legea grupează pe alegători. Iu colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rur. sau urban de cel puţin 1200 lei; In colegiul II, cei domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Plat 6 dare anuală directă de orî-ce natură de cel puţin 20 lei.-Sunt scutiţi de cens : a) profesiunile libere, b) oficeriî in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) cei-ce au absolvit cel puţin invă- ţămăntul primar. * In col. III intră toţi că ţi nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică câlra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct: a) învăţătorii săteşci şi preoţii, b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cei c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Au dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume In col. I cei c’un "Venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. —- Sunt dispensaţi de cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţî ai vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari aii făcut parte din două le gislaturî; ") generalii şi coloneliî precum şi a-Similaţiî lor ; d) foştii şi actualii miniştri saă re-presintanţi diplomatici ai ţării; e; foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurori-generali de pe lângă curţile de apei, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) Doctorii şi licenţiaţii de ori ce specialitate, cari ăşî vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; 9) membrii Academiei romane. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural saă urban, de la 2000 lei in jos Până la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de c,asa I sau II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orî-ce specialitate, precum şi cei cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) Licenţiaţii in drept, in litere, fl-losofie saă sciinţe; c; foştii şi actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 ani; . d) Inginerii, architecţiî, farmaciştii Şi medicii veterinari cu diplomă; „ Profesorii şcoalelor din oraşe ale «talului saă ai şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; i JTJJDBŢJK Debitori şireţi. — Cetim in „Mesagerul Brăilei" : „Lotul de 500,000 franci ce am anunţat in numărul trecut că l’a câştigat un anume Gh. Zangaride, aflăm că a fost un adevărat şantagiii, esercitat asupra acestui presupus câştigător, de nişte debitori ai săi, care i-aă simulat un număr mincinos şi sub impresiunea bucuriei el le-ar fi -upt poliţele ce ’i debitaâ, cu sume cam de 3000 fr. plus chefurile care aii ţinut mai multe zile, şi care au costat şi ele căte-va mii de lei. „Şi la urmă cănd a descoperit, ce de-cepţiune !“ * Un fel ciudat de judecată. — Cetim in «Poşta» din Galaţii : „Suntem informaţi că procurorul tribunalului Tecuciu, in chestia furtului depe-triş, comis in dauna judeţului nostru de antreprenorul soşelel statului Galaţi-Tecu-ciă, despre care am vorbit la timp, n’a găsit caz de urmărire asupra antreprenorului Morel, pentru motivul că petrişul a lost luat pe fa[â iar nu intr’ascuns. Iată un argument ingenios, a cărui merit de invenţiune revine cu totul procurorului de Tecuciît, pentru justificarea furturilor comise ziua inamează mare şi la drumul mare.“ # Foc.— Scrie «Galaţii» : „Aflăm că in ziua de 23 curent, s’afi aprins şi ars cu desăvârşire parte din aca-retele de pe moşia Statului Şerbeşti-Bra-niştea din plasa Şiret, acest district, arendată d -lui Soare Ioan. Aă fost prefăcute in cenuşă 3 coşare pentru popuşoi, o şură, şi o standolâ de producte in care se a-flaii vr’o 50 care de ciocane de păpuşoi. „Focul a luat nascere din causa unor chibrituri lăsate de servitori şi care s’afi aprins de arşiţa şoarelui din acea zi. „Coşarile şi şura afi fost asigurate la societatea Dacia. ------------— —-------------------- in acelaşi loc, voise să’şi sdrobească capul; era prea sărac atunci ca să cumpere un revolver, avea numai pietrele de pe stradă,—dar moartea era in amândouă cazurile sigură. Aşa dar, in viaţă, numai moartea nu ’l înşela, ea i se arăta necontenit sigură şi era tot-d’auna gata. Numai pe dânsa o cunoştea că e solidă, in zadar căutase, totul să sfărîmase ,sub el, numai moartea ’i rămăsese ca ceva sigur. Şi incercă părerea de răii că trăise zece ani mai mult. Esperienţa pe care o făcuse despre viaţă, urcăndu-se la pu tere şi la avere, ’l se părea copilărească. La ce ’i servise acea râsipă de voinţă, la ce era bună atăta cheltuială de putere, daca, cănd e vorba, voinţa şi puterea nu era tot ? Fusese de ajuns o pasiune pentru a ’l distruge, începuse a iubi pe Flavia nebuneşce, şi monumentul ce rădicase trosnea, se spulbera ca un palat de cărţi, luat de suflarea unui copil. Era ceva miserabil, semăna cu pedepsirea unui şcolar ştrengar, sub care se frânge craca pomului, şi care piere prin aceea prin ce a păcătuit. Viaţa ’l se părea stupidă, oamenii superiori o sfârşesc tot aşa ca şi cei dobitoci Nantas luase revolverul de pe masă şi ’l îndrepta incet. O ultimă părere d e reu ’l muia o secundă, in acest moment suprem Ce lucruri mai ar fi DIN ISTORIA FOSTELOR 15. POSTA PE TIMPUL RESBELULUI FRAN 00-PRUSIAN După o statistică aproximativ făcută pe timpul de la 15 Decembrie pănă la armistiţiu, se evaluiază numărul depe-şilor microfotografice la 100,000, care după un calcul făcut, ace«te depeşi ar forma un volum de 470 pagine tipografice, a 15,000 litere sad cifre fiecare pagină. Acest procedeu a redus totul la a 800-a parte mai puţin. Copiarea depeşelor da mult de lu. cru; cei din Paris căutară alt mijloc. Mărind caracterele prin mijlocul lumi-neî electrice, le recopiau tot prin foto-grafiă, ast-fel o mare economie de timp in distribuirea copielor. Care de care se întrecea a procura guvernului mijloace de comunicare. Ast-fel d-nii Boutonnet şi Arichet, pro- Euneau construirea şi ridicarea a două aloane captive, legate intre ele prin o linie telegrafică, se facă serviciul intre Paris şi provincie ; nu se dete curs acestei propuneri, liniile prusiane fiind foarte întinse, făcea imposibilă ori ce incercare. Un alt sistem fuse propus, pentru care se şi incheiă un contract. D-nii Vârsonren, Delort şi.Robârt se ofereaţi a construi la Moulins (departamentul Allier), o labrică unde să se facă glo-buleţe de zinc, in care era sâ fie introduse scrisorile concentrate la biu-roul din Moulins; pentru plată se fixase : un franc pentru 40 grame greutate scrisori; iar ale guvernului gratis ; pentru o depeşă microfotograficâ 25 bani. Printr’un decret de la 25 Decembre, s’au redus aceste taxe la 40 centime plătite la pornire şi 40 la sosire in Paris. Cu obstacolele Senei nu reuşi nici aceasta. Un alt sistem D. Baylar ’l propuse guvernului şi care ar fi avut norocul sâ reuşească; acesta propunea ca : depeşele microfotografice să le introducă in mici băşici de sticlă, care prin uşurinţa şi micimea volumului lor să poată pluti, fără să fie suspecte, având aceeaşi asemănare cu băşicele de apă. Preţul lor era foarte mic : pentru 15 centime oferea 100 băşici. D. Nadiă, redactorul «Jurnalului Oficial», propunea un alt mijloc : cu un fel de luntre, care după d-sa, putea pluti singură intre două ape; dar obstacolele Senei nu permiteau această navigare; armistiţiul opri incercarea. O altă cerere tot sub-fluvială, a d-lui Dâlânte, era să fie incercată ; dar era târziii, mijloacele ordinare de corespondenţă le permisese deja armistiţiul. Jurnalele din Paris, pe timpul asediului, vorbind despre plecarea balonului General Faidherbe, ne arată pe principalul călător D. Ilurel, cuScâni din rasa Bouvier, destinaţi a face servicii! intre Paris şi localităţile apropiate 50 chilometri; contractul se făcuse in regulă şi cu acesta. Dar, saii că supravegherea sentinelelor (prusiane nu a permis cănilor a se apropia, saii ce e mai probabil, prin ridicarea Ic ■ cu balonul aii perdut mirosul, ast-fel că nu reuşi. Aproape de incheierea păcei 5 pari-sieni, d-nii Imbârt, Roche, Pâney, Fon-taine, şi Lâblanc, oferiră guvernului a face servicii de corespondenţă, intre Paris şi provincie prin catacombe, care lăsa pe Prusienî intre aceste două puncte. Pacea opri şi acâstă cercare, care fu ultima din propuneri le primite la guvern, pe timpul asediului. realizat, daca Flavia l’ar fi inţeles! In ziua cănd ’i-ar fi sărit de găt, zicându’I: «te iubesc 1», in acea zi ac fi găsit o pârghie cu care ar fi urnit lumea din loc. Şi ultima lui gândire era un mare dispreţ pentru putere, pentru că puterea care trebia să ’i dea totul, nu putuse să’i dea pe Flavia. Rădică arma din noii. Dimineaţa era superbă ; pe fereastra deschisă, soarele intra aruncând o c * şteptare de tinereţe in mansardă. In depărtare, Parisul ’şi incepea munca de oraş uriaş. Nantas apăsă ţava pe tâmplă... - Dar uşa se deschise cu repeziciune şi Flavia intră. Cu un gest, schimba direcţiunea loviturii, glonţul merse de se înfipse in tavan. Amândoi să priveu ; Flavia era aşa de obosită, aşa de sugrumată, in câ nu putea vorbi. , In fine, tutuind pe Nantas pcatr^ prima oară, găsi cuvântul care ’l Pu' tea decide se trăiască. , — Te iubesc ! strigă ea, agăţată d gâtul lui, inecată in lăcrămî, smulganu această mărturisire orgoliului său, din toată fiinţa ei îmblânzită, — te iubesc, pentru că eşti puternic! (Fine) Emile Zoi» -------------—------------- www.digibuc.ro o*a» iWIBWM ă.i.Ortgji.TWîi-Wi ROMÂNIA LIBERA '■PMIIIUM——M—nu.. Vom me.î zice 2 cuvinte asupra începutului acestui capitul. Oare in timpul resbeluluî nostru, fost-’a unul din aceste caşuri ? Nu ! Pe timpul asediului comunei, imediat dupe deschiderea Parisului, guvernul retrăgăndu-sela Versailles, poşta s’a instalat şi ea acolo, ast lel că nimic însemnat nu găsim. Din căte văzurăm, Francesilor nu le ajută de căt baloanele din Paris pentru provincii; iar din rovinei! pentru Paris, porumbeii, cu depeşele micro-fotografîce. Cu toate acestea, cele-alte propuneri nu trebuesc uitate, şi ar fi de dorit, ca pe timpul manevrelor militare, să se facă cât de multe încercări; ast-lel ca la un moment dat, să fie gata şi pe acest tărâm. Telegrafia militară o avem, insă nu poate servi de căt pentru localităţile neocupate de inamic şi pentru corespondenţe militare. Dacă din nenorocire resbelul ş’ar fi mutat teatrul pe teritoriul nostru şi guvernul ar fi tost in Tîrgovişte, presupun căend Bucuresciî era asediat,—lucru de care am scăpat,— cum oare s’ar fi corespondat cu ţara ? Sigur că prin nici un mijloc, neavănd nici industriă pentru a construi baloane, nici alt ceva, totul s’ar fi redus la intămplare. Lăsăm cazul a fi văzut de administraţieie resbeluluî şi a poştelor, care dispun de mijloace, a experimenta diferitele proceduri; noi intru căt ne privesce, am semnalat incercările mal importante intăm-plate altora. (Va urma) —-------------«.*-.«_ _------------ Comerţul României cu Urile streine in 1883. Avem in fine sub ochi date pesitive asupra comerţului nostru cu ţările streine. Ministerul de finance inspăimăn-tat singur de groaznicul deficit cu care se incheiă in defavoarea ţării balanţa de comerciu din anul trecut, s’a grăbit a publica prin «Monitorul Oficial» mal ’nainte de termen chiar, un ta-bloii indicând |mişcarea comercială a României :n anul 1883 comparat cu anul 1882. Publicaţiunea ministerului are fără Îndoială valoarea sa, şi această valoare e cu atăt mai mare, cu căt ea vine la timp să ne deschiză ochii oficial, franc şi leal, asupra unei stări de lucruri care ne sărăceşte pe nesimţite, şi care confirmă cu prisos îngrijirile de mulţi ani ale poporului romăn şi ale since rilor săi apărători. Această lucrare mai are incă unjme-rit : acela d’a ne cere, fără să o spue, să avisăm la mijloacele de intrebuin-ţat pentru a combate un rău care, mal curănd sati mai târziu, va provoca indubitabil o mare catastrofă economică. Deficitele permanente cu care se soldează în defavoarea ţării, de vre-o câţi va ani neîntrerupt, balanţa de co-merciti, şi agiul cel mare ce "a atins Biletele de bancă in raport cu aurul, ttebue să deştepte astăzi mal mult de căt orl-cănd şi pe cel mal apatici. Fără a recurge la date depărtate, ne vom servi aci de resultatele anilor 1880, 1881, 1882 şi 1883 pentru a demonstra şi mal bine prăpăstia către care mergem. In 1880 importul a tost de 255,336,415 iar exportul de 218,918,878 fr. de unde a resultat un deficit in defavoarea noastră de.............fr. 36,417,537 In 1881 importul a atins 274,757,458 iar exportul 206,518,317, lăsând astfel un deficit ue jn defavoarea noas- trărde.................fr. 68,239,141 In 1882 importul a fost de 268,852,921 iar exportul pe 244,730,199, HnTalţ deficit deci de fr. 24,121,722 In 1883 n fine importul inregistr. 359,907 178 iar esportul 220,650,279, se încheia deci c’un deficit mal înspăimântător in defavoarea noas* tr& de.................fr. 139,256,899 ^e^cjle plătindu-se strâină-< con ln aur> biletul de bancă, care la 1880 cota un agio de l1/, 1% contra aur, a ajuns din depreciare in depre-j iare şi jn măsură cu căutarea auru-,u ’ra ® astă-zl 5.50. De nu se vor lua . mesurî repezi pentru a pune in nnşeare industriile cele mal apropriate ue agricultură, singurele in posiţiune f ,m,a* imPe(Iica exportaţiunea de aur, netul de bancă cu toată garanţia ce 1 mc°ngioară şi cu toată inţelepciu-*}ea administratorilor ce’l emit, va că-uea in o şi mal mare depreciare, ast-,. c&» comerciantele văzând in cele >n urmă că ăşl absoarbe beneficiile şuncii sale numai in agio, va sfârşi ra1Q a c^ea in^r’° desăvârşită tulbu- Să nu ne facem ilusiunî. Coi uea de comerţ cu Austro-Ungai Paralisat toate elementele de i jiune şi ne-a demoralisat până “«poporul, cu obiectele falşi trimite, in căt toate .induşi care ne bucuram altă dată au trebuit să dispară. Ea nu ne-a lăsat de căt cultura cerealelor care, şi aceasta, se vede ameninţată de concurenţa ce ’I fac in pieţele consumătoare, America, Egiptul şi Indiile. Acesta este purul adevăr. Iată acum după datele oficiale care e situaţiunea exportului nostru de cereale, singura cale prin care intră aurul in ţaiă. In 1880 s’aii exportat pentru suma de ir. 167,779,823 In 1881 s’au exportat pentru suma de fr. 157,255,757 In 1882 s’au exportat pentru suma de fr. 197,920,614 In 1883 in fine exportat pentru suma de fr. 172,557 012 Prin urmare, pe cănd importaţiunea sporesce cu paşi gigantici din an in an, exportaţiunea de cereale rămâne staţionară, şi o dată cu ea şi importaţiunea aurului. Cu 172 milioane aur din cereale, fie chiar cu 197 milioane, căt au atins in 1882, se poate plăti oare importaţiuni de 359 de milioane? Evident că nu, şi aceasta trebue să ne facă să ne gândim mal serios la aceea ce avem de făcut, dacă voim să salvăm biletul de bancă, şi propria noastră existenţă economică. Tăbăcăriile, şi curerăriile au dispărut. Căvăfiile au dispărut. Abageriile au dispărut. Sforăriile, fringhiileşi ţesăturile năs-tre produse de industria cănepel şi a inului aii dispărut. Industria morilor, a lemnelor de lucru in fine, a uleiurilor, a ce^el cu derivatele br, precum şi o mulţime de alte industrii, strîns legate de agricultura noastră, aii dispărut şi ele, una căte una, sub lovitura de graţie a produselor austro-ungare. Ce e de făcut? Să punem in mişcare toate aceste industrii, să acordăm celor ce merită prime de incuragiare, şi protegiăndu-le cu taxe de intrare in contra concurenţei falşelor obiecte austro-ungare, am avea de resultat peste 80 milioane franci, care ar rămânea anual in ţară, care nu ne-ar mal cere a trece frontiera, şi care ne-ar permite a restabili echilibrul sdruncinat, de care ne plângem astăzi. Fără aceste măsuri, noi nu vedem putinţa, nici d’a diminua trebuinţele, nici d’a spera ca esportaţiunea noastră de cereale să ajungă vre’o dală a acoperi singură aceste trebuinţe. Producţiunea noastră a rămas in descrescere faţă cu trebuinţele. Să dăm deci acestei producţiunl des voi-tarea cea mal întinsă posibilă, şi pericolul va fi înlăturat. Să începem cu alte cuvinte a aplica programa economică a congresului de laT Iaşi, şi răul de care ne plângem nu va mal exista ! ----------------—------------------ Din ce material e compus elementul ovreesc de la noi ? Ziarele germane confirmă ştirea că 50 de Jidovi cari emigrară din România-, spre a merge in America , aii fost respinşi din New-York, din causă că autorităţile americane’i-a găsit incapabili de a se hrăni printr'o muncă onestă şi nu voiau să le cadă întreţinerea in sarcina Statului american.—Jidovii s’aii intors şi astăzi se găsesc la Hamburg. Guvernul Statelor-Unite a declarat— şi foile jidoveşti înregistrează aceasta declaraţie crezând că pot găsi in ea un argument atenuant,—că adecă măsura de inapoiare a emigranţilor incapabili de-a se hrăni, nu e îndreptată numai împotriva Jidanilor, ci in general a ori şi cărui emigrant ce se găseşte in aceestă posiţiune.—Ceea ce e insă caracteristic e că această sentinţă umilitoare nu s’a aplicat pănă acum de căt incontra Jidovilor, căci e-migranţil aparţinând altor popăre, dacă nu pot presinta alt mijloc mal perfecţionat de muncă, ăşî ofer insă vigoarea braţelor, tot-d’a-una căutată intr’o ţară agricola Părăsitul jidovesc fuge insă de aşa ceva. Noi să căutăm de-o cam dată ca jidovii întorşi la Hamburg să nu se mal strecoare in tară prin vre-o altă portiţă * ---------:--*-♦*•#*-* -------- STIEI MĂRUNTE Ia casa de deposite a tribunalelor din Londra se găsesc actualmente nu mal puţin de 77 milioane livre steri., cari zac acolo de mal bine de zece ani, fără ca cel in drept să le fi scos.—Gazeta oficială de Londra caută zilnic pe fericiţii cărora aparţin aceşti bani şi nu-I poate "găsi. Ciudaţi oameni 1 * Guvernul italian este hotărît, cum se scrie din Roma, să renunţe la carantine şi la in-chiderea ţârei impotriva choleret, ca la nişte măsuri cari n’au putut scăpa Italia de inva-siunea acestei epidemii, in vreme ce Germania, Anglia, Elveţia, Belgia deşi nu au luat măsurile de mal sus, aii râmas pănă astă-zl cruţate de flagel.— Experimentul a costat deja foarte mult pe Italia, pricinuind mare pagubă comerciuluî şi industriei sale. • Esperiementul seu in privirea turbărel, d-ul Pasteur l’a făcut cu 42 de căinl. Din acestea 23 au fost vaccinaţi contra turbărel, iar 19 nu. Apoi aii fost aduşi in atingere cu căiniî turbaţi, cari i-a muşcat, s’au ii s’a admnistrat virus de turbare.—Cel 23 de căinl vaccinat! au rămas pe deplin sănătoşi, pe când la cel lalţî turbarea s’a manifestat intr’un grad mal mare sau mare mic. —-------- ------------ PREŢUL PRODUCTELOR Brăila, 28 şi 29 Iulie. Grâul ghirca, livre 577,, lei 77 bani 50. Porumbul, livre 57'/ţ, lei 58 bani 25. Galaţi, 30 Iulie. Grâul ghirca, livre 58, lei 25 bani 25. Porumbul, livre 60'/,-63, lei 37 bani 25 pănă la lei 39 bani 62 '/> Giurgiu, 30—31 Iulie. Grâul ciacâr, calitatea I, livre 52—58, lei 52—70 Grâul ciacâr vechili, calitatea I livre 5558. Ier 66—76. Porumbul, livre 57—59, lei 57—59. Orzul, livre 42-46, lei 40—54. T.-Severin, 31 Iulie. Grâul ciacâr, ca. tatpa I, lei 65 -75. Porumbul, lei 62—64. Orzul, lei 50—54. j Tulcea, 50 şi 31 Iulie. Grâul ghirca, livre 57, lei 18—19. Porumbul, lei 14. Orzul, lei 9—9 bani 50. --------——--------------------------- Serviciul telegrafie al ,.RoiuănieI Libere" 14 August, 1884—9 ore dimineaţa Londra 13 August. Discursul ce se va citi măine in şedinţa de inchidere a Parlamentului va declara, nece-sarie o sesiune de toamnă. Londra, 13 August. Poporul din Victor.a (Columbia engleză) a masacrat pe vice-consulul chinez. Viena, ÎS August «Poiitischo Corespondenz.» insciinţează că ministrul afacerilor streine, corniţele Kalno-ky, va părăsi măine Viena pentru a se duce la Varzin la prinţul de Bismarck. (BaVas.) LICITAŢI UNI MINISTERUL DE INTERNE Direcţia generală a telegrafelor si poştelor. In ziua de 13 (25) August 1884, atăt la pre-fsetura de Tulcea căt şi la biuroul telegrafo-postal din Eski-Kili, se va ţine licitaţie pentru darea in antreprisă a transportului expediţiei pe timpul ierneî de la Eski-Kili 'a Tulcea şi vice-versa. MINISTERIUL DOMENIELOR In ziua de 30 August 1884, se va ţine li-citauune in localul prefectureî Iaşi, spre a s s da in intreprindere confecţionarea a 25 mindire, 30 perne, 100 proştire şi 45 feţe de oernă, necesare elevilor scoalel technice de instrumente agricole di'_ acel oraş. MINISTERIUL DE RESBEL Intendenţa Depositelor. In ziua de 14 August 1884, ora 1 dm zi. se va ţine licitaţie in curtea spitalului militar central, pentru vinderea următoarelor obiecte . 10 paturi de lemn, 9 mese de paturi, 8 tăbliţe cu numărul paturilor, 7 cane de cositor, 3 castroane de cositor, 10 .'castroane de fer 6 talere de cositor soldăţeşti, 2 talere de metal, 15 cuţite de masă, i lingură de 3 asă, 26 linguri de tinichea, 12 furculiţe de fer, 7 furculiţe de tinichea, 6 scuipători de cositor, 43 de scuipători de tinichea, 4 oale de noapte de metal. 9 oale de de fer, 2 plusct de metal, 6 montaboane, 3 termometre, 1 ceasornic, 3 perechi papuci de piele, 36 perechi papuci soldăţeşti, 1 lampă de masă, 4 ibrice pentru cafea, 1 oală de pămăi , 1 liră pentru candelă bună, 6 lampe de perete, 2 lighene de tinichea, 1 ibric de tinichea, 1 pahar de cositor, 23 pahare de tinichea, 16 cane de tinichea, l lighiean de de fer, 1 cutie de sigiliurî, 2 gamele mari, 1 doniţă de apă, o baie de picioare şi o baie de mână. ------------------------------ ULTIME STIRl D. I. Brălianu a fost ieri la Sinaia spre a’şl lua concediu de la M. S. Regele, înainte dea pleca la Marienbad. — Plecarea la Marienbad şi-a fixat’o pentru sfârşitul săptămănel acesteia. Cercetările asupra mare! inşelăciunî săvârşite de fabrica de bere Opler, in paguba Statului şi a comunei Bucureşti, au înaintat mult. Complicitatea in fraudă a agenţilor fiscali şi comunali e constatată. Douî dintr’ănşiî sunt puşi la popreală intr’una din camerile poliţieî- Cu încheierea lucrărilor justiţiei, atăt Statul căt şi Comuna vor delega oameni speciali, cari să controleze toate cifrele din registrele existente şi să facă socoteala fraudei. ’ Această descoperire s’a făcut in urma denunţării unui individ Zotu, care a cerut comunii 40°/o ca premiu. Denunţătorul pare a fi aflat şi dânsul lucrul, de la un fost comptabil al casei Opler. Pentru comună această denunţare a venit togmaî in ajunul, cănd era să se dâe lui Opler contractul de intre-priza taxei de la fabrica sa, taxă ce ce urca anual, cu toate că se frauda, la 120,000 lei. A fost o fericire pentru comună că n’apucase să încheie contractuh zxceastă fabrică, care pare a fi înşelat fiscul cu sume enorme, făcea cu tăte acestea comunei procese pontru sume meschine, ce h predindea asupra mă-călituluî. B. Sihleanu, directorul ceniriboţiu-nilor directe, a plecat spre a iace o anchetă la Roman. De căt-va timp se află in Bucureşcî d-na de Kotzebue, soţia primului secretar de la ambasada rusească din Paris. D-na de Kotzebue, o persoană foarte distinsă, este româncă, iar d-nu de Kotzebue, fost consul general al Rusiei la Iaşi, pe la anul 1855, s’a ocupai in special şi cu multă dragoste de Moldova. Să afirmă că M. S. Regele are in gănd să trămită căte doi artişti in strâ inătate, pe fie care an. Se crede că d. vice-consul al Statelor-Unite ale Americeî din Bucureşcî va fi ridicat la gradul de consul general, având un cancelar de îegaţiune şi Întregul personal cuvenit. D-nu Shuyller, reprezentantul Statelor Unite pentru Grecia şi Romania, cu rezidenţa la Athena, tratează afacerea cu guvernul său Ni se comunică de către agenţia Ha-vas, că lordul Granville, uşor indispus, e silit să nu iasă din casă. O mare noutate sciinţifică. In academia de medicină din * Paris, d-nul Straus a presentat un memoriă, cu care dovedeşte prin numeroase şi amănunţite observaţiunî, că cholera nu isvo-reşce, precum se crede, dintr’un microb special, ci microbul se desvoltă in urmă si IreDue primit prin urmare ca efect iar nu ca un germine provocator. Nici intr’un caz de moarte grabnică nu s’a constatat presenţa microbului in virgula, dar se descopere foarte bine in cazurile mal vechi, unde umorele au avut timp să se altereze şi microbul să se iormeze. Prin urmare, faimoasa teoria a d-ru-luî Koch e răsturnată din temelii. La Academie s’a făcut o adevărată ovaţiune dru lui Strauss. Succesul ce d. Alexandri a obţinut cu Făntana Blandusieî, nu numai că a pus o nouă nestimată la coroana marelui poet, dar a dat o irapulsiune către lucrări de acest fel. Şi primul îmboldit este tot d. Alexandri, care, in acest moment, tot făţueşte la versuri pentru viitorul săb Ovidiu. De altă parte, d. V. A. Ureche, vă-dând că vântul bate a clasicism, are gata-gata, o piesă in patru tablouri (trei acte),—al căroî erou este pipăratul Marţial. Aide; daţi din măinl literaţilor ! Direcţiunea Teatrului Naţional a terminat tot şi, temându-se ca nu cumva să’î amorţâscă măinele de nelucrare, a hotărît să introducă lumina electrică in teatru. Daca n’am şei că in zadar am umplut coloane intregl ale acestui ziar, pentru a proba netrebnicia celor de la teatru, atunci poate ne-am mal incerca să protestăm şi contra acestei noul in-spiraţiunî. Dar, convingerea ne este formată, n’avem cui vorbi; deci, ne mărginim a repeta : «ce ’î lipsea chelului? tichie de mărgăritar1» Ne croim fracuri şi n’avem pantaloni pe noi! * O trupă, compusă din 21 de lemeî, cântăreţe escelinte (pe căt s’afirmă„ soseşte zilele acestea la Gradina Raşca, pentru a da o serie de represen-taţiunl: soiuri, duete, trio, coruri. Trupa română care joacă acum la Raşca, trece la Dacia Ni se scrie din CălimănescI, că publicul întrunit la aceste băl găsesce toate distracţie cari pot să-I facă viaţă plăcută.-—Luni a avut loc un bal din cele mal frumoase, Ia care venise lume din toate părţile.-Meritul acestor petreceri 3ste in mare parte ald-lul inginer Mandrea, insărcinat cu esecu-tarea ’ucrăreî otelului. — La Câli-măneştl! Din Slănii ni se scrie că, de la 1 A ugust, un al treilea transport de lume soseşte. Lucrul acesta ne inveseleste- căci, pe cănd la Mehadia numărul Românilor dă" napol, la băile din ţară creşte. Numai... mal multă ingrijire din partea administraţielor. La puţurile de păcură din Prahova ale d-lor Cotte et Comp., situate in apropiere de gara Băicoiu şi lipite de celebrul sat al Bordenilor, a ars inve-litorile a cător-va guri de puţuri, din care cauză exploatarea păcureî s’a co-borît, de la suma de 1100-1300 vedre pe zi, la 120. Ni se comunică că se lucrează cu grăbire la reconstruirea invelitoriior, după cum se caută şi alte guri nouî,-ast-fel că in foarte scurt timp exploatarea va putea ajunge pănă la vechea sumă de 1100 vedre pe zi. Erî 1 August a fost o mare întrunire la Otel Dacia in privinţa serbârel Duminiceî. A luat parte peste 700 cetăţeni de toate profesiunile. — Adunarea a fost preşedatâ de d-1 G. Ilobriceanu. In urma discursuluî| d lui Ioan N. Po-lyhroniade s’a adoptat o petiţiune către primul Ministru, prin care este rugat a se aproba de consiliu de miniştri regulamentul depus la Primărie la 2 Iuliu de comisiunea de şease-spre-ţiece, preşedată de d-1 Stancu Bechianu. Petiţiunea s’a sub-scris de peste 500 cetăţeni şi se continuă a se sub-scri. SPECTACOLE POSTA GRADINA STAVRI.-Iu toate serile representaţiuni variate date de trupa de vodevile şi comedii cu artiste şi artişti not, compusă diu 20 persoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. I). Ioneseu.—începutul la 8’/s.—Preţurile reduse. GRADINA RAŞCA. — Marţea, Joia, Sâmbăta şi Dumineca, represintaţiunl variate şi atrăgătoare, date de o trupă "de artişti asociaţi.- -Printre artişti vedem figurând d-nele Elena Botoz, Anestin, d-ra Vermont;—d-nil Anestin, Hasnaa. Hagiescu, Costescu, Pe-treanu, Catopolu etc. ----------—------------- LYCEUL ST. GEORGE Acest institut este creat in scop de a procura elevilor o instrucţie basată pe cele mal moderne cerinţt ale scîinţel, şi a le permite să găsiască in ţară la noi, instrucţiunea pe care pănă acam o căutau in şcolile din străinătate. Modul său de organisâre, inzestrarea sa cu toat-e colecţiunile sciinţiftce necesare, precum şi alegerea corpului profesoral dintre persoanele cele mal competinte şi speciale, va permite acestui nofl insitut să ri-valiseze cu toate instituţiunile analoge din străinătate. Cursurile primelor patru clase de lycefi vor incepe negreşit la 15 Septembre. In lyced se primesc elev! interni, semi-internl şi externi. Numărul elevilor interni şi externi este fărte redus. Cererile de inscriere se vor adresa directorului lyceulul D. St. Hepites 23 bis strada Rotari, care se află la d.sposiţiunea publicului pentru orî-ce informaţiune. -------------♦*♦-.------------- BIBLIOGRAFIE Negi-iada epopeeă naţională, partea II. va eşi de sub presă la finele lui 'Septembrie. Cel cari posed partea I şi ar dori sâ’şî procure separat şi partea II afl să trimită pro-ţul de a 1. n. pănă la inceputul lui Sept. După eşirea de sub presă părţile nu se ma vând separat. Opera intreagă abonată inamte costă 8 1. n.; după eşirea de sub ,>resă 10 1. n. Abonamentele a se adresa la autorul Ar. Densuşianu in Iaşi. SCHIMBASE DE DOMICILIU D- WILH. SALTER DBLA rA.COLTA.THA DIN VIENA &>e»Jal; BOAI.E DE FEMEI $1 SYPHILIS S’o mutat Strada tPewc&ria Veche Nr. 8 vis-a-vis de Hotei Londra (Calea Mo|(!or) Redacţia şi administraţia revistei medicale „Spitalul" s’a ‘mulat in strada Luterană No. 5. YIN NEGRU de Oreriţa ;i Gfoln-Dr&ncea achifl de 4 anf, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şl ALB DE DRAGASIANI dtx revolta staulul 1881.—ÎS fr vadra la PAtJN POPPESCU & Comp. ii*. Htrada Edpaoiuil, 18, 0ASA DE SCHIMB G. STERIU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI Pe xiua de fi August 1884, ora IO. Onmp. VSnd. 5°/o împrumutul Comunal . . 85 85 ■/, 5°|o Scrisurl.Funciare Urbane 88»/, 89 5°/o v n Rurale 92 927, 5°/o Renta Română perpetuă • 93 >/ 94 5°/o „ amortisabilă . . - 957, 96 6°/o Sensuri Funciare Urbane • 98 987. 6°/o Oblig; de Stat (conv. Rural'’ 97 V, 977, 6°l° » v v Căii. Fer. Rom. 7°/o Scrisuri Funciare Urbane • 102VS 1027, 7./. „ g Rurale 102»/. 103 7% împrumutul Stern. . . ’ 8°/o , Oppenheim. ( Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) 232 233 Impr. cu prime oraşul Bucur- 32 33 Acţiuni Credit Mobiliar . . * 204 205 „ ConstrucţiunI .... 265 2667, , Naţionale 240 241 g Dacia-România . , . 354 3547s , Banca Naţională , . . 1390 1400 Fiorinii Valuta Austriaca . . 208 209 Mărci Germane 124 125 Bilete Francese 1007. 101 „ Euglese 247. 25 V. Ruble Ruseşti 250 260 Aur contra Argint şi Bilete . 5427.1 555 NB. Cursul de mal sus este in moneda âc aur socotit după cursul Oscului. Cupoane se aqultft liră HcZu&mânt- Adresa penrtu telegrame *8TEBIU“. www.digibuc.ro ROMAN.'A. LIBERA ffisşş^a i NicttJoecjU & Comp. (coafer) A. No. 10, Str. Dămneî, No. 10. iSalonă specială penru tunsă, rasă şi frizată, ara_,ată din uoă.— 12 rasuri lei 5 —Asemenea Şi un bogat asortiment deparfumerie fină. cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. a lex. Graboivskl, Comisionar A Strada Şelari, No 13 Repre-sentant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general a1 firmei Theophile Roe-der. & Com. la Reims in Şampania. ________________________ Elimin Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. rraţiî I. Colega», recoman-P dămu magasiuulă nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare depoă de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuici „bătrână" cu preţuri convenabile. iordaclm N. lo-ccsu (rastau-J rant) Strada Covaci, No. 3, 1 jposit de vinuri indigene şi streine. 11 f s’a mutat Str. Caro! i, Ne. 2 «î U.'.l •... li i;--j. r .' !l ' vl- ii im K JtiuL ..n" . Medalie de aur TiPO-LITOGRAFIA FABRICA DE REGISTRE, LINIATURÂ, STER10TIPIE Ş! GÂLVANOPLASTICA l A\ Ir I V 3 tk. 9 \ .fi v i * I \ '*• i \4: ATELIERUL, uîimint esc cută elegant; TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, DlPLflSR, ClUr.TH, ACIIUKÎ, LjL' I F-< PLANURI, VAC I ICI, cic in diferite cuhn i. nr.Mi'ninii! ■ACEST STABILIMENTE efectuează tot felul dc lucruri atingdtonre de specialitatea sat — Flora României, sipunar -ţ s; parfumurî, medalie de a înde la espositia agncolâ a iude ţ'Jluî Ilfov 1882. Grbbowski & SiarolT, Bucurescî. Fraţii, (librari) Strada icanî Nr. 27 şi Strada Şelari Nr. 18. precum : —*•—.“rr: Cki'C. ttciiuţifjce, Ziare in OrT-oe formatori in diferite limbi, in deferite culori,;;: ; 1*1.. Compturî, CârţT de visit.i şi dc logodnă, Invitai»! de cununii şi decese, yy ♦ “ “ -5.- Registre p>o°_itru toate speeiele de servic T, Konut diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale ni industriale, r.v. .... Orî-ce ici de imprimate ole tutor autorităţilor, Bilete şi condici centru pud urî. cilmp, mori accise, etc. etc. FABRICA DE lllf II se primesc OR!-CE COMANDE IN so efectuează promptă şi eleganţii. uiuujuiuniiuuiimmiiiiimuiimr r!,! i m Se primeseu comande de Liniatură, Stereotipie şi Galvanoplastiea. aMsew... nme»*i!r** humjmi m w liiiqaH i ,i«® "».!'* sr ?îi -- r Jr-sse ■TMplliBIIWIIiiW-1'' iniiiiufmni%fe Soan Pencovicî, (lipscani) Stra J da Lipscani Nr. 21, Sjeci-i lităţl de mătăsuri, lanuri, d m.* teie, confecţioace gata, stofe de mobile, covoare, pordălării de diferite calităţi. Venzare cu pre. turî foarte reduse. ' asile Georgescn, Fabr.cautu de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de macmat făinuri' Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. Socec & Comp, (librari) Calea Victoriei Nr. 7. Singurul deposit al MElDlNSER-flfEN H E IM Se găseşte numai in Bucurescî lângă Banca Rnmăniel laDiciî J. Hauser & Loeveuthai fabrica pentru sobe Me'dinger i H. HEIM, VlENA-DORLfXG. s Yil-4-viş do biserica Mauea-Brutaru ij^niiwrnniiTfiiMi >«^wBaaBBai •H u (5 o H 0 $ Aduc la cunoştinţa Onor Public că intorcăndu-mă din voiajul meă din străinătate am redeschis atelierul | meă de fotografie şi l’am asortat cu maşinele cele mal noi şi perfecţionate cari mă pun in agreabila posiţiunej de a'putea servi pe onor. Public cu portrete adevărat ar-ttisice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine pănă acum 12 Fotografii figura intreagă visit glacă carton negru marginea aur........................... • Fr- ? La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glacă carton negru margluea aur..........................’1<Ş| 12 Fotografii Bust idem iuem n 12 Fotografii Cabinet glacă idem n 20 Grupe reproducţiunl portrete până la mărimea naturală cu preţuri foarte eftine. ! Foarte lnteroaant! fj Fotografii americane format Bijcu, 9 bucăţi 1 fr. 50 b. îj in cinci minute gata. Rog pe onor. Public a iucuragia această intrepriudere j şi a bine-voi de a’ml da concursul d-lor şi increderea] de care m’am bucurat pănă acum. 4845 Cu toată stima, B. ENGELS. 0 2? H ® 8» 4 H- n. 1 mc.| ic. j Staţiuni Ac. I Pcn. Tren. Mult PI. Flest. Bos. Rest PI. , Sos. î. PI. R.S.Sos- B. PI ?oq.|08p, Mărăş. b°pl Bac. 1° pi Rom. R°it. «ratarea trenărilor o.m. ».m. o.a. o.m. o.m. B. Roniaii-Foqanî-liiiciirescî C. Bncui'esci-Icrtioroîa D. lertioroîa-Bucuresci R. PI. Bac. Sos- R. FI. Sos. B. PI. Focţ.Sos' 1 K.-S. |°pi dim‘ p.m. Buz. 1° pi I pi Sos. ’ !• Rest ÂraLrea trenărilor Staţiuni Arătarea tren. o.m. ser.-: p m ser.' np'd| Vere. r. vi fr o Sos. L-5 k PI 6„ Slat.p°p Ora. 1° pi T CJ Sos. L-o.-r. pi ir,,.. Sos. lUC. Reat 6.1 1 6.1 1, 008 Xl 9a.l 2. 9„ %. 12.. 5 11,.. Barb. rpi. 5:. 5*o 4c* 4„ 7ao a.m 12:. 11» 13 Galaţi lest 61 s 4*s p.m a.m sâr. a.m p.m G. Te «iu-Berlad I 11. Bonad-Tecucin Tcc. r. pi. B*rl. lest a.mta.m p.111 6, *] 11*» 5*. 1 a>o i*o 7«s dimi P.m P-m Beri. r pi 'IV Sos. ICC. Rest. a.m 8*0 10*0 a.m p.m 2so 4to p.m p.m 8«o 10*s ser. M. Galali-Siitrăscsil 0. Titu-TîrgovisU f, Tîvgov fe-Tito D. Câramua-DofUiia Galap r px iarb. |° pi. Tec Mârâş. IuŢ s.rni 12« 11.,I lotj . 4«i ser. 4ts- 10*o 14as 11 o* a.m ser. TituIiest- Plec. Târgoveţii a.m: p.m 10» 7 w ll»s! 8*o a.m* s6r Tiiu Soa- 1 Rrtsh. a.m p.m 810 4*o 9*o 6io a.m p.m A Q. 1’ioescI-Slănic Slăcic-PIoescI V. Dol'tana-Câmpina J. Preda!-Fl«e|lă_ j.Pred. r. pi. Sin. b. p]. R. s. 8io! 9*s sâr.l s6r. L. GalaţT-Buzcâ 8. Mârâsestî-Galaţl Rest.. Plec. Slănic PI. -..ec. Rest. p.JU ţdim Barb. |osp. Brăila l°p. Bir/, diiAra.m îiâră.Ţ i Tec.l°pi Baril, Galaţi ISt p.m Sos. Slănic i 1 Plec. PL Rest. Plec. „ Sos. p.m 6*0 Oi» p.m S. lari-Unzheuî T. CucrheuMaşI I. Cemaviiiia-CoDiilaiiţa l^i Plec. Hng.tEom' S. p.m a.m p.m 2oo p.m 11*0 bug.Rus.Pl. I 4*o 1,0 2a 5.» 3*» p.m 1a1 o.m 3j* p.m 61* p.m CeruT15^ Sos. VAGOANE BE DORMIT'SUNT: Trenul Fulger P, t» pleca din Verciorova îlarţla şi ^âuibata şi ra sosi la Bucureşti şi Giurgid Miercurea şi Dtuulueca. Trenul Fulger C, Ta pleca dinGiurgiOşi BucureştîMiercurea şi Dumineca şl va no*) la Verciorova Jetia şi Luueu. Calatori pentru trenurile Fulger P şi C, vor pUti afara de taxa cuve nită pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de 20% L» aceste trenuri P şi C, se află un vagon Salon-Restaurant. Consuma-ţiunile es vor plăti după un tarif special. Orariul trenurilor tiupe timpul de Bucurescî. Coustaiiţii-Cmavoda Secţia medicală, i, HydroLnerapia, 2. El«Ari-zare, 3. Orthopedie, 4 oiuŢ1!ţ' slscă Medicală, 5, Inhalaţii, 0. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliă, 8. Consultaţii medicale. Secţia lligidiucă 1 Bae abur . . . • • 3 "" 1 Bae deputină cu şi fără duşe ..••••' medicamente . - • ' 1 duşe rece sistematică . BAI DE AllLB ŞI DE 3PTTTX3STA- sur1 2.50 L- 1.50 Nota. 1. Băile de abur deschise iu toate z-ilele <1® * orediminăţa pene la 7 ores v. Pentru Dame îusă, băi c abur, odată pe săptămână^ rea, la 7 ore dimineaţa pem- Tipo-litografia Ştefan Mihălescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro 1 post-merid. . . Preturile la secţia medic conform prospectului. La Institutul Medical de II}' rotherapie, pe lângă cele l-a servicii s’aă maî adăogat şiu ^ serviciă special de băi de mol de la Lacn Sărat din Br i Direcţinuea A '„NUL VIII. — Nr. 2123 10 BANI EAiiMrLAmjL SAMBATA 4 AUGUST 1884 ^ vaiîî: itv toate stcleile ABONAMENl ELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 let In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURI AN si Pentru Abonamente, Animeiuri şi Reclame a se adresa: In România : La adminiatraţiune, Tipografia Ştefan Miaălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la Corespondenţi* liarulul din judeţe. La Societe Savas, place de la Bourse, 8. La Heinrvfi Lxhalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. La Adoif Ste ner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru btermania. In Paris : ‘ In Tiena: In Hamburg. ANUNCIURILE : O Linia mică pe , ag. IV 30 bani I Reclame pe pagina ITI-a 2 lei. Reclame pe naeina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate ve refusă Articolil nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Pnm-Redactor: STEF. C. M1CHAILLSCU. In fasa insă in care pare a intra chestiunea, lucrurile se schimbă cu totul, şi e de o netăgăduită importanţă interesul ce’l pune alegătorul in exercitarea drepturilor sale cetăţeneşti. Acest interes este nul sau aprâpe nul. La Severin şi la Vlaşca, unde s’au prezentat vechii mandatari, a urmat un simulacru de alegere, dar atăt de neputincios, in căt nici nu merită o mai de aproape băgare de seamă. Lăsăm la o parte chestiunea de-a se şti dacă -niî Bibicescu şi Epures cu, susţiitoriî colegiului unic, sunt consequenţî intrând in alegeri cu legea celor patru colegii la subţioară, cănd astăzi in vigoare nu e de căt o singură lege electorală : cea cu trei colegii... Cetăţenii nevenind la urnă, ratifică teoria cea dreaptă, şi noi, cei cari i'am indemnat in tot-d’a-uua să meargă la alegere, astăzi.... ’i rugăm să stea a-casă, pentru că chemarea le este ilegală. Colegiul IV de Tecuciu şi colegiul III al Capitalei şi cele-l’alte colegiuri căte au lost chemate la această ceremonie postumă, sunt fiinţe de pe cea lume. Nimeni n’are dreptul să turbure liniştea morţilor! Puterea executivă,'neconvocănd pe alegători in intervalul de la demisio-nare pănă la promulgarea nouei legi electorale, a renunţat la prerogativa sa pentru colegiele rămase vacante. Deci, bine ah făcut cetăţenii că au stat a-casă, in ziua de 1 August. * * * Neprezentarea alegătorilor la urnele electorale mai e semnificativă şi din alt punct de vedere. Dacă e adevărat că guvernul ar fi avănd intenţiune să prelungească viaţa actualelor Camere pănă la... nemurire, abţinerea alegătorilor de la vot e o puternică proiestare contra unei asemeni intenţii. Ţara nu vrea să recunoască nimănui dreptul de a mai jura n numele vechei legi electorale, şi ea nu vrea să ia parte la vot nici măcar pentru vremelnicescul mandat de două luni şi jumătate, — necum să autorize continuarea, pe termen de trei ani de azi in colo, a actualelor Camere, eşite dir ghioacele vechei legi. Dacă actualele corpuri legiuitoare mal au fiinţă pănă la toamnă, ele da-toresc această favoare excepţională principiului constituţional care nu permite unul guvern reprezentativ să stea o zi măcar fără Camere. Dar acest principiu constituţional trebue inţeles con-stituţionaliceşte: el consacră o stare de lucruri existente şi nu ingădueşte sub nici un cuvănt modificări parţiale. Ast-fel, in specie, el admite acest stătu quo aflător in momentul sancţionării nouiî legi electorale, dar nu autoriză nici o schimbare mal mult. Ideea prelungirii actualelor Camere ar fi o monstruositate din toate punctele de vedere, şi nici nu mal intăr-ziem s’o discutăm pe o altă lăture. In toate cazurile, guvernul poate a vea o idee sumară, din alegerile de la 1 August, de respectul ce ţara mal poartă Corpurilor legiuitoare de astăzi. ---------------------------------- CRONICA ZILEI Ziarul oficial de azi inregistrează demisio-narea şi retragerea din cabinet a d-luî general Dabija, ministrul lucrărilor publice. Până la numirea unui noii titular la acest departameat, prin decretul regal care acceptă această demisiune. d. Dim. Sturdza, ministrul de externe, este insărcinat adinterim cu portofoliul lucrărilor publice chiă; d. K. Costineseu cu doamna Cosii nes-cu ; d. Natschovici, agent diplomatic al Bulgariei ; d general Radu Michaid, prefectul politiei Capitalei, şi mal multe notabilităţi aflate la Sinaia.—(«Mon. oflc.») „Independenţa" e informată că M. S. Regina Elisibet* nu va insoţi pe M. S. Regele la Belgrad,—ci că va rămânea in favoritul său castel Pe.leşiul. De căt-va timp a sosit pe la librăriele din capitală o elegantă ediţie a nuvelei populare Verful cu dor, in franţuzeşte de M. S. Carmen Silva. Broşura, pe cea mal fină hârtie de Olandă, e insoţită de un desen fantastic, redus după marele tabloti Vârful cu dor, a d-luî Dumitrescu Mirea, care s’a inspirat [din lucrarea atât de curată şi de poetică a slăvitel Autoare. ________ Se crede că A. S. Prinţul Bulgariei va merge la Lom-Palanka, de unde va trece la Turnu-Severin spre a saluta pe M. S. Regele, in drumul său spre Belgrad. Decoraţiele M. S, împăratului Austriei băn-tue o nouă ediţie de militari romănî. Ordinele Ferenz-Iosef şi Coroana de fier sunt impărţite pe la diferite grade superiăre. D. Eduard Grant, pictor, a fost insărcinat de comisiunea instituită sub inaltul patrona-giu al M. S. Regina pentru publicarea de-semnurilor naţionale, destinate a se respăn-di prin şcoalele de fete din ţară, să facă o escursiune prin ţară şi să culeagă o colec-ţiune de desemnurl după orî-ce fel de obiecte, costume, scoarţe, velinţe, vase de pămănt şi alte metalurl, icoane, sculpturi şi ornamente architectonice, portrete şi picturi, arme şi felurite instrumente. In curăud d. Grant va şi părăsi Capitala in acest seop. Cucernicul econom N. Roiu, fost profesor la seminarul eparchiel Huşi, s’a numit in postul de director al zisului seminar, in locul archiereului Narcis Botoşăneanu, dem.siooat D. I. I. Eliade Rădulescu, oferindu căte-o broşură din scrierile părintelui său, tutulor premianţilor şi accesiţilor din şcoala 1 primară de băeţl din coloarea Roşie din Bucureşti, ministerul instrucţiune! publice îî exprimă cela mal depline mulţumiri pentru această frumoasă faptă. Resultatul alegerel de deputat ce a avut loc alaltăisrî in Galaţi, după;,,Posta.“,’e următorul : Din aproape 90C ilegătorî aî colegiului al III, inscrişî pe listă, au luat parte la vot de abia 142. Dintr’aceştia d. I. C. Nica a întrunit 135 voturi, in basa cărora a fost proclamat deputat. Au mal avut 6 voturi d. I. Bu-dac şi un vot d. I Mihăilescu. Oposiţa s’a abţinut de la această alegere^ Citim in «Voinţa Naţională»: —In numărul de a•<>'------------— de la şcoala comercială din laşi D-lui redactor al (Jiaruluî „Rom. Lib.“ Indignat d’atătea intrigi ruşinoase şi minciuni grosolane, urzite in contra profesorilor şcoalei comerciale din Iaşi, cunoscând apoi sentimentul de dreptate şi nepârtinire cu care trataţi ori ce chestie fie pro, fie contra, vă rog să bine-voiţi a publica următoarele rânduri, pentru a se lumina şi cei pe nu sunt, sau nu voiesc să se lumineze. Ca fost profesor la sus-zisa şcoală şi prin urmare, cunoscând atăt pernoa-nele cât şi’mprejurările, sunt in stare mai mult de căt ori care altă persoană, a lămuri această cestiune, care a alarmat lumea. Opinia publică înşelată, citind aceste rânduri, sper că se va lumina pe deplin, văzând că cel ce le-a scris, n’are nici interesul d’a apăra, nici mişelia d’a calomnia. Domnule redactor! Cănd s’a autjit despre sinuciderea lui Dimitriu, directorul zisei şcoalei, toată lumea Pa regretat ca ne ori ce om ce moare inaintede vreme, şi numai acei cari cunoşceau imprejurările in cari s’afia Dimitriu, numai aceia, Cerchez. CANALUL DE PANAMA Lucrările canalului de Panama, care e destinat să străpungă continentul american şi se impreune Oceanul atlantic cu cel pacific, nu înaintează de căt foarte incet. Locotenentul american Brown raportează guvernului săă, că lucrurile stau căt se poate de rău. Terminul in care canaluljera să fie gata se fixase la 7 ani, iar cheltuelile de construcţie la 120 milioane dolari. Banii i-a dat com pania canalului maritim. Deja au trecut insă 3 ani şi jumătate şi s’au cheltuit 60 de milioane dolari şi cu toate acestea abia s’au terminat măsurările şi lucrările preparatorii in general. Causa acestei stări de lucruri, d. Brown o pune in sarcina d-lui de Lesseps, care de astădată ar fi dat un plan foarte greu de esecutat, precum şi risipa cea mare ce s’a făcut cu administraţia lucrărilor. Teama d-lui Brown e apoi, că banii Societăţei de antreprisă sfărşin-du-se in curând, d. Lesseps va face apel la guvernul frances, şi acesta i va da de sigur. In acest chip insă el va dobândi asupra canalului de Panama drepturi ca acele asupra canalului de Suez şi chestiile internaţionale de ceartă se vor înmulţi incă cu una. O astfel de eventualitate—zice d. Brown—Statele-Unite sunt datoare să o înlăture până mai este timp. DEN JTJDBŢEÎ I Cănd se coc poamele, o fată brună, cu părul negru stufos, venea tot-d’auna la un avocat din Aix, d. Rostand, in mănă cu un coş mare de piersici, pe care abia ’l ţinea in mănă. Sta in vestibulul cel mare, şi intreagă familia, prevenită, se cobora. — A ! eşti tu, Nais, zicea avocatul. Aide, eşti o fată cum se cade... Dar tata Mieoulin, ce mai face ? — Bine, domnule, răspundea mititica, arătăndu’şi dinţii albi. Atunci d-na Rostandt o făcea să intre in bucătărie, unde o întreba despre măslini, migdali şi despre vie. Afacerea importantă era să afle daca pioase la Estaque, colţul de ţărm unde milia Rostand poseda proprietatea lor, Bloncarde, pe care o cultiva familia Mieoulin. Nu erau acolo de căt căte-va duzine de migdali şi măslini, dar chestiunea ploaieî rămânea tot capitală, in acel ţinut, care piere de uscăciune. —Au căzut căte-va picături, răspun dea Nai's. Strugurii ar mai avea. nevoie de apă. Apoi, după ce da toate informaţiu-nile, mănca o bucată de păine cu un rest de carne, şi pleca iar spre Estaque, in cărucioara unui măcelar, care venea la Aix, cam la 15 zile. Adesea aducea Nais şi scoici, un peştefrumos, căci tatăl Mieoulin mai mult pescuia de căt sgâria pământul. Cănd sosea in timpul vacanţielor, Frâdâric, fiul avocatului, se cobora dintr’o săritură in bucătărie ca să’i dea de veste că familia era să somas ■ că îndată la Bloncarde, spunăndu’i să aibă gata plasele şi undiţele. O tutuia, pentru că se jucase cu ea de cănd erau mici, Numai de la vârsta de 12 ani ’l numea «domnule Frâde-ric», din respect. De căte ori tatăl Mieoulin o auzea zicăndu’i tu, ii da căte o palmă. Aceasta insă nu impedeca ca cei douî copii să fie foarte buni prieteni. — Nu uita să dregi plasele, ii repeta Frâderic. — N’aî grijă, domnule Frâderic, răspundea Na'is, poţi veni- D Rostand era foarte bogat. Cumpărase mai pe nimic o casă superbă, pe strada Colegiului. Casa Coirou, zidită in ultimii ani ai secolului 17, avea o faţadă de două-spre-zece ferestre, şi conţinea atâtea odăi căt să încapă un sat intreg. In mijlocul acestor apartamente imense, Ţmilia, compusă din 5 persoane, numărăndu-se şi cele două servitoare bătrâne, părea că se pierde. Avocatul ocupa numai un etaj;—in timp de zece ani, anunţase pentru închiriat pe cele alte două, dar nu găsise chiriaşi. Atunci, de novoie, se văzu silit să închidă uşile, să lase cele trei sferturi din casă pe seama păianjenilor. Casa, mare, goală şi cu ecouri, avea răsunete de catedrală la cel mai mic sgomot ce se producea in vestibul, un vestibul enorm de mare cu o scară monumentală, in care s'ar fi putut zidi cu înlesnire o casă modernă. A doua zi după cumpărătoare, d. Rostand despărţise in două salonul cel mare, printr’un părete de scânduri, un salon de 12 metri lung şi de 8 larg, luminat de 6 ferestre. Apoi, intr’o despărţitură, ’şi instalase cabinetul, şi cea-l’altă cabinetul ajutoarelor sale. Primul etaj numără apoi patru camere, din care cea mai mică era de 7 metre. Doamna Rostand, Frâdâric şi cele două servitoare bătrâne, locuiafi nişte odăi înalte ca bisericile. Avocatul se resemnase a transforma un fost bu-duar in bucătărie, pentru a face serviciul mai comod; mai ’nainte, cănd se serveau de bucătăria de la rez-de-ciiaussâe, bucatele soseau reci de tot, după ce trecuseră prin umezeala gla- Incendih.—Cetim in „Carpaţil" (din Craiova) : „Cu ocasiunea incendiului, ce a isbuc-nit pe proprietatea d-lul P. Opran, anunţat in numărul nostru de ieri, au ars vre-o opt şire cu grâu ale proprietarului; nimic nu era asigurat. „Focul s’a declarat pe la 12 ore ziua şi a durat pănă târziu [noaptea ; imediat d. Opran a telegrafiat primării locale, cerând ajutorul pompierilor, şi cousiliul comunal transmiţând adresa d-lui comandant de pompieri, d-sa a purtat de grijă că imediat să se porniascâ un număr îndestulător de pompieri cu o pompă." ★ Mişcarea populaţiunei comuna Bârlad, de la 25 pănă lai August anul 1884: Născuţi 14 din care : 6 bâeţi legitimi 1 nelegitim 1 găsit 5 fete legitime 1 nelegitimă; 9 botezaţi in religiuneaţortodoxă şi 5 botezaţi in religiunea israelită. Că- cială a vestibulului şi a scării. Şi ce e mai rău era că acest apartament imens era mobilat foarte sgărcit. In cabinet o veche mobilă verde , cu catifea de Utrecht, erau o canapaa şi 8 fotoliuri, stil imperial, cii lemnul sombru şi sgăriat, ^Camerile de culcare erafi şi mai goale. Se simţea aci liniştitul dispreţ al familiilor din miază-zi, chiar cele mai bogate, pentru lux şi chiar pentru confort, in această fericită ţară a soarelui, unde viaţa se petrece * afară din casă. Familia Rostand de sigur n’avea conştiinţă de melancolia, de răceala omo-ritoare care întrista aceste săli mari, a căror tristeţe de ruine părea mărită prin raritataa şi sărăcia mobilelor. Avocatul insă era un om foarte îndemânatic. Tatăl seu ’i lăsase una din cele mai bune clientele din Aix, şi găsea mijlocul să ’şi-o mărească printr’o activitate, rară in această ţară, unde lenea impărăţeşte. Mic, nervos, cu o figură fină de di-hor, se ocupa pasionat de meseria luî. Grija averii sale ’l preocupa cu totul; nici nu’şi arunca ochii pe vre-un ziar, in timpul rarelor ore de repaos, pe pe care le omora la club. Femeia sa, din contra, trecea drept una din femeile inteligente şi distinse ale oraşului. Era născută la Villebon-ne, ceea ce ’i da o aureolă de demnitate, cu toată mesalianţâ sa. Dar a- răta un rigorism aşa de exagerat, practica datoriile ei religioase cu o incă-păţînare aşa de strimtă, in căt aproape se uscase in viaţa metodică pe care o urma. Căt pentru Frâdâric, creştea intre acel tată aşa de ocupat şi această mumă atăt de rigidă. ^ In timpul anilor de colegiu, a fost un leneş de prima clasă, tremurăndin faţa mamei sale, dar având atăta dispreţ pentru muncă, in căt seara, w salon, ’i se intămpla de sta ceasuri întregi cu nasul in cărţi, fără să citâseă o linie, cu spiritul pierdut, pe cănd părinţii săi ’şî închipuiau, văcjănduli că ’şî invăţa lecţiile. Iritaţi de lenevia luî, ’1 deteră intern intr’un pension ; şi nu lucra nici aci mai mult, fiind mai puţin supravegheat de căt acasă, incăntat că nu mai simţea apăsând asupra luî ochi severi. De aceea, neliniştiţi de purtarea de emancipat pe care o avea, ’l scoas?i şi din pension, ca să ’l aibă din nou sub măna lor. Termină clasa de retorică ţinut aşa de aproape strâns, in căt a trebuit sa se ia de gânduri; mamă-sa ’l examina caietele, 1 silea să ’i repete lecţiunile» sta la spatele luî mai tot-d’a-una ca un jandarm. Graţie acestei supravegheri, Frede-ric a fost respins numai de două ori la examenul de bacalaureat! (Va urma) Emile Zom- www.digibuc.ro ROMAKIA LIEERA ătoriţî 3 din care: 2 in religiunea is-raelită şi i ortodoxă. Morţi ii din care: 7 bărbaţi 4 femei. Toţi de religiune ortodoxă si morţi de boale naturale. ------------------------ DIN ISTORIA POŞTELOR UNIUNEA. POŞTALA UNIVESALA Am văzut cum staâ poştele la popoarele din Europa; la toate insă ne-am oprit promiţând a vorbi despre Uniunea poştală universală. Uniunea poştală universală s’a creat in scopul de a inlocui diferitele şi multiplele forme, la care erau supuse schimburile de corespondenţe, intre diferitele naţiuni. Schimbul produselor diferitelor naţiuni, prin mijlocul căilor ferate şi al navelor cu aburi, se făcea direct de la naţiune la naţiune, neutralitatea apelor mai cu sâmă, înlesnea acest schimb. Corespondenţa insă era supusă unor formalităţi, cari o impedecau a circula in aceiaşi fel; necesitatăţile crescănd, interveniră convenţiunî mai ântăiu intre Statele vecine; acestea ne mal fiind de ajuns, se incheiară şi intre State mai depărtate. încă de la 1863 era să se creeze o Uniune poştală, după propunerea State-lor-Unite ale Americeî; chiar se strînse la Paris o adunare de mai mulţi delegaţi, din mai multe ţâri, o lună de zile urmară desbaterile, fără a se ajunge la vre-un resultat altul, de căt stabilirea unor principii, care strviră de bază convenţiunilor particulare, încheiate intre diferite State. Nereuşita acestei prime ineercărl a fost nepregătitirea din vreme a studie-lor necesară. Germania, după resbelul din 1866, remăind stăpână pe centrul Europei de nord, am vădut că a rescumpărat drepturile casei de Turn şi Taxis; cele alte State mai mici din Confederaţiu nea Germaniei, unele se incorporară la Prusia, iar altele remăind independente, ’şi creară poştele lor. Căile ferate, unise de mult timp diferitele State, transportul persoanelor se făcea direct, corespondenţa insă cerea timp a fi operată ; diferitele forme, impărţirea taxelor etc., perdea tot-d’a-una din timp. Escelenţa sa d. Stephan, Postmaiste-rul general al poştelor germane, propuse in 1874 întrunirea unui congres postai la Berna, la care am luat parte şi noi; aci, după multe deliberări, se ajunse la o inţelegere comună şi uni formă. Principalele îmbunătăţiri aduse serviciului postai, se resumă in următoarele disposiţii. 1) . O taxă unică şi uniformă pentru toate Statele Uniunei. 2) . Desfiinţarea compturilor intre di-jerite State. 3) . Plata transituluî prin indemnităţi anuale, basate pe Statistică. 4) . Resolvarea diferitelor dificultăţi, ce s’ar ivi intre două ţâri, prin deci-siuni arbitrale. 5) înfiinţarea unui biurou internaţional, care să servească de legătură, intre toate Statele formând Uniunea. Ast fel putem zice, că întreg globul pământesc formează un singur teritoriu postai, cu mici escepţiuni, pe care le vom găsi la manipularea fiecărui serviciu. (Fine). ------------——----------------- ŞTIRI MILITARE Italia lucrează cu energie la completarea sternului seu de fortificaţii in graniţele din spre Austria.— Douăcampanii vînittorîde Alpî şi un detaşament al corpului de geniâ, sunt însărcinate cu lucrările.—La Campo Rovere, aproape de Asiago, s’a construit un fort, larg in cat ] aţe ocupa un număr mai mare de trupe, si situat intr'o posiţiune foarte bură. * In Viena s’au făcut esperimente foarte is-butite pentru intrebuinţarea luminei electrice pe câmpuri de bătaie.—Ea poate juca un rol salutar, mai ales la strângerea răniţilor şi cadavrelor de pe câmpul de luptă.—La es-penmente a asistat un mare număr de generali şi de oliceri străini. Sub acest titlu cetim in „Vocea Covur-luiuluî“ (Din Galaţi) : Ziarul «Neue freie Presse» de la 8 August publică o corespondenţă din Iriest, in care se zice, că exportul de lemne din Bucovina in Levante, care se făcea pănă acum prin Galaţi şi 0-desa, îşi va lua de aci încolo drumul prin Triest. O firmă de export din Iriest -’a obligat, pe basa unul contract, de a încărca trei ani de a rândul cel puţin căte 500 vagoane. Vagoanele vor fi dirigeate la Triest numai Pe liniile austriaco. Spre a ajunge la at eastă soluţiune, administraţiunue căilor ferate au trebuit să facă mari concesiuni, acordând ca taxă de transla01*/t 88»/, 5°/<> „ „ Rurale 921 m 5°/a Renta Română perpetuă ' 93./» 93», 5°/o „ amortisabilă . . , 951 957* 6 °/o Scrisuri Funciare Urbane • 98 98’/* 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rural)1 97 >/, 977* 6°/“ „ „ „ Căii. Fer. Rom* 7 °/« Scrisuri Funciare Urbane .• 102 102'/* 70/o „ „ Rurale. • 103 105 7% împrumutul Stern. . . • 8°/. „ Oppenheim. 1 Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) Impr. cu prime oraşul Bucur. 232 233 33 34 ' Acţiuni Credit Mobiliar . . • 209 210 „ ConstrucţiunI .... 269‘/» 2707. „ Naţionale 243 244 , Dacia-Românla 365 366 „ Banca Naţională . . ■ i 400 1410 Fiorinii Valuta Austriaca . . 208 209 Mărci Germane 124 125 Bilete Francese 100»/* 101 „ Englese i 25 26 Ruble Ruseşti 250 255 Aur contra Argint şi Bilete . 5i /. 555 NB. Cursul de mal sus este in moneda dc aur socotit după cursul fiscului. Cupoane se aquită fără scăzămfin t Adresa penrtu telegrame ,STEBIU“. www.digibuc.ro J Niculescu & Comp. (coafer) fl. No. 10, 8tr. Ddmneî, No. 10. EalonO specialii penru tunsa, rasii şi frizatfi, aranjata din uofl.— 12 rasuri lei 5.—Asemenea şi un bogat asortiment depar/umerie fină. cu preţurile reaus«.—Serviciul prompt. Alex. Grabowskl, Comisionar Strada Şelari, No 13 Repre-sentant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general al firmei Theophile Roe aer, & Com. la Reims in Şampania. _______________ ftimiu Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. E Fraţii I. Gologan, recoman-dămfi niagasiuulâ nostru de Col oniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şl cel din Strada Lipscani No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare depoti de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-niî comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână” cu preţuri convenabi'". lordache N. Ioneosn (restau-J nrnt) Strada Covaci, No. 3? Deposit de vinuri indigene şi streine. i J, MÂHT1VIC s?a mutat Str. Carol I, No. 2 ' 1' wrftMiifa'SB TIPO-LITOGRAFI A FABRICA DE REGISTRE LINIATURĂ, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA MIHALESCU ppcunjawcr, covaci, v%- ATELIERUL esecutâ elegant-, TABLOURI GRAFICE. PORTRETE, DIPLOME| (jtyRTE, ACŢIUNI, PLANCBT, FACTURI, etc in difn ite culori. ’ 'IHIIIIHIIU""MIIIIJ -miirm- AGEST STABILIMENT $ h o < (f) UJ e fe c tu e s z ă tot felul de lucrârj atinge tos re- de specialitatea CârţT scunţ-ifice, Ziare in orî-ce lormate şi in diferite bmbîi Afiş^ in diferit© culori, _____CompturI, Cărţi de vtsitA de loqodnA, Invitaşi de cununi! şi decese, ~ “—ir_ "„Registre pentru toate speciele de servicii, ■—rr -> ; Bonur' *i~diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale si industria e,_ .- - - —rr..., T OrT-ce lei de imprimate al^tuior autorităţilor. • v ^ : Bilete şt condici pentru păduri, câmp, mori aecise, ete. ete. FABRICA DE isiiifi se primesc 0R1-CE COSASDE IN acesta specialitate se efectuează promptă fi elegantă. Se primebeTl comande de Liniat ură, Stereotipie şi Galvanoplastiea. ■!B!^j-jiăflBiiaiJiEBn|HcaBaiBnBiMBiiii[i . _ ,.... î# . -3- ■ * i# ' ' HipsiBlpi» v ţ ^ ' Flora României,* săpunărie si oarfumuri. medalie de aur de la ssuosiţia agricolă a iude ţulul Ilfov 1882. Grbbowski & Siaroff, Bucureşti. Ioaniţin Fraţii, (librari) Stradă Lipscani Nr. 27 si Strada Se lari_Nr. li ' ~*e' Joan Pencovicî, (lipccanî) s+-a da Lipscani Nr. 24, Specia, lităţl de mătăsuri, lănurt, dau-tele, confecţioane gata, stofe ae mobile, covoare, pordălaril de diferite calităţi. Vânzare cu pre. ţurl foarte reduse. Vaslle Georeeseu, PabricantQ de Paste, Uleiuri, Scobealâ şi moară de măcinat făinuri Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. Socec & Comp, (librari) Calea Victoriei Nr 7. oooooooooo MALAD1ELE BBONCHELO . giale GATULUI (Quturaîuriy Catarrhe, Tuse migdrească, Laryngite) Ph-eia, )l, rut ie Cliry, fi Iile Ptmrmaciele «OO-OOOOQOC DE VENZARE ca de 6 pogoane in Dealu Filaretuluî, in dreptul cimitirului Israelit Spaniol A se adresa la librăria Ioa-niţiu, Strada Şelari 18 -20. Epitropia Biserici, Sf. Nicolai^ din Şelari. La licitaţiunea ţinută Duminică 15 Iulie a. c. nepre-seutăndu-se nici un amator pentru a lua cu chirie prăvăliile bisericii din Strada Lipscanii No. 31 şi 54. Epitropia publică din nou licitaţie la 26 August, orele 12 din zi in casele din curtea bisericii. Condiţiunile inchirieriî se pot vedea la D. Ioan Pen-covicl (Lipscan). #! * y 0 (9 0 >v <>v ,3 w/* /Qf.o0/‘ \ aV Anunciu Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la 15 Maiii pănă la 15 Septemvrie. Recomand camerile mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. Diligenţa va incepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de la 15 curent.—Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. * # V o . \ CA CEL MAI BUN PERSERVATIV ts>>> v 'milSSgM V I PREŢURILE CELE MAI MODERATE ! PLATA Şl IN RÂTE LUNARE SAU SEPTAMÂNALE GARANŢIE PE 5 ANI. - INVfiŢAŢURA GRATIS DKPOSITELE : [BuourescT, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţî; Strada Domnească, lângăROtel Metropole. | Cralova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. sacs- înv s aj aiiiiYa .f) Oea ma! buiiâ hârtie igienică de şigărl este iseris mmmţ L Fabrieat de Fraţii JEOIA. Această hârtie analizata dt către d. doctor îernath, directomi laboratorului iii «ir f SforisI Spitalelor civile ; al Facultăţii da medicină din Bucureşti, a'a constatat ca cea ir.l buni in toate privinţele din toate hărriiie de clgari cc ce importă in ţara. aa crre-cs msu toate proprietăţile mei, hărţii de cigară ireproşabilă, fiind cu desârărş j-e lipsită dc ţe .rătară animali, cum şi de substanţe lemnoase şi fabricată numai dc aţă.. A « feri dc contrau^ >re. Wumal atunci sunt veritabile, cănd ăn~ctm l®iţă po»edâ ârme nomiti ţi pe scoarţă somaSture noastră r 1 Braui inelsa, «scsmmmiam*- saO altor boale contagioase, precum şi ca remediu antiseptic vulnerar se intrebuinţează „Anti-Bacterionui“ cel mal bun desinfectant şi desodorifeant cunoscut pănă astăzi, recunoscut de autorităţile cbimico-medicale din ţară şi streinătate. — „Anti-Bacter-ionul“ nare nici un miros, şi diluat (amestecat) cjr 10 părţi apă, introce acidul feni„ al cărui miros penetrabil de multe ori devine insuportabil, Efectul salutar se produce imediat. — Cele arătate se ba-sează pe certificatul emis in urma cercetărilor de către proreso*-ui d Dr. Bernad. — „inti-Bacterionul“ nu atinge nici ţesăturile, nici ţerul sau lemnul, distruge imediat organele părăsitelor iinpedceă toată reacţiunea şi este cu 60»/o mal eftln de căt acidul fenic. — „Anti-Bocteriannl“ se vinde in butoaie de 1 hectolitru a i00 lei sau hectolitru a 55 leî precum şi in sticle de 1 litru a 2 lei. — „Aiiti-Bacterionul“ ca remediu in contra boalelor ae animale sau ca anti-septlc vulnerar se vinde in sticle de 1 litru a 6 leî sau */• litru a 3.50 lei.—A se observa marca fabrice! pe sticle. Deposilar general D. L. Praus, Calea Văcăreşti No. i BucurescI şi' Drogheria Brus Strada Nouă unde se adresează cereri pentru modul intrebuinţăriî prevăzut in anume instrucţiuni. !! Către Fumători!! Aşa numita hârtie de ţigară PAPIER m ALBA se procură prin D-nu1 H. TVdr-tha, in condiţiunl şi preţuri avantagioase tutor comercianţilor. Această hârtie, de o qualitate superioară, după cum s’a constatat prin analisa chimică făcută, după cererea fabricantului, în laboratorul chimic al Statului, de către d-nu dr. Bernath, mai are si avantagiul asupra t.uitulor celor alte hărţii de cigară că, avănd căpătâiul foiţii muiată ia chilibar topit, ea nu se rupe udăndu-se in gură ca celle alte, şi astfel evită acea amărăciune de scrum, ce se resimte la cele alte hărţii, care se rup udăndu-se in gură Această hârtie se întrebuinţează deja de către regiile din Francia, Englitera, America şi România cu cel mai mare succes ■ ea ni se cere deja din tăte părţile României, fii_i menită a aduce prin qualităţile el atăt de cu drept apreciate, o revo-luţiune intre» "ă in hârtia de ?i| iră, ocupând primnl rang. En gros se găseşte de o cam uatâ in Bucureşcl la dd. Efraim Nahmias, Gr. Cavadia, N. Po-repolu şi fraţii Creţoiu. h! wartha. Representant pentru România, Bulgaria şi Serbia. Hârtie Stricată 14, Strada Covaci, 14 na MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 Maiu (1 luniu) 1884. i. Bntnmci-Fc1 anl-Roman B. Roman-Focşanl-Bncuresel ir»t:re> trenurilor Staţiuni iritare» trenurilor | Staţiuni Ac. Peri. | Plic.) kt. ie. | Peri. Tren. Mixte | 6.m. f D O.m. | o.m. | o.m. o.m. o.m. o.m. o.m. 1 o.m. I D„. N. R> ser. ăim d'm dim p.m s6r- p m a.m eflC. KOc. n.. 1 5oo hm. R pl 81* nţ» 5*5 D' So- 32i. 10o* 9,. & 6*8, Rar Sos- 9,o 1» hhi **• Rest. PL 12sj 10» a.m dim 9oo na1- r. pi. 9a* î» 7&t-i Dnn SOS. 1» 12,5 p.m 12., lli* 4»o dirr p.m 11. om. P1. 2,. Lpjn iM iu. Mi di. b> pl llii p.m 7» 5«* 12» 1 D 0 Sos. 2» 5*i h?n„ Sos. llu 8ii B» 12*i *•'» 5. PL 3.8 2., 6ll POCj, R. PL 11» 8zt p.m lo, Sos. 4„ 3» R .S Sos- 12., 9*» 2t* 1 POCJ. E P 4*» 3n 10o. A a- B. PL 12*8 9** 2» uak. SoS. 5o* p.m 4u llo« Rn, Sos. 1» p.m lioo 32*' idliij. B pL B.. 12» 5,* am BUZ. E. Pl. 2oi 11» a.m 3*8 Sos. 7„ 2*. 9o* 1 Dl Sos. 3» 1» sdr. a.m R. PL 7., St. 9« Rest Pl. 3*5 le* 82* 9» 10„ p„m Sos. 8.. 4os n.. Dnf Nord. 5oo | 3,0 IO00 11:, 11» iiOlll. Rest. dim p.m. r.6p ] R- Ros. dim P-ro sdr. nfp a.m F. GiiirfţAi-Bocnrfseî Staţiuni Arătarea trenurilor ţ Pnl. | Pers. | Mixt. Pers. ).m o m. | o.m. o.m. SmârdaFL p.m 2s* am 8«» p.m 5*o p.m Giarg. |°pL 8» 8l* f „ 5ss Com. b°s,p,, 9i« 7o, 3îi 9» 7,« 3i, pil- I°V. io,. 8lS 10n Juo. l°f 3** 10« 8» *» p.m a.m ser. p.m B. Berlad-Tccnclfi E. pi- Tff, Sos- Res a.m 8*o 10*0 a.m p.m 2io 4so p.m pju 8*o 1085 sâr. I. Ploescî-Piadeal jPL R. Pl. Cămpiua ;Sin. b°pi. Pred. p°ec. a.m 10oo IO*» 11*» 12o* 12m p.m a.m. 8*. 9» 10*s llo* 11*0 a.m ser. 7oi 8o 9oo 9os 9*5 ser. J. Prtdtal-PMoU K. Pi. Pred. g;» 8os. MU- B. Pl. Câmpiiia PL r. s. p.lil 5. 6 6,. 8lO ser. p.m 650 7« 7» 8so 9*1! săr. dim 7*c So, 8oi 9os 9>» dim L Bnzeu-GalaţI Buz. R. PL Brăila |°pL Sos. R. Pl. Sos. Rest. Galaţi a.m 2io 4*, 5oi o** 5*o 6i* a.m p.m 12** 3ii Bai 4ot 4u 4** p.m a.m 6** 7ao a.m n6p 11*5 l2*o n6p Plec. _ Rest durb. |°pL Brăila l0^. Buz. |-t L. Galaţl-Buzei p.m 9*o ia* IOio 10*i llo» 1*0 diid dim 7oo 7** 7*o 8u &, ÎL* î a.m s6r. 8io 8s* ser. am 4oo 4<* aau M. Galaţ'-Mărâşejti Galaţi r.pj Sos R. Pl Barb Sos Tec. |° pi. Sos. Pnf. Mărăş. a.m 12o5 11*7 lo* 4oi 4i* a.m s6r. 10*« llo»! a.m 8o* 8*o 8*8 llos lltî 11** s6r. a.m I. Mărăsesti-Galatl Mră;.R Tec Sos. pi. R. PL Bart. Tpi. Sos. P'ec. GalaţiŞos' a.m p.m ‘ 11*5 12i* 12*, 5. 6o* a.m 8si 3«s 4*o dim p.m 4. 6n 5a> 7, 7*5 8. p.m (f Tito-i'îrgoîi .le ir;t„ Rest. Ilu Plec. Tergoveştî a.m 10*, 11*5 a.m p.m 7, 8»o ser. Ploesd-Slănic pi Rest. rl- Plec. Slănic Sos. a.m 10» 12.» p.m S. IasHJnzhenl laS' Plec. llmr Rom. Mo-RuşlS. p.m | a.m 2**! ll*o 3«f li* 3*» In p.mi o.m ?. Tîrgovism-Tita ierg. plec. Titu|°esst. a.m 8io 9,o a.m p.m 4*o 6,o p.m R. SFanic-Plocsci Slinic Plec. BL Rest p.m 6oo 7*o p m T. Ctdi rn-lasî &■ Rus.Pl. î Horn. 1 Sos. p.m 2oo 2*t 3j# pan p.m 4*o 5,* 6i» p.m YAG0A1TE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, va pleca din Verciorova M&rţia şi Sâmbăta şi ta sosi la Bucureşti şi Giurgid Miercurea gi Dumineca. Trenul Fulger C, va pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea gi Dumineca şi ta sosi la Verciorova Joia §1 Lunea. Călători pentru trenurile Fnl^er P gi C, Tor plăti afară de taxa cure-nită pentru el. I, tren accelerat, o suprataxă de 20% La aceste trenuri P si C, se afla un vagon Salon-Restaurant. Consuma? ţiunile es vor plăti după nu tarif special. Orariul trenurilor după timpul de Bucnrescî. D. Cânipma-Doftena Câmp PlfiC Doft. Sos' Y. ''olt. Pk.c ORHiiL Dofiana-Cânipina a.m 11,0 11*0 a.m p.m 6*o Ose p.m W. Ocrtiavr.da-Constania l-ern. pjEC- ; Const. Sos- p.m 6*0 9io ser. p.m 2oo 4,o p.m X. Constanţa-Cernatoda ConstT1^ Cern. ^ p.m 2*o 5o, pjn drm 9» 8 1 , a.m INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6. STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. 1, Hydrolnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, o, Inhalaţii, 6. Masajiti sistematic, 7. Serviciul la domiciliti, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higienicfi 1 Bae abur.........3 — 1 Bae deputină cu şi fără duşe..............2.50 medicamente . . . • b— i duşe rec« sistematică . 1-IP BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA Nota. 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele d0 la ' orediminâţa penă la 7 oresdra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa penă la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’aii mal adăogat şi servicii! special de bai de no-mol de la Laon Sărat din Brăila Direcţiunea. Tipo-biografia Ştefan Mihălescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro A.NUL VIII. — Nr. 2125 10 BANI EXEMPLARUL Mr RG i 8 AUGUST 1884 A.'P'A.JR.E EV TOATE 3Cri'j3Sr^3E3 ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lol; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. ' Dhector: D. AUG. LAURI AN *aB®aasss^sK^^ăăas. ;zm^..ss:sseak*x Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: In România : La admmietraţiane, Tipografia Ştefan Mihâlescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. La Soeiete Eavas, place de la Bourse, 8. La Heinricfi Şchaltk, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. La Adolf Steiner, Gănsemarkt. No. 68, Biuroul de anunţuri pentru Germania. In Paris : In Tiena: In Hamhnrg ANUNCIURILE: © Lirfi mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina II-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate so refusă Articolil nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, reaacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: STEF. O. M1CHAILESCL. Sprijinul deosebit, ce „România Liberă* » intălnit tot-d’a-iina in rândurile cititorilor din ţară, ne-a făcut să introducem im-bnnătăţirl iusemnate in redactarea şi tipărirea acestui organ independent. iciun chiar, spre a respnnde dorinţei celor ce ne citesc, am ouganisat un servicii! de informatiunl acarul funcţionare şi'a făcnt bine proba, in cursul săptămânii tre» cute Sperăm că cu timpul şi cu sprijinul cititorilor, acest servicii! va faco însemnate progrese. Pentru oamenii de afaceri, pe lăngă materia existentă, am introdus o rubrică regulată a licitaţiilor- precum şi notarea preţului productelor In săptămâna viitoare, se va Începe publicarea unul interesant romanţ scris, de colaboratorul nostru DiilliQ Zamiirescu , al eăruî talent, simpatie privit de cititorii noştri, e on putere incordat in frumoasele scene., ce se desfăşură Iu faţa •vieţii. Toate aceste silinţe le datorim publicului care ne-a susţinut şi ue susţine cu atâta bună-volnţă. Suntem veseli, oănd ăî putem arăta ast-fel recunoscinţa noastră. CĂTRE ALEGETORI Peste trei zile Primăriele vor publica listele electorale definitive. Alegătorii, cari nu vor fi dobândit dreptate de la autoritatea comunală, precum şi aceia cari nu vor fi cerut .nscrierea lor in colegiul unde au dreptul, pot să apeleze ia tribunalul judeţului. * Termenul de apel începe Sâmbătă, 11 ale curentei, şi se sfărşeşce Joul, 16 August, cănd Tribunalul va afişa pe uşa pretoriului său toate apelurile primite, cu arătarea zilei cănd fie-care apel va fi judecat. Toate apelurile vor trebui să fie judecate, de la 19 August pănă lâ 3 Septemvrie. ■ etăţenii, nemulţămiţî cu sentinţa tribunalului, au dreptul de a apela la Curtea de Casaţie, in termen de 10 zile de la pronunţarea sentinţii. Apelurile de la Casaţie sunt judecate in fond, in curs de trei săptămâni, cu începere de la 24 Septemvrie până la 15 Octobre. Oonsiiiele comunale sunt datoare a-poî_ a rectifica îtele definitive pe temeiul hotărîrilor justiţiei, in termen de trei zile de la a lor prezintare. Toate reclamaţiele şi ori-ce acte de procedură in această materie sunt gratuite. In urmă se vor libera cărţile de alegător, pe cari cetăţenii trebue să le ceară primarilor, căci fără dînsele nu sunt primiţi la votare. Legea a lăsat o cale foarte largă c< tăţenilor pentru a ’şî regula drepţi de alegători. Vinovaţi fi-vor aceia car prin nepăsare, vor rămânea lipsiţi d dreptul de votare. Să se -aute dar fie care in lista de nmtivă şi, nedreptăţitul sau acela car a neglijat d’a-şi regula posiţiunea 1 consil 1 comunal, să se adreseze tri bunalului. Cei cari nu vor stărui să’: uobîndească exerciţiul de alegător, n vor avea drept de a se plânge 6n-ru n esnirea cetăţenilor arătăi nnou cum grupăză legea pe alegător fim? co*®§'iu* I de deputaţi trebue s & ureze toţi cetăţenii c’un venit fur dar rui alfsaii urban de cel puţin 1200Ie r*S0 eŞml cei domiciliaţi şi c şedinţa in oraşe, cari plătesc călr ^>iat o dare anuală directă de ori-c “«ură, de cel puţin 20 lei -Sunt sci l'ţi de cens : aJ profesiunile libere, b) oficerii in retragere, CJ Pensionarii Statului, şi d) cei-ce aii absolvit cel puţin invâ ţamăntul primar. U*n c°l- III intră toţi că ţi nu figu ează m cele-l-alte colegie şi plătesc mic^ cătra Stat. — Sun cutiţî de cens şi votează direct: aj învăţătorii săteşci şi preoţii, ' c®* ce Pălesc o arendă anuală d cel puţin 1000 lei. Le asemenea votează direct si c< “n 7enit funciar rural de 300 lei i * s §’ cari sciă ceti şi scrie. coLoi i dreP|ul de a face parte i Sn ^ e • acuateriale următoarele pei soane şi anume : v In col. I cei c'un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţî ai vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari aii făcut parte din aouă le gislaturi ; c) generalii şi coloneii! precum şi asimilaţii lor ; d) foştii şi actualii miniştri sau re-presintanţî diplomatici ai ţării ; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorl-generali de pe lăngă curţile de apei, preşedin !î membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) doctorii şi licenţiaţii de ori ce specialitate, cari ăşl vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei in jos pănă la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de ori-ce specialitate, precum şi cei cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) licenţiaţii in drept, in litere, filosofic sau sciinţe ; * c) foştii şi actualii magistraţi, cari ati funcţionat un timp de 6 ani; d) inginerii, architecţii, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii şcoalelor din oraşe ale Statului saii ai şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual Mai adăogăm, că legea pune in censul bărbatului contribuţiunile soţiei, căt timp are administraţia averii do tale, şi in censul tatălui contribuţiunile copiilor săi minori, pe tot timpul usu-fructuluî legal. D’asemenea proprietarul unui imobil scutit provisoriu de plata impozitului către Stat, va esercita dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acel impozit. ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Burlin, 16 August. Corespondentul din Roma al ziarului „Nat. Ztg." se indoiesce daca Italia s;a abătut de ia alianţa austro germană. Bărbaţii de stat italieni ar trebui să ştie, că mai mult pot ajunge in Marea Mediterană de partea Germaniei şi Austriei cari, i ingăduesc o mănă liberă, de căt de partea Angliei, care e atăt de interesată. Fără îndoială e greu de-a şti modul in care să se poată dobăndi această mănă liberă, fără a se primejdui insăşl raporturile de alianţă. Paris, 16 August. „Temps" desminte că guvernul chines ar fi refusat să mal plătească Francieî despăgubire. Paris, 16 August. Residentul france* din Hue anunţă: Membri regenţei anamite au renunţat la atitudinea ce luaseră in urma morţeî regelui, şi înduplecaţi de tăria residentulul frances, aii cerut acum inşişl consimţământul protectoratului frances la alegerea noului rege. Consimţământul s’a dat deja. încoronarea are loc măine. Raportul residentulul anunţă de asemenea ocuparea de către trupele fran-cese a locului ce li s’a cedat lor in citadelă. Londra 16 August. Telegrama ziarului „Times" despre declaraţia de resbel a Chinei către Francia, este falsă. Londra 16 August. Cabinetele sunt de acord pentru ţinerea unei conferinţe in scopul de-a regula ces-tiunea teritorulul de la Congo. Iniţiativa pentru ţinerea conferinţei va pleca da la Germania. Petersburg, 16 August. In privirea veştilor publicate de foile streine despre descoperirea unul complot in Varşovia, „Journal de St. Pătersburg" impărtă-seşce că in Varşovia ein adevăr o cercetare in contra unei societăţi cu scop revoluţionar şi că s’ati arestat 32 de persoane, intre cari 3 ortodocşi. 21 catolici şi 7 jidovi. Cu oca-sia perchisiţiilor de casă nu s’a fi găsit insă nici arme nici dinamită, ci numai publica- ţiuni, proclamaţii, scrieri subversive, cu un cuvent inventarul obicinuit al unei societăţi revoluţionare. Cetine, 16 August. Boso Petrovici, intorcăndu-se din Constan-tinopol, a adus prinţului Nichita iarăşi preţioase daruri din partea Sultanului. Ducele moştenitor şi prinţesa Zorka KaragergevicI au dobândit ordine cu briliante. Paris, 16 August. In cele din urmă 24 de ore au murit in Perpignan şi vecinătatea lui 11 oameni de choleră. Afară de acestea s'aii mal intimplat caşuri de choleră in departamentele Herault şi Aude. Viena, 16 August. (După «die Presse»). Negocierile intre drumurile de fler austro-ungare şi romăne pen tru stabilirea unul noii tarif pentru comunicaţia romăno-austro-ungară, s’ati intrerupt, după ce in ultimul moment drumurile de fier romăne şi-aii retras concesiunile făcute celor austro-ungare. Paris, 16 August. Prefectul de Seina ordonă numirea de de-sinfectatorl oficiali, cari să se ocupe cu de-sinfectarea locuinţelor.—Fauvel, inspectorul general sanitar, cunoscut de când cu afirmaţia lui incăpăţînatâ că epidemia isbucnită la Tou-lon nu e choleră asiatică, a fost ridicat din postul săii şi înlocuit cu Proust. Filipopol, 16 August. Consiliul municipal a hotârît să aranjeze la 23 August, aniversarea zilei apărării pasului Şipka de către gloatele bulgare, o ser-bâtoare naţională, care să se ţie de aici in-nainte in fie-care an. Madrid, 16 August. Regele Alfonso suferind necontenit de plămâni şi de bronchil, doctorii ’i-au recoman dat o călătorie de două săptămâni pe mare, de-a lungul ţărmului Ca"iabric. Berlin, 16 August. „Die Post" publică, sub titlul Kalnoki la Varzin, un articol, cum se crede inspirat. — Articolul incepe cu un istoric al alianţei aus-tro-germane, la care s’a alăturat m timpul din urmă şi Italia şi intr’o privinţă oare-care (?) şi Rusia.—Ceea-ce nu pare acum tocmai bine stabilit e daca şi contele Kalnoky, actualul ministru de esterne austro-ungar, se bucură de confienţa prinţului Bismark in acelaşi grad in care se bucurară predecesorii săi Andrassy şi Haimerle şi dacă el cultivă prietenia celor doi monarchî tot cu aceeaşi îngrijire ca şi aceia. — Ou toate acestea vizita de la Varzin a fost incă de mult hotărîtă. — In ea se va discuta intre altele cestiunea egipteană, căci prinţul Bismarck nu poate suferi ca cestiunî de interes mare să fie date numai cu una cu două jos de la ordinea zilei. Se ştie insă că la conferinţa din Londra ambasadorul german ceruse regularea internaţională a măsurilor sanitare din Bgipt, re clamată atăt de imperios de siguranţa Europei. — Anglia n’a voit să ştie nimic de această cerere. — Prinţul caută acum să des-lege această cestiune in unire cu ministrul de esterae austriac. Roma, 16 August. Consiliul comunal a hotarît construirea unui mansoleu pentru osemintele celor căzuţi in 1849 şi 1870 pentru apărarea Romei.— Principele Golona s’a fidanţat cu jsingura fii. că a cunoscutul milionar american Makay. Roma, 16 August. In Bologne a avut loc o serbare foarte en-tusiastă pentru aniversarea zilei in care au fost goniţi de acolo Austriecii iu 1848.—S’aii făcut mari demonstraţii împotriva Austriei. ---------------—i+e-t*—------------- Servieial Telegrafic a! „României Libere" 16 August 1884—3 ora seara. Londra, 16 August. După o depeşă a ziarului «Times», Fran-cia ar fi respins mijlocirea cabinetelor en-gles, german şi american şi China retră-găndu-şl oferirile de indemnisaţie s'ar fi decis pentru resbel. Aceste scirl merită adeverire. . _ Berlin, 14 August. Ziarul «Naţional-Zeitung» insciinţează că consulul general al Germaniei in Egipt, d-1 de Berenthall, a plecat la Varzin. De aci se conchide că obiectul principal al intrevede-riî comitelui Kalnoky cu principele de Bismarck va forma cestiunea egipteană. 17 August, 1884—9 ore dimineaţa . . Roma, 16 August. Ier s’a ivit in lazaretul de la Vesti miglia un cas de choleră urmat de moarte. Iată re-sumatul buletinurilor sanitare ale celor din urmă 24 de ore . Turin, şease caşuri noul, cinci morţi; Porto-Maurizio, două caşuri nuol, doi morţi; Parma, trei caşuri noul, un mort; Massa, şase caşuri nuoî, un mort; şi Campobasso, 13 caşuri noul, patru morţi. Paris, 16 August, Senatul a votat noile credite cerute pentru Tonkin. Sesiunea ordinară a Camerelor s’a inchis astăzi. De ieri seara s’aii inregistrat 8 caşuri de moarte cholorică la Marsilia şi 3 la Toulon. Belgrad, 16 August. Sosirea Regelui C-arol al României la Belgrad e fixată pentru ziua de 29 August şi plecarea pentru 30 August. _ Berna, 16 August. Biuroul telegrafic internaţional face cunoscut că autoriţatea engleză din Epypt a interzis limbagiul secret pentru corespondenţa telegrafică cu Assouan şi cu toate cele-l’alte biurourl egiptiene spre sud de Assonan. 18 August 1884 — 9 ore dimineaţa. PariB, 17 August. De ieri seară aii Lst 15 caşuri de moarte cholerică la Marsilia şi nouă la Toulon. O telegramă oficială din Hai-Phong anunţă că trupele franceze ati ocupat chiar astăzi citadela din Hue, capitala Anamulul. Roma, 17 August. In cele dîn urmă 24 de ore s’ati constatat patru caşuri de choleră in provincia Massa, trei caşuri noi şi doul morţi in provincir Parma, in mort in provincia Porto-Maurizio, trei caşuri noi şi patru morţi in provincia Turin. ' Viena, 17 August Ziarul „Tagblat" a anunţat astă dimineaţă că s’a decis in principiti o intrevedere in primele 15 zile ale lunel Septembre intre cel trei impăraţî. Această scire nu se confirmă de nici un alt jurnal vinez. Viena, 17 August. Ziarul „Montags-Revue", vorbind de intre-vederea comitelui Kalnoky cu principele de Bismarck, demonstrează că situaţiunea e pre-tutindinea pacifică in Europa şi că afară de aceasta, graţie alianţei austro-germane, este imposibil de-a strica pacea. Ziarul „Montags-Revue" adaugă că Rusia s’a silit să manifeste intenţiunea sa de-a intra in sistema politică a principelui de Bismark şi că separaţiunea Italiei de vederile Germaniei in costiunea financiară egiptiană la conferinţa din Londra, separaţiune care a durat puţin, n’ar putea să se considere ca o simtemă de recire de oare-care importantă in raporturile celor două puteri. ' Alianţa austro-germană nu pare aşa dar de loc slăbită. . Roma, 17 August. Ziarul „Stampa" anunţă că principele de Bismarck a adresat d-luî Mancini, ministru al afacerilor străine, o scrisoare pentru a-î mulţumi de sprijinul ce Italia dete propunere! făcute de către Germania Ia conferenţa din Londra rel itiv la reformele sanitare in Egipt. Principele de Bismarck termină scrisoarea sa exprimând satisfacţiunea sa foarte vie despre cordialitatea ce domină in relaţiunile puterilor centrale cu Italia. . . . Roma, 17 August. Ziarul «Diritto» confirmă vestea despre mulţumirile adresate Italiei din partea Germaniei şi aaaugâ că aceste mulţumiri ţintesc asemenea şi la adeslunea Italiei pentru admiterea unui representant al Germaniei in comitetul Cassel datoriei egiptiene. Corespondentul vienez ai ziarului «Diritto» declară din sursă competintă că relaţiunile puterilor centrale cu Italia sunt foarte cordiale in present ati semnul celei mal mari con-fienţo. Presenţa Italiei la Ischl şi ia Varzin nu era necesarie, pentru că in aceste intre-vederl se tratează cestiunî particulara intre cele două imperii, a căror angajamente faţă cu Italia rămăn nealterabile. (Havas) A se redea ultime ştiri pe pag. III-a. Bucuresol, 7 August Deosebite sgomote circulă in privinţa viitoarelor alegeri, cari mai de cari mai curioase şi mai îngrijitoare. Am aşteptat să vedem chestiunea tratată in coloanele ziarelor oficioase, dar pănă azi... nimic. Se are că gu vernul şi prietenii săi nu’ndrăznesc s’o atace, şi lasă toată sarcina in spinarea organelor de publicitate cari n’au legături cu sferele oficiale. Se poate ca, atingând această chestiune, să lacem jocul guvernului, fără să vrem. E lesne de priceput că, judecată favorabil sau nefavorabil, ideea amânării alegerilor poate câştiga teren in public dacă se discută' şi că, din potrivă, ar produce o dureroasă impresie asu-ra alegătorilor, dacă ar cădea ca o ombă, in preziua termenului fixat pentru alegeri. Lumea la noi a nceput să se convingă că totul e cu putinţă in ţara lui odă. Or cum ar fi însă. noi considerăm că e o datorie de conşciinţă personală şi de respect către instituţiile noastre democratice discutarea unor păreri de asemenea natură, şi nu ne vom preocu pa de câştigul vremelnicesc ce ar putea să tragă guvernul din această discu-ţiune. * * # Părerile cari se ventilează de-o-cam-dată prin sferele guvernamentale, in această chestiune, sunt două : sad se prelungesc actualele Camere pentru întreaga sesiune ordinară viitoare, şi ’n cazul acesta alegerile se amănă pe anul viitor,—sau Camerele constituante se transformă in Camere ordinar îegisla tive, şi li se lungeşce viaţa pa întregul period de patru ani, cum s’a făcut cu Constituanta precedentă. Am arătat in numărul nostru de ia 5'perfecta absurditate a măsurilor de amânare din punctul de vedere constituţional, cănd mai cu seamă a intervenit, ca in cazul de faţă, o nouă lege electorală,—după cum neam opus mai anii trecuţi, cu ocazia revizuire! art. 7, la transformarea unei Camere constituante in Cameră ordinară. Pentru noi, ceea ce s’a făcut odată nu devine lege. Am discutat prea in-delung această dificultate constituţie nală, ca să ne mai oprim la dănsa din nou. Ceea ce voim să cercetăm astăzi este interesul practic care sileşte pe guvern să se abată de la calea naturală a lucrurilor. * * • Se afirmă că amândouă prouunerile de amânare ar fi intemeiate pe teamă. Ar fi existând credinţă printre membrii partidului de la putere, că ultimele acte ale guvernului şi ale Ca merilor, ca chestiunea presii, legea pentru vânzarea bunurilor Statului in loturi mici şi mai cu seamă apana-giele, ar fi produs o adâncă impresia in public, defavorabilă guvernului, şi că ar fi cu minte să nu se puie imediat pe tapet votul de incredere din partea alegătorilor, ci să se aştepte-un timp nemerit, pănă la care reaua impresie de astăzi să se mai şteargă, in-locuindu-se cu impresia unor acte viitoare, blânde şi patriotice. Mărturisim că dacă teama aceasta există—şi există,—pentru noi ar fi o chestiune de onoare de-a ne duce să ne punem faţă in faţă cu alegătorul. Afară că temeiul orî-cărui guvern re-presentativ este frequenta relaţiune dintre alegător şi ales, inţeleasă sub forma inţrunirilor,—in cazul de faţă e o îndoită datorie pentru cărmuitorii partidului de-a merge să ia avizul ţării: una impusă de lege,—alta de situaţie. Ce fe de vorbă ? Şchimbî bazele sistemului electoral, pentru că cele vechi ţi se păreaă putrede,- -faci acte de cea mai inaiiâ importanţă ir Stat, pentru cari eşti a-cusat cu vehemenţă că ai călcat Constituţia, şi nici nu te turburi ? E o totală lipsă de consideraţie pentru alegător, in acest mod de-a judeca. Noi nu’l împărtăşim şi credem că nici unul dintre sincerii liberali şi adevăraţii prieteni ai guvernului nu’l împărtăşeşte. ' * * • Dar o altă lăture a chestiune!. Ia să presupunem un moment că guvernul Îşi pleacă urephea către cei ce ’l povăţuesc să amăne alegerile, — cu alte cuvinte că recunoaşce un curent in ţară ostil partidului, şi caută să'l micşoreze, prin păstrarea putere! incă un an sau 4ncă patru. Cred liberalii de la putere că in chipul acesta vor îmblânzi spiritele şi vor schimba situaţia ? Amăgire completă. Acesta e cel mai sigur mijloc de a întreţine o indignare continuă şi crescândă, care să ducă la catastrofa finală a căderii guvernului in alegeri. Fie-cine ’şî aduce aminte de obsti-narea partidului conservator de acum nouă ani, şi scie unde l-a adus această obstinare. Să slujapcă drept pildă. ----------- -4^-----———------ CRONICA ZILEI D. ministru de justiţie, Voxiov, se află da Sâmbătă seara la Focşani, de unde se va in toarce astăi l. Să nu uităm că d-sa e una dintre Eiceleu. ţele cele mal conştiincioase la post, lucru care nu se intămplă cu toate cele-l’alte Numirea d-lul Alexandru Al. Plag.no, iu postul de prefect la judeţul Rămnicu-9ărat‘ a apărut in ziarul oficial. www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA In Cişmegiu se fac lucrările trebuincioase pentru curăţirea lacului. — S’a făcut un şanţ de scurgere corespundând in canalul din strada Sclntu-Măgureanu, iar azi de dimineaţă a inceput şi instalarea pompelor de estrrtCţiune. Aflăm că tânărul Hercu'e Fulga a trecut cu succes examenul de licenţă in sciintele comerciale, la institutul superior de comerciu din Anvers. De căt-va timp apar şi dispar n capitală o infinitate de foiţe microscopice, cari par a nu avea altă menire pe lume de căt de a degrada presa. Ast-fel, am văzut in zilele din urmă un pamflet de uliţă, purtând ca titlu o injurie la adresa d-luî Verntscu. Or cari ar fi dissentimentele dintre oameni, mal ales cănd el au roluri publice, buna-cu-viinţă nu trebue să fie un singur moment înlăturată. Ne sculăm cu indignare contra acestor mijloace de a face ziaristică, şi rugăm publicul să privească aceste triviale foiţe cu tot despreţul ce’l merită. Un însemnat număr de comune rurale din judeţele Botoşani şi RomanaţI, prin decrete regale, sunt autorisate a percepe căte 30 bani pentru marcatul unei măsuri de capacitate, greutate şi lungime. D. M. Petrescu s’a numitsub-comisar clasa I pe lăngă prefectura poliţiei Capitalei* in locul d-lul Gr. I. Bejulescu, demisionat. Crucea de cavaler al ordinului Steaua României s’a acordat d-lul Al. Brâtescu, mare proprietar in judeţul Dămboviţa, precum şi cea de cavaler al ordinului Coroana României părintelui Ioan Mavrodin din urbea Roman. D. G. R. Mateescu, actual şef de biurofi in prefectură, este numit controlor al judeţului Rămnicu-Sărat, in locul d-luî Ioan Ionescu, trecut in altă funcţiune. «După îndelungate asceptărl şi mari silinţe, scrie „Cur. Financiar", iată in fine că putem înregistra azi o săptămănă de frumoase afaceri şi de accentuată urcare. De alt-fel, incă de acum opt zile începuse a se semnala oare-care tendinţe bune pentru maî toate valorile; cu toate astea, posiţiunile nu se desemnau incă in destul de bine, şi specu-laţiunea nu indrăsnea să ia cu hotărîre o ţinută fermă care de mult nu se maî semnalase. De astă dată insă, primele obstacole au fost invinse, şi, de la inceput pănă la sfârşit, n’am avut de înregistrat de cât animaţie, ur mată de urcare pe aproape Întreaga linie. «Prima imprejurare care a inlesnit această situaţiune a fost maî ăntăiii abondenţa de numerar disponibil in piaţă, şi apoi insâşl lichidările; vănzărl numeroase de acţiuni fiind făcute descoperit pentru finele lunel Iuliu, mal cu seamă in Dacia-Romania, şi o adevărată spaimă cuprinzând pe vânzătorii care se uitau cu durere la tendinţele favorabile ale pieţei, incepură a da ordine precipitate de cumpărare, pentru a se acoperi. Aceasta avu de resultat natural urcarea care le făcu şi mal rea posiţiunea celor care voiau să impingă departe scăderea. încasările din contribuţiunî directe in trimestrul ăntăiii din eserciţiul 1884-1885 au dat, după cifrele ce avem, un resultat satisfăcător. Ele au atins in adevăr cifra ae lei 4,758,258.47, contra 4,592.520.22 in epoca corespondentă din anul trecut. Escedentul prin urmare in favorul anului corent e de lei 165,735 bani 25. Faţă cu prevederile budgetare, incasările din trimestrul din urmă Aprilie, represintă 18.49 la sută contra 16.40 in anul 1883.. Aflăm, scrie «C. F.» că incasările brute, făcute de Regia monopolului tutunurilor din România in timpul de la 1 Aprilie pănă la FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 4 August — 2) HĂIS MICULUI Oraşul Aix are o şcoală de drept renumită, unde Frâdâric 'şl lua in-scripţiunile. In acest vechiu oraş parlamentar, sunt numai avocaţi, notari, grupaţîjin jurul Curţii. Ori cine trebue săinveţe dreptul, chiar dacă in urmă e nevoit să s’apuce de alt ceva. Frâdâric ’şî continuă şi aci viaţa din liceu, lucrând căt să poate de puţin, silindu-se numai a face pe lume să crează că invaţă mult. D-na Ros-tand, spre marea ei părere de rău, trebuise să ’î dea o mai mare libertate. Acum, eşea din casă cănd voia, şi era obligat numai să se afle acasă la ora mesii; seara, trebuia să vie pe la nouă ore, afară de zilele cănd ’î se permitea să se ducă la teatru. Atunci, inoepu pentru dănsul acea viaţă de student de provincie, monotonă, plină de viţii, nefiind dată cu desăvârşire studiului. *) Vezi No. de Sâmbătă 4 August 16 Iulie anulcorentau fost de lei 7,301,867.25, in mal mult adică 274,180 lei, bani 22 de căt incasările din epoca corespunzătoare din 1883. După datele oficiale ce posedăm, scrie „C. F.“, s’au consumat in ţară in epocajdeţla 1 Aprilie a. c. pănă la 15 Iulie 1884, cantitatea de 17,454,020 kilograme tutun, drept care Statuia incasat lei 1,354,881.33 bani, contra 18,699,620 kilogr. in epoca corespondentă din 1883 şi care represintă o valoare de lei 1,748,671.40. Sltuaţiunea exportului sării in aceiaşi pe-riodă din anul corent e mult mal favorabilă de căt cea din 1883. Cantitatea exportată a fost in adevăr de 10,365,500 kilog. sau lei 440,768 contra 4,631,851 kilog. sau lei 282,463 in anul precedent. Pentru înlesnirea publicului, s’a înfiinţat de la 1 August 1834, un deposit de sare in gara Filaret (BucurescI). Doritorii de a cumpăra sare se pot presinta la deposit in toate zilele de lucru de la orele 8 dimineaţa pănă la 6 seara. Preţurile de vânzare sunt următoarele: I. 4 lei 75 bani, 50 kilograme safi 39 ocale sare do Doftana, Slănic ordinară şi Tărgul-Ocna, in formali (bolovani) sau măruntă in saci. II. 5 lei 25 bani, 50 kilograme saii 38 ocale sare de Slănic aleasă in formali (bolovani-şi măcinată in saci. Vânzarea se face in cătimî de la 50 kilograme in sus. Sacii in cari se predă sarea măruntă saii măcinată nu se plătesc deosebit. In Craiova, sub titlul Amar adia, a apărut şi promite a tpărea odată pe săptămănă un nou ziar, al cărui proprietar şi redactor şef este d. N. Q. Cantacuzino, fost redactor al ziarului ‘‘Topolniţa*' din Severin. Noul organ de publicitate promite a biciui răul şi a lăuda binele, cu imparţialitate, acolo unde le va găsi, ocupăndu-se mal in special de afacerile locale ale Olteniei. Dorim realisarea bunelor intenţiunî a le confratelui nostru şi deplină prosperitate or ganulul d-sale. De căt-va timp bucureştenu sufer de......... frig,—curat. Nobleţea,*care era dusă pe la băl, se’ntoarce in Bucnreştî ca la o nouă stagiune balneară de munte. Dar ce de praf!... E aşa de mult, că dacă al arunca puţin var in aer se face tencuială. Miercuri sosesce in Bucureşcî. din Viena, trupa de cântăreţe şi dănţuitoare, care va da o serie dereprezentaţiunl in Grădina Raşca. Să vorbeşte mult bine despre aceste artiste, deja cu o reputaţiune formată in străinătate. Joi seara prima representaţiune. Trupa română de artişti asociaţi care, până acum, a jucat cu atâta succes pe scena de la Raşca, trece, pentru restul stagiunel de vară, in Gr&dina teatrului Dacia. Represintaţiunile trupei de la grădina Raşcâ au fost aşa de reuşite, in căt e maî mult ca sigur că publicul capitalei, desfătat la Raşca, să va grăbi a răspunde la apelul nominal şi in grădine Dacia, aducând cu dănsul şi pe recalcitranţi- Joi seara, 9 August, să represintă piesa : June}9a Muşchetarilor, şi va continua regulat Marţi, Joi, Sâmbătă şi Duminică. DIN AFARA. Germania şi Anglia. Resboiul intre Anglia şi Germania continuă pe calea presei. Trebue să recunoaşcem că mal mare nervositate se observă, in această înverşunare de condeie, de partea ziaristicei germane. Trebue ca cine va să cunoască oraşul Aix, cu liniştea stradelor sale, pe unde iarba creşte, somnul care adoarme oraşul intreg, pentru a inţelege ce viaţă duc bieţii studenţi. Acei care invaţă au mijlocul de a ’şl omorî vremea cu cărţile; dar cei ce nu vor să urmeze regulat cursurile, n’au alte mijloace a’şi risipi untul, de căt cafenelele, unde jâcă cărţi, şi incă unele case, unde se fac lucruri şi mai rele. Tânărul Frâdâric se pomeni că devine un jucător pasionat; petrecea jucând cărţi cea maî mare parte din seri, şi apoi le termina in altă parte. O sensualitate de ştrengar, eşit din colegiu, ’l arunca in singurile corupţiu-ni pe care i le oferă oraşul, oraş in care lipsesc femeile libere, care populează cuartierul latin de la Paris. Cănd serile nu ’î mai fură de ajuns, făcu aşa ca să aibă şi nopţile, furând o cheie din casă. In acest mod, trecu cu fericire anii de drept. De altă parte, Fredâric înţelesese că trebuia să s’arate un fiu ascultător. O întreagă ipocrizie de copil încovoiat sub frică ’I venise puţin căte puţin. Mama sa, de astă dată, era satisfăcută : o conducea la biserică, păstra o înfăţişare corectă, ’i spunea, foarte liniştit, minciuni enorme, pe care ea le primea, vădendu’l vorbind de buna-cre-dinţă. Şi indemănarea lui ajunse aşa de mare, in căt nici o dată nu lăsa a Germania pare că ăşi simte neputinţa sa faţă cu Anglia. Pe prinţul Bismarck ăl doare'că, pentru prima oară de la intemeiereaţimperiului german, cuvântul Germaniei a fost atât de puţin băgat in seamă la conferinţa din Londra. Lordul Gran-ville.nu s’a formalisat maîjmult de declaraţiile şi cererile ambasadorului Miins-ter, de căt dacă ele s’ar fi făcut de un trimis grecesc.—Afară de asta, politica colonială a cancelarului, care se inaugurează cu ocuparea teritorului Angra-Pequena, găsesce duşmănia cea mai pronunţată de partea Angliei ş; un guvern englezesc are de sigur in tot-d’auna mijloace de o paralisa întreprinderile coloniale a le unui stat atât de neputincios, in ce privesce puterea sa navală, cum e Germania. Cu toate acestea nu mai încape îndoială, că resboiul de condee seva re-serva pănă la capăt in coloanele foilor germane şi englezescl. De aici nu va eşi, cu toate că, după vestea unei foi engiezescî, s’ar fi ivit neşte şalupe de resbel englezesc! aproape de Ilelgo-land. Dintr’o înstrăinare serioasă a Germaniei de Anglia, pot resulta insă combinaţii politice, care să dâe nas-cere la evenimente cu totul neprevăzute astăzi. Conflictul chino-frances. Guvernul frances a primii, din partea camerii nouî credite pentru espe-diţia din Tonkin şi un vot de încredere in politica desfăşurată pănă acum faţă cu cerescul imperiti. in urma acestui vot se semnalează trimiterea de noui trupe spre teatrul de resbel. Era şi timp, căci Chinesii au inceput să fie din nou foarte indrăsneţi. In timpul din urmă au răspuns măsurilor de constrângere ale Franciei cu măsuri răsboinice. «Times» află chiar că China ar fi trimis o declaraţie de resbel Franciei. Pănă aici lucrurile tocmai nu vor fi ajuns. Probabil insă e că sunt aproape să ajungă. O telegramă spune că încercarea Americii dea interveni, spre a aplana lucrurile, n’a isbutit. Iată telegramele publicate de «Times» : «China a declarat răsboiu Franciei-Amiralul Courbet a cerut 2000 de oameni din Tonking. Generalul Millot a trimis Luni 600 de oameni şi două baterii cu ordine sigilate. 6000 de Chinezi au debarcat in Hai-Nau. Masse considerabile de trupe se concentrează pe fruntaria de la Kuang-Si». Şi a doua telegramă : «Francia a respins oferirea de mij-mijlocire a Angliei,JGermanieî şi Ame-riceî. China din parte ’şi-a revocat definitiv propunerea sa de-a plăti vre-o indemnisare». Rin Belgia Majoritatea clericală a Camerei din Belgia a decretat impuţinarea şcoale-lor şi congediarea acelor profesori cari nu au voit să imbrăţişeze noua direcţiune. Ministrul de culte Jacobs a dat in această privinţă următoarele lămuriri in şedinţa de la 2 August: «Subvenţia statului pentru şcoalele comunale se reduce din nou la 6 milioane, iar suma ce se daşcoalelor de adulţi de la un milion şiase sute de mii la un milion. Şcoalele normale se reduc la jumătate. Instrucţia religioasă nu e obligatoare in ele de căt pentru copiii mici, in cas cănd nu refusă părinţii; iar pentru cei maî mari de vrîstă este facultativă. Un număr anumit de şcoale medii se desfiinţează, de fi surprins, găsind tot-d’auna o scuză, inventând mai d’inainte istorii estra-ordinare pentru a ’şî prepara argumente. Plătea datoriile de la joc cu banii împrumutaţi de la verii săi; ţinea o intreagă contabilitate complicată; o dată, după un câştig pe negăndite, realisă şi visul d’a se duce să petreacă o săptămâna la Paris, făcând să fie invitat de formă de un amic, care avea o proprietate aproape de Durance. Ş’apoi, Frâdâric era un tânăr frumos, inalt, cu figura regulată, cu o barbă mare neagra. Viţiile lui ’l făcea plăcut, pe lăngă femei mai ales. Era renumit pentru manierele lui cele frumoase. Persoanele care cunoşteaii farsele ce făcea, surîdeaii puţin; dar. fi ind-că avea prudenţa d’a ascunde această parte suspectă a vieţii sale, tot trebuia să ’î să ţină socoteală că nu ’şi desvelea nebuniile, ca nişte alţi studenţi grosolani, care eraii scandalul oraşului. Frâdâric era aproape să împlinească 21 de ani. Trebuia să ’şî treacă in curând ultimele examene ; tatăl său, incă tănăr, şi puţin doritor de a’i ceda in-dată clientela, vorbea să ’l facă a intra in magistratură. Avea ia Paris prieteni pe care ’l va pune in mişcare, ca să obţină o numire de substitut. Tenărul nu zicea nu ; nici o dată nu combătea zisele părinţilor intr’un mod deschis ; insă avea un fel de surîs care indica intenţiunea lui nestrămutată d’a continua fericita viaţă cu care să gă- asemenea se suprimă cinci atenee şi in locul lor şcoalele medii de acolo se prevăd cu căte o secţiune latinească». DIN JTJDEŢjŞ Lăcuste. — Cetim in „Galaţii*: „In noaptea de i spre 2 August curent, a trecut pe d’asupra comunei Tu-luceşti din Plasa Prut, acest district, un stol de lăcuste, venind despre Basarabia şi s’au dirijat spre apus. „După iuformaţiele positive ce avem, putem asigura, că lăcustele nu s’aii oprit pe teritoriul acestui judeţ; căte-va num ii atrase de lumină au căzut pe la geamu i şi fanare. „Administraţii a luat toate măsurile pentru a feri judeţul de acest flagel." Phyloxera.— Aflăm, sene „V. Putnel» (din Focşani) că d l dr. Vitzu, in urma delegaţiei ce a avut din partea ministerului agriculturei, visitănd podgoriele ,iu deţului nostru s’a convins că până Jacum nu sunt atinse de phyloxeră. * Expoziţiunea din Iaşi, scrie „Liberalul", după cum ne aduce aminte comitetul cooperatorilor, se va deschide de sigur la 2 Septembrie. — Se tace tot-o-dată cunoscut că comitetul acordă fiecărui espozant un metru pătrat de loc gratis, iar cănd cine-va ar avea necesitate de mai mult spaţiu, va trebui să plătească 25 lei noi de fie-care meţru pătrat in plus. Ori-ce lămuriri se pot lua de la secretariatul expoziţiunil, ce se află instalat in localul şcoalei comerciale de meserii. Pentru judeţe inscrierile se pot face la comisarii representanţî. * Justiţia la[noi. Cetim in „Noua Rev.“: Ni se scrie din Tărgul-Okneî eă preotul C. Maţeţu a fost insultat de un armean in piaţa acelui oraş. Insultatul face proces la judecătorul de pace de acolo, dar acesta fiind tot armean, ăşi declină competenţa. Se intentează acţiune la tribunal din Bacău, dar şi acesta ’şl declină competenţa. Care vrea să zică că poţi insulta foarte bine pe preoţi fără să se găsească o autoritate cu frica lui D-4eu care să te pedepsească. * Saline inundate. Ni se scrie, spune a-ceeaşî foaie, că salinele de la Doftana, de peste Milcov, sunt inundate şi că sunt in pericol de a fi deteriorate. * Ploaie cu grindină.—Pe teritoriulco munel Mărgineni, judeţul Neamţu, in ziua de 25 Iulie trecut, căzând o ploaie mare cu grindină, a distrus ca vre-o 70 fălci grăă, ce parte era incă ne treerat, iar parte in poloage şi snopi, ca vre-o 60 fălci orz şi ovăz şi ca 65 fălci păpuşoiu. Paguba causată este aproximativ de 7.800 lei. Tot in acea zi a ploat cu grindină şi pe teritoriul comunei Micşunesci, judeţul Neamţu, unde a distrus asemenea ca vre-o 40 fălci păpuăoiu, 15 fălci orz şi 15 fălci grâu. Şi aci pagubele sunt insemnate. • Arsă cu gaz.—In noaptea de 28 Iulie, Stana, soţia lui Stan Chiripuci din comuna Aesache, judeţul Vlaşca, fiind lăuză, s’a sculat din pat să toarne gaz in lampă. Pe cănd ţinea sticla in mână, a luat foc gazul; iar moaşa, Mărgărita Marin Deloiu, care dormea in casă, fiind deşteptată de ţipetele Stanei, a sărit să st ngâ focul, dar i s’au aprins hainele pe dănsa: şi, cu toate că a fost scoasă afară de Petre Ficleanu, fiind răii arsă do gaz a incetat din viaţă. Stana şi copii săi aă scăpat neatinşi. -------------------------------- sea aşa de fericit. Şcia că tatăl său e bogat, era unicul copil, de ce adică să^şi fi dat cea mai mică osteneală? In aşteptare, fuma ţigări pe Curs,-se ducea in imprejurimi să facă petreceri, frequenta in timpul zilei, pe ascuns, casele bănuite, ceea ce nu ’l im-pedica d’a fi la ordinile mamei sale ş’a-o inconjura de respect. Cănd o petrecere, maî dăsmăţată de căt cele lalte, 1 sdrobise membrele şi ’i copromisese stomachul, intra in marele otel îngheţat din strada Colegiului, unde se odihnea. Goliciunea odăilor, severa întristare ce cădea din ta-vanurî, ’î se părea că aii o răcoreală liniştitoare. ’Şî revenia iar in starea de mai ’na-inte, făcând pe mamă-sa să crează că sta acasă pentru dănsa, păna in ziua cănd, sănătatea şi pofta de mâncare revenite, machina o nouă comedie. In resumat, cel maî bun băiat din lume, numai să nu fi fost atins in plăcerile lui. Nais, insă, venia in ţoţî anii la familia Rostand, cu fructele şi peştele seu, şi in fie-care an părea ca mai crescut ceva. Avea tocmai versta lui Frâdâric, caia vr’o trei luni maî mult. De aceea, d-ma Rostand ’i zicea, de căte-ori o vedea : — Te faci fată mare, Nais 1 Şi Na'is surîdea, arâtăndu-şi dinţii albi Adesea Frâdâric nu era acasă, dar, intr o zi, in ultimul an al facultăţii, e CESTIUNI LA ORDINEA ZILEI PATOGENIA SI PROFILAXIA CHOLKRN Epidemia de choleră din Franţa, prin persistenţa, prin propagarea sa de la Toulon, la Marsilia, la Aix, Nîtnes Arles, etc. şi prin numeroasele victime făcute pănă acum, a desminţit opinia prematură a acelora, cari cercau a nega caracterul adevărat al epidemiei. — Opinia publică e incă alarmată, căci nu se ştie daca, omenirea ’şi-a dat pe deplin tributul; neputănd fi sigură de încetarea epidemiei, nutreşte incă temerea unei eventuale propagări mai departe de localităţile pe care acum le băntue. Diferiţi bărbaţi de ştiinţă cearcă prin tot cfiipul a linişti spiritele, declarând că epidemia va înceta-cu drept cuvânt insă, asigurările lor’ nu sunt de natură a inspira încredere’ căci declaraţiunî de acest fel n’au lip! sit chiar de la inceputul epidemiei şi aii durat in tot cursul ei. Credinţa, că epidemia actuală nu presintă gravitate, era basată la ince put, pe mersul ei lent; desminţirea insă e dată in curând prin întinderea sa crescândă, prin multiplicitatea caşurilor, şi maî ales prin caracterul ce l’a luat in urmă, cănd cholera o-raora cu repeziciune, aşa că au fost zile in care din 10 cholericî 9 aii căzut victime. La Marsilia, cholera are caracterele ultimei perioade din Toulon : invasie bruscă, evoluţiune foarte repede şi victime numeroase. Numai de căte-va zile a inceput a se observa o descreştere a epidemiei, ceea ce’l face pe mulţi să’i prezică sfârşitul; e de gândit insă, daca cholera n’a intrat intr’o perioadă insidioasă, după care să isbucnească poate cu mai multă furie. Lucrul nu e de mirare, ţinând seamă de fapte analoge, pe care le găsim in epidemiile anterioare. Nepu-tănd avea siguranţă, datoria celor in drept este, d’a avea aţintite privin'/e pentru un timp căt se va putea mal îndelungat, pănă se va dobândi con-vincţiunea de incefarea acestui flagel. E de regretat, că păna acum nu s’a putut realisa nici un progres in pato-genia acestei afecţiuni. Doctrinele clinice şi epidemiologice, recunoscute ade^ vârâte pănă acum, sunt sdruncinate prin diferite teorii cu totul contrarii. In Academia de medicină din Paris, se lac continuu discuţiuni in privinţa cholerei, destinate insă, din nenorocire, a nu face nici o lumină ; resoluţiunile, pe care fie-cine e îndrept ale aştepta, nu se văd. Ziaristica francesă, chiar, e indignată de atitudina Academiei, căci nu văd nimic formulat oănă acum, cel puţin in privinţa măsurilor de profilaxie şi de desinfecţiune; ceva maî mult, nici n’a esaminat incă diferitele măsuri propuse. Natura agentului, care produce această afecţiune e acum mai mult controversată de căt ori când. Diferiţi medici cred că e produsă prin un vegetal. Real Academia de medicină de Barcelona intr’o instrucţie populară, pe care a redijat’o de curând — publicată de Revista de Ciencias meaicas de Barcelona—se pronunţă ast-fel: «Cholera este o boală produsă prin pătrunderea in organismul uman a unui vegetal microscopic, original din Asia.»— Dr. Koch, se ştie, că prin cercetările sale a ajuns la resultatul d’a atribui cholera asiatică unui gen particular de microb, în formă de virgulă, care se reproduce esclusiv prin scisiparitate, fără a da germeni şi devenind inofensiv, când uscăciunea l’a lipsit de viaţă. Această doctrină, propusă de Koch, e şea din casă, cănd văzu pe Na'is in picioare in vestibul, cu obişnuitul său cc" de fructe. Se opri in loc minunat. Nici nu mal cunoştea pe fata subţire şi şoldie pe care o văzuse, anul trecut, la ^Blan-carda. Na'is era acum superbă, cu capul săii brun, sub invelişul întunecat al părului săii negru; şi avea spetele puternice, o -talie rotundă, braţe minunate cu măinele goale albe. Intr’un an, crescuse ca un arbore tănăr. — Eşti tu, Nais 1 murmură el cu vocea ingînată. — Da, domnule Frâdâric, răspunse ea, privindu’l in faţă, cu ochii săi cei mari, unde ardea un foc scântei” tor. Aduc poamele______ cănd o să vii la ţară?... Să pregătesc plasele şi undiţele ? O privia necontenit, murmură, să fi auzit ce ’l întrebase : u — Eşti frumoasă, Nais !... ce am- Acest compliment, o făcu să rîîă- Apoi, pe cănd el ’l lua măinele, a- vâna aerul că se joacă, cum se jucau impreună odinioară, deveni serioasa, ’l tutui aşa d’o-dată, zicăndu’i foarte incet, cu vocea puţin pierdută: — Nu, nu, nu aici.... Bagă de sea mă!... uite înă-ta că vine?... (Va urma) Emile ----------—----— ——-------------- www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA confirmată intru căt-va de Straus şi Roux. Hayem insă, intr’o lecţiune— publicată in Revue Scientifique — pe care o făcea de curând la 1 acuitatea de medicină din Paris, se esprimă astfel : «Dintre teoriile emise, nici una nu e satisfăcătoare. Se poate admite, ca infinit probabil, că e vorba de o boală microbiană. Dar care e microbul ? D. Koch a vorbit de o virgulă. E posibil. Cu toate acestea ta, prudenţă, trebue să ne oprim pentru moment la punctul de întrebare şi să aşteptăm resultatele ce ne promit cercetările elevilor lui Pasteur.»—Pe de altă parte, Dr. Margaillande la Tou-lon, intr’o scrisoare către Gazette des Hopitaux, relativ la Dr. Koch, se esprimă ast-fel : «El nu ne a-dat nici an avis practic, şi microbul său pe care ni l’a arătat, este causa sau efectul boaleî? That is the question.» Mediul prin care agentul cholerei se propagă e in discuţie : După Koch şi Brouardel transmisiunea s ar face numai prin apă şi corpurile umede, fără ca aerul să poată influenţa intru căt-va ; Colin insă impreună cu alţii, atri-bue atmosferei cel mal mare rol in ge-nesa şi propagarea cholerei, negând cu totul influenţa predominantă a apelor de băut, presupuse contaminate prin dejecţiunile cholerice. Durata incubaţiunel iarăşi e controversată. Un fapt recent, comentat de «Gazette des Ildpitaux», reduce durata fixată pană acum de t>—10 zile. O fe-mee din Rochefort pleacă la Marsilia unde stă 5—6 ore, se reintoarce la Ni-mes, se culcă de vreme, pe la 2 ore despre ziua are vărsături; fiind chemat un medic, acesta o duce la spital unde observă toate simtomele Qhoîerel asiatice; susombă a 2-a zi, la 5 ore seara, in perioada algidă, adică după 39 ore de la ivirea accidentelor.— A-onst cas alăturat pe lăngă altele, dovedeşte că perioada de incubaţiune e mult mal scurtă de căt era fixată de către Griesinger şi Pettenkofer. Ce e mal mult, chiar distincţiunea clasică de pănă acum in choleră comună şi asiatica, astăzi de mulţi e negată şi mal ales de Guerin.—Distincţiunea, admisă şi in circulările englese, a găsit un bun partisan in Academia din Paris pe Proust. In tot caşul, opiniunile sunt foarte variate şi Bes-nier, resumăndu-le, le reduce la trei: 1) Sunt două specii de choleră : una determinată de condiţiele locale : cho-lera comuna choleră nostras a celor vechi; alta are origina asiatică, loca-lisată intr’un loc detorminat şi de unde de la inceputul secolului XIX, a fost transportată de oameni sau obiecte, constituind focare secundare, aceasta e choleră asiatică. Cea d’ântăiu e individuală, netransmisibilă, excepţional poate determina moartea, cea d’a doua se produce printr’un agent specific, e transmisibilă şi de ce cele mal multe ori mortală. 2) E o singură specie de choleră ; varietăţile şi epidemiele resultă din modificările meteorologice şi individuale, a căror reuniune e esprimată prin termenul de constituţie medicală. Indivizi atinşi in acelaşi loc sunt sub influenţa epidemiei şi nu a transmisiu-nel; contagiositatea e negată sau acceptată ca ceva accessoriu. 3) . Naşte din condiţii de insalubritate locală o boală epidemică cu totul asemenea cholerei din Asia; diferă insă prin localisaţie, sterilisaţis şi benigni-tate. Se inţelege, că mijloacele preserva-tive, dictate de cel in drept, a le lua, nu puteau fi sigure, căci mal toţi s’au condus de principiele stabilite pănă acum şi cari astă-zl se văd sdruncinate. Ministerul de comerciu frances, nevoind a lăsa ca măsurile de preservare să fie la discreţiunea iniţiativei private sad a autorităţilor locale, a insărcinat comitetul consultativ de igienă de pe lăngă ministerul seu d'a redacta o instrucţie asupra precauţiunilor de luat contra cholerei.—Pentru a se aa mai multă autoritate acestei instrucţiuni, ministrul a cerut Acedemieî de medicină să se pronunţe asupra valorii acestor măsuri, insărcinănd in acelaşi timp pe Brouardel d’a citi un raport, ale cărui conclusiunl să resumeze sensul instrucţiunii. — Prima parte a acestui raport e ocupată de introducţie; in a doua se face esamenul diferiteiur măsuri propuse : in a treia se arată măsurile propuse de comisiune. Raportul se termină cu 4 conclusiunl, cu al căror studii! Academia însărcinează o comisiune. Adresa ministrului era imperativă, cerăa concluziunile in o singură şedinţă; comisia n’are ce face şi se presintă imediat cu aceleaşi conduşii propuse de Brouardel, şi pe care membrii Academiei le şi adoptă ln coprinsul acesta: «i. Carantinele terestre, orl-care ar n forma sub care se stabilesc, sunt impracticabile in Franţa. "2- Mijloacele de desinfecţie, impuse călătorilor şi obiectelor lor, in garele de drum de fier, sunt ineficace şi ilu-soriî. * »3. Să se stabilească pe liniile de rum de fier, in gările mari, posturi de supraveghere medicală, pentru a Îngriji de bolnavi şi a’I isola de cel lalţl călători. »4. Măsurile de preservare eficace sunt acelea pe care fie-care persoană trebue să le ia pentru sine insăşl şi pentru casa sa. «Datoria primăriilor e d’a veghea ca prescripţiunile relative la desinfecţia rufelor, veştmintelor, camerilor, etc, să fie riguros îndeplinită, şi ca precauţiu-nele ae igienă privată şi generală să se esecute in toată rigoarea lor.» (Va urma). ---------------------------- ŞTIRI MĂRUNTE D-l Mancini a refusaat invitarea societăţeî din Londra, pentru infiinţarea unul t ibunal de arbitri, de a lua parte la şedinţele el. -------------«*-#-.---------- FA LIlvEEISrTE T .bunalul din QalaţI a declarat in stare de faliment pe 1-niî L. Silberbman şi Vais-man, neguţători din acest oraş, şi a dispus arestarea lor. * Dupe cererea mal multor! creditori, fraţi! Lemanus, declaraţi in stare de faliment de Trib. Galaţi, sunt urmăriţi inaiotea instanţelor corecţionale pentru bancrută frauduloasă. ★ Tribunalul de Romar, a declarat in stare de faliment pe Volf Lezer din Roman şi a disposat arestarea luî. * Tribunalul de comerţ de Ilfov a declarat iu stare de falimenc pe neguţătorul Klem-pher şi a dispus arestarea lui." -------------------------------- CE-O FI ? «Wiener Allg. Ztg.» publică cu data da 3 August următoarea ştire ciudată: «Mare seasaţie provoacă o arestare in raionul oraşului a unui soldat romăn fugit din arestul garnizoanei din Iaşi; arestarea s'a făcut de organele militare romăne.—Arestatul e acusat de un omor pentru motive politice {? ?)— Arestarea provoacă cu atăt mai mare sensaţie cu cât poliţia a dat pe arestat in mâinile urmăritorilor seî români fără nici o formă. - Presidenţia ţăreî a ordonat o cercetare severă.» Ce-o fi? VARIETĂŢI Un qul pro quo nemerit. — Citim in „G. Transilvaniei": In vreme ce politicii ’şl sparg capul a ghici, că oare Coloman Tisza ce a căutat la Işl cu ocaziunea intrevederiî impă-raţilor. aici in Işl acest adânc secret se es-plică intr’un mod foarte amusant. împăratul Wilhelm adică, pe cănd călătorea de la Gas-tein şi Işl, cetea in vagonul de salon foile germane din Viena şi Budapesta, ca să se informeze despre imprejurările locale. Intre altele cetise cu interes vid dintr’o foiă germană din Budapesta un comunicat, care des-criea infăţişarea nobilă şi simpatică a şefului singalez, care şedea ca pe un tron pe spatele uriaşului elefant al Singalesilor. Punănd Ziarul la o parte, se adresă apoi in mijlocul li-niştel, ce domnia, către ajutantul austriac ataşat la persoana sa, şi ’I zise : Wahrlich, ich wiirde selbst gerne den Chef dieserJPes-ter Truppe sehen!" (In adevăr mi-ar plăcea şi mie să văz pe şeful acestei trupe din Pesta). După aceea bătrânul impărat, dre-gendu-şl ochelarii, se puse de ceti mal departe şi nu mal zise nici un cuvânt. Insă uupă căte-va minute trenul sosi la o staţiune, şi zelosul ajutant espZtcăndu-şî după chipul seu observarea impăratulul, indată telegrafâ laBuda-Pesta ;ă. „împăratul Wilhelm voiesce să vază pe şeful cabinetului din Budapesta /“ A treia zi Coloman Tisza bate la uşă şi ajutantul ăl anunţa la impăratul zicănd : „Uie Aufwartung des Chefs von Pest.“ (Şeful lin Pesta are onoare a se presenta) Maiestatea Sa, aducăndu-şl aminte de şeful singalez zise: „Lasă-1 să intre şi rămăt şi d-ta de faţă." împăratul Wilhelm, aducăndu-şl aminte că in foaia din Budapesta cetise cum-că şeful singales vorbesce şi englezesce, se adresă ast-fel către Coloman Tisza: „Mg dear, do You speakenglisch ?“ (Scumpul meu, vorbesc! englezesce?) Ministrul preşedinte, adus in confusiune, de abia putu să răspunde: «Fes, Majesty 1» (Da, Maiestate!) . . . După acest răspuns, bătrânul impărat incepu a rîde şi privind la ajutant zise: „Der Kerl hat ja ganz europaeische Manieren («Ştrengarul acesta are maniere de totul europene.») Coloman Tisza se zăpăcise răii, dar peste puţină vreme lucrul s’a lămurit. împăratul adică primise pe Tisza, ca şi cum el ar fi fost şeful Singalezilor. La serata impărătească dj ceaifi au rîs mult mesenii, pe cari mult i-a amusrt acest qui-pro-quo.» Canibalism.—Ziarul „New-York Times" publică sensaţionala ştire că membrii remaşl in viaţă, găsiţi din expediţia polară a lui Gre-ely, s'au hrănit, după ce terminaseră toate cele alalte articole de hrană, cu carnea tovarăşilor lor morţi —Un neamţ, Kenvy, care voise să fure mal multă carne de căt î era porţie, fusese impuşcat şi pe urmă mâncat şi el. -------------- *■--------------- NOTIŢE LITERARE Ţara nouă (revistă sciinţiflcă, politică, e-nomică şi literară, apare de două ori pe lună, redactor: Ioan Neniţeşcu, anul I, Nr. 12are acest sumar: Manoperile ziaristicei impotriva intereselor ţăreî; de Gheorghe Frunză. — Despreţuirea muncel; I Neniţescu. — Chipuri de "ceară (Gheorghiţa Bukoveanu.] Urmare de Tudo-raşcu Ţară-Lungă, —Trăsături din moravurile Eschimoşilor etc.. de C. C. PopovicI,— Corespondenţă. 2 Aliatele medicale române anul IV N-rul 2, conţine: A em lipsă de studii balneologice.—FelU —Lucrările cele mal nuol ale oficiului sanitar central al imperiului german.—G. Grigo-rescu.—Contribuire la Analele medico-legale romăne.—Societate a sciinţelor medicale din Bucureşti.—Revista ziarelor.—Bibliografie.— Cronică —Anunciurl 18 August 1884 — 6 ore seara. Paris, 18 August. O telegramă din Thi-Nan, cu data de 17, anunţă că noul Rege al Annamulu! s’a încoronat cu mare solemnitate in presenţa autorităţilor franceze. * Cairo, 18 August. O scrisoare a generalului Gordon, purtând data de 20 Iulie, zice, că oraşul Karthum este liniştit. Scirî oficiale din Suakim zic că ati deşertat 3000 din partisanil lui Osman-Digma. 19 August, 1884—9 ore dimineaţa. Pais, 18 August. De ieri seară s’afi constatat 14 caşuri de moarte cholerică la Marsilia şi 7 la Toulon. Roma, 18 August. In timpul celor din urmă 24 de ore starea sanitară in provinciile infectate a fost următoarea: Bergamo, două caşuri nou! şi un moi t de choleră; Campobasso cinci caşuri nou! şi patru morţi; Cosenza , două caşuri noul; Nassa, două caşuri noul şi doul morţi; Parma trei caşuri noul şi doul morţi; Porto-Mau-rizio, un cas suspect şi unul real. Berlin, 18 August. Azi la patru ore după amiazl, s’a dat un prănz de gală in castelul Babelsberg, in o-noarăa zilei de nascere a impăratulul Fran-cisc-Iosif. La acest prănz era invitat şi corniţele Szechâny, ambasadorul Austro-Un-gariel. Corniţele Kalnoky a amânat cu 24 de ore plecarea d-sale de la Varzin, in urma invitări! făcute de principele de Bismarck spre, a serba aceeaşi aniversare. Roma, 18 August. Regele Italiei a adresat prin telegraf felicitările sale impăratulul Austriei, cu ocasiu-nea aniversării sale de nascere. Viena, 18 August O depeşă din Suakim, cu data de ieri, anunţă sosirea in portul acestui oraş a corvete! austriaco „Die Donau". (Ha vas.) ^TCITAŢIUNI MINISTERUL DE INTERNE Direcţia generală a penitenciarelor. Pentru aprovisionarea atelierului de la penitenciarul Văcăresc! cu 4,000 snopi de papură a 20 oca unul, in înălţime de 2 metri, iar in total de 80,000 oca, precum şi 4,000 oca teiu topit, necesar confecţionării rogoji-nelor pentru penitenciarele centrale, se va ţine licitaţie in ziua de 16 August la direcţiunea generală a penitenciarelor (lacalul ministerului de interne). Eforia spitalelor civile. Pentru vânzarea de veci a locurilor ce maj sunt disponibile in oraşul Sinaia, se va ţine licitaţie in ziua de 20 August atăt la eforie cum şi la primăria Sinaia. Informaţiuni despre situaţiunea locurilor se pot lua de la eforie; iar in Sinaia la d. ar-chitect Schifelleers, in orl-ce zi şi oră de lueru. — In ziua de 30 August se va ţinea licitaţie la eforie, BucurescI, strada Colţe! No. 88 şi la primăria Sinaia, pentru vânzarea de veci a casei cu locul el, situate lăngă cimitirul acelui oraş. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE La 9 August se va ţinea licitaţie la acest minister şi la prefecturajudeţuluî Covurluiu, pentru repararea mai multor poduri şi podeţe şi repararea cantonului No. 9, de pe şoseaua GalaţI-Vameşi. Valoarea lucrărilor este de lei 11,770 b. 42. MINISTERUL INSTRUCTIUNEI PUBLICE Pentru imprejmuirea cu zaplaz a pârţel despre Nord a grădinel şi curţel episcopiei Koman, ministerul publică că, la 48 August se va ţ ne licitaţie pentru darea in anireprisă a f icerel zâplazuluf in cestiune. MINISTERUL AGRICULTUREI. In ziua de 28 August se va ţinea licitaţiune atăt atăt la minister căt şi la prefectura de Iaşi pentru aprovisionarea atelierului şcoaleî technice din acea urbe cu uneltele necesare, pănă la concurenţa sume! de 3,000 lei. — In ziua de 30 August se va ţinea licitaţie, in localul prefecture! de Mehedinţi şi la comuna Strinaia, pentru vânzarea a 86 pogoane şi 1,362 stânjeni pătrat! pădure ce se află coprinsă in pământul delimitat insurăţeilor improprietăriţl pe moşia Statului Strihaia, plasa Motru-de-Jos, judeţul Mehedinţ*. MINISTERIUL DE RESBEL Direcţia arsenalului armatei. In şcoala elevilor meseriaşi a arsenalului armatei, fiind mal multe locuri vacante, la 1 Septembre, sa va ţinn concurs in localul acestei dirncţil, pentru complectarea acestor locuri. Regimentul 1 artilerie. In ziua de 31 August, se va ţinea licitaţiune la casarma acestui regiment la Craiova, pentru aprovisionarea următoarelor efecte : 500 perechi ismene, 500 cravate, 200 peri-pentrn cisme. 200 perii pentru haine, 50o necesare, ace, aţă, etc., 200 perii pentru cal şi 100 traiste pentru orz. ----------------------..-------- ULTIME STIRl Primul ministru a plecat, Duminică la Marienbad, spre a ’şl face cura. Frumoasa statuă de bronz a lui O-vidiu, una din operile cele mai strălucite ale maestrului Ferara, este pă drum. Se speră că la toamnă se va săibă-tori desvelirea eî la Kiustenge, pe unde a suspinat marele poet in exiliu. Primarul de la Sulmona. locul de naşcere al luî Ovidiu, va veni la inau gurarea Statuel. Cu dănsui impreună vor asista mal multe notabilităţi din Italia. D-na şi d-l Cămpineanu sunt de Sâmbătă intorşî in capitală. D-nia-lor au fost la Berlin, spre a’şl aşeza copila intr’un institut din capitala Germaniei. Secretarul general de la finanţe se ■ţa intoarce măine de la ancheta din Iaşi şi UDgheni. Aseară, experienţa ce s’a făcut pe locul Bibescu contra incendiului a izbutit pe deplin. Experimentatorul a pus de-a dat foc mal intăia la patru grămezi de lnmne de cer, unse cu petrol, şi cănd flăcările şi căldura erai! mal intensive, a intrat in mijlocul lor şi a stat ca vre-o zece minute fără să facă nici cel mal mic semn de nerăbdare. Lumea care plătise intrarea şi care era mai aproape a putut să vadă totul îndestul de bine. Cel ce eraâ mal departe, nefiind îndestulaţi cu atâta lucru, s’au crezut inşelaţî, şi au dat năvală asupra experimentatorulu. Ar fi petrecut un sfert de ceas destul de jealnic bietul om, dacă poliţia, vigilentă la spectacole, nu sărea numai de cât să’l scape. Ni se scrie din Viena că repertoriul exact al d-reî Agata Bârsescu, pentru iarra ce vine, e urmăiorul : M-selle de Savry (dramă in 5 acte de Conrad Mosing); Gitta din «Sfârşitul lui Don Juan» tragedie de Paul Heyse ; Princesa Eboli din «Don Car-los» de Schiller ; Porţia din «Shylock» de Shakerpeare ; Leonora, din «Vasal» şi Riege» de Wildbrandt; Jaanna d'Arc de Schiller ; Lady Milford din «Cabale und Liel e" de Schiller. D-nu Vasile Alexandri, actualmente se află la băile de la Mehadia, va mer- Se in curând prin Transilvania, spre luziaş, cu care ocazie se crede că se va opri şi pe la Lugoş. Ni se scrie din Belgrad, că damele sârbe ar fi având de gând să aranjeze o expoziţie de industrie curat naţională şi do o mare bogăţie, in vederea călătoriei M. S. Regelui nostru spre Capitala Serbiei. O asemenea expoziţie e deja isprăvită in Neoplanta ; ea coprinde peste 4000 de obiecte dintre cele mal variate. Deschiderea s’a făcut de către primarul Rudanovici şi soţia sa. D-rul, Felix a plecat, ca delegat al României, la congresul medical, intru-nit la Copenhaga. Aflăm că tenărul şi inteligentul comisar al secţiei V-a, d. N. Dănescu, ar fi descoperit un fapt din cele mal odioase. C. P. din strada Romană No. 48, in etate de 55 ani, părinte a 5 copii e autorul acestui fapt.—Profitând de lipsa familiei lui care se află la băl, amăgi o inocentă creatură ce trecea pe sub ferestrile sale, o fet;ţă de nouă ani, şi o introduse in casă, unde ’şl realisă incaliflcabila’I intenţiune, aănd so< tăţil o victimă şi spitalului o fiinţă ae îngrijit. Peripeţiele prin care a trecut acest scandal monstru, sunt foarte numeroase. Numai dibăcia comisarului Dănescu a asigurat justiţiei pe C. P. internăndu’l la Văcăreşti in urma u-nuî mandat de depunere. Crima fiind de resortul Curţel cu juraţi, nu ne indoim că această instanţă populară va da un verdict exemplar -------------<>.<>-..-------- SPECTACOLE FOSTA GRADINA STAVRI.-In toate serile representaţiuni variate date de trupa de vodevile şi comedii cu artiste şi artişti noi, compusă din 20 persoane, sub direcţiunea simpaticului artist I. D. lunescu.—începutul la 8*/s-—Preţurile reduse. GRADINA RAŞCA. — Marţea, Joia, Sâmbăta şi Dumineca, represintaţiun! variate şi atrăgătoare, date de o trupă de artişti asociaţi.—Printre artişti vedem figurând : d-nele Elena Botez, Anestin, d-ra Vermont;—d-niî Anestin, Hasnaş, Hagiescu, Costescu, Pe-treanu, Catopolu etc. _=_ ------------------------- BIBLIOGRAFIE Negriada epopeeă naţională, partea II. va eşi de sub presă la finele lui Septembrie. Cel cari posed partea I şi ar dori să’şl pre-cure separat şi partea II, au să trimită preţul de 5 1. n. pănă la inceputul luî Sept. După eşirea de sub presă părţile nu se mal vând separat. Opera intreagă abonată inainte costă 8 I n.; după eş.rea de sub presă 10 1. n. Abonamentele a se adresa la autorul Ar. Densuşianu in Iaşi. -----------------------------------. T?bloi de ntimerilc titlurilor de rentă amortisabilă 5°|0 esite la sorti lat (13) August 1884. Titluri a 509 lei (360 bucăţi) 187 588 841 I. 619 1.929 2.125 3.110 3.225 3.265 3.328 3.490 3.577 3,58 7 4.165 4.360 4.379 4.434 4.788 4.914 5.655 6,457 6:629 7-116 7.900 7.91 i 8.054 8.226 9.095 9.169 9.615 10.491 10.524 10.725 10.895 II. 380 11484 11.655 12,259 12.483 12,829 12.858 14.268 14.482 15.156 15.157 16.255 16.256 18-086 18.521 18.679 19.167 19.175 19.685 19.700 20.057 20,133 20.181 20.416 20.686 21.361 22.139 22.372 22.734 23 080 23.487 24.227 24.309 24.405 24.453 24.781 25.808 25.960 26.020 26-078 26.350 26.501 26.8u3 26.838 26.873 27.075 27.191 27.416 27.687 28.495 29.310 29.620 29.896 29.994 31.415 31.933 32.923 33.767 34.110 34.299 34.447 34.842 35.055 35.406 35.528 35.578 36.255 36.968 37.306 37.761 37-786 38.054 38.098 38.425 38.5o3 38.599 38.759 39.184 39.313 39.341 61.437 61.969 62.096 62.185 62.657 63.239 63.358 63.416 63.954 64.026 64.966 65.514 66.995 67.025 67.058 67.317 67,672 68.101 68.104 68.554 68.752 68.866 69.053 69.302 69.319 69.375 70.623 71.182 71.249 71.299 71.896 72.007 73.875 74.357 76.260 77.899 78.065 78.174 78.359 78374 78.297 79.982 80.067 80.848 81.469 81.566 83.358 83.441 83.701 84.244 84.441 84.519 85-250 85.597 86.131 86.777 87.341 87.355 88.197 90.209 90 627 90.701 90.770 91.262 91.628 92.045 92.333 92.412 92.448 92.735 94.051 94.527 94.703 94.791 94.985 95.079 95.223 95.530 95.942 96.469 97.518 98.670 100.083 101.170 101.858 103.133 103.227 104.280 104.Q32 105.658 106.661 106.877 107.093 107.261 10' 265 .07.489 107.996 108.575 108.936 U0.537 1U.484 .11.958 112.166 112.465 112-607 112-712 112.747 112.796 113.058 113.378 114V54 115.869 116.395 116.617 116.685 116.728 116.935 117.036 117.093 117.118 117.194 117.956 118.403 118.578 118.610 118.685 118.705 118.878 119.035 119.216 119.306 119.579 119.718 119.808 120.298 121.661 122.073 122.502 122.715 123.824 123.863 124.000 •24.043 124.667 125.001 125.579 126.014 126.041 126.847 127.176 127.646 127.897 128.005 128.405 128.644 128,649 128.948 129.755 129.805 130.043 130.15! 130.506 130.510 133.093 133.803 134.228 134.533 134 534 134.812 134.865 134.956 135.513 135.526 135.797 137.049 137.420 137.665 137.767 138.014 138.214 139- 286 139.599 140.435 140- 532 140.660 140.727 141.228 141.239 141.416 141.627 141,858 142.074 142.165 142.623 142.809 142.842 144.030 144.149 144.315 144.593 144.877 144-932 145.239 146.513 146.518 146.709 146.838 146.926 147.039 147.746 147.750 147.853 148.143 148.1 GO 148.333 148.398 148.777 149.561 15G.278 150.348 i50 796 151.517 151.787 152.573 152.658 154.864 155.361 155.788 156.772 157.220 157.300 157.575 158.116 158.867 159.452 159.632 159.914 160.884 160.931 161.112 161.468 162.104 162.894 162.944 163.005 163.568 Titluri a 5000 lei (75 bucăţi) 40.552 40.836 40.914 41.901 41.999 42.354 42.832 43.024 43.474 43.938 44.299 44.602 44.793 45.053 45.482 45.581 45.598 45.739 45.801 47.539 47.640 47.658 48.122 51.039 51.781 51 961 53.032 53.233 53.530 5! UO 53.678 54.149 54.592 55,629 55.633 56.490 56.494 56.533 56.732 56.834 57.466 57.734 57.997 58.167 58.484 58.994 59.629 69.948 69.981 70.006 70.127 70.240 70.318 81.924 82.749 130.760 130.868 130.995 131.308 131.319 131.3! 2 131-434 132.063 132.191 132.192 132.371 132.398 132.424 132.441 132.760 132.762 153.261 153.373 153.756 154.337 Titluri a 20,000 lei (3 bucăţi) 60.091 | 61.027 | 61.272 Doctorul E. Clement Reintors in capitală, dă consultaţiun! de le 4 Ia 5 ore ‘/2 P m- toate zilele Strada Rennsceri 3. Redacţia şi administraţia revistei medicale „Spitalul" s’a mutat in strada Luterană No. 5. VIN NEGRU de Oreriţa şi Golu-Drâneea Vechio de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şl ALB DE DRAQASIANI dla recolta analul 1881.—ÎS fr. vadrn ln j FAUN POPPESCU & Comp. W, Stred» X.ip« o c P3 ?> m H esccută olegant: TABltlURI GRAFICE. PORTRETE, [| IiIPLOM, CUARTE, ACŢIBSÎ. I’LAKIÎIU, KACTl'KI, ctc iu diferite culori. ta rnimn imiuia mm -.1 .... IM ■ IU I. «I MMM * Se primescCi comande de Liniatură, Stereotipie şi Galvanoplastica îpitiuuitiimiimniummTTînrinj FABRICA DE g ilj se primesc ORICE COVANDE IN K se efectuează promptă jg elegantă. iuinrimumnmmn;7irm5T!n»nTniii ' fc' [ 1 1 |l P| Flora României,' săpunise «; parfumurî, medalie de an-de la esposiţia agricolă a ţului Iliov 1882. Grbbowski * Siaroff, Bucurescî. ® Ionniţiu Fraţii, (librari) S$T ""«ap loan Pencovici, (lipscănîTstTi J la Lipseau! Nr. 24, Speti?" lităţî de mătăsuri, lânuri dan’ tele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălărit diferite calităţi. Vânzare cu pre ţurî foarte reduse. H ' Vasile Georgescu, Fabrk^ de Paste, Uleiuri, Sco 3*]; şi moară de măcinat făinuri'-Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Vei Socec & Comp, (librari) Ca' Victoriei Nr. 7. I 'n tpnîTT ^oresc;^ a găsi Ull lunal omeditatiune pentru clasele primare sad gimnasiale. Adrasa : Administraţiunea acestui ziar. " DE VENZARE ca de[6 pogoane 0 in Dealu Filaretuluî, in dreptul cimitirului Israelit Spaniol. A se adresa la librăria Ioa-niţiu, Strada Şelari 18—20. Epitropia Biserici Sf. Nicolae din şelari. La licitaţiunea ţinută Duminică 15 Iulie a. c. nepre-seutăndu-se nici un amator pentru a lua cu chirie prăvăliile bisericii din Strada Lipscanii No. 31 şi 54. Epitropia publică din nou licitaţie la 26 August, orele 12 din zi in casele din curtea bisericii. Condiţiunile inchirieriî se pot vedea la D. Ioan Pen-covicî (Lipscan). 3 M « H Ph $ P P W H « INVEŢATUBA GRATIS “Sas BRtmEt kepighT CEL MAI RENUMIT BD DE Mp: DE CDSDT DE TOATE SISTEMELE Recomaudâ cele mai periecţionate maşini de N cusut cu 15 aparate foarte inlesnitoare. 1 PREŢURILE CELE MAI MODERATE PLATA Şi IN RÂTE LUNARE SAU SEPTAMÂNALe GARANŢIE PE £ ANI. - INVÎŢAŢURA GRATIS DEPOS1TKLK : Buoareseî, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească, lângâHOtel Metropole. Craiova, Strada Lipscani. Brăila. Strada Mare. ist 9 aa aiiNYHvo SOCIETATE DE ASIGUR, ASUPRA VIEŢEI ŞI RENTEI IN VIENA Concesionata pentru România prin decretul din 1 Ianuarie 1870. In luna Maifi 1884 s’afi efectuat 614 poliţe pentru fr. 3,407,325 90 iar de la i Ianuarie in total 2946 poliţe pentru fr. 47,816,457 12.—In luna corentă s’ati incasat in prime şi depuneri fr. 551,422 42 iar de la 1 Ianuarie in totat 2,824,702 80 — Pagubele plătite in luna Maifi fr. 131,722 87 iar de la 1 Ianuarie fr. 726.884 92 Avereâ societăţii la 31 Decembre 1883 peste 31 milioane fr. » asociaţilor » » » » 49 » » impreună peste 80 milioane fr. Starea asigurărilor la 31 Decembre 1883 : 74,580 poliţe cu-in capital de peste 333 milioane franci. — Pănă la 4 Ianuarie 1884 s’a plătit pentru ear.url de moarte şi asociaţiunî (zestre) liquidate peste 86 milioane franci. — Asiguraţilor cu parte la câştig li s’ail plătit de către societate pentru anul 1884 o dividendă de 25°/0.—Asociaţiunea ajunsă la liquidare in anul corent a produs o fructificare de 7'/2 °/„ dobândă şi dobânda dobânzilor iar asociaţiunea cu capitalul garantat şi cu participarea de 85°.'0 parte la câştig aii produs o dividendă do 25°/0 din capitalul asigurat aşa dar pentru fle-care miă de franci asigurată sau plătit 1000 plus 250 franci. Informafiunî se dau voios şi oferte se primesc la Agenţia Genera 1 a pentru Ro m anin Bucurescî, Strada Lipscani Nc 17 (Casa CriBavalniiiV Erezii L. LlEMAITRE Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMA—ATELIER MECANIC BUCURESCÎ ESECTJTIUKTE REPB1D13 Se insârcineazâ cu construcţiune de vagonette şi raileurl pentru terasamente, asemena şi construcţlunl, de turbine şi mori pentru preţuri mult mal s că^te ude căt cele de Viencj-şi Pesta, şi cari sunt fixate pentru o moară cu 33 1 piatră de la 36 la 1,500 lei Ii 1 „ » ,, 42 „ 1,800„ 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 M „ 42 „ 3,800 “ Comptuarul de Schimb s Comisidn Strada Lipscani No. 39. MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurl frumoase din cea mai mare fabrică, din Germania Se vinde cu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARCU3. Calea "Victoriei 72 (Vis-a-vis de Palatul Regal). Comptuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39. 'M Instalaţiune de mori cu turbine foarte rentabile. —O moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe riul Sabar, a costat 55,000 lei şi produce 3000 lei pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor si proprietarilor de moşii. EFTINĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS. -iVi-TLULriOiXlL Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la 15 Maifi pănă la 15 Septemvrie. Recomand camerile mele, cele mai solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. Diligenţa va incepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de.la 15 curent.—Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. CA CEL MAI BUN PER3ERVATIV sad altor boale contagioase, precum şi ca remediii antiseptic vulnerar se Întrebuinţează „Anti-Bacterionul“ cel mal bun deslnfectant şi desodorifeant cunoscut pănă astăzi, recunoscut de autorităţile chinico-necicale din ţară şi streinătate. — „Antl-Bacter ionul44 nare nici un mi ros şi diluat (amestecat) cu 10 părţi apă, intrcce acidul fenic. i.1 cărui miros penetrabil de multe orî devine insuportabil, Efectul salutar se produce imediat. — Cele arâtate se ba-sează pe certificatul emis in urma cercetărilor de către profesorul d. Dr. Bernad.—„Anti-Bacterionu[u nu atinge nici ţesăturile, nici ferul sau lemnul, distruge imediat or ganele părăsitelor impedeeă toată reacţiunea şi este cu 60% mal eftln de căt acidul fenic. — „Anti-Bocterlanul44 se vţnde in butoaie de 1 hectolitru a 100 lei sau % hectolitru a 55 lei precum şi ir sticle de 1 litru a 2 lei. — „Anti-Bacterionul“ ca remediu in contra boalelor de animale safi ca antl-septic vulnerar se vinde in sticle de 1 litru a 6 lei sad % litru a 3.50 lei. — A se observa marca fabricel pe sticle. Depositar general D. L. Praus, Calea Văcăreşti No. 4 Bucurescî, şi Drogheria Brus Strada Nouă unde se adrese--ză cereri pentru modul intrebuinţăril prevecut in anume instrucţiuni. I Vindeoare garantata I PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabili In oti-ee casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d’a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 59 ! Haschisch Collodium I şi fle-care ml va fi recunoscător Mathias Itoisnyai, farmacist m Arad Depositul şi agentura geni-rală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Praijk, Thttringer, Thoiss, I, A Ciuraf Ir. Alecsandriu, Ziirner.Zeides’ Stoenescu şi Risdbrfer, la Căm pu-Lung la Fred. Paul. Chocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de chinin, Chocolade chinin & fier, dulc- şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate far-maci.-e sus menţionate. 000000*7 >000 SLĂBICIUNE (anemia) PELI CAPULUI Căderea (Albirea Părului) Cădetea Perului Buxina Desiauriers (Loţiune DttersivJ, Tonica j/ Ştim alantâ) MANCAR1MI MATREAŢA Căderea Părului Pommada Desiauriers fi ia iop Pharmaciaui fi ParfttmoTi A se pidl de contrafacere 0000^00000 u MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANI* Valabil de la 20 Maiin (1 îunid) 1884. k. Bgcnresţl-Fwgti-RomM B. Roman-FocsanT-BuciirescI C. Bncnrescl-Yerciorova D. Yerfiorova-Bucorescl Ştaburi Arătarea trenurilor Staţiuni Arătarea trenurilor Staţuni Arătare» tren. ! Staţiuni Arătarea tron. ic. Pers. Plăc.| Ac- Ac. Peru. Tron. Muie || Ful. Ac. |Pors. 1 Ful. Ac. Pers. o.m. o.m o.m. o.m. | o.m. o.m. o.m. o.m. o.m. o.m, 1 o.m. | o.m. | o.m. 1 o.m. o.m. o.m. N. PL StT. lim dim 3 im p.m ser.* u in a.nil N 4- p.m ~^im p;m ser. a.m. ser. 11*0 8*0 7*6. 7 oo 5oo nuui. K pi. 8i» 12,. 5., DUC- Rest. 4os V R. PL 7.,. Dl Sos-ri* Rest. PI. 12it 12.7 lo« 10,. 9« a.m s« dim 6*8 9oo Roo Sos. Ddl- R. PI. 9** 1., 1» 7.3 7,< Titll Rest. boa lOo* 6», T.-S. Sos. R. Pi. 8., 8.. u., u» 12o, 12» Boz. Sos. R. PL : 2j* 12. & pan p.m loo 1215 4ib iărâş. |0p!., ii,, 4,0 p.m dim 7*o p.m 5es 11. J 12,, p;i Sos. rlL R. PL 6io 6** 11,0 î:,. 8ot 8a, , Cra Sos, R. PI. 10,0 î,, i, 3» 3» M SOB. B. PI. 3i* s» 2o. 2a i 6, 6„ Focş. h°pi ii„ u,. t, 8,i 5*6 p.m 12,i lo: Stat. R0Spi, 8o, 8c, i„ i„ lOotf 10.* '8laL Sos. R. PI. 12» 12» 3.. 3., 5,* Focş Sos. R. PL- (Li 3.» 3« < »* lOo» B.-S. |°pl 12,, 12., 9*i 9*, 2,*! 2s* Cra. 9io 2*9 2,1 Iii. I2«t Pi» Sos. 11 R. FI. 2» 2,, Bot 5,, &? MM Sos. L- B. PI b» Bh p.m 12o* 4a, 5i» lloo a.m Bw-1° PL 1„ p.m lUi lloo a.m 3*, m o Sos. *•'0- R. PI. l2o* 12os 5« 6„ 8» 3.. Tik R. 3*1 6» 10o. Sos. 7sa 2.. 9oa Dl Sos. 3,* i» ser. a.m Voof Sos. 12,, 6i» 4or Nord. 4» 7 60 11,, R. . v„ 2»* 9*» rl- Rest. PL 3*» i„ 8,, 9»t 10„ leit. Rest. nOp ser am DUC. Sos.R. dim p.m am Eoni Sos. 8„ 4oi ii.. R„, Nord. Sjo lOoo 11.0 11.J Rest. dim p.m. n6p R- Sos. dim p.m săr n6p a.m 1 E- Bnenrescl-Ginrşin Staţiuni Arătarea trasurilor Ful. | Per».| Mirt. Pers ti.ni- |o.ui. |o.m. s.m. Buc. "Nurci. B. PI. Sos. R. PI- Corn, b°pi. Sînrg. fk Smârda803' 7,. F. Giurgiu Lturt'-ti Statiuul dim p.m ser. 7,, 5*o 8l6 7,, b. 8,8 7.» 6i* <0J 8,8 8a, 7,t ■9» 8» 7» 9. 9,c 8» 10., 9«» 9so a.m s Ar p.m * PL Gi»rg.|°li. Com. |0Spl M-108pl Nord. B. S Arătare» trenărilor Ful. I Pers. | Mixt. I Tors- u.n. (r.m Buc.Nord p.m a,m boo 8o. 8, A 9,. 9, * lO.i 10*i 3.f 10*. p.mi a,m p.m 5*o 5** 5si 7o* 7w 8i* 8.» 8*. sur. G. Îecuciii-Berlad B. Beriad-Tecncin p.m 2» 4so Mi Tec. a.m a.m p. 6.»1 ii*o i 800 lbo ' diml p.m p.m Beri. j> pi Tec. t£t a.m p.m p.m 8«o 8*o 10., 4*o 10» a.m p.m s6r. INSTITUTU MEDICAL BUCURESCÎ 6, STRADA VESTEI, 0. Secţia medicală- 1, Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajiti sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higiănică 1 Bae abur..........v' " 4 Baedeputină cu şi fără duşe............... medicamente . • • * 1 duşe rece sistematică . 1®“ HAI DE ABUR ŞI DE IPTITUrST-A. Nota. I. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de 1* orediminăţa până la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile & * abur, odată pe săptămână Vii-rea, la 7 ore dimineaţa penă 1» 1 post-merid Preţurile la secţia medical* conform prospectului. La Institutul Medical de IIj'4*' rotherapie, pe lângă cele l-a'w servicii s’aii mat adăogat şiU11 servicifi special de băi de tio-mol de la Lacu Sărat din Brăila Direcţiunea Tipo-litografia Ştefan Mihăiescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 2126 10 BANI EXEMPLARUL JUOI 9 AUGUST 1884 ^*'•*'''**•***" ^ !*• APAIir] TOATE ZIEELE ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 M; 6 luni 15 lei; S luni 8 lei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: In Români» s La administraţii le. Tipografia Ştefan Mihăltscu, Strada Covaci, Nr. 14 a. la corespon-- denţii ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Eavas, place do la Bourse, 8 In Tiena : La Ennrich Achalek, I, WollzCile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. tn Hamburg: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de .anunţuri pentru Germania. OBSERV AT0R1UL METEOROLOGIC V ---- Buletin atmosferic Mereurî,8/ 20 Elemente climatice K R I A^I 2 ore p. m. 8 ore săra 8 ore dim. Tliii|Walora acrului la umbri 23.8 16.0 16 2 » „ mnimi. . . 2-5.5 „ „ minimă. . . L.O 9.b „ „ firi apărător. 24.3 14.0 19 «i Barometrul redus la 0» 754.8 754.2 754.8 Tensiunea «porilor iu miliuutre . 10 0 10.1 10.7 Luieeeala relativă iu procente . . 6 71 78 j direcţia dominantă . . . W W — 1 \ iuţeala medie 1.2 1.0 1.3 Eraporutiunea apel 0.5 0.6 0.4 Floaia 0.0 0.0 0.0 iotluouielru (0-100) 40.7 72.3 72.3 Kebulosltatea (0-10) 7 1 4 Directorul Observatorului: St. Iiepites. NOTA.-Temperatura este data In grade centigrade; înălţimea barometrului in miUmetre de morcuriu. Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe secunda. Evaporaţiunea apei şi ploaia sunt socotite in nilimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 gride la întuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar d cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n'ar fi vapori de apă. Nebulositatea i4te măsurată de la 0 la 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată ur. cer cu desăvârşire acoperit de nori. Sprijinul deosebit, ce „Romănla Liberă44 a intălnit tot-d’a-una in rândurile cititorilor dlu ţară, ne-a făcut să introducem im-bvinătăţirî Însemnate in redactarea şi tipărirea acestui organ independent. Acum chiar, spre a respunde dorinţei celor ce ne citesc, am ouganisat un serviciu de informatiunl acărui funcţionaro şi'a făcut bine proba, in cursul săptămânii tro» cute. Sperăm că cu timpul şi eu sprijinul cititorilor, acest servicii! va face însemnate progrese. Pentru oamenii de afaceri, pe lăngă mate-îla existentă, uni introdus o rubrică regulată a licitaţiilor precum şi notarea preţului productelor In săptemaua viitoare, se va incepe publicarea unui interesant romanţ scris, de colaboratorul nostru Duiliu Zamlirescu , al cărui talent, simpatic privit de cititorii noş* tri, e ou putere încordat in frumoasele scene, ee se desfăşură In faţa -vieţii Toate aceste {silinţe le datorini pnblicn-lnî care ne-a susţinut şi ne susţine cu atâta» buuă-vohiţă Suntem veseli, cănd ăl putem arăia ast-fel recuuoseinţa noastră. CATRc ALEGET0RI Peste trei zile Primăriele vor publica listele electorale definitive. Alegător.!, cari nu vor fi dobăndit dreptate de la autoritatea comunală, precum şi aceia carî nu vor fi cerut înscrierea lor in colegiul unde aii dreptul, pot să apeleze la tribunalul judeţului J Termenul de apel incepe Sâmbătă, il ale curentei, şi se sfărşeşce Jouî, 16 August, cănd Tribunalul va afişa pe uşa pretoriului său toate apelurile primite, cu arătarea zilei cănd fie-care apel va n judecat. r toate apelurile vor trebui să fie judecate, de la 19 August pănă la 3 Septemvrie. Cetăţenii, Remulţămiţî cu sentinţa 1 'ibunalulul, aii dreptul de a apela la , ide <-!asaîie» in termen de 10 a i Pronunţarea sentinţil. Apelurile de la Casaţie sunt jude-od-ie m lond, in curs de trei săptămâni, la l^oTb ^ ^ temvrie până Consiliele comunale sunt datoare a-J? a rectifica listele definitive pe te-11-JU. hotărîrilor justiţiei, in termen de i zile de la a lor prezintare. *oate reclamaţiele şi orî-ce acte de tui°te Urâ în aceas^ă fnaterie sunt graşi11 urmă se vor libera cărţile de ale-cao x Pe carl cetăţenii trebue să le Primarilor, căci fără dînselo nu Sunt primiţi la -otare. jx) e^ea a lăsat o cale foarte largă ce-de aL °*r* a regula dreptul o- in fi-vor aceia carî, Sff ptKeTotaT , toănCa lipSi!‘ ' “ fiiilî.f caulc dal' Ge care in lista dea netrliil}’ liedrePtărilul saQ «cela care neel)jat d a-şl regula posiţiunea la consiliul comunal, să se adreseze tribunalului. Cei cari nu vor stărui sâ’şî dobîndească exerciţiul de alegător, nu vor avea drept de a se plăDge. Pentru înlesnirea cetăţenilor arătăm din nofi cum grupăză legea pe alegători. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar ruraljsau urban de cel puţin 12001el. In colegiul II, cel domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de orî-ce natură, de cel puţin 20 lei.— Sunt scutiţi de cens : a; profesiunile libere. b) oficerii in retragere, 0 pensionarii Statului, şi d) cel-ce aă absolvit cel puţin invă-ţăf ăntul primar g^In col. III intră toţi căţî nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct: a; învăţătorii săteşcî şi preoţii, b) cel ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cel c’un venit funciar rural de 300 Fel in sus şi carî sciâ ceti şi scrie. — Aii dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cel c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : al foştii şi actualii preşedinţi sail vi-ce-preşedinţî al vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi ictualiî deputaţi şi senatori, cari aii făcut parte din două le gislaturi ; c) generalii şi coloneii! precum şi a-similaţiî lor ; d) foştii şi actualii miniştri sau re-presintanţl diplomatici al ţării e) foş'iî şi actualii membri saii preşedinţi de curte, procurori-generau de pe lăngă curţile de apel, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) dostoriî şi licenţiaţii de orice specialitate, carî ăşî vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. 1 ac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, carî au un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei in jos pănă la 800, cum şi comercianţii şi .ndustriaşil, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orî-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) licenţiaţii in drept, in litere, fi-losofie sad sciinţe ; c) foştii şi actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 an d) inginerii y architecţiî, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii şcoalelor din oraşe ale Statului sau al şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. Mal adăogăm, că legea pune in censul bărbatului contribuţiunile soţiei, căt timp are administraţi averii dotale, şi in censul tatălui contribuţiunile copiilor săi minori, pe tot timpul usu-fructuluî legal. ’ D’asemenea proprietarul unul imobil scutit provisonu de plata impozitului că1 re Stat, va esercita dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acol impozit. ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Cairo, 18 Augusf. Trei batalioane de infanterie şi un detaşament de cavalerie sunt gata să plece pe Nil spre Vady-Halfa Thua-Nan (Anam), 18 August. încoronarea regelui s’a făcut cu mare pompă in presenţa colonelului Guerrier, a ministrului resident frances şi a comandantului Bes-Thurn. Funcţionarii francesî aii intrat in locul de încoronare prin usa reservată regelui şi mandarinilor chinezi insărciuaţî cu investitura. Berlin, 18 August. Veştile, colportate şi sprijinite de ştirile vieneze, despre o apropiată intăluire a impă râtului Franz-Iosef cu ţarul Rusiei trebuesc primite cu reservă, nu trebuie insă conside- rate ca improbabile. Tot acelaşi lucru se poate zice despre o eventuală întâlnire a ta ruluî Rusiei cu împăratul Wilhelm. Petersburg, 18 August. Afară de cheltuielile incorecte, făcute in paguba statului de administraţia drumului de fler Nicolai şi cari se urcă, după revisia oficială, la 30 de milioane, s’a mal descope* rit cum scrie „Nevosti" incă o pagubă de 10 milioane, care a resultat in modul acela că Administraţia a calculat transportul de militari şi de greutăţi militare după un tarif superior de căt cel legitim. „Novosti" acusă administraţia de-a dreptu de falsificarea unul document oficial spre a inşela mlniste-riul de resbel, punăndu’l să plătiască după un tarif superior. Ministeriul trebuia să dăe crezămănt documentului celui fals de oarece el era făcut de un consiliu, in care se gasiau şi comisari de-al guvernului pentru apărarea intereselor statului.—Opinia publică aşteaptă cu nerăbdare sfîrşitul acestei afaceri. Marsilia, 17 August. Intre 47 caşuri de moarte s’ad intîmplat iorl opt din causa cholereî. Din Toulou s’afl anunţat două caşuri de choleră, din Aix şi Lyon căteunul, din Narbonne trei, din Cette patru, din L’IIospitalet şi Naosque (departamentul Basses Alpes) căte două cazuri- — In spitalul Pharo sunt in tratare 22 cazuri de choleră. Alessandria, 17 August. După ştirile cele mal noul falsul profet ăşî adună trupele sale la El Obeld, I lipsesc insă arme şi muniţiune, pe cari nu şi le mal poate procura din Europa. Verona, 17 August. Un raport al prefectului de aici către guvern constată, că nici in Peri nici in cele alai te carantine de-a lungul graniţei tiroleze uu s’a imtîmplat de la inchiderea lor nici un cas de choleră. Alexandria, 17 August Ieri după ameaz a avut loc o manifestaţie sgomotoasă a 8000 de oameni cari ad cerut să li se plătiască odată despăgubirile pentru bombardamentul Alexandriei. — Guvernul a promis in numele chedivuluî, că va implini căt mal curând dreptele cerere! a le reclamanţilor. Rusciuc, 17 August. Prinţul Alecsandru al Bulgariei va merge pe la Lom-Palanca la Turnu Severin, spre a saluta acolo pe regele României iu trecerea sa la Belgrad. ' " ~ —————— <—<£-*■£— ------------ Serviciul Telegrafic a! „Eomieiei Litere 19 August 1884—3 ore seara. Viena, 19 August. Ziarm „Viener Zeitung» publică un tratat făcut intre Austria şi Rusia, autorizând corespondenţa directă intre tribunaleleţdin Galic a şi cele din provincia Varşoviei! Potadam, 19 August. Ieri, dandu-se in castelul Babelsberg un prăni} de gală in onoarea aniversării dilei de naştere a împăratului Francisc Iosif, împăratul Wilhelm a ridicat un toast împăratului Austriei. După toast, musica a intonat imnul austriac. TT _ Pai-iar 19 August. Vaporul „Uio Negro", avend la bord 1300, oameni de trupă şi material de resbel, a plecat ieri din portul de la Alger cu destina-ţiune a merge la Tonkin. Paris, 19 August. Scir! d in St. Petersburg zic că n’biliştil afl dat foc ierbăriel de la Kazan, de asemenea s’ail prăpădit cinci bastimente afectate la serviciul public. Numărul victimelor se ridica la vr’o sută de persoane. Noi esplosiunl sunt de temut. (Havas). A ee redea ultime ştiri pe pag. IlI-a. Bucuresci, 8 August Situaţia partidelor politice in tara române ică, mal ales pi această vreme amorţită de vară, e foarte confusă. Nu e vorbă; nici înainte nu era tocmai limpede. Dar acum, chiămănd chiar pe observatorul cel mal capabil ca să cerceteze şi să se pronunţe, nu şcim ce-ar putea distinge in invălmăşala de i-deî unde ne sbatem. * Mal ăntăiu, programe politice şi economice, adevărate programe de Stat, in tot înţelesul cuvîntuluî, nu există nici intr’o parte nici intr’alta. Conservatorii, in noua lor cristalizare, se pre-ind mal liberali de căt d. Brătianu. Liberalii reclamă pentru dinşil un conservatorism mal naţional de cătai d-lul Catargf Unii acusă pe ceî-l-alţî, iar al * redea invinovăţesc şi pe unii şi pe alţii J NUNCIURILE: C Lima mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusâ Articoliî nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru .nserţil şi reclame, redacţlunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. r u nrrnrvTnpyir iiaiiTi Tri U La turnul lui Babei o fi mai fost a-tăta încurcătură. Ce vreau guvernamentalii? Fericire a ţării, prin exploatarea budgetului îngăduită de d. Brătianu, iar ca firmă : libertatea şi naţionalitatea. Ce vreau ODOsanţiî cu orî-ce preţ ? Iarăşi fericire a tării, prin schimbarea arendeî budgetelor, şi tot cu firma libertăţii şi naţionalităţii. Ce vreau cele-Palte fracţiuni liberale, unele independente prin fire, altele de-sidenţe numai d’o vreme incoace ? Aci, lucrul e mal greii: unii, repre-sentaţl prin d-nii D. Brătianu, G. Panu şi M. Cogălnicianu, stăruescla răsturnarea celor de la guvern ;—alţii, ca grupul-Rosetti, impingerea d-lui Brătianu, pe dealul radicalismului, convinşi că cu descăntice metafisice de liberalism se vindecă feluritele suferinţe ale unul Stal ; — şi in fine cel din urmă, noi cei din direcţia nouă, siDguril cari de la proclamarea regatului am desfăşurat o programă, in presă prin condeiul nostru, in Cameră prin glasul d-lor Maiorescu şi Carp, primind cu sinceritate formele liberalismului constituţional, dar reclamând prepararea naţiunii, printr’o administra-ţiune inteligentă şi cinstită, printr’o justiţie integră şi prin şcoale, pentru a putea lupta qu isbăndă in nenorocirile viitorului şi a se face vrednică de instituţiunile ce le reclamă progresul naţiunilor. Noi nu voim resturnarea d-luî I. Brătianu, dar credem că o-potunismul liberal designă direcţia cea mal sănătoasă a unei politice de Stat in România. Şi daca d. I. Brătianu, cu partidul său, căci partid are şi partid destul de mare, va voi să meargă in această direcţie, cu activitate neobosită pentru îmbunătăţirea fundamentală, iar nu formală, a Statului, va găsi in rândurile noastre acel sprijin desinteresat, ce ’l întâlnesc! tot d’a-una la oamenii ce luptă pentru idei, iar nu pentru foloasele ti căloase şi trecătoare, la cari ţintesc ambiţiunile strimte. Cel cari lucrează cu hotărîre la răsturnarea cu orî-ce preţ a d-lul Ion Brătianu sunt, ca să concretisăm cu numele, numai constelaţiunea Vernes-cu-Catargi de o parte şi d. Dim. Brătianu de alta. Ce voesc unii, intr’un mod lămurit şi bine determinat, nu şcim. Ce vo-esce cel lalt, iarăşi nu şcim. Dacă şcim ceva este că, faţă cu atitudinea lor politică, in viitoarele alegeri, o-posiţiunea liberal-conservatoare declară că se abţine de la lupta electorală, iar micul grup de la «Naţiunea» combate această [a itudine. Neinţelegere dară nu numai in principie 'de Stat, pe cari şi unii şi alţii nu le-au desfăşurat cu toată limpezimea trebuincioasă publicului, ci şi in linia de purtare ’aţă cu o imprejurare insemnată in E. _____________________ regimul reprezentativ. Unde avem să mergem cu această invălmăşală de idei apăsată d’o pîclă groasă de lenevie. Noi nu înţelegem pe abstenţionişti. El critică cu vehemenţă şi une-orl cu _ dreptate faptele cârmuirii, el excită minţile in fie-care zi impotriva ce-lora de la guvern, exploatează cu duşmănie ori ce scandal, dar refuză, cănd comiţiele suveranităţii constituţionale sunt deşchise, de a intra in lupta normală a regimului representativ. Şi carî Te sunt cuvintele ? N’am găsit nimic temeinic şi demn de un partid, care pretinde a repre-senta averea, inteligenţa şi independenţa din România, iii ale lor cu-vime. Că d. Brătianu are să ingereze cu invierşunare alegerile?... Admitem pentr’un moment ipoteza ca deplin exactă. Luptă, dacă eşti patriot cu adevărat. In ciocnirile politice une-orî disperate, datoria celui care e convins de dreptatea teoriei sale este e a lupta cu eroism, de a infrunta cu bărbăţie orî-ce primejdie pentru a ’ţî duce steagul pe iuălţimile cetătiî. Cei cari desertează n’au destulă credinţă in drapelul lor, ori se simt prea slabi. In Francia imperială, oposiţiunea republicană, oposiţiune de resturnarea form^* de guvernămînt, de deslronarea dinastiei bonapartiste, a fost la ince- put numai de 5 deputaţi. Aceşti 5 insă, lucrând cu energia credinţei, înflăcăraţi de patriotism şi deplin convinşi că in republică stă mântuirea Francieî,— puiiu asupra căruia noi credem c’au )st greşiţi—aă sporit prin luptă, pănă aii ajuns mtr’o zi să represinte Statul frances. Avea-vor mal puţină credinţă ir. ideile lor oposanţil noştri abstenţionişti, de căt foştii 5 republicani din timpul lui Napoleon III f Multe gr işell făcut-a oposiţiunea nds-tră, cu aeclaraţiunea de anti-revisio-nistă, cu retragerea din parlament, cu moţiunea de a nu se sancţiona modificarea consntu iuniî, cu resoluţiunea reinlrărei in legalitate, şi in fine cu otărirea de a nu mal lua parte in lupta electorală. ' * O asemenea hotărîre, după umila noastră părere, e o abdicate din lupta legală, care cănd nu aduce repede re-voluţiunea este o slăbiciune ascu să. Nu seim dacă peste zece ani, oposiţiunea orl-care ar fi dinsa, cu excluderea unui caz de dictatură, ar putea să facă această revoluţiune. Totul insă pare a trăda o mare slăbiciune. Şi e lucru ciudat. Tocmai acum, cănd silinţele noastre au isbutit in parte a constitui un colegiu, colegiul I jenatorial, din elementele avute şi inteligente ale naţiune!, — tocmai acum oposiţiunea care se afirmă ca repre-sentănd aceste elemente refuză d’a lua parte la lupta electorală. Trei idei ne-au călăuzit pe noi in lupta revizionistă: crearea cător-va cercuri independente in ţară; reprezintarea minorităţilor ; şi secretul votului. Am dobândit in parte realizarea acestor doruri cari ne decisese, in contra chiar a unor amici de aproape, de a primi revizuirea pactului fundamental şi a lucra pentru realizarea acestei revizuiri. Poate că, dacă se afla şi o-poziţiunea in Parlament, s’ar fi putut dobândi mal mult decăt s’a dobândit, in sensul neatârnării civice. Şi cu toate acestea oposiţiunea nu vrea să intre in luptă nici chiar acum, cănd tărîmul e cu mult mal priincios de căt era sub regimul vechil legi electorale !... Nu putem aproba această decisiune in teoria constituţională. N’o putem aproba nici faţă cu împrejurările actuale de fapt. Şi dacă crede că, prin abstertţiune, va profita mal mult de greşelile celor de Ia cârmuire,—se inşală tare asupra acestui profit. Ţara nu se asociază, de căt cu cel cari luptă, şi, prin luptă, arată devotamentul lor pentru propăşirea Stalului. 1 CRONICA ZILEI Sâmbătă, 4 August, la orele IO1/, dimineaţa, M. 3. Regele, însoţit de adjudantul de ser-vicifi, a mers de a inspectat batalionul 2 de vânători, staţionat la Sinaia. La sosire. Majestatea Sa a fost intămpinat de D. maior N. Ionescu, comandantul batalionului, şi, dupe ce trecu pe dinaiutea frontului, ordona a se executa mânuirea armelor mal multe mişcări din şcoala de batalion şi şcoala de tiraliori; apoi, primi defilarea cu pas iute şi pas gimnastic. După aceasta, Regele inspectă barăcile locuite de trupă şi oficerî, şi rămăind pe deplin satisfăcut, a bine-voit a arăta înaltele Sale mulţumiri domnului comaudant al ba-talionulîu. La orele 12 lU, Majestatea Sa s’a intors la castelul Peleşuluî. Dumini îă, 5 August, MM LL. Regele şi Regina aii asistat la serviciul diva/ ce sa oficiat la monastirea Sinaia. Aci, Maiestăţile Lor au fost întâmpinate de D. principe *D. Ghica de d-nil oficerî aî garuisonel, precum şi de un însemnat număr de persoane distinse, aflate la Sinaia. MM. LL. Regele şi Regina aii bine-voit a intruni, in cursul săptămănel trecute, la dejun pe d. prim-ministru, I. C. Brătianu venit spre a se presinta de plecare in conge-diă pe d. N Ivreţulescu, ministru României la Petersburg, pe d. barou de Saurmp, ministru plenipotenţiar al Germaniei venit www.digibuc.ro -Jfifc ROMÂNIA LIBERA spre a se presenta de plecare in congeditt; pe d. comite de Walhvitz, noul însărcinat de afaceri al Germaniei pe timpul absenţe! domnului ministru ; ped. ministru Sturd-za; pe d. general Fălcoianu, ministru de res-Dei, cu doamna Fâicoianu; pe d. comite Zsichy, şambelan al M. S. împăratului Aus-tro-Ungarieî; pe d. doctor Herich, consilier de secţiune la ministerul de comerciii al Austro-Ungarieî; pe d. Plagino, fost ministru; d. C. Exarcu, fost ministru al României la Atena; pe d. G. Cantacuzino, director general al căilor ferate remăne, precum şi alte persoane de distincţiune. Pentru solemnitatea redeschidere! Curte! de Apel din Bucureşti, d. Zenide va pronunţa discursul tradiţional, luând de temă: Capacitatea juridică a străinilor in România. Confratele nostru Ciurcu a plecat la Sibifi, spre a asista la serbările celei d’a 700 aniversară a venirii Saşilor in Ardeal. D. locotenent-colonel Costache Ţintilă, s’a confirmat primar al comunei urbane Mihâi-leni din judeţul Dorohoiă, şi d-niî Dimitrie Holban şi Gheorghe Feştilă ajutoare primarului. D. C. I. Zamfirescu, fost director de prefectură, este numit in postul de director la prefectura judeţului Rămnicu-Sărat, in locul d-lul I. Anghelichi. Crucea de cavaler al ordinului Coroana Rom&niel s’a conferit d-luî George Constan-tinide, interpret al consulatului general român din Constantinopol. Exposiţiunea cooperatorilor români se va deschide, in anul acesta la 2 Septembre, in Iaşi. Tutulor expozanţilor se acordă căte un metru pătrat de teren gratis; in colo metrul va costa 25 lei. „Românul" află că d-rul Grecescu, insârci-nat cu examinarea viilor din puntul de vedere al filoxerei, in Mehedinţi şi’n Dolj, n’a găsit nici o urmă a devastatoarei insecte. Absolvenţii şcoalel militare de cavalerie şi infanterie, cari au făcut un nod examen—ne spune «Voinţa Naţională»—vor fl toţi promovaţi la gradul de sub-locoteneuţî. Asupra scandalului de la spitalul Filantropia s’a trimis o anchetă care a ^constatat, că farmacistul Marcovicî n’a săvîrşit togmal faptele brutale ce i se atribuise, ».n'ii>.).iinwîmi DIN AFARA” întâlnirea de la Varzin. întâlnirea contelui Kalnoky, ministrul de esterne austriac, cu prinţul Bi „arck, formează pentru moment, cum ne-am putut incredinţa din ştirile ziarelor străine, obiectul de căpetenie al preocupaţiunilor politice.—Variantele date de foi, in această privire, sunt insă atăt de numeroase şi atăt de şovăitoare, incăt mai luminaţi nu suntem astă-zî asupra scopului intălnireî, de căt eram in momentul când o in-registrasem pentru ântăia oară. Cu toate acestea, unele vederi greşite asupra ei incep a fi risipite.— Aşa se susţinea bunioară că prinţul Bismarck şi contele Kalnoky vor eli- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 8 August — 3) II. Cincl-spre-zece zile in urmă, familia Rostand pleca la Blancarda. Advocatul trebuia s’aştepte vacan-ţiile tribunalelor, şi, de altă parte, luna Septembrie era foarte plăcută pe malul mării. Căldurile să sfărşiau, nopţile erau răcoroase. Blancarda nu era iocmaî in Esta-quQ> u? orâşel situat in extremele Marsilie!, in fundul unei incurcăturî de stânci, cari inchid golful, ci era dincolo de sat, pe o înălţime de piatră; din intreg portul ’i se zărea faţada îngălbenită, in mijlocul unui buchet de piui colosali. Era una din acele zidiri pătrate, greoaie, cu ferestre neregulate,^ numite castele, in Provenţa. D’inaintea casei, o terasă mare se întindea in formă ascuţită pe un ţărm strâmt de pietre. In dos era un cămp închis, pământ 3ecăţiv, unde căţî-va bu- mina, cu ocasia intrevederei lor, din alianţa austro-germană, pe Italia, pentru purtarea ei atăt de anglo-filă in ces-tiunea conferinţei egiptene.—Ziare germane din cele mai acreditate nu se sfiau, intr’adevăr, a privi această purtare a delegatului italian in conferinţa din Londra, ca un act de trădare a alianţei Europei de mijloc, la care aderase şi Italia.—Modul de a vedea al acestor ziare pare a fi fost insă cam sanguin, căci oficioasele italienesci declară astă-zî, că dacă s’a putut naşte vre-o înstrăinare intre Germania şi Italia din causa atitudine! acesteia la conferinţă, ea a fost cu mult mai neînsemnată de căt să fi putut esercita vre-o influenţă păgubitoare asupra a-lianţeî insăşi.—Ba telegramele ne spun că nu numai Anglia a fost care a mulţumit Italiei pentru atitudinea ei la conferinţă, ci şi Germania a imitat acest esemplu şi a arătat guvernului italian recunoştinţa sa pentru purtarea delegatului ei in cestiunea sanitară, sulevată de delegatul german in conferinţa din Londra. Două lucruri reese de aici : ântăiu că Italia, prin aşa numita sa aderare la alianţa celor doi împăraţi, nu şi-a legat de loc mâinile, spre a cădea la rolul de unealtă a prinţului Bismarck şi a doua, că Germania are mult mai mare trebuinţă de aliaţi,—mai mare de căt aceşti aliaţi inşişi,—de căt să se formaliseze de-un lucru atăt de mic ca atitudinea guvernului din Roma in cestiunea egipteană şi să piardă acest aliat, cu sorţii periculoşi de a’l vedea trecând in tabăra duşmană. Ceea ce s’a discutat darjin prima linie la intălnirea din Varzin, pare a fi cu totul alt-ceva şi anume insăşi cestiunea egipteană.—Aceasta pare a re-sulta in mod simţitor şi din faptul că consulul general german din Cairo, d. de Derenthal, a fost chemat anume din Egipt spre a lua parte la desbaterile conferinţei.—Ce va face oară cancelarul german in acâstă privire ? El face multe cănd este nervos. In afacerile egiptene insă ne^temem că ori-ce combinaţii a le sale vor remănea numai platonice, de oare-ce Anglia nu este statul care să se poală intimida.—Numai in comun acord cu Francia, ar putea Germania esercita o inrîurire hotăritoare asupra Angliei. Noi ne aş. teptăm insă, cu toată indignaţia ce domnesce pentru moment in Francia in contra Angliei, ca in ultima oară Francia toi să transacţioneze mai bine cu Anglia de căt să se pue alături cu duşmanul său secular. Se vor mai fi tratat la Vsţrzin şi^alte cestiunî, căci este ştiut, că Germania şi Austro-Ungaria nu au in Egipt de căt interese depărtate.—Din toate consideraţiile de pănă aici la un loc reese insă, că de la actuala conferinţă din Varzin, cu toată barba mare şi cu toţi ochii încruntaţi cu cari s’a înfăţişat la ea prinţul Bismarck, n’avem să ne temem de isprăvi turburătoare oentru pacea europeană. Sfinxul din * a^zin a inceput, de mult, să ’şî piardă din farmecul seu misterios. Cel d’ăntăifi, de la 1871, a fost un Glad stone, care nu i-a arătat mai multă consideraţie de căt ori cărui alt diplomat european. începutul este făcut. Discursul de tron englezesc. Discursul de tron, prin care s a închis parlamentul englezesc, nu se deo-sebesce tocmai mult prin luminile ce aduce asupra situaţiunei. Ca ori ce discursuri de tron, el incep e cu formula stereotipă despre «raporturile amicale eminente» cu pute- tuci de vie, migdali şi măslini abia se invoiau să crească. Dar unulu din neajunsurile, unulu din pericolele Blancardeî era că marea sguduia vecinie stânca; infiltra-ţiunî, provenind din isvoarele vecine, se produceau in acea masă de pământ puţin moale; şi se intămpla, de câteva. ori pe an, ca blocuri enorme să se deslipească şi să cadă in apă cu un sgomot înspăimântător, Puţin căte puţin, proprietatea se scobea. Mulţi din pini fuseseră deja răsturnaţi in apă. De patru-zecl de ani, familia Micou-lin era arendaşă la Blancarda. După obiceiul provenţal cultivau bunul şi impărţiau recolta cu proprietarul. Această recoltă fiind sărăcăcioasă, ar fi murit de foame, dacă n’ar fi pescuit vara. Intre o arătură ş’o seceră trăgea odată şi cu plasa. Familia se compunea din tata Mi-coulin, un bătiân aspru, cu faţa neagră şi uscăţivă, d’inaintea căruia toată casa tremura; din mama Micoulin, o femeie căt muntele, prostită de multă muncă pe soare; dintr’un fiii care, pentru moment, servea pe vasul Arra-ga-nta, şi din Na’is, pe care tatăl său o trămitea să lucreze intr’o fabrică, cu toată nevoia ce se simţea de dânsa in casă. Locuinţa familiei Micoulin, o căsuţă lipită pe una din coastele Blancardeî, rare-orl răsuna de un rîs sau de un cântec. rile vecine. — Formula ar putea trece şi de astădată, dacă n’ar fi două puteri asupra raporturilor cărora ea nu se poate aplica. Aceste două puteri sunt Francia şi Germania. Foile cele? d’ăn-tăiu nu se scandalisează tocmai mult de această frasă banală; oficioasele germane ţin insă să constate, că in ce privesce Germani», Anglia numai de «ranortnrî amicale eminente» nu poate vorbi. Deasemeneu nu este in toate părţile nici gustată nici crezută frasa aespre regretele cu cari privesce Anglia zădărnicirea conferinţei, care era însărcinată să restabilească echilibriul in fi-nancele egiptene. Ştiut este, observă mai virtos tot foile germane, că dacă această conferinţă sa, zădărnit, cauza tot Anglia este. Oare nu a declarat de repeţite ori chiar primul ei ministru, că este dator să se felicite de acest resultat, de oare ce i-a redat iarăşi libertatea de acţiune in cestiunea Egiptului ? Nici despre cea ce guvernul M. Sale Reginei are să tacă pe viitor in Egipt, şi in specie despre misiunea cu care â fost insărcinat amiralul Nerthbrook, nu spune mesagiul aproape nimic. — Mai elocuent este numai in privirea afacerilor interioare. — Aici el constată o împuţinare considerabilă -4 îmbucurătoare a omorurilor agrarii < m Irlanda şi «o îmbunătăţire a soarteî acestuia.» —Asupra punctului din urmă am dori insă mai bine să autjim opinia poporului irlandes. Ne temem că ea nu ar fi atăt de optimistă. Mesagiul se termină cu cestiunea reformei electorale, in care reacţionara Cameră a Lorzilor a resturnat cu atâta neîndurare toate socotelile d-luî Glad-stone. — Mesagiul insă, amintind interesul ce arată poporul acestei cestiunî, cuvinte prin care n’a putut înţelege alta de căt meetingurile ce se aranjează împotriva Camerei lorilor, a dat să se înţeleagă că guvernul este hotărit să reiea cestiunea in viitoarea sesiune şi să ducă reforma la îndeplinire, kcu preţul ori cărui conflict cu Camera de sus. Din Tonkin. Un ordin de zi al generalului Millot. Generalul Millot, comandantul en chef al corpului de expediţie din T on-kin, dăduse următorul ordin de zi co-1 >anei Dugetme, dupe bătălia de la Bak-Le, in care Chinesiî atacaseră pe Francesî, cu toată incheerea păcei, şi cei d’ăntăiu n’au scăpat de căt prin bravură de un desastru sigur. Iată textul ordinului de zi: «Soldaţi! Aţi fost plecat m număr mic ca conform ordinelor guvernului şi disposiţiilor tractatului de la Tsien-Tsin să ocupaţi fortificaţiile de graniţe dintre Tonkin şi China şi aţi fost atacaţi in strămtorile Lang-Son de către un duşman perfid, cu gândul de-a vă băga intr’o cursă. Mulţumită insă vitejiei voastre aţi paralisat toate uneltirile lui, v’aţî luptat unul cu zece şi aţi salvat steagul şi onoarea armatei noastre. Numai căte-va bagage păruite de personalul indigen aă rămas in mănile inamicului! O declar sus. Sunteţi vrednici urmaşi ai soldaţilor primei republice! Şi dacă nu aţi in-vins, aţi asigurat insă Francia prin curagiul, statornicia şi eroismul vostru. Onoare vouă soldaţi. Republica vă mul-ţumesce şi va însemna in analele sale o faptă glorioasă mai mult». -----------,—------------------- Tata Micoulin tot-d’auna istra o tăcere de sălbatic, bătrân, cufundat in cugetările esperienţeî sale. Cele două femei aveau pentru dânsul acel fel de respect fricos, pe care soţiile şi fiicele cin miază-zi au pentru şeful familiei. Şi liniştea casei era turburată numai prin strigătele furioase ale mamei Micoulin, care ’şî punea măinele in şolduri şi ’şî umfla plămânii aproape* * să ’i rupă, aruncând spre cele patru puncte cardinale numele de Nais ! indată ce biată fată dispărea un moment. Nais auzea de la un chilometru şi venia acasă, îngălbenită de o mânie năbuşită. Nu era nici de cum fericită, frumoasa Nais, cum era numită in Estaque. Avea şaî-spre-zece ani, şi Micoulin, pentru un da sau pentru un nu, o lovea peste faţă, aşa de tare, in căt sângele h pornea din nas; şi, chiar acum, cu toţi cei doue-zecî de ani ai ei, avea umerii vineţi in timp de săptămâni întregi in urma brutalităţilor tatălui său. Tata Micoulin nu era un om rău, dar întrebuinţa aspru regalitatea lai, voind să fie ascultat, avend in sănge vechea autoritate latină, dreptul de viaţă şi de moarte asupra a lor săi. Intr’o zi, Nais, vânătă de lovituri, îndrăznind se rădice măna pentru a se apăra, era căt p’aci s’o omoare. Ten era fată, după nişte asemenea corecţiunî rămânea tremurând ceasuri întregi. S’aşeza pe pământ, intr’un O SERBARE SASEASCA De Lunea trecută au inceput ia Sibiu un şir de serbări prin cari Saşii din Ardeal ăşî serbătoresc implinirea anului al şaptesutelea de la venirea lor in această ţară. Ceremoniile sunt numeroase şi felurite, nu ne pot insă interesa. Serbarea insăşi nu ne privesce. Nu le-o luăm Saşilor in nume de rău. Un, popor vrednic e dator să ’şî serbeze zilele mari şi oamenii mari ai istoriei sale. Aici nu incap amânări saă «serbări tăcute»; cine n’are curagiul să’şi serbeze la timp şi pe faţă sfinţii săi şi praznicele sale naţionale, e un laş. Poate ar fi nemerit insă momentul ca să ne’ntrebăm, cu această ocasie, dacă Saşii, cari de şapte sute de ani se hrănesc pe unul din cele mai frumoase ţinuturi ale strămoşescului nostru pământ, au ţinut seamă de ospitalitatea românească şi aă resplătit’o cu recunoştinţa meritată ? Scurt ne este răspunsul, dacăe voi'ba să’l dăm. Saşii au ţinut tot-d’auna eu asupritorii noştri. In infama alianţă a celor trium na-tionum, cari juraseră peirea Românului din Ardea1, ei constituiau aliatul al treilea. De atunci pănă azi multe aă avut de a suferi Românii de la privilegiaţii coroanei unguresci. Pe-rit’au insă Românii ? Nu ! Cu tâte tertipurile şi mijloacele numeroase de o presiune de cari ati dispus Saşii, Românii de prin aceleaşi ţinuturi cu ei s’au păstrat şi alocuri vigoarea latină a isbutit chiar să repue puterea de conservare saxonă. Azi poate ar fi timpul ca Saşii să revină de la politica lor de egoism şi nedreptăţire şi să’şî asocieze tâte puterile cu Românii spre a combate pe duşmanul, devenit astăzi comun pe unguri. Românul in generositatea sa tradiţională ar fi poate dispus să uite. Sasul de azi e insă tot cel de acum 700 de ani, numai puterea nu este aceeaşi, căci prîvelegiile s’au dus, timpurile s’au schimbat şi Românul este altul. Dar treaba îui! Trebuinţă n’are poporul român de el. Tare prin siDe, prm sfinţenia causei sale, poate să uite saă nu trecu tui; la serbările ce au acum loc in Sibiu poate privi insă de sigur cu nepăsarea cea mai deplină. DIN ,rOi)KŢS Epidemii.—Cetim in „Curierul Râmnicului" : „Scarlatina in comunele Mândresci şi Valea-Ratei, au incetat cu desăvârşire ; căte va caşuri se mai iviseră in comunele Jitia şi Modrenî, insă in aceste localităţi a fost stinsă inainte d’a fi vr’nn cas mortal.—Disenteria s’a pronunţat cu furie in comuna Sgârciţi; 44 persoane eraă zi-ele trecute atinse ae această maladie, dar graţie măsurilor luate la timp epidemia a perdut din intensitate. D-rul primar a plecat zilele acestea să mai inspecteze căte-va comune de munte. ★ Grindină. — Ravage insemnate, spune aceeaşi foaie a fost aduse porumburilor şi viilor din comunele Gradescea şi He-răscî in ziua de 26 Iulie, prin piatra ce a căzut in aceste localităţi şi care era de mărimea alunei. Nu cunoascem incă in-tinderea stricăciunilor, dar se zice că in frumo.asele vii de la Herăsci n’au remas căt huracii. » Copil ars. — Copilul Iordache, in vârstă de 4 ani, fiul Iul Stan Cosacu din comuna Şegarcea-din-Vale, judeţul Teleorman, in dimineaţa de 18 Iulie 1884, a colţ întunecat, ş’acolo, fără nici o la-crămă in ochi, să consuma şi era roasă de insulta pe care o suferise. Un fel de resbunare neagră o ţinea aşa mută, pe loc, căte o zi intreagă, şi se gândea mereu ce să facă, şi nu se putea opri la nici o hotărîre. In ea se revolta tot sângele tatălui seu, un fel de mânie oarbă, o trebuinţă furioasă d’a fi cea mai tare. Cănd vedea pe mamă-sa, supusă şi tremurătoare, că se lace mititică in faţa lui Micoulin, o privea cu dispreţ. Adesea zicea •. «Dac’aş avea un bărbat ca tata, l’aş ucide !» Nais de multe ori prefera zilele in care era bătută, căci aceste violenţe o mai sguduiau din amorţeală. In cele l’alte zile, ducea o viaţă aşa de mărginită, aşa de închisă, in căt murea de.urît. Tatăl său o oprea să se coboare in Estaque, o ţinea acasă, 0-cupată neîncetat; şi, chiar cănd n’a* vea nimic de tăcut, ’i poruncea se stea acolea, sub ochii lui. De aceea aştepta Nais cu nerăbdare luna lui SeptemLre; indată ce stăpânii se mutau la Blancarda, supravegherea lui Micoulin slăbea de nevoie. Nais, care trepăda pentru doamna Ros-tand, se despăgubea de închisoarea ei timp de un an intreg. Intr’o dimineaţă, tata Micoulin se găndi că fata lui ’i putea aduce parale. Atunci, o emancipâ, o trămise să lucreze intr’o fabrişă vecină. Cu toate fost lăsat singur adormit in gârliciul casei, de unde sculăndu-se s’a dus in casă la vatra focului spre a se incălzi 5 ’ ... prinzându-i-se cămaşa a eşit afară ţip^}' Pănă să sosească tatăl şi mama sa, focul i-a ars toată pelea de pe corp, ast fel câ pănă seara a şi -murit. * Ravaje dă ale furtunei. - In ce substanţă îi «p 'SitTÎ greşitî; maî bine ar fi ab)in£ de tot. Vinul de masă se poate întrebuinţa, dar moderat. Să se pivegheze substanţele alimentare; să f mladele hreanul, conservele atare, fie de carne sau vegetale, mâncănle mdigeste CUm : peşte, vânat Ste F.rUC-_f ®oapte §* de bună cali- derV V,Unt v^mătoare, mâncate mo si ai;’ * s® măDânce cu cumpătare 1 alimente de bună calitate, suprave- si onrina6 S^ar®a funcţiunilor digestive s1 oprmdu-sfi i„ :___ ii oprindu-se diarea de la început. -indio-cc*^6 scbimbarea de regim şi £fSleilet -^turile şi mal ales terni^mente e sunt agentul cel mai pu-contri iCarî poate propaga cholera; o-iro oi°r frebue luate măsuri ener-fl* ' „ Pună intrun vas in care se ar • lnamte un desinfectant, si cel i ■ ro Prrecios 6 biclorulul de mercur, pe mula r?pani°tt ’J întrebuinţează in for-cu„, niclorur de mercur 10 grame, rotM, f La J - ~~ Vasul se poate disinfec- sulflt dezinfectante recomandate sunt: tni • cuPru 50 grame, apă 1 li- eramC °rVr ca^ce ^ pulvere 80 1’ c\°.ry de zinc V, 01 sau po-gram UShCa 100 gTame> aPă 1 kilo- bazăndu-se pe cercetările îenie ppQ rec?mandă esclusiv acidul *eteama‘^ Dacă, trăind in Germania, te simţi cam bolnav sau nu mal vrea stoma chul să’şi facă datoria cu buna sa regulă obicinuită—lucru de care să ferească D-zeu pe orî-cine, El care dă-rueşti şi pasărilor dc prin aer o mistuire bună—atunci ceri un sfat doctorului, şi acesta ţi rândueşte isvorul de tămăduire care te va pune iarăşi m picioare. Pe lăngă haine şi rufe mi i ia cel mult şi pe autorul tău de predilecţie cu tine, te sui in drumul de fer, pul mâinile in buzunar şi porneşti cu cea mai mare înlesnire spre locul ce’ţi e hotărît. De mal rămâne o bucată de cale ce se abate din drumul mare şi pentru care eşti silit să te vîrl intr’o diligenţă sau in vre-un om-nibus, te superi foc şi’ţl trebuesc căte-va ciasurî pentru a uita greutăţile drumului şi a te împăca iarăşi cu Pomenirea. Omul e nemulţămitor, n’aî ce'I face; mal tot-d’a-una uită sfatul cel inţelept de-a se găndi in ori-ce stare neplăcută la atăţî nenorociţi cari se află şi mai rău ; poate că prin ajutorul acestor pa-gine sfatul va dobândi din nou autoritatea ce i se cuvine. «Femeea dumitale trebue să plece de vară la băi, iml zise doctorul S. toamna trecută. «N’am aştepta mal bine să vie primăvara pentru a hotărî aceasta, iubite doctore? intimpinal eu. Poate se in-sănătoşază pănâ atunci. E de nădăjduit; dar de se indrep-tează sau nu, pregătirile pentru plecare la băl tot trebuesc făcute de cu iarnă. Mă uitai cu mirare la iubitul nostru prieten de acasă. Dacă te îmbolnăveşti in Moldova primăvara, urmâ el, trebue să aştepţi un an inainte de-a te putea folosi de apele minerale. Bucurâte că soţia dumitale a început să se îmbolnăvească de cu toamnă. Spune să ţi se oprească o locuinţă de pe acum, căci alt-fel nu mal găseşti loc ! ’l-am urmat sfatul, şi avui norocul de-a găsi o locuinţă in Slănic pentru vara viitoare. A fost grea iarna de la 1855—56; crivăţul sufla in toate zilele şi soarele nu se vedea de obiceiu de căt puţine ciasurî pe cer, par’c’ar fi vrut să’şl bată joc de Moldoveni, cari cred că ah o climă meridională. Sănătosul cu greh remase sănătos, bolnavul insă su-şi când se iviră insfirşit cocorii şi răndunelele, nevastă-mea avea mai mult de căt tot-d’a-una trebuinţă de băi. ^ Aşa d< r, hotărîrea cea mare remase definitivă, aveam să mergem la Slănic şi anume spre sfirşitul lui Iunie. Intr’o seară sosi o trăsură in curte, erau nişte prieteni de al noştri; cel ce trăeşte Ia ţară singuratic, preţueşte indoit o asemenea visită. Ne aşezarăm veseli la ceaiti in jurul mesei. — Staţi toată vara la ţară ? intrebâ unul din prieteni. «Mergem la Slănic, respunse nevasta mea. - La Slănic? aţi şi făcut toate pregătirile ? ^ . “N*®1 0 altă-pregâtire, de căt hotă-nrea de a pleca peste 8 zile. - Şi asta i tot ?—Persoanele acestea fuseseră la Slănic, şi de aceea au ns mult de noi, văzănd cu ce uşurinţă copilărească priveam un lucru de atâta însemnătate cum este mergerea la băile din Moldova. Ei ne deteră desluşirile trebuincioase dentru drumul nostru şi plecară, urăndu-ne călătorie bună. Doamne Sfinte, ce chin grozav începu acum ! Trebuia săinchiriăm două care cu boi, ţăranii se temeau de drumul cel depărtat in spre munţi şi nu se puteau hotărî să se insărcineze cu căratul până la Slănic ; in sfârşit, după multă vreme şi gălce?-ă, sosiră şi carele. Acum na apucarăm de încărcat. Saltele, perne, plăpumî, tingiri, farfurii, intrun cuvănt toate lucrurile de neapărată trebuinţă pentru o aşezare vremelnică zăceau aruncate pe iarbă apoi veneau lăzi şi saci cu făină, cu’ zahăr, cu cafea şj cu cele-l’alte băcănii, întrebuinţate la bucătărie ; încetul cu încetul se ridicară două piramide din coşurile carelor şi ajunseră la o înălţime fabuloasă; vârful uneia din ele era alcătuit dintr’un hărdău de spălătorie care ’şl întindea cele trei picioare in aer, ca un semn telegrafic, căci şi de ast-fel de unealtă trebue să te îngrijeşti; se întinseră rogojini si ţoale peste toate lucrurile; o spălăto*-reasă şi o ţigăncuşă se agăţară de hăr-dăul despre care am vorbit; bucătarul şi rendaşul se suirâ pe vârful celel-1 alte piramide şi aceste patru feţe de slugi ale casei se uitaă in jos cu nepăsare de pe scaunul lor din văzduh *ce cărăuşii injugah boii şi scărţîitul roatelor neunse insciinţă că se pusese caravana in mişcare. Slavă Domnului, treaba asta era isprăvită, dar bucătarul plecase, salte -Jele asemenea, şi trebuia să lăsăm carul cu pasul cel liniştit al boilor să ne treacă inainte cu două-zecî şi patru de ceasuri. Acum aveam mâncare rea şi neapărat eram rău dispuşi. Dar la urma urmelor tot trec ceasul rile ori căt de leneş ar părea minutarul; cu căt ne înveseleam insă, începând a ride de viaţa noastră ţigănească, cu atât mai mult se întuneca cerul, cu atăt maî negri şi mal groşi se întindeau norii. ° * «Pentru Dumnezeu, nu cum-va are de gănd să plouă ? Abia pusesem soartei această intre-xare desnădăjduită şi incepua picura, iar peste o jumătate de ceas se aşezâ fe ploae ţapănă. Muţi de mâhnire ne uitam la cer. Ce va maî fi făcând cutia cu pălării ? părea să zică .fie-care privire a nevestei mele. şi o grijă nespusă pentru făină, zahar şi tot ce se afla in car, mi intrâ in inimă. Dar, precum se ştie, nu s’a ’ descoperit încă nici un leac in contra ploa-îel, şi trebuia să ne supunem. «Cojpilărie fericită! strigaiu eu, strîn-•0 y!a P/eP^ cu durere pe soţia mea şi arătăndu-I copil, cari săreau fără grijă prin odae, fiinţele aste nevinovate mei nu şl inchipuesc in ce terciu se poate preface făina, dacă străbate apa pnntr ănsa. r Roma, 19 August. «Jurnalul Romei» consideră ca nisce in-venţiuni ticăloase scirile ce s’aă imprăşidat de presa liberală câutăud a insinua că întoarcerea ambasadorului Ispaniel pe lăngă Papa are de scop a preveni o ruptură intre curtea de la Madrid şi Vatican. Acela-şi jurnal adaugă, că relaţiunile Papei cu guvernul spaniol sunt căt se poate de cordiale, intr’a-fx1*04 iulPuternicituî de afaceri al Spaniei, fără a aştepta pe ambasador să se intdre^ şi a luat el insu-şl un concediâ. na -o-i- x , „ . Paris, 19 August. ua ieri seară s afi înregistrat noul caşuri de moarte cholericăla Marsilia şi două la Tulon. o, . Roma, 19 August. Starea sanitară de la 18 August: Provincia Bergamo, un cas dubios, 15 caşuri reale, nouă morţi; Provincia Campobasso, un cas susport, un cas real, un mort; Provincia Cuneo, 13 caşuri noul; » ijfassa, 11 caşuri noul, doi morţi; „ Parma., 3 rasuri noul, 3 mort! • „ Porto-Maurizio, 2 morţi • ‘ B Turin, 5 morţi. Constantinopol, 19 August. , ■ ’ a£orUl, «Galatz» al companiei Frayssinet din Marsilia s a ciocnit in noaptea de altă-tîî*’ împrumutul Comunal . 5°/o Scrisurî Funciare Urbane *»°/o „ „ Rurale 5°/« Renta Română perpetuă 5% „ amortisabilă . . 6> Scrisuri Funciare Urbane 6“/o Oblig, de Stat (conv. Rural 6 7° b b a Căii. Fer. Rom 7“/» ScrisurîFunciare Urbane 7°/o „ „ Rurale. 7% împrumutul Stern. . . 8°/o „ Oppenbeim. Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300 Impr. cu prime oraşul Bucur Acţiuni Credit Mobiliar b Coustrucţiunl . „ Naţionale. . . , Dacia-România „ Banca Naţională Fiorinii Valuta Austriaca Mărci Germane . . . Bilete Francese . . . a Englese.... Ruble Ruseşti .... Aur contra Argint şi Bilete Onmp. 851 88% 92 93% 95% 98 97 102 102% VSnd 2317. 33 211 283 247 375 1410 208 123 997, 25 240 540 86 89 92% 94 95% 98 % 97'/» 102% 103 2327» 34 2217. 284 248 376 1415 210 124 100 26 250 550 cursul do mal sus »ste in moneda dc aur socoUt du^ă cursul Hacului. Cupoane se aquitâ firi. gcăzâmdnt Adresa ponrtu telegrame „STERII!*. www.digibuc.ro ÂNicnlescu & Comp (coafer) . N'f 10, 8tr. DCmnel. No. 10. Salonfl special i penru tunsă, rasă şi irizată, aranjată din uoă —12 rasuri lei 5 —Asemenea şi un bogat asortiment deparfumene fină cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. Alex. Granowskl, Coir*sionar Strada Şelari, No. 13 Reore-nentant diferitelor fabrici şi firme de export din Ruropa. Agent general 1 firmei Tlieophile Roe-der, & Com. la Reims in Şampania. ________ Flora României, săpunărie ni parfumurî, medalie de ie la esposiţia agricolă a inrii tulul Ilfov 1882. Grbbo^ski f Siarofî, Bucurescl. Kl S joa -iţiu Fraţii, (libra^^U; lr'g“îlNr' loan Pencovicî, (lipscani) Stn J da Lipscani Nr. 24 SnPJ.~ lităţî de mătăsuri, lănurYS.' r."" «fefcî ?TBCUli*QlAni SJŞgSf A nceT /aŞt, i si t 'mmm Medalie de nur FABKIC DE REGISTRE, LINIATURĂ, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA Medalie de aur ftimin Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. r aţii I. Gologan, recoman-dâmă niagasiuulă nostru Je şi moară de măcinat răinur Str. Soarelui No. 13. Suburbii Manea Brutaru, Culoarea Verde Coloniale şl Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, p > lăngă acestea posedăm un mare depoă de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână” cu preţuri convenabile. ATELIERUL 'irtmmrw «sţcutA elegant; TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, RIME, CUARTE, ICJIUSI, PI.AMJIU, PAv.mil, ele iii Ufritr culori. ACEST STABILIMENT FABRICA ocec & Ccm Victoriei N e lucrârî atîncjâioare de specialitatea sa - P;tr.L=r - : _ „r „~r .. • •' '■ precum ~~~ ^ ~T. : ------------------—— C6rţ,I sciinţifice, Ziare^in orl-ce formate şi m diferite JimtiT, Afişe iri diferite culori,i Compturîţ Carţî de visitA şi ele logodna, Invitaţii-de cununii şi-decese, ~ ~~ t r-T- Registre pentru toate speciele de serVîc-I, A:tJ?onur: ' diferite culori fine, Tarife ş» anunţuri comerciale s» industriale.^.^ - -H.-tH*r -V".’Yav’V'I'.;;;7..■' U::v'v:.7;Y•; .--‘V- •".t* _ “• — __ OrT-ce iei de imprimate ale tutor autorităţilor, " * Bilete şi condici pentru păduri, câmp, n*v0rT aefeise, etc. eţc. Singurul deposit al se primesc Jordache N. Ionecsu (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi stze.ne. se efectuează prompţi? ţi eh.gantfi rîŢiTrrnrrmrnTTn rnfrmrr Se primeseti comande de Uniaturâ, Stereotipie şi Galvanoplastiea Şc găseşte numai in Bucurescl lăngă Banca RnmănienaDiuiî J. Hauser & Loeventhal fabrica pentru sobe Moidinger H. HEIM, VIENA-DORLINft ăUF' CAILE FERATE ROMANE I *u.l>l icTiţivme La 13 (25) Septembre 1884 se va ţine concurs la Direcţia Generală a Căilor ferate române gara de Nord pentru admiterea elevilor in şcoala specială de mişcare a drumului de fer. Cursurile regulate din această şcoală vor incepe la 1 Octom-bre 1884 stil noă. Candidaţii vor trimete Direcţiunel Generale din Bucurescl pănă la 15 Septembre 1884 stil noă, o cerere cu indicaţiunea e-sactă a domiciliului şi insoţită de actele constătătoare a) Că este român sau naturalisat. b) Că a absolvit cel puţin patru clase gimnasiale, reale sal comerciale. c) Că a satisfăcut cerinţele legel de recrutare. d) Că are cel mult 24 de ani. e) Că este sănătos şi are o constituţie robustă. Candidaţii, cari vor fl al solvit in mod privat studiele prescrise la punctul b, se vor admite la examen după aprecierea di-rectiunel şcoalel. Însuşirea condiţiunilor prescrise de punctele a, b, c şi d se probează prin acte autentice şi legale, care se anexează petiţiu-nel prin care se solicită admiterea in şcoală Aceste acte sunt următoarele 1) Actul de naştere. 2) Actul de studiele făcute. 3) Actul de tragere la sorţ. 4) Actul de vaccinare şi 5) Actul de bună conduită însuşirile condiţiuneî prescrisă de punctul e, se constată de medicii din Bucurescl al administraţiuniî Căilor ferate, inaints de începerea examenului. Candidaţii cari vor insuşi condiţiunile prescrise de punctele a,b c şi d vor fl chemaţi să se presinte la examenul de admitere. ’ ,Acey ale căror acte nu sunt suficiente vor fi inştiinţaţl despre aceasta, inapoindu-li-se tot de odată şi actele. v Candidaţii cari nu locuesc in Bueureşcî, şi cari vor insuşi condiţiunile de admitere prescrise la punctele a, b, c şi d vor primi un certificat pentru călătorie gratuită in clasa II de la staţiunea căilor ferate române, cea mai apropiată de reşedinţa lor, Comptuarul de Schimb şi Comisidn Strada Lipscani No. 39. MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurî frumoase din cea mai mare fabrică din Germana Se vinde cn preţuri foarte moderato. SAMUEL A. MARCUS. Calea Victoriei 73 (Vis-a-vis de Palatul Regal). Comptuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39 INSTITUTUL DE BAEŢI ym n i MTUinir? 10, Strada Blbcscn-Yodă, 10 P-^j'nternat si Semi-internat . Instrucţiune tocmai după programa _j ministerului iustr. oubiice în limb le. Itouiăiiă Germană şi Franeesi. . Cursurile vor incepe la 16 August a r, iile se fac in fir-o»rt> ?i. auDscrişii, părinţi de copil, veniră şi arătăm mulţumirile noastre Domnului Director precum şi pffintelul profesor de Iim-ba română din Institutul de băeţî „Rergnnienter“ pentru strălucitul succes ce aă obţinut copil noştri, elevi din Institut la depunerea esamenului pentru terminarea cursului primar lâ şcoala primară de băeţî din culoarea de Albastru No. 2 şi acuma apt! da putea frequenta Gymnasiul. In limba Francesă, şi Germană copil aă depus un esameu tot aşa de satisfăcător in localul Institutului. Datoria de recunoscintă ne impune obligaţiunea d’a arăta mulţumirile noastre in public către personalul didactic al sus-numituluî Institut. Bucurescl. Iuniă 1884. a. Bolton, Doctor mea. in Constanţa.-/ Hibberlivq farmacist in T.-Măgurele; D. Naumescu, Proprietcr ; Max tnnol-ta, Architect.—A. Reichsdat, Giuvaergiă. 10 Cea maî bun^ hârtie igienicâ de şigărl eisfcs Epitropia Biserici Sf. Nicolae din Şelari. La licitaţiunea ţinută Duminică 15 Iulie a. c. nepre-seutăndu-se nici un amator pentru a lua cu chirie prăvăliile bisericii din Strada Lipscanii No. 31 şi 54. Epitropia publică din nou licitaţie la 26 August, orele 12 din zi in casele din curtea bisericii. Condiţiunile inchirieril se pot vedea la D. Ioan Pencovicî (Lipscan). Fabricat de Fraţii Ti n A TTTkJW^ iiTSTTkJ această hârtie analisata da către d, doctor fiern&th, directorul laboratorului feimic a1 iafoml Spitalelor civile şi al Facultăţii de medicină din Bucureşti, a’a constatat ca cea ma' buna mate n îrinţelc din tor* 3 nirriile do cigară ce se importă in ţară. de oare-ce iran ţeft« toate proprietăţile unei hărţii de cigară ireproşabilă, fiind cu desăvârşire lipsită de te s&tfkri aaimală, cum ţi de substanţe lemnoase şi fabricată numai de aţi. j i* feri da contrafacere. Numai atunci sunt veritabile când We-care foiţi toana» irm ni ar«ră »- fio scoarţă semnătura ne»strl Anunom Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la 15 MaiG pănă la 15 Septemvrie Recomand camerile mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. Diligenţa va incepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de la 15 curent.—Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. bălan oătrin cu spicu alb cu2 rat, fără malură, greutate 6-livi in ori ce cantitate la He vescî Ilfov plasa Negoesci. Se poate preda la Olteniţa, in Bucurescl saă in gara Vidra pe' drumul Giurgiului. Proba depusă la d Simionescu agent de mărfuri Strada Stavropoleos No. 4 şi la creditul fonciar rural. Adresa telegrafiea Leca Bu-deştî 101 Valabil de la 20 Maiia (1 lunna) 1884. Secţia medicală. 1, Ilydrolnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, b. Masajiă sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higlâiiică 1 Bae abur..............3 — 1 Bae deputină cu şi fără duse...................2.50 medicamente 1 duşe rece sistematică . 1 50 Bncnresel-Focţairl-Ronian B. Raman-Focpnl-Bnciirtşci C. BncnreseHArcioma D. Yerfioma-Euciirescî E. Biioirescl-Ginrgin JL QjagmjpcurMţj iritare» trenurilor t.âtarea trenărilor iritarea tren. iritarea tren. iritarea trenărilor iritarea trenurilor aer. a.... 1U4 pi g.|°ll. Sos. L B. PI. Sos. B. PL Kord. ■ R. S 1 Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispens&biU In orl-ee casă. Oine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi per -tru tot-d’a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de min 3 Inventatul 60 ! HasoLsch Collodium I şi fle-care ’ml va fl recunoscător IM a t hi a s Rosnyai, farmacist in Arad. Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau Frank Thfiringer, Thoiss, I. A. Ciur: jir. Alecsandriu, Zurner.Zeides Stoenescu şi Risdorfer, la Căm pu-Lung la Fred Paul. Ohocolade, Pastile de Ohinin, B"ubon de chinin, Ohocolade chinin & fier, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devânzare la toate farmaciile sus menţionate. M Galaţi-Mârăşeşti 0. Titn-Tirgorioţ P. Tirgovişte-Titu ŞI DE PUTINA Nota. 1. Băile do abur sur.t deschise în toate zilele d® ^ ore dimin 'ţa pâne la 7 ore sdra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămâna V*nf rea, la 7 ore dimineaţa pănă ■ 4 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de II) rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’aă mal adăogat şi u» serviciă special de băi de iio-mol de la Lucu Sărat dm Brăila DIrecţinuea Best. i Plec. Sos. "Rost. Plec. ni 5*o CoS a.m W. Cerijavoda-Constanta X. Constanţa-OernîToda Călători pentru trenurile Fulger P h C, VAGOANE BE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, tu plec» din Verciorova Marţi» ţi Sâmbăta 51 t» sosi la Bucureşti şi Giurgiă Miercurea |i Dumiuec». Trenul Fulger C, Ta plec» din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea si Dumineca şi Ta sosi la Verciorova Joia şi Lunea. Calatori u«rtvu trenurile Fulger P şi C, tor plăti afară de taxa cure nit» pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxa de 20% La »C!ste tren», p ,i c, se află uu Tagon Salon-Bestaurant. Consum»' liunile es Tor plăti după uu tarif special. Orariul trenurilor dupe timpul de Bueureşcî. Tipo-litogi aba Stefau Mibălescu Strada Covaci, 14 www.digibuc.ro > o £ c £ 71 > : H £ m : H c —• d > l ROMANIA LIBERA ANUL VIII. —Nr. 2i27 10 BANI EXEMPLARUL VINERI 10 AUGUST 1884 APARE EV TOATE: aSXXJESXJE ABONAMENTELE : In Capitala: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte s , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate J , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. * Director: D, AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa : In România : La administraţi ane, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespon- fdenţil ziarului din judeţe. La Societe Eavas, place de la Bourse, 8. ui ucu* i La Hcinricii Schalek,!, Wollzeile, 12, BiuroulCentral de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambnrg: La AdolfStein.fr, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: O Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III*a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă ■a ■■ Articolil nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. *■ Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. *n*i**wsss» 0BSERVAT0RIUL METEOROLOGIC Buleiil atmosferic, Jnol 9 August K R I AZI Elemente climatice 2 ore 8 ore 8 ore p. m. săra dim. Teuiperatura acrului la ambră . . 25.6 17.3 13.7 v y maxima. . 27.0 „ „ minimi. . . 9.., 11.1 „ „ fără apec&itor. 3.21 13.9 14.4 Barometrulredos Ia 0°. .... 753.8 753.1 753.1 Tensîanea vaporilor in milimotre . 8.9 01.5 10.2 Omoieala relativă in procente . . Votul ^ dominantă . . . 37 71 88 S.W 1.2 1.2 E 1.7 Einporaţinnea apei 0.6 0.7 0.2 0.0 0.0 0.1 Allnometru (0-100) : 88.1 0.0 78.3 5 2 10 Directorul Observatorului- St. Hepites. NOTA —Temperatura este dată in grade centigrade; înălţimea barometrului In milimetre de morcunib Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe secundă, Evaporaţiunea apel şi ploaia sunt socotite in milimotre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la întuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar fl cu desăvârşire fără nori şl in atmosferă n’ar fl vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 Înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cn desăvârşire acoperit de nori. Sprijinul deosebit, ce „România Liberă44 a intălnit tot-d’a-una in rândurile cititorilor din ţară, ne-a făcut să introducem îmbunătăţiri Însemnate in redactarea şţ tipărirea acestui organ independent. Acum chiar, spre a respundo dorinţei celor ce ne citesc, am orgnnisat un serviciu de informaţlunl acărni funcţionare şi-a făcut bine proba, in cursul săptămănll trecute. Sperăm că cn timpnl şi cu sprijinul cititorilor, acest servieiă va face insemna- to progrese. Pentru oamenii de afaceri, pe lăngă materia existentă, am introdus o rubrică regulată a licitaţiilor- precum şl notarea preţului productelor*. In săpt&măna viitoare, se va iucepe publicarea unul interesant romanţ, scris de colaboratorul nostru Duiliu Zamflrescu , al cărui talent, simpatic privit de cititorii noştri, e cn putere Încordat in frumoasele sce- ne, ce se desfăşură In faţa -vieţii. Toate aceste [silinţa le datorim publicului care ne-a susţinut şi ne susţine cu atăta bună-voinţă. Suntem veseli, cănd ăi putem arăta ast-fel recunoscinţa noastră. CĂTRE ALEGET0RI Mâine seară Primăriele vor publica listele electorale definitive. Alegătorii, cari nu vor fi dobândit dreptate de la autoritatea comunală, precum şi aceia cari nu vor fi cerut înscrierea lor in colegiul unde aii dreptul, pot să apeleze la tribunalul judeţului. Termenul de apel incepe Sâmbătă, 11 ale curentei, şi se sfărşeşce Jouî, 16 August, cănd Tribunalul va afişa pe uşa pretoriului săli toate apelurile primite, cu arătarea zilei cănd fie-care apel va fi judecat. Toate apelurile vor trebui să fie judecate, de la 19 August pănă la 3 Septemvrie. Cetăţenii, nemulţămiţî cu sentinţa Mfănalulul, aii dreptul de a apela la Curtea de Casaţie, in termen de 10 zile de la pronunţarea sentinţiî. Apelurile de la Casaţie sunt judecate in fond, in curs de trei săptămâni, cu începere de la 24 Septemvrie până la 15 Octobre. Consiliele comunale sunt datoare a-pol a rectifica listele definitive pe temeiul hotărîrilor justiţiei, in termen de m z^e de L a l°r prezintare. Toate reclamaţiele şi orl-ce acte de procedură in această materie sunt gratuite. In urmă se vor libera cărţile de alegător, pe cari cetăţenii trebue să le ceară primarilor, căci fără dînsele nu sunt primiţi la votare. Legea a lăsat o cale foarte largă cetăţenilor pentru a ’şî regula dreptul de alegători, ^inovaţi fi-vor aceia cari, Pnn nepăsare, vor rămânea lipsit! de dreptul de votare. Să se caute dar fie care in lista de-nnitivă şi, nedreptăţitul saii acela care a neglijat d’a-şî regula posiţiunea la consiliul comunal, să se adreseze tribunalului. Cel cari nu vor stărui să’şl dobîndească exerciţiul de alegător, nu vor avea drept de a se plânge. Pentru inlesnirea cetăţenilor arătăm din nou cum grupăză legea pe alegători. In colegiul I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar rux-al|sau urban de cel puţin 12001el. In colegiul II, cel domiciliaţi şi cu reşedinţa in oraşe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de orî-ce natură, de cel puţin 20 lei. - Sunt scutiţi de C8ns : a) profesiunile libere, b) ofiţerii in retragere, c) pensionarii Statului, şi d) ceî-ce au absolvit cel puţin învăţământul primar. In col. III intră toţi căţî nu figurează in cele-l-alte colegie şi plătesc o dare căt de mică cătra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct : a; învăţătorii săteşcl şi preoţii, b) cel ce plătesc o arendă anuală de cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi cel c’un venit funciar rural de 300 lei in sus şi cari sciu ceti şi scrie. — Au dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In coi. I cel c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : a; foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ta-preşedinţi ai vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două le gislaturl; c) generalii şi coloneii! precum şi a-similaţil lor ; d) foştii şi actualii miniştri sau re-presintanţl diplomatici al ţării ; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorl-generall de pe lăngă curţile de apel, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; ţ) doctorii şi licenţiaţii de ori ce specialitate, cari ăşl vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari aii un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei In jos pănă la 300, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.—Sunt scutiţi de cens : a) doctorii de orl-ce specialitate, precum şi cei cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) licenţiaţii in drept, in litere, filosofic sau sciinţe; c) foştii şi actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 ani; d) inginerii, architecţil, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii şcoalelor din oraşe ale Statului saii al şcoalelor secundare recunoscute de Stat; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. Mal adăogăm, că legea pune in censul bărbatului contribuţiunile soţiei, căt timp are administraţia averii dotale, şi in censul tatălui contribuţiunile co- {fiilor săi minori, pe tot timpul usu-ructulul legal. D'asemenea proprietarul unul jmobil scutit provisonti de plata impozitului către Stat, va esercita dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acel impozit. ŞTIRI TELEGRAFICE IMn ziarele streine. Sibiu, 18 August. Serbătoarea Saşilor a inceput astăzi cu primirea oaspeţilor din Viena, Berlin, Miin-chen, Ansbach, Breslau şi Pesta. Din Tran-sivania s'au anunţat pănă acum la serbare 1500 de Saşi. La defilarea istorică vor lua parte 1000 oameni. Berlin, 18 August. Contele Kalnoky şi-a prelungit şederea sa in Varzin. Baronul Derenthal incă petrece acolo. „Nord. allg. Ztg.“ reproduce, fără comentări, o notiţă a lui „Nat Ztg." in care se zice că Germaniei nu-î va păsa de loc de-o „ocupare pe hârtie" de către Anglia a teri-torulul de nord de la Angra Pequena. După obiceiul oficiosului, aceasta insemnează atăta cătconsimţire.--Cele-l'alţe fol, precum „Kre-uzzeitung" incă scriu ia chipul cel mal violent impotriva politicei coloniale a d-luî Gladstone. Gând, 18 August. Astăzi a avut loc aici o imposantă manifestaţie in contra nou6î legi şcolare, la care aii luat parte peste 10,000 oameni. — Consiliul comunal ’i-a aşteptat in sala de onoare a Primăriei, unde presidentul clubului liberal a presintat un protest energic in contra proiectului nouel „legi şcolare.—Primarul a răspuns, că consiliul oraşului se va lupta din toate puterile sale in contra reintroducerii şcoalel câlugăreşcl.—In oraş {domneşte mare entusiasm. Liniştea n’a fost nicăirl turburată. —-Garnisoana era consignată; cavaleria gata să iasă. Londra 18 August. Ziarului „Times" i se scrie din Shangai : «Primul ministru chinez regretă, in^nota sa adresată puterilor europene, că Francia a respins propunerea de mijlocire a Americel". Gordon se găsea la 20 Iulie in Chartum in cea mal mare siguranţă şi era.hotărît să rămăie acolo pănă la sosirea nouel espedi-ţiunî englezesc! Petersburg, 18 August. Ziarul de «St. Petersburg# consideră intre-vederea de la Varzin ca o garanţie a păcel, declarând că prinţul Bismarck trebuie să fie convins de necesitatea raporturilor sale de a-nnciţ'6 cu Rusia. Marsilia, 18 August. j Intre 38 caşuri de moarte, 16 aii fost de choleră şi au atins pe mai mulţi refugiaţi reintorşî. — Din Arles se anunţă patru caşuri de choleră, din Aix cinci, din Avignon două, din Băziărs trei, din Sallăran patru şi din Gap trei caşuri. Din Madrid se anunţă că guvernul spaniol a hotărît carantină pentru provenienţele din Egipt, Arabia, Sierra Leone, Golful Persian şi Gonchinchina din causa cholereî şi pentru provenienţele din Venezuela, Brasilia şi Vera Cruz din causa frigurilor galbene. Marsilia 18 August. Challemel-Lacour a visitat, insoţit de prefect, spitalul Pharo şi a impărţit bani personalului de serviciu. ’ Adunarea socialistă de ieri a fost cercetată do 1000 de oameni intre cari şi doi consilieri aî oraşului, dd. Broyer şi Gras. S'a decis să se recomande consiliului municipal de-a deschide ateliere şi de-a impărţi printre corporaţiunile de lucrători banii ce se întrebuinţaţiJpănă acum pentru bucătăriile populare. Londra, 19 August. „Times" anunţă: Un decret al impăratuluî Chinei insărcinează pe Li-Hung-Tsang, ge-neralissimul chinez,|să se întoarcă de la Shan ga la Nanking.—5000 de’soldaţl chinezî.merg de la mează zi spre Ke-Lung. Berlin, 18 August. AicVse vorbesce de posibilitatea unei a doua Conferinţe, care să [fie consacrată esclusiv cestiunel reformelor sanitare in Egipt. Koblentz, 18 August Se constată, că doul oflcerl francesl arestaţi aici aă fost insărcinaţl să iăe planul for-tăreţel.— S'ati găsit asupra lor hărţii foarte compromiţătoare. Londra 18 August. Din deosebite părţi a le Irlandiel se anunţă iarăşi grave crime agrarii.—„Bandele de lună" aii inceput iarăşi să lucreze. Paris, 18 August. La Beauville bonapartiştil s’ati incercat Sâmbătă noaptea să puie iarăşi pe piedestal statua ducelui de Morny, dată jos in anul 1870. Un comisar de poliţie insă i-a impe-decat. 20 August 1884—3 ore seara. Londra, 20 August. O telegramă din Berlin adresată ziarului «Standard" zice, că principele jle Bismark şi corniţele Kalnoky s’ati invoit "asupra măsurilor comune ce se vor lua in contra anar-chiştilor. Se crede că la aceste măsuri vor lua parte Rusia şi alte Puteri. (Havas). hbm mm ! ■ - 1,1 --g -BL.. ggg ,.i mBBBsmssm ■—i A se redea ultime ştiri ne pag. m-a. Buuuresci, 9 August Multe mal sunt şi semnele după cari putem cunoaşce gradul de inaintare al unei naţiuni! Unii economişti, mal spălaţi se vede, aii propus săpunul ca termometru al civilisaţiunil, şi ne aii zis să privim căte calîpurî consumă o ţară, ca să seim căt s’a supţiat de mult. Alţi învăţaţi, luănd pe Anglia drept normă, ne-au îndemnat să cântărim mal bine drugii de fier ce întrebuinţează un neam oarecare, intr’un timp anume, dacă vrem să fim la sigur cu nivelul de cultură al societăţii ce studiăm. Dar lucrul nu se mărgineşce aci. Nici impletitul n’a s :ăpat din ochii cei ageri aî procopsiţilor cari se inde-letnicesc cu mişcarea omenirii, după loc şi după timp. Şi cantitatea de ciorapi de cari are nevoie un popor, in-tr’o curgere anumită de timp, s’a tălmăcit in adevăr ca semn de civilisa-ţiune, şi in Franţa s’a observat ce-’I drept, de către cel ce se ocupă cu mă runţişurl d’alde astea statistice şi economice, că norodul reclamă din an in an mal tare, ca fabricanţii să-şl sporească producţiunea lor de ciorăpăret. Mal departe, in consideraţiuni de-o ordine mal puţin prozaică, s’a zis că nimic nu poate să preciseze mai esact treapta de înălţare a unei societăţi, de căt observaţiunea de-a se sci ce preţ pun indivizii el pe timp, cel mal scump element al vieţii şi al muncii omeneşcî... Dar căte indicii n’am găsi despre civilisaţiunea unul popor, dacă am sta să luăr i pe rând toate articolele industriale, toate ideile, toate simţimăn-teJe ce s’ar putea traduce ca semne şi probabilităţi de inaintare ale unei naţiuni. Un fapt remăne incontestabil intre toate acestea, că cu căt numărul trebuinţelor culturale creşte la un popor oare-care, ca de pildă nevoia de cărţi şi ziare, de şcoli, de teatre^de archi-tectură monumentală şi confortabilă, de tablouri frumoase, de statul măreţe, de tot in fine ce arată lărgirea cercului de idei, ce omul işi a (e despre viaţă şi despre menirea eî, — cu atăt cată să ne facem o apreciere mai înaltă asupra stării acelui popor, de oare-ce articolele luesului intelectual, ca să zicem ast-fel, presupun deja realisată seria nevoilor zilnice ale unei comunităţi... •» Pentru noi in parte, nu ştim la care din aceste simptome, economice sau intelectuale, ar trebui să alergăm, ca să fim mal câştigaţi in determinarea civilisaţiunil de care ne bucurăm. Eu unul n’aşî îndrăzni să mă adresez, spre constatarea nivelului nostru progresist, nici la cantitatea de săpun ce consumă jigăritul nostru norod, nici la fierul ce cărăm in ţară, pentru blea-url şi potcovit, şi mai puţin incă aşi cuteza să mă pronunţ pentru ciorapii poporului dăsculţ, saii pentru valoarea de nimic, ce mal toţi Românii in fenere atribue tiranului de timp, fără e care nu e in lume lucru temeinic, şi cultură in deosebi. După orl-ce ne-arn lua in adevăr, după numărul şi calitatea şcolilor, după teatre şi spectatori, după pinaco-tecele ndstre publice şi private, de cari din mila Domnului nu prea avem, după orl-ce in fină, de resortul mintal sau material, ar trebui să constatăm cu durere, că suntem cumplit de păcăliţi cu ideia umflată, ce ne facem poate, despre spoiala civilisaţiunil cu care ne-am bidinărit. • Să nu ne uităm insă de căt la activitatea şi zelul ce punem, pentru propria noastră folosinţă, in esploatarea avuţiilor naturale cu cari, ca milostivă şi prevăzătoare, ne-a dăruit, cu măinî îmbelşugate, Pronia de sus. Nu vorbim aci, bine înţeles, nici de esploatarea minelor, nioi de industria mătăsii, nici de cristalurile Boemiel, nici de porţelana şi bronzurile Frânţii, ci de ceva mal mărunt, de o vină do avuţie ce stă gata la suprafaţa pământului, şi n’aşteaptâ de căt să ne aplecăm gura, pentru a o inghiţi şi-a ne simţi mai graşi. E chestiunea de apele noastre minerale. Aci nu se cere nici vre-o iscusinţă grozavă, nici capitaluri americane, ca să al staţiuni balneare in cari să ’ţl poţi îngriji sănătatea, mulţumit şi odihnit, saS in cari se poţi resufla vara de aerul şi pulberea blagoslovitelor noastre oraşe, ce omoară şi orbesc pe supuşii şi răbdătorii lor locuitor! Pănă aci eram acusaţl că dăm năvală la băl in străinătate, cu nevoie, fără nevoie, numai ca să fim toţi la modă, cu giamantane şi tartane la gară, cu etichete de drum de fier, pănâ in fundul Europei, unde o fi hailaiful tot adunat, şi ca să ne intoarcem apoi cu satisfacţiunea de-a zice «c’am fost la băl iDăuntru», şi ne-am introdus cu punga mal lihnită ca câinele turcului . e-a mâncat mere pădureţe, căci trebuie de să ne ţinem «gruntul» in Eu ropa, şi să fim pretutindeni boerî de neam ! Şi-aşa ajuns-au boeril la cingătoare de teiii. De căţl-va ani încoace insă, de cănd s’a dovedit in fine şi la noi, că curg şi prin ţară ape cu fier şi pucioasă, lumea mal inţelepţită, şi boeril mal sărăciţi, s’au mai lăsat de moda băilor «din năuntru», şi au inceput să se mal abată şi pe la isvoarele romănescl. Credeţi insă, că, afară de Sinaia, unde staţiunea s’a pus pe-un picior a devărat european, a mişcat oare alt unde-va ambiţiunea guvernului, a proprietarilor, a celor interesaţi in genere, in esploalarea acestei avuţii naturale, ca, din an in an, să atragă mai mulţi visitatorl ? Dacă s’a aruncat, pe ici pe colo, căte-o baracă de Otel, cu paturi de spital, şi cu invelitorl sub cari trebuie să’ţl acoperi pe rînd bietele mădulare, apoi toată isprava s’a mântuit aci ! Tari mal suntem, ce-I drept, intru a ne face clientelă, a ne întinde negoţul şi intreprinderile, întru a profita in fine de bunurile ce ne-a dat orbul de noroc ! Pe unde-ţî indreptezl urechile, n’autji de căt nemulţumiri, in privinţa staţiunilor noastre balneare, şi e trist că, in mare parte, ele sunt justificate de mizera stare in care hangii şi «entrepre-noril» ţin acele nenorocite staţiuni. Nu mal pierdem vremea, ca să vi le mal inşirăm aci, una căte una, căci ar fi lung pomelnicul notelor negre cu cari ar urma să le recomandăm. Iată insă, numai de-a-m.nune, impre-siunile unul visitator de est-timp, la una din localităţile cele mal vestite ce avem aci la noi. «Antreprenorul ..... şi cu asociatul săâ d. dr......, remăn impasibili la toate observaţiunile ce li se adresează zilnic, d;n partea tuturor visitatorilor, atăt in privinţa nutrimentului celui desgustător şi de prostă calitate, căt şi in privinţa necurăţenii ce există la birt, in camere, la băile calde şi cele reci, la duşi etc. «La restaurant nu se cunoaşte supă, nici mâncările igienice şi conforme cu cura. In loc de supă de carne, de ăntăia cua-litate, se servă o zeamă de coloare nedefinită, neplăcută la vedere şi nefolositoare pentru nutriţie. Mâncările, in regulă generală, se compun din carne de vacă, de rea cualitate, preparate cu sosuri de făină, amestecate cu morcovi şi cartofi. «Friptura, de regulă este de carne de vacă, feartă de mal multe ori şi a-coperitâ cu un sos amestecat cu făină, care ascunde culoarea neagră a cărnii, şi maschiază gustul displăcut ce ’ţî lasă in gură....»--Progres. Medic.— Şi toate merg pe acelaşi ton. * Caşul, aşa isolat, puţin ne privesce, bine înţeles, dar cestiunea cea mare e modul cum se înţelege, in ţara lui Vodă, chiar interesul cel mai apropiat. Cu aşa metoade de tratament insă, n’avem să atragem, cu magnete puternice, nici lumea din ţară, şi mal puţin pe evropenl, la băile şi aerul nostru de munţi; n’avem apoi să mărim venitul acestor miraculoase isvoare, ci ’l vom scădea, fără îndoială, de vom continua cu acest miserabil sistem. Şi nu e mal puţin vorba ca de un milion şi jumătate, căt s’a lăcut calcul c’ar rămănaa in tară, dacă confortul staţiunilor balneare, din munţii şi plaiurile noastre, ar fi şi la noi ca lumea, dacă nu ca’n Elveţia, cel puţin ca la Zaizon şi la Elepatac ! !! --------------«-•{*------------ CRONICA ZILEI : D. prim-mînistru I. C Erătianu a ajuns la la Marienbad in deplină sănătate. www.digibuc.ro ROMAN IA LIBERA BES&SSZăl D. ur. Obedenaru, primul secretar al le- i gaţiunei romane din Roma, e sosit in capi- -tală. Comunele rurale Valea-Rea, Menţi-din-faţă, Imoasa, Miluţa, Valea-Animior, Pitulaşir, Crăguescî, Ţiroiu, Vidimirescî şi Zegujanr din judeţul Mehedinţi sunt autorisate a percepe noul taxe. Comunele rurale Prlsecanl, Costulenî, Bo-sia, Ilolboca, Golăescî, Sinescî, Cotnari, Pău-şescî, Brăescî, Cărniceni, şi Epurenî din judeţul Iaşi sunt autorisate a perceps 30 bani pentru marcatul unei masuri de lungime capacitate şi greutate. Se autorisă comuna rurale Storescî dinjuţ deţul Botoşani a percepe o zecime de la con-tribuţiunije directe către Stat, peste una existenţă, in total două zecimi. Comuna rurală Rădiu din judeţul Neamţu este autorisată a percepe o jumătate zecime asupra contribuţiunilor directe către Ştat, peste t'/jj existentă, in total două zeoimî. Comuna rurală Urichenî din judeţul Nămţu este autorisată a percepe 30 bani de la marcatul unei mesurt de lungime, capacitate şi greutate. Relativ la călătoria M. S. Regelui cetim in «V. N.»': După căt snntem informaţi, M. S. Regele va fi Însoţit in călătoria sa la Belgrad de dd. adjutanţi locotenent-colonel Robescu şi maior Şomănescu, precum şi d. colonel Boteanu, comandantul regimentului 6 de linie, al cărui şef de onoare este M. S. Regele Milan, şi de d. locot.-colonel Mânu, comandantul regimentului 12 de călăraşi. Din regimentul al 0-lea de linie vor face parte din suita M. S. Regelui si d. maior Jurescu şi d. căpitan Cărbunescu. Pe ziua de 10 August s’aţhotărât promovarea la gradul de sub-loco-enenţl 26 elevi al şcoalel militare de cavalerie şi infanterie cari afl depus examen , "din el vor fi destinaţi 5 pentru cavalerie şi 21 in .infanterie. «Voinţa Naţională» e informată că d. N. Prisăceanu, licenţiat in drept, membru la curtea de apel din Focşani^, a fost permutat in aceeaşi calitate la curtea de apel din Craiova, in locul d-nulul D. Eus-tatiu ; iar d. I. E. ŞDobrescu, primul |procu-ror al tribunalului Ilfov, a fost numit in funcţiunea de supleant la curtea de apel dinBu-curescl, in locul vacant. „Monitorul oficial" publică numirea d-lul Gheorghe Răşcan, fost prefect, ca prefect in judeţul Govurluiu, in locul d-lul I. Urlăţeanu. „Românul" e informat că plecarea M. S. Regelui o definitiv ficsată pentru zioa de 17 curent. M. S. Regele va părăsi ţara pe la Vărcio* * ciorova, unde este aşteptat de mal multe vase ale flotilei române. Şcoala militară de cavalerie şi infanterie se va muta, de tdmnă, in noul local special, construit in Dealul Spirei. S D. G. I. Zamfirescu, directerul prefectureî judeţului Rămnicu-Sărat, este autorisat să gireze afacerile acelei prefecturi pe timpul absenţii d-lui prefect Al. A. Plagino, in con-gedlul ce i s’a acordat. găsia acolo şi a arborat in locul eî pe cea germană. Ne aducem aminte că sunt căte-va luni de cănd Englezii au pus măna, in toată forma, pe Noua Guinâe. Or fl avut orî nu dreptate, e altă intre-bare ; destul că acesstă insulă se gă-sesce in adevăr in sfera dominaţiunel englezesc!, represintată prin continentul australian, şi că atunci cănd s’a fă-căt luarea in posesiune nu a protestat nici o putere, cu a tot maî puţin Germania, care nu avea ce căuta in Oceanul pacific.—După toate acestea fapta canoniereî germane se desvăles-ce ca o provocaţie categorică adusă Angliei şi ca o insultă făcută steagului eî. Ce va urma de aici, vom vedea in curînd. Acum să notăm, in scopul de-a esplica acest eveniment, că «Nordd. A Ig. Ztg.», oficiosul prinţului Bis-marck, a publicat zilele acestea un al douilea articol plin de înverşunare in contra Angliei; şi că in această nouă răsuflare de mănie a fost vorba in adevăr şi de Noua-Guinâe.—Este interesant chipul in .'are presa englezească a răspuns acestui nod atac german. «Times» zice : «Este interesant să observăm, că pricina plângere!, despre care se credea ântăiu că nu se raportă de căt la Angra-Pequena, s'a intins acum şi asupra Australiei, şi aceia car! ştiu ceti printre rîndurî vor fi probabil in stare să vadă şi o alu-sie deghisată asupra tractatului de la Con o » «Pali Mall Gazette» nu voiesce să i dea mare consideraţie mănie! germane. Ea zice, că philipica lui «Nordd. Allg. Ztg.» nu trebuie luată in serios. Tocmai acelaşi limbagiu s’a văzut de repeţite orî, in ultimii zece ani, in oficiosul german : contra Rusiei, care e acum intimul amic al Germanie!, contra Italiei care e incă tot aliata eî; contra Belgie!, cu care se găsesce in cele maî bune raporturi şi, in deosebite ocasiunî, contra Franciel, cu care întreţine actualmente relaţiunile cele maî cordiale. «Standard» nu’şî poate închipui care a fost provocaţiunea aceea din partea Anglie!, care a indignat atăt de amar pe prinţul Bismark. Lumea nu ştie nimic de-o astfel de provocare. După ceea ce ştie insă, Germania n’a-vea nici cel mal mic motiv să se indigneze. Dacă e la mijloc o neinţele- fere, se putea înlătura, dacă e vorba e o neplăcere, o să treacă. Este insă o copilărie din partea cancelarului ca din incidente mic! şi neînsemnate să facă o cestiune internaţională şi să se folosească de ameninţări vage im-ootriva unei ţări, care nicî nu visează Ia aşa ceva. Cum vedem, prinţul Bismarck nu e-şia cu pielea curată din aprecierile foilor engleze, nici după ameninţările platonice ale luî «Nordd. Allg. Ztg.»— Care o să fie insă atitudinea presei engleze şi a Anglie! in general dupe afrontul de la Noua-Guinee, in cas cănd el se va confirma, ne putem închipui. Cancelarul german poate să a- Să odată cu atacurile sale nervâse ) unde nu se aştâptă. Lumea nu le va răbda in veci. Francia şi Germania. DIN AFARA Germania şi Anglia. Ier! am primit o ştire sensaţională: c corabie de răsboiu germană a intrat in unul din porturile^Noueî-Guinâe, a dat jos bandiera englezească care se Un ziar frances, «Figaro», căruia ’î plac nespus de mult articoliî de sen-saţie, publicase de curând unul in care pleda nicî mai mult nicî mai puţin de căt pentru o alianţă franco germană. Articolul fusese gustat fără îndoială de multă lume, pentru că era scris in stilul atăt de curgător obişnuită a’l vedea in «Figaro» şi pentru că absurdităţile cu şic ne fac tot-d’a-una să ne petrecem. A’l lua in serios nu ’î a trecut insă nimărui in minte. Ce utopie însemnează a crede intr’o apropiere a Francieî de Germania sau vice-versa ne dovedesce intre miile de fapte arestarea de curănd a. doi ofi-cerî francesî in Koblentz, ca spioni. Iată ce scrie in această privinţa «Mag-deburger Ztg.» : «Cercetarea a dovedit vinovăţia deplină a amăndoror domnilor, cari se găsesc in floarea bărbăţiei. S’au găsit asupra lor un mare număr de charte, de schiţe, de insemnărl, cari dovedesc pănă la evidenţa că se îndeletniceai! cu spionagiul militar, şi anume nu in propria lor socoteală pe timpul unul concediu, ci la ordinul nemijlocit al ministerului de răsboiu frances. «In posesia unuia din arestaţi s’a găsit, intre hărţii şi bancnote, o depeşe şifrată a ministerului de resbel Cainperon, care s’a putut descifra prin tăierea literilor şi alipirea lor din noă intr'o altă posiţie şi care avea următorul cuprins ; «Veţî pleca imediat du-ăp primirea acestei scrisori la Paris şi veţî primi aici ordine nuoi, cari privesc o călătorie de servicii! la Ko-blenz.» O fi tot ce spune «Magdeburg Ztg.», esact, nu ne interesează. Destul că două naţiuni car! se spionează reciproc sau se acusă reciproc de spionag'u, numai prietine şi aliate nu pot fi. Pedeapsa cu moarte in Elveţia. Marele consiliu elveţian va discuta in sesiunea începută la 6 Aug. 1 c., un proiect de lege, ale cărui dispo-siţîuni de căpetenie sunt următoarele : 1. Pedeapsa cu moarte nu se aplică de căt pentru crima de omor. 2. Ea se va esecuta prin decapitare cu gilotina. 3. Execuţia va avea loc intr’un local închis, in presenţă de marturi. In mesagiul său către marele consiliu, consiliul de stat, care a făcut acest proiect, spune că cu toate că majoritatea poporului elveţian s’a rostit pentru pedeapsa cu moarte, el nu a aplicat pănă acum această pedeapsă de căt pentru crima de omor, căci nu putea fi in intenţiile poporului elveţian de-a lua viaţa de. căt acelor cari o ieau şi el altora.--El adaogă că tot pentru acest motiv n'a putut lăsa la judecătorului facultatea de-a aplica pe deapsa cu moarte la alt-fel de crime, fie căt de mari. Cum se poate lăţi agricultura perfecţionată intre ţărani? (fi Toată lumea recunoaşte că agricultura ocupă primul loc in economia naţională, maî vârtos la noi, unde marea maioritate a naţiunel se ocupă cu agricultura, pentru care se vede că are inclinaţiune deosebită. Pe cănd multe din invenţiunile maî noul au început a se introduce in ţară, numai agricultura a rămas tot cea ve-chiă, maî primitivă chiar de căt acea care a fost adusă de către coloniile romane a lui Traian, pentru că, precum se ştie, agricultura Italiei era pe timpul acela tot atăt de perfectă, după cum o aflăm astăzi in ţările cele mai înaintate, aşa in căt Romanii cel vechi şi pe acest teren aii fost magiştril ge-neraţiunilor presente. Bunătatea pământului nostru, care in trecut, pe lăngă o cultură defectuoasă incă producea roade îmbelşugate, a făcut* din locuitorii acestei ţări agricultori răi. Aceasta tot aşa a fost şi in alte părţi, pănă cănd locu'tonî £ veau pământ prea mult şi bun. Dar indată ce populaţia s’a imulţit şi pământul a slăbit, a inceput a se introduce agricultura perfecţionată, aşa in căt astăzi ţările cele'maî populate şi cu pămănt in condiţiunî maî puţin favorabile, au agricultura cea maî perfectă, care se poate vedea inMoravia, Belgia, Germania, Anglia etc. Franţa şi Italia nu incap in categoria acelor ţări, fiind-că in acestea şi in special in Italia, agricultura perfecţionată datează incă de pe timpul Romanilor, după cum am observat şi „maî inainte. Bătrânii noştri ne spun cu toată o-casiunea :«s’a stricat lumpa, pământul nu mai produce ca in timpul vechîu. Unde sunt anii cei buni, cănd nu maî sciaii oamenii unde se păstreze bucatele cele multe, atunci tăciunile sau malura, mana, şi căte alte boale nici după nume nu erau cunoscute ! Astăzi insă le avem toate aceste aproape in fie-care an. Am ajuns timpuri, in cari anii cei buni, roditori sunt foarte rari şi cu atăt maî deşi sunt cei răi, in cari recolta este compromisă in parte sau cu totul, odată prin secetă sad prin ploi prea multe, altă-dată tă • dunele, malura, mana, rugina sad scie bunul Dumnezeu care insectă orî ver-me a nimicit speranţele ţării». Şi in faţa acestor imprejurărî agricultorii noştri in cele maî multe cazuri sunt mulţumiţi dacă pot afla un titlu, o causă oare care, căreia să’I poate atribui răul, şi atunci se mângâie cu credinţa, cjicănd : «aşa a voit D-m^ in limba cuua, şi pe care-1 recomand cu călc tuturor vocabularelor: Cănd plouă ţa se lac beşicî deasupra bălţilor şi cerească nswjsiw,_ «ească : toarnă cu găleata ; asa jna Cu. găleata, cănd ne deştepte doua zi; turna şi turna cu o stă': ; grozavă. Tot cerul era cenuşiu; .1 a uaică nădejde că s’ar pute „0fP7: vremea. Să aşteptăm ori s Şţeplăm? eată întrebarea. De ci t • ? ziseiu eu, cu răceala ini are„a unui om înfuriat, dacă p reu aşa, se umflă Şiretul peste j, u,e trecem, şi toate poduril „x dracului. Aşa dar, să pue ca Plecăm in voia Domnului. să Puserâ caii. Copii avură cu ^ călite şi să bată din palme , scflr*U-a 3 E î o t f: b c : I > E H : m c E H Z > 1 c C AP, RE XIV TOiTE ZILELE ABONAMENTELE : In Cnpltală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 le!. In Districte s , 1 an 36 lei; 6 hani 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : « 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. •Şi- Director- D. AUG. LAURIAN $ Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: In Tlomât'ia : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihăltscu, Strada Covaci, Nr. 14 si la corespop-denţii ziarului din judeţe. In Paris: I La Societe Eavas, place de la Bourse, 8. n Tiena: La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, BiuroulCentral de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Ilcmburg: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. t kkssbk - w&rzssemesa i 'zr" •sb—s^TS'dflBsoiHiiiwwii w iimiir. „ir- 'sam*~-cr——irwztmauBwr ANUNCIURILE: O Linia mică pe nag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă, Prim-Rbdactor: STEF. C. MÎCKAtLESCU. TîUB'-j^SieiisjiSîaS OBSERVATORIUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic. Vineri 10 August Elemente climatice K R I 2 ore p. m. 3 ore săra A. ZI 8 ore dini. Temperatura aerului la umbri „ „ mantii. „ „ minimi. „ „ firi aperitor Baromelrul redus la 0°. . . . Tensiunea vaporilor in milimetro Umezeala relativă in procente . Tratai jj direcţia dominantă . . . iuţeala medio. . . . Eraporaţiunea apel ........... Ploaia........................ iolinomotra (0-100). Jiebulositalea (0-10) .... 19.5 15.8 19.9 16 5 11.1 10 4 18.0 14.S 19 6 752.8 752.2 752.9 13.3 12.2 11.8 80 91 84 N.E N.E W. 3.0 2.7 1,4 0.3 0.2 0.1 0.1 0.3 0.0 23.7 0.0 76.3 ÎC 9 4 Directorul Observatorului: Si. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade contigra, de; înălţimea barometrului in mil'metre de mercurid-Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea anei şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se mâsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la intuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar fi cu desâvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulozitatea este măsurată de la O la 10; cifra O inseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. CĂTRE ALEGETORI Astă-seară Primăriele vor pub'iicu listele electorale definitive. Alegătorii, cari nu vor fi dobândii dreptate de la autoritatea comunală, precum şi aceia cari nu vor fi cerul înscrierea lor in colegiul unde au dreptul, pot să apeleze la tribunalul judeţului. Termenul de apel începe Sămbâtă, 11 ale curentei, şi se sfârşeşce Joui, 16 Au gust, cănd Tribunalul va afişa pe uşa pretoriului său toate apelurile primite, cu arătarea zilei cănd fie-care apel va fi judecat. Toate apelurile vor trebui să fie judecate, de la 19 August până la 3 Septemvrie. Cetăţenii, nemulţămiţi cu sentinţa tribuna'uiui, aii dreptul de a apela la Curtea de Casaţie, in termen de IC zile de la pronunţarea sentinţii. Apelurile de la Casaţie sunt judecate in fond, in curs de trei săptămâni, eu începere de la 24 Septemvrie până la 15 Octobre. Consiliele comunale sunt datoare a-pol a rectifica listele definitive pe temeiul îotărîrilor justiţiei, in termen de trei zile de la a lor prezintare. Toate reclamaţi ele şi ori-ce acte de procedură in această materie sunt gratuite. & i urmă se vor libera cărţile de alegător, pe cari cetăţenii trebue să le ceară primarilor, căci fără dînsele nu sunt primiţi la votare. Legea a lăsat o cale foarte largă cetăţenilor pentru a ’şî regula dreptul de alegători. Vinovaţi fi-vor aceia cari, prin nepăsare, vor rămânea lipsiţi de dreptul de votare. Şă se caute dar fie care in lista definitivă şi, nedreptăţitul sau acela care a neglijat d’a-şî regula posiţiunea la consiliul comunal, să se adreseze tribunalului. Cei cari nu vor stărui să’şî uoDmdească exerciţiul de alegător, nu vor avea drept de a se plânge. Pentru înlesnirea cetăţenilor arătăm un hambană a locuitorului Alecu Solomon, din comuna Avrămeşti, acest judeţ causăndu-I o pagubă aproximativă de lei 1600. Din cercetările făcute pănă acum, nu s’a putut descoperi autorii punerei focului dar se fac urmăriri. * Imprudenţă. In ziua de 31 Iuliu a.c. copila Păuna a lui D. Rogojină, in etate ca de 5 ani, din comuna Vindere!, judeţul Tutova, jucăndu-se prin casă cu o puşcă încărcată, şi atingăndu-o peste cocoş, a luaţ foc rănindu-o la găt dar nu a murit. Pacienta s’a transportat la Spital. * Bandiţi deghizaţi. — Cetim in „Tutova" (din Bărlad) : „învăţătorul A. Sona, trecând la 1 August, pe la orele 2 post-meridiane de la Murgeni spre oraşul Bârlad, cu chirigiul Iţic Iosef evreul, in capătul pădure! despre Popeni, la chilometrul 16—18, i-au eşit inainte trei individi; doui cu ciomege şi unul cu o puşcă, având cocoşul ridicat. Unul din ei a intins puşca in pietul învăţătorului, iar cel-l-alţî doi au pus măna pe dârlogii calului luănd pe evreu la bătaie, zicăndu-î apoi să nu strige ; trăgăn-du-i din şosea, la o distanţă de 15 stânjeni, aă început a’i căuta de bani, luănd de la inveţător 1 fr., o tabacheră, un pachet tutun şi o batistă, iar de la evreu 4 franci şi un bilet al calului, dăndu-le in urmă drumul şi âmeninţăndu-i, să nu spuie nimic, căci la intoarcere ;i vor regula cum se cuvine. „învăţătorul spune, că la pichetele, pentru care dă străjer! comuna Popenii, nu era de căt unul din 4 şi acesta era la pichetul cel I din pădure, care şedea jos, dar cănd a trecut cu trăsura in dreptulîi lui s’a sculat in picioare, şi cam intrăm 1 in pădure a tuşit odată tare, ca cum ar fi dat un semnal ; ast-fel că învăţătorul autjind, s’a ingrijat ca de o prevestire rea, ceea-ce i s’a şi întâmplat la distanţă ca de 100 metri de la străjerul caredede acest semnal. învăţătorul precum şi evreul mai spun că, dacă ar vedea pe acei indi-vi------—---- ŞTIRI MILITARE Cetim iu „Curierul Bălăsan" : Examinarea căpitanilor aspiranţi 1 de maior din al IV corp de armatS nut m Iaşi in zilele de 31 Iulie pe te tru esamenul practic şi de 1 Augus calul şcoalei Ailor de militari pentri nul teoretic oral şi in scris. Comis Jf.PM^toare a fost compusă din d olăniceauu, preşedinte şi din d-niî - Poe anu> Salmen si Cotru / *st* trer Pentni infanterie căpitani Lăzărescu, Vicolau si An toi ^n artdene patru : d-nii căpitani G Qeorgeseu, Stoica şi Bunescu. ,Esam maî hLpe tTen a ,rou'5lt cum nu s ,nai bine. Manevrele executate s’a ci a aţa precisiune şi cu atăla îutal; reată m,iadmirJaţiunea tuturor- Bâtei PHILOXERA ( ?1l1!*era S a ivit in Ungaria in alte j . ^lcte §* auume in : Bihor, Neo-giaa şi Selagiu. . ve,de că toate măsurile luate de g vernul din Pesta atăt pentru estir-e,a nagelulul căt şi pentru localisa-a iui, sunt neputincioase. —' ■ ■ -m „ , SUNICUL IN 1855 V. de Kotzebue. (3) Duţ o noapte petrecută m 1 ,e’ ndicai Perdelele ce iL, ere?irele odâii mele c eJ vedea ce se petrece ah aLtă eata ! 0rî căt de «uat m caSii aceeaj tot Qu fi plăcut să zăbovim prea multă vreme acolo, mai ales cănd ne gândeam la cutiile cu pălării, la sacii cu făină şi la saltele. De aceea salutarăm cu bucurie cele d’ăntăiu raze de soare ce se aflară in spre seară ; mai râmaserăm incă şi a doua zi in acea societate plăcută şi inteligentă, spre a lăsa dru inului vremea să se facă mai omenos şi pornirăm in sfârşit a treia zi iarăşi fa băi; stăpânii casei ne incărcară cu urări şi cu pui fripţi pentru drum. Plecarăm cănd se crăpă de zi, vremea era minunată, dar Carpaţii te puneau pe gânduri, aburi deşi eşiaii dmtr’enşii. Poate ne va ajuta Dumnezeii, găndiu eu; merserăm mai departe, trecurăm prin oraşulă Bacău, ce nu infăţoşeazâ nici un interes, şi peste o jumătate de ceas începurăm a urca Petricica, un deal foarte greu de suit, unde şoseaua cea incepută de opt ani şi incă neisprăvită, este de foarte puţin folos. Din cănd in cănd zăreşcî şerpuirile şoselei din depărtare, insă călătorul nu se poate sluji decăt de drumul cel firesc. Pe alocurea se iveşte i lintea lui un deal de părete drept de tot, pe care trebue să se urce nefericiţii cai fcu trăsură. Cu toate acestea nu am mers rău, mărţoagele işî făcură datoria sub părinteasca po-vaţă a biciului j pământul era pietros şi apa se scursese, fără să lasă no-roiu in urmă. Dar ceriul era ameninţător, şi abia ajunsem cu ajutorul unor strigăte şi inderanărî săsbatice pe vârful unui deal din cele mai drepte, --uncie le-ai despărţit de tot ce este pământesc, căci locuinţele oamenilor zac adănc sub tine, şi unde numai un bcaş sfănl işî inălţa turnul său intr’o singurătate înspăimântătoare—şi nea-pucă^ o furtună şi o ploaie de cele ce nu s’a mai pomenit pe pământ de la N.oe încoace Acum ne aflam intr’o stare şi mai critică de căt la plecarea noastră de acasă; in asemenea locuri nici nu era de gândit că s’ar putea găsi un adăpost, şi peste căte-va clipe începură a curge pe drum nişte şiroaă furioase, ast'îel in cât nu se mai putea face un pas prin malul ce acoperise drumul. Am fost siliţi să ne oprim pe locul, unde ne găseam : şi cai şi oameni plecară capul in jos ; nimeni nu zicea un cuvânt; cu a atăt mai tare resuna tunetul din munţi, şi fulger peste fulger şerpuia prin intunerecimea ce se ăţise deodată. Priveliştea era fără îndoială fru-saoasă, dar fie-c-are plăcere are trebuinţă de disposiţia cuvenită ei, şi cănd stai in apă pănă la glezne şi toarnă cu găleata de sus, par’că repo-satul hidroterapist Priesmlz ar fi luat cu arendă stabilimentul de apă al ceriului, atunci mult ce-ţi pasă de frumuseţea unei furtuni maestoase ! Dar lucrul cel reu avea să mai vie ăncă, o vedeam cu ochii: caii nu se vor mai putea urca pe dealul cel alunecos. Şi aşa se şi întâmplă. Peste o jumătate de cias si nai bine, cănd incepu să se potolească furtuna, in cercarăm cu sfială să urmăm nefericita noastră călătorie, dar cu toate nespusele noastre silinţe nu ne puteam urni din loc; caii pe care călăreai^ vizitii, cădeau in genuchî, trăsura da înapoi in loc să meargă înainte şi din pricina prăpastie! din drâpta noastră, in a cărei âdăncime se pierdeau ochii, nu prea era chip să faci incercărî multe. In aşa grea împrejurare nu era de ajuns să mă necăjesc numai, sau să blăslem toate băile din lume, trebuia pus ceva la cale pentru a scoate trăsura din noroiu. Zăriiu la cât-va depărtare de noi mai multe care cu boi; pe drumul acesta, se intălnesc cu sutele de care deşerte ce merg la Ocna sau se intorc de-acolo încărcate ca sare. Ajunseiu până la dănsele in sudoarea frunţii mele şi căutaiu să înduplec pe cărăuşi să-mi vie in ajutor cu vUele lor. Ar trebui să-şi ia cine-va nădejdia de a găsi vre-un bun creştin, daca numeşte ast-fel numai pe acela ce-şî iubeşte aproapele ca pe el insuşî, şi nu caută să se folosească cu priso ? de nefericirea lui; cât despre mine eram mulţumit de a vedea, in urma u-neî plăţi bunicele, opt boi înjugaţi la trăsura mea ; ne suirăm la deal, cerul in mila sa ne feri de a petrece nâptea pe Petricica La vale caii se hotăriră să-şi facă iarăşi datoria şi de-acolo înainte merse cum merse. Nu minute, dar ciasuri pierdusem in această împrejurare, şi prevezuiu foarte îngrijit că nu vom putea ajunge pănă la casa cea prietenească, in care voiam să petrecem noaptea. După toate celelalte ne mai apucă o a doua furtună cănd ajunserem la târ-guleţul Orăşa, sau mai bine zis la şirul de gherete pline cu lucrurile trebuincioase ţăranilor de munte. Se făcu nâpte şi am fost siliţisă căutăm adăpost la cărcima unui jidan. Dar ploaia ne urmări pănă şi in casă, ba chiar pănă in paturile noastre cele rele ; castroane ce miroseau a varză acră, oale si talere se aşezară pe saltelele nâslre şi pretutindeni pe unde se ivea duşa ; şi tot mai ploua in odae, pe cănd afară străluceau stelele de mult --------------------------------- ŞTIRI MĂRUNTE In Triest a sosit zilele acestea, venind din Rio Janeiroşi Santos, vaporul „Teutonîa," a-ducănd 42.097 saci de cafea, cel mai mare transport care a sosit pănă astăzi in acel port, * Vechia statuă a lui Wellington a fost transportată in alt loc. In scopul acesta monumentul a trebuit să Ae imbucătăţit. Lucrul iasă a isbutit pe deplin de şi cu mare greutate. In locul de mai iuainte, vis-â-vis de Aspley-Hous, se va ridica un alt monument eroului englez. * O telegramă din Londra a ziarului „De-bats“ susţine că misiunea amiralului North-brook in Epipt este de-a indupleca pe Tev-Ak-paşa să renunţe la tron in favoarea Auluî sâfl Aba, sub regenţa lui Nufiar paşa. VARIETĂŢI Cele d’ăutăiu divorţuri Ba [Frnncia.—Din Paris se scrie cu data de 3 1. c,: Tribunalul civil din Paris a hotărît ieri cele d’ăntăia patru divorţuri in Francia şi a ascultat cererile advocaţilor in afacerea divorţului d-nei Adelina Patti contra soţului ei, marchisul de Gaux, a Dublicistuluî Uchard contra soţiei sale Madelena Brochant de la Teatrul Fran-ces, a prînţesiî Bibescu, născută prinţesa de Chimay, in contra soţului ei frances,* generalul duce de Bauflfremont.— Sentinţele se dau cu mare iuţeală, căci cererile sunt numeroase. U11 penitenciar in stare de asedifi.—Penitenciarul de femei Alcale din Madrid se găseşte de căte-va zile intr’o completă revolu-ţiune.—Deţinutele, 923 femei şi fete, s’au revoltat din causa hranei rele ce li se dă aii gonit pe păzitorii şi pe călugăriţele cc le supravegbia şi aO baricadat pe urma porţile pe dinăuntru.-Guvernul, voind să evite orice vărsare de sănge, a impresurat penitenciarul cu trupe.—Deţinutele insă rîd de această măsură, căci au provisiî pentru mai multe zile.—De vreme ci femeilor cari aii copii li se permite să ’şi-i ţie pănă la vrîsta de trei ani cu densele iu penitenciar, ele ameninţă că in cas cănd le-ar ataca soldaţii, se vor folosi de copii ca de ceste scuturi. -------------—------—--------- ŞTIRI MUSICALE Adelina Patti a dat la 1 August trecut un concert la Svansea, Anglia, in folosul spitalului de acolo. — Produsul a fost de 800 lire steri- Ga „Thâatre Noveautes" din Paris se va presinta in stagiunea viitoare o nouă operetă de Lecoqu, „Dracu şchiop" Textul e de Charles Monselet. 22 August, 1884—9 ore dimineaţa .... . Paris, 21 August. Agenţia Havas publică o notă reamintind căuşele incetăriî negociaţiunilor intre Franţa Ş' China, şi zicănd că ultimul termen acori it Chinei pentru consimţimemtul plăţii de «0 de milioane de franci ca indemnisare a expirat azi după amiazi. In consecinţa expiratiuniî al acestui termen, Însărcinatul de ‘ afaceri al Franţei a trebuit să'părăsească Pechingul pentru â in-tălni pe d-1 Patenotre la Shanghai. Ministrul Chinei ,1a Paris a prevenit pe d-1 Julos Ferry preşedintele consiliului şi ministru de externe, că ar A primit din partea guvernului seu ordinul de a se întoarce la Berlin. D-1 Jules Ferry a ordonat să i se libereze imediat paşaportur.le. „ . „ „ , Paris, 21 August De ieri seară sau inregistrat 7 caşuri de moarte cholerică la Marsilia si 5 la Tulon Roma, 21 August In timpul celor din urmă 24 de ore, starea sanitară m provinciile infectate a fost următoarea : Bergamo, 6 caşuri, 6 morţi; Campobasso, 7 caşuri, 3 morţi; Casenza, 1 cas; Cuneo, 4 caşuri 4 morţi; Genua, 1 cas; Massa, 7 caşuri, 3 morţi; Parma, 1 mort; Port-Maurizio, 1 cas, 1 mort; Jurin, 10 caşuri, 6 morţi. Triest, 21 August. In urma carantinei de 10 zile impusă tutuim proveninţelor Italiei, s’a suspendat serviciul vapoareler pentru pasageri intre Triest şi Veneţia şi intre Zara şi Ancona. . Viena, 21 August. Bilanţul Creditului mobiliar pentru '-imul semestru al esercitiuluî 1884 presintă un be-neAciu de 2,262,545 Aorinl. (Havas.) —<>•$» PREŢUL PRODUCTELOR Brălila, 7 August. Grâul ghirca, livre 58, lei 68. Porumbul, livre 59 7=-60,/4, lei 57 bani 75 psna la lai 61 bani 50. Secara, livre 57, lei 63. Galaţi, 7 August. Secara, livre 55t/a, lei 38. T.-Severin, 8 August. Grâul ciacâr, calitatea I, lei 60—70. Porumbul, lei ;62—64. Orzul, lei 54—56. Tulcea, 6—7 August. Grâul ghirca, livre 57, lei 18 — 4 9 Porumbul, lei (4. Orzul, lei 9—9 bani 50 LISTAŢI« TJVI MINISTERUL DE.INTEKNE Căile ferate române. Bufţ.ul din staţia Comana urmează a se închina cu incepere de la 20 Octombre (1 Noembre) 1884. Doritorii vor depune ofertele lor la secretariatul direcţiune! generale a căilor ferate romăne, secţia P, pănă in ziua de 13 (25) Oc-ţombre 1885 orele 4 p. m., sigilate, purtând inscripţia pe plic: ofertă pentru restauraţia din gara Comana; conţinând şi arâtarea domiciliului. De-odată cu oferta, se va depune, la casieria centrală a căilor ferate romăne, o garanţie provisorie de lei noi 200. — Direcţia generală a căilor ferate romane nre trebuinţă de 85.000 kilograme de sârmă de for galvanisată, de 5 milimetri de diametru şi 500 kilograme de sărmă de fer galvanisată, de 2 milimetri de diametru. Persoanele, cari doresc a concura pentru acoasfâ furnitură, vor adresa ofertele d-lor, impreună cu mostrele respective, către direcţia generale, secţia P, gara Tărgovişte, pănă ia 1O Septembre", stil nou,. 1884, la orei t după amiazi cel mai tărziQ, şi vor depune la casa centrală a direcţiei o cauţine provisorie de 6 la sută din valoarea materialului ofjrii. MINISTERIUL DE RE3BEL Regimentul 8 de linie. Comisia de administraţie a reg'inentuluî 3 linie, având necesitate de următorul mate-ial brut neaonfacţionat. 704 perechi cisme, 204 perechi căpute şi 904 perechi pingele, publică prin aceasta că, in zioa de 2 Sep-tembre 1884, se va ţinea licitaţie in pretorii.l cancelariei acestui corp, staţionat ,11 garni-sona Ostrov (Dobrogea). Compania calci ferate Lcmberg-CernăuţMaşî Furnitura de §ine de oţel fi materiale accesorii Furnitura a aproape 2.620 tone şine de 0-ţel, 123 tone eclise, 61 tone plăcî-cusineto. 21 tone buloane cu rondele de siguranţă, 73 tone cue de şine, pentru liniile austriaco şi a aproape 2.100 tone şine de oţel, 99 tone eclise, 49 tone plăcî-cusinete, 17 tone buloane cu rondele de siguranţă, 58 tone cue de şine, pentru liniele romă’ne, se dă in întreprindere prin ofertare. Câte o jumâtate din cătimele de mai sus urmează a se preda la Anea lunei Martie şi la Anele lunei Aprilie 1885. Ofertele timbrate conform legii şi purtând inscripţiunea Oferte pentru şine de oţel resp. materiale accesorii, şi pentru Ae-care linie in parte se pot denune la sediul societăţei din Viena (Elisabethstrasse Nr. 9), pănă la 14 (26 August) 1884, orele 11 din zi. De o-dată cu oferta se va depune la casieria centrală a societăţei şi o cauţiune de 5°/„ din valoarea furnitureî. Se primesc oferte pentru cantităţile totale puse la licitatiune căt si pentru o parte din ele. Preţurile sc vor Axa franco unei staţiuni a liniei pentru care se oferă materialele şi intru căt privesc liniele romăne, iuclusive taxelor de import. Condiţiunile de furnitură pentru Ae-care linie se pot vedea la consiliul de administraţie din Viena (Elisabethstrasse No. 9), sau la comitetul diriginte din Bucurescî, strada Scaunele No. 49. Comitetul permanent al judeţului Prahova. Pentru darea in antrepriză a construire! localului scoale! de meserii a judeţului din oraşul Ploeşcî, se va ţinea licitaţie în ziua de 24 August'1884, Această antreprisă costă după devis 97.000 lei. ■ ———■—■ ■ ------------— ULTIME ŞTIRI Aseară a sosit in capitală, venind de la Florenţa, d-nu sculptor Geor-gescu. D-sa vine in Bucureşcî vremel-niceşte, spre a aşeza monumentul Domniţei Balaşa, in noua biserică cons-tru fă din fondurile acestei pioase şi nobile Doamne. Monumentul sosesce peste două sati trei săplămănî. E o compoziţiune alegorică, infăţişănd un sarcofagiu, in care se va păstra ţărâna Domniţei, la capul căruia e femee întristată, Caritatea, depune^o cunună. Deasupra capacului un ănger in contemplaţiune, pare a’şi lua uşor zborul către cer. Dimensiunile monumentului sunt : 3 metri înălţime pe basă 1 m. 80. El e lucrat in cea mai fină marmură de Carrara, şi e destinat pentru una din cele patru niches ce sunt in biserică. Odată cu acest monument soseşte şi bustul generalului Teii, comandat de guvern spre a fi pus in Cameră. După aşezarea monumentului, d-nu Georgescu se’ntoarce iarşşî la Florenţa spre a’şî continua -statua lui Lazăr. Ni se scrie din Paris că d-nu Const. Titopoleos a fost primit cu elogiurî licenţiat in drept. Tot odată se lămureşte că d-sa a trecut toate examenele de licenţă cu bile albe, şi că, pe lăngă studiuldrep-tuluî, a făcut şi studii de geografie la Sorbonna cu Himly. rt Ni se comunică din Milano că statua lui Ovidifi, lucrată de sculptorul Ferrari din Roma, pentru oraşul Constanţa, figura la expoziţiunea locală cu distincţiune. Pănă acum era numai in platru. Ştirea dată de foile vieneze despre arestarea, de către organele militare rc măne, a unui «criminal politic» ce se refugiase la Cernăuţi, se reduce, după amănuntele mai nuoi ale aceloraşi foi, la următoarele: Amploiatul de vamă din Mihăileni, Mavromati, a fost bătut intr’o noapte rău de către doi soldaţi, unul cu numele Cojoca.ru şi altul Şmaie Iţig, care deşertase de vre-o zece* zile din închisoarea garnisoanei din Iaşi. - Cel d’ăntăiu fu prins, cel din urmă insă se re-fugiâ la Cernăuţi, unde se ascunse. Isprăvindu-i-se insă banii, ceru prin-tr’o scrisoare de la un prieten al său din Mihăileni să-i trimeaţă. Acesta el denunţă. Atunci plecară la Cernăuţi căpitanul Paciurea, amploiatul de vamă Dumitru Bodeanu şi comisarul de po- liţie George Diaconescu. Aceştia, asistaţi de un poliţaiu orăşenesc, isbutiră a'l descoperi intr’o cârciumă şi ăl arestară.—După trei ceasuri fu estradat autorităţilor romăne de către magistratul orăşenesc. Necazul foilor germane e acum, de ce s’a făcut estradărea atăt de iute Şi cu o formalitate atăt de simplă.—Trebuiai ăntăiu note diplomatice etc. etc. Guvernatorul ţârei, baronul Alessani, a început o cercetare aspră in contra acelor pari nu afi cunoscut procedarea ia ast-fel de caşuri!! Din Londra se scrie că nimic hotă-rîtor nu se va face in privirea Egiptului până la toamnă. “ întrevederea împăratului Germaniei şi al Rusiei se va face probabil cu 0-casia călătoriei celui din urmă in Polonia. Medicii recomandaseră in adevăr imperatului Wilhelm să se păzească de ori ce osteneli; el crede insă că cura de la Gastein l’a întărit (!) destul spre a putea me rge la această in' trevedere. împăratul Wilhelm va fi asistat şi de prinţul de Coroană. Trupa vienezâ de cântăreţe, de sub direcţiunea d-luî Gothov Gruneke, a debutat aseară pe scena de la Raşca. Reputaţiunea care le precedase sosirea la noi, a fost aproape pe deplin confirmată. Cântăreaţa franceză Dava de Valda, uşor indispusă, ne-a arătat ce poate face o artistă de, valoare, chiar atunci cănd, pentru moment, natura n’o a« jută. Cu toată ploaia de pese zi, grădina era plină. In toate serile vor urma represintaţii. - ----------■ — ■■ — POSTA REDACŢIEI Unui vechiu abonat din Vîlcea : Vă mulţumim de interesul şi dragostea ce ne arătaţi —Sunt caşuri insă, in care trebuie cruţat şi duşmanul. Destulă pedeapsă ăşi atrage singur asupra capului, prin păcătoşiile sale ------------ --------------- STPSa'TC^.OOI^Ei GRADINA RAŞCA.- -Joui 9 August 1881 Prima reprezentaţic dată de trupa d-M Otto Gi-uuoche, compusă din 17 artiste cântăreţe şi dănţuitoare germane şi a celebrei artiste franceze M-elle Dava de Valda. GRADINA STAVRI.—Direcţiunea simpaticului artist I. D. Ionescu.—In toate serilo. cănd timpul va A frumos, rep^esentaţiuni date de tnma română, compusă din 20 de artişti şi artiste.—Intre actele se ţin de orc-testre complectă a d-lui Karbus —Preţurile reduse de tot. ' '— ---------—■>•<£;--------- Societatea funcţionarilor publioî. Adunarea generală este convocată pe ziua de 11 August orele 872 seara, spre a continua discutarea şi votarea noilor statute. Membri in curent cu cotisati* sunt invitaţi aT,eni la societate, sala palatului Univer-sitaţei Nr. 18. Comitetul. Comitetul scrMreî centenarului Iul IIoria este invitat a se intruni măi ne, Sâmbătă, la 7 orc seara, in localul Societăţei „Carpaţil“0 Persoanele slăbite de boale sau de esceae, tinerele fete anemice, femeile cari sunt lăuze şi bătrânii vor găsi in vinul de Quinium Labarraque tonicul şi digestivul cel mai activ şi cel mai plăcut. ’ Quinium Labarraque aprobat de Academia de medicină din Paris 6ste un vin pe care doctorii şi bolnavii pot să conteze.-Se vinde in principalele farmacii.-Fabricaţiunea, 19 strada Jacob, Paris. GASA DE SCHIMB C. STERIU & Comp, No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI Pe *iua de IO August 1884, ora IO. I Oump. Viind. 5°/o împrumutul Comunal . . 85% 86 5°/o Scrisuri.Funciare Urbane . 88»/, 88 V» 5°/» :l » Rurale 91»/, 92 57< Renta Română perpetui 93Vs 9«7. 57» „ amortisabilă . . , 95»fi 95»/, 67» Scrisuri Funciare Urbane • 98 987. 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rural)-67° „ „ „ Căii. Fer. Rom’ 97 ‘/2 971 77« Scrisuri Funciare Urbane ' 1013/. 102 7o/o „ „ Rurale. . 7% împrumutul Stern. . . • 8°/o „ Oppenheim. • 102’/, 103 Oblig. Casei Bensiun. (Nc m. 300j Impr. cu prime oraşul Bucur. 231 231 327» 337* Acţiuni Credit Mobiliar . . . 206 207 „ Construcţiuni .... 277 278 „ Naţionale 248 249 s Dacia-România 270 272 „ Banca Naţională . . • 1400 1410 Fiorinii Valuta Austriaca . . 207 208 Mărci Germane 124 124 Bilete Francese 99»/, 190 „ Englese....... 25 26 Ruble Ruseşti 250 | 530 260 Aur contra Argint şi Bilete 560 NB. Ou râul de mai sus este in moneda dc aur sor.o'lt după cursul fiscului Cupoane se aquita fiii scăzâmfiut Adresa psnrtu telegrame *8TEBIU“. www.digibuc.ro ANicutescu & Comp icoafer) . No. 10, 8tr. Dămneî, No. 10. Salontt specială penru tunsă, rasă şi frizată, aranjată din uoă.— 12 rasuri lei S —Asemenea şi un bogat asortiment de parfumerie fină. cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. Âlex. Gr ' ikl, Comisionar Strada Şelarî, No. 13 Repre-sentant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general al firmei Theophile Roe-der, & Corn. la Reims in Şampania. E ftlmln Constantin, (corew.rl) Piaţa Sf. Anton Nr. 16 Fraţii I. Gologan, recoman-dâmtt magasiuulu nostru de Coloniale şl Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare epoă de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână0 cu preţuri convenabile. Jordache N. Ionecsu (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine. HAIAD1EIB BRONCBBLOR jiale GATULUI (Guturniuri, Catttrrhe, Tuse mdgâreascd, Laryngite) Ph-cia, 31, rve de Cîery, tâte Phamtaciele’ oooooooooo = iMMHi & CSW*RT^. j „jjv i»"1 'j|t Flora României/ săpunărie parfumurî, n dalie deaur de ia esposiţia agricolă a iudp1" ţuluî Ilfov 1882. Grbbotvski t. Siaroff, Bucuresci. ® Fraţii, (librari) Strada icanl Nr. 27 si Stradal lari Nr. 18. -olradaŞe. loan Pencovicî (lipscanhSbT J da Lipscani Nr. 24, grieri=' lităţi de mătăsuri !ăuur?d*’ telo, confecţioane gata, stofe Z mobile, covoare, pordălării diferite calităţi. Vânzare cu nr. ţurl foarte reduse. ^ Vasile Georgescn, Fabrî^I^ de Paste, Uleiuri, Scobea ă şi moară de măcinat făinuri Str. Soarelui No. 13. Suburbk Manea Brutaru, Culoarea Verde s ocec & Comp, (librari) Ca'ea Victoriei Nr. 7. Un tânăr o meditaţinne pentru clasele primare sad gimcasiale. Adrasa : Administraţiunea acestui ziar. UIMII* s’a mulat Str. Carol I, No. 2 CAILE FERATE ROMANE Publica^iune La 13 (25) Septembre 1884 se va ţine concurs la Direcţia Generală a Căilor ferate române gara de Nord pentru admit* rea elevilor in şcoala specială de mişcare a drumului de fer. Cursurile regulate din această scoală vor incepe la 1 Octom-bre 1884 stil nod. Candidaţii vor trimete Direcţiunel Generale din BucurcmI pănă la 45 Septembre 1884 stil nod, o cerere cu indicaţiune •. e-sactă a domiciliului şi insoţită de actele constătătoare: a) Că este romăn sau naturalisat. b) Că a absolvit cel puţin patru clase gimnasiale, reale sau comerciale c) Că a satisfăcut cerinţele lege! de recrutare. d) Că are eel mult 24 de ani. e) Că este sănătos şi arelo constituţie robustă. Candidaţii, cari vor fi absolvit in mod privat studiele prescrise la punctul b, se vor admite la examen după aprecierea direcţiunel şcoalel. însuşirea condiţiunilor prescrise de punctele a, b, c şi d se probează prin acte autentice şi legale, care se anexează petiţiu-nel prin care se solicită admiterea in şcoală. Aceste acte sunt următoarele : 1) Actul de naştere. 2) Actul de studiele făcute. 3) Actul de tragere la sorţ. 4) Actul de vaccinare şi * 5) Actul de bună conduită. Inşuşirile condiţiuneî prescrisă de punctul e, se constată de medicii din Bucuresci al administraţiunil Căilor ferate, inainte de inceperea examenului. * Candidaţii cari vor insuşi condiţiunile prescrise de punctele a, b, c şi d vor fi chemaţi să se presinte la examenul de admitere. Acel, ale căror acte nu sunt suficiente vor fi mştiinţaţl despre aceasta, inapoindu-li-se tot de odată şi actele. ’ Candidaţii cari nu locuesc in Bueureşcî, şi cari vor insuşi condiţiunile de admitere prescrise la punctele a, b, c şi d vor pri-n__ un certificat pentru călătorie gratuită in clasa II de la staţiunea căilor ferate române, cea mai apropiată de reşedinţa lor, la Bucuresci şi înapoi. Examenul de admitere va fi inscris şi oral. La examnnul inscris candidaţii trebue să facă in timp do o oră o compunere asupra unui subiect, luat din cunoştinţele ce trebue să posede, şi care li se dă de comisiunea examinătoare. La examenul verbal, candidaţii trebue să respundă la chestiuni din Aritmetică, Sistem metric, Geometrie elementară, Geografie elementară şi Istoria ţărel. Elevii admişi in şcoală primesc o diurnă lunară de 60 leî pe timpul căt durează cursurile. La finele cursului elevii cari obţin note satisfăcătoare vor mal primi şi un ajutor de echipare pentru intrarea lor in funcţiune ca aspiranţi. Bucuresci, August 1884. Direcţiunea Generală. INSTITUTUL V ELE 8 € U (II ELI A DE) STRADA ARMKASA No. 1 Anunciu Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de ia 15 Maiă pănă la 15 Septemvrie. Recomand camerile mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul onest şi prompt,. — Masa in casă pănă la regularea birturilor.^ Diligenta va incepe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat de la 15 curent.—Amatorii pot a so adresa la subsemnatul. Director de studii: 8t. C. MicMiloseu. Instiut de instrucţiune şi educaţiunS, —- Clasele primare şi gimnasiale Informaţiuni in toate zilele de la 9—11 a. m. şi de la 4—6 post merid. ___Comptuarul de Schimb si Comisidn Strada Lipscani No. 39. MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurl frumoase din cea mai mare fabrică din Germania Se vinde eu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARCU3. Calea "Victoriei T'Q (Vis-a-vis de Palatul Regal). Comptuarul de Schimb ţi Comision Strada Lipscani No. 39. INSTITUTUL UE LAL'ţL ii iii ii 10, Strada Bibescu-Yodă, 10 internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai după programa ministerului instr. Dublice în limb* RomSnă Germană şi Francesă. Cursurile vor incepe la 16 August a. o. insBeiferile se fac in fio-care zi. .iiii-e T’iiS >11 o A i a ' “k/T Htaad.ec]li er Bucuresci, Str*. Smărtlan 8. (1638) U&2S HA» l'luguri Universali unu, două şi trei brazdare TJ1IO ORIGINALE MAYER Singurul Trior care la incercările făcute la concursu Herestreu 1883 a fost premiaţi Expediţiunî franco la toate staţiunile eăilor ferate române. PBECIUR1LE REDUSE SubscrişiI, părinţi de copil, venim şi arătăm mulţumirile noastre Domnului Director precum şi părintelui profesor de limba română din Institutul de băeţî „Bergamenter" pentru strălucitul succes ce au obţinut copil noştri, elevi din Institut, la depunerea esamenuluî pentru terminarea cursului primar la şcoala primară de băeţî din culoarea de Albastru No. 2, şi acuma aptî da putea frequenta Gymnasiul. In limba Francesă şi Germană copil au depus un esamen tot aşa de satisfăcător in localul Institutului. Datoria de recunoscinţă ne impune obligaţiunea d’a arăta mulţumirile noastre in public către personalul ‘ didactic al sus-numituluî Institut. Bucuresci. Iuniu 1884. A. Bolton, Doctor med. in Constanţa.—A. Hebberling farmacist in T.-Măgurele; D. Naumescu, Proprietcr; Max Tonol-ta, Arcnitect.—A. Reichsdat, Giuvaergiii. 12 ] IOTEL FIISCHI 0 BUCtTSESCI MB*- SITUAT IN CENTRUL ORAŞU.LUÎ -'p* — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. —«aurair* INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI i 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. 1, Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masaj ia sistematic, 7. Serviciul la domicilia, 8. Consultaţii medicale. Secţia HigiânicS 4 Bae abur..........3 — 4 Bae deputină cu şi fără duşe ....... 2.50 medicamente . . . . L— 1 duşe rece sistematică . 1.50 BAI DE ABTJIl .ŞI DE IPTTTIIDT-A. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 MaiCi (1 Iuniu) 1884. Nota. 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore diminâţa pănă la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la 1 post-merid Preţurile la secţia medicală conform prospectului La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’aă mat adăogat şi un servicii! special de băi de no-mol de la Lacu Sărat din Brăila Dirccţlnnea. 0. liuciirestî-VercioroYa Arătarea tren. | Fal. 1 Ae. |Pers. | n.m o.m. \ o.m | p.m Tim p.mj 4®. 9(X> 6*o 5o* 10o* 6*5 6» 11,< 8,,, 6*r llso 8,. 804 1,. 10.J 808 lls 10,. 9» 2» 11*0 9*0 4*4 l2oi 12.=! 5, 3*4 12.1 6n. 3>. 12,,! 6,. 4 00 n6p, ser. 1 am D. Yerciorova-Bucniesel Staţiuni Vere. Cra. S09- Siat. R.n. î. pi. R. PI. T.-S. |os- Sos. R. PI. Pil.Sos- R. PL îita R. Duc. Nord- Sos. R. Arătarea tren Pul. | Ae. o.m. Io.® ser. 7„ 8oT 80* 10*< tio. 12,« 12.» 2n 3, 4** dim a.m. lloc ll«t 11*. li le* 8, 3*s 5ot 5*: Pers. o a. ser. 11» 12., 12,, 3, 3, 5, p.m, a.m E. Bacnresei-Giuririr Staţiuni McT» R. PI. Sos. R PI. Sos. B. P, Pil. Sos- Com.Sos- Ginrg.|fpi. SmardaSos- Arătarea trenărilor Pal. I Pers.I Miit.l Pers. >.m. | o.oi. | (i.m. ]o.m. a.m Mlin 5eo ?io 7, 7. 741 8« 8i« 9« 9*o p.m 5*o 5». 6i« 7„ 7*i 8** sdr. 8ir 8as 8*8 9s 9i 10e p.m P. Ginrgiu-BncnrescT Staţiuni 6. Teoucin-BSrlad Tec. e. pi. Sos. Rest. ReflSos- a.m, a.m p.m 6is ILo 640 800] lto' 7< dim - p m p.m Smârda Ginrs. Sos- PL -os. 6- R.PL Sos. B. PI. os. R. PI. Nord R. S Com.Sos- pa.sos- Buc.Nori Arătam trenurilor Pul. I Pers. I' Mixt. p.m 2as 3t* aan 800 86. 8.* 9ie 9*4 lOn 10si IO4. p.m a.m p.m 5l 11» divt- a.m s6r. 81 8ss ser. a.m 4«, 4< * a.m E. ţjiUaţi-Măraşeţtl || 0. Hlitg-TirgoTişte Galaţi R. PI. Barb. f03 R. PI. Tec.Sos- ■ R. PI. lărăjJ lut a. in 12., U.i 1. 4. ser. 4.. 1 10,. 4.. 11.. a.ra sOr. a.iu 8» 8.. 8. 11. 1111., a.m E. Marăsesti-Gulatl ilărâ'i. Tec.Sos' R. PI. )s. R. PI. Barb.Sos- R. PI Sos. Plec. a.m p.m p.mi 5*0 11» 601 12, 12ci 3«* 4: 4,.' 5», 6» 7**! 7*J Titu 1!LU Plec. Tersovuii a.ra 10» 11» a.m p.m 7< s6r. Q. Ploescl-Slănic Rest. Plec. anic Sos. a.m 10** 12*0 p.m S. lasT-Ungheni 8, dim p.niij Plec. Un Rom. uO’RiîSi : p.m 2*i 34* •3** Djn a.m 11» 1.4 1*1 p.m P, Tirgoviste-Tiln ________2____Jt------- Terţţ. 'o- Plec. TiluSos' Rest a.m p.m 8,o Tso 9*o 6io a.m p.m R. Stănic-Piocscl .SlâllIC x’lec. PI. Rest p.m 600 7*o P m T- Dnghi-nV-lasl Sile Rus.Pl iarURo®- p.m 2oo 2*, 3a« p.m p.m 4jo 5» 61 * p.m VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, ra pleca din Verciorova Marţia şi Sâmbăta ţi va sosi la Bucureşti şi GiurgiO Miercurea ţi Dumineca. Trenul Fulger C, va pleca din Giurgid şi Bucureşti Miercurea sl Dumineca 51 va sosi la Verciorova Joia şl Lunea. Călători pentru tronurile Fulger P ţi C, vor plăti afară de taxa cure* nită pentru cl. I, tron accelerat, o suprataxă de 20°/« La aceste trenuri P ţi C, se află un vagon Snlon-Rcstaurant. Consuma* ţîunilo es vor plăti dnpă nu tarif special. Orartul trenurilor dupe timpul de BueurescT. U. Câmpm;i-l)oflana Doft. Plec Sos. a.m 11*0 11*0 am Y. Doftana-Câmpina Doft. Plec. Sos. p.m 6*.» bi* p.m W. CernaToda-Constanla Cern. ^ Const.Sor p.m 6so 9.o s6r. p.m 2oo 4*o p.m X. ConEtanţa-CerDavoda ioniei0C- Cern.Sos- p.m 250 6 cu p.m dim 9,. 11» ajn mim Grreu de sămânţă bălan bătren cu spicu alb cu rat, fără malură, greutate 62 livre in ori ce cantitate la He-rescî Ilfov plasa Negoesci. 8e poate preda la Olteniţa, in Bucuresci sau in gara Vidra pe., drumul Giurgiului. Proba depusă la d. Simionescu agen' de mărfuri Strada Stavropoleos No. 1 şi la creditul fonciar rural Adresa telegrafica Leca Bu deştî. 102 USCa C0LL0D1DM11 ! Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilă in or!*ce casiî. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, si cumpere renumitul şi de miu® Inventatul I Haschisch Collodium I şi fle-care 'ml va fi recunosceW BXatbias Hosnys*» faimaolst in Ar8^' Depositul şi agentura gen.®‘ rală pentru Romania, Moritî Polak, Strada Şelarî Nr. 6. . Se vinde in Bucureşti la 8P'* ţeriile d-lor Schmettau, Frani Thtlringer, Thoiss, I A Ciur* ( Hr. Alecsandriu, Zurner.Zeide» Stoenescu şi Risdărfer, la Câw’ pu-Lung la Fred. Paul. . . Chocolade, Pastile de Ghinin, Bonbon de chinin, Chocolade chinin & fler, dulce şi cel mai sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate far* maciile sus menţionate Tipo-litografia Ştefan Mihălescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro ANUL VIU. — Nr. 2129 10 BANI EXEMPLARUL DUMINECA 12 AUGUST 1884 apare iiv toate zilele ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. ^----------- Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente In România : In Paris: ' In Ticna: In Hambui-şr Anuneiurî şi Reclame a se adresa: La administraţi udo, Tipografia Ştefan Mmălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la coreepon-denţil «arului din judeţe. * La Societe Ravas, place de la Bourse, 8. La Heinricii Bchalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. La Adolf Steiner, Gănsemai kt. No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE; © Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina fila 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 6 lei. | Scrisorile nefraucate so refusă Articolil nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, rod acţiunea nu este rosponsabilă, .1. Prim-Rod&ctor: STEF. C. M1CKAILESCU. «a susur-ok*. :-.mt*ss£âSSi 0BSJ5RVAT0RIUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, Sâmbătă 11 August H K I AZI Klemente climatice 2 ore 8 ore 8 ore p. m săra dim. Temperatura aerului la urniri . 26.1 18.0 1G.8 „ }) mai.ma. . . 26.5 y „ minima. . . 15.4 „ „ firii aparilor. Barometrul redus la 0“ 31.3 752.5, 17.6 753.0 17.8 753.0i Tensiunea vaporilor iu milimetre . 11.0 12.3 40.5 Umezeala relativă iu proeeute v . i) direcţia douiiuaută . . . 44 80 74 N.E N E E. i iuţeala ucedie 1.7 2.7 3.6 Kraporajiuuea ape' 0.5 0.6 0.4 IToaia 0.0 0.0 2.0 Aetiuomel.ru (0-100) 94.0 0.0 27.1 Mulosilatea (0-10) 7 10 10 Directorul Observatorului: St. Iiepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigra-î de; inălţimea barometrului in mibmotre de mercurifi. Iuţeala medie a vântului este data in metre pe secundă. Evaporaţiunea apei şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a ceru-■ lui se măsoară ou grade actinometrico, socotite 0 grade la intunoric şi 100 grade, atunc, când corul ar fl cu desăverşire fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatea este măsurată do la 0 la 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar io arată un cor cu desăvărşire acoperit de nori. CATP.E ALEGETORI Alegatorii, cari nu vor fi dobândit dreptate de la autoritatea comunală, precum şi aceia cari nu vor fi cerut înscrierea lor in colegiul unde au dreptul, pot să apeleze la tribunalul judeţului. Termenul de apel începe SămbăLă, i 1 ale curentei, şi se sfărşeşce Jouî, 16 August, cănd Tribunalul va afişa pe uşa pretoriului său toate apelurile primite, cu arătarea zilei cănd fie-care apel va fi judecat. Toate apelurile vor trebui să fie judecate, de la 19 August pănă la 3 Septemvrie. Cetăţenii, nemulţămiţl cu sentinţa tribunalului, au dreptul de a apela la Curtea de Casaţie, in termen de 10 zile de la pronunţarea sentinţiî. Apelurile de la Casaţie sunt judecate in fond, in curs de trei săptămâni, cu incepere de la 24 Septemvrie până la 15 Octobre. Consiliele comunale sunt datoare a-pol a rectifica listele definitive pe temeiul hotărîrilor justiţiei, in termen de trei zile de la a lor prezintare. Toate reclamaţiele şi ori-ce acte de procedură in această materie sunt gratuite. & In urmă se vor libera cărţile de alegător, pe cari cetăţenii trebue să le ceară primarilor, căci lără dînsele nu sunt primiţi la votare. Legea a lăsat o cale foarte largă c tâţeuilor pentru a ’şl regula drept de alegători. Vinovaţi fi-vor aceia cai prin nepăsare, vor rămânea lipsiţi < dreptul de votare. Să se caute dar fie care in lista d finitivă şi, nedreptăţitul sail acela ca: a neglijat d’a-şî regula posiţiunea consiliul comunal, să sa adreseze tr bunaluiul. Cel cari nu vor stărui să’ dobîndească exerciţiul de alegător, i vor avea drept de a se plânge. 1 entru inlesnirea cetăţenilor arătă mnou cum grupăză legea pe alegător in colegiul I de deputaţi trebue i figureze toţi cetăţenii c’un venit fui i*? ruialtsau urban de cel puţin 12001e colegiul II, cei domiciliaţi şi c reşedinţa in oraşe, cari plătesc căti ’5>tat o dare anuală directă de orI-< ce^ Puţin 20 lei.— Sunt sci 11 ţi de cens ; a; profesiunile libere, b) oficeril in retragere, cj pensionarii Statului, şi d) cel-ce aii absolvit cel puţin inv< ţaniănlul primar In col. III intră toţi căţl nu figi lează in cele-l-alte colegie şi plătesc căj de mică câtra Stat. — Sui outiţi de cens şi votează direct : învăţătorii săteşcî şi preoţii, b) cel ce plătesc o arendă anuală c cel puţin 1000 lei. De asemenea votează direct şi c c un yemt funciar rural de 300 lei i SUS Şl cari scifi ceti şi SCrie. — Au dreptul de a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cel c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : al foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţî al vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două le • gislaturl; c) generalii şi colonelil precum şi a-similaţil lor ; d) foştii şi actualii miniştri Iau re-presintanţl diplomatici ai ţării ; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorl-generail de pe lăDgă curţile de apel, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) doctorii şi licenţiaţii de ori ce specialitate, cari ăşl vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei in jos pănă la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă d*e clasa I sau II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orî-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) licenţiaţii in drept, in Jiteie, filosofi* sau sciinţe ; c) foştii şi actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 ani; d) inginerii, architecţii, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; e) prolesoril şcoalelor din oraşe ale Statului sau ai şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 iei anual. Mal adăogăm, că legea pune in censul bărbatului contribuţiuniie soţiei, căt timp are administraţia averii do tale, şi in censul tatălui contribuţiuniie copiilor săi minori, pe tot timpul usu-fructulul legal. D’asemenea proprietarul unul imobil scutit provisorid de plata impozitului către Stat, va esercita dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acel impozit. Sfiiţi TELEGRAFICE Din fiarele streine. . Berlin, 20 August. Primele ştiri din Londra despre noua a-nexiuul, pe cari le-ar fi făcut consulul german Nachtigai pe ţermnl Guineei, se basaîl po o neînţelegere; importanţa cea mare se punea pe schimbarea drapelului englez cu cel german.—Aceasta nu e l'ără indoialâ de loc adevărat.—Tot ce-a făcut Nachtigai e că a câştigat pentru Germania o bucată de ţărm spre. nord de Congo, care se invecinează cu posesiunile englezesc!, deasemenea un teritoriu spre sud de Congo, unde are posesiuni firma din Ilamburg Vfii-mann. — Mal multe fol de seara consacră deja articole simpatice acestor noul ocupări.—„Ta geblatt" constată ca o imprpjurare favorabilă, că posesiunile germane africane sunt scutite de întrebuinţarea canalului de Suez. Consulul general german dm Egipt, De-rentbal, a plecat din Varzin inapol la Alexandria. Paris. 20 August. Foile de aici anunţă că amiralul Courbet a primit deja ordinul generosul proprietar al acelei moşii pusese la disposiţiunea publicului visitatorfe-redeul cu două compartimente, ce construise pe malul drept al Prutului. _ Peste o oră jumătate sosirăm in fine la Prut. Dar ce să vezi? Trăsuri şi birji, căruţi şi benghinje nu mai înecau, ţi se părea deocamdată că te afli la un iarmaroc; apoi lume de tot felul, boerî şi cocoane, comercianţi mici şî mar , tineret de toată mana; unii întinşi ne pajiştea verde sorbeai) in veselie din dulcele nectar al Duşului, alţii aşteptau cu nerăbdare a le veni rândul a se imbăia, alţii cari luaseră şi baiea şi masa, intonau in cor cu putere un lung adio valurilor spumegănde ce neincetat se loveau de maluri. Ajunşi dar in un timp unde baiea se găsea asediată de lume, in imposibilitate de a lua baiea in vad, cări Prutul in urma ploilor torenţiale de la sor-gim.ea lui, venea din mal in mal, aducând cu sine trofee: crengi şi butuci, ca un viteaz iu urma unei mari victorii, nu ne rămase deci de căt a aştepta rondul sau a ne plimba, ceea ce aveam maî bun de făcut. Noi insă ne deciserăm pentru cea din urmă. Să mergem, dar am zis tovarăşilor meî pe drumul acest părăsit, căci in lunca din spre nord se vedea multă lume ducân-cm-se şi mtoreondu-se. Iu adevăr, cu toţii am şi plecat pe jos. Dar n ani avut parte a merge departe, căci chiar la intrare in luncă un arbore colosal, un plop gigantic, ca şi cum ar fi comandat : pănă aici, oprise lumea sub incăperea-î mare. Faţă cu un aşa gigante copac, eroul intrunireî, toţi din toate părţile îşi aţinteau ochii spre el, ca şi cum natura inadins l’a lăsat a spune multe din trecutul neamului românesc de dincoace de Prut. Vechii), ne-amzis noi, trebuesă fie un aşa arbore şi la multe scene, chiar re* comice, trebuu să fi fost martor. Şi rWY i istoria ne spune, că pe la . ,la ktănilescî a (ost o mare bătă-■c tre Ruşi şi Turci, şi că, ca imediat vecina moşia Stălinescii cu moşia Voi-nescu şi prin urmare şi cu Eroul nos- Iu> gigantele arbor va fi privit drama aceea. r Pf S1l=ur a. adăugat d. Mărza, pro prietaral moşiei Voinescu, ce se găse noi, căci şi până astă-zi oame numesc aici pe moşia mea o loca J: e : ‘Melereazele, alta Crăiasa, ş treia de pe moşia Statului Irr, in ^ocaLlăţî vecine salinaceulu zis acesi'e spuneri mi-ar ,,'lv suie-mi, istoria noastră naţio ?rc W(do£‘a are mult teren* d c a „ san^ muIte lucruri pe aceast m 15Ce 111 ;a 11 u le*a dat nimene la lu h-w .'„n?^ne generaţiunilor viitoare tri v‘-e‘ !deraţilor şi scriitorilor noş a Ş‘ face pe viitorime o glorf ril aceasfa. Meterezele sau intăritu saiinCf *’ Pan^astă-zi se cunosc, spui loffiu.0- sPu,ne militariuluî ca şi archec rJL, 1 mu^e de toate; Crăiasa şi Im ^i, .eas,3> locuri unde se vede a tifos şi itv iara cuartierul vre unei princesi ina P6l’atese, pot spune istoricului ş fiii,*?-, strategicului îndeletniciri ş a,ţ?c» de tot soiul. * rea 1f.e*'am ‘P sine-’mî, pe cănd privi alî -*î.^e P itnka Pe enormul arbore momp„?ia C-ien^î hamuri ne aveai 25? aD "V ^Pitalitatea luî, d’irn 2 infi,nivlă rauH'me de oaspeţi a f’o^'itfteî. Vreai tat 5 l^il * * * * 6 *’imuSe*e.Ie lnî 1,am fiince foît JSi^S,*1 admira dacă n’am t gnlbiţi al părăsi, siliţi de impun săturile ţînţarilor, oaspeţii săi de pre-dilecţiune in timpul verii. Sub puncţiunile acestor oaspeţi pu ţin politicoşî, lumea începuse a se rări, ba chiar a’i părăsi, iară noi profitând de singurătate, ne-am decis a lua măsurile acestui secular arbore Decî iată in metri rezultatul. Giganticul arbore are o înălţime intre 30 şi 40 mştri, din care 3 m. 50 cm. o ocupă trunchiul, considerat de la pă mănt pănă Ia craci. Trunchiul are o periferie de 6 m. 10 cm., iar in diametru o grosime de 1 m. 95 cm. Acest trunchiu enorm supoartă 9 craci din care 6 cu deosebire sunt mari, iar ceî-l’alţi trei mici. Grosimea unui crac mare măsurat la intămplare e de 3m. 20 cm., iară in diametru are o grosime de 1 m. 2 cm. Afară de aceşti 9 craci se mai observă in partea vestică un crac dar tăiat, nu se scie de cănd şi de ce împrejurări, atăta că se vede o umezeală pe partea tăiată. Pănă acum arborele este verde şi in toată vigoarea, nevezăndu-se nici o ramură uscată pe el, prin urmare maî poate încă trăi. Relativ Ia etatea Iui, după spunerile octogenarilor, carii l’ati apucat tot aşa, e de crezut că arborele trece peste 200 ani. Crescerea crăcilor, a crengilor şi ramurilor nu e regulată, drept in si;s, ei oblică faţă cu trunchiu, această face ca copacul să formeze de jur-imprejur o umbră a căreia diametru e 6 30 m. Mărimea acestui arbore şi prin urmare lemnul ce s’ar putea scoate din el, părerile variază intre 3 şi 4 stânjeni de lemne ! Din cele de maî sus se vede că in adevăr amentaceul in cestiune este un arbore gigantic, ceea ce m’a decis a’l intitula de la inceput in felul acesta. In puţine păduri seculare, ca să nu zic de fel, ăşî va găsi rivali, dar nici odată arbori cari sâ’l întreacă. Dacă decî salinaceul acesta, asvîrlit in valea Prutului şi anume pe malul drept al apei este un arbore fără pă-reche, apoi merită nu numai o simplă descripţiune, ci încă şi putină critică. Este generalmente sciuf şi cunoscut, că apele şi munţii sunt principalele bariere cari separă popor de popor, apoi că precum e pământul ţârei aşa sunt fructele aşa simt arborii,’ aşa sunt şi oamenii. Dacă este ast fel apoi Prutul actualmente ca o barieră naturală din partea ostică a ţârei şi acest colosal plop, ca un gigantic erou, neclintit la postul său, spun duşmanilor naţionalităţei noastre, că precum sunt arborii fără seamăn, aşa sunt şi oamenii. Acest arbore chipos pus acfualmen-te pe frontieră, dar altă-dată in inima Români mei moldave, o dată vesel şi surîzănd, astă-zî nu încetează de a plânge trecutul depărtat, astăzi ne maî incetănd a vărsa şiroaie de lacrimi a prefăcut pământul in baltă la rădăcină, pentru care poporul şi pănă astăzi numesce acea localitate «Balta plopului». Gcorge Aramă, profesor. BULETOJBIBLIOGRAFIC D. B. B. Secare,11111, institutor public in capitală, a scos a treia ediţiune din manualul său «Prescurtare din Istoria Romanilor11, lucrată pentru elevii şcoale-lor primare de atnbe sexe. Cartea d-lui Secăreanu este deja cunoscută in sferele invăjămentulu'i primar, din cele două editiuni anterioare. Ea a fost apreciată după cum merita şi îmbrăţişată cu o adevărată rîvnă, dovadă ispră-virea celor două ediţiunî in timp de mai puţin de un an. Se simţea mult lipsa unui ast-feliu de manual de istorie; cele esistente eraţi in mai multe privinţe vicioase, sufereau parte de prea marea abundenţă de materie, ce nu se potrivea cu programa invăţămăntuluî primar, parte de-o abreviaţiune fără chibzuială, şi maî toate istoriseai) copiilor noştri intămplă-rile şi faptele neamului lor intr’o limbă grea de inţeles. D. Secăreanu, in prescurtarea sa de istorie, a isbutit să facă a dispărea toate acestea incoveniente şi să umple un gol, a cărui fiinţă era urmată de atâtea păgubi pentiu invăţămăntul istoriei noastre naţionale in clasele primare. - • Materialul adunat de d-sa nu e nici prea mare şi nu iasă nici lacune ; epocele insămnate sunt descrise cu toată amănunţimea potrivită minţeî unui copil ; epocele, cari cad mai puţin in cumpănă, sunt descrise in resu-mate scurte, spre a nu se tăia firul intîm-plărilor şi a se desfigura icoana Întreagă ce trebuie să alcătuiască istoria unui popor; limba e simplă şi curgătoare; metodă biografică in fine, carejse recomandă in mod neapărat pentru invăţămăntul istoric elementar, e observată cu multă credinţă şi perfecţionată prin presinurea portretelor Domnilor noştri celor mal mari, lucrate cu o artă şi o limpezime < esăvărşită.—Numărul acestor portrete este de 26 şi înţelegem ce impresie esercită ele asupra minţii unui copil. 1 oate aceste însuşiri ale manualului do istorie al d-lui Secareanu, desvoltate şi duse la mai mare desăvărşire in ediţia a treia, care presinţâ mari progrese ţaţă cu cele două d’ântăiu (singure por-trerele s’au sporit cu 9), — ’i alcătues re-comandaţia cea mai hotărîtoare înaintea corpului nostru profesoral primar. Carte mai bună de istorie nu se poate da in-măna elevului; institutorul insuşi găseşce in ea toate elementele de cari are trebuinţă pentru predare. — O recomandăm şi noi cu conştiinţa împăcată, convinşi că dacă in toate materiile cari alcă-tuesc programa şcoalelor primare vom dispune de manuale de valoarea acestuia, nu vom mai avea să ne maî plângem de lipsa sau vicicsitatea lor. --------------* —------------------ Servilii telegrafie ai,, României Libere" 23 August, 1884—9 ore dimineaţa Paris, 22 August. Se crede câ Fou-Teheou şi Ke-Lung s’au ocupat astă-zî. T.egaţiunea a părăsit Parisul seara. ‘ Berlin, 22 August După o telegramă ce s'a primit aci, Tsong-Li-Jamen s’ar fi decis de-a informa puterile ci el va considera ca un «casus belii» or ce alta faptă nouă şi analoagă bombardării Ke-Hunguluî. Paris, 22 August. De iert searăn umărul morţilor cholerici aii fost de 15 la Marsilia şi 4 la Tulon. K ma, 22 August. Starea sanitară in ziua dc ieri a fost următoarea : Prov ncia Bergamo, 14 caşuri, 3 morţi; „ Gampobasso, 3 caşuri, 6 mort"; „ Como 1 cas „ Cuneo, 12 caşuri g morţi; „ Genua, i mort; „ Milano, 1 cas la Lodi; „ Pa rma, 1 mort; ,, Turin, 1 cas. 3 morţi; Massa, 9 caşuri, 4 morţi; (Hsvas.) LICITAŢIUNI MINISTERUL DE INTERNE Direcţia generală a telegrafelor şi poştelor. Pentru dare*, iu antreprisă a transportului expediţiei şi de pasageri do la Focşani la Odobesci. se publică licitaţie la prefectura judeţului Putna, in ziua de 20 August s v. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE La 17 August 1884, so va ţine licitaţiuue la ministerul lucrărilor publice şi prefectura judeţului Neamţu, pentru aprovisionarea şoselei Buhuşi-Piatra-Prisecanî, in campania anului curent. Detalii pentru această lucrare se pot vedea iu publicaţiunea No. 7.197, inserată iu Monitorul oficial No. 79 din 1884. — La 17 August 1884 se vaţinea din nou lioitaţiuno la ministerul lucrărilor publice pentru reconstruirea unui pod pe şoseaua Bueurescî-Şanţurî. Valoarea lucrărilor este de lei 9.056 bani 11. — a 21 August 1884, se va ţinea licita- Lene la ministerul lucrărilor publice şi prefectura judeţului Prahova, pentru repararea unor ziduri de sprijinire si a unor podeţe de pe şoseaua Ploescî-Predeâl ' Valdrea lucrărilor este de lei 31.289 bani 83— La-27 August 1884, va ţine licitaţiea la ministerul lucrărilor publice şi la prefectura judeţului Prahova, pentru repararea la 16 cantoane de pe şoseaua Ploescî-Predeal. Valdrea lucrărilor este de lei 7.159 bani 99. La 27 August 1884,.se va ţinea licitaţie la ministerul lucrărilor publice şi la prefectura judeţului Dolj, pentru repararea a 10 poduri şoseaua Oraiova-Filiaş. Valdrea lucrărilor este de lei 7.380 bani 15. — La 30 August, se va ţine licitaţie la ministerul lucrărilor publice şi la comitetul porturilor din Teleorman pentru darea in Întreprindere a reparăreî şoselei Turnu-Port, partea de la oraş la Profilul No. 19. Valoarea lucrărilor este de lei 21.402 b. 94. — La 6 Septembre, se va ţinea licitaţiune la ministerul lucrărilor publice şi la comitetul porturilor din Mehedinţi (prefectură), pentru darea in întreprindere a construcţiunii unui pod de 6 m. aeschidere cu terasamen-tele şi impetruirea peste gura văei Cărămidarilor in portul Turuu-Severin. Valoarea lucrărilor este de lei 3,915 b. 40. — La 17 Septembre. se va ţinea licitaţiune la ministerul lucrărilor publice şi la prefectura judeţului Tulcea, pentru construirea u-neî porţiuni de şosea, intre Tasăul şi Palaz. Valoarea lucrărilor este de lei 43,7*62 b. 90 MINISTERUL DE FINANCE Direcţia vămilor, timbrului şi inregistrărei. In ziua do 21 August, se vor vinch prin licitaţie, iu localul biuroului vamal Brăila: doue lăzi cu 321 kilograme sticlărie : pahare pentru apă, glastre ue flori, rosete pentru sfeşnice, etc , ce se află părăsite la acel biuroti. 7- In ziua de 21 August, se vor vinde prin licitaţie in localul biuroului vamal Brăila: 20 cutii de carton şi 4 pachete mici cu aţă de cusut, ce se află’ părăs te in acel biuroti. Monetăria Statului. La 24 Auâust, se va ţinea licitaţie pu lică in localul acestui minister pentru vânzarea a 500 bucăţi tablă de fer, scoasă de pe inve-litoarca monetărieî. --------------•-<}•>.------------ PREŢUL PRODUCTELOR Brălila, 8 August. Grâul ghirca, livre 598/<—61%, lei 78 pănă la 8e. ba ii 50. Porumbul, livre 591/,, Iei 59 bani 50. Ovăzul, livre 46./. 48'/-, lei 44 bani 50 pănă la lei 48. Secara, livre 5574. lei 59 bani 50. Galaţi, 8 August. Secara, livre 57, chila Iei 38—50. T.-Severin, 9 August. Grâul eiacâr, calitatea I, leî 60 70. Porumbul, lei 62—64. Orzul, leî 54—56. ------------------5}.,.> -------------- ULTIME ŞTIRI D. Viţu, profesor universitar, a adus bune şciri din Moldova. Nici o vie n’ar fi atinsă de filoxeră. h nu Alexandre Dumas, se zice, că anul acesta nu voeşte să făgăduiască nimic şi încă maî puţin să dâe, direc. torilor -ie teatră din Paris, fiind-cl' lucrează la o dramă pe care o scrie special pentru marea artistă italiană, Duse Cherchi. Piesa va î dată pentru prima oară la teatrul Valie din Roma. Autorul va asista la reprezentaţiune. Probadil, piesa se va numi l'Olympe de Clâves. Aflăm că ministerul instrucţiune! are intenţiunea de a transfera orfelinatul de la Pantelimon la Comana. Ideea ni se pare din cele mai ne-merite, căci in actualul locul, acest institut nu avea nici o perspectivă de des voi tare. Luni, la 6 August, s’a dat la Cămpu-Lung o serată musicală şi theatrală in folosul şcoalelor locale, din iniţiativa d-lui I. Rosescu, epitropul Seminarului Nifon. Succesul a lost strălucit sub toate privirile. D-ra Ionin a executat pe piano ‘Carnaval de Bucureşti şi Capriciu de A-scher cu un talent deosebit; d-ra Bi lcescu in Concertul de Weber a avut uu lucit succes; d-ra M. Panu atăt in strărecitarea poesiî Mihnea şi Baba căi şi in piesa Cinei-Cinei a cules entu-siaste aprobări. D-nu C. Bărcănescu. rugat de societatea locală a veni pentru acest scop, d. Vulpian şi I. Vasilescu au lăsat plăcute suveniri in. Cămpu-Lung. Onoare dar iniţiatorului.—Din partea noastră ’l felicităm pentru ast-fel do nobile întreprinderi. Ieri, la Creditul funciar, o bătrână ca de 60 de ani, soacra intendentului, umblând dupe nişte rufe prin prejit-rul geamhculuî de la acoperişiu, care dă lumină sălilor din mijloc, a alunecat şi a căzut peste geamuri, prin care trecând a ajuns in sala Creditului. Zgomotul’ ce l’a făcut in cădere şi spargerea geamurilor, a atras pe tojf funcţionarii ce erau fie faţă şi chiar pe lirector, d. Dimilrie Sturza, care a dispus numai de căt chemarea unui medic. După căte-va minute ai) venit douî interni de la Colţea, comisarul băncii şicăţî-va sergenţi de uliţă. Pănă s’o ridice, unul din cei doi interni constată că ere deja moartă. — Obrazul bietei femei era crestat in bucăţi şi inundat in sânge, prin spărturile geamurilor prin care avu să treacă in nefericita’! cădere. Cazul acesta e al doilea de asemenea natură. Maî acum cât-va timp sergentul ce se afla la poarta creditului, auzind nur o noapie zgomot pe sus, se duse să inspecteze localul. El fu victima devotamentului său, căci intălni acelaşi geamlîc, peste care căzând, avu aproape aceiaşi soartă ca femeea de azi, căci ’şî rupse un picior. Ar trebui să se ia măsuri cari să in lăture ast-fel de accidente nenorocite. N se scrie din Cămpu-Lung, că d. locotenent Giuran, intrând, cu ocasiu-nea concertului dat in acel oraş, in camera unde se imbrăcau concertislele, d. Rozescu, aranjatorul concertului el pofti afară, căci nu era cuviincios din partea d-lui locotenent ceea ce făcea. D. locotenent insă s’a indărjit f roaznic şi a... provocat la duel pe d. ozescu. Acesta nu putea, fără îndoială, primi. D locotenent s’ar fi lăudând astăzi că va bate pe d. Rozescu, unde ăl va intălni pe stradă. Cum se poate oare califica o ast-fel de purtare ? ciale, va permite acestui noii insitut sS ri-valiseze cu toate institutiunile analoge din străinătate Cursurile primelor patru clase da lycefl vor incepe negreşit la 15 Septembre. In ’lyceC se primesc eievi interni, semi-internî si «terni. Numărul elevilor interni şi externi este fârte ; reaus. Cererile de inscriere se vor adresa mrec-torulut lyceului D. 3t. Ilepites 23 b's strada Rotari, care se află la disposiţiunea publici! luî pentru orî-ce inforniaţiune. „INTITUTUL N0U“ DE DOMNIŞOARE Bucuresci Strada Primăverii No. 6. Măgulită de increderea cu care această ins-tauţiune a fostă tot-a’a-una onorată de la fundarea ei, şi dorind a răspunde la cererea maî multor părinţi de familie, care anul trecut n’au găsit locuri, direcţiunea a luată măsuri pentru a se pune in stare de a maî primi un număr limitat do eleve, construind incă patru sale de dormitor, patru sale de studiu, o mare sală de recreafiune şi gimnastică, incă un refectoriU, 14 celule pentru pianurl şi patru camere particulare pentru eleve in camere separate; toate aceste in fundul curţii, espuse la iniază-zi si având vedere in curte şl in grădină.—Pe îăngă aceste s’a construită, cu vedere la uliţă şi in curte, un local isolat cu totul iu care s'aă instalat parlatoriul şi infirmeria institutului, pentru a fi cu totul separate de clase şi dormitorii. Condiţiunile de admitere: Nu se* primesc eleve de căt cel puţin pen tru un an şcolar întreg. Anal şcolar este de 10 luni. -1 Septembre. —1 Iuliu. So plăteşte pentru un an şcolar : pentru o internă. . lei noi 1054 » semi-internă. » 600. » esternă. ... » 450 Pontru preţul arătat eleva mvatâ, urmând programul Stati ii pentru şcoalele de fete, iot in\eţămăntul primar şi secundar, limba franceză, limba germană, piauo, muzică va-cală şi lucru de măuâ. Limba greacă, latină, italiană, euglezâ, jocul şi gimnastica sunt facultative şi se plătesc a parte după versta şi gradul de inaiu-tare a eleveior. ‘ Afară < » aceste două cursuri de studii, mai este unul special # utru copir mici, băieţi şi fete, cari nu pot încă intra in clasele regulate ; aici se nvaţă in limba romănă, franceză, germană şi engleză tot ce trebue să ştie un copil mai inainte d’a incepe să lucreze după^ un program. Odatăc u acestea in-vaţă jocuri şi căntece iu toate limbile, precum şi tot felul de esercitiî pentru desvolta-rea corpului. * , „In acest curs special pentru copii mici, Kcole enfantine şi Kindergarten", tot de o dată, so primesc copii de la 3 am sus, cu pla**- de 354 leî noui pe anul şcolar. Copii din acest curs sunt externi. Se primesc escepţio-nal şi iniernt, insă cu plată şi couditiuut cu totul particulare. Institutul se poate visita in toate zilele de la 1 piuă la 5p. m. înscrierea şi instalarea elevelor se poate face chiar după acum? — Cursurile se deschid la 3 Septemvre viitor. --------------— —---------------- SPjEOTA COL'Jbî GRADINA STAVRT.—Direcţiunea simpaticului artist I. I). Ioncscu.—Iu toate serile, cănd timpul va li frumos, representafiuni dale de trupa romănă compusă din 20 de artiş'r şj artiste.—Intre actele se tinde orchestre complectă a d-luî Karbus — Preţurile reduse de tot O Domnicnai'a engleză doreşte a da lac-U UUIimibUdrd ţn de limba eaglezâscă A se adresa la redacţia noastră. A^ivxjTvortr Subscrisul Eugenie R. Bergmaer, fiii legitim al luî Rudolf şi Roşa Bergmaer, actualmente domiciliat pe strada Armaşului No 16 coioarea galbenă, spre a implini dorinţa de cedatului Atanase Theoharides, espmnatâ prin testamentul său autentificat de ou r Tribunal Ilfov secţia de notariat la No 876 din 1 Iulie 1881, prin care mâ institue ca le-gator universal asupr» averii sale şi mâ autoriză de a purta pe viitor numele sfiu da Theoharide, declar spre cunoscinta publică de azi inainte voiu purta numele de „Eu genie B, Theohari" nume cu care mâ voiu sub-scri tot-d’a-una şi in orî-ce acte fără nici o deosebire, ___ Eugenie R. Berguiaer. Reducţia şi administraţia revistei medicale „Spitalul" s’a mutat iu strada Luterauă No. 5. 0ASA DE SCHIMB C. STER IU & Comp No. 19 STRADA LIPSCANI, Na 19, --Klţ«ate diferita limbT, Al‘i-*e in diferite culori, — Comptnrî,^ CârtT de visitJi şt de logodna, Invitaţii de cununit şi decese, ^ ‘ „Registre pentru tonte speeiele de -servic T, - Bonur! n diferite culori fine, Tarile ^anunţuri comerciale «i industriale, ^ ■ •..•.•-_-v.v.'.\v:.vw-. - v :. .7;. .v. .7 n■ ■ .r~: 7:: am.r' ■' • - “ . . Orî-ce lei de imprimate ale tutor a o ton tâţilor, -.::: r.: - .r.;;r Bilete şi condicî pentru păduri, câmp, mori aocise, etc. etc. = esecută elegant; î î TABLOURI GRAFICE | \ PORTRETE, | WPW88, CillRTE, ICŢirJii T | PIilXLItt, F.UlTl’llI, rlc 3 tu diferite culot l. Si i nuni 11 o > rrmmrnaTfm>T. unu rnmfe DE VENZARE se primesc 0B1-CE COMANDE IN ca de 6 pogoane in Dealu Pilaretuluî, in dre cimitirului Israelit Spaniol A se adresa la librăria niţiu, Strada Şelari 4S--2&' se efectuează, prompţii şi eleganţi?, bălan batrdn cu spicu atb curai, fără rnalură, greutate 62 livre in ori ce cantitate lu De-rescî lll'ov plasa iVegoafcut. Se poate preda la Olteniţa, in Bucurescl au in gara Vidra po drumul Giurgiului. Proba depusă la d. Simmnescu agent de mărfuri Strada Stavropoleos No. i şi la creditul fonciar rural. Adresa telegrafica Leca Bu-degtl. i03 nnnimunnmu-imu T jm.-rrra Se primeseU. comande de Uniaturâ, Stereotipie şi Galvanoplastica •'V'* ^m1' •• wafŞi Sg înniopafiiiia ISsipaMpi |6gBMp8 s a mutat INSTITUTUL DE EAEŢI jSEwmgffsgga ŞI RUFARIE 1> MITEIE LĂZĂEESCD IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLT 10. Stiada Blbescn-Vodă, 10 sub garanţia reală şi adevărată ^2D:i^r-P:o.TT îp^.mxxjiXx mu meishixixjxox, IŞf''..'3internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai după programa *. ministerului instr. publice în limbele Romănă Germană şi Francesă. Oursurile vor incepe la 16 August a. c. înscrierile se fac in fie-care zi. Recomandă magasinul său cu diferite pănzeturi Neajunse de nici o altă m isfnă intrece toate aşa- numitele niaslne originale anin icane de cusut. ncuumanua inagasmui seu cu aiterite pânzeturi nuoi 01a.ndă, Rumburg, Bilfeld, Olandă de trei coti lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc, Sifon, , Mecsican m diferite lăţimi, Melino, Percal, Tulpan ; Oxfort de aţă, pănzâ vărgată pentru mindire, pânză pentru tras-' perante, pănză pentru mobile, oănză pentru mese si şervete, Pichet alb franţuzesc, Mese, Şervete, Prosoape de Olandă 6 şi 12 persdne, plăpămî de vară şi iarnă de lănă Cămăşi de cavaleri albe şi culori, fasoanele .cele mal nuoî, Gulere, Manşete, Cravate, CaşneurI Batiste de Olandă şi L:no, Corsete, tot felul de lingerie de dame, Broderii, Ciorapi pentru dame şi bărbaţi, culori şi albi, Flanele de lănă subţiri albe şi culori, Jiletci franţuzesc! pentru bărbaţi şi dt ne ; asemenea şi rufărie necesară pentru copil la pen-sioano; Umbrele de ploae şi altele.—Preţuri moderate, l jŞ-'j •'' Conţine lfif'aparate cele mal noi ’%■, SJ: . - Ş ■ ■ ŞS •' ‘ ■ ■ • •*' '*z~ şi practice cu dcpănătorul au-ri', :>,< • j A5,tomatic a aţei, precum şi mal —’ multe alte noi modiflcaţiunî. ( 1XEAELIBILE ) .U î>EH. ÎaJEI^IOl S ( JNFAjqn Subscrişil, părinţi de copil, venim Şi aretăm mulţumirile noastre Domnului Director precum şi părintelui profesor de limba romănă din Institntnl de băeţî „Bergamenter" pentru strălucitul succes ce au obţinut copil noştri, elevi din Institut, la depunerea esamenulul pentru terminarea cursului primar la şcoala primară de băeţt din culoarea de Albastru No. 2, şi acuma apţi d'a putea frequenta Gymnasiul. In limba Francesă şi Germană copil au depus un esamen tot aşa de satisfăcător in localul Institutului. Datoria de recunoştinţă ne impune obligaţiunea d’a arăta mulţumirile noastre in public către personalul didactic al sus-numitulul Institut. Bucurescl. Iuniu 4884. A. Boiton, Doctor med. in Constanţa.—A. Hebbtrling farmacist in T.-Măgureie ; D. Nuumescu, ProprieHr) Max Tonr'-ta, Architect.— A. Reichsdat, Giuvaergiu. 13 învăţătura gratis şi la domicilia. Carte de inveţâtură in limba ron-iănă. Ambalagiu gratis J Mare deposit de ace, aţă ibrişin, etc. precum şi toate necesarele pentru mavine de cusuit. m. Atei lei- pentru repărftt niăşine *3ggg| iTIKLSVO NI WIÎIUV’W CA CEL MAI BUN PERSERVATIV Erezii L. LEMÂITItE Succesorii DE ÎNCHIRIAT sad altor boale contagioase, ““ precum şi ca remedia antiseptic vulnorar se inti ebuinţează ss Ak-iitir E5 ac t oi*i o ii tui46 cel mal bun desinlectunt şi uesodorifeant cunoscut pănă astazî, recunoscut de autorităţile chim co-mtdicaie din tură şi streinătate. — ..Anti-iJiicterional** nare nicî un mi -os şi diluat (amestecat) cu 10 părţi apă, intrece acidul 1‘enic. ai cărui miros penetrahii de multe ori devine însuportaml Efectul salutar se produce imediat. — Cele arătate se i>a-seaza pe certificatul emis in urma cercetărilor de către profesorul d. Dr. Bernad»—„Anti-Bacteriomil*4 nu atinge nici ţosă irile, nici ferul f au lemnul, distruge imediat organele părăsitelor impedeeă toată reacţiunea şi este cu o0°/o mal eftin do căt acidul ftnic- — nAnti-Bocteiuaiml" se vinde in butoaie de 1 hectolitru a 100 iei sad >/„ Hectolitru a 55 lei precum şi in sticle de 1 litru a 2 lei. -„Auti-Baeterionui* ca remediu in contra bontelor do anima ie sau ca anti-sepţic vulnerai- se Vinde in sticle de 1 lifta a 6 lei sau */a litru a 3.50 iei.—A se observa marca fabrice! pe sticle. Depositar general D. L. Praus* Calea Văcăreşti Xo. i Bucurescl şi Drogheria Brus Strada Nouă unde se adre-uează cereri pentru modul intrebuinţăriî prevejut in anume instrucţiuni. ’ c Localul unde este azi instalat Creditul funciar Urban, compus din 1 salon, 6 camere şi dependinţe, propriu pentru Casă de bancă sau orî-ce Societate, şi de locuit, la 200 metri aproape de poştă, pentru 5 sau 10 ani de la Sf. Dumitru viitor, a se adresa la proprietar I. Ovessa, 39 Strada Academiei. 10jl2 SîlBJaiCO^SlTJXJS! Se insărtineazâ cu construcţiune de vagenette şi ralleuri pentru terasamente, asemena construcţiilor ae turbine şi mori pentru |ireţurl mult maî s cu^te nde căt cele Ie Vieua Pesta, şi cari sunt fixate pentru o moară cu 35 Comptcarul de Schimb ii Comisidn Strada Lipscani No. 39 1.500 M 1,8Q0„ 3.500 „ 3,800 “ MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurî frumoase din cea mai mare fabrică din Germania Se vinde cu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARCUS. Calea 'Victoriei Tiî (Vis-a-vis de Palatul Rtgal). lnstalaţiune de morî cu turbine foarte rentabile.—O moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe rîul Sabar, a costat 55,000 lei şi produce 3000 leî pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. rMt- EFTIKĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS, Comptuarul da Schimb şi Comision Strada lipscani No. 39. —.? ••1 afesaaiaaasMaaa BsaaiiBaBfisa..aaaHSMBBfca! - Hji....——-— m m m Singur# d eposîţ ai INSTITUTU MEPiCAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Valabil de la 20 Maiu (1 Iuniu) 1884. Secţia medicală 1, Ilydrolaerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajifi sistematic, 7. Serviciul la domicilia, 8. Consultaţii medicale. Secţia iligienică 4 Bae abur..............3.— 1 Bae deputmă cu şi fără duşe..................2.50 medicamente . . . . 4.— 1 duşe rece sistematică . 1.50 MElDIN6îR-0f£N %rW. H E I fi ^ F. Giurgiu-Buenresci E- Bncuresci-Cinrgin i. SuţurescŢ-For iani-Reman C. Buciiresd-Tereiorora D Veriiorova-Bucurc.scî hilara trenurilor iritarea trenurilor iritarea tren iritarea tren. iritarea trenurilor Se găseşte numai in Bucurescl lăngă Banca Rnmăniel la Dinii J. Hauser & Loeventhal fabrica pentru sobe Meidinger H. H EIM, VIENA-DORLING a.m. 11.0 Hat 11» J> B66»,. Sos. Rest. PI. , Sos. L R. PL o Sos. »■ B. PL Sos. -î- R. PI. roe Sos. IdJ. p T>] . Sos. J- R. Pi. 4D- ’ est. !■ R PI. Sos. • R. PI. , Sos. llî B. PI. , Sos. 5- R. PL 5 Sos. ->• B. pi. . Sos - R. Pl. Sos. Rest.Pl. . Nord. '■ R. Sos, Un tenar S£ pentru clasale primare sou giinn asiaie. Nord. Sos. R. dim p.m. a.m RAI DE ABUR >i- Calaţi-Măianesti DRAGEELE şi SIROPUL DEFUR4W al JQ rulai GIBERT o- Plec. 11 Rest Nota. 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimin^ţa pdne la 7 ore siira 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa penă la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele l-alte servicii s’ah mat adăogat şi uu serviciu special de băi de no-mol de la Lacu Sărat din Brăila Direcţiunea ..esc? Pi S. Mirâtiiti-GiilaH Rest Keaultă din experienţele iteuţe spitalele din Paris, Londra, ete.j Drageele şi Siropul Depurativ al Doctorului GIBER-' _ gont cel mai bun, cel mar actif şice* economic din depurativ ele cunoajUn. DiLAGEELE, din caua a mioşort^ lor gunt plăcute şi commode de în ' boinţat. Fii care Drageă iace c* fi om State lingura de Sirop. . , Iernii in lâU farmaciei* fi froguertci PARIS, Pharmacia BOUTI jî CI, RUE DL ClfRY ET RUE P0ISS «l( El DESLAURIERS^" W. (leriia’oda-Coiistaiiţ: î- Roşu Sos. ■ R. PL .. Sos. “ R. Pl. Sos. Rest 6.. 1! a.m I X. Coustanţa-CcniaviHla Călători pentru trenurile Fulger 1* ţii C, ror plăti al^ru de tas.a cuvenita peutru el. I, tron accelerat, o suprataxă de 200lo La aceste trenuri V h\ C, se afla uu vagon Sxioa-aesUuruut. Consuma-ţiunile ts vor plăti după uu tarif special. Omriul treuuiilor dupe timpul de Uucurescî. VzVGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, ra pleca din Verciorova Mur^ia ţi Sâmliatit ji sosi la Bucureşti şi Giurgiii Miercurea ţii Dumiueca. Tranul Fulger C, ra pleca din Giurgiu şi Bucure-stî Miercurea sî Dumineca si ra sosi la Vfirciorova Joia .şi Lunea. p.m 8*i a.rn nop 3»i 6*a IU*. 4.0* 4n a.m nop • 4** p.m a.m a.m IOoo &. 10» 9*i lli3 10,. ia.. llo* TJso ii.. p.m a.m dnn 7oo 7** s6r. a.m 7*o &. 4oO 8„ 8n 4i» li** ser. a.m Uu a.m p.m p.mţ &*o 6*0 6,. 7» <1,. 7» 7,. 8*0 8io 0« ser. ser. Arătarea treuuiilor |g ful. furs. | «in. Pers. | |e.n. ora. 1 om. 1 p.m a.m p.m D.m 3 2.» Soo 5*o 2» | j 8.. 5» 8» 5» 9n 7o* 02* | m 9î* 7,, :Li fi 10 „ 8» 9 j 10» 8*9 H J Usa 10» 8» i 1 pm a.m ser. o.m Ş dirn di m i 7» 7,» 9» 8» a.m dim p.m loo 2o* 2n 3s» 3*3 4i* 5u 90» 9j* lli* n6p a.m p.m 8io 4iU 9»o 6,0 a.m p.m p.m 4*o 5.* 6» p.m aaa ii» a» a.m p.m <>00 7*o p m 1 p.m oim I 2» 9,. 11.. pun n m Tipo-litograna 8telac Mihălescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 2130 10 BANI EXEMPLARUL MARTI 14 AUGUST 1884 APAHE IK TOATE ZIEEEE ABONAMENTELE: In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 0 luni 15 lai; 3 luni 8 lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 0 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate : , 1 an 48 lei; 6 Iun! 24 lei; 3 luni 12 lei. ---------- * Director: D. AUG. LAURIAN & Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa : In România ; La admmietraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 ţi la corespon-.v denţil ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Eavas, place de ţa Bourse, 8. In Tiena: ] ,a Eeinrich Schalek, I, Wollrfî '.le, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambnrg: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: © Linia micii pe pag. IV 30 bani I Reclame pe pagina IlI-a 2 lai. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefraneate se refusâ Articolii nepublicaţi nu se inapoiază Pentru inserţii şi reclame, red?...ţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. OBSERV AT0R1UL METEOROLOGIC Buletin atmosferic. Luni 13 Augn E R I AZI Elemente climatice 2 ore p. m. 8 ore săra 8 ore dim. Temperatura acrului la umbri . . 21.2 13.4 15.3 „ „ maximă. . . „ „ minimă. . . „ „ fără aperător. 21.1 11.4 10.6 10.6 Barometrul redus la 0° 750.7 751.0 749.5 Tensiunea raporilor in milimetre . 10.8 11.7 12.0 Umezeala relaţiei in procente . . 63 94 93 Tontul l ^i['ecjis dominantă . . . {iuţeala medie R S.E — 1.7 1.8 2.2 Eraporaţiunea apel 0.2 0.2 0.1 Ploaia 0.0 1.8 0.1 Aotinomelru (O-IOfl) 53.7 0.0 40.7 Nibulositaten (0-10) 9 1 10; Directorul Observatorului: SI. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigrade; inalţimnabarometruluiin milimetre de mercuriu-Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea apei ţi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a ceru lui se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la întuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar fl cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar fl vapqn de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu dosâvărşire acoperit de nori. ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Berlin, 22 August. Se vorbesce de un nod schimb de note diplomatice intre Roma, Berlin şi Viena, in care Mancini ar fl fost asigurat, că politica colonială italiană pdte conta pe sprijinul Austriei şi Germaniei. „Germania" scrie cu privire laintrevederea plănuită intre impăratul Rusiei şi al Austriei: „De la apropierea Rusiei de Germania dom-neşce un fel de intunerec asupra raporturilor din Viena şi Petersburg. Această introvedere va fl dară un semn pentru natura şi gravitatea aiscuţiunilor de la Varzin." Fari», 22 August. Pănă azi după ameaz nu a sosit nici o veste despre bombardamentul de la Fu-Ceu şi aceasta se esplică astfel, că amiralul Cour-bet a voit să anunţe dntăid puterile neutrale despre începerea bombardărel—Ziarele se ocupă cu situaţiunea parlamentară. Se vorbesce că deputaţi radicali şi din stânga estremă vor să ceară convocarea Camerelor. —Ministerul e mal mult de părere să nu le convoace, flind-că vrea să proceadăcu mare energie şi de oare-ce crede că se va putea presinta inaintea Camerelor la intrunirea lor cu un fapt indeplenit. De altfel Questura e gata spre a convoca la trebuinţă camerele la 1 Septemvrie.—Se vorbeuce că comandantul suprem din Tonking, generalul Millot, va fl inlocuit prin generalul Courcy.-Li-Fong Pao incă nu a plecat. După unii pleacă astăzi, după alţii mal stă incă două zile. Londra 22 August. Un meeting de negustori şi proprietari de corăbii englezi a hotărît să ceară guvernului englez desluşiri, nu cum-va mişcarea co-răbuor engleze in apele chineze este espusă la piedici in urma atitudine! de duplicitate a Francier (?!), care poartă rSsbohi cu China şi totuşi spune că se găsesce in pace cu ea. Petersburg, 22 August. De oare ce marile manevre ale flotei vor avea loc numai la 28 ale lunel acesteia, in Presenţa ţarului, ţarul nu va pleca la Varşovia nici intr’un cas mal curând de capătul luneî. înainte de plecare se va ţinea un consilii! ministerial sub presidenţia ţarului. biecţul discuţi unei va fi proiectul de lege a universităţilor care, dupe cum se ştie, a °»t respins de consiliul imperial. Legea despre incompatibilitatea marilor uncţ'unî de Stat cu funcţii private a avut drept consecueaţă, că un senator a eşit din uucţia sa de Stat şi un altul 'şi-a părăsi Postul din consiliul unei societăţi de drum 6 fler.- -Numai senatorul Polovzev a fost atât de indemănatoc că remănănd tot sena-or. a investit cu toate acestea şi postul de Pr6sident la o mare societate rusească de rumuri de fier. — Speranţa dară că prin Pomenita lege se vor putea stărp. abusurl 6 acest soiu, s’a impuţinat tare in public. _ > Toulon, 22 Augus ici s afi semnalat 7 caşuri de cboler n spualul Bonrecontre sunt in tratare o navl de choleră, in spitalul Seint Mand lO finn !?urnal dAlsace" a trimis suma Z'T francî‘ Stnnşl de la copii din /1 f -Lorena, consiliului general din Jourdi J o* P^tru provinciile bântuite de oho! Paris, 22 August. Trimisul chinez Li-Fong-Pao e incă aici; „Matin Franţaise" spune că el primit chiar un ordin din partea guvernului din Peching, să nu părăsiascâ Francia —Din Fu-Ceu nu e nici o ştire. Bruxelles, 22 August. Camera a terminat iert desbaterea generală despre legea şcolară.-Desbaterea pe articole inrep Marţi. Cairo, 22 August .Propunerea susţinută de generalulti Sie-phenson, ca espediţia la Chartum să nu mal aibă loc de-a lungul Nilului ci de la Suakin, a fost respinsă de guvernul englezesc. — O depeşă oficială din Assuan anunţă că apa cresce iarăşi in Nil.—Generalul Wood a trecut ăn-tăiul cataract al Nilului. Berlin, 22 August. Rudolf Lflvenstein, editorul ziarului umoristic „Kladeradatscb", a fost atacat astăzi dimineaţa in casa sa de către librarul Hager din Chemnitz şi rănit greâ.-Lowenstein eşî bătuse oc in foia sa de librar.—Acesta a fost prins şi arestat. Roma, 22 August. Merită să relevăm, că in buletinele oficiale de choleră nu sunt cuprinşi şi soldaţii cari fac serviciul de cordon şi cari mor de choleră. Epidemia se întinde necontenit. In Neapol s’a intămplat un cas suspect. Cbarkov, 22 August. Nihiliştil preparaseră un atentat in contra colonelului de giandarmerie Saranoil. El insă a fost descoperit şi conjuraţii arestaţi. ------------------------------------ Secrie^l Telegrafic &! „Rominiel Litere'‘ 23 August 1884—3 ore seara. Paris, 23 August. N’a sosit nici o telegramă care să anunţă bombardarea arsenalului Fou-Tcheon. Londra, 23 August. O telegramă din Fou-Tcheou, adresată ziarului „Times", cu data de 22 August, zice că raza de la Takao este interzisă năvilorfran-sese, şi că mari preparative de apărare s’afl făcut la imbucătura fluviului Pel-IIo. 24 August 1884 — 9 ore dimineaţa. Roma, 23 August. Ziarele de seară publică o telogramă din Spezzia in care se zice că ar fi fost astă-zl in acest oraş 34 morţi cholericî. In provinciile infectate de choleră, buleti-nurile sanitare oficiale inregistrează in cele din urmă 24 de ore următoarele ţifreasupra caşurilor de morate cholerică: ' Bergamo, 3, Cuneo, 10, Campobasso, 3, Cosenza 1, Massa, 4' Porto Maur izio, 3 şl Turin, 2. Paris, 23 August. De ieri seară aii fost 9 caşuri de moarte cholerică la Marsilia şi 8 la Toulon Li-Fong-Pao, ministrul Chinei, a amăcat plecarea lui de la Peris. Baronul de Curcel, ambasadorul Franţei la Berlin, venit in congediii la Paris, a plecat indată la Be in după ce avusese o întrevedere cu d. Jules Ferry. Ar fi incă cestiune de o mijlocire intre Franţa şi China. ” Vaporul francos „L’Aveyron", intorcăndu-se de la Tonlcin, a naufragiat in faţa capului Guardafui, la intrarea golfului de Aden. Tdte persoanele au scăpat. Berlin, 23 August. După in formaţiunile ziarelvr „die Kreuz-zeitung" şi «die Post», intrevederea impă-ratulul Wilhelm cu Ţarul ar avea loc in primele zile ale lunii Septem vie» încă nu se ştie locul intrevederil; ziarul „d.e Kreuzzei-tung" zice, că locul de intălnire va fi prohibii la Stettin. , Sofia, 23 August D-l Karaveloff, preşedintele consiliului, a declarat prin secretarul general al ministe-riulul de externe delegaiţlor companiei dru murilor de fier Rusciuc-Varna, câ guvernul bulgar nu poate incheia contract definitiv pentru rescumpărarea acestei linii, dar că e gata a numi comisari pentru a fixa împreună cu delegaţii detailurile rescumperării şi a prepara un proiect de contract care se va supuno in urmă de guvernul bulgar aproba-ţiunu adunării naţionale, şi de delegaţi comitenţilor lor. Se crede că această propunere a guver-nulut bulgar nu va fi primită de delegaţii companiei. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III a. BucurescI, 13 August De noi nu-I nici un bine. Generaţie care trăim intr’o epocă de transiţiune, mal incălcită de căt ne facem ideie,—avem mult de luptat pănă ce să ajungem ia o situaţiune clară, de adevărată civilizaţiune, şi de-nci prin urmare la o cale sigură, de linişte şi prosperitate, pentru cel ce vin după noi. Dar noe ne este reservată s :;noasa şi greaua povară a creării acuta [ situa-ţiunii desluşite, in care să seim o dată ce suntem şi ce voim, şi in care să vedem mai limpede putinţa realisăriî aspiraţiunilor ce ne’ncălzesc. O desluşire insă nu va fi, credem, fără folos. Este o situaţiune de formă, faţă cu lumea; şi alta mai intimă, in raport cu noi inşi-ne, cu consciinţa, cu mulţumirea noastră internă. Poţi, de pildă, prin împrejurări norocite, prin mii şi felurite artificii, să ajungi să iei un titlu academic, ba să devii chiar membru onorific sad neonorific, căscâtor in şedinţe; poţi să mergi departe pe altă potecă, şi prin alte influenţe, şi să pui măna pe-un decret de general, pe bastonul de mareşal chiar, şi tot ast-lel te poţi sui oriunde, la deputăţie şi diplomaţie, la vor-uicie, finanţe şi logofeţie, numai vorba poetului : «in loc de minte muită, să ai mai bine un dram de noroc.» Onorurile şi provisiunile bugetare, aşa câştigate — sunt situaţiuni de formă, pulvere in ochii naivilor, sau faţă cu lumea, cum ziceam mai sus. Dacă toţi escaladorii aceştia de legi şi pârleazuri morale s’ar intreba in sine, privinduse ’n oglindă cu măna pe consciinţă—dacă aşa buruiană le-a mai rămas—de merită sau nu onoarea ce-au dobândit, de sciu sau nu meseria pentru care rod toile bugetelor, cu ţifre cu tot, atunci ar vedea indată ce diferenţă enormă este intre o situaţiune decretată cum e de esemplu a multora din miniştri.- ce n’au bănuit in viaţă-Ie ce mâncare este departamentul Încredinţat lor, şi intre o situaţiune reală, meritată, isvorîtă din lapte şi muncă, şi posibilă deci să se impace cu criteriul nostru intern. Aşa e şi cu naţiunile. * Faţă cu statele, şi cu fastul din afară, an popor poate să aină o stare precisă, bine definită, in regulă, de plină, fără cel mai mic cusur. Poate avea un guvern după toate formele, o constituţiune din cele mai perfecte, independenţă recunoscută, re laţiuni internaţionale intinse pănă dincolo de unde n’ai visa, ba şi-o etichetă ierarchică, foarte bătătoare la ochi. Toate acestea sfinte şi bune, dacă ele corespund cu situaţiunea intimă din nâuntru, cu gradul de cultură al naţiunii, aşa de frumos ancorate in stima lumei de-afară, cu puterile el fisice şi morale, cu realitatea indeplinirii frumoaselor ei instituţiuni. In scurt, cum ne simţim faţă cu noi inşi-ne, lăsând de-o parte forma şi i-deia ce-aii alţii despre starea in care ne aflăm. Aci e la noi buba. Multă situaţiune de formă — puţină realitate spre s o susţinea. Şi e foarte curios, să observăm aşa numai in treacăt, că toate guvernele fără deosebire, s’au preocupat mal mult de efectul ce fac sau vor face in Europa prin cutare hotărîre, de căt de folosul imediat ce ar putea să aducă ţării politica lor de grandomani De-acea nu vezi frază publică in care să nu se citească «stima şi incre-derea ce-am dobândit in Europa», sau «inalta situaţiune politică de care ne bucurăm astăzi este cea mai fericită dovadă de interesul ce-am ispirat....» etc, etc, pe acelaşi ton! Sabia lui Damocles pentru noi este: Ce-are să zică Europa ? Ce opiniune are să’şi facă Occidentul despre statul romăn?... Dar de opiniunea ce cată să ne facem noi despre noi inşi-ne—despre aceea nici o preocupare, * mei o nelinişte, nici o singură încreţitură pe consciinţa noastră mult răbdătoare Dacă ai mănuşi şi droşcă cu chirie -ce*ţi mai trebue plapămă şi ciolan de fiert in oală! Iată filosofia noastră politică. Sgomot de ne ia urechile, şi muncă căt o gămălie de ac. * Situaţiunea noastră e incă turbure, faţă cu noi inşi-ne, dacă nu voim să ne-ascundem după umbră de paiă. Moraliceşte, suntem un sistem încurcat de tot,—Turnu Vavilonului de nu’l mai înţelegi. Legea s’amestecă cu hatârul, epoca de astăzi cu secolul trecut; libertăţile cele mai candide merg ia braţ cu autoritarismul cel mai neruşinat: alături de habcas corpus, prefectul bate şi închide pe cine ’i cade necazul; democratismul care are de normă m stat principiul lui Saint Simon: «fie-căruia după muncă şi merit», la noi se pupă in bot cu nepotismul şi «ciracladiseala», cum se zicea sub fanarioţi; observa-ţiunea strictă a folosinţii cheltuelilor publice, care este semnul statelor mature şi cumpănite, la noi se impedică ta fie-care pas de sume aruncate in vent; justiţia, care e garanţia ordinii sociale, spânzură, după insă’şi declaraţia min.ştrilor, de bunul plac al saltra-pilor din provincii, şi, ca onoare, de acela al cabinetului de-aici... Şi tcate merg aşa împestriţate, ca la o naţie ce dpaltminterî, in forma sa politică, traeşce in adevăr astăzi, in epoca instituţiunilor liberale şi a respectului de individ, iar in realitate vegetează cu un veac cel puţin inapoi. Situaţiunea faţă cu consciinţa nu ne-o putem dar susţinea, şi vedem bine că pentru a urca tot bagajul nos-vru moral şi economic, cultură, artă, hărnicie, onestitate, deşteptăciune, avuţie, curagiu civic, şi toate căte se mai cer, la înălţimea la care ne-a suit politica prin instituţiunile ei, avem de muncit ţeapăn, avem multe de cernut. Că n’am sărit insă de-odată la ade vărata civilisaţiune — de lucrul acesta nu suntem şi nu avem dreptul de-a fi mâniaţi. Politica se decretează, cu bageta votului, sau cu topuzul împărătesc, pe cănd popoarele se formează cu încetul, celulă cu celulă, ideiă cu ideiă, simţire cu simţire, ca tot ce e organic şi foarte complicat. Dar avem alt unde-va de ceartă cu oamenii noştri de Stat. E asupra nepăsării ce arată in pri vinţa preparaţiunii, a drumului temeinic ce-ar căuta să apucăm odătă spre a nivela cele două situaţiuni. Iată in ce direcţiune nu se lucrează aproape de loc, cu un plan definit, lim pede, prevăzător. Şi ca. incheere şă le punem o întrebare : Legile satului s’afi grămădit şi se grămădesc, de nu le mai şcie nimeni căte sunt şi ce coprind. Primarul este eligbil; aceluia condi-ţiuni nu i se pot pretinde. Dar notarii şi perceptorii; unde ’i formam ? de unde avem să’i recrutăm mâine mai destoinici, dacă năzuim să avem şi noi admin'straţie in comune, cu registre şi socoteli? Atăt ar trebui să ni se respundă : i vom recruta, ca şi astă-zi, din pripas, din procopseală, safi, la ,ievoie, şi din puşcării' Aşa nu s’ajunge insă cu situaţiunile 1a nivel. * CRONICA ZILEI Exc. Sa D White, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Angliei, intorcăn-du-se din congediu, a reluat, cu iacepere de la >°/sa curent, direcţia afacerilor Legaţi un fl Majestăţei Sale Britanice D. D. Constantinescu este numit controlor fiscal, în locul d lui Al. S. Miclescu, demisionat. S’aâ numit in cadrul oficerilor de reservă al corpului II de arrnală, cu gradul de medic de batalion stagiar, doctorii in medicină Atanasiu Gr.gore, Iarki Leon şi Ţuri Abra-ham, chomăndu-se tot-de-o-datâ a ’şl face stagiul cerut de lege, iu serviciul spitalului militar. Medicii de batalion stagiari, doctorii Stău-ceanu Constantin şi Erdreich Herman din corpul II de armată, s’au chemat a ’şl face stagiul cerut de lege iu serviciul spitalului militar. Circulaţiunea trenurilor pe linia Ploeşcî-Predeal, cu incepere de azi, s’a restabilit a-tat peutru traficul de călători şi bagaje (fără transbordare), căt şi pentru traficul mărfuri-, lor de mare şi mică viteză Se deschide pe seama ministerului cultelor şi instrucţiune! publice un credit ex- traordinar de ,ieî 71.018 pentru acoperirea cheltuelel necesară instalărel lumi net electrice in întrul Teatrului Naţional şi furnitura acestei lumini serale in timp de 10 ani Se pare, scrie „Curierui Financiar", vorbind de situaţiunea financiară a săptemânil trecute, că partidul urcătorilor n’are de fel şanse. Cu toate silinţele ce de căt-va timp ăşl dă; cu toate sacrificiile ce zilnic ’şl-a impus in speranţa unei isbănde apropiate, n’a reuşit incă a se face stăpân pe situaţie şi a ingenuchia pe acel cari cu forţe intrunite ţin valorile in loc, dacă nu reuşesc aleimbrănci inapoî. Către finele săptămânii trecute se părea că soarta începuse a le suride ; favorişaţl un moment de abondenţa de numerar, şi de insăşî spaima ce’şl făcuse vănzătoril descoperiţi, spaimă care avusese de efect emiterea a numeroase ordine de cumpărare, urcătorii reuşise a face să se producă o mişcare favorabilă, care s’a accentuat Marţi şi chiar Mercur!; ast-fel Băncile naţionale, cari de mult timp nu văzuse parchetul, atinsese da odată 1400 şi 1420 ; Daci3-Romăniă se urcase de la 365 Sâmbătă, la 371 Marţi, şi 375 Mercur!. Dar, in momentul cănd se părea că această ţinută se accentuează mal mult, de-o dată slăbiciunea şi scăderea vine să’I ia locul. Căţî-va detentorl slabi, in acelaş timp ma. pos.tiviştî, încurajaţi de progresele ce făcuse unele valori, incepură să’şl desfăcă stocul in grabă spre a realisa beneficiele ce aveafi inainte, fără a se mal găndi că urcarea ar fl putut progresa. „Şi, in adevăr, in starea de stagnaţiune prin care trecem, cănd capitaliştii mari petrec afară din ţară, ori îşi caut repaosul iu părţile muntoase ale ţării; cănd toate bursele europene sunt in completă jamorţire şi afacerile nule, este destul căte-va ordine de vânzare mal însemnate, pentru ca o situaţiune intreagă, câştigată cu mari silinţe, să fie resturnată şi să dea inapoi valori, cere prosmtă toate garănţiile de soliditate şi toată certitudinea de-o bună remuneraţiune. Astfel numai ne putem explica no: slăbiciunea ce s’a manifestat in a doua parte a septă-mâner, slăbiciune care s’a resfrănt mal mult sau mal puţin asupra mal tutulor acţiunilor favorite in primele zile" DIN TRANSILVANIA Dreptatea ungurească este unică in felul ei şi nu poate merita alt atribut mai josnic şi mai decisiv, de căt cel de ungurească. Ne aducem aminte de infamele scaii daluri înscenate de studenţii universitari unguresc! din Cluş mai acum căte-va luni, in con1 "a societăţei studenţilor români «Iulia», a profesorului romăn de ta universitate Silaşi şi in genere in contra a tot ce este românesc in Cluş. — Consiliul profesoral maghiar începuse mai mult de formă o cercetare şi, dacă nu pentru alta, cei puţin de ruşinea lumei dădu turburătorilor, pedeapsa unei «mustrări», cu disposiţia, ca această «mustrare» să fie notată şi in certificatele de studii a le studenţilor. Ce credeţi câ a făcut ministerul instrucţiei publice unguresc!, această i-naltă autoritate datoare a manţinea or dinea şi buna cuviinţă 1a cei ce cercetează institutele de învăţământ? A redus până şi sentinţa sekiloadă a consiliului universitar din Cluş, man ţinând numai «mustrarea» fără a mai prevedea notarea ei in certificate. Dimpotrivă insă ce păţesc nevino vatil? D l profesor Silagi, victima principală a infamiei hunice, e suspendat din profesură pentru un an, şi universităţii din Ciuş care, avea să aleagă pentru anul viitor de decan pe acest demn profesor, i se dă ordinul să aleagă un altul. In contra studenţilor români in sfăr, şit şi a societăţei lor de lectură «Iii-lia» ministeriul a cerut o aspră cercetare disciplinară şi, precum suntem informaţi, această cercetare a şi in-ceput. * Dreptate ungurească !—Nu ne mirăm insă de loc că se face astfel. Ne aşteptam de 1a ministeriul unguresc la turpitudini şi mai mari.—Să o notăm insă in vastul nostru catastih al infamiilor maghiare şi să ne resbu-năm cum ne va da măna, cum aă fă cut bunioară ţăranii români din Mă-năstur, cari au pedepsit obrăşnicia a www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA jMW—IM—g|—— <3iw0n}au*e> 6mi zise el, Trotuşul huo ICxUlafl eşit dia matca lor Şi tr tn, treceţi apa de două-zeci şi p; nu de„ or* incinte de a ajunge la bă ^cai nU 0 puteţi scoate la capăt. Un~^ Frietene, ziseiu eu cu blândeţe ămr °? amărît de venin, in ce chi pot urma calea? In Ocna nu r< p* 1 2. cu nici un preţ CaM târzffi6 C’asorn‘cu^ "Ce-i drept, denJrt d°Ul5 vduPâ două-spre-zece, : •văPrîaf a pană la Siănic, după cu, iară abia era de o poşti £îro,ni n i0ală osieneala să n MulgaS ^ Ş1 ,Par’că’§I bătea c UI a°eia joc de mine. «Ce-î drept e cam târziu, urmă el cu sănge rece, dar puteţi încerca. Luaţi un car cu bol. Mirarea mea. alergatul de icî-colo, înghiţirea necazului, toate acestea mal ţinură un ceas. Dar ideea să iau un car cu bol biruise, şi pe lăngâ cele-l’aite toate mai trebui să fiu şi martorul veseliei copiilor meî, ce se bucuraţi să meargă o dată şi cu carul cu bol. Lucrul se hotărîse cam de o jumătate de cias, cănd carul intră in curte, o maşină cu roate grozav de mari si fără cea mal mică bucăţică de fier. Doage de buţi fură legate pe deasupra carului, pe dănsele se aşeză o sdreanţă de pănză prinsă cu sfoară şi iată baldachinul gata; lăzile ne slujiră drept perne, şi ne vîrîrăm cu mare greutate sub acest acoperământ im-provisat, sub care trebuia să şedem cam aplecaţi, dacă nu voiam să piardă pălăriile noastre orî-ce formă omenâscă. Cărăuşul, un băiat de ţăran, in cămaşă albă şi încins cu nelipsitul chimir de piele, pocni din biciu, şi cele patru dobitoace albe ca argintul şi cu capul incornorat ce erau înjugate la car, se puseră cu pas liniştit in mişcare. Sunt momente in care necazul ajunge la culme. In asemenea impre-j urări, se preface de-odată intr’un rîs pe care nu’l mal poţr stăpâni. Aşa ni se intămplă şi noe ! ncepurăm a rîde cu hohot pe când carul hodorogea pe caldarîmul uliţei; copiii rîdeau dimpreună cu noî, ba chiar şi cărăuşul, care tot-odată se uita la noî, par’că n’ar fi inţeles pricina rîsuluî. îndată apucarăm repede la vale şi intrarăm in Trotuşî. Ţăranul nostru işi aprindea luleaua şi ne lăsa pe placul boilor, el trecea rîul mai la vale pe o puntişoară. Unde era apa mal adâncă de intra chiar in carul nostru cel înalt, boii se opreafi spre a se întări prinţi' o înghiţitură răcoritoare ; noî trebuia să ridicăm picioarele in sus, fiind-că de obiceiu nu’ţl dă in gănd că ai putea avea trebuinţă de galoşi in trăsură, şi strigam din toate puterile la ţevan să nu ne lase in loc. Acest Drolog al ciudatei nâstre călătorii se sfii şi cu tâte aceste destul de iute, şi apa de sub noi se scurse indatâ ce ajunserăm la celalalt mal. In ori ce cas Trotoşul nu este hotărît de Dumnezeu a fi trecut fără pod. In momentul de faţă e de nădăjduit că se află o punte pe dânsul; mulţi ani insă bolnavii aii trebuit să treacă prin apă, dacă nu vo* iau sâ’sî piardă cura din Siănic. O furtună luase podul, şi administraţia locală nu găsise vreme dintr’o primăvară intr’altasă facă unul nou, impreu nănd căte-va bărne. (Va urma), •-----------■«-$••<>----------_ ŞTIRI MĂRUNTE O fată de neguţător cu numele Maria Kal-juma, chemată fiind in cabinetul şefului de giandarmerie din Odessa, Katansky,* a tras asupra acestuia un foc de revolver. Katanskv a fost rănit uşor, fata a fost arastată. Jk La revista de trupe, ţinută de ţarul Rusiei zilele acestea in Krasnoe Selo, şi care a reuşit r/nnn a'116’ 3,0 JUat Parte UU maî Puţin de 88,000 de oameni. * tulul „Le Petit" din ale cărui tablouri din ţeranilor, au fost atăt de mult gustate de torn «Jurnalului Amusant». VARIETĂŢI Balon dirigiabil.—„Vosische Ztg “ anunţă că vaporul dirigiabil este astă-zl realitate. Sâmbătă trecută s’a urcat la Meudon un balon in forma unei ţigări lungi, provăzut cu un şurub şi cu o cărmă. Aceasta e mişcaţi de o maşină care nu se vede in afară. Balonul a fost construit in atelierul de baloane al statului de la Meudon. El s’a ridicat intăiu arepţ in sus, apoi a luat drumul spre răsărit şi de odată, cu o repede mişcare, s’a întors incă odată la punctul de undo plecase şi m sfârşit se coborî lin şi fără nici un incident in poiana unei păduri. Balonul era condus de căpitanii Renard şi Artbur Krebs unul directorul şi celalalt sub-director al taloanelor militare. EI l’au şi inventat. * ■■1111 - “ — ■ t ţ,. - NOTIŢE LITERARE Convorbiri literare An. XVIII, No. 5, cuprinde : Fontăna Blanduzieî, comedie in trei acte şi in versuri, de V. Alexandri. (Actui HI), —Cercetări filologice despre România, de A-Papadopol Calimah.—Din poveştile unchia-şuluî sfătos: De la Bucureşti la Roşioril-de Vedea şi ’napoî, de P. Ispirescu.—Notiţă literară de F.—Privind cu drag...; Cănd privesc...; Am privit...; Jos unda sclipeşte... A soarelui lumină...; Câmpiile mănoase...... Zile scurte .., poesiî de M. Gregoriady de Bo-nachi.—Bibliografie. Zorile [ziar literar, ilustrat (săptămânal Anul I, No. 13, cuprinde acest sumar: Vânătorul ae la Săftica, nuvelă de Nicolae Tincu.— Noaptea Nunţii, nuvelă de Dem. C-Teleor.— Misan tropul, poesie de Mircea C Dimitnadi.—Miss Elen, nuvelă de \ Lupul; Antonescul — Cine ştie I poesie de I. I. Tru-tzescu.— Martin Paz.— Cel şeapte oameni roşii, Curierul teatrelor.— Ghicitori. Progresul medical roman An. VI, No. 30, are acest sumariu: Revista -Băile de la Siănic.—Raport asupra băilor de la Siănic, presentat epitro-pieî generale a casei spitalelor Sf Spiridon din Iaşi.-Tocologia.—Comitetul de organi-saţiune a! adunării generale a medicilor ve- terinari şi farmaciştilor romănî din 6, 7 şi 8 Octombre 1884.—Indiciul bibliografic.—Uite microbu, nu e microbu. — Anunciurl.—Foileton. ------------------------------------ Serviciul telegrafic ai „Roiuăniel Libere" 25 August, 1884—9 ore dimineaţa Şanghai, 24 August-11 ore, 30 min. Bombardarea de la Fu-Tcheou s’a ineeput ieri la 2 ore şi s’a sfârşit la 8 ore. Bateriele notei franceze au distrus arsenalul şi au afundat 7 canoniere chineze; cele-l-alte două aii Isbutit de-a scăpa. Scirea, că s’ar fi pierdut şi vase franceze, nu este confirmată. . J „„ Rome, 24 August. In ziua de 23 August, starea sanitară in provinciele infectate a fost următoarea Bergamo, 2 morţi cholericl; Cuneo, 58 morţi numai in satul Buşea in timpul celor din urmă 3 zile; Massa 2 morţi; Torano 1 mort; Parma, 1 mort; Turin, 5 morţi; Ge-nua, in această provincie, s’a arătat cholera pe neaşteptate la Spezzia după o mare furtună, se numără 48 de morţi. La cele din urmă scirî sosite de la Spezzia ministrul marinei a plecat îndată la acest oraş. Constantinopol, 24 August. încă de la închiderea Conferinţei, lordul Dufferin lucrează a aduce la o inţelegere directă Anglia şi Turcia. Lordul Dufferin transmiţând Porţii mulţumirile lordului Granville pentru atitudinea lui Musurus Paşa la Con-ferenţă, a reinoit a gurarea că Anglia va respecta drepturile Sultanului, şi că va ţinea angagiamentele eî relative la menţinerea «stătu quo ante» ; el propuse chiar a" se trimite 2 cuirasate la Alexandria si trupe turcesc! in Marea-Roşie. In instrucţiunile ce s’ail trimis prin telegraf ca respuns lui Musurus-Paşa, Poarta discuta din noii cestiunea egipteană, aprobă mal cu seamă reducţiunea sarcinelor impuse E-giptuluî, şi par© a cere garanţii pentru respectul drepturilor sultanului şi pentru menţinerea «statului quo ante»; dar ea insistă pnncipalmente asupra retragere* trupelor engleze intr un scurt termen, a căror presentă după pă-erea eî, este singura causă a situa-ţiunil de faţă. Aceste instrucţiuni adresate lui Musurus-Pasasunt de alt fel redigiate in termeni foarte nehotăriţi. (Havas.J “----_____________________ Bursele vacante in internatele Statului '■nea concurs, in intervalul zilelor de la 1-beptembre 1884, conform publicatiuueî min torului No. 7.559, inserată in Monitorul < cial No. 82 : In internatul liceului St. Sava 2 burs In internatul liceului Mateifi-Basarab 5 bi se; In internatul liceului din Iasî, 12 burs In internatul liceului dir Craiova, 4 burs In internatul seminarului din Bucurescî burse; In internatul seminarului din Iasî burse; In internatul seminarului din H . burse; In internatul din seminarul * Roman, 13 burse; In internatul seminaru , 23 burse; In internatul semii rujul din Buzăd, 15 burse; In internatul • minarulul din Curtea-de-Argeş, 14 burs In internatul seminarului din Rămnicu-V cea, 10 burse; In internatul şcoaleî centr de fete dm Bucurescî, 11 burse; In interi tul şcoaleî centrale de fete din Iaşi, 29 buri in internatul şcoaleî centrale de fete * Craiova, 18 burse. r^CITATIUAX MINI3TEEUL LUCRĂRILOR PUBLICE Căile ferate romane • . , . r uiuouid relor şi devisulul estimativ, necesarii pei construcţia unul pod metalic de 330 m deschidere, peste Argeş, lăngă Pitesc! Oasele de construcţiunl de poduri, sini admisibile la participarea acestui conc vor bme-voi a lua cunoscintă de prăgr: sau de caetul de sarcini precum si de c l’alte documente la legaţiunile ţăreî in vi* Berlin, Bruxelles şi Paris, precum şi la recţia generale a calei ferate române Proiectele insoţite de toate anexele n< sării, se vor adresa prin scrisori sigilate tre direcţia generale a căilor ferate rom secţia P., pănă in ziua de 15 Noembre 1 stil nou, orele 2 p. m., cănd ele se vor chide. Se va depune prealabil la casa centra oirn^iet la Bucureştl, o cauţiune provis o&,(juu ier. MINISTERUL DE FINANCE Direcţiunea generale a regiei tutunurilor şi sărei. ‘ Din lipsă de oferte avantagioase la licita-ţiumle ţinute in zilele de 1, 2, 3 si 4 August anul curent, neadjudecăndu-se vîngiarea tutunurilor in judeţele de mal jos se publică din nou licitaţiune pentru ziua de 15 Sep-tembre a. c., pentru darea lor in Întreprindere pe un period de 3 ani, incepător de la 1 Ianuarie 1885 Judeţele ce se vor licita in această zi sunt ■ 1. Rămnicu-Sârat 2. Roman 3. Suceava 4. Mehedinţi (afară de oraşul de reşedinţă) 5. Brăila (idem) * ' 0. Botoşani M 7. Dorohoiu „ 8. Prahova 9. Dămboviţa v 10. Plasa Câmpul din judeţul Ialomiţa 11. Plasa Mostiştea din judeţul Ilfov . Condiţiunile licitaţiune! şi contractele de întreprindere, sunt publicate in Monitorul MINISTERUL AGRICULTUREL La 25 August, se va ţine licitaţie in localul prefecturel judeţului Iaşi, pentru construirea unul grilagifi, necesar şcoaleî tech-nice de instrumente agricole din Iaşi. Estimaţiunea lucrărilor este de lei 2,280 — In ziua de 10 Septembre, se vor vinde in localul acestui minister prin licitaţie. 60 chile grău din cari 27 chile grău roşu românesc şi 33 chile grău bălan zis betrăn; 30 chile ovăz; 20 chile orz, provenind din recolta anului 1884, de pe moşia scoale! de agricultură şi silvicultură de la Herăstrău. MINISTERUL DE RESBEL Şcoala fiilor de militari din Iaşi. Comisia de administraţie a şcoaleî fiilor de militari din Iaşi, in ziua de 7 Septembre I va i i nea licitaţie orală in cancelaria acelei : coaie, pentru furnisarca cantităţel de 62.250 kilograme cărbuni koks. " Regimentul 2 artilerie. Comisia de administraţie a regimentului 2 artilerie publică licitaţie pentru aprovisioua-rea a 557 căpute material şi 567 perechi pingele, care se va ţine in ziua de 6 Septembre in cancelaria regimentului, casarma Mal-maisou. Regimentul 3 de artilerie Regimentul, urmând a da in antreprisă pă-nea necesară bateriei de artilerie din garni-soana Berlad, pe timp de la 1 Septembrie 1884 pănă la 1885. Licitaţia se va ţinea in ziua de 22 August. Regimentul 7 artilerie In ziua de 20 August se va ţine licitaţie in localul cancelariei regimentului 7 artilerie din garnisona Brăila, pentru aprovisionarea, a 1.210 perechi obelede pănză, 400 ştergare de pânza, 120 perechi mănuşi de lănâ, 275 perechi mănuşi de bumbac, !80 perii decisme, 540 perii de haiue, 50 necesare, 565 perii de cal, 131 ţesălî, 365 traiste, 20 frănghifde făn, 375 chingi şi 130 perechi de pinteni. Regimentul 2 de linie. Comisia de administraţie a regimentului 2 infanterie, avănd necesitate de următoarele : efectele de mic echipamentu 1,812 cămăşi, 908 perechi ismene, 454 cravate postav, 908 perechi obele pănză, 404 ştergare, 664 perechi mănuşi lăuă şi 890 perechi mănuşi bumbac, se publică pentru furnisarea lor la 1 Septembre, in oraşul Craiova, la Casarma Oota. Regimentul 8 dorobanţi. Comisia de administraţie, publică licitaţie pentru ziua de 1 Septembrie, pentru darea in antrepriză a următoarelor efecte de micul echipament: 3.510 cămăşi, 2.640 perechi ismene, 900 cravate, 2.680 perechi obele pănză, 230 ştergare, 130 perechi mănuşi bumbac, 130 perechi mănuşi lănă şi 1.030 necesare. Regimentul 11 dorobanţi Regimentul 11 dorobanţi are necesitate de 262 perechi obele pănză, 131 perechi căpute şi 131 perechi pingele, pentru cari se va ţinea licitaţie in cancelaria regimentului, in ziua de 4 Septembrie. Comisia Interimarii a comunei Galaţi. La 30 ale curentei luni se va ţine licitaţie pentru darea in antreprisă a procurării pănă la 120 stânjeni lemne de ştejar sau fag, necesare comunei, pentra incălzitul localurilor pendinţl de ea, pe iarna anului 1884-1885 --------------•-<>■<»---------- PREŢUL PRODUCTELOR Brălila, 9 August. Grâul ghirca, livre 59“/,—61%, lei 78 pănă la 89, bani 59 Porumbul, livre 59'/,, lei 59 bani 50. Ovăzul, livre 46'/« 48>/«, lei 44 bani 50 pănă la lei 48. Secara, livre 553 4 5 * 7 8 9 10 11/*, lei 59 bani 50. --------------------------------- ULTIME ŞTIRI Iată câte-va detaliurî precise, asupra căli torieî M. S. Regelui la Belgrad. Trenul regal pleacă Joi din gara Sinaia, la 8 ore seara, cu M. S. Regele şi cu toţi demnitarii cari II insoţes;, —se opreşte un moment la Chitila, unde miniştrii vin să salute pe Suveran şi să’I presinte urări de călătorie. Dimineaţa, trenul ajunge la Orşova, unde aşteaptă cele trei vase ale flotilei, cu Ştefan cel mare, precum şi toate autorităţile locale. Pe Dunăre bastimentele merg, cu pavilion şi întreagă ţinută de gală, pănă la Baziaş, unde ajung Vineri seara. Noaptea petrece pe bord. Sâmbătă de dimineaţă, la 6 ore pleacă din nou, spre a ajunge la Belgrad intre 11 şi 12. S’a sub scris decretul pentru mişcarea in magistratura Ilfovului, anunţată de noi in zilele trecute, cu singura deosebire, că d. Sc. Ghica e numit membru de şedinţe in locul d-luî Sc. Cor-nea, care trece jude instructor in locul lăsat vacant de d. Victor Vlădoianu. Clădirea liceului St. George va fi in curând terminată. Sălile de studii, foarte bine condiţionate, sunt intr’o aripă anume construită, la spatele e-dificiulul, ce se vede din calea Victoriei. Comitetul regulamentează totul, pănă şi costimele, civili simple, ale elevilor, pentru ca la toamnă să inceapă cursul inferior. S’ar fi făcut vro 40 de inscrierî. Aflăm că absolvenţii şcoaleî divisio-nare de sub-oficeril, după ultime dis posiţiunî, nu vor fi înaintaţi la gradul de sub-locotenent pănă la T Octombre; iar jănă atunci vor fi transmişi pe la diferite corpuri spre practicarea serviciului. In ultimul număr al Buletinul A-sociaţiuneî literare internaţionale, d. Tr. G. Djuvara, primul nostru secretar de legaţiune din Constantinopol, publică un interesant articol, asupra li-teraturel române, de la inceputul eî şi pană astăzi. De asemeni, sub psuudonimul de Fir, d-sa traduce şi analisează Făntăna Blandusieî intr’o altă revistă: La Re-vue Universelle. Fericiţi de a vedea literatura noastră cunoscută străinătăţii, printr’o pană inteligenţă şi muncitoare,—vom căuta să revenim maî pe larg asupra articolului in chestiune. Pe strada Armaşu nu se pomeneşte guardist! A seară intre orele 9 şi 10, trei inşi cu duhul gâlcevii in cap, băleau de moarte pe birjarul cu No. 63, şi acesta striga de sculase mahalaua in picioare. Abia ’l scăpară ţipetele unor femei ce sosiseră din vecinătate. Guardistul sosi, din alte smârcuri, tocmai după un cias. Toujours trop tard! Despre plecarea d-neî Sarah Bern-hardt in străinătate,—marea tragenia-nă trimete ziarului «Figaro» o des-minţire. «Figaro» se miră despre această des-minţire, de oare ce impresariul d. Ma-yer e ocupat la Paris cu montarea u-nel drame inedite de Sardou, cu reînceperea Adrianei Lecouvreur, şi nu cugetă de loc să plimoe pe Sarah prin lume. t. ------ Maitre de Forges de Ohnet, transformat in piesă, va deschide stagiunea teatrului Gvmnase, din Paris. ■=”"1 i ---—--------- BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar cartea intitulată: „MESURILE CELE NOUI“ desemnate in mărimi naturale şi desluşiri practice asupra intrebuinţărel lor. Se găsesce de văn din cele mal renumite fabrice, cu preţuri foarte moderate, recomandă Onorabilului Public sub-semsatul XI. HâNIOH Tapiţer şi decorator TVo. 3, Strada Ştii-ţ>eX-'Votl&, No. 3 bOlele C&SLORI Vitelor ţi altor doh itâce este cel mai actif şi cel mai I economic din toţi fondanţi şi re vulsificunnoscuti.Nufacesăcadă ' părul şi nu lasă ncci nă urmă. Bdlele peptuluişt alega tu- \ lui (Bronchilty Pleuresii, f Atiffine). Parulysii, «lu-1 bictunea pletorelor,etc. Api la pi dâre i Osse morte > j N. 1 FLftCON GALBEN Preţ! ii In Paris, 5 fr. N. 2 _ FLACON VERDE Tumori ossfoe, Ingor-1 Prcţjiu J <71 (in, Bdiiopâtări "edn ] «a Paris, 6 fr.| ceu «oui, etc. Parii, Pliarmam DESLAUR1ERS, 31, r. deClery si tAte Pharmacicle şi Droguericle. 13 Comptuarul de Schimb şi Comisidn Strada Lipscani No. 39. MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de rarcetie in diferite desenurl frumoase din cea mai mare fabrică din Germania Se vinde cu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARCUS. Calea "Victoriei (Vis-a-vis de Palatul Regal). Comptuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39. a Tis ă-ns de biserica Hanea-Brutarn tsotja. -3® Fotografie Americana ă la Minut Calea Grivitz^ No. 24, Vis-â-iis de biserica Manca-Briitarn Aduc la cunoştinţa Onor. Public că intorcăndu-mă din voiajul med din străinătate am redeschis atelierul med de fotografie şi l’am asortat cu maşinele cele mal noi şi perfecţionate cari mă pun in agreabila posiţiune de a "putea servi pe onor. Public ou portrete adevărat ar ttisice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine pănă acum 12 Fotografii figura Întreagă visit glacă carton uegrn marginea aur. ...................Fr. La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glace carton negru marginea aur..................... 12 Fotografii Bust idem idem 12 Fotografii Cabinet glacă idem Grupe reproducţiunl portrete până la mărimea naturală cu preţuri foarte eftine. t Foarto Interesant j Fotografii americane format Bijou, 9 bucăţi 1 fr. 50 b. in cinci minute gata. Rog pe onor. Public a incuragia această intreprindere „i a bine-voi de a’mi da concursul d-lor şi increderea ae care m’am bucurat pănă acum. 4846 Cu toată stima, B. ENGELS. Fr. 7 8 10 20 19 Q 9 H 0 9 P H h* s Tis-il-vis de biserica Mauea-Brutaru Epitropia Biserici Sf Nicolae din Şelari. La licitaţiunea ţinută Duminică 15 Iulie a. c. nepre-sentăndu-se nici un amator pentru a lua cu chirie pră văliile bisericii din Strada Lipscanii No. 31 şi 54. Epitropia publică din nou licitaţie la 26 August, orele 12 din zi in casele din curtea bisericii. Condiţiunile inchirieril se pot vedea la D. Ioan Pen-covicî (Lipscan). Câ CEL MAI BUN PERSERVATIV sad s'for boale contagioase, precum şi ca remediu antiseptic vulnerar se intrebuinţează „Anti-IîacterionuP1' cel mal bun desinfectant şi desodorifeant cunoscut până astăzi, recunoscut de autorităţile chimico-medicale din ţară ş> streinătate. — „Anti-Bncterionulu nare nici un miros, şi diluat (amesţecat) cu 10 părţi apă, Întrece acidul feuic-al cărui m ros penetrabil de multe ori devine insuportabil, Efectul salutar se produce imediat. — Cele aretate se fca-sează pe certificatul emis in urma cercetărilor de către piofesornl d. Dr. Bernad_____„Auti-Bacterionul“ nu atinge nici ţesăturile, uicl ferul sau lemnul, distruge imediat organele părăsitelor impedeeă toată rcacţiuuea şi este cu #0»/o mai eftln de căt acidul fenic. — nAutl-Bocteriauulu se vinde in butoaie de 1 hectolitru a 100 lei sau >/, hectolitru a 55 lei precum şi iu sticle de 1 litru a 2 lei. — „Antl-Bacterlonul“ ca remediu iu contra boalelor de animale sau ca auti-septic Tulnerar se vinde in sticle de 1 litru a 6 lei sau >/• litru a 3.50 lei.—A se observa marca fabricel pe sticle. Deposaar general D. L. Praus, Calea Y&căreştI No. 4 Bucurescl şi Drogheria Brus Strada Nouă unde se adresează cereri pentru modul intrebuiuţăril prevăzut in anume instrucţiuni. Greu de sâmânţă bălan b&trăn cu spicu alb curat, fără matură, greutate 62 livre- in ori ce cantitate la Horesc! Ilfov plasa Negoesci. Se poate preda la Olteniţa, ia Bucurescl sau in garaViara po drumul Gi urgiulul. Proba depusă la d, Simionescu agent de mărfuri Strada StavropoLos No. i şi la creditul fonciar Jiai Adresa telegrafica Leca Bu-deştl. 104 EB C0LL0D1 1 Vindecare garantata I PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabili In orI*ee Cfcsă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o ifurere şi pentru tot-d’a-una de bătături, să cumpere renumitul şi ae mine Inventatul 63 ! Haschisch Collodium! şi fie-care 'ml va fi recunoscător JYIathiaa Ro«nyai, farmacist in Arad Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6 Se vinde in Bucureşti la spi- Sle d-lor Schmettau, Frank, ringer, Thoiss, I.A. Ciura; Ilr. Alecsandriu, kiiirner,Zeides, Stoenescu şi Risdărfer, la Căm. pu-Lung la Fred Paul. Chocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de chinin, Chocolade cbinin & fler, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devăuzare la toate farmaciile sus menţionate. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 MaiG (1 luniti) 1884. VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, ▼,& pleca din VerciorovaJUrţSalîi Sâmbăta ţi T*ttiO»K la Bucureşti si GiurgiO Miercurea«ţUBamineca-Trenu] Fulger C, ta pleca din Giurgiu şi Bucureşti Mi ere u re* gi Mnwineea şi Tâ »obI la Vârciorova JoU^ItUsuoe*. Calatori pentru trenurile Fulger P ţi C, ror plăti afara de taxa cure-niti pentru cl. I, tren accelerat* o suprataxă de 20*/* Ii* steste treuurl P gi C, se află un vagon 8alo&*Bestâurant. Couiuiua ţluuiie es ror plăti după uu tarif apcclal. Oniriul trenurilor dup» timpul de Bucurescl. !! Către Fumători!! Aşa numita hărtie de ţigară >11 se procură pru D-nul H. War tha, in condiţiunî şi preţuri a^ntagioase tutor comercianţilor. . Această hărtie, de o qualiu a superioară, după cum s’a constatat prin analisa chimică făcută după cererea fabricantului, în laboratorul chimic al Statului de către d-nu dr. Bernath, uia, are şi avantagii’i asupra tutulor celor alte hărţii de cigară că, avănd căpătâiul foiţii muiatî. -chilibar topit, ea nu se rupe udăndu-se in gură ca celle alte, şi astfel evită acea amărăciune de scrum, ce se resimte la cele alte hărţii, care se rup udăndu-se in gură Această hărtie se inti-ebuip-ţeazâ dej.a de către regiile du Francia, Englitera, America Şi Rom inia cu cel mal mare su®' ces; ea ni se cere deja din ww părţile României, fiind nien11, a aduce prin qualităţile el atai de cu drept apreciate, o >iV<)' luţiune intreagă in hârtia a® gigară, ocupând pumni rttU&- En ;ros se găseşte de o ca® dată in Bucurescl la dd El rai® Nahmias, Gr. iavadia, N. EJ' nepolu şi fraţii Creţoiu. H.WABTHA. . Represent&nt pentr- Romănia» Bulgaria şi Serbia. ^ Hârtie Stricată 14, Strada Covaci, 14 'Xipo-iitografia îSteian Mihâlescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro ANUL VIU. — Nr. 2131 10 BANI EXEMPLARUL MERGURI 13 AUGUST 1884 APARE IN- TOATE abonamektei E : Iu Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 iun! 16 lei; S luni 8 lei. In Districte: , 1 an 36 lef; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In străinătate..* , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURlAN- & Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La adminietraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 ţi la corespon denţil ziarului din judeţe. In Paris î La Societe Eavas, place de la Bourse, 8, In Ticna: La Heinrich ffchalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambnrg: La Adolf Steincr, Q-ăneemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri nentru Germania. ÂNUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani [ Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusâ Articolil nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii ţi reclame, redacţiunea nu esie responsabili. Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESCU. OBSERVATOMUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, Marti 14 August Elemente climatice K R I AZI 2 ore p. m. 8 ore săra 8 ore dim. l’tiiiptratnra acrului la umbră . „ „ maximă. . „ „ minimă. . „ „ fără apărător Bi romrtrnl redus la 0°. . . . T usiunea vaporilor in milimetre Umezeala relaţii? in procente . Ventol t ^reelda domiuaută . . 1 iuţeala medie. . . . Evaporaţiunea apel Ploaia Aotiuoinetrn (0-100) Neliulosilatea (0-10) .... 15.2 12.3 741 0 10.2 80 N.E 1.8 0 3 0.0 21 b 9 14.4 22.5 a 9.6 13.( 748.7 11 2 93 1.8 0 i 01 0.0 8 13.G 9.0 13.4 749.0 9.7 85 1.0 0.0 0.0 74.6 1 Directorul Observator ului: St. Hepites NOTA.—Temperatura este (iată iu crace centigrade; Înălţimea barometrului in milimetre de mercuriu-Iuţeala medie a vântului este dată in metre Be secundă. Evaporaţiunea apei şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la întuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar fl cu desăvfirş're fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulosltatea este măsurată de la 0 | la 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăverşire acoperit de nori. CĂTRE ALEGET0RI Alegatorii, cari nu vor fi dobândit dreptate de la autoritatea comunală, precum şi aceia cari nu vor fi cerut inscrierea lor in colegiul unde au dreptul, pot să apeleze la tribunalul judeţului. Termenul de apel a incepu Sâmbătă, 11 curent, şi se sfărseşce Joul, 16 August, cănd Tribunalul va afişa pe uşa pretoriului său toate apelurile primite, cu arătarea zilei cănd fie-care apel va fi judecat. Toate apelurile vor trebui să fie judecate, de la 19 August pănâ la 3 Septemvrie. Cetăţenii, nemulţămiţî cu sentinţa tribuna ului, afi dreptul de a apela la Curtea de Casaţie, in termen de 10 zile de la pronunţarea sentinţiî. Apelurile de la Casaţie sunt judecate in fond, in curs de trei săptămâni, cu începere de la 24 Septemvrie până la 15 Octobre. Oonsiliele comunale sunt datoare a-pol a rectifica listele definitive pe temeiul liotărîrilor justiţiei, in termen de trei zile de la a lor prezintare. Toate reclamaţiele şi orî-ce acte de procedură in această materie sunt gratuite. In urmă se vor libera cărţile de alegator, pe cari cetăţenii trebue să le ceară primarilor, căci fără dînsele nu sunt primiţi la votare Legea a lăsat o cale foarte Jargă cetăţenilor pentru a ’şî regula dreptul de alegători. Vinovaţi fi-vor aceia cari, prin nepăsare, vor rămânea lipsit! de dreptul de votare. * Să se caute dar fie care in lista definitivă şi, nedreptăţitul sau acela care a neglijat d’a-şl regula posiţiunea la consiliul comunal, să se adreseze tribunalului. Cei cari nu vor stărui să’şî n lească exerciţiul de alegător, nu vor avea drept de a se plânge. 1 entru înlesnirea cetăţenilor arătam m nou cum grupâză legea pe alegători, in colegiu I de deputaţi trebue să figureze toţi cetăţenii c’un venit funciar ruial.sau urban de cel puţin 12001eî. in colegiul II, cel domiciliaţi şi cu ^Şedinţa in oraşe, cari plătesc către olat o dare anuală directă de orî-ce natur^ de cel puţin 20 lei.-Sunt acu-ulI de cens : V profesiunile libere, b) oficeriî in retragere, cj Pensionarii Statului, şi d) ceî-ce aii absolvit cel puţin învăţământul primar. in col. IU intră toţi căţî nu figu-ează in cele-l-alte colegie şi plătesc o are căt de mică călra Stat. — Sunt scutiţi de cens şi votează direct: ^ învăţătorii săteşcî şi preoţii, o) cel ce plătesc o arendă anuală de cel'puţin 1000 lei. De asemenea votează direct si cel c un yenit funciar rural de 300 fel in sus şi cari sciu ceti si scrie. — Afi dreptul do a face parte in colegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : _______ In col. I cel c’un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sau vi-ce-preşedinţî ai vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două legislaturi ; c) generalii şi coloneii! precum şi ar similaţil lor ; d) foştii şi actualii miniştri safi re-presintânţî diplomatici al ţării ; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorî-generaii de pe lăngă curţile de apei, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) doctorii şi licenţiaţii ele ori ce specialitate, cari ăşi vor fi exercitat profesiunea in timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural safi urban, de la 2000 lei in jos pănă la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de clasa I safi II.—Sunt scul'ţî de cens: a) doctorii de ori-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) licenţiaţii in drept, in litere, fi-losofie safi sciinţe; c) foştii şi actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 ani; d) inginerii, archiiecţii, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii şcoalelor din oraşe ale Statului safi ai şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 leî anual. Mai adăogăm, că legea pune in censul bărbatului contribuţiunile soţiei, căt timp are administraţia averii dotale, şi in censul tatălui contribuţiunile copiilor săi minori, pe tot timpul usu-frucluluî legal. D’asemenea proprietarul unui imobil scutit provisoriu de plata impozitului către Stat, va esercim. dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acel impozit. ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. Berlin, 23 August. Un trimis special al Urulul in afacerea întrevedere! celcr doi impIriţi, a sos.t aici. Berlin, 23 August „Tagebhtt" scrie: „Profesorii Momser, Curtius şi Ranke au fost numiţi membri de onoare al universităţet Kiev. —Patru supuşi germani şi cincî-spre-zece supuşi austriac! au fost espulşl din Rusia." Kiel, 23 August. Corveta cea mare «Bisraarck» a fost pusă in servicid pentru Africa vestică. — Corărui noul se vor pregăti şi pentru AsiaOrientală. Paris, 23 August. Guvernul n’are deocamdată intenţia de-a convoca Camerile. — Primul ministru transmite presidentulul republice! in fie care ceas ştirile ce sosesc —Presidentul n’a găsit pănă acum nici un motiv spre a interveni singur in afacere. Marsilia, 23 August. Socialişt ii Bouissoa, care fusese condamnat la 6 luni inchisoare, 9 pus in libertate. Marsilia 23 August. O nouă adunare de doctori a hotărît închiderea căt mal grabnică a ambulanţelor. Sosirea neaşteptată de cete mari de berze e considerată de către poporaţiune ca un semn bun. Ch-lera a isbucnit in departamentul Hau-te-Garonne cu o deosebită violenţă, in orăşelele Aspet şi Mclhas — Primari! ati pus să se aprinză pi uliţl vase cu petrol, pe cheltuiala statului Paris, 23 ugust. Mişcarea poporaţiuniî presintă 1092 caşuri de moarte, mal puţin cu 140 de căt in săptămâna precedentă. Biuroul statistic a fo it informat despre un cas de choleră urmat de moarte Dpiniunea doctorului care l’a tratat e insă că e vorba numai de cholera nostras. care se ivesce in Paris, in fie care an. Răposatul era de 57 de anî; el fusese cuprins ae diaree la 13 August, plecâ insă cu toate acestea din Paris Joi pe la era zece seara s 3 întoarse, diareea a reînceput cu furie mal mare şi Duminecă dimineaţa a murit Triest, 23 August. r Pe vaporul englez „Inchborva", care vema de la Bomba j, s’a întâmplat un cas de moart3 cu toate sisnptomele choîereî. Festivităţile societăţii Alia Italia, cari erau să se ţie la Bergamo' nu vor mal avea loc din causa choleril Roma. 23 August. Ziarelor li se anunţă dinjSpezzia, că acolo s’ati întâmplat pănă acum 42 îmbolnăviri de choleră, din cari 34 urmate de moarte. Roma, 23 August. Poliţia a arestat un preot care, cu toată interdicţia, a dus cuminecătura pe stradă in mod solemn. Papa a protestat contra acestei arestări. Marsilia, 23 August. Preşedintele comisiuneî italieneşcî pentru choleră, profesorul Grassi, a telegrafiat de aici la Como, că cercetările doctorului Kocb se constată ca pe deplin adevărate. Berlin, 23 August. Am ele -orve™ cuirasaîe chinese „Ting-fuen" şi „Chen-Yuen", cirî eraţi ancorate in portul de la Kiel şi aveau să fie trimise in China cu unechipagiti german,ati primit, in urma incurcătureior celor mal noul, ordinul de-a se duce la SvinemUnde, (port german) Alessandria, 23 August. In cercurile bine informate se vorbesce că statul major englezesc e l.otă.ît să ridice forturi la Port-Said Ismaila şi Suez. Coşului gineral englez, S.r Evelyn Baring, a adresat Uhedivulul o scrisoare in care idă sfatul să întreprindă o călătorie prin Egiptul de sus spre a readuce, prin influenţa per-soaneî sale, poporaţiunea la lealitate. Londra 23 August. Guvernatorii chinezi din jKrangsi şi Jun-nan ati primit ordinul da-a năvăli cu trupele lor in Tonking. _ Londra 19 August Şeicii şi notabilii provinciei Kassala, cari •emăseseră pănă de curând credincios! cho-divulul, s’au alăturat falsului profet împreună cu 14,000 de oameni şi multe arme şi muniţiunî, d:,*î causl că aflaseră că guvernul egiptean are gândul de-a ceda provincia Kassala Abisiniol Paris, 23 August. Mai multe fol declară cum că Camerele nu vor fi convocate de oare ce nu s’a făcut o (eclaraţie derăsboiu şi de oarece parlamentul aprobase atitudinea cabinetului după bombardarea de la Ke-Lung. Foile cele mal multe tot consideră incă cu putinţă o reimnăcar» ci China. Se crede că după ocupurea forturilor Ke-Lung şi Fu-Ccu flota francesă sa v« abţine ae la alte operaţiuni şi va lăsa Chinei timpul să se resgăn-uaască şi să revie la alte hotărîrî mal chib-suite. «Le Temps» cere ca in cas de răsboiu să se ieae toate măsurile ca comerciul general să nu sufere, precum se intămplase cu canalul de Suez, cănd cu campania Englezilor in Egipt. ------------------------------------- Servicml Telegrafica! „Rumăyiei Libere" 24 August 1884—3 ore seara Paris, 24 August. De ieri seară s’ati înregistrat 14 caşuri de moarte cholerică la Marsilia şi 6 la Tulon. Roma, 23 August. Guvernul s’a hotărît a isola oraşul Spezzia din provincia Gemă şi satul jBusca din provincia Cuneo. Ministrul marinei ia la Spezzia, unde se găsesce arsenalul maritim, tăie măsurile necesare pentru a combate epidemia ; mâine se va întoarce la Roma. După ziarul «Stampa» guvernul german n’ar fi făcuţii celor-l-alte cabinete europene nici o propunere oficială relativă la o Con-ferenţă unde s’ar desbate cestiunea Gongului. Se poate crede că nu se va face o propunere formală in acest sens, de căt după întoarcerea consulului general german, d-1 Nachti-gall, căruia i se confiase misiunea de-a studia această cestiune chiar in acele locuri, a-tăt din puntul de vedere practic căt şi -Im puntul de vedere politic Paris, 25 August Corespondentul ziarului „Times" a privit la bombardarea lui Fou-Tsheou. El zice că lupta dură numai şeapte minute in urma cărora echipagele chineze săriră peste bord. flota chineză, constând din 11 canoniere, a fost cu totul nimicită. Francezii aii continuat cu bombardarea : rsenaluluî pănă la 5 ore seara. Pierderile Chinezilor sunt considerabile, pe cănd Francezii n’ar avea de căt 6 morţi. Oraşul Fou-Tsbeou e liniştit. (Havas). A se tedea ultime ştiri pe pag. TII-a. Bucuresoi, 14 August Vorbind mal zilele trecute de pro-tecţiunea pe care ar trebui s’o acorde guvernul industriei naţionale, am arătat cum mal toate Statele cari ţin cu adevărat să aibă o industrie, lasă pe profesorii lor de economie politică să susţie teoria liberului schimb, şi, in practica lucrurilor, ele aplică cea mai bine-voitoare protecţiune produselor indigene. a exemplu viu şi puternic ne dă Ungaria. Or cătă duşmănie ar exista intre noi şi vecinii noştri, trebue să recunoas-cem că eî ştiu să fie mal patrioţi in totul. Şi, lucru detnn de înregistrat, cănd guvernul lor se’ncârcă, pentru o raţiune politică, să se depărteze de ia linia de conduită naţională, poporul se mişcă. La noi, guvernul face ce poftesce, • entru că poporul nostru e răbdător. Poate că e un bine lucrul acesta,— dar e, de sigur, in unele cazuri, şi un răâ. Nu ţine prin urmare de cât de guvern, ca această calitate a poporului să remăie o calitate, şi să nu devie' un defect, de care noi, cel ce ne ocupăm cu lucrurile publice, să ne silim a’l desbăra. * # # E, in adevăr, surprinzător pregre sel ce l’afi făcut Ungurii, in cei din urmă doi ani, pe calea industrială. Din rapoartele comerciale şi economice, ce adresează consulii noştri din străinăte Ministerului afacerilor străine, şi in special cel din Buda-Pesta, reese preocup aţiunea constantă a tuturor guvernelor de a ocroti ş; ăusţine pe tete căile industria naţională. Ast-fel, pentru Ungaria, in urma favo-rilor acordate de Stat, in contribuţiuni şi privilegiurî de tot soiul, iniţiativa privată a luat un avent atăt de mare, in căt am văţjut’o manifestăndu-se sub toate formele: de societăţi de explătare a materiei brute, de stabilimente de transformare şi rafinare, de căi ferate vicinale, etc. Cu chipul acesta, in cel doîanî dm urmă, s’a cumpărat prin licitaţie, de către banca anglo-austriacă, fabrica de zahăr din Nagy-Surany, care apoi fiind răscumpărată de comercianţi de primul rang, a fost mărită şi reorgani-sată; s’a construit o fabrică pentru ţesutul bumbacului şi a jutei, in Pesta-Veche, de către casa Hoget Tatham et Comp.,—o altă fabrică de stofe pentru mobile şi de tapeturl, a lui Philip Haas (care şi le desface in Bucureşti) alta pentru decorticaţiunea (abschălen) orezului la Fiume,—o a patra pentru conserve de cărnuri,—o a cincea pentru fabricarea sticlei, la Râcos (Buda-Pesta),—o a şasea e gata să se infiin teze, pentru industria hărtieî, etc. Afara de aceasta, guvernul ungar a cerut să i se înainteze raporturi asupra furniturilor de hârtia, scânduri, maşine, instrumente, aţă, etc., trebuincioase imprimeriei Statului, poştelor, ministerelor, telegrafelor, mitale-lor, salinelor, drumurilor de fer, etc., pentru ca să fie in posiţie de a pro-tege industria indigenă, prin comande iăcute la fabricele din ţară. Şi să se noteze că, vorbind de industria ungurească, am menţionat numai fabricele înfiinţate in anii 1882 83 Pe cele vechi le-am lăsat la o parte. * • « Dacă acum vom compara stagnaţiu-nea ce se observă la noî cu această înfloritoare stare de lucruri la Unguri, — nu vom putea să nu recunoaştem inferioritatea noastră Guvernul romăn lasă totul, după po-vaţa unoi idealişti, in sarcina iniţiativei private. Aia spus’o, şi o repetăm cu putere : la noî nu există iniţiativă privată! — de geaba tot vorbim şi ne legănăm in iluzii. Ne ademenesc umbrele unor lucruri admirabile, cari se intind din ţările streine pănă la noî. Dar la noî ajung numai umbre. Dacă ne-am plăns in tot-d’a-una de un lucru, cu statornicie in jalea noastră, — apoi ne-am nlăns de indeferen-tismul Românilor. Cum suntem indiferenţi pentru şcălă, aşea suntem pentru familie, aşea sun-iem penxru alegeri, şi aşea suntem pentru chiar interesul nostru. De unde am putea să avem atâtea şi atâtea feluri de industrie: de lemnărie, că gem munţii de copaci uriaşi, — de tăbăcărie, că sunt piei pe toate drumurile, — de ţesături de tot soiul, că avem lănă destulă,—de frânghii şi de împletitură că resare cânepa nesemăna tă,— de borangicurî şi de mătase, că se pot creşte gândaci,—de zahar, că sfeclele se cultivă de minune, etc. — de-abia vedem o biată fabrică de postavuri, iu Neamţu, şi una de hârtie, care incă nu produce. Iată iniţiativa privată Guvernul trebue neapărat să inter-vie, dacă nu mal mult, cel puţin ca cel unguresc ------------ -------------------- CRONICA ZILEI După o depeşă din Sofia, ministru plenipotenţiar şi trămis estra-ordinar al Rusiei la Belgrad a luat un congediu pentru 3 săptămâni pentru a merge la Baden, indată ce M. S. Regele României va părăsi capitala Serbiei Se zice că cunoscutul scriitor Carol Euul Franzos va veni in curând in ţara noastră, să studieze limba, viaţa şi obiceiurile poporului romăn. D Moscuna, secret irul general al ministerului de interne, a sosit in BucuroscI din concediul ce a avut. D. Leon Ieronim, actual cancelar al consulatului din Rusciuk-Varna, se permută, in interesul serviciului, iu postul de şef de biu roii clasa II in administraţia centrală a ministerului afacerilor, streine in loculJftl-lul Spiru Constantinescu, care se permută in locul d-lul L. Ieronim, in postul de cancelar al consulatului din Rusciuk Vama. D. Ozar I. L9nş, actual şef de biurou clasa II in administraţia centrală a departamentului afacerilor străine, se înaintează in funcţiunea de şef de biurou Jclasa I, rămasă vacantă prin demisionarea d-lui N. A. Zotescu D. Al. Cimbru este„revocat din postul de vice-consul şi cancelar al consulatului geno-ral romăn’ţdin Eida-Pesta. împăratul Wilhelm a primit in audienţă la Babelsberg un trimis special al Ţarului venit cu scopul de-a fixa detaliele apropiatei intrevederî. Ziarele «Post" şi „Kreuzzeitung" zic că această intălnire va avea loc in primele zile ale luneî viitoare. împăratul Alexandru a ordonat transportarea cu cheltuiala Statului a corpului generalului Totleben la Sevastopol, unde i se va ridica un monument Se comunică din Sofia „Românului", că membrii societăţii opolcenlilor bulgari, după săvârşirea unul Te-Peum funebru, cântat ierţ in memoria luptătorilor de la Şipka, pentru odihnirea sufletelor soldaţilor morţi in luptele urmate cu acea ocasiune. s’au adunat in urmă in mare număr naintea agenţiei diplomatice a Rusiei şi au solicitat, printr’o telegramă, de la ministrul de esterne din St. Peterburg d’a depune la picioarele împăratului Alexandru III espresiunile simţimînte-lor de aiăncă recunoscinţă şi devotament pentru augustul protector al poporului bulgar Din Oradea-mare ni se scrie că m săptămâna trecută s’a ţinut un jubileii interesant Conşcolaril cari in 1859 terminară cursul gimnaziului şi examenul de maturitate, serbară acum a 25-a aniversare a acelui act. Din 36 de -studenţi in 59, zece aii murit, doi nu se şciu pe unde sunt, iar din restul de 24 s’ati prezentat 19, intre cari patru români, cu d-nu Iosef Vulcan. In „Buletinul [teiegrafo-postal" No. 8 din August, e publicat un interesant şi detaliat raport al d-lul director general al telegrafelor şi poştelor, către d. ministru de interne in privinţa actualei stări a serviciului tele-grafo-postal din ţară, precum şi a reformelor de introdus. Medalia serviciul credincios cl. I s’a acordat unul însemnat număr de învăţători ru ralî din judeţele Bacăti, Brăila, Covurluiu, Putna, Roman, Tocuciu, şi Tutova. Prin un decret regal apărut in ziarul oficial de az:, elevii ain al doilea an de studiu din şcoală militară de infanterie şi cavalerie (in număr de 26) sunt înaintaţi la gradul de sub-locotenent, parte in infanterie şl parte in cavalerie. Aflăm că instructivele conferinţe asupra sistemelor duplex şi quadruplex, ţinute astă-primăvară de d. colonel Lipoianu, directorul general al telegrafelor şi poştelor, se vor publica in «Buletinul telegrafo-poştal», ziar oficial al acestui ser vie iii. Joi, 16 August, ora 7 seara, Comitetul pentru serbarea Centenarului lui Ilona, se va întruni in localul Societăţeî Carpaţil. Anunţăm cu plăcere curănda apariţiune a Gramaticei rom&ne de G. Oomau, subdirec torul muzeului naţional. Această carte, pe lăngă materia obicinuită www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA ■«MB studiului unei gramatici, este insolită şi de un vocabular germano-romăn şi romăuo-german. Cetim in „V. Naţională" : Aflăm că azî de dimineaţă au sosit in ca-pitată 30 locuitori din comuna Hagiescî, judeţul Ilfov, veniţi a reclama contra primarului acelei comune, care ’î ar fi persecutând şt 'i ar fi lăsat să no deposedaţi de pământurile lor, arestând chiar 5 dm locuitori pentru că se opuseseră. Mişcarea populaţiei capitalei Bucureşcl de la 5 — 11 August 1884 : Născuţi 50 băeţl şi 57 fete, total 107 din cari 11 israeliţl. Morţi 46 bărbaţi şi 44 femei, total 90 din cari 12 israeliţl. DTN AFARA Resboini chiuo-frauces. Resboiul intre Francia şi China a isbucnit de fapt. Bombardarea de la Fu-Ceu poate fi considerată incă, in-tr’adevăr, numai ca o «măsură de constrângere» din partea Francieî, spre a sili pe Chinezi să ’şi arate pe deplin arămile şi sa facă dânşii declaraţia formală de resboiu, de care guvernul frances pare a se feri şţ de care, ca puterea cea mal tare, nici nu are trebuinţă. Nu ne-am mira insă nici dacă resboiul s’ar desfăşura in toată regula, şi fără această formalitate deşartă.— Cu un stat asiatic implinirea formelor nu e de căt de-o importanţă secundară. Trebuie să fi fostu îndemnat de vre-o putere oare-care streină guvernul chinez, spre a lăsa ca lucrurile să ajungă aici. Asigurarea unor foî englezesc! că «poporul chinez este pentru resboiu», nu face două parale. Este ştiut că masa poporului nu cugetă nici simte in China, disciplina de plumb in care o ţine mandarinii a fâcut’o indiferentă. Căt pentru aceşti din urmă au făcut un calcul greşit, ducănd lucrurile pănă la resboiu. Aşa se afirma bunioară, că porturile chineze sunt foarte bine intărite, investite cu tunuri Krup, prevăzute cu trupe esce-linte şi sprijinite afară de aceasta de o numeroasă şi solidă flotilă de ca-noniere. Toate acestea laude s’aîi risipit ca fumulu înaintea tunurilor amiralului Cournet. Căte-va ceasuri de bombar dare au fost destule pentru-ca cel mai puternic şi maî bine intărit arsenal să fie cu desăvirşire destrus şi ca [din 9 canoniere cari staţionau in portul Fu-Ceu numai două să poată scăpa ca prin minune iar restul de şapte să fie inecate. Acest eveniment nu e de sigur in-curagiator pentru Chinesi şi poate să le slujiască de argument hotărîtor spre a se reîntoarce din calea rătăcirei până maî este timp. Altfel lucrurile vor lua mersul lor fatal şi o Chină inge-nuchiată nu va mai putea mulţumi pe Francia desigur nici cu 80 de milioane despăgubire, nici cu o rectificare de graniţe in spre Anam. Căt pentru puterea europeană care va fi indemnat’o la o resistenţă nechib-suită, China trebue să fie cu totul orbită dacă credea că ’i va sări in ajutor. Făcănd abstracţie de o rivalitate neînsemnată şi trecătoare, dintr’o victorie a Francieî asupra Chinei vor câştiga toate puterile europene, mai des- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 44 August — 8) D’o-dată, lăsă lopeţile, se ridică in picioare, ’şi roti privirea pe coastă, cele două puncte principale ; şi trebui să tragă cu lopeţile incă cinci minute, inainte d’a ajunge la mijlocul unde era presintat. Acolo, in momentul d’a trage panerele, stătu căte-va momente cu capul intors spre Blancarda. Fră-dăric, urmând direcţiunea privirii lui' tata Micoulin, văzu limpede, sub pini, o pată albă. Era Nais, tot rezemată pe terasă a cărei rochie se vedea chiar de pe mare. — Căte panere ai ? intrebâ Frăderic. — Treî-zecî şi cinci... nu trebue să ne pierdem vremea. Apucă fănghia cea mai apropiată şi trase afară primul paner. Adâncimea era enormă, frânghia nu se mai sfârşea. In fine, panerul apăru, cu piatra cea mare care’l ţinea in fund; şi, indată ce fu afară din apă, trei peşti incep să sară ca păsărelele in colivie.... Se părea că s’aude sgomotul aripilor In al duoilea paner nu era nimic. Insă, in al treilea, era, printr’o intăl- chizendu-şî imperiul ceresc incă căte-va porturi comerciului european. întâlnirea împăratului Rusiei cu al Germaniei. întrevederea apropiată a acestor douî monarchî pare a se confirma din ce in ce maî mult. Din Berlin -se scrie, că impăratui Wilhelm a primit in castelul său Ba-belsberg, de lăngă Postdam, un trimis Special al ţarului cu care a fixat detaliile intrevederei. «Kreuzzeitung» şi «Post» spun că intrevederea va avea loc in primele zile ale lui Septembrie. Ţarul va merge la Varşovia in 3 ale acestei luni stilul nou, prin urmare întâlnirea va avea loc căte-va zile după această dată. Despre locul unde se va face in-tăinirea nu se ştie insă nimic positiv, «Kreuzzeitung» incă spune că s’a prevăzut oraşul Stettin, in Pomerania. Această întâlnire va insemna, că raporturile dintre Rusia şi Germania, cari se încordaseră atăt de mult in ultimul timp al cancelariatului lui Gor-ciacoff, sunt astă-zî din nou cele mai perfecte. Rusia şi China. Chinezii par pe drum a-şî atrage asupra capului lor şi pe Rusia, tocmai cănd sunt încurcaţi cu Francesn Din Petesburg se sc..e, anume, că in provincia Amur, luată nu de mult de la Chinezi, şi la fruntaria ruso-chi-neză aii isbucnit turburări serioase.— Se spune, că locuitorii chinezi din Amur manifestă pe faţă tendinţa lor de a se deslipi de Rusia. Nu se ştie pănă Ia ce grad ’şî are China vîrîte mâinile sale in această a-tacere. Cercurile militare şi politice din Petersburg, sunt insă încredinţate că imperiul ceresc este amestecat in aceste turburări, cari se repetă cu o regularitate periodică, şi cred fără îndoială că acesta este momentul cel priincios spre a pune capăt odată pentru tot-d’a-una uneltirilor chineze. ------------------------------ SASII DIN AKDEAL. Despre caracterul Saşilor din Transilvania şi purtarea lor cu Românii, „Luminătorul" din Timişoară publică următorul articol interesant: «.... 700 de ani sunt de cănd o mănă de oameni au venit din Holanda şi Belgia şi s’au aşezat in Transilvania, intre Români. Prin privilegiile acordate Saşilor de regele Andrei al 2-lea, la anul 1224, Saşii s’au constituit in o naţiune săsească, cu tendinţe politice şi culturale-economice. Pe terenul politic Saşii n’au jucat nici cănd vre-< rolă însemnată in Transilvania, ci, fiind ei un popor care «întoarce (căpenea-gul) mantsua după vent», intr’acolo, dincotr’o bate vântul, ei au fost tot-d’a-una acolo, unde a fost puterea. Prin politica aceasta insă Saşii s’au bucurat de mari favoruri din partea stăpânirilor, de privilegii pe cari ei le-au şi ştiut exploata in favorul lor. Egoişti şi materialişti cum sunt Saşii, nu afli un popor pe lume. Aceste însuşiri caracteristice a le lor au adus cu sine, de ei încetul cu încetul au devenit domni peste frumoasele şesuri întinse intre Orestia, Sebeş, Sibiu, Mediaş pănă la Braşov. Ca naţiune politică ei au avut corniţele lor ales de ei, cu reşedinţa in Si- nire foarte rară, un peşte anevoe de prins, care se sbătea cu disperare. Din acel moment, Frădăric se pa-sionâ, uită temerile, se plecă pe marginea bărcii, aşteptând sosirea fie-că-rui paner cu bătaie de inimă. Cănd auzea sgomotul aripilor, avea o emo-ţiune asemenea cu aceea a vânătorului care a lovit o pasăre rară. Unul căte unul, panerele erau depuse in barcă ; apa curgea şiroaie. Peste căte-va momente toate treî-zecî şi cinci erau depuse. Era cel puţin cincî-spre-zece livre de peşte, pescuit superb pentru baia Marsiliei, pe care mai multe căuşe, dar mai ales intrebuinţarea plaselor cu sfoară subţire, o despopulează de zecimi de ani. — Am terminat, zise ^Micoulin. Acum, ne putem intoarce. ’Şî inşirase panerele inapoî, cu mare grijă. Dar, cănd Frădăric ’l văzu că pregăteşte pănza, să nelinişti din nou, şi spuse lui Micoulin că ar fi mai bine să se întoarcă tot cu lopeţile, cu un asemenea vent. Bătrânul dete din umăr. Şcia el ce face. Şi, inainte d’a lăsa pânza să se umfle, aruncă o ultimă privire către Blancarda. Na'is era tot acolo, cu rochia ei limpede. Atunci, catastrofa fu intr’un minut, ca o lovitură de trăsnet. Mai târziu, cănd Frădăric voi să’şî esplice lucrurile, ’şî aminti, că d’o-dată, o suflare de vent isbise in pănză, şi că, in urmă, totul se răsturnase. Şi nu’şi amintea alt-ceva de căt că un frig mare ’l cuprinsese de spate. Datorea viaţa unei minuni, căzuse pe pănză, şi mărimea ei ’l susţinuse. biu, şi această corporaţiune num.tă Universitatea săsească, a adunat şi administrat o avere de căte-va milioane tot numai spre'scopurî proprii saseşci, fără ca să cugete că averea e adunata de la Românii din Transilvania, pe cari saşii nu-i împărtăşesc de foloas e acestei, averFci ca de milă le dau căte ceva, de căţi-va ani încoace. Nu e vorbă că Românii din Transilvania ar invidia pe Saşi pentru averea lor, adunată de pe câmpiile rescumpă-rate şi păstrate cu sănge romăn, ci e vorba numai de a constata adevărul istoric, că Saşii ah adunat averi grozave din comune romăneşcî unde ei şi-au sciut câştiga regalie, drepturi de căr-cimărit şi de mori, munţi printre comunele romăneşcî, păduri, şi comunele au trebuit să le răscumpere cu bani de la ei, şi incă cu bani scumpi şi mulţi, după ce au purtat procese de zeci de ani. Oameni din scaunul Selişteî ne-ar sci spune ce ah suferit de' la Saşi si ce au plătit până la rescumpărare. O dată Nemesea ’i va ajunge pentru filerii luaţi de la români pe nedrept. Să mergem insă la terenul economic. Saşii au considerat meseriile ca un privilegih exclusiv al lor. Prin aşa numitele «Zunft»-uri ei s’au îngrădit cu nişce muri chinezesc!, de n’a putut in-văţa românul nici o meserie pe teritoriul «Fundului regiu» Se fie dat românul 1000 fl. nu pri-mia un sas din Sibiu pe un romăn ca se înveţe a fi curelar, pălâr'er ori altă meseriă de dăî Doamne. Sciau ei, fiii egoismului şi ai murdăriei materialis-tice, că prin aceasta toţi banii românului intră in pungile lor de Iuda. Aceste meserii le predicau popii săsesc! de pe catedră: «să nu primiţi români la meserii; dacă le trebue peî, pălării, şerpare etc. se vină se cumpere de la noi, aşa vom fi noi domnii şi stăpânii lor», şi cuvântul stapăn se dă şi astăzi de românii cei proşti in satele săsescî, saşilor parveniţi. Aşa ah format Saşii cetăţile, ca centre de meserii, cu scoale in cari iar nu primiah de căt numai saşi. Prin sistemul lor, condamnat de tâtă lumea, cu «2 copii»,' au devenit ridiculî şi s’au impuţinat aşa de tare, in căt prin turnurile unor biserici săsescî, azî cântă buhele şi cucuveicile, iar de sas nici pomenire. Comune săsescî, ca Apoldul inferior, Topărcia, Avrigul, numai cu numele mai sunt săsescî, dar de fapt in ele nu dai de un suflet de sas, nici se plătesci taxa de vedere. Averile lor deja sunt in măi -nile Românilor, In cetăţi insă se mai ţin şi in satele de pe lăngă Sibiu, Braşov şi Mediaş, dar a 800- a aniversare, suntem siguri, nu va maî afla atâţia Saşi, căţi a aflat a 700-a. Sasul maî bine ’şî scoate un ochiu ori se spânzură, de căt se vadă maî mulţi ca 2 copii in vatra sa.—De sărăcie i frică ca dracului de tămăiă. Un sas după ce scăpătă, nefiind harnic a munci şi a ’şi mai câştiga el ceva afară de ce a moştenit de la părinţi, apoi se sinucide prin ştreang. La serbători sasul e deaat se mănce bine, şi dacă nu are bani, pune un loc zălog la ro:năn, şi aşa încetul cu incetul remăne fără moşiă! Parochiile săsescî sunt dotat 3 cu venite mari şi frumoase, preoţii lor sunt oameni Învăţaţi, cu studii universitare, dar nu cemunică cu poporul, nu-î scie păsurile lui, de 2—3 ori pe an le ţine căte o predică şi aceasta e totul ce face pentru căte 3—4 mii florini/pe an. Toate cele-lalte Nişte pescari, văzând accidentul, a-lergarâ şi puseră măna pe densul, şi pe tata Micoulin care inota spre ţărm. Doamna Rostand dormea ; ’i se ascunse pericolul prinsoare trecuse fiiul său. In josul terasei Frădăric şi tata Micoulin, muiaţi pănă la oase, găsiră pe Na'is care urmărise cu ochii această dramă. — A dracului soartă! striga bătrânul. Adunasem panerele, era să ne in-toarcem... N’avem noroc. Na'is, palidă de iot, se uita ţintă la tatăl său. — Da. da, murmura ea, n’aţî avut noroc... Dar cănd te pui in contra vântului, atunci eşti sigur... Micoulin se necăji. — Smintito I ce tot te amesteci?... Vezi bine că domnul Frădăric tremură... Aide, ajută’l se intre in casă. Frădăric se alese cu şederea in pat toată ziuă ; spuse mamei sale că ’l doare capul; a doua zi văzu că Na'is era pe gânduri. Nu mai voia să ’i dea întâlniri; şi, intălnindu’l intr’o seară in vestibul, ’l luâ in braţe ca o nebună, şi ’l sărută cu pasiune. Nici o dată nu ’i incredinţă bănue-lile pe care le avea. Numai, din acea zi, veghiâ asupra luî. Apoi, peste o săptămână, ’î veni oare-care îndoială. Tătăl său ’şi vedea de afaceri ca de obiceiu; ba chiar era mai blând o bă-tea mai rar. Tot-d’auna, spre toamnă, una din plăcerile familiei Rostand, era să se ducă se mănânce pe marginea mării, spre Niolou, in scobitura unor stânci. In urmă, fiind-că erau prepeliţe prin co- servicii le face aşa numitul «caplan». Ca se vedem ce egoişti sunt saşii e destul ce constatăm, ca in Braşov la magistrat, pe cum şi la Sibiu, unde in locul prim sunt 10 mii de români, in al 2-lea căte 5 mii, din servitori incolo nu au aplicat nici un amploiat romăn. Ba românii din Braşov au portat şi proces cu saşii in timpii de la 1837, ca se aibă un romăn la magistrat, dar procesul s’a terminat in defavorul românilor. Aşa sunt saşii; şi românii o parte mare tot nu se sfiese a se alia şi a face causa comună cu ei! Ce ar fi mai natural ca românii cu saşii să fie a-liaţî contra opresorului comun, contra maghiarismului ? Dar aceasta nu se poate din partea saşilor, pănă e lumea ! Saşii au preferit, la anul 1865, in dieta din Cluş uniunea cu Ungaria, de căt autonomia Transilvaniei; se înţelege ei, nu visau atunci că peste 10 ani va veni d-ul Tisza şi leva tăia din unghii, le va denumi el comes săsesc şi că in averea lor adunată per fas et nefas vor avea şi alţii de-a vorbi un cuvânt. Acum le pare rău, dar, cu tot răul ei tot nu se aliază cu românii. In adunările comitatense să-î vezi pe popii săseşci, ce principii de morală susţin, unde e vorba de a împărţi o cuotă ae bani pantru şcoala săsească şi cea românească. Ca să nu ia refugiu la numărul sufletelor, preferă a lua refugiu la numărul vitelor, căci saşii ah mai multe vite ca suflete, şi aşa înving1, iar românii, cu vite maî nuţine, capătă in loc de partea ce le compete, a 8-a parte din cotă. Aceasta e dreptatea popilor săseşci din Sibiu. Intre âstefel de impregiurări nu e m.rare, dacă românii din fundul regesc au motive să urască pre saşi, căci ei sunt demni de ură şi dispreţ. In colo, gintea saşilor are şi o parte bună. Saşii toţi sunt economi harnici, au reuniuni agricole, muncesc, adună averi, fie-care sas are 3—4 curţi intr’un sat, in una locuesce, 3 sunt gâle. Românii au o curte micuţă dar căte 8 copii, şi au o faţă maî senină şi maî veselă, ca sasul, care nici in ziua de Pascî nu ride odată. In procesele ce le au cu românii, saşii au arătat că nu sunt nici oameni de inimă. La căte o ceartă de hotar, ah împuşcat pe români, fără ca să li se fi intemplat ceva. Gasurile din Apold cănd ah împuşcat pre economul din Rod, şi maî an saşii din Cisnadioara pe vre-o 6 Ro-măni din Reşinari sunt recente, şi nu vom uita că tribunalul din Sibiu a e-eliberat pe Saşii acusaţî. Sub astfel de impregiurări credem că românii din Transi vania, şi im-preună cu dânşii şi noi, caută să spună saşilor că bucuriile lor pot fi fără prihană. Demonstraţiunile lor eventuale pentru germanismul respăndit prin «Schulverein», devin ridiculoase şi rămân simplu «pium desiderium», faţă de românii şi de maghiarii din Ardeal. Minte şi raţiune 3 trebue Saşilor şi acestea apoi le-ar pune inain-tea ochilor macsima: in timp de pericol aliază te cu cei d’o potrivă asupriţi, in lupta politică. Dacă in 700 de ani nu le-a venit mintea in cap, ar trebui să le vină in a 8-a sută. Politica şi principiul lor: d’a ţinea tot-d’a-una cu puterea, contra celui apăsat şi persecutat pe nedrept, este inmo-rală şi de aceea nu poate nici va putea să resulte din ea nici un bine nici line, bărbaţii stricau căte-va cartuşe. In acest an, doamna Rostand voi se ia pe Na'is, ca să ’l serve la ma_ ; şi nu se uită la observaţiunile lui Micoulin, a cărui faţă de sălbatic bătrân se vedea că era mult contrariată. Plecară de vreme. Dimineaţa era d’o frumuseţe rară. Netedă ca o oglindă sub soarele blond, marea desfăşura un fel de pănză albastră ; prin locurile pe unde treceau curenţii, făcea creţuri, albastrul se maî inchidea puţin in violet, pe cănd prin locurile moarte, albastrul era maî palid, lua un fel de transparenţă de lapte; şi s’ar fi zis, că pănă la orizontul limpei le era o imensă bucată de satin desfăşurată, cu culorile schimbătoare. Pe acest loc adormit, barca luneca uşor. Ţărmul strimt unde se deteră jos, era la intrătura unui găt şi se aşezară in mijlocul pietrelor, pe o bandă de iarbă arsă, care ie servi de masă. Era o întreagă istorie această mâncare sub cerul liber. Mai ăntăiu, Micoulin plecă smgur in barcă să scoată peştele, regulat din ajun. Cănd se in-toarse, Nais culesese o mulţime de ierburi uscate, in d< ajuns ca să a-prinză un foc mare In acea zi bătrânul trebuia să facă ciorba, supă cu peşte, clasică, a cărei reţetă, pescarii de pe litoral ’şi-o transmit din tată in fiu. Era o ciorbă teribilă, foarte piperată, parfumată groaznic cu usturoiu pisat. Familia Rostand se veselea mult cu această ciorbă. — Tată Micoulin, zise doamna Rostand, care catadixea să glumească in asemenea împrejurări, o s’o faci tot pentru Saşi, căo! moartea şi perirea izvorăsce din difeiite boale. Unul piere de foame, dar altul de îmbuibare dacă nu are cumpăt. Asta se întâmplă şi cu popoare întregi, nu numai ,:il indivizi singuratici. DI3ST JXJDBŢE3 Păstrarea monumentelor isiorice.— Cetim in „Noua Revistă (din Iaşi) : Un monument istoric care presintă şi el insemnătatea lui, fiind in acelaşi timp şi de utilitate publică, avem la biserica Niculae cel mare, pusă acum in reparaţie. In partea de jos a turnului acestui biserici este săpată in peatră mărimea adevăratului stănjăn domnesc de Moldova, împărţit in palme şi palmace. Acest monument istoric a fost foarte mult maltarat de barbaria timpurilor prin cari a trecut, aşa că astăcji zace aproape nezărit sub un strat de tencueală. Noi ne facem datoria a atrage atenţiunea d-lui de Nouy, arhitectul însărcinat cu conducerea lucrărilor pentru repa-raţiunea numite biserici. ★ îndeletniciri ovreesci. - Cetim in „Liberalul" (din Iaşi) : Ni se releatează că nişte fete ale unul ba-cal evreu, luau bani de la mai mulţi comercianţi, ce erah ameninţaţi de falimente, in numele unui judecător comercial, pentru a face ca acesta să scape pe munţii de bancrută. Precum judecătorul in chestiune era cu totul strein de afacere, şi fetele puneah banii in buzunar, faliţii cu pricina văzăndu-se traşi pe sfoară ah denunţat cazul parchetului, după cum ni se spune. Băile Pucioasa, spune „Unirea" (din Tîrgovişte), ah fost visitate anul acesta de peste 300 familii. O mişcare continuă se vede şi astă-zi in băl, o mare parte din visitatori, care şi -ah terminat cura pleacă, pe cănd alţii vin spre a reîncepe. Efectele miraculoase ale acestor ape, fac ca, pe fie care vară se sporească numărul visitatorilor cu toată neingrijirea lor. Dacă un stabiliment sistematic ar esista, şi dacă mijloacele de veţuire ar fi mai bine îngrijite, ce staţiune principală ar deveni pentru ţara noastră. * Lipsă de praf de puşcă. — Iată ce scrie acelaş ziar : . „Aflăm că praful de puşc ă lipseşte de mal mult timp cu desăvârşire din oraşul nostru şi din tot judeţul! întrebăm pe onor guvern, dacă acesta a fost scopul, dănd concesiunea unuel companii streine ? „Dacă milioanele merg in punga streinilor, apoi suntem revoltaţi, cănd vedem că nici angajamentele nu şi le ţin. Rugăm pe d-nul ministru de resbel să ia măsuri de indreptare". » Iarmarocul de Sănta Maria din anul acesta, scrie „Curierul Ralassan" (din Iaşi), este foarte prost, din causa vuetulul ce s’a răspândit că există boală de vite in mai multe părţi, aşa in căt mai nimica vânzări nu se fac, nici de vite şi nici de producte sah mărfuri din oraş. Dacă n’ai fi fost această boală de vite, ar fi un iarmaroc din cele mal satisfăcătoare, de care lumea speculantă de mult aştepta. S ah văzut o mulţime de oameni cu cară din sate destul de depărtate venind in oraş, cu producte şi vite pentru vânzare, şi ducă iau-se pănă la iarmaroc li s’ah oprit intrarea de către agenţii competenţi in piaţa iarmarocului, aşa in căt s’ah văzat) nevoiţi a se inturna şi a sta pe la diferite pieţe, pe la podul-roş etc., aşteptând aşa de bună ca cea de anul trecut ? Micoulin părea foarte vesel. Spălă mai ăntăiu peştele in apă de mare, pe cănd Na'is scotea din barcă un fel de sobiţă de fier. Afacerea fu repede terminată: peştele in fundul tingirii, acoperit cu apă, cu ceapă, cu unt-de-lemn, usturoiu, un pumn de piper, o pătlăgea roşie; apoi, tingirica pe foc, un foc formidabil, de se putea frige un miel. u Pescarii spun că meritul acestei cor-cofeli stă in modul d’a se fierbe, d a se coace maî bine zis; trebue neapărat ca vasul să dispară in flăcări. In acest timp; Micoulin foarte serios, tăia felii ae păine intr’un castron. Peste o jumătate de cias, vărsă bulionul peste păine, şi servi peştele d o parte — Aide I zise el; numai cănd e fierbinte este bună. , Şi papara fu mâncată, in mijlocul glumelor obişnuite: — Ia spune, Micoulin, ai pus iarba de puşcă in ciorbă ? — E foarte bună, dar trebue un gâtlej de fier! , . Micoulin, mănca liniştit, inghiţiM câte o felie de păine de căte ori ducea lingura la gură. De altă parte, arăta, stănd puţin cam la o parte, căt de măgulit era că dejunează cu stăpânii. Va urma) Emile Zola. --------------------------------- www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA in zadar, cu speranţa la o nouă disposi-ţie din partea locului competent, spre a le permite, poate, de a se reinttima la iarmaroc de a’şi vinde sad cumpăra marfa. CORESPONDENŢA PARTICULARA a „României i.it>ere.“ Călăraşi, 12 August Domnule redactor' Abia de căte-va zile sosit in oraşul Iruntaş al districtului Ialomiţa, mi- e cu neputinţă să coordonez, chiar in prima mea corespondenţă, impresiu-nile câştigate. Reservăndu-mî insă cel puţin un\,timp de-o zi sau două, cred că şi a doua corespondenţă se va bucura de ospitalitatea acordată acesteia. Oraşul Călăraşi, de şi mic din punctul de vedere al întinderii sale geografice, totuşi ofere multe de studiat. Microcosmurile politico-sociale, ca şi cele a sciinţelor naturale, sunt in a-dever o lume mică, in care cine-va are destul de studiat, numai să poată, şi să aibă timp. Corespondentul d-voastră insă, ne dispunând de timp suficient, nu veţi pretinde să fi aprofundat aşa in grabă toate cestiunile de care se agită mica lume de pe malurile Borcel. Să incepem cu şcoala. învăţământul e servit de 11 profesori , dintre cari patru sunt la şcoala de fete (cu 4 clase şi una divisionară) iar şapte la şcoala de băeţl (Nr. 1 cu 4 şi Nr. 2 cu 3 clase). Toţi profesorii sunt stimaţi de concetăţenii lor pentru împlinirea conşcienţioasă a misiunii lor, in frunte cu directorul I. Bră-descu, care părăsind acum postul săti din Călăraşi pentru jtot-d’a-una, lasă in urmă-I regrete sincere. Edificiu] şcoalel de băeţl e prea frumos, aducând, ce priveşte faţada, puţin cu palatul administrativ din New-York. Păcat numai că in dreptul lui se ridică, inegrită de vremuri, puşcăria oraşului. Nu ştim vrea să însemneze aceasta un Memento, voind să figureze ca stânca lui Tarpeius, sau e o pură intămplare. Anul trecut, d. prefect Peride a stăruit pentru înfiinţarea unei şcoale de adulţi; se pare insă că comitetul permanent n’a înţeles utilitatea acestei Şcolf despre care NapoleonjI susţinea pă e singura care prepară cetăţenii pentru votul universal. Si e păcat că nu esistă o asfel de şcoală, căci mulţi din acei tineri cari n’au câştigat destule cunoştinţe din şcoalele elementare, sau poate că nici n’au urmat vr’o dată in ele, in o şcoală de adulţi s’ar putea bucura de luminile unei instrucţiuni speciale. De aceea credem că silinţele d-luî prefect Peride ar trebui apreciate, fiind vorba de o instituţiune folositoare elementului romăn din Ialomiţa. * * * Despre industria şi comerţul Căi; iaşilor puţine bune de relatat. Afar de o fabrică de făină şi berăria d-li Perieţeanu—nimic important. Abia d un an şi ceva d. Peneţian a clădit fabrică cu două cazane de căte 200 d vedre. Berea de aici de multe ori mal bună de căt a lui Oppler din Bi cureştl. Dacă taxele n’ar fi atăt d mari, cum sunt de la 1862 incoaci şi dacă agenţii fiscali ar fi mai con ştiincioşl in împlinirea datoriilor loi (înţeleg numai pe cel de la d. Iorg Perieţeanu), industria berii ar pute prospera şi la noi, scăpăndu-ne ast-f< intru cătva de ghiarele Austriei, car caută, cu ajutorul pasiunilor noastri să ne deslege băerile pungii. In jude mal sunt două fabrici de făină, una i Lechliuga d-lul Negroponte, alta i BroştenI, a d-lul Zappa. Acesta din (urmă a înfiinţat aici mulţime de brutării, aşa in^căt Călări şenil şl procură pănea de la brutăriil ^nmpia», care au inundat piaţa. Elementul jidovesc a început să s incmbe şi aici. Deja pe strada princi pală, Ştirbey Vodă, se zăresc prăvă îoare cu fel de fel de mărfuri bun )l ('(tine. O concurenţă energică li tvifnr a?ieSnr T1?.e£astorî precum şi gre i °r’ ; Hiescu, unul din cel ma ' eştepţi comercianţi români. In totju «eţui, întâlneşti in comune, depositi j6, ^omale, pluguri de fer etc. d’ab a-lul lliescu. Onoare d-sale ! in schimbul industriei neglijate, Că lăraşenn fac politică berechet. Toţ r • l1Tnitorî Şi mult gânditori la a ntei pe care ’l văd din patn P *c^e/ lnaRe insă nu cardinale. Ast fel actualmente mal toţi sunt li oerali, şi anume avem: a) Liber aii-in dependenţi, declaraţ r: t.airecţia politică a d-lui Iorgu Pe t . a ’ . preşedintele comitetului poli m ', aic* Şi a d-lor Stoenescu (pri u oraf.utuî) Şi Năe Mănescu, ambi ^urentul a) urmăreşti ciE U politi?eî locale ce tinde s; 4 a i“£iiwf"“ n“maI de depu b) Grupul Maniu care ca şi portul?" Poenaru-B o Grupele aceste se apropie sau se depărtează de curentul a) planând pe o tizontul politic iu lipsa primului ministru. 1 i fine, d.) sunt căţî-va cari cred că patria ar deveni fericită după receta d-luî Lascar Catargi. Aceştia citesc mimai arti colii conservatori din «România» şi din causa aceasta se abonează numai pe Ys an, nevrănd să citească şi articoliî d-luî Vernescu. Cum vedem liberalii sunt in majoritate covârşitoare, actualmente. (Va urma). ------------------------------ O SERA ARE ISTORICA Esposiţia universală ce s’a plănuiţ in Paris pentru anul 1889, va avea un caracter eminamente istoric. Ea se va face, pentru a serbători împlinirea centenarului primii revoluţiuni francese. Fie-care departament va înfăţişa la exposiţiune articolele sale de produc-ţiune, de industrie precum şi tradiţiile şi particularităţile sale provinciale. Mu-seele provinciale ăşl vor trimete cu această ocasie ia Paris toate bogăţiile lor artistice. Ba se vorbesce a se as-lipi şi statuele din toată Francia de piedestalele lor şi a se transporta a-tuncî in Paris. Gradina Tuileriilor, Piaţa Concordiei şi Câmpul Eliseelor vor adăposti această esposiţie unică in felul săfi. Un comitet va îngriji din buna vreme de realisarea acestei programe vaste. * ---------------------------- RECOLTA PESTE MILCOV * etii n „Vocea Putneî* (din Focşani): Recoltele anului curent care erau cu totul compromise din causa secetei ce a& avut loc in luna Maiu, in urma abon-dentelor ploi căzute in Iunie şi Iulie, sperăm a da la acest judeţ un resultat satisfăcător. Acum cănd secerişul este mal in totul terminat, se poate compta următoareb produse : Grăul $ —6 chile la falce, Orzul 4—6 chile la falce, Secara 4-5 chile la falce, Ovăzul 4—6 chile la falce. Porumbul promite mal in genere un produs mulţumitor, cu oare-care escep-ţiune pentru căte-va localităţi semănate mai târziii, unde este espus a rămânea crud. —----------------------—----- ŞTIRI MĂRUNTE Din Berlin se asigură, că Germania are du gănd să facă nou! anexiuni in Africa centrale. Aşa e vorba să ocupe tot ţărmul de ia Kamerun pănă la Colonia engleză Lagos. * împăratul Rusiei a ordonat transportarea, pe cheltuiala statului, a cadavrului generalului Totleben la Sevastopol precum şi ridicarea tot in acest loe, a unul monument pentru genialul apărător de la 1854. * In oraşul Rzvador din Galaiţia au ars zilele acestea 114 case şi 327 dependenţe, cu toate grăuele ce se strînseseră de pe cămp. La Oboik posesiune francesă pe coasta 0-rnntală a Africeî, s’a stabilit un biurou postai, care va incepe a funcţiona de la 1 Sept st. n. a. c. p Din Sofia se anunţă că guvernul bulgar a inceput negocieri pentru rescumpărarea liniei ferate Rusciuk-Varna. — Un proiect de rescumoărate se va supune in curănd Ca-meriî. * Cu ocasia onomasticei regelui Milan al Serbiei a apărut in foaia oficială un decret, prin care primul regiment sârbesc va purta numele de prinţul Miloş I iar al doilea regiment numele regelui Milan. ------------—----------------- MOMENTE DE DISTRACŢIE O scenă de recomandare. — D-lor, vă presint pe amicul meii X..., care nu e atăt de prost după cum are aerui. La care presintatul respunse iute: — Acesta e in tocmai diferinţa d’intre nune şi amicul meii. O Nea Christache era cu amicul săfi la vănătoare. Ochind o dropie mare, făcu foc, dropia sboară; nea Christache insă se laudă c’a omorît’o. Ast lucru nu poate fi aşa, respunse amicul săii, fiind că n’o văd c’a căzut. — - Drace ! esclamă nea Christache, nu vezi că am redus’o in pulbere ! O Un cavaler ispaaiol, nobil ca regele, catolic ca papa, şi sărac ca lob, bătu noaptea in poarta unul han. — Cine e acolo ? strigă de la fereastră hangiul somnoros. — Este don Juan-Pedro-Hernandez-Rodrigue de Willanova, comte de Mala-fra, cavaler de Santiago şi d’Alcantara. Hangiul inchise fereastra zicăndu-î. — Sunt forte trist, d-le că nu pot prii-mi atâţia domni! Hidalgul merse blestemând numele săă cel lung. © La luarea Plevneî, un brav ofiţer român rămase fără un picior din causa unul obus. > Servitorul său ajungănd lângă dânsul in acel moment, incepu să se tînguiască. — Pentru ce plângi ? ’l intrebă stoicul ofiţer, tu nu vel avea de căt o ghătă să văcsuescl! -------------—...... ————— NOTIŢE LITERARE Biserica ortodoxă romănă frevistă periodică eclesiastică' Anul al VIIT-lea, No. 7, are această tabola de materii: Misteriul penitenţii.—Mitropolitul Gligore Ţamblac. — Capela romănă din Badeîi-Baden a fostului domn Michail Grigore Sturza.— Sumarele şedinţelor Sântului Sinod. Contemporanul.--(Revistă ştiinţifică şi literară) anuî III, No. 22 şi 23, are acest sumar: Ideea despre ceea lume (sfirşit). — Sîrbul cu Plătica, (anecdotă populară.—Cele cinci epidemii de holeră la Paris după M. Bouchar-dat, (va urma). Feciorul Pope!, (după natură). — Despre dialectul moldovenesc (urmare).—Vălul negru deCharles Dickens (trad.) —Geologiea judeţului Argeş după un memoriu a d-lul Sabba Ştefănescu, membru al biu-roului geologic (prese.).—Fac ce-a făcut tata (Anecdotă populară).—Duelul (trad.)—Legile istorice cari esplică limba română de Vasile Ionescu profesor de limba Romănă la şcoala «Vasile Lupu» Iaşi 1884. — Prefaţa ediţiunel a Il-a a introducere! in ştiinţele naturale.— Urîtul (formă populară).—Despre planeta sau planetele intramercuriale (trad.) — Cele cinci epidemii de choleră la Paris.—Deduceri hi-gienice, (traduc, sfârşit).—Ştiinţă la d-1. Ou-parencu şi in Noua-Revistă.—Felurimi. ,-~k~ -v- 26 August, 1884—9 ore dim.ueaţa . Paris, 25 August. De ieri seară s’au inregistrat 4 caşuri ce moarte cholerică la Marsilia şi 6 la Tulon. . Roma, 24 August. In timpul celor din urmă 24 de ore, numărul morţilor de choleră a fost după cum urmează: Cuneo, 10—Parma, 3— Porto-Maurizio. 5 —Turin^ 2—Massa, 11. Un cordon sanitar s’a aşezat împrejurul oraşului Spezzia. D-1 Dimomale, comandantul departamentului maritim, s’a numit comisar sanitar pentru Spezzia. . . Berlin, 25 August. Principesa Wilhelmine s’a îmbolnăvit de scarlatină. Potsdam, 25 August. Lordul Ampthill, ambasadorul Angliei la Berlin, a murit aci. Hambnrg, 25 August. După „die Bflrsenhalle" vaporul hambur-gez Massalia ar fi scăpat echipagiul vaporului Francez ,,1’aveyron", care naufragiase aproape de Guardafui, şi l’ar fi debarcat1 la Aden. Roma, 25 August. Ziarul „l’Osservatore" desminte că Papa ar fi pronunţat, cu ocasiunea serbători! St. Ioa-chim, discursul pe care l’au publicat oare-carl ziare. (Havas.) licitaţiuni MINISTERUL DE INTERNE Eforia spitalelor civile. La f Octombre, se va ţine licitaţie la e-fone pentru pănea şi jimbla trebuincioasă bolnavilor din spitale, in cursul anului 1885. — La 28 Octombr . se va ţine licitaţie pen- u antreprisa cosciugelor necesare stabilimentelor eforiei in cursul anului 1885. — La 30 Octombre, se va ţine licitaţie pentru materialul de medicamente necesarii de-ţositulul farmaciei centrale a eforiei, in cursul anului viitor 1885. La 2 Noembre. se va ţine licitaţie pentru antreprisa obiectelor de droguerie necesarii farmaciei centrale, in cursul anului 1885. — La 2 Noembre, se va ţine licitaţie pentru vinul necesar stabilimentelor eforiei in cursul anului 1885. MINISTERUL DE RESBEL Direcţia arsenalului armatei. In ziua de 25 August 1884, se va ţine licitaţie in cancelaria direcţiei arsenalului armatei, situată in Dealul-Spireî, orele 9 dimineaţa, pentru furnisarea a 300 metri cub! lemne de stejar uscat bine. Primăria nrbeî Olteniţa. Pentru construcţie de barace şi pavare i pieţei No. 1, primindu-se oferte, se face cunoscut că se va ţine licitaţie in ziua de 23 curent. ----------------*----- PREŢUL PRODUCTELOR Constanţa, 10 August. Grăul ciacăr, calitatea I, kfia lei 18.30. Orzul, kila lei 9.60. Galaţi, 10 August. Porumbul, greutatea 607.-631/.,(livre, kila lei 36.75—38.75. „ „ . , Giurgiu, 10 August Urau ciacăr calitatea I, greutatea 55-59 livre, kila lei 48—58. Grău ciacăr, calitatea II, greutatea 55—59 livre, kila lei 56—75. Porumbul, greutate 57—59 livre, kila lei 56—58. T.-Severm, 10 August. Grău ciacăr, calitatea I, kila leî 60--70 Porumbul, kila lei 62—64. Orzul, kila lei 54—56 _ . T'-Severin, 10 August. Grău ciacăr, calitatea I. kila leî 60-65 Porumbul, kila lei 62—64. Orzul, kila lei 54—56. Tulcea, 10 August Grău ghirca, greutatea 57 livre kila Iei 18—19. Porumbul, kila lei 14. Orzul, kila leî 9—9.50. Giurgiu, 11 şi 12 August. Grău ciacăr calitatea I, greutatea 50 -56 livre kila lei 50—57. Grăii ciarcăr vechi u, calitatea II greutatea 55- -58 livre, kile leî 56—70 Porumbul, greutate 57—60 livre, kila lei 56— 59. Orzul, greutatea 43—47 livre, kiln lei 42—47 Bechet, 12 August. Grâti ghirca, kila lei 64—72. Porumbul, kila leî 52—60 Orzul, kila lei 36—40. Ovăzul, kila lei 36—40. Secara, kila lei 52—56. — ----------—-----------------> ULTIME STIRÎ O insurecţiune generală a avut loc la Zambâre, colonie portugeză.—Gar-nisoana portugeză a fost manasacră.— S’au cerut ajutoare din Europa. Din Pretoria se anunţă că Boerii avi pus măna pe Zululand. Sentinţa de moarte pronunţată contra fostului president al republicel spaniole, Ruiz Zorilla, a fost confirmată de consiliul suprem de răsboiu. Prinţul moştenitor al Germaniei a plecat la băl la Ostenda. In Peking, capitala Chinei, s’a deschis un biurou telegrafic. S’a hotărit facerea unul canal maritim care să transverseze peninsula Ma-laesă şi să impreune golful de Bengal cu golful de Siam, scurtând astfel drumul in Asia cu două trei zile.—Capul întreprindere! e d. Lesseps. Timpul pentru inceperea cursurilor primare a sosit; cele gimnasiale şi liceale sunt la uşă.—Ne împlinim o datorie către părinţii de familie, cari vor să ’şî aşeze copii in vre-un institut privat din capitală, atragănau-le atenţia asupra institutului d-lul Ştefan Veles-cu.—Acest aşezământ de distincţiune are o reputaţie stabilită. De paisprezece ani de cănd esistă, a reuşit să o cupe unul din cele d’ântăifi locuri in sfera învăţământului privat. Elevii, a-tăt cei din clasele primare şi gimna-1 siale, căt şi cel preparaţi pentru şcoalele speciale, au trecut la şcoalele publice ca tot-d’a-una dintre cei d’ântăivi. —D-1 Ştefan Velescu—trebue să i-o recunoaştem—n’a căutat nici o dată nimica spre a ridica nivelul institutului săli. Fie care an a însemnat un nod progres, atât sub raportul material căt şi cel didactic. Localul institutului terminat deun an de zile, este unul din cele mai strălucite zidiri de care dispune învăţământul nostru.—Pentru anul şcolar ce incepe, d. Velescu a făcut o achisiţie însemnată şi nepreţuita in persoana d-lul profesor Anghel Demetriescu, care s’a insărcinat cu conducerea secţiunii literare, d. Michăilescu, remănănd cu conducerea secţiunii ştiinţifice. Nu vorbim publicului despre ceva nou, care caută să’şi facă clientelă prin reclame... ’ _ Institutul Velescu ăşî are deja meritele sale recunoscute. Nu facem de căt a le aduce aminte părinţilor de familie şi a’i orienta, ca publicişti ce suntem, in ajunul reînceperii anului şcolar. Victor Hugo a plecat Vineri seară in Elveţia, cu nepoţii. Asta-seară, la grădina Raşca, o fârte plăcută petrecere, prin concertul ce ni’l dă familia P. Armanini, compusă din cinci persoane: d-nu Pietro, tatăl, d-na Ecathârine, muma şi copii Carlo, Ed-duardo şi mica Maria in vârstă de 8 ani. Familia toată cănta din mandoline, cu tatăl, piim virtuos, şi mama, gui-taristă. Familia Armanini posedă cele mal frumoase scrisori de recomandaţie. din partea celor mal iluştri oameni din lume: Ch. Gounod, prinţii des Gal-les, etc. Vom reveni. A-seară, colonia ungară a dat un banchet, in sa’a otelului Union. Ce-o mal fi ? -------------------------------- „INTITBTUL N0U“ DE DOMNIŞOARE Bucuresci Strada Primâvereî No. 6. Măgulită de încrederea cu care această instituţiune a foştii tot-d’a-una onorată de la fundarea el, şi dorind a răspunde la cererea mal multor părinţi de familie, care anul trecut n’afi găsit locuri, direcţiunea a luaţii măsuri pentru a se pune in stare de a mal primi un număr limitat de eleve, construind incă patru sale de dormitor, patru sale de studiu, o mare sală de recreaţiune şi gimnastică, incă un refectoriu, 14 celule pentru pianurl şi patru camere particulare pentru eleve in camere separate; toate aceste, in fundul curţii, espuse la miază-zi şi avănd vedere in curte şi in grădină.—Pe lăngă aceste s’a construită, cu vedere la uliţă şi in curte, un local isolat cu totul, in care s’au instalat parlatoriul şi infirmeria institutului, pentru a fi cu totul separate de clase şi dormitorii. Condiţiunile de admitere: Nu se primesc eleve de căt cel puţin pentru un an şcolar intreg. Anul şcolar este de 10 luni.—1 Septembre. —1 I uliii. » semi-internă. » 600. » esternă. ... » 450. Pentru preţul arătat eleva invată, urmând programul Statului pentru şcoalele de fete. tot învăţământul primar şi secundar, limba franceză, limba germană, piano, muzică va-cală şi lucru de mănâ. Limba gri acă, latină, italiană, engleză, jocul şi gimnastica sunt facultative şi se plătesc a parte după vărsta şi gradul de înaintare a elevelor. ‘ Afară de aceste două cursuri de studii, mal este unul special pentru copil miol, bă îţi şi fete, cari nu pot ;apă intra in clasele regulate; aici se invaţăfin limba romănă, franceză, germană şi engleză tot ce trebue să ştie un copil mal inainte d’a incepe să lucreze după un program. Odatâc u anostea in-vaţă jocuri şi cântece in toate limbile precum şi tot felul deeserciţiî pentru desvolta-rea corpului. , „In acest curs special pentru copii mici, Bcole enfantine şi Kindergarten", tot de o dată, se primesc copil de la 3 ani sus, cu plată de 354 leî noul pe anul şcolar. Copil din acest curs sunt externi Se primesc escepţio-nal şi interni, insă cu plaţii şi condiţiunl* cu totul particulare. Institutul se poate visita in toate zilele de la 1 pănă la 5 p. m. înscrierea şi instalarea elevelor se poate face chiar după acuma. — Cursurile se deschid la 3 Septemvre viitor. INSTITUTUL MEDICAL Strada Vestei No. 6. Făcăndu-se reparaţie radicală la băile de iLur şi ameliorăndu-se băile de putină, prin introducerea de basin de porţelan cu dale de marmură etc.; cu onoare se anunţă Onor. Public că stabilimentul a inceput a funcţiona de la 8 August in toate dilele; iar preţurile şi orele sunt cele mal inainte publicate prin jurnale. Băile de nomol de la Lacu-Sărat nu vor mal funcţiona pănă la o altă disposiţie. Uireeţip. --------------♦—>------------- BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar cartea intitulată: „MESURILE CELE NOUI“ desemnate in mărimi naturale şi desluşiri practice asupra intrebuinţărei lor. IM '’e găsesce de vănijare la toate librăriile din Bucuresci, la autor O. Predescu strada Nerva-Traian No. 148, precum şi la biuroul «Publicitatea» strada Regală No. 10. j A eşit de sub tipar: PRESCURTARE DIN ISTORIA „ROMANILOR" lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe sexe, de d. B. B. Seeareanu. A treia ediţie, ilustrată cu 26 portrete de domni. A eşit de sub preăă, in editura librăriei Socec şi C-nia MANUAL DE GEOGRAFIE Premiat de Societatea geografică romănă şi aprobat de ministerul instrucţiunei publice ca carte didactică pentru şcdlele primare. Această lucrare a d-luî profesor N. Mihăi-lescu coprinde trei părţi, care se vănd separat: 1) . Prima parte, pentru clasa Il-a primară, tratează geografia unul judeţ inchipuit şi are intercalate intr’ănsa opt clişeurî esecutate cu cea mal mare îngrijire. Preţul 30 bani. 2) . Partea Il-a, pentru clasa IlI-a primară, tratează geografia :omănieî şi e urmată de o chartă a României. Preţul 35 bani. 3) . Partea IlI-a, pentru clasa IV-a primară, tratează geografia sumară a celor şease părţi ale lumel şi are intercalate intr’ănsa 7 chărtî. Preţul 75 bani. C1) nnmniCfiîirîi engleză doreşte a da lec-U UUmillbUdra ţir de limba englezăscă A se adresa la redacţia noastră. fes?) P* Redacţia şi administraţia revistei medicale „Spitalul" s’a mutat in strada Luterană No. 5. VIN NEGRU de Oreviţs şi Goln-Drâncess Vachid de 4 am6 qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra - - şi ALB DE DRAGASIÂN! din renolfca «surIrI 1881.—lţ| fr. vadra Ir j PĂUN POPPESCU k Comp. Sîrfcd» 18 CASA DE S0HIMB G. STER IU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. --*o>o4o* CURSUL BUCUREŞTI Pe xiua de 14 August 1884, ora IO. Oump. VSnd. 57» împrumutul Comunal . . 857. 86 5J/0 Scrisuri Funciare Urbane . 888/4 89 5°/0 „ „ Rurale , 927. 92 Va 57» Renta Română perpetuă 93 7* 93-/3 57» „ amortisabilă . . , 953/4 96 6°/o Scrisuri Funciare Urbane • 98 98'/* 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rural)' 97*/, 97»/, 67° „ a „ Căii. Fer. Rom' 101 102 77. Scrisuri Funciare Urbane . 102 102‘/4 7o/o „ „ Rurale. . 1027= 1023/. 7% împrumutul Stern 8°/c „ Oppenheim. • Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300j Impr. cu prime oraşul Bucur. 231 232 33 34 Acţiuni Credit Mobiliar . . . 205 506 „ ConstrucţiunI .... 275 276 ,, Naţionale 245 246 , Dacia-România . . . 262 264 „ Banca Naţională . . • 1390 1400 Fiorinii Valuta Austriaca . . 209 210 Mărci Germane 124 125 Bilete Francese 100‘/. 1007, , Englese 25*/, 26 Ruble Ruseşti 252 254 Aur contra Argint şi Bilete . 540 550 NB. Cursul de mai sus este in moneda dc aur socotit după cursul fiscului. Cupoane se aquită fără scăzamSnt Adresa penrtu telegrame HST£BIUM. www.digibuc.ro R0M ANIAr felffER A Fior» României,' săpunărie parfumurl, medalie de a ’de la esposiţia agricolă a in, ţulut -Ii )v 1882. Grbbowsli Siaroff, Bucurescl. Niculescu & Comp. ţcoater) “. No. 10, Str. D6mneî, No. 10. Salopu -pe-Malu penru tunsu, raău Şi frizatu, aranjaţii din nod.— 12 rasuri lei S.—Asemenea şi un bogat asortiment deparfumerie fină cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. Ioai..t.u Fraţn, (hbrart) Strada Lipseam Nr. 27 şi Strada lari Nr. 18. ^e’ osfair il.iuiucuTl 3 K âlc.x. Orabowski Comisionar Strada Şelari, No. 13 Repre-sentant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general 1 firmei Theophile Roe-der & Corn. la Reims in Şampania. Jonn Pencovicî, (lipscani) Stra da Lipscani Nr. 24, Scoria, lităţî de mătăsuri, lânuri ian tele, confecţioane gata, stofe d<' mobile, covoare, pordălăril dn diferite calităţi. Vânzare cu ore. ţurî foarte reduse. v ’ FABRICĂ DE REGISTRE. LINIATURÂ, STERIOTIflE Şl GALVÂNOPLÂSTICA Medalie de aur ftimiu Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. Jordache N. Ionecsu (restau rant) Strada Covaci, No. 3 Deposit de vinuri indigene ş streine. raţii I. Goicgan, .'-LI Ui MW Ş ■ • ... - ...- 1'/. ■. .. ;.. . . .'.-..v.... ’ ._ ■ - * JZ A CEST, Ş ŢA BILIM E N Ţ efectuenzâ tot felul de luei'ăi*f nVirigâtoare de specialitatea sa uşile Georgescu, Fabricanlfl de Paste, TT,-:—" " ■ Uleiuri, Scobealâ şi moară de măcinat făinuri Str. Soarelui No. 13. Sub rb \ Manea Brutaru, Culoarea Verde. Pogonul de pitmcnt a-raMl produce 5 pănă la 7 chile orez. In ţara românească cultivarea orezului isbutesce foarte bine precum am probat chiar la I2x-posiţia Cooperatorilor din toamna, trecută, cănd ni s’a acordat Medalia de aur. Orî-cine ar voi să cultive orez este rugat a se adresa la subsemnatul, carele am şi sâmăutâ pregătită. * 31 Stavrache Euslatin. la Casino Hotelului Sirneon j J - r-.. — * - ' precum. - ' - T~ __- • : •' Cărţ" feC>uifi'f*«ce, Ziare in ort-ee formate şi în^diferite hmbt/Âfişe in diferite culorî CornptnrT, CĂrţî de visitâ şi de logodnă, Invitaţiî de cununii şi decese, rr~~r - - ~ ~ Registre pentru toate speciele de ser vie T. ~ —----- - Bonuri n diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale si industriale, v „ OrT-ce tel de imprimate ale tu tor autorităţilor, ......- ”7'"r ... Bilete şi conduct pentru păduri, câmp, morţ aecise, eto. etc. ...; esecută elegant; TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, se primosc Institutu „Libertatea'1 Strada Colţeî, No. 68. Studiile in acest internat vor mcepe pentru clasele primare la 20 August, iar pentru clasele gimnasiale Ia 1 Septemvrie. — Se prepară elevii pentru şcoala militară. — Se poate lua Infor-maţiunl in toate zilele dclao-rele 10 a. m. pănă la 12 a. m. şi de la 3 pănă la 5 p. m. 631 PLANClll, V.lCTl llI/cIc in nrnwnw»wr' . DE ÎNCHIRIAT Localul unde este azi instalat Creditul funciar Urban, compus din 1 salon, 6 camere şi dependinţe,[propriu pentru Casă de bancă sau ort-ce Societate, şi de locuit, la 200 metri aproape de poştă, pentru 5 sau 10 ani de la Sf. Dumitru viitor, a se adresa la proprietar I. Ovessa, 39 Strada Academiei. 10jd3 MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurî frumoase din cea mai mare fabrică din Germania Sfc vinde cn preţuri Foarte moderate. SAMUEL A. MARCU3. Calea "Victoriei (Vis-a-vis de Palatul Regal). Comptuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39. i U i3i„ u.ivioi hm wm „saok“ - - unu, două-şrtrei bra'Zdare T.1.1 lOl !■ IţOTt F<& fTV A.T TI3 ^ Singurul Trior care la incercările făcute la concursu Herest^eu 1883 a fost premiaţi ser ixyeţatura gratis -sa® Expediţiunî franco la toate staţiunile eăilor ferate române, Wtg? PRECIURILE REDUSE *3®® CEL MAI RENUMIT Mulţumire Publică SubSorişiî, părinţi de copil, venim şi aretăm mulţumirile noastre Domnului Director precum şi părintelui profesor de limba română din Institutul de băeţi „Bevgamcnter“ pentru strălucitul succes ce ati obţinut copil noştri, ilevl din Institut, la depunerea esamenulul pentru terminarea cursului primar la şcoala primară de băeţi din culoarea de Albastru No. 2. şi acuma apţi d’a putea frequenta Gymnasiu) In1 limba Francesă şi Germană copil au depus un esamen tot aşă de satisfăcător i localul Institutului. Datoria de recunoscinţă ne impune obligaţiunea d’a areta mulţumirile noastre in public către personalul'didactic 1 numitului Institut. Bucurescl. Iuniu 1884 *' A. Bolton, Doctor med. in Constanţa. -A. Hebberling farmacist in T.-Măgiirele; D. Naumescu, Proprieti r; Max Tonoi-ia, Architect,'—Al Reichsdat, Giuvaergiu. 15 DE TOATE SISTEMELE Recomandă cele mai perfecţionate maşini de cusut cu 15 aparate foarte inlesnitoare. Oe vânzare bilete de in ihiriat pentru lipit la case — 14, Strada Covaci, 14 — Erezii L. LEMAITR E Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMĂ1 ATELIER MECANIC BOLELE CAILOR Vitelor si altor Dobitoce bălan bătrăn cu spicu alb curat, fără malură, greutate 62 livre in ori ce cantitate la He-rescî Ilfov plasa Negoescl. Se poate preda la Olteniţa, in Bucurescl sati in gara Vidra pe drumul Giurgiului. Proba a epusă la i . Simionescu agent de mărfuri Strada Stavropoleos N 1 şi Îs ireaitul fonciar rural. Adfesa telegrafii? LecaBudeştl Cel mai actif si cel mai economic din toţi fondanţi şi remdsiji cunuoseuţi. j i. pkidcJ Bâtele peptuUi fi a - ■ bALbt't | Jg gâtului, 1‘aialysii, etc, v 9. iirnnr i Tumori ossâse, fkf/orgiâri, N- ^ VERDE I Şchiopatărî, etc. In t ite Pliarmaciele si Drogucriele. A sc_ păzi de contrafaceri. Se insârcineazâ cu eonstrucţiune de vagouette şi raileurl pentru terasamente, asemena coustrucţiuul, de turbine şi mori pentru preţuri mult mai s căijte ude căt cele de Vieua Pesta, si cari sunt fixate pentru o moară cu 36 1 piatră du la 36 Ia 1,500 leî 1 ; » Z 42 „ 1,800„ ^ pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 „ „ * 42 „ 3,8()0 “ PREŢURILE CELE MAI MODERATE PLATA Şl IN RATE LUNARE SAU SEPTAMÂNALE GARANŢIE PE 5 ANI. - INVÎ1ŢAŢURA GRATIS OTEL FIESCH1 BTJOTTI^SSOX SITUAT IN CENTRUL ORAŞU.LUI Cî — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, cu Tabfct. Salon aranjau ptntru nunţi, dans şi adunări. DEPOSITELE : Bucurescl, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească,. lângăHOtel Metropole. Craiova, Strada Lipscani. Brăila, Strada Mare. Instalaţiune de miri cu turbine foarte rentabile, — C moară cu turbină şi pentiu petre instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe rîul Sabar acostat S5,000 lei şi produce 8000 lei pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară LeRfir. Avis morarilor şl proprietarilor de moşii. w* EFTINĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS, "fes Publicaţiune Epitropia aşezămintelor Brăn-coveneştl face cunoscut că in ziua de 25 Septembre viitor la orele 42 din zi va ţine licitaţie publică pentru procurarea următoarelor obiecte şi anume : 1,693-|-3/, coţi pănză de 180 „ tulpan 1,241-{-“/♦ „ pînză pentru şervete şi prosoape. 400 perechi ciorapi bumbac şi 100 perechi papuci de pele. Amatorii pot vedea probele in orî-o.o zi de lucru la cancelaria Epitropii din Curtea bisericii Domniţa Bălaşa, iar in ziua licitaţii vor trebui a fi insoţiţî de o cauţiune de leî cinci sute Publicaţitme Epitropia aşezămintelor Brăn-covenescî face cunoscut că iu ziua de 25 Septembre viitor la orele 12 dm zi va vinde prin li; citaţie publică diferite rufevecbî rupte, papuci, scufe, mantale de postav şi altele, toate scdse din serviciul spitalului Brânco-venesc.—Amatorii spre a fi admişi la licitaţie vor tiebui să depună o cauţiune de leî una sută. Valabil de la 20 Maiu (1 Iuniu) 1884, JL (linrdu-Bucurtsd (!. Bucnreseî-Verciorota D. Yerriorova-Bucniesd iritarea trenuri! iritarea trenurilor iritarea trei, iritarea tren, PI. 06. B. PJ. Sos. ■ B. PI. , Sos. S- B.P1. Sos. E. PL Sos. • Best I Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilă in ori*ce cană. Cine voeşte să Scape n 5-6 zile fără de nici o dufere şi Pei1' tru tot-d’a-una de bătături, să , cumpere renumitul şi de m™® Inventatul b> ! Haschisch Oollodium 1 şi fle-care ’ml va fi recunoscător Matlutts BoBny ai, farmacist tn Ai'ao Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritt Polak, Strada Şelari Nr. 6. , Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Fra r hâringer, Thoiss, I A Cjura» Hr. Alecsandriu, Zurner.Zeiues, Stoenescu şi RisdOrfer, la Căm, pu-Lung la Fred. Paul. . I In tânsr doresceasăsi Ull IUI IU o meditaţiane pentru clasele primare sau gimr asiale. Socec & Comp, (librari) Calea Victoriei Nr. 7. am C. Tiln-Tîrgovişte 'IU,, nost. Plec. Teigovcşti Best. Plec. D Best Soi, ■ B. PI. „ Sos. E. Pi Sos. Best V Cernavoda Constanţa Se găseşte numai in Bucurescl lăugă Banca Rumăniel laDinil J, Hauser & Loeventhal labrica pentru sobe Meidinger II. IIEIM, VIENA-DORLING. X. Coustanţa-Ceriiavoda Călători pentru trenuiile Fulger P ror plăti afară de taxa cuve- nită pentru ci. I, tren accelerat, o suprataxa de 2Q°/U( La aceste Irenurî P g| C, ne «fia un vagon Salon-Bestauraut. Consuma-ţluulle 68 vor plăti după un tarif special. Orari ui trenurilor dupe timpul de Bucurescl. VAGOANE DE DORMIT SUNT: Tronul Fulger P, va pleca din V^rciorova Marţia şi Sâmbăta gi Ta sosi la Bucureşti Şi Griurgiâ Miercurea şi Dumineca. Trenul Fulger 0, Ta pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şi Dumineca şi Ta sosi la VSrciorova Joia gl Luuoa. Tipo-litografm Ştefan Mihălfcseu Strada Covaci, 14 www.digibuc.ro Arătarea trenurilor Ac. Fere. ] P14e.| AC. I o.m. o.m. | o.m. | o.m. | o.m. | ■sfii. ‘Tdim aun aia. p.m| 11.» 8*0 7*s 7oo 12., IO06 9s5 8s* 64 1297 IO10 a.m dim 9»J Im 12.. p.m 12.. 2u pun loc 4i. 8i* 2o» e.. 3zt 2.» ri. 4» 4u 3it 10». 5oi p.m 4u 11». 6i. 12». 5ib a.m 7,9 2*8 9os 7„ 2.. 9s» 84i 40» 11» dim p.m. nâp Arătarea trenurilor | Ar, Vers. Tren. Mixte | o.m. o.m. o.m. o.m. o.m. | ser. p m a. m[ 891 12» b« 9so u. 7*o 9ji Îs* 7so 11,. 4*0 dim p.m 11*0 11,. p.m 7*0 &»t 12i* lls* 8i* 6,- 12.1 11». 8*1 p.m i». 12», 9us 2u 12m 9ss 2a* 1*9 LP.m ii». 3*6 2oi 11» a.m 3.. 3«* las sdr. a.m 3.» Îs* 8** 9*7 lOl. 5oo S*o lOoo 11*0 Uss dim p.m s6r. nop a.m C l > 0 E c £ JO > H i m \ H F > s I .1 iL Singurul deposit al mm REC E MEIDINGER OFEH _ mrl-l. H E ! ANUL VIII. — Nr. 2132 «f taiiWIBBMKM it-tiidimb'tih iO BANI EXEMPLARUL r*awi'BliliiTlliliMriliiniilîni n-V- - — - VINERI 17 AUGUST 1884 iîHiiwkua. ni ‘Hi-ntrit ”th IN TOATE ZKÎ^EILJK ABONAMENTELE: In Capltftlîs Pentru 1 an 30 Iei; 6 luni J5 lei; S luni 8 lei. In Districte: f 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In sîrBinilţate : , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 flt. _ „, { .----------— Director: D. AUG, LAURIAN $ F" Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa. Iu Românie In Paris: In Tiena: La a. ui st._ţiune, Tipografia Ştefan Sfihăkscu, Strada Covaci, Ni. 14 şi Ia corespondenţii ziarului din judeţe. La / [octete Ea vas, place de la Boarse, 8. La Heinrich’fkhalek,1, Wollzeile, 12, Biuro'u! Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. t«N0(l^amm®şiasis8K BSBSWxssKXgarisc In Hambnrg; La Adolf Stciner, Gansemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. A NUNCIURILE: Lin'a mică pe pag. IV 30 bani I Reclam e pe pagina III-a 2 !el. Reerame pe pagina If-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă -v Artîcolii nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiune° iiu este responsabilă Prim-Redactnr: C- MiCHAILESCU. OBSERVATORI1JL METEOROLOGIC Buloliii atmosferic, Jtiol 16 August Elemente climatice Temperatura aerului la umbri . „ „ maximă. „ „ minimă. . „ „ fără ape’itor Barometrul redus la 0°. . . . Tensiunea vaporilor in niilimotrc Orneze* a relativă in procente . Ttat.l(W» *"'"**• • (iuţeala medio. . . . Ev&poraţiuaea apel ......... Ploaia...................... Aotinometrn (0-100)......... Nebalositntea (0-10) .... E R I 2 ore P nc 24.0 26.9 746.4 11.7 53 N.E 1.5 0.3 0.0 84.2 1 8 ore sera 18.2 24.4 17.0 744.7 12.0 77 N.E 1.8 0.4 0.0 00 7 AZI 8 ore dim. 18.8 15.0 21.6 744.6 12.4 [77 1.6 0.2 0.8 67.9 ! Directorul Observatorului: St. Hepites. NOTA.-Temperatura este dată in grade centigrade; înălţimea barometrului in milimetre de mercurul Iuţeala medie a vântului este dată in m,etre pe secundă. Evaporaţiunea apel şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la întuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar fi cu desăvârşire fără nori si in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. CĂTRE ALEGET0RI Alegătorii, cari nu vor fi dobândit dreptate de la autoritatea comunală, precum şi aceia cari nu vor fi cerut înscrierea lor in colegiul unde aâ dreptul, pot să apeleze la tribunalul jude -tulul. Termenul de apel ainceput Sâmbătă, 11 curent, şi se sfărşeşce astăzi, 16 Au gust, cănd Tribunalul va afişa pe uşa pretoriului său toate apelurile primite, cu arătarea zilei cănd fie-care apel va fi adecat. Toate apelurile vor trebui să fie judecate, de la 19 August pănă la 3 Septemvrie. Cetăţenii, nemulţămiţl cu sentinţa tribunalului, au dreptul de a apela la Curtea de Casaţie, in termen de 10 zile de la pronunţarea sentinţiî. Apelurile de la Casaţie sunt judecate in fond, in curs de trei săptămâni, cu începere de la 24 Septemvrie până la 15 Octobre. " Consiliele comunale sunt datoare a-poî a rectifica listele definitive pe temeiul hotărîrilor justiţiei, in termen de trei zile de la a lor prezintare» Toate reclamaţiele şi orl-ce acte de procedură in această materie sunt gratuite. In urmă se vor libera cărţile de alegător, pe cari cetăţenii trebue să le ceară primarilor, căci fără dînsele nu sunt primiţi la votare. Legea a lăsat o cale foarte largă ce* eu or pentru a ’şî regula dreptul de alegători. Vinovaţi fi-vor aceia cari, prm nepăsare, vor rămânea lipsit! de dreptul de votare. * Să se caute dai fie care in lista de -nmtivă şi, i :dreptăţitul sau acela care a neglijat d’a-şî regula posiţiunea la consiliul comunal, să se adreseze tri-minalului. Cel cari nu vor stărui să’şî uobîndeascâ exerciţiul de alegător, nu vor avea drept de a se plânge. I entru înlesnirea cetăţenilor arătăm înnou cum grupâză legea pe alegători. In colegiul I de deputaţi trebue să gureze fcpţî cetăţenii c’un venit funciar rural;sau urban de cel puţin 12001eî. a colegiul II, cel domiciliaţi şi cu eşedmţa in oraşe, cari plătesc către oiat o dare anuală directă de orl-ce natură, de cel puţin 20 lei. - Sunt seu-uţi de cens : «O profesiunile libere, o) ofiţerii in retragere, CJ pensionarii Statului, şi i ceî7ce aii absolvit cel puţin inve-{Anaăntul primar. 1 c.°l- HI intră toţi căţî nu figu-flază l1! colegie şi plătesc o °aj de mică cătra Stat. — Sunt «cutiţi de cens şi votează direct : % ln!^ătoi:iî săteşcî şi preoţii, “1 P^taCîoftL°are“d4 amia'ă dC c uIn6„!?e:‘'?nea voto“4 «rect şi cel SUS J ' l Unciai' ™ral d® 300 le| in SUs şi cari sciu ceti şi scrie. — Au dreptul de a face parte in ţolegiele senatoriale următoarele persoane şi anume : In col. I cel c'un venit funciar rural sau urban de cel puţin 2000 lei anual. — Sunt dispensaţi de cens : a) foştii şi actualii preşedinţi sati vicepreşedinţi al vre-uneia din Adunările legiuitoare; b) foştii şi actualii deputaţi şi senatori, cari au făcut parte din două legislaturi ; c) generalii şi coloneii! precum şi a-similaţil lor ; d) foştii şi actualii miniştri safi re-presintanţî diplomatici al ţării ; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorî-generau de pe lăngă curţile de apel, preşedinţii membrii sau procurorii la curtea de casaţiune ; f) doctorii şi licenţiaţii de ori-ce specialitate, cari âşî vor fi exerci tat profesiunea in timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte lin colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei in jos pănă la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orl-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, ema nat de la şcoli speciale superioare ; b) licenţiaţii in drept, in litere, fi-losofie sau sciinţe; c) foştii şi actualii magistraţi, cari au funcţionat un timp de 6 ani d) inginerii, architecţiî, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; * e) profesorii şcoalelor din oraşe ale Statului sau aî şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. Mai adăogăm, că legea pune in censul bărbatului contribuţiunile soţiei, căt timp are administraţia averii dotale, şi in censul tatălui contribuţiunile copiilor săi minori, pe tQt timpul usu-fructulul legal. D|asemenea proprietarul unul imobil scutit provisonfi de plata impozitului către Stat, va esercita dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acel impozit. STîRI TELEGRAFICE Din ziarele streine. . Pesta, 25 August. Oficiosul „Nemzet" e in posiţiune să des-minţă, ca cu desăvîrşire neîntemeiată, vestea că prinţul Bismarck şi-ar fi exprimat Italiei intr’o notă deosebită recunoşcinta sa pentru purtarea eî la conferinţa din Londra. Londra 25 August. „Times" scrie: „Pentru Francesî bombardarea de la Fu-Ceun’a fost de căt o jucărie. De vreme ce Chinesiî primiseră ordininul să nu se predea, canonierele lor afi fost inecate. Chinesiî au respuns focul cu mare curagiu, flota lor insă e numai o jucărie de copii. Superioritatea francesă a făcut din luptă un masacru. Francesil au inceput ieri, Duminecă, să bombardeze casarmele de la Koan-tao cu granate, de oare ce Chinesiî jăfuiseră edificiul consulatului din Pigda. — Cu ocasia bombardare! de la Fu-Ceu, Francesil au per-dut şase oameni. Hamburg, 25 August. Vaporul „Massalia" a debarcat la 23 1. c. io Aden 300 de marinari francesî cari constituiau garnisoana vaporului frances de tran- Ga>da/ufre^r°n<< ’ 06 su^er*se sufragiu la Paris, 25 August. Foile tot nu pot avea incă ştiri oficiale despre afacerea de la Fu-Ceu ci trebue să reproducă pe cele din isvor englezesc. întârzierea aceasta se esplică in chipul următor: Courbet, după ce condusese operaţiile de a „Dugay-Trouin", trimise corabia admirală la intrarea fluviului Min. „Bayard" trebui s&urce fluviul şi să nimiciască bateriile cari el supă-raseră cu focul lor in trecerea de la 18 August Numai după ce se va intoarce iarăşi la largui măreî, se va putea trimite guvernului un raport oficial. Amiralul va distruge toate fortificaţiile, ceea ce va face necesare noul o-peraţiunl, nu va ocupa insă oraşului Fu-Ceu. Ziarele francese sunt silite in 'lipsă de alt isvor, să reproducă depeşe dea le lui „Times" „Temps" le numeşce insă părtinitoare pănă la gradul de-a indigna. Alte fol incă ăşl espri-mă indignaţiunea lor pentru acest motiv precumu şi pentru ariicolii ameninţătorii aî lui „Times". — De şi generalul Millot a telegraflat că toate măsurile sunt luate spre a respinge cu succes invasiunea trupelor chinese in Tonking, «le Temps» este mal puţin liniştit. El Dublică astăzi un articol de fond, care incepe cu cuvintele: „Nu putem tăi nu i guvernului, că situaţiunea in începe să fie delicată. Ceea ce este evident, e că evenimentele ăl potu pune in faţa a nouă datorii. Sarcina guvernului este să măsure lărgimea votului He incredere al camerelor. Guvernul n’are de căt să se conformeze cu textul constituţiuniî. Triest. 25 August. Guvernul a respins cererea consiliului comunal din Neapolj ca provincia Neapolulul să fie inchisă prin carantină din causa stă-reî sanitare in cele alalte provincii. ... Petersburg, 25 August. Ministeriul de interne a ordonat ca numai acele persoane ce vin din Francia să poată intra in Ruşi», cari se legitimează că nu vin din localităţi,infectate sau cel putia pot dovedi că aii părăsit astfel de localităţi deia de trei săptămâni. Intrarea dp rufe si haine purtate este permisă numai după ce aii fost desinfectate. Cea de sdrenţe este cu totul interzisă. Berlin, 25 August. Marele egiptolog, profesorul Brugsch. va intreprinde in Septemvrie, insărcinat de către prinţul Bismarck, o importantă călătorie in Orient. El va fi provezut cu un mare aparat de cercetare şi va purta titlul unui con lier secret de legaţiune. Ţinta călătoriei 1 ii nu este cunoscută. Negocierile in ac sastă afacere sunt conduse de contele Wilhelm Bismarck. . Veneţia, 25 August, Consiliul rusesc de aici anunţă că călătorilor din Italia fie chiar Ruşi, nu le este permisă intrarea in Rusia de căt dacă au un certificat că nu merg din vre-un loc infectat de choleră. , Shangai 24 August. Arsenalul de la Fu-Ceu este cu totul ruinat. 1800 de luprătorî sunt fără păine. Construirea acestui arsenal costase 42 milioane franci iar armele şi provian tul care era adunat acolo represinta o valoare de 140 milidne franci. Spezia, 25 August ln timp de 26 do ore s'au imbolnăvit de cholera 60 de oameni.—Un mare număr de familii tug. r. . Benin, 23 August. Lii-t ong-Po a sosit aici cu cea mai mare parte a ambasadei sale. Colonelul Ceng-Ki-long a rămas in Paris ca ofn privat, spre a putea fi m cas do trebuinţă la indemănă. — 5ţinle chineze spun că francesil ar fi avut pierderi mari (lucru neadevărat); ar fi cădut şi un oficer superior. r, .„ „ . Londra, 25 August. 1’ rancesn au inceput ieri bombardarea ia-găruiuî chinez de la Canton. 101 )) (l 26 August 1884—3 ore seara. Paris, 26 August'. Agenţia Ilavas primeşte de la Şangai următoarea telegramă, cu data de azî dimineaţă: „Nici o ştire oficială n’a sosit aci de la Fou-Tsheou. Scirilejde origine chineză zic că amiralul Courbet este bolnav. Roma, 23 August. O hotărîre a ministeriuluî de resbel amână pentru o epocă nedeterminată chiemarea sub arme a soldaţilor convocaţi pentru manevrele din luna lui Septembrie. Această măsură, luată din causa stării sanitară a cător-va provincii ale regatului, s’a notificat printr’o circulară agenţilor Italie! din străinătate. " * 27 August, 1884—9 ore dimineaţa. Genua, 26 August. De la 22 pănă astă-zî numărul total al morţilor de choleră in portul de la Spezzia a fost de 84. Roma, 26 August. In satul Buşea din provincia Cuneo au fost 10 caşuri de moarte cholerică de la 23 spre 24, şi alte 10 caşuri, de la 24 spre 25. In cele-l-alte provincii buletinurile sanitare inregistrează : 3 caşuri de moarte la Tu-13 la Porto-Maurizio, 4 la Parma, 3 la Massa şi 6 la Bergamo. Turin, 26 August. D-l Depretis, preşedintele Consiliului de miniştri, a plecat la Coni; de acolo va in-soţi pe regele Ilumbert, care trebuie să vi-siteze astâ-zî bolnavii cholerici de la Buşea. . Roma, 26 August. Regele Humbert, insoţit de d-l Depretis, a visitat a ită-zl pe bolnavii cholerici de prin spitale şi de prin locuinţele particulare din Buşea; Maiestatea Sea a dat ordin să se distri-bue.,10.000 franci bolnavilor celor săraci. . Paris, 26 August. De ieri seară aii fost 3 caşuri de moarte cholerică la Tulon şi Ia 10 la Marsilia. Berlin, 26 August Baronul de Courcel, ambasadorul Franţei, mtorcăndu-se de la Paris, a plecat astă-zî lă Varzin. 27 August 1884 — 6 ore seara. A , Paris, 27 August. Azi de d.mineaţă s’a telegraflat de la Shan-pi „Agenţiei Havas" că pierderile Chinezi-m afacerea de la 23 August se ridică la 3000 de oameni; escadra franceză a pierdut numai o torpilieră. Oraşul Peking este limştit. Londra, 27 August. Generalul Wolseley s’a trimis in Egipt spre a lua comanda provisorie a trupelor. „Times" publică o telegramă din Fou-Tche-ou, cu data de 26 August, anunţând că amiralul Courbet a bombardvt forturile pasului de la Mingan şi a pus ţbateriele chineze in imposibilitate de-a mai continua cu focurile. _ , , Berlin, 27 August. Se telegrafiază Jin Shangai ziarului „Nord-deutsche Zeătung" că consulul Franţei a informat oficial pe consulii celor-l’alte Puteri, că Franţa nu va întinde ostilităţile nici asu- pra oraşului Shangai nici asupra oraşului Wessung, cu condiţiune ca China să observe reciprocitatea şi să nu ameninţe pe Francesil cari" locuesc in” aceste oraşe. * Belgrad, 27 August. Regele Milan va părăsi Belg dul la 4 Sep tembrie, pentru a inseţi pc regina şi pe prinţul regal pănă la Wlesbaden, de unde seva intoarce la Viena. Paris, 27 August, la amiazî. Ministrul marinei comunică „Agenţiei ITa-vas“ o telegramă, trimeasă de la Fou-Tsheou din partea amiralului Courbet, confirmând oficial toate sciriJe deja cunoscute asupra luptei de la 23 August.. Nouă năvî chineze şi 42 jonque au iost cufundate; o torpilieră franceză a n micit o mare croasieră chineză: alte două năvi au scăpat intrând in rîul Min. Pierderile Chineziler sunt insemnate; Francezii au avut 6 oameni morţi şi 27 răniţi. Căte-va bastimente ale escadre! franceze ati suferit stricăciuni lesne de reparat; maşina numai a unei singure torpiliere a fost spartă de o ghiulea chineză In noaptaa următoare năvile franceze ati trebuit să se apere in contra rachetelor, in contra torpilelor şi in contra vaselor aprinse dirigiate in contra lor. Amiralul Courbet termină telegramu sa, zicend că flota franceză nu va eşi din iîul Min inainte de 29 sau 30 August. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. Bucuresci, 16 August Prin revisuirea constituţiuniî, lărgind, după cum era şi logic, cercul dreptului de vot, noi am democratisat mal tare regimul nostru parlamentar. S’a observat de mult insă, că cel puţin aci, in colţul acesta de lume al gazetei noastre, suntem cu totul departe de-a bate numai de căt in palme, la apariţia orî-cărul luceafăr de reformă, dacă el nu împrăştie lumina sa binefăcătoare in viaţa"reală a îndelung a-măgitel naţiuni. Din potrivă, programa noastră politică, formula noastră de luptă, pe care o căutăm zilnic, şi vom cănta-o incă pănă la desceptarea celor ce plătesc ca să fie amăgiţi, — e statornic aceasta : Jos cu formele seci! * C’am intins pe hârtie imperiul urnei — nu’î dară de ajuns. Ar trebui să ne-’ntrebâm pe lăngă aceasta, să cercetăm, să ne mal pipăim, aşa din cănd in cănd, ca să ne ’ncredin-ţăm dacă cu adevărat se realisează dorinţele noastre americane, numai cu generoasele articole ce adăogăm sau schimbăm intr’una la agatanghelul nostru de legiuiri, saii dacă au cel puţin perspectiva să se traducă măine in lapte aievea, prin pregătirile morale^de cari ne’ntrerupt le incongiurăm. «Orî-ce instituţie politică are condi-ţiunile el», zice ilustrul Vacherot.. «Democraţia fiind guvernul tutulor pentru toţi, fie-care cetăţean are aci, in guvern, partea lui de suveranitate, prin puterea votului celui mal intins». «Suveranitatea»—de care ne asurzesc de ani politicii noştri ideologi—«presupune insă» continuă autorul instructivei scrieri : La democraţie, — «presupune trei conditiunî. cultură, moral şi libertate. Cultura, sau desvol-tarea inteligenţii, se prepară prin in-srucţiune ; moralitatea se inrăaăcinâză prin educaţiune; libertatea prin avuţie şi siguranţa traiului, de unde isvo-reşte apoi şi ea». «Iată pentru ce toate cestiunile cari interesează inteligenţa, moralitatea şi bunul traiu al poporului, cestiunile religioase, filosofice, estetice, pedagogice, industriale şi economice, ăşl găsesc locul, in mod firesc, in politica ce are de bază ideea democratică a suveranităţii naţionale». Ancorarea democraţiei intr’un Stat tănăr ca al nostru, care a ajuns aci prin salturi, iar nu prin evoluţiunl, reclamă dar o preocupare serioasă de un cerc vast ae probleme, fără solu-ţiunea cărora democraţia remăne o sărbădă ilusiune, iar guvernul suveranităţii sabia bunului plac. * De cari din condiţiunile celebrului dascăl pe citarăm, ne-am ocupat noi oare cu tragere de inimă, spre a le vedea şi la noi in fiinţă, şi spre a întări ast-fel institutiunile democratice in numele cărora jurăm ? Mai de nici una ca lumea! Reformele şi întinderea temeinică a„ instrucţiunii a trecut de mult in domeniul basmelor, de nu mal crede nimeni că are să sosească vr’o-dată si ziua el de flori Cultura stă prin urmare locului, şi cu densa împreună mintea naţiunii nu se desgroaşâ cătu-şî de puţin de in-tunerecul ce-o face să nu priceapă iotă din generoasele drepturi cu cari noi o indopăm mereu. De cestiunile estetice şi religioase, destinate a ridica idealul şi moralitatea naţiunii,—nici nu se visează in-calea, biserica fiind şi ea tărîtă in vârtejurile profane ce-o scufundă in uitare şi dispreţ, iar nevoia şi gustul de artă fiind tot in stadiul primei lor copilării. Erî am [ridicat abia o statuă saii două, pentru toată raza pământului românesc, şi păreţi! pinacotecelor sunt decoraţi in genere tot cu muşamale boite ce-ar putea fi eclipsate de multe oleografii, pe cănd teatrul abia ’şî mal trage sufletul, de public ce creşte nesăbuit ! Acestea toate denotă preocuparea noastră adâncă de problemele culturale, estetice şi morale, atăt de strâns legate cu democratisarea la care nă* zbim. Căt aespre bunul traiu al norodului, despre care Vacherot zice că e izvorul libertăţii, ne putem tace destulă idee, indată ce am trecut zidurile cetăţii năs-tre cu minuni. Bătătura la ţară a rămas aproape toacă, iar in loc de mămăligă «cu ce dă D-zeu», poporul suveran mănâncă astăzi, mulţumită progresului, mămăligă sadea. ‘ Şi_ cum mănâncă, tot astfel munceş-ce şi tot atât câştigă, ba mal puţin poate, de n’are, la lună nouă, cu "ce să se isbiască in frunte, nici fărâmă de argint. Condiţiunile intemeeriî noastre democratice dorm prin urmare in beatitudinea lor neturburată, şi nu vom fi noi aceia cari să ne facem închipuiri bolnave asupra remediurilor promise de revisuire, mal cu seamă cănd lupta electorală pare că e să se amâne, sau cănd, de este să se facă, ea se vede ameninţată de-a remănea prin abţinerea oposiţiunil, blajină şi glu-meţă, numai intre iraţil aceluiaş partid. Orî-cum s’ar petrecea insă lucrul, cu luptă sau fără luptă, departe n’avem să sărim nici cu nouile alegeri, de la cari mulţi aşteaptă poate semne şi minuni. Dacă instrucţiunea nu-î mal rădicată, dacă moralul şi caracterele nu sunt mal accentuate, dacă avuţia individuală n’a sporit pretutindeni proporţional, ca libertatea consciinţil să fie la adăpost, atunci nici alegerile nu vor fi mal bune, nici representatiunea mai impunătoare, nici guvernul mal spălat Acestea sunt fenomene ce se ţin fatal. 1 Cănd factorii nu cresc nici unul, produsul, orî-cum vel intoarce nume-rile, remăne neschimbat. In aşa situaţiune, ce-I dară de făcut?.... In ciuda celora ce rîd, si ei-e." Promite a eşi de 2 ori pe săptămână : Joia şi Dumineca. I dorim viaţă lungă şi puterea de-a resista la toate nevoile ziaristice. Catedra de istorie şi geografie, de la gim-nasiul real din Dorohoitt, retribuită cu 300 lei pe lună, precum şi cea de desemn şi caligrafie, retribuită cu 100 lei fiind vacante, Primarul acelui oraş roagă pe aspiranţi a se adresa pentru ocuparea lor, cu cereri, la mi-nisteriul instrucţiunel publice. Se zice că un comptabil de artilerie, anume Vasilescu, din eorpul flotilei şi ataşat la arsenalul armatei, in urma unei constatări că a falsificat nişce chitanţe ale biuroulul vamal din Bucurescl, a fost arestat dat ju-decăţel. Prin decretele regale cu data din 11 August 1884, sunt numiţi: D. Traian Iosef, in postul vacant de translator pe lăngă prefectura poliţiei Capitalei. D. P. Mecolescu şi Constantin Rădulescu, in posturile de sub-comisarl clasa I pe lăngă aceeaşi prefectură. D. Davidescu Grigore, in postul de poliţaii! al oraşului Cerna-Voda din judeţul Constanţa, in locul d-luî D. Ghirca, demisionat. D. Gheorghe Nicolaidi, actual ţiitor de registre in administraţiunea centrală a finan-celor, este numit şef-perceptor clasa II in serviciul exterior al vămilor, in locul d lui Petre Nicolescu, care se destitue dîn funcţiune pentru că la predarea depositulul de sare de ia biuroul vamal Silisîra-Nouâ s'a găsit o lipsă de sare pe care n’a putut'o justifica legalmente. DIN AFARA Conflictul Francieî cu China. Ministrul frances de resboiă, generalul Campenon, a istorisit, intrunul din ultimele consilii ministeriale, o anecdotă despre Chinezi, pe care a dobândii o fiind oficer de ordonanţă al generalului Palikao, cănd cu ultimul resbel in contra Chinei. — Campenon spune, că se dusese, insoţit de un interpret şi de un cornist, la un loc ior-tificat chinezesc spre a negocia cu comandantul chineS despre capitularea lui. întrevederea cu comandantul chines insă a fost foarte scurtă, de oare-ce el nu voia să capituleze, cu toate că mai înainte dase asigurări că va capitula.—Campenon ăşî luă deci prin interpret ziua bună de la el, puse pe cornist să trimbiţe şi se urcă pe calul săă care sta in curte, cănd interpretul ’i spuse că comandantul chinez şi-a trimis servitorul să spue că doreşte să reinciapă negocierile.—Campenon se coborî de pe cal şi reîncepu negocierile, şi de astă dată fără nici un resul-tat.—Comandantul chines părea a nu lua in serios capitulaţia ce i se cerea, căci punea condiţiunile cele mai imposibile. De şiase ori se sui Campenon pe cal ca să plece şi tot de atâtea ori ăl chema inapoî comandantul cninez «mai avănd sâ’i spue ceva» şi cu fiecare ocasie trimitea sol mai inalt iu rang. In sfârşit ofiţerul frances nu voi să mai sufere această bătaie de joc, şi bănuind vre-o perfidie a Chinesuluî, ăşî puse calul in mişcare; atunci se coborî in curte comandantul chines cu toată suita sa, spre a declara cu demnitate :... că el şi garnisoana lui capitulează la discreţiune. Această anecdotă e foarte instructivă pentru loialitatea şi sinceritatea diplomaţiei cnmeze.—Şi trimisul chinezesc din Paris şi a cerut pănă acum de vr’o şase ori paşaportul, a tot stat să plece şi in urmă tot n’a plecat din Paris.—înţelegem foarte bine ca aşa dul vâlcelii. Trei zile mai ’nainte, e-raă tot acolea. Atunci, Frădâric se ispiti, şi amândoi ’şi luară puşcile. — Te rog, strigă doamna Rostand, fii cu minte... piciorul poate aluneca şi te poţi răni singur. — A ! tot ce se poate, zise cu linişte Micoulin. Plecară, dispărură pe după stânci. Na'is se sculă indată şi’i urmări la distanţă, murmurând : — Mă duc să văz. In loc d’a sta in drum, in fundul vălcelii, apucă spre stânga, printre tufişuri, grăbind pasul, ferinau-se d’a rostogoli pietrele. In fine, la cotitura drumului văzu pa Frădăric. Fără îndoială, scormonise deja prepeliţele, căci mergea repede, pe jumătate aplecat, gata să aşeze puşca in umăr. Nais nu vedea incă pe tatăl său. Apoi, d’o-dată, ’l zări de cea-l’altă parte a scobiturii, tot pe panta unde sta ea : era pe vine, părea că aşteaptă. Dacă prepeliţele ar fi sburat intre el şi Frădâric, vânătorii, trăgând, ar fi putut să s’atingă. Na'is, care se ascundea din mărăcine in mărăcine, inaintase şi acum era in dosul bătrânului, roasă de aşteptare. Minutele treceau. In faţă, Frădăric dispăruse in cuta terenului. Apăru din nou, şi stete un moment nemişcat. A, lunci, din nou, Micoulin, iot pe vine-ochi indelung pe băiat, insă, cu o lo- INTREVEDEREA IMPERAŢIL0R Corespondentul din Viena al ziarului «Times» spune că este foarte bine informat despre genesa apropriatei întrevederi care va avea loc intre împăratul Rusiei şi al Austriei şi poate şi cel al Germaniei. El spune, că ataşatul militar rus pe lăngă legaţiunea din Viena, colonelul Kaulbars, după ce îndeplinise astă pri-mă-vara misiunea sa in Sofia şi raportase ţarului asupra ei, se reîntorsese in Viena unde adusese impăratuluî Austriei vestea imbucurătoare, că ţarul Rusiei doresce o intălnire cu el. — Aceasta dorinţă fu îmbrăţişată cu căldură, şi principele Lobanov, ambasadorul Rusiei in Viena, ducăndu-se vitură de picior, Na'is ridică ţeava, şi încărcătura o luâ rasna, cu o detunare teribilă, care să rostogoli, mărindu-se, prin ecourile văiei. Bătrânul se sculase. Văzând pe Na'is, apucă de ţeavă puşca incă fumegăndă, voind s’o sdrobească isbind’o cu patul. Fata sta in picioare, albă de furie, cu nişte ochi cari asvărleau flăcări. Nu indrăsni s’o lovească, dar ingână, tremurând de mănie : — Tot o să’l omor eu ! După lovitura de puşcă a lui Micoulin, prepeliţele sburară, şi Frădăric lovi două. Spre şase ore, familia să intârse la Blancarda. Tata Micoulin, trăgea cu lopata, cu aerul lui de dobitoc incăpăţinat şi liniştit. Septembrie era pe sfârşit. După o furtună violentă, cerul se recorise mult. Zilele se făceau mai scurte, şi Nais retuşa d’a se mai întâlni cu Frădâric noaptea, dându’î drept motiv că era obosită, că poate vor reci sub rouă abundentă care uda pământul. Dar, fiind-că venea, in fiecare dimineaţă cam pe ia şase ore, şi d-na Rostand nu se scula de căt trei ore mai târziii,—Nais se urca in odaia lui Frădâric, şi sta căte-va momente, cu urechia la păndă, ascultând prin uşa intredeschisă. Aceasta fu epoca iubirii lor cănd Călăraşi, li August. (Urmare şi fine). Să trecem acum in revistă o altă senă de fenomene patologice nu insă de ordine politică, ci curat, medicale. Pentru ca să ne ajungem scopul, trebuie să începem cu spiralul. Localul spitalul, încăpător pentru 30 de paturi (24 p. bărbaţi, 6 p. femei) se află situat pe marginea unui iezăr foarte intins, pe ale cărui maluri se îngrămădesc cu voiă şi fără voiă tâte felurile de necurăţenii. Odinioară acest local ni se spune, era destinat pentru carantină. împrejurarea aceasta ar trebui să pună pe gânduri pe on. consilii! judeţean, ca să caute un loc mai potrivit pentru un asemenea aşezământ de bine-facere, căci bietul ţăran, căruia Nais arătă cea mai mare pasiune lui Frădâric. ’L lua de găt, ’şi-apropia faţa, ’l privea de aproape, cu o căldură care ’i umplea ochii de lacrămi. Părea că nu era să’l mai vază. Apoi, ’i depunea repede o ploaie de sărutări pe obraz, drept jurământ şi protestare că va şti să’l apere. — Ce are Nais ? zicea adesea dâm-na. Rostand. Se schimbă din zi iu zi. Nais slăbea in adevăr* obrajii ’i se scobeau neîncetat. Flacăîea privirii se intunecase. Rămânea multă vreme tăcută, ş’apoi să deştepta tresărind, a vând aerul că dormise şi visase ceva rău. — Copila mea, dacă eşti bolnavă, trebue să te ingrijeşti, repeta doamna Rostand. Dar Nais surîdea... — Oh / nu, doamnă, sunt bine, sunt fericită; nici o dată n’am fost atăt de fericită! Intr’o dimineaţă, pe cănd o ajuta să 'numere rufele, indrăsni s’o întrebe : — O să staţi mult la Blancarda, estimp ? — Până la sfârşitul lui Octombrie, răspunse doamna Rostand. Şi Nais rămase in picioare, un moment, cu privirea pierdută; apoi, zise in gura mare, fără să ’şî dea socoteală. — încă 20 de zile 1 O luptă continuă să petrecea in ea. nu numai Coroana de oţel, dar întreagă buna-stare publică i datoreşte existenţa şi strălucirea, nu aleargă la spital pentru ca să moară după regulele artii medicale, ci pentru a ’şî recâştiga sănătatea sdruncinată. De aceea ar fi de dorit ca snitalul să se mute intr’un alt local mai higienio, căci pe lăngă aceea că are camere strimte şi nu prea luminoase, apoi e espus şi unui curent permanent de miasme ce isvoresc, infectând aerul in toată împrejurimea din 6 cabinete aşezate liber pe maidanul de lăngă casarma călăraşilor. Credem că nu mai avem nevoiâ să specificăm numele acestor cabinete, căci nu sunt minisleriale, ci poartă pe la gări prosaica indicaţiune : pentru"domni. Dar să trecem repede peste acest ar trebui, de <5re ce ăl credem bine intenţionat peon. consiliu judeţean din Jalo-mita şi nu ne putem inchipui că va mai cheltui in mod ilusoric sumele destinate pentru un scop atăt de umanitar. Spitalul din Călăraşi stă sub conducerea unui medic primar si altul secundar : d niî Abeles şi Lăscârescu. Cercetând registrele am observat un fenomen întristător : înrădăcinarea boalelor venerice in rondurile popu-laţiuniî rurale. Ast-fel de la 1876 şi oănă la 1883 au fost in cura spitalului 623 de bărbaţi (B.) şi 293 de femei (F), cu totul 916 bolnavi de toate formele boalelor sifilitice, inclusive şi sifilisul constituţional de gradul II şi III. După fie-care an, incepăndaela 1877. bărbaţii si femeile se repartiazâ astfel : 1877'. B. 75.-F. 35; 1878, B. 57. F. 28 ; 1879, B. 79 F. 29; 1880. B. 89. F. 49 ; 1881; B. 76. F. 42; 1882, B. 106. F. 55 ; 1883, B. 72. F. 29 Glasul acestor ţifre sună destul de jalnic. De va merge, tot aşa atunci in judeţul Ialomiţa peste -ăţî-va ani. multe sate se vor bucura de actuala sifilitică reputaţiune a comunelor : Perieţiî, Pribegii, Slobozia şi Lupşanii. Afară de sifilitici au stat in cura spitalului şi bolnavi de reumatisme articulare, paludism, al căror număr de şi mare, de multe ori nu se administrează nici 30 de grame de chină. Resfoind mai departe prin registrul anului espirat am dat peste un cas remarcabil. Din cinci bolnavi de atac-sie locomotrice. doî sunt trecuţi ca vindecaţi. In adevăr aceasta e fenomenal ! Pănă azi in nici o parte a lumii nu s’a putut vindeca această teribilă afecţiune. Causa e că sediul ei se află in cordonii posteriori aî meduveî spinării, manifeetăndu-se intre altele prin o incoferenţă de mişcare. Noi credem că dacă cei doi s’afi vindecat, atunci n’au fost atinşi de afecţiune, sau dacă in adevăr au suferit de ataxie locom?-trice, atunci nu s’ati vindecat. Regret că n’ara fost aşa de fericit d’a fi putut intălni pe d. Abeles in dimineaţa cănd am visitat spitalul, pentru ca să mă informez de la d-sa, ca de la o persoană autorisată, asupra cestiuniî, că dacă in adevăr va fi cum e trecut in registru, atunci in' mănile d-sale este d’a se face cel mai vestit doctor şi tot d’o-dată d’a ilustra şi Călăraşii. Sănătatea cetăţenilor din Călăraşi e încredinţată pe manile d-ruluî îally, care e medicul oraşului, pe cănd medicul primar al judeţului e d. dr. P-Degerâţeanu. Acest din urmă se bucură d’o bună opiniune, pe cănd pe cel lalt rumoarea publică ’l desemnâză d’un geşeftar. Astfel mi s’a dat o infor-maţiune că luna trecută d. Bally liberase un certificat de vânzare pentru neşte poame necoapte, dar care pare că s’au copt numai din causa căldurii înmagazinate in cei 10 franci de mitu- Ar fi dorit să oprească pe Frâderic lăngă dânsa, şi in acelaşi timp, pe fiece oră, era ispitită să ’i strige: p’eac ^ daca aii deorirfte ® dm astă Piedica’ alunecă deodată de pe un bolovan vârtos şi se dii/t 6 a Păm^nt do se cutremură carul călătn?6 1,nchleturile> şi nenorociţii ifnT8u“t aruncaţi unul peste altu’ surâ°n 1Uni -e ?e e maî felurite. In apă sunt negreşk bolovani tot aşa de deşi, cănd m? a Crul pare Şi maî primejdios n vmUUa dm roate se ridică in sus, in ri.fjme Ce celelaite s® cufundă adânc teazâ LCeLSpumefos- Dar boil“ imun-din r °U bă£are de samă, se opintesc sus SS^UterI ,in -î.u§' Ş* aPa î'Şueşte in du-<50ănd carui> aŞind din valuri şi suin-nofi tîPe -° bucată de stâncă, cade din iucerc-,-eeinTCpepe-peSfe a clipf aceea§i de *C1 Ş1 c°i° drumul este aşa in anF^i* 1.ncft]a cob°rişul cel repede orii f lâmeului roatele se urcă pe un drum ni ^aî mulls urme •• dar cănd nrecum alu,nvecoŞ din pricina ploilor, irâ ,,i. seula.i,amplase in călătoria noas-P&t a?? t1 sf Pare că trebue nea-mi' s’a i;e/eat0rai i mărturiseşc că 1 ‘o aflam adesea p<7rul măciucă cănd beau “^asemenea locuri şi mai gră- carul hodorr,paaU la vale ş 1 asvărleau hodorogind in apă. Nevastă-mea, din judeţe Mişcarea populaţie! Galaţilor.—Mişcarea populaţi! din oraşul Galaţi, de la 5 August până la x i August: Născuţi: 21 băieţi legitim! şi 16 fete, din cari 2 nelegitime ; total : 37 din cari 10 israeliţî; morţi 35 din cari 10 până la ®n an, 16 de la 1 la 5 ani, 1 de la 5 lă 20 ani, 1 de la 20 la 30 ani, 5 de la 30 la 40 ani, 2 ,v; la 40 la 60 an.i Intre morţi figurează 6 israeliţi. * Star a drumurilor in judeţul Tuto- va. — Cetim in ziarul „Progresul" (din Bârlad) : Drumurile comunale, in judeţul nostru lasă mult de dorit. Causa principală pentru care nu se pot complecta aceste căi de comunicaţiune imperios-cerute atăt pentru înlesnirea comerţului căt şi pentru relaţiunile zilnice dintre oameni, causa principală, zicem, este lipsa de braţe şi de bani. Insă de la perfecţiunea cea mai mare şi pană la dregerea provisorie a cător-va podeţe sparte şi astuparea a cător-va gropi şi ^mlaştini, ce le intâlnim prin multe locuri chiar pe drumul mare, este o mare diferenţă. Ast-fel plecând din Bârlad spre Sitnila şi Slobozia nu intăl-nim decât urmele unor poduri care aix fost odinioară; iar călătorul este forţat a trece prin apă, care poate, căte odată, să ’l facă să ’şi exerciteze muşchii înotând şi mâsurăndu’şi forţele cu valurile apelor ce vin din ploi. La Slobozia, altă comună depărtată la 20 minute de oraş, se află un pod solid peste Bârlad, făcut cu multă trudă şi stă-fu'pţă de vre o 5 ani abia. De atunci nu i s au mai adaos un singur cuiâ, nu s’au mai dres nimic la cl, aşa in căt apărătoarele picioarelor sunt parte stricate, rampa parte ruptă, la capăt s’afi mâncat pământul ast-fel in căt formează o groapă adâncă şi poate cine-va sâ’şî strice carul sau trăsura eşind de pe pod. Primarul care locueşte la 20 paşi de la pod nu are gţ jâ de nimic, nici măcar să astupe gropile, cu zilele comunale. Căt pentru dregerea mai întinsă a lemnăriei, facem apel la onorabilul comitet permanent, să caute a procura mijloacele necesare pentru a nu expune la ruina totală o lucrare, care a costat peste 120,000 franci. Mai inaml :, spre comuna Banca şi mai departe, intâlnim căte-va podeţe sparte şi acoperite cu băligar, ast.fel in căt un biet sătean trecând peste unul din ele ’şl-a pierdut un boii, care ’şi-a rupt piciorul; jumătate din averea sa aproape ruinată din causa incuriei unor miserabili agenţi rurali care ar fi putut lesne cumpăra două lemne cu un franc saii duoi, din prestaţiunile drumurilor, şi să dreagă podeaua ruptă. Ori-ce negligenţă de asemenea natură produce pagube enorme tuturor. De aceea primarii comunelor rurale care nu se îngrijesc măcar de atăt, ar trebui imediat suspendaţi spre pedeapsă, până ce ’şi vor fi indepimu datoria şi vor proba că nu dorm, ci veghează pentru căutarea tutulor intereselor comunei. Noi aşteptăm de la noul nostru prefect şi de la membrii comitetului permanent să pună căt mai curând capăt acestei stări de lucruri barbare, având oca-siunea de a se convinge insuşi, prin desele şi repeţitele inspecţii ce vor face, despre cele ce relatăm. Şi dacă in comunele de lăngă bariera oraşului să petrec asemenea negligenţe neiertate, ce trebuie să fie in comunele de prin fundul plăşilor? Cu altă ocasiune vom relata despre starea drumurilor, in alte părţi. * Olteni! in Galaţi. — Cetim in „Poşta" : încă de pe la Paşti aii inceput a veni in oraşul nostru Olteni, cu scopul d’a vinde zarzavaturi şi alte obiecte de ali-mentaţiune. Văzând incurajarea ce aii avut cei sosiţi mai inainte, ieri aii mai venit cu vaporul o nouă ceată de 50 Olteni, cari s’afi şi pus imediat pe lucru. Ne bucuram foarte de aceasta, şi dorim ca ^autorităţile locale şi publicul român să’! incurajeze şi să le dee toată protecţiunea necesară intreprinderei lor. * frscursiunî la salinele Tergu-Ocneî. —Cetim tot in ziarul DPosta “ : Din Tărgul-Ocnei prin im sciri că castelul şi salinele sunt visitate de două săptămâni de foarte multă lume, ce e venită la Slănic. La 13 August o societate compusă din d-nele Negri, Leca, Casimir, Vidraşcu, Iacob„i, Minovici, Aslan, Ma-reş, Orleanu etc. şi din d-nii Leca, avocat din Bucuresci, l.-colonel Magheru, Vărnav, Miclescu, N. N. Vlaicu, maior Casimir, ajutant regal, Vărnav-Liteanu, Pilat, Sava, Gold etc., aii făcut o asemenea visită la castel şi saline. perechi pingele, com;siunea de aprovisionare publică licitaţie pentru această întreprindere care se va ţine la 24 August 1884, in cancelaria corpului, casele Oristescu. Casieria generale a judeţului RSmnicu-Sărat La 25 August 1884 se vinde prin licitaţie la comuna Socariciu, 242 bor, 135 vacr, 162 cai, 36 oi, şi recolta de pe 336 pogoane secară, 395 pogoane orz şi 335 pogoane porumb. ——----------- PREŢUL PRODUCTELOR Bechet, 14 August. Grâu ghirca, kila lei 64—72. Porumbul, kila lei 52—60 Orzul, kila lei 36—40. Ovăzul, kila lei 36—40, Secara, kila Ici 52— -56. Oalafat. 15 August Orzul, greutatea 43'/s 52 livre, kila lei 23—35. Secara, greutatea 55—56 livre, kila lei 34.50—36.75. T.-Severin, 15 August. Grău ciacăr, calitatea I, kila lei 60-65 Porumbul, kila lei 62—64. Orzul, kila lei 54—56. T.-Severin, 15'August. Grău ciacăr, calitatea I, kila lei 60—70. Porumbul, kila lei 62—64. Orzul, kila lei 54—56. ULTIME STIRÎ < ŞTIRI MĂRUNTE Ministrul muntenegrean Petrovici, s’ar fi rostit către Sultanul, cu ocasia presenţeisale de curînd in Constantinopol, că poporul muntenegrean privesce cu ingrijire la preparativele Austriei lăngţi fruntaria de mea-za noapte aMuntenegrului. * Pe anunţă caşuri de choleră şi din oraşul Bastia, Corsica * . c1hjn®5il' Pe căt sunt de laşi, pe atăt sunt de Iăudăroşi. Trimisul lor in Paris a asigurat pe un reporter al z.aruluf „France", că Chinezii se vor luptase astă-dată ca (Ruşii in anul 1812. ic.iii! t m ai 28 August, 1884—9 ore dimineaţa 11 , Paris, 27 August. De ieri seară sau înregistrat 4 caşuri de moarte cnolerică la Marsilia şi 2 la Tulon. T ,x . v Roma, 27 August. Iată starea sanitară m provinciile infectate: Bergamo, 8 morţi, Campobasso, 7, Buşea, 10, Massa, 2, Parma, 3, Neapole, 2 Pisa, 3, Porto-Mauricio, 2, Turin, 8. La Spezzia, de la 24 August miezul nopţii şi pănă la 1 6 la prănz, au fost 17 morţi: total, 97 morţi cholerici in acest oraş de la a-parţiunea flagelului. ... ... Hamburg, 27 August. Nisce sein adresate din Madrid ziarului „Hamburger Corespondent" anunţă că coasta Afncei Occidentale spre sud de teritoriul Ca-meroou pănă la Batonga se află acum in mâinile Germanilor. — Consulul general al Germaniei, domnul Nachtigall a ridicat drapelul german la Malimba, Batonga-mică şi Batonga-mare. rv-i r, .... Agram, 27 August. Dieta Croaţiei.-In cursul discuţiunil unei propuneri tinzând a esclude de la dietă pe Starcevicî dinŢ causa discursurilor ocărîtoare pe cari le-ar fi ţinut, acelaşi deputat Starcevicî provocă un astfel de scandal 111 cat preşedintele s’a văzut nevoit a ehiema Partisaniî lui StarceviM imputând m urmă preşedintelui că ar fi comis un abus de putere, acesta din urmă âşî dete de-misiunea. Şedinţa insă. conţinând sub direc-Siunea vice-presedmţeluf, Dieta declară că aprobă conduita preşedintelui el si adoptă o propunere prin care votă eseluderea deputatului Starcevicî. o. . . Berlin, 27 August. , *afvea principesei Wilhelmine nu se îmbunătăţeşte. Constantinopol, 27 August. iTuvernul otoman ainchiriat un marestea-mer al companiei austro-ungare a Lloyduluî pentru transportul unei mii de soldaţi in-dreptaţî spre Yemen. Plecarea acestor trune se va face fără zăbavă. (Havas.) LI CiTAŢIUm MINISTERUL DE FINANCE Monetăria Statului. La orele 24 August 1884, se va ţine licitaţie publică in localul acestui stabiliment, pentru vendarea a 500 bucăţi tablă de fer veche, scoasă de pe invelitoarea monetărieî. Ni se comunică din comuna Pleş-coifi, jud. Buzău, următorul fapt : In noaptea de 12—13 August curent, o bandă de 10 tâlhari au călcat casa locuitorului Ioniţă Bricu din acea corni; nă, care e reşedinţa de judecătorie de pace şi de sub-prefecturâ, spre a’l jefui de produsul vânzării a 40 chile grău, ce vănduse de curând. Hoţii introducăndu-se in cas.I s’au năpustit cu cruzime asupra nevestei şi copiilor bătăndu-î şi torturăndu-î in mod sălbatec. In acest atac, nenorocitul Ioniţă Bricu neputănd face alta de căt să’şî apere propria persoană, se lupta desperat şi a apucat pe unul din hoţi cu atăta tărie, in cât acesta nu mai putu scăpa din mâinile lui pănă la sosirea ajutorului,după alarma ce s a dat in sat. Ceî-l’alţi hoţi văzăn-du-se ameninţaţi de a fi prinşi, au luat fuga, trăgând căte-vafocurî de re volver in nenorocitul Bricu, spre a lăsa din măini pe tovarăşul lor, dar acesta in paroxismul durerilor şi desperării sale nu l’a slăbit din măini şi astfel sosind căţi-va săteni vecini l’au prins. Bricu fiind greu rănit, a fost transportat la spital, unde abia ajuns a murit. Parquetul anchetând faptul a constatat din mărturisirile hoţului prins numele celor-l’alţî complici, intre cari este chiar fiul primarului din acea comună, care cu căte-va zile mai inainte garantase pentru unul din hoţi spre a-1 scoate din puşcărie. Astă-zî M. S. Regele pleacă la 8 ore seară, la Belgrad, conform programului ce am dat. • Ie.rî a’a inaugurat restaurarea bise-riceî Breţulescn, cu devsebită solemnitate. Iată cum sunt repartizaţi membrii tribunalelor, in urma sorţului de astă-zî, 10 ore: ' Secţia I a. D-nii Eustatiu, Capitanovicî şi Christu Secţia II-a. Preşedinte d-1 Budişteanu. Membri : dd. C. Năcescu, Sc. Ghika, I. Boambă. Secţia III Preşedinte d-nu Athanasovici; Membri, dd. Scariat Orăscu, C. Mavrodin. Secţia IV Preşedinte d-nu Cerchez ; Membri, dd. T. T. Djuvara, Voreas. Secţia comercială. Preşedinte d-nu Rădoiu, Membri dd. Carp şi Miclescu. Notariat. Preşedinte d-nu Burcă, Membri; dd. Tătăreanu, Ghmipa şi Vlădoianu. Pănă in acest moment, la Curte nu s au repartizat incă, de oare-ce nu s’a terminat solemnitatea deschiderii. Aci, discursul e pronunţat de d-nu procuror de secţie, Zenide. ' Suntem informaţi că, după întoarce rea M. S. Regelui din Belgrad,—M S. Regina va ordona prezentarea fa miliei Armanini, celebrii artişti ai man dolinei, la castelul Peleş. De şi in c cuinţa regală de la Sinaia scena tea truluî ce Regina noastră poetă a ţinut să i se construiască nu e gata —artişti vor fi totuşi chemaţi. Această înaltă favoare o merită familia Armanini. MINISTERUL AGRICULTUREL La 1 Septembre 1884, se va pune, irevocabil, in aplicare legea sistemului metric : şi, prin urmare, toţi vânzătorii şi fabricanţii de măsuri şi greutăţi metrice, urmând a şi procura asemenea măsuri şi greutăţi pentru a le scoate in comerciu, vor trebui maî aiunte să le stampileze. Această stampilare se va face de verificatorii de măsuri şi greuiăţî metrice cari func- *ixn?az^ de'ja> *n judeţe la sub-precturile de plăşl, şi in comunele urbane la primăriele locale, fără percepere de veri-o taxă. MINISTERIUL DE RESBEL Regimentul 16 dorobanţi Acest regiment avănd necesitate de 131 erecul cisme 131 perechi căputăturî şi 131 Ieri seara, toată eleganţa din repausul Sinaiei era adunată in saloanele prinţului Dim. Ghica, spre a sărbători aniversara d-nei Maria de Hertz. Multă lume din Capitală a pornit la Sinaia, ca să felicite pe părinte şi pe fiică, şi să ia parte la strălucitul cotil-lon obişnuit. D. St. Sichleanu, directorul contri-buţiunilor indirecte, s’a intors azi-di-mineaţă la postul sâxi. Se aşteaptă şi secretax-ul general al finanţelor să sosâscă de la inspecţia in care a plecat. D. Al. Chirculescu, simpaticul prefect efe Olt, s’a intors la postul seu, de la staţiunea balneară din Mehadia. AstîW s’aâ deschis Curţile şi tribunalele din ţaiâ cu solemnitatea obişnuită. Discursuri interesante, din puntul de vedere juridic, s’au pronunţat la Curţi. Le vom resuma cititorilor, indata ce ni se vor comunica. „INSTITUTUL N0U“ DE DOMNIŞOARE Bucuresci Strada Primăvereî No. 6. Măgulită de încrederea cu care această ins-tituţiune a fostu tot-d’a-una onorată de la fundarea e f, şi dorind a răspunde la cererea mai multor părinţi de familie, care anul trecut nau găsit locuri, direcţiunea a luatu măsuri pentru a se pune in stare de a mal primi un număr limitat de eleve, construind incă patru sale de dormitor, patru sale de studiu, o mare sală de recreaţiune şi gimnastică, încă un refectoriu, 14 celule pentru pianuri şi patru camere particulare pentru eleve m camere senarate; toate aceste, in fundul curţii, espuse la miază-zi şi avănd vedere 'n curte şi in grădină.—Pe lăngă aceste s a construiţii, cu vedere ia uliţă şi in curte un local isolat cu totul, in care s’au instalat parlatonul şi infirmeria institutului, pentru a ~ cu totul separate de clase ş. dormitorii. Condiţiunile de admitere: * Nu se primesc eleve de căt cel puţin pentru un an şcolar intreg. Anul şcolar este de 10 luni.—1 Septembre. —1 Iuliu. Se plăteşte pentru un an şcolar : pentru o internă. . . . lei noi 1054. » semi-interna. » 600. » esternă. ... » 450. Pentru preţul arătat eleva invată, urmând programul Statului pentru şcoalele de fete tot învăţământul primar şi secundar, limba franceză, limba germană, piano muzică va-cală şi lucru de mănâ. Limba greacă, latină, ita’iană, engleză, jocul şi gimnastica sunt facultative si se lăţesc a parte după vărsta şi graaul'de inain-tare a elevelor. ~ Afară de aceste două cursuri de studii, maî este unul special p-ntru copil mici, băieţi şi fete, cari nu pot incă intra in clasele regulate ; aici se invaţă in limba română, fre.r: -ceză, germană şi engleză tot ce trebue să ştie un copil mal inainte d’a incepe să lucreze după un program. Odatăc u acestea invaţă jocuri şi cântece in ’-oate limbile, precum şi tot felul de eserciţil pentru desvolta-rea corpului. , „In acest curs special pentru copii mici, Bcole enfantine şi Kindergarten", tot de o dată, se primesc copil de la 3 ani sus, cu plată de 354 lei noul pe auul şcolar. Copil din acest curs sunt externi. Se primesc escepţio-nal şi interni, insă cu plată şi conditiunl cu totul particulare. * Institutul se poate visita in toate zilele de la, 1 pănă la 5 p. m. înscrierea şi instalarea el mior se poate fac3 chiar după acuma. — Cursurile se deschid la 3 Septemvre viitor. 0 DnmnilîDarG engleză doreşte a da lec-U UUMMbOara ţir de limba englezăscă. A se adresa la redacţia noastră. 0ASA DE S0HIMB G. STEjaiU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI A»e ziixa de IO August 18S4, ora IO. Mişcări in justiţie: D-nu Caracaşiu e numit procuror in locul d-luî Vlădoianu, iar d-nu Dumi-trescu in locul d-luî Manolescu înaintat. Iordan Biruer, negustor de văpsele, strada Bărăţiei, după ce a. vândut cu un preţ neauzit de scăzut, a realizat o suma însemnată de bani şi a fugit. In urma ordinului dat e parchetul de Ilfov, poliţia de Giurgiu i'a prins şi l’a şi inaintat Ia parchetul de aci. 5 ”/• împrumutul Comunal . 5°/o Scrisuri Funciare Urbane 5 7» « „ Rurale 50/» Renta Română perpetuă 57» „ amortisabilă . . 67o Scrisuri Funciare Urbane 67» Oblig, de Stat (conv. Rural 67° „ „ „ Căii. Fer. Rom 77» Scrisuri Funciare Urbane 7o/o „ „ Rurale. 7% împrumutul Stern . 87» „ Oppenheim. Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300 Impr. cu prime oraşul Bucur Acţiuni Credit Mobiliar . „ ConstrucţiunI . „ Naţionale. . . . , Dacia-România . a Banca Naţională . Fiorinii Valuta Austriaca . Mărci Germane .... Bilete Fraucese . . . , Englese............... Ruble Ruseşti , . . . Aur contra Argint şi Bilete Oump. 85»/, 887. 91»/, 93‘/: 957, 98 97 103 102 •1027 VSnd. 232 32 206 282 246 367 1400 208 124 997, 24», 250 570 86 88»/, 92 94 95»/, 98'/, 977= 103*/, mu 102»/, 233 34 208 283 248 368 1410 209 125 100 25 260 580 ^.,??'„Cur8îlI„del!laJl Sus este in aoneda dc aur socollt după cursul fiscului. Cupoane se aquită fără scăzâmănt Adresa penrtu telegrame „STEBIU*. www.digibuc.ro A.No. 10,Str. Ddmneî, No. 10. Salonu specială penru tunsu, rasu şi ir,zatu, aranjata din uoa.—12 rasuri lei S.—Asemenea şi un bogat asortiment de parfumerie fină cu preţurile ause.—Serviciul i rei prompt. ÂTbx. Grabowski, Comisionar Strada . lelarî, No. 13 Repre-sentant d. reritelor fabrici şi fii ■ me de export din Europa. Agent general al firmei Tbeophile Rou der, & Cern. la Reims in Şampania. Eftimin Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. Fraţii 1. Gologan, recoman-dimu magasiuuld nostru do Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depoti de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nii comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „ bătrână" cu preţuri convenabile. ---I----- ---------------- Greu de sămânţă bălan bătrân cu spicu alb curat, fără malură, greutate 62 livre in ori ce cantitate la He-rescî Ilfov plasa Negoescl. Se poate preda la Olteniţa in Bucureşti saii in gara Vidra poj drumul Giurgiului. Proba depusă la d. Simionescu agent de mărfuri Strada Stavropoleos Nc. i şi la creditul fonciar rural. Adresa telegrafica Loca Budeştî. %t . 11 fi 4' , o t. if™ ^ i" r l ii!?, •si ■U .3 ■ . ■ g s? ft1:* v!- c Medalie de aur TJPO-LITOGRAF1A FADRICÎ OE REGISTRE, UNIATIM, STEKIOTIPIE Şl GALVAMOPLASTICA IVI i x.3nonitiisoT. its-r-i* a.io-c'v coxrAor, l-a.» •HXmiUt IlIPlUUiMtWiMMJJiAfJLtlM < ATELIERUL lytil&AflI eseculâ o!o TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, | MPijftMR, CUARTE, ACŢIlîSÎ. IMiAXIJill, FAOTIUI, rir. in diferite culori. ut.rrru rm jff STÂBÎLiVAEîNif -; 'Î'I • • a ....T. t -'■ i r' . ..." - **" oifcCt.ue.zii tot felul de lucrări *Uincj C — o ‘ c. i > 2 H i m H > ţ ş Se primeseu comande de Liniaiură, Stereotipie şi Galvanopla-«tica Comptuarul de Schimb şi Comisidn Strada Lipscani No. 39. MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenuri frumoase din cea mal mare fabrică din Germania Se vinde cu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARCUS. Calea Victoriei VS (Vis-a-vis de Palatul Regal). Comptuarul de Schimb si Comision Strada Lipscani No. 39. Mulţumire Publică Subscrişil, părinţi de copil, venim şi arătăm mulţumirile noastre Domnului Director precum şi părintelui profesor de limba română din Institutul de băeţî „Bergamenter" pentru strălucitul succes ce au obţinut copil noştri, elevi din Institut, la depunerea esatnenulul pentru terminarea cursului primar la şcoala P'imară de băeţî din culoarea de Albastru No. 2, şi acuma apţi ’a putea frequenta Gymnasiul. In limba Francesl şi Germana copil au depus un esamen tot aşa de satisfăcător in localul Institutului. Datoria de recunoscinţă ne impune obligaţiunea d’a arăta mulţumirile noastre in public către personalul" didactic al sus-n urnitului Institut. Bucurescî. Iuniu 1884. A. Bolton, Doctor med. in Constanta.—A, Hebberling far niacist in T.-Măgurele, D. Naumescu, froprieter; Max Tonol- ta, Architoct.—A. Reichsdat, Giuvaergiu. 16 MAGAZINUL DE PANZARIE ŞI RUFARIE DIMITRIE LĂZĂRESCU IN COLŢ - 72, STRADA LIPSCANI, 72 -IN COLŢ Recomanda magasinul seu cu diferite pânzeturi nuoi Olandă, Rumburg,Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc. Sifon, Mecsican in diferite lăţimi, Melino, Percal, Tulpan ; Oxfort de ată, pănzâ vărgată pentru mindire, pănză pentru tras-perante, pănză pentru mobile, pănză pentru mese şi şervete, Pichet alb franţuzesc, Mese, Şervete, Prosoape de Olandă garnituri de 6 şi 12 persăne, plăpăml de vară şi iarnă de lănă. Cămăşi de cavaleri albe şi culori, fasoanele.,cele mainuoî. Gulere, ‘Manşete, Cravate, Caşneurî, Batiste de Olandă şi Dino, Corsete, tot felul de lingerie de dame, Broderii, Ciorapi pentru dame şi bărbaţi, culori şi albi, Flanele de lănă subţiri albe şi culori, Jiletci franţuzesc! pentru bărbaţi şi dame , asemenea şi rufărie necesară pentru copil la pen-sioane; Umbrele de ploae şi altele.—Preţuri moderate. 3 mmmmm î mm W. s tei1 eclioi’ J Bucurescî, Str. Smărdau Si Pluguri Liiiversalle , SAOK." unu, două şi treî brazdare (1639) ÎTHIOKI OIÎ Kiî XAT.E MAYKR g Singurul Tnpr care la incercările făcute la -;oncursu Herestrefi 1883 a fost premiaţi “ Expediţiunl franco la toata staţiunile eăilor ferate române ® I IMT PBECIURILE REDUSE § «miicsmiiraimtietMMisil vânzare bilete de închiriat pentru lipit la case — 14, Strada Covaci, 14 — INSTITUTUL ŞTEFAN VELESCU (HEL1ADE) (FONDAT IN ANUL 1871) No. 1, Strada trmeauă, Bucurescî, IWTERNAT Şl EXTERNAT CURSURI PRIMARE ŞI LICEALE PREPARAŢIUNI PENTRU BACALAUREAT ŞI ŞCOLI SPECIALE LOCAL ANUME CLĂDIT PENTRU INSTITUT Dormitoare şi săli de studiu, spaţioase şi bine aerisite; toate condiţiunil* igienice de aproape %î serios observate. —Băl in institut, calde şi reci. Aparat de sudaţie, duşi, etc. ■ - Gimnastică de cameră. — Gimnastică de vară. — Infirmerie. Refectoriu orgunisat după sistemul cel mal nou. Bibliotecă. — Musâu cu obiecte de studiu. — Grădină botanică. Cursurile făcendu-se conform programelor oficiale, elevii tre asamenele la şcoalele publice.— Limbele francesă şi germană sunt obligatorie, cele-l-alte român facultative.—Institutul posedă un bogat material pentru cercurile de intuiţiune şi profesorii dafi cunoştinţelor matematice şi naturale o intindere reclamată de progresul, ştiinţelor positive. Studiile institutului, coprlnd «rmatoarele secpini: 1). Cursul prima complet cu limbele francesă şi germană, obl.gatorie, desemnul şi muşi ca cuprinse;—2). Cursuri gimnasiale predate in Institut, de profesori recunoscuţi; — 3). Secţia claselor V, VI şi a VII liceală, elevii primesc numai meditaţie in Institut, urmând cursurile la liceele Statului.—4). Preparaţiunl pentru esamenele şcoalel militare, comerciale şi claselor gimnasiale saii bacalaureat. Pentru informaţiunî amănunţite, a se adresa in. toate zilele de la 8—lC^a. m. şi de la 4—6 p. m. la cancelaria Institutului: strada Armeana. No. i. Bucurescî. Cursurile primare incep la 20 August, cele liceale la I Septembrie. | Director-proprietar, Stefun Velescu. FI ora României s Ipunărie parfumurî, medalie de aur ae ia esposiţia agricolă a iude tuiu, ilfov 1382. Grbbowski & Siaroff, Bucurescî. & Toaniţin Fraţii, (librari) Strada Irigi275i8t«4t JoanPencovicî, (lipecamnst^ d„a Lipscani Nr. 24, Specit lităţi de mătăsuri, lănurî dan" tele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălărir de diferite calităţi. Vânzare cu nr ţuri foarte reduse. p Jordache N. Ionecsn (restaurant) Strada Covaci, N0 3 Deposit de vinuri indigene sî streine. 51 Vasile Georgescu. Fabricaătâ de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinat făinur Ştr. Soarelui No. 13. Suburbii Manea Brutaru, Culoarea Verde. SisĂIrsEf*'"' oooooo Malaiule filă, Ingrogiări Uktrt r“Tfc ‘jphniitic numai adeveratele drageesodurate ale XJ^-uluî Glibert censtitu* cel mai plăcut si cel mai bun, cel mal actif si cel mai eCAn«^ dim t0^ dePuratifi ‘cunoscuţi .B™n«16°i(pfeoum Pcntru SIROP) sSmuâţunle in rosu taibcrtsi Boatiguy |! I.mbrul albastru al GmmmfJ Frmcrţ * ~ris, Pkarmacia Boutignj, Deslanrierssaecesjor. şi in toate Pharmaciele şi Drogueriile OOOoqqqooq fe»etrj ti < 3i'i>Ixoi i Strada Stirbei-Todă No. 12. Sub-semnatul are onoare de a face cunoscut onor. Public, că chiar de acum, inchiriază sala pentru nunţi, soarele, concerte şi baluri cu un preţ foarte moderat. Tot-odată recomandă restaurantul sâu şi tot felul de j Muluri de prima calitate. — Preţuri foarte eftine. Cu deosebită stima, Altoert Gunther. Anuncin ^ Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise de la 15 Mai» pănă la 15 Septemvrie. Recom ic1, camerile mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre câmp, aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. Diligenţa va începe a circula intre Brăila şi Lacul-Sărat degta 15 IuniQ.-— Amatorii pot a se adresa la subsemnatul. CA CEL MAI BUN PERSERVATIV saii altor boale contagioase, precum şi ca remedii! antiseptic vulnerar se întrebuinţează ,, Anti-Bacterionul“ cel mal bun desinfectant şi desodorifeant cunoscut pănă astăm, recunoscut de autorităţile chimico-medicale din ţară şi streinătate. — „Anti-BacterionuP’ nare nici un miros, şi diluat (amestecat) cu 10 părţi apă, introce acidul fenic. al cărui miros penetrabil de multe ori devine insuportabil, Efectul salutar se produce imediat. — Cele arătate se bisează pe certificatul emis in urma cercetărilor de către profesorul d. Dr. Bernad.—„Anti-Bacterionul“ nu atinge nici ţesăturile, nici ferul saii lemnul, distruge imediat organele părăsitelor impedeeă toata reacţiunea şi este cu o0°/o mai eftin de căt acidul fenic. — „Anti-BocterianuP* se vinde in butoaie de 1 hectolitru a 100 lei saii >/s hectolitru a 55 lei precum şi in sticle de 1 litru a 2 'el. — „Anti-Bacterionul“ ca remediu in contra boalelor de animale saft ca anti-sepţic vulnerai- se vinde in sticle de 1 litru a 6 lei sau */» litru a 3.50 lei.—A se observa marca fabrice! pe sticle. Depositar general D. L, Praus, Calea Văcăreşti No. i Bucurescî şi Drogheria Brus Strada Nouă unde se adresează cereri pentru modul întrebuinţării prevăzut in anume instrucţiuni. I insitutu medical bucurescî 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. j, Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. C-thopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, v. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higidnică 1 Bae abur..........3.— 1 Bae deP'Minâ cu şi fără ................... medicamente . . . • l.— 4 duse rece sistematică BAI DE ABUR ŞI DE jPTTTIIDTA. Nota. I- Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore diminăţa penă la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa penă la 1 post-ir.erid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotlierapie, pe lângă cele l-alte servici s’aii mal adăogat şi un servicih special de băl de no-mol de la Lacn Sărat din Brăila Direcţiunea. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA Valabil de la 20 MaiCt (1 Iuniu) 1884. A. Botnresci-Foeţaiiî-koman B. Ronian-Focsanî- C. Bucniescl-Vorciorova D. Yerriorova-Bucnreseî Staţiuni Arătarea trenărilor Staţiuni Arătarea trenurilor | Arătarea tren. Staţiuui | Arătarea tren. Ac. Pers | Plăc-I kt. Ae. l’on. Tren. Aline | Staţiuni Ful. | Ae. |fers. Ful. ac. Pers. o.m. o.m. 1 o.m. | o m, | o.m. o.m. o.m,! o.m. o.m. o.m. | o.m. | o.m: | o.m. o.m. o.m. o.m. Hnc-Birtî s6r, ii fin dim” dim p.m Rom. r pi# ser- p m a.m BhC- Best1' p.m dim pin Vere- b. pi. ser. a.m. ser. 3 3 oo 8io 7., 7oo o». 8» 12,, b*» 4q» 7„ 11» pi Sos. rl- Rest. PI. 32it 30ns 9iu Hi* f>, Bac. |ospi. 9,o 1„ 7*o hin Best. 10». 6*u ip 0 Sos. | B. Pi. n„ 12», iz., 10*o a.m dim 9oo 9,, 1. 7&o 8,. 11» 12„ Rll7 S0S-fiu7'' R. PL le* 12îs p.m 12,, Mâi âş. b°pi. llte 4so dim p.m Ilar p;i Sos. ‘ *1. B. PL 6*o 11,. 8», F'ra’ R PI. 10»O 1», 3„ 2i* p.m 3 00 4» 11» p.m 7.. 5«» 12.. 6» 11.. 8js 11». i„ 3*1 I) Q Sos. B. PL Si. 5*. Focţ. e°pT. 11.0 8,. 6.. 32» i Slat.|°pi. 8o4 1» 10ov SlatfeL 12*4 3i» 5S* 3i» 2i. 611 11,. 8a. p.m lo 1 8o8 1,8 10i* 12» 3»* 5„ Focţ. loapL 4ti Sa* D O Sos. b. pi. 12,1 9*» 2.4 P.ro Sos. 9» ii.. fit-1° pi. ! 2,. 5o7 a 4,i 8= 10os 12»» 9ss 2,. UI A. j pi. 9«o 2„ 12», 8»: Hriî-i°k 5os 5n p.m 32„. 4i» 6» 3loo a.m | 117 Sos Bl17- R. PI. i« 20i p.m 11» 11 00 a.m 3-.s 3*8 m o Sos. *•*»' li. PI. 12o. |2os 5., 5sa 3» 3s4 Titu R 8„ 6*5 10», Bac. r°pi. 7sa 2*o 9oi PI Sos. 11 •• Rest. PI. 3u ser. a.m Rest. 12a: 6» 4 04 Buc. & 4i» | 7m n„ Va. 2*o y.. 3*» is» Bn y» 10„ nop sCr. a.m dun p.m ain ROM. Best! 8.. 4» n<. IRup Nord. K. Sos. 5oo 8,o 10oo 11 so llo» i I dim p.m. n6p d im 1 P.m ser ndp, a.m 1 1 fi. Suc-jsci Si'i xin KW il- an Join. b) pi. O,,,,;, Sof '-Ohrg. B- PL Smîtrda Sos- Arătarea renurilor Ful. Pers. Mixt. Pers- o.m. o.m. o.m. o.m. a. ni dim p.m sAE 5*o 7,» 6.» 8j» 7a& &»» 8*6 7*o 6io 8*8 o„ 8** 7.» 9*8 6s* a 7sa 9sf 9*o 8.» 10.. 9ss sAr. p.m 7io 9u a.m a.m F. Ginrt'iii-E nresd 0. Tewitiu-Boilaii Tec. R. PI. aţiunl trătaroa trenărilor Ful. Fors. | Mixt. l’ers- o.m. o.m. | o a. o.m. rda pj p.m 2» a.m 8oo p.m 5*o p.m „ Sos. s„ 6- B. PI. 8i* 6si Sos. 9i« • B. PI. 9s* 7» 3., Sos. 10„ 8,, R. PI. 10„ Nord. 10.. a» 4*o- n S p.m a.m ser. p.m I!! Către Fumători!! Aşa numita hârtie de ţigară Bei lad Tccbcid licit R P1. IP, , flos. Renii p.Hl a„ 10.i SOŢ. 1. Ploescî-Predeal FI. R. Pi. Sin.Sos’ B. PI. Pred.Sos- Plec. a.m 10oo 10« 13a» 12o» p.m a.m 8*o 9*t 10.. llo. '11.. a.) ii S4r. 7., 8oi» 9, 9*, 8 6c. Pred, Sin. Cin PI. Frcdeal-Flocştl K. Btizeu-Galaţi Buî. r. pi. a.m 2«o p.m 12** Brii! a 1°^. 4» 5o* 3., a.m 6it n6p 11»» Rarii Sos-, 6» 4m 7., 12.» DA1U- r pj 5*0 4„ a.m nOp Galaţi ^t. 6,» a.m 4*. p.m L. GalaţI-iluzon !• R. PI. p.m 5*o p.m 6»c dim 7»o (Jalap Rest p.m 9*o dim Mâiiş. e.pi Sos. 6.* 7». 8o Rarii ypl io,» 7a* sdr. a.m Toc. |° p;. B. PI. 6» 7„ 8», 10iO 7*o 8,. 4.» ipina .7,, 8»o 90» Brăila l0^ 30„ 11», 8,. 8*» s6 r. 4*» a.m Baril. |oapi R. s. 8,0 s^r. 9** ser. 9» dim B117. iii Ut 11«» diMi a.m Galjţî p“ee„ M. Galaţi-A!:trâşoţti Cahili R pi * PI. Hait îia- Teclrti. t(. lănlso ti-'8alaţi m p.rn ji.n; 5*0' 11a*. 4*o dim p.m 0. Titu-Tîrgovisle Tiiu Plt)C. Tcrgoveştî Plotsd-Slânic in liosu Ploc. Slănic Sos. S. las.l-OiighcDÎ J2I Plec. I]ntf Uo-n. bHfe' Ruşi S. P. Tîreiaiale-Jrjt le«. S- Plec. fitil M U ■Jaiiiii.tia-Dofiaiia linip. P]ec Doft. Bo‘ I. Slănie-rioescl F. Doltanr. (K ni piua MâlUC p)6c. Pf Rost. Plec. . Sos. llllg. Ia§iru' T. Uqgli<-nl-laşl '6-Rus.Pl. Ron Sos. W. Bcniaioda-UoiistanU Consl. Sos- VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, Ta pleca din V6rciorova Mar Ga şi Sambăta sl T;t sosi la Bucureşti şi Giurgiu Miercurea gi Dumineca. Tronul Fulger C, ▼»» pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea Dumiuoca şi ya »osl la Vârciorova Joia gi Lunea. CaHUori pentru trenurile Fulger P şt €, vor plaţi afară de taxa cuvenită pentrn el. I, tijou accelerat, o suprataxă do 20°/. La aceste trenuri P şi f, se află un vagon Sulon-Restauraut. Consuma* ţiunile eu vor pluti după uu tarif special. Orari ul trenurilor du pe timpul de DucurescL 1 Couslanţa-pernavoda Uoust. în Cern. So“ Tipo-litografia Stelan Mihălescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro se procură prin D-nul S. War tha, in condiţiunî şi preţuirf avantagioase ti (tor comercianţilor. 1 . Această hărl e, de o qualitate superioară, du’gjâ cum s a constatat prin anal ,sa chimică făcută, după cerei ’aa fabricantului în laboratorul ;himic al Statului, de către d-nu ;către regi e Francia, Engl: tera, America. ş România cu ceU mat mare su cea; ea ni se ceăe deja din t părţile RomănieS, nmd meni a aduce prin qualităţilo el a ^ de cu drept aprepiate, o rev " luţiune întreagă in hârtia e ţigară, ocupând I pri^1 nra'm En gros se găseşte de o» cam dată in Bucurescî la dd. K|ra _ b ahniias, Gr. Cavac.a, N- r nepolu şi fraţii Creţoiu. H WARTHA. , Representant pentru Romăuiai Bulgaria şi Serbia. Hârtie Stricată 14, Strada Covaci, ţ* ANUL VIII. — Nr. 2133 10 BANI EXEMPLARUL apark i> toate zilele SAMBATA 18 AUGUST 1884 p.' *■ ' ABONAMENTELE : Ia Caoltală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 16 lei; 3 luni 8 lei. In Districte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. Ia ntr&inătate: 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Şt:fan MihdUscu, Strada Covaci, Nr. 14 ţi la corespondenţii ziarului din judeţe. La Societe Eavas, place de la Bourse, 8. La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. In Paris In Yienai In Hambnrg v 'SimsafMSKmssm ANUNCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articolil nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii ţi reclame, redacţlunea nu este responsabilă. —— — " " ,# Prim-Redactor: STEF. C. MICHAILESOU. OBSERVÂTORIUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, Vineri 17 August Elemente climatice E K I AZI 2 ore p. m. 8 ore săra 8 ore dim. Tenporttura acrului la urniri . . 18.2 17.2 15.8 „ „ murii 23.6 „ „ minimii. . . 10.7 „ „ fără aperltor. 18.5 16.2 17.3 Barometrul redus la 9» 745.3 746.1 750.1 Tensiunea vaporilor iu milimetre , 14.5 9.8 9.31 Uuieieala relativi in prostate . . 3 67 69 v-.i.i) diroctia dominanta F.W S.W W. ţ iuţeala medio. . . . 2.4 5.6 7.2 Kvaporaţiu.ja apel O.S 0 4 0.5 Ploaia 2.6 0.0 0.0 Âotiiionietra (0-100). . . . . . 19.2 0.0 79.2 lebulosilatea (0-16) 9 1 1 Directorul Observatorului: St. Hepites NOTA,—Temperatura este dată in grade centigrade; înălţimea barometrului in milimetre de mercuriCi. Iuţeala medie a velitului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea apel şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la intuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar fi cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar fl vapori de apă. Nobulositatea este măsurată de la 0 , la 10; cifra 0 Înseamnă un cer cu totul senin iar W arată un cer cu desăvărşire acoperit de nori. CĂTRE ALEGETORI c) generalii şi coioneliî precum şi a-similaţil lor ; d) foştii şi actualii miniştri saft re-presintanţl diplomatici ai ţării ; e) foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurorl-generan de pe lăngă curţile de apel, preşedinţii membrii sati procurorii la curtea de casaţiune ; // doctorii şi licenţiaţii de ori ce specialitate, cari ăşl vor fi exercitat profesiunea In timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toţi alegătorii direcţi din oraşe şi din comunele rurale, cari aii un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei in jos până la 800, cum şi comercianţii şi industriaşii, cari plătesc o patentă de clasa I saii II.—Sunt scutiţi de cens: a) doctorii de orî-ce specialitate, precum şi cel cu titlu echivalent, emanat de la şcoli speciale superioare ; b) licenţiaţii in drept, in litere, filosofic sau sciinţe; c) foştii şi actualii magistraţi, cari au .uncţionat un timp de 6 ani; d) inginerii, architecţiî, farmaciştii şi medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii şcoalelor din oraşe ale Statului saii al şcoalelor secundare recunoscute de Stat ; /) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. Toate apelurile adresate tribunalolor vor trebui să fie judecate, de la 19 August pănă la 3 Septemvrie. Cetăţenii, nemulţămiţî cu sentinţa tribunalului, au dreptul de a apela la Curtea de Casaţie, in termen de 10 zile de la pronunţarea sentinţiî. Apelurile de la Casaţie sunt judecate in fond, in curs de trei săptămâni, cu incepere de la 24 Septemvrie până 1" 15 Octobre. Consiliele comunale sunt datoare a-poî a rectifica listele definitive pe temi iul hotărîrilor justiţiei, in termen de trei zile de la a lor prezintare. Toate re clamaţi ele şi orî-ce acte de procedură in această materie sunt era-tuiie. & In urmă se vor libera cărţile de alegător, pe cari cetăţenii treime să le ceară primarilor, căci fără dînsele nu sunt primiţi la votare. Legea a lăsat o cale foarte la tăţenilor pentru a ’şî regula i de alegători. Vinovaţi fi-vor ace prin nepăsare, vor rămânea lip dreptul de votare. Să se caute dar fie care in Iii nmtivă şi, nedreptăţitul saii ace a neglijat d’a-şl regula posiţiu consiliul comunal, să se adrese bunalulul. Cel cari nu vor stări dobîndeascâ exerciţiul de alegă! vor avea drept de a se plânge. Pentru înlesnirea cetăţenilor ; din noii cum grupăză legea pe ale In colegiul I de deputaţi tre fig ureze toţi cetăţenii c’un ven ciar ruial.safi urban de cel puţin 1 In ■ olegiul II, cel domiciliat reşedinţa in oraşe, cari nlătesi Stat o dare anuală directă de natură, de cel puţin 20 lei -Sui l>ţi de cens : a; profesiunile libere, o/ oficeril in retragere Q pensionarii Statului, şi t“, cd—ce au absolvit cel puţin ţamăntul primar. co1- IfI ietrâ toţi căţl ni dar/ « c?*e'* alte colegie şi pli ^ f căt de mică călri Stat. -scutiţi de cens şi votează direct ţ •nvăţătoril săteşcl şi preoţi mi ce P^esc o arendă anu cel puţm 1000 lei. Ue asemenea votează direct nn venit funciar rural de 300 S ^lAC.ar* sc^ ceti Şi scrie. r-nîT • , dreptul de a face pi egjele senatoriale următoarei s°aiie şi anume : rJa c-0*’ * ceI c un venit funci an na?* ucl'ban de cel puţin 2( ai f ~7-vbunl dispensaţi de cei ce °^î- ac^ualrt preşedinţi tJ actualii deputaţi şi SaSf- aU făCUt Parte din' dc Mal adăogâm, că legea pune in censul bărbatului contribuţiunile soţiei, căt timp are administraţia averii do tale, şi in censul tatălui contribuţiunile copiilor săi minori, pe tot timpul usu-fructulul legal. D’asemenea proprietarul unui imobil scutit provisoriu de plata impozitului către Stat, va esercita dreptul de alegător ca şi cum ar plăti acel impozit. ŞTIRI TELEGRAFICE Din ziarele streine* Marsilia, 26 August. De ieri s’aă intemplat licî două-zect si şiase caşuri de moarte, din cari cinci d*e choleră. Prefectul departamentului Basses-Alpes a cerut prin telegraf păzitori de bolnavi, g.j ->,usă că cholera se ’ntinde. Guvernul din Madrid a trimis un delegat special la graniţa de la Andorra, spre a impe-deca intrarea de călători francesî fără ca-rantinâ. _ . . , /Paris, 26 August. Foile oposiuonale cei tot cu mal mare violenţă convocarea Camerelor. Se zice, că Grăvy consideră distrugerea arsenalului din Fu-Ceu ca o măsură cere se poate justifica prin ultimul vot al Camerei; pentru ori ce operaţiune militară insă pe teritoriul Chinei, trebue dobândită mal ântaiii încuviinţarea Cemerelor. Paris, 26 August. Despre ducerea ambasadorului frances din Eerlin, Courcel, li Varzin, se păstrează mare secret. Cu toate acestea se crede că această visită are loc la dorinţa prinţului Bismarck şi că se tractează despre o intervenire a Germaniei in afacerea chlnesă, pentru ca Fran-cesil să nu mal aibă trebuinţă de nouă fapte resboinice după ce vor fi câştigat odată o victorie însemnată asupra Chinesilor. Paris, 26 August. «Temps» desene dificultăţ ) ce mal are să invingă încă amiralul Oourbet. Afacerea de la Fu-Ceu a avut in tot caşul caracterul unei bătălii de mare şi se poate afirma că Chinezii aveau in prima faşă a luptei avan-tagiele pe partea lor. —«Temps» crede că flota francesă va avea sa susţie incă lupte serioase. Strîmtorile de la Mingan şi Kimpal trebuiesc forţate, pentru care scop vor trebui două atacuri Daca fortificaţiile chineze ar fi apărate de Europeni, această fapta de arme amiralului Courbet ar trebui considerată ca un act din cele mal indrăsneţe ş, mal periculoase. ' Pănă astă-zl poporaţiunea Parisului nu ur-niăreşce da căt cu puţin interes evenimentele din China. . , Paris, 26 August. Dmtr o parte foarte bine informată se asigură, că baronul de Courcel n’are alt scop, călătorind la Varzin de căt de-a se intelege cu prinţul Bismarck asupra afacerilor' africane şi anume asupra colonisăreî teritoruluî de la Congo. — Baronul de Courcel poate a mal atingă, in cursul conversaţiunel, şi alte cestiunî, din partea guvernului său nu are insă nici o sarcină Tonkin, 26 August. Aici sau intămplat ieri şapte caşuri de choleră, mal cu seamă intre refugiaţii întorşi.—Lucrătorii a0 adresat o depeşă deputatului Clămenceau şi partidei sale, in care mulţumesc pentru visita ce le-a făcut in tir pul epidemiei şi pentru ajutoarele date celor nenorociţi in urma el. Epidemia se lăţeşte in msula Corsica ■ in Andrea d'Orcino; lăngă Ajaccio, aii murit de choleră patru persoane Viena, 26 August. întâlnirea celor trei împăraţi şi anume m decursul lunel viitoare, este un lucru sigur. Din motive speciale insă şi cari se pot lesne ghici, nu s’a precisat incă pănă acum. cel puţin in publicitate, nici locul nici ziua iutăiuiril.—De asemenea se asigură că archi-ducele Albrecbt incă va însoţi pe împăratul Austriei la această intrevedere. Londra, 26 August. Vice-regele de Kanton era pe cale să Intre cu armata sa in Tonkin, el primi insă ordinul de-a remănea la postul său, de 6re ce se aşteaptă un atac al flotei Irancese asupra arsenalului de corăbii de la Wham-For (provincia Kanton). Verona, 26 August. Ministrul de marină Brin a plecat la Spez-zia. — In Bergamo a isbucnit cholera şi in casarmă-—Tirolul de miazăzi furnică de refugiaţi italieni. Petersburg, 26 August. Cum se aude, împăratul va fi insoţit in călătoria sa şi de ministrul Tolstoi. . . . Roma, 26 August. Ziarele italiane continuă să susţie că in Berlin va avea loc in curănd o conferinţă europeană, care nu se va ocupa numai cu cestiunea coloniilor de la Congo, dar şi cu reforma sanitară in Egipt şi cu despăgubirile de la Alexandria. -o--*- 28 August 1884—3 ore seara. Londra, 28 August. Z °rul „Times" primeşte din partea corespondentului săO din China o telegramă prin care ’I anunţă că bombardarea forturilor pasului de la Kimpa.. cari apără intrarea in rîul Min, a Început ieri. Pe de altă parte se telegraflază ziarului „Daily News", că un detaşament de 500 francesî a debarcat la Ke-LuDg si l’a ocupuat fără resistenţă. ‘ Berlin, 28 August. Legaţiunea Germaniei la Teheran s’a creat definitiv. P Braunschweig, consul general al Germaniei la Sofia, s’a numit şef al ac 3-stel legaţiunî, din care vor face parte şi profesorul Brugsch, ca consiliar, precum şi un ataşat militar şi' un secretar. Legaţiunea va pleca in-Persia către mijlocul lunel lui Sept°mbre. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. Buouresci, 17 August Evreii incep a se agita iarăşi. Drept vorbind, el nu se astâmpără nici odată, dar neastîmpărul lor din lăuntrul ţării îl cunoaşcem de mult, şi azi, ca in tot-d’a-una, nu i-am da atenţie, dacă n’ar fi izbutit a deştepta un ecou in străinătate. In fond, ecoul acesta are poate numai o intălnire lăturalnică cu strigătele foilor evreeştl din ţară, şi e mal mult o gogoriţă a politicei englezeşti, care se uită cu displăcere la calea apucată de guvernul nostru, in chestiunile din afară. In tot cazul nu’l putem trece sub tăcere, căci el scormoneşte ure vechi, amorţite un moment sub cenuşa in-deferentismuluî Românilor,—ure cari, după cum afirmă gazetele jidoveşti din ţară şi din străinătate, ar fi provenind numai din aceea că, românul fiind mal leneş şi mai prost de căt evreul, e vecinie dominat de inteligenţa şi bo-găţiele neamului lui Israel. * Mal ăntăiu trebue să constatăm o totală lipsă de tact din partea celor ce afirmă lucrul acesta. Dacă este adevărat că Românul e menit prin chiar firea sa a fi aservit de jidovi,—pentru ce se scoală capii acestei tocite rase in contra noastră, şi deşteaptă in noi dorul de a ne des face de jugul lor, cănd noi din propria noastră mişcare, nu luăm nici o măsură in contră-le ? Ori el ne dominâ, şi atunci sunt proşti dacă vor să ne amintească lucrul acesta,—ori nu ne domină, şi a-tuncl gazetele lor sunt un isvor de falşe şi neruşinate afirmaţi uni, la adresa unul popor blajin şi îngăduitor, care se simte prea nobil şi prea puternic pentru ca să pue călcâiul pe grumajiî searbezl şi neputincioşi al j danilor. In amăndouă cazurile, răutate şi lipsă de tact, atăt din punctul de vedere al guvernului, pe ale căril legi le critică şi le denunţă străinătăţii—căt şi din punctul de vedere al naţiune!, pe care o necinstesc. ' * • * Legea colportagiuluî, votată fără ex-oepţiune contra Evreilor ca şi contra Romăniloi,—n’a indignat pe nici unul din miile de olteni, ce se hrăneau cu această meserie, şi poate că aveaţi mal mult drept să se indigneze de căt străinii,—şi, din potrivă, a pus intr’o adevărată stare de epilepsie pe aceşti microbi aî omenire!, cari se credeaâ buni stăpâni pe tot comerţul ţării. Apoi n’are dreptate Schopenhauer să profeseze pentru «marele rege Nabu-chodonosor», prigonitorul jidovilor, cea mal adâncă veneraţie, cu această mică rezervă numai, că putea să’I prigonăs-că şi mal mult şi n’a lăcut’o ? N’are dreptate să zică: «că a tot puternicul Dumnezeu, prevăzănd in marea sa in-ţelepciune, că poporul său ales va fi semănat prin tot universul, a dat tuturor membrilor săi o odoare specifică, acel desgustător foetor judaicus, după care să se recunoască» ? Ba dreptate are ; şi dreptate au toate popoarele care ’şî fac singure judecata lor contra acestor lipitori. Căci, in definitiv, toate lucrurile se lac cu o măsură oare-care in lumea asta. Şi vaetele, şi lacrămaţiele către Europa, şi necuviinţele către guvernul nostru trebue să aibă o margine. (jn om inteligent întinde o coardă căt e cu putinţă; întinsă mal mult, coarda plesneşte. A venit tractatul de la Berlin şi ne-a impus modificarea art. 7 din Constituţie. L’am modificat şi am acordat cetăţenia română la căte-va mii de is* raeliţî, lăsând jjincă posibilitate şi altor mii de a se impămănteni. Era chestie de a se şterge o clauză din Constituţia noastră, scrisă special pentru Evrei. De ce pentru toate naţiele să existe posibilitatea dea deveni Români şi pentru el nu ? Foarte bine. Dar a merge să te plângi Europei, că guvernul României a făcut o lege, prin care opreşte colportagiul pentru or cine, fără deosebire de naţionalitate sau de religie, e un act de demenţă acută. Cum ? Să vie Europa să se amestece in toate măsurile noastre administrative,—in toate regulamentele n<5> tre de poliţie ? Dar ar fi un lucru ne mal pomenit, o incălcare flagrantă a suveranităţii Statului. Toate aceste fleacuri ale Alianţei is-raelite nu se trec. * * * E bine, pentru buna linişte a văzduhurilor evreeştl, să se ştie, că guvernul, cănd s’o hotărî să’şî aplice măsurile sale de astăzi, pe cale indirectă şi cu spirit de persecuţiune, cum cred unii dintre Evrei, are o mulţime infinită de mijloace, şi că cel malineme-rit metod de a’l impiedica se recurgă la ele nu tste tocmai presiunea externă. Ne mirăm cum de nu văd Evreii ce se petrece in Rusia. La fie-care revoltă a poporului şi pentru fie-care masacru, armata e tot-d’a-una in picioare. Dar guvernatorii militari aii o grijă nespusă ae a’şl transmite ordinile pe la regimente tot-d’a-una cu două zile mal târziu de timp, ast fel că numai bine au vreme oamenii indignaţi să măcelăreau-(ă şi să ardă tot ce este sa.u aparţine jidovului. Şi căte, şi căte alte mijloace, faţă de paie Europa n’are ce să zică. Guvernul ăşl face datoria Ne oprim aici, făgăduind că vom reveni, dacă vom fi siliţi. Ţinem insă să adăogăm înainte de a sfârşi, că şi la noi ordinele şefilor de trupe pot merge lărte incet. ----------------------------- CRONICA ZILEI Ieri s’ail deschis curţile şi tribunalele cu solemnitatea obicinuită. La Curtea de casaţie d. Filitis, preocurore general, a vorbit despre Conclusiunile pro-curorelui ce ar trebui luate inaintea curţii chiar in materie civilă, desfiinţate in 1877 D Al. Oreţescu, primul preşedinte, a răspuns discursului d-lui procurore general. In urmă s’ail schimbat membrii secţiunilor intre dânşii. Ast-fel Sec/ia I se compune din: D. Th. Rosetti, preşedinte-, d-nil Gr. Lahovari, Al. Petrescu, G. Platou, Al. De-grea, N Mandrea. P. Orbescu, Giurgea, membri. Seclia. II. D. C. Skina, preşedinte; St. Si-lion, G. Creţeanu, Al. Giani, D. Zamfirescu, O. fitefânescu, Sc. Ferikide, Predescu. membri La Curtea de apel d. Zenide, procurore, a vorbit despie drepturile civile ale streinilor din România, la care discurs a răspuns d. Adolf Cantacuzin, primul preşedinte-In urmă s'a procedat la tragerea la sorţi a membrilor cari compun secţiunile, şi re-sultatul a fost următorul : Secţia I. D. Al. Filiti, preşedinte , d-nil Stoicescu, Economu, Dendrino, Cămpineanu, membri; Ghica, supleant. Secţia II. D Skina, preşedinte, d nil Chivu Cuculi, Petroni, Poenaru-Bordea, membri ; Dobrescu, supleant. Secţia III. D. Ad. Cantacuzin, preşedinte, d-nil Bagdat, Cireseanu, Brătiauu, Arvanesu, membri; d. Ciocarida, supleant. D. colonel Budişteanu, comandantul pieţei, plecând in concediu, d. colonel Algiu a fost însărcinat cu funcţiunile de comandant al pieţei Bucurescî. «Românul» spune că d. general Davila’se află bine, cu toată oboseala călătoriei făcută de la Sinaia pănă iu capitală, înregistrăm ştirea cu plăcere. Se scrie „Românului" din Bacău, că in cu rănd va apărea un ziar loca', pus sub conducerea mal multor tineri independenţi. Vom vedea. E aşa de rar lucru un ziar independent.... Redacţiunea jurnalului musical „Doina* a ducând din străinătate o tipografie musicală nouă, face cunoscutcă de aciinainte va publica in fie-care număr bucăţi musicale cu text: sau numai pentru piano. Va publica incă methoda pentru învăţământul musicil, de Pa-pin, recunoscută de cele mal inalte institute şcolare ca cea mal methodică carte pentru acest scop, ea este medaliată laexposiţia universală din Paris; aprobată de academiile musicale din Paris şi Bruxelles şi de alte institute şcolare. Va mal publica coruri vocale, cântece frtiebeliene, coruri cu text religios etc; ast-fel că de acum înainte devine interesant pentru toate clasele societăţii. Sâmbătă, in seara de 18 August, la teatrul Stavri va fi o representaţie extra-ordinară, cu iluminaţiune veneţianâ, m beneficiul ziarului „Deşteptarea».—Se va juca de trupa d-luî I. D. Ionescu : Frica este ruptă din Raiu şi Legea beţivilor, iar intre acte d. Polychroniade promite că va face o plăcută surprisă publicului bucureştean. DIN AFARA Rfisboiul cliiuo-francez. Detaliile luptei de la Fu-Ceu presiniă superioritatea covîrşitoare pe mare a Francezilor faţă de Chinezi. Aceşti din urmă pot zice că nici nu mal aii flotă. Toate porturile şi fortificaţiile lor de mare au să aibă dară in curînd soarta cea tragică a arsenalului de laFu Ceu. Cel d’ănCiiî punct nou asupra căruia a plecat amiralul Courbot, este marele oraş Canton, cu fortificaţii formidabile. Francia şi China se găsesc aşa dară ii. deplin resbel. Guvernului francez ’i place cu toate acestea a nu’l numi incă resbel, de oare ce, spre a purta un resbel, ar fi silit să ceară mal ăntăiu încuviinţarea Camerelor. D l Ferry preferă dară a declara că ceea ce face actualmente amiralul Courbet nu e mal mult de căt luarea de represalii ; şi acestea sunt pe deplin legitimate de cXJrc votul de încredere al parlamentului, care încuviinţa d-luî Ferry să iea toate măsurile cerute de «onoarea Franciei.» Forţele de care dispune pănă acum amiralul Courbet, sunt următoarele : Sub insăşî comanda lui Courbet cui-rasatele «Bayard», care poartă ban-diera amiralului, şi «Atalante», croa-sorul «L’Estaing», avisurile «Iiamelin» şi «Volta», canonierele «Aspic şi Du-pin» ; sub comanda vice-amiralulul Les p6s stau faţă in faţă cu Kelung, cui-rasata «La Galissoniâre», croasorul «Villard», canonierele «Lynx» şi «Vi-per»;—Cuirasata «Triomphant» croasorul «Château-R6naud», şi avisul «Par-sefal», ee găsesc in faţa portului Vo-sung.—Afară de acestea vase au mal plecat spre China croasorele «Rigault de Genouilly» şi «Champlain» şi in curănd le vor urma alte două «Laperouse» şi «Niălly». — Amiralul Courbet are deci sub comanda sa 14 corăbii, cu 120 de tunuri şl 3007 oameni. — Amiralul www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Courbet ceruse generalului Millot 2000 de oarKciî spre a debarca in portul Ke-Lung. După evenimentele mai nouî insă probabil că nu o să i capete, de oarece Millot trebuie să spere Ton-kinul de invasia trupelor chineze. Deocamdată nu trebue să ne aşteptăm aşa dară la evenimente răsboinice, de căt de-a lungul malului măreî. Mişcarea irlandesă. Mişcarea irlanaesâ iea un caracter din ce in ce mal radical. Faptul e de regretat, intru căt in chipul acesta se aduce desbinare in sinul naţiunel, care urmează ielurite cun^nte. Astfel se anunţă, că s’au desbinat cu desăvârşire unii de alţii dd. Parnell şi Michaiel Davitt. Cest din urmă s’a pus in capul unei propagande in favoarea ţăranilor irlandesî, cari sunt adesea mai esploataţî de farmieril de naţionalitatea lor, de căt chiar de lorzii englezi. D-l Parnell declară acâstă mişcare de periculoasă şi păgubitoare Irlandieî, şi cu tot dreptul, căci ăn-tăiu trebuie nimicit duşmanul de afară şi pe urmă răfuite micele miseril din lăuntru. D-l Parnell nu mai găsesce insă lestulă ascultare la massele poporului. Intre Parnel şi Davitt ăşî desfăşură activitatea lor capii mijloacelor estre-me, cari vor să stingă domnia englezească cudinamită. EI câştigă din ce in ce mal mult teren. Italia şi Elveţia Ziarele germane făceau mare cas din împrejurarea, că consulul italian din Lugano ar fi fost descoperit lucrând pentru propaganda irrendentistâ şi pentru deslipirea de la Elveţia a cantonului de Tessin. Se afirma că consiliul federal elveţian s’a indignat nespus de mult şi a cerut guvernului din Roma revocarea consulului cu pricina. Amănuntele din urmă nu sunt adevărate. Consiliul federal elveţian a fost in adevăr informat că consulul italian din Lugano s’ar fi indeletnicind şi cu irredentismul, s’a mărginit insă a raporta asupra acestui cas ministrului Mancini, rugăndu’l să se informeze in-suşî dacă lucrul este adevărat şi să iee măsurile ce va crede de cuiviinţă. D-l Mancini a insărcinat cu această misiu ne pe contele d’Ostiani, ministrul italian din Berna. Sfârşitul cercetăreî se aşteaptă. Ce nu se poate tăgădui e, că din cele trei naţionalităţi cari constitue republica elveţiană, Italienii singuri doresc desli-pire de Elveţia şi alipirea la Italia. Ce crimă poate fi insâin această dorinţă ? --------------------------------- 0 ÎNTREVEDERE CD STANLEY Un ziarist din Londra a avut zilele acestea o intrevedere cu marele esplo-rator african Stanley, intemeietorul statului internaţional de la Congo. Stanley spune, că atât Germania căt şi Francia se arată foarte bine voitoare planului său şi i dau cea mal mare in-curagiare. El a primit pănă acum numeroase scrisori de la mal mulţi a-genţl de emigraţie din ambele ţări; numai din Francia i s’au oferit pănă acum 500 de oameni hotârîţl a constitui primii colonişti din Congo Spre a inlesni această operaţiune şi a face ţara şi ma* atrăgătoare, planul său cel mal apropiat este deocamdată de a srărui pentru construirea unei linii ferate la acele puncte a le fluviului Congo, unde e cu neputinţă navi-gaţiunea. Venind vorba şi despre insultarea steagului englezesc de-o canonieră germană, Stanley incă desminte faptul, spune insă că chiar dacă s’ar fi intîm-plat, n’ar trebui să provoace atăt de mare consternaţiune. In Congo se in-tîmplă des ca un comerciant englez, frances sau german să dâe jos ban-diera concurentului săli, cănd crede că FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» ■—17 August — 10) Necontenit huiau in urechile Naiseî vorbele tatălui său : «’l voiu omorî, ’J voiu omorî.» Noaptea, se deştepta visând că se trag lovitul I de puşcă; se făcuse fricoasă, ţipa numai dacă o piatră mică se rostogolea pe lăngă dănsa. La orice oră, cănd nu’l avea dinaintea ochilor, era neliniştită in privinţa «domnului Frâdâric.» Şi, ceea ce o spăi-mânta, era c’auzia, de dimineaţa până seara, tăcerea încăpăţînată a lui Mi-coulin repetând : «’l voiu omorî!» Micoulin nu mal făcuse nici o alu-siuue, nu mal pronunţase Dicî o vor- a trecut peste drepturile sale. Astfel de escese se pot fără indoială impe-deca trimiţăndu-se căte o corabie de resboiu. Nemţii aă una in Congo şi au şi Francesil; Englezii sunt de vină că nu s’au gândit pănă acum la acâsta, cu toate că au in Congo pe de cinci ori atăţî supuşi ocupaţi cu comerciul de căt Francesil şi Germanii impreună. Mai viind la sfârşit vorba şi despie expediţia spre Cartum, al cărei cap are să fie generalul Wolseley, acest genifi bun al Englezilor cănd se găsesc in incurcăturl, Stanley a pledat pentru calea pe Nil in sus. ------------- ----------------- Ancheta de la şcoala comercială din Iaşi. D-lui Rodactor al ziarului „Rom. Lib:‘. Potrivit angajamentului ce’mi luasem, vă inaintez spre publicare următoarele note, menite a complecta cele arătate de mine in on. d-v. ziar No. 2123, relativ la nenorocirea de la şcâ-la comercială din Iaşi. Vă rog ca, acum, ca şi in 4 August, să ’mi arătaţi aceiaşi bună-voinţă dănd ospitalitate acestor rânduri. In zilele de 30 şi 31 Maiu a. c. ancheta ministerială, compusă din d-nil Nica şi Iiepites, a constatat ca fapte toate cele ce se imputau directorului Dimitriu, şi profesorii scoale! cari ceruseră ancheta au probat cu acte cele ce eî le avansaseră. — S’a constatat, că Dimitriu ţinea in cuprinsul scoleî femei tinere in a-farâ de cele din serviciul ordinar. Acest fapt fiind cu totul inmoral şi nepotrivit pentru un profesor şi cu atăt mal mult pentru un director, era un exemplu peri colos pentru tinerimea ce frecventa şcoala. Scandalul merse aşa de departe, in cătu se amestecă şi poliţia, lucru ce se poate vedea din actele comisiei şi judecătoriei din Desp. III. — Iscălea in segistrul de presenţâ, insă nu tot-d’a-una intra in clasă, ba, foarte de multe orî incă, insărcina pe secretar să’î ţină locul. In această privinţă vă pot iudica adresa No. 56 din 26 Ianuarie 1883 şi altele anterioare, văzute de d-nii comisari Nica şi Iie-pites. — In statele de peNoem. şi Decern. 83, a trecut că ar fi făcut 41 oare pe săptămână, cănd in realitate s’a probat că nu făcuse nici 30, ce se puteau face in cursul unei săptămâni. Prin acăsta şi-a apropiat pe nedrept banii cuveniţi economielor Statului. Probă registrul de plată şi mărturiele profesorilor şi ale secretarului. — A incasat in folosul său mal multe sume din fondul dat de minister la deschiderea şcoaleî, pretinzând c’a făcut mobile şi alte obiecte, cănd din actele primăriei se constată că toate aceste sunt făcute de comună. Ca probă e raportul No. 15 din 24 Februarie 1881, precum şi adresa No. 17 către Primărie, din aceeaş lună. Dosarul in care se găseşte această corespondenţă impreună cu nelegiuirile el a fost ascuns şi numai după terminarea anchetei Va putut găsi onor. director, fapt pentru care s’a făcut menţiune la finele procesului verbal. — A eliberat certificate falşe unul Basile Ionescu, sub No, 104 din 24 Iulie 1881, 349 şi 359 din Septembre 1882.—Cu aceste acte directorul a in şelat consiliul judeţian de Suceava, al cărui bursier era numitul Ionescu, vrednică creatură a lui Dimitriu. Din actele şcoaleî se constată că Ionescu fiind secretar incă din 13 Noembrie 1880, nu mai urma la clasă şi nici nu da e-samene, totuşi, din graţia directorului a căpătat certificate de absolvire şi a mâncat bursa judeţului Suceava timp de 4 de ani. — Prin raportul No. 319 din 24 August, 1881, se recomandă pe sine pentru catedra de L. Româna, fapt ce impedecă şi tulbură progresul şcoaleî. bă, nici un gest; dar, pentru dănsa, privirile bătrânului, fie-care din mişcările lui, persoana lui întreagă spunea că va ucide pe tânărul său stăpân la prima ocasiune, cănd nu s’ar teme c’o să aibă a face cu justiţia. In urmă, se va ocupa de Na'is; in aşteptare, o dăruia cu lovituri de picior, ca pe un animal care a greşit ceva. — Tatăl tău, e tot brutal ? o întrebă intr’o dimineaţă Frâdâric, care fuma in pat, pe cănd ea umbla prin cameră, deretecănd. — Da, răspunse Naîs, a inebunit de tot Şi T arătă picioarele phne de vă-nâtăl. Apoi, murmură aceste cuvinte, pe care le repeta adesea cu vocea gravă: — O să se sfărăşească toate astea! In primele zile ale lui Oclombre, Na'is fu şi mai tristă. Lipsea adesea d’acasă, vorbea singură une orî, numai mişcând din buze. Frâdâric o văzu de mal multe ori in picioare pe stâncă, având aerul că examinează arborii in jurul săâ, dar măsurând cu o privire adâncimea mării. — Prin raportul No- 746 din 4 August arată ministerului că in Iaşi nu se găsesc persoane apte şi compe tente pentru catedrele de istorie şi eografie, insă pe sub mănă sc: ie omnuluî Botez şi subsemnatului, ca foşti profesori la aceste catedre, că ne recomandă pentru toate acestea catedre dacă vom primi să facem şi cursul de L. Română, gratuit, curs ce era obligat prin buget au ţinea Dimitriu. Sunt scrisori din 19, 22 şi 23 August 1883, care mărturisesc acâstă lăudabilă faptă a lui Dimitriu. Mezatul insă nu i-a reuşit. De aceea, recomandă pentru aceste nenorocite catedre pe un student in drept şi funcţionar la ministerul de finance şi după o lună ia singur şi aceste catedre, astfel că Dimitriu, in nemărginita-! solicitudine ce avea pentru progresul şcoaleî, a găsit de cuviinţă de-a trece, in vasta I erudiţiune, peste mărginele pc sibilităţil şi a se face profesor de : 1) Limba francesă, 2) Corespondenţa comercială, 3) L. Romană, 4) Geografia fisică, politică şi economică, 5). Istoria universală politică, 6). Istoria universală comercialăl — Prin raportul Nr. 1016 din 5 De cembre 83, a cerut amânarea numire! d-lul Călinescu, după ce, printr’un raport anterior ce i’l arătase, se făcea că cere urgent numirea sa. — Sunt multe faptele lui Dimitriu, unele mai proaste ca altele. Să le las insă, pentru a arunca’o ochire asupra compturilor şcoaleî, din care se va vede buna-credinţă şi onestitatea «mult persecutatului» director. A făcut un drapel, pe care, după ce l’a pus in socoteala Statului cu 490 lei—măcar că după evaluarea oameni lor competenţi, nu a putut cheltui de căt cel mult 120—l’a mai impus ele vilor prin contribuţie, după cum mărturisesc unii din părinţi, şi apoi, ca culme, a cerut şi de la Primărie ca să i’-l plătiască. De trei ori plată pentru acelaş lucru ! Probă raportul Nr. 15 şi Nr. 17 indicate mal sus. In dota şcoaleî jnu sunt trecute o mulţime de lucruri. Aşa sunt : 14 coţi covor de aţă, raport. 189 din 9 Decemb. 81. 7 coţi covor de aţă, alt raport. 4 » păslă, raport. 70 din 11 No-embre. 80. 3 coţi postav verde, cheltuieli pe Febr. şi Mart. 81. 5 perdele de creton date (de Primărie). 15 coţi de preş, raport. 293 din 16 luniu 72, şi altele şi altele. Numai silit, d-l director a trecut aceste obiecte in inventarul şcoaleî in laţa tuturor profesorilor şi a d-lor comisari in anchetă. Aceste frumoase fapte au pus in uimire şi ah făcut să se indigneze d-n:î Nica şi Iiepites in aşa fel, in cât au zis că : «era de ajuns să vadă numai 4, 5 abusurî, din cele mal insemnate, pentru ca să se convingă de culpabilitatea directorului, pe care l’au şi mustrat in faţa profesorilor». Dacă profesorii au avut şah nu drep tate cănd au făcut denunţarea, las să apreciaţi şi să judecaţi d-Voastră, impreună cu* lumea serioasă şi nepărtinitoare. Aceste note sunt relative numai la unele din multele abusurî ce avuiu onoarea a vi le schiţa. Mal pe larg şi cu toate amănuntele vor fi publicate de d-nil profesori intr’o broşură memo -riu, după cum ara aflat. Primiţi, vă rog, domnule redactor, încredinţarea deosebitei stime ce vă păstrez. Iaşî, 13 August 1834. St. Iacob-Cerkez I31AT JTIJDKŢUG Locuste. — Cetim in „Monitorul o-ficial“ : După căte-va zile, o surprinse cu Toine, cocoşatul. culegând smochine, intr’un colţ al proprietăţii. Toine ve nea să ajute lui Micoulin, cănd era mult de lucru. Era sub smochin, şi Na'is, urcată pe o cracă mare, glumea cu el; ’I striga să deschiză gura, ’l arunca poame, care să sdrobeau pe figura lui. Biata fiinţă deschidea gura, inchidea ochii cu extaz; şi faţa lui cea lată esprima o fericire nemărginită. Fără, indoială, Frâdâric nu era gelos, dar nu se putu opri d’a n’o lua in rîs. — Toine ’şi-ar tăia măinele pentru noi, răspunse ea cu vocea inecată. Nu trebue să ne purtăm rău cu dânsul, poate că ne va servi la ceva. Cocoşatul venea acum in toate zilele la Blancarda. Lucra pe înălţime, săpa un canal strimt oare s’aducă apa la capătul grădinii, ’n partea cu le-ume, pe care se încercau s’o inşghie-eze. Une ori, Na'is se ducea să ’1 vază, şi vorbiaii amândoi foarte animaţi. Toine lucra aşa de incet, in căt tata Micoulin ’l trata cum ’l venea la In noaptea de i spre 2 August, a trecut in sbor pe d’asupra comunei Găuriciă din judeţul Teleorman un stol de locuste, fără insă de a se lăsa pe teritorul acelei comune. ★ Mişcarea popnlaţiunel in Iaşi, — de la 5 pănă la 12 August 1884: S’aă născut 42 copil vil, diu aceşti 42 copil, 58 ah fost legitimi şi 4 neligitflhl ; 23 aii fost băieţi şi 19 fete; 13 din părinţi creştini şi 29 din părinţi israeliţî. Naşteri de copil morţi s’au inregistrat 1 băiat 1 tată. Numărul deceselor se sule la 31, din care 18 aă fost creştini şi 12 israeliţi. In urma boalelor de infecţiune, s’a intîmplat următoarele cazuri letale: Anghina dyfphthe-rica 2. . Românii se ’mpuţinează cu 5 Ovreii ’mulţesc cu 17 ! Anarchie in Portul Brăila.— Sub acest titlu cetim in «Mesagerul Brăilei» : Cestiunea căruţaşilor, de şi se aplanase pentru un moment, ea pare insă a nu fi ajuns la marginea el. Societatea căruţaşilor de şi disolvată de fapt, animosităţile insă continuă ile a exista inţre căruţaşii asociaţi şi cel neasociaţi. Căruţaşii neasociaţi, fiind la favoarea comercianţilor, numai ei capătă de lucru, pe cănd ce asociaţi n’aă de loc. ErI chiar s’au intămplat căte-va bătăi din această causă şi e temere chiar de noul tulburări intre căruţaşii din port. Pe lăngă toate acestea aflăm că adm -nistraţia s’ar fi amestecând in invoelile ce se fac intre comercianţi şi căruţaşi, ceea ce nu este de competinţa sa, şi această ar fi dat loc la oare care nemulţumiri. Am dori ca administraţia să nu se amestece unde nu ’l fierbe oala şi să se mărginească numai a ţinea ordinea publică Am dori incă ca nu cum va să se amestece politica in această afacere, căci va fi mare respunderea a acelora cari ar voi să’şî facă o uneltă electorală din chestiunea căruţaşilor. Un omor.—Aflăm, scrie „Democratul" (din Ploieşcî , că, in comuna Dârmo-neşcl, plasa FilipescI, căţl-va locuitori d’a-colo, având ceartă cu Ion Gătej, in cârciuma acestuia şi ajungând să se bată, unicul fiii ce avea Gătej, ca de 17 — 18 ani, căruia ’l da toate ingrijirile prin învăţătură, voind să sară in ajutorul tatălui săă, a fost inhâţat şi trântit cu atâta putere de către unul din locuitori, in căt capul ’l-a fost sfărîmat, creeril eşiţî şi şira spinănăril ruptă, aşa că imediat a încetat din viaţă ; iar nelei irita lui mamă de multă întristare, ’şl a perdut mintea. Justiţia a anquetat faptul la faţa lo-colulul -------------'-<5--------------- CENTENARUL LUI HOllIA Foaia musicală «Doina» publicase un apel, prin care cerea compunerea unei poesiî pentru un marş a lui Ho-ria.— Apelului i s’a răspuns, cu un zel vrednic de laudă şi care ne umple de bucurie, din numeroase părţi. —«Doina» reoumandă din toate, mu-sicanţilor şi compositorilor noştri, următoarele două poesiî, pline de-un inalt avânt, a le marelui nostru român, dr. Drăgescu : MARŞUL LUI HORIA Sune buciumul d’alarmă Puneţi măna toţi pe armă Să scăpăm scumpa moşie, De-a tiranilor urgie. Cine vrea să aibă ţară Mă urmeze iu munţi afară! Măi maghiare, măi păgâne, Aste plaiuri sunt române, EşI din draga mea moş;e N’aştepta crunta-mi mănie. Cine vrea să aibe ţară, Mă urmeze ’n munţi afară! Căci Ardealul, măndră ţară, Nu e patrie maghiară. gură, şi ’I trântea lovituri de picior ca şi Naiseî. Plouă două zile Frâdâric, care trebuia să se întoarcă la Aix săptămâna următoare, hotărîse ca, înainte de plecare, se meargă la pescuit cu Micoulin. Văzând că Na'is ingălbeneşte, in-cepu se rîză, afirmând că de astă-dată nu va alege o zi cu Mistral. Atunci, Na'is, pentru că era să plece in cu-rînd, ’l acordă un rendez-vous, noptea. Spre ora unu după miezul nopţii se găsiră pe terasă. Ploaia spălase locul, un miros puternic eşea din verdeţu-rile răcorite. Cănd acel ţinut aşa de uscat se udă mal mult, ia o violenţă de culori şi de parfum, in căt pământurile roşii par însângerate, brazii au ieflexurl de smaragd, stâncile lăsaţi să sbucniască albiri de pânze de curînd spălate. Dar, noaptea, amanţii gustau numai mirosurile înzecite de livănţică şi alte plante aromatice. ubiceiul ’î duse sun măslini Frâdâric inainta spre acela sare le adăpostise amorul, aproape de margine, cănd Na'is, ca şi cum s’ar fi deşteptat, 1 apucă de mănă, ’l târî departe de ar de al curagiă in tine, Vin-o luptă-te cu mine, Cine vrea să aibă ţară, Mă urmeze’n munţi afară! Luptă dreaptă, vitejească, Luptă ce-are să sfărşiască Cănd in lupta de eroi Va peri unul din noi Cine vrea să aibă ţară, Mă urmeze ’n munţi afară! AL Il-lea M ARŞ AL LUI HORIA Iată ziua de scăpare Sănta zi de răsbunare, Te deşteaptă scumpă ţară Din robia ta amară. Azi e zi de răsculare De la Tisa pân’la Mare Liberi, una vrem să fim, Orî in luptă să murim. Lăsaţi Ungurii să vie Să sdrobim a lor trufie, Frică n’avem de tiran Cănd e Horia căpitan Codrii sună, câmpul plânge, Tirania azi se ’nfrănge, Şi robia ’ngenunchită Geme, urlă fulgerată. Sboare faima pe hotară Treacă munţi, din ţară ’n ţară, Că Românul are ’n lume Măndră ţară, mare nume. Piară cruda tiranie, Umilire şi robie, Piară tot ce-I unguresc De pe plaiul românesc, g,Constanţa 1884. Dr. I. C. DrSgescu. ------------------------------------ ŞTIRI MUSICALE Se zice că priveghiătoarea României, d-na Zoe Chrisenghi, va avea distinsa amabilitate a incănta lumea musicală, iarna viitoare, prin participarea sa in vre-una din operele Italiene. Scirea este foarte plăcută pentru orl-cine şi presintă un eveniment foarte insemnat. Aşteptăm cu multă plăcere realisarea celor spuse. • — Şeful musiceî Theatruluî naţ'onal, maestrul Stefănescu, prepară musica unei nouî operete, al cărei libret este opera cunoscutului libretist, colonelul Bengescu. Se zice, că in stagiunea viitoare se va re-presenta pe scena theatruluî nostru. • D-nul D. Voreas, fost elev al prof. Wach-man, şi acum al cursului de armonie din Conservatorul din Paris, a dat apariţiune u-neî frumoase composiţiunl «Lettre chargie». Editura este parisiană. Felicităm pe tânărul Voreas şi’î urăm bun succes in cariera ce doresce a intreprinde. * D-nul D. Vulpianu, cunoscutul culegător de arii naţionale, s’a hotârît a di publicităţii un insemnat număr din ele. Noi felicităm pe d-nul Vulpian şi atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra lor, fîindu-le de mare folos. „Doina". -- ... —■—- ■ , ■ ............ —- SLANICUL IN 1855 de T. Kotzebue. (4) După cele d’ântăiii două ceasuri (sase ceasuri ţine tot drumul, şase ceasuri pentru o poştă!) dai de un sat mic şi sărăcăcios locuit de unguri, ale căror case prăpădite sunt presărate unele dincolo de apă şi altele agăţate ca cuiburi de răndunele pe pripoare. Aci şi porumbul incepe a fi rar, şi chiar dacă locurile ar fi bune, unde să’l semene bieţii oameni indestul, ca să se poată hrăni cu dânsul? Fie-care ţăran are lăngă casa sa un stănjen pătrat de loc curăţit de pietriş pe care samănă legumele ce le cumpără musafirii de la băi. Această cultură ăl aduce mal mult folos. Am fost foarte miraţi de a găsi aci in valea Carpaţilor o ramură de industrie, care ne anrntea Sviţera şi alte ţări de prin munţi : copil, unii gol pe jumătate, alţii gol de tot, se f< mseau mal, zicând cu vocea tremurătoare: — Nu, nu aci! — Ce al? o intrebâ Frâdâric. Ea se ingână, sfârşi insă a spune că după o ploaie ca cea din'ajun, dealul nu mal era sigur. Şi adăogâ : — Iarna trecută, o dărîmare s’a produs p’aci, p’aproape, Statură mal inapoî, sub un alt măsf lin. Aceasta iu ultima lor noapte ie iubire. Na'is era sguduită ca ae Fi' guri. începu să plângă fără motiv, fără să spue pentru ce era atăt de disperată. Apoi, cădea intr’o tăcere rece. Şi, fi nd-că Frâdâric o necăjea spu-năndu-I că acum ’i s’a urit cu el, 1 lua in braţe ca o nebună, şoptindu-1 incet : — Nu, nu mal vorbi aşa. Te iubesc prea mult.... Dar.... sunt bolnavă...• Ş’apol, totul s’a sfârşit, tu trebue şă pleci.... Ah ! Doamne ! totul s a sfârşit!.. In zadar incereâ s’o consoleze, re-peţindu-T că are să vie din cănd in cănd, şi că in toamna ce avea să meze, vor avea incă două luni ale lor. Na'is da din cap, simţea prea bine că www.digibuc.ro ROMAN IA LIBERA de mersul nostru in pas spre a înconjura carul şi a ne oferi cu braţele întinse buchete de flori foarte simple, alcătuite mai ales din ierburi, cărora grădinarul le dă numele dispreţuitor de buruiene. Figurele rugătoare erau mai expresive de căt sunetele limbei ungureşti, pe care nu le pricepeam, şi comoara noastră botanică se făcu in puţine minute foarte însemnată. Dar la băi n’aveau trebuinţă coniiî să mârgă cu noi, obrazul lor cei murdar strălucea de sănătate. Dumnezeu are tot-d’a-una câte un mijloc ascuns de-a îndulci viaţa cănd este amară. îşi poate închipui cine-va, fără îndoială, că suferisem destul in drumul acesta şi că soarta răutăcioasă s'ar fi putut mulţămi cu vănătăile şi cucuiele ce le căpătasem, fără a mai adăoga ceva la nenorocirele noastre. Dar unde! Noaptea incepu a se intinde peste va lea prăpăstioasă prin care ducea drumul nostru, şi pentru a mai avea o mică schimbare, ne apucă incă o furtună. îndată ploaia se puse a curge in şiroaie, şi peste câte va minute apa trecea ca printr’o sită prin invelişul nostru de pănză sdrenţuită, sub care nu puteam nici măcar intide o umbrelă. Dar din norocire, ajunserăm indată la jumătatea drumului şi găsirăm un adăpost, unde fără voie ne-am hotărît să petrecem noaptea. Acest adăpost pentru bolnavii ce merg la Slănic se numeşte Cerdac, şi este alcătuit dintr’o căsuţă pe malul drept din alta pe malul stăng al Slănicu-lui, şi dintr’un fel de pod mare acoperit, avănd păreţi laterali fără geamuri, clădii pe d’asupra apei clocotin-de, şi care impreunează cele două case. Nu ne oprirăm spre a ne minuna de architectura acestui obiect de artă. ci intrarăm repede; turna cu găleata. Lapte, oue, pui de găină şi mămăligă, iată o cină foarte bună in împrejurările acele, şi de ar fi fost odihna nopţii numai pe jumătate aşa de mulţumitoare, somnul ar fi dat uitării multe din suferinţele noastre. Dar lemnul de brad este un material de construcţie foarte viclean, cu toată culoarea cea inchisă ce o câştigă şi pe care pictorul o numeşte un «ton cald.» In tonurile aceste calde se incuibă ploşniţele. La unul după miezul nopţu eram in picioare, nevasta mea şi cu mine ; paşii noştri resunau groasnic pe podelele de d’asupra Slănicului, şi văjiitul apei ce curgea de desubt, acoperea suspinele noastre de jale. Cred că cetitorul nu va avea nevoie de multă închipuire pentru a se pune in locul nostru. Era o noapte grozavă 1 Cănc1 se crepă de ziuă, ne aflăm iarăşi sub acoperişul cel de pânză. Cerul era intunecos ca şi disposiţia nds-tră, dar drumul ceva mai bun! Valea se lărgeşte in unele locuri, şi o iarbă verde şi frumoasă ăţi înveseleşte ochii. In sfârşit, cărăuşul intise biciul drept inaiotea lui, zicănd : «Iată şi Slănicul! (Va urma). C U O L E R .A. In urma intinderel atât de repeţjt a cholerei in Italia, guvernul austriac a convocat consiliul suprem de higienă. Din causa pericolului iminent, el s’a declarat de aici inainte in permanenţă. Deocamdată s’a hotărît înăsprirea măsurilor de carantină la toate intrările din Italia şi Francia. — O închidere de fruntarii s’a găsit incă inoportună. * Din Geneva se anunţă, că acolo s’au întîmplat mai multe caşuri de moarte, despre cari se crede că sunt de natură 'holerică. — Guvernul englez contestă msă pană acum aceasta.. ------------------- ştiri mărunte Esp°fiţia agricolă din Amsterdam nkfp,1? -Zlua .de,14 August in prese: nistrului agncultureî. totul era siărşit. întâlnirea lor se ter-cu o tăcere incurcată; priveaţi area, Marsilia care strălucea, farul , . ja Pionier care ardea singuratic şi v Puţin câte puţin, o întristare ’i prindea din causa acestui orizon ne-nwgimt. Şpre trei ore, cănd o pără-i Ş o sărută pe gură, o simţi că tre-urâ, îngheţată in braţele lui. IŢâdâric nu putu dormi. Citi pănă „v Şi; ca prins de friguri, s’aşe-. fereastră, indată ce se revărsară ' e‘ Tocmai Micoulin era să plece L mar®- Cănd trecu pe terasă, ridi- Ei bine 1 domnule Frâdâric, nu cu mine, acum de dimineaţă ? tn~Z Ah nu, tată Micoulin, am dormit w. r^d--- Măine, ne-am inţeles. 1C?U *n se depărtă tărăndu-şî pite Krele‘ rrel?u.ia coboare să’şi caua pici°rul stănceî, tocmai sub pis,laul ««de surprinsese pe Nais cu »C- pănd dispăru, Frâdâric, in-că TndUj§ pn,virea> f- “irat, văzând era ia!!16- eray ^?-îa iucru ; cocoşatul ngă măslin, cu o casma in mănă, Din Sofiia se anunţă că aproape de oraşuli Lazaropol, vilaietul de Monastir, s’a comis® zilele acestea un omor infricoşat.— Paşa de Monastir dăduse episcopului bulgar Teofil doi oameni să-i slujească de escortă pe drum. Aceştia insă l’ati omorît şi l’au jefuit * Presa din Egipt, mal ales cea indigenă, e oarte indignată in contra primulul-ministru Nubar paşa, care a suspendat in mod discreţionar pe o lună foaia din Alexandria „Piramidele".—De vreme ce foaia e redactată de francesî, se crede că consulul general Bar-rere. va tace o aspră interpelare asupra a-cestuî punct primulul-ministru egiptean. • Din Scutari se anunţă, că acolo domnesce anarchia cea mal mare. Oamenii nu mal sunt siguri nici pe drum şi nici măcar in casele lor. Giandarmeria vinde insăşi praf de puşcă bandiţilor, spre a sili in acest mod guvernul să-I plătiască lefurile rămase in restanţe. Sau trimis doue compăniî de soldaţi, cari să apere poporaţiunea Soldaţii de-abia se pot apăra insă eî inşişi pe sine. * împăratul Fraz Iosef, va merge, cum am maî anunţat, zilele acestea, ia Arad, spre a asista la manevre. — Cu această ocasie ăl vor visita archiepiscopul Miron episcopii de Arad Meţian şi Popasu de la Qiransebsş — Pe bravul episcop de Lugoş Mihali nu’l vedem pus pe lista visitatorilor — Dacă va fl ast-fel pănă la sfârşit, nu vom avea de căt să felicităm pe episcopul de Lugoş; ceî-l’alţt nu fac de căt a’şi espune biserici ce repre-sintă_la nuol umiliri. --------------- ----------------- SUFLETE PIERDUTE ... Intr’o corespondenţă din Vâlcele (E-.lopatdk) a ziarului «Carpaţii» din Cra-iova, cetim intre altele : „.... Am văzut aici adunaţi intr’un şopron, cu ocasiunea serbării zilei Impăra-tutuî-Rege, vre-o 15-20 familii din cele mai nobile, baroni, comţi şi alţi cara-gioşi ejusdem ferinae, toţi nemeşi, toţi raşl la ceafă, dansând şi ţinând balul pănă in spre ziuă, amestecaţi cu mulţimea şi veind să se arate populari faţă de Ro. măni, faţă de sătean, mai cu seamă, la care le e ţintit ochiul. Printre ei era şi o ăescendintă româna de la noi din ţară, care vorbia ungureşte, dansa ceardaşul cu aceeaşi indecenţie ca şi Maghiarii, mândră de nemeşiul ei de bărbat, un deşelat in frac, cu un nasture căt toate zilele înfipt in plastronul cămăşii, şi cu nişte picioare ae bragagiu ! Dacă ar fi rămas română, ’i-ac fi fost o nenorocire de nesuferit de-a sta vara la ţ iră şi de-a dansa intr’un bal sub şopron, căntăndu’i lăutarii. Fi donc ! L’ar fi dat la dracu pe bărbatul său, Român, dacă n’ar fi dus’o la Paris, Ostende, Ems ori m ii ştiu eh unde, ţ e când cu nemeşul, cu baronul,, joci la Vâlcele ciardaşul pe bătătură, măncă la untură de porc şi’i e bine !» MLSURATOAREA CIVILI SAŢIEI D le redactor al jurnalului „Rom. Lib«. ....Intru adevăr , citisem şi eu ceva despre măsurătoarele de civilizaţie ale popoarelor, dar le uitasem ca pământul. Unii economişti vechi zic, că civi-lizaţiea se măsoară după cătăţimea ferului căt se întrebuinţează la un popor. Alţii spun că ea se măsoară după cantitatea săpunului; mal alţii după a hârtiei, ş. aşa mai departe. Dară un nou economist politic zice : —Măsurătoarea cea mai adevărată de propăşire sau de scădere naţională la or-ce popor, se măsoară prin numărul evreilor. Cănd ovreii se împuţinează la un popor, poporul merge spre civilisaţie. Din potrivă: dacă ovreii se inmr'ţesc, popontl merge spre ticăloşie, etc. Dar acest economist, merge cu cercetările lui ş mai departe; el maî adaogă: «Când D-(jeu vrea să osîndiască pe un om, ci că-’i ea mintea. Cănd vrea să piarză pe o naţiune, ci că-’i ea negustorii indigeni.—Apoi aibă acea naţiune, instituţiuni frumoase căte stele sus^ şi filosofi aţâţi căţî in lume au scris ; dar de indată ce jidanii se încuibează in sinul ei,—acea naţiune va merge poticnindu-se in apus de soare. Să se găsească cine-va, care să răs- toarne acâstă măsurătâre a civilisaţiei ? Eu unul n’aş crede-o pentru lumea toată.. Mă inchin d-voastră cu multă sănătate. Bucureşti, 12 August. Iancu Theor. VARIETĂŢI Uu Mazeppa modern.—In Cornvallis America nordică, s’a. petrecut următorul cas. Hen-ry Burbank şi Thomas Wilson din Falmouth, doi colonişti, se aşezaseră de curend in Ne-braska ca cultivatori de vite. Wilson, care bănuia pe Burbank de-a face in mod prea serios curte femeii sale, puse măua pe el şi dl desbrăcă cu ajutorul oamenilor sdf, apoi dl legă pe spatele unul cal sdlbatic şi goni calul pe câmpie.—Burbank dşî perdu conştiinţa şi râmase in această stare, pănă ce fu găsit şapte zile in urmă 200 de miluri departe de localitatea sa intr’o stare vrednică de plâns. Multe zile insă in uriiiă nu fu in stare să scoată un singur cuvânt din gura sa. ------------------------------------- Serviciul telegrafie ai, României Libere" 29 August, 1884—9 ore dimineaţa Paris, 28 August. Vice-regele din Canton a expulsat din oraş pe consulul şi pe comercianţii francezi. Toate forturile rîuluî Min au fost distruse iar trupele chineze cari le ocupau afl fugit. Operaţiunile dirigiate de amiralul Courbet in faţa portului Fou-Tcheou se termină prin-tr’aceasta intr’un chip strălucit. In curând se va ocupa Hai-Lungul. . „ Paris, 28 August. De ieri seara s’au înregistrat 6 caşuri de moarte cholerică la Toulon şi 5 la Marsilia. Roma, 28 August. Numdrul total al morţilor cholericî in provinciile infectate Bergamo, Bologua, Campo-b. sso, Cuneo, Genua (Spezzia), Milano, Nea-pole, Parma, Tisa şi Turin a fost de 64 in timpul celor din urmă 24 de ore. Berlin, 26 August Oncial,—In seara de 25 August, pe la 6 ore şi jamdtate. impdratul mcăncâ un cal pentru a face o preumblare in parcul castelului Babelsberg. La un moment dat, impdratul a voit să intre in iarbă, dar sîrma aproape invisibilă care înconjoară iarba se in-curcă de picioarele calulur şi ’1 făcu să cadă Impdratul căzdnd in iarbă, se ridică indată şi se intoarse pe jos la castel, fără a fi siu-ferit vre-o rănire; cu toate acestea micile con-tusiunî pecari le-a căpătat îî vor interzice mişcări brusce in timp de căte-va zile. Micul accident n’a adus cu sine nici o schimbare in obiceiurile imperatuluî, care îşi conservă toată activitatea sa. (Kavas.) IJCITAŢI tJiy 1 Casieria generale a judeţului Vlaşca La 6 Septembre 1884, se vdud cu licitaţie in localul acestei casierii productele şi obiectele notate maî jos : O trăsură pe arcuri, 26 ol, 12 boi, 4 vaci şi 6 cal, cari se află in comuna Tătăresc! judeţul Teleorman, 2 cai, 1 trăsură, 3 bivo liţe şi 15 căruţe fdu, aflate la moşia Creve-dia-Stavropoleos şi Crevedia 8t Gheorghe 6 bol, 1 vacă cu vitei, 1 bivoliţă, 29 p -ci 2 cal, 8 căpiţe fdn, 1 şiră paie din 1883, toate se află la rmşia Purani-St. Gheorghe şi Pi -rani-Mitropolia, 15 chile grâu şi 6i chile porumb in ştiuleţî din 1883, aflate la moşia Talpa-Băsooveul, 30 chile de porumb in ştiu-leţi dir? 1883, 2 pluguri, 3 vaci, 2 junei si 2 bol, aflate la moşia Câlugăreni sau Crucea-de-Piatrâ. 15 chile grăil şi 200 chile porumb in ştiuleţî din recolta anului 1883 aflate la moşia Fundu-Pdruluî, 80 chile grâu şi 20 chile orz şi ovez, 110 oî, 2 boi de jug, 1 bivoliţă, 2 turmacî, 4 cal de ham şi 1 trăsură pe arcuri, la moşia Tangăru-M.râu şi Albele, 1 casă de fer, 3 căldări de aramă, 1 decimal. 4 tocuri de ferestre, 4 idem de uşî. 3 bolo-buace, 1 dulap cu geamuri, 1 masă lustr ti. 6 scânduri şi 1 but,ie cu 80 vedre vm, de po domeuul -Giurgiu, 37 chile grău din ’recolî a anului 1884, moşia Popesc!, 12 clăi fân, 15 chile grăă, din recolta anului 1883 şi 2 cal murgi, din moşia Prundu, 80 chile grad din recolta anului 1884, din moşia CacaLţî, 30 chile orz, recolta anului 1884, din moşia Frasinul, 16 unle grău, recolta anului 1884 şi 30 clăi fân din 1883, din moşia Puenî, 100 chile grău şi 150 chile orr recolta anului 1884, din moşia Peretele, 100 chile orz şi 60 chile grău, recolta anului 1884, din moşia Băneasa, 200 chile grt , recolta anului 188 din moşia EroslăvicI-VăconI, 60 chile grăii şi 10 chile orz, recolta anului lse4, din moşia Ghimpaţi, 31 chile grâu şi 30 chile orz, recolta anulu 1884, din moşia Gubavia şi Mă-cărâu, 15 chile grău, recolta anului 1884 d’n moşia Măgura-Buduiasca. --—------------------------—-— ----- reparând canalul cel strimt pe care’l stricaseră ploile; aerul era răcoros, ’i plăcea la fereastră lui Frâleric. Intră in odaie să’şi facă o ţigară. Dar, pe cănd se întorcea incet, să s’aşeze din noQ, un sgomot spâimentător, un detunet, s’auzi ; şi Frâdâric se repezi afară. Era o dărîmare de mal. Văzu numai pe Toine care fugea, cu casinaua ridicată in aer, intr’un nor de pulbere roşie. In marginea apei, bătrânul măslin cu crăcile incovoiate, s’afunda, cădea tragic in mare. O ţăşnitură de spumă se urca. Dai-, un ţipăt teribil tăiase spaţiul. Şi Frâdâric văzu pe Na'is, care, pe braţele sale aproape ţepene, luată de un avânt al întregului săli corp, se apleca pe d’asupra parapetului terasei, ca să vază ce se petrecea in poalele stănceî. Sta acolo, nemişcată, lungită, cu pumnii lipiţi de pietre. Dar, fără indoială, simţi că o privea cine-va, căci se intoarse şi văzând pe IjYficlâric incepu să strige : — Tata 1 lata 1 Peste o oră, se găsi, sub pietre, corpul lui Micoulin sarobil îngrozitor. Toine, încălzit, povesti că era căt pe aci să cază şi el; şi toată lumea fuse de acord că nu trebuia să facă un canal p’acolo din causa infiltraţiunilor. Mama Micoulin plânse mult. Nais însoţi pe tatăl săil la cimitir, cu ochii înflăcăraţi, dar fără nici o lacrimă. A doua zi după catastrofă, d-na Ros-tand voi cu ori-ce preţ să se întoarcă la Aix. Frâdâric fu foarte satisfăcut de această plecare, văzând amorul său turburat de o dramă îngrozitoare ; ş’apoi, neapărat, ţărancele nu făceaţi căt fetele de la oraş. ’Şi reîncepu iar viaţa de maî ’nainte; mamă sa, impresionată de nemişcarea lui de lăngă dânsa la Blancarda, ’i acordă o libertate mai mare. De aceea petrecu şi el o vară incăntâtoare: aducea femei din Marsilia, pe care le aşeza intr’o casă in-chiriată de el, la mahala ; nu dormea a casă, venea numai la orele cănd pre-senţa lui era indispensabilă, in marele oiel îngheţat din strada Colegiului, şi PREŢUL PRODUCTELOR Giurgiu, 13 §i 15 August Grău ciacăr calitatea I, greutatea 52—56 livre, kila leî 50—54. Grăit ciacăr echiu, calitatea II, greutatea 55—58 livre, kila lei 55 80. Porumbul, greutatea 57—60 livre, kila leî 55 58. Orzul, greutatea 44 — 48 livre, kila lei 42—46 Bechet, 15 August. Grâă ghirca, kili lei 64—72. Porumuu!, k:ia leî 62—60 Orzul, kila lei 35—40. Ovăzul, kila lei 35--40 Secara, kila lei 53—56. ULTIME STIRÎ Astăzi 6 ore dimineaţa M. S. Regele a ajuns la Vârciorova. Astă-seară Regele nostru ajunge la Baziaşifi şi doarme pe bord... Măme dimineaţă la 6 ore M. S. pleacă spre Belgrad. In piaţă nu se pomenesce strop de aur Transacţiunile stagnează. Agenţii se uită in cer şi in pământ. Unde sunt finaheiarii noştrii iluştrii,., cari făceaCi atâta sgomot cu combina-ţiunile fior ? Pentru administraţiunea Dobrogei se prepară un regulament de admisibilitate. Nu se poate măsură mai inţelâptă. E in adevăr de dorit ca să regenerăm o dată cârmuirea acelei provincii. D. dr. Vitzu aduce din cea din urmă inspecţie din Muscel o veste iarăşi bună. Viile din partea locului sunt foarte sănătoase. Nicăiri nu s’a constatat prezenţa funestei insecte. D. Cămpineanu, ministrul domenie-lor, este astăzi la Gura Motrului, unde vizitează marea pădure a Statului, exploatată sub direţia d-lui Antonescu-Remuş. D. T. Brătianu, secretarul general al finanţelor, s’a intors din inspecţia vămurilor Iţcani şi Burdujeni, unde a constatat cu mulţumire buna mergere a serviciului. -----^ Ieri s’afi deschis toate şcoalele primare din ţară. In Bucureşci învăţăturile pot să înceapă indată, căci s’â ttvut grije de timpuriu de starea localurilor. Astăzi, la 3 ore, se adună consiliul comunal, spre a discuta şi resoîva mai multe cestiunî importante. Fiind epoca formării listelor juraţilor, unii prefecţi au cerut esplicări in această privinţă de la ministerul d6 in terne, ae aci li s’a răspuns insă, că pe cale administrativă nu se poate interpreta nici o lege. D. B. P. Hăşdeă, distinsul nostru filolog şi publicist, s’a intors in capitală, cu multe notiţe interesante asupra şcolilor din Elveţia, cari vor folosi la reorganizarea inveţămîntului nostru public. Cu întoarcerea d-niei-sale se activează lucrările consiliului permanent de instrucţiune. Sub-prefect la plasa Crasna, judeţul Fălciu s’a numit d. Iancu Mardare De la Brăila primim informaţiunea următoare : Ia ziua de II corent, jn o cafenea, Anton Gbf Const. Smirnos luăndu-se la ceartă cu G. Caţaros, a lovit pe acesta cu un cuţit rănindu’l foarte grav. Pacientul s’a trimis la spital, iar criminalul la Parquet. Starea sanitară, in Francia (afară de ~'oulon şi Marsilia) a fost in ziua de 25 August: Pirineii orientali, 13mor- spera că viaţa lui va merge necontenit aşa. ^ La Paşti, d. Rostand trebui să se ducă la Blancarda. Frâdâric inventă un pretext ca să nu’l însoţească. Cănd avocalul se intoarse, zise, la dejun: —Nais se mărită. — EI aşi I strigă Frâdâric cam turburat. — Şi n’ai să ghiceşti nici-odată cu cine... continuă d. Rostand ; mi-a dat nişte cuvinte aşa de sănătoase... Nais lua pe Toine, cocoşatul !... Aşa, nimic nu va fi schimbat la Blancarda. Toine va fi ţinut ca arendaş, care vedea de proprietate de când murise Micoulin. Frâdâric asculta, cu un surîs nu prea vesel. Apoi, găsi şi el lucrul e in favorul tuturor. —■ Nais a mbătrănit mult, s’a urîţit, continuă d- Rostand ; nici n’o mai cunoşteam. E curios cum aceste iuta, de pe malul mării, se trec repede.... Şi era foarte frumoasă biata Nais... — Oh ! o rază de soare 1 răspunse Frâdâric care ’şl mănca liniştit friptura.., (Fine) ţi ae choleră , Herault 6 ; Aude 5; Basebs Alpes 12; nici un deces nu s’a semnalat in această zi, in cele alalte departamente. 8PEOTAGOLB GRADINA STâVRI — lirecţiunea d-lul I. D Ionescn—Sâmbătă 48 August, represen-trţiune extraordinară cu iluminaţi- vene-ţiană sub puternicul pa'ron-rj al comercam fii >r şt industriaşilor romani, daţi in benefic ui ziarului „Deşteptarea". Se vor juca piese'e : Frica e din Raid, comedie naţională eu cântece m 3 acte. L-gea Beţivilor, comedie originală intr’un a t.—D-nu/oanlV. P dyeroniade va recita poesia d-sG-i Vt'r-tulea.—Biletele sa găsesc la administraţia ziarului „Deşteptarea" Hotel Dacia Nr 66 şi seara la casa teatrului. Societate generală de ajutor reciproc a lucrătorilor tipografi din România. PROGRAMA Jubileului ie 25 ani şi sfinţirea Steagului. In ziua de 19 August 1884. IN GRĂDINA „ELIADE" Membrii societâţel se vor intruni ia 9 ore dimineaţa in grădina Cişmigiu. La 10 ore cortegiul cu utusica in cap, va porni in ordinea urmăioare ■ Steagu, incongiurat de 4 membri. Comitetu Societâţel. Membrii fondatori. Representanţî Presei, societăţilor şi persoanele invitate. Membrii SocietSţeî. Cortegiu va strf bate Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei, Lipscani, 8f. George, Calea Moşilor Un discurs de deschidere al Preşedintelui. Sfinţirea steagului. După terminarea acestui act solemnei, Preşedintele şi mombril Comitetului proced la baterea pe prăjina steagului a cuielor come-»morative, după care Preşedinţele invită Fondatorii, Ziaristica prin membrii presenţl şi Societăţile prin representanţiî desemnaţi a bate cuiele cari se oferă de către Preşedinte, fie-care cuiii având gravat numele fie-cârul ziar şi societate invitată. O dare de seamă despre mersul Societăţii de ia fondare, de către Vice-Preşsdintele Soci tă ţel Un discurs al unui membru fondator. După pronunţarea discursurilor persoanelor invitate, cari ar avea dorinţă a vorbi, Preşedintele declară repaos. La 5 ore p m. cortegiul va porni in Capitală după calea Moşilor, Sf. George, Colţea îlevardul Academiei, calea Victoriei, piaţa Teatrului la grădina Orfeuluî, unde este aranjat pentru 5 ore BANCHETUL şi seara BALUL. 8r\ri rlin in Mi8reIiele> nevralgiile UI I Ulii IV/ şi durerile de ficat sunt calmate in câte-va momente prin perlele de terebentină ale doctorului Clertan (apro-b^ţiunea Academiei de medicină din Paris) ajunge să se ia trei sad patru perle in momentul criselor. Dacă migrenele provin din constipaţiune saă dintr’un stomac deteriorat, va trebu» să se întrebuinţeze Cărbunele doctorului Belloc. Aceste doue medicamente escelente se vîcd in farmaciile principale. — Fabri-caţiunea, 19 strada Jacob. Paris Domnul şi doamna Grigore C. Mon-teoru, Buzâu, au durerea a anuncia amicilor şi cunoscuţilor lor, grabnica in-cetare din viaţă a fiului lor GRIGOHE in etate de 15 ani decedat in ziua de 14 curentei in urma unei raoe mortale, făcută in corp prin inpuscătura, ce din greşeală singur şi-au dat. OASA DE SCHIMB G. STERIU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANT No. 19. CURSUL BUCUREŞTI I*e ziua de IV August 1884, ora IO Onmp. Vtnd. 5°/o împrumutul Comunal 853/, 86 5°/o Scrisuri Func.are Urbane 88'/, 88*/* 5°/o „ „ Rurale . 92 92 ■/* 5°/o Renta Română perpetuă . 93 93 ’/* 5°/o „ amortisabilă . . , 95*/4 96 6°/o Scrisuri Funciare Urbane • 98 98»/* 6“/o Oblig, de Stat (conv. Rurtl) 6 7° „ , „ Căii. Fer. Rom 97 97\, 7°/« Scrisuri Funciare Urbane . 101*/* 102 7o/o „ „ Rurale. . 7% împrumutul Stern. . . • 8% „ Oppenheim. • *02'/* 102 ■/, Oblig Casei Pensiun. (Nom. 300j Impr. cu prime oraşul Eucur. 232 233 32 33 Acţiuni Credit Mobiliar . . . 206 208 , ConstrucţiunI .... z79 281 „ Naţionale •?46 247 , Dacia-Românla . . 367 368 , Banca Naţională . . • 1400 1410 Fiorinii Valuta Austr.aca 207 208 Mărci \ rmane 123 124 Bilete Francese 100 l00»/4 „ Englese 24*/* 25 '/* Ruble Ruseşti 250 260 Aur contra Argint şi Bilete 6 ev. NB. Curaul de mal sus este in moneda do aur soco'lt după cursul fiscului. Cupoane se aquită. fără. Hc&z&mfint Adresa penrtu telegrame ,STEKIU“. www.digibuc.ro - u^.T^agţara txun^nxvvwxxzaistt -ruga^uaM y.GBW?*Bg[ ROMAN IA LIBERA mmm| iftnV-'—nr—rBBfiaan ANiculestn & Comp. (coafer) .No. 10,Str. DămneT, No. 10. Salonu speciala penru tunsti, rasă şi frizată, aranjata din uoa.— 1® rasuri lei S.—Asemenea şi un bogat asortiment d eparfumerie fină. cu preţurile reduse.—Serviciul promp». Alex. îrabowskl, Comisionar Strada Şelari, No. 13 Repre-sentant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general al firmei Theophile Koe-uer, & Corn la Reims in Şampania. Eftiinlu Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. r raţii I. Gologan, recoman-jr dămfi magasiuulfi nostru de Coloniale şl Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depofl de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nif comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână" cu preţuri convenabile. G-reu de sămânţa bălan bătrân cu spicu alb curat, fără malură, greutate 62 livre in ori ce cantitate la He-cescî Ilfov plasa Neqoesci. Se poate preda la Olteniţa, in BucurescI sati in gara Vidra pe drumul Giurgiului. Proba depusă la d. Simionescu agent de mărfuri Strada Stavropoleos No. 1 şi la creditul fonciar rural. Adresa telegrafica LecaBudeştî. Compţuarul de Schimb i Comisidn Strada Lipscani No. 39 MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurî frumoase din cea mai mare fabrică din Germania •**° vinde cu preţuri foarte moderate. SAMUEL A. MARGU8. Calea 'Victoriei 72 (Vis-a-vis de Palatul Regal) Flora României,' săpunărie si parfumurl, medalie de aur de la esposiţia agricolă a jude {ulm Ilfov 1882. Gri bosvsli % bia£0" BucurescI. ţoaniţlu Fraţii, (librari' Strada i ^TSCa?o Nr' 27 ^rada Şe lari Nr. 18. v Joan Pencovicî, (lipccani) Strada Lipscani Nr. 24, Specia lităţî de mătăsuri, lănurî, dac telo, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălâril fin diferite calităţi. Vânzare cu pre. ţurl foarte reduse. ^ " lordache N. Ionecsu (restau-J rant) Strada Covaci, No. 3 Deposit de vinuri indigene sj streine. ' Vasile Georgescn, Fabricanţi de Paste, Uleiuri, Scobeaii şl moară de măcinat făinuri Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde Socec & Comp, (librari) Caler _ Victoriei Nr. 7. I In TPncir dore2ce a găsi Ull Iu!Iul omoditaţinne pentru clasele primare sat) gimnasiale. Adrasa : Administraţiunea acestui ziar. ooooocs-o MALADIELEBRONCHELOR {iale SATULUI (Gut uraturi, Catarrhe, Tuse tudgdreascd. Larvnuite) Ph-cia, rut di Cliry, ţ! tiu Phar.mcitl, 00-00000000 Compţuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39 !!! RZEololle Sî! xajetan martin Fabricant de obiecte do strungărie VIENA TiiiifJums, Alarinlulf<îrgiii-t(i IO Recomandă propriile sale fabricate de 60 de soiuri de etagere, carnisso, mese de fantasie, toalete de cusut, scuipătdre, moderne^şi e tine. Se trămit cu ramburse prin firma de espediţie concesionată de guvernul romăn, A. W. Weinberg et Co., Iţcanf,*care sosesce cu promptitudine pe lăngă oprovisie foarte ieftină. — Tablouri de preţuri gratis. MAGAZINUL DE PÂNZARIE ŞI KUFARIE B1MITBIE LĂZĂItESCU IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ Recomandă magasinui seu cu diferite pânzeturi nuoî Olandă, Rumburg, Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurl, Madepolon franţuzesc şi englezesc, Si :on, Mecsican in diferite lăţimi, Melino, Percal, Tulpan ; Oxfort de aţă, pănzâ vărgată pentru mindire, pănză pentru tras- Perante, pănză pentru mobile, pănză pentru mese şi şervete, ichet alb franţuzesc, Mese, Şervete, Prosoape de Olandă garnituri de 6 şi 12 persâne, plăpăml de vară şi iarnă de lănă. Cămăşi de cavaleri albe şi culori, fasoanele.cele mal nuoî. Gulere, Manşete, Cravate, Caşneurî, Batistb de Olandă şi Lino, Corsete, tot felul de lingerie de dame, Broderii, Ciorapi pentru dame şi bărbaţi, culori şi albi, Flanele de lănă subţiri albe şi culori, Jiletci franţuzescl pentru bărbaţi şi dame ; asemenea şi rufărie necesară pentru copil la pen-sioane; Umbrele de ploae şi altele.—Preţuri moderate. 4 MASI E DE CUSUT sub garanţiă reală şi adevărată PENTRU FAMILII SBX (ib, Neajunse de nici o altă maşină . ■ intrece toate aşa' numitele £ maşlne originale ani ei icane de p'V':. . x cusut. JT Conţine 15 aparate cele mal noI=^p ^S~S36*,e” şi practice cu depănătorul automatic a aţei, precum şi mal multe alte noi modificaţiunî. IXF ADLIB ELE ) I 5IÎIT I > I'Tfi £ KEPICII ( INFAEMIPLE) învăţătura gratis şi la domicilia. Carte de învăţătură in limba romană. Ambalagiu gratis. Mare deposit de ace, aţă ibrişin, etc. precum şi toate necesarele pentru mavine de cusut. Atelier pentru repărăt măşine "3®? e? & •n i Yis-it-yis de biserica Manea-Brntarn I „ T KiYKYKaidas is amuţii hmixsyd ki ariaiiYid ir ! NOUI OBLIGAŢIUNI CU LOTURI DE O SIGURANŢA ABSOLUTA 1 »4°|0 Loturile Băncei bypotecare din Ungaria. 2 Trei trageri pe an «5 ® ©iH5*- la 15 Septembre, 15 Ianuarie şi 15 Maifi 'H&q g £ In total 115 trageri dintre care primul va avea loc g* -3 La 15 Septembrie 1884 cu marele Lot de 5 * Florini 100,000 sau 220,000 Franci. ^ o ete. etc. etc. ^ u Obligaţiunea Băncii hipotecare din Ungaria aduce anual un interes de patru gj 5 florini, şi este rambursabilă in caşul minimum, cu 100 fiorini} ce e mal mult, şi 5: 1 01 (8 b ■H •H u «8 O H «3 O Ci NOUA Fotografie Americana a la Minut Calea Grlvitza No. 24, Vis-a-vis de biserica Manea-Brutarii Aduc la cunoştinţa Onor. Public că intorcăndu-me : ( in voiajul meu din străinătate am redeschis '.teiiorui j meii de fotografie şi l’am asortat cu maşinexe cele mat noi şi perfecţionate cari mă pun in agreabila posiţiune1 de a putea servi pe onor. Public cu portrete adevărat ar-ttisice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine pănă acum, 12 Fotografii figura întreagă visit glacâ carton negru marginea aur.............................Pr. 7 La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glacă carton negru marginea aur..............................„ 8 12 Fotografii Bust idem idem „ 10 12 Fotografii Cabinet glacă idem „ 20 Grupe reproducţiunî portrete până la mărimea natu- j j rală cu preţuri foarte eftine. 1 ! Foarte Iîi toroar nt ! Fotografii americane format Bijou, 9 bucăţi 1 fr. 50 b. I j in cinci minute gata. Rog pe onor. Public a incuragia această întreprindere | | şi a bine-voi de a’mî da concursul d-lor şi increderea j j da care m’am bucurat pănă acum. 4847 Gu toată stima, B. ENGELS. Yis-fi-yis do biserica Manea-Brutaru N» Q n H H- <1 t+ s 19 fr acesta este avantajul escepţional pe care aceste titluri ie oferă mal mult de căt cele p< fo< la toate tragerile următoare inţelegendu-se şi cel din urmă. Aşa că cu o singură ^ obligaţiune să poate câştiga două, tren patru, cinci, ba chiar din 115 loturi mari ! g. Cedăm ori ce obligaţiune^originala (cu toate cheltuielile şi franco pentru toate 2< ţările din lume) pe 250 franci, bani gata, sau 275 franci plătibili: 75 franci in ace- © laşi timp cu cererea şi restul in tiţnp de un an. Chiar de la prima vărsare de 75 ^ de franci cumpărătorul participă la tragerile şi la totalitatea câştigurilor. .g. Cumpărătorul de IO oblifjaţiunl va primi pe a Xl-a gratis. § j Cererile de titluri Însoţite de costul in bilete de bancă, maudate-postale, gropurî ® sad la cerere, trebuesc adresate, eol mal ourănd posibil, la administraţiunea ziarului. „Monlteur de la cuavcc universelle", la Yiena, (Austria.) 1 itlurile sunt trămise prin intoarcerea curierului şi prin scrisoare recomandată. A.ni.xx3LOiuL Băile de la Lacul-Sărat, judeţul Brăila, deschise do la 15 Maiii pănă la 15 Septemvrie Recomand camerile mele, cele mal solide, curate, bine mobilate, poziţia frumoasă, faţa spre cămp, aerul curat, serviciul onest şi prompt. — Masa in casă pănă la regularea birturilor. HOTEL FIESCHI JBXTO tJ ITl-JSai aBh- SITUAT IN CENTRUL ORAŞU.LUI — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Apartamente peutru familii cu luna şi cu anul, cu rabat Salon aranjat, pentru nunţi, dans şi adunări. INSITUTUL MEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. 1, Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajttt sistematic, 7. Serviciul la domicilii!, 8. Consultaţii medicale. Secţia HigiânicS \ Bae abur . . . 3 — 1 Bae deputină cu şi fără duşe...............2.50 medicamente ..••!•— i duşe rece sistematică . 1 50 BAI DE ABUR ŞI DE 3PXJTI3ST-A. Nota. 1. Băile de abur surt deschise în toate zilele de la 7 ore diminăţa penă la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. La Institutul Medical de Hyd-rotherapie, pe lângă cele i-alto servicii s’aîi mal adăogat şi un servicii! special de băi de no-mol de la Laeu Sărat din Brăila Direcţiunea MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 Maiu (1 Xuniu) 1884. 6. Roman-Focşaiil-Biicumci jtafiunî 11UUJ. R PI Bac. |ospi. Plocsel-Predeal PI- R. PI. Ciimpina Sin, Pred. Sos Sos. B. PI. Plec. a.m a.m ser. 10oe 84» 7«! 10» 11» 12o« 12,o p.m 9« IO4 a 11 o. 11*0 a.m 801 9oo 9os 9*a s6r. J. Predeal- p.m 6.. 6,. 6.. 7n 810 s6r. p.m, dim 6.. 7, 7tr 7.. 1 9.. s6r. 9»i. dim Arătarea trenurilor ic. | Teri. 1 Tren. lliite a.m. I o m. |o,m. o.m. |o.m. P„7 Bos. DUÎ E. P1 pi Sos. ri Rest.P.. Nord. D11C- R. Sos. ser. 8,1 9*« 9» lli. Ha* llti 11» 12» 12» 1*. 2o, 8*1 8*r 5. dim p m 12s* lz* 1» Ho p.m p.m 11» lai 1. 8: p.m dim 7*< 8i< 8* 9** 9» 11. a.m 8» lOoQ s6r. p.m 5os 5*t p.m ser. 9» 11*0 I n6p C. Bucnresci- îereiorova Staţiniii a.m e. 7,o 7, 11. j 2. 12,i loi 2., 2, 3- 3, a.m ■10. 11 a.m Tith Rest p;i Sos, I O. R. PI. Slat. |osp!, Cra. |osp, rp 0 Sos. U-0-H.P1. Vârf 9°S-'erl- Rest. iritarea tren. Eol. | ie. |Pers. o.m. jo.m. I o.m. D. \Srtjorova-BucurescI Staţiuni p.m dim p.m! 4 o* 9oo 5*o 5o* 6so 63* 8o* 8os 9*. 9,0 12o. 12o* 12,7 n6p lOo» 11» lls 1, 1, 2as 2» 5. 5» 6,1 sâr. 6*s 80, 831 10o» 10.4 11» 12oi 3si 8» 4o- a-m Vere. r. pi. S, R. PI-Sos. R. PI. Sos. R. PI. os. R. PI. Titu b. Nc Sos. R. T.-S. r° p-Cra. 1osp; Slat. |°1 Pit.Sos- Bnc. Nord- iritarea tren. Fnl. | ic. | Pen o.m. I o.m o.m. ser In 80 ‘ 8., 10„ 11, 12,. 12 ? 2a* 841 a.m. lloo 11,. 11» 1» Îs» 819 8*» 5c7 5a* 6*. 4» 7so dim p.m ser. ll« l2o> 12n 8«î 8*7 80. 8» 1004 11. am E. Bncnrosd-Cinrgin* Staţiuni Pil. 1° pi. Corn. |0SpL Ginrg.|?pi SniârdaSos Arătarea trenurilor Tul. | Pers.! Mlvt-J Pers P. Oinrgin-Biic:rs;;l o.m o.m. |o.m. |o.m. a.m 5*0 dira p.m 7,o 5, 7»» 6» 7, 8» 8a» 9, 9,,; sdr.' 9*0 ser, 8. s 8*8 81 9s 9. 8*»! 10. p.m G. ftCiiciu-Bcrlad Tec. Bor! Sos- R. PI. So Rest. a.m 6» 800 dim a.m p. 11*0 5*c Iso1 7e p.m p.m Bnzeu-Galaţî BllZ. r P1 Brăila 1°|-, Barb.|°k Galaţi Reat., a.m 2,o 4s» 5o3 5» 6*0 61, a.m p.m 12*. 8*i 8» 4«* 4*i 4*» p.m a.m 6z* 7so a.m n6p 11» 12*o n6p _L. GalijMlmtn Plec. . Rost. Baril. lospL Biiila r0p! P-U». !°eSst p.m 9*o 10,s 10ao 10» Hol 1 aim 7 00 73* 7*o 811 8a* 11» diMj a.m s6r. 810 8ss sdr. a.m 4oo 4*» aju M. Galati-Mărăşeştî Galaţi Barb*Sos R.P1. >os R. PI. Tec. |0p,. Sos. Buf. a.m 12., 11., lot 4oi 4» 4 s6r. 10*0 11, a.ml s6r. a.m 8ot. 8*0 8*. lloi 11*1 1H, a.m Mărâş. N. MărâşcştT-GalaţI R.Pl. Tec. t? pi. Barb. Galaţi Sos. R. PI. Sos-Plec. a.m 5*o 605 a.m p.m. 11» 12t* 12» 3» 8*5 4so dim p.m 4. 5, 6; 7. 7z3 a p.m 0. Titn-Tîrgovişto Titii^f Tergovegti a.m 10„ 11. a.m p.m 7o. &, sdr (j. Ploescl-Slâiîic pi Rest. rl- Plec. s'ănic Sos a.m 10.. 12.. p.m S. laşI-Ungheuţ Plec. Ron Ruşi S. Uug Rom. p.m 2*5 3*, 8*. p.m a.m 11*0 lu 1*1 £ P, fîrgovişţe-Tito I Plec. Sos. Rest. TituSos- a.m 810 9ao a.m p.m 6,o p.m R. Slânic-Ploesci hlâllic piec PI. Rost. p.m 600 7*o p m T. Bnglnil-lasl B"S-Rus.P1. Ia'LEor p.m 2oo 2*i 8*. p.m p.m 4« Du 61* p.m VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, tu pleca din Vfirciorova Xarţia şi SaiubiLta şl va nosl la Bucureşti şi Giurgiti Miercurea şi Dumineca. Trenul Fulger O, Ta pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şl Dumineca şi t» sosi la Vârciorova Joia şi Lunea. CiUfttori pentru tronurile Fulger P §i C, vor plăti afură do taxa cuvenită pentru cl. 1, tren «ccelorat. o suprataxa p.m cun DE VENZARE O VI.B ca de 6 pogoane 6 in Dealu Filaretuluî. in dreptul cimitirului Israelit Spaniol. A se adresa la librăria Ioa-niţiu, Strada Şelari 18—20. I Vindecare garantata! PEIBEA ilATATSlKILOii Indispensabilă In orî-ce casă. Cine voeşte să xcape in 5-6 zile fără de nici o ddrere şi pentru tot-d’a-una de bătături, sa cumpere renumitul şi de mine inventatul r’- ! Haschisch Oollodium I şi fie-care 'mî va fi recunoscător Mathia» Rosnyai, farmacist in Arad Depositul şi agentura generală pentru Romanla, Moritz Polalt, Strada Şelari Nr. 6- . Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Frank. Thfiringer, Thoiss, I.A. Ciura, Hr. Alecsandriu, Zfirner.Zeides, Stoenescu şi RisdOrfer, la Căm, pu-Lung la Fred. Paul. . Ohocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de chinin, Chocolado chinin & fier, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. Hârtie Stricaţi 14, Strada Covaci, T4 Tipo-litografia KLîtan Mihâlescu Sli'ada Covaci, 14. www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 2172 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 6 OCTOMBRE 1884 a *a«siB»aia»8awiKiasa<^^»aiwRia^aty>i«a>aBiaBesflas3gij*s^jKgţg8iaMBaMei3»t^jaH&Mc^ -AAEVA.* WJS TOATE MTJE33WES m Capitală: In Diatttete: In itrăinătate: ABONAMENTELE : Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. , 1 an 36 loi; 6 luni 18 lei; 3 Iun! 10 lei. 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei;13 luni 12 iei. Director: Q. AUG. LAURJAN Pentru Abonamente, Amincitirl şi Reclame a se adresa: Ic România j La ajiiuiniat^aţlune, Tipografia Ştefan Mindlescu, Strada Colaci, Nr. V4 iji 1» corospon-dcnŞii ziarului din jbdsţa. In Pariss * La Societe Eavss, placa de la Bourso, 8. In Ticna: La Etinrich Schaleh, I, Wollseile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungariî In Kamtairg: La Aăolf Steiner, GSascmâ No. 58, Biuroul de anuntutî peatro GTbf fanţii». ANUNCIURILE: liinla mică po pag. IV 30 bani | Reclame pe pagina Ilf-a 2 lei. Reclame pe pagina II-a 5 lei. ) Scrisorii a nofrancata se refusă Articoln nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şl reclame, redacţiunea nu este responsabilă Prira-Redactor: ST£F MiCHAlLESCU. OBSESVATOBiIUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, vineri 5 Octombre Elemente climatice HI R I .A.ZII î ore p. m. 8 orc săra 8 ore dim. Temperatura aorulal la urniri . . 9.7 8.9 7.8 „ „ maximii 9.9 „ „ minimă. . • 2.6 j „ „ Uri aperJtor. 10.1 8.5 9.3 Barometrul redus la 0° 757.2 755.7 755.4 Tensiunea vaporilor in milimetro 7.8 8.0 6,4 ! Umezeala relativă in procente . . 87 85 811 2.1 S W 4.0 S W 6.9 Eraporaţiunoa apel 0.4 0.4 0.21 Ploaia 4.0 Pict. 0.0! Aotinomotru (0-100) 49 2 57.4 j Nebulositatca (0-10) .... 40 8 4 Aspectul zilei Oe iert: Dimineaţa ploae, peste zi noros yfint calm; nop-tea senin,';; v«3nt. Directorul Observatorului: St. Hepites. NOTA.—Temperatura este data in grade centigrade; înălţimea barometrului in miRmotre de morcuriii. Iuţeala medie a văntului este dată, in metro pe secundă. Evaporatumea apei şi ploaia sunt socotite in milimetro de grosimo. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la intuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar fi cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Netmlositatea este măsurată do la 0 la 10; cifra 0 înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvărşire acoperit de nori. Duminică, 7 Octombre, apare No. 4 al „României Libere" Număr Literar.— Preţul uimi exemplar 20 bani. 8 T 1II I T E Ii E O 11A FIC E Din «lavele streine. Potersbnrg, 13 Octombre. Mal deunăzi s’a terminat un proces de inaltă trădare. Att fost 44 acusaţi. Tribunalul militar extra-ordiuar a cond'emnat la moarte prin ştreang pe următorii acuzaţi: Colonelul Aşenbrenner, patru oflcerî şi artiieristul Po-chitonow, precum şi două femei: Wiera Fig-ner u Welkenstein. Ccl-lalţt şase acuzaţi, intre cari sunt trei fll de preoţi şi o damă Cemodanova, sunt condamnaţi la temniţă. Vino1 aţii principali sunt: Doamna Fignor, care de la 1878 a participat la toate comploturile r ihiliste şi ia atentatul contra lu Alexandru II; ea avea intrare şi printre rîn-duide oştirii. După asasinarea Ţarului a stat in Peterspurg impreună cu condamnatul Lu-chanow şi cu Perowskaia. S’a constatat că ea a lucrat mult Ia formarea unor cercuri teroriste im mat multe regimente. Aceste cercuri eratt legate organic intre ele sub inspectoratul colonelului Aşenbrenner. Acesta se distinge printr’o inteligenţă prea ageră. Doamna Figner e o femee frumoasă, de 27 ani. Doamna Cemodanowa este un adevărat tip de nihilistă Ba avea paşapoarte streine şi lucra intr’o tipografie secretă. Paris., 44 Octombre. Mare senzaţie a produs aici un articol din „Temns» asupra raporturilor Franţei cu Germania, in care se zice: Geniul lut Bismark dă necontenit nuol probe de curaj şi fertilitate. azi ne găsim in faţa eestiunit, daca Franţa nu stă in punctai de a intra pe tăcute in concertul puterilor, al cărui nume adevărat este ejemonia germană.. Opinia publică a Franţei a apreciat fals aranjamentul anglo-fraucez. ce a precedat conferenţa din Li aura ; s’a refuzat Angliei lichidarea’intre-prindenl, in care ’î părea răii că s’a aruncat. jV* Pe ^-“gba să remăe la Nil şi totodată i-am contesta* dreptul la aceasta. Astfel sa dat ocazie prinţului Bismark să in-2S6asc“ cea ma* neaşteptată lovitură in-floita, Ge a visat jin genitt vreo-odată. Daca opinia publică a Franţei nu s’ar fi oprit in direcţia ostilă Angliei, prinţul Bismark ar fi îeuşit să desfacă legătura noastră veche cu f * 1>a’,5^u ynzută in Berlin şi a ne atrage tot-odată in sfera de putere a Germaniei. &e pare, că guvernul a urmat linia justă, irăim in pace cu Germania şi ar fi absurd, ix. 1!1C1 'n*;r’un cas n’am voi să mergem tu cu ea, dar caiă să evităm ocasiunea, jţ n® este indispensabilă cooperarea strei-nătăţil. Gată să lăsăm altora iniţiativa unor acţiuni ce ar putea angaja in acest sens. E mai bine de a ne alătura la trebuinţă politicei Europei, de căt a lua aerul de conducători al el Birmingham, 13 Octombre. lu ocasiunea unul meeting al Conservato-îior safi intămpL tulburări astă-seară. O mulţime de liberei! a năvălit cu forţa in sală m care erau întruniţi Conservatorii şi după o mcăerare au ocupat sala şedinţelor. North-cote şi Ohurcbill, cari erau să vorbească in irtrunirea conservatorilor, aii fost siliţi stă se retragă, aparaţl de partizanii lor. ’ Cattavo, 14 Octombre. 1 Macedonia, mal ales in districtele Bi-toiia şi Salonic, domneşte o mare nesiguranţă. Călătorii ce vin de acolo povestesc, ca mal i toate bilele se iutdmplă tîlhăriî, 5?Dulse “at mu't de vestitul bandit turc Feiş Mahmud cu ceata lui. „ , ,, raris, 14 Cartea galbenă, ce s’a dislrib dep"taţl, conţine 28 deDeşe. Pn sociaţiumf Congc din Bruxela, aecla.ă intro scrisoare către Jub asociaţmnea va ceda staţiuni şi 1 mal sub reserva unor convenţiu Societatea dă preferenţă Franţei. Jules Ferry | a luat act de această declaraţiune. O notă a prinţului Bismark către baronul Courcel de la 13 Septembre resumă convorbirea din Varzin şi doreşte, impreună cu Franţa, să reguleze situaţiunea, ce a resultat din luarea in posesiune a unor colonii prin comisar! germani. Fi iarba coprirsulnl acestor posesiuni coloniale nu e scopul politicei colonia) 3 germane, căci tendinţa lor este numai de a asigura comerţul german in Africa. Prinţul bismarcă îşi exprimă mulţumirea despre ajungerea unul acord cu Franţa, privitor la principiele comerţului in Africa, carî s’î fie recomandata altor naţiuni. Germania şi Franţa vor lua o atitudine binevoitoare faţă cu Întreprinderile belgiane. Ambele guverne vor să asigure libertatea comerţului in toată întinderea viitorului Stat Congo şi pentru navigaţia pe Congo şi pe Niger să aplice principiele adoptate pentru Dunăre. Paris, 14 Octombre. Intrun'rea do ieri pa ieri a lucrătorilor fără ocupaţie in Lyor a fost foarte furtunoasă. S’a cerut ca imediat să se deschidă ateliere naţionale. Adunarea a mal ceru) să se lucreze pe zi 9 ore şi cel puţin 4 franc I, plată, rescumpăravea tutulor obiectelor amanetate şi lucrătorii să poată ţine intrunirî in edifi iele publice şi in t seriei. Hişni-Nowgorod, 14 Octombre. Ţribunalul militară inceput azi desbaterea procesului contra celor 72 acuzaţi pentru excesele antisem tica din Kunavîno. Desbate-rile se ţin cu uşile inchise şi vor dura poate două săptămâni.* îfeapole, 14 Octombre Păuă la 12 c, după datele oficiale s’ati bolnăvit aici de holeră 12,400 persoane, din cari au murit 6720.- Preşpdintele tribunalului comercial de aici, Cerutti, a murit de holeră. A se vedea etfbui ştiri pe pag. ITI-n. Buouresoi, 5 Octombre Treziţi abia de o jumătate de secol dintr’o mţeUnive tataia, brută, anemică, inconscientă şi vecină cu moartea, noi Romanii, ne-am asvirlit trup şi suflet in braţele tuturor teoriilor abstracte, vagi şi seci de or-ce miez practic şi tămăduitor de bubele economice şi sufleteşti ce năpăstuiseră peste vatra părintească. Adimeniţî de glasul atin-gător al ideologilor şi utopiştilor, am păşit peste hotarele noastre cu ţeasta plină de văpăi şi virteje, cu adevăratul entusiasm ucis şi in locu’î cu un avent copilăresc de forme prăpăstioase, obscure, zadarnice şi fără de inţeles. Inimi putrede, fără voie-ne, creer adormit in basme, creor copilăresc la vârsta inaintată, iată cu ce ne am ales d’atăta mari de vreme de când colindăm lumea streină in cruciş şi in curmeziş. * N’a fost concepţie absurdă şi ineptă, n’au. fost iluzie socială şi descântece umanitare, n’au fost sisteme paradoxale de legiuiri şi reforme, cărora să nu le fi dat, din nefericire, o băgare de seamă, ce s’ar fi putut da altor trebî mai omeneşti şi mai folositoare. Par’că a fost un făcut ca, abia scăpând de streinii cari ne supseseră pană la măduvă pe vremea adormirii naţionale, de cum descinserăm* ochii, vederea şi mintea să ne ameţească in scaunul lor sguduit şi tulburat un veac întreg şi mai bine. Svir-lirăm la pământ veneticii fără dor de ţară, se dete focului omida d,n murdăria fanarului, dar in locul lor se aşeză indiferenţa, uiopia şi toate bazaconiile cu faţă lustruită cari cumpăniră in râu înjosirea cea vechie, apăsarea cea fără m.ilă şi ura grecească de tot ce era romăn şi cu spor pământului acesta. * Ce e drept dacă mulţimea cunoştinţelor uluile, dacă formele cu înfăţişare felurită aduse din capitalele Statelor civilizate, dacă gândirile numeroase şi zăpăcite, dacă poleiul veştmintelor bogate in care ne ascundem goliciunea, cântăresc ceva şi li se cuvin măcar căt e negru sub unghie, apoi, iără îndoială progresul ţării e simţit, | mare, e aproape de necrezut. Dar cănd vedem că cunoştinţele si gândirile noastre plutesc intr’o atmosferă de speculaţiunî zăpăcite, cănd ne încredinţăm că legile nu sa potrivesc in mare parte cu firea şi calapodul nostru, mâhnirea ne copleşeşte, ne simţim inşelâţi ca nişte copii de jucării, şi toată dragostea şi ajutorul nostru îl dăm acelor carî se pun d’a curmezişul pornirilor abstracte şi reformelor virtuale, al căror bun nu poate fi de căt iluzoriu. Noi n’am progresat ci am fost, tî-riţî de progres ; in curentul progresului ne asemănăm cu acei buşi enî cari desrădăcinaţî, smulşi şi repeziţi de torente in matca durilor umflate sunt rostogoliţi şi izbiţi de ori-ce mal, de orî-ce stâncă, pană c.e sunt aruncaţi pe vr’un nisipiş in uitare ori risipiţi in talazurile mării. E vreme să ne dăm cu mintoa toată celor din lăunlnn E vreme să ne îngrijim de proci „erile noastre, de bu-na-stare a poporului, de industria şi comerţul românesc, carî or se ingănă şi 'Stau pe loc, or scad, ori nu există de loc. Pentru ce să ne facem iluzii? Destul ne-au legănat neroziile, destul am dormit pe perna de puf a nepăsării. Să nu ne pomenim că adormim pentru cine ştie cât incă, chloroformisaţî de plăcerile utopiilor. * Şi ca se nu vorbim in treacăt de cât de industria noastră : Ce postavuri, ce găitane, ce curelă-rie, ce pânzeturi, ce olărie, ce licuo-ruri, ce chincăilârie, ce sticlărie, ce fontărie, intr’un cuvânt ce produs, de-săvîrşit şi organizat pe un picior întins, avem noi ? Abia pe ici pe colea slomnim o viaţă industrială, şi chiar această încercare do viaţă proprie e lăsată in plata Domnului, in voea -?n-tîmplăriî. E trist şi revoltă!or a asculta pe oameni cu ştiinţă opiniiudu-se orbeşte să susţie că ţara noastră e «eminamente agricolă » Dar, posiţia, clima şi composiţia pământului nostru, aşa au fost croite,?din capul'loculuî, se producă, nu]numai holde cu cereale bogate, ci şi fâneţe care se ridică şi îmbracă munţii până la înălţimi de 2000 metri d’asupra nivelului mării, aşa că cirezile de vite mari şi turmele de oi au îndeajuns cu ce se nutri. Când avem lina oilor şi pielea vitelor cornute, rând avem inul şi fcânepa, când avem humă bună pentru vase, câud avem pietre care inghit grăsimea minunate pentru litografii, când duzii cresc ca salcâmii şi sălciile şi clima nu ni se împotriveşte la creşterea gândacilor de mătase, când sfeclele cresc ca napii, când avem aceste materii prime nu e neghioabă socoteală să susţinem că ţara noastră e numai şi numai agricolă ? Apoi, de ce Nai ura se fi înzestrai pământul cu atâtea daruri, numai aşa de florile mărului? E cu putinţă se fi potrivit toate acele bogăţii brute in legătură cu posiţia, clima şi firea locului, iar noe Românilor, se ne fi răpit aptitudinea dea transforma aceste daruri naturale, osîndindu-ne se privim gurâ-cască la ele fără un dram de pricepere şi interes pentru bunul traiu şi avutul naţional ? Dar după cum există o legătură, intre agenţii naturali, composiţiunea pământului, răsfiratul apelor şi regnul mineral, vegetal şi animal, de dervol-tare, prefacere şi armonie» tot aceeaşi legătură de luptă şi progres trebuc să existe, din potrivirea firească a naturii intre un popor şi produsele ţinuturilor ce stăpâneşte. Dacă uităm, prin faptul lenii ş’alîneingrijuii, acest raport natural de desvoitare cel puţin să ne fie ruşine a pune şi ajutorul minţii in favorul neghiobiei noastre. Toate materiile prime din ţară frec graniţa pe preţuri de nimica şi mare parte ni se intorc iarăşi noe : in acest caz plătim in haina ce purtăm pe umeri, transportul de la hotare pănâ la fabri-cele streine şi de la fabrici pănă la noi; plătim pe lângă munca şi câştigul lucrătorilor streini, procentele capitalului ce pune in întreprindere acea societate streină care esploatează fabrica, in cele din urmă plătim chiria şi procentele cuvenite or necuvenite ovreiului ce ţine o hăinăriă. Aşa că, lăna vândută de noi cu 5, o râscumpărăm cu 100, socotind că intr’o perechie de haine ar intra trei oca de lână in stare brută. Resultatul este lămurit din mun ca noastră ce echivalează cu 100, noi virsăm 95°/o in punga streinilor, reluând sub altă formă ceea-ce noi ara dat pe 5 ca materie primă. * Pe lângă ace te perderî de avuţie, care ar fi rămas intre noi, se ivesc, pentru cel ce nu se dă in lături d’a cugeta, două primejdii care ne pot ingenuchia in viitor. Aptitudinea unui popor, care are îndestulare de produse brute, de a transforma, de a ’şi exercita braţul şi mintea in industrii, atârnă de o lege organică, inăscută in el. Daca prin trândăvia celor de jos, prin linsa spiritului de asociaţie in clasele" cu dare de mână şi prin negligenţa celor cml ţin in mână puterea dirigintă a lui, nu'se deprind să ’şî aplice munca in industrie, însuşirea sa instinctivă, naturală, de a preface şi a combina pentru ca să dea la iveală lucruri noui, încetul cu încetul i se micşorează, i se reduce, ’î amoarte, şi apoi e foarte cu greu, daca nu chiar cu neputinţă, d’a mai redeştepta cu mijloace artificiale ceea ce a adormit ca un creer care nu a cugetat, ca un braţ atrofiat care nu s’a mişcat îndelungă vreme. Facultăţile unui popor, ca şi ale unui individ in oarte, trebuesc toate desvoltate, o-chilibrate, căci de unde nu, îi per pe nesimţite, or cel mult rămân intr’o stare de moliciune cu greu de redeşteptai. Un alt pericol, care daca nu e azi nu va să zică că nu va fi mâine, este chestiunea proletariatului. Ne fălim., cari mai de carî, cât ne i-a gura, că slavă Domnului, la noi in ţară nu se pomeneşte aceea eliminare din sinul societăţii, acel furnicar de desculţi, flămânzi şi degeraţi care poartă numele de proletari. Fără îndoială că nu. întinderea pământului nostru de cultură agricolă, până mai ieri, a fost in-destulatore. Poate chiar acum se găsesc iacă multe ţelins şi bărăgane ne sparte, care nu aşteaptă de cât ferul plugului , pentru a ’şî deschide la ploi şi soare răzorul brazdelor grase şi fertile, şi a se acoperi intr’un an cu talazuri de grâu, orz, secară, meifi şi cu porumbiştî de două ori cât omul. Ca toate acestea este un fapt sigur : va veni in curând vremea cănd pământul va fi insuficient. Or-care ar fi paliativele şi îndreptările la care vom alerga, in cele de pa urmă, trebue la noî.ca pretutindeni, să nu aibă toţi unde să pue plugul. Cănd pământul nu va fi in de-ajuns vom avea neapărat, proletariatul agricol. Ce e de făcut cu a-cesti âtneni care trebue să mănânce care trebue să facă ceva ca să’şî potolească foamea ? Unde ’î aruncăm ? Ce le dăm de lucru ? Cari ne sunt fabricele, ce industrie avem centru ca să ocupăm braţele celor nenorociţi ? De nu ne vom îngriji d!n vreme, o să ne pomenim in lihueală de orî-ce mişcare industrială şi ameninţaţi de cei cari n’aă ce' lucra, căci omul înglobat in mizerie când n’are unde pune mâna pe lucru, pune măna pe topor. * Să ne gândim că înainte vreme aveam sate in care se lucra postavul, acum na se mai pomeneşte; chiar ţăranii din apropierea oraşelor poartă americă in loc de pănzâ ţesută in res-toaie, rochi de stambă, în loc de fustele de lână bătute in argea; să no gândim bine că găitănariî d’odinioarâ. boiangii, jpiăpămariî, unii au pieri), a iţii abia se mai ţin pe picioare de sărăcie lucie. Ia or-ce ramură de industrie, dacă scoatem căte-va fabrici, mu găsim nimic pe cari să ne întemeiem credinţa că mergem ca oamenii. Aci ne-aii adus acea vilvă de idei goale şi prăpăstioase. Ne-au incăntat băşicele de săpun, căci pe ele se undează curcubee; am fost copii cu scutecele incă la spate; dar a mai continua si azi pe aceeaşi cale bătătorită de oamenii "cari n’au dovedit ia viaţa lor da căt lungi şi-reaguri de vorbo, fără să ne îngrijim de soarta industriei ş’a meseriaşilor noştri, însemnează a lua, singuri noi, palma streinilor ş’a ne-o trânti in obraz. Numai un studiu sincer, indreptat asupra nevoilor noastre industriale, nu mai o prigonire hotărîtă contra tuturor abstracţiunilor fără căpătăiu şi noima; numai o ridicare a celor ce ţin un condeiu in mănă d’asupra învrăjbirilor personale, carî n’au intru nimic d’a face cu interesul general ai ţârii, numai o pornire serioasă către o politică economică, numai o apărare cu lot dinadinsul a începuturilor de industrii româneşti, contra iureşului ce ne dau streiniî!j r.e-ar putea da avântul necesar care să ne salveze de o cucerire economică din afară. Pănă căud pe umeri nu vom purta o haină fabricată in ţară, streinul nu va descăleca de pe grumajii noştri. -----—------«—----------- CRONICA ZILEI Sub presedenţia d-lul prim ministru I. Q. Brătianu, s’a ţinut ieri după amiazl un consilii! de miniştri, ce a durat pănă la orele 4i/, p. m. Spre constatarea causeior nenorocire! in-template zilele trecute pe linia Ploeştt-Fre-deal, prin esplosiunea cazanului maşineî de la tren, aflăm că ua procuror din Piooşli a plecat la faţa locului. Aflăm, şi anunţăm cu cea mal vie raulţ-î-mirtî, deplina insănătoşire a d-nel AnnaMs-nolescu, artista şi societa-ă in Teatrul Naţional. In curând vom avea plăcerea s’o vedem reluâudu-şî locul po scenă. Bsprimăm aci felicitările noastre d-lul doctor Draş«h, a cărui ştiinţă indrăzneaţă este foarte adesea incoronată ae succes L’Indâpendance Rbumaine spune că d. V. Alexandri a luat dejunul la d. Notara, societar in Teatrul Naţional, In una din zi-lelo trecute. Nouă ne pare bine că încurajarea vine de sus, ca fraternizarea autorilor cu iute-preţil primeşte un imbold tocmai de la marele nostru poet. E frumos câad persoane ca d. A-loxaudri daţi exemple care tind a rădica pe artişti la locul ce i se cuvine in societate. D-l Lucbidi, şef complabil la direcţiunea Monitorului Oficial şi Imprimeriei Statului, a plecat ieri, cu trenul de la 11 ore seara la Bacăă, ca să primească de la fabrică hărtia necesară, pe care se va tipări d’aci inainte Monitorul Oficial.— Prin un jurnal al consiliului de miniştri din 28 Septembt 3 espirat, s’au confirmat sub reserva aprobăroî M. S. Regelui, d-ni Marin Cbiţu şi I. Stănescu iu posturile de membrii comerciali, şi d. Pârvau N Rădu-escu in postul de supleant comercial la tribunalul Dolj, posturi in cari aă fost aleşi de comercianţi. Prin un decret regal, apărut in ziarul oficial de azi, să prescriil următoarele «Examenul tinerilor aflaţi in condiţiunilo alin b de sub art. 22 bis din legea de recrutare, se va ţine la Bucureşti, po mesura ce lie-cre corp de trupă va raport), numol-i tinerilor ce aii dreptul a depune examenul de suh-locotoncnt in raservă „Comandanţii corpunlor de armată şi acel al divisief active din Dubrogea, pe măsură ce primesc raporturile corpurilor do trupă, raportează miuisterulut care numeşte o comi-siune spre a proceda la examinarea candidaţilor, dupo programul publicat in „Monitorul oaste!" No. 23 din 1883.“ In Bacătt a apărut un noii ziar sub titlul Emanciparea. lată şi resumatul programei noului confrate : 1. Susţinerea prin toate mijloacele permise leala aplicare a legilor. 2. Studiarea specială a chestiunilor economice iu interesul prosperitate! naţionale. 3. Deşteptarea cetăţenilor asupra drepturilor şi datorielor lor corespunzătoare. După trei zile do timp rece şi ploios, aurora ziloî de azi s’a arătat surîzetoare. MN TRANSILVANIA^ «Telegraful Român" .lin Sibiu, in ultimul sâu No , aro următorul articol, plin de aprecieri juste şi vederi salutarie, asupra situaţiunel culturale economice şi poli tice a fraţilor de peste Carpaţî. Aprobăm cu deosebire ideia şi propunerea confratelui din Sibifl, in privim t „întrunire! ambelor confesiuni» in afacerile scolastice cel puşm şi de-ocamndată, spre a putea resista cu mal multă tărie contra curentului de maghiarisare. Suntem săraci, stăm râu in toate privinţele, şi ajutor de la nimeni nu ne vine. Cu uu cuvânt, suntem avisaţî la noi inşi-ne. Chemarea noastră este duplă : Trebue să căutăm căi şi mijloace, pre cari şi prin cari să inaintâm şi noi, să ne consolidăm, având in vedere spiritul timpului care pe zi ce merge iua intează, fără respect Ia puterile noastre. Trebue să căutăm căi şi mijloace, pe carî şi prin cari să ne .tpârâm de atacurile din afară, atacuri îndreptate contra esistenţei noastre naţionale. Aceasta este după noi chemarea noastră, de la a cărei împlinire este condiţionată proferarea noastră ca naţiune egal îndreptăţită înaintea legeî. Aflarea ae căi şi mijloace in dupla www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA noastră chemare de la sine şi prin sine este grea. însutit de grea ni se pre-zentează ea insă noe Românilor din Ungaria maî ales, intre latalele impre-jurărî actuale. Spre a o putea lace avem trebuinţă de înţelegere intre noi in ambele direcţiuni. Pe scurt vorbind : interesele singuraticilor indivizi, sau ale singuratecelor grupuri de indivizi trebu-esc subordonate intereselor generale, ce le recere prosperarea neamului nostru. înţelegere deci mai pre sus de toate, inimă deschisă pretutindenea, calcularea imprej urărilor date şi confidenţă in onestitatea oamenilor chemaţi a lucra mai din adins in direcţiunile semnalate mai sus. Cum stăm noi astă-zi. Să luăm şcoala Confesiunile şi-aîi asigurat pănă a cum dreptul de-a susţinea şcoale d n propia lor putere. Zicem espres «pănă a cum», căci mari temeri avem pentru viitorul şcoalelor noastre. Comunele noastre in partea cea mai mare sunt mestecate, adică gr. cat. şi gr. or. Desbinarea aceasta la tot pasul ne stă in cale ca stavilă neincun-giuraveră, şi ne doare inima, că trebuie să constatăm realitatea. A susţinea fie-care confesiune şcoală proprie este peste putinţă in cele maî multe locuri, căci sărăcia pretutindenea e proverbială de mare. întrunirea ambelor confesiuni in susţinerea unei şcoale se arată deci ca necesitate imperativă, şi modalitatea pentru asemenea intrunire pănă acuma este de tot problematică, căci, cu toate că ne cutropesc necazurile venite din afară, la noi totuşi şi astă-zî se mai dau premii pentru convertirea la «sânta, unire». E dureroasă aceasiă stare de lucruri, insă cruda realitate se manifestează, cu multă prisosinţă, şi nu noi o vom putea schimba. Esistă deci intre ambele confesiuni o luptă continuă. Unii se silesc a câştiga din puţinul altora, alţii se silesc a conserva, ceea ce maî este bun. In această luptă pe laţă sărmana şcoală numai prospera nu poate. Insă să trecem peste această parte întunecoasă a luptei noastre interne. Să iac scoale mai inalte, bunioarâ zicem scoală de fetiţe in cutare centru al maghiarismului. Ea e salutată cu salve de bucurie, ca un ce de mult simţit şi foarte dorit. Deja la prima ei manifestare incepe a i se surpa temelia, şi a i se săpa groapa. Şi pentru ce? Doamne nu ne lăsa! Pentru ce ? Pentru că iniţiativa la asemenea şcoală s’a făcut de un grup de persoane, cu cari eu nu simpatisez, caii mie nu’mi convin, şi aceasta pentru toate e de ajuns. Se dechide şcoala română prevăzută cu puteri didactice poate superioare şcoalelor streine de acel soiii. Eu, demonstrativ ’mi trimit fetiţele mele la şcoală streină. Maî mult : dacă Dumnezeu m’a pus la loc mai inalt, de unde pot avea şi autoritate şi influenţă asupra multora, eu din posiţia mea de sus lucrez, ca să reţin şi pe alţii de la frecuentarea scoalel romănesci. Lucru deci pe două căi contra progresului instrucţiune! şi educaţiunei naţionale : o impedec eu şi fac să e impedece şi alţii. Şi* aceasta pentru că nu’mî convin oclîii negri sau căpriî ai cutăruia sau culăruia. Bine să ne notăm lucrul. Toate acestea se intemplă fără reflectare la confesionalism, maî adeseori intre mari FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 5 Octombre — ERA ORB! Amorul este poesia simţurilor. Balzac. — Oh î nu să poate ! nu să poate !.. In adevăr lucrul despre care era vorba trebue să fi presintat grave dificultăţi, căci această esclamaţiune de imposibilitate şi descurajare era articulată de o femeie. — O femeie ! —Da, doamnă, o femeie încântătoare, plină de spirit, născocitoare cei puţin tot cât cele alte femei, cu o avere frumoasă, şi ce e maî mult, îmboldită de o dorinţă fără margini, o dorinţă care nu'î da pas, care o sfîrşea ş’o ţinea deşteaptă in toate nopţile până despre ziuă. — Dorea să aibă luna? — Nu. doamnă, obiectul dorinţelor sale era mai apropiat şi mai demn d’a îmboldi imaginaţiunea unei femei tinere. Dar situaţiunea in care se afla făcea ca visul său să fie foarte greu de realisat. bărbaţi de una şi aceeaşi confesiune, mari âupă posiţia lor socială. întrebăm acuma: es.stă român cu inimă, care la auijul acestora să mai eră-dă in prosperarea — ce? prosperarea? — posibilitatea de a prospera causa noastră naţională. Dacă noi in aflarea de căi şi mijloace pentru desvcltarea noastră naţională din pasiuni personale suntem in stare a zădărnici scopul curat naţional la prima manifestare a unei căi aflate şi puse in lucrare după multe ostenele, ce mai aşteptăm noi pe alte terene, unde vin la mijloc interesele, căci ştiut este, că interesele de multe oii ch.ar şi in socoteala celor mai vii simpatii se urcă in căruţul de foc biblic şi sboară spre inâlţimî. Trecem insă şi peste această parte dureroasă a sărăciei noaslre naţionale. Despre industrie şi comerciu nu vom vorbi, căci puţi» am lăcut pănă acuma pe aceste terene. Câţi-va oameni singuratici s’afi făcut nemuritori. Inimile curat româneşti vor păstra cu sfinţenie amintirea lor, iar istoria nepărtinitoare le va scrie numele lor in cartea vieţei. Din aceşti puţini, cei morţi s’au dus de aici mulţumiţi cu consciinţa că afi făcut bine, cei vii lucră neîncetat, şiresplătire să nu caute,—da, să nu caute, de căt in liniştita lor consciinţă. Ţăranii noştri in măsură mare —putem zice peste tot—se ocupă cu economia câmpului şi cu a animalelor. Aceasta se află pe treapta unde se afla acum o sută de ani. Timpul a înaintat şi cu el toate au dat spre perfecţiune. Plugul ţăranului român, furca şi grebla, sapa şi lopata, coasa şi cosorul, vaca, boul, calul, toate acestea aă stat locului, şi in per-iecţionare poate stati mai jos ca acuma 100 de ani. Alte referinţe, alte trebuinţe acum, şi aceste, cu mijloacele de acuma 100 de ani nu se mai pot suplini. Bă ne nu mirăm dară, că suntem săraci, că stăm rău. Să mai zicem noi, cei cu carte, că poporul ne inspiră, el ne dă direcţia in acţinnile noastre, şi că noi suntem adevăraţii interpreţi ai sentimentului public din sinul poporului romăn ? Suntem noi oare chemaţi a stărui pentru perfecţionarea poporului, sau doară el este chemat a ne zice : puneţi la o parte pasiunile, interesele particulare, şi arătaţi-mî ce se să fac, cum să mă port, cum să lucrez, cum să adun, cum să cruţ ce am adunat, căci cu ce ştiu şi pot astăzi, mă prăpădesc văzănd cu ochii ? Este această cale naturală, folosită-re poporului, sau un piedestal, de pe care să strălucim ca tribuni la văpaia focului, in care se consumă ultimele puteri de viaţă ale poporului nostru ? Insă să nu desperăm. Este in plămădeală o reuniune cu scopul de a ameliora soarta ţăranului econom. Aceasta este in măna unor oameni probaţi, oameni cu inimă, şi Dumnezeu i va lumina in lucrările lor. DIN AFARA Anglia Englezilor nu prea le vine la socoteală conferenţa in privinţa Congului. Oficioasa «Pali Mall Gazette» scrie in privinţa aceasta : «Sgomotele ce sosesc din continent despre o conferen-ţă ce are să se intrunească in Berlin spre a discuta cestiunea A fricei occidentale, credem că vor fi primite cu mare indiferenţă. Dacă prinţului Bis- — Greu, greu,.. N’are aparinţa u-nuî adevăr, ceea ce spui! Ştii prea bine că ce vrea o femeie... — Mă iartă, doamnă, mă iartă; n’am zis că voia ; ci numai că avea mare dorinţă,—e o mică nuanţă. — Aşa de mică in cât... — Tocmai această mică nuanţă era principalul obstacul. Căci, cu toate că dorinţa sa era violentă, strigătoare şi permanentă, nu indrăsnea să voiască; avea de combătut nişte temeri oribile, avea mai ales de invins puternicele revolte ale pudoarei sale care o arunca necurmat in nişte tremurăturî delicioase dar penibile. — Ceea ce dorea aşa de mult era, aşa dar... cu neputinţă de mărturisit? — Hm!... nu .. Adică totul depinde de modul cum privim lucrurile — Te priviu, domnule, că incep să am o ideie foarte rea despre eroina d-tale. — O iei prea repede, doamna mea ; cunosc prea bine respectul ce vă datorez ca să am indrăsneala d’a vă pre-sinta o persoană care n’ar fi demnă de interesul d-tale. Vă vorbesc d’o femeie onestă, de o femeie adorabilă, frumoasă ca o zi de seceriş, blondă ca spicul de aur, cu ochi mari, albaştri ca viorelele, cu buze roşii ca carminul. — Toate acestea nu’mi probează... — O femeie măritată, doamnă, măritată cu un căpitan de corabie, un bărbat care une-ori nu da p’acasâ câte doui ani. marck îi place să ţie conferonţă in Berlin, n’avem nimic contra, de şi ar trebui să se intrunească in Londra, de oare-ce noi avem de zece ori atăteainterese materiale in Africa occidentală, ca toate cele-l’alte puteri impreunâ. Cât priveşte pretinsul ei scop de a stabili un con trol internaţional al Congului şi al altor fluvie africane, acesta e scopul cel mare al oficiului de externe englez şi noi vom simţi mare bucurie, dacă scopul s« va atinge in mod satisfăcător, fie in Berlin sau aiurea. Chiar daca Conferenţa ar merge mai departe şi ar încerca să definească ceea ce constitue un drept valabil asupra posesiunii unor teritorie anexate, aceasta priveşte mai mult pe Franţa şi pe Germania, de cât pe Anglia. Noi n’avem motiv să regretăm, daca anexiunile prin batiste şi beţe de steaguri se pun pe ace! aş picior cu o blocadă pe hârtie.» Prin sferele diplomatice din Londra se vorbeşte, că de un timp incoace se face un viu schimb de idei intre Glads-tone şi Curte asupra întâlnirilor monarhilor. Se zice că din partea reginei Victoria s’a remarcat cu neplăcere, că la diferitele întrevederi de monarchi la cari se desbat cestiunî europene, domnitoarea Mareî Britanie sau moştenitorul tronului nu sunt representaţî, ceea ce este cu atât mai de regretat, cu căt adese ori echilibrul european sau decisiuni importante vin in joc, prin care este atinsă politica eng eză in toată părţile lumii. Din acest" motiv au să dea prinţului de Wales oare-cari depline puteri pe cale constituţională, ie a participa la intălnirile mo-narchilor, cănd aceştia vor crede de cuviinţă să intrevorbească personal in asistenţa consilierilor; cestiunea va fi supusă in curănd parlamentului. Biserica rusă. Foilor streine nu le scapă din vedere, că in timpul din urmă biserica ortodoxă a Rusiei lucrează din resputeri, graţie silinţelor lui Pobedonocew. Nm! nu s’a inchis iacă conciliul din Kiew şi se vorbeşte deja că la toamnă se va intruni un nod Sobor la Wilna. Acesta se va ocupa maî ales cu pretinsele abuzuri a!e clerului catolic din Rusia şi se crede că va fi visitat de n ai mulţi membri de căt Conciliul din Kiew Biserica ortodoxă — observă «Deutsche Zeitung» dm Vie na nu cruţă nici osteneală, nici sacrificie băneşti spreasuprima protestantismul, catolicismul, diferitele secle şi ovreismu!. In Estlanda şi Kurlanda, precum şi prin insule credinţa ortodoxă câştigă teren, putem zice, pe fie-care ceas. In zilele acestea se va sfinţi iarăşi o biserică in Riga, la care solemnitate este invitat celebrul mitropolit Platon. Si in străinătate s’au infiir.ţat de curînd maî multe biserief ortodoxe. Franţa şi Italia. In privinţa raporturilor dintre Franţa şi Italia in timpul din urmă «Le Temps" se exprimă ast-fel : «S’a remarcat, că atitudinea Italiei in afacerea egipteană a diferit mai de multe ori in mod sim ţitor de a celor-lalte puteri continentale. La conferenţa din Londra, ambasadorul italian s’a arătat mai de multe ori favorabil pretenţiunilor cabinetului din Londra, condamnate de represen-tanţii Republice! lranceze şi aî celor trei imperie. Mai de-uuă-zi cabinetul din Quirinal s’a abţinut de a adera la protestarea contra violării legii de lichidare, făcută de puterile sus citate ; — Oh! Oh!... — Nu prejedeca nimic, doamnă. — In sfârşit, ce voia ? -- Răbdare, doamnă ; trebue să spun maî ântăiu ... — Nu vreau s’auz nimic. — Mă tem ca nu cumva, fără o es plicaţiune prealabilă, să nu vă supere la prima impresie, ceea ce am să vă spun. _ — Nu ’mi pasă. Vreau să’mî spui numai de căt ce dorea cu atâta căldură blonda d-tale cea frumoasă. — Dorea să vază un tenăr. — Amantul său ? — Nu, doamnă, n’avea amant. — Un tăaăr pe care ’l iubea ? — Nici de cum. Nu cunoaşteam pe nici unul. Vrea să vază un tenăr, nu ’i păsa cine ar fi fost., numai să fie bine făcut. — Iată un lucru neînţeles. Căci cu toate că sexul d-voastră este in general disgraţios, vreau să recunosc, to-. tuşi, că nu e lucru prea rar să întâlnim p’alocurea bărbaţi binişor făcuţi. — Vă mulţumesc pentru indulgenţă, doamnă. Dar, eroinei mele nu’î era d’ajuns numai să întâlnească pe tănă-rul care era obiectul dorinţelor sale ; ar fi voit să’l vază... intr’un mod oa-re-care.... — Cum, domnule ? — In adever, nu ştiu dacă trebue... — Vorbeşte o dată!... Cum ar fi voit sâ’l vază ? — Gol. şi dacă a făcut un demers analog cu al lor, el n’a uitat să indice, căobiec-ţiunile sale priveau mal ales forma şi regularitatea măsurii şi nu suspensiu-nea insăşî a amortismentului, pe care o consideră ca justificată printr’o necesitate majoră. Această atitudine putea fi interpretată drept indiciul unei parţialităţi a cabinetului din Roma Dentru politica engleză pe malurile Nilului, un fel de depărtare de înţelegerea ce venea in această afacere, de cele l’alte puteri ale continentului. Mai multe ziare italia-ne caută să împrăştie această impre-siune şi in particular să previe ideea că atitudinea Italiei ar fi fost inspirată prin dorinţa de a contraria vederile Franţei. Două foi de colori foarte diferite «Opinione» şi «Tribuna» abundă de asemenea in acest sens. Organul pentarchiei impută ministerului că nu întreţine relaţiunî de bună amiciţie cu Franţa. De altă, parte foaia ministerială, constatând că interesele particulare ale celor două naţiuni pot câteodată ajunge in colisiune, insă declară că cele două ţări cată să se înţeleagă, dacă drepturile Italiei ca putere me-diterană sunt respectate. Sentimentele profesate de confratele nostru ^roman — zice » Temps, « — sunt împărtăşite dincoace de Alpî, cu puţine escepţiuni; cursul relaţiunilor celor două ţări, mai bine de un an, arată că armonia, invocată de «Opini-one,» poate lesne să domnească intre cele două mari puteri latine, fără prejudiciu irl interesele lor respective. Politica urmată de guvernul frances in Egipt este făcută pentru a calma pe ori-cine şi toate şusceptibilităţile vecinilor noştri transalpini asupra situa-ţiunii lor in Mediterana; căci toate silinţele diplomaţiei noaste n’au tins de cât la un scop: de a transforma cestiunea egipteană in cestiune europeană şi a face să prevaleze pe malurile Nilului interesul tutulor asupra pretenţiunilor unora. IJX3ST J T.TUIS'ţMS Din ale Iaşilor.—Sub acest titlu cetim in „Lupta" : Necesitatea prefacere) unuia din cele două gimnasii iăşene, intr’un Iiceă cu 7 clase se simte zilnic in modul cel mai imperios. După cum insuşi ultima noastră notiţă de Duminecă probează, elevii din clasa V din liceul naţional se urcă anul acesta la numărul de una sută aproape ; această stare aduce două grave neajunsuri şi anume, una in privinţa sănătăţef copiilor, şi cea-l’altă in neputinţa de a putea ţinea profesori un curent esact şi consciincios in predarea obiectelor. Atragem serioasă atenţie a onor. minister respectiv, asupra acestui fapt şi este de nădăjduit că, in iteresul luminei măcar, se va grăbi a lua salutare măsuri; in asemenea caz gimnaziul Alexandru cel bun fiind cel mai vechii! gimnazii!, va fi rădicat la rangul de al dofiea liceă naţional in Iaşi. * Aniversarea râpirei Bucovinei (1 Octombre).— Iată ce scrie „Curierul (Th. Balassan)" din Iaşi, despre aceasta zi de seculară durer.e : „După cum incunoşti'nţasem pe onor. noştri lectori, prin câte va numere precedente ale ziarului nostru, urma a se celebra o serbare solemnă in oraşul nostru in memoria decapitatului Grigorie Ghica. Această serbare, in anul 1875, s’a serbat prin iniaţiativa luată de ziarul nostru, care a ştiut să aprecieze valoarea unui bărbat, al căruia cap a căzut sub securea — Cum ai zis?... Gol, ar fi voit să’l vază gol de tot!... Ce grozăvie!... — Ştiam eu prea bine c’ o să ’mi răspunzi aşa. — Destul, domnule, destul. Blonda d-tale, cu ochii ca viorelele, este o desmăţată ! — Ascultă-mă.... — Să vază un bărbat golf... a! iată o dorinţă foarte curioasă 1 Ce ruşine ! este culmea depravaţiuniî!... O femeie măritată! De ce nu se uita la bărbatul seu?... Şi chiar aşa... nu... ar fi absurd 1 — Doamnă, bărbatul său nu’i putea satisface această dorinţă, pentru două cuvinte : maî ântăiu ajnnsese intr’o văr-stă cănd bărbaţii nu mai au acea eleganţă de forme şi acele graţii pe care j a au cănd sunt tineri; şi al doilea, trecuseră cincî-spre zece luni daja de cănd cutreiera mările Sudului. — încetează, domnule, nu mai vreau s’auz vorbindu se de această femeie... Să se uite la ua bărbat cu totul gol!. Mă iutreb : in urma căror apucături desfrânate a putut ajunge la acest grad de neruşinare?... — Vă jur, doamnă, că dulcea Isa-belă,— o chema Isabela,— departe d’a fi fost o desfrânată, era femeia cea mai credincioasă bărbatului său, cea mai alipită de datoriile ei, cea mai scrupuloasă păzitoare a aleselor însuşiri ale sexului d-voastră. De altă parte, contele de Kernee, bărbatul săti, era un bătrân aspru ca pielea de cisme, un nemilostivă a unui potentat, care nu ştia sab nu voia să aprecize meritele unui adevărat patriot, intr’nn mod demn de o asemenea ocaziune. In anul măntuirei 1884 s’a celebrat asemenea această serbare Insă ce derisiune in comparaţiune cu ceremonia care a avut loc in anul 187c Atunci entusiasm, pompă, paradă — acum o indeferenţă neiertată. Un simplu servicii divin, oficiat in biserica Bârnovschi, o pana-hidă scurtă la bustul memorabilului bărbat, puţine luminări aprinse, doî cetăţeni: d. Dim. Guşti şi d. Ornescu, veniţi de pietate, iar din partea părinţilor Comunei numai intendentul ca persoana oficială căţi-va nevoiaşi, cari aşteptau colacul şl luminarea obicinuită —iată descrierea acestei solemnităţi, care, după noi ar fi tre. buit să aibă un resunet mai intins in inţ. ma cetăţenilor (cel puţin al acelora de dincoace de Milcov). După noi, onor Con silii! municipal ar trebui să ia pe viitor nişte disposiţiunf mai nemerite pentru ca această serbare să se efectueze intr’un mod maî solemn, demn de demnitatea i noastră naţională. ★ De ale exposiţiunei. - In acelaşi ziar, sub aeest titlu, găsim următoarele amănunte : Zilnic sosesc din diferite părţi obiecte pentru a fi expuse. Pe lăngă mal multe lucrări de artă, a sosit statua Iiidepen-tei, lucrată in ipsos de cunoscutul artist Tronescu, care este aşezată in mijlocul exposiţiunei.— A. S. Principesa Elena Cu-za a bine voit a onora exposiţiunea cu trimiterea a mai multor obiecte de artă, lîarbotina, lucrată cu mare fineţă de Alteţa Sa.— Operă insă cea mal mare care a fost expusă zilele acestea de celebrul psilograf N. Vlădică, este un tablou care represintă „România Liberă", pe a căreia corp este scrisă istoria Românilor, care conţine 360,000 cuvinte, sau peste 1,800,000 litere psilografice, scrise in diferite culori. — Acest tabloii l’a oferit d. "Vlădică Societăţii Cooperative, pentru a se vinde in beneficiul ei. — Publicul vizitator admiră cu drept cnvănt aceste lucrări extraordinare ale acestui unic artist român şi oricine întreabă: Ce o mal fi şi asta ? gemă, ştiinţa sau pacienţă ? ! --------------- -;>•<>-•-------- CREDITELE AGRICOLE S’a simţit o mare necesiiate pentru înfiinţarea creditelor agricole la noi in ţară. Ooameni de inimă, veţiănd starea miserabilă in care ajunsese ţeranuţ prin camăta ce-i luau nişte despoietorî, camătă care ’l rodea mai rău de căt cum roade rugina ferul, s’au gândit pentru a veni in ajutorul lui; ast-fel au proiectat iDfiinţarea de credite agricole. Esistau maî multe idei la inceput, in privinţa modului înfiinţării acestor case de comerţ. Unii ziceau ca să se infiinţeze de marii proprietari, alţii, de micii proprietari şi săteni, uniţi in societăţi cooperative cari, să depună fonduri şi să se ajute reciproc. Alţii in fine, pledau ca să intervie capitaliştii. Ideile erau toate bune, judecând lucrul pe din afară ca formă şi ca plan, căci s’au văijut in alte ţâri case de credit agricol londate de fie-care din grupele ce menţionăm. La noi a trebuit să se ţină seamă de condiţiunile fle-cârei clase de producători şi să se aleagă aceea care ar fi maî destoinică pentru o asemenea întreprindere. Proprietarii mari erau şi ei roşi de camătă şi nu aveau idei economice aşa de inalte in cât să aibă curagiul d’a înfiinţa societăţi pentru ajutorul ţăranului. Ei erau mulţumiţi, când găsLu Breton încăpăţînat, gelos şi răutăcios, tot atăt de periculos de departe ca şi d’aproape, graţie mamei sale,— o bătrână mărunţică şi rea, de un caracter bănuitor, o ascultătoare pe la uşi, neobosită şi cu urechia fină, cu ochi pătrunzător, care supraveghia zi şi noapte casa, pentru a departa de dănsa tot ce ar fi putut da chiar umbra unei bă-nueli asupra onoarei fiului său — Acunj mă asiguri puţin. Cu I te acestea, e foarte uşor ca să inşelăm lumea. — Nu insă pe aceea bătrână nu, doamnă. Cele două femei locuiaă in foburgul Saint-Germain, un otel întunecat, înconjurat de toate părţile jCU ziduri înalte tapetate cu erburî, un fe de închisoare bogată care făcea foarte lesnicioasă însărcinarea neînduplecatei păzitoare. Cu atât mai uşoară, cu cat tânăra femeie era cu totul onestă, re semnată şi nevinovată. — Oh! nevinovată!... — Da, doamnă; după ce fusese cioara cea mai candidă, cea mai eterată, era acum femeie fără pată, şi -n" drăznesc să afirm, că nici o dală fin-moşul său suflet nu fusese atins de cea mal mică gândire necurată. — Dar tănărul gol, domnule, acei tânăr cu totul gol ! — Revii! îndată, doamnă. La epoca când incepe această istorie, era »aI mult de un an de la plecarea că] Hanului; de aceea frumoasei Isabele 1 era urât de moarte. Cugetă, doamna, www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA 5 MM mijlocul de a incătusa pe ţăranul ignorant, in datorii, şi apoi ’l puneau de ’I muncea zile intregî pentru nimic. Credeau deştepţii noştri proprietari, că, inlesnind ţăranului mijlocul de a găsi bani, el se va imbogâţi şi nu va mai avea trebuinţă de curtea boeru-lui, unde pentru un mertîc de mălaiu luat iarna, îi muncia săptămâni în tregi. Micii proprietari o duceau cum voia Dumnezeu, când. mai rău cănd mai bine, după timpuri, adesea oftând după alte vremuri mai bune din trecui fără a se gândi să le indulcească pe ^eie viitoare. Ei nu erau destul de luminaţi, le lipsea iniţiativa şi nu înţelegeau toate avantagiele creditelor agricole. Căt pentru capitalişti, puţini aii fost, cari sau gândit la ei şi mai toţi ziceau cutremurăndu se «fereşte-ne Doamne de ovrei.» La noi Statul a trebuit să intervîe şi să ia iniţiativa pentru înfiinţarea creditelor agricole. Un mare financiar frances a zis «faceţi-mi bună politică şi vă voiu da bune finanţe». Guvernul nostru a inţeles această maximă iutr’un sens cu totul ciudat, cel puţin după cum o aplică. Peste tot şi in toate afacerile noastre se găseşte politică. De pe băncile şcolii şi pănă in cabinetul pri mului ministru nu se vorbeşte de căt politică. Numai făcend multă larmă cred oamenii noştri că devin renumiţi şi că ajung ceva. Studiul serios care forjează caracterele cu o conştiinţă fermă şi cu convingeri nestrămutate, lipseşte cu desăvârşire mediului nostru social. Au văcjut oamenii noştri şi aii făcut esperienţă că pe aripele influenţii ajung acolo unde nici n’aii visat, şi ’î vezi de-o dată in 5-6 posturi cari de cari mai mari şi cu lefuri mai grase. Guvernului nostru i-a plăcut foarte mult să se înconjure de aceşti fideli, cari aşteaptă cu gura căscată şi cu ochii ficsaţi către stăpân, pentru ca la cel mai mic semn din deget să casce din gură şi să prinză osul de ros. Nu ne prinde mirarea cănd vedem in capul instituţiunilor noastre financiare nulităţi cari mai de cari ornate cu căte o calitate in minus. Aceştia conform principiului stabilii, caută să se incon-joare tot cu fisionomiî de talia lor. Auream mai deunăzi o convorbire intre un mare financiar improyisat, pus in capul unei instituţiuni mari de comerţ şi intre un coleg al d-sale, independent insă, calitate ce ’l face să nu fie in bunele graţii ale colegului sm ma inalt.— Pentru ce n’aţi consimţit şi d-voastră d-le C., să numim pe d-nu îd. ca diligent in cutare instituţiune ce depinde de a noastră ; este un bnn administrator, capabil, cu multă tragere de inimă, pentru a lucrai' in interesul acestei instituţiuni —’l zicea d-nu T.— Dar, respundea financiarul nostru cam repede şi pripit, cum voiţi, d-le, T. să numim intr’uri post aşa de inalt pe o persoană care de! după cum ’mi-a spus şi d-nuE. este capabil, dar n’are nici un trecut pe arena politică. Ne trebue un om cu influenţă in partid, care să influenţeze asupra tuturor şi această persoană este d. X. care deja este capul unui grup politic cu mare viitor. Ştiu că nu e iniţiat in meseria noastră, dar nimeni nu s’a născut in văţat; şi apoi principalul este ca să putem atrage si. maî mult acest grup ip partidul no. ru. Am vorbit cu d-nu B. in astă privinţă şi mi-a găsit ideia minunată. Auzi argument cănd e vorba de viaţa unei instituţiuni de credit 1 Vedem cum se Sacrifică averea ţării pentru interese de partid! Ce viitor poate să aibă o instituţiune căndj cei ce sunt chemaţi să o dirigă sunt străini de scopul şi folosul ce trebue să aducă localităţilor in care e creată ? Lucrul acesta se întâmplă şi in cre^ 1 ditele agricole. Din revista soc. „Tmerimaa Română." (Va urma). j ---------------—tfr-,--------------- ŞTIRI MUSICALE Academia artelor din Paris va da un premia de 3,000 fr. aceluia care va aranja maî bine melodi le naţionale din secolul al 16-lea pănă Ia 48-lea ; scopul este de a arăta rolul care a jucat musica religioasă in musica profana Manuscrisele trebue depuse ’nainte de 31 Decembre 1884. ★ Lui Victor Massă, decedat, i se va ridica o statue in oraşul săfl natal Lorient. D-na Ana Judic, aceea care atrăgea pe publicul parisian şi pa ori-ce visitator in piesele : Lili, Mainzele Nitouche şi La Co-saque, s’a angajat la teatru din Paris Palais rotjal cu preţ de 4000 franci pe representa-ţie şi 625 pa fie-care repetiţ e- D-aa Judic va avea logaa particulară şi directorul se angajează să dea o piesă de 60 de ori neîntrerupt. * D-nu Leduc, directorul Artei, printr’o scrisoare foarte măgulitoare la adresa redacţiu-nil „Doina" şi in specialacomposiţiunilor d luî Ştef&nescu, publicate in jurnal, ne roagăa’I trimite cat maî multe ştiri despre mersul mu-sical din ţara noastră, rugăad cu această o-casiune. pe d-nu Bărcănescu, directorul jurnalului, a primi titlul de colaborator corespondent al numitei Reviste. Pentru a face ca mişcarea musicală din ţară, să fie căt mai mult cunoscută pretutindeni. D. Bărcănescu 'şi-a asumat această sarcină, mulţumind d-luî* Leduc, de interesul ce poartă desvoltăriî noastre musicale. •* Societatea „Armonia" din Cernăuţi aorţra-nisat o serie de representaţiunî pentru stagiunea actuală, care promite a fi foarte plăcută. Dintre operete notăm : I-Iatma nul Baltag, Craiu nod, Olteanca, etc., cari , au avut multe succese pretutindeni pe unde s’au representat. Comediile ce se vor repre-senta incă, sunt dîn repertorul românesc. atnur«»M»aKvwgioaaia^v»nvn in—riinmi n i i i» CURIERUL THEATRELOR Aseară s’a jucat, pentru a doua oară, Ilamlet, pe scena Teatrului Naţional. Vă-zăndu se succesul crescând al interpretării, Sâmbătă şi Duminică se va juca aceiaşi piesă. Marţi, la 9 Octombre, Copila din flori, comedie in 4 acte de d. Gr Ventura. O Vineri, la 5 Octombre, d. Cairetti dă un Concert, in sala Ateneului, cu binevoitorul concurs al d rel Emilia Saegiu, şi al d-lor Wiest, Bărcănescu şi I. Wiest. Iată şi variata programă a acestui concert : Partea I. J. Faure, Crucifix -poesia de V. Hugo, C. Cairetti.--Chopin, Scherzo in bemoli, d-ra E. Saegiu. — Gounod, Cavatină din Faust, C. Bărcănescu.—L. Wiest, Souve-nir â Verdi, L. Weiest.—Massini, La patrie des Hirondelles, duo. C. Bărcănescu şi C. Cairetti. Partea II. (?. Ştefdnescu, a) Dorul, poesie de colonel G. Bengescu. b) Barcarola, C. Cairetti. — Wieniawski J., Valse, op. 3 Grieg, Aus dem Carneval, op. 19, d-ra E. Saegiu.- -G. Verdi, Maria di Rohan, arie. C. Cairetti.—L. Beethoven, a) Adagio in la maggiore, Chopin. b) Valses Caprices, Wiest, c) Galop â grande vi-tesse, L. Wiest.—Guercia, Duo, C. Băr-căneseu şi C. Cairetti. O Duminică 7 Octombre, Sala OrfeU ’şi deschide uşile. Mica societate dramatică, sub conduce- rea d-lul N. Hagiescu, începe represin-taţiunile sale, cu piesele: — Gâgâuţii (2 acte); Toţi in halat (un act); Franţuzi-tele (un act). ------------------------=---------’ NOTIŢE LITERARE „Rom. Lib." Număr Literar de Duminică 30 Septembrie, cuprinde : Nu câta... poesie de Al Vlahuţâ. Palatul de criştal, poveste de de la Vra-cei~. In durere, poesie de Ioan N. Rosianu. Cântec, poesie de Duiliu Zamfirescu. GuraLumeî, de Const, Miile. Cântec, dupe Riehjpin de T.G. Djuvara. Din alt veac, poesie ae Duiliu Zamfirescu. Teoria lui Rosler. Lipseai, poesie de D. Voinov. Scirî teatrale.— Note ştiinţifice.— Cores-dondenţâ, Red. Ţara nonă. (Revistă şciinţiflcă, politică, economică, şi literară) No. 4 6 are acest sumar : Căte-va cuvinte despre educaţiunea inimel (urmare) de Ioan Neniţescu—Suferinţele de la ţară şi măsurile pentru imbunătâţirea necesară ; (sfărsit) de G. D. Nicolescu. Chipuri de ceară (Gheorghiţă Bucoveanu IV) de Tudoraşcu Ţară-Luugâ.—Iarăşi intrevederea celor trei impăraţl, de M.—Notiţă (Frica ziarului Românul) de /„. — Singur... (poesie) de D N. Voinov.--Nuplânge... (pcesie) de 1. Ne-niţescu. —Corespondenţa. ---------------------------------- 17 Octombre, 1884—9 ore dim Berlin, 46 Octombre. Conferinţa, ce se va ocupa cu regula-rea cestiunil Congulul, se va întruni la Berlin la inceputul lunii lui Noembre Portugalia a primit invitaţiunea ce i s’a adresat de-a figura la această Conferinţă. In curând se vor iuvita şi Statele-Unite din America ca să’şî trimeată represintanţil la a ceastă Conferinţă. Negocierile cu Anglia, care a refusat la inceput intr’un mod provisoriu, continuă acum intre Marile puteri, Austrie Italia şi Rusia, cari n’au un interes direct m această cestiune; se vor invita cu toate acestea şi puterile {interesate, indată ce )vor incepe negociaţiunile asupra obiectului Conferinţa. Asociaţiunea -nternaţională din Africa nu va fi represintală. Pesta, 16 Octombre. Camera deputaţilor.—In cursul discuţiumî ţinute asupra proiectului do adresă, răspunzând la discursul tronului, d-1 Tisza a zis : „Asesiunea Rusiei la alianţa austro-germauă se primeşte ca un nou element de pace. Nu s’ar putea aprecia ce vor deveni raporturile austro-ruseşti, do căt luănd de basa unei a-precierî şi de termen de comparaţiune raporturile austro-germane, raporturi ce contaţi esenţialminte intr’o aliamă intre cele două imperii faţă cu pericoţeie esterioare. D itoria celor două imperii a fost prin urmare de-a menţine reiat uni amicale cu celelalte state precum şi cu Rus a Această in-sărcinare s’a îndeplinit, şi sforţările consta-tante ce guvernul Austro-Ungariel şi al Germaniei au făcut in vedere ^Aa da raporturilor esistente o formă credincioasă şi pe căt se poate de pacifică, au inspu'at Ţarului şi guvernului său actual o deplină încredere şt afi adus prin intrevederea de la Skiernevice consolidarea acestor raporturi. Brunswic, 16 Octombre. Starea ducelui de Brunswic merge sp e rău Roma, 16 Octombre. Numărul morţilor de choleră a fost ieri de 87 in tot regatul, dintre cari 35 ia Neapole. (Havas) PREŢUL MOliUCTELOSi Be;het 3 Octombre. Gâu ghirca, kila lei 56 60. Porumbul, kila :eî 52—60. Orzul, kila iei 16—40. Secara, kila lei 52—56. Constanţa, 3 Octombre. Grău ciasăr, calitatea I, kila lei 16--1750. Ovăzul, kila lei .8eo —9«0. Ualaţ1', 3 Octombre. Orzul, greutatea 44V» livre, kila lei 21—37 Secara, greutltda 55*/a livre, kila lei 36. T.-Severin, 3 Octombre. Grău ghirca, calitatea I, kila lei, 50 65 Porumbul, kila lei 58—60. niştită, fără să se mai gândească,— altfel de căt cu privire la un raport de construcţiune şi de forme,—la sexul individului pe care I ar fiavutd’i-naintea ochilor. Din nenorocire, nu era aşa ; o mul ţime de piedici, care o iritau, ’i se puneau in faţă. Şi maî âulăiu, neînduplecata bătrână”, care se împotrivise aşa de mult cănd fusese vorba de modele femeeştî, n’ar fi autorizat nici o dată un model bărbătesc.. Dorinţa ei atinse ast-fel acel grad de intensitate extremă care ajunge a fi o boală, o durere slăşiitoare, şi nevinovata doamnă incepu a se gândi la mijloacele prin care ar introduce, in secret, un bărbat in atelierul său Acest lucru era cu putinţă. Dificultăţile materiale sunt numai o glumă pentru o femee care vor şte. Dar un conflict grav se ridica in interiorul şeii. Tot dorind acest model, tot inchipu-indu-şi’l intr’o mie de feluri, (ot găn-dindu-se la el neîncetat,— in secretul inimii sale,—incepujsă’i fie teamă. Acest necunoscut, acest oa.re-c ie, acest prim-veriit fără cea mai mică in seninătate, pe care va fi nevoită să’l ascundă de toate privirile, devenea cu modul acesta o persoană inportaută, lua cu încetul proporţiunife turburătoare ale unui amant introdus in ascuns şi învăluit de mister. Ş apoi, maî mult de cât un Christ, sfântul Sebastian este mai decoltat, e mai mult un om care trăeşte, care su r.Orzul/kila lei 48—52. Secara, kila lei 52—54. ULTIME ŞTIRI Astăzi se vor trage la sorţi membrii consiliului comunal al Capitalei, ce vor eşi din primărie. Ştirea despre retragerea d luî Anton Carp de la Banca Naţională n’a fost de căt un vuet nefundât. Ieri, d. Laurian a supus consiliului permanent proiectul de agregaţi la universităţi, cu care fusese însărcinat. Consiliul l’a primit şi ’l va comunica ministrului. S’a primit ca stipendiste in internatul central de fete, in urma concursului depus şi după examinarea actelor cerute de lege, d. soarele Vestimian Speranţa, Munteanu Anastasia, Penescu Maria, Stefănescu Teodora, Bunescu Elena, Nigra Ana, Căpreanu Maria, Cusen Aurelia, Dobrescu Elena, Min culescu Alexandrina, Navasart Luţa şi Furtunescu Marin. Două locuri sunt reservate pentru alte două aspirante, cari au depus un bun examen, dar n’au înfăţişat incă acte de vârstă in regulă. D. D.m. Sturza, ministrul de externe, pleacă peste graniţă pentru vre-o zece zile. Se vorbeşte că, in urma unor lungi tratări, s’ar fi asociat cu d. Dim. Brâ tianu, la o comună acţiune electorală, şi d-niî Cogălnicianu, Mărzescu, Panu şi bătrânul C. A. Rosetti, cu toţi roşii desidenţi. D. G. Chiţu, ministrul şcoalelor, s’a .ntors in capitală. Pe astă-seară a rămas să se adune comitetul central al partidului liberal-naţional, spre a se inţelege asupra luptei electorale. De seară, la d. D. Ionescu e o întrunire a membrilor Ateneului, spre a fixa programa viitoarelor conferinţe. _ D. G. Mihăilescu n’a primit direc ţiunea şcoaleî comerciale din Galaţi. Se vorbeşte că se va numi in locu’i d. profesor Barbescu. Juriul ce a fost instituit la Iaşi, sub preşedinţia d-luî Suciu, pentru concursul catedrei de dreptul comeâcial şi procedura sa de la facultatea juridică din Bucuresci, a recomandat ministerului, pe baza propanimentelor pe d. Iacob Negrutze, profesor de aceiaşi ma'eriâ la facultatea din Iaşi. Decisiunea juriuuluî este luată cu majoritate de 5 voturi, fiind o abţinere şi un vot contra. D. Dr. Brâudză, eminentul nostru ^otinist, fiind obligat, pentru motive de sănătate, a trece iarna intr’o climă mai cal va fi suplinit in catedra sa de bota că la facultatea de sciinţe din Bucuresci, prin d-nu Sava Stefâ-nescu, licenţiat in sciinţele naturale, de la facultatea din Paris. L-nul Stefănescu va incepe cursul imediat. Aflam că lucrările pentru iluminarea teatrului naţional cu lumină electrică vor incepe săptămâna viitoare. feră, \care emoţionează şi pe care ai voi sâ’l sa>vezî. ' Avea-va ea oare puterea d’a se uita la acela ce ’i va servi de model ? Putea-va să(î irifrunte privirile ? Ce va gândi el despre densa? Nu sa va bucura el de turburarea şi de roşea- Şi maî reu do cât toate acestea, nu era ea oare jucăria unei dorinţe nemărturisite ? Cu nobila ambiţiune d’a iace o operă frumoasă, nu se amesteca un sentiment maî puţin curat, un fel de curiositate bolnavă, care ar avea. numai nişte relaţiunî depărtate cu arta ? Nu şi întindea singură o cursă? Starea ei de enervare şi de moliciune,—consecinţă neinlăt,urată a deşertului la care bărbatul său „ condamna, — nu concura, intr’o oare-care măsură, sâ’i mărească violenţa acestei dorinţe ? Nu curn-va dorea densa să Puţin şi pe bărbat in modelul seu ? La vederea lui, nu va resimţi ea oare o impresiune prea viejde voluptate sensuală, de oare-ee, un simplu file it al imagiuaţiuniî o îngălbenea ş’o i&cea să tremure ? Acestea er-nî nedomiririle frumoasei contese de Kernec, când, intr’o dimineaţă, d. Gaudelu veni s’o vaza. (Va urma iu numărul de Luni) Cliarles Aubort Ele vor fi conduse ast-fel ca să nu aducă nici o impiedicare representaţiu-nilor. D. G. Onişor, profesor la Gimna-siul real din Bârlad, pare destinat a fi însărcinat cu suplinirea vacantei catedre de geografiă de la liceul din acea urbe. ---------------------- HYGIEPfA Iarna, cu spăimântătorul el corteegiu de turmente glaciale, de ninsoare, ne aduce, ca compensare, stagiunea balurilor şi a prânzurilor fine. In adevăr, pe când vântul suflă afară, lumea danţează cu mai mult avent şi soarbe c.u cea maî mare plăcere bucatele suculente, vinurile generoase şi liqueurile fine. Estimp, r. numele s’a oprit asupra Adevăratei Benedictine, alesul liqeur din Abbaye de Fi-'.amp, care, prin savoarea sa deliciăsă şi prin proprietăţfie tonice şi degistive, a ştiut să cucerească favoarea palatelor mari. Nu poate fi desert complet, nu Doate fi bufet bine garnisit, daca Benedictina nu figurează ia primul rang. Nim.c mai plăcut şi maî salutar in acelaş timp, de cât d'a so bi, indată după o îngheţată, un pahar din acest liqeur salutar. programa De distribuţiunea cursurilor şi orelor la scdla de ştiinţe administrative şi politice orele de seara. Luni 7—8 Eccnomia pontică D. G. Pallade-„ 8-9 Dreptul penal şi procedura D. Vic- tor Ramniceanu Marţi 7—8 Dreptul ciAl D. N. Budişteanu „ 8—9 Sciinţele LnanciareD. N. Ath. Po- povicî. Mere 7—8 Dreptul comercial D. Em Potro-pop'iscu Pake. „ 8—9 Dreptul administrativ şi Constituţional D., I. Athanasiade. Juoî 7—8 Procedura civilă D. I. Rădoiu. „ 8—9 Medicina legală D. Dr. Petrini. Vin. 7—8 Comptabilitatea D. N Kirilov « 8—9 Dreptul civil D. Al. Oonstantinescu. Sâm. 7-8 Dreptul internaţional D. Aristide Eustaţiu. „ 8—9 Dreptul civil D. Giuvara. BIR LIOU RAFIE A apărut, şi se află depus la toate librăriile din capitală : A VIEŢII roman ~ de DUILIU ZAMFIRESCU Or ce librar din provincie «ar dori sâ’l aibă, se va adresa la Administraţia ziarului nostru, pe numele autorului. teiaproiite şi părăsit© lucrarea micrografic originale al d-luî dr. A. Sarcani, se afli in vânzarea in librăria d-luî Socec Bucuresci. In editura librăriei Nebuneli & fii din Galaţi, a apărut de sub tipar : Viaţa Câmpenească Studii morale şi economici traducere de4 G I Cardaşu profesor.—Preţui 2, 50. A apărut de sub presă partea II din ■JSTJSO- RIADA Epopea naţională in 12 cănturî de Ar. Bensusianu Depuse spre vânzare la librăriile Fraţii loniţitt şi Socecu & Oo. eu preţul de 5 iei. de O re vi ţ» şi Oolu-Orauiee* Vocbir; de 4 ar qualitate superioară tuturor altor vinuri, —15 fr, vadra --şi 4L.8 Ot ORAGASIANI 41* reeol**. »1881*—« tr rtAra Ia PĂUN P0PPE8CU & Comp. V .«■*>******-an. 1U 1» OASA DE SCHIMB G. S TE RIU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19 ---4K>ţ**4, oira IO. Qîimp. Vând. 5°/o împrumutul Comunal . . 83 î« Eh, 5°/o Scrisuri Funciare Urbano . 86'/, 871 j »<’/o „ „ Rurale , 91 91'/, 5°/o Renta Română perpetuă • 91’/, 917, 5°/o „ amortisabifi . 1 93> • 9i 6°/o Scrisuri Funciara Urbane ’ 97 7, 98'/, 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rural) 96’/, 967, 67" „ „ „ Ofili. Fer. Rom 104'/» 105 77« Scrisuri Funciare Urbane >oi7, 4o2 7o/o „ „ Rurale. ' 4027, 1023/, 7% împrumutul Stern. . . ' 8°/o „ Oppenheim. . Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) 232 933 Impr. cu prime oraşul Bucur. 337, 34 v, Acţiuni Credit Mobiliar . . ■ 204 205 „ Qoustrucţiunl . §| 280 „ Naţionala 241 242 , Dacia-România . 367 370 „ Banca Naţională . . • 4400 1410 Fiorinii Valuta Austriaca . . 2.07 2.08 Mărci Germane 1.24'ij Bilete Francose 100 401 „ Etigleso 25 TAL Ruble Ruseşti 2 52 2.54 Aur contra Are.nt şi Bilete . 6 6>/, NB. Cursul de „al sus este in monjda do aur socotit lupâ cursul liscuiuî. Cupoane ee aquilâ f&ră scĂzaintot. Adresa penrtu telegrame 0STEHH’“. că avea numaî 22 auî, că era in deplinătatea desvoltăriî sale, că, in timpul scurtelor sale apariţiuni, bărbatul seu nu i dase pe iată din domeniul căsătoriei de cât atât cât ţputea să ’î deştepte simţurile şi să eseite apetitul unei femei ; cugetă, doamnă, că femeia este numai simţire, iubire, că unicul obiect al vieţii sale este amorul, că este un copil căruia ’î trebue, maî pre sus de orî-ce, sărutări şi mângâerî ; cugetă că aceia despre care e vorba era înzestrată, maî mult de cât ori care aŢa> cu cualităţile esenţiale ale sexuhî său, de acea feminitate care reclamă aşa de imperios afecţiunea dă-tâtoare de viaţă a bărbatului şi volup-taţ'L tără preţ ale unei intimităţi strânse §‘ vei înţelege, doamnă, cât'de trist era, pentru acea creatură tânără, să aparţin^ unui bărbat neincetat a! sent. Da, sunt de acord că nu putea fi tocmai fericită. Cu toate acestea, mi pare, că in cea ce priveşte distrac-ţiunile, ar fi putut dori ceva maî puţin bemodest de cât d’a vedea pe un 1e-n6r in^ starea luî naturală — Sper să vă conving, doamnă, că această dorinţă era cu mult maî puţin ue condamnat de cât vi s’ar părea 96 pentru ud admiteţi că arzătoarele aspiraţi ni ale eroinei mele aveau tre- ■ aIimeat> veţf găsi de cuvi- mţă că a avut dreptate să se arunce < o pieiuulă, in braţele gustului pen-ru pictură. Era fiica unul pictor celebru, şi chiar ea avea un talent dis- tins. Transformase in atelier o mara parte din apartamentele sale, şi nu primea pe nimeni acolo, nici ohiar,—mai ales,— pe soacră-sa. Acolo, cel puţin, era liberă să se lase in voia visurilor sale, şi să se avânte cu lot entusias-mul. După ce luase permisiunea bă trâneî bretone nu fără multă trudă, le a primi modele, — femei, bine in-teles,— făcuse maî multe tablouri religioase care ’şî luaseră locuri in diferite biserici, şi este probabil că s’ar fi mărginit numaî Ia zugrăvirea fecioarelor, Madelenelor, şi a sfintelor TNhe-reze, daca intr o zi, preotul din acea paroehie ,n’ar fi comis, — foarte inocent neapărat,'— fatala imprudenţă de a ’i cere un sfânt Sebastian. — Ah ! foarte bine___ înţeleg acum pe tânărul cu totul gol..., — Această cerere fatală a preotului zăpăci cu mult maî mult imaginaţiunea tinerii femei de cât ar fi putut’o zăpăci cinci ani de viaţa cea maî desfrânată, sau df cât consiliile unei prietine viţioase. Ideia aceasta căzu in nevinovăţia şuii-tulul seu ca o picătură de otravă care să propagă cu incetul şi o cuprinse cu totul. Peste o săptă mână, numaî o singură dorinţă ii domina toate gândirile. Fără îndoială, dacă nimic nu s’ar fi opus proiectului şeii, dacă. fâarte simplu, n’ar fi trebuit de căt să invite un tânăr care să vie să’l serve de model, îndată ce recunoscu trebuinţa acestui lucru, ’şi-ar fi făcut tabloul foarte li- www.digibuc.ro RO&ANU LIBERA iNiculesen & Comp. :oafer) .No. 10, Str. DămneV, No 10. Salon ii specială penru tunsu, rasă şi friz'atu, aranjată din uoă.— 12 rasuri lei *5.—Asemenea şi un bonat asortiment de ; arfumerie fină. cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. Elt-nuu Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. Fraţii I. Gologan, recoman-dămfi magasiuulă nostru de Col n ale şl Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lângă. acestea posedăm un mare depcă de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la I)-niI comercianţi, se găreşte şi o adevărată ţuică „bătrână" cu preţuri convenabile. Icaniţia Fraţii, iimrarl) Strada. Lipscani Nr. 27 şi Strada Şelari Nr. 18. Joan Pencovicî, (lipscani) Strada Lipscani Nr. 24, Specialităţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălăril de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. Jordache N. Ionecsn (restaurant' Strada Covaci, No. 3, Lepos o vinuri indigene şi streine Vasile ,,eorgescn, Pabricantu de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. ■..îiit::i,iirl,~llUlk, -J'tU'.' S Si 5Î*fCUĂABi4H£ j? fp £ FABRICĂ DE REGISTRE, LINIATURĂ, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTIGA Medalie de aur -, v Acpr stabiliment - -•: efectuează tot felui.de.luerArî ntingetoar©-de specialitatea sa LiLLiiL"1::::!::-.: precum: TT" ”Ţ. CârţT sciinţifîco, Zicere iti opl^cs formate şi in diferite lirnbî, Afişe in diferite* culori, , „___CompsurT, Cărţi de visita şi de logodna, Invitaţii de cununii şi decese, 1 Hegietrepent.ru toate speciei© de servic î, _ I.„ _ ' _ . Bonuri n diferite cuior! line, Tarife -ş» anunţuri comerciale si industriale, ^ " * OrI-ce lei de imprimate ale tutor autorităţilor, ~ T _ Bilete şi condici pentru pădurT, câmp, mori accise, ete. etc_____________________ esecutâ elegant: TABLOURI GRAFICE. PORTRETE. DIPLOME, CIMTE, ACJlDîI PLANURI, FACTUllI, etc in diferite culori. se primesc se efoctuoczâ 1 prompţii ji eleganţii. fluiiiiittjniTtTmTntimmm-.-umivt'ti Se primescu comande de Liniatb Stereotipie şi Galvanoplastiea Lotera Artelor Decorative din Paris a fost autonsată, do min,str„i de interne, ca să ofere iu turl publioulul, pentru a treilp-, şi ultimul său tiraj, caro vî avea loc la Paris', la Palat,,î Industriei la 31 Decembre v ‘tor, suma de 7 70,000 fi-anpT repartisată in 106 loturi asL fel fixate: 1 lot 2 loturi t lot 20 loturi 80 100,000 50.000 25.000 10.000 1,000 500 plătibiflin arg. laBancaFranţei Preţul unul bilet este de nn franc.— Cererile de bilete sunt liberate contra bilete de Bancă şecurî şi mandate-postale u or-4 nea d-lui Henri Avenel, di-iwjrul loteriei la Palatul in dustrieî, uşa 4, Champs-L.^es Paris. Agenţi activi Găsesc ocupaţiune cu salariu fix şi provisiuno. — Adresa la Singer, Strada Lipscani No. 1?. tpnur ^ore3^eagtsi lultui o meditaţiano pentru clasele primare saii gimnasiale. Adrasa : Administraţiunea acestui ziar. ‘ INSTITUTUL DE BIEŢI 10- Strada Bibescu-Yodă, 10 aS Hnternat si Semi-internat instrucţirnetocm, .1 după programa 'ninlsterulul instr. uublice în limbele Română Germană şi Fiancesă. Cursurile vor începe la 16 August a. c. înscrierile se fac in fie-care zi. Un student din cursul superior din liceul St.Sava Care se bucură de o frumoasă reputaţiune doreşte a prepara unul sad doi elevi dîn clasele gimnasiale sau primare. Doritorii se vor adresa pentru informaţiunl la redacţia acestui ziar. :3MKKn3aaHH(ft lisa privileg-iail O. IGt, ** Cu aprobaţiunea Mlnisteriuluf Imperiului German. TJnt ciecoaje d.e chin& do dr. Hartung, pentru conservarea şi infruuiu-«efarea pgrului, in flacoane sigilate şi cu timbru pe sticlă; flaconul 2 lei şl 10 bani. Sftpun aromatic d.e plante, de dr. Borhardt, pentru Înfrumuseţarea şi ameliorarea culoareî feţei obrazului ţi aprobat in contra tntulor necurăţeniilor pelei, in pachete originale sigilate a 1 1. n. Spirt de cor6na aromatic, de dr. Beringuier, ca ap£ de ap&lat şi ca parfum preţios care deşteaptă şi fortifici spiritul vital: in flacoane originale a S şi a 2 1. n. Goametio vegetal, de profeso-rele dr. Llnde, care ridică lustrul şi elasticitatea părului, ficşind tot-o-datfi cărarea inbucâţî originale, s 1 leii 89 bani. S&pun de olive balsamic, distins prin efectul săfi vlficator şi conservator asupra flesibilitâţeî şi tandreţei peleî, in pachete a 85 bani. Sîipizn de canfor, aprobat cai infailibil contra rheumatismulm şt ldinger H. HEIM, VIENA-DOULING P | Strada Şelari No. 7, sub „Hotel Fiescai41 wmme. naBaMaaaaaamaa „MARELE BAZAR DE ROMANIA" MA&ASIlSr DE SPECIALITATE Previne pe Onor. şi numeroasa sa Clientelă că pentru sesonul de Toamnă a primit UNtJ BOGATCJ ASORTIMENTO de mu imrEmi luufişmEţi ■ cu deosebire recomandăm hhiiiiimi«ii»i ELEGANTELE PARDESIURI „RICHMOND“ Gostume Veston „Trouville si Stofa Naţionala" MARE COLECŢIILE DE PANTALONI CULORI ALESE A este-Broclie „CHIJNOIS^ MANTAIE-PELERIN! SI IMPERMEABILE etc- BAZAR DE ROMANIA Strada Şelari No. 7, sub „Hotel Fiesclii". w MANCARIME, MATREŢA şi alte maladii ale Pelei Capului, CĂDEREA PERULUI Vindecate rapede cu POMMADA DESLAURIERS Deslauriers, Ph.-Cli., 51, r. deClerj, PARIS, şi la toţi pharmacisti şi parfumori A exige pe etiquetă semnătura Deslauriers ji timbrul euwrnulm Frajiiri SCOLA SUPfiEIORA DE PHARMACIE DIN PARIS MEDALIE DE ARGENTU E. GUYOT _ G0QDR0N GUYOT GOTTDRONULU GUVOT înlocui sece cu folosii multe tisane mai multu s6u mai puţinu inerte, în caşuri de |) guturaiurî,bronchite, tuse, cataroiuri, şi, în considerarea proprietâţilorîi sele antiseptice, acâstă beutură trebuc se se recomănde mai speciale în timpi de epidemii, de choleră, de diaree, de friguri ş’alte afecţiuni de felulu acesta. GOUDRONULU GUYOT se ’ntrebuinteză cu isbSndă în urne tor iele bâle. BRONCHITE PHTISIE PLAM AN ARIE CUTURA1URI TUSE STARUITORE IRITAREA PEPTULUI TUSE MAGARESCA DURERI DE GITU CATARULU BE8IOEI Adevăratulu goudron de '• Guyot, p6rtă pe etichettă semnătura inventorului in f( trei colori. |f J ' iireinatate la principalele Pharmacii, 1 Vindecare garantata I PEIREA BĂTĂTURILOR IndiapensablU In orl-ce casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d’a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 82 ! Haschisch Collodium! şi fie-care ’mî va fi recunoscător Matbias Ko8nyai, farmacist in Arad Deposltul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Frank, Thtiringer, Thoiss, I.A. Ciura, Hr. Alecsandriu, Ziirner,Zeides, Stoenescu şi Risdbrfer, la Căm, pu-Lung la Fred. Paul. Cbocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de chinin, Ohoeolade chinin & fier, dulce şi cel mai sigur contra frigurilor pentru peleop devânwe la toate farmaciile sus menţionate. d¥ închiriat La Grand Hotel din Tărgo-vişte ce deja funcţionează cu o clientelă numeroasă fiind necesitate a se deschide de la Sf. Dimitrie restaurantul, se a\,-seaze doritorii că acel restaurant este de inchiriat. — Asemenea se inch.riază şi o prăvălie p°ntrn cofetărie, ambele stabil ente sunt bine asortate cu toi. necesarele. Doritorii se vor esa la soh-semnatul proprie, in Târgovişte. ■iOj Glieorguiţă irimia. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 MaiG (1 Itiniu) 1884. i. Bucaresci-F -KornaB Ronian-Focsanl-Bucarescl C. Bncnrescî-Verciorova Yerciorova BucbmscI Staţiuni Arii:.:™ tronurilor ic. P«n- Plic kt. 0.DL o.m. o.m. | o.m. o.m. ««.&£■ a6r. dim dini dim p.m lloo 8»o 7*. 7oo pi Soa-n* Rest. PI. 1Z„ 10,. 9» 8.. 6.. 10.. a.m dim Rll7 Sos-I)ilz- R. PI. 1.. ■-«. p.m 12„ 2,* pun loo 4ai urP1. U.> 2os E.i Sij 2,. Foq. 4„ 4., 8,. 3*t <11 10c* Hârăş. |°pj 5j* p.m 12m 4i* 5,* Ut a.m FâC .K Pi. 7t* 2*o 7„ 9« Foni. Best, 8,. n„ diun p.m. ndp E. Bncortsd-Grargio P. 6inrgin-Diiwrc8cl Arătarea trenurilor Arătarea tren. Staţiuni a«- I F«n. [ o.m. Io.m. lo.m. Io. Tren. Miite Staţiuni o.m. I Fol. | At. |Pon. |o.m. |o.m. | o.m Staţiuni iritare», tren Fol. i Ae. | Pers. Iritarea trenurilor Statinnî Ful. I Pers.; kit-i Pers- | o m I o.m. o m. B PI. Bac 8os' E. P! Sos. B.PL Sos. E.P1 R-S.Sos- B. PI. Buz. Sos- E. PI. p] Sos. Best. PI. Bnc Nord R. Sos. Buc. I p.m dim 9oo p.m &.0 Vere. TltU Rest. 6oi 10oi 6a» fp cj Sos, R. PI- Fit- I08pl 6ao 11.. 8ot Cra |08p, 6.4 11.. 8#: Skt- B°P1. 1 8,. 8yg Iu In IO» IU 4 Slat (fpi. flr„ Sos. r. pi. ; 9.» 2fg 11.. pu Sos. 1 II- R. PL 9*o 2*4 12., m o Sos. '•'k-R.Fl. 12., 1?,« 5it 3,. 8a. Tito R. Vere. leit. Ibai 6,. 4* p... Nord. 1,u(j- Som.R. noj sdr. a-m iL.rNoni: vw R. PI. o.m. jo.m. | o.m. |o.m. R. PI. Fii. Tri ! Com. |° pi. I %g- e“pi. ^mîirda3os- ^niarda pj# Qi|irg-E°Pl. Corn. Fii. Sos- ■H-P1- Buc. K- a.. 6.. i0o.| (!, Ţo«iciu-Berlad îerlad-TeeuMo Hp a.mj *t- E. PI. ttrl.80*- • Rost a. im a.m 6u ÎL 8oo diinj).!!! a.m i p.m 8*» 2a0 10*. Ut, a.m Ipjn 1. Ploescl-Prcdeal F1 R. PI. Câiupina ea-Galaţl Oalail-iianşoşti Sin.Ros- Pred. I?3, a.m am 10o. 8., 10ts 9« 11», 10.. 12,, IU 12so IU p.m a.m Buz. E. PI. BrăilaSos- Barb. R.Pl. Sos. E. PI. GalatîSos Best. Galaţi R.Pl. Ba.b. fos • E. PI. Tec. |°pi. Mârăş. 1°Ţ. J. Piedeal-Ploe ;I.T Ij. Galaţi 8uzen N. Mărăsestl-Galatî Pred. Sin i03™ R. S. D.m p.mţ 6.. 6so 6,, 7., 6„ 7m 7,. 8»o 810 9** sdr. ssr. Ploc. 1 Rest. Barb. Sos' E. PI. BrăilaSo3, R. PI. Sos. Iiest. dii/i' a.m Marâs. Tec I03p Barb Sos- R. PI. Sos. Plec. a.m p.m 0. Tilg-TîrguTişle ntu Plec. Tergovejtl Q. Plaesd-Slănic PI Rest Plec» dtânic Sos. S. lasI-Dnglţflgl ■P Plec. Ung.Rom- UB- Huşi S. Tîrgovijte-Tiin U. Câmpraa-Doitana Per."- piec.. Titu Sos- Rest. a.m, p.m 8io 4i 9™ 6, a.m* jj_.m 'r* Plec Doft. Soa- K. Slânio-Ploesri I. 8oltana-0â!upn>» Slănic ] Plec. . Sos. T. llnzbenl-lasi W. (JernaioiMonsbii a Uns. e-Eus.Pi. laţi Rom. Sos. Plec, Cern. Consi.Sos- VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, ra pleca din VSmorova Marţla şi Sâmbilta 5I va bosI la Bucureşti şl GaurgiCi Miercurea şi Damluec*. Trenul Fulger O, ™ pleca dimGiurgiti şl Bucureşti Miercurea şl Dumineca şi va »osl la V^rciorova Joia ţi Lunea. CftlătOr'* pentru tronurile Fuig'er P şi C, vor plăti afară de taxa cuvenită pe tij. I, tren accelerat, o suprataxă de 20°/* La act .mur! P şl C, Be aflil un vagon Salon-Kentaunint. Consnma-ţiuniio ei» e plăti după un tarif Bpeclal. Orariui trenurilor după timpul de BucurescI. X. Conitanţa-C«riia?«d^ G0D5t.TroX Cern 804 jab» Tipo-litografla Ştefan Mihăiescşu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro INSTUTUL MEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. BAI DE ABUR ŞI DE PUŢI 3ST.A. Secţia medicală. 1. Hydrolnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajifi sistematic, 7. Serviciul la domicilii!, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higiănieă 1 Bae abur.............3 — 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente . ... i - 1 duşe rece sistematică . 1.50 t, odată pe săptămână '"Ţ' re»., la 7 ore dimineaţa pene r 1 post-merid. Preţurile la secţia medica»» conform prospectului. Direcţiunea Nota. 4. Băile de abur sunt deschise în toate zilele dJ la7 ore diminăţa până la 7 ore sec’-2. Pentru Dame însă, băile^ UMMTitt s'n mutat Str. Carol I, No. 2 ANUL III. — Nr. 2174 IO BANI EXEMPLARUL MARŢI 9 OCTOMBRE 1884 EsgvV. ' apare in toate zieeee ^ONAMENTELE In Capftalfi: Peu 1 an 30 tel; 6 luni 16 Sal; 3 luni 8 1 1 In Dl«tri”te : 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 lbn! 10 fel. 5® străin itate s 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. \ Siree: D. AUG. LAUR! AN & Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa : In România s La aiminietraţiune, Tipografia Ştefan Mihălctcu, Strada Ciraci, Nr. 14 ţi Ia corespondenţii ziaraHU «n judeţe. In Paris i -ţ La Sor.iete Eavas, place de la Bovrse, 8. In Ticna > La Hexnrich Schalek, I, 'WoHw*ie,:î3^fcu't»nl Central de anunţuri pentru Austro-Ungarta. In Hambar^: La Adolf Steiner, Gttneemsrkt, J*o. 58, 3iJrouî «o arinnţur pentru GRfrttânia. ANUNCRTRELE ; inia mi : ne pag. PV 30 bani I Reclame pe pagina îîT.a 2 lei. «cntaoe pe pagina n-a 5 lei. | Scrisorile nefranoate se refueă 1 Ocolii nepubKcaţl nu se inapoiasâ. eBtra inserţii d reoi jne, redacţiunea nu este rerţvov,-labilă. Prim-Redactor; sfEF. O. MICHAlLESu'J. OBSERVATORI, METEOROLOGIC Luni 8 Octombre , Elemente climat! E R I AZI 2 ore p. m 8 ere săra 8 ore dim. Temperatura acrului la unikâ 12 3 2.9 +0.8 „ „ mălinii. 17 5 n „ minimi. -4.8 » „ fără aperi 16.0 -0 2 3.2 Barometrul redus !a 0°. . . 756.2 760 5 762.0 Tensiunea vaporilor in milimeti 3.4 E 0 4.3 Umezeala relativă in prononte 32 88 89 TSnfnl } Erecţia dominantă. N S E W 1 in(eala medie . . i.3 2.4 1.5 Evaporajinnea ape' 0.5 0.2 0.4 Ploaia 0 0 0.0 0.0 ictinomotrn (0-100). . . . 91.5 65.0 Mnlwitatoa (0-10) . . 3 1 0 Aspectul s de Ieri: Senin, rece, vSnt modei Directorul Observ?uluî: St. Hepites. NOTA.—Temperatura edatâ in grade centigrade; înălţimea barometrulumilimetre de mercurul. Iuţeala medie, a văntuluLe dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea ap< ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. - dul de claritate a cerului se măsoară cu gradetinometrice, socotite 0 grade la întuneric şi lOOide, atunci cănd corul ar fi cu desăvârşire fără \ şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulosita este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 înseamnă ţer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvăo acoperit de nori. ŞTIRI tel grafice Din ziareţitreine. n . „ f" a, 17 Octombre. Cartea albastră publiă azi conţine toată corespondenţa purtată .la Martie pănă in de seTcr®ta,rit 4tat aî râsboiuluî °“11.or Indnlor asra protectiunil po- S i! tpr6Q & a comerţul ,! englez m streinâtat A darea de «eam»i a inspectorului general cetăţilor ale că nUaLP/e0pU^rî le-.a aPro1 Stetiialde î-pârare sub preşedenţia telul de Cambrid-ge. Se cere suma de 89oo lire sterlin»-? pentru lucrările de fortifre in Aden Cev b. Şiw., ^onSrjt°â Sieira di &L St.’ Lucia ^ Cap MaUuS Jamaica Şi 2i.r«. £ŢÎ| HelLdiî'BrC0,ntlnf 0 aPrecie;scrisă la 1873 « n « t0r .a8u?ra jGladstone, care ® „° adevârată curiositate dCausa pasionatei el asprimi şi mentă ca ,re fle cn- hflSHU^,rV6rdlaCtUl,^Ul.0.arlydespfo liberau bărbat sună: .Gladstone seHpare a fi “ul d!?tre oamenii cel mal, dispreţuit, d‘n °ă*r amJdzut: El « un'et ritualist, un fel ds fiinţă aeriană asvăn a unuv om fără ceva solid intr’ănsul; eară. Nu e capab,i şă vadă un faPt in adTa i„l lumină, ci vede, crede si ia himă haina Knll!a S?t inchipueşt0 că nu există G ni ia in seamă nimic mal cţrt9 ca o- ?£e, n^ic- fu“ trebui să Sţie Gladstone âşl cheltueşte fc ia vori,e şi sentimente suPerflciale, ca un irescntant al vaj tulul talmeş-balmeş moderiqUDra re-ligiunil. moralei, politicei şi liteijrj“. jnsâ cJedt dn°lebefŞte *e a1^ dobitanhă ^ sf n.tnrofarfa S*a’ o consideră deritabiiă şt pururea e gata să lucreze in ,<,eHntă Sunt de părere intr’adevă.p că d.'adstone una din făpturile fatale, peţţ ie.a creat spiritul cel râu al Angliei, Dro. ducă o nenorocire ireparabilă, pe câni meni altul n’ar fi utut’o comite'1 nimenI . Londra 17 Octbre Anglia a acceptat invitarea la curentă fes d“ptoi “ «•* 4 a/t- * a. î ,. Triest, 17 Octor© Ministrul reşedinţe chinez de curînumit pentru curţile din Viena, Berlin, g şi >ma, Su-Cm-Cen, a sosit la Alexai '"dl unde şi-a urmat drumul spre Triest. ’ Pont™ m i • , v Paris> 11 Octou,. intru Tonkin sau cerut ajutoare dnnn oameni, cari vor fi luaţi din oştirea affî ce U?e j batahoane de vînătorî, dere-ce trudele de marină nu mal sunt la fl0. a s’Siisr»'6 “vr8a si Stod., i, „nive^iUrt1 instrucţie11 , disP?siiiuniI ministerulule Ştiinţe0 miiita/e^ Umversitate să se P^do: Maî ,,, 'timişoara, 17 Octombri să inî mulţr capitalişti romănl aii de gi ruiA 1Aţe?f aml o bancă de credit fonc ţiuni' - Plaiul se va ic ndi prin 600 . Noemh adu“area constituantă se va ţine venii 1Pe Sc°Pul acestui institut este de si a io aJ4ţ?rul micilor pro -ietarl romă se va ; sPnPui interesele; incă in anul aces mătaio tocra^raa cu un capital de o i mutate milion florini. solemnă a generalului Todleben in cimitirul militâr. Bruxela, 18 Octombre. Foile anunţă, că ministrul lucrărilor publice Van der Peereboom, vizitând mal deunăzi Cuesmes in provincia Henegau, a fost espus unor insulte personale. Trăsura, in care şedea ministrul, a fost bombardată cu pietre. Ferestril» iretei s’au spart şi i,oată careta s’a umplut ou noroiu. Oairo, 18 Octombre. ComersanţiI cari vin din Shenday aduc ştirea, că generalul Gordon a bombardat Shendy şi Metameh la 6 Oct. şi le-a luat. Generalii intreprinde adeseori asemeni expediţiunî spre a’şl procura provisiunî. Londra, 17 Octombre. „Times" anunţă dinFu-Ceu de la 16 c. că a fost o nouă luptă la Tamsui, in oare au pierit 3000 Chinezi. Pierderile francezilor aii fost neinsemnate. Cairo, 17 Octombje. Guvernul italian a dat ordin membrului sdfl din comisiunea datoriei publice ca să nu larticipe la procesul contra guvernului egiptean. — —----- ■ ■ ■»»—— — ———- ni i ■ (( ServiciaJ Telegrafic a! „României Libere 18 Octombre 1884—3 ore 38 m. seara. Berlin, 18 Octombre. Ducele de Brunswic a murit azi de dimineaţă la orele 1 şi 15 minute. 18 Octombre ■ 1884 — 6 ore seara. Pesta, 18 Octombre. După ce ministrul a ordonat o anchetă disciplinară pentru faptele imputate cător-va funcţionari al poliţie din Pesta, a maî prescris in acelaşi timp trimiterea inapoî la curtea criminală a actelor dresate de către comisarii acestei anchete. Mal mulţi funcţionari s’aii suspendat deja. Neapole, 18 Octombre. Profesorul Palmieri s «^inbolnăvit uşor de choleră. 19 Octombre, 1884 - 10 ore dim. 50 m Paria, 18 Octombre. Camera depulalilor. In urma discuţiuneî ce a avut loc astă-zl in Cameră, privitoare'la crisa agricolă, s’a votat prin 219 voturi contra 175 ordinea (jue^pur si simplu, cerută in numele guvernului de către d-1 Jules Ferry, preşedintele Consiliului. ' Brunswic, 18 Octombre. Consiliul de regenţă publică un decret a-nunţănd că, in conformitate cu legea de la 1879, a luat asupră-şl guvernul provisoriii al ducătulul, şi că se va convoca adunarea re-presentativă spre a conlucra după Constituţie, la mesurile ce trebuesc luat9. Generalul prusian Helgers a imprăştiat o proclamaţiune zicând că in virtutea tratatului federal din anul 1867 şi a constituţiuniî imperiului Germaniei acestuia T incumbă grija de a esamina cestmnea relativă la succesiunea ducelui de Brunswic; pănă atunci, împăratul va priveghia ca să nu se projudece nimic in seccesiunea legitimă. Generalul Helgers adaugă, că impâratul i-a conferit spre acest scop comanda supremă a trupelor provinciei, şi sfătuesce pe locuitori, in numele impăratuluî, de a aştepta cu confienţă otă-rîrea imperială. ‘ ‘ Roma, 18 Octombre. Numărul total al morţilor cholericî in Italia, a fost ieri de 98, dintre cari 101a Genua şi 29 la Neapole. (Ha vas). A se vedea ultime ştiri pe pag. TTT-«- Buouresci, 8 Octombre Uşurinţa cu care am procedat pănă azi _ in constituirea noastră politică, in-gri indu-ne numai de principiile şi formele instituţiunilor, fără a ne preocupa câtuşi de puţin de fundamentele pe cari ele eraii destinate a se ridica, -o asemenea nesocotinţă nu ne maî poatei â iertată şi de aci incolo, daca pretindem a fi trecut ca naţiune de versta in care s’aleargă după fluturi incondeiaţl. Ori ce reformă vom proiecta dară pentru viitor, va căta să fie, inainte de toate, espresiunea unei nevoi simţite, va trebui să fie cântărită apoi cu mijloacele noastre de-a o aplica, ca să Începem a ne bucura o-dată şi in fapt de alcătuirile cu cari ne inzestrăm, şi va fi asemenea imperios necesariu să ne gândim de azi in colo la toate lucrările de consolidare ale formelor cu iar! ne-am investit deja. Aci in adever cele două călăuze înţelepte ale politicei noastre actuale, singurele in stare a ne scoate la un liman de mântuire, din amestecarea an Londra 17 Octnmh™ ceasta zadarnică de limbi şi de găn- P6?ăZeta oficia,ă de Londra* pubHeă o trudind toate se afle, după cum fa 16 An»ns «1tUluiS britan*c din Shanghai d se mândresc ? ipune, secretul fe, iciriî °°munică dCA0i!fri?'rdul ?ra“vil,le> in care s Şi al progresului obştesc. FraSnâZVă n fjne I ^ ÎT? vf alte.D0Ul remân jRi?a Shanghai şi Woosung voPrefacerî Ş1 rănduell politice, maî ma-ea in aiară de sfera r-tilităţilor. intate şi maî anevoioase pentru umerii Astâzr Sevastopoi, 17 Octombre. noştri cetăţeneşti, e cu mult mai folo- pa ameazl a fost inmormăntare;sitor şi mal prudent, credem, să Înce- pem a cugeta la lipsurile de cari suferă legiuirile noastre de aslă-zî, de nu sunt in stare să ne procure bunătăţile ce ne făgăduiau. Şi va trebui neapărat să începem cercetarer. de azi asupra neajunsurilor ce staă piedică propăşire! noastre naţionale, de la atoma constitutivă a statului, de la comuna rurală, de unde pleacă intreaga vitalitate a unul popor, şi unde s’a înfundat mal rău iscusitele noastre legiuiri. • Să luăm dar de la alfa. Cel ce ar resfoi colecţiunea, ajunsă deja un respectabil volum, a intocmi-rilor privitoare la comuna rurală in deosebi, ar conchide fără îndoială, vă-e al nostru, nu stau mal bine şi nu merg maî găitan, de căt comunele noastre, turnate, ce’I drept, intr’un tipar politic foarte desăvîrşit. ' Sub raportul legiuirii comunale, ca formă generală, numai Americei şi Elveţiei, in căte-va cantoane, am avea poate ceva de invidiat, independenţa deplină de esemplu a lordului mayor, acel şelf-government absolut al cetăţii, care formează ast-fel din comună 0 miniatură de stat; dar incolo nu e interes public, pe care, să nu-1 vedem scris, înregistrat, paragrafat, împărţit po articole şi aliniate, in cartea bietului primar de sat. Tot e in adevăr, prevăzut şi comentat. Ce e comuna şi căt ’I e raza de mare, cum să se ingrijască averea, in genere cam costelivă, sau cum să se indato-reze comunele, pănă in găt şi fâră spor; cum să’şl clădească şcoli şi biserici, şi cum să vadă ca ele să nu se paragineze, nici materialicesce, nici moraliceşce; cum să’şl croiască apoi comuna uliţl şi drumuri, şi cum să le ţie curate şi luminate ; cum să se facă poliţia rurală, pentru păstrarea ordinii şi liniştii iri sate; cum să se judice micile neînţelegeri dintre ţărani, in faţa primarului şi a juraţilor satului; cum să se ţie actele stării civile, şi să se dea ştiinţă esactă statisticei judeţene de tot ce să mişcă in comună; cum să se perceapă şi să se împlinească dările; in ce mod să se esecute invoelile agricole şi cum să se constituie actele lor ; cum să se privegheze igiena satului, cum st se inavuţească el cu 1 ite, să se impodobească cu plăntaţiunî falositoare, cum să prospere, in fine, mal repede şi mai mulţumitor. Dar cine mal pune apoi numărul cel mare de condici, cu runricî, observa-ţiunî, şi pararubricl, pe cari autoritatea publică a satului e indatorată să le ţie curate şi desluşite, in cancelaria sfatului el?... # Pănă aci nimic de zis. In slovă, lucrurile merg toate strună şi n’avem, cred, să ne plângem [c’am uitat vre-o normă comunală de înşirat la tefter. Se ridică insă întrebarea, după atâtea inţelepte prevederi,—cine anume are să aducă la îndeplinire spuza ^.ceea de forme şi de îndatoriri? Seim, vezi bim ătlegea nu stă mută nici in privinţa r dulul cum au să se aleagă şi să se M „aleze magistraţii şi cele l’alte organe comunale, dar ces-tiunea e că ea nu vrea să ştie de aptitudinea şi cultura celor pe cari ÎI incarcă cu sumă de atribuţiunl, şi de condiţiunea aceasta, de şi fundamentală şi peremptorie, nici noi nu ne-am prea ocupat. Dacă obligativitatea învăţământului ar fi fost o realitate, am fi avut poate pănă astă-zî, de cănd stă inscrisă in principiile noastre de stat, - am fi avut, cel puţin intr’un respectabil număr de comune, de unde să alegem şi primari consilieri destoinici, pentru tipicul comunal ce ne-am decretat. Şcim insă căt s’a luat in seamă de cărmuirei ţării aşa numita «obligativitate», şi de aceea, pănă la altă întocmire mai norocită asupra compunerii autorităţii comunale, nici nu este de gândit, pentru o curgere incă lungă de timp, că vom vedea in capul satelor oameni mal de nădejde, de căt aceia pe cari ’I avem acum. Cine ne-a oprit şi ne opreşce insă să umplem, intr’un interval căt mal scurt posibil, această lacună de factori administrativi, prin pregătirea in şcoli a celor trei organe de căpetenie ale machiniî comunale, pe notar, pe er-ceptor, şi, pentru plăşi, pe ajutorul judelui de ocol ? # Cănd pregătirea dascălului de sat, in şcoli speciale, a făcut obiectul atâtor sacrificii şi ingenioase combinaţiunî, noi unii nu înţelegem cum de nu s’au gândit oamenii de stat de unde aii să recruteze elementele neapărat trebuincioase aplicării unei legi comunale, care reclamă atâtea cunoscinţe şi atâtea forme de împlinit. Prepararea celor d’intăiil factori administrativi, ce se numesc, iar nu se aleg, credem că merită dar serioasa atenţiune a guvernului, şi a opiniuniî publice in general, dacă dorim ca minunatele disposiţiunl ale legiuiriloru noastre comunale să fie cu mult înlesnite in aplicaţiunea lor. Cel puţin luminele satului să nu fie oarbe şi nevolnice: apostolul culturii, păstorul sufletesc, şi agenţii formelor politiceşcî. —i— CRONICA ZILEI D. ministru Chiţu, aflăndu-se in Craiova, a visitat toate şcoalele din acel oraş. Ziarul local „Carpaţiî", dând amănunte despre aceste vizite, arată că pretutindeni ministrul a rămas mulţumit de starea învăţământului in capitala Olteniei. D. P S. Aurelian, profesor- provisorifl la şcoala de agricultură şi sivicultură de la He-restreâ, s’a numit, sub reserva sancţiunel ulterioare a M. S. Regelui, profesor cu titlu definitiv la catedra ce ocupă. D. B. P. Hasdefl se află actualmente in Craiova unde, după cum spune ziarul „Car-păţii", ieri a ţinut prima conferinţă asupra culturii ereditare a poporului roman. In şedinţa sa din seara de 5 Octombre, consiliul comunol Gr..Iatî procedând la tragerea la sorţi a nail erl destinaţi a fl preinoiţî, il ■* • o t -upă cum arată ziarul „Poş. “ i ,e d-niî: A. Călinescu, G. Robescu, G. Uodreanu, V. Do-broyiclj V. Dragnea, H. Neniţescu, V. Cur-tovicl, C. Drâgănescu şi G. N. Iorga. Cel opt rămaşi sunt d-nil: G. Cavaliotti, A. Panai-tescu, C. Şerbescu.Oostin Vărlan, I. C. Nica, D. I. Neculati T. Balaban şi A- Eftimi. D. N. Bucă s’a confirmat, sub reserva sancţiunel ulterioare a M. S. Regelui, in funcţiunea de ajutor al primarului comunei urbane Ba.căd. Ordinul Coroana României s’a maî acordat d-lor Vasile Strejea, Ion Constantinescu şi Petre Georgescu. D. I6n Marinescu s’a numit, sub reserva sancţiunel ulterioare a M. S. Regelui, in postul de secretar-comptabil la şcoala de poduri şi şosele din Bucureşcl, post devenit vacant prin demisiunea d-lul D. O. Sachelariil. D. Basile I. Radu, licenţiat in drept, s’a numit profesor cu titlu provisoriii, la catedra de istorie şi economie politică de la şcoa-a comercială din Iaşi, şi A.Averoff, la catedra de limba greacă de la aceeaşi şcoală. Prin jurnalele consiliului de miniştri, încheiate in şedina de la 3 Octombre sunt numiţi şi transferaţi, sub reserva sancţiunel ulterioare a M. S. Regelui : D. Ambrosie Bădulescu, in postul de comisar poliţienesc la oraşul Hărşova din judeţul Constanţa, in locul D-lul C. Nazu, demisionat. D. George Ghimpa, actual comisargla despărţirea IV din oraşul Galaţi, judeţul Covur-luifi, in aceeaşi calitate la gara Bărboşi din acelaşi judeţ, in locul D-lut Iorgu lonescu, transferat. Actualul manipulant Rădulescu Gheorghe II de la oficiul telegrafo-postai Piua-Pietrel s’a confirmat, sub reserva aprobârel ulterioare a M. S. Regelui, in interesul serviciului, in gradul de oficiant clasa III pe ziua de 1 (13) Octombre 1884, la vacanţa ce există in corpul telegrafo-postal. Comuna rurală Ţânţarul din jud. Mehedinţi va purta pe viitor numirea de Pluta, eu reşedinţa in Pluta. D-na Profira Ghiţescu, prepietara moşiei BuneştI din judeţul Suceava, a oferit musăulul de antichităţi un aier de la 1613 PRIMUL CONGRES al medicilor şi farmaciştilor rom&nl- Sâmbătă, 6 Octobre, s’a deschis in Bucureşti cel d’ântăifi congres al medicilor, veterinarilor şi farmaciştilor romănl. —|Sala Senatului a avut deosebita cinste de a vedea primele manifestări ale acestei noul activităţi ştiinţifice in România.—Onorurile inaugurării afi fost făcute de primul-mi-nlstru, de primarul oraşului şi de d. dr. Felix, presidentul biuroulul provi-soriu, proclamat in urmă prezident definitiv. Adunarea era imposantă sub raportul numărului, interesantă din punctul de vedere al varietăţii figurilor, şi plină de atracţie in ce privea noutatea discuţiilor. * Activitatea congresului a început printr’o conferinţă a d-lul dr.-Felix asupra deeinfecţiuniî. Am ascultat cu o vie plăcere şi cu un interes crescând desfăşurarea metodică şi atractivă a teşii distinsului profesor de igienă, şi cred că mare parte din auditoriu şi-a îmbogăţit in mod sensibil capitalul cunoştinţelor din această operă meritorie, atăt ca cercetare intinsă şi profundă a materiei, căt şi ca resultat ultim al şiiinţeî de azi. Ca un fel de continuare a acestei bogate lucrări a venit ieri, ziua a doua a congresului, o savantă conierinţă a d-lul arr Marcovicî despre coleră şi tratamentul el. —In espunerea sa instructivă şi concentrată, acest escelent profesor are darul d’a însufleţi cu atăta dibăcie subiectul ce tratează, in căt ţi se părea ieri, in descrierea propagării colerii, că vezi aievea un monstru care se tăreşte, aci lat, aci ingust, aci strîns in volumul unei corăbii, şi care zdrobeşte in mişcarea lui, ce nu întrece nici o dată mersul unul om, mii de fiinţe cu puterea colosală a unei enorme pompe de compresiune ; că aces-ui monstru i prieşte o atmosferă caldă şi un teren poros; că are o ură înăscută in contra rasei negre, o milă mistuitoare pentru populaţia mizerabi-i şi nervoasă şi că găseşte o resis-tenţă invincibilă in oamenii bine nutriţi şi cumpătaţi.--Convins susţinător al teoriei fostului său profesor Ch. Ro’ bin, celebrul micrograf,— d. dr. Mar-covicl arată că baccilul lui Koch nu e colerigen, de oare-ce nu apare nici o dată isolat, şi pune oare-cum la carantină, pănă la dovezi mal luminătoare, teoria pasteuriană asupra microbilor sat! a bacteriilor. D-sa înclină a crede că simtomele colerii sunt de natură nervoasă, de oare-ce aparatul nervos e sediul dominant al acestor simtome. Nu mă ating de amănuntele acâstor două conferinţe, deoarece ele vor fi in curănd pe larg publicate. O vie discuţie a stîrnit ieri in congres raportul d-lor doctori G. Grigo-rescu şi N’. Mano!eseu despre medicamentele compuse streine, subiect fărte important şi pentru sănătatea şi pentru punga ţării, kesultatul acestei discuţii, la care au luat parte şi câţî-va farmacişti, a fost votarea in unanimitate a unei cereri făcute guvernului de a controla importul medicamentelor de acest sol. Pănă aci, partea cea bună congresului in ziua intăia şi a doua A fost insă in ziua intăia un studiil asupra sănătăţii populaţiei rurale, făcut de un medic care 'şl sprijinea corn-petinţa, in această materie de cel maî inalt interes pentru ţara noastră, pe o practică de patrusprezece ani. Ce credeţi că am auzit in acest raport? Nimic alt, decăt trista icoana a miserieî de tot felul in care inoată populaţia noastră rurală, mizsrie aşa de des zugrăvită pănă acum incăt a ajuns aprâ-pe o banalitate de-a o mal repeta. In aceeaşi zi s’a arătat, de la tribună, că sifilisul şi boalele venerice in genere aă ajuns la gradul deendemie prin sate; dar remedii morale, fisice şi administrive, propuse in contra acestor duşmani al sănătăţii ţăranilor,—despre această nimic. Şi ceea-ce ne-a întristat mal mult, afi fost aplausele majorităţii auditoriului www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA la aceste expuneri goale de orî-ce re-sultat vindicâtor. Tot in ziua intâia s’a manifestat in congres plângeri pornite din mai multe părţi asupra organizării serviciului medical de plâşi, cestiune ce trebuia, ne pare, discutată deosebit; d. prezident a ştiut insă a inchide bine această digresiune extrareglementară. ★ Astăzi, ziua a treia şi cea din urmă a congresului, pe lăngă materiile scrise in programă, vom auzi o lucrare asupra a'ienaţiei mentale de d. dr. Suţu, şi ceva privitor la chirugie de d. dr. Di-mitrescu-Severeanu. Hermcs. DIN TRANSILVANIA Este, se zice, in Ungaria o lege care dispune, că fie-care naţionalitate să primească in ţinuturile, in care ea dă maioritatea poporaţiuniî, instrucţiunea primară şi pe cea secundară in limba sa. Singură instrucţiunea superioră aii revărsat-o Maghiarii exclusiv pentru dânşii, insă chiar şi ceea-ce priveşte instrucţiunea superioară li s’a asigurat naţionalităţilor dreptul de a’şi înfiinţa, dacă pot, din propiile lor mijloace, academii şi universităţi. Aşa zice legea. _ E insă vorbă veche, că nu legea, ci aplicarea legii hotărasce. Căt pentru noi in deosebi, in nici una dintre şcoalele secundare întreţinute din budgetul comun predarea nu se iace in limba română, ba in genere nici catedrele de limba română nu există de căt de formă. In ţinuturi curat româneşti, la Caransebeş, la Lu-goş, la Arad, Sibiiu şi Braşov predarea in şcoalele secundare ale statului se iace numai in limba maghiară, in căt elevii români, pentru ca să poată inainta in studii, trebue să inveţe mal nainte o limb- străină. Menirea aces tor şcoale, in prima linie, nu este să răspândească altora, ci să propage limba maghiară, spiritul maghiar şi să iacă pe tinerii romănî mal acces bdl pentru primiiea «ideii de siat maghiar. Mal lămurit se vede aceasta la scoa-lele pedagogice înfiinţate şi susţinute de stat indeosebl la Arad şi la Deva. Intr.o clasă (IV) a scoale! pedagogice din Arad erau in anul trecute 16 elevi, pare-ni-se, intre care 11 Şvabi şi doi ori trei Români; predarea li se lăcea, se inţelege, in limba maghiară. Tot ast-fel, ceteris paribus, vor fi stând lucrurile şi la şcoala pedagogică din Deva. De sigur insă Românii, cari se pregătesc in aceste scoale, sunt meniţi a fi învăţători romănî şi anume învăţător! oare-cum de model, căci se pretinde, căjscălele noastre pedagogice nu le dau viitorilor inveţătorî destulă pregătire. Cum să poată eî fi învăţători românesc!, dacă nu sciu româneşte, iar româneşte nu? pot şti după-ce ’şl-ail făcut toate studiile intr’o limbă streină. El au, ce e drept, profesori de limba română; aceştia insă numi i ei ştiu căt le este de grea posiţiunea faţă cu colegii şi cu superiorii lor maghiari. Chiar insă dacă profesorii de limba română ar putea să lucreze cu zelul, pe care îl au, sunt margini peste care nu pot trece. Asupra terminilor technicî români, elevii rămân cu desăvârşire nelămuriţi şi ast-lel incapabili de a face predarea in limba romană. Mal nresus de toate e insă ceea ce s’a intâmplat zilele acestea in Deva. Nu din mijloacele luate din bugetul comun al Statului, ci din ale comitatului Hunedoarei s’a infiinţat şi se susţine in Deva o şcoală reală. De sigur această şcoală e menită a respăndi cultura realistă anume in populaţia comitatului. Maioritatea acestui comitat, aproape totalitatea lui, sunt Românii. Cu toate acesta limba de predare in şcoala reală e cea maghiară, ba chiar şi catedra de Limba română e lăsată in părăgănire. Astfel Românilor nu le rămâne de cât să aleagă din două una : ori să renunţe de ivşi trimite copiii fa şcoala reală susţinută de dănşiî, ori să’I inveţe mai nainte limba maghiară, pentru ca să poată inţelege cele ce se predau la şcoala leală a comitatului. In congregaţiunea comitatensă ţinu tă in zilele aceste, Românii stăruie să se inlătureze această pedecă pentru e levii romănî, ţiindu-se in şcoala reală pe o scară mal intinsâ seamă de limba română. Cererea lor se respinge chiar şi m ceea ce privesce catedra de limba română. Văzând aceasta, e peste putinţă, să nu ajungă la predomnire sentimentul, că in prima linie noi înşi-ne suntem vinovaţi, dacă disposiţiunile clare ale legii sunt nesocotite, indată ce ele ne sunt favorabile. Maghiarii chiar şi in comitatul Hunedoarei indrăsnesc a le :mpune Românilor ceea ce vor, fie chiar şi contra legii, pentru că se sciu susţinuţi, in vreme ce Românii se luptă isolaţl. Alt-fel ar sta lucrurile, dacă s’ar şti, că noi Românii stăm toţi solidari, unul pentru toţi şi toţi pentru unul.-«(Tribuna)». Din Năsăud se comunică sGaz. Tr.“ că Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva, a junime! studioase din gimnasiul românesc greco-catolic din Năsăud s’a constituit pe anul scolastic 1884/5 ast fel : Conducător al societăţii s’a designat d. profesor dr. Constantin Moisil. Preşedinte: Cassiă Maniu, stud. in cl. VIII. Vice-preşedinte : Gabriel Precup stud. in cl. VII. Notar : Outavian Harşan stud, in cl VII Casier: Augustin Botiu, stud. in cl. VIII. Bibliotecar: Gabriel Te!âgă, stud. in cl. VII. şi Controlor: Iosif Filipan, stud. in cl. VII. DIN AFARA Austria In Austro-Ungaria a inceput să se discute cestiunea reinoireî pactului dualist. »Tagblat« din Viena, spune că astă dată Cechiî sunt acei cari fac dificultăţi şi se pregătesc din timp pen“ tru campania care se va urma peste căţi-va ani. încă de mult s’au pronunţat Cechiî că vor să facă in Boemia ceea ce Maghiarii fac in Ungaria, şi aceasta e alt-fel o consecuenţă firească a principiului proclamat prin inaugurarea dualismului pentru desvoltarea dreptului public in monarchia austro-ungară. Astă-dată Cechiî cer să aibă şi eî, precum au Maghiarii, o bancă filială in Boemia, pentru ca să poată tipări in limba cechică inscripţiunile pe hârtiile băncii. Odinioară se puneau inscripţiunile in toate limbele din mo narchie; Maghiarii au stăruit insă, ca ele să nu se pună de căt n cea germană şi in cea maghiară şi anume pe o parte într una, îar pe alta in cea laltă. Cum va fi acum, după ce se va mai pune ş: inscripţia cechică ? Unde o vor pune pe aceasta ? Anglia in Africa Toată presa europeană discută inţe-legerea franco germană in privinţa afacerilor din Africa occidentală. Mal ales foile din Londra se ocupă mult cu scopurile viitoarei conterenţe. «Times» se încearcă a proba, că intru căt teritoriul de la Congo va fi atins de conferenţă, tâte propunerile, ce au să se iacă, privitoare la comerţul liber, etc. de mult au fost recomandate deja şi introduse de Anglia. Aşa dar cu acâsta Anglia se poate învoi. însă alt-fel stau lucrurile cu fluviul Niger. Tot teritoriul Nigerului inferior este posesiune engleză, de şi nu poartă numele de atare. A voi să trateze cine-va teritoriul Nigerului analog cu al Conguluî, ar fi un pas inapoî, pe care Anglia tot aşa nu’l poate admite, precum nici un amestec internaţional in afacerile coloniei de la Capul Bunel Speranţe sau Natal. «Morning Post» scrie şi mai energic : «Conîerenţa propusă este lovitura cea mai crudă şi maf periculoasă contra reputaţiuniî Angliei intr’o sferă, care pănă ieri era considerată ca esclusiv britanică. Nu scriem aceasta in sens ostil contra Germaniei şi a marelui el cancelar. Bismark lucrează ca patriot german, căutând să se folosească de erorile altul guvern spre binele patriei sale.» «Pali Mall Gazette» şi-a schimbat limbagiul. Ea se vede a fi inspirată şi se basează pe depeşa lui Granville din Iunie 1883, scriid următoarele : «Bismark adoptă acum politica Angliei la Congo şi o aplică cu o energie caracteristică. Afacerea Congo ne arată aceasta in mod vădit. Anglia a capitulat faţă cu opoziţia Portugaliei, apoi veni Bismark, adoptă planul părăsit de noi, îl urmăreş'e şi îî asigură a-aproape asentimentul general. Fireşte că ne bucurăm văzănd reabzăndu-se politica noastră, insă e ruşinos lucru, că succesul el se datorează lui Bismark» . Meetingul din Birmingham. O depeşă din Londra a adus mal deunăzi ştirea, că cu ocazia intrunirii Torilor in Birmingham s’au intămplat incăerărl serioase intre liberali şi conservatori. «Daily News» aduce amănunte asupra acestor turburărî, provocate de liberali, pe cari caută să’I scuze spunând, că liberalii n’au fost admişi la intrunire, de şi aveaii bilete de intrare şi fuseseră invitaţi la Mee-ting tcţl locuitorii din Birmingham. Fe la 3 ore au sosit in oraş North-cote, lordul Churohil şi Sir Wolff; mal mulţi tineri au tras careta lordului Churchill de la gară la otel. La 7 ore aceşti domni erau să ţie discursuri la meetingul conservator. Intr’a-cestea pe la 4 ore mulţimea liberalilor a înscenat o contra manifestaţie lăngă conservatori intr’o livede. După ce capetele sau infierbîntat aci prin discursuri inlocate, mulţimea a dâri-mat zidul şi a năvălit in parcul conservator, a stricat pregătirile focurilor de artificie, intre cari era un soare mare imprejurul portretului lui North-cote, precum şi tribunele oratorilor şi reporterilor. Strigând : Trăiască Bright, Gladstone şi Chamberlain, liberalii s’ati năpustit cu bâtele asupra conservatorilor. S’au stricat mobilele şi s’au rănit multe persoane. Dintre damele pre sente unele au leşinat. Pe la 7 ore au sosit Northcote şi Churchill, dar n’au putut face să fie ascultaţi. întrunirea a trebuit să se împrăştie fără nici un resultat. Mal târziii susnumiţil au ţinut discursuri intr’un otel şi in clubul conservator. JJJJNT JXJDEŢB Monstru.—In ziua de 24 Septembre trtcut, soţia locuitorul Ioan G. Simion Lupu din comuna Stăneştî, Judeţul Muscel, a născut o fată având capul complet pănă de-asupra ochilor; iar de aci ir| sus un volum in forma unei băşici, mai mare de căt capul şi legată printr’un găt gros. Mama este sănătoasă; fata a murit in noaptea de 1 curent. NEMERNICIE MILITARO-MAGHIARA In o corespondenţă din Alba-Iulia cu data ji5 Ocţomvrie 1884 a „Gazetei Transilvaniei,, cetim: Din zi in zi vedem petrecându-se in fericita Ungariă lucruri tot mai drastice. Un lucru de o importanţă foarte mare, care a fost trecut cu vederea, ne dovedeşte, că in Ungaria, afară de ceata funcţionarilor incepend de la diurnistul cel mal simplu, chiar şi miliţia este preocupată de afacerile politicei. Eată, d-le redactor, o tragi comediă ce a fost să se insceneze in luna lui August. După terminarea eserciţiilor de arme ale Honvezilor, cari au fost convocaţi la Aiud, s’a proiectat din partea mai multor oficerî honvezi, aranjarea unei petreceri, care avea să culmineze intr’un tablou, infăţişănd pe mal mulţi Români inbrăcaţl in vestminte ţărăneşti, ca revoltanţi cu lănci, topoare etc. in contra Maghiarilor. Pregătiri mari se făcură pentru această serbă-toare nebunească.—Invităndu-se lumea maghiară să asiste la strălucitul spectacol, creat in creeril smintiţi al Maghiarilor, cum honvezii împresoară pe Românii revoltanţi, prinzăndu-1 şi pu-năndu-î in lanţuri. înainte insă de a se esecuta in ziua fixată incornurata tragi-comediă, s’a lăcut o probă cu iluminaţiune ben-galică, la care aii luat parte ex 0-ficio trei Români inteligenţi, I. P., I. A., L. ÎL, ca făcând parte din corpul aimateî. Ls priveliştea miserabileî pro-ducţiuni indignându-se şi scârbindu-se pănă in adâncul inimel, văzând pănă unde merge utopia maghiară, in cât indrăsnesc a pune pe paclnicil Români ca actori in atarl scene — ah protestat sus şi tare, interpelând pe superiori, că de unde e permis oficerilor a se amesteca in politică. Superiorii, se inţelege, prefăcăndu-se a nu avea nici o cunosciinţă despre cele ce erau să se intămple, in urma stăruinţelor neîntrerupte a celor sus numiţi, cari erau pregătiţi a depune sabia, au schimbat tabloul intr’atăt, in căt celor ce aveau să figureze ca Romănî revoltaţi, nu li s’a iertat a im-brăca vestminte ţărăneşti, ci au ră- mas cu uniforma lor să nu să ştie pe care să represinte acel tabla schimbare tabloul ’şî a va din caracterul sân, ricatură. Ast-fel pe lăngă sc ^militară, ca naţiune avea . Prin acâstă perdut in căt-ămânând o ca- - . - * fimbarea veşt- mintelor, impusă de u major honved care s’a temut să nu ipţca jn vr.0 be» lea precum s’a şi espr ti:nat: »Csinâ,liuk mâskâppen, nehogy am, «Gaz. TranS.» kezdjen rânk ugatni« «ă facem in alt mod, ca să nu inceapdic «Gaz. Trans.« a lătra asupra noastrlj in* s’a ţinut grandioasa producţiune cb BJ pe cănd Românii erau adunaţi pe -——------- ia Doctorul Grigoresct 1 şi cum d-sa practică medicina legotdă in BucurescI — fi- (Uumarereşi fine) Era mal nemerit jcsă taci şi d-ta, cum tace d. dr. NichitaQ, căci in aşa mod onoarea şi posiţiunea d-tale era salvată, iar nu să avansezi neexactitâţl până şi in ştiinţă ; □ omiţl in art. d-tale că vel face o broşură; el bine, te con-siliez pentru ultim« oră să o Iaci, şi sunt sigur că nici ^un medic din provincie nu se va degrada a o ceti, căci, nu uita, d-le Grigorescu, că fiind medic in provincie lăsăm-i cărţile să fie prăfuite şi cu foile nd^tăiate, cum sunt sigur că le voiii găs, pe ale d tale : dispreţul arătat de d-fta, medicilor din provincie caracteriză fin destul atăt persoana cât şi valoaJea d-v., nu uitaţi, d-le Grigorescu, cife o ţară urmează să fie populată şi ajutată de toate specialităţile, ast-fel ,;că deosebirea intre noi, medicii din p/ovincie şi d-ta, nu este de cât că c ta stal in Bucureşti, împrejurare pe ci*,re o cunoaştem cu toţii, şi noi din cauza intereselor ora soartel ne găsim provincie, aşa că d-ta constituindn te azi in mare savant, de cănd nu ştim,, voescî a te impune cu or ce preţ de medic legist, specialitate pe care dijn parte mi declar şi mă fac forte a'ţl proba in toate ocaziunile, că nu-al posedat’o şi nici că o vel po- Finesc, d-le Grigorescu, cu partea a doua, că dacă aş mal insista să’ţl mal răspunz la toate amabilităţile şi necon-fraternele d-tale expresiuni, ar trebui să fac un adevărat uvragiu, care ar reclama timp indelungat şi care timp nu voesc a’l perde in zadar, respun zând şi criticând utopia şi ignoranţa d-tale; dar faptul cu care ocasiune te am cunoscut deajuns ce valorezi,, ’ml al impus să nu tac, căci tăcând, d a ţi af fi însuşit acest drept de ştiinţă, pe care te rog a’l lâsa in pace. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 8 Octombre — Amurul este poesia simţurilor. Balzac. (Urmare) (*) Acest domn Gaudelu era un neguţător de tablouri şi de cutorl foarte cunoscut la Montmartre, un bâtrăn cu barba alba, lacom de câştig, inzes-trat cu o mare fineţă şi cu o perfectă cunoştinţă a oamenilor ş’a lucrurilor. Avea un mijloc deosebit ca să se i-navuţească indatorănd pe artişti, cari făceau din el, un om distins in felul lui. Tot el aducea şi tinerel contese culorile, pânzele, şi chiar modelele de care avea obieeiii. Ce s’a petrecut in acea a nineaţă intre dânsa şi tânără femee ? Cum ghici el că contesa avea un secret şi cum reuşi s’o facă a’l mărturisi ? Fără indoială că nu i-a trebuit o mare osteneală ca să reuşească. Dar unde dete cea mal mare probă despre îndemânarea lui, fu acolo unde, cu un tact admirabil, găsi, foarte lesne, mijlocul d’a răsipi c’o singură vorbă scrupulele nobilei şi graţioasei sale cliente. *) A se vedea numărul de la 6 Octombrie. — Am găsit ce’ţl trebue, doamnă contesă, zise el cu vocea linguşitoare; da, am tocmai ce’ţî trebue. Un tânăr superb, idealul frumosului şi al eleganţei. Ce e mal mult, un băiat foarte blănd şi foarte bine crescut Va fi cam scump ; dar ’l vom avea. — Nu, respunse cu hotărîre tânăra femee, nu vreau Gaudelu surîdea cu un aer patern. — Ba da, doamnă contesă, ba da, o să vrei... ’Ml va fi de ajuns să spun că acest tânăr, cu nişte ochi de toată frumuseţea, este totuşi orb din naştere.. — Orb 1... Căt de bine răutăciosul bâtrăn deosebise, printre temerile tinerel femei, punctul delicat ce era de atins! Da, aşa, ochii, tocmai ochii acelui necunoscut o spăimântau şi nu ’i ar fi putut suferi. Acum lucrul era foarte simplu. Ce tânăr cum se cade, fiind că era orb ! Va putea vedea fără a fi văzută. Căt pentru dificultăţile materiale, s’ar putea crede că nu erau neînvinse, căci după ce bătrânul părăsi otelul, ochii ’I scănteiau de bucurie, ca şi cum ar fi vândut drept autentic, o copie proastă după Rembrandt. Chiar in acea zi, pc la amiază, tata Gaudelu să oprea, abia răsuflănd, la al şaselea etaj al unei case înalte, şi bătea intr’o uşă pe care era lipită o carte de visită cu aceste cuvinte: «Charles Morose pictor». — Intră, strigă o voce sonoră. Cheia era in uşă; bătrânul intră şi privi cu mirare desordinea pitorească şi starea de părăsire in care era atelierul. j Tânărul artist era încă in pat, şi acest pat era tocmai in mijlocul odăii. La vederea neguţătorului de tablouri, Charles Morose să sculâ tresărind, şi gesticulă furios cu pumnul: — A ! îată-te, tâlhar bătrân ! strigă el. — Bună-ziua. — Tigru 1 Şacal! — Da, scumpul meu amic, am... — Strigoiule !, — Am venit sâ’ţi fac o mică visită. — Să te ia ciuma !... Spune ’mî, hoţoman bătrân, spune-ml ce sunt acele hărţii ce’mi sunt aduse, intrebâ pictorul, aiătănd căte-va fol de hârtie, timbrată, răspândite pe jos. — Aşteaptă... amicul meu... 423 de franci şi 35 centime... Ah ! ştiri... este suma pe care ’mî-o datorezi pentru diverse furnituri... Portărelul te informează ca o săţi-să pue secfestru... — Secfestru I — Da, măine sau poimâine cel mal târziii. — Domnule Gaudelu. — Amicul meu.. — Nu’ţl-e frică că o să te sugrum? — Nu. — Cu toate astea, aş avea mare dorinţă. -— O să’ţî treacă. — Nu crede aceasta — Ş’apol n’o să al dreptate, căci vel pierde pe cel mal bun amic al d-le. — A ! moftangiu !... — Scumpul med Carol... — Canalie ! — Ce dracu stal in pat, la asemenea oră? — Mă mal întreabă 1... Stau in pat pentru că ’mî ţine loc de căldură, de mâncare, şi de haine pentru că nu mal am nici o chioară, pentru că ieri ultima mea haină ’ml-a plătit prânzul, pentru că, de trei ani, am nemărginita prostie a’ţl da pe doi napoleoni pânze pe care le vinzi şeapte sau opt sute de franci! — Oh ! oot sute de franci! — Nu minţi, miserabile ; le vinzi pe opt sute de franci, o sciu. — Nu pe toate, nu pe toate. — Şi, după ce (ml-al furat preţul muncii mele, talentului şi tinereţe! mele al incă laşitatea a’ml pune secfestru, calâule ! — Amicul meu 1 —• Asasine ! vel fi spânzurat, da, spânzurat! — S’a desfiinţat spânzurvtoarea, prietine. _ — Ca să scurtăm, ce cauţi acum ? Gaudelu s’aşează pe un scaun, dar era căt p’aci să cază peste cap. — Nu cum-va scaunului i s’a rupt un picior? — Mal bine te rupea! tu ! — Mulţumesc. N’al un alt scaun? N’am pentru d-ta! Aide, spune-’mî ce mal vrei cu mine ? Nu ’ml-al luat tot ? ’ŢI a mal rămas vr’un lucru din care să nu câştigi ceva ? ’Ml vrei şi pielea ? — Tocmai aşa, răspunse bătrânul, necontenit blănd şi bine-voitor, examinând cu (un ochiu de cunoscător spatele tânărului pictor care să ridicase in sus. — Zău ! stri -ă pictorul, daca n’aş fi un filosof, ar fi momente cănd te-aş lua drept dracu i Vil să’ml cumperi sufletul ? — Hm !.-.. lucru indoelnic daca are oreţ!.. — Consciinţa mea ? — A ! nu, ’ml e de ajuns a mea; nu, nu’ml trebue un asemenea lucru, ’mî trebue numai corpul d-tale. Charles Morose sări in sus. — Cum ? strigă el. Vrei să’ml cumperi corpul ? — Nu de tot, numai să’l inchiriez. — Pictorul era zăpăcit. — Să’l inchiriezl 1 Ce dracu al mal inventat, destrămatule?... De astă dată eşti curat nebun !... . — Sunt bun, iată tot; bun ca in tot d’a una. Te găseşti in nevoie, şi am venit să te scap de dânsa. — Tu! — Ştii că al haz 1 — Dobitoc bătrân 1 — Eşti blănd, bine crescut, distins... — Hoţ, tâlhar, asasin ! — Te stimez foarte mult... —Murdar ce eşti. — A 1 nu mă insulta, *ă mă supe'-Retrageţî cuvântul!... Aide, sciunpu* meu copil, să vorbim serios; — h1 devăr nai nici un respect... utăce V propun : ■— Trebue să fie lucru murdar. — Mal ântăiii ’ţl dau chitanţă de tot ce ’mî datorezi;—423 de franci şi 00 de centime. — Oh! x „ — Apoi, iată 15 napoleoni, al căror murmur vesel ’ţî bucură deja safletu1, — Cincl-spre-zece napoleoni! — Mal mult,— fiind că trebue sa al nevoie de puţin repaus, vel petrece www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Credem de a noastră datorie, d-le Grigorescu, a’ţl da un consiliu şi care consiliu estâ cel următor: I. Să nu maî liberezi nici o-dată vre-un Certificat, până nu te vei convinge bine in raport cu ştiinţa, şi al II. Să fit in stare, să ’ţî sus I opi-niunea emanată in Certificat; ceea ce voesc a’ţî zice, este că cele ce vor urma ’ţî va proba şi din care reese, că noi medicii din provincie, nici o dată nu ne vom micşora, şi in particular eu, să mal discut cu d-ta actele medico-legale, căci văd că nu am după un sfert de oră, contesa fu încântată de modelul seu. ’I maî re-mănea să’l judece din punctul de vedere al serviciilor ce aşteptă de la el pentru tabloul său. Dar, această ideie ° nf11 * Lată inima cu putere. Charles Morose, care ghicea turbu-rarea contesei, incepu s’o intre'1 e 1 * T un s,ănt Sebastian al’tre- trebuinţă de mine, doamnă? “ Da, murmură îsabela, roşindu se d o dată ca purpura. Chai es stete puţin la îndoială, apoi reince r — i sa me desfirac?... La această intrebare, tănera femei era sa răspunză cu un ţipet, şîuul : să ridică cu violenţă, şi cu o repezi 'nune extraordinară strigă: Nu, oh nu!... Apoi, pierzăndu şi de tot’capu fugi in odaia sa. (Va urma) Charles Auhert. Tuicea, 8—9 Oatombre. Grâu ghirca, kilaleH6-17 Porumbul, kila lei 14, Orzul, kila lei 8—8,0 Secara, kua lei 14. Fasolea, 100 de 00a, Ier 24—25. Galaţf, 6 Octombre. Gâu ghirca, greutatea 58—58'/., kila 1 e 38 42. Orzul,greutatea 48'/,-491/,, kila lei 28,»-30,,. Secara, kila lei 5640. Secara, gr. 55-58 >re, kila lei 36„6-38. ULTIME STIRÎ La concursul pentru catedra de matematice diu cursul superior neisbutind nici un candidat, se va publica un alt concurs. Acţionarii fabrice! de hârtie sunt convocaţi pe Duminecă, 14 Octombre, spre a ratifica imprumuiul de 350 mii lei la creditul funciar urban ; a autoriza un nou împrumut de 250 mii lei la acelaşi aşezămănt; a in locui pe membrii demisionaţi din consiliul de administraţie. In curănd se va publica concursul pentru catedrele de la externatele de fete, ţinute păuă acum de suplinitoare. D-şoara Caţarida va fi numită la catedra de igienă de la externatul secundar de fete din capitală. Consiliul comunal este convocat pe astă-zî, la 3 d. m., spre a se pronunţa asupra unor lucrări urgente. In zilele astea, se va face la Ateneu o intrunire a partidului liberal-conser-?ator, pentru alegerea comitetului e-ieptoral al capitalei. BIBLIOGRAFIE A apărut, şi se află depus la toate librăriile din capitală : * IN FAŢA VIEţlî roman de DUILIU ZAMFIRESCU Or ce librar din provincie ar dori sâ’l aibă, se va adresa la Administraţia ziarului nostru, pe numele autorului. Saprofite şi părăsit© 1 icrarea micrograflc originale al d-lul dr. A. Sarcani, se află in vânzarea in librăria d-lul Socec Bucurescî. A apărut de sub presă partea II din ISTE <3- RIGIDA. Epopea naţională in 12 canturi de Ar. Densusianu Depuse spre vânzare la librăriile Fraţii lonitiu şi Socecu & Oo. cu preţul de 5 iei. In editura librăriei Nebuneli & fu din Ga' laţi, a apărut de sub tipar : Viaţa Câmpenească Studii morale şi economici traducere det G I Cardaşu profesor.—Preţui 2, 50. VIN NEGRU* de Oreviţsi Oolu-Drftnsee Vechio de 4 ar- qualifate superioară tuturor altor vinuri. —15 fr» vadra—şl ALB DE DRAGASIANI âS» rssoît» 1881.— Ist fr. vadr# la P4 TJN POPPESfiU & Comp. GASA DE SCHIMB G. STER IU & Comp. No. 19 STrADA LIPSCANI, No. 19 CURSUL BUCUREŞTI F*e lina de 8 Octombre 1884,, ora IO. Oump Vini. 5°/o împrumutul Comunal . . 84*/, 85 5°/o Scrisuri Funciare Urbane . 867. 87'/. B B Ruraie . 91 91'/, 5°/u Renta Română perpetuă • 91'/, 91*/. 57» b amortisabilă . . ’ 93'/a 937. 6 °/o Scrisuri Funciare Urbane ' 977. 98 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rural) 96*'4 96*.', 6°l‘ „ b b Căii. Fer. Rom. 7 "/• Scrisuri Funciare Urbane • iov/, 1017, 7o/o „ a Rurale. • 1027. 1027, 7 % împrumutul Stern. . ' 8°/» » Oppenheim. , Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) 227 229 Impr. cu prime oraşul Bucur. 33 34 Acţiuni Credit Mobiliar . . • 206 207'/, , ConstrucţiunI . . . 278 1 OO «a# , Naţionale , Dacia-România 368 371 „ Banca Naţională . . • 141 o 1415 Fiorinii Valuta Austriaca . . 2.0'7 2.08'/, Mărci Germane 1.25 Bilete Francese 99 *•* fecodituă gl am etate lingură de Sirop. Dmm^t in UU fttmuciiU fi droyucri*. PARIS, Pharmacia BOUTIGM 81, RUE DE CLtR» ET RUE POISSORNltRE.l _____DESLAURIERS S» se efectuează prompta j/. eleganţii, ordache N. Ionecsn (restaurant) Strada Covaci, No. 3 1 im mu mm» iTrTTUTnitTiTmTrnnairmiB J rant) Strada Covaci, ____., Deposit de vinuri indigene şi streine. Se primeseu comande de Liniatură, Stereotipie şi Galvanoplastica Vasile Georgescn, Fabricanţii de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. SSL - ii»................. PLATIBILE IN CASTIURI LUNARE S? SEPTEM A NA f,R Comptuarul de Schimb ,i Comision Strada Lipscani No. 39, MASIr E DE OUSU MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette sub garanţiă reală şi adevărată PENTRU FAMILII SI MES! in diferite desenurl frumoase din cea mac mare fabrică din Germania Se vinde cu PLAFUNURI IN RELIEF, TERGKLEDEAUMA PENTRU SCĂRI, STICLI PENTRU USI preţuri foarte moderate, SAMUEL A. MARCUS Calea "Victoriei 72 (Vis-a-vis de Palatul Regal). Comptuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39. -A p I AăfâHt Neajunse de nici o altă maşină §£&£ întrece toate aşa-numitele Tj ' maşine originale ami-rlcane de|', J cusut. fci . - _>"./* ° Conţine 15 aparate cele mal noi * ' •' I’ractlce cu depânătorul au- i \v tomatic a aţei, precum .şi mai ? multe alte noi modifleaţiunî. (Tnfaelibile ) BRUDER 2 < 5 d I» S OU (GARD-PORT) 3 mal renumite fabrice, cu preturi foarte mo recomandă Onorabilului Public subsenisatul XX. HâNlCII ,, Tapiţer şi deoorator 5’ «truda Ştirtoei-Vodrt, TNo. 3. Magasinu de mobile de lemn masiv indouit din fabrica D-lor 1035 Fraţi THONET S’a mutat din Calea Victoriei 13 in Strada Lipscani 22. Un student din cursul superior din liceul St.Sava Care se bucură de o frumoasă reputaţtune doreşte a prepara unul sau dof elevi din clasele gimnasiale sau primare. Doritorii se vor adresa pentru informaţi un î la redacţia acestui ziar. (INFAELIBtLE) învăţătura gratis şi la domiciliu. Carte de Învăţătură in limba romănă Ambalagiu gratis, Mare ^osit uQ ace, aţă bqşin, etc. precum şi toate necesarele pentru maş-ipe de cusîTt Singura fabrică esclusivă antorisată ele inventatorul D-nu Profesor Meidinger pentru SOBE MEIDINGER EriYNYIlF -JEIS ÎS EI'rivMIlrj iailLtSYO NI RliaiiLYTJ Viena Ixnrl 1 ioi*Hti*asso 40-12 depositul in bucueesci £°s. Hauser «Sc Loeventhal (lăngă Banca României) w Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele p-, ~ ’J d’ănteiu premiuri: Viena 1878, Kasel 1877, Paris 187 7 Sechsliaus 1877, Wcls 1878, |l|||jjjjl Teplitz 1879, Viena 1880, Egerl881, Triest 1882 ELrJ Aceste sobe sunt intiebuinţate in Bucurescî in | || mal mult de 2000 case particulare, de asemenea Erezii L. LEMAIIRE Succesorii URNMORIE de FER siTLAMĂ^ATELIER MECANIC Premia cu I-ul preţ: „Medalia de aurM la concursul agricolii al Comiţiuluî de Ilfov de la Herăstrău in 1881 şi 1882 pentru noile varietăţi de pere numite: „Regele şi Regina BoinânieP Aseminea premiată cu l-iul preţ: „Diploma de onoare el. 1“ şi de exposiţiunea a Cooperatorilor Români, Ia anul 1883 pentru deosebitele calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum ş alte fructe. BI®HOTTTirrjSri3 REPEITB Se însărcinează cu construcţiune de vagonette şi ralleurl pentru terasamente, asemeni coHstrucţlum, deturbine şi morî pentru preţuri multmaî scădtende căt cele de Viena Pesta °1 eorl Ollrit nnaim, ^ - .. * I maî in toate consulatele, in laboratoriul Acade-J miel grădina de copii, Societatea de gimnastică, | Institutul Heliade, gara Filaret, monetăria Sta-tulul compagnie de gaz, camera deputaţilor, Mi-|| tropolia, Banca Naţională, Banca României; so- si cari sunt fixate pentru o m-ia^ă cu £ 1 piatră 1,136 la 1 lei m 1 » » » 42 „ ),800 „ a 2pietre „ „ 30 „3,500 „ gl 2 „ „ „ 42 „ 3,800 „ Instalaţi i*- de morî cu turbine foarte rentabile. -O moară c instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe rîul Sabar, a costat 65 Iei pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. EFTINlTATE. — FUNCŢIONARE REGULAŢI bele mai sunt intrebutaţate laCraiova, casr.rma * .. t de artilerie, Spitalul central şi Grand Hâtel, in Iaşi, H6tel Trajan (84sobe) in şcoala militară şi, ^?®casarmele militare. , Preferinţa acestor sobe este | -'lifîBiWBFR'QAT’j® aşa de mare in căt se găsesc r te Uîl R f Kg « \\ pretutindeni imitaţiunl. Preve 'AţsT i P 1 îsa nim deci pe Onor. Public să se Iwwfj.5’!' L- ' ■*' ferească de schimbarea fabrica- ţiunel noastre 'durabile şi esacte de imitaţiunl de tot felul# fie recomandate ca sobe Meidinger sau Sistem Meidinger Numai acele la care pe interiorul uşelor este turnata r ”• noastră sunt adevăratele noastre fabricate. Prospecte cu preţuri reduse gratis şl franco. 4813 La grădina George Ioonid, numită Brăslea si" [tuată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aproape de biserica Icoanei se află de venzare pomi j. - •- . ţ re. roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal (SaBessismimite calităţi şi diferite ietăţl. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-matorl din districte şi din capitala, voind a avea catalogul se vor adresa prin epistole la zisa gradină şi in dată li se va trămite. Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şi tot-d’a-una toamna este mult mal bine ae a se planta pomii. 128 FOLOS. «Me INSTUTUL MEDICAL BUCURESCÎ 6, STRADA VESTEI, 6. S. TIEDGE PICTOR ŞI FOTOGRAF I3u.cu.reştl, 7817 Calea Vieloriei, 13, lingă Poliţie Secţia medicală. 1. Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajiti sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higi&uică 1 Bae abur .... 3.— 1 Bae de putină cu şi făr㧠duse ................2.50 medicamerte . . . . 1.— 1 duşe rece sistematică . 1.50 ValaDil de la 20 Maiu (1 luniu) 1884, 1. Bncnmoi-Foi -anl-Romac B. Roman-Focşanl-Mucurescl C. Bucnrescl-Yerciorova D. Yârdorura-oucurescl K. liiicurp.gql-Giargia P. Sinrgiu-BiKurwcl Artlaria treminlor iritarea trenărilor iritarea tren. iritarea tren iTitarea trenurilor iritarea trenurilor 1 Visideoaro garantata I PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilă iu orl-ce casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de i-me inventatul 83 I Haschisch Oollodium I şi fle-care Jml va fl recunoscător Mathias I^osiiyai, farmacist m Arad. Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spi* tŞdîl0 d-lor Schmettau Fraatf, Tbiiringer, Thoiss, I.A. Ci ’a> Hr. Alecsandriu, Zurner,Zeides, Stoenescu şi RisdOrfer. la Căm, pu-Lung la Fred. Paul. Ohocolade, Pastile de Ohinin, Bonbon de chintn Ohocolade chmin & fler, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor centru peleon devănzare la toane farmaciile sus menţionate. I K 4-A —-%>• doresce a găsi DII tGflăl o areditaţiane pentru clasele primare sau gimnasiab. Adrasa: Admmistraţiunea acestui ziar. ii Uct pi g- ak Sos. ;- B. PI, Sos. B. PL Nord. - E. S BAT DE ABUll 0. Titu-Tirguvi te Nota. 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore diminâţa până la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. N MărăşeştI-GalaţI W. Cernavo da - ()oua tau t a X. Constanţa Ceruavcda VAGOANE DE DORMIT SUNT: Tronul Fulger P, va plec» din Vârciorova Marţla şl Sambăta ;i t> soni la Bucureşti şi Glurgld Miercurea şi Dumineca. Trenul Fulger O, t« pleca din Glurgitl şi Bucureşti Miercurea şl Dumineca şi va sosi la Vbrciorova Joia {I Punea. CiSIStori pentru trenurile Fulger P şl C, Tor pliitl afară de taxa p-ni-ru trenuri:; r ulger 1- şl o, Tor plăti afară de taxa cutc nita pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de 20®,. ta aceste trenuri P şi C, se află un Tagou Salon-Bestaurant. Consuma-ţiunile es ror plăti după un tarif special. Orariul trenurilor după timpul de Bucurescî. Tipo-Iitogratia Stefau MibUewşu.,Strada Covaci. 14. www.digibuc.ro ikX*AJLt‘JS: IN TOATB ZIl^Z3TJ3 AfiO NAMENt'EI.g : în CspttalSî Pentru 1 an 30 iei; 6 lurJ lb loji; 5 luni 3 lei. In Districte: * 1 an 36 lei; 6 luni 18 iftî;3 luni 10 lei. In »tîÂi»ătate : * 1 an 48 lei; 6 luni 24 iei; 3 luni 12 loî. Director: D AUG. LAURI AN $ Pentrr> Abonamente, Anurieiuri şi Reclame a se adresa: * , '■ . > V*.'y iv ■ ^ In Bemfisis : La administraţi use, Tipografia Ştefan LL’.ikac:-j, Straaa Pot aci, Nr, 14 ţi la ccrespon denţff ziarului din judeţe. în Paris: La Socide Eavas, placa de la Bc\m>e, 8. In yien»: La Hd.irick Sehctiek, I, Wolîzoile, 12, BiurouiCentral de anunţuri pentru A\r>ţra-Ungiri» In IT.smbnrg' La +.dolf Sieiner, Qăriaemarkt. No. 58, Biuroui de anunţuri pentru Germania. - mtjssrzm «pwţ ÂNUMCIURILE: Linia mică pe pag. IV 30 bani | Re. .lame pa pagina lila 2 lei. Reclame pe pagina H a 5 lei. | Scrisorile nefrancate se refusă Articoli* nepubHcaţî nu se inapoiază. Pentru inserţii şi redare, redccţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: St'EF. C. MICHAÎLF.SGU. OBSERVATOEIIJL METE0R0L0GÎ0 Octombre Buletin atmosferic, Marţi Elemente climatice Temperatura norului la umbri . • „ „ maximă. ■ ■ „ „ niinimS . „ „ fără aporător. Barometrul redus la 0°.......... Tensiunea vaporilor in milimotre . Dmeieala relativă in procente . • t,. , , J direcţia dominantă . • • Tenlal\ iuţeala medie, Evaporaţiunea apel. , Ploaia............. Aotinometra (0-100). Kabnlositatea (0-10) E R I A.ZI 2 ore p. m. 8 ore săra 8 ore dim. 12.0 5.0 2.9 12.0 —2.4 14.2 3.8 5.5 760.1 757.2 754.8 4’.8 5.5 5.0 46 84 88 SW SW SW 4.9 5.2 3.5 0.4 0.2 0.1 0.0 0.0 0.0 79.7 50.9 0 0 2 Aspectul zilei de iert: Toatăzioa şi noaptea senin, rece, vânt moderat. Directorul Observatorului St. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigra-dej inălţtmea barometrului in milimetre de mercuriu. Iuţeala medie a văntulul este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea apei şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite O grade la intuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar fi cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvărşire acoperit de nori. ST IEI TELEGRAFICE X)in ziarele streine* Berlin, 18 Octombre. Membrii cnnsiliuluî de «tat au primit invitare la deschiderea şedinţelor in palatul regal la 25 Oct. — Din convenţia comercială greco-germană se vede, că in Grecia vor fi libere de taxe vamale : şine şi alt material de linii ferate; diferit material de fier, oţ8l, tinichea, maşine de agricultură, pompe, tulumbe, chinină, cărţi etc. Breslau, 18 Octombre. Ducele de Braunschweig a murit astăzi la 1 ’/< ore dimineaţa. Agonia a ţinut de ieri după amiazî 4 ore Ultimele cuvinte ale ducelui aii fost: «Braunsweig, ţâra mea !» Tu-tulor funcţionarilor şi amploiaţilor li s’a plătit leafa, căci alt-fel ar fi avut ca să aştepte pănă Ia desigilarea caselor. Paris, 18 Octombre. „Republiqae Franţaise" cere ca JulesFer-ry să adresez o notă categorică beiului diu Tunis pentru noua lege de presă, prin care se impune foilor politice o cauţţune de 6300 ir.— C adresă de lucrători cu numeroase iscălituri, din departamentul Batignolle către ministrul de comerţ şi către preşedintele co-misiunil de anchetă, respinge taxele pentru vite şi grăne şi protestează că Republica face o politică protecţionistă. Pentru a se combate metodic criza, adresa propune formarea in ministerul de comerţ, a unei comisiunî compusă din bărbaţi competenţi. Ieri s’a intămplat e explosie in palatul ambasadei austriace. rănindu-se greu doi lucrători. Pagubele materiale sunt neînsemnate. Berlin, 18 Octombre. Presa a inceput să discute cestiunea de succesiune in Braunschweig, salvat in urma morţii ducelui. „Naţional Zeituag" pune trei posibilităţi, anume succesiunea iul Cumber-land, contopirea cu Prusia şi prefacerea ţări in provincie a imperiului. Numita foae este contra succesiunii ducelui de Cumberland, căci prin aceasta ar deveni permanentă partida Welfilor, ce tinde la restaurarea Ht-novrel. «Nord Allg. Zeitung» menţionează numai asupra regenţei. Este bănuitor la ochi că tocmai acum o foae oficioasă anunţă un proect de iege, prin care «; se escluaă suc-oosiunea prinţilor streini pe teritoriul german. Dar că aci nu se ţinteşte contra ducelui de Cumberland, ci contra succesiunii ducelui de Edinburgh in Coburg. Pană la hotărirea consiliului federal asupra le-gitimaţiuniî representăril Braunschweigulul intr’însul, împăratul va veghea ca să nu se ştirbească legitimitatea succesiunii şi să fie asigurate drepturile de reservă militară ne ducelui. Conform legii de regenţă împăratul este şeful trupelor din Braunsch-weig şi prin urmare in numele sâă poporul va fi invitat să aştepte cu incredere hotărî-rea imperiului, deoarece drepturile şi viito-rui stau sub scutul imperiului şi al constituţiei sale. Bruxel, 18 Octombre. pansele pentru alegerile comunale de măne sunt favorabile in Bruxela. Mal puţin s gure sunt pentru liberali in Antwerpen, Tournay şi Namur. Min'strul Jacobs a plecat la Antwerpen spre a incuraja pe clericali. Spiritele sunt agitate in toată ţara. Belgrad, 18 Octombre Bgomotelu despre o crisă ministerială câştigă de ieri mal multă consistenţă Ministrul Je finanţe şi cel de culte stărui se in inten-ţiunea lor de a se retrage. Neînţelegerile i Intre ministrul preşedinte şi cel de interne sad aplanat. KusungicI se zice că a refuzat definitiv prmirea portofoliului cultelor şi instrucţiunii. In r’un consiliu de miniştrii, ce va fi astă-zl sub preşedinţia regelui, se va notări nsupra crizei. Londra 18 Octombre. Lordul Northbrook propune ocuparea Egiptului pentru trsî auî şi un imprumut de pa- tru milioane lire fă.xă semnătură publică, sub garanţia britanică. " Paris, 18 Octombre Ministerul de comerţ lucrează la organizarea unei exposiţiunl universale in anul 1889, al cărei regulament seva publica in curând, dimpreună cu numirile ce se vor faze. Foile oficioase observă, că Franţa in anul trecut ’şî-a proclamat protectoratul iu Porto-Seguro, pe,care l’a luat acum m posesiune Germania; tot asemenea in Popo mare şi mic; pe atunci s’a protestat şi de aceea Franţa a renunţat la luarea in posesiune; dacă insă protestul Angliei e nefondat, atunci Franţa intră in deplinele sale drepturi Prinţul Bicmarck ar trebui să’şî ţie promisiunea şi să nu atingă punctele asupra cărora Franţa are drepturi mai vechi. Alexandria, 18 Octombre. Se vorbeşte, că generalul Wolseley a? fi ameninţat cu demisionarea, daca nu î se vor da bani destul pentru captivarea triburilor de beduini. In fine guvernul englez s’a văzut nevoit să’I indeplinească cererea. Generalul Wolseley a dispus trimiterea unor indivizi demul de incredere, cu misiunea să se informeze positiv dacă e adevărată ştirea despre asasinarea colonelului Stewart cu suita sa, şi să facă cunoscut generalului Gordon că corpul de expediţie va pleca la 1 Noem-lire. Corpul rfe cămile s’a aşezat in tabără lăngă piramide pănă la alt ordin. -------------------------------— 20 Octombre 1884—3 oreseara. Londra, 20 Octombre. Ziarul „Standard" a primit din Hong-Kong o telegramă prin care i se comunică, că im -prumutul chinez de trei milioane dolar! n a isbutit. Se ere că această neisbănd finanţiară va obliga pe China să ceară pacea. Din causa timpului celui rău s’aii suspendat operaţiunile contra oraşului Tamsui. 20 Octombre 1884 — 6 ore seara. Pesta 20 Septembre. Camera deputaţilor-Dl. Tisza a depus, in numele guverriuiul un proiect de reformă cu privinţă la modul de composiţiune ca Camerei Magnaţilor, " (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. Ilî-a. Sunt grupuri de deosebite culori, fără unitate de acţiune, fără un carac ter serios, fără.nici o insemnare politică, căte-va cete de nemulţumiţi in-dărăpnicî, cari s’au hotărît cu tot din a-dinsul să facă larmă de-a surda prin gazete, broşuri şi întruniri publice, să speculeze frazele şi să ’şl mintă conştiinţa. «Brătianu e un criminal.— Ţara e’n peire ! Roşii au snpt’o pănă la măduvă ş’ad imbrăncit’o in prăpastie. Tâlharii ’şl-ad băgat mâinile pănă in subsuori in vistieria ţârei, ş’aîi sleit’o cu desăvârşire ! Toata libartăţiie sunt sugrumate şi strivite sub călcăiu ! Cetăţenii sunt împuşcaţi ziua ’n amiaza mare in mijlocul stradei. — Sângele curge gărlă pe caldarîm !» Eacâ tema pe caro se mişcă gene roasa noastră oposiţie ! — crime, crime şi iar crime.— Resultatul e că lumea s’a scârbit intr.un sfârşit de aceste expectoraţii dramatice, că toată această bolboroseală epileptică de Hanii şi incriminări a isbutit a ruina intr’nn mod simţitor demnitatea presei. Iară tolbaşil de gogoşi, de plesnitorî şi de artifiţil patri Dticeştî au sfârşit prin a’şî manea cu desăvărşire credinţa, in faţa opi-niuneî publice, care scârbită pănă iri găt de atăta speculă de vorbe, ne mal ştind ce să mai creadă, a găsit cu cale să nu mal asculte nimic. Ce tristă sinucidere politică ! D. Niculae Caranfil este numit provisoriti, sub reserva sancţiunel ulterioare a M. S. Regelui, in postul vacant de sub-prefect la plasa Podoieni din judeţul Fălciu. D medic-veterinar Petre Bugulescu, actual director al punctului de ob3ervaţiune Tulcea, s’a transferat in interesul servic.uluî, in a-ceeaşî calitate la punctul Oancea. D. Ion G. Iacob, actual registrator in direcţia generală serviciului sanitar, s’a numit provisoritl, sub resei va aprobăieî M. S. Regelui, iu postul de \iitor de registre la biuroul comptabilităţei fondului de epizootie din serviciul veterinar central, in locul d-luî G. Struţianu, trecut in alt post. Buouresoi, 9 Octombre înţelegem lupta in taberele politice şi o găsim prielnică unei ţări, din tdte punctele de vedere,— dar lupta serioasă şi luminată, aceea in care adevăruri şî lumini scapără din ciocnirile de păvezl, nu lupta pătimaşă şi oarbă, nu vrăjmăşia necumpănită ia vorbe şi la mişcări, pornită din năzuinţa strimtă şi josnică de a ponegri şi de a răsturna tot ce nu purcede de la noi. Nu era nevoie de o pătrundere es-cepţională, pentru ca cine-va să poată lesne prevedea şi fără multă bătaie de cap, la ce căpătăiu vor eşi înverşunaţii luptători din şirurile oposiţieî, cu mijloacele şi chipul cum inţebg el să poarte răsboiul. A’ţi lua un punct de ochire, in care să tragi ca la ţintă, cu ce ’ţî-o eşi in cale, a incrimina pe un om Ia tot ceasul, in tot ce face, in tot ce spune, in tot ce cugetă, a’ţî face armă din orice schimbare şi orănduială, şi a’ţî confecţiona gloanţele pururea din acelaş material retoric de sforăell patriotice, tăiate pe eternul tipic al paraponisiţilor din toate timpurile şi din toate părţile, fără îndoială că nu poate fi o luptă cu sorţ de isbăndă. * E firesc lucru ca printr’un atăt de îndelungat post de putere să mai slăbească un partit, nu tocmai tare de constituţie. Dacă totuşi va şti să păstreze o insemnăsate vrednică de oare’şl care luare a-minte, ţinănd cu statornicie la cuprinsul lui de principii şi de vederi politice , luptând sincer şi serios pentru a lor susţinere, nici vorbă că nu poate fi redus la des-nădăjduire, de oare-ce se ştie că, indiferent de împrejurările din afi-ră, sosesc momente de saturaţie, necesităţi de primeniri in viaţa constituţională a unul popor, cari aduc înlocuirea unui partid prin altul, cu linişte, lără rupere de suliţî, fără discursuri cu^trăsnetejşi furtuni, fără lovituri <^e stat." Pănă atunci oposiţia să fie sfătuitorul şi criticul sever dar drept al celor ce se îndeletnicesc cu trebile ţârei, spuindu’şî părerile cu linişte şi discutând fără venin şi fărăpismă. * La noi insă din nenorocire nu mai e oposiţie in adevăratul inţeles al cuvântului. Vineri, 12 Octombre, e concertul d-lul D. Popovicî, in sala Ateneului. E un talent cunoscut publicului nostru. D. Popovicî e in clasa de loperăserie a conservatorulu iiajViena şi peste un an, is-prăvindu’şl studiate, se crede că va remăaea definitiv la opera din Viena sau Dresda. In vara aceasta, intorcăndu-se in ţară pentru două luni, a fost la palat, unde însă’şl M S. Regina l’a acompanit din orgă in mai multe bucăţi, felicitând pe tdnerul artist atăt de timbrul, extensiunea şi mlădierea vocii, cât şi de meşteşugul deosebit ce desfăşură in interpretarea autorilor clasici ca Schumann, Schubert, Faure etc. In concertul de Vineri sunt părţi pentru care d. Popovicî a făcut studii speciale in Viena: Grenadiriî Tannbăuser, Solo diu opera Jurământul, de Kreutzer, etc. D-şoara Emilia Saegiu, cunoscuta pianistă, al cărei talent face podoaba concertelor noastre, bine-voeşte şi de astă-dată a oferi graţiosul d-sale concurs, impreună cu d-şoara F. Nicolescu şi d-nil Wiest, Dimitrescu, Milde, Low, Schumanski etc. Vom avea deci o adevărată serbătoare mu-sica’.ă, de al cărei succes nu ne mal indoim. CRONICA ZILEI D-l Ath. Moscuaa, secretar general al ministerului de interne, intorcâm u-se din congediu a reluat afacerile secretariatului acelui minister, cu care fuseso insărcinat d-l Al. Pencovicl. Alegerea a douî membri şi un supleant la tribunalul comercial de Ilfo” s’a efectuat alal-tă-ierî, Duminică, in localul primăriei Capitalei. Au luat parte la alegere 34 alegători din 156 căţî sunt inscrişi, şi au st aleşi cu unanimitatea voturilor: d-nil C. I. Zamfirescu şi Chr. D Eloftorescu, membri, iar d Anas-tase Nedelcovicî, supleant. Prin jurnale de ale aonsiliulul de miniştri d. Emil Bratu, actual verificator e.i»sa II la casieria Prahova, se numeşte verificator clasa I la acea casierie, in locul d-iuî Ilie Andreescu, trecut in altă funcţiune, şi D. Ioan Bonis, actual copist la casieria Gorj, in funcţiunea da verificator clasa II la casieria Prahova, in locul d-lul Bratu ; iar d. Mihail Atanasiadi, fost controlor, s’a numit in funcţiunea de sub-casior al casieriei generale a judeţului Putna, in locul d-lul I6n Vasilescu, care rămâne in disponibilitate. Cetim in „CarpaţTo din Craiova. D. Hăşdău, precum am anunţat, a ţinut ierî-seară conferinţa sa literară asupra culturii române moştenite de la Romani. Succesul acestei conferinţe, suntem fericiţi a’l spune, a fost strălucit. Ca şi altă-dată, publicul era avid de a auzi şi asculta ideile şi cunoştinţele vaste ale a-cestul erudit bărbat. D. Hâşiâti după mal bine de o oră in care a vorbit numai de cultura morală, a anunţat, spre deosebita satisfacţiune a tutor asistenţilor, că va continua in o a doua couferinţâ despre cultura intelectuală. D. locotenent-colonel Beller Arnold, comandantul reg. 11 călăraşi, s’a inaintat, sub reserva sancţiunii ulterioare a M. S Regelnî, la gradul de colonel, pe ziua de 1 Octombre 1881, la vacanţa ce este in acelaşi regiment. Asemenea s’au ina ntat la gradul de căpitan. pe ziua de 1 Octombre 1884, şi sub re-serve sancţiune! ulterioare a M S. Regelui, d-niî locotenenţi: Ionescu Gbeorghe din reg. călăraşi in reg! 1 roşiori şi Poanaru Vasiie din reg. 3 călăraşi, ir reg 12 călăraşi. Coroana Rom&niel s’a mal conferit d-lor Dimitrie Ioan Boră cu, Stan Stătescu. Ni-colae Ilie şi Iorgu ■ orgescu, comercianţi din Capitală. D-lor căpitani Gheorghiu Grigore din reg. 17 dorobanţi şi Malaxa Dimitrie din reg. 5 dorobanţi, li s’a acordat inalta autorisaţiune pentru a putea primi şi purta iusemnele de cavaler a ordinului Frantz Iosef, ce li s’a conferit de M. S. împăratul Austriei şi rege al Ungariei. După cum spune „Curierul Financiar", ia zilele trecute, s’a intrunit la ministerul de Interne comisiunea celor trei delegaţi al mi-n terelor de interne, domenii şi lucrări publice, insărcinată cu regularea modulul cum trebue făcută statistica generală a popula-ţiuneî din ţară. Comisiunea a opinat că aceste lucrări pregătitoare să se inceapă in intreaga ţară la 15 Noembne, de către trei comisiunî de flecara plasă, presidate de sub-preloct, controlor şi guardul-general al ministerului domenielor. D. ministru de interne va adresa in curând o circulară tuturor primarilor din ţară, aiă-tăndu-le scopul acestor lucrări, care nu este altul de căt acela prescris de legea de percepere din .882, ca să sa stabilească basele după cari să se facă recensemântul de 6 ani, c*ro va incepein Maiti viitor, pentru periodul 1886-1891. _______ Ni se spune că trupele ce manevrează im-pregiurul Pantelemonulul suferă mult din causa insalubrităţii ,locurilor, intemperiilor precum şi a lipsei re adtpost. Nu ne indoim, câ dacă aceste afirmaţiunl sunt adevărate, maî cu seamă pa timpul acesta atăt de variat'ce avem de căte-va zile, aceste trupe, şi in particular tinerii voluntari, trebue să sufere mult. O intrebare ne permitem a face respectuos d-lul ministru de răsboiu : De ce nu dă ordine ca aceste trupe să se adăpostească prin satele învecinate, Dobroteştilşi Panteleimo-nul, evităndu-se ast- fol multe maladii ce pot resulta din căuşele arătate Mişcarea populaţiei capitam! Bucuresci de la 30 Septembre pănă la 6 Octombre 1884: Născuţi 57 bieţi şi 72 fete; total 129, din cari 18 Israeliţl. Marţi 47 bărbaţi şi 46 femei; total 93, dia cari 3 Israeliţ. —— — — ..........**——■»— * ■ ■ —J—— Sos.rea şi primirea MM. LL. la Sigmaringen Vineri, 28 Septembre, Maiestăţile Lor au părăsit oraşul Munich la orele 11 Va dimineaţa. A. S. R. Principele Anton de Ho-henzollern, părintele Regelui nostru, fiind in zilele din urmă puţin indispus, M, S. Regele, însoţit numai de fratele Său cel mal mare, A. S. Principele ered'tar Leopcld de Hohenzollern, a plecat in Elveţia la pastelul de Wein-burg, situat in apropierea lacului C îs-tanţel, spre a vedea pe Augustul Seu părinte ; M. S. Regina, impreună cu A. S. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele mai mic al Regelui nostru, s’a îndreptat spre castelul de Sigmaringen, fiind însoţită de domnişora de oroare Romalo şi de adjutantul regal, maiorul Casimir. In gara de la oraşul Ulm, M. S. Resîna a fost întâmpinată de generalu1 guvernator al fortăreţel Ulm, precum şi de genera Iul comandant al trupelor, cari au salutat pe Mi jestatea Sa de bună sosire. La orele 7ij, M. S. Regina a sosit la SigmariDgen. A. S. It. Comitesa de Flandra, sora Regelui nostru, impreună cu cumnata Sa A. S. Principesa Frederic de Hohenzollern, precum şi A. S. Principele Vilhelm de Hohenzollern, nepotul M. S. Regelui, au iutâmpinat la gară pe Suveraua nâstră. Autorităţile civile şi militare ale o-raşuluî Sigmaringen se aflau pe peronul gărel şi au urat Majestăţeî Sale bună venire in aceste locuri; iar publicul numeros ce era faţă, a salutat sosirea Majestăţeî Sale prin strigătul: Trăiască Regina României. La sosirea in castelul de Sigmarin- fen, M. S. Regina a fost intămpinată e A. S. Frederic, Ducele de Anhalt, cu A. S. Ducesa Antoineta şi AA. LL. Principesa Alexandrina şi Principele Aribert de Anhalt, de A. S. R. Principele Baudouin cu AA. LL. Principesele Henrieta şi Iosefina şi Principele Albert de Fiandra cu suitele lor, precum şi de casele civile şi militare ale A. S. R. Principelui Anton de Hohenzollern şi ale A. S Principelui ereditar de Hohenzollern. Luni, 1 Octombre, la orele 3Vz dupe amiazî, M. S. Regele a sosit in Sigmaringen impreună cu auguştii seî părinţi şi cu M. S- Regina Saxoniel, venind cu toţii la castelul de Weinburg din Elveţia. Din causa indisposiţiuneî A. S. R. Principelui Anton de Hohea-rollern, n’a avut loc nici o primire. Seara a avut loc in castel un mare prânz de gală, la care afi luat parte 34 de persoane. Majestăţile Lor se bucură de o bună şi deplină sănătate.—-(«Mon. ofic».) ---------------------------------- Politica externă, a Âustro* Ungariei. Ziarul român „Tribuna" diu Sibiă, trateaza in modul următor această ces-tiune: In monarchia noastră sunt trei guverne, dintre care unul singur ropre-sintă monarchia întreagă; de sine sa înţelege, că singur acesta conduce politica externă şi singur el determină relaţiunile monarohiel cătră alte puteri. Politica externă nu este nici a Ungariei, nici a ţărilor de peste Laita, ci a monarchieî intregl, şi ea trebue să aibă in vedere interesele intregel mo narchii. Nu se poate cu toate acestea nega, că atăt guvernul din Budapesta, căt şi cel din Viena trebue să aibe oarecare inrîurire şi asupra politicei externe, şi această inrîurire e măsura greutăţii Iul in viaţa europeană. De căt-va timp Maghiarii se plăng ’nţe.reu, că guvernul Ungariei are puţină inrîurire asupra politicei externe a monarchieî şi că in stabilirea rela-ţiunilor monarchieî cătră a'te puteri na se ţine seamă de înclinările şi de interesele naţiunii maghiare. Ast-fel ocuparea Bosniei şi a Her-ţegovineî precum şi intreaga atitudine a monarchieî in tot cursul trecutului răsboiu oriental, ’I ,au supărat pe Maghiari. Stabilirea bunelor relaţiunî cu ţerile din Orient, şi in deosebire cu România, de asemenea nu pare un lucru după gustul Maghiarilor. Ceea ce insă de loc nu se poate impăca cu înclinările Maghiarilor e stabil ea bunelor relaţiunî intre monaichn ji Rusia, intrevederea dela Skiernievice. S’a dat dar o expresiune fidelă opi-niunel publice maghiare, cănd i s’au cerut in dieta Ungariei d-luî Coloman Tisza explicări asupra relaţiunilor stabilite intre mouarchie şi Etusia. «Ministrul-prezident Coloman Tisza, — zice «Peşti Napld»,—a simţit poiata acestei întrebări, şi ’şl a dat silinţa să dea ia întrebarea pr- un respuns pe căt se oate de fav. Jîil A băgat insă atăt de bine de seamă, ca mei cu un cuvânt macar să nu zică maî mult ori mal puţin (decăt ceea ce e neapărat do trebuinţă), in căt această parte a discursului seu a citit-o din o scrisoare, pe care o avea in mână. N’o amintim ac o? sta, pentru îă ne'am fi scandalisănd poate, că ministrul-president in ces-tiunile de politică externă nu face de-claraţiuni pe propria sa barbă, ci potrivit cu instrucţiile primite : o amintim, pentru'Ca să accentuăm impoitanţa declaraţiunilor făcute de ministrul-prezident». Ce cuprinde această declaraţiune importantă ? Nu este,— zice ministrui-president, — vorba de o simplă alianţă, inche-iată intre Austro-Ungaria, Germania şi Rusia, ci de una incheiată intre A-uslro-Ungaria şi Germana, la care s’a alipit şi Italia, şi România, şi Serbia, ba in cele din urmă chiar şi Rusia. Bine daca ’I aşa, care este posiţîu unea monarchieî noastre in această alianţă ? După slaba noastră pricepere, nu Austro-Ungaria, ci Germania a stabi www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA lit aceste relaţiunî de alianţă, iar A-ustro-Ungaria* merge şi ea cu Germania, peDtru că nu are incotro, pentru că se simte prea slabă spre a face o politică esternă pornită din propria ei iniţiativă. Puterea, care determina odinioară mersul evenimentelor mari ale Europei, după 1866 împărăţia Habsburgi-lor a devenit un satelit al Germaniei, şi a devenit aceasta nu prin catastrofa de la Koniggrătz, ci prin organisaţiu-nea ce ’şî a dat-o in urma acestei catastrofe. Popoarele, care unite odinioară in-tr’c împărăţie alcătuiau o putere formidabilă, de la 1866 incoace au in-ceput a se paralisa unele pe altele. Lupta de reciprocă stărpire. «anâpir-t6 politika», precum zice «Peşti Na-pl<5» a făcut monarchia noastră impotentă. Maghiarii, cei d’ântăiu, vezend monarchia in strimtoare, i-aii pus alternativa : ori ni se asigurează o posiţiu-ne, ca să putem stărpi pe cei-l’aţi concetăţeni ai noştri şi să stăvilim ori şi ce aevnt de desvoltare al lor, ori vă refusăm puterile noastre. Aă urmat apoi Cechii, urmează şi Cioaţiî, vor mai urma şi alţii; unul căte unul popoarele mai numeroase îşi manifestă disposiţiunea de a nu contribui la consolidarea monarchiei de căt cu condiţiunea,, că vor putea asupri pe cele mai mici ori in aparenţă mai slabi. împăratul, odinioară atăt de puternic asupra căruia priviaii -toţi cu frică şi nădejde, cu încredere şi neclintită alipire, acest împărat numai există: aici la noi e rege al Ungariei, in Boemia e rege al Boemieî, in Croaţia e rege al Croaţiei. Şi pretutindenea alipirea e condiţionată* numai : Te sprijinim, zic Maghiara, cată vreme eşti rege al nostru in deosebi, — iară noi, urmâză Cechii, cătă vreme eşti al nostru in deosebi, tot ast-fel Croaţii şi încetul cu incetul şi alţii. Este o faşă de disolvare politică, in care a intrat monarhia după 1866, şi cătă vreme ne aflăm in această farsă monarhia nu poate avea in hotărîrea relaţiunilor sale externe independenţa, pe care a avut’o in trecut, cănd unirea popoarelor o făcea puternică. Pentru ca să eşim din această faşă tristă, avem inainte de toate trebuinţă de pace, pace sigură şi generală de o situaţiune, in care se poate restabili echilibrul intern. De aceea noi, popoarele asuprite, vecjend stabilirea bunelor relaţiunî intre monarchie şi ţările vecine, prindem nădejde, că maî curând ori mal tărcjiu ni se va indrepta Soarta In deosebi pentru noi Românii stabilirea bunelor relaţiunî anume cu Rusia pune capăt unei situaţiuni pe căt de false, pe atăt de grele. Cătă vreme relaţiunile monarchiei faţă cu Rusia erau încordate, Maghiarii se impuneau in virtutea acestei încordări : acum nu se mai pot impune şi de aici inainte nu interesele lor de rasă, ci interesele monarchiei vor determina desvoltarea relaţiunilor dintre deosebitele elemente ce constituesc statul austro-ungar. Şi cel mai de căpetenie interes al Monarchiei este desvoltarea liberă a tuturor elementelor, emulaţiunea lor in lucrarea roditoare, iară noi nu dorim altă de căt aceasta. ——------------- » ----------~ DIN TRANSILVANIA. Cetim următoarele rînduri in „Telegraful romăn din Sibiu, de la 6/18 curent: «Consistoriul metropolitan esto întrunit de alaltă-ierî. Maî toţi membrii ordinari sunt presenţi, demn de o vie interesare pentru cursul afacerilor metropolitane. Afară de preasănţiţii domni episcop! de la Caransebeş şi Arad mal văzurăm cu această ocasiune notabilităţi bună-oară, ca d-nii Anton Mocioni, Bran de Lemeni, Babeş, Ianculescu ş. a. Se afirmă, că pentru congres s’ar fi designat termin pe 11/23 Noembre; de asemenee se vorbeşte de o achisi-ţiune nouă la consistoriul metropolitan, de care se leagă cele mai bune speranţe» . DIN AFARA A ligi 1 a Sir Charles Dilke a ţinut maî deunăzi in Manchesterfo cuvântare aspră contra Cameriî lorzilor, pe care o face responsabilă pentru relele din Irlanda. Dacă se va respinge — a zis oratorul — încă o-dată bilul de reformă electorală, atunci va fi timpul să se respundă la intrebarea: Ce trebue să se facă in fine cu această Cameră a lorzilor? Va fi vorba sau de o reformă, sau de o demolire, dar se §tie că e periculos lucru a supune case vechi unei repara-raţiuni radicale. Dilke a desaprobat ori-ce compromis, zicănd că guvernul a mers deja prea repede. Conflictul, ce ’l provoacă Camera lorzilor, se poate termina numai spre desavantajul ei. * In zilele trecute lorzii admiralităţiî engleze au ţinut in Portsmouth obişnuita inspecţiune anuală. «Pali Mall Gazette», care, dupe cum se ştie, a sulevat cestinnea flotei, revine din nou asupra acestei teme şi espune s tua-ţiunea exterioară ca foarte ameninţată indemnănd iarăşi pe guvern cu tot dinadinsul la o reformă a flotei. Nici odată, zice numita foaie, ţara nu & a găsit intr’o situaţie maî precară caas-tăzi in caşul unui atac din partea vreunei puteri. Sedanul a fost jucărie in comparaţie cu ceea ce ar aştepta pe Anglia. Daca «Pali Mall Gazette» nu va fi văzând lucrurile cu"ochi prea pesimişti, apoi flotă engleză cată să fie intr’o stare deplorabilă. Se zice, că unele nave de resboiu sunt inarmate cu tunuri, pe cari admiralitatea a interzis să le descarce sau să tragă cu ele, de oarece sunt temeri că vor plesni la prima împuşcătură. Serbia veche Din Niş se anunţă către «Politische Correspondenz», că in Prizren au is-bucuit tulburări, in cari au pierit doi turci şi patru sârbi. Membrii tribunalului au fugit, iar mutesariful sau a fugit, sah stă ascuns. In urma acestor intimplări s’au trimes opt batalioane Nizami la Prizren, fosta capitală a vechiului regat şerb. - Se zice, că tulburările aă isbucnit din causa resis-tenţel locuitorilor contra unei conscnp-ţiuni, ordonată de guvernul otoman. Dupe alte versiuni turburările ar sta in legătură cu mişcarea, incepută iarăşi de un timp incoace, pentru reînnoirea ligei albaneze. Confereuţa Africană ! Anglia a acceptat in principiu invi-vi tarea la confereuţa-Congo. Insă guvernul din Londra pare a fi dispus se tacă multe obiecţiunl contra programei conferenţei şi ar tinde mai ales, dupe cum se anunţă din Berlin cătră «Standard», se obţină o amânare a desba-terilor, ca in interval o comisiune internaţională se definească noţiunea libertăţii comerţului pentru fluviele A-fricoi occidentale. Cu aceasta concordă şi ceea ce a scris deja «Times» intr’un articol asupra acestei afaceri. Foaia cetăţii declară, că Anglia acceptă invitarea ia conferenţă cu condiţia unei discuţiunî şi cercetări prealabile, pentru că ea nu poate admite internaţionalizarea teritorului de la Niger. Foile streme se intreabă, daca Italia va merge de astă-dată alături cu Anglia şi conchid, că va face aşa, din-tr’o telegramă din Roma, in care se spune, că guvernul italian a cerut să fie chiemat ca participator activ la des-baterile conferenţei asupra regulării dreptului de ocupai me a teritorielor neocupate in Africa occidentală. — Se pare că America de Nord e decisă a accepta propunerile Germaniei. Foile americane, ca Herald din New-York şi altele se bucură, că Germanii, Francezii şi Americanii vor lua sub scutul lor statul cel nou de la Congo. Afară de împrejurarea, că banii americani şi energia americană au deschis lumii vastul teren de la Congo, înflorirea noului stat african ar fi pentru Statele . Unite o afacere de cea maî mare importanţă practică. Acolo s’ar deschide un teren prea favorabil de desfacere pentru fabricatele americane, mai ales pentru mărfurile de bumbac. __ — .......— ---------------- ALEGEREA NOULUI PATRIARH ECUNENIC Această inaltă alegere, spune Ortodoxul, s’a făcut in ziua de 1 ale curentei, precum urmează. Maî ântăiu se supuse Sublimei Porţi o listă de 13 candidaţi, spre a şterge dintr’insa pe aceia cari n’ar fi agreaţi; lista insă s’a înapoiat intactă şi corpul electoral, compus din clenci şi mireni, a avut să aleagă 3 din acei 13. Voturile s’au împărţit ast-fel : din 67 voturi, mitropolitul de la Nicea a avut 61, mitropolitul Derkon 58 şi cei de la Mitile-ne 45 ; ceî-lalţî candidaţi aii avut voturi maî puţine, afară de unul, care nu a avut nici un vot. Urmând apoi ca dintre cei 3, cari au obţinut voturi mai multe, să se aleagă de inaltul cler unu singur, care să fie patriarhul, au descins in biserica pati.arhală şi procedând la vot au ales pe mitropolitul Derkon Ioachim cu 11 voturi, pe cănd cel de la Nicea a obţinut 5 şi cel de la Mitilene numai unul. Prin urmare mitropolitul Derkon s’a aclamat cu mult entusiasm de patriarch, sub numele de Ioachim IV. El se bucură de o reputaţiune frumoasă şi alegerea se pare a fi foarte nemerită. DIN JfTJDB’fEî Culesul viilor.-In mare parte din podgoriele Odobeştî şi Panciă a început culesul deja la i Octombre ; alţii vor începe in curând, spune «Vocea Putnei»: ^ Cumpărătorii de vinuri de şi sunt sosiţi in număr indestulător, se abţin de a o- feri preţuri, in credinţă că mulţi din pro-pietarî, obicnuiţi a nu avea vase, vor fi nevoiţi a accepta ori ce preţ.— Aflăm insă că acei proprietari au inceput a ’şi cumpăra vase, aşa că dacă acest escmplu se va imita de toţi, n’ar ma: fi espuşi in yiitor la discreţia cumpărătorilor. * Juraţi condamnaţi. - - «Emanciparea» din Bacău spune, că Sâmbătă, 6 curent, neputăndu-se complecta comisiunea juraţilor din causâ că judecătorii poporului aii lipsit, Curtea a fost nevoită a amăna procesul care era la ordine, condamnând tot odată pe juraţii absenţi la căte 200 lei noui amendă. Avis juraţilor condamnaţi, şi cari vor avea un motiv legitim a scusa absenţa lor, pentru a fi scutiţi de această amendă. * Scarlatina in oraşul Bacău.— Ace laşi ziar spune, că in acel oraş şi mai că seamă in mahalaua Precista, scarlatina a inceput a decima mai cu seamă popula-ţiunea săracă. Copii până la etatea de 1014 ani cad victime in fie care zi sub funde acestei flagel, şi apoi tocmai atunci, cănd medicii, şi de oraş şi de judeţ, d-nil d-rl Mancaş şi Dumbraveanu au plecat la Bucureşti, pentru congres. ------------------------------- In ziua de Duminică, 30 Septembre 1884, s’a desvălit statua protopopului Tudor, aşezată in curtea şcoaleî profesionale de fete, fondată de fericitul testator. Această ceremonie s’a celebrat printr’un parastas la ca^e a servit in biserica S-ta Vineri, P. S. Sa Ar-chiereul Calist. După terminarea serviciului divin in biserică, s’a cetit in faţa statuei sânţirea apei de către bătrânul Archiereu Calist, asistat de mai mulţi preoţi cari serviseră la parastas. Terminăndu-se şi sânţirea apei, Reve-renţia Sa protopopul de Ilfov—părintele* Vas de Popp — a ţinut un discurs pe care ’l vom publica in numărul viitor.’ După părintele protoereu Popp, preotul C. Enescu,^ in calitate de repre-sintant al societăţii Clerului român «Ajutorul», la această serbare, a ţinut următoarea alocuţiune, in numele societăţii. Domnule Epitrop ! Societatea Clerului român «Ajutorul», ’mî a făcut onoarea a mă delega, inpreunâ cu alţi membrii societari s’o represint la solnmnitatea desvăluirei statuei fericitului intru pomenire Tudor Protopopul. Fericitul fundator, mişcat de simţimântul bine-faceriî, n’a uitat a înscrie *in testamentul seu generosul fond de [zece mii lei pentru societatea nâstră,—fond pe care d-ţa, domnule Epitrop, ’l ai remis imediat casei. Prin această fericitul fondator ne-a dat un loc in familia ce ’şî a format prin bine-facerile sale. Nu lipsim dar şi nu vom lipsi d’a depune simţi-mintele noastre de recunosştinţă memoriei fericite a protopopului Tudor. Domnule Epitrop! Biserica, şcoala şi asilul, pe lângă acestea, ajutoarele date diferitelor case de bine-facerî, sunt monumentele neperitoare ce protopopul Tudor ’şi a ridicat in inima socie. tăţei române. Monumentul insă, care ni’l infaţişează in marmură şi pe care însuşi a disposat a i^se ridica dinaintea şcoalei, îl putem considera ca o altă bine-facere, căci ceea ce recunoştinţa ar fi venit să facă maî târziâ, el a făcut mai curând, nu pentru slava numelui şeii, nu, ci pentru a sta pildă de bine-faceri şi a spune tuturor celor ce ’l vor privi: Nu vă arat ce am făcut, ci vă arăt ce trebue să faceţi! Dar, domnule Epitrop, ceea ce a voit protopopul Tudor, d-ta ai indeplf nit. Cu drept cuvânt te poţi mândri de încrederea ce fericitul fundator a pus in d-ta, ca să-I realisezî voinţa şi sâ’i administrezi instituţiunile fondate de dlnsul: şcoala şi asilul. Societatea clerului mirean aduce tributul săă de recunoştinţă memoriei unicului dintre protopopii români, care a consacrat in-treaga sa activitate dorinţei de a ’şl dota patria cu instiluţiuni ca acestea. Cu respect şi recunoştinţă depunem pe braţele statuei modesta coroana ce ’i împleteşte societatea noastră. Trăiască România! Trăiască instituţiunile Protopopului Tudor 1 ‘ Trăiască d-1 Pache-Protopopescu, administratorul acestor instituţiuni, şi familia sa! Preparaţiunile făcute pentru ceremonia desvăluirei, atrăsese un public numeros. Elevele şcoalei au intonat un imn in memoria fundatorului, după ca re a urmat un alt imn, cănfai de elevii şcoalei normale a societăţii pentru in-văţătura poporului român. Statua este sculptată in marmură albă, aşezată pe un piedestal inalt tot de marmură. Pe patru laturi a le piedestalului sunt scrise cele patru legături mari. 1). Fondul pentru întreţinerea şeâleî profesionale, «Protopopu Tudor». 2) Fondul pentru întreţinerea ospiciuluî de la Udricani. 3). Fondul pentru măritişuri şi 4). Fondul pentru construirea apartamentelor din curtea bisericei St. Gheorghe-vechiii, la a căreia reclădire reposatul testator a contribuit cu 60,000 lei noul. Faptele acestea sunt destul de elo-cinte pentru a vorbi prin ele inşile de patriotismul unui protopop, care ’şî-a rezervat toate economiile sale unor astfel de scopuri!.—(«Ortodoxul»). ------------------ -$•<>•$>—--—---- Concursul musical de la exposi-ţia din Iaşi Iată cum descrie ziarul „Liberalul" acest nostim concurs: Joi, a avut loc, in localul exposiţiu-neî, pe la orele 2-4, un concurs intre musicanţii români (lăutari) din Iaşi, Brăila şi Focşani. __ A inceput a cănta banda d-lui Stanică Bărlează din Brăila. S’au executat două arii naţionale prea bine reuşite, şi in care partea principală a avut od-1. Bărlează. Publicul a aplaudat mult pe esecutant, care in felul şi forţa talentului său a rupt căte-va strune şi mai pe jumătate părul de la arcuş. După aceasta, d-1 Ioan Racu, < a Focşani, a inceput a executa un pot-puri naţional, pe naiie. Acest instrument, care era foarte usitat in vremurile vechi la noi in ţară, este acumcu totul părăsit şi arare-ori se mai găseşte pe unde-va un cântăreţ din naiie Esecuţiunea d-lui Racu a fost prea meritorie şi d-sa a recoltat partea cea mai mare din aplausele publicului. Veni apoi taraful d-lui I. Arghir din Iaşi, care esecută Marşul Expoz ţiu-nex, compus de insuşi d-1. Arghir. Compoziţiunea este plăcută, cu toate FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 9 Octombre — Amorul este poesia simţurilor. Balzac. (Urmare) (*) Simţitoarea, tânăra şi neprihănita femeie se aruncase pe un divan, şi, cu | capul afundat intr’o pernă, stătu multă vreme asa, străngăndu-şî şi micele ei măinl avend in toată carnea o fermen-taţiune neînţeleasă, neputăndu-şl linişti nici simţurile, mei spiritul, având pentru acest necunoscut, a cărui presenţă o impresiona aşa de tare, un necaz năbuşit. _ Dar mândria sa de femeie onestă să revoltă. _ — Sunt nebună, ’şi zise ea rădicăn-du’şi capul, sunt nebună să mă preocup pănă in aşa °rad de un model, de cine-va pe care ’l plătesc! După dejun, trebui să inventeze o înşelătorie complicată pentru a putea duce frumosului seu prisonier provi-siunile necesare, fără a deştepta bă nuelî. Acest lucru o incăntă. Charles Morose măncâ cu mare poftă *) A se vedea numerul de la 6, 7 şi 9 Octombre. şi cu o plăcere răutăcioasă înmulţi căt putu ocasiunile de-a h servit de acea frumoasă damă. _ Cu toate acestea, in ciuda hotăririi j sale, contesa care ’şi promisese să stea nepăsătoare, fu silită să observe cătă delicateţă de spirit şi cătă distincţiune in maniere avea tenerul orb. Şi aşa de mare era potriveala modului lor d’a simţi şi d’a judeca lucrurile, in căt, după o oră de conversa-ţiune, o simpatie evidentă să stabilise deja intre contesa şi modelul său. De aceea cănd veni momentul să înceapă lucrul, tânăra femeie să simţi mult maî încurcată de cum fusese de dimineaţă. In zadar ’şi zicea că era absurd să se dea înapoi, şi că starea el la îndoială putea să dea naştere la niscai-va cugetări curioase in spiritul modelului, nu indrăsnea să’l invite să se des-brace. Charles Morose, citind limpede ceea ce să petrecea in spiritul tinerii contese, ’l veni in ajutor cu multă bunăvoinţă. — Poate că vrei să începem, dâmnă? Isabelâ tuşi puţin ; sângele ’l să urcă in obraz. Şi fiind-că tot tăcea, Charles Morose reîncepu : — Să mă desbrac... Contesa tresări din cap pănă ’n picioare şi ’i scăpă penelul din mănă. Foarte apăsată, începu să’i zică : — Am pregătit o eşarpă lungă de lăDă... e lăngă d-ta acolo... pe divan. — Ift’o. — Aşa... această eşarpă... o să şeii crez, să te servi de eâ ?... Cu amândouă măiuele ’şî comprima bătăile din piept, şi nu indrăsnea să termine frasa. v — Da, doamnă, răspunse tânărul, am servit deja de model pentru un Christ; cunosc cum trebue infâşurată eşarpa. — Da, domnule, întocmai ca pentru un Christ. — Ş’apoî ’l vei putea d ta aşeza cutele maî bine... Şi zicănd aceste vorbe, Charles Morose incepu să se desbrace in toată libertatea. Un val de sănge roşi faţa lsabelei, ’şi puse măinele la ochi, căzu pe un scaun, incapabilă d’a face nici o mişcare ca să se depărteze. Intr’un minut tânărul se desbrăcâ de vestminte şi se acoperi cu multă îndemânare cu eşarpa cea albă. Totuşi, de şi era in toată splendoarea tinereţii, şi că n avea a se teme d’o examinare ae aproape, se simţi foarte ruşinat să se arate in asemenea stare. _ In picioare, nemişcat, foarte emoţionat, trebui să se silească a atrage atenţiunea eontesii. — Doamnă... sunt gata. — Ah ! răspunse ea sculăndu-se şi, lăsând să ’i cază măinele, ’şî aţinti o-chiî pe strălicita goliciune a trupului. 1 Dar, îndată, se petrecu ceva foarte neînţeles. Cuprinsă de o emoţiune neînvinsă, Isabela se făcu albă ca pănza; nu mai respira, pleopele clipiră mai repede, ochii i se ipvăluiră şi căzu inanimată. Charles Morose abia avu timpul să o primească in braţe ;— contesa’şi reveni repede in fire. Deschizând ochii, se văzu cu faţa rezemată de sânul gol al modelului care o depunea incet pe divan. Profumul acestui corp tânăr, al cărui contact ’i ardea faţa, făcu pe Isa-bela să se lumineze cu desăvârşire. Ssoase un ţipăt sălbatec, şi, cu o mişcare nervoasă, eşi din braţele orbului. — Leşinaseşi, doamnă... încercă să zică bietul model. _ — Da, da, o ameţeală.,.. Nu e nimic... s’a sfârşit. Făcu căţi-va paşi foarte agitată, apoi, d’o dată, oprindu se in faţa pânzei, pronunţă toarte grav : — Aide, să începem. Trecuseră zece zile de cănd frumoasa contesă lucra la portretrul sfântului Sebastian. Acum, nu’i maî era urît ; din contra, un exces de agitaţiune ’i surexcita facultăţile; era o existenţă cu totul nouă unde găsea prilejul să 'şi exercite in fine toată energia sa. Nici nu să poate inchipui căte şiriţenii a trebuit să invente ca să ’şi sustragă modelul de la ori-ce privire şi să ’l îngrijească in tot ce avea trebuinţă, fără să deştepte bănuielile teribelei sale mame. Dar, departe d’a fi obosită de grijile şi temerile ce ’l aducea tânărul săh model, acesta ’î era mai scump din zi in zi. De acum inainte, nu mai era singură, avea un secret,—lucru indispensabil femeilor,—’şi punea in joc liniştea, ba poate chiar reputaţiunea; avea emoţiunî continue, trăia in sfârşit 1 Avea lăngă dânsa pe cine-va a cărui infirmitate ’l făcea asemenea unui pe cine-va de care trebuia să ai-■ijâ, să ’l privigheze, şi chiar de trebuia să se teamă; De cinei care ’l putea măngăia sau ta; pe care ’l putea inveseli sau ta după capriţiul săă. urajată de blândeţea şi de extre-ezervă a orbului, in care apreciase id un caracter nobil şi delicat, in-1 adesea cu el căte-o convorbire tă. . .. . t aşa de simţitor unul ca şi altui, ,ul şi modelul să aventurau in cal-ităciri, unde cufletele lor oneste itălneaă şi să confundau, Puţin puţin, intro duioasă intimitate, t-fel, că intr o zi, contesa, mce-sâ’şi analizeze conduita şi senti-,ele, rămase înmărmurită consta-cu ce repeziciune ajunsese la a-grad de familiaritate afectuoaSŢ ■a nevoită să mărturisească, că de acest necunoscut era acelea, era ată numai de el, cugena la dens incetare ; dimineaţa, era grab vază ; avea tot-d’a-una o senşa 3 fârte turburătâre in timpul 0)®' ucru, gusta o plăcere eulps bi rădicările măsurate ale aces t gol şi tânăr, să privească aces strălucitoare de frăgezime ş era de părere că acest tânăr era , amabil, plin de cualităţi ales » ; că ’l admira, da, ea mănd a i de Kernec ’şl admira modeiui-e că era să’l iubească? La ideie, marea doamnă i^galn ( o scânteiere de orgoliu tr chil săi, dete din cap m s , 1 sfidere, şi sculăndu-se, an ' L www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA că conţine reminiscenţe, şi execuţiu-nea n’a lăsat nimic de dorit ; putem zice c’a fost cel maî bun ansamblu, din câte s’au produs. „ Taraful lui Ionică Barbu din Iaşi, au succedat d-lui Arghir. d-1 Barbu, fiul vestitului vechiu staroste de cobzari, inmortalisat de d-1 Alexandri, a cântat vr’o două romanţe naţionale cu multă măestrie. De şi d-s5 nu,mai posedă o voce puternică ce-o avea odinioară, totuşi a fost destuljde. plăcut şi mult aplaudat. n Un flautist din trupa d-lui Barbu esecută cu mult talent un potpuri naţional, şi fu de multe ori intrerupt cu aplause frenetice. După o nouă succedare a acestor trei bande, musica regimentului al 8-lea e-secută o prea frumoasă compoziţiune originală. \poi, după un marş esecutat de tarafurile întrunite, se anunţă continuarea concursului pentru ziua de Sâmbătă, 6 curent. Localul intreg al expoziţiunei şî^de-pendenţele era invadat de un adevărat potop de lume. N’aveai in cotro te întoarce, nici pe unde resbate. Pe lăngă minunate obiecte ce se aflau expuse spre admirarea vizitatorilor, in acel moment se mai putea privi, o expoziţiune improvizată... de figurile cele mai gingaşe şi mai atrăgătoare, a sute de tinere representante ale sexului frumos. Foile vieneze reproduc'ru''mătorul pasaj dint.r’un romanţ american : „Era noapte; perechea aprinsă de iubire se furişă din lumina lunel sub umbra unui teifi. Cănd buze e lor se atinseră, se auzi un sunet voluptos, ca şi cănd o vacă ăşî scoate piciorul posterior dintr’un noroifi mocirlos". • In zilele din urmă sa deschis testamentul lut Ilans-Makart. care lasă o avere de 300,000 dorini. Testamentul institue pe văduvă şi pe copil legatari universali. - e vorbeşte că un neguţător de tablouri din Londra a oferit 150,000 florini pentru atelierul marelui pictor. Despre marina anglesă. francesă şi ităliană srăsim următoarele date in ziarele străine . Personalul marinei englese. cuprinzând ma-teloţil flotilei de infanterie de marină, reser-va navală şi- voluntarii marinei, se urcă la cifra de 72,000 oameni pe cănd Francia dis-nune uenfiu un resbel maritim, de 172 000 oameni, din cari 6fi,000 sunt marinari Personalii 1 marinei italiane se urcă la cif-a de 210 000 oameni, din cart 148,000 marinari. ” Prin urmare Franria si Italia dispun incaş de eventualitate de 382 000 oameni bine exercitat! pentru a combate pe mare in contra unul personal engles de 72,000 oameni. Progresul medical romăn — Anul VI No. 39 are acest sumar Revista.—Despre Tuberculosă. - Medicină legală.—Varietăţi ştiinţifice.—AnunciurI Dreptul, anul XIII, No. 27 are acest sumar Jurisprudenta rbmănă.— înalta curte de casaţiune şi justiţie, secţiunea I: Chiriaclii H. E. Servilii cu Enrieti Rascovicl.—înalta curte de casaţiune şi justiţie, secţiunea II: Panait Anghelidi cere a fi inscris i.n listele electorale.— I6n Rădulascu, aceeaş cerere.— Eduard A. Naghy. aceeaşi cerere.--Curtea de apel din Bucureşti, secţiunea III: Şae Tuuten cu Şloira Kissingher.—I. B. Cantacuzino cu Elena Stefănescu Savini.— Aceleaşi persdne. Tribunalul Ilfov, secţiunea II: Ştefan Mihăi-lescu cu Primăria capitalei.—I6n Rădulescu cere a fi inscris in listele electorale.— Tribunalul Ilfov, secţiunea IV: Eduard A. Naghy cere a fi intcris in listele electorale. Jurisprudenta străină. — Curtea de apel din Paris, secţiunea VI: Francis şi Jacquet cu Creditul fonciar din Francia. talia a fost ieri de 71, dmtre cari 3 la Gî-nua şi 26 la Neapole. (Ilavas) Li oitaţht^i ŞTIRI MĂRUNTE Din „Pesta la Paris" aii ajuns in şapte ceasuri patru porumbel. Intendentul comite-lut Karolyi din Budapesta cumporase din Paris patru porumbel rari, in vara roc După ţ.e i-a ţinut cinci săptămâni închişi cu porumbeii săi, intr’o zi le-a dat drumul crezând că se vor fl aclamatizat. Cel patru po-porumbel francezi s’au despărţit indată de cel ungureşti, aii sburat de trei ori in jurul Palatului, ca drept adio, apoi aii plecat şi s au tot dus spre frumoasa lor patrie. Patru zile in urmă intendentul a primit Înştiinţarea, că trei din pornmbeil vânduţi in Paris, s’afi in-tors. Epistola purta data zilei in care li se dăduse drumul porumbeilor in Pesta. Aşa dar au făcut drumul in Paris in vre-o şapte ceasuri, >A1 patrulea porumbel va fl căzut victima a improvizatei călătorii de plăcere. • Contesa Bose.lr-posată nu de mult in ICas-sel, a sstat facultăţii ae medicină a universităţii din Berlin suma de 780,000 mărci, pentru a se da burse studenţilor fără mijlă-ce. Acum căte-va zile această sumă s’a şi liberat Casseljuniversităţil. * Din Paris se scrie, că ziarul „Petit Journal", ce apare in fie-care zi in 600,000 exemplare, s’a transformat intr’o societate pe acţiuni cu un capital de 25 milioane franci, impărţit in 50,000 acţiuni, de căte 50o fraucl. Din Bruxela se telegrafiază, că mal mulţi capitalişti, intre cari baronul Hirsch, a cumpărat cu 200,000 franci ziarul „Independance Belge", ce va apare de la 1 Noembre sub aceeaşi redacţiune cu preţuri reduse şi va urma o politică liberală moderată. * La Turci domneşte credinţa deşartă, că e-clipsul lunel este un urs enorm, care se sileşte să prăpădească luna. Dacă monstrnl va eşi odată victorios din această luptă, luna va pieri şi nici pământului nostru nu’I va merge bine. De aceea Turcii, de căte ori este eclips de lună, fac un sgomot şi o gălăgie infernală, bătănd In tingiri, căldări etc. spre a incuragia luna şi a speria pe urs. Aşa s’a intămplat şi maîde-unâ-zi cuocaziunea eclip-sulul lunel. In Stambul — după cum se anunţă — in acea noapte, putea cine-va crede că afi Băvălit duşmanii in oraş. Prin mahalale era un sgomot ingrozitor; Turcii dedeau din puşti şi pistoale şl — ati scăpat luna din gbiarele ursului! VARIETĂŢI Oălngărlt cliartrensienT şî au serbat in zilele acestea aniversara de 800 ani de la intemeiarea ordinului lor. Căluguriî aceştia trăiesc strict isolaţî şi astă-zî tocmai aşa precum prescrie regulele intemeiătorulul acestui ordin, ale s-lul Bruno. Fie care locueşte deosebit in coliba sa, singur ’şl face rugă-ciunilo, singnr lucrează şi singur şl face fie care preumblarea zilnică. Pe zi de căte două ori, in fie care noapte căte o-dată, so adună toţi şi 'şl citesc breviarul, şi numai la sărbători mari prânzesc impreună dar şi atunci in cea maî mare linişte. Ord nul e mândru, că in decurs de 800 ânî al esistenţeî sale nimic nu a slăbit din strictele sale regule, şi că nici o reformă n’a primit, chiar nici reforme oferite de papa. Ast-fel o-dată Roma a vrut să facă episcop pe şeful Chartreusiem-lor, insă aceasta tot aşa de puţin a succes, precum nu a primit o concesiune a papei, prin care celor bolnavi şi bătrâni dintre den-şiî li se permitea mâncarea de carne. De cănd eşistă mănăstirea nici unul dintre călugări nu a mâncat de căt mâncări de plante, şi ca să dovedească papei că şi aşa pot trăi timp indelungat, deputaţiunile ce le trimit la densul constau numai’ din bărbaţi bătrănl de căte 80 de ani. Chartreusienil cuminecă incă şi acuma culcaţi, dupăorănduiala st-luî Bruno, şi după hostia sfântă beţi vin nesflnţit La prănz beati apă, după un obiceitt vechii dintr’o oală de lut cu două urechi. Dar un obiceiu maî strict de căt hainelo de păr, de căt posturile şi de căt toate chinurile ce şi-le impun, este obiceiul de a se rade pe cap de căte două ori pe lună chiar şi pe frigul cel maî mare al ernel. Vestitul liqueur «Ohar-treuse», nu se preparează in^mănăsire, ci ’l fabrică fraţii la o anumită depărtare de mă năstire; din acest liqueur fle care călugăr capătă căte o sticlă pe an, dar de cele maî multe ori 'şl ţin de datorinţă de a-1 lăsa neatins.—(Gaz. Trans.). NOTIŢE LITERARE Contemporanul.—Anul IV No. 4 are acest sumar: , Hotărîrea lui loan Butuc şi bogoslovilor, schiţă din viaţa seminarelor.—O scrisoare— AlpaigrotizărI in „Telegraful".— Ţiganul cu Rusul, (anec. populară). —Ilommel despre holeră —Despre cuvântul an şi despre etimologia dată de d-1 V, Burlă etc.-Armonia iu natură, (va urma).—Este sau nu Dumnezeu, (va urma).—Un respuns.—Respuns d-lul Mu-zicescu. — Despre inteligenţa miţelor. — Şi moartea sosi-va. Un ghebos tălhariti.— Felurimi. Revista societăţel „Tinerimea Română .— Anul III, No, 7 are acest sumai Congresul Studenţilor.—Creditele Agricole.-Industria română, urmare.—Fata Mitani. Portrete-—Parcă’! apă ! anecdotă populară in versuri.—Firea omului in legătură cu ceea ce mănâncă.— Memoriei lui Davila Cântul unul solitar; Romanţă; In Lan; versuri. — Anunţuri. De Frieoaso ! eşti cu mine (anecdotă populară). Diverse anunţuri. Serîicinl telepSc ai ,MicI Libere" 21 Octombre, 1884 — 9 ore 43 m. dim. Puia. 20 Octombre. • Generalul Briăre de l'Isle telegraflează astă-zî din Hai-Phong că inimicul s’a arătat in mare număr in regiunea fluviuluI-Rosiu, şi că trupeie chinizescl, ataeănd Tuyen-Quang la 13, au fost respinse cu mari pierderi. Pe de albi parte amiralul Coubert telegraflează din Ke-Lung, cu data de 19, că trupele sale se ocupă cu construirea de blochaus împrejurul posiţiunilor de cari le-au luat. Pfesta 20 Octombre. Camera deputaţilor. In cursul discuţiunil ţinute asupra proiectului de adresă ca respuns la discursul tronului, d-1 Tisza a rostit un discurs energic in contra/partisanilor antisemitismului. . Primul min’stru a zis că^ va supraveghia de acum inainte cu cea maî mare atenţi uno doctrinele antisemitice şi că le va apăsa pe căt se va putea; că justiţia intr’adevăr prescrie pedeapsă nu celor rătăciţi; ci celor ce rătăcesc pe slţiî. D-1 Tisza a declarat in urmă că trebue se se considere ca falsă aserţiunea după care evreii ar sprijini pretuţindenea guvernul; si a citat esemplul de israeliţil cari, intimidat! de adversarii lor, au dat votul lor candidatului antisimetic (aplause). Preotul catolic Jânosy a protestat in contra discursurilor antisemetice a preoţilor Zi-mandy si Homlosy cari, după dânsul, n’au interpretat de fe sentimentele clorului catolic. Bruxel. 20 Octombre. Alegerile municipale, ce au avut loc ieri in Belgia, ati asigurat victoria liberalilor in cea mal mare parte a oraşelor, şi anume la Bruxel şi Anvers; dar in sfârşit clericalii dobândesc două capitale de districte şi trei capitale de cantoane. Liberalii susţin că efectul moral produs de resultatul alegerilor e cu totul in favoarea lor in marile oraşe. La Malines s’au intămplat tulburări cu o-casia alegerilor. S’au spart geamurile mo-nastirilor. Poliţia a făcut 17 arestări. Mal mulţi indivizi au fiuerat ieri pe Regele cănd se preumbla călare pe bulevardul din Bruxel. Unul din aceşti indivizi s’a arestat Paris, 18 Octombre. Senat. — O interpretaţluno a domnului de Gavard e asupra ăestiuneî Egiptului s’a amă-nat la 20 Noembre, după cererea d-luî Jules Ferry. Berlin, 20 Octombre. Se confirmă scirea că Anglia a adoptat in Drincirnfi invitaţiunea ce i s’a făcut de a lua parte la lucrările Conferinţei, ce trebue să reguleze cestiunea Conguluî. Cu toate astea guvernul englez mal cere desluşiri asupra jător-va puncte. Nu e adevărat că conferinţa definitivă va fl precedată de o altă Conferinţă preparativă. Statele-Unite au primit invitaţiunea adresată lor. Turcia nu va fl represiutată in această Conferinţă. Cairo. 20 Octomb-ie MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă in intreprindere facerea canalului din portul Giurgifi Valoarea lucrărilor de execulat este de 2,000 000 lei. Licitaţiunea se va ţinefia minister şi la comitetul portului Giurgiu, in ziua de 8 Decembre 1884, orele 4 după amiazl- Se atrage atenţiunea concurenţilor că su-pra-oferte nu se primesc. MINISTERIUL DE RESBEL Fiind-că in urma publicaţiei Nr. 4.420, inserată in „Monitorul oficial" Nr. 69 din 1884, nu s’afi oferit preţuri avantagioase, pentru aprovisionarea carnel necesară măcelărieimilitare din Bucureşti, se publică spre cujios-cinţa doritorilor că se primesc din nou oferte, atăt la minister, căt şi la intendenţa depositelor, tot in condiţiunile publicaţiei sus aretate, pănă la 16 Octombre 1884- Regimentul 7 linie. Acest regiment, având necesitate de 9,618 metri pănză americă, 27 metri, 12centi-me-tri postav civit şi 732 metri, 24 centi-metri pănză flanc ; Comisia de administraţie publică pentru cunoştinţa amatorilor, cari ar dori să ia in an-treprisâ această furnitură. Licitaţia se va tine in ziua de 16 Noembre 1884 in cancelaria regimentului, oraşului Tulcea, la orele 10 a. nr, conform leger comptabilităţel generale a Statului. Directorul acestor enorme lucrări este d. col. Anton Berendeiu, comandantul regimentului I de Geniu. După informaţiunile noastre, împrumutul oraşului Bucureşti s’a întrecut cu 6 milioane iu subscrierile din Capitală. Ne mărginim la această veste, pănă ne-or sosi ştiri de la sucrusalele Bân cil naţionale şi din străinătate. De sigur că împrumutul va fi acoperit de mal multe ori. Acest fapt va dovedi creditul de care se bucură, a-tăt in piaţa noastră căt şi in străinătate, administraţia comunală a capitalei. Să îndreptăm o greşală. Nu comitetul partidului liberal-con-servator a hotărît să se ţină in zilele astea o întrunire la Ateneu (căci acesta a ordonat abţinerea), ci comitetul de acţiune al partidului liberal-naţional. D-şoara Carlota Leria, distinsa nds-tră cântăreaţă, va da in zilele astea un concert in Galaţi. Membrii Congresului medical, după închiderea şedinţelor din nnulăs'a, s’aii Întrunit intr’un banchet frăţesc, la otelul Bulevardului. Viitorul congres se va ţine la ;Iaşi. Escadronul 4 tren. Se publică spre cunoscinţa generale că, in ziua de 20 Octombre 1884, orele 10 diminăţa, se va ţine licitaţie conform art. 179 din regulamentul de administraţie militară, in cancelaria escadronuluî 4 ;ren, pentru aprovisionarea următoarelor efecte de micul echipament: 74 cravate, 36 perechi obele pănză, S7 perechi mănuşi lănă, 87 necesare (aţă, ace f6r-fecl), 46 traiste pentru orz, 19 linguri, 87 perechi pinteni, 52 perechi căpute şi 87 perechi pingele. —--------------------------------- PREŢUL PRODUCTELOR Beehet 7 Octombre. Gâu ghirca, kila lei, 50—60. Porumbul, kila lei 52—60. Orzul, k:la lei 36—40. Ovăzul, kila lei 36—40. Secara, kila lei 52—56. T.-Severin, 7 Octombre. • Grău ghirca, calitatea I, kila lei, 58 62 Porumbul, kila lei 58—62. Orzul, kila lei 40—54. Secara, kila lei 52—54. Giurgiu, 5—7 Octombre. Grătt ciacăr, calitatea I, greutatea 52—56 livre, kila lei 45—52. Grău ciacăr, calitatea II, nreutatea 55 —58 Iii e, kila lei 50 60. Porumbul, greutatea 57—59 livre, kţla lei 52_54. Orzul, greutatea 42—46 livre, kila lei 40- -42. Meiului, greutatea 56 — 57 livre, kila lei 40-42. Procesul, intentat guvernului egiptean de către administratorii Casseî Datoriei publice, s’a amânat cu patru săptămâni in urma unei înţelegeri a părţilor. Algeria, 20 Octombre. Ieri s’afi intămplat patru caşuri de moarte cholerică la Oran. Roma 20 Octombre. Numărul caşurilor cholerice morale in I- ULT1ME ŞTIRI In privinţa lucrărilor de fortificaţie ce regimentul de Geniu execută in jurul capitalei, mulţi confraţi aii dat in-formaţiunî exagerate. După propria cercetare, putem afirma cu siguranţă in privinţa acestor lucrări, cele ce urmează: Studiele s’au tăcut de către oficerii noştri de Geniu pentru toată împrejmuirea oraşului ; esecutarea planului n’a inceput însă de căt de o lună de zile la fortul Otopenî; de vr’o 20 zile la Mogoşoaia, şi astăzi pleacă o altă companie de geniu peutru fortul Tunari, proprietatea d-lui G. Vernescu. I risblienţiune Având clădit o şcoală in comuna Bârza pentru invăţămăntul rural, după toate cerinţele igienice, doresc a avea un personal didactic. care să corespunză aşteptărilor mele. Prefer un bun învăţător normalist, Însurat cu o elevă, care a terminat cursurile secundare, ast-fel ca el să predea lecţiunl elevilor mal inaintaţl, iar densa celor incepătorl. Va avea dreptul la un salariu de 2009 lei pre an, locuinţa clădită inadins, cu incăperile necesare unei familii, şi lemne. Aspiranţii la această sunt rugaţi a se presenta la subsemnatul in Graiova, in orele de dimineaţa, începând de'astăzî pănă la 15 Octombre, cănd se va decide definitiv asupra personalului Constantin N. Miliail. — — ----—-* ------------ BIBLIOGRAFIE A apărut, şi se află depus la toate librăriile din capitală : IN FATA VIEŢII roman de DUILIU ZAMFIRESCU Or ce librar din provincie ar dori să’l aibă, se va adresa la Administraţia ziarului nostru, pe numele autorului. ^aprelite şi părăsite lucrarea micrografic originale al d-lul dr. A. Sarcani, se află in vânzarea in librăria d-lul Socec Bucurescl. A apărut de sub presă partea II din NTEGRIADA Epopea naţională in 12 cânturi de Ar. Densusianu Depuse spre venzare la librăriile Fraţii Ioniţiu şi Socecu & Co. cu preţul de 5 lei. — ■ — sâssaaaB —-—. -- . - - - - YIN NEGRU de Oreviţ» şi Oolu-Orânce* Vechio de 4 anft qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGÂSIANI de severitate dispreţuitoare ’I să răspândi in toată persoana sa. Din acest moment contesa deveni femeia cea mai fantastică ce’şî poate cine-va închipui, schimbăndu-şî dispo-siţia pe fie-ce moment, şi arătăndu-se pe rănd, aspră şi fudulă pănă la insolenţă, apoi blândă şi simţitoare păuă la Înduioşare. Charles Morose nu ştia ce se mal crează. Era une-orl aşa de pe nedrept dojenit şi aşa de crud rănit in demnitate?, lui, in căt era ispitit să iasă d’o dată din rol şi să ’şl ia adevăratul rang. Numai, — şi acăsta nu putea să nu să intemple, — numai că bietui băiat era adine atins de acea boală teribilă şi dulce, permanentă şi dominantă, de acel frumos rău al amorului care inco-voiâ pe cel mai superbi şi care im-blânzeşte pe ceî maî sălbatici. Charles Morese iubea pe Isabila cu acel amor nemărginit, cuprinzător, şi de<.care nimeni nu să vindecă. De aceea era gata să indure suferinţele cele mal grozave, numai să nu se despartă de aănsa. De altă parte, cam neprecizat, şi fără cea mai mică vanitate, — era prea amo] at ca să fie vanitos, — credea că distinge sub asprimea afectată a con-lesiî, ceva mal potolit care arunca un lei de balsam peste rănile ce’I făcea. Adesea, in momentele cănd ’i vorbea cu vocea cea maî glacială tănăra femee ’l lovea cu un c-uvent răutăcios, şi inţăpat, avea in ochi o espresiune bine-voitoare care desminţea tonul vorbirii. Une ori, de asemenea, Charles Mo- rose observa că contesa, uităndu-şîde tablou, ’l privea indelung, şi că a tunel privirea el era cu totul alta de căt aceea a unei persoane care studiază o linie sau caută un efect de culoare. Şi cu tot respectul său, bietui amorezat ’şî lorma speranţe nebune care ’i făceau să’l bată inima. Ş’, io! ce bucurie simţea cănd tănăra femee, obosită chiar de severitatea ei, ’i vorbea d’o dată cu o voce dulce, in căt se simţia pătruns- de o fericire fără margini De altă parte, unde ar mal fi găsit el sensaţiunile delicioase p8 care le avea lăngă dănsa, in acea atmosferă caldă de atelier, cănd, dupe 3 saii 4 ore de contemplare mută, simţea fărte bine că un fel de curent magnetic se stabilea intre dânşii, comunicăndu-le aceiaşi slăbiciune divina, aceleaşi dorinţe nebune? Maî ales in spre seară erau coorinşî de această moliciune care ’l sfârşia, cănd simţirea se exaltă peste măsură, pe cănd corpul şi cugetarea se preling intr o 'lene voluptoasă şi inţăl-zitâ. Nemişcaţi şi pierduţi de pe pământ, auziau mărturisirile pe care gura nu le pronunţa, se gândeau la imbiăţişă-rile ale căror dorinţe se scurgeau prin braţele ce le cădeau in lungul corpului, şi se imbătaii de sărutările sbură-tăre, care scăpau in tăcere de pe buzele lor apropiate şi care li se inc i-cişau pe drum asemenea unor mici fluturi. i nopţile erau furtunoase. Camera de culcare a contesei era alăturată de atelier, şi, ca culme de nenorocire, era deja un an de cănd contesa inlocuise uşile cu o dublă draperie. Era cu mult maî frumos, dar foarte puţin sigur de cănd Charles Morose dormea in atelier. Ruşinoasa Isabelă in zadar aşeza in toate serile un fotoliu greu, in *aţa a-celeî trecătoare periculoase, dormea insă numai cu un ochiu, recunoscând că drept ori ce apărare avea numai delicateţea tânărului său vecin. Fără indoială, era tot aşa de alipită de datoriele ei şi tot aşa de cu grijă pentru nevinovăţia eî; totuşi, vecinătatea permanentă a acestui tenăr, al cărui foc amoros ăl ghicea, atinsese profund seninătatea lrumoasei contese, care era d’o natură cu totul impresionabilă, şi supusă la exaltare. Această promiscuitate inevitabilă o turbura şi o neliniştea. Intr’o noapte, cuprinsă de o temere nedefinită şi d’o curiositate neinviasă, voi să va^ă dacă orbul său dormea. Se duse pănă la prima perdea ş’o ciete la o parte cu sfială; dar indată se dete inapol cu spaimă, vădend, sau crezând că vede intre deschizătura celei de a doua perdele perdele, flacărea unor ochi mari şi strălucitori. Se inşelase, neapărat; căci nu putea să crează c’un orb ar putea-o spiona-Cu toate acestea, din acest minut, şl indoi precauţiunile cănd proceda la micele detalii ale toaletei sale Une-orî, iritată şi aiucinată, să deştepta noaptea, tremurând, şi intindea gătul, crezănd c’aude suspinând in dosul draperiilor,, unde incnipuirea el in flăcărată deosebea ondulaţiuni fantastice. Alte ori, visa că tănărul băiat, uitând orî-ce cuviinţă, escaladase acea şubredă intăritură, şi că era acolea, străngănd’o iii braţele sale puternice, încercând cele mal criminale violenţe. Şi lucru teribil, care demonstră până la ce punct voinţa este anihilată in timpul somnului, ea nu respingea cu a-tăta vrednicie cătă trebuia, pe acel monstru cu buzele roşii şi lacome, ale căror imbrăţişărl imaginare ’l prici nuui o beţie invăpăiată şi o voluptate nedescrisă. De aceea, in asemenea momente, se deştepta înspăimântată, cu carnea înfiorată, lăsând să ’l scape plănsete amoroase şi indelungate. Şi aşa de mare era puterea exaltării sale, in căle ’I să părea că alte plănsete, tot, aşa de pasionate, răspundeau la ale sale. In aceste situaţinnl, roşea de ea in-săşl ca şi cum ar fi fost vinovată, blestemând cu toată energia unei temei oneste, aceste vise necurate, pe cănd, in fundul inimii sale, ceva care scăpa liberului său arbitru, plănuia ca prin vis, ca aceste aiurări să devină rea-btăţî. (Va urma) Charles Aubert. FAUN POPPESCtJ k Comp. SMarwnS.» ÎÎ3L 0ASA DE SCHIMB G. STERIU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. --KfrHo- — CURSUL BUCUREŞTI Pe ilun ele 9 Octombre 1884, ora IO. Oump. VSad 5°/o împrumutul Comunal . . | 848/, 85 5°/o Scrisuri Funciare Urbane . | 87 87% 5°/« „ „ Rurale . 91 91 Vs 5 “/o Renta Română perpetuă • 91s/< 9-2 5“/o „ amortisabilă . . ’ 93*/* 93'/. 6°/o Scrisuri Funciare Urbane ) 97% 98 6“/o Oblig, de Stat (conv. Rural). 96% 96% 6“/“ „ „ „ Căii. Fer. Rom. 7°/« Scrisuri Funciare Urbane • 101% IM 7* 7o/o „ „ Rurale. ’ 102”, 102% 7 % împrumutul Stern . . . 8«;„ „ Oppenheim. . 230 Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) 228 Impr. cu piiine oraşul Bucur. 33% 34 Acţiuni Credit Mobiliar . . • 205 206 „ Construcţiunî . . . 277 % 278 „ Naţionale . • 243 241 „ Dacia-România . . 366'/» 367 g Banca Naţională . . • 1395 1400 Fiorinii Valuta Austriaca . . 2.07 2.08 Mărci Germane 1.24 Bilete Francese 100 400'/ , Englese...... 24»/. 25'/. Ruble Ruseşti 2.54 2.55 Aur contra Argint şi Bilete . 5% 6 NB. oursui deniei sus osie In moneda dc aur socotit după cursul fiscului. Cupoane se aquitâ fără scAiiaiiut' Adroaa paortu telegrame *8'J!FKvUa www.digibuc.ro 'S*wa*!Bara*s»r»tt*i8)«aics».?*®»—eesejsss J.ji*,1-Pîwa~E R0MANfc£i*I3BR* ..... a^»----— - ■™«3Kat»K;<-'K»uec«^7—>Li. ...--- . ^0iaun £ Ni cules cu A- Jfcj» 1 ji . M^w.u.'d.irui!8.iii;t:.' . / 5 'liL .iii'. u_ VI itl Iff â M m m m m ii a k' ' - T -.< • •• ■ . - .â r * * ■- " -'I« A\ Medalie de aur TIP O -LITOGRAFIA FABRICA DE REGISTRE. LINIATUBJI, STERIOTIPIE SI GALVANOPLASTIGA Medalie de aur EUCUnKBCI^ COVACI, 1 ATELIERUL U; via esocută. elegant: TABLOURI GRAFICE PORTRETE, DIPLOME, CUARTE, ACŢIUNI, i PtANunr, factuiii, etc in diferite culori. 1 LU \ h l < \ 1- 3 h O y < ! cn j LU 3 n uCEST STABIUMtNT :V:Tr efectuewzĂ tot felul de luerârf atingStOore de specialitatea {i| ugîikăLuuiVu mx- wa minam 1113 SI > ) S3* FABRICA DE ............'—-jir:..----------------- precum : ..r::T.::V.:. • CArţT eciinţfriee, Ziare fn orT-ce formate fn diferite limbi, Afi«e iii diferite culori, CompturT, £&rţî de viaitâ şt de iogodnĂ, invitaţii de cununii şi decese, - - o Registre pentru toate spefeielo doffce vv?cîî, _______Z. _ * *.v.: V-.V.; £*o 1*1 ur-î m diferite cuiorl fine, Tarife şl anunţuri comerciale şi industriale, .. .... .. —r:Zvvv-JnS-:vv. OrT-ce fel de imprimate ale tu tor aaibvit&ţilor,........ Z ^ Bilete şi eondicif'poijtru put)urT, câmp, mori, eocise etc etc ___ mm c X' > H m K H II se primesc OR! CE C0 mz IN I ACESTA SPECIALITATE 1 se efectuează prompta ji eleganta. —......................- - ■ • -----------------------------:t S - Se primescil comande de Liniaturâ, Stereotipie şi Grelvanoplasuea. f j t . i 4 -? } f .. :■ k $ ■ ,i,r ' ţ 0» •». -V,1 Mii'! ■fii'1 I ■ 4 * lli flffi I® • w 1 ?r ■îl i: DE ÎNCHIRIAT Două grădini mari cu diferit! pomi fertili caişl, vişini, cireşi Pruni,peri, meri, viţă cu strUguri, aleiurî de coacăze, dou£ pogoane căpşuni, fragi, diferiţi trandafiri altoiţi in măceşi etc şi donă magasil de lemne im' preunâ cu case, o pivniţă mare devinurf. vis-a-vis de gara Tăr go-Vescel. Asemenea şi nes^i case in Dealu-Spirii, Strădat-e neca, No. 4, aproape de stradă Cazarmelor. Doritorii se vor adresa la proprietara Paulina Slăniceanu vis-a-vis de Oara Tărgoviscel’No 124, la magazia de lemne la Concurenţă". OOOOOOOOOQ M^no&iiml, MUtreaţâ, Oâderea P8ruh\ Pomada Deslauriers 31, rue de Cttry, P&ris fi la iofl Pharmadani fi Parfumai A se pâgi do contrafacere OOOOOOOOOO 1)E ÎNCHIRIAT De la Sf. Dumitru anul curent şi dă vfenzare casele din Strada Doamnei No. 15, situate In centrul oraşului in apropiere de poştă. Amatorii vor bine-voi a se adresa la proprietarul lor, care şade tot in arâtaîa stradă alături la No. 15 bis. 724 Un student din cursul superior din liceulSt.Sava Oare se bucură de o frumoasă reputaţiune doreşte a prepara unul sau doi elev, din clasele gimnasiale sad primare. Doritorii so vor adresa pentru informaţiunl la redacţia acestui ziar. PREŢURILE CELE MAI MODERATE PLATA Ş! IN ATE LUNAE SAU SEPTAMÂNALE GARANŢIE PE 5 ANI. — INVÎŢAŢURA GRATIS DEPOS1TELE : jBucurescî, Strada Şelari, Hotel Victoria. Galaţi, Strada Domnească, lângăHOtel Metropole. I Craiora, Strada Lipscani. , Brăila, Strada Mare. «fflpEB—mu INY 2 aa aiXNYMYe -sas 99 MARELE BAZAR DE ROM A NT A “ Strada Şelari, No. 7. Pentru aeaonul do Toamna şi Iai'na Recomandămd din bogatulll asortimentfi ce amil primitfi de Haine pentru Bărbaţi şi Băcţl: Elegantele Pardeslurî „r»ichmond“. — Costume Veston „Trouyile“ şi „Stofa Naţională“. — Noile Paltoane „Milton şi Montagnac şi Stofa confortabilă" — Blăni de lues şi de yoyage. —Mare colecţiune de Pantaloni Nouveaute. — Veste-BrociiTi „Cliinois". — Mantale Pelerini, Impermeabile şi de Tiftic.—Sacou de vânătoare cu Blana de Spania. BAZAR DE ROMANIA 8trada Şelari No. 7, sub „Hotel Fleschi“. F ÎNCHIRIAT ŞI DE yljNZARE-^Pi Casele mele dia Calee Rahovel No. 44 in condiţiunl avantagioase. Doritoriitorii să se adreseze Strada Covaci No. 24 la Ioan Popovici. 621 Analisito m «Onr^onsijhn^^ Bronşită, Oftică şi toate Boalele de pGpt Goudron Berlandt (Lipoare, Pilule gi sirop) BOA X iTRT iE DE PIELE ______Săpun Berlandt 252 Epilepsia şi 16te B61ele nerv6se Pilulele Berlandt cu bromur de fer. a_____________r Un gros Ia Drogueria J. , şi ia farmacia fi. J. Kisdorfer. f BRONŞITE, TUSE, Catarhe pulmonare, GUTURAIURI ?feaeper?i, OFTICA, Asthmă. însănătoşire repede şi sigura prin PICATURI LTVONIENNE (Gouttes Livqiiiennes) de tc Xi or or k-j - *■ jk *t « xî tt Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia şi Balsam de Tolu. Producţiunea aceasta, sigură spre a vindeca radical toate boalele căilor de respiraţie, e recomandată de celebrităţile medicale, ca singură eficace. Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte, dar se intăreşte, se reconslitue şi printr’ănsa se deşteaptă pofta de mâncare;’căte două picaturi, dimineaţa şi seara, sunt de ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri. Dcpoiit prineipahTROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antoine, PARIS şi in principalele farmacii. Ase pretinde timbrul jfuvemulnî franco! pe flacon,in scopul de-a evita contrafacerea. In BucurescI: Ph-cis Zurner; Drogueria Ovessa, Risdorfer, Bruss De vânzare bilete de Închiriat de lipit la case 14, Strada Covaci, 14. HOTEL FI1S.CIII BTJornay-isox SITUAT ÎN CENTRUL ORAŞU.LUI — No. 7, Straăa Şelari, No. 7 — Restaurarea compleetă cu serviciul prompt şi sonerie bectricâ. Apartamente pentru familii cu luna şi cu anul, ce.lu Sraaat. ion aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. INSTUTUL MEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6 ăssemsmsiggmwmE: i Secţia medicală. 4. Ilydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higlănică 1 Bae abur.............3 — 4 Bae de putină cu şi fără« duşe . .................2.50 medicamente . . 1 — 4 duşe rece sistematică . 1.50 MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 Medii (1 luniCi) 1884. _ i Bacnmcl-Fot; mf BAI DE ABUR ŞI DE JPXJTI3ŞTA. "n,,r 'n. W. DUC- Best. iiihrea trenurilor B. Roman-PocţaiiUBucnregcI C. Bucnrcsri-fercioroiii Sbtţiaai le. Por». fîkŢ te. 1 Staţiuni | frtn. Kiite Staţiuni ful- | Ae. [Port. Staţiuni Fol, ic. I Pers. Staţiuni Fol. P«n.| Mixt.) Peru im. o.m io.m. jo.m | nSos-• Beat. PI. buz. rk Sos. • B. PI Foq. Sos- _ B. PI. Măraş. Ik Bac. r°pi. Rom. |°A Rom. B pi. Rar 808 *>it- B. PI. , Sos. i B. PL Sos-B.P1. Arătarea IrenorOor o.m. Io.m. le.n. lo.mTlo.m. i sSEpnf Plocsd-Predeal Nota. 4. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimindţa penâ la 7 oresdra. 2 Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la PI. B. PI. Câinpina Sin. )TP1. Sos. Plec. 4 post-merid. Pi Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. , Predeal Fineţii d,j, inimi s’a mutat Str- Caro! I, No. 2 Pred. B. pi. i Sin. b°pi. Câmpina PI. B S. p.m p.m B*. C,o 7,.l 8io 9,i s6r. I s4r p (J Sos. B. PI Rut- E°P1. Dl Sos. , G- Best. PL I p... Nord. bUC- B. Sos. diir I p.m irrir BUC- hest. Tit-U Best. DU Sos. ni. r pl Arătarea tren. p.m Slat.8os- irn 11,« 6.. 1 E. Pl. Dra. Soa T, B Pl. Sos. '•E.P1. Vere.Soa Rest. D. Verciorota-Bucurestl 6,. Vere. e. pl T.-S. Ş?_% Cra. E. Pl Sos. l- E. Pl. Slat. !08p t. Pl. p;t Sos. 1 h- E. PL Titu b. M- .E. iritarea tren. o.v. o.m. lo m. 4» BucurescI- Giurgiu Buc mri E. Pl. Fii.Sos- ' E. Pl. Com.fios- Giurg, dlm p.m a.m B. Pl. Sos. E. Pl, „ Sos. Arătarea trenurilor P. Ginrgia-Bwmul II Arăturoa tronnnior^ Staţiuni JA I P«n. | Mixt. | Pwa, DE ÎNCHIRIAT 6.B3. 0-0. |0.m. o.m. om. o.», cm. 8 or. Smarda PL Sos. . E.P1. Sos B. PL I Sos. R. Pl. Buc. K’ fliur-g. Com. Fii. 8,i ,ra a.m G, Tcaeiu-Berlaa 11 Berlad-Tecucii' Tec. a.m a.m p.tc a.m p.m p.m DCil. b. P1. buo 2» lso 7zs m Sos. it.< iu 10» dim p.m p.m Rost. a.m p.m sâr. K. BuMu-Galall a.m a.m sAr. a.m p.m lOoo 8.. >'u‘- E, PL 2» 12.. 10» 9*t 8o. Brăila Sos. R.P1. 4.* 5o» Sti 8*. a.m 6** 11„ 10.. 9nfl Rarh SOB, B„ 4.4 Iu 12.. IU 90* R. Pl. 6*c 4n a.m 12.. 1., 9i& flahlî 8os. 6i» 4., p.m a.m s6r. Ud laţii Best- a.m P-m iL Gala.I-Mărăseştl alaţl B p] Sos R. Pl. Barl 1 Tec ,os- \W$Si. a.m 12o« 11a lot 4oi flâr. 4» 10*« 4*« 11 o. n.m' sâr. C. Tita-TirgoTişte fPilii Hostm iUU riec. TergovcştI a.ra> p.m 10d* 7^ 11&J- 8a.. n.raj 86r. P. Tîifiviţtc-Titu U. Câmpina-Doftana Tcrg. Titu l0B' Plec. ;os. Rost. a.nu p.m 8to 9*o 6io a.m p.m a.m • Plec a» Sos. 11*0 a.m Q. Ploescî-"linie R. S'inic-Ploesc V. Doftana-Gâmpiiia L. GalaţT-Buzefi p| “llesi.. ■Mirăşeştl-Galaţl Ploc. Buz. ii Piec. r Rest p.m 9*o dim 1 MM;, R.P1, a.m B*o p.m 11» Sos. 10,. 7,. b6t. a.m Im Sos. Iw. B. Pl. 6» 2,. • R. PL 10» 8,. 4W a.m 12» „ So . 10,, 8,. 8v» iu Barb. ®08P1 S„ 1(1 B. Pl. IU 8.. 8ăr. a.m 8** Sos. u 11.. 1 Ohiaţi j Rest. diwi'i a.m dim Sos MiliC P]ec. p.m Goo Rost. 7*o p m Plec. „ Sos. S. Ia i-Ongheal T. PuglqcMaţl W Cornavoda 1 Plec. Rom. •Ruşî S, l'iifţ. e-Rus.Pi. Bora Sos. laţiKom- II P-m p.m II Lo 4to II 2., 5,» l ®** 6» 11 p.m p.m Ceri7l6C-Cinst.So3 VAGOANE DE DORMIT SUNT: Tronul Fulg or P, va pleca din VĂrciorova Marţla şi Sâmb&U gi t* bosI la Bucure^tî şi Giurgiâ Mlercarea gi Dumineca. Trenul Fulger C, va pleca din Giurgid şi Bucureşti Miercurea gl Dumineca ţi ya sosi la Vârciorova Joia şi Lunea. afara de taxa cut«- Călătorl pentru trenările Fulger P gi C, vor pUti nilă pentru cl. I, tren acceiorat, o suprataxă de 2O4/* La aceste trenuri P gl C, se află un vagon Sulon-Restauraut. Consuma-ţinnlle es vor plăti după um tarif special. Orarîul trenurilor după timpul de Bucnrcscl. I, Co p stan ţa -Cern a teda La Grand Hotel din Târgo-vişte ce deja funcţionează cu o clientelă numeroasă fiind necesitate a se deschide de la Sf. Dimitrie restaurantul, se avi-sează doritorii că acel restaurant este de inchiriat. — Asemenea se incniriază şi o prăvălie pentrn cofetărie, ambele stabilimente sunt bine asortate cu toate necesarele. Doritorii se vor adresa la sub-semnatul proprietar in Târgovişte. 108 Glieorghiţă Irirnia. ia r doresce a lundr omeditaţiane r Singurul deposit al Enisi ffiilDINGER-OFEI \jfrW. H E I M CoisF1" Cere.Sos' MiSeSffiWKE Tipo-litografia Stel&n Mihălescu Strada Covaci, 14. ■ pentru clasele primare safi gimnasiale. Adrasa: Administraţiunea acestui ziar. Se găseşte numai in cţlc^,r®S:ţ lăngă Banca Rnmăniel la D-u J. Hauser & Loeventhal fabrica pentru sobe Meidinger H. HEIM, VIENA-DORLIŞO , www.digibuc.ro JkJRJklVE m rr0^rIT'XD ZanLdE2L.13 ABONAMENI ELE : In Capitală: Psntrji 1 an 30 lei; 3 luni lB laî 3 lurî 8 lei. In Districte: , 1 an 38 lei; 6 luni 16. iei; S luni 10 lei. Ib îH'ui^ătate : , 1 an 48 lol; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. % ^ Director: D. AUG. LAUR!AN 4 Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: In Kaxs&Kie : I>a adminiisU's>puae, Tipografia Ştefan Minăkxiu, Strada Coraci, Nr, 14 şi Ia corespondenţii ziarului din judeţe. La Soc'-rte Eavas, place de la Bourse, 8. La Runrich Ochalek, I, W oilzeile, 12, Biuroul Control de anunţuri pentru Ar utro-Ungaris La Acolf Steiner, eănsemarkt, No 08, Bmroul da anunţuri pentru Germania. In Paria * > In Vicna In Hanibtsrf; 1 ÂNUNCIURILE: Linia mici pe pag. FV 30 bani I Reclame pe pagina IH-a 2 leî. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. j Scrisorile nefrancate sa refusă Articolil nepublicaţi nu se in&poiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu e3te responsabili Prlm-Redactor: STEF. C. M1CHÂ1LE3CU. Ktatmmmifit&ssifSsţasmmEm® „ *s a »- n Mathjsmm. OBSERVATORIUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, Mercur! 10 Octomlire K R I A.ZI Elemente climatice 2 ore p. m. 8 ore săra 8 ore dim. Ttmpe.atura acrului la umbră . • „ „ maximă. . . „ „ minimii. ■ • „ „ firi aporător. 15.4 16.8 754.0 7.4 55 2.9 0.3 0.0 695 3 5.4 15.5 8.4 754.8 7.2 82 NE 3 2 C-3 Pic. 10 4.0 +0.6 5.3 756.3 5.8 95 NE 3.3 0.2 0.3 28.8 4 Tensiunea japorilor in milimetre ■ Umezeala relativi in procente • . îentnl £ ^recl'a • • • Aspectul zilei de iert: Zioa senin, cald, vânt calm, frumos; seara şi noaptea p. nores, picături de ploae. Directorul Observatorului: St. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigrade; Înălţimea barometrului in milimetre de mercuriu. Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe so-oundă. Evaporaţiunea apel şi ploaia sunt socotite In milimetre de grosime. — Gradul de claritate a corului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la întuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar fl cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar fl vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. ŞTIRI TELEGRAFICE Din niarele streine, Agram, 19 Octombre. De Vineri nu s’a ţinut şedinţă in clubul partidei naţionale. Măne, inainte de a se in-cepe şedinţa Camerit, partida naţională va stabili modul cum să intre in desbaterea a-dreseî. Se pare că nu se va putea opr, luarea in desbatere a adresei Starceviceanilor. Se crede că preşedintele dietei şi guvernul vor protesta contra tonului şi a coprinsuluî adresei Starceviceane. Braunsohweig, 19 Octombre Monitorul oficial publică o inştiinţare a consiliului de regenţă, in care face cunoscut că a luat in mănă administrarea statului in limitele trase de posiţiunea ducatului in imperiu şi de legile regenţei. Tot asemenea e de competenţa consiliului de regenţă de a sxecuta puterea bisericel evangelice. Apoi consiliul pe regenţă publică oficial proclama-ţiunea generalului Hilgers observând că consiliul hotărîse deja inainte asupra cererii de adresat impâratuluî in privinţa posiţiunil Braunscbweigului in consiliul federal, precum şi asupra drepturilor suverane militare şi in timpul acesta scrisoarea consiliului de regenţă a şi fost trimisă cancelarului, rugăn-du’l să o supue impâratuluî. Breslau, 19 Octombre. Ieri la ameazî a venit primul preşedinte in pal .tnl Oels şi a declarat funcţiouarilor Ca-meril ducale, că in numele regelui şi al prinţului de coroană şi din ordinul ministrului de interne ia posesiune de intreaga avere imobilă ducală, a;ăt de cea federală, căt şi le cea aliodială. Primul preşedinte a şi luat in mănă administraţia Paris, 19 Octombre. „Temps" anunţă, că pe căt constată depeşele lui Courbet n’a mal fost nici o luptă la Tamsui de la 8 Octomvrle incoacî Viena, 19 Octombre. Joi la 23 c. regele şi regina României vor sosi aci din Sigmanngen, unde s'ad dus la serbarea cunu-'el de aur a părinţilor regelui Carol, şi vor locui ca oaspeţi aî prinţului de coroană in palatul Laxenburg, Berlin, 19 Octombre „Montagsblatt" spune, că ducele de Cum-berland ar fl dispus să se inţeleagă cu Prusia şi să recunoască imperiul şi deacea sferele Welfilor speră că şi Curtea din Berlin va fi conciliantă. Insă in prima linie este vorba, daca Prusia şi consiliul federal vor malrecunoaşN dreptul de succesiune a ducelui de Cumberland asupra Braunschweigu-lul, după ce Treitscbke a demonst at la 1873 că prin enexare acel drept a trecut la Prusia. Se zice că ducele de Braunschweig a lăsat o avere privată de 48 milioane administrarea el şi a preprietătiî imobile aluat’o îndată Prusia Petersbnrg, 18 Octombre. La escesele studenţilor in Moscva s’au arestat 99 studenţi, 2 servitori şi alte 4 persdne. In apropiere de tipografia lui Katkow, unde se g__mădiseră studenţii, s’a găsit un sac cu pietre, căte-va casteturî, un fier de ceasornic ui revolver încărcat. — Se zice că şi in Odessa ar fi fost asemeni turburărî de stradă. Bruxela, 20 Octombre. Majoritatea liberalilor in alegerile comunale din Bruxela este de 3700 voturi. In toate oraşele mal mari şi in multe alte comune mal mici liberalii şi-au mănţmut posiţiunile cu majorităţi intărite. Stradele din Bruxela au fost maî ales seara, foarte mişcate, dar un s’au intSmplat turburărî. Unele cete treceau căntănd. Numai la biuroul ziarului „Patriote" s’au spart mal multe geamuri S’au făcut căte-va arestări. Garda civică, ce fusese consemnată peste zi, a fost concediată ia 8'/, ore seara. _ Anvers, 20 Octombre. toată ziua, maî ales seara ad fost, mare mişcare pe strade. Maî multe grupuri au cu-nerat oraşul cu musica, cu care ocasiune s’au îmtîmplat grămădirl de lume, fără a lua insă un caracter ameninţător. Trupele erau consemnate, dar patrule n’au umblat prin oraş. Moscva, 19 Octombre. In pasajul Solodownikow au ars astă-zî 364 prăvălii şi teatrul german. Paguba totală este ca de 10 milioane ruble. Neapole, 19 Octombre. Oficiosul „Piccolo" declară, că posiţiunea Rusiei cătră puterile imperiale e cu totul di-feiită de posipiunea Italiei cătră dânssle, de oare-ce aceasta posedă o convenţiune de alianţă formală cu Germania, subscrisă deim-pâratu! Wilhelm şi regele Umberto, de prinţul Bl mark şi Mancini, care convenţie ţine pănă la 1886 şi al cărei obiect principal este garantarea reciprocă a efectivului teritorial actual. Bruxel, 19 Octombre. După resultatele de pănă acum partida catolică a învins in alegerile comunale din Brugge, Nivelles, Hal, Ondenarre, Grammont, Furnes. Candidaţii liberali au fost aleşi In Mons, Braine. Iemappes, Iodoigne, Ostende, Marche, Dixmuiden Liittich, Namur, Tonr-nay, Rochefort, Lowen şi in toate suburbi-ele din Bruxela, afară de Etterbeck, apoi in Arlon, Verviers, Dinant, Diest şi Virton. In oraşul Bruxela se aşteaptă o majoritate de 3000 voturi pentru liberali. In Anvers liberalii au o majoritate de peste 1500 voturi. Roma, 19 Octombre. Publicarea enciclicei asupra liberalismului s’a amânat pe timp nedeterminat din. consi-deraţiunl de oportunitate ; se zice că spre a nu provoca scisiunî mal mart intre catolicii Franţei in paguba principiului modern. ---——— —— ——— — .... ..... 21 Octombre 1884—3 ore 15 m. seara. Hong-Kong, 21 Octombre. Blocul coastelor insulei Formosa de către escadra franceză s’a declarat in mod oficial. St. Petersbnrg, 21 Octombre. Pasagiul Solodonikoff in Moscva a fost distrus de un incendiu Paguba se socoteşte a fl de 3 milioane de ruble. Constantinopol, 21 Octombre. Sultanul a primit in aud.enţă pe noul pa-triarch ecumi nic, Ioachim IV. că -uia i-a conferit marele cordon al ordinului Medjidie. In urmă a avut loc intronarea solemnă a pa-triarchulul in presenţa unei numerăse adunări. S’a ridicat carantina, ce se stabilise pentru proveninţele Muntenegruluî. Provemuţele Egiptului, ce vor fl fost deja supuse la uâ carantină in Aporturile Greciei, se vor dispensa de carantină in porturile Turciei, Turin, 21 Octombre. Congresul internaţional, ce are a se ocupa cu cestiunea filoxerei, s’a deschis. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. IlI-a» Bucuresoi. 10 Octombre Am avut in dese rânduri prilegiul de a ne arăta mâhnirea de puţina grijă ce are Românul de treburile sale ca şi de treburile obşteşti. Nepăsarea şi o nepăsare ce merge mărindu-se, pare a’l fi intrat in vine şi in oase, de cu greu îl urneşti la o treabă cu folos pentru densul, dar şi mai cu greu cănd e vorba de vr’un bine pentru obşte. O piroteală nenorocită îl face sâ nu ’şi priceapă nici nevoile, să urască munca şi să ’şi pieardâ vremea in nimicuri ori intr’o odihnă bolnăvicioasă Rari, foarte rari, sunt pildele de viaţă vioae şi harnică. Privim acum imprejurul nostru şi cu intristare vedem ce vedem. Două soiuri de alegeri se apropie : unele pentru comună; altele pentru parlament. Şi cu toate acestea pănă acum mai nimic nu vedem, care să ne dovedească viaţa, dorul de instituţiu-nile noastre liberale, grija de îmbunătăţirea comunei şi a statului. Un fel de nepăsare asiatică ne adoarme crierul, şi d’abia de mai gândim la micele trebuinţe zilnice. Şi se mai găsesc cărturari isteţi, cari să propoveduiască cel mai intins self-government şi să ceară cu stăruinţă introducerea in legiuirile a noastre a tutulor formulelor de organisare ideală, — ca şi cănd cu un ciaslov american, legat in aur şi catifea, de operează transformările sociale. Nu ştim ce observator, deprins cu analisa societăţilor, va fi mulţumit de ceea ce vede in grosul poporului romăn. Pe noi, unii, maî totul ne mâhneşte. Se cugetă puţin in ţara noastră, se munceşte şi mal puţin cu plan şi socoteală. Nerăbdători căte-va momente, părem hotărîţî a resturna munţii şi a ne apuca de lucruri uriaşe, dar indată focul se stinge, osteneala ne cuprinde, punem capul a-lene pe perină. A doua zi uităm toate proiectele măreţe, şi începem a bijbăi iarăşi in mişcări meschine, fără rost şi fără gănd inalt. Reu ne-a stricat năravurile streine, şi mai rău şesurile infectate de miasmele bălţilor. Ele au ucis energia organismului nostru, ele ne-au zemuit creierul, şi au făcut din cei mai mulţi nişte maimuţoi netrebnici. E nevoie d’o însănătoşire radicală, dacă vrem să trăim cu vrednicie, dacă mai aspirăm la vr’un viitor maî bun. Toţi inţelegem această trebuinţă, dar cine ia iniţiativa, şi unde sunt cei cari să poată duce lucrul la slîrşitul dorit ? * * * Avem să facem peste căte-va săptămâni alegeri. ■Câţi ne dăm seama cum se cade de valoarea unor alegeri n statul constituţional ? Ne plângem de multe-orl şi ma-î tot-d’a-una cu drept cuvânt, că ingrijirea de interesele sanitare şi culturale ale comunelor este lăsată in voia întâmplării, că banii cnntribuabililor nu sunt întrebuinţaţi cu bună socoteală pentru folosul obşteî, că n’avem pază cum se cade, nici drumuri inlesmitoare, nici altele multe. i Ce fac insă cetăţemî, in măna cărora stă intreaga putinţă legală de a avea tot ce cu chibzuială se poate dori? Căţi din ei se interesează căt ar trebui să se intereseze despre administraţia comunei lor ? Rare ori vedem căte-o luptă seriâ-să la comună, dar mai tot-d’a-una această luptă e înfierbântată de căte-va patimi personale învăpăiate. Cănd mer-sa-u cetăţianiî la uvne, cu grije' de interesele comunei ? Daca trecem la alegerile pentru Parlament. mai acelaşi spectacol întâlnim. Căţi-va candidaţi căutând a frământa grosul indiferent al cetăţia-nilor alegători, şi lumea toată... Idei de Stat, programe lămurite şi cinstite, votări cu conştiinţă clară, mai nici odată. Şi cu toate astea Parlamentul e voinţa, ţeriî; el face şi desface legile, el pune biruri şi hotăreşte cheltuieli, el are in mănă puterea suverană de â controla pe miniştrii, de a’î resturna şi de a’î trămite la judecată ; de ari dica sau de a primejdui ţara de a face tot binele şi tot răul in statul romăn. Ce fac cetăţenii noştri suverani, cu această putere uriaşă, ce-o au de la Constituţiune? Chiamă dănşii pe foştii represen-tanţi ca să le dea seamă despre cele ce-ail făcut şi n’aii făcut, in fostul Parlament ? S’adună dănşii spre a se sfătui cui să incredinţeze suverana lor imputern.cire şi să’i spue care le-este voiDţa ? Cănd vedem atăta nepăsare, ne-a-pucă gânduri triste de viitor. * * Nu, aşa nu maî trebuesc îngăduite lucrurile. Sâ trântim la o parte generoasele pagini ale idealiştilor, ce ne vorbesc de colectivism şi de federaţiune comunală in organisarea stalului, şi să căutăm cum dăm mai râpede şi maî sigur inţelegere şi energie cetăţeanului român, inţelegere pentru a’şi pricepe bine interesele sale şi ale obşteî, energlle pentru a se pune cu credinţă la munca roditoare. Minoritatea cu cultură inaltă are marea datorie de patriotism de a deşcep ta miile de alegători nepăsători din ţară, de a’i chezăşui împotriva cotropirii răului, de a’i ajuta in desvoltarea minţei şi a puterii de a lucra, şi de a le da ast-fel alte deprinderi mai sănătoase. Cănd vonriavea o ast-fel de naţiune, atunci formele constituţionale vor fi pe deplin asigurate, căci toată puterea publică va isvorî intr’un mod firesc de la dănsa. Pănă atunci datoria elementelor culte este mai mare şi respunderea lor morală lot atăt de mare. Lor dar le zicem : Ce aşteptaţi? Scuturaţi-vă de indiferenţă şi intraţi in lupta, care onorează pe om şi pe cetăţian! ----- —• —- —...----------———- CRONICA ZICEI D. T. Văcărescu, ministru plenipotenţiar pe lăngă M. S. Regele Belgiei, a plecat ieri la postul săii. Astă-zl porneşte la Constantinopole d. Al. Exarho, consul general al României in Capitala Turciei. Se vorbeşte că d. KogSlniceanu a primit candidaturile ce i s’au oferit din Craiova şi din Giurgiu. Ieri s’a adunat, sub preşedinta prinţului Dim. Ghiea, comitetul central a’l part.duluî liberal-naţional, pentru a se inţelege in privinţa alegerilor. S’a adus la tipografia Statului primul produci al fabrice! de hărtie de la Buzău. In curând «Monitorul oficial» va apare pe hărtie din ţară. Generalul Lecca a sosit ieri in Capitală, sp-e a lua parte la consfătuirile comitetului dirigent al partidului, cu privire la viitoarele alegeri. In consiliul corn mal de la Brăila s’afi ales membri grupului liberal amic al guvernului, şl anume : d-niî Milea Iorgulescu, Pândele Vancid, Nicolao Ganea, Petre Dimovicî, Mil-tiad Divani, Stan Coustantinescu, C. Mirhâi-lescu. D-luI Campiniu fostul primar, i-au lipsit numai căte-va voturi. Sa aprobat, sub reserva sancţiune! uite-, rioare p M. S. Regelui, numirea d-luî Cou-stautin Sinescu, inginer, in postul de profesor de topografie şi navigaţiune interioară la şcoala poduri şi şosele din Bucurescî, in locul d-lul Matale, demisionat. D. lonescu-Gion a publicat, intr’un frumos volum, un interesant stud'u asupra pcli ticeî fran eze in Europa resăriteană (1584 -1688—1715) intitulat Ludovic XIV şt Constantin Brăncoveanu Cartea merită să fie citită şi studiată de toţi cătî ţin a cunoaşte de aproapejpărţî in-semnate din istoria naţională. Măine revenim. Colegiul al treilea de Cameră al Ilfovului va coprinde două secţiuni. „Românul" primeşce şcirea că, in judeţul Put.na s’a găsit o broască ţestoasă petrificată, testudo terrestra. Cu începere de ieri şi pănă la 14 Octombre curent, in oraşul S atina e desenisă o es-posiţiune agricolă şi industrială precum şi concursuri de pluguri. Decisiunea luată de consiliul comunei urbane Galaţi, de a se ceda in mod gratuit judeţul Covurluî un teren la bariera Tecuciului in mărime de 14.560 metri patraţî, pentru a se construi pe el casarma regimentului 11 dorobanţi, s’a aprobat şi de guvern. S’a încuviinţat, sub reserva sancţiune! ulterioare a M. S Regelui, numirea d-luî Va-silescu Alexandru in funcţiunea desu5-şpf de biurou clasa I, pe ziua de 5 Octombre 1884, la vacanţa ce este in administraţia centrală a ministerului de resbel isţă-zî ar trebui să se judece la tribunalul din Prahova procesul căpitanului Gongo» polu, acusat de bătăile de la Bordenî. „România Liberă" număr liter. No. 4 are acest sumar: Ode din Horaţiu, de Dim. O. Olănescu. Despre determinism, de Ştefan O. Hichai-lescu. Din Prag (poesie), de â. V. Măcelar o» Domn al ţCrei româneşti?.... de Gion. Fugii... (por.sie) de O. D. Ş. Cronica: Artiştii noştri de Fra Dolce. Note ştiinţifice. Corespondenţa... Red * S DIN AFARA Cestiunea Arab-TabieL Din Sofia se scrie foilor vieneze, că cu ocasiunea întoarcerii prinţului Alexandru al Bulgariei din Varna la S fia, a primit la Rusciuc visita ministrului preşedinte al României d. I. Brătianu. Tot atunci se găsea in Rusciuc şi şeful cabinetului bulgar-, d. Ka-rawelow. Conterenţele, ce au avut loc intre aceşti bărbaţi de stat, se consideră drept un complement al visitei prinţului Alexandru, făcută nu de mult regelui Carol la Sinaia. Se susţine, că la această visită din urmă a fost vorba şi de cunoscutele neînţelegeri din causa graniţei Dobrogel şi a forturilor de la Arab-Tabia şi ambii suverani au recunoscut necesitatea aplanării definiţi e a acestei afaceri. La întâlnirea din Rusciuc a urmat un acord şi in vederile celor doui miniştri i.n privinţa acestui diferend şi se poate aştepta să urmeze in curănd o soluţiune repede şi amicală a ambelor cestiuni. D. Brătianu a fost însoţit, de agentul diplomatic al Bulgariei in Bucureşti, d. Na-cevicî. Roate că in curănd să se su-puie Camerilor din Bucureşci şi din Sofia proiecte de legi, ce vor avea de scop aplanarea definitivă a ambelor di* ferendurî. Alianţa austro-germană Corespondentul vienez al ziarului «Berliner-Tageblatt» telegrafiază foii sale despre o intrevorbire, ce a avut cu o persoană iniţiată in ale diplomaţiei, care i-a făcut următoarea comunicare remarcabilă : Alianţa austro-germană există fără ’ndoială, insă este întrebarea, dacă există şi acum o convenţie in scris intre cele două puteri. Pănă in Septembre 1884 a fost o convenţiune formală, incheiatăla 1879 pe cinci ani. Cănd era să fie vorba despre reinoirea sau prelungirea ei, bazele ei primitive erau schimbate mult. Insă lucrul principal este, că prinţul Bismark a dorit o alianţă, cu succese productive, sancţionată de corpurile legiuitoate ale ambelor ţări, adică o uniune vamală intre ambele im-perie. Negocierile in privinţa aceasta s’au început la 1883 in Salzburg, dar au rămas fără resultat, de oare-ce A-ustro Ungaria cerea prelungirea pactului din 1879 declară că nu poate ir-tra pe calea apucată de cancelarul Germaniei. Acesta din parte’! n’a stăruit in propunerile sale şl le-a părăsit, de şi cu regret sau, mai bine zis, le a a-mănat. Negreşit că nici n’a reinoit convenţia in scris, dar s’a declarat gata a lăsa ca alianţa să dureze pe un timp nedeterminat. Puterile iu Africa «Râpublique Franşaise», organul principal al partidei guvernamentale franceze, constată cu mulţumire, că cartea galbenă asupra Coriguluî a produs o impresiune profundă in Anglia, de oare-ce nu maî lasă nici o îndoială asupra înţelegerii dintre Germania şi Franţa, cu privire la ţer le din Africa occidentală. Acum—zice numita foae —nici corespondentul din Paris al ziarului «Times» nu va mai putea da a se inţelege, că guvernul Republicei, intr’un acces de anglofobie, ar fi res-puns cu sacrificarea demnităţii franceze la bună-voinţa mefistofelică a diplomaţiei germane. Adevărul este, că două guverne, ce intreţin raporturi normale, s’auinţeles asupra uduÎ punct determinat, ce se referă la unele interese principale ale supuşilor lor. Nu e vorba de politica inaltă, nici de o comhinaţiune, de care depinde viitorul Europei. Adevărul e mult mai simplu şi convocarea conferenţei la Berlin nu merită nici aprecierea respectuoasă, nici atacurile, cu cari este grămădită din o parte oare-care. Cu toate astea nu se poate tăgădui, că pasul colectiv al cabinetelor din Paris şi Berlin atinge opiniunea publică a Angliei intr’unul din punctele ei cele mai simţitoare. Anglia in Asia. Foile oficioase germane «Norddeu-tsche Allgemeine Zeitung» şi «Kreuz-zeitung» vorbesc dinadins pe prii a lor pagină despre consideraţiunile din «Times» asupra situaţiuniî imperiului britanic, de oare ce din ele reese, că posiţiunea Englezilor in Asia nu e tocmai inflorită. Foaia cetăţii atrage atenţia asupra imprejurării, că la graniţa orientală a Afganistanului lucrurile nu stau bine şi că Birma de sus se găseşte intr’o stare de nelinişte cronică, ce a produs in Birma britanică cererea ca acel teritoriu să fie anexat. Insă şi Franţa înaintează spre Birma şi nu de mult a luat un control direct asupra Kambodjeî intregl, a ajuns maî departe la nord in atingere cu statele Shan şi e probabil ca in curînd să pue măna pe o parte din ele. Cestiunea pare a fi, nu daca Birma de sus va mai fi rău guvernantă şi va remănea independentă, ci daca va interveni Anglia sau Franţa; deci o intervenţinne din partea engleză pare a fi inevitabilă. Bilul asupra imposituluî fonciar in Bengalia a produs in interior o ne- www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA mulţumire foarte lăţită; dar — zice foaia engleză — lucrul principal este reducerea trupelor superflue şi periculoase ale principiloru indieni. Această măsură este necesară şi nu poate fi amănată pentru un viitor, pâte nefavorabil, insă reclamă o mare pre-cauţiune şi energie, ca să nu se atingă nici susceptibilitatea principilor, nici să se sufere continuarea unei stări de lucruri, inlăturarea căreia este cerută de multe autorităţi competente. «Times» aşteaptă cu incredere desle-garea acestor probleme din partea noului vice-rege, lordul Dufferin ; predecesorul său, lordul Ripon, este, ce e drept, un om de idei, dar n’a cuprins această singură gândire, că India a fost câştigată cu sabia şi trebue ţinută cu sabia. Să nu ’şi inchipuiască cineva, că imperiul indian e inchis cu un gard, in interiorul căruia ar fi numai linişte şi care n’ar putea fi atacată din nici o parte. Foaea conservatoare «St. James Ga-zette» este de asemenea neliniştită de starea in care se găseşte India. Ea spune, că de un timp incoace Rusia e in stare să arunce 95,000 oameni' in unele puncte, ameninţătoare pentru India, din cari Anglia cu ?reu ar putea-o scoate, şi de unde Rusia la un timp oportun ei, ar putea năvăli in India. ------------------------------ SCANDALURI IN DIETA CROAŢIEI In şedinţa de la 4/ie Octombre a dietei croate s’a făcut alegerea pentru dieta comună ungurească. Cu această ocasiune s’afi petrecut scene destul de iurtunoase, dar in acelaşi timp şi comice. Aproape intreaga şedinţă s’a petrecut in insulte, in acusaţiuni făcute atăt de partida de la putere, căt şi de starceviciani. Lucrurile s’afi petrecut ast-iel. Starcevicî invinovăţise in şedinţa precedentă pe baronul Zsivcovicî, că acesta ar fi luat bani din donaţiunile pentru cei nenorociţi de cutremure, ■ar Zsivcovicî declarase această acusa-iiune de minciună şi calumniă. Pe de altă parte secretarul Popovicî afirmase despre Starcevicî, că acesta, ca advocat, făcuse să se văucjă casa unui ţăran pentru o datorie de 90 creiţarî. înainte de a incepe ordinea zilei, Starcevicî ridică cuvântul: «Din ca-tastru, zise el, m’ata convins, că Zsivcovicî are trei imprumuturi din fondul ţării; pentru două plătesce interese, iar pentru al treilea, de lOOofl-, nu plătesce nimic». Afirmarea lui Po-povici, Starcevicî, o declară de falsă denunţare. Zsivcovicî; «Cine afirmă, că am primit bani din donaţiunile pentru cutremure, acela e un calumniator ordinar ! Banii s’au împărţit la toţi locuitorii nenorociţi, fără consideraţiune de opi-niuni politice. Din suma oferită de stat ca imprumut fără interese, a remas un însemnat escedent, din cari am primit 100O fl. Am oferit interese, dar corni-siunea le-a respins. Prin urmare Star-cevici a minţit şi m’a calomiat, căci n’am luat nici un ban din donaţiunî, deşi am suferit pagube ca şi cei-l-alţî loquitori ai Agramului. Ruşine să’î fie lui Starcevicî!» (Sgomot in stânga, aplause in dreapta. Zsivcovicî nu mai poate continua din causa sgomotului care deveni tot mai mare in stânga. Starcevicianiî strigă in cor. «Ruşine să’ţi fie d-tale, dă socotelele!» Dreapta strigă : Jivio Zsivcovicî ! Popovicî: «înaintea mea Starcevicî este o nulă!» (Larma in stânga şi stri - FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 10 Octombre — ERA ORB! Amorul este poesia simţurilor. Balzac, (Urmare) (*) Intr’o dimineaţă, după o noapte foarte agitată, in timpul căreia tânăra femeie iUsese posedată d’o caldă, d’o diabolică frământare, dulcea Isabela, galbenă, învinsă, sdrobită, incepu să plângă in tăcere. Zorile atingeau cu o lumină albăstruie şi liniştită interstiţiile de la per-siene ; pendulul ritma tic-tacul său care irită şi umbre moi, urme ale viselor trecute, zăceau prin colţurile odăii, şi cu capul lăsat pe braţul său, contesa nici nu se gândea să şteargăglacrămile care alunecau una câte una pe albeaţa umărului seu desvelit — Ce femeie sunt eu oare ? se gândea ea. Ce fel de virtute mal e şi a mea ? Cum, a fost de ajuns ca un tenăr să fie aci ca să fie d’ajuns pentru a face *) A se vedea numeSrul de iaJŞO, 9 şilOOc-. tombre gâte : «Dar d-ta ce eşti ? Un ticălos !») Vorbitorul vrea să dovedească cu fapte, ia in mănă publicaţiunea de vânzare a cas9î ţăranului şi citeşte, că la cererea lui Starcevicî are să se vănză prin osecuţiune averea unui agricultor pentr suma de 70 fl. 90 cr., din cari 70 fl. se plătiseră. Un sgomot infernal se naşte , i dietă. Starcevicianiî strigă; «Cu interese şi cheltuieli de judecată cu tot! Asta o tace ticălosul!» Tuscan se repede la masa secretarului şi smulge publicaţiunea din măna lui Popovicî strigând : «Aci e scris ! El a trecut’o sub tăcere !» Larma ’şi ajunge culmea. De pe gălerie se aud nuerăturî şi strigări batjocoritoare. Pavlovici : «Spânzuratul ăsta vrea să fie un secretar al dietei !» Bacar-cici ! «Jos cu nedemnul ! (Intorcăndu-se spre Starcevicî:) Cănd va eşi afară, îi voiu trage două palme !» Popo* viei nu mai poate vorbi de sgomot. Preşedintele sună clopoţelul mereu şl abia isbuteşte să restâbiliască liniştea Se trece la ordinea zilei. Mazura declară in numele independenţilor, că partida sa nu va lua parte la alegerile pentru dieta comună. Anton Starcevicî propuse să se trâ-că la ordinea zilei: «Nu vreafi să cred, că maioritatea primeşte alegerea nu-i mai din motive egoiste, ci presupun, că se face pentru susţinerea sistemu lui. Daca nu se face alegerea, atunci Croaţia nu e represintată nici in de-legaţinui; dar atunci Cislaitania poate că nu va considera pe Maghiar ca fac tor legal in delegaţiune. Prin aceasta s’ar descurca acel ghem încurcat de ilegalităţi, pe care se basează sistemul actual.» Alegerile pentru dieta comună, zice el, e convins că se fac pentru ultima cară şi că misiunea delegaţilor poate nici trei ani nu va dura, că această dietă e poate, in referinţele actuale, cea din urmă. Aminteşte* apoi discursul tronului unguresc, care nu ammteşte nici de Rusia, nici de evenimentul de la Skiernevice, şi crede că in curând se vor schimba actualele relaţiuni de stat. In ziua, in care s’a cetit discursul tronului, un supus aus-.triac, consulul din Varna, a fost bătut fără ca Austria să fi primit vr’o satis-facţiune. In năuntrul Austro Ungariei sunt stări, cari ruinează poporul. In relaţiuuile esterne un supus al monar-chieî n’are nici un scut, nici o satisfac-ţiune. Merită aşa dar să menţinem ast-fel de stări şi sistem ? Supuşii mo-narchieî, in unele caşuri, mai bine se daţi de ţigani de căt de cetăţeni aus-tro-ungari. In ast -fel de împrejurări el şi aderenţii săi nu pot lua parte la alegere. Propunerea lui Starcevicî se respinge.. Se procede la alegere. Amândouă oposiţiunile părăsesc sala. David Starcevicî: «Călătorie norocoasă I Băgaţi de seamă ce faceţi, dar păziţi-vă şi pieile!» Strigări in drâpta: «Nu ne temem.» — («Gaz. Tr.») ----------------- ----------------- PULBERĂRIA DE LA LA0ULEŢE Prea bat la ochi nenorocirile, ce a-tăt de des se intămplă, la fabrica de praf de la Lăculeţe. — Nu ştim dacă numai deiecte de construcţie au dat prilej la atâtea esploziî.—Ştim insă că acolo ’şi perdură viaţa mulţi lucrători români.—Am avut durerosul prilej de a fl de faţă intr’o zi, cănd din incinta fabriceî se scoteafi afară şase sicrie, cu ce se mai putuse găsi din trupurile arse şi bucătăţite ale bieţilor lucrători.—Plângeau la poartă văduve şi orfani, ce se năpusteau să cate' prin din mine o bacantă molatică, pentru ca să fiu consumată de dorinţe neliniştite, pentru ca să me inconvoiu sub nişte aparenţe de voluptăţi care me supun c m ce in ce mai mult! Ah ! cum aş putea să nu recunosc, că acest om ’mi ocupă toate cugetările mele! Ce’mi pasă'că’l mustru şi’l fac şă sufere cănd amorul meu este mănt cu tot reul ce’I fac ? Sunt lacomă d’a :1 vedea, d’a’l auzi, d’a ’l simţi lăngă mine; sunt fericită că ştiu că nu este nici al unei fe mei, şi că me iubeşte i Da, me iubeşte! La un c-pent al meu, după voinţa mea,— şi această ’mi face plăcerea,— cu un cuvent '1 fac să mgălbinea3că şi să tremure. Adesea l’am făcut sâ’î vie lacrămile in ochi. L’am făcut să plângă! pe dânsul! Ce mult ’mi-ar fi plăcut a’î cere er tare, de a’l străngo in braţe şi a’I da d’o dată toate sărutările pe care le ţineam legate pe buzele mele! Oh ! cum să scap de această fermecare ? In jurul meu este un fel de emanaţiune re coritoare din tinereţea lui, care mă invălueşte şi me îmbată; me cuprin de, mă pătrunde şi me transformă; eri, in faţa oglinzeî mele, am recur.os cut pe buza mea, surlsul lui, acel surîs melancolic care ’i stă aşa de bine ! Oh! dacă cel pnţin ar fi indrăsneţ sau vanitos, indrăsneala şi vanitatea lui ’mi-ar deştepta orgoliul şi l’aş go- crăpăturele ne-căruî coşciug, neştiind in cărei rămăşiţa odorului lor, perdu-tului lor sprijin.—Iară d-1 director poruncea s’alunge de-acolo acea grămadă de nanorociţi, cari ’l apasă, in cele din armă, cu atâtea jălaniî...— Fireşte, purta mare grijă de nervii d-sale. — Slobod,—dar cei rămaşi pe drumuri! E crud peste măsură şi de neiertat acest dispreţ, această lipsă desăvârşită de umanitate, din p:rtea direcţiei. Sunt peste o sută de lucrători ao< o. De ce d-1 director nu găseşte de cuviinţă să orănduiască un mic servierfi medical ?—Luna trecută, un lucrător s’a bolnăvit de tifos. Nu s’a chemat uu doctor, nu i s’a dat o îngrijire căt de mică.—După vr’o două săptămâni de zăcere, l’afi trântit intr’un car şi l’au expediat la spital in Tărgovişte. Era insă prea târziu. Abia ajuns la destinaţie, bolnavul muri. E o adevărată barbarie—şi e pe spinarea noastră Să bine-voiască autorităţile române a cere direcţiei fabrice! de la Lăculeţe infi-inţarea unui serviciu medical şi mai multă umanitate pentru bieţii lucrător) români, a căror viaţă e la tot momentul in primejdie. Vom reveni. -------------------------- VA SI LE alexandri: TEATRUL NAŢIONAL Demnul Vasile Alexandri, pănă a nu pleca din Bucureşcî spre poeticul cuib de la Miroeştî, a adresat o scrisoare d' ui Cantacuzino, directorul ge-geral al teatrelor. Această scrisoare, menită, pe căt să pare, a fi in măna direcţiunii o armă de ripostă la adresa criticelor, ce zilnic sunt îndreptate in contra pontificilor din piaţa Teatrului, o văd nubli-satâ in coloanele ziarului «Voinţa Naţională», in numărul de ieri. Orî-ce ese din pana marelui nostru poet, fiind de sigur încă o nestimată ce să adaogă la cununa sa, datori suntem cu toţii a o lua intr’o de aproape cercetare evlavioasă, şi, daca ’mi-ar fi permis „ esprima aci puţină ciudă, a-poî de s gur aş face-c in potriva confraţilor de la "Voinţa Naţională, care au avut rara fericire d’a li se incre-din i, inaintea tuturor, paginile poetului nostru. Există un om in Tara Românească, in jurul căruia toţi trebue să stăm in admirare, abstracţiune fâcend de orî-ce consideraţiune streină literatureî in genere, şi poesitî in deosebi. Acest om e Vasile Alexandri. Ei este represintantul cel mai strălucit al poesieî române ; el ne incăntă şi ne transportă in sfere mai senine ; el a pătruns mai adănc prin lumea apuseană, ţinend in mănă flamura literatureî noastre. Poet înainte de toate, domnul Alexandri a fost desLnat de soartă să stea in Olimp, de-a dreapta celui Etern, cum zice o antică legendă. Acolo să cade să n:’’l închipuim şi noi, cu fruntea inco urată de raze strălucitoare, voios ti „und in lumea ce nu să şterge din Ţara Nemuririi. Şi aşa de mult e destinat un poet mare să planeze d’asupra neamului seu, din aceste regiuni divine foarte depărtate, in căt e de observat că ori-cănd să coboară din Olimp greşeşte, sau, cel puţin, ’l vezi cum nu să simte in elementul şefi. ni! Dar nu; este blănd, răbdător şi resemnat. Cum să fug de dânsul ? Cu î să nu’l iubesc cănd este colea, in'.fiinţa mea ? In inima mea ’l simt! Ah ! ce femeie miserabilă sunt! ’L iubesc ! ’l iubesc ! Cu toate acestea de şi era cuprinsă de friguri şi era nevoită să lupte me-refi, stăntul Sebastian era aproape, terminat. Tânărul martir desemnat cu indrăs-nealâ şi zugrăvit in toată voia, să încovoia de durere c o mică mişc. re a corpului, pe cănd pe faţa lui insphată, era răspândit un extas ceresc ! Contesa era adevărat maestru ; desemnase mai bine ca tot-d’a-una. Nici una din pândele ei de pănă acum nu egala pe aceasta. Une-orî chiar, se mira singură de opera sa. ’I se intămplă, fie dimineaţa, fie după dejun, să găsească cutare safi cutare parte pe care credea că a fă-cut’o rău, intr’o stare de perfecţiune care o făcea să crează că, in lipsa ei, venea o fee ca s’o ajute in ascuns. Dar putea ea oare să bânuisscă măcar că frumosul orb era un pictor de mare talent, şi că cu o plăcere răutăcioasă îndrepta greşele.e de neexpe-rienţă pe cari le lăcea ea? Intr’o zi, după prănz, — erau deja doue-zecî şi şapte de zile de cănd începuse pe sfanţul SebastiaD, Charles Morose fu cuprins de o mare întristare, gândindu-se că peste două zile, tabloul «Nu ştifi ce să :crez, 'mî-e sufletul uimit» ne SDune un vers din frumoasa poemă Făntăna Blanduziei. ŞI eu am fost uimit citind scrisoarea d-lui Alexandri, şi m’am intrebat, daca in adevăr cele cuprinse intr’ensa sunt expuse din buna-voinţă a poetului, pe deplin mulţunrt dă mersul Teatrului nostru, sau trebue să le consider ca pe o bine facere ce darnicul bard o dă conduc< orilor din templul Melpomenii, in ui-l a apelului ce aceştia din urmă T-or fi făcut, ca să ’î apere de loviturele drepte şi meritate ce priimesc din toate părţile. In primul caz, d. Alexandri s’ar fi crezut de sigur obligat, in urma netăgăduitului succes ce a obţinut cu ultima sa piesă, să răsfrângă o rază bine-voitoare şi spre aceea care au presidat, numai din lojele de pe scenă, la prepararea acestui succes. Lucrul ar fi fost luat de toată lumea dreDt o gentileţe isvorâtă din inima cea bună a poetului. ’n cazul al doilea,—• şi acesta pare a fi cel adevărat,— d Alexandri a făcut o greşală ale cărei consecinţe nu le-a putut prevedea, inaventulde mărinimie ce’l încălzea, şi care ’i-a dictat frumoasa scrisoare către directorul general. Greşala stă in aceasta, că in loc d’a _ se servi de autoritatea numelui şi a intimităţii respectuoase de care e împresurat, pentru a mai pune pe drumul cel bun pe cei rătăciţi, d-sa, din contră, ’i-a încurajat, prin apărarea ce le face cu privire la criticele de care sunt ciuruiţi, ’î-a incurajat mai mult spre rătăcire şi neactivitate. Cu mult mai bine ar fi făcut d. Alexandri, daca le-ar fi atras luarea aminte asupra observaţiunilor de prin ziare, şi ’î-ar fl îndemnat să se folosească de ele, spre binele Teatrului, iar nu să umble după un condeifi autorizat care să’I apere pe căt să poate. * ¥ ¥ Şi ce găseşte d. Alexandri ca să treacă la activul direcţiunii teatrelor ? Succesul Făntăneî Blanduziei, şi afirmarea progresului prin represintâ-rea tragediei Hamlet. Poema ce poetul nostru a dat anul trecut Teatrului Naţional, datoreşte is-bănda numai valoarei ei şi numelui autorului. ' Citită şi admirată mai ântăifi prin saloane literare, apoi la Academie şi, mare parte din ea, la Atenefi, Fântâna Blanduziei vine in urmă pe scena Teatrului Naţional, ca sâ’i să dea con-sacraiea prin talentele interpreţilor, şi să rădice mai mult numele, deja popular, al d-lui Alexandri. ‘ Daca poetul crede că să cuvine şi d-lui Stăncescu, bunioară, un ecofi căt de depărtat din aplauzele cu care tâtă lumea a acoperit poema şi pe poet, apoi de sigur că se inşeală,' safi, cel puţin, e prea mărinimos. D. Alexandri povăţueşte Direcţiunea ca, drept răspuns*la criticele ce’i sunt adresate, să invite pe d-niî critici să asiste la represintarea pieselor cu succes. * Criticii afi asistat la asemenea piese —ba incă şija altele multe,—şi nu de dânşii au a se plânge autorii* da merit. Criticii insă pot spune d-lui Alexandri lucruri pe care d-sa le trece cu vederea din prea mare bunătate. Şi anume, jn ceia ce s’atinge de Făntăna Blanduziei, meritul represintaţiuniî şi interpretării să datoreşte numai actorilor care, necălăuziţi de nimeni, afi reuşit, pe căt afi putut, să scoată in relief marile cualităţl dramatice şi literare ce se găsesc in piesă. Anul trecut, cănd să st”dia Făntăna va fi terminat şi că micuţa artistă n’o să mai aibă nevoie de densul. Va trebui să plece, să se ducă departe de acest atelier, dincolo de zidurile acestui otel;-adică să nu mai vază acea teneră femeie, să nu mai respire acelaşi aer, să nu mai trăiască aceiaşi viaţă. Ah! era oare cu putinţă să facă a-ceat lucru ? Din parte’î, Isabeia era nervoasă, agitată; foarte apăsat ’şî muşca buzele şi pierdea răbda ia pentru lucruri de nimic. Iq primele zile, marea damă, îngrijită prea mult de etichetă, lucra in roche de mătase neagră; dar, după o săptămână, socotind că orbirea mode ■ lului o autorisa să aibă mai multă libertate, venea numai intr’un capot, şi adesea fără corset. Să simţea aşa mai uşurică şi suferea mai lesne căldura care domnea in atelier, unde era nevoită să tie temperatura la un grad destul de rădicat din causa goliciunii modelului. Dar, ia acea zi,—poate că făcuse foc prea mult, — Isabela părea prea mult incomodată de căldură. Lucrând mereu, ’şi deschisese puţin capotul, şi fără să se gândească, să descoperea din ce in ce mai mult. Aşa că, la un anume mument, să intămplă ca să aibă nu numai gătul gol, dar incă unul din merele din săn, eşind dintre dantelele cămăşii, inaintâincet, încetişor, pe măsură ce densa respira Blanduziei, directorul de scenă era bolnav, n’a asistat de căt tocmai la prima represiatare a piesei, şi deci nu un domn Stăncescu ,'să putea afunda cu succes in clasicismul subiectului. D. Alexandri, care a asistat la uiţi. mele repetiţiunî, ştie aceasta mai bine de căt ori-cine. * * * C&t pentru Hamlet, lucrul se pre. sintă şi mai ingreunător pentru direcţiune, adică mai bine zis, pentru împuternicitul şi factotumui direcţiunii Traducerea, aducerea pe scena* Teatrului, direcţiunea repetiţiilor, prepararea succesului, şi tot ce se atinge (fe această piesă, priveşte pe direcţiunea teatrelor, cum mă priveşte pe mine cucerirea insulei Formosa de către amiralul Courbet. Nu, poete, , nu se~cade să iei pâinea fiilor şi s’o arunci..... altora. Toată lauda, am mai spus’o, ş’o repet incă să cuvine d-lui Gr. Manolescu, distinsul nostru artist, rădicat aşa de sus prin interpretarea lui Hamlet. Pe cănd d-sa studia rolul, traducea şi ’şî făcea ochii şi inima in patru ca :ă iasă bine piesa, cei însărcinaţi cu formarea re-pertorului credeai! că afi făcut totul pentru teatru, înscriind pe avise prealabile opereta Boccacio şi fantastica dramă Faust! Socotesc că d. Alexandri va recunoaşte, in inaltul săfi spirit de dreptate, că drepte şi meritate sunt criticele aduse direcţiunii,^relativ la nein-grijirea pentru repertoriu. Ba incă, nu ştiu de trebue se afirm, dar mi se pare că tocmai alegerea piesei d-sale şi a tragediei Hamlet, cu care d-sa voeşte să rădice meritul cârmacilor din teatru este o epigramă asvărlitâ cu multă fineţe acestoraşi lopătarî neîngrijitorl. altă parte, epigrame de acest fel, se mai găsesc in scrisoarea d-lui Alexandri. Esemnlul cu Napoleon I. care zicea că mai bucuros ar comanda o armată de 100.000 oameni, de căt o trupă de 15 artişti, precum şi întrebarea că ce ar fi zis Napoleon daca, in loc d’a alunge împărat, era «osândit a deveni director de teatru in Bucureşti» sunt înţepături aduse, pe nedrept artiştilor, şi pe drept direcţiunii. In adevăr, afaiă de puţine persoane, nărăvite refi tot de slaba mână a direcţiunii,—■ artiştii sunt şi ei fiinţe ca toţi • oamenii, nici mai răi, nici mai buni, de cât acea sută de mii de sub comanda lui Napoleon I. In căt pentru osândirea d’a deveni cine-va director de teatru in Bucureşti, mie unuia mi se pare că nu există in legile noastre penale. Ş’apoî pentru ce crimă să fi fost oare osândit d. Stăncescu d a deveni aproape director de teatru? Departe d’a fi osândă, stăruinţa acestui domn d’a fi şi dânsul fel de bucate, e o manie păgubitoare pentru Teatru, in genere,— şi o sorginte de neajunsuri ce se aduc zilnic Direcţiune! ^elei adevărate, in special. ★ * rApelul ce poetul face nobilimii, d’a se abona la teatru românesc, constatarea că avem artişti cari vor atinge cufmea artei dramatice, fineţea cu oare d-sa depmnge pe artiştii siliţi să se arate cănd sub masca comică, când sub cea tragică, lovitura ce dă traducţiunilor scrise intr’o limbă fantastică, şi multe alte consideraţiuni me silesc a aduce adăncele mele mulţumiri poetulu i nostru. Daca a luat sarcina d’a apăra direc ţiunea Teatrului de criticele ce ’i s’afi mai tare, pănă cănd un incăntător boboc de trandafir să făcu foarte văzut in albitura mată a unei clădării de pa-lansienă. Tenera femeie nu putea să bage de seamă, căci era foarte ocupată a reproduce esact indoiturele graţioase ale eşarpeî albe care înconjura cu sfială pe sfântul Sebastian. Insă CharJes Morose care era orbul cel mai limpede-vezător, care să poate imag na, era afundat de multă vreme in contemplarea mută a acestui glob de zăpadă, cu forma divină, care se arăta din ce in ce mai mult, şi cu t<5-te că nu făcea nici o mişcare, presimţise insă cu un viu interes, apoi urmărise, apariţiunea acestei frumoase şi suave flori care se desvelea aşa frumos pe un sân alb cu deosebire; şi cănd, in fine, temător, graţios, cochet, delicat, strălucitor ca un giuvaer ac mărgean, fraged ca o petală de roşă înflorită dimineaţa, miraculosul boboc să arată printe valurile de dantele, bietul băiat, pierdut, simţi că ’I aleargă o prelungită înfiorare prin toată carnea, pleopele ’i se meniseră, o-6hii ’î sa invâluiră, şi o roşată pronunţată ’i impurpiuă faţa (Va urma) Charles Aubert. ---------------- - •--------—-—” 1 www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA părui d-sa!e nedrepte, nu s’a oprit, cu risicul d’a nu mulţumi deplin pe cei apăraţi, nu s’a oprit d’a inregistra şi afirma, cu autoritatea numelui şi cu măestria stilului său, unele observări cuprinse in aceleaşi critici, observăii insă aşa de învederate, incăt n’ar mai fi putut suferi discuţiunea. Eu unul, daca tributul meu de re-noşcinţă ar putea fi pr mit de d. Alexandri, ’i-aş mulţumi din adâncul inimii mele c’a aprobat, ind:rmt şi pe socoteala acelor pe care-’i apără, unele consideraţiunl ce formau marea parte a umilitelor scrisori pe care l.e-am adresat direcţiunii Teatrelor. D-sa nu putea da un răspuns mai bun acelora care pretind că poetul nostru e inchis in atmosfera sa proprie, şi nu voieşte a sci ce se mai mişcă şi răsare imprejur E in adevăr o mare imboldire ce. am primit de la d-sa, noi cei tineri ’ care aşteptăm numai să fim incurajaţ pentru a ne ocupa mai cu tragere de inimă şi mai cu hotărîre.. Ce privelişte in adevăr frumoasă am avea de văzut, cănd d. Alexardri s’ar decide să ia condeiul şi să arate activitatea ce se desfăşoară, de exemplu, şi in răndurile tinerilor noştri poeţi, după cum a luat condeiul- să arate activitatea ce se desfăşoară pe scena Teatrului ! Literatura noastră este aşa de puţin încurajată şi apreciată de publiu, in căt ar fi o adevărată bine-facere pledarea causeî ei de către d. Alexandri . Avem talente tinere ce sunt apăsate de indiferenţa greoaie a publicului, care ar simţi o adevărată înviorare cănd d. Alexandri ar lua hotărîrea să le insemneze şi să le indice atenţiunii tuturor. Daca am ţinut a zice căte-va cuvinte asupra scrisorii d-luî Alexandri, am făcui o mai ântâiu că m’am crezut obligat la aceasta, şi al douilea fiind că mi s’a părut că trebuia să constat cătă diferenţă este intre a observa cine va lucrurile de la o mică distanţă, şi a le vedea din înălţimea la care gloria l’a urcat. D. Alexandri este aşa de iubit şi de admirat, numele său sboară slăvit din gură in gură, operile sale nepreţuite sunt aşa de răspândite şi apreciate, in căt nu e de mirare ca d sa să simţă nevoia unei dărnicii ce s’ar resfrănge şi asupra altora. Răul insă este că a ales tocmai teatrul, şi anume pe conducătorii lui, asupra cărora să ’şi reverse prisosul re-numelui şi aureolei sale de poet şi a-tor dramatic. Am mai ţinut a releva căte-va părţi din scrisoarea d-lui Alexandri, ca să arăt căt de slab apără ele pe afor) • No. 10, Str. Ddrnnel, No 10. Salonu specialii penru tunsii, rasfl şi frizatu, aranjaţii din uou—18 rasuri lei ^.--Asemenea şi un bogat asortiment de parfumerie fină cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. E ftimin Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr 16 Fraţii I. Gologan, recoman-dâmfl niagasiuulâ nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, cât şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare depoii de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână" eu preţuri convenabile. ----ţiu Fraţii, (librari) Strada Lioscanî Nr. 27 şi Strada Şelari Nr. 18 Joan Pencovicî, (lipscani) Strada Lipscani Nr 24, Specialităţi de mătăsuri, lănurî, dan-tel«, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălării de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse Jordache N. Ionecsu (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine. Vasile Georgescn, Fabricantu de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. TIPO-LITOGR A FI A FABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA 1 vm Medalie de aur jet m i"' mrmnminriim \ i «imun, ATELIERUL esecută elegant: TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, | DIPLOME, CUARTE, ACŢ1USÎ PLANURI FACTOItl, olc in diferite culori. P —-r- -■■■•: ACEST STABILIMENT “ «fectue*»»Ă tot felul de lucrArf atir>£jâto*ro de a£>«clalit«tem an ;£Y* Cărţi •eilrvţine®, Ziare in oK-ce formale yl in diferite llrnbf, Aflşo îrţ diferite culori, zii” Compturî, CArjT de vmrt ţi de io^odnA, fnvl taţii de eu nu ţi jT ţi deceâo, | piatra pentru: '«peeiele de aervieiT, ....i > O C 33 > H rn H •-= ,-rOK-ce fel de imprimate ale tutor autorităţilor, - - G “• Bilete ţi oondîcT pentru păduri, câmp, mor’, ncffîse, etc. etc. FABRICA DE şutîitisl | se primesc ~ ORI CE CO ANDE IN £ ACfSTA'SPECIAUTATI-: j se efectuează 3 promptă şi elegantă. 3 i I Se primeseti comande de Liniaturâ, Stereotipie şi Gaivanoplastiea. . i f/>; m ţy hik ■ B'1 Sg 1 i 91 m ti w flcv -li WSSm, f -1T ;_2î V2j 1l>L1111UAT Două grădini mari cu diferit! pomi fertili, caişl, vişini, cireşi Pmnr, perl, merr, viţă cu stru-’ guri aleiurl de coacăze, două pogoane căpşunr, fragi, diferitt trandafiri altoiţi in măceşi etc şi donă magasif de lemne im preunâ cu case, o pivniţă mare devinurl, vis-a-vis de gara Tăr-go-Vescel. Asemenea şi neg ' case in Dealu-Spiril, Strădafe-neca, No. 4, aproape de strada* Cazarmelor. Doritorii se vor adresa la pro. prietaraPaulina Slăniceanu, vis-a-vis de Gara Tărgoviscelt’o-124, la magazia de lemne la Concurenţă". ^ Primul Birou de Plasare concesionat pentru profesoare profesorf, guvernante şi bone la Dra Adelheide Bandau BucurescI, Strada Stirbel-Vodâ No 19. 2416 DE VENZARE ca de 6 pogoane 25 in Dealu Filaretulul, in dreptul cimitirului Israelit Spaniol. A se adresa la librăria Ioa-niţiu, Strada Şelari 18—20. Compţuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39 MARE DEPOSIT DE Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurî frumoase din cea mai mare fabrică din Germania Se vinde cu preţuri toarte moderate, SAMUEL A. MARCUS. Calea "Victorie* (Vis-a-vis de Palatul Regal). Compţuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39. Magasinu de mobile de lemn masiv indouit din fabrica D-lor 1036 1 Vstţî rn roxEr S’a mutat din Calea Victoriei 13 in Strada Lipscani 22. aacaaaBagggasi Premiat cu I-ul preţ : „Medalia de aur“ la concursul agricolă al Comiţiuluî de Ilfov de la Herăstrău in 1881 şi 188: pentru noile varietăţi de pere numite: „Regele şi Regina României" Aseminea premiată cu l-iul preţ: „Diploma de onoare cl. 1“ şi de exposiţiunea a Cooperatorilor Români, la anul 1883 pentru deosebit le calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe. La grădina George Ioonid, numită Brăslea si" jkuată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 ‘'aproape de b.ssrica Icoanei se aflii de vănzare pomi 1—îirl roditori, altoiţi, de diferite specii din cele mal re-"Segsanumite calităţi şi diferite ietăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-mato î din districte şi din capitală, voind a avea catalogul e vor adresa prin epistole la zisa grădină şi in-dată li se va trămite. Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şi tot-d’a-una to-înna este mult mal bine de a se planta pomii. 129 _____ ţr plVER din inventatorulu Nouei PARFUMERU Suprafine ou OOpYtOpSiS DE JAP0ÎIIA ——a 4b_a.- «F . M C0,.rL0PSIS(â JAPONIA fpDDti 4i,nn.. •• CORiLOPSISd» JAPONIA utîisi.....eu C0RYL0PSIS « JAPONIA uiluitim «» C0RYL0PSIS di JAPONIA m ie mim.. » C0RYL0PSIS i»JAPONIA ! nn mmm ciî . es C0RYL0PSIS dt JAPONIA 1 dl TtiUTA U C0RYL0PSIS dl JAPONIA POBiîA..» C0RYL0PSIS di JAPONIA OTtTI 1 pj u miA ca v£mzahb 1 rAnruitoBi cohedciaiitj i roTA. homahia. m'jm. INSTITUTUL ŞTEFAN VELESCU (HELIADE) h(FONDAT IN ANUL 1871) No. 1, Strada Armeană, BucurescI. INTERNAT Şl EXTERNAT CURSURI PRIMARE ŞI LICEALE PREPARAŢIUNI PENTRU BACALAUREAT ŞI ŞCOLI SPECIALE LOCAL ANUME CLĂDIT PENTRU INSTITUT Dormitoare şi săli de studiU, spaţioase şi bine aerisite; toate condiţiunile igienice de aproape şî serios observate. — Băl in institut, calde şi reci. Aparat de sudaţie, duşi, etc. — Gimnastică de cameră. —Gimnastică de vară. — Infirmerie. Refectoriu organisat după sistemul cel mat nou. Bibliotecă. — Musău cu obiecte de studiu. — Grădină botanică. Cursur.le făcăndu-se conform programelor oficiale, elevii trec esamenele la şcoalele publice.— Limbele francesă şi germană sunt obligatorie, cele-l-alte rămân facultative.—Institutul po- sedă un bogat material pentru cercurile de intuiţiune şi profesorii daij cunoscinţelor matematice şi naturale o intindere reclamată de progresul ştiinţelor positive. Studiile Institutului, «oprind următoarele seoţluni: 1). Cursul primar complet cu limbele francesă şi germană, obligatorie, desemnuljşi musica cuprinse;--2). Cursuri gimnasiale predate in Institut, de profesori recunoscuţi; —< 3). Secţia claselor V, VI şi a VII licejlă. elevii primesc numai meditaţie in Institut, urmând cursurile la liceele Statului.—4). PreparaţiunI pentru bsamenele şcoaiel militare, comerciale şi claselor gimnasiale sad bacalaureat. _ . Pentru informaţiunl amănunţite, a se adresa in toat° zilele de la 8—10’a. m. şi de la 4—6 p. m. la cancelaria Institutului: strada Armeană, No. I. BucurescI. Ourturile primar* Inoep la 20 August, c«la liooaleja I Septembrie. Director-proprietar, Ştefan. Velescu. r TAPETCHI, A SI PLAFUNURI IN RELIEF, VKIîGKLE DE ALAMA PENTRU SCĂRI, (GARD-PORT) din cele mal renumite fabrice, cu preţuri foarte moderate, recomandă Onorabilului Public sub-semţiatul - 3EX- Iî<3ktIOH ^ Tapiţer şi decorator vNo- Strada Ştirbei-Vodăt, TVo. 3. Singura fabrică escluslvă antorisată de inventatorul D-nn Profesor Meidinger pentru SOBE MEIDINOEB JAE1M, Vlena Kartneratrasse 40-42 j DEPOSITUL IN BUCURESCI [Jo8.;Hauser Ac Loeventhal (lângă Banca României) 3obele acestei fabrici sunt premiate cu cele d’ănteiu premluri: Viena 1873, Kasel 1877,' Paris 1877, Sechshans 1877, Wels 1878, Teplltc 187*,Ylena 1880, Egerl881, Trlest 1882 I Aceste sobe sunt întrebuinţate in BucurescI in mal mult de 2000 case particulare, de asemene: mal in toate consulatele, in laboratoriul Acade-caiet grădina de copiî, Societatea de gimnasUca, j Institutul Heliade, gar» Pilaret, monetăria Statului compagnie de c^az, camera deputaţilor, Mi-J tropolia, Banca Naţională, Banca României, so-I bele mal sunt întrebuinţate la Craiova, casarma! de artilerie. Spitalul central şi Grand Hotel, in laşi, Hâtel Trajan (84 sobe) in şcoala militară şi j casarmele militare , — -—- —- Preferinţa acestor sobe este 1 FiniNBF’R-DVTVi M» de mare in căt se găsesc LIUINSE.A U .R pretutindeni imitaţiunî. Preve- H F 1 H MV nim deci pe Onor. Public să se ________» " r V ™ ferească de schimbarea fabrica- j tTunel noastre "durabile şi esacte de imitaţiunî de tot . - 11 . 1 . ______ Qicfam Mmdino fie recomandate ca sobe Meidinger saii Sistem Meidinger Numai acele la care pe interiorul uşelor este turnată * noastră sunt adevăratele noastre fabricate. Prospecte cu preţuri reduse gratis şl franco. 4814 I iNsruruL medi ,al BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. 1. Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajid sistematic, 7. Serviciul la domiciliâ, 8. Consultaţii medicale. Secţia HigieuicS 1 Bae abur.............3.-- 1 Bae de putină cu şi fără, duşe . .... 2.50 medicamente . . . . L— 1 duşe rece sistematică . 1.50 BAI DE ABUR Şl DE JPTTTIUSTA. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 Maiii (1 luniu) 1884. A. BucurescI Poqanl-Roroan B. RtBa»-Fw;aaI-Bcc8rwd (L ticnrcrtl-Ttrciomu SUţianI iritare* trenurilor irftarer heer-iler | irMerea trei. j Âc. Pere. | Pllt.| U Staţiuni ie. | Pen. trei. Slvte Staţiuni Fel. | ie. {Pin. o.m. e m o.m. | o.m. | 0.PH- • .HI. e.u 1 • ■ E. «■* 1 •.n | Riir T ^ Best. ser. 1 loo "Biin 8t* diin 7i* dinu 7o« p-m Koin. e pl J ft6r. 8» p m 12m a.m 6*i 8®*- Rest!' p-m io* dim p*m i B»e Dl Sos ri* Rost. PI. 12i, 12n 10~ 10.. a.m 8s* dim 6.. Rir SoB-B. PI. 9n l*i le* 7n 7u Best Kn 10n 6n 1) Sos. l.r p.m 12,. Sos. Un in dim p.m lin Pil 8°®- 6*. 11, a,, R. PI. 2,* p.m i» 4n iiarâj. B pi. lin p.m 7„ U* 12,. ‘ h- R. PI. 1. 8.^ ţ> Q Sos. «1. 2» 6., Pa», Sos. Uu 8,. Li 12., Sllt B‘x,\ Ş~ 1,. 10.J ă. îl. g pi 3.. 6,1 fOOJ. B, pi. Un 8., p.m In OUI. u pi. 8« 1,. 10.J ||i«m Sos. a.. P S Sos. 0n 2n (V. Sos y«i n.. »#c5- R. PI. 10.. b.pl li*. 9n 2.. b. n. 9n 2u 12.,, LÎS.-Z. Sos. 5., p.m fim» SOP. In p.m Un Etc IT B So*. 12n 6*r 8,. fudlaŞ. r pi 5.. 12.. 6ie a.m DUI. R. Pi u. a.m 3.. 1 d-B.P1. 12« 6n 8.., Dn. Sos. 7t!i» 9oe Dl Sos. 9u In sir. a.m 12a. 6,. 4fH> B. PI. 7„ 1 *• Best PI. Sn lu Sn 9., 10i» ReBt. Lip s6r a*ni 0 Am So_ 8,. 4o« ii,. D„. Kort. Bn 3. IDoot ii.. | Rest. dim p.m. n6p R. Soft. d!m p.m s^r n6p a.m * I a. in a.m p.m fi »rl a.m p.m p.m lin 5i«, h B. PI- Sn 2» Rn In 7*i m Sos. 10» in n dim p.m p.m Best a.m p.m sdr D. Câmpiiia-Doftana Nota. 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 orediminâţa până la 7 ore săra. 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odatâ pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la 1 post-merid Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. nmm pu-Lung la Frec Paul. . v rthoAniarlfl Pastile de Ohm1?’ s’a mutat Str. Carol!, No. 2 VAGOANE DE DORMIT SUNT: Tronul Fulger P„ t& ploca din Vârciorova SlarţU şl Sâiobăt* ţl ▼» sosi la Buciu'o^tl şi GiurgiO Mlorcnrca ţl Dumineca. Trenul Fulger C, ra pleca din GiurgiO şi Bucureşti Mieremrea ţl Dumineca şl ta sosi la Vârclorova Joia ţ[ Lunca. C&lAtorl pentru tronnrilo Fulger P ţl Ct YOr plăti afuri «Ic taxa enve-alti p«n«tm cl. It tren acociorat, o supratnxA de 20*/* La aceste trenuri P ţl C, 8« află nn ragn» Salon-Beetaurant. Consum»* ţfnnlle es Tor plăti dnpă un tarif speolaL Omrinl trenurilor după timpoi d» Bncnrcstfl. Constanţa-Cernavodi î. TIEDGE PICTOR ŞI FOTOGRAF Bucureşti, 7818 Calea Vietoriel, 13, lîngă Poliţie IE COLLODll I Vindecare garantata 1 PEIREA BĂTĂTURILOR Isdlspcnzabllă In orl-ce e»să. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, sî cumpere renumitul şi de mine inventatul ! Haschisch Oollodium I şi fle-care 'ml va fi recunoscător Mathlas Bonnyai. farmacist m Arad- Depositul Şl agentura generală pentru Romania, Moritz Polak Strada Şelari Nr. 6. . Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Fran . Thilringer, Thoiss, I.A Ciur», Hr. Alecsandriu, Zurner,Zeiaes> Stoenescu şi Risdărfer, la ™ Chocolade, Pastile de oni?;n Bonbon de chinin, Chocolade tsonDon ue ui mm, u - chinin & fier, dulce ş cel sigur contra frigurile, pe^ peieop devănzare la toate i» maciile sus menţionate. I I .. doresceai Un tenar 0 medita^ pentru clasele primare 8»^ gimnasiale. Âdrasa : Administraţi unea acestui ziar. Tipo-litograik. Ştefan Mihălescu Strada, Coyaci, 14 www.digibuc.ro ANUL VIII. — Nr. 2177 10 BANI EXEMPLARUL VINERI 12 OCTOMBRE 1884 APAaiE IIV TOATE ABONAMENTELE : Ia Captîală: Penfcr" 1 an 30 lei, 6 luni 15 lai; 5 luni 3 lei. in tjflcte : , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lol; 3 luni io lei. Ic Jk’s.lţiStiite; , ? 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 8 luni 12 lei. ' v- . ------------------ Director; D. AUG. LAUR!AN Pentru Abonamente, Anuneîuri şi Reclame a se adresa: . •• ** *•*"’* * . ^ In Bejnink : La adtniniafcraţiune, Tipografa Ştsfan Mihălescu, Strada Covatâţ Nr* 14 ţi la ewrespoa- fdsnţil riaruiuî din JUdeţ*. „ L» So'ids Havan, plabe de la Bourse, 8. In Ticna: La Eănrich Qchalek, I, Wollzeilc, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ur.garis, In îlnmburg: La Adolf Stiir.er, Qânsemavkt, No. 58, Biuroul da anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE! & mmm Linia mici pe pag. IV 30 bani | Reclame po i.agina IlI-a 2 lei. ftechjne pe pagina Il-a 6 led. | Scrisorile nefrancate se refusâ ■ Articolfi nepublicaţi nu se frapolacâ Pentru inserţii şi rbclame, rrdacţiunea nu este responsabili Prim-Tvodactot: STEP. 6. MICHÂiLESCU. 0BSERVAT0EIUL METEOROLOG'!) Buletin atmosferic, JeuT 11 Octoiubre Elemente climatice EE I A.ZI: 2 ora p. m. 8 ore s6ra 8 or9 dini. Temperatul a norului la Mutră . . 10,7 7.0 7.0 „ „ maiimă. . . 11.5 „ „ minimă . 3# „ „ firi aperător 11.5 4.7 /.I Baroiuntriil redus la 0“ 755 6 757.3 757* Tensiunea vaporilor io milimetre . 59 6.1 7 2 DmeieaW relativă In procente . . 62 81 96 Vestul ^ ^rMfla dominaulă . ţ iuţeala medio E 2.5 E NE lfo.21 Evaporaţiunea apel...... 0.1 0.2 0.3 Ploaia 0.0 Pic. 0.4 Aotiuoniotru (0-100) 31 6 6.8 Nebulositatea (0-10) .... 9 5 101 Aspectul zilei de iert: Zioa noros, roco; noaptea plcătnrî de ploae, ou vânt foarte deBpee Est. Directorul Observatorului: SI. Hepites. NOTA.--TeAiperatura este data in grade centigrade; înălţimea barometrului in milimetre de mercuriu. Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea apel şi ploaia sunt socotite in muimetre de grosime. — Gradul de claritate a corului se mâsoarâ cu grade actinometrico, socotite 0 grade la Întuneric şi 100 grade, atunci oănd corul ar fl cu desăvârşire fără nori şl in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 Înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. (ŞTIRI TELEGRAFICE Din. ziarele streine* Petersbnrg, 20 Octoiubre. Marţea trecută s’a adunat in Moscova la universitate numeroase grupuri de studenţi, inrre car! erau şi alte persoane private 5i dame. La venirea poliţ-eî mulţimea s’a im-prăştiat. Seara sau «diluat ca la 150 de studenţi pe bulevardul S rastnil,[la redacţia lut «Katkow“ cu scop de a’l sparge geamurile. Poliţia a venit la moment şi studenţii au lost împresuraţi de caza:-.! şi jandarmi şi impiuşl spre temniţa de deportaţiune unde s’afl a-lestat ca lâ 110 persoane. Aceasta s’a făcut repede şi fără sg imoţ, iu căt locuitorii de prin prejur nici nu prinseseră de veste. In piaţa unde fusese intrunirea s’a găsit un sac plin cu pietre, sticle şi casteturl şi procla-maţiunl, ce conţineaţi protestări compuse in termeni foarte aspri contra guvernului rus Şi la universitatea de aici s’au făcut ia* cercări pentru o intrunire cu scop de a adresa o scrisoare de condoleanţă studenţilor din Kiev. Insă pedelii şi inspectorii dicu-rănd angajaţi ad impodicat intrun rea — Din proclamaţiile găsite in Moscova rees•>, că mişcarea din Mosc va a avut un caracter nihilist. In tot caşul tarburârile studenţilor par a fi intrat in o fază nouă, ducdnd la tumulturi de stradă. „Grajdanin" anunţă, că in Geneva a apărut un nou calendar al auarchiştilor ruşi, in care Lawrow recunoaşte neisbănda agitaţiunii de pănă acum in popor şi recomandă agitaţ unea iu oşt.re ca mal corespunzătoare scopului. El sfătueşte insă pe oficeră, cari agită pentru nihiliştl, ca să lucreze cu precauţiuue şi să inceapă agitaţiunea numai după ce’şi-_a asigurat increderea superiorilor, camarazilor şi soldaţilor. Belgrad, 20 Octombre. Deslegarea crizei ministeriale s’a amănat pentru căte-va zile. Regele pune să i se relateze amănnnţit asupra situaţiunG si ţine conferinţe cu bărbaţii de stat din amfiele partide. Londra, 20 Octombre. v Edward Reed, o mare autoritate in materie de construcţ.une a navelor şi amic al cabinetului, declară de asemenea că starea flotei engleze de râsboiu este decăzută. Flota e puţin mal tare de căt a Franţei; superioritatea Angliei ca putere maritimă a pierit cu totul Pai s, 20 Octombre Mai muite fol spun, că pentru Ton Un s’au cerut 10,00 J oameni trupe noi. Anarhiştii au furat dinamită de la fabricantul Bessa in Roanne şi au scris ameninţări in condica iul S’au făcut numeroase arestări in Roanne şi in Saint-Etienue. „ Bruxela, 20 Octrmbre. Lei şaî-spre-zece deputaţi independenţi din BruxeD s’au întrunit azi spre a discuta asupra atitudinii lor faţă cu victoria electorala de ieri a liberalilor. Şapte consilieri eo munall independenţi, cari n’au fost supuş” u-nft. uol alegeri, ş.-au dat dimisia pe acelaşi T Laalau, 20 Octombre. testamentul duceluIdeBraunschuw.g pune pe prinţul Georgo de Saxonia de moştenitor n Proprietăţii al.odiale de 40 000 pogoane ăin principatul Oels şi pe ducele de Cum-p . and de moştenitor al averii numerare. moştenitor al Prusiei, conform con-lt!‘n este succesorul principalu-IU1 uels. ce coprinde 3«/« mile pătrate. n Brealau, 20 Octombn , tjocele de Brauus'hweig acum ciaM ai tuaţ disposiţiunl iuaintea unei comisiunl oiciare asupra averii sale; ce este evalu ja o srtă milioane taleri sau 350 milio lei. Partea cea mal mare e depusă laba englesă şi niderlandeză. v , . Bruxela, 20 Octom Victoria liberalilor in alegerile con mar in toată Belgia intvece toate aştep Ea resbună Vberasismul şi ^irnncini puţm moralmente, domnia clericală. „Etoile Belge" recunoaşte, că această victorie grand oasă^se datorează mal mult aşa numiţilor aiegetorl do capacitate. Afară de comunele Brugge şi Mecheln, unde aii invins clericalii, candidaţii liberali au fost aleşi cu majorităţi mari. In Bruxol majoritatea a f ist de 3750. In Anvers de 1300 voturi. Pretutindeni, in oraşe şi sate, liberalii ad reuşit să restoarne p i consilierii comunali clericali; aşa de mare e indirjirea, produsă de uoua lege şcolară pănă in straturile cele mai de jos ale populaţiunil contra domniei clericale. Nu se poate descrie mtusiasmul ce a domnii. in Bruxfla cănd s’a publicat acest buletin de victorie. Mulţimea umbla vesriă p i strade şî aclama frenetic fl3 care ştre bună ce sosea. Se vedeau dmenî imbrăţişăndu-se in stradă, pLui de bucurie. Totatăta entusiasm ardiau şi damele. A-seară stradele erah pline dd urne, dar nu s’a intămplat nici o nelinişt?. Palaturile miniştrilor erau inchise, ca moarte. --------------------- ---------------■-- 22 Octombre 1884—3 ore 15 m. seara. Londra, 22 Octombre. D. Trevdlyan, secretar principal al lord-lo-cotenintelut Irlanieî, a fost numit cancelar al ducatului do Lancaster, cu dreptul d’a lua loc intre membrii cabinetului. „Standard" zice că d. Giaastone speră să obţie cu chipul acesta voturile deputaţilor parneliştl. Berlin, 22 Octombre Englitera a aderat definitiv la proiectul de intrunire a'uuel conferinţe, in cave se va desbate cestiunea Gongului. Bruxel, 22 Octombre. Agitaţiunea liberalilor centra ministeriuluî p«re că ia proporţiunî mii mari Belgrad, 2Î Octombre D PavlovicI şi-a dat demisiunea de ministru de finance pentru causă de sănState. Regele Miian î-a conferit crucea cea mare a ordinului Takova. Preşedintele consiliului iulocuesce pa Pav-lovicl la ministerul de finance, păstrăndu-şî insă şi portofoliul afacerilor străine. Portofoliul € momiel publice a lost in redinţat d-lul Kaiovici, consilier la curtea de casaţi-uue, şi acela al instrucţiunii d-luî PopovicI, secretar do minister. Altă schimbare in Cabinetul sărbosc nu s’a făcut. 22 Octombre 1884 — 6 ore seara. Roma, 22 Octombre. Ieri seară s’au întrunit ia Consiliu sub preşedinţa d-lul Depretis toţi miniştrii afară de d-1 Grimaldi, mintstrul ae Finance ce se află actualmente la Turin. Şedinţa a fost fdrte lungă. ~ Veneţia, 22 Octombre. Noul Ambasador al Chinei pe lângă Curţile din Berlin, Roma -d Haga, se va îndrepta mal ăntăiă ia Berlin. (Kavas) A se vedea ultime ştiri pe pug. III-a. Bucuresci, 11 Octombre Cu toată frământarea zilnică a partidelor politice, cu tot farmecul şi pasiunea ce poartă cu densele luptele de partide, noî nu putem uita că cea maî de căpetenia datorie a unul publicist este de a cerceta problemele economice ale unul popor, şi maî ales cănd acel popor, cum este al nostru, se află intr’o cr.să evidentă de producţiune şi p’o cale greşită, in mare parte, in ceea-ce priveşte industria sa, fie agricolă, fie manufacturală. Principiile abstracte premerg pururea desvollarea reala a uneî naţiuni. Acesta e un adever netăgăduit, dar cu o singură condiţie : aceea d’a nu aluneca cu trup şi suflet, pentru tot-d’a-una, in sfera generalităţilor. In acest cas munca intelectuală se obiclnueşte cu spe-culaţiunî deşarte, şi toată energia creeruluî se consumă in imperechiărî de fraze ţ mintea se obiclnueşte a fi leneşe ţ tendinţele ne r6măn sterpe; şi dacă grămădeşti la un loc atâţia ani de gândire, pentru ca să o pul faţă in faţă cu imbunătăţirea reală la care nădăjdueştî să fi dat naştere, te apucă desgustul de a-tătea vise copilăreşti, şi de maî al conştiinţa datoriei,’ţî vine sâ’ţbfrăngl măna care a rescolit atăta vreme jeratecul pasiunilor, numai spre a potoli nişte rîvne personale, strimte, egoiste şi fără nicl-un amestec cu marele interes al publicului către care te adresezi. Iacă de ce ne pare bine cănd vedem pe confraţii noştri’de^la «l’In-dependance Roumaine” că se ocupă cu ale agriculturii, fie chiar in treacăt, făgăduind a reveni asupra a-cjstuî subiect de un interes vital pentru Ţara Românească. Conclusia acestui articol de fond din 9 Oc-tobre este: provocarea uneî 'aso-ciaţiunî generale de cultivatori, pentru ca el singuri sâ’şî discute interesele, să propună leacul nevoilor, să împrăştie şi să pupularizeze mijloacele de perfecţionare a muncei agricole. • Aşteptând desvoltarea acestei propuneri şi foloasele practice ce ea infăţişează onor. noştri! confraţi, de astă-dată vom atinge căte-va ces- , tiunî privitoare agriculturii şi comerţului nostru. La noi munca câmpului, in de obşte, este aşa de inapoiatâ, in căt nu se depărtează de starea primitivă a eî nici cu un lat de palmă. Acelaşi plug, aceeaşi douî juncani, acelaşi fer de plug, aceleaşi rotile, aceeaşi brazdă, ca şi pe vremea străbunilor noştri adormiţi de căte-va veacuri. Pămăntul e stors de elementele lui vegetale c’o neîndurare încăpăţînată,^printr’o cultură sălbatică, fără rost şi fără pricepere. Ţăranul abia se învredniceşte — : aceasta pe une locuri — să schimbe felul bucatelor de pe acelaşi ogor. Pri-meneala semănăturii o fac numai a-tuncî cănd dintr’un pumti de grătl trei părţi din patru e numai neghină. Sărman de orl-ce pricepere practică, fara şcoală şi fără bune apucături de cultură, (drept moştenire de la părinţi,) agricultorul nostru se invîrteşte in acelaşi cerc de nepricepere, fra.năntă tot ce-a apucat de la născare, şi bîjbîe in a-ceaşî sărăcie lucie. Cu greii vezi, chiar prin satele pe unde pămăntul e aşa de bogat şi gras in căt se tae sub ferul plugului ca o bucată de caş proaspăt, căţi va fruntaşi mâi răsăriţi, mal cu dare de mănă, şi cu mal multă pricepere in spargerea ţeliniî. Dar vina nu e a lor ; clasele cub tivate strică; cel chiemaţî să im-prăştie lumina, cel cari au trecut pe la Ministerul agriculturii şi n’art găsit in portofoliul lor o politică economică, şi n’att dovedit mijloacele cuvenite pentru a ridica din nomo-lul ignoranţei temelia edificiului nostru social. Nu li s’ar fi cerut să poarte ca Atlas pămăntul in spinare, nici se facă minunile Iul Hercule. Pe unde pioprietarul a ştiut să iea cu binele .ie ţărani, să’l domi-rească la felul lucrului, să’l înveţe, se le presinte sub ochi foloasele pipăite ale uneî culturi maî inteligente, eî s’ati mlădiat la bunele sfaturi, aii cercat seminţe nouî, cum e porumbul cincuantin, şi incetul cu incetul s’ati deprins se restdrne două ogdre pentru aceeaşi semănătură. Ast-fel pe ici pe colea, numai de la po-vaţă proprietarului, a cărei influenţa nici că se poate măsura cu a unul ministru de agricultură, el s’aă in-credinţat că cincuatinul se coace maî de grabă ca porumbul cunoscut lor, scăpând de grijea că toamna soseşte şi ştuleţilremăn cu lapte; pun temei că ţelina intoarsă de două ori se inbuibă de umezeală, să res-coace şi degeră de soare şi de ger, şi dospita ast-fel de forţele naturii produce de patru ori mal mult de eăt dacă ar fi pus numai o-dată plugul intr’ănsa. Sunt sate, in regiunile muntoase, pe unde toamna incepe mal repede şi mal grea, cari s’ati Însufleţit numai prin spintecarea pămentuluî de două ori şi prin introducerea porumbului cincuantin. Cât pentru împrospătarea vitalităţii pămentnlul prin ingrăşare şi irigaţiune, numai e vorbă, nu intră in capetile noastre leneşe şi inculte. Şi căt de uşor ne.ar fi, ca maî nainte de a se aşterne zăpada, cănd arăturile de toamnă s’afl sfârşit, se aruncăm pe brazde cocenii şi paiele stricate, frunzişul şi sur-celişul pe jumătate putrezite, gunoiul casiî şi al coşarelor, cojile de ridichi, de pepeni, de dovlecî şi dovlecel, coadele de ardei şi pătlăgele, ştuleţfî bătuţi de boabe şi puzderiile de in şi cânepă date la meliţă ! Pentru ce se perdem atătea materii trebuincioase, cari toate s’ar sfarîma, s’ar topi, s’ar face una cu terenul şi s’ar absorbi de semănăturile încolţite in câmpiile noastre ? Pentru-ce se suferim putoarea atâtor remăşiţe putregăite in jurul căminului nostru ? Pentru-ce, o adevărată avuţie se o plămădim sub nasul şi ochii noştri! intr’un sigur isvor de friguri, de chlorosie şi trândăvie organică ? In Statele Unite din America oamenii cari se daţi in ale economii agricole aG calculat că o baligă cuprinde 4o — 50 boabe de grâtt or 30 — 4o boabe de porumb. La noi băligarele şi gunoiul zăc de putrezesc in pragul uşiî fără să’l urnească din loc de căt la zile mari, şi atunci pentru a’l face movilol in spatele încăperilor. Dacă văntul nu s’ar însărcina gratuit se Împrăştia paele, frunzile, tulpinele de bălării şi sgrâ-bunţelor de la bătaia porumbului, pămăntul de cultivat n’ar primi ingrăşare nîcl căt negru sub unghiă. Să dăm pildă cel car! putem, să pue urechia la păsul inimii guvernul actual căre caută a introduce in lăuntrul ţării reforme cu un in ţeles maî practic, se ne răsucim i să ne facem mintea in patru; să înfiinţăm comisiunl1 şi inspectori agricoli; in fine, să ne urnim din nepăsarea de buştean in care pirotim; altfel inbătrînim copil şi săraci, jinduiţi de toate bunurile inchise in pămăntul nostru, pe car! nici nu ştim nici nu vrem să le scoatem la lumină. k Un fapt extraordinar ca neghiobie se petrece in ţară la noi, pe care nimeni nu’l observă saQ nu vrea sa’l observe. Se lăsăm la o parte că aproape nu ştim să brăzdăm pămăntul, că nu ne trăsneşte de loc prin minte să’l ingrăşăm, că nu înţelegem irigaţiunea care ar fi ăşa de lesne din causa rîurilor n6s-tre cari curg paralele in spre Dunăre, — să părăsim aceste neajunsuri grele,—dar ceea ce stă nepomenit de înapoiere şi nepricepere, este îndărătnicia cu care ocolim unele producte pe cari le cumpărăm ca nişte netrebnici de la streinii din ţara noastră. Varza, ceapa, prazul, usturoiul, ardeiul şi pătlăgelele, inbogăţesc lacoma pungă a sărbi-lor şi bulgarilor. Rar român care să’şî aibă in ograda sa legumele trebucioase: faptul e aşa de rar pe cât ar fi de uşor. ar cănd ne gândim la produc-ţiunea cartofului căt e de puţină la noi şi căt e de neacesară, de la căte nevoi ne-ar scăpa şi ce uşor ar fi de cultivat, desgustul ne cuprinde de atată nepăsare vinovată.Pasta de cartof îndoită cu mălai or eu făină e nutritoare, sănătoasă, ingraşe şi ţine omului la încercări grele. Această plantă să intinde pe sub pă-mgnt, se înmulţeşte in bună voe şi nu e ameninţată nici de arşiţa şi seceta verii, nici de vite, nici de stolurile paserilor sălbatice. Munca el e maî mică de căt a porumbului, a grâului, a ovăzului şi nu ar echivala de căt cu grijea ce dai fîne-ţelor de pe muşcelele pe cari nici le ari, nici le seamenl, ci numai le coseşti. Thunen, după o socoteală de ■15 ani, ţinută la o fermă model din Germania, ajunge in urma unul calcul riguros, matematic, ajunge la conclusia că produsul de nutriment efectiv ce’l pojî scoate dintr’o suprafaţă oare-care de secară or gria, ’l aî neapărat cultivând cartoful pe un pământ cu a treea parte mal puţin întins şi cu o muncă pe jumâtate de căt s’ar cuveni griului şi secării, Adică, dreptul Iul D-zeG, toate calculele făcute de streini, după a* tătea studii şi cercetări, să ne lase pe noi reci, indiferenţi, de ce se petrece dincolo de hotare ? Să nu ştim profita de nivelul altor popoare mai mari şi mal tari la minte şi înţelepciune? Aşa, cum am apu-cat’o s’o ducem, tîrîe brîQ ? inbro-bodiţî la creer? vînduţî pe vecie nepăsării ? Dar n’a fost creştin care aruncând in pământ căte-va coji de cartofi se nu’şî scoată pentru o iarnă întreagă. Pentru ce dar n’am indemna, şi convinge daca e cu putinţă, pe toţi la o cultură sigura, productivă şi care nu cere de căt o muncă pe jumâ tate din a celor l’alte bucate? Se inmulţimscdlele de agricultură^ şcoli poporane, din cari să nu ieasâ ingineri silvicultori, ci ţâranî cu pricepere nouă intr’o lume de năravuri vechi şi inbîcsite. Unu, douî, intr’un sat, dacă s’ar pune d’a cur-merzişul apucăturilor din trecut, pe loc satul intreg va trebui să’l urmeze, căci e cu neputinţă omului să nu imite cănd ’î convine. « Toată cultura noastră nu se face aproape de căt cu braţele. E o perdere de timp şi de energie S musculară zadarnică de a intinde tot cu mâinele. Incaî după ce nu avem maşine, cu cari se^j înlocuim Iruda uriaşe a trupului, cel puţin să nu dăm cu piciorul băligarelor şi putregaelor cari ar servi de ingrăşare pământului, şi să nu ne închidem intr’un cerc de producte din care să nu ne desprindem nici de spaima robii. Suntem 5 milioane, să nu ne impuţinăm puterile producând mal puţin de căt am putea produce, opintindu-ne in unele şi uitând tocmai pe cele ce ne-ar da mal mult pe un teren mal mic şi cu o muncă pe jumâtate. Să ne aducem aminte că pluguri perfecţionate, secerătore, semănăto-re, vînturătore, nu avem ; pe ici pe colea, unii proprietari au maşini de treerat. Incaî după ce nu avem maşini, să nu avem nici minte ? Să nu ştim ce ar trebui să cultivăm ? Cănd vom avea irigaţiunî, ingră-şerî şi maşini, liberi vom fi să cultivăm ce ne-o plăcea, pănă atunci să nu uităm că ar fi mal bine să www.digibuc.ro LŞSWjMi ROMÂNIA LIBERA —“'ww* t ^uî'_u«u»«vi — ne preocupe ce dă maî mult cu teren şi cu muncă mat puţină. • După Mayhew, Englitera, care acum vr’o 60 de ani număra 2o— 25 milioane de locuitori, representa 600,000,000 de f iţe omeneşti in puterea totală a maşinelor. Johnston socoteşte că murdărilie anuale de la un^orăşel de 1000 locuitori, ca ingrăşare de pământ, ’ţl dă o va • loare de 60,000 lei. Cănd ajunge vom şi noi să echivalăm prin maşine, dir. cinci milioane căţl suntem, puterea a 50 de milioane ? Şi mal ales cănd ne vom incre-dmţa că murdăria ce aruncăm este avuţia curată şi lămurită ca argintul topit ? — —-------ib de oe lăngă Triounlul Ilfov, daţi in afacerea ultragiuluî insecfenat pe piaţa teatrului contra d-lui prim-ministru, in ziua de 8 Iunie a. c. Prin decisiunea Camerei de punere sub acusaţie se declară ci nu e caz de urmărire contra autorilor şi manifestanţilor acelui scandal. Dintr’o scrisoare privată aflăm, că unele părţi ale Trarsilvanieî (pe lăngă Sibiu) sunt băntuite de anghină. Intr’u-nele comune rurale române flagelul a secerat mal pe toţi copil. CRONICA ZILEI D. N. Voinov ministrul justiţiei, in-torcăndu-se din congediă, a reluat de ieri conducerea afacerilor acelui departament Consiliul de miniştri a aprobat, sub reserva sancţiunel ulterioare a M. S. Regelui Regulamentul pentru aplicarea legei din 11 (23) Iuniu 1884, asupra împrumutului municipal de 16 milionne, a cărui sub-scripţiune s’a termmat a-l’altă-ierl cu un succes atăt de strălucit. Administratorul principal Moescu Ioan, de la depositul central de echipament, s’a mutat, in interesul serviciului, sub reserva sancţiunel ulterioare a M. S. Regelui, la depositul de echipament al corpului I de armată, pe ziua de 25 Octombre 1884. Conform art. 365 din legea instrucţiune!, D. G. Ghcorghianu-Arbore, absolvent al facultăţii de litere din Iaşi, s’a numit profesor cu titlu provisoriu la catedra de limba română de 4a şcoala comercială din Galaţi. DIN afa :*56 din 8 Octombre 1884, adresată d-lor comandanţi ai corpurilor de aimată şi celuî al nivisieî active din Dobrogea. Domnule Comandant, Dupij cum trebue să cunoaşteţi] u~ nele articole din legea de recrutare a armatei aă fost modificate anul acesta Prl? ţeSea nin 25 Maiu, anul curent. Prin modificarea adusă art. 6, termenul pentru publicarea şi afişarea listelor prin comune, s’a amânat păI *a 15 Octombre in fie-care an, iar lucrarea comisiunilor de revizuire a fecensemântuluî, care se transportez fie-care comună, durează de la a ceastă dată până |la 15 Noembre, zi in care comisiuaile inchee operaţiunile lor. ot^D^ru anu* ,acesta s’a fixat ziua de o Octombre in care comisiunile de rev zuire a recensemântulu! trebue să înceapă revederea listelor in fie-care comună şi in această .privinţă am in- tervenit la colegul meu de la interne, spre a da din parte’! ordinele cuvenite agenţilor dependinţî de acel departament. Tot-o ată, vă rog şi pe d-v. să bine-voiţ! a desemna de indată pe oficari! car! urmează’ a figura in acele comisiun! ca delegaţi a! ministerului de resbel, dăndu-le ordin ca, in seara zile! de 24 Octombre curent, sa se afle negreşit la reşedinţa sub-prefecturilor saii la comunele urbane importante ia. primărie şah la sub împărţirile sale administrative, pentru ca ast-fel să poată proceda a doua zi la lucrare. Oficeriî ce veţi djolega vor fi de pre terinţă comandanţii companielor de dorobanţi din localitate, şi numai la n’a-juugere veţi desemna alţi oficeri. Oficerilor ce veţ! numi in aceste co-misiunî, vă rog a le recomanda ma! intăiu să aibă o deplină cunoştinţă a lege! de recrutare, cu modificările din urmă şi tot-odată să observe cu o deosebită Îngrijire aplicarea ei. Aţi observat, sunt sigur, d-le general, că cea mai mare parte din recruţii noştri sunt prea tineri, ceea-ce nu poate proveni de căt din causa recru-tărei anterioare etăţeî de 21 de ani; in această privinţă vă reg ,dar, a recomanda d-lor oficeri delegaţi să se preocupe cu tot dinadinsul de acecstă cestiune şi să facă tot posibilul spre a înlătura efectele rele ce are penlru armată, Înrolarea de oameni mai tineri de 21 ani. Pentru aceasta un mijloc sigur de control sunt registrele stărei civ'le cari, fiind înfiinţate in 1864, pot servi acum spre a recunoaşte pe cei cei, cari in anul curent nu împlinesc versta de 21 de ani. Tot o-datâ veţi pune in vederea 0-ficerilor delegaţi, că după terminarea reviziuirel listelor prin comune, comi-siunea urmează a se transporta la reşedinţa sub prefectureî, unde primeşte reclamaţiile şi infâmpinările eventuale din partea celor interesaţi, pănă la 15 Noembre, când operaţiunile comisiuneî de revizuire sunt terminate, adică listele fie cărei comune remâu definitive. De la 15 Noembre incepe lucrarea comisiuneî de centralisare a recense-mântului pe plăşi sau comune urbane, care operaţiune durează pănă la 30 Noembre, ast-fel ca cu ziua ds 1 Decembre să se poată incepe recrutarea in toată ţară. In fine veţi recomanda tot o dată a se observa cu modificările reclamate de actualitate disposiţiunile cuprinse in instrucţiile asupra recensemăntuluî, din decisiunea ministeriala No. 20.538 din «Monitorul Oasteî» No. 47, pagina 779 din 1882. Ministru de resbel, general adj ui aut, St Fălcoianu. ...—---------<$•* ---ţ--------- ŞTI EI. MARUtfFE D-rul Sophus Trombolt intoreendu-se in Bergen după o şedere îndelungată iu Islanda de unde trimetea din cănd in cănd ştiri despre r.e’cetările sale, are intenţiunea de a se ocupa căţî-va anî da ac. inainte cu intoomi-rea unul mare catalog de toate aurorile văzute in nordul Europei din timpurile cele mal vechi. Gureruul Norvegiei a acordat o sumă coniiderabilă pentru această intreprindere gigantică. Această lucrare precum şi publicarea ia curănd a nouei sale opere „Sub razele Aurorei boreaje" ocuoănd de aci inainte timpul său, distinsul invăţat va fi in imposibilitate de a publica iarna viitoare broş irile asupra aurorilor ce distribuia de obiceiu iu tot nordul Europei. Speră insă cel-l-alţt observatori var urma fi cercetarea phenomenuluî pe calea pregătită de dânsul şi â îl vor face cunoscut resiiltatelel căt de eur„ad. PMlKMMBWWUBia—MţM3Mi3MiaaKa —*aBSa BULETIN BIBLIOGRAFIC Literatura noastră istoncă s’a înavuţit cu o nouă scriere, pe atât de elegantă in forma sub care ni se presintă, ca stil şi imprimat, pe căt e de conscienţioasă in cercetări şi de fecundă în conclusiunî. Vorbim de importanta lucrare, apărută acum de curănd, a tânărului scriitor Ion-nescu-Griou, destul de cunoscut deja publicului prin frumoasele şi instructivele sale studii, trimise din Paris, unde a studiat litevile, mal multor ziare din ţară. Titlul ne arată indestul importanţa preţiosului volum, eşit din pana d-luî Cion: LUDOVIC XIV SI » CONSTANTIN BRINCOVEANU tudiu asupra politicei francezo in Europa răsăriteană (1584 -1688-1715). Bucmeşcl Tipografia Academii române (Laboratoril români) 1881. Volum în 8-tav 444 pg. Iată acum, cuvintele cu cari autorul ne introduce in studiul său: „Unul din cel mal însemnaţi istorici aî Germaniei contimporane, Leopold von Ranke, recunoasce că esistă o viaţă istorică, care circulă de la o naţiune la alta, de la un grup de popoare la altul. „Ne vom sili, in acest studiu asupra politicei francese in Răsăritul Europei, mal ântăiu a schiţa curentul de viaţă istorică ce se stăbili intre Francia şi Turcia, de la Francisc I şi succesorii săi pănă la Ludovic XIV, ş’apoî, călcând pe „tăie mul solid al istoriei particulare", cum zice aceiaş istoric german, vom urma cu deamenuntul fasele diplomaţiei răsăritene a Regelui Soare, cu privire la principatele române, Valachia şi Moldova. „Vom lămuri, intru căt ne va fi cu putinţă, vrăjmăşia diplomaţiei francese in eontra lui Constantin-Vodă Brăncoveanu, precum şi modul cum principele romăn sa i să se apere împotriva <3 la Cons-tiaopol şi intr’alte părţi. „Ne vom ajuta la aceasta cu documentele adunate din Archiva Ministerului afacerilor streine din Paris, de onorabilul d. Alexandru I. Odobescu. D hia sa a binevoit de ni le-a comunicat cu acea luminată bunătate, bine cunoscută de toţi tinerii cari se indeletnicesc cu ale condeiului ; drept aceasta, permită-ne a’î espri-prime şi aci mulţămirile şi recunoşcinţa noastră. „Vom căuta in fine a’ncadra, aindrep tăţi a, combate şi colaţiona documentele traduse de noî, sau numai resumate, cu povestirea evenimentelor sincronice, atât din ţările vecine, căt şi din pricipatele dunărene. „Astfel purcezănd, sperăm că ni va fi dat a indeplini datoria de căpeteniă a ori carul studid istoric: înlănţuirea faptelor, din care naşte represintaţiunea esactâ a epoceî ce studiăm." VAHIETAŢI Scandalnl cu poliţia din Peş1a.--De grele păcate e impovoratâ poliţia din capitala Ungariei, de la consilier poliţienesc pănă lă referent. Ooncepistul Minorich e acusat de abns do putere in oficiu Se face cercetare şi numitul fur ţioar, in apărarea sa, acusă o sumedenia ne colegi ai sSî. Se ascultă vr’o 60-70 de martori să descoper fapte criminale, care te înspăimântă: corupţiune, despotisim, un curat canaal. Secţiunea criminală se compune din oameni nepricepătorî, din odraslele familielor nobile cari ajunşi in miseriă au i>'trat in serviciul poliţiei. Un control nu există, referenţii resdlvă afacerile cum vreau, arestează şi liber ază pe hoţi, pe tăiharî şi pe cetăţeni paeinicl după efief. Consilierul poliţienesc Somogyi n’aude, nu vede, confirmă sentinţele referentului, fie drepte sau nu Ve^f bine, referenţii au şi el pofte, la place să se joace cu bani; leafa, de şi destul de mare, nu le peimite aceasta. Ce e de făcut? Caută un om cu suflat bun ’l caută nod in papură, şi bietul nevinovat’şî goleşce punga numai să scape; hoţul de altă pa-te, dă şi el din ce nu’î^al iul şi p’aci ’l e drumul. Poliţia are mulţi oaspeţi in fie-care zi: advo-caţl-acusaţl. Moritz Sohultheiss e un ast-fel de advocat — fără diplomă — visitează des scările poliţiei, pentru că e prietin bun cu consilierul poliţienesc, se plimbă la braţ cu dânsul. Şi cum nu, cănd Moritz e cafegiu şi acţion-u- al ureî bănci de joc de cărţi şi un creditor de frunte al politiei ? Când un pungaş, un jucâtoi de cărţi care înşeală sau o gazdă 'de pungaşi e arestat, Moritz a şi suit sjăriie la referent, care eliberează pe cel arestat pe garanţia iul Mbritz, banul amic al consilierului poliţienesc. Venitul cafegiului şi acţi marilor crescebu miile pe an, căc hoţii îi sunt recunoscători. Min rieh zice că şi aţi voci, ui orăşenesc, Dr. Leo Tauber, es e după cum se laudă însuşi, bancherul judecâto • r-el şi poliţiei,^pe care le tratează de minune prin birturi. Prin Ianuarie a. c. Moritz Schreiber era ţoaspele arestului poliţienesc fiind-că furase n sce lucruri Era sâ se f că cercetare, dar In Leo Tauber garantă pentru „cinstitul" Moritz şi scapă, cu scirea chiar a consilieruluîSomogy' Mal tărziu Mo -itz Schr i berfu din nou arestat; vănduie niscegiuvaeri-cate furate aela un deputat Dr. L. Tauber veni si’i scape din nou. Minorich nu voeşte. Moritz, căud,r peatrujjcă ofensaae pe referent, fu dus să’I pue feareie, a inceput a striga că’l bate. Aceasta insă era o şiretenia, pusl la cale de advocat. Minorich e acusal pentru a-bus dn putere; dar el descopere toate mi-şeliile. E acusat şi consilierul Somogyi. Se face cercetare. Se află că agentul poliţienesc Bieyer lu i bani do la ho:î şi'i scapi Acum 2 au! s’au furat in Pesta'din buznnarul unul om 10,060 fl. Toate cercetările au fost zadarnice. Po iţia incurcase lucrurile. Multe şi nenumărate sunt abusurile şi co-rupţiunile da care einvinovăţită poliţia, că aî putea zice: Fceşte-me Doamne de poliţia din Pesta, că de pungaşi mă feresc eQ 1 ’ („Gar Tr.") CURIERUL THEÂTRELOR Hamlet e un noroc pentru Treatul Na ţional. Represintată de cinci ori, in rănd. acâstă piesă va mal ţine incă afişul; succesul să accentuiază din ce in ce, şi lumea vine mereu la Teatru. Frumos răspuns dă publicul amatorilor de feerii. O Copila din Flori, comedia in 4 acte a d-luî Ventura, va mai intărzia da fi represintată, nefiind logic sâ se taie in două succesul lui Hamlet. De altmintrelea, această amânare va profita piesei, dăndu-i-se mai mult timp ca să se dospească in mintea artiştilor. Tot ce putem spune de pe acum e, că d. Ventura va obţine un succes însemnat cu opera sa. O La Teatrul Dacia urmează represinta-ţiunile trupei de sub direcţiunea d-lul A-nestin. Artiştii ’şî dau toate silinţele ca să pre-sinte publicului represintărî atrăgătoare, care să’l distreze. * O In Sala Orfeti, domnul Hagiescu a reuşit să intre in gustul unul anume public. La prima represintare sala era plină, şi publicul voios. O In Sala Ateneului, Vineri, la 12 Oe~ tombre, d D. PoppovicI va da un Concert instrumental şi vocal. Vocea plină de căldură şi de simţirea tânărului bas, este cunoscută publicului bucureştean. Plecat de anul trecut la Viena pentru studii, a urmat cursurile conservatorului d’acolo şi, inainte d’a porni inapoî dă acest Concert, la care invităm publicul să asiste in număr căt de mare. ------------- . ..p. ---------- ROTITE LITERARE „România Liberă" număr liter. No 4 are acest sumar; Ode din Ii oraţia, de Dim. C. Glănescu. Despre Determinism, de Ştefan O. Michai-lescu. Din Prag (poesie), de A V. Măcelar or Domn al ţerei româneşti ? . de Gion. Fugii... (poesie), de C. D. Ş. Cronica: Artiştii noştri, de Fra Dolce. A:ole ştiinţifice. Corespondenţa... Red Recreaţii ştiiuţiflee, anul II, No. 9 are acest sumar: “ Geometrie analitică. Căte-va curbe celebre şi importante, da d. G. Climescu.—Mecanică Despre compunerea a două pijtert de I. D Rallet.—Chimie. Reproducţie artificială a mineralelor de V. O. Buţuroanu. — Diverse — Prob'eme rezolvite.—Probl6m3 propuse. 23 Octombre, 1884 — 9 ore dîm .Paris, 22 Octombre. Ziarele cer de la guvern să trimeaţă in Tonkin orî-ce ajutoare necesare, ca să grăbească tarminarea conflictului franco-chinez. «Jerliii 2? Octombre. «No’ddeutsche Allgtmeine Zeitung" constată că cestiunea de drept privitoare la succesiunea ducatului de Brnnşwig e supusă decisiuuil Consiliului federal, şi mal departe zice: Din puntde vedere poiitic al cestionn, chiar daca este adevărat că politică ostilă a unui nou duce n’ar putea compromite esis tenţa imperiului, totuşi trebue observat că lucrurile ar lua un caraiter periculos in altă privinţă, loca curtea suverană din Brunswig i.r deveni ua centru de turburare prin purti dul guelf. Programa şi atitudinea acestui par-tit ah pus intr’adever imperiul in imposibi-tate sâ acordeze un sprijin asupra aspiraţiu-nilor guelfe-" u Itama, 22 Octombre. Numerrl moţilor de choloră in Italia u fost ieri de 28. dintre ceri 12 la Neapole şi 1 in provincia Genua Algeria, 22 Octombre. Ieri s’au inregistrat 9 caşuri de moarte in Oran. (Havas.) ---------------<}—t»------------ PREŢUL PRODUCTELOR Galaţi, 9 Octombre. Grâu gbirca, kila lei 59 ij. Porumbul, kila Tsî 62. T.-Sevorin, 7 Octombre Grăd ciacar calitatea I, kila lei, 50 -65. Porutcb .il, kila lei 58—60. Orzul, kda lei 48—52. Secara, kila le 52—54. Bechet 8 Octombre. Grâu ghina, kila lei 50—60. Orzul, ki'a lei 36—40. Ovăzul, kila lei 36—40. Secara, kila lei 52—69 Beriiet, 9 Octombri Grâti ghirca, kila lei 52—60. Porumbul, kila lei, qi—60. Orzul kila iei 36--40-Ovezul, kila lei .6—40. Secara, kila lei 52—56 i —.... —'■ - ■— ■■■■■; i i ULTIME $T mi Ni se scrie că agentul de controlor dela fabrica Brădenil din judeţul Iaşi şîar fi dat dimisiea. Suntem informaţi că preţurile vinurilor, in însemnata potgorie de ia Odobeştî, sunt cu lotul siăzute. Ast-iel, s a vândut cea mai mare pario din vin cu jl ir. decalitru, ceea ce revine la a 1 fr. 90 vadra Moldovei şi 1 fr 45 vadra Munteniei. D-nu ’^oinov, ministru al justiţiei, venind direct din Paris, unde a insta lat pe fiul seu va trece in curănd ia Focşani. D sa merge să pregătească lista definitivă a candidaţilor cu. care se va pre santa in alegeri. înscrierile pentru dobândirea pro prietâţii rurale din Dobrogea se urmează pe o scară întinsă. Coasta mării e mai toată ocupată de Bucureşteni. Unii au inscris lami-ha ’ntreagâ, ocupând odată căte 800 de hectarii. D. Ştefan Hepites, profesorul de matematice de la gimnasiul Michaiu Bra vul, demisionând de la această catedră, se crede că va fi înlocuit prin d. Cosăcescu, licenţiat in şti.nţile fisico-matematice. Aflăm cu părere de rău că Ministerul de resbel, trecând peste recoman-daţiunea juriului examinator, nu a a-probăt numirea d-lni Castano la catedra de limba franceză de la scoală de administraţii militară din Iaşi, şi ar fi numit la această catedră pe vechiul suplinitor, cu toate că a căzut la concurs. Comisiunea instituită ieri la Universitatea din Bucureşci penlru două burse de litere, in străinătate ce ministerul instrucţiuni pusese la concurs, ar fi refusat pe toţi candidaţii, de oTre ce nici unul n’a presentat diploma de li cenţiat de la facultăţile din ţară. Ieri ministerul instrucţiunii publice a comunicat d-luî Maiorescu decisiunea prin care este rechemat la catedra de logică, înfiinţată din nou la facultatea de litere din Bucureşti. D. Maiorescu ’şiţjjva incepe cursul sentămăna viitoare. Corcisiunea pentru bursa de fisică nu s’a putut constitui, din causa ab-sinţeî unuia din membri. Di-searănouă întrunire, a membrilor Ateneului, la d. D. Ionescu, strada Stirbeiă Vodă 14, pentru hotărirea programei conferinţelor ce vor lace in stagiunea această ateniană. ---------------I---------^------ l3 î ti > B oat «.ii© Avâud clădit o şcoală in comuna Barza pentru iuveţământul rural, după toate cerinţele igienice, doresc a avea un personal di-da^iic, care să corespunză aşteptărilor mele. Prefer un bun învăţător normalist, insurat cu o e'evă, care a t -minat cursurile secundare, ast-fel ca el să predea lecţiunî elevilor mal iuaintaţi, iar dânsa celor incepători. Va avea dreptul la un salariu de 2009 lei pre an, locuinţă clădită înadins, cu incăperile necesare unei familii, şi lemne. Aspiranţii la această sunt rugaţi a se present, la subsemnatul in Craiova, ia orele de dimineaţa, incepănd de astăzi pană la 15 Octombre, cănd se va dec de definitiv asupra personalului ales. Constantin N. Mihr.il. --------------—----------------- aS U NC'iu Librăria Seoietăţiî „încurajarea Comerciu-luî Romăn" din Slatina are necesitate de un b^n administrator, care pe lăngă eunoscinta acestei specialităţi să iutrunească şi o garanţie materială sad morală de onestitate.—iTo-filul seu e asigurai in a 3-a parle a venitului librăriei, conform statutelor, sau inlr’un salariu mensual după învoială. —Doritorii pot adresa ofertele d-lor presidemulul societăţii in Siatina arătănd lifturile calităţilor ce posed şi condiţiun.le iu cari voiesc a se gnaaja-Asemenea pe lăngă această librărie şi Tipografie, ca are să funcţioneze chiar aceastif lună in Slatina e de trebuinţă şi o legătorie de cărţi. Doritorii de a se stabili aci, souie tatea e gata a le da toate înlesnirile - —-----*—-----------— --- EIBLXiMj MAFIE A apărut, şi se află depus la toate librăriile din capitală : î i*o mau de DU1LIU ZAMFIRESCU Or ce librar din provincie ar dori să’l aibă, se va adresa Ia Admiuistra-ţia ziarului nostru, pe numele autorului. moroii te şi pmrsiSiit© lucrarea micrografic originale al d-luî dr. A. Sarcani, se află in vânzarea in librăria d-lul Socec Bucurescî. YmNEGRU de Oreriţs® şi ţjfoiu-B'f&iaţfls VeGliifl do 4 qyalitate superioară tuturor altor vinuri—15 *r* vadra 4LB DE DRAGAŞI AN} $Sh mmmM s»*Iaî 1.881,-—îs fr. raâr» 1» PĂUN POPPBSQU & Comp, HMw-au'î** 0ASA DE SCHIMB C STER IU & Comp» No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI Ue isitia de II Ootombr» , ora IO. Onmp. Vgnd, 5% împrumutul Comunal (con- versiunea S°/e imp comu- nai (1883). 85 85’/, 5°/o Scrisuri Funciare Urbane . 87 877, 5°/0 Imprumulul Comunal 1884. 89’ j 90 5°/o n » Rurale , 91 91»/. 5°/o Renta Română perpetuă . 92 92’;, 5°/o „ amortisabilă . . • 93 7, 937. 6"/o Scrisuri Funciare Urbane ' 977, 98 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rural)’ 967, 96»', 6°/n „ „ „ Căii. Fer. Rom 10 tdi'fi 7"/, Scrisuri Funciare Urbane • 10 i‘/„ '■ol 7, 7 0/0 „ „ Rurale, • 102a 1027, 7a/« Imprumptul Stern. . . ' 8°/i „ Oppenheira. Obt;g. Gssel Pensiuc. (Nom. 300) 228 >30 Impr. cu prime oraşul Bucur. 32 34 Acţ uni Credit Mobiliar . . • 205 206 , Construcţiunî .... 279 280 B Naţionale 242 243 „ Dacia-Româbla . 270 2717, , Banca Naţională . . 1410 420 Fiorinii' Valuta Austriaca . . 2.067, 1.077, Mărci Gei mane 1.237» 1.247, Bilete Francese 993/. l00./4 „ Englese 25 257* Rubl^ Ruseşti ....... 2.50 2.60 Aur contra Argint şi Bilete . 6 je 67, HB. Curau1 de mai sus este In moneda do aur socotit după cursul fiscului. Cuyoane se aquită liră sclzăn-.ânt Adresa pemTu telegrame .„MTtaKiU-*. IN F.A !'A VIE www.digibuc.ro RO tfANI-Ă LE8BRA. anniMVMutKMK^H*.* ■^^^is^sss^ss^^^sv&xie^si ■i:^riryx~'^r---’^i- a» aanBgassagBaszagtmaBBnBas^^ *o /-'««ţ MM'aaa^^.1^ S Ni cu!eseu & Comp. .coafer) A. No. 10, Str. D6inneî,No 10. Salonfi specială peuru tunsti, răsti şi frizată, -.•anjatO din uofl.— 12 rasuri le! 5.—Asemenea şi un bogat asortiment deparfumerie fină cu preţurile i'eause. -Serviciul prompt. Eftimr enstautîn, (cofetari) Piaţ jf. Anton, Nr. 16. Fraţi! 1. Gologan, recoman-dămti magasiuulu nostru de Coloniale şi Delicatese din Cale. Victoriei No. 80, citt şi col din Strada Lipscani No. 53, pe lângă rcestea p îsedăm un mare lepofi de cajoaval şl brânzeturi de braşo.. 8e primesc orice comenzi de la l)-ni! comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână" cu preţuri convenabile Joaniţln Fraţi!, (librar!) Strada Lipscan! Nr. 27 şi Strada Şelar! Nr. 18 JoanPencovicI, (lipscan!) Stra- _ da Lipscan! Nr. 24, Specia-litâţ! de mătăsur!, lăuurî, dantele, confacţioane gata, stofe de mobile, covoare, uord&lărif de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. jjottUche N. lonecsu (resţau-rant) Strada Covaci, Nb. 3, Loposit de vinuri indigeme şi streine. Vaslle Georgescu, Fabricanţii .................. de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. DE ÎNCHIRIAT Li Uraad Hotel din Tărgo-vişte ce de.. funcţionează cu o clientelă numeroasă fiind necesitate a se deschide de la S! Dimitric restaurantul, se avi-sează doritorii că acel restaurant este de închiriat. — Asemenea se inchir aza şi o prăvălie pontrn cofetărie, ambele stabilimente sunt bine asortate cu toate necesarele. Doritorii se vor adresa la sub-semnatul proprietar in Tărgovişte. 109 Gheorghiţă Irimla Un tenar oonBCei8'“1 m&ditaţKnia primare aatl peatru clasele glmaasiale. Adrasa: Administraţiunea acestui ziar. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Dumitru anul curent şi de vfenzare casele din Strada Do imneî No. 15, situate in centrul oraşulu ia apropiere de poştă Am toril vor biue-voi a se adresa la proprietarul ior. care şade tot in arătaia stradă alături la Nc. 15 bis. 7^5 | Analisate şi aprobate de Onor. Consiiiu medical superior. Bronşită, Oftică şi toate Boalele de pept Goudron Berlandt (Lipoare, Pilule şi sirop) 330^.XjE*Xji2îS X>3il Săpun Berlandt 253 «e Epilepsia şi 16te Bălele nervdse Pilulele Berlandt cu bromur de fer. i »c£St*a^;a*wsiesiwei«^î*:î,_________________________ Eu gros ia Urogueria J. Ovessa şi la farmacia K. J. Itisdorfer. Premiat cu I-ul preţ: „Medalia de aur“ la concursul agricolii al Comiţiulul de Ilfov de la Ilerăs-trăti in 1881 şi 1882 pentru noile varietăţi de pere numite: „Regele şi Regina Romăniei“ Aseminea premiată cu l-iul preţ: „Diploma de onoare cl. ~i de exposiţiunea a Cooperatorilor Români, la anul pentru deosebitele calităţi şi gusturi ale multor varietăţi de pere precum şi alte fructe. 1“ 183 La grădina George Ioonid, numită Brăslea si* fcuată in suburbia Icoana, strada Polonă, No. 104 aproape de biserica Icoanei se află de vânzare pomi roditori, altoiţt, de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi diferite ietăţî. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii a-naatorl din districte şi din capitală, voind a auea catalogul se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi in-dată li se va trămite. Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şl tot-d’a-una toamna este mult mal .bine do a se planta pomii. 1210 « uuiw - .. .. - ——- . — PLATIBILE IN CASTIUIil LUNARE SI SEPTEMANALE I W o fă, W fi ci w fi >P fi fi i MASINE DE CUSUT sub garanţiă reală şi adevărată PEKTTmT FAMILII Bl MESBB T A.GST -»r‘) ER K.EPICÎI învăţătura gratis şi la domiciliu. Carte de învăţătură io limba română. Acnbaiagiti g Mare deposit de ace, aţă înrişin, etc. precum şi toate necesarele pentru mas-i SS®r* ^Atelier- pentru *re f iftrăl îuftyşiiui “îgşgg îs bravAn iimiiisvo ni &'uhmy'(j ti Erezii L. LEMAITSE Succesorii U3 NAT0R1E de FER si ALAMA-ATELIER MECANIC 18? BUCURESCI ------ţt---- EifâTEoa'X'X'oisroa itxissr’jaxioa 1 HOTEL FEESCHI 33" MB* SITUAT IU CENTRUL ORAŞU.LUI — No. Ig Strada Şelari, No. 7 — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonerie bectricâ. Aparts.ix-.ento pentru familii cu luna şi cu anul, ce.lu Sraaat. Ion .-Aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. Se însărcinează cu construcţiune de vagouetto şi ralleurl pentru terasamente, asemeni şi construcţiuuî, de turbine şi mori pentru preţuri mult mal scăţltende căt cele de Viena şi Pesta, şi cari sunt Axate peatru o moară cu 37 1 piatră de la 36 la 1,500 lei ^ » » » Hî „ î,80u „ 2 pietre „ „ 30 „ 3,500 „ 2 * „ „42 „3,800 „ lnstalaţiune d^ morî cu turbine foarte rentabile.—O moară cu turbină şi pentru petre instalată de TURNATORIA LEMAITRE pe rial Sab?.r acostat &&,000 lei şi produce 8000 lei pe lună.—Un mare asortiment de petre de moară Lefetr.jSJ Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. EFTINlTATE. — FUNCŢIONARE REGULAT! — FOLOS. 4 Comptuarul de Schimb şi Comision Strada Lipscani No. 39. . . 3CSm.—s.... as . ' ... . azaa -.■a1"".". :..ţ—— — —a.vr 'c.vjaz ' MARE DEPOSiT DE fi Sobe de Porcelan si de Parcette in diferite desenurl frumoase din cea mal mare fabrică din Germania Se vinele cu preturi foarte moderate. ° SAMUEL A. MARCUA Calea "Victoriei 7SI (Vis-a-vis do Palatul Regal). Comptuarul de Schimb si Comision Strada Lipscani No. 39. X>e irtolitriat «L •H U t c§ 0 H (S o Aduc la cunoştinţa Onor Public că intorcăndu-mă din voiajul mett lin străinătate am redeschis atelierul med de fotografie şi l’ain asortat cu maşinele cele mal noi şi perfecţionate cari mă pun in agreabila posiţiune de a putea servi pe onor. Public cu portrete adevărat ar-ttisice, elegante şi cu un preţ neauzit de eftine până acum. 12 Fotografi! figura iutroagă visit glacă carton negrn marginea aur. ..........................Fr. 7 La grupe se adaugă de persoană 1 fr. 12 Fotografii Trocart visit glacă carton negru marginea aur................................ 8 12 Fotografi! Bust idem idem „ io 19 Q H 0 ... „ 12 Fotografii Cablnot glacă idem ” 30 j Grupe reproducţiunl portrete până la mărimea natu- P i A (+ a 9 Ci INSTUTUf MEDICAL buCv^jsct fe, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală- 1. Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Maeajiti sistematic, 7. Serviciul la domiciliti, 8. Consultaţii medicale. >Qţia HigiănioS 1 Bae ar...............3 — 1 Bae de putină cu şi i'ârăâ duşe...................2.50 medicamente . 1-— 1 duşe rece sistematică . 1.50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA Nota. i. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimindţa până la 7 ore sdra. 2. Pentru Dame însă. băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la 1 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiune!1 HI ■semit; wwsmsaiaa [ rală cu preţuri foarte eftine l POMlo !.I3Lt03y0£3£».]tit ! Fotografii americano format Bijou, 9 bucăţi 1 fr. 50 b. 1 .n cinci minute gaia. " Rog p. onor. Public a incuragia această întreprindere i si a bine-voi de a’ml da concursul d-lor şi încrederea I ae care rn'am bucurat pănă acum. Cu toată stima B. ENGELS. 19 rasaaes Yis-â-vis de biserica M.auea-Brutia’u f MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 Maitt (1 TuniCi) 1884. mSTUDENT 1, BncarescI-jocţaifl-Roman B. ReniaH-Foc^auI-Bncnresc! Ditsrta trenărilor | râurei trenurilor Staţiuni ic. Peri PlAe.1 «■ Staţiuni At. | Pers. Tron. Uluit r.m. | 0.111. o.m | o.m. o.m. | o.m. e.m. 0.0. 1 o.m. . .. N. Hi sdx. “dim dim TTim p-rd ser.î p m I a. in DBC, Heet. xu 8»o 7., 7oo Rum. K pL 8s* 12.. 5** pi Sos- 12.T 10.. 9.. Si, 6, Rar 8os- % u. 7, f >• R st. PI. 12,, IO,, a.m dim Ho. DSC. P1. 9» Îl 7m Fnz,- R0api. 1.. 2„ 12», pjn p.m ÎL.', Aio Hârăţ. |°pl 11,. 11... 4i0 p.m dim 7.., II20 12iS f f Sos. 8,, 5*i IU, 8,. 5*4 12., B. PL 8*t 2,, 6., roc§. pi. 11., 8ai p.m u D,,.. Sos. iu R 2 Bo: 12,i 9., %, |tOC§. r.pi. in 3,t 10o. B. PL 12,« 2£i ilărăj. B°|>j. 5otr p.m 12o. t.. 5n 1100 a j: Bui.fl»! u. 2,, p.m U*. nw a.m sdr. 8*s 8*8 i D„. Sos. 2** Dl Sos. Ba u. a.m i DâC x, pl. 7.. 2»* rl- 1 ist Pl. 8*» u. 825 9st 10,. Dnm BOS. A. 4« 11,. D... Nord. 1 5oo 3,0 IO00 11» 11,. , RO111- Rest dim ndp Aut- R. Sos. dim p.m săi ndp a.m ; v L Ploesd-Predeal j Pl- E, Pl, r -t a.m iOoo ajnj 8*. ser. 7oi Căiupina 10,. 9,1 8oî 'Sin. B°3pL Pred- pilc. IU. 12.» 12m p.m 10.. 11 os iu a.m 9oo 9os e*. s6r. J. Predeal-Hoedi Pred. R. PI. Sin. |?pi. Dâmpina Pi- R. 8. K. BuzSu-Galaţl Ut R. PI. Sos. R.P1. Brăila 808 lîarb J0S- R, PL t &.. 5.i 6., 6.: a.m p.m 12zi 8ji a» •iot 4n Hi p.m a.m 6tt 7,o a.m n6p 11» 12** u<5p L. Galatl-BuzeS "p.m 5*4 p.m 6bo dim, 7,o| Galaţi Plec. Rest. p.m 9*o dim 7oo 7.. 8oi Sos. 10u 7.. sdr. a.m 7» DalU. R. Pl. IO90 7.. 8,. 4 DC 7,. 8*0 90i Brăila Sos. R. Pl. 10., 11 Ol 8l» 3i* 8** s6r. 4*1 a.m 810 9*7 9»u D.A Sos. 1*0 11.. ser 86r. dim test. diid a.m t-i’n mutat Str- Carol I, No. 2 VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, Ta pleca din Yflrciorova Marţtn ţi Sâmbăta ji t» sosi la Bucureşti şl Glurfrifi Miercurea şl Dumineca. Trenul Fulger O, Ta pleca dinG gid şl Bucureşti Miercurea jl Dumineca şi tu sosi la Yc.cioroya Joia gi Lunea. Universitar cu o reputaţiune irreproşabiiă, avănd căte-va ore libere doresce a găsi medita-ţiunî de clasele primare, gim-nasiale sau a lucra in biuroul unui d. < - ocat. A se aaresa Calea Văcăreşti, Fundătura Şoimului No. 6. Singurul deposit al nm ME!5!:«Pg-SfsN Călittori pentru trenurilo Fulger P C, ror plăti afară de taxa eure-uitii pentru cl. 1, tren accelerat, o suprataxa de 20°/« La aceste tronuri P ţi C, se află un vagou Salon-Restaurant. Consuma* ţiunlle es YOr plăti după nu tarif special. ¥ Ornriul trenurilor dupe timpul de BucuVescl. X. Constanţa-Cernaroda LuU'U " Cern. Soa. p.m 2m 5«t p.m .3 Tipo-litografia Steian Mibăiescu Strada Covaci, 14. www.digibuc.ro :V! Se găseşte numai in Bucuresc lăngă BancaRnmănieT la D-nn J. Hauser & Loeventh&l fab ica pentru sobe Me'ding61’ II. HEIM, VIENA DOitUlNO. DE VENZARE o xrxis ca de 6 pogoane 20 in Dealu Filaretulul, in dreptul cimitirului Israelit Spcn ol. A se adresa la librăria Ioa niţiu, Strada Şelan 18—20. A.JP.A.TÎJE2 TTX TO âTE Zir ELE ABONAMENTELE : în Capitnlfis Pentru 1 an 30 leî; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. in Străinătate: 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 leî. Directe, : D. AUG. LAURI AN Pentru Abonamente, Anuneiurl şi Reclame a se adresa In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălesc/u,, Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Eavas, place de la Boursa, 8. In Viena: La Heinrich Schalek, I, Wollzeile. 12, Biuroul Central do anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hamlmrg • La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Biuroul do anunţuri pentru Germania. ANUNCIUR1LE: Linia mică pe pagina IV . . . 30 bani. Reclame pe pagina II-a 5 lei. | Reclame pe pagina lILa 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă. Articoliî nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. OBSERV ATOEIUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, JouT 13 Decembre Elemente climatice K R I AZI 2 ore p. m. 8 ore s6ra 8 ore dim- Temperatura aornM la unii» 5 2.4 3.3 3.3 „ „ mălini'.. . — 3.5 — „ „ minimi. ■ — — 4.6 „ „ fără «forte. 2.4 3.0 2 8 Barometrul redns la 0" 748.3 747.7 745.6 Tonsianca vaporilor in milimetre . 5.2 5.6 55 Omezoăla rthitiîâ in procente . . 94 97 95 «... 1 direcţia dominanţii. . . O. li.E. E.K.E. ',ntc ( iaţesln medio . 4.2 7.0 6.5 Ersporajicnea spel 0.0 0.0 0.0 Ploaia 0.6 0.4 0.2 Aotinomeiru (0-100,' . 5.6 3.4 Kehlositatea (0-1C) 10 10 9 Aspectul silei de iert: Eri chiciură şi ceaţă subţire, puţină ploaie, vântul mod.—Astăzi dim. ceaţă, f. nor. p. ploae, vânt m. Directorul Observatorului: SL Hepites. NOTA.—Tomperatura este data in grade centigrade; înălţimea barometrului in milimetre de mercurid. Iuţeala medie a vântului este dată in metro pe secundă. Evaporaţiunea apel şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. - aradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometriee, socotite 0 grade la Întuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar ii cu desăvârşiră fără nori şi in atmosferă n’ar fi Vapori de apă. Nebulositatea este măsurată do la 0 i la 10; uitra 0 inseamna un cer cu totul senin, iar 10 arată un cor cu desăvârşire acoperit de nori. ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine. Berlin, 22 Decembre. „Nationaî-Ze.tung* află că măîne sau poimâine se va recunoaşte statul Congo şi de către Austria. După şedinţa de azi conferinţa H prorogat pentru un timp nedeterminat. Ambasada tfermană din Paris desmmte sgo-motul despre călătoria lui Bismark la Ferry. Paris, 22 Decembre. Faţă cu reducerea proectată a procentelor datorier egiptene pare un ce sigur, că puterile europene nici chiar prin o stăruinţă a Angliei nu vor fi indemnate să se grăbească cu discutarea propunerilor engleze. Londra, 22 Decembre. In Cair se observ tendinţe pen’ru o reabilitare a lui Arabi-paşa şi o amnistie generală a tutulor criminalilor curat politici din timpul ultimei rescoale. Din partea engleză actul de graţie s’ar restrânge deocamdată numai asupra criminalilor politici cari se află ia Egipt. Strassburg, 22 Decembre. Marele duceSergie ALxandrovicî şi marea ducesă Elisabeta s’aii arătat in timpul din urmă mul de multe ori împreună in public şi aceasta după stăruinţa directă a tarului, caro dorea să nu se acrediteze sgumotele falşe despre neinţrlegerl in căsătoria lor. In pala-ţ’il Anişkow se fac pregătiri pentru perechea imperială, care v-* îtrece acolo de la Crăciun pănă la anul noii si poate chiar pănă in postul cel mare. ‘ Petersbnrg, 22 Decembre. Se aşteaptă un conflict serios intro minor atea reacţionară a comisiunil Kohanow si intre csl-l-alţîmembri progresişti; resultatiil luptei va fi de o importanţă mare pentru des-voltarea interioară a Rusiei. _ , , Petrosburg, 22 Decembre. Bule inele mal recente spun, că situaţia in Macedo"*" s’a îmbunătăţit mult; Sultanul a promis să înlăture reiele din administraţia Macedonie! prin transacţiunea unor funcţionari, precum şi prin alte inâsurî. S’a constatat că mişcarea a fost in parte provocată de agitatori Bulgari şi cercurile ru=e ah in-ceput să vază lucrurile alt-fe) ca mal inainte. _ . . Paris, 22 Decembre Pretinsa v sită la Paris a prinţului B maik preocupă intreguraşul. Deşi’ambasa germană declară că n’are nici o informa in privinţa aceasta şi ministerul de Inter taxează ştirea de falză, cu toate astea fo de aici se folosesc de ocazie spre a combs pe Ferry. «Justice», organul lui Clemenceau, zice i tre altele „Speram, că Bismark ne-a oi rat pentru ultima dată la 1871 cu visita : Zilele in urma armistiţiului şi in timpul i trariî triumfale aii fost, pentru Parisul sdi bit cea din urmă incercare cruda şi se ci dea că aceasta va fi ultima umilire.» Alte fol radicale scriu tot aşa sad maî v lent. Organele republicane moderate nu sp m’.lt.. „Libertd" cons derăştirea drept oi cercare de a senda dispositiunea. „Daca aşa—urmează acea foae - acel cart aii lăs balonul de incercare, trebue să ştie acum efect a, produs. A provocat o surpriză gen 1-aU şi mal mult scepticism ; dar peste ( tySposiţiunea e puţin favorab.lă executării f.u l“bue să se uite regretabilul incident timpul petrecerii regelui Spaniei in Paris < f«aţ- ^nfAulPL insă daca Bismark s’ar ară ţâra veste in mijlocul unei populaţiunl a<*a lesne de aprins ? Ge măsuri ar trebui luaţi j.®.1 '',-1 toate astea cine ’şî-ar putea iu dup a impedi.ee isbucnirea îritaţiunil şi să I n .respec* pasiunile deslăoţate? Bismark c «te-»*! ^ine P0 Fiancejr, de cat ca pr f sisuţa sa să toarne ulenl intr’un foc n alTiv' Este cu“ 'scut caracterul coucilia s ii Blsnia>kcu privire la politica co.oma să a6 aCeeanu,° deci:e4ut, că dânsul ar vr arunce uu foc teribil spre a provoca i sultarea unei populaţiunl, care ar vedea intr’-însul numai pe invi’ngdtorul de la Sedan.“ --------------------O--------------------- Serviciul telegrafic al ,,Eom. Lib.“ 24 Decembre 1884—4 ore seara 30 min. Paris, 24 Decembre. Englitera a ocupat portul Durnford aşezat ia nordul Zanzibaruluî pentru a impedica pe cele-l-alte puteri de a’l ocupa. (Havas). A sa vedea ultime ştiri pe pagina III a Bucuresclţ 13 Decembre Chiar de la începutul acestei sesiuni , s’aii presentat în Cameră, douS noul proiecte de lege, relative la creditele agricole : Unul din partea Guvernului, prin care se cere un credit de 3,000,000 lei din emisiunea de rentă, votată in anul trecut, spre a înfiinţa incă patru Case de credit agricol in judeţele unde lipsesc până acum, şi altul din iniţiativă parlamentară, relativ la acţiunile Creditelor agricole. Prin adoptarea proiectului guvernului, judeţele Dorohoiil, Botoşani, Brailă şi Tulcea vor putea şi ele să se bucure de binefacerile Creditului agricol şi astfel nu va mal fi nici uu judeţ lipsit de această instituţiune, iar Creditelor existente li se va putea mări capitalul, şi ast-fel ele vor fi in stare a aduce maî mari foloase agricul-tureî mici. Pe căt pare, Camera va vota cu plăcere acest proiect de lege. Interesul cel mare este însă ca creditele agricole să se poată institui cu timpul cu capitalul lor proprio, ca să nu mal fie instituţiunî ale Statului, ci aşezăminte înfiinţate şi administrate de agricultorii noştri. Tocmai spre a înlesni aceasta, d. Iacob Negruzzi şi alţi deputaţi aO presentat al douîlea proiect de lege din iniţiativă parlamentară, care are de scop de a legifera că „acţiunile Caselor de credit agricol să poată fi primite ca garanţie sati a -sigurate, de Stat, judeţ saO comună întocmai ca şi scrisurile funciare. “—Acest proiect de lege, primit cu bucurie de cel maî mulţi deputaţi, a fost criticat, ni se pare, in două secţiuni ale Camerei. Unii zi-ceaQ că o asemenea lege ar fi grea de aplicat in cas de urmărire, de oarece acţiunile Creditelor agricole sunt nominative, apoi că aceste acţiuni, putând fi cumpărate numai de agricultori şi industriali agricoli, ele tot in caşul de urmărire, ar putea fi depreţiate din causă că amatorii ar putea fi prea puţin numeioşl. Aceste critice de detaliu ati dat loc la amendamente, care modifică in căte-va articole legea creditelor agricole, dar noul proiect a fost admis mal de toţi deputaţii. Şi in adevSi, acest proiect are marele avantaj de a uşura transformarea creditelor existente, din instituţiunî oficiale in instituţiunî private, întemeiate pe principiul mutualitaţil. Ceea ce opreşte pănă acum pe a-gricultorî de a subscrie acţiuni de credit agricol este teama că aceste acţiuni vor representa un capital imobilizat, şi agricultorii afl interes, nu de a’şl imob’lîza economiile in efecte, ci de a posede electe care la trebuinţă să le poată servi ca garanţii. Această lege dar, înlesnind transformarea caselor de credit agricol in instituţiunî private, după cum era scopul primitiv al legislatorului, va face ca creditele agricole să fie mult maî bine administrate. Când acţionarii vor numi singuri pe ad- ministratori, el vor alege pe aceia in care aă mal mare încredere, de sigur că creditele vor merge mal bine de căt acum, cănd Statul mal adese-orl e condus in alegerea sa, de motive politice şi de influenţa cote ilor locale. In practică se vede chiar, că acele puţine case de cred.t agricol, care aQ isbutit a se forma cu propriul lor capital, sunt cele maî bine administrate şi promit un însemnat folos acţionarilor. — Teama că acţiunile acestor credite nu vor infă-ţişa o îndestulă siguranţă este ilu-sorie, de vreme ce aceste efecte sunt întemeiate pe amanete sigure. Sperăm dar, că acest proiect de lege va fi primit şi va aduce un mare folos agricultureî noastre. Este timp ca agricultorii romănî să si ată necesitatea unei lucrări comune, după cum şi interesele lor sunt comune. Case de credit agricol, administrate şi conduse de eî, dar sub protecţiunea şi controlul Statului, case cari se bucură, după lege, de atătea privilegiurî, vor inlesni desvoltarea senrimentuluî de solidaritate intre agricultori. Nu ne îndoim, că cu timpul aceste instituţiunî vor fi adevărate bine-facerî, nu numai pentru agricultorii mici, dar şi pentru cel mari, adică pentru proprietari şi arendaşi. Proiectul presentat din iniţiativă parlamentară este un pas însemnat pentru atingerea acestui scop salutariu. ---------------O---------------- CRONICA ZILEI Exc. Sa d. comite Tornielli, trămis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al Italiei, intorcăndu se din concediâ, a reluat direcţiunea Legjţiunel italiane. Vineri, la 14 curent, ora 1 p. m. A cademia Romană va ţine şedinţa publică, in care P. S.S. Epis. Melchisedec va ceti un memoriu intitulat : «Istoricul monas-tirei Trei IerarcM din Iaşi. D. V. Alexandri şi-a citit noua sa piesă : Ovidiii, intr’un cerc restrîns, ieri. la a. Gr. Cantacuzino, directorul teatrelor. In curând sperăm a vorbi despre noul giuvaer al ilustrului nostru poet. „L’Ind. roum,“ ne spune că baronul de Ring, ministrul Franciei nu se va maî întoarce in Bucureşti, şi că va fi inlocuit prin d. Ordega, ministru la Maroc. Astăzi, serviciul funebru pentru repo-satu general Dabija, se oficiază de către P. 3. Mitropolitul Moldovei, in biserica Sf. George-nou. De aci, corpul regretatului general se va transporta cu onoruri militare la gara de Nord, de unde va fi dus la moşia sa, Tempenil in Olt, spre înmormântare. Astă-zî se continuă la Senat desbaterea asupra interpelării d-lui Mărzescu. Banca min sterială ăşî va spune părerea asupra conflictului. „RomănuT ne aduce un se zice, că ministerul de externe ar refuza prinţului Gr. Sturza, dosarul şi actele cerute, pentru interpelarea sa, asupra inchideril graniţelor de către Austro-Ungaria corner-ciului nostru de vite. Unul din membri distinşi al baroului bucureştean, d. Ion I. Pală. a încetat Marţi subit din viaţă. Astă zi la 1 d. a., rămăşiţele mult regretatului repausat vor fi purtate la vccinicul locaş. Presa plănge cu deosebire moartea unul apărător talentat al libertăţii cugetării. Consiliul comunal al Capitalei se va aduna măine seară, in şedinţă ordinară, spre a hotărî ip cestiunile următoare : 1. înfiinţarea unui serviciu pentru cadastrarea locuruor, construcţiunea edifi- cielor comunale, a grădinelor şi intreţi-nerea lor. 2. Prelungirea contractului societăţii de consrtU'ţie şi reclamarea plăţilor pentru lucrările făcute. 3. Situaţia casei comunale. 4. Alinieri, nivelări de strade şi expro-pieri pentru alinieri. 5. Pensiuni şi cestiunî de biserici. S’aii făcut mai multe schimbări in serviciul telegrafelor şi poştelor. Suntem informaţi că d-nu Efiimie Dia-mandescu, mare proprietar din jud. Ilfov, după ce a construit pe moşia d -sale Bălăceanca, o biserică şi o şcoală model cheltuind peste 30,000 lei, se ocupă acum a dota aceste locaşuri de cultură cu cele trebuincioase, cumpărând cărţi, harţe, globuri etc. şi incuragiănd pe copii sărmani prin procurarea cărţilor necesarii. Cănd toţi proprietarii şi oamenii mai cu dare de rnănă ar imita nobilul exemplu al d-lpi Diamandescu şi s’ar gândi mai mult la ţăran, cu câtă inlesnire nu s’ar lăţi instrucţiunea şi in această populaţiune de la ţară. Prea cucernicia sa Sachelarie Ion Con-stantinescu s’a numit in postul de pro-toereu al adeţulul Roman, iar preotul Mirea Referendarie in acelaşi post la judeţul Vlaşca, in locul preotului Grigorie Musceleanu, chemat in alţi funcţiune. D. C. Bastachi, propietar, s’a numit in locul vacant de administrator al casri de credit agricol din judeţul Vasluiu D. Mihall C. Haret s’a numit in fun-ţiunea vacantă de casier-general al judeţului Vasluiu, şi d. Haralambie Teodo-rescu, actual sub-casier la casieria judeţului Tecuciu, in funcţiunea de casier general al judeţului Tutova, in locul lui Gr. Stamatescu. Sergentul bacalaureat Pretorian Marin din regimentul 1 linie, care a depus cu succes examenul cerut de legea oficerilor de reservă, s’a inaintat, pe ziua de 8 Decembre 1884, la gradu1 de sub-locotenent in reservă, printre ofieerii de infanterie aî corpului I de armată. In conferinţa sa de [Duminecă, de la Atenei!, d. N. At. PopovicI, un specialist şi cu teorie şi cu practică in afaceri, a tratat cestiunea crizei monetare şi, după ce a arătat deosebitele cauze cari ai contribuit la această criză, a propus: schimbarea stockulul metalic al Băncii Naţionale in aur; emiterea biletelor de bancă să nu treacă peste valoarea indoită a aurului depus la Bancă ; _ urcarea scomptului in momente escep-ţionale. . Se vede că d. P. Carp, in discuţiunea interpelării din Cameră, a avut oare care dreptate, Vînzăiile brute de tutunuri in ceie 8 luni ale anului acesta, au dat un plus de 257,823 lei, asupra vînzărilor din anul trecut. tSociet tea căruţaşilor din Brăila, re-constituindu se tot sub preşedinţi d-lui Atanase Thanu, Lee un călduros apel către comercianţii din localitate, garantăa-du-le solidar un transport ingrijit şi anun-ţăndu’l, că, de la 1 Ianuarie 1885, societatea va putea funcţiona. «Agenţia Havas» ne incunosciintează , că azi, măine şi poimâine fiind sărbătorile de Ciâc. un in streinătafe, serviciul telegrafic va fi mai puţin complect de căf de obiceiîi. -------------O-——---------- ADRESA GAMERil Discursul d-luî T, HAfOltESCU (la paragraful II clin Adresă). (Urmare) Trec acum la ceea-laltă cestiune ce sunt dator să o ating cu ocasia acestui aliniat. Venerabilul d. KogâlnLeanu ne a pus in discuţiune situaţiuDet noastră politică faţă cu guvernul, faţă cu majoritatea. “ Dar să precisez maî ăntăi, faţă cu insăşî adresa la Tron, posiţiunea noastră. D-lor, eu am vorbit contra acestui aliniat şi noi căţl-va vom vota in contra lui. D-voastră veţi vota, probabil, pentru el, dar aceasta fiind un lucru maî mult relativ la Camera trecută, nu ne va impiedica a vota in total aceasta adresă la Tron, care in restul aliniatelor el este numai o expresiune de devotament către Tron şi de dorinţe generale pentru ţară. Se inţele-ge că aici ne asociăm şi noi. Revin acum la D. Cogălniceanu. D-sa pune in joc atitudinea noastră faţă cu guvernul şi cu d-voastră. D-lor, se tot vorbesce de şcoala vechiă şi de şcoala nouă. E bine, cel puţin, ca şcoala nouă să fie foarte clară, să pună puncturile pe i. Se intreabă D. Co-gâlniceanu : Ce insemnează cănd d. Carp zice : am eşit din minoritate şi in minoritate reintru ? Dar cum v’aţî ales, şi mă intreabă pe mine anume, cum m’am ales la Huşi ? Cum s’au ales amicii noştri la Iaşi ? D-lor deputaţi, e un lucru straniu1 Eu adese ori m’am întrebat: la noi in ţară cum se formează opinia publică ? Opinia publică cea importantă, care dă un efect final, se formează la noi ca pretutindeni prin stăruinţa conse-cuerrtă de mulţi ani a unor bărbaţi in evidenţă, care produc un curent din ce in ce mal puternic, fie ia sensul lor, fie in contra lor, şi ast-fel un re-sultat concret. Dar mal esistă la noi, alăturea cu aceasta, un fel de atmosfere de opinii respăndite, care se tot nasc şi tot pier fără nici un resultat concret, fără nici nn folos. Poate că aceasta este un fel de efect trecător, caracteristic numai pentru o stare incepetoare, oarecum pentru aflarea in laşe a intrebu-inţâr'I libertăţii presei. D lor, nu luaţi in nume de rău, dacă pentru a mă explica vă citez un cas personal. Cei din Camerele trecute sciă că vorbesc foarte rar şi sper că sciu asemenea, că atunci cănd vorbesc, nu fac nici o personalitate, cu atăt maî puţin mi-a’şl permite acum să vorbesc de un lucru aşa de neînsemnat ca persoana mea, incă nu aşk avea de scop să o fac să servească la o discuţie de un interes mal general. D-lor, la sfir-şitul ses.unej trecute, adică in Camera de revisuire, guvernul a presintat un proiect care s’a primit de marea maiori tate a Camerei, legea pentru dotaţiu-nea Coroanei.Ve aduceţfuniî aminte că la aiscuţiunea acelui proiect eă nu eram inscris să vorbesc; dar ca conservator, de şi nu din răţeaua pârlitului conservator organisat, dar in spiritul ideilor care ani avut onoare in altă ocasiune să vi le spun, eram să votez firesce pentru acel proiect de lege. Insă in discuţia generală d. N. Ionescu m’a provocat să vorbesc. Atunci am fost dator să vorbesc, precum sunt şi acum, de şi nici acum nu mă inscrisesem inainte, pănă n’am fost provocat de d. Cogălniceanu. Dar, d-lor, şi atunci ca şi scara, o dată provocat, am arătat căt am putut de clar, pentru ce votez s şa precum am votat. A doua zi a in-ceput a se produce acel fel de atmosferă a opiniunel publice, de care vreafi să vă vorbesc. Am citit intr’un jurnal, apoi in două, trei, patru din toate nuanţele. că vo>fi fi eh numit administrator al bunurilor Coroanei nou infim-ţaţe, şi, legate de această scire, fel de fel de interpretări asupra persoanei mele. Din BucurecI a pornit atmosfe-r 1 spre Iaşi şi spre ahe locuri. Am citit in jurnalele din Iaşi şi de aiurea eă trebue să fiu resplătit pentru ati-tundinea mea, că am vorbit in Came ră in favoarea dotaţiuneî pentru ca eă să fiu num’t administrator al domeni-elor Coroanei. Şi sciţi, d-lor, cum este lumea deprinsă la noi: vorbele trec din gură in gură. Se formase d. e. in cercurile societăţii conservatoare din Iaşi o întreagă judecată asupra mea din această chestiune. D-lor, soirea dată de jurnale era fictivă, dar insulta era reală, şi oin o scire curat Închipuită se clădesce un edificiu de a-nimosităţf foa1 te real. Toată lumea competentă din BucurescI, scie, că nici vorbă nu a fost şi nu a putut fi despre numirea mea ca administrator. Laşi că sunt cu desâvirşire lipsit de C7ooţciutele necesare asupra ingrijirel pădure! şi agricultureî, dar din ferici- www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA nefericire pentru mine, eu me aflu in arena politică, şi toţi cunoscuţii mei sciafi că nu puteam să ’mî îngrop activitatea politică intr’o administraţie de domenii. Va se z’că, era o născocire din cele mal născocite, din cele mal improbabi.e. Ei bine, d-lor acum s’a numit un om foarte competent, ca administrator al Coroanei, şi trebue să no felicităm că in ţară ’avem oameni competinţl cari pun activitatea lor in serviciul public fără politică,cum este d. Calende-ru, d Cantacozino de la drumurile de fier şi alţii. S’a numit aşa dc.r d Calinde-ru. EI, ce credeţi acum că s’a făcut cu aceea atmosferă de opinie publică? Daca aşi fl fost ieu numit, se zicea că vorbisem in Cameră pentru această căpătuire. Şi acum, când se vede că nu am fost eu numit, se zice că o atitudine a mea mal independentă in Cameră faţă eu guvernul şi după im-prJBturărl şi in contra guvernului, vine din paraponiseală (Ilaritate). Apoi a-tuncl cum s’o mal dregi? Şi nu ar exista remedii in contra unor asemenea inexactităţi de fapt? Nu mal vorbesc acum de persoana mea, (de şi lucrurile par a se face după un tipic intenţionat : citeam mal alaltăieri iarăşi, că este vorba să fiu acum trimis ministru la Viena, de şi in fapt nu este vorba de loc; căci, persoana mea este indiferentă, şi in caşul de faţă cu atăt mal indiferentă, cu căt eu sunt personal indiferent la asemenea lucruri. Dar, d-!or, rnă întreb pentru lumina noastră a tutulor: Intr’o ţară ca a noastră, unde se aduc din ce in ce elemente noul la lucrările noastre, intr’o ţară unde sunt atâtea probleme grele de deslegat şi unde sunt aşa de puţine cunoştinţe respăndite, ce pcate resulta din asemenea atmosfere neesacte ? şi poate oare să fie bine de a mistifica âst-fel sistematic opinia piiblicâ? N«apărat că atunci realitatea se acoperă şi la lumină se lâţesce numai neadevărul. Dar fie-care din noi, in ceea ce zice, ce vrea şi ce face el in adevăr, va găsi tot-d’a-una oameni care ’l corn-Pat, care zic, vor şi fac contrariul. AiŞcî lupta este firească şi poate adesea să fie folositoare.Dar a atribui cui-va lucruri ce nu le zice, nu le vrea, nu le face şi a’l combate in asemenea năluciri, in asemenea ficţiuni străine de el... ce folos poate eşi de aici ? Confusiu-noa opiniuuei publice şi pierderea de timp cu lucruri de nimic sunt singurul resultat al unor ast-fel de procedări. Am vorbit de acest exemplu, d-lor, pentru a me putea explica mai bine asupra situaţiei actuale a intregului nostm grup. Cu i5 zile inainte de deschiderea Camerei se zicea că are să fie o remaniare ministerială, şi că noi, a-clică aceia pe cari odată ne numeau conservatori, apoi jună dreaptă, apoi neo-conservatori, acum văd că ne numesc cu un termen, care ar trebui să răraăe exclusiv literar, precum este, adică junimişti, şi să dt-a Dumnezeu se merităm ac^l nume multă vreme, (Ilaritate), că adică, noi aceştia avem să intrăm in minister, s’a scris prin azete, s’a vorbit din gură in gură, s’a ormat iarăşi acea faimoasă atmosferă, de opinie publică. S’a întemeiat iarăşi un edificiu întreg de insulte la adresa noastră ca oameni politici fără caracter şi la adresa d-luî prim-ministru şi a partidului că sunt incapabili, că sunt siliţi a se supune adversarilor şi că o fac numai pentru a'şl mal scăpa puterea, etc. Toate acestea sunt bune şi frumoase, d-lor, un mic lucru se impotrivesce : nu este adevărat, e o simplă născocire. Sunt faţă in faţă cu d. prim-ministru, sunt in faţa d-voastra, sunt in mijlocul cercului competent in acest moment : eî bine, in faţa d-voastră vă spun următoarele : ce a putut fi inainte de disolvarea Camerei revisioniste, nu are interes de a fi discutat, fiind-oănu stă in legătură cu situaţia actuală. Dar de la momentul disolvăreî Camerei trecute, de la epoca convocărel colegie-lor electorale chiar păuă in zioa de as-tă-zî nu afo3t nici cea mal mică vorbă de intrarea noastiă in minister pentru acum ori pentru altă dată. Iată o declarare precisă şi lămurită. Tct ce s’a scris şi s’a zis contrar cu aceasta, a fost o curată născocire. Că a fost aşa. s’a văzut indată, căad acum cite-va zile a demisionat ministerul şi s’a recompus tocmai aşa cum era mal inainte. Dar acum ce zic cel cu atmosfera fictivă ? In ’oc şă recunoască inexactitatea soirilor, zic—iertaţi-mi terminul vulgar, care este al lor—e tragere pe sfoară ! D-lor, grozav de multă sfoară in loc de minte trebue să fie in capul acestor oameni. (Mare ilaritate.) De aici resultă, d lor, că precum d. prim-ministru este fără nici un angajament faţă cu noi, fiind că lucrurile nu sunt aşa cum s’au scris, tot asemenea şi ncl suntem in deplină libertate de a ne conduce in Cameră cum înţelegem Şi acum mă întreb : ar fi oare cu putinţă ca o situatiune politică să atârne de la şoaptele inventate a sute de oameni interesanţi, pasionaţi, duşmani ? Ar fi cu putinţă ca, in această Cameră, in ţară, să ni se creeze prin născociri o altă atitudine de căt aceea care este esactă ? Şi s’ar putea, ca pe mine să mă întărească sau să mă slăbească in definitiv--nu ceea ce in adevăr voiu eiî, zic eu, fac eu, ci aceea ce alţii voesc, zic şi fac despre mine şi in privinţa mea? — Aceasta-nu se poate. D-lor, cănd un grup politic ar atârna de la ceea ce vor să insinueze adversarii săi in contra adevărului, atunci de mult s’ar fi perdut fie-care om politic, fie-care grup politic; dar o repet, aceasta nu se poate. Dar onor. d. Kogălniceanu a întrebat cum m’am ales eă in Vasluiu şi in Huşi, cum s’au ales şi d-nil Pogor, Negruţi, Melik, Ianov, Crupenschi la Iaşi, cari erau puşi pe lista partitulul guvernamental ? întreabă un bărbat ca d. Kogălniceanu —eu n’am de căt să ’i răspund. Noi am fost aleşi aşa: Fie care din noi s’a dus la locul a-legereî sale şi s’a pus in inţelegere cu alegătorii. D lui Carp i s’a propus la Vasiuiu ca să intre chiar in comitetul naţional-liberal şi d. Carp atunci, cu claritatea care veţi recunoasce că’l ca-racterisă tot-d’a-una, a spus : nu fac parte din partitul naţional-liberal şi prin urmare ca membru in comitetul acestui partit să nu mă alegeţi; dar daca ’mî daţi sufragiile d-voastră vă sunt recunoscător ; linia mea de con duită politică ve e3te cunoscută. M’am dus apoi şi eu la Vasiuiu. Am convocat singur, nu prin comitetul local, pe alegători la o întrunire publică şi fiind că la Vaslu'ă este numai o mică tipografiă, unde este o zeţăreasâ, care ’şî zeţuesce şi tipăresce singură toate, am ajutat Şi eu ia zeţuit ş: aşa am putut d’abia "ajunge a se publica, afişul pentru convocarea alegătorilor. La acea adunare electorală, au venit şi hberall-naţionall şi oposiţiunea conservatoare, şi pe unii şi pe alţii ’l-am rugat să mă lase să fiu independent in Cameră, să nu’ml dea voturile ca făcând parte dintr’un anume partit din cele organisate, fi.ni-că, după părerea d-luî Carp şi a mea, formarea partitelor este astă-zl intr’un fel de evolu-ţiune, adică trebue să se facă pe o nouă liniă politică. Deschid aci o parentesă. D. Nacu ne zicea a-l’altă-ierî : vorbiţi de linie nouă, aşa dar renegaţi trecutul ? Apoi era nouă din mesagiul d-voastrâ, insemuează tocmai atăt căt şi linia nouă din contra-proiectul nostru. Dacă faceţi critica aci, faceţi-o şi dincolo. Aşa am fost ales la Vasluiu şi din-tr’o parte şi dint’alta: Partidul liberal-naţional nu m’a cămbătut şi’I foarte mulţumesc pentru aceasta. Partidul conservator m’a votat şi asemenea ’I foarte mulţumesc pentru aceasta. Dar cum a fost la Huşi, locul d-voastra ? Apoi despre Huşi, d-le Kogălniceanu, ’mi-a scris mal ăntăiu d. Dimifcrie Ro-setti, că alegătorii colegiului I vor să mă pună pe mine candidat. Apoi am fost invitat să merg acolo, am răspuns nu pot să. mă duc; cunosc prea puţini oameni acolo ; pe cănd in Vasluiu am mal multe relaţiunî. Şi, D.Rosettis’a dus la Huşi, cred că va fi vorbit in favoarea mea, ’mi-a adus biletele tipărite şi un i. alegător, fără să’l cunosc personal, ’mi-a teîegrafiat ca să Însărcinez, duoî delegaţi pe cari ’mi-a indicat. Am însărcinat telegrafic. D. M. Kogălniceanu : Care Roseti ? D. T. Maior eseu : D. Dimitrie Roseti este acela care ’mi-a scris. Se in-doesee cum va d. Kogălniceanu ?... D. M. Kogălniceanu: Nu me in-doesc. D. T. Maiorescu : V’aş spune şî numele celor duo! delegaţi, dacă’mî pro-miteţî, că venind vr’o-dată la guvern, nu’! veţi persecuta. (Mare Ilaritate.) M’au ales alegătorii de la Huşi ast fel şi le-am mulţumit pentru marea şi neaşteptata onoare ce ’mi-au făcut; insă am optat pentru Vasluiu, fiind-că acolo ara mal fost ales şi m’am pus in contact cu alegătorii, sciind şi d-lor şi eu in ce condiţii se face alegerea. Dar la Iaşi ? întreabă d. Cogâlni-ceanu. La Iaşi s’au afişat, ce e drept, colegi de al noştri, d. Pogor, Negruţi, etc-, candidaţi al partitulul liberal naţional. Insă d. Pogor s’a dus la comitetul naţional-liberal din Iaşi, şi d. Dimitrescu, membru al acelui comitet, şi presinte aici, ne poate confirma aceasta şi a declarat: D-le, eh nu fac parte din partitul liberal-naţionai şi sciţi care sunt opiniunile mele ; dacă voiţi se- mă alegeţi aşa cum am fost şi sunt, vă sunt recunoscător. Atunci comitetul naţional-liberal a primit a- ceastă declaraţiune şi d. Pogor cu cel-l-alţl aii foit aleşi. Tot aşa de-independent a fost ales şi d. Mirglrloman şi ceî-l-alţl, cari s’au presintat fi e-care la alegeri, explicând ideile lor şi regulând i-şi posiţia iaţă cu alegătorii. Acum, ce voia o Cogilnîcea- nu ieri in inferesiu<,â sorbire a d-sale? Dar ce interesantă şi fermecătoare! Eă sunt un mare ad nirator al vorbire! d-lul Kogălniceanu. Cănd vorbesoe d-sa — abstracţiune făcănd de trecutul seu, de experienţa sa şi de gloria sa — talentul său oratoric, puterea şi vioiciunea cu care se esprimă, ne procură tot-d’a-una o adevărată sărbătoare literară. (Aprobări.) Vă aaucaţî aminte in ce mod atrăgător ne povestea din tinereţea d-slae, in ce conflict se afla cu chiar tatăl d-sale care ’I zicea: «ce faci, Mihălă-chiţâ !» şi cum d-sa ’I răspundea: eu am venit de la scoalele din Germania, am văzut ce fac conservatorii acolo, ei desrobesc ţăranii, eî se interesează de scoală, dar d-voastră boeriî ce ia> 1 ceţî? Fiind-că d. Kogălniceanu atunci se provocă la Germania, tot din Germania vreau să ’I aduc aminte de exemple care să confirme deplina corectitudine a acestei procedări electorale a noastră. In Germania de astăzi, uDde, după cum ne spunea ieri tot d. Kogălniceanu, principele Bismarck nu voesce sistema adevărat constituţională, unde insă unele part .a voesc tocmai in contra luî să susţină sistema constituţională cu toate drepturile el şi ia această luptă a parlamentarismului in contra unul aşa de puternic adversar, caută cea mal mare corectitudine constituţională, in fie-ce alegere sa vede urt mătoarea procedare. Pot naţionalii liberali, său secesioniştiî sau catolicii să scoată eî singuri un deputat al lor ? ’L pun pe lista lor proprie. Nu pot? Atunci se confundă lisirt/». Sunt co-servatoriî mal tari sau oaţ onalil liberali, sau catolicii mai tari: atunci veţi găsi pe lista candidaţilor unul partid căt® un candidat din partitul mai tare, după i împrejurările locale. E dar constifuţionalicesco corect ca cine-va, păstrănclu-şî întreaga sa convingere politică şi independmţa, să figureze la alegeri pe lista altul partid, dacă’l pune un comitet pe acea listă, şi absurd ar fi ca atunci cănd un comitet electoral propune unui candidat din alt partid ca să’l aleagă, acest candidat să zică ; Ba nu mă alegeţi. Aceasta nu s’a mai văzut. Lucrul este aşa de elementar, este o practică electorală aşa de întrebuinţa tă in toată stricteţă constituţională, in căt mă intreb numai: ce a vrut d. Kogălniceanu de la mine ? A vrut să fie pus in posiţie ca să vin eu să’i explic d-sale aici asemenea lucruri elementare ? Să fie numai aceasta ? sau a încercat şi d-sa a se folosi de atmosfera de care vorbeam, pentru a o întuneca şi mai mult şi pentru a face maî grea posiţia unor oameni ca noi, cari au venit in această Cameră cu deplină claritate şi independenţă ca să’şî urmeze politica lor aşa cum o înţeleg că trebue să fie ? Şi aci să mi permiteţi —nu scifi dacă este bine s’o fac—dar permiteţi’mi, fi- sebirei intre generiţiunî, parmiteţi’m.î ca iu faţa unul aşa di ilustra represin-tant din generaţia vethe ca d. Kogăl-nneaau, să accentuez aici dilerinţa aşi cum o înţelegem nil. (Va urmai. DM AFARA Corespondenţă specială a «României Libere» Lipsea, ■»/,, Decembre, 1884 Procesul Ânarektştilor in Germania III. In a treia zi, MercurI 17 Decembre, şedinţa se deschide printr’o observare â lui Reinsdorf, că d. martor cutare se facă bunătate să nu şeadă in sala publică, ci se treacă in camera martorilor. Cererea i se aprobă. Despre Rem-sdorf se spun multe de cănd se află in Lipsea la o tipografie. .Aşa, o dată şeful seu, din causă că tot făcea agitaţiune intre lucrători ’l-a zis o dată: Reinsdorf, dacă nu deveniţi inţelept apoi n’aveli să muriţi de o moarte naturală. O ‘să fiţi spânzurat. Apoi de către colegii sel se spune că era de o bunătate nespusă. Avea inimă bună. Era către femei şi copil tot-d’a-una bun. După acela să chiamăacusatulKuchler. Preşed : V'a spus Reinsdorf ceva stabil despre ceea-ce trebue să se întâmple in Rudesheim ? Acusat. ’Ml a spus că acolo au să vină persoanele înalte şi e timpul oportun de a pune ceva in lucrare. Preşed : V’a zis, că trebue să se cruţe prima trăsură cu împăratul şi să o lase să treacă inainte ? Acusat: Da. Asta ’mî a zis’o personal, şi a adăogat la aceasta că dacă is’fr întâmpla ceva prinţului de coroană ; apoi j aceasta are să i se intămple şi Impe-râtului. Preşed:V’a dat mai departe alte instrucţiuni? Acusat: Nu. El numai ’mî-a zis, ca Rupsch se facă lucrurile aşa ca să, nu fie văzut. Preşedintele ’l mal întreabă cum de n’a succes explosia, etc., şi că in adevăr a zis lui Rupsch ca să me?rgă la Wiesbaden şi se facă un atentat contra împăratului ? Acusat: Am zis, dar nu eram in stare să mergem la Wiesbaden pentru că nu aveam nici un ban şi de mai inainte ’mi pusesem chiar ciasu ca zălog in Gobleny. Preşed: Martorul Palm a spus că d-voastră la întoarcere aţi istorisit in locuinţa a-cestuî Sohngen despre afacerea de la Rudesheim. AcusrDa,insă numai cu scopul se’mi pot scoate ceasul. Preşed: D-voastră aţi povestit aşa dar de a fi pus dinamită cu scopul de a qg.ori pe împărat şi cei-l-alţî principi. Acuş: Da. Insă numai cu scopul de a’ml putea priimi ceasul inapol. Preşedintele ’l mai spune că la el s’a găsit o scrisoare prin care se dovedeşte, că era corespondent al ziarului : «Freiheit». Acusatul asigură că el a voit să facă numai o procla-maţiune in ajutorul familielor celor închişi. Maî departe Kueh’er spune că n’a luat parte la explosiunea de la hala de serbare. Rupsch ’l contrazice, zi-cend că e o minciună dacă el spune că n’a fost cu el. —El mal spune că Reinsdorf nu ’l a zis ca prima trăsură cu împăratul să fie cruţată, ci nu- FOjfŢA «ROMÂNIEI LIBERE» 13 Decembre — i HECTOR MALOT PRIMA PARTE I. Sunt un copil găsit. Dar pană la vârsta de opt am am crezut., ca şi ceî-l’alţl copil, ca aveam # mumă, căci când plângeam, era o femeie sare mă strângea cu atăta iubire in braţe, legănăndu mă, in căt lacrămile’mi se opreau. Nici odată nu mă culcam in patul m u, fără ca o femeie să nu vie să ine sărute, şi, cănd vântul din Decembre lipea zăpada de geamurile albite, ’mî lua picioarele in amândouă măinele sale şi ’mi le încălzea căntăndu’mî un cântec, a cărui arie o găsesc incă in memorie, împreună cu câte-va cuvinte. Cănd păzeam vaca noastră de-a lungul drumului mărginit cu iarbă, sau prin livede, şi i ram apucat d8 vr’o ploaie furtunoasă, acea femeie ’mî eşea inainte şi mă silea să m’adăpostesc sub fusta el de lănă, pe care ’mî-o punea pe umeri şi pe cap. In fine cănd mă certam cu vre-unul din camarazii mei de joc, ’mî zicea sâ’î spun mâhnirea, şi mal tot-d’auna găsea cuvinte ca să mă măDgăie sati să’mî dea dreptate. Din aceste cause şi din alte multe împrejurări, după modul cum ’ml vorbea, din mângâierile el, din blândeţea pe care o punea chiar in mustrările ce ’mî făcea, credeam că era mama mea. Iată cum am aflat că era numai doica mea. Satul mefi, sau maî departe vorbind, satul in care am fost crescut, căci n’am avut un sat al meu, nici un loc de naştere, după cum nu sciu ce tată şi ce mamă am avut, satul in fine unde ’mî-am petrecut copilăria se numeşte Ohavanonf; este unul din satele cele maî sărace din centrul Franţei. Această sărăcie o datoreşte .nu apatie! sau lenei locuitorilor seî, dar chiar situaţiuneî sale intr’un ţinut puţin productiv. Pământul bun n’are un strat arlănc, şi pentru a se produce recolte bune ’î-ar trebui ingrăşărî saii adăogiri care lipsesc p’acolo. De aceea nu se întâlneşte, — sau nu se intălnea la epoca de care vorbesc, — d® căt foarte puţine locuri cultivate, pe cănd pretutindeni se vtidoaă mari intinderî de locuri nesparte unde creşteau spinii şi mărăcinii. Unde să sfârşesc ţelinele, incep colinele, şi pe aceste coline vânturile cele aspre prăpădesc bieţii arbori, mici şi ofticoşi, care ’şl ridică ici şi colo ramurile lor încovoiate şi necurmat mişcate. Ca să găseşti pomi frumoşi, trebue să laşi inălţimele şi să te cobori p>m îndoiturile de locuri, pe ţărmiî rîurilor, unde, prin livezi destul de strimte, cresc castani mari şi ştejarl viguroşî. In una din acest fel de văl, pe marginea unul isvor care se duce de ’şi pierde apele lui repezi in unul din aflumţiî Loarei, se află casa unde ’ml-am petrecut primii I mei ani. Pănă la opt ani, n’am văzut nici un bărbat in această casă; cu toate acestea mama nu era văduvă, dar bărbatul săă care era pietrar, cu un mare număr din muncitorii acelui ţinut, lucra la Paris, şi nu se intorsese acasă din versta cănd eram in stare d’a vedea sau d a înţelege ceea ce me înconjura. Numai din timp in timp, ne trămitea noutăţi despre el, prin unul din tovarăşii sei care tot venea p’acasă. — Mamă Barberin, bărbatul ’ţl este sănătos; ’mî-a zis să’ţl spun că lucrul merge bine, şi să’ţî dau banii ăştia ; vrei sâ’î numeri? Ş’atăta tot. Mama Barberin se mulţumea cu aceste noutăţi: bărbatul 'î era bine ; — munca producea; — ’şî câştiga hrana vieţii. Fiind-că Barberin stătuse aşa de multă vreme la Paris, nu însemnează că era in desarmonie cu femeia lui. Cestiuaea desacordulul n’avea a face cu această Lpsă îndelungată. Şedea la Paris pentru că munca 1 ţinea acolo, iată tot; — cănd va imbătrăni, va veni să trăiască lăngă femeia luî, şi cu banii ce vor fi câştigai, vor fi la adăpost de miserie pentru timpul când versta le va fi luat puterea şl sănătatea, Intr’o zi din Noembrie, cănd se insera, un bărbat, pe care nu’l cunoşteam, să opri la poarta noastră. Eram pe pragul casei,—mă jucam, Fără să dea la o parte bariera, dar rădicând capul pe d’asupra să mă privească, acel bărbat mă întrebă daca nu şedea acolea mama Barberin. ’l-am zis să intre. Dete la o parte poarta, carescărţâi, şi cu paşi înceţi inaintă spre casă. Nici■•5-dată nu văzusem un om aşa plin de noroiti ; noroiul, p’alocurea u- med de 1ot, prin alte părţi uscat, ’l acoperea de la cap pănă la picioare; şi pnvindu’l, ori-cine înţelegea că de multă vreme acest om umbla pe drumul cel reu La sgomctul vocilor noastre, mama Barberin alergă, şi in momentul cănd Omul acela păşea pragul nostru, se găsi faţă ’n faţă cu ea. — Aduc noutăţi’ de la Paris, zise el Acestea erafi n cuvinte foarte simpla şi care de mM multe ori ne is-bise auzul, dar tonul cu care fuseră pronunţate acum, nu semăna intru nimic cu acela care altă dată însoţea cuvintele : «bărbatul ’ţl-e sănătos, —lucrul merge bine» — Ah! Doamne! .strigă mama Barberin, iutrunindu’şl măinele, s’a intăm-plat ce-va luî Jerome ! — EI bine, ţda ; dar nu trebue să le .nbolnăveştl de frică ; bărbatul d-le a fost rănit, iată adevărul; dar n’a murit. Poate insă că va fi mutilat. A~ emu e la spital. Am fost vecinul luî de pat, şi fiind-că mă întorceam acasă ’mî-a zis să-’ţî spun întâmplarea, in trecerea mea. Nu pot sta mal mult, căci mal am trei leghe de făcut şi noaptea soseşte repede acum. Mama Barberin care voia să şcie maî mult ’i rugă să stea la masă; drumul era rău; — să vorbea de lupi care să arătaseră prin pădure ; — va pleca a-doua-zi dimineaţa. Se aşeză intr’un colţ lăngă cămin, şi, pe cănd mănca, ne spuse cum se întâmplase nenorocirea : Barberin fusese pe jumătate sdrobit de nişte schele care căzuseră, şi pentru că s’a probat că nu trebuia să se găsească in locul unde a fost rănit, antreprenorul nu voia să’i plătească nici o despăgubire. — N’are noroc, bietul Barberin, n are noroc, adăogă el ; sunt alţii care er fi putut găsi mijloc dintr’aceasta să ’şî facă venituri, dar bărbatul d-le nu va avea nimic. Şi uscăndu-şî noroiul de pe pantaloni, care să intăreau sub noroiul in-tăiit, repeta aceste vorbe: «n’are noroc!" cu o compătimire sinceră, care arăta că el s’ar fi rănit de bună voie, cu speranpă de a câştiga ast-fel un venit sigur. — La toate acestea, zise el, termi-nându-şî povestirea, ’i’am sfătuit sâ facă proces acelui antreprenor. — Un proces costă mult! — Da, dar o dată câştigat!... Mama Barberin ar fi voit să meargă la Paris, dar era o afacere foarte insemnată o călătorie aşa de lungă şi costisitoare. A doua zi de dimineaţă ne cobori-râm in sat ca să ne sfătuim cu preotul. Acesta nu voi s’o lase să plece pănă ce nu va sci mai ăntăiă că are să fie sati nu folositoare bărbatului său. Scrise îngrijitorului spitalului unde era Barberii); şi după căte-va zile un răspuns, care spunea că mama Bai berin nu trebuia să plece, dar că era bine să tcămită o sumă oare-care de bani bărbatului săti, fiind-că acesta era să facă un proces antreprenorului la care fusese rănit. , Zilele, săptămănele trecură şi, din timp in timp, sosiră scrisori care tokte cer^afi bani; cea din urmă, mrlgrabnică de cât cele l-alte, zicea că daca nu mal aveam parale, trebuia să vindem vaca. . Numai cel ce au trăit la ţară cu ţe- ranil, sciă câtă durere şi disperare este in aceste trei vorbe : «să vindem vaca.» (Va urma). www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA mai Kuchler ’î a zis ca să meargă la Riidesheim şi să iacă un atentat, unde trebue să se omoare împăratul, prim Ud de Coroană şi mai mulţi gene; i — Kuchler ’l contrazice zicăad că nu ’i a făcut o asemenea comunicare. Seîchiamă acusatul Holzhauer. Preş: Rupsch şi Kuchler au zis că v’a spus despre ducerea lor la Riidesheim şj despre atentat. Acusat: Nu ştiu "nimic despre asta. Preşed : Rupsch a zis că d-voastră ’i-aţi dat şi dinamita. Aqus: N’am posedat nici o dată dinamită. In fine după mai multe întrebări, Preşed. constată că Holzhauer se contrazice cu mărturisirile făcute sub jurământul de mai înainte. Se chiamă apoi acusatul Reinbach. El arată că nu e intru nimic vinovat. Despre atentat n’a auzit nimic. El a dat 10 mărci la Holzhauer pentru că ’î era dator pentru facerea a nişte ghe-tă. Preşedintele mai arată că b el s’a găsit jurnalul «Freiheit» trimis din Paris. Acusatul Sohngsn arată de asemenea că ru e vinovat. El spune că a dat 8 mărci pentru Rupsch din causă că nu găsea de lucru. Dar nu’I a dat cu scop de a merge la Riidesheim. Mai adaogă că a visitat cu Ru >sch pe Reinsdorf in spital şi că Rupsch a vorbit incel cu Reinsdorf. Reinsdorf m’a felicitat pentru naşterea unui copil şi 'mi-a dat şi trei mărci zicănd că am o numeroasă familie. Cât des ■ premai multe numere din ziarul «Erei heit», care s’a găsit la el spune, că avea mai mulţi amici socialişti şi că aii plecat in streinătate. Aceştia poate să i le fi trimis. Acusatul Tâllner spune că nu e vinovat. După anul nou a fost Ia Sohn-gen. Ce s’a petrecut in această zi, bietul om nu ştie, că se imbătase şi ’l apucase Morfeu. Rupsch spuDe de asemenea că a fost beat. Cu toată beţia lui tot a dat 2 mărci şi 50 de pf. După o pausă de jumătate oră se chiamă acusatul Reinsdorf. Preşed : Vă recunoaşteţi vinovat in cele zise, care cad in spinarea d-voastră ? Acusat : In ceea ce privesce atentatul de la Niederwald eâ nu sunt cu totul neimpărtăşit, eu am avut măna mea in joc. In ceea ce S8 atinge insă explosia de la hala de serbare sunt cu totul neimpărtăşit. Eâ nu’mî am putut închipui, ca oamenii se poată face nişte asemenea prostii. Motivele care m’au îndemnat să trimit pe Rupsch la Riidesheim sunt următoarele : Noua eră in Prusia şi Germania, care se lai numeşte şi era de glorie, a liniştit poporul german. El a devenit liner şi mai fericit şi un model pentru naţiunile streine. Toate aceste in o mie de varlaţiunî aii rămas pentru lucrători °. ilusiune, un neadevăr. Lucrătorii zidesc palate şi ei locuesc in căscioare sărace. Ei procură toate şi statul n’a făcut nimic- pentru ei. Ei procură toate productele de industrie şi cu toate acestea ei mănâncă prost şi puţin. El sunt tot-d’a-una o masă de despreţuiţi, de cruzi şi de superstiţioşi. Tot ce face statul, are numai tendinţa de a conserva etern această stare de lucruri. Cele 10 mii de sus trebue să se ţie numai pe spinarea mulţimeî. Să dureze această stare de lucruri etern ? O schimbare nu e de datoria noastră ? Trebue ^ ca noi să ţinem tot-d’a-una mânele in sin ? Aceasta e întrebarea pe care ne-o punem inainte. Toţi aceia dinaintea noastră, care văd că noi suntem numai pulbere intre marea masă a mulţimeî şi nu fac nimic, sunt nişte laşi! Deja manifestul comunist, zice : liberarea lucrătorilor trebue să fie opera lor însuşi. In partida social-democratică s’a făcut un cure; 3 lucrătorii nu trebue să Iacă alt-ceva mai departe, de căt să conducă lupta pentru Vot. Noi insă zicem : Aceasta nu e nici o luptă! Voi nu vă luptaţi! De aceea ne-am format noi anarhiştii Conducecorii partidei social-democra-tice au intrebu nţat toate mijloacele contra noastră. Ei au zis că noi suntem spioni poliţieneşti, idioţi, denunţători etc. După aceea mai vorbeşte despre partida social-democratică şi zice că acei oameni nu mai voiau să fnai ţină sus tendinţele ideale, ci vo-iaâ numai să’şi umple stomâiu le. El zice că e o faptă rea de a unui a m aer un prinţ, dar e mai răii de a se sacrifica pentru uu prinţ mii. Pentru un mare scop, trebue să cază toate cele lalte. (-Scopul scuză mijloacele.» Atunci se ridică procurorul suprem şi roagă să ia act de cea ce vorbeşte el Acusat; Eâ voiam numai se arăt căte-va reminiscenţe istorice in lumina ideilor noastre. Dacă se'fac asemenea atentate de către noi, ne intrebăm : °e folos avem noi din aceasta, noi, *1 ropagande der That.» Cine se 0-rnoarc., aceasta este un lucru de a doua nrânâ, noi voim mai cu seamă să fa-etQ demonstraşiuni. Noi zicem prin eea că poporul german nu vă iubeşte, hi ?°JTm să y6 arătăm că nu vă iu-î.VU .9* VOlin acţionăm şi asupra ratorilor! Conducătorii socialiştilor noaftxU£ * cu arme 0neste contra dStră- Ei ne batjocoresc. Acum sunt imeleşi. Şi pentru că stau aici şi arăt că acusaţii împreună cu mine imediat căpătau bani pentru scopurile mele, t va arăta, că in masa poporului domneşte resbunarea. «Dacă eâ ’mî perd capul, aceasta nu e nimic, eu mi-am făcut datoria m9a ca anar-chist şi cu aceasta bine. Stă deja in B blie: «Fjî fidel pănă la moarte.» Ceea ce priveşte pe Rupsch şi Kuchler ’î-am chemat la patul meâ. Eâ am zis lui Rupsch: E necesitate să jmergi la Niderwald şi să faci fapta. Eâ I-am dat toate instrucţiunile şi ’mi-a spus că a inţeles tot, dar n’are dinamită. Eâ ’i ara spus unde e îngropată, dar să nu spună la nimeni, nici lui Holzhauer in a cărui grădină se află. ’l-am spus de asemenea cum să adune bam şi să nu spue la nimeni şi dacă ar intreba cine va, să spue că sunt pentru mine. Să nu spue nimic despre atentat oamenilor căsătoriţi. Dacă aceştia ar auzi mai tărziâ s'or bucura de aceasta. P9 Kuchler ’l-am trimis, ca o protecţiune simpatică,, fără să’î dau instr cţjunî. Gacă eâ am numit ca să omoare yu I -pârâtul saâ Regele Saxo* niei, nu ştiâ. Aceasta ’mi era egal, trebuia numai să se facă o demon-straţiune. Pe stradă trebuea Rupsch se puie dinamită. Mie ’mî era indife rent, dacă s’ar fi atacat un principe, un rege, un împărat, sau un general, saâ un cal, sau o trăsură, că am zis lui Kuchler ca împăratul să fie cruţat, nu e adevărat. Poate nu m’a înţeles bina. După ce nu s’a intămplat nimic aâ venit amăndoi la mine. Ceea ce ei ’mî-aâ povesti despre nesuccedere, trebuia să cred. Eâ nu ’i am certat, dar nici nu ’î-am lăudat. Preşed: Aţi avut d-voastrâ o persoană anume in vedere, împăratul saâ Regele Saxoniei ? Acusat: dacă se afla Regele Saxoniei acolo, aceasta n’o ştiâ şi mi era mie egal. Eâ ştiam numai oă acolo vin mulţi principi şi cine cădea ca victimă aceasta ’mi era iarăşi indiferent, Acum sunt gata, nu voiu să mai vorbesc nimic. Preşed: Cum aţi putut d-voastră să îndemnaţi pe un străin la ast-fel de fapte ? Acusat: Eâ insu mi nu puteam, pentru că eram bolnav, de altmintrelea aş fi mers eu acolo. Preşed: In fine spuneţi dacă vă recunoaşteţi vinovat in atentatul de la Rudesheim şi ziceţi da saâ ba. Reinsdorf: «Eâ consider toată fapta, că staâ aici ca o Întrebare a forţei (autorităţeî). Dacă am f avut noi anarchiştii germani un corp de armată la disposiţiune, atunci n’aş mai fi fost silit să mai vorbesc dinaintea tribunalului. Căt pentru mine nu mai am nimic de zis de căt : Faceţi ce voiţi. Eâ sunt simplu acela care a asceptat, ceea ce veţi decide, domnii mei! După aceeâ se mai ascultă căţî-va martori, dintre care Schăfe spune că . î ipsch la întrebare a spus toate just. Ceî-l’alţi dau amănunte cum s’a găsit dinamita, posiţiunea locului de la Rudesheim etc. Şedinţa seinchide la 4 fără un sfert: Serbia şi Bulgaria Conflietul dintre Serbia şi Bulgaria, iscat de mult dintr’o neînţelegere asupra unui punct de la graniţa celor două ţări, nu s’a aplanat nici pănă astăzi. O telegramă oficioasă din Belgrad acuză direct pe agentul diplomatic din Sofia, că prin atitudinea sa intrigantă ar fi stricat angajamentul, la care era să să ajungă şi pe care l’a sprijinit oficial cabinetul din Peters-burg1 Foile vieneze, cănd vorbesc despre cele două state slave, cam tot- d’a-una sunt dispuse a se pronunţa in favoa-erbiei, care intr’adevăr şi in caşul de faţă pare a avea dreptate in portea sa. Ast-fel oficioasa «Presse» zice că Bulgaria e vorbită de şovinism, crezănd că va putea face pe Serbia să cedeze. Cu toate astea se speră de la prudenţa prinţului Alexandru, că afacerea va fi aplanată căt mai curând. Situaţia in Macedonia * In privinţa atrocităţilor turceşti din Macedonia «Times» primeşte de la d-nu Layard, fost ambasador britanic in Stambul, o scrisoare in care zice : «Publicul ar trebui să primească cu rezervă ştirile exagerate şi adeseori tot falşe asupra «atrocităţilor» din Macedonia. Asemenea ştiri provin de la agenţi panslavişti şi aâ de scop să provoace un resboiâ civil şi o intervenim streină in această parte a imperiului otoman.» Cat s ea n’a fost tocmai fum fără foc. li. satele Popratişta şi Oreşe n’aâ fost omorîte, ce e drept, 50 persoane, cum se zisese intr’o scrisoare a lui Laveleye, dar totuşi s’au rănit şase persoane, dintre cari una a murit. De asemenea este adevărat, că au fost oare-cari desordine in districtele din nordul Macedoniei de şi nu in dimensiunile relatate de «agenţii panslavişti.» ------------------0------------------ CORPURILE LEGKUîrOARE Miercuri, 12 Decembre. Şedinţă furtunoasă la Senat. Lume multă, de nu mai Încăpea ; mulţi aş-teptaâ resultatul prin coridoarele universităţii. Interpela’ ia d-luî Mărzescu, cu toate afuriseniele episcopilor, a fost des-voltaţă cu talent, cu sciinţă de carte bisericească, in cunoscinţă de practicele neregulate ale Prea sfinţiţilor noştri. Aplause multe şi puternice, m necazul obrazelor negre. E greu de a da uu resumat de discursul lung şi plin de interese, dar amestecat cu canoane şi citate al d-luî Mărzescu. Dăm numai căte-va puncte ce ţinem minte. De la început, d. Mărzescu a precizat că nu atacă religiunea părinţilor no^ri, pentru care avam cu toţii " un cult şi adoraţiune, ci faptele anti-ca-nonice şi anti-constituţionali ale înalţilor prelaţi. Dnia-sa amalisează şi critică enciclica Mitropolitului Primat in cestiunea dotaţiunii Coroanei, ca in contra legii sino' ului, căci nu există încuviinţare a acestui corp de a publica o ast-fel de enciclică, şi nici Sinodul n’are dreptul de a se atinge de legile civile,— ca in contra canoanelor, căci se adresează la toţi cetăţenii, cănd mitropolitul nu poate vorbi de căt credincioşilor di o eparchia s:al,—ca periculoasă, căci afirmă pentru biserică drepturi nemărginite, declară că b serica n’a renunţat ia moşiele sale secularisate de Stat, innotănd intr’o direcţie ab-solutistă ca Pontificile lumei catolice. Apoi constată aceeaşi tendinţă d’un clericalism din tristele vremuri ale despotismului papal, in enciclica Mitropolitului Moldovei, care ’şî aduce aminte de afurisenie pentru cei ce aâ secularisat averile monăstiresci, şi combate teoria fchiriarchului de la Iaşi, care susţine că un canon ecumenic nu se poate modifica de căt de toată creştinătatea. Dupe un repaus de câte-va nvnute, interpelatorul arată călcările de lege, „omise cu prigonirea archiereului Ca-listrat şi înfundă cu textul proceselor-ver oale ale Sinodului pe Episcopii cari tăgăduiaâ unele afirmări ala d-saie.— Interpelarea, întreruptă de multe a-plause, se sfîrşesce cu aprobări foarte accentuate din partea publicului. Răspund cei doui Mitropoliţî, dar slab de tot şi cu cuvinte... afară din cuvi nţele parlamentare. Vai de trupul interpeiatoruluî I n’are să mai putrezească. Sunt ieftini la ocări înalţii demnitari ai Bisericeî, uitănd că ocările nu rădică. Murmurile ce le aâ provocat li vor da un invăţămînt pentru viitor. Discursul Mitropolitului Iosif era scris d’a casă şi a fost citit de d. Pe-şacov. Mai bine lua un avocat, ca la tribuna], şi binecuvîatăndu-1 să fi zis Senatorilor :—Ascultaţi, căci vorbesce in locul meâ!... S’a atins şi de presă stimabilul pre at. Cu atăt mai rău pentru d-nia-sa. Dar ce să facă? Toate astea intră m programa obscurantismului. Desbaterea urmează şi astă-zî. — X— La Cameră mai nimic O interpelare a d-luî Rădulescu asupra schimbării planului drumului de fior Costeşti-T.-Măgurele. Un vot asupra sporirii taxei de ex-por privitoare la sdrenţele naţionale. Apoi, trecere in secţiuni, pentru a da fuga la Senat. Cine scie daca astă-zî se va lucra mai mult ? tămirea Sintulul-Scauu, protestează m potriva divorţului care este ru na famll el şi se teme că nici o schimbare fericită nu se face pe tot timpul căt Ponteficele va avea de sufem la Roma jugul domiuaţiunil străine. (Havas). ULT IME ŞTI tel Proiectul guvernului pentru plata in aur a dreptului vamal de importaţiuue a răscolit o mare supărare intre comercianţii importatori. - au trămis telegrame, pentru a provoca întruniri şi proteste in contra proiectului d-luî Ion Brătianu. O deputaţiune a comercianţilor din Capitală s’a presintat ieri la Cameră, cu o petiţiune in contra proiectului. Astă-zî se va lua cunoscinţă de dânsa. Deputaţii maiorităţii s’aâ strîns aseară, la Senat, spre a se consfâtui asupra unor proiecte înfăţişate de guvern şi asupra disciplinării activităţii lor. Azi se desvoltă interpelarea ţd-lul Cogălniceanu asupra călugărilor inainte de vârsta legiuită. Di-seară teatrul naţional va face o plăcută surprindere publicului, cu marea dramă Faust, in 6 acte şi 14 tablouri. îngrijirea, gustul cu care va fi Împodobită scena, maşinâriele şi tablourile nouî, vor contribui mult la succesul acestei piese. Merge bine, in anul ăsta, teatral naţional. Aseară, cu trenul de la 10 ore, au plecat la Botoşani 9 elevi dintre cei din anul al 4-lea şi al 5-lea din şcoala veterinară, spre a combate pesta bovină ce ar fi esistând in unele comune din acel judeţ. -----------------0_ ----------------- Tragerea loteriei tunisiene Iată numerile eşite Ia sorţi la tragerea loteriei tunisiaine, făptuită la Paris în ziua de 18 Decembre stil noâ. CURIERUL TEATRELOR Marţea trecută la Ateneâ concertul d-lui Popovid. Talentul acestui simpatic eăn-tăreţ e atăt de cunoscut publicului nostru in căt ne scuteşte de ori-ce laudă. A fost minunat de bine organisată şi condusă această splendidă sărbătoare murală. Şi nici că se putea alt-fel, cănd e-raâ la mijloc artişti ca Dimitrescu, Milde, Weineţer şi corul «Iiedertafel» atăt de bine întocmit, M. S. Regina a asistat pănă la sfârşit. Sala nu gemea de lume, — dar aplausele răpăiau. «Măndruliţa» şi «Cucuruz» cântate cu un faimec neăpus de tănărul Popovici au fost repetate după stăruitoarea cerere a publicului înfierbântat do entusiasm. Ce rar avem prilejul de a ne mai răcori viaţa in farmecul ii-nor ceasuri atăt de fericite. --------------------Q-------------------„-- Serviciul telegrafic al „Roin, Lib.“ 25 Decembre, 1884 — 9 ore dimineaţa. T Paris, 24 Decembre. «Journal des Dăbatso zice că puterile §’au invoit să socotească ca nule propunerile engleze, dacă Engltera nu cere un răspuns ho-tftrît. Roma, 24 Decembre. Papa răspunzând felicitărilor cardinamluî decan, constată că starea Bisericii" şi a Papalităţii devine din ce in ce mal de nesuferitei ne aduce aminte că s’a constestat Papei pănă chiar şi dreptul de a face caritate • se ridică in potriva prea marii libertăţi acordate eresieî, care imnulţeşte templele s -,le la Roma; cere inapol intr’un mod viguros nea- Cincî loturi de 100.000 fr.: 498,201 — 1,420,049 — 3,087,835 — 1,990,418-833,757. Două loturi de 50,000 fr.: 1,329,804—2,468,171 Patru loturi de 25,000 fr.: 810,944 — f,663,841 —861,836 — 4,073,799. Zece loturi de 25,000 fr. : 1,362,825 — 1,630,164—2,032,946 — 1,420 882- 967.860 — 868,579—522,546 - 1,245,689—1,068,174 -5,158,265. O sută de loturi de 1,000 fr. : 3,069,286 - 436,797 — 4,054,673 — 703,065—1,198,299-795,211—1,631,012 —5,056,450—1,119,623—1,880,789. 844,071 — 1,548 908 — 427,560 — 1,402,970 - 4,296,661 -2,095,944 — 3,089,545 — 581,706 — 2,300 257 — 4 278,639. ’ 1,394,160 — 2,408,517—2,414,463 — 1,517,983 — 1,4*4,170 — 1,233,474 — 1,912,410 — 1,565,164 — 1,929,040 — 4,015,855. ’ 2,535,268—1,638,082 —2,626,488 — 5,070,287 — 381,929 - 4,075,546 - l:^l.-3Ă4f4-ff73-644- 198,642 — 213.974 — 1,793,048 — 327,Cc4—239,523-2,056,895—2,332,378 —4,104,573—3,015,563—1,859.418. 2,739,623 - ,,405,095—2,760 307 — 18 235-2,374,695-4 043,552-273,235 —4 318,914—1,078,833—2,260,649. — 1,662,478 — 890,113 — 1,263,420 — 1,659,402 - 4,364,799 -3,548,529 -2-554,906 - 3,200,179 -3.461 561 4,134,832. 488,464 - 2,557,203-3,323,305 -1,568,777 - 1,715,034 -1,064,027 -1,151,749 — 3,272.030-4,186,183 -4,150,660. ; 3,455,499 — 3,130,283 — 534,283 -538,909 — 1,271,202 |- 1,530.773 — 1,344,045 - 3,426,725 - 1,342,022 — 5,028,020. 5,230,593-1,474,190 - 4,211,278 -1,201,402—318.905—2 350.141—44 181 —540,083—2,644,981—108.287. 200 loturi de 500 franci 0,016,651 - 0,034,958 - 0,036,0980,042,468 - 0,072,087 - 0,100,362 -0 108,397 - 0,115,554 — 0,144 559 -0 230,621 - 0,242,766 - 0,250,739 -0,251,660 - 0,252,195 - 0,264,958 -0,307,108 - 0,330,383 - 0,347,970 -0,3j2,174 - 0,373,126 - 0,377,663 -0,416,754 - 0,427,633 - 0,439,875 -0,466,505 - 0,475,445 - 0,479,170 -0,501,691 - 0,562,362 - 0,581,937 -0,586,348 - 0,592,581 - 0,594,853 -0,606,615 - 0,617,497 - 0,630,729 -0,631,529 - 0,671,753 — 0,675,719 -0,744,104 - 0,758,712 - 0,825,995 -0,846,774 - 0,847,602 - 0,883.942 -0,920,836 - 0,949,840 - 0,958,038 -0,967,155. 1,034,558 - 1,057,014-1,084,996 -1,088,833 — 1,101,883 —11,117,282 — 1,118,463 — 1,122,273 —g 1,180,087 -1,186,104 — 1,188,706 — 1,210,360 - 1,228,981 -1,264,105 -1,276,168 — 1,322,091 -1,351,629 -1,505 078 -1,588,902 -1,614,921 -1,632,668 -1,659,288 - 1.734.058 -1,774,688 -'.831,018 -1,886,177 — 1,999,921. 2,004,8252,122,229 -2,171,730 -2,217,785 -2,273,343 -2,420,317 -2,50 83 - 2 531,072 -2,613,515 - 2.693.058 -2,779,807 -2,829,316 -3,027,627 - 3.137.739 -3,202,393 -3.225,570 — 3.365.979 — 3.392.740 -3.471.005 — 3.570.367 — 3.617.060 — 3.654.605 — 3.683.314 — 4,037,223 4,054,600 — 4,101,855 — 4,277,150 — 4,296,885 - 5,000,462 5,111,495 -5,218,723 -5,286,176 - 1,233,621 1,264,342 1,288,180 1,324,942 1,395,160 1,574,355 1,597,658■ 1,622,029-L646,001 1,686,949 1,738,374 1,778,281 1 146,577 1,928,468- -2,063,4672,126.202 -2 177,105 -2,262,010 -2,336,855 -2,464,555 — 2,218,031 -2,566,751 -2,635,666 -2,725,920 -2,779,829 -2,844,229 -3,113,109 - 3.153.265 -3,220,77 lţ1 - 3.292.265 — 3.372.437 — 3.421.593 — 3.529,559 — 3.595 S97 — 3.637.095 — 3.672.141 -3.694.811 — — 4,047,2014,059,724— 4,147,315 -4,291,864 -4,319,779 - - 5,052,518 5,158,405 -5,239,300 ■ 5,296,904 ■ o—- -1,256,878 - 1,271,324 - 1,314.927 1,347,967 1,420,138 - 1,580,547 - 1,606,024 - 1,631,085 - ■ 1,647,522 1,582,659 1,751,211 • 1,779,387 ■ 1,881.983 -1,678,557 ■ 2,067,817 -2,158,288 -2,212,018- 2,232,676- 2,308,272- 2,493,324 - 2,527,928- 2,603,938- 2,667,003 - 2,733,692 - 2,822.864 ■ 2 850,2583 123,100 - 3,180,928- 3,255,508- 3.363.759- 3.384.899- 3.445.978- 3.560.920- 3.601.860- 3.647.010- 3.680.191- 3,722.186-4,049,611 -4,061 304 - - 4,153,334- 4,222 692 - - 4,322,666- 5,067,720- 5,196,364- 5,243,383- 5,305,749 ÂfeoMmeiit 6 fr. pe an Afi apărut «Călăuza Fotelor si a Bă-eţilor».—B'uroul la strada Covaci 14 © BIB LIOGKR AFIE A eşit de sub tipar, in editura Tipografiei „Romănu" Carol Gobl, şi se afla devenzare la librăriile Fraţii Joniţiu, Socec, Graeve precum şi la editor; strada Doamnef, 14 : ■A.O-IC1 ÎL RULUI de A. D. Xenopol Preţul unul esemplar este 50 bani Br. J. BEAUNSTEIM Medie, Hlrurg şi Mamos 20 fostâ medicii pr. in Viuna in clinicele lui Brann (Boale de femei şi faceri) Ilerba (Syphilis şi băle de piele) Cousultaţiiml de la orele 3 -5 p. m. Strada Decebal, No. 20. (va dosulu Bărăţiel)- NB. Soaiele do găt, gară, nas şi urechi ie tratează in-intr’o artă specia *ă VIN NEGRU de Oreviţa şi Golu- Drâncea Yechiâ de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri, —15 fr, vadra —şi ALB DE DRAGASIANI din resolta anului 1881.-15 fi-, vadra la PAU POPESCU & Comp. 18, Sti-adss, Lipscani 18 OAS de schimb F TEU l J & Comp, No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI -? »itia do 13 Decembre 18S -4, ora i t FABRICĂ DE REGISTRE, LINIATURĂ, STERiOTIPIE Şi GALVANOPLASTICA raţii I. filologa». Medalie de aur Edmond Maohenand >■, Comp. la Angoulbme (France) Casa ar primi representanţî dispunând de bune referinţe. . „ , recoman- : dămu magimuulâ nosi.ru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şl cel d!n Strada Lipscani No. 53, pe lângă a sestea posedăm un mare depoil de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comer-ci iţî, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână/ cu preţuri conveupbile. BOURLETE de bumbac pentru oprirea curentului la uşi şi ferestre, recomandă H. Honich, Strada Ştirbey-Vodă3 uiumrAi »j :*»£â Ului* u J -} ia-.*.• v.c»: I UU ALJi UQÎAiMJjLG.U lL' >>.< V. - 1 j;ACLST .STABILIMENT -;-"1 5 - “ efectuează lot felul de lucrări atingStoare de specialitatea sa foaniţlu Fraţii, (librari) Strada 1 Lipscani Nr. 27 şi Strada Şelari Nr. 18. istisTas se primesc OR! CE CO AKfi!i IN r:.I•. 13::::*''* precum : vvT.-.r:v:::':vv Cărţt âciinţifics, Ziare in orr-et- formate şi An diferite hmbT( A fi «o in te culdrT, _ _ Corn pi urî, Cori de v^sita şi de logodna, In viUiţiT de cununi şi dece^St, — . - -7 • *'.- r!: Hegistre pentru toate apec:eie de e-ervic.T, _ _• _ ~ Ifoaurî ,n diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciala *i iodum i o,... • ~ — - ... V Ori-ce lcl de imprimate ale tutor autorităţilor, - Bilete ş» condici pentru pâdurî. Câmp, mor', neeiso, cte. otc. UN STUDENT eBOcutit olcgant: TABLOURI GRAFICE, I-OHTRHTE, Universitar cu o reputaţiuns irreproşabilă, având cate-va or< libere doresce a găsi medita-ţiunl de clasele pruna i e gim-nasiale sau a lucra iu biurou unui d. Advocat. A se adresa Calea Văcăreşti fundătura Şoimului, No. 6. Jcrdache N. loneosu (restaurant) Strada Covaci, No 3, Deposit de vinuri indigene şi streine. '.'MS, CTÎART!', JlTOSI l’i.AXl'll:, KAC7U11, ele iu diferite culori. so efectuează Joan Pencovieî, (lipscani) Stra da Lipscani Nr. 24, Specialităţi do mătăsuri, lănurî, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordâlăriî de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. prontpifi f elegantă. ’Hrrrr.T’nTTv. rr.rr.imm ir. nurnrm •mTiTrrirar.iT.TnTrnirmTr,T.Trm!,nr( Se primescu comande de, Liniatuiâ, Stereotipie şi Galvanop astica asi Georgescn, Fabricanţii f de Paste, Uleiuri, Scobeală şl moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde >mJ>. P- INSTITUTUL DE BAEŢI MEDaLîE de aur Sr OHQARE 5i ss ; si 2 2 iNCURAMOe J %MUNCEi & ^ti'dadîi 7, Kta.£> Tîotel 10, Strada îîibescn-VcdS, îfi CROITORIE SI HAINE GATA "Ot'RADA "ŞTIRB E LV O DAi g— 9t PALTOAm 'Internat si Semi-iniernat nsirucţiine tocmai după programa | ministerului instr. nubiiee înfimbeie Română Germană şi Frnaeesă.; Cursurile vor incepe la 16 August a. e montaniac, ratin. lastic pentru bărbaţi şi Biteţl De ygnzare bilete de închiriat de lipit la case — 10 bani bucata — A se adresa in Strada Covaci No. 14. COSTUME SACCO Redingote, Jile Pantaloni din stofe groase şi veritabile numai pentru bărbaţi. SPiT” Cu preţuri mai eftine de căt la prăvăliele evreeşti, acelea cari na dau falimeute. *1*1(11 R. I. LOCUSTEÂNU. FABRICA DE CAFEA Amanieux I. Navflle & Co Ubicus-eşH, Calea V>T (lăngă brutăria Ochi-Albi) Sub-semnatul de mai mulţi ani fabricant do Cafea măcinată Turcească şi incuragiat de Onor. Public pentru preferinţa ce mr-a dât pană acum. Am hotărît in fine ca 0-dată cu aranjarea din nou a fabricel mele. să pun la dis-posiţia Onor. Publie bine-voitor nnmal cafea măcinată curată fără nici un fel de substanţe amestecate, putăndu-se proba orl-cănd şi de orl-cine. Orî-ce persoană care voeşte să ss convingă de adevâr poate veni sau trămite la fabrica mea de unde va primi mostră gratis din orî-ce fel de cafea a voi, şi probând se va convinge de adevâr. Ţinta co ’mî-am propus nu e nici de cum un profit mare ci numai că voesc de a face, după cum am speranţă o con-sumaţiuae inzecitâ ca astăzi, vândă in tot-d’a-una cafea proaspătă şi curată, cu un profit mic, spre a fice o mare desfacere cu bani comptant- Preţurile sunt cele următoare : Cafea Martinică prima curată măcinată Kilo 3.75 Oca 4.8b v u o Boabe prăjite . „ 3.40 „ 4.40 Cafea Santo curată măcinată..... „ 4.40 5.60 „ j „ Boabe prăjite . „ 4.— * 5.20 Cafea Rio Prima curată măcinată . „ 3.20 „ 4 — » ■» . Boabe prăjite. „ 2.70 3 50 Cafea Rio a II. curată măcinată. . . » 2.50 „ î-20 „ „ » Boabe prăjite. „ 2.30 3.— 156 Cu stimă, Si. Trandafirestou 29 Calea Griviţoî, Bucurescî (vis-a- vis de Şcâla Militară) Vinuri vechi, roşu, negru şi alb in butoaie şi butelî. Cognac şi liquer din fabricele române de la Jlmenl şi Berhecî. Şampania română din Iaşi se vinde in 'gros şi detail. — Cu preţuri reduse 600 butoiaşe de stejar -ku cercuri de fier. 631 Pentru Sf. Serbâtorî a sosit din propria noastră (abricaţiune: PaltoanelMoiitîigîiacft Cocmiin etc. — Costume Vestonu, „TrouviIK KeOîîigote şi Glie „Napoleon". Pantaloni Nonyeautd. — Glie Brosche i„€Mnoisţ ete. ~ BlăiiM* Casaa îondata îa 18C6 PilfifS — 6, Avenue de ropira, 6 — PAftIS Medalia de Aur la Exposiţia uniTersali din Paris (1878). £• Mi teiîfSe’ca mmm® Preparată după procedeul Iu. 1E/iiff» D>ever% laureat in Pharmacie. Singurul şi unicul dentifriciu, posedând pe lângă eftinătatea sa, nă calitate esceptională, Acâstâ preparatlune va convinge pe ori şi cine de superioritatea parfumeriei cu basâ de Glicerina DEPOSIT xiir TCTE PARFtJMERIELE BUGUBESCI SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — G L.VQ eR i fu îrwtiii t'm.oeym 6VKi(wCEn|n - BfttVEtF i.G.ţl.lî. oEVA-E VP.EHE? ELEGANT DECORAT ggf’ ir preciul cel mal moderat ‘T(sy INSTiTUTU MEDICAL BUţ'URSSCl 6. STRADa. VESTEI, 6. Publicaţiune Se aduce la cunoscinţa generală că Administraţia Aşezămintelor Nifon Mitropolitul, a-chităndu-se de toate sumele ce d. arendaş Tr. Negulescu datorase pentru moşia Băţcoveni. din judeţul Vlaşca, se scoate din licitaţie precum şi productele şi vitele ce urma a se vinde, fiind că s’aii achitat. 313 Secţia medicală. 1, Uydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedio, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajul sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale Secţia îtigiiinică 1 Bae abur . , . . 3.— 1 Bae de putină cu şi fără duse 2.50 medicamente .... 1-~| 1 duşo rece sistematică . 1-50 Valabil de la 20 Maiih (1 luniu) 1884 1). Vmiorova- Bucurescî iiilarca trenărilor iritarea trenurilor ie. | Perj. | Tren. Mixte Iritarea trenurilor iritarea tren. R PI. Sos. • R. PI. 5. Sos. ‘V B. PI. Sos. ’!• R. PI. 1 Sos. B. Pe , Sos. '• R. PI. Sos. Rest. PI. . Nord. '■ R. Sos. Rest Sos. F . PI. Sos. • R. PI. Sos. • li. PI. i Sos. >-R.r . Sos. “■ Rest. ! Vindecare garantata 1 FSIREA BĂTĂTURILOR IadlapensabilS iu orî-ce casa. Cine voeşte să scape in 5- 6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d’a-una de bătături, să cumpere rouumitul şi de mine inventatul 106 ! Haschiscîi Oollodium! şi fle-care ’ml va fi recunoscător IVXf&thiaw K,o»nyai, farmacist m Arad Depăşitul şi agentura generală pentru Romania. Moritz Polak, Strada Şelari Nr 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Frank, Thttringer, Thoiss, LA. Ciura, Kr. Alocsandriu, Ztirner.Zeides, Stoenescu şi Risdârfer, la Cam, pu-Lung la Pred. Paul. Ohocolado, Pastile de Ghmin, Bonbon de chinin, Ohocolade chinin & fler, dulco şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devânzare la toate farmaciile sus menţionate BAI DE ARUB îl. Derlad-Totiicin G. Tecnciii-Bcrlai) ŞI DE i?xjfrusi' j&l. Nota, 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de i*7 ore diminâţa peaâ la 7 ore sori-2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămâni: Vinerea, la 7 ore dimineaţa pene la 2 post-merid. . s Preţurile la secţia medical» conform prospectului. Direcţiunea. f. Tîrgovi le-TiL 0. Tim-'S’îrgotiste r Rest. Sos. • R. PI. 0 Sos. d R. PI. Sos. Rost DE ÎNCHIRIAT Ploc. Rom. b Rusî S. Camere şi apartamente mobilate »n Strada L.pscani, No 81 cu luna şi anu in cea ma bună curăţenie şi servi oi 01 preţuri scăZute, de la 20 le camera pe lună şi până la 5f lei plătiţi inainte pe 15 zile X. Donslaiita-Cernavoda Călittorl pentru trennrjlo Fulger 1* §1 €, ror plăti aftiră de taxa cut© niGi pentru ci» I, tron accelerat, o suprataxă »lo 20°/o La acosto tronuri P ţ»! €, so aflu un vagon Salon-Uestaurant. Consuma-ţlunllo es ror plăti după un tarii'special. Orariul trenurilor dupo timpul de Bmuretid. YAUOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, va plocu din Yâîciorova Mar [.Ir gl Sîluibăta «1 va sOsi la Bucureşti şi Giurgiu Miercurea 51 Dumiueca. Trenul Fulger C, Ta pleca din Griurgiâ şi Bucureşti Miercurea Dumineca şi va sosi la Y&rcioroYa Joia §î Lunoa. dini 7.0 7.1 s^r a.m 7*. 8lO 4 00 8lS 8st 4n 8a a sâr. am lin a.m i_p.ui Jiul Zc. 9,0 Boa 11,. p.m am r p.in ‘1,0 Bn 6i« p.m dim pv™ S^,l 8mârda P1 p.ru 2-di 7.. 7i. Bsi 8ss! 83 B «iiurg ITSJ 7u 9us Cilii. B° PI 8i« U. 9-, 845 lOn M Sos rl- R. PI. 9si s4r. p.m 9ao CT5 ţttzj • 0 S.j a.m p.m a.m n,. in. a m Staţiuni Arătarea tronurilor Ac. Pori. | Plâc-I AC. o.m. o.m. o.m. | o.m. 1 o.m. »l!f N. P1.1 ser. dim dim dim p.m { Rest. 11.» 8zo 7i& BoJ Dl Sos. 12l7 lOoR 9aa 8„ 6a e rl- Rest. PI. 12« IO3O a.m dim n 117 sos. 1 UD 12.. p.m I2it DU 8. E P1 Zu p.m loo 4„ R-S SoE s„ 2., 5,i ii- B. PI. Saa 9,« 6n 4ai Sat r0CS- R. PI. 837 10.. Bo» p.m Uliii ftj. B.pi. 5h 12.. e» ajn Rac Sos- 7sb 2*o 9o6 R. PI. 7„ 2,. Rnm Sos- 8*i tos 1 .1 ă Un. Rest. .Im p.m. njp Tipo-lilogratA Sta.(st, Mibălescu Sk-adaj Covad, 14. www.digibuc.ro ANUL VII*. — Nr. 2229 10 BANI EXbMP.ARUL a«!i^aaSB»5aSga^3nffiiatBSR»MB^Mwgi!ia«m....ni .„K^r..■jtwsmsz i : îi SAMBATA 15 DECEMBRE 1884. apare ipt toate zi;.et,e ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 Iun* 8 lei. In Districte: , 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. in Străinătate: , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Direc-tor: D. AUG. LAURiAN Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu. Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. La Societe Havas, place do la Bours’, 8. La Heinnch Schalek. I, Wollzeile, 12, Biiiroul Centra! do anunţuri pentru Auscro-Ungaria. La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pontru Germania. In Paris: In Yiena: In Hambare: ■asasra^^gzsscssffissaawBffiswsssusr..' ţssm anunciurile Linia mică pe pagina IV......... .... 80 bani. Reclame pe pagina H a 5 lei. j Reclame pe pagina III-a 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă. Articolil nepublicaţi nu se Înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă 0BSERVAT0ETL METEOROLOG Î0 Buletin atmosferic, Vineri H Decembre HI Ii I A.ZI Elemente climatice 2 ore p. m. 8 ore -săra 8 ore ditn. Tempemlur» acrului la umbri . . 7 1 2.4 -0.6 t „ maximă. . . — — — „ „ minimi. . . — — 0.9 9 „ fărS aperikr. 6.6 2 9 2.3 Barometru! redus Is 0°. . 74 i 4 747.0 753 2 1 Teiiiuuca yaporilor in milimetre 68 5.2 4 21 Umeiealu relativi Ic procente . . 90, 9a 96 rs-tnl l d'rc{lia dominantă , . E N E. S.S IV. m (iuţeala medio 7 4 69 3 1 bv.,porajinnea apel 0.0 0.1 0.1 IM-iaia. 0.4 1.1 0.0 Aotin jmetre (0-100). 4 6 6.8 j Nebulositatea (0-10) .... 10 10 6 Aspectul silei ilc Iert: Erî mal multe rânduri pi. In ceaţă şi măr., f. noros toată ziua; v. m.—Astăzi dim. sen., lin. la 8'/* o. c. f. g. Directorul Observatorului: St. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigrade; înălţimea barometrului in milimetre do mercuriu-iuţeala medie a vântului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea apej şi ploaia sunt socotite in iilimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la întuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ai fl cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar ft vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 ta 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar i arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. Z iluş'ior pot să devie in cele din urmă fatale cabinetului. Roma, 23 Decembre. Cardinalul Consoiini a murit. Camera nu va mal ţine şedinţe pănă la 15 Ianuarie viitor. ' Praga, 23 Decembre. «Narodui Listy", combătând pe unguri zice „Protestăm şi ne opintim contra unei purtări aşa de ostile, contra călcării angajamentelor şi promisiunilor din partea Ungurilor. O simplă respectare a dreptului nostru de a ne conduce prin noi, a dreptului de existenţă neatărnatâ , precum şi o salvgardare onestă a repturilor naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, aceasta e ceea ce cerem şi voim de la Maghiari, dar ca să implorăm do la Maghiari drepturile noastre, aceasta du vom face nici o dată".. Serviciul telegrafic al „Rom, Lib.“ 25 Decembr 1884—3 ore s:ara 30 min. ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine. Viona, 2S Decembre R)Cunoaşterta soăetlţil africane şi aban-di£ îl sale de către Au tro-Uagaria va urma in curând, Forma recunoaşterii este aceeaşi ca şi la guvernul german Praga, 23 Dec- mbre. Z irul „Nar ,dni Listy" continua lupta contra Ungirieî El citează promisiunea iul Deak dn 1861 in privirea neamestecului in t ndin-ţ le altor naţionalităţi, ca*! promisiuni a0 iost călcate. . . Berlin, 23 Decembre. O intrunire foarte numeroasă de liberalî-năţionall a ljat o reso'uţiuue in care se aprobă politica externă a cancelarului, se exprimă indignarea asupra votut lui din R ich-stag de la 15 Decembre, precum şi cenvjngerea, că aceste hotărîrl nedemne de imperiu nu pot fi sprijinite de poporul german. Paris 23 Decembre. Gu toate desminţirile foilor oficioase, se pare ă guvernul francez credo posibil, că prinţul Bismark, daca va fi să se ducă la Nizza, se va opri eăt-va timp in Paris fără nici un aprrat oficial Insă din partea germană nu s’a luat nici o hG .ărîre, nici nu s’a ă ut vre-o comunicare oficială. Aici se c-e-de, că aficerea va rămânea de-o-camdată in stadiul unul proect şi se va amăna pent-u altă-dată.—„Liberte", unorg n moderat, z.ce că venirea aici a prinţului Bismark a - fi o g eşală şi un pericol, căci ar provoca insultele populaţiuniî. Rosciuk, 23 Decembre Ziarul „siaveauin" indeam ;ă să se ţie mc-etingurl in Bulgaria şi Rumelia orienlală spr, a lua resoiuţiunî in privinţa atrocităţiIo' comise in Macedonia de Turci şi Albanejl. Cu ocasiunea desbateril proiectului de lege r lativ la calea f -rată Zaribrod-Wakarel in S iranie s’ail intămplat incăerări, in urma . . Viena, 25 Decembre Casierul sociotăţil austriaco de scont, Am schDr a fost arestat ieri după ce i s’a făcut un interogatorii!, in cursul căruia s’a dovedit că a luat parte la relele operaţiuni ale lui Jauner şi Kuffler. Gonstaninopole, 23 Decembre. In lipsa unul cc ntra-ordin, Kiamil-Paşa, fost ambasador al Turciei la S-t -Petersburg, egiptean de origine, trebuie să plece azi la Londra, fiind însărcinat cu instrucţiunile particulare ale Sultanului, privitoare la aface-r le Egiptului Cea mal mare pai te din personagiele cir-casiene ce inconjurafl pe Sultanul şi mal cu seamă poAhmet-Bey şeful poiiţieî secrete a palatului, Nunet-Paşa. Suleyman-Paşa, agh o-tuntul Zialey, şeful cuhniilor şi mal mulţi alţi CircasienI însemnaţi au fost arestaţi fi-ind-că au luat parte Ja o sub-s-ripţiune ho-tărîtă să producă fondurile trobmncioa e la publicarea unei istorii a Circasiel; acest fapt sa deuunţat Sultanului ca o consp raţiune. Denunţarea ar fi pornit de la part dul arab a) Palanului. Cestiunea inlocuirir lui Ariin-Effendi est tot nedeterminată ; cu toate acestea pare că Said-Paşa ’l va inlocui, cu toat: că Sulfat 1 se arată mat favoreb 1 lui Artin-Effendt. 25 Decembre 1884.—6 ore s6rra. i wwv* w* 1^ IU Li 1 AU CA cărora deputatul Şivacew a trebuit să fie dat - fo ’ J- ’ afară cu forţa din adunare. Belgrad, 23 D. cembre. Buletinele mal exacte in privinţa stadiului mal nod al conflictului bulgaro-serb spun că consulul general rus din Sofia ar fi pronunţat termeni ofensatori faţă cu p" nţul Alexandru şi insulte chiar la adresa poporului şi a guvernului bulgar. Agentul diplomatic rus a iudemnat pe unii deputaţi din Sobrani- spre a face să nu reuşeiscă acţiunea conciliantă a cabinetului de aici. In -ferele diplo natice şi guv rnamentale din Sofia se zice că domneşte o indignare generală asupra conduitei numitului rep-esentant. Acolo se crede că el va fi rechemat in curând. Ştirile din urmă spun că dacă prinţul va stărui la aranjunen-tul cu regele Milar ministrul Karaweiow va tiebui negreş t să dimisioneze. Beigiad 24 Decembre. Ş aci sosesc ştiri d -spre deplorabila stare ce domneşte .n Vilaetul Kosow >. Familii ser-be fug de acolo in Serbia, unde povestesc despre jafuri, omoruri şi alte crime comise de Arnîutl. Plângerile supuse guvernatorului din Priştina remăn fără resultat, de oare-ce eU'are oştire spre a prot»ge pe cel năpăs- Madrid, 24 Decembre. „Epoca" spune, că guvernul germ n şi cel Ao n * a! •___ii ______1 -» i- ■ Paris, 25 Decembre. Enghtera se pregăteşte să frimiţă la Gi-braltar nişte trupe de ajutor hetărîte să se ducă mal târziii in Egipet. Londra, 25 Decembre. „Daily Telegraph* zice că Kedivul eerce-tează un proiect de decret care ad ice anu larea legii de lichidare şi care declară Casa datoriei publice de desfiinţată. Sofia, 25 Decembre. Ştirea răspândită de presa europeană in privinţa călătoriei apropiate in Rusia a ministrului preşedinte, d. Karaveloff, este falşă şi pe deplin desminţită (Ilavas). A se vedea ultime ştiri pe pagina ill a Bucuresci 11 Decembre spaniol s’afl invoit ca consulii germani in sie a ---iia .WAV uu wuouiii KDt mam m Gbina şi Siam să apere interesele sps.niole, daca representanţil Spaniei vor crede oportun aceasta . Londra, 23 Decembre, f «Times» are azî un articol de lond ioarte violent s ris in privinţa anexiunildr Germaniei in Australia. Numita foae zice : rintr’o asemenea incapacitate, cum este cea ratată de ministerul eDglez in acest caz, se uinează state şi din nefericire afacerile sta-ui nu sunt conduse mal bine nid intr’alte privinţe. Această incapacitate este ca şi o Astăzi se alege in Cameră, cc-misiunea bugetară. Ea se va com pune din 21 de deputaţi. Sperăm că membrii acestei Adunări vor însărcina cu cercetarea bugetelor oameni cari cunosc de aproape deosebitele servicii publice, cari ad destulă vreme de lucru, cari sunt deprinşi cu ast-fel de lucrări. Bugetele de ăst timp pres’ntă oâre-carl dificultăţi, cari vor da mal mult de gândit şi de combinat co-misiunil bugetare. Criza monetară, hrănită la noi de slăbiciunea pro-ducţiunil, de împuţinarea exporta-ţiuniî şi, după cum s’a afirmat cu oare-care autoritate, de organizarea Bânceî Naţionale, a adus dificultăţi ce apasă asupra echilibrului bugetar din anul ăsta şi ameninţă echilibrul bugetar din anul viitor. Faţă cu toate aceste nenorocite împrejurări, delegaţii Cameril din comisiunea bugetară, caută mult să gândească şt apoi matur să combine şi să hotărască. Noi punem un deosebit te-meiti pe această comisiune, căci ştiut este, că bugetele se votează de Cameră, cam aşa cum es din laboratorul comisiunil, cu mici modificări ici şi colea. D-nu Carp, in desbaterea pricinuită de interpelarea privitoare la criza monetară, a exprimat temerea d’o criză financiară, prin des-echilibrarea bugetului, Şi intr’ude- văr, ceea ce e sigur, intr’un buget, 1 sunt chieltuelele ; pe cănd veniturile sunt mal tot-d’a-una problematice, căci împrejurări nenorocite le pot scădea, după cum împrejurări fericite le pot mări. Ast-fel in 2nul ăsta, cheltuelile sunt sporite, ' prin plata agiulul la marile anuităţi ce plătim in aur străinătăţii, iar veniturile pot să nu fi atins prevederile din causa lipsei de export şi din alte împrejurări nefavorabile. Şi e de temut că, la Aprilie viitor, să nu ne pomenim c’un deficit simţitor, care să strice echilibrul de pe hârtie al bugetului actual. Fie-cine înţelege căt de grefl ne va veni, la combinarea bugetului din 1885, daca va trebui sa punem la cheltuielile acelui an deficitul rg-mas din anul ăsta, plus incă o cifră de vr’o două milioane pentru cumpărarea aurului trebuincios la anuităţile din 1885 Singure aceste condeie ne vor sili, să împuţinăm, cu vr’o patru milioane cel puţin, cheltuielile anului vii.or. Ş daca, din nenorocire, va trebui să mal scădem ceva din cifra veniturilor atunci catastihul cheltuielilor va căuta să fie redus şi cu această diferenţă. Neapărat, că va trebui să facem reducţiunî in cheltuieli, dar să nu uităm că orl-ce reducţiune isbeşce in serviciele publice şi creează piedici, atăt la lucrarea de consolidare căt şi la cea de propăşire a Statului, mal ales cănd reducţiunea se calculează cu milioane. Iată o parte dm dificultăţile cu cari are să lupte comisiunea bugetară şi guvernul, pentru a ajunge la o cumpănire bine socotită a ve-uiturilor şi cheltuielilor Statului pentru anul ce vine. uia şi mal tare. dacă nu chiar a compromite viitorul. * * Cine ştie, daca in reducerile ce vom fi siliţi să facem d’o parte precum şi in creaţiunile ce se impun de trebu:nţe viitale, nu vom fi obligaţi să modificăm organizarea existentă şi să combinăm organizări •noul. Toate acestea vor trebui să treacă, prin examenul antici, >at al comisiunil bugetare, care poate va fi nevoită să propună, ca prefaţă a bugetului pe 1885, o sumă de legiuiri, pe c a-î apoi să se rezime, ca pe o temelie legală, viitorul buget. Schiţând aceste dificultăţi, impuse de criza monetară şi de trebuinţele de organizare in atâtea direcţii ale statului, am voit să indicăm rolul comisiunil bugetare de ăst timp şi necesitatea de a trămite intr’insa oameni căt mal vrednici d’o ast-fel de lucrare. Am tot vorbit la zile mari despre noua eră. El bine, cind şi cum c începem ? Bugetele sunt o lucrare de căpetenie in stat; ele ating punga tutui or cetăţenilor ; ele sunt nervul de viaţă al intregiî mişcări a statului. Ce gândim despre contribuabili ? Cum avem de gănd să întrebuinţăm banii lor ? Ce fel de gospodărie şi ce fel de buget facem ? Să vă vedem, domnilor deputaţi. -------------------e>------------------ aibă de căt ideile liberale ale primului ministru, că atunci cănd se va afl 1 in di-vergmţă de opiniunl cr şeful cebinetulul se va retrage, remănănd insă in marele partit liberal. «D sea pe urmă face cestiune personală cu d. Stoloj.inu, susţinând că întrebarea ce i-a pus a fost provocată de faptul că d sea — d. Voinov — n’a putut căpătui tocită listă dată de d. Stolojanu, că in loc ca membrii influinţî din maio-ritaţe să’l dea concursul, ’l silesc a comite greşeli, că, in sfărşit, din causa tuturor acestor neajunsuri să vede silii a’şl di demisiunea. «D. Cămpineanu, suindu-se la tribună, invită pe d-nil Voinov şi Stolojanu a uita micele lor animosităţl; pe ce cei presinţî, deputaţi şi senatori a şterge din memoria lor această şedinţă intimă fără precedent. «Adunarea s’a despărţit la orele 11». Ungurii au inchis vama de la Predeal pentru exportul rîmătorilor, dar nu şi pentru carnea aceloraşi rîmătorl tăiaţi dincoace de graniţă. Prin Bârlad s’ar fi ivit nenorocita an-gină şi scarlatină. La Iaşi, cu ocasiunea recrutării, jidanii ad provocat tulburări, bătănd pe agenţii poliţiei şi incercăud să atace şi pe gen-dirml. E temere de tulburări mal mari. M.S. Regele a sub-scris decretul de di-solvarea consiliului comunal din Caracal. Alte dificultăţi se ridică la combinarea specială a fie-cărul buget in parte. Aci oamenii speciali, in •deosebite servicie, sunt foarte tre-buincioşl. E de dorit, ca comisiunea bugetară să numere bărbaţi bine cunoscători de organizarea fiecărui serviciă, căci numai aceştia pot opina cu competinţă, şi in materie de reducere şi in materie de sporire, atăt la venit căt şi la cheltuieli. Nouă ne pare răii, că n’am ajuns a intemeia bugetele pe legi de organizarea tutulor servicielor publice. Atunci lucrarea bugetară s’ar face uşor şi fără discuţiunî. Dai aceasta neavînd’o de căt iu parte şi apoi existând nemulţumiri mari, faţă atăt cu organizarea legală cât şi £cu inşghebarea fără lege a unora din serviciele publice, cercetarea şi combinarea b igetelor va intălni numeroase greutăţi. Nici Tronul, nici cabinetul, nici parlamentul, nici ţara nu sunt mulţumiţi cu organizarea statului nostru. Critice multei şi drepte se ridică, şi in contra organizării administrative, şi in contra celei judecă-toreşcî, şi in contra organizării in-văfămîntulul. Nevoile economice ne impun o lucrare serioasă pentru crearea unor producţiunî şi desvolta-rea altora. Toate acestea reclamă cheltuieli noul şi multe. De unde şi cum le vom face î—iată o întrebare la care va fi datoare să răspundă d’o-cam-dată comişiunea bugetară şi apoi Parlamentul, căci a mal rămânea aşa cum stăm, este a ingre- CRONICA ZILEI Ieri s’a făcut cu o pompă demnă ono rurile funerare regretatului general D.ibija. La gara de Nord, intr un cuvănt emoţionat generalul E, Arion a arătat liniele principale din viaţa militară şi politică a distinsului repausat. Apoi trenul a pornit, ducănd rămăşiţele mortale la moşia Tî:n-penil (Olt), unde se vor inmormănta. Pieşedinţiî biurourilor electorale, pentru alegerile suplimentare, din circum-ser pţia Curţii de apel din Inşi sunt : d. Al. Teodoreanu pentru judeţul Suceava ; d nil I Simionesau şi Liciu, pentru judeţul Botoşani ; d. Grigoriă pentru :ţul Fâlciu. ' judeţul «Mămorial diplomatique» confirmă sci reu despre venirea sub-secretaruluî de stat Bnsch, ca ministru al Germaniei in Bucureşti, lu locul baronului de Saurma. Ministerul de resbel, ne spune «l’Ind. Roum.», a dat ordin studenţilor de la facultatea de medicină cari sunt in serviciul armatei ca să se presinte, .la 16 ale curentei, dinaintea facultăţii, spre a’şl da examenul de finele anului La Bărlad a murit in luna trecută, un ebred^ In vărstă de 117 ani; el lasă in unnă’I 82 copil, nepoţi şi strănepoţi. — Frumoasă familie ! S’au mal confirmat primari .ri ajutoarele lor : La comuna urbană Bacău : D. Constantin Produn, prim r ; d-nii Nicolae Bucă şi Măgărdicî Capril, ajutoare. La comuna Tărgu-Ocna ; d doctor A.istide ftaiju, primar; d nil Panaite Ga-nea şi Zîmbetu, ajutoare. La comuna Roşiorl-de-Vede : d. Ma-tache Urlan, primar; d-nil Din itrie Leţu şi Guţă Gheţu, ajutoare. " La comuna Tecucid: d. Dimitrie Mor-ţun, primar; d-nil Ghiţă Pu;.ovicl şi Ghec rghe Petrovici, ajutoare. * Inspector al stabilimentelor de artilerie este numit d colonel Ca p. Generalul Slâniceanu a plecat ieri in străinătate, pentru căutarea sănătăţii. Dorim să i vedem curănd pe deplin sănătos' Prin decret regal d. C. D. Dănescu s’a confirmat in funcţiunea de ajutor al primarului comunei Bucuresci, in locul d-lul Al. Constantinescu, demisionat MercurI seară, mal mulţi d ni deputaţi şi senatori s’ad intrunit in sala Senatului- Această şedinţă intimă a fost furtu noasă. Iată ce ne relatează «Românul» despre dînsa. «D. Ion Brătianu luând cel d’ântâid cuvăntul, s’a arătat foarte nemultămit de D. Custurea G. Nicolae s’a reintegrat i corpul telegi afo-postal cu gradul de oficiant gradul I, in locul rămas vacant prin suspendarea oficiantului gradul I, Io-neşcu Gheorghe III. D. Florea Constantinescu, institutorul clasei II ie la şcoala primară de bâeţî No. 1 din Buzău, s’a confirmat definitiv la catedra sa. --------------------O------------------- ADRESA CAMERII Cameră, a cărei cea d antă u grijă şi preoţi miuis www.digibuc.ro p ) 1 r cup.,re a lost - a z>s primul miuistru d’a şl crea privdegiurl: bilete de liber parcus pe toate ciule ferate. D sea a zis ă pe această cale cu greii se va aduce vre un bine ţărel. «D-sa termină discursul său invitând pe toţi la muncă serioasă şi la infrăţire. «D. D m. Ghica se plânse de tristul spectacol ce se oferă ţărel cu interpelarea d lui G. Mărzescu, esprimă regretele sale că se ataţâ Biserica şi înalţii Prelaţi. «In urmă, d. StoiOjanu luănd cuvăntul, intr’un lung discurs cere d-lul Voinov a’şl f ce profesiunea de crediuţă : ce idei are .1 cine este ? «D. Voinov, supărat de această mtie are, răspunde că o dată ce este in ca-b netul d Iul Ion Bratianu nu poate să Discursul d-lul T. M ilORESCU (la paragraful II din Adresă,). (Urmare şi fine). Ed ana rămas, vă mărturis re, încremenit, cănd am simţit din nou in discursul d-lul Kogălniceanu de ieri a-ceasia diferinţâ in chiar procederea d sale parlamen'ară. D-sa a fo .t din acea generaţiune care a lăcut lucruri d.a cele mal insemnate pentru constituirea ţărel : unirea, principele străin, in roducerea constituţionalismului, in-dependinţa; dar astă zi cănd s’aă in-deplinit toate aces’ea, puţini din acea epocă ad rămas care să mal intelea-ga b ie cerinţele actuale ale Statului nostru • odern şi independent şi căt de puţin! trfcbuo să u răm is in ade-tă:1 dacă chiar d. C gălniceanu nu a putut rămânea, după părerea mea 1 ROMANIA LIBERA D-voastră, d-le Cogălniceanu vorbind ieri de exportul vitelor din România spre Austria şi de convenţiunea comercială, ne spuneţi că sunt 30, 40 sau 50 milioane de leî, cari se pierd, fiindcă Austria ne-a inchis graniţa. O parentesă pentru o altă mică deosebire intre generaţiuni: noi, generaţiu-ne doritoare de mai multă exactitate, ne cam mirăm de ţifre lipsite de pre-cisiure. Căt este perderea : 30 sau 40 sau 50 de milioane ? căci distanţa este mare. Dar să admitem cifra cea mai mare de 50 milioane, fiind-că aşa este lucrul mai grav. A’ţî văzut,7cu cătă e-loquenţă a arătat d. Cogălniceanu perderea şi cum atacă pe guvern din cau-sa ei şi cum se indignă că guvernul a tolerat aceasta ! s’a tolerat ca Austria să’şî facă după o convenţiune cu Germania legea sa din 1882, prin care a desfiinţat carantinele şi a introdus inchiderea graniţei către noi. Dar vedeţi ce se mai ascunde sub această atmosferă, poate nu intre d -văs tră, dar intre aceia care citesc asemenea discursuri. Ei vor zice : ce mai om ! Ce bine a combătut! (Aplause.) Şi ce guvern rău are ţara ! Dar onor. d. Cogălniceanu, fiind-că atacă un guvern al ţărei intr’o cestiune internaţională, d-sa, experimentatul bărbat de Stat, fost ministru de externe al aceluiaşi cabinet, d-sa, ale cărui cuvinte au greutate in ţară şi in străinătate şi care trebue să vă fie un mode! de procedimentele unui bărbat de Stat, d-sa, cănd atinge intr’o Cameră jună o cestiupe internaţională, D-sa ne autoriză oare să’î punem următoarea in- trebare..... nu am nici un drept de a’l obliga la un răspuns, ar fi o ge-nerositate din partea d-sale dacămi-ar da acest drept; dar eu am cel puţin dreptul să pui întrebarea: Este d-sa sigur, că fiind d-sa la guvern va is-buti in adevăr să facă pe Austria să’şi revoace legea din 1882 şi să deschidă graniţele pentru intrarea vitelor noastre? Ne poate da d-sa declarare despre această încredere personală a d-sale faţă cu Austria ? Dacă ne dă d sa această declarare pentru indreptarea marei nedreptăţi ce ne-a făcut’o in adevăr Austria cu acea inchidere a graniţei, atunci cred că intreaga Cameră ăl va ruga prin forma constituţională să treacă pe banca ministerială. (A-plause.) Nu aud nici un răspuns din partea d-luî Cogălniceanu. D. Cogălniceanu : Voiu răspunde la rândul meu. D. T. Maior eseu : Eu voiu aştepta acest răspuns. Pănă va veni, trebue să mă mărginesc intr’ojjregulă generală: Atunci cănd un bărbat public, au-torisat, se scie in stare de a obţinea, fiina el la guvern, intr’o cestiune internaţională ceea ce vede că n’au obţinut cei 1’alţî, este in dreptul şi in datoria sa de a face oposiţiune guvernului asupra acestui punt. Dar cănd un bărbat public şi autorisat nu este convins de aceasta şi nu simte in sine garanţia că el va isbuti in această cestiune internaţională, atunci a ataca guvernul cred că este o procedere pe care a’şî dori ca noi generaţiunea nouă să nu o imităm. (Aplause.) Dar d. Cogălniceanu ne spunea insuşi că a făcut guvernul actual acea lege draconiană in căt este o calamitate pentru pro- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» —- 14 Decembre — 2 HECTOR MALOT ORFAN! PRIMA PARTE Pentru naturalist, vaca este un animal rumegător ; pentru cel ce se plimbă pe la ţară, este un dobitoc căruia ’i şeade bine intr’un peisaj cănd ridică pe d’asupra ierburilor botul lui negru, umed de rouă ; pentru copilul de oraş, este isvorul cafelei cu lapte şi brânzei cu smăntănă ;--dar pentru ţăran este ceva mai mult, şi ceva mai bun; ori căt de sărac ar fi, şi ori căt de numeroasă fumilie ar avea, este sigur că nu va muri de foame, pe căt timp are o vacă in curtea lui. Cu o frânghie, sau chiar cu o simplă coardă, inodată in jurul coarnelor, un copil poate conduce o vacă de-a lungul ( rumului, p’acolo pe unde păşiunea nu aparţine ..imănui, şi seara familia întreagă are unt in supă, şi lapte in care să’şi inmoaie cartofii, tatăl, muma, copiii, cei mici, ca şi cei mari, toţi trăiesc din vacă. Trăiam aşa de bine dintr’a noastră, mama Barberin şi eu, in căt pănă in acel moment aproape nu măncasem carne. Dar nu era numai nutritoarea noastră, era incă amica, camarada nds- mm prietarii de la Prut, şi nu este evident oare că guvernul actual a făcut legea draconiană tocmai pentru ca să aibă un argument mai mult ca să obţie libera trecere a vitelor in Austria ? (A-plause). Evident că este aşa. Apoi atunci ce fel de oposiţie vine d-sa să facă in Cameră? Adică să dăm a înţelege că această perdere enormă a veniturilor ţărei provine din nepăsarea guvernului şi că, dacă am fi noi la guver, lucrurile s’ar îndrepta îndată ? Dar poate să fie un ministru romăn pe acea bancă, care ar lăsa ca o ţară străină să aducă ţărei noastre o pagubă de 50 de milioane prin exportul de vite fără să se opue din toate puterile ? (Aplause.) Este cu neputinţă una ca aceasta. Este evident că guvernul actual a stăruit ca să indrep-teze lucrul şi că ori ce guvern ar fi stăruit şi este clar că prin acea lege draconiană a căutat ca să o facă, dar dacă n’a isbutit pănă acum in contra puternicei Austrii? Şi dacă n’a isbutit nici acest guvern acum, este ■ in mai bună posiţie. d. Cogălniceanu ca să isbutească d-sa faţă cu Austria? Şi dacă nu este, apoi vine d. Cogălniceanu şi atacă guvernul asupra unui lucru unde din contra toţi împreună trebue să’l sprijinim, pentrn ca sub forma acestui sprijin, să’i dăm toată puterea din lăuntru ca să poată mai tare ane apăra in această cestiune in afară? (Aplause.) Apoi, d-lor, vedeţi:. Şcoală vechie şi şcâlă nouă! (Aplause) Sciu eu bine că in această regulă de parlamentarism a şcoalei nouă, ne deosebim noi şi de unii din vechil conservatori. Dar pentru noi rămâne regula nestrămutată pentru ori-ce oposiţie parlamentară: atacă un guvern numai asupra acelor lucruri despre care sciî că, fiind tu la guvern, le vei putea face alt-fel şi mai bine de căt guvernul atacat. Şi nu ataca nici o dată guvernul asupra unor lucruri despre cari prevezi că fiind tu la guvern, le vei face tot aşa ca şi guvernul ce vrei să’l ataci. (Aplause,. Apoi nu sciu eu pe ilustrul D. Co-găiniceanu, pe cănd d-sa era pe acea bancă ministerială acum 5 ani, căt neam luptat cu d-sa in privinţa articolului 7 in cestiunea Ovreilor ? Nu eram noi, acei din oposiţie, care am câştigat maioritatea ca să formulăm res-tricţiunile in contra Evreilor aşa cum s’au formulat, pe cănd d. Cogălniceanu voia să ne silească să le dăm mai mult, să’i naturalisăm după categorii? Cănd aveam eu atunci această atitudine in contra d-sale, câştigasem convingerea personală că va trece la Berlin şi prin urmare la cele-l-alte Puteri acea formulară a noastră. Pusesem căte-va luni agentul ţeriî la Berlin şi se stabilise o înţelegere prealabilă asupra Convenţiei noastre comerciale cu Germania. Sciam cum a fost primită din partea ministerului german restricţiunea noastră in contra Evreilor din acea convenţie. Dacă nu a’şî fi avut această convic-ţie, dobândita din cunoscinţa împrejurărilor, nu aşi fi vorbit in oposiţie aşa cum am vorbit atunci. Dar atunţî e-raţî d-voastră, d le Cogălniceanu ca ministru, care ne strigaţi textual: «provocaţi Europa! Aduceţi pericol asupra ţărei, nu provocaţi pe Europa !» Ei, noi am făcut şi este bine cum s’a fă- tră, nici nu trebue să ne închipuim că vaca este un animal stupid; din contra este plină de inteligenţă, şi de cua-lităţi morale, cu atăt mai desvoltate, cu căt vor fi cultivate prin educaţiu-ne. Noi măngăiam pe a noastră, ’i vor-biam, ne înţelegea, şi, din parte-’i, cu ochii ei cei mari şi plini de blândeţe, scia prea bine cum să ne facă să înţelegem ceea ce voia, sau ceea ce simţia. In fine o iubeam, şi ea ne iubea, ceea ce însemnează mult! Cu toate acestea trebui să ne despărţim de dânsa, căci numai prin vinderea vacii puteam satisface pe Bar berin. A venit un neguţător la noi acasă, şi, după ce a observat bine pe Roşi-oara, după ce a pipăit'o mult, dănd din cap cu un aer nemulţumit, după ce a zis şi repetat de o sută de ori că nu’I convenea de loc, că era vaca unor oameni săraci pe care n’o va mai putea vinde la rândul lui, că n’avea lapte că da unt prost, a sfârşit spunând că voia s’o ia, dar numai din bunătate de suflet, ca să îndatoreze pe mama Barberin, care era o femeie cum se cade. Sermana Roşioara, ca şi cum înţelegea ce se petrecea, nu voise să iasă din grajd, şi începuse să mugească. — Treci pe d’inapoi şi goneşte-o, ’mi-a zis neguţătorul dându’ml biciul, pe care 1 purta pe după găt. — O ! nu ; aceasta nu se poate, res punse mama Barberin. Si, luănd vaca de funie, ’i-a vorbit blând : — Aide, iubita mea, vino..... Şi Roşioara n’a mai resistat; ajunsă in drum, neguţătorul a legat’o din-napoia căruţei sale, şi a trebuit să urmeze calul. cut. Apoi cănd eraţi pe banca aceia, ziceaţi că provocăm Europa şi acum cănd sunteţi pc această bancă împingeţi guvernul ca să o provoace ? (A-plause.) D-lor, este o a doua linie de demarcaţie intre d. Cogălniceanu şi : ntre noi şi cu aceasta am terminat. D. Carp vorbind in acei termeni vagi in care poate vorbi cine-va intr’o discuţiune la adresa Tronului, unde de regulă se cam vorbesce despre toate lucrurile, de omnibus rebus et quibus dam a-liis, a zis ceva şi despre legea comunală. Ne spunea că primarul numai este administratorul intereselor comunei, căci Statul centralizător ’i-a impus a-tătea alte atribuţiuni de a fi executor de tocmeli, agent auxiliar al poliţiei judiciare, etc., in căt nu mai are cum să se ocupe de interesele comunei. De aceia trebue să facelt aşa ca să’l lăsăm să se ocupe mai mult de comună, să se retragă ultima treaptă a administraţiei centrale la un cerc mai larg, la canton. Bună sau rea, aceasta era ideia d-luî Carp. Care a fost mirarea mea cănd am auzit pe onor. d. Cogălniceanu zicând : Apoi cu aşa idei vine d. Carp ? Apoi nu este din contra dorinţa noastră a tutnror ca să descentralizăm ? Nu este râu amestecul puterei centrale a guvernului in comună? Cu aceasta voia să combată pe d. Carp, care accentuase tocmai acelaşi râu şi aceeaşi dorinţă de îndreptare ! Să nu fi înţeles oare d. Kogălniceanu? Să fi vorbit fără a înţelege? Să fi vorbit aşa, de şi ainţeles? Şi d. Cogălniceanu ne cita in acelaşi timp cartea d-lui Beştelei şi zicea: Vedeţi d. Beş-teleî cum arată fără politică, că mor oamenii,mor locuitorii, trebue intărire, nu sporesce populaţiunea, merge râd comuna. Părintele legeî comunale din 1864, este d. Cogălniceanu. Prin art. 11 şi următorii aî acestei legi, se arată misiunea comunei in următorul mod : Comuna are să îngrijească de spital, de scoală şi de biserică, şi s’a făcut comuna in modul cum a prevezut’o onor. d nu Cogălniceanu ca să se facă.Şi astăzi după douâ-zeci de ani, la anul 1884, ne citeşte tot d-sa, ca argument pentru d-sa şi contra d-luî Carp, pe Beştelei, care Beştelei zice : mor locuitorii, se slăbesc ţăranii ! Nu are aceasta aer de contrazicere ? Sau ce fel de prevedere intelectuală este aceasta ? Apoi va să zică organisaţia comunei, a cărei misiune principală era să imbună-tăţească scoalele, sănătatea publică şi biserica, s’a arătat incapabilă in or-ganisaţiunea din 1864 să facă acele îmbunătăţiri, şi prin urmare să mai deranjăm acel plus de atribuţiuni care genează pe primari, aşa in căt să nu poată face nimic pentru comună, şi să dăm sarcina administrativă mai bine cantonului s$i in contra acestor vine d-nu Cogălniceanu cu Beştelei, care oste tocmai un puternic sprijin pentru ideile d-lui Carp. Cu asemenea contraziceri, cu asemenea prinderi de idei in treacăt numai pentru a se da motive oratorie la opo-siţiî parlamentare cu orî-ce preţ s’a urmat la noi atâţia amari de ani, şi de aceea am fost lipsiţi de mai toate roadele practice, ce aşteptam de la sistemul parlamentar. D-lor, atăt, şi incă prea mult ! Vă Intrasem in casă Dar multă vreme incă ’i-am auzit mugetul. Nu mai aveam lapte, nu mai aveam unt. Dimineaţa o bucată dc păine, seara cartofi cu sare. Ziua cănd se mănâncă carne in post sosi puţin timp după vinderea Roşioa-reî ; anul trecut, pentru acea zi, mama Barberin ’mi dase prăjituri şi plăcin-ţele ; şi măncasem atăt de multe, in cât părea fericită. Dar atunci aveam pe Roşioara, care ne dăduse laptele pentru cocă, şi untul de pus in tigaie. Nu mai aveam acum pe Roşioara nu mai aveam lapte şi unt, nu mai puteam avea prăjituri; dar mama Barberin hni-a făcut o surpriză; cu toate că nu se împrumuta nici-odată, a cerut puţin lapte unei vecine, puţin unt alteia, şi cănd am venit acasă, cam pe la prânz, am găsit’o tocmai vărsând făină intr’un vas de pământ. — Uite! făină ! esclamaî eu apro-piindu-mâ de dânsa. — Da, e făină, ’mi răspunse ea, este făină de grăul cel mai bun ; uite, micul meu Râmi, căt de bine se dospeşte. Daca aş fi indrăsnit, aş fi intrebat la ce servea acea făină; dar tocmai pentru că aveam mare dorinţă să ştiu, nu indrăsneam să intreb. Ş’apoi, pe de altă parte, nu voiam să zic că ştiam in ce zi ne aflăm, ca să nu mâhnesc pe mama Barberin. — Ce se face cu făina? mă in-trebă ea — Păine... — Şi incă ? — Cocă. — Şi incă ? — Zău, nu ştiu... — Ba da, ştii prea bine. Dar pen- mulţumesc pentru indulgenţa cu care ’mi-aţi permis a vorbi asupra aliniatului al II-lea din răspunsul la Adresa Tronului. (Ilaritate). Am accentuat, pe căt am putut, deosebirea care ne desparte pe unii din noi de unii din d-voastră ; şi nu pot termina mai bine de căt privind, ca oamenii ceva mal tineri, la un viitor ceva mai depărtat. Cu căt o adevărată muncă pe un teren practic ne va găsi pe mai mulţi şi dacă se Doate pe toţi cei'din viaţa publică, gata a lucra; cu ’căt vom inlătura mai mult prea marele deosebiri intre partide ; cu căt vom căta mai mult a ne fixa in idei precise, pentru ca să avem o adevărată luptă de idei, iar nu de închipuiri vane; cu atăt ne vom pregăti la ceea ce ne aşteaptă. Căci, d lor, ilusiuni nu ne putem face asupra viitorului: pe noi ne aşteaptă incă lucruri mari^şi,, lucruri grele. Am obţinut căt am putut obţine pănă acum; ne-am întărit. Şi cănd am putea fi siguri, că ne va lăsa soarta un timp măcar de 30 de ani ca să propăşim cu linişte in desvoltarea noastră internă, fericită ţară ar fi aceasta şi uşor am putea zice atunci cum zicea mai muiţi oratori in discuţia de faţă: laissez ţaire, laissez aller, se vor in-drepta lucrurile de la sine. Această mulţumire nu ne este dată nouă. Noi trebue cu puterii nzecit de încordate să lucrăm; căci nu avem o perspectivă sigură de pacînică desvoltarea pentru viitorul acestor 30 de ani. Suntem prin posi-ţiunea noastră geografică pe calea des-legăreî cestiunii Orientului. In zadar am voi să fim liniştiţi şi să rămânem in pace, cum dorim cu toţii ca să fim ; împrejurările nu ne lasă şi ne aşteaptă mai curând sau mai târziu, dar in ori-ce cas prea curând pentru desvoltarea noastră, noua is-bucnire a crisei Orientului. Cu curagiu, dar cu grje, ne-am dus noi viaţa in secolul acesta. S’au tot ivit, şi tot-d’a-una la intervale prea scurte pentru noi, resboaele orientale ’şî-au intrerupt desvoltarea noastră. Nici o dată resboaele iu secolul acesta nu au fost provocate de noi, dar tot-d’a-una am fost invăluiţi intr’ănsele, şi vom fi cu necesitate implicaţi şi in viitoarea crisă orientală. Suntem astăzi mai tari de căt înainte, dar trebue să devenim din ce in ce mai tari, pentru a ne simţi din ce in ce mai siguri pentru momentul cel mare. Faţă cu această perspectivă, deosebirile dintre noi trebue să fie tot d’a-una im blănzite. Trebue să înlesnim din vreme conlucrarea legală a tutulor la întărirea ţărei, pentru a ne putea arăta la momentul cerut ca membrii uniţi aî aceluiaşi stat. (Aplause prelungite). DIN AFARA Italia Parlamentul italian va avea in curând să se pronunţe asupra cdfetiunil divorţului. Guvernul a elaborat un proect de lege in privinţa aceasta; o comisiune a Cameriî l'a examinat şi d. Giuriati şi-a depus raportul. Această cestiune e pusă de şase ani înaintea Adunării din Monte Citorio. Pentru prima dată ea a fost adusă in Parlament la 1878 de către d. Salvatore tru că eşti un băiat bun, nu vrei să spui. Ştii prea bine că azi e ziua prăjiturilor şi plăcinţelelor ; dar fiind-că ştii de asemenea că nu avem nici lapte nici unt, nu indrăsneşti să vorbeşti. Nu e aşa? — Oh ! mamă Barberin ! — Pentru că am ghicit aceasta mai dinainte, am făcut aşa in căt ziua de azi să semene cu cele din anii trecuţi. Uită-te in vasul acela. Rădicând capacul, am văzut laptele, untul, ouăle şi trei mere. — Dă-mi ouăle, zise ea, şi, căt le voiii sparge, curăţă şi tu merele. Pe cănd tăiam merele felii, ea sparse ouăle in făină şi incepu să bată cu lingura, vărsând, din timp in tinp, c lingură de lapte. j Cănd coca fu bună, mama Barberin! puse vasul de pământ in spuza fer-binte, şi nu ne rămânea de căt să aşteptăm seara, căci atunci trebuia să mâncăm pra turele. Ca să fiu sincer, ziua mi s’a părut lungă şi de mai multe ori m’am dus să ridic pănza care invălea vasul. — O să incruzeştî coca, ’mi zicea mama Barberin, şi nu va creşte mult. Cu toate acestea creştea, şi din loc in loc se arătau umflături, un lei de băşici care se spărgeau la suprafaţă. Din toată acea cocă in fermentaţiune eşa un miros bun de lapte şi de ouă. — Mai rupe vreascuri, ’mi zise mama Barberin; ne trebue un foc mare. bun, cu puţin fum. In fine aprinseiu luminarea. — Pune lemne in foc ! N’a fost nevo,e să ’mi repete de două ori acest cuvânt pe care ’l aşteptam cu atăta nerăbdare. îndată o flacăre mare se urcă in cămin, şi lumina ei tremurătoare umplu bucătăria. Morelli, un înfocat apărător al emancipării femeilor, d. Comforti, care pe atunci era ministru de justiţie, a făcut ast-fel de rezerve asupra oportunităţii măsurei, in căt propunerea a fost înlăturată. D. Morelli nu se descurajă, si la 1880 reveni din nou cu propună rea. Portofoliul justiţiei trecuse in mă-nile d-lui Tommaso-Villa, care primi mal bine reforma şi merse chiar până a transforma propunerea, ce emana din iniţiativa parlamentară, intr’un proect de lege guvernamental. De atunci cestiunea îşi aşteaptă soluţiunea şi divorţul s’ar fi votat de mult, daca mo-dificaţiunile dese ministeriale n’ar fi făcut succesiv să treacă portofoliul justiţiei in patru măni diferite. Raportul d-lui Giuriati este favorabil principiului de divorţ; insă in aplicare el nu admite de căt două tasuri : acela cănd unul dintre soţi a fost condamnat la pedeapsa de moarte sau la muncă silnică pe viaţă şi caşul cănd e separaţie legală intre soţi de cinci ani daca au copii şi de trei ani, daca n’au copii. Comisiunea propune, este adevărat, de a permite divorţul pentru o condemnare la două-zeci ani de muncă silnică, cu condiţiă insă ca acea condamnare să fie motivată prin-tr’o crimă de drept comun ; dar ea n'a voit să consimtă a viza caşul de nebunie incurabilă la unul din cei douî soţi. Adversarii divorţului in Italia, afară de obiecţiunile prevăzute, trase din caracterul religios al căsătoriei, maî su«ţin că reforma nu e populară şi că opinia publică nu o reclamă in penio sulă. Partizanii divorţului opun acestui raţionament statisticele oficiale, ce arată că s’au înmulţit considerabil naşterile ilegitime şi in numele moralei cer să se voteze proectul de lege. Revoluţia in Horea. China are acum bătae de cap şi in Korea, cea ce le vine la socoteală Francejilor, cari intr’adevăr par decişi a da o lovitură decisivă contra Chinei. In privinţa sângeroasei revolte din Korea ziarul «Standard» primeşte de la corespondentul său din Shanghai următoarele amănunte: Mişcarea a fost la in-ceput indreptată contra ministerului din Korea, care era acuzat că serveşte prea mult interesele Chinejilor. Partizanii Japoniei au omorît şapte miniştri şi au silit pe regele să compue un cabinet din amicii Japonezilor. Insă partida chineză sări la rândul ei şi miniştri japoneji fură măcelăriţi, cu care oca;, siune s’a rănit de moarte şi unchiul reginei, prinţul Ming. Regele a fugit din capitală, după care au urmat lupte intre trupele chineze şi japoneze, ce formează garnizona din Seul; trupele coreane se incăerau cănd cu unii, cănd cu alţii. Atăt guvernul chinez, căt şi cel japonez au trămis trupe in Korea spre a restabili ordinaa, dar sunt temeri, că ele vor mări mai mult anarhia. Afacerile egiptene. Puterile europene nu s’a putut înţelege intre ele nici pănă acum asupra chipului, in care să se dea o soiu-ţiune definitivă încurcatelor afaceri din Valea Nilului, mai ales căt priveşte cestiunea financiară. Propunerile Atunci mama Barberin luă din cuiu forma de tinichea de copt ş’o puse d’asupra flăcării. — Dă-mî untul. Luă, pe verful cuţitului o bucată de unt ca o nucă, ş’o puse in vas, unde se topi îndată. Ah! era un miros frumos care ne gădela cerul gurii cu atăt maî plăcut, cu cât de multă vreme nu’l inspirasem. Era in adevăr o frumoasă musică aceea a topirei untului. Totuşi, ori-căt de atent eram la acea musică, mi să păru că aud un sgomot de paşi in curte. Cine putea veni să ne turbure la această oră? negreşit vr’o vecină, ca să ne ceară foc. Dar nu m’am oprit mult la această ideie, căci mama Barberin care pusese lingura de ciorbă in vasul de pământ, făcuse să cază in forma de tinichea o pănză de cocă albă, şi nu era acum momentul de distrac-ţiune. Un baston lovi in prag, apoi indată uşa se deschise repede. — Cine este ? întrebă mama Barberin, fără să’şi intoarcă ochii... Un bărbat intrase, şi flacăra care ’I luminase faţa, ’mi arătase că era îmbrăcat intr’o bluză albă, şi ţinea ia mănă un baston gros. — E sărbătoare aci ? Nu vă turburaţi, zise el cu un ton aspru. — Ah ! Doamne ! strigă mama Bar* berin, depunănd jos vasul, eşti tu Je-râme ? Apoi luăndu-mă de mănă, mă duse dinaintea acelui om, care se oprise p0 prag. — E tatăl tăfi ! . (Va urma). www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA engleze n’au găsit o primire bună, iar in schimb Anglia îndeamnă pe guvernul egiptean să nu acorde cererea Germaniei şi Rusiei de a fi representate in comisiunea datoriei publice. La Londra s’au primit ştiri, că s’au manifestat influinţe la Curtea Chedi-vuluî pentru reabilitarea lui Arabi-'paşa. Se zice că Arabi ar fi promis să sdrobească insurecţia din Sudan şi pe Mahdiul, daca Chedivul îl va ierta şi îi va da mijloacele necesare pentru această intreprindere Printre sferele guvernamentale egiptene s’ar fi proec-tănd şi o amnistie generală a criminalilor curat politici din timpul res-coaleî. DIN JUDEŢE Caritate. — Imbelşugarea surîde săracilor din oraşul Bârlad,—spune ziarul «Tutova».— O mişcare extra-ordinară se vede in oraşul nostru din partea ini-melor nobile, spre a oferi sărmanilor nenorociţi ajutoare de pane, lemne şi bani, pentru sântele sărbători ale naştere? domnului şi ale anului nou. Ast fel ; Societatea de bine-facare a doamnelor romane din urbea noastră a organisat mai multe baluri pentru acest scop; hotărând de mai inainte pentru săraci : 6 stânjeni de lemne, păne şi carne. O altă societate de bine-facere, compusă din onorabilele doamne : Pruncu (major), d-na Davidoglu (doctor) şi doamna Drăghicescu, ,n unire cu tinerii domni N. Rainu, N. Constanti-nescu, Ţaperdea şi C. Rătesc, Duminica trecută la 9 Decembre, in sala Teatrului mare, au dat o frumoasă re-presentaţ’e in lolosul săracilor, care a reuşit de minune şi care face multă onoare tuturor acestor distinse doamne şi domni ai societăţii bărlădene; căci, prin atarî nobile fapte probează cătde mult sunt pătrunşi de sublimul ideal al carităţii, acest tesaur nepreţuit, care residă numai in sufletele generoase. Am constatat, la această frumoasă şi amusantă petrecere teatrală; lume multă şi aleasă din societatea bărlădeană ; publicul a aplaudat foarte mult naturalul şi espunerea corectă a rolurilor acestei gentile trupe improvizate de artiştii carităţel publice. Rolul Emiliei din hazlia piesă : «Femeia furtunoasă» precum şi a lui Vancouvert din «Socrul fără voiă» au stors frenetice aplause din partea publicului asistent. Recet.i, peste aşteptare, este foarte satisfăcătoare in folosul nenorociţilor lipsiţi de pănea din toate zilele. Căte lacrimi nu va şterge acest ajutor dat cu atâta inimă simţitoare, mai cu seamă cănd el este dat la timp ! ! Ca să incheiăm mica noastră dar e de seamă, vom mai aminti, că Logia francmasonică din localitatea noastră va impărţi şi ea săracilor din oraş, pe tim-tul sărbătorilor : 4 stănjinî lemne, 400 oca făină de popuşol şi o sumă de bani ca cheltuelî mărunte. Toate aceste fapte merită dar titlul, + e- uVam„ *nca începutul acestei schiţări, că in adevăr «imbelşugarea surîde săracilor din urbea Bărlad ! ! Banditul Dragoş.—Acest bandit tot nu s’a prins până acum, după cum spune ziarul «Tutova» cu toate strictele urmăriri ce s’au făcut şi se fac con tra sa. Din această causă n’a putut, se vede, comite nici un fapt, de oarece nu s’a auzit nimic de căte-va săptămâni. Cu toate acestea, paciniciî locuitori, din cari unii nu ’şî pot căuta interesele fără groază, iar alţii mai fricoşi au şi paralisat interesele lor, din causa spaimei ce a inspirat acest monstru cu figură de om. De aceia ar fi de dorit ca, nu numai guvernul, ci şi locuitorii să dea mănă de ajutor contra acestei fiinţe, care nu vrea să se supună legilor ţăreî. O revoltă evreiască.-Cetim in «Liberalul» din Iaşi: «Aflăm că o sumă mare de Evrei, ce erau in crişi la sorţi, prinzănd in mijlocul lor pe un sub-comisar, un epis-tat şi mai mulţi jandarmi i’au bătut şi maltratat intr’un mod foarte grav. < Astă-zl, Marţi, aducăndu-se mai mulţi din cei prinşi la parchet spre a se instrui afacerea, un număr de peste trei mii de Evrei au năvălit in palatul administrativ şi prin împrejurimi, umplând toată piaţa curţeî, şi o parte din strada Mare, şi căutând a provoca scandaluri. Mai mulţi din aceştia s’au aruncat din nou asupra jandarmilor spre f1 ebbera pe arestaţi. Cu mare greutate ° parte din culpabilii prinşi au putut fi expediaţi la arestul preventiv, câte doui, sub paza unui mare număr de jandarmi. Nu se ştie dacă afacerea va putea termina in linişte de oarece agresiunea Evreilor devine din ce m ce mai mare». —-----------O------------------- CORPURILE LEGIUITOARE Joui, 13 Decembre. Ziua de 13 a fost fericită pentru sfinţii călugări din capul bisericel naţionale. Cererea d-lui Mărzescu a fost turtită sub greutatea drept credincioşilor senatori, cari n’au voit să facă distincţiune intre abuzurile ep.'Sşopale şi sfânta noastră religiune. Respingerea moţiunii, iscălite de 12 senatori, cari cereau şi reforma sinodului, a fost precesă de înfierbântate desbateri, la cari au luat parte Mitropolitul Iosif, Episcopul Melbisedec, Ministrul Cultelor, profesorul Mâr-zescu, Mitropolitul Calinic şi avocatul Schina. Toţi s’au năpustit pe interpelator. Ce să facă bietul d. Mărzescu, in contra băncii călugăresc! care asvărlea cu anatema peste musteţele interpelato-rului, in contra băncii ministeriale care acea cu ochiu Prea sfinţilor de peste drum, in contra majorităţii care primise lozinca mătănieî ? A luptat, a. dat sfoară ’n ţară, a fost aplaudat, dar a rămas biruit la votul cu apelul nominal. Mitropolitul Moldovei a apărat bine cauza călugărească, făcăud azi pe interpelator numai «fiu rătăcit.» Episcopul de Român a apărat şi mai bine Sinodul şi pe fratele său intru Christos Ca'inic, făcănd pe interpelator «că are draci intr’însul» şi e farmazon. Ministrul Cultelor s’a apărat pe sine, intrebănd ce lege a călcat şi făcănd cesiiune ministerială. D. Mărzescu a replicat tutulor, re-inoind argumentarea sa cu călcarea canoanelor şi legii Sinodului, prin scrierea enciclicei despre legea dotaţiuniî Coroanei şi prin osândirea archiereu-luî Calistrat. Mitropolitnl — primate a mai citit o hârtie pe care n’o auzia de cătd. Bol-dur-Lăţescu, cel mai credincios fiu sufletesc al Mitropolitului de la 3 Aprilie. D. Scbina a apărat şi mâi cu skep-sis pe Sfinţii Părinţi, susţinând chiar că Mitropolitul primat era dator să facă scrisoarea pastorală in favoarea insti-tuţiunii Domeniului Coroanei. Aşa s’a sfârşit «solemnul scandal» de la Senat. înghesuit, de lume, intr’un colţ al tribunii ziar tice, mă întrebam: Oare dacă P. S. Mitropolit Calinic făcea o encicl că, in contra Dotaţiuniî Coroa-neî, ’l îngăduia guvernul, spălăndu-se pe măi ni, că nu poate să se amestece intru cele bisericeşti? -X- La Cameră iarăşi mai nimic. Se ascultă petiţiunea mai multor comercianţi din capitală, in contra proiectului d-lui Brătianu, care fixează plata in aur a taxei de import. Se respinge un credit de 579 lei, pentru plata unui bon pierd.it. Se votează proiectul pentru modificarea art. 13 din legea telegrafo-pos-tală, hotărăndu-se a se primi in acest corp tineri cu certificat de IV clase gimnasiale la o şcoală publică. Interpelarea d-lui Cogălniceanu se amână pe astă-zi. Se presintă proiectul de buget al finanţelor pe 1885. Preşedintele invită pe deputaţi a alege comisiunea. Ciartă asupra numărului. Se hotărăşte 21. Fabricele se pun la lucru. D-nii Gheorghian ş Marghiloman protestă in contra aces tui nărav. Rămâne apoi ca alegerea să se facă azi, după o consultare in secţiuni. Şedinţa se ridică, inviiăndu-se depu taţii la lucru in secţiuni şi in comi-siunî. Mai toţi insă fug la Senat. VARIETATE L'TERARA I-a luat umbra i Î I. Acesta era răsunetul de modă ce se tot purta in lungul şi curmezişul localităţii- Nu erau duoi inşi să se întâlnească şi să nu se audă tipicele vorbe : i-a luat umbra. Esce soiul, că in micele oraşe ale provinciilor totul este la modă; aşa, incepe unul cu juvaerurile, mobilele sau cu sindrofiile, numai de căt va avea la siguranţă imitatori; se introduce vre-un costum deosebit de cele cunoscute, numai de căt se cere adresa magasinului sad a croitorului de la care provine ; pănă şi privirile, vorbele, toate sunt la modă. Nuarare-ori săptămâni şi luni întregi se aude aceeaşi espresiune, sau chiar şi cuvent, întrebuinţat ântăiii de vr’un individ, ce trece de spirit, şi apoi luat de restul celor obicinuiţi in meşteşugul de a nu făuri, ci mai lesne a primi ori-ce prin imitare. Şi când asemenea cuvinte, mai ales technice, ajung printre pretinşii literaţi, carii in realitate abia pot iscăli in josul unei hărţii, apoi ele sunt vîrite ca sarea pretutindenea, aibă sau nu locul, aşa că e peste putinţă să nu faci adese-ori haz de reaua lor întrebuinţare, mai ales cănd sunt mâncate silabe din ele sau accentate răii, căci la urmă daâ şi ideilor in joc alte înţelesuri. Pentru acel care incepe abecedariul usuriJor sociale ’i este greu a cuprinde sumariul întreg al năravurilor, dar pentru cel care cunoasce pe din afară întregul cod de obiceiuri, nu ’i trebue multă bătaie de cap. In această din urmă categorie se afla şi Saghicâ, ăşl (unoscea bine concetăţenii de vr’o 29 de ani de cănd era aici aşezat, se deprinsese cu ori-ce soiu de glume şi frase sunătoare, şi nu se sactisea I*a auzirea ori-cărei novele. Dar de astă dată nu sciu cum s’a făcut, că Saghi-că incepu să’şi peardă statornica lui răceală in modul de a tălmăci acest canaslîc, cu atăt mai mult că, ca om ce trecea cu oare care însemnătate in localitate, era adese-orî intrebat:—cine şi cui s’a luat umbra? Aşa, tot intrebat astăzi de unii, măine de alţii, incepu să se pună pe gânduri, că poate asemenea vorbe pre el fl privea, mai ales că peste drum de locuinţa lui se făcea o mare zidire, şi ’şi zicea in sine că ar fi fost cu putinţă să fi iscodit pietrar'i vr’o năobutie in felul acesta. Dar cum să facă oare el să poată afla adevărul ? Să se fi dus intre pietrari şi să fi ispitit, ’I era teamă că se va afla; să o fi lăsat baltă, de astă dată numai era chip, căci chiar şi nopţile era neliniştit Act fel tot găn-dindu se ’I veni o norocită idee, acea de a’şi drege gărliciul beciului, căruia insuflat de vremi, ’I şi venise timpul de a’l inoi. Deci chiamă la ăst mere-met pe cel ce să ştiea pietrariu mai maestru in localitate, intră in tocmeală şi fără multă vorbă invoiesce lucrarea a se face precum o cerea, adică să T fie cu vac, pentru care Saghică cerea şi chezăşie. w — Ce chezăşie, răspunse pietrariul, sciu că nu vrei să ’i pun vr’o stahie? Care nu fu mirarea lui Saghică cănd auzi tocmai ceea ce dorea a afla I — Dar dacă d-ta, zise Saghică, crezi că ar fi mai trainică zidirea, voiu face-o şi aceasta. — Numai dacă mă vei plăti bine, respunse pietrariul. — Şi cât ’mî vei oere pentru aceasta, adause Saghică ? — Să vezi, boierule, eu pot să ’ţi pun umbra unui om, a unei femei, vr’o umbră de ţap sau pănă şi paseri, ’ţi pot pune privighetori ca orî-de-câte ori vei veni, să ’ţi cănte ca primăvara şi să numai urăsci, alegeţi care din acestea vroescî d-ta ? — Privighetori, respunse Saghică, căci ’txii place mult cântecul lor. — Mai bine, boierule adause pietra riul, in semn de aprobare, căci şi eu voiu avea osândă pe lumea cea altă. Iată ţi spun: sciu de toate, ori-ce umbră pot lua, dar n’am pus până acum umbra vre-unui om, căci numai de căt moare şi apoi ceea ce e mai rău este că, sufletul lui se duce in Raiti, dar eu după moarte merg numai de căt in fundul Iadului. — Ei bine ! dincolo peste drum la clădirea cea mare, aud că ai luat o umbră de om, ’i zise Saghică ? — Am fost in vorbă, respunse pietrariul, dar nu m’am putut împăca, tot pentru cuvântul de mal sus, căci ’i-am cerut un preţ să nu mi-1 poată da, şi chiar dacă m’ar fi ajuns ca târgul, in-cailea să nu m£ osândesc pe cea lume pentru te miri ceva, precum se crede. Insă să veîsî, boierule, fiind-că ni-am luat de vorbă, să’ţi spun drept, oamenii proşti cari nu cunosc meşteşugul nostru, se miară şi nu ’şi pot alt-fel tălmăci vacul unei clădiri mari. de căt că e la mijloc vre o stahie. In faptă insă stahia, care să plătesce de unii aşa de scump, nu este alt ceva de căt un interes mai mult ce ’şî ia asupra sa pietrariul măiestru spre a rădica clădirea sănătoasă şi a o lucra gospodăresce. Găt ţinu meremetul beciului, Saghică nu prea eşise prin lume, insă zidirea beciului terminată, începu să ’şî facă viaţa ca de obiceiu. Dar meremetul se sfârşi, vuetul insă nu numai că nu se măntuise. ci din potrivă era in dricul seu. Mulţi sciau de cine e vcrba; dar nu-T spuneau, căci ce ştie satul, nu ştie bărbatul, jdar mulţi vorbiau numai să nu tacă, ce vroiţi ? era tot ce se scie, la modă. Saghică de un timp încoace incepu să observe că, ori de câte-orî intra in locale publice, vorba de mai inainte se curma şi îndată începea : i-a luat umbra. Faţă cu aceaşî stereotipă espresiune de nenumărate ori repetiţâ, i-se vlri in cap ideea că numai de căt şag&toca glumă ’i îndreptată asupra lui. Şi tocmai aşa era, omului nostru i se luase umbra. Dar ce credeţi, umbra persoanei lui ? Nu, ci a cărticică! ce cu căţi-va ani in urmă alcătuise cu privire la ocalitatea in care petrecea. Şi de şi i se luase umbra cărtice-, insă înţelegeţi bine, că umbra nu poat fi de cât o întunecoasă copie şi necredincioasă fantomă, că dar cine ia,umbra unei cărţi, nu ia de căt ceea ce i nălucă şi dar asemenea operă nu poate transpira lumină şi adevăruri ci numai năluciri. Şi in adevăr lucrarea pocitulul pre tendent la titluri, carile dădea năvală la recunoştinţa şi consideraţiunea lu-mei, fără cunoştinţe şi consideraţiuni, fu răsbunată de lumea cunoscătoare, ca un atent ruşinos la muncă streină. Atentatul,precum se vede,nu se putu pe deplin ajunge, dar semnele se mai recunosc incă, precum se cunosc urmele paşilor pe un omăt proaspăt, tot aşa cerneala pe coli tipărite, vorbesca că dorinţa maniacului autor de a’şi apropia merite streine fu încercată, dar nu se alese de căt cu umbra lor. De aici glumeţul cabaslic«’I a luat umbra.» Câţi meşteri in felul acestuia, nu vor fi luănd umbrele celor mai maii autori, căte bufniţe nu, se vor fi fălind cu pene'|streine, dar nu se bucure, căci numai umbra le-o iau, nu şi creierul. Unuia ca acestuia i s’ar puiea cu dreptul aplica zisa lui Esop : o ce cap, dar creier n'are. Dar ce să mai recurgem la vechi ? E destul românescul: «’i-a luat umtra!» George Aramă. NOTIŢE LITERARE Revista societSţei „Tinerimea RomănăM anul III, No 9 şi 10, are acest sumar . Noembre 1884. — Investigaţiunea sciin-ţiflcă experimentală in raporturi cu investigaţiunea imaginativă d< I Nanu.-Genera-ţiun le viitoare şi educaţiunea, de N. S. Dumi-trescu. — Ipotesa injştlinţele natureî de Navas. — Despre determinanţi minori, de M I.—Visătorul, nuvelă de N. G. Rădulescu. — Mea vox, de D. Olain. — Meseriaşii noştri, de St, Remi. — Cugetări, de loan St. Radianu. — Măngăerea, Unde sunletî, versuri de Viorel. I Versuri de Stemi. — Răvaş unul prieten, Eternul adio, Aer, Focul, Mila gospodină, versuri de N. G. Rădulescu. — De ce te mcercî, versuri de Al I. Şonţu. — Teatru Naţional, Copila din flori, de Stemi. — Inteligenţa maimuţelor, de N. Ţara nonă.— (Revistă sciinţiflcă, politică, economica şi literară),No. 20 are acest sumai loan Brătianu şi situaţia actuală; de un romăn din generaţ’a nouă. — Studii asupra isto'ieî Românilor (Revoluţiunea lui Horia in Transilvania şi Ungaria 1784—85. scrisă pe basa documentelor oficiale, de Nic.Densu-şianu) de I. N. P.-Trăsuri din \ laţa şi moravurile Eschimoşilor din Groenlanda (sfârşit) de Const. C. Popovicî. Contemporanul. (Revista ştiinţifică şi literară).—Anul IV, No 3 are acest sumar Extasurl. Amănunte din viaţa oamenilor noi de Şt. Bâsărăbeanu.—Cercetări insemnate asupra microbului holerei. — Toamna, poe-sie, de I. T. Popovicî. — Agricultura ştiinţifică, de Ioin Nădejde. — Despre Zel. Re-igiele africane (trad ), de Sofia Nădejde — Teoria lui RSssler, de loan Nă iejde. — Este sau nu Dumnezeu? de Io n Nădej ie. — Ceva despre inteligenţa animalelor, de S. G. BIBLIOG-RAFIE A eşit de sub tipar şi se află de vânzare in BucurescI la i-brăriele Socek şi Graeve : Formularul şl explicaţinnea practică a Codicrlni Civile de Michail A Besteley, prim-preşediute al tribunaluluiCovurluiu, aretăcd modul cum trebui să se urmeze in diferitele caşuri prevezute de codicele civile, şi cum să se alcătueaseă atăt actele judecătoresc!, oi şi cele sub semi^Itura privată. Această lucrare este de maro necesitate pentru advocaţi, magist'aţî. grefieri, primari, notari şi in genere pentru ori-ce cetăţean. Volumul I-iă preţul 5 lei. A eşit de sub tipar, in editura T pogr'fiel „Românu" Carol GObI şi se află de vânzare la librăriile Fraţi! Joniţiu, Socec, Graeve precum şi la editor, strada Doamnei, 14 : AGrIUE AURULUI de A. D. Xenopol Preţul unul esemplar este 50 bani -O Serviciul telegrafic al „Rom.Lib." 26 Decembre, 1884 - 9 ore dimineaţa. Londra, 25 Decembre. O depeşă din Cair desminte ştirea privitoare la oare-carî proiecte financiare aleKe-divuluî şi dată de »Daily Telograph". . Sydney, 25 Decembre. Mişcarea agitaţiunii in potriva anexării germane din Noua-Guinea se măreşte in Australia. Athena, 25 Decembre. Gamc.-a deputaţilor a adoptat prin 114 vo-tun contra 97 ordmea de zi de increder© in guvern. Miniştrii u’au luat parte la vot. (Havas). -------------------O------------------- PREŢUL PRODUCTELOR „ „„ „ „ T.-Severm, 12 Decembre. Grău cîacăr, calitatea I, kila lei 50—60. Orzul, kila lei 40—45 ti , pe anul 1888 informă de portofoliu,in mărime de 8 pe 14 cm Autorisat de direcţiunea generală a C. F. R. şi cuprinde următoarele materii : 1) Harta Căilor ferate din România. —2) Calendarul ortodox, catolic, evangelic şi he-bra.c.— 3) Serbătorile Direcţiunii şi e diri-eiăref vagoanelor. — 4) Dinastia generală. 5) Autoriaţi şi instituţiual de interes public din capitală, cu adresele lor 6) Date statistice asupra Căilor ferate Române.( 7 Legea pentru exploaatrea căilor ferate ale Statuiul.— 8) Regulamentul de exploatare. — 9) Regulamentul luc ărilor noue. — 10) Regulamentul pentru transportul gratuit şi cu pr ţ redus al călătorilor.—11) Regulamentul şcoaleî speciale de mişcare -12) Disposiţiuni tarifare.-13) Disposiţiuni obligatorie ale conveuţiunel technice a Căilor forate ale Uniunii Ger-msne. —14) Itinerarul Căilor ferate din România, cu arătarea depărtărilor kilometrice, a preţului locurilor şi a joncţiunilor pe uscat şi pe apă. — 1 -i) Tariful telegrafo-poştal. — 16) Legoa timbrului in prescurtare.—17) Tabela monetară.—18) Tabela transformării măsurilor vechi in metrice si vice-versa.—19) Tabela greutăţilor specifi eale corpurilor solide, liqu de şi aeriforme.—20) Tabela Căilor ferate aie Uniunii Germane.—21) Fol albe pentru notiţe, pe toate zilele anului —22) Foae albă pentru notat adrese,—23) Statul personalului Căilor ferate Rom.—24) Diverse şi anunciurî; Preţul legat in pânză, şi poleit 4 lei noi. » » n pele „ „ 6 lei noi. De vânzare la Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci 14; Librăriile Fraţii Ioniţiil, Strada Lipscani şi Şelari; Socec & Co. , şi Librăria Centrală I. Răuişteanu, Calea Victoriei No. 28. ibon sment 6 fr. pe an Ad apărut «Călăuza Fetelor şi a Bă-eţilor».—Biuroul la strada Covaci 14. Dr. J. BRAUNSTEIN Medie, Hirurg şi Mamos 20 fostu medicu pr. in Vii-na in clinicele lui Braun (Boale de femei şi faceri) Herba (Syphilis şi băle de piele) ConsixItaJiu.nl de la ox-ele 3—5 p. m. Strada Decebal, No. 20, Cin dosulu Bărălieî)- NB. Boalele de găt, gură, nas şi urechi le tratează printr’o artă specială. -O- ULTIME ŞTIKt D. Nicolae Ionescu s’a intors in Ca meră după o lipsă de două săptămâni Pe astăzi a rămas să se disvolte interpelările d-lui Cogălniceanu, atăt in privinţa călugăririlor incinte de versta legiuită, cât şi in privinţa închiderii graniţelor de către Austro-Ungaria la exportul nostru de vite. Se poate, ca pe ăntăia să o amâne. In urma unul concurs eminent, d-nu Laloianu a fost recomandat profesor de limba şi literatura latină, in cursul superior al liceului din Craiova. D. Hasdeu pleacă la Craiova ca să dea seama alegătorilor săi despre motivele, cari l’ad iâcut să demisioneze din Camer k şi ca să solicite din nou voturile colegiului MI de deputaţi din . t vorbeşte despre demisiunea d-lui N. Voinov din minister, in urma cio-rovăeliî cu d. Stolojai î:, la intrunirea de MercurI seara a partidului, la Senat. Azi dimineaţă Capitala era invăluită intr o ceaţă groasă, care făcea cu neputinţă circulaţia. Pe la 10Va ore, partea de jos a oraşului tot era acoperită aşa in căt nu puteai vedea omul la trei paşi. -----------------0------------------ 33 ."R, A. T A. Erl din eroare acest ziar a purtat No. 2227 ni loc de 2228 aşa dar spre a nu se perde numărul curent, azi poartă No. 2229. VIN NEGRU de Oreviţa şi Goln-l)râncea Vechia de 4 ani, qualitate superioară tuturor alto vinuri. — 15 fr. vadra — şi ALB DE DRAGASIANI din resolta anului 1881.- 15 £r. vadra la i’AU FOFESCU a Comp. Strada, L-lpscanl ÎS 0ASA DE SCHIMB G» STERILI &, Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI’ «iun de 14 Decembre 1884, ora IO. 5“/g împrumutul Comunal (conversiunea 8°/o imp. comunal (1883). Oump. Vănd. 80 81 5% Scrisuri Funciare Urbane 82» 4 83'/. 86*1. 5°/» Scrisuri Funciare Rurale 85'/, 5°/» Renta Română perpetuă . 87 i 88'/. 5°/o „ amortisabilă , 91 92‘|a 6°/o Scrisuri Funciare Urbane • 92‘la 938/4 6 °/o Oblig, de Stat (conv. Rural)' 87 88” ®”/t s a a Căii. Fer. Rom, 7“/* Scrisuri Funciare Urbane • 98'j„ 99 I»/» a a Rurale. • 99 V, lOO'/i. 77. împrumutul Stern . . • 8°/« , Oppenheim. , Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) 212 218 Impr. cu prime oraşul Bucur. 33 34 Acţiuni Credit Mobiliar . , 180 190 a Construcţipnl .... 220 230 ( Naţionale 210 220 a Dacia-România 300 310 a Banca Naţională . . • 1250 1300 Fiorinii galuta Austr>aca . 204 206 Mărci Geimane . . . 123 129 Bilete Francese 99*|, 100 a Englese 24»/< 25’|, Rul 'a Ruseşti . . 250 260 Aur contra Argint şi Bilete . 13 V* 1 14'/, NB. Cursul de mal sus este tu moneda de aur socotit după cursul fiscului. Cupoanr se aquitâ fârâ scâzăm&ut pentru Adresa telegrame „STERIU*. www.digibuc.ro Cel mal mare depou din România de Pompe, contra incendiului, după sis- tsmul ccl mal nuou. <3 oiiipuRţdntojd «.mm ivra «30 no ‘ijcţoads uoţg.ioin ujad nuiooso es iJTUonţ jo|Sooi! i!oarp:ţsnj O ' fii Pigfti «UI. wfB t£l r > 7? s *■ -i.. *3 B b 2 S- S I ~ ? N <1 " 33 2 a 5- m w 113 0 O _ 2 1 S I* O n W b IO O *s n © ti. cd *r 5 & o r-e O > co o ’-t r» ►— • 3 C3 r-e O O 3 "O cT « *n s? o p. era ^ < O fir g * o o S3 CD B O P- CD P W — a- iu £- B w ° aq OQ C/5 O 3 H. s ft- B c3. ” n> S m « O »c P «2. O 5" O o o J= o _ _ a> - aq ►t E3 a- 3 !7 5’ O cu a> s p o ET CD n O n o co r-» C 3 CD < a g £' *a -i O >a st er c P CD CD O O B S5 P Cu P- CD O o p N M® = h-» CD CD G€> CD< *»■»< e ST- gîc O nd C. fO|s| £ JB S *U C B. 2c *1 >_3 D 2- e-e R Ksr» cap *rCîrC--p cu ne^'“* iLS-'a) -c-r gc5 -,® c t; p S-5' T'g,® t ai ■ P1 ►” • Qv CD Ji m 0 < CD S , P UJ fpWc-f- 1 a> i o o §. H* g. 5” 5 ss^r.s s.£ g- c-r<—'.P M A S ® P r' c* £ i-> CU — ® cT®„-a oS^'2'o'^'S =; ^ r> £ ■ C 95 S “ g o a w -N ^ co ° B 1 «1- ~ O g' C'"* » S- S. “ £• ®B pTS. Brt» P B l ® £ O C5 CU p*ţ |-g o'g3® | ® ^g.^BS-g'S. B L, l" P* 55 P S--?g ® O £-g fj , -, n f hj m — t;' • ~ os a Ba gcf o o ST.P ►— w i V i - Pc ANUL VIII. — Nr. 2230 10 RAM1 FYrMPT A^m DTJMIMFUA 16 PF/T ATRRF, 18R4 APARE IA TOATE ZILELE ABONAMENTELE : [n Capitalii: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. [n Districte: „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In Străinătate: „ 1 an 48 lei: 6 luni 24 lei: 3 luni 12 lei. Director - D. AUG. LAUR1AN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu. Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. La SociJte Havan, place cte ia Jbours«, S. La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central ae anunţurl'pentru Austro Ungaria. La Adolf Stciner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. In Paris : In Viena: In Hnmbnrg’: ANUNCIURILE: Linia mică pe pagina IV..................... 30 bani. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Scrisoriie nafrancaie se r9iusâ. Articolil nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. OBSERV ATOMUL METEOROLOGIO Bnlefc. atmosferic, Sâmbătă 15 Decembre FBI AZI Elemente climatice 2 ore 8 ore 8 ore p. m săra dim. Tempwatora acrului la urniri . . 8.4 1.6 -0.6 „ „ maiimi. — — — f) jf li inimi. . • — — 0.8 „ „ firi aperltor. 8.9 0.4 1.4 Baromrtrulredu! ia 0° . . . 753 5 754 4 757.3 Tensiunea vaporilor in milimetre 6.4 5.0 4 2 Umezeala relativă in procente . . 78 96 96 Ventnl! ^rMl'a dominanţi . . . " 1 iuţeala medie O. 2.3 N.K.E. 3.9 2.1 Evaporaţiunea apel 0.0 00 0.1 Ploaia O.n 0.0 0.0 Aotinometrn (0-100) 56 6 — 5.6 Nebnlosltatea (0-10) 1 1 10 Aspectul zilei de ieri: Eri de la 8,301a 10 a. ceaţă, f. gr., peste zi senin, temp. max. la supraf. păm.+10.0 .—Astăzi dim. ceată linis. Directorul Observatorului: St. Hcpites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigrade; inălţimea barometrului in milimetre de mercuriu Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe s 8-cundă. Evaporaţiunea apei şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade aotinometrice, socotite 0 grade la intuneric şi 100 grade, atunci cănd cert 1 ar fi cu desăvârşiră fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 Înseamnă un cer cu totul senin iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. ŞTIRI TELEGRAFICE din fiarele streine. Budua, 23 Decembre. Muntenegrenii din teritoriul Kolaşiu au u--is opt Albanejl mahomedani, cart vîn u in Kamoşi, un parc de vînătoare reservat penTru prinţul Nţkita. S’au rănit căţi-va Muntenegreni. Paris, 24 Decembre. «Journal de Debats» anunţă din Berlin, că împăratul Wilhe.m ar fi făcut pe prinţul Bis-mark să nu întreprindă călătoria. Henri Rochefort acuză guvernul in „Intran-sigeant", că a ţinut secrete depeşele asupra rezultatului ultimelor al< gerî pentru Senat. El zice, că guvernul ştie foarte bine, că de astă-dată 15 pănă la 20 senatori noi monarhici vor veni in Senat. Londra, 24 Decembre. Piesa independentă dă o sentinţă aspră asupra Cărţii albastre, ce a apărut astăzi despre Angra Pequena iTimes» scrie : Poporul engl iz nu poate găsi in acest galimatias de vo«be o scuză a lordului Derby ; sentinţa poporului s’a dat asupra incapacităţ i şi naivităţii lui. Purtarea c Dinetulul englez a dat Germaniei tot dreptul să’şl anexeze toată coasta. Tot aşa se exprimă şi „Standard." Rusciuk, 24 Decembre. In Pilipopol s’a ţinut un meeting, in care s’a luat o resoluţiune in favoarea Bulgarilor persecutaţi in Macedonia si s’a decis a se adresa o depeşă d-lul Gladstone. Londra, 24 Decembre. Firma Ingall Philipps and Cotnpany şî-a incetat plăţile. Se zice că pasivele sunt de 200,000 lire .erlinge, dar că activele vor acoperi datoriile lor. Berlin 24 Decembre. „Naţional-Zeitung" anunţă : Ministrul preşedinte francez d. Ferry va veni la Berlin spre a vizita pe prinţul Bistnark. (Această ştire e tot aşa de puţin probabilă, ca şi călătoria Iul Bismark la Paris. N R.) Londra, 24 Decembre. Aici se crede, că guvernul eşl va modifica propuner.be privitoare la Egipt. Paris. 24 Decembre. In Tonnerre femeia unul comersant a ucis in stradă pe un arhitect, care o calom-niase. Roma, 24 Decembre. In corpul diplomatic al Italiei se vor face mal multe schimbări la anul noQ. Ministrul din Munchen, corniţele Bavbo’ani a fost rechemat; se zice că şi corniţele Tornielli din Bucureşti va primi un alt post. Paris, 24 Decembre. „Temps" scrie: Ştirile din Pekin» spun, că consiliul censorilor propune să se condamne la moarte Nakieu Şang, secretarul lut Li-Huog Ceang, ca unul ce este responsabil pentru convenţia din Tien-Oin. Se crede insă că Li-Hung-Ceang va scăpa pe secretarul său, Roma, 24 Decembre. Respunzdnd la felicitările aduse de cătră decanul colegiului sacru, ca dinalul Sacconi, Papa a constatat d;n nod starea penibilă a Bisericel şi situaţi unea nesuferiţi a papali-toţii. Madrid, 24 Decembre. »lmparc:al“ anunţă că delegaţii trimişi in iulie in Africa au relatat, că după ce Germanii au ocupat litoralul de la Fernando-Po, Spat- olil vor ocupa in interior 15.000 kilo-P&traţî, o zonă ce cuprinde aşa numiţii munţi de cristn şi este de şapte orî aşa de mare ;a iusnia Fernando-Po. Delegaţii ad buri 6a*: ^rac*‘e*;0 cu 80 fruntaşi Şi cu 10 tri- — o---------------------- Serviciul telegrafic al „Kom. Lib.“ 26 Decembre 1884—3 ore seara 30 m.n. onstantinopol, 26 Decembre. O no** oficială anunţă că orl-ce curantină s’a desfiinţat pentru provenienţele Măril-Nt-gre şi s’a înlocuit printr’o observaţiune de 24 ore. Provenienţele Franţei, Italiei şi Spaniei nn vor suferi de căt 5 zile decavant nă in loc de 10; acelea din Triest şi din Egipt numai 24 ore. Carantina de 10 zile nu e măn-ţinută de căt pentru provenienţele Algeriei. Căt despre provenienţele de distinaţiunea Mâril-Negre, ele vor putea străbate strămto-rile după voie. Sofia, 26 Decembre. Bulgaria va serba intr’un mod solemn in luna lui Maiu 1885 al m.elea al anului St. Metodul. Un comitet format sub preşedinţia Monseniorului Clement, archiepiscop-mitropolitan din Ti nova, s’a dus ieri să ofere prr ţulul Alexandru, protecţiunea acestei serbătorl naţionale, pe care a primit-o. (Ha vas). A se vedea ultime ştiri pe pagina :ll a Bucurescl, 15 Decembre E o lună astă-zî de cănd s’aii adunat nouile corpuri legiuitoare, eşite din reforma legii electorale. Cine n’a uitat incă frămîntările din alegeri, scie că toţi candidaţii afirmad imperioasa necesitate de a ne apuca de greaua lucrare a consolidării economice a Statului, că toţi se legau, d’inaintea naţiunii, de a se jertfi pentru reorganisarea ad-mtnistrativă, judecătorească şi culturală a regatului romăn. Fie-care ministru, in cercul alegatorilor s6î, a făcut făgăduieli identice, incepgnd de la d. Ion Brătia-nd, care a vorbit ca un ănger la banchetele de la Iaşi şi de la Roman, şi sfârşind cu d. N. Voinov. care, in apelul sSd olograf către putnenl, a strigat să trăiască Adj udul şi Panciul. După miniştri, cu o solemnitate gravă, a venit însuşi Suveranul nostru iubit, şi, intr’o cuvântare limpede, a arătat nevoile ţării, indicând chiar direcţia, in care să se indrepteze toată activitatea de care sunt capabile nouile forţe intrate in Parlament. Toate aceste patriotice îndemnuri, toate aceste frumoase făgăduieli, n’ad rodit incă mal de loc până acuma. A tr cut zi peste zi, s’ad cheltuit destul bani, şi, după o lună de zile; ţn’avem ce să înregistrăm cu laudă la activul Corpurilor legiuitoare. * * * Ce ad făcut deputaţii pănă acuma ? s’ad impărţit, pentru diferitele lucrări, in comisiunile prevăzute de regulament; ’şî-att votat carte permanente pentru Loace linieie ferate ; ad întrebuinţat cel mal mult timp in pregătirea şi desbaterea respnn-sulul la Discursul Tronului; ad votat căte-va credite şi legea pentru ridicarea taxei de export al sdrenţelor ; s’ad pronunţat căte-va discursuri, cu prilejul interpelărilor d-lor Palade şi Cogălnicianu. Atăta in şedinţă publică. Prin secţiuni şi comisiunî, auzim că s’ar fi resolvat mal multe ces-tiunî mărunte, dar delegaţii nu s’ad adunat incă spre a'şl face lucrarea, nici in privinţa proiectului, care a supărat atăt de mult pe comerciar ţii de marfă streină, nici m privinţa legii cumulului, nici in privinţa Creditelor agricole. Acestea fiind tot ce s’a făcut, nu seim dacă o Cameră, pătrunsă de multele nevoi ale ţfiril, se poate mulţumi cu atăta în timp d’o lună. De sigur, şi in aceasta ne place a crede că se va asocia şi venerabilul nostru decan, că s’ar fi putut lucra mal mult şi mal bine. Noi unii nu putem lăuda pe deputaţi pentru cartele de drum de fier, lucru pe care ni se spune că l’ar fi dojenit cu amărăciune şi primnl-ministru, in intrunirea privată a partidului. N’am privit cu mult entu-siasm nici sporirea taxei de export asupra sdrenţelor, căci momentan nu se face mal nici o întrebuinţare industrială, la noi in ţară, cu densele. Dară in fine treacă-meargă. Cu atăta insă nu se inaugurează era nouă. * ❖ * Daca insă representanţil naţiunii nu s’ad recomandat, prin multă dragoste de lucru, pricina este şi guvernul. Cu ce s’a presintat pănă acum dgnsul dinaintea Corpurilor legiuitoare, in raport cu acel măreţ scop, afirmat in Mesagiul Coroanei ? Ni s’a spus că şi administraţia, şi şcoala, şi justiţia, şi biserica, şi economia naţională, ad nevoie do mulţime de legiuiri organice, a căror sănătoasă funcţionare să dea societăţii romănescî condiţiunile de viaţă modernă. Unde sunt, nu toate proiectele cari converg către această ţintă, ci o parte barem, in care să citim inaltele preocupaţiunî ale executivei. Seim că mandatarii naţiunii ad dreptul de iniţiativă, şi am vgzut pe mulţi făcgnd propuneri ^de proiecte ; dar datoria cea mare e a puterii executive, care. cu esperi-enţa dobdndită in guvernarea statului, trebue să cunoască mal lămurit nevoile societăţii şi să aibă mal lesne la indemănă elementele, cari s’o lumineze in pi opuneri de noul mgsurl Până acum insă, cabinetul nu s’a afirmat maî prin nici un proiect, care să denote mari îngrijiri de trebuinţele statului şi un studia serios in alcătuirea lui. Ni se spnne că, la întrunire privată a maiorităţil, d. Stolojanu a cam luat la refec pe membr.î guvernului şi in special pe ministrul justiţiei, pentru zăbava ce-o arată in lucrare. Observaţia dreaptă in generalitatea eî a d-lul Stolojanu, ar fi degenerat insă intr’o găl-ceavă de personalităţi. E de regretat acest lucru, dar cum remăne atunci, cu noua eră ? A trecut pînă acum o lună, săracă de rod. Peste o săptămână se vor lua vacanţe. Dupg vacanţe se va încheia curgnd şi a două lună. Cu ce se vor recomanda atnncî naţiunii, căreia i s’a promis atâtea lucrujî mari, guvern şi putere legiuitoare ? Formulăm cu multă temere şi cu destulă mâhnire această întrebare. * * * S’ad pus multe speranţe in acest Parlament. Tot ce e mai distins in partitul liberal a pătruns intr’însul. Mulţi tineri ad intrat in Cameră cu dorul de a lucra. Lupta pasionată de partid şi de putere lipseşce din Legislativă. Nimeni nu găndeşce a răsturna pe d. Ion Brădianu, spre a’I lua locul la guvern, Nici chiar d. Cogălniceanu nu aspiră la această, fiindcă e aproape isolat. Toţi înconjură cu încredere pe pri-mul-ministruţ mal toţi sunt gata ca să’l urmeze orl-unde ’I va chiema. De ce dar această mişcare fără rod ? A două zi, după marele triumf al d-luî Ion Brătianu in alegeri, i-am zis, din această tribună a o-piniuniî publice: — Puterea obligă. Repetăm şi astăzi primului minis-sru acelaşi cuvînt. Ţara arătănduţî o aşa de mare incredere, aşteaptă mult de la inteligenţa, patriotismul şi activitatea d-tale, d-le Brâtiene. Ea priveşce cu mâhnire timpul ce se pierde, fără lucrări folositoare Statului. Nu lăsa ca această mâhnire să crească şi să fie bine întemeiată. Pune pe maioritate la lucru şi duc către o măreaţă operă, doriră de Tron şi de naţiune. Marile interese de viaţă şi de propăşire ale poporului romăn ’ţî impun această îndatorire. --------------o------------- CRONICA ZILEI Ieri ziua, MM. LL. Regele şi Regina s’aii plimbat prin oraş, in trăsură deschisă. Astăzi se închide sesiunea St. Sinod. Ce-or fi mai ticluit Sfinţiile Lor de rândul acesta ? * D. N. Voinov nu şi-a (dat incă demisi-unea. Dnia-sa se află acum la Focşani. «Românul» află că generalul Cantili e numit arbitru in afacerea ministerului de râsboiu, cu fabrica de pulbere de la Lă-culeţe. Dnia-sa e insircinat să fixeze mo dul de vânzare al ierbel de puşcă. Veste? dată, despre trămiterea d-lul I. Câmpineanu, ca ministru plenipotenţiar la Viena, pare numai o născocire. Se vorbesce că d. dr. Felix, nemulţumit de procedările studenţilor şi ar fi pre sintat ministrului şcoalelor demisiunea din decan a facultăţii de medicină. Această demisiune n’ar fi fost primită. Generalul G. Angelescu, comandantul corpului I de armată, a sosit de la Cra-iova in Capitală, spre a lua parte la lucrările Senatului. S’aă numit in posturile de advocaţi publici aî Statului clasa I pe lângă tribunalele si curţile din Bucurescl, pe ziua de io Decembre 1884 : D nu Grigore Petroni, doctor in drept de la facultatea din Paris, membru la curtea de Apel din Bucurescl, in locul d-lul M. S'hina, demisionat. D-nu Dimitrie Budişteanu, licenţiat in drept, fost procuror general, in locul d Iul Al. Marghiloman, demisionat. D-nu Arislide Eustaţiu. do -tor in drept de la facultatea din Paris, actualmente membru al tribumluluî Ilfov, in locul d-lul D. Ionescu, demisionat. D-nu Ioan Bianu, profesor de limba şi literatura română in cursul superior al liceului St. Sava din Bucureşti şi d-nu G. Veveriţă, profesor de desemn şi caligrafie la ş oala normală din Galaţi s’ab numit definitiv la catedrele d lor. Tot asemenea s’au numit şi institutoarele şi institutorii : Dna Elena Teohari, la clasa III, IV şi directoare la seoala de fete din Panciu. D-ra Efrosina Economu, la clasa II de la şcoala No. 2 din coloarea de Albastru din Bucurescl. D-na Ecaterina G. Barcalescu, la clasa I de •a şcoala de fete a n Râmnicu-Sârat. D nu M. G. Paroşanu, la clasa I de la şcoala No. 3 de băeţl din coloarea de Verde, Bucurescl. Diaconul Petre Calafateanu, la clasa II de la şcoala de băeţl din Calafat. D-nu Petre Mannescu, la clasa III la şcoala de băeţl din Calafat. Tînărul Leon Ghica a susţinut, cu mult succes, dinaintea facultăţii juridice din Bucurescl, teza sa de licenţă asupra con-diţiuniî juridice a străinilor din România. Am anunţat mal de mult, că d. Thoma Micheru, artist romăn in vioară, intor-cându se din streinătate, va da un concert. Acum facem cunosciit, că acest concert va fi Miercurea viitoare la 19 Dec. in sala Ateneului, cu concursul bine-voi-tor al domnişoarei Carlota Leria. Deja in rîndul trecut am menţionat, că foile mu sicale germane aă vorbit cu multă laudă despre tînărul artist romăn. Căt despre d-ra Leria, orl-ce elogiurl sunt de prisos. D-nu căpitan N. Chiriacescu, comandantul companiei 2 din regimentul 6 linie, resident in Cerna Vodă, a dăruit scoale! de băeţl din acea urbe un frumos drapel, pentru care ministerul ’l exprimă deplina sa mulţumire. Maî mulţi fabricanţi de băuturi spirtoase, convocaţi la ministerul de finanţe, şi aă dat opiniunile asupra modificărilor ae introdus in legea impositulul asupra băuturilor spirtoase. Ministrul de răsboib a primit, din Brăila, o protestare a mal multor părinţi din localitate, in contra scutirel tînărulul Pa-rarchiva de serviciul militar, prin decisi-unea consiliului de rivizie. Călăraşul Niculae George, rănit cănd cu ciocnirea celor doue trenuri lăngă Ploieşti, a murit in crude chinuri. ADR ES A°C A M ERII Discursul d-luî D AUG. LAURIAN (la paragraful VI din Adresă). D-lor deputaţi, nu eram de loc ho-tărit să iau cuvântul cu ocaslunea a-dreseî. Două motive insă m’au determinat de a abusa puţin de bună-voinţa D-voastră. întâiul cuvânt e o provocare primită de la onor d Cogâlni-ceanu. D. M. Cogălniceanu : Iar eu 1 D. D. A. Laurian : Al duoilea motiv este modul cum e rediclat acest aliniat. Am ascultat cu multă atenţiune pe d. Cogălniceanu m toate cuvântările ce ne-a ţinut precum şi in u tima d-sale eşire contra universităţii din Iaşi; l’am văzut, că se pune afară din lege şi atunci ’mi am adus aminte că d-sa a demisionat din fostul parlament şi a refusat de a discuta modificările ConsUtuţiunel, şi fiind că a demisionat şi refusat de a indeplini o mare misiune... D. Cogălniceanu : Rău am făcut. D D. A. Laurian: De aceea nu scie poale ce spune legea electorală despre profesori, şi de aceea a atacat pe profesorii de la Iaşi. Dacă d. Co-găb i eanu ar fi fost atunci in Parlament, poate că ar fi obţinut succesul de a refusa intrarea profesorilor aci, dar astăzi nu mal are dreptul de a d.scuta o lege votetâ şi a o contesta... 0. Cogălniceanu : Eu s:ngur o recunosc. D. D. A. Laurian : Atunci de ce voiţi sâ’I eliminaţi ? De ce’I întrebaţi ce • auiă aici ? D. M. Cogălniceanu : Să se eiimi-ne singuri. D. D. A. Laurian-, Nu voiţi încerca a mă măsura cu d, Cogălniceanu ; ar fi o pretenţiune prea indrăsneaţă din partea mea, dar voiu incerca a res-punde la preocuparea unul bătrân patriot care, ’nainte de a închide ochii, a doi it să scie : ce gândim noi, moştenitorii lui 1848, despre situaţiunea ţării, cari sunt ţelurile noastre şi prin ce mijloace credem ră s’ar putea ajunge la aceste ţeluri ? Cu riscul de a primi o comparaţiune neplăcută de la d. Cogălniceanu, de la generosul d. Cogălni eanu, căci cine-scie al câtelea craiu d* la răsărit va face din mine (ilaritate), m’ara crezut dator a lua şi eu cuvântul in discu-ţiunea adresei, cel puţin cu ocasiunea acestui paragraf. D-lor deputaţi, la acest pasagiu care atinge justiţia, administraţiune şi şcoala, aş avea un cămp larg de a vorb , dar cu toate acestea voiu căuta a fi cât mal scurt in cestiune, fără a mlia in dis-cuţmnea generală care acum este in- www.digibuc.ro BOifAJNIA LIBBRA chisă. Ţin, d-lor, şi aci cred că repie-sirH sentimentul întregului tineret intrat in acest Parlament, ţin a face o de-claraţiune : d-le Cogilnicene, pe noi patimele care au frământat luptele tre cutului nu ne pasionează (iplause); noi am venit aci hotărâţi de a pune slabele noastre mijloace intelectuale spre a răspunde ia acea nob lă chemare ce ne a lâcut Coroana, şi vă mai spun ce-va, d-le Cogălniceanu : nici un legământ de servilitate nu ne leagă de banca ministerială (aplause). Şi aci iertaţi-mi de a vă adăuga, spre onoarea lruntaşilor partidului de la guvern, că acelor tineri, pe cari i a sprijinit in alegeri ori nu i-a combătut, nu li s’a cerut nici un z ipis (aplause), ci li s’a respectat întreaga libertate a convicţiunilor, intreaga lor independenţă. Cu această libertate de convingere, şi cu această independenţă personală vo.u veni să vorbesc astă zT. D-lor deputaţi, incepprina vă face o mărturisire : mie unuia nu mi a plăcut mult proiectul de răspuns la discursul Tronului, pentru că, considerat ca adresă de curtenie, mi s’a părut prea luDg ; considerat insă ca un răspuns cu miez li inaltele preocupări ale Coroanei, care ’mi-a căzut adânc la inimă de oare ce ne vorbesce clar de o sumă de cestiuni importante, l’am găsit prea gol ; dar fiind că s’a luat in conside-raţiune, ţin ca in acest pasagiu cel puţin, să lămuresc spiritul cu care votez adresa. «Cunoascem, zice proiectul de adresă, cât este de intins câmpul îmbunătăţirilor cari sunt in studiu ..» Eu cel puţin din secţiuni nu cunosc acele îmbunătăţiri, care formează vastul studiu, de care ni se vorbesce; şi apoi Adresa adaogă că aceste îmbunătăţiri privesc biserica, administraţiu-nea, justiţia, invăţămentul public. Yă aduceţi aminte, d lor, cu cătă claritate a vorbit Coroana de fi.8-care din aceste materii. Dar din partea noastră cum se respunde? Puţin, puţin de tot. Aş ţinea ca această zgârcenie de vorbe să nu ne facă a fi sgărciţi şi la fapte, (aplause). D-lor deputaţi, Coroana nea spus că sunt multe suferinţe in societatea noastră, şi că menirea acestui Paria ment, este poate cu mult mai măreaţă, de cât menirea altor Parlamente din naintea noastră; mult mai măreaţă, căci are să respunză la condiţiunile de viaţă modernă a societăţii noastre. Vă rog, meditaţi acest cuvânt, căci vă va spune multe dureri de care şuiere ţara. Dacă veţi analisa lucrul, dacă ’l veţi despica cu deamănunful, a’ţî vedea de sigur multe suferinţe ale populaţiunii rurale, unde unele depi lideri fac ca aceste popalaţiunî să fie prada atâtor nenorociri. Priviţi oraşele, unde atâtea plage ne rod şi unde suntem, pe zi ce trece, groaznic loviţi de robirea străină. Şi cănd zic robirea străină, v’aşi face atenţi numai la un fenomen : luaţi şi examinaţi îmbrăcămintea d-voastrâ şi spuneţi dacă aveţi in vestmintele d-v. ce -va produs românesc. O voce : D. Schileru. D. D. Butculescu : Şi eu D. D. A. Laurian: Rari nantes in gurgite vasto... Afară de d-nu Schileru şi de d. Butoul.'seu, toţi suntem infâ-şuraţî in producte străine, şi ’mî e teamă ca nu cum va măne să se in-străiaeza şi ceea ce este sub hainele noastre. D-lor deputaţi, inainte de a vă arăta, dupe ideeamea, legătura dintre şcoală, şi aceste suferinţe, să ’mî daţi voe a releva ce-va d n cuvântarea d-luî Nacu. D-sa a făcut un discurs jumătate politic, pe care, să ’mî permită d. Nacu a ’l apreţia ca discurs de desbinare, iar nu d9 concentrare a forţelor către un scop mare. D. Nacu, prin discursul său, a făcut mai ăntăiu un fel de insinuare de cosmopolitism la adresa acelor care, pe tăremul literar, au căpătat eticheta de junimişti; şi alduoi-lea, ne-a întrebat: care vă e3te idealul ? Răspund la cea d’ăntăiu insinuare, că cl. Nacu a fost nedrept cănd a lâ-cut’o, şi v’aş intreba pe fie-care din d-voastră, care este cercul literar din această ţară care a lucrat mai mult in direcţie naţ;onilă ? Apoi junimiştii aceştia, pe care ’l categarisiţi aşa de grav, eî mi se pare că au lucrat la desgroparea adevăratului graiu românesc, eî mi se pare că au lucrat şi lucrează la desgroparea comorilor noas tre naţionale cari se găsesc in tradi-ţiunî, in cântece şi in povestele romă-nescî, şi mi se pare că nu era drept d. Nacu cănd ne arunca vorba de cosmopolitism, — căci nu sciu dmă d-sa are in capitalul seu literar şi ju ridic atăt căt au ceM’alţi in capitalul lor literar. Al duoilea, am fost inlrebaţî: care este idealul d-voastră ? Suntem gata a spune care este acest ideal ; dar aş dori şi eu să aud care este idealul d-luî Nacu. A ne ascunde după o etichetă vechiă şi a zice : numai noi avem ideal şi’l tăgăduim altora, aceasta este comod. Dar fiind că este vorba de ideal, eu voiu spune d-luî Nacu, că idealul meu este de a vedea România având un rol preponderant in Orient, fiind Statul fără care să nu se poată zice nimic la Dunăre, Statul care să joace in Orient rolul la care vrea să aducă pe i ngaria ministrul Kalay. D-lor, unul din factori ’l avem ; coroana de oţel ne spune care este acel factor, membrul familiei de Ilohenzo-1 ■rn confirmă acel factor. Al doilea factor, după părererea mea este şcoala. şi aci vă rog să ’mî acordaţi puţină atenţiune, căci am să fac o parau tesă psichologică. D-lor este o legătură strânsă intre fapta, intre deprinderile omului şi modul lui de a găndi. Nu este faptă, la spatele căreia să nu fie un motiv intelectual, fie de natura interesului, fie pasionat, fie de altă natură, dar tot-d’a-una este un motiv intelectual la spatele fie-căreî fapte ; las afară din parlament faptele automatice, pentru care să nu intrăm in disouţiune. Dar daca aceasta este un adevăr, că fie-care faptă este făcută după modul nostru de a judeca, atunci va intreb : voiţi d-voastră să modificaţi deprinderile cele stricate ? Căutaţi mai ăntăiu a modifica modul nostru de a judeca. Nu veţi desbâra de la noi acele rele, acele prejudecăţi de care vorbea d. Costinescu in materia economică, nu veţi desb'ra acele deprinderi cari ne împiedică de a merge inainte şi acele patimi stricate care sunt cel mai mare obstacol in progresul nostru, de cât când veţi modifica modul nostru de a j ideca. Nu voih să vă vorbesc acum de acea parte a şcoaleî, care privesce diferitele meserii, şi specialităţi; mă voiu opri insă la o altă parte a şcoaleî, la partea educativă. Şcoalele de orî-ce grad şi de orî-ce specialitate au o parte comună, partea educativă, care să mă ierte d. Dimilrescu a spune, că este in mare parte neglesă in Statul nostru. Căci, d lor, ce se cultivă in scoa-lele noaste ? Nici simţimentul de observaţi uno cum se cade, nici respectul de datorie cum se cade, nici respectul pentru mai mani noştri, nici respectul către lege, nici respectul datorit Ca pulul Slatu’uî. Şi aveţi un fenomen trist, care pe mine m’a durut, cănd am văzut produsul scoalelor noastre manifestându-se pe.strade cu atăta lipsă de respect către bătrânii acestei naţiuni. Asemenea fenomene nu vă in grijesc pe d-voastră? Dar fenomenul leneviei care există in societatea noastră ? Dar fenomenul alergării după pă-nea guvernului, al funcţionarismului ? Dar intrigele şi calomniele nu vă îngrijesc ? Şi unde găsiţi remediul ? unde ? in măsurile poliţienesc! ? in alte măsuri externe? Nu, d lor, remediul trebue îndreptat in năuntrul nostru, la gândire, şi prin şcoală. Ea are să ne formeze pe om şi pe cetăţean, desvol-tându’î dreapta judecată, sentimentul datoriei şi al patriotismului. Sunt lucruri cari se negleg in şcoa lele noastre, şi cănd vine cineva să Ie spună, le trecem cu vederea iâră a le discuta. Eu am visitat mai multe scoale din străinătate şi am .văzut căt ţiu acolo dascălii la această desvoltare a individului, mai inainte de a’i da o specialitate oare-care. Eram student in străinătate, cănd a isbucnit resbelul franco prusian, şi am văzut pe camarazi de ai mei, cu ce foc plecau de pe banca şcoaleî la chemarea Regelui, pentru a lupta in contra inamicului. Am văzut, co produce şcoala in Ger-ipania ; ideea de patriă acolo este sântă, simţimântul datoriei şi încrederea in Rege ah rădăcini adânci. Eî bine, d lor, noi ce simţiminte des-voltăm in şcoalele noastre ? Flagele sociale de la sătean până la cea mal înaltă treaptă a societăţii vă spun ce cultivăm. D lor, eh cănd votez acest pasagiu ’l votez in spiritul, că vom incepe o lucrare bine încordată care sădeaşch-lelor noastre desvoharea simţimăntului de patriă ; aşa ah tăcut bătrânii, dar noi cei de moda nouă am luat-o pe alt drum. D-lor, s’au mai aflat ţări in situa-ţiune grea ca a noastră. Prusia, dupe bătălia de la lena, se afla poate cu mult mai râu de căt noi politicesce, finan ciaricesce, şi in fine din toate puntele de vedere. ’Mî aduc aminte adese-ori de inţeleptele cuvinte ale regelui Prusiei; »Am pierdut o parte din teritoriul nostru, Statul a pierdut din forţa şi strălucirea lui exterioară. Datori suntem să desvoltăm forţa şi gloria noastră intelectuală. Spre acest sfârşit vo- iesc să se fac i totul pentru întinderea şi perfecţ onarea invăţămăntuluî poporului» Şi in adevăr, in Germania , toate şcoalele, de la cea ruială pănă la universitate, ah avut şi ah un scop şi naţional, iar roadele acelui scop naţional s’au văzut in ultimul resbei, se văd in marea prosperitate şi putere a Germaniei. Dorind o asemenea întindere in in-văţămlatul£nostru, in contra căruia nu cred să fie vre unul dintre noi, vă rog să ne unim cu toţii a manilesta acâstă dorinţă actualului ministru al cultelor, şi instrucţiunii publice, şi ast-fel votez acest paragaf. Atăt am avut, d lor, de zis cu acâstă ocasiune. (Aplause.) DIN AFARA * * Conferenta africană * Conferenţa din Berlin, care mai de ună-zî ş -a inceput vacanţele de Crăciun, va avea după şerbilor! să resol-ve incâ două cestiuni, adică cestiunea neutralităţii şi stabilirea condiţiunilor, cu cari se vor putea câştiga pe viitor terenuri neocupate la Congo. Asupra proiectului american de neutralizare cu privire la teritoriul de la Congo, domnii de la masa verde din Berlin par a nu fi făcut nimic; chiar in şedinţa din urmă din mai multe părţi s’a taxat cestiunea ca neaparţinănd sferei problemelor Conferenţeî. Cât priveşte cestiunea achiziţiunii de teritorie, se aude din isvoare franceze, că inainte de întrunirea Conferenţeî s’ar fi ajuns la o înţelegere intre Germania şi Franţa şi asupra formalităţilor acestei cestiuni dificile şi că in urma acesLora se aşteaptă de Franţa ca Germania să supue Conferinţei o propunere. Dacă se vor confirma acestea, daca intr’ade-văr Germania şi Franţa s’au învoit asupra unor puncte principale, atunci cestiunea primeşte un sâmbure concret; desbaterile nu se vor putea intinde prea mult şi ar fi şanse pentru o soluţiune oarecare. Vorbind despre lucrările conferenţiî «Pester Lloyd» zice următoarele : „Nimeni n’a prevăzut că ea va avea să se o^ape cu atâtea cestiuni secundare şi cu atâtea amănunte, ce vedem că’î dau astăzi de lucru. Cine se aştepta buni-oară, că la Conlerenţă se va face propunerea ca Congo să intre in liga generală poştală? Cine ar fi prevăzut, că Conferenţa sau comisiunile ei se vor ocupa in mai multe şedinţe spre a regula disposiţiunî generale de natură umanitară in privinţa importului de spirtoase in acel teritoriu ? Ralia a fost caie a propus a se trage graniţele cele mai înguste importării de spirtoase şi lichioruri in teritoriul Congo in in-leresul moderaţiuniî şi al bunei purtări a indigenilor. Asupra acestui punct s’ah ţinut desb iterî lungi. In cele din urmă ambasadorul lrancez a reuşit să înlăture toate amendamentele şi printr’o formulă să impreune toate punctele de vedere. In această formulă se zice cam următoarele : Puterile representate la Conlerenţă sunt de acord in dorinţa de a Ieri pe indigeni de răul beţiei şi de aceea cată să se ajungă la o înţe- legere in privinţa regulăriî dificultăţilor acestei cestiuni intrun mod, ce conciliază drepturile umanităţii cu interesele legitime ale comerţului. Finanţele egiptene. Pănă acum nici o putere n’a răspuns la nota guvernului englez, relativ la propunerile pentru regularea finanţelor egiptene şi se crede că respunsul nici nu va urma aşa curând. Mai ales cele trei imperie, Germania, Austria şi Rusia ah convenit să aştepte respunsul Franţei, inainte de a se decide sâ’şl, comunice părerile lor in privinţa propunerilor lordului Granville. De aceea respunsul Franţei se adastă cu nerăbdare la Berlin, Viena şi Petres-burg. Intr’aceasta se anunţă din Londra, că in sferele guvernamentale de acolo ar fi disposiţiunea de a mal modifica propunerile engleze. Condiţiu-nea ar fi ca să se înceteze cu orî-ce bruscare a posiţiunii momentane engleze in Egipt, mai cu seamă din partea Germaniei şi să se Iacă loc unei inţelegeri pacifice. Se zice că guvernul englez ar fi dat deja ase inţelege, că dacă puterile voi arăta oare-care bună voinţă, şi el e dispus a achita despăgubirile din Alexandria, a regula da toria flotantă egipteauă şi a plăti regulat cupoanele. ------------------O----------------- DE PESTE MUNŢI Despre starea lucrurilor in părţile române de sub stăpânirea Austro-ungară, citim următoarele in Tribuna din Sibiu: Prin măsurile ce ia, am zis in numărul de ieri, guvernul ne impinge spre unul din cele două extreme. Ceea ce s’a petrecut zilele acestea in Lugoj este o zală dintr’un luDglanţ de măsuri arbitrare, cu care ne strânge guvernul, pentru că doară ne va sili să renunţăm in cele din urmă a des-volta mal departe viaţa noastră românească. Cu căt maî mult ne strânge in acest lanţ, cu atăt mai grea este posiţlunea acelora dintre noi, cari tot maî cred, că este cu putinţă o resol-vare prin buna invoeală a conflictelor dintre noi şi Maghiari şi stărueşle pentru o asemenea resolvare. Şi dacă lucrurile se vor urma tot ca pănă acum, loarte in curând vor pierde cu toţii aieastă credinţă, şi nu ne va maî rămâne de căt să ne aruncăm unii in braţele guvernului, iar alţii să ne a-ventăm spre o politică de aventuri desperate. întrebarea e acum, unde vor fi cet mulţi ? Cercurile guvernamentale vor fi amarnic desamăgite, dacă cred, că se poate găsi intre Români vre-un contingent de Doamne-ajută pentru zestrea guvernamentală : oamenii ca d nu Râ:z sunt straşnic ds rare intre noi şi, u e unul dintre puţinii oameni, pe care nimeni nu ’l poate atinge, fără ca si fie reprobat ds toate cercurile române. Pe acest om ’l-a pus guvernul pe banca acusaţilor. De sigur 'mir şi mii de Români au simţit mai viu de cât insuşt acusaful această lovitură. Căci, la urma urmelor, orî-câi de nemernici am fi, sunt lucruri, care ne sco. şi pe noi din sărite, şi nu ne putem închipui, ca un om, care timp de cinci-zeci de ani au lucrat ca puţini, nă şi petreacă ziiele bătrăneţelor in temniţă. Dacă ar fi fost condamnat d. Bar-tifl, ceea ce voia guvernul, căci altfel nu ’l-ar fi dat in judecată şi n’ar ameninţa cu desfiinţarea curţitor cu juraţi, dacă Maghiarilor li s’ar fi procurat mulţumirea de a «pune la re-coare» pe unul dintre cei mai stimaţi literaţi şi oameni publ.ci aî noştri, ar fi trecut o sufl tre de descuragiare prin poporul romăn, a ceasta da, insă nimeni nu sar mii fi putut incumăta, să susţină principiile de înţeleaptă mo-deraţiune, pentru care acusatul adeseori a fost grăit de rău Ast-fel lovind mereu in aceia, care se sîlesc a menţinea in opinia publică română spiritul de moderuţiune, de care tot mal e incă cuprinsă, guvernul ne impinge mereu spre cele două extreme şi mai ales spre acela dmtre ele, contra căruia nisuim in interesul nostru şi al ţărei. fee poate, ba adese-orî suntem încercaţi a crede, că guvernul va fi voind anume să ne impingă la manifestaţi-unî nesocotite, ca sâ’i dăm pretext de a face faţă cu noi intrebuinţare de mij loace «drastice.» Ar fi insă o proastă politică aceasta. _ Suntem noi Românii destul de trăiţi in rele, pentru-ca să nu alunecăm la asemenea maniiestaţiuni, cănd alţii ne impige spre ele: dacă ar fi să le facem şi n’am avea incontro, le-am face atunci cănd ne-ar veni nouă la socoteală. De mij Idee «drastice» poate si facă guvernul intrebuinţare faţă cu noi, că e mare şi tare, e omnipotent; dar noi nu voim să’i dăm cause binecuvântate pentru aceasta, şi la urma urmelor, cel mai mare serviciu ni-’l face atunci, cănd ne face nedreptatea in mod făţiş, brutal şi repiobat de lumea intreagă. Vrea el să ne împingă pe noi la acte nesocotite, voim şi noi să-’l împingem pe el să se compromiţl in fat lumei şi să ne ridice in ocho poporulu ui nostru prin actele luî de tăţişă nedreptăţiră. * * * Cetim umătoarele in Gazeta Transilvaniei" Un soih de vandalism, îmbrăcat in haina legalităţii, s’a săvârşit iarăşi in potriva românismului. B.blioteca tinarimei române de la şcoala gr. or. români din Lugoş a fost luată cu as alt de către organele administraţiei publice. Solgăbirăul, acompaniat de directorul şi de ua profesor de la gimnasiul magh' ar din Lugoş şi urmat de gen darmi s aii dus la cancelaria comunei bisericesc! gr or. din acel oraş şi a-fiănd uşa biblioteeei închisă, au spar-t’o cu forţa, au ir ""al in sală şi au dus cu s.ne biblioteca de acolo incărcănd’o pe un căruţ. Procedarea aceasta, care a deştept tat curiositatea trecătorilor, aşa in câ-s’au oprit toţi pe loc, privind la stra niul spectacol, ce se desfăşura înaintea ochilor lor, se numesce legali. Intr’adevăr se asigură, că s"au împlinit toate formele legale. Preşedintele comitetului parochial, d. BreJicea-nu, a fast înştiinţat despre intenţiunea organelor administrative in mod oficial^, dar nu s’a presentat cu cheia. Se mai asigură, că d-sa a declarat in şedinţa premergătoare a comisiunei municipale, că fiind consciu de dreptul său va ceda numai şi numai forţei. Legalitatea este prin urmare-pe partea soigâbifăuluî Marsovszky şi a celor cari î-au ajutat să spargu uşa cancelariei bisericeşti. Dar oare se poate zi e cu aceiaşi in-dreptăţire, că fapta aceasta a lor e şi dreaptă, că e şi morală ? Nu maî este de lipsă credem de a apela la sentinţa, s'răbună : Summum jus, summa injuria, spreadocumen ta că faptul memorat, ori-cit de legal r fi el in imprej irările de faţă este in fond un fapt din cele mai nedrepte şi imorale. N’avem de căt să ne reamintim nenumăratele promisiuni şi enunciaţiuDÎ, ce s’au făcut faţă cu noi Românii de către partida de la putere in anii trecuţi. Aceste culminau in asigurarea, c desvoltarea noastră culturală naţionala va fi respectată şi scutită, şi că jertfele ce ni se cer in favorul statului sunt de natură curat politică. Ajunge mal departe să amintim legea de naţionalitate esistentă, prin cure se sancţionează până la un^punct ca-re-care acele promisiuni şi enunciaţiunl adecă cât pi /eşte instrucţiunea primară şi secund 4ră. Vedem pe' fie care zi, cum se res- pactează drepturile, ce le prevede a-ceasţă lege, vedem maî ales, cum ăşî împlinesc cei de ia putere promisiunile lor solemnele : catedrele de liai-bi română se casează, reuniunile de cultură sa disoîvă şi acum a inceput şi vânătoarea in contra cărţilor romă nes :i in masă. Aşi se ’mpiinnes? datoriile luate cu privre la scutirea şi sprijinirea cultu-reî naţionale a unui popor atăt de numeros ca cel romăn ? Dar ne vor răspunje teroriştii de la putere : Urm iţi după lege, şi atunci nimeni nu vă va maî supăra ; dacă insă vă veţi abate de la lege, aveţi să suferiţi urmările. :’nţolege, tot-d’a-una cel mai tare pretinde, că faptele lui sunt cele mii bune şi cele mai legale. Căci ce este legea dacă nu o armi in mâna lui ? Ar fi bine să avem mai puţ ne legi şi r ai multă omeniă, căci ce ne folosesc atâtea legi cănd ele nu se aplică de loc, sau dacă se aplică, se aplică in contra noaatrâ? Cu o voce profitică anunţase Ludovic Mocsary la 1879 tristele urmări ce le va avea călcarea legai de naţionalitate, săvârşită prin introducerea forţară a lirnbei maghiare in şco alele poporale, zicând că naţionalităţile noastre ţin tare la naţionalitatea lor şi cu mijloace morale Maghiarii nu vor ajunge la scop, dar^ou atăt mai puţm cu forţa. Consumatum est\ De mijloacele morale nici vorbă nu mai poate fi, forţa este ,'u ordinea z'leî, forţa cu toate con secinţele eî triste şi dureroase. Aceasta o dovedesce caşul din Lugoş, Dacă nu s’ar tracta de un fapt atăt de prejudicios pacîniceî noastre dos voltârî culturale şi ameninţători de e-sistenţi noastră naţională, ne-am aduce aminte şi de păcatele fraţilor noştri din Lugoş şi le-am zice : Aşa vă tf^bue, dacă nu sciţi să luptaţi cu toţii in unire pentru apărarea vieţ î nâs-ire naţionale ! Dacă in loc sâ vă sprijiniţi unii pe alţii şi causa comună, sprijiniţi cu voturile voastre pe nisce străini, cărora intru n!mic le este de a se face unealta duşmanilor voştri ! ------------------o----------------- CORPURILE LEGIUITOARE Vineri, 14 Decembre. Semitul măntue repede. Congedie d-lor Capeleanu (2 luni) şi Nanu (6 zile). D. Boldur Lătescu interpelează in privinţE ţ udului d< la Buzău şi asupra iinbonătăţiril posiţiuniî cierului de mir. Se trece in secţiuni pentru proiectul servituţdor militare. v -x- La Cameră, lume multă şi de ambe-sexe pentru a auzi pe d. Cogălnieeanu. E vorba să se aleagă maî ăntăiu com:sia bugetară. Pe cănd unii deputaţi trec in secţiuni, pentru a se in-ţelege asupra persoanelor ce trebuesc dalegate in această comisiune, căţî-va rămân in sala şedinţelor şi iuţesc condeiul Lbriceî. Preşedintele neşciind manopera invită pe deputaţi la urnă. Cel de la fabrică se grăbesc a depune buletinele. Manopera insă e dejucată, prin depunerea de buletine numai cu căte un nume, de cei ce erau să fie păcăliţi Astfel la despoierea scrutinului şi după înscrierea voturilor, care ţine mai bine d’un ceas, se constată că nimeni n’are maioritate şi deci votul se declară nul. Astăzi se face a doua votare. Vine interpelarea asupra închiderii graniţelor exportului nostru de vite de către Austro-Ungaria. D Schileru o desvoltă arătând şicanele şi pagubele ce se pricinuesc cu deosebire eomeroiuluî cu rimători. D. Cogălnieeanu, invitat a o des-volta şi dnia-sa, pentru ca ministrul de externe sâ răspundă la amândoi, expune cestiunea in scurt, intrebănd pe guvern, ce are de gănd sâ facă faţă cu această pagubă ce se aduce ţării, prin călcarea convcnţiuniî. D. S tur za răspunde, asigurând pe Cameră, că guvernul şi-a făcut datoria şi exprimând speranţa, că dara vom combate bine epizootia, rigorile poliţiei sanitare a vecinilor noştri nu vor mai fi o dificultate pentru noi. D. Cogălnieeanu, nemulţumit cu râs punsul ministrului de externe, se urcă i tribună, cu Monitoarele de 1875 face istoricul convenţiei comerciale,' combătută cu energie de răposatul le-pur ianu şi de d-nu Cogălnieeanu şi I. Brătianu, înfăţişează argumente e cele mai tari ale sprijinitorilor acelei con-venţiunî, cari se lăudaţi cu garantarea comerciului nostru de cereale şi de vi’e in Austro Ungaria şi demonstrâ, cum una din ramurile avuţiei noastre naţionale este acum lovită de către vecinii noştri, cari au abandonat sistemul carantinei in caz de molimă şi aiă iuchis, printr’o lege, pentru tot-d’a una graniţele lor exp. tulul de vite. Această călcare a convenţmnif, care ne-ar fi dat dreptul sâ denunţăm îndată acest contract bilateral ne aduce pagube de vr o 40 milioane. Interpela-to ui, stăruind numai in partea econo- mică, critică purtarea cabinetului in această cestiuna şi afirmi, că toate măsurile ce s’au luat pentru a complăcea Ungariei, cum inchiderea graniţelor noastre de către Rusia şi corn baterea energică a epizootiei pe oriunde se voeşcc n’a putut să iacă pe vecinii noştri a se intoaroe la respectul coavenţiuaiî, ci au sporit paguba noastră. După ce analiseazi şi critică cuvintele z s9 de d. Dim. Sturza, ia Senat, cănd cj o interpelare identici, pre3intă următoarea propunere : Subscrisii propun să placă onorabilei Camere de a numi o comisiune de anchetă parlamentară, compusă de 9 membri, si a cărei misiune să fie: 1) De a lua cunoşcinţă de corespondenţa guvernului romăn* cu cabinetul din Viena, in privinţa închiderii graniţelor a-ustro-maghiare pentru vitele cornute din România şi a greutăţilor şi impiedicări-lor, ce maî ales la fruntariele ungare se fac importaţiunii rîinătorilor in ţărde supuse Coroanei Sântului Ştefan ; 2) De a păşi la faţa locului, adică in cestiunile producţiunil şi a comerciului de exportaţiune a vitelor cornute, şi anume la Botoşani şi la Craiova, şi puindu-se in comunicaţiune cu autorităţile locale, cu camerile de comerciii şi cu producătorii şi comercianţii de export, să cerceteze toate caşurile privitoarele la inchiderea graniţelor, fie la greutăţile ce intimpină exportaţiunea vitelor şi rîmătorilor in statele austro-ungare; 3) Stă constate pagubele ce se ocasio-nează avuţiei naţionale prin aceste închideri şi impedicări; 4) După săvârşirea acestei lucrări la faţa locului, a se aduce la cunoşcinţă Camerii, incă in sesiunea aceasta, resul-tatul cercetării şi avisul comisiunii des-pte mijloacele cele mai nimerite, pentru restatornicirea liberei şi neimpedicatei ex-portaţiuni a acestui mare ram al avuţiei naţionale, in confirinitate ca stipulaţiunile convenţiunu comerciale, ce există intre Austro-Ungaria şi România. Cogălnieeanu ; — G Pallade ; — G. De-metrianu ; — D. Butculescu ; — Aug. Peşx vov; — I. Lupulescu; — N. Nicorescu ; I. Poienaru-Bordeu ; — Pisoski. D. I. Brătianu ‘critică tactica d-luî Cogălnieeanu, care se fereşte de ori ce ingagiament cănd combate ceva şi caută a’şî lăsa tot-d’a-una o portiţă deschisă penfru a face, de p8 banca ministerială, ast-fel, şi arată că înter-pelatorul s’a ferit chiar de a cere denunţarea convenţiuniî; lapără pe colegul său de la externe de imputările a-dise, căci sfaturile sale de a se îngriji m ai mult de sănătatea vitelor n’are nimic de dojenit; întreabă pa d. Cogâl-ni:eanu, dacă crede că comisia propusă poate să studieze şi să facă mai mult ca guvernul intr’o cestiune delicată, prin caracterul el internaţional, şi foarte însemnată din punt de vedere economic ; spune că guvernul n’a uitat nici o dată să’şl facă datoria şi că dnia-sa speră că, prin corecteţa noastră, vom impune respectul dreptului şi intereselor noastre economice. D. N. Ionescu ceruse cuvântul, dar discuţiunea se închide şi o ordine de zi do încredere in Cabinet se votează. Desbaterea insă asupra moţiunii d»luî Cogălnieeanu va aduce pe d. N. Ionescu la tribună. Serv ciul telegrafic al „Rom,Lib,“ 27 Decembre, 188i — 9 ore dimineaţa. Paris, 26 Decembre. „Le Tempâ" aprobi proiectai de inflinţare pe ţărmurile Mâril-Roşiî a coloniilor germane ş italiene, a căror stabilire va permite să precumpănească supremaţia Engaterei in aceste ţinuturi. Roma, 23 Decembre. Se asigură in cercurile politice că Papa a adresat Ţarului o scrisoare autografă pentru a face şă dispară intipărirea produsă asupra guvernului rus prin afacerea grecilor-un ţî. Se crede că această scrisoare atinge pe lăngâ aceasta şi cestiunea anului at noulea al apostolilor slavi S-t. Ciril şi S-t. Metod.u. Laybach., 26 Decembre. Societatea de scont din Laybach făcând să s> procedeze la cercetarea registrelor sale de casă, a descoperit un deficit de aproape de 80,0 !0 de florini Directorul Zenari s'a emo rî cu o lovitură de revolver, inainto ca să se fi procedat la arestarea sa. Paris, 96 Decembre. Procesul d-neî Clovis Hagues va veni ina-iuţea Ou"ţ:î de juraţi din Sena la 8 Imuarie. (Havas). UICITA11 6.' IN I MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală a judeţului Dâmboviţa. In zilele de 20, 21 şi 22 Decembre 1884, se va ţine licitaţie in comuna Colibaşî, prin con-tro.orul plaiului Ialomiţa, de la orele 10—-4 după am zt, pentru ■''guzar^-a păcurel din puţurile de pe trupurile moşiei Rasva lu-O.’-t'-niţa-Colibaşî, in despăgubirea sumei de lei 62 354 bani 73, datorită de D. A. Suchard. arendaşul acelei moşii, din căsciul IV din 1884. MINISTERIUL DOMENIELOR Neputăndu-se ef ctua ţinerea licitaţiei, in ziua de 29 Noembre 1881, ministerul a dispus a se ţine o nouă lioitaţiune Dublicâ o-"»lă, atăt la prefectura Tulcea, cât şi la ad-ministraţmnea plăşei Badadag, in ziua de 29 Decembre 1881, pentru arendarea pe termen de la confirmare pană la 31 decembre 1886. a carierei do piatra văroasă de la muntele Cetatea-Enişala, comuna Enişala, plasa Ba-badag, pe suprafaţă de 531 matri pătraţi, 32 centrimetri pitraţr după planul ridicat de guardul general silvic respectiv. O ULTIME ŞTIRI Duminecă, cercul socialist din Bucureşti ţine a doua conferenţâ in sala Franzelaru, de ne strada Bateriilor. D. avocat Miile va vorbi despre Proprietate. In aceeaşi zi d. Gr. G. Tocilescu va vorbi, la Ateneu, despre Dacia sub Romani. Astă-seară cercul Junimeî s’adună la d. Maiorescu spre a asculta noua piesă a bardului latinităţii, Ovidiu. Marţi se face alegerea deputaţilor colegiului II din Prahova, lipsit de representanţi pria indisposiţia unuia din presidenţi. Astăzi Camera se va pronunţa asupra moţiunii presintale de d. Cogălni-ceanu, in urma interpelării sale. Textul acestei moţiuni l’am reprodus in rubrica Corpurilor Legiuitoare. Prolestef in contra legii cu plata in aur a dreptului vamal de importaţiu-ne, vin din deosebite părţi ale ţării, spre a opri pe d. Brătianu de la o măsură nemulţumitoare pentru unii comercianţi. Consiliul comunal in şedinţa d’a-seară a organisat un serviciu *penlru cadastrarea locurilor grădinelor şi clădirilor Primăriei şi privigherea lor. S’a prelungit şi centractul cu societatea de construcţii pentru lucrările cele mari pănă la 31 Martie 1885. La serviciul, pentru ridicarea gu-noaelor, care va incepe a funţion=Jde lai Ianuarie, s’au înscris vr’o 700 de-abonaţî. Măsura e bine primită de cetăţeni. ------------------©------------------ Congresul Economic Romăn Domnii membri ai acestui congres si toţi acei ce se interesează de viitorul şi prosperitatea economică a ţârei noastre, sunt rugaţi a se intruni Duminecă, 16 ale curenţi, la orele 2 p m. in localul soeietăţel Concor-dia-Romănă «Casa Filipescu» spre aprocede la alegerea membrilor comitetului economic al jud Ilfov, conform art. 8 şi 9, din aşeză-măntul Congresului. Faţă cu starea economică in care ne aflăm Comitetul Central, deplin convins de datoria ce fle-care romăn incumbă astă-zi mai mult de căt orî-cănd, speră că fle-care se va grăbi a lua parte la această inţrunire. Comitetul Central al Congresului Economic-Român. ---------------©--------------- SPECToAaCXLB SOCIETATEA CONCORDIA ROMANA. — (Localul strada Calvină No. 2 Casa Filipescu) Sâmbăta la 15 Decembre 1814, se va da in localul societăţ-î a treia serată teatrală şi dansaniâ la care d-mi membrii ai societăţii sunt rugaţi a lua parte Preţurile : Pentru membrii societăţii 1 leu — Pentru o perroană introdusă de un mem-b u 2 lei. - Pentru o familie 3 lei. Dr. riiTuNSTEIN Medic, Hirurg şi Mamos 22 fostu medicii pr. in Viena in clinicele lui braun (Boale de femei şi faceri) Uerba (Syphilis şi b61e de piele) Oonsu.ltaJiu.nl de la orele 3—5 p. m. Strada Decebal, No. 20, (in dosulă Bărăţieij- NB. Boalele de găt, gură, nas şi urechi le tratează piintr,o artă specială CASA DE SOIILME G. STERIQ & Comp. No. 18 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI Perioade 15 Decembre îse-*,, ora IO. Oump. Vtnd 5°/o împrumutul Comunal (con- versiunea 8°/« imp. comunal (1883). 50/0 Scrisuri Funciare Urbane . 5°/. Scrisuri Funciare Rurale 817. 82'/, 57» Renta Română perpetuă . 87 88 57» „ amortisabilă . . . »:*/* 927* 6 7o Scrisuri Funciare Urbane • 67» Oblig, de Stat (conv. Rural)' 67. 0 s s Căii. Fer. Rom. 77» Scrisuri Funciare Urbane 7«/» f „ Ruraie. • 77. împrumutul Stern. . . ’ 86 87 87« „ Opponlieim. , Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) Impr. cu prime oraşul Bucur. 30 31 âcţiuni Credit Mobiliar . . . 186 183 , Construcţiuni . . , Naţionale. . . . 233 235 „ Dacia-România . 300 310 , Banca Naţională . . 1200 1250 Fiorinii Valuta Austriaca - 2 4 206 Mărci Geimane , . 124 125 Bilete Fraucese 997. 100 . Englese 247, 25 Ruble Ruseşti 240 260 Aur coatra Argint şi Bilete 14»,.' 1 15'/* Nb. Cursul do mal sus este in moneda ce aui socotit dupâ cursul fiscului. Cupoane se aqult& rar A scAsftmdnt Pentru Adreaa telesrrarae „ST#! tîll“. www.digibuc.ro ROMANIa libera âNlculescu & Comp. (coafer) .;No. {0. Str. Dămneî, Nc 10. Salonti speciala penru tunsa, rasa şi frizată, aranjata din uoa.— 12 rasnrî lei f».—Asemenea şi un bogat asortiment deparfumerie fină. cu preţurile ausc.—Serviciul prompt. re> E ftimin Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr 16. Fi iţii I Gologan, recoman-dâmâ magasiuulâ nostru de Coloniale şl Delicatese clin Calea Victore! No 80, căt şi cel ain Strada Lipscani No. 53, pe lângă acestea posedăm un mare depofl de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la îi-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână" cu preţuri convenabile. Ioaniţin Fraţii, (librari) Strada Lipscani Nr 27 şi Strada Şelari Nr. 18, Jordache H Ionecsu (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine. Joan Pencovicî, (lipscani) Strada Lipscani Ni 24, Specialităţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălărif de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse Vasile Georgoscn, Fabricanţii de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13 Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde ti •■ţ ci , • l -= :M . 1" ■ Bl I TIPO-LITO GR A FI A FABRICĂ DE REGISTRE, LINIATURĂ, STERIOTIPIE Şl GALVAMOPLASTICA X h\ b T -A -r-i al jl JL. 23rjottt-î.33mox, -o ţ i. * aum uii viTmu.upm* UJ-U wtLJiaafe ATELIERUL esecutĂ elegant; TABLOURI GRAFICE. FORTRETE, DIPLOME, CRIRTE. jftŢlDST, 1‘LAM'BI, F.lCrJm.cţc in diferite culori. SinuunmrnrmmnTiintiTinimiwi, : u ACLST SŢABILI-iEUT - efectuează tot 1^1 ul do. lucrârT atinyâtoare de specialitatea .....■-- •• - .... ........... precum; - r‘=rry _r • :Cf-rţT aci i aţi fi ce, Ziare ia orî-ce for i Viate ia diferite limbi, Afişe ia d i fer i tec u lort, • __CompturT, CârţT de visitâ şi de logodnă, Invitat»!' de cununii deces'*. —— - - - ... - Registre pentru toate spec ele de aervic T, „ ^ Bonui-I . 1S.0 p.m J. Predeal-PInejli pi. Pred R. Sin- 1°pl Câmpina PL R. S. p.m p.m dim 5*o 6,, 7*o 6.» 7,. 801 6,. 7», Bor 7.0 8so 9or> 8lO 9** 9&5 s6r. sdr. dim B. Pioniaii-Fotsani-Biicuiwl Staţiuni PI. SM Rom. R _ Rin Sos-DJt. R P1 ■X. Sos. 4 B. PI. Sos. „ R.P1. Kf 1?h. Bnz. |0SpL nSos. • Rest. PI. D. Nord. PIIC- R. Sos. Arătarea trenurilor Ae. | Pers. | tren. Mixte o ni. | o.m. | o.m. |o.m. lo.m. sei. p rn a.m d'i,» n. h. 8.9 12.9 B.,i DI|t'Ţ Rest. 9*o 9a 5 1*5 1*5 7*o 7*o Titll Rest. 11.. 4oo dim p.m 11 0, p;t Sos. H21 p.m 7*0 5*5 12,9 (*»■ R. n. llc* 8» 5*5 1251 Slot Sos. iu. 8*1 p.m lo. mi. k. pi. 12*i 9*5 2,9 Or, SOS. 12, 9s* 2,. bra. r. pi. 1*4 p.m 11.. 3*8 rp B Sos. 2oi 11*5 a.m 3*8 f- ®' R. 1. 3** 1» sdr. a.m 3*5 Im 8.9 9*7 10.. IBIC. Res-,. 5oo 8so IO00 llao 11.. dim p.m aâr. n6p a.m 1 . 0. Bucnrcscl-Verciorova Staţiuni Arătarea tren. Fnl. | Ac JPers o m | o.m. I o.i p.m dirr p.m Aot 9oo 5,o 5«! 6,( 5, 8., 6. 9,. 9m 12«i 12». 12 n6p 10.: 11, lljr li 1. 2,, % 6., 5,: 6., ser 6. 8o. a, io., i)„ î.. 12«i 3, f fi a.m D. Vcrtiorova-Bucureseî Staţiuni Vere. r, P1. TSos, •‘5- R. PI. fim Sos- ura. r. pi. pi. Slat. I08 DU Soc rlL R. PL Titu r Buc.& Arătarea tren Fnl. I Ac. | rers. n. |o.: lo.m. s6r. 7.. 8., 8.. 10» 11» 12,. 12.. 2i 2*1 4a dim a.m. lloo 11.1 11*. îs 8i, 3*i 5*3 6i« p.m sâr. 11.* 12oi 12,» 3, 3*7 5*4 5i 8o* 8** 10c 11,* E- Bucnrescl-Oinrgin Staţiuni unifT Sos. R. PI. Cum. B°P1. Soc R. El. S03. Giurg. Arătarea trenurilor FuL | Peru suit1 Pers. o.m. '«.ir |o.m. o.in. a.m 5*o 7io a.m dim p.m 7io 7*s 740 8*. 8*< 9*o 9ss 9i a.m 5. 5** 6io 7,. 7*i 8i* sâr. ser 8,i 8* 8x8 9: 9*8 lOi p.m G. Tesuciu-Berlad Tec. Beri. R. PI. Sos. Rest. a.m 6i* 8oo dim a.m p.m 5*o lso 7** p.m p.m P. Giurgiii-Biicnresrl K. Bazeu-Galaţi a.m aer. a.m p.m 8*» 7oi UUU. R F1. 2*o 12o. 9*i 8,9 Brăila Sos. R.Pl. 4sx 5oi 8.. 3ji a.m 6*5 10u ftx- Soa. 5,. 11« 9oe DdllJ. R. PI. b*o 4,1 a.m IU 9*5 Sc i. 4** a.m s6r. Uultlţ'i Rest, a.m p.m n6p 11» 32*0 n6p L. flalaţi-Biuen Galaţi R^t' Baub. |°P1 Crâilaf08-Bnz. R. PJ. Sos. Rest.. s6r, 8io 8s& sâr. a.m 4m 4ob a.m M. Galaţi-Măiişeştl Galaţi r PP JOS R. PI. Barb.Sos Tec, I08 . pi. Sos. Bul 12.i 11* lo* 4*i 4,8 4 s&\ 10*0 11 a.m, s6r a.m 8«s 8*o 8*i lloj 11.1 11*4 a.m S. MărăşeştI-GalaţI Mărăs. Tec. ”S08 R.Pl. ._os. R. PI. Barb. rospi. Sos. Plec. a.m p.m 5*o 11 a* 6o* 12 a.m 12*. 8a, 3*. 4*o dim p.m 4< 5, 6, 7. 7, 8, p.m VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, pleca din Vârciorova Marota şi SâmbiUa va gosi la Bucureşti şi Giurgiu Miercurea şi Dumineca. Trenul Fulger C, va pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şi Dumineca şi va sosi la Vârclorova Joia gl Lunea. 0^ Titp-Tîrgovişte S. Ia;I-Dugiifpi Plec. |[rff Rom. r ep’Ruş, s, p.m 2*8 3*. 3*. p.m a.m 11 1 1 p.m P. Tîrgovigle-Titn Titu TergovcştI a.m p.m 10.* 7oo 11*5 8jO a.m s&r. Tcrg. Plec. Titu |“t. a.m 8,0 9*o a.m p.m 4*o 6,o p.ra Q. PloescT Slănic P.. Slânic-Plotsci pi Rest. ri* Plec. Slănic Sos. a.m 10J 12*o p'.ml Slănic P]ec. PL Re»t, p.m 600 7*o p m li*1?- Rus.Pl. lajiC1- T. IJllgllrllI-1""! p.m 2oO 2*1 3a. M p m 4*o 5.. 6.. 1 p.m Călători pentru trenurile Fulger P şt C, vor plaţi a far A de taxa cuvenită pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de 20°/o La aceste trenuri V şi C, se află un vagon Salon-Restaurant. Consuma-ţlunlle es vor plăti după nn tarif special. Orarlul trenurilor dupe timpul de Bucurercî. Staţiuni Smarda P1. Giurg- I°pi Codi |08P1. Buc. g“s • Arătoroa imnurilor Fui. | Ptr8. | Miil. j Ftrs- o.m. I o ni. | o ci | o ni ftm a.m p.m 2*. 8., 8oo 8o* 8,* 9i« 9a* 10,. 10*, 10*. p.m a.m 6. 5** 55j 7o* 7u 8,* 8:s 8*. ser. p.m 2*» 8*8 Sal 4*o hm ti. BerlaJ-Tctncin Beri. Tcc. B PI- Sos. Rest a.m 8*o 10*0 a.m p.m 2to 4»o p.m p.m 8*0 10*. s6r. U- Câmpia? Doftnua tloft. Ploc Sos. a.m 11*0 HiO a.m T. Doftana-Câmpina h(li Plec. Câan._^ p.m 6*0 6t* jbin_ ţţ. Ccrniiioda-Conglanţa Cern. Coiut. Sos- p.m 6» 9,» sdr. p.m 2oo 4.o P.m X. Constanţa Cornavoda Const. ■Frec-Cern.SoB- p.m 2*o 6o* pun dim 9u lin a.m Tipo-iitografîa Ştefan Mibălescu Strada Covaci, 14. AVI S Spre ştiinţa Onor. public, subsemnatul, frizer aduc la cunoş tinţă că rad in perfecţie şi tal părul cum nu se poate "mai bine dupăfigsonomieafie-căruî domn client, şi tot de odată fac şi abonament cu preţuri foarte convenabile. Un sigur ras 50 bani, iar abonamentul â la carte 12 numere 5 leî. Ast-fel dar cred că domnii clienţi vor fi pe de plin satisfăcuţi, precum şi persoanele care ’mî vor face onoarea a mă visita, nu vor avea nimic de regretat. IOAN FLORESCU 2535 coafor Calea Victorii No. 80 vis-c,-vis de F Bruzezi Importanţii O M ACICOFF recomandă map-sinul său din Strada Ca-rol I, sub Hotelu Dacia, lăngă poartă, aprovisionat cu toate articolele de costume naţionale complecte, precum de dame, d® fete, de băeţl orî-ce mărime, velinţe, pănză şi alte articole de industrie naţională şi mal avănd diferite mărfurt turceşti, precum morisce de cafea diferite mărimi, vopsea de pJr prima calitate, feţe de mese de Persia, pantofi şi papuci cu fir, prosape şi papuci de Bursa, Bol angic, cămăşi de baie. fesuri şi orî-ce articole de manufacturi de Paris, de Viena şi de Germania cu preţuri foarte moderate. Cumpără orî-ce tel de şaluri vechi turceşti 3021 www.digibuc.ro Nr. 2232 10 BANI EXLMPLARUL MERGERI 19 DECEMBRE 1884. aşa» şehe ajaSKBeaasj^sii^uw_*. APARE ÎN TOATE ZILELE ABONAMENTELE : In Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 8 luni 8 lei. In Districte: „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10lei. In Străinătate: „ 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG LAURI AN Pentru Abonamente, AnunciurI şi Heelame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihătescu. Strada Covaci, Nr. 14 şi"*la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Soeiete Ravas, place de la Bourse, 8. In Viena : La B emvrich Schaîek, I, Wollzcile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Haniburg: La Adolf Steiner, Gănsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURI LE: Linia mică po pagina IV......................sft bani Reclame pe pagina II-a 5 lei | Roclamo po pagina Ui a 2 b î Scrisorile nefrancate so refusă. Artic.olit nopublicaţl nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redarţiimoa nu osto rosponsabilb ______________ II ^ -----* --------i ~ ...........w, wiuiuui UD auuu^uii puuuu vroi LII a 111 ai j. uiodiuii iowuiuu, ivu.k uiiiiud IUI lîoLU I U>SJ>UJJS:UH ii OBSERV ATORIUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, Marţi 18 Decembre Elemente climatice K R. I AZI 2 ore p. m. 8 ore săra 8 ore dim Temperatura acrului la umbră . • 5.5 4.7 3.1 „ „ maiiinS. . . — — — „ „ minimi. . . — — 2.7 „ „ fără aperător. 6.0 46 2.8 Barometrul redus la 0° 760.8 761.6 762.8 Tensinnoa vaporilor in milimetre . 6.1 61 5.2 Umezeala rolatiră in procente . 91 96 91 ) direcţia dominantă. . E N E. ES.E. E.N.E. \ injoala medie 4.5 5.5 49 Erap^raţiunea apoi 0.0 0.0 0.0 Ploaie 0.0 0.4 0.5 iotinomelrn (0-100). . . • 15 2 2.8 Nebslositatea (0-1C) 9 10 IC Aspectul zilei de ieri: MF.noros totâ ziua, seara ploaio inceată şi mărunta de la ora 7 p. m.-8 şi jum, şi noaptea de la iz 1.—Vont slab. Astă-zî dini. P. noros, vânt slab. Directorul Observatorului: St. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigrade; înălţimea barometrului in milimetre de mercur iu. Iuţeala medie a vântului este dată in metro pe secundă. Evaporaţiunea apei şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade Ia întuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar fi cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n*ar fi vapori de apă. Nobulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 Înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. ŞTIRI TELEGRAP101 din ziarele streine. Berlin, 27 Decembre. Ştirea, că ministrul reşedinţe din Stuttgart corniţele Wesdehlen, va fi numit director a.' fionea in oficiul de externe, este neîntemeiată: <1 in contră este exact, că subsecretarul (le stat Busch se va duce ca ministru reşedinţe la Atena sau la Bucureşti, dar nu ia Kopenhaga. „ , Berlin, 27 Decembre, ziarulie Westphalischer Mercur», organul luî Schorlemer, spune că Centrul e decis săres-pingă şi in a treia lectură postul de director pentru oficiul de externe, cerut de Bismark. ._ , Berlin, 27 Decembre. «Nord. Allg. Zeitung» scrie; Călătoria lu Bismark m Franţa n’a fost hotărîiă şi nic na fost vorba de aşa ceva şi deci e de pri sos a face suposiţiunl asupra primirii lu Bismark in Paris, nici a calcula pe de i parte ce greutate ar putea pune in cum pănă cavalerismul francez faţă cu adversa ml onest, de alta iritaţiun.le artificiale al. minorităţilor ostile. Raporturile ambelor ţer sunt ast-fel, .n cât nu sunt de trebuinţă de mersuri frapante pentru iutărirea lor. _ . , Paris, 27 Decembre. Este neîndoios, că guvernul englez este decis a modifica esential propunerile sale egiptene. Franţa nu va consimţi nicl-oiată la o reduoere a procentelor datoriei fără a se da garanţii pentru un control internaţional. Corpul de espediţiune in Tonkin va pleca cât mal curând şi va fi cel puţin de 15,000 oameni, ce vor H luaţi din diferite corpuri de armată Şi buletinele din Korea indeamnă la grabă. In Paris se prevede o intervenţiuno japoneză sau rusească in Korea şi se preferă aceasta din urmă. Constaninopole, 27 Decembre. In zilele din urma a fosi arestaţi Suleiman-paşa, adjutant al Sultanului, Zie-beiu, direc-*oroţ societăţii de navigaţiune Massussieh si un Oircasian Raşid-beiu. Fusese arestat şi şeful poliţie! palatului Ahmed-beiu, dar a fost liberat. Se zice că motivul arestărilor au fost unele denunţări in privinţa pretinsele ’ agitaţiuni intre (Jircasianî. Lumea se in-doeşte de exactitatea acestor acuzări şi toţi cred oă afacerea s’a produs printr’o prea zeloasă safi răutăcioasă exagerare a unei sub-şcripţiuni pentru editarea istoriei circasiane, Ia care ar fi participat numitele persoane. Constantinopol, 27 Decembre. Negocierile turco-munr,enegrene pentru re-g area graniţei par a ajunge in fine la un resultat. însărcinatul dfc afaceri al Muntene-grului, d. Vucovicî, a primit instrucţiuni din Detinie, prin care se inlătură obstacolele ivite in urmă si se aşteaptă semnarea unei convenţiunî intre d. 'Vucovicî si delegatul Sultanului. 1 ‘ Berlin, 27 Decembre. „Nord. Allg. Zeiti ng“ scrie: Ştirea eronată despre călătoria ţprinţului Bismark la Paris sa născut negreşit,,pentru că medicii au recomandat cancelarului să pelreacă iarna in ţerile de la mează-zi şi mal mult timp să se atp de la ori-^e afaceri. Pentru princesa şe potărise Italia de sud, iar pentru cancerul un loc depărtat, in Madeira, Egipt, Ti-p,s safi Drontheim. Despre o călător e in * ranţa n a fost vorba ae iuc x^aris Preşedinţie Republice!, d. Gi oat astăzi un decret, prin care Louise Michel şi mal mulţi coi procesul anarhiştilor din Lyon. Paria 27 np”o0nity*al DiPl°matique" anu: sili,!1 ,ftr‘va.co1 at »el vor a t u miniştri de la 5 Ian. ui tru cari nu poate fi să se mal EKvTfeiptulut de Bngkzi p o crGs6 1 • a((1 nuuistri nu vor cens riezr f m'n-‘enală Majoritatea m s ezl voeşte a se adresa alte pro rilor. Turcia ar primi propunerile financiare, nu insă şi ocuparea maî departe a Egiptului de către Englezi. ~ ~ -------—------------©--------------------. Serviciul telegrafic al „Rom. Lib.“ 29 Decembre 1884—6 ore seara _ u Sofia, 29 Decembre. Toţi se miră aci cănd văd că, ziarele vie-nezeca „Fremdf.U)iatt,® „Alte Presse" «Ne-e freie.Presse» şi „Wiener Zeitung", au pub’icat numai intăia narte a depeşei adresate din Sofia la 23ji a şi privitoare la cestiunea serbo-bulgară. Ştirea dată de „Alte Presse® in privinţa ranorturilor prinţulu Alei andru cu agentul rus, care ar fi insultat pe prinţul, este pe deplin falşă. Aceste raporturi sunt din cele mai bune. * Londra, 29 Decembre. „limes" declară că Englitera nu poate să părăsească Egypetul şi că toate sforţările ce se >or face pentru a o goni d’acolo, vor produce efectul contrariu. „„ Madrid. 29 Decembre. 1 agubile causate de cutremurul de pâmănt, :e s’a simţit, in provinciile Malaga şi Grenada sunt cu^ mult mai mari, ca după cum se vedea mai nainte. O'parte din oraşul Alhaina sa distrus. 'Victimele cunoscute pănă acum sunt in număr de 250. Paris, 29 Decembre. Jurnalul ofiiial anunţă numirea d-luî Fer-rand la Tanger in locui d-lui Ordega, care urinează d-lul Baron de Ring ca ministru plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti. (Ha vas). A se vedea ultime ştiri pe pagina III a Bucuresci. 18 Decembre > N’am intervenit in desbăterile stîr-nite in Senat, cu prilejul interpelării d-luî Mârzescu. Am maî lăsat să se râciască temperatura, prea încălzită in acele zile, pentru a putea vorbi şi noi, căt se poate de liniştiţi. ‘ Ceî cari ne citesc sciţi că nu suntem ciuşmaniî bisericeî- din potrivă, eî aii putut constata căt ţinem ia biserica noastră şi cum dorim să vedem amvonul devenit o tribună de propaganda moralei creştine. De căt-va timp insă, fie-cine a putut observa o direcţie periculoasă la conducătorii bisericeî noastre. Organizarea actuala a Sinodalul, unde nu intră de căt archiereil şi episcopii, şi lucrările din acest inalt corp monachal, par a tinde nu numai la separaţia bisericeî de Stat şi la o domnie spirituală absolutis-tă, dar chiar la încălcarea drepturilor societăţii laice. Cele întâmplate, in zilele trecute, in betrănul corp legiuitor, aii cam pus in evidenţă, cu toate liberalele declaraţiunî ale tpiscopilor, această tefidinţâ. Senatul a trecut la ordinea zilei, mal mult din prudenţă politică, căci nu voiati părinţii conscrişî să deschidă un târăm nou de lupte, unde pasiunile se pot isbi cu multă învrăjbire, — dar totuşi o parte din observaţiunile d-luî Mărzescu n’aQ râmas fără efect. *• _ * Este in aer o mare nemulţumire in contra stării bisericeî noastre şi s- invinovSţesce, pe drept ori pe nedrept, episcopatul nostru de scăderile ce se constată in bisârică. Este in aer necesitatea de a se maî democratiza administraţiunea bisericeî, reformând legea Sinodului, şi introducând in acest corp bisericesc şi elemente din clerul mirean. Jacă nu şi cetăţeni neclericî. Este in aer trebuinţa d’a se organiza alt-fel seminariele şi d’a nu se mal chirotonisi preot, de căt absolventul distins, care să poată vorbi din amvon norodului, care să’l poată povâţui pe calea binelui, luminată cu atăta înţelepciune de invâţăturile luî Christos. Nu simt oare părinţii episcop! ,aceste curente? Nu va fi oare maî in folosul bisericeî şi al statului ro- mânesc, ca denşiî să se pună in fruntea acestui curent şi a căuta să’l conducă către inaltele scopuri naţionale ? Râu fac capii bisericeî noastre de se împotrivesc curentului, şi e de ttmut că, daca dânşii vor arâta prea multă îndărătnicie, curentul să nu restoarne piedicele şi să nu le rostogolească in râpedele luî curs. Cugete maî mult la aceasta înalţii noştri prelaţi şi vadă daca dreptatea nu este cu noi. Cine scie daca o indărătnicie râQ inspirată nu va determina o reac-ţuine puternică, care să aducă multe tulburări in consciinţe şi mari lovituri monachismulul. * ❖ sfc Votul Senatului nu trebue con-sid; rat ca un triumf al tendinţelor absolutiste in biserică, ci maî mult ca un avertisment dat acelora cari nu înţeleg menirea altarului in societatea modernă. Dacă părinţii episcop! ar întreba in parte pe fie-care senator, care a votat in contra moţiunii d-luî Mărzescu, ce crede despre starea bisericeî şi despre faptele Sinodului, de sigur că vor auzi multe lucruri neplăcute şi afirmarea trebuinţei de a se reforma Sinodul, precum şi de a se îngriji alt-fel de cultura preoţilor. Nimeni nu e mulţumit de ceea ce vede petrecându-se in administraţia bisericeî, şi toate aceste nemulţumiri sunt puse in socoteala episcopatului, care nu pare a se fi îngrijit îndestul de îndatoririle 'sale. Cine ştie, dacă nu se va propune, chiar in sesiunea aceasta prin iniţiativă parlamentară, un proiect de reformă a instituţiuniî sinodale, şi dacă guvernul nu va h silit să primească reforma. Aşa cum stăm cu biserica nu mal merge. Ruina bisericelor, puţina cul-rură a clerului, absolutismul monachal din Sinod, conspiră la ruinarea credinţelor. Cel cari consideră biserica ca c inutilitate costisitoare ori ca o piedică la progres, se pot bucura de acest resultat. Nu credem însă, că şi părinţii Episcopii să aibă această dorinţă. De acea noi, le-am spus mal de mult, să se îngrijească maî cu judecată : de învâţămîntul seminarial, căutând a da preotului o cultură umanitară căt maî dcsvoltată ţ de alegerea preoţilor, aşa in căt să fie nişte adevâraţl ucenici ai luî Christos in propoveduirea adevâruluî în îmbărbătarea cetăţeanului la muncă roditoare, in mângâierea celor ce suferă ; de democratizarea autorităţii, deschizând uşile Sinodului tutulor acelora cari aii interes ca biserica să meargă bine ; de stîrpirea abuzurilor, cari macină tare temeliele acestei institu-ţiunî strîns legate de viaţa poporului romăn. Acelaşi lucru li-1 repetăm şi astăzi, adăugăndu-le : cine are urechi de auzit auză. -----------------o- --------------- CRONICA ZILEI Ieri MM. LL. aă primit felicitări din paitea autorităţilor şi a unui mare număr din societatea bucureşteană, ca urărî pentru aniversarea naşterii M. >. Reginei. Multe buchete frumoase aă fost oferite graţioaseI4'noastre,Suverane. Generalii inspectori al armatei s’aCi adunat ieri, la ministerul de răsboih, şi aii iuceput formarea tablourilor de inaintare. Situaţia casei de economie la i Decembre ne spune, că sunt in aceestă casă depuşi 4,219,702 lei. La i Noembre erafi depuşi 4,045,582 lei. Economiele din luna lui Noembrie aii fost de 317,766 lei, iar retragerile de 143,646 lei. Suma cea mal mare e vărsată la serviri al central, iar prin judeţe la casieriele de Dolj,Brăila, Prahova,Covurlul şi Ilfov. Sumele cele mal mici sunt delaîleamţu şi de la Fălciîi. Ieri a început a doua sesiune a curţii de juraţi din Ilfov. Curtea e presidată de d. consiliar Al. Stoicescu, asistat de d nil judecători Tătăranu şi Djuvara. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror A. Procopiu Dumitrescu. Noul tulburări la facultatea de medicină. Studenţii s’ah adunat spre a impe-dica pe camarazii lor militari de a trece examnenul, ordonat de ministerul de răs-boiă. Scopul a fost ajuns prin protestări sgomotoase şi prin ameninţări- S’aă afişat iarăşi placarde pe ziduri şi pe ferestre, cu inscripţiunea: jos Rămniceanu. Cănd se va slîrşî cu disordinea ? La 6 Fevruarie vor incepe examenele de internat la spitalele dependinţe de Eforie. “ «Românul» ne dă ştirea, că d. G. Can-tacuzino, directorul căilor ferate, va fi numit guvernator al Băncii Naţionale, iar n locul său va fi numit la drumurile de fier d. inginer Duca. Sâmbătă vor lua vacanţele de Crăciun şcoalele, justiţia şi corpurile legiuitoare Mişc ţî de ameninţările crizei monetare, comercianţi) din Galaţi afi adresat Corpurilor legiuitoare o petiţiune, in care propun căte-va măsuri pentru remediarea răului # Vom publica in numărul viitor această interesantă petiţiune D conferinţa de Duminecă a cercului socialist, d. C. Mile a făcut un istorica! proprietăţii, a arătat relele adase de nobilime şi de burghezime proprietăţii, schi ţează fasele prin cari i trecut proprietatea Ia noi, combate teoriele economiştilor considerăndu-le ca nişte falsităţi interesate, şi susţine proprietatea colectivă. In curend va apare Almanach du High-life, pentru anul 1885 , de Claymoor, preţul 1 franc pentru BucurescI; pentru provincie 1 fr şi 50 bani. Acest calendar, o inovaţie, conţine portretele a mal multor doamne, serate teatrale, anecdote, nunta de aur a principelui de Hohenzo lern, baluri etc. A apărut coala a 3 a din biblioteca omului de gust, sub direcţiunea d-lul Bo-nifaciu Florescu. Ea cuprinde dorurile pi amorurile lui Alexandru Deparăţianu. . Cine nu va da 40 de bani, pentru a încuraja această publicaţiune, atât de in-grijită, care ne maî răcoreşce mintea, du-căndu-ne-o prin sfere mal senine ? D. Voinov n’a apărut incă pe banca ministerială, de şi se zice că s’a intors de la Focşani. S’aă confirmat ca primari şi ajutoare : La comuna Urlaţi : d. Constantin Gin gulescu, primar ; d-nil Dimitrie Chiriac şi Tase Anastasiu, ajutoare. La comuna Alexandria : d. S. Mân-dreanu, primar; d-nil P. Stănculescu şi Marin Teodosiîi, ajutoare. La comuna Turnu-Măgurele : d. Zancu Rădulescu, primar ; d-nil Alexandru Stăn-cuescu şi Diman Lazăr, ajutoare. Azi a apărut in Monitor decretul prin care d. dr. I. Fehx, profesor la facultatea de medicină din BucurescI, e numit decan al acelei facultăţi, pentru un period de trei ani. D. D. Botescu, fost şef de biurou. s’a numit controlor fiscal in locul d lui C. Cr stanoscu, demisionat S’a acordat dreptul de a purta semnu* onorific de 'aur 'pentru"serviciul militar de 25 ani : Medicului inspector-general de brigadă, dr. Fotino Androcles.—Colonelului Voi, nescu Sergiu, din disponibilitate.—Loco-tenentulul-colonel Paladi Constantin, comandantul regimentului 8 dorobanţi. — Maiorilor: Bujoreanu Constantin din regi-mentulf 6jjcălăraşî şi Nicolau Dimitrie din regimentul 15 dorobanţi. — Adjunctului clasa I Rentz Nestor, din intendenţa de-positelor.—Căpitanilor : Oprişanu Mihail, din administraţia'centrală^a resbeluîul, Ma-cri Ion din regimentul 2 linie, Lăzărescu Nicolae din regimentul A13 dorobanţi, Ber-nescu Ioan dm regimentul 17 dorobanţi, Moisescu Achilljd'n^regimentul 18 dorobanţi, Şegărceanu|Ioan|'din regimentul 4 dorobanţi, Alexandru Emanoil Ureche din regimentul 24 dorobanţi, Vreta Alexandru din regimentul 23 dorobanţi, Popo-vicî Năstase din regimentul 14 dorobanţi, Şteiănescu Dimitrie din regimentul 21 dorobanţi, Capşa Teodor din regimentul 5 călăraşi, Antonescu Petre din regimentul 25 dorobanţi.—Administratorilor clasa I Nicolescu Leonida, comandantul companiei 2 sanitară şi Bancov Grigore, directorul ţăbăcărieî armatei. O nouă foaie politică: „Gazeta Bu-zeuluî.» «Prin crearea acestui jurnal, zice intre altele numita foaie, noi ne luăm greaua sarcină, atăt pe căt mijloacele noastre ne va permite, să stimulăm atăt iniţiativa privată căt şi datoria guvernului. Credem că arătând tutulor cetăţenilor prin publicitate lacunele generale şi locale precum şi modul ce vom crede mal nemerit pentru îndreptarea lor, vom putea ajunge ca iniţiativă privată să se descepte o dată din nenorocita letargie in care este căzută.» ----------------©----------------- ADRESA CAMERil Discursul .(-lui ION 1SRATIANE. (Urmare şi fine) Onor. d. Cogălniceanu a luat paragraf cu paragraf mesagiul Tronului. Maî ăntâiu a inceput cu ţeranul şi ne a zis : vedeţi ce spune broşura luî Beş-telel ! Dar oare broşura lui Beşteleî te-a^desceptat pe d-ta? Aceea te a făcut să vezi ţară cum este ? D. Beşteleî este ţenâr incă şi are să maî inveţe. A zis d. Cogălniceanu că nimeni nu se^ ingrijesce de ţăran, de sănătatea luî, de instrucţiunea luî. Dar, onorabile domn, cănd ne-aî aruncat pe ferestre din această Cameră, după ce chiemaseşî trăsnetele Cerului asupra acelui care va atenta la libertăţile publice şi la tribuna parlamentului, cănd te-aî scăpat de noi şi ai luat soartea ţăranului in mănă, sciî că ţi-am scris căte-va epistole atunci, şi sunt singurul care te-am criticat prin publicitate de ceea ce al făcut, şi ’mî aduc aminte că mi-ai zis atunci că m’am omorit, cănd susţineam căt rebuia să ne laşi să facem acea mare reformă prin parlament, ca deslegare a unul drept, iar nu ca impunere a unei necesităţi; căci numai aşa puteam da teranuiul con-sciinţa, amorul de proprietate. Atunci ziceam d-lui Cogălniceanu : ţi aî luat o mare sarcină, faci împroprietărirea, dar maî ănteiă să vedem cum o faci şi al doilea, dacă ai luat toate măsurile ca să asigurezî proprietatea in înănâ ţăranului şi tot de odată şi economia generală a ţSrel. Ţăranii au mal fost altă-dată impropriet.ăriţî; in timpurile cele vechi, dar ’şî-au perdut proprietăţile, şi dacă nu veîŞlua mesurl bune, iar acolo vor ajunge. * Văd aci un ve-c*n al meu de proprietate, pe d. Va-silache Jorj, care este din acel vechi profesori din cari au remas numai trei şi cu d-lul patru, şi fac apel la d sa să spună cum se făcea impropriefări-rea. Se făcea intr’un mod equitabii şi drept ? Se făcea in favoarea ţăranului sau in favoarea celui mal puternic şi care dedea bani maî mulţi? ’Ml aduc aminte, cănd a venit comisiunea că ’mî a zis delegatul proprietarilor să scoatem din socoteală toate sădirile. Mă, iertaţi, am răspuns eu, legea zice toate pădurile, şi dacă vel scoate d-ta toate sădirile, nu mai rămâne nimic să dai ţăranului, căci mal tot pământul este sădu cu pruni, şi calci legea. Cu toate www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA acestea mi-a zis că pretutindeni aşa a făcut. Cănd a plecat comisiunea a trimis un delegat la d. Vasilache Jorj şi d. Vasilache Jorj mi-a trimis răspuns, căci era să mă duc a doua zi la Slatina şi mi-a zii poate că nu ştii cum se fac lucrurile in ziua de astăzi, dacă te genezi d-ta să dai bani pune pe cineva. Ei d-lor, aceasta o zic fiind-că onor. d. Cogălniceanu zicea să emancipăm şi pe preoţi cum am ema ncipat şi pe ţărani. Să ferească D-zeu să’î emancipăm tot in felul acela ! Tot in sensul acesta răspundea d. Cogălniceanu şi d-luî Dimitrescu eri, că universitatea de Iaşi este copilul d sale şi e in drept sâ’i ceară socoteala as tăzi. D-sa mai adaogă, că nu numai legea rurală şi universitatea de Iaşi sunt copii ai d-sale, dar că mai este subscris in cutare şi cutare decret, şi eb atunci ’mi-am zis : mulţi copii are d. Cogălniceanu pe cari ’i-a perdut din vedere şi tocmai acum târziu v te să le ceară socoteală. Ei, d-lor, ar fi să caz in inconvenientul in ere ziceam că au căzut unii, dacă aş sta să răspunz la toate căte s’au zis. Las la o parte şi viu la cele intămplate după căderea bietului Principe Cuza. Zic d-lor bietul Principe Cuza, ca să nu credeţi că am avut mare merit şi mare curaj cănd am detronat pe Principele Cuza. Am avut tot acel merit şi tot acel curagiu ce a avut d. Cogălniceanu împreună cu Prn-cipele Cuza ca să facă Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mo-nastireşti avănd de sprijin pe împăratul Napcleon; am avut şi noi acest curagiu fiind-că am avut de sprijin pe Napoleon, căci numai după ce ne-a promis că ţara nu va fi invadată şi că i se vor respecta drepturile, numai atunci am dat de la Paris o depeşe d-luî Rosetti la Bucuresci ca să plătească poliţa. (Ilaritate). N’am avut curagiu nici noi, nici d-voastră, şi să fie bine cuvăntatâ ţărâna lui Napoleon III care ne-a dat tot-d’a-una in cestiunile grave sprijinul său, să nu ne impodobim dar cu penele altora. După ce a venit Principele Carol la 1866, eram ministru, am visitat spitalele din Moldova şi le-am văzut pe toate pline cu ţărani bolnavi de pelagră. Ştiţi că la 1864 a nins foarte de vreme, şi numai acei cari au ştiut sâ’şi atragă in partea lor pe prefecţi şi sub prefecţi au putut să’şl culeagă porumbul. Mie ’mi scria epistatul meu defjla moşie, să mă duc acolo, fiind-că nu vor ţăranii să iasă să culeagă la nici un cocean de porumb. Atunci s’a cules po rumbul pe zăpadă, s’a băgat in magazie ud, iarna a fost ploioasă şi piină de umezeală, ast-fel că in primâ-vară tot porumbul a eşit stricat. Peste douî ani de la reforma d-voa-srtă ţăranii nu voiau să mai lucreze, proprietarii incepuseră să plece de pe la moşii in căt rămăsese câmpul pustiu. Aceasta era pe la 1865. A venit pe urmă seceta teribilă de la 1866, cănd nu s'a făcut de loc porumb, in căt ţăranii au fost siliţi să mănânce porumbul stricat din 1864, care le a adus pelagra, şi acei cari nu au avut porumb de loc au trebuit să se văndâ proprietarului pe porumbul acela stricat, ca să nu moară de foame. Iată, d-lor, in ce stare am găsit noi pe ţărani; cu pelagra şi indatoriţi pănă in găt şi pentru vecie, nici un spital rural, şi fără D’ol un ajutor. Ce am făcut noi, partidul liberal ! Mal ăntăiu legea intocmelilor agricole care de şi reounosc şi eu că nu este bună in toate părţile ei, dar are totuşi şi părţile sale bune, care pentru moment împacă pe ţărani. iDcă o dată zic că legea tocmelilor agricole are şi părţi rele şi am cerut acelora cari o sprijineau să scoaţă acele părţi rele, să scoaţă acele articole, cari şi ţăranilor şi proprietarilor le sunt vătămătoare ; dar nu am fost ascultat. Cu toate acestea prin acea lege s’a făcut un mare progres. Am creat apoi creditele agricole pentru care mai de ună-zî v’am mai cerut un nou credit ca să putem indoui capitalul şi dacă va fi trebuinţă vă vom cere ca să intreim şi impătrim capitalul acelor instituţiunf. Noi am rugat pe d. Cogălniceanu să creeze acele instituţiuni, dar d-sa nu a voit. Am făcut ambulanţe militare pe cari să le^putem avea nu numai pentru trebuinţa armatei şi pe timpul resboiului, dar să le avem şi pentru timpul de pace pentru trebuinţa ţăranilor, şi dacă pănă acum s’au făcut două, la anul viitor vom avea mai multe, şi s’aii dat îngrijiri la mii de ţărani două ambulanţe, dintre cari una este in Mehedinţi şi cea-l’-altă in Vrancea. De ce dar v’aţi supărat cănd v’am rugat să nu spuneţi lucrurile alt fel de cum s nt, sau, după expresiunea pe care ’mi-a dat-o d-nu Maiorescu, să nu mistificaţi adevărul ? Cele ce vă spuseiu nu sunt lucruri secrete, sunt cunoscute de toată lumea şi nu mai puţin şi de d. Cogălniceanu. De ce dar d sa le neagă şi ne aduce nişte imputări pe cari nici insuşî d-sa nu poate crede căt le merităm ? De ce alt de căt numai spre a’şt vărsa veninul ? Ai vorbit de preoţi. Dar nu’ţi aduci aminte că eu şi in privinţa aceasta ’ţi-am adresat o scrisoare ? ’ţi-am adre-sat’o ce e drept sub numele unui preot din satul Sămbureni, dar era adresată d tale şi te-am rugat ca şi preoţii să fie consideraţi de clăcaşi şi să li se dea pămănt şi lor. Negreşit că nici un preot de sat nu era clâcaş, nu făcea clacă, Mar copii preoţilor făceab. Prin urmare, de ce nu te-ai gândit atunci la statul maior spiritual al poporului romăn ? Ataci înaltul cler. Mai ăntăiu mă iartă să’ţi spun că ai§ făcut o eres.e zi-cănd că biserica ortodoxă are basele sale in doctrinele liberilor cugetători. D-lor, biserica ortodoxă este democrată, dar ea are dogmele ei, care nu se pot schimba fără mvoirea Sinodu- lui. Nu fie-care vlădică poate a schimba dogmele, Dacă ne vom pune pe acest tărăm, s’a dus biserica noastră şi viaţa noastră e in biserica orientală ; prin ea am jucat un mare rol in trecut şi nu trebue să eşim dintr’ănsul. Suntem autocefali, dar suntem legaţi de biserica Orientului; am vărsat mult sânge noi pentru Christianism, mai mult de căt cei-ce au tras foloasele. Pănă acuma noi nu avem istoria făcută. Ai protestat cănd ’ţi-a zis d-nu Ma iorescu sau d-nu Dimitrescu, nu sciu care din douî, că tăcuseşi din pre aţi funcţionari aî Statului, d-ta care protestezi in contra funcţionarismufui ; d-ta care ai zis că Statul a absorbit toată activitatea naţională prin înmulţirea funcţionarilor. Sunt juni aici, şi trebue să înţeleagă ce este in fundul cuvintelor. ^ D lor, cum am crescut noi numărul funcţionarilor, cum am absorbit activitatea socială? Intâiu, am luat regia tutunurilor c n mâinile streinilor; am luat drumurile de fer din mâinile străinilor; am luat spirtoasele din mâinile speculanţilor ; am înfiinţat Banca Naţională, etc., etc. Am făcut rău ? Ce ? Era activitate naţională acele specule ale streinilor cari erau aci şi ne sugeab sucul nostru ? S’a făcut mai de ună-zî o interpelare şi cred că tenerul deputat careafâcu-t’o a fost o victimă, sâ’mi permită să ’i-o spun ; se dedea . atisfacţiune Băn-cei României, pe care au fost siliţi chiar acţionarii s’o pună in condiţiuni | a nu mai fi o bancă streină, ci o bancă naţională. Să nu cum-va aceste teorii ale d-luî Cogălniceanu să vă pună in ostilitate cu recumpărărea căeî ferate de la Roman la Suceava, fiindcă şi această trebue să o iacem şi va creşte şi aceasta numărul funcţionarilor. Dar să dea D-zeu să nu se facă in România de căt numai sporiri de această natură care iau din măna streinilor afacerile noastre. (Aplause.) Cănd ziceam adineaori că d-nu Co-găl_ ceanu a făcut din prelaţi funcţionari, şi incă funcţionari amov bili, el vedeam fâcănd un gest de negaţiune. Nu’mi aduc aminte dacă legea e făcută de d-nu Cogălniceanu ori de alt cineva, dar iau şi cele bune ale regimului care s’a inaugurat prin lovitura de Stat de la 2 Maiu. AI făcut aceasta pentru că aî voit să absorbi ca dictator voinţa tuturor. Şi era ceva natural acesta. Cănd s’a deschis cel d’ânteiu Par lament nu eram aici, nu câ’mi era frica să mă omoare cine-va, după cum ’I e frică d-luî Cogălniceanu să se ducă la Huşi, cănd nu este ministru... O voce : Şi Mărza prefect. D. preşedinte aL consi ului : Eb nu mă tem nici o dată. Eram atunci la ţară, căci ’mi caut eb siDgur moşiile. Dar pe ce bănci erau prelaţii ţe-ret atunci? Şi erau numai prelaţi ortodox! ? D. M. Cogălniceanu : N’am înţeles. D. preşedinte al consiliului: Nu sciu, n’am văzut. (Ilaritate.) Mi se pare că erau prelaţi şi de alte religiuni la serbarea mare care s’a făcut.... O voce : Erab şi rabini. D. M. Cogălniceanu : Cer cuvăntul in cestiune personală. D. preşdinte al consiliului : Dacă e vorba de cestiuni personale, eb ar trebui să vorbesc trei zile ; dar voib să vorbesc numai despre acele lucruri care noi bătrânii avem datorie să le punem in cunoscinţa tinerilor, (aplause), ca nu cum-va să se ameţească să cadă in păcatele trecutului. Noi care eşiam dintr’un nenorocit trecut aveam multe păcate, multe defecte : credeam că servim causa naţională căştigănd favoarea străinilor, dăn-du-le concesiuni; aceasta era o scusă. Eu cănd m’am dus să dăm memoriul lui Napoleon pentru resturnarea lui Buzd, văzusem pe Oppenheim, pe Bam-berger şi alţii cari toţi intraseră In companie, unii in regia tutunurilor alţii in alte afaceri. Era să se dea şi salinele, şi vămile şi tot. Toţi aceştia erau pe listă, ’i ştia şi Napoleon : şi in memoriu pusesem şi aceasta : căpe Cuza voim să’l dăm jos, pentru că vinde tot străinilor. Napoleon a zis că aveam dreptate. Ei, d lor, Napoleon era prea ros cu viaţa ca să mai fie bigot; dar era o parte din curtea sa care era foarte bigotă, şi ai noştri credeau să câştige partea aceea a curţii care devanise stăpână a lui Napoleon, s’o câştige cui-deea că noi trecem la catolicism, Negreşit că in condiţiuniie acestea nu puteaţi să faceţi să se ridice clerul romăn, căci vă contraziceaţi cu ceea ce ziceaţi acolo ; şi numai atunci când prelaţii români şi Camera a voi t să ridice clerul romăn şi materialmente şi moralmente, numai atunci după bă-tăliă mulţi viteji a’ţî venit şi d-voastră la aceste idei. Trebue, d-lor, să punem in condiţiuni şi pe cler şi pe profesori de a da tot ce trebue să dea acestei ţări. Să ameliorăm posiţiunea clerului, să facem legi căt de aspre, dar care să’l rădice iar nu să’l feştelească. Onor. d. Dimitrescu, căruia ’i sunt foarte recunoscător, cu această oca-siune a desfăşurat un program al învăţământului şi nu sciu pentru ce noi bărânii facem imputări celor tineri cari vin pentru ăntăia dată inaintea naţiune! să atingă cestiunile vitale ale ţărei, ca cum aceasta ar fi monopolul nostru al bătrânilor ; să’î lăsăm şi pe dănşil să spună ceea ce au pe inima lor. Ce a spus onor. d. Ionescu şi mal ales d. Dimitrescu, care a fost atacat cu atăta înverşunare ? A zis : d-lor, acestea sunt ideile mele, aştept pe ale d-voastre şi voib vedea dacă trebuie să le modific. Şi in adevăr aşa se face lumina asupra cestiunilor ce avem să resolvăm. Pentru clerul romăn Parlamentul naţiunei cred că va face ast-fel ca să ajungă la înălţimea unde trebue să ajungă. Onor. d. Cogălniceanu a atins şi cestiunea armatei zicănd că cu nedreptăţi aducem nedisciplina şi ast-fel desfiinţăm oştirea. Ei, d-lor, să nu facem pe tineri sceptici, să fim mai modeşti. 3ă nu vorbim nici de prea multă moralitate, căci de unde ara eşit nu pu. team să nu eşim mânjiţi mai mult sab mai puţin. Cei tineri es din o sorginte superioară, şi dacă vor cădea in păcatele noastre, va fi vina lor, nu a imprejurărilor. Să nu le prea vorbim de moralitate, căci ar putea Începe să nu mai crează intr’ănsa; căci in faptele noastre tare am păcătuit. Apoi d-voastră vorbiţi de oştire ? d-voastră, care, cănd eraţi la putere o întrebuinţaţi ca să faceţi lovitura de Stat, să daţi pe deputaţi afară din parlament pe fereastră? D-voastră care a’ţi intre-buinţat’o la alegeri ? Ziceaţi că prefecţii şi sub-prefecţi n’au altă misiune in Stat de căt să facă alegeri. Şi această nedreptate a comis’o şi d-nu Carp. Fac apel, d-lor, la toţi acei cari au fost in intimitatea mea să vă spună tdacâ eb in tot timpul alegerilor n’am luptat cât am putut ca să impedic administraţiunea d’a se amesteca in alegeri. Mai ales pe cei nărăviţi, fiind că erab unii cu obiceiuri vechi, pe aceia ’i-am şi suspendat, căci fără voia lor s’ar fi amestecat, in tocmai ca copiii când le dai drumul. Dar d-voastră strigaţi contra prefecţilor şi sub-prefecţilor, cari, cănd venim şi cerem suprimarea unui subprefect dinjudeţnl d-voastră, d-voastră cu toţii spuneţi că piere judeţul! D-lor, administraţiunea se indrep-tează şi se va indrepta din zi in zi, şi onor. d. Cogălniceanu şi onor. d. Te-riachiu au presentat câte un proiect de lege in privinţa administraţiuneî; in amândouă acele proiecte de legi ad fost şi ideile mele. Acele proiecte de legi le vom aduce in discuţiune şi vom face modificările trebuincioase pentru ca ast-fel să asigurăm posiţiunea lor şi să nu ’i mai lăsăm să fiâ la capri-ţiul şefului lor. Permiteţi-mi insă a nu face cum s’a vorbit aci, căci am părea atunci a fi o naţiune căzută in fărimi-turi, că nu mai e nimic constituit, nimic garantat in România şi cine nu cunoasce poporul romăn ar putea să intre la grije despre noi. S’a |zis, d-lor, că suntem in ajunul unei catastrofe financiare, că nu mai avem administraţiune, că totul e pe drumul peireî. Ei ! d-lor, cine cunoasce istoria României scie că ab fost epoce in ţara românească, ca la 1821, ca la 1848, cănd nu mai era in ţară nici o administraţiune, şi cu toate astea, desor-dine in România n’a fost. (Aplause.) La 1821 nu s’a mişcat un fir de păr din capul nici unui Romăn, cu toate că România nu avea administraţiune ; liniştea şi autoritarea o ţinea poporul romăn. Şi chiar aşa să fie cum ziceţi d-voastră, să nu credeţi că România va cădea in desordine, in descompunere. (Aplause), D-lor, vib la paragraful cel din urmă, care a fost marele cal de bătaie al FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 18 Decembre — 5 HECTOR MALOT ORFAN! PRIMA PARTE III Negreşit că am dormit toată noaptea sub impresiunea mâhnirel şi a temerii, căciadoua-zi de dimineaţă deş-teptându-mă, prima mea mişcare a fost să ’mi pipăi patul şi f,ă mă uit in jurul meu, ca să fiu sigur că nimeni nu m’a luat din acel loc. Dimineaţa, Barberin nu ’mi-a zis nimic, şi începusem a crede că proiectul d’a mă trâmite la ospicib era părăsit. Fără îndoială că mama Barberin ’i vorbise şi ’l hotârîse să nu mă ducă. Dar indată ce sună două-spre-zece ore, Barbarin ’mi zise să ’mi iau cascheta şi să ’l urmez. Speriat, ’mi îndreptai privir'le spre mama Barbarin ca să ’i cer ajutor. Dar, pe nebăgate de seamă ’mi făcu un semn care ’mi spunea că trebuia să mă supun ; in acelaşi timp mă asigură cu o mişcare din mână;- -nu mai aveam de ce să mă tem. Atunci, fără să zic un cuvânt, 'mi luai drumul după Barberin. Distanţa era mare de la casa noastră pănă in sat: e cam un ceas de mers ;—şi această oră trecu fără ca să ’mi adreseze un singur cuvânt. Mergea înainte, incet, fără nici o mişcare din cap, şi, dm timp in timp, se in-torcea dM-dată cu tot corpul, ca să vază daca ’l urmez. Unde mă conducea ? Această cestiune mă neliniştea, cu toate semnele asigurătoare ce ’mi făcuse mama Barberin ; şi ca să mă sustrag de la un pericol pe care ’l presimţeam fără să ’l cunosc, mă gândeam să fug. In acest scop, incercam să rămâiu in urmă; cănd eram să fiu destul de departe, aveam de gând să mă arunc in şanţ "unde nu m’argfi putut urmări. Mai ântâiu, se mulţumi a ’mi spune să mă ţiu aproape de dânsul; dar indată, ’mi înţelese neapărat gândul, mă luâ de mână. Trebuia să ’l urmez, şi l’am urmat. Ast-fel, intrarăm in sat, şi toată lumea ’şi intorcea capul ca să ne vază trecând, căci aveam aerul unui câine rîios ce era dus legat. Pe cănd treceam pe d’inaintea ca-fenetii, un om care era pe prag, chemă pe Barberin şi ’l ruga să intre ină-untru. Acesta luându-mă de ureche, mă făcu să trec inaintea lui, şi, după ce am intrat, închise uşa. Mă simţii mai uşurat; cafeneaua nu ’mi se părea un loc periculos ; ş’apoî, de altă parte, era o cafenea, şi de multă vreme voiam să ’I trec pragul. Cafeneaua ! Cafeneaua birtului No-tre-Dame ! Ce putea fi in ea ? De câte-ori nu ’mî pusesem această întrebare! Văzusem oameni eşind din cafenea cu figurile iluminate şi cu picioarele împleticite ; trecând pe d’inaintea uşii adesea auzisem strigăte şi cântece, care făceau geamurile de se cutre-murab. Ce făcea lumea acolo ? Ce se petrecea in dosul acelor perdele roşii ? Acum era să aflu in fine. Pe cănd Barberin se aşeza la o masă cu stăpânul cafenelii care ’l chemase să vie inăuntru, mă aşezai lângă cămin şi începui a privi in jurul meb. In colţul opus cu acela pe car* ’l ocupam, era un bătrân inalt, cu barba albă, imbrăcat intr’un costum bizar, aşă cum nu mai văzusem. Pe perul lui care îi cădea in lungi plete pe umeri, sta o pălărie mare de pâslă cenuşie. împodobită cu pene roşii şi verzi. O piele de miel, cu blana inăuntru (cojoc) ’î strângea talia. Acel cojoc nu avea mâneci, şi, prin două găuri deschise la umeri, eşeau braţele imbiăcate du o stofă de catifea care odinioară fusese albastră. Ciorapi mari de lână i se urcab pănă la genuchî, şi erau strânşi in panglice roşii care se încrucişau de mai multe ori in jurul picioarelor. Sta lungit pe un scaun, cu bărbia rezemată in măna dreaptă; cotul sta pe genuchiul încovoiat. Nu văzusem mci-o-dată o fiinţă vie intr’o posiţiune aşa de liniştită ; semăna cu unul din sfinţ'I de lemn ce erab in biserica satului. Lângă dânsul, trei câini grămădiţi unul intr'altul se încălzeau lâră să se mişce. Pe cănd priveam pe acel bătrân cu o curiositate mirată, Barberin şi stăpânul cafenelii/vorbeau incet şi auzeam că de mine era vorba. Barberin spunea că să coborâse in sat ca să mă ducă la primar, ca acesta să ceară de la ospiciu o pensiune pentru întreţinerea mea. Aşa dar numai aceasta putuse obţine mama Barberin de la bărbatul său, şi inţelesei îndată că daca Barberin avea vr’ un avantaj să mă ţie lângă dânsul, apoi nu mai aveam nimic de temut. Bătrânul, fără să aioă aerul c’aude, asculta de asemenea ceia ce să zicea, d’o-dată ’şî intinse spre mine măna dreapta, şi advesăndu-se lui Barberin : — Cu acest copil nu şeii ce să faci? ’l întreabă el cu un accent strein. — Cu el. — Şi crezi d-ta că administraţiunea ospiciiior din departamentul acesta o să’ţi plătească dâdăcitul copilului ? — Negreşit, daca e orfan şi e lăsat in sarcina mea, trebue ca cine-va să plătească pentru dânsul ,• mi să pare că cer un lucru drep. — Aşa este ; —dar crezi d-ta că tot ce este drept se face ? — Nu — Ei bine, sunt convins că nu vei obţine nici-o-dată pensiunea pe care o ceri. — Atunci, se va duce la ospicib ; nu e nici o lege care să’l silească să stea in casa mea, cănd eu nu vreab, — Ai consimţit la început să’l primeşti, ai luat, prin urmare, sarcina să’l ţii ia d-ta. — Ei bine, nu’l mai ţib la mine ; şi chiar de ar trebui sâ’l arunc pe stradă, tot mă voib scăpa de el. — Poate că ar fi un mijloc să scapi de el numai de căt, zise bătrânul, după un moment de gândire, ba chiar să câştigi ceva. — Daca ’mi dai acest mijloc, plătesc o butelia de vin, şi încă cn toată inima. — Comandă butelia, şi lucrul e ca şi făcut. — Sigur? — Foarte sigur. — Bătrânul,sculăndu-se de pe scaun, veni dş să aşeză vis-a-vis de Barberin. Lucru curios, in momentul cănd să sculă, cojocul fu ridicat printr’o mişcare pe care nu ’mi-o puteam es- lica; să părea că are un câine şi sub raţul stâng. Ce avea de spus ? Ce era să se in-tămple ? ’L urmărisem din ochi cu o emoţiune crudă. — Ceea ce vrei, incepu el, este ca acest copil să nu’ţi mai mănânce pâinea multă vreme, — nu e aşa ? sau claca o va munca, să ţi să plătească. — Foarte adevărat, pentru că .. — Oh! motivul nu mă priveşte, n’am trebuinţă să'l cunosc ; ml-ajunge să şciu că nu mai vrei să ţii copilul; daca e aşa dâ’mi’l mie, mă insărcinez eb cu el. — Să’ţi’l dab ! — Fireşte ; nu vrei oare să te scapi de el? Sâ’ţl dab un copil ca acesta ? Un copil aşa de frumoSj căci este frumos, priveste’l. — L’am văzut. — Remi ! vino incoace. Mă apropia! de masă tremurând. — Nu’ţi fie teamă, micule, zise bătrânul. — Uită-te la dânsul, continuă Barberin. Nu zic că e un copil urăt, Daca ar fi fost aşa, nici nu ’ţi’ i’aş fi cerut; cu monştrii n’am ce face, — Ah 1 daca era un monstru cu două capete, sab cel puţin un pitic... — N’ai fi mai vrut sâ’l trămiţl la ospiciu ;— şciai prea bine că un monstru are valoare, şi poate cine-va trage un profit, închiriindu’l, sab speculân-du’l el însuşi. Acesta insă nu este nici pitic nici monstru ; fiind ca ori ce om, nu poate fi bun de nimic. — E bun să muncească. — E prea slab. — E slab ; din contra, e puternic ca şi un băiăt deja format, şi solid, şţ sănătos ;—uite,priveşte-’I picioarele, ai văzut vr’o-dată altele mai drepte? Barberin ’mi ridică puţin pantalonul. — Prea supţire, zise bătrânul ? — Dar braţele? continuă Barberin. — Braţele sunt tot ca picioarele; poate să umble cu ele, dar nu pot re-sista oboselii şi miseriilor. — El să nu resiste ? Dar pipăie, domnule, pipăie chiar d-fa ! Bătrânul ’şi trecu măna descărnată pesfe picioarele mele, şi dete din cap cu un semn de nemulţumire. (Va urma). -------------------O-------------—------ www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA * opoJţiuneî, fie mica minoritate, fie marea individualitate, D. Cogălniceanu spune că se vindea pentru 40 milioane, se vindea nu sciu ce, şi că intra aurul in ţară cu pungi mari de tot. Apoi, d-le Cogălniceanu, şi eu sunt bătrân şi tată-meu era boier şi poate nu mal puţin insemDat de căt tatăl d-tale, dar tatăl meu era unul din cel d’ăntâiu agricultori, şi unul din cel mal mari comercianţi din Valahia. Am văzut desagi de sfanţi, dar pungi de aur, nu. Cănd am citit mal de ună-zl al doilea articol asupra criseî monetare al d-lul Xeuopol, care pare a fi tot in ideile acestea, mî-am adus aminte de timpii aceia din frageda mea tinereţe, cănd citeam pe Platone, pe Aristotele, pe Pliniu cel vechili, şi, dupe ce i-am citit ’mi am zis : aceştia sunt oamenii cel mari al clasicităţeî antice, cari spun atâtea absurdităţi? căci Pliniu zicea că o bătălie mare trebuia să se prevază, care in adevăr s a şi intămplat, fiind că se născuse un viţel cu două capete. (Ilaritate) Mal in urmă insă, am văzut din aceasta că nici geniele cele mai mari nu pot să devanseze ideile cu secolele. In adevăr, că era aur mult in pungile unora din Iaşi, dar nu in puDgile noastre ale propnetariloiţ pe noi proprietarii ne aveau alţii in punga lor, şi aceasta a fost una din căuşele care a făcut de s’au dus bieţii boieri; căci dacă aurul era in pungile lor, nu’şî perdeaă toate moşiile. Vorbiţi de crisă"?* Dar crisă este nu numai in ţara românească, este o crisă care bănţue nu numai Iiomănia, ci toate societăţile civilisate. D. Cogălniceanu zice că citesce mull; dar şi eu citesc foarte mult, fiind-că nu dorm de cât foarte puţin noaptea, şi mă mir cum de n’a citit d-sa nimic despre crisa teribilă care este in Rusia. Nu vedeţi cum băncile acolo pe toată zioa cad ? nu sciţi că agiuf in Rusia este de 30 la sută, in Austria de 20 la sulă... O voce : Tot-d’a-una a fost aşa. D. preşedinte al consiliului: Tot-d(a-una a fost agiul urcat, insă nu cum est acum. Nu vedeţi căte fabrici se inchid in Rusia, in Boemia ? A'ţl vă. zut cum banca fonciară din Boemia ’şl-a contenit lucrările; a’ţl văzut cum merg de ră« toţi proprietarii si toţi ţăranii cari cultivează sfeclele,* căci astăzi n aii mijloace să le cultive, şi notaţi bine că in Boemia industria cea mal mare este acea a zahărului. Aţi văzut cum merge comptoire d'ecompte din Viena? D. M. Cogălniceanu ; Am văzut. D- preşedinte al consiliului : Negreşit că nenorocirea altora nu trebue să ne consoleze pe noi, dar faceţi corn-paraţiunea şi veţi vedea că noi stăm mal bine. Să dea Dumnezeu să nu fim mal rău de aci înainte, dar pănă acum, in comparaţie cu alte ţări, noi stăm mal bine. Dacă dar crisa este in toate părţile, cum voiţi d-voastră ca noi tocmai să găsim panaceea care să facă ca răul să nu ne atingă căt de puţin. Dar onor. d-nl, dacă noi lăsam căile ferate in mâinile streinilor, dacă banca de circulaţiune şi de scompt o dedeam streinilor, dacă creditele agricole, dacă drumurile de fer, dacă toate nu eraii in mâinile noastre, credeţi d-voastră că crisa ar fi fost mal mică ? întrebaţi pe străinii cari aii venit pentru trei zile in România, şi cari nu aveau nici o legătură cu nimeni, şi vedeţi cu ce impresiune aţi plecat. Ungurii cari au venit din Parlamentul maghiar au rămas înmărmuriţi de atâtea progrese ce am putut face cu aşa de puţine mijloace. Acesta, d-lor, este meritul naţiune! române, pe care noi n’am încătuşat-o, căci vă rog să’ml arătaţi un singur act din partea mea, care să fi mărginit libertăţile şi controlul naţiunii asupra mea. De aceea libertăţile sau desvoltat, au luat un avănt puternic şi ţara a putut face ceea ce a jăcut şi sper că va face înzecit de aci înainte. (Âplause.) El! d-lor, zicea d. Maiorescu, că nu suntem pe rose, că Orientul este in transformare radicală. Nu se scie cum va fi deslegatâ cestiunea Orientului, nu se scie cum va fi acel desnodămănt care poate să aducă o mare schimbare in... Cantemir ar zice : in republica europeană, fiind-că pentru el tot ce era o colectivitate, era o republică. Domnilor, cănd Constantin a făcut a doua capitată a Imperiului român in Oons.antinopole, prin aceasta a deschis căderea Romei. Oine-va pune măna pe cheilb Bosforului are se devină pentru mult timp stăpânul Europei. Ne a zis d. Maiorescu să fim gata penWi acel timp ; ear, ca să fim gata. ue să fim uniţi, trebue ca toate puterile române să fie la un loc, in-r un singur gând, intr’o singură voin-siD8'ură acţiune, pentru a tnrr6a-S^ ros^&m la acele mari lovita^ Pu^em ©şi nestriviţi, şi mal cât uiarl, şi maj glorioşi de luno-if1 a ^evca• (Aplause pre- tung-ite şi repecite). F v din afara Germania şi Anglia. «Monitorul oficial» german a confirmat ştirea, că navele germane de res-boiu au ocupat mal multe puncte din Guinea nouă şi Britania nouă, unde coloniile şi staţiunile comerciale germane vor fi supuse protecţiunii imperiului. In urma acestora presa engleză a inceput să ’şî exprime îngrijirea de întinderea nemăsurată a puterii germane la coasta sudică a Africeî şi in Australia. «Times» declară, că membrii cabinetului Gladstone sunt nedemni de a mal sta la posturile lor. Această foae publică epistole din Australia, in cari se lace cunoscut, că această colonie va refuza de a se supune metropolei, dacă nu va împiedeca pe Germania de a ocupa Guinea nouă. «Pester Lloyd» scrie in privinţa a-ceasca :«Nu se poate contesta că Germania a procedat intr’un mod cu totul legal, ba chiar loial, căci nici una din acţiunile sale nu le-a executat in secret sau cu forţa, ci ele au fost a-nunfate de mal ’nainte şi s’au realizat numai după ce zăpăceala lui Glad-sţone şi a lordului Granville s’au manifestat in modul cel mal deplorabil. De aceea, cu toată supărarea foilor engleze, nu se găseşte in ele nici un cuvânt de atac contra Germaniei; toată furia este îndreptată contra guvernului propriu. împrejurarea, că nu Rusia, mcî Franţa, ci o putere, pănă azi fără politică transoceanică , la prima el ivire pe acest teren f;.ce să se clatine intreg imperiul britanic, aceasta pune in relief şi mal mult umilirea Marei Britanie şi triumful Germaniei. Nu ştim dacă Anglia se va resigna admiţlnd ceea ce este inevitabil, sau dacă va indrâsni să lupte serios cu Germania pentru acea posesiune depărtată—un lucru insă e sigur : Prin ţul Bismark a dat d-lui Gladstone lovitura de moarte, după cum odinioară cu o lovitură a făcut imposibil peGor-ceakofF.» Macedonia «Daily News» primeşte din Constan-ţinopol următoarea ştire : «Ambasada italiană, austriacă şi rusească au trimis representanţî in Macedonia, ca să relateze asupra situaţiunil din acea provincie. Maiorul Trotfer a fost însărcinat cu o misiune analogă din partea Britaniel. In toate dările de seamă se vorbeşte de anarhia şi de lipsa complecăa orî-ce protecţie pentru viaţă şt avere. Poarta se scuză zicând, că mulţî emisari austriac! şi g'recî pre-dioă pe sub mănă rebeliune şi s’au făcut multe arestări de pretinşi emisari.» Din contra, o pretinsă depeşă oficioasă din Stambul anunţă, că Poarta a ordonat să se facă o cercetare severă a stării de lucruri din Macedonia şi că toate răspunsurile guvernatorului general şi ale autorităţilor districtuale reagă categoric esistenţa unor turbu-rări şi desordine. Au fost numai incursiuni, făcute de bande de tâlhari din Bulgaria şi Rumelia orientală. Aceste bând 3 se organizează regulat in cele două ţâr! şi găsesc sprijin la autorităţi, cănd sunt urmărite peste graniţă. ° culanţii streini Neliniştea creşte? ine limfi rra 1 ari î 1 r» nn ™ vi1 * ___vi lume şi galeriile congresului gemeau1 de public. Deja la prima notare s’a arătat, că in Camera cea de alt-fel aşa de docilă oposiţia avea 58 voturi contra 96 ale guvernului şi după trei zile majoritatea guvernamentală a scăzut chiar la 8 voturi. Atunci guvernul a cedat retrăgăndu’şl proiectul. Era momentul suprem, căci patimele ajunseseră in culme şi in tot momentul se putea aştepta isbucnirea unei revolte populare. Studenţii se înarmaseră; el erau urmaţi de poporul de jos şi lucrurile au ajuns 11a turburărl de stradă, in cari a cursjsănge. Mulţimea a năvălit să ia cu asalt edificiul congresului şi să dea js pe preşedintele nepopular al Caraeril. In iceastâ incăerare au rămas pe loc trei morţi şi 8 răniţi şi şedinţa a trebuit să se ridice de oare-ce căţî-va studenţi pătrunseseră cu armele in sală. Dar, cum spuserăm, guvernul ’şl-a retras proiectul de lege şi indignarea s a transformat intr’o bucurio generală asupra victoriei, repurtată contra guvernului şi a complicilor săi...» -----------o----------------- CORPURILE LEGIUITOARE Luni, 17 Decembre. ■ ^ucreaz^ PG z>ua de astăzi, şi cănd zicem puţin suntem generoşi. In Senat d. Lăţescu e rugat să’şi a mâne interpelarea soartel clerului de mir. R. Stătescu şi-o amănă singur pe cea m legătură cu marele proces al comunei Galaţi. Atât, şi părinţii conscrişl pleacă la plimbare. —X— La Cameră, c am tot aşa. D. Cozadini cere dosarul tulburărilor de la facultatea, de medicină, ca să poată anunţa o interpelare in acestă privinţă. E. Rădulescu âşi amână pe Vineri interpelarea relativă la linia ferată Ousteştî-Măgurele şi se plânge că n’a primit până acum dosarul cerut, prin bniroul Cameril, in această cestiune. oe ascultă cu murmure proiectul pentru autorizarea ministerului derăs-boiă de a face garniturile armatei pe "r, in lâturî de legea compta- be votează căte-va credite, şi la 3 ore deputaţii troc in secţiuni, unde se siudiaza căie va proiecte mărunte. 3 >1 v JuSSÎpJjS chetulul din Dorohoiu şi in special a tânărului substitut de procuror Petro-vanu». -----------------O—---------------- BOALA DE VITE Şl REMEDIU De mal bine de o lună judeţul nostru este bântuit, zice «Curierul-B.» din Iaşi, de o boală la vitele cornute numită febra aftoasă (durere de gură şi de picioare); atăt d. medic veterinar al zonei preventive Zemescu, căt şi d. medic veterinar al judeţului Dragoş, au constatat o in mal toate comunele din acest judeţ şi au aplicat toate dis-posiţiunile lege! de poliţie sanitară veterinară, precum şi tratamentul necesar pentru vitele bolnave; acum boala descresce in intensitute ; vitele au inceput să se insânătoşeze. «Aflăm că tratamentul întrebuinţat şi care a dat bune resultate este următorul : piatră acră toDită in apă, s’au coajă de ştejar fiartă in apă să se spele gura vitelor bolnave odată sau de douâ ori, iar copitele bolnave să se spele cu apă de var; acest tratament fiind fdrte simplu şi uşor de găsit la ţară. ’1 recomandăm şi noi arendaşilor sau proprietarilor in caşurile cănd această boală se va ivi intre vitele lor». instrucţia poporului, a asista la această so lemnitate de bine-facere. Comitetul. Soc. «ajutorul elevilor săraci», spre a acoperi cheltuelile pentru imnrăcaminte, dă un bal in sala Bossel, Joi 27 Decembre, unde va fi musică şi lăutari. Preţul intrării: lojea 20 lei; un bilet de familie 5 iei şi un bilet de persoană 3 lei. Biletele se găsesc la librăria SoceCj iar seara la casa. SPFjGTAOOIhE SALA ATENEULUI. Mâine Mercur! Ia 19 Decembre, concert dat de violonistul Toma Micheru cu concursul birie-voitor al d-şoarel Charlota Leria şi al d-lul Franz Wiest. Programa : Concert, introducţie, adagio si finale ie Max Bruch, esecutată de Micheru; Cavatina din Traviata ah ! Forse lui che l’a-nina, de Verdi, cântat de d-ra Leria; Nocturn de Chopin-Sarasate, executată de Micheru ; Variaţiunile de Proch, cântată de d-şoara Leria; Balada şi polonesa de Vieux-temps, executată de Micheru. PPreţurile locurilor : Locul I-iu 10 franci, locul al II-lea 5 frânei. Biletele se află de vânzare la librăria Graeve & comp. şi iu seara de concert Ja casă. începutul la o şi jumătate ore seara precis. * CURIERUL TEATRELOR © Situaţia in Mexic. In luna trecută a domnit o mare nelinişte in Mexic, şi anume din causa relei situaţiunl financiare, in care se găseşte ţara. In privinţa aceasta se scrie din Mexic către «Allg. Zeitung» din Munchen: «De Ja 15 pănă la 20 ale luneî trecute a domnit aici o iritaţiune extraordinară, care mal de multe ori ame ninţa să isbucnească intr’o revoluţie pe stradele oraşului. Dar cu incetul spiritele s’au liniştit şi cu venirea la, putere a generalului Diaz lucrurile s’au potolit. Să sperăm că aceasta va fi pentru mal mult timp. Căuşele nelinişte! aii fost următoarele : «Guvernul ac am retras al generalului Gonzalez. ce era compus din oameni, care abuzai! de inalta lor posiţiune pentru cele mal neruşinate speculaţiunî private, a supus congresului (parlamentului) un proiect de lege pentru regularea aşa numitei datorii engleze. Această datorie datează din anul 1874 si a fost la început de 5,000,000 liresterlinge. Prin conversiuni repetate şi prin procentele rămase neplâtite ea a tot crescut şi prostul de Jege actual al guvernului constată că este de 17 000,000 lire sterlinge. Acest fapt a dat ocasiune Ia cele mal violente atacuri şi oposiţia din presă şi din Congres susţinea unanim, că se dau creditorilor englezi căte-va milioane mal mult de cum li se cuvine de drept. Cu deosebire a produs supărare articlul din convenţie, ce fixa "holtuelile de conversiune la 2,700,000 lire st. şi de oare-ce ministrul de finanţe, interpelat in Congres, a ştiut să, dea un răspuns scurt, neînţeles şi ridicol, publicul s’a crezut convins, că acea sumă era menită a îmbogăţi pe demnitarii inalţl şi pa spe- Simţindu-se necositatea unei societăţi artistice la Iaşi, mal multe persoane notabile din acest oraş au luat iniţiativa de a forma o societate, care va avea de scop, unirea tutulor artelor frumoase, pentru desvoltarea şi susţinerea lor in ţară, intr’o singură socie- “usticS. denumlrea de “Sode“““ Această societate, după cum spune «Liberalul» va căuta a avea la dispo-siţie un local, unde se vor aranja dis-tracţiunl de diferite ramuri artistice, şi după posibilitate se vor organiza serate musicale şi dramatice cu program, conferinţl, exposiţiunî etcf la care vor participa atăt specialişti căt şi amatori, membrii, a societăţii. Azi se va ţinea o intrunire in saloa- 3 d-lui Mihail Galino, strada Caro], unde se vor discuta detaliele formâreî unei asemenea societăţi. * Consiliul comunal din Galaţi a votat înfiinţarea unul post de revisor la biuroul servitorilor, cu 250 lei pe lună. * Sesiunea curţel cu juraţi din oraşul ( alaţi sa inchis Vineri. " * La 14 Decembre 1884, s’a făcut in Galaţi îngrop? rea învăţătorului Ioan fercuş din Dobrogea, mort in etate numai de 34 ani. A avut o petrecere inimoasă asistată do un public numeros. «La prohod, după invitarea familiei d. advocat Romulus Sciiban, a ţinu spune «Poşta», un discurs însufleţit’ şi cu farmecul ideelor a prefăcut întristarea tuturor intr’o instrucţiune nobilă si măreaţă asupi^ destinului omenesc, in raport cu sine şi patria, arătând nobleţă misiune! profesorului in epoca renaştere! României in care ne aflăm», * Prefectul judeţulnî Iaşi a dat ordin să se suspende târgurile de vite din â 3st judeţ pănă la încetarea boalel febra aftoasa, ivită intre vitele cornute ale Iaşilor. # Pesta bovină, care incetase in judeţul Dorohoiu, «Curierul R » află că s’a introdus din nou in acel judeţ prin vite furate de peste Prut; s’au luat din timp măsurne cuvenite pentru terminarea epizootiei. «Regimentul al 8-lea de infanterie din Iaşi a plecat la Dorohoiu pentru pază in comunele infectate, şi pentru formarea cordonului sanitar pe frontieră. Iloţil au fost pianşi, graţie energiei par- Joul 13 curent s’a dat un bal in sala teatrului din Buzăă, in beneficiul musicel şi orchestrei regimentului 8 de dorobanţi. «Gazeta Buzeulul» spune că, balul a fost decorat şi eclerat splendid, şi viîitat de un public foarte distins, dar puţin numeros. Acest bal a produs lei 2074, din cari scăzăndu-se lei 374, cheltuelile a rămas netto m casa regimentului lei 1700. * Pentru ieri era vestit oublicul Iaşan, că 1 se va representa pe scena teatrului comedia d lui Ion L Caragiali intitulată «U scrisoare pierdută". «Ziarele mal in unanimitate, zice «Lup-51. persoanele cari aii avut ocazia sa vadă piesa pe scena teatrului din capitală, ne asigură că această nouă lucrare litei ară a tânărului dramaturg este pe deplin reuşită ca concepţie, descriere de mo-ravurî, de tipuri şi tablouri din viaţa politică de astăzi. Nădăjduim din partea pu-Dlicmui o încurajare bine meritată şi cel mal viu succes unui autor care dovedeşte talent real şi pătrunzător in acest frumos gen de îndeletnicire lirerară." -------------------©--------------------- Serviciul telegrafic al „Rom.Lib." 30 Decembre 1884 -9 ore d mineaţa. n , v , Berlin, 29 Decembre Pămre ?umTfftdănd Şi de,svoltăud această părere cum că Germania n are motive reale de arătat pentru a lămuri oposiţia sa la nro- tuIurrilr»?ftleZp privitoare la afacerile Egip-tumr «Gazeta Germanie! de Nord» râ3nunde ziarulu! englez că puterile continentale socotesc cestiunea egipteană noma! din singurul îrnL ,7rere al. raporturile paciniceSreci-proce, că Germania ga refusa să subscrie propunenje engleze atăt timp căt nu se va face învoiala anglo-francesă ; că de si Ger- KSi'oSE,ir"'!111,de b»»e nu va ,ennnfa cu toate ieslea ea Franţa nentm ^,P°lltlca sa Pacmică faţă de fln«n«3 pentru a face servici„ fîngliterel; in fine că deslegarea cestiuni! e^iotene nrin schimbm notelor este neprobab,lăP de vreme ce nici o putere nu va voi să fiă cea d'ăn-tăi să prejudecea părere celor-I-alto State* sesiunea"’] ’’ DePut®ţilorDsaedeclarat "S?e I.°™SS,edUP4 “ a<1 V°‘at,“,e NnmĂrni Madrid, 29 Decembre, riumerul victimelor cutremurului de nă mănt se ridică la mai mult de 1000. P BIBLIOGI RAFIE In curând vor apare următoarele oper! classice ale d-lui Th. A. Pasquides, foarte cunoscut in România ş, pentru alte oper! politice şi didactice . L O dramă originală in 5 acte : „Regina DorotIiei“.-2. Descripţii,nea târilof din O-riinte etc. 3. Poesiî de Credinţiî şi de Pa-trie—Preţul 3 franc!. * —© ULTIME ŞTIRI Pe astăzi e fixată desvoltarea inter-pelarn d-ki Cogălniceanu, in cestiunea abuzurilor ce se fa- la introducerea in tagma călugărească. Se pare că comisiunea de anchetă, tnmeasă la Huşi spre a se informa despre modul cum s’a făcut alegerea d-lul tAsman, ca senator, s’a pronunţat pentru validarea acestei alege “ F Se anunţă apropiata apariţiune a următoa rei cărţi.- înşirite Mărgărite (Cronic! bucureştene) de Leon Gh. Nicoieanu —Preţul voi. : 1 leii. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare in Bucuresct la librăriele Socek ş Graeve : Formularul şi explicaţinnea practică a todiceluî Civile de Michail s Besteley, prim-preşedinte al tribunaluluiCovurluiu, aretănd moduj cum trebue să se rmeze in diferitele caşuri prevezute de codicele civile, şi cum să se alcătuească atăt actele judecătoresc! căt şi cele sub semnătura privată. Această lucrare este de mare necesitate, pentru advocaţi, magistraţî.greflerl, primar-notar! şi in genere pentru orî-ce cetăţean. ’ Volumul I-iu. preţul 5 lei. A eşit de sub tipar, in editura Tipografle! ,,Romănu“ Carol GObl, şi se află a vânzare la librăriile Fraţii Joniţiu, Socec, Graeve precum şi la editor, strada Doamne!, 14: S V 2 AUliLXUI de A. D. Xenopol __ Preţul unu! esemplar este 50 ban! Dr. J. BRAUNSTEÎN Medie, Hirurg şi Mamos 23 foştii medicii pr. in Vitna in clinicele lui Braun (Boale de femei şi faceri) Herba (Syphilis şi bdle de piele) ConsultaJiuiiT de la orele 3- G p. m. Strada Decebal, No. 20, (in dosulu Bărăţiel)- NB. Boalele de găt, gură, nas şi ureohî Ie tratează printre artă specială. Sala Theatrulm Dacia Mal fiind neinchiriate căte-va seri in timpul Carnavalului aduc aceasta la cunoscinta onor. Societăţî a se grăbi cu inchirierea 8a-Ionului. Asemenea se inchiriază pentru nunt! şi soarele dansante. s Ase adres» la d. D. Wainberg, Hotel Dacia. VIN NEGRU de Oreviţa şi Goln-Drâncea Vechiu de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri, —15 fr. vadra — şi ALB DE DRAGASIANI din resolta anului 1881. 15 fr. vadra la I’AU POPESCU & Comp. ÎS, Strada Lipscani 18 CASA DE SCHIMB C« STJEj. IO & Comp.. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. GUBSUL BUGURSŞTI 18 Decembre 18W4, ora IO. eri. Astăzi era ziua hotărîtă pentru începerea examenelor anuale la facultatea de medicină. Se parc insă că, alitudineaHstudenti-lor impedicănd examenele, va fi nevoe de o decisiune definitivă. Primul-ministru e aşteptat astăzi in Capitală spre a fi presinte la interpelarea. d-Iuî CogAliiiceanu. Ni se comunică trista ştire că vene-rabua mama a generalului Victor Cre-ţeanu a incetat ieri subit din viaţă. -------------------©■ ----------—|______ Societatea „ajutorul elevilor sfoacP din Capitală Duminecă 23 wr., Ia ora 1 p. m , in sala Ateneului, Societatea „ajutorul elevilor sg-raclu va distribui îmbrăcăminte şi incăltă-minte la 180 elevi de ambe-sexe, dintre ce! mar âracl ş, silitorî, de Ia toate şcolile primare din capitală. Sunt rugaţi toţi, ce! ce se interesează de 5°/. împrumutul Comunal (conversiunea 8% imp. comunal (1883). Onmp. Vfind. 30’/ 81V- 5°/« Scrisuri Funciare Urbane . 82 82». 5°/« Scrisuri Funciare Rurale 84 7» 85 57« Renta Română perpetuă . 87 >/, 88 57« „ amortisabilă . . . 9 2»/« 92'/. 67» Scrisuri Funciaro Urbane • 93 94 67® Oblig, de Stat (conv. Rural) 86'4 87'p 6°/» Br» Căii. Fer. Rom. 77« Scrisuri Funciare Urbane • 97 97'!, 7“/« » , Rurale. • 911/* 100 7% împrumutul Stern. . . ■ . -f 8°/« , 0ppenh6im. _ Oblig. Casei Pensiun, (Nom. 300) 218 ; 220 Impr. cu prime oraşul Bucur. 32 33 Acţiuni Credit Mobiliar . , 180 19^ „ ConstrucţiunI .... 230 240 * N aţi finale 210 220 » Dacla-România . . 300 310 t Banca Naţională . . • 1390 1400 Fiorinii Valuta Austnaca . . 206 207 Mărci Germane ..... 123 124 Bilete Francese 99s/« 100 b Eaglese 24 8/« 21 Ruble Ruseşti 260 261 Aur contra Argint şi Bilete . 15 15>h NB, Cursul de mal sus este in monoda de aur socotit după cursul fiscului. Cupoane se aquitâ fără scAa&mfint pentru Adresa telopnuna „8TEXIU“, www.digibuc.ro BOMAMA LIBERa ANlculescu & Comp. [Coafer) ,INo. 10, Str. Dămneî, No. 10. Salonu specială penru tunsă, răsti şi fr.zatii, aranjatu din uoO.— 12 rasuri leî S.—Asemenea şi un bogat asortiment de parfumerie fină. cu preţurile duse.—Serviciul prompt. re E ftimin Constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Auton, Nr. 16. sf ^ MB______ ___ . iMllf jjgjggM11lll!!lllllilllllBllllllllliliiillllilllillilllll!llmi!in “'fe'- Fraţii I. Gologan, recoman-dămti magasiuulâ nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No 80, căt şi cel d.n Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depou de caşcaval şi brănze • turl de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână® cu preţuri convenabile. f oaniţin Fraţii, (librari) Strada I Lipscani Nr. 27 şi Strada Şe-larl Nr. 18.___________________ Jordaohe N. Ionecsn Restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streina. Joan Pencovicî, (lipscani) Stra da Lipscani Nr. 24, Specialităţi de mătăsuri, lănurl, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălăriî de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. Vasile Georgescn, Facricantu de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară de măcinut făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde ’W „ ", I âW'i v Medalie de aur 3rŢvp moTTlTniTiitTrmi uj uxutm \ mi } ATELIERUL eJiTiiiaŞt esecută. elegant: TABLOURI GRAFICE, PORTRETE, DIPLOME, CHAR.TR, ACŢIUN], PLANURI, FACTURI, etc in diferite culori. TIPO-LITOGR AFI A FABRICĂ DE REGISTRE, LINIATURĂ. STERIOTIPIE Şi GALVANOFLASTICA Medalie de aur terp 0%, -- AC^ST STABILIMENT^ T ~ efect.ue *zâ lot felul de lucrări atirigetoare ele speciul.taUîţ» ea _ •_ p - x p " r.. - precum ___ . — - ■* ....- "<■ t- • CiVrţT sciinţifiee, Ziare-ir» orLee formate şi in diferite lirtabT, Afişe in diferite culori, ; CompturI, Cfirţfde viţii* ţi de locfocl n#CInvitaţii de curtun.l şi dere&e ."V“^:::r~vv";.t?::-::v.Lv.L..v..rr;.iE.. Fî«gifctro^îesitru toate speciele de servic’.T, r.;. * - Bonuri ,n diferite culori fine, Tarife Şi anunţuri comerciale ai industria e, Ori-ce le! de imprimate ale tu tor autorităţilor, “ ........ / - .rjr ~ Bilete si condici "pentru păduri, câmp, morî; nccise, etc ele _ r FABRICA DE so primesc ORI a CC MiDE I» ‘ pi: so cfecliu-uzâ. a prompt fi // elegant fi. wMfc | 4 „____61 i= i ■ H T\ rfrrrmrm-mrrmrrrm.7rrnTnTirrrmi ■ Se primescu comande de Lama tură, Stereotipie şi Galvanoplastica. TOTtUnfllffllllTlIITroiirimiMiW! ^ ^ .pBii, ■ if || 1 Vindecare garantata • PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabili In orl-ee c&fă. Clno voeşfce să scape in 5-6 zile fără de nict o durere şi pentru tot-d’a-una ae bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 108 ! Haschisch Collodium! şi fle-care 'ml va fi recunoscător M-atEias Rognyai, farmacist in Arad. Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettp”, Frank Thtiringer, Thoiss, I.A. Ciura) Hr. Alecsandriu, Ztirner.Zeides, Stoenescu şi Risdărfer, la Căm, pu-Lung la Fred. Paul. Chocolade, Pastile de Chinin, Bonbon de chinin, Chocolade chinin & fler, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. BOURLETE de bumbac pentru oprirea curentului la uşi şi ferestre, recomandă H. Honich, Strada Ştirbey-Vodă3 MEDALIE DE AUR •VţvVr ATELIEE ROMAN DE 13 CROITORIE SI HAINE GATA 5, STRADA ŞTIRBEI-VODĂ, “ VĂ x TOANE montaniac, ratin, lastic pentru Mrbaţî şi băeţî. COSTUME SACCO Redingote, Jile Pantaloni din stofe groase şi veritabile numai pentru Ixitrlxaţi. UOT Cu preţuri mal cftinc "WQ «le eăt la prăvăliele evreeştL “ff'W acelea cari nu dau falimente. 'Uri R. I. LOCUSTEÂNU. Do vânzare bilete de incblrlat de lipit la case — 10 bani bucata — A se adresa in Strada Covaci No. 14. BUCUEESCI SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI -g3Q. —■ No. 7, Strada Şelari, No. 7 — fac cunoscut că am aranjat unu VFRITA8LE LIQUEDR DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICA, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ CEA MĂÎ BUNĂ DIN t5tE LICORILE A se cere todăuna in josul u fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndu semnături directorelui generale. Adevărata licuare Bănădictină se găsesce iu fle-care oraş la cele maî^bunejease de băcănie, comestibile,]vin"fin şi"licuorurI etc. etc-In BucurescI la d-niî A. Fialkowski, G. & D. Tănăsescu, Iogu Constanţi nescu. Sinsurnia deposita de MUTEI SOBE SliDiNBES-OJ EN ; Se găseşte numai in Bucure: >cî îăngă Banca Rnmăniel la D-nil J. Hauser & Loeventhal f *bri( a pentru sobe Meidinger H. HEI M, VIENA-DORLING Ocaziuiie pentru Sf. Sărbători Din propria noastră fabricaţiune recomandăm : Paltoane Montagnak, Milton, Cociminete, Costume Veston «Trouvile», Redingote gile Napoleon, Fracuri şi Gheroace de veritabilii Bresil de Sedan, Esposiţiune grandioasă de Pantaloni Gile-Brosche «Chinois», etc. Asortiment complect de Blănării. Preciurile foarte moderate „MARELE BAZAR DE ROMANIA'1 Strada Şelari, No. f, sub Hotel Fiosolii. 30^jr Bnenrescl, Calea Oiiviţet No. 65. Pompe hidraulice şi puţuri pentru casă, grădini etc. de ,1a cea mal mică adâncime şi pănă la 4000 metri. Pompe pentru alimentarea cazanelor cu abur. Pompe rotate pentru vin, rachid, spirt, b3re. Motoria sure punerea aparatelor ae pompe in funcţiune. ,, Articole oentru con- ® duete de apt şi stabilim. || de băl ____________________ Ir Instalarea se e- \ secată de lucr.sp. ' xx precixxl cel mai moderat te smmi F INSTITUTUL DE BAEŢI 10, Strada Bibescu-Vodă, 10 Internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai după programa ministerului instr. publice în limbele Romănă German* şl Francesă.( > Cursurile vor incepe la 16 August a. c INSTITUTU IVrEDICAL BUCURESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală. 1. Hydrotnerapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajitt sistematic, 7. Serviciul la domicilii!, 8. Consultaţii medicale. Secţia HiglănicS 4 Bae abur..........3 — 4 Bae de putină cu şi fără duşe..............2.50 medicamente .... 4.— 4 duşe rece sistematică . 1.50 BAI DE ABUR ŞI DE jPTJTXIsr^N. Nota. 4 Băile de abur sur.t deschise în toate zilele de la 7 ore diminăţa până la 7 ore săra 2. Pentru Dame însă, băile de abur, odată pe săptămână Vinerea, la 7 ore dimineaţa până la 2 post-merid. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. DE ÎNCHIRIAT Camere şi apartamente mobilate in Strada Lipscani, No 81 cu luna şi anu in cea mai bună curăţenie şi serviciu cu preţuri scăzute, de la 2) leî camera pe lună şi pănă la 55 lei plătiţi inainte pe 15 ziie Benseaoscti sssssswsk; BO*K**»* MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA - Valabil de la 20 Maiu (1 luniu) 1884. liceuresci^qaiiMloman Roinaii-Fon.ini-Biicuiesci I. Ploestî-Predea! PJ4 R. PI. Gămpiua Sin l°pi. Pred, lîlc. J. Predeai Plec 11 Pred. R. Pi. Sos. B. PI. PI. R. S. p.ni di in 6J 7a< 7<#: 801 7&*’ 801 8ao 9o->. 8..J 9.. Ol.. s6r.i s<5r. dini p.m 5«o 61 s 6.a 0. Biicnmtî-Vemoniva D. Verriorova-Bueurescl Alăturea Ireuurilor AiJIarca Ireuurilor Staţiuni Arătarea tren. Arătarea tren. Staţiuni Ae. Pe »■ 1 ■jj AC- Staţiuni Ac. | Per». Tren. Muie Ful. | Ae. jrers. Staţiuni Ful. Ae. Pers. o.m. o ni. | o.m. 1 e.m. 1 o.m. o.m. | o.m. o.m o m o.m. o m | o.m. | o.iu o.m. o.m. | om. Rl,. N. Pl. Best. s6r. dim dim dim p.m Rom. r pi ser. p m a.m BUC- îtest! p.m dim P-IU Vere. r. pl ser. a.m. sAr. lloo 8ao 7*5 7uo 5oo 8a» 12*5 5*5 4o* 5iJ 11*5 Dl Sos rl- Best. Pl. ia, 12,, 10o, 10,. 9 38 a.m 8s* dim 6,. 9oo M l°spi. 9ao 9*5 1*5 7ao 750 Tîtll Rest. 6o* 10.» 6,= rp 0 Sos, B. Pl- 8o, 8.. 1191 12., 12,, Bul ft° Pl. Îs» 12., p.m 12,,. Mârâţ. |0p!. 11.8 dim p.m llao Bit E° PL 6»o Hie 8», Cra. |03p,. 10., 8., 2- p.m loo 4i, 11=, p.m 7., ă» 12.5 6u u,. 8.2 lloo Im 8.. R-S. 1° p, 3iă 2o» 5., Pocţ. 1°|L ÎL* 8.. 6*5 12m Mat. r° pij 8o* i„ 10oa Mat. r°pi. 12,. 3*j 2.5 6,, ÎL. 8a i p.m loi 8oS i,. lOu 8-js 5*» Pocş. B°P1. 4.i 3aj Tîă p C Sos. K. O. B. Pl, 12m 9.» 2,. Cra. |° pi. 9c* 11*« p;* Sos. 1 ll- R. Pl. 2i» 6o, 4a, 3ar 10o« 12*8 9b s 2=- 9*o 2,. 12., 2,, 6*5 Mărăş. |°pL 5oă p.m l2os 4.» lloo a.m Rll7 S0S-DU7„ r PL ... a, p.m 11*5 lloo a.m 8. ip CI Sos. * R.ri. 12o* 12at 5*7 S„ Titu r. 8*. 6.o 10.. Bac. r° pj. 7a» 2*o 9os pi Sos. ti- Best.Pl. &, 1*5 s6r. a.m Vait Sos’ Rost. 12*7 6l5 4oo Rnr Nord* DUl* Sos-Ii. *4, 7*o 11.. 2ao 9ai 3*5 1*5 8.5 957 10, n6p ser. a.m dim p.m a,m BOffl. Rest. 8,. 4oa ii,. Ri,f Nord. •>nC. r. Sos. 5oo 3so lOoo 11*0 llss dim p.in. n6p dim p.m s£r ndp a. iu | -Ginrgin Staţiuni SS Pil-1? pl Corn. K3r,. K°P1 Smarda ®03- triitsrea trenărilor Ful. I Pers. Miit-i Pers. o.m. lo.ni. lo.ni. |o.m. a.m 5lo dim 7, 7« 7.. 8., 8,, e e» 9, p.m sdr. 6,o 81, 6a» 8.. 610 81 7.. 3, 7.. 9, c ie Wid sT'r, p.m G. Tecuciu-Bcrlad Tec. r. pi. Sos. Rost. Dor!. fos P. Giurfeiti-BucurcstI Staţiuuî Arătaroa ireuurilor Ful. I Pers. i Mixt. j Pers- o.m. 1 o w. I o m | om. a.mt a.m p.m a.m p.m p.m (3i»| V.. 6*o DCU. R. pp 8*o 2&o 8*o b».! Ibo 7*5 Sos. 10.. 4 50 10si diml P.m p.m IW Best. a.m p.m s<5i a.m a.m s6r. Buz. r. pi a.m p.m lOoo - 7., 2#o 12*s 10,. 9*i 8c. Brăila |0^. 4b3 5oî 3«i 3si a.m 6*5 nâp IL5 Xls* 10.. a» Baril. r°pi 5*5 4oa V 30 12.. l2o» Hm e» 6*0 4u a.m nâp 12î*o 11*0 9*5 Galaţi Rest. 6.5 4«* p.ra! a.m e6r. a.m p.m K. Buzeu-Galaţl Ualaţi R^; p.m 9*o ♦fim 7oo tiara?. ^ p^ a 111 5*o pm, ll» p.m 4*. Baril. |osp,. 10,. 7»* sâr. a.m Tec.I°V 60* 12,. 61. 10» 7.. 8,0 4™ a.m 12b» 6., p,.v;i0 Sos. 105. 8,„ 855 1.5 Buric. R0f)i>i. 8„ 7*7 hlillia r p, i 1« 8j* sâr. «LUI 3*8 7 b* Iiii7 Soa. DU/p post.. Lo 11,* dim a.PT GMllţî pVec 4 30* dim 8:, p.m ld. Galaţi-Mşiyşejţi R.P1. Galaţi Pari) o0®,] ’l’ec. m pl a.m 12oi 11*7 lo* 4t>i s6r. 4,* lO.o 4s*’ n«* a.m 861*. a.m 80: 8«o 8ze 11, 11« 11. a.m fi. Slăiiscsli-Galali 0. Titn-'l'irgovişte ŢiluW Tergoveşt! a.m p.m 10a* 7c 11» 84, a.m s^r Q. Pioasei Blănie pi Rost. rl. pi,^ Stanic sos. a.m i 30.i 13*o i'p.Tq1 S. Iitp-flngliciii î Plec. Ror. '•fi tuşi g. P, Tîrgovişlo-Ttlu ug Plec. Sos. Ro«fc. TiluSoa a. ni 810 9po' a.m p.m 4so 610 p.m Pi. Sl.iiiie-Ploesti Mânie p^oc. i I" Rost. i_p.m o,. 7*o p m T. Ilugb iif-lau p.m a.m [p-m p.m 2,. llao UUs-Riis.Pl. 2.» 3*i 1,. |.lrţ Boin. 2*7 5,. 3*0 Li '“S1 Sos. I 3«a 6ia p.m p.m U 111 p.m VAGOANE DE DORMIT SU NT: Trenul Fulger P, Ta ploc# din VArciorova M^rtia 5I Sânihătn 5I vn sosi la Bucureşti şi Giurgid Miercurea şi Duuitncea. Trenul Fulger C, »s pleca din Giurgiu şi Bucureşti Miercurea şi Duniiueca şi xa sosi la VSrciorova Joia «1 Lunea. CiiliitoiT pentru irenurile Fulger P şi C, vor plăti arară do taxa cuvenită pontru el. I, tron ncculorat. o suprataxă de *20°/o La aceste trenuri 1“ şl C, se află un vagon Salon-Itestauraut. Consuiua-ţlunile es vor plăti după un turlf special. Ornrlul trenurilor dupo timpul do BucurescI. (iiurg. b ii un da p] Sos R.P1. dom. poapi. Inc p.m a.m ‘2cs 800 Bort 8.4 9.« 9j« 10.. 10*j IO*. p m a.m p.m 5ao 5a s 7os 7., 81a 8i* 8zs sdr. p.m 2aa 4ao p.m II. Boi lad-Tofiicin U. Câmpma DofUna Plec D oft Sos a.m llao lize a.m Y. Doltaiia-Căiiipiria Dell. pi0.. Cânii). Sos' p.m (Le 6a. p.m W, (’ernat od:t - Constanţa Cern. t" Coast.Sos- p.m p.m 6&0 2oo 9io 4 io sor. p.m X. Ooiislanţa 'Jemavoda Coiist rJl0C' Corn.Soa- p.m 2» 9,. 60* 11» p.m a.m ^sVIS Spre ştiinţa Onor. public, subsemnatul, frizer aduc la cunoştinţă că rad in perfecţie şi ta-părul cum nu se poate maî bina după figsonomiea fie-cărul douw client, şi tot de odată fac şi » bonament cu preţuri foarte convenabile. Un sigur ras 50bauî, iar abonamentul â la carte 12 numere 5 lei. Ast-fel dar cred că domnii clienţi vor fi po d0 plin satisfăcuţi, precum şi Per' soanele care ’mi vor face onoarea a mă visita, nu vor avea nimic de regretat. KOAN florescu 2536 coafor Calea Victoriei No- 80 vis-a-vis de F■ Druzen U s’a mutat Str. Carol I, No-1 Persănele atinse de (L,,<,r,“a’ Bripă, Itronchitu acută «ou ehr® uieă, Slluţere de »oee, Băle <*• ţiu, »e uşurăză ripid» siu 8* vind*®» trebuinţAnd SIROPUL PECTORAL • au » PASTA PECTORAL de VaaqneIRi Pari*. M, rua de CI«ry. t ***! (armacieio ţi drogfteri»*. — A t* fe le contrafaceri Tij-0- ’tografia Sietaa Mihâlescu, Strada Covaci, 14 www.digibuc.ro AW*'I VIII _ ]\Tr'. ‘ŞŞ.'fl 10 HANI Rt^MPI.ARUL : ■& r. S2g3 ’TR VJNERI 21 DECEMBRE 1884. apare in toate zilele ABONAMENTELE : [n Capitală î Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 16 lei; 3 luni 8 lei. In District»: „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. tn Străinătate: „ 1 an 48 lei; G luni 24 lei; 3 luni 12 lei. , Director: D. AUG. LAUR!AN OBSERVAT ORTUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, Joii! 20 Decembre Pentru Abonamente, AnuneiurI şi Reclame a se adresa; In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihdîescu. Strada Covaci, Nr. 14 si la corespon denţil ziarului din judeţe, ‘ în Taris: La Soeiete Eavas, place de la Bours*, 8. în Viena ; La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central do anunţuri pentru Austro-Ungaria n mm »n.gr: La Adolf Steiner, Gânsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru O-armania. ..-i...— -.. -.. — . . - .. . - Elemente climatice K R I A. ZI 2 ore p. m. 8 ore sâra 8 ore dim. Temperatura acrului la umbră . . 1.8 0.0 1.2 „ „ maximi. . — 1 9 — „ „ mliimă. . . — - 02 -1.5 » „ larii apkJtor, Barometru!rednsls 0». . . . 2.0 —0.2 1 3 763 3 763.9 761.7 Tsngjnne» vaporilor in milicrire 4 0 3.8 3.5 Umezeala relativă in mrocento . 77 83 82 EXE. finiri! dominantă . . NE. 8.0. (inţeaia medie 5.8 6.6 90 Eraporaliuaea ape! 0.1 0.1 0.1 Ploaia 0.0 0.0 Fulg totinomotm (0-100) 9 0 1.1 10 Kebslositstea (0-10) . . 10 10 Aspectul zilei de teri: P. noros, vănt moderat. - Astă zi dim- P, noros. puţini fulgi intre ora. 7 şi 8; vânt. Directorul Observatorului: Si. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigrade; înălţimea baromotrulul in milimetre de mercuriă. Iuţeala medie a vântului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunca apei şi ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. Gradul de claritate a ceru-lu ie măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 gr^ue la intuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar fl cu desăvârşiră fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatoa este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 Înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arata un cor cu desăvârşi re acoperit de nori. ŞTIEI TELEGRAFICE din ziarele streine. Berlin, 29 Decembre. „Daily News" a scris, că numai in urma unul fel de complot al lui bismark nu săi râspuns la propunerile engleze in privinţa Efi-jninlui şi că riranţo se ţine in rezervă in urma inspiraţiunilor luî Bismark, care vrea să silească pe Anglia să anexeze Egiptul şi să inaugureze prin aceasta o Eră generală de anexiune. „Nord. Allg. Z ritung" respinge cu energie toate aceste aserţiuni zicând, A-cestş argumente sunt absurde; adevăratul motiv al atitudinii puterilor continentale este, că acestea sunt mal mult interesate la raporturile lor reciproce, de căt ia raporturile lor către Egipt. Pentru orî-ce putere este mal imDortantâ intrebarea, daca trăeşte in pace şi in bună înţelegere cu puterile continentale vecine, de căt soarta Egiptului. Deci puterile ar privi cestiunea egipteană in prima linie din punctul de vedere, daca primirea P.ropi merilor engleze ar strica sau chiar periclita raporturile dintre cele-lalte puteri. Afară de Anglia este Franţa mal mult inte resată in cestiunea egipteană. Daca Anglia şi Franţa se vor înţelege asupra cpstiuml egiptene, atunci inţelegerea va fl lesne şi cela-l’alte puteri. Căt timp insă nu se face aceasta, t nglia cată să aibă interes de a câştiga pe Ger-T'uia spre a accepta cea d’ăntâiu propunerile engleze, ica ast-fel printr’o înţelegere ănglo-germană să poată exercita asupra Fr.--.n-ţet _ presiune diplomatică; insă interesul Germaniei de raporturile bune către Franţa, ■u greii create in timp de un deceniu, este prea mare, de căt să poată primi a scoate castanele anglo-egiptene dm focul francez. Politica germană pune prea mare preţ de a’şl păstra buna opinie a Angliei, de căt ca numai din capriciu şi indisposiţiunî personale să combată dorinţele engleze; dar ea nu poate, numai din afabilitate pentru Anglia să pericliteze interesele vitale gecmane şi sâ’şt părăsească politira paciăcă observată către Franţa de la răsboiu incoacî. Berlin, 20 Decembre. Se vorbeşte că statul Congo va primi o formă monarhică de guvernământ şi de acea «National-Z-utung» reaminteşte, ca mai de .uult prinţul Bulgariei a fost pr -pus de suzeran *1 statului Congo. Şi acum pare a fl vorba tot despre aşa ceva. Lemberg, 30 Decembre. Se anunţă foilor polone dn Varşovia, că arul ar fl aprobat deja planul ceil’a supus ministrul de râsboiu pentru construci.unea unor noi uiarl cetăţi. Madrid, 30 Decembre. Ştirile din urmă spun, că prin cutremurele de pământ au perit p.ste o miâ persoane Petersburg, 29 Decembre. , Prin sferele b-ne informate se voibeşte, că in curîud corniţele Ignat.ew va fl numit guvernator generai in siberia orientală in locul generalului Annezyn. Sofia, 30 Decembre. Ptinţul Alexandru a primit să fie protec-Metod Sor^ăl'^ viitoare a sfinţilor Oiril şi Madrid 30 Decembre. n0^ cutremure de pămînt in Tor-Af’ Provincia Malaga. Edificiul primăriei a-^ 86 surPe- Alte case au primit mnR* Ur^' satul Trigliana s’au dârîmat multe case. Locuitorii au fugit pe cămp. Praga, 23 Decembre. ini-vos crer£antul Bajek iu Kralup, care vinde mînnri16 ^ucându-se un băiat cu lu- nln«inea ln .Pimnlt£’ s a aprins iarba şi ex-tU wpo băiat> pe douâ fete ale soan fS,UÎ Pe aIte uouS per- mict-Ai™ a ,trebul.t ®e sprijinită spre a cădea. Casele vecine au suferit stricăciuni. *®ssss!îssiBESR5s»ras3eîwsflftâ3ts aaiBiaMaeBBigsatE t Serviciul telegrafic al „Rom, Lib/‘ 31 Decembre 1884--3 ore seara 15 min. ANUNCIURILE: Lmia mică pe pagina IV......................30 bani. Reclame De pagina Il-a 5 lei. | Reclame pe pagina IlI-a 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă. Articoliî nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. . Londra, 31 Decembre. Regina a făcut cunoscut Consiliului de miniştri că consimte la logodna principesei Be-atrice cu prinţul Enric de Battenberg. _ , Madrid, 31 Decembre. Oraşul Albuquerque a fost distrus printr’un cutremur de pământ. Toate autorităţile au p ent. Numârul cadavrelor găsite sub ruinele Alhqma se ridică la 1921. S’au simţit ieri nuoî sguduirî. (Havas). Aj se vedea ultime ştiri pe pagina III - a iîucuresci, 20 Decembre Am publicat ieri petiţiunea adresată Corpurilor legiuitoare de o sumă insemnată de comercianţi şi bancheri din Galaţi. E interesantă acea petiţiune, din doue puncte de vedere : maîăntăiel că vedem p’un numer mare de ce-tăţianî ingrijindu-se serios de criza ce ne bântue ;—al doilea, fiind-că aceşti cetăţeni nu se mulţumesc numai cu tânguirile, cum indeobşte se cam face in ţara noastră, ci vin a propune intr’un mod clar şi argumentat căte-va mâsurî de luat, in raport cu criza generală şi in special cu criza Galaţilor. De şi nu împărtăşim toate măsurile propuse prin această petiţiune, totuşi am dori ca exemplul Gă-lăţenilor să fie imitat de oamenii cu pricepere, in ast-fel de cestiunl, din cele-l’alte centuri ale ţeriî, şi ca o discuţiune aducătoare de lumină să se incingă cu destulă se-riosilate. Să copiăm mal ântăiu propunerile Gălăţenilor : In p '.vinţa înlesnirii Statului cu aur, pentru plata anuităţilor, dânşii opinează, că guvornul sâ destineze o parte din vemturue Statului, care să fie exigibile in aur. Pentru inlesnirea pieţiî şi uşurarea transacţiunilor, Gălăţeriiî cer : modificarea art. 12 şi 14 din legea Băncii naţionale,—schimbarea etalonului de argint in cel de aur,-—in-curagiarea exportului de cereale, prin acordare de prime şi eventual prin scutirea drepturilor de eşire. _ Căt pentru localitate, petiţionarii propun rawfiinţarea porto-fran-culuî. Bune satt rele, parţiale ori complete, sunt in petiţiunea din Galaţi, căte-va propuneri, cari merită atenţiunea celor ce nu voesc a trece cu nepăsare pe lăngă criza monetară, legată de cea economică şi precur-sorie de alte nenorociri. O Intru căt p; veşte modificarea or-ganisariî Băncii naţionale şi intro ducerea etalonului de aur, confraţii de la a Românul” şi directorii Băncii naţionale n’ar trebui să desapro-be prea repede pe cei ce aă susţinut, in Cameră, această idee. La autorităţile citate de dânşii se pot opune autorităţi tot aşa de înalte, in sensul propunerilor făcute de d. P. Carp. Şi se vede că, in piaţa noastră, oamenii de finanţe înclină mai mult către părerile afirmate de către d. Carp, de căt către părerile exprimate de guvern, de administratorii Băncii naţionale şi de acţionarii acestui mare institut de scompt şi de circulaţiune. Mergeţi la Bursă şi veţi auzi cum se discută remediul de adus la scumpetea aurului; citiţi petiţiunea Gălăţenilor şi veţi avea ocasiunea de a constata, că etalonul de aur şi modificarea legii .constitutive a Băncii naţionale, nu sunt considerate aşa de absurde şi de păgubitoare, cum s-aQ găsit oameni cari se le critice. Nu cerem ca legiuitorii noştri să se supună curentelor ce se formează. Am mers şi mai departe, presupunând propunerile d-lul Cai p nu numai ca nişte paliative, dar chiar ca mâsurî ce aQ să ne ducă la maî râu. Dar atunci dorim să ştim, limpede şi hotărît, ce voeşce să facă guvernul faţă cu criza monetară, cum crede dânsul şi maioritatea că se poate aduce o uşurare la această nenorocită stare a lucrului ? Nu lăsănd totul in voia întâmplării, putem fi siguri de ziuă de mâine, ci gândind, hotărînd şi îndeplinind, putem păşi cu incredere in viitor. Dar despre aceasta am maî vorbit şi vom mal vorbi. Acum am voit să arătăm numai, aă d. Carp n’a fost şi nu este singurul, care cugetă in acest chip despre leacul de adus la scumpetea aurului şi la criza monetară. Ne intoarcem insă la o alta propunere a cetăţenilor din Galaţi. * >? + Faţă, cu nevoile Statului de a plăti in aur anuităţile datoriei publice, petiţiunea din Galaţi propune, ca guvernul să destineze o parte din veniturile Statuii care să fie exigibile in aur, la plata acestor a-nuităţî. Ne unim pe deplin cu propunerea cetăţenilor din capitala Covur-uiulul. Cănd Statul are nevoe d’o Înlesnire, in momente grele, datori suntem a-î da mănă de ajutor ca să scape cu bine din acele nevoi, căci Statul suntem noi toţi, roşii şi albi, progresişti şi retrograzi, liberali şi conservatori. Nu ne unim insă cu petiţiunea Gălăţenilor, cănd reclamă ca cea ce propun dânşii să nu se aplice la veniturile vamale de importaţiune. Am putea să intrebăm pe patrioţii petiţionari, unde voesc dânşii să se indrepteze înţeleaptă şi patriotica lor propunere? la ce venituri? —şi să regretăm că au lăsat aci o lacună, nepotivită cu spiritul constructiv al intregeî lor petiţiunl. Dar lăsănd aceste intrebărî, ia să cercetăm motivele pentru cari Gă-lăţeniî nu voiesc ca dreptul vamal de importaţiune să fie plătit in aur? _ Copiem inseşî cuvintele din petiţiunea in cestiune : Fără indoială că, prin plata in aur, se măresce vama cu diferenţa dintre argint şi aur, care astă-zi e de 15 la sută, măine poate fi de 2o la sută, dar poimâine poate să descrească, din diferite cauze, la 5 la sută şi chiar mai jos. Fără indoială că atunci, cel cari cumpâră marfa, indeobşte obiecte nu deprima necesitate, ci mai toate de lux ori d’o trebuinţă maî depărtată, or s’o plătească maî scump cu diferenţa agiuluî. Fără indoială că aceasta va aduce o apăsare asupra consumatorilor. Dar unde este râul acela, atăt de mare, de care să speriă Gălăţenil ? Bunul se vede numai de căt, căci Statul va fi inlesnit in plata anuităţilor ; un bun mai depărtat va decurge din această inlesnire a statului, şi acesta este scăderea agiuluî, —căci inşişl Gălăţenil recunosc că stătul este care determină, prin marile sale trebuinţe la date fixe. ridicarea extraordinară a valorii aurului. Care va fi râul ?— Că consumatorii aă să plătească mai scump marfa. Noi nu ne speriăm de acest râă, căci el are să fie timporal, şi apoi greutatea fracţionăndu-se intre miile de consumatori n’are să fie tare simţită. Par-că nu se intămplă aşa cu toate impositele indirecte. Şi in fine, numai cine are cheltuesce ; cine n’are va face economii. Şi Gălăţenil cari ţin atăt la o industrie naţională, nu voiesc oare a cugeta, că e un raport intre putinţa creării industriei la noi şi augmentarea drepturilor vamali ? Căt despre conflicte cu statele vecine, ele nu credem că pot să se intimple pe bună dreptate, pentru consideraţiunea, că şi cele douâ mari impârăţil cari ne Înconjoară percep drepturile vamale de importaţiune in aur, şi că dificultăţi la exportaţiunea cerealelor noastre n’aă să se creeze, de oare-ce conven- rescu (267), N. P. Răşcan (245), Dr. N. Garoflid 224!, C. A Rosetti (202), D. Stefânescu(i2o),Pache Protopopescu (i2o) De sigur că unii din aceşti candidaţi se vor retrage din liiptă. D. P. Carp s’a intors in Capitală şi a luat ieri parte la lucrările Camerei. Vestitul proces al d-lul Gr. Eliad cu primăria Galaţilor, a căreea sentinţă s’a declarat d’a se revizui de înalta Curte de Casaţie, vine, la 22 Decembre, in judecata Curţii de Apel din Bucureşti. La curtea cu juraţi din Bucureşti se va judeca, Sâmbăta, procesul comisarului şi sub comisarului, cari sunt acusaţî că au bătut până la moarte şi apoi au spânzurat pe un arestat. Acuzaţia va fi susţinută de procurorul general, d. Populeanu. Distinsul învăţător rural, C. Dobrescu, al cărui mandat de deputat, din col. III de Argeş, a fost invalidat, dar care se presintă din noii dinaintea alegătorilor, ne mal fiind învăţător, — ne spune «Românul» — că este luat in armată. Proiectul d lui Eug. Stătescu, pentru int pretarea art. 291 din procedura civilă, al cărui text l’am publicat ieri, a fost primit de secţiunile Senatului. Vestitul bandit Dragoş din Moldova a fost prins de administraţia din Tecuci. Organul francez ai oposiţiuniî liberal-conservatoare, care va apare in zilele astea sub dirneţiunea d-lor N. Blaramberg, Ar. Pascal şi C. Olănescu, este le Peuple roumain. L’aşteptăm, spre a I ura viaţă mal lungă de căt in trecut. Patentării de clasa I şi II sunt convocaţi, la 29 Decembre, in localul primăriei, pentru că in unire cu comercianţii patentaţi din judeţ să aleagă un sindic la Bursă, in locul d lui Ath PopovicI, demisionat. De măine, trenul accelerat Bucureştl-Roman-Cernăuţl, care trece prin Brăila-Barboşl.va porni,din gara de !a Nord,seara la 8 ore 25 minute. Prin o impunere a drepturilor vamale la o achitare in monedă de aur, faţă cu disagiul moneteî naţionale, ar fi o augmenta pune a acelor drepturi, in detrimentul consumatorilor şi ar duce la conflicte cu statele străine, ce le ar împinge la represalie fală cu productele agricole ale ţirii noastre şi care pănă in present formează singurul element al avuţiei naţionale. Va să zică motivele, aduse in contra idee! de a se plăti in aur drepturile vamale de importaţiune sunt : augmentarea acestor drepturi, a-dcă mărimea vă mei, detrimentul consumatorilor, adică muştiriî atl sa plătească marfa mal scump, conflicte cu statele străine, cari pot alerga la represalie faţă cu productele noastre agricole. Nu ni se par destul de hotări-toare aceste motive, pentru a ne depărta de idea plăţii in aur a im-posituluî vamal de importaţiune. ţiunile comerciale statornicesc clar asupra lucrului. Oprindu-ne astă-zî aci, declarăm că am râmas neconvinşi de petiţionarii din Galaţi asupra acestui punct şi constatăm că dânşii au uitat de a propune aplicarea idee! de percepere in aur la un anumit impozit. CRONICA ZTT .FIT Marţi, 18 Decembre curent, MM. LL. Ragele şi Regina aă ntrunit la prânz pe II. PP. SS. LL. Mitropoliţiî, d. principe D. Ghika, preşedinte al Senatului, d. general I) Lecea, preşedinte al Adunărel deputaţilor, P. S. S. episcopul de Roman, d-nil vice preşedinţi şi membrii al biu-rourilor Cerpurilor legiuitore, precum şi mal mulţi domni senatori şi deputaţi. D-nil miniştrii, secretari de Stat la de partamentele afacerilor străine, cultelor şi instrucţiune! publice, agriculture! şi comer-ciulul, finanţelor, precum şi justiţiei, aă luat asemenea parte la acest prănz. D. cavaler de Schick, consul general, al Austro-Ungariel la Iaşi, fiind jt.ansfe-rat in aceeaşi calitate la Barcelona, d Ferdinand Mircsche fost ccusul general la Ianina, este chemat a gera provisoriă consultatul din Iaşi. S’a deschis pe seama ministerului de finanţe un credit extra-ordinar de lei 200,000 lei pentru plata indemnităţilor d-lor senatori. împrejurări de familie aă readus in ţară, de căt-va timp, pe celebra noastră cântăreaţă d-ra Leria. Pănă ieri numai rarii şi norocoşii invitaţi de la seratele literare şi muzicale de Lunea ale d-lul Ureche au avut ocasiune să salute pe gingaşa artistă, ajunsă la plenitudinea talentului săă ; ieri insă publicul bucureştean aă aplaudat’o cu mult entusiasm in sala Ateneului unde dnia-sa a consfinţit meritele unul tănăr violinist, d. Micheru. Astăzi, Jouî, d-ra Leria ne va procura la Ateneă aceeaşi divină distracţie, dând un concert in beneficiul văduvei regretatului profesor de muz.că Reith. --------------------0------------------ nostni de vite exportului Resultatul alegerii colegiului II de deputaţi din Praova este următorul : Votanţi 612. Maioritatea 307. S’a procla mat deputaţi d-nil C. Ionescu, profesor, care a avut 367 voturi, G. Ionescu, comerciant, 364 voturi, şi M. Georgescu, profesor, 322 voturi. Pentru al patrulea deputat se va face balotaj, in ziua de Crăciun, între d-nil Gr. Caracaş (239 voturi), O. T. Grigo- Replica, d-lui M, Cogăluiceanu. Domnii mei, declar de mal 'nainte cum că această cestiune voiă să o tratez cu totul din punctul de vedere economic şi să inlâtur cu desăvârşire orî-ce parte politică, de şi onor! d. ministru de externe a zis un cuvânt care pentru cei iniţiaţi, cum sunteţi d-voastră, are marea sa greutate ; a zis : «Am misiunea de a apăra şi interese politice şi interese economice ale aceste! ţărî.» Când se zice aceste cuvinte cu francheţa care onorează pe d. ministru de externe, atunci fie care din noi trebue să înţeleagă că d. ministru şî păstrează dreptul de a cumpăni care clin eceste cestiunl are o importanţă mal mare şi căreea dina-ceste cestiunl trebue să fie cea-l’altă sacrificată, sau cel puţin amânată, ori tratată cu mal puţin interes. Şi eă am fost pe acea bancă unde ş www.digibuc.ro d-sa astă-zî, şi m’am aflat in posiţiu-nea aceea că de multe ori in cestiuni mari politice să sacrifice chiar, sau să părăsesc ori să amăn o cestiune eco-n-mică. Şi ac ieste pericolul cestiunei, aci urmează neînţelegerea intre d. ministru de externe şi intre mine, ca nu cum-va consideraţiuni politice să-l fi iacur pra sa gj nu pung, t0ţ zelul, toată activitatea, tot românismul, tot patriotismul pe care ’l are şi pe care ’l a moştenit de la părintele său, pentru ca să apere această cestiune. Cănd văd dar răspunsul dat de d. ministru de externe aci, care diferă mult de răspunsul pe care ’l-a dat mai de unăzi in Senat şi care m’a făcut pe mine să mă asociez cu interpelarea d-luî Schileru ; cănd văd că d-luî in momentul de faţă „face o mărturisire care pentru mine este foarte preţioasă, zicând că a fost un moment cănd Aus tria ’şi-a schimbat sistemul său primitiv, sistemul său de contumace sau de carantină, inlocuindu-1 printr’un s'stem de prohibiţiune absolută şi atunci poate era momentul să se facă ce-va; să se pună mai multă energie, sau mai mult noroc, atunci poate că s’ar fi dobândit acest lucru. Cănd d-sa face această pr eţioasă declaraţiune, in alegeţi foarte bine că efi nu pot face alt-ceva de căt ceea-ce am zis necontenit : nu am a face cu ministrul de < xterne actual, precum nu am a face cu nici un ministru de externe. Pentru ce ? Pentru ca mulţnor miniştri de extorne cari s’au strecurat, cari aii trecut pe acea bancă, le-au venit o cestiune pe care nici unul"n’au res olvat’o, fiind că unuia ’î-a venit, altul a tratat’o, al treilea a Jă-sat’ojal patrulea se vede cu densa iar pe umeri, aşa că eu nu pot să mă adresez d rect la ministrul de externe Dimitrie Sturdza, ci ar trebui să mă adresez ministerului intreg ; acelui munte, acelei stânci, care stă neiniş cată pe acea bancă. (Ilaritate.) Şi cu atăt mai mult sunt silit şi îndemnat de a mă adresa acestei fiinţe care este eternă, căt va fi şi firma ei, cu cât eu m’am luptat impreună cu d. Ion Brâtianu, amănduoî in oposi-ţiune, pentru măcar a dobândi amânarea votărei acestei convenţiunl; căci nici odată, nici in capul d-sale nici in capul meu n’a putut să intre cum că noi am putea să trăim isoiaţi de orî-ce comunitate de interese cu Statele vecine nouă, cu statele cu care avem cele mai multe relaţiuni, cu Statele cu care, vrând-nevrănd, suntem osândiţi să trăim bine, să regulăm interesele noastre, fie politice, fie economice, in-tr’un fel aşa in căt să putem fi in bună armonie. Şi nu eu voiu fi acela care să z:c d-luî ministru de externe că d-sa face rău cănd caută să reguleze această cestiune in mod amical. Nu odată am zis’o chiar avănd pe onor. d. Brătianu alături cu mine, cum că noi suntem in pesiţiunea oalei de lut şi că nu putem să ne luptăm deschis cu oala de luciu sau de aramă ; dar şi pentru oala de lut şi pentru oala de aramă exista posibilitatea de a evita ciocnirea, ţiindu ne fie care in drepturile noastre. D-ior, cănd s’a înfăţişat convenţiunea aceasta la anul 1876, a venit şi o expunere de motive. Acea expunere de motive a inceput a cânta gloria ro • mănă. Aceasta era o frasă pe care şi noi mai incoaca am imprumutat’o, §i in tot momentul, la toate cestiunile, venim să vozbirfi de Mircea, de Mihaiu, de Ştefan-cel-Mare, etc., pentru ca să acoperim, dacă se poate, slăbiciunea şi goliciunea noastră. Ia uitaţi-vă cum incepe răposatul Boerescu : «Sunt trei secole de cănd România nu a exercitat dreptul său de a in-cheia cu alte Puteri convenţiuni sau tractate de comerţ.» Şi după aceea vine şi resună bucu-raţî-ve noroade, căci eu am să iscălesc alături cu corniţele Andrassy. Apoi ne spune căt această conven-ţiune este de glorioasă din punctul de vedere al autonomiei şi căt este de importantă in privinţa marilor foloase care le avem, şi zice aşa : } «Un alt avantagiu însemnat, pe care ’l putem considera ca făcănd pai le din sistemul vamal stipulat, este cel coprins in paragraful 5 din actul adiţional, relativ la vitele vii ce se importă din-tr’un Stat inlr’altul. «Cunoasceţi, d-lor deputaţi, ce comerciu insemnat de vite facem noi cu A-ustro-Ungaria şi ce cantităţi mari de tot felul de vite importăm noi in Stalul vecin. «Pănă acum vitele noastre erati supuse la intrarea in acest Stat la taxe destul de mari coprinse in tariful general Austro-Ungar. «Acum insă că ne bucurăm de tratamentul naţiuneî celei mai favorisate şi că prin alte tractate ce Austro- Ungaria a incheiat cu alte State, aceste taxe sunt pe jumătate mai mici de căt cele ce plătim noi astăzi, comerciul romăn are să beneficieze şi de aceasta însemnată scădere.» Aşa dar iertaţi-mă, d-lor, dacă viu la genesa acestei convenţiuni, care pentru noi este — şi voiu arăta cum o privea şi d. Brătianu - haina acea a lui Nesus D-lor, este cunoscut că ceea ce zieea răposatul Boerescu era un mare adevăr; şi acest adevăr precum şi importanţa care o arăta că o avea comercial ţârei cu vitele, mai cu seamă comerciul din Moldova de sus, a făcut, o declar, şi la nevoie mă voiu adresa chiar la aceia cari au votat convenţiunea, a făcut zic, că conveţiunea să fie votată şi de/epresentaţii Moldovei de sus. D-lor, am fost mai do unăzi tratat că exagerez cil rele. Iată acum, am aci o dare de seamă a reposatului nostru pe vremea aceea... D ior, nu găsesc pagina, dar sunt dator să dec'^r mai dinainte că dacă nu voiu fi exact in ceea-ce vă voiu spune oral, primesc să fiu declarat de calomniator. Răposatul Strat arată ast-fel .- Zece milioane fiorini in aur rămâtorilor ; vre-o două milioane comerciul lâneî şi vro-o trei milioane comerciul pieilor. Acestea toate represintă vre-o 19 milioane fiorini, cari fac vre-o 38 milioane franci. Aceasta era inaintea convenţiu-neî comerciale, cănd dările erau mari. Din cele ce vi s’a spus de onor. d. Schileru, d-voastră a’ţi văzut cum in urma convenţiuneî, cănd dările aii scăzut, comerciul exporlaţiuneî in Austria a rămâtorilor s’a împătrit sau cel puţin s’a indoit. Prin urmare nu am fost de loc exagerat cănd am zis că comerciul vitelor şi al materielor primitive represintă o cifră intre 35 şi 45 milioane. j Cănd a venit d. Strat şi a făcut laudă acelei convenţiuni arătând marile foloase ce ni se dădea, şi d. Brâtianu şi efi şi reDOSatul Epureanu ’l-am combătut, zicănd că facem, cum am zice, va.ba.nque ; căci dăruiam tot pentru aceste două articole. Şi noi ne întrebăm, acei cari combăteam : cum a putut să facă cahinetul din Viena ca a-csastă convenţiune să se primească de Parlamentul uuguresc? Ne miram noi in-şine. In adevăr, d-lor, Austria propriu zi să, stat cisleitan, afară de Galiţia şi incă o parte, este un stat cu industrie intinsă; şi fiind că este un stat cu industrie intinsă are nevoe de grâu, de cereale şi de vite. Şi dovadă este că in cătă vreme statul Ungariei nu a avut autonomia, nu a avut influenţa cum era sub Metternîch, cabinetul din Viena hotăra tot. Nici o dată, de căt in caşuri foarte rari nu se inchideafi graniţele Austriei pentru cerealele şi vitele noastre; pentru că Ausfria avea nevoie de vite şi de productele cari resultau din vile şi de cereale şi aceasta făcea cum că Moldova era plină, nu cum spunea d. prim-ministru, de gologani sau creiţari sau de rubiele stricate, ci era plină de galbeni cu zimţi. Onor. d. Brătianu ne spunea că părintele d-sale era un mare exportator. .Negreşit, nu eh voiu fi acela care să ‘coniest aceasta. bUu insa că in ţara Românească nici o dată comerciul vitelor nu a fost aşa de mare căt a fost in Moldova, şi era natural aceasta fiind că ţara Românească se megieşesce cu ţara Ungurească, care este şi ea o ţara agricolă, o ţara de păşune, cara prin urmare produce vite şi grâu. Dar Moldova este megieşă cu o ţara care nu produce vite şi grăîi—aiară de Galiţia şi incă o parte—prin urmare Moldova lăcea acest comerciu in mare şi sunt sute şi miî de ţărani cari cunosc Viena şi Olmutz; şi este un limbagiu care există pănă in zioa de astă-zî: Se zice om de Olmutz, adică om care duce vite la Olmutz, şi se numesc boi de Olmutz boii mari şi frumoşi cari pot să fie exportaţi. Regret că onor. d. Carp nu este aici ca să vă spue că bunul d-sale, postelnicul Manolache Radu, făcea comerciu mare şi in tot anul exporta pănă la 20,000 de galbeni, şi aducea pentru vitele exportate pungi aşa de mari de aur. Permiteţi-mi a vă spune o mică anecdotă Postelnicul Radu a trimis# inlr’un an pe fiul său, pr amical nostru d. Iorgu Radu, să vendă vitele sale, şi acesta, cu băii care ’î a luat pe vitele vândute, a venit la Pesta şi a voit să facă acolo o revoluţie, a cheltuit 14,000 de galbeni (Ilaritate). Şi eu am fost arendaş la moşia Ber-cescî. D. Agaricî scie şi poate să vă spue că eh am fost tovarăş cu Filibiu zece ani, şl făceam comerţ de vite, şi in tot anul exportam patru cârduri de boi şi patru cârduri de vaci şi mi se aducea pe ele pungi de aur, pentru ce? Pentru că aveam marfă de aceasta pa-triarchală destulă pe care o vindeam, şi pe de altă parte nu importam atăta marfă străină ca acum. Puţina marfă streină ce aduceam atunci, era din Lipsea ; de acolo venea ceva industrie, şi prin urmare Austria pentru acea puţină marfă pe care o importa de la noi, era plătită de noi prin boi şi prin ma- terii primitive ; şi fiind că cefca ce importam noi era mult mai puţin de căt ceea-ce exportam, se făcea că aveam aur mult, mai mult de căt astă-zi. Nu luam aur de la Englitera şi de lă Fran-cia ca să plătim marfa Austriei; noi plătiam industria austriacă cu boi, vaci, porci, lănă şi piei, iar prisosul ni’f plătea Austria nouă cu aur, căci nu voiam să avem fiţuici austrîace. Ei bine, cum ziseiu, ne miram noi, cum a putut Austria să facă pe parlamentul unguresc ca să sub scrie acea convenţiune? Ne tot întrebam merefi, şi ăm inceput a ne şopti intre noi că apilicarea convenţiuneî nu era numai in mâinile noastre şi că esle mijloc d’a se impâca şi cu cerul, că se vor găsi mijloace ca să se împiedice mai târziu şi să se inchizâ graniţele acelor două compensaţiunî cari ni se dau acum, graniţa pentru cereale şi graniţa pentru vite, şi aceasta ne-a făcut pe noi să votăm in contra convenţiuneî. Da-ţi-mî voie, d-lor, să vă citesc aci cuvintele d-luî Ioan Brătianu, ca să vedeţi cum califica atunci primul-ministru actual convenţiunea aceasta. Răposatul Boerescu ne zicea : «Iată, d-lor, vedeţi căt este de bună şi-favorabilă această convenţiune, că Francia şi Englitera protestează contra ei. Şi d. Brătianu cu drept cuvănt respun-dea că argumentele De cari le da d. Boerescu, ca in favoarea convenţiuneî, erau tocmai in defavoarea convenţiuneî ; pentru că cum am putea să credem noi că Francia şi Englitera sunt contra noastră cănd seim căt a făcut Francia şi Englitera pentru noi ? Şi atunci d-sa a zis aceste cuvinte; «Onor. d. Strat a zis : cine e inimicul cel mai mare al acestui tractat? Este Turcia, este Francia, este Anglia; prin urmare, este un act de o mare importanţă politică şi trebue sâ’l votaţi. Ei, d-lor, ciudată argumentaţiu-ne ! O convenţiune care atinge toate interesele noastre presente şi viitoare, c are se zice că este de un interes politic foarte important, şi cănd se defi-nesce această importanţă politică se zice că inamicii noştri sunt Francia, Turcia şi Englitera, ciudată argumentaţi ne e aceasta ! Să presupunem că Turcia, iu naivitatea ei, nu inţelfge ea insăşi oposiţiunea ce ne face*. Dar Francia, Anglia, Italia, de ce au făcut oposiţiune? D. Strat z:ce că sunt inimicii noştr ; apoi cui datorăm noi existenţa ?» Şi in adevăr, cănd d. I. Brătianu, atunci simplu deputat in oposiţiune, a zis că Turcia nu este pentru prima-dată proastă, d. preşedinte al Camerei de atunci, principele D. Ghica, ’i-a tras o răfuială grozavă (ilaritate), zi-cându-i : cum poate cl-sa să atace o putere aşa de mare ? Nu te gândesc! că prin aceasta te faci imposibil ? Şi d. Brătianu a respuns : Dar tocmai do aceea trebue să vă pară bine că, vorbind, mă fac imposibil, pe când dacă aşi răcea maşi face pos.bil. Si apoi a mai adăogat d. Brătianu : * «De ce să se fi opus Francia, Anglia şi Italia ? Apoi este lucru firesc, căci este un interes material : Francia şi Anglia au mare comerciu cu noi şi ved că aci este o influenţă a Austro Ele nu pot să ne zică : de ce faceţi aceasta? căci ne lesaţî in interesele noastre, şi pe voi vă daţIAustrieî nu ca Portugalia Angliei, ci ca populatiu-nile indiene, şi ast-fel ne lăsaţi pe 'nc! şi vă omoriţî pe voi.» ‘ Iată, d-lor, cum caracterisa atunci onorabilul d. Brătianu convenţiunea aceasta ; şi eu cred că şi astă-zi d sa. ajuns ministru contra voinţei prese.’ dintelui Camerei de atunci, găndesce ca şi mine, căci convenţiunea aceasta a fost fatală pentru ţară. Insusi d. ministru de externe zicea : aşi voi* să ştitî şi să vedeţi cătă muncă ’mi-am dat ca să fac ca această convenţiune să se mai îmblânzească pentru noi. D-lor, s'a zis că Francia şi An 8 a acordat o recompensă de . , Jei d-Jui Ioan Budac pentru servi-cele aduse in mica clv'rurgie oamenilor sărmani, prevezăndu-se de la 1 AP J18 0 c’/r^ budget; s’a augmentat salarul agentului sanitar de la serviciul de prostituţiune la 120 lei men--Uial, iar ajutorului său s’a fixat 80 lei ■nensual; -- S’a luat decisiunea a se utervem locului competent spre a se un din sarcina comunei şcoalele comunale. * de medicină, nu vezi privirile mai aţin te de căt asupra anatomiei patologice, luată sub diferitele eî forme de creaţiune modernă. Această activitate febrilă aduce progrese repezi ale a-natomieî patologice in genere şl prin aceasta perfecţionarea rămurilor cari depind de ea şi fără care nu pot i-nainta. r Este destul să aruncăm ochii numai lav 1 aris, spre a ne face o idee despre această activitate. Aşa de exemplu, cu ocazia redeschiderii cursurilor, vedem că anatomia patologică şi me-dicna legală sunt propuse sub o formă care se deosibesce cu mult de âceea ce se făcea acum căţî-va ani: Cursul de anatomie patologică al distinsului profesor Cornii se face sub forma cea mal complet posibilă, căci pe lăngă teoria Ufeut& sub toate formele şi lucrările practice de cabinet, apoi profesorul face cursul de autopsii cu demonstraţiunî, la Ildtel-Dieu, unde i se pun la dispoziţie cadavre din mai multe spitale. Ceea-ce este şi mai caracteristic pen-tiu acest curs, este că pe fie-care zi sunt mal multe autopsii de făcut ; că prolesorul le face însuşi arătând elevilor săi şi esplicăndu-le cele mal mici amănunte de raport intre fenomenele clinice şi leziunile anatomo-patologice; şi că se redigează căte un proces-ver-bal foarte detaliat pentru fie-care autopsie. Această metodă psactică pentru studiul natomiel patologice, singura perfectă, ne reaminteşte că as-fel a putut Rokilanski să roformeze in mare parte anatomia patologică a predecesorilor săi şi să facă - parte glorioasă a şcoalel din Viena. Pe daltă parte, a-nul Straus agregat şi medic al spitalului Tenon, in ■ursul său auxiliar de anatomie pato logică, face din această ramură şi parte specială relativă la leziunele anato-mo-patologice produse anume prin microbi, aceea ce este o inovaţiune ,pu-tem zice, şi a început cu anatomia patologică a cliolerel. ^ Cursul de medicina legală de la facultateai din Paris, se scie căt a fost de celebru profesat de marele Tardieu. tT bine, s a găsit cu toate acestea un Bruardel care să poată face şi mal mult ae cat a făcut predocesorul său, cel puţin in^ ’g’anisarea şi stabilirea pe baze mai practice a cursului de medi c:nă legală. ROMANIA LIBERA ŞTIRI MĂRUNTE Ministrul preşedinte al Ungariei, d. Tisza, a tăcut cunoscut d-lul Max Falk, preşedintele institutului de pensiuni al ziarişti'.or din Ungaria, că împăratul Franz Iosjf a dăruit acelui institut 400 florini din caseta sa privată * Din Viena se anunţă că fraţii Samuel şi Moritz Wottitz, şefi al unei firme din Viena, sau .mpuşcat la Himberg, unde aveau o fabrică. Se crede că motivul sinuciderii au fost speculaţiunl nereuşite. ★ Din Liverpol se scrie unei fol vieneze: „D. Miles F.rr, unul din tinerii ce* mai avuţi ai oraşului, a făcut o prinsoare in ziua anului nou 183b cu un amic al său, că In timp de un an va petrece nopţile in afară din casă. rrmsoarea a fost pentru zece mii lire ster-lţnge. Tînărul, ca să poată petrece nopţile afară şî-a procurat toalete de iarnă, de ploae, etc. şi a dus’o bine-rău pănă in ajunul Crăciunului. Moş-ajunul, acum strîngând in spete, jînârul a intrat spre a se intări in birt cu băuturi calde de unde cănd a ieşit a iost înhăţat de un sergent de stradă, care la dus la comisie ziceudu-’î că e beat. N’a fost destul că a dormit in acea noapte pe pae in comisie, dar acest pat a trebuit să’l plătească cu 10 000 Lire st. căt făcea prinsoa-rea, sati 250,000 franci. buletin bibliografic Acum Căte-va septemăni «Vocea Co-■urimufui» anunţa că bremzerul Ioan Ulugărul, lovinilu se cu capul de nodul de peste Şiret cănd trecea trenul, LCăiZUti/n apă> Cadavrul s’a găsit aI, înri14DCUuent 0 cotitură a Şiretului, la Bărboşi. S’a găsit asupra lui o pungă cu 2,800 lei in bilete de Bancă I §• o poliţă, de 300 napoleoni. iHveţatul medic legist al Parisului face curs ,î3 pedicină legală sub lor-mAde 20,llfe^in^ practice la Jmorgă, unde sunt aduse toate cadavrele de edicina legală şi ale căror autopsii se fac in asistenţa studenţilor. Iată şi aci un alt progres imens pe terenul anatomiei patologice aplicată la medicina legală ; progres care alt fel se re-f n , SÎ a med'cina legală. ,viiinU xB 'Ua.,rdel urmăresce de mult ideea, că medicina legală să ! formeze un curs practic—un curs deaplicatiu f ® caxr® sa tina mal multe luni şi prin care să treacă toţi tinerii doptorî după * terjuinat facultatea. n^îfoaixtăJ-pre0cupatiune a sa a fost suscitată dm cauza practicei vicioase a in Franţa, de către medicii din provincie, ale căror cunos-cinţe de medicină legală, zice invăţa- J' x ana,f ? de. Şi medicină JebaJă, sunt foarte imperfecte. T,xfx ,a Periecţionat Bruardel in veţamentul medicinel legale după Tar-leu, se jioate vedea din discursul călduros ce i-a adresat un student in nu-mJe camarazilor seî; discurs de la oare mal vede cine-va şi spiritul de iubire şi recunoscinţă ce trebue să aibă studentul către profesorul seu.—(«A-najele medicale române».) ----------------o------------------- Metoda practică pentru muzica vocală de Ad. Papin, prof. şi măestru Ia capela 'i eulul St. Louis din Paris, e numele unei cărţi apărută zilele acestea in traducţîe românească şi depusă spre vânzare, cu 2 lei exemplarul, la magazinul d-lul Ge-bauer, in Bucureşti.*)—Cartea are 154 pa-Sluj,» şi e tradusă in româneşte de mal mulţi profesori de muzică. ită in ce mod dd. traducători recomandă ţraducţia d-lor colegilor profesori de muzică, învăţătorilor rurali si măes-trilor muzicali de or-ce categorie : «Metoda teoretică-practică pentru in-veţâmentul musiceî ce vă presentăm. am practicat’o noi mal mulţi ani Drin şcolile, in cari ne aflăm ca profesori. Resultatele I bine-fâcetoare recunoşcăn-du-lenumaî după căte-va lecţiunî; după duoî ani de practică, ne-am convins, t este superioară tuturor metoadelor de acest fel şi singura de a face ca progresul muzica] prin şcolile noastre sa păşească peste cercul in care stă închis şi să ia proporţiunî mal întinse. «Iată observările noastre asupra apes-teî metoade — observări, cari se vor aumlfe şi simţi chiar de profani in muzică. «Autorul seu desparte învăţământul muzical elementar in trei părţi: citirea, intonaţmnea şi apoi măsura. Iată un pas însemnat in învăţământ. Din aceste trei elemente ale invăţămentu lui autorul incepe cu citirea, i. “Profanul in muzică chiar, recunoaşte, ci* incepetorul poate înţelege mal bine din aceste elemente ale învăţământului citirea, - u care este deja obicinuit de Ia cele alte studii. «După o serie de exerciţii pentru ci-ure, bine întocmite, autorul incepe cu exerciţiile de intonaţiune. Gradaţiunea ce se observă de la un exerciţiu ia un altul este surprinzătoare.—Elevul poate trece de !a un exerciţiu la altul fără ajutorul profesorului şi poate ajunge sâ_ intoneze cele mal grele exerciţii prin el însuşi. * «Perfecţiunea acestei metode întrece oate metodele de învăţământ, pe cari pedagnqn legaţi întocmit după observări profunde şi după secol! de muncă (f J\ 1 nnc n 1 atu»! f___ 1 . . sentăm noi, atunci introduceţi-o prin şcolile d-v., şi veţi contribui cu noi la noua direcţiune şi propăşire a învăţământului muzica] incepător. Apariţiu-nea eî in ţara noastră răspândeşte gloria autorului său ; iar asupra noastră— Românilor, se resfnnge gloria progresului şi satisfacţiunea că prin această metodă putem ajunge mal lesne la aceea ce tindem. Respandirea muticei, care inalţa şi mobilează sentimentele, prin toate clasele societăţii romăne, cu multă inlesnire.» ----------------—O--------------------- NOTIŢE LITERARE Ţara nouă Revistă ştiinţifică, politică, economică, şi literară No. 21 areacest’sumar: Meşteşugul de a pune’ întrebări şcolarului) de Ioan Neniţescu, — Studii asupra istoriei Ro aiămlor'(Revoluţlunea TuNHoria in Tran-silvaniafşi'Ungaria 1784—85 scrisă pe basa documentelor oficiale de Nic. Densuşianu-(urmare) de I. N. P. La uosarul intălnireî de la Skiernevikzi: (sfârşit) de M.- Biscur-sul d-luî Eug. Stătescn; Redacţia - Baladă I andesă ; de T. G. Dj,— Programt**conferi iţelor de la Atbeueil pe anul 4884 85 _ Corespondenţa —îndreptări. Serviciul telegrafic al „Rom.Lib." 1 Ianuarie 1885.—9 ore d mineaţa. Brema. 31 Decembrie. «Weser-Zellung» zice că cassa Luderitz a primit tratatele piivitoare la cumpărarea făcută de ea a Dortuluî 'Santa-Lucia şi a pământurilor învecinate, in luna lui Noem-brie. . Pa s. 31 Decembre. Guvernul a incărcat mai multe pachebote pentru ti ausportarea trupelor menite a se duce in Tonbin. . Roma, 31 Decembre. Cei dm Vatican se arată foarte surprinşi de aserţiunea, in potriva căreia se protes tează de altă pa te, formulată de mal multe ziare russeşti cart zic că Săntul-Scaun ţ n-teşte să dea un caracter politic la serbarea milenarului Sântului Metodiu. Se asigură din potrivă că Leon XIII s’a grăbit să facă cuuoscut la St. Petersburg şi la Viena că sărbătoarea trebue să fie curat religioasă şi că Sfinţ a Sa pregăteşte chiar o enciclică care să fi făcută m acest sens. . Berlin, 31 Decembre. „Gazeta naţională" zice că regele Leopold a emis dorinţa de a vedea un membru din familia tatălui său pus in capul Statului Congo, şi scaunul admin straţiunil superioare fixat la Bruxel cu un consiliti de gir compus din represintanţiî mal multor State. -j- v , Madrid, 3! Cecembre. oe ridică la 2000 numerul victimelor cutremurului de pământ ce s’a simţit in sudul Spaniei. (Havas). ’ ------------O-------------------- PREŢUL PRODUCTELOR ^ „„ . v T-Sevorin, 18 Decembre. Grău ciacăr, calitatea I, kila lei 50-60. Porumbul kila lei 40—45 adăogănd că trebue să ne ocupăm neapărat cu organizarea comunei rurale alt-fel de cum e acuma, cu poliţia rurală şi cu judecătoria săteanului. Secundul intr’o cuvântare plină de căldură, a criticat pe politicii de fantasie, cari uită durerile ţării pentru a se arunca in teorii cu cari cred că speriâ lumea occidentală, şi dănd exemplul Bohemiei, care ’şî-a întemeiat mişcarea politică pe şcoală naţională şiFpe desvoltarea industriei, reclamă de la Parlament să se ocupe, pe lăngă bugete şi cele propuse de generalul Leca, mal cu seamă de instrucţia publică,de reorganizarea.’eî,şi de reînsufleţea el in atmosfera naţionalismului. ©: eF.-Eîa’r jşl cole qS^fn00*0011®14 romana. - Sâmbătă la 22 Decembre, se va da iu localul societăţii de pe str. Calvină No. 2. a patra serată miisicală, teatrală şi dansantă , Ţ?riea Balc Masch< 1. - A doua zi după nuntă - Refrenul Alsaciei şi Loreneî. tuffe ~visAUt0ni flaer6ţr- ~5Lody Tar- ,.Ţar<,ea m■ Dftriţ. — La fine un mare co-tilion la care se va distribui cocarde O © ULTIME ŞTIRI La facultatea de modicină tulburările nu ostenesc. Mâine seară se va aduna consiliul facultăţii, spre a hotări definitiv ce este de făcut. Consiliul comunal n’a putut ţină şe-dinţa^extraordinară, din cauză că coi:-siliari^ membri aî Parlamentului, erau reţinuţi la Senat. Şedinţa se va ţinea măine seară. * CORPURILE legiuitoare Cărţile de liber parcurs pe linielă ierate din ţară s'nu împărţit membrilor ----- uupaocwnuBmunca. 1 Ţar*ameotuluî. Ele sunt de carton co- «Ajuns eievul in stare de a intona I j0I’a'; galben. Ar fi bine să se ţină sole mai grele exerciţii, autorul intro- 2 l6a ă de căte kilometre face pe an I a 5; R^eorgiu Sachelarie din Iasî, îno n 0lbll0tecei liceului din Ploescl volume cărţi, dintre cari unele au valoare însemnată prin vechimea lor. * mdeni%ne!f Oroftiana-de-Sus, Datul n ’, ^lpoteni şi Molniţa din judeţul Domhoiu, in zi]ele de 12> ^ 14 bovină.nU S’& ivit niC1“ UD C3S de inyeţamentul medicĂT |acenSîfîiUi .P1edical> in Străinătate, trece? fl n g'gantice P° fie-care zi ue pro«M,dm,»aVUt diferitele perioade jtrfiîucite, d“ astT icea enocă in nor. pa 3 a se afla la lo»v biologice foariSn°SC,-D^Ie ana“ lănd nafnln? • 6 lna'ntate, dau Ce pri^te P^tologiip ’ adeca a anatomieî lMl* t«rils und9 eristâ o şcoala Miercuri, 19 Decembre. La Senat nimjc, afară de comunicări. D. Boldur Lăţescu eşl retrage interpelarea relativă h podul de la Bu zău, căci minislrul i-a declarat că s’a luat mesurile necesarii, şi amănă pe astă zi pe cea relativă ia îmbunătăţirea soartei clerului. Se trece apoi in secţiuni —X— La Cameră, după comunicări se pre-sintă prin iniţiativă parlamentară- un proiect de reforma legii Sinodului şi a „ T,enJru declararea de porto franc a Brăilei şi Galaţilor. Deputaţii trec in secţiuni, unde se discută legea cumulului şi budgetul drumuri or de fier, fiind de faţă si d. Lr. yOantacuzino, spre a da lămuriri, publică^6 4 °re? Se redeschide Şedinţa Se votează un credit şi indigenatele t* ?e^a §* Miron Pompiiiu. jmpămîntpnirile d-lor Ferdinand Se-Hin,’ Cuppa şi G. Mărgărit nu dobândesc numărul de vorurl regulamen- ridică 86 amănă’ ~ Şedinţa apoi se -----------------o~----------------- “ - v a inton cele mai grele exerciţii, autorul introduce şi mesura. începe cu măsura cea mai simplă f- cu aceea pe care elevul o cunoaşte şi o simte chiar din exer-dţnle militare si exeîciţiul său zilnic ce, x ?e de dmineaţa pănă seara. Mersul său ne drum indică măsura 2. Cu această măsură elevii de la prima lec-ţiune intonează ori-ce exerciţiu. s «succesiunea măsurilor e următârea : metodică’ ^ ^ 's!!~g'râdatiuiie foarte «Valorile ineă sunt observate cu cea mai mare sţricteţă. Se incepe' cu doimea şi pătrimea, cărora li se consacră multe exerciţii, apoi nota întreagă şi tocmai in partea a doua se incepe cu optia>.o, şi ce]e a^e va]orL «Ia ă acuma şi succesiunea tonurilor. JJo major ^te tonul cu care incepe şi îlidî “Ult- exerciţii pănă ce elevul se solidifica in el; apoi după o serie de exerciţii, ne mal pomenite in alte metode, asupra accidenţilor, se incep exerciţiile tonului ta minor. In cele a 1 ®£VM fe dad exerciţii in fa major faiifnî^Ţd seu minor, sol major şi relativul său, re major etc. «Iată gradaţiune, care pune in admiraţie pe ori-ce cunoscător de muzică şi care ’] determină a’I da titlu de celebra metodă a lui Papin, după curn o cuahfică profesorii francezi. «Noi crezând că această metodă poate du un mare avânt învăţământului muzeal prin şcolile noastre, ne-am ho-lărît ai da apariţiune, cu ferma convingere, că prin acest fapt ii aducem un însemnat serviciu. «O supunem dar aprecierilor d-v • de o găsiţi ast fel după cum V'o pre’ fie ce representant al naţiunii. Administraţia telegrafelor activează aşezarea sirmelor pe marii stilpl de fontă, de pe marginea Dîmboviţei. BIBLIOGf RAFIE Biîssr. Kr'*»»' o- e“p Codul manierelor elegante pentru junii de ori-ce condiţiune Care conţine: Regulile bunel cuviinţe, ale frumoasel°r purtări şi ale etichetei; arta de îS8Jace cine-va plăcut in societate; scrisori de amor şi cereri m căsătorie; limbagiul flo-iilor pentru amanţi; Felicitări pentru zilele trn0IîppitlCe; ,slU°ltorî- anecdote şi poesiî (pentru declamaţiunl in societăţi); cele mal 1olă- «snti°CUflir d0 s?cjotate i jocuri de cărţi amu-sante ; cele mai frumoase versuri ş oaste în?rSMr,î Petrc?cerf> «te., etc., etc mîoc mit de Adolphe Steinberg. - -Preţul 2 li şi 50 ref cărfl11-11^ apropiata apariţiune a nrmătoa- , Mărgărite (Cronici bucureştene) de Leon Oh. Nico'eanu.—Preţul vo - l leu. BOS8EL ,9fIlLt?t timpul carnavalului vor urma regu- Lbf1 Yfmascate’ Mriea' Juoia si Dumineca. — Musica reg. 6 de dorobanţi va esc. cuta cele mal noi bucăţi de dans şi lăut ii torelT^Z 9 mar Dx0U‘ ariî de salon- In* 5ala Theatrulul Dacia Mal fiind neinchiriate căte-va sery in Hm pul Carnavalului aduc aceasta la ciînoscint Ioauiuf°A[flm!.a 86 Cr,‘b! cu 'icbiriarea Să SaSi" inchiriari pentru A se adresa la d. D. Wainberg, Hotel Dacia IOAN MIIVCU de, vernul francez lai Frânt °nC^|U,,cen^aie de arc hi tec ţî dir ha?/*intorcându-se din streinătate, s'a sta bilit in Bucureşti, strada Academiei No 44 hemorrhoide Fissun ale 3P rEss^r MPO.MTa-Buouresc.lal'l,amaclaJ.A.CIURA/„rajaLi„^ ;) Depositul general esto Ia administraţia foii musicale «Doina», calea Şerbin^Vodâ. 4 8 www. iuc.ro A-seară s au adunat deputaţii şi senatorii ui sala Senatului, spre a se consfătui asupra organizării activităţii lor. Erau de faţă şi d-niî miniştri Ion Bratianu, I. Cămpineanu^şi genera] râlcoianu. - întrunirea a fost cerută d’un număr de deputaţi, cari au subscris o propunere, întemeiată pe diferite conside-rante, care cerea să se voteze in această sesiune vr’o 20 de proiecte de lege însemnate, dar nepresintate incă de guvern. Sub preşedinţa senatorului dr. Po-bzu au vorbit d-niî Costescu-Comă-neanu general Leca, Stolojan, Cămpi-neanu, Oodrescu, AgaricI şi Ion Bră-tianu. ' Toţi au arătat necesitatea de a se PUDt ucr-u. ^ a fl înfrăţiţi: unii au combătut^ criticele aduse Parlamentului, că n a lucrat mult pănă acum; alţii au exprimat speranţe mari pentru vntor şi ad cerut să se facă mal dese consfătuiri ri;ftflie-aIul ,Beca $ rainistrul-preşe-dinte au vorbit mal cu miez, arătând ce este acum neapărat trebuincios să S8 iaca. Primul a, tratat vorliele late şi proiectele mari de mofturi şi a cerut ca deputaţii şi senatorii să facă bine a se aduna in secţii, căci acolo se face ucrarea a serioasă, diminaţa sati seara iar şedmţa publică să rămănâ pentru •0 Dr. J. BRAUNSTEII y Medie, Hirurg şi Mamos f fostu medicii pr. ii Viena in clinicele k jBoa*ede femei şi faceri) Ilerba ^Syphihs şi băle de piele Consultajiuni de la orele 3-1 p, m Strada Decebal, No. 20, (in dosulu Bărătieî. * • Boalele de găt, gară, nas şi nrecb Ie tratează printr’o artă specială.? GÂS DE SCHIMB c. STERIU & Comp No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI lî^e «iaa de &Q Decembre 18W4, ora lo. unmp B'|. 80 813/ 86«/ 9> 90 87 103 95 96 210 30 185 220 290 1150 205 123 99% 24 % 250 15 5% împrumutul Comunal (co versiunea 8% imp co nu nai (1883). 5°/« Scrisuri Funciare Urbane 57» Scrisuri Funciare Rurale 5 /o Renta Română perpetuă 57« » amorţi sabilă . . 6”/o Scrisuri Funciare Urbane 6°/« Oblig, de Stat (conv. Rural 6°/« » , „ Căii. Fer. Ron 7 7* Scrisuri Funciare Urbane 7“/‘ s „ Rurale. 7% împrumutul Stern. . . 8°/« , Oppenheim. Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300 Impr. cu prime oraşul Bucur Acţiuni Credit Mobiliar . » ConstrucţiunI . . j Naţionale. . . . m Dacia-Rnmânia . » Banca Naţională . Fiorinii Valuta Austriaca Mărci Germane .... Bilete Francese .... » Engleso.............. Ruble Ruseşti Aur contra Argint şi Bilete Cur(i»l d«mal sus este!» monedl de aur soc dnpA cursul fiscului.Cupoane.. a,Jultu ffir4 pentru Adresa telegrame «STERîţr» Vim iot 191 118i 101 II RuM^NLA. I/TWA I ÂNiculescu & Comp. icoafer) . jNo. 10, Str. Dămnet, No 10. Salonfl specialii penru tunsii, rastt şi frizatu, aranjata din uod.— 12 rasnrî lei K.—Asemenea şi un bogat asortiment ăe parfumerie fină. cu preţurile reduse.—Serviciul prompt. ftimin Constantin, (co’“tarI) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. E Fraţii I. Gologan, recoman-dâmfi magasiuuld nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depod de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână" cu preţuri convenabile. _________________ Ioanlţiu Fraţii, (librari) Strada Lipscani Nr. 27 şi Strada Şelari Nr. 18.____________________ [ordache NT Ionecsn (restanţi rant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine.________________________ Joan încovlci, (lipscani) Strada Lipscani Nr. 24, Specialităţi de mătăsuri, lănurî, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, nordălăril de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. ’ Vasile Georgescn, Fabricanţii de Paste, Uleiuri, Scobeală şl moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde TIPO-LITQGR AFI A FABRICĂ DE REGISTRE, L1NIATURĂ STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA 1 ^ Modali® do aur ATELIERUL eaecutA elegant: TABLOURI GRAFICE, PORTRETE. DIPLOME, CIURTB, ACŢIDNl,. PLANCIU, FACTURI, «Ic in diferite culori. rV,..Tm7mlliHiii!]li.'nnmi llhHnTTTrfc ( • - : ;----ACEST STABILIMENT —■ efectuează'-tot felul de lucrări etlngătoare de opeclohtttca sn nţitiee, Zibr e in ori-ce lormate sji in diferite furibl, Afi^e h O < (f) diferite culori, L._ Cărţi ____Corn puTrt j~CÎ5rţl do vTeitâ" ţi de logodnă, Invitaţii de cununi' şi decese, — ■ Rcjuatre pentru toate speciei® do eervie'l,........ • “ “ T-L Bonuri -l diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale ai mdusIiM e ■' ~ ■ ■ -■ .•._L..r. OfT-ce fel de imprimate ale tutor autorităţilor, _ _ .. •_...__ Bilete «i condici i,entru“pudurl,_cămpi mori. eociae, etc^eic -;i=-g - U »ntiHi>nlii.;A).’{ \UA*.iiljtlî L ‘JliililH L‘ u l\ fabrica DE 11 se m. § ? % $ | s© primesc £} ORI CE CO AUDE IN | , _ B U'ESTii MQiHTJTI ii \ î 3 se efectuează > ii . , ] ! prompţii şt eleganţii. li:. Uf! IM t m 1 r---v ' r'i ^ ’ ->f. 'l&< - iii Se primescLi comande de Liniatură, Stereotipie şi Gaivanoplastica. ’ ...........J 1 Tl I Vindecare garantata 1 PEIREA BĂTĂTURILOR iHdlapemstblli Iz orl-ee enni. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul 109 1 Haschisch Oollodium! şi fie-care 'ml va fi recunoscător Mathia« Rosnyai, farmacist in Arad. Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spi. ţeriile d-lor Schmettau, Frank Thtlringer, Thoiss, I.A. Ciura’ Hr. Alecsandriu.Ztlrner.Zeides’ Stoenescu şi Risdărfer, la Căm’ pu-Lung la Fred. Paul. Chocolade, Pastile de Ohinin, Bonbon de chinin, Ohocolada chinin & fier, dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. BOURLETE de bumbac pentru oprirea curentului la uşi şi ferestre, recomandă H. Honich, Strada Ştirbey-Vodă3 INSTITUTUL DE BAEŢI 10, Strada Blbescn-Todă, 10 Internat si Semi-internat Instrucţiune tocmai după. programa ministerului instr. oublice In limbele RomănS Germană şl Francesă.^, Oursurile vor incepe la 16 August a. c F'ranz Walser Bncnrescl, Culea PriviţelgNo. 65. m » «r+- 2- * m *> Pompe hidraulice ai puţui" pentru casă, grădini etc. de jla cea m?î mică adâncime şi pănă la 1000 metri. Pompe pentru alimentarea cazanelor cu abur. Pompe rotate peatru vin, rachid, spirt, bare.' Motoria spre punerea aparatelor de pompe in funcţiune. Articole pentru conducte de apă şi stabilim. dcb_: Acest PRAF SAU FAINA DE OREZ obrasului finetia şi © rumusetia naturala Tineretei. Deposit in tâte Pariumenele. PREPARAT de Către gellE frEbesî 6, Avenue de l'Opfira, 6 PARIS MEDALIA d» AUR /fi Exposltle Unheniti | PA RIS 1878 Cassa fondată In 1826. MEDALIE DE AUR Ocaziune pentru Sf. Sărbători Din propria noastră fanricaţiune recomandăm : Paltoane Montagnak, Milton, Cociminete, Costume Veston «Trouvileo, Redingote gile Napoleon, Fracuri şi Gheroace de veritabilii Bresil de Seilan, Esposiţiune grandioasă de Pantaloni Gile-Brosche «Chinois», etc. Asortiment complect de Blănării. Preciurile foarte moderate „MARELE BAZAR DE ROMANIA*1 Strada Şelari, No. r, sub Hotel Fiesehi. ATELIER ROMÂN DE 15 CROITORIE SI HAINE GATA 5, STRADA ŞTIRBEI-VODĂ, 5 PALTOANE montaniac, ratin, lastic pentru bărbaţi şi băeţî. COSTUME SACCO Redingote, Jile Pantaloni din stofe groase şi veritabile numai pentru bărbaţi. B9~ Cu preţuri mal eftine *96 de căt la prfiv&liele evreeştî, acelea cari nu dafi fallmc^. , fUg R. I. LOCUSTEĂNU. I In tânăr doreBce a găsi o meditaţiuno un tenar pentru clasele primare sad glm- «S nasisle. — Adrasa : Administraţiunea acestui ziar. ,ăS! I BTTCTTRESCI 0^* SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — No. 7, Strada Şelari, No. 7 — fac cunoscut că am aranjat unii >e- i? w KLKG-ANT TîEC03aA.T u preciul cel mal moderat AVI S Spre ştiinţa Onor. public, subsemnatul, frizer aduc la cunoştinţă ca rad in perfecţie şi taî părul cum nu se poate mal bine dupăfigsonomieafie-cărul domn client, şi tot de odată fac şi abonament cu preţuri foarte convenabile. Un sigur ras 50 bani. iar abonamentul â la carte 12 numere 5 lei. Ast-fel dar cred ca demnii clienţi vor fi pe de plin satisfăcuţi, precum şi persoanele care ’mî vor face onoarea a mă visita, nu vor avea nimic de regretat. IOAN FLORESCU coafor Calea Victor ei No. 80 vis-a-vis de F. Bruzezi 2537 1)E ÎNCHIRIAT Camere şi apartamente mobilele in S rada Lipscani, No 81 cu luna şi anu in cea mal bună curăţenie şi serviciu cu p.eţurî scăzute, de la 2d lei eamera pe lună şi pănă la 55 lei plătiţi mainte pe 15 zile. J. TIEDGE PICTOR ŞI FOTOGRAF Bucureşti, 7834 Calea Vietoriet, 13. Fugă Poliţie MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 Mai©. (1 luniu) 1884 s’n mutat Str- Carol I, No 2 L VAGOANE DE DORMIT 8UNT: Trenul Fulger P, tr pleca din Vârdorova Marţi» Sâmbăta şl ra sosi la Bucureşti şl Giurgid Miercurea §1 Dumineca. Trenul Fulger 0, t* pleca dlnGiurgifl şl BucuroştI Miercurea şi Dumineca şl va sos! la VGrciorova Joia ţi Lunea. Călători pentru trenurile Fulger P şi C, vor pUtl afară de taxa cuvenită pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxă de 20°/o La aceste trenuri P şl C, se află uu vagon Salon-Kestaurant. Consuma-ţlunlle es vor plăti după un tarif special, Orarlnl trenurilor după timpul de BuCurescî. X. Con stan ţa-Cern avo da CoilstG100-Cern.Sos- p.m 2«o 5oi p.m alin 9,e ÎL» a.m OE VENZARE spre taere Chiar de acum două sau trei parchete pădure prima calitate pertru tot© felul de materialii, Furci pentru făntănl, Poduri, Pâtule, Tălpi de case, Grinzi de binale, Traverse pentrn căi ferate. Pe lăngă dânsa se face Terasamentul Cost.-şti-Turou-Mâgurele. Acăstă pădure se află pe moşia Sitişasca, sil atâ m comuna Dobrot şti sati Doagele de sus, Judeţul şi PlasaTeleor* man. Amatori o pot vedea mal ăntăiQ şi apoi să se adreseze aici iu Bucureşti, Straea Vestei No. lfe alături cu Creditul Ur ban de la ora 1 pănă la 4 p.m. Iar de la ‘Z4 luna curentă la notata mal sus proprietate; uaca cumpărătorul de pădure va fi amator şi pentru arendarea ; citatelor moşii cu întindere ca la 5000 pogoane fiind semănate pe seama proprietarului 535 pogoane, rapiţâgrâCi, secară, tote răsărite şi rncâ 165 pogoane ogoare porumbiştl pentru semănăturile priuiă-văratice a" vând pregătită şi semănţa i0!1-Se arendează in tovărăşie deJA 23 Aprilie, condiţiile pentru tă-erea pădurel şi arendarea m tovărăşie a moşiei se pot vedea la notata moşie Doagele, casa proprietăţii la caz unde doritorii pot vedea toate condiţiu-nile De vînzare maclaturl 14, Strada Covaci, H Tipo-litograa» Stelau Mihălescu, Strada Covaci, 14, www.digibuc.ro APARE IN TOATE ZILELE ABONAMENTELE : în Gapltnlfi: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. fn Bfatriete.: „ 1 an 30 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. In Străinătate: „ 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, AnuneiurI şi Reclame a se adresa: In România : La auministraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu. Strada Covaci, Nr. 14 şl la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Soeiete Eavas, place do la Bours", 8. In Yicua : La Eeinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro Ungraria. In Hiunburg: L?. Adolf Sleiner, Gânsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. *sa, «aaşsK s sssts «ars - caasrsg-.rcsaCT-aagatat taatei» Bmne-Mja g, - ANUNCIURILE: Linia mică pe pagina IY . . . 30 nani. Reclame pe pagina Il-a 5 lei. | Reclame pe pagina Ul a 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusâ. Articolil nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pontru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. OBSERVATQRIUL METEOROLOGIC Bnletin atmosferic, Vineri 21 Decembre Elemente climatice K R I AZI i 2 ore p. m 8 ore săra 8 ore dim. Temperatura acrului la umbri . . „ „ maiM. . „ „ minimi. . . „ „ Sră aperltor. | Barometrul redu» la 0» .... Tensinuea vaporilor in milimotra . Dameala relativi ia ] „renta . . ^t.Jdira'jiadomiaaatâ. . \ lujonia aedie. . . . Eraporutinnen .-.pal Ploaia. • ...... . 0.5 -0.6 765.6 3.3 75 E.N.E. 11.8 0.2 0 0 56 9 2.6 0 4 2 8 —2.6 769 4 3 ) 81 s 0. 13.5 0.2 0.0 9 4' -4.5 4.4 772.7 25 75 N. K. 150, O. 2 Fulg 1.7 10 iotinomatm (0-100) : Nebulozitatea (0-10) Aspectul zilei de Ieri: Toată ziua şi noaptea f. noros, vănt maro. Noaptea fulgi.—Astă-zl dim. Fulgi, f. noros, vănt mare. Directorul Observatorului: St. Hepites. NOTA.—Temperatura este dată in grade centigrade; înălţimea barometrului in milimetre de morcuriu. Iuţeala medio a vântului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea apei al ploaia sunt socotite in milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 grade la intuneric şi 100 grade, atunci cănd cerul ar fi cu desăvârşire fără nori şi in atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. ŞTIM TELEGRAFICE , din ziarele streine. „ , Lemberg, 30 Decembre. GuiSmătoril provincielor ruseşti limitrofe, mal ales in Pouolia şi Wolhynia, stărueac ca ip jşensul unul ukaz îave- hi‘ al Ţarulnî TVA3-t; '"toţi evrei: streini să fle iodepărtaţî pănaJcO verste departe de graniţă. In Rad-zimilovr'-Ovreil austriac!, cari aveaţi paspdrte in regulă au fost somaţi să sa oblige in scris că’şl vor părăsi locuiuţele. Borlin, 30 Decembre. Guvernul italian face aici incercărî pe cale diplomatică, ca să provoace o modificare a proiectului de lege german pentru subvenţionarea vapoarelor in sensul, ca să nu fle Triestul, ci Genova portul de oprire a liniei vapoarelor germano-australiane. Roma, 30 Decembre. ’ Ştirea, că puterile s’ar fi iuţeles de a lăsa fără respuns propunerile cabinetului englez privitoare la Egipt, căt timp nu se va stărui din Londra, este lipsită de orî-'e temeiiti. irat este negreşit, că schimbul de idei pţpb-Mjjfputerl asupra propunerilor engleze a - tatat impiesiunea mal mult sau mal pu-b efavorabilă făcută de ele, dar aceasta nui rr a se considera drept rezultatul unul cuvBnt de ordine dat, ci drept urmarea, na-tu, ală a împrejurării, că puterile mal puţin interesate cred că trebue si adaste indemnu-rile celor mal mult interesate şi că in genere sunt dificultăţi de iniţiativă, De aceea se şi'incepe prin sferele diplomatice a se discuta iarăşi mal viu oportunitatea de a se desbate din nod in mod colectiv cestiunea egipteană. . * Petersburg, 20 Decembre. T‘ a In cursul anului 1885 se va ţine un con- greş electric internaţional in Petersburg t Una din cestiunile mal important0, cu cari j va avea să se ocupe va fi intrebuinţarea mn- i torului electric pentru tracţ.unea trenurilor * de căi ferate. Paris, 30 Decembre. «Temps» primeşte din Madrid următoarea scrisoare: „In ajunul Crăciunului cerul era limpede, dar nu aşa ca altă-dată. Sufla un vânt tare şi rece; puţini oameni se vedeafi pe strade. Pe la 9 ore seara s’au simţit, cutremure in diferite părţi ale oraşului, intrerupâud petrecerile, Ceasornicele aii st it; locuitorii din parterul caselor au simţit puţin sguduirile, dar i-a pus in mirare sun «rea clopotelor şi sberetele animalelor domestice. In teatru cutremurul s’a sim it mal tare in loje şi in galerii. După prima spaimă lumea âşt comunica impresiumle. Teriniuându-se represen-taţia pusei „Lucia", s’au fo>mat grupuri pe strade. S’au împrăştiat diferite sgomote, dar numai a doua zi au sosit ştirile triste din provincie, uuds sunt poate mit de victime. In Maarid ninge de 12 ore ; zăpada o grd-să, in căt birjele) şi tramvamrile nu pitcir-cula. Mai toate liniile te legr fice sunt stricate Londra, 30 Decembre. . EfGeneralul Wolseley pleacă la 7 Ianuarie uin Korti cu grosul espeliţiunil şi inaintează prin Gaktul şi Sh-mdy spre Chartum. Mal inuinte insă generalul Earle va merge cu infanterie şi cavalerie pe Nil »u sus ia Abuha-mao spre a pedepşi pe tribul Mouassirilor pentiii asasinarea colonelului Stewart Petersburg, 30 Decembre. . ka casa generală a ministerului de finanţe sa descoperit o delapidare, dar nu se ştie încă ia ia ce sumă. Controlorii statului revizuesc. In căţl-va saci, al căror conţinut declarase ca bani in aur şi argint, s’au găsit pietri. La inceputul revizuirel s’a constatat o Sustragere din partea numărătorului fiornilow in suma de 7 pănă la 10 mii ruble. Culpabilul s a otrăvit. ------—-------------O--------------------- Serviciul telegrafic al „Bom. Lib.“ 1 Iinuare 1885—3 ore scara 15 min. M&drid. 1 Ianuare. Nuol cutremuri de pămănt s’au «simţit in provinci le Grenada şi Malaga Oraşele Velez, Neya şi Aickidoua au suferit foarte mari pa gube Oraşele Torrox şi Jayena sunt distruse. 1 lauuara 18SN—6 ore seara. Constantinopol, 1 Ianuare. Plecarea la Londra a lui Ilassau-Fehmi, miuistrul justiţiei,ica insărcinat cu o misiune lăngă guvernul englez, în locul lui Kimail-Paş i, desemnat mal ăutăiu, pare indoioasă. Oare-care ambasadă ar sfătui să se trimeaţă Hass'i-Fehmi mal ăutăiu la Paris pentru a conferi acolo cu d. Jules Ferry, inaintede a se duco la Londra; de aci ar proveni nesiguranţa Sultanului. Scopul invederat al a-cestel misiuni ar fi să grăbească deşertarea Egiptului de trupele engleze. Toate cele-i-alte cestiuni rămăn in „Stătu quo." (Ilavas). A sc vedea ultime ştiri pe pagina iii a Bucuresd, 21 Decembre Ne pare foarte bine, cănd putem constata că prejudecăţile, ce des-binaQ pe unii din fruntaţil politici al ţării, incep a dispare si că o a-propiare se operează, pe t£rîmul lucrării la consolidarea Sfatului. Pă-reiea noasţră de bine e cu atăt mal mare, cănd putem surprinde chiar la betrăniî revoluţionari, obişnuiţi a frământa’societatea cu formule inain-tate de organizarea politică, o întoarcere către viaţa practică, o a-preţiare mal favorabilă adusă metodei positiviste. Cel cari urmăresc mişcarea noastră politică cunosc bogatul discurs in învăţăminte, pronunţat cu prilejul desbaterilor răspunsului la Discursul Tronului de d. P. Carp. In zilele trecute am constatat, cu plăcere, cum «Românul0 se asociază la me,surde, propuse de grupul re-presintat prin reacţionarul d. Carp, pentru a pune pe ţărani şi pe meseriaşi p’o treaptă de înflorire mal înaltă de căt aceia in care se află astăzi. Şi mulţumirea noastră a fost şi mal mare, cănd am auzit atăt pe d. Ion Brătianu, primul-ministru, căt şi pe d. general Leca, preşedintele Cameril, afirmând necesitatea de a lucra cu multă activitate şi serio-sitate in această direepune. Se vede că consciinţa publică e ceva ingrî-grijată de starea in care se găsesc aceste temelii ale vieţeî şi prosperităţii Statului, şi că părăsind luptele de etichete politice, aruncate cu oare-care răutate de unii in contra altora, se intoarce către o direcţiune mal roditoare pentru Statul romăn. Astăzi vom constata din partea «Românului” o altă apreţiare favorabilă, pentru unele din ideile spuse in Cameră, cu claritatea sa obişnuită, de către d. P. Carp. Daca credeţi — a zis la desbaterile Adresei oratorul micei grupări positiviste— că pe tărîmul luptelor constituţionali trebue să mergeţi inainte, atunci voiu constata o primă osebire radicală de prin cipii ce ne va despărţi. Şi intr’adevăr prea multe frămîn-tărî de caracter constituţional am avut de la divanurile ad-hoc şi pănă astă-zî, unele necesarii, dar altele contestate ca utilitate. Mal toată activitatea noastră s’a slei: in acele frămîntărî şi lupte, aşa in căt pe de o parte s’a abătut sphitul public de la lucrări mal roditoare in raport cu consolidarea şi prosperitatea reală a Statului, iar pe de alta s’a deprins creierii celor mal mulţi la o gimnastică de teorii constituţionale, care i-a făcut să crează cu convingere că fericirea ţării are să curgă in valuri îmbelşugate din formule noul constituţionali; ba incă, in această direcţie, a creat şi nemulţumiţi cari cred că o constitu-ţiuie mal radicală, cu suiragiti universal direct adunat intr’un singur colegiu, cu electivitatea magistraţilor, cu chiemarea femeilor la drepturile politice, cu proprietatea colectivă, etc. etc., are să dea naştere răpede, ca prin larmec, la o stare înfloritoare a Statului, care va realiza in mărire, in putere, in avuţie, in cultură, drăgălaşele visuri ale orî-căruî romăn. Urmările acestor deprinderi se văd astă-zl cu intristare, cănd ne intoarcem privirile la starea reală a.societăţiî noastre, căreea ăîlipseşce condiţiunile vieţeî moderne. Noi am aplaudat deşteptarea, ce cu un adevărat patriotism a făcut represen-taţiunil naţionale Tronul, şi am aplaudat-o cu atăt mal tare, cu căt răspundea la simţimîntele şi la convicţiunea ce ne insufleţia. Nu trebue să mergem mal departe cu luptele constituţionali, neam zis noi. Cuceririle politice do-bîndite sunt suficiente poate pentru generaţiunî întregi. Să conservăm cu fidelitate pactul nostru constituţionalei11 contra orî-cul ar voi să’I mal aducă vr’o sdruncinare, şi să ne punem acum la lucru, dar serios, incălziţl d’un luminat patriotism şi gândind cu maturitate, pentru a întări Statul şi a’I spori cultura, avuţia şi puterea. Aceasta fiind credinţa noastră, citit-am c’o deosebită mulţumire de-claraţiunea făcută ieri de Românul”, faţă cu cele zise de d. Carp in Cameră, declaraţîune, pe care o copiăm din bătrânul organ al liberalismului. Nu ; nu trebue ca noi, ceşti din ziua de ast&zî, să mânţinem infierbinţeala luptelor constituţionale. Da ; trebue să luptăm necurmat pentru sincera aplicare a celor dobândite. Deci să ne lămurim pentru ca să putem fi cu toţii uniţi sad desuniţî, in deplină conştiinţă. Suntem cu d. Carp cănd cere să punem in lucrare ce-am dobândit şi apoi să procedem la alte reforme. In adevăr, daca ne mărginim numai in a decreta mereu ş’a nu pune in lucrare, ş’a nu Întări ce-am decretat, spre peire sigură mergem şi, pe d’asupra, şi de rls ne facem. Venerabilul nostru decan merge şi mal departe. Dnia-sa:j acuză pe partida liberală^ că n’a ridicat pe ţărani şi pe meseriaşi la o treăpta de înflorire mal înaltă de căt aceia in care se află dănşiî astăzi, şi o face „culpebiiâ” dinaintea ţării. Nu anal ;âm această acuzare, care in parte, s’ar putea intoarce chiar tn contra distinsului fruntaş, căci nu vrem să turburăm desbaterea cu personalităţi şi critice, ce n’atl multă valoare in lupta pe care trebue s’o incepem şi cari ar mal zădărnici poate opera mântuitoare, ce suntem cu toţii datori a o duce la un bun sfârşit. Constatăm astăzi numai, cu o firească mulţumire, trăsurile de unire cari ne însufleţesc, dor;nd să vedem nobila rîvnă de lucrare către un scop mare naţional ca acela indicat de Cuvăntul Coroanei. Cu căî. se vor împuţina desbinările, cari prea mult ne-afl ros puterile de munca cea roditoare, cu atăt vom deştepta mal multă încredere in ţară şi vom putea săvârşi fapte vrednice d’o naţiune de sine stătătoare. --------------------o--------------------- CRONICA ZILEI Unul din fruntaşii iocuitorî al Dobro-gel, Dimitrie Teodorof-bei care a apărat cu căldură pe locuitorii provinciei de nelegiuirile şi asupririle Paşalelor din timpul stăpânirii turcesci, care a scăpat Tul* cea de incendiu la 1877 şi a arătat tot-d’a-una cu francheţă şi tărie guvernului român păsurile conaţionalilor săi, a ince-tatdin viaţă—ne spune «Steaua Dobrogel». împărtăşim inţristarea fraţilor de peste Dunăre. Se asigură că proiectul presintat de d. Eug. Stâtescu, in privinţa interpretării art. 29: din proc, civ., va fi combătut de guvern şi că deja s’ar fi format un curent in Senat in contra lui. Ca respuns la invinuirile răii voitoare ale unor ziare, ni se spune că ministerul cultelor va publica, in curând, o listă de toate persoanele cari primesc ajutăre din fondul milelor. «Românul» afirma că d. N, Voinovşi-a dat demisiunea intr’un mod irevocabil. Noi insă seim, că ministrul justiţiei a stat ieri, in Cameră, pe bancă ministerială, şi a luat parte la desbaterea unei interpelări adresate d-niei sale, într’un mod victorios. Consiliul medical superior s’a adunat ieri sub preşedinta d-lui general Teodori. Societatea de cultură din Craiova, care voeşce să instituescâ un Ateneu in capitala Olteniei, mulţumită iniţiativei corpu lui profesoral din localitate, s’a constituit alegănd de preşedinte pe d. Nicolaus Ra coviţă, de vicepreşedinte pe d. Bumbă-cilă, de secretari pe d-nil Buşilă şt M. Măldârescu. Secţiunea literară are. de preşedinte pe d. Faur, de vicepreşedinte pe d. Gră-mătieescu, de secretar pe d. Buzoianu; — iar cea sciinţificâ pe d. Mihale, preşedinte, pe d. cir. Antonini, vicepreşedinte şi pe d. Gogn, secretar. Operaţiunile de recrutare s’au terminat in judeţul Ilfov. D. B. Alexandri a părăsit Capitala, ocntru a face sărbătorile Crăciunului la Mircesci. In luna Iul Ianuarie va putea să asiste la representaţiumte lui Oviditi. Curtea de juraţi din Ilfov a condamnat ieri pe fostul perceptor Damitrescu la 5 ani de reclusiune, pentru delapidare de bani publici şi fala in acte publice. O comisiune compusă din d nil J. Za-lomit, rector al universităţii, Gr. Stefâ-nescu, profesor la facultatea de şeiinţe şi Gr. Tocilescu, secretar general al mini nisîezului şcoalelor, este orânduită a face o anchetă asupra celor intimplate la facultatea de medicina O delegaţiune a studenţilor va fi chemată a espune motiveie revoltei lor. Comismnea va incepe Duminică cercetările sale S’a instituit in judeţul Bacăii —ne spune «Gazeta de Bacâft» — o societate, sub numirea de Societatea oamenilor cari sciit citi, ql cărui scop este : 0) A stărui pentru ca poporul român sâ inveţe carte ; b) A incuragia cu ajutor pe copil ce se disting prin scoli ; c) A incuragia industria, agricultura şi toate meseriile; d) A ţinea cursuri pentru instrucţiunea adulţilor ; e) A ţinea confeiinţl prin cei mai dis-tin‘l dintre membrii societăţii, pentru folosul pnblicului in genere ; f) A forma o bibliotecă pentru usul general al publicului. Societatea se compune pănă acum din 52 membri, români de naştere. CoJegml al II electoral pentru deputaţi de la judeţul Dolj este convocat, in ziua de 27 Ianuarie 1885, spre a împlini, prin nouă alegere, vacanţa declarată in Adunare, in urma demisiunel d Tui B. P. Hasdeu din mandatul de deputat - S’a acordat medalia Serviciul crcdxn cios de aur d lor G Constantinescu, Ghiţâ Marinescu, Niţă Gheorghe, I. Costache, Dobrică Ionescu-Ulmeanu, C. Bănescu, Y. Şerbenescu, D. Dobre, Ig. Rădulescu, Al. Georgescu, C. Teodorescu, Dancu Velcescu, Pâtvu Iordănescu, N. loan D. Gheorghe, G. Christescu, Ilie Mărculescu, Tache Constantinescu, P. Constantinescu, Al. Popescu, C. Ton escu şi I. Mitan. -------------------O------------------- Ineliidwea graniţelor -austi’iaee estului nostru ile vite Replica d-lul M. Cogălnioeauu. (Urmare) Fiind că onorabilul d. ministru de externe a citit şi comentat oare-carl punturl din convenţiune, sâ’ml daţi şi mie voie, d-lor, să citesc şi eu. Iată ce se zice prin art. 5 adiţional : «Animalele vil importate dintr’un te* ritoriu pe celTat, nu vor plăti reciproc, la intrarea lor, de căt drepturile de importaţiuue cari sunt sau vor fl percepute in Austro-Uagaria in cemer-ciul de fruntarie, conform siipulaţiu-nilor tractatelor inche>ate in această privinţă cu naţiunile cele mai favori-sate.» Pentru boul mare se plătea mai ’na-inte un galben taxă la intrarea in Austria, şi guvernul austrie, pană să nu ' fi avut o convenţiune cu noi, a scătat taxa la o jumătate galben,, şi cănde’a incheiat convenţiunea a redwri da !a jumătate galben la un sfert de gaiben. Prin urmare, din această redueţiuhs a taxei la un sfert de galnea, câştiga ţara trei sferturi de gaiben ia rn boâ; noi am căpătat dreptul să export? m boii şi sâ plătim un sfert de galben* Să vedeţi acum, d-lor, pe ce onor. d. ministru de externe se reazămă, sau nul bine pe ce d-sa zice că so reazS-mă Austro-UDgaria, şi d. ministru gă-sesce că bine iace, şi că are tot dreptul cănd închide graniţele noastre. Iată ce zice art. 5 din insăşî convenţiunea : «Cele două inalte părţi contractante iau îndatorirea de a nu impedica comşr-ciul reciproc al supuşilor lor prin nici o prohibiţiune ae importaţiune, de ex-portaţiune sau de transit. «Cu toate acestea, nu sunt supusa acestor disposiţiunl articolele următoare : tutunui sub toate formele sale, sarea, armele, pudra (praful de puşcă) şi muniţiunilb de resbel. Nu sunt co-prinsa in această restricţiune : pu3cile, istoalele şi armele de comerciu cu o* iectele şi cartuşele indispensabile pentru a lor întrebuinţare.» Conveţiunea stabilesce dar mal ăn-tăiii principiul general că nici o nro-hibiţiune de importaţiune, exportaţiune sau de transit nu poate impedica co-merciul reciproc al supuşilor români şî Austro-UngarI, şi face excepţiuns numai pentru tutun, sare, iaibă de puşcă şi arme de resbel, excluzând de la această restricţiune armele de vânătoare. Şi apoi acelaşi articol adaogă: «Se vor putea asemenea lua măsuri prohibitive in ce priveşte poliţia sanitară şi mai cu sea*mă in interesul săuâ-tăţei publice şi conform prmcipielor internaţionale adoptate pentru aceasta... Aci este, d-lor, cheia diferendului care esistâ intre guvernul nostru şi acela al Austro-Ungarieî. Apoi un alt aliniat mai jos vine şi zice : «In circumstanţe escepţionale, pentru ce priveşte provisiunile de resbel, nici una din cele două inalte părţi contractante nu va supune pe cea-l’altă la o prohTiţiune de importaţiune saă exportaţiune care nu va fi fost aplicabilă in aceleaşi circomstanţe la toate cele-l’alte naţiuni.» Guvernul austriac susţine că prin acest articol ’şi păstrează, dreptul să a* plice măsuri de prohibiţiune, adică de poliţie in privinţa sănătăţii, cari sunt şi in alte state. Ce sistem avea atunci, la 1876, Austria? Avea sistemul de pretutindeni, pe care ’i avea şi despre Rusia, şi despre Prusia, şi despre Italia, şi despre noi, sistem pe care ’l avea şi Prusia despre Austria, sistem care se chiamă sistemul de carantină, adică, dacă este vre-o boală de yite la o depărtare mare de graniţe, se inlemeează carantine pentru cinci-şase www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA zile. Dacă se apropie boala de graniţe, să sporesc zilele de carantină, se pune 10, 50, 30, 40 zile de carantină. Dar apoi se lasă vitele să treacă. De aceea de-a lungul graniţelor românesc! eraă întemeiate carantine toarte costisitoare. Aşa pot numi carantina de la Mamor-niţa, de la gurile Homorei din judeţul Fălciti. Fiă-care, care avea vite de export, venia cu ele şi sta acolo 10, 15 şi 40 de zile, ceea ce ’l costa foarte scump, căci făneţea se vindea cu preţuri mari de către proprietarii din Bucovina. Şedea acolo căte 40 de zile, timp pe care medicii ’l credeau că este suficient ca să vază că nu maî este boală, şi după aceea se dădea voiă să treacă. , Aşa era pretutindeni; aceasta s a făcut pănă la 1876. De-odată, peste patru ani de zile, ese la iveală o lege, pe care v’o voiu citi mal ăntăiă in nemţesce, ca să nu mi să zică că am tradus’o rău. I*. ministru de externe, care scie foarte bine nemţesce, mă va controla. Iată ce zice paragraful 7 : «Die Ein-und Durchfuhr von Rin-dern aus Laendern, von welchen h< î-fig vorkommender Verseuchung die Iiinschleppung der Rinderpest in be-sondere Weise droht, ist verboten." Iată traducerea in romănesce a a-cestul paragraf: «Intrarea şi transitul de vite cornute sunt prohibite de la acele ţări unde, din causa deselor epidemii, este pericol de a se introduce pesta bovină.» Iată acum şi paragraful 40 din regulament cum se rostesce- Voiu citi in romănesce, fiind-că am dovedit că pot traduce. (Ilaritate.) «Prohibiţiunea necondiţionată, absolută, rostită prin paragraful 7 al acestei legi, intră pe deplin in vigoare de la 1 ianuarie 1882, şi de la data aceasta aii să se desfiinţeze (stabilimentele de contumaţ (adică carantinele) despre Rusia si România.» Aşa dar, după acest paragraf s’a desfiinţat cu desâverşire sistemul de carantină şi in privinţa Rusiei şi in privinţa României. Prin urmare, d-lor, dupe ce con-venţiunea a fost sub-scrisă, după ce am cumpărat’o cu sacrificarea intregei noastre ‘industrii născânde, după ce am sacrificat’o cu desăvârşire, in mod absolut, căci am ucis toată industria numai ca să putem obţine liberul export al vitelor noastre, după toate acestea vine o lege care desfiinţează sistemul carantinelor ce exista la încheierea convenţiunel şi ’l inlocuesce prin o prohibiţiune absolută. D-niî mei, cănd eti aşi avea cu unu din d-voastrâ o tocmeală, să ’ml daţi adică mie cu arendă o moşie şi eu să vă plătesc 1000 galbeni, şi de nu voiu plăti de căt 200 galbeni, vă întreb, intr’un asemenea ca,s, nu încape desfiinţarea contractului? (Aplause.) Cum ? AI făcut din ţara mea un ast-fel de emporiă pentru ţara ta; ’ţl-am dat tot numai ca să mă laşi să mă hrănesc şi eii, să’m'I duc vitele şi bucatele, şi cănd voiu să pun in lucrare acest drept mă isbe3c de un tractat care, pentru consideraţiunl străine cu totul mie, ’l-al făcut cu Germania şi zici că prea puţin ’ţî pasă că am făcut eu legf de priiţie sanitară, o lege destul de draconiană, copiată după legea din Austria, şi am impus’o ţărel; puţin ’ţl pasă că ’ml-am ucis toate industrios — şi voiţi spune care erau acele industrii — mi zici : „Să am tractat Încheiat cu Germania ; prin acel tractat m’am legat către Germania ca eă să fnu mal primesc vite din partea Rusiei şi României ; şi prea puţin ’mi pasă de contractul ce am făcut cu tine.» Iată vedeţi, d-lor, ce posiţiuae ni se face. Şi atunci guvernul nostru ar putea zice : Ce maî este intre noi ? Ne am sacrificat industria ţărel, agricultura, m.nie am sacrificat Ungariei ; vedem acum că s’a dat monopolul) vitelor Ungariei; eu cu ce rămăn ? Eu tejjlas săţ?aducî|in ţara^mea făină, pe-troliu, chiar vite; şi d-ta, fără să mă întrebi,' fără "să^gândesc! că nu puteai să facljacel contract cu ! Prusia ţte a-pucl să schimbi sistemul prohibiţiune!, vroiu "să zic, sistemul de contumace, căci prohibiţiune nu era absolut; ---d-ta*~nu ai fost?.in!£dreptJsă declarPcă in România este o boală endemică, şi dacă al făcut acea convenţiune cu Germania, convenţiuneafd-tale je nulă. (Aplause.) Eî ! dar nu s’a făcut aşa; şi am ţipat,| şi am strigat continuu. Căt despre pagubele ce ni se cau-sează, nu avem de căt să luăm stati i-tica să le vedem. Fac apel la deputaţii din Suceava., Botoşani, Dorohoiu, să lase de o parte consideraţiunile politice, de partid, să se gândească un moment la cel ce ’î-au ales, să se gândească la dânşii chiar ; să spună in frica luî D zeu, ce se face':) astă-zî cu vitele cănd îmbătrânesc ? Ce au devenit vel-niţele, braha, grajdurile de vite? Altădată se lua un bou cu 150 lei, =3 ingrăşa şi se vindea îngrăşat cu 500 lei. Ce se face cu aceste vite astă-zl ? Dacă nu vor răspunde d-lor aci, vor răspunde la Huşi, şi fac apel anume la d. Iamandi. In Moldova se^ făcea comerciul acesta, căci se luau vite slabe din Basarabia, cele mal buna cu 80 lei, se aduceau in ţară, arau cu ele, şi cănd îmbătrâneau veneau cire-zanl de le cumpăraţi şi le duceau la brahă, la Burdujenî, Hârlău, de le vindeau cu preţ ca şi cum ar fi fost tinere. Toate aceste vite se duceau la Viena. Compania drumurilor de fer Lemberg-Cernăuţi înfiinţase chiar vagoane cari erau confecţionate aşa in căt luau carnea tăiată, o puneau intr’un fel de răcoritor şi o transportau ast-fel. Toate acestea s’au oprit. Aci este, d-lor, cestiunea. Austria putut-a ca să facă aceasta ? Eu susţiu că n’a putut. Şi ca dovadă că n a putut, că am dreptate, am să vă citesc răspunsul care mi l’a dat d. ministru cănd am făcut interpelarea in ziua de 28 Ianuarie 1883. Iată cum d-sa defineşte bine, curat ca un Romăn, ca un ministru care a aplicat convenţiunea, care sunt nedreptăţile Austro-Unga-riel faţă cu noi. Veţi vedea că le de-finesce mai bine de căt mine: «D-lor, istoricul făcut de d. Cogăl-niceanu este parte exact. Noi am insistat pe ]ăngâ guvernul austriac să ni se deschidă graniţele, fiind-că fusese indus in eroare guvernul austro-ungar asupra stărel do epizootie in România, şi ne şi promisese aceasta. Din nenorocire s’au ivit vre o căte-va caşuri de epizootie in Prahova şi un cas două in Fălciu «D-lor, eu sper că Austria va fi bine inspirată chiar din punctul de vedere al interesului său, spre a ne deschide graniţele şi a face să se aplice legea cum trebue să fie aplicată, adică cănd este epizootie intr’o circomscripţiune oare-care să ia măsuri pentru acea localitate, iar nu din causa unui punct oare-care să inchidă toate graniţele.» Iată ce zicea d. prim-ministru, ceea ce m’a satisfăcut pe mine, ceea ce a satisfăcut ţara întreagă, căci aşa e, n’are Austro-UDgaria dreptul de a închide graniţele pentru că intr’un loc oare care s’a ivit cas de boală. »De căt, d-lor, pănă acum avea oarecare dreptate şi ea să aplice legea ast- fel, fiind-că noi nu avăam nici o lege de asemenea natură, şi după ce am făcut şi noî o lege, a trebuit să vadă mal intăiu efectele aplicărel sa\e,”00 Aceasta se zicea la 28 Ianuarie 1882 Va se zică avem 82, 83,^84, trei ani de atunci. «Astă-zi insă şi la noî legea este aplicată tot aşa de bine ca şi in Austria. Aceasta insă nuneopresce să căutăm din toate puterile noastre ca s« nu mai fim la'discreţiunea nimănui, şi cred că cu drumul de fer la Constanţa vom putea să' ne deschidem un noii debuşeu, şi atunci cred că şi ceî-l-alţî vor fii maî modeşti in privinţa noastră.» Aţi văzut, d-lor, că dupe ce d-sa vine şi recunoasce impreună cu mine că Austro-Ungaria n’a avut dreptul ^ să schimbe sistemul de contumace intr’un sistem de proibiţiune absolută, că n’a avut dreptate cănd e boală intr un punct oare care să inchidă ţara in-eagă ; căfamfTăcut o legeidraconia-nă pe’ţcare o aplicăm tot aşa de bine ca si Austro-Ungaria şi suntem in drept adiere ca Austro-Ungaria-^ să respecte convenţiunea, şi apoi tot d. Bră-tianu vine şi, cumŞ zice jjFrancesul, comme*une fiche de consolation ne spune uă7are să se deschidă un drum de fier. la Constanţa, că vom face un port şi atunci vom exporta pe acolo vitele^noastre. Dar să ne întrebăm : Cănd yom face drum de fer, pod şi port, unde avem să exportăm ? căci Francia nu a lua carnea ie la noî pe căt timp o ia din America maî eftină. Turcul mănâncă carne de oae;şi caşcaval, şi chiar dac’ar mănca carne de vacă ar lua-o din Rusia, maî eftin ; şi apoi ţara de sus, de la Dorohoiu, să ducă boii pănă la Constanţa ? Cănd d. Brătianu ne a dat această mângâiere, noî n’am privit’o ca serioasă ; ne am uitat insă la apreciarea care o dă d-sa aplicărel convenţiunel. i D-sa a zis că n’are drept Austria să inchiză graniţele ; nu poate să ne arunce in categoria ţărilor endemice ; nu poate să ne declare hors la. loi, hors la convention. Şi d-sa ne zice pe urmă : aide murgule, ’ţi oiu da iarbă verde : podu, portul şi drumul de fier la Constanţa. EI bine, am crezut; dar de atunci aă trecut trei ani şi nu avem nici pod, nici port, nici drum de fier şi Austro-Ungaria ne ţine graniţele tot inchise. Mi se pare că anul acesta a isbucnit boala de vite in Bucovina mult mal gravă ca cea de la noî. D. ministru de externe cu drept cuvânt a pus in aplicare convenţiunea punând carantină. îndată ce insă a trecut boala guvernul austriac a notificat guvernului romăn ; acesta cerând rădicarea carantinei in puterea con-venţiuneî, ministrul nostru a ridicat’o şi bine a .făcut. El bine, noi am ridicat carantina de ce şi guvernul austriac nu deschide graniţa ? (Aplause) Mal mult de căt atăta, am informa ţiunî cum că ar fi două, trei punturî in Dorohoiu unde ar fi boală de vite. îndată ce s’a aflat despre aceasta, d ministru de resbel, dupe cererea mi nistrului de interne, a trămis la Dorohoiu un regiment cu musica şi drapelul in cap—şi bine a făcut—şi pe toată graniţa e consignie straşnică să tragă cu puşca in contra aceluia care nu se va preta lozincel, care va călca carantina. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 21 Decembre — 7 HECTOR MALOT ORFAN PRIMA PARTE Bătrânul strigă :—Capi! Câinele încrucişa labele. — Capi, vino aci, amicul meu, şi fii aşa de bun, te rog, şi spune acestui băiat, care te priveşte cu ochii sel rotunzi ca bilele, căte ore sunt. Capi ’şl descrucişă labele, se apropiă de stăpânul său, dete la o parte cojocul, scotoci prin buzunarul jiletceî, scoase un ceasornic mare de argint, să uită la cadran şi dete cu laba de două ori foarte lămurit; in urmă, după accentuarea acestor lovituri, cu o voce puternică şi limpede, scoase trei mârâituri slabe. Şi, in adevăr, erau două ore şi trei sferturi. — Bine, zice Vitalis, ’ţl mulţumesc Eu, proprietar pe maiul Prutului, văc continuu acest spectacol: Armata română cu arma in [mănă păzeşte ţara de epizootie. Dar Austro-Ungaria iată ce ne face, şi mă refer la d. Cozadini, să spună dacă d-sa n’are informaţiunl positive cum că in Bucovina e epizootie mult mai mare de căt in Ro- mânia, defla Illiboci pănă la Cernăuţi. D. Gr. Cozadin : Aşa este. D Kogalniceanu : D. ministru de interne spune că are continuu rapoarte de la veterinarii noştri, care ’şl îndeplinesc datoria poate cu prea mult zel şi chiar daca n’ar face o dânşii, sunt consuli austriacl in fie care localitate şi aceia n’au nimic de făcut de căt să raporteze guvernului lor unde sunt boale. D. ministru a spus că de vre-o trei patru ori guvernul austriac era gata să deschidă graniţeleîj^dar Jivindu-se căte un cas de boală ps ici pe colea, nu s’a deschis. Aţmai?zisgd.?ministru că voiesce să [întemeieze relaţiunile noastre cu Austro-Ungaria";7" nu vorbesc de cele politice, [acelea sunt cele maî bune, dar de cele economice. Dar iată că indată ese ca Deus ex machi-na, căte un bou bolnav şi atuncîţindată se inchid graniţele.Dar la noi de ce nu este aşa? Am ajuns să fim naţiune independentă, am făcut guvernului austriac toate concesiunile, toate căte se puteau face. Ni s’a permis înfiinţarea unul consul in Viena, ni sa permis înfiinţarea unui consul in Pesta, dar de ce nu avem un consul in Cernăuţi, de ce nu avem unul in Sibiu, de ce nu avem unul in Braşov? Cari aceşti consuli să ne scrie despre cele ce se petrec acolo şi să se ocupe să vada necazurile, durerile şi chinurile ce le suportă Românii (aplause prelungite), să vină să ne raporteze nouă despre toate aceste (aplause). Apoi d-lor, cănd vedem cum s’a aplicat convenţiunea aceasta, nu trebue oare ca d. Brătianu impreună cu mine să vină, şi să zică-Doamne, Doamne, iartă păcatele noas: tre, căci le-am ispăşit pe toate luptând contra acestei convenţiunî. D-lor, acei ce au făcut această con-venţiuns, au făcut o crimă mare , imbătaţi de gloria strămoşească, in nu mele luî Mircea, Bogdan şi Basarab, au venit şi au încheiat această convenţiune. Eî bine, să fim mal modeşti, să lăsăm să doarmă maî liniştiţi vecl-nicul somn şi Mircea şi Mihaiu şi Bogdan şi să venim cu convenţiunea in mănă, cu contractul acesta, şi ca oameni oneşti să zicem : de ce ne sărăciţi ? Nu vedeţi că, dacă veţi aplica convenţiunea ast-fel, aveţi să faceţi cu neputinţă altă convenţiune ? D-lor, de şi unii zic că nu trebue să se mal facă nici o convenţiune, cu toate astea eu sunt de părere că trebue să încheiem o ast-fel de convenţiune ; dar cănd voiu sci că chiar ace! »riicol pe care voiu găsi că pot să'l votez in acea convenţiune ca favorabil nouă, are să se aplice aşa cum se aplică astă-zl, nu sciu zău unde se va găsi o Cameră, care să mal voteze o asemenea convenţiune. D-lor, s’a făcut imputare că am fost aplaudat ; ei bine, a’ţî văzut ce a însemnat acele aplause, căci la vot aii fost 92 pentru şi 2 contra : eu şi d. Paladi. D-lor, este o amăgire puternică cănd vedeţi in această cestiune o acusare ministerială ; eti. cred că fac bine cănd viu şi atac modul cum s’a aplicat această convenţiune, căci ea s’a aplicat nu cu sănia dreptate, şi cu sănta nedreptate, dacă pot zice săntă şi la nedreptate. (Aplause.) Este proverbul franţuzesc : qui a bu, boira, cine a băut, are să bea ; şi fiind-că am băut, o dată paharul amar, nu mal voim să bem al doilea pahar. (Aplause).... Iată situaţiunea; şi eu cred că a-atuncl cănd vorbesc ast-fel, nu atac pe minister; din contra fac cel maî mare bine d-lor miniştri, cănd viii şi mă silesc căt pot să le arăt cum este situaţiunea. Pentru că eă nu repres.nf o ură personală, ci din contra expuiu o durere a ţărel (aplause), o durere mare şl care este in inima fie-câruia, căci fie-care se resimte ie miseria economică in care ne-a aruncat această convenţiune. De aceea eu vin cu o propunere şi cred că poate, fiind-că vine de la mine, va fi respinsă ; dar sunt convins că măne va veni pe altă uşă. Iată propunerea : PROPUNERE Sub-scrişiI propun să placă onorabilei Camere de a numi o comisiune de anchetă parlamentară compusă de nouă membri, şi a cărei misiune să fie : 1. De a lua cunoscinţă de corespon-dinţa guvernului;romăn cu cabinetul din Viena in privinţa inchidereî graniţelor Austro-Maghiare pentru vitele cornute din România, şifja greutăţilor şi împiedecărilor ce mai ales la frun-tariele ungare se fac importaţiuneî rî-mătorilor in ţările supuse coroanei Sântului Ştefan. 2. De a păşi la iaţa locului, adică in centrurile producţiunei şi a comer-ciulul de exportaţiunr a vitelor cornute şi a rîmătorilor, şi anume la Botoşani şi la Craiova, şi puindu-se in comuni-caţiune cu autorităţile locale, cu camerele de comerciu şi cu producătorii şi comercianţii de export, să cerceteze toate caşurile privitoare fie la include■ derea graniţelor, fie la greutăţile ce intămpină exportaţiunea vitelor şi rîmătorilor in statele austro-ungare. 3. Să constate pagubele ce se oca-sionează avuţiei naţionale prin aceste inchiderî şi impiedecări. 4. După săvârşirea acestei lucrări la faţa locului, a se aduce la cunoscinţă Camerei, incă in sesiunea aceasta, re-sultatul cercetare! şi avisul comisiune! despre mijloacele cele maî nemerite pentru restatornicirea liberei şi neim piedecateî exportaţiunl a acestui mare ram a avuţiei naţionale in conformitate cu stipulaţiunile convenţiunel comerciale ce există intre Austro-Unga ria şi România. M. Cogalniceanu, G. D. Paladi, G. I. Demetrian, Aug. Pesiacov, Pisos-ki, D. C. Butculescu, Lupulescu, N. Nicorescu, I. G. Poenaru-Bordea. Cestiunea egipteană In privinţa stadiului in care se găseşte afacerea Egiptului, corei,pon-dentu! din Paris al ziarului «NeueFreie Presse» scrie : «Puterile interesate au făcut cunoscut cabinetnluî francez in mod confidanţial, că nu sunt dispuse să respundâ la nota engleză in privinţa propunerilor financiare egiptene şi că in genere vor a-măna de a’şî da o părere in cestiune, pănă cănd Franţa nu va fi luat o ho-tărire definitivă faţă cu propunerile engleze. Căt priveşte guvernul francez, > se vede că nu prea are zor să dea un respuns la nota engleză. Buletinele foarte nefavorabile ale representantu-luî francez din Cair, d. Barrâre, asupra situaţiunil din Egipt, nu sunt deloc de natură a determina pe guvernul francez să’şî părăsească atitudinea sa ire-servatâ de pănă acum. In privinţa cestiuniî admiterii unul representant german şi rus in comi-siunea datoriei publice domneşte intre toate puterile o unanimitate deplină. Se ştie, că guvernul francez a stabilit maî ăntăiu principiul, că Egiptul cată să fie internaţionalizat şi el ţine şi astăzi la acest principiu, sprijinind cererea Germaniei şi Rusiei in Cair. A fără d’asta toată lumea ştie, că opo- signor Capi ; ş’acum te rog să inviţi pe signorina Dolce să ne facă plăcerea d’a danţa puţin pe coardă. Făcu un semn luî Zerbino şi acesta să duse repede vis-a-vis de el. Atunci Capi î aruncă un capăt al coardei, şi amândoi incepură, foarte serioşi, s’o invăr-tească. Cănd mişcarea fu regulată, signorina Dolce să aruncă in cerc şi sări uşurică, cu frumoşii el ochi aţintiţi in ochii stăpânului său. — Vedeţi prea bine, zise acesta, că elevii mei sunt inteligenţi; dar inteligenţa nu se apreciază după adevărata ei valoare de căt prin cornparaţiune ; —iată pentru ce iau pe acest băiat in trupa mea; va juca rolul unul animal, şi aşa spiritul elevilor mei va fi maî bine apreciat. — Oh 1 numai ca să facă pe dobitocul!.... întrerupse Barberin. — Trebue să aibă cineva spirit, continuă Vitalis, şi crez că acest băiat va avea, după ce va lua căte-va lecţii. In fine vom vedea; şi ca să incepr*t, vreau să am numai de căt o probă. Daca e inteligent va inţeloge că cu signorul Vitalis va avea norocul să să plimbe, să străbată Franţa şi alte zec 3 ţări, să ducă o viaţă liberă, in loc să meargă in urmă boilor, in toate zilele pe acelaşi drum, de dim neaţă pănă seara. Daca insă nu este inteligent, va plăDge, va striga, şi fiind-că signorul Vitalis nu iubeşte pe băeţil rel, nu 1 va duce cu el; şi, in acest caz, copi Iul cel rău va merge la ospiciu unde trebue să muncească mult şi să mănânce puţin. Eram atăt de inteligent ca să pricep aceste vorbe, dar de la inţelegere pănă a esecutare era de trecut o distanţă ieribilă. In adevăr, elevii signoruluî Vitalis eraţi prea curioşi, foarte cu haz, şi trebuia de asemenea să fie foarte frumos să se plimbe cineva necontenit; dar pentru a mă duce şi plmba cu eî trebuia să părăsesc pe mama Barberin. Daca refusam, tot nu şedeam cu mama Barberin şi eram să nu dus la ospiciu. Şi cum stăm foarte turburat f cu la-crâmile in ochi, Vitalis mă lovi incet peste obraz cu vârful degetelor. — Prea bine, copilul inţelege, pentru că nu strigă; judecata va intra in acest cap mic, şi măine.... — Oh! Domnule, strigai eu; lasă-mă cu mama Barberin, te rog ! Dar inainte d’a mal putea spune ceva, fuse! întrerupt de un formidabil lătrat al lui Capi. In acelaşi timp câinele se repezi pe masa unde sta Joii Coeur. Aceasta, profitând de un moment cănd toată lumea era intoarsă spre mine, luase paharul stăpânului bău, care era plin cu vin, şi era gatâ d’al goli; insă Capi care era de gardă, văzuse această hoţie a maimuţoiu- ul, şi, ca un servitor credincios ce era, voise s’o imped ce. — Doamnă Joli-Coeur, zise Vitalis, cu o voce severă, eşti lacomă şi hoaţă ; du-te colo in colţ, cu faţa spre zid, şi tu, Zerbino, stal de gardă lăn gă dânsa; daca s’o mişca, să’l dai o palmă bună ; căt pentru tine, domnule Capi, eşti un căine cum se cade ; a-du’mi laba s’o strîng in mănă. Pe cănd maimuţa să impunea, dănd ţipete inăbuşite, câinele fericit, mândru, intindea laba stăpânului seu. — Acum, continuă Vitalis, să ne gândim la afacerile noastre. ’Ţl dau treî-zeri de franci, cum ’ţl-am spus. — Nu; patru-zecl- Incepu o discuţiune, dar indată fu intreruptă de Vitalis. — Acestui copil trebue să-I fie urît aci, zise el; să să ducă in curtea casei să să joace. In acelaş timp făcu un semn lui Barberin. — Aşa, da, răspunse acesta, du-te in curte, dar nu tă mişca d’acolo inainte d’a te chema eu, c’apol mă supăr. Nu puteam de căt să mă supun, şi mă supusei. M’am dus in curte, dar inima nu’ml era de joc. M’aşezal pe o piatră, şi incepul a sta pe gânduri. Soarta mea se hotăra chiar in acest moment. Ce era să resulte peDtru mine? Frigul şi nesiguranţa mă făcea să tremur. Discuţiunea dintre Vitalis şi Barbe-rin ţinu mult, căci trecu maî mult d’ufl ceas pănă ce acest din urmă veni io curte. . In fine ’l văzul sosind, — era singur. Venea oare să mă ia, ca să mă aea pe măna lui Vitalis ? — Aide, 'ml zise el, aide înapoi acasă. . Acasă 1 Aşa dar nu voiu părăsi pe mama Barberin! , Aş fi voit să’l intreb, dar nu indrăs-neam, căci ’ml părea foarte supărat. Drumul ’l făcurăm in cea mal mare tăceer. _ ,, Dar cam cu zece minute inaint s d a sosi, Barberin, care mergea inainte, se opri : , — Să ştii, ’ml zise el luăndu-ureche cu putere, să ştii că dacă ve1 spune un singur cuvânt din cele ce ^ auzit astăzi, ’l vel plăti scump; ^ezl> baga de seamă ! (Va urma)' www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA ziţia contra acestei cereri nu porneşte de la Chedivul sau de la Nubar-paşa, ci că Anglia stă in dosul culiselor. Actualmente se urmează negocierile in privinţa aceasta şi sferele politice d’n capitala franceză nu se indoesc deloc, că Egiptul sau mal bine Anglia in cele din urmă va ceda şi vor satisface dorinţa Germaniei şi Rusiei, sprijinită de toată Europa.» Bugetele in Franţa «La Paix», foae_ce trece de organ al preşedintelui Republice! iranceze, scrie următoarele in numărul de la lc/28 Decemhre : «Cănd a inceput să se prevază, acum vr’o zece zile, eventualitatea unei amânări aţ; votării bugetului pe anul viitor, unul din cuvintele cari ne-au «ăcut să stăruim ca legea financelor să fie definitiv votată ina:nte de 31 Decembre, a fost prevederea anevoinţe-lor ce era să ridice fie recurgerea la expedientul douăsprezecimilor proviso-rii, fie acordarea guvernului a unei sume de un miliard destinată să asigure ser videle publice in cel d’ăntăifi trimestru din 1885. Prevederea aceasta este foarte bine justificată de evenimente : Azi 28 Decembre, Camera n’a abordat incă discutarea miliardului cerut. De sigur că dănsa n’a pus de loc rea voinţă pentru că a aşteptat până la 51/» ceasuri sosirea membrilor guvernului, fără a căror presenţă era anevoie de discutat. Dacă preşedintele consiliului şi ministrul financelor nu au venit la Cameră, pricina a fost că erau reţinuţi la Senat unde se discuta bugetul veniturilor. Scuza este de sigur valabilă; dar nu e ral puţin adevărat că s’a pierdut o zi, lucru care supără cănd nu se mal poate număra zilele ci ceasurile, şi se poate zice chiar minutele. Desbaterea asupra miliardului nu se va deschide deci in Cameră de căt luni la 2 ore — căci de dimineaţă nu va fi şedinţă — nu se poate de fel spera că o să ţie mal puţin de trei sau patru ceasuri pentru că mal mulţi membrii din oposiţ.e au arătat inten-ţiunea de a lua cuvântul. Senatul nu va fi dar sesisat de cât in ziua de Marţi 30 Decembre. Nici că se poate mal curănd. Pe de altă parte, bugetul veniturilor, a cărui discuţie a terminat’o ieri Senatul, trebue să se întoarcă iar la Cameră din pricina cător va modificări, fără mare importanţă e adevărat, aause proiectului votat Ge aceasta Ast-fel că pe cănd Senatul va discuta Marţi creditul miliardului Camera va .discuta schimbările efectuate in bugetul veniturilor. Trebue să sperăm că nici un incident nu se va pune d’a curmezişul tuturor acestor combinaţiunî şi că Marţi seara se va slîrşî tot, ceea ce va permite, mulţumită telegrafului, ca să sosească la vreme pentru ca in ziua de 1 Ianuarie toate serviciele publice să nu fie oprite şi ca să nu se mai poată face nici o percepere. Neted vorbind, n’ar fii fost mai simplu şi mai scurt a vota bugetul ? Or cum ar fi, este o stare deplorabilă de lucruri, a cărei privelişte in-bucură pe vrăjmaşii Republice!. Numai din lipsă de prevedere a ajuns situaţia aşa de grea. Ştim ce circumstanţe atenuante se pot invoca pentru a justifica intăr-zierea adusă discutârel bugetului şi prin urmare necesitatea de a recurge la credite provisoriî. Revizuirea cu a-t?ta stăruinţă cerută de opos’ţie, interpelările asupra Tonkinulul, discutarea legel electorale senatoriale, discuţie care nu se putea amăna, au luat atăt de multă vreme guvernului şi Camerelor in căt n’a mal rămas pentru buget. Dar cu toate acestea s’ar fi putut prevedea mai bine ce incurcături are să vie dacă se va amăna indefinit discutarea şi votul lege! financielor. Pa cănd era incă vreme s’ar fi putut grăbi mai mult de căt s’au grăbit. Noi n’am încetat d« a tot cere necontenit aceasta şi cele ce vedem că se intămplă poate ac cât să ne facă să ne pară fău mal mult că nu am fost ascultaţi. DIN JUDEŢE Articolul 3 din rego'amentul şcoaleî technice din Iaşi s’a modificat precum urmează : «Timpul studielor va fi de 4 ani, urmând ast-fel ca fie-care elev şă cunoască tot ce se poate învăţa in diferitele ateliere ale acestui institut». * Citim in «Curierul Balasan» din Iaşi: «Pe cănd in alte oraşe kilogramul de ^rn® costă mai mult de căt 30 şi x J)an^ Pe când vitele noastre se vănd cu nişce preţuri de batjocură, carnea in oraşu] nostru s’a scumpit de x c a k kilogramul. Oare-care să fie causa ? Noi n’o putem atribui e cat numai unei nepăsărî din partea autorităţii comunale. Ar fi de dorit ca şi părinţii oraşului nostru să se gândească a inlesni traiul cetăţenilor» * Mişcarea populaţiei oraşului Galaţi de la 9 pănăla 16 Decembre : naşteri 20 din cari 12 băeţl legitimi, 7 îete legitime, 1 nelegitimă; căsătorii 2 ; morţi 34 din cari 20 bărbaţi şi 14 femei. A fost şi un născu!-mort. Morgii dar intrec cu 14 numărul născuţilor. Boalele cele mai frecuente:scarlatina, afecţiunile|canalelor respiratoriPşi marasmul. * La Iaşi, in strada de sus, vis-â vis de casele Başotă un evreu a fost lovit de moarte subită spune «Patria». Cadavrul i s’a transportat la spitalul St. Spiridon. * «Carpaţiî» din Craiova spune că in cea din irmă întrunire a domnilor cari au răspuns la apelul clubului profesoral pentru constituirea unei societăţi de cultură, şi m oraşul Craiova, întemeierea unul Atheneu, s’au ales oficiile, imDărţindu-se şi pe secţiuni. Preşedinte al adunării generale s’a ales in unanimitate onor. d. Nieolaus Racoviţâ; vice-preşedinte d. profesor Bumbâcilă, secreta^ d. Buşilă şi casier d. M. Măldărescu, avocat, cel maî nemerit pentru această treabă. Secţiunea literară a [ales de preşedinte pe d. profesor Faur, vice-preşedinte pe d. Grămăticescu, preşedinte al curţii de apel, şi secretar pe d. Buzoianu, profesor. Secţiunea sciinţifică, preşedinte d. Mihale, profesor,’vice-preşedinte d. dr. Antoniiii, ear secretar d. Gogu, profesor. Acum ia lucru. * «Liberalul» din Iaşi e informat că in prima intrunire ce s’a ţinut in casele d-luî Galino pentru formaţiunea unei soc artistice s’a petrecut un fapt care a indignat pe mulţi din invitaţi.—Intre persoanele invitate se afli şi un d. locotenent de artilerie, cum şi un volun tar pe şase luni, tener instruit, şi fă-cănd parte din societatea aleasă a o-raşuluî Iaşi. Acest voluntar, intrând n sală ş. vezănd un superior a fost obligat, după reglemente să stea in picioare intr’un colţ a camerei; după un timp de vr’o oră, locotenentul in ces-tiune, se duse la numitul voluntar şi’l intrebă cu un ton brusc : Cine e? — La respunsul de : voluntar, ce se făcu d-lul locotenent acesta el ordonă să iasa aiară i ceea ce numitul voluntar trebui să facă fără a maî zice nimic. «Faptul in sine e mic,— dar ne in-trebăm e bine ca intr’o casă pjrticu-lară, fără nici un motiv serios, in afară ori cărei bune politeţe, superiorii militari să trateze pe inferiorii . . momentani, ca pe nişte lachei? «Societatea artistică, in formaţiune, apoi ar trebui să lămurească lucrul, pentru ca să nu se maî intămple şi altor invitaţi al săi de a fi daţi afară, pentru un motiv sau altul, de alţi invitaţi.» -------------0------- CORPURILE LEGIUITOARE Jouî, 20 Decembre. Senatul, dupe oare-oarî discuţii, la cari iafi parte d-nil Urechie, Marco-vicl, Aurelian, general Fălcoianu, Is-voranu, Casimir şi I. Brătianu, pn-mesce cu 76 voturi, contra 1, proiectul de lege votat de Cameră, pentru primirea in corpul telegrafic a elevilor cu 4 clase gimnasiale. D. Boldur Lăţescu 'şi desvoltâ in terpelarea privitoare la îmbunătăţirea posiţiunei clerului de mir, arătând însemnătatea lui in Stat şi părăsirea in care este lăsat, şi cerănd ca guvernul să se grăbească a da satisfacere acestei necesităţi. D. Chiţu asigură pe inferpelator că guvernul s’a preocupat de această ces tiune ce nu sufere intărziere. Interpelatorul declarăndu-se mulţumit, şedinţa se ridică. -x- La Camera, dupe comunicări, se resping indigenatele d-lor Selelin, maes cru de gimnastică la liceul din Craiova, Litaroek, inginerul judeţului Dolj, Ortinskâ farmacist din Vasluiu, şi se declară nul votul asupra recunoasceriî da romăn a d-luî G. Mărgărit, originar din Macedonia. D. Lupulescu întreabă pe guvern unde stă lucru cu înfiinţarea tîrguluî de porci, promis la, Turnu-Severin ? D. Cămpineanu, declarând că guvernul n’a luat nici un legământ, asigură că s’afi făcut studiele necesare şi că se ya da toate mijloacele judeţului, comunii, ori societăţii particulare, care ar face o cerere. * * D. Lupulescu răspunde că e satisfăcut. Vine rîndul interpelării d-luî Buteu-lescu asupra călcării legel comptabi-lităţil in cestiunea construirii palatului de justiţie. Interpelatorul face un lung istoric, incepăna cu anul 1869 asupra acestui proiect, contestă meritele de architect ale d lui Morrtureanu, critică ■ lanurile infaţişate după atâtea cheltueîî de favoritul stăpânirii, arată că acel plan, nu poaie folosi, căci e pe o intindere de loc prea mare şi va fi necesitate de a se cheltui, nu 3 milioane, căt s’a fixat pentru palatul de justiţie, ci 10 safi 15 milioane, dacă se va lua după d. Montureanu,"şi combate inlăturarea legii comptahilitătiî. cari impunea ministrului să facă licitaţie ¥pentru lucrarea planurilor. D mVoinov, “declarând*.că va rămâne numai in cestiunaa formulată de fn-terpelator şi căfdesaprobă deprinderea de a ataca in viaţa privată oameni ce nu se pot apăra fin parlament, dove-deşce că nu s’a călcat legea compabi-lităţil şi că d. Butculescu n’a citit 1-lineatul, care^dispensează’’de licitaţie in unele cazuri; că d. Montureanu era un architetc autorisat, aleJp&ruîTtitlurl sunt întemeiate' pe^acte serioase, că Blănurile sale a fost favorabil apreţiate atăt de speciatiştî’rdin“străinătate, căt si de comisiunî d’ale^noastre,— şi că in fine chiar^acum, după ee^planurile au fost atâta timp' expuse in sala de la Stavropoleos, ele sunt supuse unul noul comisiunî, care se’ va'pronunţa atăt asupra valoreî Jor tecnice, căt şi asupra pfitinţeî reduceriîfior la^mijloacele noastre băneşti.---Ministrul mai adaugă, căd-luî Montureanu, cănd a fost însărcinat cu facerea acestor planuri, nu i s’a dat nici întinderea'1 terenului, nici limita cheltuielilor de 3 milioane, ci i s’a cerut a fa^e planurile numai după indicaţiele sălilor şi părţilor trebuincioase la un ast-fel de edificiu. Nefiind nici o moţiune, se trece la ordinea zilei şi se ridică şedinţa ră-mâind ca d. Butculescu să vorbească astăzi in cestiune personală. ------------------©------------------- ŞTIRI MĂRUNTE In luna viitoare va fi ia Beri» ua match siu duel mare de biliard intre d. Vigneaux şi d. Frantz Etscher. Partida, in 2 000 de punte va fi sfârşită in doâ seri. * D. Lowe, corespondentul din Berlin al ziarului „Times", scrie o biblioprafle a prinţului Bismark, ce va apare la primăvara viitoare. La I Janua-ie 188b ziartil «Times» a impli-nit o sută ani de esistenţă. * in Praga se scrie: Intr’o rseară şedeau de vo-bă intr’un birt comerciantul Teşinski şi Casierul Novak. Pe la'miezul nopţiUplecat Tesinski, apoi dupe scurt timp iâr se întoarse. Cănd Novak ajuuse acasă, soţia sa T povesti, că pe la miezul nopţii a intrat in cas" la dânsa Teşinski, şi-a făcut de lucru pe lăngă Cas-a di fier, cănd observând că ea nu dormea, i-a eerut o sărutare. Apoi a ieşit pe fereastră Novak a dat in judecată pe Teşinski pentru tentativă de furt. Acusat tul a susţinut că n’a intrat in casă, de căt numai spre a săruta pe soţia lui Novak. Tribunalul l’a achitat. VARIETĂŢI VULPEA ŞI TOBA (Fabulă indiană) O vulpe lihnită de foame umbla de colo pănă colo printr’o pădure căutând o pradă. Din întâmplare ajunse aproape de un copac de care era legată o tobă : o cracă, mişcată de vent, bătea in tobă din când in cănd şi făcea un sgomot mare in locu acela. Vulpea zări un co coş cu o creastă frumoasă şi cu pene mândre, mergend trufaş prin iarbă cu o mulţime de găini. Pentru c-â nu era aproape, vulpea nu se repezi sâ’l in-haţe ; se puse numai la păndă pănă in clipa cănd să poată pune ghiara pe el Pe cănd sta de păndă auzi sunetul to-b8Î. Se uită in partea din cotro venea şi zări un corp mare care i se păru vulpii că e|oeva bun de mâncare. Numai de căt se lipsi de cocoş, lăsă păndă şi se duse drept la copac. Pentru că vulpea nu putea să nu facă sgomot, cocoşul o văzu ş:. fugi cu găinele. Vulpea se sue pe copac cu multă trudă şi se pune pe tobă pe care o sparse cu dinţii ; dar in loc să găsească ceva, găsi numai vent şi nimic alt ceva de cât un lemn uscat şi o piele fără nici un gust şi care nu o putea sătura. «Nenorocită ce sunt, ’şî zise atunci vulpea, pentru ce m’am înşelat eu să las găinele pe cari le aveam in mănă şi ain plecat după vent ? Hei! văd eu că nu trenue să alergi aupă tot ce vezi: toba cu tot sgomotul ce’l face este seacă.» SURDU ŞI MUTU Un negustor care avea un cal foarte nărăvaş ivea tot-d’a-una grije ca să’l ţie maî la o partă şi ca să nu lase pe nici un alt cal sâ s’apropie de al lui pentru că se temea să nu se intemple ceva. Intr’o zi, pe cănd negustorul mănca, vine un strein călare pe o iapă, descălică şi vrea să lege iapa lăngă calu negustorului. Negustorul văzând pe strein ce face ’I strigă să nu’şl lege iapa lăngă calu iui, insă streinu se face că n’aude şi o legă acolo ; pe urmă intră in casă şi se pune la masă in faţa negustorului şi începe să mănânce. — Cine esc! tu care te pul nepoftit la masa mea ? ’l intrebă negustoru. Streinu se preface că este surd şi nu răspunde. Negustoru ’şl închipui că streinu era surd şi mut şi tăcu şi el. Nu trecu multă vreme, şi iacă, pe cănd el incă stau la masă, calu negustorului dete aşa de tare cu picioru in iapă in căt ’î crăpă burta şi iapa căzu moartă pe loc. Stăpănu iepi căută numai de căt pricină negustorului; — Calu d-tale mî-a omorit iapa, trebue să mi-o plătescl! ’I zise el. Păgubaşu reclamă la judecătoru de pace care numai de căt trimise citaţie negustorului. La ziua'îhotărîtă !pentru înfăţişare, negusloru nuîvru să re3punzănicî unei intrebărî a judecătorului. — Vezi că omu ăsta este mut, zise judecătoru reclamantului,;n’ai prin urmare ce să’l faci. — Ba vorbeşte tot aşa de bine ca şi mine, căci cănd mi-am legat iapa lăngă calu lnî ’ml-a strigat să nu o leg acoîo că n’o să fie bine, şi eu nu l’am ascultat. Acum se face mut zise reclamantul. — Atunci pentru ce te mal plângi dacă te-a prevestit că calu lui e nărăvaş şi să nu’ţl legi iapa lăngă cal. Eşl d’aci, neghiobule ! te-al osândit singur. ------------------©------------------- Serviciul telegrafic al „Rom, Lib." 2 Ianuare 1885.—9 ore dimineaţa. Berlin 1 Iann^re „Gazeta Germaniei de Nord" afirmă din nou că prinţul şi principesa de Bismark n’aii de loc intenţiunoa să se du să in imprejurimele Genoveî; dar doctorii au sfătuit pe principesa să stea căt-va timp in Italia meridională. Berlin, 1 Ianuare. împăratul a prim;t azi după prănz felicitările ambasadorilor Austro-Ungarieî, FraD-ţieî, Engliteref, Italiei şi Turciei şi a adresat la fie-care dintr’ânşil vorbe graţioase. Ambasadorul Rusiei lipseşte d,n Berlin. Londra, 1 Ianuare. Generalul Wolseley depeşează că a primit un bilet de la Gordon, care-î face cunoscut că la 14 Decembre toate mergeai! bine la Kartum. ' (Havas). ------------------©------------------- PREŢUL PRODUCTELOR Tulcea 19 Decembre Grău ciacăr, calitatea I, kilt let 16—17. Porumbul kila lei 40—45. Orzul kila lei 8—8 Secara kila lei 14 Fasolea, 10o de oca, lei 22—23 ------------3---©---------------- ULTIME ŞTlltl Astă seară va fi la Senat o nouă consfătuire a membrilor Parlamentului, privitoare la regularea activităţii corpurilor legiuitoare după vacanţe. Pare a se hotărî proiectele cele mai grabnice şi metoda de armat mal departe in lucrări. Ni se comunică că împărţirea ajutoarelor la copil săraci din şcoalele primare se va face, de către preşedintele caritabilei societăţi, nu la Ateneu, din cauza conferinţei d-luî Ventura, ci in localul şcoaleî primare de la Lucaci, Duminecă, 23 Decembre, la ora 1 după amiazl. In procesul intentat de d. Cornea, fost jude instructor la tribunalul Ilfov, d-lul Manolescu, primul-procuror, tribunalul preşezut de d. Maca, primul-preşedinte, a condemnat pe primul-procuror la 100 lei amendă şi 50 lei cheltuieli de judecată. De sigur că lucrul nu va rămânea aci. Consiliul comunal al Capitalei se va aduna di-seară, spre a resolva maî multe cestiunl curente. Astăzi se judecă, la Curtea cu juraţi, procesul d-luî Poenaru, fost casier la eforia spitalelor, acuzat de atentat la pudoare. Prevenitul este apărat de d-nil avocaţi Marghiloman şi Schina. D. Boisguerin, întreprinzătorul co-recţmnil DîraboAiţeî, sfa oferit a vinde Primăriei 20,000 dă pavele" pentru strade. Scumpetea aurului devine din ce in ce maî accentuată. Sunt temeri mari, că criza va sgudui tare gospodăria noastră. Caveant consules !... --------------------©-----------,--------- SOCIETATEA ROMANA PENTRD GRĂDINI DE COPII (Scoli Froebeliane) Mâine, Sâmbătă, la 22 ale corentel ora 4 p. m micii copilaşi serbează pe Moş-Ajun cu cântece, poesiî şi Vitleim, cănd vor arâti ce aii lucrat de la începutul anului şi pănă acum. Comitetul roagă a'.ăt pe membrii societăţii căt şi pe aceia .cavi se interesează de şcoalele poporului să t ne-voiască a asista la această serbare a micilor copilaşi. Serbarea se va face in localul societăţii (in curtea bisericii sf. E^aterina). Preşedi iţele. ------------------ .©---------------------- Primăria Oraşului Bucurescî INSCIINTARE. Se publică spre cunoştinţa generală că coniorm legii in vigoare asupra măsurilor şi greutăţilor metrice, şi adresa d-lul Ministru de Interne sub No. 17883, de la 1 Ianuarie 1885 se va procede cu cea maî mare rigoare la confiscarea şi distrugerea vechilor măsuri ce s’ar găsi pe la d-nil comercianţi, şi contravenienţii se vor trimete cu procese-verbale in regulă înaintea justiţiei. Primar N. FLEVA, p. Secretar-General, C. Zălreanu. No. 31165 1884, Decembre 20. ----------------©---------------- BIBLIOGRAFIE In curând vor apare următoarele operi classice ale d-luî Th. A. Pasquides, foarte cunoscut in Rom mia şi pentru alte operi politice şi didactice : * 1 O dramă originală in 5 acte : „Regiua Dorothei44. ■-2. Descripţlunea ţevilor din O-riinte etc. 3. Poesiî de Credinţă şi de Patrie.—Preţul 3 franci. Se anunţă apropiata apariţiune a următoarei cărţi : Inşirite Mărgărite (Cronici bucureştene) de Leon Oh. Nico.eanu.—Preţul voi. : 1 leu. ----------------©----------------- SF-BOT^ .OOLB SOCIETATEA CONCORDIA ROMANA — Sâmbătă la 22 Decembre, se va da in loialul societăţii de pe str. Calvină No. 2, a patra serată mnsicală, teatrală şi dansantă. Partea I. Balo in Maschera. — A doua zi după nuntă. — Refrenul Alsaciei şi Lorenel. Partea II. 'Autorii fluereţî. —5 Lody Tar-tuffe. - - Vals. “ Partea III. Danţ. — La fine un mare co-tilion la care se'va distribui cocarde. Sala Theatrulirî Dacia In tot timpul carnavalului va urma regulat de patru ori pe sâptâmănă Baluri riscate : Marţea, Joia, Sâmbăta şi Duminecă, Musica reg. I de linie sub conducerea d-luî Viest şi Lăutarii sub conducerea cunoscutului Phdureanu vor esecuta cele mal neî arii de dans şi de Salon—Intrarea 2 lei, pentru d-nii ofiţeri 2 lei cu garderoba. ggMal fiind neinchiriate câte-va seri in timpul Carnavalului aduc aceasta la cunoscinţa onor. Societăţi a se grăbi cu inchirierea Salonului. Asemenea se inchiriază pentru nunţi şi soarele dansante. A se adresa la d. I). Wainberg, Hotel Dacia. In tot timpul carnavalului vor urma regulat Baluri mascate, Marţea, Juoia şi Dumineca. — Musica reg. 6 de dorobanţi va esecuta cele maî noi bucăţi de dans şi lăutarii yor esecuta cele maî nouî arii de salon. Intrarea 3 leî de persoană, pentru d-niî ofiţeri 2 lei cu garderoba Dr. J. BRAUNSTEIN Medie, Hirurg şi Mamos 26 foştii medică pr. in Viena in cliniceie luî Braun (Boale de femei şi faceri) Herba (Syphilis şi băle de piele) Consultaţiunl de la orele 3—5 p. ua. Strada Decebal, No. 20, (in dosulu Bărăţieî)-NB. Boalele de găt, gură, nas şi urechi le tratează printr’o artă specială. VIN "NEGRU de Oreviţa şi Goln-Drâncea Vechia de i ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri. —15 fr. vadra—-şi ALB DE DRAGASIANI din resolta anului 1881—15 fr. vadra la PAU L’OPESCU & Comp. 18, Strada Lipscani 18 GASA DE SCHIMB C. STERIU & Comp. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. CURSUL BUCUREŞTI şina de Sil Decembre ora IO. Oump. VSnd. 5°/0 împrumutul Comunal (conversiunea 8°/o imp. comu- nai (1883). 79 ja 80 5°/o Scrisuri Funciare Urbane . 80 80’|, 5 “/o Scrisuri Funciare Rurale 813/, 82% 5°/o Renta Română perpetuă . 86'/» 87 5°/o „ amortisab.lă . . , 91 92'/» 6°/o Scrisuri Funciare Urbane • 90 90% 6°/o Oblig, de Stat (conv. Rural)' 87 87% 6°/o » i » Căii. Fer. Rom 103 103% 7"/« Scrisuri Funciare Urbane • 95 95% !»/• , „ Rurale. • 96 96% 7% împrumutul Stern 8°/c „ Oppenheim. ' Oblig. Casei Pensiuc. (Nom. 300) 210 218 Impr. cu prime oraşul Bucur. 30 31 Acţiuni Gredit Mobiliar . • 135 190 „ Construcţiunl 220 231 „ Naţionale. . . — — , Dada-România . 290 300 , Banca Naţională . . - 1150 1180 Fiorinii Valuta Austriaca 205 206 Mărci Germane 123 124 Bilete Francese 99% 100 „ Englese. . . . 24 % 25 Ruble Ruseşti ....... 250 260 Aur contra Argint şi Bilete . 15 15% NB. Cursul de mai sue este in moned u de aui socotit după cursul fiscului. Cupoane se aquită fără scăzâmSnt pentru Adresa telegrame W8TERIIJ“. www.digibuc.ro ÂNiculescn & Comp. (coafer) .No. 10, Str. Ddmn’el. No 10. Salonu specială peuru tunsă, rasă şi frizată, aranjată din uoă.— 12 rasuri lei 5.—Asemenea şl un bogat asortiment aeparfumerie fină. cu preţurile ieau3e.—Serviciul prompt. I Vlndooare garantata 1 PEIREA BĂTĂTURILOR LadlspeaaablU t> ori-«« exil Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nicî o durere ţi pentru tot-d'a-una de bătături să cumpere ronumitul şi de mine inventatul ng ! Haschisch Collodium 1 şi fle-care 'ml va fl recunoscător ^MathJa« R,o»n.yai, farmacist m Arad Deposltul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Şelari Nr. 6. Se vinde in Bucureşti la spiţeriile d-lor Schmettau, Frank Thăringer, Thoiss, I.A. Ciura’ Hr. Alecsandnu, Zărner.Zeides’ Stoenescu şi Risdărfer, la Căm’ pu-Lung la Fred. Paul. Chocolade, Pastile de Ohinin Bonbon de chinin, Chocolade chinin & fler, dulce si cel mal sigur contra frigurilor pentru peleop devănzare la toate farmaciile sus menţionate. _r ..ii..,.........~...™...i,i[iiihl3Li.J1î!iairtiiilllil E-T •"■laiiiiiii^iMMEiEL.' ‘ j*-■ . fi “T ytBăfâ Medalie de aur .riSMf . *1 tCuÂlOIAIlE .MUHCCÎJ t V ftirnln Constantin, icofetarl) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. FABRICĂ DE REGISTRE, LINIATURĂ, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA Medalie de aur raţii I. Gologan, recoman-dărnâ niagasiuulâ nostru de Coloniale şi De'icatese din Calea \ ictoriet No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depoă de caşcaval şi brânzeturi de braşov, de primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi se găseşte şi o adevărată ţuică „bătrână11 cu preţuri convenabile. - '.." ACEST STABILIMENT :.-." - efectuo-zA tot felul de lucrări atingătcmre de specialitatea aa Ioaniţin Fraţii, (librari) Strada LinscanI Hr. 27 şi Strada Şelari Nr. 18. precum: • -.'.v C&rţT eciinţifiee, Ziare in orl-ce formate şi in diferite limb”, Afişe jn diferite cui __ __ CompturI,~C*rţT de~visită~şi de logodnă, InvitaţiT do cununii decese, r ... - .v. „..r Registre pentru toate speciele de servic.T, Zz_ -Bonuri «n diferite culori fi ne,"Tarife "şî anunţuri comerciale *1 industria e — _ r- Orî-ee lei de imprimate ale tutor «utontâţilor, _ r£Zr- Bilete ş» condici pentru păduri câmp, mori, ncc^se^ete etc esecutâ elegauo; TABLOURI GRAFICEr PORTRETE, DIPLOME, CR1RTE, ACŢIUNI, PLAXUBr, FACTUUI, etc in diferite culori. se primesc Jordache N. Ioneesu (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri ind gene şi streine. se efectuează promptă fi elegantă, Joan feucovicl, (lipscani) Strada Lipscani Nr 24, Specialităţi de mătăsuri, lănurî, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălăriî de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. Se primescu comande de Uiniatuiâ, Stereotipie şi Galvanoplastiea Vasile Georgest , Fabricautu de Paste, Uleiuri, Scobeală şl moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutarii, Culoarea Verde 00000-0000 O SLĂBICIUNE (anemia) PELI CAPULUI Căderea (Albirea Părului) Cădetea Perului Buxina Deslauriers (Loţiunt Detersivd, Tonică ţi Stimai antă) MANCARIMl MATREAŢA Căderea Perului Pomada Deslauriers 31, rue de cI6ry, Paris, ji la io[i Pharmaciani ţi Parfumaţi A se pâ$i de contrafacere oooooooooo Pentru a întări pe copii şi per- | şinele Blabe de pept, de stomah, 1* atfi atinse de l'hlorosă, Ancntiă, | cel mal bun şi mal plăcut dejun jî •ate RACAIIOUT al Arabilor, hra- p să nutritdroşi reconstituantă, pre- f parata de Delangrenicr, la Parig. g (A se feri de contrafaceri). jj Denosite în tdte farmacicle din f România. PLAFUNUHI IN RELIEF, VERGELE DE ALAI PENTRU SCiRl, STICLE PENTRU E® Ocaziune pentru Sf. Sărbători (GARD-PORT) din celo mal renumite fabrice, cu preţuri foarte moderate, recomandă Onorabilului Public sub-semaatul ^ DHC. HbNIOH gg» Tapiţer şi decorator No. 3, Strada Ştirbrl-Vodă, No. 3. Din propria noastră fabricaţiune recomandăm : Paltoane Montagnak, Milton, Cociminete, Costume Veston «Trouvileo, Redingote gile Napoleon, Fracuri şi Gheroace de veritabilii Bresil de Sedan, Esposiţiune grandioasă de Pantaloni Gile-Brosche «Chinois», etc. Asortiment complect de Blănării. Predările foarte moderate „MARELE BAZAR DE ROMA NIA‘‘ Strada Şelari, No. r, sub Hotel Flesohi. De ySuzare bilete de închiriat de lipit la case — 10 bani bucata — A se adresa in Strada Covaci No. 14. FABRICA DE CAFEA Singura fabrică escluslvă. automată de Inventatorul D-nu Profesor Meidlnger pentru SOBE MEIDINGER Bucureşti, Calea, Văcăreşti 7 (lângă, brutăria Ochi-Albi) Sub-semnatul de mal mulţi ani fabricant de Cafea măcinată Turcească şi incuragiat de Onor. Public pentru preferinţa ce mu-a dat pănă acum. Am hotărît in fine ca 0-dată cu aranjarea din noă a fabricel mele, să pun la dis-■ ~ ....... voitor nnmal cafea măcinată cu- I pesiţia Onor. Public bi e---------------- | rată fără nici un fel de substanţe amestecate, putăndu-se 1 proba or:-când şi de orl-ciue. OrI-ce persoană care voeşte 1 să se convingă de adevăr poate veni sau trămite la Lbrica | mea de unde va primi mostră gratis din orl-ce fel de ca-| fea va voi, şi probând se va convinge de adevăr. 1 Ţinta ce ’mî-am propu3 nu e nici de cum un profit mure 8 ci numai că voesc de a face, după cum am speranţă o con- 9 sumaţiuae inzecită ca astăzi, văndă in tot-d’a-una cafea | proaspătă şi curată, cu un profit mic, spre a face o mare 1 desfacere cu bani comptant. Preţurile sunt cele următoare 1 S Cafea Martinică prima curată măcinată Kilo 3.75 Oca 4.80 | „ „ „ Boabe prăjite . „ 8.40 „ 4.1) 1 Cafea Santo curată măcinată... „ 4.40 » 5.60 1 „ „ „ Boabe prăjite . „ 4. — » 6.20 1 Cafea R-- Prima curată măcinată. . „ 3.20 „ 4- — 1 >, » „ Boabe prăjite. „ 2.70 , 3 1 Cafea Rio a II. curată măcinată. . . » 2.50 „ 8 20 M „ e Boabe prăjite. „ 2.30 3.— §j 1510 Cu stimă, S. Trandafiresou mal mult de 2000 case particulare, de asemene mal in toate consulatele, in laboratoriul Academiei grădina de copil, Societatea de gimnastică, Institutul Hellade, gara Filaret, monetăria Stî -tulul compagnie de j?az, camera deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţională, Banca României; sobele mal sunt intrebuinţate laCraiova, casarma de artilerie, Spitalul centra, şi Grand H6tel, in (laşi, Hâtel Traja^ (84sobe) in şcoala muitară şi I casarmele militare. •— ——■ j——t.jţ Preferinţa acestor sobe este GER-Qv Fii * aşa de mare in căt se găsescj t . • zi'. vV Ipretutindenl imitaţiunl. Preve-1 4 E I InViN&l1 nim deci pe Onor. Public să se Za LL ferească de schimbarea fabrica- (systam Singer perfecţionat) cil aparat de făcut găuri (boutoniere) pentru alb IturI şi materie PREŢUBI MODERATE BRUDER KEPICH ţiunel noastre . ..aileşi esacte de imitaţiunl de tot felţO de reeomandate ca sobe Meidinger s*ă Sistem Meidinger Numai acele la care pe interiorul uşelor este turnată r #-■ noastră sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preţuri reduse gratis şi franco. 484 BucurescI Strada Şelari (Hotel Viotoria) Galaţi Strada Domnească (Hotel Metropoi) Brăila Strada Mare No. 55. Craiova Strada Lipscani. INSTITUTU MEDICAL Importantu bucubesci 6, STRADA VESTEI, 6 Secţia medicală. 1. Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajiă sistematic, 7. Serviciul la domicihfi, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higlănică 1 lae abur . 3.— 1 Bae de putină cu şi fără duşe . . , 2.50 medicamente . . . !•— 1 duşe reco sistematică . 150 Valabil de la 20 Mani (1 luniu) 1884, F. Giurgia-BucureseŢ K bucurescl-Oinrgia D. Yerriorova-BucurescT 0. Bncnrcsci-Yeii-iorova A. Bacuresc.i-Fo^ani-Koman Arătarea trenărilor Arătarea tre: iritarea tren, Arătarea trenurilor Ac. | Put. | Tren. Mixte Arătarea tren urilor Ac. | Pers. | Plio-t Ac BAI DE ABUR 11. Borlad-Toutii ŞI DE . PUTINA Nota. i. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la • ore dimineţa penă la 7 ore săra. 2. Pentru Dame insă, băiio uJ abur, odată pe săptămână Vin6' rea, la 7 ore dimineaţa pene « 2 post-mend. .. u Preţurile la secţia medical» conform prospectului. Direcţiunea. 0. Tilu-Tlrgovi le Rest. DE VEiNZAUE Grădina din stradele Grauru No 6 si puţul cu apă rece No. 34. Doritorii d’a o cumpăra se vor adresa iu Strada Rîureauu No. 1. 1611 N. Mărăseşti-Galaţi ff. Oernaioda-Constanja DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Camere şi apartamente mobilate in Strada Lipscani, No. 81 cu luna şi anu in cea ma nună curăţenie şl serviciă cu preţuri scăzute, de la 20 le camera pe lună şi pân^ lei plătiţi inainte pe 45 eil< 1 Coiislanţa-Cernavoda Două magasil de lemne vis-a-vis de Gara Th6ro-Vesci. Do-litoril se vor adresa la proprietara Paulina Slănicănu vis-a-vis de Ga a Thergo-Vesci la No. 124 unde este magasie de lemne. 75 CăhHori pcutru trcnurll*) Fulger P şl C, vor plăti afară de taxa euve nltă peutru cl. I, treu Rccelerat, o suprataxă de 209/o La aceste trenuri P şl C, se află uu vagon Salou-Bostaurant. Consuma-ţlunild es ror plăti după un tarif special. Orarlui trenurilor după timpul de Bucuresc!. VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, ra ploca din Vfirciorova Aiarţla ţl Sâmbăta «l ra sosi la Bucureşti şi Giurgiu Miercurea ;i Dumineca. Trenul Fulger O, va pleea din GiurgiCi şi Bucureşti Miercurea jl Dumineca şl va «osl la V6rciorova Joia ţl Lunea. pm p.m 6*c 6 A» 61* 7.. e>. 7.. 7.. 810 810 s^r. ser. p.m a.m 2,. 11.0 3.. lu 811 1.1 p.m p.m a.m a.m IO00 8» 10» 9« 11» 10u 12» 11» 12w 11» p.m a.m a L UJ : < 3 a 5 i” : 0 co UJ : Arătarea trenurilor Staţiuni Pol. | Pers. | Mixt.; Pers. o.m. 1 0 m. 1 0 IU 0 Bl. Snianla gj. Oiurg. |°pi. Com. |03p,. fii. 1° pi. Buc. p.m a.m 2»» 800 8u 9i« 9j* 10u 10,A 8,» 10** p m a.m p.m 6*1 5a 5iB 7o* 7i* 813 8as 8** ser. p.m 2.» SiS » 8*1 4*o p.m POMANA TJRHtA Tipo-litografia Stelwi Mihălescu, Strada CovacL 14. www.digibuc.ro , *0 BANI EXEMPLARUL DUMINECA 23 DECEMBRE 1884. iN toate zsletje r: j f t '. b ? 1J £ 7* -ea 01 e< M e . ABONAMEN fELE : In Capitalii: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 leL In Districte: „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. Cn Străinătate: , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa.: In România ţ La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu. Stradr Covacî) Nr. 14 şi la cbrespon denţil ziarului din judeţe, - In Paris: La Soeiete Havas, place de la Bours*, 8. In Yienn : La Heinrich/Sehalek, I, Wcflîzeile, 12, Biuroul Central de anfiiMi W penti a Austre^n^arii,. In Hambarg: La Adolf Steiner, Gânscmarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germani,a, ANUNCIURIL.E Linia mică pe pagina IV ... ■...............30 bani Reclame pe pagina If-a 5 lei. | Reclame pe pagina lil a 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă. ArticOlil nepublicaţl nu se Înapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este rdsponsabiiă OBSERV ATOMUL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, S? rabata 22 Decembre Elemente climatice E R I A.ZI 2 ore :p. m. 8 ore sâra 8 ore dim. Temperatura seralul la umbri . . 4.7 -5.7 -4.6 3 „ maximi. . . — -2.3 — n j) minimă. . . — -6 1 -6.4 3 „ firi aperltor. -4.3 —58 — 4.6 Barometrul rado» la 0°. . 773.8 774 4 772.5 Tensiunea raporiîor io milimetre . 2.3 2.1 ? 3 Umezeala relativi in procente . . 72 72 72 v; , l / direcţia dominant!. . . N.N.E. O. N.E. ’ finţoala medio 17.4 16.4 11.1 Evaporajiunoa apel 0.2 0.1 0.1 Ploaia Fulg Fulg Fulg Aotinomotra (0-100) : 5.6 — 0.6 Kebnlosttatea (0-10) 10 10 10 Aspectul zilei de iert: Toată, ziua:f. noros, vfint mare, fulg! de zăpadă.— Astă-z! dim. F. noros, v$nt. Directorul Observatorului: St. Hepites. bOTA.—Temperatura este dată In grade centigia de; înălţimea barometrului in milimetre de mercuriâ. Iuţeala medie â vântului este dată in metre pe secundă. Evaporaţiunea apei şi ploaia sunt socotite In milimetre de grosime. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 gra : e la întuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar fl cu desăvârşire fără nori şl In atmosferă n’ar fi vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 la 10; cifra 0 înseamnă un cer cu totul senin iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoperit de nori. nerall şi a şefilor corpurilor de armată, avea un caracter cu totul pacific. Pesta, 2 lanuare. D. 1 isza, răspunzând ieri felicitărilor partidului liberal cu ocasiunea anului noii, a afirmat că acest partid şi guvernul se invo-iesc azî, ca in trecut, pentru a ajuta la des-voltarea Statului ungar pe bazele cele mal liberale. 2 Ianuarie, 1885—6 ore seara. . Elberfeld, 2 Ianuarie Prinţr’o scrisoare adresată organisatorilor subscripţiunil nenite a aduna fondurile refuzate ut Reichstag in timpul ditscuţiunil bugetului ministerului afacerilor streine, prinţul Bismark mulţumeşte dăruitorilor pentru ofranda lor şi zice că vede in această manifestare de bunâ-voie şi unanimă proba că naţiunea germană recunoaşte pericolele create de majorităţi cari nu se invoiesc de căt pentru a face oposiţie. Roma, 2 Ianuarie. Se zice in ceramic politice ale Vaticanului, după o ştire a ziarului „Le Temps», că alocuţiunea adresată de Papa cardinalilor cu ocasiuner sărbătorilor de Crăciun, s’a transmis Nunţielor acreditate pe lăngă deosebite guverne, irrproună cu o notă a cardinalului Jaeoţijni prin csre. roagă să arate in ce posiţiune de nesuferit se găseste S-tu1 Scaun şi să ridice csstiunea restabilirii puterii timporale. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pagina III - a Bucurescî, 22 Decembre ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine. . Berlin, 31 Decembre. La ştirea că pentru statul Congo se propune ’ n şef monarhic, „National-Zeitun" adauge, că anume regele Belgienilor are in vedere pe comite! de Flandra. Be zice că alţii fa vorisează pe un prinţ din casa domnituare a unei mari puteri continentale. .. Paris, 31 Decembre. Negocierile cu Anglia in privinţa Egiptului se urmează Posiţiunea Chedivuluî se consideră ca foarte nefavorabilă. Se vorbeşte, că Sultanul ar fi foarte supărat pe dânsul şi doreşte ca să fie înlocuit cu o altă persoană. Paris, 31 Decembre. ,«T3mps“ vorbeşte de politica colonială a prinţului Bismark şi zice : Ideea de a procura colonii unui stat, ce suferă de un pri-sosgde populaţiune şi e insuflat de spiritul întreprinderii, este demnă de un bărbat de stat. Caracterul poliucel coloniale a prinţului Bismark merită să fie imitat de Franţa. Paris, 31 Decembre. Gausa actuală in desbaterile Conferenţeî a-f cane este folosită pentru negocieri asupra di irendelor dintre Franţa Portugalia şi Societatea internaţională africană, al căror re-sultat va fi poate hotărîtor pentru atitudinea plenipotenţiarilor franceji, iaţă cu propunerea pentru neutralizarea basmului deîa Congo. D Roma, 31 Decembre, rentru a apăra pe ministrul de [externe, Manclni, contra imputărilor că a pierdut ocazia şi n'a căutat să ocupe teritorie coloniale, foile oficioase sau inspirate arată, că împrejurările sociale, economice şi industriale ale Italiei nu sunt destul de desvoltate, ca să poată indemna sau motiva câştigarea unor teriiorie pentru colonii. Constantinopol, 31 Decembre. Cabinetul englez, care arată iarăşi o tei dinţă de a se inţelege cu Poarta, ’i-a făc acestea in mod semi-oficial propuneri, î cari nltanul le-a aflat de nesaţ sfăcătoar Se zice că Hassan Febmi va fi trimis la Loi ara spre a remite reginei cu mare solemr tate ordinul Chetkat daca regina se va d clara gata a respundo prin a da şi Sultanul o decoraţie. Resultatul acestei misiuni va un simtom pentru raporturile anglo-turce. T _ ,., Lemberg, 31 Decembre. Ie Radziwilow s’a (arestit un oficer au jr„laf0 e rezervă la care s’au găsit planu de fortificare de ,a Dubno. v Londra, 31 Decembre . •I?aa mare al comitelui Ide Fland moştenitorul tronului belgian, va veni in rouu m Anglia, spre a studia un an la u versitatea din Oxford. D. Gladstone a serbat la 29 Decembre fără sgomot in Ilawarden ziua in ca^e a implinit 15 an —Stephen F. Gladstone, fiul mal mare al premierului, s'a logodit cu fiica unul medic conservator din Liverpool, doctorul Servicii# telegrafic al „Rom. Lib.(< 2 lanuare. 1885—3 ore seara. . v .. Londra, 2 lanuare. rJLZ[s® va tine un consilia de cabinet la car» t°ţr miniştrii vor fl de faţă. in DrWieSf< v?j'bi“d de Ştirea care a circulat a ’î10101 ce ar emite Germania de discuţi P£ans 0 nouă conferinţă, unde seva este disous»U“ea eglpteană> zice că Franţa cele ma? nn!la primească propunerile chiar actuala a* ‘vorabile de căt propunerile “ o Jntefev Jf 1Sbă?da Englitereî atârnă de cez călii? eareaabllă cu Kuvernul fran-Pe bună-voinţa 86 b“a mperatul m timpul recepţiunil oficierilor ge- In frumosul discurs pronunţat, Miercuri noaptea, de d. Ion JBrătia-nu dinaintea membrilor Corpurilor legiuitoare, adunaţi la Senat, după ce a condamnat politica de fantasie a celor ce voesc să uimească Europa cu radicalismnl teorielor şi a îndemnat pe toţi la o încordare a puterilor in direcţie positivistă, primul-ministru a afirmat cu căldură că ăntSiul lucru de care ar trebui să ne ocupăm cu toată mimă şi cu toată inteligenţa este instrucţiunea publică, precum şi reorganizarea comunii rurale. Primul-m nistru fiind mult aplaudat, căci vorbea din inimă şi cu o convingere puternică, dobSntită prin experienţa sa de cănd a imbetrănit in afacerile Statului, a trebuit să luăm notă de declaraţiunea făcută de d-nia-sa şi de poveţele ce dedea atăt mandatarilor tmerl, căt şi celor bătrâni. Cititorii noştri înţeleg de ce luăm notă de această declaraţiune şi de Ce ne place şi noă a aplauda pe primul-ministru. Apelul sătt răspunde la o credinţă desfăşurată des in ftRomănia Liberă" şi cu o convingere tare, dar amărîtă mult de lipsa de răsunet ce întâlneam in jurul nostru. Şcoală fiind, după a noastră socotinţă, mijlocul cel mal sigur de regenerare economică, socială şi politică, suteream şi suferim, cănd vedeam că glasul nostru n are putere, spre a determina o lucrate binefăcătoare in această direcţiune. Acum insă ni se mal răcoreşce inimă, cănd auzim pe primul-ministru punănd in intăiul rănd instrucţiunea publică, şi aşa cum o înţelegem noi, şi ca cultură şi ca edu-caţiune naţională, in obligaţiunea ce avem către ţară. Mal mult incă, ni revine speranţa, că majoritatea parlamentară se va arăta mal binevoitoare către şcoală şi va da curaj ministrului instrucţiunii publice de a veni cu proiecte pentru întinderea şi reformarea invăţămîntuluî, pentru creaţiuni noul, reclamate de feluritele trebuinţe ale Statului. _ Şi fiind-că constatăm această fericită disposiţiune in sferile înalte, n’ar fi oare bine, ca organele centrale ale invăţămăntuluî să se apuce a prjjgăti lucrările pentru această mare operă ? Toate nu se vor putea face in această sesiune, dar ceva se va putea face. Propunerile noastre, tratate unele pe larg in acest organ, invăluesc întreg invăţămăntul din România. Aşa noi am cerut in multe răm duri : transformarea şcoalel rurale in fermă sad atelier după localitate, aşa In căt băieţii săteanului, pe lăngă invăţătura cititutuî, scrisului, socoteleî şi moralei, să inveţe cum se cultivă pămăntul, cum se îngrijesc vitele, şi ceva industrie in legătură cu materiele prime in belşug in localitate, iar fetele industrie casnică, incepănd de la cultura plantelor textile şi pănă la ţesătura borangiculuî şi facerea şcoarţelor. alipirea la unele scoale urbane saă crearea deosebită prin oraşe a unul atelier, cu deosebite secţiuni de meşteşuguri de treapta ântăiu, cu căutare la noi; transformarea tutulor gimnazieior in gimnazie reale, şi bifurcarea cursului superior liceal in secţiune literară şi seeţiuue şciinţifică ; legarea şcoalelor specialede pedagogie, de comerciQ, de telegrafie, de administraţie civilă şi militară, de drum de fier, seminarielor, şcoalelor militare şi altele, de gimnaziul real; iar a atelierelor industriale de treapta a doua de cele de treapta âatăia ; înfiinţarea politechniculuî pentru specialităţile înalte technice, rezemat pe secţiunea şciinţifică a liceului; activarea studielor înalte universitare prin crearea docenţilor gratuiţi şi a agregaţilor; desvoltarea învăţământului fete ■ lor, in raport cu consolidarea familiei : reorgani sarea ministeriuluî şcoalelor şi a serviciului inspecţiunilor. Iată o sumă de cestiunl, cărora trebue dată o soluţiune in legătură cu experienţa altor state şi cu trebuinţele noastre de stat, cu asigu-raţiuni mari către viitor. Repeţim ca toate aceste îmbunătăţiri nu se pot face intr’o sesiune legislativă, dar ceea ce e cu putinţă trebueşce făcut şi sperăm că se va face. Nu trebue insă uitată partea educativă a tineretului, care e in mare parte neglesă in ţara noastră. Menirea şcoalel nu este numai a da omului o sumă de cunoscinţe adevărate căt mal bogate, ci a forma şi oameni de treabă şi cetăţeni buni, cari ^ să aibă cultul datoriei şi al patriotismului. * «• * Fiind-că -d. ion Brătianu a declarat, că privirile tutulor trebuesc indreptate mal ăntăitt şi cu deosebire la şcoală, schiţarăm acest re-sumat al propunerilor, şi cererilor făcute necontenit prin acest organ, şi arătate in Parlament, cu ocasiunea desbaterilor Adresei, unele de d. C. Dim.trescu, altele de d. Laurian. Vină alţii cu alte propuneri, noi le vom discuta cu dor de a scoate cel mal mare bine, şi le vom im-brăsişa fără pismă daca dănsele vor răspunde mai bine la preocupările regenerării economice, politice şi sociali a statului nostru prin şcoală _ Siguri că d. Chiţu, ale cărui sentimente patriotice şi credinţă in şcoală sunt mal pre sus de orî-ce i.idoială, va începe o campanie roditoare in direcţia afirmată tie primul-ministru, sperăm că Parlament şi Presă ’I vor da tot sprijinul pentru a duce la bun capăt această campanie. -----------o- —-------- CRONICA ZILEI Maiestatea Sa Regina a primii o frumoasă cerboaică vie din munţii Gorjuluî, trimeasă de la Tîrgu-Jiu de d-na Coralia Săvescu. Biurourile electorale, pentru colegiul II de deputaţi din Capitală, vor fi presidate di d nil consiliarl C. Cămpineanu [(Lu-cacl), A. Chivu (Primărie;, G. Bagdat Măntuleasa) , Gr. Brătianu (Cuibu cu trză). Delegaţii senatoriali, pentru proiectul d-lul Stătescu privitor la interpretarea art. 291 din proc. civ , sunt d-niî Eug. Stătescu, D. Rosetti, Gr. Bonaki, Meitani şi Iamandi. Din Rusia s’a adus, de răndul ăsta, 75 de caţăr! pentru trebuinţele armatei. EI au avut fericirea de a fi inspectaţi ieri de d. ministru de răsboib. Primăria Romanului a luat măsurile de a vtranŞforma faţa cam orientală a oraşului, prin canalisare, aducere de apă, pa-vare cu macadam, asfalt şi pietre de rî&. —Felicităm administraţia comunală a Ro-maniilui pentru intenţiune. rămăind a o felicita şi mal mult cănd se va aduce la îndeplinire cu inteligenţă acest proiect. Luni seara s’a furat, in gara Ploieştilor, d uî Gr. Caracaş din pozunarul jachetei portofoliul cu 1000 lei şi chitanţe de va-bare, de către un pungaş, care prefâcân-c n-se că era să cadă. a apucat in braţe pe păgubaş, şi iţa şters in timpul ăsta portofelul. D. Caracaş a băgat de seamă mal tărziu, a purtat plângere la poliţia din Ploieşti, dar pungaşul nu s’a descoperit incă. _______ &riS K>, Mâine e ziua numelui părintelui episcop Melchisedec.Romaşcanii 1 aşteaptă spre a’l sărbători. Urările "noastre de sănătate acestei ilustraţiunl literare. Capii de serviciu aî Primăriei Capitalei sunt insărcinaţl cu facerăa unul proiect de organizarea acestor servicii. EI aii delegat pe d. Bolintineanu, secretarul general al Primăriei, cu elaborarea proiectului, după observaţiunile presintate de dănşii- «Românul» află că 3e exercită marem fluenţă asupra primarilor ca să nu se aleagă delegaţi, cari ar fi hotărîtl să roteze pentru fostul invâţător C. Dobre-scu, ca deputat al col. III din Argeş. Se afirmă, că conferinţele militari vor începe, după sârbătorl, la Cercul militar. Comisiunea însărcinată cu modificarea legii comunale, care lucrează la ministerul de interne, va presinta, după vacanţe, proiectul sâii Parlamentului. _______ ' „o Intre ministerul de finanţt şi d. P. C. Golumbeanu s’a incheiat următorul act de transacţiune : Ministerul de finanţe va plăti d-luî P. C. Golumbeanu 1,500 lei. In schimbul a-cestel sume d. P. C. Golumbeanu renuţă la ori ce pretenţiune in contra Statului şi va retrage acţiune ce a intentat la tribu naiul Ilfov, acţiune prin care cere să i se plătească lei 1,578, bani 60, cu procentele legale, ce pretinde că i se cuvine ca moştenire din averea tatălui sâu C. Golumbeanu, garantul fostului sub-casier D Golumbeanu, Azi a apărut decretarea regulamentului exploatăreî in regie a pădurilor Statului. „Revista armatei" face următoarea propunere : Considerând marea desvoltare ce a luat musicele militai e, cu crearea fanfarelor la regimentele de dorobanţi, ast fel că cu tot zelul şi activitatea de care este capabil actualul inspector general al musicelor, ’f este ’mpoiibil de a parvem ca printr’o unitate de instrucţie să se producă rezultatul cerut de artă ; suntem dar de opiniune a se crea căte un inspector de musică pentru fie-care corp de armată, asimilat gradului de căpitan saâ major ; iar pentru întreaga armată un şef inspector general al musicelor cu gradul asimilat de locot.-colonel saă colonel. -----------... -------------- . -------- Includerea graniţelor anslrace exportului nostru Je iile Replica d-lul M. Cogălniceanu (Urmare şi fine) M’am silit ca 3ă desbrac această pro punere de orî-ce caracter desaprobă-î tor conduitei guvernului; m’am silit să nu fie alt ae cât o anchetă parlamentară care să cerceteze jntr’un mod conştiincios tot ce priveşte acest ram important al avuţiei naţionale. Este un fel de propunere paralelă qu aceea care s’a făcut de d. Sturza in privinţa con-v snţiunel, dar eu propun această anchetă numai in privinţa impedecărei sistematice şi absolute ce se face co-merciulul nostru de vite şi de materii primitive. (Aplause). Este. cu totul in voia Camerei de a numi membrii din maioritate sau din minoritate; este cu totul in puterea guvernului să facă ca membrii acestei comisiuni să nu fie cu totul radicali, şi eă am convingerea că această comisinne are să fie compusă din Români cu durere de inimă de ţara lor. (Aplause). Nu e vorba aci de liberali sau de conservatori, ci de Români in genere, pentru că măsurile luate in Austria lovesc in toţi şi e vorba de paguba lor. (Aplause). Am convingerea că acea comisiune desbrăcată de orî-ce pasiune are să vină să pună dinaintea Parlamentului cestiunea, desbrăcată de orî -ce pasiune, şi Parlamentul atunci va fi pus in posiţiune să vadă ce este de făcut. Nu este permis unui Parlament, unei ţări care ’şî-a câştigat prin sănge independenţa sa, ca intr’o asemenea cestiune să plece capul, cestiune care aduce ruină ţăreî, şi la fine catastrofă. Toată cestiunea de agiu, de economie, este aci: 40 de milioane cănd vor intra ca mal ’nainte in ţară, au să fie mal buni de căt 100 de milioane împrumut, cum s’au propus ; atunci cred că, dacă criza economică nu va dispare cu totul, dar va fi mult maî uşoară. Nu cred că Austria care are interes de a fi bine cu iioî, nu cred că oamenii de Stat austriac!, nu cred că Parlamentul austriac poate să gândească altmintrelea de căt noî, şi me esplic ; dacă Austria s’ar hotărî, Austria siDgură fără Ungaria, se încheie o convenţiune, cred că acea convenţiune in trei zile s’ar vota; că acea convenţiune va da Austriei avantage mari, şi că asemenea a vantage ni se vor da şi nouă. Şi dovadă este că greutăţile de cari se plânge d. Schileru nu se fac la graniţele despre Austria, ci la graniţele despre Ungaria. Unde s’a auzit, d-lor, că după ce a intrat mărfurile intr’o ţară, poate Statul acela să formeza o carantină, o vamă ? Căci este ştiut că toate princi-piuril6 convenţiunei sunt ca ori ce ma-nipulaţiune să se facă la graniţe, iar nu după ce a mirat marfa in ţară. Ce ar zice Austria cănd dupe ce ă intrat in Bucureşti vinurile, făina, spirtul său, la noî am analisa şi am spune că sunt rele, că sunt falsificate ? Oare n’ar ţipa pănă la cer ? Cum pot să fiti eu mulţumit, şi nu numai eu, dar ţara întreagă, cănd d ministru de externe v_ne la Senat şi vorbeşte cu totul altfel de cum stă cestiunea, cu totul dia-metralmente c us de ce a vorbit d. prim-miuistru ? Iată ce zice dnte sa : «Vitele noastre pot intra; insă ele sunt supuse lege! poliţiei sanitare. Cum vitele noastre pot intra, cănd prin legea formală de la 1 Ianuarie 1882 sunt excluse de a intra in mod perpetuă ? (A-plause). Mal departe: «Ast-fel fie-care ţară luănd masurile sanitare necesare, a-tuncl când boala de vite incetează, rămâne liberă intrarea vitelor.» Apoi aşa esie legea ? Apoi trei ani am avut noi necontenit boală? Chiar in momentul de fa ă nu este de căt intr’uu loc, lângă Dorohoiti; prin urmare ce are a lace graniţa Iţcanî şi www.digibuc.ro BOMANIA LIBERA, cea de a lungul Banatului şi Transilvaniei ? De ce dar ceea ce zice legea nu se realiseazâ ? Cum dajf o asemenea de-finiţiune draconiană lege! care am citit-o şi care intr’un mod categoric exclude România, având ori nu boala ? Mal departe : «Noi am intărziat a adopta legea poliţiei sanitare. Prin această intărziere, s’a intărziat aplicarea el şi această aplicare este foarte anevoioasă fiind-că se loveşte do multe prejudiţiî, de multe obiceiuri şi restrânge cercu de acţiune al oamenilor.» Va să zică să aşteptăm ca prejudi-ţiile să dispară, ca noi să îmbătrânim, ca vitele să crape de bătrâneţe şi pe urmă, intr’o epocă depărtată, poate se vor deschide graniţele. Apoi aceasta este speranţa care trebue să ni se dea nouă ? «Negreşit cănd trebue să se ţepuia-scă to te vitele mal multor comune dintr’un judeţ sau judeţul intreg, acel judeţ este esclus din relaţiunile lui cu alte juneţe.» Foarie drept; dar aşa se face? A-pol toată ţara s’a ţepuit; nu s’a ţepuit un judeţ sau două. De ce s’a ţepuit dar ţara intreagâ ? Mal departe : «A venit in urmă şi răsboiul care a adus şi epizootia.» D ministru uită un lucru, că răs-boiul a fost la 1876--1877 şi legea este făcută de Austria in anul 1880 pentru 1883. Mal departe : «...Epizootia care de o bucată de timp se mănţine la noi nu intr’un mod lăţit, dar fără a se stinge cu desăvârşire. Cănd se stinge intr’o localitate, se ivesce intr'alta, şi nu s’a parvenit până acum, cu toată strâşni-cia pe care guvernul o întrebuinţează, ca s’o facă să. dispară cu totul.» Va să zică ţma aceasta este osândită ca,până când nu va fi in toată in-tinderea el cea mal mare sănătate intre vite, şi aţî auzit pe d. ministru a-dineaorî cănd zicea că legea sanitară nu prevede numai un cas de boală, ci prevede veri o opt caşuri, pănă atunci trebue să dăm din umeri şi pănă atunci noi trebue se primim industria austriacă... D. D. Butculescu: Care este bolnavă. D. M. Cogalniceanu: Noi să primim vinul ce ne vine de acolo, care de multe ori are in el materii cari sunt păgubitoare sânătâţeî noastre; noi să primim făina şi spirtul ei, să permitem d-lni Polak şi altora să ne inundeze ţara cu ciupicî şi cu botine cari poartă ţărancele noastre, şi toate corpora-ţiunile, toţi meseriaşii noştri să se stingă. La noî totul se primesce; pentru noi totul este bun: ninrc nu este supus la veri un sistem prohibitiv sau carantină. Dar când ar fi să oprim şi noi, atunci val de noî, val de minls tru, val de biurourile prefecţilor, val de biurourile vameşilor ! Ce 1 Noi nu avem dreptul să zicem: apoi şi noi suntem Stat, şi noi avem poliţie ve-lerinarâ, şi noi avem corpul de veterinari tot atât de inteligent ca şi al d-lor tot atât de zelos şi poate prea zelos. Toţi avem armată şi corp de veterinari pe cari in cas de boală I incârcăm in vagoane şi ’I trimetem colo unde s’a ivit boala, şi noi să nu avem nici un drept iar d-voastră să aveţi toate drepturile ? D ior, nu Austria, ci Ungaria este aceea care nu voesce să ne deschidă graniţele, fiind că se zice că ea aşa a votat. Cum voiţi d-voastră, d lor miniştri, ca noî, cari dorim să fim in relaţiunile cele mal bune politice cu Austria, cum voiţi zic, ijca noî să nu păstrăm ceea ce este in interesul nostru? Iată ce mal zice d. ministru de ex terne : «Cu toate acestea cred că dupe relaţiunile ca mi s’au dat zilele trecute de către comitetul sanitar, cred că vom isbuti a depărta boala aceasta de la noi dm ţară. Aceasta este lucrul principal, căci de vom fi, ori nu vom fi deschişi despre străinătate, cănd vitele noastre vor fi zecimate de epizootie vom avea perderî mal colosale in averea noastră naţională, de cât acelea suferite priu lipsă de export.» Iată, d-lor, măngăerea ce ni se dă; cătaţi să nu fie boaiă de vite, căci a-tuncî aveţi să suferiţi o pagubă mai mare de cat acea care se causeazâ prin oprirea exportaţiunel. Dar u E fţjnilu constantin, (cofetari) Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. Fraţi" I. 6of gan, reroman-dăma magasiuulâ nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea A ctoneT No. 80, căt şi cel din Strada Lipscani No 53, pe lângă acestea posedăm un mare depod de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comanzi de la D-nil comercianţi,, se găseşte şi o adevărată ţuică (Dătrănă* cu preţuri convenabile. Ieaniţlu Ir iţii, (librari) Strada Lipscani Ni 27 şi Stradă Şe- lari Nr. 18. Jordache N Icnecsu (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine. toan PexicovicI, (lipscani) Stra-u au Lipscani Nr. 24, Specia- , lităţţ de mătăsuri, lânuri, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile,, covoare, pordălărif de diferite calităţi. Vânzare cu pre- ţuri Toarte reduse. Va.->ile Gtecrgescu, Fabricanţii de Paste, Uleiuri, Scobeală şi moară e măc.nat făinuri, yir. Soarelui No. i3. Suburbia Manea Brutaru Culoarea Verde . fi ţi aa nnsiair t . TIPO-LITOGR AFIA Jţed.atic de aur FABRICĂ OE REGISTRE, LINIĂÎURĂ, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA ,_jL_ _Il. . n J. f .S. _jt_ K _JjL_ ^ jLwMrrfl Ufni . Wli r -c ■ -AH 10 i;i i .ec-uu o Bncun:;T:sci, srriîAiîA COVACI, I-i- __ tg r** n • »* i _ * ’ ___ _ ^ ____ _ _ ______________ k ! 1 F»i«>iniitnîunuiuitiuaTujKrttmn»w.rli^,r^‘?fe^^ 5.,^.*co3.-, - ~ N-- rUn 1 riiii 1 ri * • '■ ■ •------ ■ . :„■ ••■..."... .r- ....; „ ...'■ • *35^ , • *■ •*•••> . • „ O | :. ~ g i«tr«Jpor itp^i |Ont^^speei«?f^ serviC.1/ FABRICA DE &; pm ^ Iii. It so prim08c OKI CE CO AKDE IU :iiSTA SPFCIAL1TAÎKI se efectuează. promptă $i elegantă rnrmTnTîrmTnur.TrmîrfrrrmTf =rr-7r———^ 'Zg-ry Se prim eseu comande de Liniatură, Stereotipie şi Galvanoplastica. < t/5 [ , Bnţbrf»comeiscialc ţn<^ uQtria a, 'Z~.^ ^rifciiŢs PUXUHI, F.1CT 1)111,ele £ | Gî turui u 7 t, ' nnSr ndîo^Cife?. 1 r‘ i ir» ăi'ets şi condici i entru păduri, câmp, mori rccfsc/' e'tcîjeţc _£ }?C. ' ' "■............................ .................................. ’.............. ■ 1î i jwjpfi■ *,, iLhnpkiii titrai ,i mî HBjţ t mur. .jitsu, s ip«if m ; - 3, l®, . . i ~ 'S ~"ft s*. MsSS-!Ss*’fe-- - - Wt li J. TIED&E PICTOR ŞI FOTOGRAF Bucureşti, 7835 Calea Victoriei, 13, lingă Poliţ; ie SINGURELE ADfivERATR 0R5.GEE DEPliRATIVF itltlKAtj. al 61BERT Membru al Academiei de Medicină din Vane, Medic en sof al Spitalului St-l,ouL. Vindec nenparat şi radical Affec tiunile rhumatismale, maladiele da pete cele mai vechi, Bartrele, Scro-fulelc, Ingo •gittrele, Ulcerele, Viciu~ nk sdngdvi ai tdte ace d- tele provenim din maladii contagidBe (syphilnico^ nuoi «cu voc'.i, si cari an resistat orcărni alt tratament. Drageele depurative ale P" . Glbert conţin îr'ocniai aceaşi principii activi ca şi Siropul. Ele fiind fdrfo mici ' bo întrebuinţez cu mare înlesnire fi sunt forte plăcute. ' A se păzi de contrafaceri si a exige pe invelipd pecalvit, timbrul imprimat in albastru) guvernului lancez S1 semnăturile de mai gioa cu cernelă roşie. farii, Pharmacia Bouii^y, Dcslaorim Surtnor 31, ROE DK CLkillY, RUE POISSONNlfeRE, 2 Ş. it. ţho ph» acide fj drognirid». ~ ’aggkj fi — ’M î *iş- Amaîiieux I. Naville & Co. 2» Calea Griviţeî, Bucurescî (vis-a-vis de Şedla Militarii) Vinuri vechi, roşu, negru şi alb in butoaie şi butelî. Cognac şi liquer din fabricele române de la Ulmenî şi Berhecî. Şampania română din Iaşi se vinde in gros şi detail. — Cu preţuri reduse 600 butoiaşe de stejar cu cercuri de fier. 634 lin tph r ^oro3M a o meditaţiune Ull Iul Iul pentru claaele pnmaro sau gim-BăSfatd; —'îSdrasa : Adiniriistraţiunea acestui ziar laMili e___________ i -F1” jr o., h3l as ~;%jW alser Bneuft/Sci, Ca|«fl GrivUei No 65. _ Pompe hidraulice şi puţuri pentru casă, grâ- ţ: djnî etc. de a cea mal -mică .adâncime şi pănă la fOoO mefii Poiupe pentru alimentarea'cazadelor cu abur. Pompe rotate pentru vin( rachiu, spirt, bsre. alOior^jSpre punerea aparatelor de pompe in funcţiune. Articole pentru conducte de api şi stabilim. ) de băl , ■ ' ti ■ :.î Şina........i. G0RTL0PS1S at JAPGHîĂ f ?mn i. srxî,. » CORTLOPSiSs* JAPCHlA mt.ni.......cv CORTLQPSIS « JAPOytA j ssiu^piDi.« C08TL0PSIS de JAPO.HI APA A* TOALETA.. cu C0RYL0PS1S de JAPOîflA ! B3I PEHÎUD CAP . cu COPiVlOPSlS dc JaPQfilâ oteîu de TOAUTA tu C0RTL0PSIS a JAPONIA f POaâCA.CU GOFIYLGPSIS d» JAPOflIA : 3 b fer ,s** :p jk ................. «rtgggEBMffifr . ^ £.Z*'A »E VTlNSţAItE LA PAKFUUOtlJ Si COAItTaCtANTJ OIS TOTfA ROMABIA. SOCIETATE DE ASIGDR. ASUPRA VIF.ŢEI ŞI RENTEI IN VIENA Concesionată pentru Boinănia prin decretul din 1 Ianuarie 1870. In luna Octombre 1884 s’«ă efectuat 718 poliţe pentru fr. 3,902,768 90 iar dela 1 Ianuare iu total 6911 poliţe pentru fr. 39,254,119. — In iuna corentă s’ail incasat m prime şi depuneri fr. 697,078 17 iar de la 1 Ianuarie in totat 7,216,671 52. — Pagubele plătite in luna. Octombre fr. HO 865 iar de la 1 Ianuarie iu total fr 1,432.427 60. Averoâ societăţii la 31 Decembre 1833 peste 31 milioane fr. » asociaţilor ^ » » » 49 » » impreunâ peste 80 milioane fr. Starea csigurărilor lş 31 Decembre 1883 . 74,580 poliţe cu-in capital de peste 333 milioane franci. — Pănă la 1 ianuarie 1884 s’a plătit pentru cazuri de moarte şi asoeiaţiunl (zestre) liquidate peste 86 milioane franci. — Asiguraţilor cu pirte la câştig li s'aft plătit ; de către societate pentru anul 1884 o dividendă de 25®/o- — Asociaţiunea ajunsă la liquiaare ih anul corent a produs o fructificare de 7'/2 % dobândă şi dobânda dobânzilor, iar asocia-ţiucea ce capitalu garantat $i cu participarea de 85» 0 parte la câştig au produs o dividendă de 26°/0 din, eaoiţalul asigurat aşa dar pentru fie-care miă de franci asigurată sad plătit 1000 pli i %59 îraucl. Infcrmaţiunt. se dau voius şi oferte se primesc la Agş ntia Gr onor ala p r- n t r iz România Bucurescî, Strada Lipscani No. 17 (Ca as Crisoveloni). MEDALIE DE AUR ATELIER R0MĂR DE 16 CROITORIE SI HAINE GATA 5, STRADA ŞTIRBEI-VODĂ, 5 PALTOANE ^ - ţ VW IiiiBortantii D3 M. AOUJOPP, recomandă magasinul său dm Strada Ca-rol I, sub Hotelu Dacia, lăngă poartă, aprovisiouac eu toate articolele de costnme aaţionaio tompleule, precum de danre; de fete,- de băBţl orl-ce mărime, velinie, păqzâ' şf alte articole de iţdustri^ Lăţîonala şi mal tlaTdnd diîerite mărfuri turceşti. *jprecum? morisce de cafea di fefita mîi'iml, vopsea de'pdr . m i calitate, feţe de mese de f Pdrsija, pantofi şi papacl cu fir, pfosdpe şi papuci de Bursa, Bo-rtti&g c, cămăşi de baie fesuri şi~orj[-ce articole de manufac- turi jle Parjs, de Vien'a şi de OBrmania ^u preţuri foarte moderate, Cumpdră ori ce fel de şâdurSî vechi turceşti 3025 OST ! JMIcVEnzahe lîrâdfjbla din stradele Grauru No b şi puţul cu apă rece No. 3$i-’Boiitori.I d’a o cumpdra se vpr ad'-esji ;n Strada Rîu'-eanu No i. ' ' 1512 ."• ' c“.X . . tfL? IU.P.T ;i '.AILOR FERATE M ROMÂNIA Valabil de la 20 Maiu (1 luniil) 18S4, « dini (iriu 7„ . 7» 935 8.,4 a.m dim p.m loo 2oa - 2is Sat 3ai 4u. ra 9o* HS n6p R P'. l>.,- Sos. hdl. K £1 \foi**î« SOs. B. PL ■Foc§.Sos-' Suz. ^os- B P.I pj Soâ. Rost. PI. Kuc ^ora- u B. Sosi p m , a.m 12,. 6at 1*. 7,. It5 7- 4ao dini p.m 'lJh. p.m 7^ 12 8ia bis 121, 8„ p.m 1., 2„ 9s» ,p.m Hoo ; f ,. llji a, ni 3i, lât săr. a.m ltl 3,0 ţ 9„ 11» 10,. •11„ .P-m .sfir. Bop a.m 1. PloesjUPrffel a.to ton ser. 10oo o.» 7 oi 10., 9ji &, u.. 10., li O, jL, s IU.. -'ÎL. 9,1 .uA' a.m *4? ■i K. Bnzeu-GalaţI 3UZ. jj P1. Brăila fn Barb. |“pi; â.in ş*t 5oj &ii 5io &i» a.Tn î>.‘m % . G«i 8.1 4ot 4» 4 i* P-MT a.rru 6*» 7»o a.m m n6r li» 12., n6p .._Pred>'al-Plne^ţî L. Galaţi Bn/,cn p;m dini 659Î ’7*o 7«| So, 7îtj 8«y 7i«l J 8ao| 9o:. 810 9*sj s6rj s6~r-. diin Barli. & pj. Urc Rest p.m fl ■0. 1ă,rlfc>a,ţi. Cu preţnrî maî eftine 7, q de căt la prăvăli ele evroeştî, "ăţsglj acelea cari nu dau faliineute. '%| R. I LOCUSTEANTJ. INSTITUTU MEDICAL BUCUltESCI 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală 1. ITydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii) o. Masajid sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii medicale. Secţia Higiănică 1 Bae abur..........3.— 1 Bae de putină cu şi fără duşe . • 2.50 medicamente 1 duşe rece sistematică 1-50 BAT DE ABUR Şl DE E'TTTXT de abur, odată pe săptămână; •V0' rea la 7 ore dimineaţa penâ f 2 post-merid. 4 Preţurile la secţia medica10 conform prospectului. Direcţiunea- www.digibuc.ro 10 BANI EXEMPLARUL ANUL VIU. — Nr. 9237 «S5SSBE3IS«aSH53 MARŢI 25 DECEMBRE 1884. APARE IIV TOATE ZILELE ABONAMENTELE : [g Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. In Districte: „ 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei. Iu Străinătate: , 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAUEIAN Pentru Abonamente, AnuneiurI şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia Ştefan Mihălescu. Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris: La Societe Havas, place de la Bours'», 8. In Viena : La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. In Hambnrjr: La Adolf Stfiner, Gânsemarkt, No. 58, Biuroul de anunţuri pentru Germania. ANUNCIURILE: Linia mică pe pagina IV....................30 bani, Reclame pe pagina II-a 5 lei. | Reclame pe pagina HI-a 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă. Articolil nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine. Madrid, 2 Ianuare Ir. Torroc, provincia Malaga, s’ati simţit violente cutremure cu teribile bubuituri su-terane. In Albunuelas, provincia Granada, s’a deschis pâmîntul şi a înghiţit biserica, pănă la vSrful tnrnuluf. Prin ţinutul de la Marsou aii dispărut oameni şi animale in crăpăturile pămîntulul. Graz. 1 Ianuare. Societatea politică „SlovenskoMruştvo'' din Marburg a decis să invite pe deputaţii sloveni din Ştiria, ca impreună cu deputaţii slavi din Istria şi Dalmaţia să foimeze un club al slavilor de sud, precum şi să intre in contact mal apropiat cu slavii de sud şi cu deputăţii lor. Londra, 1 Ianuare. Veniturile statului englez in trimestrul trecut ati fost cu 304.703 lire sterlinge mal mici de cit in acelaş trimestru din anul trecut şi in ultimele nouă luni cu 1,695.302 hre ster-linge mal puţine de căt in aceaşl perioadă din anul expirat. Madrid, 2 Ianuare. In Senat a fost o desbatere furtunoasă asupra ultimelor incidente la universitate. Ministrul a zis, că studenţii ati urmat pe nişte agitatori revoluţionari şi s’aă aliat cu Oar-liştil. Sidoey, 1 Ianuarie. In memoriul ministrului din Neu-Sud-Wa-les, in care a refuzat de a adera la protestul contra protectoratului german, se arată, că această refuzare se face acum din lipsa unor informaţiunl definitive asupra următoarelor puncte : daca Germania a procedat in înţelegere cu Anglia; cari sunt condiţiunue inţelegeriî, daca aceasta există; dacă întinderea protectoratului englez asupra Guineei noi este posibilă şi daca Anglia nu va fi decis să ocupe toate insulele ce domină strategic toata partea arhipelulul in Oceanul pacific. Indatâ ce colonia va avea lămuriri, se vor uni cu toate măsurile, pe cari le vor crede de trebuinţă cele l’alte colonii Berlin, 2 Ianuarie. Prinţul Bismark a răspuns Comitetului in-demiitâţilor din AUxandria, care ’I ceruse sprijinul’ in Conferenţa africană, că acest obiect este departe de scopul ,ConferenţţI. De altă parte ,nsă este constant, că Germania şi toate puterile doresc şi. ati in vedere o so-luţiune căt mal grabnică. Constantinopol, 2 Ianuarie. Convenţiunea tureo-muntenegreană pentru regularea graniţei s'a semnat,la 17 Decembre, de cătră insărcinatul de afaceri muntenegrean şi de către trei delegaţi militari al Sultanului in Yildiz-Kiosk. Negocierile respective se fac aproape fără nici o intervenţiune a Porţii. Berlin, 2 Ianuare. Se zice că in alocuţiunea sa cătră gene.'alî, impăratults'ar fi exprimat ast-fel: «Domnilor, suntem in deplină pace( şi nu mă indoesc, că ea va fi păstrată şi m-anul noii. De nu va fi aşa, şciu, că pot conta pe d-v.» Roma, 2 Ianuarie. Se vorbeşce că Italia ar fi dispusă a p'imi propunerile engleze in privinţa Egiptului cu mi«I restricţiunl. Berlin, 2 Ianuare Presa discută mult pretinsa supărare a Spaniei pe Germania, pentru că aceasta n’a semnat ancă aranjamentul, relativ la arhipe-’agul Sulu. «National-Zsitung" bănueşte, că Germania cere analoage avantaje pentru comerţul său, cum s'aQ acordat Angliei. Londra, 3 Ianuarie. Ieri seara a fost o explosiune suterană intre staţiunile Gower-Street şi Kings-Oross. Funcţionarii drumului de fier susţin, că ex-plosiunea a fost cauzată prin dinamită. S’ati spart geamurile la vagoane ; gazul s’a stins; iu zidul tunelului s a făcut o gaură de două urme pătrate. Casele din apropiere au suferit stricăciuni. Aii pierit trei p-.rsoane. Madrid, 3 Ianuai e, Pe teritoriul provinciei Granada s’aâ mal simţit cutremure; locuitor, fug îngroziţi. De la 25 Decembre au pierit numai in provincia Granade 91U persoane. Viena, 3 Ianuarie. «Neue Freie Presse» scriă : Căud pe baza tractatului din Berlin s’a cedat Rusiei partea Basarabiei, pe care o inapoiase Rusia ltomăniel la 1856, locuitorii de acolo, iniCon-foruiitate cu privilegiul dat de guvernnl re-măn—.-‘ti primit promisiunea că incăzereanl vor fi scutîil de armată. Acest privilegii! expirând ia anul viitor, ministerul de interne rus dispune, ca de la anul vnior inainte şi ai ea parte Ba asarab el să fie ţinută a’şl dă contingentul in armată. Roma, 2 Ianuare. „Dirâto" se miră de expulsiunea din Berlin a corespondentului său Cirmenî şi zice, că trebue să fie o neînţelegere, de oare-ce Cirmeni n’a scris nimic fără tact şi moderaţie. Jlassegna" discutând încă odată cestiun=a colonială zice, că singurul obiect la care trebue să tindă Italia aste Tripolitana. Consulii din Massauah şi-aii dat demisia, pentru că guvernul nu i-a sprijinit in conflictele intămplate in timpul d,u urmă. Bruxela 2 Ianuarie. La recesiunea de anul nou la palat generalul garc el cetăţeneşti din Bruxela a ţinut un scurt discur_ după oare oflcerij presenţl aii strigat: «Trăiască regele I» ceea ce nu s a mal făcut Leopold II a mulţumit in termeni foarte cordiali. ----------------—O----------------------- Serviciul telegrafic al „Rom, Lib,i( 3 Ianuare 1885—3 ore 30 min. seara. 5aris, 3 Ianuarie, Luisa Michsl a inebunit. Londra, 3 Ianuarie. O puternică esplosiune s’a produs ieri ps drumul de fler suteran din Londra; nimeni n’a fost rănit, dar emoţiunea a fost mare căci s’a crezut că a fost un atentat al feaienilor. Londra, 3 Ianuarie. „Times" vorbind de Egypt şi de an»xările germane, recunoaşte că situaţiunea Engli-terel este critică şi că ea probează mal cu seamă nedestoinicia şi orbirea cabinetului actual. 3 Ianuarie, 1885—6 ore seara. Constantinopol, 3 Ianuare. Fakri-bey, ministru plenipotenţiar al Turciei, in acest timp la Constantinopol, este numit sub-secretar de Stat la Ministerul afacerilor străine in locul lui Artin-Effendi. 4 Ianuarie 1885—9 ore dimineaţa Paris. 3 Ianuare. Generalul Campenon şi-a dat demisiunea de ministru de resbel şi Ya fi inlocuit de generalul Lewal. Belgrad, 3 Ianuare. Acelaşi decret care a convocat Scupştina centru 30 Decembre, a amănat-o pănă la 13 Haiti viitor. Londra, 3 Ianuare. Cabinetul Reginei a cercetat ieri nuoile propuneri franceze privitoare la Egipt. Aceste propuneri ar conţine subscrierea unul impru-mut menit a ridica finanţele egyptene şi garantat de puterile interesate. Paris, 3 Ianuare. Circulă ştirea, in cercurile politice, că retragerea generalului Campenon insemnează că guvernul francez este hotărît să modifice linia sa de conduită in afacerile Chinei. Se zice că nuoî ajutoare vor fi trimise pe teatrul operaţiunilor, că Ke-lung va fi părăsit şi că trupele franceze se vor concentra in Tou-kin pentru a lucra acolo ast-fel in căt să asigure posesiunea acestei provincii. Generalul Bri6re de l’lsle s’a numit general de divisie. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pagina III a Bucuresci, 24 Decembre Fiind-că aii sosit sărbătorile naşterii Mănţuitoruluî, sărbători pe cari le prăznueşce cu veselie şi cu odihnă tot creştinul pravoslavnic şi fiind-că doă-treî zile ne închidem şi noi, gazetarii, prăvălia, ca să ne bucurăm impreună cu obştea d’o odihnă dădătoare de puteri,—vom supune gândirii cititorilor o cestiu-ne, care poate n’are o mare însemnătate intr’un regim representativ, dar care., de oare-ce se mal agită pe ici pe colea, merită ce-va atenţiune. E vorba despre raporturile dintre d. Ion Brătianu şi d. C. A. Ro-setfi, amindol bătrînl fruntaşi al liberalismului, cărora, de sigur, ţara li datoreşce mult, in evoluţiunile sale politice şi in mişcarea el in diferite alte direcţiuni. Sunt certaţi Brătianu cu Rosetti, ori s’aO impăcat ? — ni s’a pus de multe-orî această intrebare, cu fel de fel de tălmăciri, unele mal posomorite de căt altele. Fiind-că astă intrebare ni s’a pus de multe-orî, se vede că ea preocupă intru căt-va pe public, care doreşce să fie lămurit asupra lucrului. Şi fiind-că unii aO auzit că, acum căte-va săptămâni, preşedintele Consiliului ă făcut o visită bătrânului nostru decan, lucru ce s’a semnalat cu comentarie de unele organe de publicitate, credem că nu este fără interes a ne opri astăzi puţin la intrebarea formulată mal sus : Sunt certaţi, ori sunt impăr riţl ? * -ţ . ICtU Uiwăi. .A* Să nu se mire fe!L neutru legat ce Sene aceste rendurl va dăcîaA că nu ştie nimic aici din gura d-luî Rosetti, nici din gura d-luî Brătianu, şi că n’a alergat nici in dreapta nici in stânga, spre a lua de la persoane apropiate informaţiunl. Cănd cineva cunoaşte caracterul celor doi fruntaşi, cănd a urmărit cele petrecute in fostul Parlament, in coloanele „Românului* şi in întrunirile publice, ăşl poate forma părerea după cele vorbite şi după cele scrise. Aşa procedem noi, de la aceste fapte, pentru a ajunge a ne forma o convingere asupra lucrului. Pe drumul acesta, iată ce putem spune : Cei doi bătrâni, prieteni din copilărie, cu prietenia personală oţe-lită prin multe şi felurite lupte, prieteni aQ rămas, prieteni sunt. El se iubesc şi se stimează, şi la orî-ce moment greQ sunt in stare a face sacrificiele cele mal mari unul pentru altul. Aşa ăl credem noi. Dar prietenia lor personală nu merge, in stările normale ale statului, pănă la sacrificiul convingerilor politice. Şi pe tărîmul politic este o deosebire fundamentală intre d. Brătianu şi d. Rosetti, deosebire accentuată tare in anii din urmă şi care persistă şi se afirmă de amăndouă părţile. Nu zicem că o împăcare pe teren politic nu este cu putinţă intre cel douî bătrânii prieteni, dară, cunoscând caracterul fie-căruia, putem afirma că o aseminea împăcare, care ar cuprinde sacrificie de convicţiuni, este grea. Şi e necesarii!, cănd formulăm această afirmare, să notăm că d. C. A. Rosetti nu s’a retras din maioritate şi nu s’a desfăcut de d, Ion Brătianu, pentru vr’un parapon de putere sati din-tr’un motiv de interes strimt, ci sprijinind alte idei de căt majoritatea şi primul-ministru. ‘p ' * De mult spus-a acest organ, că intre cel douî fruntaşi e o răcială politică, că răciala a ajuns la ruptură, că ruptura s’a săvîrşit. Mulţi nu voiai! să crează atunci, iar cel ce nu studiaseră caracterul bătrânilor tratat! cu uşurinţă acest fenomen, calificăndu-1 de pehlivănie. Mal tărzifl insă, cănd d. Rosetti şi părtaşii ideilor sale se retraseră protestând din Camerile de revizuire, cănd d. Rosetti merse la consfătuirile electorale de la clubul „ Naţiunii*, cănd se fundă ziarul „Voinţa Naţională* , cănd directorul «Românului® declară că nu primeşce nici un mandat şi mănţinu cu oarecare violenţă această declaraţiune faţă cu maioritatea, lăsând insă ca numele săQ să fie purtat la urne de liberalil-disidenţî, când adjutanţii decanului nostru căzură in luptă,— se convinseră mal toţi că drepte fost-aQ afirmările noastre. încă odată insă ruptura, dintre d. C. A. Rosetti şi d. Ion Brătianu, nu esclude prietenia personală care e trecută in sângele şi’n nervii bătrânilor şi nu e întemeiată pe pa-rapone vulgare, nici pe vr’o sfadă meschină, ci are de motiv o deosebire fundamentală de convingere politică, in privinţa consolidării Statului. Această deosebire o afirmă des «Românul* cu multă măestrie jjn coloanele sale; această deosebire a afirmat-o lămurit d. Eug. Scă-tescu, in discursul săO de la Tîrgo-vişte din perioda electorală, discurs care se poate considera ca programa maiorităţiî de la guvernămînt; această deosebire e afirmată pe toată ziua de d. Ion Brătianu, in direcţia politică a Cabinetului şi a partidului. Cum să credem in existenţa unei impâcăciunî, cănd constatăm atâtea tendinţe deosebite, atâtea afirmări contrarii in ideile de Stat ale celor doi stimabili bătrâni ? . * , D. C. A. Rosetti, om nervos, de temperament revoluţionar, crescut in literatura socialistă, pentru care guvernul e un chin, căci ’i ştirbeşce avânturile imaginaţiunil sale radica-liste, care organizează aprioric Statul şi credeoă delaoconstituţiune cu formele cele mal inaintate ale raţiunii pure are să resulte fer firea poporului romăn, d. C. A. Rosetti a rămas ceea ce a fost, mâhnit de concesiunile impuse de împrejurări, dar scuturăndu-se repede de dănsele, şi căutând a impinge meretl naţiunea îna: nte... in forme constituţionali, vesel cănd vede formăndu-se un grup socialist şi văzend in guverne tot d’a-una piedici la desvol-tarea şi progresul Statului. Nu tăgăduim d-lul Rosetti patriotismul ; din potrivă, suntem siguri că, la împrejurări de primejdie pentru ţară, dnia-sa eşî pune in sar-tar teoriele şi se avîntă cu toate insuşirele energice ale fire! sale la mântuirea Statului de primejdie. Dar stările normale, vremurile liniştite, ’l năspresc, ’l fac cicălitor şi ’l împing la frământarea minţilor, la agitarea maselor, la proclamarea ide lor de luptă in sensul cel mal progresist. Aşa’I este felul, nu e vina sa. D. Ion Brătianu n’a vrut să mâr-gă pe această cale. Cănd Statul, prin munca tutulor in care venerabilul nostru decan a .avut un rol insemnat, şi-a dobândit neatîrnarea, un loc demn in familia europeană şi o constituţiune pe care pot să ne-o pisrhi iască alte popoare cu mult mal inaintate de căt noî, cănd instituţiunea monarchieî constituţionale a prins rădăcini destul de trainice la noî,-—* d-nia-sa a zis, precum am zis şi noi: destul cu avîn-turile teoretice şi cu luptele de forme, cari mistuesc mal toată puterile noastre in direcţii d’un folos contestabil, şi aidi, să ne îndreptăm toate energiele de cari dispune societatea la consolidarea formelor dobândite, prin ridicarea naţiunii la conştiinţa de valoarea drepturilor şi datorielor politice, la cultura şi inavuţirea publică, prin organizarea economică şi administrativă a Statului, prin punerea şcoalel in raport cu trebuinţele noastre de întărire şi de desvoltare serioasă. De aci o deosebire fundamentală de tendinţe, de direcţiune, de idei, intre cel doi fruntaşi aî liberalismului, cari, deşi unul lucrează ca om de Stat, *ar cel-alt ca revoluţionar de idei. aii fost şi sunt buni prieteni personali. Aşa vedem noî lucrul şi credem că nu ne înşelăm. * * * Celor cari vorbesc d’o impăcă-ciune politică, nu le vom citi extracte din discursul de la Tărgo-vişte, care poartă crezul partidului şi spune limpede punctele de deosebire intre amicii d-luî Ion Brătianu şi desidenţiî dimprejurul d-lul C. A. Rosetti, ci ne vom mărgini astă-zî a le relata numai doă lucruri: in consfătuirea de Miercuri noaptea, de la Senat, primul-ministru s’a pronunţat incă o dată cu energie in contra radicalismului teoretic şi a chiemat pe toţi la o conlucrare pe tărîmul practic al consolidării şi des- voltăriî Statului, indicând ca,'fin aceste vremuri de pace cari nu ştim căt vor ţinea, să ne ocupăm serios de şcoală, de reorganizarea comunei rurale, de poliţia şi justiţia satelor, de mişcarea economică; cu căte-va zile inainte insă, ve-neraMul nostru decan, intr’un articol scris şi subscris de dânsul, spune ţării: — «Nu cred de trebuinţă să «vorbesc aci de fracţiunea vechei partide naţionale-liberale care s’a deşii lipit de cea guvernamentală, căci «dânsa n’a cerut răsturnarea guver-«nulul, ci numai deplinirea, fără şo-„văire, a vechei programe.'" Din aceste declaraţiunî proaspete, pe care le supunem meditaţiuniî celor ce ne citesc, fie-care ’şî poate forma, credem, o idee lămurită in privinţa răspunsului ce se cuvine la intrebarea, ce şi-o pun curioşii, despre raporturile politice dintre cel douî bătrâni c’un nume atăt de mare in mişcarea noastra contimporană. O observapnne insă, care ne place a crede că va obţine aprobarea a-tăt a d-lul C. A Rosetti, căt şi a d-luî Ion Brătianu :—Sunt mari, însemnate şi vrednice de stimă aceste două personalităţi, dar am preferi ca curiositatea publicului să se indrepteze mal mult la ideile pentru cari luptă fie-care d n dănsele, de căt la visitele şi la starea raporturilor dintre ele. OrI-căt de mari şi de simpatice pot fi unele persoane, să nu uităm că toţi suntem trecători pe acest pămînt, şi că ge-neraţiele tinere mal cu deosebire trebuesc să caute a se grupa împrejurul ideilor iar nu al oamenilor, să caute a lupta cu credinţă pentru tot ce consideră ca necesar şi util pentru Stat, căci oamenii dispar, ideile şi faptele rămăn ca moştenire sfântă şi ca irdemnurî la idei şi la fapte mal patriotice. ---------------©------------:— cronica ztt ,urr Primul-procuror al tribunalului de Ilfov, doctorul in drept M. Manolescu, şi-a dat demisiunea din această funcţiune, unde se distinsese prin calităţile sale, din cauza desnodămăntulul ce a lăat la tribunal dis.-puta sa privată cu d. St. Cornea, Examenile semestrului I, pentru şcolarii cari nu locuesc in oraşe cu licee saă gimnazie, vor incepe la 3 Ianuarie. D. Al. Pencovicî, directorul Monitorului oficial şi al tipografiei Statului, a presin* tat un memoriă d-luî ministru de interne pii care respundc la imputările aduse stabilimentului Statului şi arata ce este de făcut. Comisiunea comunală, pentru revizuirea listelor electorale, este compusă din d-nil dr. Sergiu, Procopiu-Dumitrescu, Dim, Ionescu, N. Carapati şi C. Rădulescn. Prevenitul Foienaru, care a fost achitat de juraţi de inculparea de atentat la pudoare Ca fost insâŞcondemnat la 3000 lei despăgubire pentru prejudiţiele aduse. La 27 Deeembre acţionaţi! liceului St. George sunt chemaţi din noii in adunare generală, la 8 ore şi jumătate seara, in localul liceului. De astă dată se vor lua decisiunl cu orl-căţ! acţionari se vor întruni. In luna viitoare se va incepe circulaţia pe linia fierată Bacăă-Piatra. In urma depărtării controlorului Ghi-tănescu, toţi funcţionarii casieriei de la Huşi ar fi demisionat. Vom căuta a nc Informa despre imorejurărl. P P. Stoica este numit procuror general la curtea de apel din Iaşi; iar d. www.digibuc.ro 4 ROMANIA LIBERA r‘ŢirT'iT’,>-‘?T-‘rf,l li li 'II — IUI IV ~ I nw ............................ iwatt.***»* «r Lara; iude :nstructor de la Roman, e mi-mit membru la secţiunea I a trib. de Ilfov in locul d-lul Eustaţiă. «Revista Armatei» ne aduce plăcută şcire că in curând va eşi la lumină Istoricul campaniei noastre din răsboiul de la 1877—78. care acum e in revizuirea marelui stat-major al armatei. Aceeaşi foae ne spune, că prin bugetul viitor se înfiinţează un al 4-lea regiment de roşiori, şi că fie-care batalion se va completa cu companiele de telegrafie, de drum de fier şi pionieri, de săpători, m. neri şi pontonleri. Se caută cu acti'T,ţate cei cari aii furat de la poşta din Belgrad un pachet cu giu-vaeruri in valoare de peste 40 mii lei, şi cari se bănueşce că ar fi trecut Dunărea la noi. D. Nicolae Ioanid, acuzat că ar fi sus tras de la răposatul I- Alexiii Colţatu bonuri in valoare de 134 mii lei, a căpă-Lat dreptatea de la trinunalul nostru, dovedind donaţiunea. Cum rămâne cu calomniele aruncate de nişte venetici comerciantului nostru ? Baronul de Ring, ministrul Republicei franceze la Bucureşti, este transferat la Constantinopoli. D. G. Vernescu a câştigat recursul făcut la Curtea de Casaţie, in procesul cu ministerul de răsboiu, privitor la exproprierea neregulată pentru fortificaţii şi tăierea făcută in pădurea Tunari.—Procesul va fi trămis la altă Curte. Parlamentul a luat vacanţă pănă la 10 Ianuariu Vineri la 11 Ianuariu se vor reincepe lucrările. Membrii cercului studielor sociale vor scoate in curănd un ziar, cu numele Drepturile omului. Procesul d-luî Gr. Eliad cu comuna Galaţi se va judeca la Curtea de Apel din Bucuteşti, la 22 Ianuariu. S’au inaintat la gradul de medic de regiment clasa II in reservă fără stagiu, pe ziua de 25 Decembre 1884: Medicul de batalion doctorul Ion Va-sile din regimentul 24 dorobanţi, in corpul 3 de armată. Medicul de batălion doctorul Stefănescu Ion din regimentul 18 dorobanţi, in corpul 1 de armată. Medicul de batalion doctorul Aposţo-leanu Ion din regimantul 32 dorobanţi, in corpul 3 de armată. Medicul de batalion doctorul Vianu A-dolf din regimentul îl dorobanţi, in corpul 1 de armată. Medicul de batalion doctorul Manicea George din regimentul 12 dorobanţi, in corpul 3 de armată. S’a numit in cadrul oficerilor sanitari de resesvă ai corpului 3 de armată, cu gradul de medic de batalion stagiar, pe ziua de 25 Decembre 1884, doctorul in medicină Popovicî Sucevianu, chemăndu ■ se tot-d’o-dată pe aceeaşi zi a’şi face stagiul cerut de lege in regimentul 12 do rob an ţi. Pe ziua de 1 Ianuarie i885 s’a primit ilemisiunea din armată a medicului clasa —___________---------------;—1 FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 24 Decembre — 9 HECTOR MALOT FAN! PRIMA PARTE Ah ! sărmana mea casă ! ’Mî se păru, când ’i trecui pragul, că lăsam in ea o bucată din pielea mea. Reped--1, mă uitaiu in jurul meu; 0-chiî, intunecaţî de lacrămî, nu văzură pe nimeni căruia să’i cer ajutor ; nimeni pe drum, nimeni prin livezile vecine. Incepuiu să strig : — Mamă ! Mamă Barberin. Dar nimeni nu răspunse vocii mele, şi ea se stinse in plâns. Trebuia să urmez pe Vitalis, care nu mă lăsase de mănă. — Călătorie bună! strigă Barb rin. Şi intră in casă. Vai ! totul era slărşit ! — Aide. Remi, să mergem, copilul meu, zise Vitalis. Şi cu măna’mi smuci braţul. Atunci, incepuiu să merg lăngă dânsul. Din fericire nu’şî grăbea pasul, ba chiar crez că şi’l regula după al meii Drumul pe care mergeam se ridică in lungul muntelui, şi la fie-care in-toarcere- vedeam casa mamei Barberin, II Eustatiu Teodor, dfti serviciul spitalelor, trecăndu-se in acelaşi timp in cadrele oficerilGr de reservă al corpului 2 de armată' Sămbătă seară s’a dat de cătte Societatea Concordia Romăuă a patra serată musicală, teatrală şi dansantă. D nu C. Georgescu in Balo in Mas chera şi d. I. Nicolescu in poesia Depa-raţeanu au fost foarte aplaudaţi. Dansul s’a terminat la ora 4 de dimineaţă printr’un frumos cotilion condus de d. Beslegeanu. -------------------O------------------- Închiderea graniţelor austriaco aportului nostru de vite (Respunsul d-luî prim-ministru) D-lor, dacă onor. d. Cogălniceanu se mărginea in a critica convenţiunea şi a o critica şi in privinţa modulul cum guvernul austro-ungar execută a cea convenţiune, ne făcea, cum a zis şi d-lui că voesce să facă, un adevărat serviciu şi noă şi ţării intregl. Dar fiind că d-sa a venit şi v’a citit cuvintele pe cari le-am zis acum trei ani, am onoare să spun d-sale, că eu nici o dată nu zic de căt numai ceea-ce simţ şi ceea-ce gândesc. Ceea ce am zis atunci o zic şi acum (aplause), şi nu o zic numai cănd nu sunt la putere, ca să exploatez durerile lume! şi să mă aplaude, ci o spun şi cănd sunt la putere. (Aplause.) Apoi, onor. domn, cănd d ta laşi la 0 parte cestiunea cea in adevăr importantă şi vil a exploata durerile oamenlor, —nu punând balsam pe rană, ci băgând ferul ars ca să’I faci să ţipe mai tare ; cănd drn această costiune vil să faci o cestiune ministerială, crezi d-ta că guvernul austro-ungar ’ţî mal ia in consideraţiune cuvintele d-tale?... Văd pe d. Cogălniceanu dând din cap, ca cum ar voi să zică că nu a fost, aceasta intenţiunea d-sale. Dar cum ’şi-a inceput d-sa discursul ? Văităn-du-se că eu am devenit o stâncă pe care nu a putut pănă acum să o sfă rame, şi aceasta a spus’o cu o mare durere. Nu sciu dacă in cele-l’alte la-mentaţiuni ale d-sale a simţit a~eeaşl durerere, dar atunci cănd vorbea de acea stâncă pe care 11’a putut’o sfărâma, durerea-I era mare şi aceasta a făcut pe Camera întreagă să rîdă. Insă şi dacă aceste cuvinte nu ar fi de ajuns ca să arate cugetarea d-ta!e, este moţiuuea cu care aî venit la urmă şi care nu este nici mal mult nici mal puţin de căt resturnarea ministerului. Dar atunci ce se face cu protestările d-tale că nu este aci nici cestiune guvernamentală, nici cestiune personală, ci este o cestiune de un interes general, in care d-ta ai fi expresii?nea ţăreî intregl ? Dacă ar fi fost in adevăr astfel, aceasta putea să ne facă şi nouă plăcere căci de mnlte ori cănd am crezut că aî fost espresiunea ţăreî, am fost fericiţi să te ascultăm Propui in moţiunea d-tale să se numească o comisiune ca să facă o anchetă la feţele locului, pretutindeni, să vază dacă ne am făcut datoria sau dacă am compromis noi causa şi să propuie acea comisiune ceea ce trebue să facem. Dar când va lua lumea şi va citi 1 numele acelora cari ah subscris alături cu d-ta moţiunea, "ţi incbipuescî oare d-ta că are să crează ea, că are să care se micşora, se micşora neconte, nit. Adesea trecusem pe acest drum-şi sciam că atunci cănd vom fi la ultima lui întorsătură, voiu vedea casa incă o dată, ş’apoî că indată ce vom face căţî-va paşi pe platou, totul se va sfărşi, nu voiu mal vedea nimic. D’i-naintea mea, necunoscutul; in urma mea, casa in care, pănă in acea zi, trăisem aşa de fericit, şi pe care de sigur n’o voiu mal revedea nicl-o dată. Din fericire urcuşul era lung; cu toate acestea tot mergând, ajunserăm sus. Vitalis nu’mî lăsase mana — Vrei să mă odihnesc puţin ? ’f ziseiu eu. — Cu plăcere, copilul meu. Şi pentru prima oară ’ml lăsă mâna. Dar, in acelaşi timp, ’I văzuiu privirea indreptăndu-se spre Capi, şi lă-cend un semn pe care acesta ’l înţelese. îndată, ca un căine de păstor, Capi părăsi capătul trupei, şi veni de sea-şezâ la spatele meu. Această mişcare mă lăcu să inţefeg deplin ceea ce semnul lui Vitalis d’a-bia ’mî anunţase : Capi era păzitorul meu ; dacă făceam o mişcare ca să scap, neapărat că sărea pe mine. Mă duseiu să stau pe parapetul in-florit, şi Capi me urmă. Stănd acolo, c utam, cu ochii umezi de lacrămî, casa mamei Barberin. In josul nostru era valea pe care o urcasem, presărată cu pădure şi livezi, apoi jos de tot era casa părintească isolată. Cu atăt mal uşor o puteam vedea printre arbori, pentru că in acest moment chiar o co loană de lum eşea pe coş. şi, urcăn-du-se drept in sus prin aerul liniştii, se ridica până la noi. crează străinătatea că a fost un interes general, naţional, care a dictat această moţiune 9 Putea-va să crează lumea că comi-siunea aceea, din ori cine ar fi ea corn--pusă, dacă se vor numi chiar acel cari au subscris moţiunea, va fi mal bine pătrunsă de sentimentul datoriei de îăt noî, cari, nu numai fiind-că suntem şi noi români, dar şi fiind-că suntem la guvern, seim bine că avem o respundere mult mal grea de căt ori care diu d-voastră? Credeţi d-voastră că acea comisiune va putea să vă aducă lumini mal intinse de căt cele ce am putut culege noi in atâţia ani de cănd urmărim această cestiune? Credeţi că el va putea studia, va putea pătrunde cestiunea cu mul multă agerime, cu mai mult devotament, ca să poată tace un mare efect lucrarea el şi :in ţară şi afară din ţară, c,a să poată să influenţeze guvernele străine şi să le facă să crează că acea comisiune exprimă mai bine simţimentul ţăreî de căt cu ce am putea să ’l exprimăm noi, cari avem in favoarea noastră, dacă nu altceva, cel puţin impre giurările cari au adus ca să fim in evidenţa lume! ani intregl — şi anii cel mal grei — şi să putem să facem faţă la greutăţi mat mari de căt acelea in faţa cărora ne aflăm astă zi? Cum credeţi d-voastră că noî nu am putea dobândi ceea ce ar dobândi acea comisiune ? (Aplause.) Onor. d. Cogălniceanu acusă pe colegul meu că spune lucrurile intr’un mod care nu place acelora cari sufer. Dar tot ce al putea să ’î zici este că nu este destul de dibaciu ca d-ta (Aplause.) Chiar adineaori ’l făcuşi imputarea că a zis că ar fi bine, cănd ducem vite in străinătate, să ingrijim ca ele să nu fie bolnave şi să căutăm şi in intru ţăreî, ca acolo unde se ivesc asemenea boale să le vindecăm. D ta l’aî acusat pentru aceasta de trădare naţională. D. M. Coga.lnicea.nu: Ferească Dumnezeu ! D. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului. Şi lumea, auzind de mi le ori cuvinte cari ’î ating un interes sau o durere, aplaudă intr’un mod ne drept. Apoi, d-lor, de multe ori chiar in Francia s’a zis industriaşilor — şi sciţi ce industriaşi sunt in Francia — să nu compromită comerciul cu stră inătatea falşificănd objectele. Tot aceasta a zis şi onor. rmu coleg. Căutaţi ca vitele ce le trimitem in străinătate să nu fie bolnave, pentru că compromiteţl comerciul României. Căutaţi, cănd se ivesce o boală intr’un loc, să fiţi cu toţii in picioare spre a stârpi acea boală. Iată ce a zis onor. meu coleg, dar a zts’o intr’un moment in care omul ascultă mal mult la cuvintele cari răspund durere! sale, de căt la povaţa bună ce i se dă. Onor. d. Cogălniceanu nu are scusa acelora cari nu cunosc situaţiunea Europei de astă-zî. Ziceaţi alaltă-erî, in cestiunea agiulul, că de ce nu s’a in-cuvnnţat propunerea d-voastre şi astă zi veniţi şi aruncaţi toată vina numai asupra guvernului că n’a putut să deschidă pănă acuma fruntar ile ? Onor. d. Cogălniceanu ne tot cere corespondenţa. Apoi, onor. d-le Co-galnicene, am avut onoarea să fiu in minister cu dta şi ’ml cunoscl defectele mele; d-ta scil că mal multă in- Fie ilusiune a amintirii, fie re itate, acest fum ’mî aducea mirosul frunzelor de stejar care se urcaseră in jurul crăcilor cu cari făcusem focul toată iarna; mi se părea că sunt incă lăngă foc, pe mica mea laviţă, cu picioarele incenuşate, cănd vântul infundăn-du-se in cămin no arunca fumul in obraz ! Cu toată distanţa şi înălţimea la care ne găseam, lucrurile păstrau forma lor precisă şi distinctă, dar numai micşorate, reduse mult. In curte, găinând stră, cea din urmă care ne mai rămăsese, umbla de colo pănă colo, dar nu mai avea mărimea el naturală, şi dacă n’aş fi cunoscut’o destul de bine, aş fi luat’o drept un pul de porumb. La spatele casei vedeam părul cu trunchiul încovoiat, pe care ’l transformasem atăta timp in cal. Apoi, alături de isvorul ce sămăna cu o linio albă in iarba verde, ghiceam canalul de derivaţiune pe care ’l să-pasem cu multă osteneală ca să poată apa să meargă să mişce o roată de mdră, fabricată de măinele mele ; care rdtă, n’a putut, vai! să se invărtească nici un minut, cu tdtă munca ce m’a costat. Totul era la locul său obişnuit, şi lopata, şi căruţa mea făcută dintr’o cracă sgărcită, şi cuşca in care crescusem iepurii de casă, şi grădina mea, scumpa mea grădină. Cine avea să le vază inflorind, bietele mele flori ? Cine va scoate din pământ alunelele ? Barberin de sigur, răul Barberin. Încă un pas pe drum, şi toate acestea eraţi să dispară pentru tot-d’auna. credere am eu in cuvinte de căt in ce e scris, şi scil că am dobândit de multe orî cu mijloace de asemenea natură mal mult de căt notele d-lor miniştri aî afacerilor străine Eli ’l rog pe d. Cogălniceanu, care are amici şi in Austro-Ungaria, şi mai departe, ’l rog să ia informaţiunl şi va vedea că eu am făcut tot ce ’mî-a stat prin putinţă ; va vedea că am întrebuinţat şi argumentul acela pe care d-sa ni 1 suggerează acum zicăndu-ne să intrebâm pe guvernul Austro-Ungar. dacă ast-tel se prepară tărâmul unei nuol cODvenţiunl ? D-voastră sciţi că am mers pănă acolo in căt ne-am expus chiar la un conflict diplomatic, cănd am vorbit tocmai de această cestiune a exportaţiunel. Onor. d. Cogălniceanu scie toarte bine că astă-zî nu este numai intfe noi şi intre Austro-Ungaria o asemenea neinţelegere, ci intre toate statele, şi nu numai intre toate statele din Europa, dar şi chiar in America ; acest conflict provine din sistemul protecţio-nist care a revenit iarăşi la modă, sistem care face pe toată Europa să caute toate ocasiunile şi toate chipurile pentru ca să ia măsuri contra importa-ţiuneî. Onor. d. Cogălniceanu ne zicea să schimbăm convenţiunea, şi indată a căutat să ia pe seama d-sale toate pre-cauţiunile, spunăndu-ne că alt-fel vor-besce cănd e pe banca ministerială şi alt-fel cănd este in oposiţiune- (A-plause.) Această tactică poate să şi aiba efectele sale faţă cu alţii, dar laţă cu mine nu ; de aceea cănd a repeţit aci cuvintele mele in contra acestei con-venţiunî nu m’a turburat cătuşî de pu ţin. ’MI aduc aminte că o dată—şi 0-nor. d. Cogălniceanu o scie — d. Ion Bălăceanu, ’mî-a făcut o depeşe in cari ’mî zicea : «dacă nu vei face cutare lucru, am să public documente care au să te Iacă pentru tot d’a-una să nu te mal poţi impăcacu Imperatorele tu-tulor Rusiilor, Alexandru al II-lea.» Şi eu ’i-am răspuns : nu mă cunosc! incă dacă ’mî zici aceasta. Eu nu im trebuinţă de nimeni, nu am nevoe nici de impăraţî, nici de regi, nu am nevoe să caut să căştig favoarea nici chiar a Suveranului nostru, şi nici chiar a ţăreî mele. Atunci onor. domnu Cogălniceanu ’mi-a zis : cum ? nu ţii să aibi o pagină frumoasă in istoria ţăreî ? Şi f| ’i-am răspuns: nu’ml trebue nimic ; şi dacă lac ceva este pentru că cred că este bine sâ’l fac, iar nu ca să mă folosesc intru ceva sau ca să exploatez ceva. (Aplause.) Am mal zis : puteţi să mă stricaţi cu toată lumea Cu toate că s’a cam schimbat diplomaţia veche, şi onor d. Cogălniceanu a fost in posiţiune- de multe orî posiţiune defavorabilă, — or. să cunoască mal bine de căt toţi, că astă zî in Cabinete se stimează mai mult lealiatea, sinceritatea, de căt duplicitatea. (Aplause.) Apoi,d-lor,nu sciţi că astăzi este luptă aceasta nu numai intre Francia Belgia, Germania Italia, Austro-Ungaria, dar chiar şi cu America? Nu numai că Americeî i s’a interzis importul vitelor vil, dar chiar al cărnel afumate. Şi America c* zis : am să iau şi eu revanşa, dar n’a iăcut’o. Lupta nu este numai intre aceste state, ci chiar şi intre Austria şi Ungaria. Este un con- D’o-dată, pe drumul care se urcă din sat la casa noastră, zării de departe o broboadă albă; dispăru indată in dosul unul grup de arbori; apoi reapăru curănd. Distanţa era aşa de mare in eăt deosebeam numai albeaţa broboadei, care ca un fluture primăvăratic cu culorile palide, plutea printre ramuri. Sunt insă momente cănd inima vede mal bine şi mal departe de căt ochii cei mal pătrunzători; recunoscui pe mama Barbarin ; ea era, eram sigur; simţeam că era ea ! — Ei bine? mă intreabă Vitalis, pornim pe drum ? — Oh 1 domnule, te rog. — Aşa dar e fals ceia ce se zicea, că al piciăre! pentru aşa de puţin drum, te al obosit aşa de mult! Nu e semu bun pentru viitor. Eu nu ’l răspunsei nimic; priveam in depărtare. Era mama Barberin ; era brobăda eî; era rochia ei albastră; era ea! Mergea cu paşi mari, ca şi cum avea grabă s’ajungă acasă. Ajunsă dinaintea barieril noastre, o dete la o parte, şi intră in curte străbătănd’o repede. îndată mă sculai in picidre pe parapet. fără să mă găncjesc la Capi care sări lăngă mine. Mama Barberin nu stătu multă vreme in casă. Eşi afară şi incepu s’a-lerge de colo pănă colo, prin curte, cu braţele intense. Mă căuta. Mă plecai in jos, şi, din tdte pute rile mele, incepul să strig: — Mamă 1 Mamă! Dar vocea mea nu putea nici să se flict de protecţionism in tdte zilele intre Austria şi Ungaria. Ungaria vrea să ia in toate zilele măsuri ca să se apere in contra Austriei. El bine, cum vrea d-nu Cogălniceanu ca Austria să nu fie dominată de acele sentimente cari astă-zî domnesc in toate societăţile europene ? D lor, este un stat care şi-a legat interes-’le aşa de strâns de Austria in căt cine va nu mal poate să bănuiască că Austria-Urgaria nu este interesată ca acel stat să prospere, căci ea profită mal mult, este Serbia. El bine, când Austro Ungaria a oprit importul din ţara Românească, a oprit in acelaşi timp şi importul din Serbia, din Bulgaria şi de pretutindeni. Dacă d-voastră vedeţi astăzi, când industria franceză a ajuns să fie atât de prosperă, pe guvernul francez, care se compune din oamenii cel mal luminaţi, din cel mal invăţaţî, cari sunt din fundul inimel libers-chimbiştl, ca şi Anglia, şi cu toate acestea astăzi sunt siliţi să propue o lege care im-f ne taxe asupra cerealelor şi asupra vitelor, ei cari au combătut’o pănă ieri, şi cănd toate jurnalele lor răspund că este o absurditate. Dar de ce au făcut’o ? Fiind că astăzi ţoţî in Francia sufer de zece ori mal mult de căt noî, şi fiind că boalele acestea economice nu se vindecă intr’o zi şi două. A trebuit ca guvernul Francieî să dea, cum se zice, une fiche de con-solation, apă sănţitâ, ca să nu zic cenuşă in ocbî. Scia că nu va avea nici un resultat, dar o făcea pentru a da o consolaţiune bieţilor ţărani şi agricultori. Şi voiţi d-voastrâ să nu se in-grijască şi Austro-Uugaria, unde crisa e mult mal mare de căt in România, cu toate că Austro-Ungnria exporiează la noî şi noî nu exportăm ? Onor. d. Cogălniceanu nu scie oare că conveţiunea noastră comercială a fost criticată la Pesta tot cu atăta amărăciune căt a fost criticată şi la noi ? Eu zic că cel de la Pesta s’au inşelat; dar ce voiţi? Omul cănd suferă şi cănd vrea se facă oposiţiune,—căci criticele şi acolo ca şi la noi tot oposiţiunea le făcea,— se agaţă negreşit de tot ce poate să facă efect asupra publicului. A acusat onor. d. Cogălniceanu pe onorabilul meu coleg că a dat conso-laţiunl, aşa ca şi cum ar fi zis: trăiesce murgule să pasc! iarbă verde; pentru că a zis că, atuncea cănd s’or face drumuri, fer, porturi etc. D. Cogălniceanu : D-ta al zis. D. preşedinte at Consiliului : Ei, d-le Cogâlnicene ! Crezi d-ta că in momentul cănd se va deschide graniţa, toate relele au să dispară in România? Nu crezi că este cea d’ăntăiu datorie a noastră să ne emancipăm, să nu mal fim la discreţiunea nici chiar a bunilor noştri vecini, fie din Rusia, fie din Austro-Ungaria ? Să facem ceea ce zicea d. Cogălniceanu, să denunţăm convenţiunea? Dar oare aceasta o vrea d-sa ? Nu a zis’o intr’ i n mod positiv, a făcut numai să înţeleagă pe unii, şi de aceea l’au aplaudat; dar nu a spus’o curat, lămurit. Dar să zicem că Austria a deschis fruntariele; oare acele 40 de milioane vor intra la noi indată ? D-lui zice că s’a omorit toată industria la noî, că e miserie in ţară, şi zice iarăşi că in zioa când se vor deschide g-aniţeie au se intre in ţară 40 de milioane Nu scoboare, nici să domine murmurul isvoruluî, şi să pierdu in spaţiu. — Ce ai ? mă întrebă Vitalis, al i-nebunit? Fără a ’l răspunde, stăm cu ochii aţintiţi pe mama Barbarin; dar ea nu mă şcia aşa d aproape de dănsa, şi nu să găndi să ridice capul. Alergase prin tătă curtea, să Întorsese iar pe drum, şi se uita in tdte părţile Strigai mal tare; dar, tot ca intăia oară, ’ml sgudui pieptul Î11 zadar. Atunci Vitalis, bănuind adevărul, să urcă şi el pe parapet. Nu ’î trebui multă vreme ca să vază broboada cea albă. — Sărmane mititel! esdamă el cu vocea jumătate. — Oh! te rog, strigai eă, incurajit de aceste cuvinte de compătimire, la-să-mă să mă intorc ! Dar mă luă de mănă incet, şi in® făcu să me cobor in drum. — Fiind-că te al odihnit, zise el, să mergem, copilul meu Vruseî să scap, dar Vitalis mă ţinea cu putere — Capi! Zerbino ! strigă el. Şi cel doi câini mă înconjurară, C^p> inapoî, Zarbino înainte. Trebui să urmez pe bătrân. La câţi va paşi, intorsel capul. Trecusem dincolo de creasta daalu-lui, şi nu mal văzul nici valea mustră, nici casa noastră ; departe insă zăream coline albăstruie cari ăreau că să uic-pănă la cer; şi ochii ’ml să pierdură in spaţiul fără margini I r * (Va urma) ------------------o----------——i % www.digibuc.ro ROMANIA libera ' w-: v09K^< <**») P‘wa^>tt«iggcryff*uga^-aa» igliae^:':,ieg*,Ggag^<','^',~^:;g^ ,ia*ii«aMaii».«eMriwaifr^^ « cred că această este credinţa d-lul Co-gălniceauu. Apcî. d-lor, dacă Prancia are novoe astăzi să-şi refacă sistemul şeii de a-gricullurâ; daca io Germania. Ausiro-Ungaria —şi mai cu seamă in Unga-_ ria,— toţi proprietarii, toţi agricultorii ’şi pun toate silinţele de a perfecţiona nu numai uneltele, dar şi seminţele şi vitele, se duc in toate părţile lumei de le aduc şi le propagă in ţara lor, şi fac toate opintirue ca să prospere, n’ar trebui să facem şi noi tot aşa ? Ce voeşte d. Gogă)n>ceami să facem noi in această cestiune ? Crede dnia-sa că cu ameninţări putem dobândi de la Austria să vină la alte simţiminte ? Trebue să ne facem datoria noastră mai ânfăiu, şi numai dacă nu luăm toate măsurile ;a să ajungem să stîr-pitn boala in România, să ridicăm orice cuvânt, numai atuncea trebue să ne acuze. D. Cogâlniceanu a-acuzat pe onorabilul meii coleg nu numai pentru că nu deschidem fruntariile Austriei dar ne-a acuzat că n’atn stârpit boala. Apoi d-lor, cănd s’a făcut legea de la 1882, la Viena, s’a numit o comi-siune de veterinari cari s’aii trimis in România şi nu mai virtos in Dobrogea şi acea comisiune a declarat in med oficial că epizootia este endemică la noi, şi ne a pus pe noi in rândul Rusiei. Dar de atuncea incoace a mărturisi chiar guvernul Austro-Ungariei că boala vitelor la noi nu este endemică, şi că de vom lua toate măsurile ca s’o stârpim atunci ne va deschide graniţele. Dar, d-le Cogălnicene, nu admiţi d ta, nu recunoşti d-ta că s’a făcut un mare bine pentru ţară ? Eu cunosc a ceastă ţară de 50 ani şi ştiu ce flagel era ep.zootia pentru România. întreabă d ta astăzi, — şi mă adresez şl eu la acei de la ţară, — de cănd nu mai este epizootie dincoace in Muntenia nu este aşa că s’au îndoit vitele? Prin urmare, sacrificiele pe cari le- !am făcut, nu numai că ne pun in posiţiune să luptăm in contra mesu rilor AusuO'Ungariei, dar ne au făcut să fim mult mai bogaţi, şi chiar bogăţia aceasta ne face să suferim astă-zî mai mult că nu o putem exploata. Prin urmare rău, d-le Cogălnicene, ai acusat pe colegul med, pentru că a zis că a avut şi alt bun acea lege. Onor. d. Cogâlniceanu a acusat pe colegul meu că de ce a spus că a fost şi este boală in România. Ei, onor. d-le Cogălnicene, nu colegul meu sau eu dacă am ascunde adevărul, am servi ţară. Astăzi lucrurile nu pot să se mai ascundă, nici cele publice, nici chiar acelea din viaţa particulară a fie-căruia cin noi, şi nu ne mai judecă lumea după ceea ce spunem noi, ci după ceea ce e in adevăr. Nu e un mijloc bun ca atunci cănd un lucru este, să nu mărturisim că este. Este epizootie in căte-va punte, in două-treî localităţi, şi am spus guvernului austriac că da unde după plecarea armatelor rusescî era epizootie in toată ţara, azi se mârginesce numai la două-tr?,î localităţi pe Prut. Apoi ce? Nu seim noi că şi in Bucovina e epizootie? Aceâsta o seim nu de la agenţii noştrii, ci din in-săşî buletinele oficiale cari ne vin de la Viena, şi in cari se spune Dretutindenî pe unde există boală, ceea-ce ne impune şi noă datoria să spunem unde e boală şi să arătăm măsurile pe cari le am luat pentru stărpire, pentru ca să nu se inchiză graniţele. D-lor, noi lucrăm continuu pentru deschiderea graniţelor şi atunci cănd vom perde ori-ce speranţă, fiţi siguri că vom veni inaintea Camerelor, le vom arăta tot ce am făcut Şi că Austria tot nu vrea a deschide graniţa. Ce? ne socotiţi in stare ca cu minciuni să ne ţinem pe aceste bănci şi cu minciuni de acelea care compromit interesele ţăreî ? (Aplause). Mă resum in aceste câte-va cuvinte : La o crisă economică, mai virtos agrico-ă şi in lumea întreagă , e o luptă crâncenă ca fie-care stat să poată să şi asigureze pe agricutoril săi. Onor. d. Cogâlniceanu nu scie oare că de multe ori era să fie receală chiar intre Germania şi Austro-Ungaria din cau sa aceasta ? Apoi daca marele cancelar n’a putut face alt-fel, cum pretin-deţi ca mititelul ministru al României să facă mai mult? Acel mare ministru e răbdător şi crede că tot ce e in folosul ţărei sale se va dobândi. Tot ast-fel credem şi noi şi rog pe d. Cogâlniceanu să nu micşoreze cestiunea, să o ţină tot la inălţimea la care m’a făcut azi de multe ; ori să cred că a ridicat’o, şi să fim toţi uniţi, cel puţin in asemenea cestiuni; (Ap'aiise) să nu ne luptăm intre noi, ; fiind ca lupta şi zizania dintre noi nu , are să uşureze durerile României, ci are să ingreuneze nevoile ei. (Aplause prelungite). afara Germania şi Rusia, In foaea din Petersburg «R Missl", sub titlul «Observaţiuni vinţa politicei externe», a apărut un articol, pe care ’l comentează foile germane şi austriace şi care in conclusiu-nile sale se resumă in scurtele suvinte ale unui deputat francez asupra politicei cancelarului german : «Prinţul Bis rnark este primejdios ca duşman, dar şi mai primejdios ca am.c». Numita foae rusească scrie următoarele: «Prusia continuă să ridice la graniţa noastră cetăţi ce sunt întocmite atât pentru apărare, căt ş: pentru atac. Supuşi prusianî, sprijiniţi cu mijloace de ale statului incep a se stabili la graniţa noastră occidentală : a-cestia s i ut miliţii, exploratori şi avani-posturi la o incursiune a Prusiei in Rusia. O reţea colosală de lini (erate strategice s’a construit in spre Rusia. Şi Austria, influenţată de Prusia, se ocupă cu ridicarea unor cetăţi tari la graniţa sa şi cu construirea noueî linii strategice. însăşi România, al cărei ministru, d. Brătianu, a fest direct onorat cu o ameninţare de res boiu din partea lui Bismark, a fost câştigat de către aliaţi şi a promis că’i va sprijini contra Rusiei. In Constant tinopol domneşte Germania. Ambasadorul german are o influenţă prepon-derantă in consiliurile Porţii; supuşi germani sunt in oştirea turcească, in finanţe şi in administraţiune. Germa nia infiinţează o legaţiune in Teheran, ca in tot caşul să aibă o influtnţă intimă asupra Persieî... In fine China este provăzută prin furnisorî germani cu arme şi nave europene ; instructori germani exersează trupele chineze ; după instrucţiunile lor ţerile despre Rusia se colonizează cu o populaţiune chineză şi 200 mile departe de graniţa rusă se ridică cetăţi. Dacă vom urmări pe chartă toate ţerile vecine cu noi de la gurile lui Nţemen pănă la gurile lui Amur sau de la marea baltică până la Oceanul pa'ific, afară de Afganistan, unde ne ciocnim cu Anglia, nu vom găsi nici o palmă de loc unde să nu lucreze măna Germaniei, care inchee împrejurul nostru un lanţ de fer, ale cărui inele ne impun safi o atitudine supusă şi umilită, sau la o mişcare din Berlin se pot acăţa la ori-ce loc al corpului statului nostru.» Franţa in Maroc Este vorba, ca representantul Franţei in Maroc, să fie transferat la Bucureşti. Iată ce scrie in privinţa aceasta oficioasa «Presse» din Vtena : «Transferarea ministrului reşedinţe fraucez, Ordega, dia Tanger la Bucureşti este a se considera ca o dovadă, că Franţa are de gănd să’şî schimbă oare-cum politica sa in cestiunea mai ocană, bogată de confl cte pănă acum, Atitudinea lui Ordega, care tindea la un protectorat al Franţei asupra Marocului, ca in Tunisia, a dus la dificultăţi cu Spania şi Anglia, dificultăţi pe cari d. Ferry vrea să le inlăture prin rechemarea lui Ordega. «France» vorbeşte in privinţa aceasta in următorul mod : «Rechemarea d-lui Ordega, in împrejurările de faţă, nu poate fi considerată ca o transferare obişnuită ierarhică. Daca aceasta nu e o disgraţie, este cel puţin o dojană, precum s’a dat odinioară baronului Ring, fost in Egipt. Spre a complecta analogia si-tuaţiunilor. d. Ordega este trimis tocmai la Bucureşti, unde a fost trimis şi baronul de Ring, spre a se pocăi, pănă ce evenimentele ’I vor fi justificat conduita, după cum au justificat purtarea d-lui de Ring. Negreşit că vor fi fost serioase motive de a transfera pe d. Ordega. S’a crezut probabil, că situaţia a fost prea încordată pentru densul şi că in momentul, cănd este vorba de a se face noi concesiuni Angliei, ar fi mai prudent de a inlocui pe repre-. sentantul nostru pri.ntr’un bărbat necunoscut in acea ţară şi căruia să se dea o misiuae conciliantă. Dacă guvernul ar fi intr’adevăr oportunist, ar fi putut fără picătură de sănge să introducă protectoratul francez in Maroc. Nici Anglia, nici Spania n’ar fi zis ceva. Oare Anglia a promis formal că va evacua Egiptul in schimbul renunţării noastre ia Maroc? Ne îndoim. ____l>Ir\ JUDEŢE «Ecoul Bacăului» e informat că la 3 Ianuar» trenurile vor incepe a circula şi pe linia Bacâu-P.atra. Deja, zice numita foaie, au sosit in gara Bacău doă maşini destinate pentru această linie şi se crede că pănă in (Crăciun vor sosi şi vagoanele. * La Bacău a fost căte-va zile grevă de casapi şi de brutari, care nu s’a potolit ae căt acordăndu-se 50 bani de chilogramu' de carne, 30 bani de jimblă şi 25 de păine. * Copila locuitorului Petrachi Bărcă din comuna Bogdana, jud. Tutova, in etaie de 3 auî, fiind lăsată singură in casă lăngă vatră s’a atins de para focului, de unde ’i luă ioc hainele, cari sad ars cu desăvârşire, şi biata copîliţă a incetat din viaţă după 2 ore de suferinţă. * Am spus, mâi acum căte-va zile că o societate aleasă de doamne şi domni din oraşul Berlad, compusă din doam nelă Rruncu, Davidoglu, Draghescuj şi din d-niî N. Raihu. N* * Constanti-nescu, Ţaperdea şi C. Răies. u, au dat o amusântă representaţie in Teatrui cel mare de acolo, in beneficiul săracilor. Astă-zi «Tutova» anunţă cu plăcere că aceste generoase doamne şi domni, au distribuit deja intreaga recetă ce a result^t din acea representaţie, pentru elevele şi elevii absolut lipsiţi de mijloace de pe la toate şcoalele publice din Berlad, atăt primare căti şi secundare. — «Deja, doamna Ana Neagoe, directoara şcoaleî primare de tete No. 1, ne comunică, că primind din pari ea acestei onorabile societăţi suma de 60 lei, chiar acum a utilisat’o in cumpărarea a 10* părechî încălţăminte pentru zece eleve cu totul lipsite de mijloace, din şcoaia ce dirige ; aducând cu această ocaziune cele mai vii mulţumiri 'publice onorabilului comitetul al doamnelor mai sus amintite, pentru atarî fapte generoase, făcute in ajutorul elevelor sale, cari au primit cu recunoştinţă acel ajutor». ★ De la 9 pănă la 16 Decembre, in Iaşi sJaii născut 17 băeţî şi 21 fete, din cari 9 creştini şi 29 israeliţî, aii murit 27 bărbaţi şi 11 femei, din cari 24 creştini şi 14 israiliţî. S’au celebrat 7 căsătorii. * In ziua de 16 Decembre curent, o israetilă din oraşul Huşi, judeţul Făl-ciu, a -născut un băiat şi două fete ; atăt mama cât şi copiii sunt sănătoşi. -------------------©--------- CORPURILE LEGIUITOARE Sâmbătă, 22 Decembre. La apelul nominal răspund 97 senatori. E ziua din urmă şi diurna pănă la anul nou se dă numai celor pre* senţî la această şedinţă. După comunicări, d. Stătescu ia cuvântul de’şi desvoltă proiectul pentru interpretarea art. 291 din proc. civ.— D -nil Lăţescu şi Isvoranu cer amânarea Senatul decide a se incepe discu-ţiunea generală. D. Polizu-Micşunescu combate pro iectul ca un expedient in raport cu procesul comunei Galaţi. Sunt înscrişi mai mulţi senatori spre a’l combate, intre cari notăm pe d-niî Schina, Mârzescu şi alţii. —X— La Cameră, sunt vr’o 150 de deputaţi. D. Ciocazanu propune un proiect de lege pentru modificarea unor dis-posiţil din legea electorală. D. Schileru depune o petiţiune a Strehaienilor cari ceri înfiinţarea unui terg de rîmători in localitate.-Se |i-cinge o discuţiune inferbîntată asupra urgenţii, la care iau parte d-niî N. tone ju, Cogâlniceanu, primul-ministru şi C mpineanu. — Se respinge indigenatul d-lui G. Mărgărit din Buzău. * — D. Marghiloman dă citire raportului pentru anularea unor credite. I). N. Ionescu ăl combate, d. Marghiloman el susţine; Camera ăl primeşte. D. Lascar citesce raportul asupra unui credit de 726 mii lei, pentru plata, agiuluî la anuităţi din străinătate.--D. Paladi ’l combate, cerând guvernului să vină cu măsuri pentru remediarea crize* —Creditul se votează. — D. Mănescu citeşce proiectul pentru infiinţarea unui inspector al caselor de credit agricol.—D-nii N. Ionescu şi Paladi ’l combat; d-niî I. Negruzzi şi I. Brătianu ’l susţin. Cameră d vo tează. — In mijlocul unei mari gâlăgiî, vicepreşedinte Agaricî proclamă vacanţa pănă la 10 Ianuarie inclusiv. D. N. Ionescu ceruse cuvântul şi-aci, darpre-şidentul părăsi biuroul in aplause. Se auzia : bravo Aganici! să fii sigur că, şi la anul, te mai alegem. Zic şi eu la revedere cititorilor, pănă la 12 Ianharie. ----------------- 0---------------- ŞTIRI MĂRUNTE O societate de oficerî oaglejî, sub conducerea celebrului omorîtor ie lei Gerafd se va duce in India spre a vina lei şi tigrii in timp de trei sau patru lunr. „Pester Lloyd" spune, :ă şi corniţele Trau'.tmansdorff cu un domn Ştefan Kegel vor pleca să ia parte la această expediţiune. A Din Newyork se relatează: Corabia „Alert", ce a plecat de aici spre Siianghai, a ars la 15 Noemvrie in mijlocul oceanului. Corabia era încărcată cu 4C,000 butoiaşe de unt de lemn. In timpul unui vânt tare vasul a fost lovit de r * et' ce 1_a despi.at catargul anterior, fără să se fi observat vre-o altă stricăciune. Insă după o jumătate ceas au inceput să is-bucneascâ flăcări din interiorul corăbiei. Toate încercările d’a stinge focul ad fost zadarnice. Oameni, au părăsit corabia, fugina in lultrl. Iu curând toată corabia a fost coprinsă de flăcări, ce şîaruncaii lumina, in depărtare, in t se] ,rea să arde marea. A doua zi va--porul «Cetnie d*En“, văzând lumina neobişnuită, sa apropiat şi a, eăpatpo nenorociţii,.. caristătuseră toată noaptea in apropierea corăbiei aprinsa. ★ Sunt oameni, cari n’ad astîmpar nu pot sta locului, ci tot umblă, aleargă, impinşî de un dor neinvins de a şti, a vedoa, a auzi sau a apuca tot. Alţii din contra stau nemişcaţi pe loc, in tocmai ca sfinţii Indianilor. Aşa a fost, se veda, şi dama bătrână, despre care spun foile germane că a murit nu de mult ir Berlin. Această damă avută n’a ieşit din casă in timp de 24 ani. Ba trăia in su-terana cs set sale, fără a merge la cineva, fără a primi pe cinev? Numai o servitoare ÎI intindea bucatele printr’o fereastră. Averea a rămas unul nepot. care. se va feri de a duce o aşa viaţă. ----------------©------------------ ARTE INDUSTRIALE Lipsa aproape completă de lucrători Români specialişti, şi dorinţa de a umplea in parte acest gol, pe a-tăt p9 căt poate permite slabele mijloace ale unui inceput a hotărît pe artiştii Români Ion Mincu, Dimitrescu Mirea şi N. Georgescu : arohiteet, pictor şi sculptor, a crea, in asociaţie, i n atelier in care să se formeze lucră tori decoratori pentru cele trei ramuri ş,le artei. Elevii ce ar dori să facă parte din acest atelier vor şti, cel mai puţin, să citească şi să scrie ;—ei vor fi admişi fără nici o plată şi nu vor avea a’şî procură din propriele lor mijloace, de căt uneltele trebuitoare pentru desemn, colorit şi modelagiu. Ajunşi la oare-care grad de abilitate şi cniar in timpul studielor, aceşti elevi vor putea sâ’şî câştige singuri existenţa fiind întrebuinţaţi cu plată şi prin bună înţelegere la diferitele lucrări cu cari profesorii lor ar putea fi insărcinaţl. Acei dintre tineri ce ar avea aspi-raţiunl mai inalte şi disposiţiunî pentru a cultiva una din artele architecturei, pictura sau sculptura, vor fi direşi in acest sens şi vor lonua o secţiune a parte — Ei vor trebui să îndeplinească, pentru admitere, o&re-carî condiţiunf, ce se vor publica mai târziu. Pentru a se putea ingriji de un local şi de cele trebuitoare in raport cu numărul elevilor, sunt rugaţi toţi tinerii ce ar dori să facă parte din a cest atelier, să se insorie pănă la finele lui Martie 1885 la atelierul domnului Dimitrescu Mirea, strada Sf. Ionică in dosul palatului regal, de la 9 — 11 a. m —-----------------©------------------- MOMENTE DE DISTRACŢIE Un jurnalist, rătăcit prin mijlocul unul trib antropofag, a fost invitat la un ospăţ dat de căpetenia tribului. El trămite ziarului săti carta prânzului. Supa Supă de oscioare de copil. . Bucate Picioare de femee tănără cu sos alb Nas de englez cu sos de pătlăgele roşii. Fripturi Pulpe de fată ta frigare. Ciosvîrta unul rege inimic cu cartofi. Desert Ochi de femee brună cu smântână. Buze de fecioară cu zahăr. Vinuri şi licoruri Sănge de om, vechiti şi nod Cu o adâncă amărăciune un deputat cire-zar constata de-nnă-zî, cănd cu interpelarea d-lul Schileru, că s'au impuţinat t ire boii sub guvernul liberal, dar se mângâia cu sporirea rîmătorilor. Honny soit qui mal y pense !... * * Care e mijlocul cel n I eficace de a combate scumpetea ag ului? intreba cu ingrijare un membru al maiorităţil. — Tăcerea, stimabile, răspunse un onorabil. — De ce? — Pentru că e vorba de argint, iar tăcerea de aur. CRONICA JUDICIARA In Germania şi in Italia, de căt va timp, este la ordinea zilei o cestiune de mare însemnătate şi care atinge foarte de aproape justiţia penală : este vorba despre dreptul de despăgubire cuvenit acusaţilor cari pe nedrept au fost daţi in judecată şi cari, adesea, au suferit privaţiunea libertăţii lor. In principiu, amb le propuneri făcute Parlamentelor german şi italian recunosc un asemenea drept; dificultatea stă numai in fixarea caşurilor pentru cari partea lesată va putea cere despăgubiri, şi, mai ales, in determinarea autorităţilor cari au să hotărască despre daunele cuvenite. «Dreptul» promite amănunte asupra acestui punct. ----------------_©----------------------- Serviciul telegrafic al „Rom.Lib.1, 5 Ianuarie 1885,-5 ore dimineaţa Paris, 4 Ianuarie. O depeşă a generalului Năgrier anunţă că el a pus pe fuga sâmbăta un corp de 6000 Chinezi in imprejurimele Chuluî. Portswil, 4 Ianuarie. Amiralitatea a trimis pe neaşteptate cuira-satelor Minotaur, Sultan şi Neptun ordinpl de a se pregăti de plecare. Nu se ştie pentru carb causă şi cu ce scop. Madrid, 4 Ianuarie. Numărul acidentelor şi stricăciunilor cau-sate de cutremurul de pământ se ridică in o-raşui Alhama la 302 morţi, 280 răniţi şi 1300 case dărâmate. Roma, 4 Ianuarie. «Agenţia Ştefani» desminte scirea dată de jurnalul „l’Bxercito," care zice că espediţiuueo t căpitanului Oecchi la Congo ar avea de scop stipulaţiunea diferitelor tratate cu Sultanii din Africa meridională; şi se adaogă că această espediţiune are de scop numai de a studia ţara din puntul de vedere al intere-I ţeior eomercidie. Căt pentru faptul, anunţat de acelaşi ziar, că guvernul va organisa in acest timp la Spezzia o companie de declaraţiune p intru o menire necunoscută, .Agenţia Ştefani" zice că această companie n;are altă misiune do căt să meargă să schimbe echipagiul corăbiei „Vedetta" ea pestationează apele din Assab. In sfârşit trebue să se privească ca lipsită de ori-ce fundament scirea dată de «Riforma» * care anunţă că cuirasatul Amedeu se duce la Tripoli pentru a forma acolo cu Dandolo o divisie navală care va pluti toată iarna in apele Corfuluf, din Pireu şi din Salonic. (Ilavas). -------------------©-------------------- ULTIME ŞTIRI Direcţiunea liceului St. Georgeace rut ministerului să recunoască acest institut privat ca echivalent cu liceele Statului şi deci certificatele sale să con iere aceleaşi drepturi şcolarilor din acest liceu. Institutul privat din Capitală al d-luî Papadopol, pentru mai multe consideraţi uni, este inchis de autoritate. Ieri s’a împărţit, la şcoala primară din Lucacî, ajutoarele ia şcolarii săraci din clasele primare. Gimnaziul Lazăr se va remuta in vechiul local de ia St. George vechili, iar conventul teologic se va muta in localul de pe strada Văcăresc!. Epitropia aşezămintelor brancove-nesci acum, ca tot-d’a-una de cănd se află in capul ei d. colonel Bibescu, a distribuit la săraci, de sărbători, 500 de bonuri pentru lemne şi la 400 persoane bani. Sâmbătă, Duminică şi azi, curtea juraţilor din Ilfov s’a ocupat şi se ocupă incă cu procesul d-lor St. Pavlidi şi T. Alexandrescu, comisari de poliţie, G. Otnescu, funcţionar la cancelaria Cameriî şi I. Dănescu, proprietar. Acusaţia ce se poartă in contra luî Pavlidi este că a bătut, in arestnl poliţiei, pănă i’a omorit pe Gheorghe Marjn, ca să-i smulgă nisce mărturisiri in privinţa unei spargeri ce se făcuse la casa d-luî Dănescu din str. Vintilă-Vodă, spargere a cărui autor se bănuia a fi acest individ şi alţi şease tovarăşi. Otnescu si Dănescu i-ar fi dat bine voitorul lor concurs la această bătae, ear comisarul Alexandrescu ar fi asistat cu sănge rece la torturi. Procurorul susţine că acusaţiî după ce au văzut că Gh. Marin e «pe calea mântuirii» din pricina bătăilor, i-au înfăşurat un brău pe după găt, l’au atârnat de un piron şi au scos apoi vorba că victima s’a spânzurat ea insăşî. Din vre-o cincî-zecî de martori, a-cusaţieî nu i-a trebuit de căt vre-o zece ca să crează că i sunt destul de temeinice argumentele. Partea civilă, muma mortului, e re-prezintată de d. avocat Atanasiade. Printre mulţi avocaţii aî apărării, cari nu uită a bate puternic coardele sentimentalismului juraţilor cu severa fantomă a luî moş Ajun, cităm pe dd. Nacu, Remus Opran, D. Ionescu şi Meitani. * --------------©----------------- BIBLIOGRAFIE In editura librăriei Iiaimann, Bucureşti, afi apărut: Calendar de cabinet pe 1885 (calendar de perete nou, foarte elegant). Un mic tabloti artiştilucrat in culori, cartonat, lei 2 Aadevărată podoabă pentru ort-ce casă. Calendarnl lumeî elegante pe anul 1885 (anul al şaselea), format mic de buzunar, tipărit cu mare ingrijire pe hârtie supra-fină, 40 bani; un mic număr de exemplare, ediţie de lux, cu cartonagia lucrat in culori, 75 bani. Din Moldova, descrieri şi schiţe de W. de Kotzebue, traducere din limba germană. Un frumos volum, ediţia 2-a, lei 2; acelaşi, in legătură de lux, lei 3. Poesiile complete de Carol Scrob. Poesif, Iadeş, de Al. A Macedonshi, flecare formând un volum frumos legat, preţul lei 6. Noua bibDoteca ilustrată pentru copiî (co-lecţiunea Haimunu): Flautul Magic, basm, cu 6 gravuri fine in culori, cartonat frumos, lei 1,5C Guliver in ţara Uriaşilor, basm, cu 6 gravuri fine in culori, cartonat frumos, lei 1 50. iladin sau Lampa fermecată, basm, cu 6 gravuri fine in culori, cartonat frumos, lei 1,50. Basme vestite, uu volum in 4° conţinând basmele de mal sus impreunate, ilustrat cu 19 gravuri fine in culori, legat frumos, lei 5. Animale domestice, 9 gravuri lucrate in culori, text potrivit pentru copil, cartonat frumos, lei 2. (Alte volumesuntinpreparaţiune), Literatura populară romăi le Dr. Gaster, un volum in 8 de 620 pagini, broşat, lei 5. -------------------©-------------- Mulţumire Publică Suferind de mal mult timp de durere de stomach, şi in urma consultaţiei avute cu u-niî din d-nl doctori, mau hotârăt a mă duce la băl in străinătate nemulţumit cu aceasta am consultat şi pe d-1 doctor Mendvlson şi intrănd in cură cu d-sa astăzi mă simt atăt de bine sănătos in căt nu’ml rămâne alt de căt săi aduc in public muţumirele mt e cu cari m’au curarisit, şi indemn pe toţi acel care vor suferi de asemenea Doa.ă să intre in cură doctorului Mendelson. Morltz Polak. ---------------------O----------------— www.digibuc.ro ROM/N*A WMRA Aprobat pentrv imperăţia Rusă pt 'bazc. cei cetirilor departamentului medical al regimului rusesc —Brevetat la Expo-siţia din Moscva in 1882. — Unicul privilegii pentru regatul Suediei !2 LENGIEL S.mplu numa sucul vagetal caro curge dîn Mesteacăn cănd trunchiul Iul i se perforează, este de când ţine omenirea iu minte, unul din mijloacele cele mai intrebuinţato peutru înfrumuseţarea fetei, cănd insă acest suc se prepară chimiceşte in un balsam, atunci ’şî câştiga propietăţile sale şi efoc-tele lui sunt admirabile. Dacă se spală faţa satt alt punct al corpului de atunci pănâ dimineaţa se prefac mici fragmente e-piderm, rewârgnd pelea albă, frmn6s& şi fragedă Acest balsam Îndepărtează creţiturile şi semnele de vărsat, dând fisionomia de junej pelea Căştigă in albeaţă, frăgezime, dispărând in cel mai scurt timp petele de vară, aluniţele,cojurile, roşeaţa nasului şi cele-alte necurăţenii ale peleî Depoul-General pentru România se află Ia D-nu AppeP& Co. Strada Doamnei, No. 7, Pentru văndarea in detail in Bucureşti la d-nii Carol Gersabek, $wc-ceeor de J. bvesa, d. L Martinovicî, loan Kosman^Gustav Rietz, şt in farmaciile d-lor F. W. Zurner, Thoiss, Ios. Thois, 1. A. dura, J. Ni-rescher, M. Bruss & Co. ; in Craiova: la-d-nu F. Polh, farmacist; în Slatina: la d- A. Pfintner farmacist; in Giurgiu : la d. M. Bindei, farmacist; in Ploeşti: la:d-ni S. Schmettau §i G- Sigmund suc. farmacişti; ia Buzău: la d. Weber farmacist; in Brăila, la d-ni F. Lfabini şi G. Kaufmes, farmacişti; in Focşani, la d. Oscar Oravets, farmacist >'rV-A.L.A“ Societate generală de asigurare in Bucuresci Capital social 0,000,000 Hi. u. Prima emisiune 3 000,000 Leî deplin vărsaţi in 15,000 acţiuni de 200 Lei fle-care din cari 40,000 Lei specialmente afect ţi ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţii. Reservă de premii şi fond de reservă 600,000 Leî. Consiliul de administraţirme : Preşedinte D-nu I. Marghiloman mare proprietar. Vice preşedints D-nu Dimitrle Sturdz» ministru. Membrii: D. Guillaume Ormady Dir. Boc. de as. Winer Ver-sicherung. „ V. Pogor mare proprietar. „ G. C. Philipescu m pr. „ D. Theodo reseu del. guv. la Cred. Funciar. „ Ch. L. Zerlendi bancher. „ C. Zappa, mare propr. D. A. Bâicoianu Directorul Cr. func. Urban. Em Costinescu Directorul Băncii Naţionale. M. Dumba mare propriet. 1. M. Elias bancher. P. Grădişteanu advocat. M. Ghermani bancher. I. Neuscholz bancher. Direccor-General D-nu E. Grun-wald. Secretar-General Dr. Oscar Lebel Sediul Social, 9 Strada Carol I 9, Bucuresci. Representanţa Geuerală : Strada Sinărdan (Germană) ÎS „Iraţionala" asigura : I. Contra daunelor de Incendiu. II. Contra daunelor de Grindină III. Contra daunelor de Trausport pe apă şi pe uscat. IV. Contra Spargere! giamurilor, oglinzilor, etc. V. Face asigurări de viaţă: in condiţiunl foarte avan- tagioase şi liberale pentru onorabilul public, punând in a- plicaţiune următoarele combinaţiunl : A. .Asigi r&rf in oas de viaţii: 1. AsociaţiunI mutuale de supravieţuire cu durata de la 10 pănă la 20 ani. 2. Grupe de asociaţiunl mutuale de supra vieţuire pentru copiii- ... j - * 3. Contra asigurării cu plata de premii in decurs de o ani. 4. Asigurări de zestre fixe şi rente viagere in diferite corn-binaţtunl. B. A si«ur&ri iri. cas de deces cu participaţie de 7"/. din beneficiau 1. Asigurări pentru cas de moarte asupra vieţeî uneî singure persoane. 2. Asigurări asupra vieţeî a două persoane. 3. Asigurări timp -râie pentru cas de moarte, adică numai pentru un termen limitat. 4. Asigurări mixte in care casjjcapitalul asigurat se plătesce de către Societate la o epocă fixă insuşl asiguratului dacă va fi in viaţă sau imediat după moartea sa orl-cănd s’ar iutâmpla aceasta celor in drept al săi. 5. Asigurări mixte cu indoită piaţă prin care asiguratul!! osebit de capitalul ce i se dă in bani la termenul ho-tărît, mai primesce o plata de asigurare in cas de moarte pentru un capital egal cu cel primit,— pentru car» numai are să plătească mei un premiu şi care se va plăti de Societate moştenitorilor asiguratului după moartea 3iC6StU13i Suntem încredinţaţi, că publicul Român va onora Societatea „Naţionala" cu increderea lui şi-’I va da şi de acum inainte concursul ce i’a dat de la inceputul operaţiunilor sale. Preetinnea generală. (system Hinger perfecţionat) cu aparat de făcut găuri (boutoniere) pentru alb -urî şi materie. j| PREŢUhi I MODE O JSJVE LA Bucuresci Strada Şelari (Hotel Viotoria) Galaţi Strada Domnească (Hotel Metropoi) Brăila Strada Mare No 55. Craiova Strada Lipscani Gcaziiine lentru Si. Din propria noastră fabricaţiune recomandăm : Paltoane Montagnak, Milton, Cociminete, Costume Veston «Trouvile», Redingote gile Napoleon, Fracuri şi Gheroace de veritabilu Bresil de Se,lan, Esposiţiune grandioasă de Pantaloni Gile-Brosche «Chinois», -etc. Asortiment complect de Blănării. Preciurile foarte moderate „MARELE FAZAR DE RCMANIA-1 Strada Şelari, No. T, sub Hotel Fieschi. UN STUDENT Universitar cu o reputaţiune irreproşabilă, având căte-va ore libere doresce a găsi medita-ţiunl de clasele primare, gim-nasiale sau a lucra in biu-oul unul d. Advocat. A se adresa Calea Văcăreşti, fundătura Şoimului, No. 6. GutaroiuluTQripa,Bron-*'-*chit Sirop şi Palu pectoral i dinNAFE D-luî Defangrenier din Paris, cari po9ed o valdre eficacie ; sicură şi caro este constatată de membrii Academiei ce medicină din Paris ; aeejte medicamente nu conţin nici Opium, nici Morfine, nici Codoina, pot fl administrate i copiilor fără nici o temere când j sunt atinse do tusa mSgărescă. Depou la Cote farm. din RomSnia. La magazinul de argintărie de pe calea Moşilor No. 75, in rănd cu biserica Sfinţii, se afiâ de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, tave, linguriţe, paftale, candele, diademe de cap, tacâmuri ds masă şi altele de argint. N. MiULESCU. Erezii L. LI ÎMÂi TE.E Succesorii TURNATORIE de FER si ALAMĂ— ATELIER MEC BUCURESCI 23«K53orrţj?XTcr3Nr-e*î Se Însărcinează cu construcţiune de vagonelteşi raileiri pr iru terasamente, asemeni şi coustrucţiunl, deturbine şi lisorî pentru preţuri mult mal scăijtende căt cele de Viena şi Pesta, si cari sunt fixate pentru o moară cu 62 piatră de Ia 36 la 1,500 leî 1 „ „ „ 42 „ 1,800 „ „ 30 „ 3,500 „ » 42 „ 3,800 „ » » 2 pietre „ 9 » » Instalaţ.une de mori cu turbine foarte rentabile.—O moară cu turbină şi pontiu petre1 instalată de TURNATORIA LEMA1TRE pe rîul Sabar, acostat 55.000 lei şi produce 3000 J lei pe lună —Un mare asortiment de petre de suoară Lefetr. Avis morarilor şi proprietarilor de moşii. imr EFTIKĂTATE. — FUNCŢIONARE REGULATĂ. — FOLOS. *Wm 'Si**: ; I -i - -3 ?> BRONŞITE, TUSE, Catarhe pulmonare | GUTURAIURI OFTICA, Asthmâ. * > însănătoşire repede si sigura prin Î’ICATURI LIVONI'ENNE b (Goutli-s Livoniennes) de -X' xi ai i; Xi: X T XC - a” Xî >* XI -KS TC > Compoziţie de Creozot, Gudron de Norvegia fi Bateam de Tolu. £ Producţiunea aceasta sigură spre a vindeca radical toate > boalele căilor ae -espiraţie, e recomandată de celebrităţile ? medicale ca singură encace i Prin această doctorie, nu numai că stomahul nu se osteneşte > dar se intăreşte, se reeonstitue şi printr’ănsa se deşteaptă pof a de măncare; căte două picaturi, dimineaţa şi seara sunt de ţ ajuns, spre a birui cele mal grele cazuri. ’ > Dspsiit principal-. TROUETTE-PERRET, 165, rue Saint-Antoine,PARIS \ şi in principalele farmacii. «j A se pretinde timbrul guvernului franco* pe flAcon,^In «copul de-R evita eoutrftffl cerea. In Bucuresci Ph-ci Zurner, DrogueriaOvessa, Risdorfer, Brus Oantoi'u] Fabricoi clo Spirt şi depozitul fâineî de la Moara cu aburi de lăngă Herăstrău in comuna Bâneasa, proprietatea d-luî Andrei A. Po-povici. se află &SZ- 50, CALEA MOŞţOR, 50 -mg unde numai de acolo se poate procura produsurile din acea fabrică, cu preţurile cele mai reduse, precum şi direct din fabrică. — Tot acolo, cum şi direct la susa-rătata fabrică se tranşează cumpărări de producte şi altele. 102 Bulevardul Elisaveta No. 8 in local In timpul|sârbâtorilor;maî este expusă publicului panorama, in care sunt interesante vederi, oraşe, peisajur! precum şi evenimentele cele mal receute. -v Preţul de intrare Dentru adulţi 50 bani. — Militari 30 bani. Copil 30 bani, impreună cu premiu Sper că On Pudic va vizita acostă panoramă şi va fi mulţumit. Karl Loibl. Amanieux I. Na viile & Co. 29 Calea Griviţeî, Bucuresci (vis-a-vis de Şcdla Militară) Vinuri vechi, roşu, negru şi alb in butoaie şi butell. Cognac şi liquer din fabricele române de la UlmenI şi Berhecî. Şampania româna din Iaşi se vinde in gros şi detail. — Cu preţuri reduse 600 butoiaşe de stejar cu cercuri de fier. 635 FABRICA RE CAFEA Mostră gratis Bucureşti, Calea, Văcăreşti V (iănpă brutâria Ochi-Albi) Sub-semnatul de mai mulţi ani fabricant de Caf - măcinată Turcească şi incuragiat de Onor. PuD,.cpentri preferinţa ce ml-a dat pănă acum. Am hotărî in fine ca odată cu aranjarea din nou a fabricel mele, să pun la dis-posiţia Onor. Public bine-voitor numaî cafea măcinata curată fără nici un fel de substanţe amestecate, putăndu-se proba orî-cănd şi de orî-cine. OrUce persoană care voeşte să se convingă de adevâr poate veni sad trămite 1 l»brica mea de unde va primi mostră gratis din orl-ce fel de cafea va voi, şi probând se va conv nge de adevăr. Ţinta ce ’mt-am propu3 nu e nici de cum un profit mare ci numaî că voesc de a face, după cum am speranţă o con-sumaţiuae inzecitâ ca astăzi, vândd in tot-d a- una calea proaspătă şi curată, cu un profit mic, spre a face o mare desfacere cu bani comptant. Preţurile sunt cele următoare s Cafea Martinicâ prima curată măcinată Kilo 3.75 Oca 4.80 n_______Q A Ii 1 <1(1 „ „ „ Boabe prăjite Cafea Santo curată măcinată .... „ „ » Boabe prăjite Cafea Rio Prima curată măcinată . » o „ Boabe prăjite Cafea Rio a II. curată măcinată 3.40 4.40 4.— 3.20 2.70 2 50 2.30 440 5.60 5.20 48 50 3 20 I- 1511 Boabe prăjite. Cu stimă, S. Trandafirescu , - « «aiuv O. M. AGlCOFK, recomandă magasinul sâu din Strada Carol I, sub Hotelu Dacia, lăngă poartă, aprovisionat cu toate articolele de costume naţionale compiecte. precum de dame, «le fete. de băeţl orl-ce mâraue, veunţe pănzâ şi alte articole de industrie naţională şi mal având di-erite mărfuri turceşti, precum : morbee de cafea diferite mărimi, vopsea de pâr prima calitat", feţe de mese de Persia, pantofi şi pap ici cu fir, prosape şi papuci de Bursa, Bo-rangic, cămăşi de baie. fesuri şi orl-ce articole de manufacturi de Paris, de Viena şi da Germania cu preţuri foarte moderate. Cumpâră orl-ce lei de şaluri vechi turceşti 3026 MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIT Valabil de la 20 Mani (1 lunni) 1884. 1. Bucur ud-'Mţani-Romaii O'OOOOO'OOOO M&no&rimî, Mâtreaţâ, O&deiea PSrulut Pomada Deslauners 31, rue de Clery, Paris, ji la io£i Pharmactani ţi Parfumofi A se pâ£i de contrafacere OOOOQOOOOO DE ÎNCHIRIAT (E,Camere şi apartamente mobilate in Strada Lipscani, No. 81 cu luna şi anu in cea mal bună curăţenie şi serviciu cu pveţurî scăzute, de la 20 lei camera pe lună şi pănă la 55 lei plătiţi inainte pe 15 zile. Ploesci-Predeal R. PI. Csmpina Sos. B. PI. Sos. Flec. | B° PI Pred. So3, a.ra XOoo 10m a.m 8*. 9 u 11.. 10« 12o,l 1 lo. 1 llt. s6r 7P, 9.m aer. p m a.m ijijf v. pi p.m dim- p.m ser. a.m. ser. 11.0 8.. 7*» 7. 5ob llUUl. R pţ_ 8» 12» 5*6 PUb. Rest. 4o* 1 LlO. R. Pl. 7» ii.. 11» Pl I2*t 10.. 9» 8** 6» Rar 8os- 9*« l*t 7*o T S Sos, 8» u» 12., * *• Rest. Pl. 12« 10» a.m dim fi41. R. Pl. 9» 1.» 760 ulu Rest I.’O. R. Pl. ii» 12., 1» 12» p.m 12,. Maro, 8os- ii.. 4» dim p.m 11*0 DU Sos. 6so 11,. 8o, Sos. 10*0 i.. 8*7 DUl. B pj 2i« pan « *,. aiardj. B pl ii.. p.m 7*o 5» 12.J rik R. Fl. 6.. 11» 8at Uid. B. Pl. lloo U 8*7 P .8 Sos. SjH 2o. 6.i ii., 8» 6., 12.i SI al Sos- 8o, 1,. lOo* Sos. 12» 3i* 6, li. fi. B_ PL 8.. 2i* 6,, [ 1 5- R.P1. ii» 8*j p.m lei mi. r. pi. 8os lic 10,, loial. R. Pl. 12» 8» iu 3ti 7, D 0 Sos. 12,i 9*» 2, 9» 2** 11.. p;t sos. 2i« 6o7 8., PUbj. R.pi. *.i 8» 10.. 11 « B. Pl. 12» 9b* 2** R. Fl. 9*o 2** 12., rl1- R. Pl. 2a* 6.. &■ Iirii- l°k b» 5i« p.m 12o. 4,» 5i» IU a.m Buz. |08p!. 1*. 2oi p.m 11a lloo a.m 8» 3» T 0 Sos. R. Fl. 12o. 12o» 5*7 5». 8» 8>« Titu R. 8., 6» lOo* !îic 808 7*» 2** 9o* Dl Sos. 3|* 1h s£r. a.m 12» 6i» *» Nord. 4» 7*o llld ■fi1' 11 Pl 7„ 2*, 9., 11. Rest Pl. 8., 11 8» 9*7 10,. îtiO. Rest. n6p ser. am DUO. Sos.R. dim p.m a.m ’.nn Sos 8*i 4o» 11,. D„, Nord. 5oo 8*o lOoo 11*0 ii» l0!l dim p.m. U6p R. So„. dim p.m s6r. ndp a.m 1 C. Bucnrcsd-Vercioroia D. Verciorova-BucurestI E. Bucuiesci-Ginrgiu Giorgic iîacnr«cl i,Murea trenurilor i IrMureu trenurilor Staţiuni Fnl. | Pers.| Mixt| Perg.i SAţiunî Ful. j rers. | Mixt. Pers. o.m. 1 o.m. | o.m. o.m. | o.m. o m. | o.ra. o.m fa R°PL 1 a.m 5*, dim 7io p.m 5*. sor.) 8is[ Srnarda P1. p.m 2» a.m 8oo p.m 5*» p.m Til- b? pi. | 7» 6» 8** Giurg |0SP1. 8» 5** 7., 6i. 8, 8,. 5*6 Corn. !03P1. 6*t 8*i 7». 9.5 Com |0tP1. 9,. 7o* 3» 6» 8** 7» 9r 9a* 7,. 8» 6mrg. r°pi. 9iO 8** 10., 1° pi. 10,, 9j» sex pjn 10» 8» SmârdaSos- 7io 9»o Buc. l°f 8.. 10» f.. sd: 4» a.m a.m p m a.m p.m G. Tticnein-Berlaa J. Berlad-Tutuein Ttc. r. pi. a.m 6.» a.m 11*0 p.m 5*o Beri. u jpi- a.m 8*o p.m p.m 8*0 Berl& 8oo U 7» Ţo» Sos. Rost. 10«* *.. 10» dim p m p.m a.m p.m s6r. K. Buzen-Galaţi R. Pl. But. Brăila |°™ Sos. R. PL Sos. Rest. Barb. 1% GalaţiSoa- a.m 2** 4s 5< 5.» 5, 6i» a.m p.m 12i* 8*i 8n 4n 4*i a.m 6*» 7ie a.m n6p 11&I 12*, ndp J. Predeal-Plneţli L. Galaţi Biizen b. Mârâ estl-Galail Gaiaţi Barb. |oaP1. Brăila l0^. fa Rest. p.m 9«e 10i« 10*0 10.. lloi 1 aim 7i 7j 7*o 8.i 8*. lin dlMl a.m s6r. 810 8i. 86 r. a.m 4oo 4*. a.m Barb.: Galaţi RiPi. Sor R. Pl. Tec. b0pl Soa. - Buf. _M. Galaţi-liaraşeţll a.m 12.. il« lo* 4ol 4.. 4 s6r. 10*0 llo. a.m sdr. a.m 8o» 8*i 8*s 11 11.» 11 a.m Pl. iârăş. R rn». Sos. R. Pl. Barb. |° Vi. Sos. 6G. GalaţiSos- a.m 5*o 6o* a.m p.m 11.. 12,* 12*. Sa, 8** 4jo dim p.m 4 5 5.. 7. 7i 8i p.m 0. Tiin-1 îrgovişte TjmTTîestr Flec. Tergoveştf a.m p.m 10.. IU» a.m 7o: 8„ sdr (f. Ploescl-Slânie pl Beat. Flec. Slănic Rn„ a.m 10*> 12*o p.m lajî Plec. ||nff Rom. lH0-RuşI S. S. laşi-DngheuI P. Tirgoviţlc-Tiln Terg. Plec. in Sos. bU Rest. a.m 8io 9*o a.m p.m 4*o 6,0 p.m B,. Slânie-PlMscI Stanic Plec. Rest. p.m 6oo 7*o p m iml-las p.m 2» a.m li» ltn?-U.us.Pl. p.m 2oo p.m 8» 1,. laţlsor £ 6,. 3» i» 3*i 6,. p.m p.m p.m p.m VAGOANE DE DORMIT SUNT: Trenul Fulger P, vs ploca din Yfirciorova Marţi a şi Sâmbăta ţii va nosl la Bucureşti şi Giurgiti Miercurea şi Dumineca. Trenul Fulger 0, t* pleca din GturgiO şi Bucureşti Miercurea şi Dumineca şi va Hosi ia Yftrciorova Joia şi Lunea. ...... *----- * «‘ev* * ,'ivn umili u c iu a.a cu v tiuită pentru cl. I, tren accelerat, o suprataxa de 20®/, La aceste trenuri P şi C, se află un vagon Salon-Reitaurant. Coulomoţiunile e» vor plăti după un tarif special. Orarîul trenurilor dupft timpul de Bucur D. Câmpina-Doflana Plec Sos. a.m 11*0 11*0 am Doftaiu Plec. Sos. p.m 6*o 6*. p.m W. G»niatoda-Cuii8laiij a Cea ■Plec' ConsLSos- p.m 9.o s6r. p.m 2m 4» JB l. Gonstanţa Cernavoda Bon.%. PIeo- Cern.8oa- p.m 5o* p.m dim 9,, U*. ajn DE VENZARE spre tiioi o Chiar de acum douâ sau trei parchete pădure prima calitate pentru totu felul de materială. Furci pentru făntănl, Poduri, Pătule, Tălpi de cas», Grinzi de binale, Traverse pentrn căi ferate. Pe lăugâ dânsa se face Terasamentul Costeşti-Turou-Mâgurele. Aoâstă pădure se f JI pe moşia Sitiş sca, situată in comuna Dobro: şti sau Doagele fie sus, Judeţul şi PlasaTeleor* mau Amat >ril o pot vedea mai ăQtâiu şi apoi să se ad-'-seze aici in Bucureşti, Straea Vestei No. 1‘, alături cu Creditul Urban de la ora 1 pănă la 4 p Dolar de la '«4 luna curentă la notata mal sus proprietate; dacă cumpârâtorul de pădure va fi amator şi pentru arendarea uO-tateior moşii cu întindere caia 5000 pogoane fiind semănate pe seama proprietarului 535 pogoane, răpiţi grăă, secară, tete 'âsărite şi incă 165 pogoane ogoare porumbiştî pentru semănăturile primă-văratice »■ vând pregătită şi semănţa lor Se arendează in tovărăşie de ia 23 Aprilie, condiţiile pentru ta crea pădure! şi areI1(lîreaj:-tovărăşie a moşiei se pot vede la notata moşie Doagele, ca proprietăţii la caz unde dori torit pot vedea toate condiţi^ nile.____________-—- Jj TIEDGrE PICTOR ŞI FOTOGRAF Bucureşti, ■ Calea Vietoriel,113, lingă Poliţl® 7836 Aipo-lHografl» SteE.n Mihăiescu, Strada Covaci. i4. www.digibuc.ro 10 BANI EXEMPLARUL BaBBSgagSSaHBgS IStfmgragai MsfcŞŢî SAMBATA 29 DECEMBRE 1884. sat ^~_aţ^?sEr_^a A,T*j\^T11Z 11% TOATE ZILELE ABONAMENTELE : în Capitala» Wlntru 1 an 80 lei; 6 luni 15 lei; 3 luni 8 lei. [n Districte;' „ 1 an 36 lei; 6 luni 18 lei; 3 luni 10 lei In SirăliiSMte: „ 1 an 48 lei; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. Director: D, AUG. LAUfUAN Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame a se adresa: In România : La adininistraţinne, Tipografia Ştefan MiMlescu. Strada Covaci, Nr. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. La Soaiele Havan, place de la Boursi, 8. La Heinrich Schalsk, I, Wollzeilo. 12, Biuroul Central de atnfjiţurî pentru Austro-Ungaria. La Aiktlf Steinen Gănsema. k t, No. £8, Biuroul de anunţuri pentru Germania. Iu Paris: In Viei;a : Iu Îiiur.lîurg; ANUNCIURILE: Linia mică pe pagina IV........ SO bani. Reclame pe pagina Ii-a 5 lei. | Reclame pe pagina III-a 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă. Articolil nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu eşto responsabilă. * gsgss3g^aBBMăaESBsaaasaaBaraEa^!^g3sn^^5aiajEiEBBSiaaaga^r?aaeawa5^r^m!EsaaBF«ra!H«ags OBSERVATORITJL METEOROLOGIC Buletin atmosferic, Vineri 28 Decembre ERI A.ZI, Elemente climatice 2 ora p. m 8 ore săra 1 8 oro dim. Temperatura aeralal 1* urubrS . . -1.0 -1.4 -6.7 | „ „ ms' mJ. . . —. —0.7 — „ „ minimii. . . — -4 7 -7.0 „ „ firS iplrltor. -0.8 —2.2 -7.0 Baromotrol redus la 0r . 755.8 756 7 757.3 Tensiune# vaporilor iii milimetrt . 3.8 3 7 2.4 Coeiosla relativă in procente . . 88 90 89 v 1 } direcţi# dominnui# . . . a t iuţeala medie ffj W ff K.W K.W 3.0 2.5 2.5 ,‘sperajinnes apel 0.0 0.1 OOj Ploaia 6 2 2.4 0.3 Actinometro (O-MO). . . . . ; 23.7 — 7.9 licbuloeitstsa (0-10) . 10 10 9 Aspectul zilei de Iert: Eri Toata ziua zăpadă, vănt slab; grosimea stratului dezapadă Om.12.—Astâ-dim. t. nor. vfint f. slab. Directorul Observatorului: SI. llepites. NOTA.—Temperatura oste data ingrado centigrada; Înălţimea barometrului in milimetru do mercurid. Iuţeala medie a vSntului este data in metre po secunda. Evaporaţiunea apoi ţi ploaia sunt socotite in niilimotre de grcslme. — Gradul de claritate a cerului se măsoară cu grade actinomotrice, socotite 0 grade la întuneric şi 100 grade, atunci când cerul ar fi cu desSvfirşiro fără noi i şi in atmosfera n’ar fi vapori do apa. Nobulositutea oste măsurata do la 0 la 10; cifra 0 Înseamnă un cer cu totul senin, iar 10 arată un cer cu desăvârşire acoporit de nori. 8T1.ÎU TE LEGEA PICE din ziarele streine. Sofia, 7 Ianuarie. Două mii macedoneni stabiliţi aici s’audu . mod demonstrativ inaintea caselor agen ţilor diplomatei stioinr, cerând executare articolil or XXIII şi LXII din tractatul de Ber lin ca singurul miiloc de a pacifica Macedonio Salonic, 7 Ianuarie. Episcopul ortodox din Dâbra a declarat po sitiv, că caşurile de atrocităţi in Macedoni; sunt axagerate şi conţin multe amănunte ci totul neintemeiate Ataşatul militar britani' maiorul Trotter a sosit in Monastir in călâ toria sa spre a cerceta situaţia din Mace donia. “ Berlin 6 Ianuare. «Nationalzeitung» indeamnâ la contribuţi pentru cel in suferinţe din Spania. Se formează deja un comitet. Tactica rezervată a Franţei feţă cu Socie tatea Congo incepe a produce neplăcere ii sferele diplomatice germane. Prinţul Bismark va supune Reichstagulu o nouă Carte albastră asupra afacerii mări sudice. Paris, 6 Ianuarie. Din Berlin se anunţă cătră „Journal di Debats": Prinţul Bismackvrea să propue Pa risul ca ioc de intrunire pentru o nouăcou-ferenţă egipteai ; insă Franţa doreşte să fl< Londra sau Berlinul. Londra, 6 Ianuarie, Asupra şanselor unei noi conferenţe ir cestiunea egipteană se aud următoarele : Guvernul francez acum zece zile şi-a comunicai cabinetului de Berlin in mod confidenţial vede rile sale asupra propunerilor guvernului britanic. Cu aceastăocasiune şi-a exprimat părere? că propunerile britanice ar putea crea incaşul c« mai bun un aranjament provisoriu, de oare-ce ignorează cu totul o lăture importantă a cestiuniî. Anglia îşi dă aerul, ca şi cum prin propunerile sale ar voi să apere interese1» tutulor puterilor europene; dar in de vâr realizarea acelor propuneri ar înlătura ultimele obstacole ce mal stau in calea stabilirii supremaţiei engleze in Egipt. Con-ferenţa egipteană din vara trecută nu s'a inclus, ci numai s’a auiănat. Acum ar fi timpul să se redeschidă Uonferenţa, de şi Londra nar fl locul potrivit pentru intrunirea eî. In Berlin s au arătat disposiţiunî de a primi idea de Conferenţă emisă de cabinetul francez, de şi s’a exprimat Îndoiala, că Anglia Ift î?”310?41 la 90nferenţă să sa discute de cât. cestiunea financiară. Şi r alte părţi se zice că idea de conferenţă, ce nu sa lansat oficial pănă acum. a fost primită «aH:a^ece- 51 se asi»'ură că mai al»s Italia nu e dispusa a o accepta. T .. , Birmingham, 6 Ianuarie. bAniam11 m®etl,n® de lucrători ministrul Cham-nelini^c^x0 arat: An&lia nu trebuie să se va tnJ?tn-Scă' pontru că Germania ocupă căte-4 oni«n«i0*nein^eninate An&lia nu 6 in drept i.rrfr alte Puterrde a face anexiuni. aî1lti-d(?tmle coloniilor australiene in favoarea0^6' An*lia ar ^veni hotărî; V f i Constantinopol; 6 Ianuarie a Pffl f wrCie:Se asi»ură>că Presanta a cî fostulu n,4Xd,emar al Danemarcei şi a ar fl staruilrj„S , 1 ®xterne bulgar Stoicew a printuluî a i le^ă'jUrâcu eventuaîa abdicare F 1 UI Alexandru al Bulgariei. In Sobranie \ . i®na?iuk- 6 Ianuarie. Pe ministrul de e*ttatu Şlncew a interpelat 'rodus reforme n< fifrne’ dacă Poarta a inform art . Tdm tle iu Mac(-donia, conurile sosite Jmfe‘ul de Berlin; dacă n‘‘ deplorabile a BulgaXa a^uPra situaţiu-«d-vârate, dacă min firul0» 6 aL3loJ sunt em.graţiunea din Macedonia*6 de,pn? Rumeha orientală şi ce lua contra unor stări de lucruri ce ameninţă pacea peninsulei balcanice şi a Europei. ---------------------O---------------------- Serviciul telegrafic al „Rom, Lib.“ 5 Ianuare 1885—3 ore seara. Londra, 5 Ianuarie. D. Gladstone este pe deplin insănătoşit. Ordinul de a ridica ancora la mat multe cuirasate din raza Portsmutului n’are nici o insemnătate. Aceste vase sunt in adevăr menite să formeze escadra care, după obiceiu, se va duce să plătească in apele din Vigo, din Gibraltar şi din Madera. Londra, 5 Ianuarie. Căsătoria principesei Beatrice cu prinţul Henric de Battenberg nu se va serba decăt in luna lui Iulie. 6 Ianuarie 1885—9 ore dimineaţa Berlin, 5 Ianuarie. Un decret regal convoacă cele două Camere ale D etel Prusiei pentru 15 Ianuarie. Berlin, 5 Ianuare. Comisiunea Conferinţei Africane a oprit azi redacţiunea proiectului iei de declaraţiune privitor la corn rţul scUv.lor. Prin termemr acestei declaraţiunî, al cărei test se va comunica membrilor Conferinţei, puterile,avănd un drept de suveranitate sau esercitănd influenţa lor asupra teritoriilor aşezate in bas-sinul Congoluî, se obligă a nu suferi acolo nici comerţul, nici transitul sclavilor de or-ce rasă ar fi. . Paris, 5 Ianuare. Numirea generalului Leval ca ministru de resboiu insemne.iză că o lucrare puternică va urma in Tonkin unde se vor trimite in ourend 6000 de oameni ca ajutoare. Generalul Năgrier, urmând drumul său pe Lang-8on, a bătut din nou un corp de i20j0 Chinezi- A omorît 60o dintr’inşil şi le a luat tunuri, provisiunî şi muniţiunl. 7 Ianuarie, 1885.—9 ore dimineaţa. Paris, 6 Ianuarie In Tonkin sa va trimite un ajutor de 10,000 de oameni. Londra, 6 Ianuarie. Se crede că primul ministru, Gladstone, nu-,, va lua concediu, ue oare ce sănătatea sa urmează a se îmbunătăţi. Preşedintele ministerului de comerţ, d Chamberlain, a declarat printr'o cuvântare că neliniştea causată de anexările coloniale ale Germaniei nu e de loc fundată. Roma, 6 Ianuarie. Se face cunoscut din Varşovia „Agenţiei Ştefani" că Ţarul s’a plăus .Papii de atitudinea episcopilor catolici jcarl fac oposiţie autorităţii civile. Viena, 6 Ianuarie. Preşedintele Curţii supreme de Conturi, prinţul Adolf d’Auersperg a murit in urma unei apoplexil a inimii, g Madrid, 6 Ianuarie. Păgubile causate de cutremurul depămănt se ridică iu sudul Spaniei aproape la tifrade 30 de milioane. . . . Berlin, 6 Ianuarie. O misiuue specială se va trimite de Germania la Zanzibar. Berlin, 6 Ianuarie. D. Katzfeld a luat un concediu de 15 zile Berlir. 6 Ianuarie. «Gazeta Germaniei de Nord» zice că ştirile privitoare la cumpărarea portului Santa-Lu-cia, făcută de casa LUderitz din Brema nu sânt incă confirmate oficial; că tratările ci şefii indigeni nu ajung pentru a valida o asemenea cumpărare; că ar trebui asemenea şi aprobarea Republice! Tramwaal care eser-citează un protectorat asupra teritoriului zuluşilor; că ar fi bine asemenea să se tie so-'*eala de Engiitera care şi a păstrat dreptul de confirmaţiune in ceea ce pnveşte tratatele de inchiriat de zioa Republice!. Berlin. 6 Ianuarie. «Gazeta Germaniei de Nord» refută aserţiunea corespondinteluî madridean al ziarului „Standard" asigurând că prinţul Bismarck are de gănd să intrebuinţeze hotărârea luată de Reichstag la 15 Decemvrie ca un prilej prin care ar putea să amâne in veci infiinţarea u-neî ambasade germane la Madrid. , Ziarul oficios mal adaogă că acest proiect s a amânat pănă azi fiind-câ Cancelarul imperial a voit, iu folosul chiar ale bunelor re-la uni ce leagă cele două guverne, a impie-dica respingerea lui de către Reichstag. 8 Ianuarie, 1885—9 ore dimineaţa. . Rom i, 7 Ianuare. Se desminte in cercurile politice din Roma ştirile, ce au circulat, privitoare laintenţiu-nea ocupării Tripolitaniel de către Italia. A-<- castă din urmă nu va voi să ocupe Tripoli ae căt cn consimţi montul Turciei ; insă este foarte s.gur că acest consimţământ e cu neputinţa. Londra, 7 Ianuare. Se depeşează din Roma către „Daily Tele-graDb" că retragerea d-luî Mancini, mims- 1 trul afacerilor stră ne, trebue să se socotească ca apropiată- T * . , Berlin, 7 Ianuarie. împăratul a făcut ieri o lungă visită contelui Szâcbânyi, ambasadorul Austro-Ungarieî a „ , . Par 3 1 Ianuare. 5>ase batalioane vor părăsi Algeria pentru a fi îndreptate asupra Tonkinuluî unde se speră s se vază operaţiunile sfârşite in luna lui Februarie. Flota pusă sub or^.ueie Amiralului Courbet va lucra asupra coastelor 1 Chinei. Circulă ştirea printre cercurile polit dacă dcsacordul dintre Engli.tera şi persistă, d, G;ers va propune ca chei egipteană să fie cercetată de o con mixta şi va infâţişa in urma un raDc terilor. r Roma, 7 Ianuarie. In faţa masacrului espediţiunil Bianchi, guvernul a luat hotărîrea să trimeaţă fără in-tărziere coloniei italiene din Assab, garnisona ce’I este trebuincioasă. Berlin, 7 Ianuarie. Conferinţa africană a adoptat azi proiectul de declaratiune privitor la comerţul sclavilor, după aceea a inceput discuţiunea proiectului de declaraţiune privitor la formalităţile de împlinit in caşul cănd se vor face nuel cumpărări de pământuri pa coastele Africel. Discuţi unea cestiuniî neutralităţi s’a amînat. Roma, 7 Ianuarie. Suntem in posiţiune dea afirma in modul cel mal absolut că ştirea dată de „Daily Te-legraph" in privinţa demisiuniî apropiată a d-lul Mancini, nu se basează pe nici un fundament. Constantinopol, 6 Ianuare. Un consiliu extraordinar ce s’a ţinut ieri la Palat a discutat obiectul misiunii cu care < ite insărcinat Hassan-Fehmi-Paşa lăngă cabinetul englez, precum şi oportun tatea trecerii trimisului Sultanului prin Paris cu scopul de a conferi cu d. Jules Ferry. O hotărâre pare că s’a luat in acest inţeles din urmă. După unii, Hassac Fehmi va pleca măine la Marsilia; după alţii, plecarea sa nu se va face de căt peste 15 zile. El are ca misiune obţinerea deşertării Egypetulul. (Havas). A se vedea ultima ştiri pe pagina III-a JBucurescK 28 Decembre Juraţii atl declarat, pe onoare şi pe consciinţă, dinaintea lui Dumnezeu şi a oameniior, că Gheorghe Marin n’a murit din bătaie, — că Gheorghe Marin n’a fost bătut la secţie de comisarul Pavlidi, de proprietarul Dănescu şi de funcţionarul Otnescu, — că Ghhorghe Marin s’a spânzurat singur cu scop ca să lase a apăsa asupra bine-fâcgtorilor săi Pavlidi, Dănescu, Otnescu şi Puiu, bănuiala de omor !... Ce grozăvenie !... Şi opiniunea publică căt de tare era amăgită asupra simţimintelor delicate, frăţesc!, incălzite in duioşia umanitarismului, ale celora de p2 banca acuzaţilor ! Şi justiţia, cum căzuse victima unei înşelăciuni aşa de uimitoare, in cercetarea faptelor ? Să se iea dănsa, după mărturisirea sergentului de gardă, care jura c’a dat cureaua lui Pavlide, c’a auzit ţipetele bătuţilor şi a văzut loviturile ;—să se iea dănsa după mărturisirea odăiaşulul, care jura că, in noaptea de Sân-Pietru, a dat cheia de la grajdul unde era inchis Marin lui Dănescu şi Otnescu, şl că dimineaţa torturatul a fost găsit spânzurat ;—să se iea dănsa după atătea alte mărturisiri, jurate pe Restignire, ale unora cari văzuse bătăiele, cari auzise la distanţe depărtate ţipetele , cari văzuse pe mama mortului chinuită cu curenţi electrici de la aparatul telegrafic. Ce oroare !... _ Să mulţumim zeilor, că ati eşit din urnă nişce juraţi cu simţiminte inalte şi cu pătrundere care despică negurile amăgirii pentru a ajunge la lumina adevărului; — să le maî mulţumim, că baroul nostru numără acum atâţia membrii, cari sciţi să sfărime orb ce acuzare ţesută din presupuneri răQ dobândite. Căci altfel am fi avut ingrozitoarea privelişte a unor nevinovat! osândiţi de justiţie şi de societate... if. Respect veridiotuluî juraţilor. Respect şi acuzaţilor cari s’att intors in sinul societăţii cu fruntea in sus, spălaţi de orl-ce invinuire. Publicul, care a auzit cu oarecare mâhnire sentenţa de achitare, trebue să’şl pună măna pe inimă şi să oprească de a isbucni accente de desaprobare. Instituţia juraţilor e un progres al societăţii, o chezăşie mare in potriva prigonirilor ; ea poate ierta, dar nici-odată, la noi, n’a osîndit p’un nevinovat; ea este intocmaî ca împăratul Romanilor, care preferea să scape un cui pabil de căt să fie pedepsit un inocent. Să respectăm instituţia. Şi acuma, desbrăcănd cestiunea de nume proprii, căci nu avem dreptul să ne mâl atingem de ni-mine, e bine să ne oprim căt-va gândul asupra eî. Cine-va e bănuit d’o hoţie; purtarea sa trecută măresce această bănuială ; sunt chiar căte-va semne cari întemeiază bănuiala. Bănuitul se’nchide. Care sunt mijloacele societăţii noastre de a descoperi adevărul ? înţelegem, ca hoţul, tâlharul sad ucigaşul, să nu’şl mărturisească crima. Mustrarea de cuget, ruşinea, frica de pedeapsă ori speranţa de scăpare pot să’l indemne a tăgădui totul, a jura mincinos, a incur ca cercetările puterii publice. Dar justiţia are nevoe de mărturisirea făptuitorului, pentru a descoperi p’un culpabil ? Nu are ea la indemătiă sute de mijloace,, pentru a constata cu siguranţă vina şi pe vinovat ? Dacă justiţia noastră n’are mijloacele societăţilor inaiutate, pentru cercetare şi descoperire, fără a alerga la îngrozitorul mijloc al bă-tăieî şi al chinuirilor, o deplângem şi pe ddnsa şi pe societatea ndstră. La ce mal slujesc atunci toate formulele constituţionali de progres, cănd un cetăţian, bănuit poate pe nedrept, este tărăt intr’un arest, este bătut şi chinuit, pănă va face o mărturisire despre un lucru de care nu scie nimic, este prăvălit chiar in mormînt de agenţii puterii, crescuţi in deprinderi barbare, pentru ca să se poată recomanda c’ad urmărit cu zel descoperirea a-devărulul !? Şi bine fi-va ca societatea să re-mănă indiferentă faţă cu tortura ? Prudent este oare, să se dea chiar o primă de incuragiare celora cari practică tortura ? trebui-va să îmbrăţişăm teoriascopul justifică mijloacele ? " Prea suntem nepăsători cu feluritele rele ce băntue societatea noas tră, şi această nepăsare ne face să trecem răpede, fără multă cercetare şi gândire, pe lăngă dinsele. Nu pe acest drum, vom putea găsi vindecarea şi reimputernicirea organismului nostru social. * * * Cănd ana’- am starea bolnavă a societăţii no-stre şi o zugrăveam cu văpselî potrivite, eram calificaţi de pesimişti. Nu ne-am speriat de această calificare, cum nu ne -am speriat nici de altele pornite din ciudă ori din necaz. Pesimismul nostru, mărginit in arătarea înfiorătoarelor rele ce băntuesc ţara şi peste cari se trece cu multă uşurinţă, dar tot-d’a-una încălzit de credinţă in îndreptare, daca...., e mal folositor Statului romăn, decăt optimismul acelora care acoperă ranele sociali sub veştminte amăgitoare şi lasă zi peste zi să treacă, fără a se pune la lucrarea de indreptare, Fiind-că am constatat, că acel daca nu este destul de inţeles nici de stratul de jos, nici de stratul mijlocia al societăţii noastre, — ne-am adresat cu energie in atătea rânduri la stratul de sus, stăruind ca să se pună mal multă inteligenţă şi mal multă inimă la găsirea mijloacelor de întremare a organismului nostru social şi la aplicarea lor. Uşurinţa şi nepăsarea sunt efectele leneviei, care şi dănsa derivă din felul creşceril noastre, din exemplele păcătoase ce le culegem din prejurul nostru, din mediul stricat, şi fiziceşce şi moraliceşce, in care ne desvoltăm. Avem şcoală, pentru formarea o-muluî şi cetăţianului; avem justiţie pentru împărţirea dreptăţii intre împricinaţi, pentru chezăşuirea averii, onoare! şi vieţel; avem administraţie pentru ordinea şi singuranţa publică şi privată ; avem atătea orga ne menite a conlucra la fericirea obştească. Ce iace Statul nostru cu toate aceste mijloace de intărire şi de propăşire ? Respundă optimiştii, căci pe noi priveliştea relelor ne înfiorează, iar cazul din zilele trecute ne-a făcut impresiunea unul pas înainte in astă , direcţiune. CRONICA ZILEI Primul-ministru, îndată ce s’a luat vacanţa Parlamentului, a plecat la Florica, unde va sta pănă după st. Ion. 1 comitetul societăţii pentru cultura Ro mămlor de peste Dunăre se compune din d-niî Grandea, preş,,-A RădoI,jvice-preş., —Ap, Teodorian, casier,—Bellimace, Cai-retii, Popilian, Hondrosum, Polichroniadi şi Iuliu Roşea, membri, — A. Bagav şi St. Mihaileanu, secretari. Astăzi se face alegerea in col. I. de deputaţi din Olt, pentru inlocuirea d-lul Ion Calinderu Ni se spnne 'că, in luptă sunt trei candidaţi : George Vizulea, proprietar mare,, T. Dumitrescu, primarul Slatinei, şi Caracostea, fost procuror de curte. Jouia viitoare se va judeca la trib. Ilfov opoziţia lă ută de fostul prim-procu-xor la sentenţa, prin care acest tribunal . a condamnat in'afacerea cud. St. Cornea. Se vorbeşce că ceremonia religioasă a căsătoriei d-rulul Cantacuzino cu d-şoara Sabina Brătianu se va oficia la 6 Ianuarie, la Florica. Cu o deosebi, ă plăcere aflăm, că d. Yoinescu, consul general al nostru la O desa, se căsătoreşte cu d-şoara Florica Sion, fica poetului nostru şi profesoară la Externatul secundrr de fete. De la 2—8 Decembre, s’afi făcut in Capitală, 21 declaraţiunî de căsătorie, dintre cari notăm p’a d-lul Anton Bâluţă’ telegrafist, cu d-ra Atena Rădulescu, te-legrafistă. Luni, 24 Decembre, la orele 12 din zi, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de inaltul cler, s-a inlăţi?at la Palatul din Capitală cu Sântele icoane, şi, in presinţa MM. LL Regelui şi Reginei, faţă fiind casa civilă şi militară, a făcut rugăciunile obicinuite in ajunul naş-cerel Mântuitorului. După sânta ceremonie, înalt Prea Săn-ţia Sa a luat dejunul cu Majestăţile Lor. M M. L L. Regele şi Regina n’au dat audienţe in timpul sărbătorilor Crăciunului. Excelenţia sa d. White, trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al En-gliterel, intorcănduse din congediii, a reluat direcţihnea Legaţiunel britanice. Numirea a 8 subsecretari de Stat, prevăzuţi de constituţia revizuită, dar neprevăzuţi de buget, pe ziua de 1 Ianuarie, pare comunicată confraţilor de la „l’Ind. roum.‘ numai spre mistificare. Primim ăntăiul număr al unul nou jurnal din Tulcia, care fâgădueşte a eşi de doă ori pe săptămână Numele său e Dunărea de jos. Viaţă-lungă pe drumul binelui obştesc. www.digibuc.ro Consiliul general al judeţului Vlaşca este autorisat a lua cu mod de împrumutare, pe seama fondului zecimelor jude-pane, suma de lei 22.500 din londul drumurilor consemnat la casa de depuneri şi consemnaţiunî, spre a se plăti ratele cumperărel caselor d-lul Ignatz Steiner pentru palatul administrativ. Sunt numiţi: D. D. Verescu, actual ajutor al şefului biuroului de servitori, in funcţiunea de comisar clasa II pe lăngă prefectura poliţiei CaDitalei, în locul vacant. D. N. Celăreanu, ajutor al şefului bifa-rouluî de servitori, in locuî d-lul D. Verescu. D. I, Radulianu, care a reuşit la concurs. este numit controlor fiscal, in locul d Iul I. Tufâneanu, demisionat. In dimineaţa zilei de 16 Decembre curent, fiiud negură deasă, trenul de persoane ce trece podul de pe apa Telea-jenului a călcat un cal roib, fâcăndu’l bucăţi; nu se scie dacă a fost veri-un om călare; s’a găsit insă o şea, o ipin-gta şi o opincă. Citim in „Gazeta Transilvanini": Luni in 5 Ianuarie, d. Iosef Diick, directorul reuniune! industriaşilor din Braşov, va vorbi in reuniunea industriaşilor din Sibiu despre tractatul de vamă şi comerţ cu România. DIN AFARA Nebunia Luisei Michel. O telegramă din Paris ne-a adus această tristă veste, despre energica anarchistă, care a luptat cu atâta curaj pentru emanciparea femeii şi egalizarea eî socială şi politică cu bărbatul. Iată cum s’a sciut că ea devenea victima acestei nenorocite boale. Cănd incepu să se vorbească, că Luisa Michel are să fie graţiată, d. Henri Rochefort declară in «Intransi-geant», că dănsa nu maî e ins stare de a profita d’o măsură de clemenţă : Nu se va graţia Luisa Michel, pentru că nu va mai putea să apară in mijlocul tovarăşilor sel de luptă, fără să se observe indată grozavele sdrobirî, pe cari doi anî de închisoare celulară le-a adus acestui organism aşa de impresionabil. Luisa Michel a căzut intr’o stare de aiurare, spune curat d. Henri Rochefort, care povestesce următoarele: Sunt căte va zile, de cănd am fost la această excelintă fată vechia mea camaradă de călătorie şi de Noua-Caledonie. Ea mă duse la fereastră, pe care o des-cl ise de tot, şi arătăndu-mi bulevardul Ornano, atunci aproape deşert, ămî zise:— «Yezi pe ăştl oameni armaţi cari mă caută spre a mă duce in închisoare ? Beii cine a adus astă trăsură celulară, care stă mereu dinaintea porţii mele ?» Şi cum nu sciam ce să răspund, ea adăugă • — «Toată noaptea aud oameni strigând : Citiţi amănuntele transferării Luisei Michel I înţelegi căt e de plicii cos să mă intoarcă la Clermont, tocmai cănd mamei ’i-e maî bine.» FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 28 Decembre — 10 HECTOR MALOT ORFAN! PRIMA PARTE V Dacă cumpără copii pe patru-zeci de franci, nu resultă neapărat că acest fel ■le oameni sunt niscai-va căpcăuni, cari ’şi fac provisiune de carne proaspătă ca s’o mănânce. Vitalis nu voia să mă mănânce, şi, printr’o rară escepţiune la cumpărătorii de copii, nu era un om rău. Şi proba o avuse! indată. Eram chiar pe creasta muntelui care desparte basinul I icarel de acela al Dordoneî, şi atunci m’a luat iar de mănă; peste puţin îcepurăm să coborâm pe basinul din spre miază zi. După ce merserăm cam un sfert de oră, mă lăsă de mănă. — Acum, ’mi zise el, umblă incet pe lăngă mine; dar nu uita că, daca vei voi să fugi, Capi şi Zerbino te vor ajunge indată; şi au dinţii ascuţiţi. Ca să fug, simţeam că acum ’mî era cu neputinţă, şi că, prin urmare, nici nu era nevoie să mai incerc. Suspinai din fundul inimii. *— Eşti mâhnit, ’mi zise Vitalis ; înţeleg acest lucru şi nu sunt supărat pe tine. Poţi plânge in toată voia daca al poftă; dar sileştete să înţelegi că «L’Intransigeant» anunţă intre altele, că starea sănătăţii mamei Luisei Michel nu mai dă nici 'o speranţă. Paralisia face din cias in clas progrese repezi, pt nu se crede că vă putea să ajungă ziua de măine. Rusia. Foile polone din Lemberg primesc din Varşovia următoarea informaţiune: Doî-spre-zece ţărani din Luhlin ati fost condamnaţi la mai multe luni închisoare, pentru că au contravenit la disposiţiunile autorităţilor in privinţa bisericeî ruse de stat, iar Ion Fidia a fost condamnat la un an muncă de cetate. Şeful administraţiunii ruse, considerând că pedeapsa de mai sus e prea mică, a făcut, ca preşedintele tribunalului din Lublin să fie transferat la Samara, iar apărătorului condamnaţilor. advocatuiui Rogowski, i s’a făcut cunoscut, că pe viitor sau să nu mai apere asemeni afaceri, sau cel puţin in pledoariile sale să nu mai afirme, că in Rusia este garantată libertatea religiuniî. Autoritatea admi nistrativă a declarat net acestui advocat, că la din contră va fi considerat ca un agitator periculos statului şi va fi trimis in exil. Bulgaria. Se ştie, că intr’una din ultimele şedinţe ale Sobranieî din Sofia, deputatul din opoziţiune Şimcew a fost bătut in Cameră de maî mulţi deputaţi ai majorităţii, apoi şi arestat, pentru că acuzase pe guvern in termeni prea violenţi. In privinţa aceasta se anunţă acum din Sofia următoarele : Capii conservatorilor, Stoilow şi Zankow, in urma arestării deputatului Şimcew in Sobranie, s’au plâns prinţului intr’o audienţă şi prin o adresă au cerut diSolvarea Sobranieî şi înlăturarea ministrului preşedinte Kara-velow. Prinţul a răspuns, că nu se poate amesteca in afacerile Sobranieî şi căt timp oposiţiunea se găseşte intr’o minoritate aşa de considerabilă, nu e in posiţiune a face o schimbare de Cabine! De altminteri preşedintele Camerii, Satambulow, va face in viitoarea şedinţă a Sobranieî o declara-ţiune, ce va mulţumi pe oposiţiune. Sesiunea Sob^aniei s’a prelungit pănă ta 1 Februarie. ---------------©r---------------- Recolta porumbului şj a viilor (Din-cronica agricolii jl economici a „Ecou. Rorale",) In anul acesta iarna a început ma* de timpuriu ca nicî-ouată ; la 4 şi 5 Noembre zăpada acoperea o mare parte din ţară; pe la 12 ninsese peste tot locul. Ploile cele multe intârziară culesul porumbului şi facerea semănăturilor ae toamnă. S’au grăbit agricultorii ; au semănat in ogoare şi foarte puţin in porumbişte ; cu toate silinţele lor au rămas foarte multe locuri ne-sămănate . Această împrejurare nu trebue să ne preocupe prea mult, de oare-ce toate locurile rămase se pot semăna in primă-vară cu orz sau alte plante. Poate chiar că este in spre binele nostru că nu s’a semănat prea ROMANIA LIBERA mmastmmammmmmmtmmmmmmâ mult grău ; poate că această împrejurare ne va determina a mai găndi că foloasele in agricultură sunt cu atăt mai probabile cu căt semănăturile şi speculaţiunile sunt maî variate. Culesul porumbului s’a întârziat;prea mult; in multe localităţi le-a apucat zăpada pe cămp. Aceea ce este mai trist este că chiar acel cules mai d’i-nainte nu;estej in' jdestul da^uscat. Pe d’asupra s'ar crede că este copt cu desăvârşire, insă^dacă’l frîngi in'doue se vede că măduva şi ^coceanul sunt umezi. Asemenea porumb este espus a se strica in primă-vară. Porumbul care nu s’a copt ’i-a perit faţa, s’a albit şi a început să se strice. Trebuesc luate măsuri ca să nu se întrebuinţeze pentru hrana oamenilor porumbul stricat, căci, după cum toţi cunoascem, causa care produce pelagra este consumaţiu-nea porumbului de felul acesta. In alte părţi se usucă porumbul in cuptoare şi apoi se macină. Să se povăţuiască ţăranii noştri a face acelaşi lucru. Culesul viilor s’a făcut de răndul acesta in condiţiuni rele ; vinurile sunt de calitate ordinară; cele maî multe sunt acre. Vina este in parte şi a podgorenilor, cari s’au prea grăbit cu cu-.Bsul. In adevăr, de şi slrugurii erau acri, mulţi au inceput culesul la 20 de Septembre, după cum se face in anii cei huni. Acei cari au inceput culesul pe la 10 Octombre au reuşit mult mai bine : vinurile sunt maî dulci, de o calitate mijlocie. VETEf NARII NOŞTRII Citim in „Progresul medical român" de la 22 curent : Din toate părţile s’a ridicat diferite reclamaţiunî şi diferite observaţii contra veterinarilor inspectori şi contra modului cu care d-lor ’şî indeplinesc serviciul._ Se scrie in jurnale politice şi s’a articulat fapte positive şi grave in raportul d-luî dr. Grigorescu, medic primar al judeţului Ilfov — prin cari s’a conchis că in epizootia de la Do-rohoiu s’a petrecut lucruri neregulate ; că in Ilfov serviciul veterinar a fost negl j&t din causă că s’a detaşat veterinarul respectiv să facă serviciu aiurea—etc Toate observaţiile ce s’au ridicat pănă acum la adresa confraţilor veterinari au fost, sunt şi trebuesc să fie cunoscute d-luî director general al serviciului sanitar, care — după părerea noastră, şi a tutulor oamenilor imparţiali, — era dator să facă o anchetă prin care să constate adevărul şi sâ’l aducă la cunoşcinţfr publică.—Era dator să facă această anchetă, atăt in interesul său propriu, ca să dovedească că se ocupă de serviciu! sanitar in capul căruia se află, căt şi in interesul acelor ce au fost şi sunt acuzaţi că nu şi-au îndeplinit datoria lor in conşci-inţă. Din nenorocire, s’au din nepăsare, s’a strecurat mult timp şi nu s’a făcut nimic pănă azi in această privinţă ;—se zice acum că după mature reflecţiunî, după lungi deliberaţii, şi după impulsiuni venite mai de sus, d. director general ar fi dispus să facă o anchetă in privinţa epizootiei de la Do-rohoiu. m Ce va putea să constate azi această anchetă ? Nimic. — Orî-carî ar fi persoanele cari vor forma comisiunea, — rolul lor se va mărgini in a verifica acte făcute de căte-va luni trecute,—in a aprecia acele acte după conţinutul lor, iar nu in a constata faptele aşa după cum au avut fiinţa, in epocă In care s’au manifestat— căci acele fapte au dispărut fără să lase urme după ele. Aşa fiind, rolul comisluneî de anchetă se va asemăna foarte'5 mult™cu rolul Tce joacă jandarmii in piesa: «Les brigands», cari — printr’o nenorocită întâmplare sosesc tot-d’a-una prea târziii, adică so sesc după ce toţi au dispărut. Comisiunea de anchetă va sosi la Dorohoiii, sau la faţa locului,rdupă ce aii dispărut probele din cari) putea să se adune elementele'?necesarii in”constatatea a-dovărului. In cazul acesta d-nu director al serviciului sanitar, împreună cu comisia de anchetă, vor avea o măngăere —acea d’a cheltui ceva bani ca spese de drum şi diurnă dinţpunga contribuabililor ca să scrie in raportul ce se va face că n’a putut să constate nimic sau că totul s’a petrecut in perfectă regulă şi deci bine aii lucrat d-nii inspectori veterinari. I>irV JUDEŢE «Gazeta Buzăului» ne aduce următoarea istorisire: Comerciantul I. Iarca din oraşul Rîm-nicu-Sărat, venind de la Braşov cu căruţa cu marfă pe şoseoa naţională Buzău-Rămnicu-Sărat s’a intilnit cu un individ, care rugăndu’l de a’l lua in căruţă, l’a cinstit cu o garafă de vin.— Comerciantul, primind rugăciunea a-celuî individ, bău vinul oferit şi imediat căzu jos fără simţiri. — După 6 ore de somn, trezindu-se, căruţa lipsea împreuna cu banii ce ’î avusese asupra sa şi cu amabilul... său tovarăş de călătorie. Telegrafiind in toate părţile, criminalul Alecu Moldoveanu â fost prins in acest oraş şi fiind supus unui serios interogatoriu, a mărturisit la poliţie că a pus in vin laur. Banii şi căruţa s’aă găsit, restituindu-se păgubaşului. Tâlharul se află depus in arestul preventiv. * S. S. archimandritul N'caudru, stareţul monaştireî Cocoş, din Dcbrogea, a oferit gratis scoaleî practice de a-ricultură de laStrihareţ, judeţul Olt, ouă capre şi un ţap, roşit şi ciute. * In oraşul Brăila, după cum spune «Dunărea», foişorul de observaţiune pentru incediu ameninţă cu căderea ; de aceia administraţiunea comunală pe de o parte a luat mesuri ca provisoriu să se instaleze observatorul in turla bisericeî Sf. Petru ; iar pe de altă parte s’a decis a se lua toate demersurile pentru a nu se lăsa mai mult oraşul lipsit de un observator. * «In budjet este prevăzută o sumă de 25000 pentru construirea unui foişor, care să servească pentru observator. Cu toate acestea administraţia comu- temă care a iSp^ tăzî a n condamnată,-şi hesită cu a-tăta mai mult astăzi, cu cât i s a „re âeixtat oferte pentru a introduce in ora* in X* ,tf1,efonică*. de.D întrebuinţată in străinătate şi chiar la noi in Braila încercată cu vr’o trei apărate ce sunt adevSr’d; Caramfil ? a merit a procura şi a instala in toată ™ŢI °» ,ar?‘?le teief»^ pe preţ de 20,000 lei şi ln condiţiuni avantagioase pentru Comună. ConS Comuna1, in şedinţă de Vinerea trecută, luănd in desbaV e propune-ea d-lui Caramfil. a primii» in p?inciPM şi a decis, înainte de a &. pronunţa să consulte şi pe direcţia .uer jă* ’ Telegrafelor şi Poştelor asSp? cităţei sistemului propus ded.Carn: fi] , D. N Ţercuş, învăţătorul comunei Piscu, comunică «Poştei» din Galaţi, că şeful garei Vameş, împreună cu asistentul său, a primit la 7 Decembrie curent o telegramă de la fratele său Ioan Ţercuş, prin care 1 insciinţa că e foarte grav bolnav şi să vie imediat in Calaţi cu familia, spre a’l vedea. Impiegaţii amintiţi in loc s’o expedieze îndată d lui N. Ţărcuş, din contra ţinură, telegrama in busunar pănă ‘la 17 Decembre, adică pănă după 10 zile de la presentarea eî. In acest d- Ioan Ţercuş încetă din viată la 12 Decembre, iar fratele său şi familia nu fură insciinţaţi de căt prin un om expres trimes din Galaţi. Corpul avocaţilor din jud. Botoşani si-a format astfel consiliul de disciplină : Decan, d-nul Alexandru Ena-covicî, iar membrii d-nii A. Manea şi Damian Soroceanu. .„După cum spune «Luptătorul», urşii şi lupii lac mari stricăciuni prin comunele Soveja, Vizantia şi Răeoasa, din judeţul Putna. » Mişcarea populaţiei oraşului Craiova da la 13 pănă la 20 Decembre 1884: Născuţi 13 copii, adică 5 băeti ş 8 fete, dintre cari: 2 israeliţi. Morţi 15 indivizi, adică 4 bărbaţi, 3 fete şi 8 copii, dintre cari 2 israeliţi. * «Carpaţiî» din Craiova e informat că produsul balului dar de către comitetul )oamnelor, in sala teatrului Theo-dorini, in beneficiul fondului musiceî regimentului I de dorobanţia fost de 1868 lei, dm jarî scazendu-se ciieltue-lile in sumă de 622 lei 40 bani,-ară mas 1245 lei 60 bani. ------------------©----------:-------- PREOŢII DIN JUDEŢUL BACAU Pe cănd clerul întreg aşteaptă cu nerăbdare să vază ce vor face corpurile legiuitoare pentru îmbunătăţirea posiţiuniî preoţilor, P. S. Episcopul de Roman a trimis spre publicare, prin adresa No. 785 un raport al protoie-reului de Bacău despre starea clerului din acel udeţ. Raportul s'a şi tipărit in jurnalul oficial al Sinodu ui. Cetim intr’ănsul următoarele : nu te-am luat pentru nenorocirea ta. Ce-ai fi devenit ? Te-ar fi dus de sigur la ospiciu ; cei ce te-au crescut nu sunt mama şi tatăl teii. Mama ta, după cum o numeşti, a fost bună cu tine şi o iubeşti, eşti mâhnit că ai părăsit’o, foarte bine; dar găndeşte-te că nu te-ar fi putut ţine a-casâ in contra voinţei bărbatului său acest bărbat, din parte-’i, să nu crezi că este aşa de rău după cum crezi.. N’are cu ce trăi; este mutilat ; numai poate munci, şi s’a gândit că nu se cade să moară el de foame ca să te nutrească pe tine. înţelege acum, copilul meu, că viaţa adesea este o luptă in care omul nu prea face tot ce vrea. Negreşit aceste cuvinte erau foarte înţelepte sau cel puţin eşite din espe-rienţă. Dar era un fapt care, in acest moment, striga mai tare de căt toate cuvintele, — despărţirea ! Nu era să maî văz pe aceea care mă crescuse, care mă măngăiase, pe care o iubeam,—pe mama mea in fine. Şi această cugetare mă strângea de găt, me năbuşea. Cu toate acestea mergeam lăngă Vitalis, căutând să ’mi repet ceea ce ’mi spusese. Fără indoială, totul era adevărat: Barberin nu era tatăl meu, şi nu era nici un motiv care să’l silească a suferi foamea pentru mine; bine-voise să mă ia de pe drum şi să me crească; daca acum mă gonea, causa era că nu maî putea să mă ţie. Gândindu-mă la el, nu trebuia să ’mi aduc aminte numai de ziua in care mă aflam acum, dar de ani petrecuţi in casa lui. — Găndeşte-te la cele ce ţi-amspus, micule, repeta din cănd in cănd Vita-lis, nu vei fi nenorocit cu mine. După ce am coborât o pantă destul de repede ajunsesem pe o câmpie mare, care se întindea lină şi monotonă cât ţinea vederea; nici o casă, nici un arbor;-un platou acoperit cu ierburi roşii, cu alte plante maî răsărite, colo şi colo, care erau încovoiate de vent. — Vezi bine, ’mi zise Vitalis, intin-zendu-şî mâna spre câmpie, că nu vei putea să fugi; vei fi indată prins de Capi şi Zerbino. * Să fug I Nici nu mă maî gândeam. Unde era să me duc ? la cine ? In cele din urmă, acest bătrân inalt cu barba albă, nu era poate aşa de teribil după cum crezusem la inceput; şi daca era stăpânul meu, poate că n’a-vea să fie un stăpân neîmblânzit. Multă vreme merserăm prin mijlocul unor triste singurătăţi, şi nevăzănd de jur împrejurul nostru, atăt de departe căt se întindea vederea, de căt căte-va coline rotunde cu văriurile sterile. Eu ’mi făcusem cu totul altă ideie despre călătorii, şi cănd une-orî, in visurile mele copilăreşti, ’mi părăsisem satul, făceam aceasta ca să mă pre-umblu prin ţări frumoase care nu semănau intru nimic cu acelea pe care mi le arăta realitatea. * Pentru prima oară făceam acum asemenea drum d’o dată, şi fără să mă odihnesc ’ Stăpânul meu înainta cu un pas mare şi regulat, ţinănd pe Joli-Coeur-'pe umăr sau pe sac, şi, in jurul lui câinii mergeau fără să se despartă mult unii de alţii. Din timp iu timp Vitalis le spunea un cuvăut de prietenie, cănd in franţuzeşte, cănd intr’o limbă pe care n’o cunoşteam. Nici el, nici eî nu păreau osteniţi. Dar nu tot aşa eram eu; eram aproape sfârşit. Oboseala fisică a-dăogăndu-se la turburarea morală,’mî slăise toate puterile. Tărâm picioarele şi abia ’mi puteam urma stăpânul; cu toate acestea, nu indrăsneam sâ’l zic să mă mai odihnesc. —* Cişmele te ostenesc, ’mi zise; la Ussel o sâ’ţî cumpăr pantofi. Aceste vorbe ’mî deteră curaj. In adevăr, pantofii erau ceia ce dorisem eu mai mult; fiul primarului si fiul hagiului aveau pantofi, aşa că Duminica, cănd veneau la liturghie, alunecau pe lespezile sonore, pe cari noi ăştia ţăranii, cu cişmele noastre, făceam un sgomot asurzitor. — Este departe Ussel? — Iată o întrebare eşită din inimă, zise Vitalis rîzănd ; ai mare dorinţă de pantofi, copilul meu ? Ei bine, ’ţi promit să’ţî cumpăr, şi incă cu cuie gamene pe talpă ; şi ’ţi mai promit incă quiloţi de cat fea, o vestă şi o pălărie, Aceste lucruri ’ţi vor şterge lacrămile, sper, şi ’ţi vor da putere in picioare ca să faci cele şase leghe ce ne-aiă mai rămas. Pantofi cu ţinte galbene ! fusei încântat. Era ceva minunat pentru mine aceşti pantofi, dar cănd auzii şi de ţinte galbene, uitai cu desăvârşire întristarea. De sigur, stăpânul meu nu era răd. Oare un om rău ar fi observat că cişmele mă oboseau? Pantofi! Pantofi cu ţinte ! quiloţi de catifea I o vestă şi o pălărie ! Ah! dece mama Barberin nu ar fi putut vedea? căt de mulţumită ar fi fost, căt de mândră ar fi fost de mine I Ce nenorocire că Ussel era aşa departe incă ! Cu toţi pantofii şi cele-l’alte obiecte, care erau la capătul ceior şase leghe ce ne mai rămăsese de mers, tot mi se păru că nu void putea mer^e aşa departe. Din fericire, timpul ’mi veni in ajutor. Cerul, care de la plecarea noastră fusese albastru, se umplu puţin de nori cenuşii, şi indată incepu să cază o ploaie fină care nu mai incetă. Cu cojocul lui, Vitalis era destul de bine apărat, şi putea s’adăpostească pe Joli-Coeur care, la prima picătură de ploaie, intrase repede in ascunzătoarea ei. Dar câinii şi cu mine, ne avănd nimic cu ce să ne învelim, fusesem repede muiaţi pănă la piele ; şi incă bieţii căini puteau să se scuture din timp in timp, pe cănd acest mijloc natural ne fiindu’mî dat şi mie, trebuia să merg sub o greutate care mă sdrobea şi mă ingheţa. — Iei tu guturai repede ? mă întrebă stăpânul meu. — Nu ştiu ; nu’mi aduc aminte să fi avut vr’o-dată guturaid. — Bine; de sigur e ceva bun in tine. Dar nu vreau să te expuiti fără vr’un resultat; nu vom merge astă-zi mai departe. Iată un sat colo aproape, vom dormi in el. ’ Dar in acel sat nu era nici o cârciumă, şi nimeni nu voi să primească un fel de cerşetor care ducea după el un copil, şi trei căini, plini de noroib cu toţii. — Nu se doarme la noi, ni se răspundea pretutindeni. Şi ni se închidea uşa in nas. Ne duceam de la o casă la alta, iără să se deschidă vre-una. Trebuia oare să facem incă, fără odihnă, cele patru leghe care ne mai despărţeau de Ussel ? Noaptea sosea, ploaia ne ingheţa, şi căt penfru mine ’mi simţeam picioarele ţepene ca nişte drugi de lemn. 1 l ! unde era acum casa mamei Barberin 1 In fine, un ţăran, maî milos de căt cei alţi, bine-voi să ne deschidă poarta la un coşar ; dar, inainte d’a ne lăsa să intrăm, ne impuse condiţiunea să nu avem lumină. — Dă’mi chibriturile,"zise el lui Vitalis, ’ţi le voiu da măine, cănd vei pleca. Cel puţin aveam un acoperământ sub care să ne adăpostim şi ploaia nu ne mai căndea pe spate! (Va urma)- www.digibuc.ro ROMANŢA LIBER/ «Din 164preoţîce are judeţul Bacău, pot spune cu siguranţă că mai mult de jumătate nu calcă pe calea indicată de canoanele bisericeşti: unii sunt beţivi, alţi bătăuşi, alţii împilători aî eelor slabi, alţii necinstiţi in afacerile_ lor cetăţeneşti, alţii sub povara anor imoralităţi, in fine nişte uneLe primejdi-oese moralităţii poporului " f Nu ne îndoim că infenţiunea P. S. Episcopului de Roma/i cănd a regulat să se publice acest raport, a fost acea e a recomanda Chestiunea preoţilor de mir opiniunV publice şi corpurilor legiuitoare, c|ku in adevăr sărăcia multe viţie aduce; dar :u toate acestea mijlocul ni sv pare cam ciudat. «Ortodoxul» ---4------------O---------------- oo^irisria a. T Sub titlul „Paragraful milelor" ziarul „Naţiunea" in No. 728 din 20 Decembre 1884, arată că are informaţiunî positive cum că in lista văduvelor, ce se împărtăşesc din acest paragraf, figurează o mulţime de nume fictive, fie-care cu sume respectabile, in numele cărora primesc pensiuni de căte 200—300 lei pe lună unii din funcţionarii ministerului. Faţă cu aceste grave acusaţiunl, ministerul se grăbeşte a aduce la cunoscinţa publică, că listele de ajutoare mensuale sunt controlate, in Capitală mai in fie-care an, de cf're comisiunî ad hoc, cari se încredinţează atăt de identitatea persoanelor căt şi de po-siţiunea lo Anul acesta chiar, listele au fost înaintate primăriei Capitalei, care le a cercetat prin delegaţii săi, notabilii suburbielor. Aceste li -;e ,se ţin la disposiţiunea ort-cul doresce să le studieze şi să le controleze; intr’ensele se p6te vedea adresa fie-căreî per-sdne care primesce ajutor. I Se adaogă incă că plăţile_bonurilor se fac direct către persănele inscrise şi numai in caşuri excepţionale de boală se fac prin procurator'' Ast-fel stând lucrurile, ministerul nu poate vîdea n cele scrise de ziarul „Naţiunea" de căt resultatul unei eronate informaţiunî. „Monit. oflc.“ _ X- JE I . (Către dd. comersattţi, industriaşi ji inveţătorî primari) Domnilor, Sunt decis să înfiinţez o şcoală de meseni şi o şcoală reală profesională de meserii in localurile ce am clădit in calea Moşilor Nr. 138 şi strada Vântului, in asociaţie cu oameni de sciiţă. Pentru acest scop vom scoate acţil in garanţia asociaţilor pentru zece doezeci de ani, cerând de la guvern ca să ne vină in a; itor dăndu-ne nouă asociaţilor, spre incurajare, elevi din şcoala de la Pantelimon spre a le da noi studiul şi existenţa, cu Diata ho-tărită de bugetul acestui institut, — şi eii Sunt decis ca această proprietate să o las in folosul acestei şcoale după moartea mea. De acea vă rog con-sultaţi-vă asupra apelului ce'vă fac şi dacă credeţi că ideea mea vă convine eu sunt gata să pun la disposiţia d-voasţră o sală de consultaţie pentru un timp de două trei luni de zile, unde vom putea chibzui asupra realizării scopului meu, asupra înfiinţării de şcoale de croitorie şi hăinărie, tinichige-rie, sticlărie-geamuri etc. Primiţi, etc. (Semnat) Palada. V A.RIH1T AŢI la masa unui Chinez. — Un comersant german, aflăndu-se in Shanghai pentru afaceri de comerţ, a fost invitat la masă de către un fruntaş chinez, pe timpul isbucninl ostilităţilor franco-chineze. Intr’o foae germană, comersantul descrie bucatele, ce s’au adus pe masă şi spune ce gust aveau. El zice: Am găsit masa încărcată cu 22 castroane cu dessert şi luminată de zece lămpi mari multicolore. Servitori! aduceaţi bucatele pe rând şi le presentau ăntăiu celor maî in vârstă şi mal cu vază dintre invitaţi. S’a adus: ij po*-rumbcî cu ciuperci şi cu bucăţele de bambus frage» un gust del'cios. 2) Untură de porc învelită in aluat prăjit, un fel de gogoşi — m'Iluna^- 3) Cuibur“ de răndunicî chineze cu felii de şuncă şi de bambus — se lipea de cerul gureî.... Apoi a urmat o pausâ, luănd fie-care in gură ciubucul de nerghelea. Dupâ douâ minute urmară alte bucate. 4) Ficat de porc prăjit in unt de ricină — groaznic lucru! 5) O mâncare japoneză: scoic! cu peşte impuţit şi jumărl de porc — grotjs! 6) Cozi de aracatiţă cu ferii de bambus şi de şuncă, fripte in unt de ricină — lucru înfiorător! ^ul, porumbe! şi şuncă, turnat d’asupra tor albuş de ou — foarte gustos. 8> Broască ţestoasă cu ouăle el, in unt de ricină — un gust nesuferit. 9) Ouâ clocite (ce se ţin o luna de zile in sare şi douâ in pământ u-me.d) se putea deosebi destul de bine, că Puii nu rtaf aveau mult ca să apară la lumina zilei. Gustul aceste! mâncări nu’l pot .rane ^ pentru că n’am gustat’o. Aveam des-ru ’f» °?aî urmat §i alte bucate, apoi fructe ae tot soiul, bune şi rele. De gustibus non «î f*?Putandum. La masă se bea ceaid,slab oara4 zacllar 1 Samion, un vin din orez, tură Ş1 c!aiul se bea cald si este o bă- mra îngrozitoare. 8-vnna ^ea Metropolieî Cai-tagineî. — vîSiSVLe0“ al xm> actualul Papa |^p, > *2 d‘scursul sâu ţinut in şedinţa -• a d io ^acdiualilor de la lONoembriea. mitro%,; n ,ca.este decis să reînfiinţeze r'a a, nra fartagineî din Africa, pentru care se face iSjmlc,ca PaPâlă- in care, in detaliu genei car*» s-au1 ceieb.rer mitropolii a Carta-martirî si reluC6^11111*.* Prin săngelo multor existat acolo. ci?Lp.4ri,nţî bisericesc! cb au Evodiu şi al ti Enrsrt,dllan CiPrian. Aureliu, mitropo,n al acestrf‘ca arată ln urmă că reînfiinţează s’a numită \te rnitroP°lir ce se fj Algeriei, cardinalu &iepi?copul fra“c<;z lăsat toată libertatea d’a Vf'16!cărula 1 s a 83 3 mitropolitan in una H? Jldica scahnul arată asupr restufe T ce tăţr Eartagena. -„Revf Teol®^,lebrei: ce' DIATA CÂINELUI (Traducere din turcesce) Un om avea o dată un căine foarte bun care ziua văna şi noaptea păzea casa; nici o dată nu se deslipea do stăpânul lui care tocmai din pricina asta ’l iubea foarte mult şi ţinea la el maî mult ca la orl-ce in lume. Ba chiar un poet ’I făcu câinelui ăstuia versurile următoare’: «Câinele nu pretinde din toate bunurile lumeşti de căt numai un os. «Şi tot ce este in lume nu ein stare să umple ochii unul singur om adică să’l mulţumească. «Bate pe un căine, şi el n’are să se despartă de tine din pricina asta; încetează de a mal facer bine unul om, şi număr de căt are să te părăsească». Intr’o zi câinele muri. Stâpănu-seu se văeta necontenit. Cu toate astea ’l ingropă foarte cum se cade in grădina luî ’şi seara'îpofti la’masă pe maî mulţi prietini ‘şi le povesti foarte multe des pre câine. A’ doua zi, nişte oameni pizmaşi se duseră la cadiu şi ’l spuseră că omu acela ingropase pe câinele lui cu toată ceremonia funebră cuvenită unul turc. Cadiul se sunâră foarte şi numai de căt trimise căţî-va sergenţi se ridice pe vinovat şi să i-1 aducă, îndată c ’l văzu incepu'să’l certe şi-l întrebă dacă nu cum-va era .vre-unu din necredincioşii aceia cari se inchină la ăinî, de vreme ce el făcuse mai multe cinste câinelui luî de căt se făcuse câinelui luî Esdras. Stăpânul câinuluî ’l răspunse: —Ar trebui multă vreme ca să’tî povestesc istoria câinelui meu ; dar tot ce’ţl pot spune acum, mărite cadiu, este că câinele meu înainte d’a muri a făcut o diată, şi intre altele, ’ţî-a lăsat o moştenire de două sute de asprii pe cari ţi-î aduc din partea luî. Cădii auzind de bani, se întoarse ciffre cergenţl şi le zise : — Vedeţi cum sunt de pizmuiţi unii oameni şi căte rele s’au vorbit de omu ăsta. Pe urmă, adresăndu-se stăpânului câinelui, ’i zise Pentru că n’aî tăcut rugăciuni pentru sufletul răposatului,sunt de idee să le facem amândoi». -c- LIMB ERANCESA D. Georges Petilleau, de la ziarul «Fran-?ais*> a trimis acestei fol un articol intitu-1: i uuperlativomanie, in care arată că En-glejil ştiu destu.de bine limba franceză, spre a putea releva, intr’un mod picant şi just nepotr: urile limbef, puse la modă de literatura actuală. D. Petilleau şefie : Ua ziarist englez, un ou, de mult simţ &i spirit, îttiî zicea intr’o zi * Limba d-v. devine din ce in ce maf netraductibilă Aşa! respunseî eu, mâ fac! să încremenesc : (vous me stupefiez!) şi de ce zici aceasta? — Pentru că d-v. francejil aveţi patima de a exagera termenii in căt nu poi fi traduşi intro limbă sobră. «.sa. de exemplu, adineaori in ziseşi: „Mâ faci să încremenesc!“... Mi se pare că şi verbul a se mira ar ost Prea rtar® ca a surprinde ar fi font destul. — Zâu aşa ; aî dreptate... — D-v. nici nu luaţi seama, că la orî-ce împrejurare faceţî o cheltuială exagerată de superlative. Cănd vorbeşte de un lucru mare sau„ de un ’ucru de nimic, francezul zice : „Ne mai pomenit, ne mal auzit; infiorător? piramidal !“ 1 Daca scrieţi unei amice spre a vă scuza că nu î puteţi primi invitarea, vă exprimaţi cam ăşa: «Prea frumoasa mea; sunt desperat de a n nevoit să’ţf refuz graţioasa dumitale os-pitantate. q afacere de cea mai inaltă importanţă. . Cănd ve dor dinţii ziceţi: „Am o odontal-gie îngrozitoare." Căii», aunteţî indispuşî : «O migrenă atroce me face să inebunesc... O nevralgie teribilă mi face să sufer martirul-" Cănd faceţî o dare de seamă asupra uneî piese, scrieţi: „Decorurile acestei feerii sunt miraculoase ; femeile sunt nişte idealuri; interpretarea este prodigios de satisfăcătăre". voiţi să faceţî un compliment uneî dame, ®î ziceţi.- „Ce delicioasă toaletă aveţi!" C id un orator a avut succes în Cameră, admiratorii săi scriu : „A fost de o vervă orbitoare; discursul său a fost fulgerător; locul de artificii... al raţionamentelor sale a entusiasmat chiar şi pe contradictorii săi. Sapristi! zisei eu către Englezul meu, ridicoT ?’ n°* Ca^4 s4 vd părem grozav de — Nu tocmai grozav, dar niţel. Voiu profita de această lecţie. — zisei eu gata să plec — miile remerciements. Dar Englezul strigă in urma mea : «Je vous en rends neuf cent quatre-vingt-dix-neuf". BULETJf BIBLIOGRAFIC Academia română ne impărtăşeşce partea II din volumul IV al Documentelor privitoare la Istoria Românilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. Acest volum forte de 700 pagine 40, cuprinde o mulţime de documente din archivele Veneţiei, asupra evenimentelor din Moldova şi Muntenia, din anii 1576 şi 1650. In acest volum avem şi un portret al lui Va-silie-Vodă-Lupul, cu inscripţia Illustrissi-mus atq. Celsissimus Princeps ac Domi-nus, Dominus Basilius D. G. Terrarum Moldaviae Princeps, etc., şi cu sub-scri-erea sa. In acelaşi timp primim şi tomul al treilea din Fragmente zur geschichte der Rumănen, lucrate tot de Eudoxius Frei-herr von Hurmuzaki, un volum in 8 de 574 pagine, scris nemţeşte după documente, pentru a răspândi in lumea germană cunoscinţa despre trecutul Românilor. -X- Avem din naintea noastră Raportul general anual asupra. invfyămSntulul, pre-sintat d-lul Ministru de instrucţiune publică şi culte, de d. Spiru Haret, inspec; torul general al şcoalelor. Acest raport, ce acoperă 164 de pagine in 8, mărunt tipărite, are o însemnătate mare, căci ne oglindeşte starea şcoalelor noastre in anul 1884. Lucrarea merită a fi citită de toţi amicii învăţământului. Noi ne luăm datoria de a o studia şi a ne exprima pe larg părerile in aceste coloane. Şcoala de la Cocargeana Comitetul construcţiuniî noului local de şcoală din "omuna Cocargeana, plasa Bor-cea, judeţul Ialomiţa, ne trimite următoarea listă ce poartă No. 3 : Aleeu Popescu din Ploeştî 10. lei Mihiiiu Diraa din Cocargea 5 » Nicolae Petrică (văcaru) din Cocar. 6 » Ghic ghe I. Spârcaciu din Cocar. 2 » Enache Stan din Cocargea 3 » Petru Trăstianu din Cocargea 5 » Tănase Ian cu din Cocargea 2 » Costea Culea din Feteşti 1 » Petre Stoian din Cocargea 20 » Ion Panait » » 5 » Iancu Mihale » » 5 » Adam Stroie » » 2 » Vintilă Ion » » ă, 6 » D. Sim. Catrinescu » » 20 » Ion Râjnoveanu » » 6 » Iancu Herşu » » 2 » Maa'dalina G. Spiridon » 3 » I. Zaharia Mocanu » » 4 » Iancu Gg. Topor » » 5 » N. Dobre Cârmiş » » 5 » Ghiţă Chirea » » 6 » Aron Mănoiu » » 2 » ’loisi Drăgulinescu » » 10 » Florea Petre » » 10 » Tănase Sterea » » 10 » Casa com. Cocargeaua din cap. III art. 34 budg. 84 Cocargeua 721. 50 Iorgu N. Vasiliu » » 40 » Preotu Spirea » » 10 » Total . . 926.50 b. Preşed. comit. (J. St. Muşica. Membrii: Radu şi R Gerea, Petre Dobre. -----------------0------------------ Serviciul telegrafic al „Rom.Lib." 9 Ianuarie 1885,-9 ore dimineaţa Paris, 8 Ianuare. D-na Clovis Hugues a fost achitată azi de Curtea de juraţi din Sena. Paris, 8 Ianuarie. 8® depeşează din Londra la «Journal des pebats" că miniştrii englezi au discutat ieri m f-onsiiiu cesiiunea egipteană. Ideea de a urma o politică maî energică pare că va fi primită. . . , _ ... Londra, 8 Ianuarie. Lordul Granville s’a dus azi să visiteze pe Regina la Osborne. , Berlin, 8 Ianuare. Reichstag. — In cursul discuţiuniî asupra creşterei emigraţiuniî germane prinţul Bis-jnarck zice că prosperitatea creată prin noul tarif vamal şi grelele imposite ce apasă =su pra comunelor sunt adevâi aţele causeale acestei emigrări, şi că pentru a indrepta râul trebuie a se găndi la imbunătâţirea stării micilor proDnetari mărind impositele vamale asupra grăurilor- _ , „ , Londra 8 Ianuare. O depeşă adresată din Berlin la „Daily-News" declară ca neîntemeiate informatiu-mle după cari un monarch va fi pus in 'capul Statului liber al Congolai. P _ , Msdrid. 8 Ianuare. Regele Alfonse va părăsi Madrid măi e pentru a se duce in Andalusia ca să visiteze locurile ce au suferit cutremurul de p; -irânt. (Havas). licitaţiui^i MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală a judeţului Argeş In ziua de 7 Iapuarie 1885, ora I după a- îazi, urmând a se vinde prin licitaţie publică in piaţa oraşului Pitesc!, averea sechestrată conform lege! de urmărire a locuitorilor arendaşi ai moşiei Dobrescî pentru neplată din arendă pe 1884, adică: ' 500 vedre ţuică sau 644 litri după proba ce se va vedea la licltaţiune, 8 boi de jug, v7acJ cu lapte, 19 porcî mari puşi la ingră-şătura, 1 iapa şi un cârlan; Averea se va preda la comuna Dobrescî, după ce maî ăntâiu se va aproba vânzarea definitivă, şi se va depune preţul la casierie. MINISTERUL DE RESBEL ..P,enEu,a,-)rovisionarea uneî cantităţi de la 15 la 29 kilograme talpă necasară armatei, se publică spre cunoşcinţa tutulor d-lor cari posedă asemenea talpă tăbăcită in ţâra că. pănă la 1 Ianuarie 1885, să adreseze ofertele d-lor la minister, însoţite de modelele din talpa ce oferă a preda. Doritorii pot ofe-ta pentru cantitatea in-treagă sau pentru parte dintr’ ânsa. r T Tdbăcăria militară din comuna Bucovâţ, Judeţul Dolj, având necesitate de furnitura următoare : d® vacă, 5,600 peî de bou grele, 50,000 kilograme colţanî, 2 milioane ki.ogra-,me coajă de stejar şi 6,000 kilograme u Miră de pesce; Ministerul publică pentru cunoscinţa tutu-lor d-lor cari posedă asemenea lurnituri ca, pană la I Martie 1885. să adreseze ofertele d; or la minister, direcţia tăbăcărieî, la ser-viciele intendenţei corpurilor 3 şi 4 de armată din Galaţi şi Iaşi şi la intendenţa de-positelor din Bucurescî. Doritorii pot oferta pentru cantitatea Întreagă a Me-căruia din speciele notate sau pentru parte dintr’ ensele precum şi pentru întreagă furnitura publicată Corpul 11 de armată, Bucureşti. In ziua de 10 Februarie 1885, orele 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică in Bu- curoscî, in cancelaria corpului II de armată, str Fontăneî No 6, pentru darea in antre-prisâ a lemnelor necesare trupei ir şi servi-cielor ce aparţin acestui corp, staţionate in Bucurescî, pe" timpul de la 1 Aprilie 1885 până la 31 Martie inclusiv 1886 Cantitatea de lemne' este aproximativ 3 milioane kilograme. Regimentul 5 artilerie. Comisia de administraţie a acestui regiment va ţine licitaţie in casarma artileriei, in oraşul Târgovişte, in ziua do 8 Ianunrie 1885, orele 10 dimineaţa, pentru vinderea efectelor scoase afară din serviciu, şi anume: 138 mantale, 138 tunici, 410 perechi pantaloni seri, 236 bluze de pănză, 40 capele, 91 chiupuri. 38 perechi galoane aur, 75 galoane lănă, 36 cabane ordonanţe, 19 tunici ordonanţe, 16 perechi pantaloni ordonanţe, 10 bluze de ordonanţe, 11 şepci, 75 cortişoare, 4 corturi de oflcerî inferiori, 66 cordoane revolver, 40 geamantane, 106 pături de cai, 276 capestre 2 bice, 8 saci călăreţi,r30,'sub-jugur pânză, 119 pături individuale, 116 saltele, 72 perine, 238 feţe de perină, 125 cear-şafur, 12 pături de infirmerie, 16 saltele de infirmerie, 20 dosuri de sul; 18 feţe de sul, 20 cerşeafurî, 20 halate de iarnă, 5 halate de vară, ? perechi pantaloni postav, 17 perechi papuci toval, 28 perechi ciorapi iarnă, 20 perechi ciorapi vară, 20 cămăşi, 20 perechi is-mene, 30 scufe, 7 şervete, 6 cane de metal, 4 pahare de tinichea, 10 castroane metal, 4 talere cositor, 20 linguri, 20 furculiţe, 20 cuţite, o oală de noapte, 2 şorţuri infirmerie şi 1 doniţă. -O ULTIME ŞTIRI D. procuror Al. Culoglu e însărcinat a ţinea locul de prim-procuror pănă ce se va lua o decisiune asupra dimisiu-neî d-luî Manolescu. Juriul universitar din Bucureşti a condamnat pe cel patru profesori de la seminarul din Buzău, daţi in judecată in urma raportului d-luî inspector general, Sp. Haret. Ieri seara, d. Sp Haret a plecat la Galaţi spre a face anchetă asupra faptelor unui prefesor, reu raportat de directorul şcoalel. Comisiunea de anchetă asupra tulburărilor de la facultatea de medicină nu s’a putut întruni pănă acum. Se pare că lucrările sale vor fi amânate pănă după vacanţe, cănd profesorii şi studenţii fiind in Bucureşti, se vor putea culege toate lămuririle trebuincioase. BIBLIOG-RAFIE In editura librărieiHaimann, Bucureşti, au apărut: Calendar de cabinet pe 1885 (calendar ne perete noii, foarte el gant). Un mic tabloîi artistic lucrat in culori, cartonat, lei 2. Aadevârată podoabă pentru orî-ce casă. Calendarul lume! elegante pe anul 1885 (anul al şaselea), format mic de buzunar, tipărit cu mare îngrijire pe hârtie supra-fină, 4dbani; un mic număr de exemplare, ediţie de lux, cu cartonagiu lucrat in culori, 75 bani. Din Moldova, descrieri şi schiţe de W. de Kotzebue, traducere din limba germană. Un frumos volum, ediţia 2-a, leî 2 ac flasi, in legătură de lux, lei 3. Poeslile complete de Carol Pcrob. Poeslî, Iadeş, de Al. A. Macedonshi, flecare formând un volum frumos legat, preţul lei 6. F Nona bibliotecă ilustrată pentru copii (co-lecliunea Haimann): Flautul Magic, basm. cu 6 gravuri fine in culori, cartonat frumos, lei 1,50. Guliver in ţara Uriaşilor, basm, cuţ6 gravuri fine in culori, cartonat frumos, lei 1.50. Âladin sau Lampa fermecată, basm, cu 6 gravuri fine in *ulorî, cartonat frumos, lei 1,50 Basme vestite, un volum in 4° conţinând basmele de mal sus împreunate, ilustrat cu 19 gravuri fine in culori, legat frumos, lei!» Animale domestice, 9 gravuri lucrate in culori, text potrivit pentru copii, cartonat frumos, lei 2. (Alte volume sunt in preparaţiune). Literatura populară romănă de Dr Gaster, uu volum in 8 de 620 pagini, broşat, lei 5. A eşit de sub tipar şi» se află de vânzare in Bucurescî la liPrăriele Socek şi Graeve : Formularul şl explicaţinnea practică a Codicelnî Civile deMichailA. Besteley, prim-preşedinte al tribunaluluIOovurluiu, aretănd modul cum trebue să se urmeze in diferitele caşuri prevezute de codicele civile, şi cum să se alcătuească atăt actele judecătoresc!, căt şi cele sub semnătura privată. Această lucrare este de mare necesitate, pentru advocaţi, magistraţi, grefieri, primari, notari şi in genere pentru orî-ce cetăţean. Volumul I-iU preţul 5 lei. In editura tipo-iitografiei Dor. P. Cucu, Bucurescî, a apărut : Codul manierelor elegante pentru" junii de orî-c6 condiţiune Care conţine: Regulile bunel cuviinţe, ale frumoaselor purtări şi ale etichetei; arta de a se face cine-va plăcut in so cietate; scrisori de amor şi cereri in căsâtor* limbagiul florilor pentru amanţi; Felicu» ,-I pentru zilele onomastice; ghicitori, anecdote şi poesiî (pentru declamaţiunî in societăţi); cele mai plăcute jocuri de societate; jocuri de cărţi amu-sante; cele maî frumoase versuri şi toaste alese pentru petreceri, etc., etc., etc., intoc. mit de Adolpbe Steinberg -Preţul 2 lei şi 5q bani. ~ In curând vor apare 'următoa-file operl classice ale d-luî Th. A. Pasquides, foarte cunoscut in Rom inia şi pentru alte operl politice şi didactice . 1 O dramă originală in 5 acte : „Regiua Dorothei“.— 2 Descripţlunea terilor din O-riinte etc. 3. Poeslî de Credinţă şi d6 Patrie.—Preţul 3 franci. Se anunţă apropiata aparitiune a următoarei cărţi: Jnşirite Mărgărite (Cronici bucureştene) de Leon Gh. Nicoteanu.—Preţul voi. : 1 leu. In editura librăriei Fraţii loniţiu & ©c» a apărut a doua ediţiune : DOAMNA (CASEI (carte de bucate) £ Preţul unul exemplar este 3 lefi. H pe anul 188B in formă do portofoliu,in mărime de 8 pe 14 cai Autoris-t de direcţiunea generală a C. R. şi cuprinde următoarele materii: i) Harta Căilor ferate din România. — 2) (& ’.endarul ortodo.x, catolic, evangelic şi me-braic.— 3) Serbătorile Direcţiunii şi e diiiri giărei vagoanelor. — 4) Dinastia generală.— 5) Autoriăţl şi instituţiunt de interes publnc din capitală, cu adresele lor. 6) Date statistice asupra Căilor ferate Romăr,e.( 7 Legjsa pentru exploaatrea căilor ferate ale Statului — 8) Regulamentul de exploatare. — 9) RegulLt-meotil lucrărilor noue. — 10) Regulamentul pentru transportul gratuit şi cu areţ reGtas al călâtorilor.—Ii) Regulamentul şcoalel speciale de mişcare —12) Disposiţiunî tarifarei— 13) Disposiţiunî obligatorie ale convenţiuaneî teehnice a Căilor ferate ale Uniuni Germane.—14) Itinerarul Căilor ferate dm mânia, cu arâtarea depărtărilor kilometrîoe, a preţului locurilor şi a joncţiunilor pe uscat şi pe ’apă. — 15) Tariful telegrafo-pcştal. ■— 16) Legoa timbrului in prescurtare.—47) Tabela monetară.—18) Tabola transformării muj. surilor vechi in metrice si vice-versa.—19) Tabela greutăţilor specifi’e ale corpurilor solîdie, Iiqu.de şi aeriforme.—20) Tabela Căilor ferm;© ale Uniunii Germane.—21) Foi albe pemte-ti notiţe, pe toate zilele anului —22) Foae aJfeâ pentru notat adrese,—23) Statul personaluliuî Căilor lerate Rom.—24) Diverse şi anunciuirî.- Preţul legat in pănză şi poleit 4 lei vg.il. „ » » peie „ „ 6 lei De vânzare^ la Tipografia St. Mihâlescn, Strada Covaci 14 ; Librăriile Fraţii Ioniţiifi. Strada Lipscani şi Şelari; Socec & Co. şi Librăria Centrală I. Rănişteanu, Calea toriel No. 28. Sala TheatruluT Dacia In tot timpul carnavalului va urma regalat de patru ori pe săptămână Baluri Mascate : Marţea, Joia, Sâmbăta şi Duminecă. Mustea reg. I de linie sub conducerea d-')ui Viest şi Lăutarii sub conducerea cunoscutului Pădureanu vor esecuta cele mal moi arii de dans şi de Salon.—Intrarea 2 lei, pentru d-niî ofiţeri 2 lei cu garderoba. IOAN MINCU Architect diplomat de guvernul francez, letv. reat al societăţii centrale de architecţi dlin Franţa, intorcendu-se din streinătate, c’a stabilit in Bucureşti, strada Academiei No. 4l. Dr. J. BRAUNSTEIN Medic, Hirurg şi Mamos 22 fostu medicii pr. in Viena in clinicele Doi B) ann (Boale de femei şi faceri) Herba (Syphilis şi b61e de piele) Coneu.ltaJiu.nl de la orele 3- 5 p. m. Strada Decebal, No. 20, (in dosulit Bârâţie%>■ NB. Boalele de găt, gură, nas şi urechi le tratează printr’o artă specială. HEMORRHOIDE SZi* Alinare immeiţiată şi vindecare rin E3 O 3 VE (3*. 30 A 3Ţj£ o 3F1 "ca Ph'ARMACIST, 225. Rue St-Martin, la PARIS. **"" MilîUi: in Bucureacila t’liarinaola J. A. CIUR A. (Strada Lifisoajiuj YÎN NEGRU de Oreviţa şi Goln-Drâncea Vechili de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri. —15 fr. vadra—ş> ALB DE DRAGAS1ANI din resolta anului 1881.—15 fr. vadra la PAU POPESCU & Comp. 18r Strada L.ipscanl 18 CASA DE S0ÎLIMB C. STER IU & Comu. No. 19 STRADA LIPSCANI. No. 19. CURSUL BUCUREŞTI î?e alun de S8 Decembre 1884., ora to. Onmp. V8mE. 5% împrumutul Comunal (conversiunea 8% imp. comunal (1883). 7fi rt. 5°/o Scrisuri Funciare Urbane . 78Vi 79. 5°/<. Sensuri Funciare Rurale , 80 81t 5°/o Renta Română perpetuă . 87 88 5°/o „ amortisabilă . . * 9îf, 94 6°/o Scrisuri Funciare Urbano 89 9® 6% Oblig, de Stat (conv. Rural)' 85 88 6°/. n » s Căii. Fer. Rom, — — 77. Scrisuri Funciare Urbane • 93 94 7./« „ „ Rurale. • 96 97 7% împrumutul Stern — 87. , Oppenherm. , — — Oblig. Casei Pensiun. (Nom. 300) — — Impr, cu prime oraşul Bucur. — — Acţiuni Credit Mobiliar . . . — , ConstrucţiunI .... — —, „ Wa,ţionale — — „ Dacia-România . . — — „ Banca Naţională . . • — Fiorinii Valuta Austriaca . . — . Mărci Germane — Bilete Francese — „ Eaglese — — Ruble Ruseşti — — Aur contra Argiut şi Bilete . 1520 156® NB. Cursul de mal sua este iu moneda de apr socotit după curaţii Bacului. Cupoane ae aquitâ fără scâzâmtat pentru Adresa telegrmtl »8TEBIU*. www.digibuc.ro â Nicnlescn & Comp. (ccafer) H .No. 10 Str Ddtnneî, No 10. Sa’onu specialii penru tunsâ, rasfi şi fnzatO, a! njattt din uou — 12 rasnrî îcî £5.—Asemenea şi un bogat asortiment de paifu torre ,rmă cn preţurile reduse.—Serviciul prompt rftimin f nstautîn, (cofet'rl) Piaţa Sf. Anton, Nr. 10. I. Gologan, recovna • dămd magasiuulu nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea Victoriei No. 80 căt şi cel din Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depou de caşcaval şi brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi de la D-nil comercianţi, se găseşte şi o adevărată ţuică-bătrână” cu preţuri convenabile. " ouniţin Fraţii, (librar*) Strada Linscanî Nr. 27 şi Strada Şelari Nr. 18. ordacho N lonocsn (restaurant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine _____________ |oan Pencovicî, (lipscani) Stra-■* da Lipscani Nr 24, Specialităţi de mătăsuri, lănurl, dantele, confecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălăril de diferite calităţi. Venzaro cu preţuri foarte reduse. H uşile Georgesen, FabricantO ţ de Paste, Uleiuri, Scobeală şl moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde ATELIERUL esccută elegant; TABLOURI GRAFICE PORTRETE, IPLOHlf, CUARTE, rLANUm, FACTCIU, etc in diferite cui ort. j irrrmrruTi -vn nrr rr mrmtnYfvyTrmTrp' .U"Li„T^ACSST STABILIMENT_ efectuează tot Vei ui cie lucrAri atingătoare de specialitatea sa ■-*;\“,rv..r:::’p " 5 ^ ... '"Kr - ' - ■ ;cv- X______________________________O • • precum : -• *-.vv. T'.: ".v.:: :::: • : *-'XXXXX.::U:.vXXX:.v.v X." * vCurţî'scimţiilcft, Ziare in orî-oe formate şi îA diferite iimLlţ Âfi'*c in diferite ciilor\i T: __Com^turL CartT de visitâ şrde ’ogodnâ, invitaţi; de cuivuniT şi decese. _ — . .* ... ..v,.::.Registre pentru toate spceiele de .«ervîc.T, y:::f J* Vrl”"7~ §§Bo^ur! Un^ diferiteculorifine,Tarife'şi"atiunţurT opmercjaU şi indtisUMale, ^ OrY-co Tel de imon mate alo tu tor a u tom tăi-1 o-’, ^ ii. XErrr.Ur:Bilete şi condici pentru pâduiY. câmp, mort eeoişe, etc. etc. , t.«j luuaumv ^ FABRICA DE se primesc K ORi C£ CO AîiDS IN | ACESTA SPKCIALITATE | 88 ofocturază | g prompţii fi eleganţii ■3KTtrnvr.r,m. Se primescu conoande de Liniatură, Stereotipie şi Galvanoplastica. irm;7r?mTiŢ •Xrz-^ ; ii ,v 1 î H i &ş i l X' I fe; i a1'. ;• os? î?|L* (fi V#v i mmmmamm MifiMiîiiiiisiVî a t# ;.= _ -.... ... _. ^ . ■v, •* .W ll W •; i: if ■tşe 4.- J AYIS Si-re ştiinţa Onoi "ubl.c, subsemnatul, frize, aduuiii cunoş tinţă că rad in perfe ţ e ii tal părul cum nu sepoatetaiatbine dupăflgsonom ifie-cărptdomn client, şi tot le odată fa şi a-bonamenteu reţurT foa uecon-venabile. Ud , ig„ - mu 60banT iar abonament-il & , >rte 12 numere 6 lei. Ast-fi ir cred că domnii clienţi va-plin satisfăcuţi, dracor, şipef* soanele care ’mfvi rea a mă visita, nt> >r avr,ji nimic de regretat. IOAN FLORESGU 2538 coafor Calea Victoriei No. SO ___vjs-a-vîs de F. Bruzezi DE VENZARE" Grădina din stradele Grauru No. 6 şi puţul cu apă rece No. 34. Doritorii d’a o cumpSra se vor adresa in Strada Rîureanu T[o-1 _ __ __ 1513 BOURLETE de bumbac pentru oprirea curentului la uşi şi ferestre, recomandă H.Hemchf Strada Ştirbey-Vodă3 f. TIEBUE PICTOR ŞI FOTOGRAF Bu.c«*-eştl, 7837 CaleaVietoriel Jl3,lingă Poliţie MEDALIE DE AUR ATELIER ROMĂN DE 17 «UITO^F Si HAINE Gaia 5, STRADAj^TIRBEI-VODA, 5 PALTOANE montaniac, ratin, lastic pentru Mrbaţî şi liăeţî. COSTUME SACCO Redingote, Jile Pantaloni din stofe groase şi veritabile numai pentru l>&r'ba£(. Cu preţuri mal cftlne t&Q cn._«iste_l| Staţiuni Bac. B°,1! r pi. Soe. P, Pl llarâţ. |°p). Foc§. K°pj B.-S. |°; Ba Ai. PI Sos. 1 *• Rost. Pl. Bac. R0so'g. Arătarea tren. Pui. I i». |Pcr». Staţiuni o.m 'O.m. Io.m p-sn Tifla p.m 4o.| O.o 6r 6., 6. 8o* 8.. 9, 9, 12o. 12., 12, nâp 10,: 11„ u„ 1, 1 2. 2. 6. 6, 6, ser, 6. 8o, &, 10, 10,. 11., 12. î, 3, 4,o a.m T-S. J-r(j’ r. p: Sos, E. Pl. Cra. |°pi. Stat. |osp,. Pi) Sos. 1 R. Pl. Titu R. D„, Nord. I5u(i' Sos. R. ţ I. Ploesd-Predeal PI- R. Pl. Căni pina Sin. j pi . Sos. Plec. ired. Sos a.m aan s4r. 19» 8.. 7ot 10,. 9m 8.J 11., 10.. A 12™ 11,. ft« 1260 11m 9*5 o.m a.m s6r. ,!. Predeal-Pliiesti Pred. R. Pl. Sos, Sin.B.PL Ciunpina FI R. S. p.m 6»J 7„ p m 5ao 6l 3 6i» 7, 8.J 8,o: 9u sdrJ sdr ulm 7,o 8.4 8, 9, 9, dim iritarea trei). Ful. Ae. Pors. o.m. o.m. 0 ut. ser. a.m. s6r. 7« u.. 3.3.S» 8gî ii.. 12oi 80* ii» 12,, 10so lsi 8eî llo. Îşi 817 12» 3,. 6., 12as Sas 5„ 2,. 6« 8» 2» 5sa 8*5 3*1 Ci. 10„, 4** 7,0 3.3.15 dim p.m a,m E. Bncuresrî-Ginrgin Buc. S Fii- fpi. comi I03i! 6inrg.|?sp, Sos. Arătarea trenurilor Ful. | PerE.i Miîi.| Pers. o.m. |o.pi. lo.m.Ju.m a.m 5,o 7u a.m ^Im, 7, 7, 7*. 8|: 8i. 9, 9, 9,r a.m p.m, ser 5io! 8 6si 8j, f , 7,,1 9, 7„ 9i. 8.S1 10, sdi.| p.m G. Tccnciu-Bcrlad Tec BSrl.Gos R. Pl. Sos. Rest. E. Giiirgin-PiKiirrSi' Staţiuni Smârda ] Giurg. pi. Sos. '6- R.PJ Com. ri Fii. r03pi. Bac. ffi- Arâturca trenurilor Fol. Fere-1 Mixt. Pers- j o.m. 0 m. | 0 111 0 m.1 pin a.m p.m p.m 2» 8 Brăila |°|j Barb. |°p,. Galaţi Rest a.m 2to 45l 5oa 5» 5, 6» a.m p.m 12*5 3n 3.i 4ot 4, 4a, J9i a.m 6*8 730 a.m n6p 11« 12*o n6p ial şi numai simpatic despre Ger-tnauiu, despre împăratul şi prinţul Bismark. , Roma, 7 Ianuarie r-,, .oficioase tac asupra expulsiunit Berlil)* afară de «Dritto,» ci nit .‘ntei>at in afacere. Organele oposiţ i, J c.ă Ninţul Bismariv a voit să ar tnf “a??ni n®mulţumirea sa şi a introbu filă '!ruPt jertfă.—Foea france: v f 'Italie», dă lut ^ancini consiliul, ca tivul poMc1lTalor6aUl Italier Să 06 regU Serviciul telegrafic al ,.Rom. Lib.“ 9 Ianuare 1885—3 ore seara. Cairo, 9 Ianuare. Cea mal mare parte din trupele care for-no iză corpul de espediţiune al generalului Wolscley a părăsit Korti sub conducerea colonelului Stewart. Aceste trupe s’au impărţit in două divisiunî: una trebue să rămăie la ( ikul ca să păzească drumul,- pe cănd cea-l’altă va urma drumul către Shendy. Roma, 9 Ianuare. Trupele menite să formeze garnisona din Assab vor coprinde un batalion de vânători, o companie de artilerie şi un pluton de geniu. Ele vor fi comandate de colonelul Sa-letta; efectivul lor nu va trece peste o mie de oameni, iar plecarea lor se va face probabil in cursul săptămănel viitoare (Havas) A se vedea ultime ştiri pe pagina lll-a Bucuresci, 29 Decembre Acum căte-va zile, vorbind despre partidele şi grupurile politice din ţară venerabilul nostru decan a scris şi subscris următoarele rSn-aurl, cari aii dat mult de gândit la cel ce citesc «Românul" : Nu creu de trebuinţă să vorbesc aci — zis-a bătrânul—de fracţiunea veche! partide naţionale-liberale care s’a deslipit de cea guvernamentală, câ.l dânsa n’a cerut răsturnarea guvernului, ci numai deplinirea, fără şovăire, a vechsfprograme. Noi am relevat indată mărturisirea limpede a d-lul C. A. Ro-setti, că s’a deslipit de d. Ion Bră-tianu, precum şi motivul invocat de dnia-sa, cum că d I. Brătianu şi partida sa sunt abătuţi de la vechia programă naţională-liberală. Nu e vorbă, această deslipire era mal de mult cunoscută publicului, dar 61 lipsia pecetea oficială a de-claraţiuniî d-luî C. A. Rosetti. Asupra acestui fapt nu mal poate fi acum pentru nimeni îndoială. îndoieli insS se mănţin asupra motivelor, cari atl determinat această deslipire. In privinţa aceasta, ierte-ni-se a spune, d. C. A. Rosetti nu este destul de limpede. Şi e ne-voe, ca şi acest lucru să fie pe deplin limpezit, atăt in interesul fracţiunii deslipite, căt şi in interesul opiuiup!’ publice. Venerabilul fruntaş al liberalismului, care a cerut tot-d’a-iina si-tuaţiunî lămurite şi provoacă zilnic pe partide ca să vorbească desluşit naţiunii despre tot ce interesează ţara, n’a crezut, in zilele trecute, de trebuinţă a vorbi despre fracţiunea deslipită şi despre motivele deslipiriî, ci s’a mărginit a vorbi numai despre grupul positi-vist, ale cărui idei atl fost clar expuse in Parlament de către oratorii sei. Acum insă credem că a sosit timpul cănd bătrânul stegar trebue să vorbească limpede şi hotărit despre întregul lucru. * ❖ * De-o-cam-dată şcim, că partida naţională liberală e despărţită in dog fracţiuni : una mică, fracţiunea rămasă credincioasă vecheî programe a partidei naţionale-liberale, in fruntea căreia se află d. C. A. Rosetti, iar ca organ de publicitate are pe „Românul"; alta foarte mare, care posedă acum guvernul ţgriî, dar care s’a abătut de la vechia programă a par-fidel naţionale-liberale, şi in fruntea căreia se află d. Ion Brătianu, iar ca organ de publicitate are pe „Voinţa naţională. Aceasta o seim acum cu siguranţă, in urma analizei şi declaraţiunil făcute de bătrânul organ, ce a re presintat atăta timp această partidă. Cea ce nu se şcie tot atăt de limpede şi de sigur este acum : care e vechia programă a partidei naţionale-liberale, căreia d. C. A Rosetti împreună cu alţii atl rămas credincioşi ? in ce această fracţiune, pe care o vom numi d’o-cam dată rosetistă, spre a o deosebi ce partida de la guvern şi de grupul liberal-inaintat «neformat incă*, in ce dînsa se deosibesce de cea guvernamentală, ? care este, pe de altă parte, noua programă a celora de cari s’ă deslipit bgtrăna şi valoroasa căpetenie ? Aceste întrebări interesează mult pe publicul doritor de a se hrăni cu idei şi a’şî hotărî linia de purtare după convingeri, dobîndite din expunerea limpede şi desbaterea luminătoare a ideilor de Stat. Ele interesează cu deosebire pe gene-raţiunile tinere, intrate in arena politică, cari, neputgnd găsi întreaga colecţiune a «Românului”, pentru a o citi şi extrage dintr’însa programa deplină a partidei naţionale-liberale, se află in mare nedomirire, cănd aude pe bgtrănul C. A. Rosetti vorbind de vechia programă. E mult simţ tă nevoia, ca stimatul nostru decan să reediteze, in corpul ziarului săb satl intr’un supliment, această vechiă programă, pentru ca cel ce n n cunosc să aibă prilejul de a o citi, de a o studia şi de a’şî hotărî cu şciinţă şi con-şciinţă linia lor de purtare, acum ş pe viitor. E un mare serviciu, pe care d. C. A. Rosetti l’ar face opiniuniî publice, argtănd acea programă căt mal pe larg şi fixând bine punctele de deosebire intre vechil şi nouiî naţionall-liberall. * * % Lumea de astă-zl e osten:,-ă de c-tichete şi de nume proprii, cari de multe-orî au sdruncinat credinţele şi aQ adus tulburări in convicţiuni. Căţl din cel ce citesc ziarele şi iail oare-care parte la viaţa politică, nu rgmăn in nedomirire cănd se întreabă : ce voiesc, ca idei de Stat, libe-raliî-conservatorl, ce imping iritaţiu-nea criticei, pănă a califica de «im-moral” şi de «smintit” pe capul partidei de la guvern ? ce voesc vechil naţionall-liberall, cari nu se amestecă cu cel de la «Romănia”, cari s’aU deslipit de Ion Brătianu, cari urgsc pe positi-viştî, cari nu se unesc nici cu resturile fracţiunii libere şi independente, nici cu d. Dim. Brătianu, nici cu d. Cogălniceanu ? ce vor fi voind ceî-l’alţî naţio-nalî-liberalî desbinaţî şi de d. C. A Rosetti şi de d Ion Brătianu ? Confusiuaea e aşa de mare, in căt cel mal mulţi dafl din umeri si nu şcitl in cotro s’apuce cu deplină şciinţă. Generaţiunea tîngră a crezut, că cu independenţa, cu proclamarea regatului, şi cu ultima revizuire a constituţiunil, vechia programă a partidei naţionale-liberale s’a îndeplinit j—că acum începe o eră nouă, unde e vorba de întărirea formelor politice dobgndite, prin rgspăndirea cultureî, prin reimputernicirea organelor de viaţă ale statului romăn, prin sporirea producţiunil naţionale?—că această nouă lucrare, grea şi anevoioasă, reclamă un alt plan, o altă programă. D. C. A. Rosetti, bgtrănul iubit şi stimat de această generaţiune, vine insă intr’o zi şi spune intregil suflări români, ci: că vechia programă nu e depli-nitâ incă ; că d. Ion Brătianu şovâeşce şi se abate de la ea ; că directorul «Românului” şi alţii s’aii deslipit, pentru aceste motive, de cel de la guvern. Cănd auzim acestea, suntem in drept, credem, a Întreba, in numele acestei generaţiunl tinere :—unde e vechia programă a partidei naţionale-liberale ? care e această programă ? ce nu s’a deplinit dintr’in-sa ? pentru ce d. C. A. Rosetti găseşce necesar a afirma aceasta ? Formulând întrebările de astă-zT, credem că venerabilul nostru decan nu va răbda, ca tinerimea să fie mult timp întunecată de atâtea ne-domiriri. CRONICA ZILEI Marţi, 25 Decembre, la orele io dimineaţa, MM. L L. Regele şi Regina ah asistat, in paraclisul sănteî Mitropolii, la sănta Liturgie a nasceiel Mântuitorului. Mercur!, 26 ale curentei, la orele 10 dimineaţa, M. S. Regele, insoţit de adjutantul de serviciu, a mers la biserica Sf. Silivestru unde a asistat la serviciul divin. Majestatea Sa a fost primit de către epitropiî bisericel, represintantul primăriei, d. general Radu Mihaih, prefectul poliţiei, şi întâmpinat de către P. S. S. archiereul Silivestru, care ’I a presintat la intrare in biserică evangelia şi crucea, dupâ tradiţionalul obiceih, şi care a ofi ciat sănta Liturgie. Cu ocasia sintelor serbători ale Crăciunului numeroase ajutoare in bani, lemne şi imbrăcăminte ab fost împărţite, din ordinul M M. L L. Regelui şi Reginei, pe la sâracii din Bucurescl, Iaşi şi Craiova. Asemenea s’a impărţit un mare numâr de imbrăcăminte pe la sate. La Palatul din Capitală distribuirea de imbrăcăminte s’a făcut in ajunul Crăciunului, chiar in presinţa Auguştilor noştri Suverani. Numârul săracilor ajutaţi se urcă la peste 3,000. Joi, 27 ale curentei, la orele 2 dupe amiazi, M. S. Regele a primit in audienţă pe d. căpitan de stat major Schnei-der, ataşat militar pe lăngă legaţiunea Austro-UDgariei, care a avut onoare a ’I remite anuarul armatei imperiale şi regale pe anul l88j, Consiliul comunal al Capitalei este convocat pe astă-seară, spre a termina cu cestiunile curente şi a putea in ura in anul viitor, cu lucrările la zi. Concursul pentru ocuparea catedrei de istologie şi anatomie descriptivă şi comparată a animalelor domestice, de la şcdla de veterinărie, se va face in ziua de 8 Ianuarie. Scumpetea aurului ingrijeşte serios piaţa noastră. Tendinţa de urcare se accen-tuiază din ce in ce. Societatea poiitechnică romană şi-a corn pus biuroul pentru anul viitor ast fel: d. C. Olănescu, preş.,—d-nil C. Popescu şi P. lene, vicc-prcş.,—d-nil Otulescu, Puş-cariu şi Sinesci secretari,—d. V. Boţea, casier. Direcţia Teatrelor a prelungit pănă la 15 Februarie 1885 termenul concursului pentru piesa originală cea mal bună. Colonia albanează din Bucureşti şl a constituit societatea pentru cultivarea lim-bel naţionale, votând statutele, alegând comitetul şi hotărând înfiinţarea unei tipografii. D-lul I. Şerbănescu, fost procuror de curte şi director al Domenielor, i s’a furat in ajunul Crăciunului din posunar un portofel cu 7ioo lei. Pungaşul nu e descoperit incă. Trei din tinerii noştri arţişti, deja cu renume şi anume d Mincu, architect, d. Mirea, pictor şi d. Georgescu, sculptor, deschid un atelier pentru formarea de lucrători decoratori. Amănunte in această privinţă am dat in unul din numerile noastre trecute. Isbîndă deplină intru acest scop ! De sărbători s’au graţiat de către M.S. Regele .75 co îdamnaţl de restul inchisoa-rel, iar la 17 li s’a scăzut durată pedepsii şi la 3 li s’a schimbat osânda pe viaţă in munci silnică pe timp mărginit. Intr’o notiţă despre procesul d iul N. Poienaru, achitat de juraţi d’o învinuire scandaloasă, confraţii de la «Voinţa Naţională* spun că d. Manliu, profesor la şcoala centrală de fete, a fost prim-jurat şi a citit veridictul de achitare. Ne pare râu, cănd citim o notiţă aşa de tendenţioasă tocmai intr’un organ a-tăt de serios, care trebue să şcie, că soarta designează pe primul-jurat şi că in căderea Iul este de a citi veridictul, dar care nu poate eci care e opiniunea individuală a fie-cârul jurat intr’un veridict, hotârit prin maioritate de voturi, intr’o cameră secretă şi cu vot secret. Prin decret regal d. C. Disescu, profesor de dreptul administrativ şi constituţional la facultatea juridică din Bucur rescî, e numit definitiv la catedra sa. S’a conferit crucea de cavaler al o rdi-nulul Coroana Bomâniei d-lul Ion Pe-trescu, căpitan m retragere. Medalia Serviciul credincios, clasa IÎ, s’a acordat d-lor G. Constantinescu şi G. Torcărescu, comisari de poliţie la JUm-nicu-Sărat. D. Gheorghe Glod, ţictual controlor, s’a numit in funcţiunea de sub-casier al casieriei generale a judeţului Tecuci, in locul d-lul Haralambie Teodorescu, numit casier general la Tutova. -------------------©-------------------- închiderea grăitelor austriace exportului nostru de vite Interpelarea dlul Schileru Desbaterile urmate in Cameră, in pr; vinţa relaţielor noastre comerciale cu Austro-Ungaria, la cari ah luat o parte in ■ semnată d-nil Cogălniceanu, Sturza şi primul-ministru, ah fost stîrnite de interpelarea deputatului col, III din Dolj, d. Dincă Schileru. Am împărtăşit cititorilor discursurile pronunţate de cel-Palţl oratori. împărtăşim astăzi şi cuvîntarea d lui Schileru, care a apărut mal tărzih in Monitor. D-lor deputaţi, ca fih al săteanului plugar de la ţară şi ca acela care mî-am ales ca cea mai frumoasă carieră, pentru mine, munca şi comerciul pe cari le cred că sunt mijloacele cele mal neraerite peDtru propăşirea unul om in societate, şi ca represintant direct al plugarilor şi comercianţilor de la ţară, ales din sinul lor in acest Parlament, unde de la 1879 am avut onoarea a face parte; ca ţâran care nu vine de ia studiele din străinătate, care vâ spune vorbe pompoase trase din sciinţe, ci ca acela care vine de la coarnele plugului şi de la afacerile comerciale, am avut euragiul ca in aceste momente să’mî desvolt interpelarea ce zilele trecute am avut onoarea a o anunţa onor. d. ministru de externe, in care cestiune voiu vorbi cu inima şi cu fapte petrecute, ca om practic in cestiune, nici de cum numai cu frase care ar putea nemulţumi pe unii sau pe alţii \ oiu căuta a vorbi adevhrul şi nimic de căt adevărul. De aceea cer indulgenţa şi binevoitoarea d-voastrâ atenţiune. D-lor, m’am crezut şi mă cred că sunt in posiţiune şi in drept a anunţa şi a desvolta această interpelaţiune relativă la comerciul nostru de vite ce facem cu Austro-Ungaria, al cărei gu- www.digibuc.ro ROMANI A LIBERA ■seaca vern ne-a inchis toate graniţele dea-iungul ţăreî de la Mehedinţi pănă la Iţcanî. D-lor,"^din mica mea^ copilărie'^pro-iesez munca şi comerciul, şi sunt năs cut aproape de graniţa Austro Ungară, cu care tot d’a-una am avut afaceri comerciale; cunosc dc aproape toate dificultăţile ce acest Stat vecin ni le-a făcut şi ni le face de la un timp încoace. De aceea avuse! onoare a vă cere ca să bine voiţi a’mi acorda atenţiunea şi indulgenţa d-voastre, pentru ca să pot desvolta mal pe larg şi- in deajuns conform suferinţelor şi dorinţelor acelor ce necontenit, de la deschiderea acestei onor. Camere, fac apel la mine după cum ve voiu dovedi mai pe urmă. D-lor, de aproape patru ani de zile vecina noastră Austrp-Ungaria ne face diferite şicane şi obstacole asupra comerciul ui nostru de vite mari şi mici dealungul ţereî. Causa care a făcut pe onor. guvern austro-ungir să ne facă şicanele şi ob stacolele nu este alt ceva de cât înfiinţarea la Steinbruch, la Buda Pesta, a unei acţii sălaşe, aşa se numesce o societate ungară, instalând ua număr foarte însemnat de sălaşe, in scopul de a face concurenţă celor-l-alte sălaşe particulare de acolo unde sunt mii de sălaşe infi nţate de particulari, cari pot conţine peste 120 000 rămători la hrană. Văzând această societate, formată prin acţiuni, că nu putea să meargă inainte, a fost nevoită prin d.ferite ir. j loa^e să străbată pe lăngă guvernul a-ustro-ungar, să'I-v.e in ajutor pe calea protecţionistă şi de a o lua sub patro-nagiul său, protejănd’o ca pe una din cele mal insemnate asociaţiunî austro-ungare, aşa in căt a putut să obţină toate avantagiole folositoare, in căt cea d’Antăiu a fost un fe’ de carantină pentru toţi rămători! cotnercianţdor străini cari ar veni pe acele pieţe cu vite din Serbia şi România. înainte de a trece această societate sub patronagiul gu vernulul austro-ungar, acţiunile eî căzuseră la 50 la suta, şi chiar in perspectivă de a fi şi mai mult reduse. După ce insă societatea a ajuns la o bună înţelegere cu guv-rnul său, care soie să’şî menajeze comerciul şi interesele in ţara lor, preţul acţiunilor s’au îndoit şi chiar au trecui, peste îndoială, şi, c-a să vedeţi d-voastră căt de lesne este a pro păşi comerciul in orî-ue tor-mă cănd guvernul săă d’inainte’î dă avantagiele cerute şi folositoare, aşa da r ’mi voiă permite să dau exacte lămuriri şi chiar cu cifre statistice din cari ve veţi putea lesne convinge din ce anume causă provine inch di rea gra niţelor şi obstacolele şi şicanele ce de aproape 4 ani ne ameninţă şi ne băn duesce din zi in zi mal mult. Causa aceasta este provenită din concurenţa ce comercianţii sărbî şi comercianţii români aduceau celor din Austro Ungaria Am aci date positive pe cari am onoare a vi le pune in cunos-cinţă, La 1870 Ungaria a descărcat la Stainbruch, pentru văn are 318 700 porci, Serbia 210,160,jRomânia 54,000. Sumele acestea au crescut din an in an ast fel că la 1879 Ungaria a descărcat 355.370, şi România 94.78). De acea se vede că România la al noulea an a produs cu 40.000 rămători mal mult. Şi ast fel că in acest interval aceste sume de 2.897.240 porci ungu- resc! 1 212.420 sărbes-.î, şi 508 980 românesc!. Preţul acestor v.te in parte este : Pentru Ungaria 320.000.000 lei. „ România 50.000.000 „ „ Sărbia 115.000.000 » La anul 1881 Unvar>adescarcă377.948 Bărbia 115.662 România 103,964, ast.-fe că Rom Inia progresează in exportul său de rimătorl de la 187.0 pănă la 188I, aproape cu 50.000 porci anual. îndată ce de ia acest an Austro-* Ungaria incepu a ne face şicanil prin înfiinţare de carantinî, prin urcarea vămeî de la 5 lei la 10 şi la 15 de fiecare pereche in obor, exportu nostru scăzu, ast-fel că la 1881 fu de 104.000 aproape, şi la 1883 România nu putu exporta de căt 61.418 porci. Acest ox port al nostru aducea un folos ţârei de aproape 12.000.000 lei anual numaî.de la Buda-Pesta. Plus căci pe toate fron-tierile de alungul ţereî se exporta in Ungaria, şi se consuma pe ia toate oraşele, bunioiră Timişoara,Sib I, Arad Braşov şi to .te cele-l-alte or.,şe unde se consumă pefie-careau indona sumă ce mergea la Buda Pesta şi poate mai mult, căr.I a ‘est comereiu este unul dintre cele mal principale ale fire*. Ia ce stăm astăzi, d-niî mei, după 13 ani, iată-ne, tot in ce eram la 1870. In loc să mergem progresând, mergem iuapoî după cum vecinul nostru regat ne impinge prin farsele ce ne joacă, Iară să a;bă in vedere slmpatiele cu care adesea ne am arătat către acest stit vecin. Pe lăngă aceasta, unde este comerciul cel mare de vite mari şi m’cî cornute care ’l profesa şi ch'ar proprietarii cel mari din Muntenia, şi mal cu seamă din Moldova, după cum se spunea şi o seim cu toţii, care comerţ şi acesta lu poprit cu desăvârşire, şi care multe milioane aduce in această ţară; această parte rămâne ca onor. d. Co-gălniceanu să o desvolte. Ast-lei că din an in an crescând acest comereiu, România progresa in aceasta afacere. Pe cănd Au tro-Unga-ria nu ne făcea aceste şicane, acest comerciă mergea tot progresând pănă cănd in anul 1881, după cum ve spu-seiu. se urcase pănă la 103.000. Din momentul insă când a început să ne facă şicane, comercial nostru a ingenuch at. Vedeţi, d-lor, că această stare de lucruri este periculoasă şi amarnic păgubitoare pentru noi. De aceea urmează a cugeta cu toţii serios, ca să putem găsi remediu. Repet a spune căci, indatâ ce co-mmcianţil români *u întâmpin t atâtea dificultăţi din partea Austro-Ungariei, co .u-rţul acesta a început a descreşte. Intr’adevăr, d lor, dificultăţile erail mari, căci după c. mergeau comercianţii la Buda-Pesta, le puneau porcii la carantină ; la început cate 6 zile, şi mai pe urină le-au urcat la 8 zile, zicând că ziua sosire! şi cea de la sfârşit nu se numără, şi in timpul acesta l| forma de 8 zile ; societatea aceea impunea comercianţilor români se plâ-teasc i productele ce erau siliţi să ia de la densa cu preţurile care voia ea, şi de multe ori productele erau de o ioarte preastă calitate iar preţurile foarte insemnate in pioporţie cu preţurile d n pieţe ; ast-fel că hrana vitelor noas tre in timpul acesta, de 8 zde era o a- devăratl pagubă pentru comercianţi, pentru că plăteaii o sumă ins aninată. După aceasta văzând societatea aceea că corn urenţa tot se face, căutară noul măsuri : porcii noştri să fie supuşi unor disposiţiunî sanitare, in puterea cărora visitaii mitele noastre cari se transportau acolo fcupra cSrora aveau pretenţiunl că au strih'nă, şi că această boată nu se poate constata de căt prin-tr’un fel de linte care se găseşte pe limba rîmâtoruluî. D -lor, pent ru aceste nenorocite vite, cari sunt condamnate la moarte sub pretext că au trichină, voţî vedea că comercianţii perdeau aproape tot preţui unor asemenea vite; pe lângă preţul lor pănă la acel loc, se mal plătesc vămurî, transport şi multe alte cheltuell ce se fac la acţii sălaşe, că după toate acestea se mal iau şi aproape gratis, plătind un chi-logiam cu 7—8 creiţarl din 50—60 cum se vtnd de multe ori, ast-fel că profita societatea ceva, şi mal mult : s’afi apucat şi au înfiinţat o fabrică de sâpunărie tot, pe acţii fără alţî concurenţi, şi ve puteţi închipui căt a folosit cu acea săpunărie, căci numărul rînătorilor cari s’au luat după înfiinţarea eî este peste 8000 porci româneşti şl sârbeşti, cari costă Deşte un milion şi care este o pagubă foarte insemnafă pentru comerţul nostru. Societatea zicea că tuatejicestea nu s’au făcut din spiritul de şi ană, ci că in adevăr vi tc-le noastre sunt bolnave ; apoi dacă este aşa, pentru ce s’a găsit slăninele care se lua de la porcii acel cari ziceau că sunt bolnavi, şi se ducea cu ele de le vindea la piaţă in Buda-Pesta, pe sub ascuns, fără să fie topite pentru săpun, ci se vindeau curat pentru consumatori ? Iată dar că acele vite nu pot fi bolnave de oare-ce slănina lor se pune in consumaţie pe piaţă şi corner iantul romăn era silit să primească de la societate pentru vitele Ini un preţ de nimic sub. cuvânt că s’ănina lor este bună numai pentru săpun, şi apoi ea se consuma pentru hrana oamenilor in piaţa capitalei Ungariei. Prin urmare este o curată şi cană ! Apoi societatea mal vezend că de la eşirea din carantină mulţi dintre comercianţii români puteau să treacă cu vitele lor la sălaşele particulare, a ho-tărit o nouă măsură pe calea şicanelor şi a zis că toate vitele care merg de la noi din România sau din Serbia să fie supuse la o mal riguroasă carantină, la care carantină era numai un fel de doctor veterinar, cum ’I zic, sau comisar şi ciobanii de la acele sălaşe ale direcţiune!, in cât proprietarul vitelor nu era. slobod s\meargă sâviză ce anume nutriment se dă vitelor lui. Şi numai eî le dădea hrană... cum voiau şi ce voiau D. Butculescu : Aşa este. D. D. Schileru : Ast-Ul că vilitTt co mercianţilor romani erail hrănite cu productele cele mai proaste, in căt la eşire vitele perdeaii mult dia valoarea lor din causa relei îngrijiri şi medicamente de acelea ca^e dă cine va fără milă acelui căruia voeşte a’I perde viaţa. Carantina acestora era până ce numai rămânea n>cî un rîmător cu cel mal mic defect bănuit de boală. închipuiţi vă o turmă de două trei sute de vite, cât trebue să fie condamnate sub prieteneasca îngrijire a unora ce vor cu orl-ce preţ să ne sdrobeascâ comer- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 29 Decembre — 11 HECTOR MALOT PRIMA PARTE Vitalis era un om cu prevedere, şi au pleca pe drum fără promisiuni. In sacul de soldat pe care’l purta pe u-merî era o mare bucată de pline pe care o impârţi in patru părţi. Atunci văzui, penlru prima oară, cum reuşea să ţ.e supunerea şi disciplina in trujaa sa. Pe cănd rătăceam din uşă in uşă, câutăndu-ne un adăpost, Zerbino intrase intr’o casă, şi eşise repede dia ea, având ceva de mâncare in gură. Vitalis ’I zisese numai două vorbe : — Pe diseară, Zerbino. Nici nu mă mal gândeam la acea hoţie, cănd văzuiii in momeniul cănd stăpânul ne tăia pâinea, văzuiu pe Zer-bmo cu botul in jos. Eram aşezaţi pe două grămezi ae paie, Vitalis şi cu mine, unul lăngă altul, şi intre noi amândoi sta Joii Coeur ; cel trei câini erau aliniaţi in faţa noastră ; Capi şi Dolce cu ochii aţintiţi pe ai stăpânului lor, iar Zer-bino cu capul plecat, cu urechile ciulite — Hoţul să iasă din rând, zise Vitalis cu o voce de comandant, şi să se ducă intr’un colţ ; se va culca fără să mănânce. îndată Zerbino ’şl părăsi locul, şi umblând târâtor, merse de stătu in colţul pe care i’l arăta măDa stăpânului seu ; intră cu totul in paie, şi nu ’l mal văzurăm, dar eî auzirăm su* fiănd şi plângând năbuşit. După ce implini această esecuţiune, Vitalis ’mî dete partea m a de păine, şi măncănd şi el pe a Iul, împărţi in rnicî bucăţele intre- Joli-Coeur, Capi şi Dolce pe cele ce le erau destinate. In timpul ultimelor luni pe care le trăisem lăngă mama Barberin, nu fusesem p-ea răsgâiat; cu toate acestea, sch mbarea de traiu mi se păru prea aspră. Ah ! ce bună mi s’ar fi părut acum supa caldă, fie chiar şi fără unt, pe care mama Barberin ne-o prepara in toate serile ! Ce plăcut ’mi-ar fi fost să stau lăngă foc ! Cu cătă mulţumire aş fi intrat in plapămă, ureăud’o pănă la nas ! Dar, vai ! acum nu mal putea fi vorba nici de cearşafuri, nici de plapămă, şi ne găseam prea fericiţi că puteam avea un pat de paie. Sdrobit de oboseală, cu pipioarele roase de cisme, tremuram de frig in hainele mele, udate de ploaie. Se inoptase cu desăvârşire, dar nici nu mă gândeam să dorm. — ’ŢI clănţănesc dinţii, zise Vitalis ; ’ţi-e Irig ? — Puţin Şi ’i auzii cum umbla in sac. — N’am o garderobă b ne garnisită, zise el, insă iată o cămaşă uşcată şi o jiletcă in care te vel putea îmbrăca, după ce’ţl vel fi scos hainele ude; apoi vel intra, sub paie, şi indatâ o să te încălzeşti şi o s’adorml. Totuşi, nu mă încălzeam aşa de iule cum credea Vitalis ; multă vreme me frământai pe patul meu de paie, prea ch.nuit, prea nenorocit ca să pot adormi. Oare in toate zilele era să mi se întâmple acest lucru ? să merg fără odihnă prin ploaie, să me cub; intr’un grajd, să tremur de frig, să n’am drept prănz de căt o bucată de păine uscată, şi pe uimeai care să me plângă, pe nimeni care să mă iubească, să nu am pe mama Barberin ? Pe căDd cugetam ast-lel cu intris-tare, cu inima mâhnită şi cu ochii p'inl de lacrâmî, simţii o suflare caldă treeăndu’mî pe obraz. întinsei măna inainte şi dădui peste părul lânos a lui Capi. Să apropiase incet de mine, inaintă cu băgare de seama pe paie, şi pusese botul aproape de mine; răsufla ca un copil, respiraţiunea ’ml flutura pe faţă şi prin per. Ce voia el ? Se culcă pe paie, foarte aproape de mine, şi incepu a’ml linge măna cu sfială. Foade emoţionat de această mângâiere, mă sculai pe jumâtite şi’i sărutai botul rece. Dete un mic ţipăt năbuşit, apoi, repede, ’şl puse laba dreaptă in măna mea şi nu se mal mişcă. Atunci uitai oboseala şi mâhnirea; gâtul meâ uscat mi să inmuiă, respirai,mal liber; nu mal eram singur, —aveam un amic I ţul sub toate formele şi această şicană ne produce 10 sau 15 fiorini la pereche, pentru că acel doctor şi cu acel oameni nu ruraL că nu dedeau hrana trebuitoare vitelor, şi nu le indrepta dacă ar fi fost bolnave, dar le pot face şi bolnave din sănătoase, ceea-ce aş putea face şi eu măcar că nu sunt. doctor, căci nu aş avea de căt să pun căte 2 oca de sare in şghiaburile lor şi s’ar bolnăvi. (Ilaritate.) Cănd cine va spune adevărul nu trebue să vă miraţi D-lor, după cum ve spusei, drecţm-nea vezănd că după ce es din carantină insfârşit vitele comercianţilor, eî le-ar putea trece la sălaşele de alături, alte şicane a inventat şi spus că numai acele care intră in sălaşele lcr au dreptul la transit, iar cele-l’alte care vor eşi din sălaşele lor şi vor intra in alte salaşe de alături, n’au drept de transit, ast fel că prin toate modurile făcea ca comercianţii romănî şi sărbî să slărniascâ in sâîaşe'e lor; şi sa facă consumaţiunea cu productele lor, plătind tot-d’odată separat sălaşele cu preţuri mult mal mari ca cele-l’ate particulare. D-lor val de comerciantul acela care a făcut comereiu de acum trei ani de zile pe acolo, şi val de acela care a putui să intre cu vitele lor in acele sălaşe; orî-ce câştig a putut să agonisească de 15 ani l’a perdut in aceşti trei ani de zile ; aş putea să aduc multe probe pentru aceasta. Eu am fost pe acolo, am făcut acest comer-cifi şi cunosc toate şicanele care se fac. • D-lor această societate trebue să sciţi că nu ar putea să facă aceste şicane-dacă nu ar fi patronată de guvernul austro-ungar, care văzând că in ţara lor numărul acestor comercianţi de rîmâtorî creşcea din zi in zi, a lă sat să se facă acest-- şicane Nu este mal puţin adevărat că Ausiro-Unga-ria a făcut un progres foarte mare asupra vitelor mari şi mici, şi văzând, cum z sel, că numărul comercianţilor creşteadin zi in zi şi România şi Serbiale face oare care concurenţă, ca să pună stavilă şi la ce mal remăsese deschis, a inchis graniţa mal ănteiu pentru vitele mari şi acum pentru porci şi cu noasceţî ioarte bine aceasta că corner ciul d -j vite care se făcea de la Seve-rin pănă la Dorohoiu, Craiova, D-lor, unde se făcea atâtea cirezi de vite, in cât ajunsese că comercianţii din Craiova ’şi închisese tot capitalul lor in vite şi in urmă s’aft inchis graniţa din care causă au perdut capitaluri, rezi-rnaţî pe o nenorocită convenţiune care a tolerat cele mai mari şicane şi pă-g-uhl comerciuluî nostru. Craioven''! au reclamat adesea ori Camerei şi gu-vernulul in această privinţă. Este adevărat că cestiunea închidere! graniţelor de către Austro-Ungaria a adus o mare sărăcie ţereî noastre, mal cu seamă acum când comercianţii noştri nu au f -st puşi in cunoşeinţă mal din vreme despre închidere. C;a mal mică întârziere aduce o pagubă mare. Trebue, d-lor, să fim cu luare aminte, să pm o santinelă neadormită şi cu mare băgare de seamă, căci vecinul noslru guvern Austro-Ungar, pe calea protecţionistă şi menajarea şicanelor ce necontenit ni se fac, caută a ne slăbi pe calea economică sub forme nenorocite, cum ni se înfăţişează astăzi. Cred că onor. guvern şi mal cu VI Adoua-zi pornirăm pe drum de dimineaţă. Nu mal ploua; un aer senin, şi, mulţumită vântului uscat care bătuse toată noaptea, nu raaigera noroifi de căt prea puţin. Păsările cântau vesele in tufişurile do pe lăngă drum, şi câinii se jucau pe lăngă noi. Din timp in timp, Capi să ridica pe labele de d.napoî şi arunca spro mine două sau trei lătrături, a căror insemnare o înţelegeam foarte bine. — Curaj I Curaj ! ’mi ziceau ele. Căci era un căine foarte deştept, care putea să înţeleagă tot şi şcia să facă a fi înţeles. Adesea am auzit, in urmă, vorbindu-se că ’f lipsea numai limba. Dar eu n’am crezut nici o dată acest lucru. Numai in coada lui era mal mult spirit şi elocinţă, de căt iti ochii şi in limba multor oameni. In orl-ce caz, n’am simţit nici-o dată lipsa cuvântării intre el şi mine; nâ-am inţeles deplin din prima zi. Fiind că nu eşisem de loc din satul meii, eram curios să şciu ce însemnează Un oraş. * Trebuie să mărlurisesc insă că Us-sel nu ’mî prea luă ochii. Vechile case cu turnuri, care fac neapărat fericirea archeologilor, me lăsară cu desăvârşii e indilerent. Este adevărat că ceea ce căutam eu in aceste case nu era frumosul- O singură ideie ’mi umplea capul şi ’ml întuneca vederea, sau cel puţin nu le permitea să vază de căt un singur lucru : o cismărie. Pantofii mei, pantofii făgăduiţi de Vitalis, venise ora să mă incalţ cu el I seamă d. ministru de externe, pe căre am avut onoarea să’l interpelez şi sVI fac cunoscut toate acestea de? care trebue să ţineţi multă socotea' d le ministru, căci adevăru v 1 spun şi să căutaţi, ca şicanele cele mari să d s pară, căci dacă corner ci/mţiî romănî ar fi avut in vedere din vţ-amja. închiderea graniţelor n'arfi an^a-dat capitalurile lor in cumpăna î rîmâtorî şi dacă ar fi numii italurile lor n’ar fi nimica, insă d mastrr ,,î că comerciantul an lucrerz i.u capitalul său ci şi &u capitaluri pejeredit, şi cănd nVşi poate ; gagiamentele la terrran, &tunc. creditul şi este ameninţ^. in toate privinţele. Ny Vedeţi dar că măsuriie lbate de d. ministru contra inchiderD tr-aniţelor cred că m’au fost destul de enei^he ; nici n’am putut să vedem in ce cjnstau acele măsuri, fiind că dosarul relativ la cestiune nu ni s’a putut aduce la Cameră. Dacă şi in urma acestor interpelări şi a dorinţei unanime a ţârei, d. ministru de externe va lua măsuri pe cale amicală cu Statul nostru vecin şi când vecinul nostru nu ar bine-voi a corespu ide dorinţelor noa stre diepte, atunci, d-lor deputaţi, să ’mi permiteţi şi mie a crede că s’ar putea face din partea noastră Austriei tot atâtea dificultăţi, căte ni se lac şi nouă, in alte lucruri cari ni sa aduc de acolo foarte ■falşe şi periculoase (aplause). D -lor, nu se poate tăgădui că Austria nu trage de la noi multe şi mari foloase. Se scie că importul este mal mare de căt exportul, care şi acesta ni l’a poprit. D lor, milioane de ocale de lănâ se ridica din această ţară cu preţ de un leu şi 50 bani o ;aua şi ne o întoarce in ţară sub altă formă destul de sdren-ţuită, fără soliditate, transformată in nisce mostre destul de slabe şi po care o cumpărăm tot noi cu preţuri foarte mari, de 20 şi 30 fr. ocaua. Nu se poate tăgădui că grăul care se cumpără de la noi se întoarce din Anglia sub formă de făină, făcută la Festa, Temi-şoara şi alte localuri, dar amestecată cu alte materii şi sulemenită, cum se zice, care o cumpărăm cu preţuri in-duoite. Asemenea vinurile puse in di ferite sticle frumoase şi cu etichete aurite cu numiri baronescl in care intră şapte părţi apă şi o parte vin şi cine mai scie incă ce materii, vin in ţara noastră şi se vând cu preţuri indouite şi întreite. (Aplause). EI bine, la toate aceste articole se pot face multe dificultăţi şi cu drept cuvânt. Asemenea sunt spirturile austriace, caii venind in ţara noastră au adus cea mal mare boală pe locuitori; şi pentru care graniţele noastre au fost pururea deschise spre a aduce cea mal mare boală in inima şi pepturile sătenilor. (Aplause). Zahărul, care nu mal este zahăr, e cel de acum 6—7 ani, care şi acela conţine lucruri vătămătoare. Cismăria, gheţăria falşe, făcute cu cartoane de hârtie. Blănării, lemne de construcţii ce se aduc din Ungaria, cu toate acestea nu se poate face dificultăţi ? Cum ? noi să primim toate şicanele ce băntuesc amarnic comerciul nostru şi noi să nu luăm nici o mesură in contra comer-ciulul Austro-Ungar ce ne inundă ţara, căci răul cu rău trebue impedicat. Unde era fericita prăvălie de unde trebuia să ’l iau ? Acea prăvălie o căutam eâ; iar restul, turnuri, coloane, ovalurî, n’aveaâ nici un interes pentru mine. De aceia, singura amintire care ml a rămas de Ussel, este aceia despre o prăvălie întunecată şi afumată, situată pe lăngă hale. Era la vitrina ei, puşcl vechi, o haină galonată pe cusături, cu epolete de argint, multe lămpi, şi in coşuri mult’, ferăne, mai ales lacăte şi chel ruginite. Trebuia să cobori trei trepte ca să poţi intra, şi apoi te găseai intr’o sală mare, unde lumina soarelui nu pătrunsese de sigur de când coperişul fusese pus pe casă. Cum se putea ca un lucru aşa de frumos cum ereâ pantofii şă se vănză intr’un loc aşa de ingro* zitor ? Cu toate acestea Vitalis şcia ce face venind in acea prăvălie, şi indată a-vusel fencirea să mă incalţ cu nişte pantofi potcoviţi, care nu cântăreau mal puţin de cât cişmele mele. Generositatea stăpânului meu nil se opri aci; după pantofi ’ml cumpără u vestă de catifiea albastră, pantaloni de lănă şi o pălărie de păslă; in fine tot ce’ml făgăduise. Catifea i cănd nu purtasem pănă a-tund de căt pănză; pantofi ! pălărie J când n’avusesem pănă in acel m ment sâ’mî acoper capul de căt păru. ? De sigur ca Vitalis era omul cel m bua din lume, cel mal generos şi cel mal bogat! (Va urma). www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA gi d-lor, apropo de rachiu vă voiu spţî e aceasta din experienţă,. ' ist ’ntr’un timp lipsă de rachiu la noi in ţară, şi eu, care am hin ^i care am trebuinţă de rachiu, am lus vrTo căte vî butoaie de spirt di Ungar’ i şi după ce am început a-*! vinde, m am pomenit că a incepuf 1 turbez i ţăranii şi a unei, am fost, nevoit să opresc vă izarea acelui -Achhi din care am constatat că se poate introduce in ţa l, Dumnezeii se’ 1 ce fel de boală. (Arîâttsej. / •3 aceea zic, d-lor, că de oare ce ve na noastră/Ungaria, caută ca prin di: rile a ijWce Jă ne impedice comerţul nostru & vite, apoi ar trebui şi noi să căutăm şi cu atăt mai mult, să o prim intrarea in ţara noastră a mulţime de mărfuri şi lucruri, cari mai in toate fijpd falşe, nu fac de căt să introducă ip ţară fel de fel de boale cari pănâ aci erau necunoscute la noi. (Aplause). (Va urmaj. DIN AFARA Franţa Fostul ministru de resboiu, genera-ralul Campenon, s’a exprimat cătră un reporter al ziarului Ev4nement in următorul mod : «Am fost tot-deauni un adversar al expediţiunilor in ţări depărtate. Când a.n intrat in Cabinet, deja se începuse expediţia in Tonkin, insă d. Jules Ferry n’a prevăzut un răsboiu cu China. El a dat asigurări formale in privinţa această in consiliu de miniştri. Atunci era vorba numai de a apăia Tonk nul; mobilizarea nu era stricată şi eu nu vream sâ merg mai departe. Astăzi e vorbi de o adevărată expediţiune cu forţe luate din oştirea continentalăi Deci locu meu nu mai este in acest minister. Nu aflu că e bine să se sacrifice oameni şi bani pentru resultate indoioa-se chiar şi dacă ar urma o victorie deplină şi repede. Nu aprob politica din afară a d-lu, Ferry, care se lasă a fi amăgit de prinţul Bismarck; de căţi-va ani Franţa Ţace treburile Germaniei. Cancelarul a desbinat pe Franţa de Italia şi Spania, iar astăzi|vreă să invrăjbească pe Franţa cu Angiia.» Apoi fostul ministru povesteşte că in consiliul de miniştri şi-a, ridicat adese ori vocea contra acestei politice. In sitauţiunea actuală Franţa nare altceva de făcut de căt să aştepte şi să se prepare de luptă, nu in toate co! ţurile iumii, ci in Europa. «Ştii bine contra cui», a adaus genera il şi a continuat ast-fel : «âpr<_ acest scop s’a organizat escelenta noastră oştire astfel, in căt nu se poate admite nici o ciuntire a ei. China este încurajată pe sub mănă de Anglia şi Germania, care ii trimete soldaţi şi arme. Dacă lupta se va prelungi, Chinejii pot deveni pe riculoşi». Cu toate astea generalul Campenon zice că nu se indoeşte de victoria fran-cejilor, dar proiectele lui Ferry il neliniştesc. El nu vrea de loc să participe la respunderea pentru politica externă a lui Ferry, care pune pe Franţa la graţia Germaniei. Aceasta e politică de amăgire, pe care Gambetta n’ai; fi urmat’o nici o dată şi care n’ar avea un duşman mai mare ca dănsul, dacă ar trăi. Conierenţa africană Conferenţa din Berlin şi-a reîncepui lucrările. In prima şedinţă a comisiu-nii s’a stabilit proiectul de declaraţiune relativ la comerţul de sclavi. După cum se scrie din capitala Germaniei, voi mai trece câte-va zile, pănă să înceapă desbaterile in senul Conferenţei şi anume cănd se vor fi terminat explica ţiunue mire Franţa şi Belgia in pri vinţa delirn.tării teritoriului de la Congo şi a recunoaşterii Societăţii Congo, In Berliu nu se consideră ca un semn tocmai favorabil, că d. Ferry a che maţ la Paris pe d. Bally, tovarăşul de călătorie ai lui Brazza, spre a se înţelege cu el asupra uegociaţiunilor. Bal lly nu trcoe de Imparţial. Se confirmă, că plenipotenţiarul por-tugez, d. de Serpa Pimentrl, a impăr ţit o scriere inilreptată contra lui Stan Jfiy.—«Kreuzzeitung» spune, că s’ar fi hotârît deja, ca noul stat Congo sâ aibă o formă monarchică de guvernă-mănt. Ceea ce nu se ştie este, daca acel monarh va fi un suveran, sau suzeran. După constituţia Belgiei, regele poate primi o nouă coroană uumai cu consimţimentul unei majorităţi de două ‘eiini din ambele Camere, de aceea «e poate sPune dacă Leopold II , , monarhul statului Congo. Dar ul de suveran va trece asupra unui emnru âl familiei regale belgiane şi yfitf1 v?,^a^.ea se va exercita in Bru-mona yjum‘*,a ,10ae mai spune, că noul liii a , va Primi lângă sine un consi-p-n , Carac,er internaţional. La Con-xerHh &uvernămănt va fi e- ueral" de Uu guvernalor §• de ge- Colouiile germane cennf ^.e c^dd Germania a in- P sâ aibă şi ea o politică colonială şi să’şi înfiinţeze colonii in Africa, Aus tralia, etc., s’au cam înăsprit relaţiu-nile dintre Germania şi Anglia, ceea ce s’a văzut mai ales in limbagiul a-mărît al presei lor. Acum au început foile italiene şi austro-ungare si se cam certe in urma proectului prinţului Bismark de a lua portul de Tri-est drept cap al liniei de serviciu in-teroceanic al Germăniei. Acaastă ştire a produs o vie emoţiune in Italia şi se zice că guvernul italian, in inţele gere cu compania drumului de fer de Saint- Gothard, va face toate demar şele posiible pe lăngă cancelarul, spre a’l îndemna să se decidă pentru por tul de la Genova. O vie polemica s’a angajat din causa aceasta intre foile italiene şi austriace, dar se crede că guvernul german ăşi va mănţine pro ectul său primitiv. ---------------0-------- CRONICA AGRICOLA ŞI ECONOMICA (n*iavenţiunile comerciale la ordinea zilei. —Liber-schimbul şi protecţionismul faţă cu interesele noastre). Cestiunea convenţiunei comerciale, incheiată cu imperiul vecin, începe a reveni la ordinea zilei. De la incheia-rea acestui act internaţional şi pănă astă-zl lumea noastră in general, puţin dispusă a’şi frămănta mintea cu cestiuni de asemenea natură, âl lăsase uitării. Se pare că efectele practice ale acestei oonvenţiunî au ajuns sâfie foarte simţitoare, de oare-ce vedem că de câtva timp unele ziare şi bărbaţi politici încep a se ocupa de dănsa. Alt-fel, de oare-ce la Maiu viitor este termenul cănd trebuesce denunţată convenţiunea încheiată cu Austro-Ungaria, se pare firesc ca organele de publicitate să’I concacreze căte-va coloane şi oamenii politici să o atingă in treacăt. Din cele sense nănă astăzi do către ziare am putut constata două curonte pe faţă pronunţate : intăiul curent, cu ziarul «Românul» in frunte, având in ajutor cele mai multe ziare, se declară pe faţă contra convenţiunei comerciale cum esistâ astă-zî; se rostesce fără şovăire pentru sistemul protector in materie de economie naţională. Tot in această direcţiune aflăm imensa maio-ritate a producătorilor români. Cel-alt curent, slab de tot, şi care, după căt şcim, nu’l a represintat pănă astă-zî de căt un singur ziar din capitală, se rosteşte in favoarea libertăţii comerciului şi se silesce a discredita sistemul protector prin căte va coloane de Prim-Bucuresci. Cestiunea convenţiunilor comerciale, este cea mal delicata din politica noastră economică : de la modul cum vom proceda depinde in mare parte, dacă uu in tot, viitorul nostru economic. Ast-fel fiind, nise va erta a fi surprinşi de puţinul caz ce face o parte din ziaristica noastră, de cestiuni atăt de importante. S’a crezut că dacă se vor in-şira câte-va cuvinte contra sistemului p atector, dacă se vor reaminti câte va idei generale de economie politică şcolară, cestiunea s’a şi resolvat. S’a părut că publicul romăn este atăt de uşurei, atăt de nepăsător pentru interesele sale in căt i se poate debita ori ce teorii; amăgire ma-e Bunul simţ al poporului; faptele economice petrecute zilnic; lăncezirea economică, sunt de ajuns pentru a’l lumina asupra situa-ţiunii. Să nu se crează că căte-va rânduri de economie politică ; că poveşti ca acelea că di visiunea muncii se poate aplica iutre naţiuni precum se aplică in industrie; că tonul fără genă cu care se maltratează bietul sistem protector. sunt de ajuns pentru a convinge lumea. Trebue odată să ne convingem că cu abstracţiuni culese din cărţi nu se pot combate faptele şi istoria des-voltăril economice a tutulor ţârilor din lume. La ce poate servi combaterea sistemului protector şi susţinerea libe rului-schimb, cănd omul cel mai puţin adăpat in cestiunile economice, şi chiar prodi icetorul care n’a deschis un manual de economie politică poate să spună verde că voim sâ’l inşelăm. Şi in adevăr, căud este bine şciut că toate nea murile din Europa şi America, care au astă-zi agricultură, comerţ şi industrie proprie, n’au ajuns aci de căt aplicând cu rigoare nu numai protecţiunea industriei naţionale, dară şi chiar prohi-biţiunea; cănd foţi ştim că ambele imperii vecine Ausfro-Ungaria şi Rusia, sunt ocrotite de taxe protectoare, cum ne gândim a face pe romăn să crează că numai România este destinată de provedinţâ să aplice d’a dreptul, fără nici o pregătire, faimosul li-ber-schimb ? Cum se crede că un popor intreg să fie atăt de nepăsător pentru interesele sale in căt să nu poată măcar înţelege că de oare-ce toate ţările au aplicat şi aplică sistemul protector, el s’ar face ridicol şi ar merge spre peire, cănd voind a trece de mai procopsit in economie politică, ar zice ce-lor-dte popoare : Sunteţi in eroare, faceţi cum ştiţi; eu insă, credincios teoriei, voiu să dau esemplu lumei in-tregi aplicând pe spinarea mea liberul-schimb? Aceasta numai serios nu poate să fie ; căci dacă s’ar susţine cu serio-sitate, fără precugetare, asemenea lu- fSM crurî, apoi poporul romăn s ar trata de tâmpit, şi aceasta ar fi c insultă pe care el ar şti să o resbune. Eti iş inţelege ca acei ce susţid pe faţă liber-schimbul ; cari nu cred că protecţiunea ar fi de vre un folos; cari esplică starea noastră economică prin piroteala noastră ; cari tot pe poporul romăn îl acusă pentru greşelele făcute de alţii, a’şi inţelege zic, ca aceia cari voiesc cu ori ce preţ să facem o politică economică cum n’a făcut şi nu face nici o ţară din lume: să spună că nu pot face alt fel ; că împrejură”! necunoscute de profani nu le permit a arbora drapelul protecţiuniî industriei naţionale. Dară a voi să convingi pe un popor intreg că numai prin libertatea comerţului se"poate înălţa o ţară; că protecţiunea industriei şi comerţului naţional este o fantasmagorie învechită; a susţine asemenea^lucrurliin timpul de faţă este a rîde de lume,’ safi a nu pricepe cestiunea. Ana z s şi repet pentru a miia oară : nu este permis unei ţâri ca in materie de economie naţională sâ facă alt-fel de căt a făcut şi face toate cele-alte ţâri;—nu’î este permis a pretinde că toa*ă lumea cea-l’altă nu’şî a inţeles şi nu’şî inţelege interesele şi că numai ea şi le inţelege ; — nu ’I este permis ca ea, ţară mică, înapoiată, să dea lec-ţijne neamurilor avute şi prospere; — tot ce ’i este perm.s, este ca, folosin-du-se de esperienţa de mal multe ori seculară a altor naţiuni, să caute a le imita, a procedâ după cum au procedat cei esperimentaţî. Care este oare resultatul pipăit, dovedit prin înavuţirea la care au ajuns cele-l-alte ţări ? Este următorul : Nici o ţară din căte au astă-zî o industrie înflorită ; nici o ţară din căte au pros perat in comerţ şi agricultură, n’au reuşit de căt practicând protecţiunea producţiunii naţionale prin tarifele vamale şi inouragiârî diferite acordate producătorilor.— Că acele ţâri, având pe Turcia in frunte, cari au lăsat grani-ţile deschise tutulor mărfurilor, cari nu au ocrotit productiunâa naţională, sunt astă zi sărace şi înapoiate. Citeze-se o singură, dară numai o singură ţară care sâ fi ajuns la prosperitate economică practicând liberul schimb, şi eu cel d’entăiu îmi voiu pleca capul, voiii declara că n’am ştiut ce am scris şi ce am propagat in timp de douâ-zeci şi cinci da ani. Norocul meu este că nu esistă o asemenea ţară, cel puţin pe faţa pământului, căci nu ştim ce se va fi petrecând in lună şi in alte lumi. Sâ lăsăm dară teoriile la o parte ; să căutam a învăţa de la alţii ceea cq nu seim; să nu ne apucăm, sub pretext de idei înaintate in materie de economie politică, să impingem ţara spre o prăpastie din cele mai periculoase pentru viitorul său economic, politic şi naţional. S’a pretins că noi, ţară agricolă, nu avem trebuinţă de protecţiune, că din potrivă numai in liberul schimb putem afla scăpare. Să ne înţelegem. Mai intăiu dacă suntem ţară agricolă aceasta nu vrea să zică că trebue să ne privam pentru vecie de industrie; nu vrea să zică că populaţiunea romană este condamnată a se ocupa numai cu plugăria şi păstoria. Toate ţările, fără escepţiune, au început prin a fi agricole, şi treptat au devenit şi industriale. Nu suntem astă-zi o ţară mai agricolă de căi marele imperiu al Rusiei; cu toate acestea ruşii ca oameni înţelepţi, fără să neglige agricultura, au căutat să creeze o ini îs-trie naţională. Vecinii noştri de la Prut au răuşit atăt de bine in căt astă-zî pot sâ se inchiză la dânşii, fără să albă nevoie sâ aducă din Europa nici un fir de aţă. Staturile Unite ale Ame ricei au n< eput prin cea mai primitivă agricultură : defrişarea pădurilor şi spargerea ţelinei neatinsă de plug. Cu toate acestea de şi astă-zî americani: sunt cei d’intăiu producători de cereale dm lume, aceasta nu i-a im-Pe4‘c.a^ de a şi creea una dintre cela mai infloi Aoare iudustriî. Nu văd pentru ce numai Românii ar face escep-tiune; pentru ce numai ei să aplice teoriile nesocotite ds lumea întreagă. Admiţând insă că vom rămânea ţară sgricolă, aceasta iarăşi nu vrea să zică că g~iniţa noastră să fie deschisă. Agricultura are şi deasa nevoie de pro-lecţiune. Astă-zi chiar in Francia se reclamă de toate părţile protecţiunea agriculturei naţionale ; guvernul a promis şi suntem încredinţaţi că, de voie de nevoie, trebue să dea satisfacere plugarilor ce i s’a adresat din toate unghiurile Republice). In Germania a-gricultoriî afi inceput sâ reclame Reichstagului ca să urce vama asupra cerealelor streine, căci cu tactiele de astă-zî agricultura Germaniei este ameninţată de perderl insemnate. La noi toată lumea scie că de cănd cu convenţiunea comercială vinurile au inundat pieţele noastre. Astă-zi cănd scriem aceste rânduri gara Târgoviscei (Nord) este plină de vinur i ungurescl. Făina de la Peşta, Timişoara şi alte localităţi (se gâsesce astă-zi mai in toată ţara. Spirtul unguresc face cea mai vătămătoare concurenţă velniţelor noastre, lnt un cuvânt vecinii nâ concurează pe toată inia ch:ar in produse agricole. De sită parte, cănd nu le vine la socoteală opresc porcii noştri de a trece in Un gări» sub pretext că sunt bolnavi. In multe caşuri dacă ajung pănă la.Pesta, acolo, tot sub pretext de boală, sunt cumpăraţi pe nimic. Acelaşi lucru cu vitele cornute. Ni se va răspunde că sa vând grlne de ale noastre in Awu-tro-Ungaria. Aşa este, se vând cănd au lipsă, sau cănd pot desface grănele lor cUpreţurl bune in Occident. Altfel stăm, ca in timpul de faţă, cu magaziile pline şi‘ nu ne intreabă nimeni. Ast-fel fiind, unde sunt foloasele liberului schimb chiar pentru, agricultura noastră ? Să lăsămjdar^teoriile la o parte, să căutăm a nu mai amesteca politica cu economia naţională; să înţelegem pe căt mai esle timp, că suntem victima celei mai amare amăgiri. Destul caută streinii a’şi asigura foloase din rela-ţiunile lor comerciale cu noi; să nu le mai venim noi inşine in ajutor propagând că scăparea noastră economică este in liberul schimb; că nu conven-ţluuile comerciale sunt principala causă a suferinţelor noastre economice, ci că noi prin stingâcia noastră, prin apucăturile noastre, contribuim la starea economică in care ne aflăm. Destul ş:. prea destul cu inchipuirile, cu ocolirile, să ne trezim o-dată şi să înţelegem că ţara aceasta ne cere să dosvoltăm economia naţională. A. de la Mure. ------------------O----------------— Cercul studielor sociale Duminecă, 30 Debembre, d. Constantin C. Bacalbaşa va vorbi: Despre prostituţiune —-o---------------------- Serviciul telegrafic al „Rom.Lib.:‘ 10 Ianuarie 1885,—9 ore dimineaţa Paris, 9 Ianuare. Franţa a refusat să respun^ă intăielor propuneri ale Engliterel. Un refus identic ş simultan s’a făcut de Qermania, de Austria şi de Rusia. Paris, 9 Ianuarie Un resboitt pare că se va intămpla intre China âi Japonia cu ocasiunea afacerilor din Corea. Fondurile japoneze sunt in scăde e. „Bearn", „Franţa" şi „Provence" vor pleca măine; „Cahar" va pleca Marţi. Aceste bastimente transportă 5000 de oameni pentru Tonkin. Madrid, 9 Ianuare D. Silvela, ambasadorul Spaniei Ia Paris, şi-a dat demisiunea. Ber in, 9 Ianuarie. «Agenf'a Wolff», desminţind ştirea ce a circulat de o indisposiţiune a împăratului, zice că Majestatea Sa s’a ocupat azi ca de o-b ce Q cu afacerile guvernului Berlin, 9 lanuaie. Re chstagul a discutat azi inscrierea ia buget a unei suaii de 150.000 mărci pentru subvenţiunea cercetărilor Africei centrale. Comlsiunea propunând o reduiere de 50.00o mărci asupr„ ţnrei cerute, d Bismarck de cla.’ă că cele-l’alte naţ.uni nu vor aştepta pentru a crea colonii, ca Germanist sâ facă să se cerceteze aceste ţinuturi; dar că trebue să se grăbeassă cu atăt mii mult cu căt silinţele colonisatorilor germani in timpul celor duoi ani din urmă, ati intălnit pretutindenea o vie simpatie. , Berlin, 9 Ianuarie R .ichstagul a luat hotărîrea prin 135 voturi contra 128, să trimiţă din nou comisiunii propunerea privitoară la subvenţiunea ce trebue acordaţi esploratorilor germani. Votarea s’a făcut prin apel nominal. Ministrul de Staf, d. Boetticher, a declarat că trimiterea din nou comisiunii este nefolositoare ; că guvernul nu voeşte să fie luptă, ci din potrivă doreşte să ajungă la inţe-legere cu Parlamentul. Berlin, 9 Ianuare. In cercurile politice cele mai bine informate se declară ca neîntemeiată ştirea privitoare la o anchetă ordonată de guvern asupra cestiunil de a se şti care din porturile Genua şi Triest trebue să fie privit ca puntul de plenare cel mai favorabil pentru vapoarele germane subvenţionate. O asemenea anchetă este in adevâr socotită de prisos, Berl n, 9 Ianuarie. împăratul respunzend la adresa de felicitări a consiliului comunal, arată progresele economice ce s’au realisat in cursuj anului din urmă, face să se int-evază perspective’e pacinice ale anului nou şi esprimă speranţa că coloniile vor contribui să dea comerţului un mare sbor. Constantinopol, 9 Ianuarie Ştirea dată de presa străină in privinţa demisiuniî probabile a Marelui-Vrzir, nu e de loc fundată. Roma, 9 Ianuarie. „Italia militară" confirmă trimiterea unei garnisone la Assab. Trupele se vor imbarca la 14 Ianuarie in Neapol pecuirasatul „Prinţul Amadeu" şi pe un steamer. Roma, 9 Ianuare. Regele Italiei a trimis ieri decoraţiunea „Annunciadei" prinţului Albertde Englitera, fiul cel mai mare al prinţului da Galles, cu ccasiunea majoratului său. Roma, 9 Ianuarie. D. Chiala va interoga in Cameră pe d. Mancini, ministrul afacerilor străine, in privinţa expulsiunil din Berlin a corespondentului ziarului „Diritto". (Havas). ---------------------©---------------------- ULTiME ŞTIRI Consiliul permanent al instrucţiunii publice se adună astăzi, spre a pune la cale pregătirea unor proiecte privitoare la invâţămint. Atât primul-ministru, cât şi ministrul justiţiei erau aşteptaţi a-seară m Capitală. Resultatul alegerilor parţ;ale, produse prin vacanţe şi săvârşite ieri, este următorul: La col. I senatorial din Ialomiţa s’au ales d-niî Remus Opreanu şi col. Du-mltre^cu-Maican. La colegiurile I de deputaţi s’au ales: in Teleorman, d-nii Al. Belu Si dr. Rămniceanu. in Olt, d. Gaorge Vizulea, contra T. Dumitrescu in Brailă. d. Z C. Zatufirescu, contra Gr. Giani. in Falciu, d-nil Al. Şendrea şi D. Popeşcu. in Dorohoiti, d. Constantin N. Stoici. in Rămnicu-Vălcei, d. C. Disescu, contra Fărcaşanu. in Rămnicu-Sărat, d. Al. Popescu. La colegiurile II de deputaţi s’afi ales : in Prahova, d. C. A. Rosetti. in Buzău, balotaj inore Marghiloman, N. Stătescullşi alţii. Aflăm că d-nul Emile Ga.lli, fondatorul ziarului «L’Indăpendance Rou-mai ie», va face să apare la Pans un jurnal sub titlul «La Roumanie.» Primul număr al acestui jurnal va fi pus in vânzare in Bucurescî şi districte, lunea viitoare 31 Decembre, curent. -----------------0----------------- Direcţiunea generală a teatrelor. Direcţiunea generală a teatrelor, considerând că nu s’a presintat pănă astă-zi un număr indestulător de piese spre a se putea ţine concurs conform publicaţiei din Monitorul oficial No. 104, a.c , considerând că repertoriul teatrului naţional deja fixat pentru această stagiune ocupă tot timpul de repetiţie până la finele lunei Ianuarie şi că prin urmare nu s’ar putea representa opera imediat după premiarea sa, a decis că data pentru trimiterea operilor de concurs să se a-măae pănă la 15|„ Februarie, anul viitor 1885 ------------------O------------------ Comitetul central al Congresului economic român După două intruniri pregătitoare ce au avut loc in zilele de Du ninică 16 şi 23 ale eorenteî, sau luat dicisiunea ca, Sâmbătă la 29 Decembre, la 8 ore seara, să se facă o nouă intrunire in localul Societăţii „Concordia Ro-mănă" strada Calvină, pentru a se procede la al'gerea comitetului economic al judeţului Ilfo Toţi Românii, cari se interesează de mersul economic al ţăreî, sunt rugaţi cu stăru-iaţa să ia parte la această intrunire. ------------------O------------------ S’A OASIT In ziua de 28 curent la ora 27a vis-â-vis de Casa de depuneri s’a găsit un purtofoliu conţinând un bilet de lot iâ de Bine-faceri, Construirea Bisericei sf. Apostoli din Braila. Două filete de loterie pentru construirea bisericei in comuna Suraia din judeţul Putna. Un b let de loterie pentru clădirea unui local de şcoală in R.-Sărat 2 chitanţe de plata costului condicilor comunelor Samoteşti şi Frumuşanl, din Ilfov, precum şi bani 1 franc şi 85 bani. Cine le va fi perdut se poate presenta la cofetăria d-lui Eftimiu spre a le primi. ------------------0------------------ BIBLIOGRAFIE LIBRĂRIA SOOEOU & Oo. A eşit de sub tipar : ™iela pentru transformarea măsurilor vechi ale României in măsurile noul metrice şi vi-ce-versa. căt şi a p eţurilor măsurilor vechi in preţurile măsurilor noul şi vice-versa de architectul Exner O carte foarte trebuincioasă fie cărui om de afaceri. Preţul unui exemplar 1 leu 50 bani. Publicaţiuni noul : Marian. După despărţenie, piesa in trei acte, ediţiunea de ux lei 3.—odiţiunea ordinară l»î 2,50. Scliackespoare Regele Richard III, tragedie, tradusă de Scarlat Ion Ohica, elegant tipărit lei 4. Sala Theatrulm Dacia In tot timpul carnavalului va urma regulat de patru ori pe săptămână Baluri Mascate : Marţea, Joia, Sâmbăta şi Dumineca. SALLA BOSSEL In tot timpul carnavalului vor urma regulat Baluri mascate, Marţea, Juoia şi Dumiriră. — Musica reg. 6 de dorobanţi va ese-cuta cele mai noi bucăţi de dans şi lăutarii vci’esecuta cele mal noul arii de salon. Intrarea 3 lei de persoană, pentru d-nii ofiţeri 2 le! cu garderoba. Dr. J. BRAUNSTEIN Medie, Hirurg şi Mamos 29 foştii medicii pr. in Viena in clinicele lui Braun (Boale de femei şi faceri) Herba (Syphilis şi băle de piele) ConHulla|iunî d.e la orei© 3—5 p. xxx. Strada Decebal, No. 20, (in dosulu Bdrăţieîj-NB. Boalele de găt, gură, nas şi urechi le tratează printr’o artă specială T7m N EGRI) de Orevita şi Golu-Drâncea Vechiu de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri, — 15 fr. vadra—şi ALB DE DRAGASIANI din resolta anului 1881. 15 fr. vadra la PAU POPESCU A Comp. 18, Strada Lipscani 18 -------------O------------- www.digibuc.ro RQ&tâftA Lm^rA Ntculescu & Comp. (coafor) No. 10, Str. Dărnnel, No. 10. Salonu specialii penru tunsfi, rasâ şi frizată, aranjaţii di,i uofi.— H rasnrl lei r>.—Asemenea şi un boijjat asortiment dona rfumerie fină. cu preţurile duse.—Serviciul prompt. s f 1 !■ ___ Tl). SBt •' ■ BP ** y1 re Eftlmiu Constantin, (cofetari) Piaţa 8f. Anton, Nr. 16. Craţr I. Gologan, recoman-r dămtl niagasiuultt nostru de Coloniale şi Delicatese din Calea V.ctorief No. 80, căt şi cel d in Strada Lipscani No. 53, pe lăngă acestea posedăm un mare depod de caşcaval şl brânzeturi de braşov. Se primesc orice comenzi1 de la D-nil comercianţi, ae găseşte şi b adevărată ţuică „bătrână' cu preţuri convenabila__________________ r«anlţln Fraţii, (librari) Strada A Lipscani Nr. 27 şi Strada Şe-îarl Nr. 18 Jordache N Io»ocsn (rest u-rant) Strada Covaci, No. 3, Deposit de vinuri indigene şi streine. Joan Pencovicî, (lipscani) Strada Lipscani Nr. ?4, Specialităţi de mătăsuri, lânuri, dan-telo, roufecţioane gata, stofe de mobile, covoare, pordălăril de diferue calităţi. Venzare cu preţuri foarte reduse. asllo Georgeseu, Fabricant’} de Paste, Uleiuri, Scobeală ş moară de măcinat făinuri, Str. Soarelui No. 13. Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde Medalia de aur TIPO-LIT O GRAFIA FABRICĂ DE REGISTRE, LINIATURă, STERIOTIPIE Şl GALVANOPLASTICA 3UCURSBOI, STI7.A] Medalie de nur m COVACI, 14. ATELIERUL fcsccută elegant: TABLOURI GRAFICE, PORTRETE,. DIPLOME, CHARTE, ACflDNÎ, PLANURI, FACTURI, ete in diferite culori. fiinmTr||||iuun|ii)iiMiiiiiiiiiiiTirn Hi Ixl \ — j TS ~ ACEST STABILIMENT^---. — efectuează tot felul de lucrări atmgetoare de specinltatea sa ^*-7" . > CârţT scimţifice, Ziare in orî-ce formate şi in diferite limbT, Afîşein diferite culorT, : Compturi, CĂrţî cie visita şi cie logodna, invitaţii de cununii şi decese, _____ Registre pentru toate speciele de servic T,~ ----•' T Bonuri .n diferite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale si industriale, ” u QrT-oe lei de imprimate ale tutor autorităţilor, r> * :.r Bilete şi condici pentru păduri, dârnp, morî, accise, etc. etc. LL:':::. \ FABRICA DE so primesc I ORI CE CO AUDE IN 1 ACESTA SPECIALITATE | se efectuează a prompţii şi eleganţii j i 4 Se primescîl comande de Linistură, Stereotipie şi GalvanoplasUea. iPMgw ©ri ■ ‘■’l191 "f H | H Wi, y ft.c jj. g ■ aşe? Mhdl, i rrmv*i v .v-r/.Yf fjlÎ!i!l*liillW iU m ^ "i- ^iiîilSSn i.riuivr w ŢT’- - .. IISLH colul,, IVindcoare garantata! PEIREA BATATLRHua Iaalspeu,abilă In orl-ee e««*. Cine voeşte să scape in 5 s zile fără de nici o durere ş tru tot-d’a-una de bătături L cumpere renumitul şi de muie 1 mutatul 1 Haschisch Gollodium! •* fle-care 'ml va fi recunoscător Math!a« Roanyai, farmpcîat in Ar-i. Depositul Şi agentura generală pentru Romania Moritv Polak, S-rada Şelari Nr. ş1 Se vindbjn Bucureşti la sni. ţeriile d-lof‘Kchmettau Frânt ThUrlnger, TbV'iss, l.A. ciura’ Hr. Alecsandriu, Şilrnor.Zeides’ Stoenescu şi Risdtbfp.- ia cam pu-Lung la Pred. Pa ’ Chocolade, Pastile db Ohlnin B,0Ilb0\dfle ch>Q|n Chbcoiade chinin & fier, dulce şi ce\ maţ sigur contra frigurilor pei peleop devâuzare la toate fai. macule sus menţionate Lectiuii) de dans Hotel Fieschi, Camera 4 Subsemnatul are onoare a se recomanda Onor. Public că dă lecţiunlde darv atăt private căt şi la domiciliul sâd cu metod lesnicios. M. C. Sckamagyi. Profesor de Dans. P0UDR.E DE PENTRU BEAUTE (FRUMUSEŢIA) brevetie s.g.d.g. ALBIREA si ÎNDULCIREA PELEI Oe u& aderenţă absolută, GERPflANDREA este higienicâ, forlifianlă, plăcută ^1 discretă; înloeuestc ou mari arantagiurl t<5te dresurile şi prafurile de orez a cărora inconveniente lipseio Veastni eicclent produs (Germnndrea). — (VjfGNOT'BOUCHER, 1^, rue Vivienne, Paris, li la Buouresci în cele mal bune şi renumite case. Bulevardul Elisaveta No. 6 in iocal In timpul sărbătoriiormaî este expusă publicului panorama, in care sunt interesante vederi, oraşe, peisajurl precum şi evenimentele cele mal recente. Preţul de intrare pentru adulţi 60 bani. — Militari 30 bani. Copil 30 bani, impreună cu premiu. Sper că On Public va vizita a^dătă panoramă şi va fi mulţumit. Earl I.o? I»1. 3TSL30.SZ wais îkieuroscî, Calea Gririţeî No. 65. o r Pompe hidraulice şi l. puţuri pentru casă, grădini etc. de la cea mal mică adâncime şi până la 1000 metri. Pompe pentru alimentarea cazaDelor cu abur. jfcjl Pompe rotata pentru vin, racbid, spirt, b are. Motoria spre punerea aparatelor de pompe in funcţiune. Articole pentru conducte de apă şi stabuim de băl 1 * v ■ f-C .p£. TKVHKTATORULU k'ouei PARFUîtitRU Suprafine um m CQRTLCRSI3 -a JâPOHlĂ I fcum a #tti. » C08TL0PSIS<* JftPORlA tmm........t» CORîLOHSIS ie JAPONIA j epiluntul.C. C0RYL0PSIS a# JAF0SI ARA ie TO/.LCTA.. ea C(WL0ţ>Sl$ le JAPONIA ! DHT PEHT&Î CAÎ> ca CORYLOPSiS de JAPONIA otetb de TOAi-ili e, CORTLOPSlS ae JAPUdlA } i-usaîa. e» C0RYL0PSIS aa JAPONIA XjX ^ -v\ n ^ AI-rA or vt.n7.AHV Ui PAM TOT* BOURLETE de bumbac pentru oprirea curentului la uşi şi ferestre, recomandă H. Honich, Strada Ştirbey-Vodă3 i)E I CHÎRIAT Camere şi apartamente mobilate in Strada Lipscani, No. 81 cu luna şi anu in cea mal nună curăţei, e şi servic.u cu preturi scăzute, de la 24 lei eamera pa luuă şi p-ină la 5b lot plăt'ţf ma.nta pe 15 Bile. I!. J. Ml s’a mutat Str. Carol I, No- 2 (system t-lingei' perfecţionat) cu aparat do făcut găuri (boutoniere) pentru albituri şi materie. J^RETUiil MOI)ERATE X*A ... KEPICH BucurescI Strada Şelari (Hotel Victoria) Calaţi Strada Domnească (Hotel Metropol) Brăila Strada Mare No. 55 Craiova Strada Lipscani. Son a -anana .11 ..a .a ■^hb'iww^smp-—: Cantorul torioei . BUCURESCI Jos. Hauser ILoeveiiLlial (lângă Banca Romăniel) Sobele acestei fabrici sunt premiate ou cola S d’ăutăiă premiurî: Ylena lb73, Easel 1877,| Paris 187 7, Sechshans 1877, Wels 1878, Teplltz 1879,Ticna 1880, E;erl881, Trlest 1882 Aceste sobe sunt întrebuinţate in BucurescI inj ma* mult de 2000 case particulare, de asemenea! mal in toate consulatele, in laboratoriui Acade- ] miel gradina de copil, Societatea de gimnastică, Institutul Ilehade, gar& Filaret, monetăria Sta- j tulul compagnie de gaz, camera deputaţilor, Mi- ‘ tropolia, Banca Naţioncdă, Banca Romăniel; sobele mân sunt intrebuintnte la Craiova, casarmaj de artilerie, Spitalul central şi Grand HOtel, inj Iaşi, H6tel Trajan (84sobe) in şcoala militară şi e casarmele militare. Preferinţa acestor sobe este Pl&SSiMiEE-OJ g^Jaşa de mare in căt se găsesc ) r uă vv V 5 pretutindeni imitaţianî. Preve-f [fSC ||v\ H £ I M decî pe Onor. Public s&se1 ’’ferească de schimbarea fabrica-ţiunei noastre irule şi esacte de imitaţiunl de tot felul,jj de recomandate ca sobe Meidinger s»u Sistem Meidinger Numai acele la care pe interiorul uşelor este turnată r *■ noastră sunt adevăratele noastre fabricate. Prospecte cu preţuri reduse gratis şi franco. ®:î^.3EiSE*saafflaELî-fc^Kiiffli«Eiaaa! ÎŞ!ai3iSS...»de_tu SUS&gaat»£22ŢmL,&$k3£SgS. iauKi MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Valabil de la 20 Maiu (1 XuniCi) 1884. Â. lUfnr o Sos, L-O. e. PI. 8» ii» u» 12» 12,i l»e 2,, 12., ,_p.m p.m loo 12,6 4,6 Mărâţ.|°|>1. U.s 11:, 4.o p.m dim 7*a p.m llJ 12,6 ftt.|°SpL 6ao 6,* 11,. llt« 8oi 8,* ra- LP1. 10» lloo i» 3» S» Si* %. 6.i Hat 8,. 6*6 12» Slot Sof ia. dl-.! Sos. 12» 3» a» a, 6n r 0Cj- R. PI. lisa 8, p.m lo. R. PI. 8« 1.» 10» r. PI. 1., 3» • it R-S Sos-, 12&, 9*» 2» J» &. in. na Sos. 5oi 4» 3aî JOo» U. 0. b pi 12*« 9ss 2.4 IM. E. PL Oso 2i* 12o( 1 “• R. PL 2» 5,3 5os 5l6 p.m 12b* 4k 5u O llo* a.m Bm. e. pi. i<. a,, p.m 11a» lloor a.m Si- 3*8 -n c, Sos. A-'1'' R.PI. 12o, 12» 0» 3,i Tîtu R. 3» 6*4 10» 7m 2,o 90» PI S°s. 3»* loi sdr. a.m 12» fiii. 4oc Nord. 4.i 7so 11,6 7,. 2»o 9m * A* Rest. PI. 3«i Li 8«i 9sT IO» ’BfL Rest. n6p sar. a.m DU-- Sos. R. dim p.m a.m 40i ai» 0... Nord. 5oo 3jlO 10oe 11» 11» dim p.m. n6li R. Soh. dim p.m sâr. n6r> a.m v9 £. Bar-mscMiarrii Staţiuni iritarea trenurilor fol | Pers.l Mkt.l o.n. lo.ni. |o.tn. |o.m. 5.in" dim p.m Com. |0SP!. '}inrg.|°spi. Sm^.rdaSos SLţiunî SmurJa P1 Ciiii'g. |°pi Cont. rk Pil- Iospi. Buc. l°f -lilirliretrl irâtirea trenărilor fol. I Pers | Siit. Ters- o.m. | o ni. I om [ o m. | J fi m p"~riî" I 8oc &+0 2» 8oc 5*4 8.4 6w 9,6 7os 3 a» 9,* 71 3 3» 10,, 8.3 lfth 10*, 8*6 •lao G. Tecntiu-Beiţu 3;. 12_m a.rn sor. p.m i1 TeC. e, pi Bcrl.1-, L Btţzeii-GalaţT Bllî. E. PL Brăila |0|t. Barb- e°pi. Sos. Rost. M. (Iahtul-^ră e^tl a.m 2ao 461 5oa 5» 6r 6(6 a.m p.m 12*4 3,i â.m ndp 3n 6** 11« 4o* 730 12» 4», a.m nep 4*6 p.m Uniaţi e.pi. Har!), k pi. Tec Galaţi ^ Barb. e°pi ?î »*' SriN iii Uliii |», nil A Ut**. 1,. Galaţl-Iliufn p.nv ilmT 7oo! 10ii 7j4' s6r. lOuo 7io! 8ia 10n 8lJ; 8i» lir» Su4 bor. Ia.. H.a dim at” IM eşti- Galaţi Mărâş. e Pp Tec. |° p, Barb.Sos- R. PI. Sos. Plec. a.m}/p.mr p.m 6« 31„( 4, 6o»j 12u Bi **ao dim GVTitn-Tîrgovişte a.m 10» 11» a.i i). Ploestl-Slânic pi Hest. ri- Ploc. Slănic Sos. S. laşT-UitglieuI '“S1 Plec. I'nv «om-L,lo-Rusl r-.. p-m a.m 2» i T 60 3» i>* in -ML p.m P. Tîrgovişte-Tiţu Terg. puc. Ti1.ii gt a.m p.m Pi. Slitnic-Ploosd Slitnic P]ec Bl- Rest p.m 6oo pin T. Dngfariil-lasl BUbRus.PI. Rom. Sos. 6 p.m p ni ^ 4 io VAGOANE DE DORMIT SUNT Trenul Fulger P, va pierii din Vârciorova Martin şi fiiiriât» şî va sosi la BueurOMU si Oiurgifi Mieniurra Dumîaeca. Trenul Fulger C, t»\ plt-cu din Giurgiu ni HucuruM.1 M.orcuren ţi Dumineca yl th sosi lu VCrviorovu Joia ş! Lunea. Ci'fliltori pentru trenurile Fulger P şi C, vor plaţi afara de taxa cure* nitit pentru ci. I. tron accelerat, o suprataxă de 20°/o La acoste trenuri P gi C, se află un vagon 8alon*Kestaurant. Consuma* ţiu nil e es vor plăti după uu tarif special. Orariul tronurilor dup6 timpul do BucurescI. II. Ilerlad Tettifin T„. Sos. * W • R.AKf a.m p.m 8*o 2&o 10,. 430 a.m p.m D. Câmpina-Doflana tâmp- puc Doft. Soa a.m 1 1,0 II. a m V. Boltiuia-î'ăittjtiaa Plec. ,, Soa. ff. CcriiJtoda Ominila Ceru. riec-Con 4. Sos- p.m p.lll filo 2oo 9,0 4,o sAr. p.m X. Coaslaitţa-Ceniitvoiia ConsL. 1'leu' Cern.S0Si p.m dim 2se 9,o 5oi ii» p.m a.m . «nsmssseiissr.3 J'| fMfV J:&. IH U AS La magazinul do argintărie ae pe calea Moşilor No 75, in rănd cu biserica "Sfinţii, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate: Icoane, cruci, brăţări, tave, linguriţe, paftale, când alo, diademe de cap, tacâmuri ele masă şi altele de argint. M. MIULESCU. Institut iu medical BUCURESCI 6. STRADA VESTEI, 6. Secţia medicală-1. Hydrotnerapia, 2. Electrizare, 3. Orthopedie, 4 Gimnastică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. Masajiti sistematic, 7. Servic ui Ia domicilia, 8. Consultaţii medicale. Secţia Hlgidilică 1 Bae abur..........3 --- 1 Bae de putină cu şi fără duşe . . . ..- 2.50 medicamente ■ ■ ■ ■ i'Tiî 1 duşe rece sistematică . i5U BAI I)E ŞI DE FXJTX3ST^ Nota. L Băile dei abur sunt deschise în toate zileie de.la ' ore dimlndţa pând la 7 ore sj»-2. Pentru Dame insă, bailo de abur, odată pe săptămână Vinerea, ia 7 ore dimineaţa penă ia 2 post-merid. .. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direcţiunea. îipo-litogi’afi» ^l0lan Mihălescu, Strada Covaci. 14. www.digibuc.ro