ANUL VI. — Nr. 1370 **. 10 BANI EXEMPLARUL wm «■**» MARTI 12 IANUNARIE 1882 ABON AMENTKLE ; In Capitali : 1 au 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. ADG. LAURIAN XIV TOATE y.TT .Tr°T .~STÎ Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 si la corespondenţii ziarului din judeţe. * ‘ La Sociiti Havas, place de la Bourso, & Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. Prin compania generaiă de publicitate G. L, Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, Nev- York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ----mm—na-wi mi gg. In Paris ; In Viena : In Londra ANUNCI GRILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina lll-a. ...........2 Lei » îi » IIa......................5 „ Epistole nefrancate se refusâ. ArticolI nepubl-icaţl nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor : Stef. 0. MiOHAILESCU ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Serajevo, 19 Ianuare. Toată ţara se află in ferbere mal ales pentru că la primăvară se aşteaptă să se aplice definitiv legea recrutării. „Luaţi-ne dări indoit de mari, numai cu impositul sângelui lăsaţi-ne in pace!“ strig Mohomedanil secundaţi de Sârbi *şi de Ovreii spanioli, cari sub stăpînirea turcească eraâ liberi de serviciul militar. O deputaţiune de notabili mohamedanl a fost respinsă de comandantul ţârii, pentru că Turcii cereaă de la şeful ţârii anularea legii de recrutare. Pe la inceputul lunel curente poliţia austriacă a surprins noaptea pe la 3 ore o intru-nire de vr’o 300 de Mohamedanl adunaţi in mos-cheia Aii paşa. Puţine zile după aceasta, guvernul dete ordin regimentului de aici să fie gata de marş; la 9 1. c. plecară două companii din regimentul I spre Mostar şi ocupară posiţiunile Tar-cin şi Conjica. Nu trecu multă vreme şi veni ştire, că peste 1000 de locuitori s’atk adunat, cu scop vrăşmăşesc in valea Zelesniţel. Prin această vale curge rîul Zelezn-ţa, o apă laterală a Bosniei. Toată întinderea s presă rată cu locuinţe pană spre Pocia şij Nevesinje, iar staţiuni militare lipsesc cu totul. La inceput se vorbia cf- punctul central al bandelor e Tăr nova, apoi Hievo in fine Cobildo, un loc aşezat spre meazazi de la Debelo-Brdo. S’a aflat că ţinta insurgenţilor era să pună măna pnn surprindere pe Ssrajewo. Bandele aceste se compun din elementele cele mal eterogene : hoţi de profesiune, malcotenţl de tot soiul cari n’a'u nimic de perdut, din mohamedanl şi refugiaţi herţegovinenl. Stat majoruLlucrează ziua şi nopte de la apariţiunea aceator fenomene ameninţătore. 3e decisese la inceput să se trimeaţă in contra acestor bande batalionul II diu r-egimentul I; dar ordinul s’a revocat, poate din causă că forţele inimice erau mal mari. La 13 1. c. insă s’ad indreptat in contra insurgenţilor pe lângă numitul batalion şi o jumătate bateriă şi două patrule de husari sub conducerea cător-va jandarmi cari cunosceaii terenul. Aceste forţe militare au luat’o in jos, peste Mijaţka şi Han-Co-vacicl, dealungul văi Serajevuluî spre Han-Cc bildo şi Hievo in valea Zelezniţei. Scopul gu vernulul ţării este să se înfiinţeze un cordon puternic in contra insurgenţilor. Situaţiunea generală e foarte rea. Şoseaua cea mare de la Serajevo, odinioară atăt de irequentată, azi e cu totul părăsită; rar se mal vede câte un suflet de om. E foarte caracteristic că de căt va timp încoace se observă in oraş fisionomil străine. Posiţiunile mal importante am lăuntrul cetăţii sunt ocupate şi păzite de soldaţi. In tim pul nopţii stradele sunt cutrierate de patrule de infanteria şi cavaleriă. Diferitele biurourl si oficii mal importante ati gardă de 10 soldaţi* impă răteştl. Viena, 19 Ianuare. Azi d. a. pe la orele 4 s’a comis un atentat in contra ambasadorului rus Paul d’Oubril. Pe când acesta se reintorcea de la biserica ortodoxă, unde asistase la o cununie, un individ din clasa de jos aruncă cu o peatră de mărimea unui o ti asupra trăsurii şi sparse in mii de bucăţi giamul caretei. In trăsură, cu ambasadorul rsesc se afla şi ataşatul de ambasadă principele Gregoriii Cantacuzino. Cănd ajunse trăsura in hotelul ambasadei, Oubril dete ordin să se aresteze atentatorul. Ordinul se implini fără nici o geutate, mal ales că individul n’a incercat nici să fugă, nici să se opună. Luăndu-i-se deposiţiuuea, atentatorul a declarat că se numeşte Ioan Zich, că e de 45 ani, că s’a născut in Bohemia. Pănă la 12 1. c a trăit acasă cu ajutorul rudeniilor sale, apoi a venit la Viena ca să poată intra unde-va in serviciii. De oare-ce in anul 1877 a luat parte ca voluntar la batalia din pasul Şipca, credea că era in drepţ să ceară ceva ajutor de la consulatul rusesc, mal ales că in aceea bătâliă i s’a sdrobit braţul drept. Toate rugăciunile lui aii fost zadarnice. Indignat de atâta desconsiderare din partea ambasadorului care nu voia nici să’l asculte, s’a hotărît la fapta ce a fâcut’o. La urmă atentatorul şi-a esprimat mulţumirea ce o simte că acum are cel puţin locuinţă şi mâncare. In buzunarul lui s’ati aflat mal multe petre. Gratz, 20 Ianuare- Agitatorul MatanovicI a adunat mal ăntâiti bani in Rusia apoi in Serbia. Prin mijlocirea metropolitulul Michael a primit peste 240,000 de franci, parte in bani gata parte in hărţii de valoare. In anul trecut a primit din Moscva 24,000 de galbeni pentru agitaţiuni in Ungaria de Sud. MatanovicI nu crede că va putea birui pe Austro-Ungaria, dar sperează că va putea întreţine un râsboiti de guerilă, pănă cănd vor in terveni Anglia, şi Rusia Austro-Ungariel şi vor sili guvernul sa părâsiască provinciile ocupate. Serviciul telegrafic al „^om. Libere * 21 Ianuare — 3 ore sea-a Cairo, 21 Ianuare Adunarea notabililor cere responsabilitatea mi nisterială absolută; numai doi miniştrii se împotrivesc. Londra, 21 Ianuare „The Daily Telegraph" zice că Franţa şi Englitera vor răspunde la nota Porţii, esplică uf că n’au intenţiunea d’a ataca suzeranitatea Porţii in Egipt, dar că sunt hotărîte d’a susţine pe Kedivul in contra impietăr.lor paititel naţionale şi d’a menţine controlul lor asupra finanţelor ţârii. „Times" anunţă că d. Edgard Vincent a fost numit represintant al Engliteril in comitetul de administraţiune al budhold iilor la Constanţi nopol. 22 Ianuare — 9 ore dim. . Belgrad, 21 Ianuare. Scupştina şi-a ales de prezident pe d. Popovicl. Pes*a 21 Ianuare. Monseniorul AnghelicI, deja administrator al archiepiscopiel din Carloviţ, s’a numit patriarcli greco orientil şi mitropolit al naţiei sârbeşci. Paris, 21 Ianuare- D. Gambetta, prezidentul Consiliului miniştrilor, a manţinut innaintea comisiunil de 33, pro-ecteul să-ă de revizuire limitată a Constituţiei şi inscrierea scrutinului cu liste in Constituţie. El a declarat că congresul nu va putea face nimic legal afară din ordinea de zi fixată prealabil de Senat şi de Cami râ şi care determină articulele Constituţiei ce trebuesc revizuite. In urma acestei declaraţii a prezidentului Consiliului, comisiunea a adoptat, cu 24 voturi in contra 3 şi 5 abţineri, o hotârîre in care se zice că, văzând necesitatea de a se modifica oare-carl articule din Constituţie, trebue să se modifice legile constituţionali. A fost criză la Bursă din causa scăderii acţiunilor Uniunii generale, cari ati căzut de la 1,700 la 1,300 franci. Dar închiderea a fost mal bună, deoare-ce administratorii acestei societăţi ati avut negoţierl cu oare-carl stabilimente de credit din Paris, cari ar lua drumurile de fer sârbeşti, a căror concesiune o are Uniunea, si ar ajuta astfel soluţiunea crizil. Se asigură că negoţierile sunt pe cale bună. Viena. 21 Ianuare. Citim in gazeta oficială: „împăratul acordând baronului de Marxberg, prezidentul direcţiunii poliţiei din Viena cererea de a fl pus in retragere, i a exprimat recunoştinţa sa pentru lungile şi credincioasele sale servicii. împăratul a însărcinat pe cavalerul Jahden, consilier gu vernamental al Austriei de jo3, cu direcţia provizorie a poliţiei din Viena, numindu-1 in acelaş timp consilier aulic. Viena, 21 Ianuare. „Politische Corespondenz" anunţă in mod oficios, că ministerul de râsboî n’are de gănd să trimită noul coloane in Dalmaţia, nici in pro-vinciele ocupate, Bosnia şi Herţegovina; voeşce numai să intărească trupele ce sunt acolo deja cantonate, afară de cele de pe teritoriul Lim- Acest ziar publică apoi, după rapotul generalului Iovanovicî, că un caporal din al 11 regiment, atacat cu detaşamentul sâti la 16 a acestei luni, la Planik, de 200 insurgenţi, s’a apă. rat 30 de uasurî, apoi a răuşit să ocupe Korito. Acest caporal a fost decorat cu medalia de aur a meritului militar. Intre altele, un detaşament având in capul săti un locot-colonel atacat de insurgenţi la 19 intr’un marş de la Korito la Bilek, a luptat 6 ore, a respins pe insurgenţi şi le a ars corturile cari ati sărit in aer prin explosiunea materialalor grămădite in ele. Ex-plosiunea a rănit trei soldaţi austriacl. In opt lupte pe cari a trebuit să le susţie intre Korito şi Bilek, un ofiţer şi cinci soldaţi a fost răniţi; ofiţerul a murit numai decăt in urma ranelor primite ; de la apel lipseşce un soldat şi un ofiţer. Insurgenţii au suferit pagube insemnate in toate aceste afaceri. Borlin, 21 Ianuare Pesta bovină, după ştirile primite de cancelarul, poate fi considerată ca cu totul stinsă in toate statele imperiului. Reichstagul a aprobat in cele din urmă pro ectul de lege pentru uniunea vamală a Ham-burguluî. Roma. 21 Ianuare Camera a aprobat, in scrutin secret, cu 217 voturi in contra 64, proectul de lege asupra reformei electorale astfel cum fusese amendat de Senat. Legea va fi neîntârziat promulgată de regele. îndată după discutarea interpelării Rico tti asupra politicei exterioare a Cabinetului, Camera va discuta cestiunea scrutinului cu liste, care fu tăiată din legea electorală. Belgrad, 21 Ia luare Scupştina. --Prezidentul provizoriu a citit decretul prinţiar carea probă alegerile prezidentului şi a vice-prezidentulul Scupştinil. Adunarea a ales apoi şase secretari (progresişti) şi deputaţiunea ce trebue să invite măiue pe prinţul la deschiderea ScupştineL Havas). A se vedea ultime stirî pe pag. III. BUCURE80I11 IANUARIE Asupra meetinguluî agricol de la Iaşi primim, o dare de seamă pe care ne grăbim a o impărtăşi publicului, după cum promisesem in numărat trecut. Pe regularea intereselor agricole se in-temeiază toată esistenţa noastră economică, şi cestiunea, ce cu dreptpuvănt agiţi azi ţara, trebue să ne preocupe in deosebi. A pune o stavilă temeinică unor visuri de reiorme bolnave, cari tind a sdruncina intreaga gospodărie a ţării, este o datoriă a ori-cărui cetăţean luminat, mai cu seamă sub regimul suveranităţii naţionale, in care guvernele aii dreptul de-a zice că lucrează in numele naţiunii, cu scirea şi cu voinţa ei. 6 In reformele necugetate, anarchice şi desorganisatoare, cu cari umblaţi a ne izbi, nici să vă treacă insă prin minte că ţara ar fi cu d-voastră, după cum vă lăudaţi totuşi fără umbră de sfială şi fără dram de pudoare, cum, din nenorocire, v’aţi obicinuit a vă lăuda. Faptele vă desmint insă in modul cel mai, categoric, şi credem că ţarajjinteligentă va opri la timp svînturatele voastre scc puri. Iată cum se manifestă opiniunea intru-nirilor publice, in cestiuneatpe aţi ridicat; iată relaţiunea ce ni se trimite din Iaşi. Ln fapt de-o însemnătate politică netăgăduită s’a petrecut la Iaşi, in ziua de 8 Ianuarie. Proprietarii şi arendaşii de peste Milcov, mişcaţi de modul revoluţionar cu care guvernul intervine in raporturile, atăt de gingaşe, dintre proprietari şi ţărani, s’au intrunit, fără distinc-ţiune de partid şi in număr impunător, spre-a desbate ce3tiunile agricole ce s’au adus ca proiecte in Parlament. Adunarea a fost presidatâ de d. V Alexandri. D. Grigore Sturza a deschis desbaterile prin-tr’un discurs in care a atacat cu vioiciune apucăturile guvernului şi nesăbuitele lui reforme. D. A. Holban şi P. Carp ati recunoscut necesitatea reformelor agricole, dar,Jfâră spirit de partid si in modul cu tot obiectiv şi moderat, au dovedit amănduol că felul necugetat, in care guvernul să incearcă a le realisa, tinde la antogonismul, la duşmănia, iar nu la solidaritatea claselor agricole, care trebui să fie idea fundamentală a orl-cărel teorii sănătoase de stat. A vorbit asemenea d-lu Cogălniceanu, apro bănd in mare parte ideile.emise de dd. Carp şi Holbao, şi-a desfăşurat apoi istoricul reformelor agricole de la 2 Maiti. In urma acestora, adunaree a subscris o pe-tiţiune către Cameră şi Senat. Vă trimit textul petiţiuneî precum şi numele celor ce ati acoperit’o cu semnăturile lor. Deputaţii şi senatorii, in drept a sta la vorbă cu guvernul şi a’I comunica direct opiniunile lor, n’au iscălit această petiţiune. D-lor se vor manifesta in Camer? In momentul de faţă, petiţiunea circulă in toate districtele de peste Milcov, pentru a fi sud scrisă şi de aceia cari n’ati putut lua parte la in-trunirea de la 8 Ianuarie. Petiţiunea: Domnule Persedinte. o In urma convocării „Comitetului de Iniţiativă din Iaşi", noi proprietarii şi agricultorii—din judeţele Iaşi, Roman, Neamţ, Suceava, Botoşani, Dorohoih, Falciu, Co vurluiu, Putna, Tutova, Bacău, Yasluitl şi Tecuci - intruniţî astăzi, in ziua de 8 Ianuarie, in oraşul Iaşi, după discuţiunile urmate asupra cestiunilor puse la ordinea zilei, şi anume: Circularele Ministeriale privitoare la legea de Tocmeli agricole astăzi in fiinţă, cestiunea crâşmelor, reforma legel de Tocmeli agricole, reforma ie-gel Cosiliilor judeţene şi Comunale, —avem onoarea a supune bine-voitoarel D unniel Voastre aprecieri—I-u că, Circularile ministeriali, atingătoare de raporturile dintre muncitori şi'Agricultori, producând o mare pertubaţiune in toate interesele economice ale ţârii, noi v6 rugăm să bine-voiţl a face ca ele să fie inlăturate, pentru că prin circulărî nu se pot nici modifica, nici suspenda legi neabrogate; H-a că, reforma lege! de tocmeli agricole, fiind o cestiune complexă şi care -variază după localităţi, nu poate fi deslegată—intr’un mod echi tabil, raţional şi impăcStor pentru toate interesele — decăt după studii aprofundate şi conştiincioase, pentru care cerem cu stăruinţă, de la spiritul Domniei-Voastre de dreptate, anchete regionale compuse de bărbaţi competenţi si nepărtinitori cari se consulte şi se represinte toate interesele. Tot aseminea credem, că proectul de lege asupra crâşmelor, presentat corpurilor legiuitoare, jigneşte drepturi consacrate fără a aduce vre-o imbunatăţire moralită-ţel popolaţiunelor rurali; IlI-a ca, in privirea legelor judeciene şi comunale — de care atârnă atăt prosperitatea agricultura! in genere, căt şi bună stare a sătenilor legiuitorii Constituţiunel, de şi au statornicit normele cele mal intinse de votare, s au preocupat insă ca nici o ordine de interese să nu fie incalcată şi aii organisat un just echilibru prin instituirea colegiilor. Prin urmare, noi v6 ragă m, ca in legile noi să se respecte principiile Constituţiunel. Avem incă onoarea a v8 declara, d-nule preşedinte, că nu noi, proprietarii şi agricultorii Moldovei, cari, am fost iniţiatorii tuturor marelor acte naţionale şi sociale, — că nu noi cari, cu mari sacrificii, am contribuit la formarea statului român, unit şi nedespărţit, — că nu noî cari, pentru imbu-nătâţirea soartei populaţiunelor rurale, pentru ridicarea lor la dreptul de cetăţenie şi proprietate, am rupt din insuşi moşiele noastre--nu noi, vom lipsi şi in viitor misiune! noastre tradiţionale de-a fi in capul reformelor menite a redica. intr’adevâr, şi nivelul moral şi starea materială a munci torilor, precum şi prosperitatea agricultura! naţionale. V6 rugăm, d-nule preşedinte, bine-voiţî a primi espresiunea destinsei noastre consi-deraţium. (Nu ele diferiţilor proprietari şi arendaşi mari cari ati figurat ca -eleg-ţl safl representaaţl al deosebitelor judeţe din Moldova, la intrunirea de la 8 Ianuarie): Botoşani I. Ciolac, 0. Bobeica, I. Carusî, Ilie Metz, C. Capsa, Gh. Goilav, H. Grilav, General T. Gher-ghel, M. lamandi. Doroliol Th. Calimah, Mih. Sturza, Alex. StoianmcL www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA Gr. Cozadini, Colon. Roznovaou, Y. Albu N. Aibu, P. Burcbi, Gh. Ciuntu, N. Valeu, St. Pruncu, Leon. Bogdan. Suceava A. Millo, I Prftj-scu N. Gane, Ch. Tatos, Gh. Capri, br. Capri, Forescu, Gh. Maxim. St. Pleşmâ. Vaslui P. Carp, Sandu A. Rişcanu. Gh. Racovitâ, N. Racoviţâ, V. Maximovici, M. I. Hudic, C. Gheor-ghiu, N. Gheorghiu. Roman V. Alecsandri, D. C. Sturza. Cost. Morţun, N. Drăghici, St. Atanasiu, Alex. Macarovicî, Gh. Pruncu, V. V. Macarovicî, I, Agaricî, I. Stroe, Garabet Tataru, Pavel Zarifopol, C. Vidraşcu, Al. Delimarcu, N. Delimarcu. Bârlad Gh. Radu, I. îamandL Gh. Voinescu, M. Vidraşcu, Cambureanu. Fjtlciu jvl. Cogăiniceanu, C. Teliman, I. Mârza, Col. N Iamandi, D. Castioian N. Ioan, D. Beicu, V Popov. V. Liatru. Bacău Colon. Pisotzki, N. Ghica, Gh. Aslan. î ;jl -nţ Tecueî Cincu, P. Balş, Gh. Balş, Vogoridi. Covurluî L. Catargi Iaşii Gr. M. Sturza. M. Gane, N. Rosetti-Rosnovanu, Leon Nigruzy, I. Negruzy, N. Casimir, Al. Gheor gh D. Lăzărescu, C. Corjescu, I. Corjescu, I. Stamaiiu, D. Angliei. N. Drossu, T. Ciupercescu Maior Itazu. Gr. Ccgâlniceanu, C. Langa, Al. C. Mavrocordat, M. Milidonomci, P. Radu. Gh. Cru-penski, N. Ioan, Gh. D. Niţescu, V. Pogor, Nic. Şuţu, NegulicI, Al. Cantacuzino, C. Filipescu. T. Christa. C. Galle. I. Climenti, M. Tzohi, Maior Petrov, D Aslan, Gr. Buicliu, I. Vidraşcu, St. Pavelescu, Giurcăneanu, Gh. Tăcu, Hudic, Gr Caracaş. Au maî velit multe drpeşe de adhesiune de la in mere număr de proprietari şi aiendaşlde prin district! le mal slab represenţa ie, maî ales Covurluî, Porohoî şi Putna. CRONICA ZILEI __ JL TeCdcr BnTtiauu, fratele maî marealluî r Dumitiu şi Ion brătianu, mare proprietar in Argeş, a murit. Toţi cari au cunoscut pe Teodor Brătianu ira pâităşesc durerea familiei. In rorsiliele de miniştri ţinute Sâmbătă, d. Rosetti a fort cu stăiuinţă, îugat de colegii săi a’şî retrage d( misiunea. Se zice că bătrânul vornic ar fi declarat categoric, că orî-ce stăiuinţă este inutilă. Se adaigă chiar, (ă d. Rosetti şi-ar fi luat rămas bun de la funcţionarii ministerului şi ar fi lăsat, pentiu succesorul săti, cărţile d3 libeiă circulare pe drumul de fier Vom vedea astăzi, dacă d. Rosetti trece pe bacna de deputat. Astăzi s’a redeschis sesiunea Parlamentului. La ordinea zilei, sunt următoarele interpelări, ast-fel numerotate de către „Rcmănul" : 1) inteipelarea d-lui Sefendache, asupra desfiinţării tărguluî de la Strehaî, 2) a d-lui Al. Lanovari asupra neregularităţilor făcute de ad.. m îistraaţia judeţului Vâlcea prin care s’a mo. dificat compunerea coleg. I; S) a d-lui M. Ko gălniceanu in privinţa inchideriii graniţelor A-ustro-Ungare esportului vitelor noastre; 4) a d-lui N. Icnescu in privinţa corespondinţii diplomatice relativă la diferendul iscat intre România şi Austria; 5) a d-lui L. Costin in privinţa Evreilor, cari continuă a avea cârciumi prin sate FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» —■11 Ianuare — D-na Mira Dachianu a avut dist’nsa amabilitate de a ne trimite traducerea unui roman caro a făcut sensaţiune in Franţa, şi deschidem cu mulţumire foiţa „României libere" pentru aceasta îngrijită, şi prsţioasâ traducere D-le Redactor, M’am decis a traduce acest romanţ găsind in el o originalitate de idei şi de sentimente care lipsesce la multe cărţi de felul acesta. ■Cu sentimentele nobile desvoltate intr’însul sper că se vor uni multe dintre compatriotele mele. Acest uvragiu intitulat cu numele, de altminteri puţin poetic, Le Bluet, sau Neghina, a fost comentat şi aclamat de toată presa francesă, şi este opera uneî4femeî, care a dorit şi a rămas necunoscută, sub pseudonimul de Gustâve Haller. Primiţi, d-le redactor, incredinţarea distinsei mele consideraţiunî. Mira Dachianu. şi 6) a d-lor V. Epurescu şi Rose Ştefânescu relativă la modul lichidării pagubelor din timpul resbelului de comisarul rus. Am publicat cu plăcere o informaţiune din Paris, privitoare la succesul in şciinţele fisico-chimice ale tînărului M. Michâileanu. Se pare insă că lauda nu era togmai meritată. Această îndoială ni-o aduce un cititor al nostru, prin comunicarea „Monitorului castel" in care vedem că numitul tînăr, farmacist de batalion, a fost prin decet regal, rechiămat in ţară, de oare-ce „n’a parvenit a obţinea diploma necesară fiind „respins de la examen". Certificatul celebrului Wurtz ar fi numai o consolaţiune. Pressa capitalei, Jockey-Klub şi d-na de Herz ad luat iniţiativa unor subscripţiunî, in favoarea d-lui Krembser şi personalului de la Circul mistuit de flăcări. Deja s’ar fi adunat peste 6 mii franci. Alaltă-seară a fost o întrunire la ministerul de resboiu, a mediciler superiori din armată sub prezidenţia d lui I. C. Brătianu. S’a discutat in această intrunire noua orga-nisare a serviciului medieal in armată. Zilele acestea se va face o vănăteare de urşi in munţii Sinai, la care pe lângă M. S. Regele, va lua-pai te şi prinţul de Monaco. Concertul vocal şi instrumental, dat ieri in sala Ateneului pentru ajutarea unui student român la Paris, a avut un succes doplin : sala in-cărcată, piesele programei bine executate. Publicul, pe cât a fost de simţitor la apelul concertiştilor, cari şi-aii pus talentul la dispo-siţia unui act atăt de umanitar, pe atâta fu şi de galant in aplause : fie-care artist fu recluâ-mat la rampă ; unii ch ar de patru ori. Nu relevăm pe cei ce au escelat, ca să nu fim in contradicţie cu aplaudatorii, cu gustul a-sistenţiloi Corul Asilulul a lipsit. - Produsul ar fi de 1000 lei. Intr’o dare de scamă asupra inirunirii ingine iilor, din 28 Decembre trecut, pe care am pu blîcat-o la 31 a aceleiaşi luni, amintea in treacăt despre o societate cooperativă a comercianţilor romănî din Rămnknl-Sărat. Multă lume ne-a cei ut amănunte asupra acestei societăţi, al cărei gen esinguiul in stare a ne reda comerţul şi industria din mâinile Jidanilor copleşitori. In uima iifoimaţiunilor ce cătarăm, aflăm, că această sccictate, fondată i bia de căte-va luni, are deja un capital de 80,000 de lei şi cuprinde in sine mai pe toţi comercianţii romănî din RămDicul-Sărat, şi că zilele- acestea statutele eî trebue să fie supuse spre aprobare ministrului de luciărî publice. — Grăbindu-se a le inainta inaltei aprrbărî aM. Sale, ministiul trebue să se şimţă măndiu că poate încuraja prin aceasta pe comeicianţii din Râmnic la luptă, ear pe ceialalţi din alte oraşe, la pofta folositoare de ai imita. Intr’o circu’ară către direcţiunile hceelor din ţară, d. ministru al şcoalelor vorbeşte despre diplomele de bacalaureat. D-voastră sunteţi ţinuţi d-le director, zice circulara, a respinge, in sesiunile viitoare inserie-rea ia examenul generai a ori-ce şcolar care nu v’ar presenta ceitificate de promoţiune pentru studiile celor trei ani ai cursului superior de lictu, făcute in mod regulat, ci ar veni cu ceitificate de la aşa numitele fabrice, in caii profesori, fără a fi organisat şcoaîe secundare in toată reguia şi recunoscute 'anţ Dânşii vin iarna pentru a se mai uşură puţin de milioanele lor; vara se reîntorc acasă şi, imănuşaţi, cu fruntea acoperită de-o pălărie mare priveghiază ei înşişi ca lucrul să se facă cu îngrijire şi să crească !a soare câmpiile lor de aur. Pentru dânşii, spicul gruăluî nu este numai făina, paile şi plea: va: acolo ei mai văd şi planta şi floarea şi fiuctul. Eî nu lucrează ca nişte machine oarbe, ci au cunoşciinţâ de ceea-ce fac şi de ceea ce sunt; in fine, eî nu sunt numai oamenii materiei, ci fii norociţi ai naturei. S’a zis in Franţa, că dacă ţăranul ar şei să citească, el ar roşi de meseria lui! Timpul a des-minţit pe inimicii progresului. Astăzi sunt ţărani instruiţi, şi sunt mândri că ţin de cornele plugu iui, iar nu de pulpana uscatului buget, Franz Tilman n’hvea nimic din acea vigoare nervoasă a oameniloi de rasa latină ; el era maî mult geiman. Blond, înalt, de-o înfăţişare ercu-leaDă ; dar cu expresiunea fragedă şi dulce a unei femei tinere, sau a unul copil. O uitălură m*an*£* legerei prin liste pe drapelul electoral Dacs cineva Doate fi acuzat dar de inconsecuentâ ■ insăşl această majoritate, şi pe când d G * betcâ nu lucrează azi de cât in acord cu vechiî săh mod de vedere republican, pe atunci maioritaJ tea republicanilor este, care a părăsit tărimn ideel şi face azi primului ministru o impotrivir personală, puţin edifâcătoare. Republicanii par in adevăr a se fi amăgit şeful lor, de cănd acesta s’a ridicat ^in capul puterii. Pentru onoarea d-lul Gambetta trebu-să-o spunem insă, că această amăgire a nu face de cât a’l ridica. Republicanii credeau c{ odată prim-ministru, d. Gamoetta le va iu," plini toate pofieie, le va fi robul tuturor capri1' ciilor lor. Dar d. Gambetta nu este d. Rosetti Pentru dânsul republicaaul n’are trecere, de cât cu condiţia de-a fi capabil şi one3t. De aici ni mhile sak din urmă, cari i-au amărît şi instre inat turma[; deinde ira ! ' Vom vedea , dacă la votarea publică, Ca mera va imita esemplul secţiunilor el. Respm, gerea proiectului de revisiune va aduce demisii, nea mimsteriului Gambetta. Această demisiunf va arunca Francia din nou in starea de nesi guranţă şi suspensiune de până acum şi de sigur Republicanii vor fi aceia, cari vor profita mai puţin de această stare. * Generalul Chanzy, fost ambasador la Fersburg şi d-1 de Saint-Valier, fost ambasador la Berlin mergând la Paris după demisia lor ati avut i lungă întrevedere cu presidentul republice!, fi ah transmis cu această ocasia d-lui 4Grevy es presiunea simpatiilor personale celor mai since re, ce î hrănesc impăraţii Germaniei şi Rusie -Ziarele germane luănd act de acest fapt, zii că el are o mare insemnâtate in împrejurării, de faţă. # Camerelor li s’ad presintat zilele aceste Sv cotelile definitive, in chestia esposiţiel de li 1878. Din ele se vede, că cheltuelile esposiţi. aă fost de 55,775,000 franci, iar incassărilt numai de 24,350,000. Esposiţia de la 1878 > lăsat dar in sarcina statului frances un defici de 31,425,000 franci. Intr’adevăr, toate incassările au rost mai mici de cum se preliminaseră in bugetul exposiţie. Banii de intrare nu s’au urcat de căt la 13,379,63( fr. in loc de 14 mii ; din vânzarea materialul! de zidiie s’ati scos numai 3,440,000 fr. iu io de 4 mii.; personalul a consumat 4 milioane if loc de 1 şi jumătate ce i se destinase; diplo mele şi medaliile au costat peste 2 milioane apa şi gazul 914,000 ; solemnitatea impârţire premiilor 204.000; grădinile improvisate, car ocupară un loc de 16 hectare, ah costat 12;fr. ş jumetate pe metru ; cascadele şi aquariul 3 nf lioane; numai magmele costară maî puţin di căt se preliminase şi anume 1,169 000 fr. in loc de 1,500,000. Raportorul socotelilor observă la acest bilanţ puţin imbucurător: „Ca intreprindere privată, esposiţia ar fi costa; fără Îndoială mai puţin; desigur ea ar fi făcui insă ţăreî noastre mal puţină onoare. Guvernul a trebuit să se găndiască, cu acest prilegiu, ma mainte de toate la efectele morale şi politice Intr’adevcr ele sau dobăndit intr’o măsură neaş; teptată. Cine ar putea zice, că aii fost plătite prea scump ?* Serbii şi revoluţi unea din Dalmaţia şi Herţegovina. Revoluţiunea din Herţegorina şi Dalmaţia dă din ce in ce mai multe semne, că o să devir o interpripdere naţională a Slavilor de Sud, :;d contra Austro-Ungariei. Dm Capitala SerDiei ni se scrie bună oară, că insurectiunea dalmaţiană şi hertegovineanâ a produs acolo un viu resunet. Partida naţională sârbească, face prin organul ei „Narodno Oslobe era de ajuns, pentru a opri sati a precipita |tj faţă sângele cel viu care se vedea circulând subt pelea sa diafană. Acest om trebub să fi fost safl prea iute, sa prea melancolic. La dînsul, pasiunea lua propor ţiunea unei esaltaţiuni de suflet; pentru el, < iubi trebue să fi fost a visa şi a muri. Natura lui mă interesă. Tilman era franc, -ţ nu alegea simpatiile; mă imprietiniî cu dînsul Cănd plecă, fii arătaiti atăta regret că me pă-răseşce, in căt ămî promise că ăml va face dir viaţa lui un journal. Iată acest journal, aşa cum mi l’a trimis. I. _ Dans le bouton de rose ii y a de quoi âcrire un volume. Mi-am terminat studiele la o fermă numită Breithaus. Această mare dărîmătură, care n’are nici chiar meritul de-a fi veche, este inconjdl rată de o apă verdue şi de căţi-va arbori cu virfurîle uscate. Un turnuleţ, spoit odată, dai azi in ruină, se ridică falnic intre două sălcii foarte mari, ce par căse incovoe de spaima (acestui turn. Crăcile lor merg până in fundul aceleV ape adormite , plângând undele limpede ale unul rîu, pe marginea căruia fi aşedat poate măna liberă şi generoasă a naturii. Pletele l°ri spulberate de vânt, se rostogolesc ca nişte mărgele cenuşii in pulberea drumului. www.digibuc.ro denje“ un apel către Şerbi, in care-I invită să dea ajutor fraţilor lor. „Deocamdată" să con-tribue la susţinerea sfintei cause cu bani. Va veni timpul, cănd se vor cere şi braţe ! Austro-Ungariel nu o să-I prea placă de acest fenomen! GESTIUNEA AGRICOLA. Iaşi, 9 Octombro. Astă-ţll avu loc a doua intrunire a proprietarilor şi agricultorilor. S’a aclamat un comitet central, compus de 29 persoane : Vasile Alexandri, Prinţul Sturza, Mihail Kogălniceanu, Lascar Catargi, Alexandru Holban, Dimitrie Rosetti, Costache Cor-jeecu, Carp, Anghel Dimitrie Tăcu, Iacob Negrutzi, Alexandru Mavrocordat, Manole Sturzescu, Ciupercescu, Drosu, Niculae Rosnovan, George Cokălniceanu, Leon Negrutzi, Ţoni, Alexandru Gheorghiii, Nicu Ganea, Langa Dudescu, Banciii, Scuii. Clu-penski, Pastiia, Iancu Prăjescu. S’a hotărît crearea de Comitete specialein judeţele Moldovei, pentru apărarea intereseloragricultu-rel şi proprietăţeî. S’a numit o delegaţiune de 7 persoane, care impreunâ cu delegaţii judeţelor sa presinte parlamentului resoluţiu-nele luate şi Majestăţei Sale respectoase rugăminte de a visa la protegiarea intereselor ameninţate. Comitetul Central. PROIECT OL DE LEGE SANITARA Citim in „Progresul medical Roman" : La 11 Ianuarie, adică peste trei zile, corpurile legiuitoare vor intra in activitatea lor parlamentară. Proiectul de lege sanitară nu s’a presentat până astă zi corpurilor legiuitoare. Trebue să se grăbească presentarea acestui proiect, asceptat cu o legitimă nerăbdare de corpul medical al ţăreî. Credem că timp n’a lipăit autorităţii compe-tinte, să’şi facă studiile trebuincioase asupra lui, pentru a’I presinta bine cumpănit-corpurilor ' legiuitoare, De la o expunere precisă şi bine fundată a motivelor cari vorinsoţi proiectul de lege sanitară, atârnă soarta nemodificâreî acestui proiect de către .corpurile legiuitoare, şl votarea lui ast-fel după cum se va presinta de către autoritatea competintă. Raportorii legei, atât in senat căt şi in cameră, aleşi dintre delegaţi cu oompetinţă in materie, studiind bine modul de argumentaţie, şi prevedănd toate obiecţiunile printr’o cuno-scinţă aprofondată a economiei legii sanitare, vor putea, de sigur, să eviteze acea babilonie, care ar fi prejudiţiabilă şi corpului medical şi ţărei. Nu grămădiri de datorii impuse fără chibzuinţă şi fără pricepere fac tăria unei legi dar cumpănirea dreaptă a datoriilor şi drepturilor, asigură aplicarea exactă a celei mai exigepte legi. Este tot-d’a-una un mijloc de a evita tot Te se impune arbitrar, fie această impunere făcută chiar prin legea cea mai draconică. Legea trebuie făcută in mod raţionabil, aşa in căt să stimuleze zelul şi activitatea celor ce sunt datori a se conforma ei. Din acest punct de vedere trebuie să se caute implini lacunele ce există, şi a se asigura să nu coprindă măsuri vexatorii. Timp este să so facă bine. Legile ce se presint astă zi m ori ce ramură â administraţiei, sunt insoţne de un stat iE care Nici o locuinţă. La o jumătate leghe aproape, căte-va sate es in relief pe câmpie, ca nişte cutioare pe-o masă. In toate acestea insă, nici un caracter: un tablou ce-ar face^să fugă un artist. N aveţi dar a vă teme aici de nici o descripţiune. Monotonia acestei ţări se potrivea întocmai cu propriele mele disposiţiuni. Dar de o-dată acest calm letargic incetâ aci, ca şi in mine insu-mi. Proprietarul, care arenda Breithaus d-luî To-quin, oprea cea mai frumoasă parte a locuinţfi spre-a o inchiria pentru vănâtaore : vănătoare de câmpie, dar foarte bogată in vânaturi şi foarte căutată de vânători. Se anunţă venirea chiriaşului aceştel locuinţe de vănătoare, d. duce de B.... Acesta era un diplomat care aparţinea unei familii foarte distinse. Era să vină la ţară a petrece chiar de cu primăvara, ca să va^ă e purii născând şi crescând, prepeliţele şi potărni-chile, pe cari avşa să le sacrifice toamna. Domnul acesta adusese cu dânsul pe fiica şi pe nepoata sa, mai mult două surori, de căt două vere. Pentru d-na Toquin, arendaşiţa, o fiinţă mică de două-zeci şi trei de ani ,şi care cântărea o sută şease-zeci şi trei de livre, venirea acestor nobili oaspeţi, pentru a se stabili m micul săii domenifi, fu o lovitură teribilă. Cănd află do aceasta, din roşie cum era, ea deveni vânătă de necaz. P Arendaşiţa intr’un sat e mai mult de căt o ducesă la Paris. Regină pe grajduri şi curtea, el, comardant suprem al vacelor sale, dictator al ROMAiNIA LIBERA_ ^nun se prevede onorariile tutulor funcţionarilor de la director până la copist. Aşa trebue să fie şi in legea sanitară. Nici o ramură administrativă nu cere, cu mai multă stăruinţă, stabilitatea in funcţiu ni, ca corpul medical. Cine zice stabilitate, zice şi gradaţiune in onorar. Luându-se de normă legea pensiunelor, care admite termene, să se introducă şi gradaţiunea cu fie-care termen de servicii!. Numai atunci vom vedea pentru funcţiunile medicale, presentăndu-se candidaţi dintre medicii cei mal eminenţi ai ţării; numai atunci vom vedea că medicul funcţionar — sciindu’şi viitorul asigurat —va căuta să facă o dogmă, un sacer-doţiu din indeplinirea datoriei lui; numai atunci medicul nu va avea trubuintă de impulsiune; el scie pentru ce muncesce ; el scie pentru ce şi expune viaţa; viitorul lui este asigurat! ________VABIBTAŢX Nu ne maî trebue poliţie.—Aceastareso-luţiunea luată, intr’una din serile trecute, de către o adunare de comunişti din Paris. — Maî vârtos de cănd cu ministeriul Gambetta, roşii intransinganţi din Paris simt greu această povară a tuturor sufletelor frâmîntate : poliţia. Re-soluţiunea de mai sus ei o luară dar unanim şi cu strigăte de ura, motivăndu-o cu aceea, că „cetăţenii sunt astăzi atât de luminaţi, in cât pot păstra eî singuri ordinea. “ „Kellneri" YechI. — La 4 Ianuarie se săvîrşi, intr’unul din restaurantele de a treia mănâ'a le Vieneî. un act de mare însemnătate. După un joc şi o masă bună, fură primiaţî, in sunetul musicei şi aplr.usele celor de faţă...., cei mai vechi trei Kellneri din Viena.-Şi intr’adevăr, aceşti oameni sunt veterani in meseria lor. Gândiţi numai: ?unul e născut la 1810 şi face pe Kellneru de la 1 Maiu 1830 ; al doilea s’a născut la 1824 şi e Kellner dj la 21 August 1841 ; al treileaţjn sfârşit e născut la 1829 şi profesează Kellneria tot de la 1841.-Un „Zall-kellner" ţinu discursurile de laudă pentru toţi trei şi dădu, celui d’ăutăiu, ca cel maî bătrân, premiul de 1 napoleon, iar celor doi din urmă, ca mai tineri, câte-un galben. Asupra certificatelor se stărui in deosebi in cele trei panegirice. O gură rea turbură puţin armonia solem-nităţei, strigând : „O purtare atât de bună f Cum de-ail îmbătrânit dar tot ca Kellneri şi n’au apucat la nici o cârciumă, la nici o cafenea. . ?“ Nedumerirea aceasta discordantă fu inâbuşită insă la moment. Parte prin argumente, bunioară acela că şi in Kellnerie ca şi in alte profesiuni virtutea ramăne seracâ şi nesocotită...! Parte prin pumni. Iu grevă cu religiuuea. -Cu ocasiunea re-deschiderel sesiune! Camerei francese, se ţinu in Notre Dame ca de obiceifi un serviciu divin oficial Ce slab a fost represintată insă lumea oficială, adecă lumea republicană. Nici un ministru ; nici unul din cel- doi prefecţi a-I Parisului ; nici un deputat şi nici un senator republican ! — Dreapta se găsia mal toata la biserică. Ducele de la Rochefaucauld Bisaccia vădănd lipsa republicanilor zise: „Aceşti oameni s’aii pus, cum se vede, in grevă cud-zeil." De asemenea era frumos represintată armata, prin mai^ mulţi generali. Onoiurile militate le făceai! două regimente de infanterie, două de cuiraseori, două de dragonl şi gaida republicană. Archiepiscopul de Paris oficiate in persoană. —Poporul Parisului, care cu tot republicanismul oăti e bun creştin, remase trist impresionat de acest dispreţ al republice! pe vechile obiceiuri. Tulburările din Warşovia.-O comisiune de Jidani, instituită la Varşovia penlru ajutorarea victimelor turburăril antisemite de deunăzi,— puilor şi curcamloi , ea ăşi încearcă necontenit puterea pe tot ce-o inconjoară, şi nimeni nu are dreptul a i se împotrivi; la cel mal mic cuvânt al săii, toţi se supun; ea ajunge să se creadă o fiiinţă in adevăr superioară i Cu un capital destul de rotund, d-na Tcquin se credea aşezată pe un adevărat tron. Acest tron insă nu era destul de solid, pentru ca o femee din lumea mare să nu’l poată rostogoli la minut, cu vii ful piciorului el. De-acum ina-inte, nuraî persoanele nou venite aii să atragă tot interesul locuitorilor din Breithaus şi din satele vecine. Toată lumea va căuta să a.bă relaţiuni cu aceşti nobili oaspeţi, unii spre a profita de pre sen ţa lor, alţii pentiu onoarea de-a vedea de-a-proape nişte persoane atăt de distinse, şi arendaşiţa făcea asupra acestei materii lungi şi dureroase reflexiunl. Bărbatul d-nei Toqun o a juta in comentarii, pe cari numai el le asculta. Domnu Tcquin, cu cei două zeci şi cinci de ani ai săi, este un fel de tinăr îmbătrânit; el nu vedea in venirea acestei familii, nici un neajuns; ar fi fost in adevăr (supărat cănd ar fi avut a se teme de vre o concurenţă la sfecle, dar pe dată ce nu este vorba despre zarzavaturile sale, el era foarte voios să nu’şimai trimeaţă productele la oraş ca să le văn^ă; el va avea un muşteriu la Îndemână care i le va cumpăra cu un preţ mult maî avantagios. Voiii avea ori cum un căştig, ăşi zise d. Toquin. Ţăranii erai! şi ei voioşi să maî vablig. noi 100 v. 101 % Lose Otomaue CURSUL DIN PARIS 21 Ianuarie Renta Română Lose otomane . . , 50 50 '/« SCHIMBUL 11 Iauuare Paris (3 luul) „ la vedere Londra (3 luni) . . . » la vedere Berlin (3 luni) „ la vedere Viena la vedere ... ... Adresa pentru telegrame BENZAL www.digibuc.ro RQ] âNIA LIBERA W. STAADECKER PLUGUL UNIVERSAL „SACK Premia'â cu ăntăiulu preţu „MEDALIA DE AUR‘‘ la concursul agricol al Comicului de Ilfov de la Heres-trău in Noemvrie 1881. Acest plug care a dobândit un mare reaume este instrumentul cel mal perfect ce 1 poate don un agricultor, pentru că • 1) El e intreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat i 1 ^,a luc.rai"ea cu dânsul, se cere namat o singură persoană pentru conducerea viteior, fimd-câ lugul nn are nevoe de nici o conducere d) Tăietorul dinainte taie şi aruncă in brasdă stratul de sus al nă-cu mărăcini iarbă etc; iar trupul si cormana M le acoperă cu pământ, fâşia brasdel nu se restoarnă ca la alte pluguri in bi gări Dr°şl, ci pământul se fărimă prm aranjamântul practic al cormanel j ■ 2irl““Va 'uţelege sus nomenitele avantagieale acestui plug care, ^1D ik “ cauză, >e şi îmitează in multe fabrici din Europa ,5,ătneSC -dar, P® aŞricultolî a se feri de asemanea contrafaceri, , Lt T V' Plugurile mele universale se pot găsi adevărate şi di. 1 Roman?, aqirlCHmQa lt d- oW- STAADECKER agentul me oar. România, Strada Smărdan No. 8, BucurescI şi la depositele d-sale din 7',D"sa ?ste Pnn urmare şi in stare a le vinde mal ieftin. — Tot ? P'? Se găsesc §uruPurr> cuţite cormane şi toate reservele trebu- 1DC1021S6. n. 8ACIC, PLAGWITZ-LEIPZIC lt» if .rs* tu" Snslitii! de inslrnclrine si educatiune CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE preparaţiuni pentru şcoala militară Informaţiunl in toate zilele de la 9-11 a. m. şi 4-6 p. m. BRUTĂRIA Repausatuluî Dumitru Părlimoară in dosul Palatului este de închiriat. Aşetjâmintele Brăncoveneşti La 22 Ianuarie curent, se va ţine licitaţiune in cancelaria acestOi aşezăminte, pentru aprovisionarea spitalului cu articolele de băcănie necesare bolnavilor, pe termen de un an, cu incepere de la 27 Februarie 1882. Condiţiunile aprovisionăreî se pot vedea in orî-ce zi de lucru de la orele 9 — 1 p. m. Concurenţi pentru a fi admişi la licitaţie vor trebui să de pue garanţie provisorie de 500 lei. 1882 Ianuare in 2 ISTumaî 12 Fiorini austriac! m r PENTRU 1*70 TRAGERI * cu câştiguri principale de Franci 100 000, 50,000, 25,000,10,000 8lc. cer Fie cere Los trebue sl caştigo neapSrat BSffBSraOBS LOSE OARBE NU ECSISTA Vindem asemenea Certificate sunând pe partea al două-zecelea de 1 3°/9 Los al Oraşului Bruxelles 1879 & 100 Franci. 1 „ » „ Antwerpen 1874 â 100 „ 1 „ „al Trincipatulnl Serbiei 1881 a 100 valabil pentru toate tragerile in timp de 10 ani contra plăţii de 12 florini — Iodatâ după inaintarea de 2 florini pr n mandat postai cumpărătorul primeşte un certificat fiind trecute intr ânsul Seriele şi Numărul Loselor BSgT URMĂTOARELE 3 TRAGERI -^0 la 25 Februarie 1882.-14 Martie 1882. - -15 Martie 1882. 8 CÂŞTIGURI PRINCIPALE ă 100,000 FRANCI Lista tragerilor espediăm după tragere franco si gratis. A nu se schimba cu Lose de Loterie divisionate in clase de oare-ce rescum-părăm sus-zisele Certificate la ti ou numai după cursul de zi. M. G-rtinhut & Co. Casa de Banca Amsterdam (Olanda) TAPETITRI PERVASURI POLEITE Plafonări in Relief din celle mal renumite făbrice c1' preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publici! sub-semtat 1 i-î- TriOisrxovd: Tapiţer şi Decorator. BS* 8, Strada Ştirbel-Todă, 3 (vis-a-vis de Pasagiul Romăn) DE ÎNCHIRIAT ODĂI MOBILATE in primul etagifi, strada Gt-imanâ N;. 29 __ _ _ _ _ SOCIETATE DE ASIGURARE ASUPRA VIEŢEI SI RENTEI IN YIENA Concesionată pentru Romănia prin decretul din 1 lanuariu 1870 * IoMUft™0e,nbreT8,aii 6feCtuat 520 poliţe Pentru fr. 3,451,245, iar de la 1 Ianuarie in total 5776 poliţe pentru faconS*. „ luLna cor?nU s’aflincasat in prime şi depuneri fr. 705,530 47 iar de la 1 Ianuarie in total tr. 0,839,501 12. —Pagubele plătite in luna Noembrefr. 154,650 82 iar de la 1 Ianuarie in total fr. 1,436,926 07. Averea Societăţii la 31 Decembre 1880 peste 24 milioane franci * Asociaţiunilor * * » 49 * » impreună peste . . 78 milioane franci Situaţia asicurărilor la 31 Decembre 1880: 79,240 poliţe cu un capital aproape 301 milioane franci. Pănă, la 31 Decembre 1880 s’aii plătit pentru caşuri de morte şi asociaţiuni (zestre) liquidate peste fr. 63 milioane. - siguraţilor cu parte la câştig li s’aii plătit de către societate pentru anul 1880 o dividendă de 24% Informaţiunl se daţi voios şi oferte se priimesc la nr U.K.VI’SA ŞEXEKALA PfiNTKE KOMANIA Strada Carol 1 No. 40, Hotel Budişteann —----------------------------------- mmm- E^’De Venzare Două perechi case, ambele intr’aceeaşl curte, construcţie ncue, cu două faţade, in calea 13 Septembre No. 10 şi Strada Putu cu apă rece No. 62 aproape de bis. Mihal-Voiă. Doritorii să se a'dresese Ja 11 subsemnatul domiciliat in zisele case. Dr. I. Serbănescu ZBAIJCjE BUGHIA din campuluag Sunt de vânzare. — Doritorii se vor adresa la redacţia „României Libere sad pe Calea Rahcvei No. 10. DEJUNUL IGIENICU Persdnele slabe de pept şi d: stomac, cum şi cet care suferii de o digestiune grea vor găsii RACAhOUT D-luî Delangrenier din Pans un Jeiun fdrte agreabil, ‘ f<5rte uşor a digera şi forte întări- I tor cari pole înlocui cu totul şo-l colat şi cafea. — Reputajiunea [ acestui ^aliment este justificată şi [ aprobată de membrii Academiei 1 francese, cari au constatat p»o i prielatile tonice şi nutritive a 1 acestui aliment şi 'lu recomand la I convalescenţY, la copil şipersdne- | lor delicak Depou la totefarm. dinRomSnia. DE VENZAR: Un loc viran, Strada Cireşilor, sub Isvoru. Doritorii se vor adresa strad. Romană No. 1221a d-na Mariţa Bre găneasca. fBTJOTJJRESOX SSS®" SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 1 50 —5 fr pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. JP 'îs PQ ca a IU «o 0 aa rQ |i O aS De la Magasuiul de Coloniale si Delicatese LA CÂINELE ALB-^O sub firma BALOG ^ i < o II CI. fe? > a No. 64 STRADA LIPSCANI No. >66 Tipografia ştefan M' .ălescu, Strada Covaci, No. 14 www.digibuc.ro JUOI 14 IANUARIE 1882 ANUL VI — Nr. 1372 10 BANI EXEMPLARUL ROMANIA LIBERA APAR.E IN TOATE ZILELE ABONAMENTELE; Ia Capitală : 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anuneiurl şi Reclame a se adresa: In România : La administraUune, Tipografia St. Mihdlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris . La Societe Havan, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIUBILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 Wqil Reclame pe pagina llli. .... 2 Lei „ rj Jî 11-â.................5 „ Epistole nefrancate se refusâ. Articoll nepubl'icaţl nu se inapoiazâ. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsaoilâ. Prim-Redactor : Sl'EF C. MiohailesoB ŞTIRI TELEGRAFICE din. ziarele streine Viena, 23 Ianuare. Acum trei zile, se comunică in mod oficial, s’au adunat mal multe cete de insurgenţi in Dumbrava. Garnisona de jandarmi a fost respinsă de vr’o 150 de indigeni până la Corjiţa. O parte din resculaţl a atacat acest şi post. La Bratlo se află vr’o 1000 de insurgenţi; in Za-gorje, intre Ulok şi CalinovicI e centrul puternic al locuitorilor sculaţi in contra Austriei. S’aii observat că unii din el, şi numărul acestora trece peste 500, sunt armaţi cu arme de sistemul Snider. Terorismul bandelor răscoală şi alte localităţi paclnice. In urma atacului ce s’a făcut asupra gendar-nilor s’au trimiis din Focia trei companii, ce la 18 1. c. aii aflat Bratlo-Caraula ocupat de 200 de insurgenţi, cari s’au retras din naintea ostaj si lor. Un batalion de vânători ati dat la 18 1. c. peste un cordon ce l’aii tras insurgenţii. Cattaro, 23 Ianuarie. S’a inplirţit in zilele acestea locuitorilor de-alungul litoralului o proclamaţiune conpusă in limba sărbească, in care intreg poporul slavic e chemat să ia armele in contra sperjurei domnii a Nemţilor. Tonul de ’lesa-majoritate ce ăl are această proclamaţiune a clătinat foarte mult curajul celor cari se a firmau aca aderinţl al stăpânirii austriace. Praga, 22 Ianuare. Din isvor demn de toată increderea „Politik" află din Viena, că după anexarea loi conpletă, Bosnia şi Herţegovina se vor incorpora in mod definitiv, inpreună cu portul şi districtul Spizza, la Austro-Ungaria. UDgaria ar fi deja câştigată pentru realisarea a acestui plan. Ceva mal mult. Chiar principele de Bismarck s’a angajat, pentru partea diplomatică internaţională a acestui plan ca Austria să nu sufere nici un eşec. Ba se susţine chiar, că acest plan l’ar fi născocit insuşi carcelarul Germaniei. Această ştire «Pester Lloyd» o însoţeşte de mătoarele comentare. De şi de mal multe ori am accentuat necesitatea anexiunii, totuşi credem, că in momentele de faţă guvernul va fi cu mult mal ocupat cu alte cestiunl, de căt să se indeletniciascâ acum, cănd constelaţiunea politică e aşa de nefavorabilă, cu regularea definitivă a provinciilor ocupate. Azi, ce priveşte jumătatea ungurească a inperiulul, e sigur că a dispărut oposiţiunea ce o făcea odinioară guvernul din Pesta in contra anexării celor două provincii, in speranţa insă, că anexarea nu se va îndeplini de căt numai după pacificarea completă şi şi atunci in modul cel mal radical. Dar nu se ştie daca soluţiunea ce o \ a lua această ces-tiune va fi tocmai cea aşteptată şi anunţată de ziarul din Praga. Bosnia şi Herţegovina sunt ocupate, ba putem zice cucerite chiaif cu sângele şi averea şi a Ungariei, prin urmare nu se pot incorpora numai Austriei, de şi se zice că principele Bismarck ar fi câştigat pentru planul guvernului din Viena. Că se consideră insuşi principele cancelar autorul şi născocitorul acestui plan, pe Ungaria n’o turbură de fel. Capul principelui de Bismarck a croit şi £alte-dăţl planuri mari, dar cari pentru minţile noastre mărginite nu păreafi de cât numai nişte simple absurdităţi. Mulţumim lui D-zefi că incă n’am ajuns să jucăm cum bine-voeşte Bismarck să ne cânte. Aşa numita amiciţie a cancelarului Germaniei ne costă foarte scump, cu toate că pănă azi prea puţin am câştigat din ea,. Lemberg, 22 Ianuarie. Generalul de brigada Solomon de Friedberg va fi numit comandantul unul corp de armată in Herţegovina. Petersbnrg, 22 Ianuarie. Generalul Gurko e numit guvernor general provisoriu al Odesel. Se aude că (generalul Kaufmann lucrează la un proect de cale ferată spre Taşkend. Petersbnrg, 22 Ianuarie. „Journal de St. Peterbourg" revine asupra fondurilor ce se string pentru ajutorarea jidovilor ruseşti şi califică pretinsa filantropia de un act anti-religios şi prin urmare de o politică antifilantropică. Ziarele englezeşti aii publicat asupra tumul-telor şi exceselor jidoveşti întâmplate in Rusia raporturi cari in loc să descrie realitatea, dau probe, pănă la evidenţă, de reutăţia raportorilor şi de fantasia de care bolia creeril lor. Averea, nu şi persoana a fost atacată şi distrusă. Dacă s’aii intămplat caşuri de omor, aceste au aii fost isolate. Sunt unii, cari voesc să aţăţe vrajbă intre societatea rusească şi cea englezească. Altmintrelea nu se poate explica de ce minciuna se uneşte cu falsa filantropiă. Ori poate că el tur-burâ pe câţi-va relaţiunile cele bune ce se află azi intre Rusia şi Anglia de la cabinetul Glad-stone incoace ? Guvernul rusesc se ocupă foarte serios cu cestiunea israelită. Presa europeană să facă bine să aştepte puţin. Roma, 22 Ianuare Presentănd miniştrii proectul reformei electorale regelui spre subsemnare, acesta s’a suprimat cam in termenii următori: Pasul acesta e foarte însemnat, cu toate acestea voios subscriu actul, conformăndu-mă voinţil şi dorinţiî ţării, şi sperez, că resultatele acestei reformei vor fi cum cu toţii le dorim, folositoare patriei noastre comune. Londra, 22 Ianuare „Daily News" află că in Damiette aU erupt conflicte serioase intre soldaţii creştini şi mo-hamedanî. Locuitorii sunt foarte speriaţi Consulii ţin zilnic conferenţe sfătuindu-se asupra mijloocelor prin ca,e s’ar putea domoli fanatismul revoltat. Serviciul ielegrafic al „Rom, Libere*4 24 Ianuare — 3 ore seara Paris, 24 Ianuare Se crede prin cercurile parlamentare că Camera deputaţilor şi Senatul vor accepta propunerea unei revisuirl limitate a Constituţiunil. Se mal zice că domnul Gambetta, preşedinte al Consiliului, ar renunţa pentru moment la cestiunea înscrierii scrutinului de listă in Constituţiune reşervăndu-şi de-a o pune înaintea congresului reunit. Londra, 24 Ianuare. „Times" zice că şituaţiunea s’a ameliorat in Egipt in urma energiei dovedite de cabinetul e giptean şi a celor doi controlori al finanţelor, engles şi frances Viena, 24 Ianuare. (oficială) De ieri nici o nouă luptă nu a fost anunţată nici de către guvernămîntul general din Sera-jevo, nici de către feld-mareşalul IovanovicI, co-mandant-şef al trupelor din Dalmaţia şi Herţegovina. Mgr. Stadler, noul episcop de Serajevo, a sosit la 14 Ianuare in acel oraş, unde i s’a făcut o primire solemnă. Havas) A se vedea ultime ştiri pe pag. III. BUCURESCI13 IANUARIE Foarte puţin interes inspiră ţârii nesiguranţa in care pluteşce incă neconstituirea ministerială, de oare-ce intregirea consiliului ştirbit al Coroanei e să se facă, după căt se vorbeşce, şi pentru această a cind-zecea oară, tot in sinul „marelui partid”, atăt de numeros, in adev6r, in copil Fu nărăviţi cari vor toţi să se joace d’a portofoliul ministerial. O cârpeală de felul acesta nu poata avea cea mal mică importanţă, după cum n’a avut. nici cele lalte combinaţiunl ale d-lul Brătianu, ale cărui desfaceri şi prefaceri ministeriale nu s’au intemeiat r*cî odată pe cuvinte constituţionale, sau pe neasemâ-nare de vederi politice , ci, pur şi simplu, pe nemulţumiri personale şi pe intrigi de culise parlamentare, pe cari isteţul mentor al partidei, cunăscbtor aflînc al fire! oamenilor săi, le a aplanat tot-d’a-una prin im-părţire de favoruri şi prin vremelnice mă rirî. Poticniri guvernamentale aduse de tăria unor asemenea eause nu pot să intereseze sub nici un raport naţiunea, precum n’o poate mişca nici astăzi o completare de gu vern, dictată tot de inalta prudenţă a susţinerii la putere, tot prin imp&carea unor voinici din partid, cărora li s’a urît aşteptând biet şi el colacul ministerial. Singurul efect pe care îl produce asupra naţiunii caleidoscopul ministerial ce i se tot invărteşse —e mâhnirea de care neapărat trebue să se simtă cuprinsă, v&$&nd că interesele publice, de cea maîinaltâ oidine, sunt, tot-d’a-unea şi fără nici un scrupul, subordonate unor ambiţiuni personale, drbe şl seci; unor interese de coterie cari nu răsfrâng de căt mari neajunsuri asupra mersului nostru politic şi social. Nici moraliceşce, nici sub ruportul economic, ţara nu e mal inaintată, dacă d. Brătianu îşi schimbă ast-fel inprejmiurea sa ministerială, sub presiunea unor moţi-; e de-o valoare atăt de ridiculă. D-sa trebue dar să inţeleagă că naţiunea este obosită şi desgustatâ de politica acbsta de coterie, ingustă şi păgubitoare, ce de-a tăta timp o invărtesce fără să poată afla, i n tabăra sa roşie, condiţiunea de ecuilibru a unul guvern stabil, priceput şi onest, Dacă acesta II e totuşi gândul şi dacă cu elementele de care dispune voesce să’l realiseze, atunci d-sa cată cârma unul balonului politic, pe care de sigur n’o va găsi, căci incercărl —slavă domnului—făcut-a destule, şi toate fără succes. Acum că primul ministru ’ml cunoasce, credem, şituaţiunea destul de limpede, nu mal e nevoe să-I punem noi punctele pe i, să-I spunem verde ceea-ce mal rămâne de de făcut inţelepciunl sale de om cu sciinţâ de stat. Dacă inăuntru am sta mal neted, dacă atâtea cestiunl grave de reorganisarea nu s’ar fi simţit ca necesare in ţară şi dacă nu s’ar fi ivit deja la lumina discuţiunil publice, ast fel că ele nu se mai pot retrage neresolvate ; dacă, pe de altă parte, timpurile ar fi din afară mal liniştite, dacă cerul politicei esterne n’ar fi acoperit de nişce nori cari prevestesc groaznice furtuni,— atunci ar mal trece poate păpuşăril de acestea ministeriale, indemănatec cum e d. Brătianu la dispreţul şi desfida ce aruncă nemulţumirilor interne ale ţăreî, numai să mergâ inainte cu proseliţii săi deochiaţl. In starea actuală insă a necesităţii absolute de-a ne consolida inăuntru, căt mal repede şi sub toate privirile, şi in faţa con-plicaţiunilor grave ce se pregătesc in afară, ministerele de frăţeasca impăcare a inte reselor coterii nu mal sunt posibile, fără sa atragă asupra ţării gituaţiunl din zi in zi mal grave, şi cu un desnodămînt din ce in ce mal pcrlcolos CRONICA ZILEI Spre marea mirare a multora, d. Rosetti, care singur declarase alaltă-ierl că şl a dat dimisiunea diu cabinet, tot figura erl pe banca ministerială. Cu.i,ocasiunea interpelării d-lul Iontscu, relativă la publicarea corespondenţii diplomatice schimbate in incidentul austre romăn, d. Cogăl niceanu a pronunţat un interesant discurs, care merită a fi cu luare aminte citit. Mult sănge răii a făcut d-lul I. Brătianu acest discurs. Maioritatea s’a adunat a-seară spre a se con sulta in privinţa cârpiriî cabinetului. Ceartă mare pentru portofolie ! Pr. Dim. Ghica s’a întremat. In curând va lua parte la lucrările Ssnatulul Duminică, 10 Ianuare, M. S. Regele, in onoarea A. S. S Principelui moştenitor de Monaco, a intrumt la prânz pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat; pe d. Ministru de externe, d. M. Phe-rehy de, ministru al României la Paris, cu so-ţiele d-lor, pe d. însărcinat de afaceri de Monaco cu doamna marchisa de L’Aubespine-Sully, pe Ioan Calenderu, director regal al căilor ferate-romăne, pe d. conte de Lamotte, şambelan al a. S. S. Principelui de Monaco, pe d. prefect al poliţiei cu doamna, pe d. locoteaent-colonel Var-tiadi, ataşat pe lângă persoana Principelui moştenitor de Monaco. M. S. Regina, din causă de indisposiţiune, n’a putut asista la acest prănz. M. S. Regina, care fusese cam bolnavă zilele acestea, merge mal bine, La imormăntarea lui T iodor Brătianu, Regele va fi represintat de d. maior Magheru. D. Magheru va depune o coronă pe cosciugul mortului. Di-seară, Miercuri, se închide stagiunea operil italiane. Piesa de închidere Aida. Măine-seară, Joi, la teatrul naţional, bal de bine-facere sub inaltul patronaj al M. Sale Reginil. Luni la Ateneu, un concert dat de dd. Du-betz, Hilbsch şi C. Dimitrescu. Se vor deschide următoarele credite in bu getele porturilor pe exerciţiul 1881 —1882 pentru plata personalului insărcinat cu perceperea in regie a taxei V2 °/o cheiagiti, macara si balanţă : Lei 8,480, credit extra-ordinar, budgetul administraţiei centrale a porturilor, din cari se va ptăti atăt personalul administraţiei centrale, ataşat la ministerul de finanţe, cât şi per» sonalul ataşat la biuroul vamal Cernavoda, pen tru care nu este un budget special.— Lei 2,235, pentru plata personalului ataşat la Diuroul vamal Brăila.— Lei 2,235, pentru plata personalul ataşat la biuroul vamal Galaţi. —Lei 1,050, pentru plata personalului ataşat la biuroul vamal Zimnicea şi Turnu Măgurele.— Lei 315, pentru plata personalului ataşat la biuroul vamal Olteniţa.— Lei 1,215, pentru plata personalului ataşat la birourile vamale Calafat, Bechet şi Cetatea-Gruia. — Lei 765, pentru plata personalul ataşat la biroul vamal Tulcea.— Lei 1,170. pentru plata personanululul ataşat la biurourile vamale Călăraşi şi Gura-Ialomiţel. - Lei 1.080, pentru plata personalul ataşat la biurourile Vâr-ciorova şi Turnu Severin. —Lei 3,480, pentru plata personalulu, ataşat la biurourile vamele Giurgifi şi Bucurescl. — Lei 585, pentru plata personalul ataşat la biuroul vamal Corabia. Aceste credite vor servi pentru plata personalului şi materialului pe lunele Ianuare, Februare şi Martie 1882. S’a acordat medalia Benemerenti: D-lul D. Butculescu, clasa I, pentru lucrările şi colecţiunile sale archeologice. — D-lul N. D. Popescu, clasa II, pentru scrierile sule, nuvele istorice populare. D. N. Alexandrini, directorul prefecturel judeţului Iaşi, este autorisat ca să asiste la lucrările consiliului acelui judeţ, ce se află convocat in sesiune extra-ordinară. pe tot timpul absenţei d-lul prefect, Dimitrie Pruncu, ia concediul ce i s-a acordat. D. Ovid Buteanu, fost funcţionar administrativ, s’a numit comisar ia poliţia oraşului Tulcea. D-nil G- L. Frollo şi I. Craciunescu, profesori la Universitatea de litere din Bucureşcl, sunt confirmaţi cu titlul definitiv cel ântâui la catedra de istoria literaturilor moderne şi in special a celor neo-latine, şi cel al doilea la cea de psicologie. pedagog ,e şi estetică. D. N. I. Philipide, actual revisor şcolar a-circumscripţiei BotoşanI-Dbrohoifl, s’a numit director al şcoalel normale din Galaţi in locul d-lul Seipion Bădescu, care trece ca revisor şcol Iar, in locul d-lul Philipide, la Botoşani-Dorohoiu. DIIST AFARA Pacificarea Albaniei. Albania e cu desăvîrşire pacificată. Funcţionarii turceşcl aii reînceput pretutindenea activi* www.digibuc.ro ROMÂNIA LlufiRA tatea lor, iărâ să intimpine cea mai mică re-sistenţâ din partea poporaţiuneî. Derviş-paşn, guvernatorul general al provinciei, stă pe piciorul celei mal bune inţelegerl cu capii albaneşî. Această impăcare e a se mulţumi modera ţiunel puse la iveală de Poartă. Se ştie, că Al-baneşil se revoltaseră sunt aproape doi ani, din eausă că Poarta voia să nimicească vechile lor privilegii, intre altele săi recruteze şi pe el in armata imperiului. Albrneşiî se impotriviră la aceasta, căci el aveau un firman, prin care Poarta le da voie să nu servească in armată de căt intre graniţile Albaniei. Derviş paşa plecase cu trupe turceşcl spre a sfâr'ma această inderâtnicire. Dar cu toate că eşlse de mal multe ori victorios, Albanesii nu se abătură de la cererea lor. —In sfârşit, zilele acestea, Poarta, alarmată de revofuţiunea din Herţegovina şi vrând să aibă pace la ea acasă in vederea unor intemplărî giave in Orient, a cădut la învoială cu poporaţiunea Albaniei. Ea a redus pentru Albanezi cifra de servire sub drapel de la 6 ani la 3 şi suma prin oare să se poată răscumpăra de la serviciu a micşo lat o de la 50 de lire la 30.— Albanesii a’au declarat înţeleşi cu această transacţie şi ast-fel Poarta este fericită să vadă din nou împăcată una din cele mal insemnate provincii ale sale şi o poporaţiune dir- cele mal viteze. Revoîuţiunea din Herţegovina şi Dalmaţia. Cabinetul vienez contestă mereu, că ar esista la partea de miază-zi a împ^ViuluI o insurec-ţ ane serioasă şi intim ă contrar insă cu această asigurare, el trimete necontenit nuoî trupe spre teatrul de luptă.-Din Tiansilvania bunăoară, unde se găsesc şapte regimente de infanterie de linie, patru sunt deja trimese şi acum li se convoacă şi reservele. Atăta forţă armată pentiu o ficţiune?! Oficioasele austro-ungare ne vor ierta, dacă de astă-dată nu vom da cre-dămănt desminţirilor lor. * Presa austro-ur gară e pănă acum de acord asupra unul punct: că mişcarea din Dalmaţia şi Herţegovina este o mişcare panslavistâ. Ziarele ungureşcl in deosebi vorbesc cu un fel de fiori despre o mulţime de Ruşi cari s’aă vîdut in timpul din urmă călătorind prin Muntenegru ş1 făcănd dese vizite prinţului Nichita. Intre aceşti emisari —căci ce au putut fi alta —presa ungurească numcşce şi pe colonelul Doctorofl, cu noscut şi la noi de cănd cu resboiul din 1877 Oficioasele guvernului din Viena se despart insă intr’un punct de cele-1 alte ziare : in judecarea atitudine! observată faţă de această mişcare de Munte-negru şi de Serbia. Pe cănd ziaristica independentă, in deosebi cea ungurescă, nu gă seşce termini destul prin caii să’şl arate neîncrederea in Muntenegru şi Serbia şi cere chiar ocupareajmilitară a celui d’ăntăiu, pe atunci, presa oficioasă, in frunte cu „Pol. Corr." şi cu „Frem-denblatt" nu poate aesiul lăuda purtarea corectă a celor două principate slave. Faţă cu acest mod de vedere noi avem o nedumerire. Anume : ori e mişcarea revoluţionară isbucnită in Herţegovina şi Dalmaţia o mişcare slavică, ori nu e. Dacă e —in această privire şi „Fremdenblatt!‘ şi „Pol. Corr." par a fi de acord cu cele alalte ziare, —atunci cum pot ele crede, că Muntenegiul şi Serbia ar putea rămânea cu măiniie in sin la nişte ordine plecate din Petersburg ? Ne vine să credem, că cabinetul vienez menagează atăt de mult, mai vârtos pe Muntenegreni, de frică să nu şi-î scoale şi pe ei in cap. * Zilele acestea a fost arestat la Triest unul din cei mal neobosiţi şi mai indrăsneţi propan- gaudişti aî Slavilor de Sud.-Pero Ma.tanov* *cI — acesta-1 este nnmele —se trage dintr’o familie de frunte muntenegreană. E de-o inteligenţă rară şi iDzestrat cu aptitudini insemnate. incă de tânăr s’a înrolat — cu toate silinţele de-a-1 impe-eeca a le fratelui său, ministru de finan re muntenegrean—in propaganda slavică. Comitetele din Moscua au cunoscut indată cu ce forţă ad a face şi i ad încredinţat totd’a una misiuni din cele mal grele. Pero Matanovicî s’a destins pentru intăiaoara in public la anul 1875, cu ocasia insurecţiunel din Bosnia şi Herţegovina. Agitaţiunea lui a făcut atunci mult rău Turciei, Afară de aceasta, nimenea nu ştiea, mal bine de căt el , să strecoare arme şi muniţiunl printre posturile turceşti. Răsboiul cu Serbia şi pe urmă cel ru-so-turc au pus. prin mărimea lor, in umbră activitatea ulterioară a lui Matanovicî; el a făcut insă şi mal departe mari servicii causel slave, căreia se devotase. Ocupaţiunea 3osneI şi Herţegovinel după congresul de la Berlin a venit intr’acestea să res-toarne toate speranţele sale. Herţegovina in loc să cadă la Munte-negru, şi Bosnia in loc să devie liberă, au ajuns in stâpinirea Austriei. Perot Matanovicî s’a simţ t foame amăiit dar a trebuit să inghiţâ şi să tacă. Dispăru de pe scenă. De căt-va timp apăru insă din nod şi anume in Belgrad unde avu dese intălnirl cu consulul Rusiei şi cu mitropolitul. încărcat cu bani şi cu instrucţiî el plecase spre teatru insurecţiunel cănd deodată se vădu arestat la Triest, de au torităţile austriece. Aceste ăl vor ţinea legat nici vorbă pănă după terminarea revoluţiunel. Bandele de hoţi in Turcia. In sfârşit pănă şi Grecii s’au saturat de ban dele lor „naţionale," cari fac de atăta vreme ne sigure graniţele turco giece. Numărul acestora a ajuns in timpul din urmă atăt de maie, in căt detaşamente intregl de armată nu le mal pot respinge de căt cu mari greutăţi, de cum să le prindă. Şi afară de asta, in necasul Grecilor bandiţii au început să’şl piardă caracterul „naţional," prinzând şi despoind pe orî-cine le cade in mănă. Ast-fel s’a putut pune la cale, cum scrie „Tuiquie," intre guvernul turcesc şi cel grec o inţelegerc, in scopul unei procedări comune pentru siîrpirea acestor binde. Şi unul si celalalt din amândouă statele vor avea să pună pe picior de resboiu o foiţă agala ai mată, care să împresure localităţile bântuite de bandiţi şi să le cuieţe de aceştia. Detaliile intreprindeiel le va regu'a o convenţiune. CU imit ni a şi Uremii. In Ge.mania s’a ivit de căt-va timp un fe' nomen, foarte îmbucurător. Nemţii au inceput» piin presă şi breşuri, să arate adevărata stare a luciurilor din Ungaria, şi, lepădând indiferenţa de pănă acum, să presmte Eoropel luminate ca pe o datorie a civilisatiuneî deplasarea Ungurilor din posiţiunea usurpată ce ocupă astăzi. In deosebi n ult'sărge rău a făcut in Ungaria o căite publicată zilele acestea la Lipsea deRu-dolf Mutze şi intitulată „Der Sprachennnd Voi kerkampf in Urgarn." (Lupta Hirtelor şi popoarelor in Urgaria )-Uimâtoriul pasagiu e destul, spre a ne face o idee despre cupr nsul el: „... Inchisiţia maghiară se deosebeşte de cea spaniolă din veacul al NV de alt cum numai prin aceea, că fanatismul bisericesc s’a înlocuit cu cel naţional. Afară de rug, cea veche nu întrece pe cea modernă cu nimic. Deosebiţii şi pânditorii „iscoditori şi prigonitori ai răutăţii eretice" sunt cu grămada; „convertirea" silită se propoveduesce pretutindenea ; ce lor ce se clatină se cei reverse, cel mai cu' virtute sunt dojeniţi şi infruntaţl, cel tare e ameninţaţi cu....“ „Pester Lloyd" deconcentrat prin această ridicare indiscretă ea unul colţ din vălul ce a copere infamiile domniei unguresc!, numescee pe d. Mutze nici mai mult niel mal puţin de căt „smintit". —„EI, domnilor, de la „Pester Lloyd", aceşti „smintiţi" se inmulţesc tare. Nu, mult şi causa dreaptă, pentru care scriu şi luptă, va triumfa. Atunci va fi amin si cu splendoarea voastră. CESTIUNEA [DUNĂREI. Comisiunea eoropeană dunăreană era să se întrunească zilele acestea in Galaţi, spre a’şl reîncepe lucrările. Nu s’a adunat. Ziarale vieneze esplică aceasta ast-fel, că puterile incă nu au cădut de acord asupra celor ce sunt de făcut in chestia Comisiei mixte şi in genere in chestia regulăreî pe viitor a jces tiuneî dunărene. Ele cred că negocierile cari se urmează azi spre a se pune la cale o inţelege-re vor ţinea incă vre-o şease săptămâni, şi nume! după aceea se va reintruni Comisia dunăreană. UN SUB-PREFECT BĂTĂIOS. Administraţia jud.iţuluî Botoşani pare a fi pus bătaia, intre primele sale datorii. Iată ce cetim in „Voacea Botoşanilor:" „In ajunul strbătorilor şi in cancelaria primăriei comunei Copâlăti, sub-prefectul plăşiî Co-şula, a bătut pe notarele Scurtescu, in faţa locuitorilor, notarele a ripostat două palme subprefectului şi acesta infuriat de indrăsneala notai ului l’a legat şil’a arestat. Ajutăndu’l norocul bit tul nctar a putut scăpa peste noapte din arest şi a dispărut neputăndu-se afla pănă acuma de urma lui. „La comuna Flămânzii, acelaş sub-pi efect a bătut tot in cancelaria piimărieî pe primarele şi perceptoiul faţă fiind şi d. dr. Petroni, medicul plăşiî, care inspecta cimuna. Perceptorele a ne bunit din această bâtae şi chiar astă zi aliena-ţiunia mentală n’a părăsit pe bietul percepţii-. Faptul s’a reclamat justiţiei insă pănă astă dl nu s’a luat nici o mesuiă. „La comuna Feredeeniî, tot personalul comu nai a fest bătut de acelaş demn sub-prefect, fapt cunoscut nu numai de notabili dar de toţi locuitorii acelei comuni. „Am făcut menţiunea la timp de inecarea pri-marelul de Urzicenî, Ardeleanu, adăogănd, că se plângea de persecuţiunele sub-prefectulul plăşiî Coşula; astă zi aflăm că şi bietul primar ce s’a inecat de necazul subprefectului, a fost chiar maltratat de el prin bătae, ca şi ajutorele, per-ceptoiul şi notarele comunei şi acest fapt ca şi cele-l-alte a fo.t neuimârit până astă a el şi că aspiraţiunile ini-mel sale eraţi aşa de iralte, in cât ar fi fcarte cu grfii să le atingă cine-vr. Unchiul sfti încercase leja s’o mărite, dar nu găsise nici-cdată, după gtstul el, o partidă destul de nobilă şi destul de bogată. Mă găndira-tuncl că această frumoasă domnişoară n’ar pu tea nicî-odată să se gândească la mine, că ea nu mă 7a lua niciodată. * Oamenii la ţara se aseamănă mal toţi. Trebua cine-va să’i esamineze cu atenţiune ca să vadă dacă se disting, dacă unii sunt mai bine cres- cuţi de căt alţii; atăt proprietarul, căt şi lucratorul, sunt deopotrivă acoperiţi cu praf. ’MI zi ceam aceasta, dar nu o credeam. In adevăr că d-ra Augusta nu mă căuta, dar nici nu fugea de mine : adesea venia lăngă unchiul săă, cănd ne vedea impreună. Voii atunci să’i găsesc alte defecte, de căt pe acela al mândriei, şi isbutil fără multă bătaie de Cap. ’MI păru că e vană, că e uşoară, inclinată a nu iubi nici-odată pe nimeni. Credul că aceste imperfecţiuni mi-o vor goni din minte, insă nu ! II scădeam din stima mea, fără să reuşesc a schimba intru nimic amorul care mă coprinsese. Cu toată distanţa care ne despărţia, cu toată revolta raţiunel mele, ’mi fu peste puţin imposibil a nu mă găndi mereu la den3a. Mă turburase, mă captivase, şi nu mă mai puteam stăpâni. Era un tiran care mă aruncase la picioarele sale ca pe un sclav, şi simţeam că nu’mi va mal fi cu putinţă să me ridic Lupta devenise imposibilă. Mj-era ruşine de slăbiciunea mea, şi, neputănd a mă mal domina, părăsii Breithaus. Dar pericolul atrage, a doua zi mă reintorsesem! Singura forţă care ’mî mai rămăsese era de a ’mi ascunde suferinţa. Jurai că nici o fiinţă nu va şti ce se petrece in mine, şi rămăsei blestemând fatalitatea care, puind pe această fiinţă in cacea vieţii mele, ămi făcuse presentul fără repaos şi viitorul fără speranţă. CAPITOLUL III. Celui qui sait peui. Două luni după venirea familiei ducelui la www.digibuc.ro ROMAMA libera sunt şi nu pot fi in ţară de căt doue partide : Ceî cari susţin constituţia din 66 care asigură domnia celor mai capabili, şi ceî ' cari isbesc această constituţie pentru a asigura domnia ignoranţilor. „Binele Public" crede că e loc şi pentru un al treilea partid, al cărui caracter să fie independenţa, lipsa de galoane, da livrele şi de anticamere şi ne mustră de ce vrem să fie numai două partide. Dar lucrul este simplu. Trebue să ne impâr ţim in două, pentru-că in corpurile legiuitoare nu sunt de căt două urne, şi nu putem vo>a de cât pentru or contra; şi experienţa de toate zilele ne arată că, in alegeri, treoui să ne im-pârţim asemenea in două, să votăm pentru un candidat sau pentru altul, căci altminteri pierdem voturile, pentru că in sfârşit, in regimiul parlamenrar, nu există de cât *două roluri pe scena politică, rolul guvernului şi acela al o-poziţiel. „Binele Public'1' se ocupă de crisa ministerială. Crisa ministerială care pănă acum nu era cunoscută publicului de căt in mod particular, şi care durează de aproape două-zeci zile, astă-zl se comunică oficial D. C. A. Rosetti este retras definitiv de la minister. Căuşele acestei retrageri sunt destul de cunoscute ; atăt majoritatea căt şi d. Rosetti şi-ară făcut acusaţiunl reciproce de o asprime, cum nici oposiţiunea, pentru respectul ce so datoreşce presei, n’a putut să facă- Se poate să aibă dreptate şi o parte şi alta din punctul lor de privire ; insă ce este vinovată ţara, ca din causa intrigilor şi neînţelegerilor ce esistă in familie, sa sufere a se tărăgăi relele ce ne băntue, şi să nu vadă o indreptare energică şi cinstită in administraţiunea internă, şi o atitudne demnă I şi românească in politica noastră din afară. Y~-Jtii ETĂŢI Vânătoare de căprioare.-Pe moşia de la Voineşcl a d lui Alecu Negruzzi s’a făcut zilele acestea o vânătoare, in care s’au iDpuşcat 6 căprioare. Un oficer sussceptibil.-Joi seaia, la 7 Ia-nuanu curent, spune „Independenţa română" din Buzefl, aflăndu-se la restaurantul de la ospelul Moldo vil la o masă d. Iancu Caloian, proprietar in uniformă de miliţian, cu ţigara in guiă şi intămplându-se de a veni şi d. Locotenent-colonel Guciuturescu, capul re*gimentuluî al 8-lea de dorobanţi şi comandantul garnisoneî din a-ceastâ urbă, îmbrăcat civil,—de si junele miliţian ş’a făcut datoria de a’l saluta, aar d. Cu-ciuturescu aflându’l culpabil pentru câ fuma, a ordonat indală la un rândaş de l’a ridicat’la arest unde ar fi stat mult şi bine, de n’ar fi fost nisce intervenţiunl pentru a’l procura li bertatea. „Ru credeam ca d. Cuciuturescu să fie alăt de sever cu camarazii d-saJe de aime, când am vădut chiar ?e soldaţii şi oficeni austrieci ce se eiîau veniţi la BuzăU in anul 1853, pe timpul resbe-luluî Crimei, cum se salutau unii pe alţii fumând, fără să se mal aresteze." Un hot bine educat.-£ vorba de Kodâu, din judeţul Botoşani. Iată ce narează despre el „V. Botoşanilor „Toată lumea vede şi intâlneşce pe Kodăii, afiră de cel ce sunt puşi in urmărirea lui. Săptămâna tiecutâ intâlni prin pădur a IonăşenI pe pieotul din Suliţa şi-I propuse schimbul ca lulul şeii cu eapa de la căruţa popel. La im- Breithaus, pentru mine doi secol! de suferinţe şi de lupte interne, se făcu o serbare intr’un sat vecm. Augusta dori să vadă această sărbătoare, şi d. de B... consimţi a‘o conduce, casă va$â un moment cum ţopăeatl ţăranii. Dănsul mă intrebâ ce drum trebuia să apuce, ca să se ducă pe jos la acel sat. ’I arâtai drumul şi plecă cu nepoata sa Era intr’o Duminică, n’aveam nici o treabă şi aşi fi voit insu’ml sâ’I conduc, insă n’avu-sesem curagiul de-a le propune. Mă preumblam singur prin grădină, trist şi uitându-mă după eî... Be aci istoria mea devine in adevăr singulară. * Ferestrele casei d-lui de B ... da de o paite in grădină, pe acea apă amorţită şi pecămpiî; de cea-l-altâ parte in ograda fermei. Fusese o zi câldă şi d-ra de B..., pe care n’o vădusem incă, sta la una din acele ferestre pe care o deschisese, negreşit pentru a se rădori. Acolo o vădui pentru prima oară. Zărisem şi al-tâdată din depărtare, pe cănd se preumblaţi, o altă formă mal uşoară de cât aceea a d-rei Augusta, dar acesta era totul. Credeam despre a ceastă tănără persoană că e şi mal mândră de cat vai a sa, de oare ce nici nu se injosia să se arate măcar. Dulcele de B..., cănd făcea ţâţe © obseivaţiune nepoatei sa’e, ii arunca tot d'au-na P© fiica sa de model; i o cita ca respundfnd cu totul la programul convenienţelor, şi îmi făceam de această peifecţiune o idee vagă si posomorită. e f * - Cum, d ta eşti aicea, ămî zise dânsa. cum mă 5B potrivirea preotului ce nu vroia a’şî da consim-ţ memtul său la săvârşirea acestui schimb, Ko-dău se recomandă, impuse schimbul şi dedu de ştire contrahentuluî săti că schimbul e numai provisorid, căci calul său e mult mal bun, decât cădut de oboseală ăl dă spre odihnă la casa preotului, impunendu-I incă condiţiunea d’a TI îngriji, dăndu-I drept arvună banii ce preotul ăl avea in punga sa şi pe cari Kodâd nu voi a’I lua. „Multe furturi comise se pun in sarcina lui Kodâd. Ceea ce se scie de ol şi despre care mărturisesc şi complicii lui prinşi, e că acest hoţ nu ucide, nu sching.ueşce, nu bate. Din contră relele tratamente scunt cu to-ul in depărtate, chiar sever reprimate cănd se comit in banda sa.Ceea ce nu se scia incă, erad faptele sale ce’l recomandă umanităţel. „Prinse in drum pe un preot de pe Valea Jiji şi după ce-I sărută măna şi primi bla-goslovenia acestuia, ăl ceru cu multă blândeţe punga, spunănd numele său. Preotul se grăbi a io da. Kodăd golind’o de cei40 fr. ce-I găsi, ăl restitui punga. — Mergănd mal departe intălm in drumul săd pe o femee ce venea la Botoşani spre a vedea pe fid al el care se afli in spi talul filial. Lamentările sărmanei femei induio-şaiâ inima banditului şi ăl dădu acel 40 fr. luaţi de la preot, urăndu-I drum bun şi zicăndu-î câ de nu va fi de el ajutată, alţri n’o vor mal ajuta. „Un alt fapt incă face să se creadă câ acest hoţ pradă in scopuri umanitare : prîn pădurea de la Raid intălni un ţăran necăjindu-se şi plângând in drum câ i se desbicase un bod urcând gheţişul dealului din această pădure. Kodâd scoase 11 galb. şi-I oferi ca adăogăndu-î la preţul ce va lua din văndarea boului desbinat sâ’şl cumpere perechia la acel ce-I remăsese. După o stringere de mănă fiâţtască Kodâu se in-depărta, iar omul ce deduse peste necasurl, povesti cornătenilor lui cum ăl găsi norocul in drum. „Kodău s’ar pricepe şi la economie. Ar fi strîns păn'ă acum din „veniturile" sale 500 de galbinl. Un act de convertire. — Din Roman se scrie „Poştei": Adolf Elias doctor in medicină, cu soţia sa Augusta şi fiiul lor Rudolf, toţi de leligiune mo-eaicâ, locali din uiba Roman, prin suplica dată Episcopului Eparhiot au aiătat convi: >erea lor despre adevărul duium peştilor invăţâturl ale religiunel creştine ortodoxe şi au cerut primirea lor intre fiii Bisericeî ortodoxe prin sănia taină a Botezului. Admiţindu se cererea lor, şi cati-hisindu-se la 5 Ianuarie curent după ce mal in-tăid fie-care din eî ad mărturisit public, inaintea Episcopului, dogmele credinţei creştine, au fost primiţi in sinul Bisericeî ortodoxe prin taina sântului Botez, care taină s’a săvârşit de câtră insuşl Episcopul, in Rt şedinţa Episcopala. Numele ce ad primit din botez aceşti noi luminaţi, sunt: Constantin, Elena şi Constantin. Naşi ad fost D-lu D-r S. Vakaru'şi D-na Agri-pina Jora. Adoa zi, 6 Ianuarie, zi in care se săerbează Botezul Domnului, aceşti rol fii al Bisericeî or todoxe, după ce ad asistat la seibarea divină in Biserica Episcopiei, la timpul comunicăreî, s’au presintat inaintea Sântului Altar ţinând in mănl făclii aprinse, şi după ce cu glas mare a citit unul din trănşil rugăciunea: cred Doarn ne, şi mărturisesc câ tu cu adevăr eşti Christos, fiiul lui D-zeu celui viii, carele ai venit să mân tu eşti pre cti păcătoşi etc., ad primit toţi sânta împărtăşire din mănile P. S. S. Episcopului. Cutremur de pământ-In Agram, capitala Croaţiei, s-a simţit la 8 Ianuarie un nou cutre mur de pământ. El a fost violent şi a ţinut zări. Dar pleacă domnule; tatăl meu credea că te vel duce cu dânsul; in acest moment de sigur eşti acueat de ir diferenţă, sunt persoane cari sunt tare supărate pe d-ta... Dute iute si nu te teme de nimic; eu cred câ ad mai multă dorinţă a de te orta, de cât a fi supărate pe dumneata. Aceste cuvinte me făcură să simţ o ast-fel de bucurie, in căt crezul că fericirea apărea in trista mea esistentă. Nu mal ştid bine ce res-punseî'; de sigur ceva foarte banal, dar plecai in fugă. Aceste cuvinte : „sunt persoana cari ad mal multă dorinţă de-a te erta, de căt a fi supărate..." ămi revenead necontenit in minte şi le repetam fără voia mea... Le zicem tare, singur pe câmp, şi grăbeam pastul... Ajunseiu pe d. de ;B... şi pe nepoata sa II condusei, şi, graţie confidenţei ce d-ra de B.. ămî făcuse, rămăsei toată seara lăngâ Augusta !.. Ne reintorserăm despre ziuă. Nu mal aveam timp să mă culc şi rămăsei pe câmp. Cu capul Înfundat in grăul pe care mă Întinsesem, cu ochii perduţî in ro-şaţa soarelui ce răsărea, me intrebam dacă toate aceste lucruri le petrecusem in adevăr. Scena ferestrii se presinta spiritului meu. Cuvintele d-rel de B... ’ml lăsase suvenirul vag al unui vis din ale căiuia foime perdute nu înţelegeam nimic distins.. Capul eî nu era acela al unei femei, ci al unul copil, ş: chiar aşa nu era un cap, ci nisce valuri de păr. Creţurile roche! sale păreau prea profunde, pentru a cor ţinea o fiinţă. Ea, avea acele trăsuri imaginare, pe cari şi le inchipueşce cine-va că ad îngerii pe cari nu-î putem vedea, nici pipai: era un trei secunde. Multă lume se refugiase de frică pe strade; in teatru domnise o adevărată panică. De vreme ce oraşul Agram fusese, cum se ştie, mare parte dărîmat printr’un cutremur de pământ din anul trecut şi de oare ce tremurătu-i'ile continuă mered , poporaţiunea trăieşce ca pe cărbuni aprinşi. O urmare a procesului Guiteau.-Un american, asudat in Berlin, cu numele Mac Farland, a primit zilele acestea o telegramă din New-York. Cumnatul săd, care e membru in juriul procesului Guiteau, ăl ruga să se reîntoarcă cât mal iute a casă spre „a’l scăpa de-o ruină totală." — Intr’adevăr această ruină bate la uşa bietului jurat. Şi de ce ? Findcă s’a intămplat să fie jurat intr’un proces atăt de lung ca a lui Guiteau. Opt zeci de zile sunt anume, de când juraţii n’ad putut părăsi otelul in care ad fost iuchişl ; de cănd nu ad putut să primească nici o visită şi să citească nici un ziar şi cu atăt mal puţin să meargă pe acasă spre a’şl vedea familia şi de afaceri. —O gardă puternică ăl păzeşce, eî conduce in sala tribu naiului şi pe urmă indărăt in otel. Numai un sigur jurat putuse odată ieşi din otelul unde sunt internaţi, spre a merge a casă să’şi.... îngroape nevasta, iar altul fiind-că li se îmbolnăvise greu,--Causa acestei stări de lucruri e că in America nu esistă juraţi suplimentari. Juraţii aleşi odată pentru un proces trebue să stea la postul lor pănă el term â, ţie el şi un sfert de an, cum ameninţă să ţie procesul luî Guiteau. — Nepu-tăndu’şî vedea de interese, mulţi se ruinează, cum a păţit’o acum bietul cumnat al d-lul Mac Far’and. NOT1TE LITERARE învăţătorul (ziar pedagogic) No. 9 (Anul V) euprinde: ? uelon (după Jules Paroz) de Şerban Ales-sanurescu.—Registru „Ziar". —(urmare şi fine) de A. —Discurs rostit de d. Epaminonda I. Fran-cudi, cu ocasiunea inaugurăreî spitalului „Fraţii Xenocrat."-Discurs jronunţat de d. Ir. Qirca, cu ocasiunea serbării patronatului liceului „Matern Basarab."— Raportul d-lor Grigore Stefă-cescu şi C. D. Pilidi, relativ la gypsul de la Lăcuţele.- Cronica şcolară de d. I. Nopran. —Funeraliile lui Anastasescu. • -Diverse. — Bibliografie. Didactica. —Limba română: Eserciţiî, teme şi desvoltărî. — Ai metica : Eserciţiî, probleme şi soluţiunî, de d. I Opran. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere." 25 Ianuarie — 9 ore dim- Paris, 24 Ianuare. Cabinetul e ineâ dispus a pune cestiunea de incredeie pentru proectul ce Ta depus pentru revizuirea parţială a Constituţiei. Daca d. Gam-betta va fi bătut, va depune ca simplu deputat aceleaşi proiecte de reformă elaborate pe timpul ministeiulul săd şi le va susţine de la tribună. Sindicatul agenţilor de schimb din Paris a luat măsuri ca să plătească pentru lichidarea de sfirşitul lunii, ca de obiceifi. Viena, 24 Iaunare. „Politische Correspondenz,, află, că un şef de secţie din ministeiuT de externe pleacă la Berlin ca să se înţeleagă in piivinţaregulâril cestiunil Dunării, şi pentru alte cestiunl economice cu cer.urile influente din Germania. In Camera seniorilor, guvernul a depus [un proect de lege pentiu modificarea legii şcolare. Primul articol designează educaţiunea religioasă şi morală, ca făcând ţinta şcoalel normale. Proectul permite inlesnirî pentru învăţământul şco- înger, o muză, o visiune, pe care o cerem, pe care: dorim, o voim şi o căutăm neincetat, de şi ştim bine câ nu esistă şi nu poate esistă. Mă intrebam dacă era o femee sad o umbră ceea ce văzusem, aceea care ’ml schimbase durerile in speranţe, amărăciunile in plăceri? Or ce-ar fi fost, visiunea sad realitate el ’ml zisese prin uitătura, prin vocea el:“ Eată-mă.... speră... trebue să fii fericit, o voesc 1“ Şi eram fericit, credeam şi suferiam. Iubeam amorul med pentru Augusta. Totul ’ml părea mare. Pământul so populase indată de fiinţe simpatice, cărora aş fi voit să le dad fericirea şi speranţa mea, aşa cum le primisem şi ed pi intr’un suiis a’l Renei.... Rerme era numele eî. Nici nu’ml făceam Întrebarea cănd şi ce fel voiu face mal multă cunos-cinţâ cu dansa; aceasta trebuia să vie. (Ya urma) Iar in favoarea copiilor cari vor fi terminat şase clase. Camera seniorilor a adoptat convenţia comercială cu Franţa. Belgrad, 24 Ianuare. Cu toate străduinţele Stângii, nu s’ad ales de cât progresişti in toate comitetele. Adresa se va discuta Joul. Berlin, 54 Ianuare. Reichstagul a început a treea «iwcuţ'e. D Haenel vo'beste de res rii'tulVpgelu! Wdhelm publicaţia 4 Ianuare. Prinţul de Bismarck ia cuvântul declarând câ va vorbi ca plenipotenţiar al Prusiei in Reichstag şi zice : „Iad pentru mine toată res-punderea rescriptulul ce am contrasemnat. Regele Prusiei trăeşce in pace cu poporul săd ; dar res-criptul a avut de scop să inlăture or-ce,intunecime asupia interpretărel vechilor dreputurl ale regalităţii. Aserţiunile inaintate asupra absolutismului miniştrilor responsabili n’ad nici un sens. Ridi cănd pe regele pănă in nori pentru a face din el un suveran care domină dar care nu guvernează, se atinge autoritatea regelui, care dom-neşce ş. guvernează cu cele doă Camere : miniştrii nu sunt de căt secretari de stat. Yieaţa constituţională e făcută din compromisuri, de aceea miniştrii fac adesea concesiun.î Adevăratul prezident al Consiliului Prusiei e regele. „înainte de 1848, regii Prusiei erad in depli nă posesiune a puleriî; când juram pe Constituţie, teoria regnului majorităţii era departe de noi. Decedatul nostru rege Frideric Wilhelm x V făcea toate rezervele ce se pot imagina pentru a ne prezerva de această teorie. Dacă in 1864 am fi făcut polticăparlamentară am fi avut poate un al doilea Olmfitz şi d-vo3tră ţoţl pote n’aţî exista astăzi. Rugele prin propria sa experienţă s’a convins că politica sa singură trebue să domnească. Nu trebue să slăbim regalitatea." „Bismark n’are trebuinţă de altă pavăză d6 căt propriul său piept in contra atacurilor ce se indreptează asupră-1. Pe timpul evenimentelor din 1865 acoperii pe monarch cu responsabilitatea mea, dar mă gândeam atunci că succesorul săd cu care aşi putea fi in oposiţie vreodată, mi-ar confisca bunurile şi copii Nimeni nu mi-ar putea imputa o laşitate (sgomot in stânga). Cancelarul inaintănd: „Ar indrăsni cine-va să fată această imputare?" Apoi continuă şi termină zicend că rescriptul din 4 Ianuare n’a limitat libertatea electorală. Funcţionarii politici ai Statului trebue să protejez guvernul [in contra calumniilor in timp de alegeri, ca tot-d’auna; dar pot vota cum vor voi, votul fiind secret. D. de Beningsen, şeful partidului naţional-li-beral declară, câ ar fi dorit asupra acestui subiect o discuţie mal pacînicâ şi adaugă că nu contestă conformitatea rescriptulul cu drepturile Statului. D. Stauffenberg regretă numalim-portanţa ce s’a dat actului regal din 4 Ianuare. D. pe Boetticher recunoaşte câ ceî doi oratori precedanţl ad apreciat rescriptul, nu pentru el insuşl, ci pentru consecinţele iul in afară. (Havas) SPECTACOLE TEATRE SALA O RFEU,—Mercur! 13 Ianuariu: Le Reveil-lon, comedie in 3 acte.—începutul la 8 ore seara. RALURI MASCATE TEATRUL DACIA.—De patru ori pe săptămână: Marţea, Juoia, Sâmbăta şi Duminica, Baluri Mascate, cu Orchestra roşiorilor dinjată da d. Lehr şi Lăutarii sub conducerea d-lul Dinicu — Preţul intrării 2 lei. — începutul la 9 ore seara. * SALA BOSEL.- Urmează regulat Baluri mascate Marţea, Juoia şi Dnminica.—Orchestră miluară ş. Lăutari.—începutul la 9 ore seara. NOUL STABILIMENT DE BAI AL INSTITUTULUI MEDICAL {Strada Vestei Nr. 6 lângă Poştă.) Fucţionează in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănă la 9'/2 seara.- Băile de abur insă numai pănă la 7 seara Băile de abur pentru dame, Vinerea de la 7 ore dimineaţa pănă la 1 p. m. PREŢURILE L. B. O bae de abur cu duşe sistematice etc. . 3. - O bae de putină cu duşe...........2. 50 O bae de putină fără duşe.......2.— O duşă rece sistematică...........i._ Direcţia. JlT* DE VANŞARE Lemne de foc tufan şi fag de prima qualitate o tona sad 1000 Kilograme de lemne uscate, leate, despicate ş> aduse la domiciliu numai cu 28 "rancî ear lemne de fag 1000 Kiiog. 32 frânei. D-nil amatori a se adresa Str. Berzi No. 13 in apropiere de atelierul gării Tcrgoviştc Custima Simrist H eon.2 A eşit de sub tipar broşura intitulată: Căte va cuvinte asupra Proectuluî de Modifii care a Legeî Tocmelilor Agricole de C. D. Pariano. se află depusă spre vânzare in Capitală la toate librăriile, iar in Districte la vânzătorii Ziarului România Liberă. www.digibuc.ro R0MANIA LffiURA Numai 12 Fiorini austriac! PENTRU 170 TRAGERI cu câştiguri principale de Franci 100,000, 50,000, 25,000,10,000 etc. IC* Fie oare Log trebue $â câştig'o neapărat jQfi LOSE OARBE NU ECSISTA SM9 Vindem asemenea Certificate sunând pe partea al două-zecelea de 1 3°/0 tos al Oraşului Bruxelles 1879 â 100 Franci. 1 „ „ „ Anfrwerpen 1874 ii 100 „ 1 „ „al Principatului Serbiei 1881 â 100 „ valabil pentru toate tragerile in timp de 10 nai contra plăţii do 12 florini. — îndată după inaintarea de 12 florini pnn manda postai cumpărătorul primeşte un certificat fiind trecute intr’ănsul Seriele şi Numărul Loselor. MC* URMĂTOARELE 3 TRAGERI 'l&l la 25 Februarie 1882.—14 Martie 1882.—15 Martie 1882. DC* B CÂŞTIGURI PRINCIPALE â 100,000 FRANCI "38 A Lista tragerilor espediăm după tragere franco si gratis. A nu se schimba cu Lose de Loterie d.visionate in clase le oare-ce rescum-părăm sus-zisele Certificate la tim nu mat după cursul de zi. M. Ghrunhut & Co. Casa de Banca Amsterdam 10-2-2 (Olanda) Institut de instructinne si educatiune CLASE PRIMARE SI CYMNASIALE PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunl in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4 — 6 p m. De vendare (maclaturî) hilrtie strieatft cu oc.aua 14, Strada Covaci, 14. De venzare bilete de iuchiriat pentru lipit la case 14, Strada Covaci, 14. ca c3 i 5 ag tac DE VENZARE O mică moşioară in Bucureşti, la Obor, suburbia Iancu, ocolul negru, peste drum de chimitirul armenesc, având teren 110,000 metri cu două faţade, toată imprejmuită, zidiri de fr. V8,000 valoratu de societatea Dacia, magazie de bucate chile 8000, locuri de arătură şi zarzavaturi, livezi de fin, pomi roditori 2000, scoală, 4000 viţe alese 20.000 rădăcini, cu toate obiectele vii şi grădinării complecte, trei puţuri, unui cu pompă manivel, şi maşină francesă la culesul vil, având viitorul gărel drumului de fer la Constanţa proiectat. Amatorii se vor adresa: Otelul d’O-rient No. 41. r De la Magasinul de Coloniale si Delicatese LA CÂINELE ALB sub firma BALOG- Sc A.Xj3D-A-3Sr a- ■ Calea Victoriei, No. 55, vis-a-vis de Grădina Episcopiei (Fost Dobriceanu) Anunţăm înaltei Nobilimî şi Număroasel noastre Clientele ca pentru acest sezon am asortat Magazinul nostru cu tot felul de mărfuri proaspete şi de cea mal bună qualitate cari mărfuri in basa intinselor noastre cunoştinţe şi relaţiunî ce le avem direct cu cele mal renumite Case din Străinătate ne permite de a face o Concurentă atât in preturi căt şi special in qualitatea mărfurilor cari ne sosesc in continuu pentru acest, sezon precum tot felul de Jrănzeturî Franceze, Holundeze, Italiene de Sfltzera şi Indigene, diferite Mezt-licurT şi pescărie de toate felurile, Indigene sl străine. Romuri Cogniacnrî Liquerurî Vinuri străine şi indigene adevăratele ceainrî de la Casa Popov Moskra şi Compan Colo-niele din Paris, precum şl tot felul de Pezmeţl proaspeţi, Unt de Lemn de Nicce din cele mal bune quahtăţî garantat şi spre mal buuâ asigurare a onor. Public şi a onor. noastre Clientele am arangiat Catalogul de Mărfurile nds-tre cu modestele lor preţuri, cari Catalog după cererese vor da onor. Public şi onorabilei noastre clientele, t Cu stimă BALOG & ALDAN. BAiJL.il] o. o 132 SXx f^i s* ga tel ►T3 O TAPETTJRI PERVASURI POLEIŢI Plafonurl in Relief din celle mal renumite făbrice c’i preţuri foarte moderate, recomaLd onorabilului publicii sub-semnatvl HCOlSTICM Tapiţer şi Decorator. 3, Strada Ştirbei-Vodă, 3 (vid-a-vis de Pasagiul Romăn BRUTĂRIA Repausatului Dumitru Părlimoarâ in dosul Palatului este de inchiriat. De vănifare „Hotelul Schaff" din Constanţa cu grădină spaţioasă şi bucătărie renumită se vinde cu „t inventam preţul de franci 4,000. A se adresa la su-bsemnatul proprietar al hotelului. Schaff, Constanţa P fi *4 a o I I—I o < fi fi fi Eh ■<1 fi Ph t Din causa grămădirel mărfurilor, Ocasiune rara pentru a cumpăra eftin cu preţuri foarte scădute HAGiSlN „A LA VILLE DE VIENNE Calea Victoriei, Palatul Dacia-Romania, vis-a-vis de Librăria Socec & «mmm OCASIUNE RAItA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE «hb» TPretul-curent al fabrice! (cu preturi fixe) după scăderea procentului. BUGHIA DIN CÂMPULUNG Sunt de vânzare. — Doritorii se voră adresa la redacţia „României Libere1' sau pe Qalea Rahcvel No. 10. DE VENZARE” Un loc viran* Strada Cireşilor, sub. svoru. Doritorii se vor adresa strada Romană No. 1221a d-naMariţa Dru-găneasca. Comp. Batiste de in adevărat . . . Batiste de olandă fină . . . Batiste de lino alb, cu tiv lat . Batiste cu marginea colorate, tivite.................-. • • Batiste idem de olandă . . . Batistă de lino cu litere brodată cu măna.................... • • Gulere bărbăteşti in 4 iţe. . . Manjete idem idem .... Şervete peutru masă de in adevărat. - Prosoape de in adevărat . . . Prosoape de damasc fine . . . corset curasse cu balenurî . . faţa de masă colorată .... faţă de masă de olandă albă de 6 Persoane...................... idem idem fr. 2 3 4 şi 5-50 fr. 4- 50 6 şi 7-50 fr. 7 8-50 şi 11 fr. 2 3 şi 4 fr. 5 7 şi 8-50 2 2-50 şi 3 fr. 9. -50 3-50 şi 5 fr. 5 6 şi 5-50 4- ■50 6-50 şi 7-50 fr. 4- ■50 6-50 şi 8 fr. 8 10 şi 14 fr. 7 9 si 11 fr. 2 5 şi 8 4 6 şi 8 fr. 8 12 şi 16 I_ 12 Persoano. . . LINGERIE PENTRU DAME : 1 Camaşe -de Chifon cu broderie a 1 idem olandă cu şnur ..... 1 idem olandă cu broderie.... 1 Cămaşă fină de olandă Ramburg brodată ....................... 1 idem de noapte 1 Pantalon brodat............... 1 Idem olandă................... 1 Camison brodat........... ■ Cîte-va bucăţi de Chifon, garnituri de mese pentru t. fr. 3-50 4-50 5-50 1 fr. 5-50 6-50 7-50 1 fr. 7 8 9 1 1 10 12 15 1 7-50 9-50 12 1 3 4 5. 1 6 7 8 3 4 5 1 8 10 . . fr.12 14 16 . . fr. 3 4 5 , . fr. 6 7 8 fr. 5 7-50 9-50 fr. 4 5-59 7 fr. 6-50 7-50 8-50 fr. 9 11 14 fr. 4-50 6 7 fr. 3 4-50 5 fr. 4 5-50 7 DIVERSE 1 Camison brodat fin . . . 1 Idem de batist cu dantelă . 1 Fustă de costum .... 1 Idem dantele şi brodat . . 1 Idem cu şlepuri brodată. . .... Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Chambres şi Matinee, in mare alegere şi asemeni cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BARBAţI 1 Cămaşă albă de chifon . . 1 Idem cu pept de ilandă......fr. 1 Idem de olandă fină. . . . . fr. 1 Cămaşă colorată de creton franţ 1 Pereche ismenede Croisăe englez 1 Idem idem de olandă de Rumburg PANZERIE 1 Bucată de Percail şi Madepolon franţuzesc de 45 coţi ...... 16 1 Bucată de olandă de casă ne albită 36 coţi.................. Idem de casă albită 42—15 coţi Idem idem de Rumburg 62 coţi Idem idem idem fină . Idem idem de Belgia fină 60 coţi Idem idem Toile batiste 60 coţi Idem idem de lrlai da 62 coţi Bucată Rumb. rg pentru 7 cearşafuri coţi 1 .t >i e şi 2 lungimea .... Bucată d> pichet ie iarnă 24 coţi . v 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mere scăţlăment. O (N CO 24 28 30 . fr. 20 24 32 . fr. 3 38 42 . fr. 52 58 64 . fr. 68 75 86 . fr. 63 69 76 . fr. 95 125 154 . fr. 81 96 115 3 . fr. 30 45 54 . fr. 14 18 21 Administraţiunea. PARIS, 22, boulev. Montmatre. PASTILLE DIGESTIV fabricate în Vi.hy cu Săruri estrase lin sor-ginţl. Ele aQ unu gustă plăcută şi producă unb efectă sicuru contra acri-meloru ş'a grelelorfl mistuiri SĂRURI de VICHY pentru BAI Unfl sulQ pentru uă baie, pentru cel cari nn potil merge la Vichy. Spre a evita contrafacerile se se cit ă pe tâte produsele marca Controlului Statului francese Deposilil în BncurescT la DD. War-tanov’itz şi Herţog. i s/m ta ■—_ ■vtlijIE ide ’VDEnsrisnE" Case de închiriat 6 odăi mari, 3 mici, 2 pivniţî, grajd, şopron, grădină, Str. Cornetului 61 L E ÎN E DE VENZARE Cu stănjenu şi cu greutatea tăiate şi aduse la domicilii! 1000 Kilograme 30 franci Domnii amatori pot face comenzi pri-cărţl poştale adresăndu-se către mine (Calea Griviţi) Tîrgovistel, No. 151. La firma LEU. Cu sttmă, IPetrache Vasilescu W. STAADECKER PLUGUL UNITERSAL „SACK“ Premiaţii cu ănteiulfl preţu „MEDALIA DE AUR“ la concursul agricol al Comi-ţiuluî de Ilfov de la Heres-‘ trâu in Noemvrie 1881. Acest piug care a dobândit un mare renume este instrumentul cel mal perfect ce ’l poate dori un agricultor, pentru că: 1) El e intreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat; 2) La lucrarea cu dănsul’, se cere namat o singur5 persoană pentru conducerea vitelor, fiind-câ’plugul nu are nevoe de nici o conducere : 3) Tăietorul dinainte taie s aruncă in brasdă stratul de sus al pământului cu mărăcini, iarbă etc; iar trupul şi cormana lui le acoperă cu pământ, făsia brasdel nu se restoarnă ca la alte pluguri in bulgări groşi, ci pământul se fărîmă prin aranjamântul practic al cormanel OrI-cine va inţelege sus pomenitele avantagie ale acestui plug care, din această cauză, se şi imitează in multe fabrici din Europa. ^ Sfătue.sc dar pe agricultori a se feri de asemanea contrafaceri, şi comunic, că plugurile mele universale se pot găsi adevărate şi directe din fabrica m i nninaî la d. W. STAADECKER agentul meii pentru România, Strada Smărdan No. 8, Bucurescî şi la depositele d-sale din ţară. — L sa este prin urmare şi in stare a le vinde mal ieftin.- Tot la D-luI se găsesc şurupurl, cuţite cormane şi toate reservele trebuincioase.. ______ 3 3=*.. Sâ.CHi, PLAGWITZ-LEIPZIC ALIMENTATIUNE N'JTRITîUKE VIN ' * DE CHAPOTEAUT CD PEPTONE DE PEPSINA (CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA) Când alimentele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul .gastric Intr’nă substanţă solubilă numită Peptone cari, transportată in tâte părţile corpului prin intermedierul vineleor, servă a forma cesăturile nostre : muş-ebii, ăee, nervi, lntreţiind In acelaş timp viaţa şi sănătatea nâstră. Numerăse experienţe ai stabilit că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin socul gastric eitras de la animale, se obţine un produs lntocmaiu ca acela ce te formează in stomac conform legei naturei. Acâstă carne de vacă, digerată asoc ată unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peptone pepsic al lui Chapoteau, prepai-aţie ce are proprietatea a hrăni atunci châr când stomacul este incapabil a putea efectua uă digestiune. El este mult mai activ .de . cât vinurile ce conţin extracturi sau gemuri de |carne, câ mai mare parte incapa-biile de eâ mai mică putere nutritivă. Vinul Chapoteau este recomandat convalescenţilor, anemicilor, diabeticilor, persânelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt iesgustate de ori-ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au nici-uă putere şi sunt slăbite prin nă muncă prâ mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peptului, afecţiunele cancerdse, voiajurile şl lungele osteneli. Dat doicelor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţa şi puterea hrănilâre a laptelui, greutatea copilului creşte pe fie care i n F r a n Vi ». Feliuritele grupuri ale Senatuluifrances au ho-tărit, in o intrunire privată, să nu pună la ordinea zilei cestiunea revisiunel constituţionale.— In acest chip ministerul Freycinet, care s’a declarat din capu locului contra acestei reforme, ca ina-portună, a primit din partea Senatului c asigurare indirectă de sprijinul săă neţermurit. Ce vor zice oare la aceasta radicalii din Ca meră, cari au trântit pe d. Gambetta fiind-că nu voia de căt reformă parţiali, a actului fundamenta] *• De cănd cu depărtarea d-lul Gambetta dar mal vârtos a ministrului său de culte Paul Bert — catolicismul reincepe a sufla mal liber in Erancia. — 0 mulţime de călugări isgoniţî incă in timpul cabinetului Ferry, incep a se reintorce in patrie, mal vertos in Paris. Ziarele republicane progresiste citează anume numele lor precum şi casele in cari s’au aşedat. Cum se ştie, d. Freycinet a fost in tot-d’a-una conţi ar mâsurilor discreţionare impotriva con-gregaţiunilor. Vedăndu-1 reîntors la putere şi mal tare :ie cât tot-d’a-una, ele cred sâ’l poată câştigă pentru o reconciliare şi o redobândire cel puţin parţială a posiţhmilor psrdute. Ce vor zice şi la aceasta radicalii din Cameră, cari aii căutat’să se scape atăt de iute de guvernul d-lul Gambetta? * „Republicanisarsa" Franciel, se urmează şi cu ajutorul tribunalelor corecţionale. Curtea de Casaţie a condamnat zilele aceste doi judecători cari făcuseră demonstraţii in contra actualei ordini de lucruri. — Prezidentul tribunalului civil din Orange, Benoit de la Pail-lone, a fost suspendat din postul său pe-o lună din cauză că sfârmase cu ocazie serbătoreî naţionale de la 15 Iulie lanternele cu cari fusese impodobit palatul justiţiei; celalt delicuent contra republice!, un judecător din Carpentras, a fost ridicat din pat din causă că toastase la un banchet roialist pentru : „acţiunea roialistă.“ ■li Parisul vorbeşce mult de un scandal, întâmplat la exposiţia „aquareliştilor". — Pictorul Iac-quet espusese o aquarelă, care presinta pe d. Alexandru Dumas ca un Jidan de rend sub titlul „Negustorul Jidan din Bagdad."—Pictorul e mânios de mult pe d. Dumas. Acesta se simţi, fireşce, ofensat şi ceru direcţiunii esposiţieî să depărteze tabloul cu pricina. Ffind-că depărtarea nu se esecutâ destul de iute, ginerele săil, un bancher, se duse in salonul esposiţieî şi sfârlmă cu un baston pe „Jidanul de Bagdad." Gardienii espos ţie! voiră s’l aresteze. Mal mulţi amici intervenită insă şi făcură a i se da drumul, după ce bancherul ăşl lăsase carta. Faptul poate dă naştere la un proces, destul de interesant pen tru condiţiiile escepţionalî şi noul in care se găsesce obiectul lui. * Interesant este, mai vârtos din cauSa Coi denţel cu agitările generalului Skobeleff, ticol a „Republicel Francese". in care se c! completarea căt mal grabnică a reorganjslfi armatei francese. „Am avea multe reforme de propus, intre altele organul d-luî Gambetta; să nu J ţionăm insă de căt pe cele mal urgente, w ţină cine-va stângei estreme,, uniunei blicane, centrului stâng, dreptei bonapartlsteJ monarchiste — toţi simţeşc in acelaşi chip,J nici o zi, nici un ceas nu se poate perde, L a relua şi completa reforma armatei. Un c’.v ' care ar pregeta la această lucrare, ar fi UI1 vern care ’şl-aţuitat datoria şi Camera l’ar t% pe loc printr’un vot unanim." ..Emisarii" engleşi in Kerţegovim Estravanganţa englezească se confirmă «j ocasia actualei insurecţiunî herţegovinene. -engleşi cutreeră treatrul de luptă, dar nu jţ scopul de a agita pe insurgenţi - cum insinuaţi in frica lor ziarele austriece —ci in scopul sia piu de a’şl goni urîtul- — Boala urîtuluî e şi cănd e vorba de leac, nu prea alege.-i| ce scrie asupra faptului ziarul engles „Saim James Gazette" : „Nu ne-am mira de loc, dacă s’ar confirm vestea, că un englez a fost omorît zilele aces ea in munţii Herţegovineî. Vre-o zece avenlt rieri de-al noştri cutrieră astăzi preajma diptii telor revoltate, intre cari nu sunt de cât acreditaţi de ziare, pe cănd cel-l-alţî petrec acol numai din curiositate şi plăcere. Unul are u-tenţia să scrie o carte asupra ţârii şi obiceiuri, lor eî, altul iea schiţe pe darî vrea să le intre ’ouinţeze după ce se va intoarce acasă. Toţi se tirăsc pe singuratecele stânci, dintr’un punj intr’altul, cutrieră sat după sat, cu aceeaşi ut păsare ca şi cănd ar face o călătorie in Anglii Intr’adevăr n’ar fi nici o minune daca vre-unj ar fi omorît vre odată din neînţelegere ; şi nu! mare ar fi minunea, daca ar scăpa toţi cc p|(. Iea intreagă." Din nefericire temerea ziarului engles, s’a iJ plinit. Nişte oficerl eDglesî, cari vânai! in 1 y nuare prin apropiere de Artaki, au fost maltrata rău de locuitori; nu din „neînţelegere“, ci cu sc pul de-aî despoia şi de a le lua armele.-vi tima cea mal de plâns e —cum ne-a anunţai deja o telegramă,— căpitanul Salby, care a primit o lovitură de secure drept in cap. Englezii ar face bine de alt-fel să inveţe de aici că lecuirea de urît nu se poate face ori şi unic, —-— ------------------------- Domnule Redactor, Pe pagina a treia a unuia din numerile recente ale stimabilului domnil-voastre jurnal, citesc că d. colonel Carp, preşedintele comisiunllde aprovisionare, aduce la cunoştinţa publicului ci se primesc direct şi «fără întârziere oferte per tru ori şi ce cantităţi de grăfi, orz, fin şi paie, Apropos de aceste aprovisionărl indrăsnesc a i dresa administraţiei resbelulul intrebarea, pentru ce nu cere prin contract antreprenorilor-i( furagiti a furnisa finul şi paiele in snopi ir greutatea unul cal pe zi, după cum se face ii toate armatele din Europa, de esemplu Frânţi Anglia, Germania, Austria etc. etc. Ce înlesnii! ar fi ac«asta pentru corpurile de trupă călăreţi cari din causa timpului ce ia căntăritul fur» giuluî pierd o sumă de oameni de la clasele ii instrucţie şi fac serviciul soldatului de caval» rie atăt de obositor, aceşti oameni fiind neee sari la primirea furagiulul şi muncind ast-fel ori intregl supuşi intern periilor in curtea depoului dt furagiu dela Malmeson, pentruja transporta fura-giul din clăi in cantor şi din cantor in furgow* Un al doilea avantagiu ar fi desfiinţarea risipi care se face azi transportând finul şi paiele - FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — ÎI Februare. — 18 FLOAREA DE NEGHINA - SraUnoere din franţuzesc») — DE MIRA. DAOHIA3NTU CAPITOLUL XVI La premiâre pensâe est plus genârâuse que durable. Căte-va ore mal târziii, Renee, ducele şi efi eram pe drumul ce duce către Blaue Blumen D. de B... glumea asupra exigenţeloi mele, şi cântărea numărul anilor ce voiri petrece la ţară, după ce mă voiţi insura. El ăşî propunea să tachineze şi pe nepoata sa asupra romanului el de păstoriţă. Voia să răsplătim amăndol complesenţa ce ne acordase. Ca să surprindem p« Augusta, descinserăm din trăsură inainte de a ajunge la fermă. Eu mergeam inainte. Intrarăm incet - Ertă-o! ămî zise incet Renee, arâtându-mi o femeie ocupată a porunci la nişte servitoare. O privirăm un moment, fără ca ea să ne zărească. Pentru prima oară credul că era cu putinţă ca Augusta să devină femeia mea. Avea aerul unei adevărate ţărance. Se peptănase după mpda femeilor de ţară. Ea purta o roche de bumbac, prin ale cărei creţuri, mol şi turtite, se desmafi şoldurile şi cădea drept imprejurul corpului săii. Un corsagiti de lănă ţinea inchis peptul său, obişnuit pănă aci cu contactul tulpanului şi al mătăsii. Mânicele sale albe, care se lărgeaţi, nu ascunde au de căt pe sfert braţul el rotund şi alb. Micele sale picioare, incălţate cu ghete de piele, se vedeai! sub rochia cea scurtă, şi mă găndil indată, că o femeie e cu atăt mal frumoasă, cu căt se imbracă mal puţin. Nici-odată amorul meu pentru Augusta nu fusese mal viu. Cănd vorbia oamenilor noştri, timbrul voce! sale avea o tărie pe care nu i-o cunoşceam. Ascultând-o, nu te puteai indoi că ordinele sale nu vor fi esecutate. Apucă un manuchiu de pae, care se afla in drum, cu propriele eî măinî şi ’1 aruncă ea însăşi la locul paelor. D. de B.... si Renee nu putură să’şl stăpinească un hohot de rîs ; rămăsei înmărmurit. Zelul el întrecea sp ranţele mele Era chiar puţină exageraţie in purtarea sa, dar nu voiam să arăt că băgasem de seamă aceasta. Augusta veni spre noi. Ne conduse in casă şi ne servi beuturl răcoritoare. Vorbea cu mi cui aer al unei fiinţe ce se pricepe in ale câmpului, şi aerul acesta ăl venia foarte bine ; ai fi zis cine-va că locuise tot-d’a-una la ţară. — Domnişoara este aşa de severă, aşa de in teligentă, zise mama cu mirare, in căt oamenii noştri o privesc deja ba pe o stâpînâ, de şi nu ştiu cine să fie... Mă tem numai să nu se ostenească. Nu, nu mă ostenesc, din contra ’ml face biDe să lucrez puţin... Şi apoi aceasta mă face să petrec, apoi costumul ’ml place foarte mult. După gustare, visitarăm ferma. Augusta se apropiase de unchiul său şi de vara sa, cari probabil o intrebati asupra impresiunilor nouei sale situaţiunl. In acest timp vorbiam cu mama. Trebue să’ţl par nebun fiind-că iubesc pe d-ra de B..., ăi zisei eu. — Nu, dar de ce nu pe cealaltă ?... ea ’şî ridică asupra mea ochi săi umezi de lacreml..’.. Ce păcat! d-ra Augusta nu ’I semănă intru nimic. In acest moment ducele veni sprs no! si ne anunţă că trăsura era gata. Augusta se repezi şi mă opri luăndu mi braţul. — Unde te duci acum, domnule? ’ml zise dânsa. In ce parte a lumel foarte departe de aci ? Vroiam să plec, căci simţeam că avedeanrf mult timp pe Augusta, era a mă perde, in caşul cănd ea m’ar fi abandonat. — Pleacă! adâogă ea cu o voce suavă şi pro vacătoare. Dute de aci, dar dute o dată !.- Puteam incă să mă apăr in contra junei W ce cunoscusem la Breithaus, dar nu in contn acesteia. Augusta in fustă de ţărancă cu am«' rul săii in inimă, cu aerul el dulce şi vesel, era iresitibilă. Numai pasiunea poate face o ast-ft-de metamorfosă. Ea e adesea de o scurtă durată; darincănfi şi inebuneşce. — ’TI inchipuescl poate că al destulă forţă sp[i a te depărta ! ’ml zise dânsa inaintănd spre mfj' cu frumosul săli obraz surîzând: Mă faci sâ r» Nu putui să resist. Alergai la trăsura un» erai! deja d. de B... şi Renee. , — Adio 1 le zisei eu. Nu pot să plec, ® taţi-mă. J ; — Eram sigur că vel rămânea, respunse ¥ cele râdmd. Vă adăstăm pe toţi In oraş, pe»1111 ziua comuniel iubitei mele Renee. Trăsura se depărta. (Va urma) » www.digibuc.ro ROMA IM IA LIBERA vsm la claie la cantor, din cantor in furgon, şi de la magazie la cazarmă, pentru a le duce in urmă a se distribui pe cal in grajd Un al treilea avantagitl ar fi că s’ar primi tot-d’a-una cantitatea de furagiu in porţii juste fi ind cântărite şi făcute snop cănd finul sad pa iele sunt uscate, iar nu ca acuma cănd furagiol este ploat, cănd atârnând mal greii, raţia cailor devine redusă. Reiese din ceea ce zisesem incă un al patrulea şi cel mai important avantagih, care este că la grajd repartiţia furagiuluî intre cal ar fi exactă şi egală intre toţi caii, lucru care acum nu este nici odată, lipsa de timp ne permiţând a repartiza furagiul escadronulul sad bateriei cântărind raţia fie-cărul cal. In fine pe lângă aceste 4 avantaje importante mal reiese şi avantagiele secundare următoare : I a economia de oameni in serviciul primirii furagiuluî. II. Siguranţa de a primi just furagiul care se cuvine după bon. III. Facilitatea cu care s’ar putea face controlul de către comandanţi de unităţi asupra modului cum s’a distribuit furagiul la cal. * Ştiind căt de mult interes daţi armatei, mal daţi’mî voie, domnule redactor, a profita da coloa Dole stimabilului ziar ce redactaţi pentru a ruga pe d. ministru de resbel a ordona publicarea regulamentuluî^de equitaţie, a regulamentului mă-nuirel lăncel şi regulamentul serviciului interior al trupelor, care deja de mal mulţi ani nu mal esistă in comerţ şi devin foarte rari şi foarte dificile de procurat. Z. P. CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE ORDINARA Şedinţa, din 10 Februare Senatul. —Se discută proectul privitor la inve ţâmântul agricol. lat! parte la discuţie dd. general Florescu, Sturza, Pişcă, Atanasiu şi ministrul lucrărilor publice. Votarea lu! se amână pe a doa zi Camera. — D. Ciupercescu îşi desvoltă interpelarea sa privitoare la creditul funciar rural din Iaşi. Ministrul finanţelor, răspundănd, spune că guvernul nu s’a pronunţat incă incontra creditului din Iaşi. -X- D. Al. Lihovari depune un proect de lege prin care se interzice cumulul funcţiunilor. —X— Se discută un amendament al d-luî Kogălui ceanu la art. 2 al legii pentru protejarea industriei naţionale ; pus la vot, el fu respins cu 57 voturi incontra 34. Acest amendament tindea la înfiinţarea unor şcoale industriale la Iaşi, Craiova, Kiustenje şi Bucureşti. -x- Se incepe discuţia asupra proectulul de lege relativ la togmelele agricole. A vorbit d. Codrescu. -X- Şedinţa se ridică la 9%. ARENA ZIARELOR „Românul" discutând incă odată tog-melile agricole, constată cu fericire, că sunt proprietari şi arendaşi şi de aceia, cari n’ati abusat de legea de pănă acum. — Dar FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 11 Februare — ALFRED DE MCJSET GENERAŢIA FRANCEZA DUPĂ 1815. Pe timpul resboaelor imperiului francez, pe cănd bărbaţii şi fraţii erau in Germania, ma Mele, iDgrijate, născuseră pe lume o generaţiu-ne aprinsă, palidă, nervoasă. Concepuţi intre două lupte, crescuţi in şcoli la sgomotul tamburelor, mii de copil se priveai! intre dânşii cu Di?ce ochi intunecoşl, incercănduşî slăbiţil lor muşchi. Din cănd in cănd părinţii lor sângeraţi aparead, 61 ridicau pe braţe şi-I strângeau la pepturile lor acoperite cu aur, apoi ’i relăsaU iarăşi şi incălecaU. n singur om trăia atunci in Europa ; restul căuta a ’şî umplea plămânii cu aerul ce el ’l respirase. In fie care an Franţa făcea present acestui om 300,000 mii de tineri; era dinarul ui Cesar, şi, dacă el nu ar fi avut după sine noua lege cu penalităţile sale nu se face pentru eî. Se face pentru proprietarii şi arendaşi cari şi-au făcut o sistemă din a es-ploata pe ţăran. * , Dreptul de a petiţiona către autorităţile pol fice, către Cameră şi către Domn, este un drept constituţional cu totul modern. „Timpul" se vede nevoit să susţie incă odată această tesă, in faţa refusulul dat de Palat de-a primi delegaţiunea de peste Mil-cov. Pietestul invocat de mareşalul Curţei, sunt neşte etichete şi regulamente ridicole cari nu se pot susţine inaintea constituţiu-nel. Şi apoi cine este acest „mareşal al Curţei." Ţara n’are nici habar de el; el nu este personagiu politic şi dacă a intervenit precum a făcut, el nu face de căt a arunca discreditul asupra Curţei. —Ar face bine insă guvernanţii noştri să nu uite de loc un lucru: In timpii de astăzi desafecţiunea şi răceala prinde lesne rădăcină ia inimile popoarelor contra Domnitorilor; şi nu este bine nici prudent să dăm pricină la asemenea deplorabile resuitate. * * „Binele Public" şl ţine de datorie a reveni incă odată asupra tocmelilor agricole, inainte ca Camera să inceapă asupra lor ^iscu^ia publică.—El protestă din nou contra lege! elaborată de guvern, prin care d. Rosetti caută a ţine mal multe milioane de ţărani, sub puterea arbitrară a administraţiunel sale, sus-trăgăn,du-î de la justiţia comună şi regalată. şi cere restatornicirea aceste din urmă. Mal bine este, ca legea comună să determine raporturile dintre muncitor şi capitalist şi ca justiţia regulată să judece deosebitele contestaţii, de cât să suferim jugul unei epitropil administrative, care nu mai are raţiunea de a fi. a emancipa braţele şi ale pune sub scutul justiţiei şi al legilor comune, este de cel mal mare interes economic. Voirii Gestiunea jidanilor pe la 1782. -Jidanii eraţi pericoloşî in Moldova pe la 1782 tot atât pe căt sunt şi astăzi.—Iată textul unei anafore domneşcl din Ş3 Noemvrie 1782, pentru isgoni-rea jidanilor din comunele rurale Noî Alessandru Constantin V. V. Boj, milost. Gospodar 7 Moldavshoi. Fiind că Domnia mea voim ca ţoţl se aibă linişte şi dreptate in ţara aceasta, şi de câtră riime vicleniţi şi jefuiţi să nu fie, pentru aceea Domnia mea hotărâm ca jidovii câţi se află in ţara aceasta, se locueascâ prin târguri după cum sunt aşedaţl şi cu dreptate se’şî caute alesverişul lor ; era prin satele ţerel nici de cum se nu fie volDicI a locui, nici a face alesveriş cu văndare de bâuturâ şi orăndâril prin sate, căci cu viclenie ’I jefuesc şi păgubesc, intărin-duse anaforaua aceasta cu a noastră Domnească pecete. 1782 Noemvrie 28. Prinţul Alexandru se însoară. - Bulgarii sunt veseli că o să aibă in curând şi o Doamnă.— Prinţul Alexandru s a hotârît să se insoare şi anume după sora prinţesei Serbiei. —Mireasa e foarte bogată.— Gurile rele spun chiar, că prinţul Alexandru ar avea iu vedere mal mult rublele acesteia de căt idealul incăntâtor al căsătoriei. Dar tocmai aşa să fie, —prinţul Alexandru nu aceasuă turmă, el nu ar n putut uimări noro-cu sâO. Aceasta era escorta caieâî trebuia pea tru a străbate lumea, şi la fine spre a se ascunde in o mică insulă, alegânduşl umbra unei sălcii ca consolare eternă. Nici odată n’ai! fost mal multe nopţi de insomnie ca pe timpul acestui om; nici odată nu s’a vâdut rătăcind prin ruinele oraşelor mulţi me mal mare de mame desolate ; "au s’a vâ dut nici odată o tăcere mal neîntreruptă impre-jurul celor cari eraă ingroziţl de moarte. Şi cu toate acestea nici odată nu a fost mal multă viaţă, atâta bucurie, atâtea fanfare resboainece in toate inimele. Nici odată nu atr fost vre-un soare aşa de curat, ca acela care a uscat tot acest sânge. Se zicea că D-zeti ’l făcuse pentru acest om, şi’l numia soarele şeii de la Austerlitz. Dar nu, el făcea singur aceşti sori cu tunurile sale neconteait tunătoare cari nu lăsau norii se reapară de cât a doua zi după bătălie. Era aerul acestui cei curat, unde strălucea atâta glorie, unde mirosea atâta plumb, pe care copii 61 respirai! atunci. Ei ştiai! bine că erai! destinaţi a fi măcelăriţi ; dar credeai! pe Murat invulnerabil, şi au vădut pe imp'erat trecând o punte prin mii de bombe fără a fi rănit. Şi chiar dacă ar trebui să moară ce insem-na aceasta ? Moartea insaşl era aşa de fru-niuasă atunci, aşa de mare, asa de majestoasă in purpura sa fumegandă ! Ea semăna aşa de rămâne oare fericitul, vrednic să primiască fe licitările noastre? NOTIŢE LITERARE Convorbiri Literare, Anul XV, Nr. 11 are acest sumar : Literatura Română şi Străinătatea, studiu critic ce T. Ma orescu. (Urmare şi sfâro't).-Nino, comedie iatr’un act, in versuri, de‘l. P. CercLoz. -Stejarul din Borzeştl, legendă istorică de N Gane.-Carnaval, poesie de A. Naum.- Oviaţă pierdută, novelă de I. S'avici.--Albumul meâ. poesie de A. V. -Bibliografie. - Corespondenţă. Progresul Medical Romau, Ni. G An IV cuprinde: ’ Revistă. - Phisiologia etiologică. - Optalmo-iogia ia congresul din Londra. Revista terapeuticei medicale. -Farmacopea universală. -Uros. copia. - Boalele de ochi şi de urechi. — Formule— V arietăţl. — Anunciurl. Ostaşul (ziar militar, redactat de S. P. Sche-letti, i.-col de infanterie). Volumul IV, Anul III Nr. 3 cuprinde: ’ 1 Organisarea serviciului sanitar al armatei.-Proectul de lege primitiv, al medicului principal cl. I, Fotino.- Proect de lege definitiv stabilit '3 medicii principali. — Curs elementar asupra cător-va substanţe explosibile de locot. C. Mă. nescu fost elev al scoale! navale din Briest (urmare şi fine). Diferite ştiri militare din ţara si din străinătate. * Orgauul Societăţii Farmaciştilor din românia. (Foia pentru sciinţa, arta şi interesele farmaceutice) An. II Nr. 2 are sumarul : 0 farmacie nouă.—Lucrări originale. Calomel ilsificat. - Revista specială de lucrări relative i i farmacie publicate in streinătate, Antidot ofi-cinai multiplu. Antagonism intre pilocarpină şi atiopină. Glycetolaiul de Bismuth. încercarea repede a uleiului de olive. Puriflaţiunea şi cla-sifteaţiunea untului vegetal. Preparaţiunea apel distilate. Analisa asupra spirtului de camfor. Solubilitatea cător-va săruri de morfin. Cercetările cele mal noi asupra proprietăţilor fundamentale ale elementelor şi fiinţiel lor.-Lucrările societăţii farmaciştilor. Petiţiunea către ministrul de interne pentru sporirea taxei. — Varietăţi. Şarlatanism. —Curierul. — Anunciurl. Şcoala Romăua (organ al societăţii corpulu-didactic din I „ahova. — Apare de două ori pe lună la 15 şi 30). — Comitetul de redacţiune : G. Io-nescu, I. P. Fliade, Ghr. Negoescu, N. C Sâru-leanu, Ios. Ioneseu.) N-ru 1, pe Ianuare are acest sumai Către cititorii noştri de Redacţiunea. —Cronică ** Columna Traiană, ae C. Ioneseu. — Grădina de copil şi insemnătatea sa, de I. P. Eliade.-Cugeta I, adunate de prin autorii români de Cr. S. N.-Câte-va cuvinte asupra metoadel de a preda Geografiia, de Nicolae C. Săruleanu.-Iconiţa, nuvelă, de I. P. Eliade.-Acte oficiale: circulari ministeriale, etc. — Eecnomia domestică: cerneala de N. C. S.-Anunciurl. Servicii telegrafic al „Rom. Libere.* 6 7 8 * * 11 23 Februare — 9 ore dim. Paris, 22 Februare. Noutatea că generalul Skobeleff ar fi avut c întrevedere cu d. Gambetta nu e adevârtă. Generalul a părăsit deja Parisul. Berlin, 22 Februare. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" anunţă că generalul Skobeleff a primit ordin de a se intoarce imediat )a Petersburg. Peteraburg, 21 Februare (isvor indirect). împăratul Alexandru III a invitat pe generalul bine cu Speranţa, mistuise atâtea animi tinere, ncăt intinerise părând a nu se mal găndi la bâtrăneţă. Toate leagătiurile Franciel orau scuturi, sicriurile eraţi asemenea; nu se mal aflau in adevăr bătrâni; nu mal erai! de căt cadavre şi semizei. Cu toate aceste nemuritorul impă.iat se afla in o zi pe-o colină privind seapte popoare su-grumănduse, ca şi cum nu ştia incă dacă le va stăpăni pe toate sat! numai pe jumătate. An-gerul Azraele trecu atunci pe alăture, ăl atinse cu vîrful unei aripi şi’l cufundă in ocean. La sgomotul caderel sale, puterile murinde se ridicară de pe paturile lor de durere, si inaintănd membrele lor sfărâmate toţi piticii regali jinbucă-tâţiră Europa, şi din purpura lui Cesar ăsl croiră o haină de Arlequin. Precum un călător, pe căt tinp se află pe drum, aleargă zi şi noapte, pe ploae şi timp frumos, fără a băga seamă la oboseală şi pe ier le, .ndată insă ce ajunge in mijlocul familiei sale şi se aşeadă lăngă foc, atunci numai începe a ’l cuprinde c piroteală fără margini, şi abia poate să se târască la pâtul său, — asfel Francia, văduva lui Cesar ăşl simţi rana sa. Ea câdu sdrobitâ şi adormi atăt ţde profund, in cât vechil săi regi creţjănd’o moartă o invă-luirâ in un giulgiu alb. Bătrâna armată cu perii cărunţi, sfârşită de oboseală se intoarse la caminurile caselor deşarte, repausăndu-se plină de tristeţă. Atunci aceşti oameni al imperiului, cari aler- Skobeleff să se întoarcă la Petersburg. îndată ce va sosi, generalul va trebui sf-’şl explice pui tarea sa la Paris. * Londra, 22 Februare. Camera comunelor.-D. Bradlaugb venind să’şi ocupe locul de deputat, presenţa sa a provocat numeroase incidente in urma cărora a rost scos din Cameră, pentru a treia oară. Locul săi! de deputat din Northampton fu declarat vacant. (Havas). PUBLICAŢIUNE. Se aduce la cunoscinţa d-lor proprietari şi a-rendaşî că se primeşte, direct şi fâră intermediare, oferte pentru orl-ce quantităţl de grăO, orz, fân şi pae. Toate aceste producte vor trebui a se preda ia BucurescI la depositele armatei. Plata costului productelor se va face in numerar, indată după predarea lor. Ofertele şi probele se primesc in toate zilele de lucru de la orele 9 până la 11 r/a dimineaţa, la casarma Malmaison, cancelaria regimentului 1° Artilerie. Preşedintele comisiunil de aprovisionare Colonel Carp. Se caută o odaia modest mobiliată. Ofertele a se adresa la administraţia acestui ziar. SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --9«!*»- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 11 Februarie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI C °/0 Oblig de Stat Convertite. . 6 °/0 » Căilor ferate P.omăne 5 °/0 Renta Amorţi sabilă . , . . Dob. 10 fr. Oblig C. pena 300 1. 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . . 7 ®/0 » » urbane. . 6 °/0 » » >> . . 8 % Impr. Municipal .... » cu pr. Buc (bil. 20. 1.) 5 “/o Renta Romănă .... Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a Romăniel Baia de Aramă liberată........... Oblig de Stat . . . Rentă............... Căile ferate .... Scrisuri............ Argint Naţional contra aur . . . Bilete de Bancă.................. Rubla hârtie..................... Florini.......................... Lose otomane.................... CURSUL DIN YIENA 22 Februarie Napoleonul......................... Ducatul............................ Lose Otomane....................... Rubla hârtie....................... CURSUL DIN BERLIN 22 Februarie Oblig, căile ferate române Acţiunile „ . Priorităţi „ „ . Oppenheim................ Ruble hârtie............. Oblig, noî............... Lose Otomaue. CURSUL DIN PARIS 22 Februarie Renta Română................ Lose otomane ........ S CHIMBUL 11 Februare Paris (3 luul).............. „ la vedere.............' Londra (3 luni)....... » la vedere Berlin (3 luni)...........‘ „ la vedere .............. Viona la vedere ..... Onmp. V«nd. 96 ÎK J_97 «, 100 101 87 88 215 20 99 •/* 100V« 99 99 »/a 91 »i. 92 */, 101 iu2 28 29 87 >8 2?5 295 1400 1410 \u arg. h aur. >/< V. : v, 2 «/» 2 V, 2 •/. 2 5( 2 11 2 i 2 )2 49 50 9 52 V 21 120 iuai ,ssa«a@s*sRweffiW9 Avis D-Ior Architecţi ‘TTqt» A Th Prma qualitate ae V dil JtlIU la furnica din Sinaia Var Hidraulic £ja“u preţuri moderate.—A se adresa la d. A. Lindenbe>*g Calfa Victoriei No 35 şi la Depnsit lăugă gară. TAA.^JE/i'TJ FLX PERVASURI POLEIT! Plafonurl in Relief din celle mal renumite făbrice c preţuri foarte moderate, recomai d onorabilului publici! sub-semnatu) x-vOiisriaTG: Tapiţer şi Decşrator. BST* 3, Strada Ştirbei-Yodă, 3*3 i (vis-a-vis de Pasagiul Român Doctorul Schwarz de la facultataa ue medicină din Paris s’a mutat in Calea Vâeăreştl 82. Specialitate de b61e sj philitice Consultaţiunl de la 8—9 a. m. si de la 2—p 4. m * 9 IMPORTANT Aducem la cunoştinţa numeroasei noastre Clientelt că, la Magazinul «Marele Bazar de Romania am adus un nou trausport insemnat de : Costume de iarnă din mărfurile cele mal noi din Europa, confecţionate cu o rara perfecţiune după ultimele jurnale. Costume negre de Salon, Fracuri şi Gheroace, de Pervien, de Brun şi drap fin de Sedan. Baltoane «haute nouveauţă» croite cu d’osebitâ eleganţă din veritabile stofe, Ratin frrisi, Ai-derdon flaconă, Montagnac laine d’oreae, Elasticurî diferite, etc. cu gulere de blănl veritabile şi pluşiurî fine de mătase. Blănl de lues, de voyage, şi de vînat. Asortiment complect de pantaloni moderni nuanţe plăcute şi bine alese. Spre complecta satisfacţiune a intregel noastre Clientele, aviijâm că, renumitul nostru Magazin este prevedut cu mărfuri in abondenţă din toate calităţile, ast-fel că putem zice —cu modestiă-că exigenţa verî-cârul cumpărător respectiv va fi pe deplin satisfăcută. Preţurile sunt moderate. „MARELE BAZAR DE ROMANIA“ Strada Şelari N-. 7. sub Hotel Fieschl. 1^.3. Hriugăm a nota I^o. T spre a evita confusiunî regretat)] e De venzate In urba Piteşti una pereche Cas,t ■obstrucţie de zid solid, cu R mere, cuhnie şi 2 magasil, j'n 8t( 1a Bu’evardu Elliaabetan N.\ Doritori să se adreseze la propf tara in curte. lll n î xi u u KLEEBER6 CEA MAI MARE DIN Lim* \ \ - \VS Este deschisă de la 9 ore dlmine»; pănă la 9 ore seara, 1 In fle-care zi de doue ori hi%ijJ şi dresarea animalelor feroce. (1 ănt&u la 4 ore şi a doua la 7 ore spJ Locul I, 2 fr.; al 11, \ fr şi al i[ 50 bani. ’ Detaliurî pe afije. Cu stimă, Kloeberg. DEPOSIT GENERAL la D™ APPEL & C— BXJCTJ3ES01 No. 1 — STRADA COVACI—No. 1. SOBE MEIDINGER, SOBE DE UMPLUT REGULATORE şi VENTILATORE Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Cea mal perfectă şi cea mal simplă regulare a ardere!. Durata focului se poate regula după plăcere Cel mal simplu servicii! fără de a avea trebuinţă de măturat. Se înlătură orl-ce căldură supărătoare şi reflexitoarr încălzitul e foarte eftin şi soba dureasă foarte mult. Aerisire foarte bună laintrebuin-ţarea ţevel de ventilaţiune. O singură sobă incălzeşte trei camere, încălzire centrală aeriană pentru clădiri intregl. Hotel F iese! i 3TJOTJ3ESOX SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 1 50-5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. 7=48 IC1 Această marcă de fabrică este turnală pe partea interiără auşeîH SI$QP5 ŞI PASTA de LAGASSj'l de Seve de Pin (Bradu) Maritimi Pers6nele slabe de peptQ. acele atinse de Tusse, Răguşită, Grippă, Calharre, Bronchite, Stingerea Doceî şi Asthmi1, euntu sigure d’a gâssi uâ poto lire rapidă sl curarissire in întrebuinţarea prin-cipuriloru balsamici a-le bradului maritimă cont- 5^ centrate in SiropnlO 3/ 'n Pasta de «ore de EIDINGER-OFEN H E I M ^ Instrucţiuni §i liste de preţuri curente se trămit gratis şi franco. Fabrica de sobe Mtidingcr şi obiecte de case H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, V1ENA. ■jse Pin (br&dfl) de Lagasse. Depozit in principalele Pharmacil Premia'u cu ăniăiuiu preţu „MED4LIA DE AtR“ la concursul agricol al Comi-ţiuiul de Ilfov de la Heres-trâu in Noemvrie 1881. DESFACEREA PEPINiERILOR La grădina Ioanid, numită Brăslea, situată in suburbia I o:-neî strada Polonă Nr. 101, aproape de b serica Icoanei, se afli de vânzare pomi roditori, Atoiţî ae diferite specii diu celema' renumite calităţi si diferite etăţi. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domnii amatoi din districte şi din capitală voind a avea catalogul, se vor adresa pria epistole la Zisa gradină şi indată lise vatrămite. 2 ţm' Plantat >1 pomilor pentru primă-varâ a sosit W jk. 3*5 = * llJM De yenditre (maclaFim) hârtie stricată cu oca» 14, Strada Covaci, 14. De vănzarebilete de închiria t PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipografia Ştefan Miehălscu, strada Covaci, 14 De venzare O moară stabilă putere 16 Cal, o magazie de scânduri cu trei ot hiuri; o brutărie şi cărt iuma cu edecurile lor, toate situate pe trei locuri avănd trei faţade pe o bună poziţiura şi uu lcc viran in oraşiul Olteniţa, proprietatea sub-semnatului. Dumitru M. Ion. A DOUA LOTERIE DE BINEFACERE pentru terminarea bisericel catolico Sf. I OSIF in Bucurescî autorisată de onor. guvern român Numai 1 leu costul unui bilet având şansă a câştiga 10,000 lei Diferite câştiguri in sumă totală de 50,000 loî, după împărţirea următoare: 1 a 10,000—10,000 fr. 1 â 3,000— 3,000 » 1 â 2,000— 2,000 » 1 A 1.500- 1,500 » 2 A 1,000— 2,000 » 2 A 500— 1,000 » 4 A 250— 1,000 fr. 8 A 125— 1,000 » 20 A 100- - 2,000 » 50 A 50— 2,500 » 200 A 20- 4, DOO » 2.000 A 10—20,000 » Tragerea irevocabilă va avea loc in zilele de 7, 8 şi 9 a linei August stiiţnou anul curent Find-că ah rămas un Nr oare care de bilete ne vândute, Direcţiunea pe de o parte a a-mănat tragerea, iar pe de alta roagă pe onor. Public să bine-voiascâ a se grăbi cumpărănu din aceste bilt>te care nu costă de căt un 1 led un bilet şi cel mal mic câştig este de 10 lei. - CALEA VICTORIEI No. 34 , AU PRINTEMPS" VIS-â-VIS DE TEATRU Din cauza liquidărel totale a mărfurilorn de ling-erie eu gros din magai inulu sur AU PRI ÎT ftMPS'fel CALEA VICTORIEI, No. 34, VIS-A-VIS DE TEATRU MARE DESFACERE DEFINITIVA DE RUFE PENTRU DAME ŞI CAVALERI 50°/o SUB VALOAREA PREŢULUI OGAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE RUFE PENTRU DAME Cel ma! renumit magazin de cafe măcinată. Situat io Calea Moşii Nr. 56, vis-a-vis de grădina Gheorghe-noti, in faţa basenul* Fac cunoscut onor. public cit acest magazin se prepară cea mi fină Cafea Turcească şi şfarţ. N. Constandiiiidi. RUFE PEKTRU CAVALERI preţul de fabrică . . 6,50 acum 4,50 De vitizare si inchiriat 0 case in suburbia St. Ghoorghe nou Strada Pătraşcu-Vodă N.o. 8, L camere sus, 4 jos. pivniţă orare şi lucătărie. Venitu 10°/o. Proprietaru Strada Colţi No 30. 6-2 1 Cămaşă .albă de creton franţuzesc Înainte 1 Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil . 6,50 1 Cămaşă piepţî, guler! şi manchtte de olandă fină 9 50 1 Cămaşă albă, Nouveaute de olandă de Rumburg fină 20.— 1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9.— 1 Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă. 12.— 1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi.................7.50 1 Duzină de gulere franţuzeşcî, fasonul ce! maî noii. 8.— 4.50 5.50 12.— 5.7.4.50 4 — preţul de fabrică.. 1 Cămaşe de creton franţuzeşc veritală . inainte 5.50 acum 3, 1 Cămaşe de creton franţ. veritabil brodată fină . 1 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie . 1 Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă. 1 Cămaşe de noapte de olandă cu brod. fină lungă. 1 Pantalon de creton franţuzesc ve tabil garnisit. 1 Pantalon de creton franţ. veritabil cu brod. fină. 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri. 1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie 50 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit cu cercuri şi pliseurî....................... 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit 1 Camison brodat fin de tot...................... 1 Jumâtate capot broderie fină................... 8.— 4 50 12.50 ~ 50 7.50 4.50 13.- 7.50 -b,~ 2 'i o 7— n 4 — 7.— n 4.— 11 n 7.5C 5.50 3 — 6.50 4 — 10.— 5.50 ti 8.- Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele maî alese şi după fasonul cel maî nou cu orî-ce preţ Ciorapi franţuzeşcî veritabili duzina ... 9, 10, 15—18 franc!. Mare asortiment de corsete franţuzeşti veritabile, balaine garantate ou orî-ce preţ Mare asertiment de mănuşi pentru dame şi cavaleri, franţuzesc! şi englezesc! cu orî-ce preţ. PANZâ. DB HTJMBtJK.Q-BBnL.GHO — PÂNZETURI DB MASA- — BATISTEI 70 Ier 45 le! 1 Bucată 60 coţî veritabilă olandă Belgie garantat i Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat 1 „ „ „ „ „ Rumburg n 1 Buci l de olandă pentru 12 cearceafuri veritabila de Rumburg de aceleaşi lărgime...................85 1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină . 99 » 55 t> 110 *> ă 60 » . 85 » 60 » . 140 *> 75 * 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6 şervete..........................................15 1 Garnitură de masă pentru 12 persoane. 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete.........................24 Batiste fine de olandă de diferite preţuri. inainte 10, 15, 20, acum................................................7, 9, 12, şi 15 5 » 25. 15. 1 Duzină de batiste franţnzeşci cu iniţiale, brodate cu măna 4 lei. Cumpărători! pentru 25 franci primesc 6 basmale de batista gratis Cumpărătorii de marfă peste 50 fr. primesc un scădămănt la sută. De venzare Şapte pogoane vie lucrătoare,! vend, fără acaret ce este in dea Copăceni pe malul Argeşului du| moşia Gherman cu embatiipep lei vechi. Doritorii se vor adrfl la proprietar, Calea Rahovi NrJ De ir chiria! Chiar de acum, pe unul sati «r anî Magasiâ de misitie c P etage din faţa portului Brâu1 a d-lor succesori Kaliuderu. Amatoi'il se vor adresa la al scrisul administrator in Buf' rescî, Strada Popa Rusu, Nr-! D. S, ştefanescii. băile BUGHU din câmpulung Sunt de vânzare. - Doritorii se * adresa la redacţia „României Lib® sau pe Calea Rabove! No. 10■_^ Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Cîvâw No. www.digibuc.ro A.PAR.E IIST TOATE ZILELE Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: In Romania : jja admimstratiune, Tipografia St. Miho.iescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris : La Sociite Havas, place de la Bourse, 8. In Viona: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ABONAMENTELE; In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte ; 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director D. AUG. LAURIAN ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Berlin 22 Februare. Cabinetul de aici e decis să nu facă din discursurile luî Scobeleff obiectul unei campanii diplomatice in contra Cabinetului din Petersburg. Cancelarul nu pune nici un preţ pe o reparare provocată şi dată in mod oflc al. “ Paris, 22 Februare. Conferinţa monetară amânată din anul trecut, se va intruni la 11 Aprilie a. c. Guvernul grecesc propune d’o camdatâ pe cale diplomatică sporirea monetelor de argint injapori cu creşterea populaţiuniî. Francia Italia şi Spania sunt de acord. Londra, 22 Februare. După ce Camera a refusat să declare de vacant cercul electoral d'n Northhampton, Bra-dlaugh se presentâ inaintea deputaţilor ceti de pe o hâitie jurământul şi sărută biblia ce o a dusese cu sine. Acest fapt a pricinuit mare sen-saţiune, de oare-ce nimenea nu voia să creadă că un ateist aşa de incarnat ca Bradlaugh, va mal jura pe evanghelie şi cruce. Invitaţiunil d’a se depărta din sala desbaterilor, Bradlaugh se conformă cu aceea observare, că dânsul e acum un membru regulat, ca şi cel-l-aîţî colegi aî săi, a’l parlamentului englezesc. Cattaro, 12 Februarie. Situaţiunea in Crivoşcia e ne schimbată. Trupele continuă cu fortificaţiunile lor. Crivoşcianii intăriţi prin ajutorul primit din Bratto şi prm cetele lui Vucalovicî şi Covacevicî, fac repeţite atacuri. Noaptea aprind focuri in mal multe locuri, caută să deştepte atenţiunea soldaţilor prin strigăte puternice şi atacă apoi trupele austri ace pe din dos folosindu-se de neşte drumuri neumblate. DiD causa aceasta comandanţii aii ordin să se păziască ca nu cum-va să cază in vr’o cursă. Soldaţii trebuesc să tragă in direcţiunea focurilor aprinse de CnvoşcianI. In ura din nopţile trecute Crivoşcianii incercară să atace trupele dintr’o direcţinne opusă focurilor, dar dănd peste două companii de vânători aii fost respinşi. Atacâtoril perdură 2 morţi şi câţiva răniţi; iar Austriecii trei soldaţi dintre cari doi s’afi găsit foarte grozav mutilaţi. îndată ce se vor termina lucrările de fortificare şi vor mal sosi şi alte ajutoare trupele vor ocupa ţinutul Crivoşcianilor. Timpul frumos de păna acuma s’a schimbat d’odată. De ieri noapte suflă un vânt rece de miazâ-Doapte. Petersburg, 21 Februare. „Nowoje Wremja" regretă dacă se va intămpla ca generalul Skobeltff să iasă din oştire. Această perdtre ar avea grele cons:cinţe. Sofia, 21 Februare. In toată Serbia se face apel pentru strîngerea de voluntari cari să se trimeaţă in Herţegovina. Din Niş şi Pirot aii plecat la 17 1. c. 250 de voluntari peste Vrarja in Bosnia. Poporaţiunea diferitelor localităţi le ese inainte şi le dă di ferite daru I. Cele două discursuri anti austriaco ale generalului Skobeleff s’afi tipărit in căte-va milioane de esemplare şi se imparte printre Slavii de miază-zi din Turcia, Bulgaria, Serbia, Bosma, Herţegovina şi Slavonia. Spiritele sunt foarte dispuse pentru răsboiu. Constatninopol, 21 Februare. Sultanul a subscris ordinul pentru resolvarea chestiunii privitoare la desdaunările de răsboiu pretinse de Rusia. Un alt ordin al Sultanului este că, de aici inainte să se recruteze in armata turcească şi creştini, pe cănd pană acuma dreptul d’a servi sub steag ’1 aveau numai Turcii. Ordinul acesta insă nu se va aplica, de cât numai după ce se va face o statistică completă a poporaţiunil din imperiul turcesc. Viena, 21 Februare. Operaţiunile in contra răsculaţilor dau peste greutăţi aproape invincibile. De două-zecl de zile trupele colonelului Hotze se află in marş. Pe la finitul lunel trecute numitul colonel a pri mit ordin să ocupe oraşul Focia, ameninţat de insurgenţi. Sub comanda sa avea 5 batalioane şi 4 tunuri Drumul trebuia luat peste munţi şi plaiuri. Un atac direct nu se putea face in contra platoului Crbljina, de oare ce inălţimea a cestul platoti e de 6000 urme. O altă causă in-pedecătoare mal e şi inprejurarea următoare. Când trupele se aflau intre Zelzeniţa şi Rogaj forţele lor se sleiseră mal de tot Căte-va zile n’aveau altă apă de căt de zăpadă topită, cu care se folosi aii atăt pentru stămpărarea seieî căt şi pentru ferberea bucatelor. Compania de genii! ce număra numai 40 de Boldaţî, trebuia să taiâ trepte in ghiaţă pentru ca soldaţii să se poată urca. Afară de aceste neajunsuri carele cu pro-viant afi sosit foarte târziii, abia peste 10 z le. Hoţe voia să ocolească posiţiunile de la Krbl jina peste Varos, dar informându-se in ce peri col se afla oraşul Focia,, a luat drumul pe la Mrziţa ca să ajungă mal in grab la punctul de d st'naţiune. Serviciul telegrafic ai „Rom, Libere," 23 Februare — 3 ore seara Costantinopol, 23 Februare Pe asigură că Poarta, având in vedere progresele insurecţiunil in Herţegovina, aro inten-ţiunea de a concentra trupe pe fruntaria Munte-negruluî. Liniştirea ingrijirilor provocate la început de răscoala de la Iemen face ase crede că tiupele turceşti, trimise de curând in această ţară, aveaii mal mult Egipetul ca obiect eventual. Paris, 21 Februare. „Le journal offciel" publică numirea d-lul Cam-bon in postul de ministru reşedinţe al Franciel la Tunis şi acea a d luî Rousten ca ministru plenipotenţiar la Washington. Se confiimă că Ţarul a rech ămat la Peters burg pe generalul Skobeleff spre a da Germa niel şi Austriei o dovadă de simţ.mintele lui pacmice. 23 Februare — 7 ore seara. Londra, 23 Februare. Banca Engli terii s:-a redus scontul la 5°/o. Viena, 23 Februare. Camera deputaţilor a adoptat, cu 262 voturi in contra 6, proectul de lege care autoriză pe guvern să stabilească tribunale escepţionale in Dalmaţia înainte de vot, Stânga Cameriî da^larase că, ascultând explicaţiunile confidenţiale date de guvern asupra motivelor acestei legi, ea o va vota. Roma, 23 Februare Se crede că d. Crispi va putea prezintă in opt sau zece zile raportul săti asupra proectulul de lege privitor la extrădare iHav&sl. A se vedea ultime stirî pe pag. Uf. BUCURESCI12 FEBRUARE Atenţiunea ţârii e acum concentrată asupra desbaterilor parlamentare cari vor hotărî soarta proiectului rosetian Oratorii Cameriî au inceput deja de trei zile să desfăşure vederile şi apreciăriie lor generale asupra lucrării presintate de co-misiune. In căte-va oraşe de frunte, proprietarii — de şi poate cam tărziti—au ţinut meetin-guri spre a se lumina asupra bunătăţilor promise de faimosul proiect al fostului vornic şi spre a face să râsune in Cameră o-piniunile lor aucorisate. Dou6 lucruri de căpetenie es pănă acum din cercetările şi studiile presii, din intru-nirile şi desbaterile ţinute. Reforma propusă de guvern e numai o sdruncinare admcă adusă raporturilor agricole dintre proprietar şi cultivator, fără nici o garanţie serioasă că soarta ţeranului va fi ameliorată prin schimbarea ce se im pune tocmelilor agricole, dar cu urmarea inevitabilă a unei insemnate scăderi in puterea celui d’ăntâiu isvor de avuţie naţională. Se lovesce in multe din drepturile proprietăţi, se atinge in mod grav libertatea transacţiunilor, intinderea culturii şi sigu ranţa că se va efectua, şi nu câştigă nimeni din periculoasa perturburaţiune ce stă să se arunce,, ce s'a aruncat chiar in mersul economiei noastre agricole Punctul al duoilea ce râsare asemenea foarte dinstinctiv din frămîntarea produsă prin piatra aruncată de înţelepţii con-siliari, e diversitatea de opimuni ce s’au emis ca soluţiunl asupra problemei agri cole, şi care a impărţit prin urmare in diferite câmpuri atăt pe membrii oposiţiunii, căt şi pe-aceia a! majorităţii. Aceasta ne dovedesce in modul cel mal clar că cestiunea, cu toată cheltuiala de vorbă ce s’a făcut pănă azi, e incă foarte puţin studiată, că oamenii noştri politici umblă să deslege, cu teorii şi discursuri academic», nodurile cele mai delicate ale unor interese eminamente practice, cari cer cunoştinţe foarte variate şi o privire esactă asupra stării de azi a ţeriî. Dreptatea cererii noastre de anchetă a gricolă reese dar tot mai triumfătoare, cu căt politicii se cufundă mai departe in dedalul proiectului guvernamental. Aşteptăm a vedea cu mirare ce poate să iasă dintr’o discuţiune. ce are marele neajuns de-a nu presinta pe nică-eri vederi destul de limpezi, convingeri inte-meiat formate. A?a am făcut cu toate reformele nostre politice şi sociale, de-ah eşit atât de deo-chiatein aplicările lor; aşa urmăm şi astăzi in regularea celui mai insemnat interes al avuţiei naţionale. Se vede că mintea n’a pierdut’o incă nimeni, ca s’o găsiască „oamenii noştri de stat“ CRONIC A ZILEI Prelungirile ati inceput. Sesiunea Corpurilor legiuitoare din ordinară se schimbă in sesiune prelungită. Deocamdată prelungirea ţine pănă la 15 Marte. Duminică-seara vor ţine şi membri partidului dela putere o întrunire in cestiunea togmelelor agricole. Cea de a-seară a marilor proprietari a fost imposantă. Dăm mal la vale o tmică dare de seamă asupra cestel intiunirî, precum şi resolu ţiunile ce s’aîi luat de ea. La 30 Aprile, Curtea de apel se va pronuţa m procesul „Răsboaelor" — Grai dea şi Weiss Falsificatorul grec din Galaţi, Apostolidis, — despre ale cărui şiretlicuri ziarele galaţene ne-au raportat câte va lucruri interesante, e arestat. Alaltă-seară, la orele 8 şi jumătate, M. S. Regele, insoţit de adjutantul de servicii!, a mers la cercul militar, unde a ascultat conferinţa ţinută de d. căpitan Crăiniceanu, din statul-major de geniu. D. Crăiniceanu a vorbit despre fortificaţiuni in genere. S’a deschis pe seama ministrului de finanţe mal multe credite suplimentare şi unul extraordinar, in sumă de lei 187 467, baDi 50 D. C. Petrescu, revizorul şcolar al circumscrip ţiel districtelor Argoş-Vălcea, s’a permutat in a-ceeaşî calitate la circumscripţia districtelor Ro-man-Bacâu, in locul d luî Gr. Cfaescu Cofendin-3ky, care trece in locul d-lul C. Petrescu, la Ai geş Vâlcea. Conform regulamentului şcoalil militare de infanterie şi cavalerie, promulgat la 17 August 1879, gazeta oficială de azi publică condiţiunile de admitere in acea şcoală pentru anul 1882. După incredinţările date de d. prefect al judeţului Teleorman, s’ail prins, de către sub-pre-fect plăşil Tărgu, tâlharii cari au furat trăsura şi caii, şi aii omorît pe Alexandru Chiru, ser vitor la d. Daniilescu, proprietarul moşiei Chir-nogi, din judeţul Ilfov. Societatea „Transilvania", pentru ajutorul studenţilor romănî, va ţinea adunarea sa generală in ziua de Duminecă 14 Februare curent, la 1 p Xn uin (-1I IÎ :: Linia de 25 milimetre pe pagma IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a.................2 1.61 „ n n U"a..........................fi » Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţî nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Frim-Redactor : Stef. U. MiOHAILESCU eraaaaB m. in palatul Universităţii, sala facultăţii de Litere No. 1. La ordinea ziliî este : Drrea de seamă a comitetului despre gestiunea anului 1881, şi alegerea comisiunil pentru verificarea socotelilor. Sunt rugaţi toţi domnii membrii să bine-vo-iască a lua parte. Societatea „Carpaţii" va ţinea Duminecă seara, la opt ceasuri, in Hotelul Dacia şedinţă ordinară. D. N. Ştefânescu s’a numit subchirurg la închisoarea Rachitoasa, in locul d-lul N. Avramo-vicî, destituit. ■ - - ---—lfliiS. Ce poate eşi din creeriî unul asemenea om ? Oratatorul desvolta apoi următoarea teză: Principiul legii de astăzi e libertatea angajamentelor, severitatea îndeplinirii obligaţiunilor. In legea d-luî Rosetti principiul e pe dos : angajamentele severe, împlinirea lor liberă ! Cu aceste legi, dacă vor mal fi agricultori in ţară vor fl Ovreii. La desmoştenire : iată incotro ne duc puternicii de azi. Dar avem incă mijloace constituţionale de cari ne putem servi ca răul să nu fie consumat; mal putem lumina Corpurile legiuitoare prin M. S. Regele, şi suntem datori s’o facem, pe căt vom fi ascultaţi. D general Florescu citeşte apoi următoarea conclusiune, care la urmă se subscrie de mal toţi proprietarii şi agricultorii de faţă. „In faţa circularilor ministeriale asupra in-voelilor agricole şi a proectelor de lege depuse de guvern in corpurile legiuitoare, Adunarea este de părere că înălţarea şi prosperitatea muncitorilor de pămănt trebue căutate, nu in restrângerea libertăţii invoelilor, nici in desfiinţarea colegiilor electorale şi introducerea sufrajulul universal, ci in uşurarea sarcinilor publice, ir. in-frânarea abuzurilor şi mal ales in siguranţa averilor şi a muncii şi indeplini rea cu sfinţenie a obligaţiunilor contractate. „Drept aceea, Adunarea însărcinează pe d-nil senatori şi deputaţi aî partidului conservator ca organe legale ale partidului, săpresinte atât M. Sale Regelui, căt şi Corpurilor legiuitoare aceste soluţiunl şi să le susţină du ocasia des baterilor proectelor ce s’ar presinta de guvern in această privinţă." — Aide, s’a hotăiît, zise dănsa cu veselie.... şi pentru a ne logodi imbrăţişază-mă. ’HI puse fruntea pe bhzeie mele. Ea avea momente de renediciune care’ml surprindeau inima şi’mî răpiafi minţele- — Te ador! zisei efi. Acest cuvănt ’ml scăpase fără voie, Mă pomenesc cu dănsa in braţele mele. O strenseî cu căldură pe peptul mefi părul el ’mî atingea buzele Mă privi cu un surîs care semănă mal mult o mulţumire, de căt a imputare, apoi depărtăndu-me puţin cu măna : — Voiu face tot ce vel voi, mă înţelegi ? Nu voifi purta de căt această rochie de bumbac, şi voiu pune să facă prăjituri duminică. Mă vel îmbrăţişa cănd voifi fi femeia d-tale şi vom fl achitaţi. Respiraţiunea îî era înecată, ca şi cum ai fi a lergat. Ea adaogă ridicând vocea : — Nu este aşa că mă iubeşcî mult ?.. Căt eram de fericit! Augusta mă făcea s’c iubesc din ce In ce mal mult, prin nişce seducţiunl indescriptibile. Une-orI arunca asupra mea ochii eî sebintie torî, alte ori se punea cu complesenţă sub privirea mea, şi mă lăsa să mă imbăt de frumuseţea el. Cine ar fi vădut-o atunci, ar fl crezut că voia să mă facă a’ml perde capul. Spiritul meu se ecsaltâ ast fel, in căt peste puţin fel-de-fel cugetări se încrucişară in ereeriî mei. Ecsal-taţia ce mă coprinse atinse un ast fel de grad de intensitate,, in căt ea degenera intr’un delir Adunarea cere să vorbească d. Holban. Energicul orator al Iaşilor argumentează cum cestiunşa togmelilor agricole poate fl folositoare sub un raport oare-ca: e politic, dar vătămătoare d'- care ’ml era frică. Mă intrebam dacă nu eram mai mult născut pentru amicie, de cât pentru amor. La idea că ea mă iubesce, simţeam sângele circulând cu sguduiturl prin vinele mele şi precipităndu-se la inimă, simţiam atunci o durere vie şi aerul lipsia peptulul mefi. Intr’o noapte mama mea audindu-mă umblând prin casă, trimese după doctor care veni despre ziuă. F.1 pretinse să stai! culcat căte-va ore. Cănd eşi mă sculai din pat şi’l P1™' cum se depărta. Voiam să văd dacă August» era neodinmtâ de starea mea ftsică şi dacâ va intreba pe doctor. Intr’adever era acolo a ’1 adăsta! Doctorul zise mamei mele căte va cuvinte pe cari nu le putui audi şi mama se intoarse consolată. Augusta se* duse după doctor şi veniră tocmai sule fereastra mea. . Doctorul îî zise : „Amorul e un pericol..- fii prudentă." Augusta părea intr’adevăr emoţionată. ’Mî părea răii că mă indoisem de dănsa-’Ml promiteam de-a sacrifica toate scrupui--mele după căsătorie, şi de-a trăi unde ai v°‘ şi cum ar voi dănsa. Ea mă iubia, adorabila copilă! Ce puteam oare să cer mal mult 1 Voiam să merg insă pănă la capătul încercării mele. (Va urma) www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA din toate punctele de vedere sub raportul economic. In materie economică, trebue să si consulte interesele, iar nu principiile şi sa nu Se bage zizanie intre clase. * pe timpul şedinţii se aduc mai multe -,ele-grame, venite “din multe părţi ale ţârii, prin cari proprietarii declară că sunt solidari cu decisiunin ce se vor lua in intrunirea de la Ateneu. * In urmă, intrunirea ceru să vorbiască şi prinţul Sturza ; marele proprietar din Moldova, fiind timpul prea înaintat, spuse că va vorbi cu alt prilej. Şedinţa se ridică la 11 ore din noapte. ARENA ZIARELOR „Românul" se întreabă cine vrea ţăranului bine: guvernul sau oposiţia? — Nici vorbă—Sşl răspunde tot el—guvernul, partida de la cărmă şi nu oposiţia. In argumentarea acestei afirmări e slab răă insă oficiosul nostru. El nu primesce chipul de vedere al «Binelui Public," care cere restabilirea dreptului comun in ra porturile agricole. Căci ce-ar face atunci proprietarii ? Cum ar putea sili pe ţăran să-î lucreze ?—Dar, confraţi de la „Românul,"—a supune pe ţăran ast-fel trebuinţelor proprietarului, inşemnează, a’l ridica ? /| Intr’un articol intitulat: „Reflecţiu-nile unul agricultor asupra legii tocmelilor agricole," — „Timpul" mal face câte va observa,ţiunt asupra cestiunel arzătoare. — Părerea agricultorului — „un om moderat şi imparţial care nu s’a ocupat de politică" - e că legile, caii regulaţi pănă acum raporturile dintre ţăran şi proprietar, sunt destul de bune. Este incontestabil, pentru orf-ce om de bună credinţă, că singura şi unica cauză a răului sunt abusurile şi esacţiunile impiegaţilor administrativi, cari nu se tem d’a falsifica spiritul şi d’a \iola ,litera legilor şi regulamentelor. Aceasta este adevărata rană a ţării, acolo trebue re-mediti radical. ,** D. Rosetti s’a pus, in organul săti, să facă şi istorie. Prin această ciudată istorie” d-sa vrea să dovedească Europei recte streinilor--că partida cu viaţă in ţara românească e numai partida roşie şi că numai cu ea au să socotească. «Binele public* feşi reservă să arate ce îalsă şi tendenţioasă este această „istorie" de partid. Deocamdată contestă „Românului" afirmaţia, că ideia Domnului străin a fost a partidei „naţionale liberale." Idea a fost străină, a consulului frances Bdlecoq, care a propus’o ambasadorului Franciel din Constantinopol incă pe la 1836.—Şi apoi implică oare această idee un merit ? Nu! căci ea nu este autoclitonă, nu este românească De căt a face istorie, insă, mal bine ar umbla d. Rosetti să astupe baltacurile de prin sate. — In istorie nu se procedează cu preasca, ca n, materii de recii Jsiiţil şi a-faceii străluci ie.—Şi in sfârşit. Vara aceasta îoiuănească de când a dat pe brânci şi a ajuns in sapă de lemn, de la 1806 in coace, a fost mai mult pe mâinele d-sale; şi dacă intreagâ această tară este azi in stare de plăns, comercianţi şi meseriaşi, proprietari mari şi săteni, să nu se uite că tabloul miseriilor unul popor est6 istoria prostiilor saă crimelor şefilor săi. O eindţrtit. — Ministrul honvedilor ungu-îesci a a,untat jntr>un raport al sâCi din anul recut, că Vitejii“ soldaţi ungurescl se imbolnî vesc.ae C;‘ , timp foarte des de ochi. Dacă fia? a „va •ner£?t crescând, zicea el, suntem ame-nmţaţ s ne vec*m iHtr’o bună dimineaţă toţi îonvediî or&t.." Peii,ru combaterea boalel a’ad in înţa deja mal mulu spitale : pentru „bolnavii de ochi." ’ 7 ^aie7*3^ oarţ causa ^estel epidemii intre honveeM? Nu cum soarta Vrea să le cruţe prrm jdia de-a vedea vr-e.0 dată Dunărea ? Omoruri in Ungaria. - -fonica omu-urilornu este nicăirî atât de bogată ca pe pustele Ungă-riel. Şi-a pol ce omoruri; din cele mal iilrj. coşate!—La ăntăî Ianuarie o prot-vietăreasă din satul Silt ordonă unei slugi să duc?, gunoiu pe câmp. Fiind-că acesta intărziâ, ea i trase mai multe lovituri de gărbacl. Servitorul se repezi atunci şi o lovi atât de tare cu furca peste cap, in cât nenorocita muri pe loc. — Omorîtorul o puse cu mare receală de suflet pe car, incărcâ peste ea gunoiu şi eşind la câmp, o ingropâ. — Faptul se descoperi insă şi criminalul fu tradus inaintea justiţiei. Sunt caracteristice ast fel de fapte pentru nivelul moral a’l naţiei unguresc!. Un ales fericit. La colegiul I al consiliului judeţean din Galaţi s’a ales la 9 Februariă un membru, d. C. Busilâ. —Interesant este, că victoria acestei alegeri şi-o reclamă toate partidele din Galaţi. Guvernamentalii zic că e omul lor, oposiţia zice că este a el.-Fericit este d. Bu-şilă. Fericită ar fi ţara, când toţi aleşii el ar fi reclamaţi ast-fel de-opotrivâ de toate partidele. 0 veste interesanţii. - Un ziar din provincie ne anunţă interesantul fap, că: „in comuna Po-goneşti mal mulţi ţerani sunt bolnavi de diferite boale." — Mâne-o să ne trezim desigur cu ves tea, că in altă comună mal mulţi ţeranî... umblă cu căciuli 3e alt-fel noroc confratelui si la ast fel de veşti. Agitatori „pauslavişti in Banat.-Să te pă zească d-zeă să nu fii astăzi in statul unguresc şi să aibî trebuinţă de-a face vre-o călătorie in Orient. îndată ce te jntorcl a casă poliţia te arestează ca „agitator panslavist" şi pănă să’ţl arăţi nevinovăţia zaci vre-o două trei aăţtămănl in puşcărie.— Un negustor din Verşi t, Banat, a păţit’o tocmai ast-fel. Fusese in trebile comerţului său la Varna, şi de a colo intorcăndu-se mersese la Chiclrinda — un orăşel sârbesc, faimos pentru „agitaţiile" sale.— Avea să esiste la nunta fiului săă. — Reîntors a casă fu arestat bietul negustor. -Pănă să dovediască ungurilor scopurile nevinovate ale călătoriei sale, gustă putoarea temniţei ungureşcl nici mal mult nici mai puţin de două săptămâni. NOTIŢE LITERARE Columna lui Traian (Revista mensuală pentru istoriă, liDguisticâ şi psicologia poporana, FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 12 Februare — 2 ALFREO DE MUSSET GENERAŢIA FRANCEZA DUPĂ 1815. Fantome palide coperite cu rochii negre, stră-bâteaă incet cămpiele ; altele loviau la porţile caselor, şi indată ce li se deschidea, scoteau din bozunarele lor nişce mari pergamente u-sate, cu cari alungai! pe locuitori. Din toate părţile curgeaă oameni incă tremurând de frica ce o căpătaseră la plecare, acum doue-zecl ani. Cu toţii cereau, strigau, se certau; era de mirat ca un singur mort să atragă atăţl corbi 1 , Regele Franciel era pe tron, privia când ici când colo şi părea a fi mal mult nesigur. Unii ’I întindeau pălăria, le da bani; alţii ’I a-rătaă crucifixul, — el ’l săruta; alţii se mulţumiau h a striga la ureche nume mari cari trebuia Şâ’l facă a tresări, —el le respundea să meargă m sala cea mare, unde ecourile erafi mal sonore J alţi in fine ’I arătau vechile lor mantale, Ş> acestora le dedea o haină nouă. Copii priveai! toate acestea, credănd ne contenit că umbra lui Cesar va debarca la Canea şi va risipi cu suflarea sa toate acele larve; dar tăcerea continua. Când copii vorbiaă de glorie, li se zicea : „faceţi-vă popicănd vor biaă de ambiţiune : „faceţi-ve popi" ; cănd de speranţă, de amor, de viaţă : „făce-vă popi I" Cu toate acestea se sui la tribună un om care ţinea in mână un contract intre rege şi popor ; el incepu să arate că gloria este un Iru mos lucru, ambiţiunea resboiuluî asemenea; dar că este unul şi mal frumos care se numeşce: libertate. Copii ridicară capul şi’şî aduseră aminte de bunii lor, care le vorbiseră asemenâ. EI ’şl a duseră aminte că in colţurile ascunse ale case lor părinteşcl au găsit busturî misterioase cu o inscripţiune romană; ei ’şî aduseră aminte de-a fi vădut seara, dimineaţa, pe strămoşii lor vorbind de un nii de sânge mult mal teribil de căt acel al impăratuluî. Pentru dânşii eia, in acest cuvânt de „libertate", ceva care“ ’I făsea a li se bate inima, un ;e ca o îndepărtată şi teribilă aducere aminte, un ce ca o scumpă speranţă şi mal indepărtată incă. EI tresăriră audind; dar intorcendu se acasă vădură trei cosciugurî pe cari le conduceai! la Clamart : erau trei tineri cari pronunţaseră prea tare cuvintul : libertate. Un straniu suns trecu pe buzele loi la a această vedere; dar alţi vorbitori suindu-se la tribună, incepură a calcula ceea ce costa am biţiunea, a spune că gloria era piea scump plă tită ’; eî arătară grozâviele resboaelor, armatelor sub direcţ. d-lul Hăşdăă. —Noua seriâ An. III.) sumarul nr. 1 : N. Densuşianu f Monumente pentru istoria ţerei Făgăraşului.— 3. P. Hăsdău : Un noii punct de vedere asupra ramificaţiunilor gramaticei comparative. --Climescu, Curpăn şi Petrov : Din obiaeiele juridice ale poporului român in districtul Bâcău. —Dr. D- Brăndză : Limba botanică a ţăranului romăn.—B. P. Hăsdău: Manuscriptul românesc din 1674 aflător la Lopdon Britisch Museum. —E. Baican : Din anecdotele poporului român. — Cronica : Dante tradus de d-na M. Chiţu. — Societatea archeologică de la Severin.— Portretul lui Ştefan cel Mare. — etc Stampe: Autograful lui Marcuvodă. — Subscrierea lui Radu Gramatic diu MâniceşcI. (Redacţiunea şi administraţiunea se află in curtea bisericii Miliaî-Vodă. Abonamentul, numai pe un an, pentru România 20 pentru străinătate 30 lei noi. Serviciul telegrafic al „Rom, Libere." 24 Februare — 9 ore dim. Paris, 23 Februare Banca Frânţii şi a redus scontul la4’/2 °/o. Petersburg, 23 Februare. Contele Şuvalof a murit in mod grabnic. Con tele nu e vechiul ambasador al Rusiei la Londra, ci unul din verii săi. Paris. 23 Februare. Generalul Skobeleff, părăsind Parisul, a plecat dirt-t spre Petersburg. Camv-n deputaţilor.— D. de Freycinet, prezidentul Coi^jijuiuj iespundând la interpelarea d-lul Delafosse aaUpra afacerilor Orientului şi asupra cestiunil otene, reaminteşte că evenimentele ce s’aă petrei,-^ în Egipet au adus adus. acolo la putere câţl-va otry»ri superiori şi că Adunarea notabililor e pusă sub influenţa armaţii. „Situaţia, adaugă prezidentul Consiliului, poate avea urmări senoase. La propunerea rs/mta, do En glitera, cele-1 alte Puteri aă fosl sesizate de ces-tiune, şi singurul fapt al acordului european e o garanţie incontra consecinţelor estreme ce pot n sulta din diu situaţia actuală. Agentul nostru din Cairo are instrucţiuni ca să mânţină in Egipt preponderanţa Frânţii şi să păzească o rezervă prudentă, faţă cu Cabinetul egiptean ale cărui tendinţe nu sunt incă cunoscute." D. de Freycinet termină exprimând speranţa că nici o intervenire nu va fi necesară şi declarând că politica exterioară a Cabinetului e .conciliantă şi pacinică, dar fermă (aplause). Londra. 23 Februare. Camera comunelor.-Sir Ch. Dilke, răspunzând lordului Cecil, zice că e peste putinţă să facă vre-o comunicare asupra negoţierilor ce se fac acum intre marile Puteri in privinţa cestiunil egiptene. Sir Drummond Wolff intreabă daca e-sista temeri in privinţa mănţineriî relaţiunilor pacihice dintre Rusia, Germania şi Austria, şi daca guvernul a luat măsuri ca să grăbească inlaturarea unei eventualităţi atât de grave. Sub-secretarul de Stat la afacerile externe râs punde că guvernul englez nu crede intr’o ast-fel de eventualitate. Răspunzând lordului Campbell, sir Ch-Dilke zice că nici o corespondenţă nu s’a schimbat cu guvernul bulgar dela cea din urmă sesiune a Adunării naţionale din Şistow, şi adaugă că Cabinetul n’are de gând să intervie in afacerile locale ale Bulgarei. Viena, 23 Februare. Comisiunea Camelii, însărcinată cu studiarea proectulul unul noi! tarif vamal aplicabil intoată monarhia, a adoptat, cu 12 voturi in contra 8, propunerile guvernului ce tind la sporirea im-positelor vamali. Ministrul finanţelor a declarat că proectul preslntat e resultatul unul compromis cu Ungaria, adăugând că restabilirea echi le dădură numele de măcelării, şi vorbiră atât de mult, incât toate ilusiunile oamenilor, ca-şi arborii in timpul toamnei, cadeaii foae cu foae Împrejurul lor, şi cel ce’I ascultad, ’şl ştergeau fruntea, ca bolnavii de friguri cănd se trezesc Unii zicead : „Ceea ce a făcut să cadă împăratul este că poporul nu’l mal voia;" alţii: „poporul vroia un rege, nu, libertatea ; nu, raţiunea nu religiunea ; nu, constituţia engleză ; nu, absolutismul;" un altul in fine: „Nu, nimic din toate acestea; poporul nu voia de căt repausul." Aşa dar trei elemente impărţiad viaţa care se oferia tinerilor : in urma lor un trecut pentru tot d’auna distrus, sbătăndu-se incă sub ruinele sale cu toato fosilele seculilor absolutismului ; inainte aurora unul imens orizont, primele licăriri ale viitorului; şi intre aceste două lumi... un ce asemenea oceanului care desparte vechiul continent de noua şi tânăra Americă, o mare plină de naufragil, străbătută din cănd in cănd de vre o pănză albă indepărtată sad de vre-o corabie imprâşciind un abur gred; secolul present intr’un cuvânt care separă tre cutul de viitor, care nu este nici unul nici altul, şi care cu toate acestea seamănă amăndo-rora ; secolul unde nu se şcie dacă pasul^’ţl calcă pe un tot sad pe o sfărămătură. Iată in ce chaos trebuia să te invirţl atunci; iată ce se presenta copiilor plini de putere şi de curagiu, fii al Imperiului şi nepoţi al Revo-luţiunel De trecut nu mal voiad a’şl aduce aminte, viitorul ’l iubeau; dar cum I ca Pygmalion pe libruluî bugetar cere un spor piompt şi eficace in veniturile Statului. (Havas; PUBLICAŢIUNE. Se aduce la Cunoscinţa d-lor proprietari şi a-rendaşî că se primeşte, direct şi fâră intermediare, oferte pentru orl-ce quantităţl de grău, orz, fân şi pae. Toate aceste producte vor trebui a se preda la Bucurescî la depositele armatei. Plata costului productelor se va face in numerar, indată după predarea lor. Ofertele şi probele se primesc in toate zilele de lucru de la orele 9 pănă la 11 '/« dimineaţa, la casarma Malmaison, cancelaria regimentului 1° Artilerie. Preşedintele comisiuniî de aprovisionare Colonel Carp. Se caută o odaia modest mobiliată. Ofertele a se adresa la administraţia acestui ziar. SCHIMB SI COMISION FRATU BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis ---94***—-— CURSUL BUCURESCÎ Pe ziua. de 12 Februarie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 % Oblig, de Stat Convertite. . 6 o/0 „ Căilor 1 erate Romăne 5 °/0 Renta Amortisabilă . , . Dob. 10 fr. Oblig C. pena. 300 1 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . 7 «/„ » » urbane. 6 °/0 » » » . 8 °/„ Impr. Municipal . . . » cu pr. Buc. (bil. 20. 1. 5 Renta Romănă . Acţiuni Dacia România » Banca Naţională a R Baia de Aramă liberată. . Oblig de Stat Rentă . . . Căile ferate . Scrisuri . . Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă .... Rubla hârtie.............. Florini................... Lose otomane. omâniel CURSUL DIN VIENA 23 Februarie Napoleonul Ducatul.................. Lose Otomane............... Rubla hârtie............. CURSUL DIN BERLIN 23 Februarie Obl g. căile ferate romăne . Acţiu ile „ Priorităţi „ „ . . Oppenheim................ Rume hârtie Oblig noi................ Lose Otomaue............. CURSUL DIN PARIS 23 Februarie Renta Romănă............. Lose otomane . . , . . SCHIMBUL 12 Februare Paris (3 luul) .......... „ la vedere ........... Londra (3 luni).......... » la vedere .... Berlin (3 luni).......... „ la vedere ........... Viena la vedere.......... Cump. Vend. 96 97 100 101 87 88 215 VO 99 7. 100'/ 99 99 ‘ 1- */» 92 101 ■•2 28 29 87 8 285 ■z*o 1390 1400 53 - 63 22 '/ 120 212 Adresa pentru telegrame BEN .l 62 1 110 V. 204 1 îoO 86 47 99 100 25 -5 02 fii 30 l :2 7 3 6 211) arg. aur. 2 % 2 •/» i 60 î ll 55 9 52 ‘ 63 22 70 120 8/* 62 HI 0 206 15 100 60 86 7* 47 99 18 100 35 7 U 35 75 Galatea : pentru dânşii el era o amantă de mar mură, o aşteptau se insufleţească, ca sângele să’I coloreze faţa. Le remânea aşa dar presentul, spiritul secolului, angerul crepusculului, care nu umba nici noaptea nici ziua ; el 7 găsiră stănd pe un sac de var phn de osăminte, strâns in mantaua e-goisţilor, clănţănind de un frig teribil. O spaimă de moarte le intră in suflet la privirea a-cestul spectru, jumătate momîe jumătate foetus ; se apropieară ca şi călătorul căruia i se arată la Strasbmg fiica unul vechiu conte de Sarveden, inbalsamată in găteala sa de logodnă; acest schelet de copil te face să tresari căci mănele sale subţiri şi livede poarta inelul căsătoriţilor şi capul său cade in pulbere in mijlocul florilor de portocali. După cum la apropierea unei tempeste, prin păduri suflă un vânt furios care pleacă arborii, şi după el intră tăcerea mormântului; tot aşa Napoleon a spulberat totul pe unde a tre cut; regii simţiau coroanele lor clătinăndu-se, şi ducăndu’şl măna la cap nu găsiaii de căt perii lor sbărliţî de teroare. Papa percusase300 de lehge pentru a 7 Dinecuvănta in numele lui D-zeu şi spre al punediadema pe cap ; dar Napoleon i-o smulsese din măinî. Ast fel tremura totul in această întunecoasă pădure a vechel EuropI; după ea, a succedat tăcerea. * (Va urma) , -—-----------p- -------- www.digibuc.ro ROMANIA L1EERA STAADECKER PLUGUL UNIVERSAL „SACK‘ Premiatu cu ănteiulu preţii „MEDALIA DE AUR“ la concursul agricol al Comicului de Ilfov de la Heres-trău in Noemvrie 1881. Acest plug care a dobândit un mare renume este instrumentul mal perfect ce 1 poate dori un agricultor, pentru că: 1) El e intreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat; 2) La lucrarea cu dânsul, se cere namal o singură persoană pentru conducerea vitelor, fiind-că plugul nu are nevoe dc nici o conducere: 3) Tăietorul dinainte taie şi aruncă in brasdă stratul de sus al pâ-mentuluî cu mărăcini, iarbă etc; iar trupul şi cormana Iul le acoperă cu pămănt, fâşia brasdel nu se restoarnă ca la alte pluguri in bulgări groşi, ci pământul se fărîmă prin aranjamentul practic al cormane!. Orf-cine va inţelege sus pomenitele avantagieale acestui plug care, din această cauză, se ş. imitează in multe fabric! din Europa. Sfătuesc dar pe agricultor! a se feri de aseinanea contrafaceri, şi comunic că plugurile mele universale se pot găsi adevărate şi directe „.n fabrica mea numai ia d. W. STAADECKER agentul meu pentru România, Strada Smărdan No. 8, Bucurescî şi la depositele d-sale din1 ţară. — D-sa este prin urmare şi in stare a le vinde maî ieftin. — Tot la D-lui se găsesc şurupuri, cuţite cormane şi toate reservele trebuincioase. -10 PLAGWITZ-LEIPZIC 72 losliiut de insiriicliiine si educaliune CLASE PRIMARE ŞI CtYM.NASIALE MR"» preparaţiuni pentru şcoala militară DESFACERE TOTALA LA MARELE MAGASIN DE BĂCĂNIE m" POPRESC U & NICOLESCU ' « Calea Victor'eî No. 69, in casele d lui Dr. Fotino. Avisăm că Onor. Public avend rară ocazie de» cumpăra cu 25 la sută maî eft:n din vămjarca lcr obicinuită toate mărfurile de băcănie cu pivţurl cum n’a maî esistat pănă acum Mărfuri Coloniale Unt de lemn france» lin oca L. 3.20 „ „ grecesc fin „ „ 2.— Lleiu dc Rapiţă rali. „ „ 1.35 Cafea Martinică I-ma „ „ 4.20 $? „ Rio I-ma „ „ 3.20 [„ Moci . . „ „ 4.80 „ Rollet . „ „ 4.80 Luminări adevărat de Apolo „ 1.50 Luminări franţuzesc! pach. „ 1.25 Orez turcesc adevărat oca „ 70 . j Za har frances căp „ „ ' 68 [ „ taiat. . . • . „ ,, 1.^8 Marc asortiment iu articole ib' post 1 Mănătărcî de Rusia. . • oca Mo Caracatiţă nouă. . , „ 5.20 IfalvadeAdrianopoladev, „ 2.40 LJleiu de In .... „ 2.40 „ „ Nucă „ 3.40 Melcii de Banat suta 4-. Mazăre de Braşov . ora 60 Măsline dulci. . . . „ 1.80 Măsline de Vilo. . . „ 1.40 Icre negre de Taigan. . „ 11.— Precum şi alte diferite Mare asortiment in brîiizeturi Şl'aizer prosp. de Elveţia oca L. 3.40 5.80 2.40 i 60 70 1.35 70 Utrachino de Milano pr6s. ,, Brînză de Hohanda . „ 4.50 4.50 Roquffort I-ma prospăt „ , Licurinî afumaţi oca Ln Sardele Royan cut. mare „ „ » >. mică » Muştar franţ Imp. fl. mare „ ” m*c ” jj Diaphane n Maro asortiment in cons franceze Mazăree, fasole, ciuperci e. m. 2.50 idem idem „mic. 1 25 Sparanghel franţ. cutia 3.— CIAIURI RUSEŞTI in cutii şi pachete diferite, fi ane jine şi foarte efline Cial C Gen. (ca G. Cel) 2.80 Pesm ţî englez, prăspeţî ora 2. >0 de Braşov . . . „ 3.4o „ Itcm. (subţiri). . „ 2 40 Ado\ Rom. jam. Eug I-ma „ 3.50 idem idem II-ma„ 3 — Marc asortiment in vinuri negre de la cea mai bună casă din Bordeaux Scnt Julien călit sup. duzstic. 24.— Medoc „ „ » n 20.™ Marc caut. in vin* ad dc Cotnari alb şi negru calitate superioară Vechi de 6 anî in loc de 2,50 oc. i 80 Prevenire iu folosul Publicului! Posedând» tot u’auna sistemul de a refusa categoric la tdte propunerile servitoriloru de a le da rabatu la mărfurile ce eî le cumpără pentru stăpânii lorii. A st-fel ii pentru acesta prevenim pe onor. publicu consumatorulu că voindfi a ave mărfurile originale in calităţile lorii dupe cum se dă din Magasimtlu nostru să se adreserje Onor cumpărători in persdnă sau prin uă carte poştală arătând articolele ce voescu precum şi adresa ’xactă şi ale trimete prin băeţi noştri la domicilii!, seu in fine prin servitori credincioşi căci cea mal mare parte din servitori obicinuiţi prin diferite metode de a trage din preţuri şi ast-felu a îşi insusi drep-tulii de a lua rabatii pentru busunaru lorii şi dacă în casiţ că nu pdte face transacţie cu neguţătorii pentru a, frusta pe stăpânii in folosulu lui, atunci uşeaijă în obiceiurile lorii de a strica calitatea mărfuriloru pe drumu ast-felu că pune rapiţă în untti-de-lemn, oţet în vinii, apă în romii etc. erii la mărfurile solide său că împuţinâdă din cai titatea lorii pentru a arăta stăpânului că este lipsă seu că le inlocuescu cu alte mărfuri de calitate forte prăstă in scopulu de a displace stăpânului de a mal cumpăra de la acelu neguţătorii de unde densulu vede că nu păte avea nici unu rabat. 3 Ou st:mă D0BB2SCU & NICULESCU. T—t- P h—< ÎZ O P3 o EH Ph I MAGAZIN DE L ÎNGER SE ŞI PANZAHIE Din causa giămădireî mîufurilor, Ocasiune rira piJitru a cumpSia el'tiv cu foarte scSdute um , , ,A VILLE )E VIENN , LL.., r ia., vis de LiDrilna Soccc Calea Victoriei. Palatul Bacia-IÎ oniama, vis-r & Comp. OCASIUNE RARA PENTRU TR3S0URI DE MIRESE faJ*5ScaT.ii UL/AbiUiNili LU\LU\ 1 JiiV 1 no j. J.* „v.«ncnLilui ^ după, scac1 erea procentului. Freţul-curent al fabrice! (cu preturi U di vr 3 4 şi 5 v şi 7°° 6 Batiste de in adevărat . . . fr. 2 6 Batiste de olandă fină . . • fr. 4-50 6 6 Batiste de lino alb, cu tiv lat . fr. 7 8-50 ş1 6 Batiste cu marginea colorate tivite..........................fr- f 6 Batiste idem de olandă . fr. 5 1 Batistă de lino cu litere brodată il 3 7 2-50 cu măna................................? cn o v,x„v,Kfo..tif in a ■ ta . fr. 2-50 3-50 fr. 4-pJ 6-50 fr. 4 -50 6-50 fr. 8 fr- 7 fr. 2 fr. 4 fr 8 10 9 5 6 12 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe. 6 Manjete idem idem . . • 6 Şervete peutru masă de in adevărat.......................’ ’ 6 Prosoape dă in adevărat • • • 6 Prosoape de damasc fi“e ; • • 1 corset curssse cu b^0nuri • • 1 fata de masă colorată • . • 1 faţă de masă de olandă alba ae 6 Persoane ••••••■' 1 idem idem Persoane. LUVGERIE PENTRU DAME: * p,p-->aŞe ,(fe Chifon cu broderie a fr. 3-50 \ idem olandă cu şnui '■ 6-a0 t idem olandă cu broderie. . . . Ir. 7 1 Cămaşă fină de olandă Ramburg brodată . . • £.10 1 idem Le noapte............... lr- 1 Pantalon brodat ... • • !r- 3 1 Idim olandă ... • • ®- " 1 Camison brodat .... . . fr a şi 4 şi 8-r0 X.3 şi 5 şi 5-50 şi 7-50 şi 8 şi 14 şi 11 şi 8 şi 8 si 16 fr. 6 rr.l2 fr. 3 lr. 6 fr. 5 8 14 10 16 i 5 7 8 7-50 9-50 n s as 1 Camison brodat fin . • • 1 Idtm de batist cu dantelă . 1 Fustă de costum .... 1 Idem dantele şi brodat . 1 Idem cu şlepuri brodată. ... Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Chambres şi Matinee, in mere alegere şi asemeni cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BARBAţl 1 Cămaşă albă de chifon . . • £ \ ^-50 7 1 Idem cu pept de olandă........R- 6-50 7-50 8-50 1 Idem de olandă fină . . ■ • 1 Cămaşă colorată de creion franţ 1 Pereche ismenede Croisâe erglez, 1 Idem idtm de olandă de Rumburg PANZERIE 1 Bucată de Percail şi Madepolon franţuzesc de 45 coţi fr. 9 11 î 4 ir. 4-50 6 7 f-, 3 4-50 5 fr. 4 5-50 7 4-50 6-50 8 12 9-50 4 7 4 5-50 7-50 9 15 12 5. 8 5 ________ ______ 16 18 20 24 1 Bucată de olandă de casă ne albiiă 36 coţi • • , ■ - • • • 1 Idem de casă ajbită h,--45 roţi ■ 1 Idem idem de Rumburg 62 coţi . 1 Idem idem idem fină . • 1 Idem idem de Belgia fină 60 coţi. 1 Idem idem Toile batiste 60 coţi . 1 Idem idrm de Irlanda 62 coţi . 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri coti lat ine şi 2i lungimea . . . 1 Bucată’ de pichet de iarnă 24 coţi 28 fr. 20 fr. 33 fr. 52 fr. 68 fr. 63 fr. 95 125 154 fr. 81 96 115 fr. fr. 30 14 45 18 Câte-va bucăţi de Chifon,' garnituri de mese pentru o, 12 şi 24 nersoane, se vor vinde cu mare scă^ăment. JA L.A VILLE jLIiL VIEITIiTE11 IU i el F iesch BUCURESCÎ SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi sonenă dec trică. Odăi de la fr. 1 50-5 fr. pe zi Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. De V1”uzare bilete de Închinat PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipografia Ştefan Miehăiscu, strada Covaci, 14 ~ venzare O moară stabilă putere 16 Cai, o magazie de scânduri cu trei ochiuri ; o brutărie şi cârciuma cu edecurile lor, toate situate pe trei locuri avănd trei faţade pe o bună poziţiune, şi uu loc viran in oraşiul Olteniţa, proprietatea sub-semnatulul. Dumitru M. Ion. l)e venzare O casa cu doue etage, pe strada Ştirbeî-Vodă la No. 74 Proprietara sade in această casă. (30-21) Avis D lor Architecţi Var Alb Var Hidraulic 5^ preţuri moderate.—A se adr.>sa la d. â Limleuberg, Cab a Victoriei No 3a şi ia Depuşii lăugă ganL_4 D-lor I’i opl ci ari şi arendaşi de moşii Un bun agiicultor cu alestate. caută un loc la o moşie, ca ii Tijitor iDformaţiunl la accastl redacţie. T ^IPETTJJEiX PERVASURI POLEITE Plafomiri in Relief din celle mai renumite făbrice c preţuri foarte moderate, recomr ■ d onorabilului publici! sub-semnatu) H. I-îOXTXOJ-î Tapiţer şi Decorator. lUS1 3, Strada Ştirbeî-Todă, 3 (vis-a-vis de Pasagiul Romăn ORIGINALE A LUI _ BĂILE BUGHIA DIN CÂMPULUNG SuDt de venzare. - - Doritorii se vor adresa la redacţia „României Libere" sau pe C3lea Rahoveî No. 40. Doctorul Schwarz de la făcui [aia de medicină din Paris s’a mutat ln Calea Vâeărestl 32. Specialitate de Mie syphilitice Consultaţi ani de la 8-9 a. m. şi de la 2 - fi, L m. 10 Tipografia Ştefan Mihăiescu, SUNT CELE MAI HUNE DIN LUME. premia le cu 150 jţiedaile priine PAF ÎS 18 18 Medadâ de aur' rate lunare A se feri de Imitaţii SINCERI Miipă de cusut n e w-york. a iuii Garanţâ sijiură dată înscris. ■ o j =; poarta mărea de sus a Fabricei. G, N EIDLINGER, A^ent general IMPORTANT! Favoarea şi celebritatea universală de care S'-- bucură din causa osce leu tei si solidari- * * tătil lor, Masinele noastre de cusut, originale din fabrica „SINGER" ne-au indemnat a deschide si in Bucurescî un deposis special, ca in toate cele-l-alte oraşe „mal mari ale Europei, şi ast-fele suntem in posiţiune de a vinde ma-şinele noastre loco Bucurescî cu preţurile fabricei; asemenea şi in rate lunare, cu garanţi? de cinci anî şi (nvetâtura gratis acasă! Părţi de maşini şi reparaturi cu preţurile cele mai eftine in atelierul propriu ai fabricei. Deja de 30 de ani este cunoscut că Maşiuele Singer originale se pot întrebuinţa pentru orî-şi ce profesiune nu numai pentru familii şi nu pot fi întrecute de nici o fabrică prin construcţia cea bună şi tărimea. NB. Maşini de alte sisteme, cari nu se mal pot întrebuinţa se primesc in schimb. T3L TU SINCER MANUFACTUR1M Comp NE W-YORK (AMERICA) BUCURESCÎ, Gfand Hotel du Bouleyard Strada sCovaci, No. 14 ’ ' 1 ‘ www.digibuc.ro 10 BANI EXEMPLARUL MARTI 16 FEBRUARE 1882 APATIE UNT TOATE SSIX_.E3X_.E5 ABONAMENTELE; In Capitală. : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei. 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In streinătate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURI AN Pentru Abonamente, Animciuri şi Reclame a se adresa: In Rrmăn a : La administratiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paria La Sociitâ Havas, place de la Bourse, 8. In Yiena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nle. ANUNCIURILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IY-a. . 35 bani Reclame pe pagina lil a...........2 Lei „ „ „ II-a...............5 „ Epistole nefrancate se refusâ. ArticolI nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii" şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Frim-Redactor : Stef. 0. MlOHAILESOn ŞTIRI TELEGRAFICE din. ziarele streine Fraga, 24 Februare. Ambasadorul din Berlin a esprimat, in numele guvernului său, părerea de rău pentru a-tiludinea generalului Siobeleff. Cancelarului Germaniei a mulţumit ambasadorului rus, care a promis că guvernul din Petersburg va asigura şi pe Austro Ungaria de tendinţele sale pacifice. Zara, 24 Feb: uare Intre munţii dalmaţinl se formează cete noul de resculaţl. Aranjatorii şi condm ătoril acestor bande, au venit din Grahova, o localitate in Bosnia. Sâleiil mai paclnici, cari refusă să intre in ceată, sunt teroiisaţî. După cum se aude una din bandele de neţi formate ajtfuit şi a ars satul Radcsicî de lângă Labin in Dalmaţia. Chiar l diumur.le de fer sunt amennţale. Panica e foarte mare intre locuitori. Buda-Pista, 24 Ftbraare. Se anunţă din Yidin, că in Tatardjic s’a descoperit o conspiraţiune in contra vieţii principelui Alexandru I de Bulgaria. S’au ficut mal multe arestări. In Ruşciuc s’ati debarcat erl 200 de ÎS dl cu arme. Praga, 24 Februare. „Politik" afli din Serajewo că intre popora-ţiunea mohamedană circulă un act susbscris de Sultan, prin care e invitat fie-care mahomedan drept credincios să nu serviască in oştirea ni-mărul, păDă când mal trâeşte un Sultan pe lume, Mahomedanii ţin intrunirl in locuri depărtate de oraş şi prin moschee. Cattaro, 2 Februarie. Se anunţă din Cetine că sosesc pe fie-care zi oficiârî ruşi. Adiutantele generalului Scobeltff, colonelul Popoff, remăne in Muntenegru. Berlin, 24 Februare. Ambasadorul rus din Paris, principele Orloff, va veni la Berlin, insărcinat fiind de impăiatul Alexandru III. să vorbiască cu cancalarul Bis-marck in privinţa incidentului Scobeleff. Se vorbeşte că se va face in parlament o interpelare relativă la manifestaţiunile politice ale lui Skobelcff. Se crede insă că aceasta nu se va face de căt numa la espresa dorinţă a principelui iîlsmarck. Din causă insă că guvernul rusesc ăşî dă toate silinţele să indrepteze şi să susţie rei&ţiunile cu Qermania, se presupune că principele Bismarck nu va mal agrava situa-ţiunea pan nici un incident. Recrutarea s’a inceput in acest an mal de vreme pş in anul trecut. Negoc.iârile intre delegatul Germaniei şi cardinalul Iacobini continuă şi promit un resultat mulţumitor pentru ambele părţi. Petersburg, 24 Februare. In săptămâna trecută s’a observat la elevii ncoalel de marină o mulţime de proclamaţiunî nihiliste, cari 8e inţelege de sine, că s’au confiscat. ' Serviciul telegrafic ai „Rom, Libere,'1 25 Februare — 3 ore seara Berlin, 25 Februare. „Nord. Allg Zeitung," reproducând articolul din „Novoie Vremia“ asupra inţelesulul discursului pronunţat la Paris de către generalul Skobeleff, arată că „Novoie Viemia" este organul comitelui Igaatisff, minisiru de interne, şi că aceasta, este cu atăt mal surprindător cu căt tendinţele resturnătoare ale acestui articol se indreaptă şi incontra imperiului îusesc când generalul Skobeleff vorbeşte de Ruşii de origină germană ca de inimicii principali al Rusiei ; căci trebue sciut că dinastia rusească actuală este de origină germană. Roma, 25 Februare. „Agenţia Ştefani" publică ceea-ce urmează „Nota Germaniei, Austriei, Rusiei şi Italiei, ca respuns celei francese şi englese asupra ces-tiunil egiptene nu va avea forma unei note colective nici nu va fi Întocmită in termeni ideatici. F.e-care putere va respunde intr’un mod separat, dar espunănd in substanţă idei analoge." 26 Februare — 9 oro dina. Petersburg, 25 Februare. Ziarul „Herold" zice că guvernul a luat măsuri ca să impiedice pe orce funcţionar de a-1 Statului de a race politică. Paris, 25 Februare. Camera deputaţilor a adoptat un proect de lege care regulează relaţiudile comerciale intre Franţa şi Englitera. New-York, 25 Febrjare. „New-Herald“ raportează o intre vorbire a co respondentulul săli parisian cu d. MijatovicI, ministrul finanţelor Serbiei, acum la Paris. D. MijatovicI a zis „că naţiunea serbeascănu e favorabilă agitaţiei panslaviste ; că Sărbi' nu vor să fie nici Ruşi nici Austriac!, ci vor să rămână Sârbi." D. MijatovicI nu priveşte răs-boiul ca apropiat intre Rus:a şi Austria, aar că va isbucni intr’o zi şi el crede că atunci Serbia va merge cu Austria. Buda-Pesta, 25 Februare. Camera deputaţilor a votat, cu 232 de voturi incontra 80, creditul cerut pentru a se combate insurecţ'a din Herţegovina şi Crivoscia. Viena, 25 Februare. Raport militar oficial. — Cu toată zăpada abui.-d ntâ, mişcarea ofensivă a trupekr noastre incontra insurgenţilor a inceput. Patru coloane trimise in direcţiuni diferite trebue să se intăl nească la 24 Februare aproape de Kalinovie. Coloana generalului Leddihn a respins pe insur genţi la 2L, după o luptă invierşunatâ ; in 22 ea a sosit la Polica şi la 23 a escaladat platoul Zagorie fără a intălni insurgenţi. Trupa colonelului Arlow a găsit mai multe sate părăsite de locuitori; ea a ficut recunoaşte!I şi a avut mal multe lupte cu insurgei ti; aproape de Ma-lievaravan a imprăştiat 300 şi a pedepsit satul situat pe platoul de po care locuitorii trăseseră focuri asuprâ-î. Coloana generalului Sekulici a fost silită, din causa dificultăţilor de tereD, sâ’şl suspende marşul spre Foinica. Colonelul Haas a Întâlnit, la 22, aproape de Glavaticevo, 600 de insurgenţi aşezaţi in po-siţiunl tari intre cele doe rîurl din Narenta şi i a aiungat. Cel doi celoneli Ailow şi Leddihn şi-au operat juncţiunea. Generalul Obadich scrie că a avut o luptă de şase ore cu insurgenţii aproape de Brod şi că i a respins dincolo de Drina. Aceştia retrăgăndu-se spre valea Bitriţa, se refugiaserâ in case, dar şi de acolo au fost scoşi. Numeroase dfctunaţiunl, ce s’au produs in momentul cănd aceste case luară fos, ah probat existenţa unor aepos te de cartuş!. Costantinopol, 25 Februare. Austria a cerut Porţii să useze de influenţa sa pe lângă musulman’! din Herţegovma, ca sâ’I impiedice de a S3 uni cu insurgenţii or de a em'gra. Circulă sgomotul că Poarta, preocupată de evenimentele din Herţegovina, ar avea de gănd să facă aprovisionărl militare şi o nouă comandă de puşti; dar se cere bani gata sau garanţia Băncii Otomane Berlin, 25 Februare. Generalul Ciomir Nicolici s’a numit ministru de răsboih in locul generalului Lesjanio, a cărui dimisie s’a primit. ^»vas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III. BUCURESGI15 FEBRUARE Cu toată neinvinsa tenacitate a democraţilor de la putere, care le-au dat o persistenţă catonică in pol t'ca lor şovăitoare, şi cu tot „creţiul£< nestrămutat al partidei din ale cărui articole, liberale şi progresiste, ei n’au eşit, de căt atunci cănd programa politică nu cădea de acord cu interesele lor personale,— cu toată această liniă corectă, de purtare şi de caracter, matamos-forsa la care s’ad supus totuşi guvernanţii, in cestiunea tocmelelor agricole, a fost a-tăt de grabnică şi atât de radicală, in căt ar fi un pâcat din parte-ne s’o lăsăm să treacă neobservată şi fără să dee vre-un invâţămînt naţiunii pe care ei reuşise s’o a-meţiască şi de rîndul acesta, cu declamă-rile lor de ,salvatori ai poporului eăt9an “ Cârd guvernanţii fură siliţi, prm mbol-durile noastre, să mai scoată la iveală 1 deile ce aveau de imţlioit in timpul a-Cfsta de pace al cârmuirii lor, afară, se in ţelege, de ideia principală şi nestrămutată a Încleştării lor la putere, cu preţul ori-că-rei umiliri, şi cănd el afişară, in altele, necesitatea, pe care noi le-o cântasem deja, a reformii agrarie, — atunci,, patrioţii” se aruncară cu furia şi impetu ositatea lui Achile din farsă asupra proprietarilor, acusăndu-i de jefuitori ai ţăranului, de netrebnici cari se opun prosperităţii naţionale, şi se puseră să arunce sămînţa zâzanii şi a urei intre cei duoi factori, de-o potrivă importanţi, ai producţiunii noastre, asmuţind administraţiunea lor râsvrăti-toare, prin fa:moasele circulârl ale fostului vornic, in contra intereselor proprietăţii, sub pretextul că voesc să pioteagă pe bietul ţâian! Ce de zel, căt entusiasm şi căte decla mări bombastice nu fură desfăşurate pe tema zornăitoare, că ora desrobirii ţâranu lui, de sub tirănia proprietăţii, sunase, şi că ei sunt acei democraţi cari vor realisa această ne mai aurită minune, prin circu-lări revoluţionare şi prin bagheta magică a nuoi legi de tocmeli. De b ne de răii insă, «patrioţii", după multă pradă şi după ce auziseră mai intăiu pe alţii, descoperiră in fine, pe lăngă eterna programă de la 48, o nouă ideiă impre-jurul căreia voiau să’şî concentre activi ta tea lor guvernamentală, ca să nu li se zică că ştab la putere numai spre a uşura bugetul de milioane, —gâşiră, zicem, şi dănşii, ca găina cea oarbă un bob, ideia reformării in sens democratic a legii agricole din 64. Admirând frumuseţea şi mărimea con-cepţlUnil lor..impruim > taie, nul le igeu am „noroc bun," că de isbăndă ne indoiam foarte, judecând după oameni cari luaseră asupră-le această grea sarcină. * Direcţiunea democratică ce „patrioţii" voiră să dea reformei lor, consta pe de-o-parte din ruperea ori-oărui raport dintre proprietar şi sătean, căci raport nu mai putea să esiste, de oare-ce legea nu mai sancţiona esecuţiunea invoelilor ; iar pe de aita in aruncarea proprietăţii mari in necunoscut, in voia intămplăriî şi a nesiguranţa, lipsită cum ar fi fost de capitaluri, gata să inlocuiască braţele de muncă, şi nepreparată incă pentru esploatarea industrială a pământurilor ei Cănd se inţelese pericolul economic şi naţional al unei soluţiuni atăt d£ necumpănite şi deopotrivă vătămătoare, pentru ţăran, ca şi pentru proprietar, —atunci inc 'pu lupta intre cetăţenii de frunte ai ţării, cari eraţi legaţi prin interese reale şi prin scumpe tradiţiuni de pământul patriei lor, şi intre pretinşii democraţi cari nu riscau alt in această luptă de principii, de căt ideia necugetată pe care el nu torseseră de loc! Judecând insă după tonul sumeţ şi provocator al patrioţilor, după aerul lor hotă-rifc de-a lupta cavalereşce, cu toată descre erata programa ce-şî propusese, a-i fi zis totuş că ai aface cumşce adversari serioşi, cari vor triumfa cu utopialor in frunte, sau vor căuta să cadă, ţinând steagul luptei ne inchinat. Ce ilusmne! * Cu toată uriaşa putere a partidei, cu toată inălţimea aparentă a idei sub adăpos tul cărei-a se aşezară, fu ajuns oposiţiunii, grozav de slabe Şi de deorganisatâ, să se mişce abia, să ţie câteva intrunirl, să proteste prin organele ei, ca „patrioţii" să devie mieluşei din Dantoni teribili ce eraţi, să se declare invinşi inainte ch«ar de luptă, să-şi amendeze scopul şi proectele, iar ministerul lor, cu toată hotârîrea democratică ce trănbiţaseră, să primească in Parlament, inconjuraţi de-o majoritate compactă, au toritarea unei comisiuni compusă in mare parte din membrii acelei neînsemnate Îşi slabe oposiţiunî, ca acea co misiune să ju-dice şi să se pronunţe asupra reformei din care guvernanţii ’şî făcuseră un piedestal de mărire, un titlu de glorie, nu steag de luptă in contra oposiţiunii retrograde ! Unde mai este oare--suntem in drept a ne intreba, in faţa acestor incovăeri şi pa-puşăriî guvernamentale —caracterul politic al partidei, programa ei distinctă şi susţinută, r iţiunea practică a esistenţn sale in statul constituţional ? Câtă incredere mai poate avea in sine-şî, cată stimă poate inspira ţării, guvernul care nu e in stare, cu toată majoritatea lut compactă, cu toate puterea ce-i dau vinele nesecate ale bugetului, cu toată declamaţi-unile democratice ce cheltuesc, —nu e in stare, zicem, să realiseze o reformă după vederile şi credinţele lui politice, după rolul ce t impune firma cu care se presintă naintea naţiunii?.... Ce să credem in adevâr despre „marele partid” şi despre „marii ei oameni de stat ” cănd cu toată armia lor de bugetofagi, cu toată poporaritatea causeî ce declamară, cu totul ge niul de care liderii lor se vâd Încoronaţi,—partida nu ein stare să desvolte nici atăta hotărîre, nicîatăta energiă, căt a avut un singurpm la 64, cănd cu improprie-tarirea ţâranilor, făcută in căte-va zile nu- iii al j v_>u. lua lv> ral la l ilw vio n om ul^ui ni Ix x o o se ridicau in contă-i, cu tot periculul la care se espunea, cu toată formidabila oposiţiune ce se ridica ameninţătoare in faţa acelui singur om ?... * Acum, oposiţiunea, slabă, divisată şi desonganisată, v’a invins, căci aţi capitulat ăntăiu in sinul comisiuniiparlamentare, aţi capitulat a doua oară in discuţia generală a legeî voastre, fâtă sfînt şi fără scop. Causa nu este grea de inţeles. Aţi pierdut ori-ce prestigii! in faţa ţârii, şi forţa voastră se reduce la sprinul mercenar al celor pe cari îi hrăniţi din buget; aţi dovedit m nenumârate rânduri că nu aveţi nici o programă hotăntă, nici o convingere, nici o ideea lămurită de stat, şi astfel nu e de mirare să vâ vedem plecăndu-vâ in dreapta şi in stânga, după/um vâ trage interesul de-a sta la putere : singurul scop bine hotărît al marelui partid ! Trestia nu e stejar, rolul el e, ce-i drept, umilit şi păcătos, dar u. Rosetti şi-a zis, in înţelepciunea lui realistă, că e mai practic şi mai lucrativ, pentru democraţii de profesiune, să fie cine-va trestie, de cât să fie stejar. Daca vâ place soarta aceasta ndiculă, să vâ fie de bine, râmâneţi in ea, că nimeni n’are să vâ invidieze nimic Un lucru trebue să inveţe insă opos'Ţu-nea ş:i ţara. Lupta politică, pe târimulprincipii’or, nu e cu putinţă cu un asemenea partid. CRONICA ZII LI Frofesoriî din Capitală su l invitaţi a se a duna, Marţi seara, in localul liceului St. Sava (casa Mazar-paşa), pentru a se sfătui asupra unor cestiunl urgente. întrunirea pentru : tatua lui Lazâr a fost pre-şedută de betrănul profesor Ioanide, contimporan al âutăiulul dasc' 1 de la St. Sava. Comitetul profesoral s’a intr uit prin aciamarea mal multor persoane distinse Corpul didactzc a ales pentru noua penodă de tre ani. in consiliul săâ de administraţie pe d nil; www.digibuc.ro Vasile Boieroscu, preşedinte. D. Auaneseu vice-preş. V. Păun şi G. Dobrescu, secretari. P D. A.ug. Laurian, G. P. Teodorescu, Al. Ro-bescu, St. C. Mihăilescu, C. Adam, Z. Demarat, G. FopovicI, C. Georgian şi M. Zenide, membri. D1 Troteanu, casier. Chr. Ioanin. conserv.-bibliotecar. Comisiunea aleasă de Cameră ca să amendeze proectul de lege pentru tocmelele agricole şi-a ales de prezident pe d. Kogălniceanu şi secretari pe dd. Burileanu şi Rem Opreanu. Pentru astăzi, Camera a inscris la ordinea zilil raportul comtsiunil parlamentare care a anchetat actele diplomatice. Se crede că acest raport va naşte o discuţie violentă Astăzi M S. Regele trece in revistă trei regimente din garnizonă. întrunirea proprietarilor liberali de a-seară avea un aspect foarte hazliii. Printre vorbitorii acestei intrunirl s’ad distins : d. Pleva, prin ploaia de gingaşe invective la adresa conservatorilor, şi d. V. Boerescu prin tămâierile aduse guvernului in care nai ieri arunca cu pietri şi prin morala ce făcu o posiţiel! ! Societatea „Concordiâ Română," neputănd ţine şedinţa generală la 2 Februare, va ţine acea şedinţă la 17 Februare, 8 ore seară. De astă-dată se va ţine, or căt de mic flre-ar numărul membrilor prezenţi. Legea pentru aşezarea şi administrarea impo-situlul asupra băuturilor spirtoase a primit sancţiunea regală. Ea e inserată in gazeta oficială de ieri. M. S, Regele a aprobat vănzarea a 15 bunuri mici dintre cele adjudecate la licitaţiunea de la 12 Ianuare 1882, atât din judeţul Dolj căt sl din Gorj. Societatea de construcţiunl şi lucrări publice a contractat, se zice, construcţiunea stabilimen tulul balnear de la CălimăneştI cu un preţ de peste o jumătate milion. * Ea ar fi contractat şi construirea unul mare stabiliment de arte grafice pentru firma Socec şi Teclu. Suma de 64,000 lei, reportată de bugetul armaţii, pe exerciţiul 1880 — 1881, asupra exer-woi ioos, ijouuu jjiaia corturilor contractate cu fabricantul Hauterive din Belgia, — contract care s’a resiliat, pentru motiv că corturile predate nu ah indeplinit condiţiunile contractului şi caetulul de sarcine —se va întrebuinţa in aprovisionărl de pănză pentru con fecţie de corturi necesare armaţii. Ştirile ce veniră in cursul săptămânii de prin marile pieţe europene nu sunt tocmai din cele mal frumoase. La Paris şi Lyon lumea de finanţe nu esto incă bine restabilită de desastrul ce i-a cau-sat crisa teribilă ce a incercat; acolo, spune „Curierul financiar", victimele şi daunele se comptează ca in urma unul adevărat desastru şi speculaţiunea, care se mal ţine' in picioare, stă deocamdată in spectativă. La Yiena, liniştea este incă şi mal puţin restabilită; crisa FOITA «ROMÂNIEI LIBERE» — 15 Februare — 3 ALFRED DE MUSSET GENERAŢIA FRANCEZA DUPĂ 1815. Napoieon mort, puterile divine şi umane se restabiliseră de fapt dar nu mal exista increderea in ele. Este un mare pericol de a sci ce-I cu putinţă, căci spiritul merge tot mal departe. Alt lucru este a z:ce „aceasta s’ar putea intămpla," sad a zice „aceasta a fost!". Napoleon ca despot fu ultima licărire a absolutismului ; el distruse şi parodia legii ca şi Voltaire cărţile sfinte. Şi după dănsul se audi un mare sgomot: piatra Săntel-Helena căde*a asupra lumel vechi. îndată apăru pe cer astrul ingheţat al raţiunel, şi razele sale vărsând lumină fără căldură, asemenea cu celea a le recel zeiţe ale nopţel, invăluiră lumea cu un lin-ţolid livid. Se vădură atunci oameni cari ura pe nobili, cari strigau contra popilor, cari conspirau con tra regilor ; s’a strigat in de ajuns contra abu-surllor, prejudiţiilor; dar aceasta era o noutate pe lăngă a vede popoiul suridănd. Dacă trecea un nobil, sau un preot, sad un suveran, ţăranii care făcusoiă resboiul, ziceai! ridicând capul': Ah! romajnjla libera continuă a ţine strânse multe pungi altă dată hasardoase ; totul ne anunţă acolo că lichida-ţiunea finelui lui Februare se va face in cele mal grave Condiţiunî. „La aceasta nu puţin contvibue şi ştirile neasigurătoare ce transpiră prin mal multe puncte ale Europil. Discursul rostit de generalul Sko-beleff la Paris, intr’un mod cu totul neplăcut la adresa Austro-Ungariel; rescoalele din ce in ce crescănde in Dalmaţia şi Herţegovina, măresc mult neliniştea ce domneşte de la un timp in privinţa păcii Orientului. De aci neîncrederea ‘pe pieţe, stagnaţiune in operaţiuni, slăbiciune însemnată in cursul tuturor valorilor. Numai prin combinarea tutulor acestor ştiri şi fapte se poate explica lipsa de afaceri," a morţirea putem zice, ce am avut <*e a inregis-tra săptămâna din urmă pe piaţa Bucureştilor. Prefectul judeţul Iaşi a înştiinţat ministerul că s’ad prins făcătorii de rele cari sad încercat să jefuiască cantoanele 5 şi 6 de pe linia-ferată IaşMJnghenl. Foştii perceptori al comunii Balta, jud. Gorj, fiind-că ad comis abuzuri, înscriind in chitanţele liberate contribuabililor sume mal mari de căt acelea ce primise in'realitate, s’au dat judecăţii In „Teatral cel mare" d. Pablo Sarasate, unul din primii violiniştl, care a făcut cea mal mare sensaţiune, pe ori unde a fost, va da azi, 15 Febr. un concert, cu această programă: partea I : 1 Ouvertura-, 2. Concert, pentru vioară, cu acompaniament de Orchestră a) Allegro, b) Andante. c) Finale; 3. Fragmente din Lohengrin, esecusate de orchestră. 4. Suite, pentru vioară, cu acompaniament de orchestră a) Preludium. b) Menuetto. c) Motto Perpetuo. Partea II: 1. Ouvertura; 2. Faust, fantasie pentru vioară, cu acompaniament de orchestră, 3. Danses espagnoles, pentru vioară, ccomp. pe pianu de d. Goldsclimidt. Preţutile locurilor: Loje I, şi II, 5 0 fr. Loje III, 25 fr. stal I, 10 fr. Stal II, 5 fr. Bilete se găsesc la C. Gebauer şi ssara la casa teatiulul- In Galaţi a apărut un nod ziar, anume „Cu-ragiu — Gagiu !“ Intre alte devize ale acestui organ de publicitate, cetim: „Linguşeşte dacă vrei să inain tezl‘“ Esemplarul 25 b. Abonamentul pe un an 8 lei. PENTRU EMIGRANŢII BĂNĂŢENI Listă formată din iniţiativa d. I. Tonesnu. Q-ama inginer. Ionescu Gama 10 lei, I. M. Călărăşanu 4 lei, Alecsandru Zanfir 2 lei, Ghiţă Antonescu 2 lei, Dumitru Şerban 2 lei, Dumitru Ion J led, Ilie Radu 1 led, G. Duculescu 4 lei, lene Custinescu 1 led, 50 bani, G. Popescu 1 led, Şorban Bucur 1 led, Bânescu Mihal 1 leu, Costandin Barbu 1 leu, Tudor Nitulae 1 leu,jŢancu Chrst 1 leu, Andre Popa 1 led. Dumitru Radu 1 leu, Ion Sandu 2 lei, G. Niculau 1 led, Rambela G. 1 led, Spirea Lazăr 1 led, Pană Ioniţă 1 led, Ion Mocanu 2 leî, - iditiu Giorghe 1 led, Paraschiva 2 lei, Radu Marm 1 led, JNicoiae Tănase l leu, Ni culae Ungureanu 1 ieu, Ion Popovicl l leu, Ioniţă Brăilă 1 led, Ivanciu Dumi-tiu 1 leu, Fotaclie Dumitru 1 led Ştefan'Rogozu 1 led, Petre Rogozu 1 led, Ilie Stan 1 led, Stan Badea 1 leu, llie Călin 1 led, Panu Popescu 1 leu, Bobe Ion 1 led, Ganea Tănase 1 leu, G. Dumitru 1 leu, Matei pe ăsta l’am mal vădut noi odată; atunci avea altă figură* Cănd li se vorbia de tron şi de altar, el respundead : „Acestea sunt patru cutii de lemn ; noi le am incuiat şi descuiat." Şi cănd li se zicea „Popor, acum te al reintors de la greşelele ce te rătăciseră ; ţi-ai rechemat regii, ţi-al rechemat preoţii," el respundead: „Nu suntem noi acsia, sunt flecarii cel de colo." Şi cănd li se zicea: „Popor, uită trecutul, lucrează" şi ascultă", ei se reaşezad pe scaunele lor, şi se augea un murmur surd. Era o sabie lisată şi ştirbată care se uitase in un colţ al co minuluî. Atunci li se adăuga indată : „Se$i cel puţin in pace ; dacă nu te supără altu nu supără nici tu pe alţii." Val! EI se mulţumiad cu atâta. Tinerimea insă nu se mulţumia cu atăta. In om se află două puteri oculta cari se luptă pănă la moarte : una prevădătoare şi rece, stă pe lăngă realitate, o calculează, o căntăreşce, şi judecă trecutul ; celei-l-alte ăl este sete de viitor, se aruncă in infinit. Cănc’ pasiunea răpesce pe om, raţiunea ăl urmăreşte plăngănd şi pre-vestindu-I pericolul, dar indată ce omul se o-presce la vocea raţiuDeî, imediat ăşl zice : „In adevăr, sunt un nebun ; unde merg ?“ şi pasiu nea el strigă „Eu oare trebue să mor?" Un sentiment de desgust aşa dar incepu a coace in inimele tinere Condamnaţi la repaus de suveranii lumel, lăsaţi in petreceri, jertfiţi lenei şi urîtulul, tinerii vedead dispărând idealurile spumegoase, pentru cari el ’şl pregătiseră braţele. Toţi aceşti gladiatori frecaţi cu oleu simţead in fundul sufletul lor o miserie insuportabila Cel mal mal bogaţi se făcură libertini ; cal cu stare mal de mijloc luară căte-o funcţiune şi se dedară sau la sabie sad la bin-rocraţie ; cel mal săraci se aruncară in entusias- State 1 leu, Dobre Udrea 1 leu, Petre Ioan 1 led, Ion Nicuiae 1 leu, Matei Costandin 1 leu, G Marinescu 2 lei, ştefan Vintilă 2 leî. Braţ Şerban 2 lei, Georgesin George 2 lei, Petcu An gliei 1 leu, Anton Marcu 1 led, Tudor Mihal 1 led, Tudor Florea 1 led, Radu Ion 1 leu, Niţă Angliei 1 leu, Ivanciu Tudor 1 leu, Stan Penciu 1 led, Mihal Marin 1 led, Ghiţă Nicuiae 1 leu, Stoean Ganiu 1 led, Niculaie Balin 1 led, Bobe Gheorghe 2 leî, Nidelciu Marin 1 leu, Gheorghe Tănase 1 leu, Marin Stan 1 leu, Marin Diuga 1 led, Dumitru Niculaie 1 leu, Cuz-man Marin 3 leî, Stan Coman 1 led, Gheorghe Ion 1 led, Anton Dumitru 1 leu, Ghiţă Cons lantin 1 leu, Constandin Dumitru 1 led, Ilie Danii 1 led, Velciu Ivan 1 led, Tănase Marin 1 led, Gheorghe Ion 1 leu, Tudor Radu 1 ieu, Marin Matei 1 led, Niculaie Tudor 1 leu, Gheorghe Stoean 1 leu, Stan Sandu 1 leu, Nidelciu Anghel 1 led, Ştefan Gheorghe 1 leu, Neicu Veliu 1 leu, Răduţă Ion 1 led, Ispas Minciu 5 lei, Ilie Ioniţă 1 led, Iancu Dragoşin 1 led, Ion Tudor 1 leu, Gheorghe Niculaie i leu, Marin Ilie 1 leu, Niţescu Cristea 1 led, Ion Niţă 1 led, Cons-tadin Robescu 1 led, Mihalache Stoean 1 led, Constandin Ion 1 leu, Raducan Drăgănescu 1 leu, Ivan Ilie 1 leu, Tobanu Neagu 1 led. Total, lei 133 50 Suma precedentă „ 1827 50 Total general „ 1961 — 3DITT Insurecţiunea din Bosnia şi Herţegovina. Caracteristic pentru gradul de incredere ce esistă intre Serbia şi imperiul austro-ungar, este o măsură luată de acesta săptămâna trecută, — Ministeriul de resboiu vienez a hotăr’t inşirarea unul corp de armată in Bosnia de-a lungul graniţelor Serbiei. Guvernul din Belgrad s’a simţit râd atins de această dovadă de neîncredere in bunele sale intenţiunl şi se zice că ar fi făcut chiar o intrebare la Viena. Ce i se va fi res-puns, nu ne importă. Este destul de lămurită esplicarea ce-o dă un ziar vienez. El zice : „Procedarea Serbiei faţă de Poarta nu a fost de natură, in cât să mal putem avea incredere in lealitatea principatului. Paza bună feresco primejdia rea." * Corespondentul din Raguaa a ziarului engles „Manchester Gardian" ne aduce in sfârşit asupra insurecliuneî căte-va ştiri cari nu sunt oficiali austriece şi voi merita dar o deplină in credere. — Aceste ştiri stau intr’o contradicţie vie cu raporturile comandantului austriac şi sunt cu desăvîrşire nefavorabile Austriecilor Corespondentul ne spune, că insurgenţii ad isbutit să cuprindă, după o impresurare de patru zile, localitatea fortificată Ustikolina, aşedată intre Foca şi Gorazda. Acest punct este de-o mare însemnătate, căci predominează tot cursul superior al Drinei. — Insu’şl fortul Foca e impresurat şi strîmtorat tare de detaşamentele şefilor de insurgenţi Tungus, Foita bey şi Vaso Bua, şi comandantul lui a inceput deja negocierile cu Sto-ian Kovacevicî pentru predarea foitului. Căt despre câmpul de insurecţiune din Crivos* eia, corespondentul spune că acoiO nu s’a intăm-plut pănă acum nici o luptă de oare care importanţă. - In acest moment peste o mie de Crivos-cienl ţin ocupate înălţimile de laUzabkveze şi defileu] Luro-Hava.-EI sunt decişi să opuie Austriecilor o resistenţă desperată. mul rece al inşirăreî de cuvinte, in spaimăntă-toare mare a acţiune! fără scop. Mergeau a se bate cu gardele oraşului pe piaţa camerei legislative, sad alergad la o piesă de Teatru unde Talma purta o perucă care 1’ asemăna cu Cesar, sad se indesad spre a asista la îngroparea vreunul deputat liberal. Dar din toţi aceştia nu era unul care intorcăndu-se acasă să nu simţiască amar golul exisenţeî sale sad neputinţa măi-nelor lui. Pe cănd viaţa exterioară era aşa de palidă şi falsă, cea interioară, o societăţii, lua un aspect posomorit şi tăcut; hipocrisia cea mal severă domnia in moravuri, ideile engleze se ui isără cu bigotismul; veselia dispăruse. Poate că Providenţa prepara noile sale căi, poate că acesta era ingerul inainte mergător a societăţilor fiitoare, care sămăna deja in inimele femeilor germenii independenţii omeneşcî De odată, lucru uimitor, in toate saloanele Parisului, bărbaţii treceau pe o parte şi femeile pe de alta, unele îmbrăcate in alb ca miresele alţi in negru ca orfanii, şi se măsurau din ochi. Să nu se inşele cine-va: acest vestmânt negru ce poartă bărbaţii in timpul nostru este un simbol grozav ; pentru a ajunge acolo a trebuit ca armurele să cadă bucăţi bucăţi şi brodariele floare cu floare. Raţiunea umană este care a resturnat toate ilusiunile; iar acestea poartă doliul spre a se consola. Moravurile studenţilor şi artiştilor, aceste moravuri aşa de libere, aşa de frumoase, atăt de pline de tinereţă, se resimţiră de schimbarea u niversală Bărbaţii separăndu-se de femei, şoptiseră un cuvânt care rănise de moarte : dispreţul. Ei se aruncaseră intre vin şi curtesane. Studentele şi artistele de asemenea Drept amor eraii considerate: gloria şi religiunea. Lumea Generalul Skobelefi*. Generalul Skobeleff a plecat din Paria ■ dărăt in patria sa. Chemarea lui acasă a pro/11' o bucurie furtunoasă in ziarele nemţeşcl şi aUs triece. In sfârşit, au scăpat de acest supăr» tor inimic, a cărui agitare publică la parjg cea Germaniei şi Austriei atăta rău. * Dar presa germană şi austriacă nu este mn ţumită numai cu revocarea lui Scobeleff. Ea cer vedî doamne, ca ţarul să administreze acestui „fa‘natic“ o pedeapsă exemplară, spre a da o tisfacţie deplină vecinilor săi atăt de ofensatm Indrăsneaţă dorinţă."—Nouă ni se pare ţarul va face generalului Skobeleff dimpotrivă primire din cele mal bune. Nici el nu se poat° pune in luptă —chiar dacă ar voi, ceea ce nu credem —cu cureDtul ce străbate astăzi Ru Acest curent e indreptat contra Austriei si Ger maniei Generalul Skobeleff, fâcăndu-se "espre unea acestui curent, şi-a asigurat simpatia in-tregeî Rusii. Intr’adevăr nu este ziar rusesc, incepend de la organul siavofil a lui Aksakov şi pănă ia foaia guvernamentală „Novoie Wremia", care să nu afirme astăzi tot ce-a zis Skobeleff in discursurile sale. Toate sunt de acord că „relaţiunile politice ale Bosniei şl Herţegovinel trebuesc regulate conform cu tractatul din Berlin prin in. ţelegerî cu puterile", şi că dacă Austria ar vo: sk treacă peste prevederile acelui tractat şi sj caute a’şl incorpora in toată regula Bosnia şi Herţegovina, — răsboiul intre dSnsa şi Rusia Va deveni neapărat. Generalul Skobeleff poate fi mândru că si-a ajuns ţinta. Rusia şi sorţii uimi igsboiii. General Gurko a fost numit zilele acebte guvernator general la Odessa.— Această numire ar avea o gravitate dosebită. — Iată cum o es plică corespodentul din Petresburg a ziarului „Bohemia" : „Chemarea lui Gurko in postul de guverna tor general al Rusiei de meazăzl ne face fără voie să credem, că din aceea parte se ridică pe orisont punctele cele negre şi că guvernul vrea să’şl facă preparativele din bună vreme. „In Bulgaria se desfăşură actualmente o mişcare care e urmărită aici cu mare atenţiune, Partidele par fi a lăsat la-o parte urile reciproce şi vor să se transforme intr’o mare part dă naţională. „Cum că se prevede isbucnirea unor oare car! evenimente in orient, dovedesce şi suspenskneu incheerei tractatului comercial intre Rusia şi Bulgaria. ‘ Pe lăngă acestea aflu dintr’o parte vrednică de credinţă, că mari mişcări de trupe se fac in ţinutul Elisabetograduluî, de unde s’aă trimes mai multe regimente spre Chişinâu; de asemenea s’ati dislocat mal multe detaşamente de cazaci pe linia ferată Bender-Renî, spre a ajuta pe .nginerî la restaurarea cât mai grabnică a acestei linii. „Din toate acestea puteţi vedea, că guvernul nostru iea toate măsurile spre a nu se lăsa să fie surprins de evenimentele aşteptate pentru primăvară. Se vorbeşce şi de încheierea unul tractat secret intre Rusia şi Romăiria, dar efl hu am motive de a da credămănt acestui sgomot, care mi se pare mal mult un pium desiăerium. Chemarea lui Gurko in postul săi de la Odessa nu s’a făcut, fiţi siguri, de căt in vederea unor încurcături ' serioase. “ * Interesant este un articol al ziarului „Die Post' despre Rusia.— Vorbind de situaţia internă a mergea in locurile cele mal rele ; grizeta, această clasă aşa de visătoare, aşa de romăntică şi de dulce, se vădu că nu mal era iubită ; voind a avea rochii sau o pălărie trebuia să se vîndă. O miserie ! Tânărul care ar fi trebuit să-o iubiască şi de către care ar fi fost iubit, acela care mal inate o conducea la păduricea Verrieres şi la cea de Romainvnle, la jocuri pe iarbă verde, la mese pe sub unbrarl; acela care venia spre a vorbi in nopţile de iarnă la lampa de pe masa prăvăliei ; acela care impărţia cu dânsa bucata d( păne udată cu sudoarea frunţeî sale, amorul săfi curat o găsia pe ţirmă in vre o soară de orgie n fundul unei taverne, palidă şi nemişcată, cu foamea pe buze şi cu prostiţiunea in inimă. In aceste timpuri doi poeţi, două din cele mal frumoase genii al secolului după Napoleon, ’şl < onsarcau viaţa spre a aduna toate elementele de frică şi de durei e răspîndite in Univers. Goe-the, patnarhul unei literaturi noul, după ce a zugrăvit pe Verter, pasiunea care duce la sinucidere, a tras in Faust cea mal posomorâtă fl-gură omenească, care ar fi repregentat vre o dată răul său nenorocirea. Scrierile sale începură atu- ci a trece din Germania in Francia. Eiu fundul cubinetuluî sfii de studiu, înconjurat de t ’iblourl şi statui, bogat, fericit, linişcit, privea opera sa venind la noi cu un surîs părintesc. Byron ’î respunse prin un strigăt de durere. (Va urma) www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA marelui Imperiti, „Die Post" o găseşce bolnăvicioasă. — O partidă caută măntuirea in reforme violente ; aceştia sunt nihiliştii. Cealaltă partidă, nu miţă naţională, o caută in răsboaie, in victorii. Această partidă e azj la putere. „Die Post" zice dară : a aştepta şi a se reculege este datoria poporului german.“ MUNCILE AGRICOLE In cestiunea reformei agi arie, noi am cerut, inainte de toate, o anchetă de oameni competinţl cari să adune toate luminile necesare asupra stării noastre agricole, şi din cari să easă o soluţiune practică şi inţeleaptă, pentru delicata cestiune a tocmelilor. Noi n am făcut dar din aceasta un punct de programă politică, n’am voit s’o desle-găm a priori pe basa unor principii democratice, ca logofeţii de la putere, şi de aceea am şi declarat că primim, făi deosebire de vederi, ori-ce studiii asupra cestiunii, chiar cănd ar fi vorba să inghiţim şi laude la adresa d-luî Rosetti, numai să se facă destulă lumină împrejurul acestui mare interes naţional, şi să ajungem ast-lel la resultatul cel mai nemerit pentru ţară, pentru proprietar, ca şi pentru săteanu. Deschidem dar azi coloanele noastre d-lui Xenopol, incăntat de iniţiativa democratică a d-luî Roseti — riswn tenecctis — i se deschide, zicem, loc, pentru a’şi espune vederile sale, in mare parte sănătoasă, şi spre a servi de lecţiune celor cari cred ca soarta ţăranului se va inbunătâţi cu o simplă schimbare de lege, cum se schimbă lucrurile in cutiile scamatorilor, sub loviturile baghetelor lor magice! Iată articolul economistului de la Iaşi. legea propusă de domnul C. A. Rosetti ca ministru, şi susţinută astăzi de d-sa ca deputat, a provocat o mişcare foarte însemnată in spirite, mal ales in judeţele de dincoace de Milcov, pentru că a atins interese foarte grave. Pe cănd principiile pasionează numai pe unii oameni, interesele, mal ales cele materiale, el inferbăntă pe toţi, căci pe cănd cele d’ântăiu cer inteligenţă pentru a fi Îmbrăţişate, cele {de pe urmă pot fi simţite ş. de omul cel mal de rănd. A-nalisa, căreia vom supune legea d-lul Rosetti, va fi cu totul nepărtinitoare, căci stând până acu» . departe de politica zilnică, nu o vom susţine sau combate din interes de partid, ci <*vănd in vedere numai şi numai interesul ţării şi al poporului. I. . Mal ăntăiu iă lămurim o întrebare. Pentru ce oare legea d-luî Rosetti a intălnit o oposiţie aşa de crâncenă numai in judeţele de dincoace f Mllcov' in Moldova de altădată?., s’arputea crede că această oposiţie provine mal ales din imprejuiarea că fosta Moldovă este conservatoare, pe cănd Muntenia aste liberală, si că propunerea reformei togmelilor agricole, pornind din câmpul liberal, era firesc să nu fie primită .le cel conservator. In realitate lucrul stă cu totul alt-fel. Proprietarii şi arendaşii din Muntenia n’au interes a se opune la această ţ normă, din pricina deosebirii regimului agrar , ae acol°’ Şi iată pentru ce nu se opun. n Muntenia predomneşce aprdpe esclusiv siste ’iul a'-endâriî pământului la locuitorii de pe moşii, sau şi la alţii, pentru o parte din recoltă, ceea ce Francezi numesc metayage, in căt propri-3-arul m deobşte nu cultivă pământ, iar cel ca cultivă, fac invoirî cu muncitorii agricoli, adesei ori, străini pentru munca câmpului, in-'.oirI ce sunt insă contractate din liber consim-ţiment, fiind alcătuite de două părţi libere şi ele, prin posiţia lor economică. ProprietaruPmun-tean. care deci se foloseşce din cultivarea pro-pnetăţii sale de către ţeranl, şi’şl primeşce, fără nici o osteneală şi fără nici un risic, partea sa , v®nit- nu are nici un interes in regularea Chestiunii togmelilor agricole, fiind-că in Muntenia nici se fac angajamente pentru mal mulţi aw, robindu-se de inainte munca plugarului, mcI se scot oamenii la muncă cu puterea armată. Aceasta este aşa de adevărat in căt, după nat ştim, nici judeţul!! Putna din Moldova nu a protestat contra legii togmelilor agricole elel noul, fiind că reg.mul esploetăriî agricole, mnd acelaşi in acest judeţ ca şi in Muntenia, nici proprietarii de'acolo nu au interes ca să 6 iacă >) însemnăm insa chiar de aci o lacună regre-abilă in legea d-luî Rosetti. Oare crede d-sa că numai dincoace de Milcov domneşce nedreptatea m daraverile ţăranului cu proprietarul, şi că mnccio de acel pârău, locuitorii sunt intr’un dorado de invidiat? După informaţiunile ce le vem - căcî de scris n’a scris nimeni asupra a este! chestiuni — ţăranii sunt greu obijduiţî şi in Muntenia de către proprietari. Sunt juneţe in cari proprietarul in loc de a lua jumă- nrm că Jndeţul Putna a fost alipit de Moldova cel.Mare in 147a S1 regimul [agricol al «eteiajulul era mc* dinainte introdus şi in el a edin recolta ţăranului pentru imposesiune cum se tace in Franţa safi cel mult două treimi, nu se mulţumeşce cu trei pătrimi, ba chiar a adeseori opt din zece. Până aici legea n’ar fi putu; întinde scutul săfi asupra acestei eploatărl neo-men< ,se ? Cum ! cănd e vorba de timpul anga jamentelor, legea să vină şi să opună o stavilă, iar cănd e vorba de quantum să se declare incompetentă ? Dacă legea d-lul Rosetti ar fi conţinut ceva in această privire, atunci fără indoilă că văntul de nesupunere ce suflă acuma din o parte a ţârei s’ar fi ridicat şi din cealtă si am fi vădut legea combătută de toţi cel interesat! in causă. Oare să fie această omisiune a d-luî *Ro-setti scăpare din vedere safi calcul conştient. Noi mal că am bănui această din urmă, căci ne vine greu de a crede ca d-sa să nu ' cunoască relele regimnulul agricol ce’l incunjoară aşa de aproape. Dar d-sa avea re voie de un sprijin măcar in o parte de ţară, pentru a face sa isbăn-dească ideile d sale in cealaltă. D’aceea a tăcut asupra regimului agricol din Muntenia şi a lă sat să’I singereze inima numai pentru suferinţele ţăranului Moldovean. Efectul lătorainic de-a lovi in partida conservatoare, cari ăşl are puterea el mal ales in vechea Moldovă, n’a putut apoi să displacă cu totul d lui Rosetti. Aceste con-sideraţiunl esplţcă deci pănă la un punt măcar acel lapsus al d-luî Rosetti. II. Doue sunt puntele pe cari logea d-luî Rosetti voeşce să le reforme şi care au provocat furtuna in contra d- ale durata tocmelilor agricole şi modul execuţiuneî lor. Legea veche din 1860 prevede la art. 4 că „nici o tocmeală pentru munca agricolă nu se ira putea face pe mal mult de cinci ani." Prin urmare insuşî legea veche prevedea un termen maxim in acestă privire, fiind că nu voia să lase pe plugar in voia proprietarului. Totuş acest termin a fost îndestulător, pentru ca cele mal înspăimântătoare abusurî să se poată comite la adăpostul lui. Pentru a fi drepţi insă, cată să au aruncăm vina numai asupra proprietarilor p, ntru fărădelegile îndeplinite. Ef s foloseafi numai de posiţia grea a ţăranului pentru ai impune nişc6 preţuri de rîş ca, resplată pentru munca lui. Provocarea acestei posiţiunl a venit insă in tot-< a una de la guvern, de ori ce coloare politică ar fi fost acesta, si anume pentru împlinirea dărilor. Eată sorgintea tuturor asupririlor, a tuturor jafurilor cărora ţăianul a iost şi este espus, şi care perpetuează pentru dânsul epoca de tristă amintire a Fanarioţilor. Am progresat in toate privirile, am spoit cu un lustru esterior clasa cultă de la noi, ne-am îmbrăcat in haina unul civilasiţil ipocrite şi am credut că am făcut mult pentru ţară. Pentru ţăran insă, care este inima el, ce am făcut ? L’am impropritărit in 1864; dar nu-I am dat prin acest act şi neatârnarea economică, pentru că lucrare de regenerare incepută prin împroprietărirea ar fi trebuit indeplinită prin alte mesurî, cari nu s’au luat, in căt emanciparea ţeranuluî in loc de-a deveni un fapt, a remas numai o cerin ă a sta tului nostru. Şi cu toate acestea să ne gândim bine ţăranul este singura clasă intr'adevăr productivă Poate cele-l-alte clase ale societăţii noastre nu spor isc nici cu un ban avuţia publică. întregul nostiu edificiu social şi economic se basează in fundamentele sale pe munca ţăranului Sau credem noi poate că legiunile de avocaţi, me diel, ingineri şi oameni politici, că roiul nesăcat al funcţionarilor adaugă ceva la bogăţia poporu lui nostru'? Proprietarii inşişl ce-ar fi el fără ţe ran ? Apoi cănu toate ne arată că ţăranul este temelia, isvorul bogăţii a ţării noastre, este oare înţelept a’l lăsa in,'părăsire? Nu mai întrebăm dacă e in, căci ştim ce preţ pune lumea pe con-sideraţiunile umanitari; dar cel puţin să ne deşteptăm, să ne inconvingem că nu estetici in interesul nostru de-a neingriji cu totul interesele vieţei ţăranului: căci ţaranul poate trăi fără noi, ear noi nu putem trăi fără ţăran. Exploatarea făfă milă a muncitorului aduce scăderea poporaţiunel, inlocuirea golurilor economice, căşunate de moarte, prin elemente streine, şi când România va ajunge a fi in majoritatea sa pope rată de str< ni, atunci vom fi asemene unei firme neguţâtoreştl ce cornerciază cu bani im-prumutaţl. Trebue făcut ceva pentru muncite ril ce prin sudoarea lor rodesc ogoarele noastre. Această idee a inceput a’şî face cale de cănd s a deşteptat la noi conştiinţa pericolului economic ce ameninţă ţara şi poporul nostru cu o peire mal sigură de căt aceea a unui răsboiiâ, cu toate aparenţele de prosperitate înşelătoare in cari ne aflăm (Va urma) CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE ORDINARA Şedinţa din 13 Februăre Senatui. — Se citeşte mesajul pentru prelun°i-rea sesiunii penă la 15 Marte. __y/___ D. Grădiştea u propune modificarea unor ar-ticule din condica civilă. Pentru a studia cestiunea se alege o comi-siune compusă din dd. Voinov, Boerescu Grâ-dişteanu, T. Rosetti si Brăescu. -x- Dm proectul privitor la contractele agricole se votează pănă la art. 14 După-ce se respinge propunerea ministrului de externe, de a numi şi Senatal delegaţi pe lângă comismnea aleasă de Cameră pentru stu-diarea proectulul contractelor agricole, şedinţa se ridică. v ” Camera. —D. Pantazi Gliica anunţă o interpelare ministrului de răsboifi pentru bătaia in armată. —X— D. Marzescu cere să se pună in ordinea zilil de Luni raportul comisiuniî de anchetă pentru actele diplomatice. Adunarea adoptă cererea. „ -x- D. N. Ionescu ăşl desvoltă interpelarea relativă la măsurile ce trebue să ia guvernul pentru emigrarea jidanilor. Primul-ministru răspunde că deja s’afi luat măsuri in favoarea acestei fericite emigraţiun! şi pentru formarea regatului Palestiniî. Interpelatorul se declară satisfăcut de respun-sul ministrului. -X- Se votează un credit de 123.000 lei pentru saline. _ -x D. Bunleanu ăşî desvoltă interpelarea privia toare la taxa de 50 crucerl, ce Austria ar aveă de. gănd să pună pe productele de provenient-română. x Ministrul de externe spune că nu ştie nimic despre aceasta ; că dacă ar exista această taxă ea nu ne ar putea privi pe noi-cari avem o convenţie cu ea —ci pe Statele cu cari Austro Un garia n’are convenţii comerciale. ARENA ZIARELOR * * Românul" şi „Binele Public" fac o dare de seamă despre desbaterile de pănă acum asupra proiectului de tocmeli agricole. «Binele Public» iea in bătaie de joc discursul d-luî Rosetti.--„Românul" impută d-ior Vernescu şi Cogălniceanu, că nu s’afi. rostit pentru dreptul comun de căt numai din spirit de partidă, spre a face oposiţie guveinuluî. El speră de alt-fel, că comisi-unea de 21 va modifica proiectul ast-fel, in căt să asigure deopotrivă şi interesele ţăranului şi pe ale proprietarului. i * „Timpul" cumpănesce valoarea morală a oamenilor de la putere. Le studeiază trecutul, caracterele şi le zice încheind: Lăsaţi ţeranul in pace, căci progresul nu se improvisează prin comoţiunl violente. El este oprera inceată şi inţeleaptă a timpului. Vara v’a făcut experienţa in decurs de şease am, şi a văzut că n’aţl invăţat de căt a ve ro-tuDji averile pe spinarea el. In această privinţă dibăcia voastră va fi o tristă lecţiune pentru generaţiunile viitoare. Daca ve face cine-va bilanţul, el va fi scurt şi durero« miserie in intru , umilinţă in afară_ Duceţi-ve de unde aţi venit 1 Serviciul telegrafic al ,,Rom, Libere," 27 Februăre — 9 ore dim. T„ . ~ Cairo, 26 Februăre. m nou Cab net se produc desbinărl şi intre Mahmud-Barudi, prim-ministru şi colonelul Araby-bey, ministru ue răsboiii, sunt neînţelegeri. Se poate ca acest din urmă să devie prezident al Consiliului. Autoritatea Khedivului e anulată. Camera no tabihlor simte din ce in ce presiunea armaţii; cu toate aceste ordinea nu e turburată si si guranţa Europenilor nu e ameninţată din nici o parte. ■n , . lv Londra 26 Februăre. D. Gladstone stărueşce in a voi să propună ■—>J, nuni, Cameriî comunelor moţiunea ce a anunţat şi care tinde a declara că o anchetă parlamentară asupra aplicării Land-Actuluî in Irlandă, aşa cum a votat’o Camera lorzilor, ar h acum vătămătoore interelor ţării. Dar s’au angajat negoţierî oficioase, ca să se evite un conflict intre cele doe Camere. p, • , , „ , „ , Berlin, 26 Februăre. Fur ,ul Orlofif, ambasadorul Rusiei in Franţa a sosit ieri din Paris; el merge spre Rusia; va XXmit azî de prinţul ereditar şi de împăratul lhem şi va prânzi astă-seară la prinţul de Bismarck. 1 r> , Viena, 26 Feb'-uare. haport militar oficial. - Coloăna Haas Înaintând din Glavaticevo spre Kustac-Planina, la 23 ebruaie, a luptat victorios 9 ceasuri in contra a c mie de insurgenţi aproape, cari s’au retras aucend cu el numeroşi morţi şi mulţi răniţi. Pe câmpul luptiî au lăsat patru morţi si doi priso meri. Trupele noastre au avut doi morţi si şapte răniţi, din cari patru grav. Coloanele Arlow şi Ledhin s’au unit la 24 Şi ocupă acum Kibljina-Han şi pasul Vratlc. (Havas) Domnule !-Me adresez către d-voastră spre a dobândi o mare favoare Vşr voi să dah o mulţumită publică, aceluia, care mi-a scăpat viaţa; vă rog dar să bine-voiţî a face loc in jurnalul d-voastră celor ce urmează : Reintors in ţara mea, prima mea gândire a trebuit să fie aceea, de a face cunoscut tuturor că am să’ml datorez viaţa profesorului Pagliano din Florenţa. Am plecat, sunt şase luni, bolnav de nevralgie, lipsă de apetit, dureri reumatismale, şi am sosit la Roma. Am consultat in zadar pe doctori, mă coborîsem la Hotel A libert lăngă Piaţa Hispaniei, si cu toate că posiţ,iunea era ioarte salubră şi oteiul din cele mal confortabile, mâ decisesem deja să mă intorc acasă, spre a nu muri departe de ţara mea. Lăngă mine locuiafi două dame; cea mai tinără era bolnavă şi precum mi se spunea era incurabilă. Căt-va timp in urmă am vă^ut pe această tinără damă la masă, am intrebat’o şi iată ce mî-a râSDuns MI datorez însănătoşirea 1 uî D-zett şi după el siropului Pagliano şi adăugă, daca voiţi să vă vindecaţi adresaţi-vă către profesorul Alberto al repo-satului G. Pagliano, casa du Theatre Pagliano, Florenţa. *IAm trimes numai de căt un mandat de 28 franci pentru două-zecî de cutii de sirop in pulbere. Am urmat tratamentul şi o lună in urmă eram pe deplin vindecat. Am vrut să public acoste fapte in interesul atâtor nenorociţi, cari, atinşi de maladii recente safi învechite, Ungezescfără a spera o vindecare. Eugene Cliambres. POSTA REDACŢIEI. A _»Posta" din Galaţi se supără grozav pe noi, că i-am luat o varietate „Anaforaua Domnului Alexandru Constantin V.V “ fără a o spune, că am luat’o dintr.ănsa. — Nu cum-va, cinstiţi confraţi, aţi fabricat inşi-vă această „Anaforauâ", spre a fi in drept să-î reclamaţi nroprietatea ? — V’am ruga să nu vă faceţi de rîs. Aţi trecut, pănă acum înaintea noastră de oamen serioşi. Voiţi să daţi acum pe căile celor de ia «Vocea Covurluiuluî?" — Nouă ni se ieafi de ziarele din provincii aproape toate ştirile, cari sunt proprie ale ziarului şi nu copiate din vre-o carte românească. Reclamăm oare ? De loc 1 La ce ? — Noi in-cu ^oa^e acestea, cu sfinţenie, orî-ce ştire luată din vre-unziar. Bar sa fie a lui. —Ast-fel s’a întâmplat să facem pănă acum «Poştei» prea multă onoare şi prea multă... reclamă, cu pomenirea nu-melul-eî. Mărturisim insă incă o dată credeam că avem a Jace cu nista oameni serioşi. Găsind in locul lor nişte copil, fuduli pănă şi de câmâşuţa ce le ese prin pantaloni, — ne vom schimba conduita Nici vorba! MEDIO ŞI CHIRURG Drul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE IDE PP-MPIT Şl SYPHILIS Auunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. Ioan Nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunî de !a 8—9 ore a. m. şi de la 3—5Jp. m. SCHIMB jŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --e--- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 15 Februarie 1882, ora 12. ObLIGATIUNI 6 °/0 Oblig, de Stat Convertite. . 6 °lo » Căilor ferate Române 5 °/0 Renta Amortisabilă , . . Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . . 7 “/o » » urbane. . 6 °/0 » » » . . 8 % Impr Municipal .... » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 °/« Renta Română............... Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată............ Oblig de Stat . . . Rentă................ Căile ferate .... Scrisuri............. Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă................... Rubla hârtie...................... Florini........................... Lose otomane................ Cump, Vend CURSUL CIN YIENA 25 Februarie Napoleonul............... Ducatul.................. Lose Otomane............. Rubla hârtie............. CURSUL DIN BERLIN 25 Februarie Oblig, căile ferate române . , Acţiunile „ „ . . , Priorităţi „ „ . . . Oppenheim.................... Ruble hârtie ... . . , Oblig, noi..............! , Lose Otomaue. CURSUL DIN PARIS 25 Februarie Renta Română.......... Lose otomane . . , . . SCHIMBUL 15 Februăre Paris (3 luuî)........ „ la vedere .... Londra (3 luni) la vedere Berlin (3 luni) n la vedere Viena la vedere , 96 ' 4 100 87 215 100 98 « 91 » 101 28 87 285 1380 V, 'U 'L 2 - 2 50 2 10 40 9 56 63 22 70 120 97 «(4 101 «7 V. 220 100Vo 99 % 92 */« 102 29 88 290 1400 arg. aur. 60 12 62 V« 110 i/. 204 ÎS 100 20 46 62 V. : o 20 204 10 100 i/< 8J V. 46 •/« Adresa pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro De vinzare si închiria! O casă in suburbia St. Ghcorghe nou Strada Pătraşcu-Vodă No. 8, 5.camere sus, 4 jos. pivniţă mare şi bucătărie. Veuitu 10°;o. Proprietaru Strada Colţi No. 30. 6 5 ROMANIA LIBERA A DOUA LOTERIE DE BINEFACERE pentru terminarea biserioel catolice Sf. I OSIF in Bucurescî autons&tă de onor. gnvorn romăn wumaî 1 leu costul unui b et având şansă a căştiga i 0,000 leî Dferite câştiguri in sumă fota’ă de 50,000 lot, după impărţirea următoare SffţS] CALEA VICTORIEI No. 34 „AU PRINTEMPS* VIS-â-VIS DE TEATRU Din cauza liquidArel totale a mărfurilor!! de ling’erie en gros din magazinul!! «arau pbib temfs'M CALEA VICTORIEI, No. 34:, VIS-A-VIS DE TEATRU MARE DESFACERE DEF NITIVA DE RUFE PENTRU DAME ŞI CAVALERI 50% SUR VALOAREA PREŢULUI OCAZIUNE RARA PENTRU TRDSOURI DE MIRESE 1 iV 10,000- 1 si 1 a 1 il 2 ii 2 ii 4 â 8 â 20 â 50 â 200 â 2,000 ii 3,000- 2.000- 1.500- 1,000- 5oe 250- 125- ;u0 50- 20 1) 10.000 fr. 3.000 » ■ 2,000 » 1,500 -) ■ 2,000 » 1.000 1,000 1,000 - 2,010 - 2 500 ■ 4 000 20.000 Ir. # Tragerea irevocabilă va avea loc in zilele de 7, 8 şi 9 a 1 -nel August stil nou anul curent Find-că au rămas un Nr. oare care de mlete nevândute, Direcţiunea pe de o parte a a-mănat tragerea, iar pe de alta roagă pe onor. Public să bine-voiască a se grăbi cumpărând din aceste bilete care nu costă de căt un 1 leu un bilet şi cel mai mic câştig este de 10 lei. RUFE PENTRU CAVALERI preţul de fabricii. 1 Cămaşă albă de creton franţuzesc inainte . . . 6,50 acum 4,50 4.50 5.50 12,— 57.4.50 4 — 1 Cămaşă coloralăde creton franţuzesc veritabil 6,50 1 Cămaşă piepţî, gulerl şi manclute de olandă fină 9,50 1 Cămaşă albă, Nouveaute de olandă de Rum burg fină 20.— 1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9.— 1 Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă. 12.— i Pantalon de olaiidă fină de bărbaţi . . . 7.50 1 Duzină de gulere franţuzeşcl, fasonul celmcîncu. 8.— ■ Cravate fine franţuzeşcl pentru cavaler, culorile cele mat alese şi după fasonul cel maî nou cu orl-ce preţ Ciorapi franţuzeşcl veritabili dtzina . . . 9, 10, 15—18 franci Mare asortiment de corsete frauţuzeştl veritabile, balaine garantare cu orî-ce preţ"ÎSfei Mare asertlment de mănuşi pentrn dame şl cavaleri, franţuzesc! şi englezesc! cu orî-ce preţ. I&SS PAN ZA. DE RUMBURG-BELGIO. - PÂNZETURI DE MASA- — BATISTEI RUFE PENTRU DAME preţul de fabrică. ita: te 5.50 acum 3.5'' 1 Cămaşe de creton franţuzeşc veritală I Cămaşe de creton franţ. veritabil brodată fină . 8.— 1 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie . 12.50 1 Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă. 7.50 1 Cămaşe de noapte de olandă cu brod. finălungă. 13.— 1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit. 5 — 1 Pantalon de creion franţ. veritabil cu brod. fină. 7.— 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri. 7.— 1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie et entre deux fine...........................11.— 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit cu cercuri şi pliseurl.......................5 5 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit. 6.50 1 Camison brodat fin de tot.......................10.— 1 Jumătate capot broderie fină....................14.— 4 50 7 50 | 4 50 7.50 2.75 4 — 4 - 7.5;) 3 — 4 — 5 53 8. - Bucată 60 coţi veritabilă olandă rielgic garantat . ; n ii ii „ „ Ri-mburg „ 1 Bucata de olari dă pentru 12 cearceafuri veritabilă 99 » 55 D 110 » 60 )) 85 » 60 )) 140 » 75 » 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6 şervete...........................................15 » § 1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete.........................24 » 15 > Batiste fine de olandă de diferite preţuri. inainte 10, 15, 20, 25 acum................................................7, 9, 12, şi 15 1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină, 1 Duzină de batiste franţuzeşcl cu iniţiale, brodate cu măna 4 leî. Cumpărătorii pentiu 25 franci primesc 6 basmale de batistă gratis. "Jj 41 Sjfât*' Cumpăiătorii de mariă peste 50 fr. primesc un scădemănt de 5 la sută. Avis D-lor Architecţi Var Alb îfS,rS.«* Var Hidraulic •’% preţuri moierate.--A se adr sa u ^ A Liudeiibcrg, Caka Victorier v 35 şi ia Deposlt lăugă gară. —--------------------_* 6 Doctorul Schwarz de la facultataa de medicină din Pan’ s’a mutat in Calea Văcăreşti 82 Specialitate de b61e syphilitice Consultaţiunl de la 8—o o • la 2—p 4. rr i u s ş o _ _ , Apă minerală din cele mai recouiliiMm^ ChloruralS sodică, bi-carbonulaii arsenicală (28 mii. da arseniat de sodă pe litrui De Ia uă jumătate penă la / ' hare pe > grecesc fin „ „ 2- Uleiu de Rapiţă rafi. „ „1.35 Cafea Martinică I-ma „ „ 4.20 „ Rio I-ma „ „ 3.20 „ Moca................ „ 4 80 » , Roii- 4.80 Luminări adevărat de Apolo „ 1.50 Luminări franţuzeşcl pach. „ 1.25 Orez turcesc i’deverat oca „ 70 Za har frances căp „ „ 1 68 „ tăiat.............„ „1/8 Mare asortiment in articole uepost Mănătărcî de Rusia. . . oca4.4o Caracatiţă nouă. ... „ 5.20 IJalvadeAdrianopoladev, „ 2.40 Uleiu de In............. „ 2.40 . « „ Nucă . . „ 3.40 Melci de Banat . . . . suta4. Mazăre de Braşov. . . oca 60 Măsline dulci...........„ { SO Măsline de Vilo. . . „ i./J$-FLJ£l I3NF TOATEI 25I3L.E31.3E! ABONAMENTELE; In Capital? : 1 an 30 lei, 6 luni 16 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURIAN ^aBsnMOMmiwm'f'iiqnBrtato Penini Abonamente, Anuncinn şi Reclame a se adresa: In Românit La administraţiune, Tipografia St. Mihăleseu, Strada Covaci, No. 14 si la corespondenţii barului din judeţe. * * La Societe Havas, place de la Bourse, 8. Prin compania generală de publicitate Gr. L. Daube & C-nie. Prin compania generală de publicitate G-. L. Daube & C-nie. - * ^ r----------vv viuo. In Berlin, Francfurt, Znrich, New York Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Paris : In Yiena : In Londra : «MSS™ uJ.-rvJ.IJ ni : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a. 2 Lei » » ./ U-a....................5 „ Epistom nefrancate se refusâ. ArticolI nepublicaţl nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii0 şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Zara, 27 Februare. „Narodni List* a dat ştirea că trupele inpe-riale au prins pe comandantul de insurgenţi Su-ticl şi că l’afi condus sub o escortă straşnică la Stolaţî. In urmă insă s’a dovedit că prisonerul nu era de căt un simplu insurgent bosniac, a cărui resistenţă a inpus atăt de mult, in căt Austriecilor li s’a părut că ar fi un comandant, dacă nu chiir un om eotraordmar. Praga, 27 Februare. Miseria e generală. Lefurile lucrătorilor scad din zi in zi. Din causa aceasta lucrătorii de la minele de cărbuni de lăngă Pilsna au făcut grevă. Numărul lor se urcă peste 1000. Greva aceasta a provocat şi incetarea lucrărilor din fon-deria de la Praga. Petersburg, 27 Februare. După cum se anunţă, Scobeleff a primit ordin să plece la m şia sa Rjason. unde va avea să petreacă căte-va luni de zile Secretarul de la ministerul de esterne. d de Giers şi-a dat di misiunea, din causa agitaţiunilor panslaviste protejate, cum se afirmă, de contele Ignatirff. Berlin, 27 Februare. Ziarul „Montagsblatt* află din Petersburg că d’o camdală s’ar fi luat disposiţiunea, ca generalul Scobeleff să nu mai aibă nici o comandă peste vr’un corp de armată. Tot-odatâ nu va mai fi nici adjutantele inperatuluî Alesandru III. Acela’şi ziar mai anunţă că principele Bis-marck a dispus acordarea de două moşii fiilor s8I. Lui Herbert Bismarck i se va da domeniul Lauernburg cu titlu de principe, iar contelui Wilhelm mai multe domenii din Pomerania. Petersburg, 27 Februare. Ziarele influenţate de Katkow şi Aksakow nu s’au esprimat incă asupra manife3taţiunilor politice ale generalul Skobeleff. Unrie organe de publicitate ale guvernului insă condamnă atitudinea politică a panslavistului general. „Deutsche Petersburger Zeitung* vorbind despre discursurile lui Scobeleff, le reduce la iniţiativa comitetului panslavist din Moscova, care voeşce să afirme o politică străină şi contraria celei urmate de guvern. Un alt scop al panslaviştilor, după acest orgaD, ar mai fi invrâjbirea Nemţi-* lor cu Ruşii de prin provinciile de la marea baltică. Nici vorbă nu poate fi că manoperile a-cesteî partide ar putea reuşi. In tot cas 'l, e foarte caracteristica incercarea d’a isbut, Petersbug, 27 Februare. In sferile militare discursurile politice ale ge neraluluî Skobeleff se zice că ar fi produs o rea impresiune ; cu deosebire in garda imperială. Nu se poate şti insă cu siguranţă dacă această rea impresiune e pornită din inima sferelor militare antipatice pentru un răsboiu cu Germania, sau dacă ea se manifestează, de oare ce in palatul de la Gatşina atitudinea politică a lui Skobeleff a displăcut Ţarului. Berlin 27 Februare. Ambasadorul rus de aici, Saburoff a exprimat din nou regretele guvernului seu asupra formei şi tendinţii esprimărilor lui Scobeleff. Principele Bismarck a primit cu mare mulţumire dtclara-ţiunile lui Saburoff şi ’şia esprimat dorinţa ca tot in acest mod sa proceadă şi ambasadorul rusesc din Viena. Nu e adevărat că principele Bismarck ar fi raportat impSratului d spre incidentul Scobeleff. Locelarul n'a eşit din casă de şase săptămâni pătimind de nevralgii. Ţot asemenea se desminte ştirea că minis-tei iul de esterne de aici ar fi cerut in mod oficial reprobarea lui Skobeleff. Berlin, 26 Februare. Nu se constată ştirea, că in urma manifesta-ţiunilor politice ale generalului Scobehff, s’ar face unele schimbări in mimsteriul de esterne din Petersburg. Influenţa lui Ignatieft e tot aşa de mare ca şi inainte; motivul este, că Ţarul £1 crede pe ministrul şefi indispensabil pentru siguranţa sa. Un diplomat rus s’a esprimat despre contele Ignatieff că dirigează curentul electric al nihilismului pe telul panslavismului. Relaţiunile oficiale insă nu se vor incorda intre cele trei imperii. Gostantinopol, 26 Februare Ministrul de resbeifi cere un credit extra ordinar de 4C milioane franci pe uru necesităţile artileriei. Izzet-paşa a sosit in Hadeida. In curând vor Începe operaţiunile in contra rebelilor din Yemen, cari afi jurat depunerea Sultanului. Petersburg, 26 Februare. „Wiet* Înregistrează ştirea că Rusia in cu- rând va propune Austro-Ungariei să rectifice gj-aniţele galiţiene, de oare-ce contrabanda creşte din zi in zi fără ca să se poată conbate, de şi numărul păzitorilor e destul de mare şi costisitor. „Golos* vorbind despre un răsboifi cu Aus-tro-Ungaria crede că acest stat nu’l poate voi, de oare-ce victoria el ar fi efemera, pe cănd in-ingerea ei ar insemna totala, ei ruina. Dar nici Rusia nu doreşte resboiul, de oare-ce fiind in-vinsă ar ajunge intr’o situaţiune insuportabilă, iar invingănd n’ar şti ce să înceapă cu victoria, pentru că n’ar putea sYşî mănţină nici superioritatea materială nici cea morală, din causa inferiorităţii ei culturale. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.' 58 Februare — 3 ore seara . , Beri i, 28 Februare. „Nazional Zeitung* a publicat Idecurănd darea de seamă in privinţa pretins î convorbiri ce ar fi avut principele de Bismarck cu d. Saburoff, ambasadorul Rusiei, asupra discursului generalului Skobeleff la Paris; şi azi „Nordeutsche AUg. Zeitung.* zice că se indcesce despre esac-titatea^ acelei dări de seamă, de oare-ce cei doi bărbaţi de Stat despre cari este vorba n’au o bi-,8.â de a comunica intrevorbirile lor intime. Gazeta oficioassă declară afară de aceasta că nici impăratul Wilhelm, nici cancelarul imperiului, n’au trimis la Petersburg nici o comunicare in privinţa incidentului Scobeleff. Londra, 28 Februare. Camera Comunelor. -Iu şedinţa de seara, d. Gladstone a demonstrat urgenţa moţiunii sale şi pericolul ce ar putea să fes alte din o anchetă asupra aplicării Land actului in jirlanda. Discursul primulul-ministru a fost aplaudat; discuţiunea asupra moţiunii sale s’a amânat apoi pe Joi. (Havas). A se vedea nltimc stirî pe pag. III. BUCURESCI17 FEBRUARE Proiectul pentru regularea celei mal in semnate cestiimî economice, cu toată filo-sofia ce-ati depus «patrioţii» la deslegarea ei, n’a trecut incă pragul studiilor preliminare. Discuţiunile urmează şi azi cu multă vioiciune, asupra principiului soluţiunii, in sinul comisiuneî de două-zecî, la Înţelepciunea şi arbitragiul căreia Parlamentul a in-credinţat deslegarea acestui nod gordian. E uşor a vedea dar, şi cu prilejul acesta al fazelor prin cari trece propusa reformă a muncii agricole, căt preţuesc slăviţi! noştri de cărmuitorii, judecaţi atăt ca iluştri şi eminenţi „oameni de stat,,» căt şi ca membri de frunte ai unui „mare partid", de vreme ce, ca „oamenii de stat," aii avut cu-ragiul să presinte Parlamentului o elucu-braţiune de nimic, peste careinsă-şî majoritatea patrioţilor s’a invoit să tragă cu buretele, ca să se croiască din nod un proiect ca lumea ; şi de oare ce, ca şefi ai unei pap tide, cu pretinse tradiţium istorice de lupte pentru democratism, aU primit fără multă bătaiă de cap să li se puie proiectul la carantină, şi să declare ast-fel, in modul cel mai ruşinos, că in reforma agrariă, cea mai esenţială pentru un partid liberal, ei nu aii nici un principiu la care să ţie, nici o idee lămurită care să formeze ţinto, partidei,—aii primit, zicem, să declare că profetul poate fi orl-cum preschimbat, căci ei n’au urmărit şi nu urmăresc nici un scop politic, aducând marea cestiune a soarteî ţăranului la bara discuţiunii publice ! Unde vă sunt atunci oamenii de stat, cu cari ne tot asurziţi urechile? unde vâ este „mareapartidă" cu stegulei democratic, cu principiile ei luminate şi progresiste?» Ce rol mai jucaţi in stat? Noi inţelegem pe d. Vernescu, ca lider al unei partide liberale, care s’a declarat pentru dreptul comun, un principiu emi- namente liberal, in puterea căruia d-sa cere să se resolve problema noastră agricolă. Nu cercetăm acum, dacă soluţiunea onor. representant de Ilfov este practică şi prevăzătoare, dar, ca liberal cu convingeri politice hotârîte, noi n’avem destule cuvinte a’l aproba. D-sa zice limpede şi categoric „nu ne trebue regim escepţional pentru nici o clasă de oameni, intr’un stat democratic: să’şî caute fie-care interesele cum poate, sub ocrotirea şi inţelepciunea aceloraşi legi. Aceasta e părerea mea, acesta trebue să fie principiul sincer, credinţa adâncă al on-cărui om care profe-siazâ religiunea politică a democratismului; puţin mâ priveşce de aci in colo interesele materiale cari se pot isbi." Iată o cuvintare care răsună a democratism, sincer şi adevărat. Iată o politică limpede şi hotărîtă; iată oameni cari nu- se ascund după deget. Ce-aţi zis insă dv. cari pretindeţî a fi inventat, cei d’ăntăiu de la Adam, liberalismul politic, - ce-aţi zis, in adevăr, aducând pe biroul Camerii proiectul tocmelilor agricole, in care, ca nişce democraţi cu pătrundere, aţi descoper. ruina şi tîmpire?, poporului sătean ? ‘ La care principiu aţi declarat că ţineţi ? Pentru care soluţiune v’aţi inscris ca luptători liberali, nrganisaţi m partidă şi dispunând chiar de guvern ?... Din nenorocire, sau norocire, ţara v’a au^it ce-aţi zis N’aţî zis nimic, n’ati declarat nimic, n aţi infipt, in faţa adversarilor d-voastră, nici un stindard de luptă, caro să vă distingă şi să vă caracteriseze politi-cesce, care să arate raţiunea politică a e sistenţii voastre in stat. Aţi venit, ca de“obiceiti, cu declamaţiunî prefăcute, cu lacrimi de istrionî, cu fraze imprumutate tot din gura oposiţiunii, „că ţăranul stă răii, că sărăcesce, că scade la număr, că trebuie să ne ingrijim de soarta, de viitorul, de posiţiunea lui politică şi so- Dar era datoria vostră, ca oameni de partid şi de guvărnămănf, să spuneţi precis in ce mod cugetaţi a remedia relele ce-au nă pădit pe impilatul locuitor. Era de datoria voastră, ca pretinşi oa meni ai poporului, să găsiţi formula hotărîtă de legislaţiune sub ocrotirea căreia căta să luptaţi a’l aşeza. N aţi făcut cas de principiu, n’aţi primit nici un fel de luptă ; v’aţi lăsat să cădeţi, inainte de-a vă fi arătat Aci voiam noi să ajungeţi. Aci vi s’a dat pe faţă grozava slăbiciune morală in care aţi ajuns, de nu mai sunteţi in stare să susţineţi o singură ideă, o singură luptă pe tărîmul principiilor, fiind-că, in realitate n’aveţ! de căt idei de speculă, cu cari \ ă căi piţi la guvern, de azi pănă măine; n’a veţi de căt o mândrie deşartă cu care umblaţi să mai amăgiţi pe naivi, şi nu vă plătiţi,?in rolul vostru politic, de căt cu paradă de frase, sub goliciunea cărora inceroaţî a vă ascunde incă falimentul moral. Acum inghiţiţî, ca consecinţa fatală a nulităţii voastre politice, să vă facă alţii legea, să vă impue ei vederile şi principiele lor, de oare-ce singuri nu cugetaţi şi nu cutezaţi nimic. Singurul principiu de care vă ţineţi bine, ţara îl vede: e principiul „sfântului buget" ! Nu mai să nu vi’l ia din mănă, in colo intămple-se ori ce ! Discute se legi, fără soirea şi fără voia voastră ; voteze-se şi ana-forale din timpul lui Caragea, numai să nu vi se cutremure scaunul puterii ce-aţi degradat pănă intr’atăt. Bravo democraţi! --~ ■'- ■«giBKHMji —ffîFTiffT- ■ — - CRONICA ZILEI M. S. Regele a primit din partea M. S. regi-nii Engliterii, imperăteasă a Indiilor, inştiinţarea că A. S. R. ducesa de Connaught fiica A. S. R. principelui Frideric Carol al Pusiei şi soţiâ a A. S. R. ducele de Connaught, a născut o principesă. D- Wnite, trimis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar a Marei Britanii, a avut onoare a remite M. S. Regelui scrisorile de notificare. Gazeta oficială de azi are acest buletin medical: 16 Februare 188?. Starea M. S. Reginil este p'ea satisfăcătoare. Efectele salutare ale incisunii se pronunţă din ce in ce mai nult. Noaptea a fost bună. Dr. Theodori, dr. Marcovicl, dr. Kalindero, dr. Kremnitz. Celebrul oîinist Pablo de Sarasate mai dă un concert Vineri seara. Ne pare bine că speranţele noastre sunt realizate. Dai pe lângă noi, sute de amatori aii cerut artistului do peste Pyrinei să nu părăsească aşa de repede Bucureştii. Măine vom publica programa acestui distins concert. Din causa unor discuţiuni cărora s’a dat prea ntinsă desvoltare şi importantă, raportul comi-siunii de anchetă asupra actelor diplomatice nu s’a putut citi nici rerî. Camera a hotărît să se ocupe cu el Sâmbătă. Luni, 15 Februare curent, după cum anunţasem deja, M. S Regele a inspectat recruţii din a doua chemare a regimentelor Nr. 6 şi 21 de dorobanţi, precum şi compania de cadre a acestor regimente. Majestatea Sa a fost primită de d. ministru de răsbel ş de d. general comandant al divi-siunii Il-a teritorială, precum şi de comandanţi numitelor regimente. După ce a trecut inain-tea frontului, Regele a ordonat ca trupa din regimentul al 6-lea să execute inaintea Sa şcoala de uompauie şi, cea din regimentul Nr. 21 şcoala de batalion. La orele 4, Majestatea Sa a inspectat regimentul al 3-lea de călăraşi şi plutonul de instrucţie al acestui regiment, executând aceste trupe evoluţiuni de manegiu, precum si exerciţiul pe jos. * Regele a exprimat inalta Sa satisfacţiune comandanţilor din regimentele inspectate. In „Monitorul oficial* de azi, prefectul poliţiei publică crimele şi delictele Capitalii in luna Ianuare a. c. precum şi mijloacele intrebuinţate de agenţii poliţiei pentru descoperirea acestor crime şi delicte. De astă-zi inainte, vapoarele societăţii de navigaţie c. r pentru pasageri vor circula de la T. Severin până ia Issmail. Tot-odată se deschide si primirea mărfurilor intre Turnu Severin şi Ismail. De la T. Severin in sus circulaţiunea vapoarelor pe Dunăre este intreruptă. Ministrul de reeboiu a hotărît să unifice programele tuturor şcoalelor militare din ţară. In acest scop s’a numit o comisiune ; membrii acestei comisiunî sunt dd. generali Mânu şi Slănicoanu şi coloneii Arion Eracle, Gherghiu şi Carcaleţeanu. Concertul dat a-seară la Ateneu de d-ra Leria şi C. Dimitrescu a avut un succes mare. Sala a fost plină buchetele de flori si a-plausele in profusiune. Despre talentul acestor doi artişti n’avem ne-voe să spunem nimic: ei sunt atăt de iubiţi şi cunoscuţi publicului bucurestean. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale in şedinţa s’a de Aaltăierr a respins propunerea celor 19 acţionari, caii voiafi să se reducă numerul directorilor şi conserilor. www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA Teatrul cel mare a avut a-seară o sală bine garnisita. S’ati reprezentat doă piese ale d-luî Macedonski : 3 Decembre şi Unchiasul sărăcie. Spectacolul s’a inchis cu Uite popa, —nu e popa care a făcut pe public mult să rîză. S’au văzut manifestaţiunî favorabile pentru piesele d-lui Macedonski, in critica cărora nu avem intenţiunea de a intra aci. D-na Tr.... născută L.... s’a sinucis ier! prin otravă. Moartea a fost grabnică; nu s’a putut aduce nici un ajutor medical. Se pretinde că neferieita ar fi fost victima unu! sentiment de gelosie conjugală Proprietarul farmaciei „Hygea“ a incetat ier! din viaţă, lovit de o aplopexie fulgerătoare. Otrava cu care s’a sinucis d-na Tr....... a fost procurată de la această farmacie, cerută fiind pentru şoareci. Atacul de apoplexie al proprietarului acestei farmacii a venit in urma informaţiei ce primise despre intrebuinţarea otrăvii sale. —Unii pretind că s’ar fi invsninat ; i se va face deci autopsia legală. D. M Cogălniceanu a scos de sub tipar partea II din broşura sa intitulată „Cestiunea Dunării." Se află de venzare la toate librăriile din Capitală, pe pieţul de 2 lei. Di seară la teatrul naţional, concert in beneficiul bătrânului Wiest. Măine-searâ. la Atenei!, conceitul d-nel Iovanca Stoicovicî. Presa Capitalii s’a intrunit spre a delibera asupra măsurilor prin cari ar putea veni in ajutorul celor nenorociţi prin incendiul de la Huşi. Jouî, o nouă intrunire. PENTRU EMIGRANŢII BĂNĂŢENI Lista de subscripţiune, Nr. 45, a ziarului „România Liberă" încredinţată d-lul Petru Dulfu, din Turnu Suvenir. P. Dulfu 5 Li!, N. Slaniceanu 1 leu, I. Nedescifrabil 3 lei, G. Cristodor 3 lei, F. Waidinger 2 lei, Un Anonim 2 lei, X 50 bani Stănescu 3 lei, Pândele Dimitrescu 2 lei, Constantin Crăs-naru 2 lei, N. P. B. 3 lei, N. A. O. 2 lei, Radu Popeseu 2 lei, Ion Lăpădatu 1 led, I. Vasiliu 1 leu, F, Nicolau 1 leu, Ghiculescu 2 lei, L. B, lied, Un Anonim 1 leu. —Total, lei 37 50 Suma precedentă „ 1961 — (Va urma) Total, iei 1993 50 Va fi resboiu sau nu ? Presa Europoană discută mereu probabilităţile unul resboiu. Deocamdată domneşce părerea că conflictul se va putea evita. S’afirmă că acum opt zile sar fi ţinut in Pe-tersburg o intrunire de 12 generali. Li s’a pus intrebarea dacă Rusia e gata de răsboiu şi daca un atac al Muntenegrulul de către Austria va face neapărat confllictul Austro-Rus. Generalii ar fi răspuns la amăndouă intrebările in mod negativ. Ou toate acestea unele ziare din Germania continuă a considera situaţia ca foarte primejdioasă. „Kolln. Ztg" zice : „noi nu putem prevedea cum Rusia şi Austria ar putea aplana in mod paclnic cearta lor pentru egcmonia asupra slavilor din peninsula balcanică. Dar diplomaţia ar fi trebuit să cugete la aceasta cănd, in contra FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 17 Februare. — 22 FLOAREA DE NEGHINA - traducere din franţuzesce — DE XCIRA XOACIIIANU CAPITOLUL XIX. (Urmare). Augusta, temăndu-se se inţelege pentru pep-tul său de răcoarea nopţeî, aruncase pe dănsa un fel de bluză lungă şi albă, bogat brodată, care lăsa să se vadă umerii şi braţele sale. Era ingenunchiată pe scânduri, şi’şl rezema mâinile sale impreunate pe-un scaun. Creolul mal in-tăiu că’şi face rugăciunea, dar văzul după animaţia obrazului că trebuia să fie sub influenţa unul alt sentiment, de căt acela al pietăţel. Bu zele sale se agitai! fără a produce nici un sunet şi păreai! a articula nişce cuvinte vage ca admonierel presei prevădătoare, a impms pe A" ustria in peninsula Balcanilor." Interesant este că nu se găseşce un singur ziar german, care prevădănd un resboiu austro-rus, să se pronunţe pentru Auustria. Ele Zic că in caşul unul conflict Germania va păstra o deplină neuti alitate. Nu că Germania nu s’ar simţi atrasă către aliata el Austrie ; dar aliaţii Rusiei o vor forţa să’şî păzească casa in loc de a merge să atace casa altuia Ba de căt-va timp aii inceput să se auză in Germannia şi voci nefavorabile Austriei. In Lipsea a apărut de căte-va zile o broşură intitulată: „Armata imperiului austro-ungar." Ea vorbeşee rău de această armată. Constatând ăntăiu lipsa acelui spirit militar , care face pe soldat a se sacrifica, spune trecând la numărul combatanţilor că aşa numitele regimente de reservă nu există in armata austriacă de căt pe hărtie. Germania şi Turcia Discursurile generalului Scobeleff se pare că au produs o mare impresie asupra Porţeî. Sultanul e speriat. Frica de Rusia ăl face să se alipească cu atât mal tare de Germania. In fiecare zi el să informează cu cea mal mare in-grijire de starea sănătăţii ambasadorului german şi a celor-l-alfl membri aî ambasadei. Relaţiunile dintre Poartă şi Germania erau şi mal inainte destul de bune. De cănd cu discursurile lui Skobeleff ele s’au transformat insă in nişte conecsiunî atăt de intime, in căt nu greşim dacă privim pe cele două imperii ca aliate Un ziar german afirmă chiar că alianţa Porţii este nepreţuită pentru Germania. In caşul unul răsboiu Germano-Rus 200.000 de Turci, aruncaţi asupra posesiunilor ruseşti din Asia, ar da mult de lucru Rusiei. Agitaţiunea slavică in Bulgaria. „Politische Correspondenz" contestă, că agitaţiunea slavică s’ar urmări in Bulgaria pe o scară intinsâ. Bulgarii n’au fost nici odată susceptibil de ideiale. In restoiul din 77 arătau tocmai acelaşi devotament liberatorilor lor ca şi Turcilor. EI inşe-lau şi pe unii şi pe alţii. Ast'ăzî să interesează togmaî atăt de puţin de revoluţiunea din Her-ţegovina ca şi de espediţia Francezilor in Africa. S’ar putea zice că in Bulgaria nu’î des-voltată de căt conştiinţa de individ ; ideea de naţiune şi rasă nu se găseşte incă nici in faşă. „Politiche Correspendenz\face din această stare de lucruri o laudă pentru Bulgari. Fără in-doială Austriei nu’I poate veni de căt bine la socoteală nesimţirea unul popor, care deşteptat i-ar putea face rău destul. Noi regretăm insă chiar in interesul Bulgarilor, această nesimţire. — ----------* *■»- •$»»------— OFiCERII RECRUTORI PE 1882 La judeţul Mehedinţi, pe d. locotenent-colonel Burchi Nicolae, din regimentul 7 linie —La judeţul Gorj, pe d. maior Papadopolu Ioan din reg. 1 călăraşi.-La judeţul Dolj, pe d. locotenent-colonel Macca Petre, din reg. 6 borobanţl. - La judeţul RomanaţI, pe d. maior Eustaţiu Mihail, din reg. 18 dorobanţi -La judeţul Vel-cea ped. maior Veropolu Grigorie, din reg 30 dorobanţi. - La judeţul Olt, pe d. maior Jurescu George, din reg. 2 dorobanţi.-La judeţul Argeş, pe d. maior Ignat Nichita, din reg. 5 dorobanţi.-La jundeţul Muscel, pe d. maior Ca-nariu Atanase, din reg. 4 dorobanţi. - La mdeţul Dămboviţa pe d. maior Ulescu Grigore, din reg. 7 dorobanţi. - La judeţul Prahova, pe d. maior ZânvScu Alexandru, din reg. 1 artilerie La ju deţul, Ilfov, pe d. colonel Dunca IuliO din regi-mentu 4 de artilerie. La oraşul BucăreştI d. Algiu Ioan, din reg. 21 dorobanţi.—La judeţul Teleor- acelea ce pronunţă cine-va in mijlocul singură-tăţel. Căutal a distinge obiectul la care se adresa acest straniii discurs. Augusta mi se presinta in profil, şi ceea ce privea ’ml era ascuns printr’o uşoară aplecare a scaunului. Ea rămase mult timp in această ati tudine, care ’ml permitea a’I admira obrazul el sub liniile fermecătoare. ’Şî apleca capul intr’o parte şi intr’alta, închidea ochi pe jumătate şi părea îmbătată ! .. Apoi, ca cum ar fi cedat d'e odată unei atrageri iresistibile, apuca obiectul in faţa căruia era ingenunchiată şi’l duse cu vioiciune pe buzele sale. Era un portret. Ea el săruta cu mai multă răpire, de căt avusesem eu cănd imbrăţişam pe al eî. Inima mea bătea cu putere, fie-care din bă tăile sale producea o sguduitură care mă sdre bea. Aş fi voit să mă reped către ea, şi să’I strig : sunt eh acela ?.... Spune ! efl sunt acea pe care ’1 iubesc! atăt? Ea privirea acest portret cu fericire, apoi ’l sărută earăşl, ’1 privi din noii, şi părea că pronunţă mereil acelaşi cuvănt. După mişcarea buzelor sale, înţelesei că era numele med, Acest portret era in adevăr al meu. * O amor! ce de dureri ne pricinueşcî tu, dar Căte bucurii nu ne dai in schimb. Cine te acuză oare ? Cine să plânge de tine ? Tu farl pe oameni să sufere... Dar totul pe acest pămănt nu e oare amestecat cu suferinţe ? Durerea e pentru toţi, chiar pentru aceia ale cărora inimi man, pe d. maior Budişteanu Pavel, din reg. 19 dorobanţi.—La fudeţul Vlaşca, pe d. locot.-colonel Grecianu Nicolae, din reg. 4 călăraşi.—La ju deţul Bazăti, pe d maior Ionescu Nicolae, tun reg. 4 linie.—La judeţul Ialomiţa, pe d colonel Papadopolu Alexandru, din reg. 23 dorobanţi. — La judeţul Brăila, pe d. colonel Cotruţu Ioan, din reg. 5 linie.—La judeţul Rămnicu-Sărat, pe d. maior Vasiliu Zamfir, din reg. 10 dorobanţi. — La judeţul Putna, pe d. maior Borănescu Nicolae, din reg. 3 artilerie. —La judeţul Tecuciil, pe d. maior Bădulescu Vasile, d.n reg. 8 dorobanţi.- La judelui Covurluiu, pe d. locotenent-colonol Şerbănescu Teodor, din reg. 11 dorobanţi.—La judeţul Tutova, pe d. locotenent-colonel Gurănescu Marin, din reg. 6 linie. — La judeţul Fălcii!, pe d. maior Livezeanu Alec,-sandru, din reg. 25 dorobsnţî.—8a judeţul Iaşi, pe d. colonel Voinescu Sergliie, din reg. 8 linie. —La oraşul Iaşi, pe d colonel Costescu Anton, din reg. 4 aătiîerie. — La judeţul Vasluid, pe d. colonel Dimitrescu Atanase, din reg. 7 călăraşi. — La judeţul Bacău, pe d. colonel Boteanu Gheorghe, din reg. 15 dorobanţi.— La judeţul Roman, pe d. locotenent-colonel Ivanovicî Mihail, din reg. 9 dorobanţi.—La judeţul Nemţu, pe d. maior Mavrodin Gheorghe, din reg. 27 dorobanţi.—La judeţul Suceava, pe d. Negel Dimi-trie, din reg. 8 călăraşi.—La judeţul Dorohoifi, pe d. maior Arabu Ioan, din reg. 16 dorobanţi. — La judeţul Botoşani, pe d. locotenent-colonel Teleman Gheorghe, din reg 26 dorobanţi. Urmărim din „Progresul medical" cestiunea nevinovaţilor Hipocraţ-î pe cari ad-minisera-ţia roşie voesce să-î sacrifice cu orî-ce preţ. Aci a rSmas tot defectul serviculul nostru sanitar !.... Iată cum se esprimă, in cestiune, foia medicilor independenţii....... Ancheta din Vlaşca care a pricinuit destituirea şi darea in judecată a iotregulul servicii! sanitar, o aducem din nou pe arena publicită ţel, nu că ne am căşunat ce va asupra subdirectorului, ci să arătăm direcţiune! generale cum lucrează acest sprinten procuror medical, cănd ăî cade hurdubelea căte una de felul a cesta şi cum se scapă de dânsa intr’un mod cucernic. In procesul-verbal al d-luî sub-prefect Costa-foru, dresat in ziua do 3 Decembre 1881 din comuna Novaci, in urma . petiţiunel unuia din medici, inregistrată la Nr. 7137, cetim:.... în- trebând, dacă d. sub-director a visitat ce-va „copil prin comună. -Primarul ’mî respunse că „n’a visitat nici un copil şi n’a stat de căt o „jumătate oră.... aferim ! In altă parte : „întrebând, pe primarul comune!, anume Mi-„chaitl Dincă, ce ştie despre cel 8 copil găsiţi „bolnavi de variolă de d. sub-director la inspec „ţiunea sa din 7 Octombre; ’mî răspunde: la 7 „Octombro s’a presentat in cancelaria acestei „primării un domn care ne-a cerut condica de „inspecţiune şi registrele stăreî civile pentru „morţi; a cerut să vaţlă şi rapoartele ce am a-„dresat sub-nrcfecturel despre starea sănătăţeî; „după ce le-a citit şi a însemnat in registru de „inspecţie ne-a intre bat dacă se aflau atunci copil „bolnavi de versat.... Şi iată ce mal zice d. sub-prefect respectiv: „In resumat constat că comuna Novaci a „fost visitată de d. medic de 4 ori de la 2 Au-„gust până la 1 Noembre. cănd s’a revocat )a „15 Noembre din funcţiune pentru negligenţâ „de servicii!. Afirm personal că in toate comu-„nele plăşel Câlniştea se pot găsi registrele de „inspecţie de mal multe ori semnate de d. me „dic, care in tot timpul căt a servit, ca medic „de plasă, s’a arătat neobosit in serviciul său, reci şi nesimţitoare nu te aii cunoscut nici odată. _ In Ane Augusta băgă acest poitret in corset el, şi’l strînse cu tandreţă la pept. * Pentru ce nu ini-am părăsit atunci locul?... După ce se plimba prin cameră, se asedâ aproape de masă unde ardea o lampă, ’Şî 'privii mal intăiil măinele cu un fel de complesenţă, apoi cu atenţiune, le apropie de luminare, se asigura că pelea redevenise albă şi dulce.— S’ar fi zis că era vorba de o cestiune de cea mal inaltă importanţă ! După aceea deschise un mic cufăr care conţinea multe bijuterii: inele, colieurî, brăţări.... De sigur erau bijutăriile|mamel sale. Auzisem adesea spuind că punea mare preţ şi nu se des părţia de dănsele. Se găti cu ele şi se bucură de focul ile diamantelor Puse o oglindă pe masă, se aştţlâ inainte-I şi se privi. Din cănd in cănd ’sl trecea^căte un deget pe gene, pe sprâncene, safl pe buzele sale, cum ar fi voit să coreagă căte o trăsură care strica puritatea frumuseţei sale. ’SI despleti părul, care se răspîndi pe dănsa ca un văl de aur palid. ’L invîrtea pe degetele sale si ’l mîngăia... * Putui să observ până la capăt această adora ţie personală...-Augusta ăşl umpluse mâinile de inele; dar nu aceste bijiteriî privea dănsa ci degetele sale ; ’şî pusese braţare admirabile’ dar braţele sale i atrăgeau atenţiunea. Era frumoasă la nebunie ! Şi cu toate acestea, nici o dată n’o privisem cu atâta răceală. Frumuseţea Am schiţat numai, fără să mal comentăm cest proces verbal, care este destul de eloc' 3 prin el insuşî. lnt< Povăţuim dar pe d. director al serviciul^ nitar, să ţie la ţeft pe sub-directoru] ,Sa' pe căt se vede, cam ese cavaler din orî-ce X’ panie deschisă contra confraţilor noştri inof^ sivi din districte; alt fel, poate sa rămăe esn? la filipicile, sau la biciuşca presei medicaleP * In sfărşit,| medicul arondismentuluî Gălniste destituit şi dat judecăţii de sei viciul sanitar ^ achitat prin ordonanţa Nr. 369 am 1882 A'1 deluî de instrucţiune din Vlaşca, vine sS ,cear?' cu drept cuvănt, reintegrarea in postul ce a * cupat. - Direcţiunea sanitara ăl refuză cerere sub diferite pretexte, intre cari să arată şi Ceta tificatul cameriî de punere sub acusaţiune, dac' procurorul din Vlaşca a făcut saO nu apel con* tra ordonanţei judelui de instrucţiune prin caise achită. Direcţiunea sanitară caută cu tot dinadinsul pentru victimele sale puntul in văzduh, pe Cat-e Archimede ’l doria să’l aibă, ca să poată asvisri; globul in spaţiu. 11 Din căte vedem nu ne mal remăne alt, d căt să ne mâncăm unii pe alţi! ! CORPURILE LEGIUITOAER SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa, din 16 Februare Camera. —înainte de deschiderea şedinţil, se ţin conferinţe asupra spiritului „Biciului" din Galaţi. Diferitele grupuri, in cari se citesc depeşile şi şedinţa Cameriî din această gazetă fac mult haz asupra săbiei ruginite şi răniţii permanente a d-luî colonel de gardă Pantazi Ghica. ln una din ele insă d. Buescu, indignat de libertatea presiî, căre închiderea discuţiuniî; grupul i respunde printr’un hohot de rîs, iar d. Câ ciumărescu prin vorbele: „nu-ţî băga nasu unde nu-ţl ferbe oala." D. Pantazi Chica promite un respuns, sad, ie cazul cel mal greu, o interpelare, . • Ministrul lucrărilor publice cere punerea la ordinea ziliî pentru Jouî a unul proect de lege pentru căile ferate. Camara admite cererea. -x- D. Fleva cere să se stabilească o ordine de zi aşa ca să fie votate bugetele şi să nu sn ia in consideraţie alte cestiunî pănă ce bugetele şi cestiunea togmelelor agricole nu vor fi isprăvite. -X- D. Rosetti Teţcan anunţă o interperale ministrului finanţelor asupra băuturilor spirtoase -x- Se votează proectul de lege rămas ieri nevotat. . -X- D. Cogălniceanu ’şî desvoltâ interpelarea privitoare la zizania ce există intre comuna Stre-haia şi oraşul Severin, pentru ţinere de tărg. In susţinerea argumentaţiunil sale, interpela-torul citeşte căte-va pasage din vechea condică a mănăstirii Strehaia, de pe timpul lui Matei Basarab. Ca conclusiuiune: hotărârea consiliului judeţean de Meh dinţi in privinţa opririi târgului de la Strehaia e revoluţionară. D. Burileanu vorbeşte incontra conclusiuiiil d-luî Kogălniceanu. ‘ Ministru] lucrărilor publice rezumează-mal iu-tăifi istoricul târgului de la Strehaia apoi susţine hotărirea consiliului de Mehedinţi ca legală. femeei nu este oare făcută de căt pentru bărbat, sau suntem noi aşa de geloşi de dreptu1 de-a admira in căt nu-I ertăm a ne lua nimic din această prerogativă ? In ecstasul său, Augusta sămăna unei curtisane. Era imposibil a găsi in acţiunile sale ceva care putea semăna a copilărie. După ce rămase mult timp in contemplaţia eî perspnală, relua de-o-dată portretul, ’l privi cu oare care indiferenţă şi pronunţă foarte in- c. cet, dar destul de tare pentru ca aerul să ’mî poată aduce cuvintele sale : „’L ador !.., Dar... a trăi aci, mi e cu neputinţă." Ea mototoli portretul cu supărare, ăl aruncă la picioarele eî şi zise după o lungă tăcere: -- Ce păcat că nu se poate cumpăra un om, cum se cumpără o bijuterie! O lume întreagă de durere cădea pe mine şi mă strivea. Mă scoborîî. Cănd atinsei pămentul, picioarele refusară de a mă mal conduce. Sunt momente in viaţa omului cănd nu mai eşcî in destul de tare; supărarea, prea forte pentru noi inşine, voesce să descărcăm povoara ei pea11 cine-va Cu toate aeestea nu chemai, nu zisei nimic. Renee nu era aci, şi ’ml era teamă de-a mîhni pe mama.—Mă tării, cum putui singu-i pănă in casă. (Va urma) ........... i ------------------------ www.digibuc.ro D. Cogălniceanu citeşte o moţiune in această, cestiune D, prim. ministru susţine pe ministrul lucrărilor publice. Majoritatea cere includerea discuţiei. D. Sefendache vorbeşte incontra închiderii, d. X. Ionescu pentru inchidere, dar intr’un mod ironic şi foarte spiritual. Discuţia se inchide. -X- D. Cogălniceanu vorbeşte apoi in cestiune personală ; d-sa se apără de nişte acuzări ce i le a dusese d. Burileanu combătăndu-1, şi d. ministru Brătianu. —x— Se hotăreşte ca raportul comisiumi de anchetă parlamentară asupra actelor diplomatice să se citească si să se discute Sămbată. 20 Februare. -x- Se reea continuarea discuţi» î asupia legii de percepţie, de la art. 42 inainte. Vorbesc dd. Boldur Latescu, Triandaftl, Bălă-nescu, primul-ministru Brătianu, Poenaru Bor-dea, Cozadini, ministru Leca, Marghiloman, etc. ABENA ZIARELOR *** „Fomănul" face o dare de seamă despre desbaterile urmate pănă acum in comisiunea de 21. ’I pare bine că pănă acum nu s’a rostit nici un glas in favoarea manţineril legii actuale. **„ „Binele Public" aşteaptă de la comisia de 21 să modifice proectul de lege al d-lul Rosetti in felul cerut de interesele ţgrii. In sinul acestei comisiuni, bărbaţii .cei mai corn-petinţi şi cu esperienţă in nevoile principielor liberale, cer abolirea legei escepţionale şi intrarea in dreptul comun. Credem că pănă in sfărşit lumină se va face şi că toţi oamenii de bine se vor grupa in preju-rul drapelului dreptului comun, care singur re-presintă adevăratele garanţii de libertate şi de justiţie, iar nu forţa brutală a dorobanţului şi voinţa arbitrară a administraţiunei. Căt pentru guvern, ’! cere să renunţe la modul s8u de a vedea de pănă acum. Guvernul de ar mai insista asupra proectului d-luî Rosetti, nu ar proba de căt o incăpâţînare nejustificatâ, ca admiristraţiunea să inriurească vecinie asupra celei mai insemnate clase a so-cietâţei. *** „B’Independance roumaine» atrage atenţia ţSril asupra usurpaţiunilor necontenite, cărora sunt expuşi munţii noştri din partea Austro-Ungarieî. Astăzi ni se ia o bucată de păm6nt, măne alta, treptat, pe furi?. Pajura nemţească înaintează necontenit. Această inaintare are măi v6rtos însemnătatea sa strategică. Cu căt Austria înaintează mai mult in munţii noştri, cu tăt ne predomneşce mai mult milităreşce. Daca li se face vre-o întrebare, in această privire, paznicilor austriac! de la fruntarii, eî ’ţî ri spund cu ironie : „ce v6 pasă, Român! dincoace, Români dincolo." Să speiăm, că această fină ironie va deveni intr’o zi o realitate, căci guvernamentele trec, iar naţiunile rămăn. ^De ’şî-ar fi esprimat ^Independenţa’* intr’un bun ceas această speranţă 1 VABIET^AŢI Prinderea lnî Codită. —Raportul d-lul prefect de Botoşani, către ministrul de interne : Domnule ministru, Prin telegrama cu Nr. 414, v’am adus la cu-noşcinţâ prinderea lioţuiul Vasile CodăO şi trădarea sa pe măna justiţiei. Acum insă in urma msărcinăreî speciale ce am dat d-luî sub prefect de plasa Meletinul, având culese toate detaliile acestei prinderi, şi considerând că cu această ocasie s’a distins atăt primarul Costaclie Buzilă căt şi mai cu seamă un sătean Theodor a Să-voaei, care sa espus gloanţelor hoţului pentru a' pune măna pe el, am crezut de datoria mea a’i recomanda pe amănduoi bunei voitoarei d-tră atenţiuni, spre a li se acorda recompensa ce merită, cu atăt mai mult cu căt ziarul „Vocea Botoşanilor", care ’şl a propus pe cât se vede a ponegri şi intuneca ori ce merit a agenţilor administraţiei locale, a publicat nişce informată111* cu totul neesacte, şi aceste informaţiuni, din nefericire, au fost reproduse de mai toate cele-l-alte ziare. Iată in căte-va cuvinte, d-le ministru, cum s’a petrecut faptul acestei prinderi In zori de zioă, Codăii fugărit de pretutindeni, soseşte la locuinţa pădurarului Vasile Strugariti, din pădurea Ionăşeni, comuna Soldăneşti, acest Jeţ, cu scop, zice el, de a’i inapoia banii ce’i răpise odată, dar in realitate cu acela de a’l a-dimeni să I serviaesă de gazdă. Pădurarul tocmai in momentul acela sosise ş1 el din sat, unde petrecuse la o nuntă, pe care o lăsase incă la cârciumă. Amintindu’şl severitatea ordinelor ce primise de la autorităţi in privinţa lui Codăii, profită de un moment, cănd acesta SI trimeso afară să’I aducă din desagii de pe cal o ploscă cu rachiii, şi trimete pe un copil al lui să dea de ştire la cârciumă si primarului. " Câţî-va din convivii de la cârciumă pleacă imediat la locuinţa pădurarului pănă ce prima-iul şi consilierul Gh. Luca remăn să mai aducă şi alt ajutor. Ajunşi la locuinţa pădurarului, situată la câte-va chilometre de la căciumă, vr’o patru săteni mai inteii! Si incongioară casa iar anul dintr’Snfi Gh. a Matricăî, după ce a pus măna pe puşca lui Codăii, pe care acesta, fie dm grabă fie din causă că era ameţit de beu-tură> ? lăsase afară legată pe calul ce călărea intră in ogradă şi se apropie de casă. Codăii simţind ese afară, căte un revolver in fie care mănc* dar se gâsesce d’odată in faţa săteanului ce pătiunsese in ogradă, care SI pune in piept propria lui armă cu două ţevi şi incărcată. „Nu da măi, căci sciî că nu se prind gloanţele de mine zice el, şi reintră la moment in casă punSndu-se după uşe, de unde descărcă căte-va focuri de revolver. Gh. a Matricăî emoţionat şi neobservSnd repedea î etragere a hoţului face imprudenţa a descărca ambele focuri, cari insă nu ’l putu atinge, fiind acesta retras in casă la adăpost. Atunci hoţul rămânând singur inarmat cu trei revolvere ce purta asupra lui, prinde la coragiu şi ese in mijlocul sătenilor rămaşi inmărmuriţi şi desarmaţl, fiind că in graba lor n’ati avut timpul să se ducă pe la casa comunală ca să se înarmeze ; insultăndu-i şi descarcănd focuri asupia lor, caii insă din fericire n’ai! atins pe n neni,^ se repede mai inte’ii asupra lui Gh. a Matricăî Si ia puşca din mănă şi apoi incclecă din gi abă insă, scapă căciula şi un revorver din mănă şi ne mai voind a descăleca spre a nu perde timp impune celui mai apropiat din săteni Să i le dea- Acestă se supune si in momentul pe cănd i le intindea, Toader a Sevoaei, uumit mai sus, rudă cu săteanul ce rădicase căciula şi revolverul, crezând pe acesta esDus pericolului, căci hoţul ţinea arma intinsă asupra lui vizăndul drept la cap, cu un curagiii eroic şi espunăndu-se la o moarte sigură, se repede asupra hoţului SI apucă de guler şi gugiu mantalei cu atăta forţă in căt SI tănteşte de pe cal jos la pământ şi mai că era să cadă cu cal cu sv't, fiind strâns de frău de către hoţ care lupta să se mănţină, ceea ce a făcut ca calul să se cabreze foarte tare. Atunci tăbârăsc cu toţii pe el şi in momentul cănd âl desarmau, soseşte şi gri mărul cu cel alţi săteni ce mal putuse aduna şi’l duc la popreală la casa comunală. Mort diii bittae. — Femeia lui Tudorache Colan mălăeru, din Tergovişte, are o fetiţă. — Alai-tăeri un băiat din şcoală primară Nr. 2 certându-se cu fetiţa a bătut-o. Mama fu atinsă pănâ la sălbătăcie de plânsul ei. Tot in acea zi cănd băiatul se intorcea de la şcoală, femeia lui Colan ’i ese inainteşi ’l ia la bătae : ’l trânti jos, se sui cu ^ piceoarele pe el şi ’l frământă pănă ce nu mai avu sub ea de căt cadavrul bietului băiat. — Pe carnea lui vînătă se cunosc incă semnele lăsate de potcoavele cismelor ei. -- Asasina e la inchisoare. („Armonia"). - Un nume afurisit. —In satul italian San-Fran-ceso popa a refuzat să boteze zilele acestea pe un copU cu numele Victor. El a zis că acest i urne (a lui Victor Emanuil) e afurisit de biserica catolică. % Proces nihilist.—în Petersburg a început marele proces in contra celor, „21“ de nihilişti. — Cel mai vinovat dintrânşii, un anume Trigonia, sufletul tuturor atentatelor, e declarat de doctori ca nebun. — Se crede că omul e in toate minţile şi că aceasta declarare s’a făcut numai spre a’l scăpa de proces, de oare-ce ar fi stat in strînse conecsiunî cu nişte persoane foarte inalte şi ar putea face depuneri neplăcute. - Acusaţii vor fi condamnaţi de sigur la moarte, căci mai toţi au iost incurcaţi şi in atentatul omorîrei lui Alexandru II.—In tabăra nihilistă domnesce o nemişcare completă. Grădina Mabille din Paris. — Trebue să a nunţăm compatrioţilor noştri cari aii visitat Parisul i tristă veste. Grădina Mabille, pe care vor fi visitat’o mulţi, dacă nu de alta numai din cu-jositate..,. nu mai există. Tot ce-o imoodobea e pus in licitaţie. Moralul public nu poate decât să câştige din aceasta. Câţi parisieni insă şi câţi străini aducându’şî aminte de nopţile petrecute in ea, nu vor simţi părere de râii pentru că derea acestei stele ! Servicii telegrafic al „Rom. Libere." 28 Februare—7 oro seara D Viena, 28 Februare. Raport militar oficial. — Coloana Leddhin s’a unit cu coloana Haas. Regiunea Zagorie a fost aproape cu totul părăsit^ de locuitori. Knezul sai! şeful acestei regiuni s a supus, depunend armele- Insurgenţii sa retras in valea Narenteî de sus. In diferite direcţiuni sunt mişcări de trupe pentru a combate pe insurgenţi, cari sunt im-piăştiaţi in urma recentului atac combinat al celor patru coloane. O grupă de aproape 150 de insurgenţi, cari apără înălţimile din apropierea a fost respinsă de o companie de vânători car ocupă aceste posiţiuni. 1 Marte. — 9 ore dim. n , Paris, 28 Februare. cui sa stă mal bine şi lichidarea de sfărsitul lumi se face uşor. E probabil că d. d. Andrieux, deputat din Khone şi ex raportor al comisiuni! de 33 pen- tru proectul de revizuire, va merge ca ambasador la Madrid. Londra, 28 Februare Camera comunelor, după cererea]guvernulîu, a declarat ilegală numirea ca deputat a d-lul Mic-hael Davitt, fost fenean şi acum deţinut intr’o inchisoare engleză. D. Davitt fusese numit in locul d-lul Sullivan, deputat in dimisie din Meath (Irlanda.) Viena, 28 Februare. Camera seniorilor a aprobat, cu 54 voturi in contra 41, proectul de lege presintat de guvern pentru sporirea drepturilor de consumaţie. (Gavas). Se cere un guvernor, cunosctud limbe franceză şi germană, pentru un copil de 9 ani, locuinţă, hrană, şi bun onorarii!.— Calea Văcăreşci 24. DE VANŞARE -Tfc® Lemne de foc tufan şi fag de prima qualitate o tonă sau 1000 Kilograme de lemne uscate, tăeate, despicate şi aduse la domiciliu numai cu 28 franci ear lemne de fag 1000 Kliog. 32 frânei. D-nii amatori a se adresa Str. Berzi No. 13 in apropiere de atelierul gării Târgovişte. Custima, Hristn Slmeon. SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis. STRADA LIPSCANI, 41 bis ---**»»»— CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 17 Februarie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Onmp. Vend. 6 °/„ Oblig, de Stat Convertite. . . 96 »/« 100 97 V» 101 6 °/o » Căilor ierate Române. 5 % Renta Amortisabilă 87 87 «/• Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. 215 220 7 °/0 Scrisuri fondare rurale . 100 IOOVb 1 ®/o » » urbane. . . 98 >/, 99 l/< 92 V. 102 6 % » » » 91 >i, 101 8 % Impr. Municipal .... » cu pr Buc. (bil. 20. 1.) . 28 29 5 °/» Renta Română 87 S Acţiuni Dacia România 2"5 2»0 » Banca Naţională a României. Baia de Aramă liberată 1370 1380 Oblig de Seat . . i/4 arg. Reută 'U A aur. Căile ferate Scrisuri Argint Naţional contra aur .... 2 °/o Bilete de Bancă 2 V» 2 50 2 % 2 60 Ttubla hârtie Florini 2 10 2 11 Lose otomane CURSUL DIN VIENA 40 50 28 Februarie Napoleonul .... Ducatul.............. Lose Otomane. . . . Rubla hârtie .... CURSUL DIN BERLIN 28 Februarie Oblig, căile ferate române . Acţiunile „ „ . . Priorităţi 52 63 22 20 120 Ruble hârtie........... Oblig, noi Lose Otomaue........... CURSUL DIN PARIS 28 Februarie Renta Română........... Lose otomane SCHIMBUL 17 Februare Paris (3 luui) . . „ la vedere . Londra (3 lunr) . » la vedere Berlin (3 luni) . » la vedere . Viena la vedere . 62 1)9 30 205 100 >/■ 702i 87 */, 46 */, 9 52*/, " 63 23 120 lL 62 V4 109 70 04 60 100 ,t 99 05 1)0 25 25 02 „ 2532/» 129 »/, 123 6b 210 87 f/, 46 99 19 100 30 25-07*, 35 \ 75 212 Adresa pentru telegrameBENZAL. foiţa «româniei libere» — 17 Februare — 5 ALF'RED DE MUSSET GENERAŢIA FRANCEZA DUPĂ 1815. Atunci se formară două tabere: de o parte spiritele exaltate, suferinde, toate sufletele es-pansive, cari aii nevoe de infinit, plecară capul Plângând; eşi creară visuri bolnave, şi nu se mai a edeaii de căt ca nişte slabe trestii pe un ocean ae nenorociri. De altă parte, oameni mărginiţi, rămaseră in picioare, neimmuindu-se, in mijlocul veseliilor voluptoase, şi nu’i coprindea altă grijă de cât i^Şi număra banii pe care’i aveaii. Era un vaet Ş1 o sbucnire de rîs: unul venia de la suflet, cei alt din corp. lată ce zicea sufletul: «Vai! val! religiunea se duce, norii cerului ra F,!'efac 111 Pΰae; n°l nu mai avem nici spe n,ă, nici aşteptare, nici chiar două bucăţi mici 6 Jemn negru in formă de cruce la care să tindem măinele. Steaua viitorului abia se ridică, nu poate eşi de sub orizont, steaua e invăluită in nori, şi ca şi soarele de iarnă, discul şeii apaie cu culoarea sângelui, pe care a păstrat’o de la 93. Nu mai este amor, nu mai esistă glorie. Ce ciaţă întunecată acopere pământul! Cănd se va ivi ziua-, noi vom fi morţi. “ Iată ce zicea corpul. „Omul s’a născut pentru a se servi de simţurile saie A mănca, a bea, a dormi, iată viaţa. Căt despre legăturile ce există intre oameni, prietenia constă in a imprumuta bani. înrudirea serveşce la succesiuni, amorul este un exerciţiu al corpului, singura bucurie intelectuală este vanitate a. * întocmai ca pesta asiatica exalată din undele Gangeluî; o spăimăntătoare dBspevuvc mergea cu paşi largi pe pământ. Deja Chateaubriand, prin cipele poesiei, acoperind oribilul idol cu mantaua sa de pelerin, el pusese pe un altar le marmoră in mijlocul parfumurilor şi tămăielor sacre. O literatură cadavroasă şi infectă, care nu avea de cât forma, şi incă o formă hidoasă începu a adăpa toţi monştrii naturii. Cine va cuteza vre odată a spune ce se petrecea atunci prin colegii? Oamenii se indoiafi de tot, tinerii negaii totul. Poeţii căntaii desperarea; tinerii eşiră din şcoli cu fruntea senină, cu obrajii frageţi, frumoşi, cu blastemul in gură. De almintrelea caracterul francez care din natura lui esie deschis şi vesel, predomnitor tot-d’a-una, eî âşi umplură crerii cu idei en gleze şi germane; inima insă, prea uşoară pen- tiu a lupta şi a suferi, se veştezi ca florile de toamnă. Ast-fel principiul morţii se coborî rece şi tare din cap in suflet. In loc de a avea er tusiasmul răului, noi nu avurăm abnegaţiunea binelui; in locul desperării, nesimţirea. Copii de 15 ani aşedaţi inconscient pe arboraşil infloriţi, adresai! ca petrecere cuvinte ce ar fi făcut să se cutremure bosqu6tele imobile din Versailles. Comuniunea, anafora, acest simbol al amorului ceresc servea a lipi scrisorile; copii scuipau pâinile lui D-zeti. Fericiţi cei ce scăpară de acele timpuri! Fericiţi acei ce trecând pe3te prăpăstii priveau cerul 1 Ati fost de aceia de sigur si pe acei ’l vom plânge. ‘ Din nenorocire este adevărat, că in blastem este o mare perdere de forţă, care uşurează inima. Când un atheti, scoţăndu’şi orologiu, dădea lui D-ţleu un sfert de oră pentru al trăsni, fără indoială că era un sfert de oră de ură şi de plăcere ce ’şi procura. Acesta era paroxys-mul desperarel, un apel fără nume la toate pu terile cerescî; aceasta era o creatura săraca si miserabilă smucindu se de sub piciorul care T turtea, acesta era un strigăt marâ de durere. Şi cine scie ? in ochii celui ce vede toate, aceaL„a poate era o rugăciune. Ast-fel tinerimea găsia in afecţiunea desperării un exerciţii forţelor sale inactive. A rîde de glorie, de răligiune, de amor, de totul in lume, este o mare consolaţiune pentru cel ce nu ştiai! 3 se facă, prin aceasta ’şl rîdeaii de ei insişî. Şi apoi, e dulce a se crede nefericit, cănd nu de căt deşert şi urît. Depravarea mal cu seamă, prima conclusiune a principiului morţei, este teribilul mijloc de presiune cănd e vorba de a se enerva. Aşa bogaţii ’şl ziceaii; „nimic nu e adevărât de căt bogăţia, restul este un vis; să ne vese* lim şi să murim." Cei cu o avere mediocră şi ziceai!, „nimic nu e adevăret de căt uitarea restul e un vis ; să uităm şi să murim," Si săracii ’şl ziceaii • „nimic nu e ăde vârât decât nefericirea, restul e un vis; să blăstămăm şi să murim." E prea negru oare aceasta? Prea exagerat? ce gândiţi? sunt un misantrop ? Să mi se permită o reflecsiune. „Cănd mă gândesc ziceMon-tesquica, la ignoranţa in care preoţii greci a* pe laici, nu mă pot opri a nu ’l corn-paia cu acei Scyti de cari vorbesce Herodot, caii scoateaii ochii Sclavilor, pentru ca nimic s nu-î distragă, şi să i impedice la baterea laptelui-Nici o afacere de stat, nici o pace, nici un răsboiă, nici un masacru, nici o nego ciaţiune, nici o căsătorie nu se făcea de cât prin misterele călugărilor. (Va urma) www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Avis D-Ior Architecţi TTqt» A Th prima qualitate ae V dl iii U la furnica din Sinaia Var Hidraulic ie’™' preţuri moderate.— A se adresa la d. Lindenberg, Calea Victoriei No 35 &i la Deposit lângă gară. Aamlnistraţiunea PARJS, 'i'i. buJev. Montmartre. GRANDE-GR1LLE. Afecţiuni limfatice, boia cili lorii nustuitore umflarea ficatului ş’a splinei. opslrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL. Afecţiuni ale căilerQ ir tuitore, greutate la st macOa nns tuire grea, nepoflă dc mâncare gas-tralgie, uispensic UELEST1NS. Aferjiunilf renichi-lord ale besicel. nisipa, păi.-ă. gută diahelă, albuminăciă. HAUTER1VE — Afect.uriile rini-chilord. ale başicel năsipu, petră, gută diabetă aibuminănă. A sd cere numele isvorului pe capsulă. Deposiiu îi. Bycurescl la DD. War tcr.svilz si nerţfjg. mijloc de a slabi A scrie la 3, str. Meierbeer Paris, la autorul propag de l’Anti-Ubesitas Bucureşti, Ianuarie 1882. SMgr- IM 1»( iliTAXT Aducem la cunoştinţa numeroasei noastre Clientele că, la Magazinul «Marele Bazar de Bomania11 am adus un nou trausport insemnat de : Costume de iarnă din mărfurile cele mai noi din Europa, confecţionate cu o rara perfecţiune după ultimele jurnale. Costume negre de Salon, Fracuri şi Gheroace, de Pervien, de Brun şi drap fin de Sedan. Baltoane «haute nouveauţe» croite cu d’osebită eleganţă din veritabile stofe, Ratin frrisb, Ai-derdon flaconă, Montagnac laine d’oreae, Elasticuri diferite, etc. cu gulere de blăni veritabile şi pluşiuri fine de mătase. Blăni de lues, de voyage, şi de vînat.--Asortiment complect de pantaloni moderni nuanţe plăcute şi bine alese. Spre complecta satisfacţiune a intregei noastre Clientele, aviijăm că, renumitul nostru Magazin este prevădut cu mărfuri in abondenţă din toate calităţile, ast-fel că putem zice cu modestii-că exigenţa veri-cărui cumpărător respectiv va fi pe deplin satisfăcută. Preţurile sunt moderate. MARELE BAZAR DE ROMANIA" Strada Şelari No. 7, sub Hotel Fieselii. NJB. Rugăm a nota No. 7 spre a ev ta confusiunî regretabile. Kraus & \ Fabrică cu privil©gluj cesaro-crăfsc in Vie-na (Văhring, Herrenl gasse) oferă cele mjţ bune maşini pentru punerea dopurilor la sticle. Aceasta maşină a câştigat şi premia. Intr’o oră se poate pune peste 800 de dopuri. Tot-odată se mat' recomandă cele maî felurite aparate de filtru pentru orl-ce fel de lichide. Preciă-curantul gratis. TAPETURI PERVASURl POLEITE. Plafonuri in Relief din celle mal renumite făbrice ca preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publicu sub-semnatul H. HOlSTIGH Tapiţer şi Decorator. ST 8, Strada Ştirbei-Yodă, (vis-a-vis de Pasagiul Romăn DEPOSIT GENERAL la Dnu APPEL & Comp BUCUEESCa No. 1 — STRADA COVACI — No. 1. SOBE MEI OINGER, SOBE DE UMPLUT REGULATORE şi VENTILATORE Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Cea maî perfectă şi cea mal simplă regulare a ardere!. !■ "Durata focului se poate regula după plăcere* MS Cel maî simplu servicii! fără de a avea trebuinţă de măturat- Se inlătură ori ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte eftin şi soba dureasă foarte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţevel de ventilaţiune. O singură sobă încălzeşte trei camere, ncăl: re centrală aeriană pentru clădiri întregi. MC* Această marcă de fabrică este turnată pe partea interiără auşell -ItEl'jiNGER-OFEN jggH. H E f M Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis şi franco. Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA, Tenul Institut de inslrudinne si edneatiune CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE MgF*" PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4--6 p. m. |gg^~De venzare^iil Via Neamţului, cu ateDantele livezi şi pădure, din dealul Drăgăşaniî, a Vj2 franci stînjenul pătrat suprafaţă ase adresa ia proprietar L. Sakellario in Giurgiu. 3 Una din condiţiunile cele mal esenţiale ?le frumuseţii e un ten frumos. Chiar o flsionomiă mal puţin frumoasă şi regulată ne poate plăcea, oacă tenul feţei el vedem că e curat. Prin urmare o frumuseţe cât de strălucită să fie, nu se poate a-aora, de căt numai când pielea e curată. Sunt nenumărate dame carîn’ar putea nici odată să se pretindă frumoase, dacă cel puţin tenul nu le-ar fi curat. Pentru ca cine-va ă se bucure pănă in adăncî bătrâneţe de un ten frumos, sf se adreseze la autorităţi cum sunt proL Pyefluch in Londra, prof. Raspi, Dr. Jiinger Dr. Raudnitz cariaţi recomandat d« mulţi ani balsamul de mesteacăn a lui Langhiel. Acest cosmetic e aşa -i'e bun in cât restaurează stricăciunile pricinuite de sulimanur\ versat şi alte cause. Cosmeticul acesta intinereşte pelea sbărctă dăndu-Iun colorii ce poate să deştepte invidia şi >n damele cele maî elegante. Toţi au rcn.iaoscut că nu esistă un alt mijloc maî bun şi mal sigur ds căt balsamul de mesteacăn al dr-lut Lengiel. Depoul se află general pentru România la dd. Appel & Co„ Bucurescî, Pentru vendărea in deta.il inBucuresci lad-niî Carol Gersaiert, succesor de I. Ovesa, Martinovicl & fii, Ghiţă Pencu, G. Pdetz, Paul Coiffeur, lăngă Pasagiul romăn, N Niculescu, I. N. Arde-leanu succ. A. B. Ganea, şi in ţarmadele d-lor Zurner, Thoiss, Ciura, Dimbovits, Niereskcr, Witting, Schmetau. —In Galaţi: la Pharmacia St. George a d-lul Marino Curtovicl şi la Pharmacia domnească. ad-lul Basil Curtovicl.-In Craiova: Aug. Weber-ling.—In Slatina A. Pfintner Pharmacist.—In Giurgiu : M. Binder Pharmacist.-In Ploeştl: S. Schmettau şi G. Sigmund Phar-maciştl.—In BuzCU: Weber Pharmacist. — In Brăila: G. Caufmes şi in Focşani: M. F. tiemer. De venzare maclaturi cu ocaua 14, Strada Covaci, Nr. 14. Un tînâr care cunoaşte corespondenţa Comercială, comptabilitatea şi limba francesâ doreşte a intra la vr’un comptoir. A se adresa la redacţia acestui ziaff I A DOUA LOTERIE DE BINEFACERE pentru terminarea birericei catolice Sf. IOSIF in Bucurescî automată de onor. gnvern romăn Numai 1 leu costul unul bilet avănd şansă a câştiga 10,000 lei Diferite câştiguri in sumă totală de 50j000 loî, după împărţirea următoare 1 â 10,0001 ă 3,0002,0001.5001,000500250125 100 50 2010- 1 â 1 u 2 â 2 â 4 â 8 fi 20 a 50 fi 200 â 2,000 â » lr. » 10 OOO fr 3.000 » • 2,000 » 1,500 » 2.000 » 1,000 - 1 000 - 1,000 - 2,000 » - 2,500 » - 4, OOO » 20,000 » Tragerea irevocabilă va avea loc in zilele de 7, 8 şi 9 a lenei August stil noii anul curent Find-că au rămas un Nr. oare care de bilete nevăndute, Direcţiunea pe de o parte a a-mănat tragerea, iar pe de alta roagă pe onor. Public să bine-voiască a se grăbi cumpărând din aceste bilete care nu costă de căt un t leu un bilet şi cel maî mic câştig este de 10 lei. CALEA VICTORIEI No. 31 „AU PRINTEMFS" YIS-â-YIS DE TEATRU Din cauza liquidărex totale a mărfurilor^, de lingerie en gros din inagapinuJu mr AUPBI;'TTTHP CALEA VICTORIEI, No. 34, VIS-A-VIS DE TEATRU WIARE DESFACrRE DEFINITIVA DE RUFE PENTRU DAME ŞI CAVALERI 50% SUR VALOAREA PREŢULUI OCAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE ——~ RUFE PENTRU RUFE PENTRU CAVALERI preţul de fabrică . . 6,50 acum 4,50 4.50 5.50 1 Cămaşă albă de creton franţuzesc inainte 1 Cămaşă colorată de creion franţuzesc veritabil • 6,50 1 Cămaşă piepţî, guler! şi manchete de olandă fină 9,50 1 Cămaşă albă, Nouveauţe de olandă de Rumburg fină 20.— 1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9.— 1 Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă. 12.— 1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi.................7.50 1 Duzină de gulere franţuzeşcî, fasonul cel mal nou. 8.— Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele mal alese şi după fasonul cel mal nou cu orî-ce preţ. 12.— 5.7.— 4.50 4 — 1 Cămaşe dc creton franţuzeşc veritală 1 Cămaşe de creton franţ. veritabil Brodată fină . 8.— 1 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie . 12.50 1 Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă. 7.50 1 Cămaşe de noapte de olandă cu brod. înă lungă. 13.— 1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit. 5.— 1 Pantalon de creton franţ. veritabil cu brod. fină. 7— 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri. 7.— 1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie et entre deux fine............................ll.— 1 Cam.son de creton franţuzesc veritabil garnisit cu cercuri şi pliseurl........................5.50 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit. 6.50 1 Camison brodat fin de tot.......................10.— 1 Jumătate capot broderie fină . . 14.— DAME preţul de fabrică. inainte 5.50 acum 3.50 4 50 7.50 I 4.50 7.50 | 2.75 4.- : 4. - Ciorapi franţuzeşcî veritabili duzina ... 9, 10, 15—18 franci | Mare asortiment de corsete frauţuzeştî veritabile, balaine garantate cu orî-ce preţ Mare asortiment de mănuşi pentru dame şi cavaleri, franţuzesc! şi englezesc! cu orî-ce preţ. MU PANZA DE RUMBURG-lîELaiO. - PÂNZETURI DE MASA- - BATISTE 1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 70 lei 45 leî 1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 99 » 55 » l „ „ „ „ „ Rumburg „ HO » 60 » 1 Bucata de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă de Rumburg de aceleaşi lărgime...........85 » 60 » 1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină. . 140 » 75 » 1 Duzină de batiste franţuzeşcî cu iniţiale, brodate cu măna 4 leî. Cumperătonl pentru 25 franci primesc 6 uasmale de batistă gratis. Cumpărătorii de marfă peste 50 fr. primesc un scă^ămănt de 5 la sută. Ud 7.50 3.— 4 — 5.50 8.- 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6 şervete..........................................15 » 5 1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şerv e..........................24 » 15 » Batisto fine de olandă de diferite preţuri inainte 10, 15, 20, 25. acum .................... 7 9, 12, şi 15. r . * .«rji mu iuv - -— - Viena III,, Reisnerstrasse 36 Bilete de închiriat PENTRU LIPIT LA CASE Tip. St. Mihălescu, Str Covaci, U BALLlE BUGHIA din câmpulung Sunt de venzare. — Doritorii se vor adresa la redacţia „României Libere" s"u pe Calea Rahoveî No. 10. CEA MAI BUNATULUM8A de Vin, Pere şi de Spirt asemenea şi pompa de apa,petroliii malţ umflat, oţet, zoi şi apa de gnneiii Doctorul Schwarz de la facultataa de medicină din Pan3 s’a mutat in Calea Tăeăreştl 82. Specialitate de bdle syphilitice Consultaţiunl de la 8—9 a. m. şi d® ^ la 2—p 4. m. 13 De viiizare si închiriat O casă in suburbia St. Glmorghe aoâ Strada Pătraşcu-Vodă No. 8, 5 cam sus, 4 jos. pivniţă mare şi bucătari®; Venitu 10°/n. Proprietara Strada colţ No. 30. Tipografia Steian Mmălescu, StradaConci» No. 14 www.digibuc.ro A±-AR.E ZlUNT TO^TB y.TT .ttst .m ABONAMENTELE; In Capitala : 1 an 80 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinfttate : 1 an -18 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURI AN In România In Paris : In Viena : In Londra Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: ioni a ■ T o rtfl/watM **.*•***.*~ ~ m:_n m u i . ... Tipografia St. Mihăiescu, Strada Cbvacl. No. 14 şi la corespondenţii ziarului La administraţiune, din judeţe. La Socicte Havas place de la Bourse. 8. Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & c-nie. Prin compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie. In Berlin, Franofnrt, Zuricb, New-York Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCtURILJt: : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. 35 bani Reclame pe pagina 111-a............2 Lei n » » U-&.............5 „ Epistole i efrancate se refusă. Articol! nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi roclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor : Stef. 0, MiCHAILESOU ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Berlin, 28 Februare. Principele Orloff a primit o scrisoare a principelui Bismarck şi mai multe acte din Peter-sburg. Audienţa lui Orloft la impăratul Wilhelm a fost escepţional de lungă. Obiectul conferinţii a fost desaprobarea lui Skobeleff. Lemberg, 27 Februare. „Gazeta Narodowe" primeşte din o sorginte particulară informaţiunea că generalul Scobelefif cănd a trecut prin Geneva n’a vorbit cu nime nea, afară de contele Zaklika, corespondentul mai multor ziare, americane şi cu care generalul s’a inpretinit incă din ultimul îăsboid oriental. Cattaro, 27 Februarie. Se pare că insurecţiunea se intinde şi in Mo-rigno. In noaptea de 14 1. c. o bandă de insurgenţi a incercat să tragă in cursă garnisona din Ledeniţe. Cerul era acoperit de nori, o intune-cime groasă se lăţia peste regiuni, cănd insurgenţii aprinseră focuri mari in jurul porţiunilor de la Dragoveselo. Comandantul batalionului de vânători primi ordin să facă recunoaşteri spre Dragoveseilo. Pe drum fiind, maiorul dete ordin cător-va vânători să tragă rin direcţiunea focurilor aprinse de insurgenţi, ca aceştia să creadă că batalionul vrea să ocupe posiţiuaile lor. Intr’aceea insă batalionul descrise o curbă mare in jurul satului până ce reuşi să apuce câţi-va insurgenţi intre două focuri* Grosul insurgenţilor se retrase. Austriecii pierdură doi oficiărî şi patru soldaţi. Perderile insurgenţilor nu se cunosc. Cetine, 28 Ftbruare. Corespondentul ziarului din Moscva „Wje-domosti" s’a arestat şi transportat aici din ordinul guvernului muntenegrean. [Pnrga 28 Februare. Reuniunea slavică din Odessa a numit, după cum e informat „Narodni Listy,“ membrii onorifici pe Covacevici, Skobeleff şi Gurko. Londra, 27 Februare. Azi circulai! cele mai diferite ştiri, care de cari mai sensaţionale, cu privire Ja intrunirea partidei liberale la Gladstone. Sevorbia chiar despre dimisionarea cabinetului sad intr’un cas contrar, de disolvarea pailamentului. Cei mal bine informaţi spun că intrunirea de la Gladstone n’a avut alt scop de căt cliiarificarea situaţiunii. Roma, 27 Februare. „Opinione" supune unui studii! serios reia-ţiunile dintre Rusia şi Austro-Ungaria şi declară că mai curând sau mai târziu lumea slavică va veni in conflict cu lumea germană. Italia are interese ca slavismul să nu se prea intăriască ; pria ;rmare va sta pe partea austro-germa-nismului. _ . Berlin, 27 Februare. Principele Orloff e chemat la Petersburg. Se crede că plecarea lui ar sta în legătură cu incidentul Scobeleff. Pricipele Bismsrck a inaintat inperatuluî, de cănd s’a inbolnăvit mai pe urmă, primul raport in scris asupra situaţiunii generale. Se zice că in acest raport nici cu o vorbă nu se pomeneşte de Scobelefif. Pes'a 27 Februare. Guvernul romăn va cumpăra in străinătate numai 1500 de cai pentru cavaleria şi tren. Praga, 27 Februare. Greva lucrătorilor din minele de cărbuni continuă. Ordinea nu s’a turburat. Alte trei mine nuoi ad Încetat de a fi esploatate. Lucrătorii fac cu toţii causă comună. PariB, 27 Februare. Eri şi-a serbat Victor Hugo al 80-lea an al naşterii sale. Cu această ocasiune i s’au făcut toate onorurile posibile. Grevy insuşî ăl făcu o visită de felicitare In curând toate apartamen tele locuinţil marelui poet se umplură d’o mul ţime de amici ar deputaţiuni. In Comedie Franqaise s’a representat gratis Renani. Victor Hugo apăru cu puţin inainte de începerea actului V. Publicul enlusiasmat l’a aplaudat până la ridicarea cortinei. Innaintea bustului sâti s’a citit o poesie de Coppee. Alte doâ teatre au dat asemenea representaţiunii gratis. Prechenţa publicului a fost enormă Berlin, 27 Februare. „Nordd Allg. Ztg.“ umple câte va coloane ale ziaiului său cu reproducerea apret iârilor din zi-rele germane, ungureşti şi franţuzeşti asupra* discursurilor lui Skobehfif. Menind la reproducţia din ziarele gambetiste, ziarul semi-oficial al guvernului geiman observă: „Presa gambetistă Pare a fi venit la convingerea, că alăturarea numelor de Gambetta-Skobefif nu poate fi folosi- toare celui d’ăntăiti şi prin urmare e natural să se debaraseze de politicul militar." Berlin, 27 Februare. „Berliner Tagblatt" află că Germania ar fi primit propunerea Ţârilor-de-jos ca 3ă se intru-niască o conferenţă pentru cautarea mijloacelor, prin care s’ar putea inpedeca comerciul ruşinos de fete. Se crede că in vara aceasta conferenţă se va şi intruni. Pănă acum ah mai aderat Fran-cia, Anglia şi Belgia. Serviciul telegrafic al „Rom, Libere.1 i Marte — 3 ore sea^a Petersbug, l Marte Desbaberile procesului intentat lui Triguza si complicilor săi pentru omorîrea generalului Me-zentzoff şi pentru furtul de la Banca din Kerson s au sfârşit ieri. Din cei doâ-zecl şi unu aeusaţî, intre cari este şi fameea Tarenjewa, zece sunt con damnaţi la moarte, cel-l alţi la muncă silnică in minele Siberiei. După actul de acusare acest proces era in legătura, dar indirect, cu atentatul de la 13 Marte. Londra, 1 Marte. „Times", cu ocasiunea incidentului Skobeleff, publică un articol in care combate panslavismul şi zice că toată Europa are trebuinţă de pace. Intr’un alt articol, ziarul Cetăţii propune d’a se admite şi Spani% in concertul european şi d’a insârcina eventual această putere să intervie in Egipet pentru a evita intervenirea Turciei. Costantinopol, 1 Marte. Sultanul a primit ieri după amiazl in audienţă privată pe d. Novikoff, ambasador al Rusiei pe lingă Sublima Poartă, şi i-a făcut a primi™ foarte cordială; totuşi iradeaua care sancţionează regularea despăgubii de râsboiii n’a fost dată. 1 Marte. — 7 ore seara. Paris, 1 Marte. Lordul Lyons, ambasadorul Eugliterii, a semnat a seară cu d. de Freyoinet, prezidentul consiliului miniştrilor, tractate accesorii pentru pescuit, navigaţie şi mărci de fabrice, de oarece negoţierile pentru reinoirea unui tractat de comerţ n’au isbutit. Cu acest prilej, lordul Lyons a exprimat d-lui de Freycinet sentimente de prietenie din partea Engliteriî pentru Franţa şi mulţumirea guvernului său, că vede inmulţindu-se legăturile deja atăt de numeroase ce une3c cele doâ ţări (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. m. BUCURESCI18 FEBRUARE Avem dinaintea noastră a doua broşură a d-luî Kogălniceanu, in Gestiunea Dunării. Importanţa cestiunii şi numele bărbatului, care a lucrat atăt pentru ţara sa, ne îndatorează să atragem luarea aminte a cititorilor noştri asupra noue! publicaţiunl a d lui Kogălnicianu. Cel ce ne citesc sciţi, cum fostul ministru al României pe lăngă Republica franceză s’a silit, prin memorie amănunţite, să lumineze atăt pe guvernul romăn că'; şi pe cele străine asupra stării legale a cestiunii Dunării şi asupra interesilor României la Dunăre. In această, a doua broşură, d. Kogălnicianu arată : cum şi de ce s’a dus la Paris, cum şi de ce a demisionat din postul de ministru plenipotenţiar. Partea aceasta din urmă este foarte interesantă, căci ea infâ-ţişează motivele neînţelegere! dintre d. Ko-gălniceann şi ministrul de externe al d-lui I. Brătianu. Motivul de căpetenia al neînţelegerii constă in negligenţa culpabilă a ministrului de externe, care, cu toate stăruinţele unor representanţi ai ţârii din străinătate, se feria de a da instrucţiuni lămurite şi precise acestor representanţi, şi ’I ameţi» numai cu generalităţi seci şi cu contraziceri condemnabile, in căt li se făcea posi-ţiunea pe lăngă diversele guverne foarte 1 i îi ă. Mai mult incă, cănd unii din representanţi se luptau in contra impietări lor austriace, li se astupa gura prin afir mări, că guvernul d-voastră cugetă alt-fel in această cestiune, şi d. Kogălnicianu afla de la străini ce făcea guvernul roman. * * * Se şcie, că cei ce ati condus politica exterioară a statului romăn in cestiunea Du nării, după ce ah compromis cestiunea prin c ier-ea la invoială cu Austria asupra unor părţ din ante-proiectui acestui imperii!, a avut şi reaua inspiraţia de a râci pe unMe cabinete prin nesocotita propunere a cabotajului pentru riverani. Aceste lucruri le dă pe faţă d. Kogălniceanu, arâtănd „şiretlicul» diplomaţilor roşii cari, fără să cunoască cestiunea Dunării şi să fie pătrunşi de interesul României la Dunăre, cochetai! cu Austria şi se feriau do a vorbi franc representanţilor ţârii. La toate întrebările puse guvernului romăn :-Dacă primesce comisiunea mixtă? Dacă admite numai pe Austria ori şi pe altă mare putere ? Care e întinderea dreptului de apel ? etc. — la toate aceste intre-bări d. Eoierescu nu râspundea nimic, nu da instrucţiuni lămuritoare, ci repeţia vag: sondaţi terenul! ' In anost timp insă., d. JBaierâscu părăsia opiniunea delegatului nostru din comisiunea europeană şi primea comisiunea mixtă sub cuvânt că ,,am râmănea isolaţi». In această situaţiune incurcată şi tristă, d. Kogălniceanu nu mal putea sta la Paris. Datoria sa âl chema in ţară, spre a veni ca să lupte in rândurile acelora, cari inţeleg mai bine interesele statului romăn la Dunăre, cari găsesc in patriotismul lor mai multă putere de resistenţă. „Faptul positiv este-zice d. Kogălniceanu—că Austro-Ungaria a dobândit, in apele Dunării bulgaro-romăne posiţunea de stat riveran, posiţiune excepţională şi pri viligiată, pe care de mai mult de douâ-zecl-şi cinci de ani o urmăria, fără succes!“ Vom incheia aestă scurtă dare de seamă despre broşura d-lui Kogălniceanu, care altminteri e plină de notiţe interesante, prin a releva căte-va puncte. 1. In telegrama din 18 Iuliu 1880 a d-lui Kogălniceanu către ministrul de externe citim intre altele: Pentru independenţa noastră este mai bine să nu fie de loc comisiune de staturi riverane, ci in locul ei să fie insăşî comisiunea europeană, care să redige ai să supra-vegheze regulamentele de navigaţiune până la Porţile de fier. Ast-fel fie-care riveran ar putea aplica pe teritorul său regulamentele promulgate de către comisiunea euro peana, şi in fie-care an comisiunea europeană ar delega un comisar însărcinat de a suprave-ghia executarea. Aseastă soluţiune, v’o mai repet, a /ost pre-sintată de baronul Haymerle iu Congresul de la Berlin. Vedeţi Protocolul un spre-zece. D. Boierescu nu şi-a dat nici chiar osteneala de a citi protocoalele tractatului de la Berlin. Ignoranţa sa, adaueâ d. Kogălnicianu, se vede in depeşa ministrului,, care declară că „n’a găsit această opiniune rostită in protocolul un spre-zece Care din aceşti doi bărbaţi şeii! să apere interesile ţârii ? 2. D. Kogălniceanu afirmă «că ministerul de esterne de pe Ballplatz păstrează in archivele sale scrisori autografe ale d-lui V. Boierescu, prin care acesta aceaptă comisiunea noastră.u 3. La pag. 61a acestei broşuri, unde e reprodusă provocarea d lui I. Brătianu dm Senat, citim Respunsul in parte, cel puţin in privinţa Durăm, 61 dau prin această lucrare. Mai târziii ’mi păstrez dreptul de-arespunde si in privinţa Basarabiei; care astă zi nu mai este de căt o cestiune istorică, cu toate că şi in aceasta cred că am dat un respuns îndestulător in şedinţa Camerii deputaţilor din 14 şi 15 Ianuarie 1882. Aceste puncte am crezut că este bine să le relevăm. Din toate acestea, cititorii noştri pot vedea căt de interesantă este şi această publicaţiune a d-lui Kogălniceanu. Ea aduce o lumină asupra slăbiciunii cu care a fost conduse afacerile exterioare ale statului romăn, de către diplomaţia roşiilor. CRONICA ZILEI Vedem cu mulţumire, din buletinunle medicilor, că starea sănătăţii M. S. Regina merge spre bine. Consiliul de administraţie al Corpului didactic-este insărcinat a studia proiectul de gradaţie al ministrului Chiţu. şi a cere Parlamentului să dea o soluţiune. Al doilea şi cel din urmă concert al celebrului violinist Pablo de Sarasate, ce se dă măine-seară in sala teatrului naţional, are această programă : Pa...ea T. — L tertura. — Concert neni''” allegro, romanţă, finale â la Ziugara, Wieniav-ski. — Retrăite anglaise, orchestra.-Frantasia a-passionata, pentru vioară, Wieutemps. Partea II. — Uvertura. — Suite espagnole, pe teme din opera Carmen, pentru vioară, Sarasate. - Melodii ţigăneşti cu acompan. de pian, Sarasate. începutul la 8 ore seara; bilete la magasinul de musică al d-lui Gebauer. Ni se spune că mai mulţi deputaţi ar fi prelucrat, din iniţiativă parlamentară, un proiect de lege pentru reformarea legii Sinodului După acest proiect, Sinodul se va compune din episcopl şi archierei, preoţi şi laici. Regulamentul asupra penitenciarului militar a primit sancţiunea regală. Penitenciarul militar este destinat a interna pe toţi militarii grade de jos, condamnaţi de consiliurile de resbel la o inchisoare ^de la 6 luni pănă la 2 ani, şi destinaţi a se reîntoarce in rândurile armaţii, spre a ’şi Qompleta termenul de serviciu. Regimul la care sunt supuşi deţinuţii, este un reg n de corecţiune. Pe timpul detenţiunii eîjţvor fi intrebuinţaţî la lucru in diferite ateliere. Penitenciarul este pus sub autoritatea comandantului diviziei II teritorială militară si sub controlul intendenţii divizionare. Se adusese la cunoştinţa detentorilor de titluri.sau obligaţiuni emise in străinătate şi introduse in ţară, că ele sunt supuse la tacsa proporţională de 10 bani la suta de lei, şi că ori-ce abatere este pedepsită cu o amendă de 10% din valoarea titlurilor. Acum, ministerul finanţelor, pentru inlesnirea bancherilor şi capitaliştilor din districte, a ad mis ca timbrarea titlurilor şi obligaţiunilor create in străinătate şi introduse in ţara să se facă prin aplicarea unui timbru pentru efecte străine cu condiţiune ca titlurile, ast fel timbrate, să .se presinte casierului general local, spre a se a nula prin aplicarea sigiliului cu tuş, (cerneală grasă) al casieriei. Se suprimă din bugetul drumurilor judeţului Olt, pe exerciţiul anunlui 1882 -1883, suma de lei 2,500, inscrisă in partea veniturilor, ca alocaţie contrarie legii dramurilor; iar de la cheltuieli, pentru echilibrarea bugetului, se va reduce 2,500 lei. Din bugetul drumurilor judeţului Teleorman, pe exerciţiul 1882-1883, se va suprima suma de Ici 10 000, inscrisă la venituri, iar de Ja cheltuieli, pentru echilibrarea bugetului, se va reduce lei 10,000, din suma de lei 20,000, şi www.digibuc.ro difereţa de lei 10,000, ce resultă, se va adaoge tot in partea cheltuielilor. Budgetul, ast-fel echilibrat, are lei 122,990, bani 66, la venituri, şi lei 122 986, la cheltuell. Di-seară, la Ateneu, concertul d-rei Iovanca St:icovici. cu binevoitorul concurs al d-lul L. Wiest. începutul la 8 ore. Sâmbătă, 13 Februare, compania drumului de fer dunărean de la Marea Neagră şi portul Kius-tenge limitat, şl-a pus in aplicare următorul itinerar: In sus.— Trenul pleacă de la Kiustendje dimineaţa la 9 şi după amiazl la 2.30.— La Mur-fatlar soseşte la 9.40 şi la 3.05; pleacă la 9.50 şi la 3.15.- La Medjidie soseşte la 10.24 şi la 3.46; pleacă la 10.24 şi la 3.51.—La Cernavoda soseşte la 11.19 şi la 4.32 ore. Iii jos. —Tronul pleacă de la Cernavoda după amiazl la 1.15 şi la 6.— La Medjidie soseşte la 2.06 şi la 6.45 ; pleacă la 2.16 şi la 6.50.— La Murfatlar soseşte la 2 55 şi la 7.24 ; pleacă la 3.05 şi la 7.34.— La Kiustendje soseşte la 4 şi la 8.14 ore. Trenurile de poştă sunt in corespondenţa cu vapoarele de pe Dunăre la Cernavoda, Marţea, Mercurea şi Sâmbăta. Iu caz de trebuinţă, trenul Nr. 4 va aştepta până la orele 8 sosirea vaporului de sus. Duminica nu circulă nici un tren. D. căpitan Virgiliu Hepites, de la pirotechnia armaţii are autorisaţiunea regală de a putea purta crucea de cavaler a ordinului Coroana Italiei ce i s’a conferit de M. S. Regele Umberto. Suntem rugaţi a ,anunţa sosii ea in Bucureşti a „celebrului şi unicului profesor de Xylophon, d. Umberto-Crispini, al cărui inventator şi este d-nia-sa. “ Acest instrument se compune din lemn şi pae. „D. Umberto Crispini a cântat cu acest instrument in cele d’ăntăî teatre şi la cele d’ăntăî Curţi din Europa şi a obţinut cel mai strălucit succes." PENTRU EMIGRANŢII BĂNĂŢENI Listă formată din iniţiativa d lui A. Novaczscu. A. Zaharia 2 lei, A. Novacescu 6 lei, (1. Şer bânescu 2 lei C. Călinescu 1 leu, C. Koburs 2 lei, F. Andread 50 bani, Ionescu 1 leu, Niţă lOn I .tsu, a. Mcld«vo„nu 1 lc*, V. OuuolaxiU- nescu 50 bani, Viădulescu 1 leii, Schvarz 1 leii. St. Cristescu 2 lei, N. Papadopol 1 leii, Jacob Barbu 50 bani, D. Ioneccu 2 lei, N. Petrescu 1 leii, S. Ştefan 1 leii, I. Bre^eanu 1 leii, Nedescifrabil 1 led, Nedescifrabii 1 led, Brătescu 1 led, F. Ioanid 1 leu, B. Gheorghiu 1 leu, I. Găli-nescn 1 led, Y. Flămândescu 1 led, M. Zlotescu 2 lei, G.’Vamaeşscu 3 lei, E. Manolescu 3 lei, S. Zar vaos 2 lei, Gr. Bejenaru 2 lei, I. Gavrilescu 2 lei, Grigore Popescu 1 led, Răducanu Ion 1 led, Po-pescu 2 lei, S. Alşeh, 1 leu, Tănase Velcescu 5 lei. Total lei, 58 50 Bani primiţi de la Societatea Universitară „Unirea" 30 — Suma precedentă, lei 1998 50 (Va urma) Total, lei 2087~ JDTJST Germania şi statul unguresc. Societatea germană „Schulverein" a publicat zilele acestea un răspuns la acusările şi calum- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 18 Februare. — 23 FLOAREA DE NEGHINA — traducere din franţuzesce — DE MXHA. T~> A f lTII A TVTTT CAPITOLU XX. La femme nelle sacnfie plus volontiers sa vie que sa beautâ. A doua-zi de dimineaţă, o servitoare veni să mă anunţe că Augusta nu eşise din casă şi dorea să’ml vorbiască chiar in camera sa. In camera sa!.... aceasta mă puse in mirare. Mă dusei după ordinul el, dar mă oprii la uşă; nu indrăsniam să trec pragul. — Intră ămî zise dănsa; nu’ţi fie teamă. Cănd vei eşi de aici, sad voifi fl fidanţata d-tale, sad va trebui să nu mă mai gândesc la d-ta. Nu este dar de trebuinţă să ne dăm prea multă os- niile, ce î s’au adus in camera ungurească de unii deputaţi şi de piim-ministrul Tissza. Societatea incepe prin a spune,că nu Saşii din Ardeal sunt cari ad determinat infiinţarea el. Dacă Ungurii vreu să se răsbune dar de acest fenomen pa Saşii ardeleni, fac un atac cu desăvârşire greşit. Mişcarea antimaghiară din Germania este independentă: e opinia publică germană, care, indignată de escesele rasei maglrare ese astăzi din reserva, destul de vinovată, ob servată pănă acum faţă ou relaţiunile interioare ale Ungariei. In timpul din urmă un şir intreg de fapte a venit să hotărască părăsirea indiferenţii de pănă acum. Ungurii suprimă teatrul german din Pesta. Nu era oare acesta un semn, că limba şi cultura germană in cep a nu mai fi tolerate in aşa numitul stat unguresc ? —Statistica ministerului de stat unguresc enunţă, că din 1869-80, in 11 ani dar, şcoalele nemţeşti d'n Ungaria şi Ardeal s’ad împuţinat cu 365 ; că in oraşul Pesta, locuit de 120 mii Nemţi, şcoalele ungureşti s’au urcat in acest reotimp de la 14 — 133, pe cănd cele curat nemţeşti ad dispărut cu desăvârşire, iar cele cu limbă nemţeasca şi ugurească ad ajuns la 6. Acest fapt, care fu primit de camera ungurească cu strigătele : „aşa e bine ! jos cu Nemţii!!" nu e incâ o dovadă de persecuţiile sistematice, cărora espus din partea Ungurilor, elementul german din Ungarii se gă-seşce impins pe panta peirii ? Feluritele persecuţii, cari amărăsc şi ingreuează viaţa Saşilor din Ardeal, n’ad fost determinate de căt in al'douilea plan la constituirea societăţii. Societatea, după ce inşiră aceste cause a le înfiinţării sale, spune Ungurilor, că şi ea adoptă maxima lui Tisza : „Ungaria a Ungarilor." De căt, sub numele „Ungaria" ea nu inţelege terito riul naţiei ungurescl, ci o espresie geografică, care serveşte drept patrie de o potrivă tuturor popoarelor, ce locuesc pe intinderea el; iar prin „Ungari" ea nu inţelege poporul propriu zis unguresc, ci un termin politic, care se dă tuturor popoarălor din statul unguresc, fără a jicni în'-ţelesul şi valoarea termenului etnic. Societatea „Schulverein" ’şi inchee respunsul admoniănd pe Unguri, că osistenţa lor in Europa nu e asigurată, de căt prin buna lor înţelegere cu popoarele cu caii locuesc.—O dată aruncată Ungurilor mănuşa de aceste popoare, nu se va găsi nimeni in Europa, care să secundeze ne cei ce o vor primi. Oameni cari n’au de lucru. Societatea englezească pentru manţinerea păcii a elaborat un apel către Europa. Toţi iubitorii de oameni sunt invitaţi prin acest apel să lucreze : 1) Ca ostilităţile din Crivosoia, Rertego vma şl Bosnia să fie numai de căt suspendate; şi a 2) ca să se convoace un congres european, care să decidă, după principiile echităţii, asupra nemulţumirilor cari au dat naştere acestor ostilităţi. La congres să iee parte şi poporaţiunea revoltată, prin delegaţi. Apelul e iscălit şi de liga de pate italiană şi francesă. NuT vorbă bun şi echitabil ai fi un ast fel ue coDgres. Dar nu’şî pierd oare vremea oamenii, cari cu toată evidenţa nerealizării lui, ’l mai cer şi incă in faţa Europii ? Cesţiunea ovreilor in camera germanii. Deputatul Slockei a rostit in şedinţa de la 13 Februarie uo nou discurs asupra mişcării antisemite din Germania. Intre altele el zise : „Ne-am decis cu grea inimă la apărare contra Ovreilor ; ne-am decis fiindcă ne-au silit. EI vreai! să înapoieze cultura noastră creştinească cu 2000 ani indăiăt. Semitismul se furisază in toate instituţiile noastre ; la gimnasil numărul Ovreilor e considerabil ae mare. Această dispropor- tenealâ, preocupându-ne de locul unde ne aflăm pentru cea din urmă intălnire ce vom avea im preună. Aşadă-te dar şi ascultă Nujm’am intors de căt pentru a mă esplica cu d-ta... — Ştii! ce ai să’mî spui. ’Mi vei spune: Yoesc să te iau de soţ, dar nu mă pot decide a împărtăşi estistenţa d tale... nu e aşa, că am ghicit ? — Da, nu pot primi această condiţiune. Pro ectele d-tale sunt nebune... voieşcî să renunţi la dănsele? — Nu voii! renunţa ni ii odată! Cnvintele din ajun: „a cumpăra un bărbat, ca pe o bijuterie", răsunau incă triste şi dureroase la urechia mea uimită. — A morul d-tale e in adevăr, scumpul meii Franz, de un despotism naiv, respunse ea. Ai găsit o fată nobilă şi ea te iubeşce ! nu e insă destul! Voeşcl ca prin afecţiune pentru d-ta ea să devină ţărancă, precum eşti d-ta ţăran ! Şi pentru că aceasta ăi e cu neputinţa, d-ta nu credl in amorul el! — Din contră, cred in amorul d-tale. — Atunci, credl că sunt mândră ?... Te inşelî. Nu sunt mândră, aar am fost crescută in mij locul unul lues fără de care ei! nu pot trăi. Viaţa pe care o duceţi in nişte colibe mari, goale şi triste, e foarte naturală pentru d-ta care nu cunoşd, care nu eşti învăţat cu alta, dar pen tru miue această viaţă va fl bună numai o zi. După aceea, ea mi s’ar arăta întocmai ca mi seria, la care cine-va să.găndeşce cu groaza in nişce apartamente bune....; ’ml e frig in ea ţie se observă mal vărtos in ramura juridică. D’aceea strig guvernului: videant consules! ■„Nu partida noastră se poate face răspundă-toare de escesele din Pomerania şi aiurea; discuţia noastră a fost mal mult un ventil mântuitor. Ziarele progresiste au provocat turbura-iea provinciilor. Jidanii nu vreau numai să câştige; ei vreau să şi domniască. D-voastră, d-lor din stânga, atacaţi pe[toată lumea, numai Jidanilor să nu li se intămple nimic. Nu ne-aţi făcut oare respundătorî de arderea sinagogii dm Neustettin ? N’aţî inceput d-tră agitaţia contra noastră ?“ Stocker inşiră apoi o mulţime de caşuri despre mişelia ovreiască şi urmează : „Căt pentru persecuţia Jidanilor din Rusia se găsesc chiar Jidani ruseşcl, cari afirmă, că Jidanii afi provocat’o. Noi Nemţii suntem un popor blând şi tolerant, dar vrem să ne păstrăm un stat" creştin; nu vrem să abrogăm e manciparea Jidanilor, dar nu vrem sa sai i-flcăm creştinismul in viaţa noastră publică. De aceea cerem limitarea semitismului in instrucţia publică; nu vrem ca copii creştinilor să fie instruiţi de Jidan. La universităţile noastre ştiinţa germană nu trebue să fie năpădită de spi ritul semit. Nu trebue să se mai repete căzu. nedemn, ca un judecător jidan să declare nui jurământul prestat de un creştin." ARMATA Domnule Redactor, Convins de interesul ce daţi armatei noastre prin numeroasele articole militare ce publicaţi, ămî iau curagiu de a vă adresa următoarele vederi asupra proiectului de lege a serviciului de stat major, votat deSenat in ziua de 5 Februarie curent. , Pentru a fi mai clar in discuţiunea ce facem şi pentru a putea fi înţeleşi şi de lumea civilă, vom incepe prin a spune ce se inţelege intr’o armată prin statul său major, de unde va reeş. importanta sa, ş. in urmă vom lua in revistă pe articole legea prin care Senatul crede a pu tea forma un corp care se corespundă acestor cerinţe. Corpul de stat major sau serviciul de stat major constitue sufletul unei armate, atât in timp de pace căt şi in timp de răsboiu. Ast-fel statul major al unei armate in timp de pace este dator să se ocupe ae prenaraţia răsboiulul, şi din moment ce acesta s’a declarat, serviciul de stat majoj ăl conduce şi indură toată respunderea consecinţilor ce rees. Pentru facerea unor serviciurî atăt de grave ca acele enunţate mai sus, toţi marii căpitani au fost de acord a’şi contitui corpul de stat major din oficierii cei mai instruiţi şi cei mai mentori ai armatelor lor, in această ordine de idei au creat staturile lor majore garantând prin legi admiterea in acest corp a oficierilor ce puteau produce (prin esamene safi titluri) capacitatea lor şi pentru a căror incuragiare şi recompensare li se dan oare-şî-carî avantaje la inaintare, aceasta având de scop nu numai a d’a impulsiune oficierilor armatei să lucreze pentru a concura ia admiterea in corpul de stat major, dar incă pentru a putoa împinge la marile grade a le ierarchieî militare pe oficierii in adevăr cei mai capabili şi la o etate cănd le rămâne incă destulă vigoare, atăt de necesară pentru comandament. Să vedem acuma ce a lucrat Senatul nostru pentru a ajunge la acest scop. 1 iu In cea ce privesce recrutarea oficierilor de stat major, legea se exprimă asi-fel „Art. 3. Serviciul de stat major se va face de un per sonal de oficieri de toate armele, cari vor fi dobândit mai ăntăiil un brevet de stat major şi care brevet de stat major conform articolului 4 se va putea obţine trecând cu succes cursurile unei scoale superioare de resboiil." Pănă aci pro- meriie acestea , ’mî e foame la masa d-voastră; plâng in aceste groaznice costume, sufer, şi... cred că aş muri. — Dar, reluai efi cu linişce, dacă ţi-aş zice : Să cumpărăm un castel isolat, perdut in vre o pădure şi să trăim singuri; vei avea rochii admirabile, te vei culca intr’un pat de atlas, dar nu vei vedea pa nimenea de căt pe mine, şi pe oamenii casei.... ai primi oare ?... Nu ! Vedt dar foarte bine că te inşelî insăţl. Nu este nici măndria nici trebuinţa luesului care te depărtează de mine. — Ce dar, atunci ? intrebă ea cu spaimă. — Amorul ce ai pentru persoana d tale. Ce este frumuseţea unei femei ? Nimic absolut dacă nimenea n’o vede, daca nimeni n’o admiră... Ai trebuinţă de amorul aceluia acelui pe care l’aî ales, dar nu poţi trăi fără admiraţia dumei. In fine mă iubeşci mai mult de căt nobleţea in care eşti născută, dar mal puţin de căt pe frumuseţea d tale. Augusta mă asculta. Ochii el erau aţintiţi asupra ’mî cu un fel de spaimă. — Ceea ce spui, strigă ea, este... — E adevărat! intrerupseî eu. ’Şî aple-.â capul in jos. — Ţi se zisese : tu nu vel putea fi arendă-şiţă ! AI voit să probezi contrariul Tot trebuinţa de admiraţiune! După aceea, al fost sătulă de ,-ceastă comedie... — Cu toate acestea am luptat in contra mea D ta ştii bine că nu voiam să merg la cununia ReneeI iectul de lege ne dă destulă şi serioasă garanţie asupra valoreî oficierilor ce vor fi recrutaţi pentru serviciul de stat major; nu împărtăşim insă ideia admisă prin alineatul al 6-lea arbco-lulul al 4-lea, prin care se prevede-că se pot pre. senta la eslamenu de eşire din şcoala de res-boiu toţi căpitanii şi locotenenţii din armată, cari vor figura pe tabloul de inaintare. Ne pu’. nem in oposiţiune cu această idee admisă de Senat, pentru rezonul că dănsa a fost admisă in legile organice a staturilor majore prusiene, belgiene şi frânceze şi după ântâiul an de aplj care a legei, aceste state s’afi vădut forţate a şterge din lege acest avantagiu dat oficierile căpătăndu-se convicţiunea că şcoalele sau aca-demile de resboiu nu sunt chemate a invăţa pe oficieri numai sciinţa statului major dar încă a dirigia in acelaşi sens educaţiunea lor militară, şi a le d’a prin uniformitatea regimului şi a studiului o uniformitate completă de vedere, lucru atăt de imperios necesar in chestiunile de mare comamdament pentru care aceşti oficieri sunt preparaţi. Asemenea nu impărtăşesc vederile articolului 6 care investesce cu dreptul de ? obţine brevetul de stat major pe toţi oficierii cari ar fi făcut o şcoală fie ea de geniu, fie de artilerie, fie in fine, zice acest articol, o scoală de răsboifi a uneia din puterile europene fără a precisa anume ce fel de şcoală de răsboiu. (Căci noi şcim că in Germania şcoalele militare cari sunt. organisate pe corpuri de armată se chiamă scoli de resbel şi şcoală de stat major poartă numele de academie de răsboiu). Acest articol ’mî pare că tratează cu prea multă uşurinţă specialitatea cu-noşcinţeloi oficieruluî de stat major, lucru care in alte state, se scie de lumea in curent cu progresele militare din Europa, cucătâ gravitate e tratat. (Se pot vedea raporturile generalilor Fourlet, Arnaudeau şi Billot asupra proiectului de lege relativ la reorganisaţ'a serviciului de stat major in Franţa). De aceea, zic, nu împărtăşesc de loc admiterea unui articol in lege care să dea drept la alt cine-va de căt la oficeril absolvenţi ai .scoale! de stat major a putea face parte din acest serviciu. ’Mi se va obiecta poate, că pentru a incepe, armata nu ar avea atâţia ofleeri absolvenţi ai scoalelor de stat major pentru a completa toate locurile acestui serviciu. Partisaniî acestei idei ’mî vor da voe a le spune că nimic nu impedică pe autorii proiectului de lege a prevede, că pănă la ocuparea locurilor cu ofi-cei titraţi ele vor putea fi ocupate de ofleeri din armată, aleşi de ministrul de răsboiu împreună cu şeful statului major, printr’un examen saH prin simpla apreciere a lor, dar aceasta ne-dându-le nici odată dreptul la obţinerea brevetului ae stat major, acesta fiind reservată numai oficierilor laborioşi, cari au trecut cu succes cursurile unei academii de resbel. Trecem fără a zice nimic asupra tuturor ar-ticolilov cari urmează, pentru a ne opri la articolul 15 al proectului de lege, care se ocupă cu modul cum vor fi ocupate locunle vacante in serviciul de stat major. Acest articol 15 zice: „locunle vacante in serviciul de Stat major se vor completa in modul următor: Locurile dc căpitani cu ofiţeri bre votaţi, car vor fi făcut stagiu de instrucţiune la trupă, şi in ordinea clasării lor la examen pentru obţinerea brevetului. Locurile de maior, locotenent-colonel şi colonel, cu ofiţeri de acest grad brevetaţi şi având cel puţin doi ani de grad şi de serviciu efectiv la trupă in acel grad şi in ordinea clasării lor, făcută in fle-care an de comitetul de stat-major, de unde reese, zice proectul, că in timp de pace, ofiţerii brevetaţi din stat-major concură la inaintare cu camaradiî din arma lor, şi prin urmare nici o inaintare* nu se va putea face la vacanţe in cadrul serviciului de Stat-major. — Pentru că mâinile d-tale erafi pârlite ds soare ! Şi probă despre aceasta, e că nu ţi’aî scos mânuşile in ziua aceea. ’Mî părea că viaţa mea se duce in aceste cuvinte pe cari i le ziceam; credinţa mea cădea dinaintea mea in neant, şi mă precipitam şi eă cu dănsa. Cu toate acestea voiam să’I spun totul ; trebuia să’mî las inima să se verse pe deplin. — EI bine ! da, oftă dănsa, sunt ast fel!.. şi o mărturisesc. Dar te iubesc Franz! Eartă mă, cum se eartă unul copil; femeile sunt nişce copii. D-tră bărbaţi le voiţi tot d’a-una perfecte 1 Iubesce-me ast fel cum sunt; nu depinde de mine, ca să fiţi alt-fel Aş putea fi mai rea. Pentru a te lua de soţ aşi putea să’ţi promit tot ce ştiu că nu este peste putinţă, şi a, nu mă ţinea de cuvânt. A mă da cu totul d-tale e tot ce pot fâce. Şi d-ta mă respingi, d-ta mă urăşci! — Nu, ci te plâng." Acest cuvânt o răni. — Pietate! dar pentru ce nu dispreţ ? Ce ai oare in inima d-tale? . O balanţă pentru a cântări binele şi răul ? Ingrate ! Ei b;ne, ’ţi spun că mi scoţi din răbdare; dacă aşi fi bărbat, te-aşi sfărâma in măinele mele “ (Va urma) ~AT’- ' i<|i www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA De la inceput pănă la sfârşit principile acestui articol nu se par cu totul pătrunse de idea care trebuia să domine, ocupăndu-ne de găsirea mijloacelor pentru crearea unui corp inteligent, care să se ocupe tot-d’a-una cu prepararea resboiulul saii cu executarea lui. Articolul 15 ne dă un personal atât inferior căt şi superior foarte nestabil, trebuind ca fie-care grad să aibă douî ani de servicii! efectiv la trupă; aceasta ni se pare si mal grav incă la noi in ţară, unde exigenţele constituţiunel in ceea ce priveşce responsabilitatea ministerială nu ne permit a avea un şef de stat major independent şi ast-fel a conta pe stabilitatea lui in capul afacerilor de stat major. In privinţa aceasta suntem de opiniune că ar fi fost mult mal nemerită opiniunea d-lul I. Laho-vary, monţionată la club de d-sa. Opinunea locotentului colonel Lahovary era a impărţi cariera ofiţerilor de stat major in două mari epoce. Antăia epocă, pănă la grad de ofiţer superior, zisă şi epoca preparatoare a ofiţerului de stat major. A doua epocă, —aceea de ofiţeri superiori de stat major — cănd ofiţerul este format şi cănd urmează a produce saii a da roadele instrucţiunii sale Ast-fel pentru a ajunge ofiţeri superiori de stat major, ofiţerul de orl-ce armă ar avea să indeplinească condiţiunne următoare I-iu. Să facă o şcoală de stat major 21ea Să aibă duoî ani de servicii! efecriv la trupă, inainte de-a fi admis in şcoala de stat major. 3- lea După eşirea din şcoală se facă căte un an in armele opuse armei din care oficierul provine. 4- lea Nu ar putea trece major pănă ce n’ar fi comandat un an saii doi o companie, un escadron sau o baterie. Aceste condiţiuni inde-plinite căpitanul trece major de stat major a-vănd şase ani din carieră trupă şi ne mai putând eşi din stat major pănă la gradul de colonel. (Ministrul de resboitl poate trimite oficierii superiori de stat major a comanda la trupă in timpul concentrărilor şi manevrelor celor mărfi. Acest sistem mi se pare că ar constitui un mare avantagiff in ţara noastră, uncie constitu-ţiunea nu ne permite a face diu şeful de stat major o posiţiune care să nu fie supusă fluctu-aţiunilor politice şi prin care după cum am arătat, am putea face o posiţiune fixă personalului superior de stat major care are să se ocupe cu studiul de organisare militară, cu studiul si pregătirea lucrurilor relavite ia resbel, pre cum mobilisarea, concentrarea, pregătirea etapelor şi a diferitelor teatrurl de operaţiune, geografia si topografia militară a ţârei, regularea şi pregătirea diferitelor auxiliare necesare armatei şi corpurilor de armată in companie, precum serviciul de căi ferate, de telegraf şi poşte, deinfor-ma^iunl; mcrarea şi ţinerea in curent a charteî ţărel, studiul geografic şi topograficul ţărilor străine, adunarea documentelor ^Blativ la aceasta, tipării na chartelor şi a planurilor necesare peutru rssboiu; studiul forţelor militare a diferitelor st^tî şi observaţiunea continuă a afacerilor lor militare; in fine a ajuta pe comandanţii marilor comandamente militare in acţiunea lor atăt in timp de pace căt şi in timp de resboii! ; intr’un cuvânt care are să se ocupe cu lucrări de o natură foarte laigă şi legate intre dănsele. Acum poate fie ne a vedea, chiar şi din cel ne competenţi in ale armatei, dacă un asemenea serviciu ar putea fi făcut de un soiţi de ofiţeri cari la fie ;are an sau doi ani ar fi siliţi să lase tctul baltă şi să plece la trupă pentru a’şî face stagiul. In Prusia şi in Franţa chiar, după noua lege o-flceriî superiori de stat major nu es din corp de căt la gradul de colonel. Ne oprim aci cu discuţiunea acestui punct, părendu-ni-se destul de -impede pentru a’l mal discuta. (Va urma.) FOIT4 «ROMÂNIEI LIBERE» — 18 Februare — 6 ALFRED DE MUS3ET GENERAŢIA FRANCEZA DUPĂ 1815, Montesquicu ar fi putut adăoga : Creştinismul perdu pe imperatorl, dar salvă poparele. El deschise barbarilor palaturile Constantinopolulu! dar in acelaşi timp deschise uşile bordeelor ăn-genlor consolatori aî lui Christ Fără indoialâ, ?r rorba de puternicii pământului; şi iată ce va interesant: cele din urmă surpăturl ale unul im periu corupt pănă la măduva oaselor, şi po-galvanism prin mijlocirea căruia flu-dia, incă scheletul tiraniei pre mormântul lui rieliogabal şi Caracala. Ce frumos lucru a nu conserva de căt momia Romei imbalsamată cu parfumurile luINeron şi invelită cu linţoliul lui iber. Nu era chestiunea, domnilor politici, de a găsi pe cel săraci, de a le zice să stea in Pace, nici de a lăsa viermii şi cârtiţele să roa^ă ET'TWu CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa din 16 Februare Senatul. —Se pune la ordinea ziliî pentru a doa zi proectul de lege privitor la modificarea art. 148 din codul penal şi cel privitor la ga jurile comerciali.1 * . -x- Punăndu-se apoi la vot proectul de lege relativ la invâţământul agricol, se constată că sunt prea puţini dd peutru a putea face această lucrare. Camera. —Se depune un proiect de lege pentru construirea unul palat de justiţie la Craiova si un altul pentru un împrumut de 600,000 lei, p“e care voeştc sâ-1 contracteze judeţul Ilfov pentru construirea unei cazarme. —X— Se pune la vot proiectul de lege privitor la percepereaa iinpositelor. Pentru au votat 62 ; contra 11. —X— Se discută puţ!n, apoi se votează in unanimitate proectul pentru încurajarea industriei naţionale -X- Se mal votează câte-va credite, apoi şedinţa se ridică. ARENA ZIARELOR X Asupra „Românului" intrunnea conservatoare de la Ateneti. a făcut o impresie in tot caşul particulară. Toţi oratorii urmăriră unul şi acela-şl scop : tc I fără deosebire, combătură guvernul şi partita liberală, nevoind să primească nici o îmbunătăţire a stării ţăranului şi pronunţăndu-se intr’un mod categoric pentru împilarea, jefuirea şi robirea lui! „Românul" denunţă ţârii acest sentiment ostil pentru ţâranî ce atribue conservatorilor şi incheie zicând, că partida de la putere va râmănea cu poporul, cluar cu preţul de a fi^calificată de revoluţionară, de demagogă. La Primăria capitalei domneşce aceeaşi nepăsare culpabilă şi aceeaşi lipsă de activitate pentru afacerile publice, cari caracterisează intreaga administraţiune a guvernului d-lul Ion Brătianu. Spre a dovedi aceasta, „Binele Public" dispune de fapte. —■ Bunioară următorul, caracteristic prin gravitatea sa pentru tote cele alalte: In bugetul comunal figurează la venituri tac-sele condicuţelor de servitori cu suma de .1400 lei. Această tacsă se incasează de către prefectura poliţiei fără nici un cont-rol. In anul 1872 tacsele condicuţelor ah produs suma de,20,000 le! venit curat, scoţendu-se ori ce cheltuială. Negreşit^ că aceste venituri s’ai! înmulţit după zece ani, şi urma să dea o sumă cu mult mal mare. Cu toate acestea primăria nu incasează de la prefectură de căt ridicula sumă de 1,400 lei, fără să indrăsneascăj in patriotismul săli par, ca să facă un control Un inginer a oferit comunei ca să ’I dea in întreprindere această.taxă pentru suma de 30,000 lei. Dar primăria a respins cererea, fiind că n’a voit ca, pentru o secătură de trei zeci sau pa-tru-zecî mii lei pe an, să se strice cu d. pref-ict. X Tendinţa ce arată „Românul," mai Virtos de cănd cu discuţia tocmelilor agricole, de-a pune in sărcina conservatorilor căte şi mai căte pâcate şi intenţii urîcioase, face pe „Timpul" să declare : D. C. A. Resetti este incapabil de-a spune un singur adevăr, precum e incapabil a’l pricepe. Există o boala de ochi, numită daltonism. Ochii cuprinşi de ea, văd colorile alf-fel; in loc de îoşu văd verde bunăoară. Această boală poate deveni foarte primejdioasă, daca o contractează un conductor de trenuri de drum fer, căci pricepe semnele ce i se dafi cu steaguri sad discuri colorate alt-fel de cum i se dad, şi aplicăndu-le cum le vede, poate espune pe pasageri Ciocnirilor celor mal desastroaee. EI bine, ’I cerem ertare d-lul C. A. Rosetti, că ne permitem a-’I face diagnoza ochilor săi intelectuali, dar d-sa s’a născut cu daltonismul minţii, e incapabil de a distinge colorile, pricepe sad se preface a pricepe pe dos ceea ce zicem şi ne atribue aproape pururea contrariul de ceea ce am afirmat. Daca ar fi mai tânăr, calea-valea, îndreptarea ar fi cu putinţă : un bun collegium logicum cu insistenţa profesorului de-a nu uita punctul controversei, iar ajuta mult. Dar bătrân şi atât de deprins cu mânuirea instrumentelor erorii, noi mal nu putem scrie pentru d-sa, ci pentru bunul simţ al publicului, care ne pricepa credem, căci noi nu vorbim nici chinezeşte, nici e-pocaliptic. X „L’Independance roumaine" e informată, că indată după reforma tocmelilor agricole, Camera va lua in discuţie Gestiunea reformiî magistraturii. Comisiunea parlamentară, insărcinată cu studiul noului proiect, a tranşat intre altele deja ces-tiunea apuntamentelor. Dar in ce fel ? In felul ca apuntamentele să nu se sporească dc căt pentru preşedinţii de tribunale şi curţi de apel, pentru primii procurori şi procurorii generali. — „L’Independance" consideră nedreaptă mâsura aceasta. Nu că n’ar incuvnnţa sporul apuntamentelor pentru magistraţii semnalaţi. E ştiut, că spre a avea buni judecători, trebue sâ’l plătim bine. Ceea ce e mal vârtos injust, e de a nu mări apuntamentele judecătorilor de instrucţie, cari au mai mult de lucru de căt toţi şi cari sunt foarte rătt retribuiţi. Asupra lor trebue să se concentre special atenţiunea comisiuniî parlamentare. Judecătorii de instrucţie nu numai că ah mult de lucru dar incă sarcina lor e foarte delicată, căci de la denşiî depinde soarta orl-că-rel afaceri criminale. Spre a avea o bună justiţie criminală ne tre-buesc- buni, escelenţl judecători de instrucţie. Dar nu 'el putem avea cu retribuţia actuală, Daca se găsesc bani judecători de instrucţie printre judecătorii actuali, grija lor cea mai mare este de a se scăpa cu cea mai mare promptitudine de posiţia lor, pentru alta mal bună. V.A.jăl£ITX'ţi ^ Un efect al discursului lui Skobeleii.- Un nea. îţ ănunţă prin ziarele din Munich, că voiesce să cumpere de la un ţăran nisce oves. Acesta el respinse insă toate ofertele. „Nu, zise el, a cum nu ăl vănd. Ce ? crezi că n’am cetit ce a zis Scobeleff? 6 să fie răsboiu şi atunci o să-I meargă bine ovesuluî, pănă atunci nu’l vânz." Generalul Skobeleii'. - La 12 1. c. o mare mulţime de oameni asedia gara din Berlin, aşteptând sosirea trenului de către Paris. Se credea că are să sosiască Skobeleff Lumea era curioasă să vadă cu ochii pe acest mare urîtor de nemţi. Ea avea, poate, şi intenţiunea de a face o demonstraţie — de a’l fluera.—Trenul sosi insă şi Skobeleff nu se arătă. Cum se vede el şi-a făcut călătoria prin Germania intr’ascunu. — Unele ziare vieneze, spun, că Skobeleff s’ar găsi in Praga, unde a mers ca să primiască ovaţiu-nile poporului ceh. Aceasta nu paie insă probabil. — „Kolniche Zeitung" spune, că in Paris, Skobeleff a avut mal multe întrevederi cu Gam-betta, la cari aii luat parte şi căţl-va notabili francezi. Pericol din cauza gazului. - Duminică la 14 seara la oarab spune „Liberalul" din Iaşi. două servitoare de la maiorul Cristea, şeful gardel civice, turnând gaz spre a umplea o lampă in sofrage-rie, s’a aprins gazul şi voind al stinge, ai! luat foc straiele de pe ele şi parte din mobilieriii. La ţipetele lor alergară mal mulţi vecini şi agenţi poliţieneşşcl, care reuşiră a inăduşi focal Nenorocitele femei, care sunt o mumă şi fiica sa, ah fost transportate in căutarea spitalului Sf. Spiridon, de unde se dă speranţe că vor putea scăpa cu viaţa. Serviciul telegrafic al „Rom. f ibere." 2 Marte — 9 ore dim. Paris, 1 Marte. Generalul Skobeleff a sosit ieri la Viena, unde a petrecut noaptea ; dimineaţa a plecat la Pe tersburg. Constatninopol, 1 Marte. Se confirmă ştirea că Poarta prepară aprovi-sionărl militare considerabile ; ea ar fi comandat anume 50,000 de puşti. Ea are de gând să mărească cu 14 batalioane garnizoanele cari sunt sunt acum de 46 batalioane şi să întărească cu doă batalioane pe cele din Novibazar. E sigur azî că prinţul Bismarck a comunicat confidenţial diferitelor guverne, mal cu seamă guvernului francez, obieccul misiunii turceşti la Berlin. O telegramă a lui Essad-paşa, ambasador la Paris, descoperi această noutate sultanului in ajunul sosirii la Constantinopol a misiunii Rad-zivil! Se zice că sultanul are de gănd să stabi lească la Yildiz-Kiosk o mare cancelarie, asemenea cancelariei germane. (Havas). Societatea Funcţionarilor. Comisiunea insărcinată cu elaborarea proec-tulul de statute al societaţei funcţionarilor Români din Bucurescî terminăndu’şl lucrarea convoacă pe toţi d-niî funcţionari ca Duminică 21 Februere curent, ora 1 p, m să se intrunească in Palatul Universităţeî din Bucurescl sala fa cultăţel de sciinţe Nr. 19) pentru a lua parte la desbaterea şt votarea statutelor. Comisiunea Se cere un guvernor, cunoscând limbe franceză şi germană, pentru un copil de 9 anî, locuinţă, hrană, şi bun onorariu.—Calea Văcăreşcî 24. DE VANI?ARE "3 J Lemne deribe iufan şi fag de prima qualitate o tonă sau iOOO Kilograme de lemne uscate, tăeate, despicate şi aduse la domiciliu numai cu 28 franci ear lemne de fag 1000 Kiiog. 32 .raneî. D-nil amatori a se adresa Str Berzi No. 13 in apropiere de atelierul gării Tărgovişte. Cu stima, Hristu Simeon. monumentele Eusinel, ci de a scoate din o coastă a momieî o virgină tot' aşa de frumoasă ca şi mama lui Christ, Speranţa, amica apăsaţilor. Iată ce făcea Creştinismul; şi acum, după atâţia anî, ce ati făcut cel ce l’ai! distrus? Ei au vădut că săracul e lăsăt a fi apăsat de cel bogat, slabul de către cel tare ; cu toate acestea el ziceai! : „bogatul şi cel puternic mă vor apăsa pe pământ; insă cănd el vor voi să intre in Paradis, eu voiţi fi la uşă şi atunci eî voiu acusa înaintea tribunalului lui Dzeu." Si asa, val! eî se linişteau. Antagoniştiî lui Christ aii zis aşa dar săracului : „tu suferi pănă la ziua judecăţii, — nu este judecată; tu aştepţi viaţa eterna,— nu ?este vi-iaţâ eternă; tu strângi lacrimele tale şi a le făinilieî tale, strigătele copiilor şi plângerile femeie! tale, pentru ale aduce la picioarele lui Dumnezeu la ora morţel tale, — nu există de loc Dumnezeu," Atunci de sigur că săracul a secat lacrimele, a zis femeiel sale să taeă, copiilor de a veni cu dânsul şi a inceput a lucra cu forţa unui taur. El a zis bogatului: „tu care mă apeşi nu eşti de căt un om" si preotului: „tu care m’al consolat, al minţit." De sigur că acolo ati voit să’l aducă antago-niştil lui Christ. EI credeai! poate că ast-fel vor face fericirea oamenilor, trimetănd pe sărac la cucerirea libertăţii. Dar dacă săracul a inţeles odată bine că popii ăl inşeală, că bogaţii ăl desbracă, că toţi oa- menii afi aceleaşi drepturi, că toate lucrurile sunt din lumea aceasta şi că mizeria este ilegală ; dacă săracul incredăndu-se in el şi in cele două braţe ale sale ’şî va zice intr’o zi: răsboiti bogaţilor, şi mie fericirile lumii, pentru că nu este alta ! şi mie pământul, pentru că cerul este gol! şi mie şi la toţi pentru că suntem egali." O cugetători sublimi cari l’aţl adus acolo, ce’I veţi zice cănd va fi invins ? Fără indoiaţâ sunteţi philantropl, fără indoială aveţi reson pentru viitor, şi va veni ziua cănd veţi fl bine-cuvăntaţî, dar nu incă. Altă dată, cănd opresorul zicea: ,jMie pământul" ! — ,Mie cerul" răspundea apăsatul. Acum ce va răspunde el? Ori-ce noa’. i secolului piesent vine din două cause: popoiul care a trecut prin 1793 şi 1814 poartă in inima sa două rane. Tot ce a fost nu mal este; tot ce va fi nu a sosit incă. Nu căutaţi aiurea secretul relelor noastre. Iată un om, a cărui casă cade in ruine, el a dărămat’o pentru a zidi o alta nouă, materialul zace la pământ aşteptând petre nouă pentru noul edificiu. In momentul cănd e gata a prepara varu, a face cimentul cu mistria in mană, cu mănecele suflecate, i se spune că petrele lipsesc, consiliăndu’l de a lucra cu cele vechi pentru a’şl isprăvi opera sa. Ce voiţi să facă, el care nu voesce de loc ruine pentru a’şl face casa necesară ? Cariera este cu toate acestea adâncă, instrumentele prea slabe pentru [a scoate petre. „Aşteaptă, i s’ai putea zice, se vor scoate incet; sperează, lucrează, înaintează, nu da inapol, “ De ce nu i se zice ? şi in acel timp acest om ne mq.1 avend vechia sa casă, şi nici pe cea nouă incă, nu ştie cum să so apere de ploae nici a’şl prepara cina de seara, nici a lucra, nici a dormi, nici a trăi, nici a muri, şi copii săi sunt abia născuţi. Sau că me inşel in un mod străniu sau nu semănăm acestui om. O popoară a secoliloi viitoare ! Dând veţi fi la lucru in verzile câmpii ale patriei, in o zi caldă de vară ; cănd veţi ve ea sub un soare curat şi fără pată, pământul fecunda voastră mamă, suridănd in vestmântul de dimineaţă lucrătorului, co*pnul săi! iubit; cănd ştergând de pe liniştita voastră frunte sfîntul botez al sudoare!, veţi plimba privirile De imensul vostru orizont, unde nu va fi un vârf mal inalt de căt altul in semănâturele omenesc!, ci numai toporaşiî şi mărgăritarelele in mijlocul grâului ingălbiuit ; o oameni liberi! atunci cănd veţi mulţumi lui D-zău că v’a născut pentru aceasta recoltă, găndiţi-ve la noi, cari nu vom mai exista, spuneţi că am cumpărat repausul de cane vă bucuraţi, destul de scump, plăngeţi-ne mal mult ae căt pe toţi părinţi voştri, căci al ai! su ferit destule rele cari ’I făceai! vrednic^de plăns ; noi insă am perdut şi ceea-ce consola. Neper www.digibuc.ro EOMANIA LIDERA Avis D-îor Architecţi TTqt, A IU pr'.ma qualitate ae V dl xilU la fnrnhca din Sinaia Var Hidraulic preţuri moderate.—A se adresa la d A. Lindenberg, Cal< a Victoriei No 35 ţi la Deposit lăngă gară. 13 AII jRG BUGHIA DIN CÂMPULUNG Sunt de vânzare. — Doritorii se voi adresa la redacţia „României Libere" sad pe Qalea Rahoveî Ne 10. KLEEBERG CEA MAI MARE DIN LUME Este deschisă de la 9 ore dimineaţa pănă la 9 ore seara. In fie-care zi de douo ori hrănitul şi dresarea animalelor feroce. Cea ănteiii la 4 ore şi a doua la 7 ore sera. Locul I, 2 fr., al II, 1 fr şi al III, 50 bapî. Cu stimă, Kleeborg. ---------------------------------f- Din causâ plecăm Se vinde foarte eflin diferite jno-bile in bună stare. — Strada Călăraşilor No. 16, uşa No. 7. / 2 MAGAZIN DE LINGERIE ŞI PANZABIE Din causa grămădireî măifuriîor, Ocasiune iun pentru a cump&ra eflin cu preţur! foarte scădute _________ —__________ _______ __________________________ __ _ ^ __ _ mm rt T) i Ij MAGASSN1LIKGERIE SI PANZAIi , A LA YILLE DE YIENNE Calea Yirtoricî, Palatul Dacia-Boinania, vis-a-vis de Librăria Socec & Comp. OCASIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE Preţul-curent al fabrice! (cu preturi fixe) după scăderea procentului. diverse 6 Batiste de in adevărat . . . 6 Batiste de olandă fină . . . 6 Batiste de lino alb, cu tiv lat . 6 Batiste cu marginea colorate, tivite......................... 6 Batiste idem de olandă . . . 1 Batisti de lino cu litere brodată cu mâna........................ 6 Gulere bârl ăteştî in 4 iţe. . . 6 Manjete idem idem .... 6 Şervete peu'ru masă de in adevărat. . 6 Prosoape de in adevărat . 6 Prosoape de damasc fine . 1 corset curasse cu balenurî 1 faţa de masă colorată . 1 faţă de masă de olandă albă de 6 P, rsoane.................... 1 idem idem 12 Persoane. fr. 2 3 4 şi 5-50 fr. 4-50 6 şi 7-50 fr. 7 8-50 si 11 fr 2 fr. £ şi 4 si 8-fO fr. 2 2-50 si 3 fr. 2-50 3-50 şi 5 fr. 5 6 şi 5-50 fr. 4-50 6-50 fr. 4-50 6-50 8 10 7 9 2 5 fr. fr. fr fr. 4 fr. 8 6 12 Şi 7-50 şi 8 şi 14 şi 11 şi 8 şi 8 şi 16 L1NGERIE PENTRU DAME: 1 Camaşe -de Chifon cu broderie a fr. 3-50 4-50 5-50 1 idem olandă cu şnur...........fr. o-50 6-50 7-50 1 idem olandă cu broderie. . . . fr. 7 8 9 1 Cămaşă fină de olandă Ramburg brodată..........................fr. 10 1 idem de noapte ..... fr. 7-50 1 Pantalon brodat...............fr. 3 1 Idem olandă..................fr. 6 1 Camiton brodat ... fr 3 Căte-va bucăţi de Chifon, garnituri de mese Dentru . . fr. 6 8 10 . . fr. 12 14 16 . . fr. 3 4 5 , . fr. 6 7 8 fr. 5 7-50 9-50 1 Camison brodat fin . . . 1 Idem de batist cu dantelă . î Fustă de costum...............(r- 1 Idem dantele şi bro< at . . 1 Idem cu şlepuri brodată. . .... Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Chambres şi Matînee, in mare alegere şi asemeni cu preţuri reduse LINGERIE PENTRU BARBAŢI 1 Cămaşă albă de chifon......fr. 4 5-50 7 1 Idem cu pept de olandă......fr. 6-50 7-50 8-50 1 Idem de olandă fină. . . . . fr. 9 11 14 1 Cămaşă colorată de creion franţ. fr. 4-50 6 7 1 Pereche ismenede Croisăe englez, fr. 3 4-50 5 1 Idem idem de olandă de RumLurg. fr, 4 5-50 7 PANZERIE 1 Bucată de Percail şi Madepolon franţuzesc de 45 coţi . , . . . . 16 18 20 24 1 Bucată de olandă de casă ne albită 36 coţi.................... 1 Idem de casă albită 42 — 45 coţi 1 Idem idem de Rumburg 62 coţi 1 Idem idem idem fină . 1 Idem idem de Belgia fină 60 coţi 1 Idem idem Toile batiste C0 coţi 1 Idem idem de Irlanda 62 coţi 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri coţi lăţ mc şi 21 lungimea . . . 1 Bucată de pichet de iarnă 24 coţi 0, 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mare scăţjăment 28 30 fr. 20 24 32 fi. 33 38 42 fr. 52 fr 6i 58 75 64 86 fr. 63 69 76 fr. 95 125 154 fr. 81 96 115 fr. 30 45 54 fr. 14 18 21 MIJLOC DE A SLABI A scrie la 3, str. Meierbeer, Paris autorul propasr. de V Anti-Oheaii^,4 A DOUA LOTERIE DE BINEFACERE pentru terminarea biserioel catolice si; iosif in Bucuresct autorieatâ de onor, guvern romăn li Numai 1 leu costul unul bilet avend şansă a câştiga 10,000 lei Diferite câştiguri in sumă totală de 50,000 lei, după împărţirea următoare: 11\ 10,000-10,000 rr 1 â 3,000— 3,000 » lâ 2,000- 2,000 » 1 â 1.500- 1,500 ,» 2 ă 1,000— 2,000 J 2 â 500- 1,000 » 4 ă 250- 1,000 fr. 8 â 125- 000 » 20 â 100— 2,000 » 50 â 50- 2,500 » 200 â 20— 4,000 » 2,000 â 10—20,000 » Tragerea irevocabilă va avea loc in zilele de 7, 8 şi 9 a finei Angust stil nou anul curent Find-că au rămas un Nr. oare care de bilete nevăndute, Direcţiunea pe de o parte a ai mănat tragerea, iar pe de alta roagă pe onor. Public să bine voiascâ a se grăbi cumpărând din aceste bilete care nu costâ de cât un 1 leu un bilet şi cel mai mic câştig este de 10 lei. ŢŢ u care cuiioaşie co- W ii viiiwX respondenţa Comercială, comptabilitatea şi limba francesă doreşte a intra la vr’un comptoir. A se adresa la redacţia acestui ziar. SIROP şi VIN de OUINQUINA FERRUGINOS DE GRIMAULT & Cle AJ&si Philadelphia 1376 Medicamenţi tonici, febrifugl, reparatori şi reconstituanţi Vienna 1373 De multă timpii, chimijtiî şi imvăţaţiî s’au ingeniatu d’a găssi uă combinare ce medicii dorescu cu arddre şi care ară putea per-mitte intrebuinţarea eoncura-mente a Ferului, ce este elomen-tulu principală atu sângelui nostru şi Quinqujna care este agin-tele tonicu şi febrifugiu prin ex-collenţă. D. D. Grimault et fc", au compusă subtu formă de Sirop şi de Vin, unu medicamentă care re-bolvâ problema pănă la complecta satisfacţiune a corpului medicală. Siropul-! este specialmente re-oommandată pentru copii tineri şi damele delicate — Vinulu, preparată cu vină vechiă şi generoşii de Malaga, este luatu de preferenţă de către persănele mari. Amendouă conţine Phosphatul! de feră care este celă mai estimată dintre medicamentele fer-ruginossse şi Quîuquina galbeni regală, care este celă mai actifă dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuantitate de sulfată de chinină şi principuri tonice. Slropulu şi Vinulă de quin-qulna ferruginos de Grimault & C", suntă prescrire in totă dăuna cu succesă, in tăte maladiile datorate anemiei, insărăcirei sângelui. Ei suntă tonici, febri-fugl,reparatori şi reconstituanţi; ei combatte atonia stomachulul şi a intestineloru, provenită fie d’uă rea alimentaţiune, d’uă şedere prelungită, in ţerlcăldurdsse şi humede, saă fie resultatulă fri-guriloruintermittente saUacute; a diarrhel rebelle sau a convalescenţei de lungi maladii. In t6te caşurile unde trebue excitată pofta de mâncare, prevenirea accessi-loru febrile, combatterea sudori-lorU nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alterate saă perdute, susţinerea b&trâniloru, a femeiilorii delicate şi a copiiloru debili, aceste două preparaţiuni suntă in totă de-una minunate. * SişopulQ ferruginos de Grimault esto una din preparaţiunile pharmaceutic# din cella mai bine reuşite, unu medicamente ferruginos intr adevărfl sciinţiflcu , produ-candu resultatele multu mai rapide ie căiţi celle lalte jireparaţiunî ferruginâssâ din pharmacopea. Astfl-felu se afla resolvatu Problema era, lutică de multu timpu căutată : da administra ferrulfi şi qutnquina, aceşti doul agenţi d’uă activitate remarcabila, suiau uă formă plăcută bolnaviloru. < _ , , VINCENT KLETZINSKI, Professor de chimie, Expertu alo. tribuna- leloru, Chimist alu spitalului imperial şi regat de Wieden (Austria). « Elfi produce constamente resultatele celle mal fericite in caşurile de dispepeie, cnlorosa, amenorrhed hemorr haaie, leu-corrhea frwurl typholde, diabet şi iri tâte circonstanţile unde este necessarifl d’a ridica ' irţele bolnavului şi d’a restitui sângelui principurile sălle alterate sau perdute. n nţ j. hal, Mediculu Imperatoruluî. ’ Araiî f6rte multu a v8 mulţumi pentru excellenta D’ preparaţiune ou ferO şt quin-mina, m’amui găssitu fârte bine prin luarea ei in dose de uă lingură intre ambele re-passurl, şi compteŞu a reincepe usulu. » D1 baron de larrOQUe, Cavalerii de la Legiunea d’honnâre. * B. Ler.... In eial l d« patru ijecl annl, ittinsil de dyspepsle cu debilitate, (latulenţâ stomacală şi versăturl frequente, aii foştii supusă usu.ul QuinquineI ferrugin6sse : dupe cinci spre dece Şille, binele au fostă deja simţibilă, forţele,, nofta de mâncare, vesselia reveniaă. Dupe două luni d’intre-buinţare ’a medicamentului, D. L.er . aă fostă eu totulă curarissită. » Bulletin general de therapeutică din Paria. « Va8«tă preparaţiune, care permitte a-se da bolnaviloră două medicamente importante subtă uă formă plăcută, este fârte lesne de digerată. > „ . ,, „ . D1 CHARRIER, Şefuiă clinicei de la Facultatea din Parts. « De la 1856; lntrebuiiiţeŞă ou successă SlROPULă DE QUmOUINA FERRUGINOS DE GRI- mault si ’lft consltf. a ca uă innovaţlune fârte fericită. * , , O' CHASSAIGNAC. Chirurg alu Spitalului Laribolssiâre, ăaris. « Acestă medicamentă in totă 5-ana bine Srimită de către bolnavi, mi au dată In totă fc-una resultaturile celle mai avantagiâsse dintre celle ce se patea adesta de la doul elemenţl care ii facă basa. • u nErvez de chEgoin, Membru de la Academia de meneolnă din Paris. « Gustuiă lut plăcută, exemptu de ori ce savâre neplăcută a ferului şl mai allessă in-lesniroa cu care acâstă preparaţiune este supportată de către bolnavii cel mal delicaţi, făcu din ea unu medicamentă atătă d'eff, . , ciă precumă plăcută. C M"NOD, Chirurgală apitaletoră din Paris. La Paris, cassa GRIMAULT et Cu, 8, rue Vhnenne. Jl IN PRIWCIPALELK pHARMAClî DIN FraNCIA SI DIN STRHINăTATF SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --e«3» e- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 18 Februarie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 Oblig, de Stat Convertite. . 6 o/o » Căilor lerate Române 5 °/0 Renta Amortisabilă . , . Dnb. 10 fr. Oblig C. pens. 300 1 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . 7 ®/0 » » urbane. 6 °/0 » » » . 8 % Impr. Municipal . . . ” » cu pr Buc. (bil. 20. 1. 5 °/„ Renta Romană . . . . Acţiuni Dacia Romănit. *» Banca Naţională a României Baia de Aramă liberală. . . . Oblig de Stat . . Rentă............. Căile ferate . . . Scrisuri .... Argfjjt Naţional contra aur Bilete de Bancă................ Rubla hârtie................... Florini........................ Lose otomane................... Comp, 96 V, 100 87 •215 100 98 ■/. 91 »|. 101 28 87 2P5 1370 V. CURSUL DIN VIENA 1 Martie Napoleonul................ Ducatul................... Lose Otomane............. Rubla hârtie............. ’/< V V. V. H 50 10 97 }, 101 ' 87 «/, 2? 0 100'/, 99 » i 92 102 29 t’8 290 389 arg. aur. CURSUL DIN BERLIN 1 Martie Oblig, căile ferate române . Acţiunile „ » • • Priorităţi „ „ . ■ Oppenheim. .............. Ruble hârtie Oblig, noi............... Lose Otomaue................ CURSUL DIN PARIS 4 Mtrtie Renta Romană.............. Lose otomane.............. 52 > 61 22 '/, 121 62 107 207 ICO 60 87 49 Vend. 2 «/a 2 •/, v 69 l 12 o) 62 90 109 30 204 70 100 ,a 87 «/. 46 »/* SCHIMBUL 18 Februarc Paris (3 luuî).............. „ la vedere .............. Londra (3 luni)............. » la vedere .............. Berlin (3 luni)............. „ la vedere .............. Viena la vedere ............ Adresa pentru telegrameBENZAL. MEDIO ŞI CHIRURG Drrf WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE IDE FEMEI Şl SYPHILIS Auunţă onor. public ca o a stabilit in strada sf. Ioan Nou No. 1 (lângă hotel Patria) şi ţine consultaţiunl de la 8—9 ore a. m. şi de !a 3—5 p. m Tipografia Ştefan Mih&tescu, StradsCovaci, No- li venzare O casa cu doue etage, pe strada Ştirbei-Vodă la No. 74. Pro-prietaru sade in această casă. (30-25) DESFACERE TOTALA! LA MARELE MAGASIN DE BĂCĂNIE n r DOBRESCU & NICOLESCU Calea Victoriei No. 69, in casele d-lni Dr. Fotino. ----------—------- Avisăm că Onor. Public având rară oc?zie dea cumpăra cu 25 la sută maî eft:n din venţjarea lor obicinuită toate mărfurile de băcan.. cu pr ţuri cum n’a maî esistat pănă acum. Mărfnrî Coloniale Unt de lemn frances fin oca L. 3.20 „ „ grecesc fin „ ■ 2.— Uleiu de Rapiţă rafi. „ „ 1.35 Cafea Martinică I-ma „ „ 4.20 „ Rio I-ma „ „ 3.20 „ Moca............... „ 4 80 „ Rollet 4.80 Luminări adevărat do A polo „ 1.50 Luminări franţuzesc! pach. „ 1.25 Orez turcesc adevărat oca „ 70 Zahar frances cap „ n l 68 ,i tăiat..........„ „ 1.68 Maro asortiment in articole de post Mănătărci de Rusia, . . oca4.4o Caracatiţă nouă. ... „ 5.20 IlalvadeAdrianopoladev, „ 2 40 Uleiu de In................” 2.40 „ „ Nucă. ... „ 3.40 Melci ele Banat .... suta 4. Mazăre de Braşov. . . ora 60 Măsline dulci. . . . „ 1.80 Măsline de Vilo. . . „ ţ.40 Icre negre de Taigan. . ‘ 11.— Precum şi alte diferite Mare asortiment in brînzetnri Şfaizer prosp. de Elveţia oca L. 3.40 Strachino de Milano prds. „ , 4.50 Brînză de Ilobanda. . 4.50 Roquefort I-ma prdspât „ „ j.30 Licurinî afumaţi oca Ln 2.40 Sardele Royan cut. mare „ 1.60 „ „ V mică „ 70 Muştar franţ Imp. n. mare „ l.o& » » ii » mic „ 1 — „ „ Diaphane „ „ 70 Mare asortiment in cous. franceze Mazăr«e, fasole, ciuperci c. m. 2.50 idem idem „mic. 1.25 Sparanghel franţ. cutia 3.- CIAIURI* RUSEŞTI in cutii şi pachete diferite, fi-arte fine şi foarte eftine Ciai C. Gen. (ca C. Col) 2.80 Pesmeţî englez, prdspeţi oca 2.60 „ ’ de Bras ev . . . „ 3 o „ Rom. (subţiri). . „ 2 40 Adev. Rom. jam. Eng. I-ma„ 3.50 idem idem Il-ma „ 3.— Mare asortiment in vinuri negre de- la cea mai bună casă din Bor-i deaux Sent Julien călit. sup. duz stic. 24 — Medoc „ „ „ „ 20.- Mare cant. in vin* ad. de Cotuarî alb şi negru calitate superioară Veciiide ini in loc de 2,50 oc. 1.80 Prevenire în folosul TuMiciilnî! Posedându tot d’auna s,sternul de a refusa catefforic la tdte propu-nenle scrvitoriJoiu de a le da rabatu la mărfuriie ce ei le cumpără pentru stăpânii lorii. Ast-felu pentru acăsta prevenim pe onor. publicu consumatorulu ca vomdu a ave mărfurile originale in calilălile lord dune cum S3 dă diu 1 Magasinulu nostru să se adresede Onor. cumpărători in personă saă prin ua carie poştală arătând articolele ce voescu precum si adresa exacta şi ale trimete prin băeţi noştri la domiciliu său in fine prin I nr!'n\Lf!rî!'o^inC(10? cea maî niare Parte din servitori obicinuiţi ^nir, u!6,1,6 meto'le de a trage din preţuri şi ast-felu a îşi insuşi drep-fino tfonv ?• rabatu Pentru busunaru îord şi dacă în casd că nu păte ace transacţie cu neguţătorii pemris a frusta pe stăpânii in folosulu ne’fir^mm1 in,oblcclUl'11 1 loru de a strica calitatea mă uriloru ^ CaFPrUlll7 raPHa în untu-de-lemn, oţet în vind, apă lord nant™'a »r-ta “î-rflirilI? solide săd că iir.puţinădă din cantitatea, alte mărfuri ^ilo ID!inSiaPri1V^r că cste seu că le inlocuescd cu fufd^afmaîdc.,mnî’latei6î 6 prbslă in scopulu de a displace stăpânu- iz»%«ră.r£r„M‘,iî,,rl“ neeu'-i,iorti de u"de Cu st''mă DOBBESlU & NICULESCU www.digibuc.ro AttUL VI — Nr. 1411 10 BANI EXEMPLARUL MARŢI 2 MARTE 1882 ROMÂNIA LIBERA IUNT TOATE ZII .TTÎT iB ABONAMENTELE; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. j„ gtreiaâtate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Directo' D. AUG. LAURI AN Generoasele persoane, cari au binevoit a se insârcina cu strângerea subscripţiunilor in favoarea fraţilor din Banat, sunt rugate a ne adresa cât se poate mai curând listele cu sumele până acum strânse. Munca câmpului apropiindu se, am dori ca ajutoarele din România sâ le fie de folos la muncâ. In România Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: " ' La administraţiune, Tipografia St. MiMlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Societe Eavas, place de la Bourse, 8. In Viena Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-ni&. nu vor voi ca noul regat să aibă soarta celui d’ăntăiij rt gat. Milan I a dăruit săracilor 10,000 fr. ŞTIRI TELEGRAFICE din zii .rele otreine Cecvice, 10 Marte. De o oră fîlfăe stindardul austriac pe intăritura insurgenţilor de la Draglaj. Resistenţa Crivos-cianilor e cu totul infrintâ. Lupta a ţinut trei zile cu un eroism fără seamăn din ambele părţi. Cetelo risipite fug spre Grahovo şi Nenovopolie. Numai in pasul Lugoglanda continuă lupta intre insurgenţi şi regimentul Nr. 14 susţinut de o ba-teriă de munte. De isbăndă nu trebue să ne îndoim entru că şase coloane sunt libere şi inaintează spre numitul pas. Entusiasmul trupelor e estraor-dinar Regimentul de infanteria Nr. 43 din districtul Severinuluî a făcut minuni. Va remănea etern întipărită in analele resboaielor moderne marşul ce l’a făcut acest regiment, inpreună cu cel litoral Nru. 22, peste văi şi munţi, şi peste imensele câmpuri de ghiaţă Numai trecerea trupelor ruseşti peste Balcani se poate compăra cu acest ' sublim act de stăruinţă in marş. Batalionul din divisiunea generalului Kober s’a acoperit d’o glorie neştearsă. Fără de nici o intrerupere, a făcut marş şi a luptat acest brav batalion 16 ore lu-ăndu-şl drumul prin neşte troenl inalţî de câte un stârniri şi mal bine, şi urcând giganticele stânci de la Orjensca-Loeva. Mulţumită techniceî estra-oidinare de luptă, perderile celor şapte coloane se urcă numai la 25 dezmorţi şi răniţi. Ori unde se întorceau insurgenţi se simţiau luaţi din coaste şi spate, aşa in cât cel mal brav lucru ce’l puteai! incepe era să scape teafăr!. In front lat inamlau trupele, fără sâ bage de seamă că daţi peste stânci ascuţite piscuri sau văl prăpăstioase. Pentru aceste tiupe nu există pedecî pe care să nu le biruiască. In tot decursul marşului, cel mal greii punct a fost de trecut la 0;ionsca-Loeva. Batalioanele afi Lebuit desfăcute, om după om, ca nişte capre de munte, se balansau soldaţii noştril asupra unor abisuri, cura nu şi-le poate cine va Închipui mal grozave. La Vela-Grada soldaţii n’aii putut înainta decăt rostogolindu-se de pe munte la vale. Aşa era ghiaţa de mare şi atât era de impracticabil drumul! Catîriî nu mal erau in stare sâ continue marşul, atât erau de slăbiţi şi aşa de greii era drumul. Batalionul 16 a perdut doi catâri. Unul din ei a dispărut in abis cu tot bagajul ce’l purta, altul şi-a friot piciorul, şi a trebuit să fie ucis. Transportul ae proviant şi tunurile a fost imposibil a le putea trece peste munţi. Numai trupele pedestre au trecut peste munţi şi gheţuri. Cănd au vădut insurgenţii, că nu e pisc de munte, pe care sâ nu se observe soldaţi austriac!, ad rămas uimiţi. Accartă imprejurare l-a zăpăcit foarte mult. Azi se poate considera ca definitivă înfrângerea Crivo§cianilor. N’a mal rămas nimic alta de făcut de cat să se ia măsuri pentru asigurarea isbăndeî. Ţinutul Crivos cieî e plin de trupe şi cât-va timp va rămânea ocupat milităreste Operaţiunile militare au fost favorisate de cel mal frumos timp ; numai in decursul nopţii, şi imediat după apunerea soarelui, soldaţii aveau să sufere din causa văLtuluI ce sufla rece de inghoţa orl-ce mişca e a corpului. Trupele n’aveau cu ce sâ se acopere, de oare ce intreg bagajul rămăsese îndărăt. Comandantele suprem, Iovanovicl, pleacă azi cu stat-majorul său la îiagusa. Petersburg, 11 Marte. „Nowoje Wrcmja" afirmând că prestigiul Rusiei se datoreşte agitaţiunilor panslaviste, „Golos“ observă că orî-ce insultă adresată Austro-Unga-iiei priveşte şi pe Germania. Speranţele Rusiei intr o alianţă cu Francia sunt neşte ilusiunî seci. Ministrul de finanţe, Bunge, calculează la şase milioane ruble perderile pricinuite tesauruluî rusesc prin discursurile lui Scobeleff. Belgrad, 10 Marte. Incororarea regelui se va intâmpla la 15/1? -unitâ in menastirea Zică. Iii acea zise serbează amintirea bătălii celei mari ce s’a dat pe Câmpul Meilel, unde partida creştină perdu victoria Btgele Milan a accentuat, in faţa lui RisticI; necesitatea unirii tuter partidelor, dacă patrioţii Serviciul telegrafic a! „Rom, Libere,1 11 Marte — 3 ore seara Londra, 11 Marte „Morning Post" asigură că d. Gladstone, prim-ministru, ar avea intenţiunea de-a retrage din proiectul pe care l’a presintat, asupra unul nod regulament pentru Camera comunelor, articolele asupra cărora înţelegerea pare imposibilă, 11 Marte. — 7 ore seara. Belgrad, 11 Mărie. Azi la amiazî, miniştrii şi deputaţii ad depus jurămăntul in mâinile regolaî Milan I. Cu ocasiunea proclamării regatului M. S a decretat o amnistie toaite intinsâ. Pes'a 11 Marte. Camera deputaţilor a adoptat legea financiară cu o mare majoritate. Zara, 11 Marte. „Narodni List" anunţă că trupele ad ocupat Dragalje. 12 Marte— 9 ore dim. Aden, 11 Marte. Indigenii d.n Oboik, colonie franceză situată pe marginea Abysinieî, la sud est de golful Aden, ad asasinat pe d. Arnoux, principalul neguţător al coloniei, şi pe lăngă el pe mal mulţi colon!. Ceî-l-alţl colon! ad părăsit Obockul. Paris. 11 Marte. Senatul, discutând azi proectul de lege pentru învăţământul primar obligatoriu, a respins, cu 167 voturi |incontra 123, amendamentul presintat de Iules SimoD, in care se zice că profe sorii vor invăţa pe elevii lor datoriile omului către D-zeu şi către patrie. Acest amtndament fusese votat de Senat ina-inte de aligeriie senatoriale din luna Ianuare 1882, dar Camera ăl Buprimase. „Le Ttmps" zice că d. de FreyciDet, prezidentul Consiliului, a acceptat dimisia d-iul de Bligmeres, controlor francez in Egipet. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III. BUCURESOI 1 MARTE, Multe mai sunt şi mijloacele prin cari guvernul virtuţii a umblat şi umblă să pri-copsiască pe credincioşii lui slujitori. 4m vorbit zilele acestea de jaful ce dau cinstiţii funcţionari ai regimului in banii contribuabililor, s'gurî de impunitatea ce’i aşteaptă la scările justiţiei, graţiă spiritului de su ţinere judaică ce domină această companie de esploatatorî politici şi care in-tinde peste capetele celor vinovaţi mantia protectoare a cc-lor puternici. Am arătat cum această francmasoneria de partid in curagiază abuzul şi face o derisiune din on-ce răspundere publică, o formă deşartă din asprimile prevăzute de legi Esistă insă, pe lângă aceştia, şi alte soiuri de lipitori, cari se incleşteză pe vinele bugetului şi-î pompează, cu o neruşinată lăcomie, tot sucul destinat prosperităţii nds-ire materiale. Sunt intre multe speţe de această rea natură şi aşa numiţii „antreprenori," investiţi cu tega a tot felul de demnităţi şi influenţi, cari vin să stoarcă ministerelor, prin autoritatea lor publică şi prin prietenia de gaşcă politică, toate licitaţiunile, toate furniturile, tcate lucrările de cari statul are nevoie. E uşor de înţeles in ce mod se achită aceşti ir tieprirRetori cu două obraze, unul politic şi altul comercial, de lucrările pe cari sâ obligă a le efectua. Caetele de însărcinări, ccndiţiunile de-visurilor sunt puse sub saltea, şi faimoşii „antreprenori" insghiabă lucrările evm le vin mai bine la socoteală, să fie dcar spo- ite şi să poată indeplini forma de-a ridica banii bieţii visterii. Nu e dar de mirare, că, cu tot torentul de milioanele cheltuit pănă azi, starea materială a oraşelor, a drumurilor, a sate lor, a domenielor, a tot ce se atinge de stat, stagnează sub forma cea mai primitivă şi cea mai deplorabilă, pe cănd comunele şi statul sunt datoare vîndute pe lucrări de utilitate publică ! Ţara scie n ce s’att prefăcut aceste pretinse «utilităţi" !.. Dacă se intămplă apoi, ca unul din căr-daşî „antreprenori" să se inece cu vre-un ciolan pe care s’a prea grăbit să’l inghiţă, aşa in căt banii luaţi anticipando, pe garanţii şovăitoare, să fie pâpaţi inainte de-a găti lucrarea, fie chiar numai aşa de ochii naivilor, — atunci se ridică toţi patrioţii, cu guvernul in frunte, să scape pe infortunatul „antreprenor" de calamităţile ce l’au lovit, scoţând statul de vină că n’a contractat bine, şi căutând să inlăture garanţia lucrării, ca ţara sâ rămăie in veci păgubaşă, căci ea e blajină şi mult răbdătoare, iar banul public e lighioană fără stâpîn şi’l poate orî-cine fura ! Dar să ne ilustrăm teoria. - D. deputat Nicorescu a descoperit, prin ii. terpelarea sa de la 24 curent, un act patriotic de-o cutezare şi de-o procedere ne-maî aurită, un specimen de-o sustragere f arte abilă, de sub respunderea legilor şi a'penculului pierderii de garanţie, făcută in favoarea unui Veniamin al marelui partid. E vorba de nenorocitul cheiu al Brăilii a cărui ruinare, inainte de-a fi servit, guvernul vrea să o incheiă azi, după atăta timp de aşteptare şi de bun calcul, cu o pierdere foarte simţitoare pentru stat şi comună, in scop de a inlătura urmărirea garanţiei patriotice depuse pentru această lucrare, şi spre a scoate dinnomolul acestei scabroase afaceri pe d. Gr. Eliade, una din ilustraţiile intreprin$6toare ale comunităţii roşii. Nu intrăm in istoricul cestiunii, lung ş dureros pentru portul Brăilii şi pentru comerţul general al ţării. Ne mărginim la substanţa transacţiunei ce guvernul a propus acum“Camerilor spre atermina afacerea „prmtr’opaC',strîmbă. “ după pum a zis insuşi d. ministru jnaintea Senatului, in susţinerea proiectului de lege ce regulează această faimoasă transac-ţiune. „Voiu să vă vorbesc, D-lor—a zis d. Ni corescu —de-o transacţiune care s’a inche-iat pentru regularea diferendului născut din tr’o intreprindere de lucrări publice, pentru care comuna Brăila a plătit 1,780,000 lei. „In schimbul acestei sumi s’a făcut la portul Brăila lucrări constatate de insusî întreprinzătorul, pentru o valoare de 900,000 lei, evaluate insă de inginerii Statului numai pentru valoarea de 600,000 lei. Prin urmare, vedeţi că este o deosebire enormă de la evaluarea lucrărilor pănă la ţifra plătită pe primăria de Brăila. Pretenţiunile primăriei erau asigurate intr’o garanţie de 930,000, lei şi cu toate acestea Statul, prin transacţiunea de care este vorba, renunţă la acea garanţie şi se mulţumeşce ca să primească acum, o-dată pentru tot-d’a-una, suma de 300,000 lei." Iată. in căte-va cuvinte, cum sciă guvernul şi in particular d. ministru al lucrărilor publice sâ apere interesele statului prin „păci strîmbe", cari, din nenorocire pentru d. ministru şi pentru partidă in ge- ATNTJ3N'CIUBILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a.............2 Lei „ » „ II a. .............5 „ Epistole nefrancate se reiusă. Articoll nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redaeţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor : Stef. C. Miohailesou nere, nu pot ascunde scopul in vederea căruia asemenea transacţiuni sunt propuse şi susţinute, fără scrupul şi fără urmă de pudoare, chiar inaintea Camerilor ţârii, ina-intea acelor instituţiuni supreme ale naţiunii, cari sunt tocmai menite a veghia mersul regulat şi onest al afacerilor eî publice. * Ceea-ce e insă şi mai isbitor, in acest din urmă proiect votat de Corpurile legiuitore, e iniţiativa ce ia guvernul spre a tăia diferendul, după simpla propunere a intreprin-Zătoruluî, care numai dreaptă nu poate fi, e autoritatea cu care ministerul se imbracă de la sine, ca să judece afacerea şi să se pronunţe, din culisele departamentului său, că garanţia depusă de intreprin^ător nu este in regulă, că nu s’ar putea ataca, că afacerea e putredă pentru stat şi că e mai bine să primească 300,000 lei, de căt să incerce o judecată din care d-luî vede că n’ar scoate nimic. Guvernul prejudică dar resultatul unui proces, şi să pronunţă in favoarea coreligionarului său politic, cu certitudinea că statul şi comuna păgubesc aproape la 300,000 lei, şi rămăn, pe largă aceasta, in spinare cu o construcţiune pentru care va trebui să cheltuiască alte sume proaspete, spre a lăsa tărîmul liber unui cheiu ce-ar putea servi ! Camerile d lui Brătianu au trecut insă asupra acestei transacţiuni cu ochii inchişi şi după metodul lor de inregistrare urgenl tă, ca pentru tot ce este de interes mutua-intre patrioţi; au trecut, zicem, după cum dovedesc protocoalele şedinţelor, asupra proiectuhiî adus de prevăzătorul şi generosul d. Dabija, fără ca cesuunea sâ fie des-bâtută, fără să aştepte pe d. Nicorescu, care studiase afacerea, spre-a revărsa. lumină asupra transacţiuni!, de şi d-lul anunţase guvernul că va avea să puie Camera in cunoşcinţă de cauză asupra propunerii ministrului de lucrări publice. Votarea se face insă intr’o zi cănd d. in-terpelator, impreună cu un mare număr de deputaţi, lipsiau in comisiunea proiectului de tocmeli agricole, ast-fel că deochia-ta transacţiune a trecut fără să implinească nici controlul formal al desbaterflor publice, după cum trebue să se urmeze in orice Parlament, fie chiar intr’un Parlament cu o majoritate de automaţi, cum este acela al d-Iui Brătianu. Guvernul e aci vinovat nu numai sub raportul financiar, sub care el păgubeşce statul in modul cel mai făţiş, c' vinovat e.ste incă de intărZierea ce-a pus in terminarea acestei afaceri şi de incuria ce arată pentru lucrările de interes dunărean, tocmai in momentul cănd aveam cea mai imperioasă datoriă de-a dovedi Europii că noi suntem in stare a inlesni navigaţiunea, prin lucrări bine condus», prin ameliorările zilnice ce aducem porturilor marelui fluviu. Patrioţii preferă insă să mai adauge la enormul deficit moral ce att inaintea ţării, şi să se dea in spectacol, de incapacitate şi de nepăsare, inaintea Europii intregi. Ne facem datoria de-a arăta vederile noastre, de-a opri pe guvern de la sancţionarea unei transacţiuni fără precedent, de şi suntem convinşi că cuvintele nu mai pot nimic înaintea unor oameni cari aii pierdut de mult şi capul şi simţul onestităţii. www.digibuc.ro românia libera CRONICA ZILEI Poimăne, inaintea Curţii cu juraţi din Ilfov, e procesul otrăvitoarii din Giurgiu. DesDateiile vor fi interesante; afluenţa mare. Vom ciuta si procurăm amănunte cititorilor noştri. In streinătate se vorbeşte că la incoronarea ţarului va asista şi Regele nostru. Nu facem incă critica piesiî — constatăm numai că opereta „Olteanca" a fost, in amândouă representaţiunile, foarte bine primită de public. La tJnghenl se va construi un local de vamă, cum spune „C. Bălăşan." Sămbătă, 27 Februare la orele 12, d ba ron de Ring, trimis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al Republicel Francese, a fost primit impreună cu personalul legaţiuniî la Pa lat in audienţă oficială. D. baron de Ring a remis M. S. Regelui, in presenţa d-luî ministru secretar de Stat la depar tamentul afacerilor străine, scrisorile cari el acre diteză in calitate de trimis extra-ordinar şi minis tru plenipotenţiar al Republice! Francese pe lăngâ persoana M. S. Regelui, precum şi acelea cari pun capăt misiunii d-lui Ducros Aubert. S’a deschis ministerului justiţiei un credit extraordinar de lei 6,000, din cari 5,000 pentru chiria localului curţii cu juraţi, din judeţul Ilfov, pe un an, şi 1,000 pentru iluminarea cu gaz aeriform şi reparaţiunile de cari localul aie trebuinţă spre a fi adaptat la acest serviciu. Localul e fosta sală Orfeu. Ştirile satisfăcătoare sosite de la Bursele din străinătate aU animat şi la noi lucrurile şi ne-aU făcut să petrecem o bună săptămână, din punct de vedere financiar. Urcarea de acum opt zile, spune „Curierul financiar", s’a mănţinut pe Toată linia şi fondurile noastre de Stat ca şi$ valorile particulare ad inchis, cu foarte rari escepţiuni, sub impresiunea unor tendinţe favorabile. Creditul de 4 milioane cerut de ministrul nostru de resboiU pentru cumpărătoare de arme, modul cum s’a cerut elj in Cameră, urgenţa şi votarea lui cu unanimitate, tărâ discuţiuni fâiă oposiţiune, a fost repede comentat şi discutat la Bursa din Berlin şi a făcut sa se conchidă că suntem in ajunul unui resboiu ce l-am in-treprinde in alianţă cu Rusia. De aci o scădere imediată in fondurile ruse şi române la Berlin şi la Viena. k Cu toate că la noi se ştie că creditul de * milioane a fost cerut in unicul scop d’a ameliora armamentele, totuşi scăderea aceasta a făcut ca şi in pieţele noastre urcarea să se oprească pe la mijlocul săptămânii şi pe la fine să includem cu o oare care slăbiciune in afaceri şi Ir. cursuri. Di seară, la Ateneu, concertul d-rei Adelaida Mâlinescu, pianistă, ajutată de mai mulţi artişti. începutul la 8 ore seara. Cetim in „V. Cov." din 28 Februare : Pe când conductorul visita, după regulă, va goanele trenului accelerat sosit ieri dimineaţă in Galaţi, după ieşirea pasagerilor, in un vagon de clasa III a găsit un copil născut de câteva zile. După toata cercetările făcute, nu s’a putut descoperi cinc’l lăsase acolo. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — f Martie — FLOAREA DE NEGHINA - traducere din franţuzea ce — DE MIRA. DACHIANTU CAPITOLUL XXIII (Urmare) Contele nu voise să spună lui Franz Tilmann ceea ce se petrecuse ; dar un secret era pesto putinţă intre dănşiî In ajun, la bal, se zisese că Franz era amantul Reneeî. Aceasta era infam ! dar ce putea oare să faca ? Să omoăre pe acei ce o spuneai? Eiad femei. Şi apoi o sută de persoane o repetai! şi chiar amicii.... Franz voi să se despartă. Singurul remediu era acesta, dar Maksinski nu voi să’l lase. El nu putea fi fericit fără Franz, autorul fericirii căsătoriei sale. - Cele două inimi ale noastre se regăsesc intr’a ta, zicea el. Este o indoită căsătorie, şi pentru că acea tă graţie nu ne-a fost acordată După un serviciu de trei ani şi mai bine, d. Iulius E. Bart, părăseşte serviciul său de controlor general al monetăriei statului, pentru a intra in serviciul guvernului Austro-Ungariei ca iginer de mine. In timpul din urmă a publicat, drept recunoştinţă pentru ospitalitatea ţării noastre, o tabelă monetară. Asupra acestei lucrări unîce in felul ser! vom reveni măine. In Iaşi a inceput să apară un ziar nou ; „Cetăţeanul".—In articolul prin care se introduce, el ne esplicâ ast-fel treburile operaţiunii sale. „Iaşii, ca şi multe alte oraşe capitale de ju deţe din România, duce lipsă de un organ special de publicitate, in care dreptul fie căruia să fie aparat -fără de plată, in contra lovirilor ce i s’ar aduce, abstracţiune fâcănd de condiţiunea socială şi de naţionalitatea celui nedreptăţit." Viaţa indelungată, dar pe plată. PENTRU EMIGRANŢII BĂNĂŢENI Lista „României Libere" Nr. 104, încredinţată d-luî Oheorghe D. Qaragea din Iaşi. Gheorghe D, Caragia 5 lei, Petro C. Papana 5 lei. Petro Floria 5 lei, B. Selmar sfarţă 5 lei, Lazor Mareopulo. 2 lei, Scarlat Olt 1 leii, A. Vasilie 2 lei, P. Aliera 1 leu. Ion Ursachi 2 lei, Anonim 4 lei, Vasile Popovicî 2 lei, C. Barbu 2 lei, Gheorghi Sagin 2 lei, Costache Mareopulo 2 lei, Nlcola Ion 2 lei, Mihale Ştefan 2 lei, Gheorghi Antoniadi 2 lei, Velico Angliei 2 lei, Nastase Boşco 2 lei, Ion Ursachi 2 lei, Ion Alexandrescu 2 lei, N. Ionescu 1, Petrea Ivanu 2 lei, G. D. Popovicî 2 lei, Aron Feldman 5 lei, Şulem Sfarţa 4 lei, Simon sin Altar 4 lei, Smil Sfarţă 2 lei Leiba Şloimovici 2 lei, Lupu Sadagurschi 2 lei, Elişco 2 lei, Reful L. Barat 2 lei, Vincu Rudberg 2 lei, Gheorghi Mădrâgan 2 lei, Naftulia Grin 2 lei, Smil Caţă 1 leii, Grimber 1 leii. — Total, lei 90. Lista formată din iniţiativa Societăţii meseria,-şilor de încălţăminte din Bucureşci. Sofronie I. Hâgău 4 lei; Charol Theis 2 lei, Iancu Daniil 2 lei, Grigore Părvulescu 2 lei, Ştefan Profir 2 lei, Ioan Căprescu 2 lei, Alexandru Petrescu 2 lei, G. Iacolson Nahfolger 8 lei, Ră-ducanu Grigorescu 3 lei, Ghiţă Ionescu 1 leii, Alexe. I. C. Lepşea 2 lei, Simion Voinescu 5 lei, Iorgu Preda 1 leii, Iancu Dumitrescu 1 leii, Tache Teodorescu 2 lei, Grigore Iliescu 2 lei, Costache Ioan 50 bani N. I. Popescu 1 leu, Mi-halache Stefănescu 1 leu. Total, lei 38 50 Suma listei de sus „ 90 — Suma precedentă, „ 3422 80 (Va urma) Total lei 3551 30 CESTIUNEA DUNĂREI Contele Wolkenstein negociază mered in ces tiunea Dunărei ; acum la Berlin, după aceea in Paris. „Din aceste negociăiî — zice „N. fr. Presse" -o să iasă probabil, ca propunere hi. s formulată, cunoscuta propunere a d-luî Barrere şi se va presenţa comisiunei dunărene in luna lui Maiii." DDITsT Din Francia. Comisiunea Cameriî franceze pentru reforma magistraturii s’a constituit, Sâmbăta trecută, a-legăndu’şî de president pe d. Lepăre şi de vice preşedinte pe d. Herisson.— Interesant este, că poate de căt nouă, ar trebui oare să renunţăm la dănsa?... Nu! Ce nt' pasă de lume ?... Numai ei! singur am dreptul de a judeca ceea ce se petrece intre tine şi femeia mea. In acest moment, un servitor veni să anunţe contelui, că o femeie de la ţară voia să’i vor biască, dar numai lui insuşi. Lucrul era grabnic Renee şi Prânz sfâtuiră pe contele să vadă ce voia cu densul această ţărancă. Contele zise s’o introducă in cabinetul săfi, unde şi dănsul trecu indată. — Domnul med, incepu femeia, cu un ton blănd şi strecurăndu se lângă Maksinski, m’am gândit foarte bine inainte de a veni aci, căci afacerea care voiam s’o implinesc pe lângă d-ta este gravă. Mie şi bărbatului med nu ne place a ne amesteca in afacerile altora, dar trebue să fim trebuincios! semenilor noştriî. Nu mă cunosc!, domnul med. Dar ed cunosc foarte bine pe d na contesă, odinioară d-ra Renee de B......... Sun d-na Tcquin. Ducele de B... a locuit, vara tia trecută, o parte din locuinţa ce avem in ferma noastră. Aceasta m’a făcut să descoper un lucru care te priveşce şi pe care nimenea nu l’ar fi bănuit vr’o dată. Doamnă, zise cu severitate Maksinski, nu dad nici o importanţă la ceea ce să poate zice intr’un sat despre ce mă priveşce. El se sculase şi salută pe arăndăşiţa pentru a o congedia. — Intr’adevăr, zise cu indrăsneală d na Toquin fără a se mişca, s’ar crede că ţi este teamă a mă asculta. — Dacă n’aî fi fost o femee, ’ţi aşi fi lăsat deja locul pe care refuzi de a’l părăsi. — Domnule cont1, zise dăn-a fără a se dec* amăndoi aceşti domni sunt pentru desfiinţarea ina-movibituătii jodecatorilor. * In aceeaşi zi Camera deputaţilor s’a ocupat cu chipul de alegere a primai iior din deosebitele capitale de departamente, arondismente şi comune. - Acestor capitale li s’a recunoscut, fireşce, dreptul de a’şî alege singure pe şeful lor.— A cest drept nu’l are insă capitala Franciei, Parisul.-De la Comună incoace guvernul numeşce insuşi pe şeful administraţiei capitalei, in persoana prefectului de Seina. — Parisienii au voit să scape cu acest prilej de această impovoră-tare tutelă. Cererea lor de a’şi alege singuri primarul a fost insă respinsă cu 283 voturi in contra 186 şi ast-fel Parisul va continua să nu se bucure de un drept pe care ăl ati toate capitalele statelor constituţionale ale Europei. * Desbaterî furtunoase o să aibă loc in camera francesă, in privirea cestiuneî, dacă e bine să se desfiinţeze ori nu concordatul care regulează in Francia de la 1802 in coace raporturile dintre stat şi biserică. — Această desfiinţare, pro-proveduită cu multă ardoare de radicali, va fi o nouă lovitură pentru biserica din Francia, pu-nend-o la descretiunea statului. — Ministerul Frey-cinet a admis inceperea desbaterilor asupra a-cestel cestiunî, dar numai cu scopul de a se aduce prin ele lumină. — El se pronunţă incă de pe acum pentru manţinerea concordatului. —El spera incă, că şi majoritatea Camerei va fi de părerea sa, căci pănă acum nu s’au rostit in mod privat de căt 230 deputaţi in contra concordatului, aşa dar minoritatea Camerei--Ces-tiunea a trecut deocamdată in desbaterea unei comisiunî de 22 de membri. * Bugetul Franciei pentru anul 1883 prevede veniturile in cifra de 3030 milioane, şi cliel-tuelile la 3027 milioane resultă ; dar un escedent de 3 milioane 1 — Această micime a esceden tulul se esplică prin faptul, că numai acum s’a îndeplinit in impositelc francese o reducţie considerabilă.— Cu toate acestea bugetul frances rămâne cel mai mare şi cel mai avantagios in toate ţările eoropene. * Greva de lucrători de la Grenoble iea dimensiî din ce in ce mai mari. Deja s’aii trimes trupe la faţa locului.— Lucrătorii au adresat in numele solidantăţei proletariatului, o proclamaţie către lucrătorii helveţienî şi italieni, in cari î roagă să nu vie să lucreze la fabricele părăsite de dănşii. -In acest chip ei cred să poată influenţa asupra proprietarilor spre a li se urca le-file şi in genere a li se imbunătâţi soarta. Francia şi Italia. Din Roma se scrie, că ambasadorul frances, marchisul de Noailles; ăşi dă mari silinţe să aplaneze cu desăvîrşire neînţelegerile ivite intre Francia şi Italia din caflsa ocupăreî Tunisiei. D. de Freycinet ţine mult, ca in starea actuală politică a Europei, republica francesă să aibă in Italia cea mai bună vecină. Italienii se arată insă foarte îndârjiţi. — Ei nu vreai! să recunoas'-ă odată cu capu tocmai lucrul de căpetenie la care ţine Francia: tractatul de Bardo, prin care se stabilesce protectoratul frances in Tunisia. —Zilnic se intăm-plă ca statul Italian să vie din această cauză in conflict, cu autoritatea superioară francesă din Tunis.— De şi tractatul de Bardo încredinţează gerarea tuturor afacerilor esterne ale beiului ministrului resident frances, guvernul italian nu se adresează nici odată acestuia şi de oare-ce nu se poate adresa nici beiului, se mărgineşce a pro- concentra, me aşteptam la una ca aceasta din par tea d-tale. Bărbaţii nu voesc nici să vadă nici să creadă nimic. Dacă n’aşi^putea proba ceea-ce spun, n’aş fi aci la d ta, şi, dacă datoria mea de creştină nu m’ar sili să vorbesc, crede că aşi fi plecat deja. Dar am consultat pe popa, i’am destăinuit totul, eii şi martorul ce l’am, o fată cunoscută prin moralitatea sa. Popa ne’a z:s, că dacă domnul conte ne asigură că nu va face nici un scandal, că va erta, trebuesce să’i spunem, pentru că e o datorie de a popri răul." Maksinski făcu o mişcare pentru a da afară pe arendaşiţa, dar se opri. D-na Toquin continuă: Căad reputaţia oamenilor este atinsă cu probe incontestabile, orî-ce aer şi-ar lua cine-va, aceasta rămâne neşters Şi apăsănd pe aceste cuvinte, ea adaogă : „Oamenii cei cum se cade cred adevărul şi nu’l uită, pentru că ceea-ce este, este... Nimenea nu’l poate opri de a fi.“ Maksinski ’şî stăpănia supărarea. O . luptă oribilă se făcea in el insuşi. Cu toată revoltarea demnităţei sale, el incepea a dori să ştie ceea ce credea d-na Toquin. — Şi ce reputaţie se găsesce ast-fel atinsă?... intrebâ densul cu un surîs de dispreţ. — Aceea a d-nei contese. Maksinski făcu o săritură. — Domnul poate fi liniştit, pănă acum nu ştie despre aceasta de căt popa, guvernanta sa, nărbatul meii, servitoarea mea şi eu. Aceasta nu va merge mai departe... Am să ’ţî poves tesc totul... — Doamnă, eşi, zise contele cm furie, sau nu răspund de ceea ce sa va intămpla! — Ah, cum ’ţi va plăcea 1 Ea se sculă, fă iu o scurtă reverenţă şi eşi. testa contra unei stări pe care o numeşce : U~ legală. Tot asemea se intămplă cu justiciarea supuşilor italieni din Tunisia de către autorităţile francese. Guvernul italian protestează, la fie-care cas, in mod solemn, contra acestei ; w-. surpări. O stare ca asta numai plăcută nu poate fi pentru Francia.—Dacă silinţele de-a impăca pe Italia nu au isbutit cu toate acestea, e că nu oferă vecinei sale avantagii prea mari. Aşa bu-nioară marchisul de Noailles a propus guvernu lui italian să dea o bogată despăgubire Italienilor păgubiţi prin asaltul de la Sfax, numai să recunoască Italia tractatul de BardG. Guvernul italian a refusat fireşce această ofertă, care n’are a face nimic cu protectoratul frances in Tunis. El cere simplu desfiinţarea acestui protectorat. O să împlinească Francia această cerere ? O să preţuiască ea atăt de mult nunele raporturi cu Italia ?-D. de Saint Hillaire, fostul ministru de esterne frances in timpul ocupaţiunei, nu ne pune in perspectivă una ca asta. Intr’o brsoură intilulată „Fragments pour l’histoire de la Diplomaţie Franqaise11, el zice vorbind de viitorul ocupaţiunei francese in Tunis : „Ce va face Francia, după ce ordinea se va fi restabit cu desăvîrşire in Tunis ? Răspunsul la această întrebare e lămurit. Tot ce va cere Francia de la guvernul tunesian, va fi, ca acest guvern să’i rămăie amical şi nutrit de bune in-intenţiî. Mai mult nu’i trebue pentru siguranţa Algeriei şi aceasta ’i tot ce dor n. Drept res-plată vom oferi regenţei orî-ce avantagiu material şi moral, ce poate aduce o civilisaţie înaltă unei poporaţiuni semi-barbare. Voim re-organisarea administraţiei beiului in toate detaliile ei şi vom fi in stare să o reformăm fără să reclame cheltueli din tesaurul frances. Ţara e destul de bogată ea singură, ca să nu aibă trebuinţă de căt de ordine şi de dreptate. Cele alalte se vor face prin intreprinderî private, cu consimţimăntul beiului şi cu supravegherea ministrului nostru resident. Lumea va aplauda a cest progres al civilisaţiunii pe pămentul african şi Europa este mult mai luminată de căt să nu prefere o tunesie organisată de Francia unei Tunesii barbare." Ce se predică in aceste rînduri nu este de cât perpetuarea protectoratului frances. Tot Skobeleff. Ziarele nemţeşci nu-î mai dau pace generalului Skobeleff. Acum ne spun, că atăt cabinetul din Berlin căt şi cel austro-ungar ar fi cerut ţarului satisfacţie pentru discursurile gen, ralului. Generalul Schweinitz, ambasadorul german la Pe-terscurg, a fost avisat de prinţul Bismarck să facă reclamaţiunî energice, dar numai după ce se va convinge că ţarul nu’şi va disciplina generalul din propria sa iniţiativă. * Generalului Skobeleff i se mai atribue şi a cest discurs, pe care. l’ar fi rostit inaintea mai multor amici in Varşovia : „La porunca impăratuluî meii, mă găsesc iarăşi in iubita mea patrie, pentru care ne am da viaţa atăt de bucuros. Mincinoasa presă apuseană m’a numit un limbut. D-voastră, d lor, mă cunoaşteţi; ştiţi că nu sunt un om de vorbe ci de fapte. Numai obrăsnicia neruşinată a inimicilor noştriî mi a deslegat limba „Nu me mai găsesc in vărsta, in care limba merge inaintea minţei; ce-am vorbit a fost de zece ori cugetat şi cumpănit. Ori-ce rus trebue să vorbiască ast-fel, şi d-voastră ştiţi, domnilo-, că cel mai bun rus este împăratul nostru. D-voastrâ, Eoropa, ştie cum găndesce el despre cauaa slavică ; şi daca mă vedeţi cu toate acestea aici la poruncajimpărâtului, trebue să ve- Contele era ca un nebun. Săngale, care-I fer-bea de la începutul acestei intrevorbirî, i se sui-se la cap ? Ce să facă ?... să dispreţuiască pe această fe-mee? Nu se nesocotesc viperile; se strivesc. Pentru ca un popă să se amestece in toate acestea, trebuia să fie ceva. Natura cea bănuitoare a contelui să deşteptă. El alergă in ant! cameră unde găsi pe d-na Toquin punăndu-şi picioarele sale cele groase in galoşi. Cu dănsa era şi o altă femee, al căreia obraz nu era necunoscut lui Maksinski. — Unde te-am vădut oare ? ’I zise el brusc. — Sunt Caterina, răspunse fata. Eram in serviciul d-neî Tilmann cănd fiul săd_ era să moară. D-ta ştii foarte bine ? D-nu Franz a fost bolnav, l’am căutat cu mama sa, şi d-ta ’l in grigeaî, ’mî dădeai frumoase monede de aur. De atunci ’ţi sunt foarte recunoscătoare. — Este martorul med, întrerupse d-na Toquin. Obrazul cel franc al ţărancei depărtâ de Mak-sinki ori ce indoială. ’I desplăcea de a asculta pe arendăşiţa, dar nu pe o jună fată tănărâ, care nu putea simţi nici o plăcere să facă rău Găsia aci cel puţin o scuză către el insuşi- Conduse pe servitoarea in cabinetul său. — Nici un comentai-, ’I zise el, esplică-te repede. Fata intimidată ăşi frecă mâinile pe rochia sa— Vorbesce! voesc să ştid totul. — D-na Toquin ’ţi a spus... — Nimic 1 numai tu trebue să vorbesc!. Spune ce ştii ? — Eată. Eram in serviciul d-nei Tilmann i-nainte de-a intra la familia Toquin. Am ingrijit pe www.digibuc.ro ROmANIA lustra j6h in aceasta o celui barhat Care ce ■ sil care Jc poate fi nimicit." nouă umilire, din partea a a întemeiat cu sânge şi fier un numai prin fer şi sânge ru- R .sa din Petersburg anunţă că a perdut din discursurilor lui Skobeleff peste 15 mi ruble.-Să’I fie de bine. causa lioane de CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa din 27 Februare. Senatul. -Mitropolitul Moldovil face o propunere ce tinde la imbunătăţirea posiţiei clerului. ^ < Generalul Mânu cere ministrului de răsboih să pună in concordanţă legea flotilil cu proectul privitor la căpităniile de porturi. X Se admito fără discuţie un proect de lege privitor la ministerul finanţelor. Camera. -D. Pătărlăgeanu ăşi desvoltă interpelarea privitoare la calitatea tutunului pus in vfinzare. Dună o mică discuţie, se trece la ordinea zilu. -x- Se reea discuţia asupra regulăril proprietăţii in Debrogea, Se discută pănă la ait. 3 inclusiv. ARENA ZIARELOR * „Românul" anunţă, că comisiunea deVl, insărcinată cu reformarea proiectue lai de tocmeli agricole, şi-a isprăvit lucrările.—Capitolul ultim, despre disposiţiile transitoriî, 61 va desbate numai cănd va fi de faţă şi primul ministru. Ca 'toiul IV, despre juridicţiune şi esecuţiune a fost adoptat cu o modificare pe care din toată inima o aprobăm. In art. 26 s’a precisat, că primarul e dator numai a indemna pe săteni 'Să’şi facă munca pentru care s’ah obligat şi —in cas de refus — să tocmească alţi lucrători in locul celor indă-rătnicî, pe preţurile curente la facerea muncei. Ori ce idee de esecutare forţată e cu totul Înlăturată. Dorobanţul, şi nici chiar vătăşelul comunal, nu mai are nicî-un rol; ast-fel şi- legea tocmelilor agricole intră in numărul acelora ce’şi iah puterea de la Constituţiune. D’aci nu urmează că contractele agricole nu vor fi esecutate in totul şi la timp ; căci impli-nina imediată a banilor, cu care trebue să se plătească alţi lucrători, din averea săteanului, este un sentiment mult mai puternic de căt biciul dorobanţului. „Timpul" se teme că propunerea d-lul Lahovary, de a pune cap6t cumulului de funcţiuni, să nu se ingroape in archi-vele Camerei. —Majoritatea ’l votase urgenţa, oare cum spre a salva apariţia. Dar de la votarea urgenţei pănă azi au trecut două săptămâni. Faceţi o lege pentru stărpirea comululul, dominilor de la putere, şi probaţi ţârei desinte-resarea voastră! Dovediţi, cel puţin acum, că aţi lăsat de o parte găndul de chiverniseală şi că sunteţi insufleţiţî numai de binele, poporului! Prea multă vreme v’a acusat lumea că v’aţî făcut o meserie din politică ! Faceţi insă această lege mai curănd, de şi iniţiativa ei a fost luată de un „sincer reacţionar", pentru ca să nu se creadă că entusiasmul primului moment a fost o momeală politică, combinată cu măestria ce v’a caracterisat in tot-d’a-una faptele ! Onoarea ve este angajată, aţi declarat’o singuri, şi cerem să vă ţineţi de cuvânt ! *^ „Binele Public1*' găseşce, că, precum prevedea, comisiunea instituită pentru cercetarea actelor diplomatice, in conflictul Cogălniceanu-Brătianu, a făcut un deplin fiasco. —Ea n’a constatat nimic A voit să spele inâă pe d. Brătianu de păcatele sale ; nu l’a spălat. — Scusa că n’a putut lucra fiind-că d. Cogălniceanu nu se presintase in sinul ei, este ridicolă. Dar : In privinţa faptului alterăreî notelor diploma, tice, d. Cogălniceanu, impreună cu d. Cernătescu-a dovedit in Cameră că alterare osista, că prin urmare acusaţiunea sa a fost fundată. Cum rămâne apoi cu cele alte acusaţiunl de tradare in cestiunea Basarabiei, a Dunărei, a epizootiei şi a ultimului conflict cu Austria, pentru care d. Brătianu a cerut instituirea comi-siunei de anchetă ca să probeze că adevărul este in partea sa ? Este semnificativ resultatul ce a luat cestiunea, căci nici raportul comisiuneî de anchetă, nici Camera nu conchide la nimic, ci numai a inchis discuţiunea pur şi simplu. D. Brătianu, departo de-a fi spălat, va rămânea pururea sub acusaţiunile ce i s’a adus, pănă cănd va rupe cu sistema sa nenorocită a misterului şi va aduce la cunoşcinţa representaţiu-nel naţionale actele sale de de administraţiune. VA HIETAŢI teptănd ca să intre a casă cănd casa el va trece dinaintel. Un tînăr de 24 ani, care o cunoscea, o vădu in această stare si-I propuse să o conducă acasă. Văduva acceptă şi pentru că inoptase şi drumul prin pădure nu este sigur, oferi galantului său cavaler ospitalitatea pentru acea noapte. Oar tănărul nu rămase numai o noapte, ci patru; se vede că indrăsneala lui a fost fericită şi că a regăsit comori, ce se credeau a fi perdute de mult timp. In scurt, spre marea sa stupefacţie, Venera septuagenară se vădu forţată intr’o zi să’şi lărgească cintura.... Moaşa, pe care o consultă, medicul din Garches chemat la răndul său, constatară un lucru: toamna şi aproape iarna dede fructele pe care le refusase primăvara. Vărsta este autentică fiind verificată de medicul din Garches după registrele stărei civile ale comunei. Frumoasa inamorată se află in serviciul Dr. Depaul unde toţi o ingrijesc, o resfaţă, fiind caşul din cele mal curioase... Şi locuitorii din Garches' aşteaptă cu impacienţă resultatul; eî sunt dispuşi a contribui, la cas de trebuinţă, la cheltuelile de botez şi cine scie ? chiar la spesele nunţei, căci se cuvine a fi o pereche 'asortată. Proi. Depaul crede că este o graviditate, Bra. Fillaux opineză pentru o tumoare a ficatului. — „An. Med.? Emigrări lin Banat. — O vie lumină asupra căuşelor, cari siliseră cele 140 familii rom, bă năţene să emigreze, aruncă următoarea notiţă adusă de ziarele austriece : „163 de familii germane au părăsit colonia lor Elisenhain (invecinată cu teritoriul acelor familii rom. bănăţene,) fiind că nu mai puteai! ţinea piept cu inundările necontenite de ani intregi. Elisenhain este inundat şi imposibil de a fi locuit. Familiile trebui-seră să campeze luni intregi pe valurile de pământ şi să lupte cu cea mai mare miserîe." -Jn aceste condiţii se găsieah şi romănil bănăţeni cari bătuseră la porţile noastre ! Viena 1? Marte Raport militar ofcial asupra mişArif combinate a trupelor in Crivoscia la 9 şi 10 Marte. Generalul comandant constata că trupele, după ce ah trecut cu bravură şi perseverentă greutăţile enorme de teren si au respins pe insurgenţi din toate punctele pe unde i-au intăl-nit, ah ocupat Grkavac, Han, Zagvozdak, Crkvice, Napoda, Ubli şi Vratlo. Generalul adaogă că va trimite din Crkvice, devenită cartierul său general, detaşamente cari vor străbate Crivoscia întreagă. Raportul zice incă cu o coloană de avangardă a susţinut, la 9, o luptă incarnată cu 400 de insurgenţi, cari ah fost respinşi cu mari pierderi. In această afacere, trupele noastre ah pierdut un maior şi un soldat şi ah avut 12 răniţi. La 10, după amiazi, trupele au aruncat in aer fortul Dragalj, foarte aproape de graniţa Mun-tenegrulul. . Numărul total al insurgenţilor din Crivoscia se ridică la aproape o mie ; ei ah suferit pierderi considerabile. IHavas). RENI AS BUN! Amicilor mei le exprim reî Bucurescilor un rămas voiu aminti relaţiunile treţinut, şi profit cu ocasiunea părăsi-bun; tot-d’a-una mi afectuoase ce le-am in a-le presenta pentru aceasta, mulţumirile mele cordiale. lulins E. Barth. ^ Controlor general al Monetărieî Statului. Soldaţi tălharT. - Cetim in „C. Bălăşan" din Iaşi: b In noaptea de 23 — 24 a curentei, —pe la 10 ore noaptea, Preotul Ghiorghi de la biserica din cotunul Copoh, intorcăndu-se de la o înmormântare din tărguşorul Copoului şi pe cănd era pe la colţul casarmel de la Copoh, ăi eşi din şanţ un soldat, şi oprindu-1 cu căruţă, i-a oferit un cântar spre cumpărare cu preţul de 8 fi'. Preotul insă nu i-a dat de căt doi. Atunci soldatul i-a smucit cântarul din mână şi s’a băgat iarăşi in şanţ. Preotul pleacă inainte, dar nu face mulţi paşi, şi de odată alţi doi soldaţi îl atacă pe la spate, ăl iah din căruţă, ăi intorc giubeaoa peste cap, ăl [trântesc la pământ şi’l buzunăresc de două sute franci ce avea asupră’î, după care ah dispărut iar fin şanţul grădineî aleilor. Preotul vădăndu-ze jefuit strigă ajutor, dai acesta nu’I vine de căt prea târziu prin serjentul de la barieră, care e mult mai departe de căt santinela de la casaimă, care n’a dat nici un semnal. Preotul chiar noaptea a venit in oraş cu capul gol şi a dat de veste poliţiei. Descriind acesstă neomenoasă faptă, atragem atenţiunea autorităţilor superioare militare ca să iea măsuri severe, căci nimic nu’I mai urăt intr'o ţară de căt demoralizarea in armată O septagenevâ in stare interesantă. — La Spitalul de Clinice din Paris s’a p’imit o femeie de 70 de ani, care se află intr’o stare interesantă... pentru Facultatea de Medicină. Această vrednică femeie, din comuna Garches, văduvă de 40 ani, imbuibatâ peste măsură de principiul că „vinul este laptele betrânilor", acum şase luni in urma unor libaţiuni mal prelungite ca de obiceih, s’a pus jos la marginea drumului, aş- SPEGTACOLB TEATRUL DACIA.—Direcţiunea 'artistică a d-lui J. D. Ionescn.—Astă-seară 1 Martie se va represen'a pentru prima oară: Le Vloloneuse, operate en un act. Musigue d’Olîenbach.—Mare lnt«rmetliă, ese-cutat de toată trupa cu concursul d-luî ŢValder, cântăreţ italiano-german dfe la Orpneum din Vtena. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere,“ 13 Marte.— 9 ore dim Tunis. 12 Marte. Disidenţi din sudul Tunisiei, in număr de a proape 1000, ah atacat aproape de E! Djem, un număr oare care de soldaţi franceji trimişi in recunoaşcere; dar ah fost bătuţi, lăsând pe câmpul luptii 12 morţ' Circulă sgomotul că aceiaşi disidenţi ah proclamat ca bey al Tuaisiei pe apărătorul Sfaxului in contra Francejilor, Ali-Ben-Kalifah. Că,te-va coloane volante sunt gata de plecare, din Gafsa şi Gabes, spre graniţa regenţii Tripoli. Paris, 12 Marte. Oficialul de azi dimineaţă conţine numirea d-lui Pommayrac in postul de cancelar al consulatului Frânţii la Galaţi, ia localul d-luî Co-liO, trimis in aceeaşi calitate la Bucureşti. D. Degrand, cancelarul legaţiunii Frânţii la Bucureşti, e numit vicc-consul la Kiustenje. D. Brediff, directorul fondurilor in ministerul de externe,, se va duce ca controlor interimar in Egipet, ia locul d-luî Bligniâres, a cărui di-misie s’a primit. Viena, 12 Marte. Sgomotele privitoare la o nouă convocare de Delegaţiunî şi cererea unui al doilea credit pentru reprimarea insurecţiei din Herţegovina şi Dalmaţia sunt, cel puţin pentru moment, curate invenţiuni. ’ Petersburg, 12 Marte. „Golos" combate partida soviniştilor ruşi şi zice că nu există nici o cauză de răsboiu cu Germania, pentru car edeaminteri ţarul actual are acelea’şî sentimente de prietenie ca şi tatăl săh Alexandru II. T- t Ugagg 11 Inconsolabila familiă : fraţi, sorori şi cumnaţi, anunţă cu durere perderea prea iubitului lor frate şi cumnat, • CHRISTO PETRO, incetat din viaţă la Meran, si roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii, cari n’ah primit invitaţiuni personali, să bine-voiască a asista la ceremonia funebră, ce va avea loc Marţi la 2 Martiu curente, ora 1 po3t mer. in biserica St. Georga-Noh; de unde convoiul va pomi la cimitirul Şerban-Vodă (Belu). sEali ' |? • MB- . 1 h ' °:r SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZaL 41 bis STRADA LIPSCANI, 41 bis --------«•»«’►— CURSUL BUCURESCI Pe ziita de 1 Martie■ 1&82, dra 12. d. Franz pănă a nu veni d-tră. Mama sa ’mî zicea „Vedi tu; el vorbeşce aiurea, dar tu n’ai trebuinţă să asculţi ce zice. Cănd cine-va are friguri,-bate câmpii. Nu trebue să repeţi aceste lucruri după boala sa, căci el se va supăra 1 “ — Sărmana femee! Până aci păzise din această causă numai ea singură pe fiul săh ; dar dânsul nu mai voia, pentru că aceasta o ostenia prea mult. Dej! este şi ea bătrână.... — Scurtează 1 — Două luni după aceasta, d-na Toquin ămi propuse de-a intra in serviciul săh cu o leafă frumoasă. Am primit. „Dar iată, dânsa ămi făcu intrebărî Lasupra lui d. Franz, şi atâtea... in căt nu stih cum se intămpla, der spuneam tot-d’a-una căte ceva. Pentru că vedi d-ta, ea are mai mult spirit de căt mine. — Ajunge la scop. — In fine ea m’a făcut să spun tot ce povestea d. Tilmann in frigurile sale... Am făcut răh, de oare-ce făgăduisem mamei sale de-a nu trăncăni, dar d-na Toquin mă asigură că d-ta vei fi mulţămit. — Ştiu ceea-ce putea zice Franz Vorbea de Renee cu dragoste. EI se iubesc ca un frate şi o soră,aceasta este foarte simplu! Vecii foarte bine că stih totul. — Da.., Şi mai zicea incă că te iubeşce, că eşti copilul săh. Vedi tu că este aşa! De sigur trebue să fi vorbit şi de una Augusta ? — El zicea aşa: „Este un monstru ! o u- „răsc... Ea m’a omorăt..." Oh! ei ăl zicea tot feiul de răutăţi. Mai şuti eh ce ? „Femeia mea?, bici o dată!,.. Nu iubesc de căt pe Ren^e, este singura care va avea tot-d’a-una inima mea !... Până aci nevinovăţia cu care Caterina [repeta toate acestea făcea ca ori ce bănuială să fie peste putinţă Cu toate acestea, Maksinski, sfâşiat de nelinişce asculta, adăsta incă — Apoi?.. Apoi?.. Nu mai este nimic, nu e aşa? întrebă dânsul. — Oh ! da ! mr.I este ceva ! Şi aceasta este cel mai grosav, după cum mi s’a spus. D. Franz zicea: „Nu... voih fi amantul ei... ce idee! Să voiască, sub ochii bărbatului eî, pe care ’1 ştim, ’l iubesc... şi să ’mi propună! — El a zis acestea? — Da, şi adesea ! — Ce inţelegi prin toate acestea ? — Nu stih ! Credeam că vorbia de acea Augustă, dar se zice că n’a mai revădut’o de loc de când s’a măritat.— Pe cănd vorbiam cu d-na Toquin că toate acestea nu se puteah esplica, d. Toquin intră şi zise: „Se inţelege ! D-ra „Renee era amorezată pentru a-şî petrece tim-„pul cu acel Franz. Dacă n’am spus nimic , aceasta am fâcut’o pentru că locuiau „aci. Intr’o seară adormisem pe un scaun fu-„mănd, me deşcept, la unul după mezul nopţei, „mă duc să mă culc; trecând pe dinaintea ca-.,merii lui Franrz, aud sgomot. Erau doă voci „a sa şi alta mai dulce. Nu m’am gândit că „’şi petrecea ast-fel singur timpul prefâcănd doă „voci; aceasta ămi era tot una.... dar, mă in-„trebam pe mine insumi: pe unde o fi intrat „acel cine-va! căci pentru a merge in camera „iui Franz, trebueşce să treacă prin sala de jos „şi noi suntem tot-d’a-una acolo. Cănd ne du-„cem acea sală este inchisâ. — A doa zi de dimineaţă, mă scoborîsem in grădină pentru a lega „o viţă care atârna in dreapta şi in stânga, dar „ce să văd, sub fereastra lui Franz găsesc pa-„tru urme de picioare pe pământ: doă mari şi „doă mici 1 „Merg pe urmele paşilor cel mari, mă duc „mereu şi ajung tocmai sub fereastra d-rei Re „nee. Ac: urmele celor mici incetah şi paşii cei „mari fâceah nişce urme mai adânci. De si „gur că Franz ajutase pe d-ra a se sui pe fereastră. Nici nu se putea indoi cine-va de a-„ceasta căci arborele care era lipit de zid, era „stricat. Apoi paşii cei mari continuah a se pre „umbla singuri in grădină." Ochi lui Maksinski se vărăserâ in fundul capului, buzele păliseră şi se stringeah una de alta. Caterina continuă cu un glas monoton : — „Cănd, am văzut acestea, zise incă d. Tocfuin, „am impins pământ pe urmele acelea pentru ca „să nu se mal vai vază Mă gândeam că dacă „s’ar afla această istorie, s’ar intămpla comedii in „casă şi că toate acestea vor vătăma reputaţia „junei domnişoare. Acum, eată că este contesă; „Franz şi dânsa n’ah perdut nimica, din contră, „sunt fericiţi şi mai liberi!“ (Va urma). OBLIGAŢIUNI Cump. Vend. 6 Oblig, de Stat Convertite. .’ . 97 98 6 o'f0 » Căilor 1 erate Române. | 00 1' 01 5 °/n Renta A.mortisabilă . , . • 88 /, Scrisuri Vi Argint Naţional contra aur 2 % i»/. Bilete «o Capitalul social 6,000,000 Lei, impărţit in 2 Emisiuni Prima Emisiune 3,000,000 Lei deplin vărsaţi in 15,000 acţiuni de 200 lei fie-care. Consiliul de Administraţiune ; Domnu Iancu Marghiloman, Preşedinte „ Dimitrie Sturdza, Yice-Peşedinte „ Emil Costinescu, Con3ilier „ Mihail Dumba, „ „ Jacques M. Elias, „ „ Menelas Ghermani, „ „ Petre Grădişteanu, „ „ N. D. Moroeano, „ „ Iacques Neuschotz, „ „ Guillaume Ormody, „ „ G. C. Philipescu, „ „ Vasile Pogor, „ „ Theodor Rosetti, „ „ Chr. L. Zerlendi, „ „ Constantin Zappa „ Conform cu art. 66, din statutele Societăţii, Consiliul de Administraţiune deschide o subscrip- ţiune 'publica pentru 7500 Acţiuni, reservate publicului de către fundatorii Societăţel. Fundatorii au vârsat in aur la Banca Naţională a României 25°/0 a intregului capital din prima emisiune, precum şi, conform art. 65 din Statute, 5 L. de fie-care din cele 7,500 Acţiuni reservate fundatorilor. Subscripţiunea va fi deschisă in zilele iie 4, 5, şi 6 Marte st. v. a. c. de la 10 ore dimineaţa pănâ la 4 ore seara, pentru suma de : Şapte mii cinci sute Nr. 7500 Acţiuni in valoare nominală de 200 lei in aur, fie care Acţiune. Preţul de emisiune al acestor acţiuni s’a fic-sat la 1. doue sute trei-zeci (230) in aui de acţiune. Subscripţiunea va avea loc: in Bucuresd la d-1. Chr. L. Zerlendi, Str. Smărdan „ d-mi M. Ghermani şi fii „ „ „ „ fraţii A. H. Elias, piaţa Sf. G. In Iaşi la D-nii I. Neuschotz & Comp. şi „ „ „ A. M. Byek şi fii Subscripţiunea se va face printr’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă, şi prin depu nerea versământuluî fixat mai jos. Subscriitorul va primi o recepisă, conţinând numărul acţiunilor sub-scrise şi al banilor depuşi. Aceste recepise vor fi p eschimbate in Titluri provisoril nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, Îndată ce Consiliul de administraţiune va fi făcut repartiţiunea. Vârsâmintele sumei de 230 lei se vor face în aur in următorul mod. In momentul subscripţiuneî. ... 50 Lei îndată după repartiţiune adecă la 15 Marte....................................30 „ (dupe care plată se vor libera titlurile provisoril) La 1 Aprilie a. c...................50 „ 15 ,, „ ».................50 „ „ 5 Maiu „ „ . . . 50 „ După ce se va fi efectuat ultimul vărsăment, Titlurile provisoril nominative se vor preschimba in Acţiuni definitive la purtător. Dacă subscrierea acţiunilor va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută in proporţiune cu acţiunile subscrise. Subs-' crierile până la 10 acţiuni nu se reduc. 10 acţiuni dau drept la un vot (art.48 din Statute). Subscripţiunea va fi inthisâ inainte de termenul ficsat, indată ce intreaga emisiunea va fi acoperită prin subscrieri nereductibile. Repartiţiunea va fi publicată de Consiliul de Administraţiune cel mult la 5 z.;e după includerea subscripţiuneî. In cas de intărzierl in vărsâminte, se va Dro-cede conform cu statutele publicate prin „Moni- torul oficial" No. 245. In virtutea statutelor, t s prisosul resultănd din subscrierea acestor 7 q acţiuni peste preţul lor pari, va remânea in f0 losul societăţii şi anume: 5 lei de fiecare acţiune pentru cheliuelile de prima instalaţiu™ si de fundaţiune, şi 25 lei de acţiune pentru ime diata formare a fondului de re servă. Societatea „Naţionala" de asigurare va lucra dar cu capitalul primei emisiuni, vărsat pe < ! plin,— fără ca să fie grevată cu cheltueli de fun-daţiune şi de instalaţiune, şi avănd chiar din ziua formării sale un fond de reservă de 187,500 H Consiliul de administraţiune. Tot de odată facem cunoscut Onor. Public ca operaţiunile societăţii in ramurile de Incendiu Transport şi Grindina, vor incepe la 1 Martie st. n. a. c. sub condiţiunile şi cu premiile cele mai avantagioase. Pagubile survenite vor fi regulate in modul cel mai satisfăcător. Ramura de viaţă se va infiinţa asemenea peste căt va timp ' Biurourile Societăţii sunt instalate in Strada Lipscani Nr. 74. (Pasagiu de Comerciu.) Direcţiunea Generală. E. GRUNWALD. SIROP DE RMfORT I0DE de ORI SI AL'LT et C*« Tharmacişli la Paris OU DOUA DBOl ANNI1 ACBSTU MBDIOAMKN”u'’da'’ RF»ULTAT«LR CELLE MAI BEMARCABILB IN MALADIILE COM'LOBU PENTRU ÎNLOCUIREA CLEIULUI DE FICATU DB MORUNU ST ALU SIROPULUI AHTISCORBUTICI Elu este suverană costra intărirei si inflamaliunea glau rtsloru gîtului , eurmeloro uojitoru) si ale difluriteloi •îrrrupţiunî ale polei, al< capului sî ale leiei. Elu excita mofta de mâncări tonifică osaturile, combattr palorea 81 ■moleşetea pelei si dă copiiloru vigorea si vesselia naturala ate unu medicamentu admirabilu con-a cojiloru produsse „rin lapte sî unu depuratifu evcellentu Depositu in principalele rharraacii tvlTITVn îŢiTrn.n.m rti ________ ....... _ S cu ' CAPSULE pRKVSAULT & C cu MATIGO Rcsultatu infailliblu in tratamentulu Gonorrhec,^ fără p osteni stomachulu dupe cumii făcu tote Capsulele cu copahu liquidu Depositu la Paris, cas sa GRUVUULT & C". 8, rue Vivienne. şi in principalele Pharmaciî. siropd ş. vinii db ddsart; Cu Lacto-Bhosphatu de Calce Aciste preparaţiunî singurile care au serviţii MedicilorH Spitaleloră din Paris pentru constatarea proprietăţilor reconstituitdre Anti*anemice şi digestive a4e Lacto-Phosiphatulul de calce. Copiiloru paliul'; RachiliciloriX ; FetelorH tinere care se dea voltă; Femeiiloru delicate; DoicilorUs pentru favorlsarea şl imbogăţirea laptelui; Convalescenţilor ; —{ BătrăniloriX slăbiţi; In Maladiile de j t___ In Digesliunile tabori6sse, in Inapetenciă; in t6te maladiile care se traducO prin Slăbiciune fl Perderek forţelor ; In Fracturi pentru reconstituirea 6sseloru ; In Cicatrisaţiunea Rânitorii : Depositulu generale Cassa GRIMAULÎ &C\«, rue Vivienne. PARI© ^ In streinâtate in principalele Pharm&cii w. staadecker De venzare ŢW| O casa cu doue etage, pe strada Ştirbei Vodă la No. 74. Proprietara sade in această casă. (30 30) PLUGUL UNIVERSAL „SACK ‘ Premialii cu ănteiulu preţu „MEDALIA DE AIR“ la concursul agricol al Comi-ţiului de Ilfov de la Heres-trău in Noemvrie 1881. Acesu plug care a dobândit un no are ren uite este instrumentul ce mai perfect ce ’l poate dori an agricultor, pentiu că: 1) El e intreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat; 2) La lucrarea cu dânsul, se cere namal o singură persoan1 pentru conducerea vitelor, fiind-că ph gul nu are ncvoe de nlcî o condncere: 3) Tăietorul dinainte laie şi aiuncâin brasdă straiul de sus al pământului cu mărîcini. iaibă ele; iar trupul şicormana lui le acorerâ cu păment, fâşia brasdel nu se resioartâ ca la alte pluguri in bulgării groşi, ci pământul se fărmâ prin aranjemâmul rractic al coi manei Orî-cine va inţelege sus pi menitele avantagie ale acestui plug care, din această cauză, se şi imiiează in multe fabrici din Europ. Sfătuesc dar pe agricultori a se fer) de asemanea contrafaceri, şi comunic că plugurile mele universale se pot găsi adevărate şi d> recte din fabrica mea numai la d. W. STAADECKER agentul meii pentru România, Strada Smărdan No. 8, Bucurescî şi la depositele d-sale din ţară.- D-sa este prin urmare şi in stare a le vinde mal itftin. — To; la D-luî se găsesc, şurupurî, cuţite coimane şi toate reservMe trebu Ineioase. 72—21 n. cn^CE, PLAGWITZ-LE1PZIC CEA. MAI BUNA de li gaj'ele Premiaţii cu ăntSiulii preţii «MEDALIA DE AUR» ESTE! LE 1 OU Fabricat Frances SE PREVESTESCE CONTRA IMITAŢIIOLOR f. Acâstâ hârtie de Ţigarete e cea ade li vârâtă numai atunci cănd fie-c: e foia , JK) purtă timbrul LE HOUBLON ji cănd fiecare carton e investit cu marca de a-( pârare ji cu semnătura. I Pvopdu Brevet [ Ci WI.EY & HENHY,alieinige 'akri::a«tea,PARIS seuls Fabrioants brevetăs des Marques &^îEAU UTlOff^ Blanc ou Maîs Aot Jrmes Je el-.aq«e ţ8'iS ţN?lERANAJV4s Couleur Mais ^3/1sup6vVeMţ6 De v&nzarebilete de inchiriat PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipgorafia Ştefan Miehălscu, strada Covac», 14 CVJ oa CD ca CD O CAPSULE GRIBaULT & 0 MATIGO flHIMACLT et C'* Fkuaulţtl S. >u> VIVIBNNE IUII Resultatu infalllibilu In tratamentul u gonorrhea, fără a osteni stomachulu dupe cusfi facă t6te Capsulele cu copahu liqufdu Depositu in principalele Pharmaciî f.WT UZBUlI A vis D lor Architecţi Var Alb Var Hidraulic pi ma qu?!itate ue la fnrnlca din Sinaia de vânzare cu preţuri moderate.--A se adresa la d. A. Lindenberg, 3alre-cours solides dans l’etat d’afaiblia-sement du sexe masculin de cha-que âge, Ies suites inâvitables d’habitudes secrâtes. Cet oeuvre a etâ imprime en 38 âditions et en 7 diifârentes lan-gues aussi en langue francaise.-Pour le recevoir te livre s'adres; seră Monsieur Frangois Marini â Milan (Italie), ou â I. SzODdsi, libraire â Bucarest. Le prix du livre est francs 5 _______: jsimAl'îscu BtradaCovaci, No. H TipoKrafia btefaa «iMih-thacu, Stradali www.digibuc.ro Ia concursul igricolal Comiţiuluî de Ilfov de la Herastrăl in Noembre 1881. DESFACEREA PEPINIERILOfi, La grădina Ioarud, numită Brăslea, situată in suburbia Icoanei strada Roionâ Nr. tOi, aproape de b serica Icoanei, seaf? de vânzare pomi roditori, altoiţi de diferite specii din cel nai renumite calităţi şi dif< rite etăţi. " Preţul pomilor se yoate vedea in catalog. Domnii amatori' diL districte şi din capitală vo nd a avea catalogul, se vor adresa prin .epistole la tfisa gradină şi indată lise vatrămite. Plantat 1 pomilor pentru primă-vară a sosit •Tjţyi De închiriat de la sf. Gheorghe viitor, prăvălia de rachierie numită la Neagu, din caV-Văcăreşti No. 12, piste drim de biutăria la oi hi tibi. / maturi se vor a dresa sus ia iroprictar. ifTifiifni i msm 1 BAIXjE BUGHI DIN CÂMPULUNG Sunt de vânzare.- Doritorii se vor adresa la redacţia „României. Libere sad pe Calea Rahoveî No 10. / 10 BANI EXEMPLARUL APAR.EÎ JOUI 1 APRILE 1882 ■ IUNT TOATE SZiIZL. "ESX^E! ABONAMENTELE; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 30 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinfttate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAtJRIALI Pentru Abonamente, Anunciuii şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografa St. Mihâîescu, Strada Covaci, No. 14 şi ia corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Socieie Ravas, place de la Bourse, 8. In Viena: Frin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie In Berlin, Francfurt, Zurich, New York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIUBILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a , 36 bani Reclame pe pagina ril-a...........2 Lei „ n ,, U"a....................0 » Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redacter : fiTEF. 0. MioHAILESCU Generoasele persoane, cari aii binevoit a se insărcina cu strângerea subscripţiunilor in favoarea fraţilor din Banat, sunt rugate a ne adresa cât se poate mai curând listele cu sumele pănâ acum strânse. Munca câmpului apropiindu-se, am dori ca ajutoarele din România să le fie de folos la muncâ. ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Odesa, 8 Aprile. Se teiegraflază. ziarului „Golos" că s’a trămis din Bender şi Nicolajtw o parte a garnisonei in guvernământul Cherson. PeterBbng, 7 Aprile Atentatul intămplat in OJessa a impresionat aşa de tare spiritelele celor de pe aici, in căt azi nu-existâ nici un optimist, care să cuteze a mal afirma că partida nihilistă ar fi in descompunere. Liniştea aparentă din Petersburg se poate .esplica prin imprej urarea, că Ahiliştil şi-ah ales terenul de activitate in provincia. Unul din-condamnaţi) nihiliştl inainte de a fi esecutat a mărturisit că in Odessa se află 800 nihiliştl, se şpinzurâ doi dintr’ănşil, tot mal rămân 298. Suni indicii sigure că nihiliştil se prepară pentru serbările incoronâril ca şi autorităţile oficiale. Poliţia desvoltă o activitate febrilă, insă cu puţin resultat. In Moscva s’a confiscat o fio. rine situată in faţa bisericii unde se va face încoronarea şi care era închiriată de duol nihi liştt. Din florăria pleca o mină ce se întindea până la locul cuvenit. Pământul ce se scotea se Întrebuinţa pentru flori. Singurul progres ce se constată că l’a câştigat guvernul in lupta sa cu nihilismul e, că acum se fac mal multe arestări ca mal inainte. Cu toate ■ acestea partida dovedindu-se incâ de foarte putefnicâ, numai incape îndoială că guvernul nu va putea invinge nici-odată hydra nihilismului. Paris, 8 Aprile. Contele Wolkenştein a declarat unui corespondent al ziarului „N. Fr. Presse“ că densul e foarte .recunoscător ministrului Freycinet şi d-lul Caciifle Barrere pentru amabilitatea şi bunele lor-j|îbposiţiunI in favoarea causel austriaco. Intre Germania, Austro-Ungana şi Francia cestiu-nW.dunăreană e deslegatâ. De almintrelea tre- 1) e^te să se aştepte aderearea şi a ce!or-l alte Putert. europene Paris, 8 Aprile. Delaţiunile intre Turcia şi Francia au ajuns un malt grad de cordialitate. In Tunis spiritele ince? şă st mal liniştiască, de oaie-ce guvernul se poartă foarte corect şi nu dă causă la nici un fel de turburare. Numai cu Egiptul relaţru-nile nu suht prea bune; dar, după cum anunţă „Tefegraphe" s’afi luat măsurile de precauţiune ca Francia să nu fie angajată, chiar de vor surveni' cazuri neprevfdute. Ba, ceva mal mult, chiai o intervenţiune turcească nu va putea pe. riclita interesele francese. jp iţj. ■ Serviciul telegrafic a! „Rom. Libere." 8 Aprile — 3 ore seara Londra, 8 Aprile. „TImta" anunţă, după ştiri ce le primeşte din Petersburg, că o nouă mină de dinamită a fost descoperită sub linia de drum de fer care merge de la Petersburg la Moscua. Numeroase arestări s’afi făcut in urma acestei descoperiri 9 Aprile — 9 ore dim. Petersburg, 8 Aprile Ţarul, contrar obiceiului iiturgiel ortodoxe, bu s’a dus la biserică ca să asiste la ceremonia Paştilor. In timpul sărbătorilor, M. S. nu va primi pe nimeni in audienţă. Paris, 8 Aprile. înştiinţări din Viena spun, că efectivul trupelor trimise in expediţie in provinciele răscu-ate va fi incurănd redus Berlia, 8 Aprile. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" zice, cu ocasia unul articul, favorabil Italiei, publicat de «La republique franţaise": D. Gambetta caută evident să câştige concursul Italiei pentru ma rile sale proecte viitoare. E de observat cu cătă grijă presa gambetistă imeg.strează toate simp-tomele cari arată că mişcarea irredcntistâ nu e cu totul stinsă, pecând ea n’a zis o vorbă măcar asupra manifeBtaţiunilor italiano de la Niza şi Coraica. Viena, 8 Aprile. Raport militar oficial. — Capul insurgenţilor din Herţegovina, Hamsie Bego, şi trei din locotenenţii săi, afi fost arestaţi şi făcuţi prisonierl la Durakovic. 10 Marte. - 9 ore dim, Petersburg, 9 Aprile. Prinţul Gorciakoff e scos din funcţiunea de ministru al afacerilor externe, pe care o avea de la 29 Aprile 1856 ; el e inlocuit cu d. da Giers. Prinţul Gorciakoff păstrează inalta demnita te de cancelar al imperiului 11 Aprile — 9 ore dim Petersburg, 10 Arile, Numirea d-lui de Giers in postul de ministru al afacerilor externe e .considerată in cercurile politice ruseşti ca triumful partidului păcii Roma, 10 Aprue. Agenţia Ştefani declară, că noutăţile privitoare la schimbarea titularilor din posturile diplomatice de la Constantinopol şi Bucureşti sunt false. Se scrie din Montevindeo către aceeaşi. agenţie că incidentul dintre guvernul din Uruguay şi iega-ţiunea Italiei a avut' o soluţiune satisfăcătoare : conform condiţiunilor formulate de trimisul italian , vinovaţii vor fi pedepsiţi, cel doî italieni ilegal ţi nuţl in închisoare vorprimi 50,000 lei indemnitate, prezidentul, Republicii din Uruguay va face o visită oficială trimisului italian şi in această vi sită drapelele celor două naţiuni vor fi salutate de fie-care parte prin salve de artilerie. Regele Humbert a primit in audienţă solemnă pe d. CristicI, ministrul Soibieî, care a remis M. S. o scrisoare a regelui Milan, prin care-I notifică actul ridicării Se-bleî la rangul de regat. 11 Aprile — 3 ore seara. Roma, li Aprile. Se telegrafiază din Cairo către „Agenţia Ştefani,,: „Consiliul de miniştri egipţean a decis să respingă propunerea guvernului italian care tindea a stipula intre Italia şi Egipt o convenţie care sâ determine suveranitatea respectivă a celor două naţiuni, pe malul sud-vestic al Mării Roşii, unde Italia posedă colonia d’Assab ; Egiptul* ar voi să inchee numai un aranjament privat cu societatea de navigaţie ‘Rubattmo. Agentul Italiei a declarat că această hotărîre, chiar dacă ar fi definitivă, n’ar exercita nici o influenţă asupra resoluţiunilor Italiei care posedă in baia de Assab o posiţie incontestabilă in drept şi in fapt,.“ Depeşa adaugă că Turcia, ca putere suzerană, arată in această chestiune disposiţil mal impă-cătoare ca Egiptul. Londra, 11 Aprile. „Daily Tekgraph" află că Ţarul ar fi chie-mat pe Prinţul de Lobanof la Petresburg pentru a’I oferi ministerul de interne; prinţul Or-loff va inlocui pe Lobanoff la Ambasada Londrei şi el insuşî ar fi inlocuit la Paris prin generalul Ignatieff. iHavas). A se vedea ultime ştiri pe pag. in. BUCURESCI31 MARTIE Timpul n’a voit să facă Paştilor cinste cu zile frumoase V6ntul de primăvară, care cutreeră ţara de la ecuinox incoa, conţine incă multă esenţă ernatxă, şi corolele sfioase se includ la suflarea Iul de ghiaţâ. Pomii au fost şi el Opriţi din avântul floratic la care îl in-demnase razele unul soare prematur. Sub diferite privinţe şi prin multe locuri, rigoarea timpului din urmă va fi avut efecte nemulţumitoare pentru gospodăria bietului câmpean. Paşcile sunt paşcl insă. Lumea a cătat să le mveseliască cum a putut mal bine, şi a avut zeu dreptate, căci orl-cum ne-om intoarce vremea nu ese din ceea-ce scie ea. Ouele roşii duelară pe intrecute, ca de o-biceifi. Care la care sâ’şl spargă capul, ca sâ facă bucuria copiilor şi sâ aţăţe speranţa bătrinilor că vor zice mulţi ani incă: Chris-tos a’nviat! * Capitala a fost sub farmecul serbării pe care presa reunită, impreună cu comitetul format de cele mal distinse şi mal gene roase persoane ale societăţii noastre, a dat’o publicului in folosul celor sărăciţi de flăcări. Bătrînul parc al Cişmigiulul nu’şl va fi aducSnd aminte să fi v6$ut cum-va atâtea decoruri, atâţia visitatorl, atâtea măndreţe de flori vieţuitoare ce veniseră sâ desfete privirea şi să atragă in casetele lor umanitare banul sburdalnic al celor inbelşu-gaţ: Ideia de a intruni, afară din câmpul politicei, mijloacele şi influenţa presei, fără distincţiune de partid, in scop de a ajutora pe fraţii bântuiţi de nenorociri,—este o i-deiâ din cele mal norocite, pe care datori suntem a o susţine şi la care ne vom aso-eia din inimă, de căte-orî va fi la mijloc o ceştiune ce ne priveşce ca români. Şi aci e rolul presei, şi aci se potriveşce acţiune! el binefăcătoare dictonul mem agitat molem * Resultatele ce-aii dat pănă acum aceste asociaţiunl caritabile atl fost din cele mal inveselitoare. Nu ne indoim că şi noua campaniă a presil va avea aceiaş strălucită izbândă. Datori suntem insă a mulţumi mal in-tâiu publicului capitalei care a incuragiat toate serbările presei, şi a cărui generosi-tate, am constatat cu mulţumire, e ca un izvor de tămăduire pentru cel nenorociţi. Dar să dăm fie-cărul ce este al său. Meritul revine in mare parte şi acelor persoane ale societăţeî noastre inalte cari s’ati grăbit, la alarma dată de ziare, a se organisa in comitete şi a oferi acestei frumoase cause puternicul lor concurs. Arta cu care ati fost intocmite aceste serbări filantropice, de către comitetul de cari tate ce-a conlucrat cu piesa, a contribuit foarte ia succesul lor măngămor. Victimile ce-şi vor inblănzi lipsa şi cari’şl vor alina suferinţele, vor bine-cu-vînta pe ceî-ce s’au gândit, că omul nutră-ieşce in lume numai pentru sine... Sub aceste impresiunl fiindu ne pana, nu mal turburăm astă zî liniştea caritabilă a spiritelor cu mizeriile politice in contra cărora luptăm. CRONICA ZILEI Biletele loteriei naţionale pentru incendiaţii din Neamţu, Fâlcifi, etc., sunt puse in circu-laţiune. Un lefi numărul. Câştigul cel mare e de 40,000 lei. Bilete se găsesc la d. Băicoianu, directorul creditului fonciar urban, la d. Socec, librar, şi pe la redacţiunile ziarelor din capitală. Serbarea societăţii do Caritate, cu tot timpul rece, a fost splendidă. Bucureştenii s’afi întrecut in a’şl arăta sentimentele de compătimire pentru nenorociţi. Intrările in Cişmegifi s’afi ridicat la cifra de 30,000 lei. Loteria a produs aseminea o cifră frumoasă. Vom impărtăşi suma indată ce se vor socoti cassele. Magazinele d-nelor, cari cu un deosebit devotament s afi pus In serviciul nenorociţilor, afi dat o recetă bună. Sărbătoarea pe lac a fost foarte aplaudată de public. Ieri seara lacul, graţiâ activităţii d-lor Butculescu şi Loebel, avea un aspect feeric. Premiul ăntăifl al intreceril l’a obţinut profesorul Kirilov Maiestatea Sa Regele a onorat cu visitarea Sa. in amăndoă zilele, această serbăotara. Amănunte vom da mâine. Comitetul partidului conservator convoacă, pentru Duminică, 11 Aprilie, 8 ore seară, o in- trunire pentru a se chibzur asupra miljoacelor de-a resista celor de la guvern cari voesc a modifica constituţiurna şi de a sdiuncina temelia organizării statului român, prin introducerea votului universal şi alegerii judecătorilor. Judeţele sunt invitate a trămite delegaţi la această adunare generală Numărul sub-prefecţilor se reduce, cu Începere de la 1 Aprile 1882,1a 110. La sesiunea de toamnă guvernul va presinta o lege pentru fixarea nouilor circumscripţiunl ale judeţelor şi plâşilor.--Pănă la sesiunea viitoare ordinară, guvernul va intruni administrarea circumscripţiunilor actuale aupă numărul sub-prefecţilor. Va să zică 50 de subprefecţl remăn pe drum rrî. Şi, după căte ni se spun, mare parte din eî sunt licenţiaţi in drept. S’a făcut atăta paradă din faptul că in administraţie se pun oameni cu carte-şi acum aceşti oameni sunt asvărliţî pe uliţî. Asta insemneazâ a incuraja instrucţia. Bitul s’a sporit. Comuna rurala Vovrieşti din jud. Roman, comunele rurale Tichir-Ghiol şi Cara-Harman din jud. Kiustenge, com. rur. Darabani din jud. Do rohoiu sunt autorizate a percepe noul taxe, peste cele deja existente. Casa de depuneri, consemnaţiuni şi economie e autorizată a da cu împrumut judeţelor, in cari se va ineuviinţa infiinţarea de case de credit agricol, sumele necesare pentru constituirea capitalului acestor case, prevăzut de legea specială. Guvernul va notifica casei de depuneri sumele ce are a lua cu împrumutare fie-care judeţ. Comitetul spitalului „Elisabeta Doamna," din Galaţi, este autorisat a primi legatul de 44,000 lei, lăsat prin testamentul olograf al defunctei Catinca Costache Boldur Negel, in folosul acelui spital. Din Tergovişte ni se scrie, că p'acolo a început să ningă Joi inainte de Paşti.— In ziua de Paşcl ninsoarea reîncepând dimineaţa, oamenii găndeafi că au crăciunul şi nu paşcile. PENTRU EMIGRANŢI BĂNĂŢENI. Lista „României Libere" Nr. 48 incredinţatâ d-lul Ştefan Bodiu profesor din Alecsandria. S. Bodiu 5 lei, Costescu Luca 3 lei, T. C. lanculescu 2 lei, G. P. Durosteneanu 3 lei, A. Bog-dânescu 2 lei, A. Grigorescu 4 lei, E. Sâriteanu 3 lei, Z. Verone 2 lei, G. Angelescu 2 lei, A. Popescu 2 lei, George T. Theodorescu 3 lei, Dră-goescu 5 lei, M Stoicescu 2 lei, Friedman 2 lei, M. Mareş 5 lei, D. N. Bâdescu 5 lei, Gheorghe Eliad 3 lei, Elisa Niculescu 2 lei, Lazâr Danen 2 iei, Fratelli Ley 2 Iei, Ioan 1 lefi, Costantin Vlădescu 5 lei, Gheorghe Ursescu 1 lefi, Nae P. Gheorghe 1 leu, Wagner2 lei, Niţă Tărniceanu 1 lefi. Total, lei 70 - 3uma precedentă „ 4731 80 (Va urma) Total, lei 4801 80 GESTIUNEA DUNĂREI „N. Fr. Presse" ne spune in numărul ei mal nofi, cu destul laconism : „Contele Wolkenştein n’a isprăvit incă in Paris cu negocier.le sale asupra cestiunel Dunărei şi a propunere! Barrâre. Se aude insă, că ele au un mers bun (firesce pentpu Austria)." După aceea ziarul vienez caută să ne arate, intr’o reproducere dm „Pester Lloyd," ce favorabila este şi.... României propunerea Barrere — A.ceastă osteneală şi-o putea de sigur economisi PENTRU CARNETUL D LUI ANGELESCU, ministrul de Rcsbel. Se vede câ sistemele de guvernare sunt molipsitoare Dacă administraţia civilă e mizerabilă, cea mi- www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA litarH, in multe din sferele el, pare că, ar voi s’o imiteze. Pierderea ilusiuniî ce avem incă despre străş-nicia, despre dreptatea, despre cinstea, fără asemănare, ce trebuie să domnească in toate actele activităţii militare, — această pierdere, zicem, ne ai mă Îmi foarte adine, ne-ar decepţiona in modul col mal intristător. Iată fapte ce ni se relatează şi pe cari cel ce le-a vedut cu ochii ar putea să le probeze înaintea autorităţii caie ar voi să descindă din inălţimea eî eterică, spre a vedea ce se petrece sub nasul nepăsării sale. Relatăm astăzi aceste mizerii, fără a le insoţi de alte comentarii şi fără a pune nume in joc, pănă ce nu vom vedea mişcarea ce se face de la centru, spre depâi tarea unor toleranţe cari pot să devie funeste instituţiuniî militare. * Eată ceea-ce ni se relată. Intr’un oraş al ţării cu trecut glorios, e re-sidenţa unul regiment de dorobanţi al cărui comandanţi superiori trec, din nenorocire, cu vederea mişeliile unul grad inferior, in stare a turbura buna administraţiune a intregulul regiment. Sergentul major e o speţă de bandit care jăfueşte soldaţii ; căpitanul arată neomeniile sergentului şi protestează, dar şefii regimentului pun arătările la dosar ! Ce nu se poate intr’o ţara unde sistemul ex ploatăril e respectat de sus şi pănă jos ; unde legile sunt dispreţuite,JJunde]nepotismul e un merit, incapacitatea un titlu şi cleptomania o calitate. Iată amănunte. Nu departe de rezidenţajregimentuluî, intr’un săticel, e postată o companie, sub comanda unul căpitan. Cărciumariî acelui sat sunt doi grecotei ; el stau^n strînse legături de prietenie, şi in grăsciane relaţiunî comerciale, cu sergentul-major al acelei companii. Când căpitanul lipseşte de la companie, când e dus la statu-major al regimentului sau in recensământ, sergentul-major tae şi spânzură. Pentru cea mal mică infracţiune, şi de multe ori numai de gust, dorobanţii sunt bătuţi cu ciomare de corn pănă le ţiş-neşte sângele ;; noaptea Si pune in genunchi şi SI schingiueşce cum e mai rSti, pentru cine ştie ce-i stărneşce prin cap. Sub pretext că nu-I va trămite la plutonul de instrucţie, le ia bani (pănă la 20 de lei, sumă pentru care ţăranul munceşte vreme), le ia găşte, curcani, raţe, găini, ouă, brânză, unt, varză, purcel, lemne ; ăl trămite apoi la el acasă ca să-I muncească cămpu şi să-I serve familia ; le rupe nasturii de la bluze, le taie mantalele pe la subţiori, le descoase iţaril şi-î trămite apoi la cărciumariî din sat să le facă reparaţie. Milostivii grecotei le ia preţuri mal mult decăt inzecite pentru aceste reparaţiunî provocate : un nasture de bluză 30 de bani, o legătură de aţă 30 de bani1 Şi ca să placă şi mal mult tovarăşilor săi de exploatare, le dă soldaţi de sentinelă şi de corvoadă ! Când soldaţii se intorc de la aşa zisul pluton de instrucţie, nu le primeşte muniţia pănă ce nu-1 stoarce de bani şah pănă ce nu-I obligă in promisiuni de muncă. Intr’un cuvănt, dorobanţul e jăfuit şi de avutul lui de acasă şi i se fură şi timpul care i-ar trebui ca să-şi cultive ogoarele. FOITA «ROMÂNIEI LIBERE» — 31 Martie — 1 O CI AVE FEU1LLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere d« MIRA DACIIIANU Ar fi ceva esagerat a'pretinde că, toate ţinerile fete de măritat sunt nisce îngeri; dar sunt printre ele şi de acelea cari merită acest titlu. Aşa lucru nu e nici tocmai rar, şi, ceea-ce la prima vedere ne ar părea strarnfi, acele rărităţî de ingerl se găsesc mal des in Paris de căt a iurea. E foarte simplu. Ic această puternică şi caldă seră parisianâ, virtuţile şi vieiurile, precum şi talentele, se desvoltă cu vigoare’ şi ating cel mal inalt punct de perfecţiune şi de rafinare. Nici intr’o parte a lumel nu se respiră nici otrăvuri mal stifoase nici parfumurl mal plăcute. Şi nici intr’o parte a pământului o^femee cănd e frumoasă, nu poate fi mal frumoasă; nici intr’o parte a lumel unde e bună, nu poate fi mal bună de căt in Paris. Se scie ca marchisa de Latour-Mesnil, de şi era tot odată din cele mal frumoase şi din cele mal bune, nu fusese in particular fericită cu soţul sâă Nu pentru că era un om râu ; dar i plăceaţi petrecerile, şi nu-I vinea să petreacă cu femeea sa. Prin consecinţă o ne-gligiase; dânsa plânsese mult in ascuns, fără ca el să fi băgat do seamă aceasta saă să se fi ingriglat; apoi murise lăsând marcifipel f Bieţii dorobanţi au ajuns, in cele mal multe localităţi, sâ-şl muncească pământul cu vaci ! Nu arareori vezi plugul tras de doă vaci, sau de o vacă şi un cal. Unii n’aă nici vaci,-şi de multe ori patru cinci familii ’şl lucrează ‘ pământul cu animalele unul singur ţâran ! * Dorobanţii schingiuiţi şi jăfuiţl de ce nu protestează ? — Să vă pue dracu să reclamaţi căpitanului -le zice serjentul-major-că vă mănânc de vii. Ş’apof el stă râd cu şefii lui : măine-poimme o să-l dudue d’aci, şi voi tot cu mine o rămâneţi; căci eQ am proptele : pe casier l’am tămăiat ed, maiorul se face că nu vede, că-î om bun la fire.. — Dorobanţii tac la inspecţie. Cănd căpitanu fu pus De urmele jafurilor serjentulul major, el ceru colonelului degradarea acestui bandit. Colonelul inloc să-l degrade, ’l permuta in altă companie, după o lună şi jumătate de la cererea căpitanului. Iu acest interval, vendicativul seijent-rmjor invaţă pe un soldat să împuşte pe căpitan. Soldatul promite, dar nu săvârşeşte crima. ■De ce nu l’al omorît? i strigă a doa zi furios ser jentul-major, şi dă dorobanţului o bătae atăt de barbară, incât şase luni de zile trebui să zacă in pat, şi nici acum nu e însănătoşit. După permutarea sergentului major, printre alte reclame, un soldat spuse că acest serjent major nu l a dat biletul de reformă, din causă că n’a putut să-I dea patru napoleoni, pe cari ăi ceruse pentru el; altu,câ i-a dat „Steaua României" numai după ce i-a iscălit o chitanţă de patru napoleoni ! -K- De aci, relatările ne spun că onestul căpitan care s’a străduit a descoperi aceste mişeii!,— a fost adesea râd privit de superiorii sâî şi im-pedicat in drepturile lui. Ne atinge, bine infeles, ori-ce nedreptate şi datori suntem să apărăm pe nedreptăţit incontra or-cărul guvern adormit sau părtinitor; dar ne interesează, in prima linie, cestiunea de prin cipiu : esploatarea soldatului, incuria şefilor de ceea-ce se petrece in sfera comande! lor. Faptul s’ar părea poate neinsemuat, fiind vorba de-un sergent-major. De vor fi insă mulţi ser-genţl majorl toleraţi să facă ce face acela de speţa ce arătarăm, atunci instituţiunea dorobanţilor o pe,jumătate putredă. Vom reveni asupra cestiunil. Deocamdată ministrul are destule note ca să şi deschidă ochii asupra celor ce se petrec in provincie. Heimes. ODITST AFARA Din Grecia. Camera grecească a primit cu mare majoritate propunerea guvernului, ca toate fiisposiţiile luate de guvernul trecut in provinciile dobândite do la Turci, să fie declarate nule. In urma acestei hotărîrî, atăt funcţionarii administrativi căt şi judecătoriî.din acele teritorii sunt declaraţi de destituiţi. impresiunsa că ’şl sdrubise viaţa. Dar pentru că era un suflet dulce şi modest, densa avu bunătatea de a nu’şî imputa de căt el inşişl insuficienţa meritelor lui, şi, voind a scuti pe fica sa de un destin ca al său, se sili să facă d’intr’ănsa o persoană eminamente distinsă şi capabilă, pe căt poate fi o femee, de a reţine amorul in căsătorie. Soiul acesta de educaţiune foarte bună se găsesce la Paris ca şi aiurea ; e consolaţia multor văduve, al cărora soţ căte odată incă trăesce. * Domnişoara Jeanne Berangeie de Latour-Mesnil primise din fericire de la ceruri toate daru iile cari puteau favorisa ambiţiunea ce muma sa concepuse pentru dânsa. Spiritul el, natural-mente franc şi activ, se supusese de minune incă din copilărie la delicata cultură maternă. Mal târziii profesori de elită, supraveghiaţl şi di-rigiaţl cu ingrijire, sfârşiseră de a o iniţia in noţiunile, gusturile şi talentele cari sunt podoaba intelectuală a unei femei. Căt despre educaţia morală, ea avu drept profesor unic pe mama sa, care, prin singurul contact şi puritatea suflârel, făcu din fica sa o creatură tot aşa de sănătoasă moralmente ca şi dânsa. La meritele pe cari le indicarăm, domnişoara de Latour-Mesnil avusese spiritul de a adăoga un altul, de care e imposibil ca slăbiciunea omenească să nu ţiie cont : era pe căt so poate de frumoasă; avea talia şi graciile unei nimfe, cu un aer puţin sălbatic şi roşirl de copil, Superioritatea sa, de care avea o vagă conştiinţă, c încurca. Avea tot de odată mândria şi pudoarea. Singură cu mama sa, ea era expansivă, entusiastâ, şi chiar puţin guralivă; in public era imobilă şi mută ca o frumoasă floare; dar incăntătoriî ochi vomau pentru dânsa. După ce săvîrşise cu ajutorul lui Dumnezeii această încântătoare operă, marchisa de Latour-Mesnil, ar fi fost foarte veselă de a se putea repausa. Dobândise acest drept. Dar repausul nu e făcut pentru mame, şi marchisa nu in tărziă de a deveni prada unei agnaţiunî febrile, pe care multe din lectoarele noastre o vor in-ţelege-o. Joanno Bârangere atinsese al nouâ-spre-zocelea an, şi mama sa trebuia să se gândească Priveliscea aceasta e fără îndoială rară in alte ţâri. * Discuţiă asupra dârei in judecată a fostului ministerul, Camera a amănat’o pănă după săr-bătorl, căci ea o să consume mult timp * Ministerul de finance a presintat Camerei bugetul pe anul 1882. Veniturile, sunt evaluate la suma de 66,841,560 drachme (50,600,000 fr.) cheltuelile la 77,854,000 drachme (69,500,000 fr.), — de unde resultâ un deficit de 11 milioane drachme.--Cum se vede, nu staCi bine nici fi-nancele Grecilor. * Ministerul de resboifi liaraiskakis şi-a dat demisia, fiind că regele nu a voit să iscălească două decrete prin cari se avansau la rangul de generali doi coloneii, prietini al ministrului. — înaintea demisiunel, s’ar fi petrecu’ in cabinetul regelui un mare scandal intre ministerul de râsboiu şi primul-ministiu. Germania şi Rusia Oficiosul german „Grenzboten" publică un ar ticol, interesant pentru relaţiile ruso-germane. Iată căte-va părţi dintr’ânsul: „...Căt-va timp vom fi acum scutiţi de sbuc-nirile duşmăniei ruseşcî, pentru că împăratul vrea ast fel.—împăratul nu mai e insă atăt de puternic cum era moşul seu Nicolae ; pansla-viştil ştiu aceasta şi de aceea eî n’au făcut de căt sâ’şî amâne planurile. Eî aşteaptă o altă oca-siune pentru esecutarca lor, şi această ocasiune va sosi dacă nu azi, mâine. „Nici impăratul Alexandru III nu voia acum cinci ani răsboiul, şi cu toate acestea nu a fost atăt de tare ca să poată infrunta agitările ce începuseră pentru el şi n’a putut să’l ocolească. Alexandru al II a fost determinat la aceasta prin influenţe femenine. împărăteasa, foarte bogată şi stăpinită pe deplin de preotul ce-o spovedia, voia răsboiul, dar n’avea putere asupra soţului eî. Atunci ea chemă pe amanta impăratuluî şi o rugâ sâ’l induplece a întreprinde cruciada in contra necredincioşilor, ceea-ce s’a şi intămplat. „Alexandru III nu poate fi câştigat pe a-ceastâ cale. După căte ştim noi, femeile n’au nici o putere asupra lui; esistă insă o altă cale spre ţinta la care voesc să ajungă naţionalii. Şi’n viitor va trebui dar să privim cu o cău tătură ingrijatâ spre Orient, mal ales că untri umf al armelor noastre n’ar putea echivala grelele pierderi şi păgubi ce ne-ar resulta dintr’un râsboiu cu Rusia, de la care mai că n’am putea dobândi alta de căt onoare." Mişcarea Ir Iau des a. D-l Gladstone nu va fi avut bune serbătorî. Irlandesil el dad mult de lucru.— Crimele, cari ad inceput a fi indreptate acum in contra marilor proprietari, s’au sporit,atât de tare, in cât proprietarii din judeţele Roscommon şi West-meath au trebuit să fie puşi subt pază poliţie nească. * * Presa engleză cere ministerului, să iea măsurile cele mal severe pentru a pune capăt la o stare ca aceasta D-l Gladstone va fi simpati- a-I da un soţ. Acesta e pentru mame, fără ca nimenea s’o poată contesta, un moment foarte solemn. Nu ne miră de loc ca ele să fie turburate pentru aceasta; ceea ce ne miră este că nu sunt şi mal turburate. Dar dacă vre o dată o mumă trebue să simtă iatr’un moment atăt de solemn neliniştiri mortale, mal vârtos este aceea, care a avut, ca doamna de Latour-Mesnil, virtutea de a creşce foarte bine pe fiica sa, care, plămădind cu curatele sale mâini acest corp şi suflet june, a rafinat, a curăţit, a spritualisat cum am zice, instinctele lui. Trebuia să cugete bine, această mumă, că o fată ast-fel formată şi perfecţionată e despărţită de cea mal mare parte a bărbaţilor cari se văd pe strade şi in saloanele noastre, printr’un abis intelectual şi moral tot aşa de larg ca acela care desparte pe un Negru de un Zul. Trebuia să cugete, că a’şl Încredinţa fiica sa unuia din aceşti oa -meni, este a o încredinţa celei mal rele mes-alianţe şi a’şî degrada intr’un chip nedemn po-priul săd lucru. Responsabilitatea in ast fel ae materie este şi mal grea, căci junele fete, cu moravurile noastre franceze, nu iead absolut nici o parte serioasă la alegerea bărbatului lor. Făcend abstracţie de puţine escepţiuni, ele iubesc mal ăntâifi prin confienţă pe acela ce li se arată ca fidanţat, pentru că âl presupun toate calităţile ce doresc. Aşa dar cu drept cuvânt d-na de Latour Mes nil se preocupa cu ingrijire de a mărita bine pe fiica sa. Ceea ce o onestă şi spirituală femee ca dânsa inţelegea in a mărita bine pe fiica sa s’ar închipui cu greii, dacă nu s’ar vedea pe toate zilele că esperienţa cea mal dureroasă, amorul matern cel mal adevărat, spiritul cel mal delicat şi chiar pietatea cea mal inaltă, nu sunt suficiente pentru a arăta mamelor dife rinţa care esistă intr’o frumoasă căsătorie şi o bună căsătorie. Se poate insă face jşi una şi alta tot de odată, şi se .Înţelege că este cea mal bună cale ; dar trebueşce să se bage bine de seamă, căci o frumoasă căsătorie e adesea contrariul unei bune, pentru că dânsa întunecă şi prin consecinţă orbeşce. O frumoasă căsătorie pentia o tânără ţrer sănd insă in fond cu asupriţii şi nu vrea să f, > nimic, ce l’ar putea pune in aceeaşi linie cu * supritoril.—Nimeni nu poate şti, cum o să setei- mine aceasta. ” * Pentru Irlandesul, care a omorît pe mari proprietar Herbet din judeţul Kerry, &a ' un premii! de 2000 lire celui care ’l va prinde - Pănă acum nu s’a presintat nimeni şi c‘ greCi credem că o să se presinte.-Soarta ace luia ar fi de indată hotărîtă. Mare sensaţiune a pricinuit omorîrea unei contese, lady II. Monk. Ea călătoria intr’o noapte , din Dublin la proprietatea unul d. B. Smythe mare proprietar. — Neşte oameni, cu măsci negre, i aşteptat! in neşte tufişuri lângă drum, Bt ridicară armele, cu atâta hnisce, in căt vizitiu! le-a putut observa toate mişcările. El făcu atent pe proprietar, care se plecă şi gloanţele trecură pe de-asupra capului lui; lady Monk fu nimerita insă de un glonţ in cap şi de altul in piept, Până acum un proprietar engles se credu seu-tit de orî-ce pericol cănd călătoria cu o femee Astăzi a dispărut din poporul resbunător şi a! ceasta consideraţie. Aceasta face pe un ziar engles să strige: „Se prepară un masacru general care are de scop stingerea unei inlregî clase.“ Din Serbia. Iubitorii de constituţiune at făcut mari sfor ţări pe lângă regele Milan, spre al îndupleca s5 decreteze alegeri nuol pentru Scupcinâ şi nu a-legerl suplimentare. Regele a dat insă ascultare primului său ministru Pirocianac, care pare a-1 avea toată încrederea. Ast-fel alegerile suplimentare vor incepe la i Maiu. Ele vor fi o mare lovitură pentru oposiţie, care in urmă ingerinţelor guvernului va perde cel puţin o parte din foştii ei membri şi se va întoarce slăbită in Cameră. Bulgaria şi Turcia. Intre guvernul turcesc şi cel bulgar se iscas un fel de ceartă, din causa intăririlor de trupe, ce Poarta trimete in punctele mai insemnate a le Balcanilor.— Trimesul bulgar din Consta»-tinopol a cerut esplicârî lui Assim paşa, cărilni i se părea că aceste concentrări ai! uri gtad ascuns şi ostil Bulgariei. Assim paşa a dat eplicările cerute. Ele sunt plausibile.'Cetele de bandiţi, cari s’au sporit de câtva timp tare in Balcani, mai vertos in munţii, Rehodope, aii reclamat cu urgenţă această m{-sură. Trimisul bulgar n’a putut singur contesta temeinicia esplicărilor turceşcî şi ast-fel incidentul bulgaro-turcesc se poate considera ca aplanat. V A.jdl BT-A-Ţl Tunuri nuoî de munte.— Una din princip» lele cauze cari ad contribuit la succesul obţinut de armata austriacă in contra insurgenţilor din Herţegovina, este întrebuinţarea unui nori sistem de tunuri, inventate special pentru soană care trebue să aducă, ca domnişoara de Latour-Mesnil, cinci sute de mii de franci’zestre soţului el, este o căsătorie de trei sad patru milioane. Intr’adevăr se pare că o femei poate să fie fericită şi cu mal puţin. Dar infimi se va mărturisi că este deflcil de a refusa patru milioane când care-va ţi le oferă. Aşa dar, in 1872, baronul de Maurescamp oferi şase saii şapte milioane domnişoarei de Latour-Mesnil prin intermediul unei amice comune, care fusese ' m*j tresa sa, dar care era in fond o bună femee, Doamna de Latour-Mesnil respunse cu demnitatea convenabilă, că era măgulită de. această propunere, dar că cerea câte-va zile pentru a ee gândi şi a se informa. îndată insă ce mesagera se depărtase, ea alerga la fiica sa, o atrase cu un transport de nebunie la inima sa, şi isbucni in lacrămî. ’ — Acesta vajsă zică că mi-al găsit un bărbat? zise Jeanna ţintuind pe mama sa ochii el mari, scânteitorl. Mama el făcu semn că da. Care este acel domn ? reluă Jeanna. D. de Maurescamp '... Ah ! vedl tu, flica mea, aceasta e o partidă dt nu se poate mal frumoasa! Obişnuită a privi pe mama sa ca infailibila şr vădînd’o aşa de fericită, domnişoara .Teann»DU esită a se convinge, şi cele douâ scumpe şi ser mane creaturi schimbară mult timp îmbrăţişării® şi lacrimile lor. In timpul celor opt zile cari urmară şi Pf cari doamna de Latour-Mesnil credu cu sinceritate că le-a consacrat unei cercetări serioase » supra persoanei d-lul do Maurescamp, ea nu avu in realitate altă pieocupaţiune de cât a’şl închin® ochii şi urechile pentru a nu fi supărată in vl' sul sâd Apoi, eu primi de la familia sa şi do la «’ micii sel felicitări atăt de entusiaste asupra a cestel căsătorii splendide,ţdânsa citi atâta neca^ şi gelosie in ochii mumelor rivale, ir cât ava tot dreptul de a se fortifica in hotărîrea sa.-D. de Maurescamp fu dar formal primit Se fac căsătorii şi mal ridicule,-spre ese» piu acelea cari se esecută numai după o sim www.digibuc.ro i ■»»»in -y » inwiBWMMW<— resbelele de munte Calibrul tunului este d9 7 centimetre; greutatea de 90 kil. iar afetul de 104. Tunul se transportă pe un cal, şi afetul deosebit pe alt cal. Muniţiunea este transportată pe 20 cat.îrl. In lupiele contra inamicului, care adesea este nevCdut, fiind ascuns după stânci şi alte acei donte de teren, obuselc nu s’au arătat d9stul de eficace, pe cănd şcluapnelele aii avut un foarte mare efect, căci asvărlite chiar de la 2000 pe paşi, aii acoperit cu sfârămăturile lor un spaţiu in lungime de 400 metri şi in lărgi me de 120. Yelocipadul in armată, -0 inovaţiune foarte insemnatâ s’a introdus in armată Italiană, adop tându se Velocipedul pentru serviciul infanteriei. JJste lesne de inţeles marele aVantagiti ce se poate trage din această disposiţie in campanie, unde ordinile trelmesc transmise cu repeziciunea fulgeiuluî.-• „Rev Militară" Ainis scandalos, - „Mesagerul" publică, inves tită de numeroase iscălituri, următoarea notiţă: Noi jos iscăliţii declarăm şi denunţam opini unei publice şi guvernului Maestăţiî-Sale Regelui Carol I. că d. Mihail Nicoleanu, Preşedintele Consiliului General al judeţului Braila, ne-a luat de la fie-care sumă de lei două deci şi patru asupra sumei de lei 44 ce ni s’a dat de către Comitetul însărcinat a distribui suma de lei 5000, familiilor ce aiă suferit de inecăciunile apelor Şiretului Distribuţia acestor bani s’a făcut in casa D-luI Mihail Nicoleanu, din Comuna Ootu-Lung şi s’a procedat ast-fel. Intr’o cameră d. Prefect ne număra bunii, adică lei 44 ; eşind de acolo, d. Nicoleanu ne tiăgea in altă cameră şi ne lua din suma de iei 44 căte 24 pe seama Dom-nieî-sale, fâcendu-şî partea leului. Dacă această parte i se cuvinea, rămâne să o judece opinia publică şi guvernul, care in milostivirea sa, a găsit cu cale a ne ajuta şi a ne uşura intru câtva de cele ce suferiam, din cauza mecăciunil caselor şi holdelor noastre. Cop'i Snltiiuulu? -Zilele acestea o să fie primiţi in confederaţia lui Mahomed, prin tăierea împrejur, doi copil a-i sultanului, cari au ajuns peste 13 ani. Deodată cu el vor fi tăiat! incă 5000 de copil cărora le va fi Sultanul naş şi va cumpăra fie căruia că'.e un rând de haine nouă Fsplosie (le torpile. -Din Marsilia se scrie cu data de 27 : O nenorocire infricoşată s’ain-tâmplat astă dimineaţă in portul de la Toulon. Unspră-zece matrozi tocmai umblau să cufunde in mare neşte torpile, cu cari voiau să facă es-perimente, cănd una a esplodat nu se ştie de ce.-Trei matrozi au rămas morţi pe loc, dintre cari doi au fost atât de grozav rupţi, câ n’au mai putut fi găsiţi. - Şase’au fost greu răniţi. —Oficeril, cari aveaţi să conducă esperimen-tele, plecaseră din fericite căt-va timp mai ina-inte cu o- barca.-Unul vapor cu pasageri care trecea tocmai in timpul esplosiel, i s’au stricat ferestrile. Oamenii s’au ales insă numai ca frica. Adelina Patii. - Celebra primadonă şi-a terminat călătoria sa artistică in America şi s’a plă observaţie, după o unică intrevedere in vr’o lojă de teatru, intre doi necunoscuţi, cari mai târziu se vor cunoasce prea mult. Cel puţin doamna de Latour-Mesnil şi fiica sa intălniseră căte o dată in lume pe d. de Maurescamp : el nu era in intimitatea lor, dar ’1 văduserâ ici şi colo, la spectacol, la Bois de Boulogne ; i ştiatl numele şi i cunosceau caii. Tot era ceva. ’ D. dţs Maurescamp incă avea o aparenţă onorabilă. Era un om de vr’o trei zeci de ani, care ducea cu o oare-care splendoare inalta viaţa parisiană. Titlul şi’l avea de la moşu săd, generai sub primul imperii!, şi averea de la tatăl săi! care o câştigase cu onorabilitate in industrie El insuşi ocupa, graţie numelui set! pompos cate va plăcute sinecure in nişce inalte societăţi financiare. Unicul fiu la părinţi şi milionar. el fusese foarte răsfăţat de mama sa, de servitorii săi, de amicii săi şi de metresele sale. Confienţa in el insuşi, marea sa avere impuneau lumel, şi nu lipseai! oameni care T admira Era ascultat in cercul sătl cu un oare-care respect. Blasat, sceptic, batjocoritor, rece şi mândru de tot ce nu era practic, profund ignorant, vorbia cu o voce prepodorantâ, puternică şi autoritară. ’ŞI avea formate ideile asupra lucrurilor din această lume, şi in particular asupra femeilor, pe cari le despreţuia: căte-va idei destul do mediocre, pe cari le intocmia in prin nipiî şi in sisteme, numai pentru că aveaţi onoare de a’I aparţine. — „Am de principii!... acesta face parte din principiile mele... Am de sistem... Eată sistemul meu!" Aceste formule levemau la fie-care moment pc buzele sale. Dacă s ar fi născut sărac n’ai fi fost de cât un om ordinar ; bogat, era un dobitoc. Alegerea ce acest personagiu făcuse in dom nişoara dc Latour-Mesnil poate surprinde in primul moment. Din partea lui era inainte de toate un fapt ae inaltă vanitate, şi chiar un calcul. Se vorbea in lumea parisiană de domni-Ş°ara de Latour-Mesnil ca de o jună persoană, înzestrată cu toate calităţile. Obişnuit a nu’şi refusa nimica şi a prima in toate, i se păru o glorie do a şi-o apropria şi de a pune la pălăria sa această floare rară*. Mal avea de prind- ROMAN IA LIBERA ■MM——Bai întors in Anglia pe vaporul „Arizone." Cale 32 de representaţiî, căte a dat, i-ati câştigat frumuşica sumă de 160,000 dolari. Oamhefia însurat. „Figaro" publică o hazlie notiţă despre o căsătorie a d-lul Gambetta, pe care singur a născocit’o. — Marele republican ar fi luat de ne\astâ pe contesa Ritta Raviolini, ultimul vlastar al mare! familii veneţiane Dan dolo. - La cununia religioasă, pe care d. Gambetta n’a primit’o de căt cu condiţia, ca să n’audă vr’o daiă ce-va despre ea...-d Paul Bert, aii fost de faţă dd. Depretis, Ugolino de la Gerardesca, contele Gabrielli San Malatto, Nieottera şi Ga-ribaldi.—Mireasa are 40 de ani. E brunetă, trupoasă şi vorbesce bine franţu zesce. Arc o avere de 50 milioane şi câteva vil din celebrul Lacrima Crisli. Posedă şi a treia parte din ziarele italionescl. - Iriind-că e soră de lapte cu regele Humberto, acesta a trimes la cununie următoarea telegramă gC'ono feli.ee di matrimonio che voi avete apa-retarsi con signor Gambetta. No piu d'Alpe. Fran cia e Italia sono sorelle." R. Umberto. Are haz „Figaro !“ Recrutarea iu Fălticeni.-Cetim io „Gaz. de Bacătl “ : E timpul recrutăr.I Prefectul nostru ştie, ca tot d’a-una in asemenea ocasiunL âă procure nulte afaceri favoriţilor sel. Aşa in zilele de 19 20, 21, aflându se in comuna Paşcani, acompaniat de duumviratul Gorovei — Alexandrescu si aceştia ajutaţi de vestitul Marcu Rolih, es :ro-cul cuceasornicile americane, aii dat iuriş prin tir eriî înscrişi la sorţi, mai cu seamă prin acei ce erau in stare a scăpa prin bani. Campania s’a finit cu bine şi cel trei favoriţi, nu pot zice că nu le ah mers bine. Cu tot a-Irontul ce la căpătat avocatul Gorovei din partea doctorului recrutor, care i-a spus in faţă ,-ă i egretă că i-a făcut cunoştinţa" totuşi asociaţiu i ea deprinsă cu aşa lucruri in interesul banului, s’a intors cu buzunările pline. Descoperirea unei mioî iusule.-Din San Francisco se scrie, că in grupul Curilelo.1, intre Japonia şi Camciatca, s’a descoperit o nouă insulă.—Se vor face incercări spre a o colonisa Furtuni solare. Savanţu americani atri-buesc neregularitatea vremel in anul acesta şi iu iarna trecută unei activităţi foarte mare, care se arată--după observaţia lor —la suprafaţa soarelui printr’o mulţime de pete m gre mari. Aceste pete sporesc merei!. — Se afirmă că agitarea invelişulul dimprejurul soarelui va ajunge punctul de culminare in anii 1882 — 1883. E. orgia infricoşată a convulsiunilor solare intrec forţa de concepţiune a omenilor şi un corp lumesc, bunăoară pământul, apucat de o furtună solară, ar fi. distrus şi mghiţit de ea. BULETIN -BIBLIOGRAFIC L’Auiriche-Hongrie et la Roumanie dans la cuestion lu Danube, par Ursianu Valerian, professeur du droit des gens â l’universite de lassy.-3 lei-Iaşi piu, că adevăratul mijloc de a nu fi nenorocit in căsătorie, este de a lua de soţie o jună fată cu o educaţiune perfectă. Principiul el insuşi nu era rău. Dar ceea ce nu ştia d. de Maurescamp, este că pentru a smulge una din acele plante alese din florăria maternă şi a o transporta cu is-băndă pe pământul căsătoriei, trebuia să fie anul din grădinarii cel mal aleşi, Fisicamente, d. de Miureacamp era inalt şi băiat frumos, puţin cam accentuat in colori şi de o eleganţă cam bătătoare la ochi. Forte ca un taur, el părea a dori sâ’şl imulţească in nedefinit forţele ; dimineaţa făcea gimnastică cu oameni speciali, se ocupa de arme, se asvărlea de două ori pe zi in apă rece ca ghiaţa şi des-volta cu mândrie in neşte haine strimte-un bust elveţian. Astfel era emul, cârma domna de Latour-Mesnil avu fericita şi isteaţa idee de a’şl încredinţa destinul ăngeruluî, care era fiica sa* Ea avea in-ti adevăr o scuză, care este acea a multor mume in caşul analog : era puţin amorezată de viitorul său ginere, căruia i era recunoscătoare că alesese pe flea sa; ’l găsea superior in inteligin-ţâ şi in isteţime, pentru că ştiuse să aprecieze spiritul fiicei sale ; 61 găsoa om onest şi delicat, pentru că preferase in persoana fiicei sale frumuseţea şi meritul unor avantagiurl mal po-sitive. Căt despre cugetările Jeanneî, ea era dispusă, precum am mal spus, a primi cu loată Încrederea alegerea mamei sale. Mal era, ca toate mnele fete, gata a iobogăţi cu fondul s6ă per sonal primul om ce i se permitea sâ’l iubească, a ’l impodobi cu propria sa possie, a reflecta asupra lui irumuseţea sa morală şi a ’1 transfigura in fine cu raza sa pură. Treime să recunoascem insă, că şi d. de Maurescamp, odată ce fu admis a ’şl‘face curtea avu o purtare, nisce procedeurl şi un limbagiii care corespundea destul de bine cu idea ce o jună fată poate să ’şl facă de un om amorezat şi de un om amabil. Toţi fldanţaţil galanţi şi cu o pungă bine garnisită, se asemănă. Bombon ne, buchetele, bijuteriile le compun un fel de poesie suficientă. Şi apoi, cel mal puţin roma-?. Intr’o broşură de 120 pagine, tânărul profesor Ursianu tratează cu o deosebită claritate ces tiunea Dunării, din punctul de vedere al tratatelor şi apără cu argumente puternice drepturile României in contra alcătuirii ce pregătesc străinii. —X— Flori de la Golghota, de preotul G. Florii Sachelarie. Florile aceste sunt neşte modeste incercârî de poesil religioasemorale, tipărite in ediţie de lux in lip jgrafia Alexandru A. Grecescu şl se află in deposit la librăria V. Niculescu, pasagiu! romăn pe proţul de 3 1. n. un esemplar. - -Autorul cum ăl vedem e preot. E ceva rar in literatura năs-tră eclcsiasticâ, a vedea scrieri poetice de felul poesiilor reunite sub titlul de . sus. Ce va rămânea insă ca prima încercare remarcabilă şi va fi citată de foţi scriitorii viitori in ramura literaturii bisericeşti, va fi schiţa unei poeme bl s^nceşti, d’ocamdată numai in două cânturi. In literatura germană, cât e ea de bogată, numai Klopstock a scris o ast-fel de epopeă, Mesiada, in care a cântat înţelepciunea Urzitorului. Feliei tâm deci din adîncul inimii pe autor; dorim insă ca cetitorii noştri! să ’l cunoască pe autorul şi ca poet al impresiut lor din copilâriă. Ast-fel, autorul cu drag ’şî aduce aminte de tim pul când doria cu înfocare să prindă mândrul cur-cubeti şi striga cu voce tare, verde al teu, şi roşu al meQ. Alte frumoase strofe sunt şi cele urmâtore din tren către Sinaia : ...d’odată trenul ţipă — ca şi viaţa cănd a stat,— un om jos se dă in pripă, la un punct de carte dat ;.-Un minut! şi de plecare — un alt ţipet m’a vestit ; tot prin ripăt viaţa apare —in tren altul s’a suit.— . — . Trenul sboară cu iuţeală, văntul urmele ăî şterg. &pre fine poetul nostru, preot-fllosof se conchide : Ah trecut; vor trece incă —cum cei slabi aşa şi tari; căci in lume eo stîncă —ce sdrobeste planuri mari. ‘ Felicitând pe autor ’l recomandăm inteligenţii clerului nostru luminat. MEDIO ŞI CHIRURG- D rol WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE IDE Şl SYPHILIS Auunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. Ioan Noii No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunl de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m IMPORTANT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire noue şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un ratelier complect in caut,-schuc costă (mal inainte fr. 300). iar azî numai 150 franc! < ap Un singur dinte fr. 10. Piâces din douî sail mai mulţi dinţi, de la G pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiurl şi curăţiri ele dinţi se ese-cutâ cu cea mal mare menagiare. Fiind basată pe praxa mea de 30 ani in această specialitate, sper a obţine toată încrederea On. P Cu stimă, Goorge Slamu *10-2-10 Dentist engles Strada Carol I, 4. Magazin;; Croitorie şi Haine Cata 5, STRADA ŞTIRBEI VODĂ, 5. ÎNŞTIINŢARE Sub-semnatul aduc la cunoştinţa Onor Public, că pe lăngă marfă de primăvară am mai primit şi un mare asortiment de haine gata: Redingote Parde-siurl. Costume complete ect. Ca croitor fiindu’mf specialitatea am ales stofele cele mai fine, solid con fecţionate şi cu preţuri foarte moderate. Rog pe 0-iioi'| public şi Clienţi mei de a vizita magasmul subsemnatului, spre a se convinge de adever. Sper că voiu fi incurajat inti această nouă întreprindere. Cu stimă I. R. LOCCSTEANU ™' — - .- Serviciul telegrafic al „Rom. Libere." 42 Aprile, — 9 ore dim. Cairo, li Aprile. o a descoperit unu complot, cu scop de a asasina pe Araby bey, ministru de răsboiii ; autorii lui, ofiţeri circasienl, ah fost arestaţi. , _ Cairo, 11 Aprile. Ofiţerii arestaţi sunt in număr de 16. Motivul conspiraţiei este, după cum se pare, nea^ansarea acestor ofiţeri, cu ocasia celei din urmă promoţiunl făcute de Araby-bey. (Havas). Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul I. BRAUNSTEIN medic, chirurg şi rnamps, fost medic practicant in Viena in Klinicele lui Bramn (boale de femei si facerei şi a lui llebra (boale de piele, de*păr şi syphilis) Consultaţiunl de la 3—5 p.m. Strada St. Vineri No. 4 5 (Casa Mişu). ţioşl simt prin instinct că trebuesc să facă in aceste ocasiunl o oare-care cheltuială de ideal, şi nu este rar de-a auzi oameni exaitându-se in faţa tfdantaţeî pentru ăntăia şt ultima oară in viaţa lor, întocmai cum so vorbesce un limbagiii particular copiilor şi căţeluşilor, a cărora favoare voesce cineva s’o câştige. Această faşă de ilusiunl şi de Încântări se prelungi pentru domnişoara * de Latour-Mesnil printre falnicile daruri până la dulcele splendori ale cununiei religioase. In această zi supremă, ingenuclnatâ in faţa altarului sfântei Clotilde, sub lumina stelară a lumânărilor de ceară, in mijlocul tuflşelor de flori cari o invăluiau, mâna aa intr’acea a soţului săfi, inima revârsându-se de-o pietate recunăscătoare şi de amor fericit, Jeanna Berangere atinsese cerul. Nu e prea mult de a afirma, că afară de aceste ore incântătoare, căsătoria nu mal este pentru trei părţi din femei de căt o decepţiune. - Dar cuvântul decepţiune este prea slab cănd este vorba de a esprima ceea ce poate simţi un suflet şi un spirit cu o cultură aleasă In intimitatea conjugală a unul om vulgar. Asupra manierei de a plăcea femeilor şi de a le ataşa de soţii lor, d. de Maurescamp avea nişce principii cari ar fi cu gretl de formulat in mod convenabil. S’arzice destul şi prea mult, lasănd să se înţeleagă câ pentru dânsul, amorul neflind alt de cât dorinţa, virtutea femeilor nu era alt ce-’ia de căt dorinţa îndeplinită. D. de Maurescamp se inşelâ insă indată : ar fi putut avea dreptate cu teoriele sale in acea epocă depărtată a lumel, unde omul şi femeia abia se deosibiaiî de urşii din peştere. Dar uita prea mult, că o jună parisiană, lustruita prin civilisaţiune şi subţiată prin cea mal delicată educaţiune, nu încetează in adevăr de a fi o femeie, dar ea incetează absolut de a fi un a nimal. Dacă se intoarce la starea de sălbăticie, ceea ce nu este fără esemplu, soţul săiă este care o intoarce. (Va urma). Jalnicul soţ 1. Caralea şl copii Victoria, Paul, Demetre şi Ioan, fac cunoscut perderea soţiei sale şi mumei lor BLI8ABETA născută COSTORIOI iar ceremonia funebră şi înmormântarea va avea loc lacimitirul Belu in ziua de SI ale curentei la orele 3 p. m. SCHIMB SI ^COMISION FRATH BEMZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --o*i»t—^— CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de SI Martie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 % Oblig de Stat Convertite. . 6 °/0 » Căilor ferate Romăne 5 °/0 Renta Amortisabilă , . Dob. 10 fr. Oblig C. pens. 300 1 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . 7 e/o » » urbane. 6 °/0 i » » . 8 % Impr Municipal ... o cu pr. Buc. (bil 20. 1.) 5 °/o Renta Romănă . . Acţiuni Dacia România . o Banca Naţională a României Baia de Aramă liberală. . Oblig de Stat Rentă . . . Oăile ferate . Scrisuri . . Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă . . . Rubla hârtie............. Florini.................. Lose otomane Oump. CURSUL DIN VIENA 11 Aprile Napoleonul................ Ducatul................... Lose Otomane............. Rubla hârtie............. CURSUL DIN BERLIN li Aprile Oblig, căile ferate romăne . Acţiunile „ „ . . Priorităţi „ . Oppe nheim............... Ruble hârt-e Oblig, noi............... Idem 5 °/0. CURSUL DIN PARIS 11 Aprile Renta Romănă............... Lose otomane ...... SCHIMBUL 31 Martie Paris (3 luul) . . . „ la vedere Londra (3 luni) . . >■ *a vedere . Berlin (3 luni) . . „ la vedere . . Viena la vedere . . 98 4 Oi 89 220 101 99 81 101 29 89 95 1380 'L V. 2o o 2'/0 5 50 Vend. 50 0 9 50 5 61 27 «/, 120 »9 102 90 33 102 100 9-2 2 30 90 30w -390 arg aur 1 V. 1 V. ? 60 1 12 60 Adresa pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro ' ROMANIA LIBERA BAZARUL BUCURESCI ac g3 "fii s « m © fH © os ce •# G© © ce F“< © G©o ce 'ţs c3 Sf -t-s 3© AYIS IMPORTANT Am onoare a face cunoscut atăt Onor. Public cat şi distinsei mele Clientele in parte ca pentru sesonul de Prima-Yara şi Vara mi-a sosit un bogat transport de GC PENTRU BARBARI Nuanţe alese şi croite după ultimele jurnale. Tot d’odată atrag atenţiunea Onor. Public asupra imensului transport de STOFE BRUTE UPETSTTiRfCr OOTvTA^lSrEE care mă pune in plăcuta posiţiune a infrunta verl-ce concurenţă atăt in fineţea calităţilor precum şi in speciala mea croială. cu Stima HERMAN DAVIDOVITZ Rog a se nota No. 8, alături cu Hotelu Fleski, 36 (Casele Stamatiadis) 6 di mmmmmbjrr i unii i O P 05 © © GC P B 6 « p" FF» 05 BAZARUL BUCURESCI liTi.rwutf.iiATîTrmTr; tIt'i ’titti CAPSULE GRIBAUIT & L s M A.TICO «RIHADLT et C‘< Pkarmacljtl 8. IUI VIVIBNNE PAJI* Renultatu infaillibllu In traUnaentulu gonorrhee, firi a osteni stomachulu dupe eumu facil tăte Capsulele ou copahu licjulde Depositu in principalele PkarmaciX Lt > iJJlimHaEaiSJIliMWMI! «UMUIU Avis D-lor Propriotciri si Archit6c*i SIROP DE RfilFORT IODE de G1SIMAULT et Cie Pharmacist: la Paris v F F F UE DOUA DECI ANN11 aCBSTU MBDICAMEN-0 Da RP IDLTAT'JILB CEI. B MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PRNTHO INLOOUIRI ILEIULUI DE FICATD DR AORtJNU SÎ ALU 8IB0FULVI AIITISCORBCTIC Elu este suverană contra inlănrei si inflamatiunea glan leloru gitului . gurmeloro uojiloru) si ale dill-jritelo rrrupţiirm ale pelei, ale capului ei ale fetei. Elu excuu • ofta de mâncare, tonifică (easăturile. combatte palorea -loleşctea pelei ai da copiiloru vigorea ei vesaelia naturala sie -nu melicamemu »Umirabi!u contra cojilorii produssr .rin lapte si unii depuranfu excellentii. Deposiiu n principalele nharmacii Se yinrte (maclatnn) hstrtie stricată cu ocaua 14r Strada Covaci, 14. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele, că am fondat in centrul oraşului in STRADA. TEATRULUI No 8 O sucursala la stabilimentul meii din str. TsvoruluT, 59 Tot-d’o-dată ’ml permit a atrage atenţiunea Onor Public asupra ggj- MARELUI ASORTIMENT DE IEPOItTT-A. IDE FIER,, ORNAMENTE, POSTAMENTE, VASE, CUPE, etc. pentru impodobirea grădinelor, împrejmuiri şi grillage de morminte, stîlpurî, pil as re, etc. TUBURI SPECIALE PENTRU LATRINE, şgheaburl, burlane şi ţevi pentru conducerea apel, şgheahuri pentru trotuare-Şurup,.ui (bunbons) pentru dulgnene, maşine, etc. Mn re asortiment de pompe, fontăni şi canale (robinete), tuburi de plumb şi de fer de diverse dimensiuni, furnitură şi instalare de pompe cu toate accesoriele lor instalare de băi comije-te, atelier mi came pentru ori-ce Ir crări. 24 ZE». K.eilHauer. Atelieru, Str Isvorul 59. Depc3 tu, Str. Teatrului 8. DE ÎNCHIRIAT De la sf. Gheorghe viitor vechiul stabiliment de fierărie din Strada Radu-VodăNr. 13, se pote inchiriaşi cu instrumentele de lucru. A se adresa direct la proprietar in calea Plevneî 19. CALEA VICTORIEI No. 34 „AU PRINTEMPS" VlS-it-VIS DE TEATRU DE VENZARE O gheretă bine construită, tencuită cu var pe dinăuntru. Doritorii se vor a-dres» la d S. Diagomirescu, strada Viitorului Nr. 11, coloarea Galbenă CREATIUNE NUOUA Parlwriă KlIlSli! Săpun....... KADSURA Extract...... KADSURA Oliu........ KADSURA Apă de toiletă. KADSURA VIOLET Inventatorul SĂPUNULUI REGAL de THR1DACE PARIS, 225, ROe St-t)ENis, PARIS Si în t6t.e Parfumeriele. Lemne 15 DE VENZARE " Calitatea de cer cu stănjinul şi cu greutatea tăeate despicate şi aduse a domiciliu cu preţul redrs,_ (1000) chllograme nu maî cu 27 leî noi ş. cele de fag cu 82 lei noi mia. Domni amatori se pot adresa : Calea Grivi[a [Tărgoveşliî) Nr 151, şi prin cărţi poştale. La firma Leu, lângă gară. cu stimă, Tetraolie Yasilescu. Din cauza liquidăreî loiale a măr furii orii de lingerie en gros din magazinului | 1J PBL: SIBL-iiPS *»« CALEA VICTORIEI, No. 34=, VIS-A-VIS DE TEATRU MARE DESFACERE DEF NITIVA DE BUFE PENTRU DAME ŞI CAVALERI 50°/o SUB VALOAREA PREŢULUI OCAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE De inchiriat De la sf. Gh. viitor casele din strada Rahoveî Nr. 46 etagiul de sus compus din şapte camere o bucătărie şi pin-niţă gradină şi curte spaţioasă, doritorii se vor adresa Iad. Ghiţă Duoii-trescu. strada municipală Nr. 17 vis-a-vis de spitalu Brăncoveanu RUFE PENTRU CAVALERI prelul de fabrică 1 Oămaşă albă de creton franţuzesc inainte . . . 6,50 acum 4,50 1 Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil • 6,50 1 Cămaşă piepţî, guler! şi manchete de olandă fină 9,50 1 Cămaşă albă, Nouveaută de olandă deRumburg fină 20.— 1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9.— 1 Oănaşf de uoaptr de olandă de Rnmburg lungă 12.— 1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi..............7.50 1 Duzină de gulere franţuzeşcî, fasonul celmalncâ 8.— Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele maî alese şi după fasonul cel maî nofi cu 4.50 5.50 12.5.— 7.— 4.50 4 — RUFE PENTRU DAME preţul de fabnc~ inainte 5.50 acum a. 1 Cămaşe de creton franţuzeşc veritală 1 Cămaşe de creton franţ veritabil brodată fină . 8.— I Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie . 12.50 1 Cămaşe de noapte creton fraoţ. veritabilă lungă. 7.50 1 Cămaşe de noapte de olandă cu brod. fină lungă. 13.1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit 5.— 1 Pantalon de creton franţ, veritabil cu brod. fină. 7— 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri. 7.— i Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie et entre deux fine.................— 1 Camison de creton franţuzesc veritabu garnisit cu cercuri şi pliseurî............. . 5.50 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit. 6.50 1 Camison brodat fin de tot ......................10.— 1 Jumătate capot broderie fină....................14.— 50 50 50 50 50 7b 7.50 I orî-ce preţ. Ciorapi franţuzeşcî veritabili duzina ... 9, 10, 15—18 franci. Mare aeOrtiment de corsete franţuzeşti veritabile, balaine garantate cu orî-ce preţ Mare asortiment de mănuşi pentru dame şi cavaleri, franţuzesc! şi englezesc! cu orî-ce preţ. _ HOT PANZA DBI BUMBURG-BBLGIO. - PÂNZETURI DE MASA- — BATISTE “M 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6 şervete................................15 “ 1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete ....... 24 » .50 70 leî 45 leî 1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 1 Bucată 60 coţ! veritabilă olandă Belgie garantat . 1 „ „ „ „ „ Rumburg „ 1 Bucata de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă de Rumburg de aceleaşi lărgime . . . ■ • • 85 » 1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină. . 140 » 1 Duzină de batiste franţuzeşcî cu Iniţiale, brodate cu măna 4 leî. 99 » 55 » 110 » 60 » 85 » 60 » 140 » 75 » 5 15 Batiste fine de olanda de diferite preţuri inainte 10, 15, 20, acum............................................... - 7, 9, 12, şi 25. 15. Cumpărătorii pentru 25 franci primesc 6 basmale de batistă gratis. HP*- Cumpărătorii de marfă peste 50 fr. primesc un scăţjămănt de 5 la sută. T APETURI PERVASURI POLEIŢI Plafonurl in Relief din celle mal renumite făbr.ee cm preţuri foarte moderate, recomaud onorabilului publică sub-semnatu H. T^OlNTICH Tapiţer şi Decorator. 38T 3, Strada Ştirbel-Todi, 3*M (vis-a-vis de Pasagiul Romăn De arendat] de la Sf. Gheorghe 1882 Moşia Prooroci din judeţul Olt, 20 minute departe de gara Slatina doritori se vor aaresa ia Proprietara, Strada Stelei Nr 19 Bucureşci. 10-2-4 De inchiriat De la sf. Dumitru a. c. pe maî mulţi anî, cel maî mare local construit anume pentru toatt artele grafice reunite, in ceutrul capitalei, cu apă şi gaz aeriform introduse. Acest local se poate transforma facil pentru orî-ce comerciu in mare. ' A se adresa lai. Ovessa, 39 Strada Academiei. IMPORTANT tO PRIMU TRANSPORT DE APE MINERALE PROASPETE din to&te sursele afi scsitşi continuă transporturile in fie care lună la I. Ovcsa, 39 Strada Academiei. — Se efectuează comando prompt in toată Romănia. ţggp- Rcg a nu confunda actuala mea Droguene din strada Academici, cu fosta mea Băcănie din strada Lipscani. 3 Birtul Naţional din strada Biserica Eni, s’a mutat in Pasagiul Romăn - Avisez pe toţi muştiril meî Nae Ştcfăncscu ■ ^.ţfada, Armbu8* ! ostilul de instrucţiune si educatiune CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE MK" PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunl in toate zilele de la 9 — 11 a. m şi 4 —S p m De Y6n4«Tfe bilete de inchiriat d i lipit la case A se adresa, Strada Covaci, No 14. Tenul Una din condiţiunile cele mal esenţiale tle frumuseţii e un ten frumos. Chiar ofisionomiă ma> puţin frumoasă şi regulată ne poate plăcea, dacii tenul feţei ăl vedem că e curat. Prin urmare o frumuseţe căt de strălucită să fie, nu se poate adora, de căt numai cănd pielea e curată. Sunt nenumărate dame cari n’ar putea nicl-odată fă se pretindă frumocse, dacă cel puţin tenul nu ie ar fi curat. Pentru ca cine-va să se bucure ,) • . 100 ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Lemberg, 10 Aprilie. Se anunţă din Petersburg pe cale telegrafică retragerea prefectului de poliţiă Kosloff şi a şefului poliţiei de stat Plewe. Alte s.himbârl s’afi făcut şi in ministerul de interne. D. Katkow e însărcinat cu creşterea moştenitorului Nicolau Alexandro viei; prin această împrejurare marele panslavist se află in permanenţă in jurul familiei imperiale. Londra, 10 Aprile. „Neue Fr. Presse“ află cu privire la cestiunea strămutării haremului lui Ismail paşa in Egipt, că a doua legitimă soţiă a ex-chedivului a fost respinsă la graniţă de către un funcţionar care avea orainul să comunice ina'tel pasagere că ma' inainte de toate trebue să i se constate boala de care pretinde că suferă. Spre acest scop i se va trimite un doctor din partea guvernului. Princesa se supuse, dar pretinse ca pentru o constatare imparţială să se admită şi un doctor european ; Tewfic bey insă nu se in voi, şi in urma acestui refus princesa se întoarse la Neapolo. Zara, 10 Aprile. „Narodni List" anunţă că in ţjuta de sus, po-siţiune păuă acuma inaccesibilă infanteriei austriece, sau observat bande puternice de insurgenţi pe cari 61 ţine insă pe loc vasul de răs-boifi „Mautilus" cu căte-va srapnele. Operaţiunile belice incununate cu succes au potolit pe deplin mişcarea revoluţionară din Orivoşcia. Petersbng, 11 Aprile „Journal de St! Petersbourg" comentează in felul următor numirea ministrului Giers in capul departamentului de esterne. Politica guvernului e foarte clar precisatâ, de oare-ce circulara de la 16 Mal ce a dat’o Ţarul la suirea sa pe tron, mal e şi azi in vigoare şi va remănea prin urmare incă lung timp ca programă a guvernului. Ziarul citează apoi părţile principa'e din circulară, şi mai cu osebire punctele principale din care reese tendinţa spre o politică de pace cu toate Puterile. Aşa dar, ca până acum, aşa şi de aici inainte, guvernul inperial va remănea credincios tradiţiunilor de simpatiă, şi va ţinea solidar cu cele-l-alte guverne pentru susţinerea păcii generale şPrespectarea tratatelor esistente. La fine citatul ziar relevă faptul că afacerile esterne ale Rusiei in decurs de trei sferturi de secol au fost conduse numai de doi miniştri, hesselrode şi Gorciacoff, In acest fapt trebueşte să se vază o dovadă de stabilitate in conducerea politicei esterne a imperiului şi o garanţia sigură pentru viitor. Paris, 9 Aprile. „Golos“ află că in Sâmbăta Paştilor ţăranii din Walego-Zulow a au atacat pe Jidovi şi le-aii risipit obiectele din case prin noroifi. S’afi dă-rlmat vr’o 30 de prăvălioare şi 80 de case Moscva, 8 Aprile „Moscauer Zeitung" află că ministrul de res-boifi va concedia 37,500 de soldaţi, imediat după ce se vor fi terminat manevrele Berlin, 10 Aprile. Numirea lui Giers ministru de esterne a fost salutată in cercurile diplomatice de aici. însemnătatea acestei numiri resultă din inprejuiarea că ea a reuşit abia numai după mari lupte şi ir bigi a partidei panslaviste in contra partidei care voieşte pacea. Nu trebueşte insă esagerate aşteptările de l,i viitor, căci venirea la putere a lui Giers incă n’a schimbat cu totul situaţiunea Politică Dintr’un anumit punct de vedere nu-rr’'’ja lui Giers a fost un act inevitabil, căci dacă ar fi venit un altul in lecui lui, vr’o persoană incoloră, crisa numai s’ar mal fi amănat. Cel din Berlin mal văd in numirea noului ministru, că Ţaiul nu voeşte să increndinţcze sorţii Rusiei numai in măinile panslaviştilor. Ministrul Giers se pcate rorsideia şi ca un protest viti jn contra discursurilor incendiare ale iul Skobeleff. Berlin, 10 Aprile. „Tribune* află din Anajcw : La 2 1. c. locuitorii din Mardarowka, nu departe de Odesa, s’afi sculat in coutrajidovilor, cari număr afi vr’o 50 de familii. Fiind insă bălciu, mulţimea Ovreilor ajunsese a fi şi mal considerabilă. Cănd poporul a năvălit asupra ovreimil in timp foarte scurt nici marfă, nici haine pe el nu mal âveafi. Prada intreagă s’a făcut o grămadă şi după ce s’a turnat petroleu peste ea, s’a aprins. Căţî-va creştini cari săriră m ajutorul Ovreilor afi fost asemenoa bătuţi. Miseria e foarte mare printre Jidovi, n’au nici ce mănca nici cu ce se im brâca. Din Odessa s’a trămis osotniă de. Cazaci. Serviciul telegrafic a!, Rom. Libere." 12 Apr, le — 3 ore seara Viena 12 Aprile. „Viener Zeitung" publică numirea d-luî Mayr ca ministru plenipotenţiar al Austro-Ungarieî la Bucureşcî, in locul d-luî comite Hoyos. Roma, 12 Api-jle. Corniţele Corti, ambasadorul Italiei la Con-stantinopol, a sosit la Roma. Londra, 12 Aprile. Se citesce in „Times ' „Complotul lui Arabi bel, ministrul de resbel, dovedesce nestabilirea regimului politic in Egipet. Puterile trebue să se înţeleagă nu numai asupra momentului ci şi n privinţa modului unei interveniri eventuale in această ţară ; dacă insă ocupaţiunea trupelor turceşti va fi autorisată, trebue a mănţine escluderea fostului chediv, Is-mail-paşa, a stipula ca ocupaţiunea să nu fie decăt temporară ş’a nu tolera ca legăturile de atârnare ale Egiptului faţă cu Poarta să se stiângă mal mult." (Havas). A se vedea ultime stirî pe pag. UI. BUCURESCI 1 APRILE Serbătorile trec ; trece cu densele şi timpul de odihnă, şi timpul de petrecere. Bine că trece, spre a reincepe munca: munca care insănătoşează şi produce, munca care moraliseazâ şi inavuţeşte pe om, munca care ridică pe indivizi şi, printr’ânşil, naţiunile. La o ast-fel de muncă, morală şi mora-lisătoare, a?teptăm pe cei ce aii in mănă cărma statului, legiuitori şi implinitori ai legii Interesile de viaţă ale statului romăn cer, din partea celor ce guvernează acest stat, o activitate extraordinar de mare, căci ori incotro ne vom intoarce privirile, intălnim câmpii nemărginite, unde s’ar pu tea desfăşura cu foloase mari pentru ţara noastră, munca fie căruia din noi şi cu deosebire acelora cari au luat sarcina de a lucra la fericirea patriei. Din nefericire, pentru zilile in cari trăim, această activitate mai mult de căt necesa rie, n’o vedem nicăirî, nici in sferele inalte, nici pe treptele mai de jos. Priveliştea cea mai măhnitoare ne-o dă parlamentul roşu. * * * Am făcut de multe ori tabloul acestui parlament. L’ati făcut chiar şi unii din fruntaşii maiorităţii şi aii ajuns mai la aceeaşi conclusiune cu noi. Nedeprinderea de a cugeta, neplăcerea de a munci, au fost solemn constatate de însuşi „Românul." In patru luni şi jumătate, căt a ţinut sesiunea din urmă a parlamentului, n am avut să constatăm legiuiri insemnate. Fi-vom fericiţi a descoperi o prefacere însemnată m deprinderile maiorităţii roşii, in cursul lui Aprile ? Noi, cari ştim că firea omului nu se pote schimba repede, nu ne aşteptăm la vre-o treabă mare de la acest parlament. Ne-am mulţumi, dacă s’ar găsi doi trei, cari să ju- dece serios asupra trebuinţelor publice şi pe cari să’i urmeze apoi instinctiv rândurile maiorităţii. Dar ni-e teamă că nici aceasta nu vom avea-o, căci numărul celor ce nu vreati satt nu pot să’şi muncească gândul pentru interesul public este prea mare. Şi vai! cate şi mai căte sunt de făcut, in această multă amărîtă ţară ! * # * E tristă, foarte tristă starea ţăranului nostru, talpa casei romăneşci, cel care ne firăneşce prin sudorile sale in timp de pace şi ne apără existenţa de stat in timp de răsboiu. Prin legea tocmelelor agricole, pe care oposiţiunea şi-a dat atâtea silinţe spre a o îmbunătăţi, se aduce o uşurare ţăranului. Atăta insă nu e destul. Datorii grele, in multe părţi ale ţării, dacă nu pretutindenea, apasă incă greii pe bietul sătean. Am scăpat pe funcţionari ;i pe pensionari de sub exploatarea cămătarilor. Să găsim mijlocul de a scăpa şi pe ţăran de sub povara datorielor, cari ă] im-pedică de a merge inainte. Sunt datorii plătite şi răsplătite inzecit şi poate chiar in şutit, şi cu toate acestea ţăranul tot dator este. _ Mai vine apoi cârciuma, care a făcut şi face un r6fi şi mai cumplit săteanului, să răcindu-1, demoralisăndu-1, aducănd tăm-pire şi moarte. Trebue găsit şi aci leacul, căci se surpă casa românească, şi pe ruinele iei se poate ridica clădiri streine _ Făcănd toate acestea şi căutând in aceraşi timp a da căt se poate mai multă in văţătură, potrivită cu trebuinţele sale, ţăranului, aşa in cât să poată produce mai mult şi trăi mai omeneşce, atuncia numai starea lui va fi intr’adevăr imbunătăţită şi statul românesc va avea o temelie trainică Cu 'crâmpeie isolate de măsuri bune, mare bine nu s’aduce. Şi noi trebue să ne grăbim. Şi aci am schiţat numai câte va din trebuinţele ţăranului, la cari omul de stat dator este să răspunză numai de căt. Cari insă sunt trebuinţele orăşanului, cum răspundem la toate necesităţile statului economice, culturale, militare, politice, etc. etc? Registrul trebuinţelor de organisare, care să mărească forţele de producţiune şi de apărare ale României, este mare. Cugetă oare legiuitorii din maioritate şi fruntaşii acestei maioritâţi la cuprinsul acestui registru ? Avea-vor oare cel puţin cuno-şcinţă dewdănsul ? Puţina lor activitate să ne răspundă * • * Partidul de la putere este vinovat nu numai de relele ce le-a făcut, dar mai cu seamă de multul bine pe care l’ar fi putut face dar nu l’a făcut incă. Nu vom mai cerceta astăzi dacă răutatea, ori nepriceperea, ori lenevia, orlpreo cuparea de interese personale, l’a impedi-cat de-a tace acest bine. Constatăm numai vina, lăsându’i lui căutarea căuşelor Vina insă este a acestui partid. „Românul" afirmă ca este a alegătorilor. Intr’adevăr alegătorii sunt şi ei vinovaţi consiituţionalicesce că atl trămis in parlament pe oamenii ce constituesc partidul de la guvern. Ei să le tragă păcatul, că s’afi lăsat a fi amăgiţi de făgăduielile deşarte ale acestor negustori de vorbe ori a fi siluiţi de puterea administrativă, acum trei ani, cănd afi dat acestor „patrioţi" votu rile lor. Vinovaţi insă mai mari sunt amă gitorii şi siluitorii cari, sub frumoasa mască a principielor liberale, afi făcut atâtea iele statului. Pe aceştia n’ar trebui să’i uităm, nici să’i iertăm, de căt cănd 6şl vor ispăşi multele păcate, printr’un num6r mai mare de fapte, cari sa intărească moşia românească şi s’o facă Îndestul de roditoare Căt pentru alegători, 61 vom invinovăţi cănd vor mai face greşala de a trămite in parlament oameni ae felul,acestora, pe cari nevoit este să’i dojenească insuşi „Românul" —------—----------------------------- CRONICA ZILEI Loteria din Cişmegifi, după constaţănle făcute a seară la Banca României, a produs in ziua ăntăifi suma de 15,212 leî, iar a doua zi suma de 7,168 leî. In total leî 22,380. Oele-alte verificări se fac astăzi. Comitetul general de Caritate a decis ca serbările din Cişmegifi să urmeze şi Vineri si Duminică. " ‘ Vineri este intrarea gratuită şi loteria scăzută la 1 leu 50 bani numărul. Duminică serbarea vafTstrălucită, Intrarea numai 5C bani; iar pentru copii, până la 10 ani, gratis. Loteria tot cu 1 lefi 50 bani numărul. Nu ne indoim, că Bucureşteniî se vor intrece iu manifestarea simţimîntelor generoase, asa de frumos desfăşurate pănă acum. -meralul Racoviţâ s’a ales cu 46 voturi senator, in colegiul I din Iaşi, in contra d lui iN. Şuţu. care a avut 34 voturi. Roşii jură că alegerea a fost absolut liberă. In coiegiul.II din Vlaşca s’a ales senator d Gr. Cantacuzino, inccntra d-luî Bâdulescu. La Olt st va alege de sigur general Ange-lescu, ministrul. D. comite Hoyos-Sprinzen&tein, trămis extraordinar |i mir istm plenipotenţiar al Austro-Ungari , a fost primit in audienţă de concedifi de M. S Regele, căruia a avut onoare a remite scrisorile prin cari impăratultFranz Ioseph pune capăt misiunii ce Excelenţa îndeplinea pe lângă Regele nostru. D. Kallevici, trămis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al Serbiei, a fost primit ieri in audienţă de M. S. Regele. D-sa a remis M. Sale scrisorile prm cari Suveranul şefi I notifică proclamarea regatului Serbiei. Marţi, 30 Marte, M. S. Regele a întrunit la prânz pe d-niî trimişi extra-ordinarî şi miniştrii plenipotenţiari, pe d-nii miniştrii residenţî, a-creditaţl pe lângă M. S., pe d-nii însărcinaţi de afaceri cu soţiele d-lor, pe d-nii miniştrii de ius-tiţie şi lucrări publice, cu soţiele d-lor, si alte persoane. M. S. Regina, care, din causa sănătăţii, n’a putut asista la prânz, a apărut, seara, in saloane, unde S’a întreţinut in modul cel mal graţios cu persoanele invitate. In momentul de. a Se retrage, Majestăţile Lor au luat rămas bun de la corniţele şi comitesa Hoyos, cari trebuiau săpărăsiască a doua zi capitala. Personalul poliţiei Capitalii şi retribuţiunile lui se fixează ast-fel: Un prefect de poliţie, lei pe lună 1,000 ; un comisai director 500, aoi comisari inspectori de clasa I, câte 500 lei pe lună, trei comisari inspectori clasa II căte 400, un caD al divisiei de urmări şi informaţiunl 400, un ajutor 250, doi capi do biurofi căte 160, un arhivar 160, trei copişti căte 100, un cap al divisiei administrative şi judiciare 300, doi capi do birofi căte 160, un ai Invar 160, trei copişti căte 100, un registrator de intrare 160, unu de eşire 160, un casier 260, un copist ajutor 100, un cap al a lesluriloi 150, un translator cu diurnă, un fo tograf cu diurnă, un ajutor de fotograf cu diurnă un camerist cu diurnă, zece comisari clasa I toţi căte 200 leî pe lună, cincî-zecl comisari clasa II câte 150, cincî-zecl şi cinci sub-comi sari) câte 120, una-sutâ zece sub-comisarl clasa II, plătiţi de comună şi primind de la Stat nu mal o diurnă. www.digibuc.ro ROMAN IA LIBERA împărţirea oraşuluîjin secţiuni poliţieneşcl şi fixarea circumscripţiunilor se va face prinţ un regulament de administraţiune publică; aceasta in ceea-ce priveşce raporturile lor de pură administraţiune poliţienească cu capul poliţiei şi fân* ga atingă disposiţiunile coprinse in legile existente, cari determină atribuţiumle funcţionarilor menţionaţi ca agenţi al poliţiei judiciare şi auxiliari al ministrului public S’a deschis pe seama ministerului afacerilor străina un credit suplemenlar dc lei 50,000, pontru cheltuieli diplomatice. Pentru 6 ale curentei, sau poate mal târziii, se prepară o mare revistă militară. Ni- suntem in contra acestor salutare exei ciţil, dar cel in drept să se găndiască şi la bieţii dorobanţi care s’afi concentrat chiar de acum fără soldă şi hrană. Bine ar fi fost ca d. ministru de râsboifi să fi găsit o cale media şi să fi conciliat interesele militarului cu ale cetăţianuluî. Măsura luată fă-taie de tot in carne viă, mai ales acum c.ănd fle-care munceşte ca să pună la loc ce a consumat in serbătorile Paştilor. Prezidentul Consiliului nu se va intoarce la Bucureşti decăt in sâptâmăna viitoare. Di seară, la teatru naţional, se reprezintă o piesă nouă : Diana de Lys. Această piesă, ieşită din pana lui Dumas-fils, a avut mult succes in capitala, Franţei. încă inainte de Paşti, se răspândise vestea, că la Varna s’ar fi ivit cazuri de choleră, urmare de moarte. _ Această veste era lipsită de or-ce temeiu. credea la inceput că se tractează de o nouă in-surecţiune cavlistă. Atitudinea plină de energie a ministerului a făcut insă ca spiritele să se riral calmeze şi astăzi situaţiunea, e. după o telegramă mal nouă a lui „Le Temps“, următoarea . a „Intenţiunea cabinetului este a se lăsa °dis cuţiunel (asupra tractatului de comerţ; toată largitudinea, spre a se permite representanţilor Cataloniel să’şl esprime părerea asupra indus trie! cataloniene; dar guvernul va cere cu toate acestea Camerei să respingă ori ce amandament şi să voteze tractatul fără nici o modificare. Ministeriul e sigur să dobândească, cu ajutorul minorităţilor democratice, o majoritate de zWb voturi, cu toată deşertarea pretecţioniştibr că-taloniem. cari votau de obiceiu cu guvernul. „Minoritatea conservatoare eşî accentuează o-posiţia, profitănd de toate pretecstele spre a prelungi desbatcrile. Cabinetul ,hotărît a’şî man-ţine neclintit atitudinea in această eestiune economică, evită de a face pe Camera deputaţilor să’l voteze un vot de incredero spre a nu irita provinciile protecţioniste şi ordonă autori taţilor să useze de toate mijloacele de conci-liare asupra poporaţiunel spre a iu recurge la forţă de căt in cas estrem, atunci cănd pacea publică ar fi turburată. „Conduita ministerului e lăudată de presa liberală, şi republicană. „Telegramele oficiale spun, că resistenţa pasivă continuă in Barcelona şi in centrurile ir dustriale ; ea slăbesce in Lerida şi Taragona. Un grad oare-care de fierbere domnesce intre lucră r.oriî din Malaga şi Valencia şi printre popora-ţiuneajAragoniel superioar, din Valencia, Oviedo, Santander si Palma. „Credinţa generală este, că guvernul va eşi triumfător din această crisâ, de vreme ce atitudinea lui energică va dovedi protecţicmşuior zădărnicia orl-câreî resistenţe." după ideia eî, prin tunelul proiectat intre Anglia si Francia, Anglia ar putea fi avisată odată la o lupta a poporului el contra unei invasiî streine. Pentru tunelul din „la Manche." se face mare propagandă. — Partida, care admite esecu-tarea lui, pare a lăsa in minoritate pe cea care este contra. Comitetul ştiinţific militar, inaintea căruia se găsesce această eestiune, a ascultat in săptămâna trecută pe d. Watkis, directorul drumului de fier de sud est şi pe inginerul şef al acelei companii. Et au stăruit să cenvingă comisiunea, că in cas de ostilitate intre Anglia şi Francia tunelul ai putea fi distrus cu înlesnire in mal multe puncte. Dar dănşiî nu cred in posibilitatea unei ast-fel de ostilităţi. Dimpotrivă ambele naţiuni fiind aliate int’un resboifi eoropean, tunelul le-ai putea aduce mari servicii, in caşul unei blocări a Canalului la Manche ! -Fără Îndoială -au zis eî cu ironie, terminănd-se găsesc persoane distinse cari desaprobă această intreprinde re (bunioarâ ducele de Cambridge) dar să nu se uite că tot aceste persoane s’atb impotrivit şi la realisarea esposiţiel internaţionale din 1851, pe motivul că ea ar putea aduce in ţară... un furnicar primejdios de străini" Până la sosirea d-luî baron de Mayr, afacerile legaţiunii austro-ungare vor fi gerate de d. Salzberg. COMITETUL GENERAL AL PRESEI SUB-SCRIERI PENTRU INCENDIAŢI Sume incasate pănă la 1 Aprile. Lei D. G. M..................................15 D. C. Fusea, Târgovişte ...... 500 D. St. R. Veron.......................... D. White, ministru Engliteriî. . . • 100 Societatea italiană de ajutor mutual ■ 50 Total . • - 1,1U> W Această sumă a fost incasată de d. I. G Bi bicescu, casierul comitetului presei, pentru do-naţiunî in folosul incendiaţilor. Persoanele ce ar voi să mai contribue pentru incendiaţi sunt rugata a depune banii la d. Bibicescu, redactorele Românului. Numele contribuitorilor se vor publica in toate ziarele. ’)in Germania „Tagblatt* din Berlin spune, că flota cuira-sată germană va face mari esperienţe cu tunurile revolver, sistemul Hotschkiss. — Va incerca de asemenea şi intrebuinţarea luminei electrice in luminarea câmpului de operaţiune in scopul mal vei-tos de a putea descoperi apropierea vaselor cu torpile.-Flota a comandat, pentru armarea sa, 278 tunuri revolver. Pănă acum nu avea de cât 50. * O esposiţiune originală (prima in felul eî) s’a inaugurat la Dresda, capitala Saxonieî: esposiţie de ziare şi reviste din toate ţările. —Au figurat peste 1500 de fol periodice tipărite in 55 de limbi. -281 au fost in limba germană, 114 englezesc!, 154 scrise intr’o limbă derivată din cea latină (.franţuzescl, italienesc! etc.) 84 in dialectele slavo, 7 in limba fineză şi 75 in limbele asiatice. — 90 de ziare a fost ilustrate, 50 umorstice, u92 au fost ştiinţifice şi industriale. Principele Krapotkin a ţinut săptămâna trecută o prelecţiune al cărei venit s’a consacrat pentru fondul „crucel roşii a nil ilistilo * — La sfârsit şeful nihiliştilor a spus, că partida sa s’a legat cu jurământ, să nu mal facă nici unu act de violenţă, de indată ce ţarul ar da Rusiei o constituţie. * In portul englez Blacknel s’a construit un noii vapor. Numele lui este „Invieta" şi are intre toate corăbiele cea mal mare iuţiilă. — Vaporul, care e destinat pentru comunicarea intre Dover şi Calais, fuce_ acest dram intr'un ceas. * Contele Bournaby, care a călătorit din Anglia in Francia cu balonul, a primit nişte severe re-primande die partea superiorilor săi militari. — EI se tem. că acest esemplu ar putea inficia pe Franceşî şi că intr’o bună dimineaţă Anglia s’ar putea" trezi cu o întreagă armată franceză sosită pe baloane...'.-Academiile aerostatice din Paris si Londra l’afi numit insă pe colonel membru onorific al lor. saii spănzurat safi deportat pe viaţă la muncă silnică. * La universitate din'Charkov s’afi întâmplat noul tur’ourărl. 7 studenţi afi fost eliminaţi de rector Cel alalţl studenţi s’aii'fâcut msâ solidari cu eliminaţii şi aii cerut sau iertarea acestora, safi întinderea "pedepsei şi asupra lor.-Rectorul ceru a-tuncî cu mult cinism, ca cine viea să fie eliminat să se inscrie intr’o listă. Pănă acum s’afi inscris 49 studenţi şi au fost in adevăr eliminaţi.-Alte înscrieri se fac acum. -Turburarea a crescut insă atât de tare, incăi rectorul nu se mal simte sigur de viaţă şi a cerut forţă armată, care să-I apere casa. * Generalul S«.ol>eleff se găsesce de căte-vazlle la moşiile sale, de unde va merge in Minsk spre a’şl depune comandamentul. * Un proces scabros se tractează astă-zl de Senatul imperial din Pctersburg. Un polon, Krupski, fusese condamnat in 1868 la deportare pe viaţă in Siberia şi la confiscarea averilor sale, din cauză că participase la revoluta din acel an.-In 1879 ţarul Alexandru II l’a graţiat dându-î indârăt şi moşiile. - Reîntors acasă, nefericitul găsi insă, că fostul ministru de interne Makoff şi primul seu secretar i le cumpăraseră pe un preţ de nimic. -Ce-I mal mult incă banii aceştia nu se scie cui s’afi dat, căci bunioară creditorii lui Krupski cer astă-zl plată datoriilor, cărora moşiile le slujiseră de ipotecă.— Se vede că la cele*alalte instanţe Krupski o fi perdut procesul.— Şi minunea asta se poate intămplă peste Prut. PENTRU EMIGRANŢI BĂNĂŢENI. Lista formată aiu iniţiativa d-luî B. Brâniş-ieanu. redactorul ziarului „Steaua Dobrogei". Redacţiunea jurnalului „Steaua Dobrogei" 20 lei, Colonelul Dianu 5 lei. Dionisie Craifeleanu 20 lei. Total, 'eî 45 - Suma precedentă „ 4801 80 (Va urma) Total, lei 4846 80 DIN AFARA Tulburările in Spania. Tractatul de comerţ, pus la cale intre guvernul spaniol şi cel frances, a pricinuit mari nemulţumiri in unele părţi ale Ispanieî, mai ales in Catalonia. Principiul, care a jjpreşâclu., la elaborarea lui, este cel al liberului sc himb. Pro-tecţieniştil spanioli se plăng că urmarea neapărată a punerel in esecuţie a tractatului ar fi distrugerea multor industrii indigene, mal vârtos a celor cataloniane. - Nemulţumirea poporaţiunel a luat, in provinciile de meazâ-noapte, chiar dimensiunile unei revoluţiunl şi guvernul FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 4 Aprilie — Din Anglia. Manevre militare —Tunelul „la Manche." — Fe-liurimî. In Lunea pascilor afi avut loc lăngă Ports-mouth manevrele, obicinuite in fie care an, a le trupelor de voluntari. — Operaţiunile se intemeiafi pe ficţiunea, că o armată de invasiune a ptis piciorul in Anglia la Portsmouth şi că voluntarii trebuesc să-o respingă. — Armata de invasiune era represmtată prin trupele regulate.-La manevre afi asistat ducele de Campridge, coman dantul tuturor forţelor militare din Anglia, ducele de Walhs şi prinţul de Saxen-Veimar, şeful voluntarilor. — Poporaţiunea se strînsese in mare numâr se vadă acest tablofi. Interesul ce-a pus la iveală era mal mare de căt ori când, căci Di ii Rusiav Călătoria întreprinsă de marele duce Vladimir la Viena şi de acolo la Roma, de unde se^ va intoarce prin Berlin, se conside ră, dimpreună cu numirea definitivă a lui Giers la ministerul de esterne, ca o probă sigură, că Rusia vrea incă pacea cu orl-ce preţ.— Pănă cănd, e altă întrebare. * Fentru fortificarea graniţelor ruseşcl despre Germania, guvernul a votat 15 milioane de ruble. — Lucrările se vor face insă pe rând, in doi trei ani, semn că nu e nici o grabă cu ele. — Conducerea intreprinderil o are un comitet in care se găsesc intre alţii şi ministrul de râsboifi şi generalul Obruceff. * Poliţia rusească a isbutit să pună mână pe nihilistul BogdanovieiKoboseff.-Acesta fusese implicat intr’un proces incă la 1873 şi de a-tunel ştiu ast-fel să se ascundă, in cât pol ia nu’I mai putu da de urmă. -Compli itatea lui Bogdanovi.I cu Solovieff e evidentă.— El va fi CIANGAII DIN MOLDOVA. „Gazeta de Bacătt“ ne dă asupra Cian-găilor din Moldova şi a propagandei ungu resc! ce să facă intre ei, nisce relaţiuni nespus de grave. —Iată-le: Ziarele românesc! de peste Carpaţî, conţin in coloanele lor mal multe observaţiunl făcute asupra tendinţelor ungurescl de-a considera pe Ciangăil din România, ca supuşi aî lor şi a-I cultiva in dorinţele lor. Aceste tendinţe, ne spun ziarele surori, s’afi rădicat in dieta Ungariei, căutând a se pune fonduri in acest scop. Este prea adevărat, că judeţul Bacăfi mal mult de căt jumătate e ocupat de sate cu Ciangâi. EI sunt foarte numeroşi şi afi peste 12 parohii cu o veche episcopie ; aseminea şi cea mal mare parte din judeţul Roman. Colonisarea acestoia datează de secol! in Moldova; eî ’şl afi in multe locuri pământul şi moşiile lor, sunt răzaşl, după cum nişte hrisoave aflate la Valea-Mare şi FaraoanI atestă că Ciangăilor d’acolo li s dat pământuri incă de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Pănă la 1866, Ungurii, cari iac astă-zl atâta sgomot de consângenii lor emigraţi,, nici se găn-diafi la aceşti CiangăI; odată insă ce afi eşit. d’a supra, el incep a se gândi şi aici. Pentru ce? pentru că^ soarta acestora ar fi mal proastă de OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE trnducoro do MIRA DACHIANU II Chiar din primele zile se putu observa in a-ceustâ tânără căsătorie un mic sentiment de râcfiiă de ambele părţi ; dânsa era amărîtâ de a fi găsit amorul şi pasiunea cu totul intr’alt-fel de cum le aşteptase ; la el, era supărarea unui om frumos, care nu se simte apreciat. Cu toate acestea doamna de Maurescamp, cu tot chaosul care se agita in creeril săi, arăta mamil sale şi publicului acea frunte senină şi impasibilă, care surprinde tot d’a una la junele femei de Curând măritate şi care arată pănă la evidenţă puterea disimulării la femeie. Organisarea not e-sale vieţi in splendidul otel din Avenue de l’Alma, zăpăceala serbărilor cari întovărăşiră căsătoria sa, strălucirea trenului, echipageior, a toaletelor sale, toate acestea o ajutara fără m doială-căcî era femeie,-a petrece fără prea multă reflecţiune şi descuragiare prima epocă a căsătoriei. Dar bucuriile luxului şi ale vieţe-materiale, afară de aceea că nu erafi absolut noul pentru fiica doamnei de Latoui Mesnil, sunt dintre acelea cari blasează pe cine-va iute. Apoi dânsa trăise cu mama sa intr’o regiune prea inaltă pentru a se mulţumi cu banalităţile e Latenţei lumeşcî, şi in mijlocul vârtejului ea era apucată la fie care moment de nostalgia sublimului. Visul cel mal scump al juneţel sale fusese de a continua cn soţul sâfi, in cea mai dulce şi ardâtoare unire a sufletelor, felul de viaţă ideală" la care mama sa o invâţase împărtăşind cu dânsa lecturile sale favorite, cugetările şi reflecţiunile sale asupra orl-cărul lucru, credinţele şi in fine entusiasmele sale in faţa spectacolelor cele mari ale naturel safi ale operelor cele splendide ale geniului. Ne putem gândi căt trebuia să’I placă lui d-nu de Maurescamp această revelaţiuue. Această viaţă ideală, atât de salutară pentru toţi, atat de necesară fa meilor, el o refuză soţiei sale nu numai din mojicie şi ignoranţă, dar şi din sistem. Asupra acestui punct, mal avea incă un principifi : că spiritul romanţios este adevârata şi urnea causă a căderii femeilor. Prin consecuenţă el susţinea că tot ce le poate infarbănta imaginaţi unea, poesia, muzica, arca sub toate formele sale şi chiar religiunea, — nu trtbue să li se permită ae căt in dose foarte mici. De mal multe ori tânăra lui femeie incercA de a’l interesa pentru ceea ce o interesa pe ea insăşl. Avea o voce frumoasă, şi ea ăl cănta melodiele care’î plăcea dânsei, dar indată ce cântul se pasiona puţin ; — Nu! nu! striga soţul său, nu pune atăta entusiasm, scumpa mea, safi leşin ! Ea avea gustul poeţilor şi a romanţierilor en-glesl • ăl lauda mult pe Tennyson, pe care’l adora, şi incepea a’I traduce un pasigifi dintr’insul. De odată d. de Maurescamp, tot cu aceeaşi u moare glumeţâ, incepu să scoaţă nişte ţipete de osândit şi a lovi cu pumnii sâl in pian pentru a nu mal asculta. — A3t-fel credea el s’o desguste de poesie, —fără a băga de seamă că risca s’o desguste mal lesne de prosă —La teatru, la es-posiţil, in călătorie, erafi aceleaşi batjocuri şi a-celeaşl glume foarte reci asupra a tot ce deştepta in femeea sa o emoţiune puţin mal vie. Doamna de Maurescamp luă dar câte puţin obiceiul de a ascunde in ea insăşl toate sentimentele cari fac bogăţia vieţel pentru fiinţele delicate şi generoase. Ne mal vâdând flăcări in a fără, d. de Maurescamp se convinse că incendiul era stins, şi se glorifica de aceasta. Toate aceste drăcoaice de femei, zicea din-sul amicelor săi din club, sunt tot-d’a una in nori, şi aceasta^se termină răfi. Am luat pe soţia mea foarte jună şi am suflat pe toate aceste prostii romantice... Acum eat’o liniştită,— şi efi asemenea !.. Ah 1 Dumnedoul mefi ! trebue ca o femee să se misce, să umble, să alerge prin magasine. să meargă să petreacă la amicele sale, să călărească, să meargă la vânătoare : eată adevărata viaţă a unei femei... roate acestea nu’I lasă timp de a cugeta... şi asta este perfect! Pe cănd, dacă stă intr’un colţ şi visează cu Ghopin safi cu Tennyson,.. putem să ne dam pe gârlă,-totul e stricat!.. Eată sistemul mefi! Era imposibil ca sărăcia acestui sistem, şi >n genere ca golul intelectual a soţului sâfi, să scape din vederea unul spirit atăt de vifi ca acela al doamnei de Maurescamp. Ea nu fu dar mult timp înşelată de tonul lui important şi de manierei® lui pline de autoritate. 3ărbaţil nu cunosc tot-d’a-una bine pe soţiile lor, dar femeile cunosc toţ-d’a-una perfect pe soţii lor. Nu trecuse nici un an şi cele din urmă vâlurl şi prestigiurî că-duseră: doamna de Maurescamp fu forţată de a recunoasce că era legată pentru toată viaţa de un om, ale căruia sentimente erafi înjositoare ş-spiritul nul. Ea simţi oroare cănd vâdu că dis preţuia pe soţul sâfi Este un mare merit pentru o femee care face ast-fel de descoperiri şi să râmănă cu toate acestea 0 soţie amabilă şi supusă. Doamna de Maurescamp avu acest merit, dar, pentru al avea, a>nsa avu trebuinţă să’şl aducă aminte adesea că era creşt'nâ, adică de o religiune căreia âl place in-cercarea şi sacrificiul. Ea nu fu cu toate acestea mal puţin Încântată de un eveniment destul de prevâdut, care 1 se intămplă aproape după doi ani de Ia căsătoria sa şi care, promiţându’I^o scumpă consoi la^ie, T asigura pentru căt-va timp In interiorii-sâfi conjugal o independenţa şi o singurătate re- www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA căt in Ungaria? Nu ' Ci pentru interesele lor meschine. A zis foarte bine „România Liberă,® prin pana scriitor al el, vorbind de această chestiune că nu doare inima pe deputaţii unguri do SâcuiI lor din Moldova, nu este acesta „motivul care ’I face de a se ocupa de el." Scopul şl durerea lor este mal adânca. E( lucrează din toate puterile de a inlătura pe preoţii catolici italieni şi a-I inlocui prin preoţi uDguri fanatici, ca să aibă misiunea de a face politică ungurească." Noi cari suntem din localitate, cari privim lucrurile ae aproape, afirmăm n tot adevărul conţin mflecţiunile citate. Afirmăm asemenea, că in realisarea acestor dorinţe ungureşti, db a tulbura pacea noastră şi de a tulbura* şi pe Ciangât, contribue foite mult şi guvernul ţerel ce se sucedează, prin nepăsaiea şi neatenţiunea ce pune la desvoltarea propagandelor periculoase al trufaşilor Unguri. De la 1866 şi pănă astă-zi, timp de 16 ani, cel din Ungaria ati lucrat cu toate puterile de a îndepărta preoţii italieni şi astă zi abea la 12 aiochil mal găseşti 3 sad 4 preuţî italieni. Preoţii unguri, conform instrucţiunilor lor ati inrâd*âcinat şi inrădâcinează in această popula-ţiune toate ideile contrarie Romanilor, îi indeam-iă chiar la nesupunere contra instituţiunilor ţerel. Şcoalele înfiinţate in aceste sate, s’ad per-dut, nu esistâ. Nici administraţia, nici revizorii şcolari, nici niminea din cel competenţi, nu vor se intrebe pentru ce şcoalele române din aceste sate nu ad şcolari ? Primarii fiind aleşi din eî, preoţii îi sfâtuesc a nu trimete copii la şcoală, căci lor le trebue carte ungurească. In Faraoanî, la 1872, fiind un primar care indemna pe părinţi a’şl da copii ia scoală, a fost condamnat de pe amvon in biserică de cătră preot. Pe de altă parte cărţi ungureşti se inpărt copii lor şi’i invăţa dascălii bisericilor. Astă-zi ducPndu-se cineva in unele din aceste sate va găsi tineri de 18 şi 20 ani ca.rî nu stiii un cuvent românesc, femeile mai cu samă in genere na ştiu. Merg şi mai departe aceşti preoţi: vor se ungurească totul până chiar şi localităţile ; aşa in satul Oleja, discoperinduse un isvor de apa minerală, preutul i-a şi dat numele de Koşut. Aceea ce fac astâ-zl pe faţă ingămfaţiî maghiari de la Pesta, puind fonduri pentru scopurile lor in ţară la noi, fâcead pe sub] ascuns de mult timp. Guvernele noastre nici se gândesc la efectele unor aşa tecdinţî. Yom reveni. ARENA ZIARELOR „Românul" reproducând din „Inde-pendance Belge * ceea ce fac senatorii şi deputaţii frances! in timpul vacanţelor, spune ceea ce, după părerea sa, ar fl trebuit şi ar trebui să facă şi senatorii şi deputaţii noş-triî: — De fapt el nu fac nimic. Dar n’au el oare trebuinţă d’a studia bine porturile de ia Constanţa, ae ia Galaţi, Brăila, Giurgid ? Dacă, din fericire, viile noastre nu sunt bântuite de philoxeră, nu sunt el datori d’a studia cât sunt de bântuite viile sătenilor de către unii din proprietari, in contra legii rurale de la 1864, ş’a propune in Parlament restabilirea legii ? Nu sunt datori el să studieze acum cu sătenii şi cu toţi cetăţenii, cum este mal nemerit să facem legea pentru cârciumi ? Această lege nu conţine curmarea beţiei ? îngrădirea otrăvirii prin rachid ? Impedicarea invaziunil străinilor in comunele rurale ? In loc de a face toate acestea, senatorii şi deputaţii n’ar umblă după alta prin judeţele lor, de căt să’şl facă dependentă ad ministraţ.a, să numiască chiar pe magis-traţî, spre a şl putea ast-fel realisa interesele lor private. Aceasta e grav şi misiunea presei este de-a arăta sorgintea râului.— Sorgintea e faptul, că in colegiile senatoriale sunt prea puţin alegltori. Ast-fel pot isbuti unu oameni, cari aii cele mal multe rudenii, şi resultatul e, că massa alegâtori-lor nu’şî vâde represintate de către ales a-devâratele el idei şi credinţe. „Românul" zice dar alegâtoriloi Cereţi ca la anul viitor să se schimbe legea electorală. Desbateţî, cugetaţi şi hotărîţl ce modificări trebue să faceţi. După noi, datori fiind să nu procedăm, in cestiunile cele mari, prin salturi, credem că trebue să ne mărginim in a scădea censul si a intruni intr’unul colegiele cari represintă proprietatea. *** Făcând un tabloti despre faptele partidului de la putere in cel şase ani de cănd domneşce, „Binele Public" zice intre altele : Toate faptele ce se petrec de şase ani atăt in administraţiunea interioară a ţărel căt şi in po-l.tica esterioară sunt de natură a sdruncina creditul ideilor liberale. D-niî Rosetti-Brătianu, pe cari nisce inpreju-rărl neregulate i-ati făcut să aibă cărma s a tulul, sub cea mal atrăgătoare firmă a partitu-lul şi a principielor liberale, n’ati lăsat nici un interes naţional necompromis şi nici un principiu liberal neviolat S’ar putea zice, că aceşti mici despoţî asia ticl, inadins au luat puterea in mănă, pentru ca să compromită interesele şi demnitatea statului, iar nu pentru ca să Întemeieze un model de administraţiune cinstită şi cu durere de i nimă in afacerile noastre din afară. VAJ&iiGTZVţU 0 laudă a padiirilor. — Ni-o trimite d. N Ma-nolescu forestier „Forets, agitez-voua doucement dans Ies airs I „Auquel amant jtsunais serez-vous ausşi châres ? ,,0’autres vous confidroat des'ainours etrangăres; „Moi, de vos charmes seuls j’entretiens Ies ueserts. Chateaubviand „... Tencusque meos incidere amores „Arbormus. Crcscent illae; crescetis amores; Viryil. S’a scris, se scrie şi se va scrie vecinie pen tru a se protegia pădurile, isvor nesecat de a vuţie, sănătata, poesie.... Aşa dar eti iau condeiul in mănă nu pentru a descrie ceva nod ; bl iad pentru,.a descrie ceea ce se scie, se simte. Ce sunt pădurile ? O crescere de mal mulţi arbori in massă. Ce foioase aduc ele societăţii ? Foloase imense, necalculabile, Va putea oare omul exista fără păduri ? Nu sunt tocmai rătăcit cănd voiu zice că nu. Pădurile ad fost ante mergătorul civilisaţieî ; fără existenţa pădurilor, de sigur că civilisaţia nu progresa ast-fel. Ca intrebuinţare, ca scutire de rigorile climei, —de inundaţii, etc. etc. pădurile ad jucat şi joacă mare rol, şi cu toate acestea sunt oameni, astăzi in secolul al XIX, cari Îs nesocotesc ! — „....Arborele merită recu-„noscinţa noastră Ei ne protegie conţi a ploiel „şi soarelui , insânâtoşazâ oraşele şi imfru „museţează câmpiile noastre. împărtăşind su- lativă. Peste puţin naşcerea unul fid veni să ’I procure singura bucurie pură şi completă, ce gustase din ziua nunţel sale. Această fericire este de obiceiu singură, in adevăr, care reali-sează in căsătorie tot ce cine va ’şl promite de la dănsa. Doamna de Maurescamp, cum lesne se poate ghici, voi să lapteze -.pe fiul săd; ea implini această datorie cu o plăcere cu atătu mal mare cu căt aceasta-I Jpermitea de a câştiga incâ timp şi de a prelungi faţă cu soţuld săd o situaţiune de care avea trebuinţă. Dar in fine momentul veni cănd copilul trebui să fie înţărcat. Mal pe timpul acela d. de Maurescamp avu surprinderea, să vază intr’o seară pe femeia sa coborăndu-se la prănz peptenată a la^Titus: ea ’şl tunsese frumosul săd păi sub cuvănt că cădea, ccea-cc nu era adevărat. Dar ea spera că acest mare sacriftcid, fâcănd’o puţin urâtă, ar scuti-o de altele încă mal mari. Ea calculase ic să fără tovarăşul săd. D. de Maurescamp, cu totul din contră, găsi că această peptânătură de un soldat mititel o făcea să aibă ceva original Şi picant. Sărmana femee nu’şl vădu dar răsplătită osteneală şi nu’I rămase de făcut alta căt a’şl lăsa părul să crească din nod. Cu toate acestea scăparea la care aspira in secretul inimel sale era să ăl vină pentru ca să zicem aBt-fel de la ea insâşl şi din partea de unde se aştepta mal puţin. — O incăntâtoare Şl nobilă creatură ca dănsa era foarte capabilă de a inspira, precum şi de a simţi, cea mal profundă, cea mal ar dinte şi cea mal durabilă pasiune, ea ar fi iost demnă să fie clasată prin tre amanţii nemuritori, a cărora istorie şi legendă ad consacrat iubirile neperitoare. Dar amorul d-lul de Maurescamp nu conţinea nici un element neperitor : era, — pentru a intrebuinţa o expresie |din acel. timpi,— un amor naturalist, şi amorurile naturaliste, de şi nu semână de loc cu raza, au cu toate acestea elemera lor durată. El ’şî zicea de mult timp, şi lăsa să in-ţeleagâ amicilor săi, că luase de soţie o statue destul de plăcută la vedere, dar ale cărei gheţuri ar fi desewagiat chiar pe Pygmalion. O zicea chiar in nişte termeni mal puţin oneşti, im-prumutând bucuros comparaţiunile mal mult din istoria naturală de căt din mitologie. In fond d. de Maurescamp, care era foarte gelos, nu era de alt-fel supărat de o circonstanţă care ’1 părea a fi o garanţie puternică de siguranţa sa domestică. Deci, supărat de a se vedea despre ţuit, urăndu-i-se de feluritele scrupule şi objec ţiunl care i se opunea neineetat, ocupat mal cu seamă mal cu plăcere in altă parte, el se retrase definitiv sub cortul săti, de unde femeia sa nu incercâ să’l scoaţă. (Va urma). „părările şi bucuriile noastre, el aruncă umbra „sa pe mormântul celor ce nu mal sunt şi Împrumută scoarţa sa fragedă confidenţelor timide „de amoruri nesciute. Ast-fel poate cine-va să „inţeleagâ pentru co in antic itate, arborii eraţi „puşi sub protecţiunea divinităţii şi pentru ce „mal mulţi din el eraţi obiectul unul cult „particular, Este ceva mişcătrr in sentimentul „religios care ce silesce a face omagiti Creatorului in opera cea mal majestoasă a crea-„ţiuneî." Care muritor e acela care să nu fl gustat din dulceaţa impresiuailor ce datl pădurile ? Câte inimi nu şi ati aflat alinarea suferinţelor in m'j ocul unei păduri, in auzul dulcelui murmur al unul riuleţ, in pateticul cântec al privi-gihtonri ? Fie care arbore ne vorbesce ceva : salcia pletoasă ne cufundă in cugetări melancolice ; bra dul ne arată forţa şi majestatea ; stejarul mândria şi resistenţa Eram in pădure.... intr’o poeniţâ. Eiain luna lui Maia floricelele infloriseră ; brebeml, viorelele, brânduşele, toporaşil etc ; in depărtare se audia dulcele şi molatecul murmur al unul riuleţ ; --priveliscea era măreaţă; - mă aşez pa tapetul de flori, şi incep să cu got.... Murmurul apel părea că mă chiamă. Fie-care arbore ’ml vorbea ceva, fle-care floare. E am singur intr’o societate aleasă. Şi pe când mă sileam a înţelege pe fle-care, cântecul privighetoarei mă făcu să zic : — Cum nu pot, aci, departe de oameni, in acest loc fericit sâ’ml trec viaţa ! ? Şi cum stăteam astfel privind şi ascultând, trecutul defila mai inaintea ochilor mei.... Mă bucuram de presinte, căci uitasem durerile vie-ţei; nu Citisem incă aceste răndurl: „ ...Percur-„geţi pădurile voT, pe cari o siartă amară, un „destin contrar v’ati aruncat pe câmpul de luptă „al vieteî; veţi dobândi de la ele putere pentru noi „lupte ; peicurgeţi-le mal cu seamă voi pe cari „o pătrunzătoare durere v’a sdrobit inima ; dacă „nu vă veţi iotoarce consolaţi, cel puţin veţi „simţi lacrimile voastre curgând mal puţin a „mare." Şi cu toate acestea sunt oameni, astă-zl in secolul al XIX, cari distrug pădurile. Un fratricid de zece ani.— O crimă oribilă s’a comis de un copil de 10 ani asupra persoa-nil fratelui săti mal mic, la Chateau-n uf-sur-Sarthe (Franţa). lănărul Edin Jean Baptiste, care locueşce la ferma de la Remangerie, fusese trimis de părinţii săi la Pomoisan ca să caute ouă de găină , i ziseră insă să iea cu el şi pe frate-săfi Louis, care era in vărstă de 3 ani. EL se opuse , ameninţând că va face răti copilului dacă el va urma. Tatăl şi mumă nu cedară acestei opuneri şi ăl siliră să asculte. Jean Baptiste plecâ cu Louis. Când cel doi copii erai! cam la 1500 metri departe de Chateauneuf, cel mal mare se arun câ asupra fratelui săfl şi-l trânti la pămănt ; apoi, luâ o peatrâ şi-l lovi cu violenţă in cap. Sângele incepu să curgă in abundenţă. Dar, a zis precocele omoritor : „sângele nu mă speria pentru că nu mă temeam a face reu“. Lăsând apoi piatra, Edin li â o bucată de lemn şi incepu a lovi pe micul Louis peste ochiul drept. Acesta se sbâtea şi scotea ţipete desperate. Ca să-l faQă să tacă, i băgă un Ierna pe găt. Dar in acest moment, sgomotul unei trăsuri se auzi in depărtare. Jean Baptiste o luâ la fugă şi se duse să se ascunzâ după un tufiş. De aici el observă ce are să se petreacă. Micul Louis se ridică şi se târî cum putu pănă la drum, crtdănd că frate-săti este acolo , El strigi „Baptiste ! Baptiste !“ dar miserabi Iul ăşl privea victima şi tăcea. Atunci sosi trăsura in care se afla d. Thiber-ge, cultivator. La vederea acestui copil acoperit de sănge, el ăşl opri calul, luâ pe mică victimă in braţe, dar bietul copil, sleit nu mal putea vorbi. Un păstor, care sosi in locul in care se comisese crima, recunoscu copilul pe care cultivatorul ’1 duse indată la părinţii lui. Un medic, chiemat, a constatat că starea copilului este aproape desperată. Precocele ucigaş n’a arătat nici o părere de răti de crima sa. Atentatul uneT nihiliste.— Un comerciant german era să fio omorît zilele acestea la Montreux in Holveţia de către o nihilistă.— El se găsia pe terasa hotelului, cănd o femeie, cam de vre-o patru-zecl de ani, se apropia repede de el şi incepu sâ’I vorbească ruseşce. El răspunse frau-ţuzeşce, nemţeşce, englezeşte, că nu ştie limba rusească. Femeia i strigă atunci în franţu-zeşce. — Ca, miserabile, nu mă înţelegi ? tu eşti Petre Lovroff, mori dar ! Şi zicănd acestea ea scoase un revolver şi trase două focuri Un glonte trecu pe lângă co-mersant, altul el sfârticâ mâneca.-Nenorocitul Neamţ nu scăpa, dacă un servitor al otelului n’ar fl alergat şi n’ar fi prins pe nihilista pe dinapoi. — Dusă la arest ea mărturisi, că se nu-meşce domna Michaieff din Moscuva şi că luând pe neamţ drept nihilistul Lavroff, voise să-l o-moare.—Despre Petru Lavroff se credecâatra dat pe nihiliştî Serviciul telegrafic al „Rom, Libere," 13 Aprile, - V ore dlm. Roma, 12 Aprile. Prinţul Heinrich de Prusia, ai doilea fia al, prinţ ilui Friedri' h-Wilhelm, Însoţit de d. dj Schltizer, noul ambasador al impăratulul W lhelm pe lângă Vatican, a fost primit azi la amiazl de către Papa. Tănărul prinţ a făcut apoi o visită cardinalului Iacobini, secretar de Stat al Sântului Scaun. Schwerin (Mechlemburg), 12 Aprile. Noutatea câ marele duce de Mecklemburg-Schwerin, cu prilejul călătoriei sale la Viena, ar fi negoţiat, la dorinţa esprimatâ de impăratul Germaniei, cu ducele de Cumberland şi de Brunswick-Luneburg, in privinţa renunţării acestuia la succesiunea Tronurilor dia Havovera şi Brunswick, e falsă. (Havas). MAI 3NTOTT Marele aeronaut Coddard a sosit in capitală. — Di-seară, la şase ceasuri, va inăl a, pentru ântăia-oară la noi, un mare balon, in Cişmigiti. Afară de marele măiestru, se vor urca incă 14 persoane. Balonul va lua direcţia spre Constantinopol. Intrarea gratis. D-l Gambetta şi tănăra sa soţie ati sosit astă-noapte in capitală şi ati tras la hotel Hugues. Azi Înainte de amiaz unul din reportoril ziarelor noastre de căpetenie a avut fericirea să dobăndiascădcja o audienţă. Marele frances i-a vorbit de iubirea sa pentiu Români şi ia manifestat dorinţa de a face cunoştinţă cu toţi scriitorii de căpeteniă al presei liberale. D. Gambetta visitează azi palatul Universităţii. Amănunte pe mâine. A apărut de sub tipar : STUDII DE ECONOMIE RURALA 390 pag. cu 21 figuri in text şi 4 planşe colorate, lucrare foarte Însemnată pentru toţi ce do resc progresul economiei noastre rurale. Se află de văndare la toate librâriele din capitală cu preţul de 6 lei. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul I. BRAUNSTEIN medic, ch:rurg şi mamos, fost medic practicant in Viena in Klioicele lui Braum (boale de femei şi facere) şi a lui Hebra (boale de piele, de păr şi syphihs) Consultaţiunî dala 3—b p. m. Strada St. Vineri No. 1 6 (Casa Mişu). SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis,, STRADA LIPSCANI, 41 bis -------»■»»*- CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 1 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Comp. I V«nd. 6 °/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 98 99 6 °/0 » Căilor 1 erate Române. 01 */« 87 102 */« 5 0/„ Renta Amortisabilă . , . . . 88 Dole. 10 fr. Oblig C. pens. 300 1. . ’20 30 7 % Scrisuri fondare rurale . . . 5 °lo » » » 101 102 87 >/» 88 7 */0 » » urbane. . . 99 100 6 % » » „ 91 92 & 0/ J /O }) » » 8T 88 6 °/0 » » «... 104 < 2 8 °/o Impr. Municipal 29 3» » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 87 88 5 °/o Renta Română >95 305 Acţiuni Dacia România «380 1400 » Banca Naţională a României. Oblig de Stat .... V. arg Rentă 'U aur. Căile ferate 'u Scrisuri »/, Argint Naţional contra aur .... 2o/0 1 v. Bilete de Bancă ÎVo 1 V. Rubla hârtie 1 50 * 60 Florini 0 12 Lose otomane 50 60 CURSUL DIN VIENA 12 Aprile Napoleonul 9 50 V, Ducatul 5 62 Lose Otomane 27 Rubla hârtie 120 «/ CURSUL DIN BERLIN 12 Aprile Acţiunile „ „ 60 20 Oppenheim Ruble hârtie ... ..... 111 205 80 100 Oblig, noi 2 '2 l, Idem 5 °/( 96 20 100 CURSUL DIN PARIS 12 Aprile Renta Română 88 ’/ Lose otomane . . , 57 */, SCHIMBUL 1 Aprilie Paris (3 luuî)..................... „ la vedere ..................... Londra (3 luni).................... » la vedere...................... Berlin (3 luni).................... „ la vedere ..................... Viena la vedere Adresa pentru telegrame BLNZA1,. www.digibuc.ro ROMANIA LIBER/. PLATIBILE IN CAŞTIURi .LUNARE SI SEPTEMANALE MASINE DE CUSUT sub garanţie reală şi adevărată PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI BAIIjEI BUGHIA DIN CAMTULUNG Sunt de venzare. — Doi i orii se vor adresa la redacta „României Libere" sau pe Calea Rahoveî No. 10. De inchiriat Dc la Sf. Gheorghi etagiul de sus şase camere, cuhnie 2pimniţl, stradaPo-lonâ 5; asemeni 1 camerl, 2 cuhnii, 2 pimmţî, in totai safl in parte, strada Scaune 7. a se adresa aci sau strada Lucaci 14 şi 48 IESFACIRE 10 [ALAI LA MARE1 E MAGASIN DE BĂCĂNIE ^ ROBRESCU A MCGLESCIT Calea Victor ei No. 69, in casele d-lnl Dr. Fotino. --------------- Avisâm că Onor. Public avdr rară ocazie dea cumpdra cu 25 lai sută mai efun diu vcnijarea lor obicinuită toate mârluriîe de băcăniei leu preţuri cum n’a mai esistat pană acum. S alam de Sibiu . . oca L. Roqutfort 1-ma prdspăt „ „ Şarjele Royan cut. mare „ ,, « v “iCă » Muştar franţlup. fl. mare „ » n n r ic b „ „ Diaphane „ „ Mare asortiment in cons. franceze Mazaree, fasole, ciuperci c. m. 2.50 idem idem „mic. 1.25 Mărfuri Coloniale Unt do lemn frances lin oca L. 2.20 .. Tr- . „ grecesc lin „ „ Uieiu de ltapiţă rafi „ „ Cafea Martinică I-ma „ „ „ Rio I-ma „ „ „ Moca . . tI „ 1 Hi R' 1b t . . . „ „ Luminări «dcvdrat de Apolo „ Luminai! franţuzesc! pach. „ Orez turcesc i devorat oca 1.35 4.20 3.20 4 80 4.8( 1.50 1.25' 70 Zahar frances căp „ „ 1.68 tel] tlt . o . „ i 8 Mare asortiment in articole de post Manătăreî de Rusia. . - oca 4.4o Caracatiţă nouă. . . „ 5.20 Ifalva de Adrianopol ad«v. „ iO UleiO de In .... „ 2.40 „ . Nucă „ 3.40 Muici ele Banat . . suta 4. Mazăre de Braşov. . . ora 60 Măsline dulci, „ 1.80 Măsline de Vilo. . 1.40 Icre n'gre de Taigan. „ 11.- Sparanghel franţ. cutia 3.— CIAIURI RUSEŞTI xn cutii şi pachete diferite, frarlc fine şi foarte efline Cial C. Gen. (ca C. Col) 2.80 I esmiţî englez, prdspeţi oca £ 00 „ de Braşov . . . „ 3. io „ Rcm. (subţiri) . „ 2.40 Adev. Rom. jam. Ecg, I-ma „ 3.50 idem idem ll-ma„ 3.— Mare asortiment in vinuri negre de tu cea mai bună casă din Bor deaux Precum şi alte diferite Seat Juhen călit. sup. duz Stic. 24.— Mare asortiment in brinzeturl Medoc „ „ „ „ 20,- Şfaizcs prosp. de Elveţia oca L. 3.40 Mare cant. in vin" ad. de Cotnari Strachino de M ilano prds „ „ 4.50 alb şi negru calitate superioara Şiuncă fiartă. . . . „ „ 3 50 Vechţ de 6 auî in lfcc de 2,50 oc. 1.80 Prevenire in folosul Publicului! Posedândii tot dauna sistemul de a refusa categoric la t<5te pro ift | nerile serviiqriloru de a lo da rabatu la mârfuine ce el le cumpără I pentru stăpânii lorii. . Ast-i'elti pentru aedsta preven'm po onor. publici! consumatorulii ca', voindu a avei mărfurile originale iu calităţile lorii dupe curd se dă din Magasinulii nostru să se adresede Onor. cumpărători iu persdnăsadl prin uţi carul poştală arătând articolele c.e voescii precum şi adresai exactă si ale trinete prin bac ţi noştri la domicilii', său in line prin, «ervilofl credincioşi cad cea m^I niafs parte djn servjtori obicinuiţi i i prin diferite metode de a tragedia preţuri şi ast-fciti .a îşi insuşi drep-l ;ulu Ut a lusj rabatii pentru busuntirvf loriiVtî dacă in easQ că nupdtej face ti'amacţiecu neguţătorii fen'rw a l’rusta pe stăpânii in folosub i lui, atunci uşoaţlă în obiceiurile loţu ae a strica calitatea piâifuriloru pe drumu aşt-fe)ii că pune rafuţ'ă în until-dedcmn, oţet in vină, apă in romii etc. ârti la mărfurile solide seCt că impuţindşlă din cantitatea lorii pentru a arăta sldpâuulul că este lipsă sdii că lo inlocuescii cu Lite mărfuri ţie calitate hirte prdstă in scopul!! de a displace stăpânu-l lui de a mal cumpăra do la acelii neguţătorii de unde dânsulu vede) că uu p6te avea uid unu rabat. Cu st.mă «OBRESCU & NICULESC U. C o s t u iu e s D o r 6 s twumastăewîxm Seson de Prim a-Vara ş. Vara 1882. S O sc p SC SB 4) f-i eS - BAZAR DE ROMANIA“ wiin«H«inuiiii"iruwii^i ir^xi BmrwEi '.j39b«iii.:jnkei hi Aduce la cunoştinţa numeroasei sale Clientele, că a primit şi j rimcsce ne-intrerupt din piopria şi renumita sa fabiicaţiune din Europa eno, mc cantităţi de costume fine şi elegante pentru Bărbaţi şi Băeţi in toate cioelilc şi in toate calităţile. Marc depou de Pardcsiuri moderne, din stofele cu totul noi, nuanţe foarte plăcute. Asortiment complect de pantaloni fantasie, desenun «haute nouveautc». Putem asigura d’acum, că P. T, Publicul, precum şi distinsa noastră Clientelă vor fi pe dep. n satisfăcuţi atăt in alegerea mărfurilor căt şi (mai cu geamă) in modicitatca preţurilor. BAZAR DE ROMANIA No. 7, Strada Şelari, No 7. NIL Rugăm cu insiatenţă a nota No 7 spre a evita coufusiunî regretabile. iu . il( Costume» Argentăs iun* vi- murim" ■ uman Hi imm C|i in iu iit- i numii tu un mi IHJEGŢIUNK GFrlMAULT et C- MATIGO 1 GRIMAULT ac C" phfcrmaoljtl 8. RUP VreiENNE, PARIS Exclusivmente preparată eu folile Matl- ; coulnl din Peruvia Acestă injeoţiune, şi 5 au căştigatu in pujinu annl uă reputaţiune ; univerHallă, Ea curariseşce in putinii timpu £ sculamentele celle mai rebelle. Depotitv In principalele PharmecSI. DIÎÎÎOSOlLi * * 'imfnT UIMI U liu anraB-' SiROPil şi VIU» db ImJSART Cu Lacto-Bhosphatu de Calce Actite p, operaţiuni, singurile care ad servitu Meaiciloră Spitalelor& din Paria pentru constatarea proprietăţilorO. reconetituitdre Anti-anemice }i digestive a-le l.acto-Phosphatulut de calce. Copiiloru păliţi ; Rachiticiloru ; Veteloru tinete caro oe desvolti; Femeii luni delicate; Doiciloru, pentru favor'sares «1 îmbogăţirea laptelui; Convansscenţiloră; ‘ţBătriniloră slăbiţi; In Malaitiile de veptil; in Digesliunilc laborioase, In Inapetenciă; in tdte maladiile care se traduou plin Slăbiciune ţi Perderea JorţelorU; In Fracturi pentru reconstituirea âsaeloru; . in Cicatrisdiiunea Rănilcră; , Depositulu gencralfl Casea GRIMAULT & C”. 8, rue Vlvlenne __ PArtIS In streinătate in principalele Phannacii W.V8I bfS JEBSm a® ZIENDA ASIGURATRICE 33INT TBIEST SOCIETATE DE ASIGURARE FONDATA IN ANUL Poeietatea contracteasa : Asigarărf contra daunelor causate prin incendiu la clădiri, obiecte mişcăt'are, bucate in magasb şi la hambare, făbiice, mori, poverne cu condiţiuni dreţ te şi cu predurî moderate. Asicurări de viaţă, de zestre in diferite combinaţiunî avan-tagioase. Desluşiri maî de aproape se pot găsi la subsemnata Agenţia Generală şi la Agenţiile eî principale şi speciale stabilite in totă ţara. AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA Uucuresci, Strada Şelari, No. 17 Hotel Fieschi — Strada Solari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă elec-tiică. Odăi de la fr. 1 50- 5 fr. pe zi. Apartamente pentiu familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. MAGAZIN DE LiNGERIE Şl PANZADIE Din causa grămădireî măifurilor, Ocasiune r; ra pentru a cumptfra eftin cu preţuri foarte scăzute MAGAS1N DE LINGERIE SI PANZAR1E „A LA VlJLLE DE VIEI NE“ Calea Yittcrieî, Palatul Dacia-Pomauia, vis-a-vis de Libiăiia Socec & Cimp. mabmmmi OCASIUNE KaRA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE gmaia IPreţul-curent al fabrice! (cu preturi fixe) după scăc'erea procentului. 6 Batiste de in adevărat . . . 6 Batisie de olandă fină . . . 6 Batiste de lino alb, cu tiv lat 6 Batiste cu marginea colorate, ivite .... . . . 6 Batiste idem de olandă . . . 1 Batistă de lino cu litere brodată cu măna ,....................... 6 Gulere bărbăteşti in 4 ite. . . 6 Manjete idem idem .' . . 6 Şervete peutru masă de in adevărat....................... 6 Prosoape de in adevărat . 6 Prosoape de damasc fine 1 corset curasse cu balenurî D X fr. 2 34 fr. 4-50 6 fr. 7 8-50 VERBE şi 5-50 şi 7-50 şi 11 fr. 2 fr. 5 fr 2 2-50 fr. 2-50 3-50 fr. 5 6 fr. 4-50 6-50 fr. 4-50 6-50 fr 8 fr. 7 fr. 2 10 0 5 1 faţa de masă colorată 1 faţă de masă de olanda albă de 3 Persoane .... fr. 4 6 1 idem idem 12 Persoane. . . fr 8 12 şi 4 şi 8-50 şi 3 şi 5 şi 5-50 şi 7-50 şi 8 şi 14 şi 11 şi 8 L11.GER1E PENTRU DAME: Camaşe 'de Chifon cu broderie a fr 3-50 idem olandă cu şnur............fr. 5-50 idem olandă cu brodene . fr. 7 Cămaşă fină de olandă Ramburg brodată .... .... fr. 10 Şi şi 4-50 6-50 8 8 16 5-50 7-50 9 12 15 ţuţj, 1 idem de noapte . . . . . . 1'r. 7-50 9-50 12 1 Pantalon brodat . . . . - . fr 3 4 6. 1 Id franci.) Editor şi redactor respunzâtor Ion 1. Bumbac, prafesor la gimnasiul c. r. din Cernăuţi şi secretar al „societăţii pentru cultura şi literatura romănâ in Bucovina". - Strada Transilvaniei Nr. 7.) Nr. 4. An. II coprinde : „înmormântarea baronului Gheorghiti Hurmuzachi." - „Moravuri şi datine poporale" (urmare şi fine) de G. Tamâ-iagâ. —„Care va fi fericita?", novelă originală (urmare şi fine) de Petronela MisiciU. — Cum lu eră Germani spre a cultiva şi a feri poporul lor de desnaţionalisare. — Cronica lunară. — Bibli-ografiă. - - Câtrâ p. t. colaboratori. Portfoliul român Anul I, Nr. 9 are acest sumar : Acte istorice XVIII-XXI. Documente atin-gâtoare de cucerirea Otenieî de către Austria. — XX Motivele ce are Austria de a’şl anexa Valahia XVI Cererile Românilor in cas când România ar rămânea sub Turcia. —Don luan, nuvelă de Malefille trad. de B. Forescu. — Doi coţcari, comedie originală de C. Caragiali. — Al mestre troubaire roman de A Fours —Idealiştilor, satiră de M. Dimitriadi. — Revista politică de B. Floresu’, Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.11 14 Aprile, - f ore dim. Cairo, 13 Aprile. L'niştea cea mal completă domneşte in popor Şi in armată. Procesul autorilor complotului incontra Iul Araby bey, ministrul de râsboiu, va fi condus cu repeziciune. Viena, 13 Aprile Comisiunea ministerială primeşte oferta făcută de grupul Credit Anstalt et Rotschild, privitor la plasarea a 37 milioane de florini rentă in hârtie 5tfc, pe cursul de 98,12 '/a- 0 corespondenţă din Pesta spune, că guvernul va cere numai de la delegaţiunl sumele necesari pentru construirea fortificaţiunilor şi drumurilor pentru intreţinerea in provinciile ocu pate şi in Crivoşcia, pănâ la sfîrşitul lunii Oc-tobre, deoarece delegaţiunile se întrunesc pe la mijlocul lui Octobre in sesiune ordinară. (Ilavas). — Foarte mult 1 — Aide! vin’o să respiri puţin aer ; vin’o. Ea el luă mâna, o ridică cu un fel de violenţă, şi o târî afară. O făcu să se aşeze pe terasa verandei şi râmase in picioare in depărtare de doi paşi de dânsa, rezămată de una din co Ioanele cari susţineai galeria. Ea privia aţintit marea pe care nu ineetati a trece luminile intermitente ale fulgerului. După o lungă tăcere ea ridică din nod vocea : — Eşti nebună, sărmana mea Jeannă ! -zise dânsa Eşti nebună, precum am fost şi efi şi precum suntem toate in debutul vieţel!.. ‘Soţul med, după toate celealalte, mi-a făcut un servietă, fără să vrea... el m’a scos din scutece, m’a uşurat de nebuniile mele ideale. Adevărul e, scumpa mea, că suntem toate crescute intr’un mod ridicol..,. Aceste educaţiunl eterate ne strică spintul.,. Adevărul este, că du e nimic pe pământ, şi ’ml e teamă că nici in cer! —care să poată corespunde idee! ce ni se dă despre fericire... Ne cresc ca pe nisce spirite pure, şi ru suntem de căt femei, nisce fiice ale Evel...nimic mal mult... Suntem silite ae a ne perde ilusiile... saă de-a muri fără a fi trăit... Ştii, că cine vo-esce să[fa.ă pe înger face pe dobitoc?... Ah 1 Dum nezeul meu ! te asigur, că nimenea n’a intrat in viaţă cu un suflet mai curat de căt al meă cu ilusiunî mal generoase... cu credinţe mal i nalte . Ei bine, ce ! m’am luminat... puţin mai iute de căt altele, graţie onestului meă soţ... am recunoscut că toate acestea ilusiî eraă za darnice, fără obiect, fără aplicaţiune, fără realitate... că nimenea nu mă Înţelegea... că vor-biam o limbă streină planetei noastre... că eram in fine singură in felul meu... A trebuit dar să mă resemnez de-a cădea... a accepta singurele plăceri reale de cari această lume vană dispune... După ce visasem amoruri extraordinare m am mulţumit cu un umor ordinar.. pentru că nu sunt altele... pentru că trebue sâ’ţl implinescî destinul, şi destinul unei femei este de-a iubi şi de-a fi iubită... eatâ, scumpa mea 1... cevoescl? Sunt un arhanghel căzut., şi mâ incerc a te atrage şi pe d-ta in căderea mea... nu este aşa?... Atesta este cugetarea d-tale , O citesc in ochii ■a—* d-tale cel mari la fie care fulger care trece.... Chiar misa in sceanâ este pentru o ast-fel de cugetare !... acest cer şi această mare de foc..1, şi eti, aci... cu părul despletit la vânt... şi intin-zănd fruntea mea trăsnetului !... Nu gâsescl că e foarte poetic?... Dar, sunt o mare miserabilă că’ţl spun astfel de lucruri !... tot-d’a una e destul de timpurifi a le cunoasce ! Pentru ce mi le spui? întreba Jeanna. care, in^impul acestui straniu discurs, s’ reluase puţină linisce. Sciţi eu de ce ? zise doamna d’Hermany. Ah ! mulţumesc lui Dumnezeu ! eată ploaia ! Ea coborî brusc doă sad trei trepte ale scă rel, expunăndu’şl capul gol la ploaia care ince-pea să cază cu forţă. In acelaş timp ’şl scutură părul, luând cu mâinele picături de ploae şi u-dăndu’şl fruntea. — Te rog, Louiso, intră in casă ' — zise cu dulceaţă doamna de Maurescamp. Ea se sui in-cet, şi oprindu-se înaintea Jeanneî, zise cu un accent scurt şi măreţ : — Presupun că trebue să ne zicem adio nu este aşa? — Pentru ce? zise Jeanna, sculăndu se. Nu am pretenţiunea de-a indrepta lumea... Te-aş ruga numai a nu vorbi nicl-o-dată d6 amorurile d-tale nici de ale mele... Asupra celoi alte puncte ne vom inţelege bine... Amicia d-tale va râmănea pentru mine o maro consolaţie... şi sper că a mea ’ţî va face bine... Doamna d’IIermany o atrase cu violenţă la sî nul sâti şi o imbrăţişâ — ’Ţi mulţâmesc! zise dânsa. Ele se suiră in camerele lor. — Doâ ore mal târziu ziua apărând găsia incă pe Jeanna secând la picioarele patului eî, cu obrazul umed şi ochii aţintit in deşert. (Va urma). MEDIO ŞI CHIRURG D WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Speolal: BOALE IDE FEMEI Şl SYPHILIS Auunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. Ioan Nou No. i (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunî de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m IMPORTANT Subsemnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire noue şi practici in specialiti tea noastră sunt in positie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un raMier complect in caut-schuc costă (maî inainte fr. 300). M9C*■ iar azi numai 150 franci "Stal Uu singur dinte fr. 10. Piâces din douî sad mat mulţi dinţt, de la G pană la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiuri şi curăţiri de dinţi se ese-cutâ cu cea maî mare menngiare. Fiind basată pe praxa mea de 30 ani in aceasta specialitate sper a obţine toată increderea On. P Cu stimă, George Slnm» 40-2-10 Dentist engles—Strada Carol I, 1. t La 1 Aprilie, 9 ore seara, încetând din vieaţă : VASILE CONSTANDIN Jalnica soţie Elisabeta-Gonstandin, născută Ghe-rassi, surori, cumnaţi, nepoţi şi nepote, aii durerea a comunica această nenorocire prietenilor şi cunoscuţilor familiei care din eroare nu vor fi primit invitaţiunî speciale şi a’I ruga să bine-voiascâ a onora cu presenţa d-lor ceremonia funebră care se va oficia Sâmbătă 3 Aprilie in Biserica Sf. George-Noti. Cortegiul va porni mâine, Sâmbătă, la 2 oie după amiazl de la casa reposatuluî, strada Lu-căci No..l la biserica Sf. George Noii şi de acolo rămăşiţele vor fi transportate spre inmormăn-tare la monastirea Cernica. Jalnicii flî şi fiice Nicolae Pleşoianu, Zoe Ple-şoianu, Ecaterina Becarian şi Cleopatra Strimbu cu adâncă durere fac cunoscut perderea prea iubitei lor mamă MARIA N. PLEŞOIANU incetat din viaţă la 1 Aprile Toţi amicii şi cunoscuţii familii sunt rugaţi să bine-voiascâ a asista la ceremonia^funebrâ ce va avea loc Sâmbătă 3 Aprile corent, la mănăstirea Cernica. Cortegiul va pleca de la locuinţa decedatei strade Dionise No. 53, la ora 1 p. m. SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis STRADA LIPSCANI, 41 bis -------— CURSUL 3UCURESCI Pe ziua. de 2 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cnmp. Vend.. 6 °/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 98 99 6 °/0 » Căilor i erate Române. 102 103 5 °/o Renta Amortisabilă . , . . . Doi 10 fr. Oblig C. pena. 300 1. . 87 88 "20 °30 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . . . '01 102 5 % » » » 67 l/s 88 7 •/„ » » urbane. . . 99 100 6 °/0 ') » „ 91 92 ^ °lo v » n 8 88 8 °y0 Impr. Municipal 101 102 » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 29 30 5 °|„ Renta Română 87 ' 88 Acţiuni Dacia România 300 305 » Banca Naţională a Românişi. 1380 4400 Oblig de Stat V. arg. Rentă 'U aur. Căile ferate 'lt S/",;~ urî V. Argint Naţional contra aur .... 2 1 Bilete de Bancă 9 1 1 2 60 Rubla hărfie 2 50 Fiorini 2 10 2 12 Lose otoman-. 50 60 CURSUL DIN VIENA 13 Aprile Napoleonul 9 517* Ducatul 5 32 Lose Otomane- 26 70 Rubla hârtie 120 »/ CURSUL DIN BERLIN 13 Aprile Acţiunile „ „ 60 20 Oppenheim Ruble hârtie 111 205 80 100 Oblig, noi 202 ‘ Idem 5 °/0 96 20 100 CURSUL DIN PARIS 13 Aprile Renta Română 88 7 Lose otomane • . 56 7, SCHIMBUL 2 Aprilie Paris (3 luul) „ la vedere Londra 3 luni) » la vedere Berlin (3 luni) „ Ia vedere Viena la vedere Adresa peutru telegrame BENZAi www.digibuc.ro RUMA.NIA LIJBIRA vsmssammssn twss®*»?: raatc W. STA \ DECKER PLUGUL UNIVERSAL „SAUIV Premiaţii cu ăntăiulu preţu „MEDALIA DE AUR“ la concursul agricol al Comi-ţiulul de Ilfov de la Heres-trău iu Noemvrie 1881. Acest plug care & dobăndit un mare renume este instrumentul cel mai perfect ce 1 poate dori un agricultor, pentru că: 1) Bl e întreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat; i) La lucrarea cu densul, se cere namaf o singură persoană pentru conducerea vitelor, fiind-ca plugul nn are nevoe de nici o conducere: KTtfIY il,,? *lflainte ta*e aruncă in brasdă stratul de sus al pă ! nr lML, 1,arbă etc: »ar trupul şi cormana lut le acoperă cu pamenţţ, lalsia brasdel nu se restoaraâ ca la alte pluguri in bulgări S Or? e fntu! fe fărimâ Prin aranjamentul practic al cormane!, a: n rJjlUî va ^telege sus pomenitele avantagie ale acestui plug care, din această cauză, se şi înuteaza in multe fabrici din Europa *™tu.e“ dar, 1»° agricultori a se feri de asemanoa contrafaceri, pi„S- VCa plus,,,r",(e n\ele universale se pot găsi adevărate şi di- Romănia î-r11* \ ,V STAADECKER agentn- meu pemru România btrada Smărdau Ne. 8, Bucurescî şi la depositele d-sale din a a' ~ L,-Sa este prin jr-iare şi in stare a le vinde mal ieftin.— Tot incioăsc S<î gîsesc SuruPurî> ciRite cormane şi toate reserve e trebu- 72 32 JS-flLOU:, PLAGWITZ-LEIPZIf! ALIMENTATIUNE NQTRITIUNE VIN DE GHAPOTEAUT CU PEPTONE DE PEPSINA (CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA) (And alimentele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul jrastric ictr uâ substanţă solubilă numită Peptone cari, transportată in t6t,e părţile fvrprlij, prin inter edierul vineleor, servă a fnrma cesăturile nostre : mus-eb'I.tec ner tntreţnnd in acelaş timp viaţa şi sănătatea năstră. Numerbse experienţe a» stabilit că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin gal?SC-€,tl!aS d® a afn,ma'P se ob£jn0 un Produs intocmaiu ca acela ce ^ •“ .slomac conf?rm gd naturei. Acăstă carne de vacă, digerată asociat unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peptone pensie al lui «tet,n^J.I^hîiepara!ie Cerarf proprj "atea * hrăni atunci l6r când stomacul 2 pu ea efe ori prin excese, friguri, dyse ierte, maladiile peptului,^ afecţiunele cancerâse, voiajurile şi lungele osteneli Dat Micelor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţa şi puterea hrănit&re a lapteluii, greutatea copilului creşte pe fie care ţlii lntr’un mod surprinsător •ea fvitalitaîa J°& Ş‘ ’* adole^nţi, «d Provbcă creşterea şi ogmen- „ * se cere şi preunde ca ve fie care flacon cu vin de peptone pepite să ecsiste murea fabricei şi iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima clase* in Paris- 8, rue Vivienne. 7 ’ Pnannacl3‘ Acută preparaţiune se găseşte in deposit şi de vânjare la DB1 Pharmacisti * aroghiş ■ notaţi mai le vale : rnmmacişn Bucureşti. Pharmacia F. Bras. Braila. R. Petzalis, G. Kauffmes , . _ . si Drogueria -assy. A. Racovitz * Gheorgiadis. Turnu-Severm V. Schwab. is D !or Proprietari si Arch.tecti Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele, că am fondat in centrul oraşului in STRADA TEATRULUI No, 8 O sucursala la stabilimentul meii din str. Isvoruluî, 59 Tot-d’o-dată ’mî permit a atrage atenţiunea Onor. Public asupra MARELUI ASORTIMENT DE PObTTA 33 IE FE IR,, ohkt ja.3vtEîr—ţi OTliHill imw III _ Serviciu! telegrafic a! „Rom. Libere." 15 Aprile, — 9 ore dim. Roma, 14 Aprile. Se telegrafează azi din Cairo către Agenţia Ştefani, că noutatea se confirmă cum că consiliul miniştrilor egipteni, revenind asupra primei deliberări luate de el in privinţa Assabuluî, pose-şiune italiană pe marea Roşie, a hotârît să aştepte pentru această cestiune decisiunile Porţii. Această rouă resoluţie a miniştrilor e consi deratâ la Cairo ca -un efect al acordului constatat intre Englitera şi Italia şi al fermei atitudini a guvernului din Roma. Regele Umberto a conferit regelui din Wiir-temberg colierul Anunciadel. Petersburg, 14 Aprile. Baronul de Jomini s’a numit secretar de Stat m ministerul afacerilor streine in locul d lui de Giers, numit titular definitiv al acestui departa ment. (Havas). ■ —-nrwniii—nnommumiia iimoi mji.u ■- IISTSE JRTITJTTE Generoasele persoane ce ati bine-voit a prlimi pentru socoteala d-lor proprie sad spre distri- el, păruse a nu-î da decăt o atenţie distrasă. Contesa care supraveghia cu atenţiune pe juna femee, vădănd-o gata a cădea sub ghiara d-iul de Monthelin, se hotărî atunci a incerca o lovitură eroică, parte in interesul fiului săd, pirte din ură in contra omului care era căt pe aci să i’l omore. Ea scrise intr’o diming^ţă Jeanneî spunendu-î că ar voi să meargă s’o vadă la orele trei, a-vănd a-I confia ceva important şi plăcut. Jean-ra, de şi puţin mirată de acest mister, o a-dastâ la ora zisă. Ea o vSdu intrând in buduarul sSd, însoţită de un ficior care ducea una din acele mici colibe de nuele, împodobită de pas-menterie, de ciucuri şi de moţuri, făcute anume pentru câini. Contesa ea insăşl, ţinea intr’un chip matern pe braţe un mic căţeluş cu părul lung şi moale ca mătasea, o adevărată miniatură de căine lăţos, alb şi de coloarea focului, ce să zicea că este original din Mexiquo si care pricinuia admiraţia şi invidia cunoscătorilor. (Va urma). buire, bilete de lotărie pentru bine-facere a şcoalel de fete Hripsimeant din, Focşani, si care tragere era să aibă loc ultimo Marte, ănsă din causă că subsemnatul nici până astâ-zl nu ad priimit cea mal mare parte din bilete, pe aceste motive sad amânat tragerea la ultimo Maid ; ast-fei dar rugăm respectos pe onorabilele persoane ce ad bine voit a priimi astfel de [bilete, să bine voiască, a ne trimete costul lor sau la din contră biletele, ca se poată lua sfârşitul. Ou multă stimă, Iacob V. Misir. ----—..................... SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL.- -AsM-seară, 3 Aprilie, Beneficiul D-rei Amelia Vellner se va juci pentru ultima oară piessa : Olteanca, operetă comică in 3 acte de d. Bengescu, muzica de d. Otremba şi Can-della. Boalele de gât, guiţ,, nas şi urechi trateazît printr’o artă specială Drul I. BRAUNSTEIN medic, chirurg şi mamos, fost medic practicant in Viena in Klinicele luî Brnum (boale de femei şi facere) şi a lui Hebra (boale de piele, de per şt syphili*) Consultaţiunî de la 3—5 p. m. Strada St. Vineri No. 1 7 (Casa Mişu). PI aziQ ne broitorie si 9 5, STRADA ŞTIRBEI-” ODA, 5. INŞTiINŢARE Sub-semnatul aduc la cunoşcinţa Onor Public, că pe lăngă marfă de primăvară am maî primit şi un mare asortiment de haine gata: Redingote, Parde-siuri. Costume complete ect. Ca croitor fiindu’mî specialitatea am ales stofele cele maî fine, solid confecţionate şi cu preţuri foarte moderate. Rog pe Onor. public şi Clienţi mei de a vizita magasinul subsemnatului, spre a se convinge de adevăr. Sper că voiu fi încurajat intr’aceastâ nouă intreprindere. Cu stimă I. R. LOCUSTFANU IMPORTANT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire noue şi practică in specialitatea noistră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un ratelier complect in caut-schuc costă (maî înainte fr. 300). (!$£$£' iar azi numai 150 franci •'“’S&ffi Un singur dinte fr. 10. Piăces din douî sau maî mulţi dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiurî şi curăţiri de dinţi se ese-cutâ cu cea maî mare menagiare. Fiind basată pe praxa mea de 30 ani in această specialitate, sper a obţine toată increderea On. P Cu stimă, George Slama 40-2-11 Dentist engles—Strada Carol I, 1. SCHIMB SI COMISION FRATl’f BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis — - CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 3 Aprilie 1882, ora. 12. OBLIGAŢIUNI Oump. Vend. 6 % Oblig, de Stat Convertite. c* l/a y9 f/a 103 6 °/0 » cailor i erate «.omăne 102 5 °/0 Renta Amortisabilă . , . . . Dob. 10 fr. Oblig C. pens. 300 1. . «7 's 88 220 230 7 °/n Scrisuri fondare rurale . . . 101 7a 1018/4 5 °/o » » » 87 >/v 88 ‘ 7 “/„ » » urbane. . . 99 */ 100 6 70 » » „ 91 92 5 °/o n » n 87 88 S % Impr. Municipal 101 102 1 * » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 29 30 5 »/„ Renta Română 87 /, 3n0 88 Acţiuni Dacia România 302 » Banca Naţională a României. 1380 1390 Oblig de Stat .... V. arg Rentă lu aur Căile ferata l4 Scrisuri 7 Argint Naţional contra aur .... 2’ , 1 ' 4 Bilete de Bancă 2 /. 1 h« Rubla hârtie 2 55 2 60 Florini 2 1 2 12 Lose otomane 50 60 CURSUL MN VIENA 14 Aprile Napoleonul 9 57 Ducatul 5 62 Lose Otomane 26 1 Rubla hârtie 121 1 CURSUL DIN BERLIN 14 Aprile Acţiunile „ 60 7 Oppenheim Runle hârtie 207 15 Oblig, noi 202 i/. Idem 5 °/0 96 CURSUL DIN PARIS 14 Aprile Renta Română 88 V Lose otomane . . 56 SCHIMBUL 3 Aprilie Paris (3 luul) „ a vedere Londra (3 luni) . . » la vedere Berlin (3 luni) la vedere Viena la vedere Adresa pentru telegrame BENZ'X. www.digibuc.ro RO MANIA LIBER  PLATIBILE IN CAŞTiURI LUNARE Şl SF.PTEM ANALE m .SINE DE CUSUT S^PRIMU TRANSPORT DE.-*38W3[ APE MINERALE PROASPETE U sub garanţie reală, şi adevărată PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI Neajunsă, de nici o altă maşină întrece toate aşa numitele maşine ORIGINALE AMERICANE de cusut a ® p i- 2 li « 0S' din toate sursele a ti scsit şi continuă Iransporturile in fiecare lună la I. Ovesa, 39 Strada Academiei. — Se efectuează comande prompt in toată România. ©Mr** Rog a nu confunda actuala mea Dtoguerie din strada Academiei, cu fosta mea Băcănie din strada Lipscani 4 a. 4 CD r cr- EH1TABLE L1QUEUR DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESC.EL1NTĂ, T1NICA, DIGESTIVĂ SI APERITIV CEA MAÎ DUNĂ DIN t6tE LICORILE vAtutauls uQUKva D&v&Dicnm Rrr.vtaer* ca îr*nce ct i lXtrairgtr. A ae ceretod6una in josul u flecarei sticle, eticheta pătrata purtăndu semnătura directorelui generale Adevărata licoare benedittină se găseşte in fie ce oraş la cele mai bune case de băcănii, comestibile, vin fiin şi liquoruri, etc. şi in Bucureşti la casa M.‘ A. Fialcovskişi Fraţii G. D. Tănăsescu, Iorgu Constandinescu, strada Carol I. îBAZARUL B11LEÎARDUL111 COLTUL CALEI VICTORIEI ŞI AL BULEVARDULUI Cu ocasiunea Şoşonului do Vară. ne permitem a aduce la cu-noscinţa onor. noeslre clientelă că am asoitat din noii renumitul nostru magazin cu UN bogat asortiment DE M* <** Con ţinându : 15 Aparate*-®©; nuol şi practice cu depănătorul matic a aţei, precum şi mai multe alte nuoî ficaţiuni. Aceste HAPURILE convine contra : A focii uni ic Ncr»fnIt»Me, ^iih« Elneliitiunm, % nacmi CoRMtitutiiinilo Syn»plirttifC, etc., OtC. N. R. — Treime observat Semnătura năşiră alaturaţa aci pusă in josul etichetei,. A SE FERI DE CONTRAFACERI. 205 HAINE DE VARA confecţionate din stofele cele mal moderne frantuzescl fi englezescl Cu deosebire atragem atenţiunea asupra solidităţii confecţionării şi gustul croelii carb le-am putut obţine numai iu modul de-a angaja celebrităţi din Franţa ca directorii la propriele nojtre fabrice. încurajat de confienţa dobândită in scurt timp de către onor. public, sperăm că onor. clientelă ne va onora şi. acum cu o numeroasă visitare spre a se convinge atât de soliditatea mărfurilor cât şi de convenienţa preţurilor 13 I IMPORTANT Birtul Naţional din strada Biserica Em, s’a mutat in rasugiui Român — Avisez pe toţi muştiril mei. Nae Ştefânescu Se mai allă şi maşine pieritoare m formă de Chifonier In Bucuresci, Strada Şelari 4 j In Craiova, Strada Lipscani Galatz Domnească. Brăila Mare No 55 SÂNT AL GRIMaUjl, r«»: BĂILE BUGHIA DIN CÂMPULUNG Sunt de venzare. — Doritorii ce vo. adresa la redacţia „României Libere" safl pe Qalea Rahoveî No. 10. a Lui Bergmaim spre depărtarea absolută apetslor de soare, recomandă cu 90 bani bucata, I. A. Ciura, pharmacien. 4 DESFACERE TOTALA! LA MARELE MAGAS1N DE BĂCĂNIE DOBRESCU & NlCOLESCr~*tt| Calea Victoriei No. 69, in casele d-lni Dr. Fotino. Avisăm ca Onor. Pnblic avăDd rară ocazie dea curnpera cu 25 la sută mai eftin din vSnţlarea lor obicinuită toate mărluriîe de băcănie cu preţuri cum n’a maî esistat până acum. Salam de Sibiu . . . oca L. Mărfuri Coloniale Unt do lemn i'rances fin oca L. 3.20 grocesc fin Uleiu de Rapiţă rafi. „ Cafea Marlimcâ I-ma „ : Rio I-ma „ ; Mocf. . . . „ , Rollfct ....„; Luminări adevărat de Apoio , Luminări franţuzesc! pach. frez turcesc ideverat oca 2.— 1.35 4.20 3.20 4.80 4.80 1.50 1.25 70 Zabar i'rances căp „ „ 1 68 tcliîlt. . > • > j; „ 4.t8 Mare asortiment in articole ac post Mănătărcî de Rusia. . • oca 4.4o Caracatiţă nouă. . „ 5.20 11 alva de Adrianopol adev. „ 2.40 Uleiă de In „ 2.40 Nucă. . . . „ 3.40 Melci de Banat .... suia 4. Mazăre de Braşov . . ota 60 Măsline dulci „ 1.80 Măsline de Vilo. . . „ 1 !o Icre negre de Taigan. . 41.- Precum şi alte diferite Mare asortiment in brînzetnri Şfaize prosp. de Elveţia oca L. 3.40 Strachino de Milano pr6s. „ „ 4.50 Şiuncă (iartă . . „ „ 3.50 Roquefort 1-ma prospât , Sardele Royan cut. maie „ „ ,r “llcă Muştar fianţlmp. fi. mare » » » » jj .. Djaphano ^ Mare asortiment in cons. 5.20 5.80 ' 1.60 S ™ „ 1.35 , *•- „ 70 franceze Mazaree, fasole, ciuperci o. m. 2.50 idem idem „mic. 1.25 Sparanghel franţ. cutia 3.— CIA1URI RUSEŞTI in cutii şi pachete diferite, /( arie fine şi foarte cjline Ciai C. Gen. (ca C. Col) Pesmeţi englez, prăspeţi oca „ * de Braşov . . . „ „ FLm. (subţiri). . „ Adev. Rom. jam. Eng l-ma„ idem idem U-ma „ Mare asortiment iu vinuri negre de la cea mal bună casă din Bor deaux Sent Julien călit. sup. duz Stic. 24.— Medoc „ „ „ „ 2. Mare cant. in vin* ad. de Cotnari alb şi negru calitate superioară Vechi de b ani in loc de 2,50 oc. 1.80 2.80 2.60 3.40 2.40 3.50 3- Accste capsule conţin Esenţa d“ Sar tal c'trin din Bombay în totă puritatea sea. Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Paris, au demonstrat că Esenţa de Santal citrin avea activitate mai marc decât Copoiul, cubebul şi Esenţa deterenbentliină. Ellc opresc îndouă seu trei zile scurgerea cea maî durerosă şi cea mai învechită, fără a comunica miros urinelor; elle nu produc nici righiiturî, nici colici, nioi diarrheă şi sunt asemenea forte efficace în affecţiunile catarrahale ale vesicei şi hamaturiă. Oeposit la Paris, 8 strada Vivisnne şi in principalele pbarinnrii din străinătate. Holul Ficscli SITUAT IN CENTRUL GRAŞ|ULUI — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 1 50-5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. SIROP si VIN db QUINQUINA FERRii iNOS DE GRIMAULT & C" Philadelphia 1376 Medic amenţi tonici, febrifugl reparatori şi reconstituanţl Viunn a 1873 Dc mintii timpii, chimişlii şi imvâUUiî s’au mgenialu d’a găssi nă combinare cc medicii dorescu cu arddre şi care aru putea permute Întrebuinţarea conciiramenle a Ferului, ce esle elemcnlulu principală alu sângelui nostru şi Quinquina care este aginiele ionică şi fcbriliigiă prin cxcellcnţă. D. 1). Grimault el C‘\ nă compusă suhlă formă de Sirop şi de Vin, nru medicamentă care resolvă problema până la complecta salisfacţiune a corpului medicală. Siropul#, este specialmente recorrmardaiu pentru copii tineri şi dameie delicate. Vinulu, preparată cu vină vecină şi gencrosă de Malaga, csie luată de prefe-renţă de către persdnele mari. Amândouă conţine Phosphatulu de ferii care este celă mai estimată dintre medicameiiief- ferruginosse şi Quinquina galbenă regală care este celă mai actifu dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuarntaie de sulfată de chinină şi principuri ionice Siropulu, şi Vinulu de quinquina ferruginos de Grimault el Cu, sttntu prnscrire in iotă dăuna cu succcsu, in tdte maladiile datorate anemiei, inuărăcirel sângelui. Ei suntă tonici, febrifugl reparatori, şi recomlituanţi; ei combatte atonia stoma-chulul şi a intestineloru, provenită fie d’uă rea alintentaţiune, d’uă şedere prelungită in (erl căldurCsse şihumede, sau fie resuliaiulu frigurilor# iniermi"nnte sa# acute; a diarrhel rebelle sau a convalescenţi de lungi maladii In tote caşurile unde trebue excitată pofta de mâncare, prevenirea accessiloru febrile conibattej-ea sudoriloru nocturne, redarea corpului bnluaiă principurile alierate saă perduie, susţinerea bătrâniloru, a femeiilor# delicate şi a copiilor# debili, aceste dotd preparaţiunî suntă in toltldă-una minuna e. La Paris, cassa GRIMAULT £ C°- 8, rue V'imenne. Şi im principalele Pharjuciî din Fravcia st din Streinăiatb * Prevenire in folosul Publicului! ! Poscdâudu tot d’auna sistemul de a refusa categoric la t<5te propu nerile serv,ioriloru de a le da rabatu la mărfurile ce ei le cumpără pentru stăpânii lorO. u Ast-felii pentru aedsta prevenim pe onor. publică cousumatorulu că voindu a ave mărfurile originale in calităţile lorii dupe cum se dă din Magasinulu nostru să se adresede Onor. cumpărători in persdnă sau prin uă carte poştală arătând articolele ce vooscă precum şi adresa exactă şi ale trimete prin băeţi noştri la domiciliu, seă in fine prii. servitori credincioşi căci cea mat mare parte din servitori obic.juiţi prin diferite metode de a trage din pretur* şi ast-felu a îşi insuşi dreptul u de a lua rabatu pentru busunaru loră şi dacă în casă că nu păta face transacţie cu neguţătorii pentru a frusta po stăpânii in folosulă lui, atunci uşeatjă în obiceiurile loră de a strica calitatea mărfurilor» pe drumu ast-felă că pune rapiţă în untă-de-lemn, oţet în vină, îpâ in romă etc. dră lâ mărfurile solide sdu că împuţindţlă din cantitatea loră pentru a arăta stăpânului că este lipsă sdă că le inlocuescă cu alte mărfuri de calitate fărte prăstă in scopulu de a displace stăpânului de a mai cumpăra do la acelă neguţătoră de unde dânsulă vede că nu păte avea nici unu rabat. Cu stimă DOBRESCU & NICULESCU. No. 25, Calea Victoriei, No. 25 vis-a-vts de Cons Gebauer. Ocasiune Favorabilă Numai până la Sf. Gheorcţhe Desfacere totală de Mobilă şi Note muşi cale cu preţuri foarte reduse spro convingere rog a mă visita. No. 25, Calea Victoriei, Nc 25 Se g-ăsesce LA TOTI PAEFUMEEII 4^ COAFEEII Şi PHARMACIŞTII/ CV- Pudra de OrezM speciala j O preparată cu ® x/ BISMUTH i de CH- 21 FAY 9 Rue ae la Paix. B Lemne 15 13 DE VENZARE Calitatea de cer cu stănjinul |i cu greutatea tătate despicate şi aduse la domiciliu cu preţul redt s, (1000) cliilogriime nu maî cu 27 lei noî şi cele de fag cu 32 lei noi mia, Domni amatori se pot adresa Calea Grivifa (Tărgoveşlil) Nr 151, şi prin cărţi poştale. La firma Leu, lăngă gară. cu stimă, Fctraclie Vasilcscu. IMPORTANTA Favoarea şi celebiitatea uni. versată de care s'-1 bucură din causa escelentei si solidari* a tătii lor, Maşinele noastre de cusut, originale din fabrica „SINGER“ 150 fliedaile prime PARIS, 18 7 8 Medailă de aur PHILADELPHIA. jt—v i e N N A rate lunare A se feri de lmilaţu Garanţâ sigjradatâ|j înscris. Ori ce SINCER CSn.-™ new-york. de sus a Fabricei. M ţşinâ de cusut a lui C. NEIDL1NGER,Agent general ne-au indemnat a deschide şi in Bucurescî un deposis special ca in toate cele-l-alte oraşe mal mari ale Europei, şt ast-fele suntem in posiţiune de a vinde maşinele noastre loco Bucuresci cu preţurile fabricei; asemenea şi in rate lunare, cu garanţii de cinci ani şi inveţătura gratis acasă! Părţi de maşini şl reparaturi cu preţurile cele mal eftine in atelierul propriu al fabricei. Deja de 30 de ani oste cunoscut că Maşinele Singer originale se pot întrebuinţa pentru orl-şi ce profesiune nu numai pentru familii şi nu pot fi intrecute de nici o fabrică prin construcţia cea bună şi tărimea. NB. Maşini de alte sisteme, cari nu se maî poi întrebuinţa sc primesc in schimb. THE SINOER MANUFACTURING Comp, NEW-YORK (AMERICA) BUCUKESCI, Ouând Hotel du Boulevad Tipografia Etefan Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 www.digibuc.ro ABONAMENTELE î In Capitala : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURI AN Bilete pentru loteria naţională, organi zatâ in folosul incendiaţilor din ţară, se găsesc de vânzare şi la rcdacţiunea „României Libere". — Un leu numărul. Sunt 209 câştiguri şi anume: 1 câştig de . . . 40,000 lei. 1 » n • • . 10,000 „ 2 „ n - - . 5,000 „ 5 „ „ • • . 1,000 „ 200 „ „ . . «10 „ STIRITELEGRAFICE din ziarele streine Berlin, 14 Aprile. In Rusia s’a ărganisat o adevărată vânătoare in contra nihiliştilor. ^Gendarmiî cercetează cu mare băgare de seamă toate inprejurimile Ode-sel, Moscvel şi Petersburgului. Pentru această expediţiune sunt aleşi cei mai buni oficiări la a căror disposiţiune stau atâtea detaşamente de căte se va simţi lipsă „Berliner Tagblatt" anunţă : Prefectul poliţiei din Petersburg, Koseloff, a primit in sărbătorile Paştilor ouă roşii, dintre care unele era umplute cu materii explosibile. Biletul ce inso-ţia ouăle cuprindea aceste vorbe: Ast-fel de marfă s’au preparat intr’o cantitate atât de mare, in căt la incoronarea Ţarului Alexandru III publicul va avea cu ce să ciocniască. Petersbng, 14 Aprile Intre farmaciştii jidovi din Moscva panica e atât de mare in cât ’şi risipesc averile „Nowosti" află că la finitul anului curent li se vor lua Ovreilor casele de in piumut. Loriss-Melicoff e cnemat să ocupe o in altă funcţiune. Berlin, 14 Aprile. In privinţa plecării in Rusia a impăratului Wilhelm nu s’afi luat incă nici o disposiţiune. Ziarul „Dagblad" de coloare politică conservatoare ce apare in Stockholm anunţă că intre Germania şi Svedia s’au inceput nişte negociărî cari in Petersburg au pricinuit mare nelinişte. Se afirmă că intre cele două state s’ar plănui nu numai o alianţă ofensivă şi defensivă pentru un cas de răsboiu in contra Rusiei, ci ar fi vorba chiar despre recăstigarea Finlandei. Politrcii liberali nu impărtăşesc veleităţile şoviniste ale conservatorilor. „Dagens Nyheter", organul principal al liberalilor scrie : „De şi la facultăţile şvedese se cultivă memoria timpurilor răsboinici. totuşi partea cea mai mare a populaţiuniî şvedo-norvegiane, vrea să trăiască in cea mai perfectă pace cu toţi vecinii săi, ceea ce insă nu esc!ude împrejurarea, că la un cas dat va face cele mai mari sacrificii pentru restabilirea păcii. Alianţa noastră cu Germania trebue condamnată, de oare-ce o prieteniă prea intimă cu vecinul imperii! german ar avea de resultat stricarea re-laţiunilor noastre cu cele-l-alte Puteri. Să sperăm deci că guvernul va declara categoric, dacă va crede aceasta de cuviinţă, că nu există nici un natat intre Svedia şi Germania". Paris, 14 Aprile. Cheltuelele ordinare ale bugetului de răsboiu pe eserciţiul anului 1883 sunt de 571,398,799 franci, asa dară cu 15,654,000 mal mari ca in anul trecut. In 1883 armata francesă va număra 499,961 soldaţi şi 129,000 cai. Bugetul estra, ordinar pe 1883 va fi de 82 V2 milioane, cu toate acestea ministrul de rătboifi declară că această sumă să nu se considere ca definitivă, pentru că nu se poate şti incă de acum toate cele ce vor mai trebui. „RopubliqueFranQa’se" dedică principelui Gort-sakoff un articlu foarte simpatic in care ’l numeşte inamicul lui Bismarck pi amicul Franciei. Următorul lui, d. G'ers, cu tot numele săti ger man va călca pe urmele lui Gortsacoff, se inţe-lege că ne-uitănd ca pe lăngă patriotism cea mai preţioasă insuşire a unui diplomat este prudenţa. Petersburg, 14 Aprile. Sub directa conducere a contelui Ignaticff a inceput să apară un nou ziar, anume „Selsky 'vestnik" (Vestitorul salului) şi se trimete gratis tuturor comunelor. Ministrul de interne a dat ordin să se visi-teze toate liniile ferate, de oare-ce e mai mult ca sigur că nihiliştii se pregătesc să surprindă lumea cu un ntu fopt— in timpul Încoronării. Belgrad, 14 Aprile Cabinetul din Petersburg s’a informat in mod confidenţial de la guvernul sârbe c, pentru ce n’a asistat nici un membru al familiei regale 10 BANI EXEMPLARUL MARTI 6 APRILE 1882 Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: In România: La administraţiune, Tipografa St. Mihdlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. ‘ In Paris La Sociăe Havas, place de la Bourse, 8. In Viona Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. Iu Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie In Berlin, Pranofurt, Zurich, New York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie sau din minister la serviciul divin ce s’a celebrat in biserica metropolitană de către mitropolitul Mihail ? Răspunsul a fost că pentru acea serbare religioasă celebrată in memoria răDOsa-tulul Alexandru II, nici vr’un membru din familia regală nici vr’un ministru n’a primit in-vitaţiunî oficiale. Cercetăndu-se căuşele s’a dovedit că serbării i s’a dat un caracter de de-monstraţiune^in contra regelui, care prin urmare nu putea să asiste la un serviciu divin celebrat de vrăşmaşul său Fiind insă mitropolitul Mihail foarte agreat de societatea ortodoxă din Rusia, nu peste mult timp se va simţi efectele răcelii Rusiei faţă cu Serbia. Serviciul telegrafic al „Rom, Libere," 15 Aprile — 3 ore seara Viena, 15 Aprile. Proiectul de lege, infăţişat delegaţiunilor, cere un credit de 23,733,000 florini. Raportul, făcut in această privinţă de guvern, constată că răscoala e in genere sfârşită şi că nu mal are acum decât caracterul de tâlhăriă. Dar, adaogă raportul, pentru a asigura succesele dobândite, pentru a protege pe locuitorii pacîDicî, pentru a pregăti in Crivoscia şi in provinciei© ocupate o lucrare de impăciuire, e de trebuinţă, de a lăsa acolo incă căt-va timp numărul actual de trupe ce sunt acolo. Pe lăngă aceasta, trebuie a deschide căi de comunicare şi d’a ridica oare-care intărirl in ţară. Creditul se cere pentru mănţinerea trupelor pănă Ia sfârşitul lui Oc-tobre viitor. Viena, 15 Aprile. „Neue Fr. Presse", atacând cel din urmă articol al „Românului" privitor la cestiunea Dunării, zice că frasele patetice ale „Românului" nu sunt de loc justificate. Nu se cere României nici d’a se vinde, nici d’a se lăsa să fie intimidată, se cere numai ca"nu singură România să hotărască asupra condiţiunilcr plutirii pe Dunăre. Guvernul austro-uegar, in ultimele-î negocieri, şi-a moderat aspiraţiunile şi a arătat cea mal mare bunăvoinţă d’a ajunge la o înţelegere: dar la Bucuieşti, se copiează atitudinea Papei, stăruind in non possumus. 15 Aprile — 7 ore seara. Viena, 15 Aprile. Delegaţiunea austriacă s’a deschis printr’un discurs al d-lui Schmerling, prezidentul el, care a constatat, in mijlocul unor vii aplause, că insurecţiunea e reprimată, mulţumită escelentel conduceri a companiei şi virtuţilor militare ale trupelor. D. Schmerling a exprimat speranţa că, după căt-va timp se va putea introduce ordinea şi liniştea in provinciele ocupate şi se va putea prepara momentul in care aceste ţări vor putea fi incorporate la imperiul austro-ungar. Proectul de credit presintat de guvern a fost ret: ,mis la comisiunea Bugetului, care a insăr-cinat pe d. Russ să facă căt mai repede un rapoit. 16 Aprile — 9 ore dina. Bruxelles, 15 Aprile, Ziarul „Le Nord" desminte noutatea numirii generalului Ignatieff in postul de ambasador al Rusiei la Paris. Berlin, 15 Aprile. Prin decret imperial Reichstagul e convocat pe 27 ApriJe. Viena, 15 Aprile. Delegaţia austriacă a retrimis cererea de credit, făcută de guvern pentru provinciele ocupate, comisiunilor sale reunite, cari au delegat un comitet special ca să le examineze Coiistantinopol, 15 Aprile. înştiinţarea dată Porţii de d. de Novikoff, ambasadorul Rusiei pe lârgă Sultan, asupra apro piatel sale plecări in concedia, e obiectul a numeroase comentarii, cari atribue plecarea d-luî de Novikoff intărzierii aduse de guvernământul Turs in regularea cestiunil indemnităţii de răs-boiţi. D. Thoiner, delegat special rus pentru cestiunea idemnităţii, va insoţi pe d. de Novikoff. E probabil că d. Thorner nu se va mal in-toarce. Se poate ca plecarea d-lul de Novikoff să fie provocată de intărzierea cestiunil indemnităţii, a cărei regulure e tot pendentă; totuşi e sigur că acesta de mult ’şl ceruse un concedia. Deaminterl, d. de Novicoff va pleca numai peste vre o 20 de zile. Sultanul ăl va primi m audienţă de concedia, şi e invitat să prânzească la Palat in 17 a acestei luni. In cercurile politice, se crede incă că cestiunea indemnităţii de răsboifi va fi definitiv regulată înainte dă plecarea ambasadorului Rusiei. Ambasada Italiei a remis Porţii un lung me* moi iu tipărit in privinţa băei de Assab, din marea Roşie, mânţinănd drepturile ItaHeî asupra acestei posesiuni şi refusănd pretenţiile Porţii şi ale Khe-divulul la suveranitatea otomană peste această parte din ţărmul occidental al mării Roşie. i Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. IU: BUCURESCI 5 APRILE — ^ De căte ort a fost vorba ca guvernul sa facă pe placul Austriei, el nu s’a dat in-dăr t. Departe de noi ideea de-a combate inţe-leapta sărguinţă a bunului traih şi al bunei inţelegerl cu ori ce vecin. Nici timp, nici puteri nu avem de cheltuit in gălceviri cu vecinii, sau in zizaniî ce-am vei să băgăm intre cel puternici cari ne incungioară, după cum am fost totuşi acusaţi. Pentru orî-ce stat, fie el dintre cele mal puternice de pe glob, pacea este un is-vor de viaţă şi de prosperitate, o condiţi-une de gloriă pe calea frumoasă şi strălucitoare a culturii; pentru un stat ca al nostru, e ceva mâl mult: e garanţia esis-tenţil lui, e adăpostul zilelor sale împotriva furtunelor internaţionale cari spulberă adesea hotarele ţârilor mici. Nu suntem, aşa dar, nici râsboinicî din sistemă, nici interes avem, după orî-ce bună judecată, să provocăm pe cineva, cu fapta, sau cu cuvântul. Politica inţeleaptă ni se impune înţelepciunea insă, fără curagiul de-a ne apâra drepturile la vreme, este o micime degradatoare de suflet, căria âî preferim o espunere hotărîtă şi pregătită, chiar cănd succesul n’ar fi asigurat. Dacă periculul e acelaş in ambele[ caşuri, in cutezare, sau in injosire, atunci, fără multă socotelă, alegem periculul cu glorie, in locul unei prudenţe care n’ar salva nici interese, nici onoarea statului nostru. * După vederile acestea, cari ne-ati condus tot-d’a-una in judecarea cestiunilor esterne, r.u acusăm dar pe guvern că a căutat să fie complesant cu vecinii; ci acusaţiunile noastre ah fost şi sunt indreptate in contra sacrificiilor ce ne-ah costat aceste civilităţl ale guvernului, şi in contra lipsei lui de ho-tărîre in momentele cănd se tratah cesti-unile cele mal vitali ale ţârii. Esitaţiunile, dorinţa de-a impăca, cum se zice, şi varza şi capra, şi pe străinii şi pe ţară. ne-ah făcut să pierdem, la postavul verde al diplomaţii, partide din cele mal norocoase ale statului român. Dacă e să mal credem astăzi că, după a-tătea triste esperienţe, guvernul s’o fi invâ-ţat in cele din urmă minte,—atunci, momentul a sosit să dovediască ţârii, că res-plăteşce, cu o zi de energiă şigde patriotism, toate amărăciunile ce i-a pricinuit in timp de atăţea ani... Dar să nu vorbim de căt de lucrurile cele mal proaspete. Cărd cu faimosul mesagiu, la cea dintăih sbărcitură de nas a Austriei, guvernul a fost gata să scrie actul de tristă memorie, sub cuvînt că nu voesce să arunce ţara m necunoscut, printr’o obstinenţă râu înţeleasă ; dar guvernul declară, in acelaş timp, că ’şl reservă deplina libertatea de-a apăra drepturile ţării in cestiunea Dunării, că nujva eşio iotă din textul mesagiulul m tru căt se atingea de interesele noastre na- A.NUNCI Uit ll.Ii; : Lima do 25 milimetr.e pe pagina IV a. 35 bani Reclame pe pagina 111-a..............2 Lei t> » n I - a.....................5 „ .SpvJole neirancate se refusâ. Articol! nupublioaţ! nu se înapoiază Pentru rubrica : Inserţii şi reclame,, nedactiuaea nu. este .esponsabilă. Prim-Rodacter : Stef C. MioRailescu ţionale, şi am luat act înaintea naţ'unil de această solemnă declaraţiiine. Am luat asemenea act de articolul „Românului" din zilele trecute, prin care se făcea—de şi cam târziu — apărătorul oauseî drepte, in contra pretenţiuniloi nefundate şi ucigătoare ale imperiului vecin. Nu lipsesce dar ţârii nici de astă dată angajamentele cele mal solemne ale guvernului, relative la politica ce trebuie să urmeze m regularea drepturilor noastre- la Dunăre. Cestiunea e să seim acum dacă, ,de rînd acesta cel puţin, guvernul va voi sâ’şî respecte cuvântul, şi să păstreze, faţă cu Austria, ati tu > unea unul stat ce, ţine fără şovăire la respectarea drepturilor sale. * i; > ■ ■ I r - Se vorbeşce, că luna viitoarn. comisiunea europeană se intru neşce la G-aiaţî. Acum. este dar ocasiunea de-a zice Austriei ■ “ dorim cea mal perfectă înţelegere, cea mal neb'ănuită amicie, cu singura con diţiune de-a nise respecta drepturile . ce ni sunt consfinţite de toate tractatele europene." Nu putem consimţi la mc! o modificare a tractatului de Berlin, vie această impi-tare din partea Austriei, vie din partea Franţei, de ori unde ar veni. Dunărea trebuie se râmăie a cui de drept este Orî-ce abatere -de la această politică este un ,suicid", cum foarte bine o caracterisa Independenţa română, intr’un articol de valoare, inserat in numârul de Simbătă, asupra cestiunil dunărene La cas de nereuşită, am arâtat deja guvernului conduita ce ar avea să ţie. Representantul romăn se retrage din sinul comisiuneî şi protestează, remăind a refuza Austriei aplicarea regulamentelor sale mâsluite, intru căt privesce ţârmul romăn. Am vrea să vedem atunci cum are să ne^strmgă Europa de găt intr’o cestiune m care noi luăm apărarea unul act, in care a pus puternica el semănătură, in contra unor tendinţe ucigătoare pentru noi, ruinătoare pentru intregul comerţ european. CRONICA ZILEI Ministerul a primit numeroase plângeri contra portăreilor; unii se plăng că ei pretind taxe mai mari decât acele fixate prin regulamentul pentru tarifa actelor de procedură şi executare, alţii că, de si răspund taxele cerute, cu toate acestea nu efectuează lucrările la timp, aşa incăt se dă loc la amânări. In faţa acestor reclamaţiuni, ministerul, dorind a se incredinţa intr’un mod positiv de adevăratele cause cari le provoacă, ca in cunoştinţă de causă să poată lua măsurile cuvenite un indr.ptare, a întocmit căte o comisiune in cele patru raşedinţi ale curţilor de apel, comp 'să de un jude instructor, un procuror şi un advocat din localitate, cu însărcinare de a face o scrupuloasă cercetare corpului de portărei, spre a se incredinţa de modul cum fie-care şi face datoria şi a raporta de resultat. S ati invitat comisiunile a observa cari sunt căuşele că această instituţiune nu dă resulta-tele ce asceptăm de la ea şi cari ar fi măsu-rţle Cfle mai nemerite pentru a pune acest serviciu in condiţiuni satisfăcătoare. Comisiunea din Bucureşti se compune din i D. I. G. Dybrescu, jude instructor la tribunalul Ilfov D. Dobriceanu, procuror la tribunalul Ilfov, D. G. Săndulescu, advocat. Comisiunea din Craiova. D. C. A. Mitescu, jude instructor la tribunalul Dolj. D. P. Peşic, pro curor la acel tribunal. www.digibuc.ro D. M- Stătescu, advocat. Comisiunea din Focşani. D. M. Paulinescu, jud« instructor la tribunalul Putna. D. C. Mărgăritescu, procuror. D. D. Cohanovschi, advocat. De la curtea de apel din Iaşi nu s’au primit incâ informaţiunl de modul compunerii comi-siuniî. D. G. Cantacuzino, directorul general al regiei tutunurilor şi sării, este imputernicit, de la 1 Aprile a c., a autorisa şi aproba cheltuieli, a semna in numele ministerului finanţelor ordonanţe de plată privitoare la serviciile salinelor, in limitele creditelor acordate şi conform dispo-siţiilor coprinse in legea comptabilităţîî generale a Statului. Săptămâna financiară s’a terminat in condi-ţiunl satisfăcătoare, continuând deaminterî ten-d'nţele favorabile manifestate pe piaţa noastră acum opt zile. Ameliorarea in cursul valorilor s’a manpnut, zice „Curierul" financiar, intactă pe toată linia, ast-fel că, deşi transacţiunile nu aii fost prea numeroase, cum ne puteam aş-c«pta, din causa sărbătorilor ce avurăm, totuşi nu s’a pierdut nici un pas din terenul cucerit de speculaţiune. Atitudinea pieţilor streine ni se semnalează deasemenea bine, şi, la Paris ca şi la Londra, cursurile se remarcă prin o nouă urcare. Căt pentru căuşele cari militează in favorul acestor tendinţe, ele se resumă in activarea exportului nostru, şi in ştirele pacifice venite cu privire la politica Europeană. Se plânge lumea, că pe la barierile Capitalii nu se primesc taxe in aramă, ci numai in argint. Cinstita primărie are cunoştinţă de această nelegiuire ? M. S. Regele a sancţionat legea pentru sporirea cu lei 700,000 a fondului din care s’afi deschis credite suplimentare şi extra ordinare in cursul exerciţiului 1881 — 1882. D. Pândele Ţeruşianu. inginer-şef clas II, de la 3 Septembre 1879, in postul de director la studiile şi consţrucţiunea căii ferate Buda-Slânic, s’a inaintat in corpul de ingineri civili al ministerului, la gradul de inginer şef clasa I. D. Grigore Demetrescu Tasian, inginer şef clasa II, de la 3 Septembre 1879, in postul de sub-director la personalul căii ferate in con-strucţiune MărăşeşcI-Buzău, s’a inaintat in corpul de ingineri civili al ministerului, fa gradul de inginer şef clasa I. „Aurora Carpaţilor" spunea acum'căte-va zile că la regimentul al 9-lea de călăraşi, cu resi-denţa in Severin, s’a primit o telegramă din partea comisiei compuse din căpitanul Papado-pol şi veterinarul Curteanu, comisie trimisă in Ungaria pentru cumpărarea de cel necesari acestui regiment, prin care arată, că dănşiî au fost arestaţi şi banii ce sau aflat asupră-le s’au con flscat de autoritatea ungurească. „Gazeta Transilvaniei", reproducând această ştire, adaugă : „Aceasta este pe căt ştim oaşul al 3-lea in tămplat in interval de patru săptămâni unor cetăţenii paclnicl şi nevinovaţi din România". D. Ciocârlan, prefectul din Kiustenge, a orga-nisat in cursul luneî trecute un bal pentru săraci, profitul căruia, afară de cheltuelî, a fost de 900 lei. Din această sumă, 400 lei se impart la săraci FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 6 Aprilie — 5 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de mira dachianu IV (urmare) - Scumpa mea, zise doamna de Lerne, nu al zis că eşti amorezată de Toby?.... permitem a ţi-l oferi ca proprietatea d tale. Doamna de Maurescamp nu voi să primească. - Ah ! e aceasta oare posibil ? - Mă gândeam de mult, reluă doamna de Lerne ce aşi putea face spre a mulţumi o jună şi incăntătoare creatură ca d-ta, cale se arată atât de amabilă, atât de credincioasă unei bă- ROMANIA LIBERA prin doamnele Maria Alexandiide, I. Blebea şi Maria Simizeanu, iar cu restul de 500 lei s’au imbrăcat, prin doamna Aurelia Drâgescu, in haina de vară a micului dorobanţ (fiilor de musulmani lăsăndu-li-se fesurile), şi in costum de 6 leve mal mulţi copil sermanl din şcoalele ora şuiul Kiustenge. COMITETUL PRESEI SUB PATRONAOIUL M. S. RBG-INEI Secţiunea copiilor D-na Mana Rostiţi, la iaeia „Presei reunite" de-a forma un comitet de doamne, a cărui presidenţiă s’a oferit d-sale, in scop de-a conlucra la ajotorararea celor nenoro-ciţi,—a adresat următorul apel, inspirat de cele mai frumoase sentimente, carităţii publice, care de sigur nu va rgmănea rece la glasul rugătoi al micilor nenorociţi. Bucureşcî 31 Martie, 1882. Comitetul Presei, care a luat iniţiativa lucrării pentru ajutorul victimelor incendiilor, a bine-voit a’ml incredinţa secţiunea copiilor Dorind a răspunde cum se cuvine acestei încrederi, lucrez pentru a organisa o serbare pentru copil, in folosul celor suferind!. Singură insă nimic nu pot. Sciu cu cată generositate aţi contribuit deja; sciţi, că mal cu seamă prin ajutorul comerciulul din Bucureşcî, mii de lei s’afi dat deja pentru uşurarea acestor nenorociţi; vă cer dar numai firmiturile cari rămân in fundul traistei mal golită de caritatea voastră, vă cer numai banii mărunţi ce’I daţi zilnic unul copil, sau unul sărac trecător. Ori cât de micuţ ar fi darul, ve voiţi fi recunoscătoare ; şi, dacă. din nenorocho, nu vor mal fi rămas nici firmiturile nici lăscaia, totuşi vă voifi mulţâmi, căci nu mă voiu indoui nici odată de caritatea Romănilor, nicî.de buna-voinţa comerciulul din Bucuresci. In 1877 -78, am fost cam copilul lor răsfăţat. Azi —in 1882 —vin ca săracul trecător Maria Rosetti. GESTIUNEA DUNĂREI Veştile intristătoare continuă in cestiunea Dunărei. Iată ce cetim in „N. fr. Presse," numărul mal nou: „Unul dintre corespondenţii noştri viene"^ confirmă situaţia favorabilă a cestiuniî Dunărene, aşa precum ni s’a'transmis din Paris şi o publicasem in ziarul nostru de dimineaţă. „Guvernul francez —zice corespondentul nostru vienez —a luat deja iniţiativa spre a dobândi adhesiunea puterilor la acordul austro-francez. Francia şi Anglia se interesează de re-alisarea comisiunel mixte şi din consideraţie pentru esistenţa mare! comisiunî europene dunărene al căriî mandat de doî-spre-zece ani es-piră, cum se ştie din tractatul de la 13 Martie 1871 al Pontului, in anul viitor. Intru căt anume s’a fixat in acordul dintre contele Wolkenstein şi d. de Freycinet delegarea unul membru al comisiuniî europene in comisiunea mixtă, ca binetul vienez şi-a dat deja, prin anticipaţie, consentimentul la prelungirea mandatului comisiuniî europene dunărene. Nu se ştie insă, dacă această prelungire a mandatului se va face pentru cinci sau zece ani. In tot caşul comisiunea mixtă va funcţiona tocmai atât de mult ca fi comisiunea europeană dunăreană şi intors, de vreme ce esistenţa amăndorora, e strens legată prin disposiţia de mal sus a delegării unul trăne amice.... Aceasta este aşa de rar... sunt atăt de mişcată, atăt de mişcată !... Am fost foarte fericită; găsmd ceva care eă-ţl poată plăcea. Jeanna nu’şî aducea prea bine aminte circumstanţa unde ’şî manifestase pasiunea sa pen tru Toby, dar in fine sa simţi preţul sacrificiului ce i se făcea. — Ah ! doamnă !.. scumpă doamnă ! zise dînsa foarte confusă ; dar cum a’şl putea oare să’l primesc !.. este atăt de gentil acest animal, atăt de extraordinar !.. Oh! Dutnnedeul meii I.. şi a-ceastâ mobilă mică şi delicioasă... Nu, in adevăr !.. Şi, pentru a’şl săvîrşi frasa graţioasa şi juna femee sări de gătul doamnei do Lerne, cea ce făcu pe Taby să latre. — Vin'o, amorul meii! zise Jeanna luăndu’l in braţele sale şi acoperindu’l de mângâieri Ele se aşezară, şi doamna de Lerne, respun-zănd la intrebările grăbite ale Jeanne), ’I dete toate desluşirile dorite asupra felului de-a in-griji, de-a nutri, şi chiar de-a da doctorii micului Toby. — Ea se informă apoi de sănătatea d-lul de Maurescamp — Şi apoi, nu ştifi chiar pentru ce te intreb noutăţi despre dănsul.... sănătate are din prisosi este un om superb !... ’ŢI face plăcere să ve drum femeia mea şi ori care alt membru Vi familiei. 1 „De dimineaţa pănă seara şi de seara până dimineaţa o patrulă se plimbă prinprejurul ca sel mele şi fie-cine vrea să intre in lâuntru trebue să primească societatea unul poliţaii L ori ce timp din cele 24 patru ceasuri ale zilei cănd sunt deştept ori dorm, cănd mănc ori beaâ’ se gâseşce in măna mea un ^revolver încărcat Femeia mea are armele el deosebite şi ie nue straşnic..." CRONICA ECONOMICA — Austro-Ungaria ne-a inchis fruntariile sale pentru bol şi vaci, intemeindu-se pe lipsa de poliţie sanitară veterinară ; cu toate acestea nici o boală nu băntueşce vitele noastre şi poliţia veterinară incă nu ne-a lipsit. Se pretinde că măsurile luate de noi nu sunt destul de eficace şi că se poate lesne intămpla ca vite bolnave să introducă boale contagioase in Austro-Ungaria. Sunt ani de cănd esportămvite cornute pentru ţara vecină, şi cu toate acestea n’a avut motive să se plângă contra noastră. In anul 1880 s’au esportat din ţară pentru Austro-Ungaria 17,170 bol şi vaci preţuind 8,379,640 lei, o sumă bunicică pentru agricultorii noştri şi in special peutru cel de peste Milcov. Este firesc ca vecinii să voiască ca aceasta sumă să rămână in pungile lor. In Boe-mia de abia s’a cunoscut măsura ce s’a luat contra vitelor noastre şi agricultorii incep a lu era pentru a produce vite mal multe. Profesorul de agricultură Burket comunică că agricultorii cehi, apăsaţi in cultura cerealelor prin concurenţa americană şi rusă, sunt nevoiţi să producă vite in loc de grăne. Crescerea şi in-grăşiarea vitelor vor devine lucrative, zice pro-f6sorele ceh, de oare-ce guvernul a inchis graniţele despre România şi Rusia. Din aceste staturi numai la Viena se importai! 30,000 capete pe vite comate. Acum, graţie măsureî luate im potriva viteloi de provenienţa română şi rusă oraşele cele mari ale Austro-Ungariel vor fi silite să consumeze vite locale şi cu chipul acesta agricultorii austro-ungarî se vor folosi mal mult. In acest scop consiliul superior de agricultură al Boemiel a luat măsuri pentru a inzestra comunele cu tauri buni. Tot pe motive de poliţie sanitară veterinarii de la Pesta fac căte greutăţi toate neguţătorilor români, cari duc porci spre Văndare in capitala Ungariei. In anul 1880 s’au esportat 90,551 porci preţuind 5,421,860 lei. Comerciul cu rimă-torî înfăţişează foloase mal cu seamă pentru judeţele de peste Olt; acolo crescerea şi ingrăşia rea rîuiătorilor este o speculaţiune din cele mai căutate. Fâcendu-se dificultăţi la Pesta, de sigur că comerciul nostru va suferi mult. In &idrşii tot intemeiaţl pe măsuri de poliţie sanitară, Austro-ungaril ne ţin lăna cu lunile prin carantinele de la Braşov îndatorând pe neguţătorii noştri să plătească sumă de bani pentru aşa numita spălare sau curăţire chimică a lăneî. Mulţi s’aii desgutat de acest comerciu şi s’aii hotărît a desface turmele de oi. In 1880 am esportat pentru Austro-Ungaria 2,702,197 kilograme de lână preţuind 4,988,378 lei. Această sumă, îndestul de mică, se va î educe dacă se vor contiua măsurile ce se iau contr lânurilor noastre. Pene de vite sunt supuse şi ele la formalităţi ca lânurile, că arii putea introduce boale lipicioase in Austro-Ungaria. Aşa dară, vite cornute, rîmătorl, peî, lănă nu se mal pot introduce in Austro-Ungaria fără mari greutăţi. Ce comerciu mal putem face cu imperiul vecin ? Numai comerciul cu grăne, dacă nu ne vom pomeni ca măine, tot pentru motive de igienă publică că se opresc meie recomandată de d ta de căt de ori-care alta. — Ce glumă, scumpa mea doamnă 1 ingănă Jeanna privind tot cu acelaş aer surprins. — Nu glumesc de loc... şi dacă al avea o soră care ţi’ar semăna, in adevăi cred că afacerea s’ar termina pe dată. — Te asigur, zise Jeanna, că nu te înţeleg... fiul d-tale abia mă cunoasce. ’ŢI cer mii de ertărl... el te cunoasce foarte bine... fiul meu e un bun observator... foariepe trundecor... ştiu bine că te preţuesce mult... nu am a insista asupra acestui punct... Dar sunt sigură că, pentru cestiunea căsătoriei, al avea o influenţă nespus de mare asupra lui... o foarte mare influenţă... şi presupun că dacă i-al recomanda o tinără persoană... una din amicele d-tale... el bine, ’ml inchipuesc că el ar lua-o cu ochii închişi, ’ţl dau parola mea 1 Nu cred nici un cuvgnt din toate acestea! strigă doamna de Maurescamp. — Şi efi surit sigură... încearcă şi vei vedea! Ele se puseră pe rîs. ‘ — Nu, serios, reluă contesa, găndeşte-te puţin şi la aceasta... Caută printre amicele, printre cunoscinţele d-tale... Ah 1 mi’al face un mare serviciu, te rog s’o cred! L — Dar mal ăntăiu ’ţl voifl spune, replică doamna de Maurescamp, că ’ml produce o frică groasnică, domnu Iacques I — Aida de ! strigă contesa, Ca şi cum ar fi fost stupefiată. Zett... el aro aerul atăt de bajocoritor.... are spiritul atăt de muşcător, atăt de amar... şi apoi in fine... www.digibuc.ro n» roman ia lîbera cereale, ca atacate de cutare insectă, sau cri-ptogam. In schimb toate [productele Austrc Ungariei intră libere şi nevătămate in ţară, asa ică in 1880 vecinii noştri ne-ad vândut diferite mărfuri pentru rotunda ţifră de 114 milioane, de unde mai acum căţî-va ani de abia ne vindeau pentru 40 milioane. Dorim să avem raporturi cât se poate mai dese cu vecinii noştri; dorim ca transacţiunile comerciale să se inmulţească intre noi şi dânşii, ca cea mai depună armonia să domniascâ in relaţiunile noastre; insă le dorim toate acestea nu cu paguba noastră. Noi inţelegem ca Austria să’şi ocrotească interesele; să caute a dobândi cat mai multe foloase pentru locuitorii săi: insă nu Înţelegem ca acestea toate să se traducă printr’c reducere regulată a comerciuluî nostru. De aceea rugăm pe guveru să ia fără întârziere inţelegere cu puterea vecină şi să caute a pune o stavilă măsurilor ce s’au luat contra importării productelor noastre.;De altă patre ne permitem a-î atrage atenţiunea pentru viitor; ca măine va espira tei minul convenţiunei comerciale ; să nu ne găsească imprejurările nepregătiţi pentru a susţine interesele noastre economice. — Sunt vre-o cinci ani de când racii au perit mai cu totul din iazurile şi bălţile noastre. De abia acum au inceput să se mai aducă in tărg puţini raci. Ne-am intrebat adesea, care să fie causa acestei mortalităţi a racilor. Ţăranii, cari sunt dintre cei mal buni observatori, mi-au spus pe alocurea că de căte ori vin muscalii mor racii. Nu sciu dacă faptul va fi esact; ei insă ’l es plică printr’aceea că cu ocasiunea venirii ruşilor in 1877 s’au introdus şi boale de vite cari ne-au făcut să perdem a treia parte din vitele cornute. Vitele moarte fiind adesea-ori lăsate pe marginea apelor, racii, lacomi de hoit cum sunt, au năvălit peste vitele moarte şi urmarea a fost că a dat şi intr’inşii boala. In ast-fel de chip mi-am esplicat perirea raciloi Această părere am es-primat-o in mal multe rînduri către medici şi veterinari. Aceea ce mă face să cred că părerea nu este greşită, este că de căt-va timp ziarele agricole şi veterinare, preocupate de perirea racilor in mai multe ţării, aduc la cunoscinţă că un veterinar cunoscut, d. Zundel, ar fi studiat căuşele acestei boale po care o atribuesce unui părăsit, care trăesce in muşchii racilor, părăsit care se nunesce distoma cirrigerum sau isostomum. Acest părăsit avond oare-care asemănare cu trichina, s’ar fi aflând in pesci, şi racii mâncând pescî morţi ar fi contractând boala. Ou alte cuvinte pescii comunică boala racilor. Dacă pescii comunică boala, eu cred că poate şi cadavrele de vite moarte de ciumă să producă efecte analoge. In tot caşul coincidenţa intre perirea racilor şi moartea vitelor de ciumă, merită să atragă atenţiunea specialiştilor. P. S. Âureluiiu. --------- mi— «a———---------------- ARENA ZIARELOR „Românul" presintă cele doue alegeri de senatori, de la colegiul I din Iaşi şi colegiul II din Ylaşca, ca o desaprobare fâ-cută de către ţa~ă oposiţiuniî, dar mal vîrtos ca „lovitura de graţie" dată partidei conservatoare.—Afară de aceasta, organul oficios mai trage incă o conclusiune. Daca marii proprietari din Iaşi au trimes in Senat pe un om de-al guvernului, e semn că aderă la reformarea tocmelilor agricole, căci alt-fel de sigur trimiteau un potrivnic al lor. In partea a doua. vorbmd de modificarea legel consiliilor judeţene, de reforma ma gistraturii şi alte proecte de legi depuse de Juna femee păru incurcată. - Şi apoi in fine, este un desmăţat, nu este aşa? Dumnezeul med I nu ştiu... aceasta nu mă privesce. “* Da, este un foarte mare desmăţat, aceasta e adevărat I... dar, ca toate aceste animale, el are o inimă de aur, şi este incăntător după toate celealalfe,. Ah I ce faptă bună ai săvârşi, scumpa mea copilă, dacă m’aî ajuta a’l scoate din ghia-rele acestei Lucy Mary... căci este cu Lucy Mary, o ştii aceasta 1 - Ah ! - Da... de la operă... aceea care face pe pagii este îngrozitor, îngrozitor, sărmana mea copilă!., vei vedea aceasta mai tărziti cu fiul d-tale. Pănă atunci, fă tot posibilul de a insura pe al med, Şi aceasta va fi foarte frumos din partea d-tale.. Şi Sţl repet că, dacă este cine-va in lume in stare să facă această minune, eşti d-ta !... Adio, frumoasa mea ? Ea o imbrăţişâ şi, aproape de uşă, zise in momentul de a eşi : - I vei spune două cuvinte, mâine seară, asupra acestei cestiuni, nu este aşa ? - Bine 1 voiu face tot posibilul, zise Jeanna. Contesa de Lerne se retrase atunci foarte satisfăcută de resultatul campaniei. — Avea tot dreptul de a fi mulţumită, căci, pentru prima oara de mai multe luni. imaginaţiunea Jeanuei ei'a ocupată de un alt om de căt d. de Monthe-iin. Ea audise foarte bine ceea ce doamna de Lerne sperase s’o facă a inţelege prin insi- guvern in Camere, „Românul" susţine, in-tr’o scurtă polemică făcută „Timpului," că aceste reforme emană din constituţiune şi nu sunt in contra ei, cum susţine organul conservator. **,, „Binele Public" semnalează neşte grave abusurî, cari s’ar comite de direcţia căilor ferate. Cele 27 de milioane, reservate din preţul rescumpgrăreî, se risipesc intr’un mod scandalos.—Aşa bunioară, se hotă-răsce, fără a fi vre-o trebuinţă, construirea unei căi metalice pe varianta dintre Hanul Conachi şi Şerbescî. Se contractează direct la fabricele din strei-nătate facerea traverselor de oţel, după dimen-siunele fixate şi calculate de d. Fâlcoianu. Insă, sosina aceste traverse cu vaporul la Galaţi, direcţiunea căilor ferate nu se grăbesce a le primi indată ce i s’a trămis avisul, şi, din causa in-tărzierei, a fost silită direcţiunea să plătească un prisos de 22,000 franci ca despăgubire. Incepend construcţiunea acestei linii, făcute numai pentru satisfacerea fantasielor luxoasele a marelui matematec, şi puiudu-se o locomotivă, spre incercare, indată deraiază, din causâ că calculul fusese greşit cu trei centimetre. In urma cestor greşeli, se ridică toate traversele şi se aduc la atelierele direcţiunel de la gara Tărgovişcei spre a le tăia din nou şi a le face proprii pentru intrebuinţare. Ceea ce va costa o sumă foate insemnată. Toate acestea se cunosc de minister, dar se păstrează cea mai mare tăcere. Şi daca ar fi numai acestea ! Dar abusurile cele mai mari inferatus’afi vre odată, şi condamnatus’au abusătorii la restituri ? Atâtea îmbogăţiri miraculoase s’au făcut şi se fac in dauna avere! publice, şi nu vedem nici un esemplu spre îndreptarea moravurilor. Nu este nevoie a cita nume, fiind-că ne sunt odioase, dar toată lumea cunoasce foarte multe caşuri şi doresce o vindecare reală a acestei răni sociale. Este de trebuinţă a se infiera nu numai acei cari ’şi apropire banul public, dar şi acela care 61 risipesce in contra legilor şi in paguba ţării prin negligenţa şi inepţia sa. Intr’o discuţie ce are cu „Românul," — „Timpul" adresează in deosebi d-lui Ro-setti aceste rîndurî: Vicleniei şi perversităţii de caracter datoresce succesele de păn’acuma: tot această viclenie şi perversitate ’1 va surpa —căci scris este ca din aceeaşi rădăcină să răsară succes şi insucces, suire şi cădere şi aceasta este esenţa ori-cării tragedii. Cu tot aerul de farsă pe care l’a dat vestitul gazetar vieţii sale proprii de la incepu-turile ei şi păn’acum, sfârşitul nu va fi de căt farsă, căci legile naturii, realizeze-se in stat, manifes te-se in inima individului, lucrează cu nepăsarea atribuită zeilor anticităţiî şi ne râsbună pe toţi. *** Un interesant articol asupra cestiuni! Dunării, „L’Ind6pendance Roumain" SI termină precisănd in următorul chip atitudinea ce trebue să observe Romăma Nici o comisie mixtă. Reglementele trebuesc elaborate de către comisia eoropeană şi aplicate pe (teritoriul i0r de riverani, sub controlul colectiv al comisiunei eo-ropene. Ori-ce altă soluţiune atentează la demnitatea noastră, la independenţa noastră teritorială, la interesele noastre cele maî vitale. Dacă s’âr lua o altă decisie, „L’indd--pendance Roumăin» sfâtueşce guvernului nuaţiunile şi reservele ei scelerate, a şti că dânsa avea in Jacques de Lerne un admirator ardinte. Aceasta o punea in mirare şi o intriga. — Cum ? Pentru ce ? Ce raport e intre dânşii ? Ea nu inţelegea nimic. — Se lungi pe canapeaua şi căuta a’şi reaminti ocasiunile unde 61 întâlnise, cuvintele ce’i spusese, atitudinea lui cu dânsa şi expresia privirilor lui, —cu scopul de a, găsi in aceste amănunte ceva care ar confirma destăinuirile misterioase ale bâtrănel contese. Era adevărat că acest june, rece, de spirit si părând tot-d’a-una a i se ură, o intimidase tot-d’a-una foarte mult se simţia neliniştită şi e-şită dintr’ale ei cănd se apropia de dânsa in \re-un salon. ’ŞI reaminti cu toate acestea, că in adevăr părea că o trata cu un fel de curtenire excepţională, scutind’o de glumele sarcastice, cu cari nu cruţa de loc pe celealalte. ’I plăcea idea de a fi respectată de acest desmă ţat. ’Şi rechiama in memorie frumoasa lui figură, ostenită şi măreaţă, ochii lui pătrunzători, oDrajil galbeni şi lungile mustăţi atărnănd a la tartar. Cugetarea de a lua cu acest personagiii, spaima tinereţe! sale, un aer protector şi ma tern, o făcea să surâză; dar ea ’şî Zise in sine că de sigur n’ar indrăsui nici-odată. Pe cănd se abandonă acestor reverii, netezind cu alba sa mănâ urechile cele mari ale micului Toby, uşa se deschise şi făcu loc frumosului corp şi albastrelor favorite ale d-lui de Mon-thelin. Micul Toby, care nu văzuse mei odată pe Rechinul salonelor, căci d. Montlielin nu mer să se pue pe terenul resistenţeî, refusănd să aplice pe teritorul nostru ori-ce deci-siune contrarie tractatelor şi principiilor primordiale ale ginţilor. Am vedea, dacă s ar găsi atunci cine-va care să ne impună cu forţa cea ce noi reiusăm in numele dreptului. A ceda insă in cestiunea Dunărei, ea ne sinucide şi maî bine o moarte luptând. Acest limbagiu al confraţilor noştri e vrednic. VY* .RI JKT.AŢ1 Monument pentru Napoleon III. - îndată după nefericita cădere a lui Napoleon III se înfiinţase :n Italia un comitet, care incepu să strîngâ bani pentru riaicarea unul monument liberatorului Italiei. - Suscripţiile ati dat resultate frumoase şi astăzi suma este suficientă pentru inăl-ţarea monumentului.-S’ad ridicat insă voci şi anume din tabăra germanofililor, cari afirmă, că banii ştrînsi s’ar putea întrebuinţa mai bine pentru alt-ceva... Apărătorii monumentului, intre cari, spre onoarea marelui Garibaldi, trebue să-o spu nem că e şi el şi aderenţii lui (deşi sunt republicani,) susţin cu energie, că poporul italian are o datorie de gratitudine de a aduce acest obol luptătorului şi aliatului de la 1859.— Să sperăm că aceşti adevăraţi patrioţi italieni vor triumfa.-Duşmanii monumentului sunt a-păraţî şi lăudaţi de presa austriacă şi germană, semn că atitudinea lor e nelatinâ şi neitaliană.’ Sabie de onoare pentru generalul Cissey. — Cel mai bun dintre generalii republice! a treia, generalul Cissey, fusese, cum ştim, rău calum-niat de presa.... republicană. Camera insă ăl achitase. Opinia publică ăl achitase deja de la in ceput.-Amicii adevărului i-au dăruit acum o sabie de onoare, lucrată la Toledo in Spania si a cărei mânuchid e sculptat de celebrul sculptor Meicie. Sculptura presintă o alegorie, cum onoarea victorioasă sdrobeşce calumnia. — Sabia a ■fost remisă generalului de redactorul şef al ziarului „Clairon," d. Cornely. Ulpia .Traiamt începe a se desgropa.- „Tele-giaful Român" din Sibiii spune, că ministrul un-resc de culte şi instrucţiune publică a autorisat reuniunea istorică archeologică din comitetul Hu nedoarel (reuniunea e maghiară) să desgroape amfiteatrul de la Grădişte (unde a fost Sarmi-zegetusa şi mai târziu Ulpia traianâ, leagănul românilor din Dacia) şi templul lui Mitra, punend la disposiţiunea reuniuneî 500 fl. Conducerea lu crărilor, cari se vor incepe in primăvara aceasta, este incredinţată archeologulul Dr. C. Tornta. Ce păcat, că preţioasele monumente ce se vor găsi cu acest prilegid, monumente interesante şi sfinte in prima linie pentru Români, vor emigra din locaşurile lor de veacuri in musee unguresc! 1 O societate ciudată.-In Sibiii e pe cale să st infiinţeze, cum spune „T. Romăn", o societate ciudată in felul ei. Scopul ei este introducerea salutatului militar şi la civili, inlâturănd luarea pălăriei din cap. Ca motiv pentru inova-ţiunea aceasta se citează remautisr- sie si ple-şugirile ce şi le atrag mrflţî prin desele esoO-periui ale capului. Un motiv şi maî ponderos insă este trăinicia mai mare a pălârielor. Pală-rierii vor protesta de sigur in contra inova-ţiuneî. Jidanii din Itusia.- Din Brody se scrie zit r Mor vieneze, că emigraţiunea Jidanilor din Rusia sa intocmit ast-fel, in căt pe fie-care septămână să plece la Lemberg şi de acolo... in America gea la doamna de Lerne,— ’l luâ, se inţelege, drept un făcător de rele şi se arătă cu toate a cestea că nu ’l era teamă de dânsul. El se asprii după genuchii stâpîni sale şi se puse ca brav in faţa ei lătrănd din toate puterile lui, şi repezindu-se chiar asupra inamicului. Nimic nu turbură intrarea unui om galant la o femee, mai cu seamă cănd el are pretenţiunea de-a plăcea, de căt un copilăresc incident ca acesta. Jeanna de Maurescamp, care avea fineţa tuturor femeilor şi chiar in mai mare grad de căt altele, nu putu să se oprească a nu rîde de contrastul ce oferea aerul amabil al d-lui de Montholin, pe care nu voia să ’l părăsească, cu neliniştea învederată ce ’I causa năvălirea lui Toby. Ast-fel Toby ca şi cum ar fi intrat in complotul doamnei de T erne, contribui şi el cu umilita lui parte la piepararea succesului. Căci după un ast-fel de inceput, d de Monthelin in ţelese că o scenă de amor ar fi imposibilă. El se mărgini dar in acea zi a atinge cu melancolie coardele sentimentalismului şi se resemnâ a măngăia pe Toby, de oare-ce nu putea să ’l strîogă de găt. (Ya urma). câte 1200 de fugari. — Le zicem drum bun, ne permitem insă a atrage atenţia autorităţilor nostre de la vămile din spre Bucovina căci mulţi Jidani s’ar putea investi la Lemberg cu paşapoarte austriece şi de accloisăjieae drumul, şi mai ieftin şi mai sigur, spre.. România. * * Teatru Ring din Yiena.— Ziarele vieneze publică actul de acusare in chestia incendiului tea truluî Ring. — Acusarea e îndreptată, intre alţi-in contra cavalerului Nevald, care era pe a-tuncî primar, contra directorului teatrului, Jauner contra maşinistului, pompierului, şi inspectorului de la teatru şi contra altor trei persoane. — Vina ce li se imptă şi unora şi altora e ne-gligen\a. — Un proces, purtat pe această basă, e in tot caşul interesant. Serviciu! telegrafic al „Rom. Libere." 17 Aprile, — S ore dim. Galaţi, 16 Aprile. D. George Michăilescu s’a ales deputat la al treilea celegid, din Calaţi, cu 434 voturi incon-tra 58, date d-lui Vârlau, senator. (Havas). A apărut de sub tipar: STUDII DE ECONOMIE RURALA 390 pag. cu 21 figuri in text şi 4 planşe colorate, lucrare foarte insemnată pentru toţi ce do resc progresul economiei noastre rurale. Se află de văndare la toate librâriele din capitală cu preţul de 6 lei. MEDIO ŞI CHIRURG Drul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Speoial: BOALE IDE FEMEI Şl SYPHILIS Auunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. Ioan Nod No. 1 (lângă hotel Patria) şi ţine consultaţiunî de la 8—9 ore io şi de la 3—5 p. m IMPORTANT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire noue şi practică in specialita tea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un ratelier complect in caut-schuc costă (maî inainte fr. 300). ■ iar azi numai 150 franci 'Stl Un singur dinte fr 10. Piăces din douî sad maî mulţi dinţi, ae la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiurî şi curăţirî de dinţi se ese-cută cu cea mal mare menagiare. Fiind basată pe praxa mea de 30 anî in această specialitate, sper a obţine toată încrederea On. P Cu stima, George Slama 40-2-11 Dentist engles—Strada Carol I, 1 Schimb si comision FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis -----------«««•*- CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 5 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 °/0 Oblig de Stat Convertite. 6 °/0 » Căilor ierate RomăDe 5 °/0 Renta Amortisabilă . , . . . Dob. 10 fr. Oblig C. pens. 300 1. . 7 % Scrisuri fonciare rurale . . . 5 °/0 » » » 7 */0 » » urbane. . . 6 °/0 » » ii 5 °/o n „ ». , 'i 8 °/0 Impr Municipal............ » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 °lo Renta Română.............. Acţiuni Dacia România » Banca Naţională a României. Oblig de Stat . . . . Rentă................. Căile ferate . . . . . Scrisuri Argint Naţional contra aur . . . . Bilete de Bancă.................. Rubla hârtie..................... Florini.......................... Lose otomane, CURSUL DIN VIENA 15 Aprile Napoleonul....................... Ducatul.......................... Lose Otomane..................... Rubla hârtie..................... CURSUL DIN BERLIN 15 Aprile Acţiunile „ „............ Senheim.......................... le hârtie..................... Oblig noi........................ Idem 5 °/0. , . CURSUL DIN PARIS 15 Aprile Renta Română..................... Lose otomane SCHIMBUL Cump. Vead. 9* ţa w9 102 103 87 '5 1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete.........................24 » 15 » Batiste fine de olandă de diferite preţuri , inainte 10, 15, 20,25, acum................................................7, 9, .2, şi 15. PRIMU TRANSPORT DE APE MINER A LE PROASPETE din toate sursele au sosit şi continuă transporturile in fie-care lună la I. Ovesa, 89 Strada Academiei — Se efectuează comande prompt in toată România. I Uf*- Rog a nu confunda actuala mea Droguerie din strada Academiei, cu fosta mea Băcănie din strada Lipscani. 5 ti .B.0URB0ULE Apa minerala din cele mai reconsliluaule Cblorurală sodică, bi-carbonaială arsenicală (28 mii. de arseniat de sodă pe litru) De la uă jumitate penă la trei pahare pe ecte din fabrica mea numai Ja d. V\ STAADECKER ugentul meu pentru România, Strada Smărdan No 8, BucurescI şi la depositele d-sale din ţară. - D-sa este prin urmare şi in stare a le vinde mal ieftin.- Tot Ia D-luI se găsesc şurupurî, cuţite cormane şi toate reservele trebuincioase 72 -33 R. «A-DK., PLAGWITZ-LEIPZIC XA Sg •pH că = _sS 55 35 «5 O v» v» OD © ci © oe*> ci ci ac MfcfiiirW.Bă .#Î. nargjii» BAZARUL BUCURESCI ; m~ AVIS IMPORTANT -18*1 Am onoare a face cunoscut atăt Onor. Public căt şi distinsei mele Clientele in parte că pentru sesonul de Prima-Vara şi Vara mi-a sosit un bogat transport de PENTltU BARBAŢI Nuanţe alese şi croite după ultimele jurnale. Tot d’odată atrag atenţiunea Onor. Public asupra imensului tiansport de STOFE BRUTE ZPZEUNTTIRTT COTVTAIISrXXE care me pune in plăcuta posiţiune a infrunta veri-ce concurenţă atăt in fineţea calităţilor precum şi in speciala mea croială. ‘ cu stimă, HERMAN DAVIDOVITZ Rog a se nota >7o. 8, alături cu Hotelu Fleski, 36 (Casele Stamatiadis) 7 ac e-s 8 9S j=n P o-ac © t—< p i-s * o ac O p x © ac ef p B p e-S P* a ac BAZARUL BUCURESCI loslilul insirudiDiie si idicaliuiie CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIÂLE US*- PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ InfoimsţiunI in toate zilele de la 9 — 11 a m. şi 4-6 p. m ! Hotel Fiesclii m > SITUAT IN CENTRUL ORAŞ|ULUI — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciu) prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pnntru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. De venţlare bilete de închiriat 14, Strada Covaci, 14. pnospi lte de fer al la) L8IUS Phameul doet.r ’n iciiDle, la Parii Ferul face parte in’-grante din sânge. Cându elu di pare, slăbiciunea incepe din ce in ce; facia devine palidă, pofta d -năncare dispare si săngt'le şi perde colorea naturallă. Hapurille, prafuri, t, draaeurile cu basă deferă, intrebuin(ate pen tru a le reconstitu aiI .tiarele inconvonientu d’a crn(ine ferulu in stare nesolubilă, d’a da Teri inui stomachu deja bolnavă pentru alu disolva, d'a provoca coustipsliune si adessea a negri dinţii Phosphatul da far solubil al ti Lart® nu poss-1a nici unulă din aceşti inconvenient . este uuu liquidă limpide, fără gustă sî fără m roşu, caro, alară din feră. conţine olementulu p'uosphat, principiu regeneratoriă alu oseeleră. Elu produce efiecie minunate, in tote caşurile undo există Insărăcirca sângelui, curarissesce colorile palide, crampele ai durerile de stomachu, inlosnesc0 dosvoltarea fcteloră tinenc, regularieăeă lucrarea mens-truaţiunoi el face ee dispare pola albă Depositu in principalele pbamacil •S&aăilS ^ÂLADiES be POITRINE SIIIOP rillPOI'IlOSPIllîE m ClIAI I iie GitIMAELT A C I care, prescris de mulţi arinii de medicii lumei intregî, a dat in tot d'aunc £ cure minunate. Prin întrebuinţarea co itinua a acestui Sirop, tussea mceteasa. sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea fnflOT^fire^ btdntr7uluî'*n *n®ras*areft asP«ctul unei sanxtati mai >v,nX°?^1/7a^A!1rUide/IiyPi0P/1)ns”,lit de c;llce p-ste de culdre pembe si se ^ turtite de forma oea/a, revestite de marca fabricei cu semnătură Gnmault st C‘e, st timbrul Guvernului frances. IA PARIS, CASSA GRIMAULT ET C1*, 8, STRADA VIVIENNE 81 IN PIUNCIPALULB PHARMACII Tipografia Ştefan Miiiăl-iscu, Strada Covaci, No. li www.digibuc.ro ANUL VI. — Nr. 1440 10 8ANI exemplarul MERCURI 7 APRILE 1882 ROMANIA LIBERA AJE^-^LR-JEl XINT TOATE ZILELE Pentru Abonamente, Anunciftrî şi Reciame a se adresa: In România : La aaministraţiune, Tipografia St. Mihâlesiu, Strada Covaci, No 14 şi la corespondenţii ziarului din juaeţe. In Paris La Sociite Eavas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prm compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Prancfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ABONAMENTELE; în Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 le! Director D AUG. LAURI AN Bilete pentru loteria naţională, orgarn zată in folosul incendiaţilor din ţară, se găsesc de vânzare şi la redacţiunea „României Libere". — Un leii numărul. Sunt 209 câştiguri şi anume : 1 câştig de . . . 40,000 lei. 1 „ „ - - - 10,000 „ 2 „ L, . . 5,000 „ 5 „ ... 1,000 „ 200 „ „ . . . 100 „ ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Zara, 15 Aprile. Insurgenţii au ars casarma gendarmeriel din Dabar şi Drusina in judeţul Stolaţ. Satul Goj-1 o viei, din districtul Siutije a fost asemenea atacat ; insurgenţii se retraseră abia numai după apropierea unui detaşament de genuarml. Intre Sljubine şi Stolaţ insurgenţii aâ intrerupt a doua zi eomunicaţiunea telegrafică, pe care insă trupele din Stolaţ a restituit’o. Se anunţă aceluiaşi ziar că in Crivoşcia numai un singur punct mal e unde insurgenţii se susţin incă in număr destul de mare, acest punct e situat pe inălţimile de la Gercovaţ in apropiere de gran.ţele muntenegrene. Pentru ca tiupele austriece să poată isgoni pe răscu laţi din acest punct, ar trebui să opereze m dealungul fruntarii muntenegrene şi chiar de pe teritoriul principelui Nichita. Spre scopul acesta se vor incepe negociărî cu guvernul din Cetine. Petersbug, 15 Aprile Se crede că influenţa contelui Ignatieff scade din ce in ce. Chiar amicii lui cel mal apropiaţi nu cred că’I va reuşi să stîrpiască nihilismul. In memoriile generalului Strelnicoff s’aii găsit un articlu in care ucisul general ’şl esprima convingerea că cu măsurile poliţieneşti, fie şi din cele mai aspre, nu se va putea conbate nici odată nihilismul. Petersburg, 14 Aprile. Numai odată se esprimâ „Nowoje Wremja" asupra schimbării [ministeriale ce s’a intâmplat zilele acestea. Ziarul arată o oare-care bună-vo-inţâ d’a se inpăca cu faptele inplinite, numai dacă in străinătate Rusia ar fi representată cel puţin prin adevăraţi Ruşi cari[sâ’şi cunoască patria lor şi să fi primit o creştere rusească. Această săgeată probabil că e îndreptată contra lui Saburow din Berlin. Partida naţională ar voi să aşeze in capitala Germaniei pe ataşatul militar d’acolo, pe Dolgoruki. Aiticolul poate că ţinteşte şi la trimeterea lui Ignatieff la Paris, despre care fapt insă azi lumea se cam indo-eşte. Steaua acestui bărbat de stat pare că e in decadinţă. In sferele politice retragerea lui e o chestiune de timp. Ca următorul lui e numit Lobanow-Rostowski. Se vorbeşte şi despre contele Petru Şuvaloff, dar nu se crede că i-ar fi sosit incă timpul potrivit. Berlin, 15 Aprile. Ştirile din Petersburg anunţă că s’au arestat 80 de lucrători angajaţi pentru preparativele de incoronare. Mitropolitul din Moscwa s’a temut să celebreze la învierea Domnului in catedrala din Moscva. S’a arestat un funcţionar al esposiţiunil care era bănuit că (-ta in serviciul mhiliştilor Şi le dedea informaţiuni despre sosirea şi plecarea unor persoane înalte S’a arestat afară de acesta şi o persoană din clasele inalte ale societăţii ruseşti din Moscva Podwolotiska, 15 Aprile. Călătorii caii sosesc din Volhynia asigură că in uneie locuri escesele in contra Ovreilor s’au continuat şi după sărbători Militaiil aii restabilit oi dinţa. Jidovii se smit atât de nesiguri, in cât aă încetat de tot de-a mal face ghtşeft. roprietarii cti mari sunt espujl a perde mult prin această inactivitate a samsarilor Ovrei, pentru că trebuesc să meargă in persoană (!!) la agenţi şi prin urmai e câştigul l’e mal mic. Berlin, 15 Aprile. Inpăratul Wilhelm va petrece in Wietbaden numai 14 zile şi la 2 Mal se va reintoarce la Beilio Inpărătoasa va visita Curtea marelui duce Qe Wejmar Feldmai eşalul Molke ’şî va lua Luni sad Marţi un concediu mal luDg pentru a pleca in Elveţia unde va petrece in Zurich la sora-sa, măritată după maiorul Burt. Berlin, 15 Aprile. Nota circulară a lui Giers a făcut in sferele diplomatice de aici cea mal bună inpresiune şi anume prin mcdeiaţiunea tonului şi prin absenţa de asigurări prea pompoase de pace. „Militâr-Wochenblatt“ publică un articlu in care Englezii sunt avertisaţî să nu se iuvoiască cu Francia la construirea si terminarea canalului—tunel in pasul din Calais, pentru că după cum le e azi armată de refl organisată, uşor li se poate întâmpla să păţiascâ ce au păţit Troienii cu calul cel de lemn al Grecilor, adecă diu tunel să li se tragă peirea. Roma, 15 Aprile „Fracassa" anunţă că cinci briganţi imbrăcaţi ca soldaţi aii prins in Caccamo pe directorul general al băncii siciliano, pe d. Notaro Bartolo şi cer acum pentru liberarea lui suma de 74 000 franocî. Petersburg, 15 Arile, Atentatorul Deutsch cel de mult timp căutat in fine s’a arestat. Descoperirea minei de la staţiunea Spirowo de. pe linia Moscva s’a pricinuit prin flecăria unul copil care ştia despre nişte săpă turî ce se făcuseră. Poliţia are probe in mănă ( i comitetul central al nihiliştilor se află acum in Moscva, şi că prin urmare nu trebue să se urmăriască in Petersburg Scrisori nihiliste trădează că in sinul partidei s’arfi iscat desbinări. Comitetul din Moscva ai imputa celor-l-alte comitete nihiliste din ţară că n'ar avea destul curaj şi >. ă de cât să se decidă la vr’o faptă eroică mai bine preferă să trăiască din paralele partidului. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.' 17 Aprile — 3 ore seara , Paris, 17 Aprile. Un furt considerabil de valori diverse şi de scrisori recomandate s’a comis azi-noape la biroul central al poştelor clin Paris. Amănuntele asupra acestui furt sunt incă necomplete. (Havas). A se vedea nltime ştiri pe pag. ni. BUCURESCI 6 APRILE Organele guvernului şe bucură de triumful candidaţilor ministeriali, in alegerile parţiale pentru Senat, de la Iaşi şi de la Giurgiu. Bucure-se in linişte. Dar nevoiă mare de această bucuriă n’aveafi. Guvernul are majorităţi destul de docile, in a-mândouâ corpurile legiuitoare, pentru ca cei doi proaspeţi senatori să nule ţină mult de cald Şi apoi nu seim dacă aceste douâ alegeri nu mspiră omului curat mai multă mâhnire, de căt veseliă. Guvernul a isbutit, prin miele mijloace de inrîurire, să sdrobiască resistenţa din aceste douâ centre ale ţârii. Merita-va laude ?... Sunt fel de fel de despotismuri in lume, unele sincere, altele ipocrite, cari toate is-butesc, la naţiunile slabe să conrupă con-şciinţele şi să domniască peste cadavre. Aci voi va să ajungă guvernul roşu? Bucură-se dânsul' noi nu’l vom aplauda. Dacă puţina oposiţiune, ce d. Brătianu intâlnesce in parlament, âl supâră, noi âl deplângem. Când va ajunge să nu mai aibă oposiţiune in parlament, va fi ziua cea mai tristă pentru dnia-sa Noi nu vrem să ne punem pe târimul, pe care s’a pus dnia-sa cu ai sâi, acum câţiva ani, dar cugete, că şi răbdarea arc o margine, şi aducă-şl aminte că nici-un gu vern nu e vecinie. Nu in modul acesta se face educaţiunea constituţională a unei naţiuni, ci prin lumină şi libt rtate. V’aţI împotrivit, in timp de şease ani, la propagarea luminei; aţi lovit crud in libertatea electorală. Cu aces te titluri aveţi să vâ mândriţi ? Noi v’am ere ţiu t mal puţin râi de căt sunteţi. Mergeţi Înainte pe drumul acesta, dacă nu vâ sper.aţi. Cântaţi căt veţi vrea victoria, noi pricim cu racială învingerea, căci nu cu aceste douâ scaune senatoriali, puteam să vâ râsturnăm. Căderea voastră o aşteptăm altă-dată. Va veni ceasul, cănd naţiunea sătulă de opresiunea voastră, se va scutura cu vio lenţă de cei-ce o exploatează şi o amăgesc. Atunci vi se va aduce aminte şi de chipul cum făceaţi alegerile. Cu douâ-trei zile inainte de vacanţa parlamentară, s'a distribuit deputaţilor pre iectele pentru organisarea put erei judecă toresiî. " De sigur, că aceste proiecte vor intra in cercetarea secţiunilor, in restul sesiunii parlamentare. Nu credem insă. ca cesti-unea să fie resolvată de astă-dată. Poate că, la toamnă, după ce membrii parlamentului vor fi gândit mai mult la insemnă-tatea lucrului şi la cea mai chezăşuită alcătuire pentru interesele societăţii, se va deslega această grea problemă. De-o-câm-dată avem inaintea noastră doă proecte: al maiorităţii formată din d-nii Kiţu, Cantili, Fleva, Giani şi Vulturescu şi al minorităţii formate din d-nii C- Boerescu şi Mârzescu. Proiectul maiorităţii este incheiat in 193 articole, preces de o expunere de motive a d lui Giani de 31 pagine. Proiectul minorităţii cuprinde 206 articole, dar o expunere de motive mai scurtă de 15 pagine. Nu facem astăzi o critică asupra lucrărilor comisiunii, insăremate acume anul cu discutarea propunerii d-lui C. A. Rosetti şi combinarea unui proect de lege pentru re-organisarea puterii judecătoreşti Vom căuta numai a resuma aceste lucrări pentru ca opiniunea publică să cunoscă fundamentele lor şi desbaterea să se poată incepe. Ne pare râfi, că coloanele ziarului nostru sunt prea mici, pentru a putea im-părtăşi cititorilor in întregul lor lucrările comisiunii. Sperăm insă, că in curând „Monitorul statului" va putea satisface legitima curioşitate a publicului. Să resumăm : Maioritatea comisiunii a primit principiul electivitâţiî in organizarea magistratu rei. Toţi judecătorii, de ocol, de tribunal de curte de apel, de casaţie, sunt aleşi de justiţiabili, pe un timp determinat. Colegiele electorale se compun : a) pentru judecătorii de ocoale, şi de tribunale, din cei cu venit fonciar de 1500 lei in sus, de patentatorii ci, îşi II, din cei cu un titlu academic, din magistraţi şi foşti magistraţi, din pensionari şi profesori. Toţi ceî-lalţi cetăţeni, adunaţi in comuna lor, aleg căte un delegat, care votează apoi im-preună cu alegâtorii direcţi. Aleşii se supun de către ministru sancţiunii regale. b) pentru judecătorii de la curţile de apel, colegiele se compun din aceaşi alegâtori. carecad irf circumscripţiunea curţii, votăna fie-care la reşedinţa judeţului sâii. c) pentru membri înaltei curţi de casa-ţiune şi justiţie, e un singur colegifi electoral, la Bucureşti, compus din 21 deputaţi delegaţi, 11 senatori delegaţi, 3 profesori ai facultăţii de drept din Iaşi delegaţi de intreaga universitate, 3 profesori de 3a Bucureşti, 3 delegaţi, ai fie-cărul corp de avocaţi din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Focşani, de delegaţii fie-cărei Curte de apel, calculaţi unul de secţiune. Celor cari aspiră la vr'o funcţiune judecătorească, pe lăngă virstă, capautaue con- ANUNCIUBILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a............2 Lei # » » II"®. > ..... E „ Epistole nefrancate se refusă. Articol! nepublicaţî nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame; redacţiunea nu este responsabilă. ’ Prim-Redaotor . Sl£F 0. MichaiissoL' statată prin diplomă de licenţiat ori doctorat, şi practică, li se cere să fie români s’au na.turalisaţi,sănufi fost condamnaţi pentru crime orf pentru nişte anumite delicte, şi să nu fie faliţi frauduloşi. Acest proiect reduce numârul judecătorilor, dar propune sporirea intr’un mod mai raţional a onorarielor. ** . * *• Minoritatea comisiunii a râspins principiul electiVităţii, şi, după ce statorniceşce condiţiunile de admisibilitate in funcţiunile judecătoreşci, intemeiată pe capacitate, vârstă şi practică, dă ministrului dreptul de a numi prin decretul regal: a) la judecătorieie de ocoale şi la triou nai, după listele celor admisibili, b) la Curţile de apel, pe unul din cei doi recomandaţi de inalta Curte de casaţie, după listele îndoite ale Curţilor de apel, c) la inalta Curte de casaţiune, pe unul din cei doi candidaţi presentaţi de aceeaşi Curte, dintre cei şase membri aleşi de fiecare curte de apel şi de universităţi. Judecătorii sunt inamovilî,' afară de a numite cazuri, cănd inalta Curte ar decide suspendarea ori destituirea inculpatului. Şi proiectul minorităţii se preocupă de îmbunătăţirea onorarieloi magistraţilor, şi propune un stat in acest sens. _ *- * * Acestea sunt ideile fundamentale ale ambelor proiecte Amănuntele sunt multe şi de-o netăgăduită importanţă, in intregul organism. Ele se vor vedea.', cănd amân-doâ pioiectele se vor publica in „Monitorul oficial" Pentru astăzi ciutoiil noştri pot vedea că maioritatea comisiunii este pentru introducerea principiulufalegerii in magistratură şi pe o cale foarte largă.fNumaî Ia Curtea de Casaţiune, colegiul e mai restrîns: el e de 59 membri, dintre cari 32 sunt deputaţi şi senatori, iar[27 oameni de specialitate: politica preponderănd ştiinţa. Minoritatea dă guvernului numirea directă a judecătorilor de ocoale şi de tribu nai, dintre cei admisibili, şi numirea limi tată, prin alegerea duplă a magistraţilor superiori, pentru membrii de curtea de apel şi de Curtea de casaţie. Aceste sisteme le vom discuta, in nu-merile viitoare. CRONIC A ZILEI Se vorbeşce că d. Băicoianu, pref, din Mehe dinţi, e mutat la Gorj, şi d. Moscuna, din Vâlcea, la Mehedinţi, iar d deputat Parpalea s’a numit prefect la Fălciii. . uiiola a luat întinderi atăt de mari in judeţul Hunedoara, pe Streiri şi prin ţinutul Devei lăDgă Murăş, in căt scoalele de pe acolo aii tre buit să fie inchise. Judeţul Hunedoaiii mărgirinduse la meazăzi cu Goijul, adminstraţia acestui judeţ trebue să iea măsuri, ca flagelul care băntue dincolo să nu treacă şi dincoace. Balul pentru incendiaţi, care era sa se dea Miercuri, s’a amânat pe Sâmbătă. Pentru a se putea achita toate cheltuelile făcute cu construuţiunea carantinelor de vite la punctele Ungheijtf, din judeţul Iaşi, Fălci a si Scopoşeni, din jud. Fălciii, Oancea din jud. Co-vuiiui. oi Tulcca din jud. Tulcea, s’a deschis ministerului de interne un credit de 143 224, lei 57 bani. La 26 Aprile, consiliul judeţului Ilfov se va intruni in sesiune extraordinară. www.digibuc.ro ROMANA LIBERA Cu acest prilej se va pronunţa asupra terenului pe care trebue să se construiască, casar-mele regimentului 6 şi 21 de borobanţî şi a esca-dronulul de călăraşi ; asupra cestiunii privitoare la strămutarea momentană a unei părţi din as-cadionul călăraşilor, care nu mai poate rămânea in localul judeţean, din causa dărâmării ca- .1 mei cu ocasia canalisârii Dâmboviţii, şi să -l >s tineze fondul din care să se acopere cneltuelile acestei strămutări. Se va pronunţa, intre altele, şi asupra modului cum treDue a se construi grajdurile pentru vitele de prăsilă. Numiţi definitiv : D. Constantin Gabrielescu, actual institutor provisoritk la clasa III şi director al scoale! Nr. B primare de băeţî din Galaţi. — D. C. D. Georgian, actual profesor provisoriu la catedra de limba şi literatura latină de la cursul superior al seminarului central din Bucureşti. D. G Dem. Theodorescu, profesor de limba şi literatura latină la cursul superior al liceului Sf. Sava. La poliţia Capitalii sunt numiţi: Comisari inspectori clasa I. — D-niî Anton Dimitrescu şi Ioan Fronescu. Comisari inspectori clasa II. — D-niî: Dimitrie Petrolian, Alexandru Lahovary şi Alexandru Musceleanu. Comisari clasa I. — D-nii Constantin Palama şi Mihail Bejulescu, licenţiaţi in drept. — N. Mi-hăilescu, fost grefier, C. N. Nicolescu, G. N. E-pureanu şi G. Iancovescu, foşti sub-comisari clasa I. — Nicolae Pastia şi Materii Doicescu, foşti directori de comisii.- Al. Nicolescu Yiforeanu, licenţiat şi fost sub-prefect. — George "Nicolescu, licenţiat in drept. Comisari clasa II. — D-niî Ştefan C. Rădu-lescu, Constantin Arion, Iăn C. Cărlova, Florian Stanciovicî, Constantin Gărdescu, Yasile Şerbâ-nescu, E rstaţiii Cărtojan, Constantin Minculescu, Constantin Lascu, Virgiliii Iliescu, Nicolae Io-nescu, N. Scordily, D. Vuculescu, Vasile Cons-tantinescu, Scarlat Savu, M. Ioamd, C. V Lenţu, Vasile Bogdan, Th. Alexandrescu, G. Stamatian, Constantin Pesrcu, P. Dumitrescu, M. Rădulescu, G. Rămniceanii, Gr. Marinescu, Pândele Iarca, Ioan Costescu, Alesandru Calvocorescu, Atanase Ştefânescu, Anton Ioanid, Teodosie Niculescu, G. Codreanu, Paul Batăr, I. Calvocorescu, S. Angelescu, Vasile Ruptureanu, M. Diculescu,ţDi-mitrie Hristescu, M. Petrescu, H. Atanasiu, H. Dumitrescu, N. Rădulescu, M. Eliescu, M. Io-nescu, I. Ştefănescu, Luca Fortunatu, loachim Aslan, Ioan Benescu, sub-locot. Teodor Berea, Sava Bour. Şi trei-zeci şi cinci de sub-comisari. In gazeta oficială de azi, pentru cunoştinţa celor interesaţi, ministerul justiţiei publică, in traducţiune, un decret al preşedintelui republi-oei francese, primit pe cale diplomatică, prin care se regulează punerea in aplicare a art. 11 şi 16 a legii din 16 Iunie 1872, relativă la titlurile la purtător, perdute. Primul-ministru Brătianu a sosit ieri-dimi-neaţă, in Capitală. La amiazi, s’a ţinut un consiM de miniştri La seminarul Socola din Iaşi, ivindu-se caşuri de scarlatină, cursurile s’au suspendat. Din Iaşi se scrie „Românului“ că un evreii Martin Saler, după ce a inşelat mai mulţi ban- cheri, a dat un faliment fraudulos de mai multe sute de mii de lei şi in urmă a trecut frontiera. La 1 Mari! se vor pune in circulaţie mandate poştale intre România şi Austro-Ungaria. Cu ocasia sărbătorilor din Cişmigiu s’a des coperit, dc către stăpânii pancramiî Braun, un falsificator de piese de câte 5 lei. De la 28 Marte până la 3 Aprile, in Bucu-resci s’au născut 123 copii (printre ei 17 de Jidan) şi aii murit 90 de oameni (din cari 7 aii fost Jidovi). Cei mai mulţi morţi, după copii, au fost in vârstă de 20 pănă la 30 şi 40 până la 60 de ani. Boalele de căpetenie, cele de piept. GjlTST „Românul" şi „N. fr. Presse" „Românul" luat la răspăr de către „N. fr Fresse!" Priveliscea], e fără indoială... neascep-tată. Ce bine armonisau odinioară! Şi unul şi altul erau oficioase ale aceluiaşi guvern şi cănd tată osanale aceloraşi oameni şi aceleiaşi politice. Prietenia e stricată astă-zi, din causa unui articul, bine scris, de către „Românul", asupra cestiunei dunărene. Firesce in mod mai mul individual, fără a anganjia pe cei ce represintă, oficiosul nostru declarase, intr-un ceas de cugetări drepte şi românesc!, că România va resista pănă la capăt, fie şi cu armele, unei spolieri, ca cea urmărită prin comisia mixtă; că România considera ori-ce cedare in cestiunea Dunărei ca o ucidere de sine. „N. fr. Presse" se supără şi in numărul de la 15 Aprilie căuta să iea in bătae de joc importanţa ce dă „Românul" cestiunei dunărene şi el aseamănă in această privire „cu omul, care „turbează in casa sa, invoacă ceriul şi infernul „şi ameninţă să se impusce, fiind-că are să iea. „îa ordinul dictoruluî săli, un liap amar.“ Va să zică tot admite ziarul vienez, că este amar hapu, ce se ordonă României; toată osteneala ce’şi dă dar, in cursul articolului., ca să’l ’1 induicească, remăne cu desăvârşire zadarnică. Cu desăvârşire stupidă e bunioarâ perspectivă ce ne face, când zice : „Avantagiul că Austria poate avea căt-va timp doi representanţi in comisia mixtu, ăl va avea mai târziu şi România ; şi Dunărea de jos, ale cărei ţărm de meazăzi e serbesc i bulgăresc, nu aparţine doară numai României." Ţărmul drept al Dunărei de jos nu este de cât in parte al nostru; aşa e. —Este bulgăresc şi serbesc. Dar nu e austro-ungar ! O palmă din el nu aparţine vecinului'' imperiu şi tocmai aci este punctul de căpetenie al resistenţeî noastre : nu vrem o comisie de riverani, in care să se vîre şi incă cu drepturi superioare un stat neriveran. — Toate consideraţiile ulterioare, de avantagii etc. nu au nici o importanţă, căci sunt de prisos. Nu mai reproducem din articolul ziarului vie nez, de căt regretul ce esprimă, că Andrassy n’a cerut cu ocasia congresului de Berlin redactarea art. 56 in feliul, ca Austro-Ungaria să intre in comisia mixtăcu dreptul de presidenţiB şi vot ponderator. Atunci, Austria putea realisa fără dificultăţi acest vis al ei şi România, a cărei independenţă nu era incă recunoscută, putea fi. .. despoiată tlesne, de una din garan- ţiile cele mai puternice ale independenţei şi prosperârei sale!.. Mult bine ne vrea ziarul vienez. Sarcina de a-î răspunde mai detaliat, o lăsăm „Românului". ’L rugăm insă, să se gândească cu această 0-casie, ce nefiresc, ce nepatriotic, era acordul lui de odinioară, cu unul din organele cele mai răii voitoare Românilor şi ce păcătoasă fusese idea guvernului român, când ăl luase chiar in servi ciile lui. Vadă cu acest prilegiu „Românul", că prietenia nu este adevărată şi statornică de căt acolo, unde esistă şi comunitate de interese şi comunitate de aspiraţii. Politica Rusiei. „Journal de St. Petersburg", oficiosul cabinetului rusesc, anunţând numirea lui Giers. o in soţeşce de următoarele linii, remarcabile pentru politica actuală a Rusiei: „Ce privesce pe bărbatul de Stat, pe care M. Sa la insărcinat cu esecuţia programului atăt de pacinic şi de naţional, care a sta ilit ca ţintă indo.tă desvoltarea interioară a imperiului şi in ace’laşi timp manţinerea demnităţeî lui in afară, — serviciul de 36 de ani in timpul căruia investise mai multe posturi in Europa şi Orient, i-aii câştigat in 1875 chemarea ca ajutor in ministerul de esterne. „In această posiţiune el a ştiut să dobândească încrederea răposatului monarch şi a inal-tulul lui succesor, precum şi stima introguluî corp diplomatic şi a guvernelor străine. El a ajuns la acest resultat, mulţumită tăriei şi mo-deraţiunel, ştiind să manţină adesea-ori, in situa ţiile cele mai dificile, lealitatea şi sinceritatea tradiţională a politicei ruseşcî. „Programa pe care a iscălit’o şi publicat’o la porunca impăratuluî, acum e anul, este şi astăzi cea a guvernului imperial şi vor rămânea, după cum totul ne idreptăţesc a crede, şi pe viitor. „Politica impăratuluî se va consacra inainte de toate lucrărilor interioare, reclamate de pro greşul vieţei publice şi de interesele social economice şi cari compun astăzi obiectul de căpetenie al ingrijireî tutulor guvernelor. In afară politica M. S. va fi cu devăvărşire pacinică. Rusia va rămânea credincioasă raporturilor sale amicale, simpatiilor sale tradiţionale şi va răsplăti atitudinea amicală a fie-cărui stat cu o atitudine egală. „Fără a renunţa la posiţiunea ce i se cuvine in concertul popoarelor saii a inceta să aibă grijă de manţinerea echilibrului politic, intru căt interesele sale pot fi atinse prin el,— Rusia se consideră solidară in datoria de a manţine pacea generală, intemeiată pe apărarea dreptului si a tractatelor. Generaţia noastră actuală n’ar putea da de căt puţini oameni, cari să fi cunoscut, cu câte va zile inainte de aceasta, mai mult de doi miniştrii de esterne ai Rusiei: pe contele Nesselrode şi pe prinţul Gorciacoff, cari ari investit amândoi acest post trei sferturi de secol Atragem atenţia asupra acestui fapt, căci dintr’ănsul se poate trage conclusia, cum că po-politica Rusiei este constantă in esenţa sa, de vreme ce principiile cari i-au^eservit de basă aii fost tot-d’a-una aceleaşi. Nu cuprinde oare a-ceastâ imprejurare, ea singură, o garanţie pentru viitor ? D. Gambetta si inimicii sei. Deşi retras de la putere, d Gamb3tta e urmărit cu multă inverşunare de presa inimicilor săi. — O parte din vina o are firesce şi presa sa vorbia Jacques, cum o asculta şi o privia, o nuanţă nesfârşită de bunătate şi stimă, pe care părea că o reserva numai pentru ea singură. Cum n’a băgat ea de seamă toate acestea mai de timpuriii ?... Ce lucru singular!... cu atăt mai singular, căd ea nu era de loc din acele femei pe cari un om ca dănsul le putea aprecia In fine, cu toate acestea, era amabil din partea lui, şi Jeanna din acest moment, se devota cu mai mult zel si mai multă inimă de căt odinioră sarcineî de a insura pe un june care, cu toate relele sale relaţiuni, avea incă căte-va sentimente bune. ’Şi reaminti chiar imediat toate fetele ce cunos-cea şi cari puteai! să’I convină; dar pentru momentul de faţă, ea nu găsi nici una După masă, o parte din comeseni trecură in fumatoriu : D. de Lerne T urmă, cănd mama sa ’1 opri. — Jacques, ’î zise dănsa, cântă ultimul tei! vals doamnei de Maurescamp, păaă nu vine toată lumea dînsa nu’l cunoasce... sunt sigură că’I va plăcea prea mult! — Te rog, domnul mei! 1 zise Jeanna. D. de Lerne salută şi să aşeţlâ la pian. El cântă noui său vals, apoi căte-va bucăţi cerute de Jeanna Puţin câte puţin, cum se întâmplă in asemenea caşuri, cea mal mare parte din asistenţi, după ce daserâ in timp de căte-va minute o atenţie graţioasă musicei, reluarâ conversaţia, fie care in colţul lor. Doamna de Maures câmp rămase singură ca o diletantă obstinată lăngă pian şi lăngă Jacques, intr’una din extre mităţile vastului salon. Trecuseră căte-va momente de cănd Jaques terminase o riturnelă şi ăşî plimba intr’unmod vag degetele pe clavir. Doamna de Maurescamp creţju că momentul psyehologic venise : Ce talent ai 1 zise dînsa. —Şi afară de a- proprie, care ar putea pune la iveală mai mult calm, Să dăm de astă-datâ căte-va specimene, de chipul in care scrii! ziarele anti-gambetiste. " )(NIN Siecle" face organului de căpetenie al d-lui Gambetta imputarea, că nu publică in tot-d’a-una de căt trei articoll : printr’unul vrea aj, dovediască, că Camera este nespus de proastă, printr’altul că ministerul Freycinet este incapabil si compus din trădători, şi al treilea in sfârşit* prin care inalţă „Marele minister" până la ceruri şi-I proroceşce in curând reîntoarcerea. „XIX Siecle" aduce a minte d-lui Gambetta, că Duffaure, Wadington, Ferry etc. eraţi mai reser-vaţî după căderea lor. „Siecle", organul preşedintelui Camerei, declară că d. Gambetta a că$ut, fiind-că voia să schimbe raporturile dintre puterea legislativă şi cea esa-cutorie in mod autoritar. Mai muşcător e insă „L’intransingent". El zice, că Gambetta n’a vrut să domniască Francia pentru alt ceva, de căt fiind-că n’are altă profesiune. Freycinet e’inginer, zice Rochefort; Tierg a fost publicist; Gambetta insă n’are nici o profesiune, căci de şi s’a inscris la barou ca advocat, n’a pledat insă aprope nici odată. Gambetta a leargă după putere ca un jucător norocos după bani! Această duşmănie, mai mult tri mai puţin hazlie, n’arată, in fond, de căt frica de d. Gambetta. —-------------------------------- STATUA LU! LAZAR Domnul meu, Proectăndu-se a se ridica statua lui George Lazăr, guvernul a inscris in buget o sumă care acopere mai mult de jumătate cheltuelile pentru ridicarea acestei statue. Acum e rîndul Naţiunii. De aceea Comitetul, costituit adhoc, vă tră-mite si d-voastră o listă de subscripţiune, ru-găndu-vă a face, prin cunoscinţele ce aveţi, să se acopere de cât se va putea mai multe semnături. Numele bărbatului pe care recuno3cinţa tării voesce a ’1 imortaliza, este atăt de popular, că or-ce indemn pentru ridicai ea statuei lui ne pare aproape de prisos... George Lazăr a redesceptat Românismul! Listele cum şi sumele ce se vor aduna, in-sumate şi adeverite de d-voastră, bine-voiţi a le inainta direct la casierul Comitetului, d. Ştefan Ioanide, bancherul, strada Smărdan Nr. 21, Bu-curesci. Primiţi, vă rog,.domnul meu, asigurarea stimei şi consideraţiuniî ce vă păstrez. Preşedinte: Y. A. Urecliiă Secretar: Gr. O Grarbea SOCIETATEA ENCICLOPEDICA ROMANA PROCES VERBAL Şedinţa, din 2 Aprilie 1882 Sub presidenţa d-lui D. Butculescu, vice-preşe dinte, domnul Casier al Societăţiîja depus bilanţul de gestiunea financiară a societăţii pe lu-nele Februariu şi Martiu 1882. Conform statutelor s’a decis ca acest bilanţ să se supuie la examinarea şi aprobarea adunării generale. Tot de odată s’a fixat ziua de 11 Aprilie curent pentru intrunirea adunării generale, care nu se poate ţine la 4 Aprilii! din causa serbării cesta, mai ai şi pe acela, de a desemna foarte bine, după cum mi s’a spus? — Mâsgălesc puţin. — Ce curioase lucruri mai sunt şi in lumea asta... inesplicabile ! ingăna tănăra femee, ca şi cum ar fi voit să vorbească in ea insaşi. — Eh, doamnă, sunt acela care ’ţi insufiua-ceastă reflecţiune? Da,... ai toate gusturile unul bărbat casnic... şi trăescî.... afară din acest interior.... la ciub ! — Dumnedeul med!... eată ! zise d. de Lerne. — Domnule Jacques... relua Jeanna, al cărei evantail palpita mai repede. — Doamnă? — O să’ţî par foarte indiscretă ? — Sunt atăt de indulgent I — Mama d-tale doresce foarte mult să ta insoare. — Nu mă indoesc de aceasta, doamnă. — Şi d-ta nu voesci ? — Nu, doamnă, de tec. — Ai motive pentru aceasta ? — Unul singur : este că nu cunosc in această lume o femee care să fie demnă de mine. — Ah ! Dumnedeul meu I — Adică, eartă-mă... adâogâ Iaques, cu aceeaşi gravitate; eşti d ta I., dar nu eşti liberă,., şi apoi, — Apoi... intrebâ [juna femee ridicând sprin-cenele. — Apoi . chiar d-ta, eşti in punctul de a devia. — Dar, domnule Jacques ! — Scusă-mă,.., aceasta este opinia mea. — Şi aceasta pentru ce ? zise Jeanna. — Pentru-câ nu alegi destul de bine pe »■ mici d-tale. Presupun, că aceasta va să zică, că nu fac bine de a alege pe d. Jacques de Lerne ? FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 7 Aprilie — 6 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARIS1ENE traducore da MIRA. DACHIANV V Jeanna de Maursscamp se sui a doua zi, nu fără oare-care agitaţiune, in cupeu, pentru a se duce cu soţul săi! la contesa de Lerne. Fusese foarte preocupată in alegerea toaletei ce ’I trebuia ; după ce se gândise matur se liotărîse pentru o imbrăcăminte serioasă, care să stea in armonie cu gravitatea rolului ce era chemată să joace in acea seara. ŞI pusese altă cugetare, o roche de a iţii de o eo c rosu-posomoiît. Ce părut, ca braţ* le şi orner 1 oi*eraO afară din rocte, iu aplcnd da lor gol ciune* Simţia ca seveniaua ţinutei sate era puţin altei ată diu această causă. Dar nu putea face alt-fel. La masă fu aşeţlată la stânga lui Jacques de Lerne. care avea pe doamna d’Hermany la dreapta sa. Pentru câ’şî cam exaltase puţin i-maginaţiunea asupra acelui cult ce Jaques ar fi avut pentru densa, ea găsi mai ăntăiu că acest cult era cam prea discret. D. de Lerne abia vorbi căte-va cuvinte, şi se consacra cu totul vecinei sate din dreapta Neavănd alt ce-va de făcut, Jeanna dete atenţiune convorbirii lor : ea audi intre altele, că doamna d’Hermany, după ce * schimbase cu Jacques atacuri şi ripostărî strălucitoare, el imputa reaua sa manie de a porecli pe toată lumea. — Presupun, zise dănsa, că şi eu sunt poreclită de d-ta ? — Fără indoială, zise Jacques. — Şi care este supranumele meu ? intrebâ blonda femeie, intinţlănd spre dănsul fruntea sa ingerească. — Apa care doarme I răspunse Jacques cu vocea pe jumătate, aplecându-se puţin. Doamna d’Hermany se roşi: apoi privindu-1 in faţă cu candoarea unei fete nevinovate : — Pentru ce apa care doarme ? zise dănsa. — Pentru nici un motiv 1... Acesta e un nume indian. — Dar eu, domnul meu, intrebâ Jeanna rî-dănd, sunt şi eu oare poreclită? ‘ — D-ta ? zise dănsul. El ăşî aţinti ochii asupra ei, o saluta uşor şi adaogă cu un ton serios: — Nu! Ve(]ăud’o puţin cam incurcată, el schimbâ in-baiă întrevorbirea şi se puse a’I vorbi de nouile piese, de museuri, de ţările streine ce ea visi-tase, părând a’I pune aceste scurte cestiuni numai spre a avea plăcerea de a o au<|i răspun-dând, şi privind’o cu un aer grav şi dulce ca şi cum ar fi voit s’o incurageze. EI bine, in adevăr, da, era in toate acestea un ce estra-ordinar! era in maniera cum ăi www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA ca dă societatea Caritatea in folosul victimelor recentelor incendii, in care societate figurează o mare parte din membrii societăţii enciclopedice. Scopul adunării generale este de a se ocupa de chestiunile prevădute prin statute, de a examina şi vota regulamentul elaborat de comitet si alte chestiuni ce i se vor supune de către comitet. Adunarea generală de la 11 Aprilie va fi la locuinţa d-luî D. Butculescu. P. Preşedinte D. C. Butculescu. Pantazi (Mica, O. Severin, CI. Barozzi, N. Cerchez, C. I. Polysu, C. Troteanu, C Năcescu. ARENA ZIARELOR .** „Românul" speră, că confraţii s8! din presă 4 vor ingădui, ca celui mal vechii! ziar din ţară, să le spună ceea ce este datoare să facă presa in interesul general. Una din aceste datorii e să nu acuse numai in vănt, şi când găsesce căte un rStt să nu se mulţumească numai cu lamentări, ci să propue anume şi mijlocul prin care râul poate fi inlăturat. — „ Românul" crede, că dacă s’ar trage din articoli! ziarelor oposi ţionale o conclusie consecuentă, ar trebui să zică, că marea majoritate a naţiunii e tîm-pită şi coruptă.—Aceasta este cu neputinţă.—O naţiune, care după 500 de ani face un rdsboiu ca cel de peste Dunăre, nu e nici tâmpită nici coruptă. Dar, vor zice alţii, nu marea maioritate a naţiunii este tîmpită şi coruptă, ci partea eî cea mică, naţiunea legală, colegiele electorale. Astfel fiind, culpabilul este legea electorală. O! Aci, de şi nu p’aceste motive, ne unim şi noi cu oposiţiunea; osebirea este numai că noi am cerut reforma electorală, dar oposiţiunea n’a făcut incă această cerere. Osebirea mal este că noi voim lărgirea iar nu strimtorarea legii electorale. Am zis dar şi zicem confraţilor noştril, fără osebire de drapel Uniţi-vă p’acest tărăm bun şi practic. S’arfităm naţiunii - fie-care in felul său-Căt ue strimtă, căt de greşită şi căt de vătămătoare este legea noastră electorală. Procedând ast fel, este positiv că maioritatea naţiunii ne va respunde, in ziua ce-şl va alege ea, că dreptate avem. Să espunem apoi fie-care, in mod clar, ce modifică]! credem prin putinţă să facem legii electorale. Ne vom combate poate, unii in principii, alţii pe tărâmul putinţil, dar vom avea acela’şl scop ; şi el fiind bun, Parlamentul va vota reforma legii electorale şi vor veni Camerile de revisuire. A E de admirat la gazeta oficioasă a partitei dominante, zice „Binele Public," sângele rece şi verva nesecată cu care declamă intr’una, arătând că ţara şi cu partita e tot una şi că tot ce se face de dânsa şi de aî săi sfântă şi curată treabă e. In zadar 8! amintesc! de d. Simon Miha-lescu-Yarşavsky; in zar de prefectul poliţie! ; in zadar de colonelul de la direcţia drumurilor de fier ; in zadar de inavuţirea atâtor nulităţi—Un perceptor rural, dacă pune la o parte ce-va, e dat judecăţii.— — Nu... in adevăr, nu I... Şi cu cu toate acestea, aşa precum mă vedfi, eram născut pentru a inţelege şi chiar pentru a impărţi amorurile ăngerilor. — Ah ! mărturisesc, zise ridând doamna de Maurescamp, că. dacă aşi pune crcdămănt in rumoarea publică, te-aşl crede departe de amorurile ăngerilor ! — Ce voeşcî ? am fost descuragiat! zise d. de [Lerne, ridând la rândul sââ. — Să vedem, doamnă, voesci să ’mî permiţl a’ţl povesti o is-ţorie scandaloasă ? — Aceasta mă va interesa foarte mult., dar cred că voiu fi silită să mă duc pe la mijlocul povestirii. — Nu cred.— Este o istorie care ’ţî va es-plica multe lucruri.... este acea a primului meii amor... unde mă purtasom ca un miserabil.... bar să nu anticipăm !— Aveam, doamna mea, două-zecî şi unu de ani, şi, ori căt de straniii ’ţî va părea aceasta, nu iubisem nici odată... ’Mî fâctam atund, de femei şi de amor trebue să ţi-o mărturisesc, o idee căt să poate mal inaîtă, 0 idee aproape sfântă. Aveam in inimă un adevărat tesaur de devotament, de pasiune şi de respect, pe care nu voiam să’l Împart cu uşurinţa. — In fine intălnil o femee pe care am au-bit’o cum voia dănsa să fie iubită şi care mă Iubi precum voia. Ea aparţinea lume! celei mal 'halte. Ei a, să inţelege, rău măritată, şi foarte nenorocită. Nu mal era tocmai tânără, dar aceasta mă făcea s’o iubesc şi mal mult, căci suferise mal mult timp. Era nespus ae frumoasă, de şi blondă: plus, o onestitate fricoasă care mă desperaso in mal multe rânduri., căci in fine de şi ’ml era sacră, aveam două-Z0ci de ani... Dar trebuia s’o respect sail s’o părăsesc. — întrevederile noastre in patru ochi erai! rare şi scurte. Soţul el era gelos şi o su- Ce! pomeniţ! ma! sus insă, nici habar n’ati şi cu căt daţi ma! mult pe panta cea rea, cu atât nasul le creşce mai mult Dar să lăsăm acestea la o parte şi să atingem in treacăt un alt punct dureros. Pe cănd suflatul generos 3e umple de bucurie vădănd mişcarea de caritate prin care se strîog bani pentru incendiaţi, pensionarii statului se plăng ca de trei luni nu sunt plătiţi. C. Rosetti s’a pus in capul unul comitet care .se ocupă a şterge laeramî şi-a vindeca răni ca-usate de flagelul incendiului. Prea bine. Dar la-crămile văduvelor, orfanilor, bătrânilor, pensionarilor in fir.e, legitimi creditori aî statului, cau-sate de nu mal seim ce flagel din căte se abat pe capul nostru, nu vrea să le şteargă d. Rosetti. D-luî negreşit că ’şl a luaţ la timp recompensa naţională votată de naţiunea condusă de d-sa şi se simte foarte mulţămit de aceasta. ,,** Laudele ce’ş! face d. Rosetti—„acest marabut inspirat"— in organul s8ti, 81 fac pe „Timpul" să dea despre demagogi următoarea abilă icoană: Toţi exploatatorii bunel credinţe pubice au pozat in regeneratori al omenire!, in Mesil de contrabandă, veniţi să dea dreptate celor asupriţi, libertate celor robiţi, viaţă liniştită celor suferind!. Şi fiind-că vorbele răsunătoare şi seci au avut şi vor avea mult timp, din nenorocire, o influenţă puternică asupra celor ce muncesc şi n’au vreme să controleze exactitatea acestor promisiuni, sicofanţil politici s’aii intins ca pecinjinea, căci meseria e din cele mal lucrative. Dacă eî n’aii făcut nici odată iericirea poporului, fericire ce le este cu totul indiferentă, in schimb insă au îngrijit destul de bine de micele lor trebşoare şi-au asigurat bunul trăiri material pentru el şi pentru corifeii lor şi, imbrăcăndu se in patriotismul lui Catone, ah cerut ca naţiunea să le pue, in viaţă fiind, coroana nemuririi pe cap. hALVAŢ'l Fiori din administraţia ungurească.-De chipul in care sunt administraţi bieţii noştri fraţi de peste munţi,— ne fac o idee următoarele notiţe ale „Gaz. Transilvaniei : Solgabireil (sub-prefecţ) din comitatul Une-doareî trăesc lumea albă. El petrec la mo-şiele lor , ca nişce adevăraţi boieri. Dintre 12 solgabireî unguri, cari administrează comitatul Unedoareî numai trei nu sunL la moşie propriă. Se inţelege că la moşiile lor le merge foarte bine Solgabireilor, căci aceste moşii sau „iusagurî" se cultivă cu multă îngrijire, nu prin iobagi, căci de aceştia nu se mal află nici in tînutul Unedoareî dar prin bietul ţăran romăn din diferitele plăsl de la care se pretinde ca se îngrijească de moşia d-luî Solgabireu ca de ochii săi. Din causa* aceasta se neglig chiar şi lucrările publice, la şiosele şi drumuri. Insă ce lipsă aii Uniadorenil de d:u muri bune ? D. Solgabireu să trăiască şi moşioa lui sa infloresca! Uşurinţa cu care se administrează comitatul Unedoareî o ilustrează minunat şi următoriul cas ciudat in felul său. Unul din măriţii Solga-bireî-moşierî, negreşit că numai din întâmplare, este fiate bun cu vice-comitele (locuţiitor de prefect) Prin urmare dacă cine va voiesce a se plânge in contra hotărîrel d-luî Solgabireil, trebue să apeleze la d. vice-comite, fratele lui. Ne putem dar inchi-pui cam ce mângâiere poate căpăta bietul ţăran in- praveghia de aproape. S’ar fi găsit mijloace vulgare de a ne da intăinirl in afară... intr’o birjă sail la un amic. Dar tot ce era vulgar, tot ce ar fi putut degrada amorul nostru, ne displăcea de-o potrivă la amândoi.. Trecură luni petrecute in acest carmen şi in acostăriiuireproprie. Cu tote reservele, de sigur foarte penibile, ce conscunţa ’ml impunea,— poate din causa acestor reserve chiar,--eram atât de amorezat şi atăt de fsri-cit, pe cat poate fi o fiinţă in această lume plină de vanităţi: aveam profunda bucurie de a reda acestei scumpe creaturi toată fericirea sa şi a nu avea nici o remuşcare serioasă, căci puţinul ce’mî da, l’ar fi dat unul frate, şi cu toate acestea, acest puţin era pentru mine o supremă voluptate. Intr’o frumoasă noapte din luna lui Octom-bre, in timpul vânătorii... eram vecini la ţară... soţul el se dusese pentru două-zecî şi patru de ore la Paris... Obţinui după milioane de rugăciuni şi sub jurământ darul de-a fi primit in camera eî in timp de o oră... — Erte-mă! zise doamna de Maurescamp ri-dicăndu-se puţin după fotolii! ; m’aş auce ! — Nu, nu, nu te teme de nimic. — Camera era in etagiul de jos al castelului şi se deschidea spre parc... Pătrunsei in acea cameră spre mezul nopţii printr’o fereastră puţin cam inaltă şi destul de greu de urcat, imprejul caria eraţi, ’mî aduc aminte, plante de jasomie şi de viţă sălbatică, cari respîndeatl in timpul nopţii un miros rar... Nu sciţi dacă din causa acestui miros, care mă ameţea, sau impresia, cu desăvârşire nouă pentru mine, a acestei camere intime,... dar trebue să ’ţî mărturisesc că mă arâtal m acea noapte mal puţin resemnat de căt de alte ori faţă cu scupulele nemilostive ce mi se opu-neavi... Aci avu loc o 3cenă dureroasă, de care nu ’ml pot aduce aminte fără ruşine!.. Sărmana •m VI tr’un asemenea cas. Dai ce importă dacă vr’un ţăran de romăn se va plănge că I asuprit ! Numai d-1. Solgabrău să trăiască şi moşia să-I crească. Serbare iraţionalii rusească. - „Novoie Vre mia" invită pe Ruşi să serbeze in Septemvrie viitor ;ubiieul de-o mie de ani al ridicărel Kievului şi al trecerel marelui duca Vladimir la creştinism.—Foaia rusească propune, ca serbarea aceasta să se pue in legătură cu încoronarea ţarului şi să i se dea in acest chip o importanţă intinsă. încoronarea ţarului. — Cu ocaua ineoronăreî ţarului se va concentra la Moscua, atăt pentru impodobirea tabloului căt şi din consideraţii de siguranţă, o armată de aproape 100,000 oameni, — Afară de ambasadorii deosebitelor state eorc pene vor asista trimişi speciali din Serbia, Mun tenegru, de la Chanii din Kiva, Persia, Bukhara, pe urmă deputaţiunl de Ia popoarăle Caucasiene, din Turkestan, de la TekinţI etc. Acestora din urmă li se va reserva in biserică o tribună deosebită, numită tribuna necredincioşilor. — Finezil vor trimete patru deputaţi, cari să represinte cele patru clase a le poporului lor. - - Din comunele rurale nu se vor trimete delegaţi, căci in Rusia se găsesc 30,000 de ast-fel de comune. Unde ar putea fi insă adăpostiţi atâţia ţărani? Aveţi copii ? —Se petrece in Yiena. — Un domn oare-care ăşl căutase zilele trecute neşte odăi. Cucoana caselor, care nu poate suferi copii, ăl intrebă : — Aveţi copil. Chiriaşul respunse cu melancolie. — Sunt in cimitir. Cucoana urîtoare de copil se linişti la acest respuns. — Care nu-î fu insă groaza, cănd după câte-va zile vădu intrând in curte, dimpreună cu tatăl lor, o droaie de copil sgomotoşl — Eî bine, domnule, zise ea supărată, ămi spuneai că sunt... in cimitir. Da, respunse tatăl; eraă acolo să se roage pe mormântul mumei lor Doamna Balzac. — Văduva renumitului ro-manţier frances, Balzac, a murit zilele acestea in Paris.— Ea era rusoaică. —Balzac o intălmse in călătoria sa din Rusia, la una din moşiile ei, i dobândi inima şi măna, dar nu se bucură de această fericire de căt căte-va luni şi muri. — D na Balzac trai de atunci in mare retragere, cheltuind mulţi bani pentru opere de artă. —Cabinetul de lucru al lui Balzac, ea l’a păstrat cu mare sfinţenie in starea lui de odinioară. iDcă se vede pe cămin statueta de bronz a lui Napoleon I, pe care marele măiestru scrisese cu pro-pia sa mână. „Ce qu’il a comence par ty'eme, je l’acheverai par la plume. „Ceea ce el a început cu sabia, eu voifi termina cu pana." NOTIŢE LITERARE Economia rurală (revista mensuală de agri cultură, comerciu şi industrie agricolă fondată de P. S. Aurelian agricultoi. Nr. 3. An. III are acest sumar : P- S. Aurelian. — Cronica agricolă şi economică. — Observaţiunî asupra stării climatice a anului. — Comparaţiune cu alţi ani a cătăţimel de ploaie şi de zăpadă.— Urmările secetei.— A rendarea moşiilor Statului.-închiderea frunta-rielor in Austro-Ungaria importului nostru de vite. — Căuşele stărpireî racilor in alte ţări şi la noi. - Esperienţe asupra rumperil foilor de la viţe. de V. Cârnu. — Două-spre-zece reguli de aur pentru podgoreni.— Ştefan Pop. —Cum se înavuţesc Americanili? sad să învăţăm de la americani a lucra. —W. Knechtel. — Grădina şcolară. — B. S. Moga. — Creşcerea şi ingrâşarea porcilor. — N. R. Danilescu. — Studii asupra concursului de agricultură şi industrie al comiţi ului agricol de Ilfov. — Comiţiul agricol. — Recete şi fapte diverse. —V. Cârnu.— Revista Meteorologică pe luua Martie 1882 cu tablou. Ortodoxul, (foae eclesiasticâ dirigiată de dr. G. Zotu) An III, Nr. 7 cuprinde: Sfinţirea sântului mir. — Modificarea legii sinodale. — Pastorala paschală de P. S. Episcop de Caransabeş, — S. Tliasci Caecili Cipriani. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere." 17 Aprile — 7 ore seara. SchweTin, 17 Aprile. A seară, pe timpul reprezentaţiei, s’a aorins teatrul; azi de dimineaţă el e incă in flăcări ; victime insă nu sunt. Falermo, 17 Aprile. Generalul Garibaldi a plecat ear spre insula Caprera. Londra, 17 Aprile. „Daily News" află din Cairo, că in urma complotului in contra lui Araby bey, ministru de răsboiu, afară ae ofiţerii Circazienî, s’ad arestat mal mulţi ofiţeri Arabi. Araby bey ăl acuză că ar fi partizanii vechiului Khediv, Ismail-paşa, şi el cere incontra lor o represiune severă. Scliwerin, 17 Aprile. Teatrul a fost cu totul distrus de focul de azi noapte ; n’a fost nici un accident de persoană, de oare-ce publicul, fiind anunţat la timp, putuse eşi din sală. * Marele duce de Meclclemburg, care venise la spectacul, adresă insuşl publicului vorbe asigurătoare. (Havas). SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL.— Astă-«eară, 6 Aprilie, se va juca Der tru prima, oară piesa : Diurni de Lys, dramă in 5 acce de D. A. Dumasfiul —începutul la ti precis. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul I. BRAUNSTEIN medic, chirurg şi mamos, fost medic practicant in Viena in Klinicele lui Braum (boale de femei şi facere) şi a luî Hebra (boale de piele, de per şi syphilis) Consultaţiunî de la 3—5 p. m. Strada St. Vineri No. 1 7 (Casa Mişu). ie Croitorie şi Haine Gata 5, STRADA ŞTIRBEI-VODa, 5. ÎNŞTIINŢARE Sub-semnatul aduc la cunoşcinţa Onor Public, că pe lăngă marfă de primăvară am* maî primit şi un mare asortiment de haine gata: Redingote, Parde-siurî, Costume complete ect. Ca croitor fiindu’mî specialitatea am ales stofele cele mai fine, solid confecţionate şi cu preţuri foarte moderate. Rog pe Onor. public ş Clienţi meî de a vizita magasinul subsemnatului, spre a se convinge de adevăr. Sper că voiu fi incurajat intr'această nouă intreprindere. Cu stimă I. R. LOCU8TEANU femee sfârşi prin a se arunca la picioarele mele cu măinele intr’o atitudine calde rugă, implorân-du-me de-a fi om onest, intrebăndu -mă cu lacrămî dacă nu eram fericit, dacă puteam să fiu mal mult, dacă aş voi să firi. fericit in paguba repausului eî, onorel el, vieţel sale chiar,... căci ea n’ar mal putea trăi după o greşeală !.. In fine, triumfă. Cedai, parte lacrimelor ei, parte propriului meii sentiment, care părea a’ml zice că in adevăr nu se găsia nimic in urma beţiilor acestei amicii, pasionate şi inocente... Ea ’ml mulţămi luându’ml cu neşte transporturi nebune măinele, şi e-şil pe unde venisem... Abia trecusem de nisipul grădinii cănd mă intorsel pentru a’I trimete o ultimă îmbrăţişare ingănănd : — Pe măins ! — O văzul la lumina luneî in picioare şi imobila la fereastră, braţele încrucişate pe sin, trupul|puţin cam indârăt.-La trimiterea îmbrăţişării mele ea răspunse printr’o uşoară mişcare de umeri; apoi, cu frumoasa voce de contralto, pe care atăta o adorăm, lăsă să cază incet aceste cuvinte : — „Adio... imbecile !...“ Nu am mal revădut’o de atunci. Din acest moment, dănsa ’mi inChise uşa, fereastra şi inima sa ! Doamna de Maurescamp ’1 ascultase cu o extremă atenţiune. Cănd termină, ea ’1 privi cu o-chil aţintiţi : — Şi al dedus de aici ? zise ea. — Am dedus că femeile oneste erau prea tari pentru mine. - Serios, domnul med, dacă, pentru a justifica dispreţul d-tale general pentru secsul nostru, nu al alt motiv de căt această amintire din juneţe... - Oh ! am şi altele ! zise d. de Lerne. El pronunţă aceste cuvinte cu un ton aşa de Singular, in căt Jeanna ăşl aruncă cu vioiciune ochii asupra lui Ea fu surpi insă de expresia a- proape dureroasă care alterase subit fruntea şi buzele Iul Jacques. — Am unele ingrozitoare ! adăoga el insistând. Apoi cu un accent foarte emoţionat. — Eşti o femee tînără, plină de bunătate şi de onoare... pe care o ştim foarte mult... dar nu pot spune aceste motive, nici chiar d tale ! Ea se sculă puţin cam încurcată şi, dregăn-du-şl creţurile rochiei. — ’M pare că mă compromit t zise ea cu veselie. Se sculase şi el indată I Eartă-mă că te am reţinut atăt de mult! Dar nu renunţ ! zise ea cu graciositate, depărtându-se. El să inclinâ fără a respunde. iiunga intrevorbire ă doamnei de Maurescamp şi a lui Jacques deşteptase curiositatea mal mult sad mal puţin bine-voitoare a invitaţilor doamnei de Lerne. Jeanna băgă de seama aceasta, şi, pentru a deşbrâca intrevorbirea lor intre patru ochi de ori ce caracter suspect, zise tare contesei, trecând pe lângă dănsa : — Nicî-o speranţă scumpă doamnă ! zadarnică mi-a fost osteneala ! Mama lui Jacques, care spionase de departe cu un viii Interes fisionomia celor două fiîinţe, pe cari nu le puseseră faţă in faţă de cât ma nevrele sale, nu fu de loc de părerea Jeanneî. Ea ţinu cu totul dimpotrivă, că tinera femee nu-şl perduse osteneala in zadar şi că : era speranţă. ‘ (Va urma). www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA t» ijw'ini»n„. .. .. . No. 25, Calea Victoriei, No. 25 vis-a vis de Cons Gebauer. Ocasiune Favorabilă Numai până la Sf. Gheorghe Desfacere totală, de Mobilă şi Note rausicale cu preţuri foarte reduse spre convingere rog a mS visita No. 25, Calea Victoriei, No. 25 IMPORT ANI' Birtul National din strada Biserica Eni, s'a mutat inPasagiul Romăn. Avisez pe toţi muştirit meî. Nae ŞtefSneseu CREAŢI UNE NUOUA Parfumenă k\|iSIl\ Săpun.......... KADSURA Extract........ KADSURA Oliu........... KADSURA Apă de loilelă. KADSURA VIOLET Inventatorul SĂPUNULUI REGAL de THRIDACE PARIS, 225, Rue St-DENis, PARIS Si în tot.e Parfumeriele. Lemne 15 DE VENZARE Calitatea de cer cu stănjinul şi cu greutatea tăeate despicate şi aduse 1a domiciliu cu preţul red< s, (1000) cliilograme nu mal cu 27 leî noi şi cele de fag cu 82 leî noî mia, Domn' amatori se pot adresa : Calea Grivila (Tărgoveşlil) Nr 151, şi prin cărţi pontate. La firma Leu, lungă gară. cu stimă, Petraelie Vasilescu. MAGAZIN DE LINGERIE ŞI PANZAEIE Din causa grămădiiel măifurilor, Ocasiune r; ra pentru a cumpăra ei 1 iii cu pieţuil foaile schite NAGi Sil DE LINGERIE SI PANZAEIE „A LA YILLE DE YIENNE“ Calea Victoriei, Palatul Dacia-Romania, vis-a-vis de Librăria Socec & Comp. OCASIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE B6Mmaa [Preţul-curent al fabrice! (cu preturi fixe) după scăderea procentului. 5 Batiste de in adevărat . . . B Batiste de olandă fină . . 6 Batiste de lino alb, cu tiv lat . 6 Batiste cu marginea colorate, tivite.......................... 6 Batiste idem de o'ăndă . . . 1 Batistă de lino cu litere brodată cu măna......................... 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe. . . 6 Manjete idem idem .... 6 şervete peutru masă de in adevărat.........................., 6 Prosoape de in adevărat . . . 6 Prosoape de damasc fine . . . 1 corset curasse cu balenurl . . 1 faţa de masă colorată . . . . 1 faţă de masă de olaudă albă de 6 Persoane...................... idem idem 12 Persoane. . . . diverse 1 Cam ison 1 fr. 2 3 4 Şi 5-50 fr. 4-50 6 Ş> 7-50 fr. 7 8-60 Şi 11 fr. 2 3 Şi 4 fr. 5 7 Şi 8-50 2 2-50 Şi 3 fr. 2-50 3-50 Şi 5 fr. 5 6 Şi 5-50 fr. 4-50 6-50 Şi 7-50 fr. 4-50 6-50 Şi 8 fr. 8 10 Şi 14 fr. 7 9 Şi 11 fr. 2 5 Şi 8 fr. 4 6 Şi 8 fr. 8 12 si 16 brodat fin............ 1 Idem de batist cu dantelă . . . 1 Fustă de costum................ 1 Idem dantele şi brodat .... 1 Idem cu şlepuri brodată. Lingerie de pichet tio iarnă, Robes de Chambres şi Maiinee, in mare alegere şi asemeni cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BARBAŢI fr. 6 8 10 fr. 42 14 16 fr. 3 4 5 fr. 6 7 8 fr. 5 7-50 9-50 LINGERIE PENTRU DAME: Camaşe -de Chifon cu broderie a fr. 3-50 4-50 5-50 idem olandă cu şnur...............fr. 5-50 b-50 7-50 idem olandă cu broderie. . . . fr. 7 8 Cfroaşă fină de olandă Rambufg brodată...........................fr. 10 12 15 idem de noapte...................fr. 7-50 9-50 12 Pantalon brodat . . . fr. 3 4 5. Idtm olandă......................fr. 6 7 8 Camison brodat ..................fr. 3 4 5 Cămaşă albă de chifon .... Idem cu pept de olandă. . . . Idem de olandă fină. . . . Cămaşă colorată de creton franţ. Perecne ismene de Croisăe englez. Idem idem de olandă de Rumburg FANZERIE Bucată de Percail şi Madepolon franţuzesc de 45 coţi ...... 1 Bucală de olaudă dt casă ne albită fr. 4 5-50 7 Ir. 6-50 7-50 8-50 fr. Ir. ■ fr. : fr. 3U coţi Idem de casă albită 42 — 45 coţi Idem idem de Rumburg 62 coţi Idem idem idem fină . Idem idem de Belgia fină 60 coţi Idem idem Toile batiste 60 coţ) Idem idtm de Irlanda 62 coţi Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri coţi lăţime şi 2i lungimea . . . Bucată de pichet de iarnă 24 coţi 9 ii 14 4-50 6 7 3 4-50 5 4 5-50 7 I 20 24 28 30 20 24 32 fr. 33 38 42 fr. 52 58 64 fr. 68 75 86 fr. 63 69 76 fr. 95 125 154 fr. 81 96 115 fr. 30 45 54 fr. 14 18 21 Câte-va bucăţi de Chifon, garnituri de mese pentru 6, 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mere sci^ăment yy .A. LA YILLE IDE VIEIsrisrE^ BAIIxE BUGHIA DIN CÂMPULUNG 8unt de vânzare. - Doritorii ae vn adresa la redacţia „României Libero» sau pe Calea Rahovel No. ‘,0. ' Doctorul SchA/arz de la facultatea de medicină din pari. s’a mutat in Calea Vilefireştl 82,8 Specialitate di b61e syp'hilitice ConsultaţiunI de la 8—9 a. m. si la 2—4 p. m. ° 9 . • . "teistă'. T-A-IPETTJiRl PERVASURI POLEIŢI Plafonuri ia Relief Jin celle mal renumite făbnce ci preţuri foarte moderate, recomai J onorabilului publica sub semnatul jeî. KCOiNrioia; Tapiţer şi Decorator. jSKT* 3, Strada Ştirbeî-Todă, 3^| (vis-a-vis de Pasagiul Român De arendat de la Sf. Gheorghe 1882 Moşia Prooroci din judeţul Olt, 20 minute departe de gara Slatina doritori se vor adresa la Proprietara, Strada Stelei Nr 19 BucureşcI. _______10-2-6____ De inchiriat O casă in srrada Numa-Pompiiiu Nr. 14 compuse din 4 Camere de stăpân, cuhnie, pivniţă, grădină. O casă in I Calea Victorii Nr. 85 compusă d n 6 camere, grajd şi şopron. A se adresa Calea Vic'.orii No. 80 la Cunsttu. SIROP de OUSftP» V cu tacto-Phosphate de Calce Philabkl?hia 1876 VlENNA 1873 Phosphatulfi de calce este substanţa minerală cea mai respânditâ atătfi la 6menî cătfi şi la animali. Elfi formerjă totalitatea osseloru şi intră in composiţiunea cărnei, şi a sângelui. Ca pentru sănătatea o-muluî se fie assecuratâ, Posphatulu trebue se existe in corpu in cuan-titatedeterminalăjcăndfi elu lipseşce maladia survine, şi pe dată ce s’in-cepe intrebuinţarea lui, pofta de mâncare şi forţele revine. Femea însărcinată, doica, copi-lulu care măreşce şi se desvoltă, au adesijoa lipsă de Phosphate de calce; atuncifi muma slâbeşce, laptele ei ’şi perde cualităţile nutritive; cc jilulfidin partea lui deperedâ; elu suîferă de colici, de diarr/ieă, creşce cu anevoie ; dentiţiunea lui se face râu, picifirele lui se refusă alu porta. Şi este in aceste diferite caşuri că administrarea Phosphatuluî produce effecturi surprindâtori.Eficacitatea lui nu este mai puţină mare căndu trebue dată tâtă vig vrea unei constltuţiunl sfârşite, fie prin excesse de lucrare sau de plăcere, fie printr’uâ alimentaţiune defec-tudssâ sau uâ maladie de lungă durată înainte d'imporLmtele lucrări a-le D. Dusart, Phosphatulu de calce nu afi fostu cunnoscutu altă felu de cătd in stare de pudră nesolubilâ, trecăndu adessea prin stomachu şi intestine ffiră a-fi attacate. D’acolo, resultă că au fostu prea puţinu in-trebuinţatu in therapeutioă Insă astâ-cjî, D Dusart offerâ acestfi pre-ciosfi aginte subtu uă formă solubilă, mistuinduse ş, assimilăn-duse fdră difficultate, d’acea Vinulfi şi Siropulfi cu Lacio Phosphate de calce, caro p6rtă numele lui, pe dată ce au appărutu au fostu im-brăţişate de către intregulfi corpu medicalu alu Franciei. In resumatfi, Vinulfi şi Siropulfi de Dusart au pentru effeotfi d'a da forţe d&ndu poftă de mâncare şi d’a concura prin acţiunea Phosphatuluî de calce, li consolidaţiunea dsse-loru, la formaţiunea muşchilorfi şl îmbogăţirea săngâlul. Elle convinfi : Noul ne vomu opri numai la citarea ob-servaţiunilorC următdre : « Phosphatulâ de calce convine acelora căror Ci oleulC de ficatu de morunu le e3te derangiatoiu aau ostenitorii, tiind-că, fdră a lucra d'aceaşu manieră, cu t6te acestea elu constitue unu clemenţii de restauraţiune şi de forţă. * Dt GUBLER, Medicii alâ spitalelorvi din Paria. * In convalescenţele de friguri typhoide, in albuminurie, diabetâ, acolo unde economia este pro f cu du attinsă, Lacto-phosphatulu de calce produce efiecturile reconstrtuit6re celle mai rapide. » Observaţi uni le D" blache, MONOD, TA R Dl EU . « Prin administrarea Lacto-phosphatulul de calce doici lord, alu căroru lapte au fostu incăl^Itu şi au produs3u la copil diarrliea verde şi serdssă, noul amii v&Jutâ acăstă stare bolnavă dispărută §i copii reveniţi la sănătate. > D" DOLBEAU gi PAQUET, Inaţiune minerală. Copiilortî pălitfî sati rachiticf, Bolnavilor# de peptU, Phthisicilor# (oftico-şilorti). Fele lorii tinere car« m Bolnavilor# de stv-mach# Bătrânilor# olăbift. Doicilor# pentru a favoriaa abonden}* ai bogăţia lapteluî jf pentru a preveni colicile diărrheele copiilor#. > In totO d6-una căndO olpulii de ficatu de morunii e3te indicată, noul amii constatată d’avantagiosu au foştii d’a da concura-mente Siropulu db Dusart, a-le căruia proprietăţi aper;tive complectă acţiunea. » D* RIANT, Căutări experimentale asupra tari experimentale asupi Phosphatuluî de calce. « Amii publicata mai multe caşuri de phthisie bine confirmate, dintre care una cu uă destrugere complectă a unul plămânii, curarissite prin usulâ VinuluI şi alu Siro* puluÎ de Dusart, cu carne crudă ca alimenta. » D* DELZENNE. > Rapiditatea cu care pofta de mâncare vine subtu Influenţa VinuluI de Dubart, la bătrânii şi adulţii slăbiţi, p6te caracterisa acestu medicamenta; nici uă dată elu nu m’aa inşelatu. « O* PINEL. întrebuinţarea lui in tuberculbssa este dublă; mai intăiâ elu favoriseţjâ, ca t6te sările calcere, transformaţiunea cretaceă a tuberculului, şi elâ exersa in nulriţiune uă acţiune din celle mai importante. > D*RABUÎEAU I^acto-phosphatulii aO data in Iota dăuna celle mai bune resultate, făcăndâ gestiunea facilă, laptele bogata, abondantu, şi copiluiO vigurosC. » D* FESTRAERTS, Directorulâ Scalpelul Medical# din Belgia. La PARIS, cassa &RIMAULT & C‘°, 8, rue Vivienne 91 in principalele Pharmacil din Franci» }i din atreinitate. SCHIMB SI COMISION FRATH BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --MC»»- CURSUL BUCUREŞCI Pe ziua de 6 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 °/„ Oblig, de Stat Convertite. . 6 °/0 » Căilor ferate Române > °/0 Renta Amortisabilă . , . . Don 10 fr Oblig C pens. 300 1. 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . . 5 °/0 » » » 7 */„ » » urbane. . 6 “/„ » » „ 5 °/o I! n n 8 «/o Impr. Municipal .... » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 °/o Renta Română Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Oblig de Stat . . . Rentă............... Căile ferate. . . . Scrisuri............. Argint Naţional contra aur . . . Bilete de Bancă.................. Rubla hârtie...................... Florini........................... Lose otomane...................... CURSUL DIN VIENA 17 Aprile Napoleonul........................ Ducatul Lose Otomane Rubla hârtie.......... CURSUL DIN BERLIN 17 Aprile Acţiunile „ Oppenheim............. Ruble hârtie ... . . Dblig. noî ....... Idem 5 °/0............ CURSUL DIN PARIS 17 Aprile Renta Română.......... Lose otomane . . , . . SCHIMBUL 6 Aprilie Cnmp. Vend. 99 100 102 103 87 «/, 88 % 220 230 101 v» 102 U 87 >/2 o 7» 10 100 ‘o «1 92 87 88 101 ■/, 102 ' . 29 30 88 89 300 305 1370 1380 V, arg. ’u aur 7, ”/. 1 -4 L'h 17. 1 7, 2 55 2 65 2 11 2 12 50 60 9 51 5 61 26 -0 12 >/, Faris (3 luuî) la la vedere Londra 13 luni) » la vedere Berlin (3 luni) . „ la vedere . Viena la vedere . 61 30 109 »/. 08 10 102 50 88 58 cl ’/, 'H 207 ;o 102 7* 87 i/, 6 i/, ÎMPRUMUTUL AUSTRIEI 1858 as CREDIT (CREDIT-(ViOBlLLAR) ST Tragerea oficială la 8 Maifl 188S: Apropiata tragere a acestui important imprumufc cu lotirl va fi la 2 Maiu 1882 sub snpravrghlărea şi garanţia autorităţilor compttînte. La această tragere se pot câştiga loturile următoare. IMPORTANŢA CÂŞTIGURILOR 1 lot de 150,000 fiorini. I lot de 30,000 florini. 1 lot de 15,000 florio! 2 loturi de 5,000 florini. 2 loturi de 2000 florinii 2 loturi de 1500 florini. 4 loturi de 1000 fiorini 86 loturi de 400 florini. şi 1551 lotnrî de 20C florini. Fie-ca. o buei care dă drept la totalitatea căşt'gurilor nu costă de cât ŞAPTE-SPRE-ZECE franci. — Cinci bilete nu costă de căt 80 franci. Pentru fle-rare bilet, cum,-âratorul va prim: gratis un bilet din lotena in piofiitul încet diaţtlor alu Fâlciu.*3H| Z.arul oficial al guvernului austriac careva conţine Lsta oficială a tragerii va n trâmis grtt.s fie-cărui cumpărător. Intre altele, toate ziarele austro-ungare şi cea mai mare paite a ziarelor suăine vor publica această tragere. A se adresa ctrerileşi fondurile in bilete de Bancă, mandate safi timbre poştale la administ- aţia MONFIORULUI DE SCHIMB UNIVERSAL LA VIENA (Austria). i ŢII n Ua tragtrea am 2 Ianuare trecut, al treilea lot de 15,000 flo-I II \ riui a fost căştiizat de unul din cel mat buni abonaţi aî toştri U I i U şi client onorabil, dr. I). Enstratiadis din Brăila, care pentru a ne fi plăcut, a bine-voit a ne autoriza sâ-I publicăm numele. 2 ” mmimmcmt ,j»nac»-- «B'tt iui —ici Hol ei Ftesclii MT SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI "mt — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. Adresa pentru telegrame BENZAL A apărut de sub ţipai STUDII DE ECONOMIE RURALA 390 pag. cu 21 fgurl in text şi 4 planşe ,o!o-rato, lucraie fcarle insemnată pentiu toţi ce doresc progresul tconomiel noastre rurale Se allă de vânzare la toate librăriei© diD capitală cu preţul de 6 Iei. AZIENDA ASIGURA IRICE IDIÎST TEdEST SOCIETATE DE ASIGURARE FONDATA IN ANUL 1 -***-- Societatea contractează : AHighrărî cont; a daunelor causate prin incendiu la clădiri obiecte mişcătoare, bl cate in magasie ş. la hambare, făbrice, mori poverne cu condiţiunl drejte şi cu pretiurl moderate. Asieurărî de viaţă, de zestre ir, diferite combinaţiunl avan tagioase. Desluşiri mal de aproape ee pot găsi la subsemnata Agenţia Oe nerală şi la AgcnţiJe el principale şi speciale,stabilite in tfită ţara AGENŢIA GENERALA PENTRU RCMANIA J#.' BucureşcI, Strada Şelari, No. 17 Tipografia 3tefan Mihălescu, S‘u.ada Covaci, No. 14 www.digibuc.ro ANUL VI. — Nr. 1443 IO BANI EXEMPLARUL SAMBATA 10 APR1LE 1882 LIBERA APARE irST TOATE 2^XXj3E3X_.E! ABONAMENTELE ; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: In România : La administrare, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci. No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe, * In Paris. La Societi Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate a. L. Daube & C-nie. In Londra: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie! In Berlin, F.ancfurt Zurich, New-Y0rk Prin compania generală le publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIUBILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IY a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a. . ... 2 T ol » » n U'a .................5 - Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă, * Prim-Redacter : SlEF. C. MicaaILESOP Bilete pentru loteria naţională, organizată in folosul incendiaţilor din ţară, se găsesc de vânzare şi la redacţiunea „‘României Libere “ — Un leu numerul. Sunt 209 câştiguri şi anume: 1 câştig de . . . 40,000 lei 1 n 77 • • . 10,000 „ % 77 77 • • . 5,000 „ 5 „ „ . . . 1,000 „ 200 „ „ . . . 100 „ ŞTIRI TELEGRAFICE din. ziarele streine Petersburg, 19 Aprile Nu se confirmă svorurile răspândite despre dimisionarea contelui Ignatieff. Trubnicoff, autorul broşurii „Nemţii şi Jidovii in Rusia" a fost scos din ministeriul de Interne, din causă că broşura predica uciderea .tuturor Germanilor şi Ovreilor din inperiul rusesc. încoronarea pănă acum nu s’a amânat. Reichsrathul discută o nouă lege m privinţa Ovreilor. Din Stockholm se desminte in mod oficial ştaea răspândită de ziarele conservatoare, că intre Germania şi Şvedia s’ar fi incheiat o aii anţă ofensivă şi defensivă in contra Rusiei. Pwtersburg, 18 Aprile. In locuinţa de vară a membrilor familii im periale, la Streina, s’a găsit o mină de dinamită. S’afi făcut numeroase arestări. împăratul e foarte deprimat. Frica de necunoscut turbură spiritele celor ain Gaişina Petersburg, 18 Aprile j|f,Golos‘- află din Cherson că in localităţile Be reşnogovatoicl şi Wisiunsk s’ail întâmplat la 10 şi 11 l. c mai multe scandale in contra Jido vilor. Jafuri nu s’afi ir.tâmplat ci numai spargeri de terestre. Din ţBereşnogovatoicî sosesc ştiri foarte neliniştitoare, din care causă s’afi şi tn mis trupe pentru restabilirea ordinii Un ovreifi a murit in urma bătăilor ce le-a suferit. In No-wajapraga s’ati intămplat asemenea tumulto. Po porul răsculat a dârimat toate cârciumile jido veşti precum scoasele lor. Din Elisabethgrad s’afi trimis trupe. ’ * Constantinopol, 17 Aprile. Ambasadorul rus d. de Nowicow a fost chemat la palat inpreună cu Thoerner şi a luat prînzul impreună cu Sultanul. La 22 1 c im-basadorulfi va părăsi Constantinopolul pentru tot-d’a-una. Secretarului de ambasadă Onou va conduce afacerile ambasadei ca ministru ple nipotenţiar. Sultanul şi Poarta voesc să deslege chestiunea desdaunâril de răsboiu ; se crede deci că Nowikoff va pleca mulţumit Berlin, 18 Aprile. Erî s’afi arestat la gară trei Englezi in momentul când voiafi să plece ia Petersburg. Se presupune că eî ar fi autorii furtului comis a tr. in biroul de postă. Diamantele furate atunci din Londra valoraţi suma de 2 milioane de franci, Paris, 18 Aprile. Guvernul de aici nu e informat nici in mod oflcial mcî semi oficial despre venirea lui Ignatieff la Paris ca ambasador al Rusiei Petersburg, 17 Arile. Se inmulţesc indiciile căderii Iul Ignatieff. Chiar Katkow, in ziaiul săfi, ’şl eBprimă mulţumirea peniru numirea lui Giers şi se bucură că mal există ceva in societatea rusă ca să inspire incredere streinâtâţiî. Va fi de datoria noului ministru d’a nu ascunde adevăiul in faţa impă râtului ci d’a presenta lucrurile in adevărata lor lumină. «Journal Des Debats" afli mase in unul din numeril săi trecuţi, că panslavismul e o boală a Rusiei şi că tiebueşte conbâiutâ ; Katkow răspunde acum acestui ziar zicănd că Rusia are nevoiă d’o adevărată politica naţională, ce in timpul de faţă n’o găsim nici chiar in mint&te-f'iul dc interne; in politica lusească nici voi oă du poate fi despre panslavism s’afi dualiEm. Berlin, 18 Aprile. Princesa Dolgoruky a sosit aici şi va porni peste cât-va timp la Itaha «Vossisthe Zeitung" află că pagubele causate Jidovilor prin escesole intămpiate in Balta se Drcă la suma de 2 milioane. Petersburg, 18 Aprile. împăratul a primjt propunerea nobilimii, ca să-I servească de gai dă pentru siguranţa vieţii lui. Iu timpul incoronăril, cu susţinerea ordinii şi Biguranţil publice e insSrcmat generalul Trepow Acesta la inceput nu pi ea vi ea să primiască imorificul post ce i se oferia, dar fu silit să tacă in urma unul ordin direct al Ţarului. Petersburg, 18 Aprile. Generalul Feodorow, fost comandant al palatului dc iarnă, e insârcinat tot cu aceleaşi atri-buţiunl in cercul Moscvel şi al Petersburgulul, pe care le avea reposatul Strelnicoff in Chiew. Generalul a inceput deja să visitese punctele suspecte din judeţele sale. Petersburg, 18 Aprile Se aude că toate preparativele pentru inco-ronare au incetat. Curtea se va muta la Petei koff cel mult pănă 15 Mal, adecă inainte de ce va naşte împărăteasa, care actualmente se află in a VIII lună de graviditate. S’a dat ordin sever ca toţi acei funcţionari ovrei angagiaţi in serviciul căilor ferate de mia-ză-zi şi cari n’afl drept special d’a locui iu Chiew, — să dimisionezj. Londra, 81 Aprile. Arestarea socialistului Cafiero a avut ca consecinţă descopeiirea unei conjuraţiunl foarte in tinse cu cartierul principal in Londra. S a publicat un buletin statistic asupra cri melor agrare comise in Irlanda, din care reese că in Irlanda s’afi comis 479 crime agrare, in Februarie 407, pe cănd in luna trecută 531. Berlin, 18 Aprile. Sultanul a cerut de la guvernul german ca să se trimeaţă un număr oare-care de oflciărl din stat-maiorul german ca instructori pentru armata sa Cererea Sultanului a fost insă refu-sată; cu toate acestea se permite oficiârilor superiori cari se află ia neactivitate să plece in Turcia. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.*' 20 Aprile — 3 ore seara Londra, 20 Aprile. Se le'-grafiază din Petersburg către ,,Daily Ntws" că Ţarul a găsit pe biroul săfi o seri soare din partea mhiliştilor prin care ’1 ameninţă cu moarte inamtea incoronăril sale, dacă nu va acorda reforme poporului îus (Havas). A se vedea ultime stirî j>e pag. III. BUCURESCI 9 APRILE Vorbind de bugete, am notat că din suma de 76 milioane ce rSmăne disponibilă trebuinţelor ţării, armata absoarbe mai mult de-a treia parte din totalul acestui venit. Făcând această observaţiune, nici pnn minte nu ne-a trecut să criticăm cum-va disproporţiunea de impărţire a sumei de care dispune statul. Că serviciile nu vor fi fost intocmaî cumpănite cu nevoile lor de reorganisare şi de progres: aceasta trebuie s’o scie foarte bine onor. majoritate, care votează tot d’a-una budgetele d’a călare, dor să r.u stee pe loc moara guvernamentală. Judecând insă departamentele publice, ■ n mod cu totul general şi după importanţa ce presintă, relativ cu timpul in care trăim, - atunci incontestabil că ministerului de resbel se cuvine tytă precâderea bugetară, de oare ce epoca roastră e pretutindeni sigilată cu stampila maestrului Krupp. Dacă recunoascem dar guvernului ne cesitatea de- a sacrifica zeului Marte partea cea mai grasă a venitului public,—suntem datori sâ’l intrebăm in acelaşi timp cum dispune de suma ce ţara ii acordă, ca să nu ne lăsăm a fi amăgiţi numai de aparenţa bugeti. ă, crezând că avem o armată de luptă şi de nădejde, fimd-că guvernul a presentat Parlamentului o ţifră umflată pentru ministerul de r&sboitn Cestiunea cea mare nu este dar cifra care ar putea fi ori-căt de greoaiă, ci modul cum se intrebuinţează acea cifra de către cel ce dispun de alcătuirea şi de condiţiu-nile armatei române. * Aceeaşi sumă poate să producă douâ resultate cu totul opuse : poate să rein-toârcă ţârii un ecuivalent considerabil de forţă militară, şi sacrificiile ţârii să nu fie zadarnice, dacă organisarea armaţii e inţe-lepţeşce calculată,-şi poate iară să nu in semneze nimic practic, sub raportul apârări naţionale, dacă intocmirea aparatului bebe va fi uşoară şi ilusorie, ca multe din combinările fantasticilor noştri „patrioţi." Poate d. Brătianu să facă o jucărie din ori-ce instituţiune publică, daca aşa este pornişul d-sale ; cu armata insă, împrejurul câriî gravitează interesele cele mai Însemnate ale statului, nu ne putem juca Dovadă că organisarea noastră militară e incă departe de-a fi insghebată— e neces* tatea ce-a simţit pănă şi ministrul de râs boiţi, de-a numi o comi3iune care să ela-b°- ez un proiect de lege pentru comandamentele militare. Pe căt ştim, această comisiune şi-a terminat lucrarea şi a presintat’o deja de mult autorităţii militare. Legea comandamentelor este, am putea zice, axul orl-căril organisări, căci ea determină unităţile stratejice şi tactice ale unei oştiri, ea hotaraşce adică cadrele cele mari ale armaţii şi face posibilă mobilisarea repede şi regulată a trupelor unei ţâri Aşa fiiind, prin numirea acelei comisiuni aţi recunoscut că lini: e cele mai insem-nate ale organisăril noastre militare lipsiau, că, sub raportul paractic al operaţiunilor, era incă totul de făcut. De ce proiectul comisiunil, care a costat ne pare vre-o 12 mii lei, cheltueli destu diu, stă acum şi să prăfuesce in cartoanele ministerului de resbel? N’ar fi trebuitoare . ca, indată după terminarea lui, să fi fost presmtat Corpurilor legiuitoare, spre a’l in vesti cu autoritatea lor legală şi spre a’l pune apoi in aplicaţiune, ca să avem, in fine, o armată pe a cărui organisare, prac ti că şi inţeleaptă, ţara să se poată bizui? . Ni se va respunde poate, că completai ea cadrelor ar urca cheltuelile ministerului de resbel1 Dar de ce se mai cheltuesc atunci şi cele 26 milioane pe an, daca nu avem siguranţa utilităţii practice a oştirei nostre ? In instituţiunî ca armata, sub nici un cuvânt, nu merge cu jumătăţi demâsurî, după cum machinele nu pot funcţiona numai cu jumâtate din mecanismul lor. Să avem, sau să nu avem oştire de luptă : iată cestiunea de principiu pe care trebue s’o deslegaţi mai intăiti. Dacă soluţiunea probkmeî este afirma tivă, după cum zice şi ţarii, daca e să avem o ai mată de apărare naţională,—atunci s’o avem cu toate ale ei, in stare de-a putea fl pusă ca un singur om in mişcare, ] cel dintâiti semn al firului electric Ast fel e organisată armata Prusiei, că pănă şi ordinele de mobilisare sunt auto graţiate gata, şi ast-fel am voi, in margi-nele puterilor noastre, să vedem lucrurile combinate şi in zăpăcitul nostru departament Ori-ce economie saU ori-ce socoteală de băcan e, in cazul acesta, un calcul nenorocit Acesta e inconvenientul tutor armatelor: a le susţinea in timp de douâ-zecî de am, cu tot ce le trebuie, ca să le ai gata intr’o zi, cănd naţiunea are nevoie de justiţia şi ajutorul armei. Armatele nu se mai pot improviza. Ele ati devenit instrumente de preci- siure, de sciinţâ, de -jalcuî, de artă şi de prevedere. Dacă alt-fel se judecă prin sferele inalte ale patrioţilor, apoi patrioţii fac şi in armată, ceea ce fac in toate, adică nimic solid Dacă d. Brătianu s’o fi culcând pe ure-chia, că tot dd. Cernaţi şi Caradale aQ să conducă operaţiunile noastre militare, şi in contra unor comandanţi cari n’ar fi de pildă gaziul Osman, apoi halal de armată şi de isprăvile ei. * Determinarea comandamentelor ar aduce neapărat calcularea esactă şi amănunţită şi a cadrelor mici, şi ar căta ast-fel să se completeze reciproc. Am avea atunci tot aparatul de impulsiu-ne şi de conducere a maselor de cari dispunem. A zice insă, după cum zicem azi, că armata e organisată gata, fiind-că avem un buget de resbel, fiind-că avem praf de puşcă, tunuri, pusei şi soldaţi, fără să avem forţ a inteligentă şi motore al acestui material inert, — este o teorie nenorocită, al cărui pericol n’am vrea să’l apreciăm tocmai in ziua nevoi. Să presupunem că am fi in stare a scote la luptă 150 mii oameni la caz de trebuinţă, fără a mai socoti şi corpurile de rezervişti pe cari le-am mai putea aduce sub steag N i seim dacă d. Angelescu, a căruia com-petinţănu i o contestatăm, s’a intrebatcum se mobilizează şi cum operează această putere, dacă organizarea cadrelor doarme pănă azi in cartear.ele ministeriale ? T D-sa, ca militar şi ca om de caracter, nu poate avea o scuză in contrariarea ce ar întâmpina, după cum se sună, din partea consiliului marelui partid şi ain partea d-luî Brătianu anume Aceasta ar putea să fie o scusă numai pentru cei ce ar voi să stea in minister, numai ca să umple un scaun, şi să se bucure de vanitatea unei măriri ce nu însemnează nimic. Dotoria unui militar cu fiori, cum credem a fi d-sa, e de-a zice marelui vizir : „saii îmi acorzi ceea-ce este dispensabil armatei şi îmi dai cartă albă in departamentul meii, sati de nu, râmâi sânătos !“ Şi remăie atunci d. Brătienu cu mareşalii sâî de luptă, cu de-alde dd. Cernat şi Cernada, ca d-lor să orgnaizeze şi să conducă armata, in momentul cănd va fi să se puie pe drum ! Ţara va şei cel puţin pe cine să tragă la respundere ; d Brătianu nu va mai avea un paravan, după cum are astăzi, şi va trebui să iasă iar la lumină, ca ministru de resbel, având drept să’l tratăm atunci după faptele şi meritele salepemare organisator! Cu-un bun general insă in capul oficiului de resbel, şi cu-o organisare ce stă pe loc — nu ne pucem impăca, şi nu se impacă nici ţara, care nu se şcie incă cu nimic positiv. CRONICA ZILEI Ni se trimite următorul apel: „Duminică, 11 Aprilie curent, se Va ţine in sala Herdan, la 8 ore seara, o adunare convocată de partidul Conservator pentru a se discuta diferite chestiuni de mare interes ce sunt la ordinea ziliî; tot deodată, membrii oposiiiunil de ori-ce nuanţe sunt rugaţi a lua parte la * ceastă intrunire şi a aduce concursul patriotismului lor luminat, atăt de necesar in situaţiu-nea gravă in care se află pusă tara, atăt inâ untru căt şi in afară. Din lipsa de timp neputfindu-se face chemări www.digibuc.ro REMANIA LIBERA mmă+mm+ personale, toţi sunt rugaţi a primi acest anunţ ca o invitaţiune. Comitetul partidului Conservator. Am spus ieri că, Mercurî, 7 Aprile, la orele lVa după amiazî, M. S. Regele a trecut in revistă, pe platoul de la CotrocenI, trupele cari ati avut a esecuta un exerciţiu manevră Eată acum amănunte oficiale : Trupele adăstau desfăşurate pe două linii : cea d’ântăiul compusă de l-iul şi al 4-lea batalion de vânători, de un batalion ^in al 2-lei de linie, de regimentele al 4-lea de linie şi de al 6-lea şi al 21-lea de dorobanţi, precum şi de un batalion de geniu. A doua linie coprindea două baterii din regimentul 1 artilerie, trei baterii din al 2-lea artilerie, o baterie din divizionul de pompieri, regimentul 2 roşiori, doă escadroane din al treilea călăraşi, precum şi ambulanta divizionară. La sosire, M S. Regele a fost intămpinat de d. general G. Angelescu, ministru de rosbel, de j. general Cernat, comandantul divisieî, care a presentat M. Sale raportul de trupele aflate in front, şi de d-mi generali George Mânu, G. Slă-niceanu şi d. inspector general al serviciului sanitar, insoţiţl de statele lor majoare. După ce mai ăntăiti M S. Regele a trecut pe d’inaintea frontului celor două linii, aclamat de strigări entusiaste, a dat ordin să se inceapă exerciţiul-manevră. Atuucl trupele s’aii format in trei unităţi tactice : avant-gardă, corpul principal şi arier gardă, executând toate cele prescrise de şcoala de batalion şi de gardă. Diferitele mişcări aii fost efectuate cu preci-siune, şi exerciţiul-manevră s’a terminat prin un atac general al infanteriei susţinut de focul artileriei şi prin o năvălire a şase escadroane de cavalerie. După aceasta Majestatea Sa a adunat pe d-nil şefi de corpuri spre a face observaţii asupra diferitelor mişcări şi le-a exprimat înalta Sa mul ţumire. Revista s’a terminat prin defilarea tru pelor. Apoi M. S. Regele, incongiurat de toţi d nil oflciărî.generali şi de un numeros stat-ma-jor, S’a intors călare la Palatul Săli din Bucu reşcî, la orele 5 ‘/2. Sărbătorile au moleşit grozav pe reprezentanţii naţiei. Senatul, nici ieri n’a ţinut şedinţă; Camera nu s’a putut completa. Ieri, aniversarea naşterii şi a suirii pe Tron a M. S. Regelui, s’a oficiat la Mitropolie un servicii! divin, la care aii asistat inalţi demnitari al Statului. In toată ţara s’aii oficiat servicii divine. Nouile costume ale agenţilor poliţia! au dispărut. Se zice că apar numai sărbătoarea. Consiliul miniştrilor, fâcănd ieri visită Regelui au oferit Reginil marele cordon al Coroanil României, in briliante. Se zice că ieri ar fi scăpat din penitenciarul Rîmniculul-Vâlcil trei condamnaţi. Pe cănd eşiati, sentinela ar fi impuşcat pe u nul din eî. Ieri după amiazî, MM. LL. Regele şi Regina ati făcut o plimbare in trăsură, prin oraş. Trăsura era fără escortă. Pentru cheltuelile de intreţinere a arestaţilor din penitenciarele centrale, pănă la 1 Aprile 1882, s’a deschis ministerului de interne un credit de 40,000 lei. D. Constantin Bălăceanu s’a numit şef a: ca-bintulul ministerului de interne. Locul era vacant. S’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea, militară de argint fostului sub-şef de mu- FOITA «ROMÂNIEI LIBERE» •> — 9 Aprilie — 7 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere do MIRA DACIIIA.NU VI Se ştie destul de bine cum se naşce amorul. Nu se ştie insă de loc cum se naşce simpa'ia. Este aproape imposibil a apuca firele aesiegate şi compuse, cari apropie de odată două inimi şi două spirite de acest straniii sentiment. De sică in regimentul 8 linie, Dimitrie Vasile Dul-gheru, care, ca soldat in regimentul 2 de linie, a luat parte in lupta cu Turcii din Delul-Spiril, de la 18 Septembre, 1848. In Iaşi a inceput să apară „Tribuna L.oeră." — Precum vedem din cuprinsul primului număr, ziarul fi-a propus să lupte pentru interesele in tregulul popor roman, fără consideraţie de partidă şi provincii. —I mulţumim şi-l poftim isbăndâ. PENTRU EMIGRANŢI BĂNĂŢENI. Lista „Romăniel 'Libere" Nr. 72, incredinţată d-lul Ioan Weiss, tipograf. Ioan Weiss.................... Suma precedentă „ 5155 80 (Va urma) Total, lei 5160 80 JDXISr aRA lîelegaţiunet* austriacă nu mai are Ioc in Pesta. Austro- Ungaria are —cum se stie — in complicata eî organisaţie politică, două dolegaţiunî a le Camerelor. Una este a Austriei, alta a Ungariei Ele se întrunesc in fie-care toamnă, spre a discuta şi hotărî asupra cestiunilor cari privesc deopotrivă amândouă părţile imperiului. Regula e, ca intr’un an să se intruniască in Viena şi in altul in Pesta. —In toamna ce vine ar fi să se adune in capitala Ungariei. Cabinetul vîenez a fost înştiinţat insă pe neaşteptate, că m Pesta\nu se maiLgâsesce nici un local in care s’ar putea intr.uni delegaţiile. — Academia ungurească, care ăşl dădea până acum saloanele spre acest Bcop, spune că are atăta de lucru, in căt nu se poate lipsi de ele ! (In realitate, această academie n’are nimic de lucru. Cănd discuta, discută platitudini... naţionale, in colo activitatea eî e zero.) —De asemenea ăşl re fusâ saloanele sale si primăria Şi ea ar avea nespus de lucru... 1 Intr’un otel insă, venerabi’ lele delegaţii nu’şl pot ţinea şedinţele.—încurcătura ce resultă este nespus de mare ; şi aceasta numai pentru motivul, că Ungurii vrând să’şl dea un aer de independenţă nu mal vor să va^ă intrunindu-se in capitala lor o instituţie politica, compusa şi din... nemaghiari. Nouă ne pare bine şi de acest fenomen, care a pricinuit multă supărare in sferele vieneze.— Austria vede astăzi, unde ati dus’o transacţiile cu Ungurii : la punctul de a fi isgonită cu de-săvîrşire de pe teritoriile date in esploatarea lor. Insurecţiunea din Herţegovina Pentru ca publicul să’şî poată face o ideie mal esactă despre cele petrecute in Dalmaţia şi Herţegovina, este bine să citiască şi un raport publicat din partea insurgenţilor, despre per-derile de o parte şi de alta pănă la 14 Martie Acest raport, in datele lui, este bine inţeles, că diferă cu totul de rapoartele publicate din tabăra austriacă. Ziarele austro-ungureşcl, nuT vorbă, ieau in bătae de joc acest buletin, ca şi când datele inşirate din partea comande! insurgenţilor ar fi numai nişte născociri lipsite de orî-ce basâ reală. Nouă insă m se pare că cele spuse nu vor fi departe de adevăr Acest raport, după ce inşiră toate pierderile Austriecilor in diferite lupte pănă la 14 Martie, ajuDge la suma totală de 972 soldaţi morţi, 448 de puşcl şi 110 lădl cu mumţiune luate. Din partea insurgenţiioi ati câdut prinşi pe măinile Austriecilor 56 de luptâiuri. Morţi ati avut 94, spunăndu-se numele fle-căruia şi locul unde şi-a . aflat moartea. In fine raportul vine la parte cea mal sdrobitdre pentru prestigiul umanitar al trupelor austriace — la atrocităţile comise şi adecă soldaţii austrieci ati prefăcut in cenuşă : la Ulok 50 de case şi o moşea, la Cocjica 80, in Prcraca 70, in Conto 170, in Vlava 8, in Cruşiţa 80, in Bodsco Polje lăngâ Focea 60, in Trnovica 60, la olaltă şi atracţia feminină nu vatămă, nu este cu toate acestea indispensabilă, de oare-ce simpatia se intălneşce adesea intre persoane de acelaş sex şi ea nu. 3e inspăimântâ de perii cel albi. A ceastă înţelegere subită, care se stabile,sce intre două fiinţe aproape necunoscute una alieia, această vivacitate de impresiunl schimbate intre dânşii, aceabtă bună înţelegere naturală a privirilor, aceasta facilitate de expresiunî şi această trebuinţă de raporturi secrete de idei, de gusturi de calităţi sati defecte, trebueşce oare să’I caute cine-va oausa ? O ignorăm , dar orl-cine a inţeles, că acest sentiment nedefinit, Jacques de Lerne ăl simţia pentru Jeanna de Maures-canrp, şi că Jeanna după intrevorbirea lor confidenţială, nu era departe de a’l impărtăşf De şi despărţiţi in aparenţă prin abisuri, acest desfrânat blasat şi această tânără femee fără pată se inţelegeati deja prin cuvinte pe jumetate, Cu toată diferenţa ce esista intre dânşii, ei simţiati că aveati un fond comun care ’l pleca la aceleaşi Impresiunl, la acelaşi mod de vedere, la aceleaşi încercai! ale vieţii, la aceleaşi bucurii şi aceleaşi dureri. Aceste Întâlniri snnpaticc cuprind fericirile vieţel lutneşcl. In mobilitatea şi in intiderea ralaţiumlor pansiene, ele nu durează adesea do căt iu timpul unui prinţ: sau al unol serate. Se in 7 sate 528 de case. N’a fost ue ajuns insă numai nu atăta. Soldaţii austriaci ati mal omo-rît femei, copil şi bătrâni şi anume in Ccrito 2 femei, in Cruşiţa 6 femei şi 6 copil, ba in Brodsko-Polje se zice că ar fi omorît 250 de copil. Cu totul se zice că ati fost trimise pe altă lume 803 persoane nevinovate Cifrele expuse, chiar dacă nu sunt exacte, dacă ar fi numai un reflex palid al celor petrecute in Herţegovina şi Dalmaţia, totuşi aruncă o pată asupra Austro-Ungariei, de care nu o va spăla toată cerneala, care se varsă pe coloanele ziaristicei austro-ungurescl. RUSIA ŞI BASARABIA Sub titlul „Vocea unul vechiti Basarabean", „Posta," după ce spune, că a stăruit pănă acum in zadar pe lângă guvernul nostru, spre a crea in nenorocita Basarabie şcoale şi biserici românesci, publică un remarcabil articol, din care estragem următoarele: „Jurnalul acreditat rusesc „Golos" Nr. 70 de la 16 Martie a. c. cuprinde un important articul de fond, in termeni foarte măgulitori şi curte nitorî la adresa României, a poporului romănşi a M. S Regelui şi Reginei, precum şi darea de seamă despre insemnata serbâtoare de 14 Martie ce a fost in Petersburg, pentru inplinirea primului an al Regatului Român, care serbâtoare s’a in Cbput cu un tedeum oficiat in catedrala Issaa-kievskoe de către prea sfântul Glierinoghen şi inaltul cler m presenţa d-lul Giers ministrul afacerilor streine, a membrilor corpului diplomatic şi a multor persoane din inalta societate a Pe-tersburguluî, cum şi a unul nepomenit de mult public. După tedeum, prea sfântul Ghermoghen, d. Creţulescu ministru al României la Petem-burg, familia sa, d. Giers, d. Stuart, fost m.-instru al Rusiei la Bucureşcl, d Melnicof, director departamentului Asiatic, şi alte personage, ati descins la cuartirul starostelui, ati luat dejunul foarte vesel şi cu caracter cu totul familial Primul toast a fost purtat in sănătatea regelui şi reginei si pentru viitorul poporulu român ; că in fine prea sfântul Ghermoghen a rostit o simţitoare cuvântare despre bunele legături dintre Rusia cu România, ce ati aceeaşi religiune.... „Din toate aceste resulta evident că România şi poporul săti nu numai ati impus stima şi ad-miraţiunea veciniloi săi in ultimele evenimente dar deja este temeinic simţit, că poporul român este valoros, că el merită a fi respectat şi iubit, de acea puternica şi bogata vecină Rusia profită de ocasiune a face distinse onoruri la adresa Regelui şi poporului român. „In aceste imprejurărî, de ce nu s’ar profita ca, poporului romăn mult numeros din Basarabia, sa se ceară biserica şi şcoala românească? Căci timpul tocmai pare oportun şi căile nos-pinoase spre ajungere la o dorinţă legitimă, pe oare credtm că Rusia nu o va refusa, precum nu refusă şi tolerează celor-l-alte naţionalităţi ce sunt in Basarabia să aibă scoli şi biserici in limba lor naţională. Se va objecta că bugetul este fixat, că mi jioace lipsesc. Precum s’ati găsit mijloace a se infiinţu şcoli in Macedonia şi Bulgaria, tot asemenea cată să se găsească şi Basarabiei a cărei Români, dacă nu sunt mal români de căt cel din Macedonia şi Bulgaria, cel puţin avem obligaţia naturală, obligaţia impusă de sfânta lege a Domnului nostru Iisus Heistos, să tâem din turma noastră măcar viţelul cel slab pentru poporul romăn ba-sarabian, acest fiii de multe ori rătăcit. „Bate şi se va deschide," de mult batem la uşa Cultelor, dar e prea greii a descepta păzitorul, din reveriele sale, perdute in Sierra Nevada." Ciiest i.u»ea celor zece milioane ale făraşului Iaşi Această cestiune, care a pricinuit atâtea frământări, pare a fi ajuns la o soluţiune defini tivă. Iată ce cetim in „Liberalul" din Iaşi: plac, se esalteazâ împreună, ăşl dăstâinuesc secretele, se iubesc chiar, şi nu se mal îevăd de căt la anul. Totul trebueşce reînceput. — Dar, intre doamna pe Maurescamp şi Iacques de Lerne, nu putea fi tot ast fel ; erati din aceeaşi lume şi din aceeaşi intimitate şi erati necesar destinaţi a relua in cel mal scurt interval, urmarea conversaţiunii lor suspendate. Apoi d de Lerne, după ce se gândise două, trei zile, ăşl zise in sine, că datora o visită d-nei Ue Maurescamp. Pentru ce voia oare densa sâ’l însoare ? Care era acest mister?--In tot caşul era o probă de interes personal care merita o politeţă şi o mulţumire. Se duse dar la dânsa, ca din in tămplare, pe la orele cinci. El găsi acolo pe d. de Monthelin, aşedat lăngâ foc. D. de Monthelin pe care ăl supai a deja presenţa Iul Tohy, fu atât de esasperat de aceea' a domnului de Lerne, in cât perdu buna cuviinţă , obişnuită; el persista, in contra orî-cărei convenienţe, a prelungi iutr’un mod nedefinit visită sa, in cât Jacques de Lerne fu nevoit a se retrage cel d'ântâiu, de şi era cel din urmă venit D, de Monthelin nu câştigă mare lucru din aceasta, şi escesiva răceală ce’l arătă Jeanna după plocarea lui .Jacques 61 convinse că comisese o nedtbăcie. In şedinţa sa de ieri luni 5 Aprilie, conaj. liul comunal a luat următoarele disposiţium in chestia celor zece milioane. S’a regulat că administraţia comunală să fac& din partea consiliului un act de mulţumire către guvern şi către corpurile legiuitoare, pen. tru graba ce ati pus in rezolvirea unei chestiuni atăt de importante pentru Iaşi. S’ati însărcinat din partea consiliului: D. ajutor I. Ornescu, spre a merge la fiu-cureşti să primească titlurile şi toate actele relative la imobilele cedate, stăruin tot odată pe lăngă guvern spre a obţinea in original şi corn-plete toate actele; D. consilier N, Papadopol ca să primească pe seamă imobilile rurale. D. consilier A. Vasiliu ca să primească imobilile urbane cedate cedate şi. Administraţia comunală este autorizată de a-semenca, a primi căştiurile şi chiriile imobilelor cedate după contractele existente. (LEGE) ŞECŢIONEA I Disposiţiunî generale Art. 1. De la promulgarea lege! de faţă, proprietatea din Dobrogea, de veri-ce natură, se do-băndesce, se conservă, se transmite şi se perde conform legilor in vigoare in România de dincoace de Dunăre şi a disposiţiunilor speciale prevăzute in legea de faţă. Art. 2. Numai Românii pot dobândi proprietatea imobiliară rurală. Românii de origină cari conform art. 9 din Gonstituţiune, pot dobândi recunoascerea fără stagiti şi prin simplu vot al Adunărilor, ati acelaşi drept. Cultivatorii stabiliţi in Dobrogea la promulgarea legei de faţă, sunt consideraţi ca Românişi se bucură de acelaşi drept. Art. 3. Drepturile de proprietate absolută (mulk) şi acele de posesiune imobialâ rurală (mirie), dobândite conform legilor esistente in Dobrogea, pănă la promulgarea legei de faţă, sunt şi rămân respectate. Art. 4. Toate titlurile, fie constituite prin acte emanate de la autorităţile otomane inainte d( 11 Aprilie 1877, fie prin acte de posesiune caii se vor găsi, până la promulgarea acestei legi, verificate şi admise de comisiunea întocmită prin regulamentul decretat şi publicat in 2 iunie 1880, asigură celor cari le ati dreptul de posesiune. In schimbul actelor vechi se vor libera titluri noul, fără nici o taxă de timbru şi inre-gistrare. Art. 5. Posesiunea nu se poate intinde de căt asupra cantităţei de pământ cuprinsă in tapu sati actual de posesiune, verificat şi admis in condiţiunile legei de faţă. Art 6. Acel care pretindănd un drept de- posesiune, dobândit înaintea anexărel Dobrogeî şi ale căror titluri ati fost respinse de comisiunea de verificare, pot aiaca decişi unea comisiunei înaintea tribunalului de apel, in termen de o lună de la notificarea decisiuneî de respingere. Notificarea se va face prin administraţia locală la comuna in care posesorul, al cărui titlu a fost respins, pretinde că are dreptul de posesiune. Tribunalul de apel nu va putea considera ca acte de posesiune de căt titlurile originale, emanate de la autorităţile otomane in drept pănă la 11 Aprilie 1877. In lipsă de asemenea acte, se vor putea admite cercetările făcute cu martori, intru căt sinceritatea lor nu va fi'bănuită. Art. 7. Acei cari, avănd un drept de posesiune anterior anexârei Dobrogeî, nu s’ati presentat inaintea comisiunei centrale de verificare, pot in curgere de şease luni de la aplicarea legei de faţă să ceară a’şl constitui un titlu de poses^ne inaintea acestei comisiuni. Această comis ine va face verificarea după regulele prevădute la art. 4 Pentru a o repara, ei se grăbi, după cum e obiceiul, de a comite o a doua. — Pari supărată pe mine, pentru că nu am cedat locul lui d. de Lerne ? zise dânsul su-ridând. ’ŢI mărturisesc că da, zise dânsa. Venise?! înaintea lui, — şi a rămânea după dânsul, este a’ţi da aci un aer de stăpîn de casă, la care, după căt ştiti, n’ai mei un drent — Este adevărat- zise el. 'ŢI cer de mîl de ori ertaie ; dar stil, că sentimentul nu raţionează’ — Cu atât mai răti, adăogâ ea Şi apoi ceva mai mult, te găsesc! ’mi pare, cu d. de Lerne, de la duelul d trâ, intr’o situaţiune care’ţl comandă a avea către dânsul oare-care atenţiune. — Este adevărat; dar cum se găsesc forţa de a te părăsi ?.. — A propos, intrerupse juna femee, care era oare motivul acelui duel?.. Putem să aflăm şi noi ? — Oh ! nimic,., o povestire ! — O povestire ?.. Ce povestire ? — Un cuvânt supărător ce mi să spusese. — An !.. ce cuvânt ?.. Nu voescisă mi’l spui Voesci mai bine sâ’l ghicesc? — Atuncia ’l ştii? zise d. de Monthelin. — Dar, se inţelege! zise ea — Ce prostie,, nu este aşa ? www.digibuc.ro încheierea comiBiuneî, luată cu majoritate de voturi, va ii supusă apelululul tribunalului de apel in termen de o lună de la pronunciare. Procedura va fi cu totul gratuită şi dispensată de orl-ce taxă de timbru sad alta. Art. 8. Sunt nule de drept şi fără valoare toate instrâinârile de pământuri rurale făcute de la 11 Aprilie 1877 până la promulgarea le-gel de faţă; orl-ce vând are anterioară trebuie să fie constatată prin acte in regulă cu dată certă. Cumpărătorii sunt in drept să ceară de la vând tor! numai restituirea preţului numărat, fără' a putea reclama in justiţie vre-un drept a supra pământului. Art. 9. Emigranţii cari au părăsit locurile lor pot reclama pământul lor şi drepturile Jlor, fiind verificate şi admise, administraţia domeniilor ’I va pune in posesiune pe calea admj nistrativă, intru căt el ad reclamat şi s’ad restabilit cu familiile la căminele lor, in termen de un an de la promulgarea acestei legi. Nu ad acest drept coloniştii cari ad avut concesiuni de pământ in Dobrogea in virtutea legel otomane din 1 Redjep 1272. Emigranţii reintorşi nu pot vinde pământurile recăpătate de căt in limitele art. 30 al legel de faţă. Art. 10. Pământurile rurale ale emigranţilor cari nu s’ad restabilit şi nu ad reclamat in ter-minul prevâdut de art. precedent, acelea ale căror titluri s’ad respins, precum şi ale acelora cari nu ad reclamat in termenul prevâdut la art. 7 sunt şi rămăn ale Statului. Administraţiunea domenielor va lua aceste pământuri in posesiune pe calea administrativă şi le va administra conform legel domeniilor. SECŢIUNEA II. Despre rescumpSrarea dijmei fi despre modul de-a deveni proprietar absolut. Art. 11. Dijma pământului se desfiinţează prin rescampărare, şi cu modul acesta posesorii căpătă deplina proprietate pe pământurile posedate. Art. 12. Preţul rescumpărârel se fixează la trei lei hectarul pe an pentru cel d’ântăid 5 ani; sar la 4 lei pe an hectarul pentru cel-l-alţl ]0 ani. Plăţi anticipate se primesc fără nici o scădere de dobânzi. Art. 13. Plata va incepe din anul promulgă-rel legel de faţă şi se va face in un singur termen, la 1 Octombre. împlinirea el se va face conform legel de urmărire. Alt. 14. Acel cari nu vor plăti dreptul de î escumpârare in timp de trei ani, perd in folosul Statului dreptul la pământ, fără a putea reclama întoarcerea plaţilor anterioare. Art. 15. Taxa asupra vitelor pe pământurile a căror dijmă se rescumpără este desfiinţată. .Pământurile supuse rescumpârărel nu vor fi atinse de impositul funciar in timp de 5 ani. Cu toate acestea judeţul şi comuna pot impune zecimi asupra sumelor ce s’ar cuveni Statului pe fle-care an pe pământurile rescumpârate ic marginile legilor in vigoare. SECŢIUNEA III. Despre proprietatea Statului şi venţlarea ei. Art. 16. Sunt şi râmân proprietate absolută a Statului : a) Toate locurile şi clădirile cari aii aparţinut guvernului Otoman inainte de 11 Aprilie 1877 : b) Toate pădurile, afară de porţiunile detei minate a se da comunelor conform legel de faţă şi acelea posedate de particulari cu titlul de proprietari verificat şi admis conform legel de faţă ; c) Toate minele ; d) Toate lacurile, bălţile, canalurile şi pescăriile de orl-ce natură. c) Toate pământurile prevâdute ia art. 10 Art. 17. Administraţia domeniilor, prin ingineri anume însărcinaţi, va mâsura si delimita prin semne hotarnice pământurile cuvenite locuitorilor de acelea ale Statului. Câte o copie după planurile ridicate se va lăsa la comună şi prefectura respectivă ; originalele se vor conserva la administraţia domeniilor. Alt. 18. Locurile risipite in mal multe părţi - Dar... nu tocmai! - Sper că in or-ce caz, nu el ţi-a spus’c ? - E prea onorabil pentru asta respunse Jeanna. E. de Monthelin, vâdând că orl-ce ar face, partida aceasta de scrimă nu era in avantagiul sâfi, făcu mcă câte va scuze şi plecă In virtutea proverbului persan : Fă-te rar şi vel fi iubit, — visitele contelui de Lerne etafi con siderate de dame ca nişte mici sărbărl foarte măgulitoare, pentru acelea care eraii favorisate fie ele. Graţia lui personală, inteligenţa, talentele şi chiar nuanţa puţin vie a moravurilor lui, 1 iceati d’intrînsul un personagiu nu se poate Pml interesant. Pentru doamna de Maurescamp fu o adevărată supărare de a să găndi că la prima visită el găsise la dânsa atât de puţină plăcere şi mal cu seamă că găsise pe d. de Monthelin instalat intr’o intimitate aproape compromiţătoare. Fără a prevedea cum putea să se esplice cu d. de Lerne asupra unul subiect atât de delicat, «a adăstâ cu nerăbdare mercurea viitoare, unde credea să’l intîlnească la recepţiunea mamei lui. E&r, ajungând la contesa, ea avu necazul de a af.a că Jacques avea o mare migrenă şi că se culcase, Cu drept sad nu, ea vâdu in această circonstanţă o probă de dispreţ sad cel puţin jb supărare la adiesa sa. Stima acestui june de ROMÂNIA LIBERA se vor întruni, pe căt va fi cu putinţă, ţinân-du-se compt de diferite categorii da pământuri. In schimbul tarlalelor isolate aflate in păduri, se vor da alte pământuri afară din masivul pă durei. Art. 19. Locuitorii ad dreptul a’şl adăpa vitele in toate apele. Nici o pedică nu se poate pune prin delimtiare la acest drept Art. 20 In comunele rurale şi cătunele esis tente precum şi in satele ce se vor înfiinţa de oâtre Stat pe pământul sâu, se va lăsa o porţiune suficientă ie teren pentru vatra satului şi pentru cimitir. Fie-căruî cătun sau sat se va ceda gratuit pentru şcoala publică pănă la 10 hectare de pământ. F;9-căreî comuni rurale se cedă asemenea gratuit 10 hectare pentru intieţinerea bisericelor sad geamielor. Art. 21. Raza comunelor urbane se va in-semna j n punere de pietre şi tragere de şanţuri, in limitele posesiunel actuale. Cu toate acestea, pentru oraşele unde s’ar simţi nevoie de o întindere mal mare, guvernul va putea concede din pământul statului porţiunea strict necesară in mod gratuit sad cu plată, după aprecierea sa. Art. 22. Pe lăngă vatra satelor in fiinţă sad a celor cari se vor crea din nod, se va determina şi ceda gratuit lăngă sat, acolo unde va fi pământ disponibil, o întindere de islaz potrivit cu numârul locuitorilor şi luăndu-se de basă un hectar maximul de fie-care locuitor. Art. 23. In localităţile unde se află păduri, se va determina şi ceda asemenea o porţiune pe seama comunelor rurale, luăndu se de basă un hectar maximum de fle-care locuinţă. Acolo unde nu se află pădure, se va alege şi ceda gratuit o întindere de pământ echivalentă, pe care locuitorii comunei vor fi obligaţi prin administraţia locală să o pianteze sub direcţia agenţilor silvici al Stetuluî, cari le va pune la disposiţie şi sămânţă necesară. Art. 24. Islazul, pădurea sau porţiunea de pă mânt destinată a deveni pădure, sunt şi râmân proprietatea obştel locuitorilor şi nu se poate schimba destinaţiunea, in nici un cas şi sub nici un motiv. Art. 25. Pământurile cuvenite Statului se pot vinde. Art. 26, Administraţia domeniilor va reserva in jurul pământurilor prevâdute la art, 22 şi 23, loturi de la 3 pănâ la 10 hectare spre a se vinde cu preferinţă cultivatorilor cari vor voi să se aşeze prie sate safi cătune noi, cu autorisaţia guvernului. Art. 27. Cele-l-alte pământuri se vor putea vinde in loturi de la 10 până la 1,000 hectare. Art. 28. Preţul vînzărel va fi de 90 lei hectarul, care se va plăti in 15 ani căte 6 lei pe an, iar plătindu-se integral inainte, preţul va fi de 80 lei. Pentru loturile mal mrrl de 100 hectare ce vor ţine licitaţiunî cari sâ inceapă de la 80 lei hectarul. Art. 29. Familiele agricole cari se vor stabili in Dobrogea sunt scutite de ori ce dare in timp de trei ani. Plata preţului prevâdut la art. 28 va incepe după espirarea termenului acestor trei ani. Administraţia domenielor le va libera gratuit materialul necesar pentru construcţiune. Art. 30. In timp de 15 ani, proprietatea imobiliară rurală nu poate fi înstrăinată de căt către Stat, comună sau un alt locuitor din comună fără pământ. Acel cari posedă o intindere de pământ mal mare de 25 hectare pot înstrăina in total sad in parte din prisosul ce aii la orl-ce persoane cari indepnnesc condişiunile art. II din această legel Până la complecta achitare a râscumpârăre. prevăzută la art 12, înstrăinarea pământurilor mirin nu este valabilă fără autorissrea guvernului. Art. 31. Nimeni nu are dreptul sâ aducă şi să stabilească familii agricole pe pământurile seale fără învoirea consiliuluHde miniştrii, care singur este in drept sâ determine in limitele Constitu-ţiunil, condiţiunile in cari se poate permite stabilirea unor asemenea familii. o viaţă atăt de puţin exemplară, i devenise de o dată atât de trebuincioasă in căt idea de a’l lăsa un timp oare-care sub o impresie supărătoare, âl părea nesuferită La trebuinţă ea era o femee hotărită; ’şi aduna curagiul, şi luând pe bătrîna contesă la o parte : — Eî bine, scumpă doamnă, ’I zise ea, in cep in adevâr a crede că ani desperat prea iute de pocăinţa fiului d-tale... El a venit alaltăieri la mine, şi pentru că ştiam că nu prea âl plăcu visitele, m’am gândit că avea sa ’ml spună ceva serios,... că vroia să’ml vorbească de grava afacere a căsătoriei sale. Din nenorocire nu eram singură ., regret foarte mult aceasta... mal cu seamă dacă era o bună cugetare care’l aducea — Nimic mal probabil, scumpa mea copilă ; dar mulţumesc lui Dumnezeii ! aceasta se pâte repara, dacă o voeşcl... Când ar putea să aibă plăcerea de a te găsi, dacă va avea această dorinţă ? — Dacă are această dorinţă , reluă doamna de Maurescamp, increţind fruntea cu un aer de reflecsiune... EI bine 1 să vedem., mâine seară... după masă .. Tocmai mâ odihnesc mâine seară. O să’l,informez despre aceasta, frumoasa mea, şi fii sigură că te ador ! Doamna de Maurescamp ’şi petiecu timpul a ARENA ZIARELOR | Nu contra noastră se ridică partida con servatoare, zice „Românul," ci contra drepturilor poporului, când susţine prin organul sâiă că intocmindu-se legi bine-fâcâtoare şi conforme cu principiile inscrise in constituţiune, „se pune in pericol esistenţa Statului." Dar ce este statul dacă nu naţiunea ? rin ce esistă el dacă nu prin naţiune ? Numai cel cari nu cred in naţiune, văd in recunoaşcerea şi esercitarea drepturilor el un pericol pentru esistenţa Statului; numai eî pot să întreprindă o luptă atăt de inverşunatâ, in cât să uite, pe lăngă intereselele de patidă, interesele generali După acest esordiU „Românul" arată douâ lucruri: ăniăiu că prin modul in care guvernul caută azi să modifice legea ţon silfilor judeţiene nu se jicnesce intru nimic constituţia ; şi a doua că tocmai conserva, toril sunt cari aii modificat la 1872 legea consiliilor judeţene de la 1864, şi aii modi ficat’o in sens reacţionar, nimicind alegerile după cens şi Înfiinţând colegiile electorale. Conservatorii aii călcat atunci intr’ade-vSr constituţiunea. — Incheiând, „Românul" se crede in drept dar a le zice : Cuvintele voastre se desmint prin însăşi purtarea şi faptele voastre. ] ( , Discutând proiectul de lege pentru electivitatea magistraturel, o reformă pe căt de inconstituţională pe atăt de periculoasă şi inoportună, „Binele Public" spre a caracterisa graba nechibsuitâ cu care se fac la noi legile şi se desfac, pune pe un Englez să intrebe pe un Romăn de pe malul Dîmboviţei: cum se prepară la noi le gile. mia Română. (Sesiunea ordinară din Februare şi Marte 1882).— Bibliografie. Şcoala Română, organ al societăţii corpului didactic din Prahova) Anul I, Nr. 5 are acest sumar : Insciinţare. — Cronică. — Grădina de copil (ur mare).— Mormântul soreî mele (poesie). — Musâul şcoalelor primare. — Sociabilihatea omului. — Ade-vârul şi minoiuna (poesie). —Despre libertatea u-mauă (urmare). — De la societatea corpului didactic din Prahova. —Economia domestică : Pimniţa. — Necrolog: Constantin B'îsianu. — Spre sciinţă. — Poşta ziarului. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere." 21 Aprile — 9 ore dim. Viena, 20 Aprile. Cu ocasia aniversării naşterii Regelui Carol I şi a alegerii sale de prinţ al României, d. Bă lăceanu, ministru plenipotenţiar al României, in Austro-Ungaria, a dat astă seară un prânz cor pulul diplomatic din Viena. Petersburp, 20 Aprile. împărăteasa Maria se duce să nască la Copenhaga, in familie, pe la sfirşitul lunii Mal, impăratul o va însoţi. Un ukas imperial opreşte pe toţi militarii de a pronunţa discursuri politice. Londra, 20 Aprile. Marele naturalist Darwin a murit. Pi-aga, 20 Aprile. Comitetul liberal al marilor proprietari alegători din Boemia a refuzat compromisul ce i-a fost oferit de comitetul electoral al conservatorilor şi a recomandat alegătorilor din partidul sâă să se abţină. In urma dimisiel baronului Pretus, comitetul conservator propusese sâ se accepte in comun, pentru durata legislaturii actuale, candidatura pusă de acea partidă care ocupa mandatul devenit vacant. (Havas). — La noi, dragă domnule, ar zice Romănaşul surprins, legile se succed cam ca roadele pământului des —des, şi mal fie-care an ’şl are recolta sr. N’apucă bine o lege să fie bine inţe-leasă şi aplicată in toată intregimea el şi legiuitorul, bărbat isteţ, ’î găsesce lesne cusur spre a-I pune in loc o alta, adesea mai rea de căt cea d’ântâifl ; şi aceasta o fa' e fără nici un scru-. pul pentru interesele angagîate safi pentru drepturile câştigate. — Şi cu un asemenea sistem merge oare societatea d-voastrâ ? iotrebă din noă ^streinul. — Da, merge, continuă' bucureşteanul nostru dară ca val de ea, şi pe zi ce merge se topeşce d’a in picioarele. Să judeci singur. __________NOTIŢE LI I ERAKK Ostaşul, (ziar militar redactat de S. P. Sche-letti 1. colonel de infanterie) Anul III. Nr. VII cuprinde sumarul : Armata noastră: Scrisoarea M. S. Reginei, către preşedintele comitetului general al presri. — Comitetul general al presei sub patronagiul M S. Reginei - Conferinţa" ţinută in 10 Martie la clubul militar de colonelul Sergiu Voinescu. — O scurta expunere, de căpitan V. Ianache. — O asociaţie militară de tragert la semn cu piste Iul, exerciţiul dejduel cu sabia şi floreta, de sublocotenent C. I. Creangă. -Ştiri militare : din ţară şi străinătate. Convorbiri Literare, anul al XVI Nr. 1 are acest sumar : Datinele poporului romăn la înmormântări studii! d Teodor T. Burada.-Don Carlos, tragedie de Schiller trad. metrică de Iacob Negruzzi.— Economia naţională, reflecţii critice de P. Th. Misir.— FarNiente, poesie de N. Volenti.—Su flsti’-ml gingaş.... ; Nu mă iubeşti.... ; Multe stele....; poesil, trad. din Heine, de T. V. Ste fanelli. —Din amor; trad. de V. Pogor. —Acade- doa zi in a se căi amarnic in sufletul sări, delicat şi singuratic, că umbla dânsa după d. de Lerde. —Dacă n’arveni, ce afront!--şi, dacă ar veni, n’ar crede el oare că vine la o intăl-nire amoroasă ? Nu şi’ar închipui el poate că această cestiune de căsătorie nu era de cât un preteest servind a acoperi un fel de provocare neruşinată ? Seara sosi; după masă, d. de Maurescam, se jucâ puţin cu fiul sâiă Robert in salonul femeii sale ; apoi sâ duse după obiceiiă, să fumeze o ţigare pe bulevard. Jeanna jucâ intr’un mon febril la piano o serie de valsuri şi de masurcl, pe când fiul ef, in roche albă şi centură albastră, danţa cu bona sa engleză şi cu Toby Ea se intrerupse brusc vânând uşa deschi .Sndu-se: era un servitor. — Doamna contesa primeşce ? — Da... Cine a venit ? — D. conte de Lerne, doamnă. — frimeşce’l. Ea âşl ridică in braţe fiul şi’l imbrăţişâ a-pol să( aşezâ cu gravitate intr’un futolifl, ţi nându’l in braţe precum madoanele ţin copilaşii de ţîţă. (Va urma). IMPORTANT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire noue şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un ratelier complect m caut-schuc costă (maî inainte fr. 300). MB*’ iar azî numai ISO franci Un singur dinte fr. 10. Pieces din douî sau maî mulţi dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiurlşi curăţiri de dinţi se ese-cută cu cea maî mare menagiare. Fiind basată pe praxa mea de 30 ani in această specialitate, spe. a obţine toată încrederea On. P. Cu stimă, Goorge Slama 40-2-11 Dentist engLes- Strada Carol I, 1. SCHIMB SI COMISION fraţiTbenzal 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis -----*«»*- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 9 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Comp. Vend. 6 °/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 90 % 100 v* 6 °/0 » Căilor i erate Romăne. 102 103 5 °/0 Renta Amorţi sabilă . , . . . S8 89 Dob. 10 fr Oblig C pens. 300 1. . 220 230 7 °/„ Scrisuri fondare rurale . . . 101 “/. 1027 5 °/« » » # 88 89 7 •/(, » » urbane. . . 100 101 6 °/0 » » „ n 'li 93 '/« 5 °/o n n v 87 lh 88 V, 8 °/q Impr. Municipal . . . . 102 103 » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 29 30 5 01 Renta Română 89 90 Acţiuni Dacia Komăma 310 315 » Banca Naţională a României. 1360 1375 Oblig de Stat V. arg. Rentă 7 aur. Căile ferate »/„ Scrisuri 8/ Argint Naţional contra aur .... 1 7* Bilete de Bancă 1 /, l 7. Rubla hârtie 2 bă 2 65 Florini 2 H 2 12 Lose otomane 50 60 CURSUL liIN VIENA 20 Aprile Napoleonul 9 53 Ducatul 5 63 Lose Otomane 27 i,t Rubla nârtie 12 CURSUL DIN BERLIN 20 Aprile Acţiunii \ • 61 Oppenheim Ruble hârtie 110 90 06 30 Oblig, noi 102 % Idem 5 % CURSUL DIN PARIS 20 Apriie Renta Română 38 Lose otomane ■ . 59 7, SCHIMBUL 9 Aprilie Paris (3 luuî) „ la vedere Londra 13 luni) » la vedere Berlin (3 lunr) „ la vedere ....... Viena.lţ yedere ... . . Adresa pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro ROMAKIA LIBERA SIROP DE RfilFORT I0DE de GRIMAULT et C'« Pharmacistî la Paris • » "» ■* DE DOUA DRCI ANNU ACBSTU MBDICAMKN-U DA RP1ULTATSLB CEL- B M AI KBMARCABILB IN MALADIILE COPIILOBU PENTRU INLOCUIRKy OLBIULOI DB FIOATD DB AORUNU SÎ ALD 8IROPDLDI ANTISCORBUT1CI VECINIOA FRUMUSEŢE A obt|nota prin usaoiul P E L E I Elu este suverană contra intărirei si «nflamatiunea glan-leloru gitului, gurmeioro uojiloi ă) si ale difî-eriteloi ■iiTrupţiuni ale perei, ale capuluî sî ale fetei. Elu excita «ofta de mâncare, tonifică lessâturile, combatte palorea a-noleşetea pelei si dă copiiloru vigorea si veeselia naturală 'sie unu medicamentu admirabilu contra cojiloru produsse orin lapte sî unu depuratifu excellentO. Depositu in princnalele pharmaeii PARFUMERIE* ORIZA â Un Student ţjjMJ • - -i^-UNE89i ® CREME-ORIZA ^•cur* pilusi^'v, IM 8TM0N0t^! Indulc jcr _i albej r ‘ PELF ' iidălrans-parenta şi frăgezimea tinerelei. Ea iresenră obrazul de pari ăla şi I de sbărcituri. având tiran disponibil se oferă a ia lecţiunî in o familie. *A se adresa la Redacţiunea ziarului. a lui L. LEGRAND, Farninorul Curui Hniti«i |ORI2a”laCŢE LOJIDNB BMULSIVĂ I Albeşceşirăcoreşce pel-ea, face si dispară, di. trnge pi ruele. SAVOi'TORIZA Dup© doctorul | O. R*vkil,c©1 mai dulce pentru p©le. ESS.-0R1ZA 10R1ZA-LYS j Parfume noui adoptate | de faihiunt. Oriza-Powder Pulbere flori de Orex | Adereată palei ţi ’i dă catifoala neraicei. Tus de^eintures Pro-T ^r«sivc p.cheveux blancSj. Pentru J reda d»ind«tăP*rului J I ş1 Barbei culdreal [lor naturală ini | ttne nuanţele. 1 [«p/a, a.'BOW< Nu eate trebuinţă de --spSUoaputueci Înainte neci Idup&.AppUcatlune simplă. |Result*t immedlet, nu pă- I JtCză pelea şl nu vatgmă J îneci ua dată sănităţei- îiiKiiiiiiuimiiiuvA'aiiiuir CAPSULE GRIiAULT & C MATICO IR1MAULT et C‘« Pban»*ciţt) s. *c> viviKNNr, nm Renul ta tn tnfaillibilu In tratamentulu gonorrhoe, firi * OBtsnl stomachulu dupe cuini făcu tdte Capsulele ou copahu liqul u d T -i.jt Depositu in principalele Pharmaeii Devenzare bilete de închiriat PENRU LIPIT LA. CASE A se adresa la tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, 14 DESFACERE TOTALA1 la Marele magasin de băcănie DOBRESCU & NlC0LESCE-a6 Calea Victoriei No. 69, in casele d-lui Dr Pf.tino. Avisăin că Onor. Pnblic având rară ocazie dea cumpăra cu 25 la sută mai eftin din vânzarea lor obicinuită toate mărluri e de băcănie cu preţuri cum n’a mal esistat până acum. Mărfuri Coloniale Unt de lemn frances fin oca L. Salam de Sibiu . . . oca L 5.20 Boquefort I-ma prâspăt „ „ 5.80 Şaretele Royan cut. mato „ 1.60 „ „ A “‘că „ 70 Muştar franţ Imp. fi. mare „ . 35 if „ , » mic „ 1.- „ .. Diaphane „ „ 70 Mare asortiment in cons. franceze Mazâree, fasole, ciuperci c. m. 2.50 idem idem „mic. 125 Sparanghel franţ. cutia 3.— CIA1URI RUSEŞTI in cutii şi pachete diferite, fiarte fine şi foarte eftine Ci al C. Gân. (ca C. Col) 2.80 PesmeţI englez, prâspeţt oca 2.60 „ de Braşov . . . „ 3.io „ Rcm. (subţiri). . „ 2.40 Adev. Rom. jam. EDg. I ma „ 3.50 idem idem II-ma 1 3.— 3.20 „ ,, grecesc fin „ „ 2.— TTleiu de Rapiţă rafi „ „ 1.35 Cafea Martinică I-ma „ „ ^.20 „ Rio I-ma „ „ 3.20 „ Moca.............„ „ 4.80 „ Rollet ....„„ 4.8) Luminări adevârat de Apolo „ 4.50 Luminări franţuzesc! pach. „ 1.25 Orez turcesc ideverat oca „ î ) Zahar frances căp „ „ 1.68 „ tăiat . . . „ „ 1.68 Mare aso rtinient in articole de post Mănâtarcî de Rusia. . . oca4.4o Caracatiţă nouâ. . „ 5.20 Ilalva de Adrianopoladev. „ 2.f ) Uleiu de In............... „ 2.40 „ „ Nucă. ... , 3.40 Melci de Banat ... suta 4. Mazăre de Braşov. . . oca 60 Măsline dulci..........„ 1.80 Măsline de Vifo. . . „ 1 40 Icre negre de Taigan. . „11.— Precum şi alte diferite Mare asortiment in brînzeturl Şfaizer prâsp. de Elveţia oca L. 3.40 Strachino de Milano prâs. „ „ 4.50 Şiuncă fiartă.........„ „3.50 Prevenire in folosul Publicului! Posedândti tot d'auna sistemul de a refusa categoric la tâte propu-i nerile servitorilorii de a le da rabatu la mărfurile ce el le cumpără [ pentru stăpânii lori) i Ast-felti pentru acâsta prevenim pe onor. publici) consumate”!!!) câ| voindti a ave mărfurile originale in calităţile loru dupe cum se dă din I Magasinuli) nostru să se adresede Onor. cumpărători in persânâ sau I prin uă carte poştală arătând articolele ce voescu precum şi adresa] exactă şi ale trimete prin bâeţi noştri la domiciliu, sâi) in fine prin] servitori credincioşi căci cea mal mare parte din servitori obicinuiţii prin diferite metode de a trage din preţuri şiast-feli) a îşi insuşi drep-J tulit de a lua rabatu pentru busunaru lori) şi dacă în cast) că nu pâtej face transacţie cu neguţătorii pentru a frusta pe stăpânii în folosului lui, atunci uşoară în obiceiurile loru de a strica calitatea mărfu "iloru J pe drumu ast-felu că pune rapiţă în untu-de lemn. oţet în vini), apăi in romi) etc. âru la mărfurile solide şed că împuţinâuă din cantitatea lo.u pentru a arâta stăpânului că este lipsă seu că le inlocuescii cu! alte mărfuri de calitate fârte prâstă in scopultt de a displace stâpânu-1 lui de a mal cumpăra de la acelu neguţătorii de unde dânsulu vede| că nu pâte avea nici unu rabat. Mare asortiment In vinuri negre | de la cea mal bună casă din Bor- \ deaux Sent Julien călit. sup. duz stic. 24.— ] Medoc „ „ „ „ ^li - Mar® cant. in vin* ad. de Cotnari! alb şi negru calitate superioară! Vechi de 6 ani in loc de 2,5(5 oc. I.8O1 23 Cu stimă DOBRESCU & NICULESCU. De venzare (macr.t'ari) hârtie stricata (cu ocaua) A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 IMFRUMI3TUL AUSTRIEI ÎB5S zis CHEDIT-ANSTAL1 (CREDIT-MOBIL LAR) Tragerea oficialii la fi >1 ■■ ifi 188S"3ÎÎ! Apropiata tragere a acestui importsnt imprumut cu loturi va fi la 2 Malu 1882 sub supravf gliiJrea şi garanţia autorităţilor competente La această tragere se pot câştiga loturile următoare. importanţa câştigurilor 1 lot de 150,000 fiorini. 1 iot de 80 000 florini. 1 lot de 15,900 florini 2 loturi de 5,000 florini. 2 loturi de 2000 florini. 2 loturi de 1500 florini. 4 loturi de 1000 fiorini 36 loturi de 400 florini. % şi 1551 loturi de 200 florini. Fie-care t ei care dă dr 1 mas^ §i 6 1 Garnitură ae masă pentru 12 persoane, 1 masăpen- ^ tru 12 persoane şi 12 şervete . . ** 94 » 15 » ^ahste fine de olanda de diferite preţuri inainte 10, 15, 20, 25, .............7. 9, 12, şi 15. Tipografia Ştefan M'hălescu, Strada Covaci, No. 14 www.digibuc.ro ’ V ' ANUL VI. — Nr. 1445 IO BANI EXEMPLARUL MARTI 13 APRILE 1882 ROMÂNIA LIBERA ABONAMENTELE; Ic Capitala : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. ■ in Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG LAURI AH Bilete pentru loteria naţională, organizata in folosul incendiaţilor din ţară, se găsesc de vănzare gi la redacţiunea „României Libere“. — Un leu numărul. Sunt 209 câştiguri şi anume : 1 câştig de . . . 40«H)0 lei APA.R.EJ TCATE SILELE Pentru Abonamente. Vnuneiun şi Reclame a se adresai In Tipograf St. MiMlescu Strada Covaci, No. 14 şi la corespondentului n Paris La Societe Havan, place de la Boiirse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & O-nie. n erlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie AAUNClfcffrLlK s Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a. ... 2 J,ei « n » II'a......................5 „ Epistole nafrancate se- refusâ. Articol! nepuHicSl nu se înapoiază. Pentru rubrica.: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă,. ______Prim-Redact'or : Stef. 0. Miohailesou 1 2 5 200 10,000 5,000 „ 1000 „ 100 „ ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Berlin, 20 Aprile. Moaitea neaşteptată a marelui naturalist englez Carol Darwin a inbrăcat in doliu lumea savantă de aici. De şi relaţiunile intre partide sunt foarte incordate, totuşi se speră că se va face o serbare funerariă publică deamnă de numele marelui decedat» * ¥ Carol Robert Darwin s’a născut la 12 Febr. ■1809 in Shrewsbuiy; primele base ale instrucţiunii sale le-a câştigat in şcola Grammar-School din^locul naşi erei sale ; in 1825 se inscrise la universitatea din Edinburgh şi şi a terminat stu-di le la Cambridge, in 1831. In toamna acestui an i se oferi ocasiunea, să ia parte ca naturalist la expediţiunea căpitanului Fitzroy. Intr’o zi ae 27 Decembre a anului 1831 se înbarcâin Devonport şi visitâ Brasilia, calea luî Mjgellan, coastele apusene a le Americeî de miază-zi, insulele Oceanului pacific şi la 2 Octobre 1836 debarci in Anglia. Resultatele isciinţifice ale a ceste! călătorii s’au adus la cunoştinţa cetitorilor in scrierile publicate sub direcţiunea luî Owen şi a altor învăţaţi in Zoology of the voyage ofH. M. ship Beagle. Mal târziu publitâ şi Darwin in opul său scientific „Journal of researches in-to the natural history and geology ot the coun-tries etc şi in „Voyage of a naturalist round the world“ mal multe studii geologice, pentru a cărora prelucrare se retrase la o vilă din Kent. Fructul cercetărilor sale a fost scrierea Monograph of pedunculated and sessile Cirri-pedia tipărită cu cheltuiala societăţii numite Ray-Society. Scurt timp după aceasta a apărut tot din pana luî Dai win On fossil Cirripedia Profundul filosof naturalist a vedut din cercetările făcute m America de miazăzi că clasificaţiunea animalelor de pătră atunci nu era destul de esactă. Studiănd cestiunea clasificării animalelor pe o basâ nouă, a ajuns la resultatele acele epocale pe cari lea publicat in celebrul său op On the origin of speciei by means of natural selection. Iu acest op Dai win ăşî esprimâ convingerea că toate animalele şi plantele derivă de la căte-va forme primordiale, pofce că chiar şi numai de la una singură, şi că diferitele modificaţiunl de la aceste forme prmitive s’au intămplat in virtutea unul principiu, pe careăl numeşte selecţiunea naturală. Aceste vederi au produs in lumea savantă mare stnsaţiune, de şi unele din ele erad deja es-Primate încă inaite de el de către alţi autori, Huma] nu tocmai in acea formă concisă cum A lăut’o. dănsul. Polemica provocată de numitul °P al lui Darwin a fost foarte pasionată, câte odată prea personală, fiind autorul foarte batjocorit de către ignoranţii fanatici. altă lucrare a luî Darwin tratează despre fertilizarea orchideelor prin insecte şi despre resultatele favorabile ale încrucişării raselor. Opul £e numeşte: Un the varions contnvances by which Britisch aud foreign orchids are fcrtiliztd. o monografia The movements and habits of Clim-o Planta Dai win ne inpârtăşeşte frumoasele âale observaţiunl asupra plantelor reptante. Toate lo lui se disting prin claritatea stilului şi oaportanţa cuprinsului. Operile cele mal mari ° o a publicat Darwin sunt următoarele: The VQnation of animala and planta under domes-tcatj n (Variarea animalelor şi plantelor in stare o domesticare.) The descent of man selection to (Descendenţa omului şi selecţiunea sexuală.) e espressien of the emoţiona in man and a wwaZs (Espresiunea emoţiunilor la cm şi ani-a o-) Insectivorous plarils (PlaDte insectivore.) arnivorous planta (Plantele caiuivore.) -.. Lemberg, 20 Aprilie. -uin Basarabia rusească se anunţă că popu-aţiunea înfuriată a aruncat mal mulţi jidovi, noscuţl ca mari cămătari, in flăcări. Toate 4n s 6r!°r b afl Eimicit. In Balta a fi murit peste de Ovrei rn uima maltratărilor suferite. .T „ e „ Londra, 21 Aprile. „Neue fr. Presse" anunţă că situâţiunea lui Forster devine din ce in ce tot mal espusâ. 0 mare parte din paitida liberală indeamnă pe Gladstone sâ’l sacrifice pe Forster si să declare politica urmată pănă acum faţă cu‘ Irlandezi de cea mal păcătoasă, ca una ce n’a dat nici un resul-tat satisfăcător. Nici la morte lui Beaconsfleld nici la a istoricului OarJyle, dohul nu era aşa de generală ca a irm la mortea mare.'ul naturalist Darwin. Nu există ziar in toată AugLa care să nu dedice rîndur) simpatice memoriei acestui bărbat, care e considc rat de cel d’ântăid al secolului de faţă pentru Englezi, precum in secolu trecut a fost NewtoD. “ Alexandru, 20 Aprile. Guvernul a disolvat două societăţi arabe anume Djeniyeti-Chairie şi Djeniyeti Şebban| ce se formaseră pentru a strînge bani prin colecte ş< pe urmă cu suma adunată să cumpere arme de -.sternul ce! mal noud, pe care apoi să le fi înpărţit in ascuns Arabilor resculaţi in contra Turcilor. Serviciul telegrafic al „Rom, Libere.' 22 Aprile — 3 ore seara . Petersburg, 22 Aprile. Sarea despre rechiemarea principelui Orioft dată ieri de „Morning Post," e neîntemeiată. „ , ,x J . Dublin, 22 Aprile. O „undă de 14 mondlightert (tovarăşi la lumini lunei) ah fost arestaţi de poliţiă in momentua când se pregăteau s’atace casa unul arendaş care nu pacGsa cu liga agrară. „ Viena, 22 Aprile. „R1 emdenblatt" decminte intr’un mod categoric scirea dată de „La Gazette de St. James" in privinţa incheieril unei convenţiunl intre Ger mania Rusia şi Austria, pentru estradarea criminalilor politici. 23 Anrile, - 4 ore dim. . Viena, 22 Aprile. Delegaţia austriacă a adoptat aproape cu u manitate creditul de 27.334.000 fiorini, ce^ut de guvein pentiu pacificarea definitivă şi oigani-sarea Crivoşciei şi a provinciilor ocupate.-Delegaţia ungurească a adoptat in unanimitate fără patru voturi, raportul comitetului săQ care pn mea acelaşi credit cu o reducere de doe milioane florini. Copenhaga, 22 Aprrie. Cele doă camere, Landsthingul şi FoJks: lungul, au ales un cemitet de transacţie relativ la divei ginţele de vederi ce s’afi tprcdus intre ele in privinţa bugetului. După dorinţa ministrului Estrup proectul de lege asupa fortificatelor a fost pus la ordinea zilei a Camerilor pentru marţia viitoare ;te probabil că guvernul va pune chestiunea de cabinet asupra acestui vot. Gonstantinopoi, 22 Aprile. Circulă sgomctul că schimbări ministeriale sunt iminente: Said-paşa, actualmente guvernator sl Archipelagulul şi mal nainte ajutor al englezul'.. Baker-Paşa m călătoria sa in Armenia in pnvinţa reformelor ce trebuiau să se introducă acolo, ar fi numit ministru al afacerilor străine. (Havas). care cum cugetă la îmbunătăţirea soartei sale. la prepararea strălucitului viitor ce toate partidele îi promiteau. De la espunerea. clară şi francă, a pro-S antelor de reforme şi de reorganisări, naţiunea putea să treacă, m deplină cunos-cinţă de causă, la alegerea oamenilor cărora trebuia să le incredinţeze, prin suve ranitatea ei electorală, destinele statului român Fără convingerea formată asupra ter-c.inţolor positive ale partidelor, asupra modului lor de a vedea şi de-a lucra, regimul representativ nu este, după cum trebue să fie un sistem de guvernare, bazat pe lumină pe cunoscinţa oamenilor şi a lucrurilor, pe puţin ţa de-a prevedea şi de-a calculă; ci un mijloc de amăgire al speranţelor şi intereselor unei naţiuni, prin aparenţa măgulitoare a electivitâţii, prin omagiul fals ce se face pretinsei libere-voinţe a suvera nitâţiî naţionale. Ea alege, fără să scie insă ce şi pe cine alege ; speră, dar se vede mereu lovită de decepţiuni. In faţa adevărului, recunoscut de toţi, că statul avea nevoie de-o nouă şi temeinică organisare, datoare erau dar partidele să spuie verde naţiunii ce credeau ele asupra modului de-a o intări şi de-a o face să . . ca naţiunea, chiemată la timp sâ’şi esercite dreptul săîi electoral, să şcie e cine era să aleagă şi ce avea de aşteptat. A se vedea nltime ştiri pc pag. 111. BUCURESCI 12 APRILE Cănd, după inc-heerea şirului de evenimente, parte durerose, parte mulţumitore ce se petrecură sub ochii noştri! n Orient — am cerut neincetat guvernului să pără-siască târîmul politicei de fantazii şi aven-ture, sterpe şi adesea păgubitoare, ca să se concentreze la opera de consolidare a statului român, sub foima pompoasă şi esi-gentă ce el luase, — noi am avut atunci in vedere şi necesitatea de-a inaugura in fine un regim constituţional, regulat şi leal silind partidele a desfăşura faţă cu ţara in mod categoric şi lămurit, programele politice, credinţele lor intime asupra reorgani-sării tănăruluî nostru regat. Ţara avea neapărată nevoe, după des-meticirea ce’i adusese nenorocita glorie a campaniei din Bulgaria, să cunoască pe fie- Folosul pe care ţara îl trase, după necesitatea impusă partidelor de evenimentul Regalităţii de-a’şi manifesta din nuoti reformele.ee meditaţi, n’a stat atăt in ceea-ce oposiţiunea putu să arate din programele şi din cercetările ei asupra stării nos-tre actuale şi asupra leacurilor de-a c îndrepta , căt mai cu seamă in demascarea tendinţelor de sguduiri, sociale şi politice, âls oamenilor ce ţineau din nenorocire frânele amăntei noastre ţări. In mai puţin de un an de la regalitate guvernul silit a-şi da talantul pe faţă, arăta naţiunii, m modul cel mai lămurit, prăpăs tia către care umbla s’o împingă sistemului lui de-a reforma. In alegeri, că te se intămplară de atunci, el puse in practică toate mijloacele imagina bile, unul mai condamnabil ca cel alt, de-a ucide pretutindeni oposiţiunea şi de-a gu verna fără nici un control serios, ca el singur să dispuie, m tiran deghisat, de toate interesele ţârii, de toate făloasele ce i da generositatea tesaurului public Pe oii unde a fost vre-o alegere la o demnitate ori căt de neînsemnată, guvernul a venit, precum seim cu toţii, cu influenţa lui „moralav şi imorală, cu toată armata de funcţionari, direct sa ti indirect, ca să nu se strecoare, in atnbuţiunile publice, ochiul scrutător al oposiţiunii. a 'lată dar un punct, bineprecisat de fapte, al programei zise liberale al sistemului de-a guverna in mod democratic, şi după marele pas al_ proclamării noastre de Regat. ~IR acestă siste mă electorală curse toate neajunsurile : esploatarea judeţelor de sa trapii aleşi ai partidei, votarea bugetelor de-a’n fugă s’ati pe moţăite, lipsa de temere in conducerea nenorocită a afacerilor es-terne, înlăturarea meritelor şi a caracterelor independente, pentru a face loc celor ce voiatt să pescuieascâ cu ori ce preţ norocul, in apele aceste politici imunde. Când fu apoi vorba de-a se exhiba reformele de cari statul avea nevoie,—guver- j nul năpădi cu o droaie de teorii şi de pio-iecte cari tindeati şi tind la resturnarea raporturilor sociale şi a ordine! politice de care ne bucurăm. Pe lăngă faimoasele circulari ale fostului vornic, din cari se exalau un spirit de ostilitate in contra proprietăţii, veniră proiectul tocmelilor agricole, care, aşa cum fusese presintat, ţintea la desfiinţarea garanţii capitalului şi la slăbirea siguranţei muncii agricole; apoi proiectul eligibilităţii magistraturii, ameninţător pentru toate interesele sociale ; introducerea cotişă a votului universal, prin legea alegerilor judeţene : o lovitură cutezătoare adusă con-s ătuţiunei şi legei electorale, o reformă din care să iasă un chaos de guvernare, o tiranie mai de ochită de căt cea de azi, o nesiguranţă politică şi mai întristătoare de căt aceea in care plutim. Iată, in căte-va linii mari, faptele, vederile şi tendinţele guvernanţilor de azi. Ţara să’şl facă dar socoteala din vreme sâ’şl căntarească bine oamenii, să mediteze asupra Viitorului ce i se prepară, prin periculoasele reforme proiectate de partidul de la putere, şi sa hotărască asupra soartei ce voesce a’şî crea. 1 Acum toate misterele sunt date pe faţă: ţara cunoasce pe democraţii s8î, cum au vorbit Şi cum aii lucrat; cunoasce incă şi ce-aii ei de gănd să I croiască, dacă va mai sta impasibilă şi nu se va organisa la o re-sistenţă impusă de cele mai scumpe interese ale poporului romăn. * Partida guvernamentală s'a descoperit m de-ajun» m scopurile ce urmăreşce cu acest cataclism general, care se prei ră repede organismului nostru politic. CRONICA ZILEI Serbările comitetului general de caritate au produs frumoasa sumă de 102,370, din cari sci , asu pra stării noastre actuale şi asupra reformelor rfisvrătitoare ce partidul de la guvern umblă să introducă in organismul nostru politic Şedinţa a fost deschisă de d. Lascar Catargiu, prin căte-va cuvinte asupra datoriei ce avem de a veghia la interesele compromise ale ţerii, prin-tr’o guvernare bazată numai pe interese personale. „Suntem datori a transmite fiilor noştri! ţara aceasta, prosperă şi românească, cum am primit’o şi noi de la părinţii noştri...." D I. Lahovari a vorbit despre sărăcia ce isbeşce clasele sociale, prin contribuţinlşi indatorirî publice crescfinde, in folosul oligarchiei guvernamentale, care sub diferite forme, absoarbe munca şi avutul acesteiţerî. Bugetele s’afi ingreunatjpeste măsură şi mijloacele de producţiune afi rfimas aceleaşi, ba incă afi scăzut Pericolul cel mai serios ce ame ninţă ţara e pericolul economic, staşnaţiunea comerţului şi agriculturii despre cari nimeni nu s’a ingrijit, de şi lefurile şi recompensele deme craţilor s’au umflat intr’atăt, că ţara, abia le mai poate’duce in spinare. Discursul d-lul Lahovari a fost bine meditat. D Maiorescu, ca delegat al clubului conservator din Iaşi, a vorbit despre incompatibilitatea monarchieî cu reforma eligibilităţii m~gis traţurii, de care ţara se vede a, u^atâ. Această organizare a justiţiei esi > o lovitura adusă regalităţii şi o tendinţă de .’sturnare a ordinii noastre politice, este un pas e -'epu- blică, —şi republica pentru noi este o «tifcuţi-une periculoasă, strânşi cum suntem in, e doe puternice imperii, cari ne-ar privi atunci ca un germine de nelinişte pentru ordinea lor internă. D. Maiorescu a atins şi chestiunea votului universal ce guvernanţii vor să introducă la alegerile judeţene, şi a dovedit că el este, in starea actuală de cultură in care ne aflăm, o măsură nesocotită ce tinde a face imposibilă or-ce guvernare regulată şi folositoare pentru interesele acestei ţări.. Ii Al I auovari a desvoltat tesa, că un popor ’şî mentă soarta, daca nu se îngrijeşte 5e afacerile publice şi daca tolerează să fie exploatat, si politiceşte prgaiiisat de oameni fără nici o cunoştinţă ş*i fără mei un dor de naţiunea lor. Spaţiul* nu ne permite a ne intirde mai mult. Vom reveni La sfâişit, s’a propus următoarea moţiune, votată in aplause de unanimitatea asistenţilor In proiectele asupra eledivitătii politice a 'magistraturii şi a introducerii sufragiului universal m alegerea consiliilor judeţene, supuse la desbaterea Garnerii, adunarea vede o primejdie pentru ţară şt o călcare a Cons-titmnrm si invită opoziţumea a le, combate in corpurile legmitoate si in genere a orga niza o resistenţă legală in toată ţara in contra unor asemenea tendinţe ale partidului de la guvern. Hennes. CESTIUNEA DUNĂREI „Pester Lloyd" publ.că, in cestiunea Dunărei, incă un articol, in care ca de obsce nu vorbeşce de cât de micimea şi neinsemuătatea ţSrei nos-tre şi de porţiunea disparentă (!!!!) de Dunăre ce avem in stâpinirea noastră. ArticolI de felul acesta nu ne mai deşteaptă nici măcar curiositatea. * „Journal de St. Petersburg" desminte ştirea, că proiectul Barrore ar fi fost comunicat in mod oficial puterilor. — Nefiind dar comunicat, ele n’ati avut ocasiuneu să se rostească asupra lor. ÎDXTST A Romănia şi Anglia Subt titlul acesta „Augs. Allg. Ztg." ne de căte-va detalii asupra toastului rostit de d Ghica la banchetul lorduluî-major din Londra. Iată cum espune faptul ziaru german : „Lordul-major a dat ieri (17 st. n.) in Man-sion House banchetul şefi de paşti obicinuit, la care intre alte persoane remarcabile a fost de faţă şi trimisul român, prinţul Ghica, cu soţia sa, precum şi purtătorul de afaceri chinez. Celui d’ântâifi i-a căzut sarcina să respunzâ )a to-ăstui ridicat pentru trimişii şi reprssentanţii ţărilor străine, şi el a făcut aceasta intr’un discurs ţinut franţozesce, in care a atins intre altele şi cestiunea Dunărei. El a zis : „Nu e pentru ăntăia oară, că ţara mea a fost obiectul simpatiilor binevoitoare a le Angliei. Românii fişi aduc aminte cu gratitudine, că intr’o epocă insemnată a istoriei lor, cănd Europa ho-târise la Paris să dea României o constitnţiune, lordul Clarendon, luminatul representant al Mare! Britanieî fusese, care ceruse, ca trebuinţele şi dorinţele poporului r'omăn să fie luate in considerare. „Mulţumită libertâţeî ce se îngăduise ■ atunci ■României, de a se organisa ea însăşi conform proprielor sale .trebuinţe, am fost in. stare săi-năintâm cu repeziciune pe calea progresului şi civilisaţiunei, să ne dobândim independenţa şi să ajungem acel rang, pe care fii investim azî in Eoropa. Astăzi preocupă atenţia Europei o altă cesiune de cea mal mare Însemnătate pentru ţara mea voifi să vorbesc de reglementele naviga-tiunii pe Dunăre, şi noi Românii aşteptăm din nofi de la sprijinul Angliei, care stă totd’a-una in fruntea fie-eărei mişcări pontru libertatea co moroiului, realisarea dorinei noastre cele, mai ferbintî. ca acel mare fluvifi, care e calea cei mal avantagioasă intre apus şi îfisăriţ. să stea deschisă pentru bandierele tuturor naţiunilor fără deosebire şi să fie înlăturate dificultăţile cari esistă incă asupra unor puncte. Din Fr anexa, Consiliile generale francese şi-a fi inceput se siunea de primă-vară in cea mai deplină ordine si linisee. Dorinţele osprimate de el eu acest prilegiu nu sunt politice, ci economice. Consiliile cer intre altele scutirea ctgricullurel de fmicieru, construcţia de canale, drumuri ce ner etc. # In vre-o mie de oraşe a le Franciel s’afi făcut alegerile consiliilor municipale. Din neşte notiţe publicate de „Le Temps" se vede, că partida republicană a eşit victorioasă in cele mai multe dintre oraşe, dar că in aoel’asl timp s’afi intămplat abţineri in masse, ceea ce ne face să conchidem la-o enervare şi indifenţă îngrijitoare a alegătorilor, * Cabinetul frances se ocupase Marţia trecută cu proiectul infiinţăreî unei mări interne in Ga-hara algeriană. - Lucrările acestui plan le-a făcut intr’un şir de misiuni maiorul Roudaire din statul major general. ^ E vorba de a tăia limoa de pâmfint de la Sa-bes şi de-a conduce marea Mediterană in sudul provinciei Constantine, pe care o mai acoperise odinioară, precum se vede din nenumăratele bălţi sărate ce o brăsdează. Această mare internă nu numai că ar avea neşte bine-cuvfintcte urmări climatice dar ar crea şi o cale comercială spre Sahara Africană. -Marea aceasta ar mai crea pentru Algeria şi o importantă linie strategică, impedeefind invasiunea triburilor nomade din deşerturî in departamentele algeriene. Cheltuelile intreprindereî sunt fixate de maiorul Roudaire la 60 milioane, — Hotărîrea luată de ministerul frances nu se cunoaşce incă. Ea nu poate fi insă de căt favorabilă unui plan, care va avea pentru Francia effecte atăt de mari şi folositoare. Ungaria si Dualismul Se găseşce ici şi colo câte-un Roman, care să nu vază in Deak al Ungurilor pe acel mare inamic al poporului român,'care prin infhnţarea dualismului a aservit jumătate din elementul nostru. -Greşala se basează pe neşte concesiuni aparente ce s’ar fi făcut, in legea de la 1868, popoarelor nemaghiare din Ungaria. --Acest greşit chip de a vedea, impărtăşit mirabile dictu şi de Saşii din Ardeal greseşce o eclatantă răsturnare in următorul articol al „Gazetei Transilvaniei" : Este mare deosebire intre spiritul Sântului Ştefan, fundatorul statului ungar, şi intre ideile lui Szechenyi şi ale lui Deak. Sântul Ştefan, cănd a zis, că nu este bine ca statul să se guverneze numai printr’o singură limt ă, a constatat numai faptul, că acest stat a rost întemeiat pe base federative, că diferitele popoare, din care se compunea, erafi legate intre sine prin tractate de atianţă. Ce mult diferă insă acest principii! federativ al primului rege ungur de FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 12 Aprilie — DCI AVE FEUILLEf VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MI» A X>ACHI 1NU VI (urmate) Jeanna audise, ca toată lumea, vorbindu-so de juneţea foarte uşoară a contesei de Lerne. Ea in- ţelese totul. . . v Trecu un moment de o penibilă tăcere. Apoi doamna de Maurescamp părăsi intr’un mod brusc fotoliul, inaintâ doi paşi şi intinse mâna sa lui Jacques. _ El se sculase; ochi loi să întâlniră. Strînse cu putere mâna ce i se prezintă, o salută şi eşi. In urma acestei subite plecări, doamna de Maurescamp rfima.se un moment nemişcată,— făcu ttăţi-va paşi mechanici apoi cădu pe o ca napea; ea se uită cu desăv<ţrşire_intr’o profundă reverie, susţinfindu’şi cu o mână brunul ş: .ru-mosul sfifi cap si ştergfind cu cea 1-altă prin intervale lacrămile cari curgeaţi incet din ochi. Pentru ce plăngea oare ? In turburai ea in care o lăsase această scenă, nici ea insâşi nu ştia ue ce. Sunetul clopotului in vesticul o făcu de odată a sî increţi sprincenele: câte va momente in urmă, uşa să deschise, şi un servitor introduse pe d. de Monthriin. — Am aflat de la Maurescamp că erai a casă astă seară, şi am indrăsmt. — Aceasta e foarte amabil din partea d-tale... Incăldesce-te dar. O aruncătură de ochi, fii fusese ajuns d-lui de Monthelin spre a constata ca Jeanna plânsese. Nu pentru prima oară in viaţa sa surprindea un ast fel de simptom la o jună femee părăsită de soţul şefi, şi obicinuia, nu fără cuvfint, a găsi in aceasta o prevestire favorabilă pretenţiunelor sale personale. Era tocmai in timpul când baronul ae Maurescamp, părăsind corpul baletului, afişa relaţiunea sa cu o ecuieră americană, Diana Grey, a căreia apariţiune la circul de earnă fusese unul din evenimentele sesonului. Ori-cine o vedea de căte-va zile conducfind in alea Aca-ciaselor o pereche de cai negri, despre cari toată lumea ştia de unde preveniafi. D. de Monthel credu cu drept cuvfint că această circonstanţa avea oare-care raporturi secrete cu disposiţiunile melancolice in cari găsea pe doamna de Mau rescamp. Supranumele grotesc cu care Jacques deLeine poreclise pe d de Monthelin a putut arunca pe acest personagii), o nuanţă ridiculă in ochii ci-titoriloi Era insă in realitate un seducător foart.a serios şi foarte periculos. Avea pe lângă femei prestigiul singular al oamenilor cu noroc, şi femeilor le părea mal onorabil a fi desono rate de dfinsul de căt de altul. Era bine făcut, inalt şi brav. Pâră a avea ceea ce se numeşee spirit, el câştigase prin aplicaţiune şi bun gust o dibăcie redutabilă a ghici ocasiunile şi a pro flta de dfinsele. El ştia mai bine de căt ori cine că sunt, in viaţa femeilor, caşuri de- enervare şi de apăsare morală, caşuri, ca să zicem aşa, fără apfirare, din cari un om pătrundetor şi in-drăsneţ poate să tragă avantagiuri ingrozitoare. Ast-fel se esplică mai cu seamă că femei dis tinse, devin căte odată prada celei mai vulgare galanterii. D. de Monthelin, in strategia sa savantă im-prejurul doamnei de Maurescap, adăsta incă de mult această oră fatală, cu o răbdare şi atitudine felină: el credu că acest moment venise. După căte-va momente de o intrevorbire banală la care doamna de Maurescamp luâ o parte distrată el fişi apropie scaunul de canapeaua unde ea era pe jumfitate culcată. — Abia mfi asculţi, zise dfinsul, ce ai nare? — Nimic — AI plănsi? — Se poare. — Nu sunt efi oare destul de vechii! amic, pentru a primi destăinurile necazurilor d-tale? Nu ?m nici un necaz.... Nu ştifi ce am... El fii luâ incet măile şi veni mai aproape de dfinsa, privind’o ţintă: — Sărmană copilă, zise dfinsul mai incet, dacă ai şti cat te iubesc! Ea simţi că braţul d-lui de Monthelin o lua de talie. ’I păru că se deştepta dintr’un vis, se scula in picioare şi impingSncîu 1 brusc : — Ah! sfirmanul meii domn, strigă dfinsa, dacă al şti ce rfifi ai nemerit! Nu se*putea eine-va ingela asupra acent'iluî vocii ei, nici asupra espresienii obrazului el. Era invederat că sentimentul care o anima era al dispreţului celui mai mare şi mai nemilostiv. D. de Monthelin trebui dară să recunoască că de astă dată simţul sfii! 61 inşelase. Nu 1 mai rfimănea alt ce va de făcut de căt a se retrage onorabil. — ’MI pare rfifi, zise dfinsul cu mândrie, că contele de Lerne ese de aci . Bine, fişi rfis bună !... Aceasta este drept! ’Şî luâ pălăria cu repeziciune, se inclinâ profund şi porni spre uşă. Jeanna, remasâ singură vfidu pentru prima oară pericolul real şi odios in care fusese fără a şti. Ea simţi, că căte-va zile, căte-va ore poate mai nainte, - prin descuragiaro, prin indiferenţă de ea insăşi, ar fi putut să devină, fără amor, fâră'amicie, fără scuză,— victima inertă şi stupidă a unul desfrânat fără nici un merit personal. Simţi căt fusese de aproape de această miserabilă prăpastie, — şi cum se dopărtase de-o dată de dfinsa. înţelese atunci că lacrămile ce vfirsase erai! lacrimi fericite. Luată de un fel de transport de bucurie, scumpa creatură 6?î goni de pe frunte massa cea groasă a păruţi şi ingânâ: — Sunt scăpată' '(Va urma.) www.digibuc.ro ROMÂNIA. LIBERA UH ws principiul profesat „de cel mal mare Maghiar" Ştefan Szechenyi. k Ce a \ oit Szechenyi cu îeformele^lul, dacii nu locnnii răsturnarea vechilor base federative ale ,aiului ungar şi centrnlisarea lui prin mediul unei constitnţiunl mal liberate ast-fel alcătuite, cr rasa maghiară se rămână singură dominanlă in stat si să se prepare cu încetul maghiarisa-Jea Romanilor, Slavilor şi a Nemţilor. Oare nu Szechenyi a fost acela care a zis că „Ungaria n’a fost ci va I ?“ EI bine, Ungaria cum şi-a inchipuit’o Sze-clienyi, n’a fost Ungaria Săntului Ştefan, in care Romăniî şi Slavii ca şi Maghiarii duceaţi o viaţă de sine stătătoare naţională, ldeaiui Iul Szeclie-nyi era cu totul altul. Lui ’i trebuiati inainte de toate Maghiari, desvoltarea naţionalităţilor ne-nu gtiiare ’î era un ghimpe in ochi, căci ea ora numai o piedecă pentru viitoarea lui Ungaria, care nu putea fi decăt maghiară, tocmai aşa de maghiară cum pretindea nu de mult ministrul ■utşedinţe actual de pe banca ministerială şi precum nu voiesc Saşii, nu voim noi Romăniî so fie. Si ce a fost spiritul lui Francisc Deak dacă nu"copia fidelă a spiritului lui Szechenyi? Nu să străduit el oare se realiseze programul a-cestul profet al maghiarismului? Nu a încheiat Deak la 1867 „căsătoria Ungariei cu Austria", atăt de mult datoria de Szechenyi, nu a întemeiat el sub scutul Austriei, supremaţia rasei maghiare, incepend cu nimicirea autonomiei Ardealului şi a drepturilor poporului român ? Şi legea de naţionalitate, la care se provoacă declarările Saşilor, ce este ea alta dacă nu un mijloc de maghiarisare succesivă in sensul programei Iul Szechenyi. „Legea de naţionalitete de la 1868 dă idiomului maghiar o preponderanţă atăt de mare şi oferă maghiarismului atâtea avantage pronon-ţate şi ascunse, in căt chiar şi cănd s’ar fi întrebuinţat şi susţinut cu onestitate ea ar fi trebuit să devină un instrument iresistibil pentru maghiarisarea succesivă.* 6 7 8 * * 11 12. -------------------------------- - -A. IR I'tVl A. T A. înaintările făcute de 8 Aprile 1882. (urmare) Medici de batalion clasa II: — Avramescu Mi-hail, in regimentul 13 dorobanţi. — Uiescu Ioan, regimentul 25 dorobanţi. Locotenenţi: Popescu Haralambie, in reg. 2 călăraşi; Bleţeanu Nicolae, sub-stitut de comisar regal la consiliul de resbel al divisiei IV ; Crăciun Marin, la herghelia armaţii: Bibiri Nicolae in regimentul 8 de călăraşi ; Theodosian Constantin, sub-şef de biuroti la comandamentul di-visisieî 5-a ; Constantinescu Ioan II, in regimentul 8 de călăraşi; Ştefanovici Vasile, in regimentul 11 de călăraşi; Haret Ioan, in regimentul 11 călăraşi; Ghika Al Grigore, in regimentul 3 de călăraşi; Toplicescu Constantin in regimentul 1 de călăraşi; Intendenţi: Vrabie Constantin, in administraţia centrală a resbelului, director la comptabi-litate şi control, funcţie creată prin budget. Sub-intendenţi: Bengescu George, in administraţia centrală a resbelului. Adjuncţi clasa I: Livezeanu Constantin, in serviciu) intendenţii divisiei I; Ştefănescu Alexandru, in serviciul intendenţii divisiei II. Adjuncţi cl. II: Manolescu Alexandru, in corpul oflciărilor de intendenţă; Trandaflrescu Vasile, in serviciul intendenţii divisiei II. Administi atori clasa I: Tenipeanu Nicolae, in regimentul 4 dorobanţi comptabil; Mateescu, Constantin, in corpul flotilei, comptabil; Ciocan Ioan Contantin, in regimentul 10 dorobanţi, comptabil; Luchide Emanoil, in regimentul 23 dorobanţi, comptabil; Popescu Teodor, in serviciul intendenţii divisiei III; Minei Constantin, in regimentul 28 dorobanţi, comptabil. Administratori cl. II: Gheorghiaş Nicolae, in regimentul 4 artilerie - Druţu Vasile, in regimentul 2 artilerie, comptabil ; Gheorghiti Petre, in regimentul 29 dorobanţi; Dimitrescu Radu, in comnania 1 sanitară, comandant; Coşula Teodor, in regimentul 15 dorobanţi, comptabil; Polizu Qheorghe, in regimentul 1 dorobanţi, comptabil; Fotescu Constantin l-iii, in serviciul intendenţii divisiei I; Zahariadi Gheorghe, in regimentul 12 dorobanţi, comptabil; Popescu Ioan, in batalionul 3 vânători, comptabil ; Mihă-ilescu Scarlat, in regimentul 3 artilerie, comptabil ; Comănescu Duţă, in regimentul 24 dorobanţi. Administratori cl. III: Georgescu Hristea, la şcoala de aplicaţie pentru artilerie şi geniu, corn-ptabil; Ciovică Dimitrie, in serviciul intendenţii, divisiei II; VasiliG Dimitrie, in regimentul fe gjmdarml, ajutor de comptabil; Botez Nico-■:re I, la penitenciarul militar, ajutor de compta-Ml; Dimitriti Ştefan, din serviciul intendenţii divisiei III, la reg. 5 de artil., ajutor de comptabil ; Scărlătescu Nicolae, in regimentul 8 infanterie, ajutor de comptabil; Georgescu Petre, in regimentul 7 infanterie, ajutor de comptabil; Io-nescu George, in serviciul intendenţii divisiei I; Butescu Anton, la şcoala fiilor de militari Iaşi, ajutor de comptabil"; Florescu Gligore, in regimentul 5 infanterie, ajutor de comptabil. CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa din 10 Aprile, 1882. Senatul. Lipsesc aproape jumătate din dd.se natorl. D. V. Boerescu arată motivele cari l’ati făcut să nu ia parte la discuţiunea proectului pentru regularea proprietăţii imobiliare in Dobrogea şi repetă că a fost şi este incontra mal multor dis-posiţiunl din această lege. -x- D. ministru de finanţe supunejta desbaterea Senatului, cu mosagift regesc, proiectul de lege relativ la fixarea de noul taxe asupra importa ţiunii făinurilor, petroleuluî, etc Senatul se pronunţă pentru studiarea de ur genţă a acestui proect. -x- Se votează apoi căte-va indigenate, şi şedinţa so ridică. Camera. —Lipsesc aproape jumătate din dd. deputaţi. Se votează, cu 44 incontra 23; luarea in consideraţie a proiectului de lege pentru reor ganisarea serviciului sanitar al armaţii. —X— Se hotărăşte ca a do a zi, Duminică, să se ţină şedinţă, in care Adunarea să se ocupe cu peti-ţiunî şi indigenate; apoi Camera trece in secţiuni. ■■ .. ***»-- ■— -.■■■— ■. ARENA ZIARELOR X „Românul" susţinând propunerea d-lul Rosetti pentru ,,desrobirea sătenilor" şi respundfind obiecţiunilor ce s’ati adus din unele părţi contra ei, zice Trebue oare ca ţăranul, care a căzut in gliia-rele unei asemeni esploatări, să râmănă rob de veci şi să piară ? Nu credem c’aceasta ar fi o dorinţă ş’o cugetare românească, căci ori cine scie c’o asemenea robire este in paguba intregeî naţiuni. Cine zice că plătind datoriile ţăranilor ’î obi-emuim a nu’şî ţine angagiamentele şi’i facem in viitor să nu se găndească la pielea lor şi s’as-cepte ajutor numai de la stat, suntem de părere că este foarte inşelat. Ori căt de mare ar fi nevoia ţăranului in viitor, destulă esperiinţă dureroasă a făcut pănă acum cu pelea lui, pentru a fi mai prevâdStor ş’a-şî preţui mai bine munca şi indatoririle sale. O dată desrobit, ce spirit rău ar putea să’l iudemne a ’şî mai lega lanţurile de mâni şi de picioare ! Dar chiar daca s’ar găsi printre ţărani d’acei cari să nu fiă mai prevăzători, să nu fi invăţat nimic din trecut şi să voiască incă o asemene robire, este oare un cuvănt să-i condamnăm pe toţi la peire ? X E mai mult de căt evident—zxe „Bi nele Public"—că d. Brătianu ne-a tradat şi in cestiunea Dunărei. El şi-a dat consim-ţimântul la cererile Austriei şi polemica dintre „Românul" şi „N. fr. Presse" nu este de căt o prefăcătorie. Cum rămăne acum cu asigurările solemne fă. cute ţârei prin mesagiul Regal, că so vor face toate sacrificiile pentru liberarea Dunărei? Ce face Majestatea Sa Regele in faţa unui mi nister care lucrează in contra cuvintelor coroanei, inşelănd aşteptările legitime ale ţârei ? Ce face represintaţiunea naţională, care este datoare a cere socoteală aspră de faptele miniştrilor vinovaţi. Ce face tigresa ? ’Şj mai apără puii, safi ’I lasă in prada sgripţorulul ? In curăd are să se intrunească comisiunea europeană de la Galaţi, şi propunea Earrere pote va deneni un fapt irevocabil. Pănă mai este timp, datori sunt toţi Romăniî, fără deosebire de idei, să lupte in contra pre-tenţiunilor nedrepte din afară şi in contra trădătorilor din ţară. Numai vocea puternică a tutulor Romăniloi va putea inlâtura pericolul cc ne. ameninţă. Penlănd Dunărea, România porde organul de viaţă ! Exposiţia naţională de la Sibiu - „Tel. Român" din Sibiu*spune", că comitetul csposiţiunei este in studiul de-a distribui medaliele şi diplomele destinate pentru espoasnţi. Medaliile sunt do aur (una), de argint şi de bronz; diplomele sunt de onoare, de recunoşcinţă, de aducere aminte. Medalia poartă pe avers iascripţiu-nea : „Exposiţiunea ronuină. Sibiu 1881" in tr’o cunună de lauri. Pe revers : figura Mi nervel stănd, cu lance şi scurt in dreapta ; in măna stângă ţine o coroană de lauri iar la piciorul stăng jos buha. Ziua distribuire! se va publica. Polretul lr.î Sfefau cel Mare.-Cetim in „Curierul Bălâsan" din Iaşi: D. Nicu Ganea, membru in comisiunea pen tru ridicarea statuei lui Ştefan cel Mare, tăcând o escuvsiune la Dorohoiti, a visitat biserica SI'. Niculae din acel oraş, zidită de Ştefan cel Mare in cl trei-zecilea an al domniei lui. Pe front is piciul acestei biserici stă o inscripţiona in relief pe piatră cioplită scrisă in limba slavonă, din care se constată atăt numele domnitorului fondator căt şi anul ftmdârei. In biserică pe pă-reţele din faţă altarului, sunt următoarele portrete morale : 1) Isus Christos, 2) Sf. Niculae, S) Ştefan cel mare, cu coroană pe cap, barbă, ţinând in mână biserica, 4) Soţia lui Ştefan, Doamna Ma-ria, 5) Bogdan, fiul, 6 Ştefăniţă, 7) Petru, care probabil e Petru Rareş. Pictura acestor potrete e foarte vechiă. Nimeni nu ştie, nici măcar din tradiţie, dacă această pictură a fost făcută la vr’o restauraţiune oare-ca re a biseficei. Cu toate acestea, chiar de-ar fi pictura posterioară fundă reî bisericei, totuşi e mai mult de căt probabil că a trebuit să se respecteze pictura primitivă peşte care s’a apli at cea mai nouă, şi dintr'o figură fără barbă ori-cinc poate să judece că nu. s'a putut face una cu barbă. S’au scos desemne de pe toate aceste figuri, cari se vor trămite Academiei spre studiare. Oltenii in Iaşi. — Iată o ştire îmbucurătoare, pe care ne-o dau ziarele ieşene: Cu trenul de mercur!, la ora 1 după ameaz, ati sosit in oraşul nostru 35 Olteni, dintre cari doi au venit chiar cu familiele lor. Conducătorul lor şe numeşce Marin Călin. Ni se spune că aceşti Olteni ati venit din Bucureşcî in urma îndemnului ce li s’a făcut de aici. Aflăm că in curănd vor mai sosi vr’o sută de familii. Scopul venirii acestor Olteni este de a lua din măna streinilor comerciul cel mic. Ei ati fost primiţi la Clubul comercial pănă ’şî vor găsi locuinţe. Cunoscând rara activitate a acestor osmeni, suntem siguri că nu vor fi lipsiţi de spujinul Românilor pentru ca să poată concura pe traficanţii străini. de-aputeapresinta parlamentului fără inconvernen-to documentele reclamate, dar trebue să lc comu nice mai ântăiti guvernelor ale căroi observaţiunl asnpra publicării (proectate trebuesc cunoscute Invitat să explice vorbele d-lui Charles Dilke din Cameră Comunelor, care a declarat că stabilimentul italian din Baia de Assab ar fi exclusiv comercial, d. Mancini răspunde că cele două guverne sunt de acord in a exclude de la Assab or-ce caracter militar, deoare-ce Italia ’şl propune ca achisiţiunea teritoriului Assab să servească numai la desvoltarea relaţiunilor sale comerciali şi maritime şi la exploraţiunl ştiinţi fice. Ministru afacerilor externe adugă, că va pre sintain curănd cu documentele reclamate, un pro iect de lege prin care va cere Oameriî fondurile necesari pentru Assab. (Havas). A apărut in editura „Librăriei Universală.* Leon Alcalay, calea Victoriei Nr. 18. Curs complect «le caligrafic. Scria IU Coprinde : Noţiuni de istoria scrierii şi a caligrafiei. Principiile scrierii: scrierea cursivă cn-glesă; scrierea espeditivă ; alfabetul american, italian, german, grec slav ; alfabetul batard, rond, gotic german şi engies, alfabetul roman (lapidai; precum şi diverse alfabete de litere ornate Preţul unul esemplar 2 lei. MiEDIO ŞI CHIRURG Drul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: ZBOALTEI 11E FjBMEI ŞI SYPHILIS Auunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. Ioan Woti No. 1 (lângă hotel Patria) şi ţine cousultaţimn de la 8—9 oro a. m. şi de la 3—5 p. m. NOTIŢE LITERARE Biserica Ortodoxii, (Gazetă periodică bisericească) Anul VI, Nr, 2 şi 3 cuprind : Misterul Botezului. — Oficiele biser,ceşti Ciril părintele alfabetului cirilic. — Starea Monastirilor. —Propunerea I. P. P S. S. mitropoliţi şi episeopî, pentru îmbunătăţirea posiţiuniî preoţilor. — Bunavestire. — Posiţiunea protoereilor şi a proestoşi-lor. — Posiţiunea preoţilor. — Memoriul districtului Gltu. —Tabel de numărul indivizilor ce ati trecut la relig'iunea ortodoxă.— îndemnări părinteşti către toţi creştinii.--Programa facultăţii teologice greco-orientale din Cernăuţi. — Proiect de îege pentru întreţinerea clerului şi a bisericilor. — Circulăti către toţi stareţii şi stariţele din mănăstiri din cuprinsul Eparchieî sântei mitropolii a Ungro-Vlahiei. — Predica in biserică. ~ Sumarele şeginţelor n-rului Sănod. Monitorul agricol vinicol şi liorlicol, Nr. 31 An. Iii cuprinde 1. Anunciti. — 2. Pulsometru. • - 3 Avantagele a-renouiri pe termeni lungi —4. Pincipjl practice de mecanică agricolă. — Veterinaria ia ţară- —6. Comptanilitatea. — 7. Medicina in ţară. - 8 Operaţiunea pieţei in Brăila.— 9. Anunciurl. ----------'■'■«tfniraat ......... Serviciul telegrafic al „Rom. Libere," 24 Aprile — 9 ore dim. Petersburg, 23 Aprile. „Journal de St. Petersburg" zice, că proectul Bariere pentru regularea cestiuniî Dunării e un noti pas spre inţelegerea Puterilor; îemăne să fie examinat acum acest proect din punctul de vedere al intereselor Statelor riverane de la Dunăre, cari nu trebuesc părăsite de acţiunea Ku-ropil la care aceste State ati făcut apel. Paris, 23 Aprile. Prinţul Gergc Bibescu a adresat presil pari* siene un călduros apel in favoarea victimelor oraşelor româneşti incendiate. O telegramă adresată din Petersburg către „Le Temps" anunţă, că ţarul a primit dimisia generalului Ignatieff ca ministru de interne. Paris 23 Aprile. „Le Journal officiel" publică un decret in vh tutea căruia diferite servicii din administraţia Tunisiei sunt alipite ‘la ministerele franceze. D. Cambon, ministru rezident al Frânţii la Tunis, va comunica cu diferitele ministere la Paris prin intermediaroa ministerului de externe. înştiinţări din Tripoli semnalează sosirea in urgenţă a noul trupe turcesci. Paris, 23 Aprile. După un sgomot destul de acreditat in cercuri 16 noastre politice, Poarta ar avea de gănd să trimită in Egipt o comisiune compusă din Ghazi Osman-paşa, Savfet-paşa şi Ali-Kiani-paşa. Viena, 23 Aprile. Delegaţia ungară a aprobat propunerea corni-siunil sale relativă la creditul cerut pentru pacificarea provincielor ocupate, reducând creditul cu doâ milioane de florini. Propunerea d lui Szecsen ce tinde a acorda suma intreagă cerută de guvern n’a obţinut de căt 18 voturi. Roma, 23 Aprile. Camera deputaţilor. —D. Massari cere ministrului de externe să comunice documentele diplomatice relativelr cestiunea'Afcsabului. D. Man emi răspunde că guvernul crede momentul venit lÂvLPOÎiiTăA.MT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire noue şi practică in specialita tea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; asa dară u ratelier complect in caut-schuc costă (mai inainte fr. 300). - iar azî numai 150 franci I U.n singur dinte fr. 10. Piâces din douî sau maî mul'tî- dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiuri şi curăţiri de dinţi se ese-cută cu cea mai mare menagiare. u . Fiind basată pc praxa mea de 30 ani in această specialitate, sper a obţine toată increderea un. P. Cu stimă, George Slama 40-2-li Dentist engies -Strada Carol I, 4. Atragem d’osebita atenţiune asupra anunciulul „Marele Bazar de Romania" din pagina IY. SCHIMB SI COMISION ii ^ >— - FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis ---------- CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 12 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 % Oblig, de Stat Convertite. . • 6 °/0 » Căilor ierate Romăne. 5 o/r Renta Amortisabilă . , . . • Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. . 7 °/,, Scrisuri fonciare rurale . . . 5 °/o » » » 7 »/„ » » urbano. . . 0 °/„ » » „ r*v o/ ° /« ;> , » 8 % Impr. Municipal.............. » cu pr. Buc. (Iul. 20. 1.) 5 «/o Renta Romănă............... Acţiuni Dacia România............. » Banca Naţională a României. Oblig do Stat .... Rentă................. Căile ferato.......... Scrisuri.............. Argint Naţional contra aur . . . . Bilete do Bancă.................. Rubla hârtie...................... Florini .......................... Loso otomane...................... CURSUL DIN VIENA 22 Aprile Napoleonul . Ducatul........................... Loso Otomane...................... Rubla liărtio..................... CURSUL DIN BERLIN 22 Aprile Acţiunile „ „............. Oppenhoim......................... Ruble hârtie Oblig, noi........................ Idem 5 °/0........................ CURSUL DIN TARI» 22 Aprile Renta Romănă...................... Loso otomane . . ................. SCHIMBUL 12 Aprilie Paris (3 luuî) . . . „ ta vedere . . Londra (3 luni) . . » la vedere . Berlin (3 luni) . . „ a vedere . . Viena la vedere Onmp. Vead. 100 100 v« 102 •03 88 >/■ 89 220 >30 101 “/. 109.'/ 89 90 100 li 101 ’/« 93 1 4 87 */« 88 «/„ .02 '/« 103 >/, 29 30 89 90 315 >20 1360 1370 V* arg aur. v« "/ VI. i */« 17. i ■/* 2 55 2 65 2 11 2 12 55 65 9 53 9 52 5 63 5 62 27 70 27 50 m 121 61 6I 110 110 70 06 U 260 65 102 l/i 02 70 96 70 '96 70 88 '/ 98 'U 58 »„ 59 99 Of. 99 15 '00 100 10 25 0E 07 % 25 20 25 122 35 45 123 35 45 210 212 Adresa pentru telegrame BENZAL, www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA "mm ammm W. STAĂDECKER PLUGUL UNIVERSAL „SACK“ Premialii cu ănt&ulii preţO „MEDALIA DE AUR“ la concursul agricol al Comi-ţiuluî de Ilfov de la Heres-trău iu Noemvrie 1881. ^ Acest plug care a dobândit un mare renume este instrumentul cel mai perfect ce ’l poate dori un agricultor, pentru că: 1) Bl e intreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat; 2) La lucrai cu dânsul, se cere namaî o singură persoană pentru conducerea victor, Iiind-căplugul nn are nevoe de nici o conducere: 3) Tăietorul dinainte taie şi aruncă in brasdă stratul de sus al pământului cu mărăcini, iarbă etc; iar trupul şi cormana luî le acopeiâ cu pământ, fâşia brasdel nu se restoarnă ca la alte plugiirY in bulgări groşi, ci pământul se fărimă prin aranjamentul practic al cormanel. Orl-cine va inţelege sus pomenitele avantagie ale acestui plug care, din această cauză, se şi imiiează in multe fabrici din Europa. Slătuesc dar pe agricultori a se le*. dc asemauea contrafaceri, şi comunic că plugurile m°le universale se pot găsi adevărate şi directe din fabrica mea nnmaî la d. IV. STAADECKER agentul meu penti u Rc mânia, Strada Smărdan No. 8, BucurescI şi la depositele d-saie din !arV' T~ylJ"sa este prin urmare ?' in stare a le vinde mal ieftin. —Tot ia D-luI se găsesc şurupurl, cuţite cormane şi toate reservele ti ebu-incioase. 72~34 n. SA.CK:, PLâGWITZ-LEIPZIC CPTf HO OG, Pharmacian, strada, Castiglione, 2, la Paris singur Proprietar. Jiu ... ^ ------L-J1 OUU DE FICAT DE MORUN NATURAL De ă etficacitate sigură, constatată printr’uă experienţa de mai bine de 25 annn, contra . Iflaludiclor de pept Plithinia, Uronchile. Cintnraie, Tume tenace, Afecţiuni Scrofu- [ "îţe' ®“n'?r.i glandulare, Maladii de pele, Etartre, Pale | albe, slăbiciunea generală, etc., şi pentru a intări copi «labi şi delicaţi; este dulce şi lesne de luat. A se feri de Oleiurile commune şi mai ales de acelea a carora compositiuni, imaginate de speculatiune pentru a inlocui oliul i natural^ sub pretest de ai da uă efficacitate mai mare şi un gust mai plăcut; elle nu fac de căt a irrita şi a obosi in zadar sto-macnul ba chiar pot fi şi periculdse căte uă dată. I i r-—L- . Pentru a fi sigur de a avea adevăratul oliu de ficat de morun naturei ş; pur, » şi rocura OLIUL LUI HOGG care nu se vinde ] decât in flacăne triangulare (modei depus). n,anM:,e 1,11 aEo«S precum şi attestatiunea D-lui Lesueur, I şeful lucrărilor chimice al Facuratei de medicină din Paris, care segăsesce pc etiquetta fie-cărui flacon Iriunj^tilar. Oeposite in principalele şi SDharvnacîî. AZIENDA ASIGURATRICE XDINT TBIEST SOCIETATE DE ASIGURARE FONDATA IN ANUL 1822 1 ---*-- --------- Societatea contracteasă,: Asigurări contra daunelor causate prin incendiu la clădiri, obiecte mişcătiare, bucate in magasit şi la hambare, făbrice, mori,, poverne cu condiţiunî diejte şi cu preciurî moderate. j Asicurâri de viaţă, de zestre in diferite combinaţiunî avan-tagioase. Desluşiri mai de aproape se pot găsi Ia subsemnata Agenţia Generală şi la Agenţiile ei principale şi speciale stabilite in tdtă ţara. AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA Jfc,- Bucureşti, Strada Şelari, No. 17 11 ewai ivis D-!or Proprietari si Architectr" Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele, că anv fondat in centrul oraşului in STRADA TEATRULUI 3STo. 8 0 sucursala la Stabilimentul meii din str. isviniliu, 59 Tot-d’o-dată ’mi permit a atiage atenţiunea Onor. Public asupra fjts MARELUI ASORTIMENT DE-ag E1 O 2nT T IDE EElUE?,, ORNJ MENTE POSTAMENTE, VASE, CEPE, etc. penti u impodobitea grădinelor, împrejmuiri $i grillitge de moiminie, stil pun, pi laşi re, etc. TUBURI SPECIALE PENTRU LATRINE, şgheaburî, burlane şi ţevi pentru conducă ea apei, şghealurî per-tru trotuare — Şurupuri (bunlons) pentiu dulgherie, maşine, etc. Mare asortiment de pompe, lontuni 1 ca naie (robinete), tuburi de plumb şi de fer de diverse dimciuiiiiii, lin ni tură şi instalate de pompe jeu tonte necesorieie lor, instalare de btfi complete, atelier mecanic pentru orî-ce lucrări, "ţfet î 24 3P*. XSLeillifi'u.eJt'. i 6 Batiste de in adevărat 6 Batiste de olandă fină . . . fr. 4-50 6 Batiste de lino alb, cu, tiv lat . 6 Batiste cu marginea colorate, tivite.......................... 6 Batiste idem de olandă . . . 1 Batistă de lino du litere brodată cu măna ....................fr. 2 2-50 6 Gulere bărbăteşti in 4 ite. . . fr. 2-50 3-50 6 Manjete idem. idem ' . . . fr. 5 6 6 Şervete peuţru m»,sâ de in adevărat............................fr fr. fr. *■ fr fr. fr. fr. fr. 3 i. 6 8-EO VER 1 1 i 1 1 3 m şi 5-50 şi 7-50 şi 11 6 Prosoape de in adevărat . . . fr. 4-50 6-50 6 Prosoape de damasc line . . fr. 8 10 1 corset Barasse cu balenurî fr. 7 9 1 laţa de masă colorată . fr. 2 6 1 faţă de masă de olandă albă de 6 Persoane 6 1 idem idem. 12 Persoane. . . . fr. 8 12 şi 4 şi 8-50 şi 3 şi 5 şi 5-50 şi 7-50 şi 8 şi 14 şi H şi 8 şi 8 ş. 16 L1NGER1E PENTRU DAME : (Jamaşe -de Chifon cu broderie a fr. 3-50 ■dem olandă cu şnur . . fr. 5-50 idem olandă cu broderie . , fr. 7 ;ămaşâ fină de olandă Ramburg brodată .... fr. 10 4-50 6-50 8 5-50 7-50 9 12 15 1 idem de noapte . . fr. 7-50 9-50 12 t Pantalon brodat . . . . . . fr. 3 4 5. 1 Idi m olandă . . . . . tr. 6 7 8 1 Camiron brod d . . . Ir. 3 4 5 8 14 4 7 7-50 10 16 5 8 9-50 Camison brodat fin . . . fr. 6 Idem do batist cu dantelă . . . . fr. 12 Kusiâ de costum................fr. 3 Idem dantele şi brodat.........fr. b Idem cu şlepuri brodată. ... fr. 5 Lingerie de piohet de iarnă, Robes de Chambres şi IVatinee, in mare alegere şi asemeni cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BAîtBAŢI Cămaşă albă de chifon..........fr. 4 5-50 7 Idem cu pept de olandă.........ir. 6-60 7-50 8-50 Idem de olandă fină. . , fr. 9 11 14 Cămaşă colorată de ereton lranţ. Ir. 4-50 6 7 lereche ismenede Croisde englez, fr. 3 4-50 5 Idem idem de olandă de RumLurg. fr. 4 5-50 7 PaNZERIE Bucată de Percail şi Madepolon franţuzesc de 45 coţi ...... 16 18 20 24 28 30 Bucată de olandă de casă ne albită 36 coţi......................... Idem le casă albită 42—45 coţi • Idem idem de Rumburg 62 coţi Idem idem idem fină . luem idem de Belgia fină 60 coţi. Idem idem Toile batiste 60 coţi . Idem idem de Irlanda 62 coţi . . Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri 3 coţi lăţime şi 2l lungimea ... fr 30 Bucată de pichet de iarnă 24 coţi . ! fr. 14 fr. fr. fr. fr. fr. fr. fr. 24 38 58 75 69 125 154 96 115 Căie-va fcucâţi de Chifon, garnituri de mese pentru b, 12 şi 24 persoane, se vor vinde ou mtra scăşlămănt 45 18 .A Xj-A. VILLE IDE VI HUN ILTIEU p* i r Tipografia bisfaip Juio^lesciJ. Strada Covaci, No. 14 www.digibuc.ro ^PARB in>y TOATE 5ZILELE ABONAMENTELE ; In Capitali : 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURIAN In Românit. In Paris In Yiena In Londra Pentru Abonamente, Anunciurl şi Reclame a se adresa La j,dministraţiune, Tipo^ada St. Mihăkscu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. 1 La Socitte Havas, place de la Bourse, 8. Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zuuch, New York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. A N’TISfC: UitXi .*1: Linia de 25 milimetie pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagin-. ill-a...............2 Leî » n LC-a. 5 ,, Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiaza. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Pnm-Reda'ctor . Stef. 10. Miohailesou Bilete pentru loteria naţională, organizaţi in folosul incendiaţilor din ţară, se gisesc de vânzare şi la redacţiunea „Ro mâniei Libere" — Un leu num&rul. Sunt 209 câştiguri şi anume : 1 câştig de . 40,000 lei 1 r> n • . - 10,000 „ 2 ,> » • . . 5,000 „ 5 n a « . . 1,000 „ 200 „ „ - 100 „ ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Londra, ia Aprile. din Potersburg s’a foi După cum se anunţă mat o comisiune sub preşedinţa contelui Cutai-soff general şi adjutante al împăratului. Această comisiune va avea să cerceteze la faţa locului cruzimile eomise in părţile de miază zi ale Rusiei. Prefectul poliţiei a trimis un raport la Pe tersburg in care constată, că in ziua de 11 1. c. s’au dârîmat peste o 1000 de case jidoveşti şi că 50 de vieţi omene ştiau căzut victime răsbunăiei, poporului. Bancherul din Petersburg, G înzburg, a dăruit nenorociţilor 10,000 de ruble. Societatea rusă din capitală au adunat in favorul victimelor 50,000 de ruble. O mulţime de familii avute, cari au scăpat pănă acum de urgia poporului, au iucetat cu ori ce negoţ şi se pregătesc să emigreze la America. Fostul ministru de culte, contele Tolstoy e numit in locul contelui Liedtke preşedintele acad imiei din Petersburg. Dânsul s’a făcut cunoscut in sferele profesorilor, intre altele, şi pr.n faptul că a numit pe bucătarul şeii direc tor la un liceu ain Polonia. Berlin, 23 Aprile. Zilele acestea, s’aii incheiat socotelele râsbo-iului franco-german şi s’au aprobat de adminis-traţiunea consiliului de miniştrii. Cu această im-prejurare s’a constatat că intendenţa a fost corectă şi precisă. Berlin, 23 Aprile. Sumele ce se strîng aici pentru victimile din Rusia şi miază zi, dau pe fie-care zi resultate icbucurătoare; din toate părţile sosesc ajutoare. Paris, 23 Aprile. Anglia pare că nu se mai opune, ca mai na-inte, eventualităţii unei intervenţiuni franceze in Eg pt. „Memorial Diplomatique" anunţă, că lordul Duferin ar fi obţinut de la Sultan in pri-fiDţa aceasta mari concesiuni diplomatice. Sultanul s’ar fi obligat să nu intervină milităreşte in Egipt pănă ce nu vor fi avisate mal ăntăiu Francia şi Angliă De almintrelea revoluţiunea in Egipt de aceea n’a eclaiat pănă acum, pentru că partidul acţiunii de acolo cunoaşte prea bine intenţinnea Sultanului, care e hotărît să numai sufere thaosul d’acolo, şi in cas de necesitate, să restabiliască ordinea chiar şi cu măna ai mată. Dacă Sultanul s’ar fi arStat slab sau ar fi permis intervenţiunea celor douS Puteri, numite mai sus, revolta ar fi luat indatâ nişte dimensiuni funeste, căci Europenii stabiliţi in Egipt de sigur ar fi căgut victimă fanatismului pe care Poarta n’ar mai ii fost in stare să’l domoliască. In acest sens e redactat raportul lui Dufferin către guvernul sâfi. Roma, 3 Aprile. Din lipsă de cititori a incetat ziarul „Labaro" pe care ’l edita contele Campello cunoscut prin trecerea lui la religiunea protestanta Ziarul abia trăise o viaţă publică de câte-va luni. Greva culegătorilor se va termina probablil, mane, prin mijlocirea deputatului Luzzatti. D’o cam dată ministrul de răsboia a dat ordin cu legătorilor cari se aflu in garnisona Romei să culeagă pentru jurnale MilaD, 23 Aprile. Pereehia inpenală austro-UDgară va sosi aici in primele zile ale luceî Iuniu pentru ca săin-toareâ visita regelui Umberto Pe Piazza d’Armi se va ţinea cu aceea ocasiune o mare revistă militară. Petersburg, S3 Aprile. Despre arătatul nihilist Kobozow ziarele de aici impmmută din „Plesksuer Stadtblatt" următoarele date: „Nihilistul trăia mai nainte in Pleekau, unde a uimat in liceu până in clasa V ; mal târlit) se inscrise ca elev in şcoala de taxatori. După un reetimp oarecare se făium giner agiicol in districtul Webkije Suki, d’unde dlspâxu şi mal târziii ee ţinu pe lângă frateseil care avea o moşie. Pe mtşia fratelui tău Ktbo- zow intemeiă vestita făurărie in care a lucrat şi Sotowiew. Acesta in noptea precedentă atentatului plăuuit contra vieţii lui Alessandiu II petrecuse la Kobozow cel bătrân, care insă nu ştia nimic despre ce se pusese la cale Din causa aceasta cănd auţli densul despre comiterea atentatului de fiică ’şi perdu mintea Mama arestatului e născută principesa Schachowskoî. Niculajew, 23 Aprile. Guvernorul conduce in persoană cercetările ce se fac in privinţa e3ceselor comise in Balta asupra Ovreilor. Cele mai multe obiecte inştrăi-nate n’ah nimicit, după cum se presupune, pentru ca să nu serviascâ judecătorilor ca corpus delicti Berlin 25 Apriie. Afară de colonelul de Kohler de la regimentul II de husari ah mai plecat ca instructori pentiu armata turcească incă patiu oflcifirl din artne-îiă şj infanteria. E caiactenstie că aceşti oflciărî afi dreptul d’a S6 mai rointoarce in armata pru-siană tu vechimea lor neştirb’tă. Serviciul telegrafic al ,Rom. Libere," 2' Aprile — 3 ore seara. Londra, 25 Aprile. Urcarea fondurilor egiptene ia Bursa de ieri a fost causată de ştirea că Kedivul ar fi abdicat in favoarea unchiului seu, principele Halim-paşa şi că această abdicare ar avea consimţi-măntul Puterilor. Paria, 25 Aprile. Ştirea despre demisionarea comitelui Igna-tieffj ca miDistru de interne, dată ieri de ziarul „Le Temps“, nu s’a confirmat incă. 25 Aprile — 7 ore seara. Londra, 25 Aprile. Sgomotele privitoare la pretinsele negoţieri ce se urmează intre diferitele Cabinete europene cu scop de-a inlocui pe actualul Kliediv cu prin ţul Hatim-paşa sau cu altul, nu ah nici o bază serioasă. (Havas). A se vedea ultime ştiri ne pag. IO. BUCURESCI 14 APRILE Onor. confraţi de la marele organ al marelui d-lor partid—căci cui îi dă măna şi-i merge ta raba bine, face lucrurile tot in mare — se osteniseră zilele acestea, dintr’o pornire foarte generoasă către oposiţiune, să dee nişce părinteşci sfaturi ziarelor cari nu vâd lucrurile prin giamul întunecat al con-sciinţeî lor. Bucuros am fi ascultat poveţele, desin teresate şi pline de inţelepciune, pe cari inspirata Pitiă a „marelui parii d“ s’a avi-sat să ni le dăiuiasc-ă m nenumărate rânduri, dacă am fi vâijut că se trece in sferele patriotice mâcar a suta pai te din căte povăţuim şi noi pe măritul guvern. Glasul oposiţiunii a sunat insă mai tot-d’a-una in pustiii, căci guvenul, tare in deprinderile lui democratice, n’a voit să se turbure de protestările şi de strigătele opi-niunii publice, in contra nenorocitei sisteme de care ne guvernăm. Să luăm de pildă caşul justelor critici ce s’au ridicat împotriva Cameriî de străbuci-te afaceri, care acoperă cu tovalul legalităţi sale de „influenţă morală" toate actele ne trebnicc ale patronilor sâi. De cănd n’a cântat ore oposiţiunea d-luî Brătianu că Parlamentul d-sale şi a mâncat credinţa inaintea ţârii, şî-a pierdut prest.-g îl de care trebuia să fie incongiurat, prin nepăsarea ce-a arâtat şi arată faţă cu urgenta şi vitala cestiune a organisăril noastre interne, prin uşurinţa cu care a tratat tcate mteiesile statului lomăn. Cine a voit insă să asculte de; ,eg.timile nemulţumiri ale naţiunii, de indignaţiunea opiniunii publice, in contra unui parlament care implinia doar o formă seacă de legalitate constituţională, fără să aducă in schimb foloasele ce naţiunea era in drept să aştepte de la un regim representativ trâmbiţat incă de. cel mai liberal! E mai ăntâifi de la sine invederat, că guvernul n’ar fi fost ingăduit să alunece pe povârnişul nenorocitei sale cârmuiri, dacă representaţiunea, .pretinsă a ţârii, ar fi oprit la timp ca greşalele, neprevederea, incuria şi spiritul de gaşcă să devie legi nestrămu tate ale administraţiunei „oamenilor de stat". Care a fost insă, judecată după faptele ce ne-afi trecut pe sub ochi, purtarea majorităţii patriotice, in mersul afacerilor noastre publice, puse sub inaltul şi luminatul ei control a!.. *- In cestiunile esterioare, cea mai mioă urmă de ideă proprie ; nici odata majoritatea nU şi a dat seama de importanţa ces tiunilor ce i se punea înainte , guvernul a făcut ce î-a plăcut .a toate campaniile lui diplomatice, eşite, din nenorocorice, la re-sultatele ce-am constatat, cu tot talentul şi renumele «oamenilornoştri de stat", cu tobe protestările şi fâgăduelile patriotice cu cari ei ne acurziau. In politica din afară o liniă n’a fost dar mişcată, din ceea-ce era, se vede, fatal să se intămple incercatei noastre ţâri. Dacă ne întoarcem apoi privirea la ceea ce parlamentul a lucrat in cestiuni de interes intern, aici ne intămpină o prive-lişce cu atât mai tristă, cu căt parlamentul era mai in putere de a lucra şi de a îndrepta, şi n’a lucrat nimic, n’a indreptat nimic Un timp foarte preţios pentru ţară a fost pierdut in interpelări cari nu aduceau nici un folos practic, căci guvernul nu s’a înfiorat mult de mustrările şi observaţiu-nile căpătuiţilor sâi. Bugetele ati fost in veci votate in modul cel mai ridicul, fără discuţiune şi fără studii prealabile, in cât insuşî raportatorul bugetului al acestui eserciţiu mărturisia „că socotelile Parlamentului nu se potrivesc mcî o-dată cu ceea-ce ese in practică la m chemarea bilanţului public! “ Legile de interes general, căte ati fost strecurate, aii trebuit să recurgă la toată autoritatea dualităţii mistice a d-lor Rc setti-Brătianu şi la toate ameninţările şi prefăcutele d-lor supărări, ca acele legi să poată vedea lumina promulgării, şi incă sub nefasta condiţiune a nechibzuinţei lor pracLce, de care guvern şi majoritate se in-credinţaii tocmai a doua-zi după infirbîn-ţeala pripitei votări. Cam aşa au mers toate. Absolută nepăsare de ori ce nu era inte res imediat Controlul parlamentar al re-presentanţilor roşii s’ar putea reduce, fără urmă de păcat, la presiunea şi solicitările ce fie-care deputăţel s’a crezut in drept să aducă miniştrilor, ca să-şi facă mină bună pe lăngă oameni pierduţi ai partidei cari au sghingiuit şi sghingiuiesc bietele noastre provincii! * Nu suntem noi singuri cari facem rechi-sitorul Parlamentului de gaşcă, ce-a costat diurne groase pe sleita noastră ţară. Bine că in această privinţă cei de la guvern ne-a mai uşurat sarcina de a'l incon deia cu adevâratele lui colori. De căte ori n’a fost silit „Românul “ in buşi să se plângă in contra majorităţii sale iubite? de căte ori fulgerile de nemulţumiri amare ale d lor Rosetti şi Brătianu n’a ii căţlut, m şedinţe intime, asupra capetelor nemiruitei d-lor majorităţi ? Cu toate acestea, carul statului â fost totuşi tărit înainte prin toate glodurile practice şi prin toate, prăpăstiile morale ale guvernării patriotice, numai de teamă ca guvernanţii să nu fie siliţi a faceun noti apel la ţară, şi să risce aşt-fel puterea, de şi. in modul cum ah ţmut-o, şi cu parlamentul de care au fost luminaţi, ea a fost numai in detrimentul celor mai scumpe interese ale poporului romăn. Unde a-ajuns acum guvernul cu nepreţuita sa majoritate ? La imposibilitatea de-a lucra, sau mai bine de-a lucra serios. Şedinţele abia se mal completează, abia se pot deschide, abia ’şi mai pot da lustrul disensiunilor publice! Şi in mare parte, acele nenorocite şeainţe râmăn fără nici o urmare, căci, pănă la incheierea zilei, numârul se descompletează şi miniştrii pleacă cum ati venit.! Cu toate acestea, an vraf de legiuri stati in aşteptare Ş i dacă ar fi totuşi ca, de chiu ae vai, giandarmeria d-luî Brătianu să reuşiască a’şi întoarce oastea m luntă,— ce incredere, ce seriositate ar putea să mai inspire ţârii legile cari s’ar vota acum la spartul târgului şi cu toptanul, ca marfa faliţilor ce se desface cu toba pe maidan 9 ] De-am fi incailea scutiţi de vr’o nouă prelungire, ca lucrările serioase să râmăie pentru un timp mai puţin sburdalnic, şi ca ţara să mai cruţe din nişte diurne cari merg in vânt, pentru tot ce priveşte folosul ei real. Se vede insă că nu guvern face o unitate ce nu se desmmte nici odată, ori-ce am zice şi ori-ce am arăta noi. Cum e guvernul, aşa şi parlamentul: legătura e indisolubilă. CRONICA uILEI Colegiul intăiu de senatori din Olt a ales pe d. dr. Kalenderu. Adversarul săii, d. Simon Mihălescu, a avut 26 de votuiI, iar d-sa 35. Concertul d-luî Rotter care trebuia să se dea Slmbâtă in sala Ateneului, e amânat pe poimâine seară, Vineri. Prefectul de la Roman şi-a dat dimisia. In locul d sale s’a numit d George Boianu. fost prefect. Privitor la esposiţiunea de vinuri de la Bordeaux, d. Dabija, ministru agriculturii, a adresat d-lor prefecţi următoarea circulară : Domnule prefect, Pe lâDgă adresa domnului ministru decsterne cu No. 23,230/82, s’a primit o invitare din partea societăţii Filometrice din Bordeaux in care se cuprinde disposiţiunCe ce a luat pentru aran-giavca unei esposiţiuni ur versale de vinuri, spir toase, licorurî şi băuturi fermentate. Societatea dar va deschide la 1 Iuniu 1882 esposiţiunea care in ceea c. privesce articolele menţionate va cuprinde produse din ori-ce ţară. Prin universalitatea sa. această parte a espo-siţiunii va avea pentru prima oară o importanţă in raport cu producţiunea şi comerţul a cărui centru este Bordeaux. Sub semnatul revenind asupra ordinului cil cu’ar cu Nr. 2557 din 3 Marte anul corent, dat de către comiţiile agricole aflate infiiaţate la această dată, atrag din nou atenţiunea d-v, asupra acestei esposiţiuni şi a pieselor publicate in josul acestui ordin relative la modul cum ur mează a proceda fie-care doritor de a lua parte ia această esposiţiune, vă rog d le prefect, a pune şi d-v. dm parte-vă toată stăruinţa, invitând pe proprietarii ae vii, sau producătorii de băuturi, să ia parte la această esposiţiune, arătăndu le www.digibuc.ro că guvernul din partea sa le va procura transportul produselor cu calea 'ferată, gratis până la hotarele ţării. Primiţi, etc. Ieri trebuia să se trateze inaintea Curţii de casaţie recursul otrăvitoaril din Giurgiu. Din causă insă că d. Cantili a lipsit, condamnata a spus că motivele de casaţie nu le are incă formulate şi nici ăşî poate pleda recursul fără d. Cantili. Curtea i a amânat recursul pe 28 curent. Curtea de casaţie a amânat ieri şi recursul lui Block, pe care curtea de apel l’a condamnat la un an de Închisoare. In locul decedatului Petre Oeconomu, procuror la tribunalul Ilfov, s’ar fl numit d. Orleanu, actual procuror la Iaşi. Ni se spune că d. Constantin Paloşanu face o şcoală cu cheltueiala d-sale in cătunul Balta-Albă, din judeţul Rîmnicu-Sărat. Clădirea se face pe locul ce i s’a cuvenit d-sale după legea rurală, şi o să-l coste vre-o 15,000 de lei. Eată un adevărat patriot. Seceta a inceput să sperie lumea agricolă. -De prin provincie se anunţă rugăciuni peste rugăciuni, ce se fac ca D-zeu să de-a-e ploa;e-— Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea A-dam e purtată din sat in sat. Ea se aşteaptă la Galaţi. Pentru liniştirea agricultorilor (dacă i-am putea linişti cu atăta) le spunem că după observa, ţiile meteorologice făcute in Anglia, la noi are să inceapă după căldura actuală un vănt de mează-zi, care se va transforma in vănt de apus şi după care vor urma ploi calde Ieri dimineaţa, noul ministru plenipotenţiar al Austro Ungariei, d. baron de Mayr, a făcut o vizită d-lul I. Brătianu, primul ministru. D. Constantin Alexe, bacalaureat şi absolvent al facultăţii de şciinţe, s’a numit secretar la serviciul hidraulic central ale porturilor. Căpitanii Dragoescu Alexandru, din infanterie, şi Palade Teodor, din cavalerie, sunt chemaţi in activitate de serviciu. ---------- -♦ — --------------- CESTIUNEA DUNĂREI „N. fr. Presse" inregistrează deosebitele veşti cari contestă, că propunerea Barrere ar fi fost comunicată oficial puterilor şi adoptată deja de ele. Apoi urmează ast fel: „..Aceasta nu ne impedică insă a considera ca sigur consentimentul, deşi neoficial, al puterilor interesate, afară de Rusia şi de Romănia. Ce priveşce pe Romănia, avem motive de a crede, că tânărul regat a renunţat cel %m[in in parte la atitudinea respingătoare ce observase mal inainte faţă cu proectul Barrere. Guvernul ro măn poate să presinte ce e dreptul in sesiunea comisiunel dunărene eoropene, ce se va deschide la 10 Maiti (st. n.), o'propunere contrariă comisiunel mixte ; nu ne vine insă să credem că va FOITA «ROMÂNIEI LIBERE» •> — 14 Aprilie — 10 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA. DACHIANU VII Credem că este de trebuinţă a spune citito rilor şi mal cu seamă cititoarelor noastre, că din seara aceea şi fără vre o altă esplicaţiune, se stabili intre Jeanna de Maurescamp şi Jacques de Lerne o amicie regulată şi din ce in ce mai intimă. — Jeanna intră, in acest chip, in o nouă faşă a vieţii sale, şi această faşă ei păru delicioasă. Renăşcea; ăşî regâsia ilusiunile, credinţele , entusiasmele cari ăl incăntaseră tine reţea; ăşî regâsia aripile. Nimic nu semăna mal mult cu incăntătoarele el visuri de căt a cest sentiment ce o unia de aci in colo cu d. Lerne. Sufletele lor se atinseseră prin nişte puncte atăt de simţitoare şi de delicate, in căt remă seseră ca şi atrase prin un magnet Peste puţin ea se convinse, că Jacques, ca şi dănsa, nu mai calcula in viaţa sa de căt orele cănd se intăl-niaO. Ea inţelegea aceasta prin bucuria subită ce se citea in obrazul lui indată ce o zăria, după emoţiunea plină de mişcare a vocii ROMANŢA LIBERA avea noroc cu ea şi ast-fel se va vedea nevoit să primească propunerea Barrere." Nu inţelegem cum ar putea fi nevoit. Delegatul romăn are in comisia eoropeană tot atăt drept să zică nu vreau, ca delegaţii celor alalte puteri, şi un veto al seu poate zădărnici orl-ce hotărîre ca şi interdicţiile altora. Cestiunea e numai, ca guvernul să rămăie in această afacere onest şi de bună credinţă ! IDXTNT AF A-TAAv. Prigonirea Jidanilor in Rmia. Jidanilor le merge de pismuit, in Rusia. Poporul rusesc a găsit adevărata măsură, cu care trebue sa le măsoare : dinte pentru dinte. EI ’l fură şi otrăvesc, —el ’I jefuesce şi omoară. Cea mal interesantă păruială s’a intâmplat in timpul din urmă la Balta, oraş in Podolia. -Am publicat asupra peripeţiilor ei amănunte din abundanţă. Iată căte-va noul : Din casele Jidanilor nu au inal rămas intregî de căt 15. Cele-l-alte au fost dărîmate. Numai cu mare nevoie s’a putut scăpa farmacia, care incă aparţine unul ovreiu. Cei mal mulţi din co-mersanţil ovrei au ajuns cerşitorî. Alta ! — Treî-zecî, patru-zeci de ovreice se re-fugiaseră cu copiii lor sub coperişul unei şcoale. De acolo ascultau, ţinăndu’şl respiraţia, la cele ce se petreceau pe strade, cănd un copil începu să plângă. —In groaza de a fi tradate, femeile au voit să sugrume copilul. Muma lui abia l’a scăpat, dar mal mult mort de căt viu. Pacea nu s’a putut restabili de căt după sosirea generalului Gurko de la Odessa. —Trupele sosiseră mal curînd, dar ele fraternisati cu poporul, şi afară de aceasta nu le este iertat să facă nici intr'un cas us de arme. O parte din şefii mişcâreî sunt arestaţi şi condamnaţi la inchisoare pe căte 2 -3 săptămâni. EI au declarat, că după liberare, vor reincepe mişcarea. Ziarele germane -ovreescî, atribuesc urzirea mişcăreî generalului Ignatieff. Aceasta e fals. Poporul rusesc a creat’o de la sine ; căuşele se găsesc in starea miserieî la care l’a prăvălit Jidanul. De când cu aceste tulburări, emigraţiunea evreiască din Rusia sudică s’a indoit. Să ne păzim bine graniţele 1 Anexiunile Rusiei in cei 25 de ani din urină. In anul 1855 teritoriul imperiului rusesc era de 18,848,000 verste patrate. ’) De atunci in c6ce Rusia a făcut următoarele anexiuni: „In 1858, pe basa unul tractat cu China, a ir corporat partea vestică a ţărel Amur, cu 507,000 verste; in 1859, după prinderea luî Şamyl,— teritoriul Daghestanuluî cu 15,500 verste ; in 1860 teritoriul aşedat spve apus de la Amur şi Ussura cu 282,600 verste; in 1861 un teri tor de 12,000 verste din Asia centrală; in 1862 tot acolo in ţinut de 16,000 verste; in 1864 a incorporat Turkestanul, cu un teritoriu de 100,000 verste patrate; in 1865 teritoriul Taskend cu 40,000 verste ; in 1866 Kokhandul cu 30,000 v. ; in 1868 Samarkandul şi Jeni-ICurjan cu 12,500 v. ; in *) O verstă are 50 de stănjmt. după străngerea dulce şi serioasă a mâinii luî. Vedea că el căuta, pe căt putea şi fără a o compromite, toate ocasiunile spre a se apropia de dănsa şi’I eră recunoscătoare de această grabă şi aceste scrupule. Ea băgă de seamă, că gusturile i se schimbaseră, că devenise om de lume spre a se face plăcut de densa şi mal cu seamă ca să o vadă. Era fericită şi recunoscătoare de toate acestea, şi mal cu seamă de cuvintele şi reserva lui cu dănsa. Nici odată un cu vănt de galanterie; ci un ton de absolută incredere, o atenţie măgulitoare de a inălţa de odată conversaţia cănd se adresa către densa, o manieră incăntătoare de a o face să înţeleagă, fără a’i spune, că el nu i se pot spune ca la toată lumea lucruri vulgare, pentru că ea era d’asupra a-cestel lumi şi d’asupra tutulor lucrurilor Intr’o zi, află că el rupsese relaţiunile cu Lucy Mary. Această noutate o incăntâ dar tot de odată o şi turbura. Ea se intrebâ in oa insâşî dacă acest sacrificiu, dedicat fără indoială el, nu o an gagia prea mult. Şi imputa de a-î.lua toată viaţa, in vreme ce ea nu-î putea da pe a sa intreagă. Pentru a’şi împăca consciinţa, se hotărî printr’o sforţare eroică, să’l impingă din noti spre căsătorie şi să intrebuinţeze pentru acest scop cu sinceritate toată elocinţa sa. I aduse dar aminte că se insărcinase cu misiunea de a’l insura, şi că a reuşi era pentru dănsa o cestiune de onoare. — Şi apoi, adaogă sa, ’ml-ai expus intr’o seară oare care, o teorie asupra căsătoriei care mi’a părut foarte insuflâtoare de virtute ; ar fi in adevăr păcat, ca un program atăt de frumos să nu se realiseze cel puţin o dată in această lume. — Dar nu vedî, zise el, că mă incere a’l rea lisa cu d-ta ? Ea se roşi tare şi’l privi cu un fel de timiditate inspâimăntată. — Sper că nu te temi de nimic ? reluă dânsul. Am pus pe fiul d-tale intre noi Dacă a’şl voi să fiu pentru d-ta mal mult de căt un amic, n’aşl putea face aceasta fără a mă desonora in tr’un chip ridicul, ie ochi d-tale ca şi in al mei.., acel’aşl an teritoriul Nurin cu 73,000 verste patrate ; in 1873, pe timpul resboiulul cu Chiva, a anexat 260,000 verste patrate din teritoriul Asiei centrale; in 1874 teritoriul trans-Caspian cu 281,000 verste ; in 1874, in urma unul tractat incheiat cu Japonia, a ocupat insula Saclialin cu 30,000 v.; in anii 1876 şi 1876 restul din Kokhand cu 60,600 verste ; 1877, in urma răs-boiulul ruso-turc o parte a Basarabiei, Kars şi Batum, cu 31,128 verste patrate. — Toate aceste teritorii (nenumărănd teritoriul Teke-Turkmeni-lor care s’a anexat numai in anul trecut şi a cărui mărime rămâne incă să se măsoare) se urcă la enorma intindere de 1.258,868 verste patrate." Priveliscea acestei crescerî necontenite, ce se face pe o scară atăt de uriaşă, nu ne-o dă, fără îndoială, in toată istoria lumel, de căt Rusia. COM1SIUNEA Pentru incuragiarea industriei casnice naţionale. Fabrica{iunea materiilor prime de cânepă, inL lână de oi, per de bou, de capră, mătase şi confecţionarea lor. Fabricaţiunea şi confecţiunea acestor materii este obligatorie : 1. Prin unele chinovii de ambe sexe transformate in stabilimente şi şcoli normale. 2. Prin p&nitenciare. 3 Prin toate şcoalele de fete fără esceptie şi toate şcoalele normale de ambe sexe. 4. Prin toate seminariile. 5. Prin unele şcoale speciale profesionale de băieţi, rurale seail urbane. 6. Pentru unele stabilimente de binefacere. Olasficarea şi distribuţiunea speciilor de fa- bricaţiune şi confecţiunea acestor materii se face pe categorii do specii distribuite pe diferite sta bilimente sau şcoale din judeţe şi comune. Modul esistenţilşi activităţii lor se regulamen tează de autorităţile seau comitetele in drept. Consumaţia fabricatelor. Consumaţia fabricatelor este obligatorie: 1. Tutulor penitenciarelor. 2. Monahilor de ambe sexe, preoţilor de mir şi seminariştilor 3. Armatelor permanente, teritoria’e, marine, gardelor orâşenescl şi şcoalelor militare. 4. Tutulor funcţionarilor de ori ce grad şi din orl-ce administraţie din ţeară, in timpul oficiului lor ; tutulor arhitecţilor şi ingenerilor de orl-ce grad şi specie. 5. Profesorilor, învăţătorilor, învăţătoarelor şi tutulor elevilor de ambe sexe de la clasa I primară pănă la cea mal inaltă clasă de facultate, ori care ar fi denumirea şcoale! sau a internatului, chiar şi cele private. 6. Tutulor stabilimentelor de bine facere şi private. 7. Tutulor societăţilor seafi comiteteloi constituite in ţară supt orl-ce denumire. " 8. Poporaţiuniî rurale in general. 9. Tutulor antreprenorilor, lucrătorilor şi ambulanţilor de ambe sexe. 10. Tutulor birjarilor, vizitiilor, servitorilor, sacagiilor, căruţaşilor şi cărăuşilor in genere. 11. Obligatorie pentru toată poporaţiunea ţării in genere prin îndemnuri şi incuragiărl. Aşi avea aerul unui Tartuf. înţelegi că aceasta este pes'e putinţă. Mulţumesc lui Dumnezeu! zise ea; dar mi e teamă că ceea ce mai este incă peste putinţă, este ca amicia să fie de ajuns vieţel unul bărbat... Aşi fi crudă şi egoistă dacă a’şl instreina, in profitul meu, pentru atăt de puţin, trată inima şi tot viitorul d tale. — Doamnă, reluă el cu veselie, nu te j reocupa de soarea mea ; te asigur că nu sunt de plâns... Este in mine ceva mistic, şi in alte timpuri aş fi fost din acei cari să aruncau, după căte-va nebunii ale tinereţe!, in celulele unei monastirl. El nu găseau acolo se inţelege plăcerea unei amici ca a d-tale. ’Tl spun foarte serios că eşti refugiul şi salvarea mea. Sunt să tul de viaţa de până acum. Mă simţiam cufundat in noroiu... Pănă in gât... In puţine cuvinte sunt flămând de un ideal măreţ şi chiar aspru, şi acest ideal T găsesc in sentimentul ce am pentru d ta, căci acest sentiment, care e fără indoială amor, este şi o religiune. Fii dar liniştită. Mal cu seamă fii fericită. Iubeşce-mă puţin, şi să nu mal vorbim de aceste lucruri... ’ŢI voiu ceti o pagină din scumpul d-tale Ten-nyson, cel mal cast d’intre poeţi. Este foarte nimerit. In altă seară, căte-va luni m urmă, iată ce se petrecu. Era să plece a doua zi pentru a pe trece căte-va săptămâni la Dieppe cu muma şi cu fiul său. D. de Lerne venise pentru a’şl lua ziua bună. De şi despărţirea era să fie de o durată foarte scurtă, ea nu se putu opri să nu simţă puţină emoţiune şi o slăbiciune secretă. Temăndu-se, se inţelege, de a nu fl mal mişcată de căt voia, ea merse cu reserva in acea seară pănă la răceală. Mirat de atitudinea-I încurcată şi puţin bajocoritoare, d. de Lerne de veni el insu’şî încurcat şi tăcut. Se grăbi să se scoale spre a’şl lua zia bună. Dăndu-i mâna ea surprinse in privirea lui o singulară expresiune de nelinişte şi de temere. Mă prind, zise ea suadănd, că’ţl ghicesc cugetare^ ? * Fabricatele de lux şi de mătasă sunt facultative. DESPRE ÎMPRUMUTURILE ALEATORII. II. Necesitatea imprumuturilor fiind recunoscută remăne să alegem dintr’o serie bogată de sisteme, mal mult sau mal puţin practice, sistemul cel mal avantagios. Cănd statul ’şl propune a efectua un împrumut, inţelegem că oamenii săi, însărcinaţi cu această operaţiune, trebue să aibă in vedere mal ăntăifl ca procentul ce urmează să se plătiască subscriitorilor împrumutului să fie căt mal posibil avantagios fiscului şi apoi să subordoneze altor trebuinţe indispensabile plata anuităţilor pentru amortisarea împrumutului, aşa că, administratorul flnancelor să nu încarce budgetul cu anuităţi mai mari de căt permit mijloacele, spre a nu se vătăma cele-alte trebuinţe ordixare ; căci alt fel, s’ar presinta necesitatea unul alt imprumut pentru acoperirea deficitelor. In fine, administratorul, cu ocasiunea contractare! unu! imprumut, trebue să aibă in vedere a menagea toate interesele statului, aşa ca să nu iasă din resursele ordinare, înscrise prin bugetul de venituri, fără a compta pe sporuri in tămplătoare cari adesea ori înşeală prevederea ; mal bine şi mal sigur este a se face reduceri in cheltuell spre a se ajunge la equilibru; sporurile de venituri aparţin, fără nici o îndoiala, chiar prin natura lor, unul regim fenomenal care nu stă la ordinele noastre. După toate acestea apoi, administratorul de finance, care este presupus că negociază şi împrumutul, trebue să cugete qum să impace pe împrumută torl. In schimbul capitalului, cu care imprumută-torul serveşce pe stat pentru un timp oarecare, urmează ca statul să I prescrie oare-carl foloase, aceste foloase, de regulă sunt |dobăn-zile plătite pănă la restituirea capitalului; să nu se creadă insă că numai dobânda atrage ca pitalurile ; dobânda este un avantagiu subordonat siguranţei plasamentului. Poate un particular oare fcare oferi dobândi mari spre a efectua un imprumut, dar nu se va găsi nici un imprumutâtor cu minte, care să-îdea capitalul său disponibil, pănă cănd operaţiunea nu va fi incongiurată cu garanţii serioase. — Statul este presupus de un debitor ca solid, şi de aceea el gă3esce cu mal multă înlesnire capitaluri; deci, imprumutătorul, nu pentru dobândă, împrumută pe stat, căci această dobândă, de regulă, este mai mică de căt la orl-care particular; dar pentru că statul este un plătitor sigur şi cassa luî este mal bine păzită de căt aceea a ori cărui om bogat; veniturile sale se adună prin legi severe şi de către agenţi responsabili, ceea ce face că el se poate ţine de angagiament; apoi, capitalistul neavănd Ja ce intrebuinţa o parte disponibilă a capitalului şăL el ar fi nevoit să păstreze in casa sa de fer această sumă ; şi cassa sa de fer, de ori ce sistem ar fi, nu este destul de sigură; prin urmare, capitalistul este foarte mulţumit a-şl incredinţa prisosul in siguranţa statului, cu atăt mal mult cănd afacerea ăl produce şi un folos anual de cel puţin 5°/0 adică, după ce statul se Tace păstrătorul prisosului capitaliştilor, el mal plă- — Să vedem ? — Te întrebi in d-ta, dacă nu am să ’ţl zic şi eu la răndul meu, ca femeia de care ’ml vorbişi : Adio, imbecile 1 .. — Este adevărat!... şi in adevăr al avea dreptate, căci mă tem că suntem amândoi foarte nebuni! — Ah 1 nu zice aceasta, nenorocitule ! reluă ea... n’o credl.. ’Ţl sunt atăt de recunoscătoare !.., ’MI faci atăta bine amicul.meu !... Iată, ’ţl voiă spune un lucru care cred că nu te va' pune prea mult in mirare... dar in fine voiesc să ţi’l spun... Ei bine I m’al scăpat. Fără d-ta eram perdută!.. Acum, poţi crede că nu am de loc plăcerea de-a nţă sţrica cu d-ta... Ah! amicul meti, căt de tare am cădea j Gugetă puţin... Âm fi de o sută de ori mal culpabili de căt alţii... Am fi nişte fiinţe de nimic,., nu este aşa?..,. — Te voiu iubi foarte mult. te voiţi stima, cu toată sinceritatea inimii mele.... Şi acum, adio, scumpul meti imbecile 1... Scriem. Ast-fel ’şi reinălţati inima mutual, cănd sfl simţiau că pot cădea. Preocupată de-a da relaţiunel lor un caracter din ce in ce mal serios şi măreţ, juna şi cuminţea femee rugase pe Jacques a-I face un fel de plan de studiti şi o colecţie de lectură. - Pentru ca să nu i se urască, zicea dănsa. — Jacques ’şl petrecu timpul despărţirii, fondăn-du-I o bilbiotecă, in care scriitorii secuiului XVII ţineaţi locul de onoare intre operele criticei moderne şi numeroasele colecţiunl de memorii istorice. Acesta fu subiectul corespondenţei lor in timpul şederel Jeannei la Dieppe.— După inţoarcere, ea se asvărli cu ardoare asupra bi-bliotecel şi de aici in colo intre dănsa şi Jacques există incă o legătură mal mult, aceea care leagă pe elev de profesor; căci d de Lerne, care era instruit şi literat, era pentru dănsa o călăusă şi un de3luşitor plin de gust Din acepf moment, intrevorbirile, minunările şi chiar dis cuţiunile lor asupra operelor literaturel, saă istoriei, adăogară un noii interes la dulcea loi intimitate. ^Va urma). www.digibuc.ro trste acestora incă ceva pentru că 1’aQ onorat cu increderea lor, aceasta şi chiar atunci cănd capitalurile abundă ; bun om este statul ! Acum că am ajuns in punctul de a cunoasce mijloacele de care dispune statul şi condiţiunile ce’I cere capitalistul, putem să afirmăm că con-ciliaţiunea intereselor acestor doul factori este făcută, ba chiar statul ar fi putut dicta orl-ce i ondiţiunl de formă, capitalistul tot le-ar fi primit de bună voia sa, numai să i se asigure plata creanţei la timp ; această siguranţă do bândită, creditorul nu se preocupă de mecanismul prin oare statul ăl va achita; el 'aşteaptă termenul, şi atunci primindu-şl banii "este sa-tisfâaut. EI bine ! pentru că statul dictează condiţiu nile, el se înţelege, are puterea de a face im-prumutul sub ori ce formă ar voi; şi pentru că a usat până acum de toate sistemele cunoscute, ar fi neraerit să mal varieze in sisteme, şi credem că sistemul ce’I propunem esto cel mal fericit, de care se poate ţine la trebuinţă. Acest sistem este imprumutul cu loturi. împrumutul cu loturi, insă nu in felul cum se practică in Germania, Doamne fereşte ! nici tocmai in felul cum este făcut imprumutul oraşului Bucureşcî, care totu’şl nu este de loc spoliator ; sistemul ce noi 'propunem asigură oricărui detentor de bilete, un câştig mal mult sa& mal puţin mare; in tot caşul, imprumută-torul va retrage capitalul săti cu un folos, chiar cănd el n’ar câştiga un lot mal mare. Am luat de basă in calculul nostru un împrumut eventual de 16,800,000, amortisabil in 10 ani, ca acela ce necesită răscumpărarea drumului de fer Cernavoda-Constanţa; acest im-prumut, servit cu o dobăndă de 5°/0, minimum ce statul plătesce, s’ar putea realisa prin punerea in circulaţiune a 210,000 bilete pe valoa-iea reală de 80 lei, preţu cu care pot fi anga-geate şi micile capitaluri. Partea aleatorie ce s’ai pune la disposiţiunea imprumutătorilor, ar fi anuitatea de plată şi procentul capitalului întreg pentru anul ăntăiu ; aceste sume intrunite, impărţindu-se in loturi, nu pren mari, se înţelege, arfa ce bucuria la o mulţime de oameni, cari mal nainte, neputănd întreprinde nimic cu un capital neinsemnat, ar fi puşi in posiţiune, in urmarea unul căşcig, să facă un comercid oare-care, sad orl-ce altă Întrebuinţare menită a face să prospere averea lor; vorbim aci, numai de capitalurile ce’.e mici, sau mal bine zis de economiele extrase din stri tul necesar al muncitorului; căci, am mal zis, celor avuţi, după ce întrebuinţează marea parte a capitatulul lor in întreprinderi grase, tot le pri soseşce o parte căreia el caută plasament; se poate ca tot capitalurile avuţilor să absorbă câştigurile, precum este vorbacă ban la ban tr.i ge; dar nu se poate ca şi unii din cei care ’şl ad plasat sermanele lor economii, să nu iasă cu vre un bun folos din afacere, insă, nici de cum, cu perdere; apă săm asupra acestor cuvinte ; in fine, sarcina fiistribjirel câştigurilor, rămâne la provedinţa fiinţei prea înalte Am zis, că pentru anul ăntăiu, anuitatea de plată şi procentul capitalului împrumutat, face fondul lotăiiel; tot aşa şi pentru anulai 2-lea, al 3-lea şi pănă la al zecelea ; ceea ce insă urmează să se observe de rigoare, este ca câştigurile in primii ani, să fie căt mai mici posibile, pentru ca să se dea loc a eşi la tragerile din aceşti ani căt mal multe din biletele puse in circulaţiune, spre exemplu : la finele anului ăntăifl, avănd o anuitate de plată de 1,680,000, aceasta, impreună cu suma de 840,000, procentul intregulul capital pentru primul an, formează un fond de 2,520 000, destinat a se împărţi in loturi; dar, precum primul an presintă o sumă mal mare norocului de căt anii ce-I succed, din causa procentului la intreg capitalul imprumutat, este drept ca asupra lui să se tra gă mal multe bilete, negreşit cu câştiguri mal mici, de oare ce, şi deţinătorul biletului care câştigă numai 100 de lei, câştigul cel mal mic după planul nostru, tot va fi mulţumit, pentru că in loc de 80 va lua 100 de lei, adică un folos de 25°/o pe an. Aşa dar, câştigurile principale in primul an şi incă dol-trel după dănsul, să nu se ridice de căt de la 6,000-! 0,000, pe lângă care se vor mal inicrie alte păşpigurl mal mici; scopuţ este ca să 3e scoată in apeştî pipai ani bilete mal mplte, cpea pe nu s’ar pm tea intămpla cănd câştigurile ar fi prea însemnate. In loc de a se mărgini tragerea la 21,000 bilete căt este a zecea parte din sumă totală a biletelor, tragerea să se opereze in primul an, spre exemplu, asupra unul număr de 25,000 bilete, daca nu s’ar putea mal mult. Cănd am face repartiţiunea câştigurilor ast-fel: Un căşcig de.....................6,000 18 2-a 1000 ................... 2,000 4- a 500 ................... 2,000 5- a 200 .................... 1,000 3 a 150 ..................... 900 18 11,900 Vom avea suma de 11,900, 18 bilete eşite cu câştiguri mal mult sail mal puţin simţite ; iar Ţestul de 2,508,100, din fondul lotăriel, să fie împărţit la 25,081 câştiguri de câte 100, şi astfel am avea un număr de 25,099 bilete eşite la prima tragere. Cu căt bilete vor temenea mal F aţine la tragerile din urmă, cu atăt şansele câştigurilor sporesc, şi este drept aceasta, penă cel ce aii aşteptat pănă la urmă, sad rnal bine zis norocul ’I a impins pănă acolo, rebue sa fie compensaţi pentru intărzierea ram-arsărel capitalutul, cu câştiguri mal mari şi m multe. f * Am putea da intreg planul imprumutuluî cu loturi pentru cel zece ani, dar ne abţinem de la aceasta, pentru ca să nu abusăm mprea mult de spaţiul organului ce ne-a acordat bine voitoarea sa ospitalitate ; resultatul acestui studii!, putem incredinţa insă, este foarte atractiv. Din cele pănă aci expuse, credem că s’a înţeles că precentul servit împrumutului, nu se plăteşce ca la cele alte împrumuturi contra cu poanelor sad in măna detentorulul biletelor la scadenţa termenelor ; procentul impreună cu anuitatea, formând fondul lotăriel precum am mal zis, se plăteşce in formă de lot numai in mâna acelor detentorl ale căror bilete ad eşit la tragere. sctuat Şi amortisat in aşa sens, imprumutul presintă avantage ovidente, atăt împrumutatului căt şi imprumutătorilor (Va urma). CORP ORILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa din 13 Aprile, 1882. Senatul.-Se validează alegerea d-luî Gr. Can-tacuzin, din al doilea colegid de Vlaşca. “x “ 4 D. Teodor Rosetti cere invalidarea noului senator ain Iaşi, arătând că alegerea a făcut-o guvernul prin funcţionarii să!. D. F Grădişteanu susţine contrarul, şi alesul se validează. —X— Şedinţa se ridică la 5 ore. Camera. — D. Moruzi anunţă o interpelare in privinţa aplicării art. S din legea licenţelor. -x- D. Iepurescu ăşî desvoltă interpelarea sa privitoare ia administrarea domenulul Giurgiu. D sa susţine că administraţia n’a procedat corect cu dehgatul eî de la Giurgiu, care nu şi a dat nici o sorotea'ă. Primul-ministru, răspunzând, răstoarnă afir mările interpelatorulul. Camera trece la ordinea zilil. -x- Se continuă discuţia asupra proiectului pentru organizarea serviciului sanitar al armaţii Proectul se adoptă cu 52 voturi incontra 17. -x- Se discută şi se votează proectul pentru imprumutul de 3 milioane al oraşului Brăila. -x- ‘ La 6 ore, şedinţa se ridică. ARENA ZIARELOR ,*» D. Rosetti a presintat in Cameră, o lege asupra cărciumelor. — Votarea căt mal grabnică a acestei legi, e neapărată, zice „Românul". La noi, din nefericire, din causa lăcomiei de câştig a unor particulari şi chiar a autorităţilor de pe vremuri, cârciuma de la sat —mai cu osebire peste Milccv--a devenit centru de atra gere pentru un numeros element strein de na ţionalitatea noastră, străin de obiceiurile şi de felul de muncă ce ne impune starea ţării." Cârciuma de la sat, peste Milcov, este magnetul ce atrage pe străinul care vrea să câştige mult muncind puţin ; este locaşul in care cel intrat in ţară prin fraudă găsesce adăpost şi ocrotire in contra autorităţii; este in sfârşit un mijloc de ruină şi de desnaţionaiisare. Zecimele de tărguleţe de peste Milcov, locuite in cea mal mare parte d’aseminî străini, sunt icoana vie de ce ar putea deveni toată ţara, daca nepăsători am sta, dacă nu ne-am grăbi să curmăm răul şi pe căt e cu puţ'nţă să-l vin {ţipăm. Ast-fel proiectul d-luî Roselti pontru cărciu-me, tinde la acest scop. **, „Timpul" face istoricul raportului d-luî Giani in cestiunea reformei judiciare. Intr’adev6r, interesant istoric! Neştiinţa impedicâ mutl timp atăt pe d. Giani căt şi pe cei-l-alţî membri aî majorităţii, să elaboreze un astfel de raport. Ca să iasă din această strimtorare, d. Giani alergă dar la un expedient fericit. El traduse in grabă câte va principii conţinute in propunerile formulate tot in asemenea scop in parlamentul francez; copia cu grămada, in privinţa organisa-ţtnniî, disposiţiunile coprinse in proectul minorităţii comisiunel, representată prin dd C. Boe-rescu şi G. Mârzescu, proiect ce era gata deja incă din Noembre trecut, şi, triumfător, presentâ lucrarea ca operă a sa, insoţind’o de un raport sforăitor, in care d. Rosetti era ridicat in nori. Acela care nu pu'ea fi mulţumit cu această procedare prea de tot liberală, era invederat d. C. Boerescu, care ’şl dase osteneala să facă o lucrare originală a sa, pe care d. Giani T-o împrumută cu o seninătate de spirit nepomenit. In faţa energicei sale atitudini, d. Gr. Vultu rescu, unul din membrii maiorităţel, se văzu ne voit să recunoască adevărul reclamaţiunel, şi ast-fel plagiatura nu mal fu un mister pentru nimeni. Cătă vreme vor mal decide oare soarta ţgrei ast fel de nulităţi ? .*» Binele Public" revine asupra jafului. ce se face cu cele 27 000,000, hărăzite viitorului genera! şi actualului director al căilor noastre ferate. După ce espune detaliele acestui nou gheşeft patriotic, „Binele public" zice : Aşteptăm se vedem dacă d. Fălcoianu va nega veracitatea datelor ce ’I punem inainte, şi dacă va avea curagiul să ne dea un comunicat sad cel puţ'n, pentru a dovedi neculpabilitatea d-sale, va voi se ceară o comisie, spre a cerceta afacerea scandalului de la ŞerbeşcI-Hanul Conachi, care costă pe stat peste un milion aruncaţi In vănt in cheltuieli fără socoteală şi peste 5 mi lioane material de tracţiune, care va putrezi in magaziele drumului de fier. VARIETĂŢI Cablul dintre Germania şi Statele-Unite. — La IC ale luneî s’a inaugurat in Emden comunicaţia telegrafică marină intre Germania si Statele-Unite. Aşeda-ea cablului s’a fâcăut in *7 zile — Sîrma percurge o intindere de 894 milurl maritime şi căntăreşce 4,300,000 kilograme. Cununie oficiată de papa Leo XIII.-Astăzi se Celebrează la Roma cununia unei nepoate a papei, contesa Anna Pecci, cu marchizul Canale de Rieti. La rugarea miresei, care este orfană, papa s’a hotărît să oficieze in persoană actul religios. Aceasta o face pentru ântăia oară de la suirea sa pe scaunul apostolic.— Papa se fo loseşce de această ocasiune spre a aduna impre-jurul său, pe toţi membrii familiei sale. Intre el se găsesc doi oficerî din armata italiană, cari aii fost avisaţl insă să se prezinte îmbrăcaţi in haine civile Furtul cel mare de la posta din Paris. — Din Paris se scrie că poliţia a arestat pe un funcţionar al Postul care bănueşce pe unul din complicii marelui furt.— Acest funcţionar a atras asupră-şî atenţia, prin turburarea febrilă cu care citia raporturile publicate de ziare asupra evenimentului. — El a mărturisit că a furat mal multe scrisori cu bani, cari nu erau declarate in regulă, dar contestă că ar fi luat parte la marele furt. împărăteasa Eugenia.— Din Turin se anunţă, că familia regală italiană a oferit impâiătesel Eugenia castelul St Didier din valea Aosta, pentru residenţa de vară.— împărăteasa sufere de paraiisie de membre, şi va face la St. Didier cură de băl. Berea de Yiena afuris tit. — Berea de Viena a isbutit să se răspândi iscă pănă in colţurile cele mal estreme ale orientului. In ţările din Asia nu e mal puţin căutată ca pe la noi. Din sudul ArabieIJse vesteşce insă că sultanul de Mascat a ordonat ca popii să o afurisiască in moşee. — El o interzisese ăntăiu numai pentru cal sănătoşi, lăsând să o bea cel bolnavi ca un fel de doctorie'Acest decret avu insă drept efect o imbolnăvire îngrozitoare a supuşilor săi. Atunci sultanul a interzis’o cu desăvârşire şi nemulţumit numai cu interdicţia publică, a pus s’o afurisiască şi prin moşee. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere." 26 Aprile — 9 ore dirn. Raguz» 25 Aprile. D Evans, corespondentul englez, care fusese . aruncat in închisoare pentru lucrările sale in favoarea insurgenţilor din Crivoscia, a fost liberat, nu in urma unul ordin al ministrului justiţiei, ci pentru că procurorul tribunalului din Raguza, retrăgăndu-şl actul de acusaţie, a părăsit ast fel urmărirea. Viena, 25 Aprile. Ziarele anunţă numirea comitulul Bylandt Reydt, ministru de răsboiu şi a baronului Dah-len d’Orlaburg, guvernatorul Bosniei şi Herţe-govinil, ca feldzeug-meisteri generali, şi numirea cavalerului d’Appel şi a comitelui Sza-parj, ca generali de cavalerie. Delegaţiile nefiind de acord in stabilirea cifril creditului ce trebue să se acorde guvernului pentru pacificarea provincielor ocupate, se vor întruni mâine in şedinţă comună pentru a se in-ţelege asu .ra unul vot definitiv. Procesul privitor la Ring-Theatei continuă ; interogatoriul acuzaţilor s’a terminat; măine vor depune martorii. Poarta desminte formal sgomotul venit din Egypet relativ la trimiterea apropiată a unul comisar special otoman la Cairo. (Ilavas). SPECTA GOLE SALA BOSSEL. — Astă-seară se va juca pentru rima oară Prin nl Methnsalem, operetă comică in acte.—începutul Ia 8 ’/a ore seara. THEATRUL NAŢIONAL.— Jjoî 15 Aprile se va juca Blana de Lys, dramă in 5 acte. —început la 8 ore precis. TEATRUL DACIA —Joul, 15 Aprilie, nare repre-sentaţiune dată in beneficiul d-luî I. C. Lugoşanu cu bine-voitoru! concurs al mal multor artişti din Craiova se va juca : Un chibrit intre două focuri, comedie cu căntece. -Forma sau figura, fragment. — Serdarul Islic, canţonetă comică cu căntece.— Penlru ultima oară: Moţul din Ardeal, episod naţional cu doine şi căntece populare —Intre acte D’ale D-luî Ionescn, cantate de d. Lugoşanu Spectacolul se va insepe cu piesa : Veduva cu Camelii. — începutul la 8 ore seara. In editura librării Socec şi compania a apărut de 3ub tipar . (HLÂUZA AGENTULUI FISCAL Colecţiunî de legi, regulamente şi instrucţil financiare in vigoare la 1 Aprilie 1882, culese de Teodor A. Miler.-Preţul 3 lei. VENZARE DE OCAZIE PIANINA FABRICA SHWECHTEN No. 18, Strada Griviţa, No. 18. „PREVEDEREA1' CASSA DE ECONOMII. Biuroul acestei case se va instala, de la-Sf George viitor, in noul edificii!, construit pentru sediul său in strada Doamnei Nr. 15. Soaiele de gât, gurâ, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul I. BRAUNSTEIN medic, chirurg şi mamos, fost medic practicant in Viena in Klinicele luî Braum (boale de femei şi facere) şi a lut Hebra (boale de piele, de“per şi syphilis) Ccnsultaţiunî de la 3—5 p. m. Strada St. Vineri No. t 10 ’ (Casa Mişu). LM_L>0]RTA.ISrT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin ne contenită descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un ratelier complect in caut-schuc costă (maî inainte fr. 300). ML*’ iar azi numai 150 frânei Un singur dinte fr. 10. Piăces din douî sati mal mulţi dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plotnbagiuri şi curăţiri de dinţi se ese-cută cu cea maî mare menagiare. ' Fiind basată pe praxa mea de 30 anî in această specialitate, sper a Obţine toată increderea On. P. Cu stimă, George Slama 40-2-13 Denlist engles—Strada Carol I, 1. SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis ---o+t?»»----- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de li Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 °/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 6 °/0 » Căilor ferate Române. 5 »/0 Renta Amortisabilă........ Oblig de Pensie (300 1.) Dob 10 fr. 7 »/„ Scrisuri ionciare rurale . . . 5 °/o » » » 7 «/„ » » urbane. . . 6 “/„ » » „ 5 °/o » » 8 % Impr. Municipal Bucureşcî. . » cu pr. Buc. (bil. 20. 1 ) 5 0Io Renta Romănă.............. Acţiunî Dacia România........... » Banca Naţională a României. Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . „ Rentă............... „ Căile ferate........ „ Scrisuri............ Argint Naţional contra aur .... Bilete de Bancă................. Rubla hârtie.................... Florini......................... Lose otomane.................... CURSUL DIN YIENA 25 Aprile Napoleonul Ducatul......................... Lose Otomane.................... Rubla hârtie.................... CURSUL DIN BERLIN 25 Aprile Acţiunile „ ........... Oppenheim....................... Ruble hârtie.................... Oblig, noi...................... Idem 5 °/0...................... CURSUL DIN PARIS 25 Aprile Renta Romănă.................... Lose otomane . . ,.............. S CHIMBUL 14 Aprilie Paris (3 luul).................. „ Ia vedere Londra (3 luni)................. » la vedere . ........... Berlin (3 luni)................. „ la vedere .................. Viena la vedere................. Adresa pentru telegrame BENZAL Cump. Veid. 100 V 100 7. 102 103 88 V, 89 220 230 102 1027a 89 89 7, 101 101 Vi 93 8 93 7. 87 7. 88 Va 102 8 4 103 7» 29 % 30 V* 88 /i 90 310 320 1359 1360 7. 7. arg. aur. . 7 1 1. 1 1 * . 4 1 7 1 'li 2 55 2 65 î 11 2 12 55 65 9 53'/. 5 63 28 20 12 ln 61 HO * * 07 7a 102 96 30 88 7. 61 V. 99 2C 100 0! 25 05 122 10 123 7» 210 8/ /fi www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA ANUNCIU In ziua de 18 Aprilie viitor se va ţine secunda şi ult.ma licitaţie pentru darea in antrepnsâ a următoarelor lu crărî ce sunt ase face in comuna Ar-măşeşti de lângă Urziceni, adică: t) Reparaţiile necesarii bisericii Armăşeşiii, chiliilor bieserici şi na-preimuirer de zid acurteî biserici. 2) Construcţii din nofi: Loral de zid masiv pentru şcoala primară cu patru clas- şi locuinţele profesorilor, precum şi împrejmuirea cu uluci a curtel şcoaleî ’ Doritorii a se insărcina cu aceste lucrări pot vedea şi lua cunoştinţe de planuri, devise respective şi condiţii de lu:rare in cancelaria Primării comunei armăs şti rude se va ţine ultima licit;;ţ e’anunţată de către D-l Irrdache Zosima, Ctitorul şi Administratorul Bis iricef, iar pentru a n admişi la concurenţă, vor fi insoţiţt de garanţii in regulă. ’ « Admlnistrnţiunea PARIS, 22, bulev. Montmartre. GRANLE-GRILLE.— Afecţiuni limfatice, b6la căiloru mistuitdre umflarea ficatului ş’a splinei, opstru^.ţiun, viscerale, calcule biliare. HO PJTAL.--Afecţiuni ale cailoră mistuitore, greutate la st< macQa mistuire grea. nepoftă dc mâncare gas-tralgie, uispensie. CELEST1NS. - «.fe-ţiunile renichi-lon. ale besicel. nisipu, pâtiă. gută diabetă, albuminăciă. HAUTERIVE — Afecţiunile rini-chiloră, ale beşicet năsipfl, pătră, gută, diabetă, albuminăriă A sd cere mumie isvonilui pe capsulă DeposilO în RncurescI la DD. YVar-tonovitz şi l-ferţog. Doctorul Schwarz de la facultatea de meaicină din Pans s a mutat in Calea Văcăreşti Hi. Specialitate de b6le syphilitice Consultaţium de la 8—9 a. m. şi do la 2—4 p. m. CD •r*H s=3 că o s=* r——^ Pi că • r-H >că o GD Pi >c6 ir? a oS o GO e., • r-H că nsî că s—i -1-3 GO Numai in Strada Lipscani 5, lângă, băcănia D-lui Joanide DIN CA ISA LIQUIÎtAŢIUNEI PRAV ALTEI IKTTR’ADEVER. DESFACERE TOTALA NUMAI PENTRU SCURT TIMP -I * de Liiigerie pentru dame şi bărbaţi, Olendi, feţe de mese şi şervete, prosoape batiste de Olandă şi de Lino, gulere şi manjete, ciorapi, corsete, pelgnoire, Robts de Chambres etc. provenind din cele mal renumite fabrice. Toate aceste mărfuri se vor vinde in decurs de scurt timp cu preţuri până, la 40P/° maî eftin şi sub garanţia fabrice! pentru soliditatea mărfurilor.—Rog dar pe onor. Public de a profita de această rara ocasiune şi in vederea preciurilor atât de reduse să bine-voiască a visita magasinul din acest Oraşiu, şi seva convinge de adevăr. Reprezentaţii IPreţul-curent al fabriceî (cu preturi fixe) după scăderea procentului. DIVERSE 5 Batiste de in adeverat fţ\ 2, 3 4 şi 5.50 şi maî sus. 6 Batiste de olandă fină fr. 4.50, 6 şi 7.50. fi Batiste de lino alb. cu tiv lat. fr- 7, 8.50 ji U 6 Batiste cu marginea colorate, tivi e fr. 2, ’3 şi 4 G B tis’e iuem de olandă fr 5, 7 şi 8.50. 1 ii .oistă de lino cu litere brodate eu măna fr. 2, 2.5(1 şi 3. G Gulere bărbăteşti in 4 iţe fr. 2 50, 3 50 si 5. ' G Manjete idem idem fr. 5, 6 si 76 Şervete pentru masă, in adevărat fr. 4, 5.10 şi 7 50 6 Prosoape de in adeverat fr. 4.50, 6.50 şi 8 fi Prosoape de demasc One fr. 8, !0 şi 14. 1 Corset curasse cu balenurî fr. 7, 9 şi 11. 1 Faţă de masă colorată fr. 2, 5, fi şi 7.50 1 Faţă de masă de olandă albă de 6 pers. fr. 4, fi şi 8. 1 Faţă de masă de olandă albă de 12 Pers-fr. 8, 12 şi 16 1 Corset cu balenurî veritabile 4 5.50 şi 7. 6 Perechi ciorapi pentru bărbaţi 4 6 şi 7.50, 6 „ „ „ Dame fi, 9, 12 şi lâ. LIXGERIE PENTRU RAME 1 Căma.şo de Chifîon cu broderia â fr 2.50, 3.50 şi 5.50. 1 idem de Olandă cu şnur şi cerculeţe fr. 5, G.5C şi 7.50 1 idem de Olandă cu nroderie fr 7 şj 9. 1 Oămaşe fină de Olandă Rumbur brodată fr. 10. 12, 15. 1 idem de noapte fr. 7.50, 9.50 şi 12. 1 Pantalon brodat fr. 2, 2.50. 3.50. 1 idem de Olandă fr. 4,50, 5, 7. 1 Camison brodat fr. 2.10, 2 75. 3.50. 1 idem fin fr. 4, 6, 7. Căte-va bucăţi do Chifon, garnituri de mese pentru 6, 1 Camison de Batist cu dantele fr; 8, 9, 12 1 Fustă P- P P3 03 O gs ta CP Jj3< ps CK? go- cr 2* o P I—!• go fc* C-H O 92 p P-. CD Spre ştiinţă Citind^in ziarul „Bucarester Ta geblatt1 din 21 Aprilie, că fiul mejJ Max Friedlaender este căsâturit cu Clara Schivarz, fac cunoscut si le Iar, laneav nd cousimţimăntui m»Ci părintesc, -prin urmare nici autorisaţiunea Primăriei nu poate fi legală; — aşa dar căsătoria sa este ilegitimă şi pe Clara Schawrz 0 ci nsider ca şi pănă acum ca o Maitressă a d-lui, iar ce prives-e pe funcţionarul care a sfârşit ceremonia religioasă căsătoriei ’l voi face responsabil pe calea legală, Craiova, 10/ee Aprilie 1882 L Friedlaender. pT.AuI?33,X,TTJa:L PERVASURI POLEITE. Piafonuri in Relief lin celle mal renumite făbnce o preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publica sub-semnatul TI. I-lOZNTCOHL Tapiţer şi Decorator. «S&T B> Strada Ştirbei-Vodă, (vis-a-vis de Pasagiul Romăn DE ARENDAT MOŞIA PROOROCI din judeţul Oit, 20 minute departe de gara S'atina doritorii se vor adresa la Proprietara, Strada Stelei Nr 19 Buiureşcî. (20 s, Kraus & Co. Fadncă cu privilegiul cesaro-cră sc in Vie-na (Vahnng, Herreii-c ^ gase) oferă ceia mai buue ufuşi ,1 pentru punerea dopurilor 'a sticle. Aceasiâ maşină a câştigai şi premiâ. Intr’o oră se poate pnne peste 80ii de dopuri. Tot odată Iernai recomandă cele mal felurite a, ara e r'e filtru Dentru orî-oe fel de sctiide. PreciiJ-curantul gratis Societatea „Naţi onală" de Asigurare TTnT bijoubesct pomui* acţionari ai Sociotăţel sunt rugaţi blicaţiunuc1*’ anterioare versămentul de la efect ia, conform pu-Aprilie a o cu L --.„j.,-wuwiavuaui t vi jmnic-uiui uo ia ti 1 xxpiuiv u v» , v.i jva '0 in aur lr caia Societâţeî, Strada Lipscani Nr 74, etagiul I, care vărsăment li se va adeveri pe titlurile provisor.'e liberate. Bucureşti, Aprilie 1882. Consilia! de Administraţiune. IT-i (CREDIT-MOR!LL AR) 1 ^ Ta-agerea oliomlă li. 3 M«itt 18S3 rSB0 Apropiata tragere a acestui important împrumut cu loturi va fi la 2 Maiă 1882 sub s upravfgliiâren şi garanţia autorităţilor competente lâ această tragere se pot căştiga loturile următoare. IMPORTANŢA CÂŞTIGURILOR 1 'ot de 160,OOo fiorini. 1 lot de 30,000 floriul 1 lot do 16,000 floriul 2 loturi de 5,000 florini. 2 ioturi de 2000 florini 2 loturi de 1600 florini. 4 loturi de 1000 fiorin. 30 loturi de 400 florini. 1 şi 1561 loturi de 200 florini. rie care bilet oare dă drept la totalitatea câştigurilor nu costă decât ŞAPTESPREZECE, franci. — Cinci bilete ic costă de cât 80 franci. WC". I’cutru ac-care bilet, cumpărătorul vaptimi gratis un bilet din loteria in profiitul incendiaţilor din Făldu Z arul oficial al guvernului austriac careva conţine lista oficială a tragerii va ti trămis gratis fie-cârul cumpărător. Intre altele, toate zi are.D austro-uDgare ,şi cca mal mare parte a ziarelor stiăine vor publica acea ti tragere. A se adresa cererile şi fondui hm* k te de Bancă, mandate safl tim- ? *® ■? 'a. adm.lnish aDa MOMIORULUI DE SCHIMB UMVERSAL LA VIENA (Austria,' AVflJ La tragerea lin 2 lanuare trecut, al treilea lot de 15,000 flo-imr a fost câştigat de unul din cel mat buni abonaţi af noştri a i^1 'Onorabili dr- D, Eastratiadis din Brăila care- pentru a ne n plăcut, a bine*voit a ne autoriza să-î publicăm numele, 8 y>2 ÎSltF* - --- 2 lâ: & u ^f-da Arm«nf ^ institut de instructinne si educaţi unt1 CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE StSBP- PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunl m toate zilele de la 9--11 a. m. şi 4-6 p. m Societatea „Naţională" de Asigurare Avem ondrea a aduce la cunoştinţa publicului că societatea ndstră a mceput deja a asigura şi IN CONTRA GRJNDINEI (piatra). Condiţiunih de Asigurare zentra grindine! s’au comunica deja tuturor represenlanţilor nc ştril din provincie, cart sunt gata a da orl-ce lămuriri se vor cere. In Bucureşti, aceste condiţiunî se pot vedea in toate zilele, la biurourile Direcţiune! ndstre. Strada Lipscani Nr 74. Avem depl’nă credinţă că agricultorii româalne vor arăta şi aci încrederea iucurâgiatorn cu car» ne-au onorat până acum in asigurările contra incendiului şi pericolelor de transport. Direcţia geuerală. SANTAL GRIMATJ LT «ia Aceste capsule conţin Esen(n de Sanlal citriii din Bombay in totă puritatea sea. Numerose esperieuţe făcute în Spitalele din Paris, au demonstrat ca Esenţa - Santal citrin avea activitate maî mare de cât Copalul, cubebul şi Esenţa deiercnbenthină. EUe opresc în două său trei zile scurgerea cea maî durerosă şi cea mal învechită, fără a comunica miros urinelor; ellenu produc nici righiiturl, nici colici, nioi diarrheă şi sunt asemenea forte cfficace în aiîecţiunile catarrahale ale vesicei şi hamaturiă. Deposit la Rari», 8 strada Vivlanne şi in principalele phnrinacii din străinătate. Hotel Fiesi- i3Ijourh:soj em- SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI ^ — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 1 50--5 fr. pe zi Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. SIROP si VIN de ; PINQUINA FtKRUGiNOS DE GRIMAULT & (T Medicamenţi tonici, febrifugl * reparatori ş. recomtitmnlî Philadelimiis 1876 ____ ^ _ _ Viknna 1873 Pemu iD limpu, cliirnişiil şi imvăţaţil s’au ingeniatu d’a găss. nă combinare cc medicii dorescu cu ardtfre şi care aru puica permute intrebuinţarca concuramenie a herulul, cc esle elememulu principală alu săngeluî nostru şi Quinniuna care este agimele tonică şi fi brifngifi prim oxcellenţâ. D. 0. Grimault et C“, au compusă suutu formă de Strop şi de Vin, unume-Care reso v® Pr°bkma păuă la complecta satisfacţiune a corpului Si;opulu este specalmente rccommandală pentru copii tineri şi damele delicate. Vinuju, preparaiu cu vină vcdiifi şi goi roşu de Malaga, . sie luati de prefe-reţiţa de către persdnele mari. Amfindouă conţine Phosphi&M de jerît care csie celu mai estimată dintre medicamemcl fi rniginosse şi Quinquinagalbenă regală care este celu mai actilu dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuar'ilaie de sultatu de elimina şi principuri tonice Siropulu şi Vinulu de quinquina ferr ginos de Grimault et C'% suntu prescrire Lny tolu '^una. cu suceosu. in tote maladiile datorate anemiei, insă’ăcirei sănoeJuZ , suttW.lomcî, feb. ifugi reparatorii şi reconstituanfi; ti combatte atonia stoma-thqlul şi a tnlestincloru, provenită fie d’u» rea aii menta ţiunc. d*nif şedere prelungita in ferlcaldurdsse şihumede, sau fie resultaiulu frit/urlloru termitlente sau acute a diarrhel rebel le saă a convalescenţi d e lungi maladii ln iote caşurile unde trebue excitată pofia de mancare prevenirea accessiloru f, brile comlmucrca sudoriloru nocturne, redareacorpilfijî bnlnaiu principurile aherate sau penluie susţinerea batramloru, a femer.loru delicate şi a copaloru debili, aceste doA preparaţuin! suntu in toiu dă una minunaie. La Paris, cnssa GRIMAULT <£ C: 8, rue Vivionne, gi w ramciPALELB Pharm4ciÎ din Fbancia si din Streinătais ' BAZÂEDL BliLlVABBrLU COLŢUL CALEI VICTORIEI ŞI AL BULEVARDULUI ------—o-. ------— a ocasiunea Sf sonului do Vară ne permitem a aduce la cunoştinţa onor. noastre clientelă că am asoitat din nctl renumi'.ul nostru magazm cu UN BOGAT ASORTIMENT DE HAINE E J VARA confecţionate din stofe moderne franţuzcsci şi englesescî Cu deosebire atragem atenţiunea asupra solidităţi! oonfecţio-nării şt gustul croelii caret »rn putut obţine numai in modul de a angaja celebrităţi din Franţa ca directorii la propriole nostre fabrice. încurajat de confienţa dobândită in scurt timp de către o-n0nn^ lC’ fispera.m tă onor c^entelă ne va onora si acum cu mă^fnn,ma8'LV1ftfrC 8pre a se C0Ilv,n8e atăt de soliditatea măifurtlor căt şi de convenienţa preţurilor 15 Tipografia Ştefan MibSlepca, Strada Ocvad, Mo. 14 www.digibuc.ro ANUL VI. - Nr. 1453 ROM A 10 BANI EXEMPLARUL JUOI 22 APRILE 1882 ./A. £=*^10.123 zrsr ZiîijELi^î Pentru Abonamente, Aimnciurî şi Reclame a se adresa: In Romănia: La administraţiune, Tipografia St. Mihălcscu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţo. In Paria La Sociăe Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitare G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie In Berlin, Francfurt, Zurich, Now-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. Linia de 25 milimetre pe pagina IV a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a. .... 2 Lei t> j! » H-a........................5 „ Epistole refrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrică: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim Redactor : SîEF. 0. MichailesoU A.IÎ01M ÂMEN TELE ; In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate : 1 an 48 lei, 6 Iutii 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: E. AUG. LAURI AN OCASIUNE UNICA de cea mal vastă reclamă, ce nu s’a produs încă pănă aştă-zl la noi. In ziua Sfântului George, va apare un număr monstru, in 12 mii esemplare, al „Presei iîrirunite'S in folosul celor bântuiţi de flăcări. Toţi redactorii de pe la toate ziarele române, poeţii şi scriitorii cel mai insemnaţl aî ţ6riî, vor da pieţiosul şi caritabilul lor concurs p|g> Se primesc anunţuri cu 10 iei rîndul. Ocasiunea este din cele mai frumoase pentru dd. comercianţi. Vor putea să aline, cu obolul lor, suferinţele celor sărăciţi de flăcări, având tot odată şi mulţumirea de a face cunoscut, pe cea mai largă scară, a dresa, producţiunile sad mărfurile d-lor. A se adresa, pentru tot ce priveşte acest nu mâr al Presei in tr unite, la redacţiunea „României Libere. “ ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Lemberg, i Maiti. Numărul fugarilor israeliţî din Rusia creşte din zi in zi- Călătorii ce vin din Kitaigrod şi Mohilew istorisesc lucruri mari. Din Grodno au emigrat 500 de locuitori. Peste 7000 de Ovrei s’aă anunţat la biuroul de mlgraţiune din Iaffa, de clarând că vor să plece la Palestina. Mâine in-cepe migrarea din toate părţile Rusiei de miazăzi. Deja pănă acum 9000 Ovrei afl părăsit Rusia. Peteraburg, 1 Maiâ. Informaţiunî din Moscva desmint ştirea, că principele Dolgorukoff ar voi să renunţe de la postul sed de guvernor general al Moscveî, pentru ca să facă loc lui Trepoft'. Contele Loris-Meliccff va sosi in curând aici şi va primi comanda peste un corp de armată. Peteraburg, 1 Maiu. In urma arestării unul funcţionar al esposiţiunil ce se va ţinea in Moscva, s’a supus unei minuţioase cercetări tot edificiul esposiţiunil. Funcţionarul s’a dovedit că era nihilist. Corespondentul ziarului „Pester-Lloyd" a intrebat o persoană de incredere in privinţa resultatulul cercetărilor făcute in {alatul esposiţitnil şi dacă e adevarată ştirea. Respunsul a fost scurt, cuprindea numai cuvintele : din nefericire. Ce se va fPdescopeiit nu se poate afla, de oare-ce de-peşile se supun censuril. Numai cu poşta se vor putea da detal I preţioase. __ Londra, 30 Aprile. ErI s’a arestat in Doncaster un tănâr bărbat anume Joung. Densul e învinovăţit că ar fi adresat reginei o scrisoare in care o ameninţa. Joung fu transportat la Lordraşiadus înaintea judecătorului. Procesul s’a amânat pentru 8 zile. In numita scrisoare autorul se da de preot irlandez şi cerea să i se trimiaţă 2000 de livre sterline, pentru ca să poată inlesni migrarea la 50 de lacurătorl din parochia lui, in cas contrar regina să ştie că va fi ornorîtă. Acusatul insă nu e preote ci un funcţionar in bhoul căii ferate de la Doncaster Peteraburg, 30 Aprile. Guvernul voia să întindă reţeaua iluminatului cu gaz in Moscva. Spre acest 3Cop a publicat un concurs. S’au presentat două consorţiurl. Ambele aâ depus cauţiunea de 75,000 de ruble. Guvernul la inceput respinse consorţiul străin in favorul celui intern, dar dovedindu-se că in fruntea companii ruseşti se află nihilistul Bogdano-vicî alias Kabozow, căştigâ societatea străină, care e din Irlanda. 'Pil. I Hinjffii - Serviciul telegrafic a! „Rom, Libere." 2 MaiO — 3 ore seara Caii-o, 2 Maiti Consiliul de resbel, Însărcinat să judece pe autorii conspiraţiumi de la II Aprile, a condamnat la degradare militară şi la esil in Sudan 40 oflciărl, printre cari se află Osman-Refki-paşa, ministru de resbel in Cabinetul lui Riaz paşa, şi colonelul Young. Ratib-paşa, actualmente la Neapole, care a organisat complotul, a fost condamnat la aceeaşi pedeapsă. Procesul a de- monstrat că fostul Kediv, Ismail-paşa, a fost adevăratul instigator al complotului, de aceea şi sentinţa adaugă: „Pentru că lamail-paşa a intrebuiuţat la organisarea acestui complot banii ce î sunt alocaţi de Egipt, se va supune Kedi vulul cestiunea supresiunil listei civile a lui Is mail-paşa.“ Guvernul a luat deja toato măsurile ca să itn-pedice orî co relaţiunl intre fostul Kediv şi Egipet. 2 Mttiu — 7 oro seara. Constantiuopo!, 2 Maiu. Said-paşa, prim-ministru e scos din funcţie. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III. BUCTJRESCI 21 APRILE Şoim cât de amărîtă şi cât da scârbită trebae să fie ţara de sistemul nenorocit al politicii d-lul Brătianu; seim că de şapte ani aproape, această politică şovăitoare ne duce neîntrerupt din umi.inţă in umilinţă şi din pierdare in pierzare ; seim asemenea căt trebue să fie naţiunea de obosită chiai de strigătele şi de lup tele noastre, ce zadarnic am indreptat im-potriva rătăcirilor acestei cârmuiri cu stea de rele prevestiri; seim din nenorocire toate aceste triste adevăruri, şi totuşi datori suntem a cere ş- azi de la ţară, ca, maî tare ca orî-cănd, ea sâ-şî concentre atenţiunea asupra celor ce se petrec acum in sferile ei politice, şi să-şî culeagă puterile spre a resiste, in modul cel mal hotărît, la uneltirile infame cari se ţes in contra zilelor sale, la târgul neo-menos care s’a deschis asupra avutului eî, asupra onoare! sale de stat independent. Să fim, in adevâr, la inâlţimea momentului : Viitorul, onoarea şi avutul nostru se precupeţesc j * Am impărtăşit erî publicului, in liniile el teribile, nefasta propunere Barrere. Ca act de cea mal tristă memoriă. de care să se cutremure viitorimea, o reproducem azi in total. Ori-ee comentarii sunt acum de prisos. Naţiunea poate vedea, prin proprii sâl ochi, desnodământul fatal la care a ajuns cea maî insemnată cestiune, din căte am avut pănă azi in politica noastră esternă. Răpirea Bucovinei era pierderea dureroasă a unul pământ înzestrat cu toate darurile naturii şi de o strălucire istorică de care neamul nostru s’a mândrit veacuri ; am supraveţuit totuşi acestei sfâşietoare răpiri, insemnată m paginile vieţii noastre naţionale cu sângele unul domn martir. Pierderea Basarabiei ne-a ridicat un braţ de la Mare ; şi această desmembrare ne-a sdrobit inima de durere, dar n’am desperat canaţiune, căci vatra ţârii rămăsese intregă, câmpul nostru de apărare nu se ştirbise ; trunchiul naţiunii remăsese viu şi neatins. Impunerea Evreilor era umilitoare dar. in contra pericululuî ce ne ameninţa, aveam speranţe de-a putea să luptăm. Cu toate nenorocirile ce ne au că^ut de afară am fost in star-* să ne mâsurâm; dacă nu le-arnbiruitcu desăvirşire, cel pu ţin nu ne-ah infipt suliţa in inimă, nu ne a-meninţah in esistenţa noastră politică şi naţională , nu ne ştergeaţi credinţa că vom triumfa asupră-le in viitor. Cu Dunărea totul este pierdut Soluţiunea Barrâre e sentinţa noasti ă da moarte, şi, spre batjocorirea acestei dureri supreme, ea ni se cântă de glasul iubit al Frânţii, m se. comunică de mina acelei Re publice, măreţe şi eroice, care a luptat, in valuri de sănge, pentru libertatea popoarelor şi pentru respectarea drepturilor lor, in.contra ori-cărel forme de tiranii! Cum se va fi indurând bre Franţa să păteze coroana sa strălucitoare, de apostol al libertăţii şi do inainte mergătoare a omenirii, cu foaia de doliu a celei mal triste înjosiri, cu foia pe care se va scrie rolul degradator al sbirulul ce umblă să impuie României nelegiuirea austro-ungară ! ? Iată in adevâr timpuri ce nu mai ah înţeles ! De cât o lume ca aceasta, mal bine un cataclism! Vr Un popoi cu minte msă şi cu conşciinţa datoriei de a’şî apăra drepturile şi existenţa, nu aşteptă de la nimeni nici milă, nici ajutor. El singur e responsabil de soarta la care ajunge. Ţara nu acuză dar pe nimeni, nu voeşce să şcie de nici o imprejurare esternă. Ea are un guvern, are oameni cărora )e a dat puterea, le-a incredinţat destinele şi interesele el vitale : aceştia sunt răspunzători faţă cu suveranitatea poporului, faţă cu justiţia oamenilor şi a Iul D-zeu, faţă cu viitorimea şi cu istoria acestui pământ eroic. . D Brătianu giaba convoacă dar intrună Camerile sale in şedinţe intime, giaba se maî sfâtueşee acum cu ţara, peste capul căreia propunerea Barrâre a căzut ca un trăsnet. Formele, discursurile şi declamaţiunile nu mal servă la nimic D-sa nu are de căt o singură politică de urmat Resistenţa. Dacă nu primesce rolul acesta, atunci primul-ministru trădează politica ţârii, nă buşeşce voinţa el, devine cioclul statului român. Ori cum se va întoarce, dacă vom fi a-serviţl Austriei, pe numele său va sta etern gravat: pierderea Dunării, ucigâtorul statului romăn. Dacă nu maî e in stare să reziste, dacă imprejurărî nenorocite l-ah condus a nu fi, nici in această vitală cestiune, pavăză de apărare a viitorului ţării, — atunci să se retragă, incredinţănd puterea acelor cari se vor lega că nu vor pune semnătura lor pe actul de pierzare al naţiunii române, pe actul de trădare făţişă a intereselor emo-pane. Ori una, ori alia. Socoteală lungă nu mal incape azi. — - i u/ JOIHgyi -o» -------- CRONICA ZILEI Ieri s’a împărţit, in Senat, raportul principelui A). Stirbeifj, privitor la legea togmelilor agricole. L’am fi impărtăşit şi noi cititorilor dacă am fi avut loc. Astăzi se vor începe poate desbaterile senatoriali asupra acestui proiect, modificat in părţile esenţiale de comitetul delegaţilor. Senatul a votat ieri legea recrutării, iamera a continuat discuţia asupra proiectu lui pentru construirea mai multor noul linii ferate. S’a sancţionat şi s’a promulgat logea pentru orgauisarea serviciului sanitar al armaţii, Serviciul sanitar al armaţii constitae un ser viciu special care se ailâ sub autoritatea mirns tulul de resbel. — Acost servicifi formează m ministerul de resbel o secţiune specială.— Un medic de corp de armată sad de divisie dirige lu crărilo acestui serviciu. La şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti, sunt numiţi: D David Emanoel, doctor in ştiinţe de la facultatea din Pari3, profesor la şcoala militară din Bucureşti, in postul de profesor de matima-ticl elementare. -D. Spiru Haret, doctor in ştiinţe, de la aceeaşi facultate, profesor la univer-tatea din Bucureşti, ia postul de profesor de al gebră superioară şi geometrie analitică.-D. Ioan Cantacuzin, inginer, profesor pentru cursul de topografie şi navigaţiunea interioară. Hiine-seară, Joi, trupa d nel Tardini incepe la „Dacia" o serie de reprezentaţiunî. Piesele de deschidere Smintitul şi laţi faza, te rog. ‘ Di-seară la Atenei!, concertul d-luî cavaler Holstein. Pentru şcoala „Cuza Vodă" din Galaţi efe întocmise o lotărie. — „Posta" relatează, că in noaptea de vinerea trecută s’au furat o mulţime de obiecte, intre cari două revolvere, trei pistoale şi altele, precum şi 30 lei proveniţi din biletele vândute. ‘ Ni se spune că furul s’a descoperit şi că se numesce Iohan Aron Wels; la care poliţia a si găsit parte din obiectele furate. - Un Jidan dară ! Ni se cominică din Buzău, că in Oonsistoriul Eparhiei 3uzâulul ar fi un cinstit preot care ar avea untul rol de calumniator al tuturor preoţilor bine văciuţl de orăşeni şi de Prea Sf. Sa Părintele Episcop, rol care presintă un trist con-tiast cu iama preoţească cu care e îmbrăcat. Acest rol l’a jucat şi cu monahii Episcopiei maî înainte ae a fi in Consistor, pe cari SI făcuse, ni se spune, să dispere de ,riaţă Ne permitem a atrage atenţiunea Prea Sf. Sale Părintelui Episcop, a căruia imparţialitate s a recunoscut in nenumârate rânduri, ca dacă a fi adevărate cele spuse, să inveţe pe sf-tul pă rinte de cam e vorba a’şî respecta mal bine haina şi misiunea. „Corespondenţa Provincială" din Piatra spune că fabrica de chibrituri de la Bucureşti, a luat desposiţiuni pentru înfiinţarea pe moşia Petro-Dava, de lengă acol oraş, a unei fabrici pentru fabricarea lemnului de brad indispensabil la fabricarea chibriturilor. Locul este bine găsit, şi proprietarii zisei fabrici vor trage imense foioasă cu acest mijloc, căci vor avea lemnul mult maî eftin de cum şi’l procură pănă acuma. DIN Huaţimic-a in Jiuigsria. Din Sofia se scrie, câ starea de lucruri ameninţă să devie din nou acută. Cele doue partide, liberalii şi conservatorii, se privesc cu o duşmi ciă declarată, aţiţatâ incă prin faptul că prinţul lea cu hotăiîre partida acestor din urmă. , Indignaţi de abusurile, reale sau pretinse ce s ai comite in administraţie, de când cu suprimarea controlului constituţional, şefii liberalilor hotănseră cererea unei audienţe la Domnitor si presintarea unei adrese. Prinţul refusâ insă săh primească. De atucî guvernul şi-a indofi privegherea sa asupra lor şi unii din liberali se bu-cuiă chiar de distincţiunea nemeritată, de a avea la uşa loi un gardian, care să’I ferească de vie un pas nechibsuit. Nemulţumirea ar fi prins insă redăcinl şi prin massole poporului şi spre a-I abate atenţia dela riseria publică, guvernul ar fi alergat la mijlocul întrebuinţat adesea de Statele absolutiste El a inceput să preocupe mulţimea cu cestiunv esterioare, in tocmind in acest scop, o propa. randă sistematică. Partida pan-bulgară desfă. făşură, la ordinul de sus, o activitate febrilă Se fac deposite de aime şi se recrutează voluntari. Poeţii partidei ai! născocit şi o nouă marsiliesă cu refrenul: „Să mergem să mergem in Macedonia." Chiar preoţimea predică, in biserici, răsboiul de revendicare, care să rea-dut Bulgaria, la mărimea şi puterea prevâdută prin tractatul de San Stefano. InţelepţJ bulgari- şi de aceştia nu se găsesc dur nefericire .prea mulţi—-sunt siliţi să na pri-viască, in faţa acestei stări de lucruri, de căt cu neincredere in viitor. www.digibuc.ro ROMAN tA LIBERA Are haz relaţiuneace face „Augs. Allg. Ztg.“, că, una din deputăţiile liberale cari au cerut audienţă prinţului, in scop de a reclama restabilirea constituţia!, a fost arestată, din causă că membrii el erau urmăriţi pentru.... furt. Politica «stemă a ministeriului Freycinet. Politica esternă a actualului cabinet francez, incepe să pue pe griji şi pe Francezi. Ea numai vrednică şi... francesă nu este. Acum Germaniul, acum Austriei i se aduc servicii plecate, cari nu armonisează nici cu interesele Franciel, nici cu demnitatea el de mare putere. Nimeni nu şi-a arătat pănă acum indignaţia sa de această depărtare de la tradiţiile franceze cu atăta violenţă, de căt generalul Gallifet. Cunoscutul ofiţer francez a dat un banchet mal multor tovarăşi aî sfii de arme, am putea zice că anume in scopul de a da de ştire opiniei publice, că armata francesă consideră ca degra-gradatoare politica ce se urmează in afară, de actualul cabinet. El a făcut chiar o revelaţiune de mare gravitate. A spus comesenilor sfii, că prinţul Hohenlohe, ambasadorul german din Paris, se sileşce de mal multe săptămâni să induplece pe d. de Freyclnet la semnarea unul tractat, prin care Germania vrea să garanteze republicel integritatea eî teritorială in Europa şi Africa, in schimb insă Francia să reducă efectivul armatei sale şi să nu încheie alianţă cu nic% o putere străină. Un alt ministru frances i-ar fi arătat uşa lui Hohenlohe. Freycinet insă fii lasă sâ’l facă această umilitoare propunere, pe care poate să o şi primiască intr’o bună dimineaţă. - întrebat de unde are această ştire, generalul răspunse, că o are dintr’un isvor positiv, pe care nu vrea să’l pomeniască şi a adâogat cu furie, că d. Gambetta trebue să vină iarăşi la guvern, dacă Francia nu vrea să’şl vadă per-dut intreg prestigiul el. împărtăşirea acestui fapt nu ne o face nimeni altul, de căt corespondentul din Paris al lui „Nordd. Alig. Ztg.“ Ea dobăndeşce in insem-nătate prin aceea, că corespondentul nu face nici o observaţie, care să o desmintă. EI se mul-ţumeşce alua inbătae de joc pe Gallifet, numindu-1 „Skobeleful Franciel." Natural! Ce fâgăduell i-o fi făcut oare d-luî de Freycinet Austria, ca sâ’l induplece a o servi, cu atăta devotament, in tentativa de-a instrăina României Dunărea şi de-a o germanisa ? — Yr’un trafic trebue să fie la mijloc. întristător lucru pentru Francia, care se indeletnicea odinioară toomal cu apărarea celor drepţi şi năpăstuiţi. * Interesant esta, ca presa monarchistă şi cea a d-lul Gambetta sunt de acord, in a plânge a-ceastâ uitare de sine a cabinetului. Ele cer —pe deplin unite asupra acestui punct--o politică es-ţernă mal energică şi mal demnă. Din Itusia. Intre cabinetul din Petersburg şi cel turcesc a sbucnit o mare receală. Rusia nu’şî tăinuesce de loc supărarea şi e hotârîtă să-I dea o formă positivă. D. de Novikov e revocat din Constan-tinopol, unde nu se va mal întoarce. Ast-fel Poarta va fi degradată să nu mal aibă pe lângă ea un ambasador rusesc ci numai un trimis. Pentru acest post e designat d. de Nelidov, actual ministru plenipotenţiar pe lăngă curtea saxonă. încordarea aceasta de relaţii a resultat din atitudinea de rea credinţă arătată de Poartă in cestiunea despăgubirel de resboiti. Urzitorul a-cestel atitudini n’ar fi nimeni altul de căt prinţul Bismarck şi tocmai aceasta indoiesce supărarea Rusiei. * Poporul rusesc incepe să intindă tratamentul, cu care fericise până acum pe Jidani, şi asupra FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 2*. Apr.lie —■ II OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA. DACHIANU VIII. Aceste feluri ae amicii recreatoare, cari sunt visul atâtor femei cari nu şi-aii găsit fericirea in căsătorie, cer se inţelege, pentru a remănea pure, caractere de elită, şi poate chiar circonstan-ţe escepţionale ca acelea cari apropiaseră pe doamna de Maurescamp şi d. de Lerne. Dar in fine aceste amoruri eroice nu sunt fără esem-ple in lume, de şi lumea nu crede intr’finsele. Lumel nu-I prea plac meritele cari intrec măsura obişnuită, mfisura care este a el. Ceea ce nemţilor. Colonia germană din Sadagovka, lăngă Dnipru, a fost atacată de popor şi pustiită in mod înfricoşat. — Un ziar german, relatănd a cest fapt, se întreabă dacă Germania n’ar trebui acum să’şl revoace ambasadorul din Petersburg?.... De alt-fel ura contra Nemţilor se propagă astăzi in Rusia sistematic. Apar o mulţime de broşuri, in cari Germania e persiflată, şi cari se cumpfiră in sute de mii de esemplare. * Căt pentru Jidani, el s’au hotărît să presinte guvernului rusesc un ultimatum. Printrfinsul el pun Rusia in această înfricoşată dilemă : Ori guvernul le dă şi lor drepturile acelea de cari se bucură ceiaialţl locuitori ori... Jidanii vor părăsi cu toţii Rusia. D. Ignatieff va rfimănea de sigur incăntat de această ameninţare şi va da Jidanilor privilegiul de-a părăsi ţara cu trenul pe jumătate. — ----- 11—h ' SERBĂRILE I)E LA 23. 24 ŞI 25 APRILE IN CIŞMIGIU. In intruniiea ce s’a ţinut ieri seară la d na Maria Rosetti, comitetul doamnelor pentru serbarea din Cişmigiu s’a constituit d’o camdată precum urmează : Tombola D-nele : Radu Mihaî, Sofia Candiano, Elisabeta D. Ionescu, Maria Fălcoianu, Melania D. Ghica, Ma.iia D. Bilcescu, Suzana Bâicoianu; d-rele : Matilda Bâicoianu, Aurelia H. Panteli, Costaco-pol, Miza Bilcescu, Angela Popovicî. Ghiulele fermecate D-na Cucu. Florăria D-na Nica Grădişteanu. Puţul cu parfum D-ra Felicia Bâicoianu. Roatele norocului D na Caterina Butculescu, şi d-rele Zoe But-culescu şi Constanţa Locusteanu. Lăptăria elveţiană D-na Elena Budişteanu. Rum£oare şi lespezile D-aeie A. Dame şi M. C. Polizu. Vânzarea tutunului D-na Coralia Săvescu. Beuturî răcoritoare D-na Lucreţia Leca şi d-rele Aurelia şi Victoria Nenovici. Turte dulci şi portocale Dna B. Şeicaru şi d soarele Şeicaru şi Blan-che Farcky. Chioşcul Tresei D-na Laurian. Apa gazoasă D-ra Zoe Porumbaru. Fructe D-na Gobl. Cantina dorobanţilor D-şoarele Felicia Racoviţâ, Lucia Grant şi d-şoarele Davila. Păpuşi şi jucării Dnele Marii Rosetti şi Sofia Rosetti. ECONOMIA NAŢIONALA Din darea de seamă a «Concordiei Române» Textile Visitatorul urcând scara exposiţiunil era plăcut surprins de frumosul grup format din pre es+e mal mult, e că amorurile inocente se ascund mal puţin de căt cele alte : despreţuind i-pocrisia, sunt adesea mai mult expuse bîrfiriî. Toţi vor găsi dar firesc, că publicul judeca relaţiunea atât de delicată care se stabilise intre Jeanna şi amicul el, cu scepsicismul şi mojicia lui obicinuită. Dar dacă era in public un om care să fie incapabil a inţelege nişte nuanţe de acest fel, acesta era mal vârtos baronul de Mau-restamp. De şi era foarte gelos de femeia sa, mal mult din vanitate de căt din amor, nu se gândise nici o dată să se teamă de amicul sfiti Monthelin, care cu toate acestea fusese atât de aproape de a-î răpi onoarea; in schimb, insă, nu intăid'â să deschidă ochi foarte mari asupra conecsiunel nevinovate dintre femeia sa cu contele de Lerne. Nu putea suferi pe Jacques din instinct, căci i era superior din toate punctele de vedere ; 61 avusese adesea ca rival, şi ca rival fericit, in regiunile lume! galante, unde dis-tincţiunea spiritului şi mărimea sentimentelor fişî păstrează incă prestigiul lor. ’L supăra mult pe de Maurescamp de a regăsi rivalitatea acestui om pănă chiar in interiorul şeii conjugal, şi trebue să convenim că, dacă n’ar fi fost el însuşi cel mal nedibaciu şi cel mal culpabil dintre bărbaţi, susceptibilitatea sa in acest punct n’ar fi putut fi de căt scusabilă. JeanDa băgase de mai multe ori de seamă supărarea ce manifesta soţul sfiii cu ocasiunea stăruinţelor d lui de Lerne pe lângă dfinsa; dar cu curagiul ce i da inocenţa, nu se neliniştise duse textile expuse de d. Polizu Micşuneşti. Aci se vedea toate fasele industriei sforăriei şi frin-gheriel de la materia primă pănă la sfoara cea mal fină. Cânepa cultivată pe moşia Autofiloaia, districtul Prahova, mesura pănă la doi metri, lungime, cu o fibră siplă şi fină, fasoanele cu o lungime relativ însemnată, probau că dărăcitul şi peptânatul este făcut cu îngrijire, sforile de o omogenitate perfectă nu cedafi in resistenţă şi in frumuseţă celor mal apreciate din stroi-nătate. O giantă de vfinătoare lucrată in sforă, care prin împletituri şi indoituri representa armele ţfirel, insuşia un gust artistic, care a escitat ad-miniraţiunea tuturor. Căpeţelele ştreangurilor şi frânghiile expuse erau de o calitate superioară şi probaţi pănă la evidenţă că nimic nu se opune, ca aceste fabricate naţionale să sub-vie la toate necesităţile ţârii. Căci este in adevfir ruşinos, ca o ţară de 4 milioane agricultori 3ă fie obligată a importa bucăţile de frânghie cu cari va priponi boul şi va inhâma calul la plug Otgoanele de grosime de 6 centimetri, uniform şi sohd răsucite, erau in condiţiune a corespunde la necesităţile minelor şi la necesităţile navigaţiunil. Cu toată satisfacţiunea ce am avut la vederea produselor d-lul Polizu, cu toată lauda ce merită ca iniţiator a acestor industrii, trebuesce să mărturisim, că o singură fabrică nu este de ajuns a indestula o ţară întreagă. Este de neapărată şi urgentă necesitate a se mal infiinţa in mal multe centrurl desemnate de condiţiunile econom.ce asemenea manufacturi. Aceasta este cu atât mal uşor, cu căt fabricaţiunea sforilor şi frânghiilor nu necesită de căt o roată cu cârlige, uşor de procurat cu un preţ mic, şi o simplă şură de adăpost ; fc'cât pentru meşteşug el poate fi invfiţat in scurt timp şi fără multă dificultate, probă regretatul Const. Bobescu, invfi ţător normalist din Băneasa, care intr’o vacanţă a isbutit a inveţa această meserie şi a expus câte-ve eşantiiioane de sforărie foarte bine lucrate. In şcoalele normale s’ar putea invăţa cu in-lesnire această manufactură elevilor, cari la rândul lor vor respăndi-o prin comunele rurale. Tesăturele de in şi cânepă erau reprezentate numai prin câteva ştergare şi pânzeturi. Constatăm cu părere de rfifi că şi aceste erau de o calitate relativ inferioară. Pânza la toate costumele naţionale expuse era aproape exclusiv numai de bumbac. Unde sunt pânzeturile solide de in şi cănepă, cari imbrăcau odinioară populaţia noastră intreagă şi impodobeau casele moşilor şi părinţilor noştri ? Ţesutul pânzelor a ajuns legendar; furca şi resboîul a dispărut din casa Românească, Şi totuşi furca am putea zice că era geniul cel bun al casei rustice româneşti, împrejurul eî se adunau toate vârstele jşi imprejurul eî sau născut poveştile, basmele, cimiliturile şi atâtea-alte perle ale spiritului naţional, căci \eclnic va fi adevărat că frumosul se naşte numai in leagănul imbelşugăriî, şi imbelşugarea o aducea in casa Românului fusul şi mereu ce invertea imprejurul sfiti. Astăzi bumbrcul Coloniilor din Lumea noufi şi ţfisăturiie streine, atăt de ieftine căt sunt de puţin durabile, au înlocuit vechile noastre ţfisâ-turl trainice şi igienice. Am devenit tributari cu mii oane pe fie-carfi an pentru bumbacul şi textilele din apus, ba vedem chiar cu mâhnire faptul intristâtor şi aproape de necrezut : că ţăranului nostru i se furnisează cămăşi zise de Braşov, şi din cari femeia de peste CarpaţI mal reahseazâ incă un câştig, după ce le-a purtat famil a sa. Ţăranul nostru trebueşte să plătească toate aceste textile şi ţesături streine, storcăndu-le din unicul lui produs al muncel lui lui de vară şi remăind condamnat a fi totuşi tot-d’a-una rupt şi petecos. Această stare de lucruri ne impune cu ur- de aceasta. Cu toate acestea, in timpul şederii la Dieppe, ea afectase de ,;mai multe ori dispo-siţia de a-î da să citească scrisorile ce primea de la Jacques, cu scopul de aî linişti spiritul, demonstrând caracterul curat amical al relaţiuniî lor. Pentru a’l convinge şi mal bine, ea fii făcea căte-odată, de şi aceasta o costa mult, să rămână ia salonul său intre dfinsa şi Jacques, pentru a scoate acestei intimităţi ori ce aparenţă de mister. Dar aceste precauţiunl şi băgări de seamă fură departe de a obţine tot succesul dorit de dfinsa. D. de Maurescamp nu se gâsia intre dfinşil, cu drept cuvfint, pe placul şi la locul sfiti; se simţea iritat de rolul inferior ce juca in aceste circonstanţe ; rid ca umeri, trântea căte-va glume mojice şi defăimătoare, şi pleca. Cu toate acestea adevărul are atâta forţă, in cât era mai dispus să crează că legătura lor era in adevfir numai intelectuală şi de sentiment. Toate acestea nu’l opriati insă de a nutri in contra d-lul de Lerne o ură infun-dată şi care nu aştepta de căt o ocaziunne spre a îsbucni. Dm nenorocire această ocaziunc nu era 3ă întârzie. Precum am mal spus’o, d. de Maurescamp, cam de un an de vreme, se amorezase nebun de Diana Grev, jună ecuieră americană, care era pe atunci foarte la modă in Paris. Această creatură, fiica unui acrobat din treapta de jos si legănată in noroiu, avea cu toate acestea frumu seţea pură şi frescă a unui crin. Palidă, fină, e- genţă să reluăm cultura plantelor textile, cultura inului si a cânepei. Dacă proprietarii noştri! şi in prima linie statul, ca cel mal mare proprietar, ar impune a. rendaşilor sfii prin contractele de arenduire de a cultiva o cantitate de pământ p. e. l°/0 cu tex tile, atunci forţamente s’ar da o impulsiune bi-ne-făcătoare la naşterea industriilor cu această materie şi la reluarea vechel industrii casnice. De asemenea ar fi nemerit a se inzestra tote şcoalele rurale cu o parte de pământ, care să fie caltivată metodiceşte cu plante textile spre a desvolta încopil gustul acestei culturi. Asociaţiunile de incuragiare pentru agricultură la rândul lor să impartă premii pentru cantităţi şi calităţi. Sistemul cum se practică la noi astăzi topi. tul cânepei şi al inului expune adesea pe culţi-vatorl a pedre întreaga recoltă, din causă că asupra operaţiunii vin ploi prelungite, cari irnpe-dică scoaterea textilelor la timp şi fac ca ele să se treacă si se putrezească. Restrângerea li-bertăţil de a usa de apa curgătoare, de bălţi si băltaoe, fără retribuţiune pentru topit, preţurile urcate ce se cere precum şi depărtarea apelor pe alocurea de locuinţa ţăranului, fac pe culţi-vatorl să piarză o mare parte din timp pentru transportul şi supravegherea inului sau a cânepei pusă la topire ; emanaţiunile respingătoare ce să degagiazi in această operaţiune şi credinţa că apele in cari s’a ifăcut sunt vătămătoare animalelor, toate aceste contribuesc a descuraja pe cultivator şi a împuţina cultura lor. Pentru a ‘obvia la aceste inconveniente, este urgent a se introduce şi la noi procedeul chimic de topire adoptat in alte jţerl. Cu acest proceder fie-care cultivator poate esecuta operaţiunea topitului in curtea sa. El consista in a inmuia plantele intr’un schiab saăiutr’o putină plină conţinând o soluţiune compusă de una ocă Acid sulfuric (vitriol) cu 200 oca apă pentru câuepă şi de una oca Acid sulfuric cu 400 oca apă pentru in. După mal multe imuierl şi us. cărl, când plantele ah ajuuns la gradul cerut de topit, se spală bine in apă curată si se usucă. In acelaşi timp trebueşte să ne dăm seamă de progresul ce a făcut firătoria şi ţesdtoria m ţările înaintate. Fusul primitiv nu mal poate concura alături cu fusul mecanic. Pe acesta trebueşte să’l adoptăm şi să’l introducem şi noi. t Modul cel mal practic ai fi ca comunele noas- * tre rurale sâ’şî procure deocamdată câte o torcătoare cu un număr mal mare sau mal mic de fuse, care să fie pusă apoi la disposiţiunea femeilor contra unei mici indemnisărî, prin care curând s’ar amortisa costul torcătoarei. Spre a se convinge uşor orl-cine de avantaj gele ce oferă asemenea torcători mecanice şi de uşurinţa cu care se pot mânui, societatea „Concordia Română" va instala in curând in localul său o torcătoare cu 60 fuse şi care poate fi vâ-dută şi experimentată de orî-cine. In centrurl mal mari de populaţiune şi de producţiune de cănepă, aceste torcători pot fi puse in mişcare cu ajutorul unul motor, fie cu forţă de braţe, fie cu forţă animală sau idraulică, sau cu aburi, care n’ar presinta nici dificultăţi de instalare, nici n’ar cere capitaluri mari. In ce priveşte procedeurile de a prepara cânepa pentru torcătoare, ele sunt foarte simple. După ce s’a topit şi meliţat cânepa, ea trece mal ăntăifi prin o maşină foarte simplă de pep-tănat. Eşind de aci trece prin o serie de două sau trei maşini intindetoare spre a i da forma de fâşii apte de a fi aşedate pe torcătoare. Tor-cătoarea cu 60 — 80 fuse răsuceşte firul şi scoate ghemele cu multă uşurinţă. Totalitatea acestor maşini' nu necesită de căt o forţă de 3 cal, ceea ce face ca după calculele aproximative torsul a 1000 metri fir să revină la 3 —5 bani, după fi-neţa firului. - —------nwf> ■» fagi»- ------ ---— legantă, de o adevărată perfecţiune plastică, de o depravaţie superioară căria ’î adăoga un fel de ferocitate anglo-saxonă, ea subjugase iu virtutea acestor calităţi cu desăvârşire pe baronul de Maurescamp. Ea ’î inspirase unul din acele amoruri îngrozitoare şi servile, cari sunt in genere privilegiul bătrânilor, dar pe cari şi tinerii desfrânaţi şi blasaţl el sufer câta odată. Ea fi biruise mal ăntfiiu prin carmenul şi graţiile sale. apoi sfârşi prin a ’1 tortura. Sunt bărbaţi cărora le place a fi bătuţi, ca femeii lui Sganarela; d. de Maurescamp era fără îndoială din acest număr, şi el fu servit asupra acestui punct după plac, de gracioasa americană. Dacă i-ar fi venit gust Dianel Grey, ea l’ar fi făcut să sară cu lovituri bicifi, prin cercurile de hârtie ce plesnea ea insaşi in fie-care seară in jocurile circului. ’I mal plăcu insă a’l face să-I dea un frumos otel in Avenue din Bois-de Boulogne şi tot ce trfibuia pentru a trăi cine-va bine intr’finsul-Compensată prin toate acestea, ea consimţi in fine, la expirarea angagiamentulul, să renunţe la cariera de artistă şi a satisface astfel dorinţele d-luî de Maurescamp. (Va urma)- www.digibuc.ro PROPUNEREA BARRfiRE PENTRU PARTEA C DIN ESTRACTUIi ULTIMELOR DE-LlBEEAŢIUNÎ A COMISIUNlI EUROPENE, PRIVITOARE la regulamentul pentru partea DUNĂRII cuprinsă INTRE PORŢILE DE FER ŞI GALAŢI. Art. 1■ Executarea prezentului regulament e pusă sub autoritatea unei comisiunî zisă comi-siune mixtă a Dunării, in care Austro-Ungaria, Bulgaria, România şi Serbia vor fi fle-care reprezentate printr’un delegat. Prezidenţia acestei comisiunî va aparţine delegatului Austro-Ungariel. Un membru al comisiunil europene dunărene, designat pentru o perioadă de şase luni, in ordinea alfabetică, a Puterilor, va lua parte la lucrările comisiunil mixte şi so va bucura, pe .timpul acestei participări, de toate drepturile membrilor permanenţi. - Când ordinea alfabetică va indica pe delegatul uneea din Puterile reprezentate in cele doă comisiunî, Puterea ast-fel designată se va găsi reprezentată in comisiunea mixtă prin doi delegaţi, dispunând fle-care de un vot. Ca membrul comisiunil europene, designat prin ordinea alfabetică, să fie in stare a lua parte la deliberaţiunile comisiunil mixte, aceasta i va trimite programa lucrărilor eî cu o lună inainte de deshciderea fie-cărel sesiuni. Comisiunea europeană, când va crede de trebuinţă, va putea cere comisiunil mixte, prin mijlocirea delegatului săil, informaţiile de cari ar avea trebuinţă, privitoare la decisiunile comisiunil mixte cari s’ar atinge de libertatea navigaţiei. Art. 2. Puterile comisiunil mixte vor avea o durată egală cu ale comisiunil europene a Dunării, şi această comisiune mixtă, daca va fi de trebuinţă, va primi modificările ce vor putea deveDi necesar de introdus in constituirea şi in puterile sale sub rezerva coexistenţii celor" do6 comisiunî. Art. 3.--Comisiunea mixtă va ţine in fie-care an doS sesiuni ordinare cari vor fi fixate aşa ca să se evite reunirea simultană a comisiunil mixte şi a comisiunil europene. Hotărîrile vor fi luate cu majoritatatea voturilor. Ea ăşl va face singură regulamentul interior pentru ordinea lucrărilor sale, cum şi instrucţiunile speciali pentru agenţii săi, in vederea presentrulul regulament, afară de punctele asupra soluţiunil cărora prezentul regulament a statu'at Însuşi. Comisiunea va procede. in prima sisiune, la numirea agenţilor designaţi la art. 5 sub numeri! 1, 2 şi 4. Cu toate acestea, regulamentul interior şi instrucţiunile de un caracter general şi reglementar, ca cele de cari e vorba in art. 9 al Actului-Public din 2 Noembre 1865, privitor la Davigaţia pe gurele Dunării, vor fi comunicate prealabil comisiunil europene, şi nu vor fi aplicate decât după ce această comisiune le va găsi conforme principielor cari a fi servit de bază prezentului regulament. Art. 4. -Cheltuelile de administraţie vor fi in sarcina Statelor reprezentate in comisiunea mixtă. Ele vor contribui in proporţiunea aceasta: Austro-Ungaria cu patra zecimi; România cu patru zecimi; Bulgaria şi Serbia, fie-care cu căte o zecime. In a doa intrunire ordinară, comisiunea mixtă ’şl va fixa bugetul pentru anul următor. Contribuţiunile Statelor se vor face inainte pentru fie care semestru. Amendele incasate pentru contravenirea la acest regulament vor fi vărsate in casa comisiunil mixte, pentru a fi afectate la necesităţile serviciului. Art. [>. - Agenţii aci designaţi vor funcţiona, fie-care in rezortul ce i va fi asignat, sub ordi-nile comisiunil mixte : !• Un inspector, 2. Sub-inspectorî, 3. Căpitani de porturi, pe cât acţiunea lor se va exercita pe cale fluvială ; 4. Un secretar şi agenţi subalterni. Art. 6.—Agenţii desemnaţi in articolul precedent voi fi luaţi dintre persoanele competente; eî vor fi numiţi şi retribuiţi după cum urmează : Inspectorul va fi numit şi retribuit de comisiunea micstă, precum asemenea şi secretarul Şi agenţii subalterni ! upt-inspectoriî vor fi asemenea numiţi şi retribuiţi de comisiunea mixtă; el vor fi aleşi de dânsa din trei candidaţi cari eî vor fi presentaţl de fie-care din Statele riverane pentru secţiunile fluviale respective. Că] litanii de porturi vor fi numiţi şi re de Statele riverane respective, cari vor fi uoscut comisiunil mixte despre numirea ; agenţi safi înlocuirea lor. Art. 7. — Inspectorele este chemat a veghia pe cale administrativă asupra strictei observări a disposiţiunilor regulamentului de faţa ş’a pune uniformitate in aplicarea lui. In această privire, el este considerat superiorul direct al sub-inspectorilor şi căpitanilor Art. 8.— Dunărea, intre Porţile-de-fier şi Galaţi va fi impărţită in patra secţiuni de inspec-ţiune dintre cari: Cea d’ăntăiil se va intinde de la Porţile-de-er până la gura Timoculul (aproape cinci chi-lometri). A doua, de la gura Timoeuluî până la Nico-poli inclusiv (aproape 240 chilometri). /oi . ^eia’ de la Nicopoli la Silistra inclusiv (213 chilometri). ROMANI A LIBERAI Şi a patra, de la Silistra la Galaţi esclusiv (224 chilometri). Se iunile vor fi supraveghiate : Intăia, de un supt-inspector numit după propunerea Serbiei. A treia, de un supt-inspector numit după propunerea Bulgariei. A doa şi a patra, fie-care de către un supt-inspector numiţi după propunerea României. Reşedinţa fie-căruî din aceşti agenţi va fi fic-sată comisiunea mixtă. Art. 9. Statele riverane vor da comisiunil mixte şi Agenţilor sel concursul de care ea ar putea să aibă trebuinţă pentru impiinirea misiunii sale. Art. 10. - Porturile safi schelele situate in-percursul fie-câril secţiuni fluviale şi pentru care statele ţărmurene vor fi instituit căpitani de port in conformitate cu disposiţiunile regulamentului de faţă, nu vor fi cuprinse in resortul sub-in-spectorulul secţiunii. Porturile sad schelele vor fi puse sub supravegherea căpitanilor de port, care vor depinde d’a dreptul de inspector şi vor fi ţinuţi a urma intrucţiunile sale pentru tot ce ar privi acţiunea lor pe calea fluviale. Se inţelege prin numirea de port, in sensul regulamentului de faţă, ori-ee parte a rîulul cuprinsă intre doue linii drepte, perpendiculare pe ţărm, şi care vor pleca de la limitele din sus şi din jos ale diferitelor porturi si se vor prelungi pănâ la Talveg. Dacă ţărmul opus aparţine aceluiaşi stat, portul coprinde şi partea rîulul situată dincolo de Talveg, intre cele doue linii prelungite pănă la zisul ţerm, afară de caşul cănd ar esista pe a cest ţâim, in aceleaşi ane, un port sau schelă care să aibă un căpitan de port. Bastimentele in navigaţiune şi care străbat a pele unul port fără să se opriască, nu sune supuse la jurisdicţiunea căpitanilor de port; inspectorele şi sub-inspectoril singuri sunt compe tinţl in privinţa acestor bastimente. Art. 11. — Atribuţiunile speciale ale poliţiei judiciare a fluviului vor fi eserotate de sup'-in-spectorl şi de căpitanii de porturi, de fie-care in domeniul săă de supraveghiare şi apelurile se vor spune comisiunil mieste, care va judeca iu ultima instanţă. Art. 12. — Comisiunea micstă ’ş! va avea reşedinţa la Giurgiu. ARENA Zi A" MELOR *** „Românul" găsesce, că modificările introduse de comitetul de delegaţi al Senatului in proiectul de lege al tocmeliler agricole, trebuesc considerate mal mult ca o tendinţă de-a inlătura legea. Cea maî mare parte dintr’Snsele lovesc in economia lege! §i ingreunează posiţiunea celui mal slab, adeca a ţeranuluî. Aceste modificări sunt atâtea incercărî de robire pentru clasa muncitoare a ţărel. Să băgăm prin urmare bine de seamă pentru a nu rătăci. Bă lăsăm la o parte interesele îăfi inţelese ale cător-va şi să nu nesocotim munca şi su doărea ţăranului; căcl’reu va fi pentru toată* ţara. **» „Timpul" publică—• „fiind de-un interes actual"—raportul comitetului de delegaţi a Senatului in cestiunea tocmelilor agricole, şi spre a se vedea natura modificărilor introduse de delegaţi, publică in paralel şi textul original al proiectului. «\ Ceea-ce se petrece acum in cestiunea Dunărei, zice „Binele Puoiic," seamănă cu două pică turl de apă cu comedia nenorocită r- perderel Basarabiei. Şi atunci, ca şi acum, d. Ioan Brătianu tran-sigea cu streinul asupra celor mal scumpe drepturi ale României şi instreina teritoriul strămoşesc, iar d. C. A. Rosetti se prefăcea in a nu sci nimic, şi se silea a se pune la nivelul sim-ţimăntelor unanime ale ţârei, de opunere şi de resistenţâ. După ce dă un resumatu de propunerea Barrere, care nu este de căt curatu avant-proiectul austriac. „Binele Public" reproduce o declaraţie făcută de d. Stă-tescu in şedinţa secretă de Luni seara. D. Stătescu ar fi zis celor cari osândeai! proiectul atăt de fatal pentru România; „Geaba ve încercat}, ori-ce aţi face, Europa nu va reveni! Din toate acestea ce resultă, dacă nu aceea, că d. Brătianu a transacţionat cu pretenţiile Austriei şi acum nu cere de căt ratificarea crimei sale de către corpurile legiuitoare? Ceea-ce se face astăzi, este urmarea naturală a concesmnelor ce guvernul romăn a făcut incă din anul trecut şi care s’afi denunţat ţărel de către d. Dumitra Brătianu. Sgomotul despre demisionarea minsterulul este răspândit cu intenţiune, ca să infricoşeze majorităţile spre a vota propunerea Barrare. in realitate insă nu este nimic serios, fiind că dd. Bră-tianu-Rosetti sunt in stare a ceda la orî-ce pretenţiune streină şi pănă la cel din urmă ju- deţ, dacă s’ar găsi cineva care să-l ceară, numai ca să remânâ la minister. Dupăcum se infâţişeazâ lucrurile, şi după cum-ră3punde ministerul, aceste consfătuiri cu repre-sentaţiunea naţională nu sunt de cât îndeplinirea ultimelor formalităţi, înregistrarea actului de deces a cestiunel Dunărei. Indiciile unei crime.-Cetim in „V. Gor-juluî:“ La 13 Aprilie Maria lui Ene din comuna Frumuşel, jud. Gorj, s’a găsit spânzurată de un fag intr’un ogaş din teritoriul comunei Licuricii!. După cercetările făcute, s’a constatat că in ziua de Florii, Maria lui Ene a plecat la Cârbu-nesci pentru ca nu prea trăia mne cu soru 3a, Marica... Plecând a luat cu densă şi 20 de napoleoni pe cari ’I avea.... Sora sa a urmârit’o — pentru ce, nu se scie,... destul că Maricâ se găsesce acum in arestul preventiv, şi in contra eî sunt indicii grave de culpabilitate. Procesul banditului Grozescu. — „Poştei" i se scrie din Ismaii, că procesul renumitului bandit Grozescu, ce era hotărît a se judeca de curtea cu juraţi din Ismaii in luna Martie trecut, s’a amânat pe luna Maiu viitor. Se scie că banditul Grozescu a fost spaima judeţelor Basarabiei ia timpul României; el a fost condamnat de maî multe ori de justiţia noastră, dar a evadat din arest. îndată după venirea Ruşilor, a fost prins şi ţinut in inchi-soare preventivă până azi. Acest proces este foarte important, căci suntem informaţi că sunt perie 126 marturi. Curtea cu juraţi ce-1 va judeca va fi instalată in caninul comercial din Jsmail. Intrarea va fi o-pntâ, afară de cei ce vor avea bilete de la juraţi ; fie cărui jurat i se va da câte 10 bilete pe cari le va putea împărţi, după voiuţă. Şedinţele proc- sulul vor ţinea re) puţin 5 zile. După jurisdicţia actuală rusească, acest proces trebuia a se judeca la Kişnăîl , in vederea insă a numărului celui mare al marturilor, toţi de prin judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismaii, s’a făcut o escepţie inlesnitoare, hotărîndu-se a fi judecat la Ismaii. Premii! pentru femei.— Răposatul economist Frederik Thomas, făcuse Academief francese, pe cănd trăia, un legat, cu condiţie ca din banii lui să se impărtă premii acelor femei cari vor face mai mulţi copii. — Academia a respins, in una din şedinţele sale dm urmă, acest legat. Jn expunerea de motive ea] declară, că nu face acest refus din causă de’prracipiti ci pentru faptul că cestiunea de care e vorba nu e de competinţa ei ci de cea a asistenţei publice. Emer/on. — Ralph Waldo Emerson este nu naele unuia din cei mal mari scriitori al Ame-riceî de mează-noapte. EI a murit zilele acestea in vărstă de 79 de ani, din causa unei ie celî ce a contractat cu ocasia inmormăntăriî lui Longfellov. — Emerson a scris economiă politică şi filosofie. Cea mal interesantă din doctrinele lui filosofice e cea care afirmă c$f}oţi oamenii sunt de la natură egali intelectualiceşce pi moralmente, că toţi poartă in ei semănta geniuiuî, ăar că pentru desfăşurarea lui se cer circomstanţe favorabile , de cari nu aii parte de căt puţini aleşi. Spioni francesî in Germania.— In Stuttgart a fost arestat zilele acestea un frances, care se intitula baron şi spunea că este corespondent de ziare.— S’ar fi descoperit insă că el era... spion. Tot un spion frances ar fi petrecut astă iarnă căte-va luni in Munchen; acela a scăpat insă din măinele poliţiei germane. “—------«“"««aga g~-----—— Servic ul telegrafic al ,,Rom, Libere." 3 Maiil, — 9 ore dim. Cairo, 2 Maiă. Se asigură că Khedivul va sancţiona sentinţa consiliului de răsboiii, prin care se condamnă autorii complotului de 11 Aprile, afară de paragraful care priveşte pe Ismail-paşa. Londra, 2 Maiu Camera comunelor.— D. Gladstone a anunţat deputaţilor liberarea d-lui Parnell, colegul lor, şi a altor IrlandejI, puşi in inchisoare in virtutea bilulul de constrângere votat anul trecut incotra partizanilor ligel agrare şi că acest bil nu va fi reinot. D. Forster, secretar de Stat pentru Irlanda, desaprobând aceste măsuri, şi-a dat dimisia. Berlin, 2 Maiu. Camera seniorilor a adoptat in intregul sări, cu 87 voturi in contra 32, legea eclesiastică, conform propunerilor comisiunil sale. Friburg, 2 Maiu. Congregaţia călugărească a ales in unanimitate, pe decanul său, canonicul Orbin, ca archi-episcop de Friburg şi Lozana, in locul monseniorului Cossandey. Constantinopol, 2 Maiu. (Telegamă oficială) — Abdul-Rahman-paşa e numit prim-ministru, in locul lui Said-paşa; altă schimbare nu s’a făcut pănă acum. (Havas), m FRAMENTARILE ZILEI întrunirea de la Senat. întrunirea de-a seară a fost impunătoare prin presenţa aproape completă a celor două Cameri, prin interesul palpitant ce ispira cestiunea, prin grija ce se vedea zugrăvită pe obrazele tutulor Era vorba să se ştie, dacă poporul, care tri-trimisese, in acele înalte sfaturi, pe bărbaţii ce se intruniseră aseară, va rămănea mâhnit de ho-târîrea lor, şi va trebui să i se strige, ca Romanilor in timpul lui Brenus : vae victis ! saii dacă avea să spere, de la inţelepciunea şi de la tăria lor, mântuirea bătrănuluî nostru fluviîi. Impresiunea ce-a transpirat, din această şedinţă secretă, nu este insă tocmai intristâtoare. * Oposiţiunea s’a manifestat prin glasul dd-lor Vernescu şi Gr. Sturdza. Teza pe care d. Vernescu a desvoltat-o, mişcat de cel mal pur patriotism şi cu arta vorbirii sale curgătoare, a fost in cel mal perfect acord cu opiniunea generală a ţării: respectarea, totală, şi fără interpretări sucite, a tractatelor europene. Calea naturală, care se desemnează guvernului, este spiritul şi litera tractatului de Berlin. Orî-ce abatere de la actul incheiat de Europa este un pas fatal pentru ţară, este, cu tot consimcimîntul aparent, şi poate incă neinţeles, al puterilor, o lovitură care slăbeşce increderea ce ţara trebuie să inspire Europil, ca sentinelă neînduplecată a icheierilor el solemne. In scurt, d. Vernescu s’a pronunţat pentru resistenţă, etiam contra omnes. Oposiţiunea şi-a arătat insă de mult opiniunea, in modul cel mal clar şi cel mal categoric. Ar fi timp cred, a zis oratorul, — ca cel puţin acum, când suntem la doi paşi de prăpastia Ba] rrăre, ce ne-a pregătit politica d-lul .Brătianu — ca guvernul să iasă din enigma lui de Sfinx, şi să arate ţării limpede ce atitudine va ţinea faţă cu teribila notă care i s’a comunicat. Banca ministerială a tăcut insă ca un mor-mănt. Ea s’a dat şi a seară după paravanul invechi-tel sale comedii, că aşteaptă instrucţiuni de la ţară ! Printzul Sturdza a intrebat pe guvern cum de-a ajuns ţara la această tristă părăsire, că pănă şi puterile cele mal direct interesante, cele mal bine-voitoare naţiuniiromăne, — s’ati asociat să ne trimeată o propunere atăt de fatală, o propunere fără antecedent in istoria diplomatică a Europil. Ce mister e la mijloc? Cum a tost oare condusă politica ţării, de s’afi isolat ţara ast-fel de toţi câţi îl promiteaîi un sprijin, in drepturile el ameninţate ? E datoria guvernului să iasă acum din in-curcătura, din situaţiunea periculoasă in care s’a cufundat. Oposiţiunea şi-a esprimat deja părerile ; re-măne să şcim dacă guvernul va lucra in sensul acestor vederi. D. Brătianu insă şi-a mîncat, din nenorocire, credinţa, şi nimeni nu mal poate pune astăzi temeiil pe speranţa, că d sa va scoate neatinse drepturile ţării din gura inimicilor eî. Căt timp n’a stat oare fără intrucţiunî agenţii noştri in streinătăte ? Nu e de mirare dar că am ajuns la situaţiunea de astăzi, la părăsirea in care ne vedem. * Oratorii guvernului aii fost dd. Grădişteanu şi Boereacu. * Domnia-lor s’a pus pe alunecosul şi prăpăstiosul tărăm al concesiunilor. D. Grădişteanu a rostit, ce’I drept, un cuvînt foarte entuaiast, prin care respingea, cu toată tăria artei sale oratorice, propunerea Barrere. A păcătuit insă, ca şi d. Boerescu, prin oare-carî vederi, ce nu credem de trebuinţă a le mal iDregistra aci. Cea mai uşoară concesiune este o stirbitură deschisă, pe unde inimicul poate să intre cu timpul in cetatea română, intârită azi prin atâtea tractate, prin principiile cele mal sfinte ale dreptului ginţilor. * Adunarea s’a separat şi a-seară, fără nici o hotărîre definitivă. * Cu greu se sfîrşesce bine, ceea ce se incepe răii. ■îf* E de pristos a mal spune, că sgomotul de retragere s’a potolit de tot. Am avut dreptate să nu punem nici un temeiil pe el. D. Brătianu nu se poate retrage. Cestiunea Dunării trebue fatalmente să fie resfirată sub d-sa. Cu toată opiniunea, deja stabilită, ce avem despre desnodămîntul dramei in care a intrat singur ca jertfă, nu credem incă momentul de-a trâmbiţa acest dosnodămint. Să mal aşteptăm. Poate că o rază de lumină se va pogorî incă asupră-î, şi ’l va po.văţui, spre mântuirea ţării, să nu primiască nimic din iscodirile austro-ungare. Giges www.digibuc.ro POMAFIA LIBERA VINDECARE INFAILIBILA SI REPEDE f— PLATIBILE IfJ CAŞTIURI LJJNARF Şi SUNTEM ANALE a tutulor maladiilor provenind din abusul plăcerilor venerice, laori-ce vârstă j.'ZtHf, v nr A' impotenţa, uter lit tea, upermat .area labiciunea m jloculuî, spasmuri nervdse mctBS&u patpitatiu i, slăbiciune generală, poluţi-\^^^^^^ uni nocturne, melancolie, v rtiyiuri pro'* * venind din slăbiciune. Pr'n Picăturile Iteg'neretrice ale dr. Naimiel Thompson şi prin Granunfe de Arse dat de aur diiuin'sy ale dr. Âddis u Tratamentul acesta couvrne ase nenea in maladiile de lăocez-aiă, convalesc aţele luntri. şi m a ou se.ui căud i>bue a regeuera o--gamstnul, de a fortifica ţi restaura p 'goanele prăpăd..e de boule iQCieiuugate şi de mari pierder d * sânge. A.'este două medi -amente pot fl luate separat. Fie-care flacon e-te ineonjurat. de un prospect indi ănd modul trata neniuluf şi semnătura Gelln singurul preparator al acest >r proructe. G-EXjUST Bucurescî: I. Ovessa, droguist, '"eposit general pm ru România. ig- onoare 2 ÎNCURACIARE f % I UNCII f. Medalie de anr FURNTSORUL CURŢII REGALE M ir sub garanţie reală şi adevărată PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI No. 209, CAL A MOŞILOR, No. 209. bucukesci . Neajunsă de nici o altă maşină '’Uifl \v\ 7 \£\ întrece toate aşa nuiiiitele maşine A, ORIGINALE AMERICANE Sm Al/ Ft Y>\ de cusut / y* | Se recomandă O ’or. Pubic doritor, că posedă maî mi te trasuri I de lux sistemul cel mal nou, şi altele peutru voiagiu.— 5 primesc 1 comande de asemenea natură si reparaţiuni, efectuându-se foarte * repede după dorinţa fie-câruia. | (soliditate) Preţul foarte moderat curăţenie) lesiawasaB» Devenzare (maclatun) hârtie stricată (cu ocaua) A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâ'escu, Strada Covaci, No. 14 (Casa Pencovici) UjjjJrECŢ eUN'M E-BIMAUliT et C" GRIMAULT St, C ph»r>n*oljtl 8, «CE VnVENNE, PARI8 Excluslvnicnte preparată cu foiilo Matl-coului din Peruvia. Acdstă injocţiune, şi au câştigată in puţinu anni uă reputaţtune universalii. Ea curariaoşce tn puţină timpii aculamentele celle mai rebelle. Dcpo^hl in principatele Pharmaciî. or Proprietari si Architecti-^^ 1 Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele, că am II fondat in centrul oraşului in STRADA TEATFTJJLiXTI ISTo. 8 ' 0 sucursala la Stabilimentul med din str. Ismuluf, 59 |jl § Tot-d’o-dată ’mî permit a atiage atenţiunea Onor. Public asupra I0f MARELUI ASORTIMENT DE I FOlNTTA X3IE ORWAMBN i POSTAMENTE, VASE, CUPE, etc. ’i pentru impodobirea gradinelor, I Hiprejmuirî şi grillage (le mo' ioiute, stil puri, I pi las re, etc. TUBURI SPECIALE PENTRU LATRINE, şgheaburî, burlane şi ţevi pentru conducerea ape), şgheaburî peflj I tru trotuare —Şurupurî (bunlons) pentru dulgherie, maşine, etc f SBiSr* 31 îi re asortiment de pompe, fontă ni şi ca I nale (robinete), tuburi de plumb şi defer de di-|| verse dimciî imn, fm n tura şi instalare de pompe I cu toate «ccesoriele lor instalare de bai corni le- Îte, atelier nu canic pentru orî-ce fi crărî. 24 3P. X^L.olIlX£.u.'o.er>. u Atelieru, Str. Isvorul 59. Depos tu, Str. Teatrului 8.' jKsubsh •- m&mm §a*s stemmmtt&iaasim fauessa Cu Lacto-Bhosphată <5e Calce Aceste prep as ni iu.nl .lingurile c arc aă servită Medicilorfi Spitmoră du, Paris pentru constatarea proprietsţiloru reconntituitdre Anti-anemice fi digestive a-le Lacto-Pliosphatulut de calce. M /V/ P®* Aparâte^gKi / cele mal nuol şi practice cu depănătorul auto \ matic a aţei, precum şi maî multe alte nuol modi ficaţiunî. In Maladiile de pep.ă: In Digesliunile laborioase in Inapeteticiă; delicate ■ ’ in tdte maladiile care 88 tradueilf pentru6 favorisarea fi Irea laptelui; In .Fractujtl pentru reconstituirea snjiloru; dsselorO ; loru slâ&i/f; In Cicatrisafiunea Rtniloră,- ?' Depoului» genera» Cassa GRIUAULT IC", S, rus Vlvlennr 1 PARIS In streinităte in principatele Pharmaciî Se mal află şi maşine pientoare in formă de Chifonier suresci, Strada Şelan 4 j In Craiova, Strada Lipscani *tz „ Domnească. I „ Brăila , Mare No. 55. iaaaa-Sf. auammr-waKOaeaimai'r rgidfema as» tjwjmsterist:' 1®K~ PR1IVIU TRANSPORT DE*^C' APE MINERALE PROASPETE din toate sursele au sesit şi continuă transporturile in fie care luriă la I. Ovesa, 39 Strada Academiei. — Se efectuează co mande prompt in toată România. gş®'* Rog a nu confunda actuala mea Droguerie din strada Academiei, cu fosta mea Băcănie din strada Lipscani. Societatea „Naţională11 de Asigurare IIST BUCUEESCI Domnii acţionari aî Societăţeî sunt rugaţi a efectua, conform pu-blicaţiunilor anterioare, versământul de la Aprilie a. c, cu L 50 in aur, la ca*a Societăţeî, Stradi Carol I, Nr. 9, etagiul I, care versăment li se va adeveri pa titlurile provisor e liberate. Bucurescî "/ss Aprilie 1882. Consiliul de Adminlstraţinnc. BIIJROURILE faileljjNai tonal DE ASIGURARE S’AU MUTAT Strada Carol I No. 9 Numai in Strada Lipscani 5, lângă băcănia I) din câmpulung Suat de vânzare. — Doritorii se vo-adresa la redacţia „României Libere" sad pe Calea Raboveî No. 10. MN CAUSA LIQUIDAŢIUNK.I TE A TALIEI A vis important De Închiriat Se cerc de companiou cu un capital mărginit un măiestru . are să aibă cunoştinţă de turnătorie şi smâlţub oale de tuci, ier şi altele, căruia el potu pune la dis-osiţie atelierul ce'i am in Bucureşti, Calea Moşilor Nr. I i8, doritorii se vor adresa la I. G. faţada. 2 Casa din strada Glorii Nr. 1 jn care a şedut doctorul Rîmniceanu—A se adresa la lilrăria Vasile Nicolescu jn capul Pasagiuluî Român. Piafomiri in Relief din cello mal renumite făbrico co preţuri foarte moderate, recomand onorabilului pubiiefi sub-semnatu X-X. PTOl-TTOjc-T Tapiţer şi Decorator. ms a, Strada ŞUrVî-Vodfi, 3*3^ (vis-a-vxs de Pasagiu! Român Administraţiunea . PAIUS 22, boulev. Montniatre. _ PA STILLE DIGESTIV fabricn'e în Viohy cu Săruri estrase din so.r-ginţT. Ete aO unii gustă plăcută şi D«Ţ ducă unu efectu sicuru contra acri-melorti ş'a greleloră mistuiri. SĂRURI ue VICHY pentru BAI Und sula pentru uă baie, pentru cel cari mi potu merge la Vichy. Spre a evita contrafacerile ei se cdră pe totc produsele marca Controlului Statului frAncese Deposiul în Bncurescl la DD. War-tanovitz şi Herţog. 1 idem de dantele şi brodat fr 6* 7 şi 8. 1 idem cu şlepuG brodată fr 5. 7.50, 9. 5n. Ling<;rie de pichet de iarnă, Robes de Chambres şi Ma-tindo, >n mare alegere şi i-semenea cu preţur reduse. LINGERIE PENTRU BARBAŢI 1 Cămaşe albă de Chiff' n t'r. 4, 5 50, 7. 1 idem idem cu piept de Olandă fr. 6,50, 7.50, 8.50. 1 idem idem de Olandă tină fr. 9 11 !4. lCăimş-3 colorată de Cretton francaşi fr. 4 5, 6. 1 P roche ismene de Croisde eng ?zesc fr. 2. >o, k, 5. 1 idem idem de Olandă de Rumburg fr. 4 5.50. G. PANZARIE 1 Bucată de Madapolon franţuzesc 45 coti fr. 16, 18, 20, 24, 28. ’ ' 1 Bucată de Olandă de casă nealbită 36 coti fr. 20, 24 şi 32. ' 1 Bucată de Olandă de casă albită 42—45 coti fr. 30. 35 şi 4n. ' 1 Bucată de Olandă de Rumburg fr. 40, 50 şi 60. i B cată de Olandă de R mburg tină fr 5tt. 65 şi 70. î Bucată de Olandă de Belgia fină 60 coţi fr 75,80 si 94 t Bucată de Olandă Toile Batist 60 c .ţi f- 95. 1 5 şs U4 1 Bucată de Olandă de Irlauda 62 coţi Ir. 81, 96 şi 115 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri 8 coţi lăţime şi 2t lungimea fr. 35, 42 şi 50. 1 Bucală Rumburg fină pentru li coarşaturl 3 coţllâţime AÎ 91 Inncr.mAn fr QA \ \ f» ci \ /*& DE ARENDAT MOŞIA PROOROCI din judeţul Olt, 20 minute departe de gara Slatina doritorii so vor adresa la Proprietara, Strada Stelei, Nr. 19 Bucureşcî. (20-11) iu dosul Gârel-Tirgoveşti casa î. Arsenescu De închiriat M"‘JEANEL De la 23 Aprilel882 inainte se in-chiriază cu preţ moderat, casai in Colţ d n strada Mircea-Vodă Nr. 18 suburbia Udri.-ani, care se.compune din trei camere de stăpân? una de servitori, cuhnie, cămara şi pivniţă Pentru informaţiunl a se adresa la croeşte şi inseilează rochf şi costume intregî pentru dame cu preţul de 3 fr. 50 b., a se adresa SUBURBIA OŢETARU Numai in Strada, Lipscani 5, lângă băcănia D -lui Joanide proprietarul lor in strada LucacI 24.1 28, Strada l'eilcr, 28 Tipografia Ştefan SlJbiSîcsau, Strada Covaci Nr, H www.digibuc.ro anul VI. — Nr. 10 BANI EXEMPLARUL VINERI 23 APRILE 1882 ABONAMENTELE ; In Oaiitalâ : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei. 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director . D. AUG. LAURIAN APAIPtf TOATE '■i?m iwJ'ygfjoo unq ojt i •iOiityitsonD i ui.oâfj * i qtj *x5jrm -i > ifa Pentru Abonamente, Anunciuii şi Reclame a se adresa: In RomAaia : La administvaţiunc, Tipogi aha St. Mihălcscu, Strada Covaci, No. 14 şi ia corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Societâ Havas, place de la Bourse, 8. In Viena Prin compania gen crai A de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generala de publicitate G. L. Daube & C nie. In Berlin, Francfurt, Znr>ch, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. AJVUNCHJRILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a............2 Lei , „ n U-a...................5 „ Epistole nefrancate se refusâ. Articoli nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, reuacţinn&» nu est6 responsabilă; i*ÎJ 5 * j * Prim-Redactor Step. C, M;0HAUiEB0d COMITETUL PRESEI Mâine, incep in grădina Cişmegiulnt, Inimoasele serbări ale .copiilor, in folosul cern bântuiţi de foc Grădina are o înfăţişăm fermecătoare.. Intrarea 50 bani pentru copii, 1 leupen tru cei-l alţi- ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Petersburg, 2 MaiQ. „Golos" află că ministeriul a luat măsuri pro-viâoril pentru Ovrei.. R ga, 2 Mau La Hasenpoth (Curlanda) s’a comis o crimă agrară. Asupra baronului Nolken s’a tras din-tr’un stuflş un foc. Baronul NoJken a perdut uu ochiu şi e rănit greii la braţ. Atentatorii au fugit. Pe moşiile lui sad intâmplat mal multa incendiurl. Petersburg, 1 Mată. In adunarea nobililor, deputatul Platorioff a propus, ca in adresa de felicitare ce se va tri mete Ţarului d'n partea nobilimii rusescl pentru incorouare, să se facă menţiune şi despre starea de confusiune in care se află azi societatea rusă. După o desbatere agitată propunerea lui Plato-noff s’a respins. Roma, 1 Maiu. „Politische Correspondenz" anunţă că Nigra va fi inlotuit in postul săd de ambasador din Petersburg prin contele Greppi, care actualmente sc afla trimes ca ambasador in Madrid. So vorbise că in locul lui Nigra va veni ambasadorul italian din Bucureşti, contele Tornielli care se află in concediu aici; aceustă ştire insă nu e e-sactă, de oare-ce contele se va reintoarce la postul s6d. Berlin, i Maiu „Nordd. Allg Ztg." declară de o născocire ştirea, că marele duce Wladimir ar fi propus o intâlnire a celor trei impdraţi. Unirea şi buna rînduialâ intre cel trei munarchî e sigură şi fără de o inteinire a loi. Afară de aceasta, ces-tiunile politice nu sunt atât de dificile ir. căt să fie nevoe .de un schimb personal de idei. Constantinopol, 1 Maiu. Se vorbeşte despre retragerea lordului Dufferin. Informaţiunile ulterioare insă contestă corecţi-tatea acestei veşti. Lordul Dufferin va face o scurtă visită la Athena. Ambasadrul francez, marchisul de Noailles, a sosit aci şi a fost primit cu mare ccremoniă. Berlin, 1 Maiu. „Post" publică o corespondenţă dir Petersburg in care condamnă cu cnergiâ atitudinea răsboi-nică a Panslaviştildr. Poporul nu doreşte râs-boiul, pentru că ştie prea bine că nu o atacat de nici nn vrăjmaş Ar fi ceva criminal, a pro voca un răsboiu acum, după ce s’a făcut totul, ca creştinii de pe peninsula balcanică să se libereze de sub jugul turcesc, şi mai ales cănd Rusiei i s’a acoidat, după luperea tratatului de ia Paris, o intindeie de teritoriu de care nici n’a visat. Ţarul ţinend la condiţiumle păcii, corespunde spiritului lăţit in poporul rus incă de la 1813. tu căt citeşte poporul rus mal puţine gazete şi cu cât e mal puţin accesibil feluriţilor agitatori, cu atât ţine mal mult la aceia, cu cari a cenbâtut alăturea in vremuri grele inimicul comun ce atacase pe Rusia de repeţite-orî. Paris, t Mani Aici se speră că oposiţiunoa României se va slăbi, graţiă influenţii personale a d lui Camille Bariere; mal ales că nu se consideră ca de tot serioasă. Roma, 1 Ma .fi Nu e esactă ştirea ziarelor engleze, că Papa ar fi foarte greu bolnav. Sf. Părinte se află bine Şi acordă audienţe ca de obiceiii Ştirea aceasra se respăndeste in lume fie care primă-vară. Petersburg, 1 Maifi. Nouile măsuri ale contelui Ignatieff privitoare la supravegherea poliţienească a celor suspecţi a pricinuit mari nemulţumiri „Golos" criticând dispesiţiunile ministrului de interne, afirmă cu multa dreptate, că sub anumite împrejurări oricine poate să stea sub supraveghiarea poliţie neasca şi că prin urmare, măsurile dictate de Ignatieff pot prea uşor să se aplice şi asupra multor persoane nevinovate. „Golos" preferă sistemul de mai nainte, adică deportaţiunea pe cale administrativă. Berlin, 1 Maiu. «Naţional Zeitung" scrie asupra cestiuni! m- tervenţiunil turceşti in Egipt In timpul din urmă Anglia cedează intervenţiunil Sultanului, dar pentru aceasta a dat in Paris peste o resistenţă puternică. Germania crede că o intervenţiune in Egipt nu se poate face de căt numai după o prealabilă invoire a tuturor Puterilor semnătoare. Informaţiunile provenite din isvor sigur ne spun că negociâri formam incă nu s’a inceput, şi că atunci cănd vor incepe, cele trei Puteri nordice şi Italia vor fi pentru interv nţiune. Paria, 4 Ma-'>. In cartea galbenă se va publica o depeşă a lordului Lyons, care se plânge in contra lui Gam betta că in cestiuaea egipteană l’a priceput falş. Serviciul telegrafic ai .,Rom, Libere.*' 3 MaiO — 3 ore seara Londra, 3 Maiii. Toate ziarele din Londra afară de „Daily News" blamează nouă politică a Cabinetului in privinţa Irlandei. „Tim3s“, intre altele, zice : dacă această politică nu reuşesce, hotărirea ţării nu va fi indoiasă. „Times" crede că scopul visitel prinţului de Bulgaria la Petersburg este de a obţine sprijinul Rusiei in lupta pe care o susţine cu poporul bulgar. „Times" regretează ca prinţul este incapabil de a guverna intru’un mod constituţional şi conchide zicănd că dacă prinţul Alexan dru remăne in Bulgaria, va trebui să găsească un modus vivendi, cu Bulgarii, Cairo, 3 Mani Hotărirea dată in contra acusaţilorin procesul de complot este mănţinută. Kedivul va graţia pe oficeril circasianl. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag.. UL BUCURESCI 22 APRILE Cestiunea Dunării este inalta preocupa-ţiune a zilei Cu ori cine te intălneştl, astă intrebare ţi-o pune : Cum stăm cu Dunărea ? Cine poate da un răspuns lămurit la această intrebare ? Pănă cănd guvernul nu va vorbi curat, fără ocoluri intunecate, ţara nu va şti in cotro este impinsă. Cunoaştem ce vreau străinii. Propunerea Bariere este forma din urmă a acestei voinţe duşmane, pentru interesele şi drepturile României. Toţi am citit această propunere funestă şi tie car’e am simţit un junghiu in inimă. Ne doare, cănd privim uciţldtoarea nedreptate ce ni o pregătesc străinii; durerea e şi mal mare, cănd vedem pe insăşi Francia, iubita si adorata noastră Francia, pentru care am plăns amar in zilele el de restrişte, intinţiCndu-ne cu vitregie paharul otrăvit. Dar in sfârşit, cunoascem in tot cuprinsul el haina propunere Barrere. Ya trebui să respundem la această duşmană hârtie, şi să respundem curând şi lămurit, căci Francia republicană ne a pus cuţitul m coaste. Care este părerea guvernului, care este părerea parlamentului, care este simţimio-tul ţeril ? * * D. Brăţ.anu şcie că ţară zice non possa mus, cum a zis şi in cestiunea Basarabiei. D. Brătianu este convins că chiar paria mentul, aşa cum este de stricată maiorita-tea pe care se reazimă guv< mul, ar fi mal aplicat a se asocia cu simţimintul public Şi şciind toate acestea, primul-ministru al M. S. Regelui se feresce de a’şl spune părerea. Sfiala ce o arată d. Brătianu, nu e semn bun, zic bătrânii. Ce să zicem noi ? In consfătuirile urmate la Senat, Luni şi Marţi, primul-ministru s’a închis intr’un mutism deplin in privinţa respunsuluî la comunicarea franceză, prefâcându-se că lasă libertatea intreagă de hotărîre parlamentului. Remănea-va d. Brătianu pănă la sfirşit in acest mutism şi mulţumi-se-va a pune pe vestitul Dimancia ca să vorbiască in locul săîi. Ne-om pomeni şi cu una ca asta, in zilele viziriatulul roju. Noi aşteptăm pe guvern să vorbiască, şi să vorbiască verde nu, in doi pe ri, cum este deprins d. Brătianu. Ţinem să’î au zim d’auritul cuvânt căci d-nia-sa cunoşce actele, căci partidul âl exaltează patriotismul, âl admiră profunditatea omului de staţ. * « Az! măine trebue luată o hotăme Francia o reclamă. Ce va răspunde guvernul ? Respinge-va dânsul propunerea-Barrâre ori prim io-va cu oare-care rezervă ? Aşteptăm, dar vom spune cetitoriloi că sunt oameni in România cari să indo-iesc de patriotismul d-lul Brătianu. Dorim din adâncul sufletului, că primul-consiliar al Regelui să sdrobiască ori ce in doială in cestiunea Dunării. Puie urechia la simţimăntul ţării şi asculte dacă nu toţi, care inţeleg însemnătatea marelui fluvifi, zic; să respingă m propunere franceză şi rezemăndu-ne pe tratate, să ne impotrivim prin toate căile la violarea drep turilor ce le avem pe Dunăre. ^.şa respunde şi mintea şi inima românească. * * * Tot aşa respunde-vor şi cărmuitoril ne fericitei Românii ? Şopte triste aii inceput a se auzi Cel ce pretind a cunoasce mal de aproape lucrurile las sa se bănuiască, că d. Bră ■ tiar.u, pentru raţiuni de conservarea puterii va primi propunerea Bai răre, cu reserva ca exec utarea regulamentelor in apele românesc!, să se facă de funcţionari români, nu miţj de guvernul romăn. Aceştia mal adaugă, că detaiul numirii inspectorilor de către comisiunea mixtă nu figurează in propunerea-Barrăre, de căt pentru a menaja guvernului român un fel de isbăndă diplomatică asupra acestui punct, care să mascheze paguba mare, nerepara bilă, a acceptăni comisiunii mixte. Această stratagemă ar fi combinată impreună cu politicii de la cărmă, pentru ca buna credinţă, a celor neobişnuiţi cu maohin^ţiunile diplomaţiei să fie amăgită Aşa să fie? Ni se speriă gândul, dinaintea acestei negre bănuieli!... Dar daca d- Brătianu, va pimu comisia nea mixtă, cine avea-va dreptul să se mai indoiascâ de pervesit&tea combinării ? * # * Deja unii din majoritate aii început să afirme, că nu văd mei o primejdie m intra rea Austriei in această comisiune, şi să ca ute argumente per tru a stabili o concordanţă intre acceptarea cu reservâ a propu neriî Barrăre şi declaraţiunue din Mesagiul deschiderii parlamentului Prea zeloşi apărători al intereselor Austriei sunt cei ce’şl iau această sarcină ! Primirea Austriei in această comisiune este nesocotirea tractatului de la Berlin, in paguba României. Nu putem subscrie această violare a tractatului, care ne che zăşueşce drepturile de stat suveran pe Dunărea noastră de la Porţile de fier la Galaţi. 00 L - ... _ I , , -i -1, jr j Primirea Austriei intr’o comisiune, in care n’are nici un drept de a intra, este consacrarea, prin consimţimSntul nostru a aservirii legale a României, aservire după care de mult suspină monarchia austriacă-Nu putem subscrie robirea economica şi polii ;ă a Regatului romăn, ridicat la inde: pendenţâ prin sfîntul sănge al copiilor şi fraţilor noştri, conduşi cu atăta eroism la glorie de către un Hohenzollern. Nu, nu putem primi odată cu capul funesta propunere a Francieî, care ne sdro beşce astăzi dreptul, pentru a ne nimici mâine existenţa Guvernul, dacă este curat in această ces-ţiune, are o preţioasă ocasiune de-a’şî arăta patriotismul Ţara intreagă âl va urma cu entusiasm in respingerea propuneriî-Barrere şi va fi gata a face tote sacrificiele cănd Maiestatea Sa Ragele o va chema la resistenţă!... CRONICA ZILEI ' ' )f- O dureroasă şcire primim in acest moment. D. Vasile Conta, fost profesor şi ministru al gcoalelor, actual membru al înaltei Curţi de ca-saţiune, nu mai este intre cel vil. A-seară, ne-i idurata boală de care Suferia i-a curmat zilele. D. Conta era din generaţia noastră. Om cult şi foarte simpatic, d Conta ar fi putut aduce multe servicie ţării sale, dacă cumplita boală, care’l consuma de căţi-va ani, l’ar fi crutat. Fie-î ţărîna uşoară! Pe când d. V Conta .şl da obştescul sfirşit in Bucureşti, fratele săîi muria la Iaşi. D. Barrere, autorul propunerii in cestiunea Du năril= şi delegatul francez in comisiunea euro peanâ de la Calaţi,— ne spune „Românul" —so seşce măine in 3ucureştl. --------- o La concertul dat a seară de d. cav. Holstein pe claivir, publ ul a fost puţin numeros, dar ales. D Holstein e un pianist de forţă. D-sa interpretă mal bine pe Liszt, pentru care are, pe c~. se vede, o aplecare deosebită; II curând se va aduce in deliberarea Cameriî proectul privitor la comandamentele militari. Ieri, Curtea de casaţie a confirmat sentinţa Curţii de apel, prin care Bloch (cel cu hoţia de la postă) e condamnat la un an de închisoare. D. Titu Maioftscu va ţinea şi in acest an un şir de conferinţe publice şi populare in sala Ate neului, şi anume; Duminică 25 Aprile : Darwinismul in progresul intelectual. Duminică 2 Mai : Temperamentele. Duminică 9 Mai: Originea limbei. Confennţele se vor ţinea de la 2 -3. - Intrarea e liberă şi gratuită,. In sesiunea sa extraordinară de la 26 Aprile 1882, consiliul judeţului: Ilfov se va ocupa şi cu obiectele următoare Cu destinarea fonaulul din care să se plă tească remise perceptorilor fiscali pentru sumele ce vor incasa din -ămăşiţele anilor trecuţi din prestaţia judeţiaiiă.-C uresolvarea cestiunil privitoare la localul subprefecturi! plasil Sabaru. in urma propunerilor făcute de proprietarii din comuna Domneşti. —Şi «e va pronunţa asupra cestiunil privitoare la facerea unul semi-canton, lăngă podul de pe lunca Vitanuluî, pe canalul Dămboviţii, care să se plătească din § extraordinar al budgetului drumurilor pentru exerciţiul 1882-188? D-nii administratori al domenielor şi pădurilor Statului sunt Împuterniciţi a aprooa cheltu-eli şi a semna in numele ministrului de finanţe orî-ce ordonanţe de plată privitoare laserviciele nendinte de administraţiunea domenielor Statului, in limitele creditelor acordate şi conforţp www.digibuc.ro ROMAN lA LIBERA „Republique Franţaise" se intreabă pentru ce armata germană, de şi serviciul militar nu ţine şi intr’ănsa de cât trei ani, intâmpină atăt de puţine dificultăţi la crearea corpului de sub oficerî. Ea găseşce două cause : in tăi fi nivelul cultural, care la poporul german e mal ridicat in urma învăţământului public obligativ ce ţine de atâţia ani; şi a doua in cornul de oficerî al armatei germane, cari recrutaţi esclusiv din a ristocraţia mică1 şi seracă, formează un intreg solidar, disciplinat, devotat şi pătruns de un a devărat spirit militar, — care aparţine trup şi suflet regelui său. — „Republique Franqaise'’ SDuna. că Francia nici nu poate nici nu vrea să aibă un ast-fel de corp de oflcerî. In schimb insă ar fi bine, ca burgesia bogată să facă in Francia, ceea ce aristocraţia seracă face in Germania : să aleagă pentru copil ei de predilecţie cariera militară. * Ministerul de marină va presinta in curănd camerei proiectul de lege, pentru infiinţarea armatelor coloniale, iusărcinate esclusiv cu paza şi apărarea coloniilor. CORF CJRILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa din 21 Aprile, 1882. Senatul —Se incepe discuţia asupra proectulul de lege pentru togmelile agricole. Azi, această discuţie va continua. Camora. — D. Kogălniceanu anunţă o interpelare relativ ia spargerea stâncilor de la Porţile-de-fer, lucrare cu care tractatul de Berlin a in-sărcinat pe Austria. Ministrul de externe va răspunde peste trei zile. —X- . Se depune pe biroă un mesaj pentru disolva-rea societăţii anonime a căilor ferate române. —x— D. N. Ionescu arată, că cu prilejul cumpe-răril porumbului pentru locuitorii lipsiţi de hrană din jud. Roman s’afi făcut mâncătorii de 18,000 de lei. După oare-care discuţie in această privinţă, Adunarea trece la ordinea zilil —x— . La votul in total asupra prin care se autori z2 construirea mal multor căi ferate de interes local, 68 sunt pentru, 4 contra. La 4, şedinţa se ridică ARENA ZIARELOR „Românul" speră, că majoritatea Senatului, credincioasă tradiţiunilor sale, va vota şi de astâ-dată ceea ce-1 cere guvernul: proiectul de tocmeli agricole, ast fel cum l’a votat Camera, - Desbaterile asupra acestei ceştiuni s’au inceput ieri, „Timpul" nu crede in retragerea d-luî Brătianu de la minister Aceasta nu ar fi de căt o falsă esire, ca atâtea altele, prin care d. Brâtianu safi vrea să facă presiune asupra partidei sale spre a’l asculta in ceşti unea Dunărei, sad vrea să facă loc altuia, banioară presidentuiuî tip Dumitru Ghica, spre a consuma tradarea Dunărei. Şi pentru care putere vrea oare d. Bră- tianu să facă această fatală concesiune? Pentru Austria, o ţară, care caută pas eu pas nimicirea neamului românesc. Românilor de dincolo, jumătăţeî elementului nostru prin urmare, i se fac de Unguri violentări, cari nu se fac nici triburilor de negr:; li se violentează conştiinţa, impunbnduli-se fără pudoare episcop!, cari nu sunt de eăt agenţi oculţi aî maghiarismului şi caută a şterge limba românească din şcoală şi biserică. Avem a face dincolo cu o lipsă de pudoare publică, cu călcarea unor drepturi atăt de pozitive, atât de mult exercitate şi atăt de întemeiate incăt nici un despot măcar nu le-ar putea ignorat in chipul in care o face guvernământul inept şi mărginit al Maghiarilor. Şi oare de toate acestea să nu se ţină seamă la noî, când e vorba, nu de-a recunoaşte drepturi Austro-Ungariel pe Dunăre, de vreme ce n’are nici unul, dar incâ de-a i-se acorda facorl şi preponderenţă in apele noastre şi pe ţârmuril noştri, bine inţeles in detrimentul suveranităţii statului romăn? Dar destul ne despreţueşte dincolo, destul tratează peste picior o jumătate a poporului nostru in ţara luî proprie şi strămoşească — să ne mai pue piciorul in p:ept şi dincoace, să aibă satisfacţiu nea de-a trata intreg poporul românesc in chipul in care a fost călcat palidul Stâtescu ? Iată ce găsim de cuviinţă a-I observa d-luî Brâtianu, in evoluţiunea ce-o incearcă către concesii. Teamă ne e că nu face decăt a căuta ocazie ca să dea o flagrantă dezminţire aureolei de mare naţionalist, pe care crede a o avea. Nici odată dată ţara noastră n’a fost supusă unei incercâri mal mari şi mai primejdioase —zice „Binele Public"—ca astăzi, prin propunerea Barr&re in cestiunea Dunării. Această propunere vrea să ne sdrobiascâ suveranitatea naţională şi să ne pricinuiască perderî mult mai fatale de căt perderea Basarabiei. Şi cu toate acestea guvernul tace cănd representanţh ţării ăl intreabă că ce are de gănd să facă. „Binele Public" le zice dar Ştim că nu sunteţi curaţi in cestiunea Du năreî, după cum n’aţl fost in toate cele alte ceştiuni internaţionale, in cari România a fost jertfită pentru intensele streine. Ţara ştie asemenea că nu mal aveţi forţa morală de a resista cu folos la pretenţiunile streine şi mal vertos la cererile Austriei, pentru care aţi mers pe povârnişul fatal până a veşteji şi prestigiul coroanei, retractând la Viena cuvintele din mesagiul Maiestăţii sale regelui. Dar, precum odinioară v’aţî mărturisit păcatele in publicpentru cestiunea Strusberg, faceţi şi acum act de adevărat patriotism şi spuneţi adevărul pană mal e timp. Ceea-ce guvernul d-lul Brătianu nu poate face, naţiunea intreagă este este dotoare să facă şi să se scoale ca un singur om, spre a ’sl manifesta durerile sale şi voinţa statornică, că in cestiunea Dunărei nu poate ceda fără a nu sinucide. Alt fel, dq,că cea mal mică nepăsare s’ar presupune la d. Rrătianu Rosetti, Dunărea este vândută. -------------------------------------- MOAŞTELE St. FILOTEA Curtea de Argeş, 20 Aprile, 1882. -j Stimabile iomnule redactare, Voim avă ruga, să bineţvoiţi şi de astă dată a da publicităţeî prin ziarul d-voastră, numele disposiţiunilor cuprinse in legea comptabilităţil generale a Statului. D. C. D. Pilidi, directorul monetăriel Statului, este insărcinat a aproba cheltuielile şi a semna in numele ministerului de finanţe ordonanţe de plată privitoare la serviciele monetăriel la cap. 14, art. 52 şi cap. 15, ari. 53, 54 şi 55, in limitele creditelor acordate prin budgetul cheltu-elilor pe exerciţiul curent, conform disposiţiilor coprinse in legea comptabilităţil generale a Statului. Conform înţelegerii cu comisarul imperial rus, Principele Obolensky, comisariatul general romăn publică prin gazetă oficială de azi tabloul III al despăgubirilor acordate şi plătite pentru stricăciunile causate cu ocasiunea trecerii armatelor imperiale ruse pe timpul resbelulul din anii 1877 şi 1878, despăgubiri acordate şi plătite atât In urma decisiunilor luate in comun de comisarii rus şi român, căt şi pe temeiul înţelegerii de bunâ-voe intre prinţul Obolensky şi cel interesaţi. Di seară la teatrul naţional, o piesă nouă ; Cerşetori in haine negre, dramă in 5 acte. La Bossel, Prim Methusalem, operă comică de Suppe La Dacia, Smintitul şi alte piese. Alaltâ-ierl a fost un scandal la una din cafenelele Câmpulungului. CăţI-va ofiţeri ar fi bătut un medic. Ministrul de răsboifi ar fi şi dat ordin că până la terminarea ancheţil, ofiţerii in cestiune să fie Închişi. CESTIUNEA DUNĂREI Ne pare bine, că presa austro-ungară e corect informată despre impresia, ce a produs proiectul Barrere in România. Nu se inşealâ de loc, Gănd telegramele el din Bucureşcl relatează, că toate paitidele din România sunt de acord in a considera acest proect ca inacceptabil. De ce nu manifestă insă oare presa vieneză aceeaşi incredinţare şi despre guvernul romăn ? Această tăcere ne pare un semn ingr.jitor, căci din nefericire cărmuitoriî noştril se ştifi sustrage, când e vorba de a face transacţil cari să’I ţie la putere, de influenţa ori cărei partide, chiar din a aceleia la care‘in formă aparţin. —Şi afară de aceasta, ce preţ se poate pune pe con vîngerile partidului de la putere! Să fim cu băgare de seamă. * Intr’un articol de la 1 Maifi, „Pester Lloyd“ discutând proiectul Barrere, anunţă, că pe lăngă Francia, care şi l’a insuşit de al el, l’afi adoptat deja Austria, Germania şi Italia. Despre Rusia şi Anglia crede că nu o să se arate ostile; plină de indoeli, i se pare numai atitudinea Serbiei şi Bulgariei, cari după tractatul din Berlin sunt indreptăţite a lua şi ele parte la desbaterile comisiunil europene asupra reglementului de navigare de la Galaţi până la Porţile de Fier. „Pester Lloyd“ ăşl aduce imâ aminte, că d. Zankoff fusese trântit de la minister tocmai din causa atitudinel ostile ce arătase Austriei anul trecut in cestiunea Dunării, şi de aceea speră, că şi Bulgaria şi Serbia vor fi de astă dată mal chibzuite.— Cât despre România, atitudinea fioastră o judecă cum am arătat mal sus. Cu a-această ocasie ne asigură insă, că pofta de a ne numi singuri funcţionarii Dunăreni pe teritoriul nostru este absurdă si că Austria nu va consimţi la aceasta nici odată, căci tocmai in a FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 22 Aprilie — 12 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA DACHIANU IX In primele zile ale lunel lui Aprilie 1877, a-ceastâ singulară persoană avu ideia de a’şl inaugura otelul invitând câţl-va amici la dejun. Ea însăşi făcu lista invitaţilor, şi spre marele necaz al d-lul de Maurescamp, puse pe acea listă numele contelui de Lerne, pe care d’abia ăl cunoşcea, dar de care audise foarte mult vor-bindu-se; căci el lăsase inaltel boeme parisieue ceasta se găseşce însemnătatea comisiei mixte. Nimic mal lămurit! Asigurările luî „Pester Lloyd“ despre atitudinea conciliantă a Rusiei şi Angliei şi despre purtarea servilă a Serbiei şi Bulgariei, le punem insă de-o cam dată la carantină. Nu înţelegem nici interesul Rusiei şi Angliei de a sacrifica Dunărea domniei austrcgermane, nici pofta Bulgariei şi Serbiei de a’şî inchide viiiorut dăndu-se legate in discreţia puternicului şi lacomului duşman de dincolo de Porţile de Fier. * „V. CovurluiuluI“ din Galaţi află, căindată după deschiderea comisiunel danubiene, care va avea loc la 10 Maiu, după cum am anuu-ţat’o noi cel d’ăntăifi, se va pune ca cestiune prealabilă prelungirea mandatului comisiunil eo-ropene a Dunării incâ pe 5 safi 8 ani, cestiune care deja s’a tratat pe cale diplomatică intre cabinete. De la deslegarea acestei ceştiuni va depinde in mare parte şi deslegarea cestiunil Du nării, de oarece piopunerea-Rarrere se scie că e basatâ pe suposiţiunea existenţei comisiunil danubian e. DTN Jidanii. Baronul Worms, unul din membri ovrei al Camerei comunelor din Londra, e hotărit să facă o nouă interpelare d-lul Gladstone, in privirea bătăilor la cari sunt espuşl Jidanii in Rusia Cu acest prilegifi el va cere ministerului engles, să facă faţă de Rusia safi o intervenţie particulară, safi să se pue in capul unui pas colectiv, spre a uşura soarta Jidanilor din acest imperiu. Sfârşitul ce va avea aceasta nouă interpelaţie a baronului Worms e lesne deprevădut, Nici d. Gladstone, nici Camera nu va incresta frămîn-tarea neastâmpăratului Jidan. Ea se va sfârşi, ca şi cea de acum căte-va luni, cu un fiasco ri dicul. A inebunit oare Europa, sau o ţară din-tr’ănsa, ca să’şl piardă somnul pentru luarea sub aripele el a şarpelui semitic ? * Ministerul de interne rusesc a publicat zilele acestea un comunicat in Monitorul Imperiului, prin care contestă afirmaţiele căror va ziare o-vre-o-file, că autorităţile ar fi fost cari afi aţiţat poporaţiunea la persecuţia ovreilor. Ţăranii au făcut aceasta din proprie iniţiativa şi pe unele locuri, bunioară la Balta, escesele n’ar fi luat o intindere atăt de mare, dacă Jidanii n’ar fi vărsat uleifi pe foc, maltratând pe un biet de copil creştin. Comunicatul se termină cu incredinţarea, ca autorităţile rusesc! ăşl vor face tot-d’a-una datoria, dar aşa precum cere adevărul şi precum se potrivesce cu interesele Rusiei! Din Francia. Monitorul oficial frances publică raportul pri-mulul-ministru de Freycinet, asupra proiectului majorului Rudaire de a se infiinţa o mare in Sahara. — Raportul se pronunţă in mod favorabil, ast-fel ca acest gigantic plan se poate considera ca înaintat incă cu un pas spre realisare. * Comisiunea militară a Camerei franceze ur rnează, subt presuienţa d-lul Gambetta, discuţia asupra reducerel serviciului in armată la trei ani D Gambetta e pentru această reducere. Preocupările şi obiecţiunile ce se afirmă sunt insă mari. E teama., că serviciul de trei ani va iDgreuna, dacă nu va face chiar cu neputinţă, formarea corpurilor de sub-ofceri, fără cari o armată este ca şi moartă —Spre a se studia a ceastă cestiune, s’a numit o sub-comisiune. « o reputaţie de companion amabil şi ae om galant. Jacques rupsese definitiv orl-ce relaţie cu societatea in caţe Diana Grey era una dintre stele, dar ăl fu teamă (aci greşi) de a supăra pe d. de Maurescamp refusănd invitaţia metresei sale şi primi. Diana Grey aşedâ la masă pe d. Lerne la la dreapta sa, şi, de la inceputul dejunului, ea se ocupă de dânsul cu o predilecţiune deosebită. Jacques vorDia foarte bine ’imba cnglesă; ea. simţi o plăcere de a se intrcţine cu dânsul in această limbă, pe care domnul de Maurescamp nu avea avantagiul de a o cunoaşce. Jacques căută a evita intr’un mod onest şi delicat amabilităţile excesive ale vecinii sa'e şi incercâ de a-I vorbi franţuzoşce, dar dănsa nu voia şi continuă cu hotărîre să’I vorbiască in limba en glezâ. deşertând in sănătatea iul pahare pline de pale-ale amestecate cu pahare de Porto. In acelaşi timp ea arunca nişte priviri despreţu-itoare şi provocătoare d-lul de Maurescamp, care şedea la centrul mesil, in faţa el, şi se veaea foarte bine că nu era mulţumit de acest curs al lucrurilor. — Femeile de felul Dianeî Grey au nişte răsbunârî sălbatice de feiu) acestora, in contra oamenilor cari le cumpără Dejunul fu puţin cam rece. Numai stăpîna casil părea a’şî petrece. îndată ce dejunul fu terminat, Jacques de Lerne, grăbit de a se sustrage unei situaţiunl supărătoare, luă drept pretext o intălnire de afacere şi se retrase. Diana Grey, după plecarea lui, api ise o ţigaretă şi rezemăndu-se pe un divan american, se odihni puţin spre a’şl veni in simţiri. Ba băgă de seamă ca d, de Maurescamp era îmbufnat, şi pentru a drege lucrurile : — Grosul meu boy, zise ea foarte tare, cu uşurblul său accent, e foarte gentil amantul femeie! d tale.... Ştii că am un capriţifi pentru dânsul? — Eşti beată, Diano, z'se d. de Maurescmp, care aeveni foarte roşu; eşti beată ... şi uiţi de cine vorbeşcl! — Pentru că voibesc de femeia d-tale?.. De ce ’mî vorbesc! d-ta insuţl de dănsa, scumpul mefi amic ?.. Mi’aî spus că e un sloifi de gheaţă 1.. un sloiu de gheaţă !.. Ah ! bun ! şi cred! aceasta,., sermane in ger !.. Ce lucru caraghios, că toţi băi baţi cred că femeile lor sunt nisce sloiuri de gheaţă... Dar noî aste, cele alte, ştim tocmai contrariul... prin amanţii lor ! Şi ea continuă de a scoate cu limsce prin buzele sale ro3e mici nori de fum, cari se inâlţafi spre tavan. — E cu desăvârşire beată, zise unul din comesenii d lui de MaurescamD. Ce pacat că are acest defect... Fără densul ar fi perfectă O oră in urmă, după ce toată lumea se depărtase, Diana Grevy destăinui in secret d-lul de Maurescamp că in adevăr fusese beată şi că prin consecinţă, tot ce zisese era nimic , după aceea, eşî ceru ertare pe care o şi obţinu. Dar doamna de Maurescamp nu-î obţinuse pe a sa Era deja mult timp de când bărbatul eî im cetase de a o iubi, şi era tot mult timp de cănd el Începuse a o urî.— Căci, in aceste căsătorii nepotrivite, este rar ca deosebirea de păreri Să se oprească la indiferinţă. — Odioasele şi cinicele cu- vinte declamate in public de Diana Grey erafi nemerite pentru a exaspera pe d. de Maurescamp. Fără a avea multă imaginaţinne, avea insă destulă pentru a’şl inchipui pe femeia sa, de la care nu simţise de căt receala despreţui-toare, abaudonându-se cu un altul la cele mal vii transporturi ale pasiune!, şi acesta imagină, displăcută pentru toată lumea, era supărătoare in gradul suprem pentru un om atât de vanitos, atăt de mândru, atăt de stricat şi atât de sângeros, precum era d. de Maurescamp. El nu se gândi că putea să fie nedrept de-a face să depindă repausul, onoarea şi viaţa femeii sale de nisce calumnil pe cari vinul le scosese din gura metresei sale. Simţi revârsăndu-se din inima sa-sentimentele de necaz, de gelosie şi de ură cari să striogeau de mult timp in contra femeelsale şi a lui Jacques de Lerne, şi se hotărî a pune un capăt relaţiunilor lor, resbunăndu-se de odată şi de unul şi de altul. Ocasiunea unui duel cu Jacques i păru in particular oportună: incidentele dejunului puteau să-î dea pentru acest duel un pretext cu aparenţe adevărate, care ar avea indoitul avantagid de a lăsa numele doamnei de Maurescamp separat de aceasta ceartă şi de a’şl asigura luî in-suşl alegerea armefor. Avea o indemănare superioară la spadă, şi, de şi curagios prin temperament, nu era dispus să’şî scape avantagiul acesta, (Va urma). www.digibuc.ro Onor. Domnu Constantin Popp şi soţia sa Ana-«tasia cari a bine voiţi a oferi lei noi 58 bani 75 pentru sicriul Sănteî Pilotei, primiţi v6 rugăm etc. Epitropi: Sachel G. C. Drăgânescu Preotul Sachelarie, Ştefan Dimitreecu. SCRISOARE DESCHISĂ d-lnt V. Al. Urechii!, ministrul instrucţiune! ’ publice. " Domnule ministru! Aţi confirmat concursul ţinut la Universitate in espirata lună Martie. Actul lui final trebuia să armoniseze cu ceea ce era el insuşî: o nesocotire a legii. începutul me lăsa să Jn-trevfid pentru cine se ţinea concursul. Era mai mult o formalitate urîeioasă, ascundănd in sine un concert premeditat in beneficiul unui patronat. In faţa acelei inscenări, solemne in aparenţă, dar amăgitoare in realitate, care trăda decisi-unea luată mai dinainte, eu ştiţi că m am retras. Am protestat d-voastre, denunţăndu-vă că cerinţele majorităţii juriului, intemoiate pe o interpretare intenţionată şi prevalată in juriti prin surprindere, erau contrarii textelor legii; că, in tot cazul formalitatea substanţială, adică publicitatea celor ce trebuiau să se ceară candidaţilor era sacrificată ; că, procedăndu-se la ţinerea concursului ast-fel, se făcea dintr’ănsul -cum s’a şi făcut —o cursă pentru unii din candidaţii de bună credinţă cari l’ar fi primit; o cauză de retragere impusă pentru cei ce pre-vedeaă predestinatul desnodăinănt, şi prin urinare un su xes sigur pentru cei ce aveau favoarea revelaţiunilor. Prevederile mele nu in-tărziară in adevăr a fi confirmate. Procesul-ver-bal de deschidere a concursului nu făcea menţiune nici de protestările mele, nici de opiniunea minorităţii juriului, deşi d. Preşedintei1) a declarat in plină şedinţă, că se vor consemna. Aceasta ar fi fost insă o incomodare pentru rea-lisarea ţintei calculate. Am protestat cum ştiţi, d le ministru, şi in contra acelei comisiuni, de clarăndu-vă că mă inscriu in fals contra p.es-criptulul verbal, care tâgăduia fiinţa ei. A trebuiţ ca minoritatea să fie, in urmă, afirmată de d. Petrescu, delegatul curţii de casaţiune, prin epistola d sale cată publicităţii. 2) Atâtea lucruri, d-1® ministru, ar fi trebuit să vă lase să vedeţi destul de clar scandalul in acest concurs. Am cerut d-voastră anula ea lui, spre a se ţine din nou, altul, cu paza legii instrucţiunii publice ce se călcase pănă la ultragiu. Respunsul d-voastră a fost insă confirmarea concursului şi respingerea nemotivată a protestărilor mele ! Stăruinţele ascunse ale celor datori de a’şî căpătui copii d’im-prejurul lor concordau, se vede şi cu aplecările d-voastră intime, de-a nesocoti legea. Confirmând acest concurs, aţi ridicat la inălţimeajunor dogme, că dispreţul legii e o interpretare ; că publicitatea in materie de concursuri se face in realitate pe calea şopteior; că surprinderile şi machinaţi-unilor sunt singurele mij’oace de a pune in evidenţă dreptatea ; că resultatele cele mai mulţumitoare sunt, pentru ordinea noastră publică, cele concertate la lumina cucuvelelor. Tomas Golden 8) de ar şti de cele petrecute, şi de abilitatea cu care s’afi răsucit sforile in luna Marte, ar deveni gelos de autorul lor. N’aţi voit a le rupe pentru prestigiul şi sfinţenia invăţămîntului public, Ridic, acum, protestările mele înaintea tribunalului imparţial al opiniunii publice şi al oameniloi competinţi in a le şcoalei, sigur fiind că ea va da fie-căruia ce este al săii : dv. anume meritul de a fi călcat legea, in modul cel mai cutezător. Aţi trecut peste dreptatea protestelor şi aţi aprobat un concurs măsluit! I. G. Săndulescu-Nănoveanu. C«î Şşî datt alegătorii francezi cfite-odotă voturile.— Cu ocazia alegerilor din urmă pentru consiliile comunale, Francezii aii arătat o mare indiferenţă. In oraşul Reims, care numără peste 100,000 de locuitori, nu s’afi presintat la urnă din cele 22 000 alegători inscrişi de cât căte-va sute.-Din aceştia 433 aii votat pentru un d. Lagrive, care se găsia in capul listei. Cele-l-alte '10 voturi s’afi impărţit intre doi cetăţeni de o ciudată reputaţie: Florlon şi Furnier. Florion este acel individ care mersese la Paris ca să omoare pe d. Gambeta şi fiind-că nu’l găsise atacase pe „primul burges“ ce’î venise inainte, un biet de doctor. — Florian e pe cale spre Noua Caledom . - Fournicr este un lucrător care atentase la viaţa stăpînului săfi din causăcă nu voise a I mări leafa. — Şi acest cetăţian e pus la -ăcoare. -Triste semne pentru.... sofragiul universal. &ort de rachifi. — Cetim in „Imparţialul" d'n Galaţi: Un fapt regretabil s’a intîmplat sâmbătă 17 curent in strada Bunel-Vestirl. Un om muncitor fiind puţin tuimentat de băuturi spirtoase şi găsindu-se in urmă cu 2 prietini ai săi, aceştia indată ce’l ved, T propun de a se prinde rămăşag, a J?' Aristid Pascal J }'rVl «România liberă" de la 11 curent. ) Directorul teatrului de păpuşi d’odinioară din oala Bosel. ROMA NI A LIBERA^ dacă ^ poate să mai bea încă o jumătate oca rachifi Nenorocitul se in duplică la aceasta, ca maradii săi şi porunciră cârcimarului spre a’î da insă in loc de rachifi să’I dea spirt. Omul bănd aproape o litră nu a mai putut bea restu, şi lăsând pe cama’adii săi se duse acase, şi in căte-va ceasuri afi şi fost mort, cu toate aju-torurile medicale ce i se dete. Nu ştim dacă a avut loc vre-o constatare din partea autorităţilor, dar noi am dori ca contra unor aseminea crăşmarî să se ei stricte măsuri şi chiar pedepsă. ' Circnlaţiuuea la Sulina.— Vasele intrate la Sulina pe Dunăre din Mare, de la 1 —15 ale presantei sunt: 62 deşerte, 19 cu diverse mărfuri, 3 cu var, 6 cu sare, 2 cu peatră, 1 cu cărămidă 1 cu ciment, 2 cu unt-de lemn, 1 cu cărbuni, 1 cu orez şi 4 cu lemne de foc. Cele ieşite pen tru mare sunt: 18 cu porumb, 9 cu diverse cereale, S cu cherestea, 6 cu orz, 2 cu săcară, 5 cu grăfi şi 1 cu rapiţâ. Din causâ că apa este mică vaporul de postă a mesagerielor maritime, numit Arethuse, n’a putut a’şi urma percursul şefi pănă la Galaţi, ci a rămas aici incă din seara de 12 a. c. urmând a face incărcămintsle aici. Timpul este prea frumos. Un asasinat sălbatic.—Din Constanţa se scrie „V. Covurluiului" : Farmacistul Groper avea in serviciul săfi un Arab. Ieri dimineaţă Arabul fu socotit după cererea sa, insă pănă cănd ’şi va găsi un alt stă păn, rămase tot la d. Groper, care tot ieri plecă cu trenul de la 3Va la Medjidia pentru afacerile sale. Azi dimineaţă fratele d-lui Groper, care rămăsese acasă, vădend că orele sunt 9 şi că cumnata sa ca nici-o-dată nu se sculase incă. intră incetişor In odaia el, se apropiâ de dănsa, ’I asculta respiraţiunea, şi rădicând plapoma, văzu un cadavru scăldat in sânge. Era moartă. Se constata apoi că victima fusese ucisă prin strangulaţiune şi străpunsă cu cuţitul. Se bănui ca autor al acestei crime servitorul arab care dispăruse. Poliţia se puse in urmărirea lui, pe care T găsi după o căutare de 3 ore intr’un vapor angles, care de 2 zile incărca popuşoifi in port. Arabul comiţend crima, merse dimineaţa la port, şi punăndu-se intr’o barcă cu 11 lucrători se duse şi el la vapor ca lucrător, insă indată se sui pe vapor, se făcu nevăzut, fără a’l observa cine-va. Pe la orele 12 poliţia ’1 găsi la vapor ascuns intr’un hambar cu popuşoifi. Scoţendu’l de acolo, se ve$u stropit de sănge; i se făcu pei chisiţiune şi se găsi la el 40 napoleoni, un cia-sornic de aur, un medalion şi posa victimei sale, pe care el o luase poate in scop de a o arăta coreligionarilor săi ca semn de bravură şi isteţime. Un j an ca mulţi alţii.— Jidanul se afirmă tot d’a-una cu jidan | şi in nenorociri. Cu ocasia procesului pentru Ring-theater, care se urmează actualmente la Viena, e ascultat intre alţii ca martor şi zaraful Betnhard Kchn, Jidan. După ce’şî espunelmtămplarea^sa cu'o asia incendiului, Jidanul spune că^cere 10,000 fiorini despăgubire, fiind-că se sdreht la o mănă şi nu se putuse vindeca 2 săptămâni. După trei vorbe, o coboară la 5000 şi acum se naşce intre dănsul şi preşedinte următorul interesant dialog : Preş. Ziceţi că v’aţi sdrelit la mănă, cu ocasia eşirei din teatru ? Jidanul Da, m’am fost rănit. Preş : Căt va costat doctorul, care va tratat? Jid. Nimic Preş. Şi tratamentul ? Jid. Tot nimic. Preş. Şi căt aţi perdut neputănd lucra ? Jid. Efi am, domnule preşedinte, un vemt anual de 3000 fior. Preş. Atunci să calculăm căt se poate mai pe sus, şi să zicem că câştigi pe zi căte 10 fior. Aceasta face pe două săptămâni 140 de fiorini, Pentru ce cereţi dar restul sumei pănă la 5000? Jid. Ăntăifi, pentru frică, domnule preşedinte, a doua pentru spaimă, şi a treia mi-am perdut şi pălăria (Ilaritate şi murmure). Preş. Aşa da ă cereţi 5000 de florini, despăgubire pentru spaimă şi frică ? Jid. Mi s’afi sfarticat şi hainele, mai ales jacheta. Presidenlul întreabă pe acusaţî, dacă afi să obiecteze ceva contra acestei sume; acusaţii res-pund, că cred de prisos să mai zică ceva. NOTIŢE LITERAHE Analele Medicale Hoimlne. anul I, Nr, 12, are acest sumar D. Z. Petrescu. -Despre metoda ipodermică. --Ffectele curative obţinute cu Ergotina lui Bon-jea şi Digitalina. Br. 1. Felix.- Din raport general pe 1881. Dr. Manolescu. - Despre iodoform in chirurgia oculară. " Societatea sciinţelor medicale.— Şedinţa de la 1 Martie 1882. ,\ Revista ziarelor străine. Dr. N. G. Cherembah. — Tablofi de mişcarea bolnavilor in Eforia spitalelor pe 1880. * Serviciul telegrafic al „Rom, Libero." 4 MaîS, - 9 ore dim. Petersburg, 3 Maiu. Prinţul Alexandru al Bulgariei a sosit azi-ai mineaţâ la Petersburg. Viena 3 Maiu. D. Barrăre, ministru plenipotenţiar, delegat francez in comisiunea europeană a Dunării, şi d. Sanderson, consul general al Eogliteri la Galaţi, afi sosit aci azi dimineaşă ; ei se duc să’şi ocupe posturile. Tunis, 3 Maiu. A. sosit aci noutatea că guvernatorul din Tripoli a internat, la -Benghazi, pe Ali-Bnn-Kha-lifa, fostul şef al insurgenţilor tunisieni. Cairo, 3 Maiu. Sentinţa dată incontra ofiţerilor cricasieni, in afacerea complotului de la 11 Aprile, a produs in toate partidele o rea impresie. Khedivul, azi dimineaţă, n’a voit să o sancţioneze; se crede in genere, prin cercurile bine informate, că ’şi va mănţine refuzul. Se accentuează sgo-motul că consulii generali ar face, in cas contrar, o protestare colectivă. Situaţia e foarte incordată. Viena 3 Maiu. Cămera deputaţ,lor, continuând discuţia tarifului general vamal, a votat drepturile asupra grâului, orzului pentru bere şi legumelor, după propunerile majorităţii comisiuniî; ea a adoptat in acelaş timp un amendament care tinde a scuti de ori-ce drepturi grănele importate in Tyrol, in teritoriile Goriţa, Gradişka şi Triest, in districtul Adelsberg, in Dalmaţia şi Herţegovina. Constantinopoi, 3 Maiu. Telegramă venită pe cale indirectă. - Destituirea lui Said-paşa, din funcţiunea de prim-ministru, era neaşteptată; e atribuită refuzului Sultanului de a aproba o hotărîre luată in consiliul miniştrilor Sâmbătă in privinţa indemni-sării datorată Rusiei; consiliul miniştrilor ho-tărise să adereze la controlul Rusiei cam in forma indicată de domnu de Novikoff. Acest singur punct intărziă incheerea aranjamentului şi se aştepta astăzi iradeaua sultanului, care să sancţioneze decisiunea Porţii. Se crede deci, că revocarea lui Said-paşa insemnează a-mănarea regulării indemnizăril de răsboifi pentru o dată nehotărîtă ; dar pentru fostul prim-minis-tru aceasta nu e dscăt o disgraţie deghizată, căci daca Sail-paşa rfimăne la Costantinopol va continua a fi consilierul sultanului, dar de după perdea. Abdul Rahman-paşa, urmaşul lui Said-paşa, este fostul guvernator al Bagdadului; el fusese chiemat decurfind la Constantinopoi ca să elaboreze reformele pentru Anatolia. Numirea sa in postul de primministru ar avea de scop să sa-tifacă Englitera in ceea-ce privesc reformele. (II a vas). COMITETUL PRESEI SERBAREA COPIILOR sub preşidenţia d-nei M. G. A. Rosetti. TEATRUL DE COPII (GRlDINA CISMIGIULUt) In folosul incendiaţilor, in zilele de 23, 24 şi 25 Aprile La fie-care oră căte o nouă mare representa-ţie de gală, pentru fie-care dată cu programă foarte variată. Les petits Grenadiers comedie in doâ tablouri de d. L. Numârul 17, Vaudeville en 1 acte par Idem, Lecţiunea de recitare. Scena de ocasiune pentru această serbare. Le vrai mangcur et le vrai buveur. Ou „Ies extremes se touchent". Scene tres comique : succes du jour. Rugăciunea copiilor cu minţi. Piesă in viersuri de N. A. Mare punere pe scenă cu apoteosă finală. Toto de la Cogomanesci Comedie năciunală in 2 acte de d. U. Ruses et Trucs. Conference non politique par Mr. Pincemaille. Die Misserfolge eines Kunsilers, (Les tribu-lantions d’un virtuosej. Une affaire d’Etat Comedie en 1 acte par Mr. Claudius. Pretinşii mveţaţi. Comedie localisată anume după Labiche de la Academia francesă. Musica militară va esecuta cântece noul. — Pianul vă fi ţinut de d. Petcuşî. Direcţiunea teatrului are onoare a invita pe onor. Public a nu pierde ocasiunea de a asista la aceste rarisime representaţii care sunt de vă-dut numai pentru trei zile. Preţul locurilor : Pentru toată ziua, Locul I 4 franci. Locul II. S franci. Pentru o represen-taţie, Locul I. 1. franc; locul II. 75 bani. Locul III. 50 bani. Societatea Corpul didactic" Toţi membri acestei Societăţi, sunt invitaţi a se intruni in adunare generală, la Liceul S-tului Sava, Vineri 30, Aprilie, ora 8 seara La ordinea zilei va fi alegerea a doi membri in Consiliul de administreţiune. Pesedinte. B. Boerescu. RECOMANDATIUNE GENERALA Sub-semnatul recomand tutulor in general şi clienţilor mei in special apa de gură şi de dinţi Pyrethrin Salieylic, mvenţiunea d lui W. We-inhold, farmacist din Pitesc!, care vindecă cu succes durerile de dinţi impedică formarea substanţei calcice in dantura şi conservă gingiile. Pitesc! 3 Aprile 1882 Hugo Erdman. Dentist Olandez şi German. — —----------------------- ŞATRE CONSUMATORII MEI Pentru zilele de 23, 24 şi 25 cu ocasia serbă-rei din Cişmegifi, am infiinţat acolo o prăvălie cu renumita Bere Naţională din fabrica mea. k tnther. „PREVEDEREA" CASSA DE ECONOMII. Biuroul acestei case se va instala, de la Sf. George viitor, in noul ediflcifi, construit pnntru sediul săfi in strada Doamnei Nr. 15. SCHIMBARE DE DOMICILIU D -ul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Speoial: BOALE IDE ZFEZMUEI-Şl SYPHILIS S’a mutat Sti*. Peseăria-Veche Nr. 8 vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m. VENZARE DE OCAZIE PIANINA FABRICA SHWECHTEN No. 18, Strada Griviţa, No. 18. IIVTHOIĂTAANT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa aara Un ratelier complect in caut-schuc costă (mai inainte fr. 300). iar azî numai 150 franci ‘'flfeli Un singur dinte fr. 10. Piăces din doui safi mai mulţi dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiuii şi curăţiri de dinţi se ese-cută cu cea mai mare menagiare. Fiind basată pe praxa mea 30 ani in această specialitate, sper a obţine toată increderea On. P. Cu stimă, George Slama 40-2-ls Dentist engles—Strada Carol I, 1. | î Atragem d’osebita atenţiune asupra anunciulul „Marele Bazar de Romania“ din pagina IV. SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis. STRADA LIPSCANI, 41 bis -------—-— CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 22 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cump. Vfind. 6 °/0 Oblig, de Stat Convertite 100 8/i 101V* 6 °/0 » Căilor terate Române. 103 *L 103'/4 5 °/0 Renta Amortisabilă . , . . . Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 89 ■/, OA 220 225 7 »/„ Scrisuri fonciare rurale . . . 1021;, 103 5 °/o » » » 89 90 7 */0 » » urbane. . . 10i»/4 102 t/4 6 °/0 » » „ 91 ■/, 94 »/4 89 88 >/, 8 °/0 Impr. Municipal Bucuresci. . 103’/. 103 V. 30 » cu pr. Buc. (bil, 20. 1.) . 29 5 °/0 Renta Română 89 89 Acţiuni Dacia România 375 380 » rsanca Naţională a României. laâO l*sn Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . V, arg. „ Rentă Căile ferate „ Scrisuri :i: •/4 aur. Argint Naţional contra aur .... l'u i tfr Bilete de Bancă U/. i % Rubla hârtie . ... 2 u5 2 65 Florini 2 11 2 12 Lose otomane 55 CURSUL DIN VIENA 3 Maiu Napoleonul Ducatul Lose Otomane Rubla hârtie 9 52 5 62 28 20 121 CURSUL DIN BERLIN 3 Maiu Acţiunile „ „ . Oppenheim Ruble hârtie Oblig, noi ... Idem 5 °/0 CURSUL DIN FaRIS 3 Maiu Renta Română Lose otomane . . , 88 61 •/. S CH11BUL 22 Aprilie Paris (3 luul) „ la vedere Londra (3 luni) » la vedere Berlin (3 luni) „ la vedere Viena la vedere Adresa pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro RDM AN I A LIBERA .«WSBVa»** *«* OC •rt rJ ^53 Ls 53 S e3 X3Sr TBIEST SOCIETATE DE ASIGURARE FONDATA IN ANUL 1822 Societatea contracteasâ : Asigurări contra daunelor causate prin incendiu ia clădiri, obiecte mişcătcare, bucate in magasie şi la hambare, făbrice, mori, poverne ca condiţiunl dreite şi cu preciurl moderare. Asicurărl de viaţă, de zestre in diferite combina^unl avan-tagioase Desluşiri mal de aproape se pot găsi la subsemnata Agenţia Generală şi la Agenţiile ei principale şi speciale stabilite in tOtă ţara. AGENŢIA GENERALA PENTRU ROMANIA -l..« Bucuresci, Strada Şelari, No. 17 14 mms memmsmmm A8THMH GIGARETTE INDIENNE OU CANNABIt — INDICA Do GAIMAULT < O1*, pharm&clgti In F&rko Kato d’âjJaoaA •Pul, rtffUfeali, «tinderea u«cet, mvwlgiilc facial», insomnia fi pentra oombatterea phthisiel larynţteo, fi toate aOcţiunilf oâilloHl reaplrttPr*. — fie care eigantii p6rti semnătura UlittlUT 6 e1*. DepositU in principalele Pharmacii ,V«. o {25 >r—4 fiS -t-a că i—i _ „ 2 a a 2 s. ş £ sfl 2 — <1 « > -I CD • ZZ o !zi ALIMENTATIUNE NUTRI TL U N E VI LL GHAPOTEAUT CD PEPTONE DE PEPSINA (CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA) Când alimentele ajung iu storr :, sunt transformate de sucul gastric ratr’ott substanţă solubilă mită Peptone cari, transportaiă in i6ie părţile rorpu'ni prin intermedierul vineleor, servă a forma cesăturile nostre : muş-ebii, ăse nervi, Intreţiind In acel aş timp viaţa şi sănătatea nbstră. Numerose experienţe m 3tabilit că, tratănd carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin Micul gastric eitras de la animale, se obţine un produs lutocmaiu ca acela ce •e formează in stomac conform legei naturei. Acâslă carne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constilue vinul de peptone pepsic al lui Chapoteau, epuraţie ce are proprietatea a hrăni atunci châr când stomacul este incapabil a putea efectua uă digestiune. El este mult mai activ de cât vinurile ce conţin extracturi sau gemuri de (carne, că mai mare parte mcapa-biile de ei mat mică putere nutritivă. Vinul Chapoteau este recomandat convalescenţilor, anem.cilor, iiabe-ncilor, persdnelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt desgustale de ori-ce aiinent, precum şi acelea ce nu mai au nici-uă putere şi suht slăbite prin nă muncă pri mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peptului, af ecranele cancerdse, voiajurile şi lungele osteneli Dat loicdor, vmul lui Chapoteau, măreşte aDonnenţaşi puterea hrănitbre a "iptelui, greutate* copilulu creşte p» fie care Şii Intr’un mod surprinsăto-La copil *n vârsta de ji s şi la adolescenţi, el provbcă creşterea şi ogmen-tealft vitalitatea. t \U indispensabil a se cere si pretinde ca pe fie care flacon cu vin de , epto pepsic, sd ecsiste marca fabricei si iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima classă in Paris, 8, rue Vivienne. Aciitâ preparaţiune se găseşte in deposit ţi de vânzare la DBl Pharmaciştt droghişti, notaţi mai le vale : Bucureşti. Pharmacia F. Brus. Braila. R. Petzalis, G. Kauffmes, si Drngueria Jasay. A. Racovitz. Gheorgiadis. Turnu-S<*venn V Schwab. hi I APROBATA I)E ONOR. CONSILIU MEDICAL SI PKRIOR SALICI: ,, (APA DE GURA) CGMPG3ITIIT2TE PHABMACETTTICA Vindecă toate alteraţiunele gingielor şi a gureî in general. Perservă şi întreţine perfectă sănătatea dinţilor, întrebuinţată cu bumbac alinează durerea de dinţi. O linguriţă amestecată cu o jumătate pahar cu apă ajunge pentru spularea gurei. UNICUL REMEDIU - ^ întrece toate invenţtunile făcute pănă astăzi, şi se recomandă P. T. Publicului ca cel mai sigur specific. PBLŢUL TJdSTTJX 3 Fr. .50 BANI Depositaril vor avea un rabat convenabil. w. WEINHGLD. Depoul W. Yieiuliolâ farmacist Pitesc!. Giurgiu M.MDuder farmacist — B'vurescî A. Czeides farmacist strada Colţi.-T.-Severin C. Bonichos farmacist.—Slatina A. Piintner. - Rimnicu-Vâlcei F. JK tel farmacist. — Câmpu Lung F Paul farmacist, precum si in toate farmaciele principale. (55-7-1) BIUR0UR1LE j®et.„Na.ţionaIa“ DE ASIGURARE S’AU MUTAT Strada Carol I No. 9 BĂILE BUGHIA DIN CÂMPULUNG Suut de vânzare. — Doritorii se vo-adresa la redacţia „României Libere" sau pe Calea Rahovel No. 10. rr APETI3 x-o PERVASURI POLEITE Şl Plafonuri in Relief din celle mal renumite făbrice e > preţuri foarte moderate, recomai d onorabilului publicti sub-semnatnl T-3I. HONICH Tapiţer şi Decorator. 3, Strada Ştirbeî-Todă, 3“3Bi (vis-a-vis de Pasaglul Român 2 I>e vfnznre COCOHI in dosul Gâreî-Tîrgoveşti, casa I. Arsenescu M JEANE L. croeşte şi inseilează rochi şi costume intrcgl pentru dame cu preţul de 3 fr. 50 b., a se adresa SUBURBIA OTETARU 28, Strada Teilor, 28 SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME. premiate cu 150 ^edaile prinie PARI 18 18 Medailâ de. aur' PHILăOCtPM I A. A se feri de Imitaţii Ori ce rale limare Garau ţâ sigură dată înscris. IMFOETANT! SÎNGER €' NEW-YORK. Maşină dt cusut a lui G. N EIDLÎNGER, A^ent general poarlâ marca de sus a Fabricei. Favoarea şi celebritatea uni versală de care se bucură din catifea csceleuteî si solidari- 4 * tătii lor, Masinele noastre de * * cusut, originale din fabrica „SINGER" ne-au indemnat a deschide şi in lîucurcscl un deposis special, ca in toate cele-l-alte oraşe mai mari ale Europei, şi ast-fele suntem in posiţiune de a vinde îrw-şinele noastre loco Bucuresci cu preţurile fabricei; asemenea şi in rate lunare, cu garanţia de cinci ani şi Divăţătura gratis acasă! Părţi de maşini şi reparaturi cu preţurile cele mal eftine in atelierul propriii ai fabricei. Deja de 30 de ani esie cu noscut că Muşinele Singer ori ginale se pot intrebuinţa pentru orî-şi ce profesiune nu numai pentru familii şi nu pot fi întrecute de nici o fabrică prin construcţia cea bună şi tărimea. NB Maşini de alte sisteme, cari nu se mal pot intrebuinţa se primesc in schimb. t xx j£s s» x isr G :joi r MANUFAGTURING Comp. NEW-YORK (AMERICA) BUCURESCI, Oraud Botei du Boulevad o w S QC SC O TT f« 53 - Seson de Prima-Vara şi Vaia 1385,. „BAZAR DE ROMANIA» Aduce la cunoştinţa numeroasei sale Clientele, că a primit şi primesce ne-intrerupt din propria şi renumita sa fabricaţiune din Europa enorme cantităţi de costume fine şi elegante pentru Bărbaţi \ Băeţî in toate croelile şi in toate calităţile. Mare depou de PardesiuiI moderne, din stofele cu totul noi, nuanţe foarte plăcute. Asortiment complect de pantaloni fantasie, desenurl «haute nouveaute» Putem asigura d acum, că P. T. Publicul, precum şi distinsa noastră Clientelă vor fi pe deplin satisfăcuţi atăt in alegerea mărfurilor căt şi (mal cu seamă) in modicitatea preţurilor. BâZAR DE RCHANIA No. 7, Strada Şelari, No 7. NB Rugăm cu insistenţă a nota 7 spre a evita confusiunî regretabile. I 6 O g » fi ■ CR © fi fi- 8 fi © CJ1 Costumes irgentfb Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci Nr. 14 www.digibuc.ro . iLr>iLR.E TOATE SIL.Er.EÎ ABONA5IENTELE; In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Aminciur! şi Reclame a se adresa: In Romăria : La administraţiune, Tipografia St. Mihdlcscu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paria La Sociăd Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurioh, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIURILE : Linia de 25 milimotre pe pagina IV-a. . 35 bani Reciame pe pagina 111-a. ...... 2 Lei a rt » II-a. . • . . 5 „ Epistoie nefrancate se refusâ. ArticolI nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redacter : Stef. 0. MiohaILESOU Bilet© pentru loteria naţională, organizată in folosul incendiaţilor din ţară se-găsesc de vânzare şi la redacţiunea “României Libere". — Un leu numărul. Sunt 209 câştiguri şi anume : 1 câştig de . . . 40,000 Ier 1 n n • . . 10,000 )) 2 n n • . . 5,000 n 5 „ „ • . 1,000 » 200 „ „ . . . 100 n ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Petersburg, 3 Maiu. Azi s’a discutat in consiliul de miniştrii propunerile privitoare la chestiunea jidovească. In unanimitate s’au primit următoarele propunere ale ministrului Ignatiefi : cercetare minuţioasa a goanei pornite in contra Ovreilor, pedepsirel culpabililor, luarea de măsuri pentru evitarea de noul excese, lărgirea drepturilor unor semiţi culţi, m&swn serioase in contra esploatăriî pe viitor a creştinilor de către Jidovi. Propunerile venită din partea comitetului israilit B’aiă respins, mo-tivăndu se respingerea chiar pe interesul causel semitice. Principele Dolgoruky, guvernorul general al Moscvel, va dimisiona indată după incoronare. Belgrad, 2 MaiiS „Politische Corespondenz" află că, regele Mi-lon ’şi va contiua călătoria sa prin ţară. In Ca-ranovaţ tănărul rege a fost primit pretutindeni ca şi un triumfător. Ambasadorul sărb de la Curtea din Petersburg, colonelul Horvatovicî, se va reîntoarce la postul săă imediat după ce i va espira concediul. Ca simptom foarte caracteristic pentru dispo-siţiunea cea rea a publicului faţă cu şefii radicalilor din Scupştina se poate înregistra, că inginerul PaşicI şi un alt şef politic, unul din Zai-ciar, celalalt din Pirot, au primit vot de blam de la alegătorii lor. Cel din urmă ,care a fost şi primar in Pirot, s’a şi arestat in urma unor fraude de a căror urmă s’a dat chiar acum. Inpreună cu el s’a arestat şi primul lui secretar. Petersburg, 2 Maiii. Starea sănătăţii lui Scobeleff s’a ameliorat aşa de bine, in cât in curând vaputea să pără-siască Capitala Roma, 2 Maiii. Din dasbaterile asupra organisaţiunil oştirii reese, că nu ajung 200 de milioane pentru in plinirea planului proectat. Ministrul de răsboiii susţine, ca să se ceară încă 20 de milioane lei noul din inpositul asupra măcinatului. Paria. 2 Maifi. In şedinţa de erl a comisiunii militare Gam-betta a rostit un discurs in care a afirmat că democraţia trebue să fie suverana muncii, dar nenorocirile dm anul 1870 constiîng pe Francezi sâ’şl ia un alt punct de vedere. înainte de ce să se găndiască Francia la laboratoril şi fabrici, trebue să aibă o patria. De aceea ce priveşte serviciul militar, zise Gambetta, dorinţa naea ar fi să văz representat in casarme pardi-siul ca şi blusa uvrierului. In Lyon publicul a insultat pe ex-impărăteasa Eugenia in momentul cănd se da din trăsură. , Londra, 2 Maiii. vontinuâ incă crisa ministerială parţială şi discordia in privinţa cestiunil irlandese. Parnell va fi in cărând l berat. Berlin, 2 Maiu O telegramă din Paris a ziarului „Post" ves-tesce că a sosit un trimes al lui Halim-paşa. Halim ar6 mari şanse a căsciga chedivatul, de oare-ce la o reintegrare a lui Ismail paşa nimeni nu se mai gândesce- Poarta ar voi să nu-î ască in locul lui Tewfik-paşa vice-rege pe Ha-linc paşa mai ales că, fiind fiul lui Mehemed Aii, vechia liriâ domnitoare va ocupa din noii scaunul domniei vice-regatulul. Toate Puterile sunt pentru o intervenţiune turcă in Egipt, numai Framia se opune, din causă că Freycinet se teme de gambetiştl. Lion, 2 Maiii. •Erl s’a iniămplat un regretabil incident. Im păiă iasa Eugenia era să păxăsiască hotelul „Grand Botei," cănd nefericita văduvă se pomeni cu o ceată de oameni de rind care o insultară şi o fluerară. Fosta împărăteasă a fost atinsă intr’un mod penibil. Chiar in cercurile republicane se condamnă această lipsă de cavalerism , Paris, 2 Maiă. Bub titlul „Les nihistes et la revolution en Rusie" a apărut in Rusia o broşură pentru slăvirea lui Ignatieff. Autorul recunoasce in ministrul Ignatieff pe bărbatul cel mal capabil in a conduce politica esternă. Ignatieff este primul ministru. Tratatul de la Berliu nu e de cât o etapă. Ignatieff e slav, Giers e finlandes. rn Europa se vorbeşte cu o oare-csre indignare de panslavism, iar de negat, panslavismul nu se poate nega. 3ă afle insă Nemţii că rasa slavă va începe lupta cu rasele inbătrâninde ale Eu ropil centra’e. Petersburg, 2 Maiii. „Nowoje Wremja" află, ca organ de publicitate al lui Ignatieff, in privinţa cestiunil ovreeştl următoarele Cănd deputaţiunea Ovreilor cere i audienţă de primire, js’a răspuns să nu se mi,I osteniască, căci in cas contrar se vor espune a fi primiţi de portarul ministeriulul de esterne. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere." 4 Maiii — 3 ore seara Constantinopol, 4 Maiii. Vakit privesce numirea lui Abdul-Rahman in postul de prim ministru ca espresiunea strălucită a voinţil Sultanul, d’a vedea grâbindu se opera reformelor in provinciele turcescl din Eu ropa şi din Asia. Roma, 4 Maiii. Senatul a aprobat principiul scrutinului cu liste pentru alegerile legiuitoare ; el a aprobat deasemenea, conform cu proiectul ministerial, re-prosintarea minorităţilor pentru colegiele cari ati se aleagă cinci deputaţi. Londra, 4 Maiii Se zice că lordul Duil'erin, ambasadorul En gliterel in Turcia, va inlocui, in luna August ca preşedinte al Consiliului privat, pe corniţele Spencer, nurvt acum câteva zile Vice-Rege al Irlandei. Principalele ziare din capitală asigură că d I. Chamberlain, ministru de comerţ, va fi numit secretar de Stat pentru Irlanda, in locul d lui Forster, demisionat. „Standard,, anunţă, că indată după espirarea actului de coerciţiune, Liga agrară va fi înfiinţată din nod. * 5 Maiu. — 9 ore dim. Berlin 4 Maiii Sadulah-bey, ambasadorul Turciei la Berlin, a intrebat pe prinţul de Bismarck asupra şanselor unei ocupaţirni a Egipetulul de către Turcia; cancelarul german a desaprobat acest proiect zicănd că intervenţia turcească ar incurca fără nici un folos situaţia. Londra, 4 Marti. Lordul Cavendisch e numit secretar de Stat pentru Irlanda, in locul d-lui Forster, care a ui misionat. Roma. 4 Maiii. SeDalul a aprobat in intregul său, cu 127 voturi contra 71, proectul ministrial, prin care se stabileşte scrutinul cu liste pentru alegerile de deputaţi. Constantinopol, 4 Maiii. Ziarul „La Turquie," după ce face omagii lui Said-paşa, care a ştiut să păstreze intactă demnitatea naţională, să ridice puterea şi prestigiul imperiului otoman, să rezolve toate cestiunile cari decurg din tractatul de la Berlin şi să im-bunătăţiască creditul Statului, inchee zicănd că consideră inlocuirea Iul Said-paşa ca o simplă necesitate temporară ce resultă din actuala situaţie ; această necesitate dă primului-ministru ocasia de a se odihni puţin, pănă in momentul cănd încrederea sultanului ăl va rechiăma la sfaturile sale. Sultanul a dat autorizaţia de a se face ex perienţe comparative intre torpilele Berdan şi torpilele Say. Paris, 4 Maiii. Camera deputaţilor.— D. de Freycinet, prezidentul consiliului miniştrilor, respundănd unei interpelări a d 'ui Tenot in privinţa luptei din Tigri (provincie in Oran), constată că tractatul din 1845, impus Marocului de mareşalul Bugeaud după victoria de la Isly, autoriză trupele franceze deaunnăripejăfuitonpănâ dincolo de graniţa ideală a Algeriei. Cu toate astea, adaugă prezidentul Consiliului, împăratul am Maroc nu e responsabil de agresiunea in contra misiunii topografice, de oare-ce aceaBtă agresiune e fapta triburilor independente. D. Balluc cerănd apoi ocuparea Figuigel, de pe teritoriul marocan, d. de Freycinet răspunde că Franţa ar ocupa această posiţie data ea ar servi vreunei concentrări periculoase, dar că deo camdată rceastă necesitate nue demonstrată. In urma acestor respunsurl ale primulul-mi-nistru, Camera votează ordinea de zi pură şi simplă. 5 Maiu — h ore seara. C iro. 5 Maid Insurgenţi, din Sudan au ocupat Sennaarul, oraş al Nubiel, şi aii făcut prisonier pe guvernatorul egiptean al acestei provincii. EI ăşî continuă marşul spre Khartum, spre nord de Sennaar. Opinia publică in Egipet e defavorabilă armaţii. _____________ ■ Havas j A se vedea ultime ştiri pe pag. III. BUCURESCI 24 APRILE Trei lucruri tulbură momentan liniscea partidului de la cârmă: posomorîrea din senin a d-lul Brătianu. atitudinea Senatului in cestiunea togmelelor agricole şi ces-tiunea Dunării De ce s’o fi supărat stăpânul roşiilor ? Numai d. Brătianu scie. Toţi crescinil cel-1- alţi daţi din umăr. Presupunerea care are mal mulţi credincioşi este, că neînţelegere s ar fi ivit intre C. A. Rosetti şi primul-mi n.istiu asupra unor cestiunî importante de politică interioară şi exterioară. Ast-fel se pretinde, că d.. Brătianu este in contra reformelor sociale propuse de d. Rosetti, şi că s’ai mulţumi cu mici indrep tărî de detaliii la legile existente ; — că pi i-mul-ministru condamnă electivitatea ma-gistraturel, — că marele-vizir ar înclina să stea la invoială cu Austria in cestiunea Dunării. Acestea sunt şoptele. Le spunem şi noi publicului aşa cum circulă. Ce-o fi adevărat din ele — nu şcim Vom şei insă in curând. *• * * Cestiunea togmelilor agricole se tratăză in Senat Bătrânul corp a modificat radical proiectul votat, de Cameră. In desbaterea generală, sfîrşită Jouî-seară, s’au auzit cuvinte aspre la adresa guvernului; iar Senatul luând in consideraţiune proiectul, pare însufleţit de ideile comitetului de delegaţi. In această aiiiudine a Senatului, citesc unii inceperea crisel politice, ce se va sfârşi prin retragererea d-lul Brătianu. rimul ministru ar fi găsit înţelepte modificările Senatului la togmelile agricole ; d. Rosetti le condamnă. De aci un conflict intre cele două corpuri legiuitoare. D, Brătianu ar fi declarat că, in caz de conflict se va retrage de la guvern, lăsând maiorităţil Cameriî sarcina de a hotărî moştenirea politică D. Brătianu ar fi voind chiar acest conflict, pentru ca să acopere printr’un motiv de politică interioară, nenorocita socoteală cin politica exterioară. « | * * Nu dăm ere (jăm intui nostru mtreg la nici una din aceste presupuneri. Caută să recunoascem că eleşteul politic al „patrioţilor" este tulburat. Poate că senatul va fi mal puţin răutăcios, de căt se crede ; poate vor mal lăsa bătrânii de la universitate, vor mal da tinerii de la Mitropolie, şi fâcendu-se agurida miere, capioldaşil s’or săruta din noii, des-părţindu-se voioşi pentru a se intălni mal durdulii la pungi de toamnă. Nu lasă oamenii puterea pentru fieşte-ce lucru. Căte mijloace de convingere nu se se află la disposiţia marelui partid. De aceea ne intrebăm: Ce are să se in tâmple, dacă s’ar retrage d, Brătianu? Di- solva-se-vor Camerile, ori veni-va d. Rosetti ? Asemeni întrebări nu le socotim la locul lor in acoste momente, şi deci nu căutăm a respunde la ele. Ducă-se mal ăntăiti d-nu Brătianu, şi apoi vom vedea. * * * Dar mal gravă, de căt cestiunea togmelilor agricole şi a neinţelegerilor ce s’ar lega de dănsa, este cestiunea Dunării, in faza eî actuală. Seim ce vi eaii străinii; cunoascem vi-triga propunere-Barrere ; suntem pătrunşi de importanţa cestiunil; un simţimănt unanim este in România ; împotrivirea cu orî-ce preţ la violarea tractatului de la Berlin. D. Brătianu n’ar fi pentru politica bărbătească de resistenţă, ci ar fi primind o punere la cale echivocă, dar nu are curagiul s’o propună ca guvern, ci caută s’o insufle maiorităţil spre a avea apoi aerul că i se impune. Suciturl de şiret, iar nu idei de om de stat I-ar plăcea d-lul Brătianu nu numai o cădere la invoială, dar şi unanimitatea parlamentului pentru o ast-fel de resoluţiune. Această poftă nu se va face primului consiliar al Maiestăţii Sale. Poate că Maio ritatea roşie, primind binecuvântarea marelui pontifice, se va entusiasma pentru comisiunea mixtă, minoritatea insă, suntem siguri, va fi compactă, pentru a înfiera un aşa de funest act. Lipsa de hotărîre a primului-ministru in cestiunea Dunării, inspiră temeri celor neîncrezători, in inteligenţa politică a mare lui partid, celor pătrunşi de vitala insem-nătate a libertăţii Dunării pentru România. Am vrea ca d. Brătianu să rupă tăcerea şi să se asosieze la resistenţă. Atunci toată ţara va fi cu dnia-sa, şi multe greşeli i se vor ierta. De doă ori criminal ar fi acela, care ar silui voinţa ţării, pentru a subscrie propunerea Bariere. Dacă d. BrăLanu nu se simte in stare a fi patriot in această teribilă ocasiune, din causa vr’unei făgăduelî imprudente ori din neînţelegerea tendinţelor austriece şi a intereselor noastre la Dunăre, atunci lase putere, pentru ca suflete românesc! mal in-drăsneţe să vină la cărma statului. —■ ......... »»a»eaeSS —.----- CRONICA ZILEI Măine, Duminică, la 2 ore d. am. conferinţa d-lul Titu Maiorescu: Darvmismul in progresul intelectual. ' Intrarea liberă şi gratuită. D. Sp. Haret şi-a dat demisiunea din consiliul permanent al instrucţiunii publice. Ne aşteptam la aceasta. Acest organ al inveţămăntulul e in paraiisie de cănd cu indrăsneaţa operaţiune a disolvării. Cu toată căldura escesivă, Cişmegiul este cău ■tat de lumea capitalei. Azi, 24 Aprile, ţara serbează onomastica Augustei noastre Regine. Ia toate bisericile se oficiază Te-Deumurî. S a conferit medalia Bene-merenti clasa I, d-lor Stefaneli, iocotenent-colonel Şerbăuescu, Pr. Simion Fi. Marian şi conte F. Bettoni. Ear medalia Bene-merenti clasa II, d-lor Sava Henţia, Carol Gobl, G. Eustaţ.u şi Marin Mihăescu. Măuie la41/2 d. am., adunare generală a societăţii „Junimea comercială română" in sari Ateneului. www.digibuc.ro Hjwe&■ ROMANIA LIBERA Aflăm că podu de pe Doftana (intre Cămpina şi Ploeştî) e intr’o stare mizerabilă : doă picioare i sunt plesnite. Direcţia generală a drumurilor de fer ar trebui să ia măsuri pentru a preveni accidentele. Pentru d. primar al Capitalii. Ni se spune, că la Direcţia axiselor se fac f.l de fel de şicane comersanţilor — de către un casier, israelit de neam, şi neimpămăntenit. In comitatul Hunedoaril (Transilvania* mărginaş cu jud. Gorj, ear a inceput să băntue vărsatul. In satele bântuite toate şcoalele s’ah inchis. Lunî-seara, in sala Aeneulul, d ra Mana Marco vid. elevă a Conservatorului din Bucureşti, şi d. L. Wiest vor da un concert, cu bine voitorul concurs al d-reî M. Alexandrescu şi al d-lul Popovicl. In numărul următor vom publica programa acestui interesant concert. D. Mihail Gr. Orleanu, actual procuror al tribunalului Iasî, e numit in aceeaşi calitate la tribunalul Ilfov, in locul d-lul Petre Oeconomu, decedat. In locul d-luî Orleanu, la Iaşi, s’a numit d. M. Manolescu. Sunt autorizaţi să poarte semnul onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani: Maiorul Jipa Alexandru, din regimentul 15 dorobanţi.— Căpitanul Benescu George, aflat in dimisie. — Căpitanul Ionescu George, din regi mentul 7 dorobanţi. Ear semnul onorific de argint, pentru serviciul militar de 18 ani : Căpitanul Dirmtriu Neculae V., din regimentul 2a dorobanţi. — Căpitanul Lahovari Nicolae, din serviciul divisiel III militară teritorială.— Locotenentul Zaharia Ştefan, din regimentul 6 dorobanţi. —Locotenentul Pătărlăgeanu George, ain batalionul 2 vânători.— Locotenentul Gheor-giu Niculae, sub şef de birou de la comandamentul divisiel IV militară teritorială —Locotenentul Theodorescu Constantin, din regimentul 29 dorobanţi.— Locotenentul Donescu Neculae, din regiinnntul 27 dorobanţi.— Administratorul clasa II, Atanasiu Petre, din regimentul 23 dorobanţi. Sub-intendentul Apostoliade Constantin, din serviciul intendenţii divisiel II teritorială militară, primind funcţiunea de casier al casil de depuneri şi consemnaţiunl, s’a trecut in posiţie de disponibilitate. X3ZTQ AFARA ])in Bulgaria- Oăcenl ruşi şi oficeriî bulgari —Arestarea unul nihilist. Intre oficeriî bulgari şi ruşi din armata Bulgariei nu esistă tocmai cel mal bun acord. Cel d’ântăih pismuesc pe aceşti din urmă din causa rangurilor inalte ce ocupă şi-I urăsc din causă că le sunt o piedecă la inaintare. Ast fel nu a-rareorî se fac intre cele două elemente frecări ascunse sau făţişe. Relatând demisiunea ministiulul de resboiil, generalul rus Kryloff, „Politische Correspondenz“ spune, că ea s’a făcut la iniţiativa şi indemnul agentului rusesc Hitrovo. Dintr’unceput era vorba de-o dtmisionare colectivă a tuturor oficerilor ruşi din armata bulgară. In acest scop se ţinuse o adunare la Sofia, la care participară o mulţime de cflcerl superiori din toată ţara precum şi d. Hitrovo. Acest din urmă declară că nu incuvi- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 24 Aprilie — 13 OCTAVE FEUILLET ViATI UNEI PARISIENE traducere de MIRA. DACHIANU X. El scoboiâ Câmpii Eliseil, rodând in guiă o ţjgaiă stinsă şi ne vedând dă cât roşu inaintea ochilor. După dce zeci de minute intiâ in club unde găsi câţî-va din comesenii de dimineaţă, intre alţi pe dd. de Monthelin şi d’Htrmany, cu cari se inchise intr’un buduar paiticular.—Le spuse confidenţial că se consideră ca ofensat prin ţi- inţează o demisionare colectivă, de vreme ce aceasta ar părea ca o călcare a jurămăntulul făcut către prinţul Alexandru. E aestul să demisioneze numai nrnistrul de răsboiii spre a arăta nemulţumirea oficerilor ruşi faţă cu agitările bulgare. Rea impresie a făcut o circulară, apocrifă, semnată de unul din adjutanţii prinţului, in care se anunţa cu bucurie, că prinţul, sătul de oficeriî ruşi, are să-I depărteze şi ast fel să facă cu putinţă inaintarea grabnică a celor bulgari. Prinţul supărat de aceasta a ordonat o cercetare a afacere!. Adiutantul care era semnat, a negat insă categoric că ar şti ceva de circulară. — A rămas apocrifă. Cu toate acestea ea e o dovadă insă, de sentimentele ce poartă oficeri pulgarî colegilor lor ruşi *■ * Din hărtiele găsite asupra nihilistului Peikoff arestat zilele trecute, se vede că nihilismul rusesc a inceput să fie introdus şi in Bulgaria şi ceea ce este mal grav, a fi adoptat după rela-ţiunile esistente in Bulgaria, a fi bulgarisat cum am zice. Ast-fel s’a găsit o broşură in care nu meie ţarului era înlocuit cu cel al prinţului Bat-tenberg şi acest din urmă incârcat de cele mal mari insulte. S’a dat de un hectograph prin care se vede, că nihilistul şi tovarăşii săi voiau să respăndească broşura in toate părţile. Această conspiraţiune revoluţionară ar fi deja foarte ramificată şi comitetul el central s’ar găsi in Sofia. — O parte din hârtiile găsite ar compromite chiar pe hberalî. Aceasta insă poate fi o calumnie intenţionată a guvernului conservator. Fraucesii in Africa. Cu sosirea căldureî, triburile arabe din Algeria şi Marocco au prms iarăşi curagiu. încăierarea de la Tigri, e inceputul unul noh şir de lupte, poate mal sângeroase de căt cele din anul trecut. — Iată importanţa ce-î da luptei de la Tigri, ziarul „le Temps‘ „Lupta de la Tigri este una din cele mal sângeroase, ce ah avut să susţie trupele noastre de doi ani pe teritoriul african, şi de şi mărimea perderiior noastre se esplică din inegalita tea covîrşitoare a forţelor, trebue să ne pue cu toate acestea pe griji faptul că, la graniţele noastre s’a putut strînge o armată de 8000 de oameni „8000 de oameni e pentru Africa o armată intreagă şi Bu imema nu a isbutit nici odată să adune o ast-fel de forţă sub comanda sa Dacă ţifra aceasta nu se va fi esagerat cumva din pricina vr’uneî ilusiunl optice, ea nu se poate esplica de căt din alianţa mai multor triburi marocane şi algeriene. „Şi care va fi conducătorul acestor trupe, cine e şeful care a cădut in luptă, cum spune o depeşă. E Bu-Amema, sah vr’unul din Si-Sliman, sah in sfârşit şeriful Mohamied-ben-el-Tabi, a cărui sosire o anunţaseră scrisori profetice din Constan-tinopol|?“ De alt-fel acest neastâmpăr al triburilor marocane, nu va fi fatal de căt tot Maroccoluî. Francezii ăl vor lua drept motiv pentru a face cu aceasta ultima impărâţie arabă in Africa, ce a făcut anul trecut cu Tunisia: ăl vor supune protectoratului lor. Mişcarea irlandezi. Mişcarea irlandesă se poate comidera ca intrată in o nouă faşă: in fasa impăcâreî. D. Gladstone, incredinţat că cu răul nu va putea de cât agrava situaţia irlandesă şi influenţat a-faiă de aceasta de elementele radicale a le cabinetului său, piecum Chamberlam şi Bright? a pus in libertate pe toţi ligiştii arestaţi, după ce le va fi debândit, faiă îndoială, asigurarea, că vor contribui la caiinaiea poporului. — linele ziare âşi arată indoiala, dacă d. Parnell nuta necuviincioasă a contelui de Lerne pe lângă Diana Giey, din faptul de al ti vorbit englezeşte in tot timpul dejunului, când ştia foarte bir.9 că dânsul, Maurescamp, etâpinui casei, nu ştia aceasta limbă, m fine prin atitudinea iul impertinentă până la provocaţiune Dd. de Monthelin şi a’Heimany, gentnmeni foaite corecţi, nu ri dicaiâ mci-o cbjecţiune in comra uşuiinţeî acestor păsuri, înţeltgând că eie aecundeah altele mai serioase şi mal hgitime pe cari eia cuviincios a le Jâsa in intuneiic. D. de Maurescamp adaogă, că avea drept principiu şi sistemă, de a teimina ast-fei de afaceri in cel mal scuit teimen, pentiu a nu le Jâsa timp să transpire in public, şi pentru a preveni astfel intervenţiunea tot-d’a-una atât de regretabilă a femeilor. Prin consecinţă i rugă să bine voiascâ a se duce imediat la d. de Lei ne şi de a imphni misiunea cu cari i insărcinase. D. de Monthelin observă că duelul sfh personal cu d. de Lerne i impunea obligaţiunea de a refusa in această circonstanţa. D. de Maurescamp consimţi şi alese pe in altul dintre amici sei; pe d. de la Jardye, membru al aceluiaşi club pe care d. d’Hermary se duse indatâ de’l aduse dmtr’un salon vecin. D-luî de la Jardye i plăcea foaite mult asemenea ocasiunî care i permiteau să se facă important. Se incert â, cu puţina senositate insă şi numai din respect pentru formă, a face pe d. de Maurescamp să inţekagâ câte va cuvinte de conciliaţie ; dar el intâ asistase la ctejULul dat de Diana Grey, şi sfârşi prin a mărturisi, de oare-ce i se cerea părerea sa sinceră, că la acest dejun se şi cel lalţl şefi eliberaţi vor avea atâta putere asupra Irlandesilor. îndoiala aceasta nu e pănă acum cu nimic motivată. Concesiunile făcute de d. Gladstone Irlandiel, ah provocat de alt fel o crisă vie in cabinet. Elementele mal conservatoare dintr’ănsul sunt ho-rărîte să dimisioneze. D. Forster, primul secretar al Irlandei, le-a premers deja cu esemplul. Cabinetul seva completa atunci cu oameni de ideile lui Cham-berlain şi Bright şi va fi de aci inainte in realitate cabinet liberal. EDIFICIUL ŞI LOCALITATEA UNIVERSITĂŢII. Public&m cu plăcere următorul articol, insoţit de o scrisoare, ce ne trimete d Ba-caloglu. Bucurescî 20 Aprile. Domnule, redactor, Am onoare a vă trimite aci anexate orl-cari observaţiuni asupra „Edificiului şi localităţii A-cademieî" şi vă rog, dacă veţi găsi vre-un inte-teres, să le publicaţi in stimabilul d-v. ziar. Primiţi, domnule redactor, asigurarea deosebitei mele consideraţiunî. llacaloglu. Un edificih cu o destinaţiune determinată trebue neapărat să împlinească şi oare-carl con-diţiunî de construcţiune, de distribuţiune, de localitate etc., fără cari acel edificih devine un „nonsens". Propunendu’mî aci să examinez cu oare-care minuţiositate condiţiunile in cari se află edificiul cunoscut mai obicinuit sub nume dc „Academia", nu mi-e nici de cum intenţiunea nici nu are astăzi cred pentru nimeni vre un interes, să mă ocup de căuşele de orl-ce natură, poate chiar bine cunoscute de mulţi, pentru cari Academia şi Universitatea nu este astăzi tocmai in cele mai bune condiţiunî, ca să corespundă cu destinaţiunea ei. Scopul meh este simplu să espun aci neajunsurile reale şi actuale ale Academiei, mai ales intr’o epocă, in care se vorbeşce mult şi se lucrează mult spre a a se adăoga clădiri alături şi in faţa el cari ar consacra pentru tot-d’a-una şi ar eternisa bulevardul dinaintea Academiei, care constitue una din principalele calamităţi pentru dânsa. Edificiul Academiei presintă două sisteme de ziduri, perpendiculare intre ele, din a cărora in-tersecţiune resultă camera rectangulară cu sin: gură variantă, sala mijlociă rotunjită in dosul Academiei (sala Senatului). Un plan orizontal o divide in două etaje ; iară la estremităţl s’a a dăogat şi căte-un al treilea etagiu. Aceste camere, turnate toate după acela’şî model, cu patru ziduri, cu uşi transparinţî de vetustate, cu ferestri cari se luptă cu viscolile, ah primit cu toate astea destinaţiunile cele „mal variate, şi nu sciu dacă trebue să ne mirăm mal mult de serviciile cari s’ah acomodat după camere, ori de camerile cari sah modulat după servicii. In-tr’o cameră s’au pus patru sah cinci bănci şi o meşcioarâ şi s’a transformat in amfiteatru de curs; alta a primit zece dulapuri şi o masă mare şi s’a botezat bibliotecă; intro a treia s’ah pus trei paturi şi o toiletă (lioni soit qui mal y pense) şi s’a făcut cameră de culcat. Senatul, Academia româna, Societatea geografică-Serviciile militare, Telegraful, învăţătorii să-tesci, dascăli de toată mâna etc. etc. ah acaparat aceste săli, atăt de nemerite pentru orl-ce slujbă Dar, sah prin greutatea atâtor usurpa-tori, sah din oroare pentru usurpare, camerile, zidurile şi mai ales scările se cutremură intr’un mod ameninţător, parcă ar vrea să scuture jugul usurpatorilor. Acum, pentru ce lucm-ri'le ah ajuns in starea asta; dacă din vechime sah din lipsa de întreţinere; dacă usurpările s’ah făcut prin negligenţa celoi datori să apere pelrecuseiă nisce lucruri ce nu se puteah trece cu vederea; pentru acest motiv era dispus a-I da tot concursul in calitate de martor. D. de Lerne era departe de a se aştepta la serbarea ce i se piepara. EL ăşi făcu cu linişte plimbarea sa obişnuită in Bois de Boulogne şi se intoarse acasă pe la orele şase. Aci găsi, nu fără surprindere şi nu fără supărare, cărţile de visitâ ale dd-lor de la Jardye si d’Hermany, intr’un pjic inchis, care purta această insemnare cu creionul : — „V’am căutat in c afacere personală a baronului de Maurescamp.—Vom avea onoarea de a ne in toarce la orele şase şi jumătate." Nu fu greu pentru Jacques de a ghici de ce era vorba. De şi nu cunoşcea infamele cuvinte pronunţate după plecarea sa de Diana Grey, iri-taţia d-luî de Maurescamp in tot timpul dejunului nu'i scăpase din vedere, şi inţelese indată, cu grabnica luciditate a imaginaţiunilor vii, adevărul situaţiunei. —D. de Maurescamp apuca cu cea mai mare aviditate primul pretext cuviincios pentru a’şl satisface ura sa de bărbat gelos, fără a compromite numele femeii sale.— D de Lerne nu putea zice nimic asupra acestei came. El scrise la doi din amicii săi, dd. Jules de Rambert şi John Evelin , — acest din urmă englez, —trimese biletele in cea mai mare grabă şi avu plăcerea de a-î vedea sosind câte-va momente după ce primise pe dd. de la Jardye şi dHeimany, El lăsă pe ctI patru martori împreună şi se puse la disposiţiunea lor intr’o cameră vecină. Afacerea ora din acelea cari nu se discută interesele rniversităţil, sau pi in neputinţa dg a le apăra, sah din alte cause; aceasta este cu totul indiferent. Faptul -este că aceste rele există astăzi şi trebue ca cel puţin pe viitor să ne silim a le inlătura. Edificiul Academiei neputănd, in splendoarea lui, să admită in zidurile sale locuinţa servitorilor necesarii Universităţii, s’a pripăşit ideia genială de a se face in dos pentru el nişce ba-race de scânduri, vechi şi uscate, cari presintă intreite avantage;’: de a fi espuse neincetat la venturile nordului, aşa de magaiitoare mai aies iarna; de a nu primi nici odată razele soarelui si de a ameninţa in tot momentul să prăpădească prin foc măreţul edificih al Academiei, co-moarele nepreţiose ale Academii române, şi pe cele alte colecţiunl, bogăţii şi deposite, bune şi rele adunate in acest edificiu. Edificiul Academiei are o invelitoare modestă de tinechia ordinară, cam găurită, cam ciuruită, insă remarcabilă prin permeabilitatea cea mare ce presintă pentru ploae şi pare a fi destinată, ca să probeze porositatea corpurilor. De admirat sunt şi laternele ce se află la cele două e? tremităţl ale sale, ca să lumineze scările laterale. Sălile Academiei se pot divide in privinţa po-siţiuniel in trei categorii: săli sgomotoase cu fereşte către strade, in cari este imposibil să se audă cineva vorbind ; săli cu ferestre de a lua-gu coridorului, in cari circulaţiunea lumal, mal ales a visitatorilor senatului, aduce asemenea un sgomot netolerabil şi turbură orl-ce curs; ia fine săli ceva mal liniştite in dos, cari insă mal toate sunt ocupate de Senat şi muzee. Dară răul cel mal mare este bulevardul d’ăn-naintea Academiei. Credincios declaraţiunii de la inceput, nu in treb cine şi pentru cari motive a conceput faimosul plan de a crea una din principalele artere de comunicaţiune a oraşului nostru tocmai inaintea ferestrelor Universităţii. După ce pe lăngă vechiul Săntu Sava s’au mal adăogat cu enorme sacrificii bănesc! şi alte locuri. in căt să formeze un frumos şi intins loc pentru clădirea unul locaş ^liniştit de studiu, s’a comis crima neertată de a despărţi acest frumos loc tocmai la mijloc in modul cel mal barbar care ar fi putut vre-o dată să fie conceput; cel puţin dacă acel bulevard s’ar fi făcut ceva mal de parte, de ex. acolo unde acum este aşa zisa Grădină botanică. In alte oraşe, mal puţin fericite de cât noi casă aibă pentru universitatea lor edificii zidite a nume pentru acest scop, şi unde s’au transformat in universităţi locale vechi de monastirl, autorităţile competinţl ah avut grijă, pe unde erau strade inaintea acestor edificii, să le aştearnă cu materiale puţin sonore şi să dispue prin ordine poliţieneşcl, ca trăsurile să treacă la pas şi care-grele să nu treacă de loc inaintea acestor clădiri. Effectele principale ale acestui bulevard sunt: că cursurile devin un chin pentru gura profesorilor şi pentru urechile auditorilor; că cutremurăturile inherente ale Academiei cresc şi sunt provocate la fle-care moment şi experi mente cătuşî de puţin mai precise devin imposibile ; numai studii asupra vibraţiunilor neie gulate şi fără ritm s’ar putea face cu mare suces. Un rău şi mai mare decurge din acest bulevard. Toate paradele, defilări de oştiri, defilări de masalagil, şi toate comediile imaginabi'e, trebue să se facă inaintea Academiei. Pare că s’a fac in onarea el; şi cu darul ospitalităţii ce ne caracteriză, toate sălile şi coridorele sunt deschise publicului, nu studios, ci setos de pri-veli. Dară ceea ce este şi mal mult, poliţia şi alte autorităţi militare se fac stăpîne pe Academia, calc in picioare autoritatea rectorală nesin-chlsitâ, şi nu permit tocmai profesorilor umver-sitâţeî să intre, chiar dacă ar fi având să’şl caute de treabă in laboratoriile lor. Resumănd pot zice că avem Universitate, mult timp, pentru că toţi cel interesaţi sciah că se află, după motivul declarat al certei, un altul care este cel adevărat, şi care, prin o învoială comună, nu putea fi nici contestat, nici chiar indicat. La păsurile presintate de dd. de la Jardye şi d’Hermany in numele d-luî de Mau-rescamp,_Rambert şi Evelyn respunseră iu numele clientului lor că aceste păsuri nu erau de căt imaginare, dar că, de oare ce d. de Maurescamp se socotea ofensat, d. de Lerne n’avea de căt să se incline in faţa acestui mod de a vedea. Şi apoi, d. de Lerne, ca şi d. de Maurescamp, era de părerere ca afacerea să se termine căt s’ar putea mal iute, inainte de ce lumea să se poată ocupa de densa. Căt despre alegerea a-melor. martorii d-lul de Lerne nu se prea arătară iiU gâduitorl: el primiseră de la Jacques, cu condi-ţiune de a o ţine in taină, o confidenţă foarte delicată. — In principih, le zise dânsul, primesc spada, primesc totul; dar ştiţi că am fost rănit la braţul drept, acum doi ani, în duelul meh cu Monthelin ; mi-a rămas de la această lovitură puţisă slăbiciune in braţ; este lucru mic şi care depinde şi de cum e timpul; dar in fine aceasta poate să mă impedice la faţa locului.... A lua de pretext această mică infirmitate, nu se poate,... căci nu e invederată. Mă vede oricine in toate zilele cântând la piano cu o mă-nă ţeapănă. S’ar crede că caut o potecă pe unde aşi putea scăpa ară a fi vâdut, spre a a mă furişa de spada lui Maurescamp, pe care o mănueşce foarte bine Deci, pe onoarea d voastră şi pe a mea, nici un cuvent de oraţul . www.digibuc.ro ROMANiA LIBERA . ă nu avem uşi, nu avem scări, nu avem bine! nu avem invelitoare, nu avem soliditate, nu avem pice; din contră avem sgomot, avem parade, avem epistaţî, dorobanţi, sergenţi si de toate căte ar ocroti un bălciu ; nu vreau să adaog că nu avem nici apă, nici gaz, nici naratoare, nici alte luxuri de felul acesta. Faţă cu aceste lipsuri putem pune intreba-rea modestă, daca nu se face ceva, fie căt de tin, ce sâ contribue la intreţinerea Academiei. J Tot ce se poate zice in aci asta privinţa este, că pe la Octombrie fle-cărul an, adică cănd se strică vremea, se văd câte doi sah trei oameni mal spoind pe ici pe colea, mai spălând pe jos, şi pe la fle-care trei patru ani, căte doi saă trei" tiniclvghiî, cari umblă pe casă cu o ulcică cu miniu şi căută să astupe porii (vulgo găurile) invelitoril. ° o asemenea stare de lucruri este ruşinoş de a se prelungi incă mult timp inainte, şi ar A de dorit să se ia măsuri serioase spre a se pune Universitatea in armoniă cu destinaţiunea ei. Credem că cel mal nemerit lucru ar fi să se numească o comisiune de oameni puţini, insă competinţl, care să se pronunţe asupra acelor măsuri, cu condiţiune insă ca măsurile propuse să se şi pue indată la lucru. Credem că basa acelor măsuri trebue să fie : 1° Desfiinţarea totală, sati in caşul extrem depărtarea bulevardului dinaintea Academiei. 2° Eliminarea din Academia a tot ce nu este academic, adică ce nu are legătura intimă cu cursurile Universităţeî. Prin urmare : 3» Să nu se mal primească in localul Academiei acele concursuri, examene, intrunirî etc. de tot felul, şi de toată categoria, cari aduc cea mai mare tulburare la buna administraţiune a Universităţii. 4o Să se modifice sălile Academiei şi să se adaoge şi altele, potrivit cu trebuinţele cursurilor administraţiunel centrale a Universităţeî, a decanatelor, a diferitelor laboratoriî etc. 5o Să se facă restaurările necesare edificiului si caii se fac chiar la căsuţele cele mal mici de mahala, daca nu voim să se dărîme cu totu inrt’un timp oare-care. Ne vom socoti fericiţi, daca aceste modeste observaţiunl vor găsi puţină ascultare la locul competinte. sIntui mir şi jurnalul patriarchicesc Jurnalul patriarchicesc «’AXTjfi-eta» a păţit-o. La inceput, cănd s’a răspândit sgomotul că I. P. S. Mitropolitul Primat are mtenţiunea ae-a face sănţirea sântului mir in BucurescI, jurnalul fanaiiot a crezut de cuviinţă a ne da un avertisment. aratănd in frase pompoase, că sănţirea sântului mir in BucurescI ar provoca ruptura relafiuniJor intre biserica română şi Patriarchia, şi exprimând speranţa sa, că acel sgomot nu este întemeiat, de oare-ce Mitropoliţiî şi Episco-pi noştri nu vor voi a-şî trage blamul patriar-chiel. Dar jurnalul patriarchicesc a uitat a arăta in acelaş timp, cum sănţirea sântului mir la noi ar trebui să aibă asemenea consecinţă, şi de acea un invăţat cleric din Constantinopol a provocat in ziarul «’AvatoXixă? ’Aarijp» pe redactorii de la Patriarchia, să arate anume daca sunt şi care sunt canoanele cari ar impedica facerea sântului mir in BucurescI şi să nu se mărginească numai in frase cari nu spun nimic şi cari sunt chiar necuviincioase. Am fost foarte curioşi a vedea, cum jurnalul «’AX^tkia» va răspunde la această provocare. Am văzut... jurnalul patriarchicesc a păţit-o. Căci revenind asupra acestei chestiuni şi reproducând căte-va rânduri din „Românul", prin caie se comunică faptul de sănţirea sântului mir, se mulţumesce numai a comenta după placul său, o frasă in care se zice; „pasul ce s’a făcut este mare şi dovedesce o mal mare independenţă, şl nu poate de căt să ne bucure pe ţoţl", meii 1 Dar dacă putetl obţine pistolul prin nişte argumente onorabile, voiii fi foarte mulţumit de aceasta. Ei se siliră dar a arăta martorilor d-lul de Maurescamp că, afacerea fiind cum se spusese , calitaf.ea de ofensator sad ofensat rămânea in realitate nesigură intre cel doul adversari. Provocaţiunea adresată de d. de Mau-roscamp d-lui de Lerne in urma unor incidente cari, era peste putinţă a nu recunoaşce că nu erau vrednice să fie băgate in seamă* n’avea ea oare un caractei excesiv, ce semăna mult cu o adevărată agresiune ? Prin consecinţă eram m adevăr de părere că ar fi drept şi convenabil ca aiegerea armelor să aparţină acelui ce era provocat sau cel puţin ca această alegere să fio lăsată in voia intâmplăriî. DD. de la Jardye Şi d Rermany răspunseră cu o politeţă rece, că ’ntr’un mod serios nici că se putea vorbi deloc in această nenorocită afacere de una ca asta şi că* refusul statornic de a recunoaşce drepturile clientului lor ar fi interpretat pentru d-de Lerne, că un refuz de reparaţiune, care nu putea fi in intenţiunile sale. Dd. de Rambert şi John Evelyn nu credura dar prudent a insista mai mult asupra acestui punct. — Aceasta fu in urmă o cestiune foarte des-bătută in public, dacă dănşiî avuseseră dreptate sati nu. TJni pretindeau că martori d-lulde Lerne, indată ce erauinştiinţaţî de infirmitatea lui, ori căt de uşoară ar fi fost ea, nu puteau tolera o luptă in nişte condiţiunî cari erau evident inegale; alţi mal competinţl, după căt se zice, susţineau ca martorii, in asemenea caşuri, Jurnalul patriarchicesc vede in această frasă, că sănţirea sântului mir la noi n’a avut alt scop, de căt a fi un mijloc de demonstraţie in contra suveranităţii patriarchuluî, şi exprimă întristarea sa, că una din cele şapte taine se degradează, spre a servi ca un asemenea mijloc. Apoi jurnalul fanariot mal adaogă, că nu inţelege Gum poate fi vorba despre o independenţă mai mare a bisericii române, din momentul ce românii nu pot nici ăi cum să vorbească de independenţa bisericii lor, până ce nu va veni bine-cuvântarea patriarchicească. Căt privesce insă chestiunea in-săşl despre sănţirea sântului mir, dacă este veri un canon, care să ne oprească de a o face la tiol, nu zice nimica, ce-ce a provocat pe un alt ziar din Constantinopol, „Neologos" să’î facă cu venita lecţie. — „Ortodoxul." CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa, din 22 Aprile, 1882. Senatul. —Se continuă discuţia asupra proectu-luî de togmell agricole. Camera. —Se votează in total proectul privitor la construcţiunile publice. Voturi pentru 58, contra 3. -X- Se votează un credit de 3000 de lei pentru imormăntarea d-lul Conta. —X— Se incepe discuţia asupra exploatării drumurilor de fer. ARENA ZIARELOR #*w „ Timpul “ găseşce cu desăvîrşire incorectă, atitudinea guvernului, faţă de deosebitele legi cari se discută astăzi in Oa-rnere. El nu se declară bună-ară nici pentru nici contra, nici in legea tocmelilor agri cole, nici in proiectul de lege pentru elec-tivitatea magistraturei, nici in altele insfîr-şit. Să luăm bunăoară proiectul lui Giani, pentru electivitate. In toate ţările pot veni in adevăr propuneri din iniţiativa parlamentului, la noi chiar din i niţiativa muşteriilor cafenelei Procope; dar guvernul cată să ia o atitudine faţă cu ele, trebus să şi le insuşeascâ sau să le respingă, trebue să declare a putea primi responsabilitatea unor asemenea reforme. La noi nimic. Poate ţara să tragă la respun-dere cafeneaua Procope pentru ideile eî socialiste sau să comande cură de apă rece onor. Giani ? Singurul o'gan caie, prin chiar natura lucrului, e chemat a purta respunderea acestor afaceri, este guvernul. Din momentul ce respinge, declină solidaritatea cu propunerile nesănătoase ale demagogilor, respunderea sa, e se inţelege, degajată şi cafeneaua Procope poate fermenta in ungherul eî, fără ca cine-va s’o bage in seamă. Din momentul asemenea in care guvernul se afirmă in cestiunile acestea, ’şî insuşesce propu nerile, se declară solidar cu ele, ţara scie ce să crează despre intenţiile guvernului şi le poate primi sau respinge, in ori ce caz are putinţa de-a le controla. Rolul pe care d. I. Brătianu şi ’l atribue nu este acela al unui prezident de consiliu, ci al unul prezident de repulică. Acest din urmă are să consulte partidele şi oamenii politici din ţară ce opinie ah in cutare ori in cutare cestiune, guvernul trebue să şî aibă o opinie a sa formată şi constantă; reprezenta un sistem şi in au că cea d’entăih datorie de a observa, cu re ligiositate instrucţiunile mandatului lor, că lor li e încredinţată mal ăntăiii grijea onoarel, şi apoi griiea vieţii lui. Se conveni că lupta va fi cu spada şi va avea loc a doa zi la orele trei după amiazî, la Soig-mes, pe fruntaria belg'ană. Jacques ailâ fără emoţiune aparentă resul-tatul conferinţei, mulţămi acestor domni de bunele lor ingrijirî şi osteneli, le zise cu veselie că spera cu toate acestea să easă victorios şi le dete intălnire pentru a doa zi de demineaţă la şapte ore, la gara Nordului Rămas singur, el luâ un aer foarte serios, pe care circonstanţele nu’l puteau de căt justifica. Printr’un sentiment de onoare naturală, dar poate excesivă, nu voise să mărturisească nici chiar amicilor săi tot adevărul in ceea ce privia braţul săh rănit; in realitate ori-ce exerciţiu puţin prelungit, şi mai cu seamă acela al scrimei, provoca in acest nenorocit braţ un răii şi o amorţeală care in faţa unei duelist atât de îndemânatic şi atât de viguros ca d. Maurescamp lăsa pe adversarul seu intr’o situaţie de inferioritate covârşitoare D. de Lerne aţinti cu curagiu această perspectivă ; dar, fără a se privi ca un om mort, nu ’şî făcu nici o ilusiâ de modul in care avea să se termine duelul. Prin urmare ’şî puse la cale toate afacerile. Din fericire, mama sa nu prânzea acasă in acea zi o iubea, de şi suferise foarte mult din causa el, şi se felicită că intemplarea ’l scutea de o prefăcătorie crudă ce i-ar fi impus presenţa eî. — Dar ’l rămânea sa sufere tot in acea seară direcţia acestui sistem se asociază şi se declară solidar cu propunerile cari-I convin, respinge solidaritatea cu cele ce nu-I convin şi le renegă. Vorbind de desbaterile incepute in Senat asupra tocmelilor agricole, „Binele Public" spune incă odată că legea propusă de d. Rosetti nu apără pe nimeni, şi revine la trebuinţa dreptului comun. Destul sunt 16 ani de epitropie a sătenilor. Să ştergi m din legile noastre regimul escep-ţional, care, zicea insuşl „Românul" odinioară, este o violare a constituţiuneî şi o pată ruşinoasă pentru veacul in care trăim. Avem convenţiune că, numai prin abolirea a-cesteî legi, emancipăm braţele sătenilor cari astăzi sunt sclave. Ameninţările ce necontenit face jurnalul oficios cu loviri de stat de sus in jos şi de jos in sus, confirmă şi mal mult că scopul reformelor ce propune d. Rosetti nu este adevărată îmbunătăţire a soarteî sătenilor, ci turburarea vecl-nică ce doreşoe a manţine in societate. Vom vedea ce va face Senatul, şi dacă s’a intimidat de ameninţările omului. TtfVViRIBîT Turcul cu aricii.—Nu de mult s’a rătăcit pe la Braşov un biet turc cu duoî arici, singur3-lui avere. Ibraim Merdiuli — acesta e numele stă' pănulul aricilor —lipsit şi strimtorat cum era s’a dus la poliţia de aici spre a cere voie ca să poată arăta in piaţă aricii sel (neşce esem-plare de o mărime rară) pentr’un mic preţ. La poliţie a fost trimis de la un birou la altul; pretutindeni Ibraim a intăinpinat a răceală şi o neîncredere, care l’a mâhnit adânc. In desperarea sa a rugat pe căpitanul oraşului, ca să se convingă in persoană despre buna constituţiune a aricilor şi d. căpitan s’a şi dus să’I vază. Dar nici aceasta nu a folosit nimic, căci i sa declarat, acum cu părere de râu, că deşi aricii sunt veseli şi frumoşi, nu i se poate permite turcului de al arăta publicului din Braşov, fără prealabila concesiune a ministerului unguresc !! Destul, că sărmanul Ibraim Merdiuli, a trebuit să petiţioneze la minister, — dar pănă ce ăl va sosi slobozenia de la Pesta şi Turcul şi aricii pot peri de foame. — Iată incă o mică ilustraţie a urmărilor esageratulul centralism unguresc! Coroană ungurească. - „Hunyad" spune, că neguţătorul A. Antoni din Oreştie (Transilvania) a fost condamnat la o pedeapsă de 70 fi. pentru-că a insultat coroana ungurească. Susceptibilă coroană! In contra „ Alplionsilor". — Deputatul fran-ces Delattre a presintat Camerei un proiect de lege, pentru stîrpirea rasei „Alphonsilor" — a acelor tineri adecă, cari se lasă a fi intreţinuţî de doamne bătrâne. Articolu 1 al proiectului dispune, ca tânărul prins in acest delict să fie pedep sit la o amendă de 50 —100 franci şi despoiat de toate drepturile civile. După aceea judecătorul va convoca un consiliu de familie al (condamnatului), care va pune pe acest din urmă sub tutorat. Tutorul va veghea ca condamnatul să se consacre unei munci onorabile. Daca nu va fi ascultat va băga pe renitent, cu ajutorul poliţiei, intr’un stabiliment economic sau industrial, in Francia sau in vre-o colonie, unde va trebui să muncească cu de a sila- —Cine scie ce respăndit e viciul „Alphonsismulul" in Paris, —nu poate de căt felicita pe d. Delattre pentru propunerea sa moralisătoare. SERBĂRILE DIN CIŞMICiU, Mâne Duminecă, de la 4 pănă la 6 ore vor fi tarii nici o plată jocuri peu tril copii in cercul destinat pentru aceasta. o încercare tot atât de penibilă dacă nu şî mal mare. Doamna d’Hermany da un mare bal, şi doamna de Maurescamp şi Jacques puseseră la cale incă de mult să sa întâlnească acolo. ’ŞI reinoiseră fâgăduiala chiar in acea zi la Bois de Boulogne. Pentru mal multe motive d. de Lerne cre^u că nu putea să se dispensenze de a se duce la acel bal. ’I fu teamă, neducăn-du-se, de-a întrista pe Jeanna sah de-a o nelinişti. Daca s’ar fi respăndit din întâmplare sgo-mote vage relativ la duelul de a doua zi, presenţa şi atitudinea sa puteau ajunge spre a le risipi. Mal ănteiu de toate, insă, el se gândi că reputaţia Jeanneî i comanda această sforţare cu-ragioasă : de oare ce d. de Maurescamp luase pe metresa şi nu pe femeea sa ca pretext al certei lor, d. de Lerne se găndi că cel mal bun mijloc de a se asocia cu intenţiunile iu I şi a inşela pe public, era de-a se arăta in acea seară cu doamna de Maureseamp in relaţiunile obişnuite. De şi aceasta T costă mult, ’şî făcu insă din ea o datorie de delicateţă. (Va u;ma). Mâine Duminică intrarea copiilor in grădina Cişmigiul va fi gratis. Maiestatea Sa Regina a esprimat părerea-! de r6u că nu poate asista in persoană la serbarea copiilor. Afară din poesia ad-hoc ce a oferit, Maiestatea Sa a trimis un num6r insemnat de obiecte frumoase pentru loterie. Serviciul telegrafic al „Rem, Libere." 6 Maiu, — 9 ore dim. Viena, 5 Maiu. Eaport militar oficial. — Doâ coloane, operând împreună şi susţinute de o baterie de artilerie, ah străbătut districtul Zmipa şi ah atacat ieri pe insurgenţi aproape de Pergolis. Isurgenţiî au fost imprăştiaţl. Dd. Barrere şi Sanderson, delegaţii francez şi englez in comisiunea dunăreană, ah plecat la Galaţi. Praga 5 Maih. Greva lucrătorilor minări din nordul Boemiel e aproape terminată: numărul lucrătorilor cari ăşl reeau lucrul creşte pe fiecare zi. Paris 5 Maiu. Noutăţile sosite din Sudul-Oranez spun că totul e liniştit pe fruntaria Maroculnl. O telegramă din Iakuşk (Siberia orientală) a nunţă că in sfirşit s’au găsit cadavrele căpitanului Dulong şi a zece mateloţl din corabia La Jannette, trimisă in expediţie la polul Nord de ziarul „New-Yorck-Herald.“ (Havas) Societatea „Carpaţii". Societatea „CarpaţiI" serbează Duminecă la 2 Mal, seara,— inaugurarea clubului el şi tot deodată aniversarea zilei de 3/ib Mal (1848). înscrierile membrilor pentru banchet se fac la’d. Bediţeanu, strada Ştirbei Vodă, No. 11. Preşedinte, G. SScăşanu CĂTRE CONSUMATORI! IVI Ei Pentru zilele de 23, 24 şi 25 cu ocasia serbă-reî din Cişmegih, am înfiinţat acolo o prăvălie cu renumita Bere Naţională din fabrica mea. Luther Dr. KREMNITZ S’a mutat strada Polonă Nr. 23. SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis —-*■«**•---- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 24 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 °f0 Oblig, de Stat Convertite. . 6 °/0 » Căilor ferate Române 5 °/n Renta Amortisabilă . , . . Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr 7 o/0 Scrisuri fonciare rurale »/o » » » »/0 » » urbane. . 7o 8 8 ” 7o °/B Impr. Municipal BucurescI. » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 °/o Renta Română............... Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat „ Rentă................. „ Căile ferate . „ Scrisuri . . . . Argint Naţional contra aur . Bilete de Bancă............. Rubla hârtie................... . Florini.............; . . . . Lose otomane. 101 102 »/, 89 220 102 7 89 1 017, 94 % 88 7, Cump. Vecd. 1037sl04 IO!1/, 103 7, c9 »/. 225 103 90 3, ‘g 'u 89 CURSUL DIN VIENA 5 Maiu Napoleonul . Ducatul................. Los« Otomane............ Rubla hârtie............ CURSUL DIN BERLIN 5 Maiu Acţiunile „ „ . . Oppi.nheim.............. Ruble hârtie............ Oblig, noi Idem 5 70............... CURSUL DIN PARIS 5 Maiu Renta Română............ Lose otomane . . , . . SCHIMBUL 24 Aprilie Paris (3 luuî) , . „ la vedere Londra ţ3 luni) . » a vedere Berlin (3 luni) . „ la vedere . Viena la vedere 28 89 375 1360 V 17. i1/. 2 55 2 11 55 537 5 63 28 30 121 60 10 115 206 90207 29 90 380 1370 arg. aur. 1 • 1 % 2 65 2 12 9 5337 5 628 20 121 25 60 10 110 7„ 102 90 94 2u 102 90 95 88 7. 30 7. www.digibuc.ro FOMANIA LUBSKA fâtt' PRIMII TRANSPORT DE APE MINERALE PROASPETE din toate sursele aă sosit şi continuă transporturile in fle-care lună la I. Ovesa, 39 Strada Academiei. — Se efectuează comande prcmpt in toată România. fKST- Rog a nu confunda actuala mea Droguerie din strada Academiei, cu fosta mea Băcănie din strada Lipscani. vecikioafrumuseţe OBTlNUTA PRIN USAOIUL A P E L E I PÂRFUMERIEI criza A LUI L. Poraiiiorul Curiei Rouiii ORIZA lacţe LOJIONt UMULSI' X Albeşceşirx:oreţioe pel-ea, face să dispară, dib truge pistruelr ri t , , — T , . *■'; P y - “-Wjf societatea „N aţionaiă“ de Asigurare sa^onorjza Avem ondrea a aduce la cunoştinţa miblicului că societatea ndstrâ a început deja a asigura şi IN CONTRA GRINDINEI (piatra). Conuiţiuniw de Asigurare contra grindine! s’a.u comunicat .dej uror representantilor uostrii d ..1 nrnvinciA r-nrir «nnt o-ntn nHa n ......... noiSuiaii i-juua {jrmuiuei s au comunicai, .ueja tu- luror representanţilor noştri! din provincie, cart sunt gata a da orî-ce lămuriri we voi cere. Iu Bucure”,tî, aceste condiţiun! se po t vedea in toate zilele la b'urourile Direcţiune! ndstre, Strada Lipscan! Nr 74. Avem deplină credinţă că agricultori! romăoînevor arăta şi aci merederea incurăgiatdre cu care ne-au onorat pănă acum in asigurările contra iueendiuluî ,şi pericolelor de transport. Direcţia generală. ‘ lt Induicrţici- ;i jlbc.5- ce F’ELfA, ii ditnas , osrc.ata şi frsgB^imsa . k titinroţci. Ea preservî J, jf «truol pariălă şi S .1 : or BCjjrciiiin. VtfiGfiv A^e.>îi _ _ _ jp upo O. RcvEiLrcel mai dulce pentru pele. ESS.-ORIZ* 10KIZA-LYS Parfume noui adoptate de fashtune. Orisa-Povvdor Pulber* flori de Ora AdareasS pelei *: ius de teinturea Pr*^ , Sresive p.cheveux blanc?. Pentru a reda ^ , de iridat*P&rului J: * | şi Bar bei culdreaf [lor naturala Itbtft nuanc$<*î<*- SC» NO este irebuinţS ilc «. I»cApul n«ci înainte’>sr; I |după- Appllcsllunisvimp'.r j a»3Ult*.t immftdiit, nu rw-Maâ pala» şi nu vatţmt & iaci oă (ÎAţă S ANTAL GRIMAULT it-a Aceste capsule conţin Esenţa de Santal cilrin din Bombay in totă puritatea sea. Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Paris au demonstrat că Esenţa de Santal citrin avea activitate mai mare de cât Copanul, cttbebul şi Esenţa de terenbenthină. EUc opresc- în două seu tre: zile scurgerea cca mai durerâsâ şi cea mai învechită, fără a comunica miros ur-nelorj elle nu produc nici righiitu^i, nici colici nioi diarrhel şi sunt asemenea forte efficace în affecţiunile catarrah; 1« ale vesiceî şi hamaturiă. De orii la Emis. 8 sirada Vivlenne şi in principalele plin ruinai din străinătate. î Societatea „'Naţională*1 de Asigurare ■1 \î IJST BUCURESCI. pu- CU L| Domnit acţionar! a! Societăţe! sunt rugaţ! a efectua, conform blicaţiunilor "anterioare, versâmdutul de la ‘“/st Aprilie a. c, cu 50 iu’ aur, la ca a Societăţe!, Strada Carol I. Nr. 9, etagiul I, care vOrsămdnt li se va adeveri pa titlurile provisorie liberate. ’ Bucuresci, 13/as Aprilie 1882. Consiliul de Admlnlstraţiune BIZARUL BUCURESCI B r- A VIS IMPORTANT ^ Am onoare a face cunoscut atăt Onor. Public căt şi distinsei mele Clientele in parte că pentru şoşonul de Prima-Yara şi Vara mi-a sosit un bogat transport de QO B f QO se 'SS eă si PENTRU BARBA ţi Nuanţe alese şi croite după ultimele jurnale. Tot d’odată alrag atenţiunea Onor. Public asupra imensului transport de STGF£BRUTE PEHTRIT OOdVL^lMIDB care m6 pune in plăcuta posiţiune a Înfrunta verl-ce concurenţă atât in fineţea calităţilor precum şi in speciala mea croială. eu stimă, HERMAN DAV1D0VITZ Rog j se nota No, 8, alături eu Hotelu Fleski, 36 (Casele Stamatiadis) i 4 *4 oc r Aceste HAPURILE convine contra Afecţiunile «crolnl.Vse Cte.şii, SîaciiitÎKimi, Anmniii, CoBstiluţiunili* !y»>pl*uCice, etc.,-eto. •V. li. — Trebm obsonal Semnătura ndslră alaturaţa act pusă in josul etichetei ’ A SE FERI DE CONTRAFACERI. 305 V ■ w . .* " - - ■■ . •' ■ *  /fe BAZARUL BUCURESCI 14 Săpun contra petelor di Son a iui Bergmann spre depărtarea absolută apetsloi de soare, recomandă cu 90 bani bucata L A. Ciura, pliarmacien. Elitei (ie, iîislradiaie s educatiuoe CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE I *$t~ PKEPARAffIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ -flfeg Uevensare (maclaturi) hâriie stricată (cu ocaua) A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 (Casa Pencovicî) STROP si VIN dh : UIK0U1NA FbRHUGINOS DE GRIMAULT & C" Sledicamenţi tonici, febrifugi reparatori şi reconstituanfl Philadelphia 1876 Viknna 1873 De in ui tu timpu, cliimiştil şi imvăţaţiY s’au ingeniatu d’a gilssi uâ combinare ce medicii dorescu cu arddre şi care aru putea permitte întrebuinţarea concuramenie a Ferului, ce cite elerncwtoft principală alţi sftugclul nosiru şi Quinquina care este agintele tomeu şi febrilugiă prin cxc-Uenţă. 1). 0. Grimaultn C\ au compusă subtfi formă de Sirop şi de Vin, nnă me-dicarnentu care resohâ problema pănă la complecta sausfacţiune a corpului Siropulu este specialmcnte reeommardată pentru copii tineri şi damele delicate Vvmlu, preparată eu vină vechia şi generosă de Malaga, esie luaiă dc p efe-reoţă de către persdnelemarî. Amăadouă conţine Pliosphatulu de tern care esie celu mai estimată dintre medicamemcle ferrugiudsse şi Quinquina rmibmă renală care este celu mai actifu diotre quinquinile şi conţine cea mai mare cuan'jtaie de sultalu de chinina şi piincipuri tonice. Siropulu şi Vinuhj de quinquina ferruginos de Grimaull el C‘\ sumă prescrire in toiu dăuna cu succosă. in truc maladiile datorate anemiei, insărăărel sângelui Eî sun tu tonici, febrifugi reparatori, şi reconsţiluan(i; c-î combaite -touia ston.a-cnului şi a mteslmeloru, proven lă fie d’uă rea aii menta tiu ne, d’uă şedere tire lungită m ţeri căldurâsse şihumede, saă fie resultatulă friquriloru. intermitente sau acute; a diarrhel rebelle saă a convalescenţei de lungi maladii ;n tot ca- irile unde trebue excitată pofta de mâncare, prevenirea accessiloru febrile combalterra suaoriloru nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alieraie sau neru ,ie susţinerea bâtrâniloru, a femeiiloru delicate şi a copiiloru debili, aceste două preparaţiun! suntu in totă dă-una minunaie. 0ua La Pa vis, cassa GRIMAULT & Ce 8, vua Vtvienne, 5>t IN pfti-NC,PALELE PhaRMACU Prioia Societate de Credit Foneiar Romăn DIN BUCURESCI PUBLiCAŢSUNE La 4 6 August anul curent lf-82 st-vănd prin licitaţiune publică următoarele proprietăţi ce aparţin Socie-tăţol 'n anume DARYARI Di1’! JOS din judeţul Mehedinţi plasa Câmpul alături cu portul Cetate şi in intindere ca de patru mi! pogoane, fosta proprietate a d-lul GrigOi e Miulescu NUCŞOARA compusă din' Slatina, Buboasele, Inţărciţtoarea, Grurul Negru, Munţi! Urdea, Movrea, Maliţaşi Glniişorul, fosta proprietate a din Nicc ae ltucăreanu, situată in comuna Nucşoara judeţul Muscel. _ Licitaţiunea se va face in Bucurescî ia localul societăţe! strada colţeî la ora 12 din zi in "ziua de 16 August 1882. Amatori! pot lua cunoscinţă la di-recţ.unea societăţe! de titlurile d*-proprietate, planuri', hotărnicii şi con-aiţiunile de vdnzare in toate zilele de lucru ie la orele 11 psnâ la 2 post meridiane Sus zisele moşii Dârvari! de jos şi Nucşoara impreună cu toţ! muntn sunt şi de arendai pe termen de cioc! sau zece aof. Licitaţiunea pentru arendare se va ţine tot in localul societăţi! in ziua de , 3 August 1882 la ora 12 din di Ăvis important Se cere de companion cu un capital mărginit un măiestru care să aibă cunoştinţă ne turnătorie şi smălţuit oale de tucî, ier şi altele, căruia ăl potă p ne la disposiţie atelierul ce’l am m Bucureşti', Calea Moşilor Nr. 138 doritori! se vor adresa la I. G. Palada. 3 Doctorul Schwarz de Ia, facultatea do medicină din Paris s’a mutat in Calea Yăeăreşti 32. Specialitate de b61e syphilitice Consultaţium de la 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m. O T* •r-H 5=1 c6 o *T> 5=1 r—*H A o3 • r-H 5=1 O >c5 60 5=1 r—— H Numai in Strada Lipscani 5, lângă băcănia D-Jui Joanide DIN CA USA IJQU1DAŢSMEI PRĂVĂLIEI IX^'"r,BL?^LX>B3V3g!H. DESFACERE TOTALA NUMAI PENTRU SCURT TIMP "l f de piiigerle pentru ilame şi bărbaţi, Ofi-ndl, feţe de mese şi şervete, prosoape baliste ce Olandă şi de Llno, gulere şi manjete, ciorapi, corsete, peîgnoire, Itobcs de Chambres etc. proYenind din cele maî renumite fabrice. Toate aceste mărfuri se vor vinde in decurs de scurt timp cu preţuri pănă la 400/° mal eftin si sub garanţia fabricei pentru soliditate a mărfurilor.-Rog dar pe onor. Public de a profita de această rară ocasiune şi in vederea prtciurilor atăt de reduse să bine-voiască a visita magasinul din acest Orasiu, si sc va convinge de adever. „ , - j f . Representaţi! ta»>riciloi* reţui curent al fabricei (cu jTreturî fixe) după, scăderea procentului. 1 Camison de Batist cu dantele fr. 8, 9, 12. 1 Fustă ne costum fr 2o0, 4, 5 şi mat sus. i idem de dantele şi brodat fr 6, 7 şi 8. 1 dem eu şlepuri brodată fr. 5, 7.50, 9. 5o. Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Chambres şi Ma-tinee, in maie alegere şi asemenea cu preţuri reduse. UNGERIE PENTKU BARBAJI CO DIYERSE 6 Batiste de in adeverat fr. 2, 3 4 şi 5.50 şi maî sus 6 Batiste de olandă fină fr. 4.50, 6 şi 7.50, 6 Batiste de lino alb. cu tiv lat. fr- 7, 8.50 şi 11. 6 Batiste eu marginea colorate, tivite fr. 2, 3 şi 4. 6 B iţişîe idem de olandă fr. 5, 7 şi 8.50. 1 Batistă de lino cu litere brodate cu măna fr 2, 2.50 si 3. 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe fr. 2.50, 3.50 si 5. 6 Manjete idem idem fr. 5, 6 şi 76 Şervete pentru masă, in adevărat fr. 4, 5.60 şi 7.50. 6 Prosoape de in adeverat fr. 4.50, 6.50 şi 8. 6 Prosoope de demasc bne fr. 8, 10 şi 14. 1 Corset curasse cu balenurî fr. 7, 9 şi li. 1 Faţă de masă colorată fr. 2, 5, 6 şi 7.50. 1 Faţă de masă de olandă albă de 6 pers. fr. 4, G şi 8. 1 Faţă de masă de olandă albă de 12 Pers* fr. 8, 12 şi 16 1 Corset cu balenurî veritabile 4 5,50 şi 7. 6 Perechi ciorap! pentru bărbaţi 4, 6 şi 7.50. 6 „ „ „ Dame 6, 9, 12 şi 15. LINGERIE PENTRU DAME 1 Cămaşe de Ghiffon eu broderia â fr. 2.50, 3.50 şi 5.50. 1 idem de Olandă cu şnur şi cerculeţe fr. 5, 6.50 şi 7.50 I ic şm de Olandă cu broderie fr. 7, 8 9. 1 Cămaşe fină de Olandă Rumbur brodată fr, 1P 12 15 1 idem de n«apte fr. '”.50, 9.50 şi 12. 1 Pantalon brodat fr. 2, 2 50, 3.50. 1 idem de Olandă fr. 4 50, 5, 7. 1 Camison brodat fr. 2.50, 2.75 3.50. 1 idem fin fr. 4, 6, 7. m 3.50. 1 Cămaşe aibă de Chiffon fr. 4, 5 50, 7. 1 idem idem cu piept de Olandă fr. 6,50, 7.50, 1 idem idem de Olandă fină fr. 9 1- ,14. lCămaşe colorată de Cretton francesa fr. 4, 5, 6. j .C,rec^le ismene de Oroisee englezesc fr. 2.50, 4, 5. 1 idem idem de Olandă de Rumburg fr. 4, ‘TSC. 6. l'ANZARIE 1 PUCooă de- -’Ia^aP°(°u franţuzesc 45 coţi fr. 16, 18, 20, z4, Zo. 1 Bucată de Olandă de casă nealbită 36 coţi fr. 20 24 şi 32. 1 ^U40fâ de 01andă de casă albită 42—45 coţi fr. 30 35 Bucată de Olandă de Rumburg fr: 40, 50 si 60. 1 Bucată de Olandă de R mburg fină fr 58. ţ>5 şi 70 1 Bucată de Olandă de Belgia fină 60 coţi fr. 75,80 si 94. 1 Bucată de Olandă Toile Batist 60 coţi fr 95. 1?5 şi 154 1 Bucată de Olandă de Irlanda 62 coţi fr. 81, 96 şi 115. 4 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri 3 coţi lăţime şi 21 lungimea fr. 35. 42 şi 50. i. 1 Bucată Rumburg fină pentru 14 cearşafuri 3 coţi lăţime şi 21 lungimea fr 94, 115 şi 148 " Căte-va bucăţi de Chifon, garnituri de mese pentru 6, 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mare scăijdmdnt. umai in Strada Lipscani 5. lângă băcănia D l ui Joanide r-=> pj £3 «• cn o ga ts CJT I=3 GTQ o" ga< o ■ h~‘ s=s H O £2 k—1« a> BIUB0UK1LE „Naţionala* DE ASIGURARE ■ .St3* S’AU MUTAT < ^ Strada Carol I No, 9 . £ I3AIJL.B BUGHIA din câmpulung Sunt de vănzare. — Doritori! se vo" adresa la redacâa „Românie! Libsre“ sau pe Calea Rahoveî No 10. LA TOTI | Se g“ăsesce As PARFUMEEII/^T- COAFERH v §i PHAttMACISTlI ««fete & „ CE Pudră de Ore: SPECIALA O preparată cu /N BISMUTH de CH, FAY 9, Rue de la Paiix, 9 j PAHIS Tipografia Ştefan Miiiălescu, Strada Covaci Nr. 14 DE ARENDAT MOŞIA PROOROCI din judeţul Olt, 20 minute departe de gara Slatina doritorii se vor adresa la Proprietara, Strada Stelei, Nr. 19 BucureşcI. (20-11) MmeJEANEL. croeşte şi inseilează rochi şi costume iniregl pentru dame cu preţul de 3 fr. 50 b., a se adresa SUBURBIA 0ŢE7ARU 28, Strada Teilor, 28 www.digibuc.ro ANUL VI. - Nr. 1486 10 fsANl EXEMPLARUL MARTI 27 APRILE 1882 ROMANIA LIBERA APAKE IN TOATE ZIăjEIjE ABONAMENTELE ; In Capitala : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 30 lei, 0 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG, LAURI AN Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: In Romani» : La adminhlraţiune, Tipografia St. Mihălepcu, Strada Covaci, No. 14 ai la corespondenţa ziarului din judeţe. * In Pari» La Societd Havas, place de Ia BOurse, .8. In viena: Prin compania generală de publicitate O. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie Iu Berlin, Franofurt, Zuncb, New-York : prin compara generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIURITB : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a.........2 Epistole nefrancate se refusă. 5 ” ArticolI nepublicaţi nu se înapoiată P întru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţianea nu este responsabilă. Prim-Redactor: Step C. MicnATLEUOti Bilete pentru loteria naţională, organi zată in folosul incendiaţilor din ţară, se-gâsesc de vânzare şi la redacţiunea ‘'României Libere". — Un leii numărul Sunt 209 câştigul şi anume : 1 câştig de 10,000 lei 1 n » • • . 10,000 77 2 „ - - . 5,000 7) 5 „ • - . 1,000 77 200 „ „ - . . 100 7) ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Londra, 5 Maiu Situaţiunea începe să devină din ce in ce tot mal dificilă. Gladstone are a se lupta cu cele mal mar! greutăţi. Ii landezil sunt foarte aprinşi, pentru că el se aşteptau la numirea lui Chain berlain sau a unul irlandez, iar nu la a lordului Cavendisch. Chiar ziarele liberale engleze, cum sunt „Daily News" şi „Pall-Mall Gazette" precum şi întreaga presă din provincia nu aprobă numirea făcută in persoana lordului Cavendisch. (Vezi telegrama din Dublin a serviciului Havas.) Nimbul politic al lui Gladstone incepe să scaijă. Cu toate concesiunile ce le acordă Irlandezilor, nu poate reuşi să mulţumiască pe conducătorii Irlandei. Liber iliî, se înţelege de sine că nu pot fi mulţumiţi, conservatorii incallea sunt amăriţf. Berlin, 6 MaiO. După ştirile din urmă sosite din Fridenchrsuh principele Bismarck sufere intr’un mod ingro-zitor de dureri reumatice. Nu e sigur dacă dânsul va fi de faţă la prima cetire a proectuiui monopolului tutunurilor. Belgrad, 6 Maiu. „Bureau Reuter" află din Belgrad căuşele cari l’au făcut pe regele să evite, in călătoria sa, oraşul Uşiţa de la fruntaria Bosniei. Se ştia adecă, că in acel oraş generalul Da via va saluta in numele monarchuluî Austro-Ungariel pe tănărul rege al Serbiei. Pentru primirea generalului austriac se ridicase patru arcuri de triumf, dintre care unul purta inscripţiile : „Bosnia şi Herţegoina trebue să fie ale noastre* şi „Pe aici e drumul Bosniei.* Generalul David ar fi trecut pe sub aceste arcuri, fără aă fi observat inscripţiile, dar regele Milan aflând despre aceasta, la sfatul ministrului său Pirociaaaţ, evită din calea sa Uşiţa. Belgrad, 6 Maiu. „Srbsca Nezavinost* consideră ca de tot lipsită ae tact incercarea Austro-UDgariel d’a saluta prin generalul David pe regele Serbiei, de oarece Bosnia şi Herţegovina nu sunt incâ provincii definitiv austnace, pe cătă vreme şi Sultanul mai are drept de suzeranitate asupra acelor provincii. Z'arul citat crede că ar fi fost cu mult mal bine ca Austro-Ungaria să’şi fi ale3 un alt lo<' de la graniţa sârbească, spre pildă Şabaţ sau Mitrovitz. Din aceste motive „Srbska Neza-vinost" aprobă iascripţiunile de pe arcul de triumf. Petersburg, 6 Maiu. în urma urgenţii lui Ignatieff consiliul de miniştrii a primit propunerile Reichsrathui (consiliul imperiului) privitoare la Ovreii din Rusia, ş’anume că pe viitor nici unui Ovreii! că nuî fie permis să se aşeze in vr’o comună saii să cumpere imobile, inainte de nu s’ar bucura de msimţimăntul comunei, unde ar avea de gănd să se stabiliască Raguza 5 Maiu. Se aşteaptă sosirea consiliarului de stat baron Jonin din Italia După reintoarcere acest bărbat de stat rus va ocupa postul de agent diplomatic in Cetine şi tot-odată şi po3tul de consul general in Ragusa, Serviciul telegrafic a? „Rom, Libere.41 6 Maiu — 3 ore seara ^ . Roma, 6 Maifi. Papa Leon XIII primind deputaţiunile cato-■ lor irlandesi cari îi mulţumesc că a inâlţat îa demnitatea de cardinal pe monseniorele Mac Cabe, arhiereul Dublinului a esprimat speranţa Că Irlandesi! vor intrebuinţa numai mijloace legitime pentru a ajunge la imbunăţăţire soaartel patriei lor Londra, 6 Maifi. Ziarul „Times" de azl-dimineaţă zice: „Puterile, i onvinse astă zi că trebuia să supra vegheze cu atenţiune evenimentsle cari puteaii sa se in tâmple la Cair, B’ar fi invoit să dea Franţei iniţiativa uneî schimbări de vederi a- aupra conduitei ce Europa trebuie să aibă in privinţa Egiptului, cu condiţiune insă ca Franţa Bă se înţeleagă mal ăntăiil cu Anglia asupra puntelor următoare: părăsirea intervenirel tur-cescl; mănţinerea Xedivulul actual, Thewflk-paşa, dacă insă autoritatea sa este compatibilă cu ordinea publică, sad in caşul contrar in locuirea lui cu principele Halirii prin mijlocirea Sultanului, cu consimţimăntul unanim al Pu terilor. “ * 7 Maiu. — 9 ore dim. Roma, 6 Maifi. D. Mancini, ministrul de externe, a pre-entat azi Camerii un proect de lege ce tinde a proroga tractatele de comerţ ini heiate mal inainte de Italia cu Elveţia, Belgia, Engitera, Germania şi Spania. , Dublin, 6 Maifi, (Miezul Nopţii). Lordul Fr. Oavendish, care fusese numit secretar de Stat pentru Irlanda in locul d-luî For-ster, şi sir Thomas Burke, subsecretar de Stat pentru Irlanda, au fost impuşcaţi in Phoenix. park, la Dublin. Nu s’a făcut incă nici o arestare. Constantinopoi 5 Maifi (Telegramă venica pe cale indirectă ) Aflăm din isvor sigur că sultanul a făcut, la 23 Aprile, un demers verbal şi confidenţial pe lăngă ambasadorii Germaniei, Austriei, şi Italfei, cerăndu-le sprijioul in favoarea fostului ministru de răsboid egiptean, Osman paşa Refki, şi a ofiţerilor circasieni arestaţi la Cairo pentru că afi conspirat incontra lui Araby-Bey. Sultanul a profitat de ocasie pentru a întreba in acelaş timp pe ambasadori, intr’un mod in-ilirect, care e părerea lor ic privinţa ucel intervenţii eventuale a Turciei in Egipet. Răspunsul celor trei ambasade a fost un fin refuz in ce priveşte pe Osman-paşa Refki şi pe ceialalţl cod juraţi arestaţi. Asupra intrebăril a doa, s’a răspuns Sultanului in mod general, că cestiunea egipteană depinzând de concertul european, nici o Futere n’ar putea să lucreze separat şi că Poarta in-suşl inainte de a lucra ar trebui să aibă in vedere interesele anglo-franceze in Egipet. Deşi d. de Novikoff ambasadorul Rusiei in Turcia, declarase că plecarea sa din Constanti-nopole irevocabil fixată pe Luni 8 Mai, ®regu-larea cestiunil indemnităţii de răsboiii continuă a rămânea indoiuasă, ca şi plecarea insăşl a acestui diplomat. Toate informaţiile ce ne sosesc nu fac de căt să confirme apreţierile precedente in privinţa fostului prim ministru Sud-paşa, a cărui influenţă asupra lui Abdul-Hamid rămâne intreagâ şi a cărui intoarcere apropiată la putere pare neindoioasă. Alte schimbări ministeriale sunt aşteptate fără întârziere. (Havas) A se vedea ultime stlrî pe pag. III. BUCUEESCI 26 APRILE Misterioasele întruniri, provocate de nenorocitul resultat la care a eşit guvernul cu cestiunea Dunării, nu s’aii mântuit nici până azi, de şi nu mai ati focul şi solemnitatea celor d’ăntăi intruniri. Diplomaţii de la zăpăcita cârmă a statului nostru—se mulţumesc acum a strânge la sfat imprejuru-le, precum făcură eri bunioară la oficiul esternelor, numai pe cei mai pricepuţi şi mai intimi ai part del, spre a se consulta asupia meşteşugului prin care ar putea să scape din văltorea in care ei singuri ati năvălit. Guvernul e dar incă pe gânduri, după trei luni de la punerea Dunării in discuţiu-ţiune! —se muncesce, zicem, şi azi, ca să găsiască calea ce, chiai dintru început, i se arâta in modul cel mai lămurit. Era calea tractatelor din care nu avea să se abată nici căt muchia cuţitului, ori care ar fi fost amăgitoarele foloase ce Austria ne-ar fi ardtat. Acum d. Brătianu culege roadele amare ale unei politici slabe şi şovăitoare, şi, mi preună cu d-.sa, le culege, din nenorocire, şi svînturata noastră ţară, in trista şi uci-gâtoarcă propunere Barrârc. * Pe noi puţin ne priveşce insă cum îşi vor descurca pârul cârmuitorii, şi patrioţii in genere, cari ne-ati condus in situaţiunea aceasta de plăns. D. Brătianu poate să mai cate incă, pe cât a cătat, un descântec la rana ce-a deschis statului, prin neprevederea sa; sâ-I fie de bine dacă l’o găsi, că noi, ca Români, nu d >rim alt mai bine, de cât sâ scăpăm, prin ori-ce mijloc ar fi, din cursa imperiului vecin. Până una alta insă, guvernul nu trebuie să piardă din vedere, că naţiunea, de la un capăt la altul al ţârii, respinge cu idigna-ţiune nefasta propunere austro-franceză, ca atentatoare la drepturile noastre de stat independent, ca contrarie codului ginţilor, ca sfâşietoare tractatului de Berlin, ca pe riculoasă elementului latin de la Dunăr şi chiar libertăţii de navigaţiune, pe care Europa voeşce a’l garanta. D. E.ătianu, pe lângă inţeleptele poveţe ce va fi primind de la Sibilele şi Egeriile sale favorite, trebuie să noteze mai intăiti, că ceea-co arătăm noi e opiniunea neschimbată a intregei noastre prese fără distincte de partid ; că e strigătul unanim al totor inimelor române ; că e hotărîrea pe care ţara e gata s’o apere, cu preţul ori-că-rui sacrificiti. Dacă incomparabilul nostru cancelar nu s a convins incă de aceasta, puie mal aproape urechia de sgomotul valurilor de nemul ţumirî, ce se ridică acum din piepturile tutor Românilor, şi se va cutremura de nenorocitul moment in care d-sa s’ar hotărî să lucreze in contra voinţei unanime a ţârii. Suntem gata a ne supune tractatului do Berlin, hotărîrilor Europii, supraveghierii sale superioare, in privinţa celei mal depline libertăţi de navigaţiune pe marele nostru fluviu ; nu primim insă, sub nici un motiv şi pentru nici un folos in lume, a-mistecul unei singure puteri in apele peste cari noi singuri suntem şi voim arâmănea stăpâni. Dacă d. Brătianu a lucrat, afară din aceste vederi, el va fi afară din voinţa es-primată a naţiunii, şi toată respunderea acceptării unei soluţiuni, străine spiritului şi literii tractatelor, cade întreagă asupra capului sâti. * Sperăm m acelaşi timp că, pe lăngă lumina ce se va fi făcut in Întunecosul şi târziul cap al guvernului, distinsul represen-tant al Franţei, d. baron de Ring, va fi observat indata penibila şi sfâşietoarea im presiune ce propunerea Barere a produs asupra naţiunii române, singura care a avut curagiul să’şi manifeste simpatia şi devotamentul sâu către Franţa, m timpul amarelor ei restrişte ; şi credem că minis trul frances, edificat asupra enormei pierderi morale ce eroica şi mărinimosa Franţă încearcă la Dunăre, pnn propunerâ ce ne-a comunicat, —va raporta guvernului Republice! tr strul efect, care nu cadrează nici cu tradiţiunile istorice ale Frânţii, mei cu înălţimea ei de Stat, mare şi puternic, — e fectul trist, zicem, al intervenirii franceze in nelegiuita dorinţă austro-ungară CRONICA ZILEI In şedinţa Senatului de Sâmbătă inainte de a se incepe continuarea discuţiei asupra togme-lelor agricole, d P. Grâdişteanu a anunţat ur mătoarea interpelare : „Cred6 guvernul că poate 3ă ne comuuice discusiunile ivite in sinul săă cu ocasiunea propunerii Barrere şi părerea sa?“ — Guvernul va răsDunde peste trei zile. Camera n’a ţinut şedinţă, deoarece dd. deputaţi nu eraii in număr. Di-seara, la AteneQ, concertul d-rel M. Marco viei. Programa: Concert de Mendelsohn (sol bemol) pentru clavir, executat de d-ra Marcovicl —Reverie din opera Aula, fantasm pentru vioară, compusă şi executată de d. L. Wiest.--Cavatina de Domzetti, cântată de d. Popovici. — Vals de Rubiustein şi plesanterie muzicală de Raff, execut, de d-ra MarcovicL— Adagio Beethoven, transcripţie pentru vioară şi psrpetuum mobile, comp. şi e xecut de d. Wiest. - „Sburătorul," baladă declamată de d-za Alexandressu.—Poloneză in mi bemol de Chopin, esecut. pe clavir de d-ra Mar-covicî. — o scenă de balet, comp. si execut, de d. Wiest. ‘ începutul la 8/L ore; bilete ia d. Sandrovitsh. După noul buget al eforiei spitalelor civile din Bucureşti, următorii licenţiaţi in farmacie sunt numiţi in funcţiuni D D nitrie Zamfireacu, şef-farmacist la depoul farmaciei centrale.—D. Drăgulănescu Nicolae, şef-farmacist clasa I, la spitalul Colţea.-D. BrăndusI Zaharia, ajutor-farmacist clasa II.-D. Paslavschi Ioan, ajutor farmacist clasa II.-D. Pantazi- Marcovicî, şef-farmacist clasa I, la spitalul Phiiantropia. — D. Popini Ştefan, şef-farmacist clasa I, la spitalul Colontina. — D. Gherasim Dimitrie, şer-iarmacist clasa II, la ospiciul Mâr-cuţa. —Aceste numiri se vor considera cu in ce pere de la 23 Aprile 1882. Sunt inainiaţi la gradul de medic de regiment clasa II ia reservă Medicul de regiment clasa II, doctorul Cris-tescu Constantin, din serviciul divisiel I, Craio-va -Medicul de regiment clasa II, doctorul Iliescu Polihronie, din regimentul 19 de reservă, Ro-manaţl, -Medicul de regiment clasa II, doctorul Beştelel Constantin, din regimentul 22 de re* servă, Dămboviţa.-Mudicul de regiment- clasa II, doctorul Popescu Tachian.din rcgimeutul 11 de reservă, Braila-Covuluiti. — Medicul de regiment clasa IT, doctorul Dumbrâveanu Nicolae, din regimentul 27 de reservă, Bacă fi -Medicul de regiment clasa II, doctorul Varlam Ioan, din serviciul divisiel II militare teritoriale -Medicul de regiment clasa II, doctorul Cherembach C. Niao-lae, din serviciul divisiel II militare teritoriale. Cod fisiunea intocmită la Iaşi, ca şi in celelalte reşedinţe de curţi de apel, pentru cercetarea lucrărilor corpului de portărel, se compune din : Dd. N. Mihalcea, judecător de instrucţiune la tribunalul Iaşi; N V. Leonescu, procuror pe lăngă acelaşi tribunal; M. Mircea- advocat. Cunoscutul comerciant droguist Ioan Martino-vlcî s’a inmormăntat erî, Duminică. Moartea a-cestul distins bărbat se consideră ca o perdere regretabilă in sferele comerciale din Capitală, de oare-ce reposatul, de la venirea sa in ’ţară (dânsul Be născuse in Transilvania), a fost in sufleţit de dorul a a Înflori comerciul prin fundarea de fabrice (de făină, uleiuri şi de spirt) şi prin formarea de comercianţi, cari azi ilustre» ză piaţa Capitalei, Răposatul Câciulescu, fraţii Hernea, Ovessa, şi mulţi alţi aii recunoscut in regretatul I. Martin ivicl pe mentorul in cariera lor de comercianţi. Săptămâna ce a trecut s’a sfârşit in condi-ţiuni satisfăcătoare, in ceea-ce priveşce operaţiunile pe pieţile noastre, O însemnată animaţiune s a semnalat incă de Luni, şi numărul transacţiunilor, după cum spune „Curierul financiara realisat din zi in zi progrese însemnate. Paralel cu această mişcare a mers şi cursul efectelor, câştigând unele mai multă fermetate, altele trecând chiai peste cursurile de acum opt zile. Din Iaşi, se scrie „Românului", că Marţ! a sosit in acel oraş un englez anume SifeLouns fada, membru al parlamentului engles, care a mers a doua zi la şcoala evreiască de băeţl, www.digibuc.ro nude eraţi Întruniţi mal mulţi evrei, printre cari si bancheri. D. Olifads a spus asistinţilor că poate procura mijloace acelora dintr’ânşil cari ar voi să Bmigreze in America şi Palestina ; pe bancher! i-a rugat să cumpere acţiuni d’ale comitetului de emigraţiune din Londra. Pănâ astâ-zl insă mai nu s’au făcut asemenea cereri de emigraţiune. Intre Văreiorova şi Severin, unde se taie din munte piatră, circulaţia trenurilor nefiind sigură, de oare-ce vagoanele pot fl jsbite de pietrii, circulaţia se va face două-trel zile prin trans-bordare. „La Roumanie illustree" e numele unei reviste săptămânale, scrisă in limba franceză, ce a început să apară ieri in Bucurescl. Primul exemplar conţine portretele MM. LL. Regele şi Regina. Dorim succes noilor noştri confraţi. Asupra sărbărilor de copii din zilele de 23, 24 şi 25 curent, vom face măine o dare de seamă. PENTRU EMIGRANŢI BĂNĂŢENI. Lista „României Libere® Nr. 59 incredinţată d-lul Raicoviceanu din Piteşti. Christache Neculcea 2 leî, Sevastian Hernea 2 Ici, LV Tămpeanu 1 feti, G. Dobrescu 1 leti, M. Constandinescu 1 leii, G. I. Arsenescu 2 lei, Pr. N. Boerescu 2 lei, I. Raicoviceanu 3 lei, Pr. G. Popessu 1 leu, Anastian T. Purcăranu 2 lei, Ioan N. Coculescu 50 bani, Pr. I. Petcu-lescu 1 leti. Total, lei 18 50 Suma precedentă „ 5228 50 (Ya urma) Total, lei “5247 ----------■— « wn— -----------— COMITETUL GENERAL AL CARITĂŢII sub p:ceijşodinţa principelui Georg-e Bibescu. Şedinţa de la 20 Aprile 1882. Deschhlănd şedinţa, principele Bibescu comu nică Comitetului diferite scrisori, primite dinju deţe şi anunţând darurile provenite din colectele particulare, făcute in favoarea incendiaţilor; sumele adunate se descompun precum urmează : Colecta făcută intre ofiţerii regimentului de Dorobanţi, din garnizoană la Rimnicu- Yâlcel.................................... 82 10 Colecta făcută la Roman de către P. S. Ep. Melchisedec, şi de d-nele Bogdan, Sofia Bălaiş şi Beţi Sifert, însoţită de o epistolă a d-nelor Dem.-Ioan, Jora şi Bogdan............................... 2570 - Produsul unei representaţil teatrale şi unei loterii organisate la Slatina, de d-nele Pulheria Munteanu şi Elise ae la Pommerays............................ 220 — Produsul unei subscrieri, făcute la Craiova de d-na Bengescu . 38 2940 10 La aceste sume provenind din judeţe trebue să adăogăm cifra unei colecte a d-nol Simonne Lahovari . . 1000 — Totalul. . . . §940 “lO Principele înştiinţează că a transmis, tutulor acestor persoane cele mal vil mulţumiri in numele comitetului şi al incendiaţilor. Aceşti 3940 lei, adaos! la cel 102 371 ridică totalul obţinut până azi de comitetul general de caritate la 106 311 lei. Presidentul anunţă comitetului, că a aflat cum că o subscripţie s’a deschis intre membrii spre a oferi principesei şi sie un obiect care să FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 26 Aprilie — 14 OCTAVE FEUILLET VIATIAUNE! PARISIENE . traducere de MIRA. DACHIAND XI El scrise două epistole, una mamei sale, cealaltă Jeanneî, şi, la orele un-spre-zece, gătit şi surind piecâ in Aveuue Gabriel, la otelul d’Her-many. Stăpânul casei, martor al adversarului sed, deschise nisce ochi mari la vederea acestui oaspe neasceptat; se sculă insă îndată şi T făcu o frumoasă primire. —Plcnda doamnă d iler-mar.y, mai frumoasă, mal Întunecoasă şi mal perversă de cât ori când, văzu că d Lerne pâ ROMAN IA LIBERA- reamintească marea mişcare a carităţii presi-dată dc dânşii. —Principele se crede dator, atât in numele principesei căt şi al săii, să decline acest omagili. „D-voastrâ aţi împărtăşit tot atât, zise principele, ostenelile organizării ca ş! bucuria succesu lui, ca acela ce are onoarea de-a vă presida, nu micşoraţi dar, vă rog, domnilor, partea mea căutând a vă realisa ideea, a cărei delicateţă o apreţiez pe deplin şi de care vă mulţumesc, in numele principesei şi al med.® Preşedintele propune a se consacra suma adunată tot la un act ue caritate. —El inGunos-cinţează pe comitet că, in urma unul groaznic accident care a aius moartea unul maşinist de la drumul de fier, o famlie se găsesce io cea mal completă l,ps_â. Pentru uşurarea nenoroci ril acestei familii, principele propune a se da suma in cestiune. —Comitetul apreţiănd simţi măntul delicat ce călăuzeşce pe principe, consimte a determina, dupe a lui dorinţă, destinaţia sumei subscrise. * * ' * Prinţul ajunge apoi ia incidentul eu „Gazette de Roumanie." D-sa zice, că dacă a r Ispuns a-taculul acestei fol, a fâcut’o pentru a stabili oare-carî fapte sub adevărata lor culoare, pentru a da lucrării sale caracterul de iniţiativă privată ce i se ridicase, pentru aţda o ideie căt se p6te de justă asupra desastrelor şi pentru a aminti autorului acelui articul, că dacă presa avusese multă iniţiativă, lucru pe care d sa Tar fi contestat mal puţin de căt ori-cine. aii fost totuşi acte a căror iniţiativă aparţinea, fără contestare numai comitetului genera1 de caritate D Laurian citeşte apoi comitetului o scrisoare adresată prezidentului de către locuitorii ur ui sat român din Transilvania, care a 'Lst mistuit de flăcări, şi pc caro dnia-sa a fost rugat s’o imnănfze Prinţului.-Comitetul hotărăşte in principiu ca să fie alocat un ajutor pentru aceşti nenorociţi, dar ca să se ia prealabil informaţii asupra intinderiî desastrulul La Sfârşitul şedinţii, comitetul votează in u nanimitate următoarea adresă pentru prezidentul şeii : „Corn etul generalde caritate, iu şedinţa sa de la 20 Aprile, adresează prinţului George Bibescu prezidentul săh, mulţumirile sale cele mai căldu roase pentru toi ce a făcut, ca să vină in ajutorul victimelor celor din urmă incendii." Şedinţa s’a ridicat la 11 Va ore. ----------—~uaaoaa ♦ -UOpm ■ -------- CESTIUNEA DUNa&EI ^ fr. Presse* anunţă, că resistenţa guvernu- • lui român faţă cu propunerea Barrere ar fi per-dut mult din tăria ei. Deja el ar adopta in principiu acest mod de soluţiuue a cestiuneî Dunărene. »•■• La Dămboviţa — unde se urmează actual mente asupia proiectului Barrere înţelegeri confidenţiale intre guvern, deputaţi şi senatori —nu mal cer de cât o inochfLare in privirea numire! inspectorilor de porturi, care după dorinţa României ar avea să cadă in dreptul lie-cărul stat riveran pe teritoriul său Desbater-le oorrnsiuuei dunărene vor avea dar diept obiect mal vârtos a-ceaitâ modificare şi se poate zice, tă dacă cum-va sar primi, mai că nu arj ma, remăuea de căt umbră oin intenţiunile originale a le Austro-Ungaiiei." Nu ne vine să credem, tă guvernul a fi avut curagiul să alunece pe această pantă periculoasă ţărel. Adoptarea in principia a proiectului Bariere este suficientă, ca să ne luăm de supt picioare basa de drept, întemeiată pe tractate, pe dreptul ginţilor şi pe bunul simţ, — pe care ne găsim astă z!, şi să ne punem ia discreţiunea unei con-Ksiuni, care in hotăiîrile el nu. se va rea a căuta pe cine-va in mulţilne şi, privindu 1 drept m ocht, ’l z>se repede „A doa uşă la stâDga, —in florărie, sub-ai tieilea curmal la dreapta... şi să mal ziceţi acuma că nu sunt bună 1“ El o salută cu gravitate şi urmă indi-cuţtunea. Din saloane pâtrundeal in florărie prin doă ar cade, din cari unul era reservat pentru orchestra. Florăria însăşi era un salon vast cu cupole, oferind o amestecătură splendidă de vase enorme al Păşire cu toasade de aur, de tocitori ca pereţi de scânduri, de statue de marmură pe jumătate ascunse iu veideaţâ ; —nitce divane joase, incoi jurate de taburele şi de scaune, se întindeau sun largele evautaiuil ale cuimaleior, sub piantele americane, atârnate cu palidele lor flori de ceară, sub verdeaţa lustruită ,şi corolele aibe de maguohas. Un miros cald de pădure tropicala umplea aerul; şi din giupele voibito-riior aşezaţi lei şl colea se auzea eşind sbârnâ-itura unui stup, care se iutâna din când in când piin msce sgomote reptdi ce dommafi.. sunetele sonore ale orchestrei. IntTuna din acele grupe, — sub al tieilea curmal ia dreapta, se afla Jeatn» de Maurescamp, ascul-tânu cu O ureche distilată trei,sau panu suspinâtorî, ue vârste Qiiente. Zărind pe Jacques, ea avu deodată acea umplere ft obiazuiui, acel suiîsintreg, ce ftmeiie reseivâ copiilor şi amanţilor lor, şi pe care bărbaţii ’l cunosc î'oaite rar, Acel su-ns fu de ajuns pentru a linişti pe JaCques şi a’i convinge că mei un sgomot refâtiv ia evenimentul de a doua zi nu ajunsese până la urechile Jeanneî. Ls venirea contelui de Lerne, astrele secun- conduce de sigur de interesele ţârii românesc!. Atitudinea noastră râmâne lămurită, acum ca şi mal inainte : Nici o comisie mixtă!-Nici o in-gâduire, care ar ştirba căt e negru subt unghie suveranitatea noastră.-Cel cari sunt insărcinaţl sa vegheze, sub pedeansă râspunderel pentru present şi viitor,—să vegheze. * După o informaţie a aceluiaşi ziar —flresce vrednică a fi luată ca multe altele numai cu mare râservă,--Serbia incă ar fi aderat in principiu la propunerea Barrere.-Nehotărîtă nu mal e de căt atitudinea Bulgariei, care eşî asceaptă cuvântul de ordin, după toate semnele, din Pe-tersburg. Rus*-a şi Suedia. Corespondentul din Paris a ziarului „Times" respăndise, de căt-va timp, vestea, despre prepararea unei alianţe intre Germania şi Suedia. Guvernul svedian s’a grăbit a desminţi această scite in chipul cel mai demonstrativ. Nu numai atăt! Ceea-ce se atribuia Germaniei şi Suediei, se atribue astă zi Suediei şi Rusiei. ‘ Numirea d-lui Giers a făcut anume o impresie nespus de plăcută in Suedia. D. Giers se trage din o fam: e suediană, aşezată in Finlanda.—Auzind de aceasta numire regele Sue dieî a trimis numai de căt repreâentantulul sâtt din Petersburg ordinul : „de a esprima impâra tulul Alexandru felicitările personale ale regelui pentru increderea arătată d-Iui Giera ; iar ministrul de esterne suedian a adresat trftfi sulul rusesc din Stokholm o scrisoare, in care aşi es-priină „marea sa bucurie pentru acest eveniment, pe care el consideră ca o nouă garanţie pentru continuarea bunelor raporturi intre Suedia si Rusia." Germaniei nu o să’I placă desigur această in torsură de lucruri, provocată de indiscreţia unul nechibsuit corespondent, Jidanii in Rusia. La 22 ah inceput in Petersbufg. desbaterile consiliului de miniştri asupra proiectului propus de d. Ignatieff pentru deslegarea definitivă a cestiuneî Ovreilor. „Novoie Yremia," organul d-lul Ignatieff, anunţând aceasta, âşî esprimă speranţa ca soluţiunea dată va fi de natură a restabili odată liniştea in provinciile de meazâ-zi şi apus a le Rusiei, bântuite de doi ani in coace de atâtea turburărî. Spre a investi această calitate, soluţiunea va trebui insă să fie naţională. Disposiţiile el de căpetenie vor fi dară, că : Jidanii nu pot cumpăra nici proprietăţi, nici să mai ţie cărciurnă. Dacă cedând unor teorii seci de umanitate, unii din miniştri s’ar pronunţa intr’un alt mod şi ar de termina luarea u" ei alte soluţiunl, -turburărlle nu numai că nu ar inceta dar a reîncepe cu mal mare inverşunare şi ar fl fatale Jidovilor. Acest limbagiu al ziarului lui Ignatieff este atăt de energic, in căt, pare de a dreptu o prea estir9 pentru cel ce nu ar avea de gănd să voteze pro ectul d-luî Ignatieff. De alt fel ferberea a reînceput şi inainte de aceasta, in clasele de jos a le poporului. In Varşovia, Kiev şi alte oraşe se respăndesc din nou broşuri şi se lipesc pe păreţi afişurl, in cari se propagă e3terminarea Jidovilor IJin Bulgarii) Ziarului „Timm" i se scrie din Sofia, că liberalii s’aii făcut din notă temerari. Ei ţin a-dunârî, in cari discută fără nici o sfială, pănâ dare cari înconjuraseră pe juna femee dispăruiă treptat cu un sentiment ce nu se putea bine determina, da -ă era cel al necazului safl al de-ferenţel, căci de şi relaţiunile doamnei de Maurescamp şi ale amicului el erau in genere columniate, se simţea cu toate acestea in acele ielaţiuni un ce care m rita resptet. Dar ina iute de-a se găsi m patru ochi cu Jeanna, d de Lerne avusese timpul de a face in sine câte va rt-flexiuni, destul de amare: iu picioare in faţa ei, atăt era de isuit de eleganta el frumuseţii, m căt ’I părea că o vede şi admiră pentru prima oară. * Ea purta, cu castitatea D anei. modele indecente ale acestui timp, şi’şi arăta prin sub ţi e e el corset pieptul aproape intieg si braţele mlădioase şi pure. Pârul eî negru, puii'11 cam jos, ca acela al zeiţelor, era invărtit cu simpl.tate intr'o chică grea care cădea pe ceafa. Capul plecat inapol de greutatea părului, să indrepta ţeapăn intr’o pauză mândră şi vie torioasâ. - Se simţea frumoasă şi ridea din cau-sa aceasta, lâsăLd să se vadă strălucirea dinţi lor sâ! printre purpura buzelor puţin cam groase. — In : iţa acestei fiinţe încântătoare, aminată de toate graţiile inteligenţei ş, de toată viaţă pasiune!, Jacques nu-şî putu stăpâni o mişcare aproa pe sălbatică, de dorinţă, de regret şi de necaz, - O respectase ! îşi făcuse aceasta violenţă! A vusese acest eroism nebun!.... şi eată cum era resplâtit! Cu strana şi repedea pătrundere a femeilor, doamna de Maurescamp păru că surprinde ceva din toate acestea, in privirele ardătoare şi turburate ale lui Jacques; ’şî invertievantaiul pu şi eventualitatea detronării prinţului Battenber ‘ Iu locul acestuia eî ar fi avut in vedere sj pună pe Ignatieff, ori pe Dondukov, ori pe Ak sakofif, dar Europa nu şi-ar fi uat nici odată con-simţămintul acestor şefi a-I mişcărel s!avo-fiie Atunci şi-au concentrat privirile asupra prinţi Imeritinski, care s’a luptat in adevăr pentru U. berarea Bulgariei, dar n’a cădutin uisgratiaEo' ropeî prin nici o faptă revoluţionară. Prinţul Battenberg şi-a atras acest discredit prin aceea că nu vrea cu nici un chip sa reia. troducă constituţia. Cine el urăsc insă mal mult şi caută cu ffiaI mare energie al răsturna, sunt Bulgarii din Rurn( lia, cari vor să pună in locul lui pe tronul Bu]ga. riel pe naţionalul Vogoride.--EI nu lăsă neintrebu-intat nici un mijloc, spre instreina prinţului Alexandru toate simpatiile poporului bulgar. Originea unor obiceinrî sociale.-Fiind fii trecutului, şi deprinderile., noastre ’sl att ince-putui in vechimea vremurilor. Multe Var putej scrie, dacă am voi să urmărim, cele ce ohicl. nuim azi, până la isvorul lor. Dar nu toate ie pu. tem îndeplini singuri, căci imens e câmpul de scrutat. D’o cam dată mârginindu-ne insă la cercetarea obiceiului d’a ne saluta, credem că multora le vom pricinui o mică plăcere, dacă vom spune cititorilor cum se salutau proto-pă rinţil noştri! dispăruţi in anticitate. Să ne obser văm deci feluritele forme de salutat, adică cum unii se inclină puţin din cap, alţii ne salutăm luăndune pălăriile de pe cap, iar alţii ne strângem numai măinele. Mal ântăifl să ne intrebăm, de ce salutăm inclinăndu-ne capul ? Ni se va răspunde pentru că aşa e obiceiul. Dar de ce e aşa obiceiul ? Ds ce obiceiul a luat tocmai o ast-fel de formă si nu alta? Să urmărim această deprindere până la isvorul săii. Un căine, când simte că’l vom bate, se suceşte se strâmbă la picioarele noastre. Animalele mici, când se simt infricaţl de întâlnirea cu un animal mare (de speţa sa), se trânte ic ia pământ pe spate şi incep să dea din \ picioire. Fără iadoialâ, aci avem a face cu un semn de umilinţă, c’o incercare d’a câştiga, sau d’a dispune bine pe cel mal tare şi care eşî mal mare. Că această interpretare nu e forţată, ne putem încredinţa prin fiptul ce se petrece in aceleaşi condiţiunî la unele triburi sălbatice. Ast-fel vestitul Lovingstone a dat peste un trib african, al cărui membrii aveau obiceiu să se salute trăntindu-se la păment pe spate si miş-căndu-se in coace şi in colo ; ba ce va maî mult spre semn de adâncă mulţumire, eşî bâteau partea mai că’noasă a şoldurilor. In atitudinea salutatorulul se manifesta d’o parte supunerea la voinţa celui mal tare, iar d’alta espresiunea bucurii de întâlnire. La alte popoare esprimarea supunerii se ma nifesta sub o formă mal simplă. Cel maî mic ăş pleca faţa pănă la păment. De la acest obicsiQ lumea ajunse cu timp la atitudinea de ingonun-chiare. Când se încoronaţi inpăraţil şi regii, nobilimea ce vinea să’şî facă omagiile sale, se pieca cu capul la picioarele monarchulul. O modificaţiune treptată in desvoltarea acestui obiceiu a fost atitudinea incovoiată pe un gennnche. Japonezii salut pe un superior ingenunchiănd, pe stradă insă numai prin o simplă înclinare a corpului, ceea ce vedem că se intămpla şi la n >1. Ast-fei salutul nostru prin simpla înclinare din cap se trage din umila şi tîrîtoare atitudine a triburilor africane. O asemenea origiae vechiă e şi a obiceiul d'a ne saluta luăndu ne pălăriile unii de alţii. In statele necivilisate inferiorul salută pe superiorul depuind la picioarele acestuia armele şi tot ce are asupră-şî mal preţios. Cook istoriseşte, ţin confusă şi ridicând cu timiditate fruntea, ; zise: — Nu al astă seară ochii dtale cel buni. Ce ai păţit? Eşti atăt de frunloasâ 1 zice Jacques incet. — ’MI fad răii! — ’Ţi va trece, zise ea ridând.-Sâ vedem, amicul mefl, nu mal face ast-fel de observaţiunl; la ce servesc e’e oare?.... Ce? devii oarr din nod materialist ? Sunt puţin cam materialist in acest moment 1 — Ştii că me întristezi, cu asemenea cuvinte ? - Dar, in fine, zise dânsul aşedănduse pc un scaun, nu sunt numai spirit ' ‘ Eî bine ! eil sunt un spirit,zise ea ridând ca un copil, şi sunt încântată de aceasta. , sî, apoţ e greşala d-tale !... Apoi de-o dată, cu uu ton serios si pătrun] dător: * Ah ! reluă ea, dacă aş fl sigură că eşti fericit, amicul mea, căt aş fi şi ea de fericită ? eată ce’mî ziceam mie insuml maî adineaora,. inainte să vil. - Eşti dar int’adevăr atăt de fericită ? itjtrebâ el cu un recent puţin cam emoţionat. - Fericjtă ! fericită ! fericită 1.. reepunse dănsa cu o graţioasă efusiune!... Şi aceasta pun d ta! poţi să fll mândru de aceasta ! Sunt chiar momente, căn i sunt inspăimăntată de fericirea mea, cănd ’ml pare că e prea mult! ăndesce-te dară, adăugă dănsa, vorbind puţin mal incet: iubesc, sunt iubită, şi toate acestea ără turburate, in pace, fără nicl-o remuşeare in piesent, fără nicl-o temere pentru viitor. -, www.digibuc.ro rgmania libera că locuitorii din insula Tahiti i depuneai! la picioare h&iaele lor oferindui-le tot odată. La alte triburi obiceiul e modificat ast fel, că cel mic si descingea brăcinaru, indată ce da cu ochii de unul superior. Cu timpul deprinderea d’a saluta prin despoiarea de haine safi prin depunerea armelor se prefăcu in scoaterea acoperimăntulul capului, ce ia cursul timpului, după ce s’a introdus şi in părţile europene, azi se esecuta numai prin atingerea pălăriei cu degetele mânii drepte. Originea sţrîngeriî de mină o descoDerim in vremurile când sărutatul mănilor era in floare. Când se intămpla ca doi din anumite cause voiau sâ’şî sărute mănile d’odată, cele două nrănî pr nse una in alta, in loc să se ari dice până la buze, remâneafi in suspensii!ne, cum remane in echilibru un corp tras in direcţiuni opuse de două forţe egale. Sărutul urmârindu’l pănă la origine, trebue să ne oprim la rasele primitive şi la unele animale. Un câne ăşl manifestă supunerea sa prin aceea că linge mănile stăpânului să* O oală cunoaşte mieii săi prin miros şi’şî pricinueşte o deosebită plăcere preumblăndu'şî nasul pe corpul mieluşelului. Cam tot aşa ceva se observă şi la Mongoli, cari după ce sărutafi, miroasau locul unde se sărutară. Scopul ad vârât al săruta-tulul era recunoaşterea individului iubit dintre cel-l-alţl, cari păreau indiferenţi dacă nu chiar antipatici. Din aceste puţine observări istorice resultă că pretinsele noastre manieri nobile ’ş’afi originea lor in neşte inceputurl de tot prosaice. Emigrarea Jidanilor in America.-Cetim in „Curieiul Balassan" : „Marţi, cu trenul de seara, a sosit in Iaşi d. Oliphans, din paitea comitetului din Londra peDtm em-'grarea evreilor in America, cu scopul de a forma şi in oraşul nostru un sub-com,„ot care să inlesnească această emigrare de la noi. Din Iaşi d. Oliphans va pleca la Constantinopoli pentru a regula transportarea evreilor pe vasele englese. „D. Oliphans e un bngat lord engles, pe căt suntem încredinţaţi. Se zice că pentru emigrarea evreilor din Iaşi s’a destinat un milion de franci, şi că numerul evreilor ce vor emigra pănă acum e de 8,000. Din parte-ne le urăm anticipat bună călătorie si dorim ca in curând numărul celor ce vor emigra din ţară de la noi să treacă peste cifra nu de 8,000 ci chiar peste ceă de 80,000. Asemenea le mal dorim bună petrecere şi bună şansă in America, pentru a nu le mal veni gustul a se întoarce inapoi. Noî promitem a le da din sulet tot concursul poii-bil prin foaia noastră." Noi am dori, ca confraţii noştri ieşeni să nu uite in acel’aşl timp, a urmări cu băgare de seamă modul cum se va face aceasta „emigrare in A-inerica." - Jidanii sunt obicinuiţi să întrebuinţeze in lexiconul lor de metafore cuvăntul „America" safi „Palestina" şi pentru biata Românie. Milionul de caro eRorba, să nu fie destinat a transporta pe Jidani din Balta şi aiurea in Iaşi. Ce nu se face in neste vremuri atăt de venale. * - Crimă nedescoperită,.-Cetim in „Vulcanul" din „T. Jiului * In comuna StăneştI, plaiul Vulcan, s’a găsit mort ciobanul Ion Stanciu. Din ancheta făcută in localitate, de către d. Procurore, asistat de d. doctor primar ai judeţului nostru, I. Prumu-şianu, resultă: că acest individ a fost lovit cu un par in cap, din care causă a şi murit. Pănă acum nu s’a putut descoperi autorii acestei crime. Mişcarea populaţiunel oraşului Iaşi, in Săptămâna de la 11 18 Aprilie, a fost următoarea: uţî 61 ; 30 b. şi 31 f., dintre cari 9 b. si 16 f, creştini, 21 b. şi 15 f. israeliţî. Declarâ-ţiunl de căsătorie 12:4 creştine şi 8 israelite. căci, graţie d-lul Dumnezeii şi dtale amicul meu, vo ii vedea venind râră spaimă acea primă sbărcitură care este spectrul şi pedeapsa amorurilor comune. Simţ că voiiT imbătrâni fără su-părarare,... chiar cu bucurie,... pentru că mal Puţin tenerâ voiţi fi mal liberă, mal puţin supusă conveninţelor, mal apropiată de d-ta,.. mal Puţin expusă a fi compromisă in fine !.. Astfel de esemplu, va fi o serbare delicioasă de a pulsa int-’o zi călători cu d-ta,,.. şi pentru a-ceaîta trebue să imbătrăness !. Dar, până atunci dacă al şti cum viaţa, lumea s’ati transformat pentru mine, de când sunt iubită precum voesc să fiu... Pii puţin mândru, te rog, de minunea ce al săvărşit ! Pare că al schimbat, inălţat, curăţit toate simţurile mele, toată fiinţa mea, pare că mai invăţat,.. cum aş zice, simţul divin al lucrurilor,.., că m’al făcut a inţelege prin partea cea nobilă tot ce exi8tă,... tot ce’ml isbesce o-chil ţ\ cugetarea... Am neşte bucurii necunoscute de nimeni, bucurii din ceruri,., plăceri de ăngeii !... Tot ce trece sub privirile mele este luminat de o lumină nouă şi imbracă o frumu seţâ ce nu cunoşceam.. Eată, o copilărie, dar uiaorea pLmbăndu-mă la Bois-de-Boulogne, Priviam arborii,., cari nu mă inchietau de loc ca odinioară,., şj’ml ziceam in mine insu’ml: «Dumnezeul mtC, ce lucru frumos este un arbore ! căt este de puternic l căt este de elegant! cată viaţă esie in ei 1... Nu e acum nici un luciu, in natură nici un firicel de earbă care să nu ml pricinuiască mirări ca acestea, nişce asemenea ecstasurl... Sunt sigură,., nu crezi oare ? c toate lucrurile din această lume au două feţe, una materială, vulgară ca să zicem aşa, Căsătorii celebrate 4 : 2 creştine si 2 israelite. Morţi 57 : 35 fc. 22 f., dintre cari 23 b. 16 f. creştini 12 b. şi 6 f. israeliţî. - Răti stă popula ţia românească! Numeralul in circulaţiune.-Sciţi la că. se uică cifra cantităţii numerarului in circulaţiune? La 34 miliarde franci, din cari 18 miliarde in aur. ărtia monedă in circulaţiune este de 15 miliarde 200 milioane franci. Statele-Unite aii emis 3 miliarde 670 milioane; Francia, 2 mili arde 600 milioane ; Austria, 1 miliard 732 milioane; Italia, 1 miliard 600 milioane; Germania. l miliard 200 milioane ; Rusia, 1 miliard 130 milioane, şi Anglitera 1 miliard 100 milioane. Sinuciderea unul j-tudent rus.-De vre-o patru septămănl a sosit in Berlin un student ius cu numele Sivlin. El avea o purtare foarte misterioasă, ceea ce deşteptă atenţia poliţiei. Aceasta incepu să’i urmariască şi afirmându-se in bănuiala, că are a face cu un criminal politic Fa arestat. - Depus in Moabit, tănărul student a^ făcut insă cu neputinţă ori ce cercetai I, căci s’a spânzurat incă in prima noapte cu batista sa. — Se crede că nenorocitul şi a luat viaţa, spre a nu putea fi silit să facă destăinuiri. Modul d’a prepara Maturi economice. - Seri ind acest articol l’adresăm claselor agricole şi muncitoare, cu scopul de a le procura o băutură economică şi sănătoasă, care ar putea înlocui vinul safi păcătosul de basamac, care le tămpeşce minţile şi le slăfbeşce forţele. In oiaşele cele mari, unde din nenorocire vinuri curate mal că nu se găsesc, de căt cu •preţuri foarte scumpe, aceste beuturl cari costă foarte puţin, pot foarte bine să-l inlocuiască. Vom incepe cu băuturile cari se pot face din fructe: Must de vişine Vişinile caii se produc in aşa mare cantitate la noi, e una din fructele care se pot întrebuinţa mal mult la facerea unei băuturi foarte plăcute şi care poate inlocui vinul. Modul cel mai simplu de a face această be-utură este : Se ieafi vişine şi se strivesc intr’o piuliţă, apoi se pun intr’un butoiu ca pănă la o a treia parte; peste ele se toarnă apă pănă butoiul rămâne de un deget sec ; îndată incep să fiarbă; 8 safi 10 zile dupăec fierberea încetează, se poate intrebuinţi, avănd griji d’a pune in butoiu in tot d’a una o cantitate egală de apă căt se iea must. Aceasta se urmează pănă cănd mustul incepe să devie mat slab, atunci se poate servi de el fără să mai pună apă. Tot ast-fd ce pot prepara beuturl din coacăze, smeură şi prune. Se pot face asemenea beuturl şi din fructe uscate. Se pune fructe intr'un butoiu, se toarnă asupra apă caldă mal inaiute d’a da din fiert după ce fierberea se sfarseşce in câte-va zile! apoi se toarnă in sticle tari şi se astupă bine. Această băutură bine preparată e foane bună la gust şi spumează ca şi vinul de Champagne; dacă băutura pare prea dulce se pune intr’a-ceasta punţin creme de tartre. Dacă cineva vo-eşce să fie mal tare, poate pune intr’ensa o oca de vre-un ra'-hifi curat in 100 oca de must. „Monitorul Agricol." HOT1ŢE LITERARE Dreptul anul AI, Nr. 37, are arest sumar : Revista, de d. Dem. C Popescu.-Despre contracte safi convenţiunî (urmare,) de d.. Gr. G. Peu-cescu. - Jurisprud mţa română. - Tribunalul din care este doschisă şi visibilâ pentru toţi,., cea laltă misterioasă, ideală, care este secretul şi semnul lui Dumnezeii,., şi aceasta din urmă m’al fâcut'o să văd !... Eatâ-ţl opera, amicul mefi! Pe cănd o asculta, cuprins de chinuri secrete, obrazul iul Jacques luase de incetul o expresie dulce şi gravă: — Da, zise el, rar, cu o voce puţin cam al teratâ, aţintind asupra el o privire de o nes-fîrşită tandreţă, trebue să fie un Dumnezeii., si o viaţă superioară,., şi suflete nemuritoare,., de oare-ce ecsistă fiinţe ca d-ta 1 Apoi strigă de odată : — Dar, pentru Dumnezeu ! ceai? — Cred u că Jeanna leşinase: ea devenise pe neaşteptate de o paloare de marmură şi ochiul i se aţintise in spaţiu, că la vederea unei apariţiunl spăi-măntătoare. D d. Lerne se intoarse repede si zări pe d. de Maurescamp ; oprit in uşă la intrarea florăriei, el ’I privea ţintă, şi ochii, trăsurile lui înflăcărate arâtafi. un acces de supărare atăt de grozavă, in căt d. de Lerne să sculă pe dată aşteptăndu-se la vre un act de violenţă. D. de Maurescamp inăintâ spre dânşii incet, luptând, cum bine se vedea, in contra unei porniri de mănie aproape iresistibilă inăintănd sub privirile cari sc aţintafi pe dânsul din toate părţile şi sub impresia tăcerii care se făcuse de odată in salon, el isbuti să se stăpâniască puţin, şi, ajuns in faţa femeii sale, ’I zise cu o voce răguşită. — Fiul d-tale este bolnav,., vin’o ! Jeanna scoase un ţipăt uşor : Dumnezeul mefi!.. Ea ăl adresă căte-va întrebări precipitate ; dar inţelegănd in dată după aerul si in Iaşi, secţiunea III : Michâil Polcovnicu cu V. Teodorescu. — Jurisprudenţa străină.— Curtea d6 apel dir Paris, secţiunea III : D-na Bernier cu socii Ledier. - Bibliografie. Progresul Medical Roimtn, anul IV, Nr. 16 are acest sumar : Un răspuns relativ la vaccinaţie. - Revista. — Congresul internaţional de Otologis : Tratamentul otoreel purulente cronice. —Observaţiune : Două Ovariotomil şi o Laparoisterotomie. — Raportul anual al consiliului de igienă al judeţului Ro-manaţl pe anul 1881. — Varietăţi: Drept de liberă practică, Numiri iu posturi me'dicale, băile Pucioasa. Posturi medicale vacante. — Anunciurl. Ortodoxul (foae eclesiastică) dirigiată de dr. G. Zotu, anul III, Nr. 8 are acest sumar : Păstorala. —Serbarea Duminicel. - Apa ca sim ol.- Sântul mir şi iurnalulul patriarchicesc.— Lumânările de ceară — Tertulian de spectaculis. - Oficiile bisericescl. Servic’ul tefegrafic al .Rom, Libere." 7 Maiu — 6 ore seara. Dublin, I Ma:u (8 ore dimineaţa). Lord Cavendish şi sir Th. Burke se plimbafi asearâ la 7 ore, in Phoenix-park, cănd o trăsură cu patru oameni se apopiâ de el; cel patru oameni se scoborîră şi deteră loviturîde pumnale lordului Cavendiscn şi d-lul Burke cari nu cădură de căt după o lungă luptă; corpurile lor le”găsiră oribil mutilate. Poliţia n’a descoperit urma asasinilor. Noutatea acestui asasinat a produs o sensaţie enormă la Dublin şi la Londra. Dublin, 7 Maiu. (11 ore dimineaţa) Pănă la această oră nu s’a făcut nici o arestare. Cil culă sgomotul că lordul Spencer, noul vice-îege al Irlandil, a declarat aflând despre asasinat, că intenţia sa e de a sî da imediat d; misia. S Maifi, — 5 ore dim. Viena, 7 Maiu. „Montags Revue" zico că pretinsele înţelegeri intre Puteri in privinţa Egipetulul, publicate Sâmbătă de „Times," sunt cu totul apocrife. (Ilavas). Societatea „ °ar păţii. “ „Societatea Carpaţiî" vrând să’şl intindâ sfera de activitate in toate părţile ţării, Comitetul ei invită pe Romăml de peste munţi cari doresc a se inscrie safi a cere mal inainte desluşiri, să se adreseze către Comitet strada Stirbel-Vodă Nr. 11. Comitetul. MULŢUMIRE Silistra (Bilga-ă) 8 Aprile, 1882. D-le Redactor al ziarului „Rom. Lib“. Venim cu profund respect a vă ruga să bim voiţi a insera ir coloanele stimabilului d voastri ziar persoanele care afi avut generositatea de : contribui fie care cu căte o sumă pentru scoali română de aici nu putem dar trece cu vedere; fâiă a le muiţumi din inimă pentru bunul sim ce au avut % ne ajuta, exprimăm dar din sufle mulţumirile noastre, d-lor Siilberg Happe dir Hohenliiiiuurg (Prusia) fraancl 68 40, d-luî M: haii Georgrscu din Călăraşi fr. 3, d-lul Grozo veanu din Călăraşi fr. 1, d lui Alecu Dimitresci curcătura lui că boala copilului nu era de căt un preteest, ea ’1 urmă fără a adăoga un singur cuvent. D. le Maurescamp, după ce se arătase in acea seară la operă, se întorsese la club. El fusese din întâmplare informat despre presenţa conte lui de Lerne la balul familiei d’Hermany. Ştia că şi femeia sa era să meargă. N’avend nici o delicateţă in spirit, pre cum n’avea nici una in inimă, el nu vădu in toate acestea de căt o probă insolentă de nepăsare din partea d-lul de .jern la care femeia sa era complice, şi se du8e indată la d’Hermany, fără nici un proect hotărît, dar ne putendu şl stăpîni mişcarea de ură şi de turbare care nu se putea poto”li in faţa nici ”uneî extremităţi, nici chiar in faţa uuuî scandal pu blic. —Precum s’a vădut, graţie unei raze supreme de cugetare şi de raţionament, scandalul nu fu eminent, precum se petrecură insă lucrurile ele fură de ajuns, spre a vesteji pentru tot-d’a-una, intr’un singur moment, onoarea femeel sale şi a sa proprie. (Va urma). din Galaţi fr 2, d-lul Ştefan Kagi Chirccr din Silistra bani 80. Eforia Şcoalel Române. SPECTACOLE THEATRUC NAŢIONAL.—Marţi, 27 Aprile, se va juca Beleaua Socrilor, comedie 4 acte. — Duminică, 9 Maiu se vi juca pentru ănfăie oară in beneficiul d-lul M. Pascali/ şi doamnei M. v'asilescu, piesa. Bol Sergenţi, dramă dm repertoriul lut Rossy. A eşit de sub tipar şi se află de văndare la librăriile din capitală : Studii de economie rurală de S. P. Radianu lucrare interesând agricultura şi proprietatea ru raiâ in genere. SUHIMEARE DE DOMICILIU Drul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE JDE FEMEI-Şl SYPHILIS S’a mutat Str. Pescăria-Veche Nr. 8 vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. şi de Ia 3—5 p. m. Dr. MENDELSSOHN 1 s’a mutat strada Carol 1 No. 2 (Hanu Verde) Dr. KBEMNITZ S‘a mutat strada Polonă Nr. 23. ANUNCIU Biroul Soc. de asigurare „Anker" s’a mutat in casele d Iul Mandi Photograf Calea Victoriei Plata TheatruluT ^NTJNOITT Sub-semnatui aduc Ia cunoşciinta Onor. public ci cumpăr ort-ce obiecte vechi de valoare ca: brilante, diamante, rubine, zamfire, zmeralte, mărgăritare, aurării, argintării, bro .zării şi orl-c alte diferite obiecte cu figuri sau sculptate cum şi pietre lucrate monezi antice, d ntele albe de orl-ce mărime; pre cum şi şaluri de Turcia. Posesorii ee asemenea obiecte vechi cart doresc a se deslipi ^e ele pot a se adresa la localul meii de Ia vechiul Hotel Concordia Nr. 15 şi 16 de la orele 8-12 a. m. 15-2-1) A. Ohannesian. VENZARE PŢAMTMA fabrica DE OCAZIE AlxilNllNii SHWECHTEN No. 18, Strada Griviţa, No. 18. SCHIMB SI COMISION FRAŢI fBENZ AL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis -4«n»t- CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 26 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6 % Oblig, de Stat Convertite. . 6 °lo » Căilor ierate Romăne 5 °/o Renta Amortisabilă .... Oblig de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr 7 % Scrisuri fonciare rurale . . 5 °/o » » » 7 % i) » urbane 6 •/. » >, „ K 0/ „ / * » » » 8 % Impr. Municipal Bucuresci. » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 °/„ Renta Română............... Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat „ Rentă „ Căile ferate .... „ Scrisuri Argint Naţional contra aur . Bilete de Bancă.............. Rubla hârtie....................... Florini ........................... Lose otomane. . CURSUL DIN VIENA 6 Maiu Napoleonul............... Ducatul.................. Lose Otomane............. Rubla hârtie.......... CURSUL DIN BERLIN 6 Maiu Acţiunile „ „ . . ©ppenheim................ R-'ble hârtie . . . Oblig, noi............... Idem 5 «/0............... CURSUL DIN PARIS 6 Maiu Renta Română Lose otomane .... SCHIMBUL 26 Aprilie Paris (3 luuî)..... „ la vedere Londra 3 luni) . » la vedere Berlin (3 luni) . ,, la vedere . Viena la vedere . 9 54 5 63 28 80 121 '/ 60 10 110T 207 103 94 ’» 02 102 >„ 94 >1, 95 S î V 89 V. 104 101% 28 29 89 90 370 375 1360 1370 '/ V arg. aur ’l. •/. l’-i l °/« 1 fl- 1 °/o 2 05 2 65 2 11 2 12 55 65 99 30 2506»/, 122 40 • • ! •' ’- • |2io s/i Adresacentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA De venzare bilete de închiriat PENRU LIPIT LA CASE A so adresa la tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, 14 PHOSPHATE DE FER il Iii LERaS PcaraiMilt. doct*? -o i#u, la Pim elu di Porni face part# integrante din eecge. Căi Iii «are, slăbiciunea acepe din ee in ce; faciad ivine palidă, pofta de măncare diapare ai pAngrie şi perde -olorea naturalii. Hapurille, prtfume, drtaeurile cu baeă de ferii, intrebuinlate pen t u a le reconstitui, au «tarele inconvemeniu d'a conţine ferulii in stare neeolubilă, d'a da ferb unui stomachu deja bolnavă pentru Ju disolva, d'a provoca constipaţiune si adessea a negri dinţii ................ Iubii al ui Leras nn possodă nici unulu din aceşti inconvenient : este unu liquidu limpide, ffirâ gustă si ffiră mi*osu, care, afară din ferii, conţine elementulu piosphat, principiu regeneratoriji alu osa lcru. E1& produce eflecte minunate, in . tot- .asurite înde există Insărăcirea eăngeluî, curarissesce r.o ‘ lorile palide, crampele ei durerile di e.jmachu, lnlesnesce desvolt! ea feteloru tinene, regularUesâ lucrarea mens ruatiunei sî face se dispare DOla all-ă Depositu in principalele pfcaamar.ii sJîîîîflîîMMI ^ ■lfililIlllUliii|lil,,ii;ii;;i;iiii';[i:muini![i:iiiL rrTnTiu/rnriMMTii, J . ‘4MADIES de POlTftINE 6= T6te srs6nele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthi ' guturaiuri si fus se învechite trebue sa intrebuinteza SIROP D’DYPOPBOSPISITE de CîIM m BfflUM 4 C1 care, prescris de mulţi annii de medicii 1 urnei intregi, a dat in tot d’auna cure minunate. Prin intrebuintarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rajiae, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanftati mai înflori t6re a bolnavului. Siropul nostru de ."ypophosphit de calce este de culdre pemte si se vinde in flacdne turtite de forma ovala, revestile de marca fabricd Cu semnătură Grimault si C'e. si timbrul Guvernului frances. LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET C*\ 8, STRaDA VIVIENNE SI IN PRINCIPALELE PHARMACII iaia^Hm Hotel Fiuschi SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — Strada Şelari, Nr. 7. — Restaurarea complectă cu serviciu) prompt şi soneria elec trică. Odăi de la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru V-, ,, V, rlnnn ni ITST BUOURESCI. IdesfaceIe totala] I LA MARELE MAGASIN DE BĂCĂNIE | Consiliul de Administraţiune. DOBRESCU & MCOLESCU-a* Calea Victoriei No. 69, in casele d-luî Dr. Fotino A visăm ca Onor. Pnblic având rară ocazie dea cumpăra cu 25 lai su mai eftin diu vânzarea lor obicinuită toate mărfurile de băcănie . u preţuri cum n'a mal esistat până acum. Mărfuri Coloniale [ Unt do lemn frances fin oca C. , „ grecesc fin „ „ Uleiu de Rapiţă rali. „ „ [ Oafea Martinică I-ma „ „ Rio I-ma „ „ Moca............ , . Roltot ■ • • ., , -diminărr adevârat de Apo!o „ i jumînărl.. mţuzeecl paoh. „ Orez turcesc adevărat oca i Zahar frances căp „ „ ■ „ tăiat. . ...... | făină Festha extrafină. ' fină 3.20 2.1.35 4.20 3.20 U0 4.80 1.50 1.25 70 1.68 1.68 oct —.80 » - 70 'Icre negre de Taigan . „44.— ~ alţi ' Precum şi a te diferite Mare asortiment in brîuzeturî Sfaizer prdsp. de Elveţia oca L. 3.40 .itrachino do Milano prds „ „ 4.50 | Salam de Sibiu . .‘ . oca. L" 5.20 Roquefort I-ma prdspăt „ „ 5.80 Sardele Royan cut. mare „ 1.60 ,, „ „ mică „ 70 Muştar franţ Imp. fi. mare „ 1.35 mic .. 1.— Muştar fr. Diaphane flac. mic —.70 Mare asortiment in cons franceze Mazăree, fasole, ciuperci o m. 2.50 idem idem „mic. 1.25 Sparanghel franţ. cutia 3. — CIAIURI RUSEŞTI in cutii gi pachete diferite, ftarle line şi foarte eftine Ci ai C. Gdn. (ca O. Col) 280 Pesmeţî englez, priispeţl oca 2.60 „ d< Braşe . „ 3.4o „ Rom. (subţiri). . „ 2.40 Adev. Rom. jam. Eug. I-ma „ 3.50 idem idem Il-ma „ 3.— Maro asortiment iu VINURI NEGRE *m dc Iu cca mai hmid casa din ‘Bordratur 8ent Julien călit. sup. duz stic. 24.— Medoc jr „ „ „ 20.- Mare cantitate in T1KU1U adrgrate de COTNARI, alb'şi- negru calitate superioară Vechi de .6 ani in loc de 2,,Doc ' " 1.80 _ Prevenire in folosul Publicului! _____________________ Poscdându tot d’auna .sistemul de a refusa categoric la t<5te propu--jieu.e servitorilor!! de a le da rabatu la mărfurile ce ei le cumpără | aentru stăpânii loru. | Ast-feltt pentru aedsta prevenim pe onor. publicu consumatorul!! că voindfl a avă mărfurile originale in calităţile lorii dupe cum se dă din Magasinulîi nostru să se adresede Onor. cumpărători in persdnă safl prin uâ carte poştală arătând articolele ce voescfi precum şi adresa exactă şi ale trimete prin băeţx noştri la domicilii), sdu in fine prin servitori credincioşi cact cea mai mare parte din servitori obicinuiţi | pri; diferite moto c de a trage din preţuri şi ist-felii a îşî insuşi dreptul!) de a lua rabaid pentru busunaru lorii şi dacă in casti că nu pdte face transacţie cu neguţătorii pentru a frusta pe stăpânii in folosul!) lui, atunci uşearlă îr obiceiurile lorii de a strica calitatea mărfurilorii pe druruii as"-fiii) că pune rapiţă în untii-cle-lemn, oţet în vinii, apă m romii etc. orii la mărfurile solide seu ’ă împuţindj a tu- turor represenlanţilor ncştril dm provincie, cart sini ga’iaa dă orîlce lămuriri se vor^cere. lnBufureştJ; aceste condiţiunl se pot vedea in 11 , ---- li , * ; vuuuijjiuui co UUI vcutra toate zilele, la biurourile DirecţiureînOstre, Strada Carol I Nr 9. Avem deplină credinţă ( ă agricultorii rom ăoi ne vor adita’şi aci încrederea incurâgiatore cu care ue-au onorat pană acum in asigurările contra incendiului şi pericolelor de transport. Direcţia generală. AZIENDA ASlGURATRlCE 13XIST TBIEST SOCIETATE DE ASIGURARE FONDATA IN ANUL 1822 Societatea contracteasă : Asigurări contra daunelor causate prin incendifi la clădiri, obiecte mişcătoare, bucate in magasie şi la hambare, fabrice, mori* poverne cu condiţiunl drette şi cu preciurî moderate. ' Asicurârl de viaţă, de zestre in diferite combinaţiunî avan cagioase. Desluşiri mal de aproape se pot găsi la subsemnata Agenţia Generală şi la Agenţiile el principale şi speciale stabilite in t6tă ţara. AGENŢIA GENERALA PENTltU ROMANIA Bucuresci, Strada Şelari, No. 17 15 BiZABDL BULEVARDULUI COLŢUL CALEI VICTORIEI ŞI AL BULEVARDULUI Cu ocasiunea Sesonuluî de Tară, ne permitem a aduce la cu-noscinţa onor. noastre clientelă că am asortat din noii renumitul nostru magazin cu UN BOGAT ASORTiF EN’ DE HAINE DE VARA confecţionate din stofe moderne franţuzesd pi englezeştii Cu deosebire atragem atenţiunea asupra solidităţii confecţie nării şi gustul croelil care le-am putut obţine numai in modul de-a aneaja celebrităţi din Franţa ca directorii la propriele I nostre fabrice. 1 încurajat de confienta dobândită in scurt timp de către o- * nor. public, sperăm că onor. clientelă ne va onora şi acum cu o numeroasă visitare spre a se convinge atât de soliditatea mărfurilor căt şi de convenienţa preţurilor, 17 De venzare Canele mele din strada Buzeştiî Wr. 50 pe linia tramvaiului, sun St. Ni-colae Duşumea, Coloarea Galbenă. Această proprietate are un veniţfaiuial dc 200—2 0 gălbejii [şi o int.nderc dc peste- 500 stftDjinf patraţl. Doritorii se vor adresa la aceeaşi proprietate in curte la propr. olarul Bamuel Tot. Avis important Se cere de companion cu un capi tal mărginit un măiestru eare să albă cunoştinţă de turrătorîe şi smălţuit oale de tuci, Ier şi altele, căruia âl potil pune la disj osiţie aleile rul ce’l am in Bucureşţf, Calea Moşilor Nr. 138, doritorii se vor adresa la I. G. Palada. 4 «gr CALEA YICTOIUEI No. 34 „AU 1 RBTEMPS“ YlS-ît-YisS DE TEMUXJ *** I Fin cauza liquidărei totale a naărfurjlortt de lingerie en gros din magaeinuiîi «-«TĂU PBraîBHPS-®a CALEA VICTORIEI. No. 34, VIS-A-VIS DE TEATRU MARE DESFACERE DEF X^Af'JETXjDţl PERVASURI POLEIŢI Şl PlafonurI in Feliei din celle mal renumite făbrice c preţuri foarte moderate, recomai.d onorabilului publici! sub-semnati î-x- nOssrioia: Tapiţer şi Decorator. 3, Strada Ştirbei-Todă. 3 (vis-a-vis de Pasagiul Romăn M "’JEANEL. crcc şt e şi insei Ic ază roiiiî şi cosiume intregî pentiu dsme cu preţul de 3Jr. 50 b., a Ee adresa SUBURBIA OŢETARU 28, itiriida Teilor 28 J DE 1 !UFE PENTRU DAME ŞI CAVALERI 50% SUB VALOAREA PREŢULUI OGAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE . MJFF PENTRU CAVALEEI prelul de fabrică 6,50 acum 4,£ 0 4.50 5.50 1 Cămaşă albă de creton franţuzesc inainte 1 Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil . 6,50 1 Cămaşă piepţî, guler! şi manchete de olandă fină 9,50 1 Cămaşă albă, Nouveaute de olandă de Rumburg fină 20.— 1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9.— 1 Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă 12.— 1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi . . 7.50 1 Duz.nă de gulere franţuzeşcî, fasonul cel mal noii. 8.— Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele mal alese şi după fasonul cel mal nod cu orî-ce preţ. Ciorapi franţuzeşcî veritabili duzina . 9, 10, 15—18 franci. 12.— 5.— 7.— 4 50 T.— RUFE PENTRU DAME Cămaşe de creton franţuzeşc veritală 1 Camaşe de creton franţ. veritabil brodată fină 1 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie . 1 Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă. 1 Cămaşe de noapte de olandă cu brod. fină lungă 1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit ’ 1 Pantalon de creton franţ. veritabil cu brofi fină’. 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri 1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie et entre deux fine................................ 1 Camison de creton franţuzesc Veritabil garnisii cu cercuri şi pliseurl.......................... 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit" 1 Camison brodat fin de tot ' preţul de fabrică. inainte 5.50 acum 3.50 8.— 12.50 7.50 13. 5 7.— 7.50; 5.50 6.50 10.— H 45,50 I 8.- . . .... 1 Jumătate capot broderie fină . . . . " " ’ i4,_ Mare asortiment de corsete frauţuzeştl veritabile, balaine garantate cu orî-ce preţ Mare asortiment de mănuşi pentru dame si cavalerf, franţuzeşcî şi englezesc! cu orî-ce preţ. k PÂNZA DH RUMBURG-BElLdO. — PANZRTURI Ti Bl MASA» — BATIST® ’ “ 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6 şervete...........................* 15 8 1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete . , 24 » 15» Batiste fine de olandă de diferite preţuri. inainte 10, 15 20 25 ...................................... 7, 9, 12, şi 15 BIUROUiîlLE „Naţionala^ DE ASIGURARE S’AU MUTAT Strada Carol I No. 9 băile BUGHIA din câmpulung Sunt de venzare. — Doritorii se vor adresa la redacţia „României Libere" sau pe Qalea Rahovel No. 10. 2 De vi uzin e coconi in dosul Gâreî-Tîrgoveşti, casa I. Arsene«cu ’ Doctorul Schwarz de la facultatea de modicină din Paris s’a mutat in Strada Sf. Vineri 12. Specialitate de bdle syphilitice ConsultaţiunI de la 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m. • 1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat , 70 lei 45 lei J1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 99 » 55 » m 9 ii „ „ Rumburg „ 110 » 60 » 1 Bucata ue olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă de Rumburg de aceleaşi lărgime...............85 » 60 » 1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fina . 140 » 75 » 1 Duzină de batiste franţuzeşcî cu iniţiale, brodate cu mâna i le! CumpSrătoriî pentru 25 franci primesc 6 basmale de batistă gratis. ~ _ ' Cumpărătorii de toaifă peste 50 fr. primesc un scădământ de 5 la sută- '5 De venzare maclaturi (Hârtie stricată.) No 14, Strada Covaci, No. ÎL Tipografia Steîan Miiiălescu, Strada Covaci Nr DE ARENDAT MOŞIA PROOROCI din judeţul Olt, 20 minute departe de gara Slatina doritorii se vor a dresa la Proprietara, Strada Stelei, Nr. 19 Bucureşci. (20-12) www.digibuc.ro Societatea „Naţională“ de Asigurare Domnii acţionari al Societăţel sunt rugaţi a efectua, conform Du bncaţiunilor anterioare. versămSutul de la ,5/,ţ Aprilie a c, cu i 50 in aur, la ca a Societăţel, Strad i Carol I, Nr. 9 etagiul I carp vfbsâment li se va adeveri ps tmurile provisor e liberate ’ e Bucurew - masam ROMANŢA LIBERA ■ liţaih la oraşul Cerna-Vodă, judeţul Kiustenge, in locul d-lul D. Teodoru, transferat. Dragia Comănescu, fost perceptor al comunii Piscu, delapidând suma de lei 439 bani, 99, s’a dat judecăţii. In serviciul hidraulic al porturilor s’ah făcut următoarele permutări: D. inginer ordinar clasa II, Ştefan Hepites, actual diriginte al portului Brăila, in postul de inginer-redactor de proiecte la serviciul hidraulic central.—P. inginer ordinar clasa III, Ge-orge Panait, actual diriginte al porturilor din judeţul Teleorman, in locul dlui inginer Hepites, portul Brăila. — D. inginer ordinar clasa HI, D. Pănnescu, actual ajutorai inginerului porturilor din juaeţul Mehedinţi, va trece diriginte la porturile din judeţul Teleorman, in locul d-lul inginer Panait. D. conductor clasa I, Apolodor Stănescu actual, verificator de calcule la biuroul central al serviciului hidraulic, la porturile din judeţul Teleorman, in postul de ajutor al inginerului diriginte, rămas vacant prin permutarea d-lul conductor Genuneanu la circumscrip ţia II. Postul de medic al draşulul Sulina, judeţul Tuloea, plătit de acea comună cu 250 lei pe lună, e vacant. Spre ştiinţă, nouilcr doctori sau licenţiaţi in medicină. JDXTsT Insurecţiunea din Dalmaţia şi H 3566 70 100 55 50 6655 4C 50 1067 3 50 59 50 4 50 6718 — — 1149 — — 3 85 50 4683 55 50 6952 52 50 1168 45 50 3588 — — 4695 66 500 23 50 1197 31 100 3600 72 1000 35 50 6956 t 100 16 100 92 500 4873 95 50 7335 45 50 97 50 3646 41 50 4940 — 93 50 1234 — — 3700 38 100 4976 24 50 7389 71 2000 1313 19 10000 97 100 5026 — 90 50 75 50 5126 4 1000 J) 78 50 }} 85 50 V 2 50 Toate obligaţiunile cuprinse in seriile de mal sus şi neindicate aici sunt trase cu căte 20 lei noul fie-care. Tragerea viitoare va avea loc la 20 Iulie (1 August) 1882. Câştigul principal va fi de 40,000 lei. SCHIMB SI COMISION FRATU BENZAL 41 bis. STRADA LIPSCANI, 41 bis --MW»*—— CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 28 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cump. Viind. 6 % Obhg. de Stat Convertite. . . IOi *(, 101»/, 6 °/0 » Căilor lerate Române. 03 103'/, 5 °/0 Renta Amortisabilă , . . . Omig. de Pensie (300 1.) Dnb. 10 fr. 89 % 90 ’ 220 225 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . . . 102*/,, 03 5 % 8 * 8 90 91 7 «Io » » urbane. . . 10 U/a 102 \ 6 °/0 » » „ 94 ‘b 95 ^ °/o » » » .. 88 V, 89 7, >04 8 °y0 Impr. Municipal Bucure3ci. . i03 •/* » cu pr. Buc. (bil. 20. I.) . 28 5 °/0 Renta Română 89 89 * Acţiuni Dacia România 355 360 i) Banca Naţională a României. 1360 1370 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . V ar^ „ Rentă V. aur „ Căile ferate „ Scrisuri V. Argint Naţional contra aur i'u i % i °/« Bilete de Bancă . 7. Rut'a hârtie 2 1>5 2 65 florini 2 10 2 11 Lose otomane 55 65 CURSUL DIN VIENA 9 Maiu Napoleonul 9 54V, Ducatul 5 62 Lose Otomane 28 70 Rubla hârtie 121 ’/j CURSUL DIN BERLIN 9 Maiu Acţiunile „ „ 57 i» Oppenheim Ruble hârtie iO 207 10 Oblig, noi 103 20 Idem 5 °/0 96 70 CURSUL DIN PARIS 9 Maiu Renta Română 83 V Lose otomane 61 i/j SCHIMBUL 29 Aprilie Paris (3 luul) „ Ia vedere Londra 3 luni; » la vedere Berlin (3 luni) „ la vedere Viena la vedere Adresapentru telegrame BENZAI www.digibuc.ro ROMAN IA LIBERA PLATIBlLE IN CA$TOJHi LUNARE $’ SPPTEMANALE MAI SINE DE CUSUT Numai in Strada Lipscani 5, lângă, băcănia D-lui Joanide 1G sub garanţie reală şi adevărată PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI DIN LAUSA LIQUIDAŢIUNEI PRĂVĂLIEI IJVTR'AIOEV jgîIFS. DESFACERE TOTALA, LfiStf NUMAI PENTRU SCURT TIMP ie Lingerie pentru dame şi bărbaţi, Olinţlî, feţe de mese şi şervete, prosoape batiste de Olandă şi de Lino, gulere şi manjete, ciorapi, corsete, p« ignoire- Kobes de Chambres etc. provenind din cele mai renumite fabrice) Toate aceste mărfuri se vor vinde in decurs de scurt timp cu preţuri până la 400/° mal eîtin şi sub garanţia fabrice! pentru -soliditatea mărfurilor.— Rog dar pe onor. Public de a profita de această rară ocasiune şi in vederea prtciunlOr atăt de reduse să bine voiască a visLta magasiriul din acest Oraşiu, şi seva con- vinge de adevăr. Representaţil IPreţul-eurent ai fabrieeî (cu jireturi fixe) după scăderea procentului. DIVERSE 0 Batiste de, iu adivărat fr. 2, 3 4 şi 5.50 şi inaî-dus. 6 Batis.e de olandă fină fr. 4.50, 6 si 7.50. 6 Batiste do lino alb. cu tiv lat. fr *7, 8.50 ",i lt. G Batiste cu marginea colorate, tivite fr. 2, 5 şi 4. 8 B tiste idem de olandă fr. 5, 7 şi 8.50. 1 Batistă de lino cu litert brodate cu măna fr. 2, 2.50 si 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe fr. 2 50, 3.50 şi 5i 6 Manjete idem idem fr. 5, 6 şi 7’ .1 1 7 BO. u ş: 8 m (i Şervete pentru masa, in cclevdrat fr. 4, 5.10 şi G Prosoape de in adevărat fr. 4.50, 6.50 si 8. G Prosoape de demasc nne fr. 8, 10 şi 14 1 Corset curasse cu balenurl fr. 7, 9 şi 11 Faţă de masă colorată fr. 2, 5 6 si *7.50 Faţă de masă de olandă albă de*6 pers. fr. 4, 1 Faţă de masă de olandă albă de 12 Pers-fr. 8 12 116 1 Corset cu balenurl veritabile 4 5,50 si 7. G Poreclei ciorapi pentru bărbaţi 4,' 6 şi 7.50. " ir- ' ■ - „ „ Dame 6, 9, 12 şi 15 LINGERIE PENTRU 1)AME 1 Cămaşe de ChifTUi cu broderia â fr. 2.50 3.50 şi 5.50 ' ideau de Olandă cu şnur şi cerculeţe fr 5, 6.50 şi 7.50 idem de Olandă cu brodi ne fr. 7 8. 9. Căinase fină de Olandă Rurnbur brodată fr, 10 12, 15 idem de noapte fr. 7.50, 9.50 ş< 12. 1 Pantalon Erodat fr. 2, 2.50, 3.50. 1 idem de Olandă fr. 4,50 5, 7. 1 Camison brodat fr. 2.50, 2 75 3.50. 1 idem fin fr. 4, 6, 7. Căte-va bucăţi de Cliifon. garnituri do mese pentru 1 Camison de Batist cu dantele fr. 8, 9, 12. 1 Fusta ne costum fr- 2 50, 4, 5 şi mal suoj I dem de dantele şt brodat fr' 6 7 şi 8. 1 idem eu şlepuri [brodată fr 5. 7.50, 9. 5o. Lingerie de pichet de iarnă, Kooes de t aambres şt Ma-tinde, ia mare alegfere şi . semenea cu preţuri reduce. LINGERIE PENTRU BARIJAŢI 1 Oămaşe albă de Chiffm fr. 4, 5 50, 7. 1 îdi m îaem cu piept de Olandă l'r. 6,50, 7.50, 8.50, 1 idem idem de Olandă fină fr. 9, 11,14. ICăunşe colorata .le Cretton francaşi, fr 4, 5, 6. 1 P reche siriene de Oroisăe eng ezesc fr. 2. n), 4, 5. 1 idem idem di Olandă de Rumburg fr. 4 5.50 G PANZARIE 1 Buca'ă de Mada,.olon franţuzesc 45 coti fr. 16, 18, 20, 24, 28. 1 Bucată de Olandă de casă nealbită 36 coţi fr. 20, 24 şi 32. ' ' f Bucată de Olandă de casă albită 42—45 coţi fr. 30. 35 şi 4U. [ 1 Bucată de Olanda de Rumburg fr. 40, 50 şi 60. 1B cată de Olandă de R inburg tină fr 5». 65 şi 70. 1 Bucată de Olandă de Belgia fină 60 coţi fr. 75,80 şi.94 1 B .cată de Olandă Toiie B, tist 60 c ţl fr 95 1 5 şi 454 1 Bucată ile Olandă de Irlanda (-2 coţi lr. bl, 96 şţ 115. 1 Bucată Rum hurte pentru 7 cearşafuri 3 coţi lăţime şi 21 lungimea fr. 35, 42 şi 50 1 Bucată Rumburg fină pentru li cearşafuri 3 eptî lăţime şi 2l lung mea tr, 94, 115 şi 148. ' 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mare scaţjâmdnt. Numai in Strada lipscani 5, lăngă băcănia D-lui Joanide Administraţiunea: PARIS, 22, bulev. Montmartre. ' GRANDE GEILLE.— Afecţiuni limfatice, bâia căilorfi mistuitdre umflarea fi ..ituliil ş’a salinei, opstrucţiunl viscerale, calcul-, biliare. HOPiTAL.—Afecţiuni ale căilord mistuitore, greul-te la stomaeda mistuire grea, impoftâ dc mâncare gas-tral e, uispensie. CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale besicel, nisipd, p6tră, gută dmbeui, albominăciă. HA.UTjskiVE — Afecţiunile rini-chilord, ale beşicel năsipd, pâtră, gută, diabetă; albuminăriă. A sd cere numele favorului pe capsulă Depcsud în BucurescI la DD. War-Jţonovd^ji^erţc^^ BliJROURlLE „Naţionala* DE ASIGURARE S’AU MUTAT -n® Strada Carol I No. 9 zn .—■ go ŞD tr1 v • GG O go ts 4—<• &>< 1 S CKJ go» cr1 o ts go ti C-H O P P- CD b'i -A.IT'XS OnorabutiL public este avisat că de la 1 Maid 1882 şi pănă la 1 Septtmbre toate prăvăliile de coafori vor fi dstehipe numai păDâla 6 ore seara precis in toate Dumi-niccle şi Sărbătorile. Avis important Se cere de companion un măiestru care să aibă cunoştinţă de turnătorie şi smălţuit oale de tuci, ier şi altele, căruia el pot pune la distosiţie atelierul ce’l am in Bucureşti, Calea Moşilor Nr. 138 şi un capital mărginit doritorii se vor adresa Ia 1. 8. Pa-lada, 5 MTTEANEL. croeşte şi inseiîează rochi şi costume întregi pentru dame cu preţul de 3 fr 50 b., a se adresa SUBURBIA OŢETARU 28, Strada Teilor, 28 IMPORTANT penti u Comercianţi şi 3?articol arî Pentru înlesnirea Domr'lorComercianţi şi particulari, cari vor avea mărfuri de vâmuit, am înfiinţat, ru autorisaţinea onor. Minister de finanţe pe lângă comptoriul meu de igen-tura şi comisioane Si TJN BIU.ROU 8PEOIAL PENTRU OPERAŢIUNI VAMALE insârcinându-mă cu vămuirea a tot f* Iul d- mrrfurl oe mise vor confia, către un prooision foarte neim-emnat. Informaţiunl detaliate la biuroul meii, strada Doamnei Nr. 5, lăngă cassa Poumay. H. D ARTHA. Fabricant tie TRASURI EU[RNISORUL CURŢII REGALE. No. 209 CAUA MOŞILOR, No. 209. BUCUţtEeCI lîlfc Medalie de aer Se recomandă Onor. Pubic doritor, că posedă mal multe trlsUri de lux sistemul cel maî nod, şi altele pentru voiagiu. — Se primesc comande de asYmenea natură şi repwaliunl, efectuandu se foarte repede după dorinţa fie căruia. (soliditate) Pţeţul foarte moderat ( curăţenie)i CALEA VICTORIEI JVo. 34 „AU FRLVTEMPS* TIS-â-VîS PE TEATRU Avfs D-for Propiietari si Arch-tecti 4'm citare a aduce la cunoştinţa onoi mele clientele, că am fondat in cent- ui oraşului in STjft^jLXA. TS^TSTJIVUJI JSTcl 8 O s cui,siila la Ştalriliinentul meii din str îsvflralul 59 Tot-d’o-[ fiUFE PENTRU CAVALERI 1 Cămaşă albă de creton franţuzesc înainte preţul de fabrică 6,50 acum 4,5C ^VT-fT-rr- 1 Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil . 6,50 1 Cămaşă piepţî, gulerl şi manchete de olandă fină 9,50 1 Cămaşă albă, Mouveautd de olandă de Rumburg fină 20 ,— 1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc,lungă., . 9 -1 Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă. 12.— 1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi................7.50 Duzină de gulere franţuzeşcî, fasonul celmalncu. 8. — Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele mal alese şi după fasonul ce1 mai juou cu orl-ce preţ. . L.olrapl franţuzeşcî veritabili duzina 9, 10, 15-18 franci. 4.50 5.50 12.5.7.4.50 4.— i\ r. " ..! iii s BUFE PENTRU DAME 1 de creton franţuzeşc verbală inamt^U5.50 acum ^'t Câmaşe de creton fra . veritabil brodaiâ fină 1 C&maşe do olandă veritabilă fioâ cu brodoric 8.— ^ . , ------ --—»». uu jjiuuone 12.50 1 ^maşe de noapte crdton fra.,ţ. veritabilă lungă \ CâmflRA Ha DAUntO r\ u olnndA /!.. 1_.1 r> ® .. - ---ribciiiiia lunera 7 50 1 Câmaşe de noa, de olanda cu brod. unâ mgă iS J 1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil ga: _isit ’ .5 — 1 Pantalon de creton franţ. voritami cu brod fină 1— 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri 7 -1 Fusta cu creton franţuzesc veritabil cu brcderie 1 et entre deux fine. . . ’ Ca“‘™rt V6'l,;“il 6*r‘,sit î tex îrsr ts 4.50 7.50 j 4150 7.d0 2 75 4-4i— Pj. 7.5o . — 1 Jumătate capot broderie^fină ’ ' î®'~ 8 Mare sortiment de ooieete iraetM .stl verltabUe, balaine garantate eu ori-a met' Mare asortiment de mănuşi pentrn dame şi cavaleri, frarţnzescî ş! engle - , rn ^ pie* INZA DB3 BUMBURG-BBLmr _ t»a Krv-ai'n-mz, r -A . 5, . °F,'ce Pret* '3.-r-4.-5.50 8.- . Bucată 6 7 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . Bucată 6G coţi veritabilă blândă Belgie garantat . î _ » » « n » Rumburg „ 1 Bucata de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă de P' -burg ae aceieaşi lărgime 85 1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină 'in 70 lei 45 lei 99 » 55 D 110 » 60 » 85 » 60 » 140 » 75 » --------- - AC5 X'JU 3 1 ° şervet? ^ maSi Pe“trU 6 persoane' 1 masă şi C 1 ~ ' ' âatil •ii '5 şorvţjLtJ, ... ---* gt. SSff flM de ' difwi te preţuri miwtof ltîMa 1 Duzină de batiste franţuzeşcî cu iniţiale, Lr ouate cu măna 4 leii ..................7» 9, i?, • Cumpărătorii pentru 25 fraucî primesc 6 basmale de batistă gratis, . MP Cumpărătorii de marfă peste 50 fr primesc un bcâdăinănt de bk\ sută l-Tă'l iiRioveru'd Tipografia jflefan SHiirălescu 3'vadr «Covaci ®îr. 14 www.digibuc.ro 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 1 MAIU 1882 ANUL VI. — Nr, 1460 ROMANIA LIBERA A.FAR.E IIST TOATE ZILELE Pentru Abonamente, Anunbiurî şi Reclame a se adresa; In România : La admmiatraţiune, Tipografia St. Mihakscu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In PariB La Sociăe Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt. Znrich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIURILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a...........2 Lei a n n D-a.....................6 „ Epistole netrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : .Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor : SlEF, 0. Miohailesou ABONAMENTELE ; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 iei, 3 luni 8 lei. In DiBtricte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D AUG. LAURIAN Bilete pentru loteria naţională, organizată in folosul incendiaţilor din ţară, se-găsesc de vânzare şi la redacţiunea “României Libere". — Un leii numSrul. Sunt 209 câştiguri şi anume : 1 câştig de . . 40,000 1 » n . . 10,000 2 » n - . 5,000 5 „ „ 1,000 200 „ „ . . 100 ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Bnda-Pesta, 10 Maiti. „Pester Lloyd" vorbeşte intr’un articol, cu data de erl şi cu privire la atitudinea de oposiţiune a României in chestiunea dunăreană următoarele: Să nu ne inşelăm asupra opiniunil publice din Bucureşti. Cunoaştem ideile politice din Viena, ştim că dm faptul că Românii formează o insulă in potopul Slavic, se trage conclusiunea că România va fi aliata naturală a Monarchiel. In Ungaria jmsâ nici un politic nu se perde aşa de tare in perspectiva viitorului, in cât să ignoreze actualitatea. Ne credem că fâcem datoria a afirma, că da*,â România se incearcă fiică de po acum să’şl escompteze problematica sa alianţa din o epocă ascunsă incă in sinul viitorului; dacă România indrâsneşte să se inpotrivească intereselor Monarchiel care esclud orl-ce transacţiune, cum e oaşul la Dunărea de jos, —sa poate foarte uşor întâmpla, ca misiunea Austro-Ungariel in Orient sâ’şl ia drumul peste Bucureşti. Sa va face încercarea a ne asigura material, prea material, de viitorea aliată, inainte de ce va pune alt-cinc va mâna pe ea. Cine ştie dacă atunci nu ne vom putea inţtlege mal uşor cu marele nostru contrar. Bine ar fi in tot caşul dacă cel din Bucureşti s’âr gândi puţin, că statele mici mal curând aii misiunea d’a servi ca obiecte de conpen-saţiuue, de cât d’a deveni centre pentru noul foimaţiuni politice. Londra, 10 Maiti. Refusănd Forster a primi postul de secretar al Irlandei, fu numit in locul lui George Otto Trevelyan, secretar al admiralitâţil. Dânsul e nepotul lordului Macaulay. S’atl arestat doi bărbaţi in Monaghan, unul din el se numeşte Magey şi e ammcan, celălalt e irlandez. Acesta s’a arestat pe bordul unul vas şi avea asuprâ şl o teacă de pumnal. Londra, 9 Maiii. Unul din conducătorii conservativi a arătat pen tru ce conservatorii nu voesc să se folosiască de inprejurarea cijmel făptuite in parcul de la Dublin, ca să dea cabinetului GladBtone un vot de blam. Fără îndoială, după dispos:ţia actuală a publicului, Gladstone ar putea fi indepâitat de la guvern, de oare-ce maioiitatea Cameril e in contra politicii Iul Gladstone. Guvernului nu i-ar remânea de cât sati să dimisioneze sati să facă alte alegeri. Cu toate acestea partida conservatoare nu votşte să esploatese nenorocirea lui Gladstone ; aşa judecă cei puţin Northcote, Sa-lisbury şi Smith, pe cănd giosul partide! conservatoare era pentru un vot de blam. Dacă ar trăi Btaconsfield de sigur nici dâBsul n’ar pune interesul partidului peste cel al stauiiul. Peteruburg. 9 Maiti. Ignatieff a declarat in audienţa ce a acordat’o soliţi ovreeşcl, că densul e imufleţit pentru causa Iudeilor din Ruda şi că vrea să le ame~ liorese soartea. Londra, 9 Maiti. Arestările ce s’afi făcut pană acum la Dublin n’aii nici o importanţă Poliţia sperează că de aici inainte să dea de urma hoţilor. Peteruburg, 9 Maiti. După calculul aproximativ alziaiuiul „Golos" in Balta s’aii dâiimat 976 de case, 253 de pră vâlil şi 34 persoane, dintre care 8 ati murit iar 39 zac pe patul de moarte. Câte-va femei şi-atl perdut mintea. Cinci verste de la Balta s'ati gâ sit trei Ovrei morţi Locdia, 9 Maiti Poliţia n’a putut să prinză pe nici unul din omoritorl, dar se crede că va reuşi a el descc peri Urma trăsurii cu care ati fugit cel patru, 8e intinde pe drumul Dublinului până la Lacon, cam trei milurl de la faţa locului unde B’a co |»ia crima. Câţî-va lucrători ati văzut trăsuraşi in ea patru bărbaţi, şi afli mă că i-ar putea recu noasce. Toate probele pledează, că m trăsura ur mărită in adevăr se aflati numai omoiitoriL Din spusele celor cari afifost martorii crimei numai din îndepărtare, resulcă că lordul Caven-dish (citesce Kendis) ar £ căzut mai întăiti. Pe cănd toată lumea e cuprinsă d’un simţi mănt de indignaţiune, sora agitatorului Parnell, publică azi in „Times" o scrisoare in care scrie : „MercurI a demisionat Forster, Joi s’a inceput opera impăciuiril, dar Vineri cu toate a ;estea in Balina copii Irlandeziloi sunt omoriţl ca nişte câini, Forster tăia şi spânzura bărbaţi şi femei, lui Spencer i s’a reservat onoarea d’a ucide copil." Mal departe autoarea ăşî manifestă adâncul săti dispreţ pentru Forster şi guvernul actual, şi scu-seazâ, ba laudă chiar pe cel cari ati omorît pe Cavendish şi pe Bourke. Dânsa vede curaj in inimele acelor bărbaţi in care simţimăntele incă nu s’ati alterat. Partida conservatoare se declară mulţumită cu măsurile luate de Gladstone. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere. ‘ 11 Maiti — 3 ore seara Londra, 11 Maiti. „Daily News" publică o telegramă a corespon lentului săti din Cair, care zice că Araby-paşa, ministrul de resbel, i-a declarat că tu vedea necesitatea d’a mănţine pe tronul Egipetulul familia Iul Mehemet Aii; căderea sa ar produce o economiă anuală de 300,000 livre sterlinge. După o altă corespondenţa, Kedivul ar fi declarat că nu va ceda nicl-o-dată esiginţelor ministerului săti, şi că se reazămă pentru a’l ajuta in resistenţa sa pe sprijinul Franciel şi al An gliei, ale căror sfaturi identice le-a urmat pănă astă-zi | „Times" zice că momentul d’a lucra in E-gypt a sosit, de oare-ce politica lui Araby-paşa tinde a nimici intr’un mod gradat influenţa europeană. Ziarul „Times" speră că Europa nu va permite o intervenire turcă in Egypt decât sub condlţiunea espresă ca trubele Sultanului să fie retrase indată-ce autoritatea Kedivulul va fi restabilită. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. HL BUCURESCI 30 APRTT.F, Air aşteptat cu cea mal paclnică râo-dare să auţlim rostirea guvernului in autoarea cestiune a zilei, şi până azi n am aruncat asupră-î, de la sosirea nefericitei propuneri austro-franceze, nici măcar umbră de bănuială, că guvernul nu’şi va im-plini datoria de-a resiste din toate puterile tendinţelor ucigătoare ale imperiului vecin, temându-ne să nu ni se strige, cuiii ni s’a zis adesea, că noi oposiţiunea incercăm a soruncina in afară creditul moral al d-lul Brâtinu, tocmai in momentul cănd are mai multă nevoe de el. Nu i-am sdruncinat dar nici un credit, dacă credit moral \a fi mal avândunde-va. Să se ţie deci in seamă că oposiţiunea, nici acum, ca in nici o cestiune de interes naţional, nu i-a creat piedică, nu i-a făcut cea mai mică mizerie. Nu s’ati ridicat nici meetinguri in cari să se infiereze, precum merita, politica guvernului ; nu s’a aruncat nici măcar cu pie-tri in capul miniştrilor, incapabili şi răii-voi-tori ţâriinu s’ati afipt manifesturi cu denunţare la naţiune de calea periculoasă pe care este târitâ ; oposiţiunea nu s’a retras nici măcar din Camerl, ca oare-cănd patrioţii, ca să lase respunderea pierderii bă-trinului nostru fluviti pe consciinţa nenorociţilor ce ţin frânele umilitului şi speculatului nostru Regat; nu s’a luat. in fine, nici o măsură ostilă politice micului cance Iar, ca să nu se traducă m luptă ae râs-turnare măsurile ce oposiţiunea era de altmintrelea datoare să ia. Noi inşi-ne am crezut pănă azi, pănă ce perdeau comedii nu căzuse de tot,-am crertut că d. Brătianu, luminat in fine asupra imensei importanţe a cestlumi dună- I rene, se va fi hotărit, precum ăl povăţuia „Românul" insu-şî, să se ţie cu măinele in-cleştate de prerogativele ce ne-ati creat tractatele, şi să scape ast fel Dunărea de la ro bia fără nădejde ce-o ameninţă azi. Omul insă a rămas acelaş. Fiu denaturat al ţării care a pierdut orî-ce simtimînt de iubire şi de respect către dânsa ; ministru cu gărgăuni de cancelar, cu capul plin de fumuri şi de ingămfârl personale, dar incapabil pănă a compromite interesele cele mal sigure ale statului romăn ; despreţuitor de soarta patriei sale pănă in punctul de a rămânea la putere, cu preţul de-a se face unealta, scârboasă şi u-cigâtoare, a unul imperiu ce umblă să ne in-ghiţă de vil, ca şi pe cele lalte nevinovate popoare de sub necuratul lui sceptru Nici o ilusie n’a mal rămas acum ! *■ Cănd unul din oratorii majorităţii Senatului, convins de pericolul ce ne ameninţă la Dunăre, prin năzuinţa Austriei de-a in tra in comisiunea riveranilor,—se ridică altăer! să intrebe pe guvern ce atitudine va ţinea laţă cu nelegiuita propunere Barrăre,—ministrul de esterne al d-luî Bră tianu ghemui, intr’un fir incurcat de fraze doctorale şi reticente, cari provoeară mila auditorului şi indignaţiunea inimel româ-neşcl, —ghemui, zicem, nenorocita idea, că gunemul admite principiul nefastei Gomisi-wâ mixte, că admite tratarea pe baza funestei propuneri. * Aşa dar, propunerea Barrăre, precum o prevăzusem din nenorocire, era o comediă ce se juca in socoteala bunelcredinţe a ţării şi pe basa trecerii ce d. Brătianu ar avea la naţiune, ca patriot, şi mare democrat î Batjocură amară! Străinul, in inţelegere cu guvernul, căci nu ne putem esplica intr’alt-fel--alcâtuis3 intr’adins o propunere cu condiţlunî absolut inadmisibile, de la cea dintăitt pănă la cea din urmă, ca, inlăturăndu-se poate din ele, acelea cari mei nu puteaii fi luate in I serios, — d. Brătianu să strige ţării sale victorie, că a obţinut inlăturarea cător-va puncte, pe cănd Austria ar intra, cu măi-fiile in şolduri, in sinul comisiunel mixte, neprevăzută de tractat. Da—comisiunea mixtă guvernul o admite, şi nici că trebuie Austriei mal mult. Dar nu este vorba a obţinea dre-carî concesiuni in propunerea Barrăre. ci adevărata apărare a intereselor noastre stă—d-le Brătianu —in respingerea totală a proiec tulul austro-francez, ca nefundat, ca anti european, ca contrariu tractatelor şi drep tulul ginţelor, ca jefuitor pentru statele riverane in profitul Austro-Ungariel. Dacă admiteţl aşa zisul d-v, „principiu", atunci puteţi admite chiar întreaga propunere Barrăre. Pericolul nu este mai mic ; singura diferenţă stă in timp in loc să to mănânce lupul astăzi, ’şl amână puţin pofta, şi te va mânca măine. Dar de fălcile lui lacome, tot nu vel scăpa.... O dată Austria strecurată in comisiunea mixtă, ajunge ea la toate grozăviue propunerii Barrăre. Cănd patriotul d. Brătianu cedează in cea mal mare cestiune de principia, cănd consimte la călcarea flagrantă a tractatelor, la înfrângerea drepturilor noastre ceiormai sfinte, când se lasă a fi tî răt in prăpăstie cu ochii legaţi, — de ce n’ar consimţi oare la cereri mai mici ? !... Austria va avea tot-d’a-una o intriga cu care să ne ameninţe, ca să obţie un vot după placu-I in fatala-î comisiune. ■asa—Hwin m r - t ’■! Dacă Drimiţi dar ideea fundamentală a anteproiectului austriac, atunci adio Dunăre românească. Nu ne va rămânea, de căt să emigrăm noi in Palestina, in locul Evreilor, ca să avem unde să ne plecăm capul pe piatră străina şi unde să ne ingropăm părinţii, morţi de durere $ iar pe pământul strămoşesc să vie să se infigă atunci lepra Galiţii, neamul lui Arpad şi toate liftele imperiului poliglot. Iată patria ce d. Brătianu voeşce să lase copiilor săi şi urmaşilor acestui neam nenorocit ! Austria, călare pe munţii ce-ah făcut bariera de apărare a ţării şi fala armelor stră-moseşci, şi intărită acum la Dunărea lată şi mare ce-a vă$ut in curs de veacuri cum i se roşeaţi valurile de sănge românesc, — Austria ne cucereşce, după datina eî istorică, fără să descarce o puşcă, fără să piardă un om ! D. Brătianu se face complice al acestui act de mişelească ven^are. Iată o ţară lăsată in prada străinilor, ca şi cănd ea n’ar mal avea inimi, n’ar mai avea braţe. Ţara eroilor şi a caracterelor mari a re-mas dar pustie. Mergeţi inainte, dacă toată ţinta vă e puterea şi banul: vindeţi-ne mai bine cu totul, ca să murim incalea dată şi pe sciute, iar nu cu incentul şi mişeleşce, cum umblaţi a comite criminala ucidere. CRONICA ZILEI Duminică, 2 Mal. d. Titu Maiorescu va ţinea, la Ateneti, o conferinţă asupra temperamentelor. Intrarea liberă şi gratuită. Societatea geografică română şi-a reinoit biroul, iar pb un period de trei ani. Prezident, M. S. Regele Vice-prezidenţI, dd. general Mânu, col. Baruţi. — Secretar general, d G. Lahovary. — Casier d. L. Basset.-Bibliotecar, d C. Iarca. - Membrii al comitetului d. Crig Cantacuzin, Gr. Stefă-| nescu, V. A. Urechiâ, P, Aurelian, B. Coustan tinescu, dr. Felix, dr. Grâcescu, St. Hepites, Gr. Lahovary şi B. Socec Consilul judeţului Rîmnicu-Sărat, in sesiunea sa extraordinară de la 24 Mai va chibzui, intre altele, asupra mijloacelor din cari să se plătească ■Statului suma de lei 20,000, costui armăsarului cumpârat pentru inbunâţirea rasil cailor. Colegiul IV electoral pentru consilieri generali de la judeţul Dămboviţa, in ziua de 6 Iunie, va alege un consilier in locul d-lu* George Rădulescu, numit prefect. Participarea depositului nostru de resboiti la lucrările de geodesie şi astronomie in jcomisiu-nea internaţională europeană pentru mâsurarea gradeloi s’a stabilit definitiv -Comisiunea aceasta internaţională s’a constituit in anul 1861, din iniţiativa guvernului prusian. In această comisiune România va fi represin-tătă prin colonelul Barozzi şi maiorul Câpitanea-nu, de la depositul de resboiti. D. Leonida Pancu, sub-director şi şef al secţiunii I la studiile şi construcţiunea căii ferate Buda Slănic, s’a inaintat. la gradul de inginer-şef clasa II, făcând serviciul de inginer pentru iDtreţinerea liniei şi clădirilor la direcţiunea căii ferate Bucureşti-Giurgiti. In locul d-lul Pancu, la linia Buda-Slanic, e numit G. Pănculescu, inginer ordinar clasa II. D. Marin Iliescu, maestru de musică vocală la gimnasiul Matei-Basarab, din Bucureşti, e numit definitiv in postul sâti. D. -otendent Vrabie Constantin, directorul serviciului de comptabilitate şi control din adm? nistraţia, centrală a resbeluluî, este autorisat a www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA £MWSsa semna in mamele ministrului de răsboiu ordonanţele de plată şi ordonanţele de delegaţie. Venitul produs de serbătorile copiilor, in zilele de 23, 24 şi 25 curent, nu e incâ exact cunoscut, înoată ce se va cunoaşte 61 vom arăta. Se zice că ploaia de eri şi alaltăieri ar fi pricinuit pagube in egourile societăţii marsilieze. S’ar fi surpat o parte din ele. Orchestra d-lul Brandner va da diseară un concert filarmonic in sala Ateneului, iu cas de ploaie sau de vreme rece. începutul la 8l/a; locul I, 5 lei, al doilea 2. IDITST Jţ-JE Din fYancia. Majoritatea ziarelor republicane, şi in deosebi cele inspirate de d. Gambetta, continuă a imputa d-lul de Freycinet, că urmează in afară o politică de concesiuni şi ingâduire, nedemnă pen tru Francia.-Ziarul* *„Voitaire“ face un intreg rechisitor despre desastrele diplomatice suferite de Francia sub noul cabinet in Guatemala, Rusia, Egipt şi Spania. Pretutindenea bandiera francesă a trebuit să se plece cu umilinţă pretenţiilor străine. — „Voltaire" cere o politică' esternă plină de energie. Sub guvernul actual această cerere va rămânea insă o simplă dorinţă! Opinia publică insăşl a inceput să se ingri-jiască de această intorsură a lucrurilor. Preş tigiul cabinetului scade pe fie-ce zi. Nici măcar . Camera nu’I mal recunoaşce pe deplin autoritatea. In săptămâna trecută ministerul n’a putut scăpa peste două interpelaţii, de căt ameninţând cu retragerea sa; şi cu toată ameninţarea aceasta, Camera nu i-a dat un vot de incredere ci a trecut simplu la ordinea zilei. — „Siecle," organul d-luî de Freycinet, e pus pe griji şi cere şefului săti să motiveze o interpelaţie asupra politicei esterioare, care sâ’I dea ocasiune a se scăpa de toate bănuelile ce se aruncă asupra a-titudineî sale. De cum-va o isbuti! că crima s’a esecutat de fenianî şi anume de agenţi de al lor sosiţi din America. * Are haz deposiţia căpitanului de dragor.1, Greatrec. —El privia de la o mică depărtare .a consumarea crimei, credănd că se tratează de o incâerare de toate zilele. --Când omontorn pe aruncară in trăsură, el le strigă : „Grea muncă aţi avut!" şi unul din el răspunse gâfâind: „Cam grea!..* Faptul cu toate imprejurările lui indică un curagiii nespus la făptuitori. De oameni ca aceştia le-e frică trădătorilor, şi premiile de mii de lire, puse pe capul lor, cu greu vor găsi rîvnitorl. * E caracteristic, că presa austro ungară intrece pănă si pe cea englesă, in vivacitatea teimini-lor cu cari condamnă această crimă politică. — „Pester Lloyd" zice, că după o ast-fel de faptă lumea trebue să’şî intoarcă faţa cu greaţă şi desgust de la causa irlandesă. - Nu noi vom face apologia asasinatelor politice. Dai, cănd ne-am gândi la crimele, pe scară intinsâ, săvîrşite asupra poporululj irlandes de Cromvell şi de la el incoace de atâţia lord!, cari reducând la sapa de lemn un popor au isbutit să resipiască pănă astăzi jumătate dintr’ănsul prin toate colţurile Americeî, - când ne gândim la sute de ani de martiragiu, — nu ne pronunţăm nici cu da nici cu ba asupra legitimităţel catastrofei din „Phoenix-Park“ dar ne gândim fără voie la dreptatea eternă, care ajunge pe toţi asupritorii şi răsbună pe toţi asupriţii. De alt-fel inţelegem foarte bine indignarea foilor ungurescl. Condiţiile Irlandei se regăsesc, cu puţină schimbare, şi in statul unguresc. Numai fenianismul lipsesce ! *■ D. Parnel pare a fi făcut mal mult frase, cu proclamaţia sa, in care declară că toată Irlanda e indignată de crima din „Phoenix-Parc.“ — A doua zi după atentat,— Irlandesul Redmond a ţinut un discurs in Manchster, ,in care nu a justificat ce e dreptul asasinatul, dlar şi l’a esplicat in actuala situaţ-e a Irlandiel şi a declarat, că se aşteaptă la d’al de astea tot timpul căt va ţinea acest sistem, până când Irlanda va fi guvernată dară de Englesi- Legile privitoare la organisarea Tunisiei s’au promulgat. — Cea care priveşce organisaţia mi litară, prevede, că pe viitor beiul nu va dispune de căt de-o armată de 6 companii, destinată pentru paza lui personală. Aceste şiase companii fac 1800 de oameni, avănd fie-c»re căte 300.-Soldaţii se recrutează dintre indigeni, dar cadrele sunt franceze.— întreţinerea rămăne in socoteale beiului. Beiul va trebui să se simtă foarte sigur sub această pază! In pnvinţa jurisdicţiunei', tribunalele din Tunis se aubordonează curţeî de apel din Algeria. — Tunisia devine dară, şi de drept şi de fapt, o provincie algeriană. Asasinatul din Dublin. Cercetăiile se urmează de poliţia engleză cu mare zel, spre a se pune mâna pe omorîtoriî „din Phoenix-Parc." Pănă acum nu a fost prins de căt birjarul, care ’I dusese in parc. El răspunse, la intrebările poliţiei, că n’avea nici un motiv să bănuiască in aceşti muşterii nişte o-morîtorl şi poliţia a trebuit să se mulţumi ascâ cu atăt.- Unul din păzitorii parcului, care a vă-dut pe cel patru necuscuţl, spune că semănau a americani. — Deja nu mal esistă nici o indoială Forster, supra-numit „gădele Irlandiel," si a reocupat postul, investit vreme de o zi de către lordul Cavendish. El ăşî dase dimisiunea, fiindcă nu incuviinţa o politică de ingăduire faţă de Irlandesl.-Reinstalarea lui este dar o programă, programa mijloacelor repre^ve. Lucrurile se incurcă rău! CESTIUNI MILITARE. Despre comandamentele armatei. — Urmare — Nu credem dar, că vom greşi, espunănd cetitorilor ziarului „României Libere", următoarele fapte, ale neglijăreî instituţinneî militare, petrecute in Franţa, ca să ne serve de lecţiu-ne si să nu ajungem a face triste esperiinţe Iată dar ce găsim despre neingrijirea institu-ţiunel m.litare, prin lipsa unul priceput ministru de resbel, şi impeifecţiunea comandamentelor, in opul intitulat: Histoire de la guerre (Istoria Resbelulul) din 1870- 1871, de generalul Baron Ambert, vechili deputat şi consilier de stat „Nu este suficient, pentru a cunoaşce armata francesă, de a şti din căte regimente ea se com- pune, nu est6 indestul de a şti cum este im părţit Stat-Majorul general, şi cari sunt propor-ţiunile ce există intre armele diverse. Cărţile conţin toate acestea ; noi le studiăm şi credem că cunoaşcem armata noastră. Să zicem mal mult, nu este nici chiar suficient, pentru a cu noasce armata, de a trece repede răndurile el, in calitate de oficer de Stat-major, sau ae a exersa intr’un tărîm reservat funcţiunile speciale ale inginerului militar, sau de constructor de maşine de resboiu. „Şi mal puţin se poate cunoaşce armata, trăind departe de dănsa, in atmosfera unei cancelarii ministeriale,înconjurat de documente scrise, --unelte chiar indispensabile, dar cu totul secundare. „Cu toate acestea oameni, ce nu cunosceau altfel armata, au fost chemaşi a o judeca, dirija, administra şi a o comanda. „In capul trupelor se găsiafi cu toate acestea generali, coloneii şi oficerl superiori, care’şl pe-treciau viaţa lor cu soldaţii, iubindu-I şi cunos-căndu-I. —Dar acest personal nu sc bucura de căt de un neinsemnat credit. Existenţa lor se strecura obscur prin provincii, departe de căminul favoriţilor. „In Franţa se ingrijea puţin de instrucţiunea oficeruluî ; aceasta pentru că aveam un proverb pus in onoare : „ viul or fii este ca confienta ; ea se câştigă, nu se poruncesce.“ „Cu incetu, cu incetu, şi fără ştire, se ajunse a se uita că răsboiul este o mare şciinţă şi cea d’ăntăiu dintre arte. Studiul se despre-ţuise, se lăsase la o parte istoria campaniilor celebre; se neglijaseră metodele căpitanilor iluştri. O frasă a servit de regulă : „Cum suflă vântul, trebue să indreptezi pânzele." In van mareşalul Bugeaud a zis : Dar dacă din capul locului nu veţi şti, cari sunt pânzele ce convin pentru cutare sad cutare vănt, cum o să aşezaţi pânzele după vănt ? kcel la cari se adresa mareşalul, surideafi. -EI aşezaseră pânzele adese-orl după vănt, şi cu atât*maî rău, câjsl conduceau rău barca lor.-Dar ceea-ce fusese fără pericol in zilele de vânt favorabil, departe de stânci, trebuia să devie mortal pe timp de vijelii, in mijlocul incercări-lor, sub valurile , aeslănţuite, cum sa şi in-tămplat. „Două cause principale ati produs un mare rău : Resbelul din Africa şi absenţa unul ministru. Din timpul mareşalului Soult, Franţa n’a mal avut ministru de resbel. Oamenii care au ocupat ministeriul, nu cunoşceati armata. Acel cari sub ministru indeplineafi cele mal inalte funcţiuni in ierarhia militară, erau mal mult o-cupaţî de a’şl conserva favorurile şi onorurile, de căt de a spune adevărul ImperatoruluT, şi de a acorda o patronare bunilor oficerl necunoscuţi. — Fie-care din el avea rudele, amicii şi clienţii săi, ce trebuiau avansaţi şi cunoscuţi. „Mareşalul Saint-Arnaud, ar fi putut deveni’un ministru serios, pentru că el cunoscea armata, vieţuise in răndurile el, poseda o adevărată iniţiativă, o independenţă reală, şi se arătase tot-d’a-una, pe căt de brav atăt şi de inteligent.-Dar nod venit in lumea Jguvornamentală, necunoscut in ajun, Mareşalul Saint-Arnaud nu era incongiurat de nici un prestigiu, şi nici autori generali, devenit mareşal de Franţa ’1 notase ast-fel: „Om mic, spirit mic, curagiu mic.* Ia anii tinereţel sale, in imprejmuirele oraşu-lulGlrenoble,el poruncise soldaţilorlulLabedoyere să tragă focuri asupra lui Napoleon I. Al doilea imperid ’1 inălţâ la demnitatea de mareşal de 1 ranţa. Umbrele lui Turenne şi ale lui Villara se turburau, vădând că bastonul de mareşal nu se mal câştiga prin victorie. Achille cănd venise pe lume, zina Thetis ’1 înmuiâ in apele Stixulul, pentru al face ne-vulnerabil.|Nu mal puţin fericit de căt eroul bloca-rel Troeî, avu şi mareşalul Niel zina sa Thetis care ’1 alunecă" in apele Garronel. Apele el ad proprietatea de-a orbi pe duduca Fortuna. „Hernie al IV, zicea unul proprietar de cămp, --pentru ce nu semănaţi in acest sol ? Sire! respunse ţăranul, nimic nu răsare aci.-Pentru ce nu-semeni GăsconI, reluă regele,-eî răsar pretutinueul. B barnesul spusese adevărul. Gasconui răsare chiar sub zidurile Sevastopoluluî, pe câmpul de bătălie de la Sclfenno, la curte, ca şi in consiliul de stat. „Daca mareăalul Vaillant fusese născut pentru institut, şi mareşalul Randon pentru cancelarie, mareşalul Niel părea predestinat pentru diplomaţie. Barca sa uşurică plutea mal cu siguranţă de căt marile vase de răsboiu. „Cu aceşti ciudaţi miniştri, cari n’avead ni mi3 militar, armata perdu ţinuta, instrucţiunea si disciplina sa. Un limbagiu măreţ, o posomorite insultătoare, o rea voinţă neinduplecată, şi o desconsideiare pentru drepturile dobândite, imprimară ministerului mareşalului Randon un caracter aproape crud, care produse desafecţiunea. Trebue a se spune, că popularitatea impăratu-lul incă suferi de dispreţul ce arăta ministrul de resbel pentru titlurile la inaintare. „Primind mareşalul Lebeauf ministerul de resbel , moşteni toate neorănduelile predecesorilor săi. —El nu putu vindeca răul in căte-va zile, şi opiniunea publică ’1 făcu respundător. „Contele Palicao, probase inalta sa capacitate in resbelul din China, der el veni prea târziu. Justiţia ’1 respinsese cu o perseveranţă ne mal audită. t> „O eroare gravă poate fi imputată mareşalului Lebeauf. El n’ar fi trebuit să abandoneze ministeriul de resbel, pentru funcţiunea de major general. De ar fi rămas la minister, mareşalul Lebeauf, care cunoscea situaţiunea lucrurilor, ar fi putut imprima o mişcare energică, care lipsi cu totul la inceputul campaniei.1' tatea morală necesară rolului săd*nu exista. Mareşalul Vaillant avea locul săd destinat ia Academie. El posedă toate şciinţele, afară de cea militară. Inginer distins, el trăia in sfere cu totul streine armatei, care ast-fel nu’I inspiră de căt un interes mediocru. „Mareşalul Randon avea asemanea locul săd dar nu in sinul unei Academii, ci in obscuritatea unei cancelarii. El era de talie a deveni sub-şef intr’un minister oare care, esceptăndu se cel de justiţie, şi de resbel, Unul din inspectorii săi COMITETUL GENERAL AL PRESEI. Sâmbătă, şi Duminică urmeaază serbă rile din Cişmigiu in folosul incendiaţilor. Intrarea numai 50 bani. Petrecerile sunt şi mai infrumuseţate. Lampele eleetrice cu lumini colorate schimbătoare vor lumina grădina. ECONOMIA NAŢIONALA Din darea de seamă a «Concordiei Române» POSTAVUL. Cu vie plăcere a vedut publicul produsele Fa-bricel de la Neamţu a d-lul Colonel Alcaz, eşan-tilioane de diferite feluri'de postavuri, nu numai pentru imbrăcmintea armatei, dar şi tiflurile, cari prin frumuseţea şi soliditatea lor merită a fi preferate de toţi consumatorii indigeni faţă FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 30 Aprilie — OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA DACHIANU VII D. de Maurescamp eşi. După plecarea soţului eî, d na de Maurescamp rămase căte-va momente ca sdrobitâ, cu părul desfăcut pe jumătate, ochiul fics şi uscat, agitând măna la intervale, cu un gest de om rătăcit. — Fa fu scoasă, dm această amorţire prin căte-va lovituri, bătute la uşa salonului. Se sculâindată Femeia din casă apăru — Doamnă, zise ea, domna contesa de Lerne este jos si intreabă dacă poate să spună două cuvinte doamnei barone. — Doamna de Lerne 1 — Da doamnă... SâT spun că doamna ăste suferindă ? Doamna nu pare a fi bine. — Zi sa se sue. După un moment, contesa de Lerne intră,— vânătă, cu ochii sperioşî, obrazul convulsionat a-dănc. Fără a băga de seamă extremul desordin in care găsia pe Jeanna, ea merse drept spie dănsa cu pasul ţeapăn al unul spectru şiT zise drept in ochi: — Bărbatul d tale se bate măins cu fiul meu ! -- O ştiu respunse Jeanaa ; mi-a spus’o el singur adineaoria. — Ah ! reluâ cu amărăciune betrana doamnă, ţi-a spus’o ?... Aceasta e fapta unul mSerabiU — Da, zise Jeanna. — Dar d-ta de unde ştii aceasta ? — De la Ludovic, bătrânul servitor al fiului meu, oare s’a temut de ceva aestra-ordinar şi care a auzit toate intocmirile martorilor. — bi ştii doamnă, adaugă Jeanna, că nu e-sistă intre mine şi fiul d tale nimic ae ce să putem roşi ? Adevărul spuind, aceasta era o noutate pentru bătrâna contesă, şi in turburarea acestui moment, ea nu putu'să’ăi ascundă un fel de surprindere naivă. — Dar atunci, zise ea, nu este nici o probă ? — Frobă dospre ce, zise Jeanna, de oare-ce nu este nimica ! — Şi bărbatul d-tale n’a voit să te creadă? — Nu. — Atunci.... nimic de apărat? — Nimic! Doamna de Leice cădu pe un fotoli.fi, şi rc mase nemişcată, mată, inertă. După o scurtă tăcere, Jeanna, care umbla prin salon, se opri in faţa contesei. — Este a casă fiul d-tale. — Da — Trăsura d-tale este jos ?.. reluă J«anna. — EI bine! să plecăm,... merg cu d ta,. voesc să-.l văd ! Zicând aceasta ea ’şl aruncă pe cap un văl şi să invăli in blana sa Doamna de Lerne să sculă nehotărîtă. — E oare prudent aceasta ? zise ea. — Ce voeşcî să se intămple mal rău ? zise Jeanna cu o micşcare de supremă nepăsare.— ŞI-o luă ca fără voia din odae. * Doamna de Lerne locuia in Avenue Montaigne. Mergerea fu dar afacerea unul moment. Pe drum ea spuse Jeannel in cuvinte intrerupte tot ce ştia, de causa aprintă a duelului, de numele martorilor, de armă aleasă, de ora şi de lucul intălnireî. Putea să ne unul după mezul nopţii, şi Jac-ques sfârşea ultimele sale disposiţiunil, cănd iămase încremenit vedendu şl uşa bibliotecii des-ch.dăndu-se repede şi făcând loc doamnei de Maurescamp. — Ah ! Dumnezeul meii 1 strigă dânsul, — d-ta! Este oare cu putinţă! — Da.... Am aflat totul, mama d-tale şi eti, zise Jeanna gâfâind, şi am venit,... am vjoit să te văd,... eată-mă 1 Şi mama mea 1... ingănâ elAh! ce refl !... Ce supărare:!.. Dar, sărmana şi scumpa moa am.că, ce al venit să faci aci ? Te perzî t — O sciţi! zise ea dureros şi cădănd pe un scaun; dar am voit să te mii văz! Ea plângea cu hohot. — Scumpa mea doamnă,... sărmana mea co- pilă, zise densul cu dulceaţă luăndu I măna, rc vino-ţî in simţiri, te rog, şi intoarco-te repede acasă,... şi fii sigură că acest duel care te turbură nu va fi nimica... Intre doi oameni carI sciu să ţină o spadă şi cari sunt aproape de aceeaşi forţă, un duel nu este nicl-o-dută ae căt o afacere fără gravitate. — Ah! zise ea, te urasce atăt de mult! Lacrămile o înecară. — Aşa dar, totul s’a sfârşit!... s'a sfârşit pentru tot-d’a-una 1... Oh ! ce nedreptate, Dumnezeul meu 1... ce nedreptate. — Scumpa mea copilă, reluâ el, retrage-tete rog;., nu cred că al voi să’mî ieal liniscea in &• cest moment, nu este aşa ?... Spune şi mamei mele că o rog să fie cu minte,... că nu e nici umbră de vre-un pericol,... nici umbră... dacă vrea să’ml lase sângele rece. — EI! bine, zise ea sculăndu-se, adio dar ! adio.... Ea se opi inaintea lui: — Nu este aşa, că ne am iubit foarte mult ? — Da, copila mea, da. Ea ăl privi căte-va momente fără a vorbi, a-pol atrăgăndu-1 puţin. — Da!., repetă dănsa. Şi presintăndu-I fruntea : — Sărută’ml fruntea!... zise ea, — aşa in căt, dacă vei muri, să fie cel puţin pentru ceva 1 El ăşî puse buzele pe părul el; apoi, susţinând-o cu un braţ, o conduse afară din apartamentul săfi pănă la primele ’trepte alo scărel-Acasă iut0 ! ’i zise el sarutandu I măinele cu grabă. Şi o părăsi. (Va urma). www.digibuc.ro ROMÂNIA libera ■tea CU postavurile putrede şi.de trei ori prefăcute ce aă inundat şi inundeazâ pieţele noastre. Postavurile expuse de d. N. I. Coculescu din Piteşti ne dovedesc că, din abaoa ce astăzi se produce in ţară se poate ajunge prin puţină perfecţionare la producţiunea unul postav de o calitate bună; fără a să necesita instalaţiunî şi capitaluri mari. D. Cuculescu are meritul de" a fi deschis o cale de progres, ce este de dorit să fie urmată si de alţii. Observând toate felurile de manufactură şi fa-brlcaţiune a lănel, ne-am convins că nu aptitudinea ne lipseşce spre a ajunge la o stare inflo-rită a acestor industrii. Lână noastră brută, care astăzi alimentează exportul spre a ne reveni confecţionată, ne face tributari statelor streine cu sume colosale. Chiar cantitatea de export incepe a scădea in anii din urmă din causa calităţii inferioare a lă-nelor noastre precum şi din causa îngustării pă-şunelor. O agricultură, care nu să ingrijeşce de cultura vitelor ’şl viţiază chiar condiţiunile propriei sale exitenţe. O cultură mal sistematică a vitelor mărunte in staule ar inlocui lipsa intin-selor păşuni şi ar permite îmbunătăţirea rasei, fie prin incrucişare fie prin introducerea de rase superioare. In acelaş timp ea ai mări cantitatea producţiunil, preservănd pe agricultor de paguba de precieril lănel ce trebuieşce să sufere astăzi din causa impâsliril el cu mărăcini şi scăieţl, abstracţiune făcănd de perderea el şi de deteriorerea a insăş pielei oilor şi meilor prin sgărierl. (Ya urma). --->_ - mm i tini CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa din 29 Aprile, 1882. Senatul. —D. Grădişteanu propune trecerea la ordinea zilil asupra interpelării sale, in urma citirii documentelor diplomatice m şedinţa secretă de ieri; dacă conservatorii n’au nimic de zis. —X — D. T. Rosetti se miră de modul in care sf'irşeşte d. Grădişteanu. După câte a vădut d-sa, guvernul n’a elucidat destiunea şi esistă diverginţe intre guvern şi agenţii diplomatici din străinătate. D. Grădişteanu zice că a venit momentul in care toţi bunii patroţî trebue să-şi dea măna, ca să scapo ţara de primejdie. Conservatorii trebuo să arate soluţiunea pe care o cred bună.. -X- In acelaş sens vorbeşte şi d. ministru al afacerilor streine, ear d. Boerescu propune votarea unei moţiuni de incredere in guvern. -X- D. Lascar Catargiu: Trebuia să se consulte conservatorii ab initio, nu azi. Acum nu mal am incredere in guvern. -x- D. I. Brătianu ţine a arăta că oposiţiunea n’are a se teme de nimic, căci d-sa va şti bine apăra interesele ţării. Se cere închiderea discuţiei, şi se iuchide. Camera. —Nu se face nimic important. La 3 ore dd. deputaţi trec in secţiuni. ■■umili «*>-®EE3n33>E=«c-~--—-— ARENA ZIARELOR X Cine credea că „Românul" diferă, câtuşi de puţin, in cestiunea Dunării, de chipul de-a vedea şi de a lucra al guver nulul, 8şl făcea poate o ilusie — ,-Ro mănul" se arată in numeral de ieri mulţumit cu respunsul dat de d. Stătescu la Senat — D. Stătescu insă recunoasce’ in proectul Barrere un progres, prin urmare 61 iea in. principiu drept basă pentru viitoarele discuţiunl. Prin urmare in zadar reproduce „Românul" acea parte din mesagiul din urmă, care privia cestiunea Dunării, şi zice că acest mesagiti determină şi azi linia de purtarea guvernului.— Mesagiul zicea, că României i se impune datoria d’a nu consimţi la combinaţiunl, cari ăr avea de efect ca navigaţiunea de la Porţile de fer la Galaţi să rămănă supt acţiunea preponderentă a unei singure puteri Această „acţiune preponderantă" va fi insă un efect sigur al proectului Barrere, or! cum se va netezi el, şi deci nici guvernul, care nu mal ţine ca „reglementele na* vigaţiunel de la Galaţi pănâ la Porţile de fler să fie alcătuite de comisia eoropeană" (cum prevede tractatul de Berlin),—nici „Românul" care găsesce corectă această politică,—nu mal sunt de acord cu faimosul mesagiu regal, pe care 81 numesc cu toate acestea factorul hotărltor al politicei noastre dunărene. X „Timpul" vede pe d. Brătianu pu- n8ndu-se, cu gura, de partea naţiune! in cestiunea Dunărei; nu dă insă prea mare creţiemSnt acestei atitudini patriotice. D. Brătianu ne-a inşelat de atâtea ori: cu o-casia luăreî Basarabiei, in cestiunea Ovrei-l°r etc. etc. D-sa e viteaz in ceea-ce se nu-meşce fapte îndeplinite. — Pe lângă aceasta, toată purtarea guvernului de la tractatul de Berlin in coace, faţă cu stăruinţele Austriei de a ne ocupare Dunărea, a fost mise-rabilă ; activitatea lui a r8mas nulă.—Iată ce ne spune dară „Timpul» cu mult bun simţ: O dată iminenţa pericolului recunoscută şi pro' clamată de toţi, resultă oare că trebue să ne incru^işăm braţeie şi să lăsăm măna liberă guvernului in această vitală cestiune ? Nu, evident. A ne mulţumi cu o asigurare platonică şi ade-sea-orl înşelătoare, este a nu ne inţelege noi in şine interesele şi a face să creadă pe cel ce stafi la pândă, spre a smulge drepturile noastre unul căte unul, că, odată sgomotul făcut, ne vom pleca capul inaintoa faptelor implinite. *** Nici „Binele Public" nu e prea edificat, de disposiţia ce arată d. Brătianu, acum in ajunul deslegăriî cestiunil dunărene, de a se consulta odată asupra ei şi cu ţara. Nu ştim dacă aceasta este o comedie sau o dramă, insă se aseamănă, din nenorocire perfect de bine, cu aceea ce s’a petrecut in cestiunea Basarabiei, când Romănia unită s’a măr ginit in protestaţiunl platonice, dar perind in realitate acea parte de teritoriu pe care d-1 I. Brătianu de mult o vânduse la Livadia, drept preţul şederel sale la minister. Respunsul echivoc dat in Senat de d nai Stătescu la interpelaţia d-lul Grădişteanu 81 confirmă in acest mod de a vedea. —D Stătescu a spus că primesce propunerea Barrere ca basă a discuţiunilor.—Atunci primesce clară şi comisia mixtă şi ţara nu o vrea aceasta, căci aici esistă pericolul cel mare pentru interesele şi suveranitatea el. «Binele Public" propune ca eorpurile legiuitoare să declare printr’un vot, ceea ce are să facă guvernul. — D-nul Brătianu, an-giat poate la Yiena, nu se va putea impo-trivi acestei hotărlri suverane. Trebue un patriotism înţelept şi snergic, care să nu fi fost nici de cum compromis prin an-gajerî anterioare, pentru ca să ne scape ţara de pericolele ce ne ameninţă şi să poată esecuta Cu putere voinţa unanimă a naţiune!, de a nu ceda intru nimic din suveranitatea noastră „L’Independance Roumain" urmând să arate, după ambnunte, austro-filismul propunerii Barrere, relevă imprejurarea, că acest proiect nu vorbesce nimic de dreptul membrilor comisiei mixte de a face apel la comisia Europeană.—Anglia propusese, ca dreptul de apel să esiste pentru toate cestiunile ; Germania 81 redusese pe urmă» si Austria primise, ca apelul să aibă loc numai pentru cestiunile de principii!. — Ei bine, proiectul Barrere scutesce pe Austria si de această renunţare. VATilKT^Y'JUL Um furt, însemnai- — Cetim in „Posta" din Galaţi; Se scie că regimentul al 5-lea de linie, fost in garnisoană in oraşul nostru, a plecat la 16 curent la Ostrov cu vaporul Ştefan cel Mare. A colo a sosit in dimineaţa de 18 Aprile. Regimentul a ajuns in deplină bună stare, afară de următorul fapt regretabi intămplat d-lul căpitan Pândele din acel regiment. înainte d’a se aşeza la Ostrov, regimentul s’a oprit la Călăraşi. Aici d. Pândele şi-a primit in regulă toate bagajele, afară de un cufăr, unde era tot ce poseda d-sa mal preţios, p. c. scule, diamanticale, argintărie etc. şi care se urcă după cum ni se spune, la 100,000 fr, aproximativ. Acest cufăr a dispărut şi până in timpul de faţă nu s’a descoperit cum şi in ce fel s’a intămplat aceasta. Parchetul a-visat, urmăreşce in toate părţile pe autorii furtului. Mişcarea populaţiuneî comunei Iaşi, in săptămâna de la 18 — 25 Aprilie curent a fost următoarea : Născuţi 64: 37 b. şi 27 f. dintre cari 16 b. şi 12 f. creştini, 12 b. şi 16 f. israeliţl. Declara-ţiunl de căsătorie 7 : 4 creştine şi 3 israelite. Căsătorii celebrate 3 : 1 cieştină şi 2 israelite. Morţi 36: 18 b. şi 18 f., dintre cari 10 b. şi 14 f. creştini 8 b. şi 7 f. israeliţî. Dupln asasinat. - Cetim in „Liberalul" din Iaşi : Ieri noapte, Luni spre Marţi, o crimă oribilă s’a comis in oraşul nostru. Respectabilul nostru concetăţean d. I. Ivaşcu in etate ca de 70 ani impreună cu soţia sa de asemine inaintată in vrăstă, aii fost susprinşî de către trei hoţi in timpul nopţel pe când doi mia u ş. ucişi prin strangulaţiune. După informaţiunile ce am putuţ obţinea pănă acum, această crimă care a avut ca mobil furtul, s’ar fi comis in împrejurările următoare : D. I Ivaşcu, proprietar şi om avut, ducea la vrăsta in care se afla o viaţă foarte cumpătată. Bătrânii soţi locuiau in casa, proprietate a lor, situată in dispărţirea a 4 din dosul bisericel Bărboi, şi aveail obiceiul a se culca foarte de vreme. Hoţi asasini cari nu erau alţii de căt: rîn-daşul din curte, un măturător de strade din partea locului şi cel de al treilea un fost serv din casa victimelor, premeditată fapta numai după ce aflară că in lada de fer — sistem vecină — a bătrânului Ivaşcu, se găsia o sumă de bani respectabilă. După toate probabilităţile şi chiar dupe cele constatate pănă acum, unul dintre asasini avu grija să se introducă mal de vreme pe ascuns in odaia unde dormiau bătrânii şi remase neve-vădut acolo pănă ce somnul coprinse pe vitime. Apoi, deschidănd uşa şi introducând pe ceilalţi doi asasini, eî năvăliră asupra bieţilor bătrâni, înăduşiră pe soţie, strangulară pe soţ şi după aceasta, căutând şi găsind cheea de la lada de fer, o deschiseră şi luară din ea vre-o şase sute de galbeni. Crima pare să se fi săvârşit intre orele 12 şi 1 după miezul nopţel, căci unul din fii victimelor intorcăndu-se acasă pe la două ore, fu surprins de-a vedea uşile in lături, adică deschise, lăsate ast-fel de către asasinii cari dispăruseră. Nenorocitul fiţi străbătu atunci in camera de dormit a părinţilor săi. Bătrâna mumă era fără suflare purtând pe figură’! urmele torturelor asasinilor, şi bătrânul tată abea respira. Iniro clipeala poliţia fu înştiinţată şi se puse in mişcare urmărind pe asasini. Intr’un interrval de câte va ore, asasinii afl fost descoperiţi, prinşi şi o bună sumă din banii furaţi găsiţi asupra lor. Parchetul şi judele de instrucţie aii fost sezisaţl la rendul lor de afacere şi cazul se instrueaza cu multă energie. O zestre de... princesă. — Zilele acestea s’a seibat in Anglia căsătoria ducelui Leopold de Al-bany, fiul mai mic al reginei Victoria, cu fiica principelui german de Waldek-Pyrmont. — In contractul de căsătorie se prevede, că tatăl miresei are sâ plătească drept zestre o sumă de... 100,000 franci, şi aceasta de plătit in patru rate. — lath o zestre,... de principe, care trebue să fi făcut o hazlie impresiune in Anglia, unde negustorul de mijloc dă fetei sale o zestre cel puţin îndoită de căt aceasta. Puterea cuvântului: Austro-Ungaria. — Cu ocasia cununiei ducelui de Albany s'a petrecut la gara din Windsor un incident, care face puţină onoare Austre-Ungariel. — Trenul pleca spre Londra, după terminarea marelui banchet Cupe ele erau pline ; numai intr’unul se găsiau doue locuri goale.—Contele Karoly, ambasadorul a-ustro-ungar, care incă luase parte la serbare, voea să ocupe aceste lorurl dimpreună cu soţia sa.—Persoanele din|cupeii nu’l lăsară insă, spunăn-du-I că aceste locuri sunt re3ervate pentru nişte amici aî lor. — Contele Karoly Sşî spuse atunci numele şi demnitatea şi’şl arătă insemnele de pe piept. In zadar! Pasagerii persistară in re-fusul lor. El ameninţă atunci că va raporta faptul prinţul de Wales. Şi aceasta a fost in zadar. — Amicii aşteptaţi eşî ocupară locurile şi trenul pleca. Crocodil in... Tissa. — Dintr’o menagerie din Solnoc a scăpat zilele acestea un crocodil. El s’a tras pănă in fluviul Tissa, care curge prin apropriere şi acum locueşce această apă spre nes pusa groază a locuitorilor şţ a... femeilor, cari n’au mal vedut ast-fel de oaspeţi. — Atorităţile au oprit scălda tul in Tissa, pănă la prinderea monstrului. Servic ul telegrafic a! „Rom, Libere." 12 Maiu. — 9 oredim. Cairo 11 Maiu. Reiaţiumle sunt suspendate intre Khediv şi miniştrii săi. Sultanul a telegrafat Khedivulul să nu se teamă de nimic, deoarece Poarta e hotărîtă să lucreze imediat in unirea cu Puterile. Paris, 11 Maifl. Camera deputaţilor. — D. de Freycmet, prezidentul consiliului, respundend d-lul Villeneuve, constată că situaţia e escepţional gravă in E-gipet, unde ministerul s’a revoltat in contra autorităţii Khedivulul. Primul-ministru adaugă : „Franţa voeşte măn-ţinerea independenţii Egiptului; ea nu va consimţi la nici un demers care ar putea compromite această independenţă. Dacă evenimentele iafi in Cair o importanţă care să intereseze echilibrul european, atunci vor trebui să fie consultate cele-l-alte Puteri, cari au recunoscut deja influenţa preponderantă a Frânţii şi Engliteril in Egipet. Aşa dar nu e nici un pericol de complicaţie, Franţa şi Englitera fiind in înţelegere completă." D dej Freycinet termină declarând că acţiunea guvernului va fi la inălţimea datoriei sale (aplause). Berlin, H Maiu. Dieta Prusiei s’a închis printr’un mesaj regal citit de d. de Puttkamer, ministru de interne. Pentru a motiva această includere anticipată, mesajul zice că de oare-ce proectul de lege pri- vitor la întrebuinţarea impositelor imperiului n’a găsit in camera Prusiei o deliberaţie aprofundată, cum o doria guvernul, acesta nu pcate aştopta nici un resultat din continuarea deliberaţiunilor asum-a altor proecte de lege supuse Dietil. Viena, 11 Maiu Telegramă oficială. — Detaşamente de trupe austriace trimise din Zubci, ca să golească Sud Estul Crivosciel de insurgenţi, au găsit Vuci zubia ocupată de numeroşi insurgenţi, cu cari se luptară in 8 şi 9 Maiu; insurgenţii, vădăn-du-se ameninţaţi de la spate, fugiră la munte. Perderile le sunt necunoscute; trupele n’au avut de căt un mort şi patru răniţi. Pesta, 11 Maiu. Camera deputaţilor a hotârît, cu 184 voturi incontra 116, să intre in discuţia pe articole a proectului de lege pentru tariful vamal ; ea a-doptfi apoi fără nici o modificare toate disposi-ţiunile celor 43 clase ale proectului ; ea va con tinua măine discuţia celor opt clase rămase. (Havas) -1 - -— —— nvnzvi untotj Asta-zî d. Veinescu va desvolta interpelarea sa in cestiunea Dunării. De sigur că vom avea o şedinţă furtunoasă nu lăngedă ca cea din Senat. ANTJNO m Sub-semnatul aduc la cunoşciinţa Onor. public că cumpăr orî-ce obiecte vechi ae valoare ca: brilante, diamante, rubine, zamfire, zmuralte, mărgăritare, aurării, argintării, bro jzăril şi orî-ce alte diferite obiecte cu figuri sau sculptate cum şi pietre lucrate, monezi antice, dantele albe de orî-ce mărime; precum şi şaluri de Turcia. Posesorii ee asemenea ob.ecte vechi cari dores- a se deslipi ae ele pot a se adresa la localul meu de la vechiul Hotel Concordia Nr. 15 şi 16 de la orel-i 8-12 a. m. (15-1-3) A. Oliaunesian. INSTITUTUL C. TROTEANU S’a mutat in Strada Decebal Nr. 9 lăngă St. George. MAGASINUL DE COLONIALE l’AUN l OPESCU din Calea Victorii HanuLu. Zlătar MUTAT -gK} No. 18, Str. -Lipscani, No. 18. 12 Dr. MENDELSSOHN 4 s'a mutat streda Carol I No. 2 (Hanu Verde SCHIM3 SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis CURSUL BUCURESC1 Pe ziua de 30 Aprilie 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cump. Vend. 6°/o Oblig, de Stat Convertite. . . 01 ‘-o 102 6°/q » Căilor 'erate Române. 03 i/s 104 5°/n Renta Amortisabilă . , . . . 89 % 90 Oblig, de Pensie (300 1.) Don. 10 fr. 220 225 7 °/n Scrisuri fonciare rurale . . . 102s, 03 1 5 °/o » » » 90 91 7 */,, » » urbane. . . 102 102 */• 6 O/j » » „ 94 », 95 7, ^ 0/ 88 >/, 89 »/, 8 % Impr. Municipal Bucuresci. . 104 104 d » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 28 29 5 °/„ Renta Romănă 89 89 Acţiuni Dacia Romănia 370 380 » Banca Naţională a României. 1390 1400 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . ii arg. „ Rentă V, aur Căi1 "i ferate . ji „ Scrisuri ■/, Argint Naţional contra aur . . 1 °/o Bilete de Bancă . i ii. 1 % 2 5 Rubla hârtie 2 55 Florini 2 10 2 2 Lose otomane CURSUL DIN VIENA 11 Maiti Napoleonul 9 53 Ducatul 5 62 Lose Otomane 28 2(1 Rubla hârtie 121 CURSUL DIN BERLIN ^5 FII Maiu Acţiunile 58 V, Oppenheim Ruble hârtie UO’To* 207 Oblig, noi 104 Idem 5 % ’°'100 CURSUL DIN PARIS 11 Maiu Renta Romănă 88 \ Lose otomane . . , 60 >/< SCHIMBUL 30 Aprilie Paris (3 luuî) „ la , dere ... Londra 3 luni) » la vedere 1 , . Berlin (3 luni) „ la vedere Viena la vedere 1 Adresa pentru telegrame BENZAL www.digibuc.ro ROMAN IA LIBERA mmsmi PLATIBILE IN CAŞT'URI LUNARE Ş' SI PTEMANALE MAŞINE DE CUSUT 11 sub garanţie reală şi adevărată PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI Neajunsă de nici o altă maşină intrece toate aşa numitele maşine ORIGINALE AMERICANE de cusut MAGAZIN DE UNGERIE ŞI PANZAlt 1E Din causa giîni&oiiel măifunlor, Ccas-iuiu- r ipinin> t it.it pfu cilii, -i l f t ţi J J itfrie scSdite n ir tn MAGASIN1 LIN si mm 1 ii ” Q fe** « © p = g» £ P- a> ţî ...... 1 Bucată de olanda dc casă ne albită 36 coţi........................ 4 Idem de casă albită 42—45 '-oţl • 1 lem idem de Rumburg 62 coţi . i Idem idem idem tină . . 1 1 iem idem de Belgia fină 60 coţi. 1 Idem idem Toile batiste 60 coţi . 1 Idem ionii de Irlanda 6v coţi . 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri coţi laţ me şi 2' lungimea . . . 1 Bucată de pichet de iarnă 24 coţf 6, 12 si 24 persoane, se vor vinde cu mere sc&ţ/ămint. 16 18 20 24 28 30 fr. 20 24 32 fr. 33 38 42 fr. 52 58 64 f«. 68 7E 86 fr. 63 69 76 fr. 95 125 154 fr. 81 96 115 fr. 30 45 64 fr 14 18 21 „.A. Xj-A. YILLE IDE “VTEIEIs! LTE“ Se mal află. şi maşine piexitoare in formă de Chifonier In Buourescî, Strada Şelari 4 j In Craiova, Strada Lipscani i sa Galatz Domneatof Brăila Mare No. 55. SifiO? DE KâiîrilHT iic tiBSIlMAVi. I' el Cie PharmaciStt la Pans 10 0! IJK DOD. DKOI ANrm ACSSTU MBDICA.MKN-U DA nPim.Ti.TUl.il CEI T MAI REMARCABILE IH MALADIILE COPIILOR . PENTRU ÎNLOCUIRI-JLEUJUJI DX PICATD DB MORUKU SÎ ALL IROPULUI ANTISCOEBUTK I Elfi este suverană contra intăiirei si mflarnatiunea glau telorfi gltului . gurmeloro uojiloru) si ale difosnleloi ■riiuptiunl ale pel-i, ale capului aî ale leţet. Elfi excita .cTta de mâncare, niflcă [essăturile. combaţi» palorea r i iiioloşetea DP'ai ii dă clpiilorfi vigorea si pesselia naturali • i" unu medicamentă admirabilu centra copierii produsNc .rin lapte sî unu depuratifu excellentu. Oenoaitu io crincipalele nharmacii n3 O CAPSULE GBilAULT 4 t* MATICO SHIMA01T et C‘* PRarmftc!|tl 8. SUB VrYlEMRB PiSIS Rezultat» Infailhbilu in tr&tamentulii gonorrbee, firi a osteni stomachulu dupe euEtti facdtâte Capsulele ou copabuliquidu DepotitU in principalele Phsrumcii De venzare maclaturi cu ocaua |§pf ~ 14 Strada Covaci, 14. M-JEANEL. croeşte şi inseilează rochi şi costume intrfgî pentru dame cu preţul de 3 fr. 50 b., a se adresa SUBURBIA OŢETARU 28, Strada Teilor 28 T vis important Se cere de companion un măiestru care să aibă cunoştinţă de turnătorie şi smălţuit oale de tuci, ier şi altele căruia el pot pune la dis osiţie atelierul ce’l am in Bucureşti, Calea Mo şilor Nr. 138 şi un capual mărginit doritorii se vor adresa la î. G. Pa-iada. 6 ivs D ior Proprietari si Architecti'fe Am onoaio a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele, că an fondat in centrul oraşului in STBADA TEATRULUI JSTo. 8 O sucursala la Stabilimentul meii dm str. Ismului, 59 |j Tot-d’o-dată ’ml permit a atiage atenţiunea Onor. Public asupis MARELUI ASORTIMENT DE FONTA IDE EEE, orki a Tsa e r*s i ei, POSTAMENTE, VASE, CUPE, etc. pentru împodobirea grădinelor, împrejmuiri şi grillage de morminte, stîlpurî, pilasire, etc. TUBURI SPECIALE PENTRU LATRINE, şgheaburî, burlane şi ţevi pentru conduceiea apei, şgheaturî peD-tru trotuare —ŞurupurI (bunlons) pentiu dulgherie, maşme, etc Mure asortiment de pompe, fonta ni şi canale (robinete), tulburi de plumb şi de fer de diverse dimensiuni, fut nitură şi instalare de pompe cu toate accesoriele lor, instalare de bal corni le-te, atelier mecanic pentru ori-ce lucrări. 24 P. KLexlliauer. 15 Ateliaru, Str. Lvorul 59. DeposHu, Str. Teatrului 8. VIENA’ âopmi VIENA! ) itl Admin stratiunea falHd fabrici de argint britante pune iu venzare uiate maifurile sub valoarea lor reală. 1 rimiţându-se preţul de 17 fr 50 baot (cef 2 fr. şi 5 bani se pot tnrnete in timbre poştal*-) se va utea obţine un servis de masă foarte elegant şi solid ce mal na inie preţuise 10 fr. Seivisu e lucrat din ce! mal fiu argint an-glo-britic. Fie-care cumpărător primeşte o garanţiâ pe 10 ani pentru păstrarea co orii celei albe a ser-visuluî ce se compune din. 6 cnţito cu tăiş de oţel 6 furculiţe o piesă 6 linguri masive de supă 6 „ „ n cafea 1 „ „ mare de supa 1 „ an 8 lapte 6 rezămatoare de cuţite 6 talere de desert 1 chisea de piper safi do zaolar 6 talere elegante ciseiate 6 pahare de oue, masive, 6 linguriţe pmtru oue 4 tăviţe pentru zacbar 1 O strecurătoare de ciaiu 2 Sfeşnice elegante de salon 04 Dovadă că acest anons nu e înşel a torid deci ar că dacă marfa nu’i convine cuiva se va repr.mi u Dîci cine vosstepe bani puţini să aibă obiecte bune să se grăbească. J H. KABINOVITZ Yieca ‘Depou general al fabricei de argint britic Scliiffautsgasse 20-a Prin rambursări se pot trămite c bie<-tele comandate şi la acale locuri unde circulă vapdre. AVIS —-------------------r— -■■■ — Onor. public este a visat că de la 1 Maiu 1882 şi până la 1 Septembre, _ ™ toate prăvăliile de coafori vor fi deschise numai pănă la 6 ore seara precis Duminicele şi serbatoi ne. SUNT CELE MAI BUNE DIN i.DME.^ pre^ţ»ia^e cu 150 ffiedaile Puinie PAF IS import ah ri 18 18 Medailâ de aur A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţă sigură dată inscris. Ori» SINGER C2p..ni»»«. lasmadecusut new-york. de sus a a lui Fabricei. G. N EîDLINGER, A^ent general THEÎ SINOE MANUFACTUR1NG Comp.NEW-YOEK (iAIE]C^) BUCU11ESCI, Grand Hotel du Boulevad Favoarea şi celebritatea universală de care se bucură din causa escelentol si solidari* o tăţiî lor, Maşiuele noastre de cusut, originale am fabrica „SINGEP“ ne-au îndemnat a deschide şi in Bucuresc! un deposis special, ca in toate cele-l-alte oraşe mai mari ale Europei, şi ast-fele sun tem in posiţiune de a vinde ma-şinele noastre loco Bucuresc! cr preţurile fabricei; asemenea şi in rate lunare, cu garanţi# de cinci ani şi învăţătura gratis acasă ■ Părţi de maşini şi reparaturi cu preţurile cele mal eftine n atelierul propriu al fabrice!. Deja de 30 de ani este cunoscut că Maşiuele Singer originale se pot întrebuinţa pen tru ori-şi ce profesiune nu ruinai pentru familii şi nu pot fi întrecute de nici o fabrică prin construcţia cea bună şi tărimea. NB Maşini de alte sisteme, cari nu se mai pot iutrebuinţa se primesc in schimb. i# Tipografia Steian Minăloscu, Strada Covaci Nr. 14 www.digibuc.ro ANUL VI. — Nil 1461 10 BANI EXEMPLARUL DUMINECA 2 MAIU 1882 ABONAMENTELE ; In Capitala : 1 an 30 lei, 6 luni 16 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D AUG. LAURIAN Bnete pentru loteria naţională, organizata in folosul incendiaţilor clin ţara, se-găsesc de vânzare şi la redacţiunea “Ro-măniei Libere". — Un leu num&rul. Sunt 209 câştiguri şi anume: 1 câştig de . . . 40,000 1 n n • • . 10,000 2 » » • • . 5,000 B „ „ . • . 1,000 200 „ „ . . . 100 ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine London, 11 Maiu. Din Dublin se anunţă, că pe toate colţurile stradelor se vâd afişe in care se vorbesce despre formarea unei societăţi naţionale irlandese cu s-opul d’a se putea forma un parlament irlandez pentru dobândirea independenţii ţârii Pe ziua de 15 1, c. se va convoca un meeting pentru constituirea acelei întruniri. Un tâner irlandez a incunoştiinţat poliţa, că i s’a oferit 100 de livre sterlinge pentru ca să ajute la o-morîrea lordului Cavendisch şi a lui Bourke. Dânsul afirmă că ar fi in stare să dea o descriere bună a criminalilor. Se crede că pe baza acelei descrieri poliţia va putea da de urma celor patru. Londra, 11 MaiQ. Până azi nici o urmă de făptuitorii crimei. Doi lucrători cari se află in serviciul căilor ferate anunţară poliţiei, că dânşii trecură cu ve-locipedul, când crima deja se comisese. - Bourke şi Cavendish se luptau cu căte doi oameni: Ca-vendish ar fi esclamat calând: „Oh, miserabile." Cel doi martori, cari să nu se confunde cu alţi doi velocipediştl caii găsiră cadavrele, spun ca aă fugit cănd unul din ucigaşi se rtpedi asupra lor cu un cuţ:t plin de sânge Tânârul, care a avisat poliţia că i s’a oferit 100 de livre sterlinge e adus la Liverpol. Petersbnrg, 11 Maiu. Un comunicat inspirat al ziarului „Nov. Wrem-ja“ contestă, că situaţiunea din Bulgaria ar fi critică, şi susţine că principele Alecsandru a sosit aici cu o misiune specială a poporului sâu. Londra, 10 Maiu. Vice-regele a dat ordin ca funcţionarii să nu iasă din casă fără de escortă poliţienească. In Brighouse (Yorlxshire) poporul s’a sculat in contra locuinţelor Irlandezilor, distruse mal multe case şi maltrata mulţi locuitori. Mal multe familii irlandeze ad fugit Londra, 10 Maiu. Iobn Holms, unul din membrii parlamentului şi a visteriel, e numit secretar financiar in mi-nisteriul de finanţe Acest post a fost al lordului Cavendish, înainte de s’a dus ca ministru in Irlanda. Roma, 10 Maiu. Ratit paşa, ex ministrul de resboid al lui Is mail, a adresat chedivulul o scrisoare in care protestează foarte energic contra calumnii, că şi dânsul ar fi aţîţat garda circasiană in contra vice-regelul. Constantinopol, 10 Maiu Generalul Blum paşa, un eminament inginer de fortăreţe, şl-a dat demisiunea, din causă că a fost trecut cu vederea la avansările făcute mal in urmă. _ Paris, 10 Maid. „Republique Franţaise" cere ca să se introducă un serviciu militar pe trei ani, pentru ca 8â se poată forma o generaţiune de bărbaţi vi-guroşl dra cea moleşită cum se vede azi că sunt fii familiilor mal bogate. Paris 10 Maiu. Guvernul l‘a tras In judecată pe episcopul dir Caracasonne, care a ţinut o predică aţâţătoare invitând poporul să nu se supună legilor celor noul aduse de guvern in privinţa şcoalei. Londra, 10 Maid. Poliţia n’a mal dat nici pănă azi de urma făptuitorilor crimei; nici un indicid despre el, de oare ce a fost inposibil d’a cunoaşte pe cel patru cănd caii trăsurel fugead din respu-teri. Pe lăngă aceasta, mal trefoue să se ia in vedere şi tradiţiunea seculară ce domneşte m Irlanda, care inferează cu epitetul de trădător pe fie-care denunţător. Cattaro, 9 Maid. In ziua de sf. George s’a arborat pe înălţimile de la Gamilica, intre Ljuta şi Orahovaţ, hn stindard alb. Insurgenţii din Gorm-Pobori s’ad internat in Muntenegru, escrtaţl fiind d’un detaşament de soldaţi muntenegreni. Pentru Abonamente, Anunciurl şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipograna St. M idlescu, Strada Covaci, No 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Sociiti Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania geaerală de publicitate G. L- Daube & Cnie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G L Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G L. Daube & C-nie. Petersbnrg, 9 Maid. Relativ ia -Uuplul omor intămpiat in Dublin ziarul „Gelos" scrie : Cele aoue partide politice, liberalii ca şi oposiţionalil, aii fost la Înălţimea lor pâstrăndu şl tot sâDgele rece. Omorurile politice n’aâ putut terorisa ţara, ci a unit societatea intreagă. Sub ast fel de imprejurârl nu mal incape nici o udoială că se va afla o soluţiune fericită. Disposiţiile luate in contra farmaciştilor Ovrei, după cum află „Herald," se vor amăna pe un timp nedeterminat. Aceasta e decisiunea Senatului. ‘ 1 -... 'fţ Serviciul telegrafic al „Rom, Libere. “ 12 Maiu —- 3 ore seara Londra, 12 Maid Camera comunelor a adoptat, cu 327 de vo turl contra 22, la prima citire, nroectui presintat de d. Gladstone pentru represiunea crimelor din Irlanda. Acest proiect, foaire riguros, propune instituirea une) comisiunî speciale, cu insărcinarea de a judeca crimele fără asistenţa juriului, autorisă pe guvern d’a aresta pe bănuiţii irlandejl sau străini ; d’a impedica in timpul zilei sad in timpul nopţel, pe strade sau in case, întrunirile şi de a suprima ziarele. Toate ziarele din Londra aprobă acest proiect. (Havas). A se vedea ultime scirî pe pagina IlI-a. Bucuresci i Maif Tristă figură f'âcut’a guvernui in Senat; tot aşa de tristă figură a făcut şi corpul bS-trănilor care, după dou6 zile de blagomanie, a inchis desbaterea fără nici o resoluţiune. Se vede că sângele s’a râcit in vinele părinţilor conscrişî şi el nu mai poate incălţli hotărîrile bărbăteşti. Sperăm că, in Cameră, cu ocasiunea interpelării d-luî Vernescu, care se desvoltă astăzi, vom vedea mai multă viaţă, mai mult patriotism, mai multă inţelegere a intereselor şi drepturilor ţârii, mai multă energie in apărarea lor Aci oposiţiunea are să vorbiască, prin talentatele sale organe, Vernescu, Cogăl niceanu, Carp, lonescu şi alţii, cari. ori-căt de divisaţi pot fi in alte cestiuni de carac ter interior, sunt cu toţii uniţi spre apâra-rea drepturilor şi intereselor României la Dunăre şi spre condamnarea comisiunei mixte precum şi a guvernului, care şi-a dat din nepricepere ori pentru interesul puterii coasta cu străinii in paguba României. In Cameră, guvernul va fi silit să vorbiască verde şi lămurit, iar majoritatea somată să se pronunţe, dacă trebue sad nu să fie luată in consideraţiune propunerea Barrâre. " Aşteptând desbaterile din Cameră, ultimele şi hotărîtoarele desbateri, credem, in această vitală cestiune, vom resuma azi, cu tot sângele rece putincios, din nod pentru cei ce ne citesc, părerile noastre in această ar! p’a..................6 „ Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este i esponsabija ‘ Prim-Redactor : Stef. 0. Miohailesou folosul altuia?—Pentru a garanta buna lor aplicare, tractatul de Berlin a prevâţlut o supraveghiare. Cine insă are să facă supraveghiarea ? — De sigur că nu statale cari aplică regulamentele. Nu se poate cine-va institui controlatorul sâti propriu. Supraveghiarea trebue exercitată de o autoritate superioră, şi această autoritate nu poate fi de căt aceea care a făcut regulamentele, care mai mult este interesată la libertatea Dunării, sub scutul căreia se află oare-cum marele fluvih, nu poate fi exercitată de căt de Europa representată in comisiunea duuăreană de la Galaţi. * « * Formarea comisiuniî mixte, aşa precum a statorniclt’o ante-pro:eutul austriac ori mai in urmă propunerea franceză, este o violare a tractatului de Berlin, este nesocotirea principielor elementare ale dreptului internaţional, este nimicirea suveranităţii statului nostru. Austria sati ori care altă putere neţâr-mureană n are ce căuta in aplicarea regulamentelor pe Dunărea de jos. Şi dacă noi Românii, avem conştiinţă de valoarea a-cestu) drept şi de interesele vitali legate de dînsul, n’ar trebui odată cu capul să primim o comisiur. e mixtă care să aplice regulamentele in apele noastre ori să supravegheze această aplicaţiune. Aplicarea este dreptul nostru suveran, şi trebue să fim geloşi de acest vital drept. Supraveghiarea este dreptul reservat de Europa. Ne inclinăm dinaintea ei, dar numai dinaintea ei. Acesta este târimul dreptului. Pe acest târim datori suntem a sta şi a lupta cu energie. Atunci vom proba chiar duşmanilor noştri, că avem conşcimţa drepturilor de stat neatărnat, m familia europană. Şi Europa ne va respecta, şi Europa ne va sprijini, căci va vedea că am ajuns la maturitatea conştiinţei de sine. Deci, nici o combinaţiune de comisiune mixtă n’o putem primi. Avem dreptul să zicem non possumus, şi trebue să ne folosim de acest drept Aşa ar trebui să se poarte guvernul, aşa ar trebui să silească pe guvern a lucra parlamentul. Nu mai pe acest drum, putem salva drepturile şi interesele de viaţă ale statului romăn. CRONICA ZILEI Duminică, 2 Mal, d. Titu Maiorescu va ţinea, la Ateneu, o conferinţă asupra temperamentelor, începutul la 2 ore d. arr Intrarea liberă şi grătuită Mălne se începe sesiunea bacalaureatului. Comisiunea de la liceul St -Sava e compusă din profesorii Francudi, Gogu, Brânză, Laurian, Teodorescu, Ang. Demctriescu, Constantinescu şi Lupaşcu. De mal mult timp, biserica Colţea resună de armonioasele cântări ale corului din asuul Elena Doamna. Fiind-că mulţi din bucurescenl nu sciQ incă, âl invităm să meargă Dumineca şi sărbătoarea la Colţia, să asculte, şi vorr6măn*ea mulţumiţi. Şi corul şi faptul cântării la această biserică sunt opera generalului Dav la. care şi cu acest prilej a sclut să învingă multe piedici. M. S. Regele a sancţionat legea prin care se modifică articolele 7, 3, 9, 11, 13, 14, 15 şi 17, din legea organică a ministerului afacerilor străini din 21 Marte 1873. In bugetul drumurilor din judeţul Tulcea, pe exerciţiul 188Ş —1883, in partea veniturilor s’a www.digibuc.ro adâogat incă o zecime peste cea prevâdută asupra impositulul fonciar. S’a acordat medalia Bene-Merenti cl. I d-nel Anetta Essipoff Leschetizhy, pianistă, pentru distinsele sale merite artistice. La judeţul Buzâii se vor inflinţa dia. noii doi conductori, plătiţi din bugetul judeţului cu căte 200 lei leafă pe lună şi căte 50 lei diurnă. Durna li se va da insă numai pe timpul campaniei. Pentru serviciul de navigaţiune, administraţia marinii de comerţ, poliţia fluvială şi maritimă, şi inspectarea regulată a porturilor, s’a inflinţat in ministerul afacerilor streine un inspector general al navigaţiunil şi un sub-inspector, cari vor avea a supraveghia stricta observare a reglementelor in materie de poliţie şi navigaţiune. Serviciul porturilor se va face de căpitanii de port, conform legilor şi reglementelor in fiinţă,, sub privigherea şi controlul inspectorului general şi al sub-inspectorulul, infiiţaţl. Căpităniile de port se divid in trei clase Cele de clasa I se aompun dintr’un căpitan, un dragoman ajutor, un copist şi patru gardianl. La portul Constanţa vor fi şi doi piloţi. Cele de clasa II se compun de un căpitan, un ajutor, un ajutor un copist şi doi gardianl La cole de clasa III, serviciul căpităniei se va face de comandanţii puncturilor. Clasificarea porturilor se va face de consiliul de miniştri după raportul ministrului de externe, conform trebuinţiî şi importanţii fie-căruî port. Pe cănd ploua la noi alaltăerî, in Predeal şi pe munţii din jurul Sinaiî cădea zăpadă. Discutarea propunere! Barrere va incepe la Galaţi, cum spune „V. Covurluiulul, Luni 3 Maiu. CESTIUNEA DUNĂREI Intr’o telegramă de ieri, am impărtăşit citi torilor căte-va pasage dintr’un articol scris de „Pester Lloyd“ privitor la atitudinea noastră in cestiunea Dunării. Ele au fost destule, ca cititorul să’şl facă o ideie de acest nou făt al ziaristicei ungureşcl. „Pester Lloyd“ ne ameninţă, nici cu mal mult nici cu mal puţin, de căt cu ocuparea materială a României, cu cucerirea eî, şi ne spune că „opinia publică* din Ungaria e favorabilă a-acesteî soluţiunl a cestiuniî orientale. Din nefericire, ziarele ungureşcl, şi in deosebi „Pester Lloyd," ne-au făcut de atâtea ori această ameninţare, in căt ea nu mal produce azi nici o impresie asupra „dorobanţilor din Bucurescl." Şi iarăşi, din nenorocire,— sunetul de sabie ce ni se tnmete din Pesta, are un timbru atât de sec, atăt de gol! —Cu cine naiba, voieşc oare Ungurii să ne cucerească ? Cu cele douâ-zecl de regimente romăneşcl, tot atâtea serbo croate şi in-doit de cât atâtea ceho-polone ? Unguiil nu au ajuns incă acolo, ca să dispue după plac de aceste oştiri, şi cu atăt mal puţin Jidanii de la „Pester Lloyd." Şi apoi „do:obanţiI din Bucu-TescI," al naibel şi el, sunt tot atăt de viteji ca şi Crivoscianiî şi... de două sute de ori mal numeroşi. Fr«ca lor de Unguri şi de tovarăşi lor este din nefericire atăt de m'că, in căt, repetăm ceea ce am spus încă odată tot ziariştilor de la „Pester Lloyddacă s'ar cere printr’un plebiscit voinţa acestui popor de dorobanţi de la Dunăre şi Garpall, el s'ar rosti in tot momentul . ....- - - -| IMmilMIHIIIMMl !■ .1 I. -H..BJBIL FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 1 Maiu — 17 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA DACHIANC XIII Doamn de Maurescamp se intoarse acasă însoţită de doamna de Lerne. Lipsise foarte puţin. Servitorii nu vădură in aceasta nimic extra-or-diuor, şi imprudenta eşire scăpase din vederea soţului ei. Către erele cinci de demineaţă, începuse a aţipi, sdrobită de osteneală şi de emoţiune, cănd un sgomot ce se petrecea d’asupra capului el o deşteptă. Audi un vuet de paşi pe parchet, ea inţelese că soţul el âşl făcea cu grabă pregătirile călătoriei.—Puţin in urmă audi uruitura unei trăsuri pe pavagiul curţii. Plecase. ROMANIA LIBERA şi fără sfiealo pentru un resboiu cu puternica Austro-Ungarie. Am fi smintiţi, după părerea lui „Pester Lloyd." Să fim ! Aşa ne place. Şi... nu tot-d'a-una cel ce rîde şi se laudă la început, rîde şi culege laude la urmă. Pe urmă ce o fi şi ciudăţenia pe care „Pester Lloyd" o botează cu titlul de „opinia publică" a Ungariei. Noi, cari cunoaşcem bine acest imperii!, nu cunoaşcem in el nici o oninie publică; dar cunoaşcem atâtea opiniunî naţionale, căte popoare sunt. —Poporul unguresc o fi având o pinia să ne mănânce de vil. Nici că ne îndoim. — O fi având aceeaşi opinie şi Nemţii ? Se poate.— Opinia şi a unora şi altora nu repre-sintă insă, contopită intr’un tot, de căt 12 milioane de capete, din cele 38 de milioane cari compun vecinul imperiu. Abia a treia parte'—Dar Românii?—Zău, opinia lor, conşcientâ şi bine definită, e de-a frige la prima ocasie pe Unguri de vil. Serbii şi Croaţii sunt de acelaşi cuget. Cât pentru Cehi şi Slovaci,-Nemţii simt deja opinia lor.-Fără indoială Ungurii şi Nemţii se bucură astăzi in vecinul imperiu de un mare avantagiu. Puterea lui se găseşce in mâinile lor şi forţele centrifugale se simt paralisate prin uneltele cu cari gheşeftarul ştie să’şl stăpîniască tot-dV una victima. Dar ştiut este, că slabe se dovedesc aceste unelte, cănd elementele se deslănţuesc când firele cari compun laţul tiraniei se rup in tr’un singur loc. Ascultarea încetează atunci tira nul rămâne singur in reţelele sale. Vanitatea nu intră in obiceiurile Românului. De un lucru putem insă asigura cu toată modestia pe marele imperiu austro-ungar : un conflict cu statele dunărene ăl va prăvăli in încurcături cu desăvârşire altele de căt râsboiul cu Francia la 1859, şi cel cu Prusia la 1836. Atunci au fost toate popoarele lui intr’un cuget şi a secerat ruşinea celor mal umilitoare înfrângeri, căci acel cuget unanim era resultatul siluire!, era fals. — Intr’un râsboiu cu popoarele carpatice-dunărene, naţiunile Austro ungarieî se vor divisa şi această divisare nu va face de sigur forţa el.— Ungurii nu se gândesc la d’alde astea. Noi ne gândim insă, —noi, cari avem de apârat interese tot atăt de mari la Dunăre, pe căt de mari drepturi avem de revendicat in leagănul naţionalităţii noastre. Toate acestea le-am zis de alt fel numai in genere, fără a căuta să dăm prin ele un răspuns lui „Pester Lloyd."-ArticolI infecţi şi inveştiţî căt de colo cu timbrul vanităţii scârboase a jt-dovuluî-maghiarisat, nu merită nici o băgare de seamă. Căt pentru cestiunea Dunărei,— fără indoială, nu-I putem prevedea incă soluţiunea Dacă va cădea insă in paguba ţăreî noastre, ştiut să fie, — că victoria Austro-Ungariel nu va fi un resultat al slâbiciunel poporului românesc, ci urmarea ve-nalităţel şefilor iul. Dacă ar fi capii, cum e poporul ! Vrednică de notat este simpatia, ce arată ziarele austriece pe neaşteptate proiectului Bariere. Pănă credeaţi incă, că prin ipocrisie ne-ar putea rătăci, protestau contra acestei propuneri, ca depărtată căt ceriul de pământ de avant-proiect.-Astăzi, cănd acest motiv a dispărut, ele recunosc, că in realitate soluţiunea presintată de Francia pentru punerea Dunărei la discreţiunea Austriei, nu este de loc mal imperfectă de căt soluţiunea ce presintase insaşl Austria. Firma nu mal trebuia schimbată, ca să nu bată atăt de tare la ochi, şi din acest punct de vedere Austria se felicită chiar, că a putut îndupleca pe Francia să’I facă trebile. ----- ■' i■ «PMuTMfiqpj^ ţ. Bbskbs»*»-»-’ ---- Se scula. Capul ăl ardea ca focul Deschise una din ferestrele camerii, care da in grădină, şi se rezimâ intr’ănsa. Aspectul cerului, norilor, roilor, luâ in ochii el un ce straniu şi fantastic, asculta intr’un mod vag ciripirile de bucurie ale unei bande de vrăbii cari salutau răvărsatul zorilor unei splendide zile de primăvară. Părăsi apoi cu bruscheţă această posomo-îită contemplaţiune spre a se duce la copilul său şi a-I presida ea insăşl, precum făcea in fle-care zi, imbrăcarea de dimineaţă prelungi aceste ingrijirî obicinuite pe căt putu, spre a’şi da pe căt ăî era cu putinţă ilusiunea unei stări de lucruri, regulată şi pacîmcă. înaintând ziua, singurătatea, in mijlocul chinurilor care o munceau, âl deveni de nesuferit. S9 decise a chema pe mamă-sa. Dragostea generoasă ce’î purta o oprise pănă aci de a o face să impărtăşiască această zi de mâhnire; dar simţi că mintea o părăsia. Informă dar prin doue cuvinte pe doamna de Latour-Mesnil despre ceea ce se petrecea şi 'I trimese biletul printr’un expres Dacă mama Jeannel a încetat [de mult de a figura in paginele acestei istorii, este că n’a-veam nimic de spus despre densa, de căt acea ce fără indoială cititorul a inţeles singur Un cuvânt va fi de ajuns pentru a rectifica lacuna: doamna de Latour-Mesnil se stingea cu încetul din causa frumoasei căsătorii cu care dăruise pe fiica sa. Era atinsă de o afecţiune a ficatului, complicată de nişte grave desordinl in partea cordului. —In deşert o scutise Jeanna nu numai de imputări, dar chiar de confidenţe. Ea era prea mult femee şi prea mult mumă, suferise prea mult sa insăşl, pentru a se inşela asupra tristului adevăr, şi nu ’şi -erta strania orbire a CESTIUNI MILITARE. ---. « Despre comandamentele armatei. — Urmare — „împăratul fu înşelat mişeleşce. Nu lui ci miniştrilor sfeî, marilor demnitari al armatei, acelora cari ar fi trebuit să’l lumineze, trebue să li se impute responsabilitatea lucrurilor, a căror consecuenţe aţi fost atăt de deplorabile. „Comandamentele existau pănă la gradul de colonel; companiile, batalioanele, escadroanele, bateriile şi regimentele, eraii comandate ierar-chicesce, şi mal tot-d’a-una in condiţiunl satisfăcătoare. Dar mal in su3 existau grade fără e-serciţifi real d6 comandament. Generalii vedeau trecând pe sub ochii lor regimente, cari le procura oare care raport,-dar intie trupele acestea şi generalii lor, nu exista nici o bgătură serioasă, nici o intimitate. „Confienţa reciprocă, atăt de necesară, era lăsată uităreî. — In capul edificiului, plutea in norii cancelarismulul secretarul de stat la departa mentul resbelulul. — Cel ce se apropiau de dânsul ’1 găsiau tot-d’a-una meungiurat de hărţii încărcate de cifre, pentru că d’asupra capului său balansa spada lui Damocles, sub numele budgetul resbelulul. . „Discuţiunea budgetului procura in fie-care an filantropilor, economiştilor, spiritelor răd-voitoare, nemulţumiţilor de toate colorile şi nuanţele, şi mal cu seamă ignoranţilor, câmpul de bătae cel mal accidentat. Instiţuţiunea militară scăpa de moarte, dar nu de răniri. „Intre aceste mari lupte anuale, ministrul de resbel avea a susţine ciocnirele presei. Asemenea cazacilor cari in 1814 hărţuiau coloanele noastre in timpul marşului, şi noaptea le turburai! somnul,-publiciştii cotidieni svănturati împrejurul miniştrilor şi a cancelariilor. „Cum ar putea in ast fel de condiţiunl, să şl consacre un om facultăţile sale serviciilor pi blice, chiar de ar fi un Gouvion Saint-Cyr, sau Soult? Timpul i-ar lipsi pentru a mediti ches-tiunele militare ; el s’ar vedea forţat să abandoneze partea techuică la comitete speciale. El nu trăesce de căt cu cancelaria, ocupat a es-trage dificultăţile, a prpeara respunsurile, a revedea dosarele, a clasa piesele, cu un cuvânt a centralisa administraţiunea. „Dacă ministerul de resboiu se consideră de o administraţiune, care gerează asupra lucrurilor, şi nu de un Comandament care să se esercite asupra persoanelor, in acest cas este inutil, a se alege pentru acest minister un mareşal de Frân-ţa; un indemănatec administrator civil ar fi ‘mal preferabil. Dar dacă ministrul de resbel este general suprem al armatei, dacă el o comandă, cum comanda un Colonel regimentul sau. nu trebueşce a se micşora acest general sau acest mareşal, pănă a face dăntr’ânsul un biu-rocrat. „Atribuţiunile ministrului de resbel sunt im perfect definite in legislaţiunea noastră. „Este timpul de a se rupe cu tradiţiunea prea vechie, care face din ministru primul agent de cancelarie al resbelulul, — tradiţiune care se urcă la timpii lui Ludovic al XlV-lea. „Trebueşce ca ministrul să fie generalul suprem al armatei. Ministerul său să fie marele quar-tir general, şi in loc de un sub-secretar de stat, să iabă un şef de stat major. Poate că in acest cas, ar trebui a se sacrifica oare-care succes de tribună, dar locurile noastre fortificate vor fi mal bine armate, magasiile noastre mal bine aprovisionate, soldaţii nostril mai perfect instruiţi, disciplina, ţinuta şi spiritul militar vor câştiga. vanităţel, care condamnase pe fiica sa unul destin mai râu incă de cât al eî. Unele mame se măngăie de nenorocirea Acelor lor prin fericirea reală sau pe care o presupun că’şî creazâ prin contrabandă; o mângâiere de felul acesta nu era in obiceiurile doamnei de Latour-Mesnil, şi dacă era ceva care să-I agraveze durerea şi remuşcarea că condamnase pe fiica sa unei nenorociri fără scăpare, era temerea mortală că poate in acelaşi timp o condamnase şi ruşine!. Fusese crud irigrijiată asupra acestui punct şi singura zi fericita ce sărmana femee cunoscuse de mulţi ani era ziua cănd fiica sa; simţind’o neliniştită asupra reluţiunelor eî cu c1 de Lerne, o luase de găt strigând: — VedI bine cum te sărut!.. Fii sigură că nu te a’şi îmbrăţişa ast-fel dacă asi fi culpabilă!.. N’aş mal indrăsni! Doamna de Latour-Mesnil, careia biletul Jean-neî i dusese prima noutate a duelului d-lul de Maurescamp cu contele de Lerne, veni la fiica sa pe la orele două-spre-zece. Ăntăifi avură loc intre nenorocitele femei mal multe lacrăml de căt cuvinte. După primele efusiunl, Jeanna găsi cu toate acestea un fel de uşurare in a res-punde la întrebările grăbite ale mame, sale şi a ’I povesti tot ce ştia incidentul balului, seina ce avusese cu soţul său venind acasă, pănă la visita nebunească făcută lui Jaqcues de Lerne. Spunând toate acestea cu o iuţeală febrilă, cănd umu and, cănd şedănd pe scaun, ea nu in-ceta de a arunca neşte priviri repezi şi neliniştite asupra pendule! după sobă. Ştia că ora fixată pentru intălnire era trei. Cu căt ora fatală se apropia, cu atăt era mai agitată şi devenia mal tăcută , umbletul el fără conştiinţă dintr’un salon intr’altul se iuţea, obrazul i se roşea ca focul şi din cănd in când ingăna nişte escip-mărl aproape copilăreşcl. „Luănd comanda armatei, arâtăndu-se pretu. tindenl, ministrul de resbel va înfiinţa in mod natural comandamentele intermediare. Brigadele si divisiile vor fi comandate.—O impulsiune venind de la la cap se va simţi pănă la basă. „Spre a înţelege perderile produse in armată prin lipsa unul ministru de resbel, se cere ca cine-va să fi servit in toate gradele mult timp şi iubindu-şî meseria. „Nu* ne temem de a spune, că dacă armata n’a perdut toate calităţile sale, onoarea revine numai colonelilor de Infanterie şi Cavalerie. El nu s’au discurajat, n’au desesperat de armată din contra au luptat viguros contra disolvanţiloi EI au remas călare, cu spada in mână, cu vocea sus şi tare, mal toţi necunoscuţi, fără bogăţii, susţinuţi de un singur sentiment; „îndeplinirea datoriei“. Tot in opul distinsului publicist militar general Baron Ambert mal găsim ca Principele de Bismarck a făcut o apreciere despre armata francesă, care se raportă tot la ntîngrijirea in-stituţiunel militare şi după noi la circumstanţa ca dacă Franţa in timpul resbelulul din 187071, a avut pe tărîmul şciinţelor militare generali inferiori celor din armata germană, a contribuit foarte mult causa, că in armata franceză nu existaseră inaintea; resbelulul, in timp de pace, Comandamentele de armate, de corpuri şi de brigade, ci numai acele ale divisiilor teritoriale; cu un cuvânt Francesiî uitaseră că pacea este şcoala sau prepararea pentru resbel; - iată dar cum expune autorul citat, cuvântul Principelui de Bismarck privitor la armata francesă : „In timpul resbelulul armata franceză eia solidă. Disciplina fusese păstrată. Spiritul militar slăbit prin favoarea de care se bucură spi litul burges, putea să se restabilească cu facilitate. „In ziua de 17 August 1870, domnul de Bismarck veni cu Regele Prusiei să visiteze ambulanţa părăsită la Rezonville. de către mareşalul Bazaine. „Cancelarul confedeiaţiunel Germaniei de Nord se apropie de un oflcer francez rănit şi ’I zise in presenţa unul preot de regiment, care a descoperit conversaţiunea; „A! dacă noi am avea carabinele Chassepots, şi dacă d-tră aţi avea armele noastre cu ac, resbelul s’ar termina in 15 zile." După aceea adaugă: „Şi dacă d-tră aţi avea generalii cari comandă armata noastră, resbelul s’ar fini tot aşa, dar intr’un mod cu totul contrar pentru noi."—Cuvântul este crud, dar el esprimă opiniunea inimicilor noştri, cari nu apreciază armata noastră mal pe jos de cea germană. Suposănd chiar ca aprecierea să nu fie esactă, ea merită atenţiunea guvernului frances care nu trebue să uite, ca cea d’ăntăiu datorie a sa este de a nu considera gradele militare cu o favoare ci ca o magistratură. Neglijarea apărăreî naţionale s’a produs, după noi, in Franţa şi prin greşita cale a desvoltă-rilor sociale, cultivăndu-se mal numai o singură clasă, burgesia, după cum vedem că chiar şi astăzi calul de bătae al republicanilor fraa-ceşî este tot maxima politică a lui Sieyes „burgesul nu este nimic, el trebuejsăfie totul",-pe cănd Germana aii educat intreg poporul sau toate clasele societăţii şi ie aceea este organi-saţiunea lor pe toate tărâmurile cea mal solidă in Europa. Noi incă am maimuţărit in organisaţiunea statului pe Francesî, am făcut scoale numai prin oraşe, căci cele de prin comunele rurale există mal numai cu numele; am lasat poporul de la ţară sau basa Românismului in ignoranţă, şi am aruncat asupra lui fără puţine escepţil o armată de locuste produse din spuza societăţii oraşelor- — Oh t mamă!., sărmana mea mamă!., ce cruzime, ce miserie !.. ce nedreptate ce nedreptate, Dumnezeul meu! Mamă sa speriată de această stare de esal-taţiune, se scula şi’I zise, incercănd aă o sustragă din aceste îngrozitoare cugetări: 7in’L in camera ta, copila mea... Aide să inălţăm rugi către cel atot puternic. — Să mă tog ? strigă ea intr’un chip aprope aspru.—Şi pentru cine voeşcl oare să mă rog? pentru soţul meu saii pentru celalalt ?.. Voeşcl oare să fiu ipocrită... sau nelegiuită? — Ah ! roagă-te pentru mamă ta care are a- tăta trebuinţă de ertare! strigă doamna de La-tour-Mesnll căijend in genunchi şi ascundăndu’şl capul in mâinile sale. ’ Mamă! mamă ! zise Jeanna ridicănd’o cu forţă şi străngend’o la inima sa. ce am oare să’ţi ert ? Nu m’am inşelat oaie si- eu ca şi dumneata. — Ah! aceasta ’ţl era permis ţie !.. mie insă nu! Fram mama ta. , povăţuitorul teu, câlâusa ta; viaţa’mî dăduse esperienţă. Ah! căt am fost de culpabilă !... căt am fost de culpabilă de a nu’ţî face o mal bună alegere. Erai atăt de vrednică de a fi fericită, sărmana mea copilă !.. Erai atăt de onestă, şi iată unde te-am adus ! — Dar sunt tot onestă, mamă, zise Jeanna cu un ton distrat. Apoi rădicând deodată degetul, ’î arată acul t endulc;; doamnă de Latour-Mesnil vedu că arăta trei ore. (Va urma). ~~~»n t BilE—i — www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA IT I —"lin I IUTII.. unde populaţiunea in mare parte este compusă, de streini de origine numai cu aparinţe romăneşcî- Cum vom crea din aceasta sgură, al aşa nu. mitului partid naţional liberal, cadre îndestule si bune pentru armată, este o problemă grea de deslegat, care incumbă sarcinel d-lul ministru de resbel, —ţara insă este in drept să ceară cadre şi iar cadre pentru armată, căci alt-fel fără oficerl generali, superiori, inferiori şi sub-oficerl suficienţi, după cerinţele organisărel armatelor, şi trupa însufleţită de cel mal bun spirit militar de i se va intămpla să fie bătută, prin nenorociri neprevădute, nu mal este in stare a se aduna, şi a o face să resbune perderile suferite, şi se reapuce victoria. Baronul Ambert ne vorbia de ce doi miniştri al Francieî: Mareşalii Soultşi Gouvion Saint-Cyr. Istoria ne arata ca cei d’ăntâiu a dovedit că fusese tot atăt de bun administrator, precum se arătase şi brav şi mare general De cămpul de luptă, precum şi ăntăiul tactician al E-uropeî, după opiniunea iul Napoleon cel mare ; _iar Gouvion Sainte-Cyr, este asemenea clasat intre cel mal de frunte genall, al timpului său, şi ca miuistru a produs intre alte îmbunătăţiri ^le resortului resbelului şi legile de inaintare şi a pensiilor. Aceste exemple au contribuit dejam semnalat opiniuneî publice, int’un articol militar precedent, că ar fi afacerea domnului ministru de resbel să esopereze votarea unei legi de pensiune, care să asigure oficerilor resplata sacrificiilor, şi gradelor inferioare înmulţirea soldei, cu un adaos, care să le inlesniască cel puţin cumpărarea tutunului, după preţul urcat prin introducerea monopolului. Major, loan de Crainic. ECONOMIA NAŢIONALA Din darea de seamă a «Concordiei Romăne». 3 MATASEA. Creşterea gândacilor de mătase in ţara noastră este foarte veche. Mal toate ţărance e şi doamnele romăne de toate condiţiunile se ocupau cu mic cu mare de această cultură şi parte din produs se confecţiona pentru usul casei, iar restul se ducea să alimenteze in cantităţi considerabile fabricele de mătăsuri din streinătate. Introducerea de soiuri superioare dăduse un mare a.vănt acestei producţiunl şi cererile excepţionale ale streinătăţil din a. 1858—1862 făcuseră să se introducă şi la noi industria mare a creşterii gândacilor de mătase. Din nenorocire insă boalele lor aii venit să oprească avăntul. Descu-ragiarea a avut de resultat ca in genera] a-această cultură să cadă până aproape de stăr-pire totală. Micele incercărî din urină de a relua această cultură ati dat resultate foarte frumoase. Aşa d-na Zamfira Teodorescu din Iaşi Galata a expus mătase, care pe lăngă calitatea superioară are şi meritul de a fi trasă intr’un mod perfect in privirea fineţe! şi a egalităţii firului. Aceasta dc vedeşce că şi la noi s’ar putea trage mătase fină, care să serve la ţesăturile cele mal delicate. D-na Zamfira Teodorescu a expus şi planul maşineî de care s’a servit la tragerea a-cesteî mătăsl. Această maşină simplă şi puţin costisitoare, respăndită in ţară, ar aduce foloase imense mărind valoarea mătăsel destinate pentru export. Ar fi de dorit să reluăm cu ur ceas mai înainte cultura gândacilor de mătasa, atăt in mare căt şi in mic, şi vom deschide o resursă puternică de venituri, ce astăzi sunt perdute pentru locuitori şi ţară. Alegerea insă a sămSnţeî de gândaci este prima condiţiune pentru o reuşită perfectă, şi aceasta necesitează cunoşcinţe speriate spre a cunoşce starea de sănătate a fluturilor cari au produs’o. Este dar neapărat să se înfiinţeze un serviciii special, care să examineze şi să procure sămânţă sănătoasă cultivatorilor, precum şi să se publice instrucţiuni amănunţite pentru creşterea gândacilor. Numai prin modul acesta s’ar putea stârpi boalele şi ameliora soiurile. Câte-va premii de incuragiare din partea ad-minhtraţiunil şi a diferitelor societăţi ar fi un bun indemn pentru propagarea acestei culturi, pentru care clima noastră este foarte propice. Fireţa ţesăturilor de borangic, simple şi combinate cu alte fire, usitate astăzi, s’ar putea des-volta până la producţiunl de variate ţesături de fantasie şi de bun gust Marama şi eşantilioanele de ţesături expuse de d-na Paraschiva Stănilescu din Huşi sunt o probă evidentă de resultatul la care s’ar putea ajunge. Cu puţine silinţe s’ar introduce şi industriele de ibrişim şi stramâ centru posmantarie şi anele. Foulardurile expuse de d. Ioan Pândele din Calafat egalează in supleţâ similarele cele mal numoase. Prin prefecţiune in colorit ar ajunge a Putea fi întrebuinţate cu mare succes ca sha: lurl de găt si chiar ca materii pentru rochii ue lux CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa, din 30 Aprile, 1882. Senatul.-Se citeşte proectul de lege privitor *•* organisarea comandamentelor armaţii. -x- T. P.osetti nu vede serviciile ce poate trage guvernul din acest proect de lege. Ministrul de răsboii! zice că va propune oare-carl modificări, ~x- In urmă, proectul se discută pe articole şi se votează. Camera, — După dezvoltarea unor interpelări cari se sfîrşesc, ca de obiceiu, prin trecerea la ordinea ziliî, se continuă discuţia asupra proectu-lul pentru exp'oatarea liniilor ferate ale Statului. Cănd era să se facă votul in total asupra a-cestul proect, Camera nu mal era in număr. ARENA ZIARELOR »*. „Românul'*' se pronunţă şi in numărul de ieri pentru punctul de vedere al guvernului in deslegarea cestiunel dunărene. Nu-i vorbă, de recunoscut reounoasce, că proiectul Barrere nu este mai puţin primejdios ţSrei de căt avant-proiectul; se ha-sardează chiar a afirma, că Austria n’are ce căuta iratrflo comisie de riverani a Dunăre! de la Galaţi pănă la Porţile de fier, după toate aceste energice premise el nu se declară insă nici cătegoric in contra a-cestuî proiect, nici contra comisie! mixte in genere şi termină cu următoarele pline de duioşie cuvinte Credem că dovezile de vitalitate ce am dat, voinţa şi otărîrea ce am arătat, vor fi apreţuite de puterile europene, şi că insă’şî Austro-Unga-ria va inţelege pănă in cele din urmă, că dorinţa noastră nestrămutată este să întreţinem cu dânsa relaţiunile cele mal strânse şi mal amicale. “ **» intr’un articol, despre deosebirea ce se manifestă cu orî-ce ocasie in viaţa ţâri! intre Români! adevSraţî şi produsul străin, «Timpul" ne povesteşce şi următoarea caracteristică istorioară : Regele convorbia intr’una din zile c’un proprietar din Moldova, dar cu unul din cel băştinaş!, de pe unde şi-a inţărcat dracu copii, cum zice Românul, e’un om insfârşit care represintă proprietatea istorică, nu cea cumpărată cu bani, de prin locuri ca acelea unde Ştefan Vodă era ca acasă, de vorbesc oamenii de el ca şi cănd ar fi-trăit ieri intre el. Maiestatea sa bine-voia a avea o ideie priin-cioasă şi măgulitoare despre o seamă din pretinşii noştri! oameni de stat despre d’alde Bo-erescu, C. A Rosetti bunăoară şi alţii; ăî credea chiar dstoincl de a realisa o inaintare aeivea in ale ţării. Proprietarul nostru răspunse foarte serios: „Pare-mi-se că Măria Ta dă greş cu gândul. Nimic mare, nimic lan, nimic frumos nu se va produce in ţara aceasta nici de un om străin neamului românesc şi român numai din intăm-plare nici de un advocat de profesie., #*# Discutând interpelarea de la Senat in cestiunea Dunăre!, „Binele Public" i face această caracterisare: Este o farsă dibace a maeştrilor noştri politici, ca să se faca vorbă, că se interesează şi el de suveranitatea şi de drepturile ţărel ameninţate, dar in fond ca d. Brătianu se continue politica streinismulul care are marele avantagifl de a ţine la putere pe demnitarii care ş’afl văndut demnitatea la Viena «*, „L’mdependance ftoumain" constată că deplorabil a fost resultatul interpelaţiu-neî, făcută in Senat in chestia Dunăre!: deplorabil pentru ministrul de esterne. care a declarat că primesce de basă proiectul Barrhre, adoptând ast-fel comisia mixtă :■ deplorabil pentru oposiţia conservatoare, care, invitată să’şî arate părerea, a refusat, şi care lucrând ast-fel a avut poate o atitudine corectă din punct de vedere parlamentar,—s’a arătat insă neleală faţă de ţară şi a perdut una din cele mal strălucite ocasi! de-a’ş! afirma patriotismul. Un tribunal care înţelege legea şi datoria ra. — JDreptului" 1 se scrie din Ploeşcl, că o societate englesâ a venit să cumpere mal multe proprietăţi rurale din judeţul Prahova ; s’afl format actele in regulă şi s’au depus spre- legalisare la Tribunal. Primul-preşedinte al Tribunalului Prahova a refusat insă autentificarea, fondăndu-se pe disposiţiunile positive ale Constituţiuneî, care . interzice străinilor dreptul de a dobândi imobile rurale. Cumpărătorii, se zice, s’au presentat.la ale tribunale, au obţinut autenticitatea actelor, şi acum cer la Tribunalul Prahova transcripţiu-nea, ceea-ce, ni se afirmă, s’a refusat din nod pentru aceleaşi motive pentru cari se respinsese darea autenticităţel. Daca lucrul este esact, ni se paie că proce- derea onor. Tribunal Prahova este foarte corectă. Căt pentru noi, ie permitem a atrage atenţiunea celor in drept, promiţând a reveni asupra cestiunel. Naşcere fecundă.-CetimŢn „Poşta*: Din Hîr-şova ni se scrie, că in cotunul SeiraeDil-Mici, comuna Seimenil-MarI, plasa Hîrşova, judeţul Constanţa, o femee a unul locuitor român a născut zilele trecute 8 copil gemeni. Toţi copil au fost născuţi deplin sănătoşi imediat au fost botezaţi. După trei zile insă de la naşcere, unul din el a murit, dar ceî-l-alţî sunt bine şi astăzi. Incendiul diu Botoşani. — Asupra acestui incendii! ziarul local „Constituţionalul", ne dă următoarele' amănunte : Luni 26 ale cureptel, pe la orele 3 p. m., a isbucnit un foc violent in mahalaua sf. Nicolaie din urbea noastră. Sinistrul, favorisat de vănt şi de ferbinţeala timpului, a luat repede proporţii!! I terii le, prefâcănd in cenuşă 20 de case, ş numai mulţumită zelului pompierilor noştri şi’n special comandamentului lor. D. locotenent Dimitrid, incendiul a fost circumscris şi oprit d’a lua o intindere mal mare. Causa acestui desas-tru este pănă acum necunoscută. Şi de astă-dată lipsa apel şi a unul material suficient a impedecat mult pe pompierii noştri. Recomandăm autorităţilor in drept aceste lacune deplorabile, cari ar putea intr’o zi să ne coste scump şi amar. Scandalul de la gara Suceava-Iţcanî. — Asupra acestui incident, pe care l’am anunţat deja, „Constituţionalul" din Botoşani ne dă următoarele amănunte, însoţite de nisce drepte observări „Un scandal deplorabil s’a petrecut in ziua de 20 aie curentei la gara Iţcanî-Suceava. „Autorităţile noastre vamale şi ofiţerul român cu soldaţii cari păziau cancelaria reservată funcţionarilor noştri au fost insultaţi, unii chiar maltrataţi de funcţionari austriacl, ajutaţi de un norod intreg de evrei şi de nemţi Eată sorgintea miserabilă a acestei afaceri: Un dorobanţ romăn sfătuia pe o slujnică de la gară, venită acolo din Moldova, să se’ntoarcă mal bine acasă de căt să sa batjocorească prin loc străin. Impiegaţii nemţi pândind şi ascultând vorbele dorobanţului, năvăliră asupra lui şi in-cepură a’l maltrata. Se făcu sgomot. Alergară soldaţii noştri in ajutorul tovarăşului lor maltratat, iar de altă parte săriră toţi nemţii de la gară şi din prejurul gărel şi se’ncăierară cu aî noştri la o bătae, unde erafl IC nemţi asupra unul romăn. „Funcţionarii siliţi de numărul tot crescând al prot.vnicilor se induseră in cancelaria lor şi şe-zură acolo ore intregl asediaţi, espuşl celor mal violente insulte, făcuţi de rîs. „Abia târziu şi numai cu venirea trenului de noapte se potoli scandalul. „Această ispravă o datorim d-luî V. Boerescu şi guvernanţilor noştri de astă zi, cari au inchinat şi plecat după obiceiii interesul şi demnitatea ţării pretenţiunilor nemţescl, lăsând vama noastră pe teritorii! străin, când putrezesc părăsite acare-tele pentru vama începută pe teritoriul nostru in Burdujenî, şi expunând funcţionarii români şi uniforma naţională incultelor jidovescl din Suceava. „Asceptăm să vedem ce măsuri va fi luat şi va lua guvernul pentru reparaţiunea acestei insulte adusă României: nu cum-va va face şi de astă-dată scusele sale imperiului vecin, ca şi I dăunâ-zi, cănd cu mesagiul regal ? 1," * '■■■■'I III *•—jffiTEiir m«»w Serviciul telegrafic al„ Rom. Libere." 12 Maifl — 7 ore seara. Paris, 12 Maiu. Lordul Lyons, ambasadorul Engliterel, a avut azi dimineaţă o conferinţă cu d. Freycinet, relativ la afacerile Egiptului. înţelegerea intre cele doă puteri e deplină Circulă sgomotul, că trămiterea vaselor de răsboifl franceze şi engleze in apele egiptene este iminentă. Viena, 12 Maiu. Camera deputaţilor a adoptat convenţiunea de navigaţie făcută cu Serbia şi a adoptat proiectul de lege ce deschide un credit pentru cheltuielile excepţionale de ocuparea Bosniei şi Her-ţcgo vinei. Pesta, 12 Maifl. Camera deputaţilor a primit intregul tarif vamal, fără a introduce nici o modificare. 12 Maiu. Mal multe ziare străine publică corespondenţe safi telegrame din Sofia, ce represintă Bulgaria in stare de agitaţie. Adevărul este că Bulgaria e pe deplin liniştită şi noutăţile contrarii, ce sosesc din afară, produc mirare in cercurile politice. 13 Maiu. — 9 ore dim. Paris, 12 Maiu. E probabil că flota anglo-franceză, care va fl trimisă in apele egiptene, va cuprinde 12 sai! 16 cuirasate, cu I2,000de soldaţi, cari vor putea debărca in Egipet, dacă va trebui. Paris, 12 Maifl. Negoţierile intre Englitera şi Franţa in privi aţa Egipetuluî continuă ; răspunsul cabinetului Gladstone la propunerile franceze e aşteptat cu nerăbdare Cairo 12 Maifl. Cabinetul ăşî dă toate silinţele pentru ca A dunarea notabililor să se intrunească Duminecă ' 14 Mal, să proclame înlocuirea lui Tewfic-paşa prin fiul săi! mal mare, Abbas, in vârstă Je opt ani, cu Arabv-paşa ca regent şi prezident ax consiliului miniştrilor. Tewflk-paşa refuză or-ce comunicare cu miniştrii săi şi fermitatea lui e universal aprobată. Cairo. 12 Maifl. Majoritatea notabililor e defavoraDilă ministerului. Araby-paşa a declarat, că in caşul unei in-tervenirl a Turciei, el se retrage cu trupele in fortăreaţă şi că va lua cu el pe toate paşele turcesc! ca obstaticl. Londra, 12 Maifl. Camera comunelor. — Sir Ch. Dilke sub-secre-tar de stat la afacerile externe, zice că toate Puterile recunosc preponderanţa intereselor engleze şi franceze in Egipet. Berlin, 12 Maifl. Reichstagul.—In discuţia asupra monopolului tutunurilor mai mulţi oratori, din toate partidele, au vorbit incontra stabilirii acestui monopol. Un singur deputat, din partidul imperiului, s’a pronunţat in favoarea el. D. Scholtz, secretar de Stat, a combătut apoi obiecţiunile aduse la tribună şi a declarat că monopolul tutunurilor nu ameninţă libertatea electorală: „Majoritatea Reichtagulul, zice d sa, recunoaşte că trebuinţele imperiului s’au sporit şi, cănd e vorba de acest monopol care trebue să croască veniturile, majoritatea nu mal există. Ast-fel, guvernul respinge orl-ce responsabilitate pentru cestiunea actualei stări de lucruri şi o lasă Reichstagului." Berlin 12 Maifl Baraca ridicată aproape de Moabit, in care tie-buiasă fle’exposiţia igienică, a cărei deschidere era fixată pe Marţi, a fost distrusă cu totul de un incendiu, care a isbucnit aseară la 7 ore. (Ilavas). Dr. MENDELSSOHN 5 s’a mutat strada Carol I No. 2 (Hanu Verde) DOCTORUL NEGURA S’a mulaţii in Strada Cotlet Nr. OO. ANUNCIU Biroul Soc. de asigurare „Anker" s’a mutat in casele d-lul Mandi Photograf Calea Yictoriei Piaţa Theatruluî. MAGASINDL DE COLONIALE PATJN POPESCU din Calea Victorii JHanulii Zlătari S A MUTAT No. ÎS, Str. Xjipscani, No. ÎS. SCriiMB_SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --------*«**—— CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 1 Maiu 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cump Vetd. 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 98 }j, 99 6#/o » Căilor lerate Romăne 02 > g 104 5°/0 Renta Amortisabilă 89 \ 90 V Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 220 225 7 °/o Scrisuri fonciare rurale . . . 102% 103 % 5 °/o » » ® 90 ’/, 91 7 "/o » » urbane. . . i02 102 ’/. 94 •/« 95 % 88 >/, 89 »/. 8 °/o Impr. Municipal Bucuresci . . 104 104 R » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 28 .. 5 % Renta Română 89 89 Acţiuni Dacia România 375 380 i) Banca Naţională a României 1380 1390 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . 7. arg. „ Rentă aur „ Căile ferate „ Scrisuri . Argint Naţional contra aur . . Bilete de Bancă . IV. 1 7» IV. î Rubla hârtie 2 55 2 65 P'orinl 2 10 2 12 Lose otomane 55 65 CURSUL DIN YIENA 12 Maifl Napoleonul 9 52% Ducatul 5 63 Lose Otomane. i . z8 20 Rubla hârtie . . . . , 121 i/, CURSUL DIN 3EXLIN 12 Maifl Acţiunile „ 59 •/« Oppenheim . 110 Ruble hârtie ... 2C6 9(i Oblig, noi 104 3C Idem 5 °/o 96 ’°/.oo CURSUL DIN rARIS 12 Maiu Renta Română ......... 88 >/ Lose otomane 60 »/ SCHIMBUL 1 Maifl Paris (3 luul) 99 1 25 „ la vedere . 100 1 ) 15 Londra (3 luni) ...... 25 05 07 7« » la vedere .... . 25 20 25 Berl.n (3 luni) i22 3 5 45 „ la vedere 223 4< 50 Viena la yedere 210 212 Adresa pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA W. STAADECKER ———R ER PLUGUL UNIVERSAL „SACK‘ Premialii cu ântâiulii preţu „MEDALIA DE AUR“ la concursul agricol al Comi-ţiuluî de Ilfov de la Heres-trău in Noemvrie 1881 Acest plug care a dobândit un mare renume este instrumentul ce mal perfect ce ’1 poate dori un agricultor, pentru că: 1) El e intreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat; 2) La lucrarea cu dânsul, se cere namaf o singură persoană pantru ion icerca vitelor, flind-căplugul nn are nevoe de nici o conducere! 3) Tăietorul dinainte taie şi aruncă in brasdă stratul de sus al pământului cu mărăcini, iarbă etc, iar trupul şi cormana lut le acoperă cu pământ, fâşia brasdel nu se restoarnă ca la alte plugdrl in bulgări groşi, ci pământul se fărîmă prin aranjamăntul practic al cormanel. OrI-cine va inţelege sus pomenitele avantagie aie aoestul plug care, din această cauză, se şi imitează in multe fabrici din Europa. Sfătuesc dar pe agricultori a se feri de asemanea contrafaceri, şi comunic că plugurile mele universale se pot găsi adevărate şi di-■ecte iiinfaln ica mea numai la d. W. STAADECKER agentul meii pentru România, Strada Smărdan No. 8, BucurescI şi la depositelo d-sale din tară. — b-sa este prin urmare şi in stare a le vinde mal ieftin. — Tot ia D-îuT se găsesc şurupurf, cuţue cormane şi toate reservele trebu-îneic ise. 72-38 rt- sa.ch:, PLA6WITZ-LEIPZIC 4* " i iţim i i i > 111 n rmTiTiTrn '*VK INJECŢIUNE GRIMAULiT et C‘* MATIGO QRIMAULT Sc C‘‘ pharmaoljtl 8, XCB 7IYIENNE, PARIS Exclusivmente preparată cu foiile Maţi coulni din Peruvia Acdstă lnjecţiune, şi £ au câştigată in puţinu anni uă reputaţiunu ’ univorsallâ. Ea curariseşce in puţinii timpu sculamentele celle mai rebelle. Devosita in principalele Pharmacia. J Jt$M_ QjJ 'n>‘lionainnTirTiTUiinro MCI Uliii nnuiaxuAi K îi BUT DE VENZA.KE Nr. 14, Strada Covaci, Nr. 15 EIARTIE OUOOAUA SE VINDE LA Tip. Miiiălescu, str. Covaci 14 SIHOPU şi VINII DE DDSÂRÎ Cu Lacto-Bhosphată de Calce Aceste. preparajiunl aingurile care aii servita MedicitorU SpitalelorCt din Paris p nfru constatarea proprietifilorH reeonstituitire Anti-anemice şi digestive a-le Lacto-Phosphatulut de calce. Copiiloru patigli; Rachiticitorit; Feteloră tinere care 8e dea volţi: FemeiilorH delicate; Doicilorii, pentru l'avorlsare» fl Îmbogăţirea laptelui, Conuaieacen/i/oru ,-ţBflrimloiu 3libiji; -------- Dopositulu genera» Cassa GRIKAUIT IC", 8, rue Viţienne PARIS in Maladiile de t . . in Digesliunile tabori6sse, in Inapetenciă; in t6te maladiile caro se traducO prin Slăbiciune ei Perderea forţelorti; In Fracturi pentru reconstituirea âsselorti ; in Cicafrtaa/tunea iîâfittoriî ■ r In slreinitate in principalele Pharmacil BIZARUL BUCURESCI •W ce a cz X! O) ac es QO ^5 Ci X* «e c3 S-l -es X AVIS IMPORTANT Am onoare a face cunoscut atât Onor. Pub 'c căt şi distinsei mele Clientele in parte că pentru sesonul de Prima-Yara şi Vara mi-a sosit un bogat transport de PENTRU BARBA|I Nuanţe alese şi crone după ultimele jurnale. Tot d’odată atrag atenţiunea Onor. Public asupra imensului transport de STOFE BRUTE zpzEisr'mTT convr^TsriDE care me pune in plăcuta posiţiune a înfrunta verî-ce concurenţă atăt in fineţea calităţilor precum şi in speciala mea croială. cu stimă, HERMAN DAVID0V1TZ Rog a se nota No. 8, alături cu Hotelu Fleskî, 36 (Casele S taman aais) 16 03 w- te Sk & »03 ® hM & >1 ţ ac 9 ® ® O! » = 5S a BAZARUL BUCURESCI 36 3—16 Prima Sooiaiate de Credit Fonciai Roman DIN BUCURESCI PUBLiCAŢiUNE La 16 gust anul curent 1882 se vând prin licitaţiune publică următoarele proprietăţi ce aparţin Socie-tăţel 9. anume : DARVARI DE JOS din judeţul Mehedinţi plasa Câmpul alături cu por tul Cetate şi in intindere ca de patru mii pogoane, fosta proprietato a d-lul Grigore Miulescu. NUCŞOARA compusă di" Slatina, Bulioasele, Inţărcătoarea, Gruiul Negru, Munţii Urdea, Movrea, Maliţaşi Gruişorul, fosta proprietate a d-lul Nieo' e Rucâreanu, situată in comuna Nucşoara judeţul Muscel. Licitaţiunea se va face in BucurescI in localul societăţe* strada colţel la ora 12 din zi in ziua de 16 August 1882. Amatorii pot lua cunoştinţa la direcţiunea socletăţet de titlurile de proprietate, planuri, hotărnicii şi con-aiţiunile de vânzare in toate z.iele de lucru do la ore'e îl pănă la 2 post meridiare Sus zisele moşii Dârvar:! de jos şi Nucşoara impreună cu toţi munţii sunt şi de arendat pe termen de cioci sad zece ani. Licitaţiunea pentru arendare se va ţine tot in localul societăţii .n ziua de 3 August 1882 la ora 12 din ţii Elpon contra petelor de Sors a iui Bergma.nn spre depărtarea absolută a petelor da soare, recomandă cu 90 bani bucate A. Ciura, pliarmacien. i J30T* Pen tru Sesonul de Yara "HI ®t I Ne grăbim d’a insciinţa pe numeroasa şi distinsa noastră Clientelă din Capitală şi Provincie, că la /1 \ # â A % 1 v-Ă S1 \ ri «xk TYi f n \ '7\ S m î n PRIMUL MAGAZIN DE CONFIENTIA Susţinută infaiblemente de la infiinţarea lui in Ţară, a sosit actualmente un bogat transpoat de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţî din propria noastră fabricaţiune ce o avem in Europa, unica in felul ei. OTT D’OSEBIEE: COSTUME MODERNE SI ELEGANTA in diferite croclî şi nuanţe. TcP A RDESIXJR I;| 1P jâLaXT'TA.Xj.OlNri numai după ultimele jurnale |j] FANTASIE in desenuri alese cu totul noi. COSTUME NEG ÎE DE SALOr U drap fin de Sedan, şi o mare colecţiune de I'iijueturl (leşinate englezesc! veritabil. Fineţa stofelor — pănă la cele mal fine caliţăţl — perfecţiunea croelil, şi moderaţiunea preţurilor, vor satisface de sigur pe verî-care din Clienţii noştri resp. BAZAR DE ROMANIA Strada Şelari «INr T» sub Hotel Fieeclii. NR. Rugămfi cu imistenţat a nota „Nr. T( spre a evita confusinnî regretabile BIUR0UR1LE 1 „Naţionala41 DE ASIGURARE S’AU iVIUTAT Strada Carol I No. 9 găsesce LA TOTI PARFUMERII^J COAFERII 91 TU RMA0IŞT1I Pudiâ de Orei SPECULA preparată cu BISMUTH de CH. FAY 9, Rue de la Paix, 9 D PARIS DE VENZARE Casele mele din strada Buzeştil Nr. 50 pe linia tramvaiului, sub St. Ni-colae Duşumea, Coloarea Galbenă. Această proprietate are un venit anual de 200—2 0 galbeni fşi o intindere de peste 500 stănjinî patraţî. Doritorii se vor adresa la aci aşi proprietate in curte la proprietarul Samuel Tot. Aceste Hapurile convin» contra: Afecţiunii» icrsfnld e Oii*«, iftacliiti»aiiii, Adormi, C/oniitituţiiintle bn.pnatire, etc., etc. N. B. — Trebue observat Semnătura nâstră alaturaţa act pusa m josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. De vânzare Băile Bughea din Cămpulung A se adresa la redacţia . României Libere» VINDECARE INFAILIBILA SI REPEDE a tutulor maladielor provenind din abusul plăcerilor venerice, la orî-ce vârstă ar fi impotenţa, sterilitatea, spermaioarea,, ; slăbiciunea m>jlocului, spasmuri nervose, I p.-.■ .... 1 11 . .■ in—- - . --„.n..,,, im n I T Societatea „Naţională*1 de Asigurare Avem ondrea a aduce la cunoştinţa publicului ca societatea ndstră a incepri deia a asigura şi IN CONTRA GRINDINII (piatra). Condiţiunilc de Asigurare contra grindine! s’au comunicat deja tuturor representanţilor uoştril din provincie, cart sunt gata a da orî-ce lămuriri se vor cere. iu Bucureşti, aceste condiţiunl se pot vedea in toate zilele, la biurourile Direcţiune! ndstre. Strada Carol I, Nr 9. Avem deplină credinţă că agricultorii romani ne vor arăta şi aci încrederea incurăgiatdre cu care ne-au onorat pănă acum in asigurările contra incendiului şi pericolelor de transport. Direcţi* generală. No. 64= STRADA LIPSCANI No. 66 * Z BUCURESCI 0 No. 64,-STRADA LIPSCANI,-No. 64. LA MIELUL DE AUR Recomandă marele Depofi in MANUFACTURE SI STOFE DE MOBILE in lână şi mătase. Stofe fantasie, Burette d’ord, Stofe Iuta şi Bordure, Cretoane, Satins şi Crepe, Velours d’Utrecht uni şi frapee, Covoare Moquette Bruxelles, Covoare tunse şi netunse, Covdre de scări, Preşiuri, Cocus uni şi Bordure, Covoare mari de salon şi sofa. Perdele de Reţea şi Ghiupure. - ÎMBRĂCĂMINTE de trasuri Diferite pielerii, Posamenterii, Muşamale ger-mune şi engleze, Muşamale maroquin pentru mobile şi trăsuri. Wt- FH.BCITTRILE cele mal avantaeioase > & M f> G G O a > G No. 64= STRADA LIPSCANI No. 66 Tipografia Ştefan Mihălcacu, Strada Ccvad Nr* 14 www.digibuc.ro ANUL VI. — Nr. 1468 10 BANI EXEMPLARUL MERG URI 12 MAIU 1882 Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: In România La administraţiunc, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. 1 ' ' * " In Paris La Socieie Ilavas, place de la Bourse 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ABONAMENTELE; In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 16 lei, 3 luni 8 lei. In Distriote : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. n Streinătate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURI AN Bilete pentru loteria naţională, organizată in folosul incendiaţilor din ţară, se găsesc de vânzare şi la redacţiunea “României Libere“. — Un leii nurndrnl. Sunt 209 câştiguri şi anume : 1 câştig de . . 40,000 lei 1 n n • . 10,000 V 2 n » r . 5,000 77 5 „ „ • . 1,000 77 200 „ „ . . 100 n ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Petersburg, 19 Mai ii. Se vorbeşte despre unele turburări agrare in Rusia de miază zi. Ţăranii au prădat bunurile contelui Bobriueki de lăngăSmela, au rupt hambarele şi ah dărîmat clădirile moşii. La Chiew s’a petrecut tot o ast-fel de scenă, averile pro prietarulul Safunoff au fost jefuite şi el insuşl maltratat de către ţărănimea esploatată. O ruină nu mal puţin păgubitoare a sufer.t şi senatorul Cluşin. Belgrad, 19 MaiiS. O ceată de MuntenegrinI voind eă intre in Serbia, a intămpiDat resistenţă din partea unul detaşament sârbesc In urma acestei împotriviri Muntenegrinii aii trecut in Turcia. Roma, 19 Maiu. Guvernul a anulai toate măsurile restrictive ce se luaseră pentru esportul de vite din Austria. Potoraburg, 20 Maiu. Principele Bulgariei a obţinut resullate politice de mare însemnătate. Alexandiu I de Bat-tenberg s’a plîns in contra atitudinii consulului Hitrowo. P foarte probabilă revocarea acestuia. Principele e supărat pe Hitrowo şi pentru chipul in care incearcă acest consul rusesc să ajute desvoltarea relaţiunilor comerciale intre negustorii bulgari şi cei din Rusia. Hitrowo a îndemnat pe mulţi Bulg ri să participe la esposi-ţiunea din Moscva, care se ştie că este şi tre bue să rămână eminamente rusească, ţi prin urmare nu se poate admite participare externă. Comitetul exposiţiunil a respins insă pe cei cari s’au luat după sfaturile diplomatului rusesc. Principele Bulgariei a regulat şi chestiunea privitoare la noul ministru de răsboiti. Se ştie adică, că fostul ministru de răsboid, generalul Criioff, după dimisionare, s’a reîntors in Rusia. Numele viitorului ministru se ţine ascuns. Marţi principele pleacă la Berlin, unde va petrece. mai mult timp. Din Viena Alessandru I va pleca direct in Bulgaria. In Germania şi Austria principele nu va urmări nici un scop politic. Petersburg, 20 M.aiu. Unele ziare anunţară că incoronarea se va intămpla la 5 Septembre. In cercurile diplomatice insă această ştire se califică d’o rea infor-maţiune. Ambasadorii nu voesc sâ’şi inchirieze apartamente in Moscva. Serbările obicinuite in Maiu nu se vor ţinea in anul acesta. Spiritele sunt foarte deprimate, din causa spaimei ce inspiră nihiliştiî. Paris, 20 Maiu. Din partea Franciei s’a trimis in Egipt o co-misiune pentru studiarea întunecimii de soare. Această comisiune şi a intins câmpul observa-ţiunilor sale şi asuDra luneî, şi acum depeşează asupra existenţii atmosfsrii lunii, lot odată s’a descoperit şi un cornet, care se va put< a vedea la 10 Iuniu. Paris, 20 Maiu. Cu ocasiunea sfinţirii steagului societăţii de gimnastică s’a înfiinţat o societate numită „La Ligue des patiiotes.“ Membru poate fi ori-cine doreşte ardicarea iraţională. In discursurile ce g au ţinut sa accentuat cu deosebire ura ce tre-bue să o poarte in inima sa fie care Frances in contra Germaniei. In comitetul provisoriii se află deputaţii Faure şi Furguet. Ideea de ravanş cucereşte din ce in ce inimile Francezilor. Petersburg, 20 Maiii, (pe cale indirectă.) O parte din oraşul Kewto arde rreincetat Peste 100 de case s’ati nimicit pănă acuma. In Chiiw banta comunală cere să se plătiasca 10 procente :n plus pentru fie-fare hipotecă. Causa este impnjuiarea că a inceput să scază valoarea caselor. Fabricanţii d n Moscva se află in faţa unei catastrofe, de oare-ce poliţele din Ru sia de miază-zi nu se mai achită. Familiile nobile, temându-se de evenimentele viitoare, fişi vând hârtiile de valoare cum pot, pentru ca să’şl j plaseze capitalurile, de ş; cu perderl mari, in străinătate. I Petersburg, 20 Maiu Poliţia a prins neşte depeşl cifrate trimise de nihiliştiî dei aici celor din Chiew şi Odessa. Pănă azi s’att descifrat numai o parte din ele. Se crede eă ele cuprind senrinţe de moarte la adresa unor funcţionari înalţi. Londra, 20 Maiu. Fondul de 72,000 livre sterlinge s’a folosit deja pentru ajutorarea Jidovilor din Rusia. Se pregătesc noul meetingurî. Pe fie-care săptămână pleacă 600 de Jidani in America. Roma, 20 Maiu. La serbarea ce se va ţinea pentru deschiderea linii ferate Gotthard in Milan vor lua parte regele, Depretis şi Mancini. Marseille, 17 Maiu. Tribunalul a pronunţat o sentinţă, prin care respinge pretensiunea oraşului in contra ex-impă-rătesei Eugenia, relativă la castelul dăruit de Napoleon III Marsiliei. Sentinţa a produs cea mai bună impresiune. Paris, 2o Maiu Preşedintele republice! francese, d. Grevy, a pus pălăria de cardinal pe capul arhiepiscopului Algeriei, Lavigerie. Arhiepiscopul a fo3t adu» intr’o trăsură de gală escortată de un detaşament de cavaleriâ. In curtea de la Ely-Te garda de onoare a presentat armele. A asistat la îndeplinirea ceremonii un ablegat al Papii şi doi prelaţi bisericeşti. Ablegatul papal şi cardinalul a fost primiţi la scară de către prnşedin tele cancelarii militare. S’a celebrat un serviciu divin la care Grevy a fost representat prin generalul Pittie. După terminare parsoanele principale au fost introduse in salonul r-;—--y al lui Grevy, unde s’a luat şi dejunul Alexandria, 20 Maifl Flotele combinate anglo-francese se află sub comanda vice-amiralulul englezesc. Anglia răspunde de ori-ce se va intămpla. Guvernul frances va trămite încă o escadiă in apele Egiptului, şi anume vasele cuirasate „Alma“ „Thetis“ fi „Hi-rondelle.* Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.** 22 Maiu — 6 ore seara Tunis, 22 Maiu. O coloană comandată de generalul Duchesne a bătut, aproape de Chott Mehaia. 800 de insurgenţi din tribul Bem-Guib, cari afi luat’o la fugă, lăsând 70 de morţi pe câmpul luptii. Trupele franceze aii avut 1 mort şi 5 răniţi. Londra 22 Maiu. Se telegrafează din Petersburg către „Daily Telegraph", că manifestul imperial pentru protejarea Jidanilor din Rusia, va apare căt se poate mai curând; acest manifest va edicta pedepse aspre in contra acelora cari persecută pe Ovrei. Constantinopol, 22 Maiii. Vaporul „Calypso" cnn Lloydul austriac aplecat cu 750 de oameni de trupă; va mai lua atâţia la Dardanelle şi la Smyrna, cu totul 1500 oameni, ca să completeze efectivele din Heojaz şi din Yemen. Cele aoă cuirasate, cari erau gata să plece in Mediterana, ah pr.mit conţia-ordin. Se crede că contra ordinul s’a dat mulţumită atitudinii celor patru Puteri, Germania, Austria, Rusia, şi Italia, cari par a desaproba o astfel de demonstraţie din paitea Turciei. Hava^) A se vedea ultime scirî pe pagiua IlI-a. Bucuresci 11 Maiii A trra prelungire a sesiunii parlamentului se sfîrşeşce măine. De sigur că va ur ma şi a patra prelungire, şi de ce nu ? sunt atâţia patrioţi cari ati nevoiă de diurne. Partidul să trăiască, că ţara plăteşce. Şi apoi de n’o prelungi-o acuma, cănd are s'o mai prelungiască? Le anul se ’ncheiă carnavalul in ziua de 15 Februarie, şi prelungire nu se mai poate. Sâ’I dăm dar zor anul 6sta cu diurne, căci cine şcie la anul cum va bate vîntul ? Poftă bună, domnilor, dar rogu-v6, pen tru intre marea statului şi desvoltarea puterilor de viaţă, ce făcut aţi in schimbul celor 600,000 iei,, ce i-aţl mancat sănătoşi, in cursul acestei lungi sesiuni ? Ne-aţI făgăduit, astă toamnă, prin graiul Suveranului, marea cu sarea, şi pînă acum d’abia ne-aţî dat muştarul cu dramul. Scump ne costă mişcările reflexe de la ur nele „liberal-naţionale". i vf■ * * Cum stăm cu comuna rurală % Cum stăm cu cea urbană ? Ne-aţI făgăduit legi de reorganizare, cari să transforme fie-ce comună intr’un centru de viaţă, care să rodiască belşug pentru obşte. Unde sunt acele legiuiri? Tocmai acum „Romănul“ se ridică c’un aer de dojană, spre a spune cinovnicilor s8I cele ce n’aii făcut. Dar in loc de a le spune acum, de cenui-a silit, d’astă tbmnă, ca să le facă ? Par-că parlamentul ar fi al nostru, nu al „Românului". N’a zis odinioară d. Chiţu, inspirat deevangelistul Ion. că la inceput a fost „Românul" şi „Românul» a fost d. C. A. Rosetti, şi că toate căte s’afl. făcut prin „Românul# s’au făcut. De ce „Românul" n’a făcut barem d’astă-dată cea ce d atâţia ani ne tot fâgădueşce c’o să facă ? Ţgranul stă rbtt. înşişi puternic:! ziLI aii îecunoscut o şi cu iale vorbit-at1 dp.snrp aensui. ue-au tăcut insă pentru îmbunătăţirea sortii Iul ? I s’a scăzut dajdia cu 50 de bani pe lună. Mare lucru ! Şi ne mal mirăm, că nu e fericit !.... Dar perceptorii 61 v6nd căldarea, dar notarii 61 svîntă bătătura, dar... Măres-ce-le, Doamne, răbdarea! S’a mal modificat legea togmelelor agricole. Puţin e atăta. O bucăţică de zahăr m tr’un ocean de amărăciune. Unde e sistemul întreg de legiurl, cari să aibă de ţintă ridicarea săteanului din mizeria materială şi morală in care veste-jesce? I-aţi făgăduit păm6nt, şi cănd v6 cere păm6nt, păm6nt nu vreţi să’I daţi, ori 6i puneţi condiţii pe care el nu le poate îndeplini. I-aţî făgăduit bănci agricole care să’l scape de cămătari şi o să’l ajute la muncă, şi băncile nu i le-aţî înfiinţat. Ce fel de prieteni ai săteanului sunteţi ? * * * Dar cu oraşele cum stăm ? Aţi strigat şi voi in contra funcţionaris-muluî. Dar ce aţi făcut spre a impuţina a-ceastâ boală loeialâ.? Inlesnit-aţi desvoltarea comerciulul ? A jutit-aţl nasrerca industriei ? Făcut aţi tot cev6sta prin putinţă, in direcţiunea acestei activităţi sociale ? Creşcerea dărilor asupra comerciulul, lipsă de ateliere industriale şi căutarea de a contracta totd’a-una cu stiăiniî, respund îndestul la intrebările de mal sus. Sporirea funcţiunilor şi lungile liste de candidaţi ia fie-ce slujbă denotă de ajuns puţina vostiă îngrijire de acest r6u. Şi să nu ne ziceţi, că cu legea d-lul Au-relian aţi as1'gurat mişcarea industrială; căci mal ăntâiu v6 vom întreba : aplicata-ţi acf a lege ? şi al doilea v6 vom spune, că acea lege nu este de căt o verigă a lanţului de activitate, ce statul ar trebui să des-volte in această direcţiune. Ne trebuesc şcoale industriale multe, un credit industrial mare şi inlesnitor, o pro-tecţiune inteligentă din partea statului. • * * Şi nu sunt numai astea trebuinţele mult simţite ale statului nostru. ANUNCIUBILB : Linia de 25 milimetre pe pagina iV-a. , 35 bani Reclame De pagina 111-a...........'2 Lei o v n II-â....................5 „ Epistole nefrancate se refusă. Articol! republicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Itedactor : S?EF. 0. Miohailescb Cine şcie căte trebue unul popor spre a trăi neatărnat, dar neatămat in intregul inţeles alcuvîntulul,in vremurile de astăzi, vede căt de intins este câmpul trebuinţelor statului romămCine este patriot, lucrează, căt stă in puterile omenescl a lucra, pentru a indestula căt mai cur6nd aceste trebuinţe de viaţă modernă Fost-a parlamentul naţional liberal atăt de patriot ? Dojenele ce’I adresează insuşl „Românul" conţin răspunsul. Şi dacă celor ce stăpânesc d’atăţia ani România patriotismul nu le-a lipsit, cea ce am putea crede şi noi, le-a lipsit insă altceva, care a impedicat manifestarea acestui patriotism : le-a lipsit înţelegerea trebuinţelor statului şi putinţa d’a găsi mijloacele de a satisface aceste trebuinţe. Această lipsă ne-o denotă şi ultima sesiune parlamentară, sesiune de şase luni pănă acuma. Dreptate dar avut am noi, cănd de atâtea ori scris-am, că oamenii ce guvernează ţara nu sciţi incă preţui nici timpul, nici averea naţiunii. Dar ce folos, vorbele noastre, şi astă-zi ca şi pănă acum, vor trece nebăgate in seamă pe lăngă urechile vătuite ale ingămfaţilor stăpâni aî ţ6ril! CRONICA ZILEI Serbarea da ieri s’a petrecut intogmaî după programă. Timpul senin a favorisat petrecerile. Luminaţiele de la şosea aveail o infăţişare feerică. Lumea s’a plimbat pănă după miezul nopţii. Duminică s’a ţinut doue adunări finanţiare. Acţionarii societăţii D I. BRAUNSTEIN mvdic, chirurg şi mamos, fost medic practicant in Viena in Klinicele iî Branm (boale de femei şi facere) şi a luî Hebra (boale de piele, de păr şi syphilis) Consultaţiunî de la 3—5 p. m. Strada St. Vineri No. 1 (Casa Mişu). SCHIMBARE DE DOMICILIU D "■> WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE JOS ZFElvIIEil Şl SYPHILIS S’a. mutat Str. Pescăria-Veche Nr. 8 vis-â-vis de liotei Londra (Calea Moşilor) Consultaţiunî de ia 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m. DOCTORUL STEPHANESCU medicu spitalului Xenocrat sa mutai in strada Lipscani Nr. 87 vie-a-vis de farmacia Foişoru de foc.—Consultaţiunî in toate zilele de la 9—10 a. m. şi 4—5 p. m. (1015) l^LPOHTANT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un ratelier complect in caut-schuc costă (mal inainte fr. 300). MP* iar azi numai 150 franci Un singur dinte fr. 10. Piăces din douî sau maî mulţi dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiurî şi curăţiri de dinţi se ese-cută cu cea maî mare menagiare. Fiind basată pe praxa mea de 30 ani in această specialitate, sper a obţine toată încrederea On. P. Cu stimă, Goorge Statua 40-2-17 Dentist engles—Strada Carol I, ( MAGASINUL DE COLONIALE PĂUN POPESCU din Calea Victorii Hanulu Zlătari S’A MUTAT No. 18, Str. Hiipscani, No. ÎS. VIN NEGRU Din plaiurile Oreviţa şi Golu Drîncia Vechiu de 4 ani qualitatea superiorâ tutulor altor vinuri. — Deposit la PĂUN POPESCU & Csis 18 SXRADA LirhOAKI 18 15 franci vadra. SCHIMB SI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis. STRADA LIPSCANI, 41 bis --------*■*»!*•—— CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 11 Maiu 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cump. Viind. 6°/, Oblig, de Stat Convertite. . . 99 99 «/. 6% » Căilor lerate Romăne. 03 ■/, 104-V £5°/n Renta Amortisabilă nn R 91 Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 220 225 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . . . 5 °/o » » » 103‘ib 03 */< 91 91 ,/. 7 » » urbane. . . 103 103 i,e 6 » » „ 96 */» 97 90 >/ 91 8 °/u Impr Municipal BucurescI. . 105 105 */, » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 28 29 5 % Renta nomănă 89 */• 90 Acţiuni Dacia România 375 385 » Banca Naţională a României. 1320 1430 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . '/, arg. Rentă V, 4. aur „ Căile ferate Scrisuri Argint National contra aur . . r, 1 °/o Bilete de Bancă . Uz 1 % Rubla hârtie 2 55 2 65 Florini . ... 2 10 2 12 Lose otomane 55 65 CUKSUL DIN VIENA 22 Maiu Napoleonul 9 51 Ducatul 5 63 Lose Otomane 27 70 Rubla hârtie 121 */, CURSUL DIN BERLIN 22 Maiu Acţiunile „ „ 53 <2 Oppenheim I sble hârtie 110 ■/, 206 yr Oblig, "oî 103 80 Idem 5 °/0 96 nn CURSUL DIN PARIS 22 Maiu Renta Română . 88 % Lose otomane 59 i/. SCHIMBUL 11 Maiu Paris (3 luuî) , la vedere Londra 1 luni) » la vedere Berlin (3 luni) J ia veuere Viena la vedere Adiesu pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro Avis D-!or Proprietari ii Architecti Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele, că am fondat in centrul oraşului in STRADA TEATRULUI ISTo. 8 0 sucursala la Stabilimentul meii din str. Ts vor ului, 59 Tot-d’o-dată ’mî permit a atrage atenţiunea Onor. Public asupra ^ MARELUI ASORTIMENT DE ZEH O 3-tiisrJa.nvLi3]NrTisi, POSTAMENTE, VASE, CUPE, etc. pentru împodobirea grădinelor, împrejmuiri şi grillage de morminte, stîlpurî, pilaslre, etc. TUBURI SPECIALE PENTRU LATRINE, şgheaburî, burlane şi ţevi pentru conducerea apei, şgheaburl pentru trotuare-Şurupuiî (bunlons) pentru dulgherie, maşine, etc • 3}*®““ Mare asortiment de pompe, fonttfni şi canale (robinete), tuburi de plumb şi de fer de diverse dimensiuni, furnitură şi instalare de pompe cu toate acccsoriele lor, instalare de bai comple te, atelier mecanic pentru orî-cc lucrări. -'■W F*. K eilliauer. n Atelieru, Str. Isvorul 59 Depositu, Str. Teatrului 8. IMPORTANT pentru Comercianţi şi Earticolari. Pentru inlesnirea Domnilor Comercianţi şi particulari, cari vor avea mărfuri de vămuit, am infiinţat, cu autorisaţinea onor. Minister de finanţe pe lăngă comptoriul meu de agentura şi comisioane şi UN B1UROU SPECIAL PENTRU OPERAŢIUNI VAMALE insărcinăndu-me cu vămuirea a tot felul de mărfuri oe mise vor confia, către un provision foarte neinsemnal. In formaţiuni detaliate la biuroul meu, strada Doamnei Nr. 5, lăngă cassa Poumfey. H. 4YARTHA. bazarul bucuresci a 5€r ATIS IMPORTANT Am onoare a face cunoscut atăt Onor. Public căt si distinsei mele ClienteleJn parte că pentru sesonul de Prima-Vara şi Vara mi-a sosit un bogat transport de 00 PENTRU BĂRBAŢI Nuanţe alese şi croite după ultimele jurnale. Tot d’odată atrag atenţiunea Onor. Public asupra imensului transport de Societatea „Naţională" de Asigurare J STOFE BRUTE bucuresci Nr. 9, STRADA CA ROL I, Nr. 9. Facem cunoscut că de astăzi, Societatea noastră a admi- ca toţi aceia cari vor asigura productele lor contra daunelor de grindină din acest sezon la Societatea noastră esceptănduse aceia cari vor suferi daune şi pc cari Societatea eNaţiona a» I va fi despăgu-bit--să participe la beneficiile nete resultate din ramura asigurărilor contra Grindine! cu 15»/» in proj orţiune cu sumele ce vor fi plătit tlft—C»! r© Suntem încredinţaţi că publicul _roinăn va rrcunoasce insemnă-tatea acestei disposiţiunî -pentru intăia oară luată in România— şi că ne va onora şi de aci nainte cu incredcrea şi concursul ce ne-a dat până acum. DIRECŢIUNEA. ac ^>E3STTPtTJ COMANDE car e mă pune in plăcuta posiţiune a înfrunta verl-ce concurenţă atât in fineţea calităţilor precum şi in speciala mea croială. cu stimă, HERMAN DAVIDOYITZ Rog a se nota No. 8, alături cu Hotetu Fleski. 30 (Casele Stamatiadis) 18 ac © = P bazabul bucuresci Avis important Sub-semnatul la 5 (17) Maiu am pierdut in gara Ploeşc», chiar in vagon, un carnot, conţinând diferite notiţe si un memoriu; in acest carnet se află mal multe liărtii interesante, precum : o contra-poliţă din anul 1853 Martie fi ; cinci facturi achitate, două cliitante de plata contribuţiunil dm Focşani pe 1882; şeapte clase optimi bilete do Hainburg Stadt-Loterie cu Nr. 15,892 şi doue bilete clasa 6-a şi a 7-a tot din susijisa loterie cu Nr. 13,089 şi două bilete dc loterie pentru incendiaţi, şi o Doză, diferite scrisori, telegrame, etc. Pe”soana care va fi găsit acest carnet, impreună cu hărt ile citate mal sus va primi o bună recompensă de-puindu-le: In Focşani la d. A. I. Steriad' cu loarea Roşu.-—In Bucuresci la d. Mi-tu, Calea Plevneî, 87.—In Cămpina la d. J. Lobrat. Smnat: G. Werucz. ~~ AM XII Pentru B-nil voiajori Am onoare a insciinţape onor d-uiî Voiajori că ia 14 Maiu coreni voi deschide in Oraşul Focşani hotel sub li ma GRAND HOTEL TRIANDAFIL Nr. 1 situat in strada mare, aranjat şi mobilat din nott cu sonere electrice, res'aurare complectă şi servicifl prompt. Rog pe onor vaiojorl se bine voiască a ine onora cu vis'tad-lor fiind preţurile foarte moderate. Cu stimă, B, Albert « i, odiligenţădubtăpen- MC Cfilwlww t,u transportat voia-_________ - jori. Posesorii sunt rugaţi a se adresa in Brăila, Strada Silistri Nr 9 la d.t O. PoDe-m, sau la acea.'.tâ redacţie In ce'e din urmii trageri irincipaie ale Loteriei de bani Ilamburgiană, Clienţi Romănî au fost favorisaţî de fortuna. dntr’un mod splendit obţinând cele mal frumoase şi insemnate câştiguri Participarea României la această Loterie de Stat devine din ce in re mal răspândită şi populară. Biroul principal de Loteriei Iseut-lial Cuie. in Hamburg publ că prin ziarul nostru de astăzi ăutăia Sene al acestei nouă Loterie grandiosa şi pretutindene bine reputată; scopul ne este de a atrage in deoseb t aienţiu-nea asupra anunciuluî mencionat, de ore-co nu se tratează aci de nişce Pro-mese sau bilete de partictpat, ci e vorba de Losurî de Stat fiind garantate cu toată averea imensă a Sta-tulni german la Hamburg. 4 Ue vinzare Băile Bughea din Câmpulung a se udresa la Redacţia „Romămci Libere" sad pe Calea Rahoveî, Nr. 10. A LA VIILE DE BDCAREST 400.000 50 CALEA VICTORIEI 50 vis-â-vis de . PASAGIUL ROMAN 50 0ALEA VICTORIEI 50 vis-â-vis de PASAGIUL ROMAN BUCURESCI Insului tliţ inslrudinne si ediieatiwie CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4-6 p. m. De venzare bilete de închiriat PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 Avem onoare a vă informa că Domnişoara. Sobre Eugenie a sosit din Paris unde a făcut cumpărători considerabile de articole de înalta noutate pentru sezonul de Vară, precum : stofe şi rochii; lingerie şi articole de modă, pălării, flori, pene etc. din care am adus o mulţime pentru toate gusturile in mari varietăţi; sperăm dar a fi onoraţi cu visita numeroasei şi elegantei noastre clientele. j. It. Maurer. h k I BTJOTJRESOI SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — Strada Şelari, Nr. 7. — * Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. Odăi de la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. Doctorul ScîlwaiZ ele la facultatea de medicină din Paris s’a mutat m Strada Sf. Vineri 12. Specialitate de Me syphilitice ConsuitaţiunI de Ia 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m. LA MOŞI la firma 2 Steguri şi o Toba electrica je şosea in dreapta înainte de a intra in Tirgu Moşilor Se poate vedea de la 8 dim. pănă la 11 st ara cu EO bani cele mai curioase obiecte mtcanice adică Omeni de ceară care cântă cu orl-ce instrumente, şi alţi oameni tot de ceară care scrie orî-ce i se dictează poate juca şi cărţi, dominos, sr.cL etc etc,, toate astea au sosit acum din America. Anlreul 50 banî.-^Loc. 1, un fr. Cu st ma, A JEB AMERICANII. CALEA VICTORIEI No. 31 „AU FRINTEMPS* VIS-â-VIS DE TEATRU Din cauza liquidăreî loiale a mărfurilor^, de lingerie en gros din magaFinulu pflTA I PBINTEMPd^ CALEA VICTORIEI, No. 34, VIS-A-VIS DE TEATRU '.AARE 0 •: FACtR DEFINITIVA DE RUFE PENTRU DAME ŞI CAVALERI 50% SUB VALOAREA PREŢULUI OCAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE RUFE PENTRU CAVALERI preţul de fabrică 1 Cămaşă albă de creton franţuzesc inainte . . . 6,50 acum 4,50 I Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil . 6,50 „ 4,50 1 Cămaşă piepţî, guler! şi manchete de olandă fină 9,50 , 5,50 1 Cămaşă albă, Nouveauto de olandă de Rumburg fină 20.— * 12.— 1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9— „ 5.— 1 Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă. 12.— , 7.— H 1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi............ 7 50 „ 4.50 1 Duzină de gulere franţuzeşcî, fasonul cel mal nou 8.— „ 4.— Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele maî alese şi după fasonul cel maî nou cu RUFE PENTRU DAME 1 Cămaşe de creton franţuzeşc veritală preţul de fabrică. inainte 5.50 acum 3.50 j 1 Cămaşe de creton franţ. veritabil brodată fină . 8.— 1 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie . 12.50 1 Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă. 7.50 1 Cămaşe de noapte de olandă cu br n fină lungă. 13.— 1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit. 5.— 1 Pantalon de creton franţ. veritabil cu brod. fină. 7.— 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri. 7 — 1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie et entre deux fine............................11.— 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit cu cercuri şi pliseurl........................5.50 1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit. 6.50 1 Camison brodat fin de tot.......................10.— 1 Jumătate capot broderie fină....................14.— orî-ce preţ. Ciorapi franţuzeşcî veritabili duzina ... 9, 10, 15—18 franci Mare asortiment de corsete frauţuzeştl veritabile, balaine garantate cu orî-ce preţ Mare asortiment de mănuşi j entrn dame şi cavaleri, franţuzeşcî şi englezesc! ca orî-ce preţ» jftflfC PANZA DK RUJM PlUUtO-JBKLGUa - PÂNZETURI DE MA8A- - BATISTE *3MI 1 Bucată tO coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 70 lei 45 Iei 1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 90 » 55 » 1 » ,. s v „ Rumburg „ 110 » 60 » 1 Bucata de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă de Rumburg de aceleaşi lărgime.............85 » 60 » 1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină. . 140 » 75 > 1 Duzină de batiste franţuzeşcî cu iniţiale, brodate cu măua 4 lei» Cumpărătorii pentru 25 franci primesc 6 basmale de batista gratis. “flfeS Cumpărătorii de marfă peste 50 fr. primesc un scă^ămănt de 5 la sută. 4.50 7.50 4.50' 7.50 2.7b 4 i 4.— 7.50 3. — 4. — 5.50 8.- 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă si 6 şervete..........................................15 » 5 1 1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete ....... 24 » 15 » 1 Batiste fine de olandă de diferite preţuri, inaiute 10, 15, 20, 25. acum................................................7, 9, 12, şi 15. MĂRCI de câştigat La această sumă enormă se urcă ia ca3ul ■'îl mii fericit eventual câştigul principal, care e de câştigat *a Loteria d( bani autorisatăde itatu'IIaiabiirgiau şi garantată cu toată avtrea a Statului In total Loteria conţine 47,600 câştiguri in s»ma de 8,634,275 Mărci, cari se trag la sorţ ia 7 secţiuni satt clase după tabl.iul câştigurilor de maî jos - -Tragerile cad repede una după altă, primim comănzl pentru ?a-tăia tragere pănă la 14 Juniu a. c, s. n. in care zi tragerea urmează a avea loc negreşit. Căşt'gul principal al Lo‘ene!se urcă după menţionară deja făcută eventual la* 400,000 Mărci, sau 5' 0,000 lei noi. Special Loteria conţine căştivurl e 250000 Mărci, 150 000, 100 000, 60,000 50.000, şi o mulţime de 40000, 30 000, 26,0 0, 20,000 15,000, 12.000, 10,000, 8000, 6000, 5000, 4000, 3000, 2000 mărci etc. etc, Contra inaintărel costului Irisului pentru 1-a tragere de Lei noi 7,50 pentru un Los întreg original, Lei noi 3,75 pentru jumătate Los original şi Lei noi 1,90 pentru un sfertu Los original, espediăm pedatâ comandorilor Losele original (nu Promesse) valabile pentru ăntăiu tragere. —Costul se pote transmite in bilete hipotecare, timbre poştale române sau cea ce este maî comod prin mandat postol internaţional. însoţim fie-căreî es-pediţiunî de lose Programa Întreagă a tutor tragerilor, din care se prevede cu de amenun-tul numărul câştigurilor care es la sorţ in fie-care clasă. Co-măntjele sosite se inregistrează, §i indatâ după tragere Comandori primesc resultatul oficial al tregerel şi sumele câştigate. Firma noastră esi stă deja mal bine de jumătate secol şi e in destul cunoscută in Romăuia-Esprimăm Onor. Public viile noastre mulţumiri peDtru încredere arătată nouă pănă acum promiţând că şi in viitor vom B-lectua toate Comătujele prompt şi esa^t, espediănd de mdaia sumele câştigate. Mal atragem atenţiunea prin presenta < a Loteria anunciată de no' nu ia nici de cum vre o intreprindere privată, ci guvernul Ilambur-gian garantează pentru achitarea esactă a sumelor câştigate- —In consideraţia siguranţei ne contestabile sperăm că participarea va fi numeroasă. Oomăn- |4 99 ■/. 103 'i, 104 90 90 220 225 103 103 Va 91 '1, 92 ' 103 103 96 •/* 97 90 «/. 91 105 105 V» 28 29 89 89 >/» 389 385 1430 1440 ] •/. arg. V, aur •I. •/* VI, VI, i °/J i % 2 55 2 65 2 10 2 lt 55 65 50'/. 5 63 27 70 121 59 70 110 10 206 25 103 97 CURSUL DIN VIENA 24 Maiu Napoleonul.................. Ducatul..................... Lose Otomane................ Rubla hârtie................ UURSUL DIN BERLIN 21 Maiu Acţiunile „ „ . . . . Senheim..................... le hârtie ... .... Oblig, noi................. Idem 5 %. CURSUL DIN PARIS 24 Maiu Renta Română Lose otomane ...... SCHIMBUL 13 Maiu Paris (3 luul)......... „ Ia vedere .............. Londra (3 luni) ....... » la vedere ............. Berlin (3 luni)............ „ la vedere .............. Viena la vedere............ Adresa pentru telegrama BENZAL. 89 59 99 35 00 30 25 6'/, 25 35 122 V. 123 36 IU www.digibuc.ro !!!Fenteleu!!! Munţi! PenteleO fosta proprietate a Prinţului C. G. Ghic: , deveE.'nd prin cumpârătăre proprietatea sub-îcri ului, f?c cunoscut Onor. Public că 'i-nm arendat d-1 ai CorneHiiOrehidaii Singura dar producţiune a renumitului şi adevăratului JilUUflVillJ DE PENTELEU se va afla uumafla d-nul Cornelii Orgliidan sad la depozitari arătaţi de Domnia sa. 8IM0N PHILIPPART Anunoiii FroalaM Subscrisul arendaş al Munţi-loru PeDt> led anunţi pe Onoi Public că adevâ-atul CAŞCAVAL DE PENTELEU ce fc fabrică in acest! munţi' seva afla uuma!laD-niî Diml-trîe Staicovicl şi Petraclie Iân in Bucureştî. Tot-d’o-Jată previd pe Onor. Consumator!, ca spre a nu fi induşi in eroare şi a’! acera de eontrafac:r!, Casca'alai diPen-telefi Provenit ‘din munţi! cu acest nume va fi imprimat pe margiue cu cuvintele C. Orglti-dnn- Tentele ii Cu stimă, C. ORGH1DAN. PS. Un auuiiţ special va IvjBa sosirea pr.mulu! transport. D. STAICOYI—PETRACHE l6N ie veiizare 11 Trei sfor! de moş'e aproape 100 pogoane situate in hotarul Tomeasca districtul şi plasa Teleorman comuna Urluen! lângă gara Corbu. 101 Adrdsa strada Polonă Nr. 102 la d-nu Dragomireseu Bucureşti Doctorul Schwarz de la facultatea de medicină din Paris s’a mutat in Strada Sf. Vinorî 13. Specialitate de b61e syphilitice Consultaţiun! de la 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m. TAPETURI PERVASURI POLEITE Şl PlafonurI in Relief din collo mal renumite făbrice c preţuri f 'arte moderate, recomand onorabilului publîeu sub-seninatui KC. X-3l03Si'X0.T-J Tapiţer şi Decorator. 6SgT* a, Strada Ştirbei-Vodă, S*3B{g (vis-a-vis de Paaagiul Romăn MAGAZIN DE LINGEME SI PANZARIE Din causa grămâdireî mâifurilor, Ocasiinie rt-ra neutru a cnmpgra eftin cu preţuri foarte scâdute MAGAS1N DE L1IE1IE SI P1M1I de câştigat „A LA YILLE DE YIENNE Calea Victoriei, Palatul Dacia-Pomania, vis-a-viş de Librăria Socec & Comp. OCASIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE 3?reţul-curent al fahricel (cu preturi fixe) după scăderea procentului. 6 Batiste de iu adevărat . . . fr. 2 3 ■ 6 Batiste de olandă fină . . . fr. 1-50 6 6 Batiste de lino alb, cu tiv lat . fr. 7 8-50 6 Batiste cu marginea colorate, tivite . ...........fr. 2 3 6 Batiste idem de olandă . . . fr, 5 7 1 Batistă do lino cu litere brodată cu măna ,...................... 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe. . . 6 Manjete idem idem . . . 6 Şervete peutru masă de in adevărat. ... ..............fr. 4-50 6-50 6 Prosoape de in adevărat . . . fr. 4-50 6-50 6 Prosoape de damasc fine . . . fr, 8 10 1 corset curasse cu balenurî . . fr. 7 9 1 faţa de masă colorată fr. 2 5 1 faţă de masă de olandă albă de 6 Persoane .............fr. 4 6 1 idem idem 12 Persoane. . . . fr. 8 12 fr. 2 2-50 fr. 2-50 3-50 fr. 5 6 Dl VERS JH şi 5-50 1 Camison şi 7-50 1 Idem de batist cu dantelă şi 11 1 Pustă de costum 1 Idem damele şi brodat . şi 4 1 Idem cu şlepur! brouată. şi 8-50 - - - - mire alegere şi asemeni cu preţuri reduse. LINGER1E PENTRU BARBATI fr. 6 8 10 . fr. 12 14 16 . . fr. 3 4 5 , . fr. 6 7 8 fr. 5 7-50 9-50 Chambres şi lYiatlnâe, in şi 3 şi 5 şi 5-50 şi 7-50 şi 8 şi 14 Şi 14 şi 8 ş: 8 şi 16 LINGERIE PENTRU DAME: Camaşe -de Chifon cu broderie a fr. 3-50 idem olandă cu şnur idem olandă cu broderie . Cămaşă fină de olandă Ramburg fr. 5-50 4-50 6-50 5-50 7-50 1 idem de noapte 1 Pantalon brodat 1 Idem olandă . 1 Camison fr. 7 8 9 fr. 10 12 15 7-50 9-50 12 fr. 3 4 5. 6 7 8 3 4 5 16 18 20 24 28 30 1 Cămaşă albă de chifon . . . . fr. 4 u-50 7 1 Idem cu pept de olandă........fr. 6-50 7-50 8-50 1 Idem de olandă fină. . . . fr. 9 11 14 1 Cuini ă colorată de creton franţ. fr. 4-50 6 7 1 Pereche ismenedo Croisâe englez, fr. 3 4-50 5 1 Idem idem de olandă de Rumturg. fr. 4 5-50 7 PANZERIE 1 Bucată de Percail şi Madepolon fran ţuzesc de 45 cot! ...... 1 Bucală de olandă de casă ne albită 36 coţî................... 1 Idem de casă albită 42—45 coţ! 1 Idem idem de Rumburg 62 coţ! 1 Idem idem idem fină 1 Idem idem de Belgia fină 60 coţî 1 Idem aem Toile batiste 60 coţi 1 Idem idem de Irlanda 62 coţ! 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri coţî lăţime şi 21 lungimea 1 Bucată de pichet de iarnă 24 coţî fr. fr. fr. fr. fr. fr. 20 33 52 68 63 95 24 38 58 75 69 fr. 81 125 154 96 115 fr. fr. 30 .4 45 18 Căte-va Ducăţî do Chifon, garnituri de mese pentru 6, 12 şi 24 persoane, se vor vinde eu mere scăijămănt. 77 JL L-A. YILLE jDIE YIEInE 103 CC AMUMJIU Pentru D-nii voiajori Am onoare a insciieţape onor d-niî Voiajori' că la 14 Maih corent voi deschide in Oraşul Focşani hotel sub fii ma GRAND HOTEL TRIANDAPIL Nr. 1 situat in strada mare, aranjat şi mobilat din noii cu sonere elec trice, res'aurare complectă şi sorviciO prompt. Rog pe onor vaiojorî se bina voiască a mă onora cu visita d-lor fiind preţurile foarte moderate. Cu stimă. D. Albert Iu cele din urmă tragerî principale ale Loteriei de bani Hamburgiană, Clienţi Romănî au fost favorisaţî de fortuna intr’un mod splendit obţinând cele maî frumoase şi insemnate căş-tigurî. Participarea Românieî ’a această Lc'eric de Stat devine di a ce in re maî răspândită şi populară. Biroul principal de Loteriei Isent-lial Cule. in Hamburg. publici prin ziarul nostru de astăzi ăntăia Scrie al acestei nouă Loterie grandiosa şi pretutiudene bine reputată scopul ne este de a atrage in deosebit atenţiunea asupra anuneiuluî mencionat, de ore-cc nu se tratează aci de nişcePro-mese sau bilete de partictpat, ci 6 vorba de Losurî de Stat fiind garantate cu toată averea imensă a Statului german la Hamburg. 6 Societatea „Naţională" de Asigurare BUGURESCI Nr. 9, STRADA CA ROL I, Nr. 9. Facem cunoscui că de astăzi, Societatea noastră a adais ca toţi aceia cari vor asigura productele lor contra daunelor de grindină din acest sezon Ta Sociitatca noaslră, esceptănduse aceia cari vor suferi daune şi pe cari Societatea «Naţională')’I va fi desp'gu-bit—să osrticipe la beneficiile nete rest ltato din ramura asigurării** contra Grindine! cu !5o/° in proporţiuno cu sumele ce vor fi plătit lie-care. Suntem încredinţaţi că publicul romăn va rccunoasce însemnătatea acestei disposiţmnl—pemru intuia oară luaia in România şi că ne va onora şi de aci nainte cu încrederea şi concuriul ce ue-a dat pănă acum. DIRECŢIUNEA. ssar mam&'ises 3 m-ow ASTHME CIGARETTE ÎNDÎENNE CU CANNA3I9 — IMOIC» De OîliMAULT â O1”, phirmacişti Farfs E$8 4’âflanslJ d't aspir» ItunnlO Cigarotolorfl era Canna&is (ndte-a, psntra * (ace sa dispere «sthmutfl celO mal violenta, Iusjss ner« w!«â, riffujeala, «finperea «oeef, neuraipiiîe f&cisle, insomnie şl pentru oombatteroB phthitiel Itn/ngea, toate affecîlunll? cSillorS respirator». — Fi* cere cigtretU p6rtă ttmniiun BSIgtUlî î C1", DeposilH in principalele P har macii De vinzare Băile Bughea din Câmpulung a se i dresa la Redacţia „Româniţi Libero" sau pe Calea R hovtî, Nr. 10. QQaQnaa âaaati IN FIE-CARE SEARA Serate Musicale cu musicn roşiorilor cu orchestră Mâncările şi bfiutuiî delicioase Pr\iurî moderate -•Uite odiligenţădublăpen-lS w wSrUwth tru transportat voia— —— jori. Posesorii sunt rugaţi a s" adresa in Brăila, Strada Silistri Nr. 9 la di O. Ponescu. W. ST A A DECKER PLUGUL UNIVERSAL „SACK‘ Premia'fi cu ănlăiulil preţil „MEDALIA DE AUR“ la concursul agricol al Comi-ţiulul de Ilfov de la Heres-trău in Noemvrie 1881. Acest plug care a dobândit un mare renume este instrumentul cel ma! perfect ce ’1 poate dori un agricultor, pentru că: 1) El e intreg din fler şi oţel şi foarte trainic lucrat; 2) La lucrarea cu densul se cere hamal o singură pers iană pentru conducerea vitelor, fiind că plugul nu are uevoe de niut o conducere'. 3) Tăietorul dinainte taie şi aruncă in brasdă stratul de sus al pământului cu mărăcini, iarbă etc; iar trupul şi cormana lui le acoperă cu pământ, făşia brasdel nu se restoarnâ ca la alte plugfirî in bulgări groşi, ci pământul se fărîmâ prin aranjamântul practic al cormane!. Ori-cme va inţelege sus uomenitele avantagie ale acestui plug care, din această cauză, se şi imitează in multe fabric! din Europa. Sfătuesc dar pe agricultor! a se ieri de asemanea contrafaceri» şi comunic că plugurile mele universale sb pot găsi adevărate şi directe din fabrica mea numa! la d. W. STAADECKER agentul mefi peutru România, Strada Smărdan No. 8, Bucurescî sila depositeled-sale din ţară — D-sa este prin urmare şi in stare a le vinde mal ieftin. — Tot la D-lu! se găsesc şurupur!, cuţite cormane şi toate reservele tiebu-incioase. 72-40 XI. SACEC, PLAGWITZ-LEIPZIC 4UMENTATIUNE WUTRITIUNE VMM L A M C SI la firma 2 Steguri şi o Tobă electrică pe şosea in dreapta înainte de a tnba in Tir^u Moşilor Se poate vedea de la 8 dim. pănâ Ia 11 scara cu 50 ban! cele ma! curioase obiecte mtcsnico adică omeni de ceară care cântă cu orî-ce instrumente, şi alţi ot*meni iot de ceară care scrie orî-co i se dictează poate juca şi cărţi, domiuos, sach ctc etc., toate astea i.u sosit acum din America. Anlreul 50 bani.—Loc. 1, un fr. Cu st ma, A JEB AMERICANII. La această sumă enormă . urcă ia ca3ul <-el mLl fericit eventual căştigul principal, rarj e decăşt'gat ia Loteria di bau! autorisatăde S:atu'H*\mbargiaa si garantată cu toată avtrea a Statului In total Loteria conţine 47,600 câştiguri in suma de 8,634,275 Mărci, car! se trag la sorţ in 7 secţiuni sad clase Jupa tabl >ul căştigudlor de mal jos - Tragerile cad repede una după altă, primim comănzl pentru ân-tăia tragere pănă la 14 Juniu a. c, s, n. in care zi tragerea urmează, avea loc negreşit. Căş^gul principal al Lcterieîs urcă după menţionară deja ii cută eventual la 400,000 Mărci sat! 510,000 le! no!. Special Loteria conţine căştivurî de 250000 Măr*’!, 150,000, 100,000, 60,000 50.000, şi o mulţime de 4 0 000 30 000, 25,0'0, 20,000, 15,000 12.000, 10,000, 8000, 6u00, 5000* 4000, 3000, 2000 mărci eu-., etc,’ Contra inaintăret costului lo-sulul peutru I-a tragere de Le! no! 7,50 pentru un Los intre, original, Le! no! 3,75 pentru jumătate Los original şi Le! no! 1,90 pentru un sfertu Los original, espediăm pedată comandorilor Losele original (nu Promess„; valabile pentru ăntăiu tragere. —Costul se pdte transmite in bilete hipotecare, timbre poştale române sau cea ce este ma; comod prin mandat pe :toi internaţional. însoţim fe-căreîes pediţiun! de lose Programa in-treagă a tutor tragerilor, dîn care se prevede cu de arnonun-tul riuinârul câştigurilor care es la sorţ in fie-care clasă, Co-mănijele sosite se inregistreazi, şi iudatâ după tragere Comandori primesc resultatul oficial al tregere! şi sumele câştigate. Firma noastră csistă dejamal bine de jumătate srcol şi o in destul cunoscută iu România. Esprimăm Onor. Public viii* noastre mulţumiri pentru in-credere arătată nouă pănă acum promiţând că şi in viitor vom e-fcctua" toate Comănrjele prompt şi esact, espediănd de indala sumele câştigate. Ma! atragem atenţiunea prin presenta ă Loteria anunciată de no! uu ia nici de cum vre o intrej rindere pri\ată, ci guvernul Hambur-gian garantează pentru achitarea esactă a sumelor câştigate. —In consideraţia siguranţei necontestabile sperăm că participarea va fi numeroasă. Comân-şlele să se adreseze direct către Jsentlial & C= Bangueri şi Bimoul prinoipal de Lowie Hamburg Tabloul Câştigurilor 1 cl. 1 â 12,000 Mărci, 1 a5000, 1 â 4000, 1 â 3000, I â 2000, 2 1000 = 2000. 3 â 500 = 1500, 5 â 300 = 1500, 10 â 200 = .000, 15 â 100 = 2500. 50 â 50 = 2501), 3900 â 20 = 78. 000 in total) 4000 Câş. = 116.000 Măreţ, cl. 2. 4000 Căş. = 210,620 Mărci, cl. 3. 40 OCăş. = 331,150 Măre!,cl. 4. 4000 Căş. = 452,100 Măre', cl. 5 2500 Căş. = 415,fOO Mărci, îl fi. 1500 Căş. = 351,656 Mărci. cl. 7. 27,600 Caş. 1 pr.=6,757,150 Măr. DH GHAPOTEAUT CU PEPTONE DE PEPSIN (CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA) Cfind alimentele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul gastric mtr’Qă substanţă solubilă numită Peplone cari, transportată in t6te părţile corpului prin intermedierul vineleor, servă a forma cesăturile nostre : muşchii, 6se, nervi, Intreţiind în acelaş timp viaţa şi sănătatea năşiră. Numerâso Siiperiânţe aa stabilit că, tratând carnea d s vacă (cel mai bun aliment) prin sacul gastric estras de la animale, se obţine un produs întocmaiu ca acela ce se formează in stomac conform legei naturei. Acâstă carne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peptone pepsic al Im Chapoteat», preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci châr când stomacul este ,qcapabil a putea efectua uă digestiune. El este mult mai activ de cit vinurile ce conţin extracturi sau gemuri dejearne, că mai mare parte incapa-hiile de câ mai mică putere nutritivă. Vinul Ckapoleau este recomandat convaleşcenţilor, anemicilor, diabeticilor, pendnelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt iesgustate de ori-ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au nici-uă prtere şi sunt slăbite prin nă muncă prâ mare, ori prin excese, friguri, dysenlerie, rr.alaiiiilc peplului. afecţiunele cancerdse, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicelor, nul lui Chapoleau, măreşte abondenţa şi puterea hrăr uăre a Uptelui, greutatea copilului creşte pe fie care (jii lntr’un mod surprinsător. La i opil In vCrsta ie jos şi h adoleşcewi, el provăcă creşterea şi ogmen-teayft vitalitatea. te indispensabil a se cere şi pretinde ca pe fie care flacon cu vin de peptone pepsic, sd ecsiste marca (auricei şi iscălitura Chapoleau, pharmacist de prima classft in Paris, 8, rue Vivienne. Âcislă preparaţi me r-e găseşte in deposit şi de vâwţare la Dnl Pharmacişti Şi aroghişli, notaţi mai >e vale : Bucureşti. Pharmacia F. Brun. Braila. R. Petzahs G. Kauffme? si Drogueria la&sy. A. RacoviU. Gheorgiadis. faraunSeverti y. Schwab. IAZAHDL COLŢUL CALEI VICTORIEI ŞI AL BULEVARDULUI j Cu ocasiunea Sesouuluî (le Vară, ne permitem a aduce ia c no^cinţa onor. noastre clientelă că am asortat din nou renumit nostru magazin cu UN BOGAT ASORTIMENT DE confecţionate din stofe moderne franţuzescî şi englesescl Cu deosebire atragem atenţiunea asupra solidităţii coDfecţio-nări! şi gustul croelil care le-am putut obţine numa! in modul dt a aDgaja celebrităţi din Franţa ca directorii la propriei8 nostre fabrice. încurajat de confienţa dobândită in scurt timp de către #■ nor. public, sperăm tă onor. clientelă ne va onoraşi acum cu o numeioasă visitare spre a se convinge atăt de soliditatea mărfutilor căt şi de convenienţa preţurilor, " Devansare (maclaturi) hârtie stricată Tipografia Ştefan Mihălescut Strada Covaci Nr» IA (cu ocaua) A se uarasa la tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covac www.digibuc.ro 10 BANI EXBMPULARL ANUL VI. — Nr. 1471 ROMANIA LIBERA ‘ s • ■ _ __„ __ _ ' APARE I3NT TOATE ZILELE ABONAMENTELE; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. n Streinătate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAURI AN Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihdkscu, Strada Covaci, No 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. ’ In Paris La Socm6 Havas, place de la Bourse, 8. In Viena Prin compania generală de publicitate G. L, Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. .A.NTJ1VCITJKXXjiii : Lima de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina lll-a...............2 Lei » » ii II-a. ... 5 „ Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiaza. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă Prim-Redactor Step. C. Miorailesof Bilete pentru loteria naţională, organi zatâ in folosul incendiaţilor din ţară, se-găsesc de vânzare şi la redacţiunea ‘'României Libere". — TJn leu numdrul. Sunt 209 câştiguri şi anume : 1 câştig de . . . 40,000 1 » 5) • - . 10,000 2 „ ), • .- . 5,000 5 „ „ . 1.000 200 „ . 100 Serviciul telegrafic al „Rom. Libere,“ 25 Maid — 3 ore seara Londra, 25 Mai ti. Să telegrafiază din Cair Iul „Daily News*, că in urma refusulul conţic'orilor europeni d’a da bani lui Arabj paşa, directorul Vakufurilor n pus la disposiţiunea lui 20,000 livre sterlinge. Constantinopol, 25 Maiu Sgomotul că corniţele Gorti, ambasadorul Italiei, prândind ieri la Sultanul, i-ar fi făcut o propunere însemnată privitoare la Egipt, este considerat ca neesact Italia va continua in tot-d’a-una a lucra in inţelegere cu G- rmama, Rusia ti Austria in cestiunea Egiptului. (Havas] A sc vedea ultime seirî pe pagina lll-a. Bucuresci 14 Maiu Cu duca apropiată a Parlamentului, stagiunea politică merge şi ea spre declin. De altmintrelea pagubă mare nu este, căci vre-o animaţiune estraordmară nu domnia, in sfera intereselor publice, nici cu presenţa onoratei majorităţi patriotice la postul de inaltâ incredere ce naţiunea a măgitâ i-a acordat. Cu o Cameră narcotisată de toate părin teşcile binefaceri ale unul guvern care n a tors pe ţară, controlul politic asupra mer sulul cârmuire! a fost, in toate privirile, pe cât se poate de microscopice, dacă n’a lipsit chiar cu totul prin trecerile invariabile ia espeditiva ordine de zi, de căte ori Încerca să se ridice furtuna vre-unel respun-derl mal serioase asupra capului ministerial. Giaba a in cei cat dar „cameniî de stat" să ţie neîntrerupt pe grăunţe pe favoriţii cari i-ati făcut atăta timp paravan, ci, prin rotunda sumă ce aceşti favoriţi ab păpat intr’una visteril, să se stabiliascâ căt mal strânse legături de simpatiă intre ţară şi moţăitori de pe fotoliurile verzi, — in zadar toate, căci ţara, edificată asupra serviciilor c< i-ati adus mandatarii influenţei morale, n’are să dee ou tunul la spargerea târgului parlamentar, dacă nu va mulţumi chiar d-lul Brătianu că s’a mal indurat s’o lase mai eftin cu diurnele fără sfârşit. Aşadar, câteva şedinţe inca, căte-va rasolell de legiuiri mărunte, ca să nu fie, cum se zice, drumulfâră călători; căte-va credite ordinare şi extra-ordin are pentru a se unge osia carului ministerial pentru vremea zădufului ce se apropie, şi compania d lor Dimancea et Cărciumărescu se va in china cu plecăciune, „spre a se intorce in sinul naţiunii", după cuvântul hazliu al „Românului", şi sprea lua noul puteri de la acel generos şi dehulat sin, pentru in-ghiţirea şi mistuirea viitoarelor diurne, viitoarelor mijlociri şi afaceri de «patrioţi. * Avem cuvânt de-a crede că rindul acesta, guvernul, fără glumă, va trimite pe docila sa majoritate să se răcoriasca pe la băl. CestiuneaDunăriî e in farsa cea mal in-grijitoare a soluţiunei, şi resultatul puţin măngăetor, ce ni se prepară poate in as- cuns, ar fi o nouă şi legitimă causă de a atrage asupra guvernului filipicele oposiţi-uniî. Guvernul preferă ast fel să treacă de la dânsul paharul de care consciinţa lui se spăimăntă, să inchizâ căt mal curând sesiunea parlamentară, să taie oratorilor inde pendenţî poteca tribunii, şi să se presints poate la toamnă cu un fapt implinit! Atunci, in sus in jos, c’o fi şi c’o drege, ba că e albă, ba că I neagră: oia a fost mîn-cată de lup... * Noi n’am pierdut un singur moment din vedere ceea ce resullâ de la Viena saii de Pesta asupra litigiului dunăreanu. In fie care zi am ţinut publicul in curent cu mişcarea cestiunil, aşa după cum se citea in zodia diplomaţiei austro-ungare Şi tocmai informaţiunile şi comentariele ziarelor vie-neze e ceea-ce infige azi ţârii fierul nesiguranţa şi al temerif, pentru soarta merelul proces care se tratează la postavul verde al comisiunel europene. Ultima notă a politicei vieneze suna ast-fel: „de şi guvernul romăn va ridica multe obiecţiuni (!) asupra modulul de ese-cutare şi supravegliiere a reglementelor, esistă tituşl s >rţl temeinici pentru speran ţa, că, faţă cu acordul puterilor (?), Romă nia va ceda, şi se va realisa in fine o punere la cale." Aşa dar, se speră la Viena punere la cale in sens austriac : o soluţiune pe baza comisiunil mixte, cu riscul adică de-a ne lua la Dunăre pe Austria stăpână pe cap, ca dănsa să facă din marea arteră a ţării un lanţ, politic şi economic, cu care săjie ţie in veci spînzuraţi! Iată cum se reflectă pănă azi, in sferele politice ale lealilor noştî vecini, asigurările guvernului că va apâra drepturile ţârii; ia tă la ce se reduce speranţele noastre in patriotismul şi energia d-lul Brătianu ; iată soarta ce suride celei mal importante cause naţionale şi economice, din căte am avut in afară sub cancelariatul „marelui patriot" ! Ne silim a crede, că sgomotele împrăştia te pentrusuccesul Austro-Ungarie! vor fi numai invenţiunî şi ingămfârî ale magnaţilor cu perciuni de la „Pester-Lloyd", dar ni se stânge inima de durerea nesiguranţil, cănd cugetăm la modul incurcat in care ministrul de externe a vorbit Parlamentului, cănd comparăm ceea ce se petrece astăzi in cestiunea Dunării, cu ceea ce s’a petrecut in toate afacerile noastre diplomatice. Fie adevârate, fie false, veştile ce se im prăştie : ele sunt o causă de nelinişte, o adevârată tortură pentiu ţară. Parlamentul nu va căuta oare, prin bărbaţii sâl de valore, să limpeziască bine cestiunea, inainte de-a’şi lua râmas bun de la noi ?... Ţara aşteaptă, in frigurile celei mal ar Bilete de Bancă . IV, 1 »/. Rubla hârtie 2 55 2 65 Florini 2 10 2 11 Lose otomane 65 65 CURSUL DIN VIENA 25 Maiu Napoleonul 9 51 Ducatul 5 63 Lose Otomane. 27 V» Rubla hârtie 120 »/, CURSUL DIN BERLIN 25 Maifi Acţiunile ,, 59 lU Opp^nheim . Ruble hârtie ... ...... 110 2i '06 8C Oblig, noi iU3 6( Idem 5 °/0 r 2C CURSUL DIN PARIS 25 Maifi Renta Română 88 ‘/ Lose otomane . . , 57 '/ SCHIMBUL 44 Maiu Par.s '3 luui) 99 3. „ Ia vedere 100 3( ) Londra jâ luni) 25 6*' 8 » la vedere 25 3î Berlin (3 luni) 122 V z „ la vedere ........ 423 7 Viena la vedere 211 Adresa pentru telegrame BENZAL, www.digibuc.ro ROMANI A LIBERA VIENA! Admrn straţiunea falitfî «, do argint britanic pune in zare mate mai furile Ub v-i lor reală. Trim :ţându-se 17 fr 50 baol (celTfr 9lP eS( se pot tr.mete in timbre „J se va putea obţine un ser)' misă toarte elegant d sn mar namte preţuise 70 2 a‘I e lucrat din cel mat im ari)1* glo-britic. Fie-care cd apărS meJte o garanţia r>c IC aJp J păstrarea colorir colo' alb3 a visului cc se compuro din W 0 cuţite cu tăiş de oţel 6 furculiţe o iKeSîl 6 lingmî masive do supă ? ” » i, cafea J « » '»aro deeapi C rezăinăteare de cuţite 1,t* 6 talere de desert 1 chisea de piper sau do n<~. 6 talere elegante cisclate 6 pahare de oue, masive 6 linguriţe pentru oue 4 tăviţe pentru zuclmr 1 O strecurătoare deciaiu _2_Sfcşnicc elegante de salon «4 frovadă că acest anons nue1 şelătoriă declar că dacă marfa convine cuiva so va repr.mi Ne grăbim d’a insciinţa pe numeroasa şi distinsa noastră Clientelă din Capitală şi Provincie, că la din celle mal renumite făbriee cm preţurt foarto moderate, recomand onorabilului publicfl sub-semnatul FA TFCOlMICH Tapiţer şi Decorator. MT5» Strada ştirbei-Vodă, 8 ~SKf (vis-a-vis do Pasagiul Romăn PRIMUL MAGAZIN DE CONF1ENTIA Susţinută ni'aiblemente dc la fiinţarea lui in Ţară, a sosit actualmente un bogat transpoat de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţi din propria noastră fabricaţiune ce o avem in Europa, unica in felul ei. ^EGOIvtryNxNTIDA'JVE OXJ D’OSEBIHE: COSTUME MODERNE SI ELEGANTE in diferite crocli şi nuanţe. UF* A. Ft DESIUnil 1-:=» A. NTALONI numai după ultimele jurnale. ||| FANTASIE in desenuri alese cu totul noi COSTUME NEGRE DE SALONU QQ£011Sia liâaii IN FJE-CARE SEARA cu musica roşiorilor cu orehestră Mâncările şi băuturi delicioase SS®*" Preturi moderate di ap fin de Sedan, şi o mare colecţiime de Pi«iuetiirf «leşinate englezesc* veritabil. Finpţa stofelor — pănă la cele mai fine calităţi — perfecţiunea croelii, şi moderaţiunea preţurilor, vor satisface dc sigur pe verî-care din Clienţii noştri resp. BAZAR DE ROMANIA Strada Solari «Nr 7» sub Hotel ITieselii. HM NB. BiigăijSit ca insistenţă a nota „Nr. 7“ sjne k evita eonfusinni regretabile. Trei sfori de moşie aproape 500 pogoane su-uate iu hotarul Tomeasca di iriptul şi plasa Teleormau comuna Urluent lăngă gara Corbu. 102 Adresa strada Polonă Nr. 102 la d-nu Bragomlrescu Bucureşcf. Decî cine voeste pe bani pu să aibă obiecte bune să se j-bească. ! J. II. BA&N'OVITZ Tleii ‘]>ţw<■ gaura! ui fabrica rfţ ScIiilFanlsgasso 20-a Prin rambursări se pot trimite bie -tele comandate şi la acslj curî unde circulă vapdre. M'JEANEL croeşte şi inseilează rochi ai costume întregi pentru dame cu preţul de 3 fr. 50 b., a se adresa SUBURBIA OŢETARU 28, Strada Teilor, 28 A vis importai f avoarea şi celebritatea universală de care se bucură din causa cscelenteî si solidari- * A ti*ţii lor, Maşinele noastre de cusut, originale din La această sumă enormă se urcă iu caşul cel mal fericit eventual cîştigul principal, care e de câştigat la oteria d< banf autor.sată de Statui Hamburgian ?! garantată cu toată averea a Statului. In total Loteria conţine 47,600 câştiguri in s ma de 8,634,275 Mărcf, cart se trag la orţ in 7 secţiuni sad clase după tabl tul câştigurilor de mal jos — T-agerile cad repede una după altă, primim comănzî pentru ăn-tăia tragere până la 14 Juniu a. c. s, n, xn cava zi tragerea urmează a avea. loc negreşit. Căşt'gul principal al Loteriei se urcă după menţionară deja făcută c ventual la 400 000 Mărci, sau 570,000 iei noi. Special Lo teria conţine căştiirurl de 250000 Măre!', 150.000, 100,000 60 000 50.000, şi o mulţime de 40.000, 30 000, 25 000, 20,000, 16,000, 12.000, 10,000, 8000, 6000, 5000, 4000, 3000, 2000 mărci etc. eto, Contra inaintăret costului lc sulul pentru I a tragere de Lei noi 7,50 pentru un Loa intreg original, Lei uoî 3,75 pentru jumătate Cos original şi Lei noi 1,90 pentru un sfertu Los original, espediăm pedată comandorilor Losele original (nu Promesse) valabile Dentru ăntăiu tragere. -Costul se pdte transmite in bilete hipotecare, timbre posta le române sau cea ce este mai comod prin mandat postol internaţional. însoţim fie-căreî es-pediţiunî de lose Programa in-treagă a tutor tragerilor, din care se prevede cu de amenun-tul Dumdrul câştigurilor care es la sorţ in fie-care clasă. Co-înămjele sosi te se inregistrează, şi îndată după tragere Comandori primesc resultatul oficial al tregerel şi sumele câştigate. Firma noastră esistă deja mal ' inc de juindtate secol şi e in destul cunoscută iu România. Esprimăn. Onor Public viile noastre mulţumiri pentru jin-credere arătat* -iouă pănă acum promiţând că şi in viitor vom. e-feetna toate Coinăuţlole prompt şi eşact, espediănd de .ndatii sumele câştigate. Mai atragem atenţiunea prin presenta că Lo teria anuuciatâ de noi u» ia nici de cum vre o Întreprindere privată, ci guvernul H&mbur-gian garantează pentru, achitarea esactâ a sumelor câştigate. —In consideraţia siguranţei necontestabile sperăir că participarea va fi numeroasă Uomăn-ţlele să se adreseze direct că trei ANUNCIU Lia 'icitaţiile de 4 şi 18 Aprilie trecut. nearătăndu-se concurenţi, se publică că .—in ziua de 26 Iunie, curent, se va ţiue a treia şi ultima licitaţie pentru darea in anteprisâ a lucrărilor ce sunt a se face in comuna Armă-şeştl de lăngă Urzicouf, adică : 1 "—Reparaţiile necesarii bisericii, Chiliilor Bisericii şi imprejuiuirol de zid a curţei bi-sericii. 2"—Construcţii din nou Local de zid mas v pentru şc61â primară cu pa tru clase şi locuinţele profesorilor, -precum şi împrejmuirea cu uluci a c nrţeî scoale! Doritorii a lua in antreprisă aceste lucrări, pot veden şi lua cunoscinţe da planuri, devi.se respective şi condiţii de lucrare, in cancelaria primării comunei Amiâşeşti unde se va ţine ultima licitaţie, de către d.Iordache i>o?'iaa ctitorul şi administratorul biserici , -iar pemtru a fl admişi la con curenţă, vor fl jnsoţiţî de garanţii in regulă.; 2 Politie PMH.&OCLPHIA. In cele din urmă trageri prinţi ale Loter.eî de bani Ilamburgianâ, enţl Romani au fosti'avc saţidi1 tuna iutr’un mod splendit obţii ce.e mal frumoase şi inseranati tigurî Participarea Eiomăniei 1 ceastă Lo.erie de Stat devine di in lM FUANCU SI DIN BtRElNiTATU ' De venzare bilete de închiriat PENTRU LIPIT LA CASE A se adretsu, la Tipografia St. Mihălescu, Strsdr; Covaci, No. 14 (Casa Pencovici) Jsenthal & C Banquerl şi Bicrool prinoipal de Loterie Hamburg Tabloul Câştigurilor v l; Ci. 1 â 12,000 Mărci i abfjt in" 1 â .000, 1 ,â 3000, 1 â 2f ,on 2 1000 - 2uui b a 600= f sofi 5 â 300 = 1500, 10 â 200 =' oon 25 â 100 = 2500, 50 â 50 = 9500 3900 â 78,000 in tot ?j 4000 Căş. = f 16,000 Mărr ,- . 9 4000 Căş. =210,620 Mă ,;K ' 5 40i0 Căş. = 331,150 M# ,..7° '4 4000 Căş. = 452,100 M; ilfr’h’ t 2500 Căş. = 4 5,600 V ,*?' ■’ d 6 1500 Că? = 8 1,656 7 f 27,600 Caş. 1^=6, £ 3ANTAL GRIMAULT «i» Aceste -capsule conţin Esenţa «le Sanlal eiliriu din Bombay în totă puritBitea sea. Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Piu-is, au demonstrat că Esenţa dc Sanlal cilrin avea activitate iqai m«... de cât Copai ut ctibebul şi Esenţa deterenbenthină. 2iUe .ourese în doua seu trei zue scurgerea oca maî durerosă şi cea mat înv Abilă, iară a comunica mito» urinelor; ello nU produc nici righiSturl, nici colici niol diarr'lică şi sunt asemenea iorte ef6cace în aifecţiunile cştaitrahale ale vesicief şi hamaturiă. I)epi>r<Mi * ■ ^ Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada, CovlcI ™fr. H www.digibuc.ro MUL VI. ~ N;\ 1473 IO BANI EXEMPTJLARL MERCURI 19 MAIU 1882 ofj fi. O Jft ' j riin I yfîoll îi *f>D& ! ypS <± fe_ OjţK) fiii |4.UDfI0Uu« J'[i JU colii! .IoF.d II lef *L2 ifflj oo's muu • iLmSri â o ■ u ' Maiu. Trăiească sfânta diurnă ! Delegatul Bulgariei—ne spune „'Românul" — a refusat să primească propunerea Barrere. D. Brătianu ar putea să iuveţe ceva de la Bulgari. li -! fii --------< Resultatul ultimelor alegeri suplimentare, de la 15 şi 16 curent, este: U G. Perticari e ales senator de col. I de Argeş, in contra d-luî Al. Vericianu. £>. Polizu-MicşunescI e ales deputat de coi. II din P-âmnicu-Sărat. D Ţărm e alesul co!. III din Putna, in contur dmi O Cernat. Aci s’ati petrecut multe scandaluri, prin năvălirea şi păruiala agenţilor stăpânirii. D, N. (lipcan s’a ales ip coţ, III de Huşi. Comisiunea de bacalaureat a liceului Sf. Sava, terminându şî, de Jouîa trecută, lucrările sale, a dat următorul resultat: Din 26 candidaţi inscrişî, numai 15 au fost admişi ia amendoâ probele, şi anume : a) pentru toate nateriilz bacaldureatului. 1. Christodulide Corneliu . . cu media 6.38 5) pentru partea literară 2. Brătianu Sabina .... cu media 9.41 3. Oreţianu George . . ( „ 8.96 I Munteanu George, . . . „ „ 6.58 5. Borănescu Constantin . „ „ 6.44 6. diaconul Georgescu D „ „ 6.22 c) pentru partea ştiinţifică 7. Vereacu Arminiîi, ... cu media 8.05 8. Săftoiu Ioan............„ „ ? 55 9. Boiarolu Dumitru . . u „ „ 6.88 10. Mărinoscu Constantin „ „ 6.72 11. Filahds Crigore j . j „ J 6 63 ,12. Tomaşan Ovanes ., c :>u\ „ „ 6.55 13. Uiescu Andreii!. . . . I „ 6.48 14 Borneanu Teodor „ „ 6.40 15. Papadopolu Dem . . . „ „ 6 25 Ni se comunică, că ploile grămădesc atăta apă in curtea liceului St. Sava, in căt comuni capa cu piceorul foarte cu greu se poate face. • De asemenea, din causa nenivelăril curţii, apa ar fi stagnând mult şi ar fi dagagînd emanaţiuni insalubre Atragem atenţiunea autorităţii asupra acestor rele, nial ales că există un raport al directorului in astă privinţă www.digibuc.ro ROMAINA LIBERA Arabi paşa. Ssrbă,rile de la 10 Maiu aii costat 25,000 lei pe Stat. Un decret regal aprobă creditul extraordinar votat spre acest scop. Căt vor fi costat pe comune şi pe judeţe ? Serbările copiilor, organisate de d na Rosetti, cu concursul presei, aii produs un venit de 53,111 lei, 21 bani, din cari scădăndu se cheltuielile de 28,887 lei, 10 bani, făcute de comisia executivă, a rămas pentru incendiaţi un beneficii! de 24,224 lei 11 bani. Mâine seară, 19 Mal. se dă la teatrul naţional, sub patronajul M. S. Reginei, o represen-taţie in beneficiul simpaticei noastre artiste, Aris-tiţa Romanescu. Se joacă Fata Bancherului şi Scînteia Nu ne indoim, că toţi cari apreţiază talentul beneficientel îşi vor da iutălnire la această re-presentaţie. D. Em. Mich. Porumbaru, fost şef de cabinet la esterne, este numit şef al divisiunil consulare, a contenţiosuiul şi ţonvenţiunilor internaţionale din zisul minister. Distinsu. profesor George Constantinescu, de la liceul din Craiova, este numit profesor de. aritmetică şi algebră, şi la şcoala fiilor de militari din Craiova. 1 sionomia pieţil noastre finanţiare, ca şi a tutulor pieţelor streine, ne-a prezentat in cursul ultimei săptămâni un contrast isbitor faţă cu aceea-ce semnalam acum opt zile. In locul mişcării progresive a cursurilor in efectele de Stat şi de societăţi, ce inregistram atunci, acum din contră se anunţă de pretutindeni o scădere simţitoare. La Paris, ca şi la Londra, la Berlin şi la Constantinopol, specu-laţ.iunea se ţine in reservă, cererile sunt puţin numeroase şi ofertele abundă. Fondurile otomane egipţiane cu deosebire aii venit, in primele zile ale săptămânii, intr’o insemnată scădere. Causa acestei situaţiunl se datoreşte, zice „Curierul finanţiar," mal numai ştirilor alărmătoare ce aii sosit din Egipt, ştiri după cari unii prevestesc serioase conflicte europene. Camera, in şedinţa de Sâmbătă, s’a ocupat cu proectul de răscumpărare al liniei Cernavodă — Kiustenge. Amendamentele introduse de Senat au fost primite toate ; s’a suprimat insă art. 5. —■Votul in total nu s’a putut face. Ieri, şedinţă nu s’a ţinut din causă că prea puţini dd. deputaţi şe ţinuseră de vorba de a veni să lucreze. Sâmbătă. 15 Mai, M. S. Regele a inspectat îegimentul 1 de linie, care a sosit decurănd din Dobrogea. La nici o mspecţie Regele n’a fost mal scrupulos şi mal minuţios ca la aceasta. Cu căt insă cercetările Sale se aprofundări mal mult, cu atât inalta Sa satisfacţie devenea mal evidentă, cu atât vorbele Sale de mulţumire, adresate comandantului, şefilor de companie şi soldaţilor, erai! mal emoţionate. Ţinuta escelentă şi rara preci-siune a mişcărilor L’ail atins pănă la entusiasm. „Am vezut regimentul acesta la defilare in ziua de 10 Mal, a zis M. Sa, şi eram sigur că in mânuirea armii poate sta mândru alături de vânători." Onoare comandanţilor cari ştiu a-si implini astfel sacra datorie. Excelenţa sa ministrul plenipotenţiar al Aus-tre Ungariei, d. baron cte Mayr şi-a luat din nod rolul de agent politic in sinul ‘ societăţii ungu- reşti, ce s’a intrunit in Dumineca Rusaliilor la grădina Patzak de lângă Cismegil. După ce s’a cetit o dieertaţiune asupra fana rioţilor, s’a declamat o poesiă ce ameţia lumea cu isprăvile unul Honved, care şl-a Gatjortu popi la luarea cetăţii Buda când s’ad bătut Ungurii cu inpăratul pe care ’l representă azi d. de Mayr. Am crezut că Excelenţa sa nu cunoaşte limba ungurească, când veni insuşî să ns aesminţă. Intr’o limbă clasică, la finitul şedinţii, ministrul austro-ungar recomandă membrilor să nu uite că in ţara aceasta sunt numai neşte oaspeţi si le cită apoi cuvintele poetului revoluţionar: O Maghiarule! neclintit fii credincios patriei tale ! Regretăm că d. baron de Mayr se ştie aşa de puţin călăuzi de regulele diplomatice şi că nu lasă pe meseriaşii unguri, din care se compune societatea, să şi vază de munca din care trăesc, ci le ameţeşte capul cu politică răavrătitoare. La teatrul naţional, Duminică şi Sâmbătă aii fost beneficiile dd-lor Pascaly şi Mateescu. Succes la sprectacul, succes şi la*casă. Ne-a mâhnit insă un lucru : orchestra teatru lui nu s’a ţinut, pe scara nobilelor sentimente: manifestate de public, la aceeaşi înălţime. Săm bătă orchestra lipsia cu desăvârşire; Duminică., ea binogla din loji, - numai căţl-va bătrâni, conduşi de neobositul şi amabilul Wiest, i ţinea locul de onoare. Publicul a inţeles împrejurarea, si a-plausele lui ad fost tot atăt de sgomotoase pentru vioara bătrânului Wiest şi însoţitorii săi, ca şi pentru jocul artiştilor. Curăţindu-se ieri un puţ din strada Mecetu, s’au găsit o mulţime de monete vrehî; printre ele, unele poartă inscripţia şi efigia lui DiOcletian (impărat roman). Amintim cititorilor noştri! că di-seară, Marţi, e reprezentaţia in beneficid a d-lul Hagiescu la teatrul Orfeu. Se joacă O noapte furtunoasă, JDITST AFAKA Resboiul cel mai apropiat al Kusicî. Sub titlul „Resboiul nostru cel mal apropiat/ căpitanul rus de gardă Krestovsky a publicat in „Curierul Istoric" un articol politic-militar, care a făcut o deosebită sensaţiune in Ruşia ca si Germania. * 1 ' Căpitanul Krestovsky consideră ca neapărat un resboid intre Germania şi Rusia. Acest res-boid va găsi pe Rusia fără aliaţi, căci afară de Muntenegru nici un alt popor pe lume nu iu-besce pe Ruşi. In Francia, autorul n’are nici o incredere, de asemenea nici in Slavii austrieci, cari tocmai ast-fel se vor bate in contra Ruşilor cum s’ad bătut in contra Herţegovinenilor. Ce rămâne dar de făcut Rusiei, care se va vedea atacată in acel’aşl timp de armatele a două imperii ? Căpitanul Krestovsky propune tactica de la 1812. Armata rusească se va retrage pe toată linia dinaintea inimicului, ar-a îndreptat paşii spre mormântul lui B. Papiîi Uarianu spre a’I incununa statua sa cu o asemenea cunună. La mormăntul lui Hodosiiă a ţinut cuvântarea d-lul Ştefan Necsia, ascultător de drepturi an. III, eară acela al lui Papii) Ilarianu a vorbit d. Petru Dra-giciu candidat de advocatură. Cununile au fost ornate cu căte o frumoasă şi elegantă fundă de atlas, purtând pe unul din căpătâiele sale in litere aurite inscripţiunea: „ Junimea română din Sibi&“, earâ pe cel de al douilea: „Intru amintirea zilei de S/1B Maiu," Seara in aceeaşi zi junimeajs’a intrunit la o cină comuna in grădina „Heimann", cu care ocasiune s’au rostit mal multe toaste însufleţite. Cadavrele ca obiect de artă. — Americauiî tot deauna practici, au găsit mijlocul de a uti-lisa avantagios cadavrele. Iată ce se scrie in „Philadelphic medical Times :“ Un inginer din Havana, anume Crulz, propune următorul procedeu de imbalsamare: El pune corpul intr’o bte compusă de părţi egale de vai şi argil disolvate intr’o cantitate suficientă de apă. ’u acopere apoi cu un alt strat de ciment natural cu scop de a absorbi apa in esces ; in urmă se inmoaie cadavrul intr’o baie de păcură şi se acopere in fine cu un strat de var. Simplul contact intre var şr cimentul calcar este de ajuns pentru a solidifica repede păcura. Se formează atunci o pătură groasă, având aceleaşi proprietăţi ca păcură de ludea, substanţa cu care Egyptenil 1,1 conserva numiele lor. Cadavrul ast-fel preparat nu esală nici un miros, fiind că diferitele straturi de calce, argil şi pă cură formează împrejurul lui un fel de îmbrăcăminte solidă, care se opune eficace la degagi-area gazelor. Ast-fel preparat, se pune cadavrul in interiorul unul tipar, pe care îl umple cu mixtura următoare, ce’l solidifică numai de căt şi’l transformă in piatră : Ciment 5 părţi; nisip 3 părţi; cenuşă 2 părţi şi o cantitate suficientă de apă. Pietrele obţinute prin acest procedeu devin de o soliditate remarcabilă, Se pot grava inscrip-ţiunl funerare, se pot aşeza intr’un mausoleu sau ne putem servi de ele pentru construcţiunea de mausolee de diferite forme. Noi credem că cu silicat de potasă in soluţiune, procedeă adevărat artistic ca lac, s’ar putea, in locul sta-tuelor ordinare, să împodobim foarte bine cu statuele străbunilor nostril locurile de promenadă şi gradinele, sau dacă se preferă, busturile părinţilor noştri ar putea fi, tot in asemenea ordine de idei, conservate şi utilisate ca ornamente casnice, escitănd ast-fel veneraţiunea reposa-ţilor —(„An Med. Rom,") Regina Victoria. — Regina Angliei a împlinit la 10 ale lunel anul al 631ea. Această vârstă n’au trecut’o, de la ocupaţiunea Normanzilor in coace, de căt 11 monarchl a-I Angliei. Regina Victoria se găsesce pe tron de 45 de ani, o cifră care n’au ajuns’o de căt trei regi : Hernie III care a domnit 56 ani, Eduard III care a domi it 50 şi George III care a domnit 60 de ani. O sinucidere din causa copiilor. — Lângă Hodac, in Transilvania, un biet de ţăran, părinte a cinci copil, s’a găsit spănzat in pădure. In mizeria lui ăl văzuse semne, că o să aibă in curîad un al şeaselea copil, şi neputinţa de al hrăni l’a făcut să-şî pue capăt vieţeî. De vreme ce nu avea ştieang, nenorocitul s’a spânzurat cu neşto nuele, pe cari şi le-a impletit singur. Sarah IL-nhardt. — Sarah-Beruhardt şi-a reînceput, după o absenţă indelungată, represeataţiile in Paris. — Săptămâna trecută a jucat pentru ăateia-oară in „Dama cu Camelii." Publicul o prim se cu mare reservă. Căte a păţit marea artistă de cănd a păşit Parisul şi pănă sJa intors ! In adevăr Sarah e mal slabă de cât mal inainte, oasele presintă o proeminenţă mal mare, are o mulţime de mişcări excentrice, pe cari nu le avusese inainte şi căte-va intonaţii d’a dreptul false. —Daca nu era scena morţeî din actul din urmă, Sarah Bernhardt nu culegea de loc apla-use. Cu căt slăbeice şi imbătrănesce mal mult cu atât ştie muri mal bine. Natural ! Oltenii in Iaşi.-Cetim in Liberalul:" Constatăm cu deplină mulţămire că, Întreprinderea aducere! unul număr de Olteni in mijlocul nostru pentru micul comerţ, este pe deplin reuşită. Aceşti ageri văndâtorî şi-au mărit cu succes cercul de văndare a diferitelor obiecte de hrană. Ast-fel eî vedem cu panerele pe umeri cutreerănd fără preget stradele oraşului dimineaţa cu carne, verdeţuri, peşte proaspăt adus in fiecare seară cu trenul de la Galaţi, paseri etc. Mal târziu peste zi, i vedem cu portocrale. lămâi, ţîrî şi acum cireşe nultuane aduse din Constan-tinopol , se oferă dar prin mijlocul acesta Ieşenilor, fructe intr’o epocă cu totul timpurie pen- tru partea locului nostru. Este o frumoasă privelişte vederea acestor olteni cu figuri tinere, inteligente, curaţi in îmbrăcămintea şi marfa lor şi cari dafi o însufleţire românească stradelor laşului. Impresiunea re aceşti fii al Oltuiul a făcut la apariţiunea lor a fost ca o tresărire a simţului naţional in vechiul şi gloriosul municipiu al legioanelor Române, Iaşi, astăzi din nenorocire aproape copleşit de streini. ---------------------------------------- COMITETUL SOCIETĂŢII FUNCŢIO ARILOR PUBLICI Aiegăndu-se persoanele cari compune cumitetul societăţel, sunt rugaţi toţi d-nil funcţiunarl cari doresc a face parte din această utilă societate să se grăbiască d’a se incrie la ori care din d-nil membri aci notaţi: Preşedintele Societăţeî d. Al. Creţescu prim-preşedinte al inaltei Curţi de Casaţiune. _ Vice-PreşedinţI dd. Al. Canlacuzino, şeful fabricel de timbre al ministrului de finanţe, M. Ivantoglu, sef de biurotî la comptabilitatea ministerului de finanţe. Membri Dd. I. Theodor, şef. div. in ministerul de Justiţie, Petre Davidel idem de Externe, C. Dimitriu idem de Interne, V. Blehan idem de Culte, 1. Dumitresou şef de biuroii in ministerul de Resbel, I. Brătescu stenograf la Cameră, Al. G. Bacaloglu casierul primăriei BucureşcI. P. V. Peltechi şef div. compt adm. Domeniilor, G. A. Florian şef biuroîi la dir. penitenciarilor, Radu Ionescu referendir la curtea de compturi, C. Gheorghiu casieru f forul spitalelor civile, C. Ră-dulescu, secretarul comitetului permanent, M. Vulcănescu adj. comp. casa de depuneri. I. N. Hareseanu stenograf la Senat, I. Iereghi şef de biurou miuist. lucrărilor publice C. F. Casierul Societăţeî d. Ioan G. D. Tufânescu, şef de biurou minist. lucr. publice. Secretari d-niî Vasile N. C. Beslegeanu funcţionar la Senat, G. R. Săndulescu, reg. la parchet trib. Ilfov, G. D. Georgiu reg. minist. de resbel. NOTIŢE LITERARE Ostaşul (ziar militar redactat de P. S. She-letti L.-Colonel de infanterie anul III nr. X, are sumarul: Armata noastră • Asimiliaţil, Redacţia. — Câteva cuvinte asupra cazarmelor noastr din punctul de vedere igienic, de dr-1. Serbănescu, medic de rei m. cl. I -O Cestie de cavalerie, de maiorul I. M. Papadopol, (urmare şi fine). — Conferinţa ţinută de L. Colonel Chidionescu la reg. 5 infanterie de linie, (urmare şi fine).— Ştiri militare: din ţară şi streinăta‘te. - Armate streine : Datoria şefului de batalion in timp de resbel şi in timp de pace, după maiorul D’Ar-nim, traducţie de căpitanul I. M. Cottache, din mg. 11 dorobanţi (urmare). Analele medicale romane (revista mensuală) anul II, nr. 1, are sumar : Dr. Z. Petrescu. - Despre metoda ipodermică. --Efectele curative obţinute cu Morfina muria-tică. Eterul sulfuric, Cloroformul şi Pilocarpina munatică. — Dr. I. Folix. — Din raportul general pe 1881. — Dr. Manolescu —Despre iodoform in chirurgie oculară. — Dr. Anlonini. — Observa-ţiunl pentru a servi la istoria sifilisului.-Secie-tatea sciinţelor medicale.-Şedinţa de la 8 Martie 1882. — Dr. N. G. Cherembah. — Observaţiunl asupra mişcărel bolnavilor din spitalele Eforiei in 1880. — Varietăţi Serviciul telegrafic al „Rom, Libere.1 £ 29 Maiu — 4 ore seara Constantinopol, 29 Maiă. Poarta a adresat reprezentanţilor săi din strei nătate o notă prin care le face cunoscut că e dispusă a remite Greciei punctele in litigii! aie nouel fruntarii turco greceşti, cu condiţiunea ca Grecia să nu mal reclame posesiunea Analipsisei. Se afirmă că sultanul a primit mal multe pe-tiţiunl de la notabilii egipteni şi arabi, cerănd depunerea Khedivuluî Tewfik paşa şi inlocuirea luî cu prinţul Halim. Amiralitatea turcească a primit ordinul de a prepara mediat fregata cuirasată „Osmania", care ar putea pleca de mâine ; se imbarcă in acest moment cărbune şi provizii. Trei alte cuira-sate Azzizie, Mahmudia şi Orkania, sunt gata pentru orce eventualitate ; ar putea pleca in 48 de ore, daca ar fi trebuinţă. Se asigură că Poarta a hotărît să trimită in Egipet un comisar extra-ordinar. Marchizul de Noailles, ambasadorul Frânţii, prânzind ieri la Palat, a avut cu Sultanul o lungă intrevorbire Londra, 29 Maiu. „Times" zice că trimiterea unui comisar turcia Cair, probează că sultanul consideră intervenţia turcească in Egipet ca fiind singura po sibilă. 30 Maiu. — 9 ore dim. Arabi-paşa a invitat pe Khediv să retragă circulara pe care a trimis’o guverneloi provinciali ca să oprească orce recrutare de soldaţi. Roma, 29 Maifi. Agenţia Ştefan* zice că consulii Engliteriî şi Frânţii, intrebaţl de khediv daca ar putea să ceară la Constantinopol trimiterea unul comisar turc, d. Malet, consulul Engliteriî, a opinat pen tru afirmativă şi d. SienkievicI, consulul Fran' ţii, pentru negativă-Khedivul a telegrafat sultanului, cerăndu-I oficial trimiterea unul comisar turc. (Havas.) SPECTACOLE SALA ORPHEU. —Marţi 18 Maiu, represeutaţie extra-ordinară in beneficiul d lul N. Ilagiescu cu graţiosul concurs al d-nelor A. Dănescu A. Roma-neseu, A. Popescu şi al d-lor St. Iulian, Gr. Manolescu şi M Mateescu primele persoane cari au creat tipurile din piesa : O noapte furtunoasă sau Nr. 9, comedie in 4 acte.—începutul la 8l,a seara. THEATRU DACIA.—Marţi la 18 Maiu, se va da o mare representaţiune extra-ordinară in beneficiul trupei arabe algerlane al tribului Beui-Zoug-Zoug compusă din 30 persoane. Cu ocasiunea acestei ser bărl artistice, artiştii trupei arabe vor rivaliza ca să lase o frumoasă suvenire onor. pubiic. GRADINA GAGEL.—In fie-care seară Serate Musl-cale cu mustea roşiorilor (orchestră).—Mâncările şi băuturile cu preţurile moderate. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul I. BRAUNSTEIN medic, chirurg şi mamos, fost medic practicant in Viena in Klinicele luî Braum (boale de femei şi facere) şi a luî Hebra (boale de piele, de păr şi syphilis) Consultaţiunî de la 3—5 p. m. Strada St. Vineri No. 1 15 (Casa Mişu). SCHIMBARE DE DOMICILIU D rul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE IDE FEMEI. Şl SYPHILIS S’n, ni ii tai Str. Peseăria-Veche Nr. 8 vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiunî de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m. DOCTORUL STEPHANESCU medicu spitalului Xenocrat s’a mutat in strada Lipscani Nr. 87 vis-a-vis de farmacia Foişoru de foc.—Consultaţiunî in toate zilele de la 9—10 a. m. şi 4—5 p. m. (1027) Doctorul Pitiştianu Spiridon după o practică de mai mulţi anî in) spitalele din Francia, mtorcăndu-se in capitală, se află cu iocu-nţ a ; calea Dorobanţilor No. 20. Consultaţiunî gratis in toate zilele dela 2-5 p. m. 1035 IMPORTANT Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse ; aşa dară un ratelier complâct in cai ■ schuc costă (maî inainte fr. 300). isN F iar azi numai 150 franci Un singur dinte fr. 10. Piâces din douî sau mal mulţi dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele. Operaţiuni, plombagiuri şi curăţiri de dinţi se ese-cută cu oea maî mare menagiare. Fiind basată pe praxa mea de 30 anî in această specialitate, sper a obţine toată încrederea On. P. 40-2-18 Cu stimă, George Slami Dentist engles-Strada Carol I, 1. IMPORTANT ,. i? Pe SOA.3Sn ie 15 franc! vadra. www.digibuc.ro 1 PjOMaNIA libera T AFETURI PERVASURi POLEITE. şi PlafonurI in Rebel din celle mal renumite făbrice cu preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publică .mb-semnatui T-T. KCOisniCCd Tapiţer şi Decoratoi. 3, Strada Ştlrbel-Y«dă, 3 (vis-a-vis de Pasagiul Romăn SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis CURSUL BUCURESC1 Pe ziua. de 18 Maiu 1882, ora 12. M-JEANEL.: croeşte şi inseilează, rochi şi costume intrcgî pentru dame cu preţul de 3 ii 50 b., a se adresa SUBURBIA 9ŢETARU 28, Strada Teilor, 28 De venzarc; i arendat Trei sfori ile.moye ajnoapo 609 pb-goane situate in loţarul Tomeasca districtul şi plasa Teleorman comuna Urluenî lăDgă gara Corbu. 103 Adresa strada Polonă Nr. 102 la d-nu Dragomlrescu Bucureşcî 400,000 nivrîci de câştigat. La această sumă enormă de urcă iu caşul cel mal fericit e ventual căştigul principal, cate e de câştigat ia Loteria dt bafii autorisată'fr StatulIIamburgian 1 şi garantată cu toată averea a Statului In total Loteria conţine 47,600 câştiguri in si ma do 8,634,277 Mărci, cari se trag la sorţ iu 7 secţiuni sau clasr după tabloul caştiguiilor de mai jos - Tragerile cad repede una după f altă., primim comanzi pentru ăn- ™ tăia tragere pănă la 14 Juniu a. c, s ir in care zi tragerea ‘urmează: a avea loc negreşit Căştigul principi,! al Loteriei se urcă după menţionară deja fă-entâ eventual ia 400,000 Mărci, sad 500,000 leî noi. Special Loteria conţ,i"« "aş tivuri ae 250000 Mărci, 150,000, 100,000, 60,006 50.000, şi o mulţime de 40 000, 30.000, 25,000, 20,000, 15,000, 12.000, *0,000, 8000, 6000, 5000, 4000, 3000, 2000 mărci etc. etc. Contra inaintărel costului lo-suluî pentru I-a tragere de lei no) 7,EO pentru un los intrig original. Leî noi 3,75 pentru ju-"tata Los original şi Leî net 1,90 pentru un sfertu Loa orlginalJI espediăm pedată comandorilor Losele original (nu Promesseţ valabile pentru ăntăiu tragere., —Costul se pote transmite in bilete Lupelecarcţţ timbre poştale române sau ceai ce este mal comod prin mandat postol internaţional. însoţim fie cărei es pediţiunl de loso Programa iu-treagă a tutor tragerilor, din care se prevede eu de amenun-tul numărul câştigurilor care os la sorţ in fic-care-clasă. Comă mj ele sosi te se înregistrează, ţi muatâ după tragere Comandori primesc rcsultatnl oficial al tregereî şi sumele câştigate. Firma noastră esisJA d«j£ mal bine de jumătate secol şi ie in destul cunoscuta in te&hăânia Esprimăm Onor. Public viile noastre mulţumiVî pentru 'Încredere, ard tată nouă până acum promiţând căi şi in viitor vom e-feotua toi te Comănţiele prompt şi esact, espediăod de indată sumele căştieale. Mal atragem atenţiunea prin 'presenta ' k Loteria anunciată de; ncl nu ia nici de cum vre o intrej Ondere privată, ei guvernul Hâpnbur-ian «garantează pentru achitarea esactă a sumelor câştigate. -r -Jp 'iSudideraţia Siguranţei ne-contcstabile speram ca participai ea va fi numiy-pasLLO.imăii-fje Ie şa se ţqrefe^ jd rcii cjtire J scutita s ţjjO Banqnerl ţi ^iuroul frinoipal de Loteria i IvL*© mîMiT'g' Tabloul Cifottgiiiiloi- i <3. iriâ 12,000- Mărci 1 afcdbo,- 1 â 4C00 1 â 3000, 1 ăiaoo 2 100C = 2000, 3 â 50u= 15uu 5 â ţf00 -= 1500, 1â 200= f 10, D â 100r4 2530. 30 â 5(3U 390u ?. 20 = 7000 ip toţ 00,, 50 â 50 != 2500 1,000 ip toţal: 4000- 4 8 °iQ Impr. Municipal Bucuresct. . 104 */ 105 % » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 28 29 5 ’7„ R< ta Română 89 91 Acţiuni Dacia România 370 375 » Banca Naţională a României 1430 1440 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . l/. arg. „ Rentă V. aur. „ Că.,o ferate . M „ Scrisuri Arjjint Naţional contra aur . 1*. 170 Bilete de Bancă . fr 1 °/o Rubla hârtie 2 55 2 65 Florini 2 10 2 12 Lose otomane. . . . 55 65 CURSUL DIN YIENA 26 Maiu Napoleonul . 9 50' s )ucatul ... 5 64 Lose Otomane. . . 27 Rubla hărtio .... .... 120 % CURSUL DIN BERLIN 29 Maifi Acţiunile „ 60 ’U Oppenheim HO 60 Ruble hârtie 206 »/ Oblig, noi '03 60 Idem 5 «/„ CURSUL DIN PARIS 29 Maiu Renta Română 88 ■/ Loso otomane . . 57 | SCHIMBUL 18 Maiu Paris (3 luuî) , . 99 26 35 „ ia vedeie 100 26 35 Londra (3 luni; 2507% 10 » la vedere 25 26' 30 Bortin (3 luni) ... 122 60 70 „ la vedere 123 5o. 60 Viena la vedere ....... | 210 | 212 SIROP şi VIN DE lOUlNI FERRUGINOS GRIMAULT & Cie Medicameiţl tonici, febrifugî, Pim,.u>Ki.rmA K176 reparatori şi reccnstituanţi Adresa centru telegrame BENZAL A.Nxnsroixj Sun-semnatul aduc la cunoşciinţa Onor. public că cumpăr orî-ce obiecte vechi de valoare ca: brilante diamante, rubine, zamfire, zmuralte, mărgăritare, aurării, argintării, bronzări' şi ori-ce alte diferi c biecte cu figuri sau sculptate cum şi pietre lucrate, monezi antice, dantele albe de orî-ct mărime - precum şi şaluri de.Turcia. Posesorii ee asemenea obiecte vechi carî doresc a 5® deslipi de ele pot a se adresa la localul meu de la vechiul Hotel Concordia Nr. 15 şi 16 de la orele 8-12 a. m. (*6111) A. Olianuesian. Do mulţii timpii, chimiştu şi tmvăţaţiî s’au ingeniatii d’a găssi uă combinare co medicii doroscii cu ardăre şi caro aru putea por-mitte intrebuinţarea concura-monie a FeruJu’, ce este elomen-tulu principală tilu sângelui nostru şi Quinquina care este agin-tele ionică şi febrilugiă prin ex-collenţă. D. D. Grimault et G‘\ an compusă subtă formă do Sirop şi de Vin, ună medicamentă care re-solvă problema pănă la complecta satisfacţiune a corpului medicală Siropul! este specialmonto re-commandată pentru copii tineri şi damele delicate. — Vinulă, preparată cu vină vechiă şi generoşii de Malaga, este luata do preferenţăde către persănele mari. AmSndouă conţino Phosphatulil de fer i caro este cobi mai estimată dintre medicamentele fer-ruginăssse şi Quinquina galbenă regală, care este celă mai actifă dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuantitate de sulfată de chinină şi principuri tonice. Siropulu şl Vinulu de quinquina ferruginos de Grimault & C”, suntă prescrire in totă dăuna cu succesă, in t6te maladiile datorate anemiei, insărăciroi sângelui. Ei suntă tonici, febri-fugl,reparatori şi reconstituanfl; ei combatte atonia stomachu .1 şi a intestineloru, provenită fie d’uă rea alimentaţiune, d’uă şedere prelungită, in ţerîcâldurdsse şi humede, eaă fie resultatulă fri-gv.riloruintermittente sau acute; a diarrhel rebelle saă a convalescenţei de lungi maladii. In tăte caşurile unde trebue excitată pofta de mâncare, prevenirea ac.cessi-loru febrile, combatterea sudori-lorU nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alterate saă perdute, susţinerea bălraniloru, a femeiiloru delicate şi a copiiloru debili, aceste două preparaţiuni surită in totă de-una minunate * Smoputfl kemuiginos de Grimauî.t este una din preparafiunile pharmaceutfce din celle mai bine reuşite, unfi medicamenta forriiţjinos intr’adevărfl scilnllficîi , pndu- iTu r®suItatele multă mai rapide de călfl celle lalte preparaţiuni ferrurrindesd din p îirm.acopea. Astu-feltt se afla resolvald problema therapeutlcă de multă tlmpu căutata : da administra ferrulu şi quinquina, aceşu doul agenţi d’uă activitate remarcabila. subtu ui formă plăcută boinavilorii. • _ , V'-JCEN— KLETZINSKI, Profeţaor dc chimie, Experţii alu tribunale—u, Chimist ală spitalului imperial şi regal de Wieden (Austria), * Elu produce conetamente reaultatele celle mai fericite in caşurile de dispepsie, chlorosX, amenorrheă, hemorrhagie, leu-corrAed friguri tupholde, diabeti şl iri tdte circonstanţile unde este necessariu 4’a ridica bolnavului ,1 d'a restitui săngeluf principurile sclle alterate sau perdute. • D’-ARbAL MedicuIC Imperatorulul. » Anul fârte multă a v8 mulţumi pentru excellenta D'preparaţiuno ou feru şi quin-(ţuina, m amuf găssitâ fdrte bine prin luarea ei in dose de uă lingură intre ambele re-passurl, şi compteiju a reincepe u3Ulu. • t baron de larroque, CavalerO de Ia Loţlunea d’homibre n-,b°r-- ,n etate de patru ijecl anul, attinsfl de dyspepsie cu debilitate, natulenţă stomacală şi vărsături freqaente, au fostă supună umilul QvmQniNKl FEnausiNdssB : dupe cinci sure doc* Şille, binele fc.,.ă deja simţibilă, .Ortele, pofta de măncare, vesselia reveniaă. Dupe două 'unf d’intre-buinţare ’a medicament ui, D. Ler. ă fostă ou totulă curariasitu. . Bullelin general de therapeutici din Paris. * Aoăstă preparaţ'-ne, care permitte a-se di bolnavlioră două medicamente importante subtu uă formă plăcută, este fărte lesne de digerată. • şofată clinicei de la Facultatea din Paris. ■ De la 1856; intrebuinJeŞă eu successă SIROPULU DE QUINOWrtA FERHUG1ND3 DB C,RI- maulţ şl 'ia consideră ca uă innovaUune [Orte fericită. ■ _ , „ _ D’ CHASSAIQNAC, Chirurg ală Spitalului Lariboissiăre, Paria « Acesta medicamenta in totă dă-ana bine primită de către bolnavi, ml au dată in totă dă-una resultaturile celle mai avantagiăsse dintre celle ce se putea adesta de la doul clemenţi care ii facă basa. > O HEflVEZ DE CHâQOIN Membru de ,1a Academia de medecină din Paris. < Gustulă iu! plăcuta, exempta de ori ce .« ivore neplăcută a ferului şi mai allessu Înlesnirea cu care acGstâ preparaţiune este supjportată de către bolnavii ce! ma. delicaţi făcu din ea una medicamentă atătu d’efflca-ciă precumă plăcută. „ . D1 MONOO, Chtrurgalu spitale.,,, _ din Paris La Paris, cassa GRIMAULT et C". 8, rue Vivienne Şl IN PRINrdPALELK PhaHMACIÎ DIN FBANCIA 81 DIN Sl'RHINăTATH. MÂG1Z1N DE JJKGTDIE ŞI PlţiZAKIE .Din cai Ba giîmădirei măi finilor, Ocasiiaif rrra piirfrn a (iinpfra cfliii cu puţini fosile sef^ute GÂS1N DE L ■ Îs \j hJ M. JL S JLJ Ii U J „A LA YILLE DE YIENNE" C idii Yirtoriei; Palatul Diuia-lloniama, Yis-a-vis tle Libiana Sccec & Ccmii. mţuBmm OCAS1UNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE ~ssssi***. 1 reţul*curent al fabrice! (cu preturi fixe) după. scăderea procfntuîuî. d i v e n s E 1 Cam ison brodat fin . . . I Id fr 6-60 7-50 8-5‘ fr 9 11 14 ir 4-50 6 7 fr. 3 4 50 5 ir. 4 5- 50’ 7 1 Bucată de olanuă de casă ne alb . C0^j ’ • •,...........................fr. 20 24 32 1 Idem de casă albita 42—45 coţi ■ . . fr. 33 38 4; 1 Idem idem de Rumburg 62» coţi . . . fr. 52 58 64 1 Idem idem idem fină .... fr. 63 75 86 1 Idem idem de Belgia fină 60 coţi. . . fr. 63 69 76 1 Idem tlem Toile batiste 60 coţi . . fr. 95 125 154 1 Idem id< m dc Irlanda 62 coţi . . . fr. 1 96 115 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri 3 coţi lăţ me şi 21 lungimea...............fr. 30 . . Bucată de pichet de iarnă 24 coţi . fr.fr tiâte va bucăţi dc Chlfon, garnituri dc mese pentru 6, 12 ţi 24 persoane, se vor vinde ©u mare scayănt&nt 6 18 20 24 ■ ţS-A. ZL..A VILpLE ZDE "VI EdAf i'T LE./ M illofois livre universollement călâbrs instructif „La Sanvcgards le et instrucm „La SanvpgafHo personnelle" doLaurentius: Lei-pz ck a dtd la c usedeseeours et de gudrison contre l’etat d’a. fraiblisseme.it du sexe ma culin de chr.que age, Ies suites ind. vitables d’habitudes secrătes Cet oeurvre, richemment „1U5! tră, contient 60 gravures ann. tomiques et paraît depuis plus de 30 ans; il a eu 3f. editions et a dte traduit en 7 langues aussi en langue frangaiso.-.Pour le recevoir s’adresser â Mon-sieur Francois Manini â Milan (Italie), ouă I. SzOllbsi, libra. ire a Bucarost. Le prix du livre est fr. 5. In cele dir, urmă trageri principa» ale Loteriei de bani Ifamburgiană, Clienţi Români au fost favorisaţî d tor” tuna intr’un mod splendit obţinând ce e mal frumoase şi insemnate câştiguri Participarea României Ir. ceastă Loterie de Stat devine din ce in ce mal răspândită şi populară. Biroul principal de Loteriei i8ent-hal Cuie. in Ilamburg. publică prin ziarul nostru de astăzi ăntăia Serie al acestei nouă Loterie grandiosa şi pretutindenc bine reputată; scopul ne este de a atrage in deosebit atenţiunea asupra anunciuhu mrneionat, de orc-ce nu se tratează aci de ni,şce Pro-mese sau bilete de partictpat, oi e vorba de LosurI de Stat fiind garantate cu toată averea imensă a Sta-tulni german la Ilamburg. g EÂUDE CYTHERE care dă părului colărea naturală şi pri. raitivă fără a’t vopsi şi fără a păta pelea ALEXANDRU NICULLSCU coiffcur. 524 10, Strada Doamnei .10 DE ÎNCHIRIAT cu luna, una sau două Camorî mobilate eligant, preţ eften, adrt a strada Polonia, 85 bis. De incMriat Casa din Ca-_ lea Victoriei - No. 85, compusă din 6 camere cuhnie ş; pivniţă. Adresa Calea Victorii No. 80. ' 526 Cunst. 4 m a sa IN FIE-CARE SEARA Serate Musîcale cu musica roşiorilor cu orchestră Mâncările şi băuturi delicioase Preţuri moderate BUGHIA DIN CÂMPULUNG Sunt de vânzare. — Doritorii se vor adresa la redacţia „României Libere" sad pe Calea Rahoveî No. 10. De venzare me daturi (Hârtie stricată.) No. 14, Strada Covaci, No. 14. ţ’i 1 A DCUA TERIE UE BINEFACERE pentru terminarea biserioel oatoli"1 sif. iosir ifi Bucurosci auto jiatâ de onor. guvern romăn Numai 1 |eu costul unul bilet avend şansa a câştiga 10,600 jsf l L U Ei 1 Di terite câştiguri 10 sumă totală de 50,000 1A după împărţirea următoare: 1 a 10 000--10,000 fr. 1 â 3,000- 3,000 » 1 ă 2,000- 2,000 » 1 â 1.500— 1,500 » 2 â 1,000- 2,000 » 1 â 500- 1,000 » 4 a 250- 1,000 fr. 8 â 125-- 1,000 » 20 â 100— 2,000 » 50 â 50— 2,500 » 200 â ,0 - 4,000 » 2,000 â io—20,000 » Trag-rea irevocabilă vaavea loc jn zilele de 7. 8 şi 9 a fr-nei 1 .-gust stil bou amil curent Find-că afl rămas un Nr. oare caro de bilete nevdndute, Direcţiunea pe de o parte a a-mănat tragerea, iar pe de alta roagă po onor. Public să binc-vo.ascft a s« grăbi cumpărări-din aceste bilete care nu costâ de căt un 1 lefi un bilet şi cel mal mic câştig este de 10 lei. j r ii Tipografia Ştefan MiMlescu, Strada Covaci Nr, 14 www.digibuc.ro A.i'iS.a.E I1V TOaTU ABONAMENTELE ; In Capitala : 1 an 30 lui, 6 lunM5 lei, 8 luni 8 lei. In Diatriote : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 8 luni 10 lei. i Sti ein&taţe : 1 an 48 lei, 8 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG. LAtJRIAN i -r| Pentru Abonamente. Anunciurî şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. MiMlescu, Strada CcvacI, No. 14 ai la corespondenţii ziarului din judeţe. * In Pari» La Sociitd Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurţ, Zuritoi, New-York Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. " ~ ■ a n. Ai ANUNCIUB1J 1 : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a..........2 Lei b r n H-a....................5 „ Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu s inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redr.ctor Stbp. G(l Mioslilesou Bilete pentru loteria naţională, organizată in folosul incendiaţilor din ţară, se-găsesc de v&nzare ii la redacţiunea „României Libere". — Un leu numărul. Sunt 209 câştiguri şi anum.: 1 câştig de . . 40,000 lei » n • • . 10-000 „ 2 » » 5,000 „ 5 „ - . 1,000 „ 200 „ ’ . 100 „ ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Paris 28 Mato. Se anunţă din Mfrecourt că o tempestă teribilă a atins o mare parte din Atenţia. In Itteo-heim patru persoane, cari ati voit se ne refugibza sub un adăpost] au fost lovite de fulger. Intf’o altă localitate un cultivator fu asemenea trăsnit, iar domestnicul iul su află intr’o stare de completă- mesimţire Paris, 28 Maiti. De Joi 18 Mai ii pănă Joi 25 Maiu s’ati inre-gistrat 1326 caşuri de moarte. Afecţiunile epidemice dafi ţifrele următoare : Febra tifoidă 50, variola 23, rujeola 41, scar latina 4, difterio 60, disenterie 3, erisipel 10, inf icţiune puerperelă 12. Cele-l-alte cause principale a le deceselor sunt: i mingnita 80, ftisia pulmonară 227, slăbiciune drn causa vârstei prea inaintate 61, bronşita acută 28, pneumonia 91, athrepsie 115, maladii ale aparatului cerebro-spinal 129, ale aparatului circulator 67, ale apăratului respirator 85 ale tubului dîgerator 42, morţi violente 36. Maladie epidemice a căror inpcrtanţă a crescut sunt febra tifoidă şi infecţiunea puerperală. De al-minţrelea, de o lună încoace -se observă o pro-gro3iune constantă in admiterea in spitale a bolnavilor de febre tifoidă Ţifrele lor s’ati suc-cadat ast fel 60, 73, 89, 92. Variola a remas staţionară. L a alte caşuri de boală trebueşta să şp remnalş^e urcarea grabnică a numărului de cje.esa provei te din afecţiuni nervoase (Mş.nin-(gjită, şi maladii ale apăratului .cerebio-spinal.) In decg^su! celor opt zile s’ati Înregistrat 1424 naşteri, c apţi ţegitirai 1029, ^legitimi 385^ 68 de copil ap fost recunoscuţi imediat S’ati celebrat 515 căsătorii. itorna, 28 Maiu. "oiafele s'e ocupă cu un mic incident ce g’a ntâmplat la serbările ţinute pentru deschiderea liniei St. Gotthard. Faptul este că ministrul lu crărilor publice, d. Baccarini a fost intrerupt în toastul ce l’a ţinut la banchetul din Luţerna. Lucrul s’ar fi petrecut ast-fel: Lăngă preşedinte se afla rine-va care voioia aşa de tare ia căt preşedintele se vâ a—in -------------- www.digibuc.ro ROI ANI A" LIBERA a iubi adevărul şi dreptatea, a sa jertfi pentru semenii sel, pentru patrie, a fi sclavul datoriei sale; dacă nu va avea, zic, o aseminea cultură, atunci [un aseminea om, cu toată inteligenţa lui cea mare, cu toată ştiinţa lui de medic, au vocat, diplomat, etc nu va putea fi de căt un membru răti făcător societăţeî. Un aseminea om nu se simte mulţumit şi fericit, de căt numai atunci cănd ’şl satisface cu licenţă toate pasiunile dobitoceştî; cănd, pentru a’şl satis face aceste paşiunî, fură şi jâfueşte averea ţârei, a orfanului şi văduvei şi cănd iea şi cea din urmă bucăţică de păine a săracului, pentru a’şl construi cu ea palatefşi trăsuri pompoase. Şi din nenorocire, majoritatea la noi sunt cam de soiul acesta. Cam ast-fel de oameni suntem astăzi cu toate că de la 48 sad 59 in coace am făcut progrese mari in ceea ce priveşce cultura facultăţilor intelectuale. Dacă am progresat insă in cultura intelectuală, nu tot aşa este şi cu cea morelă. Cu această din urmă nu numai că n’am făcut progres, dar am dat cu mult innapoî. Astăzi ae te uiţi in familii, de te uiţi in şcoli ori biserici, mai că nu mal zăreşcl urmele moralei. O adevărată de3 trăbălaţie veiJI răspăndindu-se in toate stratele societăţeî. Ba incă, ceea ce e şi mal trist, e, că această destrăbălare a pătruns -lucru ce nu s’a vădut nici in timpul fanarioţilor —pănă şi in coliba săteanului. Nicl-o dată nu s’a avut in vedere această înţeleaptă axiomă a lui Barrau : „plus une nation progresse dans la civilisation, plus le principe spiritualiste, c’est-a dire moral et esthetique, doit dominer dans I’education qu’elle donne a ses enfants" Noi insă. cum ştim, am mers cu paşi repezise calea pretinsei civilizaţii, cultivând şi căutând a ne inbogăţi căt mal mult facultăţile intelectuale, fără a ne ira bogaţi in acelaşi timp şi pe ale inimel (Va urma.) ARENA ZIARELOR „Românul" poartâ cu „Timpul" o polemică violentă, cu greii de resumat. Organul din Strada'Doamneî nu poate ierta confraţilor s&I conservatori, că, cu ocasia mişcărel ţăranilor din Vlaşca şi Ilfov, i-a adresat aceste memento mori: „cel de la pseudo-romdnul ad simţit „fiorii funiei trecăndu-le prin şira spinării. “ Şi „scie, d. Rosetti, c’asemenea loviri ar putea „preface grădinile de virtuţi ale partitulni sM „in grădini pendinte, dar nu ca ale Semiramidel, „ci atârnând de felinare ?“ „Românul" caută acum să incredinţeze lumea, că conservatorii cănd vorbesc d’alds astea vor să prepare o nouă lovitură de stat: de astădată de jos in sus, de la opincă asupra boierului. „Binele Public" după ce face un scurt istoric al scabroasei rescumpSrărl a drumului de fier Oernavoda-Oon stanţa, —constată că legea de rescumpărare tot n’a putut eşi din Cameră aşa cum o votase Senatul. Prin ştergerea art. 5, s’a ridicat putinţa unul nou gheşeft, afară de cele 4,800,000, votate numai pentru bacşişuri Dar acum întrebarea este : Legea modificată din nod se mal poate intoarce la Senat sad este căzută ? După toate usuiile constituţionale, indată ce camera respinge un amendament votat de Senat, printr’aceasta chiar legea se consideră ca respinsă, căci nu pot merg modificările la nesfârşit. Aici este un conflict intre cameră şi senat, care nu se poate deslega de căt prin retragerea 'egel: De sigur insă că ministerul, pentru hatîrul străinilor, va infrănge şi preceaentele parlamentare şi principiele constituţionale, după cum a violat competinţa senatului iD materie financiară, numai şi numai spre a fi plăcută străinilor care ’I sprijină şubreda sa putere. »*, „Timpul" anunţă presintarea de către d. Brâtianu a unul proiect de lege pen tru reforma alegere! consiliilor judeţiene —Această lege, e un contra-proiect opus proiectului originar, elaborat de d. Rosetti. dar nomolit in secţiuni, căci d. Rosttti tindea prin el la realisarea sufragiului universal şi la un spor nesăbuit al numeralul consilierilor. — Proiectul d-lul Brătianu e mal puţin radical. D-sa,, ca proprietar s’a gândit să apere şi pe proprietari şi ast-fel contopesce colegiile I şi II a le marel proprietăţi, şi coleg. III, IV, in căte unul.— Consilieri incă nu prevede de căt 18.— «Timpul" crede, ca pe cănd proectul d-lul Rosetti era ineonstituţional, pe atunci reforma propuse de d. Brătianu, n’are nici o raţiune a fi, căci legea de pănă acum a consiliilor judeţene nu s’a maifestat incă intru nimic ca păcătoasă Această lege nu e destinată, de căt a spori noianul reformelor inutile, de cari suntem deja atăt de bogaţi. Ceea-ce voim, zice „Timpul," să relevăm de astă dată este numai antagonismul flagrant ce există intre opiniunile acestor doi oameni pretinşi politici, cari ţipă căt T ia gura că vor să facă ţara fericită fără să so înţeleagă mal ăn-tăiti asupra m.jloacelor cu cari să ajungă la acest resultat. Nevoiţi să se neutraliseze şi să se contrazică unul pe altul, el sunt condemnaţl să alerge continuu la măsuri ibride şi adese-orl co-pilăreşcî, la reforme de paradă şi de suprafaţă, ’îfodifiicănd azi ceea ce ati făcut ieri, spre a dă-rîma măine ceea-ce au zidit azi. Şi toate ac«s tea fără alt scop de cât satisfacerea poftelor nesăţioase cari ati inundat societatea şi au făcut să se scoboare nivelul moralitâţel politice atăt de jos. Daca in acest mod inţeleg el să facă fericirea ţârei, le foarte mulţumim de osteneală, şi T rugăm să ne scutească pe viitor de metoda Jor experimentală, care se traduce in resvrătirea intereselor şi in transformarea patrioţilor in milionari. Sub titula Le Danube vu de Paris, „L’Independance roumame" iea la refec punct cu punct şi cu mult cuvînt, un nou articol din „la Republique frangaise" şi constată că jurnalul d-lul Gambeta sprijină teoria că drepturile şi interesele vitali ale celor slabi trebuesc să dispară dinaintea interesului momentan al celor tari. Am inţelege-incheie „Ind. roum.“ --întrebuinţarea forţil, ca să nu zicem a brut Uilăţil, dacă ar fi vorba de adevărate interese ale Franciel. Dar simimţ o mare mirare, vădănd că se slu-jeşce de aseminea ameninţări spre a apăra interese străine, in paguba unei naţiuni pentru care se afişeaza simpatii * VABIEIVIŢI împărţirea ajutoarelor pentru incendiaţi - „Corespondenţa Provincială" din Piatra, gâ- sesce că această impârţire nu se face tocmai bine. * „Diferitele societăţi şi comitete de bine-facere, adunând bani, s’ati grăbit a trămite câte o sumă care s’a destribuit in mici porţiuni aşa in căt nici unul din incendiaţi nu a putut să cunoască nimic din acest ajutor. „Credem că ar fi mult mal nimerit ca orl-ce sumă mică sau mare, care s’ar oferi din orl-ce parte, să se concentreze la comitetul districtual, care avend lămurite pagubile reale ale fie-că-ruia, după ce va concentra o sumă mal mare, să meargă la faţa locului spre a le distribui, căci va fi mult mal bine cănd un om care a suferit o pagubă oare-care va primi 20 sau 30 la0/0 asupra pagubelor suferite de căt cănd i se va da in rânduri căte 2 sad 3 lao/0 - O sumă mal mare se poate plasa cu succes in procurarea ma terialulul pentru construirea casei ce i s’a consumat de foc, pe cănd cu sumele mici date rîn duri, rîndurl, vor rămanea tot ca fără ajutor. „Atragem atenţiunea celor in drept, asupra celor ce expunem pentru a aviza la modul care poate fi mai folositor acelor nenoroci^ “ Copil de creştini, victime a le Jidanilor. — Poporaţiunea rurală a Ungariei de mează-noapte se găsesce in mare agitare, din pricina a două caşuri recente.--In satele Tisa Eslar şi Nagy-Kallo s’ar fi găsit urmele unei crime să-vîrşite de Jidani in centra a doi copil creştini. Nenorociţii ar fi fost jertfiţi cu ocasia paşcilor jidoveşcî, spre a li se suge sângele.-Caşul «el d’ăntăiti a ajuns chiar in discuţia camerei un-gureşcl, dar majoritatea jidovească şi jidano-filă a acestei adunări a înăbuşit glasul interpelatorulul şi a făcut cu neputinţă orl-ce cercetare.-Tribunalele provinciale încă sa’ti mulţumit să dea mal mult din umăr şi cel ce a mal rămas să luminez faptele şi să impartă pedeapsa, e poporul de la ţară. Spiritul american.—Americanii fac adesea spirit; mal adesea de căt noi. Umorul de nu seamă năinsă cu al nostru. Iată două caşuri, po vestite deziarele americane : Z'lele acestea se ţinuse in New Yorko expo-siţie de broaşce ţestoase. O doamnă teneră, renumită pentru observaţiile ei geniale asupra lucrurilor, minună pe visitatorl cu această observare : „Nu-I oare remarcabil, de neesplicat chiar, ca brosca ţestoasă, care dă pepteniî cel mai buni şi mal fini, ea insăşî să nu poarte păr jjţ Aceste vorbe au pus lumea pe gânduri şi pănă astăzi se lucrează neîntrerupt la deslegarea acestei intunecoase probleme. •nAlta. - Un ziar din Bellefonte. Indiana, povesteşce următorul cas Oraşul nostru a avut fericirea să dee viaţa unul copil, care-I va face odată mare onoare. Acest băiat genial a furat de la mamă sa un canar, Ta vândut pentru doi dolari unul om, al cărui canar murise cu o zi înainte, se intoarso cu canarul cel mort a casă, ăl puse in locul celui furat şi spuse mamil sale căje-a murit canarul, l’ati plăns amăndoî şi 1’ati,îngropat. Cu dolarii câştigaţi in acest chip, genialul băiat a plecat la New York ca să’şl caute norocul.— Lumea o să’l admire odată ca pe un prinţ al burselor." Rn licott bogat in candidaţi de bacalaureat — Cetim in „V. Botoşanilor" din Botoşani: Da sesiunea de bacalaureat ce s’a ţinut in luna curentă la liceul nostru şi la care d. Stravolca, profesor la Universitatea din Iaşi luase parte ca delegat din partea ministerului, presentăndu-se trei candidat!: doi din Botoşani şi unul din Iaşi, numai cel din Botoşani avură fericirea a fi promovaţi la acest esamen. Ârnnia refusată iu provincie.--Cetim in. „V. „ Botoşanilor „In repetate rânduri am semnalat abusurile ce se fac eu primirea monedelor române. Ast-fel pe cănd in ajunul anului noii gologanii eraţi căutaţi şi se făcea un trafic de către zarafi; astăzi din contra nu se primesc gologanii mcăiurea. Comercianţii, debitele de tutun, posta chiar re-fusâ categoric primirea aramei, cerănd numai argint. Ar fi de dorit a se pune odată capăt unor asemenea vexaţiuni dăunătoare toturor, cu atât mal mult cu cât victimele sunt tot d’auna cei lipsiţi de mijloace. Mort iutr’o putină. — Cetim in „Imparţialul" din Galaţi. D-l Iorgu Simion din Galaţi, sudurbia Badalan, in ziua de 10 Maiti curent ’şî au găsit coppilul mort in o putină cu apă ce avea in casă pentru băut. Avis celor ce aii copil mici şi putină cu apă de băut in casă. Porcii ajunşi la însemnătatea unui... flagel. „Corespondenţa Provincială" din Piatra se plânge in numărul el mal nou de un rău destul de haz liu. lata această ieremiadă. îndreptată contra animalului sf-tuluî.... Antonifi" „Acesteanimale supărătoare cetăţenilor şi strb câtoare atot ce este verdeaţă, in oraşul nostru aii ajuns un ce de nesuferit; nici disposiţil, nici regulamente nu pot parveni ca să impedice cir-cularea îor pe toate stradele şi prin toate ogrăzile orăşenilor. Poliţiea chemată a priveghia şi a stârpi acest răti, se vede cu destul regret m diferenţă la aceasta ; reclame verbale pe toată ziua se văd din partea orăşenilor, şi cu toate astea nimic, A se vedea trotuarele râmate de masculi, florăriile şi ogrăzile cetăţenilor aseminea este ceva ne auzit. - Ca cetăţenii singuri să iee armele să’l impusce, este o contravenire la dis- • posiţia regulamentelor, prin care se interzic in-puşcăturile in oraş. Ce tiebue dar să facă, faţă cu atare supărare şi disposiţil ? Atragem atenţiunea primarului asupra cazului de ne executarea disposiţiilor in astă privinţă, şi a d-lul poliţaii) care trebue să ieaie măsurTserioase, pentru stârpi ea acestor rîmătoare animale." Au in adevăr haz confraţii niiştn, cu ura lor pb bieţii porci. Dar ce se faci! După toate semnele, poliţia din Piatra e aliată /. 6a/0 » Căilor ferate Române. 103 '/» 104 •/ 5°/n Renta Amortisabilă . , . . . 90 90 V Oblig de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 220 225 7 °/„ Scrisuri fonciare rurale . . . ■403 i 03 */. 92 5 °/0 » » » 91 >/ 7 ®/„ » » urbane. . . 10-2 s/4 96 li 103 */ 6 °/0 » » „ 97 K 01 u Io )) n » 90 V, 91 8 % Impr. Municipal Bucuresci 405 105 */« » cu pr. Buc., (bit. 20. 1.) . 28 29 5 °/« Renta Română 89 90 Acţiuni Dacia România 375 380 » Banca Naţională a României. 4440 1420 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . V, arg. „ Rentă V, ’l. aur. „ Căile ferate „ Scrisuri Pi. Argint Naţional contra aur i > Bilete de Bancă . 4*/. 4 % Rubla hârtie 2 55 2 65 Florini 2 40 2 12 Lose otomane 55 65 CURSUL DIN VIENA 30 Maiti Napoleonul 9 50* a Ducatul 5 64 Lose Otomane 26 70 Rubla hârtie 420 >U CURSUL DIN BERLIN 30 Maiti Acţiunile „ 60 ’/. Oppenheim Ruble hârtie ... .... 140 Vj 206 60 Oblig, noi 103 70 Idem 5'/, 97 CURSUL DIN PARIS 30 Maiti Renta Română 88 Lose otomane • . 57 ■/, SCHIMBUL 49 Maiti Paris (3 luul) 99 44 „ la vedere lo0 35 Londra (3 lunD 25 15 » ia vedere 26 35 Berlin (3 luni) 122 65 „ la vedere 123 75 Viena la vedere MO Adresa pentru telegrame BEN AL. www.digibuc.ro ROMAM LIBERA In cele din urmi trageri principale ale Loteriei de bani Hamburgiană, 01: enţl Români au fost favorisaţl de fortuna fntr’un mod splendit obţinând cele ikai-'frumoase şi ifisidi'ntate câştiguri. Participarea României la această Loterie de 8tat devine din ce in ce mal răspândită şi populară. Biroul principal de Loteriei isent-hal Cule. in Hamburg, publică prin ziarul nostru de astăzi ăntăia Serie a) acestei nouă Loterie grandiosa şi pretutindene bine reputată; scopul ne este de a atrage in deosebit atenţiunea asupra anunciuluî mencionat, de ore;ce nu se tratează aci de nişce Pro-mese sau bilete de partictpat, ci e vorba de LosurI de Stat fiind garantate cu toată averea imensă a Şta-tulni german la Hâmburg 9 _____py§f# ii ii IpîSuiMrall irâi rtConililuâiift &¥(fţp ^‘-oaroonataU _ ars'eijieam (Y? mii. de ifjieuiat de sadă pe Iii iul Vi la ui jurnotafew£il& la trei p-bara pe di ir, aiiUe seu în timpul mincirai. Regeaaratiuuea copiilor slabi, Lyi : itism. Alfect .mile Petei şi alfi. CpHor reşpiepto aIL Friguri in-ttim.ttep1ţ/.cnr uie —-^8 iţptrebui,a teza iu'bBulură şi jjarpamm in contrs Bronchitelor, şi m loţiuni în oontr Dartrelor ufori. — Deposit l Deposit in Bucurescî la dd. ^artano I «ite şl Hortzog, S.i'dsa Gepsabe ; dreg ' 400,: oo MATR.CI dc câştigat La .această sumă enormă se urca i caşul cel mit ferjeit e-ventuşl căştîgui principal, care 0 de vţştig ;la Loteria de bani auţorisatâ da ■'-iţatu.'Hamburg'an şi garantată «ju tpaţă averea ,a Statului. Is totul l oteria conţine 41,600 câştiguri in soma de 8.634 375 MircL,carî se trag la sort Iu T secţiur i saii clase după tab ui oăştigurilor de mal jos - Tiâgeoilţj Cad repede una după altă, primata comanzi pentru ăn tăia tragere Dăna ia 14 ’iujîiu a, c, s. n. in care zi tragerea urmează a ave a loc neg¥&§M. Câştigul principal al Loteriei se urcă dupî menţionară dej a fă-" cută c intual la 400-000, Mărci, &dL500,000 lei noi. SpctliâL Loteria conţine căşti»- rî de 250690 Mă ol. 150,000—100,DOC'M >00 50.000, şi f Bţuitime de 40.080, 30.000, 25.OC0/ %,ODO, 15, M0, 12.000, 10,000, 80C0, 6000, 5000, 4 OM, 3000, <000 mărci etc. etc, Oonfc* inaintărei costalul lo-selui pentru 1 a tragere de Lei noi 7,50 pentru un tos întreg original, Lei noi 3,75 pentru iu mătate Los original şi Lei noi 1,90 pentru un “forttu Lop ş igtnal espediăm pedafa comandorilor Losele original (nu Premeşse). valabile pentru ăntăiii tragere. —C;'ffcujl se p6te transmite in bilete 'liipotecare, timbre poştale "amâne sau cea ce este mal conjotJ urin/irpandat poslol in-tşim^ţjonali însoţim fle-cărel es-pe iiţiupl de lose Progrs ma in-troagă ţa tu tor tragerilor, din caretse, prevede cu de amenun tul mumârui câştigurilor care es la spţt in fie-care clasă. Corn ăurielje sosi re se inregistrează, şi iudftiâ după trager Goman-con pj mese resuitatul oficial al tţagerei şti sumele câştigate. Iţjksna noşţs trâ esistă deja mal biţţe de jurpjă «te secol şi a in dc ţul cunoscută in România, b^primâm Onor. Public viile uoastro miulţumirl pentru ‘încredere arătată nouă pănă acum promiţând .că şi in viitor vom e-fşotu'a nome (Jomănrjele prompt “ esptjdiănd de mdată sumele câştigate. Mal atragem atenţiunea ,pri a presenta < ă Loteria munciaţă Ie noi nu ia nici de cum vreo intrepnndere privată, ci giivernul Hambur-gian ga< antează pentru achitarea esact&.a «urnelor câştigate. —In corvşiqp/ '.ţia siguranţei ne-contestaoi le, operăm că participarea va fi numeroasă. Comăn-ţlele să se adreseze direct către Jsen^ijal & C~ Banqneil ţi E ţi principal de Loterie plamburg Tabloul Câştigurilor 1 ci 1 a 12,000 Mărci 1 a 5000 â 4000, t, ă 1000, { â 2000, 2 4000 =± 20M, 3 â 500= 1500, 5 â 300 = 1300 10 â 200 = <000, 25 5 1001 = 2500 50 â 50= 2500 3900 â 2u = 78 o00 in total: 4000 Cftş. = 116.000 Mărci, ci. 2. 4000 Căş. 4 îl'0,620 Mărci, cl 3. 40l0Oaş. ='?3l,150 Mărci,cl. 4. 4000 Căş. = 452,100 Măre, cl. 5 2„J0 Căş. = 4 3,600 Mărci, c) „ 1500 Căş. = 353,666 Mărci, cl. 7. 27,600 Cuţ. =6,757,150 Măr 14 Numai in Strada Lipscani 5, lângă băcănia D-lui Joanide DIN CAUSA LIQUIUAŢIUNEI PRĂVĂLIEI HCTTB.’ADEVfîîi DESFACERE TOTALA mr NUMAI PENTRU SCURT TIMP de Lingerie pentru dame şi bărbaţi, Olemji, feţe de mese şi şervete, prosoape batiste de Olandă şl de Lino, gulere şi manjete, ciorapi, corsete, peignoire, Robes de Cliambres etc. provenind din cele mai renumite fabrice. Toate aceste mărfuri se vor vinde in decurs de scurt timp cu preţuri pănă la 400/° mai eftin §i sub garanţia fabrice! pentru soliditatea mărfurilor.— Rog dar pe onor. Public de a profita de această rară ocasiune şi in vederea preciurilor atăt de reduse să bine-voiască a visita magasinul din acest Oraşiti, şi se va con vinge de adevăr. lîeprosentaţil fatoricilox* 3?reţul-curent ai fabrice! (cu preturi fixe) după scăderea procentului. DIVERSE 6 Bauste de in adevărat fr. 2, 3 4 şi 5.50 şi mal sus. C Batiste de olandă fină fr. 4.50, 6 şi 7.50. 6 Batiste de lino alb. cu tiv lat. fr 7, 8.50 şi H 6 Batiste cu marginea colorate, tiv ne ii 2, şi 4. 6 Batiste idem de olandă fr. 5, 7 şi 8.50. 1 Batistă de lino cu liter ţ brodau? cu măna fr. 2, 2.50 şi 3: 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe fr, 2.50, 3.50 ş< 5. 6 Manjete idem idem fr. E 6 şi T■ 6 Şervete pentru masă, in adevârat fr, 4, 5.60 şi 7.50. 6 P osoape de in adevârat fr. 4.50, 6.50 şi 8. 6 f osoape de demasc fine fr. 8, 10 şi 14. 1 Corset curasse cu balenurl fr. 7, 9 şi 11. 1 Faţă de masă colorată fr. 2, 5, 6 şi 7.50. 1 Faţă de masă de olandă albă de 6 pers. fr. 4, 6 şi 8. 1 Faţă de masă de olandă albă de 12 Pers’fr. 8, 12 şi 16. 1 Corset cu balenurl veritabile 4 5,50 şi 7. 6 Perechi ciorapi pentru bărbaţi 4, 6 şi 7.50. 6 „ „ „ Dame 6, 9, 12 şi 15 LINGERIE PENTRU DAME 1 Cămaşe de Ohiffon cu broderia â fr. 2 50 3.10 şi 5.50. 1 idem e Olandă cu şnur şi cerculeţe fr. 5, 6.50 şi 7.50 1 idem de Olandă cu broderie fr. 7, 8, 9. 1 Cămaşe fină de Olandă Rumbur erodată fr, 10, 12, 15. 1 idem de noapte fr. 7.50, 9.50 şi 12. 1 Pantalon brodat fr. 2, 2.50, 3.50. 1 idem de Olafidă fr. 4,50, 5, 7. 1 Camison brodat fr. 2.50 2 75, 3.50. 1 idem fin fr 4, 6, 7 Oăte-va bucăţi de C hifon, garnituri de mese pentru 1 Camison de Batist cu dantele fr. 8, 9 12. 1 Fustă de costum fr- 2.50, 4, 5 şi ma* sus. 1 idem de dantele şi brodat fr 6, 7 şi 8. 1 idem cu şlepuri brodată fr. 5, 7.50, 9. 5o-Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Chambre3 şi Ma-tinde, in mare alegere şi asemenea cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BARBAŢI 1 Cămaşe albă de Chiffon mi, 5 50 7. 1 idem idem cu piept de )landă fr. 6,50, 7.50, 8.50: 1 idem idem de Olandă fină fr. 9 ţi,14. 1 Cămaşe colorată de Cretton francesa fr. 4, 5, 6. 1 Pereche ismene de Croisde englezesc fr. 2.50, 4, 5. 1 idem idem de Olandă de Rumburg fr. 4 5.50. 6. PANZARIE 1 Bucată de Madapoh n franţuzesc 45 coţi fr. 16, 18, 20, U, 28. 1 Bucată de Olaudă de casă nealbită 36 coţi fr. 20, 24 şi 32. 1 Bucată de Olandă de ca'ă albită 42—45 coţi Tr. 30. 35 şi 40. 1 Bucată de Olandă de Rumburg ir. 40, 50 şi 60. 1 Bucală de Oianlă de R; aburg fină fr 58. 65 şi 70. 1 Bucată de Olandă de Belgia fină 60 coţi fr. 75, 80 şi 94 1 Bucată de Olandă Toile Batisi 60 coţi fr 95. 125 şi 164 1 Bucată de Olandă de Irlanda 62 coţi tr. 81, 96 şi 115. 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri 3 coţi lăţime şi 21 lungimea fr. 35, 42 şi 50. 1 Bucată Rumburg fină pentru 14 cearşalurt 3 coţi lăţime şi 21 lungimea fr, 94, 115 şi 148. 6, 12 şi 24 Dersoane, se vor vinde cu mare scăijăinânt. ■ n ■ ■■ Numai in Strada Lipscani 5, lăngâ băcănia D-luI Joanide Munţii Penteleii fosta proprius etate a Prinţului O G. Ghici devenind prin cumpărătdre pn> prietatea sub-scri ului; fac cunoscut Onor. Public că ’i-am areiidatd-lul Corn ■lăOrghiaan S.ngura dar produuţiu 3 a re. numitului şi adevăratului DE PENTELEU se va afla numai 1 d-nul Cor-nelifi Orghiit{t»td ' R Depăşiţii in prtneipnleU! PkoK^noSki J Do vânzare Mleta (lo inchiriatd peotru liciţii Ia case 14, Strada Covaci, 14. ’ 'S P-o io“2 ci V) •«sS § L O OJ - o o C 39 m e ® 2 fco’O -a p S S \) tfl CC Cb •‘OL. £ 3 © a- n 2 o- a tu goo xl 3 00 s o a — a. sikop ut Râiioaf iduE ileGIllSS.tl'IiT et C1® Pharmaciatî la Paris m - - - nu DOUA DECI ANNI1 aOESTU MEUICAMEN-^U DA EPflli.TATSLE CAL B MAI REMARCABILE IN MALADIILE COBIILORU PEWTRU INLOCU1RK< LLIUI.UI DI EICATO DB KORtTNO 5Î ALD*aiROI-DLCI A.ITISCORBBTIC» , | Elu este suverană coeti a intârirei si mflaraa'nUDea glan lploru gTluiui gurnib.ora uojiloru) si ale dift-aritelo ri rupjiunî ale p< ei, \le capului ai ale Iclei. EIO excua 1 Ifta Je mâncare, tonifică lessăltfrile. combktte palorea s ■ rp'eşotea pe,lei. si da-popiiloru vigonea 91 vesselia naiurala | ie unu medicamentă admirabtlu centra cojiloru produe.sp lapte si unu dcpUtalifu czcelie.nlu D-nositu m rrtTicinilelp nharmacii ■ :i 1 'ii Mir ■ Îu 'i' '■ f - 1 -H I' smr CALEA VICODOIiJEI .No U I RL\TE<>1>!SM VlS-ii-VJS DE TEATKU Din eauka liquidarol legale a mări'uriloru de lingerie en gros din mag-atinuîti ' AXJ FKINTEffiPS ~m CaALEA VICTORIEI No. 34, VIS-A^VIS DE TEATRU IBS In Ii / Anunsiu Prealabil Subscrisul arendaş al Muuţi-lorfi Penteleu anunţă pe Onor. Public că adevâ'atul CAŞCAVAL DE PENTELEU ce se fabrică in aceşti munţi, seva afla numai la D-nil Dlmi trie Stuitţovlci şi Petrache Iăn in Bucnestl Ti t-d^o-dată previi! pe Onor. Consumatori, ca spre a nu fi induşi in eroare şi a’I ar-grade contrafaceri; Caşcavalul d iPen-teleu Fr- v mit din munţii cu acest nu ne va fi imprimat pe margine--.u civintcle C. Orghi-dan —PeutoleQ Cu stimă, C. ORGHIDAN. PS. Un auunţ special va >viia sosirea primului transport. D. STAICOVI-PETRACHEldN Venţjare Voluntară La triounalul Ilfov, secţia de notariat se va vinde pria licitaţie in ziua de 2 Iunie a. c. următoarele imobile: I) Moşia Baloteşti-Cacaleţi din judeţul I fov, plasa Snagovu, Comuna Balo’eşti cu o intindere de 753 pogoane şi cu pădure pe dânsa, departe de oraş o oră şi ua cuart. II) Casele cu locul lor din comuna Bucureşti, sub. Manea-Brutaro, Calea Griviţa Nr 1 şi III) Un loc m sub. Popa-Dîrvai(, Calea Dorobanţilor Nr 13 şi strada Primă vere! Nr. 3. Această avere este a d neî Ecate-rina Babeanca. Amatorii pot lua informaţi uni ia toate zilele ia d. N. G Stefănescu, avocat, domiciliat in sub, Doamua-Bălaşa, strada Artei Nr. 10 DE ÎNCHIRIAT cu luna, una safi douâ Cameri mobilate eligant preţ eften, adresa strai a Polonia 85 bis." De venzare maclaturi (Hă.tie stricată.) No. 14, Strada Covaci, No. 14. A DOUA ERE DEFINITIVAI DU RUFE PENTRU DAME Şl CAVALERI 50% SUR VALOAREA PREŢULUI OOAZIUNE RAM PENTRU TRUSOURI DE MIRESE rrir» ;d‘d Cldlll llUFi! FEÎÎŢBrU CAVALERI 1 Oămâşă albă de creion franţii'.esc inainte 1 Cămaşă colorată iîe creton franţuzesc veritabil 6,50 I Cămaşă piepţt guler! şi manchdte de olandă fină 9,50 1 Cămaşă albă, Nofiveauteaeolâiidâ de Rumburg fină 20.— 1 -CămaŞă de noapte de creton Iranţuzesc, lungă, . 9.—■ 1 Cămaşă de npaptfe de olandă de Rumburg ludgâ 12.— 1 1 preţul de fabrică 6,50 acum 4,50 4.50 5.50 12.— 5.7.— 4.50 4.— Pantalon de Ola,ndă fină de bărbaţi...............7.50 Duzină de gu|efe franţuzeşcl, faâonul celmsîm ii. 8.— Cravate fine franţuzeşti pentru cavaler, culorile celo mal pl^ne şi după faâocul coi mal noQ cu orl-ce preţ RUFE PENTRU DAME preţul de fabrică inainte 5 50 acum 3.50 1 Cămaşe de creton frauţuzeşc veritală 1 Cămaşo-de creton franţ. veritabil brodată fină . 8.— 1 Cămaşe de o'.andă veritat lă fină cu, broderie . 12.5C 1 Cămaşe de noapt& creton franţ. voritabiiă lungă. 7 50 1 Cămaşe de noapte de olandă ca brod. fină lunga! 13. - 1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit . 5.- I Pantalon de creton franţ. veritabil cu brod. fină 7__ 1 Fustă de cretpn franţuzesc veritabil cu cercuri. 7.*-1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie et entre deux fine............................11.— 1 Camison de creton franţuzesc veruaDil garnisit cu cercuri şi pliseurl................ 5 50 1 .arnison de creton franţuzesc veritabil garnisit 6.50 1 Camison brodat fin de tot.......................10.— 1 Jumătate capot broderie fii ă...................14.-- 4.50 7 -0 4.50 7.50 2 75, 4 4 - 7.50 3.4— î 50 8.— Ciorapi franţuzeşti veritabili duzina . . 9, 10, 15—18 franci. ■iS&ST Mare asortiment de corsete franţuzeşti veritabile, balaine garantate cu orl-ce preţ Mare asortiment de mănuşi ] entrn dame şi cavaleri, franţuzesc! şi englezesc! eu orl-ce preţ. & FANZA JDK GIO. - PÂNZETURI DE MASA- - BATIS7AH 1 mcata 60 co^ veritabilă olandă Belg:c garantat 1 Bucată 60 coţi vegjfflb;jă ojandâ. Belgie,,garan<ţt pentru ţ< cea>,teşîoi')f veriţabilA de Rumburg de aceieaşî larg.mu î H » » Bucata de ol, alai c Ul> I R-im 70 lei 45 lei 99 » 55 » Iţi) » 60 » 1 Garmiură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6 serycţifl...........................................15 » 1 Garnitură de masă pentru 1? persoane, 1 masă pentru 12 pebmaiio şi 12 şervete .... 24 » IE » Batiste fifie de olandă de diferite preţuri. inainte 10, 15, 20, 25 acum " 7 9, 12, şi 4jj - - - -t. 60 Bucată de R inj^urg peptnj l; eearceţffurii fjnâ. 14y » 76 1 Duzinii 40 batiste franţnzeşcl cu Iniţiale, brodate en m&na 1 lei. Cuixijpârătoriî pentru 25 frânei primesc 6 basmale dc batistă gratis. "(Sfel li Ci'mpâaiătoiil de marfă pes'e 60 fri primesc un sc&^âxnănt de o • j ; ' o : sută. DE BINEFACERE pentru terminare? biserioel oasolies ■Sif. I O S I F in Bucuresci autorisalâ de onor. guv&‘n romic Numai 1 leu costul unui bilet având sanşâ a câştiga ; OjOoO 181 Diferite câştiguri in samă totală de 50,000 loi, duDâ impărţirea următoare: 1 â 10,000-10,000 fr. 1 â 3,000- 3,000 > 2,000 -1-500— 1,009 500 ?50 128- _ 100— 2,000 50- £,600 20— 1,000 J 0—20,000 1 â 1 â 2 ă 2 & l k 8 â 20 â 50 â £00-â 21000-â 2,000 1,1 2,000 ,000 Tooo 1 000 fr- T răget ea ji revocabilă vaavşa loc in zilele d6 î, 8 şi 0 a lu-ne August stil noii anul curent Find-că aii râmas un Nfi-i ? n Siedlice 78,000 » }t Ploţk 49,000 n )) Lom şa 72,000 >7 n Suvaiki 88,000 n Suma totală 870,000 Jidani, cu cel din Var şovia (oraş) şi cel scăpaţi de recensimănt, de sigur peste un milion. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 20 Maiu — 23 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA. DACHIANU XVI. Erau de faţă vre-o două-zecl de persoane Toţi se supărară vânând pe domna de Maures-(amp aşedănd la dreapta sa pe căpitanul de vă-nâtorl, care era printre ospeţl unul din cel mal juni şi mal puţin considerabil ; dar el pleca a doua zi, şi această clrconstanţă esplica pănă la oare-care punct onoarea excesivă ce i se făcea. OrI-că aceste amănunte de etichetă nemulţumiseră un oare care număr din comeseni, sad că pluti a in aer una din acele vage nemulţumiri cari premerg furtunile, — inceputul prânzului fu ROMANIA miiili.hh mimn nirTH Tr——--r -mtaiu. * După credinţa noastră, aceasta este piedica reală, care opresce regenerarea Poloniei. Căt de puternică şi de despotică este Rusia,--Polonii dacă ar munci astăzi pe seama lor, dacă marea lor proprietate nu s’ar găsi in buzunarele uşurărilor jidani, dacă in fine ar dispune de-o clasă de mijloc naţională,-şi-ar păstra şi faţă de Rusia acea posiţiune autonomă şi chiar domnitoare in sfera el, pe care o ad tot-d’a-una popoarele active şi bogate, fie căt de mici, in faţa celor mal puternice popoare cuceritoare.— Dovadă sunt Nemţii de pe lăngă Marea Ostică, cari ,de şi fac abia a patra parte din numărul Polonilor, se găsesc insă in o stare cu desâvîrşire alta de căt cel din urmă. Cifrele ce am presintat ad insă o gravitate deosebită şi din alt punct de vedere. —Guvernământul Varşoviei are un milion de Ovrei la o popoi aţiune totală de mal bine de şiase milioane, pe cănd noi avem vre-o 6 — 800,000 la patru milioane. Proporţia este dară foarte propiată. — Să băgăm de seamă, să nu vie şi peste capul nostru odată ceasu, cănd să trebuiască să ne zicem, cum şi-or fi zicând azi Polonii in nimicnicia lor: prea târziii. --------............... .............. STUDII ASUPR \ POPORAŢIUNII RURALE Dacă cultura aceasta a inimeî ar fi merr şi la noi mănă in mănă cu cea intelectuală, astăzi n’am fi avut de căt prin escepţil oamen de aceia cari fură banii ţârei, banii orfanilor al văduvei şi săracului. N’am fi avut de căt prin escepţil oameni cari nu’şl inplinesc datoriea de funcţionari sad de cetăţeni. Tot aseminea n’am fi avut durerea să vedem abuzul băuturilor spirtoase, şi incă multe de alte soiuri, intindSndu se intr’un grad aşa de mare. Apoi săteanul, care este temeliea ţereî, n’ar mal fi fost esploatat, intr’un mod aşa de neomenos de către o mare partea funcţionarilor, arendaşilor, proprietarilor şi cămătarilor. Nam mal fi vă^ut români de acel cari strigă contra mişelielor jidoveşti, şi apoi in urmă tot el primesc ca jidanii să facă cărcmie pe numele lor, să deschidă tutungiriî său să arendeze moşii. Intr’un cuvînt, n’am fi vedut atăta destrăbălare morală, atăta depravaţiune in moravuri. Cănd dar, precum văzurăm, majoritatea intr’o ţară sunt tot de acel ce fură şi jăfuesc banii el, al orfanului, văduvei şi săracului şi cănd se găsesc puţini de acei ce’şi indeplinesc datoria conştiincios, ce respectă legile, ce iubesc adevărul şi dreptatea, ce nu fac abuzuri in nimic etc, ori cine poate vedea, că in aseminea caz bogăţiele se ingrămădesc la minoritate, eară majoritatea innoată in sărăcie. Şi noi am vfdut deja, că acolo unde exista sărăcie multă lipseşte pâinea, bună locuinţă şi inbrăcâminte. Apoi lipsa acestora, ştim, earăşl, că aduce boalele, cari in unire cu cele produse de abuzul băuturilor spirtoase, şi ori care alt abuz, jjface ca numărul mortalităţeî să meargă crescând. Tot la acest sfirşit duce şi nexecutarea dispo-ziţiunilor privitoare la salubritatea publică. Iată dar, cum lipsa decultură morală a adus toate relele de cari suntem bântuiţi şi, ca consecinţă, cum boalele, infirmităţile şi prin urmare şi mortalitatea, au mers crescând. Aspesctul cel mizerabil al populaţiuneî, ce l’am arătat la capitolul precedent, vedem acu tocmai unde ‘şi are izvorul. Tot aseminea putem vedea, că starea aceea de indolenţă şi moliciune, nepăsarea aceea cu care se conduc ţeranil in afacerele lor, precum şi privirea aceea a lor lipsită de orl-ce vioiciune, nu este innăs-cută in ei. De această stare de indolenţă, fizică şi intelectuală, el nu sunt vinovaţi câtuşi de puţin, căci ori căt ar voi el să fie alt-fel, nu vor putea reuşi. Nu (vor putea, zic, reuşi, fiind-că născuţi şi crescuţi in mizerie şi intr’un ocean tăcut şi reGe. Abondenţa [vinurilor, care inso-ţiati o mâncare foarte bună, nu intărzie insă de a goni aceste nemulţumiri, a lumina frunţile şi a deştepta spiritele. Animaţia intrevor-biril sfîrşi chiar prin a atinge un diapason mal ridicat de căt de obiceiu, cum adesea se in-lămplă după ce s’au făcut sforţări spre a se invinge un moment de răceală şi de incur-cătură. Să scurtăm. Acest prînz, care ince-puse intr’un mod funerar, se transformă intr’un splendid chef de vânători şi de oameni cărora le place traiul, şi la care contribuia nu puţin şi presenţa cător-va femei. D. de Maures câmp, care bea de obiceiti mult in seara a cea ’şl golise insă paharul mal des de căt tre buia, părea scăpat de norii cari-I apăsaţi spiritul de căt-va timp. Poate sârbătoria in inima sa plecarea apropiată a unul oaspe supărător. In orl-ce caz el ’şl reluase tonul de siguranţă şi de autoritate, şi reincepu a comunica oaspeţilor lui, cu vocea sa greoae şi triumfală, căte-va din pimcipiurile şi din sistemurile sale favorite. Doamna de Maurescamp, de altă parte, res-făţa pe d. de Sontis cu nişte graţii, de cari el părea foaite încurcat; in acelaşi timp, [de sigur pentru a imita pe soţul sâti, făcea haz bând pahare pline de Sauterne şi de şampanie, ceea ce i procura nişte accese de veselie extraordinară. Intre aceste crise de veselie sgomotoasă, ea cădea la intervale in nişte reverii vagi, ca acelea a le unei bacchante ostenite. La desert, ea deciaia că cafeaua se va lua in sala de mâncare ; toată lumea era bine dispusă, avea vervă; dacă societatea s’ar despărţi şi ar trece unii in salon, alţii in fumător, aceasta ar strica toată disposiţiunea... Toată lumea va sta dar impreună şi bărbaţilor li se va permite de a fuma. Această declaraţie fu salutată prin a-plausele comesenilor. Se aduse cafeaua: ţigările începură a circula. — Jeanna de Maurescamp declară că avea poftă să încerce şi 6a să fumeze şi luă o ţigară după tavă. — EI! o să’ţl faci râd, strigă d. de Maurescamp , iea cel puţin o ţigaretă. — Nu! nu ! voesc o ţigaretă ! zise juna femeie, al cărei ochi ei aii puţin turburaţi. D. de Maurescamp inâlţâ din umeri şi nu mal zise nimic. Ea aprinse un chibrit, Sşl apropie ţigara şi se puse să fumeze cu hotărîre, in exclamaţiunile asistenţilor. După doâ saii trei minute : — EI bine ! zise ea, aveai dreptate, acesta ’ml face râd ! Apoi, intorcându-se repede spre vecinul sâfi din dreapta : Căpitane, zise dânsa scoţând din buzele sale ţigara umedă şi presintăndu-i o, — ţine, sfăr-şesce ţigara mea! La această mişcare, la aceste simple cuvinte, cel două-zecl de comeseni,— atăt de sgomotoşl ş, atăt de veseli,—înmărmuriră se făcu de odată o tăcere atăt de mare in căt sala părea goală. Toţi ochii, cari mal intâiu se aţintiseră pe Jeanna, se întoarseră spre soţul el, care şedea in faţa el; el era foarte palid : privea pe d. de Sontis, şi ascepta. Ofiţerul de vânători stătu la îndoială: el întreba cu un aer grav ochi Jeannel. — EI bine ! zise ea, de ce ’ţl frică ? El nu se mal indoi : luă ţigara ce-I oferia ea şi ş’o puse intre dinţi. In acelaş timp, baronul de Maurescamp 6şl luă din gură propria sa ţigară, şi o aruncă cu violenţă in obrazul d-lul de Sontis : Isprăvesse şi pe a mea, căpitane! strigă dânsul. Ţigara pe jumâtate fumată veni de se strivi pe faţa căpitanului, şi dintr’ânsa sQăpărarâ scântei. Tpată lumea se sculase In mijlocul confusluneî şi a stupefacţiei generale, Jeanna, subit desbătatâ. stătea in picioare, rece, impasibilă, rezemăndu se cu o mănă de scaun; frumosul eî [obraz,— pe care l’am cu noscut atât de pur şi atăt de nobil, —părea a coperit cu masca lui Tisiphone : el exprima acea amestecătură de oroare şi de bucurie sălbatică ce de sigur se citi pe fruntea încântătoare a Măriei Stuart cănd auzi explosia cai'6 o răsbuna de omorîtorul lui Rizzio. (Va urma). www.digibuc.ro RQMAINA LIBERA ritatea geueraţiunilor de astăzi. Aşa dascăl maî avut, aşa oameni am eşit! E trist ceea ce spun, dar trebue să, avem tăria şi să ne mărturisim păcatele ! Medicul Recrutor al judeţului Dorohoiti. N. M. Frangulea. CORESPONDENŢA ROMĂNIEI LIBERE. Milano Maiă 1883. Un bun prieten., de loc de la Voghera, ’mi făcu onoarea a mă pofti să merg cu el spre a vedea orăşelul săQ, şi spre a asista la o serbă-toare de o deosebită însemnătate pentru acele locuri.—La 20 Maia 1859 se incepuse strălucita campanie a francesilor, in alianţă cu puţinele trupe ce italienii aveai! pe atunci, in contra A-ustiieî, campanie care s’a terminat cu victoria de la Solferino şi care a fost lovitura decisivă pentru alungarea Austnacilor din Italia superioară. Acestă campanie se deschisese la ziua numită printr’o luptă aproape de orăşelul Voghera Prin posiţia sa naturală acel loc se pare destinat a servi de câmp al luptelor, si istoria le arată abundante din depărtata vechime. Marea vale a Padulul, Şesul lombard (pianura lombardal se sfârşesce acolo, şi cele dintăiă rămurele ale Apeninulul sunt o serie de frumoase coline, cari domină departe şesul monoton şi atăt de minunat cultivat de industrid3ele şi neobositele mănl ale poporaţiel. Pe una din aceste coline, cale de un ceas de la Voghera, se află sătuleţul Monte-bello, aşezat intr’o m'nunată posiţie. Această lo-CBlitate inainti cu 23 ani şi 5 zile era ocupată de trupele austriaco, cari trebuiai! alungate prin tr’un asalt de Franreşî, căci infanteria italiană nu era de faţă. Odae cu odae trebui a fi luată cu asalt pe rând; cănd aceasta s’a Îndeplinit, Austriacil, cai nu voiai! a ceda posiţia, s’au retras la im-prejmuitea de zid a cimitirului, aşezat pe o extremitatea connel, singurul punt ce le maî rămăsese, care perzăndu’l după o sîngeroasă luptă aii fost siliţi să se retragă, căţl mal puteau, spre a primi mal târziii ceea-câ făcuse pe mulţi din al lor să lămâie pe loc. Morţii acelei lupte aii fost ingropaţl in mal multe părţi; in anii trecuţi insă s’a ridicat idea, acuma realisată, de a se aduna toate oasele căzuţilor in acea zi si a se ingropa impreună acolo unde s’a terminat bătaia, ridicăndu-se spre onoarea şi pomenirea lor un monument. La inaugurarea acestui momirm nt me chema colegul şi amicul din Voghera, a cărui invitare am primit’o cu mulţămire, atăt pentru ocasia ce mi se presenta de a vedea o frumoasă parte a I-taliel, căt şi pentru a asista la această sărbătoare, care promitea a fi strălucită. Monumantul ossariâ este un fel de mic ternii : de piatră albă, fără multe ornamentaţii, dar solid şi destul de frumos ; deasupra lui o statuă de o valoare artistică —ce e drept —foarte problematică, represintă victoria, intindănd o ramară de laur. Iscripţiunea din faţă: AI CADUTI in XX maggio m dccclix in puţine vorbe arată destinaţia monumentului. Sub această inscripţie se văd in rînd cuvintele Austria, Italia, Francia, representănd patriele căzuţilor. Monumentul s’a rădicat cu banii adunaţi din subscrierile cetăţenilor, din acele locuri mal cu seamă cari aveai! directe suvenirl de luptele rememorate printr’ănsul. A costat aproape 25,000 franci. Inaugurarea a fost făcută cu splendoare şi nu numai orăşenii, dar sătenii din toată împrejurimea aă luat parte cu miile. Regele era representat prin admiralul principe naso duca di Genova. Ministerele, Senatul, Camera, toate ’şl trimeseseră representanţil lor, lăngâ cari se adâogaii cel din partea locului, comunali, judeţienl, societăţi, institute de cultură etc. Pe lângă cari se vedeai! un representant niilitar al Franciel şi ur.ul al Austriei, trimesl de la ambasadele de la Roma, lăngâ cari sunt ataşaţi militari. —O impiej urare m’a făcut să-mi reamintesc nestatorniria lucrurilor acestei lumi, cum ar zice un vechiu al nostru cronicar: era adecă simpatia cu care era vădut austriacul şi răceala arătată francesulul ‘ atăt la inaugurarea Ossarulul, căt şi seara la banchetul militar din Voghera. Era curios a vedea austriacul vorbind cu căldură de focul sacru ce[zicea el că a condus oştirile Italiei in luptele pentru a el independenţă şi unitate, foc care-zicea el-şi acuma arde in .pepturile lor. De altă parte francesul, zicănd puţine vorbe răci, lăsate să treacă din bună cuviinţă. Ce schim-.bafr®,de acum 23 ani! Omenimea, se pare, este tot-d’a-una cel puţin 3 din 4 părţi dominată de interesul presentulul. Aă luat parte la sărbătoare o mulţime de fleduci delle patrie bataglie cari aii vi dut cu ochii lor, fiind inşişl părtaşi la luptele alăturea cu Francesil. Nici unul insă nu a arătat cel mal mic semn de aducere aminte : cine era inimicul p triel şi cine pentru ea muria, ca aliat şi incă mal mult! A cui este vina pentru această schimbare, eil nu voiă cerceta; faptul insă văţlăndu-se este de natură a ne pune pe gânduri asupra curioasei volubilităţi a simpatiei popoarelor. M’am intors de la Voghera plin de mulţumire pentru cele ce am vădut şi pentru cordiala ospitalitate cu care acest! buni Italieni septentrionali sciţi să primească pe cel ce-I vi- sitează —Pe drum mă găndiam că poate ca român am asistat ’a o sărbătoare făcută poate si pentru vr’unul din acel mulţi români ardeleni, cari fiind soldnţr austriac!, şi-ail lăsat oasele pe aici in răsbolul de la 1859. Poate vor fi de a ceia şi la Montebello ! *• După votarea noueî legi electorale, toată lu mea politică de aici e in mare mişcare, nepu-tendu-se prevedea câtuşi de puţin resultatul le-genlor viitoare (cari nu pot fi depărtate) din cauîa intinderei mari a numărului alegătorilor. Adunări in toate părţile, discuţii de toată măna ocupă mult capetele cetăţenilor Itaneî. Măine va ţine aici un discurs Minghetti, cum se zice primul orator politic al Regatului. * Eterna chestiune a Vaticanului este, ca a Evreilor la noi, nesfîrşită in găsirea de nouă fase şi torme. Diferenţa este că Italienii nici o vorbă de concesii nu vor să audă. Poate merge Papa la Pekin, dacă ăl place, el nu i se pun in drum ba incă ci dau şi bani de călătorie. J. ARENA ZIARELOR * * „Timpul" revenind asupra proecte-lor de legi elaborate de guvern pentru mo di floarea sistemului electoral pentru jude 3 şi comune, constată că constituţia nu perul, te această modificare de căt mănă in mănă cu schimbarea intreguluî sistem electoral al ţării. Organul conservator zice dară neastâmpăraţilor reformatori: „Daca acel sistem electoral este bun atunci păstraţi-1 şi pentru judeţe şi comune ; daca acel sistem e rău, atunci modificaţi constituţiunea leal faţă ; iar nu veniţi cu sofisme şi cu neade-vărun, să spuneţi că o iubiţi şi o respectaţi, pe cănd voi o violaţi in adevăr, desfiinţând armonia ce ea a voit să introducă in legi. Ast-fel rămâne pe deplin dovedit că legile 1 ropuse de guvern asupra alegerilor judeţene si comunale, violează pe faţă constituţia, intr’una din disposiile eî cele mal precise si mal inţe-lepte, a-eea :are ordonă să fie armonie intre dănsa şi celel-alte legî.“. * * independance Roum. “ face istoricul hegemoniei maghiare.-Stăpînirea a-cestel rasse, a cărei număr se urcă abia la 3 mii. jumfitate, asupra celor 4 milioane de Români şi alte 4 milioane Slavi, nu este un resultat al valoreî lor proprii. - -Austria este care i-a dat in esploatare aceste naţiuni şi dinastia habsburgică, a cărei politică a fost tot-d’a-una de a arunca un popor asupra celui alalt şi a le cărui graţii s’au depărtat de Rornănî şi Slavi, ca elemente centrifuga i a le monarchiel, şi s au indreptat es-clusiv spre Unguri, ca singurul factor cen-tripetal al monarchiel. — Nu e constitu e care să loviască mal aspru in drepturile unei naţiuni cum lovesce cea ungurească in dreptul.ile Românilor. Ea nici că recu-noasce Români peste munţi şi Românii ah fost siliţi, in aceste imprejurărî, să lase pe Unguri să domnească şi să legifereze singuri, cum le place.- De aici incep es-ploatările cele mari ale naţiei unguresc!. -In numgrul viitor „L’Independance Rou-maine“ promite să espună căte-va din cele mai frumoase. Vaccinul animalic. - In Prusia s’ai! făcut, la ordinul ministerului de agricultură, esperimente cu inocularea de vaccin boilor şi oilor. — Experimentele s’aă esecutat pe moşia Pakisch si s’aii terminat la 9 Maiil. - Comisiunea a constatat, că din 25 de oî nevaccinate inainte aă murit in uima i ficiărel 24 şi din 6 bol 3, oaia a 25-a e greu bolnavă şi cel trei bol inbolnâviţl uşor, — in vreme ce cel şiase bol şi cele 22 de ol preservate in contra virusului prin vaccinare sunt pe deplin sănătoase şi vesele--Două din cadavrele boilor şi unul din al oilor aii fost disecate, in presenţa d-rulul Virchov, şi s’aă constatat in sănge presenţa a numeroase beţişoare mieros copice de vărsat. - Aşa dar esperimentele aă eşit in favoarea vaccinului animalic preparat de Pas-teur. - In curînd se va face o nouă probă, pe câmpiile cele mal inflciate a le domeniului Pa-kisch- —In acest scop se vor întrebuinţa 500 de ol şi miel, din cari jumătate se vor vaccina si cealaltă jumătate vor rămânea nevaccinate. Dacă “sperimentele vor da şi de astădatâ - precum so speră —resultate favorabile, guvernul german va introduce in mod oficial aplicarea vaccinului a nimâl la dobitoacele de case. Jocul (le crocket de pe platoul Ţigliur, - ErI, spune „Posta" de Miercuri, a avut u* 'pe platoul Ţighnel, jocul de crocket intre coloma englesă din Galaţi şi cea din Odesa, pe care l’am anunţat in unul din numerile trecute. ~ Jocul a inceput la 9V2 ore dimineaţa si s’a finit la 6 ore p. m. Partida a fost câştigată in mod definitiv de colonia englesă din Galaţi cu 184 puncte contra 62. Eroii jocu'ul aă fost d-nil Wecri vice-consulul Engliterel in Galaţi şi d-nul Youell. 1 f Petrecerea a fost din cele mal frumoase ; mal toată elita societăţel gălâţene era ; faţă .musica militară a reg. 41ea intona ariile cele mal plăcute. La 12 ore s’a servit dejunul, care n’a lăsat nimici de dorit; bufetul a fost de-aseme nea foarte bine asortat. La orele 4 p m. invitaţii aii jucat mal multe cadriluri dirigeate de d. Foscolo, mare comerciant şi v.-consul ispaniol n oraşul nostru. Apoi nişte lăutari ai! inceput a intona frumoase arii naţionale, ear d. Foscolo a aranjat pe mal mulţi flăcăi români ce se intorceaiă ue la bâlciul de la Fileşcî, şi ast-fel s’a incins o horă din cele mal animate, care a fost foarte mult aplaudată de streinii presenţl la această petrecere. Impre-siunea lăsată asupra streinilor a fost foarte plăcută şi strigăte des repeţite de ; Trăiască România se auziau din mal multe părţi. Mal ales a mis cat pe streini jocul căluşarilor esecutat de ţărani Asară colonia englesă gălâţeană a dat in sala hotelului România un banchet in onoarea oaspeţilor săi de la Odesa, care a ţinut pănă la orele I72 duPk mezul nopţel. Somnambulele in Paris.—Nici intr’un oraş din lume nu sunt atâtea „somnambule" ca in Pa* ris. — Prefectura pofiţieî capitalei francese are in-semnate in cartoanele el 2250, va să zică căte-o somnambu â la 800 do locuitori. - Toate acestea fiinţe ciudate nu icafi insă particularitatea de (are pretind că sufer, ca o boală, dimpotrivă ele a tractează ca pe-un mijloc bogat de câştig şi-aii devenit pentru Parisianî, ceea ce sunt pentru mahalagioaicele noastre femeile cari dau cu cărţi. — Productivitatea acestei meserii e considerabilă. - Cele mal neînsemnate somnambule aii declarat la inscrierea veniturilor, că aii pe an un venit de căte 5-6000 fr. Altele insă aii venituri de peste 60,000 fr. şi, frumoasă rusoaică din arondismentul al 17-lea, care are onoarea a fi cercetată asupra viitorului ue persoane din cea mal inaltă aristocraţie, nu schimbă de sigur cu soţia nici unul baron de bursă. -Poporaţiunea parisiană a inceput insă să se cam plăngă de aceşti proroci şi prefectul de poliţie, pe care cifrele de mal sus singure ăl puseseră pe gânduri, a numit o comisiune, care are să cerceteze căte din cele 2250 „somnambule “ se bucură in adevăr de această particularitate nervoasă. Cele cari se vor găsi cu pisica in sac, şi poate vor fi tote, ăşi vor primi pedeapsa prevăzută pentru inşălătorl. — Până atunci lumea se resbună singură, cum se pricepe. Un student trecând in una din serileţtrecute pe lăngă poarta unei frumoase somnambule din Rue Rochechouart, deslipi pe nevădute firma el de pe uşă şi puse in locu-î o tabhţă^cu acest cuprins : „Vă respec-tez doamna, şi de aceea V’am luat de ne uşă firma drept aducere aminte. De vreme ce sunteţi o somnambulă adevărată, n’o să ve fie grei! a descoperi pe delicuent". SPECTACOLE SALA ORPHEU.—Beneficiu d-lul Vasile Alecsan-drescu, elev al Theatrulul Naţional, anunţat pentru Sâmbătă, 15 corent, cu piesele: O palmă in salaOr-phefi şi Peatra din casă va avea loc negreşit Joul 20 corent-, cu aceasf5 ocaziune afl bine-vo-t să’şl dea concursul şi d-rele Mina Georgescu şi M Constan-tinescu artiste române. TEATRUL DACIA.--Trupa română sub direcţiunea d-nel any Tardiny.—Juol la 20 Maiu, se va juca Vieaţi atrabonna, dramă-comedie in 3 acte -începutul la 8 ’/a seara. Preţul locurilor; Oloje sus, 12 fr.—O loje jos, 10 fr.—Stal I, 3 fr.—Stal II, 2 fr.—Parter, 1 fr. GRADINA GAGEL.—In fie-care seară Serate Mnsi-cale cu musica roşiorilor (orchestră).—Mâncările şi băuturile cu preţurile moderate. SCHIMBARE DE DOMICILIU DruI WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Speoial: BOALE IDE ZFEUVEEI-Şl SYPHILIS S’a mutat Str. Pesc&ria-Teclie IVi-. » vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiunl de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m. DOCTORUL STEPHANESCU medicu spitalului Xenocrat s’a mutat in strada Lipscani Nr. 87 vis-a-vis de farmacia Foişoru de foc.—ConsultaţiunI in toate zilele de la 9—10 a. m. şi 4—5 p. m. (1028) Doctorul Pitiştianu Spiridon după o practică de maî mulţî anî in spitalele din rrancia, intorcăadu-se in capitală, se află cu locu-nţ a ; calea Dorobanţilor No. 20. ConsultaţiunI gratis in toate zilele dela 2-5 p. m. _ „_______ 1036 *»- Serviciul telegrafic al „Rom. Libere. 1 lunii! — 9 ore diminiaţa Constantinopol, 31 Maiu. Ambasadorii Germaniei, Italiei, Austriei si Rusiei, aşteaptă instrucţiunile guvernelor lor pentru a sprijini pe lăngă Poartă cererea ce i-a făcut, la 29 Mal, lordul Dufferin şi marchizul de Noailles, şi pe care el aii aprobat-o. Această cerere tinde a obţine de la sultan o telegramă la Cair : ‘ 1° pentru a desaproba conduita miniştrilor e-giptenl cari abuzează de numele sultanului ; 2° pentru a afirma autoritatea Kedivulu! 3° pentru a chiema la Constantinopol pe A-rabi-paşa, peMustafa-Fehmi, pe Abdullah-paşa, pe Mahm I-Sami, pe capii oposiţiel ce se face Khe-divulul şi pe instigatorii turburărilor actuale, ca să’ăl justifice purta'ea. Cuirasata engleză,, Monarch,“şi alte trei bastimente de mal mică importanţă, aă părăsit ieri Lasonda, plecând spre Alexandria. Costantinopol, 30 Mani (Telegramă sosită pe cale indirectă) Mahmud-ben-Khalifa, nepotul apărătorului Sfa-xulul in contra Francejilor, Ali-ben-Khalifa, a sosit azi la Constantinopol, din Tripoli. Se crede că e însărcinat sa studieze schimbarea aparentă a politicei Porţii in Tunisia şi disposiţiunile el pe viitor. Roma, 31 Maiu. Camera deputaţilor.--D. Mancini, ministru de externe, declară că va spune Vineri daca va răspunde şi cănd va răspunde la intrebarea d-luî Vollaro asupra politicei Italiei privitoare la E-gipet. Petersburg, 31 Maiu. „Journal de St-Petersbourg" zice: „înţelegerea tuturor Puterilor asupra bazil statului-quo politic şi teritorial e o garanţie incontra tuturor complicaţiunilor cari ar putea resulta din tragi comedia al cărei teatau e acum Egipetul." ' Paris, 31 Maifl Un schimb viu de vederi se face intre Cabinetele din Paris şi din Londra in privinţa atribu ţiunilor comisarului turc din Egipet şi a obiec tulul precis a misiunii sale (Havas.) ANUNCIU Sub-semnatul aduc la cunoşciinţa Onor. public că cumpăr orl-ce obiecte vecht de valoare ca: brilante aiamante, rubine, zamfire, zmnralte, mărgăritare aurării, argintării, bronzării şi orî-ce alte diferite obiecte cu figuri sau sculptate cum şi pietre lucrate, monezi antice dantele albe de orl-ce mărime • precum şi şaluri de Turcia. ’ ^ Posesorii ee asemenea obiecte vecht cari doresc a şe deslipi de ele pot a se adresa la localul meii de la vechiul Hotel Concordia Nr. 15 şi 16 de la orele o-\z 3,. m, _ A. Oliannesiaii. VIN NEGRU Din plaiurile Oreviţa şi (Mu Drîncia Vechiu de 4 ani qualitatea superidră tutulor altor vinuri. — Deposit la PĂUN POPESCU & CS 18 STRADA DIPSOANI ÎS ÎS franci vadra. SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis ------------ ■ CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 20 Maiu 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . 6#/o 8 Căilor ferate Române 5°/q Renta Amortisabilă .... Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr 7 °/o Scrisuri fonciare rurale . . 5 °/o » » D 7 ®/o » » urbane. . 6 % » » g0/., ,, ” 8 °lo Impr. Municipal BucurescI. » cu pr. Buc. (bil. 20. 1. 5 % Renta Română................ Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat „ Rentă................ „ Căile ferate „ Scrisuri............. Argint Naţional contra aur . Bilete de Bancă............. Rubla hârtie.............. Florini............... \ Lose otomane CURSUL DIN VIENA 1 Iuniu Napoleonul............... Ducatul.................. Lose Otomane............. Rubla hârtie............) CURSUL DIN RERLIN 1 Iuniu Acţiunile „ „ . . Oppenheim................ Ruble hârtie Oblig, noi..............' Idem 5 °/0..............) CURSUL DIN PARIS 1 Iuniu Renta Română............. Lose otomane S CHIMHUL 20 Maifl Paris (3 luur) . . „ la vedere Londra 3 luni) . » la vedere Berlin (3 luni) . „ la vedere Viena la vedere . Cump. Vănd. 98 1 103 90 220 103 91 V, 102»/* 96 90 105 28 89 380 1410 V. ii nii/' 2 55 2 10 65 9 50' 5 64 26 20 120 «/, 60 HO 60 205 90 103 80 96 90 88 >/, 57 '/. 99 45 100 40 25 15 25 35 122 60 123 70 211 99 «/, 104 Vig 90 V» 225 103 V# 92 103 */. 97 91 105 '/a 29 90 385 1420 arg. aur. 1 > 1 % 2 65 2 12 65 Adresa pentru telegrame BENZAL, www.digibuc.ro BAZAM BULEVARDULUI COLTUL CALEI VICTORIEI ŞI AL BULEVARDULUI Cu ocasiunea Sesonuluî de Vară, ne permitem a aduce la cunoştinţa onor. noastre clientelă că am asortat din noii renumitul nostru magazin cu ^S'ROPfl ş. VINO de BBSARTw Cu Lacto-Bhosphatu de Calce >lc«st€ preparaţi uni aingurile care au servita MedicilorH Spitalelor# din Paris pentru constatare a proprietcîţi?o?’u reconatituitdre Anti-anemice şi digestive a-le Lacto-Phosphatulul de calce. UN BOGAT ASORTIMENT DE confecţionate din stofe moderne franţuzesci si englezescl Cu deosebire atragem atenţiunea, asupra solidităţii confecţionării şi gustul croelil care le am putut obţine numai in modul de-a angaja celebrităţi din Franţa ca directorii la propriele nostre fabrice încurajat de confienţa dobândită in scurt timp de către o- j| nor. public, sperăm că onor. clientelă ne va onora şi acum cu o numeroasă visitare spre a se convinge atăt de soliditatea pj mărfurilor cât şi de convenienţa preţurilor, 211| Copii îo rtî paliţlî; Rachiticiloidx ; FetclorQ tinere care se dosvoltă; Femeiiioru delicate; Doiciioru. pentru favorizarea |i Îmbogăţirea laptelui ; Conoaiescenftloru ; iBdtrănilonl al&biţî; in Maladiile de peptti: in Digesliunile laborioase, in Inapetenci&ţ in I6te maladiile care se traducu prin Slâbiciufre fii Perderea forţelorti; in Fracturi pentru reconstituirea âseeloru; in Ctcafmaţfunea Rănilor# i Depositulu generaW Caesa GR1WAULT 4C'\ 8, rue Vlvlenn* PARIS In slrein&tate in principalele Pharmucil iîî'iiniifttttmi » • WEB585EHu INJECTruKX GRIMAULT et C MATIGO GRIMAULT &, C1' pharmaoljtl 8, MJB VIVIENNB, PAKIB ExcluBivmente preparată ou foille Matl-coulul din Peruvia. Acăstâ injeoţlune, şl au câştigată in putină anni uă reputatiune universalii). Ea curariseşce in puţină timpă sculamentele celle mai rebel Depofttfl i aren- al Trei sfori de moşie aproape 500 pogoane situate in hotarul Tomeasca districtul şi plasa Teleorman comuna Urluenî lăngă gara Corbu. 104 Adresa strada Polonă Nr. 102 la d-nu Bragomirescu Bucureşti. EĂUDECYTHERl- care dă pârului colârea naturală şi pn miti vă fără a.l vopsi şi fără a păta peiea ALEXANDRU NICULESCU coiffeur. 525 10. Strada Doamnei, IO LECŢII]NI DE PIANO 0nam« care după o scurtă intre-<*fUd rupere doresce a da iu-răşî tecţiunî depiano duDă o metodă practică şi cu un honorariu foarte moderat, atăt acasă căt şi la Domiciliu) elevului. Doritorii se vor adresa in strada I P „ grecesc fin „ „ 2.— i Uleiu de Rapiţă rafi. „ „ 1.35 j Cafea Martinică I-ma „ „ 4.20 „ Rio I-ma „ „ ,1.20 „ Moca...............„ „4.80 „ Rollet . , » 4.80 Luinînărî adevârat de Apolo „ 1 50 Luminări franţuzesc! pach. „ 1.25 Orez turcesc adevârat oca „ 70 Zahar frances căp „ „ 1.6d „ tăiat. ... „ „ 1.68 F'.in.l Pf t a extrefină. oi —.80 fină . . » —.70 Icie negre de Taigan. . „ 11.— Precum şi alte diferite Mare asortiment in brlnzeturi Şfaizer prdsp. de Elveţia oca L. 3.40 Strachino de Milano prds. „ „4.50 ^ Salam de Sibiti . . . oca L. 5.20 j Roquefort I-ma prdspăt „ „ 5.80 Sardele Royan cut. maro „ 1.60 „ „ „ mică „ 70 Muştar franţ Imp. fi. mare „ 1.35 «ara mic „ 1.— Preveisiro in folosul Publicului! Posedându tot dauna sistemul de a refusa categoric la tdte propu-! nerile servitoriloru de a le da rabatu la mărfurile ce el le cumpără pentru stăpânii lorii. . „ Ast-felu pentru acesta prevenim pe onor. publicu consumatorulii că voindu a av6 mărfurile originale in calităţile lorii dupe cum se dă din I Magasinulii nostru să se adresede Onor. cumpărători in persdnă sad j prin uă carte poştală arătând articolele ce voescu precum şi adresa E exactă şi ale trimete prm băeţi noştri la domiciliu, seu in fine prin || servitori credincioşi căci cea m aI mare parte din servitori obicinuiţi P prin diferite metode de a trage din preţuri şi ast-felu a îşi insuşi dropii tulii de a lua rabatu pentru busunaru lorii şi dacă în casii că nu pdte ” face transacţie cu neguţătorii pentru a frusta pe stăpânii în folosulii I lui, atunci uşcarjă în obiceiurile lorii de a strica calitatea mărfurilorii ! ne drumiî ast-feiii că pune rapiţă în untii-de-lemn, oţet în vinii, apâjW în romii etc. brii la mărfurile solide sbii că împuţinb^â din cantitatea® lorii pentru a arâta stăpânului că etes lipsă sbii că le inlocuescii cu® alte mărfuri do calitate fbrte prbstâ in scopultî de a displace stăpânu-1| lui de a mat cumpăra de la acelu neguţătorii de unde dânsulii vede^ că nu pbte avea nici unii rabat - f 30 Cu stimă DOBBESCU & NICULESCU. 1 Mare asortiment in DC" VINUR’I NEGRE im. \ de la cea mai bună casă din ‘Bordeaux Sent Julien călit. sup. duz Stic. 24.— J Medoc „ „ „ 20- Mare cantitate in YINURI advbrate de COTNARI, | alb şi negru calitate superioară Vechi de 6 ani in loc de 2,50 oc. 1.801 a. 0 o d QJ a CD O o3 a d d | Qualitatea Cementului „W. Feege & Gotthard" gar»..-at CEMENT PORTLAND PRIMA CUALITATE 11 î G. ! ! ! Marca W. FEEGE & GOTTHARD Francfurt a/M. PREMIAT CU MEDALIEI,E DE AUR la Exposiţiunile din Melburn, Diisseldorfl' şi O fl'cnbaeh. De vânzare Iad. A. Tabucovicî Strada Covaci. bulescu \is-a-vis de Palat- — G/iî/â Pencu Strada C rol şi Brebeanu & C&ciulescu Calea Victoriei. ^ Representantele şi depositarul general numai en gros pentru Romănia: Idn D. Tei§6nu, agent-comlssionai, Re vânătorilor1, şi cumpârătorilor en gros condiţiunl avantagioase! . NB. Concurenţa mergând cu speculaţiunea păuă a debita cementurî in butoaie mici şi in qualitâţî fogrt^in-douioase, atrag atenţiunea, d-lor Cumpârâtorl şi nai cn geamă a d-lor proprietari de construcţiunî că subsemnatul garantează atăt qualitatea cementului sub marca W. Feege & Gotthard ca superioară tutulor celor cunoscute pănă astazi in Piaţă, căt şi greutatea de ibO Kilo a fle-căruî butoitl. IOAN D. TEIŞEANU. agent-comissionar. | A se cumpăra numai Oement cu marca „W. Feege & Gotthard11 î VINDECARE INFAILIBILA SI REPEDE _ a tutulor maladielor provenind din abusul plăcerilor venerice, laorl-ce vârstă ar fi impotenţa, sterilitatea, spermatoarea, slăbiciunea m jloculuî, spasmuri nervose, palpilaţiunî, slăbiciune generală, poluţi-uni nocturne, melancolie, vertigiurî provenind din slăbiciune. Prin Picăturile Kcg< nerelrice ale dr. gamuel ri honipon şi prin Granulile de Arseuiat de aur dinamisat ale dr. Addiscn Tralamenlul acesta convine asemenea in maladiile de lâncezeală, eonvâlescfnţele lungi, şi malcuseim cănd trebue a regenera organismul, de. a fortifica şi restaura persoanele prăpădite de ţoale indelungate şi de mari pierderi de sănge. Aceste doue medicamente pot fi luate separat. Fie-care flacon erie inconjurat de un prospect ind ănd modul tralamenlulul. Pentru a etita imiiaţiunile, observă să fie ge flacoane mărcile febrioel ca sus şi semnătura Gelin siigurul preparator al acestor producte. GEX.IK. Bucureşti: T Ovessa, drogu.st, deposit general pentru România La Faroaaele d-lor Zurner, Risdorfer, Schmetlau, Brus şi Roşu. AJNKEK1 Romană Nr. 85 5jd2 TAPETUR1 PERVASURI POLEITE Plafonuri in Reliei din celle mal renumite făbrice cn preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publică sub-semnnu IM. "EriOZCsTIOIPX Tapiţer şi Decorator. BiT 3. Strada Ştirbei-Y odă, (vis-a-vis de Pasagiul Romăn SOCIETATE DI ÂS1GCEABE ASEFBA VIEŢEI SI BESTII IN VIEN Concosioiiată pentru RomUnia prin decretul din 1 Inmiariu 1870 In luna priite 1882 s’aii efectuat 394 poliţe pentru fr. 2,OI5,iOU iar de la 1 Ianuarie 1882 in total 2123 poliţe pentiu fr. 11,958,972. —In luna corentâ s’a Încasat in prime şi depuneri fr. 591,530 23 iar de la 1 Ianuarie in total fr. 2,742,340 07.-Pagubele plătite in luna Aprilie fr. 213,794 42, iar de la 1 Ianuanti in total fr. 734,510 90 Averea Societari la 31 Decembre 1881 peele 2H milioane frânei * Asociaţiunilor * * *49 * * împreună peste . . 76 milioane Iranci Situaţia asicurărilor la 31 Decembre 1881: 78,234 poliţe cu un capital peste 3i3 milioane franci. Pănă la 31 Decembre 1881 s’au plătit pentru caşuri do morte şi asociaţiunl (zestre) liquidate peste fr. 72 milioane Asiguraţilor cu parte la câştig li s’aii plătit de către societate pentru anul 1881 o dividendâ de 21%. InformaţiunI se dau voios şi oferte se priimesc la A GER ŢI A CiERERAl A 1 EATItU HOHARIA lîiuurCscl, Calea Tidoiirî, Piaţe îc-itiului, casele Mandi fotografii 400,000 MĂRCI de câştigat La această sumă enormă se urcă in caşul cel mal fericit eventual câştigul principal, care e de câştigat la Loteria d( bani aiitorisatăde Siatulllamburgiaa şi garantată ou toată averea i Statului. In total Loteria conţine 47,600 câştiguri in soma de 8,634,275 Mărci, cari se trag la sorţ in 7 secţiuni satl clase după tabloul căştigui ilor de mal jos - Tragerile cad repede una după altă, primim comanzi pentru iu-tăia tragere până la 14 Juniu a. c, s. n. in care zi tragerea urnite* a avea loc negreşit. Căştigui principal al Loterieise urcă după menţionară deja făcută eventual la 400,000 Mărci, sau 500,000 lei noi. Special Loteria conţine caş tururi de 2501)00 Mărci, 150,000, 100,000, 60,000 50.000, şi o mulţime de 40 000, 30 000, 2î>,0o0, ribOO'i 15,000, 12.000, 10,000, 8000, 6000, 5000, 4000, 3000, v000 mărci eic. etc, Contra inaintărei co3tulut lo-sulul pentru l-a tragere de Lei noi 7,50 pentru un Lob întreg original, Lei noi 3,75 pentru jumătate Los original şi Lei noi 1,90 pentru un sfertu !.os original, espediăm pedată comandorilor Losele original (nu Promesse) valabile pentru ăntăiu tragere. —Costul se p6te transmite in bilete hipotecare, timbre poştale române sau cea ce este mal comod prin mandat postol internaţional. însoţim fie-căreîes-pediţiunî de lose Programa in-treagă a tutor tragerilor, din care se prevede cu de amenun-tul numărul câştigurilor care es la sorţ in fie-care clasă. O mănşlele sosite se înregistrează, şi indatâ după tragere Comandori primesc resultatul oflea' al tregerei şi sumele câştigate. Firma noastră esistă dejam^i bine de jumătate secol şi ,e i» destul cunoscută in România. Esprimâm Onor. Public viile noastre mulţumiri pentru (|n-credere arătată nouă pană acul), promiţând că şi in Viitor vom efectua toate Comăntjele prompt şi esact, espediăud de mdai-sumele câştigate. Mal atragem atenţiunea prin presentaiă Loteria anunciată de noi au 13 nici de cum vre o întreprindere privată, ci guvernul Iiambur-gian garantează pentru achitarea esactâ a sumelor câştigate. —In consideraţia siguranţei necontestabile sperăm că participarea va fi numeroasă.Coman- Jele să se adreseze direct către Jsenthal & C= Banquer! şi Biuroal prluuipal de Lotri* Hamburg Tabloul Castiguvilo1', I ci 1 â 12,000 Mărci, 1 a!.000, 1 â 4000, 1 :â 3000, 1 â W, 2 1000 — 2000, 3 A 500 = 1500, 5 ă 300 = 1500, 0 â200 = -W 25 â 100 = 2500, 50 â 50 = 25®')> 3900 â 20 = 78,000 in lotal -4000 Câş. = 116,000 Mărci, c • *• 4000 Căş. = 210,620 Mărci, c|. a. 40l0 Caş. = 331,150 Mărci, c ■ 4000 Căs. = 452,100 Mărci, cl- » 2500 Căş. == 115,300 Mărci, c}.m 1500 Căs. = 351,656 Mărci, cl >■ 27,600 Caş. 1 pr.=6.757,150 Măr- i-iţ.-irm-jw"',; i'T"? Tipografia Ştefan Mibâjescu, Strada Covaci Nr. Ji www.digibuc.ro ABONAMENTELE ; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 16 lei, 3 luni 8 lei. In DistriJte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei 3 luni 10 lei. Jn Streinitate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. AUG- LAURIAN STIRITELEGRAFICE din ziarele streine Roma 1 Iu :iu. Consiliul ce l’ati dat Porţii Austro Ungaria, Germanii, Anglia şi Francia l’a susţinut şi Italia. Puterile acestea s’ad declarat pentru tri-meterea unul comisar al Porţii cu misiunea diplomatici d’a chema pe Arabi paşa la Con-stantinopol. Ziarul „Rasegna“ insoţeşce această informaţiune ie următoarele comentare : D’o-cam-dată se aşteptăm ce ni se va spune din Yiena şi Berlin. Depeşa de mal sus se pare că vraa să invtdereze dependenţa Italiei de cele lalte State europene. „Bersagliere", din contră, felicită guvernul pentru atitudinea ce a obsei vat’o faţă cu chest unea egipteana. De mult timp Ii alia D’a avut pe orisontul s6u politic uu punct aşa de luminos. Londra. 1 lunii!. Din Ca.ro se anunţă ziarului „Daily News" că dictatura lui Arabi-paşa se exercită asupra Egiptului intr’un mod blănd şi uman. S’a asigurat, că nici unul european nu i se va atinge nici un fir de pâr; poliţia, soldaţii de toate armele aii primit ordin să menajeze pe străini. Cu nerăbdare se aşteaptă întrunirea conferenţil ambasadorilor — conform propunerii francese. Berlin, 2 Iuniu. „Tribune" află că principele de Bismarck se va reîntoarce peste câte-va zile la Benin, şi va lua parte la desbaterile asupra iufiioţârii monopolului de tuiun. Londra, 1 Iuniu. Escadra Canalului care e să plece la Egipt, va transporta trupe de debarcare pentru Egipt io camera comunelor GlaJstone a declarat că trupe engleze vor debarca numai in caşul cel mai estrem, Dânsul a lăudat loialitatea Chedi-ţvulul şi a afirmat ca Anglia e datoare să spri-jineascâ pe Ch idivul Tewfik-paşa. Berlin. 1 Iuniu. „Po3t“ anunţă din Londra : Din Devenport vor porni la Egipt vase de râsboiU pentru apărarea canalului de Suez, in caşul cănd Sultanul va refusa să se acomodeze pretenţiunilor Angliei şi Franciei. Belgrad, 1 Iuniu Regele a invitat eri pe Vitalis şi Fradde pentru a se consulta in chestiunea construcţiunii linielor ferate proectate. Ambii representanţi atl declarat că totul a-tîrnă de la votul Scu'pcinei. Regele a asigurat că întreprinderea lucrărilor nu se va mai putea amâna şi că succesul nu poate fi de cât cel dorit. Lucrările se vor incepe precis la 6 Iuniu. Londra, 1 Iuniu. Ang'ia a primit propunerea Franciei ca să se intruniască o conferenţâ de ambasadori in privinţa chestiunii egiptene. In Alexandria se fac intăriturl de pământ cu scop de apărare. Abia de trei zile aii ineeput lucrurile şi deja fortificaţiile de pămâDt se i nalţă mendru din senul pământului. Nu e mirare că lucrările ah progresat aşa de repede, pentru că lucrează pe intrecute atât bărbaţii căt şi femeile şi copii. In Cairo şi Alexandria sunt temeri de revolte. Paris, 2 Iunid. „Politische Correspondenz" constată doue cu rante in privinţa desiegării criseî din Egipt. D’o parte se recomandă acţiune milităreascâ, d altă parte continuarea acţiunii diplomatice de pănâ acuma. ’ Atena, 2 Iuniu. Regele şi regina vor pleca peste căt-va timp ia Coi fu, pentru ca să visiteze Europa de miază noapte. Proiectul e ast fel combinat, ca regele să se intoarcă acasă pe la Constantinopol, ca să poată mulţumi in persoană Sultanului pentru soluţiunea pacinică a chestiunii fruntariilor. Beri n, 3 Iuniu. „Kreuzzeitung* relevă că ura in contra a tot ce e german se poate constata in intreaga so cietate rusească, incepând de la Ruşii cei bâtrănl şi fanatisaţî, şi până la palat. Animositatea e aşa de iniadăciDată şi ramificată in căt curtea rusă se indoeşte dacă ai putea indrepta râul, fără să nu tranBfoime cu totul ordinea de azi in societate. Petersbnrg, 3 Iuniu. In Peterhof s’a ţinut sub preşedmţa ţarului un consilii! de generali, in care s’a decis să se ardice la graniţele spre Galiţia un nou sistem de foi tificaţiunl in, locul c< lor vechi cari numai corespund azi cerinţelor strategice. Roma, 2 lumii. După cum se vorbeşte Austso-Ungaril şi Italia vor pretinde in conferenţâ ce se va intruni, drept X3VT TOA.TE y.TT .TH7 . rr: Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. 'L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube * C-nie. AN UNCIUlilLE : Lima de 25 milimetre ne pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a........... 2 Lei sun II-a........................5 „ Epistole nefrancate se retusâ, ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentiu rubrica : Inserţii şi reclame redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactoi . Stef 0 Michailesou de control egal cu al Angliei şi Franciei in chos tiunea egipteană. Ia consistoriu de Iuniu Papa va ţinea un discurs in care va lăuda atitudinea Rusiei şi Ger maniei, iar in contra Republicei va pronunţa câte-va cuvinte de mustrare. Se vor numi 1(5 episcopî in Polonia rusească. Se aşteaptă un delegat rus, pentru negociârile privitoare la un concordat, asemenea celui fh cheiat pe timpul lui Piu IX. . Belgrad, 2 Iuniu. Scupcina nu poate s\ se deschidă, de oare ce deputaţii nu .se iatrunesc. Crisa e latentă dar inevitabilă. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.'1 3 Iunit. —3 ore seara. Roma, 3 Iuniu Generalul Garebaldi a murit la Capi era azi dimineaţă la 6 şi jumâtăte ore. „11 Diritto" zice că regele Umbert a primit să fie naşul unul nepot al principelui imperial al Germaniei. Ducele d’Aosta va represinta pe M. Sa la sărbătorile botezului. * Constantinopol, 3 Iuniu Plecarea pentru Egipt a tiămisuluî extra-ordi-nar al Sultanului este imininte ; el va pleca pe iachtul imperial „TV.eddin." Prin cercurile politice otomane domneşce in-doiala că Poarta va primi intrunirea unei con ferinţe europene spre a regula afacerile Egiptului. Londra 3-Iunitt. „Standard" crede că, la cas de interveuire turcească in Egipet, trupele turceBcI vor fi însoţite de c-. misari francesî, delegaţi de cele-l-alte puteri. Paris 3 Iunifi. O depeşă din Berlin anunţă că conferinţa ambasadorilor se va intruni Marţi la .Constantino-pole, supt preşedinţa baronului de Calice, am basadorele Austro-Ungarieî, decanul corpului diplomatic. viona 3 Iuniii. „Gazettă oficială de Viena** publică numirea comitelui Wimpfen ca ambasador Ha Paris, aceea a comitelui Ludolf la Roma, şi aceea a d-lul Dubsky ministru la Madrid. 3 Iuniu. — 7 ore seara. Roma, 3 Iuniu. Noutatea asupra moi ţii generalului .Garibaldi a produs in toată Italia o dureroasă .mpresiune. Pretutindeni domneşce o ordină peiftctă. Prăvăliile sunt închise in semn de dolifi. . Azi, la Cameră, va fi o mare manifestaţie in onoarea sa. Costandinopol, 3 Iuniu.- 10 or.1 dim. Se asigură că trimişii speciali pentru Egipet vor fi probabil Deiwiş-paşa ca prim-trimis şi, fără indoială, Lebeb-effendi, fost secretar al Butanului, ca al doilea trimis. Costandinopol, 3 lumii— 1 oră 25 min. Ministrul de externe a infoimatpe marchizul de Noailles şi pe lordul Dufferin despre plecarea comisarului turc in Egipet, unde se duce să exercite o m'siune conciliantă pe lăngâ şefii militari. Comisarul imperial nu duce cu el nici o scrisoare autografă din partea sultanului. . Cair, 3 Iuuiu. Se dezminte noutatea că insurgenţii din Su dan ar fi ocupat Khartum. 4 Iuniu. —9 ore dim Ca.r, 3 Iuniti Capii beduinilor aii făcut o visitâ Ktdivuluî şi i-afi declarat că sunt dispuşi să ajute trupele turceşti daca vin pentru a restabili ordinea, dar că le vor combate energic daca vin pentru a ocupa ţara. Roma, 3 IuniO Generalul Garibaldi, in ultimele sale momente, intreabă de mai multe ori daca a sosit doctorul Albaneze, dar doctorul ajunse numai azi dimineaţă ; medicul care 1 ingrija i făcu o iDjecţie la braţ ; generalul expira in urma acestei o-peraţiî. E expus pe un pat de paradă, imbrăcat cu haina sa albă; n pichet de marină cu ofiţerii lor, fac serviciul de onoare. Toate oraşele Italiei suDt in durere ; magazinele, bursele, teatrele, sunt inchise. Pretutindeni se deschid subscripţiuni pentru a ridica un monument in memoria generalului. Se aşteaptă să vină toţi copii lui Garibaldi la Caprera, ca să se proceadă la arderea cadavrului, conform testamentului sâii, care ordonă ca cenuşa să-I râmână ia Caprera, mehisă intr’o urnă de porfir. Roma, 3 Iuniu. Prezidentul Cameril deputaţilor face elogiO ge neralulul Garibaldi şi propune : ridicarea şedinţelor până la 12 IuniO, un doliu de doue' luni pentru deputaţi, trimiterea unei deputaţiunl la Caprera, participarea intregeî Camere la serviciul ce se va face la Roma şi punerea unei inscripţii comemorative in sala şedinţelor Cameril. T6te aceste propuneri sunt admise in unmimitate. La propunerea d-Iui Depretis, prezidentul Consiliului, Camera votează apoi legile următoare : sârbâtou-ea naţională e amânată pe 18 Iuniu ; funerarii’e generalului se vor face cu cheltuiala Statului ; un monument naţional se va ridica in memoria lui cu concursul Statului; o pensiune de, 10 000 lei e alocată pentru vâduva şi fie-care din cei cinci copT aî lui Garibaldi. Paris, 3 IuniO. Camera deputaţilor şî-a ridicat şedinţa in semn de doliu, pentru moartea generalului Garibaldi. (Havas] A sc redea ultime scirî pe pagina IlI-a. Bucurescî 24 Maiu încă o „aiacere strălucită" la pasivul mo ral al regimului, in că o dovadă despre se-riositatea constituţională a guvernului ce ne speculează. După multe şi titanice sforţări, după top n de depeşi espediate prin toate colţurile ţănî, pe k prefecţi şi pe la vătăşei; după încruntări jupiteriane sad promisiuni de tot felul, —d - Brătianu a reuşit sa rea ducă in fine la merticul nesfârşit al diurnei patriotice numărul cabalistic de vre-o 47 clapişti, cu cari să mai poată invărti o tonă obosita şi inconştien ta îoată a parlamentului stacojiii. Mare era grija guvernului că are să ră-măie iară in drum cu târgul celor 17 milioane, pescuite in Senat! Cum şi-a văţlut dar flăcăi in păr - cance larul le-a şi cerut de norocită intoarcere votul cu care să se pecetluiască scandalul financiar al noei rescumpărări. Se inţelege de la sine că Dimăncescil et Comp. n’ati aşteptat maiî rugăminte pentru sancţiunea unei afaceri de la care era pdte ceva de câştigat şi după urma căreia n’a-vea să piardă alt nimeni,... de căt singură ţara care va plăti. In şedinţa de Vineri & a şi rasolit in adevăr proiectul pentru luarea in stăpânire a liniei din Dobrogea, de care concesionarii umblaţi de mult să se scape, ca de cea mai cumplită răie. Şi această patriotică tranşat ţiune, in care e voi ba de peste 17 milioane ale averii publice, s’a trântit m spinarea naţiunii cu 47 glasuri contra a 23! Pentru cinci milioane de Români, cari ad să frământe mult pământ şi ad să şteargă multă sudoare de pe frunte, pănă să facă cântarele de aur ce sunt a se număra companiei şi cari pentru noi sunt aproape aruncate in vint, —nepăsarea, intunecimea de minte şi interesul a 47 patrioţi fac, in căte-va ore, o lege din care nu se va culege de căt ruină, si prin care se scontează şi o bună părticică din munca şi averea generaţiunii viitoare. Ţara poate dai uşor pricepe cătă soco teală ţin Camerile roşii de interesele ei, şi căt scrupul constituţional şi patriotic are guvernul in c: getul lui, cănd se pune la vot afaceri de milioane cu Parlamentul jumă tate gol... Şi de-am şei incalea ce-am cumpărat!.. Cănd se tocmeşce un lucru, compus din atatea şi atâtea părţi, cum este o linie ferată in esploatare, tot omul face un inventând, un memoriu de ceea-ce i se concede, de averea ce ni se dă, in cazul de faţă, m schimbul rotundei sume ce numărăm. Nici o espunere de motive n’a fost insă insoţitâ de cea mai mică lămurire in privinţa materialului ce ni se transmite, şi Camerile s’ad mărginit a vota cu ochii închişi titula legii „rescumpărarea liniei Cer-navoda-Ciustenge“ — fără să scie măcar câţi kilometri de şine se rescumpără, căci ministerul nici atât n’a spus. S’a temut poate de ridiculul de-a afişa din nod in public, că se ţine tot de vechia tarifă Strus-berg cu 270 mh lei [kilometrul, pentru o liniă construită in cele mai proaste condi-ţiunî! Intru cât se atinge de materialul rulant nici că mai e vorbă. Peste du oi ani, sad mult trei. el va fi scos din sei vicid, după informaţiunile ceâ-vem, şi ţara va fi silită să plătească alte reţete pentru inttmeerea celei dâhulate şi nefolositoare linii. Pxadâ mai mare nici că se poate in fine, cănd toată construcţiunea a costat pe societate la 8300000, cu toate bacşişurile impărţit9 pe la Constantinopol, pentru luarea concesiunii, şi cănd noi cumpărăm azi., după vre-o zece ani de miserabilă neingri-jire, acea liniă, de jumătate ruinată, cu preţ mai mult ca indoit. Peste cel o jumătate miliard datoriă, ţara să se pregătească dar la sporul negativului cu vre-o 17 milioane plus vreo alte cinci penti i podul peste Dunăre pe cate guvernul, in numele a o mie de „resoane1* politice şi patriotice, le va cere la toamnă ma nechinelor sale votâtoare, irainte de-a se despărţi. Scump ne costă, ce î drept, cârmuirea „oamenilor de stat“ in genere, şi geniul politic al d-luî Brăuanu in deosebi. Ei da ce să zici?... lucru fain e tot d'a-una scump ! Nu ne-a rămas de căt să rîdem ca Croto-niaţii, cănd nu mai avead nimic de pierdut. CRONICA Zii,El C2nd Camera începu aâ lucreze, activitatea Senatului incetâ. Vineri şi Sâmbătă, Secatul n’a ţinut şedinţă; Lamera insă, in aceste doă zile, a votat mal multe proecte, intre care proeotul pentru infi mţarea de edificii şi construcţiunî publice şi pro-ectul pentru rescumpărarea liniei Cernavoda-Kiu&tenge. Anunţăndu-se Cameril noastre moartea generatul i Garidald', ea a trimis ala’tăierl cameril deputaţilor Italiei şi lui Menotti Garibaldi următoarea telegramă : „Garibaldi e °.tăt al Italiei căt şi al popoarelor cari au luptat pentru reconstituirea lor naţională. „In viitutea acestui titlu, biroul Adunării Na ţionale a României, conform votului de azi, ex-jrimă sentimentele sale de condoleanţă familiei campionului unităţii italiene şi constantului apărător al libertăţii," Şi ţăranii din Teleorman ar fi îndemnaţi să s adreseze Ia Cameră cu petiţiunl ca să’I ceară pămint. Se pregătesc, se zice, să vie cu grămada la Bucurescî. za vorbeşte 3 o a şasea prelungire a sesiuni. ^Clipul lc legiuitoare.—pană pe la sfirşitu!lunii Dulce e diurna!,. M. S. Regele a primit \ ineri o scrisoare din partea reginiî Mare: Britanii şi Irlandei, Impâ' ri Basă a Indiilor, prin care ’i mulţumeşte pentru felicitările ce M. S. Regele a adresat reginiî Vie toi a, cu ocasiunea căsătoriei fiului S£u principele Leopold, duee de AlbaDy, cu A. S. S. Principesa Elena de Waldeck şi Pyrmont. Bir sporit. Comunele rurale Dămienesci şi Călinescl, din www.digibuc.ro judeţul Roman, sunt autorisate a percepe o zecime asupra contribuţiunilor directe către Stat. D. Yasile Stepleanu s’a numit primar al oraşului Roman, in locul d-luî Gheorghe Vucenic, demisionat. Casa de depuneri, consemnaţiunl şi economii e autorizată a imprumuta pe comisia internaţională a Prutului cu suma de lei 100,000. Acest capital, purtănd dobânda maximum de 5 la sută, se va amortisa in timp de 14 ani, prin anuităţi plătibile din şase in şase luni, procentele şi amortismentul, conform tabelei de a-mortisare. Ca garanţie pentru reimbursarea acelui impru-mut vor servi taxele ce se percep de comisiune la gura Prutului, in virtutea convenţiunil internaţionale inchiăiată la 3/i 5 Decembre 1866. Articolul 10 al. nr. 3, din regulamentul porturilor, s’a modificat astfel: „3. O patentă de sănătate, in orl-ce timp, pentru bastimentele martime. „Cât pentru bastimentele făcând navigaţiune exclusiv fluvială, ele vor fi scutite de acest act atâta timp căt autoritatea sanitară superioară nu va fi dispus alt-fel pentru caşuri de epidemii constatate in ţările invecinate sad in Orient." După un decret regal, Consiliul superior al armaţii se compună din : D. doctor Davila Caro), inspector general.— D. doctor Teodori Iulius, medic de corp de armată. —D. doctor Fotino Androcles, medic de corp de armată. — D. doctor Severin Emanoil, medic de corp de armată. — D. doctor Petrescu Zaharia, medic de divisie din Bucurescl. — D. Ni-colescu Ioan farmacist-şef şi d. Colben Maurieiu veterînar-sef, cari vor lua parte in consiliu numai in cestiunile de resortul serviciilor lor. Medicul de divisie Nicolescu Ioan se numesce provisoriu şef al secţiunel sanitare, inflinţatăin administraţia centrală a resbelulul, fiind tot-d’o-datâ şi secretarul comisiei medicale superioare — . In locul d-lui Niculescu s’a numit d. Stăurescu George. —Medicul de reg. cl. I Georgescu Gr. Dima va indeplini provisoriu funcţia de medic şef al diviziei I. O circulare a ministrului şcoalelor către prefecţii diD ţară. „Pentru a se putea controla mal bine modul indeplinirel datorielor invăţătorilor şi invăţă-toarelor şcoalelor rurale, sub-scrisul, auzind de pe consiliul permanent de instrucţiune, are 0-noare a vă invita să obligaţi pe primarii respectivi de a infiinţa de indată un registru, care să se păstreze in casa comunală şi in care revisorul şcolar să treacă in viitor resultatul inspecţiunilor ce va face acelor şcoale, in deosebi de adnotarea la fel ce va face in registrul şcoaleI.“etc. M. S. Regina a asistat Vineri la serviciul divin in capela asilulul Elena Doamna. După terminarea serviciului divin, M. S. a vi-sitat localele de sericicultură. Disposiţiunile generale ale pieţelor financiare adjdevenit, spune „Curierul financiar®, mal ferme, FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 24 Maiu — 54 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA DACHIANU XVII. In urma acestei scene, ale cărei consecuenţe ameninţau să fie tragice, cea mal mare parte a invitaţiilor se făcură nevăduţl; vecinii de la ţară puseră de inhămară caii iu grabă, cel-l-alţl porniră cu trenul de scara spre Paris ; nu rămaseră la castel de căt amicii cel mal intimi. Se inţelege că căpitanul de Sontis se retrăsese cel d-ăntăui. Se dusese de se stabilise pentru noaptea aceea in satul cel mal apropiat de Venerie. Duelul devenind inevitabil, doi oflcerl din regimentul săă, cari incă asistaseră la acel prănz, se puseră indată in raporturi cu d. D. d’IIermany şi de la Jardye, pe cari d. de Mau-rescamp i constituise din nou de martori al săi. Nu vom osteni pentru a doua oară pe cititori cu amănuntele discuţiilor cari avură loc intre martorii ambelor părţi. Se inţelege că nimenea nu se incercâ de a-I impăca. Cât despre alegerea armelor, era foarte învederat că d. de Mau rescamp, după ceea-ce se petrecuse in diferitele sale partide de scrimă cu d. de Sontis, ar fi dorit să se bată cu pistolul; dar dacă faptul, de un gust foarte răii, ce căpitanul de vânători ’şl permisese la invitarea doamnei de Maurescamp, dăduse mal ăntăiti soţului rolul de ofensat, a- şi o uşoară imbunătăţire s’a putut produce in cursurile efectelelor. Sub impresiunea acestor ştiri favorabiile, piaţa noastră a manifestat şi ea către finele săptămânii tendinţe mal bune. Consiliul miniştrilor hotărî să se înfiinţeze case de credit agricol şi in judeţele Ilfov, Roman, Tutova, Bacăd, Gorj, Dîmboviţa şi Dolj. IDZTSr AFABA Dualismul austro-ungar. Corniţele Beust, urzitorul dualismului austro-ungar, şi-a dat, cum se ştie, demisiunea din postul său de ambasador la Paris. In acest chip el intră jn viaţa privată. — „Gazetjfea Transilvaniei" face următoarele observaţii asupra actului de căpetenie a acestui om atât de fatal Românilor de peste munţi şi asupra natureî reale a retragerel lui: w „Faptele petrecute de la 1866 in coace au pronunţat deja sentinţa asupra dualismu’"! , inaugurat de contele Beust. Astăzi numai Ungaria mal represintă ideia suprematistâ a lui Beust ; partea de dincolo a monarhiei posedă un guvern fedeialistic. Opiniunea publică independentă maghiară a condamnat de mult dualismul, ca contrariu desvoltărei libere a Ungariei. N’a mal remas nimic din speranţele, ce le făcea omul de stat saxon monarchulul nostru la 1866, de căt nemulţumirea popoarelor, cari prin dualism au fost scurtate in drepturile şi interesele lor de viaţă. ^ „Intre aceste popoare, noi Românii am fost cel mal neindreptăţiţl. Corniţele Beust, când a ajuns ministru de esterne austriac, in Octombre 1866, de sigur că avea incă puţină cunoscmţă despre poporul nostru, de aceea nu e nici o mirare că Ardealul şi dreptăţile noastre sancţionate a cădut victimă monstrului cu două capete dualistic „Românii din monarchiă nu vor plânge retra gerea comitelui Beust din serviciul de stat. Numele acestui diplomat marchează o pagină tristă in istoria noastră contimporană. Impre giurărl fatale l’au adus in fruntea monarchiel şi recunoascem, că el a făcut ce a putut, după capul şi judecata lui. Această judecată insă ne şacrificâ de tot unul element, care şi aşa ne era destul de ostil şi care a sciut să ne iea tot, dar n’a fost in stare a ne da nimic folositor in schimb. „Autograful măgulitor ce a adresat împăratul comitelui Beust, arată ca motiv al retragere! adîncile lui bătrâneţe, (el este adică de 73 de ani). Se crede insă, nu fără reson, că şi alte cause au contribuit la demisiunea lui. Este foarte caracteristic, ca „tata dualismului" se iei .af cu totul de pe arena diplomatică intr un moment cănd, conform constatărel camerei ungare, instituţiunea dualismului este ameninţată mal mult ca ori şi cănd." Conferenţe eoropene Cănd sufere căte-un desastru, diplomatic caută să şi’l mascheze tot-d’a-una prin conferenţe. întrunirea unei conferenţe au propus Francia cesta ’şl perduse acest caracter lăsîadu-se a fi tîrît de manie până la punctul de a respunde la un act necaliflcabil printr’o ofensă mortală. — Şi apoi mândria d lui de Maurescamp, inspi-răndul de astă-datâ. ’l făcu să primească fără contestare alegerea spadei, or care ar fi fost re-fiecţiunile sale interioare. Se hotărî dar întâlnirea pentru a doua zi de dimineaţă la zece ore intr’o rărişte din pădurea Marnei, care se invecina cu cu pădurii» Veneriel. — Toţi găsiseră că nu ar fi convenabil a se bate pe proprietatea d-lul de Maurescamp. Nimenea nu prea dorini la castel in acea noapte. — Oaspeţii streini ţineau in apartamentele lor particulare nisce adunări tainice foarte animate : noutăţile se colportai! din cameră in cameră, bărbaţii discutând cestiunile din punctul de vedere al onoarel, femeile escitate şi nervoise, vorbind incet, ştergând căte o lacrămâ şi in fond deifătăndu-se foaite bine. —E de prisos de a adâogâ, că toţi servitorii castelului, incepănd^ de la bucătărie şi până la grajduri, erau agitaţi de aceleaşi emoţiunl, adică coprinşl de acea nelinişte veselă şi de acele friguri plăcute ce ne fac să simţim in genere pericolele altora. Căt despre cel doi stăpâni al casei este invc derat că nici dânşii nu dormiră mal mult. D. de Maurescamp înţelegând că circonstanţa de faţă era din cele mal grave, trebui sâ’şipuuă afacerile serios la cale. — Jeanna nu vroi să vadă pe nimenia, să află numai după spusa servitoarei, că ea ’şl petrecuse noaptea umblând prin cameră şi vorbind tare ca o actriţă. O zi tristă, precum să vede adesea pe la finele lunii lui Noembre, luminase cu crepusculu al pădurile, aproape de o oră, cănd d. de Maurescamp, al cărui apartamentjera in etagiul de jos, eşi de la dânsul din casă pentru a fuma o ţigară prin curte. El ajunse preumblându-se până la poartă şi să intălni faţă in faţă cu un băiat de ţăran ca de vre-o trel-spre-zece sad patru-spre-zecl ani, care să opri intr’un mod brusc cănd ’l zări; i păru a fi un băiat de la grajd băgat la hai ul satului. A titudinea copilului eraatăt de confusă şi atât da încurcată in căt d. de Maurescamp, cu toate şi Anglia, după ce flotele lor n’au putut speria pe Egipteni. Această conferenţă, hotărîtă pentru Constantinopol, ar avea de scop „restatornicirea ordine!" in Egipt printr’o intervenţie, care să aibă de astă-dată consimţimăntul tutulor puterilor, şi căreia dar Arabi-paşa să nu aibă cura giul a mal resista. — O intervenţie de această natură poate fi executată numai de Poartă, şi de aceea Sultanul salută chiar cu mal multă bucurie idea conferenţe! de căt urzitorii el, căci de la ea se aşteaptă la o confirmare a drepturilor sale de suveranitate in Egipt. Ceea ce nu este adevărat insă in tot planul conferenţel, este scopul ce i se atribue : de a „restatornici ordinea" in Egipt.— Nici odată n’a fost o mal bună rînduialâ in ţara Faraonilor şi Califilor, ca astăzi. Ceei-ce Francia şi Anglia botează cu numele de „disordine," nuieste de căt veleitatea vrednică, arătată odată la Egipteni, de a se emancipa de influenţă păgubitoare a puterilor apusene.— Dacă veleitatea aceasta s’a susţinut insă până acum, in faţa acordului real dintre două puteri mari, noi credem că cu atăt mal mult se va manţine faţă cu deosebirile de vederi doghisate a le areopagului eropeaa. — Poarta din parte-I nu va face nici odată o intervenţie armată ; iar amestecul el diplomatic nu va putea fi de căt favorabil tendinţelor de emancipare a le Egiptului. Sătul de violenţele ce’şl permit cel mari, noi salutăm cu bucurie la ori cari popoare de ori şi unde, încercările lor de a resista şi a se ccăpa de cel cari i exploatează. * Despre o altă conferinţă ne vorbeşce „N. fr. Presse". —Ea ne spune, că după ce proectul Barrere a căzut de astă-dată din cauza resis-tenţel României — puterile signatare se vor in-truni in o conferenţă de la care se va esclude România,. vor hotărî aici chipul de deslegare?al ces-tiunel duuărGue şi România nu va avea de căt să se supue acestei hotărîrl!! Ziarul vienez nu are gust rău.— Daca ştirea a-ceaita n’o fi şi ea tot atât de adevărată precum a fost cea cu manifestul irredent, — şi, in adevăr oare-carl puteri ar avea veleitatea, de-a se întruni, iu contra ori cărui principiu de drept şi ori cărei stipulaţiunl internaţionale, intr’o conferenţă eoiopeană spre a deslega cestiunea Dunărei pe placul lor,— ne permitem intrebarea, dacă puterile vor căuta să ne impue hotărîrea lor tot prin o demonstraţie de flote1} —Ax avea haz.— De o in tervenţie continentală, in vreme ce nu poate veni de căt de la Austria, nu avem nici o frică. Garibaldi. Italienii aii perdut alaltă-ierl pe unul din oat menii lor cel mal mari, pe eroul care a ilustra-maî mult paginele istoriei lor contimporane. Generalul Garibaldi, bătrânul republican, temerarul general, unul din cel trei făptuitori — cel mal sincer şi cel mal activ,— al unităţel italiene, a încetat din vieaţă. Mal inainte de a [muri, generalul Garibaldi a atras prin faptele şi originalitatea caracterului său asupraşî atenţiunea generală a E oropel. In ce ţară nu era cunoscut Garibaldi ? Unde nu pătrunsese numele lui chiar in gura poporului ? —Istoricii i-ail făcut deja portretul şi preocupaţiunile sale din acsl moment, fu isbit de aceasta. — Ce e3te ? Unde mergi ? zise dânsul. — La castel, ingănâ băiatul roşindu-se. In acelaş timp el ăşl ţinea cu stăogâciă una din măinî ascunsă sup blusă. — Ce treabă al la castel ? reluă d. de Maurescamp. — Să vorbesc cu d-ra Iulie. Iulie era femeia din casă a d-nel de Maurescamp. — Cine te-a trimes, băiete ? — Un domn, borborosi copilul din ce in ce mal intimidat. — Un domn care şade la han, nu este aşa ? — Da. — Un oficer. — Da — Ce ascunzi acolo sub blusă,.. o scrisoare,.. Da ? Dâ’ml acea scrisoare... Aide... dă-mi-o ! Copilul, gata să plângă, lăsă a i se lua mal prin bună voinţă mal prin forţă, un plic pecetluit ce mototolea in măna sa increţită. Scrisoarea n’avea nici o adresă. — Pentru cine este această scrisoare, băete ? — Pentru doamna, zise copilul. — Aşa dar al fost însărcinat de a o da domnişorel Iulie pentru ca s’o dea ea insăşl domnel ? Copilul făcu semn că da. — El bine ! băete, zise d. de Maurescamp, mă insârcinez ed cu afacerea ta... Vin’o cu mine să aştepţi respunsul, poate că cere vre un res-puns. D. de Maurescamp urmat de micul ţăran, se intoarse indărăt, trecu curtea repede lăsănd pe copil in vestibul şi intră la dânsul in casă D’abia ajuns in cameră el rupse plicul scrisorii şi citi intr’ănsa aceste cuvinte cari nu erau subsemnate, dar despre a căror provenienţă nu se pu tea cine-va înşela. „Fii liniştită. Pentru amorul d tale ’l voiţi menagia “ Prima mişcare a d-lul de Maurescamp, fu de a rupe şi de a arunca in foc acest insolent bilet. Dar o cugetare ’1 opri. El luă un plic, puse biletul nu vor lipsi a il face şi completa după moarte. — Noi vom rememora pe scurt faptele lui de căpetenie. In 1849 papa Piu IX fu detronat de partida republicană condusă de Mazzini şi Garibaldi si fugi a Gaeta. Roma fu proclamată republică. -Ludovic Napoleon, presidentul republice! fran-cese găsi cu cale să’şl trimeată armatele spre a reintegra pe papa in scaunul său. — Garibaldi organiză atunci o vie resistenţă din partea Romanilor şi generalul Oudinot nu putu cuprinde eterna cetate, de căt după un lung asediu şi după un asalt din cele mal sângeroase. Aceasta a fost prima faptă mare de arme a generalului Garibaldi. La 1859, Garibaldi incă face parte cu cetele lui din contingentele italienescl ataşate la armata francesă, care susţinea primul şi decisivul râs-boiţi pentru unitatea Italiei. Epoca faptelor celor mal strălucite şi mal u-mitoare ale generalul Garibaldi începe insă la anul 1860 -In acel an, el debarcă in Sicilia cu o mănă de oameni şi revoltă aceasta insulă in câte-va zile.-Regele Francisc II de Neapol, fu declarat de detronat şi insula dată lui Victor Emanuel. — Din Sicilia, Garibaldi tiecu pe continentul Italiei, alungă pe Francisc II din Neapol şl ăl urmâresce şi la Gaeta.— Cu ajutor de la Victor Emanuel el cuprinde şi această cetate. Francisc II pleacă in esil, iar regatul Neapolu-lui e dat şi el lui Victor Emanuel. In rosboiul din 1866 Garibaldi se luptă cu multă bravură contra Austriecilor şi a ştiut, prin luptele sale de guerilă, să facă mal mult râd trupelor austriece de căt regimentele lui Victor Emanuel, comandate nu cu prea multă pricepere.-Cu tot desastrul de la Custozza insă, Italia - norocoasa Italie - dobândeşce de la Austriecii învingători şi Veneţia.—Acum numai lipsea pentru încoronarea unitatel de căt, Roma. -Sosi anul 1870. - Apărătorul statului papal, Napoleon III, cade prins la Sedan, şi scăpaţi de ori-ce pieaică, Italienii cuprind, tot la stăruinţele lui Garibaldi, şi falnica Romă.-Opera de unitate era terminată. Şi Garibaldi şi Victor Emanuel, ăşl puteau zice : putem muri acum in pace. Viaţa le-a mai zimbit insă, lui Gariabldi mal mult de cât regelui săd. El trebuia să mal facă o faptă de arme care sâ-I introducă numele şi la Francesl. — Cu o trupă de voluntari el trece in Francia, care era călcată de armatele prusiene, şi luptele de la Dijon, unde vechiul general dovedise atâta bravură, sunt incă in vie memorie. Garibaldi se inmormentează astăzi. O naţiune intreagă i poartă doliul. Cine trebue să plângă la carul lui funerar, e şi regele Umberto. Ceea ce are ca moştenire de la tatăl său, — tatăl săă a primit de la Garibaldi. Doliul lui Garibaldi ăl. poartă, afară de Italieni, intreagă democraţie. — Garibaldi a fost până a-moartea lui un democrat, un iubitor al poporlu lui şi libertăţilor lui. Discursurile şi scrisorile-lui. adresate democraţiei şi rostite pentru democraţ e, sunt neşte monumente simple dar neperitoare, a le iubirel sale de libertate şi de cei ce sufer. Garibaldi s’a născut la 1807. —Era dar de 75 de ani. intr’ănsul şi’l pecetlui. -El fusese cuprins de odată de o stranie curiositate : voia să ştie dacă femeia sa va răspunde la acest mesagiîi şi tot de odată ce va răspunde. Se duse de găsi pe micul ţăran in vestibul. — Băete, ’l zise el dăndu’I scrisoarea înapoi, n’am putut să găsesc pe domnişoara Julie pe aci... Trebue să fie prin dependenţe... Du-te de sună la această mică uşa ce vedl in faţa noa3 tră... Vel intreba de dănsa . Ţine ! eată o monedă de argint pentru tine. Copi.ul mulţumi şi plecă spre bucătării.-D. de Maurescamp pe altă parte, inăintâ din noă spre poartă, eşi din curte pe drumul care du cea la sat, pe care începu a se preumbla incet. Lucru singular! peste o oră era să’şl joace viaţa cu neşte sorţi din cel mal ingrozitorl, şi această cugetare, căt de serioasă ar fl fost ea, perise in acest moment din spiritul săd in faţa unei singure preocupări: —Ce va respunde oare soţia mea ? In realitate, acest om de o energie flsicâ superioară resistase foarte râd intârătărilor de cari era torturat in taină de căte- va săptămâni. Moralul i se slăbise sub mirarea, sub impresia prelungită a acestei întunecate uri, ka acestei răsbunârî premeditate, iscusite, neîmpăcate, al cărei victimă se simţia. Obişnuit de a trata pe femei ca pe nişte copil şi ca pe nişte jucării, era înmărmurit şi chiar inspăimântat de a intălni de odată la una din acele fiinţe slabe şi despreţuite o adâncime in prevederi şi o forţă in voinţă in coDtra căreia toate puterile sale personale, — vigoare flsică, avere, situaţie socială, autoritate conjugală, — nu mal aveau nici o putere şi nu mal eraţi de căt un nimic. Poate că ar fi plătit scump in acest moment de adânci chinuri un cuvânt de bunătate, de interes, chiar de pietate din partea acelei femei odinioară atăt de despreţuită... Poate că spera să citească acest cuvânt in răspunsul aşteptat.. (Va urma). www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA SPORT (întrunire de primă-vară.) La cursele de ieri, arbitrul sosirii a fost prinţul Al. Ştirbei, arbitru al pornirii d. Ar. Green, comisar al terenului d. C. Isvoranu, comisar pentru cântărirea jokeilor d. I. Lahovari, comisar pentru supravegherea jockeilor d. N Fleva. Ele nu s’ati mai făcut, ca până acum, pe câmpia Floreasca, ci in apropriere de şcoala de agricultură.— Noua instalaţie e mult mai bună: privitorii nu mai sunt atât de expuşi injurielor ploii, < ănd plouă, şi toată construcţia e mai solidă si de un aspect mai civilizat. In tribună insă cam miroasă a temniţă şi băncile sunt prea înguste. # Timpul e splendid. De la 12 ore incepe in oraş o mişcare spre turf. La 1 oră, tramwaele, cari duc la bariera Mo-goşoaiî, merg incărcate şi birjarii, simţind că sunt la preţ şi dispreţuind poliţia, trec mgămfaţi pe lângă grupurile de muşterii cari el chiamă, arătând din degete : 4 lei,* sau 3 lei. Unii se urcă ; alţii proferă injurii; „dacă-ţl place, răspunde birjarul," şi trece ’nainte. Niciodată turful bucureştean n’a avut o grădină cu flori mal multe şi mal variate : lojile, ocupate aproape exclusiv, de sexul frumos, o-fereati o privelişte pitorească. MM. LL. Regele şi regina invioraii societatea prin prezenţa şi conversaţia Lor. * La 2 ore şi jumătate se dete primul semnal, llonarque, un murg de 4 ani din herghelia Paşcanilor, obţinu premiul I (4000 lei) al societăţii de incurajare, ear al doilea (500 leî), Marş II, un murg de 4 ani ald-lor A. Marghiloman şi maior Vlădoianu.— Aceste premii erau pentru mănzl şi mănze de 3 şi 4 ani, născuţi in România. AU fost lirei concurenţi. Albastrps, un murg de 5 ani, proprietate a d-lul A. Marghiloman, a luat ăntăiul premiu de primăvară (2500 lei), ear pe al doilea (500 leî), Charbonier, un negru de 6 ani din herghelia PăşcanI.— Premiile acestea erau destinate pentru armăsari şi iepe de orce verstă şi de orce provenienţă. Concurenţi fuseseră patru. Canotier, un armăsar murg al d-lul A. Marghiloman a primit partea ăntăl (5000 lei) din marele premiu al IockeI-ClubuluI; a doa parte (500 lei) un armăsar murg de 5 ani din herghelia PăşcanI. — Acest premiu fusese hotărit pentru armăsari şi iepe pur sânge, de or-ce etate şi de of-ce provenienţă. 2 concurenţi. Lui Pilgrim, cănd era aproape de sfîrşitul cur-sil, ’I plesni tendonul de la piciorul drept, de dinâime ; el e astfel pierdut pentru totdauna. Actrice, o iapă murgă de patru ani, a d-luî Marghiloman, a câştigat partea ântăiu (4000 lei) din premiul subscriitorilor ; ear a doua (intrările pănă lă concurenţa de 500 lei) Fraier, un murg al d-lul C. Gălăşescu. Se dase acest premiu pentru armăsari, iepe sau juganî de or-ce vârstă şi provenienţă. Patru concurenţi. învingătorul trebuind să devină de drept proprietatea subscriitorilor, se trase imediat la sorţi. Sorţii favorizară pe d. Bârcănescu, secretarul Jokey-Clubuluî. Albatros, pentru a doa oară pe pistă, luă premiul M. S. Regele, steeple chase (4000 de lei); ear partea a doa a acestui premiu (intrările pănă la concurenţa de 500 lei,) Favorita, o iapă roaibă din herghelia Paşcani. Era hotărit acest premii! pentru armăsari, iepe şi juganî de or-ce vărstă şi ae or-ce provenienţă, aparţinând proprietarilor români, sad streini stabiliţi in România. Aţi fost patru concurenţi. * La 5 ore cursele eraţi terminate, Un potop de trăsuri şi de pedestril luă drumul Capitalii. — De ce o fi căştigat tot Marghiloman, m5 vere ? intrebâ un burtă verde pe un tovarăş a’, lui. — De, frate, o fi pentru că e omu stăpânirii... --------------------------------------- ARENA ZIARELOR „Românul" afirmă trebuinţa modifi-cărel lege! consiliilor judeţene şi comunale. —Aceste legi trebuesc modificate şi anume in sensul decentralisărel şi independenţei comunale. Opiniunea noastră a fost şi este că amândouă aceste legi trebuesc modiflicate pe basele intin-deril votului. Numai admiterea votului direct şi desfiinţarea deosebitelor categorii d’alegătorî poate pune acea basă solidă, de care vorbesce art. 107 din Con-stituţiune, atăt descentralisăril administraţii căt şi independinţil comunale. Dacă insă astă-zi nu se poate atinge pe deplin scopul acesta, trebuie să facem cel puţin ca modificările cari s’aduc acestor două legi să flâ un pas sicur in viitor pe calea constituţ.onală. „Românul" crede că ar fi o mare greşd-lă, ca intre modificările ce s’ar introduce, să fie şi contopirea colegiului al 4-lea cu al 3-lea.—Micii proprietari ar inăbuşi cu desă-vîrşire pe târgoveţi, comerciul, industria şi profesiunile libere.— Să se lase acestea a vota tot ca mai înainte intr’un singur colegiu, şi „Românului" nu-i pasă daca colegiul IV se va intruni cu cele douS a le mare! proprietăţi intr’unul singur. **» „Timpul" admite bucuros afirmaţia „Românului", că Tudor Vladimirescu nu s’a sculat numai contra Domnilor fanarioţi dar şi contra unor boeri, pământeni, dar mişei. - Se găsiau şi de aceştia. „Timpul" citează chiar un document, in care se vorbesce de un boeraş de către Pitesc'!, care a silit pe moştenii Caineni prin fel de fel de ingroziri să-şi v6n$ă moşia lor părintească princesei Prusina Şuţu. —Ca acest boeraş vor fi fost şi alţii mulţi, cari să primiască a’şî impila, pentru slujbe şi ranguri, neamul lor Dar dacă este adevărat, după cum spuneţi, că şi din causa împilărilor acelor pământeni, s’a sculat Domnul Tudor, atunci tot in contra alor voştri s’a sculat; căci cine dacă nu voi repre-sentaţl astăzi in această ţară elementul impila-tor, elementul care se imbogăţeşte din politică, din sudoarea tutulor, fără muncă şi fără merit ? Dar pe vremea aceea oamenii ca acel vătaf de plaiu şi ca acel vameş erau infrănaţî şi dojeniţi de adevăraţii Boeri, aî ţârei. Ştirbei!, Creţulescil, Grădiştenil, Fălcoienil, Ra-leţil cu mitropolitul şi cu archierel in cap, in-frănănd prin judecăţile lor alunecările unor astfel de nenorociţi şi Domnul ţării scăpa pe Români de apăsările nelegiuite. Astă-zl fapte mult mal mişelescî se săvârşesc pre o scară intinsă. Concesii peste concesii, întreprinderi peste întreprinderi, abuzuri peste abuzuri se grămădesc. Oamenii de meseiie devin milionari in clipă ! Moştenitorii şi semenii acelor mijlocitori ascunşi, cari atunci mârturisau tremurând inain-tea archiereilor şi a boerilor păcatul lor, şi se pocăiau, acum domină ţara şi-î dau legi. V^RIJET^Ţl Un pomojnic pfecupeţ. — Cetim in „Ţeranul" din Muşetescî: Pomoşnicul plaiului Nucşoara din Muscel, se zice că ar fi făcut din funcţinea sa, o meserie lucrativă. Iată ce ni se denunţă: mal mulţi din creditori, cu datorii învechite, vin la tocmeală cu d-1 Pomojnic, ca dânsul, prin puterea ‘I administrativă, de care dispune, se scoată datoriele, iar pentru a d-luî osteneală şi stăruinţă, se aibă a reţine pe jumătate din ceea ce va implini. Chiar zilele acestea, s’au esecutat mal mulţi locuitori, din căte-va comune de pe rîul Doamnei, pentru plate datorielor, ce le-a luat asupră’şî d-1 Pomojnic a-le scoate. Cestiunile de datorie, nu scie d-1 Pomojnic, că sunt de resortul justiţiei, care are dreptul d’a judeca, şi d’a urmări şi esecuta pe debitori, atunci, cănd datoriele sunt drepte şi bine constatate. ? D-luî trebue să facă presiune primarilor, şi siluire locuitorilor pentru a scoate datoriele mal cu osebire datoriele vechi! afară de aceasta, d-1 Pomojnic păgubesce chiar fiscul, de timbrele ce dupe lege sunt a se intrebuinţa la cărţile de judecată. Ceea ce face acum d-1 Pomojnic sunt nisce nenorocite apucături, ce se vede, că le-a contractat de la vechil Zapcil. Metamorfose moderne. —Cetim in „Vulcanul" din Tărgu Jiului: D-1 C. G. Rovinaru,, destituit luna trecută din funcţiunea de conductor, in serviciul de poduri şi şosele ale judeţului, de către actualul Comitet permanent, după cererea fostului ingi ner şef T. Ionescu, pentru incapacitate şi abu-surl, s’a reintegrat in aceeaşi funcţiune, pe zioa de 17 curent. Fi-va fi fost posibil, ca intr’un interval atăt de scurt, numitul amploiat să se fi potut facB destoinic de slujbă? Vom vedea?!... Omoiîţi de grindină. — Cetim in „Desvolta-rea" din T. Măgurele: In zioa 16 curent, in comuna Rdioasa din acest judeţ, a căzut grindină de o mărime extraordinară care a căşuaat mal multe stricăciuni. Intre acestea, unii din copii locuitorilor acelei comune, aflăndu-se cu vitele la păşune, au fost apucaţi pe cămp şi loviţi de grindina ce cădea cu mare furie, aşa in căt patru dintre acel copil aii rămas morţi pe cămp, iar alţi douî se găsesc intr’o stare desperată. Nenoi’ocire mare pe drumul de fler.-O mare nenorocire s’a petrecut cu ocasia Rusaliilor pe drumul de fler intre Heidelberg şi Man-heim, Germania.--Trenul care plecase, pe la 12 ore noaptea, de la Heidelberg, greşise raliul Conductorul observă aceasta tărzitl, căci deja auzi venind trenul despre Manheim. El dădu cu toate asestea ordinele de oprire şi trenul se opri. — Trenul de la Manheim sosi insă atunci in cea mal mare repeziciune. El nu observase trenul de la Heidelberg din causa unei curbe.— Ciocnirea a fost infricoşată.- Locomotivele intrară una in tralta. — Cele cmc! vagoane d’ăntăiu din trenul de la Heidelberg fură sfârîmate; cele-1 alte deraliară. — 8 persoane aă murit, 47 sunt greii rănite, numărul celor uşor contusionaţi nu s’a constatat incă, căci toţi s’au ales cu căte-o ble-şură mal uşoară sad mai grea.— Dimineaţa se găsi sub o roată un picior rupt cu o cismă. Serviciul telegrafic al „Rom. Lioere.“ 4 Iuniti —5 ore seara. Viena. 4 Iuniti. „Fremdenblatt" confirmă noutatea, că corniţele Kalnoky, ministrul de externe, a primit in principii!, presupunând că şi toate cele-l-alte puteri o vor primi, propunerea făcută de Francia şi Englitera pentru întrunirea unei conferinţe de ambasadori la Contantinopoli, in privinţa lucrurilor din Egipt. Costantinopol, 3 Iuniti. Derviş-paşa şi Lebib-efendi, aleşi defiinitiv ca trămişl speciali al sultanului in Egipt, au plecat astă-seară, pe iachtul imperial Iseăin la Alexandria. EI sunt însoţiţi de o ulema. Marchizul de Noailles şi lordul Dufferin au invitat ieri pe Poartă, printr’o notă verbală iden tică, să asiste la conferinţa ambasadorilor. Constantinopol, 4 Iuniti. Comunicaţiunea anglo-franceză, care invită Toarta să ia parte la conferinţă, e bazată pe nota lordului Granville, datată 11 Februare. Misiunea turcească, plată in Egipet, e compusă din Derviş Daşa, Server-paşa, Lebib-effendi, şeik Hadji Ahmed-Assad şi un ajutant al sultanului ; el sunt însoţiţi de o suită numeroasă. Au plecat pe yachtul Thalia şi nu pe Izedin. Said-paşa, ministru de externe, a făcut ambasadorilor următoarea comunicare: „Conform drepturilor suverane ale sultanului asupra Egi-petulul, Poarta a hotărit să trimită in Egipet agenţi speciali, cu misiunea de a restabili liniştea in această ţară, să mănţină Stătu quo şi să intărească autoritatea Kedivulul." Se poate considera ca sigur că Poarta va refuza de a lua parte la conferinţa ambasadorilor, considerănd’o ca inoportună după trimiterea misiunii turceşti in Egipet. Paris 4 Iuniti. După ştiri din Constantinopol, nu e exact că Poarta refuză de a lua parte la conferinţă. Guvernul turcesc a exprimat numai dorinţa ea Puterile să aştepte resultatul misiunii lui Derviş paşa in Egipet. Londra. 4 Iuniti. Acceptarea oficială a conferinţiî de către toate marile Puteri a sosit la foreign-office. Berlin, 4 Iuniti. Prinţul Rudolph şi prinţesa Stephania, soţia sa, sunt aşteptaţi la Berlin; el vin să asiste la ceremonia botezului celui mal mic fiu al împăratului Wilhelm. 5 Iuniti—9 ore dim Constantinopol, 4 Iuniti. După comunicaţiunea verbală anglo-francesă adresată ieri Porţii, misiunea conferinţiî va fi : 1°) a lua măsuri pentru susţinerea drepturilor sultanului şi ale Chedivulul din Egipt. 2°) a întări angajamentele internaţionale şi cele cari vor resulta şi vor privi sau numai Francia şi Anglia, sau ambele aceste stata in legătură cu altele 3 ’) desvoltarea instituţiunilor egiptene şi respectarea libertăţilor garantatate prin firmanele sultanilor. Costandinopol, 4 Iuniti. Poarta invitată fiind de către Anglia şi Francia d’a lua parte la conferinţă, guvernul turc a răspuns erl seară ambasadorilor săi din Londra şi Paris, Mussurus paşa şi Essad paşa, că in faţa trimiterii unul comisar turc in Egipet, nu vede oportunitatea intruniril unei conferinţe. Aceasta s’a telegrafiat şi la Viena, Berlin, Pe-tersburg şi Roma. Intr’o circulară precedentă, adresată represen tanţilor săi din străinătate, guvernul turc le a impărtăşit comunicarea trimeasă ambasadorilor Puterilor privitoare la obiectul misiunii turceşti trimise in Egipt. Belgrad, 4 Iuniti. întreaga maioritate a Scupştinel a fost primită azi in audienţă de regele Milan. Comisiunea pentru verificarea titlurilor a ţinut azi şedinţă dar i s’au presintat puţine dosare cu privire la noile alegeri. Crisa a ajuns la culme. Lemberg, 4 Iuniti. Ştirea dată de ziare despre stabilirea unul cordon militar la graniţe, spre a impedeca intrarea in Austria a ovreilor din Rusia e fără de fundament. Guvernul face să se esercite numai la graniţe o supraveghere mal viguroasă ca pănă acum, şi jandermil au primit ordin să nu lase pe ovrei să treacă de căt pe punctele fixate de reglemente. Roma 4 Inniti. Toate ziarele de nuanţă liberală apar încadrate in negru, şi publică biografia precum şi elogiul lui Garibaldi. Decisiunea spontanee, luată de Camera deputaţilor din Franţa, d’a ridica şedinţa in onoarea lui Garibaldi, produce o escelentă impresiune in Italia. Prefectul Romii, d. Assari, a sosit la Caprera precum şi Ricciotti Garibaldi, fiul cel mal mic al generalului şi d. Cansio, ginerele lui. Arderea cadavrului e amînată Se aşteaptă medicii de seară. Casei, 4 Iuniti. Principele Carol de Prusia, fratele impărativ Iul Wilhelm, sosit ieri spre a petrece noaptea aici, şi-a frint piciorul sculându-se de la masă. (Havas.) UNTSBPLTXXJlSrZ Gradina teatrului „Dacia." Domnule redactor, Daţi-ml voe să’ml exprim admiraţia şi sublima mulţămire ce am simţit aseară la reprezentaţia teatrului Dacia, cănd s’a jucat piesa Devotamentul soldatului sau intriga pentru tron. D-na Fany Tardini a fost foarte admirabilă in rolul Gabrino. D. A. Vlădicescu asemenea in rolul Conrad şi d-na Dimitreasca foarte superbă in rolul prinţesei Matilda. Am aplaudat din toată inima pe aceşti artişti, adevăraţi actori româneşti cari sunt, după mine floarea teatraliştilor inteligenţi şi capabili. Cel ce n’au vădut truDa aceasta la Dacia, pot zice că n’au vădut, măestria artei dramatice. b b Matei Alexandrescn. DOCTORUL STEPHANESCU medicu spitalului Xenocrat s’a mutat in strada Lipscani Nr. 87 vis-a-vis de farmacia Foişoru de foc.—Consultaţiun) in toate zilele de la 9—10 a. m şi 4—5 p. m. ’ (1079) Doctorul Pitiştianu Spiridon după o practică de mai mulţi ani in spitalele din Francia, intorcăndu-se ir, capi ală. se află cu locu-nţa; calea Dorobanţilor No. 20. Consultaţiun! gratis in toate zilele dela 2 —5 p. m. 1037 A-NIJISrCITJ Sub-semnatul aduc la cunoşciinţa Onor. public că cumpăr orî-ce obiecte vechi ae valoare ca: brilante diamante, rubine, zamfire, zmeralte, mărgăritare, aurării, argintării, brojzării şi ori-ce alte diferite o biecte cu figuri sati sculptate cum şi pietre lucrate, monezi antice, dantele albe de ori-ce mărime; precum şi şaluri de Turcia. Posesorii ee asemenea obiecte vechi cari doresc a se deslipi de ele pot a se adresa la localul meti de la vechiul Hotel Concordia Nr. 15 şi 16 de la orele 8-12 a. m. (15113) A. Olianuesian. VIN NEGRU Din plaiurile Oreviţa şi Golu Drîncia Vechiu de 4 am qualitatea superidră tutulor altor vinuri. — Deposit la PĂUN POPESCU & OS 18 STRADA LrE>SaA.ISrI 18 ÎS franci "vadra. SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --«4**»- CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 24 Maiu 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cump. Viind. 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 98 99 »/, 6u/0 » Căilor lerate Române. 103 >/* 104 5°/0 Renta Amortisabilă . , . . . Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 89 V. 90 »,3 220 230 7 °/o Scrisuri fonciare rurale . . . 102'fi, 103 '/« 5 °’/o » » » 7 »/„ » » urbane. . . 91 92 102’/, 103 tf 6 °/0 » » „ 96 91 5 % . » » ¥ 91 91 8 o/o Impr. Municipal BucurescI. . 104*/* 05 >/, » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 28 29 5 °/o Renta Română 89 90 Acţiuni Dacia România 380 385 » Banca Naţională a României 1400 1420 Cupoane Obiig. Ecsigibile de Stat . ll, arg. „ Rentă V, aur. „ Căilse ferate *1. „ ScricurI */« Argint Naţional ontra aur . . l t 1 7• Bilete de Bancă . U/» l % Rubla hârtie 2 50 2 60 Florini 2 10 2 12 Lose otomane 50 60 CURSUL DIN VIENA 3 Iuniti Napoleonul 9 52* a Ducatul 5 05 Lose Otomane 26 70 Rubla hârtie 120 */. CURSUL DIN RERLIN 3 Iuniti Acţiunile „ „ 61 Oppenheim 110 Ruble hârtie 206 45 Oblig, noi 103 75 Idem 5 °/„ 96 70 CURSUL DIN PARIS 3 Iuniti Renta Română 88 »/. Lose otomane ■ . 56 SCHIMBUL 24 Maiti Paris (3 luuî) 99 45 „ la vedere 1 oO 40 Londra (3 luni) ........ 25 15 »*■ la vedere 25 55 Berlin (3 luni) 122 % „ la vedere 123 */, Viena la vedere Ml Adresa pentru telegrama BENZAL. www.digibuc.ro koMania liber\ PLATIBILE IN CAŞTiURI lunare ş> sf.ptemanale MASINE DE CUSUT 14 sub garanţie reală şi adevărată PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI Se mai "află, şi maşine pieritoare in formă de Chifonier In BucurescI, Strada Şelari 4 j In Craiova, Strada Lipscani „ Gnlatz ,, Domnească. I „ Brâ.la , Mare No. 55. AVIS 1MPGEÎANT! Tuburi de piatră pentru Private, Canalurî conducte de apă etc, cu 5O0/o mal ieftine de cât tuburile de l'ontâ se află de vânzare : Strada Eni Nr. 12. NB. Se mai găsesc şi raliuri vechi pentru construcţii, foarte eftine. Se vinde bilete de inel riat 14, Sfc-uda Covaci, 14. BĂILE BUGHIA DIN CÂMPULUNG Sunt de vânzare. — Doritorii se vor adresa la redacţia „României Libere" sau pe Qalea Rahoveî No. 10. De --X,*-- *.- un loc de 20 VeiiZSirG pogoane arăt i ră, lângă Cimi- tirul tf. Vineri, Ş şeaua Târgoviştef, 1 ti formaţiuni ia Sub-semnatu Strada Bateriilor Nr.26, Mahalaua Dudasej Zaliaria Boerescu. DESFACERE TOTALA LA MARELE MAG ASIN DE BĂCĂNIE DOBRESCU & MCOLESCU Calea Victoriei No. 69, in casele d ini Dr. Fotino Avisăm câ Onor. Public a rând rară ocazie de a cumpâra cu 25 la sută mai eftin din vânzarea lor obicinuită toate mărimile de băcănie cu preţuri cum n’a mal esistat până acum. Mărfuri Coloniale Unt de lemn frances fin ocaL. 3.20 „ „ grecesc fin » V 2.— Uleiţi de Rapiţă rafi. . .35 Cafea Martinică 1-ma 4.20 „ Rio 1-ma 3.20 „ Moca 4.80 „ Rollet .... 4.80 Luminări adevărat de Apolo 1.50 Luminări l'ranţuzesci pâcb. 1.25 Orez turcesc idevârat oca 71 Zahar frances căp 1.68 n trâilcLt. = . 1.68 Făină Bcstha extrafiLă . oca -.80 „ „ lină » —.70 Icre negre de Taigan. . „ 11.— Precum şi alte diferite Mare asortiment in brînssetui'I Şfaizer prosp. de Elveţia oca L. 3.40 Strachino de Milano prds. „ „ 4.50 Salam de Sibiu . oc.a L 5.20 Roquefort 1-ma prdspăt „ „ 5.80 Sardele Royan cut. mare „ 1 50 „ „ „ mică „ 70 Muştar franţlmp. fi. mare „ 1.35 » M lf M mic „ 1 ■ ■— Muştar fr Liaphane ilac. mic —.70 Mare asortiment in cons. franceze Mazăree, fasole, ciuperci c. m. f.5(i idem idem „mic. 1.25 Sparanghel franţ. cutia 3. — CI AIURI RUSEŞTI in cutii şi pachete diferite, fcarlt fine şi foarte eftine C>ai C. Gen- (ca C. Col) 2.8J PesmeţI englez, prdspeţi oca 2.60 „ de Braşov . „ 3.4o „ Rom. (subţiri). . „ 2.4U Adov Rom. jam. Eug. I-ina „ 3.50 idem idem Il-ma „ Mare asortiment in VINURI NEGRE de Ia cea mal hună casă din ‘Bordeaux Seni Julien călit. sup. duz Stic. 1 4.— lvlsdoc „ J „ „ 20.- Mare cantitate in VINURI a «Ev erate «le COTNARI alb şi negru calitate superioară Vechi ae b ani in loc de (,50 oc. 1.80 3.- Prevenirc in folosul Publicului! Posedându tot d’auna sistemul de a refusa categoric la t<3te propunerile serv.toriloru de a le da rabatu la mărfurile ce el le cumpâra pentru stăpânii lorii. Ast-felii pentru acâsta prevenim pc onor. publicu consumatorulu că voindu a ave mărfurile originale in calităţile loru dupe cum se dă din Magasinulu nostru să se adresede Onor. cumpărători in persdnâ sau prin uă carte poştală arătând articolele ce voescO precum şi adrera exactă şi ale trimete prin băeţi noştri la domicilii!, sâO in “ne prm servitori credincioşi căci cea mai mare parte dm servitori obicinuiţi prin diferite metode de a trage din preţuri şi ast-l'olu a îşi însuşi drep- ‘ ‘ ........... bu - : .....x" tulit de a lua rabatu pentru ousunaru lorii şi daca în casti că nu pbtel face transacţie cu neguţătorii pentru a frusta pe stăpânii în folcţsulii lui, atunci uşoaijă in obiceiurile lorii de a strica calitatea mârluriloru I po drumti ast-fe.u că pune rapiţă în unit! do-lemn, oţet in vinii, apâl J in romii ele. brii la mărfurile so'iae sâO că împuţineijă din cantitatea I lorii pentru a arela stăpânului că otes lipsă sbQ că le inlocuescii cu alte mărfuri de calitate ibrto prbstă in scopulft de a displace stâpânu-lui de a mai cumpâra de ia acolil neguţătorii do unde dânsulU ved J că nu pbte avea nici unii rabat. A Cu stimă DOBRESCU & NICULESCU. | amm jumuir u aut iiislitul ie inslructione ss educaiiune CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4-6 p. m. A. © T K 3VI H3 GIGARETTE ÎNDIENNE OU OANNABIt — INDICA De GRIMAUI/r ( 0“, phsirmiuoiştl la Parte Ktt« d’ajjunrt <•» aspira fumulfl Clgarsteloră o* Cannatris Indtoa, pantro a Iaca ae dispare asthmulH cel., mal violenţi, tu»tes ner« riffuştal*, ttingere» oocet, nevralgiila far-' tu oti ia d peni. - oomb&tterea phthieiel laryngea, sl toate afTecţlunllt oăillord respirator*. — Pi» cara eigarattă pdrti aamnitura eniatULr t Cu. DepositU in principalele Pharmaciî ALII4ENTATIUKE NUTRITIUNE VIN DS CHAPOTEAUT CD PEPTONE DE PEPSINA (CARNE DE VACA DIGERATA Sl ASIMILABILA) Când alimentele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul gastric intrV substanţă solubilă numită Peptone cari, transportată in t6te părţile corpului prin intermedierul vineleor, servă a forma cesăturile nostre : muş-'iil> : ‘ :“J ‘ ’ 'v “ ' ' ~ ” ehiî, 6se, nervi, Intreţiind in acelaş timp viaţa şi sănătatea nâslra. Numerâse experienţe a» stabilii că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin sucul gastric stras de la animale, se obţine un produs Intoemaiu ca acela ce se fort saprietar şi Banquier „ lacques M. Elias, Banquier. _ . „ Guillanme Onnody, Directorul Societăţii de asigurare. JWieuer Vet sicherung “ Şeful serviciului asigurărilor asupra vieţii : Director general : D. Giorgian-Meetlinţoann. EM. GRLNWAL.D, Sediul social: 9 Strada Carol I 9, BucurescI; Se aduce la cunoscinţa Onor. pnbtt, că Societatea „NalionaU“ osebit de ramurile de asigurări elemeutare : I. CONTRA DAUNELOR DE INCENDIU : a) Case de locumţâ şi t >t felul de clădiri de econonie, fabrici, mori, velnite (poverue) şi orf-ce stabiiimeute industriale; b. ) Mobile şt obiecte de casa, deposite de mârturi, maşine şi tas talaţiuni de fabrici, maşue şi tot felul de unelte de agricultură şi economie. c. ) Cereale şi tot felul de producte in magazii şi iâtule, aflate, in porturi, in oraşe şi la moşii.—Asemenea asigură şi producta-in paie aflate pe câmp liber in şire şi stoguri. ' II. CONTRA DAUNELOR DE GRINDINA (PIATRA) : participare de 15% din beneficiile net realisate- Tot felul de producte ale pământului, grâu, orz, sâcarâ. porumb, cânepă, in, rapiţă, şi alte plante oleiouse. III. CONTRA DAUNELOR DE TRANSPORT : Tot felul de producte şi mărfuri aflate in transport pe apă şi pe us :at. " IV. CONTRA SPARGEREI GIAMURILOR, OGLINZILOR, etc. a început operaţiun le sale şi in ramura de Asigurări asupra vietiei: in-condiţtunne cele mai a'auta BU¥m—------- CORPURILE LEGIUITOARE SESIUNE PRELUNGITA Şedinţa din 24 Maiu, 1882. ___ m Senatul. —Se votează mal multe indigenate, pi intre caii a dd-lor II. Raymond, profesor la Craiova, şi Schmetau, farmacist in Bucureşti. Camera.— Se trimite la secţiuni propunerea de a se da şi deputaţilor bilete de liber percurs pe drumurile de fier. -x~ Dd. Cisman şi Polizu Micşunescu se proclamă deputaţi. -X- Se ia in consideraţie un proect de lege prin care Statul renunţă la impositele neplâtite pănă la 1 Iuniă 1882. . -X- Se citeşte teiegrama-respuns a prezidentului Cameril italiane, privitoare la moartea generalului Garibaldi. Eată acea telegramă : FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 25 Maiu — 25 OCTAVE FEUILLET VIATIA UNEI PARISIENE traducere de MIRA. DACHIANU XVII. (Urmare.) După zece minute, micul ţăran apăru, eşind din castel. Cu totul asigurat prin desnodâmîntul primei sale întrevederi cu d. de Maurescamp, nici nu’şl dete osteneala de a-I ascunde de astă dată mesagiul ce ducea. El trecea salutând şi ridănd: b — Ah! zise d. de Maurescamp, oprindu’l; al şi respunsul ! arată-miT şi mie... Ştiii despre ce este vorba,., voiii avea poate ceva de adâogat - In acelaş timp, i punea din nod in mână o monedă de argint. Luâ scrisoarea. Plicul fiind incă umed, el nu avu trebuinţă de a’l rupe pentru a’l deschide. Găsi in acest plic biletul căpitanului de Son-tis ce doamna de Mauiescamp î inapoia după ce scrisese respunsul săă. De desubtul acestor linii ale căpitanului „Fii liniştită. Pentru amorul d-tale, ’l voifl menagia.® Doamna de Maurescamp scrisese numai aceste cuvinte : „Nu te stîDjini, te rog 1* Baronul de Maurescamp, după ce ceti, puse biletul in plic, şi’l dete copilului care se depărtâ. XVIII O oră mal tărzifl duelul avea loc in pădurea Marnei, şi d. de Maurescamp primi o lovitură de spadă drept in pept. Mult timp să crede că uu va scăpa, căci plămânii fuseseră atacaţi. Dar forţa cons® tuţiel sale ăl scăpă.— Cu toate acestea sănătatea sa rămase nesigură şi moralul T devenise vecinie neliniştit şi trist. Si apoi se pare că admisese, cu partea cea mal indulgentă a publicului, că femeia sa in acea afacere a căpitanului de Sontis, nu avusese in realitate altă vină de căt de a bea puţin prea mult Sauterne şi de a fuma o ţigară care sfârşise prin a o face a nu mal avea conştiinţa actelor sale. El a putut dar să continue a trăi cu dănsa in nişte termeni convenabili, şi ’I arăta chiar un fel de respect resemnat şi supus, destul de surprindător din partea unul om odiDioară atăt de imperios şi atăt de îngâmfat. Este adevărat, că reuşi a modifica cu desă-vîrşire naturelul femeii sale şi că trebuia să fie satisfăcut de opera sa, Jeanna nu mal este romanţioasă ; nu malciteşce pe Tonnyson. De cănd complicele săti fu omorit şi idealul i-a murit După ce mal intăiii afectase, printr’un spirit de o răsbunare ironică, purtările role ale unei femei avănd numai pofta de plăceri, de mişcare şi de I desfătări trupeşei, ea joacă acum acest rol, des curagiată şi nepăsătoare de fiinţa sa, intr’un mod natural. Rece, batjocoritoare, cochetă pănă la cuJfflA femee de lume in gradul cel mal superlativ, indiferentă da tot, ea nu pare a păstra, de B moartea recentă a mamil sale, numai un singur sentiment onest şi măreţ,-acela care o conduce de trei ori pe săptămână la patul unei bătrîne femei paralisate, care este căzută in copilărie,—contesa de Lerne. Nu vom zice nimic mal mult de Jeanna-Be-rangera de Latour-Mesnil, baroana de Maurescamp. Am încetat —ca şi cititorul suntem siguri, — de a ne interesa de dănsa, de cănd atrocele el respuns la biletul d-lul de Sontis a demonstrat, că acest inger devenise in adevăr u» monstru. Conclusiunea acestei istorii intru toate ade vSrată este, că, in ordinea morală, nu se nasc monştri; Dumnezeu nu crează nici unul;—»’1 mal bărbaţi fac din îngeri niset monştri. -Eată ctea-ce nu trebue să uite mamele Fine. www.digibuc.ro ROMAINA LIBERA La prima şedinţă voiri ceti depeşa voastră camerei deputaţilor. Până atunci vă mulţumesc de sentimentele voastre frăţesc! pen’ru durerea ce v’a causat perderea marelui cetăţian ; ele res-pund la solidaritatea celor două popoare de- origină comună şi cari aii luptat pentru reconstituirea naţionalităţii şi a libertăţii. “ ‘ - X— Pe votează apoi câte-va credite de ordin secundar şi creearea a doă tribunale de arondis-ment, la Vulcan şi la Titu. --—------——wnWMiMi — ------ ARENA ZIARELOR „L'Independance Roumaine" nu pote să nu recunoască, in cestiunea Dunărei, un merit cel puţin relativ d-lui Stătescu.—-D-sa a ştiut să corecteze aproape cu desăvîr-şire greşelile comise de alţi miniştri inain-tea d-sale şi mai vbrtos de d. Boerescu, in nota lui de la 26 Februarie 1880.—Atitudinea guvernului tot nu este insă destul de radicală, faţă de pretenţiile streinilor. — D. Stătescu a admis o comisiune de supraveghere.—Acest soiu de contraproiect a avut de ocamdată binele, că proiectul Bar-rfere s’a amănat şi puterile ati trebuit să reinceapă pe basa lui, noui negocieri spre a găsi o altă soluţiune. Acum insă, eănd proiectul Bariere e trimis indârât spre a fl obiectul a nouă negocieri intre puteri, a sosit momentul de a se lăsa la o parte subterfugiile şi subtilităţile. Este inutil de a voi să facem fineţe cu diplomaţia europeană. Guvernul trebue dar, in acord cu voinţa ţării, să părăsiască idea ori-cărei comisii mixte, riverane, de supraveghiere, — cum s’o numi; şi să se pue pe tărîmul tratatului de'Berlin, care reservă comisiuneî eoropene dreptul de a’şi supraveghia singură reglementele prin un delegat al el —Aceasta e singura soluţiune mântuitoare şi, profesată cu stăruinţă, vor fini la urmă şi puterile apusene cu a o primi. „Timpul" descrie caşul nenorociţilor ţărani din comuna Neaga, Judeţul Teleorman.—Aceşti oameni sunt esploataţî in-tr’un mod neomenos de liberalnl senator Pişcă, in unire cu prefectul Chiriţescu. Tote. plângerile lor au rămas zadarnice, căci prefectul le făcea muşama. — In sfârşit cuprinşi de desperare, ţăranii ati voit să plece la Bu-curesci să se plângă in persoană M. Sale. — Atunci o ceată de călăraşi şi vătăşei s’a năpustit asupra satului, a arestat o sumă de oameni şi a băgat spaima şi teroarea pretutindeni.— D’abia 4-5 ţărani s’ati furişat până in Bucurescî şi au dat o petiţie minis teriului de interne. Ministeriul de interne a trămis’o insă tot... prefectului Chiriţescu. Lucrul iar remăne dar baltă, cei 4-5 ţărani intorcăndu-se acasă vor fi şi ei arestaţi, iar liberalul senator cu liberalul prefect vor urma a impila pe bietul ţăran. Tuate aceste sunt insâ in regula firească a lucrurilor. Ceea ce ne doare in adevăr est} că d. Kiriţescu a amestecat justiţia in această mişeloasă comedie. Ceea ee face să ne sânger} inima este că a găsit magistraţi, cari pentru ruşinea magistraturii şi oprobriul tuturor tinerilor români, au primit să serve de instrument} la asemeni mişeii! şi să fie ei călăii sătenilor impilaţi şi spaima oamenilor oneşti din Teleorman. Numai pentru aceasta ne plângem şi cerem d-lui ministru al justiţiei să facă o cercetare serioasă şi să descopere pe aceia ce desonorează magistratura. PROCESUL BANDITULUI GRuZESCU Din Ismail se scrie „Poftei" asupra acestui interesant proces: Mercur! la 19 a le lunci sosi preşedintele cur-ţel d. Pavlov şi ast fel curtea fiind completă se procedă la formarea comisiuneî juiaţilor care e următoarea : Din Ismail 5 : D-nii Vasilencu, Po paianache, Bercu Rotman, Voinicov şi un rus; din Bolgrad: d. Atanasiu şi cei-alţi de prin sate. Acusaţi sunt in nume/de 14 si 10 ca complici, liberaţi sub garanţie, din aceştia 4 femei. Eată ordinea in care stafi acusaţi!: 1)- I. I. Cojoc supranumit Orozescu, supus român, 2). Timofti N. Rosan, suprannmit, Coliba Şan, din comuna Colibaşî, 3). I. G, Oltenaş, su-pranuimt Pârlea, supus austriac, 4). G N. Gu-Şarifl, 4} D. F. Georgifi supranumit Croitor, di a comuna Filipenî, 6) V. F. Buşor, supranumit Uratu, supus romăn, 7). N. N. Poncifi, 8). Ap Zarzar zis şi C. Ţiganu saiă Harabagiti şi V. Neagu, 9). G. I, iîabu, supranumit Oltean, dui Sibifi, supus austriac. 10). N. N. Sârbu, supus austriac, 11). S. I. Caitaz, 12). Duţă N. Guzara, supus austriac, 13). I. D. Sobeşan, 14). I. G Roşea din comuna Baurcii Moldovei, 15). I. D. Roşea, 16). G. G. Roşea, 17). I. V. Radu, su- pus romăn, ÎS). I. S. Toncianu, din Reni; 19). G. I. Tomacel, din Reni, 20). G. Panaitof Paulul, din Reni, 21). femeia Maria A. Roşea, 22). femeia Maria H. Roşea, 23). Dochiţa A. Para-conu, 24). fata dascălull, Teodosia D. Ivanova. După ce s’aiă indeplinit diferitele formalităţi, ca cetirea de certificate de lipsă a marturilor, pe la orele 2 p. m. s’a inceput cetirea actului de asnsaţie, care consistă din 67 puncte (crime se-vârşite). Până la 4 p. m. s’ati cetit abia 14 punct9 când s’a suspendat şedinţa până la 6 ore seara. La redeschidere s’a continuat cu cetirea actului păna la 91/2 ore cănd s’a terminat şi apoi s’a procedat la interogatorii!. 1) Ion Grozescu, in etate de 28 ani, a fost întrebat dacă se recunoasce culpabil că ia anul 1877 şî-a orgauisat o bandă de hoţi cu scop de a jâfui şi omorî. El a respuns da, se recunoasce culpabil, insă numai ia furturi şi nu şi in omoruri, apoi fiind întrebat dacă" recunoasce pe toţi acusaţi! el a mărturisit că renunoasce numai pe trei şi anume pe Olteuaşul, D. Gheor ghiu şi pe Colibaşan şi au mal fost şi alţi 4 Ţandură, I Ciupitu, D. Ciupitu şi C. Dumbravă, dar ati fugit şi nu ştie unde sunt, pe cei l alţi nu-I cunoaşce şi nici i-a vedut vre-odată. întrebat pe rând despre fie-care punct de acusare dacă 51 recunoasce, din 67 dânsul a recunoscut 18 şi numai furturi, ear omorurile le-a negat toate, de şi la unele a fost şi el faţă, insă singur n’a omorît nici n’a ordonat sâ se omoare, ci Ţandură şi Ciupitu omorau. întrebat că dacă era armat şi a dat foc, el a respuns că da Şi incă era armat foarte bine ; foc a dat numai la nevoe mare. 2) . Colibaşan a mărturisit mai tot aşa, recunoscând numai 6 furturi,- acesta ar -> numai 24 ani. 3) . Oltenaşul de 26 ani idem recunoscu nu mai 8 caşuri. Interogatorului acestor 3 acusaţi a durat până la ora 1 după mezul nopţei, cănd s’a suspendat şedinţa anunţăndu-se continuarea el pe a doua zi Joi. VARIETĂŢI Oltenii in Iaşi.— Cetim in „C. Bălăşan": Cu trenul de erî la ameaz, un nod transport de Olteni, compus din 8 inşi, a sosit in oraşul nostru. Joi, asemenea au sosit in Iaşi trei olteni cari ati şi inceput a vinde pe strade diferite mărunţişuri, şi ni se spune că in curînd vor mai sosi şi alţii. îndemnăm, şi cu această ocasiune, pe concetăţenii noştri a da, ca şi până acum, tot concursul posibil Oltenilor, cari, de cănd sunt in mijlocul nostru, aii ştiut să ne probeze că sunt oameni de ispravă. Locul (le tir ele la Sculeni. — Acelaş ziar scrie „Liberalul" de Vineri aflase că cu trenul de la Unghenî ar fi sosit in Iaşi guvernatorul de ia Kişinăti spre a se înţelege cu autorităţile noastre in privinţa unor neregularităţî intăm-plate ia Sculeni intre posturile noastre militare cu cele rusesc!. Cele spuse de „Liberalul" nu sunt adevărate. D. guvernator de la Kişinăii n’a venit să se înţeleagă pentru neregularităţî întâmplate intre posturile militare, ci a venit pen tru a invita pe autoritatea militară a face ca locul de tir de la Sculeni să fie mutat in altă parte, de oare-ţe parte din gloanţele cu cari dorobanţii trăgeafi in ţintă treceau peste Prut, şi ar fi putut causa vr’o nenorocire. Lucrul a fost observat prin moartea a doi purcei de peste Prut, cari au fost atinşi de gloanţele dorobanţilor. Nr. 13.-Etă un proces care s’ar putea intitula Nr. 73, sati Săgeţile electrice ale Doamnei F. A. Această tânără şi cochetă persoană, măritată de curănd şi aflăndu-se astăzi in proces de divorţ cu soţul ei, chiămase in judecată pe Leibu Croitor cerând condemnarea lui la 100 lei, pentru că nu’i făcuse „jupa unei rochi de mătase şi talia dupe cel din urmă jurnal." Judecătoria ocolului I din Bucurescî sorocise procesul pentru ziua de 13 Maiti curent. Toată lumea scie că 13 este un număr fatal. Acesta esplică pentru ce reclamanta nu s’a pre-sentat la înfăţişare, ceea ce a avut de consecinţă resDingerea pretenţiune! şi cinci lei cheltuieli de judecată. Doamna E. A. s’a grăbit a face oposiţiune, arătând că „un cas particular, p6 care nu poate să’l spue, a pus’o in posiţie să uite termenul, “ şi că, „aducăndu’şi aminte mai pe urmă, mii de săgeţi electrice ati trecut prin corpul săii; dară, la ce bun, căci era tărziu !“ Cu ocasiunea judecărei oposiţiunei, doamna E. A. a fost ceva mai clară. Gasul in cestiune, a zis dânsa, nu poate să provie de cât din in fluenţa nefastă a zilei de 13, care ’i-a fost tot-d’a-una fatală, de vreme ce intr’o zi de 13 a vâslit pe bărbatul săti pentru prima oară şi tot intr’o zi de 13 a fost ne-voită să ceară divorţul la Tribuual. Intrând apoi in desvoltarea acţiunel sale, doa mna E. A a susţinut cu mult? convicţiune că „damele, şi mai ales cele in divorţ, trebue a fl menagiatt"... Bietul Leibu, speriat de volubilitatea ei, a primit atunci de bună voe să’i dea drept despăgubire treizeci de lei, şi astfel dosarul afacerel a fost inchis. — Pentru intâia oară Nr. 13 emi ese cu bine 1 a strigat triumfătoare doamna E. A. părăsind sala de audienţe a judecătoriei. Un proces naturalist —Se scie că poporul desemnează cu epitetul de „vistiernici" o seamă de cetăţeni, a căror profesiune, dupe Emile Zola, este foarte folositoare societăţeî. Această denumire le-a fost dată negreşit, ca o alusiune maliţioasă la lăzile Vistieriei, cari sunt tot-d’a-una pline... Nu garantăm insâ etimologia cuvântului, lăsând oamenilor competenţi sarcina şi gloria de a găsi pe cea adevărată. Etă insă ce proces naturalist ue silesce să vorbim de această interesantăaclasâ de paten-tabili D. Radu Călin, de pe marginea Dealului Spirei, care face o concurenţă serioasă companiei baro-metrice din Capitală, s’a invoit cu un onorabil cărcimar din strada 13 Septembre, d. Marinescu, sa săvârşească, drept un preţ determinat, o ope raţiune noptură pe care o vor ghici, credem, toţi Bucurescenil cari ati obeciu să se întoarcă a casă dupe miezul nopţei... D. Marinescu, o dată treaba isprăvită, n’a voit să respundâ de căt o parte numai din parale, pretindând să compenseze restul cu datoria lui Călin din „mâncare pe cont." Ivindu-se neînţelegere intra ei asupra acestui punct delicat, Călin s’a sculat cu judecată in contra cărcima-ruluî, cerând condemnarea lut la plata sumei de 40 franci. Procesul a comparat astfel innaintea judecătoriei ocolului III, in ziua de 14 Maiu trecut. Dupe citirea petiţiuneî, judecătorul, vrAnd să'şi formeze convicţiunea, a adresat defendoruluî această judicioasă observaţiune : - Cum văd eu, aţi fost clienţi unul altuia. Căt a mâncat raclamantul de la d-ta ? — Preţul a patru b..., d-le judecător, respunse cărcimarul. E trecut pe cont! Judecătorul (către Călin): Adevărat e că ai măncat de la d lui preţul a patru b...? Sală, cel puţin, căt recunosc! că ai măncat ? Călin, necăiit: Nu recunosc nimic, d-le judecător. Tot ce am măncat am plătit cu bani peşin. Dumnealui vrea să’şi facă acum căpital cu munca mea ! (Risete) In aceste impregiurărl, d Marinescu a fost nevoit să dea următorul jurământ : „Să jure d. Călin ţdaca nu’mi datoresce suma de 40 lei dupe mâncare, preţul a patru b.... scoase, socotit 10 franci b...“ Dupe prestarea jurământului, judecătoria, in mijlocul ilarităţel generale, a condamnat pe cărcimar la plata sumei reclamate. — „Dreptul." Piatră.—Din Arad ni se scrie, că in ziua de Rusalii a că$ut asupra satelor Cil, Bodeşti, Mustesc! o furtună cu piatră, care a nimicit toate semănăturile. - Violenţa vijeliei a fost atăt de mare, in căt a rupt podul de piatră de peste rimeţul Eria şi a cauzat stricăciuni insemnate şi caselor. — Ţăranii, de oare-ce nu’şi asiguraseră semănăturile, au suferit păgubi considerabile. Exposiţia naţională (lia iloscua.-La 18 a le lunei s’a deschis in Moscua, cu mare pompă, exposiţia naţională rusească pentru obiecte şi producte industriale. — Curtea era represintată prin Marele duce Vladimir. - Obiectele expuse arată că industria rusească nu se găsesce incă, ce e dreptul, pe nivelul industriei apuseee,— dar sunt frumoase şi vrednice de văd ut şi denotă progrese foarte mari făcute de Rusia pe această cale. ------------—» »» -----------—----- Serviciul telegrafic al „Rom. Libere/' 6 Iuniu. — 9 ore dim. Cair, 5 lumii. In urma unui demers al Engliteriî, sultanul a invitat pe Khediv vă facă a înceta preparativele militare in Egipt şi mai cu seamă lucrările pentru fortificarea Alexandriei. Londra, 5 Iuniu. Camera comunelor. — Sir Cli-Dilke desminte sgo-motul că lordul Dufferin ar fl telegrafat guvernului, sfatuindu-1 să amâne conferinţa ambasa dorilor. Sub-secretarul dc Stat la afacerile streine confirmă că Poarta n’a refuzat de a participa la conferinţă, dar că n’a răspuns incă la invitarea ce i s’a făcut. El adaugă că daca conferinţa nu se va întruni la Constantinopl se va intruni aiurea. Sir Ch. Dilke anunţă, că in urma ordinelor date de sultan, Arabi-paşa a dispus încetarea preparativelor militare in Egipet şi a tuturor fortificărilor Alexandriei. Viena, 5 Iuniu. „Fremdenblatt" spuhe că d. de Kallay a depus astă-zi jurămîntul in noa sa calitate de ministru de finanţe al imperiului. Belgrad, 4 Iuniu. Nouii deputăţi radicali ati fost primiţi azi di mineaţă in audenţă a regele, care le-a făcut cea mai binevoitoare primire. Se speră că aceşti deputaţi, cărora guvernul le-a făcut oare cari concesiuni, nu vor impedica lucrările Skupştinii. E probabil că prima şedinţă va fl măine. Borna 5 Inniu. Ziua pentru arderea corpului lui Garibaldi nu e fixată incă in mod oficial. Reprezentanţii regelui Umberto, ai ministerului, Senatului, Camerii şi ai cetăţii Roma, vor pleca probabil măine in insula Caprera. Primarul Romii a cerut sabia lui Garibaldi de la familia acestuia spre a o păstra in Capitoliiă. (Havas.) SPECTACOLE TEATRUL DACIA —Trupa română sub direcţiunea d-nei Fany Tardiny.—Marţi 25 Maiu se va juca Nunta eu doi gineri, comedie cu cântece in 2 acte. —Spectacolul se va sfîrşi cu : Filosoful şl Femeia, comedie intr’ua act. —Începutul la 8% ore seara. Măine-seară, Miercuri ;rup i Arabilor Beni S5ug-Zng dă in teatrul „Dacia" o ultimă represiataţiune, represintaţiune de adio Această rej resintaţiune promite a fl din cele mal atrăgătoare, oâcl trupa aceasta voiesce să lase amintiri nu numai pnn buna voinţa cu care a dat concursul său la ajutorarea incendiaţ lor din ţară, ci şi prin producerile sal», care sunt clin cele mal admirabile. Sperăm că publicul capitalei el va da concursul ce merită din toate puntele de privire. Preţul locurilor : O loje sus, 12 fr.—O loje jos, 10 fr.—Stal I 3 fr.—Stal II, 2 fr.—Parter, 1 fr. GRADINA GAGEL.—In fie-care seară Serate Musl-cale cu musica roşiorilor (orchestră).—Mâncările şi băuturile cu preţurile moderate. SCHIMBARE DE DOMIOILIU D‘rul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VTENA Special: BOALE IDE EEUVIEI Şl SYPHILIS S’a, mutat Str. Pescăria-Veche Nr. S vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) ConsultaţiunI de la 8—9 ore a. m, şi de la 3—5 p. m. DOCTORUL ROSENTHAL — dantis — anunţă pe clienţii săi că s’a rein tors din străinătate. AVIS Fac cunoscut Onor. Public că salonul n u de Friserie din stada Smărdan Nr. 15 lam strămutat in strada Academiei Nr. 37 lăngă Hotel Steiner iu casele noi ale d-lul I. Servaţius, unde am aranjat un Salon elegant mobilat după cel mat nou sistem pentru rass, tuns şi fresat, tot-de-odată primesc abonamente cu luna sau a’la cart, salon special, pentru fresat dame şi orî-ce comande pentru lucruri sau repara-ţiune de păr, efectues după plăcere cu preţurile cela mal modera’e, recomand şi uu bogat asortiment de Parfumerie fină din fabrice cele mat renumite din streinătate, rog pe onor. mei clienţi să’ml acorde şi pe viitor aceiaşi incredere cu care m’au acordat pănă acum. Ou stima G. Tliiess. VIN NEGRU Din plaiurile Oreviţa şi Golu Drîncia Vechiu de 4 ani qualitatea superioră tutulor altor vinuri, — Deposit la PĂUN POPESCU & Cste ÎS STRADA LIPSCANI 18 15 franci -vadra. SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis -------i«»i- CURSUL BUCURESCÎ Pe ziua. de 25 Maiu 1882, or a 12. OBLIGAŢIUNI 6°|„ Oblig, de Stat Convertite. . . 6°/0 » Căilor ierate Romăne. 5°/„ Renta Amortisabilă . , . . • Obl ig. de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 7 °/0 Scrisuri fonciare rurale . . • 5 °/0 » » » 7 »/0 » » urbane. . . 6 % » » „ 5 °/o „ u ii „ 8 °/0 Impr. Municipal Bucurescî. . » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 5 °/„ Renta Română................. Acţiuni Dacia România............... » Banca Naţională a României.. Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat . „ Rentă................... „ Oăilse ferate.......... „ Scricurl................ Argint Naţional ontra aur . . Bilete de Bancă............. ■ Rubla hârtia Florini.............:............... Lose otomane. CURSUL DIN VIENA 5 Iuniu Napoleonul.......................... Ducatul............................. Lose Otomane........................ Rubla hârtie........................ Cump. Vând. 93 '|2 99 ■/, 104 105 89 V- 90 220 230 102'/a 103 '/« 91 92 1027 103 »/, 96 97 91 91 1047, 105 '1, 28 % 29 7. 89 90 380 385 1410 1120 '/. arg. V. »l aur. •/« 17* IV 1% 2 55 2 60 2 10 2 12 50 60 9 52 5 65 26 20 120 7» CURSUL DIN BERLIN 5 Iuniu Acţiunile „ ............ Oppenheim ...................... Ruble hârtie ... .......... Oblig, noi Idem 5 «/„...................... CURSUL DIN PARIS 5 lumii Renta Română.................... Lose otomane.................... S CHIMBUL 25 Maiii Paris (3 luul).................. „ la vedere Londra (3 luni)................. » la vedere Berlin (3 luni)................. „ la vedere.................... Viena la vedere................. 61 110 10 206 103 70 97 40 89 56 */» 99 45 lo0 40 25 10 25 35 (22 7< 123 ”/'l HI Adresa pentru telegrama BENZAL. www.digibuc.ro IMPORTANT pentru Comercianţi şi I5articol ari. Pentru inlesnirea Domnilor Comercianţi şi particulari, cari vor avea mărfuri de vămuit, am inflinţat, cu autorisaţinea onor. Minister de finanţe pe lăngă comptoriul meii de agentura şi comisioane şi TJN BIUROU 8PEOIAL PENTRU OPERAŢIUNI VAMALE insărcinăndu-mâ cu vămuirea a tot felul de mărfuri 00 mi se vor confîa, către un pi'ovision foarte neînsemnat InformaţiunI detaliate la biuroul mlu, strada Doamnei Nr. 5, lăngă cassa Poumay. II. WAItTIIA. „ VEOINIOA FRUMUSEŢE A PELEI OBTJNUTA prin U9AGIIUL PARFUM ERE El ORIZA (eCREME-OHJZA< A LUI L. LEGRAND, Furaiuorul CurUi Rouiti Induicfljcii jl albej-<•« PELEA,iidătrana- . _ t 9 parenta şi frăgezimea r' ‘ tincrojfi. Ea pi-sserv» V, obrazul At parlălS {i de «bârfituri. '^îţ^jn^S^flţţ? ■ lORIZA LACTf LOJIUN* bmulsivX I Albcjceţirîcoreşce pel-ea, face să dispară, distruge pistruele. |S AVO NOR! ZA ; Dup© doctorul j O. IXKVEiLşCel mai dulce | pentru peic. ESS.-ORIZR Et 0RI2A-LVS Parfume noxti adoptate \ de■ fashiune, Oma-Powder Pulbere flori de Ore* Aderewtă pelfti ţi ’t Tus db Teimures Pro-s _grealve p.cheveux blanc!» Pentru a reda : (ie indatăPSrulu 1 IşiBarbci culdreal fior naturală ini ? tfttfl nuanţiole. §PJ«* SI HtfN. Nu eato trebuinţă de a |»p81a capul ne.;l Înainte ncci I idupă- Appllcattunesimplă. [ SResultat tmmedtat, nu pă-ftfiză pelea ţi nu vatgină J ansei 11? dată aănltgţel. KBSk SonorĂjt SU7, JPea 000 FELURI DEFOTOGRARj | ţgg- CATALOGUL LOR GUATIS raBO $ LĂNGĂ PORTA BISERICI SLÂTARI I Numai pentru căte-va zil« am s-*sii n acest oraş cu d -po. a [tul uWt de portrete fotografi eatutulor p rs>uagielor i!u.s-tre r-ecum : galerii istorico, pmţî, compositorl, inventatori, filosofi, svvantr diplomaţi, g ne-all celcbr «te. — Suverani' t! tulnr ţărilor, miniştrii şi deputaţ-î cel mal cunoscuţr, „tc. etc Mal cu unt atrag atenţiunea Onor. Public asupra !0-g'tulul asortiment de portrete a Olobrituţllor romftne. pap. ti 'e militare, l.terare şi ştiinţifice ! Ori-cme să se grabe scă a profita de ocasiă ş să-şt formase un aWtum naţional, iară ce' cari aii colecţiâ să şi le complect-ze. Asemenea se găsesc g tot felut de copil de pictură «mm .ablour.le artst.ee a ce-"or mat mari pictori din lume. Preţul . pentru capitală numai 35 fi bucata, in loc de 50 cum le-atn vândut in toată ţara, După cerere se poate aduce colecţ u >1 şi la Domiciliu. ELTAS H. SCIIRAGER. antiquar din Iaşi. Localul Toarta Bisericel Slătari, Calea Victorii. Administraţia iibercl Biserici pfei ANUNCIU La ioitaţiile de 4 şi 18 Aprilie trecut, nearătăndu-sc concurenţi, se publică că in ziua de 26 Tunie, curent, se va ţine a treia şi ultima lic taţie pentru” darea iu anteirisăa lucrărilor ce sunt a se fac-i in comuna Armă-şeştl de lăngă Urziceoî, adică : io-Reparaţiile necesarii bisericii, Chiliilor Bisericii şi imprejmuirol de zid a curţel bi sericii ?o—Construcţii (lin nou Local de zid masiv pentru Ş'’<51ă primară cu p*-tru clase şi locuinţele profesorilor,— precum şi imprejmuirea cu uluci a curţel şcoa’eî. Doritorii a lua m antreprisă aceste lucrări, pot vedea şi lua cunosci ;e de planuri, aevise respective şi condiţii de lucrare in cancelaria primării comunei Armăşeşti unde se vi. ţme ultima licitaţie, de către d Iordache Zosima ctitoiul şi administratorul biserici ; -iar peDtru afl admişi la concurenţă, vor fi insoţiţl de garanţii in regulă 3 In ale I-----v.------------o----- enţî Romănî au fost favorisaţî de fortuna intr’un mod splendit obţinând ceie mal frumoase şi nsemnate câştiguri. Participarea României la această Loierie de Stat devine di a ce in re mal răspândită şi populară. Biroul prim. oal de Loteriei Isenţ-lial Cnie. m Hamburg, publică prin ziarul nostru do astăzi ăutăia Serie al acestei nouă Loterie grandiosa şi pretutindene bine reputată; scopul ne este de a atrage in deosebit atenţiunea asupra an nciulul mencionat, Je ore-ce nu se tratează aci de n şce Pro-mese sau bilete de partictpat, ci e vorba de Losurî de Stat fima garantate cu toată averea imensă a Statului german la Hamburg H n cele din urmă trageri principal' Loteriei de bani Hamburgiană, Gli- QIMmUlM Msan IN FIE-CARE SEARA Serate musicale cil musicn roşiorilor cti orchestră Mâncările şi. băuturi delicioase Preturi med,erate ATJEANEL, croeşte şi inseilează roc hi şi costume întregi pentru dămo cu preţul de 8 fr. 50 b., a se adresa SUBURBIA OŢETARU 28 Strada Teilor, 28 D© veozaresi areîulal Trei sfori de moşie aproape f 00 po goane situate in neutrul ■ omeasca districtul şi plasa Teleorman com”pa Urlueni lăngă gara Corbi- 105 Adresa strada Polonă Nr. i 02 la d-nu Dragomirescu Bucureşcî DE ARENDAT chiar de acum, moşia SSftica, cu hanul cel mare de pe şoseaua buci resoi-Pi-tescl, viă, 180 pogoane arab le şi 150 pogoane cu pădure de 8 ani, pentru a le defrişa. 203? Venzare Voluntara La tribunalul Ilfov, secţ'a de notariat se va vinde prin licitaţie in ziua de 2 lumea c. următ arele .mobile: I) Moşia Baloteşti-Cacaleţi din judeţul I iov, plasa Snagovu, Comuna Baloteşti cu o întindere de 753 pogoane şi cu pădure pe dânsa, departe de oraş o ora şi uu cuart. II) Casele cu locul lor din comuna Bucureşti, sub. Manea-Brutaru. Calea Griviţa Nr 1 şi III) Un loc in sub. Popa-Dîrvaşt, Calea Dorobanţilor Nr. 13 şi strada Primăverel Nr. 3. Această avere este a d-nel Ecate-rina Buboanca. Amatorii pot, lua infonnaţiunl in foato ziloio .'a u. N. G Btcrănescu, avocat, domiciliat in sud. Uoamna-Bălaşa, strada Artei Nr. 10. 3 SIROP ai VIN db Puii «OBi.ru.'A 1876 DE GRIMAULŢ & C'R Mech camcn (i ionici, febrifugi reparatori fi re.corwiluanţi - —--- -------------- Dc rOmlu liinpu, cliimişlil şi imvSţaţiI s’au ingenialfi d’a găasi uă combinare rc med ■ r-i I rlorcscu cu arddrc şi care arii putea pcrmuie in trebuinţa rea roncurameme a h'aului, cc este elciBcmulă principală a!u sângelui nostru şi Quinquina care este agimele tonică şi trbrii.igiu prin excellenţă. I). D- Grimnult el G’18, au compusă suliţă formă de Sirop şi do Vin, ună medicamentă care resolvă problema până la complecta salisfacţiune a corpului medi alu. Siropulti, este speoialmente recommar-daiă pentru copil tineri şi damele delicate. Vinulu, preparată cu vină ver'tid şi generosă «le Jlalaga, cctc luată de prefr-rcnţ.i dc căire persănelemarî. Amătulouâ c.ominc Ptmphutulu de feru care este cclu mai estimaţi, dirirc mcdicamenicl". ferrngincisso şt Quinquina galbenă regală care este celă mai actifă dintre qninquinilc şi conţine cea mai mare cuaPtilat î de sulfată de chin iă şi principuri tonice. Siropulă şi Vinulu de quinquina ferrugi.no.ţ dgGrimaull el C‘\ suntă prescrire in totu dăuna cu succesă, in toic maladiile datornic anemiei, insărâcircî sângelui. EI suntă tonici, febrifugi reparatori, fi reconstiluanţV, ei combatte, atonia ston.a-chului şi a inlestinetoru, provenită fie d'uli rea alimentafiune, a uh şedere prelungită in feri căldurOsse fihumede, sau fie resultatulă friquriloru intermittcnte saă acute,- a aiarrnei rebelle sau a convalescenţi de lungi maladii In tote cusut le unde trebue excitată pofta de mâncare, prevenirea accessiloru febrile cambnttei a sudoriloru nocturne, redarea corpului bolnavă pi incipurile alterate saă perdele, susţinerea bătrăniloru, a femeii!orii delicate, şi a copiiloru dJiilî, aceste două preparaţiunî sumă in totu dă-una minunate. La Paris, cassa GRIMAULŢ & C", 8, ruc Vioienne. Şi im primgipalelb PuarmuuÎ din Iriutcu si din HtiibinXtati revelare (madaturi) hârtie stricată (cu ocaua) A se adresa !a tipografia Ftefan Mih&lescu, Strada Covaci. Nr. 14. (Casa Pencovic'i) De venzare bilete de închiriat PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tip grafia St. Mihille- cu, Strada Covaci, No. 14 I O stecla pe (Ji po vrer [ţ me mâncarci locucsce f R0YAT (Francial G U T A Apa mineralu, isvoru St-Mart di» Fonlaine 1!rs Ctmlteux bcp. in Homănia la toi’ farmacişti mm Ş Bucitr'-sei, Wai kiiovits st firrzug. j| [masssm^smmk. mmmam \m ^ 1 Iii U CJJA TEIj-QUYON (France' ACUSTA APA MINERaLU LECUESCE IN SIGURANŢA CONSTIPAŢrK SI DroPEPTIE Dop. in Rominia Ia toii farmacişti. ■TA- uu loc do 20 j$8 V8Xl£fiL0 pogdne tarâ- ,, ■ - _ tură, lăngă Cimitirul tef. Vineri, Ş isei.ua Ter-goviştel, inforniaţiuni la Sub-sena-m-i,u Strada Bateriilor Nr.26, Mahalaua Dudoscu. Zaharin Ilorrcscu. STABILimENT THHRWflL i' r . 1 ia, ih .-puj'iaim’iiiui PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ Ailtnin'ilraliimr: Paris, 22, iionlev. Honlmarlre STA«iJaJW*SA liîĂSS.OES Lo Stabilimentul din Vichy, unul din cele mai bine instalate din Europa, so găsesc Băi şi Duşe dc iote felurile pentru tratamentul maladielor de stomach, ale ficatului, ale băşicei, gravelei, diabetului, podagrei, petrelor urinare, ele. In lole glilele do la 15 mai la 15 septembro : Theatru şi Concerta la Casino.— Musică in Parc,.— Cabinet do lectură. — Salon reservat domnelor.- -Salone pentru joc, con-versatiiine şi billiardo. Tâlc drumurile dc («r conduc la Vicii) Pentru renseignemenle a se adressa Ia Companiă, 22, Boulc-vard Monlmarlrc. Paris. SANTAX; GBIMAULT&C-ial AceBte cppsulc tuTiţin Uscsiln |!e Sisninl t-îfrin din Bombay în iotă puritatea sea. Numerose esporienţe făcute în Spitalele din Paris, au demonstrat că Esenţa de Snntal citriu avea activitate mal mare decât Copoiul, eubebul şi Esenţadelerenbcnihină. Elleoprese în două seu trei zile scurgerea cea mal durerosă şi cea mat învechită, fără a comunica miros urinelor; elle nu produc nici righiiturl, nicî colici, nioldiarrheăşisunt a-—-nenea forte efficace în affecţiunile catarrahale ale vesiceî şi hamaturiă. Deponit 1» Paris, 8 strada Vivinon»1 şi In principalele pharmaciî din străinătate. a> • rH oâ o & oâ • r—i 5=1 o b/D »câ ip • r—f c3 o cc c5 că •4-2 co DIN CA USA UQIlDÂŢIIMil VIU VA! IU IM' TSTIRL’-Zk X>lIi'1Cr^3XÎ. DESFACERE TOTALA pr" NUMAI PENTRU SCURT TIMP de Lingerie peiiti u dame şi bărbaţi, Olcitdî, feţe dc mese şi şeryeto, prosoaie bai iste de Olandă şi de Li no, gulere ţi manjefr, ciorapY, corsete, p< ignoire, Koht s de Cliamtores etc. provenind din cele mai renumite fabrice. Toate aceste ffiSnurl ee vor vinde in decurs de scuit timp cu preţuri p5r& la 40c/° maî eftin sub garanţia fabrice! pentru solîdilate a ir.ărfurilcr. — Rcg darpeoror. Public de a profita de această iară ccasiune şi in vederea pnciurilor atăt de reduse să bite-voiască a visiia iragasinul din acest Oraşifi, şi seva con vinge de adevăr. Reprezentaţii fabricilor 3?reţul-curent al fabriceî (cu preturi fixe) după scăderea procentului diverse 6 Batiste de iu adevărat fr. 2, 3 4 şi 5.50 şi mat sus. 6 Batiste de olandă fină fr. 4.50, 6 şi 7.50. 6 Batiste de lino ib. cu tiv lat. li" 7, 8.50 şi 11. 6 Batiste cu marginea colorate, tivi'e fr. 2, 3 şi 4. 6 Batiste idem de olandă fr. 5, 7 şi 8.50 1 Batistă de lino cu litere brodate cu măna fr. 2, 2.50 şi 3 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe fr. 2 50, 3.50 şi 5. 6 Manjete idem idem fr. 5, 6 şi 76 Şervete pentru masă, in adevărat, fr. 4, 5.f0 şi 7.50. 6 Prosoape de in adevărat fr *,50, 6.50 şi 8. 6 Prosoape de demasc tne fr. 8. 10 şi 14. 1 'orset curasse cu balenurî fr 7, 9 şi 11. 1 Faţă de masă coloiată fr. 2, 5, 6 şi 7.50. 1 Faţă de masă de olaDdă albă de 6 pers. fr. 4, 6 şi 8. 1 Faţă de masă do olandă albă de 12 Pers* fr. 8, 12 şi 16 1 Corset cu balenurî venubile 4 5,50 şi 7 6 Perechi ciorapi pentru bărbaţi 4, 6 şi 7.50, 6 „ „ „ Dame 6, 9} 12 şi 15. LINGERIE PENTRU DAME 1 Cămaşe de Ghidon cu broderia â fr. 2.50, 3.50 şi 5 50. 1 idem de Olandă cu şnur şi eerculeţo fr. 5 6.50 şi 7.50 t idem de Olandă cu brodeue fr. 7, 8, 9. 1 Gămaşe fină de Olandă Rurnbur brodată fr, 10, 12, 15 1 .dem de noapte fr. 7.50, 9.50 şi 12. 1 Pantalon brodat fr 2 2.50 3.50. 1 idem de Olandă fr 4 50, 5, 7 1 Oamison brodat fr. 2.10, 2 75, 3.50. 1 idem fin fr. 4. 6, 7. Găte-va bucăţi de Cliifon, garnituri de nuose pentru 1 Camison de Batist cu dantele fr. 8, 9, 12. 1 Fustă oe costum fr- 2.50, 4, 5 şi mal sus. ! idem de daniele şi brodat fr 6, 7 şi 8. 1 idem cu şlepuri brodată fr. 5, 7.50, 9. 5o-Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Chambres şi Ma-tinăe, m mare alegere şi i semenea cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BĂRBAŢI 1 Cămaşo albă de Chiffon fr. 4, 5 50, 7. 1 idim idem cu piept de Olanuâ fr. 6,50, 7.50, 8.50. 1 idem idem de Olandă fină fr. 9, 11,14. lCămaşe colorată de Cretton francesa fr. 4, 5, 6 I Pereche ismene de Ciotsăe englezesc fr. z.bf, 4,-5. 1 idem idem de Olandă de Rumburg fr. 4, 5.50 6. PANZARIE 1 Bucată de Madapolon franţuzesc 45 coti fr. 16, 18, 20, 24, 28. 1 Bucată de Olandă de casă nealbită 36 coţi fr. 20, 24 şi 32. 1 Bucată de Olandă do cază albită 42—45 coţi fr. 30. 35 şi 40. 1 Bucată dc Olandă de Rumburg ir. 40, 50 şi 60. lBucată de 01c ndă de Ri mburg fină fr 58. 65 şi 70. 1 Bucată de Olandă de Belgia fină 60 coţi fr. 75, 80 şi 94 1 Bucată de Olandă Toile Batist 60 coţi fr 95. 195 ş. 15i 1 Bucată de Olandă de Irlanda 62 coţi fr, 8i, 96 şi 116. 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri 3 coţi lăţime şi 21 lungimea fr. 35, 42 şi 50. 1 Bucată Rumburg fină pentru 14 cearşalurî 3 coţi lăţime şi 21 lungimea lr, 94, 115 şi 148. 6, 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mare scăţiâmânt. Numai in Strada Lipscani 5, lăngâ băcănia. D Ini Joanide OQ et- ►-3 i. S b—< * OQ O ga c=s ►—i* Cri fc3 crcş gOv CT1 Sa- ca gCk &S K-4 « £3 clh o S3 £3 CD RKSJ’Al riAXTl ii Schweizerhaus Elopatae (Vâlcele) Subsemnatul aro onoarea de a anunţa on. public, că a luat asupră-şl res-tauraţiunea Schweizerhaus (]■-• patac careeşl va da toată silinţa spre a satisface on. pub.ic cu mâncări si băuturi escelente. ALOIS LENTSCH restaur teur. de câştigat La această sumă enormă se urră iu caşul cel ml fericit eventual câştigul principal, rare e de căşt'gat la Loteria d( bau! autorisatâde StatuiIIamburgian si garantată cu toată av- rea a Statului. In total Loteria' conţine 47,600 câştiguri in si ma de 8,634,275 Mărci, cari se trag la sorţ iu 7 secţiuni safl clase după tabloul căştigu; ilor de maî jos —Tragerile cad repede unadupă altă, primim comanzi pentru ăn-tâia tragere pănă la 14 Junii! a. c. s. n. in care zi tragerea umca!| a avea loc negreşit. Câştigul principal al Loteriei se urcă după menţionară deja făcută event— la. 400.000 Mărci, safi £90,000 lei ntl. Gp cial Loteria conţine căştiuurt de 250000 Mărci, 150,000, 100,000 60,000 50.000, şi o mulţime de 40 000, 30.000 25 0 0, 20,000, 15,000, 12.000, 10,000, 8000, 6000, 5000, 4000, 3000, ‘ )00 mărci etc. etc, Contra inaiutărel costului lo-sulul pentru l-a tragere de Lei noi 7,50 pentru un Los întreg original, Lei noi 3,75 pentru jumătate Los originat Şi Lei noi 1,90 pentru un sfertu Los original, espediăm pedată comandorilor Losele original (nu Promesse) valabile pentru ântăitt tragere. —Costul se p6te transmite in bilete liipotecare, timbre poştale romane sau cea ce este maî comod prin mandat postol internaţional. Însoţim fie-căreîes-pediţiuni de lose Programa întreagă a tutor tragerilor, din care se prevede cu de amenun-tul numărul câştigurilor care es la sorţ in fie-care clasă. Contantele sosite se inregistreaza, şi indatâ după tragere Comandori primesc resultatul oficial al tregerel şi sumele câştigate. Firma noastră esistă dejaipS bine de jumătate secol şi e in destul cunoscută ii România. Esprimâm Onor. Public viile noastre mulţumiri pentru încredere arătata nouă pănă acum promiţând că şi in viitor vom e-îectua toate Oomăntjole prompt şi esaet, espediăud de indata sumele câştigate. Mal atragem atenţiunea prin presenta > ă Loteria anunciată de noi nu ia nici de cum vre o intreprindere privată, ci guvernul Ilambur-gian garantează pentru achitarea esactă a sumelor câştigate. —In consideraţia siguranţei necontestabile sperăm că participarea va fi numeroasă. Gom^n-tjele să se adreseze direct către ■Isenthal & C?; Banquerl şi Biuroul principal de Loterie Hamburg Tabloul Câştigărilor 1 cl. 1 â 12,000 Mărci 1 a6000, 1 â 4000, 1 â 3000, 1 â 2000, 2 1000 = 2000, 3 â 500= 1500. 5 â 300 = 1500, 10 1200 = ’-OtlO, 25 â 100 = 2500, 50 â 60 = 2500, 3900 â 20 = 78.000 in total: 4000 Câş. = 116,000 Mărci, cl 2. 4000 Gâş. = 210,620 Mărci, cl. ? 40 ) Câş. = 331,150 Mărci,cl.h 4000 Căs. = 452,100 Măreţ, cl. 5 2500 Căş. = 415,600 Mărci, cl. 6. 1500 Căs. == 35 656 Mărci. cl. 7, 27,600 Oaş. 1 pr.=G,757,150 Măr. Tipografia Ştefan Mihălewni, Strada Covaci Nr, H www.digibuc.ro js iisr *x 'i m jes I entru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa: In -ominia : La administraţiune, Tipografia St. Hihdlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Vien* Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C nie. In Londra : Prin compania generală ae publicitate G. L. Daube & C-nie. in Berlin, i'rancfnrt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. r' -: > > nO fr. - . ■ tă r,r± 7».? it \ -,rt> ai ABONAMENTELE; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lol. In Străinătate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director : D. ATJG. .LA ORI AN ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Berlin, 7 Decemvrie. Kreuzzeuung* relatează, că alianţa intre Germania şi Austro-Ungaria e făcută iu scris pe baza unor condiţiunî dictate d’o parte de principele de Bismarck, de alta parte de bărbaţii de stat austro-ungarl. Tratatul de alianţă poartă semnătura ambilor monarchl. Iscălitura împăratului Germaniei a adus’o vice cancelarul de atuncia, contele Stolberg la Baden-Baden. „Kreuzzeitung* se miră de ce se fac atâtea combinaţiunl asupra călătoriei lui Giers, cănd faptul alianţei intre cele două mari Puteri e un factor atât de insemnâtor. Reînnoirea unei triple alianţe, despre care nici odată serios nu s’a vorbit, acum mal puţin poate fl discutată in mod serios. Berlin, 7 Decemvrie. In sferele de aici se vorbeşte cu multă certitudine despre construirea in Rusia a unei. noul linii ferate spre fruntaria austriacă, in direcţiune sud-estică. Ziarelor ruse li s’a interzis, sub pedeapsă suprimării lor, să relateze ceva despre această liniă. Paris, 7 Decemvrie. „1 imps“ află din Londra .- Francia aşteaptă noul propuneri din Anglia. Aceasta insă se in-potriveşte, concentrănduşl toată tenacitatea sa asupra cestiunil Egiptului. La inceput, in ce pri-via cestiunea insulei Madagascar, Anglia s’a a-râtat agresivă, acum pare că voeşte a da curs liber acţiunii francese. Şi in privinţa capitulaţi-unilor din Tunis*, Anglia nu se mai opune ca până acum, şi după cum se pare, voeşte să se considere capitulaţiunile ca despăgubire pentru Egipt. Francia insă e decisă, să resolve fie-care din chestiunile aceste intr’un mod separat. Paris, 7 Decemvrie. Ministrul de interne, însoţit fiind de prefectul poliţiei şi departamentului Senei, a visitat cheul rîulul pănă la Ivry. Toate casele de pe cheu sunt inundate. Locuitorii s’afi refugiat. Autorităţile militare aii ingnjit pentru găsduirea lor. S’aii împărţit imediat intre săraci 10,000 fr. In Alfort situaţiunea e şi mal tristă ca in Ivry. * Paris, 7 Decemvrie. Toate ziarele republicane dedică articoll simpatici decedatului Louis Blanc, ca unul bărbat însemnat in literatură. Dânsul e considerat ca unul din anteluptătoril cel mal energici al actualei republici. Activitatea lui in ramura chestiunii sociale e condamnată, pentru că a prici nuit cu mult mai mult răii de căt bine. Paris, 7 Decemvrie. „■Liberte* află că oare-care Putere ar fi propus Franciel, să’şî asigure m Syria o posiţiune asemenea Angliei in Egypt. «Liberte» consili-ează Republicel să nu se lase a fi înşelată de planurile şi propunerile ademenitoare a le Angliei. Asupra Syriel şi a aruncat ocnil nu numai Italia, dar şi Austria şi Rusia. Numitul ziar recomandă Franciel să inchee o alianţă cu Anglia pentru impărţirea Africeî. Pstersburg, 9 Decemvrie. Serbarea ordinului St. George s’a serbat închipui obicinuit caji pănă acuma, in palatul de iarnă. La masă, Ţarul a ridicat un toast inaintea celui mal bâtrân cavaler al acestui ordin, care e impâratul Germaniei. S’a bâut apoi in sănătatea celor lalţî cavaleri. Seara impâratul s’a dus cu familia la palatul Aniclcofif. Londra, 8 Decemvrie. Circulă veşti despre .noul schimbări in Cabinet. Se zice, că Gladstone va ceda portofoliul de tesaurier lui Childers. Vor intra in Cabinet Derby şi Dilke. Se mal zice că după anul nod Gladstone se va retrage din postul de prim-mi-nistru, lăsând in locul săd pe Hartington. Petersburg, 8 Decemvrie. Un mare număr de studenţi, de la universitatea de aici, a inaintat autorităţilor invitările oe li s’a adresat din partea ligel anti-nihiliste d’a face parte din ea. Cu ocasiunea aceasta, nu fără oare-care ironiă, ad declarat studenţii, că legea nu permite mmărul să facă parte, sub cea mal aspra pedeapsă dir societăţi secrete, ba ceva naal mult, legiuitorul inv.tâ şi ordonă estrada-rea hârtiilor şi actelor unei ast-fel de societăţi. Aşa dară, In conformitate cu lege, se inaintează acest corpus delicti autorităţilor. Abia ad trecut 24 de ore, şi representantul studenţilor se pomeneşte cu următoarea scrisoare din partea corni tetuluî escutiv al nihiliştilor . „Nu vă putem destul mulţumi şi esprima recunoştinţa noastră, pentru că a’ţl respins invitarea ce v’a venit din partea ligel anti-nihiliste şi a’ţl inaintat’o autorităţilor. Purtarea d-Yoastrâ a fost corectă." -------———««săi ^ m-— --—------ Serviciul telegrafic al „Rum. Libere,,. 9 Decemvrie — 3 ore seara. Londra. 9 Decemvrie. , "^he Standard" spune că organisaţia armatei egyptene a fost amânată până la epoca cănd ocuparea Egyptulul de către armata englesă se va sfârşi. Se telegrafiează din Cair lui „The Daily Te-legraph" că se crede in general kcă ministerul intreg va urma pe Riaz paşa in retragerea lui. iO Decemvrie — 9 ore dimineaţă. Paris, 9 Decemvrie, rţ Scirî diu Constantinopole presintă starea spiritului ce domneşce la Palat acum ca prevestirea unei nuol schimbări in guvern. Berlin, 9 Decemvrie. „Gazeta Germaniei de Nord." vorbind 'despre articolul publicat de d l I. Reinach in ultimul număr al „Nouel Reviste politice şi literare", zice : ,0 ruptură intre Englitera şi Francia ar avea de sigur un efect sdruncinător, inţelege-rea acestor două puteri e de dorit in interesul menţiunel păcel. Dar dacă se înţelege, după cum face d. Reinach, sub denumirea de alianţă o alianţă cu scopuri agresive, ar trebui a se in-treba .dacă o asemenea alianţă ar i o fericire pentru^ Europa, mal ales daca ’şl inchipueşte pe Rusia ca o a treia alianţă ast fel după cum a fost proectată căt-va timp de către Englitera, sail chiar daca 'şi inchipueşte caşul in care o alianţă anglo-francesă ar fi existat deja in 1870. Aceasta este ceea ce fie-care German şi in particular fle-care representant al poporului german trebue mai nainte de toate să se intrebe." Berlin, 9 Decemvrie. Reichstagul a inceput discuţia budgetului. Ministrul Burcliard, director al tresoreriol Imperiului, a exprimat adunărel regretele prinţului de Bismarck d’a nu putea, din causă de indis-posiţie, a asista la şedinţa .de azi. Viena, 9 Decemvrie Camera deputaţilor a aprobat fără discuţie proectul de budget provisoriil pănă la 1 ApriliO. 1883. Pesta, 9 Decemvrie. Camera deputaţilor. —Ca ocasia discuţiei budgetului ministeriulul căilor de comunicaţie şi lucrări publice, deputatul Rohonczy a provocat o scenă penibilă şi scandaloasă, atacend din noii pe funcţionarii acelui minister. El a zis : „Sunt printre funcţionarii âcelul minister o ceată de tâlhari al căror cap e secretarul de Stat, de Hi-eronymi." D-l de Hieronymi a respuns la insultă declarând că purtarea deputatului Rohonczy e infamă. Preşedintele Consiliului va lua in şedinţa de luni ocasia d’a ^protesta contra inju-rielor d-lul Rohonczy. Acest incident ,a produs o profundă sensaţie. Constantinopole, 8 Decemvrie.—(Pe cale indirectă). Se manifestă in cercurile jpolitice otomane o oare-care nelinişce in privinţa stărel spiritelor la Palat, stare in destul arătată prin (ultimele schimbări ministeriale. Asemenea se conclude că o nouă schimbare de Cabinet e posibilă iu orl-ce m,.mt şi in condiţiunile cele mal neauzite. Această crisă s’ar putea desnoda intr’un mod extrem. Aceasta opinie e generală. (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. HI-a. Bucur esc! 29 Noemvrie îndelung aşteptatul proiect al gradaţiu-nei remunerarielor profesorale are in sfârşit să vadă lumina tribunei parlamentare. După hotărîrea luată in şedinţa de Sâmbătă, discuţia va urma astă-zî, şi, dacă timpul, dacă bunele disposiţiuni ale majorităţii nu vor lipsi, se poate ca proiectul să capete tot azi, cu inceperea s8pt8măneî, in semn de bun augur, intăia lui sancţiune. Piedica se pare a fi la Senat. Nu doară că părinţii conscrişl nu vor aprecia resem-naţiunea ce şi au impus pănă azi profeso ■ ril, şi nu doar că nu se va recunoaşce dreptatea inveţătorilor, dreptate ce de atâta timp strigă in pustiu ; dar ne e teamă de amânarea nehotărîtă ce legea va intămpina la Camera de sus, prin dificultatea, aprdpe recalcitrantă, pe care Senatul o pune in a se completa. Să sperăm insă, că activitatea betrânilor, sleită poate un moment, va reveni in cur8nd. De altminteri toate merg bine. * Consumi de miniştrii a primit proiectul d-lul Aurelian, chiar de la prima Iul ivire, cu cea mal meritată atenţiune, şi banca ministerială, cu d. Brătianu in frunte, decisă este a susţinea in Parlament trecerea acestei imperioase legiurl. In secţiuni s’a admis, precum am arătat deja, vederile ministrului asupra acestui proiect, aşa incât partea preparativă a lege! şi a sorţilor el de isbândă sunt, in momentul de faţă, pe deplin asigurate. R6măne acum să veoem lucrul dus pănă in capet, şi vom fi veseli, cănd proiectul va lua corp de lege, că am contribuit, împreună cu confraţii noştri, prin vocea puternică a presei, prin epiniunile ce noi am emis in această privire, la matura hotărîre ce-ati luat guvernul şi majoritatea sa, de a tăia la un fel cu o cestiune ce ajunsese curat nodul gordian. * Era pănă astăzi, pe lăngă altele multe, o spaimă foarte serioasă ce făcea pe miniştrii să amăne şi să evite atingerea grada-ţiunel. Greutatea era In cestiunea financiară. In adev8r că salutarul şi justul principii! al inbunătăţil soartel profesorului, a cărui carieră e pe atât de anevoioasă, pe cât este de mărginită in mijloce, ar fi r8mas vecinie in regiunea eterică a princiilor frumoase fără să coboare pe păm8nt, dacă acest minunat principiu al stimulării zelului profesoral, al ehiămăril capacităţilor distinse in apostolatul cultureî. ar fi scos pe stat la ni-şce socoteli ce-ar fi trecut peste puterile Iul Evident, că propunerea căta să fie practică, pentru a fi realisabilă. Pănă azî insă s’a procedat in mod cu totul greşit, şi de aceia de sigur chestiunea remunerariilor profesorale a intărejiat şi s’a discutat atăt. In loc ca miniştrii să caute o sistemă raţională, care să împace dreptatea celor ce-o aşteptau, privind zadarnic de opt-spre-zece ani la legea in fiinţă, cu interesul cultureî şi cu putinţele statului; in loc să se aleagă şi să se fixeze punctele fundamentale ale lege!, ca pe densele să se facă un calcul esact despre resultatul aplicărel acelei legiuiri, miniştrii, ca şi deputaţii, se spăimăntaii numai la aurirea „indoituluî lefel“, şi, cu tdtă dreptatea profesorilor, cu toată insemnă-tea cest'.unel, gradaţiunea deveni un spectru de care fugiafi toţi I D. Aurelian, ca om de sciinţă, cu mo-tod şi prevedere practică, a inhăţat acest cap al Medusel, privindu-1, cum trebuia, in faţă, şi el n’a fost, din norocire, atăt de in-grozărit, pe căt se credea. Aflăm in adev8r că, de la presintarea proiectului in consiliul de miniştrii, s’a calculat la contabilitatea Instrucţiunii aplicarea sistemei d-lul Aurelian, şi resultatul este. că. cu simpla indoire a sumei ce se acordă azi prin buget, tot pentru gradaţie, se poate pune in lucrare legea organică a remunerarielor profesorale, apli-cănduse sporirea cuvenită a lefurilor la toate stadiurile de serviciu, deodată adică pentru toţi profesorii cel vechi: pentru cei ANUNCIURILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a..........2 Lei fepi stole nefrancate se re'fusă. Articoll nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru rubrica : Inserţii' şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. . Prim-Redactor : Step, CoMiohailescu cu zpee, cu cincl-spre zece, cu dou8-zecl şi unu ani de profesorat. Diferenţa dară intre bugetul actual şi bugetul alcătuit după noul proiect ar fi maximum de vr’o 500 mii lei, şi, in vedere cu sporul ce-ati luat bugetele tutor ministerelor numai de zece ani incoa, spre îmbunătăţirea serviciilor publice, — instrucţiunea merită, fără îndoială, o jum8tate milion in plus, după dou8-zecI de ani de servicii reale, de muncă neobosită şi roditoare. cum a fost aceea a purtătorilor de lumină, cari, dacă nu mal mult, ne-ati adus să seim ce suntem, şi ce-am putea ajunge, cănd am face din România focarul culturi in Orient. Profesorii au desceptat, in sfera lor a-postolească, de la Lazăr incoa, şi peste tot locul, din creeril munţilor pănă in văile Dunării, ideia de naţionalitate, vorbind ge-neraţiunilor ce-au trecut prin văpaia focului lor sacru, de origina noastră, de faptele măreţe ale străbunilor noştri, de comorile sciinţeî şi de puterea ce ele dau omului, cănd omul ajunge a le cucerii. Pentru asemenea servicii nu se pAecu-peţeşce, şi nu se va precupeţi de sigur o jumătate milion. Dacă v8 strigăm dar să daţi cu măinl deschise obolul cultureî, causa e că acolo banul nu este pierdut, că inveţămîntul, cu mijloace mai mult ca modeste, a dat deja dovezi despre foloasele incalculabile ce el pcate aduce, cănd naţiunea scie a’l imbră-ţişa. CRONICA ZILEI O veste tristă. La spitalul Colţa sunt 17 tifoizî. —Acesta e ni se pare, un resultat al apel infecte pe care o beafi de căt-va timp Bucureştenil, mulţumită îngrijirii edililor Capitalii. In întrunirea ce aii ţinut la SenatjVinerl-seara d-niî deputaţi şi senatori, s’a hotărât revizuirea Constituţiunil şi s’a numit o comisiune care să specifice puntole de revizuit. Comisiunea e compusă din trei senatori şi patru deputaţi. Senatorii sunt: d-niî V. Boerescu, P. Grădiş-teanu şi I. Ciolac. Deputaţii dd. I. Cămpineanu, N. Fleva, A. Stolojan şi T. Boldur Lăţescu. Consiliul permanent al învăţământului public a hotărît ca, in interesul instrucţiunii publice, d. Fredeuc Dame să’-şl reia catedra la liceul St! Sava de la care demisionase şi să se revoace concursul. ' Un d. Powel, dc origine englez şi mare proprietar in districtul Tuto va, s’a sinucis Vineri — pănă acum nu se ştie din ce cauză. Pentru aplicarea in parte, de la l Ianuare 1883, a legii comandamentelor armatei, decretată la 8 Iunie 1882, s’a deschis pe seama ministerului de resbol un credit suplimentar de lei 85,500. Colegiul III electoral pentru consilierii generali de la judeţul Teleorman, in ziua de 29 Decembre 1882 va alege un membru la vacanţa declarată in consiliu. Sunt numiţi D. Emanoil Morţun, prefect la judeţul Suceava, in locul d-lul Gh. Em Ciudin. D. Teodor Măldârescu, vechii! funcţionar administrativ, şijf al imprimeriei Statului. D. P. Ştefânescu, sub-comisar la politia capitalei. 1 D. Nicolae Ganea, deputat in Cameră, este numit in funcţiunea onorifică de epitrop la casa spitalelor Sf Spiridon din Iaşi/in locul d-lul doctor A. Fătu, care rămâne desărcinat de această indatorire, www.digibuc.ro R0MAN1A LIBERA Numii şi permutări. D. Ioatt Stavri Brătianu, actual preşedinte de secţiune la tribunalul Ilfov, procuror la curtea de apel din laş!, in locul vacant. D. Nicolae Vrăbiescu, actual membru la tribunalul Ilfov, jude instructor la tribunalul Răm nicu-Sărat D. T. Djuvara, actual membru la tribunalul Ilfor, secţia de notariat, in aceeaşi calitate la secţia comercială a aceluiaş tribunal. D. Ştefan Cornea, actual supleant la tribu naiul Ilfov, membru la acelaşi tribunal. L-niî Gr. Câsănescu şi D. Ionescu, primul profesor de matematic! la gimnaziul real din Craiova, şi secundul maestru de musică-vocală la şcoala normală „Vasile Lupu" din laş!, sunt confirmat! definitiv la menţionatele catedre. Pe luna Octobre anul curent, încasările con-tribuţiunilor directe au dat le! : 3,012,502 85. Pe aceeaşi lună din 1881 ele au dat : 3,016,076,04. Insă, dacă se ia in consideraţiune scăderea considerabilă ce a făcut Statului taxa căilor de comunicaţiunî pe anul curent, resultă că incasă-rile de estimp, din acest venit, intrec pe acelea din perioada corespunzătoare a anului precedent. Din venitul vămiior pe Juna [Octobre a. c. s’au incasat: lei, 1.838 874,00 prevederile eraii de . . . leî, 1,773,453.00 Prin urmare in plus: . . 65,421 lai. Iar in epoca corespunzătoare a anului espirat incasările nu s’au suit de căt la 1,638,825 lei. Lucru e vrednic de băgat in seamă, zice „Curierul finanţiar", cănd vom considera că exportul cerealelor pe anul corent a fost foarte slab. Din camera prusian &. Desbaterile bugetare cari aii început de trei zile in Camera prusiană au un interes deosebit, de vreme ce de ele este legată de astâ-dată şi cestiunea statornicire! unul period bugetar de doi ani. Guvernul german susţine că votarea bugetului numai pe un an este impreunată cu multe neajunsuri, de vreme ce deosebirea intre an şi an nu se poate face şi in practică atât de bine cum se face in teorie. Nu-I vorbă, zice guver-nui, articolul 69 al constituţiuneî imperiului s’ar părea că se împotrivesc bugetului pe doi ani, căci iată ce zice acest articol: „Toate veniturile şi cheltuelile imperiului tre-„buesc fixate pe un an şi introduse in buget. „Bugetul se va fixa înaintea incepereî anului „printr’o lege după următoarele principii..." Părerea guvernului e insă, că pr f această disposiţie nu se esclude de loc periodul bugetar pe doi ani, ci se stabileşce numai ca veniturile şi cheltuelile statului să se fixeze in deosebi pe fie-care an şi să fie cuprinse intr’un bu get special; el a cerut dară reichstagului votarea acestei reforme. Dintre partide, conservatorii şi Lber-conserva-torii au intrat in d.esbatere ne-condiţionat şi ho- F01ŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 59 Noemvrie — 1 EYANG-E LISTA DE . ALPHONSE DAUDET. ANTAIUL CAPITOL BUNIC-A.. Ne găsim intr’o căsuţă din Rue du Val-de-Gract ; ziua e spre sfârşit; oamenii case! s’au intors de la cimitir, unde au înmormântat pe bu nica. Prietinii pleacă in curind, uşa se inchide şi in stuinta locuinţă, care de cate-va ceasuri pare mărită şi in care fie ce lucru aduce aminte de răposata, n’au rămas de căt dna Eb-sen şi fiica sa şi simţesc, rămase singure, cu atât mal tare adânca lor durere. Nici acolo, in cimitirul Montparnasse, nu putuseră înţelege atât de limpede nemăsurata pierdere ce suferiseră, povaia unnel despărţi.I care era vecinică, ca aici in colţul ferestrei', înaintea jeţului gol. Simţirea lor este, ca şi cărd bunica ar fi murit pentru a doua oară Doamna Ebsen a căţlut pe-un scaun şi nu se mal mişcă. Ea şade acolea, încovoiată de durere, in costumul el de jale şi r.u are nici măcar puterea de a’şl lua şalul, de’aşl lăpăda pălăria, a cărei lurg văi ncgiu cade in creţe pe faţa tî largă, tună, roşită de plăns. Suflăndu’şl nasul cu egomot, stergăndu’şi ochii unflaţî, numără cu voce tare virtuţile răposatei, bunăta- Lărîţî să primiască ambele bugete. — Liberalii sunt hotărîţl a cere, ca după prima cetire a bugetului, unele părţi a le bugetului pe 1883-4 să fie trimise le comisiunea bugetară, legea bugetară insă şi împrumuturile să fie desbătute numai de căt de adunare. Această insemneazf. indirect refusarea bugetului pe 1884— 85. —Despre Centru se crede, că se va alătura oposiţiunel. Din Franţa Chanzj si Campenon — Procesul lu Arabi. — Armata tulesiană.—Jurământul în Camera. Ziarul Gambetist „Voltaire" eşi bate joc de aşa numitul complot din strada Saint Didier, in care după afirmaţia unei părţi din presa republicană şi a celei monarchiste, d. Gambetta ar fi pus la cale presideDţia generalului Campenon spre a putea domni prin el. — „Voltaire" zice că aceasta nu a fost de căt o tactică a d-nel Adam de la „Nouvelle Revue" spre a pune in relief pe generalul Chanzy şi a l asigura lui pre-sidenţia. „E cine-va —zice ziarul —care se găndesco la presidenţie, afară de aceea că alţii incă fac aceasta pentru el şi o trîmbiţă prin lume. Acest cine va e generalul Chanzy. „ Am mtîmpinat'oamenl bănuitori cari zic că tot sgomotul făcut pentru marele complot n’are alt scop, de căt de a atrage atenţia lume! asupra candidatura! militare şi a-î recomanda pe generalul Chanzy. Doamna Adam insăşî a hrănit această bănuială printr’o declaraţie făcută unul corespondent al lui „Gaulois". Campenon, autoritar! Campenon, un dictator ! Campenon, amicul iul Gambetta! Campenon, „o sabie nevoiaşă."!—Chanzy insă un bun liberal! Chanzy bine vădut de potentaţi! Chanzy un amic al ducelui de Autnale ! Chanzy „o sabie eminentă." Deo-camdată„ Voltaire" crede, că toate aceste intrigi au ca ţintă imediată impedecarea generalului Campenon de-a fi ales la Senat şi dobândirea acestei onor! pentru un alt general. * Ziarele francese in frunte cu „Republice Fran-caise", nu sunt mulţumitejde chipul in care s’a terminat procesul lui Arabi pasa. Punerea in libertate a lui Arabi însemnează o injosire a Che-divulul, — zic ele ; ea va sluji Egiptenilor ca dovadă că independenţa guvernului lor a încetat cu desăvârşire. Egiptenii vor mal vedea apoi, că acum ăşl pot permite totul in contra coloniilor eoropene. Numai garnisoanele englese le vor mal pune frîfi acolo unde seva vedea uniforma lor, indată insă după îmbarcarea lor, indigenii eşî vor reîncepe incendiile şi omoruriie. „Republique Franşaise" crede insă, că tocmai cu scopul de-a crea oaast-feliu de stare, aii achitat Englezii pe Arabi pasa, căci de aici inainte siguranţa Eoropenilor in Egipt reclamă o ocupa-ţiune englesâ permanentă. „Ar trebui să ştie Anglia —încheie ziarul fran-cos —că e primejdios a se juca cu focul şi că ea a luat asupra’şl sub ministeriul Gladstone o respundere de care Disraeli poate s’ar fi speriat." * Generalul Lambert a presintat un'proiect pentru reorganisarea armatei tunesiene. — Armata tunesianâ se va compune pe viitor din 7 companii a 300 oameni. Căpitanul, un locotenent şi un sub-locotenent din fiecare companie tre-bue să fie francesî şi să poarte uniforma fran-cesă; sub-oficeril trebue să fie pe jumătate tea, veselia, curagiul; ea atinge, tot-o-dată, epi sode din viata se apropia şi din a fiicei sale, ast-feliu in căt un străin care ar putea fi mar-tur acestei lamentaţii pline de naivitate, ar putea studia temeinic viaţa acestor trei femei şi să afle, că d, Ebsen, un inginer din Kopenhaga, ruinat prin invenţiunl, venise inainte cu douăzeci de ani la Paris spre a lua o patentă pentru uh ceasornic electric, că iucrurile n’ati mers după aşteptare, că inventatorul a murit lăsăndu’şî la otel femeia cu bătrana el bunică, atât de singură şi atât de săracă, că nenorocita nu ştiea cu ce să poată trăi. Ah, ce-ar fi făcut ea atunci fără bunica, fără bunica şi eroicul el ac! Necurmat lucra cu el zi şi noapte, făcea ieţe de masă şi broderii cum rar se găsiaii pe vremea aceea in Paris şi nu se sfia să’şl ofere lucrul la prăvăliile cari primiafi ast-felifi de bagatele. Bătrâna daneză ingrji ia chipul acesta de casă cu cele mal neaparate şi putu să ţie micei Eline o bună doică. De a-tăta lucru ăşi putea prăpădi ochii! Buna, buna bunică ! Şi tânguirea ăşl reiea cursul, intreruptă din cănd in când de suspine, amestecate cu vorb i de desmerdare, cu amintiri din frageda sa copilărie, cari se îmbulzesc împreună cu durerea pe busele părăsitei femei şi cărora accentul el streiD, franţozeasca sa din Kapehaga greoaie cu toţi cel două zeci de ani petrecuţi in Paris, le împărtăşesc un ce naiv, mişcător. fi/isteţa fiicei sale se manifestă mal puţin. Eline e foarte palidă, buzele strânse, înfăţişarea liniştită, mişcările sigure, niţăl incete; in hainele cele negre, luminate de părul cel blond şi des şi de primăvara celor nouă-spre-zece ani, se afirmă pe deplin statura el sveltă şi plină. Intocmeş-ce prin casă. Fără egomot, ca o îndemânatică femeie casnică, aţîţa iarăşi focul ce aproape se stinsese in lipsa lor, trage perdelele, apiinde lampa şi desface ast-feliu micul salon de răceala şi posomoiîrea in care ’l aflaseră. Pe urmă, după ce muma încetează să se bociască şi să suspine, i Francesî şi pe jumătate indigeni; soldaţii pot fi tunesienl sad străini. Instrucţia şi comanda sunt franţozeşcî. ' întreagă organisare [este cea a legiunel străine din Algeria. * Lupta contra jurământului religios al deputaţilor a reinceput cu o indoită înverşunare. De astădată se năpustesc contra acestei instituţii, tradiţionale in toate statele creştine, şi jidani de la „Journal des Debats." CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa din 27 Noemvrie, 1882. Senatul.— Nu se ţine şedinţă. Camera. — Proiectul de lege pentru pensiunea doamnei Stavrescu, artistă, se pune la ordinea zilil pentru azi, Luni. . -X- D. Mawtw cere să se ia mai curând in des-batere petiţiunea locuitorilor din Obor relativă la construirea gări! Bucurescl-Fetesci in acea mahala. Tot d-sa intreabă ce se face cu fondurile destinate fbiaericil din Cerneţî, căci se presupune că acele fonduri să Întrebuinţează pentru alte scopuri. D. ministru de interne zice că va cerceta şi va lua măsur!. -x- Gonclusiunea raportului comisiunil de anchetă a alegerii col. III de Putna, care cere darea in judecată a funcţionarilor vinovaţi, se respinge cu 40 voturi, contra 30 şi 7 abţineri. -x- Se acordă calitatea de cetăţiau român d-lor : Sachelarie, Mauriciu Blank, Leibu Focşaner, I. Suliotis, Zaharof şi Steiner. -x- La 4V2 şedinţa se ridică, din causă că dd. deputaţi nu sunt in număr. XJIXsI JXXIDJSTlâ Căt costă un bancher pălmuit. - Cetim in „C Bălăşan". „Am arătat in numărul trecut că Mercuiî avea să se judece la judecătoria de pace a ocolului III procesul de maltratare intentat de ban cheiul Samuel Meer Hofer d-lu! avocat Nicu Ciaur Aslan, pentru palmele cu cari fusese gratificat in sala secţiunii II a tribunalul nostru. De şi pacientul bancher se constituise in parte civilă, nu s’a presentat la infâţişare. In urma descriere! cum s’a petrecut faptul, făcut de d. Aslan şi de vr’o doi dintre martori, judecătorul pe basa art. 238 al. 3 combinat cu art. 60 cod. pen., a condamnat pe d. Aslan la 40 lei amendă ia folosul Statului. Vrea să zică pălmuirea unui bancher costă 40 lei". * Anghina difterieă in plasa Şiretului, judeţul Botoşani. — „Constituţionalul" din Botoşani relatează : „De două săptămâni am semnalat cinstitei cârmuiri, teribilul flagel ce băntue prin plasa iea pălăria şi şalul, i scoate cismutele de tot udate şi acoperite de glodul cimitirului, i bagă picioarele in pantofi caldî, o iea apoi de mănă ca pe-un copil, o duce ia masă şi-I zice să se aşede înaintea farfuriei cu supă,* care fumegă intre două mâncări. Doamna Ebsen se impotri-veşce. Să mănânc, ah, atăta mal lipsia ! Nu-I e foame. Şi apoi vederea mesuţei, lipsa tacămu lui al treilea. — Nu, Lino, te rog : — Ba, da, ba, da, trebue. Eline stăruie să iea-e cina deja in prima seră aici, să nu se schimbe nimic din obiceiurile casei, căci ea bine ştie, că a doua seară ar fi şi mai greu să reiea e vechia vieaţă. Şi cu ce blăn-deţă, cu ce înţelepciune făcuse aceasta Lina ! TemDeratura odăiei ce incălzesce deja la lumina indoită a lampel şi a căminului şi inmoaie sermana inimă ingheţată. Doamna Ebsen mănâncă cu un fel de lăcomiâ, cum de ofciceiu se intîmplă după astfel de crize şi încetul cu încetul gândurile el se schimbă fără a pierde subiectul şi se domolesc. Fără indoialâ au făcut tot spre a face pe bunica fericită, până in ziua din urmă nu i-a lipsit nimic. Şi apoi in neşte momente atât de înfricoşate toi e ceva mângâietor, a se simţi impresuraţl de atăta dragoste ! Cătă lume n’a insoţit modestul convoiu 1 Strada era cum se cade neagră! Din elevele sale de odinioară n’a lipsit nici una; acolo era Leo-nie d’Artot, baroana Grespach, Paula şi Luisa de Lostande, toate, toate. Aii avut pănă şi ceea ce bogaţii nu pot dobândi in ziua de astăzi nici pe argint, nici pe aur, şi anume o cuvântare a predicatorului Aussandon, decanul facultâţeî teologice, marele orator de amvon a biseric-el protestante, pe care Parisul nu l’a mal auzit de cincisprezece ani! Ce mult se emoţionase el cănd vorbia de aceea bunică, care ăşl părăsi deja la vârstă înaintată patria spre a urma copiilor eî spre a nu’I părăsi o singură zi, pas d’unjour’l „Oh! pas ă’un chu r...u oftează domna Ebsen, Şiretului, unde sate mtregl aii rămas fără copii şi cu toate acestea pănă astă-zl nu s’a luat nici o măsură. „Dăunăzi,|un învăţător rural din acea plas& cu lacrămile in ochi; ne spunea că cel mal bum şcolari al săi muriafi - unul căte unul! „Indiferenţa autorităţilor noastre se numesce in asemenea condiţiunl crimă, şi dacă ar fi jU3. tiţie in această ţară, apoi s’ar trimite drept ia fundul ocnelor! * Un prefect condamnat pentru calumnie.— Acelaşi ziar scrie. „Dl. Mândru, rostui preiect, care in timpul prefecturel sale intentase d-lul advocat Eaaco-vicl proce3 pentru escrocherie, a fost la răndul său tradus dinaintea justiţiei pentru faptul de calomnie, şi tribunalul de Iaşi unde prefectul doctor in drept ceruse a se strămuta procesul a admis plângerea d-lul Enacovicî condamnând pe d. Mândru, (prefectul-doctor in drept) la 300 leî amendă. „Ni se spune că ceea ce a determinat pe magistraţii din Iaşi s’aplice d-luî Mândru această gravă pecete in frunte, a fost mal mult indignarea pentru ingerinţele politicei in justiţie, cari s’au destâiniut cu ocasiunea procesului. „S’a cetit in audienţă o scrisoare a d-lul Colonel Pilat către fostul preşedinte prin care lea-derul roşilor din Botoşani punea la cale pe preşedinte cum şi in ce mod să judece in tribunal, şi un respuns foarte demn al preşedintelui, respuns insă care a avut de resultat permutarea acestuia pe la Vaslui şi Roman !“ PROCESUL G-. SAN-MARIN-STOICESCU-BLAREMBERG Sâmbătă s’aii continuat desbaterile la curtea de apel. In ce priveşte amănunţimea cestiunii de la şosea, nu s’a spus mai nimic nou : toate pledoariile d-lor avocaţi din această zi aii fost, o repe-tire aprdpo, mai mult sau mai puţin fidelă, a expunerilor de la tribunal, o desvoltare de argumente mal mult sau mal puţin artistică, in folosul acuzaţilor şi a părţii civile. Ast-fel, d. Sehina, din partea condamnaţilor, critică cu multă ardoare sentinţa tribunalului corecţional, comparăndu-o cu o sentinţă de ca-diu ; apoi demonstră că, dacă G. San-Marin a comis faptul de care e acuzat, este că a fost silit să’l comită de impulsiunl morale ce nu permit nici reflexie, nici răbdare, .nici mode-raţiune. D. Cornea, de la partea civilă, după ce expune cu multă artă împrejurările in cari s’au petrecut faptul de la şosea, conchide că nimic nu poate scuza agresiunea. Demonstrând că Anica Scorţeanu nu a putut fi trimeasă de d. Blaremberg la d na Stoicescu: — Toată lumea recunoaşte, zice d-sa, onoarea indiscutabilă a d-nel Stoicescu. Ar fi trebuit dar să fie cine-va curat nebun ca să se adreseze prin mijlocitoare de acest soiu unei femei a cărei onestitate e atăt de sus proclamată! In ce priveşte complicitatea d-luî Stoicescu, această complicitate pentru d. Cornea e evidentă. D-3a cere manţinerea sentinţil tribunalului Tot in senul acesta aii vorbit apoi pentru partea civilă dd. Al. Lahovari şi N. Fleva. Azi desbaterile continuă. H. căreia amentirea vorbelor predicatorului i storc nouă lăcriml, apoi ăşl îmbrăţişează marea să fiică, care o mângâie, şi strigă : „Să ne iubim mult, foarte mult, Linucă, şi să nu ne părăsim nici odată 1“ Eline se inghesuesce lăngă mumăsa, depune un lung sărut pe părul eî cărunt şi res-punde cu duioşie dar incet spre a’şl reţine lacrimile : „Nici odată. Ştii bine că 'nici odată!“ Căldura, masa, trei nopţi nedormite, atăta durere şi atâtea lacrimi — urmarea tuturor acestora nu întârzie şi sermana mamă doarme acum bine. Eline umblă fără sgomot, ridică masa, aduce iarăşi m rîaduială casa căzută in desordine prin moartea subită a bătrânel femei. In acest chip ăşl amorţeşce durerea făcând u’şl de lucru. Cănd ajunge insă la fereastra cu perdelele totdeauna ridicate, lăngă care bunica petrecea toată ziua, durerea o covîrşeşce căci acuma ea trebue să pue la locul lor toate aceste lucruri mici cu cari reposata umbla la fie care moment, pe cari pare că e li. ită incă urma intrebuinţărel eî, apucătura degetelor sale tremurătoare : foarfecele, o-chelariî, cutia ochelarilor ca semn de cetire intr’un volum de Andersen, acul de lucru pus peste un lucru dt mănă eşit de jumătate din cutia mesei, boneta de dantele acăţatâ de fereastră, baerile el ce spânzură jos. Eline se opreşte gânditoare. Acest colţ de fereastră cuprinde întreaga sa copilărie. Aici o invăţa bunica să citească şisA coase. Pe cănd d-na Ebsen alerga din casă in Spre aşi face ceasurile sale de nemţească, mica Eline şedea pe acest scăunel la picoarele betră-nel daneze care-I vorbea de patria depărtată, i povesta basme nordice, i cănta cântecul de matrozi a regelui Christian, căci bărbatul el fusese căpitan do corabie. Cănd mal târziii Eline eşî putu câştiga siDgură intreţinerea, tot aici, in acest colţ, se făcea comodă după ce venia a casă. j unica o găsia in acel’aşi loc unde şedea la picioarele sale ca copilă, şi iarăşi povestia apoi cu ea, cu dragoste şi frăgezime, ca mal nainte www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA YAEIETAŢ1 Un paricid de 13 ani.-In luna aceasta s’a pertractat innaîntea secţiunii II a tribunalului de ră3boiu din Petersburg un proces din cele mal rare. Pîrîtul pentru omor era un copil de 13 ani, anume Mihail Semeroff, inculpat că a omorît pe Nicolae Seine noff, părintele seu, dându-I căte-ve lovituri de topor pe cănd nenorocitul autor al zilelor sale dormia. Paricidul mărturisi crima, insă fără de nici o căinţă, fără să arate cel mic semn de mustrare de consciinţă. S’a apărat cu aceea, că tatăl sed l’a impedicat să ’şl continue studiile ca să 'şî facă o carieră, -că a fost impedecat de la lectura romanelor... şi cu alte pretexte de aceste, din care causă s’a decis să scape de un părinte atăt de supărăcios, sălbatic şi incult. „Pentru implinirea planului meu mi s’a oferit" spuse tânăra feară, „noaptea de 16 Iulid, in care muma nu era a casă şi tată med dormia dus lăngă cel doi fraţi al mei. Mă duseid in bucătărie după topor şi m’am reintors in odaia unde dormia tata. Pe cănd mă îndreptam spre patul lui me intrebaid : Doamne ce void să fac ore ? Dar imediat după aceasta iar m’am intrebat : Există 6re Dzeu? Cine mi poate dovedi aceasta ?... Me apropiaiu de patul in care se afla tatăl med, şi, ca să me conving, deschiseid o fe-reastră. Vezănd că nu se scoală, eram sigur că doarme. „Mi-am luat o posiţiune cuvenită şi dădui o lovitură peste cap. Tata sări drept in sus, strigă după ajutor şi cădu la pamănt. Duseiu apoi toporul iarăşi la locul săd, mă imbrăeaiu şi pe la ora 2 noaptea plecai din casă. Dimineaţa am aflat si ed că tata muri. De sigur că nu am făcut bine, dar acum e tot una, n’aveţl de căt să me condamnaţi! Mama paricidului declară că acest copil era d’o sălbăticie rară, fugea de muncă, ăi plăcea cearta; ucisul e descris ca un om de treabă.* Tribunalul a aflat pe junele omorîtor şi candidat de nihilist vinovat şi l’a condamnat la deportare in Siberia pe toată viaţa precum şi la perderea tuturor drepturilor civile. Condamnatul n’a tradat nici o emoţiune cănd i s'a cetit sentinţa, şi nici nu şi-a luat adio de la mama şi fraţii săi cari plăngead cănd se despărţiau pe vecie de el. O căsătorie romantică.— O contesă englesă, din istorica famile a Duglasilor, s’a amoresat nebun de o calfă de brutărie. —Cu toată impo trivirea familiei sale ea s’a logodit cu amantul apoi a plecat in Italia, unde s’a căsătorit la o biserică^din Parma. Contesa Duglas e de patru zeci de ani şi era veduvă. O căsătorie cn piedici. — Cetim in ziarele franceze : Un curios act de resbunare s’a petrecut zilele aceste in Paris. — Un tînăr, Eug6n C., ăşî ducea mireasa de braţţlajbisericâ. Deodată se des-lipi dintre privitori un tiner şi le inchise calea1 El se adresă către mireasă spunăndu-Ij că nu poate lua in căsătorie un mişel şi apoi cu biciul ce avea sub braţ incepu a aplica la lovi turl asupra mirelui. Nenorocitul fu desfigurat rcd, buza de desupt i se rupse cu desăvîrşire. — Mireasa o luă la fugă prin mulţime. Atentatorul 3e dădu singur in mâinele poliţiei. Ajuns la comisie ăşî luă zimbind pardesiul şi acum recunoscură in el toţi o fată. D-ra Leonie R... le spuse că mirele a inşelat’o, lăsăndu-o cu un copil şi că a vrut să’şî resbune. Spre a nu & Numai căt capul bătrânei femei slăbise din ce in ce mal tare in anii din urmă şi se intimpla din cănd in cănd să iea-e pe nepoată drept fată şi să zică Elinei „Elisabet’o", numele d-nelEbsen, şi sâ-I vorbiascâ de reposatul el ginere şi să confunde ast-fel două persoane, cari in inima el erau obiectul uneia şi aceleiaşi iubiri. Un cu-vănt o punea iarăşi pe cale şi ea rîdea apoi de aceasta greşeală a indoitel sale iubiri de mamă. O, acest zimbet ceresc, aceasta copilărească bucurie încadrată de boneta bunicăl, s’a sfârşit cu ele. Eline n’o să mal vadă, n’o să mal audă nimic din ele. Şi această cugetare i răpesce tot curagiul. Lacrimile şi le reţinuse An pricina mumei, şi le năbuşise şi din delicataţă şij de ruşine, căci toată tânguirea aceasta şi toată a-ceaBta compătimire dimprejur incepuserâ să o supere ; acum insă ele sbucnesc deodată cu violenţă, oftează, se tănguesce şi fuge, covîrşită de durere, in odaia de alături. Aici fereasta e descmsă şi noaptea răsbesce inlăuntru. Un vănt umed vijie prin intuneric, in căt luna limpede a lui Martie tremura de el şi răspândesce alba sa lumină peste patul incă nefâcut, asupra luminărilor stinse, asupra scaunelor nemişcate incă din loc, pe cari stătuse şi-criul dimineaţa. Nici un feliu de disordina nu domnesce in această cameră, nimic nu se vede din aceea ce trădează de obice,u o maladie îndelungată, toţi florii unei boale. Se simte că lovitura venise pe neaşteptate, că nimicirea unei fiinţe se săvîrşise in căte-va ceasuri. Bunica care nu intra in aceasta cameră de căt ca să se culce găsise intrănsa un somn mal adănc, o noapte mal lungă şi alta nimic'; i se părea „prea tristă* cum zicea, se găsia invâlită oare-cum intr’o tăcere vecinică şi tăcerea .e un duşman al oamenilor bătrâni. De aici nu se vedeai! de căt arbori, grădina d-lul Aussandon, in urma el institutul surdo muţilor şi turnul bisericel Saint-Ja-ques-duhaut-Pas, nimic de căt verde pe • ietri cenuşii; adevăratul farmec al Parisului, căruia «3 recunoscută s’a imbrăcat ca bărbat. Curagioasa fată fu liberată la moment. Căsătoria cu greu se va mal face. CRONICA NOPŢI * S’a găsit la podu gărlil Sf. Ilie, cănd se crăpa de ziuă, un cofer ce conţinea mal multe efecte militare precum şi un livret individual, pe numele soldatului Stan Mihalaehe, cu nr 4409 B. I, divisiunea Artileriei. D. Anastase Gheorge, din strada Casărmil a făcut cunoscut, că servitorul d-sale, Pavel, a dispărut luăndu-I din tişghia 200 fr. in bilete hi-potecare. Un alt pârlit de servitorul său e şi Ion Tăr-nescu, florar din Calea Victoriei nr 3, căruia i-a fugit servitorul, Hristu Petre, cu 600 fr şi mal multe haine. Birjarul No. 185, pe cănd trecea pe calea Victoriei, a căzut de pe capră fiind ;atins de epilepsie. Pacientul fu condus la domicilul seu. Birjarul cu No. 416 s’a codus poliţii, pentru ca incarca circulaţia pe stradă fiind beat. S’a condus secţii 5, Ştefan Zobel pentru că a făcut scandal pe stradă. Furiosul a rupt mantaua sergentului Borcan Grigore. D-na Treesa, soţia d-lul Iancu, cărciumaru de lângă fabrica de cărămidă a d-luî Tanoli, a părăsit domiciliu conjugal furăndu-I 1062 fr. şi mal multe obiecteţdin casă ; fu urmărită insă şi prinsă pe calea Dorobanţilor. S’a condus secţii 4. S’a condus secţii 4 Constantin Ionescu, fiind găsit pe stradă fără căpătăiu. Nenorocitul vagabond abia fusese liberat din penitenciarul Vâcă-reştilor. Doi băeţl din prăvălia d-lul Toma de la barie ra Victoriei, ai! dispărut de la stăpânul lor cu 70 fr. ' S’a condus secţii 17 Hagi Nicolae, flind-câ a pus in serviciu d-lul Ion ŞTomescu, din Calea Victoriei No.j5 un băiat, adr care a dispărut insă luănd cu sine şi 60C de fr. D. Colonel Gărdescu, insoţit de familia sa, fu insultat de un individ anume Haralamb Antonim S’a condus secţii 30 Dinu Sanecu şi Ţinea Dumitrescu pentru că aii furat 300 franci de la Ioniţă Balucean. NOTIŢE LITERARE Şcoala română, organ ai societăţii corpului didactic din Prahova) nr 20 cuprinde : Cronica. — Sciinţa populară : adevărata peatră filosofală (urmare). —Inveţâmentul intuitiv (ur- bătrăna daneză i preferia insă colţul de la fereastră cu aspectul spre viaţa şi mişcarea stradelor. Să fie oare proaspătul verde, j privirea in acele adâncimi cerescl, tramîntate ca o mare şi pe alocurea spumoase, care liniştesce pe Eline ? A-icl nu mal plânge. Durerea el se depărtează prin fereastra deschisă, evaporează, se limpezesce. I se pare ca şi cum scumpul suflet răposat şi ar fi luat sborul pe aici şi privirea el el caută colo SU3, unde călătoresc nuoriî cel albi şi unde palide linii de lumină par a despica cerul. — Acolo eşti tu mamă? Mă vedl? * h Ea o chiamă indelungat şi incet, vorbeşce cu dănsa in tonul rugăciunel... Apoi bat ciasorni-cele turnurilor de la Sa.nt-Jaques, Val-de-Grace-arboril cel gol se cutremură sub vântul de noapte ; o fluorătură de tren, signalul trîmbiţel de la tramvaiii se pierd peste vuetul înăbuşit şi necurmat al stradelor Parisului. Eline pără-seşce balconul, inchide fereastra, se intoarce in salon unde mamă-sa incă doarme ca un copil scoţând din cănd in cănd câte un greu suspini şi înaintea acestei feţe oneste, cu brasdele e pline de bunătate, cu ochii ce’noatâ in lacrimi, Lina se gândeşte la abnegaţiunea, la devotamentul acestei făpturi minunate, la greaua săr-cină de familie pe care o purtase cu atâta cu-ragiu, cu atăta seninătate. Trebuise să crească un copil, să hrăniască o casă intreagă, împlinise sarcini pe cari in deobşte nu le poartă de căt bărbaţii, şi nu s’a supărat nici odată, nici o-dată nu s’a plăns. [Inima fetei se revarsă de duioşie, de gratitudine; ea incă vrea să fie cu totul a mamei şi încă odată jură „să o iu-biască nespus de mult, să nu o părăsiască nici odată." Cine-va bate incet la uşă. O copilă de şapte pănă la opt ani, cu şorţul cel greu de lu cru, cu perul neted prins pe gfrunte cu o panglică albă, vrea Bă intre. — Tu eşti Fanny, zice Eline, o^rindu se pe mare şi fine). —Un nou obiect de studiu. —Concursul pentru schiţa statuel lui George Lazăr. — Despre rolul Greciei in desvoltarea omenirel (tra-ducţiune). — Sentinţe pedagogice, — Raportul consiliului general de instrucţiune despre libertatea morală (urmare). — Douî tovarăşi de drum (traducţiune). - Enigmă; cuvSntu purtat ; Deslegarea aritmogrifulul şi a egnimel din Nr 19 ; Poşta Ziarului. Aurora română, (organ beîetristic-literar al „Societăţii pentru cultura şi literatura română in Bucovina.*) „Editor şi redactor respunzetor Ion I. Bumbac, profesor la gimnasiul c. r. din Cernăuţi şi redactor al publicaţiunilor literare ale „societăţii pentru cultura şi literatura română in Bucovina*,—strada Transilvaniei Nr. 7.) nr. 10 An II cuprinde : „Manuscriptul românesc de la Voroneţ (Bucovina). Despre faptele Apostolilor," urmarea I. — «Despre Uciderea lui Mihai-Vodă Viteazul. Doue documente istorice aflate şi publicate de D-l. prof. Nic.jlonescu. — Poesil de domnii: T V. Păcăţianu ; O. Lujanu ; C. Morariu.—Deslegarea. Găcituril din n-rul 9 al «Aur rom.» P&ntheonul, Crevista bimen3ula, redacţia şi administraţi Str. Luterană, Nr. 23). Anul I, Nr. 1 are acest sumar : Prospect. Olympul travestit.—Viitorul pământului.—Luxul in mâncare şi băutură la Romani. — O privire asupra limbelor in genere. —Myoso-tul.—ObservaţiunI asupra educaţiei şi instrucţi unei femeeî. — Memoriele Domnului Claude, traducere.—Maxime şi Cugetări.— Diverse. — A-nunciurl. Serviciul telegrafic al „Rom, Liberei*. II Decemvrie. -=■ 9 ore dimineaţa. Cair 10 Decemvrie. Noutatea că d-l Colvin, fost controlor englezesc, e numit ministru sde finance al Egiptului, e falsă. Corpul de ocupaţie are a fi incă redus cu patru batalioane cari vor pleca in curând in Englitera. Jakoub şi Mahmoud-Fehmi vor trece azi in judecată inaintea consiliului de resbel. Şefii rebelilor, exilaţi in insula Ceylon, au luat angajamentul in scris d’a sta acolo atăt de mult căt va plăcea Kedivulul. Cair, 10 Decemvrie—seara. Ismail-Eyoub paşa e numit ministru ae interne, inlocuind pe Riaz ce ’şl a dat demisia. Cel lalţl miniştri ’şl păstrează posturile lor respective. Alecsandria 11 Decemvrie. O mare demonstraţie a avut loc azi la Alecsandria inaintea diferitelor consulate spre a cere plata imediată a despăgubirilor datorite pentru pagubele causate prin bombardament. Consulii aii promis manifestanţilor d’a telegrafia guvernelor lor. Consulul Engliterel lipsea. Consulul Franciel mal cu seamă s’a arătat favorabil ob-jectuluî manifestaţiei şi a esprimat temerea ca o întârziere mal lungă in plata despăgubirilor să n’aducă turburărl printre clasele de jos ale po-poraţiunel. Sofia, 10 Decemvrie,—miezul nopţel. Azi aii avut loc alegerile de al doilea grad pentru Adunarea naţională. Pretutindeni a fost o mare afluenţă de alegetorl; lupta a fost forte prag spre a nu trezi pe doamna Ebsen; astă-searân’avem lecţie. — Oh, ştiu bine, d-ră- replică mititica şi’şl indreaptă ochii cu curiositate spre locul bunică! spre a vedea cum e cănd moare cine-va; aceasta o ştii! bine, tata m’a trimis cu toate acestea ca să ve sărut din pricina durere! d-voastre. — Tu scumpă copilă, tu.... Eline iea cu amendoue mâinile capul copilei şi 61 strînge la sinul său cu adevărată-fragezime. — Adio, Eanny dragă, vin’o măine... Aş teaptă să’ţl luminez, e prea intunerec pe scară. Pe cănd se pleacă cu lampa ridicată sus spre a lumina drumul copilei pănă jos unde şade, zăreşce pe cine-va stănd in noapte şi aşteptând. — D-voastră sunteţi, d-le Lorie ? — Da, domnişoară, eti sunt, efl sunt.... grâ- beşte-te Fanny! Şi privind cu sfială la blonda fată, a cărei păi se preface sub flacăra lampel intr’o mare de lumină strălucitoare, incepe să descurce, con-fus, o frasă lungă, impodobită, întocmită ca un buchet de doliu de prima clasă, cum n’a in-drăsnit să esprime in persoană din noii încredinţarea.... încredinţarea.... încredinţarea compătimire! sale, şi apoi curmă deodată firul acestor solemne banalităţi: — V6 împărtăşesc din toată inima durerea voastră, d-şoară Eline. — Ve mulţumesc, d-le Lorie. El iea copila de mână. Eline reintră in odaie şi cele două uşi de jos şi din primul etagiir se inchid deodată, intr’un tact, împinse oare cum sub aceeaşi pornire şi de el şi de ea. (Va urma.) animată. La această oră se cunosc resultatele a uusprezece districte din patrusprezece, şi in aceste unsprezece districte candidaţii conservatori au fost aleşi intr’o mare majoritate. In trei e balotagiu. (Havas). BIBLOGIRAF1E Vade-Mecum Anatomic, de Dr. Stăuceanu. Preţul 10 lei (Pentru studenţi cinci lei.) De vânzare la librăria Socecu et Comp.; la societatea studenţilor in medicină.—In Jaşi la redacţia „Contemporanului.* Statua luî Heliade de N. Rucăreanu.—Preţul 1 1. i 25 bani. Se află de vânzare la librăria Socecu et Comp. Ioaniţiu, Graeve şi V. Niculescu. Deputatul pălmuit, comedie intr’un act, localisată de V. G. Morlzun.—Preţul 1 1. n Pascal Fargeau, dramă intr’un act, tradusă de V G. Morlzun.—Preţul 50 bani. SCHIMBARE DE DOMICILIU D*ml WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE IDE! FEMEI. Şl SYPHILIS S’a mutat Str. Pescăria-Yeche Nr. 8 vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Oonsultaţiunî de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m MAGAZIN ROMÂN cu MET* PENTRU BARBAŢI Şl BAEŢl R. I. LOCUSTEANU strada Ştirbeî-Vodă (devale de pasagiu 5. VIN NEGRU de Oreviţa şi Golu-Drancea vechi de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879.-15 franci vadra la PĂUN POPESCU & C— 18 STRADA T.TPRnAlTT 18 SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BEMZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 11 bis — -«•33»*.- CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 29 Noembre 1882. ora. 12. OBLIGAŢIUNI 6% Oblig, de Btat Convertite 6®/a » Căilor ferate Rumăne 5% Renta Amortisabilă . , Oblig de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr 7°/0 Scrisuri fondare rurale 5«/o <°/o 6e/o 5% 8% urbane Impr. Municipal BucurescI . » cu pr. Duc. (bil. 20. 1.) 5 Renta Romănă................ Acţiuni Dacia România . . . . » Banca Naţională a României Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat. „ Ron’ă ...... „ Căile ferate .... „ Scrisuri ..... Argint Naţional contra aur . . . Bilete de Bancă . . . . Rubla hârtie................, Florini Lose otomane................... CURSUL DIN VIENA 9 Decembre Napoleonul................ Ducatul.............. Lose Otomane.............. Rubla hârtie.............. CURSUL DIN BERLIN 9 Decembre Oppenheim„ . Racle hărţi? Oblig, noi . . Idem 5 . . R. Amort. 5 */„ . CURSUL DIN PARIS 9 Decembre Renta Romănă........... Lose otomane . . , . SCBISBCI 29 Noembre |3 luni) Paris . vedere Londra 3 luni) . * la vedere Berlin (î luni) . „ la vedere . Viona U vedere . Cump. Vind. Vi 97 102 92 225 103’/. 92 1 I 97 7, 90 103U 30 */s 90 7« 421 1360 7. V. V, 7, 17/. Pis 2 50 2 11 51 9 47 5 63 25 50 116 15 108 50 199 7; 102 30 96 60 92 60 90 56 99 20 100 10 ~S 37, 25 302 122 4 123 50 213 97 «/, 1037, 92 v, 230 *047, 92 i/, 1037, 98 90 7, 104 31 % 91 424 1370 arg. aur. 2'/, 27, 2 60 2 12 60 Adrese pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro EDITURA DE NOTE Abonament ia lectora de musică clasică, modernă si pariitiufl de opere. AllOlUimtţllt CIX J>T*011liil Preţul abonamentului este 60 francr. Deposit 20 fr. Se dă 10 bucăţi sau o partiţiune de operă. Abonatul are drept la note de 40 foî.âl Abonameat fără pr emiţi Preţul abonamentului este . . 36 fr. Deposit 20 fr. » » pe 6 lunt 24 fr. » „ pe 1 lună 6 fr. Se dă 10 bucaţf sau o partiţiune dc operă.—Notele se pot schimba zilnic de la 8 pană la 10 ore.—Plata abonamentului este anticipată. Pentru provincii se dă indoit numerul de note. Mare deposit de piane de vSnzare şi incliiriat. A. sosit un transport nod de -piane din fabricele BOsendorfei şi-Kaps â'U-JfcOLu'-i IMPORTANTĂ Recomandăm MAG ASINUL CARAPATi casă. de confi-enlA, bine asortată cu iot felul de bijuterie, joilerie, argintărie, veritabile şi de China, Ceasornicărie de tot felul, cronometre, repe>lc. Mare alegere de lanţuri scurte fasoane noi de bărbaţi şi dame, cotiere d'argint şi aur, riviere de brilante si diamante. Sracelete in toate lăţimelţj ni preciurile, colosal asortiment de broşi, buquete. şi colecţie de (oale numele cu perle, imens as ort de inele, nasturi diverşi, ace de cravate şi o mulţime de cadouri, ser-viciuri de masă, de ceaiU, pahare de ceaid, sfeşnice, candelabre, tăvi, lingurile, elagere, labacheri de argint rusesc şi deposit de ceaiuri ruseşti fără odoare de coloniale, toate cu preciurl avantagioase şi reale, mai eftine chiar de căi in magasinele cari 'şi daix aerul de desfacere. Mai atragem atenţiunea asupra unei colivitre d’argint , prea frumdsă pentru botezat copii şi săpdteavea cu chirie. Seprimesce ori-ce comande in argintărie şi bijuterie fină. xpKSUP ukw cwbimmss e # Avis IMF' >RTA> T f m i 1 80 50 40 20 In rate! Un ratelier complect fr. 200 arvuna In rate! Un rănd de dinţi sus saujos.................fr- 120 arvuna In rate! 8 Dinţi sus sau jos . fr. 80 arvuna In rate! 4 Dinţi sus sau jos . fr. 40 arvuna Bani gata, un ratelier complect fr. 150 Un singur dinte 10 fr. mai mulţ impreună Jry 6 şi 8. Plumbuirea, curăţirea, îndreptarea dinţilor strămbî atăt căt şi operaţiuni in tot felul se vor efectua sub cea mal mare ingrijire şi garanţie, basat pe praxa mea de trei-zeci ani şi mal mult. George Slama (Dentist Engles). 19, Srtada Carol I, 19. 3 8® «• Adrese si Amili DIN CAPITALA DOCTORI O ■’i Dimitrescu Severeanu, ADVOCAŢI Hotel Metropol 5 No. 14. INGINERI-HCTARNICI j). M. Romnioianu Strada Mircea Vodă, No. 31 Str. Zînelor, ) No. 2, SuJj. Negustori. Operaţiuni garantare DENTIŞTI Strada Carol I, Nr. 19. R. Emil Scrob, Calea Victoriei. Nr. 81. LIBRARI Socec & Corn Calea Victoriei, Nr. 7. loanitiu Fraft Strada Lipscani, Nr. 7 şi 27. XILO GRAFI Q(>l Midi Carol Strada ) Nr, 6. Dionisie, COMISIONARI Alex. Grabowski, Strada Şelari, > N. 13, ftepresen-tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Corn. la Beims in Şampania. Strada Domnei. Nr.5. ') Specialii in coloniale : zabarurî, cafele, drogue, produse chemice, untdelemnurl, uleiuri, sardine, orezurl hârtie, etc. etc. FRISERI f Tliineo Strada Academii. Nr. Ui .JlIlDOO) 37( Cassa Servatius. Sajiunarieji_Parfumuri. Flora României, Medalie de aur le la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si aroff. Bucureşti. MANUFACTURI Im Pewiel, &$X3& tâţl de mătăsuri, lănurî, dantele, sonfectioane gata. stofe de mobile, covoare, peraalăril de difer te calităţi. V&ndare cu preţuri foarte reduse. * COFETARI Smarandache Rădulescu, Str. Carol 1 Nr. 60. Eltimiu Constantin, „la Strugure11. Piaţa Sf. Anton, Nr. 16, BACANI Pflfnnn|,A lMn vis-a-vîs de Palate “IU JUd.ll, tui Regal şi Strada Lipscani Nr. 9. R EST AU RANT URI lordache N.Ionescu, strada Covaci ; Nr. 3. Mare depositii de vinuri indigene şi străine. PANZARI Fiano & Ionescu tel Dacia. Strada Carol I, ) sub marele Ho- FABRICE Vasile tegtn, Scrobealâ şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18, Submbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. FERARI Petre G«*e»i. “nfSrî de ferărie, strada Sf. Apostoli Nr. 22, -.mjiiiOM. VINDECAREA .o 5 MALADIILOR DE PEPT prin metodul cel nou al profesornlut Jules Boyer (din Paris) autorul celebrei broşuri „Vindecarea pthisieî pulmonare si a bronclilteî cronice", ediţiunea a 16-a. Broşura şi medicamentele se găsesc in Bucureşti la d. Ovessa, droguist. Modul intrebuinţărit se imparte gratis. ! ÎNCĂLŢĂMINTE LUCRATA î)E MANA ! S AL.~TV EISERM AN FURNISORUL CURŢII REGALE Magasinul central: U BAZARdeFRANCE Strada Carol I No. 8. Filialele ti 1 La înger Strada Carol I Nr. 7. j La Vultur La Sleua albastră 62 1 rNCÂLTlAMINTE din primele fabrice din străinătate escepjio-nând pe acelea cari lucrează cu marina, pentru BAR1JAŢÎ, DAME ŞI COPlI Piele de vax franţuzesc fr. 8 50, 9, 9.0O 11, 12, 13, 1 15- ÎNCĂLŢĂMINTE lucrată de mă/nfi Botine de piele cu elastic de fr. 7- 10. înstilu! de iastruelin ie si educaiiioie SCOALE PRIMARE ŞI GYMNASIALE l'SSE*- PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toate zilele dc la 9-11 a. iu. şi 4-6 p. m. Piele de vax cu besetzurî de la fr. 10 pănă la 15 Cismuliţe de copii de la fr 6 — 10. Magasinele mele sunt tot-d’a-una’bine asortate cu Cisme, Galoşi, Şoşoni Galoşi şi cu orice articol atingă tor aceastel specialităţi Cu toată stima SUL. WEISERŢIIAJV. I e vânzare (maclaturl) hârtie stricată cu ocaua — A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci Nr. 14- H H H Pl o« IH! Ol Hf. bl K cd* I Q CALEA VICTOBIEI lăngă Hotel Oteteleşsanu, vis-a-vis de II). Gebâuer. <1 Hă această loterie căci aii mai re-mas puţine ne vândute. Tragerea irevocabilă Ia ?, 4 51 5 Ianuarie 18o3 Tipografia Ştefan Mihălescu^ Strada Cov&ei Nr I* DE VEINZARE Munţii Zânoaga-supţire şi Tigăile-mic! in districtul Prahovei situaţii foarte favorabilă şi având şi stină de peatră, amatorii a se adresa pentru informaţiunî la d. I. G. Petcu & Com, Brăila, Strada Bucureşcf. Nr. 73. S’A PIERDUT Un portofoliu cu mai multe hărţii poliţe' bonuri etc. şi R'O de franci Cel ce-1 va fi găsit e rugat să’şi opriască cei 160 de fr. dar să aducă restul in str. Popa-Tatu, 74. RUSCHJC 1. —Un armăsar negru, care umilă in trap; invîrstăde 13 ani după certificat din herghelia renumită Tambov-scki a generalului Boldijeff. 2. —Un armăsar roib, din guvernământul de/Voronege de 9 ani. Ambii cai do inhămat. —A se adresa la Rusciuc, 24 uliţa Knajescka 24. Un student in medicina doreşte a preda lecţiuni de ori-ce clasă primară satt gimnazială. Doritorii a se adresa la redacţie. OJ abaau «<5 caracundşte aomnsiora b*n®iimbi|e ——— ... ——.........franceză şi română, doreşte a’şi găsi loc saă in-tr’un pension sau intr’o casă particulară. — A se adresa la administraţia acestui ziar. 4 www.digibuc.ro 10 BANI EXEMPLARUL MIERCURI 1 DECEMVRIE 1882 L1H5 X.cnT iJ70^eX('^S SZ33L«]£S:iL,:E5 ABONAMENTELE; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. în Distriote : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinfttate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei. 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Ânniiciuri şl Reclame a se adresa : In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Socicte Eavas, place de la Bourse, 3. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & D-nie. In Berlin, Fr&ncfurt, Znricb, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIURILE s Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a..........2 Lei » ţ » U-a..............6 ■ Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor : Stef. 0. Mioeailesou ti scassasasssiis_____kl s ks ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Praga, 9 Decemvrie. Corespondentul din Petersburg al ziarului „Politii" avu o convorbire cu o persoană influenţă ce la Curtea imperială in privinţa călătoriei lui Giers. Această persoană (un generar) afirmă, că vi-sita lui Giers a Barzin a fost mal mult un act de curtuasie, decăt un eveniment politic. Eraii multe chestiuni economice care trebuiah deslegate mal intâih verbal intre cel doi bărbaţi de stat. La observarea corespondentului, că tot se va fl plănuit ceva pentru reînfiinţarea triplei alianţe, generarul răspunse : Alianţa celor trei impăraţl chiar pe timpul răposatului Ţar nu era de cat o ficţiune politică O ast-fel de alianţă ar fi avut pentru Rusia numai consecinţe rele. Ţinta actualului Ţar e pacea, şi i-dealui lui suprem : desarmarea generală, pentru impuţinarea deficitului statului. Do alianţe cu scop agresiv Rusia n’are nevoie şi de alianţe, cu scop defensiv, şi mal puţin, de oare-ce de la tratatul din Berlin, Rusia trăeşte in pace cu toată lumea. Apoi afară de aceasta, Bismarck, un bărbat atăt de positiv, n’ar fii avut nici un interes să caute alianţa noastră, pentru că ce i-am fi putut să’l dăm in schimb,? Prin alianţa sa cu Austro-Ungaria e asigurată in contra ori ăărel revanşe din partea Franciel a le cărei finanţe nu mai sunt aşa de înfloritoare ca odinioară şi e agitată de turburărl aaarchice. Ori ce alt pericol pentru Germania nu exwtă. După ii ormaţiunile diplomaţiei ruse, intre Austro-Ungaria şi Germania n’ar exista o alianţă in scris, dar relaţiunile intre cei doi monarchl şi intre cel doi moştenitori sunt aşa de intime, in căt n’ar fi nevoiâ de un document in scris. Despre visita lui Giers la Kalnoky, generarul s a exprimat asfel : Şi această vizită nu e de căt un simplu act de curtenire —şi nimic alt-ceva. kalnoky a trăit lung timp in Ru3ia şi cundşte bine imprejurările din Rusia. Am avut adese-ori ocasiunea să ’l aud pe Kalnoky fâcănd neşte apreciărl juste asupra relaţiunilor ruseşti. E sigur că Giers in conversaţiunea sa cu‘Kalnoky n’a atins chestiunea Bosniei şi Herţegovinei, de oare ce in privinţa aceasta ’şi cunosc ambii bărbaţt de stat destul de bine vederile lor. Berlin, 9 Decemvrie. in şedinţa de azi a Reichstagului, secretarul de stat Burchard a anunţat: Cancelarul jpentru marea lui părere de răii e impedecat de boală să ia parte la şedinţă. In adevăr principele sufere de dureri nevralgice acute la faţă, şi se crede că nu va putea lua parte nici la desbaterile de Mercur! asupra impositelor. „KOlnische Zeitung" anunţă din Paris : Starea sănătăţii lui Gambetta nu e de fel bună ; e păzit ziua şi noaptea ca nu cumva să se in-tîmple o hemoragia. Berlin, 9 Decemvrie. „Post" află din Petersburg : „Militarii noştri nu se pot inţelege in privinţa intăriturilor din Polonia. După părerile lor nu s’a fortificat acele puncte strategice, care sunt de prima importanţă, ci acele care in timpul unulrăsboih. fârte’ uşor s’au putea impresura şi lua de inamic. In oştire intîmpinâ mare inpotrivire reformele ministrului de răsboiil. In bugetul pentru 1883 sunt 14 miJioane ruble prevăzute pentru nouile fort Acaţiuni. — Esemplul husarilor Pawlogradieni, tare şi-ah ars dolmanele lor dăruite de Alessan dru II pentru bravura lor, pănă azi n’a aflat nici un regiment ca să,l imiteze. Nu sunt adevărate ştirile ce circulă despre unele schimbări importante in comanda supremă a oştirii. Se zice că generalul Albedinsky va veni ministru de răsboiil şi Totleben şef al stat-majorului general. Roma, 9 Decemvrie „Popolo Romano" califică ca copilărie şi lip silă de tact desmmţirea Agenţiei Ştefani in pri vinţa misiunii politice a lui Giers. Ar fi imbu-curâtor şi de dorit atăt pentru situaţiunea din lâuntru a Rusiei căt şi in favorul interesului general, dacă i’ar succede,d-lui de Giers desle-garea chestiunii polone, din punctul de vedere bisericesc. Londra, 9 Decemvrie. Pagubele causate prin incendiul din Woodstreet nu sunt aşa de mari, cum s’a crezut la inceput. Ele abia se urcă la un milion. Riga, 9 Decemvrie. In Gross-Sessau (Kurland) poporul sculăndu-se in contra preotului Krtigger l’a bătut şi l’a tîiit prin noroih, din causâ că acesta n’a voit să reinstaleze in postul săh pe un invăţâtor. Cel cari ah so ■ sit in ajutorul sărmanului preot au fost asemenea maltrataţi, fiind trântiţi la pămănt şi călcaţi cu picioarele. N’a fost de ajuns atăt. Noaptea satul s’a pomenit din somn. Ce era ? Casa popii lua3e foc. Aşa de violent şi de mare a fost incendiul in câtj nici hainele nu şi le-ah putut scăpa sărmanii oameni. Şi in Livland ţăranii ortodox! s’au revoltat in contra preotului german. ----------- mă» pa»»»——------------ Serviciul telegrafic al „Rom. Libere". 11 Decemvri* — 3 ore seara. Roma, li Decemvrie D-l de Giers a prânzit erî seara la Curte. Generalul comite Menabrea va presinta marţi scrisorile sale de rechemare Reginei Engliterel şi se va duce apoi la noul său post de ambasador la Paris. _ Cair 11 Decemvrie. Erî consiliul de resbel a condamnat la moarte pe Jakoub Sami şi Mahmoud Fehmi : pedeapsa lor a fost comutată de Kedivul in acea de exil perpetu. Londra, li Decemvrie. „The Daily News" zice că Lordul Derby va intra in curăad in cabinet şi că d-l Gladstone ’şi va da dimisia din funcţiunea de Cancelar al Eşichierului, păstrând numai titlu -de Primul Lord al Tresoreriei. Se telegrafiază din Viena lui ,Standard" că se vorbeşte de sir Elliot pentru Ambasada din Constantinopole şi că in acest cas lordul Duffe-rin va inlocui pe sir Elliot la Viena. fijavas). A se vedea ultimo ştiri pe pag. IlI-a. Bucur esci 30 Noemvrie Politica europeană, pare a intra intr’o faşă, cu atăt mal ciudată şi mai surprinzătoare, cu căt ea era mai puţin prevăzută. Câştigurile Angl .ei supărău pe o putere mare a Europei de nord ; lucrul era ştiut. Ceea ce insă nu se putea prevede cu siguranţă, eraţi neînţelegerile iscate de curănd intre Anglia şi Franţa. —Şi cari sunt aceste neînţelegeri ? Englitera devenind stăpâna absolută a Egiptului, prin poziţiunea cu totul excepţională ce i-a creat’o rezboiul din urmă, a declarat guvernului Republice! franceze, fără nici o iLtorsătură, că, controlul asupra finanţelor şi celor-l-alte ramuri de administraţie, cari exista inaintea războiului, in urma lui nu ’şi mal poate avea aplicaţie. Franţa, fără a considera aboliţiunea controlului ca un fapt implinit, şi fără să fi aderat el, nu mal protestă in contra acestei aboli-ţiunî, considerănd’o ca o urmare inlătura-bilă a celor din urmă evenimente mtîmplate in Egipt. —Deci, Englitera precizăndu’şl hotărîrea sa de a şterge chiar bazele vechiului condominium, şi Franţa refuzând de a admite de o dată această hotănre, — a intervenit chestiunea compensaţ.loi. In urma acestei stări de lucruri. Englitera a formulat mal multe propuneri, cari au fost făcute şi cercetate cu o dorinţă manifestă de a găsi o dezlegare mulţumitoare chestiune!, şi de a inlâtura tot ceea ce ar putea aduce o atingere raporturilor de prietenie dintre cele două naţiuni—Până acum insă, nici una dintre soluţiunile propuse n’a fost bine primită ia Paris, şi, jude cănd după termenii pozitivi, cu cari cabinetul frances a respins aceste propuneri s’ar crede că cele două naţiuni n’au să so înţeleagă nici o dată * * * Cu toate acestea, după cum arată limes. sunt două lucruri cari nu trebuesc perdute din vedere. Mal ăntăiu, restabilirea controlului, ne mal fiind considerată de insuşi cabinetul francez, ca o chestiune sine qua non, şi de j acolo, baza chiar a acestui condominium ne mal existând,—Englitera, prin forţa evenimentelor, rămâne singură stăpână in Egipt, căci, dintr'aceste două puteri, una trebuind să cedeze, nimeni nu va putea susţine că aceea va fi Anglia. — Ase dar, prin puterea lucrurilor, Englitera se află in poziţiunea sigură a unui ocupant, pe care nimeni nu se gândeşte să’l supere, şi, prin urmare, neînţelegerile intre cele două puteri, u mal sunt de căt asupra chestiunel compensanţilor, iar nu asupra participărel in conducerea afacerilor Egiptului. Apoi, supremaţia Engliterel mal este constatată prin faptul chiar că dansa oferă compensaţiele. Intîmplările au venit astfel, in căt Franţa nu mal poate să discute nici de jure nici de fado această supremaţie. Ea nu poate de căt să discute propunerile ce i le face cabinetul englez, propuneri cari n’au caracterul unui equivalent, ci sunt motivate numai de dorinţa de a păstra bunele relaţiuni dintre cele două puteri.—Şi tocmai lucrai acesta supără pe Franţa. Un fapt insă. care este foarte important in chestiune, este acela că Englitera se gă-sesce in contact cu Franţa pe toate părţile globului, şi atunci cănd cabinetul francez se opune formal propunerilor Engliterel, cabinetul englez pare dispus a-I cere explicaţii asupra actelor Franţei in Tunis Congo, Tenkin şi Madagascar. E dar de presupus că se vor face concesiuni din ambele părţi. * • « Până atunci insă neînţelegerile <£dstă, şi puterea europeană, nemulţumită de succesele Englejilor, Rusia, va căuta să profite de ele. D-nu Giers călătoreşte prin Europa,^şi se zice că scopul diplomatului rus nu este atăt de nevinovat pe căt s’ar părea.—In cercurile diplomatice, şi cu deosebire in cele de la Viena ce crede că d-nu Giers caută să câştige pe cabinetele din Berlin, Viena şi Roma, la ideea unei conferenţe europene, pentru cazul in care negociărele dintre Franţa şi Anglia nu vor eşi la bun rezultat. Englitera devenind stăpână absolută a Egiptului, cele l-alte puteri vor cere un equivalent in Orient. Iată o chestiune care trebue să deschidă ochii guvernului nostru. Ea invărteşte o roată primejdioasă, care poate să calce şi pe interesele noastre. Neînţelegerea momentană dintre Franţa şi Englitera, dacă va da d lui Giers mijlocul de a provoca o conferenţă, va deveni şi pentru noi de un interes palpitant, căci, de sigur, multe puncte vor fi atinse in acea conferinţă, şi ea va repune in picioare eterna chestiune a Orientului. Pentru Franţa şi Englitera, ele se vor inţelege intre densele, fără indoială. Francezii nu vor putea să uite atăt de curând cuvintele d-lul Thiers zise in 1876: „O dată stând răii cu Englitera, o vom mtâlm pe fie-care punct al globului". Deci va rămânea, ca efect a acestei neînţelegeri momentane, conferinţa. Dacă Rusia este cea care provoacă adunarea Puterilor, la masa verde, putea-vom noi să nu privim cu ochii in patru această mişcare in diplomaţia Europei, cănd avem atât de proaspătă in memorie agitarea slavă din peninsula balcanică ; incuragerile ce Rusia le dă Şerbilor, Bulgarilor şi Muntenegrenilor ; inclinările Austriei de a nu se opune dacă i se va garanta incorporarea definitivă şi irevocabilă a Bosniei şi Her-zegovinel; planurile d-luî Bismarck, de a o impinge spre Adriatica, ca să poată in-suşî intra in coastele Austriei ? * * * De sigur va trebui să fim atenţi. Ori de căte ori o afacere orientală va veni in discuţiune, să fim siguri că, mal de aproape sau mal de departe, ea ne va privi şi pe noi. Fie ca afacerile Franţei şi a le Angliei se vor resolva intre ele, prin bună inţele-gere,—fie că vor fi aduse la masa verde a conferinţei, —Anglia va trata chestiunea tot de sus, căci a câştigat acest drept cu sângele său, şi Rusia va priyi tot cu dis-plăcere la trecerea Egiptului in deplina stă pănire a Engliterel.—Afară de aceasta, intre aceste două state este o ură anticipa-tivă, prin tendinţele ce le au de a se intăl-ni odată la confiniele Indiei, şi o ură retrospectivă prin amintirile Crimei!. Deci, să fim cu luare aminte. ~—, — --------------------------——~ CRONICA ZILEI gin seara de Duminică., ziua a 5-cei aniversări a cădere! Plevnii, M. S. Regele onoră cu pre-senţa sa cercul militar, unde se aflah adunaţi toţi oficiării garnisoaniî spre a sărbători această mare zi. Generalul Mânu, cu această ocasie, ridică următorul toast: „Sunt fericit, ca cel mai vechih intre d-voastră, să vorbesc in numele armatei şi să port acest toast in sănătatea M. S. Regelui. Marele nostru Căpitan, care acum cinci ani ne-a redeschis calea la glorie. Să bem in sănătatea Majestăţei sale, care in re3boih a fost conducătorul, iar in timp de pace este invăţâtorul nostru". Cuvintele d-lui general Mânu ah fost acoperite de entusiaste şi repeţite„Ura“. Nemijlocit după aceea, Majestatea sa răspunde acestei inchinări prin următoarea cuvântare : „Sunt mândru şi fericit a mă găsi in mijlo cui d-voastră pentru a serba această zi mărăiă, şi mulţumesc pentru urările aşa de bine simţite. Cum armata a implinit datoria sa pe căm-piele Bulgariei, luptând cu vitejie, tot ast-fel sunt sigur că va fi şi in timp de pace la inăl-ţimea misiunel sale şi tot-d’a una va sci a răspunde la aşteptările ţârei". „Să trăiască armata". Puţin după aceea generalul G. Angelescu ridică următorul toast: «Mare bucurie simţim toţi de a vedea pe M. S. Regela in mijlocul nostru şi de a’I face u-rărt; dar, d-lor, mal este o inaltă fiinţă, care, fiind muma răniţilor romăaî, n’a incetat de a fi necontenit muma săracilor. Pentru densa noi avem un cult neperitor şi un devotament fără mărgini. închin acest pahar in sănătatea M. S. Reginei". Măine, 1 Decembre, se inaugurează desenide-rea Bursil. Solemnitatea se face la amiazl, in localul ca-meriî de comerţ, strada Lipâcanî 10. Joui seara, se va celebra in biserica Serindar căsătoria d-lui farmacist D. Roşu cu d-ra Constanţa Felix, fiica d-lui dr. Felix. Desbaterile asupra procesului G. San-Marin-Stoi-cescu-Blaremberg ah continuat ieri la curtea de apel şi vor continua şi azi. Ah vorbit d. Blaremberg şi un apărător al său, d. Arion, cerând confirmarea sentinţei tribunalului, apoi Anica Scorţeanu prin organul d-lui avocat G. I. Pâucescu, cerând despăgubiri mal mari de căt cele acordate de tribunal. D. procuror general p susţinut acuzaţia cu mult talent şi competenţă, ear Curtea, pe la 5 ore, a suspendat desbaterile M. S. Regina a iâcut Duminică după amiazl o plimbare in trăsură prin stradele Capitalii. Precum vedem dintr’o corespondenţă, adresată ziarului „Deşteptarea", dol-spve-zece membri din www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Clubul comersanţilor şi meseriaşilor români din Iaşi şi-au dat demisia, dincausăcă neşte domni vîiîţl in mod anormal in sinul acestui club şi prinre cari demisionaţi!]citează pe pictorul Veruzi, atl căutat să impingâ activitatea acestui club de pe adevărata sa cale pe panta samsarlîcurilor politice. Trist lucru I Primăria capitalii, văzănd că unii Întreprinzători de pompe funebre din capitală transportă pe morţi la cimitir in sicriurî inchise cu geamuri de sticlă, ceea ce e in contra regulamentului, a dat ordinul următor : 1. Morţii se vor transporta la cimitir in sicriurî bine inchise cu capac. întrebuinţarea si-criurilor cu geamuri de sticlă este cu totul oprită. 2. Pentru orî-ce contravenţiune se vor da in judecată intreprindătoril pompelor funebre cari au fost insârcinaţl cu inmormăntarea. Cursurile facultăţii de teologie s’au început incă de pe la sfârşitul lui Octobre de către profesorii dr. B. Constantinescu, dr. N. Niţulescu şi archiereul Calistrat, Săptămâna trecută au inceput cursurile Archie-reil Silvestru Bălănescu, Inocenţiu Vicarul şi păr. Gr. Enăceanu. Numai d. prof. Zotu, fiind bolnav, nu a putut reincepe cursul seu. Facultatea de teologiă este bine frequentată si anul acesta. D. însărcinat de afaceri al Spaniei, don Juan Petro de Aladro, a fost primit ieri in audienţă de Majestatea Sa Regele, spre a’I remite scrisoarea prin care Majestatea Sa Regele Spaniei ’î notifică, că Majestatea Sa Rogina Spaniei a. născut o Infantă. Un decret regal declară urgenţă pentru luarea in posesiune a terenurilor ce sunt a se ex-propria pentru lucrările alimentărel oraşului Bu-curescl cu apă, incepănd de la moara Joiţa şi pâne in deal la CotrocenI, linia de juncţiune, conform planurilor respective de expropriere. M. S. Segele a graţiat, redus şi comutat pedeapsa a 23 de condamnate din penitenciarul PlătărescI, cari, in urma minuţioasei inspecţiunl făcută acelui penitenciar de către d. procuror-general al curţii de apel din|BucurescI, s’ati găsit că merită a fi supuse clemenţii MajestăţiI Sale. D-na Ecaterina Cioranu, născută Toncovicî, absolventă a claselor normale din asilul Elena Doamna, s’a numit in calitate de suplinitoare, pănă la concurs, pentru clasele I şi II, de la şcoala^de tete Ocnele-Marî (Vâlcea). 1DI3ST .A JF AJrLA. Frânei a şi Anglia Intre cabinetele din Londra şi Paris se negociază in ruptu capului. Aceste negocieri privesc in acel’aşî timp: teritoriul Congoluî Madagascar, Tunis, Marea Roşie şi Egyptul. Nu se poate contesta,.că Marea Britanie, ca imperiu colonial, se vede nevoită prin propriile sale interese să observe in toate aceste cestiUDî o atitudine mai mult sati mai puţin potrivnică Fran-cieî. Cu toate cestiunile acestea ea este dispusă să ingăduie in toate afară de cea egipteană. Cabinetul din Londra e gata să lase Franciel stăpî-nirea absolută pe ţărmul nordic şi vestic al A-fricel, numai să i se lase şi el o putere discreţionară in Egipt. Cum se scrie din Paris, d. Duclerc incă s’ar fi conciliat, incet incet, cu această soluţiune, dacă nu pe de întregul, dar pe jumătate.... El ar fi primit propunerea guvernului englez de a se desfiinţa controlul comun al financelor egiptene, cu condiţia ca viitoarea comisiune financiară să aibă de piesident un frances şi să poată controla afară de veniturile directe şi pe cele a le domeniilor şi vămilor. Se zice, că dacă d.. Duclerc nu iese incă la ivială cu această soluţiune, deja adoptată, o face spre a cruţa susceptibilitatea poporului frances şi a’l face să inţelega rînd pe riad ca această târguiala nu este nici de cum rea. , ■ '• -SgMBMK*».*»' - —• - ■ — LOTUS BLANC In Louis Blanc Francia a perdut un fiu care a iubit’o din tot sufletul şi a vrut in tot d’a-una să o facă mare şi fericită. Defunctul s’a născut in Madrid la 29 Octom-vrie 1811. Tatăl şeii era inspector geneial financiar.—Cu ocasia revoluţiunel din Iuliu, 1831, a alergat la Paris.--Activitatea publică şi-a in-ceput’o cu articole de ziare şi poesil. A lucrat la „National", a redactat foaia „Bon Sens" şi in „Revue de Progres" a publicat prima sa scriere socialistă despre organisaţia muncel. Această eminentă scriere i-a creat reputaţia de publicist şi sociolog.— Cu ocasia revoluţiunel din 1848 a fost ales membru in guvernul pro-visor. Lovitura de stat l’a făcut să fugă in Anglia, unde şi a continuat activitatea de publicist şi nu s’a intors de căt după re3turnarea imperiului in sept. 1870. Louis Blanc ales in adunarea naţională ca re-presentant al departametulul de Seina, a votat contra mcheereî pacel cu Germania şi contra cedăreî Elsaţiel şi Lorenel. — Ca republican şi democrat hotărît a votat contra actualei consti-tuţeî şi a Senatului. Francia pierde in Louis Blanc o inimă mare şi un suflet arzător. O NGUA SCRISOARE A LUI AiiABI-FAŞA „Times" mal publică următoarea scrisoare a lui Arabi, pc care esilatul o trimisese incă la 4 Noemvrie lui Wielfried Blunt: „Aşi dori să pot trăi liber cu copii mei in Damasc, ţinîndumă, pe cătă vreme n’aşl fi in Egipt, departe de orî-ce afaceri politice. Dacă Sultanul şi musulmanii nu mi-ar permite să trăiesc intre coreligionarii mei a’şl preferi să mă aşed in Londra şi să trăiesc intre fraţii mei, campionii umanităţel, ca om liber intr’o ţară liberă şi nu sub curatelă sail supraveghere poliţienească. „Acel’aşî lucru SI doresc şi camaradiî mei. Şi eî doresc să trăiască liberi şi eti SmI daii cu solemnitate cuventul, că nu mS voii! amesteca nici intr’o afacere politică, pe cătă vreme voiu fi departe de patria mea şi „pănă ce d-zeu va fi îndeplinit aceea ce-a hotărît" (un pasagiu din Coran.) Nu caut de loc la intîmplâtoarele titluri FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 30 Noemvrie — 2 E V A N O E L18 T A DE ALPHONSE DAUDET AL DOILEA CAPITOL! UN FUNCŢIONAR Familia Lorie locuia această casă deja de patru sau cinci luni şi furtunoasa curiositate, pe care o pricinuise in strada du Val-de-Grace instalarea ciudaţilor chiarişl, nu se asezase incă. De altmintrelea această stiadă, cu zidurile sale manăstireşci intrecute de neşte arbori inalţi, era ca o uliţă a unui oraş de provincie : muerile fle-căresc in uşile caselor, pe drum se plimbă po rumbei!, să joacă câinii şi pisicile fără nici o frică de roatele trăsurilor. Aici aşa dară se văzură sosind oamenii noştri intr’o dimineaţă de Octom-vrie şi pe o ploaie cu cofa ; bărbatul slab, im-brăcat cu totul in negru, cu doliu pe pălărie şi, deşi incă tînăr, imbetrănit insă prin aerul şefi serios, — o flsonomie de funcţionar cu busele strînsa şi cu barbă de biurocrat-; pe lângă el doi copil, un băiat ca de vre-o dou.sprăzece ani a cărui căciulă de. matroz era impodobită cu o ancoră de aur şi cu pangiice şi o mică copilă pe care servitoarea o ducea de mănă; aceasta din urmă purta boneta ţărănească din Beriy, era dea-semenea imbrăcată in negru şi aisă de ksoare ca şi stăpinul ei. Căruţa unul hamal le urma de a proape, incarcată cu o grămadă de lăzi, cu-fere şi legături. — Dar mobilele ? întrebă portariul arătând noilor chiriaşi locuinţa lor. — N’avem, respunse a lene servitoarea şi de vreme ce chiria era plătită pe un sfert de an inamte, explicarea aceasta trebuii, să fie satisfăcătoare. Unde dorm? Din ce mănâncă, pe ce şed ? Enigme, şi incă enigme grele de desle-gat, căci uşa chiriaşilor abia se deschide şi fe restrile de şi n’avcaii perdele obloanele lor re-mâneai! insă necontenit inchise şi spre stradă şi spre grădină. Mal puţin se putea afla ceva de la bărbat; haina lui lurgă era incheiată cu rigoare pănă la bărbie, nu era pe urmă nici odată acasă, pleca dimineaţa cu un aer foaite ocupat, subţioară cu o giantă de piele, şi se întorcea numai seara. Ce privia insa pe servitoare, un fefiii de doică puternică, aspră şi necioplită, ea avea un chip particular de a’şl mişca fusta şi de-a intoarce curioşilor spatele; aceasta punea pe oameDi in respect. Pe stradă băieatul mergea inaiLtea el iar copila se ţinea cu putere de rochia el şi cănd se ducea la spă lătorie cu o legătură de rufe pe vigoroasele sale şolduri, inchidea pe copil in casă. Visite nu primeu nici odată ; numai de două s’au trei ori pe sep tămănă venia un om mic dB statură, cu o pă lărie neagră de paie, o figură de marinar cum intimpiLl deobşţe pe ţărmuri! mănî, cu ochii vil ce schinteiau din o faţă gâlbinicioasă , omul avea totdeauna un coşuleţ in mănă. In realitate nu se ştiea nimic de -chiriaşi afară de aceea că bărbatul se numia Lorie-Dufresne, ceea ce se vedea dintr’o căite de visită bătută pe uşă : CHARLES LORIE-DUFRESNE Sub-prefect in Cherchell (provincia Algier). — i înduiile din urmă şterse dar nu de tot şi oare cum cu un felia de părere de răii. In adevcr el fusese de cuiind destituit şiiâtâ de onoare, la cari nu am rîvnit nici o dată. Sunt mulţumit ţu propria mea onoare, căci aceasta mă va insoţi in viaţă şi după moarte. Nu doresc să fiii numit de cătAhmed Arabi Egipteanul." INYENŢIUNEA TEODORESCU Cetim in „Posta" si reproducem cu toată inima : „D. Traian Teodorescu, concetăţeanul nostru, care a inventat un vapor submarin, a adresat Camerei o petiţie cerănd să-l acorde o sumă necesară de bani pentru a face uu vas de cercarea invenţiuneî sale. „Se scie că Camera a mal fost sesisată odată de cererea d. Teodorescu. Atunci ea a recoman-pant această chestie solicitudine! ministeriulul de resboiu. Ministeriul de resboiu a numit o comisie compusă din tot ce avem noi mal distins in flotila noastră, care comisie a aprobat prin-cipiele invenţiuneî. Nu mal atât: d. Teodorescu a fost trimes apoi la Londra, spre a şî căpăta din acea ţară, coa mal perfecţionată in ale marinei, un brevet de invenţiune. Şi aici invenţia sa a fost recunoscută ca realisabilă. De la întoarcerea sa insă din Londra a trecut un timp indelungat şi pănă azi nu i s-a dat mijloacele inlesnitoare pentru a face incercarea invenţiuneî. De aceea d-sa s’a adresat acum din nou A-dunăreî deputaţilor. Adunareain adevăr a votat urganţa in cercetarea acestei cereri. Dar fiind că seim ce însemnează de multe ori la noi cuventul urgenţă, cum se traduce căte odată prin ani intregî, de aceea ne permitem a ruga şi noi pe onor. Cameră ca să acorde căt mal fără intăr-ziere creditul necesar pentru esperimentarea u1 nel invenţii aşa de insemnate ca aceea a junelui nostru concetâţian. „Credem că peripeţiele, tergiversările şi neajunsurile ce a intimpinat pănă acum d. T. Teodorescu îl sunt prea de ajuns. E timpul de a-1 pune in posiţie să-şi vadă opera sa realisată, spre onoarea sa şi a ţăreî in care s’a născut." CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 29 Noemvrie, 1882. Senatul.— Sala goală. Camera. — Se depun mai multe cereri de im-pămăntenire. Se prezintă o petiţie din partea mal multor preoţi pentru regularea posiţiuniî lor, şi o petiţie semnată de 200 locuitori din BucurescI, care e o plâDgere in contra disposiţiilor luate de a nu se mai face gară la Obor (Bucureşti). -X- Mai multe firme insemnate din capitală cer modificarea legii Băncii Naţionale. -x- D. Cogâlniceanu cere ca secţiile să se ocupe de propunerea făcută de d. Lahovari in privinţa cumulului. -X- Se votează indigenatul lui Ludovic Meşter, şi se recunoasce calitatea de cetăţian roman d-ru-lul Atanasie Iconomu. -X- anume in ce împrejurări. Chemat in postul său din Algeria pe la sfârşitul imperiului, Lorie-Dufresne n’a avut a mulţumi de căt depărtârel celei mari, că a remas in funcţie. De alt-feliu ca cel mal mulţi din funcţionar’! noştri n’avea convingeri politice neclintite şi era bucuros să dea şi re publicel aceleaşi dovedi de zel pe cari le' dase odinioară imperiului, cu singura condiţie să-î lase funcţia. Viaţa cea ieftină intr’o ţară minunată, palatul care siujia de prefectură cu grădinile sale de orange şi de banane ce se ridicai! in formă de terase de-asupra măreî, un popor intreg de spahis, care-î stetea la ordine şi sbura, la un singur semn din partea lui, cu mantalele lor lungi şi fălfâitoare ca cu neşte aripi aprinse de flamingo; caii de călărie şi vitele de jug pe cari le da statul din causa marilor depărtări, — toate acestea puteai! cere, pe credinţa mea, niţăl sacrificiu de convingeri. Lorie susţinu cu noroc şi pe 16 Maiil şi na se vă$u ameniDţat in posiţiunea sa de căt după căderea lui Mac-Mahan ; de astădată insă incă scăpă, mulţumită noului său prefect, d Chemineau. Acest Chemineau, fost1 advocat in Bourges, un om rece, rafinat, foarte indemăna-tee, era pentru Lorie-Dufresne, mal tenăr cu zece ani de cât el, acel tip ideal, pe care şi’l aleg tinerii la începutul carierei lor şi căruia i se conformează pe nesimţite cu desăvîrşire m-tr’o vîrstă, in care fie-cine copiază un om sau o^causă. Faţa sa frumuşică şi-o contractă până^ce^emănâ cu cea a lui Chemineau, împrumută de la dănsul manierele cele grave, viclene, zîmbetul cel.discret, tăietura bărbel, până şi jocul cel nervos al degetelor cu ochelarii. Cănd se întâlniră mai tăr^iu in Algeria Chemineau credu a regăsi icoana juneţel sale, numai cu puţinăsim-plitate şi sinceritate in privire, pe cari prefectul nu le avusese mcl odată , şi fără indoială numai acestei asemănări măgulitoare putu să mulţu-miască Lorie protecţia tomnaticului holteii! care era atăt de uscat, atăt de sucit, atăt de nein- Asupra proiectului modificator legii gajului comercial şi al comisionarilor se incinge o lungă discuţie care se termină printr’un vot nul. -x- La 5 ore şedinţa s’a ridicat. jjlUSr JTTIDETE Surpare 9 ore dimineaţa. Viena, II Decemvrie Camera a decis, cu unanimitate mal puţin reî voturi, d’a intra in discuţia pe articole a proectulul de legejasupra meşteşugurilor. Pesta, 11 Decemvrie. Camera deputaţilor■ -Preşedintele Consiliului, revenind asupra incidentului ce a provocat deputatul Rohonczy in şedinţa de sâmbătă, a declarat că nu ora corect d’a insulta in Parlament funcţionarii fpublicl; a făcut apel la deputaţii tuturor partidelor pentru ca asemenea excese se nu să mal poată produce pe viitor. Dl Rohonczy s a scuzat din noii zicând că in acuzaţia sa n a voit să înţeleagă pe toţi funcţionarii minis-teriulul lucrărilor publice, ci numai pe unii funcţionari din serviciul hydrotecnic asupra cărora şl păstrează opinia lui pănă la judecata tribunalului. Berlin, 11 Decemvrie. Reichstagul, dupe ăntăia citire a proiectului de indoit budget presentat de către guvern pentru exerciţiele 1883-1884 şi 1884-1885 a respins cu 224 voturi contra 43, propunerea era trimite comisiunel budgetare unele părţi din Budgetul pe 1884 — 1885 de o dată cu budgetul pe 1883 — 1884 ; a respins asemenea propunerea d’a le trimite unei comisiuni speciale, care va fi insăr-cinată d’a examina dacă inconvenientele tech-nice, menţionate contra ficsărel budgetului de o dată pentru duol ani, sunt fondate. Reichstagul a adoptat propunerea d’a se trimite numai unele părţi ale budgetului pe 18831884 la comisiunea budgetară. „Die Post" anunţă că guvernul Rusiei a depus deja consiliului federal o propunere tindănd a spori cu 2/* drepturile ce există asupra lemne-‘or brute şi cu jumătate drepturile asupra lemnelor lucrate. (Havas). BIBLOGIRAFIE g* Regulament de scrimă, nou sistem practic pus in paralel cu comenzile militare pentru instrucţia prin şcoli şi corpuri, de C. Comtantiniu.— Op. r.probat'Ie on. minister de resbel cu ordinul Nr. 19, 129 din 28 Oct. 1882.—Preţul 2 lei. In Editura librării S. Samitcu din Craiova a apărut de sub tipar Studii Economice de A. D. Xeno-pol doctor in drept şi in fllosofie, de vânzare la tâto librăriile din ţară pu preţ de 2 lei 50 bani. Vade-Mecum Anatomic, de Dr. Stâuceanu. Preţul 10 lei. (Pentru studenţi cinci lei.) De vânzare la li-bră ia Socecu et Comp.; la societatea studenţilor in medicină.—In Jaşi la redacţia „Contemporanului." Statua lui Iieliade de N. Rucăreanu.~Preţul 1 1. şi 25 bani. Se află de vâmjare la librăria Socecu et Comp. Ioaniţiu, Graeve şi V. Niculescu. Depntatul pălmuit, comedie intr’un act, localisată de V. G. Mortzun.—Preţul 1 1. n. Pascal Fargeau, dramă intr’un act, tradusă de V. G. Mortzun.—Preţul 50 bani. SCHIMBASE DE DOMICILIU D'rul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Speoial: BOAL,E IDE FEMEI. Şl SYPHILIS S’a mutat Str. Pescăria-Veche Nr. S- vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m MAGAZIN ROMÂN cu PENTRU BARBAŢi Şl BAF.ŢI R. I. LOCUSTEANU strada Ştirbei-Vodă (devale de pasagiu 5. ■ -M. m -ljL» M A M m m m. AGENT DE SCHIMB pe lângă Bursa din Bucureşti Are biuroul in Piaţa, Sf. George-Nou No. 85 \ IN NE GRU do Oroviţa şi Golu-l)rancea vechi de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGAS1ANI din recolta anului 1879.-15 franci vadra la PĂUN POPESCU & CS» îs sibada UTPsa.ih.3srx xe SCHIMB Şi COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 4! bis — —■«<*»*—■ ■ CURBUL BUGURES01 Pe ziua de 30 Noembre 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6°/<, Oblig, de Stat Convertite. 6% d Căilor ferate Române 5°/b Renta Amortisabilă . , . . Oblig, de Pensie (300 1 ) Dob. 10 fr 7% Scrisuri fonciare rurale . . » e » urbane. . . 5*/o 7% 6% 5°/a 8% Inipr. Municipal B"-tresei . » cu pr. Buc. (bil 20. 1.) 5 % Renta Romănă . . . . Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Cupoane Oblig EcsigibiJo de Stat. „ Rentă .............. „ Căile ferate .... „ Scrisuri............. Argint Naţional contra aur . . Bilete de Bancă Rubla hârtie . . ■ , Florini............: . . . . Lose otomane. . . . . Cump. VSnd. CURSUL DIN VIENA Îl Decembre Napoleonul................ Ducatul............ ... Lose Otomane.............. Rubla hârtie.............. CURSUL DIN B2FLIN 11 Decembre;; Oppenhein . Ruhle hârtie............. Oblig, noi............... Idem 5 IXr. 30 pe lună*3B GIUND TUN EL t IMPERIAL# 4 loseano K4ss. Tipografia Ştefan ALmâlescu, strada Govaci Nr, 14 PfcRVASURI POLEITE şi lafomiri iu Relief din celle mal renumite făbrice c'i preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publică sub-senfi—vu-'ă xiOisriqm Tapiţer şi Decorator. mr*, Stradb» ŞtLbel-Vodi, 8'^“ (vis-a-vis de Pasagiul Rom*n " www.digibuc.ro ANUL VI. — Nr. 163o IO BANI EXEMPLARUL VINERI 3 DECEMVRIE 1882 ROMANIA LIBERA ii^r tgate; sssi.X-,hîx^iî3 Pentru Abonamente!, Anunciurl şi Reclame a se adresa : In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihdkscu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Pa.riB La Societd Eavas, place de la Bourso, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube &. 'C-nie. In Berlin, Fr&ncfnrt, Znrich, New-Y0rk: Prin compania generală de publicitate Gr. L. Daube & C-nie. ANUNeruitŞ e : Lmia de 25 milimetre pe pagina IV-a, SC bani Reclame pe pagina 111-a............2 Lei » » « Il-a..............5 , Epistole nefrancate se refusă. Articol! nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii si reclame, redacţiunGa nu este responsabilă. Prim-Redacf or : Step. G. Miohailesob ABONAMENTELE; In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Distriote : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Serviciul telegrafic al „Rom, Libere". 13 Decemvrie — 3 ore seara. Constantinopole, 9 Decemvrie—pe cale indirectă Poliţia a rupt erl in cuartierele Stambululul mal multe placarde cari ameninţau cu moarte pe Gâzi Osman paşa, ministru de răsbel. Athena, 13 Decemvie. D-l Comondouros, fost prim ministru, e greii bolnav. Londra, 13 Decemvrie. Se telegraflază din Petersburg Iul «The Standard0 că împăratul şi împărăteasa Rusiei ah de gănd să visitize in primă vara viitoare Copenhaga, Parisul, Londra şi alte capitale. Ştiri din Cetinie spune că greutăţile ce există inţre Poartă şi Montenegru in privinţa frontierei sunt cu totul regulate. ţHavas). A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. BucurescI 2 Decemvrie Cestiunea Dunării, rămasă din norocire pănâ azi suspinsă, se ridică din ce in ce mai mult in interesul european. Dacă diplomaţii statelor apusene nu au să-şi impute, intre multele erori ce ati comis in privirea politicei din Orient, —dacă el n’ail pe conştiinţă şi trista soluţiune ce Austria umbla să dee navigaţiunel pe fiă-trănul Istru, prin nenorocitul el ante proiect ; dacă, pe de altă parte, Europa insă-şl inbunată şi amăgită poate un moment de abilitatea Cabinetului de pe Ballplatz care lupta din resputerl să traducă in fapt intenţiunile nefaste ale Austro-Ungariel, — dacă Europa, zicem, a scăpat ea insă-şl de cursa stăpânirii ce era să se infigă marea arteră a comerţului sad cu Orientul, această fericită intâmplare nouă trebuie să ne-o datoriască, căci România a protestat mal ăntăiu in contra machinaţiu-nilor austro-ungare, şi ea. a impiedicat, in toate intrunirile europene, ţinute pănă azi, sentinţa de moarte ce era să se pronunţe împotriva principiului libertăţii de naviga* iţune, prevăzut in toate tractatele timpurilor moderne. Isbînda salvării, incă neatinse, a marel şi importantei cestiunl dunărene, revine insă oposiţiunel ce se ridică la noi, impunătoare şi intr’un singur glas, casă deştepte pe guvern de sub puterea farmecelor austro-ungare, să si’l oprească de pe periculoasa pantă pe care pornise, cliiemănd in acelaş timp atenţiunea Europei, care de asemenea se arătase înclinată a satisface poftele imperiului dualist, asupra ireparabilei erori ce s’ar comite, asupra gravei a-tingerl ce s’ar aduce dreptului ginţilor, prin sancţiunea anteproiectului austro-ungar, sau prin aprobarea dureroasei propuneri Barrere, in care se travestise in urmă faimosul anteproiect. Ţara va recunoasce dar campionilor o-posiţiunei patriotica faptă de-a fi oprit la timp, prin atitudinea lor energică şi hotă-rîtâ, aservirea Dunării, pe a cărui stăpânire nici un stat străin, sub orl-ce formă ar fi, n’a avut şi nu va avea cel mal mic drept. * Pentru regularea definitivă a celor prevăzute in art. 54 şi 55 ale tractatului de Berlin circulă de mal mult timp scirea u nel intrunirl de conferenţă europeană la Londra, şi această înveselitoare scire se manţine şi se confirmă azi ca fapt primit in principiu de către toate Puterile semna-toare ale acel ui, tractat. Se asigură chiar că năgociările ar fi înaintat intre Cabinete şi că in curănd se vor espedia, din palatul de St. James, adresele de convocare pentru această salutara conferenţă. Intr’alt-fel se va trata de sigur la Londra cestiunea Dunării, care, prin convocarea insă-ş a unul anume conferinţe, cestiunea câştigă in importanţă, iar fluviul scapă de sub dominaţiunea periculoasă a unei singure Puteri. Anul acesta fiind hotârît, după art. 54 al tratatului de Berlin, la o întrunire a tu-tor statelor spre a regula posiţiunea comi-siuneî ae la gurele Dunării, „spre a î prelungi atribuţiunile, ori spre a le modifica după trebuinţele ce se vor găsi cu cale'' — tot in sinul acestei conferinţe se vor trata fără indoialâ şi cestiunile coprinse in art. următor al tractatului, cestiunl de cel mai vital interes pentru ncl: regulamentele de navigaţiune, de poliţie fluvială şi de supraveghere, de la Porţile de fier şi pănă la Galaţi, tocmai asupra părţii celei mal insem-nate a rîuluT, asupra căreia Austria se in-figea. In acestă întrunire europeană in care lumina a pătruns deja prin numerăsele scrieri ce s’au făcut in urmă asupra Dunări* şi in care drepturile statelor ţărmurene vor fi de sigur ocrotite de călcarea flagrantă ce Austro-Ungaria le impunea, —această con ferinţâ stă mal intăiu pentru noi ca cel mal norocit mijloc de-a scăpa de influenţa apă-sătăre a imperiului vecin. Medul in care guvernul e represintat astăzi pe lăngă cele mal insemnate din Puteri, fiică e o garanţie despre schimbarea ce s’a operat in vederile lui asupra Dună ril Şi despre direcţiunea norocită ce-a luat apărarea intereselor române faţă cu puterile din Apus. Opiniunile bărbaţilor ce susţin azî politica statului nostru pe lăngă Cabinete sunt cunoscute, in privirea cestiuneî dunărene. Acceptarea in deosebi a d-luî[Carpp de-a aerge la Yiena, de-a servi şi de-a apăra drepturile regatului romăn pe lăngă cea mal direct interesată dintre Puteri, este pentru noi incă o temeinică garanţie că guvernul a intrat in apele politicei pe care de mult o formulasem şi nentru care noi am luptat atât, de-a se susţine adecă neclintit la Întinderea regimului european asupra intre guluî fluviu, legând ast-fel de interesul Europei, de-a avea libertatea deplină a navigaţiunel pe Dunăre, neutralitatea teritoriului romăn. Un drept de siguranţă, pentru un drept de suveranitate la care’ faţă cu Europa şi cu interesele el, noi am abdica. Dar numai in aceste condiţmnî. Aceasta era idea ce d. Carpp esprimase acum un an in Parlament, şi pe aceasta guvernul a inbrăţişat’o acum, ca una ce are mal mulţi sorţi de isbăndă in starea de azi a politicei europene, şi ca una ce răspunde după noi, in modul cel mal fericit, intereselor statului romăn. ---------costişa -------- CRONICA ZILEI Senatul a ales ieri comisiunea de petiţiunî, a votat un indigenat ş’apoî a trecut in secţiuni. Camera sa ocupat in secţiuni cu legea errada-ţiuniî profesorilor. S’a decretat 3fiinţarea marelui stat-major al arma ii, al cărui personal pănă la prevederea in budgetul anual se va lua, după propunerile şefului de stat-major general, dintre oflceril ce aii mal multă aptitudine pentru acest servicii!, detaşăndu se, de u cam-dată,*de la corpurile lor. Marele stat-major va avea a se ocupa sub ordinile imediate agle ministerului de resboifl şi sub direcţia şefului de stat-major cu studiul chestiunilor de orgamsare militară ; cu studiul şi pregătirea lucrărilor relative la resbel, precum mcbilisarea, concentrarea, pregătirea etapelor şi a diferitelor teatre de operaţiuni, geografiia ,i topografia militară a ţârei; cu regularea şi pregătirea diferitelor serviciurl auxiliare necesare armatei şi corpurilor de armată in campanie) precum şi serviciul de căi ferate, de telegraf ş; postă, de informaţiunl, etc ; cu lucrarea şi ţinerea in curent a harţei ţârei, studiul geografiei şi topografiei ţârilor streine, adunarea documentelor relative la acestea, tipărirea hartelor şi planurilor necesare pentru resbel; cu studiul forţelor militare a le diferitelor state şi observaţia continuă a afacerilor militare. Pentru conducerea lucrărilor acest serviciu se imparte in trei secţiuni, având fle-care de şef un numer de oficiărl inferiori după necesitate. Cel mai vechiu dintre şefii de secţii, va in-plini şi funţia de sub-şef de stat-major. Personalul actualului deposit de reaboiu va forma secţia III de la marele stat-major. Mutări de ofiţeri superiori. Maiorul Costiu Nicolae, din regimentul 4 infanterie de linie, in regimentul 2 dorobanţi, Râm-nicu-Vălcea. Maiorul Nicolescu Petre, din regimentul 2 dorobanţi, Rămnicu-Vălcea, in regimentul 4 infanterie de linie. Următorii dd. doctori sunt confirmaţi in pos turile de medici secundari in spitalele eforiei din BucurescI, pe un nou period de 4 ani, şi auume : Doctorul Racovlceanu A., medic secundar la divisia clinicc-medicală, la spitalul Colţea.-Doctorul Argeşeanu St., medic secundar la divisia medicală la spitalul Filantropia.-Doctorul Boi-cescu Al., medic secundar la divisia medicală, la spitalul de copii.-Doctorul Evian N., medic secundar la ospiciul St. Panteleimon.-Doctorul Clement Eracli, medic secundar la divisia clinico-chirurgicalâ, la spitatul Colţea. M. S. Regele a dat execuatorul de rigoare pentru recunoascerea oficială a d-lul Nicolae Cutza-lexis in calitate de vice-consul al Greciei la Su lina, in local d-lul E. Eugeniadis, care, de şi fusese numit in zisul post in anul 1880, şi obţinuse execuatorul- Majestăţel Sale, nu s’a presin-tat insă la el nici pană astăzi. Din causa intărzieriî trenului austriac cu 3 ore, lipsind coincidenţa la Vărciorova, posta din străinătate n’a sosit aseară ; deci azi nu putem avea ştiri telegrafice din ziarele străine Azî se dă la palat un prânz mare in onoarea d-lul conte de Wesdehlen. D. Vidraşcu e numit prefect la Bacău, m locul d-lul Lipoianu Ieri s’au început iu Bucureşti operaţiile re-censementuluî armaţii Aflăm cu muisă părere de rău că distinsul nostru medic Marcovicî, s’ar afla de căte-vazile, bolnav, aproape grav. Aşteptăm cu nerăbdare preţioasa d-sale însănătoşire. Ieri Ia amiazî s’a deschis Bursa din Bucureşti, iu prezenţa unui public flnanţiar ales şi numeroE. S’a ţinut mal ăntâiii un serviciu divin, apoi d. Ştefan Ioanid, prezidentul Cameril de comerţ, a citit un discurs, la care a respuns d. ministru al comerţului. D. Boambă, in calitate de loco-ţi.„or de sindic, a citit şi d-sa un discurs , şi la acesta a respuns d. ministru. In fine s’a făcut un inceput de operaţii. De azi incolo, Bursa va funcţiona regulat in in fie-care zi, afară de dummocl şi sărbători. «Romanul® află că ancheta in privinţa nere-gulelor de la biuroul acciselor comunale de la gara Tărgovişte s’a sfârşit. Se afirmă că toţi, funcţionară acelui biuroU vor fi înlocuiţi, afară de d. Negulus Aricescu. Vinovaţd vor fi trâmişl înaintea justiţiei. D. G. San-Mann a făcut recurs in casaţie contra hotărîril curţii de apeL Agenţia vaporeior ne face cunoscut că vaporul de pasageri şi mărfuri, care circula direct in Galaţi şi Odesa, a incetat cursele pentru acest au. „Gazette de Roumanie0 spune, că la 9 curent, se va infăţişa inaintea tribunalului Ilfov secţia I procesul intentat de către direcţiunea Creditului funciar rural d-lul A. Ciurcu, redactor la „L’In-dependance roumaine", pentru faptul de inj urii şi calumnil. „Direcţiunea Creditului funciar cere condamnarea d-lul Ciurcu ia 20,000 lei despăgubire şi la inserarea sentinţei ce se va da in nouă ziare pe cari le va alege reclamantul.0 Ni se adresează următoarea scrisoare. Domnule Redactor, Citind in mal multe jurnale din Capitală despre typhosul ce băntue in mijlocul nostru, şi cum că causa acestei boale se atribue nu puţin şi apel infecte a gârlei, in interesul bucureste-nîlor nevoiţi a bea acea apă, ve rog a le reaminti in stimabilul dv. ziar, şi a le recomanda pe căt se poate de călduros că: supunând apa destinată pentru băut unei f6rberî straşnice de 8 — 10 minute, toate infusoriele, bacteriile infectante etc se nimicesc, apa devine nevătămâ-toare şi pusă in receală gustul 'seu nu se perde intru nimic. L. L. E. Au drept să poarte Virtutea militară de argint următoarele grade inferioare din regimentul 2 artilerie, carora li s’a conferit pentru fapte meritorii de curagiii şi devotament pe timpul resboiuluî cu ocasia luptelor de la 27 pănă la 30 August 1867: Mihal Nicolae, Vasile Constantin, Arderu Gheor-ghe, PetrovicI Petre., Samoilâ Constantin, Gheor-ghe Ion, Costache Mihal Tănăsescu Constantin, Răncezeanu Constantin, Dragomir Zamfir, Po-pescu Uie şi Constantinescu Ion. D. I. S. Brătianu, procuror pe lângă curtea de apel din Iaşi, s’a destituit din acel post. Eată cum se sfirşeşte raportul ministrului care motivează această destituire: «Am crezut, Sire, că transferând pe d. preşedinte Brătianu intr’un alt mijloc unde să nu mal fie expus influenţelor rele cari paralisaii ici toate bunele sale disposiţiunî, T voiu face cu aceasta un serviciu chiar lui personal, căci i voiu da ocasiune să se poată ridica şi îndrepta. In loc insă si recunoască aimtimentul bine-voi-itor cari ’ml dictase aceasta măsura, numitul ciedt, d că ar putea să dea schimbul opiniuneî publice şi să facă a se crede că era viUimă a independenţei sale de caracter, a publicat prin jurnale o scrisoare calomnioasă, su.b formă de di-misiune, ia care insinuiază că in diferite impre g - î Ş fi ordonat cum să judece şl că, dacă 1 am (mutat la Iaşi, a fost ca să ’mi fac dintr’ănsul un agent electoral. , urma acestui act de rea credinţă, d. Ion b. Bratianu, ne mal fiind demn să ocupe postul ce ’î încredinţasem in magistratură, tog respectuos pe Majestatea Voastră, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret prin care numitul, in temeiul art. 124, din legea organi-sărel judecătoresc!, este destituit din postul de procuror de secţiune pe lăngă curtea de apel din Iaşî“. DXîsT delaţiunile dintre Francia şi inglia Ziarului „Politik0 din Praga i se scrie din Viena: „SirHenry Elhot, ambasadorul englez de aici a avut cu o persoană politică următoarea con versaţie — Ce crede Escelcnţa voastră, despre rapoi-tunle dintre ţara d-voasrră şi Francia ? Să nu vorbim de politică ci de vreme, fu respunsul. — De vreme? replică puţin mirată persoană politică. — Da, despre vreme. Decemvrie a inceput cu frig, piooiociî timpului pun iu perspectivă un frig şi mal mare in Ianuarie. Şi Escelenţa voastră vorbiţi de vreme ? Da (după o mică pausă) despre vreme. www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA Din Bulgaria. Ministeriul bulgar are in fruntea sa un rus, pe generalul Soboleff. Afară de aceasta, mal are incă alţi doi membri ruşi. Ne putem închipui dară ce rusesc este spiritul care domneşce in acest guvern şi cu cătă ardoare se va fi lucrând la rusificarea ţârei. Causa acestei stări de lucruri e in prima linie de sigur insuşl prinţul Alexandru. El se scusă insă, că nu se poate împresura numai de miniştri bulgari din causă că nu poate găsi in poporul bulgar elemente suficiente pentru un guvern energic şi statornic. Nu ştim dacă Bulgarii sunt mulţumitori Domnului lor pentra acest mod de-a vedea foarte puţin măgulitor. Ceea ce ne îmbucură, e că cel puţin in generaţiunea mal tânără se vede un curent sănătos pentru apărarea independenţei naţionale şi represiunea influenţei streine. Un frumos esemplu de independenţă au dat elevii absolvenţi al academiei militare din Sofia. După eşirea din şcoală li se ordonă de ministeriul de răsboiii să meargă in Rusia, spre a’şl face practica militară in rigimente ruseşcî. Elevii ati inţeles insă tactica ministrului. El voia să-I depărteze, spre a ocupa locurile de oficerl din armata bulgară numai Ruşi, precum e fapt că de la căpitan in sus greii se găsesce un ofi cer bulgar. Absolvenţii academiei militare au protestat dară in contra ordinului ministerial, declarând că nu vor să se ducă in Rusia, iar unul dintrănşil a trimis o scrisoare lungă unul ziar din Sofia, in care cere intervenţia opiniei publice şi a naţiunel spre a se face ca pe viitor oficeril bulgari să nu’şl mal facă serviciul mili- ’ tar pentru patrie de căt in patrie. Această mişcare face onoare oficerilor bulgari şi in interesul naţiunel intregl ar trebui să fie adoptată in eurînd de toate straturile poporului. Alegerile in Norvegia, Alegerile norvegiene s’afi intămplat, după o campanie electorală de patru săptămâni. Această lungime a operaţiunilor electorale se esplică prin relaţiunile sociale şi geografice ale Norvegiei.— Prin localităţile de la ţărmuri alegerile nu se pot face pănă in Noemvrie, cănd se intorc marinarii pe la casele lor;; iar prin ţinuturile muntoase pănă pe la sfârşitul acestei luni, cănd dă zăpada. Ce privesce resultatul alogerilor, partida libe-raiă —radicala a repurtat o strălucită victorie. Din partea el ah fost aleşi 83 de candidaţi, din partea conservatorilor numai 31. Acest resultat are o insemnătate specială, in tru căţ liberalii norvegieni ah început să arate de cătva timp veleităţi republicane. PROGRAMA SOCIETĂŢEÎ ANTI-NIHILSTE Ziarul rus „Novoie Vremia" publică programa unei societăţi de curănd infiinţate, al cărei scop este de-a nimici nihilismul. Iată punctele programei : 1. Lupta trebue purtată pe cale legară; aceasta însemnează că societatea va căuta să descopere prin membri el planurile nihiliştilor, fără Întrebuinţarea violenţei contra persoanelor. 2. Membri societăţi se impart in două cate-gorilj: in membri activi şi ajutători. Cel d’ăn-tăifl se devotează cu desăvîrşire societăţeî, cel de-al doilea au să impliniască in prima epocă a participăreî lor numai acele sarcine, la cari sunt nemijlocit! impărtăşiţî. 3. Societatea tăinuesce atât pe membri el activi căt şi pe cel ausiliarl, mijloc prin care le garantează o deplină siguranţă. 4. Fie căruia ăl este permis să iasă din societate, numai să nu trădeze secretele el. 5. Convenirea membrilor are loc in deosebite locale, fixate anume pentru ori ce cas. 6. Datoria societăţeî este să creeze membrilor săi ocupaţiunljlegale, care să le asigure mij- FQIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 2 Decemvrie — 3 EVANGHELISTA DE ALPHONSE DAUDET. II In chipul acesta trecură luni intregl; şi bolnava, părăsită de bărbat şi de copil, espusă ta-chinărilor idiote ale găsduitorilor şi durerilor inăbuşite ale boalel sale, despera. Cu fie-care săptămână scrisorile el eraţi mal sfâşietoare, necontenit se cuprindea in ele aceeaşi plângere ; „bărbatul med, copii mei..“ Ţipătul de durere resbia dincolo de mare şi făcea pe sărmanul sub-prefect să trămure pănă in vîrful favoritelor sale in fie-care joie cănd sosia curierul, pândind cu telescopul aproprierea pachebotului ce veria din Francia. Li un ultim ţipăt, mal mişcător de căt toate cele alalte, luâ o hotărîre estremă, loacele de traiu, societatea va impărţi de altfel membrilor săi lipsiţi şi subsidii din casa sa. 7. Societatea garantează fie cărui terorist si guranţa personală, numai trebue să se oblige pe cuvăntul de onoare că nu va mal lua parte la nici o conspiraţie.— Această garanţie a siguranţei personale este indoită: sari o amnestie deplină, pe care societatea speră să o dobăn-diască prin conexiunile sale, saii o garanţie condiţionată, dând bani pentru a pleca in strei-nătale. Contribuţii pentru această societate se vor trimite sub numele „Major". Ele se vor primi şi de redacţiunile ziarelor „Minuta", „Svit" şi „Novoie Vremia". In apelul care precede acestei programe se condamnă nihilismul ca o conspi raţiune criminală care a impedecat continuarea Rusiei pe salutara cale a reformelor începute in anii 60, şi a prăvăiit’o in politica de astăzi, care produce in lăuntru confusia , in afară nesiguranţa şi umilirea. Datoria fie-cărul patriot rus ar fi aşa dară să se asocieze spre a submina şi nimici terorismul. Apelul, asupra autorilor căruia redacţiunea lui „Nowoie Vremia" e rugată să păstreze cel mal mare secret, e investit cu un sigilii! cu arme şi cu un porumbel care poartă in cioc o cunună de myrt. Pe sigil se găsesc deasupra literele „P. Z. N“, de desubt „O. B. P. T.“ E caracteristică frica de terorişti ce respiră acest apel, cu toate că autorii lui ai! de sigur pretecţia autorităţilor.-Dacă întreprinderea e serioasă, precum se crede, lupta va trebui să ile mare. 3DI3ST JUDEŢE Stradele Galaţilor.--Galaţii (din Galaţi) ne atrag atenţia asupra unul articol al său, in care găsim adevărate nâsdrăvănil despre noroioaele Galaţilor. Nu-î vorbă nu ne merge nici nouă din capitală prea bine; ceea] ce ne relatează insă mal la vale numitul ziar e un adevărat scandal şi o adevărată ruşine. „Umblarea, spune „Galaţii," afară de două trei strade din centru este cu totul imposibilă. Un domn, care şade in strada Lina, a fost nevoit, zilele trecute, a se sui intr’un ghiociu pentru a traversa strada. Un alt domn domiciliat in strada Trei Ierarhi, a venit să se jâluească la redacţiunea noastră că in fie-care dimineaţă trebue să cheme un gliiocer pentru a putea eşi din casă. ErI dimineaţă, o copilă din strada Ca-sarmel a pus o jumătate oră pentru.a percurge o distanţă de 50 metri. Ajunsă in faţa prăvălii d-lul Ghiţă Ienacescu din strada Română i-a fost (imposibil de a trece pentru a merge la şcoală. S’a reintors dar şi la extremitatea stradel Trei Ierachi, cănd voi a trece de la un colţ la altu, se cofundâ in glod pănăjin genunchi. Sărmana fată gata d’a cădea de tot, (se puse să strige. Trecătorii nu putură a-i veni in ajutor de teamă a păţi ca densa. gFăcăndu-se mal multă larmă, mama fetiţei alergă, îşi scoase, getele şi intrând pănă in genuchl in glod, reuşi a scăpa pe biată fată. „Ast-fel de scene se ptreec pe fie-care zi in stradele Bulgară, Traian, Cojocarilor, Israelită Cincî drumurl, Gerah Iani şi mtr’o mulţime de alte strade ce ne vine groaza a le cita. „In strada Bulgară locuitorii duc lipsa de apă din causa imposibilităţel d’a merge un sacagiu pe acolo Sunt siliţi a bea apă de ploaie care le aduce boale şi a trimite la canal cu două cofi nisce oameni pe cari ’I plătesc foarte scump. „Doul ghiociarl, bătăndu se, Duminica trecută, in strada Traian, vis-avis de cafeneaua Ini Pan-ciavura, unul din el a căzut in glod, care l’a acoperit numai de căt. Ah alergat indată vecinii, cari i-ati scăpat viaţa „Şi căte mal alte se petrec şi nu le putem relata din lipsă de spaţii!. „Căt despre vale, nu mai vorbim fiind-că această parte a oraşului e considerată ca copil vitreg de către domnii de la primărie. se imbarcâ spre a merge să vadă pe ministru, un demers care-I gpărea in caşul acesta mal puţin primejdios de căt o scrisoare. Astfel poţi cel pu^n să vorbescl, să te aperi; şi pe urmă totdeauna e mal uşor să iscălescl de* departe o sentinţă de moarte ae căt a o pronunţa in faţa condamnatului. Lorie judecase drept. Din in-tîmplare ministrul acesta era un om de treabă pe care politica incă nu’l făcuse de ghiaţă şi care se simţi mişcat de aceasta mică istorie *de familie rătăcită printre vălmăşagul!! tărfâloage-lor sale. — Iutoarceţi-vă la Cherchell, iubitul meii Lorie... cu ocasia primei schimbări in administraţie va fi riadul d-voastră; puteţi fi sigur. Ce mulţumit era sub-prefectul părăsind palatul de pe pjaţa Beauvau, sărind in birja care’l ducea la gară pentru trenul accelerat spre Tu-raine ! Sosirea la soţii Gailleton fu insă mal puţin veselă. Femeia sa ăl primi din lungul el jeţ pe care nu’l mal părăsia, petrecăndu’şl zilele cu tristetă privind turnul rotund al castelului Amboise care se intindea masiv şi greii înaintea tristeţei sale de captivă. De cătva timp nu mal locuia in casa soţilor Gailleton, ci in vecinătate la „arendaşii" lor, cari ingrijaii via de lăngă grădină. Boala se agrava şi cu ea cresceati temerile d-nel Gailleton pentru podeala casei şi pentru mobile; se temea de umbletul necontenit ce HIMMI 1,1 „Această stare a adus pe cetăţeni in desperare şi ne temem ca nu cumva intr’o zi să ne pomenim cu vr’un bucluc mare la primărie.„ Prestigiul unul oraş ca Galaţii cere să se pue odată capăt acestei stări de lucruri. Bursa din Iaşi. De pe la finele septămănel trecute situaţiunea pieţei noastre de cereale, foarte v’e in porumb căte-va săptămâni de-a ; îndul, s’a liniştit cu desăvîrşire in urma ince-tărel tuturor cumpărărilor pentru streinătate. Scăderea pornită din America, a cuprins iute toate pieţele conţinentale, şi efectele sale n’afi lipsit, a deveni simţite şi *la noi. Producătorii noştri şi comercianţii, care nu prea ’şl dai! osteneala a cerceta căuşele urcărilor ş‘i scăderilor preciurilor, cănd acestea se ivesc, *spre a ’şî forma o combinaţiune proprie, stai! acum in desăvârşită perplecsitate, înşelaţi de schimbarea subită a situaţiunel. De unde mal nainte nu mal sciau ce pretenţiunl exagerate să facă şi prooroceai! toţi unissono o urcare continuă, astăzi cad in cea 1-altă extremitate. întreg negoţul de cereale stagnează prin urmare acuma la noi şi preţurile sunt numai nominale. Grău 16.50 -1500 după calităţi, porumbu 980-950, orzu, ovăzu 900 — 800 vagonul. —„C. Financiar." —----- 1 ■ ------------------------ ARENA ZIARELOR După „Naţiunea" greşiţi sunt cel cari cred că marile cestiuni politice şi sociale cari aii rost la ordinea zilei fiind resolvite, acum nu mai avem. nevoe de partide. „CestiunI politice, economice, sociale vor fi de resolvit căt va fi lumea. Una din două : ori partide 'politice, ori o turmă ş’un păstor. Din acest dilem nu putem eşi, —vorbim , bine inţeles, de partidul liberal şi de partidul coserva-tor, iar nu de nuanţele cari, după imprejurărl, pot lua naştere şi dispare in sinul fie-câruî partid; căci membrii unul partid nu pot toţi, in toate, şi tot-d’a-una călca pe 'aceleaşi urme ; este ştiut, in natură nu sunt nici două frunze indentice. J Mobilul care împinge pe unii a dori dispariţia partidelor e speranţa că fără ele ar inceta şi râul care ne inăbuşă. — Chip greşit de-a vedea, zice „Naţiunea". Nu partidele, ci din contră, tocmai a lor lipsă este in mare parte causa relelor cari ne băntue. Adevărul e că nu mal avem astă-zl de căt numele de partid, in realitate, partide nu mai ec-sistă la noi: căci nu putem yedea un partid in droaia de speculanţi de contrabandă al lucrului public, cari cu guvernul conservetor fac pe conservatori şi cu guvernul liberal pe liberali, şi cărora pe nedreptate li s’a dat denumirea de zestre guvernamentală. Nu el sunt zestrea guvernului, ci guvernul şi prin el ţara sunt a lor zestre. EI, (cărora tot le este permis, fără să facă nimic, se inavuţesce de azi pănă mâine, devin milionari sărăcind pe cel cari muncesc. El aii adU3 guvernul in starea de desconsidera ţiune şi de slăbiciune in care el vedem, el au pierdut guvernul. Guvernul incapabil de a mal face vre un bine, şi voind a se menţine la putere cu orl-ce- preţ, fatalmente răul se intinde. se agravează, a dobândi o ast-fel de intensitate că nu nu mal mistueşte forţele morale şi flsice, toate forţele vitale ale naţiunii, dar mistueşte pe inşişl membrii guvernului, cari se premenesc mereu, neputănd trăi mal mult de două trei luni in minister, de unde es veştejiţi, ofiliţi ca şi cănd ar fi petrecut o viaţa intreagă intr’una din acele societăţi clandestine ale cărora maxime si acte le condamnă şl morala si legea. Guvernul intîmpinănd greutăţi zilnice a crezut să poată scăpa de ele inrolăndu’şî in partidă membri de-aî partidei conservatoare. El nu s’a gândit că in loc de a se întări se slăbesce pe această cale, căci aceşti cere grija unul bolnav, de uleiul lămpel de noapte, de petele doctoriilor şi de dimineaţa pănă seara bătrâna nu lăsa 'din mănă mătura şi peria, ducea viaţa unei slujnice, avea pretu-tindenea de şters ceva; cu părul despletit si in odioasa sa fustă verde o vedeai necurmat pe brânci spre a’al ţinea curată scumpa sa căsuţă, un adevărat tip al caselor din Turenne. albă şi cochetă, in fie care fereastră cu cocarda roşie a unei flori de geranium. Cu aceeaşi străşnicie se ingrija bărbatul eî de gradină ; şi conducând pe sub-prefect la bolnavă ăl făcea să admire linia dreaptă a straturilor, florile cari străluciafi atăt de curate ca şi când ar fi trecut pestejele mătura doamnei; „vezi dar bine, vere, că aici nu era loc pentru copil., dar iatâ-ne la vara... O veţi găsi schimbată". In adevăr schimbată i Era foarte palidă, obrajii înfundaţi ca şi cănd ar fi fost scobiţi cu un cu ţit şi haina lungă, ce cădea fără forme pe pământ, arăta ce mult slăbise şi se desfigurase ser-onanul şi suferindul el trup. Lorie nu observă insă indată aceasta, căci bucuria de a revedea pe scumpul el bărbat o făcuse atât de roşie, atăt de jună şi de vioe cum era la două zeci de ani. Ce îmbrăţişare, când se văzură singuri după ce Gailleton se intorsese in grădina sa. In sfâr; it ăl avea aici ăl ţinea, nu muria inainte de Ai fi imbrăţişat. Dară copii: Maurice, Fanny ? Bon-na loi Sylvanire, purta indestul de bine grijă neofiţi sau vor pune puţin zel in serviciul politicei sale sau de-a dreptu 61 vor compromite. Nu cu morala casuistică, !nu cu marafeturi cu împerecheri, cu înrolări de ocasiune se in* tăresc partidele şi guvernele, se poate intemeea libertatea şi ordinea intr’un stat. Din cojtră ele probează lipsa de principii; slăbiciunea caracterelor ; zămislesc scepticismul, aruncă demorali-sare in popor, desordinea, şi duc fatalmente la despotism saii la anarhie. Cel cari trec pe rărite de la un partid la altul, discreditează şi partidul din care es şi partidul in care intră şi se pun pe el inşii in neputinţă de a mal fi folosi tori ţărel lor. Oamenii de bine, atăt liberali adevăraţi căt şi conservatori adevăraţi, trebue să’şî dea mănă spre a pune capăt acestei stări, care poate cu timpul pune in pericol şi tron şi ţară. „Timpul" se ocupă, de ceea ce se ocupa „Bmele Public" in numărul de ieri: căuşele cari au determinat demisiunea fos-tulul procuror de Iaşi. Ceea ce resultă in mod netăgăduit din această demisie este că guvernul caută, usând şi abusănd de atot puternicia sa, să transforme pe magistraţi in agenţi electorali. Cunoaştem de mult colosalele preparative ce se fac in vederea viitoarei campanii electorale. Dupe câte ştim, ele vor intrece cu mult tot ce ţara a avut ocasiunea să vadă in trecut in asemenea materie. Nu credeam totuşi ca cutezanţa oamenilor de la putere să meargă pănă a desonora justiţia fâcănd’o unealtă de partid şi servindu-se de dânsa in alegeri, spre a oprima voinţa şi conştiinţa alegătorilor. Nimeni nu mai trebue să’şl facă astăzi ilu~ siunl asupra monstruoasei ingerinţe guvernamentale ce se pregătesc in umbră. Câte-va alegeri parţiale ce aii avut loc de curănd au dovedit până la evidenţă că nu mai este nimic de aşteptat de la guvern şi că cetăţeanul, spre a ‘şl putea da votul in libertate, trebue să conteze numai pe energia lui, legile şi oamenii fiind ne-putincioţî spre a’l apăra in contra presiunii puterii executive. Dar Pe căt sunt de făţişe şi de neruşinate planurile guvernului faţă cu viitoarele alegeri, pa atâtti trebue să flă de energică şi de incor-dată rezistenţă opoziţiuniî. Nu este demn pentru ţară a se lăsa să fiă intimidată de o mână pe oameni cari Jşl-au făcut de mult din patriotism o meserie şi al căror trecut ne spune indestul ce vor fi capabili să facă in viitor, „Binele Public» iea act de nişte discuţii incinse de dd. Bogdan din Iaşi şi Disescu de la facultatea dc drept din Bucureşti, asupra celor dou6 cestiunî constituţionale cari ne preocupă astăzi. Revisiunea constituţiuneî, prin corpul legislativ viitor; şi continuarea, sat! nu, a viitoarelor camere pronumite de pe acum revisioniste, de a funcţiona şi ca representaţiune ordinară a naţiune! D. George Bogdan, zice „Binele Public," vede mai multe modificări necesare de făcut in con-stituţiunea in vigoare. Aşa cere un consiliu de Stat, cere reforma lege! electorale, in sens ca inteligenţa, proprietatea şi industria să nu fie inâbuţite de masele inconsciente, mal cere do-taţiunl şi indemnităţi pentru Senatori, in fine cere ca generalii şi coloneii! in activitate să nu mal poată fi aleşi la Senat, cum nici primarii, nici prim preşedinţii de curţi. D. Disescu cere una şi bună: reforma electorală cu scop de a incredinţa puterea suverană de a alegefmandatarî naţiunel mal vârtos acelor ce aii intelegenţa şi independenţa. Junele de el ? Trebue să fie mari acum ! Ce reutate, cu toate astea, de a-nu-i fi adus nici măcar pe mica Fanny. Apoi i şopti la ureche, incet de tot, căci greb la lui Gailletou se audia sub fereastră: „o iea-mă cu tine, iea-mă cu tine. Dacă al şti cum mi se uraşce aici singură, cum mă ineacâ turnul acesta mare, parcă el ar fi care mă impedecă de-a vă vedea." Apoi egoismul fără pereche al acestor maniaci, consternarea lor cănd banii de intreţinere sosesc o zi mal tărdiil; zaharul, pâinea pe care i-o pun in socoteală, măna aspră a „arăndăşiţeî," care i pricinuesce dureri când o Pupe in pat, —toate acestea le povestia, uşurăn-du’şl inima de toată amărăciunea şi toate supărările cu cari o umpluse un an intreg. Lorie o liniştea, ăl vorbia cu aerul săi! grav, in realitate mişcat, foarte sguduit; ăl repeta vor-b ie asigurătoare a le ministrului : „La prima schimbare...." şi de cătva timp numai D-zeă ştie căt de dese erau aceste schimbări. Peste o lună, peste opt zile, poate măine, decretul eăă va fi in ziaru oficial. Pe urmă frumoasele planuri de instalare, întreaga inchipuire de fericire, sănătate, inaintare, bogăţie, pe cât numai şi-o putuse face un utopist rătăcit in administraţie care nu împrumutase de la Chemineau de căt gura rasă şi aerul lui important. Şi ea ’i asculta, cu capul rezemat pe umărul lui, se lăsa a fi legănată de visuri şi www.digibuc.ro ROVANIA LIBERA profesor de drept constituţional ni se pare că a ■ nemerit, până la una alta, a deslega cestiunea ■ de a se sci, daca Representaţiunea naţională, chiâmatâ a opera oare-care modificări in Con-stituţiune, mai poate continua a funcţiona ca legislativă ordinară. D. Dissescu zice : da, cănd revisuiunea făcută nu este in chiar basele fundamentale 'ale representărei naţionale ; [şi nu, cănd se scimbă legea electorală. Juristul care zice şi da şi nu, după impreju-rărl, mi se pare că are dreptate, fie zis aceasta fără nici o intenţiune ironică. Se înţelege de la sine că, dacă s’a declarat necesitatea reformei electorale, şi dacă o nouă lege electorală a devenit parte integrantă a Constituţiuniî, se inţe-lege de sine că nu mai pot funcţiona nişte adunări formate pe basele legii electorale abrogate. ACADEMIA NICOLAI DIN PETERSBURG Prima academie militară din Rusia, Academia Nicolai, a serbat la 28 Noemvne a cinci-zecea aniversare a infiinţărel sale. — E interesant să cunoaşcem cu această ocasiune căte va din întocmirile mai insemnate ale acestui inalt aşedâmant militar. Academia Nicolai are două secţiuni: cea generala şi cea geodetică. Spre a putea fi primit in trănsa oficerul trebue să aibă un servicifl in armata activă de cel puţin trei ani. Ce priveşce gradul, de la gardă se cere cel de locotenent, la armata de linie căpitanul şi la arlilerie sad genid căpitanul de Stat.&Primirea se face după un esamen depus sad la [staturile de divisiune sad de-a dreptul la academie. Nu se primesc pe an de cât 50 de oficerî in pruna clasă a secţiu-nei generale şi 10 in cea a sacţiunei geodetice. După absolvarea clasei a doua, frecuentanţii secţiunel generale trec pentru o jumătate an in cursul de întregire, cei ai secţiunel geodetice insă trec pentru alţi doi ani in observatorul de căpetenie Nikolai de ia Pulkva, spre a practica aici ştiinţa lor teoretică. După resultatuţ esamenuluî de trecere in cursul de intregire şi a lucrărilor făcute aici, ofi-cerii respectivi se impart in trei categorii: ofi-cerii primei categorii sunt avansaţi in afară de mişcarea generală a avansamentelor şi primesc marea medalie de aur sau de argint. Din cei de a doua categorie cel mai buni 30 sunt trecuţi in statul major general, iar restul aşteaptă la regimentele lor o ataşare ulterioară. Ambele aceste categorii poartă pe piept semnul academiei. Categoria a treia e considerată ca şi cănd n’ar fi făcut nimic şi e înapoiată in serviciul de front al trupelor. Ce priveşce lucrările geodetice a le Ruşilor, ele sunt considerate de oamenii cunoscători ca neşte lucrărî-model. Serviciul ce au adus in măsurările pe grade in Europa şi Asia e eminent şi triangulările precum şi lucrările lor topografice se bucură de-o mare reputaţiune atăt in ce priveşte esactitatea căt şi frumuseţea esecuţiunei. Aşa bunioară topografarea nespus de anevoioasă a ţărilor Caucasului a trezit admiraţiunea generală. Fie-care pas inainte ce fac Ruşii in Asia este in acel’aşi timp şi o preţioasă îmbogăţire a cartografiei. Geodezii ruşi, eşiţi din Academia Nicolai, aii lucrat asupra Bulgariei şi Rumelieî, incă pe cănd se găsiafi sub stâpîaire turcească, harţe de o acurateţă matematică, cari trec până astăzi de cele mai bune asupra acestor ţări. E de notat incă că cel mai însemnat didactic strateg al veacului, generalul Antonovici-Leer, autorul renumitului op „Strategia positivă", este profesor la această academie. Se va obseva fără indoială ca in răsboiul ruso-turc Ruşii n’atl prea dat strălucite dovedi de strategie; să nu se uite insă că pe vremea aceea elevii lui Leer nu jucaii incă nici un rol. Ce priveşce planul de invăţămănt al academiei Nicolai, el cuprinde : strategia tactica, geo-grafia-militară, serviciul operativ al statului major general, serviciul administrativ al statului major general, instituţiile militare a le marilor puteri eoropene, presintarea terenului, hartogra-fia, fortificaţia, ştiinţa armelor, dreptul public şi internaţional, economia politică, limba fran-cesă şi germană.— In secţiunea geodetică greutatea se pune in deosebi pe geodesie şi astronomie. Berlin. Partea datorată de la 1875 ar fi, după guvernul bulgar, in sarcina guvernului otoman. (C. F). ŞTIRI MĂRUNTE In timpul unei representaţii in teatrul Odeon din Barcelona, un pungaş a respânditfaslsul sgo-mot că arde. Aceasta a pricinuit o panică generală.—La eşire au fost refi strivite 19 persoane, din cari căte-va au murit deja. * Tinerimea universitară italiană se prepară de un pregrinagiu la mormântul lui Garibaldi in Caprera. # Cu ocasia balurilor ce se vor da iarna această la Curtea din Viena, saloanele vor fi iluminate cu lumină electrică, lampe sistem Edison. *- Democraţia mai multoi oraşe din Francia a făcut insemnate manifestări cu ocasia inmor-mentărei lui Louis Blanc. In Londra a murit, după o boală care ţinuse patru săptămâni, renumitul romanţier englez, Authony Trolope. * In America a murit, in vârstă de 45 de ani, savantul jprofesor Henry Draper, inventatorul fotografiei corpurilor ceresci. * In Paris a murit renumitul advocat Alexandre Lachaud. —S’a deosebit mai vîrtos tin procese de otrăvire şi omor ca aperator al acusa-ţilor. — In 1873 a aperat pe Marşalul Bazzaine in procesul ce i se intentase pentru-că ar fi trădat Metzul, iar in 1875 a apărat pe generalul Wimpfen de acusaţia că atradat armata fran-cesă la Sedan. — Lachaud era bonapartist şi in timp .1 din urmă un in3oţitor nelipsit al prinţului JerOme Napoleon. * In Grand-Hotel din Paris s’a dat la 26 a lu-r.ei trecute un banchet in onoarea protecţionis-tilor.—D-l Feray, sanator, şi Măline, deputat, au primit daruri de onoare pentru servirile aduse protecţionismului. căuta să creadă [cu toate loviturile surde a le boalei ce o rodea In^ziuă următoare, in una din dimineţele lim-pedi şi plăcute cum nu se văd de căt pe ţărmii Loarului, dejunau cu fereasta deshisă, bolnava incă in pat, portretele copiilor inaintea ei, cănd scara de lemn a casei incepu să scârţie sub cis mele potcovite a le vărului. Avea in mănă 0-ficialul, pe care ’1 ţinea printr’un obiceiu de fost grefier la tribunalul de comerţ şi pe care îl cetia cu respect din buche in buche. — Ei bine ! schimbarea s’a făcut,.... sunteţi revocat. El zise aceasta cu brutalitate, ne mai avend deja deferenţa de mai inainte pentru funcţiona-narul superior. Lone luă ziarul, ăl lăsă apoi îndată spre a alerga la femeia sa, a cărei figură luase coloarea pâmăptulul...: „dar nu, nu... v’aţi inşelat.,. aceasta e o eroare.“— Trenul trebuia să sosiască. In patru ore putea să fie la minister şi totul se va ucspli;a Cănd o vădu insa atăt de schimbată, cu moartea in faţă, se inspăimăntâ; voi să aştepte cel puţin visita medicului. „Nu... nu, pleacă numai de căt.“ Şi spre a’l decide, ’i jură că se simte mai biue, ăl sili să plece cu„o forţă mare, cu braţe a căror vigoare ăl mai asigurară puţin. In ziua aceasta, Lorie-Dufresne sosi prea târziii in piaţa Beaveau. Ziua următoare Es-celenţa sa nu primea. Introdus in ziua a treia, YABIfî TAŢI ŞTIRI MILITARE O fabrică din Berlin a produs o nouă specie de torpile, despre cari se asigură că întrec intru toate pe cele de pănă acum.— Două corăbii de resboiu germane au fost deja armatecu ele. * Cu introducerea armei Mauser la regimentele bavareze s’a îndeplinit armarea intregeî infanterii germane cu aceleaşi pusei. Calea ferată Rusciuc-Varna. — Neînţelegerea dintre compania acestei căi ferate şi guvernul Bulgariei va fi supusă unei curţi arbitrare compusă din representanţii. puterilor semnatare tractatului de la Berlin, cari vor fi asistaţi de experţi. Guvernul Bulgariei recunoasce angajamentul de a plăti dobânzile dator te de Poartă dar contestă cifra. Compania reclamă 3V2 milioane, adică 5°/o asupra capitalului de 50 milioane lei, pe cănd guvernul bulgar evaluiază costul reţe-lii la 35 milioane numai. In acelaşi timp, guvernul bulgar nu se crede legat de cât de la 3 August 1878, data ratificărei tractatului de la CURIERUL TEATRELOR Opera. Miercuri, Hughonoţil. — De astă dată toţi artiştii aii fost dispuşi. Scenele de ensemble ca şi solurile aii fost ascultate cu multă plăcere de un public numeros şi bine-voitor. — Basul, d-nu Pinto, care e un om cu multă inţelegere artistică, a căntat vechia baladă a Hughenoţilor din actul ăntăiu cu acentul omului convins de frumosul rolului săd. D-ra Fohstrom a fost o minunată Margaretă, şi d-ra Gabbi o Valentină splendidă. —Vineri Hernani. Teatrul frauces. Joi pentru cinstita nobilime se dă Les diables roses. după două ore de aşteptare, el s’a găsit nu in faţa ministrului, ci a lui Chemineau, instalat, in jachetă, ca la el acasă — Da, da, dragul meu, eu sunt... Cum mă vezi !... De astă dimineaţă... Şi d-voastrâ aţi fi aici dacă m’aţi fi ascultat... Dar nu ; d-voastrâ aţi preferat alt-feliu.... O să vâ serve de invă-ţâtură. - Dar efi am crezut... mi s’a promis... Ministrul se gâsia iatr’o posiţiune strîmtorată. D-voastrâ eraţi cel din urmă prefect de la 16 Maifi... d-voaetră aţi venit şi aţi zis : ieata-me ; «fi sunt!.. Aceasta va pus*bine. Se găsi aii faţă in faţă, cu marile lor favorite, egal de lungi şi egal tăiate,fie-care ăşî juca bi-nocelul pe acel-aşi deget, îamondol semânafi intri un chip uimitor, numai cât unul era icoana originală a unui măiestru şi celalalt o copie. Lorie se gândi la femeia, la copii Bei. Postul acesta era singura sa sursă. „Ce să inceapă?" se intrebâ incet, cu un glas inăbuşit. Chemineau simţi puţină milă [d*e el; fii an-ganjâ să treacă din cănd^in cănd pe la mmister. I sefdase direcţiunea presei. Intr’o zi ăl va lua p6te in biurofi. Lorie se intoarse la otsl desperat. ’L aştepta o depeşă, din Amboise : „Veniţi iute... moare". Ori căt s’ar fi grăbit insă, era cine-ve inaintea lui care mergea şi mai iute.; cănd sosi, femeea lui era moartă ; murise singură intră cei doi CRONICA NOPŢI Astă noapte d. judecător de instrucţie, insoţit fiind şi de un emancipat arestat de poliţie, a făcut o perchisiţiune intr’o grădină, in care se presupune a fi asduuse neşte lucruri de furat. S’a condus secţiei 50 Vasile Purcei, din 3trada Mărcuţiî, pentru că a voit să ucidă trei cai sub motivul că erafi bolnavi. S’a condus poliţiei birja ar 105 fiind găsită pe stradă fără conducător, şi —individul Georghe Stoinescu, pentru că s’a preumblat cu birja nr 432, fără să aibă asupră-şî nici o para. S’a trimis secţiei 18 Chelnerul Nae de la hotelul Hugues, trămis de stăpânul săfi, fiind beat. D-na Diculescu din Calea Victori Mr. 148 va fi având şi prietini, dar are şi vrăjmaşi şi incă de cei mai curioşi, căci eată ce i s-a intămplat: Aseară pe la 81/» se pomeneşte că i se aruncă o cărămidă prin giamlîcul de la sală spărgăn-du-i-se trei giamuri. Densa bănueşte pe unul din servitorii d-lui Zacharia, cofetaru in Calea Victoriei Nr. 146. D-l sub-comisar CI. I. de la secţia 31 a găsit un cal la pâr murg pe şoseaua Pandurului. S’afi condus secţii 24 Vasile Enache şi Carol Matâsaru pentru că şi-a dat titlul de sub-comisar si afi insultat pe agentul postat la sf. Spi-ridon. S’a condus secţii 52 o nonorocită ferată, Ma-ria Mateiu, găsită' culcată pe şoseaua Ştefan Cel Mare, fiind bolnavă. La secţia 40 se află o vacă fără posesor. S’â condus secţii 14 Const. Nicolae pentru că s’a găsit vânzând un palton de damă in hala vechiturilor. Irimia Mircea, comersant care are stabiliment de bererie in strada Stravopoleos lângă pisica neagră, a dispărut eri de dimineaţă de la domiciliul şefi din suburbia Isvor. Se crede că s’a intămplat vr’o nenorocire. de Reichstag, in sesiunea sa din urmă, in privinţa supresiunei legei asupra exerciţinlui ne-autorisat a funcţiunilor eclesiastice. Secretarul de Stat, d. de Boetticher, respuude, ţcă consiliul federal refusă d’a adhera la decisiunea Reichstagului; guvernul nu se poate pronunţa asupra motivelor refusului şi inainte de toate nu crede că trebue a motiva decisiunile sale dinaintea Reichstagului. Cair, 13 Decemvrie. Ultimile sciri din Soudan confirmă învingerea lui Mahdi, falsul-profet. Guvernul Egyptian a notificat lui Arabi şi celor alţi rebeli condamnaţi la exil se fie gata a pleca peste zece zile, (Havas). Serviciul telegrafic al „Rom. Libere". 14 Decemvrie. — 9 ore dimineaţa. Londra, 13 Decemvrie. „The Morning Fost„ confirmă nouatatea că Principele de Bismarck ar fi inspirat Italiei ideea d’a ocupa Tripoli. Berlin, 13 Decemvrie. Reichstag. — D-l Windthorst cere a sci ce urmare crede Consiliul federal a da decisiunei luate Gailletonî, departe de tot ce îubia ; grija pentru iubiţii ei imprăştiaţî in lume, âi amârise ultimele momente. O tu politică fără suflet! Promisiunea lui Chemineau reţinu pe Lorie in Paris. Ce-ar fi şi avut să caute in Africa ? Servitoarea putea aduce copii, putea plăti şi puţinele socoteli şi să impacheteze scrisorile, hăi ţile, hainele, tot ce-i aparţinea personal, căci restul: mobile, rufărie, unelte de bucătărie, erafi averea statului. Sylvanire merita această incre-dere ; se gâsia in serviciul familiei de doispră-zece ani; pe cănd Lorie era incă consilier de prefectură in Bourges şi de curând însurat o luase ca doică pentru primul născut, deşi ser-mana nu scăpase de căt de curând de trista aventură, care ajunge pe mai toate fetele de la ţară, de-a fi sedusă adecă de un elev al scoalel de artilerie şi de a fi părăsită pe urmă in cel d’ăntăifi colţ de stradă cu un copil în agonie. Genero sita tea omenească se vădu cel puţin răsplătită de astă dată. Soţii Lorie găsiră in servitoarea lor devotamentul simplu, necondiţionat a unei fete frumoase şi voinice care se s.mţeape viitor apărată de ori-ce lovitură a sorţei şi se săturase din suflet de dragoste, — dragoste*, sa mă iertaţi... un leagăn şi o faşă! Afară de a ceasta era nu puţin mândră, găsindu-se in serviciul unui funcţionar, avend un stăpîn care purta frac şi juben. (Va urma.) BIBLOGIRAFiE Regulament de scrimă, nou sistem practic pus iu parai®1 cu comenzile militare pentru instrucţia prin şcoli şi corpuri, de C. Constantiniu.—Op. aprobat de on. minister de resbel cu ordinul Nr. 19, 129 din 28 Oct. 1882.—Preţul 2 lei. In Editura librărl S. Samitcu din CraioYa a apărut de sub t.par Stadii Economice de A. B. Xeno-pol doctor in drept şi in filosofic, de vânzare la tâto librăriile din ţară pe preţ de 2 lei 50 bani. SCHIMBARE DE DOMICILIU D'ral WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BO A LE IDE FEMEI. Şl SYPHILIS S’a mutat Str. Pescăria-Veche Nr. 8 vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) ConsultaţiunI de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m MAGAZIN ROMÂN cu i citii: PENTRU BARBAŢI Şl BAEŢl ^ R. I. LOCUSTEANU strada Ştirbel-Vodă (devale de pasagifi 5. VIN NEGRU de Oreviţa şi Golu-Drancea vechi de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879.-15 franci vadra la FAUN POPESCU & 18 STRADA LXBSOL^* IŞTI 18 SCHIMB ŞI COMISION. FRATU BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis ----------- OURSUL BUCURESCI Pe ziua de 2 Decembre 1862, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6% Oblig, de Stat Convertite. 6°/u » Căilor lerate Romăno 5°/g Renta Amortisabiiă .... Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr 7°/o Scrisuri fondare rurale . . 5‘/o „ » « 7% „ * urbane. . 6®/o » * » 5°/« „ „ „ 8% Irnpr. Municipal BucurescI . » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 °/» Renta Română............... Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Cupoane Oblig. Lcsigibile de Stat. Rentă „ Căile ferate . . „ Scrisuri . . . Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă . . Rubla hârtie................. Florini Lose otomane................. CURSUL Bl» VIENA 13 Decembre Napoleonul................ Ducatul .................. Lose Otomane.............. Rubla hârtie . CURSUL Ml BKBLIÎ! 13 Decembre j Op] înhcim Ruble hârtie . Oblig, noi . . Idem 5 °/i R. Amort. 5 °/« CURSUL !HS PARIS 13 Decembre Renta Română........... Lose otomane . , . . FUWIIBBS 2 Decembre Paris (3 luni) , . „ la vedere . Londra 3 luni) . la vedere Comp. 97 102 92 125 103-, î 92 '/. 1037, 97 V 89 1031 30 90 7, 423 1345 1 27, 27 2 50 2 11 50 Berlin (3 luni) , la vedere Viena la vudare 99 10 100 90 n 03 25 30 122 \ 12o */, Î12 «/ Adrese pentru telegrame BENZAL. Vând. &7 IU 1037. 92 7. 230 <047. 92 i /. 1037* 98 w.*/. 104 31 7. 91 7« 425 1360 arg, aur. 2»/. 2«/„ 2 60 2 13 60 www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Adrese si AînnciurI DIN CAPITALA DOCTORI •imitresco Sevpreano, S„;:NBa' ADVOCAŢI iliu Zamfirescu, ^%Metropo1 INGINERI HOTĂRNICI J. N. Strada Mircea Vodă, No. 31 Alexandru Penescu Str. Zîneloi, u> No. 2, Sub. Negustori. Operaţiuni garantate DENTIŞTI (î. Slamma, Strada Carol I, Nr. \9 R. Emil Scrob Calea Victoriei, j Nr. 81. LIBRARI Socec & Comp, £l6^.YictorieI’ ioaflftiu. Fraţii. Straaa Lipscani, Nr. 7 şi 27 XILOGRAFI V/eidlich Carol Strada Dionisie ) Nr, 6. COMISIONARII Alex. Stiada Şelari, , b N. 13, Kepresen tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Com. la Beims in Şampania. HUlnpflin StradaDbmnei, Nr.5. . ii al llldj Specialii in coloniale-zaharurl, cafele, drogue, produse chemice, untdelemnurl, uleiuri, sardine, orezurî hârtie, etc. etc. FRISERI C. Thiess Strada Academii, Nr. I 37, Cassa Servatius. Sapunarie si ParfuurL Flora României, Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Jude-| ţulul Ilfov 1882. Grabowski et Si-I aroil'. Bucureşti. JC>Ei jVLAl-tCJjfvX PALTOANE DE MONTANAG- ŞI GOACHMAN IN DIFERITE NUANŢE. SPECIALITATE DE HAINE BÂRBATESCI Cu deosebire se recomandă. 27 PALTOANE 1)E MONTAGNAC SI COACHMAN ___________________ PARIS, 30 KTE VIVIENNjf. - Gr. Caire distinsa noastra Ci entela din t6ta tiara Bucurescî, SeBonul do Toamn si Iarnă, 1882 MANUFACTURI loan Peocovici Strada Lipscanii, ■) Nr. 24, Specialităţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mobile, covoare, perdâlăril de diferite calităţi. V&ndare cu preţuri foarte dsduse. COFETARI Smarandache Râduioscu, str-Cavo11 U) Nr. 60. Eftiiniu Constantin, „la Strugure" Piaţa Sf. Anton,'’ Nr. 16, BACANI PENTRU BOALELE SEXUALE Şl PECINOINOASE Consnltaţmni la Ietaj, de la 1-8 ore soara sau in scris. ROO bolnavi vindecat! de pecingine, buboae virus şi ulcere venerice prîn siropul depurativ al doctorului CHABLE. -C/GnCXS i PRIMA CASA de CONflENTÂj n TERÂ3 Siropul de citrat de fer al Juî Chablâ, vindeimediat scurgerile şi slăbiciunea canalului, nrecum şi perderile albe la doamne A intre' uinţa asemenea şi injecţiunea mea şi a cere Notiţa de tratament spre a se trata bine. Vindecă : guturaiul, tuşea, tuşea măgărdscă, iritaţiunile nervoase aie bronchelor şi toate boalete peptuluî. Este cel mat bun sirop cunoscut; el satis- Un student in medicină doreşte a p*eda lecţiunî de orl-ce clasă primară saâ «imna-uală. Doritorii a se adresa la redacţie. face pe bolnav şi pe medic. O linguriţă de cafea e de ajnns. Onorate Domnule! PptMohp loan vis-a-vîs dc Pala-ICLldiltllC lUdll, tul Regal şi Strada Lipscani Nr. 9. RESTAU RANTU HI strada Covaci I Nr. 3. Mare depositu de vinuri indigene şi străine. PANZARI Fiano & lonescu, tel Dacia Strada Carol I, sub marele Ho- 1 FABRICE toile Georgescu, Scrobea* ei moară ae măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18, Suburbia Manea Brutaru, Culoarea /erde. FERARI Petre Georgescu. S5r *££? de ferârie, strada Sf. Apostoli Nr. 22. untem in plăcuta posiţiune d’a vă comunica că la tnagasinul «Bagar de Romania» depou general al fabricilor noastre din Europa de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţî, a sosit deja primul transport de toamnă-mi-saison ce consistă esenţialmente intr’un colosal asortiment de pardesiurî „haute.nouveaute“, pănă la cele mai fine calităţi, din renumitele stofe : Cotcimen, travers diagonal, camgarn, cheviot, tricot, etc. etc. Chois considirable de costume complecte, cu deosebiţi pantaloni fantasie, in toate calităţile; croiala cea mal modernă şi elegantă, nuanţe cu totul nuol. Costume negre de salon, fracuri şi redingote de postavuri veritabile de Brun şi Drap de Sedan, confecţionate cu o rară perfecţiune şi soliditate. Avem ferma convicţiune, onor. d. Client, că la prima visită cu care veţi bine-voi a ne onora, ve veţi convinge imediat, că intr adevăr la sub-semnaţiî se poate procura cu înlesnire îmbrăcămintea pănă la cea maî superioară calitate, după jurnalele cele mal noi şi cu preciuri destul de moderate, putăndu-se ast fel dispensa de cea maî pretenţioasă comanda, ce une-orî insu-ţepte numeroase desagramente. BAZAR DE ROMANIA Strada Şelari «JSTr. 7» sub Hotel Fiescbi. NB. Notaţi rugăm «Nr. 7» spre a evita seridse nemulţumiri BGIMMaKHSHMMW' SIROP DE RAlFffRT IODE ,1c GltUBlAVI/r et O Pharmacistî la Paris IE DOUA DECI ANN11 ACESTU MEDICAMENTU DA RESULT, TELE CEI. I.E MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIRE ULEIULUI DE FICATU DE MORUNU Sf ALbSltROPULUI ANTISCORBUTICl' Elu esle suverană contra intărinii si inflamatiunca glan-feloru gllului , ai-melorb ăojilopu) si ale differitelor errruptium ale pelei, ale capului sî ale fetei. Elu excilă pofta de mâncare, tonifică Jessăturile, Combatte palorea si moleşetea pelei st dă copiiloru vigdrea si vesselia naturală. Este unu medicamentă admirabilă contra cojiioru produsse j prin lapte sî unu depuratifă excellentă. Depositu in principalele pbarmacii SIROPUL DEPUR ATIV Al Druiui G I B E R T Membru al Academiei de Medicină din Paris Medic en sef al Spitalului Saint-Louis. Vindecă neapărat şi radical Rhumi tiswcie, T!\:’Ue pete cele mo.% vechi, Burtrele, Ser of uleie, Ulcerele, Vinurile sângelui şi t<5te accidente' i provenind din maladii contagiăse nuoi seu vechi, şi cari au reaisuu. oricărui alt tratament. . tsncmnemeams^ A se păzi de contrafaceri şi a exige pe învelişul pecetluit, timbrul (imprimut in albastru) guvernului francez şi semnaturile de mai pios cu cernălâ roşie. Se găsesc© LA TOTI FAEFUMEEII OOAFEEII EL FIESCIII I3XJOUKH1SOI Mo. V, Strada Solt-ri, Kfo. V. Restaurarea comPÎectă cu serviciul prompt şi soneriă, elec tricâ. Odăi de la ti. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salou aranjat pentru nunţi, dans şi adunări ! v - - ■' ^ ',~a Ay*-,-c | Paris, Pharmacia Boutiony, Deslanriers Snccesor 31, ISO* D* ChitiJ, BOK FOIUSOMIUB**, 2 Şi in MU pharmaciele jj drogueriele cele bune. CETIŢI, CETIţlşiMip! Ca dc l a capul locului să. pre intărnpin ori-ice bănuială, me o blig publiculu să reprimesc fără-de nici o opunere, tot ce se va retrimete, pentru suma arătată, după ce nu va fi aflat plăcere a cumpărătorului şi mi se va fi adresat fără inlărzîere. O fabrică anglo-bntanică d e articole de argint a isbntit in Ane, să compună un metal asemenea argintului, cu acelaşi sunet, care nu se inegreşte. Pentru suma de 7 fr. 60, ce mi se va putea trimete anticipative cu total sau in parte espedează subscrisa firmă următoarele piese probate. 6 cuţite de masă, 6 linguriţe, de cafea. 6 râzimatoare de cu. Lte, 1 lingură de scos supă, 1 de scos lapte, 2 sfeşnice, 6 pahare de nud, 1 tavă frumoasă de bronz auria, 2 pachete de praf de curăţit aceste obiecte. Sorteie aici amintite se pot procura in orl-ce cantitate după trebuinţă. Tacâmurile mele vor trebui să aibă un sunet argintiu şi nu de plumb, cele poaie deosebi de altele de acest soiu. st PHARMACIŞTII. SPECIALA preparată cu % BISMUTH ■ de CH FAT | ®- Kus <1° la 8 uf De venzare bilete de met iriat PENTRU LIPIT LA CASE a se adresa ia Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Colaci, 14 CEASURI REGULATE Remontoir-Cylindru de argint şt Rem-Savouet â 13 fr. Oiascr-nice cyiindru cu sticla placa fr. 9 Lanţuri de aur talmi pentru ciasornice cu medalioane prea Irumoase, ce nu se pot deosebi de auevârâtul aur, naşte obiecte de lux, ce nu se int grase nici odată ă 2 fr. Clopotele de mătase â 1 fr. 50, tot aceste din bronz auriu, o a-devârată podoabă pentru masă [ ă p fr, Ciasornice cu ramă rătnndă luminoasă tot-uantă şi deşteptătoare prinse in bronz auriu â îi fr. 60. Ciasornico americane deşteptătoare ă 6 ir. Ciasornice cu figuri comice â 2 ir. 60. Informaţiunî se dau gratii in privinţa oi I cărui obiect aibă ori ce nume, răspunsul să fie plătit. Aciolf Loewit. Sooiet. de import şi export. WIEN1, II, No. 20 Kaiser Josef-Strasso. C Abona»! Jr. EBAUER EDITURA DE IN O TE & lectura de musicâ clasică, modernă şi partitiunl de opere. Abonament eu premiii Preţul abonamentului este 60 franci. Deposit 20 fr. Se dă IC bucăţi sau o partiţiune de operă. Abonatul are drept la note de 40 fol. Alsopament fără premiti Preţul abouamentulul este 3b fr. Deposit 20 fr o b pe 6 Suni 24 fr. e „ pe 1 lună 6 fr. Se dă 10 bucăţi sau o partiţiune de operă.—Notele se p,>t schimba zilnic de la 8 păna ia 10 ore.—Plata abonamentului este anticipată. Pentru provincii se dă indoit numârul de note. Miire deposit de piane de v&izare şi inciiiriat. A sosit un transport nou de piane din fabrieele BOsendorfei şi Kaps. IMPORTAlSTU-aL Recomandăm MAGASINIJL CAR AP ATI casă de confi-enţă, bine asortata cu tot felul de bijuterie, joilerie, argintărie, veritabile şi de China, Ceasornicărie de tot felul, cronometre, repeution etc. Mare alegere de lanţuri scurte fasoane noi de bărbaţi şi dame, coliere d'argint şi aur, riviere de brilante si diamante. Braceletedn toate laţimele şi preciurile, colos ai asortiment de broşi, buquete. şi colecţie ne toate nume,e cu perie, imens asori de inele, nasturi diverşi, ace de cravate şi o mulţime de cadouri, ser-viciurl de masă, de cea iu, pahare de ceaiu, sfeşnice, candelabre, tăvi, linguriţe, etagere, tabacherl de argint rusesc şi deposit de ceaiuri ruseşti fără odoare de coloniale, toate fiu preciuri avantagioase şi reale, mai ^(tine chiar de căt in magasinele cari ’şi dau aerul de desfacere. Mai atragem atenţiunea asupra unei colivilre d’argint prea frumdsa pentru botezat copii şi să pdte avea cu chirie. Se primesce orl-ce comande in argintărie şi bijuterie fină. 2 AVIS IMPOI tTANT J A w % 80 & 5C 40 20 & m In im te! Unratelier complect fr. 200 arvuna Iu rate: Un rănd de dinţi sus sau jos................fr. 120 arvuna In rate î 8 Dinţi sus sau jos . fr. 80 arvuna In rate! 4 Dinţi sus sau jos . fr,. 40 arvuna Bani gata, un ratelier complect fr. 150 Un singur dinte 10 fr. maî mulţi împreună fr. 6 şi 8. Plumbuirea, curăţirea indreptarea dinţilor strâmbi atăt căt şi oppr^ţiunl in tot felul se vor efectua sub cea mal mare ingrijire şi garanţie, basat pe praxa mea de trei.-zect ani şi mal mult George Slama (Dentist Engles). 19, Srtada Carol I, 19. 5 w ---- | Tippgarafia Bt tfş.n Mihălescu, Strada OoVaci No. 14 www.digibuc.ro ANUL VI. — Nr. 1636 10 BANI EXEMPLARUL 3AMBATA 4 DECEMVRIE 1882 X3XT TOATE 52iIXL:E3I_.:E3 ABONAMEN TELE î In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Distriote : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinitr.te : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURI AN Pentru Abonamente, Ânunciurl şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu,. Strada Covaci, No. 14 şi la coreopondenţil ziarului din judeţe. In Paris La Sociăe Havas, pîace de la Bourse, 8. In Viena ■ Prin compan a generală de publicitate O. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Znrich, Xew-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIUBI1E : Linia de 25 milimetre pe pagina IY-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a..........2 _,eî a a » n-a....................5 ., Epistole nefrancate se refusâ. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţ ' şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor: SteP. (J. Miohailesou ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Berlin, 13 Decemvrie. Starea sănătăţii principelui de Bismarck e aşa de rea iacă ţşi acuma, incăt nu se sperează in participarea dânsului la desbaterile cameri-lor. împăratul a primit visita principelui Wil-helm. Petersbnrg, 13 Decemvrie-împăratul a dat ordin ministrului de finanţe să resolvejcăt mal ingrabă cestiunea valutei. Deoarece BuDge, ministrul, nimic n’a făcut până azi in această privinţă, va fi dat afară din post şi numit in loc Soiski, fost pănă acum controlor. Se zice că Ignătieff in curănd va fi numit ministrul domeniilor. Belgrad, 12 Decemvrie. „Polistiche Corespondenz" află: Azi in ziua de sf. Andrei, in care acum 30 de ani s’au ves tit poporului sărb privelegiile şi libertatea naţională, toţi membrii Scupcinel s’aii dus in corpore la conacul regelui, pentru ca să’l felicite şi sâ’şl esprime bucuria lor deosebită pentru aniversarea unei zile atăt de importante in istoria Săr-biel. Cu ocasiunea aceasta membrii parlamentului sărb l’au felicitat pe regele şi pentru scăparea lui de atentat. Ragele a mulţumit cu cuvinte foarte călduroase deputaţiunil pentru frumoasele sentimente ce a venit să le manifeste. Athena. 13 Decemvie. Comisiunea specială trimeasă de tribunal sub conducerea consulului englez la Pireu pentru e-ruarea omorătorilor corespondentului Oglo de \a „Times", a arestat mal mulţi indivizi suspecţi. Acest ca3 se judecă acum la Macriniţa. Paris, 12 Decemvrie Inmormăntarea lui Louis Blanc se poate numi că a fost imposantă. Carul fnnebru a fost acoperit mal de tot cu cununi de flori. Afară de persoanele oficiale aii fost de faţă numeroşi senatori, deputaţi şi peste o sută de reuniuni şi diferite societăţi. Charles Edmond a cetit la groapă un necrolog compus de Victor Hupo, in care se vorbia despre credinţa in D-zeu şi nemurirea sufletului. Aii mai vorbit Henry Martin, Borodet, Madier-Montjeau, Lockroy şi alte persoane mal puţin cunoscute. Nu s’a intîmplat nici o turburare de ordine. Londra, 12 Decemvrie. Omorul ce s’a intămplat de curănd 'cu Field a avut atăta efect asupra juraţilor, in căt aceştia in procesul Longh-Mosk nu s.’aii putut uni in privinţa recunoaşterii de vinovat şi a pronunţării verdictului. Presa engleză inferează acest terorism. —Procesul se va incepe din noii şi dacă Curtea cu juraţi iarăşi nu se va uni şi nu’l va condamna pe vinovat, atunci conform legii se va forma un colegii! de trei judecători fără juraţi, care apoi va pronunţa sentinţa cuvenită. Petersburg, 11 Decemvrie „Juridische Zeitschrift" reproducejdupă „Golos“ următorul fapt: Nu departe de satul Kurlula, lăngă rlul Gordinen-Tjai, căţl-va negustori aii fost jefuiţi. Din fericire mal mulţi dintre furi aii iost prinşi. In timpul transportării lor insă de la satul Geoktjai la Şevaşa au răuşit sâ fugă. Poliţia auzind despre aceasta a dat ordine severe pentru arestarea lor. Măsurile s’ău şi luat imediat. Poliţaiul presupuuănd că furii sunt din satul Kurlula, a provocat pe locuitorii săteni sâ dee pe faţă pe ucigaşi. Declarând sătenii că furii nu sunt in sat, poliţaiul a dat ordin escortei sale de cazaci sâ tragă fie-căruî sătean căte-va lovituri de cnută iar, pe femeile să le inchiză. In adevăr toţi bărbaţii au fost bătuţi până şi au perdut simţirile, iar femeile au fost desbrâcate şi insultate (Înaintea ochilor bărbaţilor lor Cele urîte si bătrâne s’aii vândut pe 10 — 20 de copeici, pe cănd cele frumoase şi tinere erai! preţuite cu 1 — 3 ruble. După terminarea orgii s’a pus foc satului. Focul a durat şapte zile, pănă ce au putut scăpa căţî-va săteni şi să anunţe despre aceasta autorităţile. Petersburg 12 Decemvrie. „Rusky Kuryer" află că miDisteriul rusesc de esterne se află in schimb de note cu cel de interne, pentru naturalisarea străinilor cari trăesc de cinci ani in Rusia. Ministerul de interne a dat orgine pentru stringerea datelor. Madrid, 12 Decemvrie. In urma unui foc isbucnit in ministeriul de răsboiii o parte din edificii! s’a distrus. Regele a luat parte in persoană la stingerea incendiului. O mare parte din archive s’a nimicit. Peste 20 de persoane sunt greii rănite. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere", 14 Decemvrie — 3 ore seara. Amsterdam. 14 Decemvrie. Banca din Asterdam a ridicat cursul scomp-tulul său la 5 V2 la sută. Londra, 14 Decemvrie. Retragerea aurului de la Banca Engliterel a reînceput. Constantinopol, 14 Decemvrie. Savfet paşa, care a fost ministru de externe inainte de ministerul din urmă, a primit marele Cordon Nicham-Imtiaz. Roma, 14 Decemvrie. Dl de Giers a plecat în cursul serei la Nea-pole şi Palermo cu familia sa. Dl Mancini va presenta mâine Camerei tratatul de comerciu şi navigaţiune încheiat int.re Italia şi Belgia. O clausă a acestui tratat conţine că in cas de neînţelegere in interpretarea executărel unor articole, părţile contractante se angajază a recurge la decisiunea unei comisiuni de arbitri. Colonia, 14 Decemvrie. „Gazeta Coloniei" publică, in privinţa alianţei austro-germane, aratârl a căror autenticitate o garantează şi după cari zisa alianţă va fi in-cheatâ pe un period de cinci ani. Alianţa va ţine prin urmare pănă la 15 Octombrie 1884. Ziarul adaugă că alianţa amăndoror Imperiurilor s’ar fl probat intru atăt şi că ar promite ambelor ţări garanţii de pace aşa de tari in căt se poate compta deja pe prelungirea eî incă pe un nou period. 14 Decemvrie--! ore seara. Sofia, 14 Decemvrie. Un decret princiar, apărut azi dimineaţă, convoacă adunarea naţională pentru 20 Decern vrie la Sofia. (Havas). A se Tedea ultime «tir! pe pag. IlI-a. BucurescI 3 Decemvrie O carte de temeinice adevăruri şi de drepte observaţiunî publică librăria Samit-ca din Craiova, sub numele d-lui Alex. D. Xenopol, profesor la Universitatea din Iaşi. Fără indoialâ că nu am fl dat loc, in primul nostru Bucureşti, acestei schiţe bibliografice, dacă nu am fl găsit, in cartea d-lui Xenopol, vederi serioase asupra stărei nos-tre economice, isyorîce dintr’o dreaptă judecată şi dmtr’o cercetare adâncă a căuşelor producătoare de bogăţie şi de lipsă, la roroadeie continentului nostru.—Afară de aceasta, o intovărăşire de idei, in ceea ce priveşte sistemul nostru vamal, ne face să punem Şi mai mult preţ pe volumul intitulat Studii economice. Din această carte, partea cea mai frumoasă şi mai interesantă, aceea care are socoteli exacte şi folositoare, aceea care e scrisă intr’o limbă românească şi cu un stil simplu şi j cinstit, este partea relativă la comerţul nostru ex terior A existat şi există ănc-ă, in ţara noastră, păcatul de a aduce teoriele .străinilor şi de a căuta să le aplicam, cu or ce preţ, la nişte date şi la un popor, care nu le poate primi şi nu le va primi, fiind-că nu sunt făcute pentru dânsul, safl. dacă i s’ar putea aplica şi lui, vin prea de timpuriii şi sunt fără folos. Ast-fel sunt, in economia politică a poporului romăn, teoriele liberului-schimb * * # Când am sorbit in căte-va numeve pre cedente, despre disposiţiuuea ingrijitoare ce exista intre importul şi exportul nostru pe cei trei ani din urmă, şi cănd am^ară-tat cum, pe cănd importul creşte, exportul descreşte din 20 in 20 de milioană,— ni s a respuns că această observaţiune nu este temeinică, de oare-ce disproporţiunea este numai vremelnică, iar că mărirea im- portului acuză o bogăţie crescândă a ţării. Am respuns nu ! şi acum, cu d-nu Xenopol, repetăm pentru ce. Mărirea importului nu provine din im-bogăţirea ţării, ci din stingerea tot mai, deplină a industriei naţionale. De unde pănă aci ţăranul ’şl topia sumanele in piuele sale 'şl storcea uleiul din sămânţa de cânepă, ’şl impletea frânghia şi sfoara din viţele el, ’şl ţesea pănza pentru cămăşi in răsboaiele făcute de dănsu, —acuma le cumpără de-a gata de la Braşov safl de prin bălcirrl, unde negustorii samsari le aduc de prin ţările străine.—Cu căt se eftinesc productele străine, cu ătăt masa poporului găsesce mai in-demănatic a cumpăra obiectele de care are nevoie, de căt a le produce singur. S’a obiectat că, de oare-ce Românul pflte cumpăra mai eftin de la străin, de ce să’l silim să producă singur, safl să cumpere mal scump ceea ce se produce in ţară. Munca ţării noastre este o muncă primitivă, in care puterile minţel joacă un rol foarte mărginit. Faţă cu cea intelectuală, ea are doue lipsuri capitale : oboseşte mal mult, şi, ca răsplată a oboseleî celei mal crunte, aduce câştigul cel mal mărginit. — Dacă asemănăm ce câştigă un agricultor cu ceea ce câştigă un industriaş, un profesionist liberal, un om de sciinţă safl 1311 arf-.icf,—Q’&aim fnlnonl oo dintr’o indeletnicire este cu atăt mal in-semnat, cu căt dănsa este mal ideală. E de netăgăduit acest adevăr, şi'n ţara noastră plugarul ocupându’şl toată viaţa cu munca trupească, pe lăngă puţinul profit ce’l trage din această muncă, el ăşl lasă in deplină părăsire desvoltarea sa morală. Mintea sa se invărteşte in cercul luptei pentru existenţă, din care nu tot d’a-una ese biruitor. * * * Să ne gândim puţin la căt munceşte poporul nostru, pentru a producejnişte valori, pe cari o mică parte numai a unul alt popor, e in stare a le produce. La noi muncesc locuitorii unul district intreg, timp oe mal multe luni, de dimineaţa pănă sera, arşi de soare safl udaţi de ploae, pentru a plăti ceea se căte-va femei din Paris ne trimet ca mode pentru damele din societatea noastră cultă ; alt district munceşte de asemenea pantru a produce cu ce să plâtiască incălţămintele ce ne vin din Austria, şi un al tredea pentru a cumpăra tot de acolo ţesăturile de lănă safl de bumbac. — Toată munca ţării noastre se duce in schimb pentru o porţiune foarte neinsem-nată muncei altor ţări,. Aici d-nu Xenopol face un calcul, care, de şi astăzi este intru căt-va schimbat, nu e mal puţin convingător.—Anglia ne tri-mete in ţară mărfuri pentru 57 milioane (astăzi 50 milioane) franci. Exportul total al acestei ţări fiind de 4,787,000,000, ur mează că ea trimete in România a 83-a parte a muncei sale. — Noi exportăm in Anglia pentru 56 milioane (astăzi 82 milioane) franci, ceea ce represintă a patra parte a exportului nostru total de 218 milioane (astăzi 206 milioane) lei. —Prin urmare, a patra parte a muncei noastre merge de plăteşte a 83-a parte din munca poporului englez. Făcănd acelaşi calcul pentru Austria, gă sim că pe cănd Austria ne trimete a zecea parte a exportului el, noi îl trimetem in schimb a treia parte, iar Franciel îl trimetem a opt’a parte pentru a 176-a parte din exportul el. Şi, să nu se uite că, aceasta a zecea par te a exportului Austriei, care, pe anul 1880, pe caae a făcut d-nu Xenopol socoteala, era de 126 milioane, pe 81 este 134 milioane, şi reprezintă mal mult de căt jumătate din totalitatea importului nostru. Vedem deci cătă muncă românească este de nevoe pentru a plăti nişte fracţiuni aşa de mici de muncă străină. Cât despre cifra poporaţieî, ea nu trebue luată in considera i me, căci la noi munceşte tot poporul, iar la ţările de la cari importăm o parte, acea industrială. # * * S’a mal obiectat, că pentru import, statul percepe o taxă care rămâne in ţară, şi care creşte cu atăt mal mult cu căt importul este mal mare. Se respunde insă că. dacă aici este un că ştig, — o imediată pagubă a producătorului îl temperează. In adevăr, forma sub care România exportă munca sa fiind o formă grosolană, volumul şi greutatea mărfurilor exportate este de şease ori mal mare de căt a mărfurilor importate, de unde urmâzâ că costul transportului va fi mult mal in-semnat pentru ducerea exportului la locurile de consumaţie de căt pentru aducerea importului in ţara noastră. Acum, cănd este vorba de producte bru- fronoprvrtnlm oofo ^nc ar.r>r\ teala vânzătorului, pe cănd la cele fabricate el e£te adaos pe lăngă preţul vânzării şi este deci pus in socoteala cumpărătorului; cu alte cuvinte, şi cănd ducem grăne şi când importăm mărfuri, tot noi plătim transportul acelor lucruri. Cauza acestei deosebiri se inţelege lesne : grăne se produc mal mult safl mal puţin in toate ţările şl se formează un preţ mijlociţi, peste care nu se poate uroa cursul lor. Din centra fabricatele de fer engleze, catifelele franceze, ceasoarnicele de Geneva, etc. se produc numai in acele ţâri, şi deci ori cât de departe am voi să le ducem, intru cât voim să le avem chiar pe acelea, se inţelege că doritorii de a le avea trebue să plătească costul strămutării lor. Grîul nostru nu l’am putea transporta in China, din cauză că costul transportului ar absorbi cu totul valoarea sa, pe cănd impăratul Chinei păr-tă la brăfl un ceasornic din Geneva safl din Paris, al cărui transport l’a plătit tot atăt de scump ca şi ceasornicul insu’şî,. Iată dar că şi acest aparent câştig este compensat printr’o pierdere reală. Deci industria noastră trebue, cu ori-ce preţ, incuragiată. Aceste vederi ale d-luî Xenopol fiind cu totul şi ale noastre, ne place cănd le vedem spuse cu atăta limpeziciune şi sinceritate. — Lucrarea aceasta este meritorie din tote punctele de vedere. —Nu o putem indestul recomanda cetitorilor noştri, cari, de sigur, ar inveţa şi şi-ar esplica multe cauze fenomenale in mersul economiei politice la un popor. CRONICA ZILEI Ma! multe rîurî din ţară sunt aproape a se vărsa. Telaajănul ar fi tăiat deja comunicaţia dintre Ploieşti şi Văleni. In cursul lunii trecute, pe piaţa Capitalii, s’ati declarat unsprăzece falimente. Nu e nevoe să mal dovedim că mal toate aă fost jidoveşti: toată lumea ştie. Pasagerii de pe vaporul rus Jury, despre cari s’a zis că s’ar fi inecat in dreptul Sulinel din cauza lovirii dintre acest vapor şi unul englez www.digibuc.ro ROMANI.'. LIBERA sssa ad fost scăpaţi de un vapor ai comisiunil europene. Unul din naufragiaţi, anume Frăsinescu, telegrafist, bravând valurile cu inotul, a scăpat in-aintea tutulor. Resultatul anchete! ce s’a făcut la biuroul ac-cis< ior de la gara Târgovisteî este inlăturarea următorilor funcţionari: Perceptorul Gr. Maka, controlorii clasa 1. E. Ţiţirigă şi p. Cristescu şi controlorii clasa II Maior Enescu şi C. Petrescu. In budgetul mic eterului instrucţiunii publice se va inscrie, se zice, o bursă pentru studiul gravurii in lemn şi in aramă. Se vorbeşte că la Obor [nu se va face gară, ci numai o mică staţiune. i se spune că ieri noaptea a ars pănâ in pământ temniţa de la Slănic (jud. Prahova). Arestaţii au fost puşi in cazarma soldaţilor. Inspectorii generali, al armatei nu se vor in-truni pentru a stabili tablourile de inaintare, de căt in cursul săptămânii viitoare. Ministrul de interne a înaintat in desbaterea Camerei un proiect de lege privitor la contractarea d6 către oraşul Brăila a unul imprumut de 2,500,000 lei. Acest imprumut e destinat a servi atât Den-tru construirea pavajiuluî cu piatră cubică pe mal multa strade din acel oraş căt şi pentru terminarea lucrărilor râmase neefectuate.— împrumutul se va contracta la Casa de Depuneri cu 5 % procente şi amortisabil in 18 ani prin anuităţi semestriale.— Procentele şi amortismen tul se vor achita din venitul comunei Brăila de peste 350,000 leî anual al budgetului drumurilor. Ridicarea banilor de la Casa de Depuneri nu se va face, zice „Curierul finanţiar", de căt pe temeih de lucrări efectuate. M. S. Regele a graţiatjşi redus pedeapsa unul nou număr de condamnaţi din penitenciarul Văcăreşti. Numiri şi transferări D. Al Vidraşcu, prefect la judeţul Bacăh, in locul d-lul Al. Lipoianu demisionat. D. State Gogălniceanu, fost director de prefectură director la prefectura judeţului Ialomiţa, in locul d-luIA. Ghejian,[trecut in altă funcţiune. D. N G. Slăvescu, directorul penitenciarului Focşani, in aceeaşi calitate la penitenciarul Slă- fit/», 1 *”* 1 A/»«il «l 1Atttuu OtvfC^UVMUU^ i LA altă funcţiune. D. doctor T. Gădeiu, profesor de higenă şi medicină populară la seminarul din Huşi, e numit definitiv la catedra sa. JDXJST A. Oestiunea jurământului iu Camera italiană. In Camera din Roma incă esistă o cestiune a jurământului ca şi in cea din Paris, de căt in capitala Italiei basa o formează republicanismul, pe cănd in Paris motivele sunt de natură religioasă. Deputaţii republicani din parlamentul italian nu vor să jure că vor apăra forma de guvern monarchică precum reclamă constituţiunea. Unul dintr’ănşif, deputatul Falleroni, a manifestat acest FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE* — 3 Decemvrie — 4 E.I'ANOELIS T A DE ALPHONSE DAUDET. II Cu chipul solid şi sănătos, in care îndeplinea toate lucrurile, Sylvanire făcu şi această lungă călătorie, decăt intr’un mod mult mal dificil de căt crezuse[Lorie,kde oare-ce ea siei cu desăvârşire economiile bonei. Cănd eşi din vagon şi ăşl făcu drum prin mulţime ţinând de măna sa cel doi orfelini in doliul lor cu totul nou, ea avu un moment de mare emoţiune, una din acele mici şi sfâşietoare drame cum se petrec pe tot momentul la gări, in mijlocul sgomotulul [căruţelor de bagaje, a imbulzelel hamalilor şi funcţionarilor vămel. Vreai să te ţii de faţa Jurnel, mal vârtos cănd eşti posesorul unei perechi de favorite a-tăt de frumoase ca Chemineau ; te prefaci că te ocupi de detalii materiale, lacrimele curg insă cu toate acestea şi ineacă cuvintele ,banala. — Şi bagagiul ? întrebă Lorie suspinând pe Sylvanire; iar Sylvanire incă şi mal emoţionată refus intr’un chip destul de demonstrativ.-S’a găsit asum un deputat monarchic, Coccia, care a presintat un proiect de lege după care acel deputaţi cari nu vor depune in decurs de un an jurământul cerut de constiutuţiune, ăşl pierd mandatul. Lucru ciudat insă ! Ministrul de justiţie, Zanardelli, a respins această propunere, in numele guvernului, declarând că cestiunea nu e inca destul de lămurită ; că după ce se va lămuri pe deplin guvernul va presinta insuşî un proeict de lege. Deputaţii ah interpretat acest refus in sensul, că nu posiţiunea guvernului ci a d-lul Zanardelli personal nu este destul de lămurită faţă cu chestia jurământului. Lumea nu şi-a uitat incă că aproape toţi miniştri de astăzi cultivau odinioară sentimente republicane. Spre a sili pe d. Zanardelli sâ’şl arate coloana, s’a găsit un alt deputat, d. Pierantoni, ginerele ministrului de externe Mancini, care a propus ca d-1 Fallexoni să fie lipsit din causa puitărel sale de mandatul sâh. —Opinia publică italiană aşteaptă cu nerăbdare să vadă ce so-luţiune se va da acestei propuneri, căci ea o va lumina, dacă actualii miniştri al regelui Hum-bert mal ascund in portofoliile lor monarchice convingerile republicane de odinoară. Esploi ărî germane in Africa centrala. ^Germania incă şi-a iudreptat de căt-va timp, in deosebi de la unirea sa in coace, atenţia asupra ţărilor incă necunoscute, in scopul de a’şl crea un imperii! colonial. Nici o dată nu s’a simţit in Germania mal mult răul unei lipse de colonri, in cari să se ducă forţele cari devin prisositoare in ţară, ca astăzi, când emigraţiu-nea a luat dimensiuni in adevăr ingrijitoare. Asupra trebuinţil de celoniî sunt toţi germanii de acord. Părerile diferă msă, cănd e vorba de ţările in cari să se facă aceste colonii. Din nefericire Nemţii s’ah trezit tărdih; puţin pământ se mal gâsesce astăzi despre care să se poată zice că este „res nullius", averea nime-ruia, şi Germania să ’l poată ocupa in bună pace. Se mal găsesc cu toate acestea unele puncte. Unul e Noua Guiuea, asupra căreia ziarele germane atrag de căt-va timp cu multă stăruinţă opinia publică germană. - Această insulă e bogată, intinsă şi, afară de mici neajunsuri climatice, preţioasă din toate punctele de privire.— Asupra el nu planează din intîmplare dreptul niţl unei cuceriri eoropene, afară do neşte pretenţii neserioase a le Angliei şi Holandiel, la cari ele insăşl nu mal ţin de loc. Un alt ţinut asupra căruia şi-ah aruncat Germanii ochii, e bogatul pământ al Africel Gen-iraie. Acruaimente se găsesc in această parte cu scopuri de esplorare nu mal puţin ca trei espediţiî germane, şi reichstagul german, care le-a luat sub deosebita sa protecţie, le-a urcat subvenţia de la 85,000 mărci la 100,000. - Singurul incovenient al acestor espediţiî e că ţintesc toate asupra Conguluî, unde Francia s’a instalat, deja, după toate formele. Să sperăm insă că Germania va recunoaşce din buuâ vreme pericolul unei prea mari vecinătăţi a eventualelor sale colonii de cele francese şi va căuta să se ferească de el.-Loc este dt3tul in Africa centrală şi pentru civilispţia germană. —-----— —-=*— iaKaw»— -------- — ...- PETIŢIA PREOŢILOR Domnule preşedinte D-lor deputaţi Incuragiat, pe de o parte de marile îmbunătăţiri implinrte in toate ramurile de activitate respunde ca era prea mult, că Romain ăl va trimite cu mi...ca vi..,tesâ. — O 1 dacă... e Romain... Voi să zică: „Atunci e bine ingrijit....“ Lacrimile insă ăl impedecară Cop.i inşlşi, nu plângeau. EI erau cu desăvârşire ameţiţi de drumul cel lung şi^pe urmă prea mici spre a putea înţelege ce ah perdut şi ce trist este a nu mal putea zice „mamâ“ aceleia care ieartă tot. Se rm anii mici Algerieni ! Ce sinistru li se păru Parisul, lor cari ajunseseră din aceea ţară a soarelui cu cerul el azur, in care viaţa era atăt de imbelşugată, intr’o odaie din etagul al treilea al un otel din Rue de Mail, o cameră posomorită cu pereţii umezi şi mobilierul serac Pe urmă prânzul la table d’hote unde nu era ertat să vorbiască, toate aceste figuri necunoscute şi pontru distracţiune căte-va plimbări subt umbrelă cu bonna, care nu iedrăznia să meargă mai departe de piaţa Victoriei de frică să nu piarzâ drumul. Tatăl alerga in timpul acesta căutăndu-şl o ocupaţiune păne va intra in minister Ce ocupaţiune ? ; După ce trăiesc! două zeci de ani in administraţie nu te mal pricepi la alt-ceva; esist9nţa oficială cu neastempărul şi golul el te-a fatigat, te-a banalisat. Nimeni nu stîa mal bine de căt dânsul compune o scrisoare administrativă, in acel stilro-tunzit. incolor, care se fereşte de termenii proprii şi nu caută de. căt la un singur lucru: a vorbi fără a spune ceva. Nimenea nu cunoştea mal temeinic formula-riul salutărilor hieiarchice, chipul in care se scrie unul pxe3ident de tribunal, unul episcop, ale ţereî noastre ; pe de altă parte, strîm’torat pănă la neputinţă atăt in ce privesce mijloacele naturale a cărora lipsă pe zi ce merge devine şi mal simţită, făcând ca viaţa,traiul şi cultura educativă a copiilor preotului să fie grea şi anevoioasă, căt şi in ce privesce chemarea preotului in biserica română : clerul mirean crede sosit momentul să se adreseze şi să solicite cu tot respectul bună-voinţa d-Ior voastre pentru a regula in fine şi asupra inbunâtăţirel sale materiale şi morale. Recunoascem d-le preş. şi d-lor deputaţi, că atăt Prea Sff. prelaţi, căt şi camera şi guvernul, ah arătat in totdeauna o solicitudine bine-voi-toare pentru ridicarea clerului mirean la o po-siţiune demnă de chemarea sa in societatea creştină română. Astfel, in sesiunea din 1880, luăn-au-se m consideraţiune starea deplorabilă a preoţime! române din comunele rurale, Oomisiuuea de petiţiunî a camerei, iu urma adresei Nr. 761 din 23 Februarie a I. P. S. Mitropolitul Primat, a pus in evidenţă atunci acea stare, şi a considerat, intr’altele, meritul ce biserica română, in decursul secolilor, a câştigat prin in3ufleţirea patriotismului naţional no toate imprejurăril6 grele, pentru care onor. cameră a votat ca de urgenţă: „Onor. guvern să supună corpurilor le-„giuitoare un proiect de lege pentru imbunătă-,ţirea soarteî preoţilor şi remunerarea lor in ra-„port cu serviciile ce aduc societăţel şi cu exigenţele de vieţuire.» Dar se vede foarte clar că onor. guvern era destul de preocupat de trebuinţe destul de insemnate pentru ţară ca să mai aibă tinpul de a elabora un proiect de lege şi pentru posiţiunea preoţilor. In sesiunea trecută I. I. P. P. S. S. Mitropo-liţil şi P. P. S. S. EpiscoDil au făcut , o propunere prin care ah arătat Onor. Senat foarte amâ-runţit starea deplorabilă a clerului mirean şi ah elaborat şi proiectul pentru intreţinerea clerului şi bisericilor rurale şi urbane şi pe care Onor. Senat l’a şi votat. Ar fi prea mult să cităm a-miatireî d-lor voastre rapoartele cetite înaintea consilielor judeţiene la diverse epoce şi numeroasele discuţiunl făcute de presa ţârei in decurs de aproape 20 de ani, cari toate descriu şi espun îndeajuns starea in care se află clerul mirean al bisericel române, şi cari, toate, recunosc necesitatea unei inbunătăţirl a posiţiu-nel preotului sub punctul de vedere material, moral şi intelectual. Recunoascem insă că imbu-nătâţirea materială şi morală necesitând sacrificii materiale, ’I a fost imposibil {statului să dea legitima satisfacţiune unei trebuinţl care pe zi ce mergejdevîne a fi şi mai simţită din cauza atâtor mari şi urgente inbunătăţirl cari ah absorbit mijloacele materiale ale ţârei. Dar credemu că intre cauzele cari ah temporisat solicitudinea înaltului snivernii, osiata şi tăcerea noastră, in caie am stat pănă acum, aşteptând cu pacienţă resultatul atâtor stăruinţe deja depuse. Acesta este singurul mobil ce ne a hotarît de a veni inaintea d-voastră, să cerem şi noi, cel mai de pe urmă, inbunătăţirea posi-ţiuneî noastre. Despre ceea-ce suntem acum şi despre ceea-ce trebue să fim iu statul român, a căruia biserică ocupă iu istoria ţârei o pagină plină de cele mal inalte esemple de patriotism, este demonstrat pănă la evidenţă. Dar nu mal putem ei noi susţine însemnătatea chiemărel noasire, la care nu putem respunde cu destula denînitate sub greutatea unei posiţiunl atăt de critice. Este incontestabil că statul nostru, intr’un timp scurt, prin luminele şi patriotismul mandatarilor ţârei şi ale onor. guvern, a realisat un progres mare— reforme măreţe ce vorremănea ca neşte monumente strălucite pentru memoria bărbaţilor cari, intemeaţl pe credinţa strămoşilor noştri, ah luptat cu zel şi devotament. Pentru ca opera d voastră să fie încoronată, unul comandant de corp; nimenea nu ştia ca dânsul ţinea sus drapelul administraţiunel in faţa magistratureî, inimicul ei cel mai neîmpăcat ; a se pasiona pentru biuroh, pentru scris, peatiu semne de hârtie, cartoane verzi, registre ; de-a face după amoază visite presidentei, ge-nerâleseî; de-a rosti, intors cu spatele spre cămin şi aripele hainei aruncate in douâ părţi, tot felul de frase complicate, nici odată compro’ miţâtoare, de-a împărtăşi cu căldură părerea tu-turoia, de-a auda cu profusiune,- de-a contrazice cu dulceaţă invărtind binoclul: „Ah! permite-ţi’ml...“j dea presida in sunetul musiceî şi a tobei un consiliu de revisie, un comiţih agricol, o impărţire de premii, a cita un vers din Hora-ţiu, o maliţie din Montaigne, a’şl modula vocea după cum se adresa către recruţi, preoţi, lucrători, călugăriţe sah ţeranl; cu un cuvânt in toate formele de rigore, toate posele şi grimazu-rile punerel in scena administrative, Lorie — Du-fresve nu’şl găsia perechea de căt in Chemineau. - La ce i serviau insă • acum toate acestea ? Şi nu era oare infricoşat, a nu avea, la patru zeci de ani, spre a’şl nutri şi imbrăca copii, de căt gesturi de estradă şi frase invâţate pe din afară ? Asteptăndu’şl locul promis in minister, fostul sub-prefect fu redus să şi caute de lucru mtr’o agenţie de copil dramatice. Doisprezece la numâr steteah toată ziua in beciul luminat un gaz al stradel Mont-Martre şi scrieau, împrejurul unei mese mari, fără a zice o vorbâ, căci abia se cunosceau; spitalul şi asilul de noapte păreah a se fi imbulzit aici in aceeaşi încăpere ; toţi se asomănah prin costumul decăzut, cotele lor rupte; foamea pnvoa din pentru ca Coroanei regatului romăn să nu’l ijp. sească şi acea mică pietricică ce poate adăoga la strălucirea naţiunel noastre, credem, d-lor Pr. S[ d-lor deputaţi, că este necesar şi intră chiar in sentimentul patriotic al d-voastre de a face ca şi clerul suveran al ţârei să fie pus iu stare de a implini cu succes misiunea sa ca element care are chemarea a râspîndi cultura morală in popor. Este demn de ţara noastră a le cărei tra-diţiunî naţionale ah fost păstrate sub scutul bisericel, este dems de timpul, in care trăim şi de progresul naţional, să bine-voiţl a intoarce patriotica d-voa3tre atenţiune asupra clerului mirean, şi să’I daţi elementele necesare, ca să poată fi folositor, ca să poată coopera la desvol-tarea morală —singura bază pe care trebue să se intemeieze progresele efectuate. Nu ne indoim că sunteţi convinşi mal mult de căt noi despre însemnătatea acestui adevăr şi anume, că uu stat cu tradiţiunl ce ’l leagă de biserica sa nu poate cimenta progresul ce face de căt dănd regimului moral acea forţă ce plantează in inimi sentimentul patriotic. Plini de încredere in buna-voinţă a mandatarilor naţiunel şi a înaltului guvern ; pe de altă parte strîmtoraţi de starea critică in care ne aflăm, şi intemeiaţl pe atâtea consideraţiunl ce credem că le împărtăşiţi, a trebuit, d-le Preş. si d-lor Deputaţi, să concentrăm vocea clerului mirean din toată ţara iatr’o intrunire generală şi s’o indreptăm Corpurilor legiuitoare ca dănsele să decidă, in înţelepciunea lor, asupra mijloacelor eficace de a aduce îmbunătăţirea echitabilă a posiţiunel clerului mirean. In Scopul acesta ne permitem a cere in respectul imbunâtăţirel materiale şi morale : I. Mărirea parohiilor, principiu stabilit in pro ectul de lege votat de ouor. Senat in sesiunea trecută, imbunătăţindu-se insă acest proiect prin amendamente privitoare la crearea unul servicih indestulător şi admiterea in trînsul a principiului pensiunel pentru preot. II. A nu se mal hirotonisi preoţi şi diaconi prin oraşe sah in comunele rurale de căt acel tineri cari ah absolvit cursul seminarial de gradul II. s III. Ridicarea seminariilor eparhiale la curs de 7 clase pentru ca ast-fel să putem avea preoţi cu o cultură şi instrucţiune suficientă in scurt timp in toată ţara. IV. înfiinţarea facultăţei de teologie. V. Punctul ce interesează progresul bisericel române, precum s’a demonstrat in de ajuns in espunerea de motive ce insoţeşce proiectul, pre-sentat camerei iu sesiunea trecută din iniţiativa cător-va dd. deputaţi pentru reformarea sf-tulul sinod, este formarea unul sinod compus din toate elementele bisericel române. Acestea sunt d-le Preş. şi d-lor Deputaţi, do- ■ rinţele noastre pe cari cu tot respectul le pre-sintăm d-lor voastre cu rugăciunea profundă să bine-voiţl a le face să devie fapte ihpiinite, pentru care clerul mirean va păstra si transmite posterităţel cu recunoştinţă memoria binefăcătorilor sâî şi va ruga pururea pe bunul D-zeh a vă ţine deplina sănătate dându-vă forţe ca să lucraţi pentru binele şi prosperitatea ţării şi a bisericel române. Bine-voiţl, d-le Preşedinte şi d-lor Deputaţi, a primi, vă rugăm, incredinţarea prea distinsei stime ce vă păstrăm. CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 2 Decemvrie, 1882. r ___ Senatul.— Se trimite la secţiuni o propunere semnâtă de mal mulţi d-nl senatori prin care ochii lor roşiţi de friguri, toată fiinţa le rnirosa a sărăcie dacă nu e ceva mal reh. Din când in cănd se zăria printre denşil un fost militar, bine îmbrăcat, bine hrănit, cu-o panglicuţă îngălbenită la botonieră; el veniah aici gpre a’şl câştiga in ceasut e de după ameaz un mic supliment la neînsemnata sa pensie. Şi cu aceeaşi scrisoare rotundă, uniformă, pe aceeaşi hârtie de acel’aşl format - era foarte fină pentru ca condeiul să poată luneca cu uşurinţă — copiah fără întrerupere drame, vodeviluri, operete, comedii, feerii; o muncă'mechanică, cu capul plecat ochii stinşi, ca boii la plug. Lorie lucra, mal vîrtos la Început, cu {multă căldură; muie de intrigi bisare cari i cădeah sub condeih, drăciile de prin vodevile cu mistifleaţiile şi Încurcăturile lor, suciturile sorţel in drama modernă, cu divorţurile el preparate cu toate aroa-mele, ăl amusah. „De unde pot scoate oamenii toate aceste lu-crurl ? -se intreba el uneori, uimit de atâtea complicaţii nesfârşite cari ăl depărtah atăt de mult de viaţa reală. Ceea ce ’l isbia insă mal mult era marele număr de piănzuri îmbelşugate de prin piese : necontenit şampanie, vânăturl; necontenit oameni 5a, Y,orbiaa cu Kura plină, cu servieta sub băr-pie ! şi in vreme ce copia aceste amenunte a le mscenărel, dejuna o franzelă de douâ parale, pr care şi-o fărâma cu ruşine in busunar. De aici conchidea că teatrul şi viaţa reală sunt lucruri cu desăvârşire deosebite. (Va urma.) www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA HHmmMMlWR mm se cere construirea unei căi ferate de la Odo-bescl la Focşani. . -X- Se proclamă senatori dd. C. Budişteanu, Gr. Miclescu şi Holban. . -x- Se admite proiectul de lege prin care se aprobă ca toate furniturile necesari armatei in anul bugetar 1883-84, ministerul de resbol să Je poată contracţa in limitele fondurilor alocate pentru aceste furnituri prin bugetul anului curent 1882— 1883 Se primeşte, cu 25 voturi in contra 8, proiectul de lege asupra modificărilor legii dit 10 A-prile 1880, pentru naintarea in armată, pe lângă căte-va modificări. -x- Sonaiul trece apoi in secţiuni. Camera. -D. Kogălniceanu anunţă o interpelare in privinţa loteriilor streine, cari inundă tara. Ministerul va respunde peste trei zile. -x- D. Sichîeanu intreabă pentru ce bugetele ministerelor de re3boI şi de lucrări publice n’ati fost insoţite de espunerl de motive. D. pnm-ministru răspunde că esplicaţil vor fi date la comisiunea bugetară- -x- D. Lahovari anunţă c interpelare d-lul ministru de justiţie in privinţa neaplicăril legii loteriilor, şi roagă Adunarea să ia mal curând in desbatere legea contra cumulului funcţiunilor. D. prezident al Camerii zice că această lege va veni in curând in desbatere; ear ministrul că va răspunde in termen reglementar. . -x- D. Vernescu va face o interpelare d-luî ministru al justiţiei in privinţa demisiunil unul magistrat, care arată că guvernul se amestică in trebile justiţiei. -X- D. I. Ionescu stărue ca secţiunile să aducă mal cuiînd in de3baterea Camerii proiectul de lege asupra învăţământului agricol. -x- Se votează d-reî Cuţarida, studentă la facultatea de medicină dinJMontpellier, o bursă de 1,200 lei pe jum. an. ___ys____ La 3 ore, Camera trece in secţiuni. IDIIsT J-TJIDJSTiă încercarea profănării unui mormânt .-Cetim .n „Galaţii" (din Galaţi) : Un călător ce a venit erî de la Ghidigenlne spune că pe cănd d-na Powell să ducea Luni, la mormăntul soţului eî, a găsit acolo nişte ţigani cari desgropatl mormîatul ca să prade pe repausat. D-na Powell vădănd această profanare a incepat a face larmă; pe dată primarul a venit in ajutorul d-nel, dar profanatorii dispăruseră. Nu cunoascem resultatul cercetărel autorităţilor. • Un romanţ.—„Curierul Bălăsan" dm iasî narează „Cu vr’o trei luni in urmă, unul dintre Oltenii veniţi in Iaşi, numit Costmă Florescu, ca sii dea o probă evidentă că e dispus a se stabili pentru tot-d’a-una in Iaşi (lucru care nu poate de căt să ne facă mulţumire), fură (se inţelega că nu fără invoirea objectulul acestui furt) pe Teodora Ivanova, fiicaunul lipovan din Păcurari. 1 „După un traiCi de trei luni de zile, sâmbătă părinţii fetei o furară de la Oltean (de astă-dată insă putem asigura că fără voia el) şi duminică fata muri. Această moarte subită dând loc la bănuell, cadavrul Teodorei fu transportat la spitalul Sf. Spiridon, unde i se făcu autopsie de d-nii doctori Rusu senior, Rojniţă şi Rig-ler, in presenţa d-lul jude instructor Nicolaide. In timpul autopsiei părinţii fetei cari erati faţă, nu manifestaseră nici o intristare. Mulţi şoptesc că el ar fi privind asta ca o jertfă adusă ere dinţel lor. Autopsia insă nu probă nimic, şi o parte din resturile mortuare a le nenorocitei amante vor fi trimise la Bucureşti pentru a fi analisate şi acolo. Luni seara, cadavrul Teodorei fu transportat de părinţii săi acasă la dânşii iar inmormântarea avu loc alaltă-erl marţi. „In cortejul funebru, care trecu pe dinaintea Redacţiunel noastre, am văd!ut şi pe Costică Florescu, trist şi posomorit, întovărăşit de unul din companionii săi, intr’o trăsură cu doi cal, urmând carul funebru care ducea pe Teodora Ivanova la eterna sa locucuinţă. Uitam să spunem că Teodoia nu număra de căt opt-spre-zece roze"! * Drumul de fler Piatra-Bacăti. —Cetim in „Corespondenţa provincială» din Piatra: „Consiliul general in ultima sa şedinţă de la 19 Noembre curentă, a luat o decisiune prin care, in numele conjudeţenilor, roagă pe guvern, ca având in vedere studiile făcute de către corpul tehnic, faţă cu poziţia cea mal favorabilă a terenului plan, de unde resultă, că linia largă fâcăndu-se n’ar putea costa cu mult mal mult de căt liniea ingustă proiectată a se face, şi ca in consideraţiunea necesităţii absolute a comer-ciulul şi industriei acestui judej, să părăsească idea de a ne da liniea ingustă, care este de prisos a n-eo mal da, căci atunci ar fi mal bine lăsat acest judeţ cum este astăzi şi fără drumul de fer ingust." ’ * Gimnastul real din Piatra. -Acela’şl ziar relatează : „Consiliul comunal in şedinţa de la 23 Noembre, a luat decisiunea de a se arăta atătil d-luî Ministru de culte căt şi Adunării legiuitoare, că de la 1 April 1883, nu mal poate susţinea pe seama şa acest gimnaziu, oferindu-se â da numai localul şi mobiliarul necesar pentru tot-d’a-una, rar personalul să se iea pe contul Statului. Credem că atăt onorabila Cameră, căt şi d 1 Ministru, vor face cu ocaziunea votării budgetelor pe 1883 -84, a se trece pe contul Statului gimnaziul real din acest oraş. „Comuna de la 1869, data înfiinţării acestui gimnaziu, şi până astâ-zl, a cheltuită pesto 200,00 lei cu susţinerea, prin urmare vor fi de ajuns acestea sacrificii făcute de o comună seracă." MOŞIA STATULUI ŞENDRENI Cetim in „Posta" din Galaţi: „O mare parte din locuitorii Galaţilor sunt plugari ; de cum incepe primă-vara acesll oameni,iaă in arendă mici bucăţele de pământ* de pe la moşiole invecinate şi le esplotează şi aceasta este unica lor ocupaţiune. „Printre moşiele pe cari aceşti locuitori se aşează in primăvară spre a le cultiva, sunt mal multe de ale .Statului, intre cari este şi una numită Parte-din-Şendrenl. „Această moşie, care are o intindere de vr’o cinci sute fâljî, a fost scoasă in vânzare dă către Stat in loturi mici. La o asemenea ştire locuitorii plugari din Galaţi s’atl determinat a o cumpăra el. „Pe cănd insă aceşti bieţi oameni plănuise aceasta şi aştepta in sfârşit să vadă o scumpă ( inţă a lor realisată după mari şi multe stăruinţe ce intrebuinţase, de o dată, nu seim din ce inpregiurărl, disposiţiunea de a se vinde moşia Parte-din-Şendrenî in loturi se schimbă şi vânzarea se efectuază in total pe numele unul singur cumpărător cu preţ de 216 mii lei. Măsura aceasta este din cele mal nenorocite; mal intâitl ea aduce pagubă Statului, căci dacă moşia in chestiune s’ar fi vândut in loturi s’ar fi putut obţinea pe ea un preţ cu mult mal superior celui de 216 mii lei. Ca dovadă pentru aceasta putem cita faptul ca o moşie a Statului anume VămăşenI in aceleaşi condiţiunl, dar care e in mărime numai de 400 fălci şi are şi dosavantajul de a nu se găsi traversată de şosea precum sunt Parte-din-Şendrenl, totuşi fiind că s’a vândut in loturi s’a obţinut pe ea 198 mii lei. -Al doilea, vânzarea moşiei către un singur cumpărător aduce numeroaselor familii de plugari din Galaţi o lovire foarte mare căci de aici inainte vor fi de sigur aceşti cultivatori speculaţi de noul proprietar intr’un mod neomenos, pentru că vrând nevrând, el vor trebui să se ducă să iea pământ de arătură de pe moşia Şendreni de unde şl până acum luau fiind că n’ati deun de lua de aiurea. „In interesul Statului dar pe de o parte, in interesul locuitorilor plugari din Galaţi pe de alta, asociem voacea noastră cu a confraţilor de la Vocea Covurluiului şi facem apel la d. ministru de flnance a nu da aprobarea sa vân-dărel de care vorbim, ci a dispune ca moşia Parte-din-Şendrenl să se pue din nod in vânzare in loturi spre a putea fi cumpărată, şi suntem siguri cu preţ mult mal avautagios Statului de locuitorii agricultori din Galaţi". ARENA ZIARELOR Rin legea de la 1864, privitoare la impâmăntenirea sătenilor, nu s a esecutat Până astăzi delimitarea cerută de art. 15. Păm6nturile sătenilor sunt de-a-valma, fără a şti fie care ce are. Se ştie ce confusie a pricinuit această stare de lucruri in Rusia. Iată dară ce propune „Românul" : Supt supraveghierea şi controlul administra-ţiunil şi al consilielor judeţene, să se oblige flecare comună ca, conform tabelei lit. A, prevăzută de circulara după care s’a aplicat legea rurală, să delimiteze proprietăţile tuturor sătenilor. Pentru aceasta se vor face două planuri; u-unul se va depune in archiva comunei, iar altu-in acea a consiliului judeţian, care va şi verii fica lucrarea. Se va libera apoi fle-cărul sătean, dintr’o condică cu matcă, căte un act de propietate in regulă, ca să ştie şi el anume ce posedă şi in virtutea cărui drept, spre a nu mal fi indicat şi străgănit. Căt pentru banii cu cari să se plătească inginerii hotărnici cari vor face o aseme nea lucrare, „Românul" zice : In privinţa aceasta părerea noastră este că să se adaoge, pe un timp determinat, o zecime la impositul fonciar asupra micei proprietăţi rurale, care să e adune da comune deosebit, pentru a se plăti lucrările de delimitare, supt controlul şi supravegherea consilielor judeţene. .„Binele Public" revine asupra des-veluirel făcute chiar de unul din fii partidului, despre ingerinţele ce esercită in alegeri guvernul. Prin confundarea colegielor la comună, mi nistrul a făcut şi mal posibilă ingerinţa puterel. Astăzi, cănd este vorba şi despre [chemarea unor camere de revisuire cu scopul de a modifica legea electorală, este de cea mal neapărată trebuinţă ca libertatea să fie garantată. Si numai aceasta nu intră in deprinderile d-luî Brâtianu. De aceea noi improspătăm cererea justă şi înţeleaptă a repr63entantulul de Roman : Fă maiestate ca libertatea alegerilor să devie un adevir. Cănd uonsiliaril tronului se opun la eserciţiul suveranităţel, atunci este de cea mal inaltă datorie a regelui ca să intervie cu prerogativele sale spre a restabili ordinea legală şi drepturile violate de perturbatorii de meserie. ------------- mmm ______ ŞTIRI MĂRUNTE O probă de curioasa şi complicata limbă ce vorbesc negri africani, e desigur numele căpâ-teniel depuţiunel trimise de regina din Madagascar la Paris. Iată acest nume năsdrăvan : Ravoninahitriniorivo Dacă l’am lua ca probă spre a constata limba omului treaz, cu greă am găsi vre-unul. * In Germania a inceput să se facă un import destul de considerabil de vinuri roşii şi albe din Australia. — Vinurile sunt reputate ca vinuri bune. * Se ştie că Napoleon I intrebuinţase, la inco-ronarea sa pentru mărirea solemnităţeî ceremonialului, şi o protinsă „coroană de argint a lui Carol cei Mare".-împăratul fusese insălat de descoperitorul acestei antichităţi, căci as*tăzl s’a dovedit chiar din inscripţia pe jumătate ştearsă a obiectului, că nu era de căt topuzul unui capelmaistru din veacul al 14-lea. Regatul negrilor de pe insula ITavail, are o frumoasă devisă. Iată-o: „TJa mau ka e o ka aiua i ka poro". In traducţie : „Dreptatea e viaţa unei ţări" * Din cănd in cănd Jidanii afi motive de-a se folicita de roadele munceî lor. Lângă un zaplaz din Iaşi s’a găsit de sergenţii de pază o femee beată, căzută jos. Pănă s’o ducă la comisie, ea a murit. îuuuueie, juu. JNeamţu, a ars in tea de 22-23 Noemvrie moara cu patru de pe moşia DarmăneştI, imp-eună cu pr o6/fnAe„Se iotrânsa. — Paguba se ur o,000 fr BULETIN BIBLIOGRAFIC Apocalipsa in faţa stâreî actuale a Europei precedat de infruntarea {apostaţilor de la Deşteptarea. ‘ Ten nţa acestei broşuri e d’a combate direcţiunea ° Jti-monahală. Autorul se foloseşte de neşte termini viguroşî. Un alt scod al broşurii d-l 1 •«, K' ^lC0lescu> vechiii student in teologia şi hlosofiâ de la universitatea din Berlin mal este o predică, un cuvânt pentru pace* In adevăr, în aşa numitul veac al civilisaţiunil, e ceva ins-păimăntător a vedea atătea măceluri, căte s’ad făcut pănă azi. Preţul unul exemplar 50 bani. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere". 15 Decemvrie. -=■ 9 ore dimineaţa. Berlin, 14 Decemvrie. „Gazeta Germaniei de Nord" anunţă că guvernul englezesc va comunica in curând Puterilor, representate la ultima Conferinţă de la Constantinopole, propunerile sale spre a asigura protecţiunea internaţională a Canalului de Su-ez. Comunicaţia Foreign-Office va provoca asemenea aprecierea Puterilor asupra dorinţelor Ţârilor do jos şi Spaniei, cari prin posesiunile lor coloniale sunt interesate tot atăt de mult in chestiune. . Berlin, 14 Decemvrie Reichstagul a respins o propunere presantată de către deputaţii socialişti conţinând că decretul Imperial care conţine mica stare de asediu la Berlin, Hamburg şi Leipsic nu e destul de mo tivatil. Un [memorid asupra execuţiunel legel contraj socialiştilor o fost prealabil comunicat membrilor Reichstagului. Progresiştii ati votat pentru propunere ; deputaţi din centru ad votat contra, declarând că ad luat cunoştinţă de memorid, dar nu’l vă aproba nici desaproba. Roma, 14 Decemvrie. „Agenţia Ştefani" zice că Englitera va expedia in curând invitările oficiale pentru conferinţa insărcinată d’a regula chestiunile privitoare la navigaţiunea Dunărei. Conferinţa se va deschide probabil in Ianuarie, Roma, 14 Decemvrie Biurourile Camerei ad numit, cu o mare m » M 5°/c , „ , 8% Impr. Municipal BucurescI . » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 °/« Renta Romănă............... Acţiuni Dacia Romănia .... » Banca Naţională a Romămel Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat, a Rentă . . . a Căile ferate . , Scrisuri . . Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă Rubla hărtie ... . Florini.............: . Lose otomane.............. CURSUL DIN VIKNA 14 Decembre Napoleonul............... Di ca Lose Otomane............. Rubla hârtie........... CURSUL DIN BERLIN 14 Decembre2 Oppenheim.............. Rume hârtie ..... Oblig, noi............. Idem i »/,.............' R. Amort. 5 »/. . . . * ' CURSUL DIN PARIS 14 Decembre Renta Romănă............. Lose otomane SCHIMBUL 3 Decembre Paris (3 luni) , . a la edere . Londra (3 luni) . * la vedere Berlin (3 iun!) . a la vedere . Y.«>aa la vedere 99 15 100 h 03 2537 7. !Î2 30 123 70 |ti2 Adrese pentru telegrame BENGAL. Câmp. 97 02 92 225 IC \ 92 103’/. 97 ■/, 89 */. 103» 30 7 90 % 423 1345 ! ru 2’/* 2 bv 2 11 50 9 47 5 65 25 40 116 108 199 102 10 54 ■/, Visd. 97 «/, 103 7, 92 V. 230 H24,/‘ 92 */, 1037, 98 30 \ 104 31 7. 91 7. 425 1360 arg. aur. 2»/. 2 •/. 2 60 2 13 60 www.digibuc.ro ROM A. NI A LIBERA TOPICUL ORIENTAL alini DESUDRIERS este superior tutulor fondanlelor şi repulsivilor întrebuinţaţi in contra Bâtelor Cailor. Acţiunea sa este sigură şi rapide; Nu face să cadă perul şi nu lasă neci uăurmă; reuşăsce nu se pdte ma. oine in contra Itolclor «le “ept. J'incSiiurilor, s ureriior de Paralyeielor, Slăiiiciunri pi-cionlor, c*c. Amestecat cum trebue cu unt-ie-lemn, se intrebuinţăză la Uite dobilâcele nu numai la Cal , TOPICUL VERnE , ondant cu mult mai aclif, inlocuesce Oaut’.risativnea cu fermi '-osu in tdte nlicatiunile sâle. indecă rapide Apa la piciore, dsaelc morte, Ingorgiarile reci *eu calde, scliiopătările vechi nou nunul, spetelile, etc raSftannaeia DESLAURlERS,34,rne fle ciery. şi Sc t6te pharmaciele şi droguerieie mu bune. a" âfe si Anunciurl 5 - DIN C' APITALA DOCTOBI Dimitrescu Seve™, 1“^, ADVOCAT! , Hotel Metropol No. 14, INGINERI-HOTARNICI . lonmicianu, strad;iM,rcpr- Vodă, No. 31. Alexandru Penescu, £• f Negustori. Operaţiuni garantate DENTIST! 6. Stana, Ste>da Caro1Ift h 19 8. Emil Scrob, LIBRARI Socec & CoDi])^le7.Victorie 1 ioanitiu Fraţii, NAa7%L27scan1’ XILOGRAFI Weidlicli Caroi,strada Dionisie’ COMISIONARI Alex. Grabowski, Sf L&: tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Corn. la Beims in Şampania Strada Demnei. Nr.5. ') Specială in coloniale zaharuri, cafele, drogue, produse chemice. untdelemnuri, uleiuri, sardine. orezuiî hârtie, etc, etc. FRISERI f Tiilaoo Strada Academii, Nr. hi UllCoO) 37, Cassa Servatius. * _____Sapunarie şi Parfumarl. Flora Românie!, Modalte de aur do la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si-âroif. Bucureşti. MANUFACTURI Ioan Pencovicî, lî-aă,Lk?PseS!- tâţî de mătăsuri, lânuri, dantelo, oonfectioane gata. stofe le mo bile, covoare, perdălării de diferite calităţi. Văndare cu preţuri foarte îeduse. COFETARI Smaraudache Răuniescii,str-Caro1 Nr. 60. Mim Constanţii!, “ .% „la Strugure11. BACANI Petracke \m. da Lipscani Nr. 9. RESTAU RANTURI strada Covaci j Nr. 3. Maro depositu de vinuri indigene şi străine. 1 FANZARI Fiano & lonescu,strada Caro-11’ tel Dacia. sub marele Ho- FABRICE Vasile Georgescu, ?aKuSu?® Scrobeală şi moară de măcinat ; 1 făinuri, Strada Soarelui No. 18, Suburbia Manea Brutaru, Culoa- f rea Yerde. FERARI Petre Georgescu. rS de ferărie, strada Sf. Apostoli Nr. 22. ‘ IDE BfiMAÎROAT: PALTOANE DE MONTANAG ŞI.C0ACHM Âft IN DIFERITE NUANŢE. SPECIALITATE DE HAINE BARBATESCI • Cu deosebire se recomandă. 28 PALTOANE PE MONTAGNAC ŞI COACHMAN -- TINEREŢEA—PRESOHEŢA I ŞI FRUMUSEŢEA PELITE] RAYISSANTE cxamin.Ttă oficial COMPOSIŢIE cu totul NEYATAMATORE pentru TOALETA DAMELOR Frumuseţea damelor depinde mai mult de o pieliţă a feţei delicată, albă şi curată. Damelor cari ţin la aceasta şi vor să apere de asprimea atralul, a soarelui, etc. se recomandă acestu preparat cunoscut ae mult, ce e neapărat pentru toaleta damelor elegante şi recunoscut ca nevăcâmă-tor şi n’are trebu- ___ inţă de a fi lăudat căci ’şi îndeplineşte deplin misiunea ae a conserva şi înfrumuseţa. Preţuri: Un flacon mare original in carton albA8 fr. „ „ mic m ,, » rozăa 5 „ NEAPARATA pentru ÎNFRUMUSEŢAREA I conservarea PELlţEI INVENTATOB Doctor LEJOSSE £S Jk. \T O KT B. AV I SS A NTB DE DOCTOR LEJOSSE. Acest săpun e căutat de mulţi ani pentru mirosul său plăcut ş: frescheţa sa de catifea ce dă feţei, c irpuliji, kmftnilor Îşi braţelor. Toţi sunt unanimi in judecata lor, că întruneşte toate, calităţile bune ce trebue să aibă un săpun fin da toaletă. Preţul cu bucata 2 fr,— 6 bucăţi 11 fr. Depoul central in Budapesta: Rathhausplatz 9 ; Parfumerie Zum Blumenkorb, Fr. Rchwarz, Veritabil in Bncurescî la d. Bruss. Farmacia Speranţa. Comisiăne prin epistole se efectuează discret imediat, lislîliil le instruclinne si edualiune ŞS®** PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ [□formaţiuni in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şl 4 — 6 p. m. De venzare bilete fie incliiriat pentni lipit la case — 14, Strada Covaci, 14 — l%fOH şi PASTA de de Seve de Pin (Bradu) Maritimi Porcinele slabe da peptfl, acele aHr.se de Ttisse, Biguşilă, Grippi, Catharre, Bronchite, Stingerea voceî ji Aethmu, aurite sigure d’a găssl uă potolire rapldi şl curarlsslre in intrebuin}area priH-cipurilorO balsamici a-le bradului maritimii concentrate in Siropulft 5/ ’n Paata de «evf de Fin (bradă) de L0.gtt.e3. Deposit in principalele Pharmacil «m UQASSE x & La3,4şi5Ianuarel883 va avea loc TRAGEREA PENTRU TEMINAMSEMTOUCi Dl» BU0UEE30I Numai 1 leu costul unui bilsst avend şansă a câştiga 10,000 lei Diferite câştiguri in sumă totali de 50,000 lai, după impârţirea următoare: î â 10,000-19,000 fr. 1 â 3,000— 3,000 » lâ 2,000-2,000 » 1 â 1.500— 1,500 » 2 â 1,000— 2,000 » 2 â 500- 1,000 n 4 & 250— 1,000 fr. 8 â 125— 1 00 » 20 â 100— 2,000 50 â 60— 2,500 200 â 20— 4,000 r* 2,000 â 10—20,000 Direcţiunea rdgă pe onor. public a nu perde ocasia, grăbim du-se a cumpăra bilete de la această loteiie căci aă mai rămas puţina levăndute. Tragerea irevocabilă In. 3. 4- si E Ta.nna.riU 1883 Se 7ensare (maniaturi) hârtie stricată — cu ocaua — A se adresa ia Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci Nr. 14. ■ mmtBmmams^BsssssBxsssssgBmss^^sssiăaBassmi^sms, ssseîsaH^ Cu privilegiul O. ’R. Cu aprobatiunea SVIinisteriului Imperiului German UNT DE COA JE DE CHINA de dr. Hartung, pentm conservarea şi infrumuseţarea perului, in flacoane sigilate şi cu timbru pe sticlă; flaconul 2 lei şi 10 bani. SĂPUN AROMATIC DE PLANTE, ae dr. Borhardt centru Înfrumuseţarea şi ameliorarea culoare! fe^eî obrazului şi aprobat in contra tutulor necurăţeniilor palei, in pachete originale sigilate a 1 1. n. SPIRT DE COROANA AROMATIC, de dr. Beringuier, ca apă de spălat şi ca parfum preţios care deşteaptă şi fortifică spiritul vital; iu flacoane orig.nale, a 3 şi 2 1. n. COSMETIC VEGETAL, de pro-fesorele dr. Linde, care ridică lustrul şi elasticitatea părului, tic sând tot-o-datâ cărarea in bucăţi originale, a 1 leu 30 bani. SĂPUN DE OLIVE BALSAMIC, distins prin electul său vivicator şi conservator asupra flesibilită-ţei şi tandreţei peleî, in pachete a 85 bani. SAPimDE CAMFOR, acrobat ca infailibil contra rheumatismu-lui şi răcelei, ir pachete originale a 1 leu şi 15 bani. SĂPUN DE GOUDRON, cel mal escelinte contra zgrăbunţeloru (Bouton) şi spuseala peleî, in pachete originale a 1 leu n. Tevilabile se pot cumpăra aceste articole, recunoscute pnu solidaritatea şi eficacitatea lor, in părţile acestea. in Bucuresci numai la D. I. Martiuovici şi in laşi la farmac tii iraţil Konia, in Peatru la farmacistul Jos Traugott miner. SAPCNDE SMIRNA (benjoinî, distins prin efectul său incontestabil salutariu asupra înfru-musetărel şl tandreţei peleî, in pachete originale a 1 leu şi 15 bani. COROANA VEGETALA PENTRU VAPSIT PERUL, dedr. Beringuier, vapsind durabil negru, cafeniu şi blond complet, cu periuţe şi "farfurioare, a ii lei &0 bani. POMADE DE PLANTE, de dr: Hartung, pentru reinvierc.% şi vivificarea creşterei perului, in borcane sigilate şi cu timbru pe sticle a 2 lei şi 10 bani. PASTA DE DINŢI AROMATICA, de dr. Suin de Boutemaru. remediul cel mai universal şi şi-gur pentru conservarea şi curăţirea dinţilor şi a gingiilor ; id pachete îctr gi, a 1 leu şi 70 b. jucuătăţî a 8b bani. UNT DE RA DACINI DE PLANTE, de or. Beringuier, pentru fortificarea şi conservarea perului, flaconul a 2 lei 50 bani. BOMBOANE DE PLANTE, de dr. Kocli, recuLOScut ca remediu de casă probat contra guturaiului, răguşeleî, flegmei, uscăciune! gâtului etc. in cutii originale a 1 leu şi 70 bani şi a 85 bani. I 2KK3E fi SE23SBEK2E pren»iate Cu -J50 jnedailc prime PAR î S 18 18 Medană de au ft DELPH se feri Imitaţii rate lunare Garanţa sijjurâ dată înscris. one. SINCER CU*-.— Maţinide cusut new-yokk. de sus a a lui Fabiicei. IMPORTANT r Favoarea şi celebritatea universală de care se bucură din causa esceieiiţcî şi solidarităţii lor, Maşinele noastre de cusut, originale din fabrica „SINGER" ne-au îndemnat a deschide şi in Bucurescî un deposis special, ca in toate cele-l-alte oraşe mal mari ale Europei, şi aat-icle suntem in posiţiune de a vinde maşinele noastre loco Bucurescî cu preţurile fabrice!; asemenea şi in rate lunare, cu garanţii! de cinci ani şi inveţătura gratis acasă! Părţi de maşini şi reparaturi cu preţurile cele mai eftine in atelierul propriu ai fabricel. Deja de 30 de au! este cunoscut că Maşinele Si uger originale se pot intrebuinţa pentru ori-şi ce profesiune nu numai pentru familii şi nu pot fi intrecute de nici o fabrică prin construcţia cea bună şi tărimea. NB. Maşini de alte sisteme, cari nu se mai pot întrebuinţa se primesc in schimb. " G, NEIDUNGER,Ageht generaljg. Pg. ^ MiÂNUFAOTIiaraa Comp. NEW-YOKK (AMEKIGÂ) Bucureşti, Granfi Hote) fiu Boulovafi.-Gîiîaţl, Str. Domnească Nr.10 Tipografia Ştefan Mi.hălescu, Stiada Covaci No. 14 www.digibuc.ro aaa ANUL VI. — Nfr. 10 BANI EXFvPLAPUL JOUI 9 DECEMVRIE 1882 3SS XxVJ "r'O-A/JFJES S2SXX,IISX_DLÎ3 ABONAMENTELE: Capitali : 1 an ?0 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 iei. Streinitate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Ammciurî şi lieelame a se adresa: In Rominia : La administraţiune, Tipografa St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespon lenţii ziarului din judeţe, In Paris La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Viena : Prin compania generală de publicitate O. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New-Torn: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUbNCiDRILE î Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 85 bani Reclame pe pagina 111-a. . ... 2 Lei •j » » II-a..............5 M Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu- se inapoiazâ. Pentru rubrica : Inserai şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prtm-Redactor: Stef. 0. Miohailesou ŞTIRI TELEGRAFICE di* ziarele streine Berlin, 17 Decemvrie. «Kolnische Zeitung" anunţă, că in urma întinderii reţelei do căi ferate iD Rusia, guvernul german se va vedea silit să se indoiască in privinţa suficienţei liniilor sale actuale. In proectul ce se va presenta Cameril va fi vorba şi despre nouile linii. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" reproduce o parte din acest articlu al ziarului „Kolnische Zeitung" fără de nici un comentar. Asupra situaţiunil din Rusia se scrie jurnalului „Yosische Zeitung" : In Rusia spiritele sunt foarte aprinse, se poate zice până la nebuniă, pentru râsboifl. Asigurările Ţcruluî, a le guvernului sâil precum şi a le diplomaţiei ruse. că numai pacea e ţinta activităţii lor, n’au alt scop de căt să ascunză adevăratele planuri de râsboiu. Un modus vivendi intre Rusia şi Aus-tro-Ungaria a ajuns a fi cu neputinţă. In sferele mal Înalte răsboiul in contra Austro-Un-gariel e decis şi, durere, intr’un timp nu prea indepăitat va fi chiar fapt. In apropierea War-şowiel, nu departe de Wola şi Powaţki se află un lagăr cu şanţuri pentru 80,000 de soldaţi şi altul tot asemenea e la Gradno. Toţi cel cari afi primit concediu, şi sunt din arma artileriei şi cavaleria, sunt rechemaţi, reservele se pun pe picior de râsboifi. Pe la punctele de insemnătate strategică sunt staţionate in prima liniă 58 de regimente de cavaleriă uşoară şi indărătul lor 18 di-vi3iunl de infanterie. După un plan deja pregătit pentru viitorul râsboifi, indată ce va pătrunde cavaleria peste graniţă, va ocupa imediat, cu ajutorul batalionelor de căile ferate punctele principale cum sunt Cracovia, Tarnow şi Przemysl şi va in-trerupe circulaţia trenurilor şi comunicaţiunea telegrafică. Nu va tr6ce mult, şi Cazacii, ca neşte părăsită volante vor inunda toată Galiţia, pentru ca să impedece mobilisarea parţială a trupelor teritoriale. După invasiunea cavaleriei va urma artileria cea grea cu sapeuril şi lucră torl, pentru ca să stabiliască un lagăr formidabil Ariergarda armatei de invasiune o va forma infanteria. Paris, 17 Decemvrie, Tratatul de alianţă austro-ungar-german in-cheiat la 1878 ’1 comentează din punct de ve dere francez „Journal des Debats", zicând: Gu vernul frances a lucrat de la acea dată foarte inţelepţeşte, având in politica sa esternă tot-d’a-una inaîntea ochilor sâi această alianţă. Fran-cia nu va părăsi nici pe viitor atitudinea sa politică de până acum. Alecsandria 17 Decemvrie. Arabi paşa cu consoţil sâl va fi transportat Joul la Alessandna, d’unde va fi imbarcat pe un vas englez de răsboifi pentru a fi lăsat in insula Ceylan. Lista civilă a Chedivulul s’a redus cu 1,200,000 franci. Berlin, 17 Decemvrie Se anunţă din Petersburg, că in sferele politice şi acum incăe vorba despre venirea Iul Jgnatieff la putere. D’ocamdată va fi numit ministru de domenii. Sunt unii cari cred că plecarea ambasadorului rus Saburoff de aici la Petersburg n’ar intenţiona alta, decăt să lucreze in conţi a intră! il lui Ignatieff in miDister. Se urmăreşte cu multă atenţiune limbagiul râsboinic ce âl poartă „Glas Ţrnagorţa“ in privinţa inarmăril Muatenegrulu;. Foaia muntene-greană asigură, arătând scopul înarmării, că Muntenegrul nu voeşte de căt pacea, dar pen tru aceasta nu se vede impedecat a fi in tot momentul gata in contra vr’unu) eventual atac, ce foarte uşor i se poate întâmpla, lăsat fiind la tratatul de la Berlin fără graniţe narurale. Petersburg, 17 Decemvrie. —(Pe cale indirectă). Din isvor atentic se aude, că nimic nu se ştie prin sferele guvernamentale de aici despre o :n-tenţiunea lui Giers d’a modifica unele părţi cin tratatul de la Berlin. Articolul ziarului „Kolnische Zeitung" asupra pregătirelor ruseşti de răsboiii a făcut mare sen-saţiune aici, mal ales că principele de Bismarck de mal mult timp avea oare-carl bănuell in pri vinţa intenţiunilor de pace ale Rusiei încordarea relaţiunilor diplomatice e mare intre cele două Puteri aliate şi Rusia, dar aceasta nu va să zică că resboiul ar bate deja la uşă; vorba este că viitorul e deja Întunecat,, Paris, 17 Decemvrie. Mi nistrul preşedinte Duclerc ridicăndu-se de pe fotolii! ca să intămpine pe un visitator ş’a ccrintit genunchele. Având seara să facă o vi-sită ambasadorului Italiei: cu toate că era su ferind, nu intăiziâ a face visită. Din causa În- cordărilor făcute e silit acum să stea căte-va zile in casă. Paris, 17 Decemvrie. Se anunţă din Thonon că principele Krapotkin nu e arestat. Dânsul se afla pe peronul gării cu familia sa, cănd un agent poliţienesc ’1 invită să asiste la o perchiziţiune, ce trebuia să să i se facă. După ce s'a terminat perchiziţiunea, principele a plecat cu familia sa. Serviciul telegrafic al „Soni, Libere." 19 Decemvrie — 3 ore seara. Paris, 19 Decemvrie. D. Gambetta după ce intrase in plină convalescenţă, boala s’a intors din nod ; Duminecă a avut un acces de friguri neliniştitoare. Londra, 19 Decemvrie. „Times" zice că Englitera n’are de loc inten-ţiunea d’a supune chestiunea Egyptiană unei con ferinţe europene; insă e probabil că negocieri directe vor avea loc intre cabinete. Se crede d9 alminterea că nici Francia nici Rusia nu vor propune o conferinţă. Roma, 19 Decemvrie. Vaticanul, intr’o notă diplomatică, combate intr’un mod juridic judecata Curţ6i de apel din Roma in afacerea Theodor. — Martinucci, această judecată va fi remisă diplomaţilor acreditaţi pe lăngă Papa. Berlin, 19 Decemvrie. „Gazeta Germaniei de Nord" reproduce un articol al „Gazetei de Moskva" asupra motivelor de ne-inţelegere intre Germania şi Rusia şi asupra manţinerel raporturilor istorice cari unesc cele două imperii, care manţinere n’are trebuinţă nici de silinţă nici de conveDţiune. „Gazeta Germaniei de Nord" adaugă că tre-bue a se atribui o inaltă importanţă politică a-cestuî articol, de aceea ea cu bucurie ’l aduce la cunoştinţa cititorilor sâl. 4 * (Havas). A se vedea ultime ştiri pe pag. IlI-a. Bucuresci 8 Decemvrie Cănd prinţul Carol a fost proclamat Rege al Românilor, şi, pnn acest fapt, statul nostru a fost ridicat la treapta de regat, un curent de eniusiasm a străbătut inimile romăneşcî. Acest entusiasm nu era pentru eticheta nouă ce se da statului nostru , dacă totul s’ar fi incheiat inti’o titu latură vestită de 101 tunuri, cei mai mulţi am fi râmas reci, cu suiîsul scepticului pe buze, privind lucrul ca o scenă de feeriă. Alt-ceva era atunci, care ne mişca ; era dulcea speranţă ce se deştepta m inima noastră, că regaltatea vrea să zică desvol-tarea consciinţel de stat in oamenii noştri politici şi inceputul unei epoce de reforme studiate, cari să mâriască forţele de viaţă ale României şi să combine aceste puteri către un ideal de adevărată gloriă Discursurile pronunţate atunci de iubitul nostru Domnitor de către miniştrii sâi şi de Corpurile constituite ale statului, ne-ati legănat duios ilusiunile noastre şi, zâu. ce fermecătoare aspiraţiuni ne mcălzîau creerul. Par-câ un soare vesel venia după o noapte rece şi umedă. Ne-aduccm aminte d’o vorbă abâlrănu-lul Rosetti, de pe dealul Mitropoliei. Era ziua încoronării şi se aşteptau Maiestăţile Lor. Un îns< nmat bărbat politic întreba, cam înţepător, pe fruntaşul roşiilor — Pentru cănd, republica?. — Dupâ imperiu, respunse suri^înd bâ-trănul. Lupe imperiu, e voi bă mare, dac’am vrea sâ’i analisâm cuprinsul. Ea-nu însemnează o etichetă de îngâmfare, dupâ care aleargă minţile uşoare, ci unitate naţională, consolidare de Stat, prestigiu şi forţă; ea insemndzâ un ideal, ce ar trebui să fie sădit de vreme in creeril copnlor şi cultivat cu îngrijire intr’mşil, pentru ca la ziua as- cunsă încă in tainele viitorului, să’şl poată da roadele sale. Căte şi mal căte găndirl de felul acesta nu s’ati deşteptat atunci in noi, şi cu cătă plăcere fantasia noastră stimulată de ideal se juca cu dînsele. Dară d’atuncl trecu un an şi jumâtate, şi entusiasmul incepu să se râciască, cuprinsul ideel de regalitate să se cam go-liască, luptele mici de interese trecâtoare să ne dividă, intriga, pisma, zavistea, cu surorile lor pocite, să ne veştejiască viaţa, iar ilusiunile să dispară ca un vis frumos. Unde e noua eră de viaţă inaugurală de regalitate ? Nu seim in ce stăm mal bine in afară ori inăuntru azi, decăt am stat inainte de proclamarea regatului. Nu suntem oare astăzi tot atăt de leneşi, tot atăt de uşurel, tot atăt de stricaţi, ca şi in acea zi de avânt public ? Şi dacă ge-neraţiunil d’acum nu i s’a mal poate aduce nici un leac, ce-am făcut pentru a pregăti o generaţiune mal bun,ă mal vrednică de ideile de stat ? Ierte- no ministrul Maestăţil Sale, ierte-ne parlamentul excelenţelor lor, noi nu vedem nicăiri acele nobile silinţe de a curari, si organismul bolnav al societăţii româneşti, de a’i-1 intineri şi a’l da o direcţiune sănătoasă către idealul naţional, Justiţia este un templu de care săracul cu greu se poate apropia din cauza formalităţilor şi an ga rarei or pe cari trebue să le plătiască ; şi cănd cu multe necasurl poate pătrunde intrănsul, dă acolo uneori peste nişte farisei nevrednici de sacerdoţiu. E o cestiune mare şi d’un interes capital per. teu ODşte, reorganisarea justiţiei, aşa încât fie-care să ne putem înfăţişa la altarul sâti cu incredere că nu vom fi năpăstuiţi. Administraţia este o reţea cu fire putrede, in care interesele stupide rezemate pe buletine de vot hotărăsc despre gospodăria tutui or cercurilor administrative. Mai fie-ce judeţ e un mic paşalîc, unde tronează deputatul maiorităţiî, care exploatează toate paragrafele bugetare de la notarul comunal pănâ la prefect, in folosul propriu, electoral ori buzunăral. Şcoala, nepotrivită şi dânsa cu trebuinţele de acum şi ale viitorului, lăngezeşce fie-oare competinte in sfera departamentului sâti, activi şi oneşti. . Cea ce cu deosebire descompune statul nostru, este pornirea individelor către câştiguri uşoare şi către lenevie. Să facem o reacţiune in sferile cele inalte in contra acestor funeste porniri şi reacţiunoa făcută aci se va resfrînge fatal in cercurile secundare şi aşa mai departe ; căci fie-ce ministru capabil, iubitor de muncă şi cinstit nu va suferi asociarea cu elemente contrarie, ci, inconjurăndu-se la rîndul sâu de factori aseminea, va putea să exercite cu folos pentru stat inrîurirea insănătoşeriî. Această temă a făcut de multe ori obiectul articlelor noastre. Am fi gata să o mal desvoltăm, dacă primul ministru ar fi dispus s’o asculte. Dară teamă ni-este că glasul nostru ce d’atătea ori a resunat in deşert, şi acum tot in deşert va resuna. Cu toate acestea noi credem că incerca-rea aceasta ne-ar putea da mai bune roade, de cât ne-au dat pănă acum toate tripota-jele politice, toate intrigile şi prigonirile stupide, de care este inveninată lupta politică. CRONICA ZILEI Descriere oficială. Luni, 6 Decembre, la orele 10 dimineaţa, M. S Regeie, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la biserica Sf. Nicolae, din strada Şelari, unde a asistat la serviciul diviD. Majestatea Sa a fost primită de către D-niî: Ion Pencovicî, Teodosie Iomţiu şi preotul Ema-nuel Mirodatu, epitropil bisericei, şi intămpinată de către P. S. S. arehiereul Silivestru Bălănescu Piteşteanu, vicarul Metropolieî, care a presentat, la intrarea in biserică"; evangelia şi crucea după tradiţionalul obiceiu şi care a oficiat Sănta li= turgie. In aceeaşi zi M. S. Regina a asistat la serviciul divin in capela Elisaveta de la Asilul Elena Doamna. intr’o atmosferă stricată, suferind de maas-mul social. Ce s’a făcut noii, mare, inţelept, care să isbisscă atenţiunea publică şi să ne facă a crede că s’a trezit din amorţială conşciinţa de stat a fruntaşilor noştri, că el s’au ho-tărît a nu lăsa goală de cuprins idea regalităţii, că patriotismul lor are un ideal ? Priveliştea zilei este posomorită; viitorul e înconjurat de intristătoare neguri. Adesea-orî stănd de vorbă cu d. Ion Bră-tianu, organul nostru i-a spus : Adevârat că societatea românească este acum foarte bolnavă, că inteligenţele cu o cultură puternică sunt puţine, că caracterele dispar, că viaţa noastră de’’stat e slăbită prin lipsa de simţul datoriei, prin ne-ingrijirea de disciplina? intelectuală şi morală a tinerime!, prin relele năravuri cu cari ne-ă obişnuit imitarea greşită a formelor rafinate ale străinătăţii, că in fine e foarte greu de a curarisi organismul statului român. —dar cu toate acestea cura nu e imposibilă. O incercare ar fi de făcut de către acela pe care soarta âl aduce ca prim-consiliar al Maiestăţii Sale, şi această încercare ar consta, in înconjurarea de şapte oameni, In noaptea spre 28 Noemvrie trecut, s’a prăbuşit şi mişcat din loc o bucată de teren ca la 20 fălci, ce servea de imas şi pe care se aflau şi 4 case, din cătunul Plopii, comuna Avareştl, judeţul Fâlcifi. M. S. Regele a visitat alaltăieri palatul din Capitală ; ear M. S. Regina s’a plimbat in trăsură prin căte-va strade. Palatul de la Cctrocenî şi cel din Capitală vor iluminate in curând cu lumină electrică. Măine vine inaintea tribunalului Ilfov procesul de calumnie intentat des ocietatea creditului funciar rural d-lul Al. Ciurcu, unul din refl actorii ziarului L Independance Boumaine. Cm tea cu juraţi a condamnat ieri pe vestitul bandit Serdaru la 9 aDî de 'muncă silnică şi 15,000 lei daune interese. Şi „Resboiul Romăn" e oprit d’a intra in Austro-Ungaria. — Eată cum anunţă el singur cititorilor lui această noutate : „Resboiul Romăn" este iar oprit a intra in libera şi fericita mocarchie Habsburgică. Tari sunt vecinii noştri dacă se tem şi de foiţa nOstrâ I „Că se opresce intrarea acestei foiţe, inţele-gem, dar ca să nu ni se intoarcâ pachetele oprite, aceasta n’o inţelegem, şi aceasta estehoţie." Tribunalul comercial a declarat ieri in stare de faliment firma Filip Wolf, calea Victoriei 22. Pasivul este indoit mal mare de căt activul. Construirea podurilor metalice după linia Buda-Slânic şi Cămpina-Doftana, s’a dat in întreprindere casei Gutehoffnungshutte din Oberhau-sen, Germania. Podul Buda Slănic va costa, după cum spune „Curierul finanţiar," 154,079,25; iar cel după www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Câmpina-Doftana lei 138 850,72. După contractul încheiat luna trecută, ambele aceste poduri vor trebui terminate şi predate gata circulaţiunel in termen de 6x/2 luni. D. Dimitrie G. Perticari e numit in postul vacant de şef4de cabinet la ministerul internelor. D M. Cara-Costea, licenţiat in drept'de la facultatea din Paris, fost procuror de curte, este ' urnit procuror pe lăngă curtea de apel din Iaşi, in locul d-lul I. Stavri Brătianu, destituit. E)X3ST Alianţa austro-germami şi Rusia. Alianţa austro-germană a inceput să preocupe din nod opinia publică^eoropeană. Causa e că nici o dată nu s’au publicat pănă acum amănunte mal lămuritoare asupra el de căt cele date la ivială de „KOln. Ztg.“ S’a constatat, că alianţa s’a incheiat in mod formal incă pe şiase ani; că ea are de scop păstrarea Alsaţiel-Lorenel pentru Germania, şi a Triestulul şi Trentinulul pentru Austria; că * indirect e indreptată aşa dară in contra Franciel, Italiei şi Rusiei. S’ar putea intreba cineva, că pentru ce s’au dat toate aceste lucruri la ivială tocmai acum ? După toate semnele lucrul e o tactică a prinţului Bismarck spre a speria pe Rusia şi a o face să curme cu uriaşele sale preparative de resboiti. Dn ziar din Finlanda e informat, ca minis-teriul de răsboiul rusesc lucrează la opt linii ferate militare, cari incrucişează toate ţinuturile de le graniţa austriacă şi prusiană, şi că ziarelor ri^seşcl li s’a oprit, sub pedeasa de-a fi confiscate, de-a vorbi ceva despre ele. Această măsură a fost esplicată in toată Germania sa un semn rău, ca o inaintrre a Rusiei, cu pânzele intinse, spre resboid. Şi atunci s’a credut, că cel mai bun respuns in scopul de-a domoli avăntul Ruşilor, ar fi de-a publica incă o dată şi acum in formele cele mal alarmante, cuprinsul alianţe! austro-germane. Faptul s’a făcut, efectul săti insă e aproape nul atăt in Rusia, căt şi in Francia. Nu s’a spus de căt ceea ce se ştiea deja şi in loc de a băga frica in inimicii Germaniei şi Austriei li s’a in-doit energia cu care inarmează. O impresie tristă pare a fi făcut publicaţia lui „KOln Ztg“ numai in Italia şi şi aici numai la aceea mică fracţiune de politicianl, cari voiau să’şî vîre ţara cu ori ce preţ in alianţa austro-germană. Italia nu va fi primită in această alianţă; dacă-I trebuo Triestul şi. Trientinul trebue sâ’şl caute alta. 1 ---------—------------------------- ROMANII SI UNGURII In ziarul Le Bien Public din Paris, de la 11 Decemvrie st. n., găsim in sfârşit un articol mai drept pentru Romăniî din pro-vinciele subjugate. ’L transcriem in intre-gul lui; Românii din provinciele orientale ale impe-riuluî austro-ungar pot, fără indoială, să se pre-numere printre desmoşteniţil soartel. Această populaţiune latină, [de aproape patru milioane de suflete, ocupă un teritorii! intins, pe care se găseşce grupat in mase compacte : abia să găsesc, in acest medid atăt de des, că-te-va aglomeraţiunî, mal mult sad mal puţin in-portante , de locuitori cu origine germană sad maghiară. Aproape totalitatea Românilor din imperiul austro-ungar populează ţinuturi cari nu fac parte din Ungaria de căt numai de căţl-va ani; aceste ţinuturi sunt marele principat al Transilvaniei şi acea parte a Ungariei care se intin-de de la estremitatea apuseană a Transilvaniei pănă in malul stăng al Tisei. In comparaţiune cu populaţiunile care ’I im-presoară, Românii au in favoarea lor nu numai ve- chimea originel, dar şi superioritatea numărului; şi cu toate acestea, situaţiunea lor politică care, de la cucerirea maghiară, era aceea a unul popor subjugat, căruia nişte stăpâni străini nu-I lăsase nimic din independenţă, s’a făcut şi mal rea in secolul XV, când incălcătoriî Unguri şi Secul, in complicitate cu colonii saxoni, au format un pact soiemn pentru a lua Românilor pănă şi umbra drepturilor lor civile, pobtiC6 şijreligioase. Acest pact deveni lege fondamentală pentru principatul Transilvaniei ; e cunoscut in istorie sub numele de Uniunea celor trei naţiuni. In starea de apăsare creată prin acest pact, Românii se găsiră nu numai supuşi legilor cari conduceau atunci feudalitatea, dar se imaginară in contră-le măsuri de rigoare speciale care ’I atinseră in religiunea lor, in obiceiuri şi pănă chiar in limbă. Un curios studiu ar fi de făcut in privinţa vexaţiunilor neauzite, indurate de Romani, chiar in momentul când ideile de umanitate, de toleranţă şi civiiisaţiune incepeau a se răspândi in toată Europa. Această opresiune a fost causa că de mai multe ori Românii au perdut răbdarea, de mai multe ori ah fost siliţ; se revolte cu scop d’a pune capăt abusuri-lor comise in dauna loi. Toate aceste tentative au fost zadarnice. Forţa a primat dreptul tot-d’auna. Departe d’a se imbunătâţi/^posiţiunea Rotnă-nilorh din Transilvania deveni mal nesuferită in primii ani aî acestui secol ; totuşi, aservirea ce le-o impunea ’şl schimbă formaşi luă un alt caracter. Burgezil şi magnaţii unguri, cencepănd ideea d’a maghiariza prin toate mijloacele posibile, populaţiunile de altă rasă in mijlocul cărora vieţuiati, se năpustiră mal intăih asupra Românilor, a căror deplorabilă stare materială şi spirit puţin cultivat părea mal favorabil a-asimilăril; era vorba, exercităndu-se sistematic asupra lor un fel de constrângere intelectuală, să ’I fusioneze cu naţiunea ungară şi să se mărească ast fel puterea şi intinderea ţâre! ungureşti. Aceasta era o idee intemeiată pe utopii ne-realisabile in zilele noastre ; căci forţa nu numai că nu >poate desnaţionalisa astfel un in-treg popor ’şl amesteca intr’un mod strîns şi intim două naţiuni pe cari totul le deosibeşte : originea, moravurile, limba, religiunea ; insă in ceea .ce priveşte pe Români in parte, sentimentul ce el ah de originea lor latină,— sentiment pe care ’şl ’laă transmis tot-d’auna intr’un mod inconscient, pentru a ne esprima ast-fel, din generaţinne in generaţiune, — a luat o desvol-tare şi un avănt cu mult mal mal mare de la finele ultimului secol, şi acest lucru mal ales la acea porţiune de Români vecină cu Ungaria. Nu se poate dar nimeni mira de resistenţa desperată pe care au opus’o incercârilor de maghiarizare al căror obiect au fost. Nici o naţiune n’a abusat mal mult de posi-ţiunea el avantagioasă pentru a face rău altei naţiuni de căt Ungurii. Şi, cu toate astea, trebue a se recunoaşte că atitudinea Ungurilor are drept punct de plecare un sentiment demn de admiraţiune. Nimeni nu ignorează că acest popor are un sentiment patriotic arzător, graţie căruia şi a putut conserva naţionalitatea in mijlocul atâtor elemente străine şi ostile, dar care tocmai prin intensitatea lui, devine adesea excesiv, şi degenerează într’o trebuinţă violentă d’a năbuşi la alţii acest sentiment aşa de laudă. Această tendinţă pernicioasă se manifestă mal ales in 1848, chiar in momentul când naţiunea ungară ’şl revendica aşa de vitejeşte indipen-denţa compromisă de dispotismul Austriei. La această epocă, — lucru de necrezut, — aceleaşi arme serviră Ungurilor pentru apărarea libertăţii lor in contra dominaţiuneî străine, şi pentru a exercita, tot el, cea mal crudă opresiune în contra nenorocitului popor romăn din Transilvania, care, din parte-I, aspira la o viaţă mai indipendentă. Ungurii n’ar fi trebuit să uite aşa iute desastrele cari ah venit peste el din causa neconsecinţel lor politice. In această luptă, pe căt de bizară pe atăt de încordată, Românii din Austria avură norocul să câştige pentru moment bunele graţii ale guvernului din Viena, care la dispuse drepturi e- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 8 Decemvrie — 5 EVANGHELISTA DE ALPHONSEDAUDET. Prin acestă oeupaţiune de copist, Lorie avea un venit pe zi de trei sat! patru franci, sumă pe care ar fi putut s’o iudoiascâ lucrând şi seara acasă Ja dănsul, dar manuscriptele nu se incre-dinţaii afară din cancelarie; mal era apoi şi lipsă de lucru in general. Şi Ghemineau, care ’l amâna din zi in zi, şl nota otelului care se incărca intr’un mod ingro-zitor, şi bagajele cari soseaii aducând cu dănsele cheltuell de drum ce se urcaţi la trei sute de franci. Trei sute de franci numai pentru giamantane!.,. nu ’l venia in adevăr să crează ; ’şl esplicâ totuşi această fabuloasă sumă, vă^ănd, sub un şopron la Bercy, un rând de lădî şi de pachete, toate la adresa lui. Fiind in imposibilitate de-a alege, Sylvanira le luase toate : vechituri, hărţulil, condici, tot ce amploiaţii vănd la ori ce mutare, tot ceea ce se strînsese ca lucruri netrebuincioase la sub-prefect in aceşti zece ani de şedere, cărţi de drept incomplete, broşura asupra grănelor, eucaliptn-lul, filoxerei, toate rochile doamnei — sermaua doamnă,— până chiar şi neşte chipiurl vechi brodate, mânere de sidef de la nişte spede de paradă, lucruri cu cari s’ar fi putut deschide o prăvălie de vechituri: „La sub prefectul paraponisit". Toate acestea eraii bine legate de Romain, cu sfori ţintuite, pecetluite, şi ferite de orl-ce accidente de apă saii de uscat. Acum mijlocul de-a inghesui toate acestea intr’un otel ? A trebuit să se caute o locuinţă, să se descopere acest mic rez de chaus.ee din strada Val-de-Grâee care atrase pe sub-pretect prin liniştea, prin aspectul provincial al casei şi al stradel, prin vecinătatea Luxembourgulul unde copii vor putea să se aensească in fiecare zî Instalarea se făcu cu veselie. Bucuria copii- gala cu acelea ale altor naţionalităţi din cari se^compune imperiul. Dar, mal norociţi in urmă şi serviţi de im-prejurări intr’un mod admirabil, Maghiăril ştiură să profite de înfrângerile suferite de Austria in 1866; obţinură anexarea la regatul Ungariei al vechiului principat al Transilvaniei care nu atârnase nici o dată pănă atunci de coroana sfântului Ştefan. Această incorporare se făcu fără aprobarea, şi in contra voinţei Românilor, adică a celei mal mari părţi a Transilvaniei. Ast fel, cănd a fost să se dea o organizare nouel provincii, în loc să ţie socoteală de diversitatea raselor reunite sub aceeaşi administrare, in loc d’a manţine şi desvolta drsposiţiu-nile echitabile ale Austriei, luate in favorul lor, — guvernul ungar, fără a se preocupa de trebuinţele noul create prin manifestarea spiritului public, a recurs la tot felul de mijloace ilicite, pentru a obl ga pe Români să renunţe la limba lor şi a le impune limba maghiară, pe care pretind a o institui ca pe singura şi unica admisă într’o ţară, unde, din chiar multiplicitatea raselor locuitoare, limba latină servise pănă in 1847 in toate transacţiunile oficiale. Sub patronagiul şi cu sprijinul autorităţilor, numeroase societăţi se formară, cari au urmărit in modul cel mal activ această operă de maghiarizare, ale cărei resultate reale sau imaginare ati fost relatate cu sgomot in toate publi-caţiunile Statului maghiar ! (Va urma.) ---------—nCTBae » «W»——---------------- SERBAREA PATRONULUI LICEULUI SE. SAVA După serviciul divin oficiat in sf. biserică Eni de către prea Sf.-sa Iosif, Episcopul de Râmnic, s’a căntăt un imn de elevii liceului, apoi d. director Ananescu a pronunţat un discurs de o-casiune, al cărui resumat e cel următor: Prea Sfinte Părinte, D-le ministru, B-lor colegi, Liceul Sf. Sava intră in al 66-lea an al existenţei sale. Fasele prin cari a trecut din starea lui primitivă, ca să ajungă aceea ce este astăzi, le-am expus acum doi ani cu ocasiu-nea acestei solemnităţi enumerând pe acel bărbaţi cari pătrunşi de focul sacru ati lucrat cu zel şi devotament la prosperitatea -acestui institut. D. ministru al instrucţiunii a bine-voit a aloca in budget o sumă destinată pe fie-care an pentru facerea portretelor lor; aşa avem pănă acum portretele lui Lazăr, Efrosin Poteca, Pe-trache Poenaru, şi anul acesta s’afi mal adăo-gat portretele lui Laurian şi Simion Marcovicl. Ziua patronului acestui liceu era altă dată sărbătoarea şcoalelor din toată ţara fiind-că colegiul Sf. Sava era focarul principal din care se imprăştia lumina mântuitoare pentru tot orizontul României. Sărbătoarea de astăzi se poate numi cu drept cuvănt sărbătoarea şciinţeî, prin ajutorul căreia umanitatea a ajuns la gradul de civiiisaţiune in care o vedem şi al cărei scop suprem este fericirea omului, moralisarea lui prin instrucţiune şi educaţiune. Şciinţa este modestă, afabilă, pacientă, se coboară din inălţimea sa la toate gradele de inteligenţă şi a adus serviciurl imense umanităţii; semi-şciinţa este vanitoasă, infumurată, pretenţioasă şi pripită, adese-orl ea a făcut rău omenirii. Ştiinţa este asemenea apelor, zice Bacon ; dar apele unele cad din nori, altele isvorăsc din pămănt, insă toate se intălnesc in acelaş vas, se concentră in om şi contribuesc la nobi-lirea naturel sale.— Juni! elevi, adăpaţi-vă din isvoarele ne3leibile ale şciinţelor şi literelor ce curg inaintea voastră, grupaţi-vă cu dragoste, îespect şi supunere imprejurul profesorilor voştri, neobosiţi sacerdoţi aî Kioervel cari se consumă ca să vă dea lumină. Dorim şi sperăm să vedem căt mal curând dănlu-se localuri proprii pentru licee şi gimnasil şi in special localul liceului Sf. Sava inălţindu-se falnic alături cu ii- lor de-a regăsi obiectele cunoscute, cărţile lor, păpuşa Faueteî, instrumentele de tîmplârie ale lui Maurice. După viaţa banală a otelului, petrecerea unul lagăr de noemi; lumânarea intr’o sticlă veche de apă de Colonia, nişte jurnale servind drept- farfurii. EI rîseră din inimă in seara d’ăntăiă ; şi cănd după o cină uşoară, in picioare, cu saltelele desfăcute, cu lădile una peste alta, Lorie-Dufresne, inainte de a se culca, se uită intr’un mod so lemn, cu lumânarea in mănă, la acest interior de comisionar de mărfuri, el zise un cuvint care traducea bine starea in care se găseaîi: — Este cam gol, dar cel puţin suntem la noi acasă! Ziua a doua incepu să fie mal tristă. Pe lăngă cheltuelile căratului, trebuia şi chiria inainte. Lorie văzuse lipsa banilor, deja foarte a-tăcaţl prin nota Gailetonilor, prin călătorii, prin şederea la Paris, prin cumpărarea unei mici concesiuni in cimitirul din Amboise, oh! foarte mică, pentru o fiinţă care nu ocupase nicl-o dată un loc prea mare. Cu toate acestea earna se apropia, o earnă cum nu esistă in Algeria şi pentru care copii nu eraîi pregătiţi nici cu haine, nici cu incăl-ţăminte. niversitatea eşită din sînul său. Dorim ca anul viitor să celebrăm ziua Sf. Sava in loca. Iul săi!. D. Tânăsescu, citeşce o disertaţiune filosofică asupra omului şi a sentimentelor sale morale. D. ministru Aurelian arată cum ziua de astăzi era altă-dată o sărbătoare naţională a şcoalelor din toată ţara, că vechiul colegii! Sf. Sava era unicul focar de lumină in care afl invăţat mal toţi bărbaţii eminenţi cari s’au distins in politică, in litere, in şciinţe şi bele-arte şi au adus serviciurl imense ţării. In fine Prea Sfiinţia Sa Păr. Iosif Episcopul Râmnicului, bine-cuvintează această solemnitate şi urează sănătate şi putere de a lucra atăt profesorilor căt şi elevilor liceului Sf. Sava. La masă primul toast s’a ridicat de directorul li-ceulul in sănătatea auguştilor protectori al şciinţelor şi literilor MM. LL. Regele şi Regina.— Apoi s’ati mal ridicat diferite alte toaste de dd. ministru Aurelian, B. Boerescu, Prea Sf. Sa Episcopul Rîmniculuî, Păr. archim Beniamin, dd. Limburg, Cir’a, Teodorescu, Laurian, Cazavilian, toate privitoare la prosperitatea Liceului şi la cultur anaţională. Cu deosebire toastele d-lor Teodorescu şi Laurian ah privit interesele actuale ale invăţămîn-tulul, şi de şi cel doi profesori nu erai! uniţi in idei, mal cu seamă in cea ce 'priveşce ces-tiunea gradaţiei, totuşi cuvintele lor ati lasat o adâncă impresiune colegiilor lor. — - —■—|BM»—n tiSJUM'IIWI ------- CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 7 Decemvrie, 1882. f; Seuatul. — Se comunică o petiţiune a mal multor pieoţl din ţară cari cer să li se acorde dreptul de a vota şi a fi aleşi in consiliele comunale şi judeţene. -x- Se hotăreşte trimiterea ex-ministrulul de rcs-boiU Slăniceanu inaintea curţel de casaţie. Camera. — D. Buescu cere din noii dosarul pentru constatarea impositelor nelegale ce se percep asupra ţuicii. -X- D. Gogălniceantf) spunănd că diferite loterii străine inşeală pe orăşeni şi chiar pe locuitorii de la ţară, făcăndu-i să dea bani şi apoi nedân-du-le nimic in schimb, roagă pe guvern să prezinte Cameril un proiect de lege pentru a se pune capăt unei asemeni stări de lucruri. D. ministru de justiţie arată că agenţii justiţiei au ordine esprese pentru a urmări pe acel ce iau bani pentru asemenea loterii. Dar că pentru anunţurile de gazete nu se prevede nimic in lege. D. Lahovari susţine că legea prevede pedepsă pentru toţi aceia cari fac asemenea delicte; legea insă trebue aplicată. D. ministru de justiţie zice totuşi că va stărui ca să vină in desbatere in proiect de lege in această privinţă. -x- Camera trece apoi in secţiuni. -TDIISr JCTIXETIE! Un sinucid energic.-„Curierul Bălăssan“ (din Iaşi) povesteşce : „Un sergent toboşar din garda civică, numit Andrei Ghiorgiu, domiciliat in mahalaua de peste Bahluiu, urăndu-l-se cu viaţa, voi să’şl găseas că un morniănt in Bahluiu, dar fu impedicat de |sergentul de oraş. Nenorocitul, văzănd că apa’I refusă mormăntul, se duse acasă, inde părtâ pe femeia sa, care’l-ar fi oprit de la un Din fericire, Sylvanira se afla acolo. Brava copilă vedea de toate; se ducea la spălătorie, croia, inădea din vechiturile de altă-dată, curăţea mănuşele domnului, ăl dregea lornio-nul cu sărmă de alamă, căci vechiului funcţionar ăi plăcea să se poarte bine. Tot dânsa vindea la hăinaril din strada Monsieur-le Prince, la neguţătorii de cărţi vechi din strada Sorbonel cărţile cele vechi de drept, broşurele asupra vi-ticulturel, şi moaştele şi mal preţioase incă, hainele de paradă ale sub prefectului, redingotele sale brodate cu argint fin. Una din aceste vechituri administrative, pe cate hăinaril nu voise s’o primească din causă că era prea sdrenţeroasă,S servea d-lul Lorie drept robe de chambre‘ şi’şl păstra astfel singura sa haină de eşit; şi era ceva să’l fi văzut tremurând şi demn, sub sdrenţa Iul brodată, plimbăndu-se prin casă spre-a se incălzi, pe cănd Sylvanira lucra prapădindu-şl ochii la licărirea unei lumânări, pe cănd copii dormeai! in nişte lăzi de marfă transformate in paturi, pentru ca să nu le fie frig pe scândurile goale. Nu nicl-o dată, . n piesele ce copia, atăt de ciudate de altminteri, atăt de extraordinare, Lorie-Dufresne nu văzuse un lucru atăt de extravagant. (Va urma). www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA act de desperare, trămiţănd’o să’I cumpere rachiu, şi ăşl tăiâ gâtul cu unbriciu.“ * Boale de copil. - Cetim iu „Tara de Sus“ din Botoşani: „Unele şcoli din judeţul nostru, ca şi din judeţul Dorohoid, se află incliise pentru 'moment, din causa boalelor ce băntue intre copil, si’ntre cari se remarcă mal cu osebire corii. “ 1 UNGURli ŞI CIANGAll DIN MOLDOYA Luat’a oare cel puţin d. Aurelian măsuri spre a pune capăt propagandei ungureşcl intre Cian-găil din Moldova? Popii şi dascălii acestor oameni sunt tot agenţi al statului maghiar ? In camera din Pesta s’a vorbit şi cu ocasia discuţielor bugetului pe anu viitor,*despre ajutorarea Ciangăilor din Moldova. Deputatul Adam Lazar zise : „De 10 ani vă tot „rog se votaţi burse pentru tinerii ciangăl din „Moldova ca să poată veni injUngaria la şcoa-„lele pedagogice, spre a se prepara de invSlătorî „pentru şcoalele maghiare din acea tară, şi n’aţl „făcut.» Ministrul financelor contele J. Szapâry respun-„se, „că guvernului unguresc nu’I prea dă mănă „ca să ajute pe ciangăil din Moldova in modul „precum cere el, din causă că atunci şi guvernul României ar putea cere drept de reci pi o-„citate, ca adecă să ajute şi el cu burse pe tinerii români din UDgaria, ceea ce nu se poate „suferi. Ministrul insă şcie şi recomandă altă „cale, adecă diversele societăţi filantropice şi „şcolăstiee, private, acelea ce ajută pe ciangâiî „din Molăova„. Un alt deputat cere colonisarea Ciangăilor din Moldova in Ungaria. * Tocmai ne sosesce, pe cănd scriem acestea, numărulu mal nou al ziarului „ Pestei -Lloyd." — Oficiosul maghiar vorbesce despre reim-patriarea Ciangăilor din Bucovina şi Moldova, cerănd guvernului luarea măsurilor celor mal potrivite pentru a indeplini această mare operă naţional ungurească şi acoperind cu insulte guvernul României, care umblă să romaniseze aceşti locuitori fără a se găndi că aceasta ar putea atrage din partea Ungurilor represalii asupra Romanilor de peste munţi. Cănd un ziar oficios al guvernului unguresc începe să vorbiască despre o repatriare a ciangăilor din Moldova, cestiunea e pusă de vecinii noştri pe un teren care trebue să atragă atenţia guvernului romăn. Ce are Statul maghiar cu Ciangăil din Moldova? Sunt el supuşi lui? Ni se pare că Ungurii noştri ne caută ceartă cu luminarea. — Cale bună. Suntem curioşi a vedea pănă unde pot merge şi cu această nouă nebunie. Fără indoială guvernul romăn le va da insă când trebuinţa va fi, răspunsul ce merită. Până atunci o lămurire: Ciangăil din Moldova sunt supuşi al ţărel noastre şi ca atarl Români, căci legile fundamentale ale României nu admit in această ţară de căt o singură naţiune, pe cea Română. Dar eî au emigrat odinioară din munţii săcuescî al Transilvaniei! Şi dacă aii emigrat ? Le-am dat ospitalitate, cu condiţia ca el să fie cea ce suntem noi şi ar şi fi pe deplin dacă din causa neglijentei noastre administrative popii şi agenţii ungureşcl n’ar fi avut in tot-deauna câmpul deschis intre Ciangăil din Moldova. — YisigoţiI aii imigrat in Spania şi s’au făcut Spanioli. Normanzii au imigrat in Francia şi s’au fâcut'FrancezI. Lombardil au imigrat in Italia şi s’au făcut Italieni. 'Aceasta e legea fire! Tocmai din această causă insă, nimic nu este mal tendenţios şi mal absurd din partea Ungurilor, de căt a asemăna situaţia Românilor de peste munţi cu.... măna de ciangăl moldoveni. Românii sunt peste munţi moşnenii, locuitorii autochtonî, in tocmai cum noi suntem in România,—şi Ungurii sunt elementul imigrat, elementul usurpator şi parasitic. Aceeaşi lege a fi-rel care face din satul românesc un stat naţional, condamnă peste munţi usurpaţiunea ungurească şi cere, nu ca elementul romăn să trăiască la discreţia celui unguresc, ci ca cel unguresc să fie redus, mal curînd sau mai târziii, iarăşi la rolul săti natural, de oamenii siliţi a se face Romani pe pămăntul românesc sati a pleca airea. Acestea lucruri sunt de altfel atăt de elementare şi ştiute de toată lumea, incăt trebue să polemisezl, in adevăr, cu un ziar unguresc, ca se fii silit a le mal repeta. ARENA ZIARELOR Prin legea timbrului şi inregistrăreî din 31 Iulie, 1881, se crea o taxă de 600 — 1000 lei pentru cei cari vor voi să poarte in ţară decoraţiuni străine. Nu ştim, zice „Timpul," dacă din punctul de vedere al fiscului această mSsură bună a produs pănă acum ceva, căci nu se ştie ca Statul să fi incasat ceva dupS ea-; din punctul de vedere moral insă a fost din cele mai salutare. De o dată cu promulgarea legii, toate multiplele Şi variatele ordine ce se resfăţaii, cu ocasiunea balurilor şi paradelor oficiale, pe piepturile atâ- tor persoane, au reintrat ca prm minune in cutiile lor In tot casu insă mfesura pricinuise mare consternare in tabăra democraţilor, cari, cu tot democratismul lor, iubesc grozav căvă-lăriile. In senat prinţul Dimitrie Ghica şi baronul Boerescu au convocat cu grabă „maturul" corp, nu pentru alt scop ci numai să desfiinţeze această m8sură. Şi s’a votat. Pripa cu care proiectul de lege a fost votat merită să fie semnalată. In zadar d. general Mânu s’a incercat să ridice cestiunoa constituţională intrebănd pe colegii săi dacă, fiind vorba de desfiinţarea.unei taxe ce se percepe, avi com-petinţa necesară spre a o face. In zadar onorabilul d. Şendrea, intrând in fondul chestiunii, a căutat să demonstreze cât de raţional şi căt de moralisator este acest imposit aplicat asupra vanităţii concetăţenilor săi. In zadar insuşi d. general Adrian, cu vocea ’I autorisată ca vechio. stălp al partidului, a cerut menţinerea legii actuale, sub cuvănt că deooraţiunile sunt obiecte de plăcere pentru persoanele cari le primesc şi, prin urmare, orl-cine voeşte să aibă satisfacţiune de a le purta, e dator să plătească ceva fiscului. In zadar au fost toate. Prinţul şi baronul ah dobîndit o mare majoritate. Pentru noi, zice „Timpul" cariera maturului corp este inchisă in mod glorios cu votarea a cestul proiect de lege ; de aci inainte Senatorii pot să sa descompleteze şi să se ducă fle-care pe la casele lor, căci afi’binemeritat de la patrie. »*. „Binele Public" relevă, cum n’a fost de loc o m6sură constituţională a lăsa actualele corpuri legiuitoare să funcţioneze pănă astăzi, ele cari fuseseră convocate in 1879 numai pentru revisuirea unui articol din constituţie. îndată ce l’ah revisuit, ele trebuiau să se disolve. — Dacă s’a comis insă o ast-fel de călcare de constituţie, pe viitor nu trebue să se mai intămple. Mandatul Camerei actuale espiră in primă-var a viitoare ; al Senatului espiră insă 4 ani după aceea. „Binele Public" crede insă, că şi el trebue disolvat de oare-ce chiar esis-tenţa lui actuală, ca corp revisionist, e ilegală, şi ast-iel prelungirea lui şi după disol varea Camerii, ar insemna o sancţionare a acestei inegalităţi. VAEIETA-p! O nouă crimă jidoviască cu causă religioasă.—Ne-o descrie „Observatorul* (din Sibiu): „O nouă crimă jidovească tot aşa de fioroasă, ca şi cea de la Tissa-Esslar, a inceput a se per-tracta la curtea de juraţi din oraşul Rzeszow in Galiţia. * „O fată săracă, polona, anume Francisca Mnich se ivise caţiva ani la jidovul Moses Ritter din comuna Lutcza aproape de Strzyzow. Acest jidov, om trecut de ani 50, căsătorit cu femeia Gittel, are şi două fete Chaie măritată şi Reile de măritat. Jidovul Ritter cunoscut in acelea locuri că om desfrânat, pansase relaţiunl intime cu acea servitoare, din care causă femeile o go niră de la casă. Ea intră in serviciu la alt jidov amic al lui Ritter, de unde tot mal mergea pe la Ritter. Frăţinii el o infruntati mereu, că servesce tot pe la Jidovi. Intr’aceea ea pornise grea. „In 11 Noemvrie 1881 Francisca Mnich ea-răşl merse la familia lui Ritter, astadată insă pentru totudeauna. OăcI Ritter o inşelâ să mer-gâ in pimniţă cu el şi cu un creştin Stochlinsky, cunoscut de hoţ şi beţiv, carele având la sine o bardă, cu aceea reteză capul bietei fete. După aceea venind şi femeia jidovului cu fiia-sa, ajutară ca să spintice pe moartă -şi să’I scoată fătul din pântece, apoi ăl aruncară corpul in-tr’un tufiş des. Dispărerea nefericitei fete a devenit curând obiect de vorbă in comunele de prin prejur şi toţi aveaii prepus pe jidovi; este insă de insemnat, că trupul mort şi schimonosit iniricoşat ăl aflară nisce ţărani, pe intămplate, numai in 6 Martie in distanţă numai de 14 paşi de la casa lui Ritter. De atunci aii de curs investigaţiunile cele mal severe şi eată ce a eşit din acelea: „După Talmud un ginere al unul jidov, care află că socru săii ar fi însărcinat pe vre-o creş tină, are drept să pretindă ca acel făt să fie scos din pântecele femeii iar de nu, ginerele are drept să se desparţă de femeia sa. Dar de unde se scie această dogmă spuşcată? Se scie din declaraţiunea şi mărturisirea mal multor rabini. Aşa in caşul de faţă a adeverit marele rabiuat de la Breslau dănd in scris, că aşa este obi-ceiu lor, iar rabinii din Viena arătară că şi in anul 7871 a mal fost un asemenea cas. înainte de aceasta cu căţl-va ani marele rabin de la Strzyzow in Galiţia inoise acea învăţătură ca precept al religiunel lor, că adecă femern însărcinată de un jidov să se spintece şi fătul el să fie nimicit pentru ca să nu se nască fiinţă o-meneaseâ de jidov din pântece de creştină spurcată." ŞTIRI MĂRUNTE In satul Thiais, lângă Paris, un copil de 8 ani a săvîrşit o adevărată faptă de erou. Sora lui măi mică de vîrstă căduse in fântână. El a chemat indată pe măsa. Nenorocita şi-a perdut, de emoţiune capu. —Copilul a invitat’o să’l lase in fântână cu găleata. Ajuns acolo el a prins pe sora sa şi-a luat’o cu dânsul. Muma nu mal avea insă puterea de al scoate. Era aproape de leşin ; băiatul i strigă atunci să ţie bine ; lăsă pe sora sa in găleată si eşi singur din fântână urcăndu-se pe funie. Odată afară, scoase singur pe mica sa soră. * In cantonul Walis, Helvoţia, s’a simţit la 1 a luneî un viă cutremur de pământ.— Pereţii caselor părîiafi şi mobilele să cletinaii. Se crede că cutremurul ăşl are originea in vina vulcanică, care se intinde pe dedesubtul acestui canton, pănă la Basel. * D-nul Gladstone a primit, cu ocasia jubileului sări parlamentar, o mulţime de felicitări din toate [părţile. — Intre altele a primit o adresă de felicitare inventă in marochin, şi iscălită de representanţil celor[240 cluburi liberale din Lon-şi cele l-alte părţi ale Angliei.—In această adresă e rugat să asiste la o mare manifestaţie liberală care se va ţinea in Londra sari lăngă Londra şi care v’a serba atăt ziua intrărel sale in parlament cât şi jubileul actelor de reformă. * Din New-York se scrie, că in mal mults părţi a le Statelor-Unite, ari ingheţat o mulţime de oameni.—Termometrul a câdut pe alo-curea la 37 grade Fahrenheit, sub zero. • O bandă de 500 IndianI a atacat sătuleţul Casas Grandes din Mexico, a omorît 75 de oameni şi a luat cu ea o mulţime de femei, copil şi toate vitele.—Trupele o urmăresc, dar banda a isbutit să se refugieze in pădurile cele seculare. NOTIŢE LITERARE Convorbiri literare, An. XVI Nr. 9 cuprinde : Corespondenţa dintre domnii Vasile Alexandri şi Ion Ghica (XIII). —România după tractat, de Dimitrie Ralet. — Captivul, (episod din don Quijot de Cervates) trad. din Spanioleşte de St. G Vărgolicî. — Din Mireio, (de Mistral) trad. in versuri de A. Naum. — Despre Pomul Crăciunului (din poveştile uncheşulul sfătos) de I. Ispi-rescu. — Infernul, cântul VII trad. in versuri din Dante N. Gane.-Studiu bibliografic, de Y. — Tot intorcl acele file....; Timpul fuge..; Din Contemplaţiunile lui Hugo, XXI, XXIV, poesiî de N, Volenti. —25 Maiti 1856, de Al. Papado-pol-Caliinah. — Bibliografie. —------ —— —-------------------------- Serviciul telegrafic al „Rom, Libere". 20 Decemvrie. 9 ore dimineaţa. Paris, 19 Decemvrie. Rana ce d. Gambetta ’şî făcuse la mănă cu un revolver e cu totul vindecată, dar o lungă şedere in pat şi lipsa de ori ce eserciţiu i-ati ocasionat dureri de intestine cari cer un tratament serios. Berlm, 19 Decemvrie. Reichstagul s’a amânat pănă la 10 Ianuarie. Constantmopole, 19 Decemvrie Sultanul a primit erl in audienţă privată pe Părintele Narses, patriarchul armean reinstalat de curând; ’I a făcut present o tabachieră im-podobită de diamante. Savfet paşa a căpătat o pensiune lunară de 40000 piaştri. Sofia, 19 Decemvrie. Deschiderea Adunării naţionale, care a fost ficsată la 20 ale luneî aceşteia, e întârziată cu căte-va zile, ne putând incâ sosi toţi deputaţii la Sofia. Sgcmotele relative la pretinsa misiune a ministrului VulkovicI la Goustantinopole sunt cu totul ne adevărate. Dl, VoulkovicI n’are nici o misiune ; el s’a dus la Constantinopole pentru afaceri de familie. Se aşteaptă aci in curând spre a lua parte la lucrările Adunărel naţionale. (Havas.) No 40. Anul 1882 Decembre 8. Sâmbătă 8 îanuare 1883, societatea de binefacere de sub înaltul patronagiu al Maiestăţel Sale Regina va da un bal cu tombolă in folosul săracilor, in sala Teatrului Naţional. La acest bal, nu se va face nici anul acesta vinderi de flo/I sau alte obiecte, ci va fi numai tombola, al căreia joc se lasă la buna-plăcere a publicului. Mal multe doamne, aii exprimat dorinţa d’a asista de preferinţă in costum naţional. Balul va fi onorat cu presenţa M. M. L. L. Regele şi Regina. începutul la 9 ore seara. Biletele de intrare se găBesc la Secretarul Casier al Societăţeî, d-1 Petre Milo, strada Fontă-nel 8 şijla d-1 Boboc in cancelaria Ephoriel strada Colţel Nr 38 pănă la 7 îanuare, iar in ziua de 8 la Casa Teatrului. Preţul biletului de intrare pentru o persoană iei 5. .... Biletele pentru loji se vor vinde prin licita-ţiune publică care va ţine la Ephorie in ziua de Duminecă 2 îanuare orele 2. p. m. Pentru domni ţinuta de gală este de rigoare la bai. p. Secretar, loan Boboc. BIBLOGIRAFiE Eşind de sub tipar broşura intitulată : VECHIILE INSTITUŢIUNI ALE ROMÂNIEI de BREZOIANU se află de vîudare le librăriile Nicolescu, Graive, Socec & şi Fraţii Ioaniţiu. A apărut şi se află de vindare, la librăria Graeve şi Socec: CRIMA DE LA GIURGIU de Dr. G. Grigorescu: coprimjănd : toate cercetările medico-legale, actul de acuzare ca istoric complet, cu 6 figuri anatomice şi portretul condamnatei. Boalele de gât, gura, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul J. BRAUNSTEIN fost asp. de medic secondar in Viena in clinicele : lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiunt de la 3—5 p. m. Strada Dec^bal No. 20 (in dosul Bărăţiel) SCHIMBARE DE DOMICILIU Drul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE IDE FEMEI-Şl SYPHILIS S’a, mutat Str. Pescăria-Veche Nr. 8 vis â-vis de Hotel Londra 'Calea Moşilor) Consultaţiunl de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m GRU de Oreviţa şi Golu-Drancea veohi de 4 ani, qnalitate superioară tntnror altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879. —15 franci vadra la PĂUN POPESCU & C® 18 8’n^ A.ID.Av LIPSCANI 18 SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --------«asm-a- CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 8 Decembre 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . 6o/8 s Căilor ierate Romăn© 5% Renta Amortisabilă . , . Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 19 fr 7% 5*/. 7°/o 6% 5% 8% Scrisuri fondare rurale 0 « s urban©. Impr. Municipal Bue.urescl . o cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 »/« Renta RomăDi Acţiuni Dacia România .... » Banca Naţională a României Cupoane Oblig, rîcslgibile de Stat. „ Rentă................. „ Căile ferate .... r Scrisuri.............. Argint Naţional contra aur . . . Bilete de Bancă . . . . Rubla hârtie....................... Florini..............: . . . . Lose otomane....................... GUBJSUL DIN VIENA 19 Decembre Napoleonul................ Ducatul................... Lose Otomane Rubla hârtie ...... CURSUL DIN «Eli r. 19 Decembre^ Oppenheim................ Ruble hârtie . . . . Oblig, noi ..... . Idem b °/«............... R. Amort. 5 %............ CURSUL DIN PARIS 19 Decembre Renta Română............. Lose otomane . . , . . 8 O H I M B tf A 8 Decembre Paris (S luni) , . , la veaeri > Londra î lunii » la vedere Berlin (3 luni) . „ Îs vedere Vî©n* la vedere Câmp. 7- 86 102 90 '/, 225 104 91 °l, 103'/. 97 89 '/, 103*, 3 3 90 V, 400 1345 •L 1 V, 27* 2" 2 bo 2 li £3 9 49 5 66 24 50 115 25 109 20 179 50 101 10 95 70 91 90 •/. 99 15 100 2b 2‘/, 25 30 <22 50 ,423 70 113 VJnd. 97 '/, 103 91 7, 230 10411 92 V. 104 97 «/, 90 104 31 »/. 91 7* 405 1355 arg. aur. 27, 2l-, 2 6u 2 12 60 Adrese pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro Ah; si Anusciur'i DIN CAPITALA DOCTORI Dimitrescu Severeanu, gţSS; ADVOCAŢI Zamfira, -IîotâlMetroP°1 No. 14. INGINERI HOTĂRNICI J. II. Romnicr" stradaMircea I Vodă, No. 31, Alexandrii Ponescn, lî; Negustori. Operaţiuni garantate DENTIŞTI 6. , Straaa Carol I, Nr. i) 19. li. Emil Scrolt, LIBRARI Soeoe 4 tos, Ti;u‘™L kiiiilni Frap S-Ma LiI30“'’ I) Ni. 7 şi 27. XILO GRAFI Wcidlich Caro1 I>ionlsle ''l Nr, 0. COMISIONARI Box. GraboS, tant diferitelor fabrici şi finne de 9xport din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Com. la Eeims in Şampania. Strada Domnei, Nr.5. j Specialu in coloniale : zaharurl, cafele, drogue, produse chemice, untdelemnurl, uleiuri, sardine, orezurl hârtie, etc. etc. FRISERI C Ţhiess strada Academii’.Nr- 5.) 37, Cassa Servatius. Sapiarie şi Parfumnri. Flora Romameî, Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si-aro'lf. Bucureşti. "manp'factu ri Ioan PencovicI, tâţl de mătăsuri, lanuri, dantele, confectioane gata. stofe de mobile covoare, perdâlăril de diferite calităţi. Afundare cu preţuri foarte reduse. COFETARI Smarandache Rădulescu str-Caro1 U) Nr. 60. Eftimiu Constantin, ,,la Strugure11. ton* Nr. 16. BACANI feinche ta», da Lipscani Nr. 9___ REST AU RANTURI strada Covaci ___ , U, Nr. 3. ■ Mare depositu de vinuri indigene şi străine. _______ FANZARI mo i lonescy, Dacia. FABRICE VasiSe Georgescu, Kfefel î Scrobeală şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui Nc. 18, Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde, FERARI Petre Georgescu. de ferărie strada Sf. Apostoli Nr. 22. •a © © ' g «2 § ^ 2 ^ * g® oo a io a © © -O ^ ţ* g-o 3 ci H £=i o CQ & P 3 O 3 cm W a. a © o — '"•-a 9 I o EH ZQ M § i *^j sa o Tl»2a'«:p '3? P<® 8 « W l-l-l- 3 ■ -.o qj m -3 3 v “ a » a ® ia-9 £ S C3 Sh " eL * o © o 13 ■ 5CS w Q) 3 (h X5 3 oî “3 a’1 gT S S © a © 3 ° _ t: © tc (j3 o a o ca jc ^ © © *5 ,3 f- o - 03 '«s ^ © © a'© 3 a d d 3 03 .2 J-T a-a § •s ..f» M,a alll-S 3 Sg"3 ® ^ ®"3 T3 -3 0 INDUSTME ROMANĂ PreparaţiunI de L-. BERLANDT, Farmacist, analysate şi aprobate de Consiliul Medical superior. Licdre, Pilule Şi gyrOD de Tolll ffud TOII cit* reiJîe^”1 infaillibil contra bronşitei cronice, catar u...... * *'.^v *3 1 lut pulmonar, blenorkngie, tuse învechita, tuse magii riscă, irtiarea pcptulut, dureri de gat, catarul bâşicet, asemenea şi injecţiunHa scurgerile de ori-ce natură. Pilule de Tolu gudronat cu Balsam de Copai va, d Pas‘le OU oxvd de fer dialisat. nrme*««/«■ osos, cea ... ' mai preferabila substanţă ce produce pofiă de m an care, putere şî md reşce ac tivi t a tea muşchilor, esoelinte la caşurile de bile de pept, Rachitis, la june fete care se derroltă, copii pahfi, dtă^ctd, inapetiupl, la cicatrisarea rănilor, di gestiuni la bor iJ se, diarrhea cronică, la Doict pentru # favoriza abondinţa laptelui, reconvalesceufl, bătrîni slăbiţi şi în genere la t«6te bolele cari slăbesc puterile. SăDUn Hv^eicl de gudronat cu Glyccrînă, contra bilelor de peie, a mătrefei care împiedică crvscer** . v ci părului, pecingini cronici, spuztlâ, plescaviţă, năduşită picibrelor, face felea delicată, mile, lucriză antiseptic şi e3te ool mai preferat SApun pentru TcmletA. Fic-carc medlcaincnt este înconjurat de un prospect indicind modul tratamentului. Aceste preparaţiunl indigene sunt superiire produselor similare streine. Deposit wen gros* la Drogueria /. Ovessa fi la Farmacia E. I. Rissdarftr în Bucureşti, în detail Ia t6te Farmaciile din Ţ£r£. PADUREA I Dupe moşia Giuvareştî Judeţul Romauaţî plasa Oltului de jos in intindere do 580 po-| | goane, şi in apropiere de oraşele Turnu-Măgurele şi Corabia, se dă in arendă spre tăiere | i prin licitaţiune inaintea onor. Tribunal de Romanaţl in ziua de 13 Decembre. Pentru ori-Ice informaţiunl doritori se pot adresa la i-nul Gt. X ,ntho tut,.rek minorilor Giuvara lâtrala Mihai-Vodă No. 7. I rcureşti. nj p. 0 ţpc O M o y C. 2 O d d d d hj o d g -al cu 2. x) te-* _ tert CD gr “ a ® p ct> o» B X3 > *ct- g g 5' 3 CD Ui * 1 i— $*■ 5 3 c ÎL? B o B .SVP' CD *“c2 3 CL 2C S? o ® 1 Ifl o c& a a zr. % cr c+- CD M p co 2 SSto p N— 0 -C CD d d M d Ul co CD ® P Og- A © 3 c/j 3 P Î2j d TINEREŢEA -IRE30HEŢA! ŞI FRUMUSEŢEA PELITEI RAVISS ^ NTE examinată oficial COMPOSIŢIE ou totul NEVATAMATORE pentru. TOALETA DAMELOR NEAPARATA pentru. ÎNFRUMUSEŢAREA şi conservarea F E Dl E I INVENTATOR Doctor LEJOSSE căci ’şlTnd jplineşte deplin . i lisiu -ea Preluri: Un flacon mare o „ „ mic Frumuseţea damelor depinde mal mult de o p-eliţă a feţei delicată, albă şi curată. Damelor cari ţin la aceasta şi vor să apere de asprimea atrulul, a soarelui, etc. se recomandă acestu preparat cunoscut de mult, ce e neapărat pentru toaleta damelor elegante şi recunoscut ca nevdcămă-tor şi n’are trebuinţă de a fi lăudat ie a conserva şi înfrumuseţa riginal in carton alb 8 fr. roza 5 . f£i AVON iEV. MX. ~\s~ I S S 3ST 312 DE DOCTOR LEJOSSE. Acfst săpun e răutat de mulţi ani pentru mirosul său plăcut şi frescheţa sa de cati'ea ce di feţei, corpului, .mănilor si^ braţelor. Toţi sunt unanimi in judecata lor, că ii truneşte toate calităţile bune ce trfbue să aibă un săpun fin de toaletă. Preţul cu bucata 2 fr,—6 bucăţi 11 fr. Depoul central in Budepesta: Rs thbausplatz 9; ‘Parfumerie Zun ş Blumenkorb, Fr. Schvvarz Veritabil In Bucurescî la d. Brnss. Farmacia Speranţa. | Comisidne prin episto'e se efectuează discret imediat, € flSSHmi IŢJlljE i»fi»> lîîîWTi» j xfffCfp) INJaCŢlUNK liFJMAITLT et C' ^ ^ MATIGO SRIMAULT fc C1’ phamsaolstS 8, BUS V1VIENNE, 1‘AHIS Excluslvtnente preparată cu foiil® Matl-cociul din Peruvia, Acdstă injecţiune, şi au câştigată .in putină anni uă reputatiune H universalii. Ea curariseşce in putină timpă B sculamentele cslle mai rebelle. S DepositU in prtncipaieîe P,'iannaciî. ^ 3 • r—4 o •—n CD 3 03 «8 3 oi 05 ,3 --h © O ci X5 © 3 ed e«.§ <0 3 bfjw © o-’g 3 CD 3 I ™ J; CO ®52.-§ _■ di* ^ §|q * T3 P, VINDECARE INFAILIBILA SI REPEDE a tutulor malaclielor provenind, din abusul plăcerilor venerice, laori-ce vârstă fgţj ai fi impotenţa, sterilitatea, spermatoarea, slăbiciunea npjloculuî, spasmuri nervdse palpitaţiunî, slăbiciune generală, poluţi-nni nocturne, melancolie, vertigiuri provenind din slăbiciune. Prin Picăturile Regencretrice ale dr. Samuel Thompson şi prin Grunulile de Arseniat de aur dinamisat ale dr. Addison Tratamentul acesta convine asemenea in maladiile de lâncezeală, convalescenţele lungi, şi mal cu seama cănd trebue a regenera organismul, de a fortifica şi restaura persoanele prăpădite de boale îndelungate şi de mari pierderi de sănge. Aceste doue medicamente pot fi luate separat. Fie-care flacon este inconjurat de un prospect indicând modul tratamentului. Pentru a evita imitaţiunile, observă să fie pe flacoane mărcile fabrice! ca sus şi semnătura Oelln singurul preparator al acestor producte. CSKESXjIjNT. Bucurescî: /. Ovessa, droguist, deposit general pentru România La Farmaciele d-lor Zurner, Risdorfer, Schmettau, Brus şi Roşu. De y&nzare bilete de închiriat de lipit la case — 14, Strada Covaci, 14 — BALSAMUL DE MESTEACĂN al D~« l ENGiEL Simplu numai sucul vegetal care curge din Mesteacăn cănd trunchiul lui i se perforează, este ae căcd ţine omenirea in’minte, unul din mijloacele cele mal Întrebuinţate pentru infrumuseţarea fe-Jţeî, cănd insă acest suc se prepară chimiceşte in | un balsam, atunci 'şl câştigă proprietăţile sale şi efectele lui sunt admirabile. Dacă se spală faţa sau alt punct al corpului de atunci până dimineaţa se desfac mici fragmente epiderm, remănănd pelea albă, frumdsă şi fragedă. Acest ba'sam indepărtează creţiturile şi semnele de vdrsat, dând fisionomie de june; pe!ea câştigă in albeaţă, frăgezime, dispărând in cel mal scurt timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa na sulul şi cele-alte necurăţenii ale peleî. Depoul se află general pentru România ladd. Appel & Co„ Bucurescî. Pentru vemţărea in detail inBucurescx la d-nil Carol Gersabek, succesor de I. Ovesa, Martinovici & fii, Ghiţă Pencu, G. Rietz, Paul Coiffeur, lângă Pasagiul romăn, N. Niculescu, I. N. Arde leanu succ. A. B. Ganea, şi in armadele d-lor Zurner, Thoiss, Ciura, Dimbooits, Nierescher, Wuiing, Schmettau. — In Galaţi la Pharmacia St. George a d-lul Marino Curtovid şi la Pharmacia domnească ad-lui Basil Gurtovicl. — In Craiova: Aug. Heber-ung. —In Slatina : A. Pfintner Pharmacist.— In Giurgiu: M. Binder Pharmacist.—In Ploeşti: S. Schmettau şi G. Sigmund Phar-macişti. — In BuzCu; Weber Pharm&cist. —In BrăilaG. Caufmes, in Focşani: şi M. F. ROmer. MARELE DEPOSIT DE f OFETAFIE EN GROS DIN ŢARA STRADA SMARDAN (GERMANA) 2. Etagiul I, d’asupr.i Băc. Universale J[S MARELE DEPOSIT DE COFETĂRIE EN GROS DIN ŢARA STRADA SMARDAN (GERMANA) 2. Etagiul I, d’asupra Băc. Universale KTumai la mine de la 12-4 d. a. 1 sulă şi 3 mâncări fi la Carte Pâine in ăbondentâ -fiţ- Fr. 30 pe luuâ *7 (8 GRAND TUNELC 1MPERIALU Josefîn© Kiesa AN UNCIE Am onoare a rduce la cunoştinţa P. T. Damelor, că m’am mutat cu spălătoria de dantele, de perdele, de bunele şi de orl-ce albituri fine de caşmir fular! etc. in strada Italiană Nr. 29 (şcoala comunităţi evangeiice) Tot asemenea curăţ şi ghete de ataş etc. îl Cu respect, Bosa Miiller* §i DTOR COFETARI DII CAPITALA SI PROVIIGIE Incuragiat fiind de consumaţia anilor trecuţi, me grăbesc a face cunoscut că depcul mefi de COFETĂRIE din Stra da Smărdan (GeunanS) No. 2, l’am asortat acest an eu mult mal bine şi mal begat in toate aiticolele aCngetoare de cofetărie. — Asemenea şi pertru | Anul Nou un mare şi begat asoitiment de tot felul de bombonene de Paiis, precum : Fondane, Drfgcurl, Praline de cliocolatâ, Pastile de Gom, Pastil«giuri diferite, Fructe caudite şi cristalisrte, Piferiîe bi oşelărie, Fineţe la rtie, Bomboane englezeşti, Figuri de tragant, Diferite flori pentru gai nit torturi, Chocolaterii in diferite forme şi pachete, Chocolată de Imru şi Unt de cacao. mm mm Ascmisnea se pot lua şi efectua orl-ce comnnde pentiu fsbricele din străinătate, in tot ce priveşte articolele de cofetărie. Un mare asoitmert de diferite Comete, Hârtie de torturi şi tăvi, Hârtie şi fiunze de garnituri. Pentru inlesnirea onor. mele clientele din piovincie, am lăsat paite din articole transilo, de unde se vor espedia d’a dreptul la locurile destinate şi astfel vor fi mal eftine ca cele din Bucureşti, fiind scutite de accisul acestei comune. Un mare şi bogat asortiment de Caitonage de Paris pertru Cadouri de Anul Noii, logodne şi Nunţi, de cele mal frumoase şi noul gusturi. Preţurile vor fi cât se po: te de -Tline, având de basă concurenţa spre a mări consumaţia, rugăndu-vâ cel puţin a visita si a v§ face o idee de acest Depoti, fiind cu mult mal bine asortat ca anii trecuţi. Cu stimă, G DOBRICEA UNT TJ_ Strada Smărdan (Germană) in colţ, Etagiul I, asupra Băcăniei Universale. La 3,4 şi 5 Ianuarel883 va avea loc TRAGEREA PENTRU DIN BTJOURESOI Numai 1 leă costul unui bilet având şansă a câştiga 10,000 lei Diferite câştiguri in sumă totală de 50,000 lei, după impărţirea următoare: 1 â 10,000-lâ 3,0002,0001.5001,000500- 1 ă 1 â 2 ă 2 â 4 â 8 â 20 â 50 ă 200 â 2.000 â 250- 125- 100- 50- 20- 10- -10,000 fr. - 3,000 > - 2,000 » - 1,500 » - 2,000 » - 1,008 s - 1,000 fr. - 1,000 » - 2,000 8 - 2,500 » - 4,009 » -20.000 8 Direcţiunea rdgă pe onor. public a nu perde ocnsia, grăbin du-se a cumpăra bilete de la această loteiie căci aă mal rămas puţine nevândute. Tragerea Irevocabilă f la 3, 4 şi 5 Ianuariu 1883 ANUNCIC Un tânăr cunoscând limba franceză şi germană, precum şi o scriere frumoasă, doreşte a găsi vre-o ocupaţie in capitală sau in ţară, doritorii se vor adresa la redacţie. DE INCHiRIAT Prăvălia din Strada Lipscani Nr. 48 (La cerbul de aur) cu casele impreunS, doritori se vor adresa la Olari strada Nopţi No 4. 61 4 doreşte a se an- UjI LSUGr gaja infamul® c» meditator de eh’ sele primare, putând a face şi alte treburi; numai pentru a avea intre-ţinerea alimentai ă, spre a putea urma la şcoală. — Doritorii să se adresele )a redacţie sau in strada Popa Tatu No i-5. ‘ 41 M-JEANEL croeşte şi inseilează rochi şi costume intregi pentru dame cu preţul de 4 franci. —A se adresa Suburbia Otetaru, Str. Teilor 28. DE VENZATE Munţii Zânoaga-supţlre şi Tigăile-mici in distr.ctulu Prahovei situaţie foarte favorabilă şi având şi stană de peatră, amatorii a se adresa pentru informaţiunî la d. I. G. Petcu & Co. Brăila, Strada BucureşcI. Nr. 73. 0 domni sără care cunoaşte bine limbile franceză şi română, doreşte a’şl găsi loc sad intr’un pension sau intr’o casă particulară.—A se adresa la administraţia acestu) ziar. DE VENZARE proprietatea mea supranumită in Strada 11 Iuniu (Filaret) A se adresa in Călăraşi cu scrisori francate, la (5043) LEOMDA NICOLAI PERVASURI POLEITE- şi Plafoiiurl in ReUef din celle mal renumite făbrice cn preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publică sub-semnatubi iri. ho isrxoua: Tapiţer şi Decorator. jyJT 8, Strada Ştirbel-Todă, «°S5 (vis-a-vis da Pasagiul Romăn Tipografia Ştefan Mibălescu, Strada Co - .ci No. 14 www.digibuc.ro j3l.^»J3>JJ&L3E2 I3ST TOATB y.TT ."FIT .ţ;- ABONAMENTELE; In Capit&lk : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinfttate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adresa: In Românie : La administraţiune, Tipografii St. Mihdlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. La Societe Eavas, place de laBourse, 8. Prin compania generală de piblicitate G. L. Daube & C-nie. Prin compania generală de piblicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Fr&ncfurt. Zurioh, New-York : Pin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nîe. In Paris In Viena : In Londra Linia de 25 milimetre pe pagina XY-a. . 85 bani Reclame pe pagina 111-a. ...... 2 Lei » » » n-a.................5 , Epistole nefrancate se refusâ. Articoll nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim Redactor : Stef. 0. MiOEAILESOD ŞTIRI TELEGRAFICE diM ziarele strein® Berlin, 19 Decemvrie. „National Zeitung" publică o scrisoare datată din Viena, in care se afirmă că Giers>(ar fi oferit ca preţ pentru o alianţă cu Germania, sad cei puţin pentru o apropiere politică, reducerea tarifelor vamale cu 10%. In sferele guvernamentale din Yiena se constată, nu fără oare care amărăciune, că alianţil politice cu Germania n’a urmat şi cea economică. Articolul ziarului „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" asupra mărfurilor austriaco ce se procură din Francia, s’a comentat mal mult in sens anti-austriac de căt anti-francez. Campania ce s’a inceput in presă pare a urmări mal mult un scop militar, de căt politic. Un atac al Franciel şi Rusiei in contra Germaniei şi Austro-Ungariei, va afla ambele state pregătite ; dacă numai Germania va fi atacată de Francia, atunci pailamentele din Viena şi Pesta, conform tratatului incheiat, vor proclama neutralitatea ; tot asemenea nimeni nu va cere de la Germania vr’un ajutor material, dacă numai Austro-Ungaria va fi atacată de Rusia. „Kreuz-zeitung“ zice, că actuala luptă de condee intre statele interesate e răspunsul ce trebue să se dea uneltirilor Rusiei cu Francia in contra Austriei şi Germaniei, cum s’a intâmplat in 1879, de şi Rusia oficială, prin Giers, nu vorbeşte de căt de pace. In pressa germană e temere mare ca nu cum-va contele lgnatieff să ajungă iar ia putere. „Kolnische Zeitung8 află că faaburoff ar fi plecat la Petersburg numai şi numai ca să esplice gravitatea faptului, cănd curentul pan-slavist ar isbuti să aibă in guvern un represen tant ca lgnatieff. —In sferele miliiare superioare s’a decis o dislocaţiune de trupe spre Ost şi s’a propus construirea a două linii strategice spre fruntariile ruse. Berlin, 19 Decemvrie Apariţiunea tot in acelaş timp a unor arti-clil anti-germanl atăt in ziarele ruse cât şi cele francese, in cercurile diplomatice de aici nu se consideră ca opera unei simple intâmplâri ; din causa aceasta se dă mare atenţiune celor ce se şerifi acum in ziarele din Rusia şi Francia. Cetine, 19 Decemvrie. Frincipele Nicolafi, indatâ ce va sosi din Rjeca, va incepe negociăriie cu delegatul turc Bedril Bey, pentru regularea graniţelor. Viena, 18 Decemvrie. Ştirile alarmatoare ale ziarelor din Berlin şi a foaiel „Nowa Reforma" asupra pregătirilor ruse şi planurilor râsboinice aii aruncat multă spaimă in cercurile fiinanţiare ; in cele diplomatice insă, privite fiind mal obiectiv, nu tot aşa Se asigură, că relaţiunile dintre Rusia şi Austro-Ungaria, de şi nu sunt tocmai din cele mal bune, totuşi nu stali nici aşa de rău, incăt să motiveze o ruptură. De al mintrelca sunt voci cari afirmă că miniştrii Ţarului sunt insu-fleţiţl de iubirea păcii. Londra, 18 Decemvrie. Pănă azi nici un singur jurnal din intreaga Anglia nu s’a găsit care să aprobe schimbările făcute in minister. Toate, chiar şi „Daily News", declară cu nu pot înţelege motivele numirii iul Derby, ministru al coloniilor, şi a lui Kimberly, pentru Indii. „Daily Niws" zice, că Derby ca şef al oficiului de Indii, in Constantinopol, Petersburg, Teheran şi Alganistan poate să deştepte temeri că va reinvia politica imperialistă a lordului Beancosfield. Kimberly e considerat de toţi ca o mediocritate. „Daily News" asigură in mod oficis paitida nemulţumiţilor, că chemarea Iul Dilke va precumpăni spiritul şovăitor al lui Derby. Petersburg, 18 Decemvrie. Negociăriie lui Giers cu Vaticanul vor duce la un resultat satisfăcător pentru ambele părţi. Rusia a făcut Papei numeroase concesiuni, cu deosebire in cestiunl personale şi a promis res-tiîngerea censurel pollţi aneştl in chestiunile bisericeşti, dar a stipulat ca popii să n’aibă voiă a se amesteca in chestrunile de caracter naţional. In Viena Giers va lucra pentru câştigarea unei unităţi de vedere in chestiunea dunăreană. Londra, 13 Decemvrie. Se pare că se pregăteşte un mare scandal militar. Deja se ştia de căt-va timp, că lordul Wolseley stetea pe un picior foarte răii cu generării săi de divizie Willy şi Hamley, cu deosebire cu acesta din urmă, care e primul autor militar in Anglia. In rapoartele sale cel patru brigadieri aii fost relevaţi cu laudă, cel doi divizionari de loc. Generalul Hamley, publică acum o detaiată dare de seamă asupra asaltului de la Tel-El-Kebir, din care reese, căuivisiu-nea sa, (II) a fost aceea care a asaltat posiţiu-nea, că diviziunea I a sosit mal târziii, că n'a atacat imediat cu baioneta, că şi-a perdit timpul dănd focuri, etc. ACum s’a răspândit vestea că generalu Wolseley n’a pus in raportul săli general raporul lui Hamley. Acesta a presentat copia depeşei sae supremului comandant şi ministru de răsboiu Aşa se vorbeşte, şi acum rămâne să se aştepte constatarea. Trebue insă să observăm, că lordulWol-seley nu e de fel popular in oştire, că merjând tpt-d’a-una cu partida liberală, are şi mulţi nro-tivnicl politici. Pe basa acestor imprejurări nu se poate afirma, că nu s’ar jaca in contra Iii o intrigă politică. Serviciul telegrafic al „Rom, Libere*, 20 Decemvris — 3 ore seara. Roma, 21 Decemvrie Camera a inceput erî discuţiunea proectulu de lege, presentat de domnul Depretis, iu privinţa depunerel jurământului de deputaţii aleşi din nod. Au vorbit contra proectulul d-nil Cai-roli, care a specificat că nu trebue a se crede, flind-că combate proiectul, că trece in estre-ma stângă ; d. Bertoni, şeful extremei stânge, şi domnii M. Bovio şi Costa, notabilităţi din aceeaşi partidă. Se vorbeşte pentru proect de dd. Barazzoli, Pierantoni şt Laporta. Urmarea discuţiunil a fost amânată pe măine. A fost impărţit un contra-proiect semnat de d-1 Bertoni şi de trei zeci alţi deputaţi din extrema stângă care conţine că jurământul parlamentar e desfiinţat. ‘ Londra, 20 Decemvrie. Se telegrafiază’din Berlin lui „The Daily News" că corniţele Herbert de Bismark s’a intors din Viena; Austria şi Germania s’afi înţeles asupra măsurilor de luat contra pregătirilor militare ale Rusiei; Germania va face a se con strui un drum de fer strategic in spre frontiera rusă. (Havan) A se vedea ultime ştiri pe pag. in-a. Bncuresci 9 Decemvrie Studiul pregătitor al bugetelor este, pentru toate departamentele, aproape terminat. După cum ni se referă, desbaterile financiare vor incepe peste căte-va zile in Parlament. Representanţii nu se vor despărţi dar de sfirbătorî, fără a fi lăsat mai ăntăiti in mănile guvernului visteria ţârii pe anul viitor. Nu putem Jua asupră-ne răspunderea seriosităţii cu care delegaţii vor fi lucrat de rîndul acesta la cântărirea venitarilor, la apreciarea justă a trebuinţelor şi a serviciilor noastre publice. Nu şcim, in adevăr, dacă revisuirea paragrafelor bugetare va fi fost rasolită, ca in anii trecuţi, cu acelaş zel de culpabilă grabă şi cu aceiaş orientală nepăsare, şi nu cunoaşcem asemenea modul in care se va consuma estimp votarea proiectelor de buget. In ori-ce cas insă, Camera va părăsi de sigur metodul săli favorit, practicat in cele lalte sesiuni, — metodul de-a mirui bugetele de-a călăre, in-tr’o singură noapte, procitindu le d<5r de formă, spre a le da apoi cu toptanul, ca dar de anul nou, in primirea şi in vînturarea generoasei cârmuiri. * Aci ne pare că avem a inregistra din norocire un triumf al presei, adesea nesocotită, impotriva obiceiului, plin de triste urmări, ce Parlamentul luase, de -a incre-dinţa adică guvernului, cu ochii inchişî, cum ziserăm mai sus, tot ce ar fi cerut el in materiă de venituri, sati de cheltueli. Bugetele trebuesc potrivite după starea financiară şi după nevoile ţării, iar nu după vederile, strîmpte şi egoiste, ale puterii I ce mai adesea se conduce de mulţumirea partidei pe care o reprosintă, şi de mijloacele prin cari miniştrii ar putea să’şi prelungească şederea la cărma atrăgătoare a statului. Vocea presei a foşt ascultată, cel puţin in această privire, si cestiunile financiare aii luat estimp greutatea ce merită, in pre-sintarea şi cercetarea lor. Constatăm in adevăr cu mulţumire că guvernul s’a grăbit să aduGă proectele de bugete chiar de la in-ceputul sesiunii, şi să ingăduie prin urmare Parlamentului timpul necesar pentru stu-diarea lor. * Dac t in toţi anii ne-am oprit asupra modului in care se presintau şi se votai! aripele financiare ale guvernului, causa este că, in starea in că de nebulositate in care se află organisaţiunea noastră politică, proiectele budgetare aii pentru noi o importanţă escepţională, de care cată să nu pătrundem pe deplin. 0 bună parte de instituţiunl şi de servicii publice nu sunt incă intemeiate pe prevederile lămurite ale unor legi organice, astfel că intocrtf.rea lor oscilează din nenorocire in fie-care a.n după capriciul celor ce năruiesc ţifrele bugetare, fie in departa-nente, fie in Cameră, -y adesea esistenţa in-si-ş al instituţiunilor es-e pusă in joc, prin ticurile de condeitl ale Conisiunei bugetare sat ale vre-unuî raportatoi nemerit in rele disiosiţiuniî! ot aşa e cu o mare partere funcţiuni. A.ci sunt infi ţaţe şi trecute in budget ca indispensabile prosperităţii statului aci suit rase ca netrebnice, sau lepădate la aşa numitele „echilibrări1f fără multă ceremonia, ca lestul din corăbii, şi fără să se mai cugete la parada de argumente şi de irvocaţiuni ce se făcuseră la crearea acelor funcţiuni. Noi nu seim incă bine ce ne trebue şi ce ni, in stat; organisarea serviciilor rafiige pî inspixaţiuni bugetare, pe trebuinţele nomentului, pe căpătuiri de persoane necesare sau agreate guvernului, pe conside-raţiuni de partid ! Budgetul are dar la noi, in starea in care ne .dăm, o inrîurire foarte mare asupra viţii statului, şi de acea el merită o deo-soită atenţiune, pănă in ziua cănd vom tnce printr’un eriteritl mai luminat adevă-r,trle nevoi publice, şi pănă ce vom da peşti formula de organisare temeinică a servilor noastre de stat. Atunci budgetele, fi-id intemeiate pe legi speciale de organi-aţiune, ele vor deveni un corolar al aces-tr legi; ţifrele vor fi de la sine-le hotărîte, 1 bugetul va putea atunci să fie presin-•t numai de formă la votul Cameriî, in-1u căt se atinge de trebuinţele curente Şhotărîte, de serviciile a căror formulă a fit o dată stabilită, cum se face de pildă iibarlamentul englez. ’ănă atunci insă,[pănă la organisarea bi-neumpănită a mecanicei statului, bugetelor trebui studiate şi descusute pe toate Dchile lor', cu cea mai pătrunşietoare obstyaţiune, căci banii nu ne scot pe fe-r6st, Şi nnmai in stare de-a cheltui za-darn nu ne găsim astă-zi, cu toată pros-peritea financiară in care inotăm. CRONICA ZILEI U» ci ce ilustrează subiectul revistei năstre. relativ 1 desfiinţarea instituţiunilor prin sim-pl .^dispţţiunl bugetare. ComisJiea financiară s’a pronunţat pentru desfiinţar tipografiei Statului, ear lucrările ofir ciale să sdee intreprinderel private. Am dori să seim dacă guvernul şi comisiu-nea bugetară s’afi gândit la soarta vechilor funcţionari şi lucrători al acestei tipografii.' In privinţa gradaţiunel, aflăm că opinia predominantă este de-a se mănţinea lefurile actuale, şi de-a se statua patru termene de gradaţiunl, din 5 in 5 ani, adăugăndu-se, la fie-care gradaţie, căte 15 la sută din leafa iniţială. Azi se infăţieşază inaintea trib. corecţional de Ilfov procesul intentat de Creditul funciar rural d-lul Al. Ciurcu, proprietar şi redactor la Independance Roumaine. Avocaţii cari vor pleda pentru Creditul funciar sunt: Dnil Maiorescu, P. Grădişteanu şi Cornea. Din propria, d lor iniţiativă, au luat apărarea d-lul Ciurcu : d nil C. Boerescu, G. Vernescu, Al. Lahovari. P. Danielopol, I. Pallâ, Gr. Peucescu, Dim. Giani, Meitani, Athanasiade, C. C. Arion. I. Orghidan, Al. Paleologu, N Blaremberg, Era. Culoglu şi Disescu. B. Regele, insoţit de adjutantul seu de serviciu, a visitat ieri d. am. stabilimentul de artilerie şi cazarma Alexandria ; iar la orele 4, Majestatea sa s’a intors la Palatul de la Co-trocenî. D. comite de Wesdehlen, trimis extraordinar şi ministiu plenipotenţiar al Germaniei, remi-ţănd ¥ S. Regelui scrisorile de rechiămare, d. comite de Monts, secretar al legaţiunel imperiale, rămâne insărcinat cu afacerile legaţ’unel, in calitate de insărcinat de afaceri interimar, pănă la sosirea noului ministru, d. baron de Sa-urma-Ieltsch. „ Românul “ spune că d. prefect al Brăiliî des-minte printr’o depeşă caşul de sinucidere a comerciantului Mircea, despre care aii raportat ziarele din capitală. Această mtrunire s’a ocupat cu cestiunea re-visuinl Constituţiunfl, Intre altele, văzând că comisiunea însărcinată cu facerea raportului asupra acestei cestiunl, şi compusă din patru deputaţi şi trei senatori, n’a iuaintat îndestul cu lucrarea, ea a hotârît să mărească numărul menirilor comisiuniî, alegând in sinul iei incă un membru, pe d. Emil Costinescu; intrunirea a cerut de la.comisiunea ast-fel intocmitâ sâ-I pre sinte raportul până Vineri seara. . Azî se strunesc ia localul Cercului militar In seara de 8 Ianuarie 1883, societatea bme-facere de şpb inaltul patronagifi al M. fa Reginiî, va da un bal cu tombolă in folosul săracilor, in sala teatrului naţional. La acest bal nu se va face nici anul acesta vânzări de flori safi alte obiecte ci va fi numai tombola, al cărui joc se lasă la buna plăcere a publicului. Mal multe doamne aii exprimat dorinţa de a asista de preferinţă in costum naţional. Balul va fi onorat cu prezenţa MM. LL. Regele şi Regina, începutul la 9 ore searak Biletele de intrare se găsesc la secretarul-ca-sier al societăţel d. Petre Millo, strada Fontă-n , ! şi la d. Boboc. în cancelaria eforiei, strada Colţel No. 38, pănă la 7 Ianuarie ; iar in zloa de 8 la casa teatrului. - Preţul biletului do intrare pentru o persoană 5 lei.-Biletele pentru loji se vor vinde prinli citaţiune publică, care se va ţinea la eforie in zioa de Duminică 2 Ianuarie, orele 2 p. m. -Pentru domni, ţinuta de gală este de rigoare la bal. Comitetul spitalului Elisaveta Doamna din Galaţi, este autorizat a primi donaţiunea ce face in folosul acelui spital d na Hagica Anica Hagi Ioan Nicolau, din Galaţi, prin actul şefi de donaţiune din 17 Octomvrie 1882. Această donaţiune consistă in case cu prăvălii şi in loc viran proprietăţi ale sale aflate in Galaţi, a căror valoare se ridică aproape la suma ie lei 70,000, din venitul cărora să se in-treţie paturi cu bolnavi in arătatul spital. www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA D. Ştefan Petrescu, comerciant, e numit in funcţiunea onorifică de membru la camera de comerţ din Bucureşti, in locul d-lul Nicolae H. Stoica, fiul, demisionat. D-ra Elena Ţine, institutoare provisorie la clasa I de la şcoala No. 3 de fete, din Galaţi, d-ra Elisa Lăzărescu, institutoare provizorie la clasa I şi II, de la şcoala '.Nr. 1 de fete din Cămpu Lung, şi d. N. Arbore, institutor provizoriu la clasa I şi II, de la şcoala Nr. 2 de băeţl, din Tergu-Neamţu, sunt numiţi definitiv in posturile ce ocupă. IDZISr AFARA Di si Franci a. Răsb ml vamal cu Germania. —Poliţia din Paris. Intre Francia şi Germania esistă nn adevărat răsboifl vamal.—In Germania se plâng, că guvernul frances a pus pe numeroase articole germane taxe de vamă escesive, cari trădează lămurit intenţia Francieî de a sustrage acestor articole importul pentru teritoriul el. In Francia se poate audi aceeaşi plângere despre vămile germane. Ba se constată, că numai din ura a tot ce este frances Germania a inceput să importe din Austria articole, pe cari le lua până acum numai de la Francia, cu toate că in calitate ele sunt inferioare celor francese. Pe semne, intemeiate sunt şi plângerile Fran-cesilor şi a le Germanilor. Se adevereşte incă odată că re3boaiele proprii sunt precedate, in veacul nostru de răsboaie economice cari intreţin ura, agită pasiunile şi prepară terenul pentru cele d’ăntăiu. Mal inverşunată pare in această luptă Germania, Vămile el pentru articolele francese sunt foarte ridicate Nemulţumit cu aceasta guvernul din Berlin are de gând să inflinţeze altele nuol. Lucrurile iau un caracter atăt de estravagant şi de periculos in căt chiar un ziar german, „Koln. Ztg.“, găseşce că o ast-fel de procedură din partea Germaniei ar fi de-a dreptu frivolă. * Cu ocasia discuţiei bugetului oraşului Paris pentru anul viitor s’a găsit şi de astă-dată in sinul consiliului comunal un membru radical, Hovelaque, şi o minoritate, care să ceară re-fusarea creditului anual de 23* 1 * * * * 6/2 milioane fr. cu care participă Parisul la intreţinerea poliţiei capitalei francese. — D. Hovelacque ş’a intemeiat a-cestă cerere pe faptul, că prefectul poliţiei din Paris este sustras de la orl-ce control din partea Comunei care o plăteşce; că faptele lui nu ţintesc de căt spre a jigni şi nimici libertatea personală; că in sfârşit e o ruşine ca republica să se folosiască de aceeaşi poliţie de care se folosise şi imperiul. D. Hovelacque a cerut sau suprimarea de-a dreptu a poliţiei Parisului, 3au modificarea organisaţiunel eî. In adevăr, poliţia Parisului nu se găsesc e nici intr’un stat constituţional; in privirea privilegiilor şi puterilor sale ea nu’şl găsesce pereche de căt in Turcia şi Rusia. — Despre prefectul poliţiei din Paris s’a rostit insuşl d. Bris-son, actualul president al camerei, „că acest funcţionar se pote substitui după plac şefilor săi ierar-chici şi chiar autorităţel guvernului.* —Un fost prefect de poliţie, d. Gigot, mărturisi că „poliţia nu poate observa de cât cu greu acele dis-posiţiî ale legei cari aperâ libertatea personală,“ iar un altul, d. Cresson, a mărturisit, că deşi jurist, el trebue insă să se obicinuiască a nu FOIŢA. «ROMÂNIEI LIBERE» 9 Decemvrie — 6 BV ANO ELISTA DE ALPHONSE DAUDET. III ELINA EBSEN La doamnele Ebsen, bunica, in colţişorul sel de la fereastră pândea toate mişcările oamenilor cari locuiad de desubtu lor. Cu măinele sale nesigure cari lăsase să scape ochiurile de la ciorap şi făceau să tremure volumul lui Andersen, buna bătrână nu avea altă distracţiune de cât strada ; şi, de oare ce nu prea trecea multă lume, din când in când abia epoletele albe ale vre-unul infirmier uin Voi, gulerul cel brodat al vre-unul elev, sau vre-o două surori de caritate cu con-ciul lor in formă de aripi, şi toţi aceştia regulat şi automatici ca nişte personagiurl din Jac-quemait, venirea familii Lorie variase puţin a-cestă monotonie Ea ştia ora când tatăl se ducea la biurou, cănd slujnica eşia să cumpere câte ceva, şi in ce zi venia omul cu coşu. Fetiţa o interesa mal cu seamă indesăndu-se pătrunsă de frig in păzitoarea eî, şi sărind prin bâltacele de apă cu picioarele" sale slabe şi cu fusta el cea scurtă. Bunica bănuia, că această femee ar fi foarte rea, şi, cunoscând in cele mal mici amănunte so mal ingriji atâta de legi.; — Prefectura poliţiei din Paris e suverană'; ea nu ascultă de căt dacă-I convine de ordinele ministerului de interne. In nenumărate afaceri corecţionale ; in scandale, amestecate cu crime, cari interesează intreg Parisul, afacerjle nu ajung adesea niciodată inaintea tribunalelor. De aici nu urmează însă, că d. Hovelacque ar avea dreptate ; nu urmează nici măcar aceea, că actuala organisaţie a poliţiei din Paris ar putea şi ar trebui să fie modificată.— Argumentul cel mal convingător ste, ca prefecţii de poliţie, cari sunt republicani reputaţi, nu vor să facă cea mal mică concesiune din actualele lor puteri si declară că cu alt preţ nu primesc să respundă de pacea şi siguranţa Parisului Faptul e foarte esplieabil, cănd ne gândim la acele sute de mii de esaltaţl cari populează mahalalele Parisului, şi a căror ţintă nu e nici una nici alta de căt ce-a de-a răsturna Statul şi de-a desfi'nţa societatea şi religiunea. Şi pe deasupra tuturor acestor consideraţiunl culminează apoi aceea, mal hotăritoare de căt toate, că pacea Parisului e in acelaşi timp şi pacea Francieî. INCA O VOCE DESPRE OVREI Camera ungurească a votat anul acesta, ca de obiceifl, 6000 fiorini ajutor pentru confesiunea israelită.— In contra acestui ajutor se ridicase deputatul Szalay, declarând că nu numai nu vrea să dea nimic peotru sprijinirea confu-siunel jidoveşcî, dar cere in privinţa ei reînfiinţarea taxei de toleranţe. Oratorul se rosteşce in chipul acesta, căci 0-vreil nu fac in Ungaria mimic de căt a inşela şi a submina statul pe nesimţite. Mulţumită organisaţiunel lor confesionala el aii putut comite crima rituală de la Tissa Esslar şi să facă pedepsirea el ilusorică, iar pe de alta a acoperi chiar in Cameră de ocări pe ministrul justiţiei care -indrăsnise să apere integritatea judecăto-rilorfl maghiari. Vorbitorul urmează apoi ast-fel: „.. Unde ’şi pun Ovreii piciorul, acolo poporul sărăceşte iar Ovreii se imbogăţesc. Nimenea care cunoaşte elementele economiei naţionale, nu va găsi corect ca la o poporaţzune de 14 milioane locuitori să se găsiascâ 625,000 jidani fără ocupaţii, ineproductivi Aceasca e mâna cea moartă. El nu produc ci se folosesc de măna moartă. „Să considerăm comerciiY, bunioarâ cultura vinului. Aproape pretufrndenea Ovreii sunf cari formează majoritate-» crîşmarilor. Pentru ce’ Fiindcă pe lângă chelt»elî, relativ mici, se ale? cu câştiguri mari. A inşela, a falsifica vinii, e doară uşor. Jida‘11, cu vinurile lor fuxinale, afl gonit pe cumpărătorii elveţieni, pănă când prim-ministrul a-ntervenit, spre lauda lui fie zis, cu cea mal m»re asprime. „Din florea libercăţel Jidanii, nu ad supi de căt otrava si nu mierea. Ce-au făcut Jidanii, de când cujconstituţia pentru libertatea Ungariei ? Ce-au făcut pentru ca Ungaria să devie independenţă ? Et nu ad fost totdeauna de căt in instrument in mSinele puterel guvernante, EI ţiD totdeauna cu cel mal teri; el ad in măiă cârcimele şi precipeţesc la alegeri sufletele." Oratoru2j a fost primit cu aplause de pe mute bănci, dar... Camira ungurească e tixita de fi-danî cu nume urgureşcl ; aceşti Jidani masciţl sunt stâlpii guvernului şi majoritatea acestui? a votat pentru el. Aşa păţesc ţările cari bagă in cetate pe Jidan. ~— ------——1^***9USGîS33& ti&SBSAfasma**—.. — —--, imbrăcămintea fetiţei, adică cele două roch de dolid cu tivul eşit, tocurile ghetelor el intoise, se indigna in ea insăşl ore intregl. — Vedl colo !... Dar o să sluţească pe micuţa acesta... ca şi cum arjfi lucru greu să dragă cine-va nişce locuri! Ea observa dacă fetiţa avea haina pe dăija; se neliniştea cănd o vedea eşind pe ploae ; nuira mulţumită de căt atunci cănd la colţul sra-del şi a bulevardului Saint-Michel, zărea irre două şiruri de porumbel pe bretona stăndpe trotuar, ţinănd pe băiat de o mână, pe fetiţfcu cea altă, şi adăstând pentru a trece strada,pu o spaimă provincială de trăsuri. — Aide... treceţi ojdată... ingăna bunica şi cum ar fi putut să fie audită, şi, după feiuffă le făcea semne. Mal romantică şi mal sentimentală, d-n.Eb-sen era mal cu seamă impresionată de biele maniere ale bărbatului şi de crepul cel t de la pălărie ; de sigur un dolid de văduv, d are ce muma nu se vedea nicl-o dată. Şi ce i3cu-ţiunl nu se iveau intre cele două femei di&ausa acestor vecini. Elina toată ziua ocupată la lecţiunils âle, se amesteca mal puţin in existenţa familfiLorie, dar aceşti copii mici fără mamă, perdu şi singuri in Paris, T inspirad multă milă, ş e căte ori ’I intîlnea, le zimbea, incerca să ':â cu-noşcinţâ cu dănşi cu toată opunerea -netului breton. In ajunul Crăciunului, in seara aoca „Ju-leaften“ a danezilor, pe care doam- e Ebsen o sărbătoreau in toţi anii, ea se iibora să invite pe copil a veni cu alţii, tot deitatea lor, să mănânce „risengroed" şi toate maricalele agăţate de rândurile unul pom da (ăciun printre lumânările de ceară aprinsă Jşi/rintre felinarele lui de miniatură. Inchipuiţi-vă ce necaz pentru s anii copil, ROMANII SI UNGURII ii Naţiunea ungară şi guvernul ei ad avut tot-d’auna grijă să procure presei europene infor-maţiunl eronate şi de natură a inşela publicul asupra celor ce se intămplă in realitate in Ungaria. Guverrul şi naţiunea ungară ad reuşit a’şi da, in fa a multora, meritul d’a fi un guvern şi o naţirne animată de spiritul cel mal liberal; Coea ce î’au spus, este că in Ungaria nu numai că statul n’a deschis şeoale naţionale pentru populaţimile cari nu aparţin rasei maghiare*, dar că iitrebuinţează procedeuiile cele mal puţin de nărturisit pentru a impedxa pe Români d’a plăti din resursele lor particulare, cheltue-lele de ntreţinere ale şcoalelor lor proprii. Ceea ce n’a nai spus, este că guvernulu subvenţionează mm al şcoalele unde nu se invaţă de căt UDgureşe, şi că aceste şeoale sunt, in mănele lor, insrumentul cel mal puternic ca Transilvania să ie maghiarisată Acesea nu sunt singurele piedici aduse des-voltări! naţionale a Romănilor; o lege asupra presei, de un caracter cu totul escepţional şi care e in vigoare numai in părţile locuite de Români, este aplicată in modul cel mai arbritar şi li ie ia pănă şi facultatea d’a discuta liber ii ziarele lor toate chestiunile importante penta el. E uşor a ’şî lăuda liberarismul; e-uşor d’a face să fie crezut drept un stat constituţional, cu in regim reprezentativ, şi d’a trămite ina inta representaţiunil naţionale pe cel car ridică voea pentru a formula o plângere sad a sem-naâ un abus. Jeea ce este mal refl, e d’a recunoaşte că aest mod d’a ’şl revendica drepturile este in-tezis populaţiunil române, şî că, pentru a i se la ori ce mijloc de acţiune şi ori ce influenţă prlamentară, s’a făcut o lege excepţională, des-inată numai Transilvaniei, adică unei ţări in are Românii sunt două din trei părţi. " Această lege, lipsind de esercitarea dreptului electoral, cea mai mare parte din Românii cari formează in Transilvania aproape totalitatea clasei rurale, singura muncitoare şi productivă, recunoaşte din contră ca alegători pe toţi ungurii nobili, privilegiaţi in virtutea regimului feudal care era in vigoare inainte de 48, ori căt ar fi de săraci şi de leneşi. Ast-fel inţeleg ungurii liberalismulu şi aşa ’l practică spre marele lor avantagid, dar spre cel mai mare prejudiţiu al Romănilor. Aceştia neputend lua cu folos parte la desbaterile parlamentare, s’afl hotărât a se abţine de la ori ce amestec in mişcarea e-rectoralâ ş’a protesta, prih atitudinea lor pasivă şi resemnată, in contra măsurilor arbitrare cărora le sunt victime. De la 1866, s’au intrunit de mal multe ori in adunare naţională, pentru a discuta asupra modulul de purtare ce trebuesc să aibă, şi asupra hotărărel la care să se oprească, in faţa si-tuaţiunil inice pe care le-o făcea guvernul din Buda Pesta. 1: La fle-ce nouă adunare, simţindu-se lipsiţi de orl-ce ajutor eficace, ad hotărât să persiste in acest sistem de abţinere electorală, şi să opună o protestaţiune tăcută in contra măsurilor ilegale ce li se impunead sub masca legalităţii; ad refuzat d’a produce, prin presenţa lor in camera ungurească, tristul spectacul al unei minorităţi tot d’auna sdrobite şi luate in rîs. Cea mal importantă adunare este aceea din luna Mal 1881, in care toţi Românii din Tran- ascunşi după Sylvanira, ce sta in picioare in pragul uşel, ce sfâşiare de inimă, aujnd’o că copii nu puteau să iasă, că domnul nu le da voe, aurind apoi toată noaptea, d’asupra capetelor lor, cântice, piane, ţipete de bucurie, şi sgo-motul iiâbusit al micelor botine lovind parche tul Împrejurul unul brad de Crăciun. Dar de astă dată, d. Lorie găsi că Sylvanira exagerase respectul loziacel ce-i. declarase, şi a doa zi fiind sărbătoare, puse de imbrăcâ pe co pi-' Şi se sui cu dinşi la aceste doamne. Erad a casă căte’şl trele; intrarea ceremonioasă a vechiului sub-pref3ct, salutările pănă la pământ ale micului băeţel şi ale surorel sale desconcentiară aceste persoane puţin cam simple. Dar gentileaţa Fanniel triumfă repede asupra râcelel care se manifestase la intrare. Densa era atăt de veselă de-a vedea de aproape pe domnişoara pe care o intâlnea adesea ci surîsul pe buze, şi pe bâtrina doamnă care-I privea de la fereastra sa. Elina luase pe fetiţă m braţe, şi umplăndu-I micele buzunare cu prăjituri rămase din ajun, o făcea să vorbească: Şapte ani dejal... Ce fată mare!.... Atunci de sigur mergi la şcoală? - Oh! nu domnişoară, nu incă... respunse repede tatăl cum s’ar fi temut de vre-o naivitate a fetiţei. Ea e un copil foarte delicat; nu trebuia cine-va s’o silească prea mult. Băiatul din contră are o sănătate de athlet, temperamentul cel mal nemeiit pentru vocaţiunea sa. - Ce voiţi să faci dintr’ănsul ? . . . intrebâ doamna Ebsen. - Un marinar, zise tatăl fără a esita... La şeal-spre-zece ani va intra la Navală... şi, in-torcăndu-se spre băiat, care sta aplicat pe scaunul său, ’1 indreptâ prin un gest, bărbătesc.... Nu este aşa Maurice ?... Barda !.“ La numirea acestei corăbii de şcoală ochii Fane- silvania şi din Ungaria ad fost represintaţl de 153 deputaţi, numiţi de toţi alegătorii români cărora legea ungară chiar le recunoaşte dreptul d’a vota. Ori căt de restrîns ar fi sufragiul de la care aceşti represintanţl ad mandatul lor, toţi Romă-nil din regatul unguresc ad recunoscut bucuros autoritatea lor, fiind-că cel puţin de astă dată, voturile acestor privilegiaţi n’afl riscat d’a fi copleşite de acelea ale alegătorilor de naţionalităţi străine. Se poate dar susţine că in acestâ imprejurare populaţiunea românească intreagă ’şî-a intrunit comiţiile îşi a luat in unanimitate hotărâri a căror importanţă va fi văzută de t6tă lumea. Adunarea, după ce a confirmfat decisiu-nile adunărilor anterioare şi a determinat planul precis şi amănunţit al politicei viitoare, ‘şi-a hotărît programa in mal multe puncte, din cari cele mal principalesunt : Recuperarea autonomiei Transilvaniei. Introducerea legala a limbei româneşti in administraţie şi in justiţie, pentru toate provinciile ocupate de Români. Participarea Romănilor la funcţiunile publice. in aceleaşi provincii. Reforma legislativă avSnd de scop d'a acorda Românilor drepturile recunoscute celor lalte populaţiuni. întreţinerea bisericilor şi şcoalelor române de către stat, in proporţiune cu contribuţiunile plătite de Români. Alcătuirea unei legi electorale, pe basa sufragiului universal. Autorul articolului urmează apoi astfel: E de urgenţă credem, ca opiniunea publică să nu se mal lase a fi indusă in eroare prin in-formaţiunile false ce’I dă presa maghiară despre cele ce se petrec in acea parte a Ungarier; e de urgenţă ca să inceapă a se cunoasce in Europa realitatea faptelor şi ca să’şî facă o ideie mal lămurită şi mal precisă despre acea popo-raţiune română care a indurat pe ne drept şi care indură incă şi astă zi tirania unul stăpân violent, ascuns sub aparinţa înşelătoare a celui mal liberal protector. Să nu se uite că aceşti Români nu sunt o grupă neinsemnată, perdută in imensitatea imperiului, ca bunioarâ Albanesil in Balcani, dar că formează, in sinul provincielor ocupate de el în Austro-Ungaria, maioritatea poporaţiunil. Să secţie asemenea seamă că Românii de dincoace de Carpaţi sunt o porţiune insemnată din un popor de nouă milioane de suflete care, de şi e împărţit intre diferite state din punt de vedere politic, nu e mal puţin intrunit prin comunitatea origine!, limbei şi vieţel intelectuale. Nu numai in numele echitâţel şi al dreptăţel acest popor merită a participa la toate biDe-fa-cerile civilisaţiunil noastre moderne, ci chiar din puntul de vedere particular al ideilor ce au astăzi curs la noi, nimeni nu poate con'esta Romănilor din Ungaria dreptul d’a rămâne Români, aşa precum doresc, -Români in tradiţiu-nile, Români in moravurile. Români in libsra manifestare a activităţii lor intelectuale- Am spus deja că. înainte de 1866, guvernul imperial din Yiena, care totuşi n’a făcut nici o dată parada de liberalismul său, a acordat cele mal multe din aceste drepturi. Este oare raţional, este prudent ^ca guvernul din Buda-Pesta să lucreze intr’un mod cu totul deosebit in privinţa lor? A combate nisce revindicări atăt de, legitime ca cele formulate de Români, este ni se pare a se espune intr’o zi sad intr’alta la un conflct care ar putea avea un resultat funest pentru cel cari ar căuta să’l provoace. tel scănteiară cu mândrie, căt despre viitorul aspirant, care mototolea semnele şepcii sale şi pleca spre pămănt unul din acele groaznice nasuri de copil ce cresce şi care pare a zice celorlalte părţi ale corpului: aide inaintează, că ed merg inainte —căt despre acest aspirant, el tresări la auzirea cuvintulul Barda, scoase un „Ah ! extatic, şi apoi tăcu ca sfărâmat. — Aerul Parisului ’l impresionează, zise d. Lorie ,pentru a scuza această atitudine descurajată; şi el povesti că nu era la Paris de căt in treacăt, pentru a’şi pune la cale nişte afaceri; de aceea nu se instalase de căt pe jumătate, şi ce-î drept, le cam lipsea multe mărunţişuri. Toate ac ;stea eraii zise cu un ton de eleganţă, cu pălăria ţinută la şold, cu lornionul in vârful degetelor, cu nişte frase rotunde, cu ondulaţiunl uşoare de umeri, cu nişte surîsurî fine atingând abia solemnitatea obrazului săd regulat şi mă- 1 3ţ- D na Ebsen şi mama sa rămăseseră încre- menite. Elina, de şi d. Lorie ăl păru cam palavragiu, remase şi dănsa mişcată de chipul induioşat §i simplu cu care atinse moartea soţiei sale, in-ce , in puţine cuvinte şi cu o voce aproape stinsă care nu părea a fia a celuiaş om. Ea mal băgă mr dia c&te'va amănunte ale vestmîntu- etiţel, pe care se siliseră cu toate acestea s o gătească căt se putea mal bine; după gu-eru ce era cârpit, după panglica cea revăpsită 6 a Pălărie, că, cu toate cuvintele cele pompoase ale tatălui, de singur nu prea erad bo-gaţ simpatia sa se măria insă pentru această misene ce trebuia ghicită, pe care n’ar fi crezut-o ici odată atăt de completă, atăt de profundă. (Va urma.) www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Remarcabilul articol, care face onoare presei francese, tocmai pe cât o compro-miteacel din „Journaldes Debats," incheie cu o mustrare către Unguri de a implini cât mal curând cerprile Românilor de peste munţi şi a prepara ast-fel calea unei inţe-legerl cu Românii. Alt-fel in adevăr ştiinţâ de aceste lucruri ? Daci are, ne unim vocea cu a Românilor din LesDezI şi cerem ca legea licenţelor pentru cârciumile rurale să se aplice. Dacâ n’are, să se informeze şi să curme căt mal grabnic o stare de lucruri de natură a cletina credinţa poporaţiunil noastre rurale in dreptatea cârmuirii şi a-o face sâ creadă că Jidanii se bucură de osebita eî protecţie. relelor calcule ale politicei lor greşite şi ambiţiunii lor prea exclusive, se va atribui cea mal mare parte din respundere, in orl-ce cataclism, care ar avea de efect d’a distruge, in germinele săfl, viitorul prosper la care aă dreptul d’a aspira egal toate popoarele şi toate Statele de pe ţărmil Dunării răsăritene, cu 'condiţiune insă d’a face ca să domnească intre ele cea mal frăţească inţelegere. Sfaturi zadarnice ! - In tot caşul ne pare bine, că apusul incepe a’şl face odată idei mai limpezi şi mal drepte despre Românii de peste munţi. Restul va veni de sine, — ori vor vrea Ungurii ori nu vor vrea. CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 8 Decemvrie, 1882. Senatul.—In comisiunea de instrucţiune privitoare la afacerea generalului Slăniceanu se aleg următoarele persoane : d-nil P. Grădişteanu, Voinov, Şendrea, Atanasiu, Brăescu, Ganea, Monteori Dd. Voinov şi Brăiescu refuză această cinste. -x- Proectul modificator art. 35 din legea timbrelor poştale se adoptă cu 35 de voturi. Se citeşte apoi petiţia junei văduve, şi .şedinţa se sfîrseşte. Camera.— Nu se ţine şedinţă. 3DX3ST -ŢŢJXDIETIEÎ Un arcliimundrit nerăbdător. - Cetim in „Poşta" din Galaţi: „Cu oeasia serviciului divin de St. Nic-lae numeroşi creştini pvesenţl la Biserica Catedrală ad remas indignaţi de următorul fapt „După terminarea Sfintol liturgiî, pe cănd lumea asculta cu multă atenţiune instructiva predică a Sf. S. Preutul St. VărgolicI, predicatorul eparhial, de o dată, pe la jumătatea cuvăntărel, arhimandritul de scaun, Ohiriac Neculau, trage perdeaua uşelor impărăteşcl, iese afară din altar, şi incepe moliftele de ocasie, intrerupănd pe bietul predicator şi lăsăndu-1 caraghios pe amvon, fără să fi avut timpul a’şl termina predica sad a o scurta pe nesimţite. „Toţi credincioşii asistenţi ad desaprobat a-coastă purtare a arhimandritului de scaun. Ea este o probă mal mult despre dispreţul ce poartă mal marii noştri bisericeşti către tot ce se ra-poartă la predică şi lumină." O faptă vrednică de landă. - Cetim in „Vocea Covurluiulul" : „Din Hanu Conachi nise scrie, că in ziua de 5 Decemvrie s’a celebrat căsătoria d-lul Veron, şi cu această ocasiune d-sa a oferit la cele 7 sate de pe moşia Nomoloasa, posesiune a sa, căte 300 lei spre a şe cumpăra cărţi copiilor săraci, şi osebit o mie lei pentru biserica ce se cons-trueşte din nod in comuna de insurăţel Tudor Vladimirescu. Felicităm pe d. Veron pentru fapta sa generoasă.u. UN NOU SOIU DE CRIMINALI POLITICI. Caracteristic pentru chipul in care e înţeleasă şi practicată disciplina in armata prusiană, e ur-mătoriul fapt, narat de „Frankfurter Ztg.i : x „Trei oficerî de Stat major in reservă, cari locuesc in Wiesbaden, ad comis ne mal pomenită crimă, de a vota la ultimele alegeri ale Camerei prusiene pentru delegaţii liberali. Corpul de oficerî a regimentului de infanterie din localitate s’a întrunit numai de căt şi a hotărit să intrerupă pe viitor ori ce relaţiunl cu aceşti criminali de Stat şi familiile lor. In acelaşi timp a fost avisatâ comanda regimentelor de artilerie din Mainz şi Wiesbaden şi oficeril lor ad hotărit să nu mal primească in casă pe nici unul din cel trei oficerî. „Unul dintre oficeril cel trei, un major, s’a plâns la prima instanţă militară. Nu se ştie ce i s’a răspuns, un altul insă, un colonel foarte plin de merite, dăndu’şl, spre a face presiune, dimisia, i s’a primit numai de căt." CARCIUMARI OVREI IN COMUNELE RURALE Din comuua LespedI, jud. Suceava, ni se face denunţarea, că in contra legel licenţelor, de şi numita comună e rurală, cărciumele să găsesc in mâinile Ovreilor. —Puţinii comersanţl români de spirtoase cari se găsesc in localitate, sunt nedreptăţiţi in chipul acesta şi osândiţi miseriel. Toate plângerile lor adresate începând de la primar pănă la minister ad rămas zadarnice, întrebăm pe d. ministru al internelor dacă are - ■ • -1 ■ - - - - ——>— ŞTIRI MĂRUNTE In mal multe moschee din Egipt, s’au celebrat de către indigeni serviciul! divine in sănătatea reginei Victoria, care a scăpat viaţa lui Arabi pasa. • Din satele de pe lângă Odenburg, Ungaria, se vestesc nuol turburărl in contra Ovreilor. Nu trece noapte ca să nu li se spargă ferestrile cu pietre. Mal mulţi se găsesc in spital cu coastele rupte-. * La tribunalul din Limburg, Germania, s’a pertractat zilele acestea un proces de usurărie in adevăr scandaloasă.— Un ţăran imprumutase de la bancherul Jidan Moses 15 mărci şi iscălise o poliţă de 27. Neputăndu o plăti la termin, datoria se urcă in mal puţin de trei ani la cifra de 2520 mărci. Monstrul jidan a fost pedepsit la trei ani şi şea3e luni inchisoare, la pierderea tuturor drepturilor civile pe timp de 5 ani şi plata cheltuielilor de judecată. * In Palacio de Buena Vista, Madrid, actualmente residenţa ministrului de răsboifi, a ars o aripă, şi anume’ aceea in care era biblioteca. 8600 de volumurl ad fostu prefăcute in cenuşă, intre cari manuscrise a căroru pierdere e irreparabilă. — 20 de soldaţi şi pompieri ad suferit lesiunl mal mult sau mal puţin serioase la stingerea focului. *• In Viena s’a deschis zilele aceste prima ş 61ă naţională cehă. Lucrul, (in sine nevinovat căci Cehii cari se găsesc in Viena in număr de mal multe zeci de mii. erau doară in drept a’şl inflinţa o şcălă naţională) a pricinuit mare sensaţiune printre Nemţi. * „Posta8 e informată din Mangalia, că un anume Iacob Murea, din Bucureşti, mergănd să deschidă acolo un birt, a murit de-o moarte subită. — Oficeril garnisoanel ad avut generositateâ de-a face o colectă cu care ad înmormântat pe reposatul.-După 6l rămâne o soţie şi doi copil. * In noaptea de 29 spre 30 Decemvrie un cioban mergănd de la căşla sa din Tătlageac, Do-brogea, la o altă căşlă a dat intr’o fântână părăsită şi a murit. De ce nu iead oare autorităţile administative de prin locurile unde se găsesc ast-fel de fântâni, măsuri sad de-ale astupa cu desăvârşire sad de a le îngrădi. PARTEA LITERARA Estragem dintr’o corespondenţă a foii beletristice „Familia", care apare in Ora-dea-Măre (Ungaria), următorul pasaj : Dar cu toate concertele şi spectacolele despre cari am vorbit mal sus, cea mal plăcuta seară a fost pentru mine cea de Vineri, 26 Noembre, pe care am petrecut’o in familia unul poet. Zic poet şi mănţin cuvântul, căci deşi cel despre care vreau să vorbesc e un colonel, e un adjutant regesc şi se numeşte Alexandru Candiano. Popescu, pentru asta nu e mal puţin poet. Am avut plăcere să aud in seara aceea mal multe bucăţi din colecţiunea de poesil: Lyra şi Spada, pe care d. Candiano nu va intărzia, cred, mal mult spre a pe-o pune tuturor la indemănă prin tipărirea el. De sigur d-sa e un poet de mare talent, căci găsim in poesiile d sale ca fond, mult sentiment; ca esprosie, multă energie, — ca limbă, mult farmec; ca formă, multă corectitudine. Spre mulţumirea cetitorilor mei, cari sper câ-iar vor rămâne recunoscători pentru aceasta, void reproduce aici căte-va din versurile d-lul Candi-ano, pe cele menite sâ ocupe locul de onoare fruntea volumului. E dedicaţiunea poesiilor sa\e pe cari poetul le închină Sofiei, muzei iubite, iubitei soţii, incăntâtoarel doamne Candiano. Am copiat’o cu in voirea acestei fericite perechi şi tot cu a lor învoire o inserez in corespondenţa mea. Iată-o : DEDICAŢIUNE SOFIEI MELE Ca rîu ce izvoreşte din stanei înfricoşate Şi curge frământat, La inceput prin locuri sălbatici, neumblate, Şi lin apoi el tr<»ce prin câmpuri răsfăţate De flori, de veselie, de rod imbelşugai Tot astfel tinereţea-mi curgea de frământată ^ .Prin suferinţl, prin chin.... Dar te-ntălnil, Sofio, şi viata-mî sbuciumată Acum in fericire ea curge legănată: Tu-ml eşti reînvierea, eu lyra mea-ţl inchin. Aceste versuri ad spus tot Eu nu mal am ce spune de căt atăt, că femeii care e in stare să inspire ^semeni accente i se cuvine toată stima şi admiraţiunea noastră. NOTIŢE LITERARE Pantheonul, (Apare de două ori in o lună) Nr. 2. An. II cuprinde : La Românii Ardeleni. - -Luxul in mâncare şi băutură la Romani (urmare).—De unde vin Cometele. — O privire asupra limbelor in genere (urmare).—Pribeagul şi Copilul.—Dintr’o pagină de philosophie. — Observaţii asupra educaţiei şi ins-trucţ. femeel (urm.)— Floarea din Cimitir. — Myrt-hul. — Memoriele Domnului Claude. Traducere urmare). — Zicătorl populare, — Maxime. —Diverse-Anecdote. — Şarade. — Anunciurl. Dreptul. An. XII, Nr 2 are acest sumar : Jurisprudenţa română. — înalta curte de ca-saţiune şi justiţie, secţiunea I: Cati Constanţi-ntscu cu societatea Creditului fonciar rural. — Contesa Maria de Roma cu erezii defunctului Nicolae Conachi Vogoride. înalta curte de casaţiune ş justiţie, secţiuneaIj. Statul cu N. Ionescu. Jurisprudenţa străină. - - Curtea de casaţiune din Francia, secţiunea criminală : Angel Filippini şi alţii, preveniţi pentru corupţiune electorală- Cronica judeciară. — Procesul San-Marin-Stoi-cescu-Blaremberg. — Bibliografie. ---------—l8^*l38He«Wwew**>«-------- CRONICA NOPŢI ' ' * Arestul poliţiei geme de faliţi perciunaţi. In tre el remarcăm mal cu seamă pe (onorabilul) Margulis şi pe Filip Wolf. Le dorim vieaţă lungă...acolo unde sunt. Pe la ora 3 ‘/a s’a găsit un copil de sexul femenin iu curtea bisericii Mântuleasa. Mica fiinţă abia are o vârstă de trei luni, se numeşte Maria. S’a condus secţii 54. In calea Moşilor No. 226, la Ştefan Arghir, intr’o cameră goală, s’a găsit îngheţat un cerşetor, care se vede ca căutase acolo un adăpost in contra asprimii gerului. S’a condus secţii 18 D. P. Marinescu pentru că a bătut pe G. Lupânescu, portar la Hotel de Englitera. S’a condus secţii 54 Panait Dancovicî, inculpat pentru abus de încredere. S’a condus secţii 17, un un individ, anume Panait VenovicI, pentr- scandal. S’a condus tot la această secţiă birja Nr. 60, pentru că a lovit cu oiştea trăsurii pe L. No-tear, din strada Carol Nr. 7. Pentru scandal făcut in prăvălia d-lul Georga Ion, strada Sfinţilor Nr. 40, Petre Nâstase fu silit să facă cunoştinţă secţiunii 12. Individul Stan Niţâ, care era deţinut in arestul secţiunii 40 păuâ la anchetare, din neglijenţa santinelei a evadat din arest şi nu s’a mal prins. Serviciul telegrafic al „Hom. Libere." 21 Decemvrie. -=• 9 ore dimineaţa. Pesta, 20 Decemvrie. Camera deputaţilor. --D1 Tisza, primul ministru, răspunzând unei interpelări, zice că noutăţile neliniştitoare, publicate de căte va zile de z are, sunt sad exagerate sad cu totul nefundate ; pacea Europei nu e de loc ameninţată. Nu se cunoaşte nimic care, in starea de lucruri actuală, să poată micşora speranţa sa in menţinerea păcel. Berlin, 20 Decemvrie. împăratul Wilhelm e aproape însănătoşit. „Gazeta Germaniei de Nord8 revine in numărul săd de azi asupra articolului din „Gazeta de Moskwa8 dejase mnalatj; se bucura fiindcă „Gazeta de Moscua8 a intreprins a lumina opiniunea in Rusia asupra unor neinţelegerl, cari de altmin-terea nu existad pentru oamenii respundătorl cari conduc afacerile celor aoue imperii vecine. Primirea cordială făcută la Berlin ministrule rus de Giers a respuns la raporturile personala a celor doi oameni de Stat; ea fu asemenea expresia naturală a relaţiunilor celor două Cabinete. Parie, 20 Decemvrie. D-nul Bontoux, preşedintele consiliului de administraţie al fostei societăţi „Uniunea Generală" şi d. Feder, directorul aceleiaşi societăţi, adfjst condamnaţi de către tribunalul corccţio-nal din Paris, fie-care la căte cinci ani de inchisoare şi 3000 franci amendă. Triest, 20 Decemvrie. Studeutul italian Oberdank, condamnat la moarte de consiliul de resbel şi pentru care Victor Hugo ceruse graciarea p6 lăngă împăratul Austriei, a fost executat azi. Belgrad, 20 Decemvrie. Comitetul skupcinel a adoptat in unanimitate proectul de respuns la discursul Tronului; adresa va fi remisă mâine Regelui. (Havas.) Prima Societate Română pentru Fabricarea chărtieî Domnii acţionari cari nu ad efectuat incă al doilea vărsămănt in urma avisului din 8 Septembrie 1882, conform art. 7 din Statute, sunt rugaţi ca, pănă la 15 a c. să bine voiască a achita la Banca Naţională sad la sucursalele din districte al Il-lea vărsămănt. Consiliul de Administraţie. Astmă, greutate iu piept, inecăciune. Ţigaretele indiene cu canabis indica ale luî Gri-mault şi C-nia, farmacişti din Paris, sunt de o eficacitate asigurată — Deposit in toate farmaciele BIBLOGIRAFiE A apărut şi se află de vindare, la librăria Grabve si Socec : k CRIMA DE LA GIURGIU de Dr. G. Grigorescu: coprindănd : toate cercetările medico-legale, actul de acuzare ca istoric complet, cu 6 figuri anatomice şi portretul condamnatei. MAGAZIN ROMÂN GU AII GATA BARBATESCI SI CROITORIE PENTRU BARBAŢI Şl BAEŢI 8 R. I. LOCUSTEANU strada Ştirbeî-Vodă (devale de paîagiti 5. VIN NEGRU de Ororiţa şi Golu-Drancea vechi de 4 ani, qualitate superioară tuturor ai tor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879.-15 franc." vadra la PĂUN POPESCU & C^=e ÎS STHXA.X3Xk. X.nPSO-A.X'TT 18 SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis —-<«»•------- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 9 Decembre 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNII Cnmp. Vind. 6% Oblig, de Stat Convertite. . . 97 97 '/- 6% » Căilor ferate Române. 102 •/, 103 5% Renta Am^rtisabilă . , . . . 90 ./, ri 7. Oblig, ae Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 220 225 7°/o Scrisuri fondare rurale . . . 104 104'/. 58/„ „ » « 94 92 »/, 7% . * urbano. . . 103*, 103’/. 97 >/, 6*/o , * . 97 5°/« , , , 89 ► S. r ► ► sigurii, constatata prmir un cApc.muţe de mai bine de 25 ani, contia : Maladielor de pept Phthisia, Bronchite, Guturaie, Tnsse tenace. Affec-ţiuni Scrofalose, Tumori glandulare, Maladii de pele, Dartre, Pole albe, Slăbiciunea generală; etc. ei pentru a întări copii slabi si delicaţi: este dulce şi lesne de luat. A se feri de Oleinrile commnne şi mal ales de acelea a cărora composiţinnl, imaginate de speculaţiune pentru a înlocui oliul natural sub pretest de a’I da’uă efficacitate r mal mare şi un gust mal plăcut; ele nu fac de cât a irita pa obosi în zadar stomachul ba chiar pot şi fi pericu- ^ ► > h r > K r . „ ____________________________ ► v? W ’W Vj;.- -vN EI SE HM A N FURNISORUL CURŢII REGALE 14 Magasinul central: BAZARdeFRANCE Strada Caroi I, No 8. Filialele: i La înger Strada Caroi I Nr. 7. , V La Vultur > „»6- fi’ La Sleua albastră „ „ 2. Piele de vax franţuzesc fr. 8 50, 9, 9.50 11, 12, 13, INCALTIAMINTE din primele fabrice din strâinâ-tate escepţio-nând pe acelea cari lucrează cu maţina. pentru BARIJAŢÎ, DAME ŞI COPII ÎNCĂLŢĂMINTE lucrata, de m&n& Botine de cu elastic 7-10. Piele de vax cu besetzuri de la fr. 10 pănă la 15 Cismuliţe de copii de la fr 6-10. Magasinele mele sunt tot-d’a-una'bine asortate cu Cismc, Galoşi, Şoşoni Galoşi şi cu orice aiticol atingâtor aceasteî specialităţi. Cu toată stima SAL. WKASusKM.JlAÎN. VINURI DE MALAGA G’ZV. r VI 3E13 X O 3VX E 2V 'i1 Vinurfle spaniole s’au recomandat şi s’au întrebuinţat deja de mul ă vreme ca escelente pentru intărirea persoanelor slabe i uon-valeşcenţilor precum şt celor cari sufer de anemiă şi boale de sto-macn. Strugbiii espuşt sdrelui de mi- zi se coc mai bine şi dau un vin care in zadar se caută prin părţile do miază-noapte. Clima dă acestui vin acele insuşirl cari sunt menite a reinputernici pe ceî bolnavi. Dintre vinurile din Spania, etc., ce se recomandă ae doctori, să numim petele de Xeres, Port şi Malaga Intre aceste vinul Malaga e acela oare a maî recomandat de oami-nii şciintei si in aaever de şi resultate bine-făi etoaie. Pe când vinul Port ş*i Xeres se rec -mandă maî mult bărbaţilor, ca unora ce sunt mai obicinuiţi cu gustarea spirtoaselor, vinurilor de Malaga, având mai puţin âlcoo, şi cuprinzend tot-odatâ părţile vinurilor celor bune, se recomandă cu deosebire femeilor: Aceasta e causa ca vinul do Malaga se recomandă femeilor şi copiilor pentru invârtoşirea şi recăştigarea sănătăţii slăbite. E ,ie notat că acest vm se poate recomanda copiilor din cea mai fragedă vârstă. Depositul cel mare de vinnrî spaniole Vlnador, Hambnrg Bleiche-briicke—Viena, Stadt, Braudstătte 5 — (depou) Hermals Hauprt-strasse 2 şi 40 iaca firmă ce se ocupă mai cu osebire de cu importul de vinuri de Malaga din cel mai ales soiO, corespunzând pe deplin condiţiunilor medicale. Esperiimole şi analisele themice făcute a probat mare Vinadar ca «originală şl foarte bun,7.“ Resultatul a fost că aceste vinuri de Malaga sun, foaite bogate in săruri cu virtuţi dietetice- cele late vinuri ca Madeira, Sherry, Portwein, Bordeaux, Borgunger, de Rliin apoi Romul şi Cognaeul sunt asemenea reiomandabiie in urma analiselor făcute >n Klusterneuburg. Marca acestei case de comerţ circulă in duplicat original şi e m-protocolată la tribunalul de comerţ. Tipografia Stofan minăieacu, O. GS-EBiAtJER n un n rea Abonament la lectora de nmsică clasici moderni si partiliiinî de opere. Abonament cix premiii Preţul abonamentului este 60 franci. Deposit 20 fr. Se dă 10 bucăţi sad o partiţiune de operă. Abonatul are drept la note de 40 foi. Aloorimneiit fără premiii Preţul abonamentului este . 36 fr. Deposit 20 fr. » » pe 6 luni 24 fr. „ „ pe 1 lună 6 fr Se dă 10 bucăţi sau o partiţiune de operă.—Noteie se pot schimba zilnic de la 8 pănă la 10 ore.—Plata abonamentului este anticipată. Pentru provincii se dă indoit numărul de note. Mare deposit de piane de vânzare şi incliiriat. a sosit un transport nod de piane din fabricels Bâsendorfei şi Kaps Strada Covaci No 14 ANUNCIU Un tănâr cunoscând limba franceză şi germană, precum şi o scriere frumoasă, doreşte a găsi vre-o ocupaţie in capitală sau in ţară, doritorii se vor adresa la redacţie. DE ÎNCHIRIAT Prăvălia din Strada Lipscani Nr. 48 (La cerbul de aur) cu casele impreună, doritori se vor adresa la Olari strada Nopţi No 4. 61 un tSner nsr Situaţiunea in Francia. Intr’o corespondenţă din Paris găsim anali-sată starea Francieî, ţcu multă limpezime din cele mal insemnate trei puncte de vedere: cel al raporturilor republice! cu Anglia, cel al situa-ţiunel financiare şi in sfârşit sub raportul ati tudinel parlamentului faţă cu ministeriul Du-clerc. In ce privesce raporturile Francieî cu Anglia, corespondenţa spune, că cestiunea egipteană, cu toate că cele două cabinete nu s’au putut incă uni asupra soluţiunel pe care să i-o dea-e, nu e de natură a turbura bunele raporturi ale celor doi vecini. D. Duclerc speră incă să poată ajunge la un bun resultat cu negocierile şi speră mal vîrtos pentru motivul că acordul Fran ciel la deBlegarea cestiunei egiptene nu poate folosi nimăruî mal mult de căt Angliei. Dacă Anglia se va arăta cu toate acestea incăpâţî-nată, urmarea tot nu va fi vre-o vrăjmăşie. Frauda va căuta să se compenseze de perderile- suferite airea şi ircolo se va purta întocmai cum s’a rostit un diplomat frances in ultima jecep-ţiune la prim-ministiul Duclerc. El zisese: „Dacă nu se va putea ajunge la o inţelegere qu Anglia, [vom inceta din parte-ne a mal fi intimi cu Anglia, ca două persoane private cari nu se chiamă la masă, dar se salută cu toate scripţiunile ei „fragil" in cele patru celţurî ocupate de farfurii; apoi o coajă de păine, o bu cată de brănză remasă de la cină trecută. Altă lădă servea de pat fetiţei care tremura intre a cele scânduri palidă şi cu nasul subţiat ca o moartă in cosciugul ei; pe cănd lângă dănsa, elevul Bordel suspina sub şapca Iul trirmtală. împărţirea camerelor era aceeaşi cu a primului cat, şi compararea micului lor salon cochet şi gătit, a camerelor lor bine încălzite, cu această cuşcă de câine, mâhni foate pe Elina, ca şi cum ar fi avut o rcmuscare. Aşa dar, e cu putinţă ca cine-va să trăiască alăturea cu neşte grozave miseriî, fără chiar a le bănui! In acelaş t mp, ea’şl reaminti manierele distinse ale furcţionaiuluî şi tonul impasibil cu care mărturisia jucăndu-se* cu lornionul, „că le lipsea oare-cari mărunţişuri" ! Da, le lipsea in adevăr mult6 lucruri mărunte, ca de exemplu focul, vinul, vesmintele, cearceafurile, încălţămintea, şi copii mor căte o dată din caura acestor mici lucruri cari le lipsesc. — Iute un doctor ! Aussandon fiul, doctoi militar, se afla tocmai de căte-va zile in concedii! la părinţi! săi. D-na Ebsen alergă să’l aducă, pe cănd Elina se ocupa să transforme puţin biata cameră, ajutată de Sylvanira care se zăpăcise cu desăvârşire şi care se lovia necontenit de colţurile unul pat de fer desfăcut in grabă, lăsănd să-I cadă pe scară lemnele pe cari bunica i le pusese *in şorţ; ea repeta intr’una : „Ce să zică dimnul ?... ce va zice domnul ?...“ — EI bine ? întrebă Ebna care adăstase finele consult aţi uael intr’o cameră alăturea, şi care nu acestea cu curtenie cănd se intălnesc pe stradă. Noi am arăta Angliei cea mal mare curtenie ori unde am intâlni-o, cu ea insă la o masă nu am mai sta." Remăne acum ca Anglia să judece dacă buna vecinătate a Francieî nu merită neşte concesiuni in cestiunea egipteană.— Intrarea lordului Derby in ministeriuljjenglez pare insă o probă că această judecată a eşit deja in favoarea Francieî. * A doua cestiune pe care o tratează corespondentul e starea financiară. In timpul din urmă s’au tot au£it glasuri co-bitoare cari presintau starea flnancelor francese ca foarte critică şi apropiată de o catastrofă. In deosebi ziarele germane ăşl făceaţi o plăcere, din a înregistra, comenta şi esagera aceste ştiri. Corespondentul le desoiinte. Financele Francieî se găsesc in cea mal bună regulă —zice el; tot se poate incă zice despre ele că sunt cele d’ăn-tăiu in Europa. Ce e dreptul s’au făcut in timpul din urmă cheltueil cam mari cu lucrările publice, a căror productivitate nu se poate simţi, după cum se ştie, de căt târziu. Cheltuielile trebuesc reduse in această parte şi totul va merge tocmai atăt de bine, cum a profeţit ministrul de finance Tirard 1 * In sfirşit in ce priveşce raporturile dintre Camere şi ministrul Duclerc, corespondentul constată că acest minister are, in necasul multora, o viaţă mult mal lungă de căt i se prorocia. El a incetat deja a fi un ministeriii de transi-ţiune şi promite a"avea o viaţă mal lungă decât toate cele alalte de pănă acum.— Iată chipul in care s’a rostit asupra acestei cestiunl unul din fruntaşii majorităţel Camerei: „D. Duclerc e obicinuit să judece lucrurile in mod positiv, concret, fără esageraţie -şi fără i-lusil şi se pare că chiar Camera, atăt de grea de alt-fel a fi mulţumită, a inceput să aibă încredere in aceste calităţi. Viitorul va arăta dacă ea e dispusă să’l dea şi ocasiune de a desfăşura programa sa de reculegere şi moderaţiune, căci cum se ştie nimic nu este atăt de şovăitor ca Camera. „In tot casu, pentru moment situaţiunea e in Francia de natură a încredinţa pe orişicine că republica cu toate erorile ce a comis e departe de punctul de a se compromite, de a se ineca in aceea reacţiune generală pe care i-o prorocesc inimicii din lâuntru şi din afară". Inarmftrile Rusiei. Unele ziare nemţeşef, in cap cu KOln Ztg.“ şi „Vosisehe Ztg.“, au răspândit cu timpul din urmă atâtea sgomote despre inarmârile Rusiei in căt credinţa oameniior in manţinerea păcel a inceput să se cletine serios. Trebue să constatăm, că lucrurile s’au esage-rat mult şi dintr’o parte şi dintralta. Rusia inar-meză in adevăr, dar care stat nu armează ? Dar se zice, că înarmează cu mare grabă, că bunioară drumurile de fier strategice de la fruntaria germană şi cea austiiacă se construesc cu o iuţeală care de altftlid nu e normală la ast-feliu de lucrări. Aşa e. 3ă nu se uite insă, că tocmai graniţele Rusiei despre Austria şi Germania, puteri cu cari Ruşii aii trăit tot-d’a-una in pace, au remas in discursul, vremilor mal mult negligiate din punctul devtdere al apără-rel, in vreme ce graniţele prusiene şi austriece sunt invăstite cu fortăreţe putornice şi numeroase linii ferate cari operează comunicaţiunea intre dănsele. In armările Rusiei ochiul obiectiv nu trebue să vadă aşa dară de cătun cepe deplin normal. Se poate chiar ca Rusia să nu înarmeze de căt in scopuri de defensivă. Că va fi, mal curând sau se arătă de căt după dispariţiunea chipiulul galonat al doctorului în bruma micei grădiniţe. Bura d-nă Ebsen nu mai putea de bucurie. — N’are nimic.... o febră biliară... Căte va zile de repaus şi bine îngrijită... Privesce S’ar zice chiar că este mai bine, de cănd s’a culcat intr’un mod mal confortabil. — El a întrebat de tine intr’un mod aşa de gingaş... Cred că tot speră. — Sărmanul băiat! zise Elina, ocupată a învălui pe bolnavă in patul cel strimt şi alb in care doi mise şi dînsa cănd fusese mititică , şi pe cănd ochii copilei surideau, lucioşl de focul febrei, ea simţea pe mănăo linsâtură caldă ca o mărghăitură de căine. Era Sylvanira care plângea de bucurie şi-I arăta mulţumii! din buze, fără a vorbi. Aşa dar, această fată nu era aşa de rea precum o credea bunica... Seara, cănd domnul să întoarse a casă, Farny doimea foarte liniştită, intr’un aşternut curat. Un foc generos ardea in cămin. La fereastră eraii perdele, era o masă, un fotoliu, era lu mina de opal a unei lămpi de noapte atârnată de tavan, şi peste tot in camera copilei, dar numai in acesta, se vedea o schimbare, ca şi cum ar fi trecut pe acolo măna unei mame cochete şi prevăzătoare. Din acea zi se stabili o intimitate intre cele doă familii. aceste doamne adoptaseră pe Fanny, o chemau la fie caie moment, şi n'o lăsau nicl-o dată să descindă fără un dar oare care, mănuşi de lănă călduroase pentru micuţele sale măinl neinvă-ţate cu earna, galoşi, o băsmăluţă de gât... Eli- mal tărdiu, un răsboiu ruşo-austro-german, nu mal incape îndoilă. De la tratatul de la San-Stefano in coace a pălit la Ruşi cu desăvârşire tradiţionala ură de Turci, cari au devenit de-odatâ inofensivi, şi ura poporului rusesc, o adevărată şi ligltimă ură de rasă, s’a indreptat contra Aus-triel şi Germaniei. - „Vosisehe Ztg." are de sigur dreptate cănd spune, că in Rusia pănă şi cel din urmă ţăran vorbesce de un răsboiă cu* Austria. Aceasta e insă numai rerberea. Momentul isbucnirel nu e atăt de apropiat, pe căt se trîm-biţâ, cel puţin n’avem motive serioase de a’l crede ast-fel. -----ii imn»- îmi— ii -------- — CRONICA AGRICOLA ŞI ECONOMICA Casele de creditu agricol.—întemeierea acestor stabilimente de către t agricultori.—Insecte vătămătoare apărute in anul acesta in mai multe localităţi. —Introducerea plantei Soya in cultura noastră; re-sultate dobândite. Casele de credit agricol lucrează deja in căte-va judeţe, După căt ni se spune această folositoare instituţiune ar fi debutat bine in operaţiunile sale ; cu toate acestea suntem informaţi că in unele judeţe s’ar fi împrumutat cu sume prea mari unele persoane ; că intr’altele administratorii n’ar fi luat măsuri suficiente de garanţie. Ţinănd seamă de dificultăţile cari însoţesc orî-ce inceput, nu ne-am mira că aici si colea să se fi strecurat căte o eroare. Lucrul se poate indrepta dacă eroarea esi3tă, şi aceasta va servi de lecţiune pentru viitor. Ni se mat spune că sumele inaintate da către judeţ şi de către guvern s’ar fi dat toate cu împrumut şi unele chiar n’ar mal fi având fonduri pentru a face alte operaţiuni. Aceasta iarăşi este cu putinţă de oare-ce suma de două şî trei sute de mii de lei pentru un judeţ intreg este neindus-tulătoare. Legea asupra creditelor agricole, foarte logică şi foarte practică, dispune că la inceputul intemeierel acestor case li se va inainta de către guvern şi judeţe sume, rămânând ca indată după aceasta proprietarii, arendaşii şi toţi agricultorii şi industrialii agricoli si constituiaseă prin acţiuni capitalul acestor case. Nu se putea măsură mal in acord cu principiile moderne in materie de credit. In adevăr nu se putea şi nici nu ar fi bine alt-feliu; ce are statul ca să se amestece in toate instituţiunile financiare. S’a infiinţat Banca naţională şi aceasta este de ajuns, restul ne privesce pe noi particularii. In cestiunea de faţă este de ajuns că Banca ne face toate inlesnirile, înaintând fonduri pe ef< cte-le caselor de credit agricol. Noi agricultorii, c«I mal interesaţi despre inflorirea creditului agricol, să ne asociem fără intărziere şi fle-care cu căt vom putea să constituim casele de credit in judeţele respective. Să nu aşteptăm tot de la centru; să ne mal mişcăm şi să lucrăm prin noi înşine. Nu va exista ocasiune mal favorabilă pentru agricultorii cel mari spre a dovedi că ţin la inflorirea agriculturel, el trebue să fia cel mal mari acţionari al caselor de credit agricol pănă ce treptat va veni răndul şi celor mal mici. Arendaşii atăt de interesanţi ca să aibă capitalul cu dobândă mică nu trebue să stea pe loc, şi el trebue să fie intre cel d’ăn-tăî acţionari, dacă dorescu ca in orî-ce moment să aibă bani eftinl. Alt-fel dacă vom sta cu toţii nepăstorî, casele de credit agricol vor sta pe loc şi va fi vina .noastră, dacă iarăşi vom ajunge să plătim 25 la sută.rSuntem inc edinţaţl că agricultoiil noştri nu vor ajunge acolo şi, ca oameni serioşi, se vor uni cu toţii spre a inte-meia cea mal utilă instituţiune pentru agricultura noastră. Intru căt privesce administraţiunea caselor de credit agricol, ne permitem a atrage deosebita atenţiune atăt a adm: nistratorilor, căt şi a d-lul ministru de finanţe, ca să procedeze cu cea »al na, intorcănduse de la lecţiunile sale cari le da in oraş, i da o oră in fie care seară, şi se ocupa s’o inveţe puţină carte. încredinţată incă de mică la singura companie a unei servitoare, copila avea spiritul populat numai cu inchipuirl băbescl, şi in această mică fiinţă ea distinse nisce apucături de bădărani, un limbagiu şi un accent de provincie ca la copii cari aii stat prea mult la doică afară. ‘ Elina, lăsănd mamei sale^ingrijirile materiale, căuta mal cu seamă să desbare pe Fanny de manierele servitoarei, de-a readuce la rangul el pe mică domnişoară, fără a lovi insă susceptibilităţile iubitoarei şi sălbaticei Sylvanire. In ce oare n’ar fi isbutit această Lină, piin magia graţiei şi a blăndeţel sale ? N’avu de cât să zică un cuvînt barona Gers-pach, la care Chemineau era primit, şi, indată să făcu un loc vacant pentru Lorie in biurourile d-lul director inacesibile păr^atuncl. Doă sute franci pe lună, mal puţin reţinerea. Putea să spere in mal bine; dar in fine primul pas era făcut, reintrase in administraţiu-ne de al cărei-a exil el muria. O ! bucuria nespusă de-a resfoi eară la hărţii, de-a deschide şi de a inchide la cutii veţll, cu mirosul lor fad şi muced; de a se simţi in fine una din unei* tele acestei maşini de Marly, măreaţă şi complicată, încurcată şi gârbovită, care se numesce „administraţiunea francesă".... Lorie-Dufresne intineri. (Ya urma.) www.digibuc.ro mare luare aminte la 'efectuarea împrumuturilor. Trebue bine lămurit că caselâ de credit agricol nu sunt instituţiunl filantropice, ci curat stabilimente financiare, şi ca atarl trebue să fie conduse cu stricteţa ce se păzesce in operaţiunile de felul acesta; de la o asemenea procedare atârnă in mare parte înrădăcinarea şi prosperarea acestei folositoare instituţiunl in ţara noastră. — Insectele vătămătoare aii ocasionat păgubi in câte-va localităţi, după cum ni se comunică de către cultivatori şi alte persoane. Intr’o comună din judeţul Neamţului porum-burile au fost atacate de un vermuş care este lavra insectei Pharlena forficulis, căreia i se mal zice Pyralis forficulis. Vermuşul de coloare albă galbenă, având oare-care asemănare cu acela ( are atacă merele, se introduce in lăuntrul coceanului (strujanului) şi se urcă pănă la vîrf, rozând măduva şi fâcănd să piară planta. Tutunul a fost atacat in satele Ghimpaţi şi Ferbinţi din judeţul Ilfov de o plantă părăsită numită de cultivatori lupâea şi de botaniştl o-robanche racemosa. Această plantă se arată in August,ţse inflce in rădăcina tutunului şi sugăn-du-1 mereiă, firele de tutun se usucă. Singuaul mijloc pentru a stărpi această buruiană este de a tăia pe dată toate firele de tutun pe care se arată, S’a observat că lupoia se arată mal cu seamă in locurile mâncate pe cari s’a sădit tu tun mal mulţi ani d’a rândul. Ar fi bine ca să tenii care cultivează tutun să sădească numai un an pe acelaşi loc saiă cel mult doi dacă locul e gras. Mi s’afi adus fire de tutun şi am constatat insu’ml esistenţa lupâiel pe dânsole. Planta creşte mare şi are o coloare mohorâtă se vede foarte bine cum se infige in rădăcina tutunului. Voih adăuga că cânepa este incă atacată de un fel de lupoaie care face să piară semânătarl intregl. Grâul de toamnă a fost atacat la moşia Pe-rlşoru din judeţul Dolju de nişte purici verzui din acelaşi neam cu atâtea soiuri de pureci cari atacă varza, rapiţa, pomii roditori. Observând sub microscop căţl-vajdin puricii ce mi s’ail trimis dimpreună cu grâul atacat şi pământul ni care vegeta, m’am incredinţat * *că această insectă este acea numită de antomologiştl Aphis radicum. Puricele rădăcinilor trăiesce in familii foarte numeroase in mijloculil furnicilor, pe la rădăcinile gramineelor, prin fâneţe şi airea; el suge rădăcinile acestor plante pe cari le face să piară ca şi cum ar fi roase do lavra cărăbuşului sail de moleţul grănelor. In proba ce mi s’a trimis, am găsit in pământ mulţime de furnici roşii mici şi pureci. Furnicile care trăesc in socoteala acestor purici ’I ingrijesc de aproape şi daca scuturi pământul şi ’I risipeşti furnicile aleargă şi-I adună ca cum ar aduna ouăle lor cănd le strică cine-va muşuroiul. Purecii rădăcinilor aii forma ovală, de coloare verzul-galbenl. După relaţiunea ce mi s’a trimis de d-nul I. Chiţu, agricultor teoretic şi practic, puricii de felul acesta aii nimicit cu desăvârşire 20 pogoane de grâii; pe zi ce merge distrugerea continuă. Sunt intrebat dacă nu cunosc oare-care mijloc de distrugerea acestor purici; din nenorocire nu posed nici eu nici n’am aflat din documentele ce am la disposiţiune vre-o reţetă. Mal adaug că după cunoştinţa mea se intămpîâ foarte rar ca puricii aceştia să distrugă pogoane întregi de cereale. Corespondentul adaugă că grăul a fost sâmă-nat in mare parte pe mirişti ogorăte. VojiI observa că grănele sâmânate in asemsnea rele condiţiunl sunt in tot-d’auna mal mult supuse stricăciunilor insectelor de căt acele sâmănate in ogoare sterpe. Ml-aduc aminte că in judeţul Vlaşca şi airea cănd moleţul grănelor a făcut să piară mii de pogoane de grâii, tot grăul să-mânat in mirişte era atacat. Părăsească dar a-gricultoril noştri obiceiul condemnat de teorie şi practică de a mal sămăna grâul in mirişti; facă cultură dacă nu raţională cel puţin pe căt este cu putinţă mal cruţătoare pământului. Se poate intămpla ca grăul de la Perişor să fi perit dintr’alte cause; ast-fel se intămplă ca grăul sâmănat pe secetă să resară şi apoi in lipsă de umezeală să se usuce. D-l Chiţu insă atribuesce purecilor peirea grâului şeii. — In primă-vara trecută d-l ministru al a-griculturel a împărţit căte o mică cătăţime de sămânţă de fasole soya, introdusă şi cultivată la şcoala de la Ferăstrăti. După relaţiunile ce am primit din deosebite părţi ale ţârei, această escelentă plantă a reuşit de minune. Mulţi a-giicultorl dorind a înmulţi această leguminoasă, ne cer ţ desluşiri aşupra intrebuinţărel ei. Economia rurală a mal tratat in căte va rânduri cestiunea. Cu toate acestea vom repeţi că soya sete un aliment dintre cele mal hrănitoare a-tăt pentru om căt şi pentru animale. înainte de a se ferbe se ţine in apă 48 de ore ca să se moaie bine. Feartă se poate consuma ca şi fasolea. Deosebirea este că are un gust mal delicat, mal unsuros. Să nu ne scape din vedere că soya coprinde 18 la sută substanţe grase, adică indoit de cât porumbul. Pentru animale soya se poate întrebuinţa ca ş? măzărichea sad borceagul, se peate urui şi da la orl-ce fel de vite. Avem încredinţarea că această plantă va dobândi cu timpul o importanţă cel mal puţin egală cu a fasolei şi altor leguminoase; cu toate că din toate punctele de privire este superioară acestei legumi. ROMANIA LIBERA Vom adăuga că din soya se estrage un uleiti bun pentru mâncare şi pentru luminat. In China această industrie este foarte lăţită, agricultorii reuşesc a scoate 17 la sută uleiti. Introducerea acestei plante fiind do mare interes, rugăm pe toţi cel care aii cultivat o să bme-voiască a ne comunica resultatele spre a le da publicităţii. Vom comunica cititorilor că in Austro-Unga-ria această plantă este deja cultivată in multe moşii. După căte am citit, agricultorii se felici-tează de cualităţile acestei leguminoase şi îndeamnă pe toţi confraţii lor să o introducă. («Economia rurala»), —-------- ■«■»- « ----------------- CORPURILE EGiUÎTOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa din 9 Decemvrie, 1882. Senatul.— Nu se ţine şedinţă. Camera. —D. Maniu doreşte ca in jud. Ialomiţa să se înfiinţeze o casă de cred't agricol. D. ministru de finanţe răspunde că fondul ce’l avea guvernul pentru infiinţare de case de credit agricol s’a sloit. -X- D. Bobescu întreabă pe d. ministru de instrucţie pentru ce nu se infiinţează in Focşani un liceti, cănd localul, care era o piedică pentru această înfiinţare, s’a“fâcut şi incă cu mari sacrificii de către comună. D. ministru respectiv va răspunde in termenul reglementar : peste trei zile. -X- Se contiuuă şi se isprăveşte discuţia asupra proiectului de lege pentru societăţile anonime. Cănd era să se facă votul, Camera nu mal era in număr. -X- Şedinţa s’a ridicat la 5 ore d. am. HVIISr JTJJDE'T'JEî Curtea cu juraţi diu Iaşi.-Cetim in „Curierul Bălăsan*: „Curtea cu juraţi a judecat erî procesulil de omor fără voe a lui Gh. Durliac din comuna Cărjoaca, jud. Suceave, acusat că in ziua de 25 Septemvrieanul curent a impuşcat pe N. Gh. Nichita pe care ’1 găsise furând poame din via unde era el păzitor Juriul a dat un verdict de achitare. # Cas de anghină in Iaşi. - Acel’aşI ziar relatează : La liceul (din-Iaşl) ivindu-se un nenorocit cas de anghinâ. cursurile aii fost suspendate. Cel mal mulţi dintre elevii interni aii fost trămişl pe la părinţii şi corespondenţii lor. CROKICA JUDICIARA (Societatea creditului funciar rural in contra d-luî Al. Ciurou) Ieri a venit înaintea tribunalului civil-corec-ţional procesul intentat de societatea creditului funciar rural d-lul Al. Ciurcu, redactor-pro-prietar la ziarul „L’Independance Boumaine.“ Creditul funciar e reprezintat, pe lângă advocaţii săi ordinari, de d. Titu Maiorescu, Petre Grădişteanu şi Cornea. D. Ciurcu are in jurul d-sale pe dd. Al. La-hovari, Nic. Ionescu, Dim. Giani, Daniileanu, Pală, Dim. Ionescu, Disescu şi alţii, cel mal mulţi veniţi nu atăt ca să apere causa in fond ci mal mult pentru a revendica dreptul constituţional al libertăţii presil. • După citirea actului de plrăj prin care societatea creditului funciar cere 20,000 de lei despăgubiri civile, d. Pală susţine că tribunalul nu e competent a judeca afacerea, căci e vorba de un delict de presă, şi delictele de presă trebuesc judecate de curtea cu juraţi. D-sa desvoltă pe larg argumentele ce invoacă in această privinţă şi conchide că tribunalul ar viola Constituţiunea nedeclinăndu, şl competinţa. D. Maiorescu, cu cunoscuta-I putere de argumentaţie, răstoarnă argumentele d-îul Pală ; apoi demonstră că societatea creditului funciar, ca instituţiune privată, nu e oprită prin nici un text al Constituţiei noastre, nici prin interpretări din streinătate, de a se adresa tribunalelor civile in afacerea de care vorbim ; că, prin urmare, tribunaiul e competent a o judeci Nu e dară vorba aci, după d. Maiorescu, de o acţiune publică, ci de o acţiune privată. D. Maiorescu este pentru cea mal întinsă libertate a presil politice, ideale; doreşte insă res-tricţiunl pentru presa care nu se mal respectă, pentru presa degradată, pentru rezervoriile de insulte nedemne şi de infamii. E de demnitatea presil politice, zice d-sa, de a nu se lăsa să fie târâtă la nivelul insultelor particulare. r Lahovari âpără cu multă vervă libertatea presil, cea mal intinsă libertate. Zice că dacă s’ar admite cererea creditului funciar s’ar pune o stavilă acestei libertăţi. D-sa nu voeşte să ştie de acţiune publică safi acţiune privată. Ce s’ar intămpla, zice d. Lahovari, daeă un ministru sau un prefect, ca per- soană privată, ar trage mereâ in judecată şi ar cere despăgubiri civile de la gazetarul de către care s’ar crede insultat? Unde am ajunge cu libertatea presil ? După d. Lahovari vorbeşte d. Daniileanu ca să’l completeze, cu câte-va puncte nerelevate de d-sa din vorbirea d-lul Maiorescu. Discursul d-lul Daniileanu e presărat de frase, cari, din când in când, fac pe public să rîzâ. Când era să ia cuvântul d. Cornea, prezidentul spune că orele sunt inaintate (5Va d. am.- Desbaterile vor continua Sâmbătă. • îmi pare râd că nu putui lua note mal multe ; cele înşirate aci sunt numai mnemotechnice : onorabilul tribunal n’a crezut de cuviinţă să pună la disposiţia reprezentanţilor presil o rablă de masă din eleganta sa colecţie. In schimb, cred şi eh că e bine să nu'l prezint cititorilor: de,— s’a făcut nedemn de această deosebită cinste, ce-o să-I fac. MOMENTE DE DISTRACŢIE Directorul de scenă : Astăzi iarăşi aţi intîrziat, d-ră ? Artista : — Astăzi nu e vina mea, d-le director; a trebuit să’ml frisez pârul. Directorul: — Dar pentru aceasta nu era trebuinţă de presenţa d-tale... * Dintr’o scrisoare de amor. — Dragă Petrachel Aseară te-am aşteptat in zadar la locul ştiut. Sper că vel fi fost bolnav şi acesta te-a impedicat. Mâine seară te-aştept iarăşi. A ta Mariţă.... Dacă al o soacră cu 100,000 fr., poartă-te bine cu ea, căci âţl poate plăti datoriile. Dacă al un cumnat menagiazâ’l, căci te p6te pedepsi cu sorâ-sa. Dacă al un frate, nu’ţl lăpăda pantalonii pănă ce nu pleacă, căci i pot prinde bine. BULETIN BIBLIOGRAFIC Romeo şi Julieta, dramă in cinci acte după Wil-liam Shakespeare, tradusă de d-nu Dimitrie Ion Ghika. Această lucrare, cea mal censciincioa3ă din »ăte s’ail in cercat in limba românească după Shakespeare, e menită să facă cunoscut publicului iubitor de literatură pe marele autor englez, pe marele geniil al omenirel, intr’una din dramele sale, care, dacă nu este cea mal dra- carl falsifică intradins sensul alianţei austro-germane, recunoscută da toata partidele in Austria ca fiind elementul cel mat esenţial al politicei străine a monarchiel. Ceea ce a fost probat in destul iu ultima sesiune a Delegaţiuni lor prin declaraţiunile Miniştrilor. Berlin, 21 Decemvrie. „Die National Ztg.“, vorbind despre iDtenţia ce se atnbue guvernului pentru o apropiată dis-locaţie a trupelor pe frontiera Pruso-Rusă, zice că e vorba in adevăr d’a intâri garnisonela frontierei prin infanterie şi eventual prin artilerie, şi d’a stabili incazarmărl şi a aşeza o a doua cale pe mal multe linii da drum de fer de la răsărit. Roma, 21 Decemvrie. Camera a finit astă-searâ discuţia proectulul d-lul Depretis relativ la depunerea jurământului parlamentar; un mare număr de oratori aii mal luat cuvântul, mal ales dd-nil Mancini şi Zanar-delli, miniştri. Şedinţa a ţinut de la amiazl până la 8 ore. Daniel Secondi şi căţl-va alţi deputaţi aii presentat o ordine de zi împărţită in două părţi: partea ăntâiil sxprimă încrederea Cameril in minister, a doua implică aprobarea proectulul de lege. Votul a avut loc prin apel nominal pe amândouă părţile deosebit; cea d’ăntăiii a fost adoptată cu 324 voturi contra 32 şi 31 abţineri, a doua prin 301 voturi contra 74 şi 2 abţineri. In şedinţa de măine Camera va incepe discuţia proectulul de budget provizoriii. Paris 22 Decemvrie. Intr’un Consilii! de miniştri, ţinut astă seară la Elisee sub preşedinţa d-lul I. Grevy, proectul unei expediţiunl la Tonkin a fost diflnitiv adoptat. In curând va fi presentat camerei. (Havas.) LACUL CISMEGIULUI Sâmbătă la 11 cor. incepe pstinagiul. Duminică va cănta muzica militară de la 25 ore. Abonamentul pentru toată earna costă 80 lei in care preţ se coprinde şi plata hainelor şi-a patinelor. ' YIN NEGRU de Oreviţa şi Golu-Drancea vechi de 4 ani, qnalitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879.-15 franci vadra la PĂUN POPESCU & C"1* 18 IAEPSO.Ak.3Sn: 18 matică şi mai profundă, este, de sigur, cea mal poetică şi mal fină. D-nu Dimitrie Ghika, m căte-va rânduri modeste şi pline de bun simţ, explică greutăţile căte le-a avut de invins, şi cere cetitorilor să’l judece cu bună-voinţă. D-sa a voit să arate ce mare deosebire există intre Romeo ş: Julieta, redus pentru scenă şi drama sublimă cum L scris’o Shakespeare. De aceea a păstrat totul ca in textul englezesc, traducând in versuri unde in englezeşte suat versuri, in proză unde e proză, şi păstrând, pănă la un oare-care punct, chiar jocurile de cuvinte şi scenele hazlii, caracteristice geniului şi epocel in care a scris Shakespeare. Lucrarea e din toate* punctele nseritoarie, şi dovedeşte o dată mal mult spiritul serios si producător al autorului, care, de atâta timp şi cu atăta sărguinţă, lucrează la traducerea lui Herodot. Din ceea ce ne prezintă d-nu Ghika astăzi şi din ceea ce mal cunoaşteam, in privinţa acestei drame, din poetica traducere a d-lul Macedonski, putem crede că limba românească are pe Romeo şi Julieta bine reprodusă. — Vom reveni mal pe larg. Serviciul telegrafic al „Rom, Libere». 2Î Decemvrie 9 ore dimineaţa. Paris, 21 Decemvrie. Generalul comite Menabrea, ambasadorul Italiei, a remis azi scrisorile sale de creanţă d-lul Jales Grevy. Cuvintele schimbate intre preşedintele Republicel şi noul ambasador au fost foarte amicale. "Washington, 21 Decemvrie. Congresul Statelor-Unite a adoptat un proect de lege primind supresiunea regimului capitula-ţiumlor in Tunisia şi recunoscând competinţa tribunalelor franceze in Regenţă. Viena, 21 Decemvrie. După informaţiunile „Gazetei de Agrarn," guvernul va proclama foarte curând o largă am-nestie pentru persoanele arestate in Bosnia şi in Herzegovina pentru causa de participare in ultima insurecţie. Praga, 21 Decemvre. „Gazeta de seară din Praga^publică o corespondenţă din [Viena ^combătând pretinsele con tradicţiunl ale politicei nterioare ale Austrie cu politica sa exterioară, precum şi insinuaţiu-nile cari lasă a se crede că există in imperiu curente opuse alianţei Austro-Germane. Corespondentul foiel de seară declară că aceste sunt intărătărl răii voitoare, emanând de la persoane cari nu cunosc adevărata stare de lucruri sau SCHIMB ŞI COMISION FRATn~BENZAL 41 bis. 8TR&D.&. LIPSCANI, 41 bis CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 10 Decembre 1882, ora 1%, OBLIGAŢIUNI Câmp. Vind. 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 97 97 7. 6 °/* » Căilor ierate Române. 102 V, 103 58/n Renta Amort, caimă . , . . Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 90 91 >/• 225 220 7°/o Scrisuri fondare rurale . . . 104 104'/, 5*/0 , » « 91 »/, 92 »/t 7°/0 „ » urbane. . . 103 1037. 67. » » » 97 ‘/* 98 «’/« » > * 89 7, 90 8°/0 Impr. Municipal BucurescI . . 103 1031- » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 30 »/, 31 7. 91 7« 415 5 °/« Renta Română 90 7, Acţiuni Dacia România 410 * Banca Naţională a României 1340 1350 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat. [l< arg. „ Rentă 7, aur. „ Oăile ferate »/, „ Scrisuri • Argint Naţional contra aur .... 2 27, Bilete de Bancă . . ... 2 27" Rubla hârtie ... . . . , 2 bO 2 60 Florini : 2 H 2 12 Lose otomane 60 60 CURSUL DIN VTfiNA 21 Decembre Napoleonul 9 47l|, Ducatul 5 65 Lose Otomane 25 20 Rubla hărl ie 115 65 CURSUL DIN BERLIN 21 Decembre Oppenheim Ruble hârtie 109 198 75 Oblig, noi 101 90 Idem i »/, 97 R. Amori. 5 °/, 91 40 CURSUL DIN PARUS 21 Decembre Renta Română 90 Lose otomane 54 SCHÎKBCl 10 Decembre Paris (S luni) 99 15 „ la vedere ...... . 00 Londra (3 luni) .... 25 3 V, » la vedere 25 30 Berlin (8 luni) . . m 45 , la vedere Viena la vedere 123 70 213 Adrese pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro rqxania libera i X si Asusciurl DIN CAPITALA DOCTORI Dimitrescu Severeanu stradaEa- ut tiste Nr. 2. ADVOCAŢI Hotel MetropOi ) No. 14. IN GINERI-HOTĂRNICI J. Rommcianu, volfSsT Str. Zînelor, ) No. 2, Sub. Negustori. Operaţiuni garantate DENTIŞTI G. Strada Carol I, Nr. H Emil Scrob, “j™»™1- LIBRARI Socec & Comp -c-ale^ Vlctonel M Nr. 7. iuanitiu Fraţi1 -trada L-igscan1’ Nr. 7 şi 27. XILO GRAFI Weidlich Carol, ?-trada Dionisie’ Nr, 6. COMISIONARI Aiex. Grabowski, tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Com. la Reims in Şampania. 0Wî) rthfl Strada Domn ei, Nr.5 i ii dl Uld, Specială in coloniale zaharuri, cafele, drogue, produse chemice. untdelemnuri, uleiuri sardine, orezurî hârtie, etc. etc FRISERI C Thiess ^rada -^-ca(iemibNr U) 37, Cassa Servatius. Sapunarie şi Pai fumuri. Flora României, Medalie de - ur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si-aroff. Bucureşti. MANUFACTURI ta Peneoiici, tâţî de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mo bile, covoare, perdălării de dife rite calităţi. Vbndare cu preţuri foarte reduse. COFETARI Smarandache Rădulescu, stI-Car)1 Nr. 60. Eftimiu Constantin, Snf Ir/îe „la Strugure". BACANI 8.1. larliiiomlSÎŞ”! Vodă Nr. 10. Sucursale: Calea 1 ictoriei No. 158 şi Sf. Apostoli ho 18, Mari asortimente deCc loniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de 34 ani. PetfadieIoan,SrSs4Iti: da Lipscani Nr. 9. REST AU RANTURI strada Covaci 1 Nr. 3. Mare depositu de vinuri indigene şi străine. PANZARI Fiano & lonescu, SmaâieHo1’ tel Dacia. FABRICE Yasile Georgescu, Scrobeală şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18, Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. FERARI Petre Georgescu. JfcftZm de ferârie, strada Sf. Apostoli Nr. 22. ' 1 IU- Xrn doreşte a se an- U * uOHSr gaj* in ca „ - meditator d* cla- sele primare, putând a face şi alte treburi; numai pentru a avea intre-ţinerea alimentară, spre a putea urma îa şcoală. — Doritorii să se adreseze Ja redacţie saă in strada Popa Tatu No. ?5. ’ 43 Se vinde lemne prima calitate, tăete şi duse la dom.ciliu. A se adresa şi prin scrisori PETRESCU, Strada Fortuni 6, Ta Biserica Caimata 631 o 03 f-H d t ■ O ® * .2 a î> 3 _ Q) 3—l ‘ T' u &, <0 o o CD rt 3^ O O J3 fl •-* xn c« T3 , CQ; illUADIES de POITRINE | SIROP D’BfPOPnOSPRITŞ n CRAII! de GRIMiULT A C" care, presoris de mulţi annii de medicii lumei Întregi, a dat in tot d’auna cur© minunate. , , Prin Întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea incetear , sudorile nocturne dispar, ahmentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai in** ..,ure a bomavului. Siropul nostru de Hypophosphit de calce °sle de culdre uembe si se vinde in ftacone turtite de forma, ovala, revestite de marca nbricei ru semnătură Grimault si , si timbrul Guvernului frances. ’ PARIS, CASSA GRIMAULT ET C*. 8, STRADA VIVIENNE o. > p> 00 •* p al ll t p rt- realisarea obligativităţii invăţămîntuluî, ridicarea clerului sătesc, stimularea şi progresul culturii agricole. înălţarea bunului trai la ţară, ca, pnn el şi prin cultură, să se pue o stavilă mortalităţii escesive şi corupţiei cea pătruns şi acolo adie-toate acestea, şi altele poate ce ne scapă de sub condeiu, sunt şi vor fi, pănă la sfîrşitul sesiunii, nişte bagatele de ieroghfe, sociale şi politice, de a căror descifrare Camera, cu pretenţiunî de reformatoare, nu s’a ocupat şi nu se va ocupa, e temeliă deputaţii nu s’ati ocupat dar. Iată, intre altele, o notă foarte caracteristică ce nu e fără importanţă pentru vii- oril biografi şi panegiric! ai nobilei noastre majorităţi. CRONICA ZILEI Dtabaterile oeasionate de procesul Ciurcu-Cre-ditul funciar rural, asupra competinţel tribunalelor in materiă de presă, s’au terminat Sâmbătă. Sentinţa este aşteptată cu îngrijire, căci una din libertăţile cele mai scumpe, chezăşuite de Constituţiune, e pusă in primejdie. Sperăm că tribunalul va fi ia înălţimea lui. Cu plăcere, anunţăm cititorilor, că Timpul organul paitiduluî conservator, ăşl va continua viaţa sa, atăt de folositoare in mişcarea constituţională a statului, şi că toate vorbele despre încetarea lui ori trecerea in proprietatea altuia sunt lipsite de temeiii. *Ar.?4. f°St ca un °i'gan, care a desfăşu- rat atâta energie, in multe cestiunl mari, să dispară din arena luptei, lăsând in urmă’I descura ' .arca. Acest eimţimănt de tristeţe a făcut do unul din colaboratorii noştri să dea nenorocitu- www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA lui sgomot acea formă amară care cu drept cuvânt a mălrnit şi pe confraţii noştri. Consiliul de administraţie al corpului didactic se ocupă cu cestiunea creării unul organ enciclopedic. — Cu multă plăcere am privi isbînda. Sâmbătă seara s’a ţinut in sala Senatului o intrunire a partidului liberal. Comisiunea insărcinată cu redactarea proiectului, privitor [la revisuirea Constituţiunil, şl-a depus raportul. Mal mulţi d-nl deputaţi şi senatori ad luat cuvântul. Raportul a fost primit şi iscălit de cel pre-sinţî la intrunire. „Curierul fiDanţiar® ne spune că consiliul de studii şi lucrări de căi ferate a esaminat şi adoptat caeţul de sarcini şi planuri pentru plăcile invărtitoare necesare a se instala pe liniele in construcţie cu cale normală şi acelea cari se vor pune in esecutare in campania viitoare. Deasemenea, s’ar fi aprobat şi caetul de sarcini şi planurile generale pentru schimbările şi incrucişările de cale necesarii la drumurile in-guste Rămnicu-Vălcii-Corabia cu comuna Ocne-le-Marl ; Bacău-Piatra, Călăraşi Slobozia ; Doco-lina-Huşî şi Dolhasca-Fâlticenî. Sâmbătă a venit inaintea curţii de apel vechia’ cerere de a se declara in stare de faliment prinţul N. Bibescu. Curtea se va pronunţa măine, Marţi. D. Al. Ciurcu a trămis ieri pâ d-nil Galii şi Scorţescu, coproprietari al ziarului V Indipendance roumaine, la d. Mich. Cornea, avocatul Creditului funciar rural, spre a-I cere o reparaţiune cu armele, pentru cuvîntul „ihantage® intrebuinţat in pleduarla sa contra redactorului Independenţii. D. M. Cornea a incredinţat indată afacerea la doi marturl şi anume d-lor C. Cornescu şi M. Schina, iar pe de altă parte, fiindcă este o ces-tiune care privesce intreg ordinul avocaţilor, s'a adiesat la consiliul de administraţiune al acestui ordin, cerîndu’I să’I determine de urgenţi linia de puntare, ce trebue să urmeze. Căpitani noul: Arhip Dimitrie, din regimentul 10 călăraşi, locotenent de la 1887, Ianuarie 1, in regimentul 8 călăraşi, vaacnţă lăsată prin trecerea in po-siţie de disponibilitate de concediu a căpitanului ŞeptelicI Arcadie Andriaş. Derescu Nicolae, de la şcoala sub-oflciărilor, locotenent de la 1879, Aprilie 8, in regimentul 2 roşiori, vacanţă lăsată prin trecerea in posiţie de disponibilitate de concediu a căpitanului Pop-dan Gngore." Sunt numiţi şi permutaţi. D C T. Georgescu, actual supleant la tri-la tribunalul Mehedinţi, judecător de instrucţie ia acelaşi tribunal, in locul d-lul Ştefan Neagu, care va trece in alt post. D. Ioan Dimid, fost procuror şi actual judecător al ocolului Marginea, judecător de instrucţiune la tribunalul Rămnicu Sărat, in locul d-lul N. Vrăbiescu, demisionat D. T. Ionescu, actual jude al ocolului I, Brăi- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 13 Decemvrie — 8 EYANGELISTA DE ALPHONSE DAUDET. ELINA KBSKPiT (Urmare.) Şi co linişte nu găsise in această nouă existenţă. După oboseala afacerilor, el se urca seara cu Fanny la Ebsenl.in acel salon modest ale cărui mobile baroace şi invechite, consola din timpul Imperiului, adusă din Copenhaga, şi orologiul electric, care nu mersese nicl-o-dată, şi care era causa nenorocirilor casei, — aceste vechituri, zicem, făceau mare contrast cu căte un elegant scaun de la vre-un tapiţer cu renume, cu o jardiniera inchisă: daruri de la elevele el avute, — Peste tăte acestea, dantelele bătrânel doamne, ca invelitorl de mese, ca văluri de fotolid, răspândeau o albeaţă eşită din modă, o linişte măngăetoare pentru privirea deja inaintată prin cele trei vârste de femei: bunica, fiica şi nepoata, atăt de demn şi frumos representate aci. Pe cănd Elina instala pe mica Fanny şi cărţile eî, Lorie intreţinea pe doamna Ebsen despre zilele lui de putere, despre succesle trecute, aşa cum se cuvine tuturor majestăţilor cădute. II plăcea să repete fâptele cele mari ale ad ministraţiel sale, ser videle ce făcuse coloniei prin facultăţile sale de organisator, şi, aducăndu-şl de-o-dată . aminte de căte un discurs de inau-guraţie, cu braţele intinse către un auditorid imaginar, el se uita recitând pasage din acele faimoase discursuri: „Mult loc şi totul de făcut !... iată domnilor devisa ţârilor nuol!...® la, in aceeaşi calitate la ocolul II, Craiova, in locul d-lul Al. Codrescu, destituit. D N. N. Ionescu, actual substitut la tribunalul Rămnicul-Sărat, jude la ocolul I. Brăila, in locul d-lul T. Ionescu, transferat. D. G. Lerescu, fost ajutor de jude de ocol, ajutor la ocolul Tutova, judeţul Tutova, in locul vacant. D. Gr. Bălan, actual casier al judeţului Botoşani, s’a transferat in aceeaşi lealitate la judeţul Neamţu, in locul d-lul A Crivăţ, demisionat; iar in postul de casier la judeţul Botoşani, s’a numit d. I. G. Codrescu, fost controlor. Comunicat oficial. Ziarul Naţiunea, in numărul său de Vineri, 10 curent, publică o scrisoare, prin care D. Gr. Crisenghi, fost procuror de secţie pe lângă tri bunalul de Ilfov, afirma că d-sa n’ar fi mijlocit la prefectura poliţiei să scoată pe falitul Ro-senzweig din arest şi să’l puie intr’o cameră specială; că d. prim-procuror n’a putui relata d-lul ministru asemenea lucruri, şi că prin urmare d. ministru de justiţie ar fi spus inexactităţi in raportul săli de distituire către M. S. Regele. Tot-de-c-dată, numitul mal adaugă că, ar fi fost tot-d’a-una foarte diligent in servicii! şi e-sact in indeplinirea datoriilor sale de magistrat, şi că prin urmare şi in acest punct raportul este inexact. Pentru edificarea publicului şi restabilirea a-devărulul, ministrul ’şl face datoria a publica următoarele acte: Advertismentul cu data 22 Octomvrie 1882, ce d. procuror general a fost nevoit, cu altă o-casiune, să dea d-lul procuror de secţie Chri-senghi, pentru negligenţă şi uşurinţă in serviciu. Ordinul No. 16,590, din 10 curent, prin care d. ministru al justiţiei a cerut, indată ce a avut cunoştinţă de citata phblicaţiune din ziarul Naţiunea, explicaţiunl d-lul “prim-procuror şi d-luî prefect de poliţie in privinţa aserţiunilor conţinute in scrisoarea d-lul Chrisenghi. Raportul cu No. 22,566, din aceeaşi zi, al d-lul prim-procuror, şi No. 38,995 al d-lul prefect al poliţiei capitalei, prin care aceste autorităţi răspund la citatul ordin. „Românul® află că guvernul rusesc a hotărît să dea nisce privilegii mari şi esclusive societăţii de navigaţiune pe Dunăre Gagarin et C-nie. Această societate mărindu-şl numărul vaselor va face creire regulate intre porturile ruse şi bulgare de pe ţărmul Dunării. O convenţiune in această privinţă va fi inche-iată cu guvernul bulgar. Minierele de la Târgul-Ocnil sunt in fine deşertate şi esploatarsa galerielor 3’a şi inceput. Primarul de la Tărgul-Ocnil şi mal mulţi ce-taţianl, ad trămis d-lul miDistru de finance prin-tr’o depeşă mulţămirile lor direcţiunii regiei tutunurilor ş’a sărel, pentru zelul cu care s’au efectuat reparaţiunile galerielor inundate. De la persoane vemte de curând din Bruxel aflăm cu plăcere şi mândrie că, dintre toate te-sele militare, presentate ăstimp pentru finele Dincolo, in colţul bunichiî, adormită dindosul ochelarilor săi,— lampa lumina o grupă mal liniştită Fanny şedea plecată pe cartea sa şi susţinută de Elina, care ’I imbrăţişa talia, in semn de-o dulce protecţiune ; afară, la două zeci paşi de ulicioara provincială, furtuna bulevardu lui. St. Michel cearta cu mugetul el, urcarea studenţilor către Bullier, de unde se audiat! pistoanele de alamă in serile de bal. Şi aci era in adevăr indoitul curent al acelui Paris babilonic, atăt de amestecat şi atăt de greti de pătruns. Duminecile seara, salonul insufleţea ; se aprindeau luminările de la piano pentru primirea că-tor-va amici. Mal ăntăiii, două familii danez6, pe cari aceste dame le cunoscură chiar de la sosirea lor, se aliniat! ca nişte tapiţerii sad ca nişte brazde de iarbă, de a lungul salonului, cu figurile lor greoaie, veştede şi mute. Era, după acea, d. Birk, un preot tânăr din Copenhaga, trimis de curănd la Paris spre a sluji in biserica daneză din uliţa Chauchat. Elina, care, incă din vremea celui lalt preot, d. Larsen, ţinea orga Duminica, urmase a oferi serviciul el gratuit şi noului preot, şi acesta se credea la rândul lui obligat la oare-carî visite de politeţă, fără să existe intre dânşii nici o simpatic reală. Acest băiat, turnat din plin cu barba lui blondă, cu o figură regulată dar comună şi ciupit de vărsat, ca o icoană de ţară, găurită de cari, afecta cea mal mare autoritate in cuvinte şi in atitudinea lui; in fond, el era insă un om vulgar, un om de calcul şi de treburi care şcia că „pastorii® se insoară gras la Paris, şi ’şl pusese dar in cap să utiuseze şederea sa iu Babi-lon la pescuirea unei respectabile dote. Salonul d-nel Ebsen nu putea să-I serve insă ţinta, de oare-ce salonul acesta era compus de-o lume de jind şi fără avere ;ade aceea, barba sfinţiei sale, gătită ca furca, nu se arăta mult pe acolo. Birk da să se inţeleagă că mediul acela nu era indestul de ortodox pentru dînsul. In adevăr că doamnele Ebsen se ocupat! foarte puţin de religiunea persoanelor ce primeaţi, dar aceasta nu împiedicase pe d. Larsen de-a se in-tălni in acel salon in timp de ani, cu preotul Âussandon. studiilor din şcoala superioară de resbel, cea mal considerabilă şi mal bin6 făcută şi susţinută a fost a unul june oflcer romăn, locotenentele Gr. Grădişteanu, vechia elev al scoalel St. Cyr şi unul din voluntarii, ce ah alergat a contribui la recăştigarea gloriei drapelul romăD, in campania de peste Dunăre. Dăm această nuvelă cu atăt mal multă grabă cu căt credem că vom aduce mulţumire corpului oficerllor romănî, pentru succesul dobândit de un frate de arme al lor ce a ştiut a’şl face in timpul de luptă datoria sa şi a atrage laude asupra junei noastre armate. Locotenentele Grădişteanu a primit felicitările ganeralilor esaminatorî, cu cele mal vil aplause ale camaradilor săi. Suntem incredinţaţl că succesul cu care s’a destins va bucura pe bătrânul săfi părinte, Gr. Sc. Grădişteanu, unul din luptătorii de la 48. care a ştiut inspira fiului săfi amorul de patrie şi a datoriei, un 03taş numai puţin demn de căt cel ce se numără in armata noastră. Nu ne indoim căfcuşl de puţin că guvernul nostru, care doreşte să aibă un corp de oficerl capabili şi instruiţi, va crede de datoria sa a resplăti locotenentului Gr. Grădişteanu stăruinţa şi implinirea datoriei sale, precum şi fala ce aduce junei noastre armate. ——-------■>***• ----------------------- CESTIUNEA DUNĂREI In „N. fr. Presse® găsim următorul interesant articol asupra fasel actuale a cestiunel dunărene : „După o ştire din Londra guvernul englez a adresat puterilor in cestiunea conferenţel Dunărene nu o notă ci două note. In prima notă cabinetele sunt invitate să participe la conferenţă ; a doua notă incunoştinţează puterile despre intenţia guvernului englez de a propune in conferenţă şi admiterea României. „Negocierile pentru participarea României la conferinţa dunăreană ad inceput deja intre cabinete şi se pare că soluţiunea acestei. cestiunl nu intimpind mici dificultăţi *) In deosebi se accentuează asupra faptului că România in cas de a adopta şi in cestiunea prelungirel puterilor comisiunel internaţionale din Sulina punctul de vedere non possumus pe care Va observat in cestiunea comisiunel mixte (hinc irael), ar face ilusorică intreagă opera conferinţei; de altă parte s’ad ridicat insă şi glasuri că România cu atâta mal puţin se va supune unei hotărîrl luate fără de participarea el. „Guvernul din Bucureşcl a adresat de alt-fel in zilele din urmă cabinetelor, precum ni se scrie, o nouă propunere pentru deslegarea ces-tiunoi comisiuvtei 'mixta. In. ae.fist proiect S6 fac guvernului austriac, ce e drept, toate concesiunile posibile in cestiunile de detaliâ, in privirea admiterel insă in comisia mixtă Austria e pusă pe aceeaşi linie cu cele alalte puteri.— Această propunere se va respinge insă cu a-tăt mal vîrtos, cu căt toate puterile se consideră legate prin adoptarea aşa numitului proiect Bari ere şi numai pe basa lui s’ar putea face oare cari concesiuni României. In acest sens se si *) Desigur Austria este care ni le face. N. R. Ilustrul decan, spre a visita pe vecinele sale, n’avea de căt să străbată grădiniţa care le separa de pavilionul lui, şi unde ele ăl vedeai!, cu foarfecile in mână, aplecăndu-şt inalta sa statură ca să’şl cureţe trandafirii, pe când de la fereastră, mica şi focoasa d-nâ Âussandon, cu bonetul strlmb, ca din bâtae, supraveghia pe bătrînul el soţ, rechiemăndu’l la cea mal mică suflare de viat: — Âussandon, trebue să intri in casă. — Da, buna mea.... Şi se supunea, mal blănd ca un copil. Mulţumită vecinătăţii lor şi traducţiunilor de cari pastorul avusese adesea trebuinţă pentru cursul său de istorie bisericească, — cele două faini Iii se Împrieteniseră, şi,*căt-va timD inainte de sosirea lui Lorie in acea casă, Paul, col mal tă năr din fii Âussandon, acela pe care mumă-sa nu’l numea altfel de căt „maiorule,® ceruse in căsătorie pe Elina Ebsen. Din nenorocire, viaţa de medic militar este o viaţă de garnizonă, tot-d’a'una pe drumuri, şi, spre a nu părăsi pe mumă-sa şi pe bunică-sa. Elina zisese „nu,® fără să lase nimănui să ghicească căt o costase acel refus. Din momentul in care se zisese „nu,® relaţiunile nu mal fură tot atăt de strinse. D-ua Âussandon ocolea pe vecinele el; se salutai!, dar nu se mal visitati, şi serile de Duminică- perduseră din a-nimaţiunea lor: bâtrîaul decan era foarte vesel, şi „buna lui» avea o gură căt trei trompete, aşa că se cutremura salonul, mal cu seamă cănd era de faţă şi Henrietta tBriss, şi cănd se apucat! amândouă la discuţiunl de teologie. Această Henriettâ Bris3 era o fată bătrînă, de la treizeclţpănă la treizeci şi cinci de ani, norvegiană de origine şi catolică,— o fată care, după o şedere de vre-o zece ani şi mal bine4intr’o mănăstire din Christiania, fusese silită să’şl pâră sească vocaţia din causa sănătăţii sale celei şubrede, ca să incerce a intra, după zisa el, „in viaţa de lume4. Obicinuită cu disciplina, cu supunerea 'mută, având iniţiativa şi simţul responsabilităţii cu totul sdrobite, —ea străbărea lumea şi lucrurile, spăimăntată şY rătăcită, scoţând ţipete de plân- urmează negocieri cu guvernul din Bueuresel despre cari se crede că vor duce la un resultat mulţumitor, astfel in căt conferinţa din Londra nu va mal avea pe urmă altă sarcină de cât de-a inregistra şi sancţiona punerile la cale dintre cabinete. CoDferenţa nu va avea anume de căt o durată foarte scurtă, de cel mult două, trei şedinţe, spre a impedeca de a se pune pe nesimţite pe tapet şi alte chestiuni cari nu privesc Dunărea®. MANIFESTUL CONTRA OVREILOR Manifest către guvernele şi popoarăle statelor creştine primejduite prin Ovrei—eşit din resoluţiunea primului congres internaţional antisemit din Dresda, ţinut in zilele H şi 12 Septembre 1882. Către guvernele şl popoarăle „ţaţelor .creştine primejduite prin Ovrei Precum in cursul veacurilor trecute cultura, civilisaţiunea, bună-starea şi viitorul statelor creştine europene ah fost ameninţate succesiv de A rabl, de Tătari şi de Turci, - popoară de rasă şi religiune străină, a căror năvală jjşi atacuri armele popoarelor creştine europene le respinseră inJ timpul lor cu isbăndă : ast fel ameninţă in zilele noastre cultura, civilisaţiunea, bună starea şi viitorul statelor creştine eoropene o altă rasă străină; o rasă străină, care nu e mal puţin periculoasă de căt acele neamuri agresive, ba priu mijloacele de cari useazâ şi prin scopurile la cari ţintesce e incă mult mal periculoasă. Aceasta rasă străină e rasa jidoviască. Instinctul drept al popoarelor creştine europene a ţinut pănă in timpurile mal nuol infiîd acest firesc, jurat duşman de veacuri, dugmau tradiţional, faţă cu care disposiţil restrictive de legislaţiune nu s’aH dovedit de căt ca măsuri de jumătate şi ca mijloace insuficiente de apărare a le popoarelor creştine. Această stare s’a schimbat insă de la incepu-tul secolului actual treptat şi radical in toate statele eoropene. Ideile biruitoare a le revoluţiunel francese : libertatea, egalitatea şi frăţietatea, au nimicit şi barierile cu cari rasa jidoviască fusese ingră-dită pentru apărarea popoarelor creştine. Principiul libertăţel a fost aplicat şi asupra acelei rase a cărei primă cugetare şi silinţă e pre-tutindenea de a pune pe cele-1 alte popoară, prin pişicherlichurl de tot soiul, in lanţuri de robi, morale şi materiale, de 6re-ce după tradiţiunile lor religioase şi naţionale toate aceste popoară nu sunt create de cât spre a le sluji. Pincipiul egalităţii a fost aplicat şi asupra a-celel rase, care nu vrea să fie egală cu noi, care se consideră pe sine de un popor privilegiat de D-zed iar pe ceî-alţl oameni nu-I consideră de căt de neşte fiinţe inferioare, ca neşte animale necurate. Principiul fraternităţel a fost aplicat şi asupra acelei rase, care pe noi nejidanii nu ne re-cunoaşce nici ca de aproapele, nici ca semenii eî, şi după al cărei talmud nedjidanil sunt duşmani destinaţi a fi stîrpiţî, pe cari a-I inşela, a-I fura, a-I stoarce, a-i prăvăli in prăpăstia pei-rel, contra cărora a jura [fals, a-I desonora, al omorî este o faptă bună inaintea lui Dumnezeii. gerl ca o pasăre căzută din cuib. Totuşi era inteligentă, invăţată, vorbia raaî multe limbi, ceea-ce ’I procurase locuri de guvernantă prin Rusia şi Polonia, pe la familii avute; dar nu putuse prinde rădăcini pe nicăerl, fugind de pretudin-denl, rănită şi scandalisată de realităţile vieţii, de cari vălul alb al ordine! sale „Sfta Fecioară® nu fu in stare s’o ferească, cu toată im-brobodeala, cu toată orbirea lui. „Să fim practici® repeta sărmana fată in fiece minit, ca şi cum ar fi voit să se intărească in sine, ca şi cănd ar fi căutat o călăuză in ea insă’şl. Nimeni nu era insă mal puţin „practică® de cât svînturata aceasta cu neşte trăsuri minate de gastralgie, cu părul el rău ghemuit sub o pălărie rotundă de voiagia, investmîutată cum era cu tărguell de săracă peste vechiturile sdrenţuite ale stăpânelor el, avute şi veştede, cu blană pe timp de vară, aruncată peste nişte rochii de culori cari strigat!. Ea rămăsese foarte bună catolică şi practică cultul, fiind in "acelaş timp cu credinţe liberale, ba chiar revoluţionare, amestecând la un loc, intr’o adoraţiune plină de entusiasm, pe Garibaldi cu părintele Didon, emiţând ideile, contradicţiunile cele mal estravagante; spâimăntănd, in scurt timp, pe părinţii elevelor el, era de pretutindeni conge-diată şi alerga iarăşi la Paris, singurul oraş din lume unde se simţia mulţumită, in aerul Iul respirabil şi excitant. Cănd o credea’l intr’o casă la Moscua sad Copenhaga, de-o-dată-te pomenial cu Henrietta sosind liberă şi mulţumită, inchiriănd o odaie mobilată, urmărind pe toţi predicatorii vestiţi, visitând pe Surori in mănăstiri, pe preoţi iu paraclisele lor. nepier^ănd nici un curs de la facultatea de teologie şi luănd note pe cari le redacta in urmă, visul el fiind de-a crea odată un jurnalism curat catolic. Scria regulaat luî'Lu-dovic Veuillot, dar el nu ^răspundea nici 0-datâ. De necaz, pretutindeni pe unde se ducea şi mal cu seamă in uliţa Val-de-Grâce din causa mediului el luteran, Henrietta cheltuia in cuvîatare verva sa dialectică, controversa, cita la texte, şi eşia apoi sdrobitâ de oboseală, www.digibuc.ro Rt'MANIA LTBErtA Nici o mirare aşa dară dacă liberalismul modern, care s’a identificat in tot-d’a-una cu interesele jldovismulul progresist, s a configurat, faţă cu Jidanii, intr’un pseudo-liberalism şi a devenit in măine Jidanilor chiar uu mijloc comod pentru a’şl realisa planurile lor de dominaţiune universală şi pentru a pune in lanţuri popoarele eoropene. (Va urma). CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa din 11 Decemvrie, 1882. Senatul.—Ear a amorţit. Camera.— Se admite proectul de lege pentru amânarea presintăril socotelelor liniei ferate Mă-răşestl-Buzăti, cu 47 voturi contra 11. Se acordă calitatea de cetăţean romăn d-lul I. Ialovinscki, de naţionalitate polon, cu 59 voturi, contra 4 şi 17 abţineri. Se respinge cererea de indigenat a d-lul L. Guttmam, neguţător j dan din Bucureşti, cu 58 voturi contra 21. -X- Se citesce raportul comisiunil de petiţiunl asupra cererii d-lul Traian Teodorescu pentru acordarea unei sume de 25,000 lei spre a st construi in străinătate sistemul de navă inventat de d-sa. Camere autoriză pe guvern să cheltuiască suma cerută. -X- Se recunoasce calitatea de cetăţean romăn d-lul A. Chirculescu, C. Guvelan, Gr. Pop Dan, Sterie Caracostea, N. Bucur Petcu, Konja, Iosef Gruber, Chr. Constantinescu, Al. Drăgulinescu şi Filip Montureanu. -x- Şedinţa se ridică la 5 şi un cuart. ZOIINT JTTZOjEITJS Alegerea colegiului al patrulea de Teleorman.-Un maie număr de alegători al acestui colegii! au adresat o petiţiune către M. S. Regele, in care o roagă să ordone o cercetare serioasă asupra ingerinţelor scandaloase ce se făcuseră de administraţie la alegerea de delegaţi şi asupra ffalsiflcărel indrăsneţe căreia a fost supus resultatul scrutinului. „Vă rugăm cu cel mal profund respect, Mă-ria-Ta, —zice intre altele petiţiunea —să porunceşti ca această plângere a noastră să nu se pună la uitare ci să ni se facă dreptate : căci alt-fel inţelegem că lupta legală nu mal e cu putinţă sub guvernui de azi, şi nu ne mal rămâne de căt o singură cale, aceea de a ne a păra de mişeliele administraţiunil drepturile noastre cetăţeneşti cu propriele noastre forţe, in-tămplăndu ss in urmă orî-ce ar fi. * Cafundarea vaporului rus Jury de vaporul englez Spearmaun.-Cetim in „Posta": ii- chestia vaporului rus Jury, naufragit in cu gura uscată, cu ameţeli de anemie in cap, dar mulţumită pănă in suflet că şi-a desfăşurat credinţa cu o tărie de adevărat catolic. Cănd da apoi de fundul pungii, ceea-ce o surprindea tot-d’a-una, ea se băga la intămplare, pleca din nod desasperată, şi luni intregl, nu se mal audea vorbindu-se de ea. Cănd o intălni Lorie in salonul d-nel Ebsen, ea se afla in această epocă de descurajare, şi fusese silită să se interneze in uliţa Cherche-Midi, un fel de biurod de informaţiunl pentru fete de servicid. Aci, ideile sale democratice şi amorul el pentru popor suferiad amare desilusi-unl in contact cu acea slugărime ipocrită şi vicioasă, care se inchina trecănd pe lângă capelă, şi intrând in sala de inţelegere, decorătă cu cărări fantastice de cruci, ca apoi, cu toate crucile ce ’şl fâcead, să spargă lăzile prin case, să ingăne. in hala de lucru unde erad espuse, re-frenurl infame de uliţă, şi să se gătească in modul cel mal escentric, pentru a atrage pe clienţi. In fie-care duminică, la doamnele Ebsen. unde era prea strâmt ca să-î dee asii, ea se văeta şi povestea scârba ce inc6arcă in acel nedid de înjosire şi plin de ‘trivialitate; amicele sale insă, cu toate c’o iubead mult, se feread de-a-I veni in ajutor, de 6re-ce banii destinaţi a’şl plăti odaia sad mâncarea, ea Ii asvărlea tot-d’a-una pe fantasii, ii arunca in carităţi eroice sad in bine faceri stupide. Henrieta înţelegea fereala lor, lipsa de incre-dere ce§l-e inspira, ş; se jâluea numai că „nu sunt mal practică ca de pildă d. Lorie, sad ca tine, scumpa mea Lino“. — Nu sciu dacă sunt practică, îl respundea Elina surizând; dar ed mă dispuid ast-fel ca să doresc mult timp acelaşi lucru şi să fac cu plăcere ceea-ce trebue să fac. - EI bine, eu trebue de pildă să cresc copii Şi-i cresc, dar nu void face nici o dată aceasta cu plăcere... mal intăid că mi-e oroare de copil.. 9 cine-va silit să se plece ca se le vorbească, se facă mic ca dănsil, lucru ce te ’ndobito-ceşce... ‘ ~ Oh! Enrictto... Elina o privea cu spaimă. Ea care iubea aşa ziua de 27 Noembre, aflăm că raportul făcut de Comisia danubiană este nefavorabil vaporului engles care l’a cufundat. Cu căte-va momente inaintea sinistrului, vaporul de poliţie a societăţel danubiane Buna, in-tâlnind vaporul engles Spearmann fără felinarele aprinse, i a făcut observaţia de a le aprinde. Nu apucă insă acest din urmă să aprindă felinarele, şi se intămplă ciocnirea. •3 a mal constatat incă, că pe lăngă împrejurarea cu felinarele, a mal fost şi aceea că va porul englez apucase o direcţie de diurn cu totul alta de căt cea regulamentară. Tot-odatâ suntem positiv isformaţl că diferendul acesta va fi judecat de ambasadele puterilor interesate din Constantinopol. Causa ar fi că proprietarul vasului inecat, prinţul Gagarin din Od- sa. crede a fi mal sigur iu căscigarea drepturilor sale prin iufluenta rusă din capitala Turciei. OMORUL OVREIESC DIN GALIŢIA Curtea cu juraţi, din Ressov, Galiţia, a găsit, iu unanimitate vinovaţi de omor pe jidanul Moses Ritter, pe nevasta lui Gittel Ritter, şi pe instrumentul crimei lor, lucrătoriul Stochlinski. - Moses Ritter, Sţochlinki şi Gittel Ritter vor fi spânzuraţi prin ştreang. Cum se ştie, aceşti Jidani omorîseră o fată de creştin pe care Moses Ritter o insărcinase, şi-I scoaseră copilul din pântece. Şl să mal zî-ă „progresiştii" de la „Fraternitatea" şi „ ApSrătoriul", că crimele religioase a le Jidanilor sunt o născocire de Creştini I ŞTIRI MĂRUNTE „Toroipanul" (din T. Măgurele) ne spune, că candidul prefect de Teleorman, Kiriţopolu inlocu-esce „pentru! moralisarea instrucţiei" pe invă-ţătoril acestui judeţ cu domnişoare, pretutinde-nea unde-I dă măna. ' ‘ * Ieri a sosit in Galaţi comi3iunea insărcinată de Cameră cu cercetarea situaţiunel financiare a acestei comune. » Profesorul E. Stone Wiggins, astronom american, a adresat presidentulul Statelor Unite Ars-hur o scrisoare, in care proroceşce pentru noaptea de 9 Martie st. n. o furtună înfricoşată, care va incepe in golful Mexicului şi va cjunge la 4 Martie ţermil Atlantici. -Nici o corabie, pe care aceasta furtună o va găsi pe mare, nu va scăpa teafără. * In districtul Caraş-Severin, Banat, lupii au ajuns o adevărată plagă. In cârduri de căte 1320, pândesc prin vecinătatea comunelor aştep-tăndu şl prada. La satul Făget ati atacat turma pe porci si ati omorît 14. Causa acestei inmulţirl a bestie lor e că ţăranii nu pot ţinea puşcl. Ungurii au pus taxe mari pe dreptul de a ţinea armă, căci se tem de o revoluţie românească 1 de mult pe tcţl micuţii fără deosebire, pe toţi şl de toate vărstele, pe aceia cari aleargă şi cari incep să citească, şi pe aceia cari nu sunt de cil o carne fragetă, pentru a fi mângâiată şi sărutată ; ea care trecea intradins prin Luxemburg ca să le audă strigătele, ca să se oprească inaintea jocurilor lor cu sapafşi cu nisipul, inaintea somnului lor intinşl sub pelerinele doicelor sad sub coşul leagănelor pe cărucioare ; o& care su-rîdea tutor ochilor cerători,J şi care, dacă ve dea vre-unul din aceste fragede craniurl espuse la vânt safi 1p soare, se repezea către doică, ca să’I indrepteze braţul sad umbrela : „Doică, copilul!..." EI îl. părea monstruos la o femee această ne-gaţiune a simţului matern. Cănd le-ar fi privind insă cine-va pe amândouă, ar fi înţeles diferinţa temperamentului lor; una era născută pentru a fi mumă : un cap mic, şolduri largi, fisonomia limpede şi liniştită; cea laltă taiată cu barda, cu unghiuri disgraţioase, cu măin! lungi, late şi aspre, cum se văd împreunate şi intinse in tablourile artei primitive. D-na Ebsen intervenia căte-o-datâ : — Dar, buna mea Enrietto, de ce să persiştl in miseria aceasta de îngrijitoare de copil dacă meseria ţi este urâtă ? Da ce nu te intorcl la părinţi?... Sunt bătrâni, z. ci d-ta; sunt singuri, muma d-tale este infirmă, şi al putea prin urmare să le fii de ajutor, să le fii de folos in casă... rufele, cuinea.. — Atunci ar fi tot una să mă mărit, întrerupea Henrieta cu vioiciune. Foarte-ţi mulţumesc ; eu nu sunt o femee de casă, mi-e curat spaimă de orî-ce lucru, de orî-ce nevoi înjositoare ce nu reclamă de căt ocupaţiunea degetelor 1 — Ocupaţiunea degetelor nu esclude insă gândirea, zicea Elina... Dar cea-l-altâintrerupea, fără să asculte ; „mal intăid că familia mea e saracă şi ed i-aş fl o povară ; apoi, el sunt nişte ţărani, incapabili dea mă înţelege." V'La aceste cuvinte d-na Ebsen se indigna : „Se cunosc de departe papiştil aceştia cu mănăstirile lor 1 Nu le e de ajuns să smulgă fetele din căminul părinţilor, că le ia copii, sin- Numărul răniţilor cu ocasia esplosiunel fabricel de cartuşe de la Mont-Valerien, Paris, e de 22 femei şi doi bărbaţi, 8 femei ad murit deja. Catastrofa s’a intîmplat din causa neprevederel u-ne! lucrătoare. CRONICA NOPŢI De la d-na Aneta Sulian, din calea Rahovel No. 47 s’au furat mai multe bijuterii şi bani. Furul s’a descoperit in persoana lui Nicu Stă-nescu vizitiu la d. Iancu Paprica, din Btrada Bi-bescu Vodă No. 3. Hoţul s’a condus secţii 58. S a găsit pe calea Victoriei un portofel, ce conţinea două chitanţe de contribuţie pe numele Mihai Chăţă şi 10 parale. Băcanului Ion Nicuîae din calea Rahovel nr. 123 i s’a furat un sac cu orez. Paguba n’ar fl mare, dar omul voeşte să’şi caute dreotul şi a anunţat secţia 25. S’a condus secţii 37 Petre Bogdan soldat călăraş, pentru că a tăiat cn sabia la mâna dreaptă pe Ioniţă Tudorache din strada Bropenl. Pacientul s’a condus la spital. * In stabilimentul de cafenea din calea Grivi-ţil Nr. 31 un medic militar N. D. s’a bătut cu un fu icţionar de la ministeru de finanţe M. C. Comisarul secţii 22 a anchetat caşul. Servicii telegrafic al „Rom. Libere". 25 Decemvrie—9 ore dimineaţa Roma, 24 Decemvrie. Regele Humbert a primit pe d-1 Băiaceanu, noul ministru al României, cu o deosebită cordialitate. Ta reamintit că l’a cunoscut mal in-tâiil la Viena, cănd s’a dus ca Principe Regal, apoi la Roma intr’o tristă imprejurare.cu ocasia morţii regelui Victor Emanuel, apoi incă la Viena anul trecut, pe timpul călătoriei sale cu regina. Tribunalul corecţional a condamnat la o lună de inchisoare şi la cheltuell de judecată un singur individ arestat joi seara in urma manifes-tărel pentru Oberdank; cel-alţî ai! fo3t achitaţi. Se vor judeca marţi alţi patru indivizi arestaţi eri seara pentru desordine ademenea celorde joi. r Viena, 24 Decemvrie. împăratul a numit pe archiducele Rudolf general de divisie şi vice-amiral; Maiestatea Sa a înălţat asemenea la gradul de general da divisie pe major-general comte de Wedelsheim, ministru de resbel al Austriei şi pe baronul de Fejerwary, secretar de Stat la ministerul de resbel al Ungariei. - * . . _ , , Berlin, 42 Decemvrie. împăratul Wilhelm a primit eri după amiazl pe Prinţul de Bismarck. Q, , Sofia, 24 Decemvrie. Stai ea de asedit! ce fusese proclamată in unele districte turceşti din causa tâlhăriei a’a ridicat. Adunarea naţională a ţinut eri prima sa şedinţă. Deputaţii, dupe ce ai! depus jurământ, aii gurul sprijin al bătrânelor lor, trebuie incă să omoare in aceştia până şi aducerea aminte de casă, năoâ şi sentimentul familiei. Sînt frumoa se, pre legea mea, inchisorile acestea ale bunului D-zeii 1* Henrietta Briss nu se supăra, dar apăra scumpa el închisoare prin tot felul de argumente, prin tot soiul de texte. Ea petrecuse acolo unsprezece ani de delicii, fără să se simtă că tră-eşte, fără nicl-o respundere, perdută in D-defl, intro inccnscienţă a cărei deşteptare i se părea dură şi obositoare. „Aida d-nă Ebsen, in secolul acesta al materiei nu esistă alt refugii! pentru sufletele distinse." “ îngereasca femee înăbuşă aci : ,Dacă se poate !...dacă e cu putinţă !...dar in-toarce-te atunci*, la mănăstire....o gloată de leneşe şi de nebunei..." In timpul acesta, pe cănd discuţia se aprindea, un potop de sunete şi de amegiurî ineca cearta. „Verdeaţa* de pe marginea salonului însufleţea cu încetul şi se apropia de pia-no; cu vocea el limpede, puţin cam molatecă. Elina începea o romanţă de Chopin. După aceea vema rândul bunicii cărei-a i se cerea câte un cântec bătrânesc cântec scandinav, pe care Lina 1 traducea treptat lui Lorie. Străbuna se in-drepta pe fotoliul el, tremurând o ane eroică, cântecul regelui Christian „in picioare lângă ca-tartul cel mare, înconjurat de fum".„sat! mal adesea, invocaţiunea patriei depărtate : „Tu Dane-marcocu câmpiile şi livedlle tale strălucitoare, inahise de unde albăstrii...." .... Acum nu se mai cântă in familia Ebsen. Pianu e mul, lurainele salonului stinse. Bătrâna daneză a plecat către o ţară pe care nimic n o închide, către câmpii şi livezi splendide, ar atât de depărtate şi de vaste, că nimeni nu s’a mal intors d’acolo dintre cel ce aii plecat. (Va urma.) constituit biuroul şi ai! numit două comisiunl, una spre a pregăti respun9ul la discursul Tronului ce-laltă spre a elabora regulamentul interior al adunârel. Madrid, 24 Decemvrie. Camera a respins, cu 221 voturi contra 18, cererea de revizuire a Constiţiel. (4svas). Un cadou pentru crăciun, nu numai că este de o valoare, insă, şi de aşa mare utilitate in cât folosul luf despăgubeşte mica cheltuială preţului pe fie-care an, ast-fel dar ca şi Maş-.na Je cu-mt constitue incontestabil cadoul cel mal practic.—Maşina de cusut este ea ca o servă in familiă dec.să de a confecţiona in scurt timp or ce lucru de cusut, mal bună şi durabilă şi cu un aspect frumos^ precum nu o poate efectua nici mănă cea mal eesorcitată. Din toate Maşinele de cusut recomandate singure Maşina de cusut „Orginal Singer Manif comp. New-york»j a dobândi, prin construcţia simplă şi solidă mânuirea uşoară a Maşinelor un mare renume in toată lumea. Această fabrică in decurs de 30 ani a fost tot-d’auna prin invenţiuni importante de a face renoirl precum că a deosebi că prin «instrucţiune aparatelor noi şi practice spre a uşura in mânuirea mal cu deosebire este demna de aşi menţine şi intâri renumele meritat in public Depositut general al icestor Ma-ina, „Original Singer", se află la d -nul G Neidlinger Agent general pentru ’-iegatul României in Bucuşti Hotel Bulevard, Giamur ie acestui magazin bogat şi bine asortat procură un aspect foarte plăcut publicului putând a vedea tot arangiamentul interior compuse de Maşin cu diferite mărimi Lucrările de cusătorie diferitelor S^ie espune la vedere desfăşure un Tablouvaria-a mi care ne arata complectul ce se poate conf-cţiona cu o Maşină de cu3ut, Vizitând Magazinul se vor da desluşirile cele mal detailate precum şi se vor arăta diforitele Speţie de Maşine in activitate. Aflăm asemenea că cumpărătorului se va da instrucţiunea spre a mănui maşina fără plata pentru care s’a angajat un personal bine instruit, făcăndu-se asemenea cumpărătorului care nu vor a plăti toată suma, condi-ţiumle cele mal favorabile oferindul ori ce Maşină cu plată m căsture după inţelegere. Noi dar recomandăm această firmă ca cea m.il renumită şi cadoul cei mal util pentru or ce familii. BIBLIOGRAFIE Eşind de sub tipar broşura intitulată : VEOHIILE IN3TITUŢIUNI ALE ROMÂNIEI de BBEZCIANU se află de vîndare le librăriile Nicolescu, Graeve, Socec & C-ie şi Fraţii Ionniţiu. VIN NEGRU de Oreviţr şi Golu-Drancea vechi de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879. —15 franci vadra la PĂUN POPESCU & 1S8THAD 9. IJPSCANI18 SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis UURSUL BUCUREoGI Pe'.ziun de 13 Decembre 1882 ora 12. OoLlâAŢIUNi Cnmp. Vind. 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 97 97 7, 6 U » Căilor ierate Român-?, 402 103 50,„ Renta Âmori sabilă . , . . . 91 91 7a Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. <0 fr. 220 225 7°/i Scrisuri fondare rurale . . 404 104'/, 92 7, 5*/. „ » * 92 7% > » urbane. . . 403 104 6% > » , 97 U 98 5 % , , , 89 % 30 8®/o Impr. Municipal BucurescI . . 404’/ 30 ’ , 102‘,. » cu pr. Buc. (bil. 20. 1 31 »/. 5 «/„ Renta Română 90 7» 91 V, Acţiuni Dacia România ... 401. 410 » Banca Naţională a României. 1330 1340 Cupoane Oblig Ecsiglbile de Stat. (. ar#. Rentă 7i aur. „ Căile tarate w „ Ser»-uri 7, Argint Naţional contra aur *•/. 27, Bilete de Bancă . . . 27. 27 Rubla hârtie 2 50 e 6u Florini : . . . ' 2 11 2 12 Lose otomane. 50 60 CURSUL OIR VT*Nâ. 23 Decembre ■* Napoleonul 9 47‘/, Ducatul 6 65 Lose Otomane. 25 20 Rubla hârtie 116 CURSUL mn EMKIdZ 23 Decembre Oppenheim Rur'e hărt e ... ... 109 4 99 50 Oblig, noi .... 105 Idem S ‘/„. , 97 R Amort. 5 »/,.... 91 50 CURSUL DIN PARIS 23 Decembre Renta Română . . 90 Lose otomane . 54 »/, !i(MO M X Jj i 43 Decembre Paris (S luni) , . 99 15 , la vedere 100 Londra (3 luni) . I", * la vedere . 25 30* Berlin (3 lunii Sîî 50 „ la vedere . (■*.3 70 Viena I* vadar» 13 Adrese pentru telegrama 6CNZA1 www.digibuc.ro RQMANIA LIBERA Adrese si Anundun DIN CAPITALA DOCTORI Dimitresco Severeanu,stradaBa' ■I) tişte Nr. 2. ADVOCAŢI Hotel Metropol i No. 14. ' INGINERI--HOTĂRNICI JJ. tai», tţS&î Str. Zîneior, H) No. 2, Sub. | Negustori. Operaţiuni garantate DENTIŞTI IG. SlMlIB, »»> Carol I, Nr. li. Emil Snob, g!%a.T‘ct»rt«'. I Nr. 81. LIBRARI Soccc k Coş, Yictorie1’ ] Strada Lipscani, M Nr. 7 şi 27. Ioanitiu Fra , XILOGRAFI Weiicli tal, g?;1a B10"ls1*' COMISIONARI Ales. Grabowski, tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Com. la Reims in Şampania. Strada Domnei, Nr. 5 h Specialii in coloniale : zaharurl, cafele, drogue, produse •, chemice, untdelemnuri, uleiuri, £ sardine, orezurl hârtie, etc. etc. FRISERI f Tlilorc Strada Academii, Nr U. llllooD) 37, Cassa Servatius. _____Sapunarie si Parfumurl. . Hora României, Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si-aroff. Lucureştî. MANUFACTURI Ioan Pencovioi, tâţl de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata.* stofe de mo bile, covoare, perdălăril de diferite calităţi. Vânzare cu preţuri foarte reduse. COFETARI Smarandaoho Rădulescu,str-Caro1 Nr. 60. Eftimi „ia Strugure". Piaţa Sf. An) ton* Nr. 16, BACANI D. I. llarliiiovicilHanSf IşeS V odă Nr. 10. Sucursale: Calea Victoriei No. 158 şi Sf. Apostol i No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut e-nei Public in decurs de 34 ani. Pp+rnoho Innn vis-a-vîs de-Pala rt)uldlllo lUdll, tul Regal şiStra da Lipscani Nr. 9. REST AU RANTURI ' To(i0Scu, g"‘dsîCo„,îS depositu de vinuri indigene şi străine. ~ PANZARI t< 1 Dacia K] Inn popii Strada Carol I, lUUuolUj sub marele Ho- FABRICE Vasile Georgescu, Scrobeală şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18, Suburbia Manea Brataru, Culoarea Verde. FERARI Petre Georgescu. STcfttrâ de ferârie, strada Sf. Apostoli Nr. 22. DE ÎNCHIRIAT P/ăvălia lin Strada Lipscani Nr. 48 (La cerbul de aur) cu casele impreună, doritori se vor adresa la Olari strada Nopţi No 4 63 - DE VENZARE proprietatea mea supranumită immrtFMii in Strada. 11 luniu (Filaret) A se adresa in Călăraşi cu scrisori francate, la 5047) LECN1DA NICCLA1 MASSNELE DE OSUUT ORIGINALE SING OJLIDOTT, FOLOSITOR pentru CRĂCIUN ti Aii o construcţiune simplă si durabilă sunt cele mal bune şi perfecte Maşini deplina Garanţiă : existănd fabrica de 31 ani anul trecut s’ah vândut peste J/a mii. maşine fae vând in câşturl câte 3 lei noi pe săptămână. *Qjjâ ' , Dovadă că aşinile Originale SiDger sunt foarte bune este că ccnsumaţiunea făcută pănă azi creşte din zi in zi. '^krrri - Bucurescî Hotel Boulevard. ••r 'WWW?. - W----------- Nuririrsala Galaţi, Strada Domnească 31 TINEREŢEA -FRESCHEŢA I şi FRUMUSEŢEA PELXTEI R AVI SS ANTE examinată oficial COMPOSIŢIE ou totul NEVATAMATORE pentru TOALETA DAMELOR NEAPARATA pentru ÎNFRUMUSEŢAREA şt conservarea PELIf EI INVENTATOR Doctor LEJOSSE Frumuseţea damelor depinde mal mult de o p eliţă a feţei delicată, albă şi curată. Damelor cari ţin la aceasta şi vor să apere de asprimea aerului, a soarelui, etc. se recomandă acestu preparat cunoscut de mult, ce e neapărat pentru toaleta damelor elegante şi recunoscut ca nevâsâmă-tor şi n’are trebuinţă de a fi lăudat căci ’şl indeplineşte deplin misiunea de a conserva şi înfrumuseţa. Preluri: Un flacon mare original in carton alb 8 fr. „ - mic „ „ „ roza 5 „ S AVON R AVISSAKTTE DE DOCTOR LEJOSSE. Acest săpun e căutat de mulţi ani pentru mirosul său plăcut şi frescheţa sa de catifea ce da feţei, corpului, imănilor .si braţelor. Toţi sunt unanimi in judecata lor, că întruneşte toate calităţile bune ce trebue să aibă un săpun fin de toaletă. I Preţul cu bucata 2 fr,— 6 bucăţi 41 fr. j Depoul central in Budepesta: Rathhausplatz 9 ; Parfumerie Zum Blumenkorb, Fr. Schwarz, Veritabil in Bucurescî la d. Bruss, Farmacia Speranţa. Gomisi6ne prin epistole se efectuează discret imediat, 1 fflWiKîiK De venzare bilete de iocliiriat pentru lipit la case li, Strada Covaci, 14. venzare hârtie stricata 14, Strada Covaci. 14. coana ISl&Ord şi PASTA de LAG'iS de Sevă de Pin (Bradu) Maritimi Pers6ndo sîabe de peptu, acele atinse de Tu***t niguşHă, Grippă, Catftarre, Bronchite, StingereH wocfit şi Ast.hmH, suntfi sigure d’a gâssi uâ p/>to* sAiMFi Pin (bradC) do 2D*,^ev.a»e. Î*1 ■ttimBr . | Deposit in principalele P har macii BasaEaWSM^Tâ I! IMPORTANTU-'^U Recomandăm MAGASINUL CARAPATI casă de confi-enţă, bine asortată cu tot felul de bijuterie, joilerie, argintărie, veritabile şi de China, Ceasornicărie de tot felul, cronometre, repet'tion etc. Marc alegere de lanţuri scurte fasoane noi de bărbaţi şi dame, coliere d'argint şi aur, riviere de brilante si diamante. Bracelete in toate lăţimele şi preciurile, colosal asortiment de broşi, buquete. şi colecţie de toate numele cu perle, imens asort de inele, nasturi diverşi, ace de cravate şi o mulţim de cadouri, ser-viciuri de masă, de ce am, pahare de ceaiu, sfeşnice, candelabre, tăvi, linguriţe, etagere, ‘abacheri de argint rusesc şi deposit de ceaiuri ruseşti fără odoare de coloniale, toate cu preciuri avantagioase şi reale, mal eftine chiar de căt in magasinele cari ’şi daii aerul de desfacere. Mal atragem atenţiunea asupra unei colivitre d’argint prea frumdsă pentru botezat copii şi săpdle avea cu chirie. Se primesce ori-ce comande in argintărie şi bijuterie fină. H H H Pl 0 fr 0 H î> u <0 ti c3 fi a 0 fl a 'd ic ti ti a cfifl © B d <1 0 lăngă Hotel Oteteleşanu, vis-a-vie de 33. Gebauer. MARE OU PRECIURI MINUNAT DE EFTINE Din causa neprimireî din partea comercianţilor a unor mari partide de mărfuri; Representaţia de mal jos este forţată a vinde aceste mărfuri cu preciuri cât se pcate de eftin, rugând pe P. T. public a profita de ocasiune, nefiind espuse mărfurile de căt pentru foarte scurt timp. Mare v8n<]are de Lingerie pentru dame şi bărbaţi, Olăndî, fele de mese şi şervete, prosoape batiste de Olandă şi de Lino, gulere şi manşete, ciorapi, corsete, peignoire itobes de Cbambres etc. provenind din cele mal renumite fabrici OCASIUNE BABA. PENTRU TKUSOEM COMPLECTE Toate aceste mărfuri se vor vinde m decurs de câteva zile cu preţuri pănă la 40 la sută maî efteii şi sub garanţia fabrice! pentru soliditatea mărfurilor.—Rog dar pe onor. Public de a profita de această rară ocasiune* şi in vederea preciurilor atăt de reduse să bine-voiascâ a visita magasinul din acest oraşul, şi se va convinge de adevăr. Reprezentaţii fabricilor Preţul curent al fabrice! (cu preturi' fixe) după scăderea procentului. DIVERSE 6 Batiste de in adevărat fr. 2, 3 4 şi 4.50 şi mal sus. 6 Batiste de olandă fină fr. 4.50, 6 şi 7.50.* 6 Batiste de lino alb cu tiv lat. fr. 7, 8.50 şi 11. 6 Batiste cu marginele colorate, tivite fr. 2, *3 şi 4. 6 Batiste idem de olandă fr. 5, 7 şi 8.50. 1 Batistă de lino cu litere brodate cu măna fr. 2, 2.50 şi 3. 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe fr, 2.50, 3.50 şi 5. 6 Manj îte idem idem fr. 5, 6 şi 7.50 6 Şervete pentru masă, in adevărat fr.?4, 5.50 Şi 7.50 6 Prosoape de in adevărat fr. 4.50, 6.50 şi 8. 6 Prosoape de damasc fine fr. 8, 10 şi 14. 1 Corset scurt cu balenurî veritabile 4, 5 şi 6.50. 1 Corset curasse cu balenurî fr. 7, 9 şi 11. 1 Faţă de masă colorată fr. 2, 5 ş 8. 1 Faţă de masă de olandă albă de 6 pers. fr. 4, 6 şi 8. 1 Faţă de masă de olandă albă de 12 Pers. fr. 8, 12 şi 16 6 Perechi ciorapi pentru bărbaţi 4, 5 şi 6 6 „ „ „ Dame 6, 8, 10 şi 12 LINGERIE PENTRU DAME 1 Cămaşe de Chiifon cu broderia ă fr. 2.50, 3.50 şi 5.50. 1 idem de Olandă cu şnur şi creţuleţe fr. 5, 6.50 şi 7.50. 1 idem de Olandă cu broderie fr. 7, 8, 9. 1 Cămaşe fină de Olandă Rumburg brodată fr, 10, 12, 15. 1 „ idem 4, 5.50, 6 50. 1 idem de noapte fr. 7.50, 9.50 şi 12. 1 Pantalon Jîro lat fr. 2, 2.50, -5,50. 1 idem de Olandă fr. 4,50, 5, 7. 1 Camison brodat fr. 2.50. 2.75, 3.50. 1 idem idem fin fr. 4, 6, 7. Căte-va bucăţi de Chifon, garniturî de mese pentru 1 Camison de Batist cu dantele fr. 8, 9, 12. 1 Fustă de costum fr. 2.50, 4, 5 şi mai sus. 1 idem de dantele şi brodat fr. 6, 7 ni 8. 1 idem cu şlepuri brodată fr. 5, 7.50, 9.50. Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Cbambres ş, Ma-tinăe, in mare alegere şi asemenea cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BARBAŢI 1 Cămaşe albă de Chiffon fr. 4, 5.50, 7 şi maî sus. 1 idem* idem cu piept de Olandă fr. 6,50, 7.50, 8.50. 1 idem idem de Olandă fină fr. 9,11, 14 1 Cămaşe colorată de Cretton frances fr. 4, 5, 6. 1 Pereche ismene de Croisee englezesc fr. 2.50, 4, o. 1 idem idem de Olandă de Rumburg fr. 4, 5.60 6. Cravate bărbătescl un mare asortiment cu 50% mai eftin. Flanele de vară de bărbaţi 1.50, 2.50 şi 3 bucata. PÂNZARIE 1 Bucată de Madipolon franţuzesc 45 coţi fr. 16, 18, 20, 24, 28 şi mal sus. 1 Bucată de Olandă de casă nealb tă 36 coţi fr. 20, 24 ş* 32. 1 Bucată de Olandă de casă albită 42- -45 coţi fr. 30. 35 şi 40. 1 Bucată de Olandă de Rumburg ir. 40, 50 şi 60. 1 Bucată de Olandă de Rumburg fină fr 58. 65 şi 70. 1 Bucată de Olandă de Belgia fină 60 coţi fr. 75,80 şi 94. 1 Bucată de Olandă Toile Batist 60 coţi fr. 95 125 şi 154 1 Bucată de Olandă de Irlanda 62 coţi fr, 81, 96 şi 115. 1 Bucată Rumburg pe tru 6 cearşafuri 3 coţi lăţime şi 21 lungimea fr. 35, 42 şi 50. 1 Bucată Rumburg fină pentru 14 cearşaiurî 3 coţi lăţime şi 42 lungimea ir, 94, 115 şi 148 6, 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mare scăijdmdnt, Q It; IM i> <5 rP Q I e un astfel de lucru cănd noi vedem bine că, nu numai nu aplicăm şciinţa şi mecanica, dar nici n’avem la cele aplica ?... Atunci democraţia, pentru Romănî, sau este un cuvânt gol, care stă scris in cărţi şi prin gazete, care e repetat zilnic şi zil-n;c neinţeles, - sau insemnează ceva, şi . 1 1 - avJm pe jumâtate, dar nu suntem siguri de viaţa şi de mersul sâb inainte, căc; acest ideal de o egalitate posibilă intre Romănî, nu este garantat prin nici o instituţiue care să 1 aşeze pe acel’aşî picior să )e arate aceraşi drum, să’I inalţe pe a-* ceiaşî treaptă. Locomotiva, şi in general maşina, unu dintte cei mal mari agenţi aî democraţiei la noi, lipseşce. - Altă-dată, muncitorul trăia aproape in nemişcare, la umbra clopotniţa sale, lipit de pământul care’l născuse ca unii moluşei de stăncele lor. Nu ştiea nimic din cele ce se petreceatl la 20 de poşte de depărtare, şi, in total, urma obiceiurile străbunilor săi. Astăzi uvrierul călătoreşte mal mult şi maî repede de căt că-lăţonafl altă-dată suveranii. El trece din-tr o ţară intr alta, şi ast-fel ideile de eman cipare se comunică peste tofc cu o repeziciune imbucurătoare. Dar unde locomotiva nu e intrebuinţatâ de căt la drumurile de fer, pe unde şi ele există, sati la treeratul bucatelor ? Daj unde uvrierul lipseşte ?... Pe acolo trebuie de sigur, să existe un alt soiţi de democraţie, sau.... să nu existe de loc. Democraţia, această egalitate tot-d’a-una crescândă a condiţiunilor, se manifestă pănâ şi n asemănarea hainelor. Bobina, mişcată de vapori, produce stofe eftine, şi cănd - îuncitorul ăşi Iapă dă hainele de lucr el se îmbracă ca or care negustor cinstit. Bogaţii nu mal poartă nici catifea nici mătase ; dantelele şi pietrele preţioase sunt lăsate femeilor. Distincţiunea astăzi consta iDtr o simplitate extremă. S’ar părea că, prin instinct, secolul nostru a adoptat o imbrăcăminte pe care or ce om din popor poate să şi-o procure -Societăţile anonime,- in cari fondul social este reprezentat prin părticele cu totul mici, ca să poată intra toţi oamenii cinstit! cari şi-ab putut agonisi doi bani albi,—duc proprietatea in toate familiele lucrătorilor şi le asigură viaţa. Astfel, progresele economice inlesnesc progresele egalităţii. Dar in state, in cari, ca la noi, progrese economice nu se fac, industrie nu esistă societăţi nu se leagă de căt intre capital hştl, tot spre a stoarce şi a lăsa in mizerie clasa de jos, poporul,-egalitatea şi democraţia de care se face atâta paradă, poate să meargă înainte ? F ' Iată Gestiunea Cu durere răspundem: nu, nu pote să mârgă. Şi nu poate să meargă, flind-că afară de progresele economice pe care nu le avem ne lipsesc alţi doi factori principali, fără de cari, chiar stând bine economiceşte, nu putem forma o societate democratică, pe baze cu totul egalitare. Aceşti factori sunt: presa şi instrucţiunea populară. * * * Aplicaţiunea sciinţeî şi a mecanicei la industrie (presupunând că am avea industrie) este o acţiune generală, lentă, nevăzută. Această acţiune se exercită in toate domemele vieţei socia[e. Principalul sătl instrument este presa, care răpândeşte la minut, m mulţime, ideile noi. Nu putem astăzi să’I măsurăm toată pu terea, şi nici să prevedem toate revoluţiu-i i i căte le pregăteşte, darinţelegem că in irecut a trebuit să fie o forţă imensă, ca să a fîf» u|?ea in punctul unde este ajunsă astăzi.-Cine citea altă-dotă ? In antichita-®’ osofal f Patricianul; in evul meziti, P«P+-LCarî sin£urI maî păstrau prin mo-năsrirl manuscriptele. Cănd. o carte, scrisă cu mana, costa echivaîental unul an de muncă, mei omul poporului, nici chiar bogatul nu şi-o putea procura. Tipografia, punând la dispoziţia fie-că-ruia carte şi mal cu osebire gazeta, modifică cu totul bazele instituţiunilor politice, Lletaţiloî W radiCale in Noi nici de acest lucru nu ne putem seUCU/aan tr6Î Patru gazete seri^ , cari ca să poată trăi, trebue să aibă sprymul oamenilor bogaţi, dispuşi a pierde căte ceva pe fie-care an, numai spre a’şî face treburile lor. * Lipsa relativă a acestui de-aî doilea fac-toi este şi ea strâns legată de lipsa celui treilea factor: instrucţiunea poporului. fi3^ntrU °a Cme Va să caute să se instru' S P.n,n Urmare săl Placă a ceti, tre- Sluii t ea|^ că instrucţiunea ăl poate rS-, f l3' ^ Ca Să inteIeagă lucrul acesta, trebue să î se explice, dăndu-i-se cartea ™ fănă> cu voe sati fără voe, căi 3 m virstă fragedă. La noi instrucţiunea este obligatorie numai pe hârtie, şi nici că poate fi alt-fel. Cănd, in multe comune nu al şcoală, sau ai şcoală fără dascăl, cum poţi obliga pe un părinte sâ-şl dea copilul la învăţătură 2 statate d3r aC6Ste treî marI ]iPsuri con- Timpul e de mult venit să lăsăm vorbele goale la o parte. Democraţiea mare si fru-moaşă e ţelul nostru. Pentru ea am luptat şi luptăm de mult. Voim insă o democraţie adus„ de starea lucrurilor economice şi întemeiată pe egalitatea condiţiunilor, la care partea morală să adauge splendoarea frumosului şi a poeziei. Suntem in contra fanfaronadei democratice, m mntra principielor absurde, umflate de ignoranţă, şi de minciună, cu cari vin ma toate guvernele noastre la putere -căci acelea duc la demagogie. De aceea, repetăm : dacă voiţi să aveţi trtVŢLy^Za£ie’ dat’POPOrUW “US- CRONICA ZILEI S' Regele a fost aseară la cercul militar. XZ2£ •—« *5, www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA M. S. a ţinut o conferenţă splendidă in care a făcut critica manevrelor. Se zice că societatea de asigurare Naţionala a luat asuprăşl definitiv toate afaceriie din România ale societăţii Azienda asicuratrice din Triest, căreia i s’a retras concesiunea d’a mal funcţiona in ţară. Ieri, Curtea de apel a admis liberarea provizorie a d-ul G. San-Marin pănă la cercetarea recursului s6ti la Casaţie, pe o cauţiune de 31,000 de lei. Tribunalul nostru de comerţ, a declarat in stare de faliment pe d. Margulies, comerciant de incălţăminte şi ped. Ioan Aslan, comerciant de manufactură. Ieri a trecut prin Bucureşti, din Constantino-pol spre Petersburg, d. Vsevolovsky, colonel rus ataşat pe lăngă persoana prinţului Alecsandru Eattenberg. D. Vsevolovsky are misiune privitoare la re-gularea cestiunil proprietăţilor musulmane necultivate din Bulgaria. întrunirea liberalilor ce s’a ţinut alaltăieri in sala Senatului a votat (20 voturi contra 18), inoportunitatea revizuirii Constituţiei. Procesuj asasinărilor din strada Radu-Vodă, va veni inaintea juraţilor la 17 curent, Vineri. Lege promulgată. Toate furniturile necesare armatei in anul bugetar 1883 - 1884, ministerul de resboifi le va putea contracta in limitele fondurilor alocate pentru aceste furnituri prin bugetul anului curent 1882-1883. Consiliul judeţului Tutovase va ocupa in ziua de 10 Ianuarie 1883 cu refacerea bugetului rec-tiflcativ ul judeţului, pentru exerciţiul 1882 — 1883. S’a vîndut de veci in loturi proprietatea statului Iacobeştl, din judeţul Dămboviţa, fostă pendinte de monastirea Vieroşu, in întindere ca la 32 hectare, 5,766 metri pătraţi, pe preţ de lei 15,750, următorilor locuitori domiciliaţi in comuna Răduleştî, acel judeţ ; Ion Stoica, Mincă Ion, Cărstea G. Cioacă, Alexă Cioacă, Cârstea Mihăilă, Tănase Ion, Costantin Sandu, Ion Gândea. S’a aprobat vănzarea de veci, in corpuri in-tregl, a proprietăţilor Statului Şendreni, ce ’I zice şi Răsca-Mare, situată in comuna U'ileştI, plasa Siretu, judeţul Covurluifl, fostă pendinte de monastirea Cetâţuia, in intinddere pănă la 717 hectare, asupra-d-lul Simieon Duca, cu preţul de 216,500 lei, şi trupul Coşoaia, fără Zeves-trenl-Ghimpem, cu care este arendată, situată in comuna Crevenic, plasa Glavaciocu, judeţul Vlaşca, fostă pendinte de Mitropolie, in întindere ca la 203 hectare, asupra d-lul Alexandru Drestorian, pentru d. Alex. Slâtineanu, cu preţul de lei 77,000. M. S. Regele a decretat regulamentul pentru bacalaureat in litere şi sciinţe. Acest regulament va fi pus in aplicare la 15 Iunie 1883. — -----■ ■■>——------------- ÎNTREPRINDERI BĂNUITE Un amic de incredere, bine informat in afacerea de care se vorbeşce mai jos, ne roagă, in interesul public, să adresăm d-luî Dabija următoarele rinduri : întrebăm pe d. ministru al lucrărilor publice cum de nu s’a predat incă pănă azi teras-mentul liniei ferate Telega-Slănic, când termenul FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 14 Decemvrie — 9 EVANGHELISTA DE ALPHONSE DAUDET. IV CEASUBI db dimineaţa Căte-va zilo după moartea bunichif, copil Lo-rie se aflaţi singuri acasă: tătăl lor era la bi-roă, slujnica se dusese in piaţă, şi uşa era de două ori inchisă cu cheia, după cum făcea Sil-vanira la fie-care eşire, păstrând incă din teroarea şi din neîncrederea ce avusese la sosirea el, credănd de pildă intr’un vast trafic de copil furaţi* organisat la Paris spre a procura acestei mari cetăţi jucători pe Iunie pentru pieţe, har pişti pentru cafenele, şi lucru oribil —chiar pateuri calde, escelinte la gust. predării a fo3t deja prelungit in “ contra eondi-ţiunilor impuse intreprinderil, şi cănd, la al doilea termen, intreprindătorii Rosenthal-Papado-polu n’aă fost mal esacţl ? OrI-ce amânare vine impotriva intereselor statului. Destul că acea linie a fost luată cu un preţ nepomenit de scump, cum se plătesc, cam de regulă, toate intreprinderile publice la noi! Naţia plătesce apoi pănă şi amânările... Sperăm că d. Dabija, care nu doreşte soarta generalului Slăniceanu, compromis tot prin ingă-duell către intreprindătorl de felul lui Rosenthal, — sperăm, zic, că va*strănge cu legea şi cu cae-tele de insărcinărl pe toţi cavalerii de câştiguri fabuloase, cari umblă să frustreze statul intr’un mod sati altul. Aşteptând respunsul şi hotărîrea ministrului, vom reveni, cu amănunte, de va fi trebuinţă. IDXIrT Ovreii şi Nemţii in llusia. Politica interioară care se urmareşce astăzi in imperiul rusesc este o politică eminamente naţională. Ea stă in oposiţiune cu politica liberală dar in mare parte cosmopolită de sub A lexandru II, şi se apropie, in principiile sale generale, de cea a ţarului Nicolae. Această politică recunoasce pentru Rusia doi inimici interni: pe Jidanii din deosebitele părţi a le imperiului şi pe Nemţii din provinciele Ostice. Se esplică dară pentru ce atât ministe-riul Ingnatieff căt şi cel al comitelui Tolstoi au luat măsurile cele mal severe pentru îngrădirea şi stîrpirea acestor rele. In ce privesce Jidanii, aşa numitele „persecuţii" inaugurate- de contele Ignatieff sunt suspendate ; in locul lor insă au inceput să fie esecutate cu toată rigoarea legileuarl reglementează şederea jidanilor la oraşe, gonirea lor de pe sate, legi cari mulţumită ingrijireî cu care afi fost lucrate, fixează pănă şi numărul jidanilor carîpot petrece in cutare şi cutare oraş şi condi ţiile de ceri le este legată petrecerea. O ast-fel de stare nu e desigur plăcută jidanilor. EI se plâng pe toate glasurile in contra el, dar in zadar. Ori căt de rea s’ar părea, ea nu îndeamnă cu toate aceştia pe jidani să continue cu emigraţia. Vastul trup al Rusiei are destule membre cuprinse de putreziciune... Imperiul rusesc are cu toate acestea un folos ; mulţumită politicei inaugurate de contele Ignatieff el a in-cetat a fi un asii pentru vagabondagiul jidovesc — cum suntem noi —şi a scăpat pe ţsran de lipitoarea cea mal afurisită care ’1 sugea. Rigoarea politicei | rusesc! in contra Nemţilor din provinciile ostice este de altă natură. Rusia a’a trezit intr’o bună dimineaţă că rusifi-carea ori căte progrese ar fi făcut in unele părţi a le imperiului, in provinciile baltice insă insă nu numai că nu a câştigat cel mal mic petic de păment dar poporaţiunea germană condusă de marii proprietari nemţi s’a constituit intr’un feliti de barieră nepătrunsă, şi subjugând pe de-o parte pe Leţî, a inceput să dee naştere pe de alta unei Gestiuni a nemţilor din Rusia, asemenea cestiunel Alsaţiel şi Lorenel. Guvernul rusesc şi-a zis atunci, că această stare de lucruri nu mal poate continua de căt cu preţul primejduirel imperiului. El a revocat pe guvernatoriul provinciilor ostice şi l’a înlocuit cu senatorul revisor Manessein, om din scola lui Katkoff şi a lui Ignatieff.—Senatorul Manessein, investit cu puteiî neţerurite, a inceput in guvernamentul Balticei o eperă d6 curăţire care umple de ţipete toată presa Germaniei. Şi aceste ţipete vor remănea insă zadarnice ca şi a le ovreilor. Ţarul e pe deplin inţeles cu această politică. O deputaţiune de mari proprietari germani visităndu’l zilele acestea el i-a primit cu cea mal mare bunătate ; cănd voirâ insă să aducă vorba despre cele ce se petrec in provinciile baltice, ţanil i-a intrerupt invităndu-I să nu atingă de loc această cestiune. De aceea, cănd lăsa pe Maurice şi pe Fanny acasă, el audiaţi vecinie aceeaşi recomandaţiune din paitea mumei capre către căpriţele el: şi mal cu seamă inchideţi-vă.... nu deschideţi la nimeni, afară numai lui Romain." Romain, omul cu coşu, acela caie intriga mult pe sărmana bunică, sosise din Algeria că-te-va zile după dânşii, tocmai căt trebuise ca să instaleze acolo pe succesorul lui; căci fusese şi el funcţionar ; fusese uşier şi grădinar la subprefectură, unde mal cumula şi serviciul de visitid apoi de hangiii şi de bărbat al Silva-nirel, dar acest din urmă serviciu atăt de puţin, că nici n’ar merita osteneala de a mal vorbi Berişoana abia cu mult chiD se hotărîse Ia această căsătorie. După intămplarea de la Bour-ges cel mal frumos om de pe păment nu i-ar mal fi făcut pofeă, şi mal puţin incă acest omuleţ de Romain, mărunt, uscăţiv şi găngăvit la vorbă, cu capul seu cel mic de coloarea jumă-rilor cu unt delemn. — un cap pe care 61 adusese tocmai din Senegal, părăsind marina ca să intre grădinar la guvernator. Stăpânii totuşi ţineaţi la el. Şi apoi omul era atăt de buD, atăt de indatoritor; indemănatic la toate meseriile, el pregătea aşa de frumoase buchete, mari căt un pom, şi distra pe copil cu fel de fel de invenţii. Atăt ’I cursese ochii de Noul president al confederaţiunei hel-veţiene. Noul president al confederaţiunei helveţiene, ales la 8 Decemvrie a. c., e Louis Ruchonnet. El s’a născut la 1834 in^Anglia, unde tatăl său, cetăţian imigrat din Cantonul Vaadt, era măiestru de scrimă. încă pe când era Louis mic, părinţii săi se întoarseră indărăt in Elveţia şi se aşezară in Lausanne. Aici ăşl făcu fiul studiile şi eşi la 1858 licenţiat in drept. Pentru completarea cunoştinţelor sale juridice se duse apoi la mal multe universităţi din Anglia şi la cea din Paris. Reintors acasă, Louis Rochonnet se apucă de advocaţie şi ăşl făctl in curînd un mare renume mal vîrtos in procese civile foarte încurcate. Locuitorii ^Cantonului Vaadt ăl onorară cu in-creaerea lor şi ăl aleseră in cele mal însemnate funcţii cantonale. In 1881 Ruchonnet fu ales, cu toată impo-trivirea sa, membru al consiliului federal, pe urmă vice-president al consiliului. Louis Ruchonnet e liberal şi clericalismul a suferit din pricina lui in Elveţia multe înfrângeri. El intrunesce pe lăngă o bogată instrucţie şi esperienţă de om de stat o înlesnire estraor-dinară de-a lucra şi un rar talent de voturi. Elveţia are in fruntea sa astăzi, mulţumită lui, unul din fii săi cel mal insemn&ţl. --------—mas»-*- «MW—------------- CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 13 Decemvrie, 1882. Senatul.—Nu se ţine şedinţă. Camera. —D. Robescu işl desvoltă interpelarea anunţată in privinţa liceului din Focşani şi a scoale! de meserii dm Francia. D-sa susţine ca nu mal e nici un motiv care să justifice nein-fiinţarea liceului. Căt despre şcoala de meserii Vrancia, s’a alocat şi o subvenţie de guvern. D. Robescu intreabă ce s’au făcut cu acel bani cănd localul e clădit şi acolo. D. ministru al instrucţiunii respunzănd zice că, atunci cănd mijloaceie vor permite, se va face licăul, ear despre scoala^de meserii, e subvenţia şi e şi localul, dar s’a cerut ca să se facă acea scoală in Focşani şi aceasta pro-duco intarzierl. -x- Se acordă ministerului de instrucţie un credit de 29,143 lei pentru plata chiriilor la mal multe scoale. -x- Minlstoruluî lucrărilor publice i se permite deschiderea unul credit de 37 de mii de lei pentru iinia telegrafică, in construcţie, Tulcea-Sulina. -x- Pentru ministerul instrucţiei publice se admi-următoarele credite : 3000 de lei pentru cheltut elile inmormăntării lui Pantazi-Ghica, 1000 pentru imormăntarea lui Pascali, şi 6328 pentru scoaleîe normale din Bucureşcî şi Iaşi. -x- Transacţia dintre Stat şi d. Godillot (800,000 lei) se aprobă. --X- Şedinţa se ridică la 5 ore d. am. onsrr£3 Afacerea Boldu.—Ni se scrie de o persoană demnă de incredere din R.-Sărat, că cu ocazia mergerel d-lul inspector Pruncu, in comuna Boldu, in ziua de 6 curent,[unde a fost invitat şi d au proprietar al moşiei,—d Vlădoianu din R.-Sârat (redactorul gazetei prefectoriale „Curierul Rîmniculul") — a mers mal de dimineaţă in Bold, in trăsură separată de a d-lul proprietar şi a descins la casa lui Marin Ionescu, unde a a- de dragoste, că după ce făcuse totul spre a’l descuragia pănă a-I povesti şi nenorocirea el cu elevul de artilerie, Silvanira sfârşise prin a consimţi. — Va fi după cum. doreşcl, sărmanul meu Romain, dar in adevăr !... şi mimica umerilor el robuştl părea a zice : „ciudată ideiă te-a mal apucat"... Respunsul lui Romain fu o ingănare pasionată şi neînţeleasă, in fundul căreia se distingeaţi jurăminte de iubire eternă şi furioase proiecte de răsbunare impotriva corpului de artilerie : „ere cochon !“ Ore cochon* era cuvîutul lui. Un invăţ, un tic de care nimic nu’l putuse desbăra; era ţi pătul inimel sale resumănd toate simţimîntele lui inesprimabile. In ziua cănd amirali; de Gre-nouilly ăl scăpa ca prin minune de la un consilii de resbel; in ziua in care stăpîna Silvanii el ăşl decisese servitoarea pentru căsătorie, Romain mulţumise ast-fel: „ere cochon, amirale !... ere cochon, doamnă Lorie"... şi in aceasta se subînţelegeai cele mal frumoase protestaţiunl de recunoscinţâ. însuraţi, viaţa lui remase aceeaşi: ea la stăpâni in casă, el la postă sai in gră- Traducţia n’ar avea valoarea, însemnătatea din francesă ; ar fi pe romăneşce .- „sfinte porcule", o înjurătură ce nu esistă lc noi. dunat pe cel vr’o 30 locuitori, angajaţi permanenţi al d-lul Zibalis pentru disordine şi scan-dalurî, şi i-a dresat pe de o parte cum să vorbească in inaintea d-lul inspector la anquetare, iar pe de alta ca să facă scandal şi să bată pe ori care din ceî-l-alţl pacinicl locuitori care s’ar arăta inaintea d-lul inspector spre a se plânge de amăgirile ovreeştl de care s’a făcut victimă in vara anului curent. Ast-fel s’a şi urmat, şi cănd a sosit d. inspector la cancelaria comunei Boldu, a găsit presenţî pe cel 30 al d-lul Zibalis, pe cănd din cel-l-iaţl locuitori BoldenI pacinicl, in care cel 30 aii bogat spaima de omor şi foc, nu s’aâ presintat de căt vr’o 10. Aceştia precum ni se afirmă cu siguranţă fiind că aii cutezat a spune d-lul inspector căte ceva din faptele oamenilor d-luî Zibalis aii fost maltrataţi şi unii bătuţi de cel 30, in auzul d-lul inspector şi in faţa d-lul primar respectiv; fapt care se [inţelege că a indignat şi pe d. inspector, căci a ordonat primarului şi ajutorului de sub-prefect de afi intervenit şi numai aşa au putut scăpa cel zece din mâinele celor 30. Nu se ştio dacă d. inspector in cele 2, 3 ore căt a stat in Bold ş’a putut atinge scopul cum merg lucrurile acolo şi dacă s’a putut atinge scopul anchetei, dar ceea ce ştim este că dacă aii ajuns lucrurile pănă acolo ca să nu fie respectată nici presenţa unul inspector in comună, apoi tristă şi de o mie ori triată e starea lucrurilor. Cerem şi rugăm cu insistenţă pe cel in drept a face ca să se desrădăcineze răul care s’a incuibatin acea nelericită comună de cănd d. Zibalis a devenit proprietarul moşiei Boldu. * Unjexprefecl acusal de un lucru puţin onorabil.—Cetim in „Constituţionalul" din Iaşi: „Mbus. Alt-fel nu putem numi faptul că ex prefectul, d. Măndru, care de două .luni n’a mal călcat in judeţ, de unde toţi ştiu că a demisionat, urmează cu primirea lefel ca şi cănd ar fi in activitatea serviciului. „Halaljde banii,contribuabililor!“ — ■ ■ ■ ■ ■■ ARDEREA PENITENCIARULUI DE LA SLANIC Asupra acestui incendii! „Vocea Prahovei" publică următoarele interesante detalii: Pe la orele 6 seara, pe cănd se cănta, in faţa cazarmeî, obicinuita retragere, de odată se aude o alarmantă vociferare confusă, care se uni repede cu cântul goarnei de alarmă, intre care nu se mal putea distinge de căt strigătul desperat şi plin de spaimă al soldaţilor : „Garda la arme". In acestă clocoteală asurzitoare, căte-va detunături de puşcă veniati să confirme momentul unei catastrofe iminente. Penitenciarul, din trei locuri era incendiat; şi flăcările se propagară cu o vitesă inexplicabilă, ast-fel că de la momentul observărel incendiului, in interval de mal puţin de Va oră, coperişul era tot in flăcări, ar-dănd îngrozitor. Stradele de prm prejurul temniţei eraţi lui Şi-Date ca ziua, iar intensitatea luminel se răvâr-sase peste tot Slănicul. Asemenea s’a vădut lumina şi din comunele vecine ale SîăniculuT, cum Stefeşcl: Schiuleşcî etc. „Focul s’a observat ast-fel: caporalul mergea in curtea temniţei, să dea secretul posturilor de pază' şi să întărească sentinela. D-sa vede şi strigă, cel d’ăntăiu - „Foc !“ — „Garda la arme." „Soldaţii eşiră la moment, dar in această învălmăşeală un soldat impunge cu baioneta pe altu credănd că este veri un arestat. Garda im-presoară curtea temniţei, iar la poartă se pune o gardă puternică, cu puşcile încărcate şi cu cel altul cartuş ţinut gata intre degete, spre*a putea da un foc mal viu, cănd codamnaţil s’ar năpusti să sfărâme rândurile gardel şi să evadeze. Intr’a această sosesce şi primarul şi incepe a strânge lume poruncind, in acelaşi timp a se trage clopotele la biserică. Lumea incepu să vie, dar nu avea curagiul să meargă să stingă, căci arestaţii nu se putuse, intr’o aşa de mare invălmăşeală, scoate cu repediciune din temniţă şi pune sub asigurare. Multă lume fugi de frică a nu scapa ares- dinâ; dar nici o dată împreună Noaptea, Silvanira îngrijea de bolnavă; după moartea stăpânise!, ea urmă se culca tot sus din causa copiilor, pe cănd bărbatu-săil se chinuia singur in chilia lui de la poartă, in patul cel mare al stăpănisel. După ce duse luni regimul acesta sever, inveselit abia de căte-va ore dulci, veni catastrofa stăpînulul şi ordinul către Silvanira de-a pleca cu Maurice şi cu Fanny - EI bine! dar eu ? intrebâ Romain legând lăzile cu sfoară. — Vezi singur ce-ţî rămâne de făcut, sermane bărbate... eu ori cum mă duc. Ceea ce-I remănea de făcut, ceea-ce doria el era vezl-bine de-a fi cu dânsa,- de-a [trăi împreună . şi de oare-ce îl promitea că la Paris domnul îl va lua pe amândoi in serviciti, că acolo vor fi cu totul in menagiii, el renunţă fără regret la slujea ce avea. Cănd sosi in uliţa Val-de-Grâce, inaintea gestului elocuent al Silvanirel, care îl arăta pe col pil, miseria, lăzile grămadă, — atunci sermanu. soţ nu găsi de căt un cuvÎDt: Ore cochon, fe. me i Era pentru-că nu puteati trăi impreună Aci la Paris nu mal era nevoie de vizitid, nic1 de grădinar, nici chiar de hangiti... „Silvanira ne este de ajuns pentru un moment..." i declară d. Lorie cu aerul seti impărătesc şi ’1 povăţui să-şi caute ceva de lucru afară, imprejurarea fi www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA taţii şi in Învălmăşeală să fie luaţi drept arestaţi şi omorîţl de gloanţele soldaţilor. Unii din locuitori, mal curagioşl alergai! cu topoarele in mănl, gata a despica pe tâlharul ce va intălni fugind diu temniţă. In fine condamnaţii fură scoş cu toată graba putincioasă din temniţă. Locotenentul Zotoviceanu care se svSr colea desperat cu arangearea gardel de siguranţă, băgă pe arestaţi in casarma soldaţilor ordonând acestora să tragă foc la minut ce" a-restaţil s’ar incerca să dea vr’un semn de fugă. Arestaţii ast-fel asiguraţi, primarul băgă lumea adunată in nâuntru şi readună pe cel ce fugiră la inceput, iar pe cel indărătnicl ’l sili să alerge a da ajuror intr’un mod pe care ’l dictează Împrejurarea să se execute ast-fel căci vă mărturisesc, d-le redactor, că dacă ar fi lip3it energia era să se intămple lucruri extraordinare. Stingerea focului se începu. Mal mulţi de 130 locuitori: oameni, femei, fete, lucraţi diu răsputeri. Unii rupeau lemnele după temniţă, alţi' căraă necurmat apă, alţii stingeau cu apă, alţii asvărleafi cu noroifi etc. şi numai după o luptă sfârămătoare de căte-va ore, elementul consu-mător—tocul— se putu localiza, distrugând numai temniţa". Numărul deţinuţilor din penitenciarul Slănic era de 200; soldaţii însărcinaţi cu paza lor sunt o sută. ŞTIRI MĂRUNTE Neşle călători, cari aii făcut zilele aceste drumul de la Botoşani la Iaşi, se plăng in „Constituţionalul* că erafi să moară de frig pe drum- Sistema incălzitului vagoanelor se vede că incă nu s’a introdus pe această linie. * D-l general Adrianu, a făcut o frumoasă do-naţiune bibliotecel gimnasiuluî din Brăila. Ea constă din 158 cărţi şi 2 harţe murale. * După o informaţie, pe care o crede sigură, „Curierul Bălăssan* spune că MM. LL. vor fi la 22 luna c. in Iaşi. * La ruşi s a judecat, de Curtea cu Juraţi, procesul Catincăl Gărban, din comuna Stînca, fiind dată in judecată pentru că cu voinţă a opărit pe bărbatul săil Alecu Gărban din care causă a murit. Curtea a condamnat’o. cum spune „C. Bălăssan", numai la 14 zile inchisoaie corecţic-nală, in basajart. 238 comb. cu art. 60 cod. pen. * In Bruxelles aii fost condamnaţi la moarte fraţii Leon şi Armând Peltzer, din causă că-precum susţinu acusaţia—cel d’ăntăiă a omorît in complicitate cu frate săil un advocat, a cărui femeie iubia pe Armând şi voia să se u-niască cu el. Leon la auzirea sentinţei a declarat că in ce’l privesce pe dănsul sentinţa e meritată ; dar că intru căt atinge pe frate-său, care e pe deplin nevinovat, justiţia comite o crimă. Armând şi-a păstrat calmul, a zis insă , adre-săndu-se către judecători: blestemele copilei mele să cadă pe capetele voastre. * D. Gambetta e foarte slăbit de boală. Actualmente se găsesce la Vila d’Arvay, unde ’l cercetează o mulţime de prietini cărora insă nu le respunde de căt prin mişcări de cap. * Un anunţ interesant : Americanul Adam Forepaugh, proprietarul circului din Filadelfia, inştiinţează că dă 400 de mărci celei mal frumoase fete din Eoropa, care va primi să se producă şase luni de zile in teatrul săil de pantomime. Afară de cele 4000 de mărei, fata va avea 200 mărci leafă pe să-* 1 tămână. Avis „fetei celei mal frumoase" din Eoropa. # ssssssssKsmi Curtea cu juraţi din Viena a condamnat, in unanimitate, la moarte prin ştreang, pe vizitiul Bilka care omorâse o calfă d6 tiniQhigiu "pentru 50 creiţari. Monstrul este Ungur. ____ VAR1KTAŢ1 Drum de fier electric in Paris.-In Paris se "entilează marele proect al constru3ţiuneI unul drum de fier electric aierian. — El se va intinde de-a lungul bulevardelor in trei direcţiuni principale şi se va rezema pe un şir de stîlpl de fler aşezaţi in mijlocul stradelor.—înălţimea lor de la pâmănt va fi de 5 până la 7 metri.-Prin aceste linii circulaţiunea dobăndeşce o mare inlesnire, neocupăndu-se de loc spaţiul stradelor şi ai trotoarelor. BULETIN BIBLIOGRAFIC D-nu Ueitani urmându’ş! cursul săfi de drept constituţional, publică astăzi a şeaptea fasciculă d;- Studii asupra constituţiei iiomauilor. Volumul de astăzi coprinde esplicaţiunea a zece articole, de la 61 — 70 inclusiv, in cari sunt tratate căte-va chestiuni de mare insemnătate pentru tot cetăţeanul romăn : legea electorală in raport cu Constituţia, censul, vărsta, incapacită-ţile, formarea listelor de alegători, mersul operaţiunilor electori, — apoi, mult controversata chetiune a sistemului unicameral sad bicameral, in care d-nu Mitani apară cu căldură pe cel de-al doilea, existent şi la noi, şi aduce in sprijinul păreri sale argumente istorice şi raţionale, cari gred s’tr putea combate, dacă' alături de noi n’ar fi Grecia, cu sistemul unicameral, care merge tot atăt de bine şi de cinstit ca şi noi. Cartea d-lul Meitani este de măre folos, atăt studenţilor in drept lipsiţi, sărmanii cu totul de rarităţi de asemenea natură, căt şi multora dintre boeril de la Cameră, cari ades n’ad nici cea mal sumară cunoştinţă de principiale noastre constituţionale. Tacă am avea ceva de zis, ia contra lucrării d-lui Meitani, ar fi numai contra stilului, care nu e destul de îngrijit şi contra cuvintelor de importaţiune străină pe cari le am intălnit la fiecare cinci rânduri. In ceal altă jumătate a operii d-sale, d-nu Meitani poate fi mal atent la acest detalid, şi, de sigur, vom câştiga cu toţii. notiţe literare Contemporanul (revistă ştiinţifică şi literară apare de 2 ori pe lună) anul II Nr. 11 are sumarul : Căsătoria' liberă şi [prostituţia.-Cărţile d lui Nanianu (urmare). - Vis (d-şoarel S... N.) poezie. -Supunerea femeilor (urmare). - Ţiganul la vie (anecd. populară).—Romeo şi Julietta, critică.— Alexandri & Al. A. Macedonschi. —Fiinţe vieţuitoare in cele mal mari adînciml ale Oceanului. -Despre scrisoarea Ia Egipteni.—Ferice de porci şi ie celelalte dobitoace. — Câte va cuvinte d-lul Tănase Lup-bătrîn din Galaţi. — Adevărul in cărţile noastre de istorie (urmare). i ivss«i<:r*r; tuni ___ v> Domnule redactor, Multe crime s’ad comis in numele lui Crist. Multe crime s’ad comis şi mult sănge inocent s’a vărsat in numele libertăţii. S"b egida acestei divinităţi, profitând de pro-tecţiunea ce dănsa acordă presei, mulţi invidioşi, multe spirite rele din naştere găsesc oca-siunea fără nici o raţiune a provoca rîsul pe comptul nu numai a unor individ! inocenţi, dar şi pe comptul unor familii intregl. Acestea sunt reflecţiunile penibile ce mi-am făcut cetind Nr.11637 al foii d-v. din 5 Decembre curent, in car^ a’ţl inserat sub rubrica „Corespondenţa României Libere* o epistolă ce vi s’a trimis din Brăila. Aceste reflecţiunl au fost şi mal penibile pentru mine cănd am vădut că d-v. luaţi in serios pe corespondentul d-v. care in epistola sa vor-bindu-vă despre postul de ajutor ce ocup od. tacsează acest post de o mare funcţiune adre-săndu-se d-v. ast-fel: »M am gândit mult până să me decid a co „munica d-v. aceste triste scene ce se petrec in „in comuna, Yidir de oameni nedemni şi de fee-„tuo-.,. ridicaţi la aşa posturi mari.“ Mare incă şi dureroasă a fost mirarea mea c id am vădut că d-v. nu vă mărginiţi a insera pur şi simplu o asemenee Corespondentă pentiu care cred că vi s’a plătit inserţiunea şi care in adevăr nu poate emana de căt de la un vătăşel de vreme ce el găseşce aşa de mare fuucţiunea de ajutor al unei judecătorii de ocol, ei o insoţiţî de o recomandaţiune serioasă zicănd: „Recomandăm domnului ministru de JJustiţie următoarea scrisoare care zugrăveşte trista stare a justiţiei ţărăneşti." ^Domnule redactor, in adevăr sunt născut din-tr’o familie simplă dar in acelaşi timp curat românească, laborioasă şi onestă." Dacă aşi fi fost atacat prin acea epistolă numai ed, aşi fi tăcut cu desâvîrşire socotind’o nedemnă chiar de dispreţul med "; dar pentru că dănsa fletriseazâ întreaga mea familie, cu expresiunile : „Mare a „fost bucuria pentru rudele Im căci li s’a adus „ocasiunea ca să mai bea^şi fără parale de la cei nenorociţi locuitori etc.“ ; şl incă prin expresiunile „Din nenorocire rudele fostului vă„tăşel sunt in mare nu-m*r ; toţi se adună ziua „şi naptea intr’o dă rămăturâ de cârciumă etc. “ * De aceea socotesc de o sfântă datorie a mea să fac ca justiţia ţărel mele să afirme cele relatate de corespondentul d-voastră in ceea că pliveşte viciul med de beţie ce mi se impute şi db „bătăuş in alegeri ca Ilie Geambaşul", cum Zice dănsul; sad la din contră această justiţie să infereze ca calomniator pe anonimul corespondent al d-voastră care se ascunde sub anonimul : „un abonat al d-voastră". Am dar onoare a vă soma ca in interesul im! arţlalităţil 'de care trebue să daţi probă ca ziarist, pe de o parte să bine-voiţl a insera in sxtenso in cel d’ăntăid Nr. al foii redactate de d-voastră acest respuns al med ; iar pe de altă să rnî comunicaţi prin d-nil Portărel, care ad a a vo remite piesenta, numele, pronumele şi domiciliul acelui corespondent sad abonat "al d-voastră care e semnalat in epistola in cestiune spre al procura ocasiunea ca să constate formal toate cuvintele avansate in detrimentul onoarel mele şi-a familiei mele, sad la din contră să fie pus de justiţie la locul săd. Primiţi tot odătă asigurarea distinsei mele consideraţiunl. Marin Angelescu. Serviciul telegrafic al „£oin, Libere». 26 Decemvrie-9 ore dimineaţa .... Alecsandria 25 Decemvrie. Aram şi compncil săi au rost aduşi in costum civil la casarma Kasreuil unde ad ascultat in presenţa a 800 oameni de trupe egyptene, citirea decretului Khedivial pronunţând degradarea lor din demnitatea de paşă şi din rangul lor in armată. EI vor fi toţi imbarcaţl in astă noapte pentru insula Ceylon. ■ - ----■—-mh» nfffinaftMr— — -. Societatea clerului romău „Ajutorul" din Bucureşti. Membrii acestei societăţi sunt convocaţi in adunare ordinară pentru alegerea noului comitet pe 1883. Locul mtrunirel Bis. Silvestru, ziua 16 curent, ora 4 post-meridiane. Comitetul. ind, bine inţeles, numai momentană. Şi apoi, cum zicea dinsa, sunt in Paris sumă de soţi siliţi a trăi despărţiţi; se ved abia din cănd in când, ceea-ce face ca eî să se iubească şi mal mult. Un surîs lătăreţ se arătă foarte atrăgător şi amabil, sub scufa el cea albă, compusă din trei bucăţi. „Bine dacă-î aşa, mă duc să ’ml caut de lucru" zise Romain, "şi trebue s’o recunoascem că puse mal puţin timp ca supre-fectul spre a-şl procura o pâine. N’avu de căt să destindă pe malurile Senei, Bă se ameatice in norodul acela de scormonitori (tafouilleux) pe care îl hrănesce generosul rîfi, ca să aibă indată alegerea intre mal multe profesiuni, hamal safi dulgher de corabie., băiat la stavilare safi slugă la spălătorii. In definitiv intră la stâvilarul Moneteî, pen tru-că aci era mai mal o funcţiune, şi fiind-că el avea, ca şi Lorie, patima, slujbelor. Serviciul era aspru şi ’l ţinea fără răgaz; dar Îndată ce scăpa, da fuga in uliţa Val-de-Grâce, tot-d a-una cu săte o surprindere in coşul lui cel mare: câştigurile unul băiat de stăvilar; aci, de la descărcarea unul tren de lemne trei safi pa tru bucăţi frumoase, umede incă de-o lungă călătorie pe Sena: aci un mertic de mere, aci un pachet de cafea. Ceea-ce aducea el era pentru Silvanira, dar profita casa intreagă, şi adesea se găsia, in gră- mada aceea de lucruri, căte o friptură, căte o costiţă de viţel, safi căte o trufanda cu totul străină de rîfi. Do căt-va timp, visitele lui Romain deveniseră mal rari. Trecuse ca şef de stavilar la Petit-Port, ti eî leghe de Paris o sută de fraucl pe lună, mcălzit, luminat şi locuinţă s'in marginea apil, cu o grădină alături pentru flori safi pentru legume, o bogăţie! Cu toate acestea, el n’ar fi primit-o nici o dată, n’ar fi consimţit să se depărteze de Silvanira, dacă ea nu i-ar fi cerut cu stăruinţă una ca aceasta. Dar iată că vremea frumoasă sosia; ‘ i va veni, îl zicea Silvanira, cu copii să’l vadă’ să petreacă căte-va zile. Va fi chiar ca o mr ie pentru acel micuţi. Cine «cie apoi dacă, intr’un moment safi altul, nu se vor instala cu totul imprrină... Ea nu voi să se esplice mal mult, şi şeful stavilaruluî, nebun de bucurie, se ause să ia slujba in stăpânire, slujbă care nu-I permitea de căt moce seurte apariţiunl, intre două trenuri consecutive. După ce plecă Romain, nu se mal făcea escepţiu-ne ; cănd servitoarea eşia, poruncă straşnică ca uşa să nu se mal deschidă pentru nime"nl. Dar, cu o adorabilă ingenuitate, micii algerianî, invă-ţaţl cu aerul liber şi ţinuţi cum fuseseră atâta timp inchişl in dosul obloaneroi ce ascundeafi goliciunea şi tristeţa locuinţiî lor, - deschideafi " mt i ■>«*«: fereastra de părete in linia uliţil, fără să cugete că, dintr’o singură păşire, cine-va ar putea să pătrundă la al. Şi ce frică să le fie de o uliţă atăt de 1 aiştită, in care pisicele dormeafi la soare şi unde porutnbeiljrăcăiafi, cu degetele lor roşii, nisipul dintre pietre ? Şi, acum că aveafi paturi, scaune, un scrin, 0 etajeră pentru cartoane şi cărţi,-acum le era şi măndru să le arate. Din vcheiul mobiliar, transformat de Silvanira in lemne de ars, nu mal rămăsese de căt una safi două lăzi, din cari elevul Bordel tăia corăbii cu pânze şi cu lopeţl. Era un jmod al lui de-a se pregăti pentru Navală El contractase de la Romain acest gust de construcţiunl nautice şi de timpuriii, Lorie-Dufrense căruia 1 plăcea să vadă in aceasta semnul unei voca ţi cî, luase obiceiul, m serile de recepţiune la subprefeetură, cănd copii veniafi in salon, să presinte pe fiul-săfi ast-fel : «iată marinarul nostru» safi să-l strige cu un aer triumfător: «al ce zici, Maunce, corabia Borda !» (Va urma). — --------- ---------------------------- * BIBLIOGRAFIE Eşind de sub tipar broşura intitulată : VECHIILE INSTITUŢIUNI ALE ROMÂNIEI de BBEZOIANU se află de vîodare le librăriile Nicolescu, Graeve, Socec & C-ie şi Fraţii Ionniţiu. A apărut şi se află de vănijare la principalele librării din capitală şi districte, precum şi la librăria-editoare Ig. I-Iaimann & SchOnfeld in Bucureşti. POE8II COMPLETE de Carol Scrob. Un frumos volum de aproape 400 pagini in 6°, preţul 4 leî. Lega* foarte elegant, cu poleială bogată, foarte nemeritâ pentru cadouri . . . preţul 6 lei. La aceasl ubrărie: Poesiile de Macedonsckl: No-legate lei 4—.Legate lei 6. A apărut şi se află de vindare, la librăria Graeve şi Socec : CRIMA DE LA GIURGIU de Dr. G. Grigorescu: coprinţjănd: toate cercetările medico-legale, actul de acuzare ca istoric complet, cu 6 figuri anatomice şi portratul condamnatei. Boalele de gât, gura, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drol J. BRAUNSTEIN fost asp. de medic secondar in Viena in clinicele : luî Brauu (boale de femei şi faceri) şi a lut Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiunî de la 3—5 p. m. Strada Dec-tbal No. 20 (in dosul Bărăţieî) SCHIMBARE DE DOMICILIU D'rnl WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special r BOALE IDE EEHVLEI. Şl SYPHILIS S’amutat Str. Pescăria-Veche Nr. S vis-ă-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) Consultaţiunî de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m. YŢN N E G R U de Oreviţa şi Golu-Drancea veohl de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879.-15 franoi vadra la PATO POPESCU & C— ie STRADA LIPSCA ISO 18 SCHIMB ŞI COMISION ~ FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis CURSUL BUCURESOI Pelziua de 14 Decembre 1882 , ora 12. OBLIGAŢIUNI Comp. Vifid. 6°/„ Oblig, de Stat Convertite. . . 97 97 «/, 6°/g » Căilor ferate Romftne. 10f 103' 5°/n Renta Amortisabilă 80 91 Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. io fr. 220 225 7% Scrisuri fondare rurale . . . 104 104[/. 5*/o 3 » « 91 »/, 92 »/« 104 7% „ » urbane. . . v, 6% » * a 97 /, 98 89 */« 90 8% Impr. Municipal Bucuiesci . . 101'/» 30 */, 1027* » cu pr. Buc. (bil. 20. L) 31 7. 5 % Renta Română 90 7, 91 7* 408 Acţiuni Dacia România 406 » Banca Na tonală a Români . 1330 1340 Cupoane Oblig. Ucsigibile de Stat. „ Rentă •U 1U arg. aur. . Căile ferate lL s Scrisuri 7. Argint Naţional contra aur .... 2 7, 27, Eilate de Bancă . . ... 2 V. 27, Rubla hârtie , . 2 bO 2 65 Florini 2 11 2 12 Lose otomane 50 60 CURSUL DIN TUNA 24 Decembre Napoleonul Ducatul Lose Otomane. . 03 Rubla hârtie . ... CDc CURSUL DIN BERLIN 24 Decembre Oppenheim Ruble hărl e Pc Oblig, noi Idem S »/0 . . . R. Amort. 5 °J O CUESUL DîN PARIS 24 Decembre *1 Renta Română Losa otomane . . , . a» SfiHIRBUA 14 Decembre Paris (S luni) ; . . • 99 15 „ la vedere • 100 10 Londra (3 luni) 2b 3“, » a vedere • 25 30 Berlin (3 luni) 122 50 3 la vedere . 123 70 Viena 1* vedere ....... 213 Adresa pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro MARELE DEPOSIT DE COFETĂRIE EN GROS DIN ţABA STRADA SMARDAN (GERMANA) 2. Etagiul I, d’asupra Băc. Universale DEPOSIT DE COFETARI EN GROS DIN ţABA STRADA SMARDAN (GERMANA) 2. Etagiul I, d’asupra Bfic. Universale dodeine Tolu * SIROPUL D^‘ Z E D ■ are pentru basa principală Codeina şi Tolu; ei uilocueşte Pasta Zed şi poate fa ntrebuinţat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor snu 'nlnaviloi; el mai are avantagiul a nu presanta câtuşi do puţin inconvenientele vătămătâre a le opiului. Foloseşte de minune in contrairritasel, nevralgiile fiicit.lt, trteovittia oj jmjiîOt! oombsttera* phlkieiti iar#n.gea, şi tonte «HeoiUmlle wvplrit:*?*, — «* am otfsretit p6rtt eemnUw* «Alami $ >•, Depoziţii in pHncip&leie Ph&rmiail FURNISORL’L CURŢII REGALE Magasinul central: BAZAU de FRANCE Strada Carol I, No. 8. Filialele: La Înger Strada Carol I Nr. 7 La Vultur , , » 6 La Steua albastră „ „2 i Strada Academii, Nr. ) 37, Cassa Servarius. Flora României, Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski etSi-aroff. Bucureşti. din primele fabrice din străinătate esccp|io nănd pe acelea cari lucrează cu marina. pentru BAERAŢÎ, DAME ŞI COPII loaa Pencoviei, fclţ'igS. tâţl de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata, stofe de mobile, covoare, perdălăriî de d irite calităţi. Văndare cu preţuri foarte reduse. " ' Botine de piele cu elastic de fr. Abonament cm premiii Pre^ abonamentului este 60 franci. Deposit 20 fr. Se dă IO bucăţi sau o partiţiune de operă. Abonatul are drept la note de 40 fol. Abonament fără premiii Preţul abonamentului este . . 36 fr. Deposit 20 fr » » pe 6 luni 24 fr. * „ pe 1 lună 6 fr. Se dă 10 bucăţi sau o partiţiune de operă.—Notele se ol schimba zilnic de 1? 8 pănâ la IO ore.—Plata abonamentului este anticipată Pentru provincii se dă indoit numărul de note. Mare deposit de piane de vânzare şi inchiriat. A sosit un transportnou de piane din fabricile BOsendorfei si Kaps Apa minerala din cele oai rrcoustiinanle ChlorurslS sodică, h;-carbonatatâţ arsenicală (P.S mii. de arseniat de sodă pe litru) De ia uă jumitata peni h, trei pahare pe tji tn ainte seu în tSmpul mSncărei. Reqeneratiunea cop,,lor slabi, Lymphatism, A/Tectiunile Pelei şi ale Căilor respiratorii, Fr iruri in lernejttonte,Scrofule.—Se Im ebuin teză în bŞutură şi şargarism în contra îl .'One telor, şi m ţi uni în contr Dartrzlor ujt.ori. — Dbposit la Depoţit in Bucureaui la dd. Vartano-vitz şi Iiortzog, Ovesa, Gersabek drog. Piele de vax cu besetzurî de la fr. IO pănă Ia 15 Cismuliţe de copii de la fr 6-10. Magasinele mele sune tot-d’a-una bine asoitate cu Cisme, Galoşi, Şoşoni Galoşi şi cu orice articol atingâtor aceastel specialităţi. ^ Cu toată stima WsP SAL. WEISERMAN. ^ Sfflarandaciie Rădulescu, ??ro Eftimiu Constantin, £^"^5 „la Strugure". B. I. IkrtiiiovicI.SîM Vodă Nr. 10. Sucursale: Calea Victoriei No. 158 şi Sf. Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Cotor!, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o ner. Public in decurs de 34 ani. MAGAZIN DE LINGEBJ.E ŞI PANZAItIE Din causa grămădirel mărfurilor, Ocasiune rara peutru a cumpgra eftin cu preţuri foarte scăzute croeşte şi inceilează rochi şi costume intregi pentru dsme cu preţul de 4 franci. — A se adresa Suburbia Otetaru, Str. Teilor 28. Canalul e astupat; drumu pănă la poarta e bun. da Lipscani Nr. 9. lordache N. Ioiescu, ra °Mare depositu de vinuri indigene şi străine. A LA VIL LE DE VÎEN NE La 3,4 şi 5 Ianuare 1883 va avea loo TRAGEREA LoterieideBhefacere PENTRU TERMINAREA BISERICI CATOLICE DIN BUOURESOI Calea Victoriei, Palatul Dacia-Romania, vis-a-vis de Librăria Socec & Comp. mîmnrn OCASIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE =-—nf? Creţul-curent al fabrice! (cu preturi fixe) după scăderea procentului Dl VHIVSH 6 Batiste de in adevărat . . . fr. 2 3 4 şi 5-50 1 Camison brodat fie . . fr 6 8 IO 0 Batiste de olandă fină fr. 4-50 6 şi 7-50 4 Idem de batist cu dantelă . fr 12 14 6 Batiste de lmo alb, cu tiv lat . fr. 7 8-60 şi 11 1 Fustă de costum fr a i s 6 Batiste cu marginea colorate, 1 idem dantele si brodat fr’ fi 7 s k ' -j • : * 3 §i 4 1 Idem cu şlepuri brodată. . . ’ . fr 5 7.50 q.so Ba îs2 df“ o cu litere brodaţi ^ 6 ? 8’5° Linfl6rie dB pi°h1‘ de iar.nă’ Robea de Chambre» ** “ cu măna , llno cu 1,tere brodafcă fp> 2 2_5Q 3 alegere ş. asemeni cu preţuri re-tuse. ’ 5 Gulere bărbăteşti in 4 tţe . . fr. 2-50 3-50 şi 5 LINGERIE PENTRU BARBATI 3 Manjete idem idem . fr. 5 6 şi 5-50 1 Câmaşe albă de chifon .... fr 4 5 sn , 3 ^fvete peutru masă de in ade- 1 Idem cu pept de olandă . . ir 6-50 7-50 l sn • Pdrat ' 'a •• ir- 6-50 S> 7-50 1 Idem de olandă fină. . . . fr 9 11 fi50 1 Prosoape de m adevărat . . fr. 4-50 6-50 şi 8 1 Cămară colorată de creton frânt. fr. 4-50 6 7 ) Prosoape do damasc fine ... fr. 8 .0 şi 14 1 Perecne ismenede Croisâe englezL fr 3 4-5n 1 . corset curasse cu balenurl - fr. 7 9 şi 11 i Idem idem de olandă de Rumlurg. fr. 4 5-5n 7 faţa de masă colorată .... tr. 2 5 şi 8 8 °° 7 faţă de masă de olandă albă de ‘ PANZER1E 1 ® iLfja?ian0 i,............ţ 6 8 1 Bucată de Percail şi Madepolon fran- l idem idem 12 terscane tr. 8 12 şi 16 ţuzesc de 45 coţi . 16 18 20 24 28 30 LINGERIE PENTRU DAME: 1 ?clicati de olandă casă ne albită Camaşe -de Chifon cu broderie a fr. 3-60 4-50 5-50 1 Idem de casă albită 42-45 coti ' ' ' fr u a» îl idem olandă cu şnur . . . . . fr. 5-50 6-50 7-50 1 Idem idem de Rumburg 62 coti '. ' fr 59 rÎ idem olandă cu broderie. - - fr. 7 8 9 1 Idem idem idem fină . . . .' fr 68 75 8fi Cămaşă fină de olandă Ramburg i idem idem de Belgia fină 60 coti. . . fr «3 m brodate . . . . fr. 10 12 15 i Idem idem Toile batiste 60 coti fr q«; tok ki I idem de noapte............ . ti. 7-50 9-50 12 l Idem idem de Irlanda 62 coţi .' . f, J{ Pantalon brodat. . . . fr 3 4 5 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri 3 Idem olandă ................fr. 6 7 8 coţi lăţime şi 21 lungmea ... fr 30 45 54 Camison brodat..............fr. 3 4 5 . DUcată d. pichet de iarnă 24 coţi . ' fr 14 1 a If ■ ’jtA.va hnnoii Ha r.klfoM r.csnl4..HT Ha «vaca C n «I bâ_. . . ** * 11. J4 10 PANZARI Fiat» & Iwm, KiSsii tel Dacia. wi; «f», bctobealâ şi moară de măcinat făinuri, S rada Soarelui No. 18. Suburbia Manea Brutaru. Culoa- rne \TA ^ ' -ea Verde, Numai 1 le5 costul unui b 1 având şansă a câştiga 10,000 lei Mare atelier de ori ce lucrări Diferite câştiguri in sumă totală de 50,000 lei, după impărţirea următoare: 1 â 10,000—10,000 fr. 1 ft 3,000- 3,000 » 1 â 2,000— 2,000 » 1 â 1,600- 1,500 # 2 â 1,000— 2,1 0 * 2 & 500— 1,00^ » 4 â 250- 1,00. tr. 8 â 126— 1,000 » 20 â 100— 2,000 » 60 â 60- 2,500 » 200 â 20- 4,000 » 2,000 â 10—2< .000 * Direcţiunea r6gă pc onor. public a nu perde ocab.a, grăniu-du-se a cumpăra bilete de la această loterie căci afi maî rămas puţine nevândute. c e_ berărie, strada Sf. Apostoli 'Tragerea irevocabilă la 3, 4 şi 5 Ianuariu 1883 Tipografia Ştefan MiMlescu, Strada Covaci No. 14 www.digibuc.ro J ANUL VI. — Nr. 1647 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 18 DECEMVRIE 1832 ROMANIA JLJSI TC A.-37ES !Z1IÎUEliUS ABONAMENTELE; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei. 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anmioiurî şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihdlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Furiş La Societe Eavas, place de la Bourse, S. In Viea» : Prin compania generală de publicitate G-. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. în Berlin, Francfurt, Znrich, New-York. Prin compania generală de publicitate G. L, Daube & C-nie. A N t .:NCÎ ^ BI1.E : Linia de 25 miliineî.rc pe pagina IV-a. . 85 bani Reclame pe pagin t 111-a.............. 2 Lei » » » ÎI'®...................6 „ Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţ.. şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor : Stef. 0. Miohailegou ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine Cairo, 27 Decemvrie. La 25 1. c. Arabi cu consoţil săi a fost pornit la Suez. In ziarul oficial se vor publica decretele (Jhedivuluî in virtutea cărora trei indivizi vor fi condamnaţi pe 20 de ani inchisoare la Massurah, alţi trei pe un termen mal scurt la Suskim, 20 de indivizi pe diferite termene la inchisoare in deosebite locuri afară din Egipt 12 inşi sunt internaţi in locuinţilevlor. Paris, 26 De«amvrie. Ziarele de aici se ocupă de turburările iscate in Italia, pentru condamnarea şi esecutarea Iul O-berdank. Ele susţ;n că legăturile de prietiniă dintre Italia şi Austro-Ungaria-se vor slăbi.— Un ziar din Padua susţine că impăratul era să ’l graţieze pe Oberdank, dar că a fost impedicat prin scrisoarea puţin respectoa3ă ce i-a adresa-t’o Victor Hugo Sofia, 24 Decemvrie S’a ardicat starea de asediu proclamată in linele districte turceşti bântuite de tâlhari. Adunarea deputaţilor (Sobranje) a ţinut erl prima şedinţă. Deputaţii aii depus jurământul lor de fidelitate către dinastia şi ţară, s’afi constituit biroul şi două comisiunî pentru compunerea unul regulament intern. Washington, 24 Decemvrie. Departamentul pentru afacerile cu Indianit a dat o circulară către Indienii retraşi in interiorul teritoriului, prin care li se interzice poligamia şi esecutarea unor danţurl scandaloase. Tot in această circulară se recomandă unele obiceiuri şi diferite întocmiri civilisate. Roma, 25 Decemvrie. ?apa a primit in chipul şi modul obicinuit felicitările de anul nou ale sfântului colegiu. Cardinalul Dipretro a cetit o adresă ;Papa a răspuns in următoarele cuvinte : Primesc felicitările cardinalilor ca un semn de speranţă pentru zile mal bune. Mersul evenimentelor încurajează tot mal mult inimele vrăjmaşilor noştril şi al bisericii. Cele mai multe diecese italiene sunt fără păstori. Un nofi atentat s’a intămplat mal deunăzi in|contra suveranităţii şi neatârnării papale. (Alusiune la afacerea TheodoliMartinucci). Azi se trece peste consideraţianea de odinioară dictată de raţiunea de stat, şi cu toate că repre-sentanţa poporului recunoaşte puterea morală a papismuluf, totuşi guvernele refusă a avea legă-1 uri cu sfîntul Scaun. Cu toate acestea meritul Papilor e mare. EI afi scăpat Italia in mai multe rânduri de barbari, afi păstrat ţării unitatea religioasă şi a format ast-fel o naţiune glorioasă şi invidiată. Dar toate acestea nu ne vor impe-deca, zice Leo XIII, să ne continuăm misiunea noastră cea mare, apărând drepturile şi interesele bisericii.-La fine Papa a făcut un apel căi duros către cardinali, episcopl şi toţi credincioşii cerăndu le serviciile lor. Petersburg, 23 D;cemvrie „Journal de St. Petersbourg" zice : Ziarele streine se ocupă mult de negociările dintre guvernul rus şi Curia papală, care par a se termina favorabil pentru ambele părţi. Resul tatul negociărilor de pănă acuma, de unii e e-Sagerat de alţii micşorat. Noi credem că aducem un servicifi, dacă avertisăm publicul să nu se ia după ast-fel de comentare depărtate de adevăr. Intre dogmele nestrămutabile, principiile, regulele şi tradiţiunile bisericeî romane, şi inte resele civile şi administrauve şi legile Statului, teren nu poate fi de căt numai pentru transac-tiuni practice care să se intemeieze pe cestiun) positive şi pe intenţiunile moderate a persoanelor sărcinate cu des'egarea unei chestiuni delicate Papa Leo XIII se arată însufleţit de bune dis-posiţiuni. Cabinetul imperial are pricepere pentru această atitudine a Curiei papale, de aceşa şi guvernul rus arată la răndul săfi tot atătă bună-vc inţă. Suntem de părere că aşa trebue să considerăm caracterul aranjamentului,,care de sigur nu va intărzia să iţţdelăturşze dificultăţile şi să resta biliască armonia intre puterea civilă şi cea religioasă. Această armoniă in împrejurările de azi e mai necesară de căt oricând altădată, din caus turburâjilor anarchicp. A atribui aranjamentului un alt scop afur^ de acesta, ar însemna a se inşela cine-va. Paris, 26 Decemvrie „Argus" şi „Voltaire" află că in Vatican se petrec adevărate scene de tâlhării, dar care se trag la îndoială ae către mai mulţi. Circulă insă vestea, că, Franchi, cardinalul ar fi murit după ce s’ar fi sculat de la mesă. Se presupune ca mâncările afi fost otrăvite. „Argus" află din Munchen in privinţa morţii lui Franchi următoarele de la un corespondent. „Pentru constatarea informaţiunil dcepro morte-a cardinalului Franchi am aflat de la un bărbat de stat german, că acesta i-a şoptit in ureche lui Bismarck : Cardinalul e otrăvit. — „De cine?—De sigur de acela cari preferă conţinu area Culturkampf-ului unei aranjări pacinice." A se vedea ultime ştiri pe pag. m-a. Bucuresci 17 Decemvrie. In. punctul in care am ajuns astăzi cu Ca-merile noastre, fără să mal ştim căte partide, ce oameni de stat, ce şefi trăesc cu temeinicie, şi luptă pentru izbânda ideilor şi a credinţelor lor, — putem să ne credem, cu drept cuvânt, puşi pe acela’şl drum cu ţerile de o ginte cu noi: Italia şi Franţa, şi, din cela l-alte, cu Grecia. Spre nenorocirea noastră insă, asemănarea cu el nu este de căt in râd. — Aceste state, in cari, guvernele parlamentare trăesc de ani indelungaţî, ad avut timpul să cunoască şi să guste din partea bine făcătoare a sistemului de guvernare democraţie, şi, dacă astăzi se observă in adunările lor aceia’şl confusiune care exista in repre-zentaţiunea noastră, lucrul ţine mal mult de o chestiune de ură sad de interes personal momentan, de căt de lipsă de consci-inţă parlamentară.—La noi e tocmai contrariul. Dacă este adevărat că intr’un stat constituţional, predominarea spiritului de partid prezintă inconveniente grave, şi primejdii serioase —nu este mal puţin adevărat că guvernul parlamentar este necesar-minte un guvern de partide, căci, cu căt intr’o ţară aceste partide, sunt mai deosebite şi mal bine organizate, cu atăt administrarea afacerilor are un mers mai regulat şi mal sigur. In ţara noastră partidele adevărate mal existău pănă acum căţi-va. De-atuncI in coace insă, ele au inceput a se stinge sad a se contopi unele’ntr’altele, sad a se sub-divide, dănd naştere la atâtea mici porţiuni de partide, cari toate ăşl ad programul lor, politica lor, şeful lor, şi cari toate nu fac de căt a se paraliza reciproc atăt in politică, căt şi’n program, căt şi.... in scopurile şefilor lor. Păcatul acesta ăl vom urma, cu d-nu de Laveleye, la mal toate statele constituţionale ale Europei, şi vom vedea cum, acolo unde el lipseşte, unul este mersul lucruri lor, ca in Anglia şi Belgia, —iar unde există, cu totul altul, ca in Italia, Grecia şi Franţa. * • * In Italia nu sunt partide, ci numai grupuri. Dreapta, stânga şi centrul cugetă in acela’şi chip asupra tutulor marilor chestiuni. Mal toţi membrii Cameril voesc libertatea., manţinerea constituţiei şi a casei de Savoia , toţi sunt partizanii ideilor moderne ; nici unul nu doreşte restabilirea vechiului regim. Clericalii, cari ad drept ţel de a da Roma Papii, ar forma un adevărat partid disident, — dar el nu sunt reprezentaţi in parlament. Neexistănd dar un partid, care să aibă o programă hotărită, fie-care deputat ăşl are ideele sale particulare asupra impozitelor, asupra invăţământuluî public, asupra reformelor din năuntru sad a politicei exterioare, şi se crede autorizat a şi le impune. fără să ţie socotială de cel ce vor vota cu dânsul. De aci rezultă grupări ne aşteptate şi votări suprinzătoare, după di-feriţele chestiuni ce sunt puse m.discuţiu- ne. De aci crize ministeriale repetate. De aci confuziune şi nelucrare. —In Englitera şefii celor două partide fiind cunoscuţi din nainfe, scrutinul care răstoarnă un mini;! ter, arată el însuşi Cabinetul care trebue să’l inlocuiască.—In Italia totul merge altfel : mal multe combinaţiuni sunt prezentate ca posibile, şi cel cari ies deasupra nu ’tot-d’auna sunt cel cari erau mal siguri. In Grecia regimul parlamentar infăţişăză tablouri şi mal triste. In loc de adevărate şi sincere partide politice, nu sunt de căt nuanţe şi fracţiuni. Toţi deputaţii sunt mai intăiu ministeriali, dar, după căt-va timp, numai aceia rămăn credincioşi, cărora mi nisterul le implineşte toate poftele. Insă, după cum masa nu e destul de bogată, ca să sature regimente intregl de flămânzi, numărul nemulţumiţilor merge crescând pe fie-care zi. Nemulţumiţii se coalizează, formează majorităţi şi răstoarnă ministerele. Şi ast-fel hora merge inainte. Cu Franţa tot cam asemeni. După cum arată d. Leroy-Beaulieu, de la 4 Septemvrie 1870. ministerul de interne a fost ocupat de 24 de drumeţi, cari aii fost decoraţi cu titlul de ministru, fie-care cam căte şase luni. De la August 81, pănă in vremurile din urmă Franţa a schimbat patru Cabinete, ceea ce dă in termen mediii, o viaţa de trei sati patru luni pentru fiecare. Ca şi la noi. Un Cabinet se constitue ; o majoritate impozantă ăl primeşte; aii să se impli-niască lucruri mari. Nu trec căte-va luni, şi scrănciobul. politic aduce altă marfă. Cade şi aceasta, —alta. —Aceste combinaţiuni ministeriale, cari se alcătuesc şi se desfaejea figurile unul caleidoscop, aii drept efect de a paraliza mersul trebilor admi nistrative. * * •* Din toate acestea resultă că, in ţările in cari se petrec asemenea lucruri, naţiu nea perde încrederea ce o are in reprezentanţii săi. Se zice: {ara vrea să fie guvernată. Vorbe. Ori ce popor ăşl iubeşte inainte*de toate libertatea, şi doreşte să fie căt mal puţin guvernat, mal ales cănd e guvernat ca in ţările arătate mal sus şi ca la noi. — Cea ce insă supără şi osteneşte mal mult pe o aţ une, sunt discu iunile fără sfârşit, voturile fără scop, agitaţiunile sterpe şi revoltătoare, născute din chestiunile perso1-nale şi de interes cu totul secundar. Faptul acesta se dovedeşte mal bine, zice d nu de Lavelaye cu mult spirit, prin liniştea ce domneşte intr’o ţară, cănd puterea executivă e dusa la venătoăre, cea legislativă la moşie şi guvernul la băl. Dar, in state, in cari, ca’n Enghtera şi Belgia, reg.mul parlamentar este reprezentat prin două partide bine determinate,— lucrurile merg cu totul altfel. In Englitera chiar, veacul de aur al regimului parlamentar se pare că a trecut. Altă dată, pe cănd eraţi in faţă numai wigii şi toril, era uşor de guvernat. De cănd insă s’ati mal format două partide politice, partidul radical şi partidul'irlandez, nici wigii nici toril nu mal pot guverna pănă n’or avea sprjinul cel puţin a uneia din aceste două partide secundare. Cabinetul Gladsto-ne nu s’a putut constitui pănă n’a dat loc radicalilor insemnaţl ca Bright, Chamberla-in, Dilke şi Mundella. Cu toate astea, mecanismul parlamentar merge incă in Englitera, pentru două cuvinte puternice: ăntăiii fiind-că oposiţia e destul de puterjycă ca să s»,iască pe partiza- nii ministrului de a’l sprijini in toate chestiunile importante, —şi al doilea fiind-că membru parlamentului şi au arătat părerile lor alegătorilor, in momentul cănd aL fost trimeşl in camere, şi se ţin de ele. Nici intr’o parte insă regimul parlamentar nu merge atăt de bine ca in Belgia, fi ind-că nicăirl nu sunt două partide atăt de bine definite ca acolo. Linia de demarea-ţiune este atăt de precisă, in căt nu e un sin gur membru, nici in Cameră nici in Senat, a le căriî principii să nu fie bine cunoscute. * * * Iată arătata nevoia pentru o ţară cu regim parlamentar de a poseda două partide determinate. Acum, cum staii lucrurile la noi ? Roşii şi albii, sau liberalii şi conservatorii erau două puteri însemnate cari se contrabalanţaii tot-d’a-una. Astăzi aceste amândouă partidele sunt subimpărţite in nenumărate altele, cari, fie-care in parte, nu insemnează nimic. Partidul de la putere a d-luî I. Brătianu; o secţie din aceştia al d-lul Rosetti; nemulţumiţii d-lul Dimitrie Brătianu; conservatorii reprezentaţi in Cameră de dd-nil Al. Lahovari şi Maiorescu; fracţiunea cu dd-nii Vernescuşi N. Ionescu. Afară de aceştia, alţi căţî-va şeii cari ăşl au sateliţii d-lor, ca d-nu Cogălniceanu şi alţii. Purtând respect pentru convingerile fie căruia, noi judecăm chestiunea dintr’un punct mal inalt, şi dorim să vedem regimul parlamentar in ţara noastră garantat prin două partide temeinice şi luminate cari să ştie a se combate, şi, prin aceasta chiar, a reprezenta viaţa noastră politică cu demnitate. CRONICA ZILtl M. S. Regina ăşl serbează azi, Vineri, 17 Decemvrie, ziua Agustel Sale naşteri. Primii felicitatorl vor fi miniştrii şi dd. pre-zidenţî al Cameril şi Senatului. Primirile in palatul din oraş Printr’o decisiune ministerială, d. general Slă-niceanu s’a suspendat din funcţiunea de şef al marelui stat-major al armatei. D. colonel Barozzi e insărcinat provizoriu cu funcţiunea de şef al marelui stat-major. Alaltăseară a fost o întrunire politică la d. prim-ministru. E a ţinut o întrunire politică şi la d. Ver-nescu, la care aU luat parte şi căţ. va dd. conservatori. Diferendul iscat intre primăria capitalei şi antreprenorul canalisării Dâmboviţel, d. Boi3guerin, consistă, spune „Curierul finanţiar", in preten-ţiunile acestuia de a i se plăti daunele ce i s’au causat de inundaţiile Dămboviţeî. D. Boisguerin susţine că aceste stricăciuni jn’ar fi provenit, dacă comuna nu ţintărzia cu exproprierea oare-căror terenuri, prin indeplinirea formalităţilor necesitate de logea expropriere!. Daunele cerute de antreprenor se urcă la 152.000 lei. ‘ Afacerea se va judeca in cursul lunel curente de arbitrii primăriei, d’o parte, d. inginer G. Duca, directorul şcoalel de poduri şi sosele, şi d, Al. Petrescu, consilier la inalta Curte de Casaţie, iar din partea antreprenorului d inginer Manega Şi d. Mandrea, consilier la Casaţie. Autorii cnmel din Radu Vodă astăzi aii deosebita cinste de a se prezintă inaintea curţii juraţilor. La un articol publicat de noi sub titlu întreprinderi bănuite, gazeta oficială de.azi ne aduce următorul răspuns ministerial „România Liberă, in numărul seu de la 15 www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA Decembre, aduce bănuell că ministerul lucrărilor publice favoresce pe întreprinzătorii de teras-mente a liniei ferate in construcţio Buda-Slănic, cari nu aii predat aceste terasmente la termen, şi prin aceasta se aduce pagubă intereselor Statului. „Spre a nu fl indus publicul in eroare se comunică, că terasmentele de la Buda-Slănic sunt predate, cu escepţiunea ,terasmentelor incomplete de la două tranşee. Aceasta nu peate aduce nici o pagubă Statului, nici intărziere la terminarea liniei, căci lucrările de supra-structură nu vor putea incepe de căt după finele timpului de iarnă, adică cu mult mal in urmă de terminarea acestor tranşee" Vom reveni. Vestitul bandit Anghel, care a băgat groaza in locuitorii din jud. Prahova şi Ilfov, e prins. Din rapoartele d-lor prezidenţl al consiliilor de igienă [publică şi salubritate, resultă, că in cursul lunel Noembre 1882, starea sănătăţii populaţiei de la ţară a fost următoarea : Variolă, in ţâţe o singură comună din judeţul Dămboviţa, Prahova şi Tecucih şi in căte-va comune din judeţul Argeş, Bacăd, Roman şi Suceava. — Scarlatină, in căte-va comune din judeţul BuzSh, Neamţ, [Roman, şi Suceava şt in căte o singură comună din judeţul Dorohoiîi, Tulcea şi Vălcea. — Morbilli, in căte o singură comună din judeţul Constanţa, Neamţ, Roman, Tulcea şi oraşul Galaţi şi in căte-va comune din judeţul Bacăh, Illov şi Putna. — Caşuri de angi-nâ diphtherică, in căte o singură cumună din judeţul Bacău şi Putna şi in căte-va comune din judeţul Iaşi, Fălciu şi Prahova şi in oraşul BucurescI, Iaşi şi Ploesci. — Tuşă convulsivă, in-tr’o singură comună din judeţul Ilfov. — Caşuri de febră typhoidă, in oraşul BucurescI. In mal multe comune din judeţele sus notate, aii incetat boalele arătăte in cursul expiratei luni. Art. 85 din legea telegrafo-postală, de la 19 Martie 1880, s’a modificat ast-fel : „Francarea orl-cărel trâmiterl, coprinsă in serviciul corespondenţelor, nu se poate opera de căt prin timbre postai! ; aceste timbre se vor putea vinde, drept valoarea lor nominală, de şefii de gări, precum şi de debitanţil de tutun şi de comercianţi, acordăndu-se o remisă maximum pănă la 3 la sută pentru debitanţl şi comercianţi". 3DI3ST O ciudată încurcătură financiară. Nici un stat eoropean nu se găsesce finan-ciarmente intr’o posiţiune atât de „grea," ca Statele Unite americane. Să ascultăm numai ceea ce spuse ministrul lor de finance, cu ocasia fl-xărel bugetului pentru anul viitor. Avem, zice dânsul, un venit anual de peste 400 milioane dolari. Din banii aceştia insă nu putem cheltui in termen mediii de căt jumătate, iar ceea laltă jumătate ne remăne. Aceste excedenturl resultate in fie care an se contopesc şi alcătuesc o sumă ingrijitoare. Şi ere-deţl-mă domnilor, precum presintâ mari dficul-tăţl deficiturile, căci nu tot deauna ştii cu ce să le acoperi, dificultăţi tot atât de mari presintâ escedentele căci nu ştim pentru ce scop să le întrebuinţăm. Fericită Americă ! Cum ăţl rî—■ — — ■ • — - — ŞTIRI MĂRUNTE Din tabela morţilor publicată de statistica Londrei, reese că in săptămâna trecută au murit in capitala Angliei 637 persoane, din causa influenţei pernicioase esercitatâ de negu ra ce groasa asupra oamenilor slabi de piept. scăpa cu o amputaţie de picior sad va muri de durere. # In Galaţi „Societatea filantropică internaţională0 umblă să iea-e măsuri spre a împiedeca cerşitoria de pe strade. Fără indoialâ, aceste măsuri nu vor fi numai de natură poliţienească. » «Poşta0 anunţă : „De căte-va zile doi ofiţeri ai flotilei noastre sondează si scot planul Dunărei intre gura-Sire-tulul şi Ţiglina.0 # Sesiunea Curţeî cu juraţi din Galaţi s’a inchis. — Preşedintele ei, d. I. Robescu, a plecat la Brăila spre a deschide pe cea de acolo. * Tot „Poşta0 spune : «Şalupele de poliţie Sentinela, Veghetorul şi Poteraşul, de curând costruite la Londra pentru flotila noastră, ad sosit zilele aceste in portul Galaţi. Fie-care din aceste şalupe costă căte 30,000, lei in total 90,000. # Ziarul englez „Spectator" combate mania modei de astăzi, de a’şi^lua modelele mai vîrtos din costumurî antice. NOTIŢE LITERARE Asachi, (Revistă ştiinţifică literară). An. II. Nr. 7 cuprinde : Sunt membru redactor, de G. Boteanu.— Naşterea sufletului coloctiv sad naţional al popoarelor, de N. Jurawski —Copii de pe natură II. de N. Gr. Lazu. Studii de economie naţională (urmare) de P. Antonescu. Inscripţia de la mo-nastirea Resboieni, de episcopul Mellmedec, — Din conferinţele ţinute Jcu învăţătorii, de I. N. Pentru Contemporanul. --------IU---------------------------- Serviciul telegrafic al „Rom. Libere". 29 Decemvrie —9 ore dimineaţa Paris, 28 Decemvrie. Temerile privitoare la starea d-lui Gambetta se sporesc ; medicii au constatat presenţa unui ab-sces in regiunea intestinală. Colonia, 28 Decemvrie. Din causa ploilor Rhinul creşce mered şi o parte din oraş e dejainnecat. Rîul Main asemenea s’a mărit mult; calea drumului de fer e acoperită de apa. Roma, 28 Decemvrie O piatră a fost aruncată contra trăsurei Ambasadorului Austriei, care se întorcea de la o audienţă la Papa ; nimeni n’a fost atins. Culpabilul a fost arestat; e un oare-care Valeiiani, tănăr croitor, născut la Ancona. In interogatoriul sed ă declarat, că ’şî perduse minţile cănd a comis greşala sa, din causa grozavei miserii iu care se află, şi că nu scia că era trăsura u-nuî ambasador contra căreia aruncase o piatră. (Havas). ---■■ < —■» Comitetul soeietăţeî „Deşteptarea" Comerciului şi industriei române. * O ingrozitoare lesiune a suferit zilele acestea un lucrător in .urnătoria d-lui Krupp, din Bern-dorff, Prusia.— Pe cănd scotead din cuptor metalul topit, lucrare primejdioasă care cere tot-d’a-una cea mai mare preeauţiune, nenorocitul se apropiâ prea tare de uşa cuptorului şi neşte metal topit, arzător, i curse in cismă ajangăn-du’I pănă la genunchi. — Rănitul căiju ca trăsnit, scoţănd un ţipăt sfâşietor. —Metalul i-a intrat pănă la os. — Nu se ştie incă aaca el va — Trebue să fie mulţumită acum... — Desasperată... fam primit o epistolă din Viena !... Ea regretă puşcăria sa din strada Cher-che-Midi... Ah 1 sermana Enrietta Şi revenind la visita de dimineaţă, la acesta imputare ce li să făcuse că nu trăesc in destul cu Dumnezed : —.....Mai ăntăid, despre Lina, nu este adevărat... In toate duminicale, ea’şî are orga sa strada Chauchat şi nu lipseşce la nici o liturgie. Căt despre, mine, avut-am ed oare vre-o dată timpul de a fi religioasă?... Aşi fi voit s’o văd in locul meu, pe această domnişoară de Beuil, cu o mumă bătrînă in spate şi cu un copil de hrănit. Trebuia să alerg după lecţiunl de cum se făcea ziuă, in toate colţurile Parisului, pe ori ce vreme, pe orl-ce anotimp. Seara cădeam ca o peatră, fără să am forţa de a zice-o rugăciune, de a avea o oră de meditaţiune. Dar nu ei a oare tot pietate d-a procura, pănă la cele din urmă momente, o esistenţâ fericită mamei, şi Linei o frumoasă educaţiune de care profită azi? Ah! scumpa copilă, ea nu va avea nici-o dată grelele încercări pe care le-am avut eu.° Animăndu-se la amintirea miseriilor sale, ea povestea alergâturele plătite cu căte două-zeci de gologani in nişte baraca in dosul prăvăliei, şi date unor femei tot atăt de sărace ca şi dîn-sa ; ăşi reamintea schimbul ce făcea cu căte o lecţiune de franţozesce pentru o oră de nem- Fiind mal multe cestiuni importante la ordinea zilei, rugăm pe toţi d-nii membrii ai societăţei să bine-voească a se întruni in adunare generală Duminica viitoare la 19 curent, orele 1 p. m. in sala facultâţei ds drept de la Universitate. Prevestim pe onor. membrii să bine-voească a achita cotisaţia pe Noemvrie ca să poată lua parte la desbateri. Comitetul. ţeasca sa, pretenţiile părinţilor la o jună fată prea grasă care trebuia mered plimbată, invă-ţănd-o limbele străine, verbele neregulate, prin recitări pe vînt şi pe ploae, de la arcul de l’E toile pănă la Bastilia. Şi toate acestea, ani întregi, cu toate privaţiunile, cu toate umilirile femeei sărmane, cu toalete veştede, cu dejunul sacrificat pentru a plăti omnibusul, pănă in ziua cănd intrase ca profesoare in pensionatul d-nei Bouilon... un pensionat foarte distins, numai fete de banchier şi de comersanţl mari: Leonia Rougier, astăzi comtesâ d’Arlot, Deborah iBecker ajunsă baroană Grespach. Totjacolo mai cunoscuse o ciudată şi frumoasă persoană ce se numea Jeanna Chatelus, protestantă exaltată, purtând tot dea-una cu sine o mică biblie in buzunar, şi făcând camaradelor sale, in colţurile curţeî, la recrea-ţiuni, nişte adevărate conferinţe religioase. Se zicea că are să se mărite in curând cu un june misionar, şi că se vor auce impreunâ să convertească pe Bassoutoşî. Dar, pe neaşteptate, ca părăsi şcoala şi după trei săptămâni se numea... d-na Autheman. Lorie făcu o mişcare de surprindere. — Da, da. zisă d-na Ebsen surîzănd... înţelegi d-ta diferenţa intre un misionar fără nici o para şi cel mai bogat banchier din Paris... Găsesc insă c’a avut curagiu... E groaznic, bărbatul săd... Tot obrazul desfigurat piintr’un e- BIBLIOGRAFiE Broşuret intitulatâ: Modeste Încercări poetice etc. ’i se reduce preţul de la 3 lef la un leu nou. Se află de vănijare pe la librăriile din capitală ; depositul la tipographia academiei, strada Academiei, Nr. 26. Sirop de hrean iodat farmacistă la ’ Paris este recomandat de mediei iu boalele copilăriei Preparat pe cale rece cu sucul plantelor siropului anti-scorbutic, el este cu mult maî activ de căt acest din urmă. excită pofta de mâncare face să dispară ghindurile, combate paliditatea şi moliciunea cârnu-rilcr, vindncă erupţiunile de pe piele, orustele de lapte. Ele in sfârşiivun depurativ excelent.... Deposit in toata farmeciile. VIN NEGRU de Oreviţa şi Golu-Drancea veohl de 4 ani, qualitate superioară iuturor altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta anului 1879. —15 franci vadra la PĂUN POPESCU & CSî ÎS STBAD* LIPSCA KTI 18 SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis CURSUL BUCURESOI Pe ziua. de 17 Decembre 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Cump.j Vînt1 6°/„ Oblig, de Stat Convertlte. . . 97 97 >/5 6o/"8 » “ Căilor ierate Române. 02 103 b% Renta Amortisabilă . , . . . so ■/, 91 7. Oblig, de Pensie (300 l.) jl>od. 10 fr. 220 225 7°/0 Scrisuri fondare rurale . . . 104 104 '/> 5*/e * » * 91 ».4 92 >M 7»/0 „ t urbane. . . 103 V, 104 i , „ » » 9'( A 98 89 V 90 8% Impr. Municipal Bucuresci . . 101 102 » cu pr. Buc. (toii. 20. 1.) 30 7» 31 7. 5 Renta Română 90 91 Acţiuni Dacia România .... 405 *10 ’» Banca Naţională a României. 1320 1330 Cupoane Oblig. Ecsiglbile de Stat. "i. arg. „ Rentă . T» aur. Căile ferate V» „ Scrisuri '/, Argint Naţional contra aur .... 28.'s 25/a Bilete de t>ancă . . ... 2' „ 2 ,i Rubla hârtie . 2 tu 2 60 Florini :..... 2 11 2 12 Lose otomane 50 60 CURSUL MS TKSNA 28 Decembre Napoleonul . . . 8 4? Ducatul 5 £6 Lose Otomane 26 Rubla hârtie i 16 50 CURSUL DIN BERLIN 28 Decembre Oppenheim 109 20 Ruble hârtie 199 25. Oblig, noi 101 72 -Jem S «/, 97 30 R. Amort. 5 •/. 91 25 CURSUL DIN PARIS 28 Decembre Renta Română . 89 */ Lose otomane . . 54 »/, «CFÎKBdl 17 Decembre Paris (B luni) • 99 2E „ la vedere 100 2E Londra (3 luni) 2& 3* » la vedere • 25 35 Berlin (3 luni) 122 5( > „ la vedere | V/ena la vedere ...... , . m 1 Adrese pentru telegrame BENZAl norm lupus pe care ăl ascunde sub o legătură de mătase neagră... Aceste accidente de pele sunt ereditare, in familia Autheman. Mamă-sa sa a vea pe mâini şi pe braţe, şi purta zi şi noapte mănuşi pănă la cot... Tot aşa sunt şi verii lor Beckeril... Dar fiul este cel mai isbit din toţi, şi trebuia ca cine-va să aibă o mare rîvnă de a fi bogată pentru a putea lua de soţ un ast-fel de monstru. Din colţul bunichii, Lina care sfârşise lecţiunea şi răsfoia „Orele de dimineaţă,“ protestă cu vocea sa cea dulce ! — De unde ştii, că a f>st rîvna de-a fl bo gată?... poate şi un sentiment de pietate, tre buinţa de-a se devota, de a se sacrifica unei sărmane fiinţe... Lumea e atăt de rea, are ve derea atăt de scurtă !* (Ya urma). www.digibuc.ro EOMANIA LIBERA VIENA! PARIS! LONDRA AUZIŢI, «pips Administraţiunea masei falite a fabrice! celei mari de argint an-glo-britanîc pune in vânzare t<5tâ marfa rămasă, sub preţul constatat. Pentru suma de l“8 fr. 50 b. se va trimite un serviciu de toc solid pentru masă şi deşert fabricat i a cel maî fin argint anglo-bri tanic (ce mat inainte costa 70 fr.) Fie-care misteriu va obţine o ga-ranţiă in scris—pe 10 anî, pentru păstrarea feţei de argint. 6 cnţite de masă cu tăişnl de oţel. C furculiţe 6 ingur" masive de masă 6 inguriţe foarte fine de cafea 1 lingură mas pentru scos supă l „ » lapte 0 rezimătoare fine pentru cuţite la masă. 6 llngure masive poutru dezert b lUiCUliţe „ (t 1 chisea pentru zahar sau piper 6 pahare frumoase pentru ou8 6 iingurî fine » „ 1 elegantă tavă pentru ocasiuuî solemne, lungă de 30 ctm. 1 strecurătoare deciaiu, foarte fină 2 Sfeşnice elegante de salon 02 bucăţi Ca dovadă, că anunţul meii nu se Întemeiază pe °arlatenerie,mâ oblig inaintea publicului, să repri mese marfa, dacă nu va conveni cumpărătorului, Prin urmare cine doreşte, să aibă o marfă bună şi eftină, adreseze, pănă va ţinea depositul, cu incredere numai la J. li. llABINOVm, Yiena Depoul central: IlSchiffamtsgasse 20 Sucursale Paris şi Londra Galaţi, 19 Noemvrie 1882. D-lui 2. H Rabinowitz Constat primirea serviciului ce - ani com.anaai, şi ve esprim sub toate punctele de vedere mulţumi rea mea. Aceasta mă îndemnă să comand o asemenea colecţiune pentru unul din amicii mei şi vă rog' să mi-o trimeteţi fot sul ad.esa mea Sperând in grabnică instruire a acestei comande emăn. Ou stimă, G N Rappaslellalo. Tot asemenea se poate reese mulţumirile muşteriilor din scrisorile ce succesive le voiu publica. Aceştia sunt. Foyen, inginer din Brăila, Căpitanul P. Dobrescu, Vaslui; I. Mihălescu din Bucureşti; I. Schel-ler, Hotel «Dacia» in Iaşi; fraţii M. Garbis, Calafat; etc. şv La fine ’mî permit să public şi următoarele mulţumiri. Stimate domnule! Sunt in posesiunea serviciului primit şi fiind prea mulţumit cu el, vă rog pentru suma alăturată să'mî trimeteţi incă două service. Asigurăndu-vă şi de alte reco-mandaţiunî. Sunt cu stimă N. Helheide. Focşani. Onorate domnule! Tn această scrisoare vă trimet banii pentru două service şi vă rog ă mi le trimeteţi cu prima o-ocasîune. Mulţumindu-vă pentru prompta espediare a celor cinci service, rămăn. Cu stimă 2. Laug Hotelier in Slatina B RI0IUL MAGIC american brevetat —--------——S G. D. H Acest instrumentă in adevăru miraculos justifică in totul numele său ; el permite orî-căreî persoane să se radă fără teamă d'a se tăia, in orî-ce posiţiune s’ar afla, stănd sau culcat, tot atât de bine pe uscat căt şi pe un vas in mişcare pe mare. Fie cine-va orb sad agitat de o tremurătură nervoasă, se poate rade mult maî bine de căt ar putea face bărbierul cel maî esperi-mentat prin vechile proceduri. Pentru a’l primi franco, să se trâmită 5 lei intrinn mandat postai la adresa D Combarien 175, strada St. Martin, Paris (Francia.) Se caută depositarî Un student in medicină doreşte a preda lecţiunl de,orI-ce clasă primară sau gimnazială. Doritorii a se adresa la redacţie. iŞa contra Babturik al D-ruluI MELLER Foarte eficace contra bătăturilor, negilor, dureroaselor ingroşărî ale pielei şi degerăturilor. Pentru a preveni pe onor. public de imita-ţiunl fără de nici o valoare, rugăm a se cere numai balsamul contra bătăturilor al d-ruluî Miller şi a se onserva impacnetarea originală. Preţul uneî sticluţe inebise in cutie impreună cu descrierea intre-buinţăreî şi cu o pensulă in dop este I leu 50 bani. DeDOzitul prin ■ cipal pentru România : Farmacia şi Drogheria Brus şl Ovesa in Bucu-rescî. Afară de acăsta se mal pbte afla in fie-care farmacie şi magazin solid. AYIS IMPORTANT poMffltOB eof’swa "*** şi amatori dea incurojea indnstria naţională. C .noscând lipsa ce se simţea de o faDrică specială in articole de cofetărie, ne-am grăbită a împlini această lacuă prin aducerea unei maşine mecanice, sistematică franceză, ce am instalat’o chiar ;n atelierul nostru, piaţa St. Anton Nr. 16, cu careeiectuăm grabnic ori ce comande de DrageurI şi Bonboane fine, precum : Rra-geurî cu lieher, Cofeturi Migdale, Cofeturi asortate cu lustru de o calitate ecstra-finâ, precum şi tot felul de Fondane fln lucrate. Corciderănd aar, avantagele ce putem oferi atat prin calitatea marfeî, cât şi prin preţurile moderate ce nu se pot'obţine nici chiar in străinătate, suntem in plăcuta poâ ţiune d’a spera o bogată comandă in care scop arătăm aci şi preţurile : mlizău asm. m asewr wn Drage cu lieher flne una oca 4 lei Idem cualitatea If-a‘ „ „ 3 „ Cofeturi asortate cu lustru „ 2 „ Cofeturi eu Migdale „ „ 2 „ Bomboane şi fondane „ „ 3 5? 80 b. 50 „ Osebit de acăsta mai putem oferi şi un bogat asortiment de Carlonage pentru cadouri de Anul Nod şi S-tele Serbătorî Şt spre convingerea d-lor comercianţi şi amatori, ’î rugăm a ne face distinsa onoare a oe visita şi vedea producţiunea maşineî ce recomandăm, adusă pentru prima oară de noi in România. CONSTANTIN EFTIMIU. masa, mmm&EBmmexsssii n- MAGAZINUL DE PÂNjZARIE SI 331^X311 MMITUIE LAZARESCU IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ Au sosit felurimi de pânze noul precum Olandă, Rumburg, Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurl, Madepolon franţuzesc şi englezesc, Sifon Mec-sican in diferite lăţimi, Melino percal, tulpan; Oxfort de aţă veritabil, pănză vărgată peLtru mîndire, păpză cu, varga roşie ia margine pentru transperante, pănză pentru mobile pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosot pe de Olandă garniturljde 6 şi 12 persoane, plăpămî de vară şi -arnă de lină. Cămăşi de cavaleri albe şi culori, fasoanele cele mal nuol gulere, manjete, cravate, caşneurl diferite forme, batiste de Olandă şi lino. Corsete, cămăşi de damă, diferite camizoane broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi, culori Şi albi, flanele de lănă subţiri albe şi culori, jiletci franţuzesc! pentru bărbaţi umbrele de ploaie şi altele. 1 Toate aceste să procură cu preţurile cele maî moderate. De iuclririat tot la acest magasin iataju de sus şi un cantor jos reparat din nou. 1 ■vjtmj >eoa:hii:a MALADIILOR DE PEPT prin metodul cel noii al profesornluî Jules Boyer (din Paris) autorul celebrei broşuri „Vindecarea pthisiel pulmonare si a broncliiteî cronice", ediţiunea a 16-a. Broşura şi medicamentele se găsesc in Bucureşti la d Ovessa, droguist. Modul întrebuinţării se împarte gratis. VINDECARE INFAILIBILA SJ REPEDE a lutulor maladielor provenind difi abusul plăcerilor venerice, la orî-ce vârstă ar ji impotenţa, sterilitatea, spermatc rea, slăbiciunea mijtocului, spasmuri nerodse, palpitaţiuni, slăbiciune generală, poluţi-nnl nocturne, melancolie, vertigiurl provenind din slăbiciune. ~ Prin Picăturile Regeneretrice ale dr. Samuel Thompson şi prin Granulfle de Arseniat de aur dinamisat kle dr. Âddison 1 ratamentui acesta convine asemenea in maladiile de lâncezeală, convalescenţele lungi, şi maî cu saam>1 cănd trebui a regenera organismul, de a fortifica şi restaura persoanele prăpădite de boale îndelungate şi de mari pierderi de sânge. Aceste două medicamente pot fi luate separat. Fie-care flacon este inconjurat de un prospect indicând modul tratamentului. Pentru a evita imitaţiunile, observă să fie pe flacoane mărcile fabrice! ca sus şi semnătura Gelin singurul preparator al acestor producte. GEijiivr. Bucurescî: 2. Ouessa, droguist, deposit general pentru România La Farmaciele d-lor Zurner, Risdorfer, Schmetlau Brus şi Roşu. MELE DE CUSUT ORIGINALE SINGER G.A.IDO U: FOLOSITOR pentru CilACIUM masam, Jh Au o constructiune simplă şi durabilă sunt cele mal bune şi perfecte Maşini deDlina Garanţiă: existând fabrica de 31 ani anul trecut s’aâ vândut peste 7a mii. maşine Se vend in căşturl căte 3 lei noi pe săptămână. urajsasBa*»»'"' Dovadă că Maşinile Originale Singer sunt foarte bune este că consumaţiunea făcută pănă azi creşte din zi in zi. Gr. IST]E33ljQ>îJXTIEC JflL? Bucuresci liotei lioulevard, Sucursală e Yănzure maclatiirî (hărlie stricată) cu ocaua 14, Strada Covaci, 14. ! ÎNCĂLŢĂMINTE LUCIIATA DE MANA ! SAL. WEISEI1MAN FURNISORUL CURŢII REGALE Măyasinul central: BAZAR de FRANCE Strada Garol I, No. 8. 16 ViNURlSPIRTOASE W LA STICLA DE CHAMPANIE Filialele La înger Strada Garol I Nr 7. t La Vultur > « » 6‘ La Steua albastră „ „2. Piele de vax fran-t’ zesc fr. 8 50, 9, 9.50 11, 12, 13, 14, 15. INCALTIAMINTE din primele fabrice din străinătate escepjio-nând pe acelea cari lucrează cu marina, pentru EARltAŢÎ, DAME ŞI COPII încălţăminte lucrată de m&.n& Botine de cu elastic 7-10. I (IN PRAVALIELE NUOI ALE BISERI0EI SFÂNTA VINERI) Unicul magasin din toată România care este in stare d’a oferi Onor. Public Vinuri indigene şi streine Cognar,urî, Romuri şi Lique-rurî in ori ce qualităţî cu pre^rl reduse şi ne audite pănă acum şi de cea maî bună qualilate. Vinuri naturale şi nefalsificate fiin gata de a le supune ori cărei esaminărî chimice safl altor incercărî. de Cotnari albe şi negre................butelia 1.50 fr. V. 20 » Drăgăşanî .... ................... 90 „ 12 » Tămăioasă.................................. 2 50 „ - - „ Băşicată. • • • ■ , 1.25 „ „ 15 ” Xwh* ■..................................„ 1- „ „ 12 „ Bordo, Medoc............................ 150 „ » » St. Julllen ...........„ 1.75 „ » Chatolafltte........................ 2.50 „ » n Chatolaroze.......................„ 4 _ ■ S, Champanie Eptrney . . . „ 2 50 „ n » Reiiiiş......................„ 3.-- „ n n Veuf Cliqnout.................„ 3.50 „ » n Jnllius Champion Cartdor. . . „ 5.— „ n Ungaria Villam.iir.......................» 1.50 „ n n Voslauer.................................. 1.60 „ n « Carlovitzer............................„ 1.75 „ „ Spania Xerres Porto....................„ 2.— „ „ „ Madera, Mallaga..................» 3.— „ » » Scherry Marsala............... . » g.— „ „ Rhin Liebfranmilh............. . „ 4.— „ „ „ Johanisberger........................„ 6.— „ „ Liqucrurî, diferite preţuri, Ananas , Pip-permenth, CJiartreuze, Marasqnino, Romuri, Jamaica .................. » 2 — „ „ Ananas.................................’ 3.— „ b Cognac fin Champanie.................... „ 3.— B » „ vienx.........................„ 2.— , » Ţuică vechiă ...........................oca 1.60 „ „ Mastică detHyo..........................„ 3 — „ Nu poate concura n:menî cu mine nici in privinţa cualităţi, şi nici in ceea ce priveşte preţul lor. Butiliele goale de la Vinuri Indigene se vor înapoia. NB.-Qualitatea vinurilor se garantează şi comandele se efectuează prompt şi solid. 4 W & Piele de vax cu besetzurl de la fr. 10 pănă la 15 Cismuliţe de copii de Ia fr 6—10. Magasinele mele sunt tot-d’a-una bine asortate cu Cisme, Galoşi, Şoşoni Galeşi şi cu orice articol atinge tor aceastel specialităţi. Cu toată stima % SAL. WEISERMAN. SAN TAL GRIMA ULT & Cu Ace«te ■ apsule conţin Esenţa de Santal citrin din Bombay în totă puritatea ssa Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Paris au dc lonstrat că Esenţa de Santal citrin avea activitate mai mare l®cât Copaii{ti cubebul şiEsenţadeterbubenthină. Elleopresc în două seu trei zile scurgerea cea maî durerosă şi oea mai învechită fără a comunica miros ur nelor; elle *.u produc nic. righiiturl, nici c<-)ici mol diarrhea şi sunt asemenea for'o eificacc în affecţiunil- -atarrahale ale vesicel şi hamatum. Deposit la Paris, 8 strada Vivianne şi in principalele phai._iacu din străinătate. * r P * Mress ţ ksdin DIN C APITAL.V DOCTORI 1 imitrescu Severeanu, ADVOCAŢI Hotel Metropol 1 No. 14. INGINERI-HOTĂRNICI Romoicianu, Str. cinelor, ") No. 2, Sub. Negustori. Operaţiuni garantate DRNTISTI Strada Carol I, Nr. I 19. ii Emil Scrot), g^victonei, LIBR ARI | Şte| Comp, Sea7. Tlc““' liaitiii Fraţii, XILO GRAFI CSifOl ®^ra(îa Di°nisie; COMISIONARI Strana Şelari, ) N. 13, Represen-tant diferitelor fabrici rri firme de export din Europa. A gent general ai firmei Theophile Roederer & Corn. la Reims in Şampania. II 'ilMIia strada Domnei, Nr.5. Iii Udlllldi,Specială in coloniale: zaharuri, cafele, drogue, produse chemice, untdelemnurl, uleiuri, sardine, orezurl hârtie, etc. etc. FRISER1 P Thieco Strada Academii, Nr, u. lllloăă, 37) Cassa Servatius. Sap'unarie ;i Parfumurî. Flora României Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si-aroff. Bucureşti; MANUFACTURI toan Pencovicî, taţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mobile, covoare, perdălăril de diferite calităţi. V&ndare cu preţuri foarte reduse. ‘ COFETARI Sroarandache Râdulescu, Str. Caro! 1 Nr. 60. Eftimiu Constantin, „la Strugure". TOPTANGII Gregorie G, Cawadia s6u din strada Covaci No. 15 a-provisionat in total acum cu tote aiticolele de coloniale, precum : zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări cu ridicata şi cu mă runtu. — Preţuri moderate. BACANI 1). I. Itartinovici.ISlS1 Vodă Nr. 10. Sucursale: Calea Victoriei No. 158 şi Sf. Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de 34 ani. Dptp9('HA Ifldn vis-a‘vis d® Pala-tJUdbJlD iOd.ll, tul Regal şi Stri da Lipscani Nr. 9. REST AU RANTURI lordache N. lonescu, CoMaare: depositu de vinuri indigene şi străine. PANZARI Fiano & lonescu,straaa Garo-1-1 tel Dacia. sub marele Ho- FABRICE Vasile Gcorgescu, PasSuSuS Scrobeală şi moară de măcinat făinu: Strada Soarelui No. 18, Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde FERARI Mare atelier de _ ori ce lucrări Ide fer arie,'strada Sf. Apostoli Nr. 22 M-JEANEL. croeşte şi msejlează rochi şi costume întregi pentru dame cu preţul de 4 franci.— A se adresa Suburbia Oţetaru, Str. Teilor 28-ggjgfK** Canalul e astupat; drumu pănă Ia poarta e bun Tipografii; Stetau Mihălescu, Strada Covaci No. 14 www.digibuc.ro ABONAM ElVrEIDE ţ In Capitali, : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinitate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN Pentru Abonamente, Anunciurl şi Itoclaine a se adresai In România : La administra,ţiune, Tipografia St. Mihâlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In P&ris La Societe Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfnrt, Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIUBILE : Linia de 25 mii metre pe pagina JY a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a..........2 Le! * » » U-a...............5 , Epistola nefrancate be refusă. AnioolI nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Rodactor: Step 0. Mkjbamkesoij STiRI TELEGRAFICE din ziarele streine Viena.. 29 Decemvrie. Se desminte ştirea dată d’o foaiă renană, că Austro-Ungaria s’ar fi inţeles cu Italia in privinţa unul nou articol adiţional la tratatul de estradare esistent intre cele două state. E fapt ce se constată de toţi cel iniţiaţi in mersul afacerilor esterna, că guvernul austriac n’a propus nici un articol separat, din causa turburâri-lor iscate in Italia pentru esecuţiunea tânărului irredentist Oberdank. Petersbnrg, 29 Decemvrie. Strămutarea Curţii ruseşti la palatul Aniclkoff e fapt hotâiît. Mai mulţi funcţionari al palatului intre cari şi colonelul Sinowieff, din garda secretă a împăratului, aii luat locuinţe in apropierea palatului. S’a renunţat d’o-cam dată la planul d’a. cumpăra toate casele din jurul sus-numitulul palat. împăratul a declaiat că pe viitor ,cănd va eşi la preumblare, nu va lua după sine nici o escortă. In sferele Curţii imperiale se aude vorbindu-se că s’a ţinut sub preşidenţa Ţarului un consilii! de miniştrii, in care s'a decis disolvarea in principiu a sfintei legi (Swetaja drujina)’ Ştirile despre dimisionarea ministrului casei imperiale, Woronzoff. — Daşkoff, câştigă din ce in ce consistenţă. Se vorbeşte că va fi numit in locul lui generaurl cartierului principal, Richter. Berlin, 29 Decemvrie. „Post8 zice intr’un articlu intitulat: „Pace şi râsboiil la finea anului" : Auziserăm că, acum cănd anul merge spre sfârşit, pacea ar fi in temeiată; cu toate acestea pregătirile ruse atăt de manifeste, nu inceteazâ. S’a convenit, şi cu drept, că ele nu inspir nici un pericol; ir general insă stăruinţa atâtora d’a dovedi, că pacea nu e de fel periclitată, Jdemonstrâ că chestiunea e destul de serioasă. Mal liniştitor ar fi dacă, in locul asigurărilor de pace, am vedea că s’ar face un inceput sincer şi insuflStor de incredere in resolvarea problemelor ce ating Rusia, Fran-cia şi Orientul. S’a vorbit mult despre rolul de pacificator ce i compete Germaniei in viaţa politică a Europei, sub conducerea bărbatului nostru de stat. Aceasta e prea adevărat. Dar de şi acest rol al cancelarului nostru nu poate de căt să bucure pe orl-cine, noi suntem cel d’ăn-tăl care să ne asociăm, totuşi nu ne-ar plăcea 8ă’l vedem pe Bismarrk ca susţinătorul păcii pretutindeni şi cu ori-ce preţ; ar fi prea nepotrivit să confundăm pe Bismarck cu Meternich. Rolul inpâciutor al Germaniei trebue să ’l in-ţeleagă ca o misiune ,care ar6 de scop să nu impedice, ci să sprjiniască ori-ce schimbare care e in firea lucrurilor, orî-ce tendinţa firească, şi, dacă e cu putinţă, s’o iDdepliniască fără vărsare de sânge. E dureros, a vedea, că chestiunile cele mari in afară, ce, ca să zicem aşa, ne pot surprinde in fle-care zi, ne află inlăuntru o naţiune atât de puţin unită. E ceva respingător, a observa, căt de bănuite sau nebăgate in seamă sunt silinţele bărbatului de stat, care zma şi noaptea gândeşte cum să paralisese in interesul statului combiraţiunile periculoase din afară, pentru asigurarea unul viitor mal buD. Cănd vom fi stăpâni pe elementele din nâuntru, a tunel cu incredere ne putem aştepta la cele ce vor urma ; drumurile insă ce ne stati, azi deschise, la pace nu ne duc." Berlin, 29 Decemvrie. „National Zeitung" află din Paris; Buletinul despre starea sănătăţii Iul Gambetta dat de spe cialiştil cel mal renumiţi spune, că d’o-cam-dată nu e nevoie d’o operaţiune chiiurgicalâ şi esţrrf-mă speranţa, câinflamaţiuuta va dispare. Faptul e insă, că doctorii sunt de părere, că mterven-ţiunea chirurgicală, dealmintrelea atât de netrebuitoare, nu poate să se facă din causa stării diabetice a pacientului. Paris, 29 Decemvrie. Situaţiunea in care se află (rambşţta nu inceteazâ a fi tot penibilă. Azi dimineaţă o foiţă de bplevard avu frivoliiatea să anunţe şi să comenteze moartea lui Gambetta. Doctorii şi amicii ezdictatorulul nu incetează insă a spera in iu dreptarea sănătăţii ilustrului pacient. Un consilii! de doctori, la care aii luat parte Charcot şi Ver-neul, a hotârît ca să nu se facă nici o operaţiune. Doctorii speră, că răul se va combate prin mijloace interne. Spre dimineaţă Gambetta a avut a suferi dureri îngrozitoare. Mâncări solide nu i se pot da, din causa aceasta dănsul a slăbit foarte mult, de şi constituţia lui era des-de robustă. Ziarele publică amănunte interesante asupra neînţelegerilor ce asistă in consiliul de doctori. Circulă ştirea că Gambetta ar fi primit un glonţ şi in abdomen, fapt care s’a ţinut in secret. Preşedintele Republice! l’a comunicat lui Gam betta prin Proust: Asiguraţi pe Gambetta de toată pretinia mea şi de dorinţa ce o am d’a-1 vedea căt mal curând reinsănătoşindu-se. Serviciul telegrafic al „Rom, Libere", 30 Decemvrie —3 ore seara. Londra, 30 Decemvrie. Se telegrafiază din Berlin Iul „The Daily News" că voiagiul Prinţului Fredic-Carol in Egypt şi in Palestina se alătură la planul de colonisa-re conceput de guvernul german. 31 Decemvrie—9 ore dimineaţa Paris, 30 Decemvrie. Starea d-lul Gambetta e tot gravă. Comtele de Wimpffen, Ambasadorul Austriei la Paris, s’a sinucis azi la amiaz pe trotoarul bulevardului Marceau. Msnhe m, 30 Decemvrie. In urma rupturei stavilarulul Rhinuluî, mal multe oraşe şi sate sunt înecate. Circularea pe drumul de for de la „Hessische Ludvigs" e intreruptă. (Havas) A se vedea ultime ştiri pe pag. Ij t-a. Bucnresci 20 Decemvrie. Anul ce bate la uşă pare a nu fi tocmai... om de’nţeles. Se poate ca aparenţele să inşele. Fisiognomia insă posomorită cu care el intră la roată, coafura de ariciţi sbărlit ce-a găsit că-î convine spre a se presinta lumei — sunt semne cari ne fac să ne indoim un moment despre bunele mtenţiunl ale cavalerului 83.... * Tonul foarte puţin prietenos cu care s’atf. tratat până mal deunăzi, şi cu care continuă a se înţepa, presele celor dou6 mari sţate, presa germană -şi cea panslavistă, ne arată, spre nesiguranţa zilei de ţnăîne, că inimiciţia de rasă şi de mărire intre coloşii de miaza-noapte se urcă şi se înfierbântă in modul cel mal vâdit. Visitele diplomatice, formele dulci şi urbane ce vedem că se schimbă şi domnesc pănă azi in relaţiunile oficiale ale celor douâ imperii! — nu esclud intru nimic donnţele ascunse de-aş râfui căt mâl in grabă so-cotelele lor de mmuţumirl — şi sunt câteva la numâr—şi de-a se trage chiar, după cum cugetă Germania, o nouă şi durabilă fruntarie intre cele doud mari naţiuni. In ambele ţâri in fine, ideia unei îypte plutesce in aer. Nu e de nici un interes pentru noi a ne ocupa de căuşele cari intreţin şi cari fac să crească animositatea pans>avisticâ in contra elementului german, ajuns atăt de puternic in patria slâviţilor Ţari. De necontestat este insă, judecând după i cele ce se văd acum, că sgomotele din urmă despre jţiarmârile Rusiei, şi şoptele ce se aud in unele cercuri politice despre graba ce Germania ar pune ca să se mosoare cu Rusia, pe cât timp Fianţa stă isolată de Enghtera prin politica foarte serviabilă a Principelui de Bismaik către Regina mărilor, in chestiunea egipteanăin deosebi — de necontestat este in adevâr, că toate aceste scomote şi şoptirl misterioase au produs pretutindeni rele impresiunî, ati re-strtns oare-câtavîntul întreprinderilor şi al afacerilor financiare, au neliniştit m genere spiritul public, şi au lăsat să se intrevadă probabilitatea unei mari şi apropiate com-I pbcaţiunî. Cine poate să citească insă cu siguranţă in tainicele hărţii ale viitorului, fie căt de apropiat?.... Din parte-ne, cu toate semnele de neli-neşte ce incep a se face, inclinăm totuşi a crede, şi cu multă convingere, că panica produsă despre un resbel monstru, ce se pregăteşte in umbră, este fiică foarte prematură, că atmosfera politică va remănea şi la anul in ecuilibrul el actual, cu toată nestabilitatea pe care este intemeiată; că lumea are şi de vară să’şî caute liniştită inainte de afacerile şi nevoile el pacînice. * Spaima e insă spaimă, şi ea mal e apoi şi contagioasă. „Oamenii noştri de stat“ n’ar fi remas se zice cu totul scutiţi de impresiunea u-rîtă a vălvotel ce s’a imprăştiat. Că se ingrijesce din vreme de ziua de mâine, nimeni nu-î poate acuza. Cârmacii nu tebue să despreţuiască nici cele mal mici semne despre prevestirea unei apropriate furtuni... Cestiunea este, că panica a influenţat foarte asupra politicei noastre interne. Intr’o intrunire secretă de acum căte-va zile, unul din cel mal autorisaţl şl mal distinşi membrii al partidei guvernamentale, intru căt priveşce in deosebi politica es-ternă—a insistat intr’atăt asupra temerilor ce-I inspiră situaţiunea de azi a Euro-pii, in căt majoritatea Senatorilor şi a Deputaţilor, presenţî la acea intrunire m ti mă, ah plecat foarte indoielnicl asupra o-portunităţil de a ss proclama necesitatea unei revisuiri constituţionale, de primăvara anului viitor. ' „In asemenea imprejuuărl nesigure, n’ar fi prudent să atingem pactul fundamental al ţârii “ — ar fi zis mentorul acelei intru■ nirl. Mal mulţi din membrii majorităţii ar fi vorbit in urmă in sensul statulul-quo Cu toată sărguinţa dar ce-a pus şi pune incă d. Rosetti din, Paris spre-a se striga căt mal in grabă revisuirea Chartel noastre politice in sens mal democratic, cum doreşce d-sa, —entusiasmul revisionist a scăzut totuşi foarte, şi nu şcim dacă nu se va potoli cu totul pănă după sârbâtorî. Primul ministru se ţine in reservă in această delicată cestiune, inclinănd mal mult, pe căt se poate inţerege din cuvântările reci ce-a ţinut la întrunirile de înţelegere asupra revisuiriî, - înclinând, zicem, mal mult către amânarea revisuiriî—dacă revinee să se facă—pentru alţi timpi mal senini. Ideia ce pare a predomina astă-zi, intre cea mal însemnată parte dm membrii majorităţii, ar fi acea a votării cât mal in grabă a bugetelor, după ca aceasta să urmeze imediat disolvarea şi apelul către ţară pentru alegerea unor nuol representaţiunî. Ar fi să se câştige ast-fel un timp foarte preţios, având de primăvară o nouă espre-siune parlamentară care să preside, fără delicata sarcină revisionistă, la evenimentele ce se vor desfăşura. Dacă vremea va fi liniştită, cum nu ne indoim că va fi —atunci atăt mal bine. Representaţiunile se vor ocupa, cu forţe nuol şi cu vederi mal proaspete despre trebuinţele ţârii, de indreptarea neajunsurilor de cari suferim, de organisarea, tot amânată, a sumă de instituţiunî, de mijloa cele prin cari am putea să stimulăm vitalitatea noastră economică, prin cari am putea să înălţăm cultura, din nenorocire, mult înapoiată a poporului romăn. CRONICA ZILEI Se crede că azi sau măine se va face in Cameră o interpelare asupra atitudinii ce are de gănd guvernul să ţină in conferenţa de la Londra Bugetele vor veni iucurând in discuţia Came-riî. Primul-ministru a dat ordin să fie repede pregătite. Iată vorbele ce primul ministru a rostit ina-intea Reginil cu prilejul aniversări naşterii Sale. Doamnă, Suntem fericiţi să depunem astăzi la picioarele Tronului Majestâţel Voastre felicitările no$tre cele mal devotate şi cele mal respectuase. In această zi de sărbătoare aducem nu numai omagiele noastre Reginei, care impartăşeşce cu Augustul el sociu toate[grijile ce incongiuară cugetările şi lucrările suveranilor, dar şi tributul de admiraţiune ce datorim FemeeI care stre-luceste pe Tronul României. V’aţî făcut un nume [prin inima şi devotamentul cu care inţelegeţî şi alinaţi durerile celor nenorociţi şi prin încurajarea ce daţi desvoltărel industriei casnice, fâcend să pătrundă buna stare in căminele celor săraci. Străluciţi incă m ţară şi afară din ţară prin propria Voastră muncă şi prin geniul fermecător al poetului. ” Români! sunt mândri a privi spre finâlţimea Tronului, unde sunt întrunite atâtea virtuţi. Să trăiţi ani mulţi şi. fericiţi spre gloria României Să trăiească [Regele şi Regina României. Comisiunsa Camerii (dd. Cămpineanu, Costi-nescu, Lăţescu) împreună cu a Senatului (dd. Boerescu, Voinov, gen. Anghelescu şi Cristofi), alese zilele acestea in intrunirile politice ce s’aă ţinut la Senat pentru revizuirea Constituţiei, vor depune, se zice, diseară raportul lor asupra revizuirii. Membrii comisiuniî însărcinate cu adunarea desemnelorjdefpe costumele naţionale aii fost primiţi ieri la Palat. Se vorbeşte că legea comandamentelor mili tare se va modifica in ce priveşte residenţa diviziunilor. D. Ciurcu a făcut apel in contra sentinţiî tribunalului Ilfov, in ce priveşte declararea dc com petenţâ. Acest apel se va judeca la 18 Ianuare. „Societatea pentru ajutorul elevilor săraci8 a împărţit ieri in sala Ateneului mal multe haine copilelor sărace de la scoalele primare din Bucureşti. ' Legaţiunea noastră din Roma s’a instalat in palatul Rocca Giovani. Delegaţiunea rusă din Dobrogea a inmănat d-lul ministru de interne o petiţiune prin care cere ca impositul de sănge să’l înlocuiască cu bani. Rusa din satul Siracoia, care are o populaţi-une de peste 1,000 familii, cer favoarea d’a fi înrolaţi numai in marină. Tribunalul de comerţ din Bucureşti a primit in cursul săptămânii trecute 44 proteste de poliţe de ale comercianţilor din capitală. Taxele pe coloniaie ce percepe comuna Focşani. pe baza legel maximului, se desfiinţează, şi in locul loi comuna este autorizată a p -cepe următoaiele taxe . 10 lei pe an pentru un cal de la particulari, 2, 51 de perechea cărţi de joc peste taxa existentă de 2 lei, 49 bani, in total 5 lei. CESTIUNEA DUNĂREI „N. fr. Presse8 spune, că acum nu mal e-sistă nici o îndoială despre; admiterea României la conferenţa din Londra.-Cu toate aces- www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA tea înţelegerile urmează incă intre puteri, cu scop de a se şti ce propuneri are România de gănd să facă la conferenţă, cu scopul de a se fixa aşa dară de mai înainte sfera de activitate a delegatului român la conferenţă. Suntem incredinţaţi, că guvernul'nu va primi această incercare de a i se restrînge libertatea, in cas cănd ea s’ar face de-o putere sad mai multe. Dacă mergem la conferenţă să mergem liberi şi nelegaţi cum se duc şi cele alalte puteri. 3DUST -AJFABA Alianţa austro-rusă şi Rusia. Oficiosul din Berlin „Kreuzzeitung" publică un fel de articol de incheiere cu privire la sgomo-tul ridicat de «KOln. Ztg». despre alianţa austro-germană şi atitudinea el faţă de Rusia. „Kreuzzeitung" declară că atitudinea Germaniei faţă cu Rusia e foarte simplă. Germania n’are nici un motiv special de a trăi in neinţe-legere cu vecinul eî. Interesele lor nu se lovesc de loc in linie generală. Prin urmare Germania nu se va gândi de loc la un demers in contra Rusiei, pe cât timp aceasta i va respecta interesele. Cu totul de altă natură sunt insă raporturile austro-ruse. In Cislaitania, zice „Kreuzztg.", Ruşii sprijinesc veleităţile Slavilor şi prin acesta au creat un abis intre dânşi şi elementul german ; in Translaitania SI intîmpină ura adâncă şi neimpăcată a Ungurilor. Afară de aceasta interesele Rusiei şi a le Austriei nu se pot tolera nicăirl in Orient. Un conflict austro-rus e (prin urmare unul din acele evenimente, cari se pot profeţi cu siguranţă. Germania a fost silită in faţa acestei stări de lucruri —zice „Kreuzztg." — să aleagă intre Rusia şi Austro-Ungaria. — Ba a optat pentru aceasta din urmă şi resultatul acestei opţiuni e urmă-toriul: «Fără permisiunea Germaniei Rusia nu se „poate găndi să se răfuiască in mod violent cu „Austria in Orient, şi tot asfel va trebui să se „ferească a se angagia serios cu Gemania, pe „cătă vreme Germania e singură de sprijinul „Austriei." Cum se vede, „Kreuzzeitung" a vrut să im-prăştie, scriind acestea, sgomotul răspândit de unele fol nemţeşcî că alianţa austro-germană n’ar obliga de loc pe Germania să sară in ajutorul Austriei când ar ataca-o Rusia, ci de-a impedeca numai, prin neutralitatea sa, alte alianţe anti-austriece. ŞTIRI ISdlILIT-A.ieE „Ostaşul* află că unele reşedinţe ale state-lor-majore de divizie ati a se permuta : Brăila la Focşani şi Ploeşti la T&rgosişte. „In ce priveşte strămutarea |reşedinţel diviziei de la Brăila la Focşani o găsim foarte justificată din toate punctele de vedere şi mal cu seamă din cele militare. Poziţia oraşului Focşani, dacă chiar oraşul nu ar avea importanţa pe care insă o are, raclamă neapărat să fie reşedinţa u-nel divizii militare. Atăt linia căii ,ferate, de-buşeul munţilor pe de o parte, valea Şiretului pe de alta, gâtul geografic care uneşte cele două mari (părţi ale ţăreî, etc. etc., ne comandă a avea in Focşani un stat-major de divizie. Nu înţelegem insă pentru ce se părăseşte Ploeştiul, puntul de intersecţie al liniei ferate Focşani-Brăila-Predal pentru a transfera stat-majorul diviziei la Tărgovişte unde un stat-major de brigadă era suficient. Noi credem că in teatrul strategic al ţăreî, Ploeştiul este mal important de căt Tărgoviştea şi va juca la caz un rol decisiv, chiar in apărarea Capitalei." CESTIUNEA CIANGAILOR (Ce scriu Ungurii despre noi) (urmare şi fine). „Partea a treia şi cea din urmă din pamfletul deputatului Mich. Laszlo este cea mal incăr-catâ de minciuni şi cea mal spurcată, urmează „Observatorul" din Sibiu. Adevărat că din acele bălăcăriî partea cea mal mare sună la adresa preoţilor italian! şi la scaunul Romei, remăne insă o mare parte şi pentru guvernul României şî pentru toată Romănimea. Se vedem la Pag. 47, Toate devastările tătarilor şi ale Ţuicilor lua+e la un loc n’au stricat atăte maghiarilor din Moldova, căt le-aii stricat şi le mai strică până astăzi popii italianl. — De la a. 100 pănă la 1300 ungurii ciangăi au avut numai popi maghiari din Ungaria. (Adecă şi in acelea veacuri, in cari maghiarii din Ungaria erau incă păgâni şi ucideaii de-avalma pe preoţit italianl şi germani trimişi lor de către pontificele Romei şi pe preoţii greceşti veniţi la el din imperiul bizantin ? Red ) Misiunea italiană in Moldova este usurpătore şi prevaricantă de drepturile clerului şi ale bi-sericeî unguresc!. Ciangâii din Moldova trebue sâ stea sub jurisdictiunea eclesiastică a archie-piscopuluî rom.-catolic de la Strigon.*) Minoriţiî ori cât ah fost goniţi şi omorâţi in ţările orientale „ale imperiului unguresc adecă in Moldova, Bosnia, Serbia şi Tara românească" aii Vbnit alţii inmulţiţî cu călugări din Dalmaţia, Bulgaria Polonia, că se 'omoare naţionalitatea maghiară din Moldova, s’âh substras de ia jurisdicţiunea primatelul de la Strigon, şi tot el au făcut, ca domnia ungureasca să poată prinde rădecinl mal afunde in acel9 ţări. Acel popi italianl caică toate l6gile. Pe atunci, districtele Bacăii, Piatra, Cotnar etc. eraii maghiare Aşa şi pe laNeamţu. Popii italianl le-ah tras clopotulii de inmor-măntare. „Pag. 49. Valahii cu dreptaţea lor cea stambă aii ajutat pe acel popi sugători de sănge. Şi ciangăil eraţi căte-va sute de mii. „Pag. 51. Religiunea ortodoxă e plină de învăţături stupide ; popii românesc! sunt barbari, dară totuşi el şcih să inşele impreună cu boeril pe mulţime de ciangăi ca să treacă la legea lor dăndu-le şi de băut buţl de vin şi de vinars, şi aşa valachisează ; apoi aceiaşi popi barbari preste căţi-va ani îţi mint in faţă, că acelea sate ro-manisate sunt adevărăte colonii din Roma. „Pag. 52. In toate timpurile ciangăil din Mol dova ah fost şi mal sunt conduşi şi >sdominaţt pănă in zioa de astăzi numai de hingheri. Dacă vre-un ciangăh sah vre-un popă unguresc a protestat, guvernul românesc curend i-a ascuns soarele. „Pag. 56. Ciangăil sunt aruncaţi m prada va-lachilor ; dar popii latini mint, că scopul lor este, ca cu ajutoriul ciangăilor se aducă pe români la s. unire, căci ce e drept, sunt şi unele sate românesc! catolice (?) „Pag. 54. Popii românescl incă odată barbari, iar boierii sunt vulpoi.*) Tot aici îşi bate joc de botezul ortodox. «Pag. 56. In Iaşi erau două mii de maghiari in Baia şease mii. Pag. 59. EDiscopul din Transilvania corn. Ignarul Bathyâny, archiepiscopil Radnay, Kopâcsi, episcopii, Lonovics, Haynald ah lucrat destul pentru ciangăil din Moldova (aşia dară de 100 de ani?), Roma in3ă nu a voit să’I asculte şi a lăsat se facă diu el valachl; deci Ungaria trebue se protesteze. „Bravo Mich. Laszlo, bravo ! Ungaria sâ pună protest in contra valachisarel ciangăilor, goniţi, exilaţi, fugăriţi din Ungaria sub regele-impărat S.gismud, apoi sub Sigismud Bâthori şi mal pe urmă sub Maria Teresia, earâ Romania se pună in acelaşi timp cel mai serbătoresă protest in contra maghiarisârel nu de 60 mii, ci de 3 mi- *) N’ar avea gust reu Ungurii noştri N. „R. L.“ ’) Şi cu toate acestea se găsesc pe la cari 6şl mărită fetele după Unguri N. r. : R. (brrr.) noi boari R. L». lioane români. Foarte bine, subscriem şi noi proiectul de protest al lei Mich. Laszlo." Aici putem considera ca încheiate spicuirile „Observatoriulul" din Sibih. Cetirea lor ne remăne o probă preţioasă de modul in care vorbesc şi scriu Ungurii despre noi. Pamflete, fără îndoială, şi nimic alta ; dar pamflete instructive. Sistema de-a nu admite intre Ciangăi de căt popi ialienl se vede că e foarte bună. Guvernul după vremuri care a luat această măsură a lucrat foarte inţelepţesce şi guvernul de azi ca şi cele viitoare trebue sâ perfecţioneze măsura. Ia tot casui mal multă băgare ae seamă şi mult mal multă energie. Pamfletarul ungur Michal Laszlo ne-am putea prinde că şi-a făcut călătoria printre Ciangăi cu ajutoriul administraţiei. Omul le va fi spus că e deputat unguresc şi va fi presintat şi recomandaţii din Pesta, iar ca scop va fi născocit vre-o misiune „geologică" sah mal ştim noi ce. La riadul eî, administraţia s-o fl pus, la ordinele guvernului, in serviciul lui. Astfel de dovezi de politeţă faţă de Unguri sunt neşte păcătoşii; Michal Laszlo şi alţii de^soiul lui nu sunt bani de căt de puşcărie. Incheiănd cu aceasta discuţia despre Ciangăil d:n Moldova, cerem d-lul ministru de instrucţie şi d-lor revisorî locali să fie odată cum trebue să fie. Această pată de pe câteva locuri ale munţilor moldoveni, trebue să diăpară odată definitiv. CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 18 Decemvrie, 1882. Senatul.— Nu se ţine şedinţă. Camera. — D Agmrici propune a se ţine şedinţe şi in zilele de serbătorl pentru votarea indigenatelor. D. 1. Ionescu vorbesce contra acestei propuneri. Se trece la ordinea zilei. -X- Se acordă calitatea de cetăţian român d-lor Marcel Teodor, Lazăr Schănteiă, Ion Şerbănescu, Mihail Petcow, Ion Nicolaidi, H. .lengel, M. Gro-za, Comaţi, Ar.|Densusianu, Lucacefsky, C. Pop, Groholsky, I. Verner, I. Tavlovsky, Ios. Ionescu, M. Levy, N. Ciurcu, P. C. Păparâ, I. Nache. -x-- Sedinţa s’a ridicat la 5 ore. IDIlsr JUDEŢE Mişcarea populaţiunel Iaşilor. — In săptămâna fde la 5 pănă la jl2 Decemvrie a fost următoarea : Născuţi 41 : 19 b. şi 22 f., dintre cari 10 b. şi 10 f. (creştini, 9 b. şi 12 f. israeliţi DeclaraţiunI de căsătorie 12 : 8 creştine şi 4 israelite. Morţi 51 : 30 b. şi 21 f., dintre cari 18 b. şi 14 f. creştini, 12 b. şi 7 f. israeliţi Este prefectul de Vstlcea „onorabil saii înşelător" ?—Această întrebare şl-o pune in numărul el mal nou „Vălcea« şi citează drept res-puns următoriul fapt: „D. Dimitrie Simulescu in anul 1873 a luat de ia primăria comunei DrăgăşanI 400 galbeni, cu condiţie ca drept valoarea lor sâ vândă zisei primării nişte case pentru şcoala de fete, şi ca dacă cumpărarea nu va lua efect să n’apoeze banii. „Casele nu s’au predat şi cumpârătnarea n’a luat efect, căci, in urma estimaţiel şi a planului de imbunatăţirl cerute de Onor. minister, acele case, spre a putea deveni bune de şcoală, reclamă o cheltuială incă de aţâţi bani, ceea-ce costă prea scump. „Pentru acest cuvent şi pentru că primăriei i s’a oferit ocasiunea de a se clădi din noh o asemenea scoală fără alte sacrificii, primăria, in basa angajamentului luat înscris de d. Simulescu i-a cerut inapoearea banilor. „Se vede că d. Simulescu ’şl luase acel angajament nu mal ca să pună măna pe bani, iar nici decum ca să-I dea inâpoî, cănd ne-apro-bată de autorităţile superioare cumpărarea n’a luat efect. D. Simulescu avănd casele in posesie, refusâ primăriei inapoerea banilor ceruţi, refuză îndeplinirea angajamentului luat in scris, „Strigaţi dar, onorabili cetăţeni Vâlceni, strigaţi si esclamaţl: Trăiască d. Demetru Simulescu, onestul prefect al judeţului." Fusiunea intre partida liberală-indepen-dentă şi partida conservâtore. „Binele public" şi „Timpul" publică inţelege-rea pe basa careia s’a făcut această fusiune. Iată textul el : „In faţa relelor ce ne băntue şi a celor ce ne ameninţă incă, cu un guvern care nu mal cu-noaşce nici un scrupul şi care nu mal acceptă nici un control, care întrebuinţează ca pârghie in politică corupţiunea şi ipocrisia ; in ajunul incetărel apropiate a mandatului representaţiu-nei naţionale actuale şi a noului apel la ţară ce se va face in curând; in faţa mal ales a frigurilor de revizuire ce ah coprins de odată majoritatea, îngrijirea a devenit generală şi am crezut că era de datoria tuturor nuanţelor opo-siţiunel a se apropia şi mtrun:. sDre a opune o resistenţă serioasă la toate aceste veleităţi de absolutism spre a asigura jocul regulat al in-stituţiunilor şi triumful voinţei adevărate şi liber manifestate a ţăreî. „Ori cari ar fi fost sau ar fi incă diverginţele dintre oameni, aparţinând diferitelor grupuri ale opositiunel; primejdia comună, instinctul de conservaţiune naţională, trebuia naturalmente să le facă să tacă : căci lupta astăzi nu mal e intre cutare princip şi cutare altul, libere fiecare in manifestaţiunea lor, ci intre hipocrisie care parodiază şi falsifică tot şi sinceritate, care lasă fie-căruia libertatea şi meritul iniţiativei dar şi răspunderea ideilor şi actelor sale. „Oamenii de opiniunl opuse pot trăi, dacă nu in armonie şi in pace, dar intr’o securitate completă, alături unii cu alţii, destul ca şi unii şi alţii să nu ceară triumful ideilor sah idealului lor de căt la mijloace oneste de căt la o luptă francă şi gleală la lumina zilei, pe tărî-mul larg şi roditor al concurenţei şi emulaţiu-neî, in vederea binelui şi interesului general, ast-fel cum ăl simte şi ’1 inţelege fie-care. Oamenii, profesând in aparenţă principiurl identice, pot cu toate acestea fi despărţit! prin abisuri daca pe cănd unii aşteaptă succesul ideilor lor de la lumini, de la persuasiune şi de la experienţă, intr’un cuvănt de la libertate şi convicţiune, cel l’alţl nu’l cer din contră de căt corrupţiunei, vicleniei şi apăsărel consciinţel publice. „ToţlŞscimmultcă nu mai avem a face de căt cu un regim numai cu numele constituţional; că simulacrele s’ah substituit realiţăţel; că etichetele şi vorbele ţin locul faptelor şi că regimul bunului plac, că voinţa unul singur om, a cărui personalitate absorbantă are pretenţiunea a monopolisa totul in această ţară, decide despre destinele României. „Acest regim personal este cu atăt mal primejdios cu căt e mal liypoorit, cu căt acel ce’l esercită are mal mult grija să’şl ascundă dibaciul jocul, şi de şi concentrând in măinele sale intregul putere!, să lase altora toată povara răspunderel şi să decore cu nume scumpe şi sonore chiar actele cele mal culpabile, pănă şi terorisarea sistematică cu care apasă această ţară. „Dictatura sub care trăim se manifestă zilnic sub toate formele. Un singur om a luat asupra lui să cugete şi să voiască pentru o naţiune intreagâ, cel-l-alţ FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 20 Decemvrie — 11 EVANGHELISTA DE ALPHONSE DAUDET. Vorbind, ea inclinâ spre paginile de tradus grelele sale coade de-o coloare blondă argintie, obrazul sâh acoperit de-un puf invisibil, puţin palid prin supărarea ce simţea şi de odată, intorcându-se pe jumătate spre mamă sa zise: — Ascultă, mamă, ’mî pare că aceasta mă priveşce pe mine, pe „domnişoara prea mult veselă" .. ascultaţi numai : rîsul şi veselia ’^sunt privdegiurile unei inimi corupte. Inimile noastre n’au trebuinţă de toate acestea, cănd pacea lui Bumnezeă ăomneşce intr’însele. — Adevărul este, zise muma, că n’am vâ- CURSUL BUCURESCI Pe ziua de 20 Decembre 1882, ora 12. OBLIGAŢIUNI Comp. Vind. 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 97 97 «/, 100 6°/s » Căilor Serate Române. 99 \ 5°/0 Renta Amortisabilă . , . . . SO e/4 91 7. Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 220 .25 7°/o Scrisuri fonciare rurale . . . 100»/. 10ri/4 5#/0 „ » « 89 89 V, 101 7% > » urbane. . . 100’/. 6% „ » „ 94 '/, 95 a 9 9 89 % 90 •/, 83/o Impr. Municipal BucurescI . . 101 101 */, » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 30 */, 31 »/. 5 Renta Română 89 »/, 90 7. 408 Acţiuni Dacia România 405 » Banca Naţională a României. Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat. 1270 1280 ’L 7. arg , Rentă aur- „ Oăile ferate .... »/. „ Scrisuri , 7. Argint Naţional contra aur . . 2‘h 2»/* Bilete de Bancă . . ... 2’/* 2»/« 2 60 Rubla hârtie 2 bO Florini :....’ 2 11 2 12 Lose otomane 50 60 QCR8ULMN VIOI 30 Decembre Napoleonul 9 49V, Ducatul 5 64 Lose Otoman< , 25 20 Rubla hârtie IIP 25 GHESUL 90 BERLIN 30 Decembre Oppenheim Ruble hărtn 109 50 179 25 Oblig, no* 102 22 Idem i °/c 97 R. Amort. 5 •/, 91 20 CURSUL DIN PARIS 30 Decembre Renta Română 90 Lose otomane .... 54 •/. SiO'SiBBCS 20 Decembre Paris (3 luni) ,....- . 99 25 „ la vedere .... . 100 25 Londra (3 Iun") t 25 3» » la vedere . 2527 Berlin (3 luni) . . 1Î2 50 „ la vedere ... . J®3 90 Viena la vedore 113 Adrese pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro S OM ANI A LIBERA ——I ' ;it«W»W«aW &- ... A ~ '................." Adrese si kitisri DIN CAPITALA DOCTOKI Severeanu, ada Ba_ tiste Nr 2. ADVOCAŢI Hotel Metropol »No. 14. IN GINERI-HOTARNICI ,1 iii ii ix5 J. II. Romnicianu, Strada Mircea Vodă, No. 31. Pflnprmi Str. Zînelor, rflie&WI, No. 2, Sub. Negustori. Operaţiuni garantate DENTIŞTI Strada Carol I, Nr. h 19. i Emil Scrob,Calea victorieî’ Nr. 81. LIBRARI Socec k Comp Calea Victorie1 l Nr. 7. Jiu Fraţii. s-trada Lipscanl *) Nr. 7 si 27. XIL O GRAFI Weidiich Carol. Dlonisie’ COMISIONARI Alex. GraRowski, tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Corn. la xîeims in Şampania. HWnptlin Strada Domnei, Nr.5. • " <*" Specialii in coloniale : zaharurî, cafele, drogue, produse chemice, untdelemnuri uleiuri, sard’ne, orezurî hârtie, etc. etc. FRISERI C TilieSS ^tra 0 in ţară, dor.toril se vor adresa la redacţie. ALIMENTE COPIILOR Pentru a întări pe copii şi per-s6nele slabe de pept, de siomau, sâă atinse de Chlorosă, Anemia, cel mal bun si mal plăcut dejun este RACAH0FT al Arabilor, hrană mtritore şi reconstituantă, preparată de Delangrenicr ia Paris. (A se feri «e contrafaceri). Cenosite in tote fannacielc din România. ^-AYIS IMPORTANT ~3M OMHitOR COFETAR şi amatori do a incurnjfla industria naţională. Cunoscând lipsa ce se simţea de o fabrică specială in articole de cofetărie, ne-am grăbită a împlini această lacuă prin aducerea unei maşine mecanice, sistematică franceză, ce am instalat’o chiar in atelierul nostru, piaţa St. Anton Nr. 16, cu care efectuăm grabnic ori ce comande de Drageurî şi Bonboane fine, precum : Dra-geurî cu liclier, Cofeturi Migdale, Cofeturi asortate cu lustru de o calitate ecstra-finâ, precum şi tot felul de Fondane fin lucrate. Considerând dar, avantagele ce putem oferi atât prin calitatea marfeî, căt şi prin preţurile moderate ce nu se pot obţine nici chiar in străinătate, suntem in plăcuta posiţiune d’a spera o bogată comandă in care scop arătăm aci şi preţurile: BHST I*entrui cixmpSră-tori d.e la S oca in sus. Drage cu liclier flne una oca 4 lei Idem cualitatea 11-a V » 3 Cofeturi asortate cu lustru 2 n Cofeturi tu Migdale 55 n 2 Bomboane şi fondane 55 n 3 n 80 b. 50 „ Osebit de aedsta mal putem oferi şi un bogat asortiment de Cartonaşe pentru cadouri de Anul Noii şi S-tele SerMtorî Şi spre convingerea d-lor comercianţi şi amatori, ’I rugăm a ne face distinsa onoare a oe visita şi vedea producţiunea maşine! ce recomandăm, adusă pentru prima oară de noi in România. 2 CONSTANTIN EFTIMIU. "Dc vărsare fmacJaturi) hârtie stricată VINURI DE MALAGA CLfL IVIE!I>IOAi.3V!I.E!3NÎ T Vinurile spaniole s'au recomandat şi s’au intrebuinţât deja de muliă vreme ca escelente pentru intănrea persoanelor slabe recon-valeşcenţilor precum şi celor cari sufer de anemifi şi boale de sto-mach. Strugurii espuşi săreluî de miază-zi se coc mal bine şi dau un vin care in zadar se caută prin părţile de miază-noapte. Clima dă acestui vin acele insuşirî cari sunt menite a reinputernici pe cel bolnavi. Dintre vinurile ain Spania, etc., ce se recomandă de doctori, să numim petele de Xeres, Port şi Malaga Inire aceste vinul Malaga e acela care a mal recomandat de oamenii şcnnţel şi in adever de şi resultate bine-făcătoare. Pe când vinul Port şi Xeres se recomandă mal mult bărbaţilor, ca unora ce sunt mal obicinuiţi cu gustarea spirtoaselor, vinurilor de Malaga, având mal puţin alcool şi cuprinzând tot-ooaU părţile vinurilor celor bune, se recomandă cu deosebire femeilor: aceasta e causa că vinul de Malaga se recomandă femeilor şi copiilor pentru invărtoşirea şi recăjtigarea sănătăţii slăbite. E de notat că acest vra se poate recomanda copiilor din cea mal fragedă vârstă. Depositul cel mare de vinuri spaniole Vinador, Hambnrg Blelolie-briicke—Viena, Stadt, Rrandstătte 5 —(depou) Hermals, Haupst-strasse 2 şi 46 iaca f>rină ce se ocupă mai cu osebire de cu importul de vinuri de Malaga din cel mai alessoiu, corespunzând ie deplin condiţiunilor medicale. Esperiinţeie şi analisele chemice îâcute a probat mare Yinadar ca «originală şi foarte bună.“ Resultatul a fost căactste vinuri de Malaga sunt foarte bogate in săruri cu virtuţi dietetice—cele lalte vinuri ca Madeira, Slierry, Portwein, Bordeaux, Borgunger, de Rhin apoi Romul şi Coguacul sunt asemenea recomandabile in urma anabselor făcute in Klosterneuburg. Marca acestei case de comerţ circula in duplicat original şi e in-protocolată la tribunalul de comerţ. HOTEL FIESCH1 BXJOXJKESCl — cu ocaua — A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci Nr. 14. 3NTC>„ 7, Btrncîa Solari, No. 7. Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneria, elec trică. 'Odăi de la fr. 1 50-5 fr. pe zi. Apartamente pentru mm. Abonamente pe lună cu rabat Salon aranjat pentru nunţi, dans si adunări. CALEA VICTORIEI lăng-ă Hotel Oteteleşşanu, vis-a-vis de D. Gebauer. VENZARE CU PRECIURI MINUNAT DE EFTINE Din causa neprimiroî din partea comercianţilor a unor mari partide de mărfuri; Representaţia de mai jos este forţată a vinde aceste mărfuri cu preciurî căt se poate de eftin, rugând pe P. T. public a profita de ocasiune, nefiind espuse mărfurile de căt pentru foarte scurt timp. Mare v&udăre de Lingerie pentru dame şi Mrfcaţi, 01ăn şM <1 8> p s.H 9 fo 2. o croeşte şi inseilează rochi şi costume intregi pentru dame cu preţul de 4 franci — A se adresa Sutmrbia Oţetaru. Str. Teilor 28. Q/tf* Canalul e astupat, drumu pănă la poarta o bun. Căte-va bvcăţl de ChUon, garnituri de meso pentru 6, 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mare scâţlămănt. CA.L IE.A. VICTORIEI l&ng-ă Hotel Otetelefaxai, vle-a-vie de D. Gebauer. £0 H fel H m 5 I* iilor al D-rulul 3 ILLER Foarte eficace contra bătăturilor negilor d reroaselor ingioşărî ale pielei şi degerâturilorV Pentru a preveni pe „nor. public de imita-ţiuni fără de nici o valoare, rugăm fi se cere numai balsamul contra bătăturilor al d-rului Mitler şi a se observa impa^hetarea originală. Pretai unei sticluţe închise in cutie impreună cu descrierea Întrebuinţare! şi cu o pensulă in dop este I leu 50 bani. Depozitul principal pentru România : Farmacia şi Drogheria Brus şl Ovesa in Bucu-rescî. Afară de acăsta se mal p6te afla in fie-care farmacie şi magazin solid. «-O'1 ico /^DEPOsn ** , Resultit din experienţele ' făcute în spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, etc., j ca acest Sirop, approbat de : Academia de Midicină din j Paris, este cel mai bun, cei 5 mai actif şi cel mai economic ■ din depurativeie cunoscute. ? El convine ambelor sexe, 9> tutor verstelor şi tutor tem . peramentelor. * N kA se feri de cotifrafacen. Ci . jpoiro'Z PENULTIMA LotoriacoiiotrraM n Tragerea la 11-13 Ianuarie 1883 st, n. câştig principal 73,000 Mărci. Lose originale a Lei noi 4,75 recomandă espediază CiVRIa HBllSfTZ Casîi de Bancă şl de Loterie Berlin W. 3, Unter den Linden, Sucursala la Hamburg TTm» "OS a w : „ a tout neuf a UH A lallir. 0 estâ vendre Strada Ca- rol 1, No. 38, I etage. A se citi în DIARULU tote c/iMe in PARiSIA.W GIL BLA V7i nou romanţa needitatu, LA FERICIREA DAMELORB lAU'BONHEUR DES D.WES) □E Emile ZOl.A ABONNAMENT PENTRU TREI LUNt 17 FRANCI De v&ndare la Domuulu Graeve & C-ie, Biata Teatrului, Bucureşli. IMPORTANT Sub-semnatul specialist n prepr rarea vinurilor şi liqueurilor de ori ce gusturi, me oferu a servi pe oricine va avea trebuinţă da aşi asigura qualitatea vinurilor in butoaie sau sticle, putăad ale pune capse şi diferite etichete,—Doritorii se vor adresa Calea Plevueî Nr 6b. K. Gr Un tener'‘ore5“ a8? “‘ gaja in familie ca meditator de cla. seie primare, putând a face şi alte treburi; numai pentru a avea intre-ţinerea alimentară, spre a putea urma la şcoală. — Doritorii să se adreseze la redacţie sau in strada Popa Tatu No 25. La 3,4 şi 5 Ianuare 1883 va avea loc I TRAGEREA Loteriei deBiaefăcere PENTRU DIN BU0UEES0I Numai 1 led costul unui bil având şansă a căstiga 10,00* Diferite câştiguri iu sumă .oi ală de 50,000 fel Hupă .mpârţirta următoare: 1 â 10,000- 10.000 fr. 1 â 3,000- - 3,000 0 1 â 2,000- • 2,000 0 1 â 1.500- - 1,500 D 2 â 1,000- - 2,000 » 2 » 500- - 1,000 0 4 â 250- 1.000 fr. 8 & 12F - 1,000 D 20 â 100- - 2,000 » 50 â 50- 2,500 D 200 â 20- 4 000 O 2,000 i A 10- -20,000 P Direcţiunea r6gă pe onor. public a nu perde ocasia, grăbin-du-se a cumpăra bilete de la această loterie căci aii mal rămas Duţine nevăndute. Tragerea irevocabilă la 3, 4 şi 5 Ianuariti 1883 Tipografia otefan Mihiioicu, Etr'wis Covaci No. 14 . _ _ www.digibuc.ro ANUL VI. — Nr. 1650 10 BANI EXEMPLARUL MIERCURI 22 DECEMVRIE 1882 ROMANIA LIBERA ABONAMENTELE ; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinitate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN ŞTIRI TELEGRAFICE din ziarele streine . , , , Paris, 30 Decemvrie. Ambasadorul contele Wimpfen)s’a sinucis. Pe la orele 10 diminiaţa lumea ’1 vfiduse preum-blăndu-se cu copiii lui. La 11 Va părintele ’şl im-brăţişâ copiii, şi, părăsindu-şl trăsura in Avenue Marceau, se indepârtâ. La o distanţă oare-care rezămăndu-se d’un perete, căzu instantaneu la pământ, in urma unul foc de revolver. Glonţul i-a intrat şi a eşit prin tâmple. Starea lui sufle-tiască d un timp inceace s’a observat că era prea iritată. Comisarul poliţienesc din Champs-Blysee a dispus transportarea cadavrului la secţia sa, şi a vestit imediat hotelul ambasadei. Personalul ambasadei era in completă necunostinţă de cele ce s’aO petrecut. Asupra sinucisului nu s’a găsit nimic alt-ceva de căt neşte bilete de visite şi o cărticică ia care nota cheltuelele ce le făcea. Motivul sinuciderii nu se cunoaşte până acum. t Felix Friederich Wenzel conte de Wimpfen s’a născut la Brunnensee in Stiria, la 16 Martie 1827. A fost cavaler de onoare al ordinului mal-tens şi ,consiliar intim cesaro-crăesc. A avut marea cruce a ordinului leopoldiu, a fost cavalerul crucii de fer cl. I, avea şi marca-cruce a ordinului prusian aquila roşiă, prăcum şi marea cruce a legiunii de onoare. Afară de acestea mai era decorat cu diferite ordine italiane, daneze etc... Când baronul Heymerle fu chemat in fruntea ministeriulul de esterne, l’a înlocuit pe acesta la Roma in calitate de ambasador, iar in anul următor tot in aceaşl calitate a trecut la Paris in locul contelui Beust, care s’a retras in via^a privată. S’a insurat cu Margareta Isabela Eieonora, născută contesa de Lynar, damă de onoare decorată cu ordinul teresian bavarez. Wimpfen lasă după sine două fete : Afona, născută lă 9 Noembre 1868 şi Paulina născută la 24 Februarie 1873. _ Berlin, 30 Decemvrie. „iribuue află, că ineerc&rile de apropiere intre Austro-Ungaria şi Rusia, care pănâ eri alaltăieri promiteari atăt de mult, acum se pot considera ca paralisate. Răceala ce se simpte din nou intre aceste două state de sigur se va resimţi in instrucţiunile ce i se vor da lui Giers, la reintoarcerea lui din Italia. „ . Berlin, 30 Decemvrie. RepresentanţiI Rusiei in străinătate ah fost avisaţl să notifice guvernelor respective, că guvernului rus i-a succes să descopere ultimele comitete nihiliste şi pe membrii să 61 aresteze. Pe tot teritoriul intinsulul imperiil nu s’ar mw.% afla nici uyl nihilist, aşa că acum Rusia s ar fi curăţat de aceşti vrăjmaşi ascuuşl. Nihi-liştiî din străinătate s’ar afla prin urmare cu totul ■ ab I, de oare ce legăturile cu sectele anarchice d.n imperiil sunt tăiate. D n causa acestui fere-cit eveniment Ţarul in curând ’şl va strămuta reşedinţa din palatul Aniclkoff in Capitală. Acest ■avisjs’a primit aici cu aceea dorinţă, ca cele relatate de guvern să se adeveriască cât maî curând. Petersbnrg, 39 Decemvrie. „Journal de St. Petersbourg" observă cu privire la depeşa Agenţiei Ştefani, in privinţa convorbirii lui Lazzaro cu ministrul rus de esterne, Giers, că depeşa de sigur pe viitor va face preş-sa să fie mal atentă. Ori căt de mare e autoritatea presei, atăta totuş va putea admite, că ministrul de esterne al unei mari Puteri, un bărbat de stat, care stă in serviciul diplomaţiei de 45 de ani, doară nu va fi avea d’obiceiu, să comunice secretul cugetări sale celui d’ăntâiil bine venit pe care ’l priveşte curat numai din curtoasie. Constantinopol, 29 Decemvrie. Fuad paşa fu d i noii arestat, şi anume im-preună cu mal mulţi oficiărl superiori de la pa-’.at. EI ailf ost internaţi in Yldiz-Kiosk, unde Vo-han efendi, armean de origină, şi un mus-ţeşar din ministeriul de justiţiă, e însărcinat cu instrucţiunea. De la liberarea din prima 3a arestare, Fuad paşa in loc să fl invăţat minte, a ceput a’şi da drum gurii. Vrăjmaşii lui, folosin-du-se de vorbele nesocotite ale lui, aii pus la cale din nou arestarea. Motivul principal a fost că ar conspira in contra vieţii Sultanulnl. Vo-ban Efendi e de trei zile internat in palat pentru conducerea instrucţiunii. Cu toate că dovezi juridice lipsesc până azi, totuşi se poate foarte uşor ca Fuad-paşa să fie indepărtat din Con-sţantinopol. Opiniunea publică nu crede in se-nositatea fa.melor, despre o coDjuraţiune militară in contra vieţii Sultanului şi nu voeşfce să’l considere pe Fuad-paşa vinovat. I3ST ’JT'CSSXX-.SÎZL.ES Pentru Abonamente, Anunciurl şi Reclame a se adresa: In I- : La administraţiune, Tipografia St. MUiălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. 1 In Paris La Sociăe Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Pnn compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt. Znrich, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. Serviciul telegrafic ai „Rom, Libere^. 30 Ianuarie — 3 ore seara. . Roma, 1 Ianuarie. Atarele sunt unanime a deplânge moartea comitelui Wimpflen ; fac toate elogiul defunctului care a fost ambasador al {Austriei la Roma de la 11 Ianuarie 1880 până in lima lu Iuliu 1882. Regele şi guvernul Italiei aii insărciDat pe generalul Menabrea, ambasador al Italiei la Paris, de a presenta comtesel de Wimpffen, văduva lui, complimentele lor de condolenţă. Guvernul a decis d’a primi demisiunea Bare nulul Blanc din postul de secretar general al ministerului afacerilor străine. Ziarul „La Rasegna" anunţă că consiliul de miniştri a decis eri d’a refusa estradaţiunea lui Lcvi şi a lui Parengani, complicii lui Oberdank in atentatul de la Triest, refugiaţi în Italia. Levi şi Paiengani vor fi judecaţi de tribunalele italiene. (Havar) A se vedea ultime ştiri pe pag. III-a. Bucuresci 21 Decemvrie. Ne-am ocupat, in căte-va numere anterioare, despre regimul parlamentar intr’o ţară democratică, şi am arătat că acest regim nu poate să fie aşezat pe baze temeinice, de căt numai cănd va fi garantat prin esistenţa a două partide mari şi puternice cari să exercite doug acţiuni in sens contraria. Regimul parlamentar insă,ast-fel inţeles, işî are şi el relele sale, şi existenţa a douS partide extrem opuse, dă naştere la inconveniente grave, cari trebuesc cu atăt mai mult inlăturate, cu căt ţara in care se exercită este mal centralizată.-Astăzi, la noi, fuziunea dintre cele două grupuri conservator şi fracţionist, face acest studiu de o actualitate cu totul interesantă. Observaţiunile făcute deRohmer şi Blun-tschli in Germania. Burke şi Macaulay in Anglia, Cesare Balbo şi Minghetti in Italia, ati avut in vedere abuzurile cresc de ce se comit in statele constituţionale pe fiecare zi, şi cari vor ajunge să falsifice cu totul instituţiunile reprezentative, a căror motor principal sunt partidele. Dup6 cum arată Minghetti, una din marele inconveniente ale guvernului parlamentar este următorul: cu cat funcţiunile .«li ■ se intind şi se complică, cu atăt ne voile unul guvern aduc in fruntea departamentelor oameni necunoscStorl de afa-cerele pe care afi să le conducă. — Foarte adesea se intămplă contradicţiunl flagrante, intre cauzele care fac să se dee portofo-liurile ministeriale cutăror sau cutăror oameni poliuio., ţi această lege economică, care se impune din ce in ce mal mult, in toate ramurile activităţel omeneşti: legea diviziuneî travaliului'—In materie de ştiinţă. ca şi’n industrie, the right man in the right place, specialiştii, sunt singurii cari, in zilele noastre, pot asigura sucesul unei întreprinderi. * * * In administraţie, şi’n general in conducerea trebilor publice, totul se complică şi cunoşcinţele speciale devin din ce in ce mal trebuincioase. In armată, in instrucţiune, in lucrările publice, in afacerile străine peste tot se nasc, la fie-care minut, problemele cele mal mari şi mal greu de dezlegat.—Pe de al£ă parte insă, nevoile regimului parlamentar =:i ale guvernului de partide, nu ingăduesc alegerea omului celui mal competent şi aşezarea lui in fruntea departamentului, pe care este capabil să’l conducă. Trebue mal mult să se ţie socoteală de opinii de căt de capacităţi. Cănd o partidă a câştigat puterea, partizanii trebuesc recompensaţi. Adesea trebue să se dea satisfacţiune şi cerinţelor regionale. Nordul şi Sudul, Estul şi Vestul, doresc să’şi aibă partea lor de influenţă. — Cănd dar s’ail împărţit portofoliurile intre cele patru puncte cardinale şi cele patru sad cinci grupuri cari s’au contopit in partid, — ce locuri mai r6măn şi pentru oameni speciali ? E lucru rar şi foarte norocit dacă se'ntimplă, printre capii partidului biruitor să existe şi oameni bine pregătiţi pentru slujbele ce li se încredinţează, Iată, spre pildă, in ţara noastră, un par-.id căzut de la putere şi venit altul in locul lui. O să vezi pe d-nu Brătianu ministru de războiţi, pe d. Sturza, numismatul, ministru trebilor din afară, pe d-nu Stătescu ministru lucrărilor publice, pe d-nu Dabijea ministru de justiţie, şi alt-fel de aranjerî şi combinări, unele mal ciudate de căt altele, in cari nu intră de cătpreocupaţiunea de a mulţumi pe nemulţumiţi şi a inlătura pe oamenii speciali. Şi, spre a fi drep I, chiar in cazul diviziuneî travaliului, miniştrii nu se pot ocupa de căt foarte puţin cu trebile departamentului, de oare-ce mal toată ziua le este luată depostulanţi, de vizite, de Cameră, de prăn zurl şi de bancheturî,—şi cănd li se pare că se pot aşeza pe treabă dacă vor să lucreze, tocmai atunci sunt daţi afară. Iată un răii. * * # Cel de-al doilea inconvenient care rezultă din influenţa partidelor in regimul reprezentativ, este abuzul intervenţiuneî depu taţ’ior in toate ramurile administratiunel. Alegătorul votează foarte adesea mal mult pentru câştigul ce o să’l tragă din votul săfi de căt pentru convingerile sale politice. Deputatul devine şi el prea supus’a slugă a d-luî alegător : îl ingrîîeşte afacerile I pune copiii in pensione, face tărgu-eli pentru doamnele alegătoare cănd merge in capitală, şi multe altele.-Prin de sebitele ministere, deputatul ăşi are contul curent: la pasiv, ca datorii, sunt tre cute toate numirile şi toate favorurile ce a obţinut; la activ, toate voturile favoribile guvernului. J) EI, sistemul acesta este de plăns t Şi ceea-ce este şi mal de plăns, e că, amestecul unor ast-fel de deputaţi, merge pană in sfintele taine ale justiţiei.—De aci in colo, avantajele şi gloria regimului reprezentativ, nu mal ati nici o valoare pe lângă acest abus care răpeşte Întreaga garanţie a vieţii noastre sociale. In adevăr, dacă este un fapt mal adevărat şi mal drept, este, de sigur, acela că, cu căt intr un stat democraţia domneşte mal complect şi cu căt toate locurile se do-oăndesc prin alegere, - cu atat e mal indispensabil să existe o putere sus pusă şi ne-atărnată, inaintea căreia cel slab să poată găsi sprijin in contra celui tare. Alt-fel mergem la tiranie. In statele-Unite, singura şi cea mai mizerabilă instituţiune este aceea a magistra-turel alese. * * » Aceste două mari inconveniente ale gu vernelor parlamentare, se pot indrepta printr’o măsură radicală, dar inţoleaptă şi trebnincioasă : descentralizarea * ‘ Este evident că, dacă interesile pe cari le reglementează puterea centrală vor fi mai restrânse,-şi relele cari decurg din V Hello, du Rdgtme conslilulionnel ANDN CIURLL.E : Linia de 25 milimetre pe pagina rV-a. . 85 bani Reclame pe pagina III-a..............2 Lei » . , U-a.................5 , Epistole nefrancate se refusă. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor : Stef. 0. Miuhailesou nestatornicia miniştrilor şi incompetenţa Camerilor, vor fi mal mici. Descentralizarea este forma proprie unei adevărate democraţii. Această temă, care ea insă’şl are nevoe de dezvoltare, vom incerca a o expune, aplicată la ţara noastră, in unul din nume-rile viitoare. CRONICA ZILEI Aflăm că in cestiunea tratamentelor si a gra-daţiunel, s’ar fl hotărît cele următoare : 1° Se păstrează lefurile actuale la toate gradele de invăţământ; 2° Pentru viitorii profesori de orl-ce grad se fixează remunerării mal mici de căt cele de azi; 3°. Gradaţia se admite dinj 5 in 5 ani, cu spor de 15 la sută, la fie-care grad, si gradaţia se va calcuiA pe baza remunerarielor fixate prin lege, adică a remunerarielor reduse, iar nu după sumele ce se plătesc azi. Ştire oficială. M. S. Regele a primit ieri u scrisoare din partea M. S. Imperatulul Germaniei si Rege al Prusiei prin care I notifică incetarea > din viaţă a verel sale A. S R. Principesa Wilhelmine Lui se, născută Principesa de Anhalt-Bernburg, v6-duva reposatulul Principe Friedrîch Wilhelm Lud-wig al Prusiei. Se vorbeşte că Corpurile legiuitoare vor lua Mercur! vacanţă de sărbători. ^ După cum se vede Maiestăţile lor Regele şi Regina vor face serbătorile in capitală, nu la Iaşi, după cum se hotărisa acum căte-va s6d-tâmănl. Azi, comisiunea inspectorilor generali al armatei Ui termină lucrările. Deci, tablourile de înaintare vor fl gata diseară. '"îrtea de casaţie, curtea de apel şi tribuna, lele intră azi in vacanţele Crăciunului. Aceste vacanţe ţin păne la 2 Ianuare. D. prezident al Cimeril deputaţilor a trimis următoarea telegramă prezidentului îdunăril Naţionale din Franţa „Camera deputaţilor României vă roagă să fltl interpretul sentimentelor el de condoleanţă pentru pe lerea ce a suferit tribuna franceză in persoana ilustrului orator Gambetta". „Gazete de Roumanie* spune că generalul de brigadă Zefcari a murit alaltă-seară, după o bălă scurtă. ’ * Bursa ce^ealeior şi mărfurilor din Bucuresci ne presintă de la‘deschiderea sa pănă azi o listă aproape completă de afaceri Aceasta se esplică prin faptul că sesonu tran-sacţiuni or in grăne este dejr? Înaintat, şi că in toţi anii la această epocă pănâ spre primăvară cumpărările şi vâmjârilo se restrîng in margenl ioarte înguste. Pentru ca amorţirea actuală insă să nu devie o natură şi ca increderea in o viitoare animaţiune in bursa cerealelor să nu dis pară, ar trebui credem ca insuşl Statul şi ase-zămintele noastre publice să dea impulsiune acum la început, fie chiar cu Dare-care sacrifici be scie că administraţia Demenielor are moşii exploatate ia regie şi ala căror produse le dee face ea însăşi; nu ar fl uare bine, Întreabă „Curierul finanţiar", ca acele grâne să se vfindâ prin intermediul mijlocitorilor de mărfuri la bm ă,? unde preţurile se stabilesc prin concu- Ministerul de resboifi face de asemenea diferite aprovisionărl prin şefii de regimente. Nu ar fi mult mal folositor ca aceste aprovisionărl să sejacă de asemenea la bursă, prin agenţii o- H n ?f*V6ndut maI multe bunurI din judeţele Dolj, Gorj şi Vâlcea. J JtrlrT?Ch± fopriatar’ este numit admi. trator al casei de ţredit agricol din judeţul www.digibuc.ro ROMAN-A LIBERA af**—MM—HliHTl—MTWTITIWaMpH— cular, dar numai pentru două corăbii şi numai pe cătă vreme aceste corăbii îndeplinesc serviciu propriu patriarchulur “ Gloatele românilor ardeleni in anii 1848-49 Sub titlul acesta a apărut, sunt căte-va luni, in „Revista militară" a Iul Strenfleur un articol, din condeiul căpitanuml austriac W. Biehmapjo, de la regimentul de infanterie nr. 62 întemeiat pe isvoară adevărata, căpitanul Bich-mann a descris luptele gloatelor romăne din Ardeal in 1848-49 ca un supliment interesant la istoria resboaielor din aceşti ani. Autorul laudă | priceperea cu care şefii militari români, Iancu, | Axente, Balint, au organisat poporul in 15 le- j giunl, conduse de prefecţi, legiunile le-au im-pârţit in centurii şi in capul mal multor centurii puseseră căte un tribun ; laudă pe urmă vitejia şi desinteresarea cu care aceste gloate romănescl reu armate* *), fără instrucţie soldăţească, de abia scăpâte de-o robie tîmpitoare, s’ati bătut pretutindenea in contra trupelor un-gureşcl şi au adus a.matelor imperiale servicii strălucite ţinend munţii apuseni al Transilvaniei, cheia cetăţel Alba Iulia şi a ţărel intregl, in mâinile lor până la sfârşitul revoluţiuneî Evenimentele acestui resboifi glorios pentru romănî sunt descrise, fapt de fapt, cu multă cunoştinţă şi multă iubire de adevăr, fapt pe care ni’l isplicăm de alt-fel căci autorul e căpitan intr’un regiment românesc şi a invăţat să pre-ţuiască din proprie esperienţă valoarea militară şi vitejia inascută Românului. Românii nu pot fi de căt recunoscători căpitanului Bichmann. Ceea ce ne convine insă noue şi tuturor acelora cari văd in istorie o descriere conştiincioasă a faptelor cu toate căuşele lor materiale şi morale,—nule-a convenit Ungurilor.— Jidovii un-gurescl de la „Pester Lloyd" se năpustesc in numărul mal nou cu o adevărată selbătăcie asupra vinovatului oflcer care a indrăsnit sa apoteoseze „hoţiile şi omorurile" comise de Românii din Ardeal in anii 1848 şi 1849. Foaia ungurească ăşl esprimă ăntăifi, cu o indignaţie in adevăr comică, consternarea sa pentru ne-gligenţa dovedită cu acest prilegiu de ministe-riul de resboifi austriac „pentru că nu s’a grăbit să rectifice’in mod oficial faptele desfigurate de căpitanul Bichmann." După emiterea acestei idei care dovedesce, pe lăngă adâncimea amărăciunel ce a pricinuit Ungurilor studiul căpitanului austriac, şi chipul dea vedea cu desăvîrşire stupid şi sălbatic al conducătorilor acestui popor, —foaia ungurească declară a face singură ceea ce ministerul de resbcid vienez n’a avut cheful să facă, şi in acest scop incepe ea singură o „istorie" a gloatelor romăne de la 1849 — 9, după isvoară „adevărate," adecă unguresc!. Intr’o jumătate de coloană căt cuprinde numărul din urmă al ziarului unguresc din acestă „rectificare de fapte" se găsesc insă atâtea inju-răturl la adresa Românilor şi şefilor lor şi anume neşte iDjurăturl atât de grozave, de briganţl, tâlhari, ucigaşi, hoarde de omorîtorl etc. etc. in căt ne indoim in adevăr dacă cinstiţii redactori din Pesta vor avea cu cea umplea sau varia numerile următoare a le „rectificărel" lor. Dacă pentru „Pester Lloyd» insemnează această a face istorie, apoi de sigur şi căpitanul Bichmann *) Românii aii remas reii armaţi, din causă că Curtea şi comandanţii imperial nu voiseră să le de arme. şi noi şl toată lumea care se respectă ne vedem j scutiţi nu numai de a le respunde ceva, dar şi de | datoria de-a ceti. Un lucru reese din toate acestea : pe Unguri ’I cuprinde frigurile ori de căte ori aud vorbin-du-se sad văd scriindu-se despre gloatele românilor ardeleni din 1848-49. Cum i-aCL ştiut pune la regulă aceste gloate şi căt de bine nimeriseră capii lor singura metodă raţională cu căre te poţi inţelege cu poporul unguresc! — Istoria acestor glorioşi legionari incepe a fi imortalisată de străini, după ce in inimele noastră ea-alcâtueşte de mult o pagină sfăntă. Servească dar genera-ţmnilor romăne de azi şi celor viitoare ca o Evanghelie naţională şi timpul va sosi de sigur să poată dovedi că nici ele nu au mal puţină schinteie de viteji in sufletul lor ca nemuritorii luptători de la 1848. CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 20 Decemvrie, 1882. Senatul.— Nn se ţine şedinţă. Camera. - D. prezident, in urina ştirii că Gam. betta.*a murit, pronunţă următoarele cuvinte: „O scire dureroasă ne vine din Paris, ea ne umple inima de durere: Gambetta, virtuosul cetăţian [şi patriot, marele orator al tribunei franceze, a murit I Moartea fiului mal mare, al naţiune! care a *mers in tot-d’a-una in fruntea civilisaţiunil, e un doliti pentru omenire : fie ca lăcrămile noastre să aline durerea Franciel. sora mal mare a libertăţii". D. Blaremberg iace o scurtă laudă celebrului om 'politic al Franţei şi termină in aplausele Camerii. -x- Se ia iu desbatere proiectul pe lege relatitiv la imprumutul de 2,500,000 fr, al comunei Brăila, pentru pavarea stradelor. Proectul e susţinut de dd. Mărgăritescu, Cam-piniu, Suditu şi primul-ministru; vorbeşte in contra lui d. Kogălniceanu. Proectul s’a admis. -x- Se votează proectul de lege pentru emisiunea titlurilor de rentă 5°/0. X- La 5'Vi şedinţa se ridică. ------ —i i «a— --------- O IDEE BUNA Cetim in „Bacăul" (din Bacău): „Puţin timp ne desparte de expirarea termenului oneroasei şi fatalei convenţiunl incheiatâ cu Austro-Ungaria. Stăruim ca guvernul să ia din timp măsuri pentru convocarea de comisiunî locale, cari să studieze chestiunile economice ale ţărel faţă cu o viitoare convenţie. Acest lucru este absolut necesar mal ales pentru judeţele de frontieră, unde mişcarea comercială este mal accentută „Stăruim mal ales pentru judeţul nostru, care afară de comerţul general cuAustria, are chestiunea produsurilor miniare şi a lemnelor de construcţiune, care in anii din urmă aii luat in adevăr estensiunl colosale. „Pentru a justifica stăruinţa noastră, vom cita numai un esemplu: „Prin convenţia comercială despre care am vorbit, s’a asigurat intre ambele ţări exportul VaHuifi, şi d nil N. Christescu şi M. Popescu, comisari ai guvernului pe lângă aceeaşi casă. Camera de punere sub acusare din Bucureşti, a respins cererea de lib6raia pe cauţiune a faliţilor Rosenzweig Fils, Marcus et Barnstein, Goldstein şi comp. arestaţi preventiv. Falimentul acester onorabili a fost cualiflcat bancrută frauduloasă. Parchetul de Ilfov cercetează fahmentele Kai-ser şi Moritz Druker, Popper et Wisner, Kaiser (singur) M. Margulius, A. BercovicI, Volf, Jan S Aslan şi D. R. Jaroslavski, SDre a dovedi zice. „Curierul finanţiar", intru căt căderea acestor firme in faliment n’ar avea de mobil manopere cari ar cădea sub prescripţiunile codicelul criminal. A plecat azl’dimineaţă cu trenul la Vărciorova ora 8 şi 15 m. contesa de Yesdehlen. Cu trenul Predeal ora 7 şi 30 m. a plecat d. Grogu Cantacuzino. XDI3ST Mahomedanii in Bulgaria. Către „Pol. Corr." se scrie ’din Sofia: „Paispră-zece musulmani aleşi deputaţi alfA-dunărei [naţionale s’au [infâţişat înaintea ministrului president generalul Soboleff, spre a-I esprima sentimentele lor de devotament şi de credinţă pentru prinţul Alexandru. Generalul î pnmi in presenţa ministrului de resboifi, a şefului corpului de dragon! şi a presidentulul consiliului de stat. „RepresentanţiI mahomedani au discutat cu ministrul deosebite afaceri şi ăl asigurară la sfârşit că vor da autorităţilor turceşcl tot sprijinul posibil pentru nimicirea brigandagiulul bandelor turceşcl. La această declaraţie, generalul Soboleff s’a ridicat şi a declarat deputaţilor că in urma acestei asigurări' va desfiinţa imediat starea de asedvă. „Această hotănre a guvernului a pricinuit in capitală ca şi in provincie cea mal buna impresie". PAVILIONUL IERUSA LEMITF AN Acest nume ’1 poartă o nouă cestiune, ivită pe neaşteptate in Constântinopol. Iată faptul: „Poarta a recunoscut incă din vremuri vechi patriarchulul latin din Ierusalim privilegiul dea purta pe două corăbii, destinate pentru serviciul său particular, un pavilion deosebit care să poarte numele de „Pavilion" ierusalimitean. Aceste două corăbii se bucură de drepturile tuturor pavilioanelor străine şi sunt puse sub pro tecţie francesă. Ele se găsesc scutite in parte de jurisdicţiunea turcească, sunt libere de ori ce control şi perchisiţil vamale etc. „Anul’trecut guvernatorul Syriel, Rustem paşa, a dat de veste, că o mulţime de corăbii, in deosebi grecescl, întrebuinţau acest pavilion spre a putea face acte de contrabandă. Rustem a ordonat numai de cât confiscarea tuturor pavilioanelor ierusalemitene. „Guvernul frances s’a adresat atunci Porţel, cerănd respectarea stipulaţiunilor internaţionale. Răspunsul marelui vizir a urmat de abia săptămâna trecută. El confirmă din nou privilegiul patriarchulul latin din Ierusalim de a avea, sub protectoratul Franciel, pavilionul seu parti- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 21 Decemvrie — 12 EV ANGELISTA DE ALPHONSE DAUDET. Hotelul A utlie ui an. Cel ce l’afi vă^ut acum zece ani, pe când trăia bătrîna mamă, — cu greii ar mal recunoaşce azi otelul vestiţilor bancheri, unul din cele mal vechi şi mal frumoase din căte au remas incă la Marais/Hotelul ăşîinălţă, in colţul uliţil Pavee, turnul său^medeival, zidurile lui] vermiculoase, ferestrele sale neegale, ornate cu frontoane şi capiteluri, cu ghirlante imprejurul lucarnelor de pe acoperiş. In acea epocă,ţ otelul [avea o flsio-nomie plină de viaţă, caiacele locui nţl princiare transformate injcase de comerţjsafi de industrie, şi pe atunci, sub vastul lui gang, nu mai încetau furgoanele, străbătând o curte[ imensă şi mergând să facă serviciul de transport intre acea casă parisiană şi intre distilăriile de la Petit-Port In fund, pe peronul cel mare de piatră, sta fratele doamnei, fiorinul Becker, cu condeiul după ureche, notând sosirea şi pornirea drugilor de aur, îmbrăcaţi in invelitorl de plumb, căci Authemanil erafi pe vremea acea neguţători de aur şi el aprovisionau pe toţi bijutierii Frânţii. In vastele saloane de la intăiul, cu murii vapo- roşl de picturi mitologice, sta bătrâna cocoţată pe-un biurofi in formă de catedră, numai in talie, cu pălăria pa cap, inmănuşată perfect, cu papagalul lăngă densa, observând de-acolo toate ghişecurila, toate balanţele, la cumpărătoare ca şi la văn 1 & 2,000— 2,000 » 1& 1.500— 1,500 > 2 â 1,000— 2,000 » 2 â 500— 1,000 » 4 â 250— 1,000 fr. 8 â 125— 1,000 20 â 100— 2,000 50 â 50— 2,500 200 ă 20— 4,000 2,000 4 10—29,000 Direcţiunea rdgă pe onor. public a nu perde ocasia, grăbin-du-se a cumpăra bilete de Îs. această loterie căci ad mal rămas puţine ne vândute. Tragerea irevocabilă la 3, 4 şi 5 Ianuariii 1883 ANUNCIU Am onoare a aduce la cunoştmn P. T. Damelor, că m’am mutat ce spălătoria de dantele, de perdele, de bunete şi de orî-ce albituri fine d^ caşmir fular! etc. in strada Italian, Nr. 29 (şcoala comunităţi orangelica* Tot asemenea curăţ şi ghete do atlas etc. Cu respect, Roşa MUller. TT-_ 'CitoSat tout nenf a Un rlânmu esiâvendre ■ .... Strada Ca- rol 1. No. 38, I etage. ] [TJEANEL. croeşte şi inseilează rochi şi costume întregi pentru dame cu preţul de 4 franci.--A se adresa Suburbia Oţetaru, Str. Teilor 28. Canalul e astupat; drumu până la poarta e bun. .PENULTIMA Loteria consirdreiDOMIlLlI, Tragerea la 11-13 Ianuarie 1883 st. n. cijtig principal 73,000 Mărci. Lose originale a Lei noi 4,75 recomandă şi espediazâ OARL HE1NTZ Casă de Bancă al de Loterie Berlin W. 3, Unter den Linden. Sucursala la Hamburg 1 ÎNCĂLŢĂMINTE lucrata DE MANA! SAL. WEiSERMAN FURNISORUL CURŢU REGALE 17 Magasinul central: CuP - Filialele: BAZAR de FRANCE Strada Carol I, No. 8. La Înger Strada Oarol I Nr. 7. La Vultur > , » 6- La Steua albastră „ „2. T Piele de vax iran-tuzesc fr. 8 50, 9, 9.50 11, 12, 13. 14. 15- INCALTIAMINTE djn primele fabrice din străinătate escepţio-nând pe acelea cari lucrează cu maşina, pentru BAR BAŢI, DAME ŞI COPIÎ ÎNCĂLŢĂMINTE lucraţii de nifintt Botine de piele cu elastic de fr. 7-10. Piele de vax cu besetzur! de la fr. 10 pănă la 15 Cismuliţe de copii de la fr 6 — 10. Magasinele mele sunt tot-d’a-una bine asortate cu Cisme, Galoşi, Şoşoni Galoşi şi cu orice ai ti col atingător aceastel specialităţi. Cu toată stima SAL. WEISERMAN. MAGAZINUL DE PANZARIE ) Ifa,j Wfo, SI linoerie ™ \ v SI XiiNOErilB MIITRtE LAZARESCU IN COLŢ— 72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ A& sosit felurimi de plnze noul precum : Olandă, Rumburg, Bilfelu, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc, Sifon Mec-sican in diferite lăţim!, Melino, percalj tulpan ; Oxfort dt aţă veritabil, pănză vărgată pentru mindire, păuză cu varga roşie ia margine pentru transperante, pănză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb f-anţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olandă garniturîjde 6 şi 12 persoane, plăpăm! da vară şi iarnă de lînă. Cămăşi de cavaler! albe şi cuLorl, fasoanele cele ma! nuo! gulere, ma nete, cravate, caşneurî diferite forme, batiste de Olandă şi lino. Corsete, cămăşi de damă, diferite camizoane broderii, ciorap! pentru dame şi bărbaţi, culori şi alb!, flanele de lănâ subţiri albe şi culori, jiletci irantuzeşcî pentru bărbaţi umbrele de ploaie şi altele. ' 3 Toate aceste să procură cu preţurile cele mal moderate. De iuchiriat tot la acest magasin iatajti de sus si uu cantor jos reparat din nod. Un student in medicină Doreşte a preda lecţinn! de orî-ce clasă primară sad gimnasială. Doritori! a se adresa la redacţie. < ti ti P P < ti k a * v . * ra O ti ti o.,® g g «gas c® ^ ti.i ® O.® L. rs m CU o £3 £g ® ajă 2 ^ ® a 3 a ti a ţn ti ti .2,2 ® o fl>«şQ o .--oţo § m ti ^ +» O « I) 3 © .2 © •a-a ssJs «3 -p— § ^ o ca ţjj rf ® § —* w b a 73 ti p 5 Î3.^ ® a 03 A «—i 8« , ® CO a-~ ti ^ CO . a a «D-j- as •a ° a ® . = ® ° *~ £•§3 -9-CK « o*« 2 g-S-wg §.Jt gs u ti „aS « © 2, a ^ S-2 d " a 5 O ti Q icao® p«© 5 - a > o .2 a. O «S a * 'o'lL a , ®" RUSTON, PROCTOR & C° Harţii Stricate (maclatur!) 14, Str. Covaci, 14 L0C0M0BILE CU APARAT 1>E ARS CI PAIE Domnii Ruston Proctor & Co. ah onoare a incuuoştinţa pe onor. public, că avănd cumpărat dreptul de a face locomobile cu aparat pentru ars cu paie, patentat de Head & Schemiths,-sunt in posiţiune de a preda amatorilor, atăt Locomobile simple deja cunoscute in România. —căt şi de acele cu zisul aparat. Agent pentru totă Romania JOSEPH LEE Strada Sm&rdan 23. JtuXXJJEiX PERVASURI POLEITE Plafonuri in Relief din celle mal renumite (ăbrice o preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publică sub-semnatuld MO'isrxcxac Tapiţer şi Decorator. iaUri 8, Strada Ştirbeî-Todă, 8 (vi s-a-vts de Pasagiul Romăn Către distinsa noastra Cl'entela din t6ta tiara Buouresoî, Sesonul de Toamn si Iarnă, 1882 . V'"*, A _Jq r C‘i' —, , PRIMA CASA de CONFIENTAjn TERâM Onorate Domnule! Suntem in plăcuta posiţiune d’a ve comunica că la magasinul «Băţar de Rotnantan depou general al fabricilor noastre din Europa de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţî, a sosit deja primul transport de toamnă-mi-saison ce consistă esenţialmente intr’un colosal asortiment de pardesiurî „haute nouveaute“, pănă la cele mal fine calităţi, din renumitele stofe : Cotcimen, travers diagonal, camgarn, cheviot, tricot, etc. etc. Chois considţrable de costume complecte, cu deosebiţi pantaloni fanta sie, in toate calităţile; croiala cea mal modernă şi e legantă, nuanţe cu totul nuol. Costume negre de salon, fracuri şi redingote de postavuri veritabile de Brun şi Drap de Sedan, confecţionate cu o rară perfecţiune şi soliditate. Avem ferma convicţiune, onor. d. Client, că la prima visită cu care veţ! bine-voi a ne onora, vă veţî convinge imediat, că intr’adevir la sub-semnaţiî se poate procura cu înlesnire imbră-c.imintea pănă la cea mai superioară calitate, după jurnalele cele mal noi şi cu preciurî destul de moderate, putăndu-se astfel dispensa de cea mal pretenţioasă comand?, ce une-orî insu-ţeţie numeroase desagramente. BAZAR DE ROMANIA Strada Şelari ^ Deposite în principalele Drogneril şi Iliarmaeil. De Tgnzare' bilete pentru'tDpit la~c^se 14, Strada Covaci. 14. SIROP D£ RAIFORT I0DE de 4rie Pharmacisti la Paris I DE DOUA DECI ANN11 ACKSTU MKDICAMENTU DA RESULTATELE CEL J LE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU INLOOUIRK.a || OLirULUI DE FICATU DE MORUNU 8l ALU SIROPULUI ANTISCORBUTICl Elu_este suverană con a intărirei si inflamatiunea clan deloru gitnlui, gurmelora uojiloruî si ale differilelor errrup|ium_ ale pelei, ale capului sî ale Klu exci'ă pofta de maneare, tonifica [essaturile, combatte palorea «T moleşetea pelei si da copiiloru vigbrea si vesselia naturala Lste unu rr ticamentu admirabilu contra cojiloru produsse prm lapte si unu depuratifu excellentu. f Depositu in principalele phcrmacii din capital! doctori Strada Ba) tişte Nr. 2. ADVOCAŢI Hotel Metropol > No. 14. mOINJBKI-HOTAHNICI J. II. Romnicianu, Str. Zînelor, ) No. 2, Sub. Negustori. Operaţiuni garantate DENTIŞTI ' Strada Carol I, Nr. î 19. u. Emil Scrob, S1(1iVlctorfeI’ LIBRARI Socec & Comp, Calea VictorieL Nr. 7. loanitiu Fraţii, ?tra-daLi?s^r Nr. 7 si 27. XILOGRAFi Strada Dlonisie, ", Nr, 6 ____COMISIONARI Alei. Iralwsti, tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai Armei Theophile Roederer & Corn. la Beims in Şampania J[ Wqrjlm Strada Domnei, Nr.5. ii u dl Ului, Specialii in coloniale : zaharurl, cafele, drogue, produse chemice, untdelemnurl, uleiuri, sardine, orezurl hârtie, etc. etc FRISERI i1 Tlilflt? Strada Academii, Nr, b. llJIUăb, 37t Cassa Servatii s narie si Parfomurl. Flora României, Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si-aroff. Bucureşti. . MANUFACTURI 0 domnîs6ră caro cunoaşte bine limbile franceză şi română, doreşte a’.şl găsi loc sau intr’un pension sau intr’o casă particulară. — A se adresa la administraţia acestui ziar. Iw Pwoviel, KLfeii: taţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mobile, covoare, perdălăril de diferite calităţi. VSndare cu preţuri foarte reduse. COFETARI iSmarandache liădu Str. Carol )Nr. 60. „la Strugure". -i Piaţa Sf. An ‘l ton, Nr. 16 TOPTANG1I îfegorie 6. Owadia său din strada Covaci No. 15 a provisionat in total acum cu tdte articolele de coloniale, precum : zahăr, ^fea, orez, unt-de-lemn, lumânări cu ridicata şi cu mă runtu. —Preţuri moderate. BACANI ,ţ Strada Lipscani , 'b Hanul Serban- Vodâ Nr. 10. Sucursalei Calea Victoriei No. 158 şi Sf. Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de 34 ani îetolie lom, Sî&ţK da Lipscani Nr. 9. RESTAURANTURI lordadieN,Iooescu,NÎa3aCMar depositu de vinuri indigene f străine. FANZARI Fiano & Ionescu strada Caro1 T> tel Dacia. ri sub marele Ho fabrice Eabricantu de ...; —o^vU, paste Uleiuri, Scrobeală şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18 Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. FERARI Mare atelier de . . w ori ce lucrări ce ferărie, strada Sf. Apostoli Nr. 22. i i _ Un tener T’pografiu Ştefan idibâlescu, Strada Covaci No, 14 doreşte a se ac-gaja in familie ca X. meditator de cla. teL primare, putând a face şi alte treburi; numai pentru a avea întreţinerea alimentară, spre a putea urma Ja şcoală. — Doritorii să se adreseze la redac^e sad in strada Popa Tatu No. 25. www.digibuc.ro ANUL VI. - Nîr. 1652 10 BANI EXEMPLARUL VINERI 24 DEt, ,6 £o £1Svtri ofie *U>j - , ' f'h î'f’f j..:*'4 * T0i“ Vîlq ABONAMENTELE; In Capitalfe : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Sfcreinătate : 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG LAURIAN Pentru Abonamente, Annnciurl §i Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci. No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. In Paris La Sociă6 Havas, place Je la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. în Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Znrioh, Kew-York : Prin compania generală de publicitate G L. Daube & C-nie. ANUNCiCBILju •lin de 25 milimetre pe pagina XY-a. . 85 bani Reclame pe pagina 111-a . . ,2 Lei x » » Ic-a...............5 „ Epistole nefrancate se refusâ. ArticolI nepublicaţi nu se inapoiazâ. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, rodacţiunea nu este responsabilă. ?rim-fiedaete; : Sisr. C. Miohailesou S T ! R I TELEGRAFICE din ziarele streine MOARTEA LUI GAMBETTA Paris. 1 Ianuarie. Gambetta şî-a păstrat conştiinţa aproape până in ultimele momente. Agonia a durat mai două ore. Spuller, Etienne şi doctorul Tierral au fost de faţă până la ult.ma răsuflare a marelui re publicai] Gambetta n’a lăsat după sine nici un testament Familia sa doreşte să fie inmormăntat la Nizaa. pe când ^amicii sSI doresc sâ'l aibă la Pere-Lachaise, in Paris. Considerăndu-se că Gambetta a ocupat inalte funcţiuni, toate hârtiile lui s’au sigilat. Toate ziarele sunt d’acord a recunoaşte perderea cea mare pentru Republică şi relevă ou deosebire patriotismul lui Gambetta. „Paris" zice: Lacrimele Alsaţieî pe acest mormânt vor garanta unirea tuturor patrioţilor. Paris, i Ianuar.e. Despre ultimele momente a le lui Gambetta se relatează următoarele : Pe la ora 6 seara Gambetta avu din noii un a^ces de friguri. Doctorii Lanelongue şi Siredy aii declarat, că iafla-maţ unea progresează şi că numai e nici un mijloc de scăpare. Toate silinţele doctorilor erau indreptate spre alinarea durerilor. După ce i au dat pacientului medicamente calmante, doctorii se indepărtară. Pe la 9 veniră din noii însoţiţi de câţl-va amici al lui Gambetta. Acesta ’şl cunoştea posiţiucea, strînse măna lui Lan-nelongue şi i zise cu voce sigură: adio. Pe la 11 ore Gambetta incepu să tragă de moarte ; ardea ca focul şi in tot minutul cerea să i se dea apă. Pe la ID/2 respiraţiunile erail aproape convulsive ; Gambetta ’şl inschise ochii. Doctorul Tienzal recunoscu câtastrofa şi se plecă spre muribund. Gambetta deschise puţin ochii, dar i rein^hise indată, pentru tot-d’a-una. Vr’o 10 miBUte .inainte de 12 convulsiunile încetară. La 11 şi 55 minute Grmbetta se stinse. Inată-ce muri, s’au deschis toate uşile locuinţiî. Fie-care putea să intre. In odaia mortului se afla Spuller, care a anunţat catastrofa cu cuvintele acestea: „Gambetta a fost cuprins pe la ora 10 d’un leşin atât de puternic, in căt nu ş’a mal venii, ih fire. A murit^ fără dureri şi ultima sa resuflare a espirat’o 5 minute inainte de 12. Paris, 1 Ianuarie. Moartea lui Gambetta s’a ştiut in oraş pe la orele 2, şi a produs cea mal penibilă impresiu-ne atât pentru gravitatea catastrofei, căt şi pentru că toată lumea se aştepta la reinsănătoşi-rea lui. Doctorii declaraseră cu două zile inna-inte, că pacientul mergea spre indreptare. Chiar Charcot se esprimase in limbagiul lui cam liber : ăsta n’are mutra unuia, care ar vrea să se ducă pe copcă.—Tot in mod asigurător s’a espri-mat şi Paul Bert zicănd, că Gambetta va scăpa de sigur. In tot decursul boaleî sale Gambetta s’a bucurat de facultăţile sale intelectuale ; numai puterile sale fisice slăbiatl din ce in ce. Pacientul era aşezat intr’un pat de apă, pentru ca să se poată potrivi după trebuinţă gradele temperaturel. De şi starea flsicâ era căt se poate de plăns, cu toate acestea Gambetta era departe să se gândiască la moarte saii la un testament. Abia in zioa din urmă şl cunoscu rituaţiunea in care se afla, pentru că pe la 11 oro le zise amicilor săi Aienne^Etiene şi Arnaud, cari erai! in jurul patului şeii : „Simţ că s’a sfirşit cu • mine." Moartea nu i-a schimbat faţa. - Gura pare că ar surîde, ochii i sunt deschişi, ca şi cănd ar fi vid. Imediat după ce se stinse marele patriot, despre încetarea lui din viaţă ad fost incunoş-tiinţaţl; preşedintele Republioel, presidmţil Ca-meril şi a Seratului, Coquelin in Petersburg şi prefectul din Nizza, acesta pentru ca să vestiască pe tatăl lui Gambetta. D-na Leonie Leon n’a părăsit casa in care a zăcut marele el amic. Voind să aprinză luminări şi să cheme preoţi fu oprită de amicii mortului, de oare-ce Gambetta a murit ca liber cugetător. Ou căte-vâ zile mal nainte de catastrofă, veni un preot bătrân şi se rugă să’l lase să’l vază pe Gambetta, cu care era prietin in copilărie. Fu lăsat, dar Gambetta Fa refusat. La aspectul cadavrului, sora lui Gam betta incepu să se tăDguiascâ in gura mare. Vă-dănd insă lSngâ frate-săd pe d-na Leon, de şi erad certate, şi-ad adresat una alteia cuvinte de man-găere şi s’ad impâcat. Pictorul Bonnat a luat un desen al mortului. Se zice X Gsmbstta ş ar fi exprimat dorinţa d’a fi inmoimăntat la Ni/ze lângă mamă-sa • Paris, 1 Ianuarie Moaitea lui Gambetta a provenit din inveni- narea sângelui cu puroid. Peste 20,000 de oameni ad visitat d. a. parcul şi locuinţa mortului in Viile d’Avray. Trupul e acoperit c’un simplu giulgid. Părul e vălvoid, barba e foarte lungă şi tare incărunţită. Paris, 2 Decemvrie. Se presupune că toată averea remasâ după Gambetta nu trece peste */* milion. Ziarul său „Republice Franşaise" nu va inceta. Preşedin tele Republicel a fost penibil atins de vestea morţii ex dictatorului. In unele sfere se vorbeşte despre ineredinţarea conducerii partidului republican lui Freycinet. In sferele din Elysee se crede că se va uni cu extrema stângă o mică parte din Union Republicaine, o parte va trece la Ferry, iar cea mal mare parte, după cum se presupune la gauche radical. (Stânga radicală), — — ------—«WM-»- «a—------------------— Serviciul telegrafic al „Rom, Libere", 3 Ianuarie — 3 are seara. Berlin, 3 Decemvrie. „Gazeta Germaniei de Nord" arată marea im portantă pol tică a morţeî lui Gambeta pentru Francia. Ea zice că Gambetta a rămas in tot-d’a-una in ochii Germanilor personificarea ideel resbunărel. Cu toate astea Germania exprimă sentimentele el de simpatie şi de respect dina intea cosciugului săd incă deschis, nu pentru omul politic, dar pentru patriotul cate chear in timpul celor mai mari nenorociri ale Franciel, nu desperă de viitorul patriei sale. „Gazeta Cruce!" zice că moartea lui Gam-beatt e un mare fapt istoric; opera sa intreagă in afacerile publice a fost inspirată de patriotism. Moartea sa domină azi toată situaţia europeană ; putem spera că oamenii noştri poliţei vor esamina toate eventualităţile ce pot decurge din ea. „Posta" se întreabă dacă Robespierre va urma urmele lui Danton-Gambetta; căci pentru „Posta" d-1 Clemenceau, care e adevăratul cap al radicalismului, arată o afinitate de mirat cu Robespierre. „Fosta" speră că d-1 Clemenceau, succesorul lui Gambetta, va face a inţelege pe fran-cesl că libertatea şi dominarea lumel sunt<îcuă lucruri incompatibile. „Gazetta de Voss“ zice că elementele extreme ale Republicel francese, atăt m dreapta căt şi in stânga, aveau in Gambetta un inimic riguros, capabil d’a resturna orl-ce atentat contra Republice!. Viitorul va ară*-a daca Gambetta va avea un succesor care va Bcia să apere forma actuală a guvernului Franciel. Republica e incă şi astăzi o garanţie pentru manţinerea păcii şi pericolul de care Republica e ameninţată acum in urma morţii principalului săd sprijin trebue a face a se considera moartea lui Gambetta, chiar pentru Germania, ca o perdere politică (Haxa*). A se redea ultime ştiri pe ,,ag. ni-a. Bucuresci 23 Decemvrie. Confraţii de la Binele public se îngrijesc, pe aropt şi mai mult ca ori-cănd. de calea ce va fi apucat guvernul in cestiunea Dunării, cea mai însemnată de sigur din căte le are actualmente ţara intre nodurile politicii sale esterne. Această legitimă şr patriotică Îngrijire porneşce in deosebi de-acolo, că problema care ne-a dat atăt delucruare să fie m cu-rind adusă înaintea conferinţii ce se intru-nesce la Londra, la 20, ne pare, ale viitoarei luni. * In causa apărării intereselor mari ale naţiunii n’a fost, din norocire, şi nu trebuie să fie, faţă mai cu seamă cu politica es ternă, nici o deosebire de vederi intre aceia cari--de ori-ce partid ar fi—au luat asuprâ-le nobila şi spinoasa sarcină de-a observa şi de-a controla mişcarea politică a statului romăn. Ga taţsuntc m dar a i mpărtăşi şi noiprevă-(jfetoarea solicitudine a onor. noştri confraţi intru ceia-ce se atinge de soluţiunea pe care-o aşteaptă art. 55 al tractatului de Berlin. Din forma insă, calmă şi eminamente oratorică, ce B..iele public pune in arătarea cestiunil şi a indoelilor ce-’l frSmgntă ăsf-tă-zi, — din aceasta insă-şî reese pentru noi că pericolul ce ne ameninţa, atăt de mare şi atăt de cutezător, in ^vitala cestiune a Dunării, este actualmente cu mult incon-jiurat, printr’un concurs norocit’de impre-jurări, de cari n’avem de căt a ne felicita. • Lupta oposiţiunii a fost, in această pri vinţâ şi pănă in momentul de faţă, incc-ronatl de succes. Guvernul, rătăcit la Început de nişce vederi cu totul greşite, a revenit, in fie-ce sesiune a comisiunii europene, la idei tot mai apropiate de dorinţele ţării, iar Aus tria, mulţumită resistenţii ce-a intămpinat in ţara politica ei cuceritoare, a fost oprită tot-d’a-una la timp de ia pasul fatal ce umbla' să facă asupra drepturilor noastre dc stat suveran. Naţiunea va fi adine recunoscătoare bărbaţilor cari prin scrierile, prin memoriele, prin discursurile lorelocinte aii ridicat cestiunea Dunării la inălţimea ce merită, şi cari au scos Europa din indiferenţa in care părea că intrafaţă cu pretenţiunile “aus-tro-ungare, nu numai pentru statul român, ci chiar pentru politica şi interesele intregului continent. Azi din norocire, Europa este edificată asupra imensei importanţe ce coprinde soluţiunea cestiune! dunărene. Pericolul e in adevăr cu mult mai puţ«n de temut, de cum era la început, atunci când Austria umblase să obţie, in grabă şi prin surprindere, o autoritate fatală in a pele peste cari ea nu avea nici cel mai mic' drept. * Punctul cel mai insemnat ce-a dobândit ţara, in această grea campanie diplomatică, a fost, fără indoiaiă,f amânarea solu-ţiunii pănă in ziua cănd tractatul de Ber lin prevedea pronunţarea sentinţei euro pene asupra soartei ce trebue să aibă pe viitor comisiunea de la gurile marelui fiu viu. Regmiul intreg al Dunării este adus as tăzi Înaintea areopagului european. Aceasta era ţinta ce urmăna cu multă prevedere o parte din bărbaţii noştri poli tici, intre cari trebue a cita pe d. Carp ca autor al idei, ca orator care a formulat pentru prima oră in Parlament programa regimului european pentru intregul percurs al fluviului, fără atingerea dreptului de suveranitate a nici unui stat ţSrmurean Cu această vedere politică, singura ce se putea serios opune Austriei, ne-am a sociat de la inceput şi noi, cerănd ca Europa să nu impartă interesul ei dunc-ean după două diverse consideraţiuni: o solicitudine, de pildă, cu totul specială pen tru plutirea de la Galaţi la Mare, şi o altă preocupare, aproape de indiferenţa pentru partea de la Galaţi la Porţile de fer. „Să fimpretutindenea acoperiţi de scutul intereselor europene" a zis d-nu Carp Austria să nu aibă in nici o rhestiun3 de navjgaţmne dunăreană de-a-dreptul a face cu noi, şi numui cu noi Cănd zicem insă „Austria", înţelegem ori-ce altă putere. Nu era şi nu este d« sigur de pnn t o solutiune m care dacă am urma dorinţelor austro-ungare, am primi impotrivfi-ne nemulţumirile puternicului imperifi rus, şi vice-versa, dacă am urma poveţele Rusiei,, am indispune pe vecinul despre Apus. Soluţiunea d-lui Carp ne sustrage dar de la penibila posiţiune dintre nicovală şi ciocan. Si numai când a intrev8(jut sorţii de isbăndă a principiului ce rostise -numai atunci d-sa s’a hotărit să meargă a lucra la Yiena in numele guvernului care adopta, in cele din urmă, această vedere-a regimului european. # b /I £' o Primirea in principiu $ presenţei noastre la postavul verde al Conferinţii din Londra incă este un triumf al politicii de azi, şi sperăm că Europa, indată după deschiderea areopagului, va trece de la principiu la fapt, invităndu-ne a lua loc intre statele cu drept de-a discuta şi de-a decide asupra soluţiunii acestei importante cestiuni. Acolo se va vedea dar, in modul cel mai lămurit, — tăria cu care va apăra guvernul, prin delegatul sSti, drepturile şi interesele poporului romăn. Pănă in presinte insă, toate lucrările pregătitoare, tdte punctele deja câştigate, sunt asigurătoare, şi vin, din norocire, in favoarea unei drepte şi patriotice soluţiunl. 95 Jjjtţ iZ u ■ CRONICA ZILEI Propunerea de revizuirea Constituţiunil s'a citit ieri, in amăndoe corpurilo legiuitoare. Ea s’a primit w urna ăutăel citiri. In şedinţa de azl-noapte £a Catneril, d Bla-remberg a pronnnţat un discurs vehement in contra revizuirii şi in contra partidului de la guvern ; apohdesbaterea s'a, inchis, fără. ca cineva să’l respundă ji propunerea s’a votat cu 101 voturi in oonti a 20., —------ • ‘i .' o Di-seară, Jou'f, la teatrul Naţioal Carmen, ope ra in 4 acte, după nuvela lui Prosper Merimee de II. Meiihac şi L Halevy , muzica de G. Bizet. Beneficiul 1-ie-. Margherita Pieziosi. Se zice că d. inspector administrativ şi fost prefect. Pruncu e numit prefect la Putna, aar cel de la Putna mutat la Rîmni,cu-Sărăt. Termenul de operaţiune pentru a doua emisiune de 25 milioane rentă amortisabilâ s’a pre lungit cu trei luni. k ” Comisiunea inspectorilor ^snerail aî alinatei, întrunită la ministerul de resboifi, a discutat erl asupra ofiţerilor propuşi pentru reformă. Discuţiunea a fost foarte vie. Pănă acum nu s’a luat nial o hotărîre in privmţa viitorilor generali. Se asigură că d-mi colonel! Fălcoianu şi Da-bija vor fi inaintaţî la acest grad, şi afară de arpR a se vor face şi doi din coloneii! cel mal vechi La 10 Ianuare se va ţine la ministerul de reşboiiţ concurs psntru admiterea elevilor de admir straţie, asimilaţi cu gradul de sub-locote-nenţl. După informaţiile „Curierului flnanţiar", consiliul miniştrilor a aprobat oferta prezentată de - ■nil G. V. Velasco Szilberleitner la licitaţiunea ţinută la a 7 cu)«nt, pentru esecutarea zidăriei podurilor după TrotuşI la Oneşti şi UrecheştI, depe calea ferată Ajud-Ocna. ’ Preţul eşit la licitaţie e cu un adaos de 9,50 peste devisnl de lei 235 813, căt se evaluase lucrarea. ■i, t J- >K'n ' 41' - - Orfkj uursii dt efecte s aii hotărit să fie de la 1 la 3 d am., de la 1 Ianuarie incepend. D na- Fssipv. ff a plecat la Viena De acolo va merge la Paris, ca să dea căt6-va concerte ş. ir capitala Frânţii. O destituire motivată D. Al. Gioroceanu, actual ajutor la ocolul Be-tfietj districtul Doli, s’a destituit din postul ee ocupa. ‘ t’ www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA l e motivată de împrejurarea mult de dorit nu numai in ceea capacitatea cerută funcţiuni! lui, dar, mai grav, chiar in aceea ce prlvesce o- Ast-fel, prin doă cărţi de judecată d-sa condamnă la plata unei sumi de bani patru locuitori morţi de mai mult timp, având chiar cu-noecinţă de moartea lor la pronunţarea hotărârii. 1 Din alte dosare resultă că d. Gioroceanu a pronunţat cărţi de judecată cărora nici el singur nu le inţelogea sensul, după cum a declarat înaintea părţilor litigante care ’I ceread să le explice cum trebue înţeleasă hotărîrea pentru a se putea executa. Intr’ un delict de furt, imputat luIParaschiv Stanciu, ne-resultănd nici o probă de culpabilitate din depunerile martorilor ascultaţi, d. Gioroceanu a dat jurământul reclamantelui, şi numai pe baza acestui jurământ condamnă pe inculpat la două luni închisoare. Intr’un alt proces de pretenţii bănesc!, intentat de un arendaş in contra unor săteni, fără a’I cita conform legei, şi pe simplu motiv că locuitorii de şi ad cunoscut termenul nu s’ad presentat la judecată condamnă peste 100 săteni la sumele pretinse de arendaş. * Pe lângă acestea, fiind de un caracter violent, apostrofa cu cuvinte insultătoare pe liti-ganţi şî pe martori, şi apoi, [uitând ori-ce re-servă, discuta prin locuri publice procesele ce avea a judeca a doa-zi. D-ai Dimitrie Moroianu, Costache Panaiot şi Petre Stoianovici sunt numiţi, pe termen d’un an, membri in comisiunea de experţi instituiţă pe lăngă ministerul de finanţe, conform legii vămilor. Data intrării in funcţiunea noilor membri o 1 Ianuarie 1883. " S’a dat ordin ca pentru toţi tinerii născuţi, in ţară din părinţi străini, şi cari nu sunt înscrişi ,e tabelele recensemântului, să se facă un referat detaliat pentru a putea obţine un ordin de urmărire. traduce cu fldelitato o cugetare care animează sufletele fiecărui italian. Reapropiarea italo-francesă face — cum se vede — progrese îmbucurătoare. Ba ,t5ln. Itg.* asigură, întemeiat pe-o informaţie a sa din Pari» că dd. Grevy şi Duclerc lucrează de-a dreptu la statornicirea unei alianţe latine- In serviciul acestei idei măreţe şi măntuitore s’apus aproape întreagă presa francesă şi partea cea mai mare a presei italiene. Norii cari ad întunecat căt-va timp ceriul relaţiunilor italo-francese nu ad fost de căt neşte intămplări tre cătoare — zic ziarele irancese şi italiene. EI ad dispărut şi deoare-ce interesele , mbelor ţări surori şi vecine sunt identice, ce le-ar putea im-pedica să ’şl asigure apărarea acestor interese-in textul unei alianţe ? Din Rusia Monitorul oficial rusesc publică cifra inca sărilor şi cheltuielilor anului trecut. Veniturile in casate ad fost de 651,454,008 ruble. - Chel-tuelile ad fost de 762,393,837 ruble. - Deficitul resultat e dar de 10, 589,828 ruble. Din venituri s’ad întrebuinţat pentru armată şi flotă colosala sumă de 288 */1 milioane ruble, va să zică două din cinci părţi; pentru a-mortlsarea datoriei publice plătindu-se 195 t/2 milioane n’ad mai remas dară pentru toate cele alalte servicii a le imperiului de căt 278,400,000 ruble, mai putu cu 10 milioane de căt pentru armată.. Şi să ne mal mirăm că noi Europenii ne găsim tot-d’a-una răd cu flnancele şi că Americanii n’ad ce face cu cu banii pubiicl! • Se vede că reformatorii de la noi in materie de presă, imitează censura rusească.— In timpul din urmă n’a scăpat nici un ziar rus fie de-â fi amendat, fie de-a fi suspendat sad pedepsit numai cu o prevestire. Şi adică-te, ca să vorbim cu „Românul*, de ce să esiste libertate de presă, dacă ea nu slujeşte intru nimic sad foarte puţin la apoteosarea faptelor guvernelor ?! Bir sporit: Comuna rurală Poenile-Oancei, din jud. Roman, este autorisată a percepe o zecime de la contribuţiunile directe către stat. Cumuna rurală BâsăscI, din judeţul Bacăd, este autarisată a lua incă cinci taxe peste cele existente. D. Nicolae Iliescu, acum inspector de circumscripţie telegrafo-postală, e numit după cerere, şef al divisiei administrative-tecnice, din direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor, in locul d-lui Mihail Herişescu. D. Mihail Herişescu, fost inspector de circumscripţie şi actual şef al divisiei administrative-tecnice, se înaintează la gradul de inspector de circumscripţie telegrafo-postală, in locul d-lui Nicolae Iliescu. DIN AFARA Franci a şi Italia. Noul ambasador francez pe lăngă Curtea italiană şi-a predat săptămâna trecută hârtiile sale de acreditare. El zise cu această ocasiune regelui Humbert, că e însărcinat de presidentul re-publicel a implin la Roma o misiune de pace şi de conciliare şi l’a [asigurat că cuvintele de introducere ale generalului Menabrea către d 1 Grevy aii făcut in Francia cea mai bună impresie. Regele Humbert a răspuns in modul cel mai eordial, adăugând că dacă generalul Menabrea a evocai unele suveniruri n’a făcut de căt a MOARTEA LUI GAMBETTA Următorul pasagiu al unei corespondenţe ce s’a trimis ziarului „AUg. Ztg.“ din Mdnchen incă pe cănd d. Gambetta nu murise şi se gă-sia in ultimul stadiu al agoniei —arată ce mare a fost pentru Francia această perdere. „In măsura —zice corespondentul —in care devin mai rele veştile despre starea d-lul Gambetta, se posomoreşce şi sentimentul public iar oamenii şi interesele adevărat conservatoare sunt cuprinse de o tristeţă neînvinsă. Despre d. Thiers nu se putu cunoasce de căt in ziua morţeisale ce neţermurită-I era popularitatea, ce adânc se înrădăcinase in inima naţiune!. Dacă Gambetta moare mai inainte de ce tristeţă actuală s’ar putea uza saii inăspri in cursul unei lungi agonii, in caşul acesta veştile nenumărate ce sosesc din provincie ne fac a prevedea o sbucnire a popularităţel asemenea durerii publice ce sbucnise sub fereştrile murindului Mirabeau. „D-l Gambetta se presintă astăzi chiai pentru interesele financiare [ca o putere conservatoare, al cărei dispariţie ar fi greii plânsă. Chiar in şirurile stângei estreme, chiar de către majoritatea intransingenţilor începe a se simţi eă Gambetta e o putere[conservatoare, cu moartea căreia] consolidarea republicel nu va câştiga...* Toate aceste prevederi s’ad implinit astazi... S’a implinit şi profeţia că tocmai Clemenceau, radicalul care a eşit pe arena publică, care şi-a întemeiat ziarul „Justice* şi şi-a făcut un nume numai in scopul de-a! combate şi nimici domnia personală* a d-lui Gambeta, acest duşman neîmpăcat e impins astăzi de glasul poporului să fie primul purtător al adăncel sale dureri pentru cel mal iubit din tribunii săi moderni. ZPZFLIJNT BISERICA Domnule redactor, Văzând până acum la ce grad s’ad incuibat pasiunile chiar in inima acelora ce sunt chemaţi a propaga lumina şi iubirea, am crezut o datorie ca să nu zic mal mult, de a nu trece asupra unul incident ce sa iscat la bis. Popa-Kiţu din capitală, cu ocazia sărbării hramului S-tulul Spiridon, patronul acelei biserici şi al Corporaţiei cavafllor. Dacă mă adresez la d-v. pentru publicarea es-punerilor ce am onoare a vă face, spre a le da in judecata publicului, causa feste că intre ziarele ce apar in capitală, ziarul „România Liberă* după parerea mea, este mai pe d’asupra de clocotitul cazanului in care fierb pasiunile politice, căci primeşce bunul şi bate răul, ori de unde ar veni; —aşi fi zis mal independinte, dar frica, slabele ’ml puteri, mă opresc de teama fulgerilor ce ar putea să arunce asupra’mi cei-1-alţi confraţi ai d-v. de deosebite colori.— Numai vorbind de culori şi părul mi se făcu măciucă, căci această vorbă ’ml aduse aminte că puternica şi splendida Roma-nouă (Constantinopoli de azi) se nimici ca ţărîna, victimă fratriilor verdi şi galbene, după cum le espune profesorale St. Gapuţineanu prin traducerea făcută pentru Căderea Romanilor. Că sermana Italia, muma noastră, fu sdrun-cinată pănă in temelii, cănd Papa, care pe atunci era numai Vicarul lui Cristos, se puse in capul guelfllor şi imperatorele in acela al gibeli-nilor, strigând şi aţîţînd şi unii şi alţii ura intre fraţi cu numele de frăţie, dreptate, libertate, iubire,—cu aceste vorbe lupii investiţi cu vesminte de oi nimiciră atunci Italia, şi căţl se-coli trebuiră pentru rîdiacrea el! Noi aci in România nu aveam de căt Români, dară o dată intraţi pe calea.... progresului, ia-tă-ne divisaţl, in albi, roşii şi tute frutti -şi toate taberile nu ţipă de căt libertate ! libertate I şi iar libertate ! Sărmana Românie ! O, căt de mare dreptate avea bătrânului Eliade cănd repeta cuvintele amicului şi profesorului său Lazăr că uraşce tirania, dar tot atăta frică avea şi de anarchie—de lupii strevestiţl in ol, cel ce te iubesc străngăndu-te in braţe pănă te sugrumă. Dar iată mă, tremurând ca trestiea de frica coloraţilor ; cârligul magnetic, acest instrument blastemat, mă tiage fără voia mea pe acea alunecoasă ghiaţă ce se chiamă politică, fâcăndu-mă să ’ml cotesc drumul pe care apucasem către d-voastră ca să vă expun incidentul de la bis. Popa-Kiţu. O I De acum nu mai fac eroare, iată-mă pe drumul meii. B-le redactor! Ori-ce lucru saii ori ce espu-nere de la început, trebue se aibă un nume, botezul săd.-Ed nu o pot numi, de căt Exclusivism, — Discordie, — Precupeţie. Intru in materie.-In seara de 11 Xvrie mă aflam dus cu alţi amici, la bis. St. Spiridon-Noii la priveghere, eu ca să ascult dupăobiceiii serviciul S-tulul ce a fost patronul tatălui meii, cel-l-alţi pentru că poate in cutele inimilor a-veati mai multă credinţă şi pietate către făcătorul de minuni. Dintr’un grup, de la spatele meii, cuvinte de idignare eşiad din peptul lor; el ziceaţi: frumos ar fi fost şi la bis. Popa-Kiţu dacă Mitropolitul nu ar fi poprit pe Episcopul Argeşului să facă serviciti acolo.— Restul conversaţiei pe greutatea Primatului, cred că nu e cuviincios a’l nara. La 12. X-rie dimineaţa, curiositatea mă împinse ca^se traversez capitala, şi să mă duc la Bis. Popa Biţu, să mă lămuresc ’maî bine, căci nu ’ml intră mie in cap, cum ? un prelat creştin ortodocs, Romăn, născut in capitala României, —........ ______________________________________: - - ............. "• cap al unei Episcopii din ţara Românilor, vrednic de demnitatea sa şi unul din primii membri ai Sinodului să fie proprit d’a servi in cultul şeii intr’o biserică ortodoxă din România ţara sa • şi de cine ? de acela care pe fle-care minut trebue să zică : iubiţi-vă unii pe alţii. EI bine, ştiţi ce? faptul era adevăiat, după cum ămi nară unul dintre[comercianţii ce' se recomanda că este cafav. * Ghenadie-Episcopul de Argeşiu, zicea acel co-mersant, Ghenadie ce are stima corpului nostru, Ghenadie care a cucerit toate sentimentele noastre de iubire şi care ne-a venit in ajutor şi pentru imfrumuseţarea acostui sfânt locaş, Ghenadie care este copilul, bărbat şi prelat esit din corpul nostru, Ghenadie care de mic copil de la părinţii săi i s’a recomandat iubirea si pietatea către al lor patron st. Spiridon făcător de minuni, Ghenadie care ca şi sfântul Spiridon (fără de a’l asimila cu el) s’a ridicat prin trudele sale din treapta de jos la episcopat, Ghenadie păstorul iubit al corporaţiei cavafllor cu escepţiune a fost proprit de afaceserviciuldivin.de către Vicarul lui Christos, de către Eminenţa sa Calinic Miclescu Mitropolit şi primat al României care crede că eparchiile Mitropoliei şi bisericile din-tr’ănsa este moşias a, precum Patriarchil din Con-stantinopoli credeaţi că România le este moşia şi preoţii sclavi... Am plecat trist, cugetând la indignarea cu care acel comerciant ’ml spunea amarul seti şi al consoţilor sei. Nu’ml putea intra in cap, ca o Eminenţie să decline, cu esclusivismul pănă pe o aşa pantă! Cum ? Vicarul lui Cristos, primat al ţării, cărui pe fle-care zi Christos prin Matheid Evangelis-tul (C. 18 st. 15) îl^amintesce, zicendu-it „De’ţl „va greşi fratele teii, mergi de ’l mustră pe „el, intre tine şi el singur; de te va asculta „ai dobândit pe fratele ted, de nu te va ascul-„ta, mal ia unul, doi, sad trei, şi cănd nu va „asculta nici pre el, supune’l soborului». Sciu că MitropoliţiI şi Episcopii fiind toţlE-piscopi, se chiamă fraţi intre el. Se presupunem că Episcopul Ghenadie fratele cel tânăr, ar fi greşit ca om către Episcopul Mitropolit Calinic fratele cel mal bătrân. Chemat’a bătrânul singur pe [fratele sed cel mic ? sad mers’a la el cum ordonă Christos spre a’l dobândi ? sad luat’a pe pe unul, doi, sad trei episcopl sad fraţi al sei, sad supusul’a soborului care la noi s’ar chema s-tul Sinod spre a-se patenta dacă este greşitd frateld celd mied ? Ed cred mal mal mal mult că sigur că nu s’a făcut nici una din acestea şi ast-feliu fiind, Eminenţa sa s’a abătut cu totul de la cele in-teid şi mal principale porunci ale lui Christos. Vicarul lui lui Christos, nesocoteşte ordinul stăpânului (Vezi Marcu C. 12. si. 29. 30. 31. 32) care ’I zice să iubească pe unul D-zed, să iv bească pe aproapele sed;-iubire către D-zed se chiamă cănd iţi urăşcl fratele, cănd depărtaţi pe aproapele ? Iată esclusivismul! Iată tirania dusă şi in biserică. La Privegherea din noaptea Sf-tulul Spiridon, Evengelia ce s’a citit a fost Capul IH-a de la Ioan; sugetul era „Pastorul cel bun". Păstorul cel bun ăşl iubeşte oile, şi oile ascultă vocea lui şi ăl iubesc pe el, şi oile merg după el. Iar năimitul ia câmpii, lasă [oile.... EI bine Ghenadie Argeşiu este păstorul iubit al corporaţiei cavafllor, corporaţia (după cum mi s’a spus) ’l iubeşte pe el, şi el pe corporaţî. Ori-care altul străin ar veni, el nu vor asculta de vocea lui, fug de el. (Ioan C. 10. St. 5) Aşa s’a şi s’a intămplat după cum mi-ad spus. Eminenţa sa poprind pe Ghenadie trimite in loc pe Vicarul Săd, pe care ed ’l stimez cu osebire, Eminenţa Sa a credut că corporaţia avea nevoi vanitoase de haine lucioase; sosind vicarul mitropolii la Popa Kiţu, aflăm că corporaţia i-ar fi zis ca la un păstor strein de cult, de turma ortodoxă, nu te cunciştem....... şil’aina- poiat. Iată şi discordia semănată intre unii şi ace- FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 23 Decemvrie — 13 EYANGELISTA DE ALPHONSE DAUDET. Hotelul Autheman (Urmare). In acest timp, o crisă camercială bântui pia ţa Lyonulul, ruină cu totul pe Châtelus şi pe Treilhard, şi schimbă cu desăvîrşire prof.ctele de căsătorie a le tânărului teolog. Ruptura nu fu lipsită de formalităţi; dar se făcu, sub cuvânt că sănătatea viitorului misionar n’ar putea să resiste nici de cum in marile călătorii proectate, şi incă pentru că dânsul in-ţelegea bine că virtuţile şi inaltele aptitudini apostolice ale d-rei Châtelus nu s'ar putea pune la probă intr’un mod glorios in modesta parohie a cantonului Appenzell, cu care el se mulţumea. Jeana, fără să se plăngă, fără a da să se în- ţeleagă ceva, primi o lovitură teribilă prin această joasă şi umilitoare ruptură. In timpul celor două luni pe care le mal petrecu la d-na de Bourlon, nimeni, afară de Dă-borah, nu cunoscu această repede schimbare a so&rtei sale. Continua să comenteze Biblia, să edifice curtea celor mari, ascunzând de acum inainte sub o înfăţişare senină o mare sdrobire de inimă, un dispreţ pentru om şi viaţă, abisul deschis in asceastă inimă plină de vrăşmăşie din causa primei şi singurel sale decepţiuni amoroase. Numai singur capul supravieţui desastrului şi focarul misterios care ardea sub acea frunte i-lumînată. Religiositatea i se mări, dar neînduplecată, aspră, atrasă de textele desperate, de formulele cu maledicţiuni şi pedepse. Şi necontenit acelaşi vis d’a evangeliza, d’a salva lumea, cu o mani a concentrată pentru neputinţa in care o ţinea lipsa de bani. Cum să plece singură, acum, la necredincioşi ? ’I trecu prin minte să intre la diaconesele din strada Reuilly; dar cunoştea organisarea şi destinaţiunea casei şi ştia că aceste călugăriţe pe jumătate civile se ocupaţi mal ales cu visita-tarea, cu uşurarea suferinţelor şi miseriel. Insă, grija de corpul omenesc ’I strîngea inima şi mila ’l se părea nereligioasă fiind că rănile morale sad flsice sunt tot atâtea incercâri bine-cuvăn-tate care trebue să ne aproprie de Dumnezeii. Aşa dar, ce era să facă ? Intr’o joi, fu chemată in parlatoriu unde găsi pe bătrâna Autheman, in neschimbatul el capot alb şi mănuşi deschise, informată despre ruptura cu misionarul, şi dorind a propune Jea* nel să ia pe fiul sed. Lyoneza ceru o se^tămănâ de gândire. Vădu-se adesea la Petit-Port pe acel băiat taciturn intristat prin [infirmitatea flguref, silindu-se la masă să ascunză sub mănăllegătura neagră um flată de grozava sa maladie, şi, după cum se intămplă cu figurile invăluite sad mascate, concentrând in ochi o ascuţime de privire, o in-flâcărare estraordinară. Se găndi la el, din amintire, fără să II flejŢrică. Pentru ea, toţi băr baţil se asemănaţi şi preţuiati tot una. Urâciune ascunsă sad visibilă, toţi erad atinşi de ea. Dar averea o ispitea, o avere colosală, bună de pus in serviciul operelor pioase. Ar fi primit indată, dacă nu cugeta că se căsătoreşce cu un Evred, cu un reprobat. După un ceas de convorbire cu Autheman, amorezat la desnădejde, nu mal avu nici un scrupul; şi căsătoria se făcu in templu, nu la sinagogă, cu toate strigătele întregului Israel. O dată căsătorită, Jeanna reincepu opera de evangelizare, in mijlocul Parisului ca şi cum s’ar fi găsit printre Cafri, ajutată de toate in-lesnirile unei averi imense,—căci casa de bani Autheman ’l fu deschisă şi inaltele coşuri de la Petit-Port scotead fum zi şi noapte, aurul se topea, furgoanele mergead îngreuiate cn drugi de metar, aşa că s’ar fi putut răscumpăra sufletele intregulul univers. Jeanna organisă adunări pentru rugăciuni in salonul săd din strada Pavee, şi predice, restrânse la inceput; văduva Autheman auzea seara urcăndu-se in odaia ei, cântări insoţite de instrumente; se intălneape scară cujbizare figuri i halucinaţi, cu hainele drenţuite, Water-proofs plini de noroid, intreaga turmă tristă si credin cioasă a catehumenilor. Se cam mira de acestă viaţă austeră, de această renunţare pentru cele lumeşti, văzăndu-le la o femele tânără şi frumoasă ; dar fiul săd era fericit, poate că Vedea in toate acestea o siguranţă pentru sărmanul .nfirm, şi departe d’a impedica pe nurora sa, ăl înlesnea misiunea. A1 dacă ar fi ştiut că unul din primii şi cel mal convinşi convertiţi era bărbatul Jeannel, şi că n’aştepta de căt moartea mamei sale pentru a se catehisa şi a ’şi abjura credinţa in public, Recepţiunea israelitului Autheman in templul Oratoire, fu unul din evenimentele din spre sfârşitul imperiului. De aci inainte, in fie care Duminecă, să văzu pe banca celor vechi şi a diaconilor, in faţa amvonului, figura in formă de cuţit, obrazul desfigurat si invelit al celebrului neguţător de aur; şi convertirea lui dete Jeannel o adevărată influinţă. Deveni doamna Guyon a protestantismului, neşovăitâ in drumul vieţii, stăruitoare in opera sa, stimată chiar de cei cari numiseră nebunie exaltarea el. Pentru a răspândi vestea cea bună in tot Parisul, in-chiriâ in quarLerele populate săli mari unde mergea să predice in unele zile, neavănd la in- www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA iaşi fii al bise-'cil.-Vicarul mitropolii de cănd a venit se sileşce prin toate puterile a’şl cuceri iubirea poporului, stâpînul săd ’l pune in penibila posiţie d’a i se inchide uşa bisericii in nas, uşa pe care o baricadase cu drepturile de Ki-riarhie contra Episcopului Ghenadie. Sunt guri rele cari zic, că protoereiî ar fi a-vSnd ordine oculte, ca la hramuri, parastase, morţi, nunţi etc. să recomande pentru serviciu in astă eparhie numai pe arhiereii agreaţi de Em. Sa, şi aceasta s’ar chema precupeţie — Eli insă nu cred şi resping asemenea născociri. Sciţi, d-le Redactor, că obţiind buna-voinţă a dv. de a da publicităţii aceste rîndurl, o să’ml ardic asupra’ml multe nemulţumiri de pe la acel ce respiră aerul curat după dealul unde este situată Cathedrala; dar fiind că am zis că am crezut de datorie de a nu tăcea, ce vrei „cre-ţfui unui om, este cultul lul“, aşa ’ml aduc aduc aminte, cănd sub mitropolitul Nifon se scotea foaia „Predicatorul" sub pana redactorului I. Be-nescu doctor in filosofle. De şi eram tânăr, dar văzând că cârma nu se prea potrivia cu recomandările „Predicatorului", intr’una din zile printr’un articol ce răspundeam „Predicatorului" intre altele ziceam „dacă oaia rătăcită cade in calea peiril, cine este mal culpabil inaintea lui D-zefl, dânsa, sad păstorul ce a adormit pe cănd era dator să privegheze etc." — Bietul răposatul părintele Mitropolit Nifon se făcuse foc şi mă observă cu drepturiie patriarchale de amic al tatălui med, de şi ed la fle-care vorbă a Sa ’I ripostam mereu: Eminenţă, invăţati-vă să ascultaţi dreptatea. Ast fel dar zic, dacă Păr. mitropolit a interzis Episcopului Ghenadie de a face serviciul divin la bis. Sf. Spiridon care este şi patronul săd, după mine răd a făcut. Episcopul Ghenadie ca copil, inaintea imagine^ Sf. Spiridon a invăţat intăid să zică şi se cânte „Doamne milueşte" şi D-zed l’a miluit, şi ajutând bisericca sa, este probă că cu preceptele Sf-lul Spiridon se servia şi el după puteri la milă. S-tul. Spiridon a prefăcut şearpele in aur ca să indulcească suferinţa omenirii. S-ţii de azi prefac aurul in şerpi cu dinţii cărora să se poată servi spre a muşca mal bine din omenirea suferindă. ' Se : ...., sunt din prelaţi unii, cari incasează zecimi de mii de lei, fie de la stat sad de la verl-un aşe^ămînt-mare de ajutoare spre a uşura miseriea celor apăsaţi de nenorociri; ed insă mărturisesc că din locaşurile unde se adâpos-tesce elementul rotund şi sunător, nu am prea vă^ut pe trenţăroşl eşind cu lacrămile uscate. In aceasta se poate cita principiul evangelic, insă invers; adică; ca in loc de a zice ca să nu ştie stânga ce dă dreapta... S-ţii de azi zic, să scie numai stânga ce ţine Btrîns cheiţa in gambele sale, ceea ce n’a invăţat dreapta. Cu tot respectul ce datoresc Eminenţiel-sale părintelui Mitropolit şi primat al României, nu mă pot opri de a ’I aminti recomandările sfântului D-zed făcute prin evangelistul Marcu. C. 12. Emininţie ! Nu esclusivism, nu discordie, un precupeţii, acestea sunt păcate de moarte neplăcute lui D-zed. Cristo3 cere iubire, şi iarăşi iubire. Ordonă: iubiţive unii pre alţii-cere ertare de 70 ori câte 70,]pe zi.- Eminenţiea voastră cum iubesce, cum iartă, cu cari precepte creştine se servă, dacă faptul proprid lui Ghenadie este faptul săd? Regret d-le redactor, cănd văd pe capii bisericii noastre alunecând in {animosilăţi, in calea perirel. Şi mal ales cănd toate mişcările lor le sunt scrutate şi urmărite de către misionarii de la Roma, ce pescuesc in apă tulbure şi se fo losesc de timpurile furtunoase spre a’şl face vânătul lor, şi protejaţi de cine ? de păstorii măi-niţl, de care vorbeşce S-tul Ioan la capul al X din evaDgelia sa de, aceia ce intrăinează vocea lor oilor din staolul lui Cristos. Cu speranţa că esclusivismul aceasta intre-prelaţil ortodocşi in ţara română, ca şi amarul adus in sufletul drept-credincioşilor creştini, va caput drept tovarăş şi apostol de cât o fată bă trănă, veche infirmieră şi păstrătoare a rufelor la d-na de Bourlon, calvină pasionată, descen* dintă a unei familii de gentilomi scăpătată din causa persecuţiunilor şi readusă la vechia sa origine ţărănească. Religiunaa acestei Ana de Beuil ăşl păstra fanatismul sălbatic al Reformei pe timpul res-belelor religioase. Avea ochiul cercetător, neîncrezător, sufletul dispus spre martir ca spre luptă şi dispreţul de moarte şi de ridicul; pe lăngâ acestea, grosolană, cu accentul provinciei sale, intra, — in zilele de predică, — prin ateliere, prin spălătorii, [pănă şi in casarme, aruncând aur când cerea trebuinţa, numai ca s’aducă lume să asculte Evangelia. In acelaşi timp, hotelul din strada Pavee luâ altă înfăţişare. Jean-oa, conservând casa de 'bancă, suprimă traficul aurului care prea] semăna a ovreism. Unchiul Decker ’şl aşeză in altă parte comerţul; Şi stabilimentele de distilare de la Petit-Port sad mal bine de la Port-Sauveur fiiind dărâmate, rădică in locu le un templu şi şcoale evangelice. Peste puţin, din vechia casă Autheman, rămase numai bătrânul papagal al mumei, la care bancherul ţinea mult, dar pe care Ana de Beuil 1 detesta, ’l gonea din odae in odae ca pe o ultimă sfârămătură a acestei rase de reprobaţi, cu pe o imagine vie a bătrânel vânzătoare de aur a cărei voce şiincovoere de nas ebraic le avea şi animalul 1 fi cel din urmă, vă rog, d-le redactor, a primi destinsa stimă ce vă păstrez. X. CORPURILE LEGIUITOARE (SESIUNE ORDINARA) Şedinţa, din 22 Decemvrie, 1882. Senatul. — D. B. Boerescu citeşte propunerea privitoare la revizuirea Constituţiuniî. Propunerea prevede revisuirea ait. 1,44, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 75, 76, 77, 78, 131 şi 133. Ea se discută in secţiuni unite. Secţiunile se întrunesc apoi şi discută mal multe proiecte venite de la Cameră. Camera.— Se admite propunerea d’a se lua vacanţă de la 22 Decambre esqlusiv până la 9 Ianuare inclusiv. . “X- D. Cdmpineanu citeşte propunerea unul număr mare de deputaţi pentru a revisui mal multe articole din Constituţiune. -x- D. Lahovari aminteşte formele ce trebuiesc urmate in revisuirea Constituţiei. D sa cere ca acele forme să fie observate. Cere ca propunorea să se iscăliască, să se ti păriască şi să se iipparţâ şi apoi să se ia in des-batere. D. Gâmpineanu citesce numele deputaţilor cari aâ iscălit petiţia ; mare jnaioritate, care poate hotărî ca d’o cam-dată să se discute fără a fl tipărită. -X- D Costinescu citesce espunerea de motive a propuitorilor revizuirii. -X- Camera trece apoi in secţiuni unite pentru a studia propunerea. VA-KI ETĂŢI Un pungaş isteţ. - Cetim in „Galaţii" (din Galaţi) : 1 „Un tlnăr din Focşani numit Alecsandru Ghin-dar, bine imbrăcat, care se pretinde a fi student şi aspirant la bacalaureat, venind in Galaţi, s’a hotărît să visiteze căţl-va giuvaergii mai însemnaţi. Alaltăerl intrând in prăvălia d-lul Bahruh a cerut să’I arăte mal multe inele cu briliante. Cerend căte-va mn ele, cu o artă bine esecu-tată ascunde un inel de ua preţ insemnat, şi intrebănd de preţul unul alt inel, se arată nemulţumit şi voesce să plece. Comerciantul insă aruncăndu-şl ochii asupra inelelor, observă că scosese opt inele şi că ’l rămăsese numai şeap-te; bănui dâr că muşteriul săti a voit să ’l cumpere unul fără parale. Constrăugăndul a scoate inelul, pungaşul scoase batista din busunar şi o aruncă peste inele, rugând pe comerciant să 1 caute că nu este el care ’i a luat inelul in care timp ridică batista de pe inele scutu-rănd’o; cănd negustorul s’a uitat a văzut opt inele; s’a mulţumit al face morală şi a’l lăsa să plece. „De acolo intră in prăvălia d-lul Burgeni, cere inele cu briliante, fură unul de vr’o 500 lei se preface că se supără de preţul esorbitant ce-I ceruse pe un inel şi iese brusc din prăvălie. D-nu Burgeni nu numărase insă inelele şi nici scia că’I lipseşte unul. „După acest câştig cavalerul de industrie se sue in vapor şi merge la Brăila. Acolo visitea-ză magasinul ae giuvaricale de pe strada Bucureşti deschis de ocasiune, tot de d-nu Bahruh, cearcă mal multe inele şi fură unul. Comerciantul ’l observă şi cănd voieşte să iasă din prăvălie pune măna pe el, i trage căto-va palme Străyilar «1 „Romain 1... Iată Romain 1..." Acest strigăt de bucurie al micei Fanny, in momentul cănd trenul se oprea la gara Ablon, făcu să apară la ferestri o mulţime de capete înfierbântate, sgomotoase capete de Parisiani eşiţî din oraş, iâcănau’şl prima partidă de plăcere in aerul curat şi ia soarele vesel al unei Luni de Paşti ; ş infâţişarea veselă a micului om, rîsul lui răspundea veseliei generale; de la un capăt al tre nulul pănă la cel alt se audi aceeaşi chemare răsunătoare, modulată pe toate tonurile : „iată Romain !... Bună ziua Romain!... Eh ! Romain, Eh!..." Toate aceste strigăte făcură pe păzitorul sţăvilarulul, in picioare pe peronul gărel, să simţă un minut beţia asurzitoare a popularităţii. „- EI Dramne !, ce aii cu tine?,-zise Sil-vanira spăimăntatâ, sărind cea dintăifi din vagon, cu mica Fanny in braţe-L*» Sunt mulţumiţi, se veselesc...dar, pre legea mea!,, sunt mal satisfăcut de cât eî. Şi inălţăndu-se pănă la obrajii roşii ai femeii sale, ăl făcu sa plescăiască cu un sărutat care făcu să reinceapă rîsul pe la ferestre; apoi se repezi să dea măna d-nel Ebsen şi Acei sale. insă Lorie care era in vagon ’1 intrecuse deja şi le ajuta să coboare intro’ atitudine respectoa-să, aceeaşi cu care odinioară primea pe împărăteasa Eugenia debarcând pe cheul Cherchell. „ — Dar Mauriciu ?... intrebâ Fanny căutăn-du’şl pe frate-seu pe lăngâ Romain. I luăndu-I inelul furat şi ’1 dă pe măna gardistu-lal care l’a condus la* poliţie. „Luăndu-se in cercetare, s’a descoperit cele ce făcuse la noi. Comerciantul Burgeni căruia ’I furase inelul, văzând că este pungâşit a alergat după el in Brăila. Poliţia a făcut in cele din urmă pe pungaş şă-şl mărturisească faptele sale. A predat in acelaşi timp şi inelul furat din Galaţi, pe care l’a scos din mâneca cămă-şel in urmă a două perchiziţiunl ce i se făcuse. Eroul nostru va fi dat in judecată pentru a’şl da cont de faptele sale." Cum se ştie, acest pungaş se găsesce astăzi la recoare in capitală. Venind la Bucureşcl el cercase a’şl practica meseria şi la d. Carapati, dar fu prins. Serviciul telegrafic al „Kom. Libere". 3 Ianuare—7 ora seara Pd*io 7 Tâfiu') rA Corpul lui Gambetta a fost pu^ in coşciug erl la trei ore. Medalii comemorative avi fost depuse in acelaşi timp alături cu corpul săd. Coşciugul a fost apoi acoperit cu un drapel tricolor. ' Ziarul „La Republique franşaise" publică o scrisoare de condolanţă adresată de generalul Pittie d-lul Spuller in numele d lui Jules Grevy. Presa republicană are intenţiunea d’a deschide o sub3cripţiune publică spre a ridica un monument in memoria lui Gambetta. „Le Journal Oficial" publică un decret zicând că imormăntare naţională se va faco lui Gambetta. , . Viena, 3 Ianuarie. Ziarele continuă aprecierile lor asupra mortel lui Gambetta: „Noua Presă liberă" zice că mal cu seamă politica interioară a Franciel e unde se va observa că energia lui Gambetta lipseşte. Căt despre politica esterioară a Franciel, e posibil ca Gambetta să fi sperat a recuceri Alsacia Lo-rena, dar de sigur că el cunoştea mal bine de căt orl-cine altul vigoarea armatei germane şi că nu a avut cutezanţa nici uşurinţa d’a voi să conducă a doua oară Francia intr’o mare de sănge şi de lacrimi. Ziarul speră că suvenirile resbelulul din 1870 vor apăra pe Francia d’a ve dea Republica pusă in pericol printr’un nod res bel. Aceasta ar fi o mare nenorocire daca Republica ar deveni prada uuul aventurier saii unul pretendent. „Presa" socoteşte că partidele monarhiste n’afi nimic de câştigat in urma morţel lui Gambstta ; ea gândeşte cu toate astea că partisanil regimului actual vor avea a trece prin serioase încercări. «Gazeta Germană' tiage din aprecierile sale coacluriunea că situaţia Republice! a devenit cu totul gravă: partisanil el din toate nuanţele ar face bine d a ’şl intinde măna pe de-asupra mormântului lui Gambetta. „Allgmeine Zeitung" zice că Gambetta repre-sintă in prima linie ideea unei coaliţiunl a Puterilor occidentale. Această idee a perdut acum pe cel mal elocuent apărător al săti in parlamentul frances. De altă parte moartea lui Gambetta sporeşce puterea politicei exterioare a Germaniei. Până acumu Germania trebuia cu ingnjire se privească către Est şi Ost; se află acum scăpată pentru căt-va timp din partea frontierei sale occidentale. r. , , „ „ Londra, 3 Ianuarie. oe telegrafiază din Gonstantinopol lui , Daily News" că Poarta a cerut formal Rusiei reclamarea d-lul Krebel, consulul săd general la Phi-lipopoli. i 4 Ianuarie--9 ore dimineaţa. . . . Par s, 3 Ianuarie. Nuoi disposiţil s’ad luat pentru înmormântarea lui Gambetta ; a fost amânata pe sâmbătă la amiaz ; după înmormântarea solemnă făcută la Paris corpul va fl transportat la Niza, unde lo-cuesce tata lui Gambetta. . P_nul Mauricid este la stăvilar, domnişoa ră. L’am lăsat cu Baranguin ca s’ajute la operaţiune . P’aci este aşirea, domnule, doamne- încărcat cu hainele, cu umbrelele tuturor, cu un pas mic şi vioid in care se vedea dorinţa înfrânată d’a alerga, iDgrijitorul stăvilarului se grăbi spre barieră, pe cănd trenul lăsa să iasă fumul de plecare, strigând cu miile sale de voci copilăreşti: „Romain!.. El! Romain!..." A fost o idee a Silvanirel, —in faţa minei tâmpite şi de plăns a elevului de la Borda cu nasul mered in cărţi,-de a’l trămite să se distreze in aerul curat de la ţară ; şi Lorie con-simţme cu atăt mal mult, fiind că cu simţul săd utilitar pentru viaţă, vedea intr’aceasta, pentru tânăr, ocasiunea d’a aplica studiile navale la partea practică. Mauricid era la stăvilar de vr’o trei săptămâni, cănd, folosindu-se de o zi liberă, fărălec ţiunl şi fără minister, s a proiectat d’a veni să’l vază cu toţii. Ce mare ingămfare pentru Romain, să primească pe vechiul lui prefect şi pe aceste două frumoase dame I Ce bucurie, să servească pe Silvanira in acel domicilid conjugal unde in cu rând poate....dar tăcere! Acesta era un [secret cunoscut numai de el amândoi..- “ (Va urma). Berlin, 3 Ianuarie. Dupe o scrisoare a unul oficiur austriac publicată de către „Tagblatt" din Berlin, împăratul Francisc-Iosef ar fl zis de curând : „Dacă Rusia ne lasă să ocupăm partea occidentală* Balcanilor cu portul Salonic, nu o vom impie-eica se ocupe şi ca partea orientală împreună cu Constantinopole*. Cairo, 3 Ianuarie. Cabinetul Egyptean, sub influenţa Engliterel, a decis să propue puterilor prelungirea tribunalelor internaţionale pentru un singur an, ear nu pentru şease, periodâ pentru care ad fost la Început instituite şi inaugurate la 28 Iuniu 1874. Se consideră aceasta ca prevestirea unei anec-siunl englezeşti formale. Noutatea a impresionat urăt Viena, Berlinul . şi cele alte Capitale. Principele Frideric-Carol a sosit la Alexandria. Paris, 3 Ianuarie.—U ore seara. Corpul lui Gambetta a fost transportat a sără de la „La Viile d’Avray" la Palatui-Bourbon ; a fost depu3 provisorid in Cabinetul d-lul Brisson, preşedinte al Camerei, aşteptând ca sala unde va fi expus să fie cu totul aranjată şi decorată. Sofia, 3 Ianuarie. Adresa Camerei in respuns la discursul Tronului a. fost remisă erl principelui Alexandru. Ea exprimă conflenţa representanţilor ţării in politica principelui şi a guvernului săd. Ministrul flaancelor a presentat Camerei mal multe proiecte de legi financiare. Comisiunea budgetară a fost numită. Camera a dat un vot de incredere către ministrul de flnance. (Havas). ---------- — i — ------ BALURI MASCATE SALA BOSEL.—Duminică la 26 Decembre: Primul Bal Mascat, şi va urma regulat in tot cursul Carnavalului Duminica, Marţea şi Joia.—începutul la 9 ore. —Intrarea 3 lei de persoană. Serile de Luni, Mercurî şi Vineri fiind disponibile se pot inchiria pentru Baluri de Societăţi, Nunţ sau Theatre. THEATRUL DACIA.—Duminică la 16 Decembre Primul Bal Mascat, şi va urma regulat in tot cursul Carnavalului Duminica, Marţea, Jeuia şi Să?n-băla.—Intrarea 2 lei de persoană. Serile in cari nu se dă Baluri Mascate se pot in-chiria pentru Baluri de Societăţi, Nunţi, Teatre sad Concerte. BIBLIOGRAFIE In editura librăriei Socec & Comp. a apărut: Bucataria modLerna cu o Introducere despre Higiena Bnoatelor 1 voi. in 8° mare cu ilustraţiunl broşat lei n. 5, legat frumos in pănză peste tot lei n. 8. SCHIMB ŞI COMISION FRAŢII BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis --i«»i- CURSUL BUCURESOI Pe ziua de 28 Decembre 1882, ora IX, OBLIGAŢIUNI Comp. Yind. 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. . . 97 98 6°/, r Căilor ferate Române. 99 100 5°/„ Renta Amortisabilă ..... 90 91 Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 220 225 7% Scrisuri fondare rurale . 100 101 5*/o „ » « 88 »/, 89 7°/0 „ » urbane. . . 100 101 6V. . » . 94 95 86 '/* 87 8% Impr. Municipal Bucurescî . . 100 101 » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 30 >/, 31 7 5 »/, Renta Română 89 90 Acţiuni Dacia România 400 405 » Banca Naţională a României. 1260 1270 Cupoane Oblig. Ecsigibile de Stat 7* arg. „ Rentă ’/t aur. „ Căile ferate Vi v. „ Scrisuri .... Argint Naţional contra aur .... 2-, 2*/, Bilete de Bancă . . ... vjl **/. 2 60 Rubla hârtie ... . 2 60 Florini : . . . . 2 11 2 12 Losa otomane 60 60 0 URSUL BIS YIKHA 3 Ianuarie Napoleonul . P 487. Ducatul 5 63 Lose Otomane. 25 20 Rubla hârtie 116 35 CURSUL »rs BERLIN 3 Ianuarie Oppenheim Ruble hârtie 108 70 19 30 Oblig, noi 102 50 Idem L ®/0 99 5C t\ Amort. 5 »/, . . 91 10 CURSUL DIS PARIS 3 Ianuarie Renta Români 90 Lose otomane . . , . , 64 «/, SCHIMBUL 23 Decembre Paris (3 luni) . 99 26 „ Ia vedere . 100 25 Londra (3 luni) ........ •’S 5 » la vedere ... . 25 32 werlin (2 luni) .... . 122 50 „ la vedere . 124 Vion» la vedere 113 | Adrese pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro (%»*« ROMÂNIA LIBERA . n. »wf jAiaiMT^ ’7ă«p(5k3»9|UNB^4UtttMtt&^ Aceste HAPURILE convine contfa: Afecţiunile scrofuloKe, ®uîfl, Hachitisinu Anuemi, Conelituţiunile lymphutice, etc., etc. N. B. — TrefSi observat Semnătura ndstră alaturaţa oct pusă in josul etichetei. DE :os A SE FERI CONTRAFACERI. De vfrizare mac laturi (hârtie stricată) cu ocaua 14, Strada Covaci, 14. INDUSTRIE ROMÂNĂ PreparaţiunI de L. BERLANDT, Farmacist, analysate şi aprobata de Consiliul Medical superior. Licore, Pilule si Svtod de 'î'olu gudronat remediu infaillilrl contra bronşitei cronice, cataru- A J, . \' . . 71 UD ~UAU gUUiUIldt, lui pulmonar, blenorhagie, tuse învechită, tuse tK g r sc , trstarea peptulut dureri de gat, catarul bdţicei, asemenea şi injecţiunî 3a scurgerile de orl-ce naturi. Pilule de Tolu gudronat cu Balsam de Copaiva, iuSfâ/xf3**'' Pastile cu oxvd de fer dialisat r'm'diu 5icur coi,tra wnjuturi spuacî, p„udit.tr* ><«, p.ipita- ™ 101 «10,1100,1, cordului, tldUcimi gmrraU, Hrţtlri p.rvtnitt din UpsA scrofulcstt, drrf ■! debilitaţi \i,pt friguri prrlungatr, dupe lăuzie, diffe, ■îţi morii ai mitrei irrtfu-uintdţtl&r menstruaţii*net şi diarrei copiilor. Pastile cu laoto-fosfat de Calce, rcn?'diu, ah?°,,ut necesar pentru dezvoltarea sistemului osos, cea v . , ^ > mai preferabilă substanţi ce produce poftă de mâncare, putere şi rndreeceactnitatea, maţchilbr, MCelinte la casurile.de Uit de pept, Rochi ti!, la june Jet. care ie Jerveltâ, ..pil diabet*, inapeimţâ, la etcatrisarea rănilor, di,gestiuni laborUst, diarrhea crontcd, U Doici pentru > fm-vorisa ab.ne.nf*. laptelui, .'Convalescenţi, bdtriui slăbiţi şi în genere la tote bolclc ceri slAbesc puterile. Săpun Hveeia Tolc gudranat cu Glycerină, contra băle Ier de pele, a mdtreţei care împiedic/ crrscrre. ,,r , , pa,-ului, Pecingini crenici, spasfli, fleseamţă, nau,,fila pidbreidO, face pelea delicată, mile, lucrisi eu...septic şl oste cal mai preferat SApun pontrti Toaleta, Fi' are medicament^ este , ['Conjura! de nn prospect indicând modul tratamentului. Aceste preparaţiuHÎ indigene ronţ *uperi6re produselor eiinilare urorise. Dcposit ten gros* la Drogueria I. Oveisa /! la Farmacia E. I. Ritsdurftt set Ettaeresei, in aetail la t<5te Fannaciile din Ţirî.. ASTHME CIGARETTE INDIENNE eu c»NN*iti» — indic* O» GRmJttTI/F £ O1*, pharnmolştl !a Pavls *«tn d'»)Jnn»fl d't a «pire (timnlS Clgaretelop® rm Car.nsbit intju» pentn a fcioa w dispere eal.'.mtild celfl mal vlolentG, Ititeea ner* miuS, ritjtttesla. stingere* oocaî, newelTiile faciale, ruerania ■ pentru oombtttarea phtftteief lerynpe*, {1 tont* - aTecţlunll, Hori \ „TOlrtldre. — Fie cere ciperettd pini temnlinrt s*in»»t.T 4 ţt, Depoei'ă in principalele Phxrm&cil De vlnzare bilete delnchiriat PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipografia St. Mibălescu, Str. Covaci 14 Către distinsa noastra Clientela din tota tiara Buourescî, Sesonul de Toamn si Iarnă, 1882 ---- iPRIMA CASA de COHFIENJA.in TERAl Onorate Domnule! Suntem in plăcuta posiţiune o a vă comunica că la magasinul «Băţar de Roinania» depou general al fabricilor noastre din Europa de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţî, a sosit deja primul transport de toamnă-mi saison ce consistă esenţialmente mtrun coldsăl asortiment de pattiesiuri „haute nouveaute", pănă la cele mai fine calităţi, din renumitele stofe : Cotcimen, travers diagonal, camgarn, eheviot, tricot, etc. etc Chois considerable de costume complecte, cu deosebiţi pantaloni fanta'sie, in toate calităţile; croiala cea mai modernă şi elegantă, nuanţe cu totul nuol. Costume negre de salon, fracuri şi redingote de postavuri veritabile de Brun şi Drap de Sedan, confecţionate cu o rară perfecţiune şi soliditate A.em ferma convicţiune, onor. d. Client, că la prima visită cu care veţi bme-voi a ne onora, vă veţi convinge imediat, că intr adevăr la sub-semnaţii se poate procura cu înlesnire imbră-cămintea pănă la cea mai superioară calitate, după jurnalele ® Pa* n°i şi cu preciuri destul de moderate, putăndu-se astfel dispensa de cea mal pretenţioasă comanda, ce une jri insu-ţeţte numeroase desagramente. BAZAR DE ROMANIA Strada Şelari «3>J r. 7 sub 33ctel ITiescbi. NB. Notaţi rugăm «Nr. 7» spre a evita seridse nemulţumiri IMPORTANTE 54 Recomandăm MAGASINUL CARAPATI casă de confi-eniă, bine asortată cu tot felul de bijuterie, joilerie, argintărie, veritabile şi de Clvina, Ceasornicărie de tot felul cronometre, repetition ele Mare alegere de lanţuri scurte fasoane noi de bărbaţi şi dame, coliere d’argint şi aur riviere de brilante si diamante. Dracelete in toate lălimele şi preciurile, colosal asortiment de broşi, buquete. şi colecţie de ţoale numele cu perle, imens asorl de inele nasturi diverşi, ace de cravate şi o mulţime de cadouri, ser-xxiciuM de masă, de ceaiu, pahare de ceaiu, sfeşnice, candelabre, tăvi, linguriţe, etagere, tabacheri de argint rusesc şi dcposit de ceaiuri ruseşti fără odoare de coloniale, toate cu preciuri avanlagioase şi reale, mai efline chiar de căt in magasinele cari ’şi dau aerul de desfacere. Mai atragem atenţiunea asupra unei colivitre d’argint prea frumdsă pentru botezat copii şi săpdleavea cu chirie. Seprimesce ori-ce comande in argintărie şi bijuterie fină. Un Pianine foarte nou este de vănzarc Carol I Nr. 38, I ul Etajiă. Strada MAGAZINUL DE PANZARIE JliXilSrGVIESiFlLXiHî JUMITUIE LAZARESCU IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ .............. ......... .... Au sosit feîurimî de pănze noul precum r Olandă, Ruaaburg, Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madcpolon franţuzesc şi englezesc, Sifon Mec-sican in diferite lăţimi, Melino, percal, tulpan ; Oxiort de aţă veritabil, pănză vărgată pentru miudiie, pănză cu varga roşie la marg.ue pentru tnnsperante, pănză pentru mobile, pc- ză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de olandă garniturîjde 6 şi 12 persoane, plăpămî de vară şi iarnă de lină. Cămăşi de cavaferî albe şi culori, fasoanele cele mai nuol gulere, manjete, cravate, caşneuri diferite forme, batiste de Olandă şi lino. Corsete, cămăşi de damă, diferite camizoane broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi, culori şi albi, flanele de lănâ subţiri albe şi culori, jiletci iranţuzeşcl pentru bărbaţi umbrele de pi oaie şi altele. 4 TLate aceste să procură cu preţurile cele mal moderate. De iuchiriat tot la acest magasin iataju de sus si un cantor jos reparat din nou. * ^sma^tsrism tsmasmrc. r&tmszs&m i. ■mmmMxzm.ţmmm A\ is IMPORTANT şi amatori de a inenrajea industria naţională. ^ C moscănd lipsa ce se simţea de o fabrică specială in articole de cofetărie, ne-am grăbită a împlini această lacuă prin aducerea unei maşme mecanice, sistematică franceză, ce am instalat’o chiar in atelierul nostru, piaţa St. Anton Nr. 16, cu care efectuam grabnic ori ce comande de Drageurl şi bonboane fine, precum : T),a geurî cu licher, Cofeturi Migdale, Cofeturi asortate cu lustru de o calitate ecstra-finâ, precum şi tot felul de Fondane fin lucrate. Considerând dar, avantagele ce putem oferi atât prin calitatea marfei, căt şi prin preţurile mooeratc ce nu sc p~t obţine nici chiar in străinătate, suntem in plăcuta posiţiune d' spera o bogată comandă in care scop arătăm aci şi preţurile : Pentru cumpSr&tori de la 5 oca in sus. -fff* Drage cu licher line una Idem cuiilitatea 11-a „ Cofeturi asortate eu lustru Cofeturi (ii Migdale „ Bomboane şi fondane ,, iwErja oca 4 lei 55 8 5, 55 2 „ 5? 2 » 3 „ 55 80 50 b. Osebit de acista mai putem oferi ji un bogat asortiment de Cartonage pentru cadouri de auuI Noii şi S-tele Serbătorî Şi sure convingerea d-lor comercianţi şi amatori, ’î rugăm a ne face distinsa onoare a oe visita şi vedea producţiunea muşine! ce recomandăm, adusă pentru prima oară de noi in Romănia. 3 CONSTANTIN EFTIMIţJ. mm FIE8CIII BXJOUPJ28CI 3X1 -o. V, Strada Sol nri, M"o. 7. Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi eoneriâ electrică. Odăi de la fr, 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi adunări. A se citi in tute di! h- hi DJAIWLţn PARIATA T Gri J_j F3I_. A & nn nou romanfu needitatu. LA FERICIREA IAUr hONHEUR DES TU DE CMILE ZOLA ABONNAMENT PENTRU TREI LUNI.' 17 FRANCI De vindere la Domuulu Graeve & C-ie, Piaţa Teatrului, Bucureşti. ! Vindecare garantata! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilii in orDee casă. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul ’ ! Haschisch Collodium! şi flecare "ml va fi recunoscător Mathias Rosnyai, farmacist in Arad. Depositul şi agentura generală pentru Roinania, Moritz Polak, Strada Lipscani Nr. 44. Se vinde in Bucureşti la drogheria Bruss şi la spiţeriile d-lor Schmettau. FraDk, Thiirin-ger, Thoiss, Kessler, I.A Ciura, Hr. Alecsandriu, Bruss, Znrner, Zeides, Stoenescu şi Risdbrfer. Chocolade. Pastile de Ghioin, Bonbon de chinin, Chocolade chinin & fier. dulce şi cel mal sigur contra frigurilor pentru copil, de vânzare la toate far-maciele sus-menţionate. (10(M) Ou 28 k 1000 Kilograme w Se vinde lemne prima calitate, tăete si duse la domicilii!. A se adresa şi prin scrisori. PETBESCU, Strada For'tuni 6, la Biserica Ciumata 65 MAGAZIN DE■ UNGERI li SI PANZARIE Din causa grăzr&curef mărfurilor, Ocasiune rara pentru a cumpăra efLu cu preţuri foarte scădute n m „A LA VILLE DE VIENNE" Calea Victoriei, Palatul Dacia-Bomania* Yis-a-YÎs de Librăria 8ocec k Comp. mmBmm OCASIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE Preţul curent al fabrice! (eu preturi fixe) după scăderea procentului 6 Batiste de in adevărat . . fr. 2 3 - 6 Batiste de olandă fină . . . fr 4-50 6 6 Batiste de lino alb, cu tiv lat . fr. 7 8-60 6 Batiste cu marginea colcate, tivite fr. 2 3 6 Batiste idem de olandă . . . fr. 5 7 1 Batistă de lino cu litere brodată cu ™ăna , 2-50 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe. . . fr. 2-50 3-50 6 Manjete idem idem .... fr. 5 6 6 Şervete peutru masă de in ade- Dive 4 şi 5-50 vărat...........................fr. 4-5C 6-50 6 Prosoape de in adevărat . . . fr. 4-50 6-50 6 Prosoape de damasc fine . . . fr. 8 10 1 corset curasse cu balenurî f 7 9 1 faţa de masă colorată .... fr. 2 5 i faţă de masă de olandă albă de 6 Persoane fr. 4 6 1 idem idem 12 Persoane. . . fr. 8 12 LINGERIE PENTRU DAME s şi 7-50 şi 41 Şi 4 şi 8-50 şi 3 şi 5 şi 5-50 şi 7-50 şi 8 şi 14 şi 44 şi 8 şi 8 şi 16 Camaşe -de Chifon cu broderie a fr. 3-50 idem olandă cu şnur............fr. 5-50 idem olandă cu broderie. . . fr. 7 Cămaşă fină de olandă Ramburg brodată. ......................fr. 10 idem de noapte fr 7-50 Pantalon brodat. . , . fr. 3 Idem olandă.....................fr. 6 Camison brodat............ . fr. 3 4-50 6-50 8 12 9-50 4 7 4 5-50 7-50 9 15 12 6 8 5 USB 1 Camison brodat fin 1 . fr. 6 8 10 . fr. 12 14 16 4 5 , . fr. 6 7 8 . . fr. 5 7-50 9-50 . fr, 4 5-50 7 . fr. 6-50 7-50 8-50 . fr. 9 11 14 ;. fr. i-50 6 7 fr. 3 4-50 5 g. fr. 4 5-5q 7 Idem de batist cu dantelă 1 Fustă de costum................fr. 1 Idem dantele şi brodat . 4 Idem cu şlepuri brodată. Lingerie de pichet de iarnă, Robes de Chambres şi Matînee, in mare alegere ţi asemeni cu preţuri reduse. LINGERIE PENTRU BABBAţ- 1 Cămaşe albă de chifon 1 Idem cu pept de olandă 1 Idem de olandă fină. 1 Cămaşă colorată de cr 1 Pereche ismenede Croii 1 Idem idem de olandă di PANZERIE 1 Bucată de Percail şi Madepolon franţuzesc de 45 coţi . . 16 18 20 24 28 30 1 Bucată de olandă de casă ne albită 36 coţi ...........................fr. 20 1 Idem de casă albită 42—45 coţi . . . fr 1 Idem idem de Rumburg 62 coţi . . . fr 4 Idem idem idem fir* fr 1 Idem idem de Belgia fină 60 coţi. 1 Idem idem Toile batiste 60 coţi 1 Idem idem de Irlanda 62 coţi . . 1 Bucată Rumburg pentru 7 cearşafuri coţi lăţime şi 21 lungmea .... i Bucată de p.chet de iarnă 24 coţi fr. 95 125 154 fr. 81 96 115 Căte-va bucăţi de Chifon, garnituri de mese pentru 6, 12 şi 24 persoane, se vor vinde cu mare scăjâmănt. "VIIEîlsrisTJH‘ mmm mi preparată din cel mal bun VIN DE OIAOBESCI Depsulu generalii la magasinulu de Delicatese l>. <3r. Mociami BUCURESCI TOPICUL ORIENTAL al Ini DESLAUKIERS <&ste superior tutulor fondantelor şi revulsivilor întrebuinţaţi în contra Bâtelor Cailor. Acţiunea sa este sigură şi rapide ; Nu face să cadă peru) şi nu lasă neci uăurma; reuşăsce nu se p6te mai bine în contra Eftoldor de i*ept, Junghiurilor,' Durerilor de găt, Paralpielor, &lăbiciunei pi-eiorelor, «ic. Amestecat cum trebue cu unt-de-lemn, se întrebuinţăza la tâte dobitocele nu numai la Cal. , J topicul verde fonaanţ cu mult mai actif, înlocuesce Cauterisativnea cu ferrul roşu in t6te applicatiunile săle. Vindecă răpid Apa Ia pîcîore, ă«»ele IllOrtc, Ingor*;iarîle reci ■eu calde, aeliiopătările vechi seu nueui, apetelile, ei: ParSLPîiarfflacia DESLÂDF,lERS,3l,rne ie qjr. fi «i tote pharm&ciele şi aroguerial* ■ies» bune. DL ÎNCHIRIAT Prăvălia din Strada Lipscani Nr. 48 (La cerbul de aurj cu casele impreună, doritori se vor adresa ia Olari strada Nopţi No 4. 66 Lecţ iimî de Dans Se aduce la cunoştinţa onor. Public că s a iuceput cursul de dans la domiciliul meQ din strada Calvină No. I, casa Filipescu. — InformaţiunI se pot avea in toate zilele de la 7 ore seara. 42 M. C Cliamaggj, profesor de dan£ Tipografia Ştefan Mib&le&cu, Strada Covaci No www.digibuc.ro ANUL VI. — Nr. 1654 10 BANI EXEMPLARUL MIERCURI 29 DECEMVRIE 1882 XZSJ TOATE ^ZX_^Z_1Î3 ABONAMENTELE ; In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 loL 3 luni 8 lei. In Districte : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Iu Streinfctate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN 7 untru Abonamente, Animcj.firî şi Reclame a se adresa: In România : La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ziarului din judeţe. ’ In Paria La SocieU Mavas, place de la Bourse, 8. In Viena : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfnrt, Zurioh, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie. ANUNCILKILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 85 bani Reclame pe pagina 111-a..........2 Lei w » - » H-a...............5 „ Epistole nefrancate se refusâ. ArticolI nepublicaţî nu se inapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim Redactor : SlEF. 0. MlOHAILESOU S riRI TELEGRAFICE din ziarele streine MOARTEA LUI CHANZY Paris 5 Ianuarie. Astă-noapte pe la ora 11 generarul Chanzy a Încetat grabnic din viaţă in Chalons-sur-Marne, lovit fiind de apoplexie. Chanzy era unul din generării francezi cel mal stimaţi şl capabili. Dânsul s’a ilustrat şi ca diplomat. * Ca politic era considerat intre orleaniştl, cu toate acestea aparţinea unei nuanţe politice, care se putea impăca foarte bine şi cu Republica, cănd aceasta nu părăsia calea moderaţiunil. Chanzy era considerat de foarte mulţi ca viitorul preşedinte. Toate ziarele deplâng moartea atăt de neaşteptată a iubitului generar, şi reîmprospătează in memoria cetitorilor suvenirile istorice ce se raportă la Gambetta, ca sufletul, şl la Chanzy ca sabia resntenţil naţionale. înmormântarea lui se va face in Chalons. In privinţa vre-unul detaliu nu 36 cunoaşte de căt cea ce urmează: Generarul avuse chiar erl un mic atac şi azi căzu mort la pământ, tocmai cănd voi să iasă călare. Ştirea morţii lui Chanzy e de natură a intrista inimele tuturor amicilor Franciel. In Paris s’a crezut la inceput că generarul s’ar fi sinucis, din causă că ince-tarea lui din vlâţă i s’a notificat guvernului din partea procurorului. Numai după informaţiunl ulterioare s’a constatat causa morţii lui Chanzy. Nu e ziar care să nu regrete adănc moartea a-cestul brav soldat. ,,France" scrie in genul sâii obicinuit: Incheiat’a are Bismarck un pact cu moartea ? Chanzy era intr’un râsboid de re-vanş cel mal bun conducător. Chanzy şi-a da.t dimisiunea ca ambasador in Rusia, de şi Gambetta insistase mult să’şî revoace dimisiunea. Cu toate acestea lumea ’l numia măna dreaptă a lui Gambetta. Mal tărzifi, dreapta' 1 candidase lapreşe-denţiă contra lui Grevy, dar că^ u cu o maioritate considerabili. Nu de mult, tot dreapta zicea şi se aştepta ca, împreuna cu ducele d’Aumale şi cu Galifeţ, Chanzy să pună măna pe Republică formând un triumvirat. Sub Freycinet, Chanzy era oracolul militar. Dânsul a fost acela care l’a consiliat pe ministrul de râsboid, Billot, să nu trimeaţă Ja Egipt mal puţin de 40,000 de oameni, la din contră, mat preferabil e să nu in-ceapă nici o acţiune. Şi acest sfat l’a urmat şi Freycinet, in contra lui Farry şi Say, cari erau pentru maî puţine forţe." Organul monar-chic Gazette de France se esprimă : „Moartea lui Chanzy sporeşte greutăţile Republice!. Chan zy era speranţa moderaţilor din Francia. Da azi mante ţara va avea să aleagă intre Monarchiâ şi democraţiă radicală. Providenţa spune regelui, că a sosit ora unei mari iniţiative." (Autoine Eugtne Alfred Chanzy. născut la 18 . fartie 1823 la Nouart, in departamentul Ar-deD, a intrat la 1841 jn şcoala militară de la Samt-Cyr şi a trecut apoi in Africa După ce a luat parte in 1859 la espediţiunea din Italia şi fu avansat pentru vitejiile sate in bătălia de ia Solferiuo la gradul de locotenent-colonel, se întoarse din nou in Africa. La 1864 ajunse colonel şi la 1868 fu innaintat la gradul de generar. In râsboiui francez din 1870 Gambetta i oferi comanda unei divisiunî şi la 5 Decembre fu numit comandantul primei armate de Loir. Ca atare Chanzy concepu planul despresurării Parisului, dar după lupte eroice fu Jrespins în luptele de la Beaugency şi Le Mans. — Chanzy ’şl strămută cartierul principal la Poitiers la insă chemat la Paris, pentru ca să i-a parte la incheiarea păcii preliminare. Ales fiind membru in adunarea naţională se strămută cu ea pe la începutul lunei lui Marte la Versailles. La 20 a le aceleaşi luni căzu in captivitatea revoluţionarilor din Paris, dar la 26, adecă peste şase zile, fu liberat şi se reîntoarse la Paris, pentru că să ’şi ia reocupe locul seu in adunarea natwnală Chanzy a fost incontestabil unul din acel generări, cari ah scăpat din iafrăngerea armatei cn mal multă onoare, putând să se măndriască şi dânsul cu căte-va fapte de arme, de şi armata i se compunea din soldaţi neexperimentaţl. Asu pra activităţii sale in râsboiui franco-german a publicat o scriere foarte modestă, întitulată: „La deuxibme armee de la Loire" In Iuniu 1873 fu numit comandantul generar al corpului XIX şi i se incredinţă guvernământul Algeriei. Chanzy remase guvernor pănă la retragerea lui Mac-Mahon. Cănd se făcu alegerea de preşedinte al Iţ mbucel. âsl puse şi dânsul candidatura, dar că^u şi trâcu ca ambasador in Petersburg.) Londra, 4 Ianuarie. „Pali Mall Gazette" aduce următoarea ştire de necrezut: „Publicăm sub toată reserva ştirea ce ni se dă, că Germanii cari se află in Londra afi primit avis din partea guvernului lor, m tocmai ca şi in 1870, ca in intimpul cel maî scurt să se pregătiască de reîntoarcere in Germania. Constantinopol 3 Iânuare Şase lăzi cu revolvere de pe vaporul „Ariei", pornit da la Hamburg, au fost sequestrate de guvern. S’a intentat proces deinaltă trădare in contra acelor creştini, cari au adresat o petiţiune lui Gladstone pentru incorporarea insulei la Grecia. Serviciul telegrafic ai „Rom. Libere", 5 Ianuarie — 3 are seara. Par a 4 Ianuarie Se telegrafiază din Viena ziarului „Le Tamps": întrunirea Conferinţei de la Londra pentru re-gularea cestiunel Dunărei, nu pare apropiată. Austria n’a aderat la intrunire de căt cu con-diţiuue ca punctele de discutat să fis strict ho-tărîte de maî ’naiute, mal cu seamă prelungirea puterilor Comisiunel Dunărene internaţionale, intinderea j iriidicţiuneî el până la Brăila şi acceptarea pur şi simplu a proiectului Birerre. Se crede că cele-l’alte Puteri vor primi această condiţiune căci alt fel Austria e hotărîtâ să respingă prelungirea puterilor Comisiunel europene. Conferinţa odată întrunită ar adresa RomănibI invitaţiunea de a lua parte la deliberări, dar cu condiţiune ca România să primească a priori cele trei puncte indicate mal sus ; dacă nu, Coa-furinţa va delibera fără România, şi va însărcina pe Austria de a executa decisiuniie sale. Se speră că România va fini prin a părăsi resistenţa înaintea acestei estreme cerinţe, ca să poată lua parte la această Conferinţă de la Londra. Londra, 5 Ianuarie. „The Times" zice că o notă a Lordului Grau-ville, comunicată Turciei şi celor lalte Puteri, constată că .Eaglîtera a indeplinit in ţEgypt o sârciuă in ainiea căreia Europa se da indârât ; ea ş’a căpătat insă astfel drepturi speciale pe cari nu le poate impârţi cu nici o putere. „The Times" constată că relaţiuni.e Englite-reî cu Francia sunt incă amicale, Berlin, 5 Ianuarie. „Posta" combate apreciarea emisa asupra con secinţelor morţel lui Gambetta de către „The Times", care a zis că această moarte a adus o turburare in equilibrul european. „Posta" zice din contra că moartea patriotului frances nu e numai un eveniment favorabil pentru menţinerea păceî, dar ea va ajuta incă mal mult la posibilitatea unul viitor fericit pentru Francia; căci dupe foia berlineză, Gambetta era cel maî mare obstacol la stabilirea in Francia a Republice! conservatd -e şi prin urmare se poate face puma ncercare a Republicel conîervatrice şi i niştite. 0 republi A poate face intrarea el diflnitivă in concertul marilor state, numai incoronându-se cu laurii păceî. De altă parte numai prin drapelul păceî Francia Republicană poate să respingă pretendenţii monarchiel. Munich, 5 Ianuare „Gazeta generală" confirmă noutatea că corniţele d’Oiten— Sacken, ministru plenipotenţiar al Rusiei la Munich, a fost ohemat la Petersburg spre a intra in Ministerul de Externe. 5 Ianuare—7 ore seara. Londra 5 Ianuarie. Se asigură că replica d-lul Duclerc la depeşa d-lul Gfanville, cu data de 1 Imuarifi, a sosit deja in Foreignofice. Acest răspuns al guvernului frances ar constata imposibilitatea unei inţele- 1 erl in faţa manţinerel pretenţiunilor Englesilor şi că prin urmare negocierile trebuess a fi considerate ca inchise. Se crede că lordul Granville are acum să su-pue judecăţeî Europei politica Engleză in privinţa afacerilor din Egypt. , Paris, 5 Ianuarie. Iuformaţiunile date erl seara dej,.Le Naţional" asupra pretinsu’ul angajament ce ar fi luat En glitera faţă cu Francia, in privinţa reorganisă-rel flnancelor egyptene, trebue a fi considerate ca inexacte. ™ Paris, E Ianuarie. Generalul Chanzy, comandantul corpului al şeaselea de armată (Clialons-snr Marnei a murit. ' 6 Ianuarie — 9 ore dimineaţa. _ , _ Berlin, 5 Ianuarie „Gazeta Germaniei de Nord" e de acord cu aprecierile exprimate de către „Gazeta de Mosk-va,“ in privinţa agitărilor ce o oare care partidă in Rusia caută a provoca contra Germaniei, care agitare ar avea de scop d’a aduce pe Rusia a favorisa crearea unei nuol Polonii sub pretez tul că aceasta e necesar pentru siguranţa Rusiei in cas de resbel cu Germania. Roma, 5 Ianuarie. Valeriani, care a aruncat o piatră contra trâ-surei ambasadorului Austriei, va compara in curând înaintea tribunalului corecţional sub incul-paţiunea de violenţă contra unul funcţionar public. Ziarul „Rassegna" publică un articol semnat un «Exirredentist)', demonstrând necesitatea unei alianţe austro-itaiiene şi consiliând pe Austria să nu se supere de intrigile unor facţioşî şi să se inţeleagă cu oamenii ordinel din Italia psn-tru protegi&rea Mediteranel. Paris, 5 Decemvrie. Ziarele cred că in urma ultimei note a lordului Granville Turciajva face să valoreze drepturile ei incontestabile şi incontestate asupra Egiptului contra proectelor Englitereî. 7 Ianuarie —9 ore dimineaţa. Paris, 6 Ianuarie. Pompa funebră a iul Gambetta a avut loc iu mijlocul uuel mulţimi de lume nepomenite ; tre cerea co-tegiulul a ţinut două ore. Mal multe care incărcato cu coroane, aduse sau trimise din toate colţurilejFranciel, mergeafi inaintea carului funebru. Cortegiul a fost salutat in tot parcursul seu prin strigătele de „Trăiască Francia", „Trăiască Republica". întreaga poporaţiune a Parisului şi de prinprejur s’a dus pe drumul cor tegiulul. Corpul Iul Gambetta plecat de ia Palatul Bourbou la amiizl n’a sosit de căt după doue ore la cimitirul „Păre-Lachaize" unde stătu expus in sala morţilor pănă afi fost luate dispo-siţiele spre a fi transportat la Niza. La cimitir, d-1 Devei, ministru al 'Justiţie/, care făcuse asemenea parte din Cabinetul Gambetta, a pronunţat un discurs in care a salutat rămăşiţele mortale al marelui patriot care a căzut prematur,’dar care lasă Francia liberă şi pros peră. Ordinea republicană înăuntru şi demnitatea pacifică a Franciel in afară sunt de acum inainte afară de ori ce atingere. Mal multe alte discursuri au fost pronunciate, intre altele unul in [numele soţietăţel Alsacia -Lorenilor din Paris, de către |dl. Chauffaur, co,.e a zis : „Datorim lui Gambetta o durere virilă. Marele patriot e mort, dar Francia e aici vie, vitează şi gata a respunde ia apelurile destinului el". ... Paris, 6 Ianuarie. Consiliul de Miniştri a decii că imormântar6a generalului Chanzy se va face cu cheltuielile Statului . _ Londra, G Ianuarie The T.mes z ce că cea mal mare parte din Puteri a primit propunerea englezească in privinţa intrunirel unei Conferinţe la Londra spre a regula chestiunea Dunărei. 8 Ianuarie—-9 ora dimineaţa. Roma, 7 Ianuare. Procurorul regalul a sequestrat erl bustul lui Oberdank ce trebuia să fie inaugurat azi spre seară de către cercul democratic universitar ; hârtii au fost asemenea conficate. S’afi arestat cu> trei studenţi semnătorl a scrisorilor de in-v tare la ceremonia maugurărel, s’afi făcut p chisiţiunl pe la domiciliul lor. Constant nopol, 7 Ianuarie. Poarta a primit o depeşă din Tripol, conţi nând că consulul Italiei, ducăndu-se la ţară ca să veneze, trebuia să treacă poarta fortăreţel, a cărei trecere e oprită fără o permisiune specială pe care multe persoane şi mal cu seamă consulii străini, o afi intr’un mod permanent: consulul italian, uitând in acea zi biletul sâfi de voe, insistă cu toate astea a voi să treacă; santinela conform ordinului se opuse. Se născu o gâlceavă in care consulul lovi cu biciuşca pe santinelă. Poarta a adresat observaţiunl in această privinţă comitelui Corti, ambasadorul Itauel, si cere saLsfacţiune. Roma, G Ianuarie. „Gazetta de Italia" primesce de la Ooatelo Dlater şi publică iu extenso textul autentic al Memorandului adresat la 9 Apriliu 1881 Pap«I Leon XIII de către catolicii PolonesI spre ari arăta modul de urmat şi precauţiunile de luat in negocierile cu Rusia. Acest document purta semnăturile mal multor mii de PoloaesL 8 Ianuarie—7 ore seara Londra, 8 lungane P Gladstone o bolnav Nota anunţată de lordul Granvile spre a supune la judecata Puterilor politica Englitereî in Egipt n’a fost incă espediată. Se zice că va fi supusă mal ăntăifi Porţel. Alexandria 8 Ianuarie. Albanezii cari au fost recrutaţi spre a face parte din gendarmerla egipteană- vor fi trimişi in Albania. Roma, 8 Ianuare. Erl seara o nouă tentativă a lost făcută pentru inaugurarea unul nofi bust a Iul Oberdank de către Societatea drepturilor omului. Guvernul a pus să intervie puterea puplicâ, care a pro cedat la disolvarea intrunirel, al cărei preşedinte a fost arestat precum şi alte 24 persoane pre-e iute ; poliţia a pus măna pe bust, afişe şi alte hârtii. Persoanele arestate afi fost conduse in in chisoare. Oraşul e cu totul liniştit. (Havsfj A se vedea nltirne ştiri pe pag. m-a. Bucuresci 28 Decemvrie. Sărbătorile afi adus oare care linişte in viaţa noastră publică De şi sunt multe cestiuni deschise cari ar merita să ne turbure odihna, totuşi un fel de armistiţiu pare a se fi incheiat, de sărbători, intre partidele in luptă. Aşa de tare să fie sentimentul creştinesc al românului, ori lucrul este resultatul oboselii, amestecate cu dorul de a petrece ? Par-că atăt cestiunea Dunării, căt şi vorba despre unrăsboifi, căt şi punerea in dis-cusiune a constituţiunil, dispar repede din cutele minţii, cănd e vorba d’o serată ori d un spectacol. Aşa ni s’a urît de nemerniciile politice, in căt ne aruncăm mal cu drag in alte nemernicii, de căt să mal discutăm politică, de căt să ne maî pasionăm pentru unele cestiijnl, pe cari poate unii nici nu le inţelegem bine, de căt să intrăm intr’o luptă inveişunaă pentru idei ce ar interesa statul. Câţi nu preferă un bal unei intrunirî politice ? Nu criticăm. Sch;ţăm numai simptomele unei stări sufleteşcî. Acest urăt, provenit poate din multele amăgiri prin cari mal fie cine din noi a trecut, ne-a făcut indiferenţi şi superficiali. Nu ne interesăm cu palpitări de inimă de nimic, nici chiar de noi inşi-ne: respundem p^ste picior, cum ne vine in gură, la ori-ce intrebare ni se pune. Intre Cab netele Europei se agită ceşti-unea Dunării şi momentul ultimei soluţi-unî pare apropiat. Gazetele austriaco no aduc vesti ingrijitoare pentru interesele ro-mănoscî. Ce facem noi? Odată plini de foc făceam din cestiunea Dunării o preocupa-ţiune capitală a vieţel politice. Astăzi parcă am abandonat’o, dând cu lene din umeri, şi ingănănd cuvinte de descuragiare. Aşa facem mal in toate cestiunile. Foc mare la inceput, foc de paie, şi apoi răceală pănă la nepăsare. Ar trebui să ne curarisim noi de multe, dacă voim să avem o inrîurire reparatăre in mişcarea statului nostru. Prin munca individuală, bine direasă, s’afi ridicat statele mici de ah ajuns unele impărăţil puternice. In maî puţin d’un veac Germania a in uns ceea ce este. * * * Dar să încetăm cu aceste consideratului cari pot plictisi pe mulţi. Nu e bme să albi tot-d a-una dreptate, par-că auz ziceniu’mî un prietin mal ros de lume. Aşa e; şi fiind-că fie-cine, rţiai ales acum in vîrtejul sărbătorilor, se mulţumeşte cu intrebarea : Ce maî e noti, — să respundem tot aşa de sumar la curiositatea grăbitului cititor. www.digibuc.ro RUMANIA LIBERA Nou, care să isbiască simţurile prin ne-obicînuinţa Iul, n’am avea nimic de inre-gistrat in viaţa noastră politică. Noi mergem cu ochii inchişl in voia intămplării, lăsând la dol-trel grija d’a ne conduce. Şi cănd inchidem ochii, ca să nu vedem râul, ne inchipuim că nici râul nu există Din afară sunt veşti mal multe; dar aceea care mal mult ne-a mişcat este moartea generalului Chanzy. La căte-va zile după G-ambetta, se duse şi ilustrul sâu asociat la apârarea naţională. Francia pierde mult, cănd ast-fel de oameni dispar. Un simţi-mânt de adâncă intristare a incins inima surorel noastre mal mari. Ea scie să pre-ţuiască pe oamenii săi cel mari. CRONICA ZILEI M-M-L-L. Regele şi Regina £nu s’att dus la Iaşi de sărbătorile Crăciunului din causa epidemiei ce băntue acel oraş M. S. Regele a asistat ieri dimineaţă la "âeia ciarea serviciului divin in biserica St. Ştefan din calea Călăraşilor. Se zice că numărul agenţilor de schimb de pe lăngă Bursa din Bucureşti va fi sporit cu patru. Se vorbeşte —noi nu garantăm zgomotul —că ministrul de resboiu ar fi dimisionat Curtea juraţilor din Prahova a condamnat pe banditul Serdaru la muncă silnică pe vieaţă. Experimentele făcute cu iluminatul electnc la palatul regesc din capitală au fost incoronate ae succes. Sunt numiţi: D M Negulescu, fost prefect, inspector administrativ in lecui d-lul Pruncu, numit profect la Putna. D. capitan I. Rămni. eanu, din reg. 23 dorob., comandant al sergenţilor de oraş din Bucureşti. D. C. Robu e decorat cu crucea de cavaler a ordinului Steaua României, pentru că cu spesele sale a construit o şcoală primară de băeţl in Berlad. S’a dat Coroana României la o sumă de cetăţeni din judeţele: Argeş, Brăila, Covurlul,Botoşani, Dorohol, Iaşi, Suceava, Neamţu, Fălciii, Vaslui, Rcman, Bacău, Tutova, Tecuci şi Putna. Pomelnicu e publicat de gazeta oficială din ziua de Crăciun. Ieri s’a incejut patinatul pe lacul Cişmegiu-lui; afluenţa a fost mare, distracţia deplină. De aci-nainte, Marţia, Joia şi Duminica va cânta muzica militară de la 2 până la 5 ore d. am In curând se va da o serată cu lumină electrică. Căpitani noul, in infanteria: Niculescu Al. din reg. 7 lorobanţî, in reg. 21 dorobanţi.— Cocea Dim., din reg. 12 dorob. in reg. 6 de linie. f S’a dat Virtutea militară de argint sergentului Ivanciu Gheorghe, din reg. 8 linie, pentru că in celitate de şef de port la canalul Sf. Gheorghe, corn. Catărleţ, jud-Tulcea, s’a distins prin fapte meiitoril de curaj şi devotament, cu oca-sia prinderii omorîtoiulul Nicolae Anastase. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — ?8 Decemvrie -- EYANGELISTA DE ALPHONSE DAUDET. Stăvilarul (Urmare). De la Ablcn la Petit-Port sunt rumal Irel chilcmetre pe care le face cineva intr’un om-nibus, regulat pentru toate trenurile; dar îngrijitorul stăvilarulul, ca să servească mal bine pe nouil Eosiţl, IvaEe batelul să# de serviciu, o luntre mare verde, de curând văpsiiâ, in care se aşezară cu toţii, mică fată inapolintre Elina şi d-na Ebsen, Lorie pe bancă in faţă, Sylva-nira in partea de dinainte, pe care o coprindea cu rochia el de un albastru obişnuit la bone, asemenea ca o livrea. Romain, ca un şoarice, sări in luntre cel din urnă impingănd cu picionul in mal, şi luă lo- Guvernul e autoriset să cheltuiască 36.000 de lei pentru construirea un6l linii telegrafice din Tulcea, prin ceatatul St. George şi Gargova, la Sulina. Această linie e cerută de interesul navigaţiei ps Dunăre. CESTIUNEA DUNĂREI „Pester Lloyd* spune, că in sfârşit a aderat şi Turcia la Conferenţi din Londra care se va întruni pentru regularea cestiunel dunărene. Toate puterile sunt prin urmare de acord asupra acestui lucru. Anunţând aceasta, oficiosul austro-maghiar crede de cuviinţă să preciseze posiţiunea Aus-tro-Ungariel faţă de viitoarea conferinţă şi ne spune, că „in prima linie scopul conferenţei e de a prelungi puterile Comisiuneî eoropene dunărene pi că ea nu se va ocupa de căt intr’al doilea plan cu ducerea la indeplinire a cestiu-nei reglementului pentru navigaţia intre Galaţi pi Porţile de fier. Restul impărtăşirilor lui „Pester Lloyd" ne aduce aminte de fabula Vulpel cu strugurele. Austro-Ungana n’ar fi pentru proiectul Barrere de căt... din iubire de pace. Ea mei n’ar umbla să ne înduplece a primi acest proiect... Sarcina o lasă Angliei şi puterilor apusene.... In sfârşit Austro-Ungaria ar fi indiferentă ca acest proiect să fie sad nu primit. Ea-şl va şti apăra interesele, fie intr’un chip, fie intr’altul. JDIUNi AFARA Agitaţia îw,tre Armeni O telegramă a „Agenţiei Havas" ne anunţa, că neşte armeni au fost arestaţi de către autorităţile turceşcl la Erzerum, din causă de con-spiraţiune. lata căte-va amănunte ce se trimit asupra acestui fapt din Syra : „Patru armeni ati fost arestaţi de poliţia turcească cari turberaseră liniştea publică inaintea casei unei preot armean care ’şl pierduse cine ştie din ce causă simpatia poporenilor săi. In timpul interogatorului acusaţilor crescu şi bănuiala autorităţilor, şi din causa aceasta se făcură perchisiţil la arestaţi. „S’a dat cu acestâ ocasiune peste formele de jurâmănt in cari se jura credinţă pentru causa poporului armean cu preţul de-a sacrifica pentru ea in cas de lispsă avere şi viaţă. „Mărturisiri ulterioare dovediră existenţa u-nel societăţi patriotice. In zilele de 8 — 10 Decemvrie au fost arestate vre-o 350 persoane cari se găsesc şi astăzi in arest, „Cum se aude, planul conspiraţilor era de-a înfiinţa după modelul herţegovintan mai multe bande şi de-a conduce contra autorităţilor tur-cescl un resboiu de guerilă până ce se vor simţi destul de tari spre a intrepinde cu oare care succes opera liberârel de sub jugul turcesc. „Mişcarea numără deja mai multe mii de partizani. a le căror capi se găsesc incâ in libertate. Ea pare itcă a fi incuragiată şi ajutată cu bani de către Rusia. Autciitâţde turceşcl au voit să facă o peichisiţie şi in şcoala aime-nească ; de vreme ce insă consulul rusesc se impotrivise la una ca aceasta, autorităţile incă aii părăsit această idee*. Charles Dilcke despre Gamhetta. Ministrul radical eDgles Sir Charles Dilcke ţi-nănd in ziua anului roii un discurs in Chelsea. se rosti cu următoarele cuvinte despre Gam-betta : „De vreme ce am cunoscut pe Gambetta din relaţiunl intime de mal mulţi ani şi am negociat impreună asupra tractatului comercial, ed ca delegat al Angliei şi dănsul ca delegat al Franciel, mă simţ dator să esprim sentimentul de mâhnire al Angliei pentru moartea lui. peţile. Barca era incârcată, Sena era mare. — „O să te osteneşti, voinice... — N’avea nici o grijă, d-le Lorie.* Şi trăgea vărtes cu lopeţile, lîzănd, inchion- dorându-se la soare, răsturnându-şl capul până pe genunchii femeii lui, şi, printr’o indemăca- I tecâ manoperă, se indrepta spre mijlocul fluviului unde curentul ee părea mult mal repede. — Petit-Port este in partea cea laltă, Romain — Aşteaptă-, d-le Lor.e, aşteaptă... D’o dată lăsă lopeţile şi,*iu vărful căngii, apucă cel din ui mă tatei al unul lur g şir dus de un remotquer care trecea la acea oră pa-colo in toate dimineţile. Navigaţiune delicioasă fără vr’o osteneală sa# vr’o eguduituiă. Sub cerul limpede, inveeelit prin frumuseţea zilei, câmpia, casele albe d -părţile de verdeaţă, treceau pe d’inaintea oihiiw, pe amândouă malurile, cu iuţeala văntulul. „Ce bine suntem aici" zicea Fani/y, cu braţul incleştat de acela al Elinei, şi mica voce a copilei esptima sentimentul tuturor Să găsea# toţi foaite bine. De )a nenorocirea lor pentru prima oară tă-năra fată avea colori pe obraz, un sui îs de floare întredeschisă, in :ontait cu natura care leagănă ţi consolă. D-ra EtseD, ca toţi aceia cari au trăit mult-, cari a# suferit mult, se bucura in linişte de o zi de repaus. Lorie privea părul blond, nebunatic, jucăndu- | „Personal, eu am f03t nevoit să mă abat m negocieri de părerea sa in ce privoşce intere sele Angliei, precum uu mă puteam uni cu el in deobşte iu multe cestiunl pe cari le discutam privat şl cari priveai! atăt Europa cât si Frauda ; erad de acord ori nu, toţi comisurii englezi cari au fost anul trecut in Paris recunoş-ceau insă unanim d9licatoţa şijbunătatea cu cate tracta pe toţi Englezii. „Curagiul lui gigantic, elocuenţa strălucită, veselia şi amorul nesecat ce avea pentru toţi aceia cari’l cuuoşcead, ad făcut dintr’ănsul pri mul Frances al timpului său. E dar de datoria noastră să esprimâtn adânca noastră părere de rău de moartea sa, in această adunare, prima după moartea sa. Oftceriî ruşi in Rumelia Orientală O telegramă din Filipopol vesteşte că ofloe-ril ruşi cari servesc in miliţia Rumeliel Orientale ar fi hotărit să părăsească acest serviciu şi să se intoarcâ acasă in Ru3ia. 1 Causa aceasteî hotărîrî sunt greutăţile pe cari oficerii ruşi se plâng că le intîtnpinâ in raporturile lor de serviciu cu comaneantul suprem şi cu şeful guvernului autonom, — mai virtos insă puţinele simpatii de cari se bucură din partea poporaţiunei. —---------ii --------- Lupta Romanilor de peste munţi pentru esistenţă. Sub titlul acesta citim in „Observatorul* „Românii locuitori in Ungaria şi Transilvania ar trebui să se mal dedea odată a nu aştepta nicî-un bine şi nimic pe lume ae la sistema actuală. Mal mult de căt atâta : chiar când li se ofere căte ceva ca favoare, ca ajutor, ca subvenţiune, să se intrebe de zece ori, nu cumva ceea ce li se ofere, este spre peri rea lor, calul de la Troia. „Contribuţiunile directe şi mdirecte căte se scot din pungele poporului românesc pentru stat, municipiu, comună, pentru susţinerea clasei privilegiate şi a popilor de alte confesiuni cudes-daunărl urbarialî, fac pe fiacare^an zeci de mi lioane. Contribuţiunea de sânge, adecă întregirea armatei, a apăsat până in anii mal din urmă totdeauna fără asemănare mal greu pe români de căt pe alţii in toate districtele şi munici piele in cari se aflau el sad singuri sau amestecaţi cu alte popoare. Cugetaţi numai bine că din zilele împăratului Carol VI (1712 — 1740) pănă in an. 1848 sutele de mii'din clasele privilegiaţilor şi anume nobilimea maghiară in ambele ţări fusese cu totul scutită şi apărată de serviciu sub arme, incepfind de la cel de ăntăid grafi şi baroni, pană la cel mal treDţeroşî De-meşi opincarl. Tot aşa şi buigesimea din cetăţi şi oraşe a derivat de la sine serviciul militar tot numai asupra românilor, cu atăt mal vîr-tos, că disciplina şi tcată tractarea soldaţilor in armată era din cele mal severe, cruDte, brutale preste măsură, când adecă şi un locotenent câiul abia ’I eşia# fulgii pe sub nap, ba chiar şi corporalii şi*sergenţi aveau privilegiu să insulte, se bată, se maltrateze pe soldaţi orl-cum le plăcea. Preste aceasta serviciul militar nu era condiţionat de aşa numita capitulaţiune pe pe un termin anumit de ani, ci soldaţii serviati aşa zicănd până la betraneţe şi nu era nicl-o raritate a vedea soldaţi români'veterani, dimişî după serviciu activ necurmat, de căte 20 de ani. După ce s’a introdus in a. 1846 tragerea la sorţi prin lege dietală, clasele privilegiate au rămas şi atunci scutite de contribuţiunea ce se lua in săDge omenesc; numai căte un domnişor ici C'dea, cu care părinţii nu şcia# ce să mai facă, era înrolat ca voluntar, „ca să’l in-veţe neamţul la regulă", precum se zicea in acelea timpuri. In cât pentru burgesime, ea incă fugea de arme şi se subtragea in toate modurile de la serviciul militar, iar dacă fiii lor tră- se pe templele, pe fruntea, pe gâtul Elinei, in-chipuindu-şl că braţul copilei sale ăl apropia mima lui de inima tinerii fete.. Dar cel mal fericit era tot Romain, aşezat in paitca dinainte lângă femeia sa, vorbindu-1 încet, cu o privue limbută pe care o indreptadin cănd in cănd inapol. „Iată Petit Foit!., zise el, ailtănd un sat cu acoperişurile caselor roşii, uniforme, iăf pândite pe pante acoperite cu grădini, cu parchete de flori sa# de legume, cari mârg nesc, mai sus ae AblOD, malul stâng al Senei... Peste in sfert-de ceas, ajungem la siâvilar*... Pe ţăim, un dememfi cu o itfăţişare antică şi scgmorială te ittindca de-a-lungul. Un parc imens suia coasta; se observa, eus de tot,marea cruce de pratră pe un mormânt al unei familii, vn fel de capelă „Castelul Authemann..„ răspunse Romain privirilor cari ’1 intreba#. — Dar, dacâ’î aşa, suntem la Port-Sauveur?... zise Elina cu grabă.. — Tocmai, domnişoară.... Aşa se numeşte castelul pe aici... O cunoasă cutie, zăfi... Dar satul! Sunt de părere că trebue cine va să cau te departe in sine Sune-et-Oise, bacbiar in toată Franţa, ca să poată găsi incă o ast-fel de loca litate. Un fel de nelinişte neînţeleasă cuprinse pe tinăra fată, eclipsă dinaintea ochilor el frumo sul soare de primă-vară şi curata atmosferă cu geau număr mic, părinţii cumpărau om iu lo; cu câte 2-300 florini. Intru o sută şi mal bine de ani (1712-1836) căt aii durat răsboaiele bogate de atrocităţi cu turcii, cu prusacii, şi iar cu turcii, apoi cu francesil, pănă iu 1815,* apoi in revoluţiunile ain Italia şi din Polonia, regimentele de linie scoase pe câmpul sângaluldiu Transilvania, Banat, comitatul Arad, jumătatea din Bihar, Satraar, Maramureş aii fost in partea lor cea mal mare compuse tot-d'a-una din români, iar in teritorul de grăniţerî alăturea cu 2 Va regimente secuieşcl aii stat in Transilvania 2 */2 regimente romăneşcl foarte numeroase şi in Banat 1 regiment compus numai din români şi altul pe jumătate. Arătaţi apoi in toată istoria armatei imperiale pe un period de 127 şi respective 170 de ani un singur cas de tradare din partea vre unei trupe compuse din ro-măuî, precum noi am putea arăta din partea altora. „Şi pentru toate acestea sacrificii, pentru atata devotament şi lealitate adesea chiar oarbă prin escesul săli de zel, cu ce a fost recompensat acest popor nefericit şi cu ce este el recompensat pănă in ziua de astăzi ? Cu insulte pe flecare zi, cu cele mal neruşinate denuntaţiunl de trădători, de către aceia cari tradarea o avură de proefsiunea vieţel lor, cu impedecare obstinată in mersul culturel sale, sub pretest că el nu voeşce cultura maghiară, adecă o cultură imaginară, care in realitate nu exista nicăirl pe lume, căci toată cultura şi civ lisaţiunea din Ungaria este numai imprumutată, transplantată, aclimatiaată din Italia şi din Germania, mal de curând şi de la alte popoare apusene, iar de cultura originală maghiară nici vorbă nu poate fi. „Dar şi pe căt s’ar părea că ni se face câte unu bine bagatel dinpartea statului, vedem cu toţii ca in schimb ni se cere preţ insutit şi in-miit. Este dator statul, ca pentru sacrificiele aduse in toate epocele in interesul acestuia de către poporul român in avere şi in sănge să’l dea in proporţiune tot atâtea mijloace de cultura şi prosperare, căte dă şi pentru maghiari; insă ceea ce ni se dă, este o adevărata batjocură, iar condiţiunile cari ni se pun, dacă le-am accepta, ele ar fi pentru noi moarte sigură. Aşa, ca să tăcem de alte miseriî, nu se poate spune prin cuvinte mărimea răului causat prin acelea mici subvenţiunl, cari se votează din an in an pentru cieruri, spre a se impărţi la „preoţi cu purtări bune.* Las că acele subvenţiunl a# provocat şi provoacă neîncetat rivalităţi, chiar pisma şi ura intre membrii clerului, dar apoi şi demoraliseăzâ ihfricoşat nutrind servilismul şi alăturea cu acesta înmulţind numărul denunţian-ţilor. Preste aceasta s’a observat in mal multe paroehil, că de cănd se impart acelea subvenţiunl numite iu ironie „milă impărâtească", poporul caută a se subtrage in tot modul de la plâtirea taxelor regulate pentru preoţi; iar pe airea ’l au^I murmurând că „popa lor ţine cu UDguril." întocmai acelea, ba incă şi mal cumplite sunt relele cari urmează din subvenţiu-nile date unor scoale, prin cari se inmulţesc numai indivizii fără caracter. Cu fie care bentflciu pipărat ce ţi se intinde, este împreunat căte un scop de sinucidere. Din contră, când al cere ajutor de la stat, fără nici o condiţiune reservată şi clandestină, atunci se scii că ţi se deneagă scurt şi cătegoric. AI cerut neşte ticăloase două mii fiorini pentru esposiţiu-nea de la 1881 din sutele de mii votate înadins de către dietă pentru incuragiarea industriei şi a comerciulul; al cerut din al tău, nu din averea altuia, şi doar n’al uitat aşa curând ceea ce al păţit, că era p’aci sâ’ţl inchidâ esposi-ţiunea. „Toate acestea maltratări insă şi nenumerate altele intru nimic să nu ne descurageze in calea civilisaţiunel şi a Bilinţelor de a ne ameliora starea noastră; dar nici să stăm# cu măinele in Eîn sad incrucişate. Nu avem să aşteptăm nimic de la sistema actuală ; să nu uităm insă, că părinţii şi străbunii noştri aii in-cercat şi indurat rele şi mal mari, persecuţlunl miros de viorele ; amintirea visitel sale in strada Pavee, imputările d-nel Authemann asupra mor-ţe.i nereligioase a bunicei o neliniştea#. Nu ’şl putea deslipi ochii de pe aceste persiene lăsate, de la acel parc profund şi mistei ios, do-inicat de cruce intr’un mod funebru. Ce intăm-plare o aducea pe ca acolo ? Era in adevăr o intîmplare, sau poate o voinţă mal inaltă, oin-ştiinţare a lui Dumntze#? Dar deja cotitura terenului, un boschet de arbori, mersul iute al batelulul pe lăngă intreg domeniul de pe coastă, ’îluau caracterul fatal de apanţiune; şi acum să vedea stăvilarul tăind fluviul cu o spumă argintie, cu un sgomot surd cu atăt mal tare cu căt să apropia# de el. Romain arătă Silvanirel o casă mică pe drumul de alături, ale cărei fertstre şi uşe se v«r deail ca nişte puncte mici negre. „Suntem la noi!..", ziso incet, cu privire umedă de lacrămî, deslipind barca şi ducănd’o spre chei#. Mauriciu, foarte ocupat la stăvilar cu un băiat, ’I văzu de depaite : alergă dănd ţipete de Corzib, aruncându’şî in sus pălăria eşită de soare şi de apă, şi chiar el, părlit, are, cu nasul rtşu şi mai umflat; un adevărat marinar, zicea Romşin. „He I Maurice* 1?!... Borda!“ strigă tatăl vesel fără a vedea mutra spăimăntată pe ca.e o avea bietul băiat, din causa acestei amintiri neaşteptate a vocaţiunil lui. www.digibuc.ro şi mal barbare* şi eată-ne că nci tot exsistăm. Să lăsăm vanitatea şi să mărturisim, că este meritul acelora, daca noi mal existăm pănă in ziua de astăzi. Voim să asigurăm şi noi viitorul descendenţilor noştril ? Atunci trebue să ne decidem la sacriflcie inzecite, pretinse de im-prejurârile actuali, de puterile vrâşmăseştl cu cari suntem combătuţi in existenţa noastră şi aduşi in pericul invederat de a perde tot şi chiar viaţa, a deveni Dentru îot-d’a-una slugoii şi măturătorii necurăţiel altora. „Intre problemele cele mal urgente pe care trebue să le deslege naţiunea românească in timpul cel mal apropiat sunt după noi mal ales acestea 1) infiinţarea de alte patru gimnasie româneşti in Caransebeş, in Arad, in Seini şi Sighet: 2) precum s’a mal zis, infiinţarea de două ziare cotidiane (cu escepţiune de dumineci şi sărbători) şi inmulţirea celor l-alte pe oare le avem, pănă la număr de 20 atât politice cât şi ne-politice, de specialităţi; 3) câştigarea unor ziare germane şi franceze cu des-tinaţiune, că pana ce noi in ziarele româneşti discutam nenumăratele noastre cestiunl şi afaceri interne, cultivând şi literatura naţională, pănă atunci in cele străine să descoperim lumel starea noastră cu toate relaţiunile şi imprejurările vitrege intre care ne aflăm, apărăndu-ne tot-d’odatâ cu energie iu contra necurmatelor denunciaţiunl şi calumnil vrâsmăşescl. 4) infiinţarea societăţilor de lectură şi conversaţiune românească in toate comunele româneşti sau amestecate, in cari se află locuitori de naţionalitate romană. Puţinele ziare cât le avem dincoace de munţi, toate sunt inspirate de acelaş zel sacru atăt naţional, căt şi patriotic; societăţile de lectură le pot caş-tiga pe toate şi a se folosi de lectura lor foarte bine, fie care după gustul sad interesul ce are la citit." Suntem convinşi că regatul romanesc eşi va indrepta, prin cărmuitoril săi şi mai vîrtos prin opinia sa publică, băgarea de seamă asupra a-cestul mic program, a cărui realisare insă e neapărată pentru ca fraţii noştri de peste munţi să pdtă eşi învingători in greaua lor lupţă pentru păstrare E datoria noastră să ne punem umăr la umăr, căci să nu ne facem ilusil, jumătatea elementului nostru se gdsesde astăzi înaintea u nei probleme de viaţă sau moarte. V AKiKT iŞL'Ţ'I Panică in biserică. —Ziua de Crăciun a fost o zi de spaimă şi de jale pentru locuitorii finezl al orăşelului Kumo. Dimineaţa se găseai! in biserică peste 2000 de persoane, când cine-va pronunţă deodată înfricoşatul cuvănt „foc“. La au-zirea acestui cuvănt oamenii începură să alerge spre uşă, din nenorocire' uşa care se deschidea spre inlauntru nu se putu insă deschide din causa imbulzelel. Atunci incepură neşte scene îngrozi toare, unii se aruncau din etagiul ăntătil şi al doilea al bisericel pe ferestre in cimitir şi rămaseră morţi pe loc sat! suferiră lesiunl mortale. —In biserică lupta ţinu multă vreme, pănă ce se putu strica uşa. Acum insă numai o parte putu să iasă afară ; cea-l-altă zăcea pe jos cu coastele rupte. Doi bărbaţi, o femee şi un copil, ah rămas striviţi pe loc.— Peste 200 ad rămâs ră-niţT NOTIŢE LITERARE Columna lui Traian (revistă mensuală pentru istoria, lingusticâ şi psicologia poporană sub direcţiunea d-lul B. P. Hasdău), anul III, n-rul 10-12. Doina restoarnă pe Rosler. - înainte de Tudor Yladimirescu. O cronică inedită dintre 1800 — 1821. —Crescet şi urzică. Etimologia poporană din epoca formaţiunii limbel române.— Monumente pentru istoria ţărel Făgăraşului. — Cântece soldăţeşti din ultimul resboiu.--Domnane şi Tur- Din fericire ajunseră la casa de la stăvilar, cu un cat numai, avănd câte-va trepte din causa marilor pimniţe, mcongiurată de o gradină de legume, cu brasde verzi, regulat dispuse. înăuntru, o cameră mare cu două paturi de fer, pentru îngrijitor şi băiatul lui; intr’un colţ cadranul de lemn, acul, manipulatorul, iutreg aparatul telegrafic care leagă intre ele stăvila-rele Senei. Alături, bucătăria, strălucitoare prin instrumentele şi uneltele incă neintrate in servicii! — înţelegeţi, zicea Romain, pe cat timpţi sunt burlac ... şi incepu a spune că măncă la Affameur, ţinut de Damour un birt de doul paşi, renumit pentru supa de legume şi altele multe, Acolo chiar comandase dejunul. Deshise apoi, in faţa bucătăriei, o mare odaie întunecoasă, cu obloanele închise şi conduse pe toţi acolo intr’un mod misterios şi cu mare orgolii!, şi lumina intrând de o dată prin ferestele deschise, toată Jumea incepu să se mire de frumosul pat de acajou, de micul covor cu trandafiri frumoşi, şi fel de fel de lucruri. Ceva neaşteptat, acea cameră! Camera Syl-vanirel, alcătuită in total din economiele lui Romain şi fără a spune nimic femeii sale. O păstra să ’I-o dăruiască la.... la.... — Bine, zise Sylvanira, care se temea să nu dea pe faţă prin multe lucruri; şi’l dete afară, lăsând pe cucoane să’şl potrivească, dinaintea ROMANIA LIBERA came. Sufixul romanic -ame la Macedo-romănI. — Din obiceielo juridice ale poporulal romăn in districtul Bacâfi. — Ghioagă. O pagină din Istoria armaturel române. — Alexandru Dascălul. Un scriitor de peste Olt din secolul XVII.— Apendice la Notiţa d-lul Bianu.—Judecata Vulpel. Snoavă din gura poporului. — Cuvintele creştine in limba română. Note filologice.— Şugubăţ şi şugubi-nă. Un rest din influinţa juridică a Slavilor. — Gruia lui Novac şi fata de Latin. Baladă poporană de peste Carpaţî. — Manuscriptul românesc din 1574 aflător la London in British Museum.— Originea familiei Calimah. —Două acte comunicate.—Nu e in toate zilele Pascile. Originea creştinismului la Români.—Cronica. CRONICA NOPŢI Doi pungaşi cunoscuţi bine poliţiei, Radu Dumitru zis şi îonescu şi Tudor Niculescu, s’a condus secţii 52, pentru că au furat un port-mone cu 14 franci, o rubea de aur, un lanţ de aur, 8 firfirici de argint şi o tortă de la Grigorie Serbănescu, din strada Laptelui. Pe la 12 V2 in cafeneaua din strara Icoanei Nr. 17 feciorii lui Algiu, anume Nicolae şi Ma-nole au făcut scandal, spărgând capul lui Ştefan Tomescu ; comisarul secţii respective. Un oare-care Osman Husein s’a condus secţii 34 din causă că s’a găsit pe strada Olimpulul fără căpătăiu. Vagabondul e de origine turcă. Pentru beţii şi scandaluri, precum şi pentru diferite furturi zilele acestea populaţia poliţiei a crescut, ca de regulă in sărbătorile Crăciunului, cu numeroşi Indivizi de ambelele sexe. Serviciul telegrafic al „Rom. Libere". 9 Ianuarie—9 ore dimineaţa Berlin, 8 Ianuarie. „Gazeta Germaniei de Nord" combate exage-raţia cu care se valorează consecinţele morţel lui Gambetta, exageraţie ce a fost provocată in Francia, dupe cum se vede prin aprecierile presei germane. Gazetta zice : Ziarul „La Paix“, organ al d-luî Jules Grevy, caracterisează intr’un mod corect situaţia declarând că Francia nu vo-esce şi nu se teme de resbel. Aceasta e in adevăr situaţia Germaniei şi a ori cărei alte puteri avend conscienţâ de respunderea sa. Mal puţin pacific e ziarul „Le Siecle," organ al d-lul Bri-son, preşedintele camerei deputaţilor, care se presintă astăzi ca omul resbunărei. Gazeta adaugă : Cănd d. Brison va fi odată in stare d’a pune scopurile sale in practică, nu va surprinde pe Germania*. Paris, 8 lanuare. Ziarele „Le Temps" probează ca propunerile actuale ale Engliterel privitoare la Egypt sunt inacceptabile ; ele tind la violarea unei obligaţiuni internaţionale ; dar Francia ar fi putut se primească propunerile dintăiH ale lordului Gran-ville, cari, tot respectând incă drepturile controlorului de la Dalra şi ale directorului donţienelor, ar fi atribuit Franciel presidenţa Qasel datoriei şi supravegherea generală asupra execuţiunel legel lichidaţiunel, care regulează întrebuinţarea tutulor veniturilor Egyptulul. înmormântarea generalului Chanzy s’a făcut azi in mijlocul unei mari mulţimi de lume la Châlons-sur-Marne, c^iartier general al corpului Vl-lea de armată, al cărui comandant,era de la 19 Februariu 1882 Amicii lui Gambetta voiesc ca corpul seu se fie ingropat in.cimitirul Pere-Lachaise. tatăl insă persistă să fie transportat la Niza. Madrid, 8 Ianuarie, Regele Ispaniel a insărcinat pe d-1 Sugasta a forma un nou Cabinet. oglindel noul, pălăriile puţin luate in răspăr de văntul Senei. Mica Fanny, rămasă cu Elina şi cu mumă sa le zise cu un ton misterios : — „Ştiu efi de 'ce Romain este aşa de mulţumit. Aii să locuiască in curind amăndoul,.., indată ce vom avea o altă mamă...." Elina tresări — O altă mamă !.... cine ’ţl-a spus aceasta? — Sylvanira, azi-dimineaţâ,” pe cănd mă îmbrăca.... Dar, tăcere, e lucru secret!... Şi alerga indată la frate-sel! care o chema.. Cele două femei să uitară una la alta. Elina se indignă:-„Ce nebunie!... să se in-soare la vărsta lui!“ Măna T tremura, foarte e moţionată, pe cănd indrepta pieptenele pe cap. — Dar, Elino, domnul Lorie nu e bătrân.... abia patru-zecl de ani... şi pare că n’are nici atăt. Patru-zecl de ani! Elina credea că e mal bătrân. De sigur aerul lui serios, manierele, T imbătrinafi in ochii el. De aceea inştiinţarea neaşteptată a acestei căsătorii, o turbura numai dintr’un punct de vedere : estrema sa afecţiune pentru mica Fanny pe care se obişnuise a o considera ca pe copilul eî, şi pe care de sigur o altă femee c să T-o ia 1 Dar ce femee ? Lorie nu spusese nimic ; nu eşea din casă, nu vedea pe nimeni... Tripoli, 8 Ianuarie. Autorităţile din Tripoli refusâ d’a pedepsi pe soldatul care a fost bătut cu biciuşca de către consulul Italiei. (Havas). Societatea „Naţionala" de Asigurare. Bucureşcl, Stada Carol I Nr. 9. Avem onoare a comunica onor. Public asigurător că, prin contractul incheiat la 11/23 Decemvrie 1882 cu socitatea „Azienda Asiguratrice din Tr.est,“ am luat asupra-ne toate drepturile şi indatoririle resultănd de la 1 Ianuarie 1883 st. n. din asigurările curente de incendii! contractate de zisa societate in România şi Bulgaria. In urma citatului contract, „Naţionala* a devenit obligatoare către onor. Asiguraţi al Aziendeî şi represintă această societate de acum inainte in toate daraverile el cu asiguraţii el in contra incendiului din România şi Bulgaria. In consecinţă rugăm pe numiţiîjonor. clienţi să bine-volască a se presintă sail adresa la direcţiunea generală a „Naţionalei“ din Bucureşti sad la representanţil generali, principali şi speciali al acesteia in toată ţara, pentru plata bonurilor de premiu scăzute, aflătoare in posesiunea „ Naţionalei. “ Tot de-o-dată comunicăm onor. asiguraţi in cestiune că, spre mal bună regulare a relaţiu-nilor create ast-fel intre dănşil şi Naţionala", aceasta este dispusă a preschimba poliţele „A ziendeiu, inlocuindu-le cu propriile sale poliţe o-bligăndu-se direct către noii săi clienţi. Insârcinăndu-ne cu afacerile de incendiu ale vechiei societăţi „Azienda Asicuratrice din Tri-est“ care a introdus şi popularisat intr’o gestiune de 26 ani instituţiunea bine-fâcătoare a a-sigurărilcr in ţara noastră, putem incredinţa pe onor. asiguraţi că vom păzi interesele lor cu aceeaşi scrupulositate prin care am reuşit a ne câştiga simpatiile şi confienţa publicului nostru asigurător. Ţinăndu-ne tot d’a-una la disposiţiunea onor. asiguraţi aî „Aziendei“ pentru orl-ce informaţi-unl, îl salutăm cu distinsă stimă. Societatea „Naţională“ de asigurare. Direcţiunea Generală. --------"linii o CI» --- A VIS Tragerea lotăriei de bine facere pentru terminarea bisericel St. Iosif in Bucureşcl, fixată deja pentru zilele de s/i6 4/u şi 6/it Ianuarie 1883, va avea loc in sala Atheneulul după a filează zi in zilele sus numite, incepănd de la 2 ore pănă se vor trage 750 de loturi in cele d’intâiu două-zile. iar loturile restante se vor trage a treia zi. Cu vinderea biletelor se va continua pănă la o oră inaintea tragerii din ziua primă. Tragerea se va face in presenţa autorităţii bublice şi a representanţilor comitetului. Intrarea in sala de tragere e liberă tutulor persoanelor, cari voesc a asita. Distribuirea căscigurilor va incepe la două săptămâni după tragere, va să zică la 17/29 Ianuarie 1883. La aceasta nu pot participa de căt numai aceia cari vor presenţa şi remite (depune) lotul căscigâtor. Loturile, cari nu se vor reclama in decurs de şease luni, va să zică de la 17/a9 Ianuane pănă la 17/29 Iulie 1883, se vor aqulra (intre-buinţa) pentru scopul de binefacere. Ordinariatul catolic. i i — Trebue să’l facem să vorbească, zise d-na Ewien.... ; avem toată ziua pentru aceasta." Cănd se duseră la el, Romain explica d-lul Lorie sistemul stăvilarulul. Lorie urma demon-straţiunea, cu o infăţişare serioasă şi inţelegâ-toare a unul subprefect care şi inspecta lucrările din plasă. Elina nu asculta ; se gândea la acea copilă venită tocmai la timp pentru a’I împlini golul vieţii, pentru a indestula acel instict matern care începuse a se arăta in ea. Pentru Fanny avea toate insuşirile unei mume, răbdarea neobosită, grija, toate ingrijirile, neocupăndu-se numai de studiile el, dar şi de modul d’aî confecţiona rochile, d’a alege nuanţele pălărielor, şi de a-I aşeza funtele pe cap. Toate acestea o priveai! numai pe ea, căci Sylvanira abdicase in faţa bunului gust şi a priceperii sale. Şi acum.... (Va urma). Societatea românii de arme, gimnasticii şi da* e la semn. Conform articolului 53, aliniat 3 din statute, d-nil membrii al acestei societăţi sunt invitaţi a se intruni in adunare generară, Duminică la 9 Ianuarie 1883, ora 1 p. m., in localul societăţi, Strada Mâgureanu Nr. 10, lăngă fostu licefi Sf. Sava. La ordinea zilei este alegerea comitetului pe anul 1883 şi cercetarea compturilor pe anul 1882. Comitetul. BIBLIOGRAFIE A apărut: Lumea mare şi lumea mică. Nuvelă socială de Scarlat C. Moscu. — Preţul 1 1. n. Un frumos cadou de anul nou ! Congresul preoţilor, tinut in Bucureşcl, in anul 1382. (După note stenografice).—Preţul 60 bani. Broşureî intitulată: Modeste Încercări poetice etc. T se reduce preţul de la 3 lei la un leu nou. Se află de vănţlare pe la librăriile din capitală; depositul la tipograpnia academiei, strada Academiei. Nr. 26. Boalele de gât, gura, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul J. BRAUNSTEIN fost asp. de medic secondar in Viena in clinicele: luî Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) ConsultaţiunI de la 3—5 p. m. Strada Dec'-bal No 2. (in dosul Bărăţieî) SCHIMBARE DE DOMICILIU D rul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE IDE FEMEI. Şl SYPHILIS S’a, mutat Str. Pescăria-Veche Nr. S vis-ă-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) ConsultaţiunI de la 8—9 ore a» m. şi de la 3—5 p. m. VIN NEGRU de Oreviţa şi Golu-Drancea veohi de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fi vadra şi ALBU DE DRAGASIANI din recolta annlnî 1879.-15 franc! vadra la PĂUN POPESCU & C"*‘ 18 STKADA I1PSCANI 18 SCHIMB ŞI COMISION FRATH BENZAL 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis ------ CURSUL BUCURESCI Pe ziua. de 28 Decembre 1882, ora 12. OBLICAŢIUNI Cnmp. Vând. 6°/„ Oblig, de Stat Convertite. . . 97 1 98 6% » Căilor ferate Romăne. 99 100 50/„ Renta Amortisabilă . , . . . 90 •„ Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr. 220 225 ' 7% Scrisuri fondare riirale . . . 100 101 5*/o „ » « 88 V, 89 fi 7°/0 „ * urbane. . . 100 101 6% „ * > 94 95 5®/s » » » 86 '/. 8 8% Impr. Municipal Bucureşcl . . » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) . 31 32 5 °/« Renta Romăuă .... 9 */, 90 »/. Acţiuni Dacia Romănia 400 405 c Banca Naţională a României. 1250 1260 Cupoane Oblig. Ecsiglbile de Stat. •b arg. „ Rentă •n aur „ Căile ferate .... 1u „ Scrisuri ‘/l Argint Naţional contra aur . . . 2»/« Bilete de Bancă . . ... 2 k 2s/4 Rubla hârtie , î 5u 2 60 Florini : ... 2 H 2 12 Lose otomane 50 60 CURSUL DIN TUSA 8 Ianuarie Napoleonul 9 48'/. Ducatul 5 63 Lose Otoman'. 25 20 Rubla hărtie 116 75 CURSUL DIN BFRLur 8 Ianuarie Oppenheim . 109 Rubl hărtie ......... 19» 70 Oblig, noi 102 70 Idem 5 c 98 9o R. Amort. 5 °/ 91 10 CURSUL DIN PARIS 8 Ianuarie Renta Română 90 ‘/, Lose otomane 54 ‘/, 80MI”BU3. 28 Decembre Paris (3 luni) 99 25 „ la vedere 100 25 Londra (3 luni) . 25 5 » la 4 deie 25 35 Berlin (3 luni) 122 50 p la vedere 124 Vfen* la vedere 213 Adrese pentru telegrame BENZAL. www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA iiim si ksdm DIN CAPITALA DOCTORI î ^Avoronnn Strada Ba-oBVBiedlIU, tişt( Nr,2. $ ADVOCAŢI Motel Metropol > No. 14. INGINERI -HOTĂRNICI J. 1 Romnicianu, tandru Penescu, f*: f Negustori. Operaţiuni garantate DENTIŞTI Strada Carol I Nr ip R. Emil Scrob, gle8a1VlctorieI- librari Socec & Comp, £-arle%.YictorieI' loaniliuFraţii, frT$Tc&n1' XILOGRAFI Weidlich Carol, |Dionisie’ COMISIONARI Alex. Craţowiki, n“k»|S tant diferitelor fabrici şi firme de export din Europa. Agent general ai firmei Theophile Roederer & Com. la Beims in Şamnanja. H Wartlia strada Domnei, Nr.5. li. n ai Mia, «peciaiu in coloniale : zaharurî, cafele, drogue, produse chemice, untdelemnurl, uleiuri, sardine, orezurl hârtie, etc. etc. FRISERI f! TniftCC Strada Academii, Nr. u* llllooo, 37( Cassa Servatius. Sapunarie j\ Parfumuri. Hora României, Medalie de aur de la esposiţia agricolă a Judeţului Ilfov 1882. Grabowski et Si aroff. Bucureşti. MANUFACTURI 1 ioan PentivicI, taţi de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mobile, covoare, perdâlăril de diferite calităţi. V&ndare cu preţuri foarte reduse. ° COFETARI ■Soiarandache Rădulescu,str-Caro1 i Nr. 60. Eftimiu Constantin, Sfl^ie, „la Strugure". ’ TOPTANGii Crtprie C. Cawadia sbu din strada Covaci No. 15 a-provisionat in total acum cu tdte articolele de coloniale, precum : zahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări cu ridicata şi cu mă runtu. — Preturi moderate. BACANI I). I. llartio»viei,KîL|S Vodă Nr. 10. Sucursale: Calea Victoriei No. 158 şi Sf. Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-rer, Public in decurs de 34 ani. Pflf panta Inan vis-a-vis de Pala-I Clildtlie lUdll. tul Regal şi Strada Lipscani Nr. 9. REST AU RANTUR1 Waclie N. lohescu, Sare depositu de vinuri indigene şi străine. PANZARI Fiano & lonescu st]:ada ^i1- tol Dacia. sub marele Ho- FABRICE Fabricanţii de „ ') Paste Uleiuri, Scrobeală şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18, Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. FERARI Petre Georgescu. de ferărie, strada Sf. Apostoli Nr. 22. ' i t Un tener doreşte a se angaja in familie ca ———————— meditator de cla sele primare, putând a face şi alte treburi; numai pentru a avea intre-ţinerea alimentară, spre a putea urma a şcoală. — Doritorii să se adreseze la redacţie sad in strada Popa Tatu No 25. mporfc IN FOLOSUL fie-carui cetăţean şi CONSUMATOR numai a vizita şi a’şî Forma o idee de Expositia si marele cIe;jposit do B 5 nn JD ^EKTTI^TT CADOURI IDE A.JSTTJJ-. TNTOTX, NUNŢI §1 LOGODNE -3® Ce esistă in Capitală de care calitate şi preţ de concurenţă se va putea convinge fie-care visitator că concurează cu orl-care alte localuri de asemenea branşă din streinătate, fiind aranjat şi asortat in totul după sistemul strein. Cred că toţi cei ce se bucură de progresul comerciulul şi inflorirea Industriei Române nu vor pune la uitare numai a visita spre a şl forma o idee de acest Dcposit aranjat pe un picior mare şi de Concurentia Pepoulfi in Colţnltt Stradel ( Germană) Smărdanft No, JBtag*iuI de sus asupra W' BACANTIEI UZLTI'VIEIR.S.A.IjIE Cu stimă, O-, DOBRICEANU a vis domnilor cofetari VjSgO • ‘(3) ^ şi amatori de-a incnrnjea industria naţională. * Cunoscând lipsa ce se simţea de o fabrică specială in articole de colbtărie, ne-am grâbitu a împlini această lacuă prin aducerea unei maşine mecanice, sistematică franceză, ce am instalat’o chiar in atelierul nostru, piaţa St. Antou Nr. 16, cu care efectuăm grabnic ori ce comande de Drageuri şi Bonboane fine, precum : Dra-geurî cu liclier. Cofeturi Migdale, Cofeturi asortate cu lustru de o calitate ecstra-fma, precum şi tot felul de Fondane fin lucrate. Considerănd dar, avantagele ce putem oferi atât prin calitatea marfei, căt şi prin preţurile moderate ce nu se pot obţine nici chiar in străinătate, suntem in plăcuta posiţiune d’a spera o bogată comandă in care scop arătăm aci şi preţurile; Pentru cump^riitori de la, 5 oca, in sus. -2B0J Drage cu liclier fine una oca 4: lei Idem cualitatea il-a * 99 3 99 Cofeturi asortate cu lustru 99 2 99 Cofeturi cu Migdale 95 99 2 99 îîomboanc şi fondane 99 99 3 9? 80 0. 50 „ Osebit de acesta mai putem oferi şi un bogat asortiment de Cartonage pentru cadouri de Anul Nou şi S-tele Serbătorî Şi spre convingerea d-lor comercianţi şi amatori, ’î rugăm a ne face distinsa onoare a oe visita şi vedea producţiunea maşinei ce recomandăm, adusă pentru prima oară de noi in România. 4 CONSTANTIN EFTIMIU. Ds vânzare (maniaturi) harl ie stricată — cu ocaua — A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci Nr 14. 'V5.N11ECAREA. MALADIILOR DE PFPT prin metodul cel nou al profesornlui Jules Boycr (din Paris) autorul celebrei broşuri „Vindecarea ptliisieî pulmonare si a broncliiteî cronice", ediţiunea a 16-a. Broşura şi medicamentele se găsesc in Bucureşti la d. Ovessa, droguist. Modul intrebuîntării se împarte gratis. MAGAZINUL DE PANZARIE SI JLsXDJ-CSrlUELXE! DIMITI1IE LAZAHESCU IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ Au sosii felurimi de pânze noui precum : Olandă, Ruml u g, Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, M^depolon franţuzesc şi englezesc, Sifon Mec-sican ia diferite lăţimi, Melino," percal, tulpan ; Oxfort de aţă veritabil, pănză vărgată peutru mindire, pănză cu varga roşie la margine pentru trmsperante, pănză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olandă garniturile 6 şi 12 persoane, plâpămi de vară şi iarnă.de lină. Cămăşi de cavaleri albe şi culori, fasoanele cele mal nuol gulere, manjete, cravate, caşneurl diferite forme, batiste de Olandă şi lino. Corsete, cămăşi de damă, diferite camizoane broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi, culori şi albi, flanele de lănă subţiri albe şi culori, jiletci iranţuzeşcî pentru bărbaţi umbrele de ploaie şi altele 5 Toate aceste să procură cu preţurile cele mai moderate. De iuchiriat tot la acest magasin iataju de sus şi un cantor jos reparat din nou. €"Tm.t/FiTîTnunTTîTf jfj ÎNJECŢIUNB GRIMAULT et C‘ cu MATICO GRIMAULT <îz, C‘‘ phanaaolttl 8, M1B VIVIENNF, FiJUB ExcluBlvmente preparată ou follle Matl-coulni din *Peruvia. Acdsti injeejiune, şi au căştigatu in puiinu anni uă reputaţiune universallă. Ea curariseşce in puţinu timpu sculamentele celle mai rebelle. Depositil in principatele Pharmacia sa Tmpvrjrwwu. BUTOI JRESCi. No. 7, Strada, Solari, IXTo. 7, Restaurarea complectă cu serviciul prompt şi soneriă electrică. 'Odăi dc la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nuuţî. dans şi adunări. MASSNELE DE CUSUT ORIGINALE SiNGER CADOXTi FOLOSITOR pentru ANUL NOI) Afi o construcţiune simplă şi durabilă sunt cele mai bune şi perfecte Maşini deplina Garanţia: existând fabrica ae 31 ani anul trecut s’ail vândut peste J/a mii. maşine Se vând m câşturl câte 3 lei roi pe sfcptâmânâ. Dovadă că Maşinile Originale Sicger sunt foarte bune este că consumaţiunea făcută pănă azi creşte din zi in zi. C3r» GrlCîrL, liucurescl Motel Boulevard. Sucursala Gralatî, Strada Domnească 35. Tipografia Ştefan HiMleacu, Ştr**1» uvtraci No 14 are penn-u basa principală Codcina şi Tolu ; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fa ntiebuinţat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele văiămătdre a le opiului Foloseşte de minune In contrairrWntiu' nilnr, peplulni si ale pulnionilor,a tim-eclor invecliîlo, broneliîtdor,tuNeîma-giirenci, cntnrrhelor, inwoninielor, etc. Suri-, strada 22, Drouot Şi la eu'rr.'ePtjrcnţii’ A se ciii in tale dihU in D1ARULJJ PARI SI AN U GrILi BL. AS un nou romanţă needitată. ^ LA FERICIREA BASIELOI (AUrBONHEUR DES DAMES) de Emile ZOLA ftBONNAMENT PENTRU TREI LUNI: 17 FRANCI De vindare Ia Domuulu Graeve & C-ie, Piaţa Teatrului, Bucureşti, AVIS Amondre de a aduce lacunoscinta On. P. că magazinul meu din strada Lipscani. H Greci No. 1, sub firma La armele României Fam asortat in urmă cu un mare asortiment de costume naţionale complecte, aşa că mă aflu in posiţiune a procura on. mei visitatori, modele cele mai noi şi mai elegant 3. Tot-odată recomandă un mare asortiment de Canari de Olanda, Ilanovra şi Constantinopol cari căntâ zi şi ndpţe deila 20 30 pănă la 50 fr. Diverşi papagali mici şi mart. Pescî vii roşii. Mai multe articuleţ Orientale, Chinese si Veneţiene pentru cadouri de anul noi PritnescO ori-ce comande pentru mobilat saloane „Naţional" şi de expediat paseri in provincii pe respuu-derea mea in orî-ce timp al ernet. Cu stimă, .Toan Millu. Lecţiuni de Dans Se aduce la cunoştinţa onor. Public că s'a inceput cursul fie dans la domiciliul meii din strada Calvină No. 1 casa Filipescu. — Infortnaţiuni se pot avea in toate z.iele de la 7 ore seara. 44 M. C. Chamaggy, profesor de dans. Cu 23 Lei 10 Eil Se vinde lemne prima calitate, tăete si duse la domicilia. A se adresa şi prin scrisori. PETRE8CU, Strada Fortuni 6, la Biserica Caimata. ------- Haleam ceobaSu unler al l-ruin! MILLER Foarte eficace contra bătăturilor, negilor d ireroaselor ing-oşărî ale piele) şi degeraturilor. Pentru a preveni pe onor. public de imita-ţiuni fără de nici o valoare, rugăm a se cere numai balsamul contra bătăturilor al d-rulul Miller şi a se observaimpaihetarea origi riă.. Preţul unei sticluţe inchise in cutie impreună cu descrierea Întrebuinţare! şi cu o pensulă in dop este I leu 50 bani. Depozitul principal pentru România . Farmacia şi Drogheria Brus şl Ove sa in Bucu-resci. Afară de aedsta se maipdte afla in fie-care farmacie şi magazin solid. _________________J ! Vindecare garantata ! PEIREA BĂTĂTURILOR Indispensabilii iu orî-ee casil. Cine voeşte să scape in 5-6 zile fără de nici o durere şi pentru tot-d'a-una de bătături, să cumpere renumitul şi de mine inventatul ! Haschisch Collodium! şi fie-care 'ml va fi recunoscător Matliias R-osnyai, farmacist in Arad. Depositul şi agentura generală pentru Romania, Moritz Polak, Strada Lipscani Nr. 44. Se vinde in Bucureşti la drogheria Bruss şi la spiţe iile d-lor Schmettau. Frauk ’ Tliiirin-ger, Thoiss, kVssler, I. A. Ciura, t. Alecsandriu, Bruss, ZfirrţgP Zeides. Stoenescu şi Risdorfer. Chocolade, Pastile de Cliinin Bonbon de chinin, Choeolade ehinin & fier, dulce Şi cel mai sigur contra frigurilor pentru copii, de vânzare la toate far-maciele sus-menţionate. (100-7) www.digibuc.ro ABONAMENTELE ; Ia Uapitalft : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei 3 luni 8 lei. In Distriot* : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Ia Streinitate : 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 8 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN -Ai3P-A.lrl.ES X'Psr TOATE S&J3C-ESXjES Pentru Abonamente, Âimnciuri şi Reclame a se adresa: In România : La adminisiraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenta ziarului din judeţe. 1 In Pana La Sociăi Eavas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra : Prin compania generală do publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Znrich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. ANUNCIUBILE : Linia de 25 milimetre pe pagina IV-a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a........2 Lei * b b n-a. ..... £ „ Epistole nefrancate se refusă. ArtlcolI nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redacter: Stef. C. Miohailesotj 3 T f R I TELEGRAFICE din ziarele streine INMOflMENTAREA LUI GAMBETTA Paris, 5 Ianuarie. Abia se luminase de ziuă şi Capitala Fran-ciel incepu deja să geamă de lume.-Infinite mase unduiau prin stradele ce duceaţi la palatul Bourbon. Fără sgomot, şi fără escese lumea se aşeza in şirui. al cărortl căpătâiu se perdea in zare, formând un spalier vid şi ingrijind ca conductul mortuar să aibă trecere liberă. Cu drept cuvînt s’a renunţat la disposiţia primitivă, ca soldaţii să formeze spalierul pe strade. După cum s’a dovedit acum publicul Metropolei * a ştiut să’şl onoreze pe marele sed mort, susţinând ordinea intr’un mod atăt de esemplar, in cât nu s’a intămplat pe nică-irl nici cea mal mică ciocnire sad vr’un incident regretabil. Pe la orele 8 dimineaţa incepură deputaţiu-nile şi trupele să’şl ia posturile desemnate. La 9 se presentară Înaintea palatului corpul diplomatic şi somităţile de aici, şi fură primiţi de 10 amici intimi al reposatulul. Aceşti amici se aflad pe lăngâ decedatul in aceeaşi calitate de con-dolenţi, ca şi rudeniile. Dintre diplomaţi s’ad înfăţişat mal ăntSiii ambasadorul grec şi cel român cu personalul lor intreg. S’a observat şi ambasadorul american cu personalul sâu. Ur-marâ după aceea representanţii Angliei, Italiei,, şi Germaniei, precum şi membrii ambasadei aus- o-ungare. Ambasadorul rus, principele Orloff, lipsia, neflind in Paris. Precis la orele 10 se auziră de la palatul invalizilor 21 salve de tun. Era semnalul pentru pornirea cortegiului. Cosciugul fu ardicat şi aşs zat in carul funebru, cu care a fost înmormântat Thiers şi Moray. Când se aşezâ coşciugul trupele presentară armele, cu frontul spre palatul Bourbon, şi avangarda se şi puse in mişcare. Peste noapte pioase, dar spre diminiaţă cerul se inseninâ şi, cănd conductul se puse in mişcare, soarele se afla in toata majestatea sa revârsănd peste Paris raze ce imprumutad cortegiului un lustru plin de splenddre. In frunte mergea un detaşament din garda călăreaţâ, care deschidea drum liber conductului. Pe la 11 cortegiul ajunse in strada Rivoli. După garda călăreaţâ urma jumetate din gar-'i.soana Parisului, apoi purtătorii de cununi, după care se inşirau in rânduri ce păreaă că nu se mal sfârşesc deputaţiunile şi comitetele electorale din Belleville şi Marseille. După aceştia viniafi piqueuril călări şi carul funebru tras de şase cal. înaintea carului se ducea masca mortuară şi cununile de laur. Conductul a pus lumea in uimire. Dar abia trecură câte .va minute şi o tăcere solemnă luâ locul espresiunilor de mirare. După dric urmau cel 10 intimi al răposatului, cari representaă si in salonul mortuar familia lui Gambetta. După aceştia veniail: generarul Pittie, ca representan-tele preşedintelui Republice?, miniştrii, represen tanţil Statelor-Unite din America-de-Nord şi ale altor state americane, apoi ambasadorii României, Greciei etc. senatorii, deputaţii, corpul generărilor, consiliul de stat, ministeriele şi alte autorităţi, in fine vr’o 2000 de deputaţiunl oficiale şi primate, civile şi militare, intre care toate felurile de ™e representate, toate reuniunile de gim nast.că toate lojele de francmasoni. Deputaţiunile Alsato Lotringianilor, a studenţilor, a poli-techniculul şi liga patriotică fură aclamate de public intr’un mod entusiast. Conductul se termină cu a doua jumătate din garnisonă. Deşi fruntea cortegiului intrase in strada Rivoli totuşi s a mal văzut necontenit Încă două ciasurî şi jumătate. Un cortegiu d’o aşa intindere nu s’a văzut nici odată in Paris. La 1 Va cortegiul ajunsese in fine la cimitir. Intrarea era cernită şi împodobită cu trofee. Deputaţiunile se aşezară in semi-cerc şi eşiaă după rând sa rostiascâ panegiricul ce avea fle-care sâ’l ţină in memoria ilustrului decedat. Consiliul de miniştrii decisese, că nu va lua răspunderea de căt numai pentru discursurile lui Brisson (Camera), Peyrat (Senatul) şi Deves (Guvernul). Cele-lalte discursuri se vor considera ca manifestaţiunl private. La fine de tot, ceremonia s’a incheiat cu defilarea întregului cortegii! pe dinaintea coşciugului. Când se fini defilarea, umbrele nopţii in-purâ deja să se lase peste metropolă, . fj1 mod oficial inmormăntarea s’a finit la ora ° & /?mea circula şi după ora aceasta, aclamând diferitele grupe ce se reintorceaii de la serbarea funebră; eu deosebire Elsaţianil eraţi op ctw clor aaal călduroase ovaţiunl. T Paris, 6 Ianuarie. La coşciugul lui Gambetta cel d’ântăiQ care luâ cuvântul a fost preşedintele Cameriî, Brisson. Dânsul a reimprospotnt in memoriă eroicele silinţe desfăşurate de Gambetta in 1870. Francia plânge pe fiul săd care a luptat pentru gloria patriei. Tribuna e in doliu. Brisson ’şl-a adus aminte şi de luptele lui Gambetta pentru înfrăţirea şi unirea tuturor partidelor republicane şi termini : ,Durerea noastră să nu fie neroditoare, să jurăm pe acest coşciug in jurul căruia se grupează amici, cetăţeni, bărbaţi din toate partidele, armata şi fiii provinciilor nouă atăt de scumpe, că vom lucra la realisarea infrăţiril, ce era dorinţa lui Gambetta. Trăiască Francia1 Trăiască Republica !* Mulţimea a repetat aceste aclamaţiunl de mal multe-orî. După Devă3 şi Peyrat a vorbit ministrul de râsboiti, Billot, care 'şl luâ adio de la Gambetta in numele oştirii, pe care marele fiu al patriei atăt a iubit’o. Mulţimea a strigat: Trăiască armata 1 Serbarea de azi se poate asemăna numai cu solemnitatea ce s’a observat cu ocasiunea readucerii cenuşii Iul Napoleon Bonaparte. (Gav&s). A se vedea ultime ştiri po pag. m-a. Bucuresci 29 Decemvrie. Campania incepută astă-vară de d. C. A. Rosetti, in privinţa revizuirii Constituţiu-nil, este câştigată. Amîndouâ corpurile legiuitoare ati îmbrăţişat această idee şi ati enumSrat căte-va articole de revizuit. Noi, cu toată displăcerea ce simţim de a ne afla in desacord cu confraţii noştri din oposiţiune, alături cu cari am luptat ani intregl pentru o sistemă mal bună de guvernare, am primit numai de căt idea re izuiril Constituţiunel. Pentru noi acestă lucrare era o cestiune de convicţiune şi de consecuenţă. încă de la 1879 cănd s’a făcut ăntăia revizuire a pactului fundamental, noi in presă, d. Boierescu in Senat şi d- Fleva in ameră, am fost revisioniştl mal întinşi. Pote că dâcă această opiniune ar fi isbutit. atunci n’am fi fost siliţi acum să punem in discuţiune pactul nostru fundamental. Dar părerea noastră a fost respinsă atunci; ea vine mal cu necesitate acuma ; şi, dacă in ipoteză, s’ar fi respins şi d asta-dată, de sigur că s’ar fi impus imperios legislaturii viitoare. Dacă a fost cine-va consecuent in cestiu-nea aceasta şi daca consecuenţă este un merit, am putea revendica pentru noi acest merit. Revisioniştl la 1879, revisioniştl la proclamarea Regatului, nu puteam, numai pentru plăcerea de a face oposiţiune, să ne declarăm antirevisioniştl acum cănd dorul nostru ca şi visul fracţiunii libere se realisa. * • Dar s’a zis că acum revizuirea este neoportună. Neoportunâ ? De ce ? Fiind că ţara n’o reclamă, afirmă antire-visioniştil. Să ne ierte amicii noştri, cu acest argument, care pare a spune mult. Biata ţară este destul de amărîtă de multele necazuri ce le sufere, prea săracă şi inddrăt in cultură, pentru ca să nu’şl piardă vremea cu discursuri de teoriă constituţională. Ea sermana politică nu face, ci a lăsat pe alţii să se ocupe de treaba asta ne-reclamănd in schimb de căt siguranţa averii, vieţii şi onoare!. Are să treacăincă multă vreme, pănă cănd ţara are să intervină in asemeni ceşti uni şi să’şl spună cuvlntul s6Q. Pănă ătuncl am face mal bine, in loc de a ne raporta la ceea ce ea nu şcie, să ne silim a o face destoinică de a avea o opiniune in Gestiunile mari de stat. Şi dacă am deschide istoria, lesne ne-am putea convinge că prea puţină parte iati popoarele :n evoluţiunî şi in revoluţiunî politice. Aceste fenomene sunt determinate de elita unei naţiuni. Ferice cănd elita gândeşte la interesul public. * * * Dar, se mal adaugă, că nu s’a făcut destulă experienţă cu constituţiunea actuală. Cestiune de apreciare, am putea respun-de noi. Şeapte-spre-zece ani de practicare a unei constituţiunî ar putea fi de ajuns pentru spiritele observatoare. Şi care e disposiţiunea ce supSră mal mult pe antirevisioniştl ? De sigur că schim • barea sistemului electoral, căci cele alte disposiţiunî, afară de înfiinţarea unul consilii! de stat. sunt nişte cestiunî de formă. Apoi togmal cu legea electorală s’a făcut mal multă esperienţă, şi fie-care simţim neajunsurile grupării prea arbitrare a alegatorilor in nişte colegie, ce asigură mal tot-d’a-una izbânda guvernului in alegeri. Mal toate colegiele afară de I şi ITI in căte-va localităţi, sunt in mâna adminis-traţiunil. Ce garanţii ml oferă mie, amical libertăţii şi al representaţiunilor sincere, colegiele restrinse, unde maioritatea alegătorilor sunt funtionarl ori arendaşi al statului ? Ce încredere ml ispiră colegiul II, cel mal nenorocit poate din subdivisiunea electorală, compus in maioritate de negus-toraşi, in raporturi zilnice cu poliţia ? Francamente, să nu ascundem după nişte fraze amăgitoare viţiul sistemei actual de alegeri, care falsifică ori ce representaţiune fidelă a naţiunii. Trebuia să ne gândim a pune alt-ceva mal chezăşuitor in locul el, dacă voim să nu mal avem parodii de parlamente, cum de multe ori am avut. Togmal oposiţiunea n’are dreptul să sq plângă prea mult, că s’a declarat revizuirea sistemului electoral. Acest vot ăl deschide mal mulţi sorţi de isbândă in colegiile I şi II, unde alegătorii sunt interesaţi indivi-dualiceşte a’şî da voturile la anti-revisio-nişti, de căt la cel ce voiesc să să sfirîme prîvelegile acelora, ce sciau să’şl exploateze votul. * Argumente puternice, ierte-ne antirevi-sioniştil, n am auzit pănă acum in contra modificării constituţiunil. Singur d. Bla-remberg, cu talentul său cunoscut, a ridicat cuvăntul săb, imbrăcat in pompoasa iarnă a retoricei in contra atingerii de opera la care d-nia-sa a luat o mare parte ca membru al junei drepte, la 1866. Am citit cu plăcere acest discurs, care a biciuit cu multă abilitate unele rele deprinderi ale maioritâţxî, dar mărturisim că de astă-dată energicul orator n’a isbut a ne convinge. Poate că la^viitorele lecturi, vom fi fericiţi să auzim argumentele cele tari, reservate pentru asaltul din urmă. Pănă atunci insă credem, că revisioniştilfdeschi-zănd desbaterea asupra mbunătâţirilor de adus in Constituţiune, fac serviciul liberaţii şi progresului. * * încă o cestiune, pe lângă cele propuse prin secţiunile Cameriî, am dori să fie pusă in desbaterea constituanţilor. Articiul privitor la chipul cum trebue făcută revisuirea nu e destul de lămurit. Ba incă cestiunea, dacă nişte Camere de revi-suire se pot transforma in legislativă ordinară, nu e de loc desluşită. N’ar fi oare trebuinţă de a se respunde clar şi categoric şi la această cestiune ? Noi am arătat şi an? argumentat opiniu- www.digibuc.ro nea noastră incă de la 1879. Parlamentul insă a hotărît altfel. Noi continuăm a crede că râu a hotărît Parlamentul şi că nici n’avea dreptul a hotărî in aGeastă cestiune. Cu toate acestea şi minoritatea a primit in in tăcere prelungirea puterilor sale peste mandat. Red. Dar toate astea aparţin trecutului. Cum ne aşternem pentru viitor ? Credem că acum este timpul de a pregăti lucrul, pentru â se resolva şi această cestiune. De aceea cerem să se daclare necesitatea de revizuire chiar a art. 129 din constituţiune, pentru a se hotărî dacă parlamentul revisionist se poate transforma in parlament ordinar ”**- ' 1 —**—-— . — < i i i-i.. CRONICA ZILEI S’a acordat un concediu de 15 zile d-luî D. Sturza, ministrul afacerilor străine. D. Eug. Stătescu, ministrul justiţiei, este m-sărcinat cu interimul ministerului afacerilor străine, pănă la intoarcerea titularului la post. Ni se spune că d. D. Floru, inspectorul general al telegrafelor şi poştelor, ar fi trimis ca simplu inspector in Dobrogea. In locul d-lul Floru ar fi numit d. Herişescu. Din causa stolurilor de ghiaţă, navigaţia pe Dunăre a încetat cu totul. b Dimitrie Lăzărescu, pănzar in strada Lipscani, ne-a trimis patru cămăşi, patru ismene şi patru batiste, spre a se impărţi intre elevii săraci din şcoala de Negru. A visând pe cel insRrcinaţl cu împărţirea acestor ajutoare, mulţumim d-îul Lăzărescu in numele şcolarilor sărmani pentru fapta d sale generoasă. Se zice că din causa grautăţ.lor ce întâmpină ministerul de resbel, aplicarea legii comanda montelor nu se va face la 1 Ianuarie viitor ci in cursul acelei luni. . G. Lipan, actual casier general al judeţului Iaşi, in aceeaşi calitate la judeţul Putna m locul vacant. 1 ’ i Pi- ?' Arhiri’ actual casier general al judetu lui Ialomiţa, in aceeaşi calitate la judeţul Iaşi in locul d-lui G. Lipan. * D. N. Eustaţiu, actual casier plătitor al casieriei centrale, casier general al judeţului Ialomiţa, in locul d-lul C. Arhiri. n ,D'mîJ bheorghe Şerbănescu, Gheorghe Caridia Odisea Despoţi şi Omer Celebisunt numiţi mem- Cong inţaCmile vacante>la camera de comerţ din D. Charles D. Foscolo e numit, la bursa de comerţ de pe lângă camera de comerţ din Ga-aţi. mijlocitor de asigurări, translator si închinător de corăbii, mijlocitor de transport pe uscat şi pe apă, F Se acordă de ac nainte o remisă de 5 Ia sută perceptorilor din judeţul RomanaţI, Însărcinări cu încasarea rămăşiţelor din prestaţii. Pen'-u plata acestor remise, se acordă face rea unui viriment de lei 4,444, bani 45, cari se vor lua din excedentul ce lasă bubgetul drumurilor, pe exerciţiul 1382-1883. ,^1 s- Regele a aprobat sporirea următoarelor cheltueil neprevăzute in budgetul drumurilor, din judeţul Tulcea, pe eserciţiul 1882-1883: 1 Leafa unui al doilea picher, pe lângă cel prevfdut deja in budget, pentru ll luni, a 150 lei mensual, lei. . . . , A. Pentru construcţie de podeţe pe căile vicinale, d< oare-ce comunele sunt lipsite de mijloace, lei.............. 2 000 3. Cheltueli extra-ordinare, lei . . . i,’ooO Total . . 4-65 ROMANIA LIBERA GESTIUNEA DUNĂREI Se vorbesce ae complicarea cestiuniî Dunării prin faptul reparării liniei Bender-Reni şi acela al inflinţăriî societăţii de navigaţiune Gagarin. OXIn iA Moartea lui Gambetta. Iată scrisoarea prin care prim-ministrul Du-clcrc a cerut presidentulul republice! incuvi-inţarea de-a se face lui Gambetta o inmormen-tarea naţională : „D-le president! O mare nenorocire a lovit Francia. Ea jâleşce aştăzl pe unul din fii săi cel mal celebri. Serviciile pe cari d. Gambetta le-a adus ţărei se găsesc incâ in memoria' tu turor. In zilele celor mal dureroase incercărl el a desfăşurat stindardul Francieî năpădite de duşman, fără a se indoi de ţară, de puterea el de viaţă şi de viitorul eî „El a fost unul din membri cei mal însemnaţi aî acelui guvern al apărăreî naţionale care daca n’a putut păstra prin energia şi patriotismul săfi fruntariile ţerel a măntuit cel puţin onoarea patriei. In timpul cel greu al intemeieril repu-blicel el a contribuit prin elocuenţa, prin zelul şefi neadormit, prin conducerea sa indemănate-că şi înţeleaptă la dobândirea acelor majorităţi pentru guvernul necesar şi naţional cari sunt şi astăzi stîlpil siguri şi neclintiţi al instituţiilor noastre politice. „Cetăţean devotat de-o inaltă probitate, de-un rar talent şi măreţe principii, oiator de-a forţă fără pereche, bărbatul acesta de stat nu poate dobândi indestule semne de respect şi de gratitudine publică din partea concetăţenilor săi cari l’au iubit. Vă propunem dar de-a ordona printr’un decret să se facă d-luî Gambetta o in-mo’măntare naţională iar cheltuielile el să se plăuască din tesaurul public. Sunt încredinţat, d-le president, a corespunde prin această propunere sentimentelor cărora aţi dat cel d’ântânfi espresie după primirea fatalei veşti şi a prem tîmpina in acest chip voiinţa parlamentului şi a naţiunel. Dacă incuviinţaţl această propunere ve rog să iscăliţi decretul alăturat. Primiţi, domnule president, asigurarea respectului meu calul mal adănc.“ Domnul Grevy iscălise decretul la moment. * Telegrame de condolenţă, coroane, deputaţi-unî aii sosit din toate părţile Francieî, de la toate societăţile şi reuniunile republiane, nees-ceptănd nici societatea comisilor-voiagiarl cari se bucuraţi, cum se ştie de la Cherbourg, de deosebita protecţie a d-lul Gambetta. In toate aceste dovezi de compasiune şi semne de durere cele mal mişcătoare sunt insă, desigur, a le provinciilor subjugate, ale Elsaţieni-lor şi Lorenuor. Oraşele Metz, Strassburg şi Kolmar nu s’au sfiit de autorităţile germane şi au trimis telegrame cari vorbesc de durerea Francezilor subjugaţi cănd văd stingendu-se unul din luceaferii liberărel lor. — Elsaţieniî şi Loreniî din Paris, orgauisaţî in societăţi numeroase şi in-tr’una mare generală, au fostpresintaţîla d. Le-ris care făcea onrurilo in vila d’Avray prin pre: sidentul aeestel din urmă. Adresa de condoleanţâ a acestuia e următoarea : „Societatea generală EIsaţo-Loreuă impărtăşeş-ce in numele miilor de membri al sel precum şi a acelora cari aii rămas in patrie, neclintiţi insă in dragostoa lor pentru Francia, jalea patriei. Noi Elsaţo-Loreniî nu putem uita că Gambetta a fost sufletul apărăreî naţionale şi că in adunarea naţională din Bordeaux unde l’afi trimis pariu departamente pe cari anexiunea avea să le rapiască Francieî dânsul a protestat contra ciuntire! patriei şi a declarat impreună cu colegii săi din Elsaţia-Lorena, la a căror demisiune s’a asociat, „că revindecarea drepturilor noastre nu FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 29 Decemvrie ■— 15 EVANGELISTA DE ALPHONSE DAUDET Stăvilarul (Urmare). Remorquerul flueră. Marinarii sc sculară de Ja masă si se duceau pe bord; şi indată remorquerul, cu coşul lui alb şi negru, defilă incet, urmat de şirul lui de batelurl. îngrijitorul stăvilarulul presiută pe Baranguin, numit copilul săfi, uu nume cam nu prea potn vit cu figura plină de încreţituri răutăcioase a acestui bătrân marinar din Seine-et-Oise, prăpădit de reumatisme şi cu mersul pieziş aseme nea unul crab. Bătrânul ingănâ căte-va cuvinte de bună-ve-nire. Romain, nici o dată nu băuse o picătură ie vin safi de rachiti, — fi aceasta era trăsura caracteristică a .acestui vechili matelot Totuşi, o poate opri nimeni. “ Moartea lui ^Gambetta ne lasă nemăngâiaţl ; speranţa noastră nestrămutată e insă că silinţele lui pentru regenerarea patriei nu aii rămas zădarnice.“ Cununile depuse la picioarele catafalcului de ElsaţienI sunt cele mal mari.—Durerea acestor oameni desmoşteniţt s’a manifestat intr’un mod impcsant; ea fost sinceră şi trebue să siujiască Germaniei ca o dovadă de sentimentele «provinciilor imperiale", De cari ţine atât de mult să le proclame ca ţări eminamente nemteşcl. * In privirea autopsiei cadavrului lui Gambetta, ziarele ne mal aduc căte-va amănunte noul. — Afară de pântece a mal fost disecat şi capul şi aceasta la dorinţa categorică a repiusatuluî, care făcea parte dmtr’o societate întemeiată de profesorul Bracca a le cărei membri se obligă a’şl lăsa după moarte creeril pentru cercetări ştiinţifice. Cănd se apropiase de cadavru doctorul Paul Ribier cu instrumentele de disecat, —Paul Bert, intimul amic al lui Gambetta, care era de faţă trebui să iasă afară şi nu putu fi impodicat de-a leşina de căt cu bandagie de apă rece. După ce fu pus in coşciug, Lionville acoperi cadavrul cu un drapel tricolor, Paul Derou-lede i puse pe piept medalia de bronz a Ligeî patrioţilor, gravorul Chaplin o medalie care re-presintă pe defunct, Arthur Ranc una care re-prssmtă imaginea republicel. — Coperişul sicriului încă era acoperit cu tricolor, peste acesta erau cununi, verdeaţă şi un mare medalion de Mereiăr care represintă „Elsaţia in doliu". * Generalul Pittie, adjutantul d-lul Grevy, anunţând d-luî Leris, cumnatul lui Gambetta, că mo’unentarea va fi naţională, o insoţise de următoarele cuvinte : „Luănd această hotărîre, presidentul republice! şi miniştri săi afi vrut ca inmormăntarea lui Gambetta să se facă cu pompa şi strălucirea, cari se cuvin inmormăntâreî unui adevărat cap al statului.“ * Ce priveşce impresiunea produsă de moartea lui Gambetta in străinătate, ea este deosebită. — Germani? simte fără indoială mare bucurie, că inimicul el cel mal mare şi mal de temut nu mal esistă. Din bună-cuviinţâ presa el ascunde negreşit acest sentiment, dar aceasta nu poate inşela pe nimeni . — O eroare comit fără indoială Nemţii cănd cred, că cu Gambetta, care personifica idea de revanşă, a cădut in Francia şi această idee. Idea de răsbunare e in Francia o idee naţională şi un bărbat de stat safi o partidă care nu ar avea-o inscrisă pe drapelul el, n’ar avea nici un viitor. Locul rămas in acestă privire vacant prin moartea d-lul Gambetta este deja disputat. După el şi-a intins mâna cel d’ân-tâiu d. Brisson al cărui ziar XIX Siecle poartă un ton răsboinic. Un ziar german, „Allg. Z‘g.“ din Munchen ăşl face chiar intrebarea, dacă nu cumva Germania mal mult a perdut de căt a câştigat pria moartea d lui Gambetta. D-l Gambetta era in adevăr pentru un resboifi de revanşă, zice această foaie ; el era insă un om inţelept, care învăţase a cunoasee valoarea armelor-germane prea de aproape, de căt să aibă curagiul a’şl prăvăli ţara cu una cu două intr’un resboifi cu Germania, cel cari ăî vor urma insă , fie radicali fie monarchi ti, vor trebui tocmai spre a dobândi simpatiile şi voturile Francieî să faci acest resboifi.—Din acest punct de vedere „Allg. Ztg “ din Mfinchen crede, că moarteaid-luî Gambetta nu este o garanţie de pace cum spun ziarele berlineze, ci din potrivă o causă mal mult pentru nestatornicia pâceî. Ziarele rusesc! şi in genere cele slave plâng in moartea lui Gambetta dispariţia unuia din amicii cel mal mari al rasei slave şi din inimicii cel mal înverşunaţi a inimicului comuD, a rassl germane. Studenţii croaţi de la univer- fiind tănăr, fusese, —lucru pe care ’1 spunea cu mândrie, —cel mal renumit beţiv al flotei, aar lovind intr’o zi pe căpitan, şi riscând a trece prin consiliul de resbel şi a suferi toate consecinţele, jurase că nu va mal bea şi se ţinuse de vorbă cu toate glumele tovarăşilor, cu t6te prinsorile şi ispitele. Acum chiar vederea unul pahar de vin ’î făcea rău la stomah; din contră, prinsese gust pentru lucrurile dulci, cafea cu lapte, siropuri] Şi in adevăr nu prea era ceva norocos pentru el să aiDâ un tovarăş adorator al vinului. „ — Ce vreţi, insă? —Zicea Romain, condu cănd pe oaspeţi la dejun... nu e vina lui, bietul bătrân !... castelul e de vină..... De cănd ’l’afi adjurat, are bani mal mulţi de căt ’i-ar trebui. — AMurat?!... Cum?... — Foarte bine... Ori de căte ori se duce la templu şi se împărtăşeşte, dama de la Petit-Port ’I dă patru-zecl de franci şi o haină.... A ceasta ’i perde, bietul om... Restaurantul Affameur, mal sus de stăvilar, se vede de departe, pe o terasă. Atraşi la intrare de bunul miros al bucătăriei, gata tot-d’a-una la trecerea remorqueruluî, invitaţii găsiră pe stăpîna, d-na Damour, ocupată cu aşezare?, mesei lor intr’o sală reseivatâ, fărte curată. D-na Damour, asemenea foarte curată, avea figura serioasă, aproape aspră, şi nu şl-o descreşea de căt numai pentru Romam, „iubitul eî abonat.“ sitatea din Viena şi cel cehi de la universitatea din Praga au. trimis ia Paris telegram> ir ace3t sens. —Ziarul rusesc „Golos" al partidei slavo-file ăşl aduce aminte că d. Gambetta a stăruit de la 1880 ia coace necontenit pentru o alianţă cu Rusia; că aceasta alianţă era in timpul din urmă aproape de-a se realisa; cu moartea lui Gambetta acest plan deopotrivă favorabil şi Francezilor şi Ruşilor pierde insă din nou mult din sorţii săi de a se realisa. Ziarele italiene plâng in Gambetta nu pe marele Frances ci pe marele Jiuerai şi cienocrat. Cele mal reci in aprecierile lor sunt insă ceie englezesc!. — „Morning Advertiser,“ţziar de altfel favorabil gambetismuluî, al cărui corespondent parisian era unul dintre amicii reposatului, crede că acest mare cult ce se pune la ivialâ pentru Gambetta nu e la locul său, căci şi calităţile cari i se atribuiau sunt esagerate in valoarea lor. — „Morning Adyertiser" nu vrea să vază in d. Gambetta mei acel democrat de soiu curat de care ăl consideră alţii. A şî ţinea in grajd patru cal Şi cinci trăsuri nu prea miroasă a democraţie, zice el. Ziarul englez mal spune in sfârşit că in timpul din urmă incepănd a suferi, cu sănătatea trupească slăbiseră şi puterile intelectuale a le d-lul Gambetta, in tocmai ca şi la Napoleon I. Presa noastră, a României, e unanimă a plânge pe reposatul, nu atăt pe amicul României, ceea ce nu a fost, dar pe patriotul cel mare al sorel noastre mal mari, la a cărei regenerare lucrase şi a cărei putere şi mărire nu pot fi de căt folositoare civilisatiunel şi lîbertăţel. Pămăntul a inchis deja rămăşiţele trecătoare ale marelui reposat. Numele lui va trăi iasă multă vreme in amintirea contimporanilor şi pentru veci in istoria popoarelor. Nemurirea este resplata tuturor aceloar cari ăşl iubesc patria şi se jertfesc pentru ea cănd e nenorocită. ** Intre hârtiile lui Gambetta s’a găsit, se zice, una, in care el cere ca epitaful său să fi ur-mătoriul: „Leon Gambetta. Iubise pe tirani şi urîse libertatea.,, Generalul Chanzy. Francia a perdut in generalul Chanzy pe cel mal bun general al el din actualitate. In resbo-iul din 1870, când Bazaine, Canrobert, şi chiar Mac-Mahon ăşl perduseră cu desăvărşire capul in faţa armatei germane, generalul Chanzy a fostu-nul dintre acei puţini generali al tinerel republice cari aii salvat onoarea armelor francese. In acele zile de cădere pentru Francia, cănd mântuirea nu se mai putea dobândi d6 cât prin una din acele sforţări de cari stiustf da dovedi atăt de strălucite revoluţiunea cea mare, —numai doi oameni putuseră să se ridice la energia iacobină a acelei revoluţiunl: Gambetta şi Chanzy. Gambetta a fost care crease armate ca din pă-mănt şi intr’o bună dimineaţă putu să presinte, radios, generalul Chanzy o armată nouăde 200, 000 pam6nl. Chanzy luă comanda ce i-se dete şi dovedi mari talente militare şi multă energie. Francesiî de la 1870 nu mal erau insă cei al marel revoluţiunl. Tipurile acestor eroi se răriseră grozav sub greutatea covîrşitoare a colosului german. Deserţiunea rărea rîndurîle armatei lui Chanzy şi nu odită generalul a fost văzut cum apuca singur de guler pe desertorl şi punea să-î impusce. Se poate zice, că Chanzy era o intregiro a lui Gambetta. Şi. unul şi altul aii lucrat cu ardoare la reorganisarea armatei francese căreia voia să-i incredinţeze resbunarea naţională. Qhan-zy era destinat să conducă acestă armată. Lui 1 se incredinţase de pe acum corpul cel mai apropiat de grauiţa germană. Moartea neaşteptată a venit insă şi piecum a curmat viaţa omului de stat la mijlocul dru- Şi, incet de tot, pe cănd ea intra şi eşea, el spunea că nimeni nu erau mal veseli odinioară de căt aceşti Damour; dar perduseră o fată, o frumoasă fată, ae vărsta d reî Elina. De multă intristare, bărbatul se apucase de băutură aşa de grozav, in căt ajunse la Vaucluse in casa de nebuni; şi ea, femeia luî, rămasă singură, nu’I mal cerea inima să rîză! — Dar de ce boală a murit, sărmana fată ?, in-trebă d na Ebsen care se uita cu drag, tremurând, la ce: 19 ani ai Elinei sale... S’ar părea, zise Romain foarte mistenos, s’a părea că dama de la Petit-Port ’l-a dat nişte băuturi rele Şi in faţa unui semn de indignare al Elinei, zise incă : „Să ştiţi că efi spuiu ce am auzit de la mamă-sa... Ceea ce este de netăgăduit, e că fata a murit la castel şi că p aci prin prejur incă se vomeşte de acest lucru, cu toate că au trecut ani d’atunci... D-na Damour aduse un lin superb, prins de Romain in reservoriul regulamentar, la două sute metre in jos şi in sus de stăvilarul lui; şi această mâncare câmpenească, esplicările luî Romain, pofta de mâncare venită din plimbarea pe apă, distrase atenţiunea da la acea sinistră legendă locală, iute evaporată şi de ven-tul răcoros ce venia din spre Sena şi care o impingea cu totul spre terasă, ia mii de mici solzişorl argintii, a căror mişcare strălucitoare se reflecta pe caraie, pe pahare, pe toate de pe masă. mulul sM, aşa a curmatjviaţa soldatului inain te de a’şl putea vedea steagul din noii victorios* Republica perde in Chanzy aproape tot atât de mult ca şi in Gambetta ; căci ih caşul unul resboiu, safi in caşul trebuinţei unei pesidentil militare, ea nu’şî putea incredinţa puten,e sale armate de căt lui, fără teamă a fl trădată. Cine vor umplea oare golurile pricinuite d# aceste morţi? Cine se intreabă şi Francesiî si 6şi respund : cineva va trebui să" le umpla căci numai patrioţii mor dar patria rămâne." ------ —■—waxmz -se-saaHBiM—-------- ÂEEAA ZIARELOR .** „Timpul" contestă, oportunitatea re-visuirel. Să luăm in vedere numai cestiu-nea Dunărei. Suntem in ajunul intrumril unei conferinţe europene care eşi propune să decidă, cu safi fără participarea noastră, după imprejurărl, cine are să stăpânească Dunărea pe propiul teritoriu al României. Deja depeşi ameninţătoare afi in-ceput să circule anunţând că, in cas de rezistenţă din parte-ne, Austria, buna noastră prietenă, va primi mandat de la$cele-l-alte puteri ca să execute decisiunea lor. Ceea ce Englitera n’a reuşit să obţie in Egipt, ţară vasală, Austria se incearcă să câştige faţă cu noi, naţiune independentă şi suverană. ‘ Ori-căt de absurd ar fl sgomotul respăndit şi orî-căt de impracticabil ni s’ar părea, el nu e mal puţin umilitor pentru demnitatea noastră naţională. Acest sgomot dovedeşte şi celor mal optimişti că patria Habsburgilor n’a renunţat la nici una din pretenţiunile el in privinţa României şi că astăzi mal cu seamă, in situaţiu-nea incurcată şi turbure in care se află Europa, ea le articulează cu mal multă energie ca ori cănd. In asemeni gingaşe momente ni se pare că era de o politică elementară, de altminteri francă şi leală, ca ingnjirile naţiunii să fie toate îndreptate către pericolul ce ameninţă viitorul el economic şi politic. „Românul" constata că fantastica ştire publicată de la „leTemps" in privirea cestiunei Dunărei nu se confirmă, din vorbă in vorbă, nici măcar de ziarele vieneze. Ea trebue să nu fi fost aşa dară de căt un aşa numit balon de încercare, cu care sferele oficiale din Viena voiati să ne incerce, in ce grad ne putem speria.—După ultimele ştiri apoi, nu numai noi ci şi Rusia şi Turcia se împotrivesc unei deslegărl a cestiunei Dunărei, ast-fel cum o vrea Austria şi asociatele sale. „Românul" crede prin urmare că suntem incă departe de re-solvarea acestei afaceri. N’ar fi chiar de mirare ca această cestiune să fiă lăsată la o parte, la un moment dat, in faţa altor complicări politice incă mult mal grave. Dacă, după cum este credinţa generală, un mare resboiu se află la un orisont mai mult safi mal puţin depărtat, s’ar putea chiar ca acel mare eveniment- politic să surprindă cestiunea dunăreană neresolvată, şi in urmă numai să se resolve, in conformitate cu situaţiunea de a-tuncl a Europei. Pentru moment este destul să constatăm că nu suntem singuri? cari facem dificultăţi de a primi deslegarea cestiuniî dunărene, ast-fel cum ar voi o unele cercuri politice de la Viena şi de la Pesta. — -—~*u»aaM ---—------ Un vin de Bourgogne înveselea pe toţi, veseli deja prin rîsul şi jocurile copiilor, prin bucuria, nebună a lui Romain, care mânca pe o laviţă de fereastră, lângă Sylvanira... Ce fericit era, bravul ingrijitor, la acest de jun alături de femeia lui, primul poate de doul ani de la căsătoria lor; o adevărată a doua nuntă Dar aceasta nu ’l impedica d’a avea ochii in patru, d’a merge necontenit de la masă la bucătărie ca să nu lipsească nimic invitaţilor; ba chiar iubitul abonat voi să facă singur cafeaua, cum ’şl plăcea vechiului seu stăpân, â l’algeri-enne. Deja punea tava pe o masă lungă, c*re servea drept dulap de tacâmuri, când masa dete un sunet curios. „Iată 1.. un piano .* Era, in adevăr, un clavir vethiu, cumpărat la vănzarea unuia din acele castele, de caro incă se găsesc pe acel mal al Senei. Servea numai pentru a distrage pe parisianî, eşiţl Dumineca din oraş, dănda-şl ultimele sunete cu VAmant d’Amanda safi la fdle de l’Smballeur. Dar sub degetele d6iicare a le Elinei regăsi pentru uu moment sunete plăcute, o voce melancolică, tocmai in raport cu îngălbenitul fildeş al clapelor. Cănd tăcăra fată, care nu cântase de când cu doliul el, incepu vechea arie naţională. Da-mmarco, cu câmpiile si livezile tale jplenaide,-să părea că Bunica insăşl, cu vocea el puri a stricată, evoca pe orizontul din fată păşunele \c ; v -.1 ! ,;!l1 I www.digibuc.ro ROMANŢA LIBERA ŞTIRI MĂRUNTE La 26 Decemvrie s’a serbat in catedrala din Moscua aniversarea a şapte-zecea a scăpărel Rusiei de armatele francese. Lemnul negru de stejar din care s’a fabricat tronul pentru încoronarea ţarului Alexandru e dintr’un stejar colosal, vechia de o mie de ani. Stejarul se găseşce pe domenul Riasan. Lemnul lui e negru ca abanosul şi tare ca flerul. In 1884 se împlineşte o sută de ani de cănd s’a trimis din America in Anglia cel d’ăntăiu transport de bumbac.-Guvernul Statelor Unite a hotârît să serbeze această aniversare a cultu-rel bumbacului cu o esposiţiune de bumbac şi a industriei lui. ‘ # Din Berlin se anunţă, că astronomii de-acolo observând după încetarea ploilor din urmă soa rele, afi descoperit aproape de centrul lui o pată neagră.-Se crede că pata aceasta a fost causa timpului nestatornic din ultimele zile. Cu ocasia imormăntărel lui Gambetta au câştigat mult locuitorii de pe stradele prin cari a trecut cortegiul funebru. — O fereastră se inchi-ria cu 100-500 franci. de Sc. Cernescu. — Despre sistemele de predare in clasele primare, de Barbu Ştefănescu. - Ostaticul, de C. Dumitrescu. — Predarea Religiunel, de G. Ionescu. — Apel. - Cronica Şcolară.-Sumarul Revistelor. .CftONICA NOPŢII S’a condus secţii 19 conductorul vagonului de tramway No. 25, pentru că’şî bătuse caii atăt de barbar, in căt le a crăpat* pelea cu biciu. Ioan Nicolao din strada Gandăceelor No. 12 fu condus secţii 49, pentru că a bătut grav pe soţia lui Baicu Neagu, din strada Ducilor No 4 Nenorocita victimă fu condusă la spitalul Colţa. S’a condus divizii soldatulu Niculesc Ion din regimentul I de călăraşi, pentru că a făcut scandal pe stradă. Soldatul Dumitrescu Costică am reg. II de artilerie s’a prins cu o manta, 1 pereche de cisme. o pereche pantaloni lăsate cârciumaruluî Tudo-rache de pe şoseaua Cotrocenilor. Faptul,s’a anchetat de comisarul secţii 24; iar soldatul s’a arestat la casarma Malmaison. Pe o pustă din Ungaria ăşl serba zilele acestea nunta un mic proprietar. Pe la mezul nopţel pe cănd lumea ăşl petrecea mal bine intră in casă vestitul bandit Erdeyli Gyurka cu 6 tovarăşi, inarmaţl pănâ in dinţi--Lumea re-mase înmărmurită de frică. Bandiţii spuseră că n’afl venit de cât să’şl petreacă; s’afl pus la masă, afl mâncat şi-afl băut şi după două ceasuri de vreme s _.fl depărtat, nefâcănd nimărul nimic. Lucrul s ar fi petrecut acum de curănd in Paris. Un general cam bătrân şi niţel cam prost in ale lumel, făcea curte unei tinere şi bogate văduve, cu dorul de-a’I dobândi şi inima şi măna deoarece silinţele sale n’aveafi nici un resultat, se hotărî să eşl câştige un aliat. Cu bani grei dobănd -aşa credea cel puţin densul-pentru planurile sale pe fata din casă. Intr’o seară el merse ca de obiceifi să se inţeleagă cu 'ata. A-ceastă-I spuse, că in sfârşit inima frumoasei do nne s’a înmuiat şi că s’a hotarît sâ’l primească. Devreme ce insă tocmai era societate in salon, servitoarea rugă pe general să se des-calţe de cisme spre a nu face sgomot urcând scările şi spre a putea pătrunde nesimţit in camera unde avea să fie primit. Generalul ascultă. Se desculţa ăşl luă cişmele in mănă şi urmă servitoarea. Aceasta ăl duse pănă la o uşă • o deschise şi impinse pe general inlăuntru. Camera, era plină de lume, care sbucni intr’un rî3 homerie la vederea generalului cu cişmele in măinl. Văduva se logodia tocmai in sera aceea cu un proprietar. notiţe literare învăţătorul Nr. 8 din 15 Decembre 1882 are următorul sumar : Gradaţia [salariilor corpului didactic de P Georgeacu.-Cărţile didactice, de N. Buteică.-' Invăţămăntul intuitiv, de I Opran. - Câte-va cuvinte asupra organisaţiunel scor.lelor comunale fie verzi, grăul ondulant, intreagă natură luminoasă şi nemărginită. Ehna cântă apoi din Mozart, Începea sonatele una după alta era atrasă de farmecul instrumentului. cănd, irtorcăndu-se observa că era numai ea şi Lorie. Romain şi Sylvanira se duseră cu copii d-na Ebsen fugise ca să plângă mal liber. El sta acolea, [ascultănd’o, mişcat pănă in fundul immel, şi mult mal mult ‘de căt ar fi fost potrivit cu o persoană din administraţiune! niroa,ăa?f -?e/rUm°i 3f animată de musică, cu ochi scănteitorl, cu degetele fine fluturând pe clape. Ar fi voit să imobilizeze acest minut delicios Si ?16nentm t0t d’auna in acea Posiţiune prmnd’o...D’o dată un ţipăt do copil, un tinăt fem8 sofork &lini?tea dimPrejur, atmos- iera sonoră a apel... fereastră?*"^ Elina repezindu‘se Palidă> la Si L„rn-rU“,lnfP,US6ră Să rIză’rîdeaia cu hohote. ' îotinni • r &Qdu'Se’ desc°Peri causa acestei i u imbrăcat cu scaPhandrul lu. • gata d a se coborâ sub stăvilar. »Ce frică ’mi-a foşti..* resnw! Căr9ia ^ reveneaa culorile o dătă cu de mir lntreruPtă un moment, se rezemă ? m4M maI «■> *> ocu,! . r Şl scăldată in lumină I 2® ,bu“ă ®?tî P0ntru Fanny !.. 2ise Lorie. a meaP \ deo ' ° iubesc ca cum ar A mâhneşte pS ^ trebUi 8ă ° *>&răsesc Serviciul telegrafic al „Rom, Libere». 10 Ianuarie—9 ore dimineaţa . Paris, 9 /anuare. Deschiderea sesiuDiî ordinare a Parlamentului a avut loc azi, a doua zi de marţi din Ianuarie conform constituţiei. D-nul Brisson a fost reales preşedinte al Camerei deputaţilor. In procesul anarchiştilor ce se judecă in Lyon prinţul Krapotkine, unul din acusaţl, a mărturisit in gura mare că in tot-d’a-una a lucrat spre a împrăştia ideile anarhiste şi că le-a pre dicat in intrunirile ţinute la Lyon şi la St. Eti-ene ; a declarat că, atunci cănd .partida anarhistă se află in alternativa d’a dispare safl d’a ■> trebuinţa dinamita, intrebuinţeazâ dinamita. Preşedintele Curţel a cetit mal multe scrisori ale prinţului Krapotkine cari deraonstră relaţiile sale cu anarchiştil din regiunea din Lyon Constanuinopol, 9 Ianuarie. Ziarul „Wakit" zice că e vremea ca Turcia să-şi apere drepturile sale asupra Egyptuluî; Fiancia o va ajuta fără indoialâ. ,Ha Rihal" are incredere in asigurările En-gliterel privitoare la Egypt; dar ia caşul de violare a promisiunelor sale nici o Putere nu va sancţiona c astfel de nedreptate. „Djerdei-Havadis" zice că Poarta e decisă in fine a revendica drepturile sale in Egypt, in Tunisia, in Bulgaria şi in Bosnia. . Berlin, 9 Ianuarie. Rbicrstagal a reincoput şedinţele sale. Prinţul de Bismarck a comunicat Adunăreî că împăratul a acordat suma de 600,000 mărci din casa Imperiului spre a veni in ajutor inundaţilor. Cancelarul invită pe deputaţii ţărilor inundate a veni in cursul serei la el spre a discuta, in comitet intim, întrebuinţarea acestei sume-Cu toate că deputaţii Alsaciei, cari suferă asemenea inundaţiunî, n’afi subsemnata cu cei lalţî deputaţi cererea unei subscrieri in favorul inundaţilor, Prinţul de B'smarck zice că doreşte a face să participe şi Alsacia la suma acordată de împăratul. (Ha vas). cemv'e 1882 cu socitatea „Azienda Âsiguratrice din Ti ie&'j “ am luat asupra-ne toate drepturile şi indatoririle resultănd de la 1 Ianuarie 1888 st. n. din asigurările curente de incendia conţi actate de zisa societate in România şi Bulgaria. In urma citatului contract, „Na(ionala“ a devenit obligâtoare către onor. Asiguraţi al Aziendeî şi lepiesintă această societate de acum inainte in toate daraverile el cu asiguraţii ei in contra incendiului din România şi Bulgaria In consecinţă rugăm pe numiţilţonor. clienţi să bine-volască a se presinta saa adresa la di recţiunea generală a „Naţionalei“ din Bucureşti saa la representanţil generali, principali şi specia al acesteia in toată ţara, pentru plata bonurilor de premiu scăzute, aflătoare in posesiunea „Naţionalei ot de-o-dată comunicăm onor. asiguraţi in cestiune că, spre mal bună regulare a relaţiu-nilor create ast-fel intre dânşii şi Naţionala11, aceasta este dispusă a preschimba poliţele „A■ ziendeî“, inlocuindu-le cu propriile sale poliţe o-bligăndu-se direct către noii seî clienţi. Inaărcinăndu-ne cu afacerile de incendiu ale vechiei societăţi „Azienda Asicuratrice din Tri-est“ care a introdus şi popularisat intr’o gestiune de 26 ani instituţiunea bine-fâcâtoare a a sigurărilor in ţara noastră, putem incredinţa pe dnor. asiguraţi că vom păzi interesele lor cu aceeaşi scrupulositate prin care am reuşit a ne câştiga simpatiile şi conflenţa publicului nostru asigurător. Ţinăndu-ne tot d’a-una la disposiţiunea onor. asiguraţi al „Aziendeî11 pentru orl-ce informaţi-uni, îl salutăm cu distinsă stimă. Societatea „Naţională* de asigurare Direcţiunea Generală. —- Tţgr> — BIBLIOGRAFIE A apărut: Raportul delegaţilor Societăţii „Progresul Naţional" de pe lângă c jagresul economic ţinut in Iaşi in zilele de 10, li, 12, şi 13 Octom. 188-’, (Cetit de C. M. Ciocazan, in adunarea generală extraordinară de la 1 Noembriu 1882. Presidată de d-nu dr. I. P. Vercescu.—Craiova). Preţul 50 bani. Lumea mare şi lumea mică. Nuvelă socială de Scarlat C. Moscu. — Preţul 1 1. n. Un frumos cadou de anul nou I Congresul preoţilor, ţinut in Bucureşcl, in anul 1382. (După note stenograflee).—Preţul 60 bani. u Broşu-el intitulată: Modeste Încercări poetice etc. i se reduce preţul de la 3 lei la un leu nod. Se află de vănglare pe la librăriile din capitală depositul la tipographia academiei strada Academiei, Nr. 26. instiinţ are Cu ocasia sărbătorilor desfacere de haine gata pentru Bărbaţi şi băeţi cu preţurile reduse. 30/100. R. I. LOCUSTEANU strada Ştirbeî-Vodă (devale de pasagitt 5 Boalele de gât, gura, nas şi urechi tratează printr’o artă specială Drul J. BRAUNSTEIN fost asp. de medic secondar in Viena in clinicele: lui Brann (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) ConsultaţiunI de la 3—5 p m. Strada Dec-bal No. 2. (in dosul Bărăţief) Societatea „Naţionala» de Asigurare. Bucureşcl, Stada Carol I Nr. 9. w Avem onoare a comunica onor. Public asigurător că, prin contractul încheiat la 11/23 De El se înspăimântă, cugetând la acele proiecteide căsătorie, despre cari deja vorbise d-m Ebsen, şi timid, fîindu-î frică d’a afla positiv : - Să^ o părăseşti?... Şi pentru ce? . 3tat,u puţin la indoială, privind necontenit in depărtare : - Fiind că o sâ’l dai o altă mamă... - Cine a zis aceasta?.... Nici o-dată n’am cugetat... Dar cum să resiste acelei priviri limpezi, care să fixa asupra lui ?... Da, fără indoială, se in-tâmplă adesea ca.... E foarte tristă viaţa singuratică, să n’al pe nimeni cui să comunici bucuria saa intristarea zilnică.... E aşa de tristă o casă fără femeie !.. Silvanira poate să plece dintr’o zi intr’alta; ş’apoi, ea nu inlocuia pentru copu pe o mumă; chiar el, trebuia s’o mărturisească, cu toate aptitudinile lui de organisa-t(? i nu se pricepea la conducerea unei case pe oătă vreme era in stare să guverneze întreaga provincie a Algerului- Toate astea le spunea intr’un mod simplu cum zăpăcit, cu un surîs naiv şi bine-voitof şi de sigur Elina ’l plăcea mai bme asa, rătăcit şi desarmat in faţa vieţii, de căt inconjurat de solemnitatea altor zile.... — ... îtă pentru ce am cugetat să mă re--âsăt- resc dar in inima mea numai, fără a vorbi nimănui.....şi mă intreb cine ’ţi-a putut spune....? Elina ’l întrerupse : Este bună, cel puţin, aceea la care al cugetat ? .. Şi Lorie tremurând; Societatea ronsâast de arme, gimnasticii şi dare la semn. Conform articolului 53, aliniat 3 din statute, d-nii membrii al acestei societăţi sunt invitaţi a se întruni in adunare generală, Duminică la 9 Ianuarie 1883, ora 1 p. m., in localul societăţi, Strada Măgureanu Nr. 10, lăngă fostu licea Sf. Sava. La ordinea zilei este alegerea comitetului pe anul 1883 şi cercetarea compturilor pe anul 1882. Comitetul. — —------------------------------------ -A. V 1. S Tragerea lotăriei de bine facere pentru terminarea bisericei St. Iosif in Bucurase!, fixată deja pentru zilele de a/i5 4jie şi 6/17 ianuarie 1883, va avea loc in sala Atheneuluf după a mează zi in zilele sus numite, incepănd de la 2,.ore.?ăaă 88 vor trag0 750 de loturi in cele d’intăiu două-zile, Iar loturile restante se vor trage a treia zi. Cu vinderea biletelor se va continua până la o oră inaintea tragerii din ziua primă. Tragerea sa va face in presenţa autorităţii bublice şi a representanţilor comitetului. ° Intrarea in sala de tragere e liberă tutulor persoanelor, cari voesc a âsita. Distribuirea câscigurilor va incepe la două săptămâni după tragere, va să zică la 17/2o Ianuarie 1883. ha aceasta nu pot participa de căt numai aceia cari vor presenţa şi remite (depune) lotul căscigâtor. Loturiîo_ cari nu se vor reclama in decurs de şease luni, va sa zică de la l7/29 Ianuarie pănă la 1,/29 Iulie 1883, se vor aquira (întrebuinţa) pentru scopul de binefacere. Ordinanatul catolic. — Bună... frumoasă... perfectă...." — ’Ţ1 va iubi copiii d-tale?..“ — ’I iubeşte deja...." Elina inţelese şi rămase mută. El ’I luă mâna, şi incepu să vorbească, foarte incet, fără să ştie bine ce zice ; dar ea vedea in turbu-rarea lui, tremurătura şi muzica iubirii. Şi pe cănd protestările drăgăstoase, proectele pentru viitor se grămădeafi pe buzele amicului el, necontenit visătoare şi cu privirea in depărtare, Elina credea că şl vede viaţa desfâşurăn-du-se, uniformă şi liniştită ca acel peisi gifi al benei cu urmele trase deja, drepte şi adânci, unde giiul abea eşea, umplute de umbră safi de lumină, după capriciul cerului. Poate că visase alt-ceva, un spaţ.a mal larg, mai animate întâmplări. In tinereţe ’l place ori cui să treacă peste p.adid, să infrunte pădurile necunoscute şi periculoase, să se sue in turnul cel inalt, pe unde sboaia fantasia. Da” această căsătorie ce i se oferea, nu’I atingea nici de cum afecţiu mie; va avea pe Panny, nu va părăsi pe d-na Ebsen... - De sigur nu!... ’ţl-o jur Elino !... — Atunci, dacă ’l aşa, ne-am invoit.... voiu fi muma copiilor d tale !... Fără a şti aşa bine cum ajunseseră aci el să găsiră ii woiţI, uniţi intr’un minut pentru in-treaga viaţă; şi d-na Ebsen, care era pe terasă, ghici totul, văzăndu’l mână in mănă, aplecaţi la fereastră şi uitându-se impreună la copii lor.* (Va urma.) SCHIMBARE DE DOMICILIU Drul WILH. SALTER DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special: BOALE ~F,T=n\/r~RŢ. Şl SYPHILIS S’a mutat S tr. Pescăria-Yeche Nr. 8 vis-â-vis de Hotel Londra (Calea Moşilor) ConsultaţiunI de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m. VINNEGRU de Oreviţa şi Gtolu-Drancea vechi de 4 ani, qualitate superioară tuturor altor vinuri.—15 fr. vadra şi ALBU DE DRAGA SIANI din recolta anului 1879.-15 franci vadra la 1*AUN PGPESCC & C— îs S'Tjrt.&.xjjv ie SCHIMB ŞI COMISION fraţii bemzal 41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis OURSUL BUCUKESGI Pe ziua de 29 Decembre 1882, ora. 12. OBLIGAŢIUNI 6°/0 Oblig, de Stat Convertite. 6°/» » Căilor (erate Româno 5«/0 Renta Amortisabilă . , . Oblig, de Pensie (300 1.) Dob. 10 fr 7°' Scrisuri fondare rurale . . 57* » * « 7°/» « » urbana. . 6% , * , 5% . „ , 8% Impr. Municipal Bucureşcl . » cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) 5 »/, Renta Română.............. Acţiuni Dacia România .... * Banca Naţională a României Cupoane Oblig, acsigibile de Stat. * Rentă................ , Oăile f -ate .... „ Scrisuri ... . Argint Naţional contra aur . . . Bilete de Bancă . . Rubla hârtie Florini............. Lose otomane. ... . . Onmp. 97 99 i0 1 220 100 88 100 94 86 I 89 */, 400 1250 1 ll. 2‘/. 2* 2 50 2 4* 50 9 48V, 5 63 25 20 116 75 108 19 ^ 80 102 75 98 70 9 VJM 97 % 100 Ş1 7« 225 101 89 101 95 87 32 90 V. 405 1260 arg. a ir v 2 60 ? lî 60 OUESUL DIN VîKM 9 Ianuarie i Napoleonul............. Ducatul................I Lose Otomane........... Rubla hârtie BU&StTL DIN BURjUN 9 Ianuarie Oppenheim Ruble hârtie Onlig noi . . . . Idem i ţ,................ R. Amort. 6 °/, . . ’ CUESUL DIN PARIS 9 Ianuarie Renta Română . .... Lose otomane . . . " ! , soinw b V s Decembre 99 25 100 10 H 5 25 33 22 60 (?3 50 hi 3 I Adres« pentru telegrame BtNZAL. Pari3 jg luni) . t ia vedere . Londra (3 luni) . * Ia vedere Berlin (3 luni) . _» la vedere Vien# 1» vedar* 90 % 3 % www.digibuc.ro ROMANIA LIBERA Abonament cu premiu Preţul abonamentului este 60 franci. Deposit 20 fr. Se dă 10 bucăţi sau o partiţiune de operă Abonatul are drept la note de 40 fol. Abonament fără preniiă Preţul abonamentului este . . 36 fr. Deposit 20 fr. » » pe o luni 24 fr. „ „ pe 1 luna 6 fr. Se dă 10 bucăţi sau o partiţiune de operă.—Notele se pot schinfba zilnic de la 8 pănâ la 10 ore.—Plata abonamentului este anticipata. Pentru provincii se dă indoit numerul de note. Mare deposit de piane de venzare şi incliiriat. A sosit un transport noii de piane din fabricele BOsendorfeiJşi Kaps. NEÎNTRECUT pana acum (Medalie de merit) G. MAAGEK C. R. esclusiv privilegiat. Uni de ficat de Morun purificat Către distinsa noastra Clientela din t6ta tiara Bucurescî, Sesonnl de Toamn si lamă, 1882 * fără greutate si ostenelă. Chiar personele cele . mai delicate îl ia cu plăcere. Debarasează fi stomacul de bilă si umori, înt ţine libertatea v pîntecelui, activeaza funcţinnele digestive, şi : înlesneşte circulaţia sângelui. Graţie acestor ——proprietăţi, vindecă intu'iauna Durerile de cap, Migrenile, Ameţelile, Durerile inimsi, Palpitaţiu-ne le, Digest.iur.ele anevoicic se, Constipatiunele şi în iote indisposiţiunele unde stomacul şi intestinele trebuescu golite. A CERE MARCA DE FABRICI. Vindare în maro casa A. SICILE 18, rue Bertin-PoirSe,la PARIS. - L mo ni în BUC URS SCI, casa J. O VESSA, şi m I6te din causa uşoarei lui digestibilitâţi mal ales ordonat pentru copil ca cel mal curat, cel mal bun*) natural si recunoscut ca cel mal folositor remediu contra maladielor depept şi a plămânilor contra, scrofulelor, pecinginilor, ulcerelor, maladielor glandulare şi slâ-biemnei. — In Romania la farmacişti şi droguerî. *) Mal multe firme de curwnd umple o calitate inferioară de unt de ficat de morun in flacoane triangulare şi incearcă a-1 debita drept untului de ficat de morun , Iul G. Maager. Pentru a evita o asemenea lesiune, se roagă a considera numai acele flacoane umplute cu adevăratul unt de ficat de morun purificat, pe al căror pereţi, eti-chetta şi receta de întrebuinţare se găseşte imprimat numele „Maager". ■* * . V -u Agenţi generali şi depositarl pentru Romăma la dd. Appel etO. 4 Onorate Domnule! Suntem in plăcuta posiţiune d’a ve comunica că la magasinul jl. .rar de Romania» depou general al fabricilor noastre din Europa de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţî, a sosit deja primul transport de toamnă-mi-saison ce consistă esenţialmente intr’un colosal asortiment de pardesiuri „haute nouveaute", pănă la cele mal line calităţi, din renumitele stofe : Cotcimen, travers diagonal, cmigarn, cneviot, tricot, etc. etc. Choi coti 'derable de costume complecte, cu deosebiţi pantaloni fanua sie, in toate calităţile; croiala cea mal modernă şi elegantă, nuanţe cu totul nuol. Costume negre de salon, fracuri şi redingote de pustavuri veritabile de Brun şi Drap de Sedan, confecţionate cu o rară perfecţiune şi soliditate. Avem ferma convicţiune, onor. d. Client, că la prima visită cu care veţi bine-voi a ne onora, vS veţi convinge imediat, că intr adevăr la sub-semnaţii se poate procura cu înlesnire imbră-cămintea pănă la cea mai superioară calitate, după jurnalele cele mal noi şi cu preciuri destul de moderate, putăndu-se astfel dispensa de cea mal pretenţioasă comanda, ce une-ori insu-ţeţte numeroase desagramente. " BAZAR DE ROMANIA Strada Şelari «N~r, 7» sub Hotel Fiesclai. NB. Notaţi rugăm «Nr. 7» spre a evita seridse nemulţumiri VIN si SIROP de DESPINOY cu sxtraetu concentrata Simplu si feruginosu, experimentată si aprobată de Academia de Medicină diu Paris Bogatele proprietăţi Me iicinale ale acestorii producte sunt en multă maî suporiâre, ca acţiune si ca eficacitate, Ulaiuleu^de Foie de Morue ; gustulu este forte plăcută. T ni medicii consideră aceste jiroducte ca jomce fortifiăndu si reconstituindu într’unu modu suveranu s&natatea . Sunt prescrise în maladie le urmatdre : An&mie, chlorosa, rachijgsinu, tcrofule, debilitate generală, bronşita, phtisie, etc. — SIROPULU este special mente prescrisu peutsu copu. cari sunt in stare de slăbiciune, rachiticî, scrofulosl. . v - Fie care flacon de Vin sSa de Sirop represmtâ patru litrun de callu mal bună Uieiă de Foie de Mor o DEPOSIT GENERAL, la Paris 9 bis, rue Albouy. ANTAL GRIMAULT & Aceste capsule conţin Esenţa de Santal citrin din Bombay in totă puritatea sea. Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Paris, au demonstrat că Esenţa de Santal citrin avea activitate maî mare decât Copalul, cubebul şiEsenţadeterenbenthină. Elleoprescîn două său trei zile scurgerea cea maî durerosă şi cea mal învechită, fără a comunica miros urinelor; ellenu produc nici righiituri, nici colici, niol diarrheă şi sunt asemenea forte efficace în affecţiunile catarrahale ale vesicei şi hamaturiă. Deposit la Paris, 8 strada Vivlmane şt In principalele pharsnacii din străinătate. Deposit in Bucureşti la d. I. Ovesa, DE VENZARE Lemne de foc tufan, fag şi cer de prima qualitate o tonă sau 1000 Kilograme de lemne uscate, tâete, despicate şi aduse la domiciliu numai cu 80 franci ear lemne de cer şi fag 1000 Kilograme 82 franci. D-niî amatori a se adresa strada Berzi No. 13 in apropiere de atelierul gării Tîrgovişti. cu stimă, 183 Hristu Simeon CASTJRI DE SLĂBICIUNI de vindecă la oameni bâtrănl sad tineri in mod durabil şi sub garanţie, prin renumitele MIRACULO-PREPARATE al D-rulux Mttller consilier medical premiat cu medalie de aer care redaţi corpului slăbit puterile ti-aereţeî. Nouă disertaţiunea sciinţificâ in contra remiterel de franci î ,25 in umbre poştale espediană KARLKREIKENBAUM, Br atins chirci? Din causa neprimireî din partea comercianţilor a unor mari partide de mărfuri; Representaţia de maî jos este forţată, a vinde aceste mărfuri cu preciuri căt se poate de eftin, rugănd pe P. T. public a profita de ocasiune, nefiind espuse mărfurile de căt pentru foarte scurt timp. Mare validare de Lingerie pentru dame şi bărbaţi, Olămji, feţe de mese şi şervete prosoape batiste de Olandă şi de Lino, gulere şi manşete, ciorapi, corsete, peignoire Kobes de Chambres etc. provenind din cele mai renumite fabrici. puf OCASIUNE RARA PENTRU TRUSOURI COMPLECTE Toate acesta mărfuri se vor vinde in decurs de căte-va zile cu preţuri până la 40 la sută mal eften si sub garanţia fabrice! pentru soliditatea mărfurilor.-Rog dar pe onor. Public de a profita de această rară ocasiune* şi in vederea preciurilor atât de reduse să bine-voiascâ a visita magasinul din acest oraşiu, si se va convinge de adevăr. Reprezentaţii fabricilor LOTERIA TUNISIANA Internaţională ERVASURIPOLEM fi , Ptafonuri ia Relie 2 LOTURI de câte 50.000 fr. 4 „ „ 25.000 fr. 10 „ „ 10.000 fr. 100 „ „ 1.000 fr. 200 „ „ 500 fr. Peste tot 321 Loturi în baNî for-mânnd UN MILLION Preţul unui Bilet UN Franc Condiţiunile vSndăriî cu remisă, sunt făcute negustorilor. — Biletele se liberăzâ contra, tii- tin celle mal renumite făbrice d jreţurl foarte moderate, recomand morabilulul publica sub-semnatuld KC. T-J-OI'TXOaH.' Tapiţer şi Decorator, îi&r 3, Strada Ştirbei-Vodă, 81 * (vis-a-vjs de Pasagiul Român 6 Batiste cu margineîe colorate, tivite ir. i, d şi a. 6 Batiste idem de olandă fr. 5, 7 şi 8.50. 1 Batistă de lino cu litere brodate cu măna fr. 2, 2.o0 şi d 6 Gulere bărbăteşti in 4 iţe fr, 2.50, 3.50 şi 5, 6 Manjete idem idem fr. % 6 şi 7.50 . _ 6 Şervete pentru masă, in adevărat fr. 4, o.50 şi 7.50. 6 Fiosoape ue in adevărat fr. 4.50, 6.50 şi 8. 6 Prosoape de damasc dne fr. 8, 10 şi 14. ■ Corset scurt cu balenurl v«ntabile 4, 5 şi 6.50. 1 Corset curasse cu balenurl fr. 7, 9 şi 11. 1 Faţă de masă colorată fr. 2, 5 şi 8. . 1 Faţă de masă de olandă albă de 6 pers. fr. 4, 6 şi 8. 1 Faţă de masă de olanda albă de 12 Pers. fr. 8, 12 şt 16. 6 Perechi ciorapi pentru bărbaţi 4, 5 şi 6. 6 „ „ , Dame 6, 8,10 şi 12. LINGERIE PE8TRU DAME 1 Cămaşe de Chiffon cu broderia â fr. 2.50, 3.50 şi 5.50. li im de Olanda cu şnur şi creţuleţe fr. 5, 6.50 şi 7.50 1 idem de Olandă cu broderie fr. 7. 8, 9. -, 1 Cămaşe fină de Olandă Rumburg brodată fr, 10, 12, 15 i „ idem 4, 5.50, 6.50._ negustorilor. —---------------, , , mitere' unul Chek sau mandat postai, la oi-dinul D-lut rnest DETB.B secrexar general al ComltetuUD Ir, Par.B, J3 Kne deia 8rang( iateliere Un Pianino ,0S vânzare in Strada Carol I Nr. 88, I-ul Etajiu. preparată din cel mal bun yin deobobesci Depoulfi generalii la magasinulu de Delicatese T~>_ Gr. Mocianu BUCURESCI DE ‘VENZARE Doud perechi case, censtrncţie cu venit auual de 150 galbeni 10°/o in Calea 13 Septembre Nr. proape de Biserica Mihal-Vodă. (. ANUiNCIU croeşte şi inseileazâ rochi jl costume intre gi pentru dame cu preţul de 4 franci.-A se adresa Suburbia Oţetaru, Str. Teilor 28. Canalul e astupat; drumu pănă la poarta e bun Tipografia Ştefan Mibilescu, Stra*a Covaci No, 14 www.digibuc.ro m VI. — Nr. 1686 ÎO BANI EXEMPLARUL VINERI 31 DECEMVRIE 1882 ROMANIA LIBERA XTQ TOATE £SXXJ:H3XJ3î3 ABONAMENTELE ; Di Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni Sie!. In Distriote : 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 Iun: 10 lei. In Străinătate : 1 an 48 lei,6 luni24 lei, 3 Iuti L2 lei. Director: D. AUG. LAURIA Pentru Abonamente, Ammciurl şi Reclame a se adresa: I’i Romiiait La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţi! ziarului din judeţe. U Societe Havas, place de la Bourse, 8. Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Londra Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlii Fra: ofnrt, Znricn, New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie. A.ÎVXJ1VCÎU1< I1.10 : Linia de 25 milimetre pe pagma IV a. . 35 bani Reclame pe pagina 111-a. . . î f'ni stole nefrancate se refusâ. ArticolI nepublicaţi nu se înapoiază. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame redacţiunea nu este responsabilă. Prim-Redactor Stef. 0. MioHAlLEsai. ŞTIRI TELEGRAF CE din Elarele streine Lyon, 8 lanuar Procesul inceput azi in contra grupului chic a pus intreg oraşul in mişcare ma pentru că se va judeca şi principele Krap Revoluţionarul rus e inculpat in vk ■ utea \ lui Dufaure, care prevede penalitate pentru pa. tlciparea ca membru la Internaţionala (aaocia\ ţiunea internaţională a uvrierilor' in FraDCia chiar şi cănd e cineva membru ii ţiiune esternâ ?, Internaţionalei. restarea lui Krapotkin s’a făcut >e Iul Dufaure din 1876, e circumstuaju cipele e ţinut şi acum in arest, deşi hărtine cari s’ad aflat la dânsul cu ocasiunea. unei per chisiţiunl la domicilii! nu sunt de natură a’I agrava posiţiunea, de oare-ce din ele nu resultâ că ar fl stat in legătură cu anarchişf I din Lyon : Ce s’a sesisat la locuinţa lui Krapo' ein n’afl fost -alt-ceva, de căt nişte articole desenate pentru ziarele engleze al căror corespondent regulat era revoluţionarul rus. Principele Krapotkin a refusat, atăt in numele săi! cât şi al consoţilor sfii, propunerea lui Roche fort d’a i sta in ajutor prin apărători. Re-fusul ’si l’a motivat argumentând, că dacă guvernul frances vrea să facă din acest proces un proces tendenţios, atunci e zadarnică ori ce apărare, iar dacă va fi caşul contrar, atunci se va putea apăra şi singur. De va fi acusat dânsul impreunâ cu grupa pentru că face parte din o asociaţiune internaţională, e sigur că va fi condamnat, de oare-ce i-ar veni foarte greii să renege legăturile sale cu Internaţionala. » soţia principelui Krapotkin oo afla de câte-.vi zile asemenea in Lyon. Paris, 8 Ianuarie. Ziarul „Le Chat Noir" atacând Germania cu ocasiunea m»rţil lui Gambetta, fu confiscat de guvern. Paris, 7 Ianuarie. Ziarele Republicane recunosc ia unanimitate atitudinea cea serioasă, deamnâ şi patriotică a mulţimii in timpul inmormântâriilul Gambetta. Ziarele roialiste zic, că ceremonia a avut un caracter prea teatralic, i lipaia sinceritatea. Ziarele intrasigente declară: poporul n’a fost do faţă. ------— - m i» ------------ Serviciul telegrafic a] „Rom, Libere". 10 Ianuarie — 3 ore seara. Constantinopol 9 Ianuare. După o scrisoare din Sofia, crisa ministerială in Bulgaria s’a accentuat de la intârcerea d-lul \ulkovicI dia călătoria sa la Constantinopole. Minişti ruşi Kaulbars şi Soboleff au declarat din nou principelui Alexandru că, dacă d-1 Vul-Lurici, ministru al afacerilor străine, nu ar eşi din minister, vor da el inşi’şl dimisia lor şi vor părăsi Bulgaria. De altă parte cel lalţi miniştri bulgari, şi cu deosebire D-1 Vulkovici, manifestă intenţia d’a demisiona din causa ati-tudinel anti-parlamentare a generalilor Soboleff şi Kaulbars, miniştri de interne şi resbel. Principele pare dispus a voi să conserve miniştri săi bulgari; dar se crede că va ceda la presiunea Rusiei. El a însărcinat pe preşedintele Camerei d’a forma un nou Cebinet dar e puţin probabil ea aceasta se reuşească, fiind că Soboli ff insistă pentru ca portofoliul lucrărilor publice se fie a-Bemenea dat unul rus, fapt ce e in genere desaprobat in Sofia. îO Ianuare—7 ore seara. Pf ta, 10 Ianui Respunzănd unei interpelări, d-1 Tisza, i tru de interne, declară că, după raporturi: ciale 10,000 persoane se găsesc fără adăp arma inundaţiei la Raab, la jumătate drum tre Viena şl Pesta; de la 300 pănă li case sunt înecate şi in parte devastate di le vărsate din Raab şi Dunăre. Primul Mi 3-s gură că măsuri s’ail luat de urgenţă s rpăra pe nenorociţii inecaţl. D-1 Istoczy presintă şi desvoltă o inter] a ipra motivelor morţel Comitelui de Wim ambasador al Austro-Ungariel la Paris ; liulu^ a f°8t comunicată Preşedintelui i l»*?^6111111 a Presintat Camerei un proei face ila p exp?siţiune generală ungară ce a Pesta in 1882; guvernul cere un i 000 florini ca subvenţie de la Stat pene lţuelile exposiţiei. (Hava*)- se vei ea ultime ştiri pe pag. m-a. y< işsgî 30 Decemvrie. / — i o vr ixae cănd anii şi chiar veacurile socot.ati intru nimic in viaţa unei naţiuni. Spr ^tul se vede era pe-atuncl mal domol, .fiorii iţele mal potolite, ambiţiunile iiăl rrr , »tr iul mai vesel şi mal uşor. ^ A:: ând progresul a pus aripi de rţf/p picaoafi. "tr Iul greoaie din epocele tre-AcjU.e, şi cdjic 'el a devenit o lege de esisten-M Ai» tirn&i 'din mersul sdd uimitor pe cel .7,83■> ţa aii mintea şi puterea de-a se ţinea oe urmele socrului s6u;—astăzi, zicem, in „veacul aburului şi al electricităţii" lucrurile s’au schimbat desăvîrşit. Spiritul se fre-mbntă şi inventă continua, dorinţele cresc in proporţie cu lărgirea cercului de idei şi de mijloace pe cari sciinţa ni le descopere, condiţiunile patriarchale ale vieţii de alte dăţl ah ajuns astăzi o adevdratâ luptă, „lupta pentru esistenţâ", şi timpul, care pănă aci nu se mSsura, sad se mdsura cu nepăsare şi din belşug, a devenit un element dm cele maî preţioase ale civilisaţiu-nii, ast-fei că anii, zilele chiar, trebuie să se numere cu multă, luare aminte, pentru individe ca şi pentru naţiuni. Cei-ce nu fac ast-fel, naţiunile cari nu sunt avare de timpul pe care îl străbat, acelea n’au inţeles incă veacul in care tră-esc, şi nu pot de sigur să aspire, in desfăşurarea dramei umane, la vre-un rol însemnat. * Nu ne vom intreba acum insă ce-am făcut noi cu anul care ne părăseşce; vom in-toarce, din contra, cestiunea bilanţului nostru social şi politic, ca să ne punem o altă intrebare cu mult mal urgentă, cu mult mal bogată incă in urmările el pentru viitor, dacă am voi să ne pătrundem de res-punsul ce trage după sine, de lecţiunea ce ne dad faptele asupra sistemului nostru de-a progresa. Ce n’am făcut şi ce trebuia să facem ? e cestiune care ne interesează aci. * Suntem gata a recundşce, cu cel mai optimişti dintre confraţii noştri, că naţiunea română, in modul cel mal norocit, a sciut să profite, in multe privinţe, de timpul ce s’a strecurat de la regenerare, de la 21 şi 48 incoa ; că ea a progresat mai repede ca orl-care altă naţiune, căutând să indepli-niască o adâncă şi radicală reformă de ins-tituţiunî şi moravuri intr’un interval de-o jumdtate secol abia, şi să ajungă, ca prin minune, pe popoarele ce se preparaţi de vecurl pentru gloria şi civilisaţiunea de azi. E adevârat. Cei-ce ne-ad cunoscut acum cincî-zeci de ani, ne admiră de graba cu care am inaintat. Nu trebue să ascundem msă că civilisaţiunea cu care ne-am investit cu atăta înlesnire, şi, relativ, intr’un interval atât de scurt,— să nu uităm da, că civilisaţiunea noastră e incă foarte departe de-a fi intru toate reală şi temeinică, de oare-ce îi lip sesce tocmai partea cea maî esenţială, con-diţiunea care a creat’o pe aiurea şi care o face atăt de îoditoare in statele ce ah mers ce I drept la pas, dar cari ad mers in mod trainic şi prevdţldtor. Cultura. Iată ceea-ce nu s’a putut ţinea de mănă cu piogresul instituţiunilor, cu mărirea dorinţelor noastre, cu sehimbarea moravurilor, cu greutăţile create traiului, cu cerinţele, in fine, ale veacului acesta care a pus măna pe abur şi pe fulger. C insuficienţă de cultură se simte adînc pretutindeni, in toate stratele sociale, in toate ramurile activităţii nostre naţionale, in toate mişcările politice ale statului şi ale partidelor, —mişcări.]cu atăt maî anevoioase, cu căt ne-am urcat mal sus in ierarhia concertului european. De fa acestea insă nu ne mal putem sustrage. In politica din năuntru ca şi in cea externă, noi trebue să ne ţinem egemonia şi prestigiul de stat liber şiincoronat, trebue să perseverăm, sub condiţiune de-a fi striviţi, pe calea pe care am apucat. *• Cu căt imprejnrările ne impun dar mal imperios să j ucăm de acum in hora cea mare a naţiunilor civilisate, cu atăt suntem mal obligaţi a nu uita ceea-ce face tăria şi mărirea adevărată a acelor popoare înaintate. Ri( .carea culturel va trebui să fie aşa dar ţmta pe care să n’o piardă din vedere oamenii noştri de stat, oamenii serioşi cari vor din inimă, să întărească Instituţiunlle noastre progresiste, cad ambiţionează a trece de intemeitoriî stării politice ce-am dobîndit, cari vor să represinte in afară un stat demn de increderea si stima Eu-ropiî. Eâră cultură indestulătoare, toate vor merge rău. Partidele nu vor avea oameni şi prin urmare statul va fi condus şchiopătând, cu toate formele lui poleite; progresul va fi o spoială- armata nu va avea general! la inăl ţimea artei, şcoala va suferi din causa capacităţilor şi a capitalului cultural ce-I vor lipsi, diplomaţia se va cărpi dm cerşite ; lucrările de utilitate naţională vor urma să fie concesionate vecinie la străini; in stituţiunile noastre fiinanciare şi industriale se vor dirige de nămurile cari ne inundă ; comerţul naţional va fi. puţin căte pu ţin. pretudindenî suplantat; viaţa noastră internă va fi lâncedă; fără sevă şi fără viitor. ^ Fără cultură indestulătoare, rdmănem o firmă politică sub stăpânirea reală a altor sceptre puternice, şi noi voim din contră să trăim, in statul creat, din propria noastră viaţă, cu averea noastră, cu mintea noastră, cu mijloacele noastre de-a produ ce. de-a ne susţine şi de-a ne apăra. Şi, cu toate acestea, de cestiunea vitală a luminii nu ne-am ocupat, sah ne-am o cupat numai de formă, cu uşurinţă, şi cu dispreţ chiar ! Cată să înţelegem o dată, câgâba ne-am pune flori la ureche, dacă nu vom avea cap. Da—cestiunea culturii naţionale : iată in adevdr de ce nu ne-am ocupst; iată obser-vaţiunea ce avem de făcut şi acumla inche-iarea anului ce nu lasă tot atăt de inteme-eaţî, căt ne-a găsit şi la sosirea, lui. Nu avem destulă putere, sciindcăte ces-tiuni însemnate ţine, legată de ddnsa, ridicarea culturel,—n’avem destulă putere spre-a striga măriţilor zilei: nu aruncaţi, in vizunie voastre de inălţare, in calculele voastre de mari politici, —nu aruncaţi şcoala in i ndul Gestiunilor m&runte, cum din nenorocire aveţi nesocotinţa de-a o svărli. Timpul nu trebuie pierdut, de azlinainte. pentru marea causă a înălţării nivelului nostru culturist, afară numai dacă cancelarii si miniştrii noştri nu-şl fac o vană ambi ţiune din greaua sarcină de-a conduce destinele unei naţiuni, de-a prepara siguranţa existenţei şi a prosperităţii sale viitore. CRONICA ZILEI Se afirmă că întreaga uniformă a trupelor de linie, şi aJ dorobanţilor va fi schimbată Modelul ales ar fi cel german. Dacă planul ar fi adevârât, nu găsim destule cuvinte de indignare in contra lui. M. S. Regina e cam bolnavă. Se pretinde că aceasta este caiisa pentru care Maiestăţile Lor şi-au amănat pentru căt-va timp plecarea la Iaşi. Vineri 31 Decemvrie şi Sâmbătă 1 Ianuarie se va patina la lumină electrică de la 8 — 11 seara. Ar fi vorba la ministerul de resboiă, de reor-ganisarea arsenalului armatei. Un inginer ar fi să plece, iu foarte scurt timp, in străinătate, pentru a visita in stituţiunile simi lare din Occident şi a presenta apoi un raport, susţinut cu planuri şi devise, asupra îmbunătăţirilor devenite necesare la 'arsenalul armatei ndstre. „Curierul finanţiar" asigu-ă că persoana insăr-cinată cu această misiune ar fl deja desemnată. Se vorbeşce că ministrul de râsboiu intăm-pină greutăţi in aplicarea legii comandamentelor şi mal cu seamă in inăintările ce trebue să facă ^la gradul de general, şi că aceste dificultăţi l-ar face să cedeze locul de la râsboiu unui militar. ‘ ‘ Unii pretind că inlocuitorul sâti va fi viitorul general Fălcoianu. D. director general al telegrafelor si poştelor ar avea intenţiunea să-şi dea dimisia irevocabil din acest post. Bursa din Galaţi Se va deschide la 2 Ianuare. Direcţiunea archivelor din Moscva (Rusia), in cuiănd va da la lumină intr’o mare broşură toate armele şi însemnele vechi a le tuturor Statelor din Europa, cum şi mici amănunte asupra lor. Guvernul romăn a pus deja Ia disposiţiunea zisei direcţiuni tot C6 are relativ la această lucrare. ,In Bucureşti, dn la 10 pănă la 25 Decemvrie s’aii născut 110 copil şi ah murit 146 oameni, o scădere adecă in populaţie de 36 suflete îu timp de şase zile. Vietăţile jidoveşt insă s’afi imulţit in acest interval cu 13 individe. Pe lângă boalele de piept, in rubrica căuşelor mortalităţii mai vedem reprezintate : boalele de stomach, cu 16 victime ; febra tifoidă cu 7 scarlatina cu 3. la tariful telegrafic intre România şi Francia, sub-sensă1 .a 3 Noembvrie st. n. 1882, la Paris de d. C. F. Robescu, director general al telegra-lelor şi poştelor, in numele guvernului român d. Cochery, ministru poştelor şi telegrafelor franceze, pentru guvernul francez. Această declaraţiune formează cu conventiu-nea telegrafică internaţională din St.-Petersburg şi cu regulamentul de servicii!, totalul aisposi-ţiunilor ce trebuesc observate ;n relaţiunile telegrafice dintre România şi Franţa. Ea va rămânea in vigoare un timp nedeter-mmat şi pănă la expirarea unul an, cu incepere Z1xuain care 36 face denunţarea de către una din părţile contractante. In virtutea unui decret regal, d Dimitrie N Floru, actual inspector general al telegraielor şi poştelor, e numit, in interesul seninului in spector de cucumscripţiune, in locul d-lul Michafi Herişescu. D. Michail Herişescu, actual inspector de circumscripţie, se înaintează la gradul de incpec-tor general al teiegrafeior poşiejor in j^ui d-lui Dimitrie N Floru. www.digibuc.ro ROMÂNIA LIBERA „Curierul financiar0 află că guvernul romăn a contractat pentru suma de 14 milioane lei cisme, şele şi diverse alte arnaşamente militare cu condiţiune de a fi predate de azi in cinci luni de zile cel mult. Comanda s’a făcut pentru 2* lit milioane la fabrica de echipamente militare Mandrea et Ma-noah din Bucurescl. Restul s’a comanaat la alte fabrici din streinătate. D. B. C. Parepeanu, actual prim-comptabil al casei de economie, e numit in postul de subdirector al casei de depuneri, cousemnaţiunl şi economie, in locul d-lul Nicolae Kirilov, numit agent de schimb pe lăngă bursa din Bucurescl. D. Mihail Ionescu, actual comptabil al serviciului depunerilor şi consemnărilor, s’a numit prim-comptabil al casei de economie, in local d-lul Parepeanu. D. Mihail Vulcanescu, actual sub-comptabil al serviciului depunerilor şi consemnărilor, e numit comptabil la acelaşi serviciu, in locul d-luî Ionescu. S’a dat medalia Benemerenti clasa L d-lui A. Becker, profesor, pentrugmerite artistice ; d lui colonel Aug. Gorjan, pentru lucrările sale didactice. Reşedinţa judecătoriei ocolului Părscov-Slănic, din districtul Buzăti. se va strămuta din comuna AldenI, unde se află acum, in comuna Pleşcoiu. încasările din taxa tribunalului şi a iniogistră-rel pe luna Noemvrie a. c au dat in România lei 648,515, 71, contra lei 654,833 52 pe aceeaşi lună din anul trecut, prin urmare cu un minus de lei 6.317, 81. Din amenzi judiciare s’au incasat in luna Noemvrie, acest an, lei 36,998 18. Cu plecarea acestui represen+mt, Ruşii par a’şi fi perdut ori ce inrîurire. Oficeril lor, cari se găsiaii in servicii! rumeliot, au fost aduşi, prin impuţinarea lefilor şi alte măsuri, in posiţiu-nea de-a fi siliţi să şi dea şi dănşil demisia. Rumelioţiî par a nu-I regreta ae loc. * - Cu atât mal mare e insă iniiurirea de ca-e se bucură Ruşii in Bulgaria Prinţul Alexandru pare a nu guverna de căt de formă; cărmui-torul de fapt e consulul rus şi miniştri ruşi din cabinet. Atot-puternică este influenţă rusească mai virtos in departamentul resboiuluî, al cărui titular e un general rus, Kaulbars. Rangurile sn perioare a le armatei bulgăreşcl sunt ocupate deja aproape numai d6 Ruşi. Oficeril bulgari cari ăşl fac instrucţia in ţară nu pot oc pa de căt ranguri inferioare. Cele superioare le sunt deschis numai după ce servesc ăntâiii doi ani in armata rusească, „spre a’şl insuşi in acest chip tradiţiile şi spiritul armatei rusescl." Ş ai-zecl de oficerl Bulgari sa găsesc deja in acest scop in Rusia si alţi şiaized sunt pe caie de a fi trămişl in curîad. Apatia rlgară faţă cu aceste incercân de ru sificare este din cele mal vinovate şi nu este desigur un argument care să militeze pentru independenţa desăvârşită a poporului bulgăresc. compunere insă nu se pote prevedea spre cari Dar ids va inclina. ____. P Gambetta n’a lăsat murind nici un testament moral, precum na lăsat nici unul matenaL L deile sale, planurile sale n’afi fost de alt-fel inveDţie proprie, o operă particulară pe care discipolii săi s’o urmeze şi completeze. Acele î si planuri sunt mal mult satt mal puţin ale tu tur ar republicanilor; nici o pedică de principiu nulesistă prin urmare, ca gambetisrr’ să reintre, in folosul intârirel republieel, inţmarea partidă republicană d«n care l’a scos Gambetta spre a putea cu atât mal bine lupta. UKS»™ SERBAREA ZILEI DE 1 IAN DARE 1883 l'ROUKAMA) M. S. Regele, incongiurat d6 casa Sa Civilă şi militară, asistă la oficiul divin ce se va celebra in Sânta Metropolie, la 10 ore de dimineaţă, faţă fiind : d-nil miniştri, d-niî preşedinţi şi membrii Adunărilor legiuitoare, cari se vor afla in capitală, inaltele curţi de casaţiune şi de comp-turl, curţile şi tribunalele, corpul profesoral, d. primar cu consiliul municipal, camera de co-merciii, inalţil funcţionari al Statului şi d niî o-ficiâri din garnisonă, cari nu vor fi sub arme. Trăsura M. S. Regelui va fi escortată de uu escadron de cavalerie. După serviciul divin M. S. Regele trece in re vistă trupele inşirate in curtea sântei Metropolil şi merge in apartamentele I. P. S. S. Mitropolitului primat, unde primesce felicitările inal-tulul cler. In acea zi la Palatul din oraş, vor fi deschise registrele de inscriere. Propaganda i usească iw Armenia. Poarta a remas foarte alarmată de conspiraţi' unea descoperită intre Armenii din Erzerum. Ea crede că posedă indestule indicii spre a putea susţinea, că Rusia ăşî are mâinile in joc in această mişcare şi că mai curând sau mal târziii, ea e hotărîtă să pue pe tapet cestiunea CLYYYlQCLYlă. In favoarea acestui mod de-a vedea vorbesce si o veste, despre care Pearta crede că e luată din isvor sigur. In timpul din urmă Rusia a| fi concentrat anume considerabile masse de trupe la graniţele Armeniei. Contele Novicoff, ambasadorul rusesc la Con-stantinopol, s’a grăbit a da o desminţire dey-sivă tutulor acestor veşti şi a asigura pe P°ar‘ tă că temerile sale sunt neîntemeiate. Mini Ar ii Sultanului se arată insă foarte bănuitori faţă de această desminţire. . Intr’acostea arestările urmează necontenit m Erzerum. Turcii cred do alt-fel că numai o parte a poporului Armean e amestecată iu conspi, raţ.une si cochetează cu Rusia, iar cealaltă, marea majoritate in cap cu patriarchal Narşes, ar fi fidelă si.hctărîtă se rsmăe fidelă Porţei. ÎNTREPRINDERE BĂNUITĂ Afacerea liniei ferate Buda Slănic, despre care am interpelat pe d. ministru al lucrar.loT >u-blice si de la care am dobândit in adevăr un , răspuns, insă nelămurit, -- aceasta afai e mal incurcată se pare, de cât o c Iată ce citim şi in numărul de erl a pulul" relativ la întreprinderea Rosenthuy' dopulu : „1. Ce soliditate prezintă zidăria, toată a fost lucrată in lunile Octomvrie emvne ? . „2. Ce se face cu angajamentele h recţiunea monopolului sărel pentru 3 [30,000,000 chilograme) sare, ce sunt a da in primă-vara anului 1883 la Şch esport ? „ , 3. Cine vadaspăgubi pe fisc de su: ta simativâ de 300,000 lei noi diferenţ. costai de transport intre care şi arumul ct Pe lăngă cestiunea nepredârii acestei lin c toată prelungirea obţinută, se adao l dar ies > liditatea cantoanelor şi a zidâriiloi construite in toamnă ; apoi necesitate va fi pus statul de-a transporta, cu un „osi, 1 impovărător, o cantitate de sare contractată deja pentru esport. Cerem să se esamineze lucrările acestei Imn de o comisiune de oameni competinţl si integri, să se cerceteze amânarea ipredâi l- şi junele ce resultă pentru stat din neprevederea şi ne-gVgenţa intreprinderil, ca să nu rămâie in toate impiejurările tot turcul care să plătească, adică tot bietul tesaur. Se scusă că influenţe bănesc! ar juca pretutindeni pentru a face agurida miere. Noi, incă odată cerem ca d. labija, ca om de onoare cum ăl cunoascem, să’şlfacă datoria sa de ministru şi de romăn. XAXisr afara Buşii in peninsula Balcanilor. Politica rusească a suferit o mare infrăngere in Rumtlia Orientală. Consulul RusieUm Filipopol, Kreber, a crezut să poată imita intru toate pe colegii săâ din Sofia şi a luat faţă de guvernatorul general, Aleko paşa, o atitudine din cele presumţioase. Guvernatorul a tăcut câtva timp şi a inghiţit. O dată insâ avend o conversaţie cu consulul si acesta obrăsnicindu-se, i-a arătat uşa şi a întrerupt cu el ori cerelaţiunî. In urma acestei rupturi si de vreme ce Aleko paşa a declarat că mal oine ăşî dă dimisia de căt să sufere pe lăngă sine un "astfel de agent, guvernul rusesc a fost nevoit să revoace pe Kreber. FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» — 30 Decemvrie — u ETAN TE.LISTA DE ALPHONSE DAUDET. X3X:tST Situaţia pilitică in iMuicia. Situaţia parlamentară şi politică din Francia trebue să se schimbe în urma morţeî d-lul Gambetta. Cum insă ? Găsi-se-va cineva care să reia firul întrerupt prin moartea şefului „oportuniştilor", sau această partidă, care a jucat până acum un rol atât de mare şi hot&rlţor ai ca meră, se va descompune şi fracţiunile el vor merge să intâriască alte partide ? Asupra tuturor acestor intrebărî ziarele frafl-cese nu ne aduc de căt combmaţiuni. Două lucruri rees insă deja ca sigure: ăntaiu prelungirea esistenţel ministerului Duclerc, de-o harţe spre a nu se arunca Fraacia intr’o nouă agitaţie prea apropiată de cea pricinuită prin moartea lui Gambetta, si pe de alta pentru ca situaţia partidelor să aibă timp a se limpezi bine şi fără dise t al doilea- fapt, de asemenea sigur, e că partida gambetistâ, deşi numără in sinul ei des tule forţe considerabile, nu va putea esista insă ca atareMultâ vreme, căci nici unul din partizanii reportului nu ar putea avea prestigiul cerut spre a juca rolul lui Gambetta ; partida esl va păstra cu toate aceastea cât-va timp numele, din respect pentru intemeiatorul el. După des- Jidani faBţî.-Cetim in „Posta" : In cursul luneî curente [evrei S. Gnmblat, I. Pietti. M. Lifitz şi N- Landman, comercianţi de manufactură in oraşul nostru, declarăndu-se faliţi din oficiu, au dispărut, lăsând maifa in magasie şi femeile lor acasă. „Avănd a reveni asupra acester manopere jidovesc!, pentru adî esprimăni dorinţa ca tribunalul să condamne in lipsă pe aceşti fugari, cari mane poimăne ’I vezi că apar din nouă m acest oraş saâ in alte oraşe ale ţării, unde pe-sează earăşl in comercianţii oneşti. •«swwcs— »—mas»" Faptele ilustre ale fostului Prefect Deleaxm. Slatina 24 Decemvrie. Intr’unul din numeri e ziarului „L’Indepen dauce Roumame<‘,am vădut dând ca informaţi-une că d. Deleanu, fost prefect de Olt, va fi ia-răsl numit tot in asemenea calitate la Rimm-cul-Serat Negreşit surprinderea fie căruia a trebuit se fie mare in faţa unei asemenea nuvele sciindu-se ce triste suvenir! a lăsat acest om in judeţul Olt, prin modul seă de a administra nerespectănd nici chiar pe morţi, facănd din mormintele şi cadavrele lor un mijloc d- esploa-tere in profitul seâ personal. De si mulţi afi crezut in realisarea acestei nuvele" pe care Deleanu spre a ’şl mal la lustru o intreţine şi o respăndeşte necontenit, insă căt pentru mine n’am crezut-o şi nu o voiu g crede nici odată, pentru simplul cuvănt, că nu f cred ca guvernul care odată a dat o eclatantă satisfacţiune moralităţii publice prin inlocuirea acestui om din postul de prefect de Olt, să vo-iască astăzi a ultragia aceea ce odată a salvat; căci chiar din punctul de vedere politic ar fi o greşală neertatâ neputăad să ’I aducă nici un servicii! nici guvernului actual nici oil-cărui alt guvern care i ar succeda, când acei:t individ s’ar numi in \re-un post de prefect; fapt de care nu credem capabili nici pe d- I. Bratianu nici pe d Ch u, ministru de interne. Nu de '' erl cunosc caracterul integru şi onest al d. Chiţu. Sunt deja 18 ani de când am onoare al ;unoaste personal; şi in acest interval am avut ocasiune să ’I recunosc şi să ’I a-greciez ac iste eminente calităţi. Prin urmare irma convicţiune eă nu se va mai da in .oatarea d-lul Decleanu un alt judeţ. să se convingă fie-care că nu mal poate ibil d. Deleanu ca prefect in vre un judeţ, .mpfospăt&m memoria tutulor, prin a da ./licitaţii căte-va fapte dintre numeroasele an suri comise de d. Deleanu ca prefec de C , rasate pe acte. Le trecem de r-camdată iu re-sumat re ervându ne publicarra lor in estenso cu'alt- casje. Iată acele fapte : 1 D C Deleanu ca prefect a luat mtă pa tru chill orz pentru a permite ingroparea morţilor din comuna Coteana; fapt aşa de ruşi-ros, că iu*.ici chiar un pomojnic de subprefecturi! Care se respectă puţin nu l’ar fl comis. (Probă procesul verbal al protoereului jud. Olt cuu 1880 şi declaraţia scrisă a preoţilor din aceea comună. 2 Petiţia Iul Pieda Constantin din Timpenl prin care denunţă ministerului de^ interne Qâ primarul acelei comune a strîâs bani |i producte cu analogie de la toţi locuitorii spre da pro îectulul Deleanu, pentru a permite (tot ca la Coteana) ingroparea morţilor la biserică iar nu la cimitir. 3 P. Deleanu ca prefect a mers cu abusu-riie până a’şî plăti slugile cu banii judeţului E n procesul verbal al pri mărului comunei >3 lenî anul 1879 şi sentinţa tribunalului Olt N.. se constată şi insuşi recunoaşte că Grigorie Po pescu era ingrijitorele moşiei sale, căruia se p!ă ea leafă din casa judeţului sub titlul de picher 4 Din cartea de judecată pronunţată de con-I jsiliul comunei Oporelu, proprietatea senatorelul ţDeleanu, tatăl fostului prefect, se constAtJ ju j-ss âtoreşte c& s’a muncit la moşia acestui senator ^cu zile judeţene. 5 Petiţia lui Hristea DrăgLicI din comuna Constantinestl dată ministerului de interne prin care denunţă că Ion Drugă Ifrim din comuna CherlestI, proprietatea fostului prefect, este samsarul său, şi că stiinge bani di a oameni spre a ’I scuti da facerea şoselei arătând reclamantele că a dat şi el bani. 6 Nu numai atât; din procesul verbal dresat de parchetul jud Olt in 1881 dup& denunţarea mea s’a constatat eâ locuitorii Dumitru Popi şi Preda Gheorghiţescn d’n comuna Oporelu, ati muncit la moşia fostului prefect Deleanu spre a fi scutiţi de contribuţie. Cu toate acestea munca s’a făcut şi nici scutiţi au fost. Asem-nea fapt codul penal el califică escrocherie, 7. Petiţia d. consilier Toma Dimitrescu cări s ministerul de interne prin care intre altele denunţă ministerului că consiliul după stăruinţa prefectului risipeşte banii judeţului. 8. Petiţia lui Tânase Oonstantiu din comuna Isvoarele si a lui Matei Pâunescu, Vasilie Dubre, Stoica Soaîe şi alţii din MihâeştI prm care se plâng ministerului de jafurile ce se comit in a- VII. POBT-SAUVKUR. Dintre toate satele imprăştiate pe malul stâng al Senei intre Paris şi Corbeil, d’intre toate acele vilegiaturi numite Orangis, Ris, Athis-Mons, — Petit-Port, cu toată denumirea lui mal comună, este singurul care are un trecut, o istorie. Ca şi Ablon, ori ca Charentou, pe la finele secolului XVI-a Petit-Port fuse un centru calvinist important, unul din locurile de reunire acordate protestanţilor din Paris prin Edictul de la Nantes. Templul de la Petic-Port vedea Duminica pe cel mal mari seniori al R< ligiuml a-dunaţl in jurul amvonului seâ; Sully, lamilia Rohan, principesa de Orange, ect. _ Mulţi teologi renumiţi ţinură predici in el. Se efectuară asemenea căte-va botezuri şi căsătorii ilustre, multe abjuraţiunl cari făcură sgomot; dar această glorie nu ţinu mult. Când să revocă Edictul de Nantes, populaţi-unca calvinistă se râsipi, templul fu ras din temelie ; şi când in 1832, Samuel Authemann ’şl asezâ acolo stabilimentele sale, găsi numai un mic sat obscur, fără altă amintire despre trecutul seu ascuns in praful archivelor, de căt numele dat unul loc nu bine precizat, un maidan părăsit numit „le Prechc“. Acolo, in locul vechiului templu, fură construite atelierele, din sus de proprietatea măreţă cumpărată in acelaşi timp de neguţătorul cl® aui deja bogat la acea epocă. Domeniul era istoric ca şi satul, căci aparţinuse Gabrielel d’Estrees, dar nici in el nu re-măsese am trecut de căt numai o veche scară de piatră, roasă de ploaie şi de soare, - scara Gabrielel, al cărei nume evoca pe forma el curbă grupe de segniorl şi dame cu imbrâcămintea strălucitoare. „ Da sigur mulţi din arbori! actuali al parcului erau contimporani cu favorita : iar arborii nu vorbesc ca piatra, nu povestesc uimic, şi la fie care schimbare de ano-timp, imoieunâ cu foile, ’şl perd şi memoria ! Tot co" se ştie despre vechiul castel, este că domina proprietatea Ş' că dependinţe,.- ocupau pe marginea apel locul pe care se află acum o casă modernă, restaurată şi mărită de l ' muia Authemann. Din nenorocire, peste căţTva ani de la ’nsta-lare, trebui să primească, ca toţi ţSrmurenii dir, tre Paris si Corb.eil, trecerea drumului de fer care a tăiat d’a lungul Senei multe propietăţl de odinioară. Linia spre Oiieans trecu tocmai pe dinaintea peronului interior, separându’l de parterurile in-fiorite, doborând doi din cel patru măreţi pawlo nias. cari umbreaţi parterul. Şi de mal multe ori pe z', pe splendida proprietate deschisă la amândouă estremităţile, legându-si prin mici poduri de fer crămpeile sale, —trenurile aruncau sgomotul lor asurzitor şi fumul preluDgit, incă- i -âod la micele lui ferestre visiunoa unei terase inc ngiuratâ de arbori stufoşi, unde familia Authe-man sta la umbră pe fotoliur! americaue ; ma' departe se vedeau ,grajdiurl, baraee cu geamuri pentru flori, grădina de legume impârţită in două de linia ferată, in tot lungul eî, ca o grădină de pe la gări de drum de fer. Când, după moariea bunicel sale Jean_a .fu stăpînâ pe averea şi pe voinţa bărbatului el, rămase 1?. Petit-Port, reţinută de amintirile calviniste, un fel de predestinare a oporil ce m trepindea acum. _ Transformă această casă de ţară ca şi pe aceea din Pans; rezidi vechiul templu, construi şcoale pentru fete şi bâeţl, şi lucrătorii ducftn-du-se cu unchiul Becker la usina de la RomaLii viile, la Petit-Port rămasoră numai ţărani, mici neguţători, cultivatori de vil şi căţl va prăvăliaşi. Jeana, ajutată de Ana de Beuii, făcu prose- liţî pr’intre dănsil. Petrăna fată se ducea din casă in casă, făgăduind protecţiunea o lor de la castel pentru toţi cel cari vor vt.ni la templu, cari ’şl vor trimite copii la şcoale1 e evangelice, şcoli gratuite, completate cu mici meserii, din ari eşind, elevţ.1 puteaCi să aibă o posiţiune, conformă cu aplicările fle-câruia. r Ar fi trebuit nişte convincţiunl religios se a-dănc inrădâCijnate, aşa cum nu prea se ma-sesc la ţăranii noştri, cari să poată resista * tător avantagie oferite. . « Mai ăntaiu veniră câţl-va copil, părinţii luar obiceiul de a-I insoţi Dumineca la întruniri, ş d-na Autheman, după ce purtă singură oa greutatea unul cult „in familie, ’şl m Cs jutor pe un pastor de la Corbeil, bătrân » mid, ’şl ’l insărcină cu impârtăşirile, cu ca toriile, cu immormăntările,-dar fu uUina . r supus la ordin, căci Jeanna, de un ca ' , foarte autoritar, păstră direcţiunea biseii s a şcoalelor sale. Când acest bătrân muri după , tăi avu multă greutate sâ’l înlocuiască, c ■ •• averea sa şi cu tot creditul ce avea pe consistonul parisian. . , Pastorii se suecedafl la P ţit-Eijrt, m ‘e gustaţi de rolul lor de simpli „cititori t erafi reduşi, până in z ua cănd Jea“ peste domnul Birk, aparţinănd biser c c0 dinave, un adevărat mercenar, gata . . ştiind atâta franţuzească, căt era de aj pcată ceti Biblia şi să oficieze. www.digibuc.ro cele comune 3ub administraţia d. Deleanu. 9. Petiţia lui Staccu Popescu, primarele, către ministerul de Interne, prin care se plânge câ dupâ ordinul prefectului Deleanu scris p’o carte de visitâ i ae ordonase ameninţându’l cu urgie ca să’I trimitâ oameni cu pluguri să’I are la moşie; că dupâ ce a scos oamenii arându’I mal multe pogoane prefectul n’a voit sâ plătească, spuin-du’I sâ plătească primarul căci şi el, prefectul, a făcut pe fratele lui invăţâtor la comună. Aceste fapte s’afi constatat chiar la 20 curent ina-intea Curţel de Apel din Bucureşti secţia I. 10. Ceea-ce incoronează şi mal mult faptele administraţiuneî fostului prefect Deleanu, care se târăşte împreună cu pacientele săfi pe la toate persoanele influente spre a i se da incă o prefectură, este faptul unic in România, şi care cred că nu s’a vădut in nici o ţară, ca un prefect să nu’şl plătească impositele. D. Deleanu impreună cu unchiul şi părintele săfi in puterea posiţiunel sale d. prefect sa’ scutit singur pe sine şi familia sa de plata impositelor; ast fel că de la 1876 şi până la 1882 n’a plătit nici un imposit, care se ridică la suma de 8500 lei; şi ceea-ce e şi mal grav câ cea mal mare parte din aceste imposite s’afi plătit cu veniturile comunelor unde sunt situate proprietăţile d-lor. Dacă aceste imposite nu se puteai! împlini causa este că fiind urmăriţi in toţi anii de agenţii fi nanciatî, orice urmârtre rămânea fără efect căci se rupeafi sigiliele de la pădurile urmărite şi se vindead intr’ascuns de către membrii familii prefectului Deleanu. Aceste fapte sunt constatate atât prin procesele verbale ale controlorului Yasilescu, actualmente poliţaid la Slatina, in virtutea ordinelor d. casier Râtescu, cât şi prin ancheta făcută de d. Vera, inspectore financiar, conform ordinului d. ministru de fl-nance urmat după denunţarea sub-semnatulul. Aceste urmăriri ad fost de ajuns ca să atragă atât ura fostului prefect Deleanu asupra d lui I. Râtescu, bărbat integru, onest şi capabil, fost casier la Olt, care a lăsat cele mal frumoase suvenirl şi transftrat prin intrigile Delenilor la Giurgifi, căt şi asupra fostului controlor Yasilescu actual poliţaid, pentru-că ş’a făcut conştiincios datoria, şi pe care nici astăzi n’ul lasă in pace atacăndu’l necontenit prin acel jurnal-pam-fiet numit „Vocea Oltului. Afară de acestea, administraţia d. Deleanu, care prin natura sa este vindicativ, devenise şi mal scandaloasă prin atacurile materiale contra acelora asupra cărora era iadreptată resbuDarea sa ; resbunare lasă şi meschină căci nu venea singur să atace intr’un mod leal şi cavaleresc, ci lovea prin sci Nr 7 Ioanitiu Fra1 i Straaa Lipscani, *1 Nr. 7 si 27 XILOGRAFI Garol s^raaa ^ionisiâ> ") Nr, 6. COMISIONARI Alts. Grjbomi, tant diferi'teloi fabrici şi firme de export din Europa A6ent general at firmei Thoppnin Eoederer & Com. la Eeims in Şampania. 9 Wgptiin Strada Domne1., Nr.5. ■“ ■■ ^Specialii in coloniale: zaharurl, cafele, drogue, produse chemice, untdel emnurl, uleiuri, 3ardine. orezuri hârtie ete. etc FRISERI C Ţhiess — ~a j*i-c^aemiii Nr 37, Cassa Servatius. gi Par, Flcru României, Medalie de aur de la esposiţia agrioolâ a Jude ţului Ilfov 1882 Grabowski et Si-iroff. Bucureşti MANUFACTURI I»» Mg tâţî de mătăsuri, lânuri, dantele, confectioane gata. stofe de mo bile, covc are, perdălăril de dife-•ite oalîiă'ţL vâjidâre _u preturi foarte reuuse. ‘ ÎS lllipoi IN FOLOSUL fie-carui cetăţean şi CONSUMATOR numai a vizita şi a’şî forma o idee de XDxj3C>s±t±£L si Enetrole deposit cl o ZPETSTTIRXT CADOURI IDE! AKFU'L NOU, .NUNŢ* SI. LOGODNE -*SM *e esistă in Capitală de care caLtate şi preţ de concurenţă se va putea convinge fie-care visitator că concurează cu orî-care alte localuri de asemenea branşă din streinătat.p, fiind aranjat şi asortat in totul după sistemul strein. Cred că toţi cei ce se bucură de progresul concernului şi inflorirea Industriei Române nu vor pune la uitare numai a visita spre a’şî forma o idee de acest Deposit aranjat pe un picior mare şi de Ooiicuren tia Depoiilil in Colţralu. S.trade! (Germană) i mârdanft Koj. 3. BB g*iul de sus asupra : S A.0JL2S T EJI TJUsTT VEE*3IU Cu stimă, <3-, DOBRICEANU COFETARI i Sffiarandaehe Rădulescu,str-Caro1 U) Nr 60 m „la Strugure11, Piaţa Sf.An î torn Nr. 16, TOPTANGII Gem G. Cdwadia recomandă magasinul s&u din .strada Covaci No. 15 ar provisionat in total acum cu tote articolele de coloniale, precum sahăr, cafea, orez, unt-de-lemn, lumânări cu ridicata şi cu mâ ruutu.—Preţuri moderate. BACANI Straaa Lipscani 1 Hanul Şerban-Vodă N*. 10. Sucursale: Calea Victoriei No. 158 şi Sf. Apostoli No. 18, Mari asortimente de Coloniale, Colori, Delicatese, Vinuri etc. Serviciul cunoscut o-ner. Public in decurs de 34 an! Inan vis-a-vis ae Pala-lUajll. tul Regal şi Strada Lipscani Nr. 9. RESTAU RANTURI lordache N. lom, “ US depositîi de vinuri indigene şi străine FANZARI & tel Dacia. Strada Caro. I, I sub marele Hi ■ FABRICE - ----------)--— ■ÂYIS IMPORTANT uita ^ şi amatori de a iucurajea industria naţională. t Cunoscând lipsa ce so simţea de o fabrică specială m a-ticole de cofetărie, ne-am grăbită a împlini această lacuâ prin aducerea unei maşine mecanice, sistematică franceză, ce am instalat'o chiar in atelierul nostru, piaţa St. Anton Nr. 16, cu care efectiăm grabnic ari ce comande ae Drageurî şi Lonboane fine, precum : Dra-gourî cu liclier, Cofeturi Migdale, Cofetari asortate cu lustru de o calitate ecstra-finâ, precum şi tot felul de Fondone fin lucrate. Considerând dar, avantagele ce putem oferi atât prii calitatea marfeî, căt şi prin preţurile moderate c( nu se pot obţine nici chiar in străinătate, suntem in plăcuta posiţmne d'a spira o bogată comandă in care scop arătăm ac; şi preţurile ®SfiT JPentru cumpărători de la. £> oca in sus, Bragc csi licîier fine una oca 4 Idem cualitatea 11-a „ „ 8 Cofeturi a soi tate cu lustru „ 2 Cofeturi ni Migdale „ „ 2 Bomboane şi fondane „ ,, 3 lei 80 b. 50 Osebit de acesta mai putem oferi şi un bogat-asortiment de Cartonage pentru cadouri de Anul Noii şi S-iele SerluTtoiT Şi spre convingerea d-lor comerciauţl şi amatori, ’î rugăm a ne face distinsa onoare a oe visita şi vedea producţisnea maşineî ce recomandăm, adusă pentru prima oară de noi in România. 5 CONSTANTIN EFTIMIU. De venzare bilete de închiriat de lipit ia case — 14, Strada Covaci, 11 — Aceste HAPURILE convine contra Afecţiunile scrofolâae Gruşu, il.u-ln 1, Anuemi, ConsUtuţiunile Iymphatice, etc., etc. N. B. — Trebue observat Semnătura nâstră alaluraţa ac-i pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. J Sejvmde lemne prima calitate, tâote si duseila domiciliu. A se adresa si prin scrisori PETRESCU, Strada Fortuni 6, la Biserica Caiinata. DE INCHIRI 7f Prăvălia din Strada Lipscani Nr. 48 (La cpti ul de auri cu caj şele impreună, doritori se vor adresa la Olari stradaNopţi, 4. Persanele atinse de Guim-aiu, (■t ipii, B3s'oachitr riod de 5 ani de la sf George viitor Condiţiunile 3e pot vedea in toate zilele de lucru la ad ministraţia aşezămintelor. Amatorii de a concura vor depune o garanţie provisoru in bani sau efecte publice in sumă de leî 600. _____No._553 1882 Deuempne 28. fICHY Administraţiunea: PAKis qo bulev. Montmftrtre. ’ ' GRANDE-GRILLE.— Afecţiuni li-fnfatice, b61a căiloră mistuitore um flarea ficatului ş’a splinei, opstructiunî I viscerale, calcule biliare. * HOPITAL.--Afecţiuni ale căilorfl ' mistuitdre, greutate la stomaefla m a-tuire grea, nepoftă dc mâncare eas-tralgie, ui^ensie. i C.EIfE^INS-~Afectiuniie -enichi-locd ale beşicel, msipa, p4tră, ati diabetă, albummăciâ. * HAUTE E Afecţiunile rini-cnilorfi, ale beşicel r.ăsipQ, pMră, gută diabetă; albuminănă. ’ A sd cere numele isvorului pe capsulă. Deposilfl In BucurescI Ia DD. War-tonovitz şi Herţoi A se citi în tote dilele în DIARULU PARÎSIANU GrII_. BLASiffl nou romantu needitatu. U FURIGIREA BMELORU (AUrBONHEUR VMS X>XAIES) de Emile ZOLA ABONNAMENT PENTRU TREI LUNI ' 17 FRANCI De riaderb la Domuulu Graeve & C-ie, Piaţa Teatrului, Bucureşti. b’n Hani.no foarte nofl este de vănzare in Strada Garol I Nr. 38, I ul Etajiă. laile Georgescu. ISScauSuî- Scrobeală şi moară de măcinat făinuri, Strada Soarelui No. 18, Suburbia Manea Brutaru, Culoarea Verde. FERARI Petre Georgescu. orî Jcrtri de ferărie, strada Sf. Nr. 22. 1 Mare a’ ir oe icrSrl post: 11 Un tener sele primare, pu treburi; -ama* ţinerea ..imente _ la şcoală. — Dc .toriî să se adreseze la redacţie sad strada Popa Tatu No r nunstmaţiunti şi diarrei cepiil&r. Paşti!»> cu lacto-fosfat do Hale /esvv!*zi‘ â^muM <*, ce* ‘ mai preferabila substanţa ce produce paftl de tnancare, ptfteve ţi nuiresee părului, pecingini cronici, rpum&lă, pUscm/iţă, năduşii* piefof eior, /Pic* pds* drticwăd, nylle, iutcrix I antiseptic s?i aste oo 1 ra.ni pr«f<»r«,fc SkVpun pentru TofcXetA* Fie-care medicaraent este îucon|ur«4 d« an prospect Wdicittd modal tnttamefttsiitâ. Aceste eparaţiual indiyene snnt superidre pTodujwiyv wniWt sîroin*. Vcposii U Fur mac it £. I. Rvssdmrftr m HUtcnrstel în detail la \t6te Fannaciile din Ţ »ri. i KUWi iii j Se aduce la cunoştinţa onor. Public câ s’a început cursul de dans la dorn îiliul meu din strada Calvină No 1, casa Fili-pescu — Informaţiunt se pot avea in t6te zilele de t 7 ore) seara. M. C. Chamaggy, profesor de dans ANUNCIU Un tînăr cunoscând limba francezăşi germană, doreşte a găsi vre-o ocupaţie in capitală satt in ţară doritorii se vor a dresa la redacţie. PARIS! LONDRA AlENA! auziţi, ÎEIEJijMipi Admmistrajiunea masei falite a *a riceî celei mari de argint anS io-britanic pune in vânzare Mtă măria remasă, sub preţul consta- 0 1 Pentru suma de l‘8 fr 50 b. se va trimite un serviciă de tot so: lui pentru masă şi deşert fabr.cat dih cel mal fin argint anglo-bri-ti ic (ce ma inamte costa 70fr) Fie-care misteriu va ob me o ga-ranţiă in scris—pe 10 ani, pentru păstrarea feţei de argint. 6 cuţite ae masă cu tăişul de oţel. > furculiţe 6 linguri masive de masă 6 linguriţe fearte fine de cafea 1 lingură mas, pentru scos supă i ,» » « » lapte 6 rezimatoare fine pentru cuţite la masă, ’ 6 liugure masive pentru dezert 0 fnrculiţe () , 1 chisea pentru zahar sau piper 6 pahare frumoase pentru ouă 6 linguri flue „ 1 elegantă ta''ă pentru ocaslunt solemne, lungă de 30 ctm. 1 strecurătoare deciaiă, foarte fină JLŞfeşnice elegante de salon 6a bucăţi Ca dovadă,^ că anunţul meu nn se întemeiază pe şarlatenerie,mâ oblig inaintea publicului, să rej i-mesc marfa, dacă nu va conveni cumpărătorului, Prin urmare cine doreşte, să aibă o marfă bună şi eftinâ, adresele pană va ţinea depositul, cu încredere numai la J. H. RABINOYITZ, Yiena Depoul central: IlSchiffamtsgasse 20 Sucursale: Farisşi Londra Galaţi, 19 Noemvrie 1882. D-luî I. H. Rabinowitz Constat pi aurea serviciului ce 1 am comandat şi vâ esprim sub toate punctele de vedere mulţumirea mea. Aceasta me indemnă să comand o asemenea colecţiune pentru unul din amicii mei şt vâ rog să mi-o trimeteţl tot sub adresa mea. Sperând in grabnică instruire a acestei comande remăn. Cu stimă, G. N. Rappastellalo Tot asemenea se poate reese mulţumirile muşteriilor din scrisorile, ce succesive le voiu publica. Aceştia sunt: Foyen, inginer Um Brăila, Capitangl p. Dobrescu, Vasiul. L Mshălescu din Bucureşti; I. Schei-ler, Hotel «Dacia» in Iaşi; fraţii M Garbis Caiafa*.; etc La fine ml permit să public următoarele mulţumiri. Stimate domnulet Sunt in posesiunea serviciului P’ mit şi fl nd prea mulţumit cu el, ve rog pentru suma alăturată sâm trimetea incă două service Asigurându-vâ şi de alte reco-mandaţiunl Sunt cu stimă N. Helheide. Focşani. Onorate domnule! In această sensoare vâ trimet banii pentru douâ service şi vâ rog să mi le trimeteţl cu prima o-ocasîune. Multumindu-vâ pentu prompta espediare a celor cine* service, rămr.n. Cu stimă I. Laug. Hotelier in Slatina Tipografia stete MibUMoţ, Ktraă» Covaci No. 14 www.digibuc.ro