1O07VS
10 BANI EXEMPLARUL
JOUI 1 IANUARE 1881
ACADEMIEI
ABONI^MENTBLB : oa Capitală: i an 30 Ier, 6 lunr 15 lei, 3 lunî 8 Ier. In Districte: 1 an 36 Ier, 6 lunr 18 lei, 3 lunr 10 Ier. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 Ier, 3 lunr 12 let.
Director: r>. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In România: La administrafiune, Tipografia St. Mih&lescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii di ruluî din judeţe.	'
In Paris:	La Sociiti Havas, place de la Bouraa, 8.
In Viena:	Prin compania gtenerală de publicitate G. L. Daube & O-nie,
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfnrt, Znrich, Hew-Tork: Prin compania generali de publicitate G. L. Dalibe fk C-nie.

Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 ban?. Reclame pe pagina III-»....................i Led,
»	»	•	II-a f'*'* . ... I »
Epistole nefrancate se refuşâ Articol!! nepublicaţl nu se inapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodacţiune® eu este responsabilă.
Prin»-Redactor: Stef. 0, Miohailesou
tMHmnMMmewnMagi
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Paris, 10 Ianuare.
Nota circulară, a cabinetului frances in pri. vin ţa cestiunii greceşti e datată de la 24 Decembre. Ea face un apel către puteri, ca să susţină pacea cu oii ce preţ. Relativ la inportauţa tratatului din Berlin textul notei e acesta:
„Grecia a primit sfatul Puterilor intermedia-toare si prin urmare pretinde aceea liniă de graniţă, ce i s’a fixat in protocoalele conferenţeî. Dar conferenţa din parte-şî n’a făcut alt ceva de căt a dat un sfat, care ca să aibă ceva efect, trebue să fie acceptată şi de partida cealaltă, care avea libertatea a o primi si a o respinge.
Precum se ştie insă Poarta n’a primit aranjamentul propus de Puteri, şi prin aceasta mijlocirea Europei nu mai are raţiune d'a fi, pentru că nimic n’a putut îndeplini. Europa deci e liberă, după ce ea a încercat să şi faca, ce promisese ; nimenea insă n’are dreptul să atribue unul simplu consiliu caracterul şi întinderea ce nu le-a avut nicl-o-dată. Cine va incerca să nu respecteze aceste, acela va fi respunzâtorul, pentru că Puterile europene ,n’a însărcinat pe nimenea cu esecutiunea, ce şi-a reservat’o numai sie’şî singure."
' Mai departe se mai află in acestă notă : Pacea generală balanţează, dar se va renta ca guvernele să asigure pacea."
Paris, 10 Ianuare.
O ştire oficioasă, eşită din cercurile diplomatice de aici, anunţă că ambasadorul turcesc ar fi declarat in mod confidenţial, că Poarta ar fi dispusă să cedeze ceva din linia fixată iu nota sa din 3 Octobre, dacă Grecia va face primul pas de prevenienţă, incetând cu armarea şi reducând numârul actual prin coneediărî parţiale.
Mouy ar fi şi primit instrucţiuni telegrafice pentru ca să lucreze in acest sens pe lângă Grecia.
Paris, 10 Ianuare
După o telegramă din Berlin a ziarului „Temps" împăratul Wiliiehn a rostit cu ocasîunea recep ţiunii ambasadorilor la anul noii, aceste : Ar fi foarte regretabil ca Grecia să se lase ititr’im resboiu, neavenct să conteze pe ajutorul nime-ruia; intr’un resboiu, care nu’î va aduce nimic, şi care ’i poate lua toate.
Viena, 9 Ianuarie.
Mare sensaţiune a pricinuit ştirea oficială despre amânarea căsătoriei principelui de coroană, ""	nu prima dată publicul a mar dis-
i eventualităţii amânării. Ast-fel era £cret al tuturora, că majestâtrle lor ? dorit amânarea din causâ că tânăra moa află încă in cea mai fragedă etate. Familia imperială se inţelege de sine trebuia să se conformeze aceste! necesităţi.
Se mal invoacâ ca argument şi temperatura Junei Februarie, care nu prea ar permite latitudinea cerută desfâşiurârii ceremoniilor fixate in program şi obicinuite la nunţile împărăteşti. Multă lume insă nu prea crede in argumentul ■ acesta. Cu deosebire se comentează ca avisul oficial n’a hotărît ziua cununiei. Motivul e simplu : nici cei interesaţi nu cunosc ziua aceea. Când se va fixa, se va şi publica.
Viena 9 [anuare.
Primarul a dat ordin să se opriască pregătirile de ceremoniile ce se proectaseră cu ocasiu-nea căsătoriei principelui Rudolf. Dacă cum-va insă se va iiitempla peste vara, primăria va aranja in Prater o frumoasă serbare de noapte.
După cum află „Wiener Allegememe Zeitung" probabil că căsăturia tinerilor se va serba la 24 Aprile, ziua de aniversare a căsătoriei maiestăţilor lor Fraucisc Iosif şi Elisabeta.
Berlin, 9 Ianuare.
Eri noapte aisbucnit un foc foarte mare in edificiul stat-majorului, unde e şi locuinţa mareşalului Moltke. Focul s’a început pe la 10 şi ‘/4, mai intâiii in legătoria de cărţi şi trecu apoi Şi in tipografiă, cu care stă in legătură. Din eausa materialului,celui prea mult de cMrţi de reshoin şi alte acte, incendiul a fost atăt de vio-1	’mă afară prin
t o parte din ’.t să sufere de apă ce
12 ore, locului: urmat a-ost despre ţrdin să i se jee a fost la
foc până la 2 ore; locuinţa din palat insă a reiusat’o. Principelo de Bismark asemenea a fost informat, dar nu voi să vină la foc, zicând : „La foc nu mă voiii duce, pentru că o să me pomenesc că incediul, ca un răii omen, ’l vor aduce in legătură cu sosirea mea la Berlin."
Serviciul telegrafic al «României Libere»
li	Ianuare—4 ore seara.
v	Paris, li Ianuare.
Ieri s’a dat asigurarea oficială că Rusia aprobă fără reservă proiectul de arbitraj. In urma a-cesteî adesiunî, e probabil ca puterile vor face in curând demersuri colective si oficiale la Con-stantinopol şi la Atena.
Coiistantinopol, 11 Ianuare.
„Vakit" publică o scrisoare a unul diplomat otoman prin care sfătui ste pe Poartă să respingă in mod absolut propunerile de arbitraj şi să dea un termen de opt zile Greciei pentru acceptarea teritorielor pe cari Poarta i le-a oferit prin nota din 3 Oct. In cas cănd Grecia ar retuşa, Poarta va trebui să rupă imediat toate re-laţiunile cu guvernul elenic şi să isgonească pe toţi Grecii de pe teritoriele otomane, pe Grecii caii, după ce s’afl îmbogăţit sub auspiciile Turciei, vor să meargă alături cu Grecia. Scrisoarea se termină zicând că trebue ca Poartă să profire de opinia Europa, care acum e favorabilă.
Constantinopol, 11 Ianuare.
Rassim-paşa, ministru de marină, s’a inlocuit prin ITassan-paşa, in urma cufundării in Darda-nelle a vasului cuirasa* „Osmania" — Monsenio-lui Vanutelli va remite mâine sultanului o scrisoare autografă din partea Papii, prin care.i notifică ridicarea la rangul de cardinal a mons. Hasun şi-i recomandă prompta numire a succesorului lui Ilasun in postul de patriarch al Armenilor. — Hobart-paşa s’a numit .şef de stat major al marinii.
Londra, 11 Ianuare.
Preeauţiuni contra atacurilor fenianilor s'ail luat la Portsmuth, la Gosport şi la Chester. — Generalul Steward înlocuieşte pe gen. Haines ca comandant suprem al armatelor din Indii.
--------------Calcuta, 11 Ianuare
La Kolapur s’a descoperit, un mare complot: Musulmanii din Hindu măcelăriră pe Europeni
iu timpul serviciului religios de Dumineca trecută, omoriră pe toţi ofkeriî indigeni, prădară oraşul şi restabiliră Rajatul. S’au operat 27 de arestări.
Petersburg, 11 Ianuarie.
Cele din urmă noutăţi primite de m generalul Skobeleff spun că el a Împresurat Gesktepe.
<H*vasi
A se vedea ultime scirî (te patrina III.
Bucureşti 31 Decembre
Pare că durerea loviturilor noastre in-cepe a deveni simţitoare.
. Săgeţile oposiţiuniî, intinse de arcul puternic al adevdrulul, ati pătruns, in fine, crusta de‘ nesimţire in care se im-prietriseră „oamenii de stat".
Condeele. cele mai încercate, de 1a, oficinele premii guvernamentale, au luat, de căt-va tiriip, să bocească amar pe nevinovata noastră cârmuire, pentru ne-mţţî au ţii ta nedreptate ce se face acestei stăpâniri patriotice de către organele invier-şimatei oposiţiunî!
„Românul" se luptă acum din respu-ten ca să ridice, ia octava cea mai de sus a laudelor, actele cu cari s’ail ilustrat, in mod atăt de trist, eminenţii noştri! politici.
„Numai ast-fel, —îşi zic măriţii patrioţi „ —vom ajunge să năbuşim strigătul ge-„neral al oposiţiunei „multicolore."
Nimic un lipsesce, in adever, din măes-tritul concert de imnuri ce „Românul" inalţă guvernului, cu mai mult patos de căt ori-cănd.
In numârul de-a-seară, ca răsunătoare ovaţiune de anul nod, el s’a pus să cănte guvernului petdte instrumentele artei sale de amăgiri. Avem aci şi surlele plecatei supuneri ce Rusia a arătat ţării, cu tre-
cerea ei in Bulgaria, numai pentru că patrioţi erau la putere!... sunt şi fanfarele bunelor insbănde financiare pe cari le-a îndeplinit guvernul, de cinci ani incoa; resună apoi şi trombonii „strălucitei" afaceri, şi toba cea mare a gloriei militare cu care ne-am inţolit, atăt de mândru, de la venirea intru împărăţia budgetului a martirilor deochiaţî.
Pe toate le cântă, le sună şi le resună „Romanul", cu arta lui caracteristică de-a lăuda pe ai soi până la ceruri, ca naţia se vadă şi să înţeleagă că,J in faţa unor fapte atăt de măreţe, cuvintele opoziţiuniî, stoarse de durerile ce schingiuiesc- naţiunea, sunt numai nişce vrăşmaşe bărliri! *
Marfa cea mai proastă din lume poate să câştige o aparenţă, adesea foarte favorabilă, cănd negustorul o aşeză cu meşteşug in vitrină, cănd S potrivesce lumina şi-î destinde o singură latură : aceea care poate mai lesne amăgi.
Aşa efect face arătările „Romanului" tutor oamenilor cari nu se opresc, cu uşurinţă, la supefaţa înşelătoare a lucrurilor.
Că toată „strălucită" afacere a rescum-pârării se reduce la vechile laţuri economice, pe cari de mult le-a întins ţării concesiunea Strusberg ; aceasta este atăt de elementar, incăt d-i Conta insu-şi, cu toată filosofia nepăsării sale, inţele-sese pe atunci, pâ cănd nu era adică convertit la credinţa portofoliului, „că patrioţii umblă să dee economieesce ţara din noh de mal, cu groaznica datorie de trei sute milioane, ce ei contractau către Prusia, asigurând „coţcarilor" un capital ce pierduse ori-ce speranţă de-a fi asigurat."
Dar ce trebuia să ne mai spuie d. Conta, cel din opdsiţiune, despre pierderile ce incerca ţara, cumpârănd şuta, care nu preţuia de căt &pisprezece, pe valoarea'sigură de şaizeci, garantată de stat ?.. Martirii inşi-şi ne spuseră verde, până in cele din urmă, că rescumpârarea era o cestiune impusă, şi, de sigur, nu in favoarea noastră, ci în profitul acelor cari voiau să-şi preschimbe nişce hărţii compromise, contra unor poliţe valabile şi obligatorii pentru tesaurul romăn.
De ce veţi fi mai pundnd oare şi „strălucita afacere" la socoteala dv. măsluită, când până şi copii sciţi azi că ea a fost intre nodurile ce a trebuit să inghiţim, ca să ne vedem cel puţin la un fel cu in-delung aşteptata şi prea scump plătită voastră independenţă.
Ce-a tras ţara pănă ce reuşirăţi să-i a-runcaţî amărita ei neaternare : o şcim azi cu toţi, şi d. Ferichidein particular, faimosul raportator al strălucitei afaceri, care trecu la neuitare, eu mănile ’n şolduri, prin frumoasa poruncă : „scrie lo-gofete, şterge logofete!“
Câtă umbră n’aţî aruncat apoi, prin politica dv. Închinată interselor străine, peste gloria militară cu care ve tot împăunaţi pe nedrept, căci soldatul romăn şi-ar fi făcut or-cum datoria, fără să se uite la firma guvernamentală ce-1 trimitea orbeşce in resboih.
*
Dar intru ce este, in fine, oposiţiunea de vină, dacă faptele v’acusă şi vâ condamnă ?....
Deficetele financiare le-aţi cârpit mereu cu hârtie monetă : şapte milioane ah fost acoperite acum un an cu emiterea de nuoî
bilete ipotecare, pe cari v’aţi grăbit ale trece ca venit adus ţârii de parcimonioasa şi înţeleaptă dv. administraţiune !
Cine a inaugurat apoi acea sistemă de amăgirefa' ihorederiî publice, prin făgă-duell in veci ,neimplinite ?
Cine no-a făcut să plătim ameninţările dv. nefundate, nişce pericole numai închipuite, curate gogoriţe de copii, tot cu sacrificii reale, stoarse din spinarea bietului popor?
Cine-a sărit când in dreapta şi cănd in stingă, in politica din afară, numai ca să vâ ţineţi încleştaţi de putere, cu toate greutăţile pe cari le creaţi ţârii prin diplomaţia aceasta de salturi mortale ?
Cine ne-a inglobit pănă in gât, anume in politica nemţească, de-o să jungâ vremea ca Nemţii să ne ceară şi cenuşa din vatră, că Dunărea eraţi p’aci-p’aci s’o dăruiţi voi inşi-ve Austriei, dacă nu striga-oposiţiunea din adîncul rărunchilor ei romă nesci ?
Cine să râpezise să ia Banca cu asalt, ca să faceţi, şi din această instituţiune comercială, o speculă de perdit ?...
Cine, cătă-î vremea, se ţine de certuri ministeriale, pe cănd afacerile ţârii dorm in cea mai *desăvişită părăsire ?
Cine, dacă nu dv., a influenţat alegerile şi aţi strigat căt-vâ lua gura, la formarea nuoilor consilii judeţene, că aveţi să fericiţi ţara, numai căt om clipi din ochi, pănă ce puserăţi iar mănă pe mierea budgetelor districtuale ?
Şi ce-aţi făcut de atunci ?...
Nimic, absolut nimic!... *
Cine călători pe la curţile impârâtesci, ca să prindă ţara tot mai adânc in fâgâ-duell ruinătoare?
Cine umblă după aventuri de alianţe nechibsuite ?
Dar durerosul scandal al rublelor din care ţara pierdu milioane, toată bruma de eăştig ce ziceaţi că i-a rernas după urma resbelului ?	.
Dar administraţiunea, fără cruce şi fără lege, a ianicerilor voştri ce i-aţî asmuţit asupra ţârii ?
Dar sistema de a vota budgetele, cu ghiotura şi pe moţâite, ca şi când banul public ar fi de baram ?
Unde mai puneţi şi mortalitatea, tot mai accentuată, a elementului românesc, care numai din prea multă prosperitate naţională nu poate veni?...
Catagrafie pentru catagrafie.
Daca vâ faceţi inventariul nenorocitelor dv. isprăvi, arătându-le alfc-fel de cum sunt in firea lor, atunci faptele vâ râs-pund unde aţi ajuns, după cinci ani de cârmuire: la aservirea noastră totală politicei străine, la o destrăbălare administrativă foarte periculoasă, care atinge moralul public şi care compromite viaţa constituţională a naţiune!; la o stare ’ conomică deplorabilă, care va face s? ’r -luăm cu mân ele de pâr, in ziua vom cunoasce adevârul cum stă.
lată cum incheiaţi şi anul acesta.
CRONICA ZILEI
Joui, la 18 Decembre, s’a deschis .şcoala normală superioară, aşedată in strada Italiană.
La această inaugurare, d. ministru al inve-ţâmentulul, neputend veni, a delegat pe d. director general ai ministerului. In pregenţa acestuia, a rectorului Universităţii, directorului scoale!, a sub-directoruluî, a magistrilor de conferinţe şi a elevilor, s’a făcut ceremonia religioasă. In urmă, d. Crăciuneseu, profesor la Universitate, unul dintre magistrii de conferinţe,
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
a arătat scopul şcoalii printr’un discurs, ce a rostit. La acesta a răspuns d. director general, arătând destinaţiunea şi importanţa ce se dă a-cesteî scoale, prin noua lege a instrucţiunoi publice, din care vor eşi directori de scoli secundare, ce vor forma o nouă clasă de funcţionari administrativi, paralelă clasiî invâţătorilor.
D. director al scoalei, I. Za)omit, a adresat elevilor căte-va cuvinte bine simţite, atrăgăndu-le mai cu seamă atenţiunea asupra acestor con-sideraţiunî, că toate cheltuelile ce face Statul vor rămâne sadarnico, dacă ei nu vor lucra cu seriositate şi stăruinţă şi nu se vor recomanda printr’o conduită exemplară.
D. G. Popovici este numit in postul de controlor şi agent de urmărire la judeţul Botoşani, in locul d-luî Teodorescu Vasile, care se desti-tue din postul ce a ocupat.
Postul oficiant gradul II, Popovici Ariton, pus in disponibilitate pentru cas de boală, se repri-mesce in corpul telegrafo-postal, pe ziua de când va intra in servicii!, in locul decedatului oficiant gradul II, Dancu Ioan.
D. P. Bobeica, proprietar din comuna Soldă-neştî, judeţul Botoşani, a oferit 25 lei pentru cumpărare de cărţi la elevii săraci din cătunul Socrujeni.
Consiliul general al judeţului Botoşaui a Înfiinţat şapte scoale rurale de gradul II cari se vor întreţine cu spesele judeţului.
Pentru cumpărarea unui fltit-harmonic, necesar predării cursului de musica-vocalâ, in liceul din Bărlad, au contribuit următoarele persoane şi autorităţi. Primăria urbei Bărlad, lei 130. Comitetul permanent judeţian lei 25. Casa propie-tăţii moşiei Tărgu-Berlad, lei 58, bani 50. D-nii profesori ai liceului lei 54, bani 70. D-nii ist.i-tutorl ai scoalelor primare lei 34, bani 75. Şcolarii liceului lei 221. Persoane private lei 17, bani 20. Total lei 541. bani 15.
Agenţia primei societăţi privilegiate de navigaţie cu vapoare pe Dunăre ne inştiinţează că circulaţia vapo&relor eî a incetal pentru ăst timp din causa curgerii Ghăţii.
tre Hellada şi Poartă, „indatâ
după
opirea za-
pezei," părea neapărată.
Astă-zi intempinăm dinjnoii, pretutindenea, o a-preciare optimistă, a situaţiei. Singur constatarea faptului, că proiectul tribunalului de arbitri nu a fost respins de-a dreptul nici in Constan-
tinopol nici la Athcna, ci că şi o parte şi cea-1-altă se arată dispusă să reinceapă nouî negocieri detaliate, a fost destulă, ca să se poată indeplini această transformaţie de vederi.
După părerea noastră in cel mai bun cas c-o procedere „tare pripită", a conchide deja de aici la o eventuală ingăduire din partea Greciei şi Turciei. Felul semnalat de îngăduinţă provi-sorie nu este —se afirmă in sferele diplomatice — de loc un lucru nod, el corespunde dimpotrivă la programul de acţiune diplomatică, inaugurat din capul locului de ambele partide.
De indată după crăciun se semnalase din partea Greciei —prin conversaţia avută de un redactor a’l ziarului nostru cu d. Rhangabe, - că Grecia va da. când ’I se va face propunerea formală a tribunalului de arbitri - un respuns ocolitor, in inţelesul, că dănsa nu se va putea rosti in mod desăvârşit asupra propunere!, de cât dacă va cunoaşce toate detaliile sale şi va putea, âst-fei, să Întrevadă urmările ce ar putea să aibă. Era apoi de prevădut, că guvernul turcesc nu va îmbrăţişa de cât tot modul a-ces.ta de vedere. Ast-fel de declaraţii s’aii şi făcut şi la Athena şi la Constantinopol ; prin aceasta nu s’a resolvat incă de căt o cestiune preliminară din proiectul tribunalului de arbitri, cestiunea a insu’şltribunalului insă nu e deloc mai inaintată de căt acum pai-spre-zece zile şi speranţele pentru o înţelegere pacînică nu s’aii sporit nici de cum cu resolvarea acestor pream-bule fireşcl şi neapărate.
De sorţii unei înţelegeri nu se va putea vorbi de căt. atunci, când se va face o nouă propunere positivă in privirea liniei de graniţă, care să pară pe jumătate acceptabilă ambelor părţi şi să li se poată impune prin o douce riolen.ee Nimic din toate acestea insă până astă-zi; linia de graniţă a notei turcesc! de la 3 Octobre si conferenţa din Berlin ăsi daţi incă. rnereiî in
capete.
„Nat. Ztg." ne spune, că înapoia i-deel tribunalului de arbitri se găsesce incă una.
Aflăm că dd. Grandea, Lesviodax, Gălăşescu, Constantinescu şi alt! căţi-va ai! fost puşi in libertate ierl-seară.
Cestiunea Cantacuzin-Giani stă tot încordată. D. Geani ar fi, se zice, in punctul d’aşî da di-misia. D-sa nu voeşte să. sacrifice pe d. Canta-cuzin, după cum cer augurii maimuţaţi ai marelui partid.
După informaţiile „Corespondenţii provinciale" in comuna Bârgâoanil din plasa Mijlocu, jud. Neamţu, budgetul pe anul viitor s’a format fără cunoştinţa consiliului comunal, numai de primar şi notar şi fără a se fi afişat, după cum ordona legea comunală. Primarul şi notarul au format un act pe suma de 100 franci ca cheltuită cu reparaţia primăriei pe anul 1830 in vreme ce nu s’afl cheltuit nici 8 franci flind-că numai aii văruit’o şi i-aii pus 4 stâlpi. Dulgherul nu s’a plătit dară l’aii scutit de lucrul şoşeliior judeţene.
JDI1NT
Gestiunea turco-greacă.
„Die Presse" din Yierta, organ in de-ibşte bine informat, scrie in această, cestiune :
Sunt opt zile de când in ziarele acelea a le continentului, cari stai! in relaţii cu ministeriile de esterne ale ţărilor lor, am intămpinat un mod de vedere cu desăvârşire pesimist asupra cestiu-nei greceşti. Proiectul tribunalului de arbitri trecea ca zădărnicit şi isbucnirea resboiului in-
De autor a’l ei —scrie ziarul berlinez —se citează contele de St. Vallier, afirmându-se incă, că acest proiect ar fi fost considerat la Berlin incă de la inceput ca soluţiunea cea mai firească. Un principe piomentez a zis : Lombardia este ca o portocală; trebue să o mânci parte cu parte. De ce să nu imiteze şi Grecia prudenţa şi cerbicia Piemontului, cu care se aseamănă atăt de mult; de ce să nu facă şi ea us de arta aceluia, de a’şi asigura momentul şi de a se ingriji pentru viitor ? Tessalia şi Epirul incă pot. fi consumate bucată de bucată ; deja i se ofere Greciei o parte frumoasă din Turcia, n’are de căt să’şî intinzâ mână după ea, Sultanul, care nu vrea să poarte resboiii de căt cănd nu aro incătrâîi şi care tocmai atăta groază are de mişcările naţionale ca şi de cheltuelile cele mari, va fi, fără îndoială, dispus in tot. timpul, să mai dea incă căte-o bucată, mai mare sad mai mică, din teritoriul săd. Dacă Grecia se va. restrînge insă pe lângă strigătul de luptă : „Ia-nina oi! [moarte !“ — Eoropa, * *in nemişcarea şi tăcerea sa, va fi un struniră echoti.
Starea lucrurilor iu Rusia.
Despre situaţia interioară a Russieî n’avern veşti îmbucurătoare. Propaganda nihilismului nu e incă inăbuşită ; starea ţăranului in loc de a se îmbunătăţi s’a agravat in curgerea anului ce espiră astăzi ; şi in sfârşit reformele liberale, atribuite iui Loris-Melicoff, nu mai es la lumină. Iată ce cetim intr’o corespondenţă din Petersburg ;
T7Aîm *
INIEI LIBERE»
imbre —	19
0 DRAMA IN FONDUL MĂRII
DE
R.	CORTAMBERT traducere de P. M. GEORGESCU
XYI.
JUDECAREA.
In marea Britanie juriul este prisonier, el stă ocolit de un fel de cerc sanitar in toată durata procesului.
Juraţii fură deci ţinuţi captivi in cea mai minunată cafenea a Londrei; ei găsiră acolo tot confortul dorit; fie-care dintr’ănşil găsi pe masa sa şi această mobilă nesperată: o Biblie. Li s’a permis d’a se prftjc nbla, sub escortă, in frumoasele grădini de la Mittle-Temple; ’i-ai! lăsat să asiste
la serviciul divin şi firesce că-î au umplut cu broşuri evangelice.
* La ora fixată desbaterile reîncepură. Auditoriul era tot aşa de indesat ca şi in ziua trecută, Ati fost locuri închiriate, cu până la 20 livre sterline ! Dar să nu mai zăbovim cu descrierea, saleî.
Dacă acusaţiunea ’şi-a jucat ieri frumosul seti rol, astă-zi este rândul apărării de a’şî face revanşa. Advocatul lui Norton, ca om care-’şi cunoaşce meseria, vorbi cel d’ăntâiii, fâr’a se opri in curs de cinci ore. Cu toate acestea juriul nu s’a predat; aperatorul nu mai vâzu dar de căt un singur mijloc : de a-’l slăbi prin in-câpăţinare. Părea zicând juraţilor :	„A ! oa-
meni proşti, ignoranţi încăpăţînaţi I nu voiţi să vă pătrundeţi de argumentele mele ? Vet! fi insa siliţi să vă mniaţ'i când vă voitt omorî de osteneală \“ Gurile rele pretind că multe afaceri se câştigă in chipul acesta, şi că cei mai mari advocaţi... Dar tăcere ! Norton, in paroxismul nerăbdării, impuse de odată tăcere apărătorului seu strigând:
— EI ! ce trebuesc atâtea bărfelî, spre a spune curat şi limpede juriului, că sunt un om onest, că sunt incapabil de a fi omorît pe d. Sartene ! Pe onoare, mă declar inocent! —A! permite-mi, reîncepu advocatul, atins până la ficat de injuriosul cuvânt de bărflre, scăpat do nervosul Janked. Mă eartă ! domnule Norton, efi âţi voiri
Propaganda nihilismului o incă meretî in vigoare. De căte-va zile cornistul unui regiment de gardă surprinse intr’o cârciumă, pe un individ necunoscut, cănd se trudia să furişeze in busunarele celor de faţă, nişte hârtii resucite. Musieantul arest;! numai de căt, cu ajutorul bir-taşiului, pe curiosul necunoscut. Intri: levăr, sulurile de liârtie cuprindea,! o proclamaţie revoluţionară a „Comitetului central." Moştenitorul tronului a transmis mulţumirile sale musicantului si a ordonat supraveghiarea strictă a casarme-ior, spre a nu se strecura şi pe la soldaţi hârtii de acestea, fără ca să ştie.
Gasul acesta cu grei! poate fi isolat. Se ştie, că nihiliştii ăşi dedeaii mai înainte mari silinţe să câştige ţărănimea pentru scopurile lor şi aii si dat' p’lci pe colo de un pământ roditor. Aceasta se esplică din starea cea desnădăjduită, in care se găsesce pretutindenea, clasa poporului dc jos. Nici o imbunâtăţire nu s’a făcut in această privire. Toate raporturile sunt de acord intru a semnala o mulţime nenumărată de abusurî şi nelegiuiri ce se săvârşesc in administraţia provinciilor, care presintă une-ori aspectul unei ticăloşii ne mai pomenite. Ast-fel in guvernământul Saratov, Senatorul Plutonov, care făcea tocmai o inspecţie, fu asaltat in locuinţa sa de vre-o 200—300 ţărani, cari căzură in genunchi înaintea lui şi ineepură a se tângui, că aii fost despoiaţi cu desăvârşire şi că sunt aproape să moară de foame. Revisorul n’a putut să le tăgăduiască insă de căt....... o cercetare, a cărei
cap şi sfârşit sunt, in cele mai multe caşuri, incalculabile.
Despre reformele dinlăuntru, proiectate de Loris Melicoff, tăcerea incă continuă a fi desăvârşită. Ministrul de interne a trebuit să fie mişcat din amorţeala sa —lucru ne mai pomenit in Russia-de liotărîrile unui meeting. Acest mee-t-ing, compus firesce numai din aristocraţi, a a-dopul o resoluţiune, prin care cere guvernului lărgirea libertăţilor politice in ce priveşee participarea' cetăţeanului ia administraţia locală.
Ori cât de neînsemnat pare a fi in sine acest pas, in Rusia el este cu toate acestea mult. El Însemnează o trezire a conştiinţei publice. Ţinea-vă insă mult această trezire şi avea va ea o inrîurire hotârîtoare asupra celor de la cârmă ?
Starea lucrurilor iu Anglia,
Discursul rostit de deputatul irlandes Panicii, in şedinţa Camerei de la 8 Ianuar, in cestiunea" tulburărilor din patira sa, a făcut o impresie colosală, in urma liniştei am putea zice supre-omenească cu care a fost ţinut. Nici odată şeful partidului naţional irlandes nu a vorbit cu mai multă receală şi, oare cum, cu indiferenţă, despre nişte evenimente atăt de mari, cari pot să cletine statul engles din temelii. Tonul săii in loc de a fi cel oratoric, era o şoptim cum se intrebuinţează in conversaţii.
Căt pentru cuprins, el n’a lăsat cu toate acestea nimic de dorit, in privirea hotârîreî. Par-neil a pus mai ăntăiii in contestaţi? raporturile ziarelor englese, despre aşa zisele escese a le Ligei agrarii. Nu s’ail săvîrşit nici a patra parte din crimele, cari se pun cu atâta uşurinţă_ in spinarea compatrioţilor şi conaţionalilor sâî. Liga naţionala s’a silit din parte-I tot-d’a-una să im-pedece adusurile. Dacă cu toate acestea guvernul e hotârît să facă us de mijloace de repre-presiune, apoi să ştie, că tocmai acestea vor spori violenţele poporaţiunei şi o vor împinge la omoruri. Caute guvernul dimpotrivă să vindece răul cu reforme sănătoase. In fond nici nu se tratează de căt de împuţinarea veniturilor aristocraţiei englese din Irlanda - -cari se urcă azi la 15 milioane lire st., toate nedrepte —cu cel puţin 5 milioane. Să se dea voie şi ţăranului irlandes să mai resufle ; să se poată folosi şi el de munca sa.
Ministrul Forster, respundend d-luî Parnell, a şi fost mult mai moderat de cum se aştepta ; dovadă, că discursul Ligistuhiî irlandes făcuse o bună inrîurire. Ei a susţinut cu toate acestea că numărul esceselov agrarii din insula inveci-
aminţi că toţi aceşti domni frumoşi, apăraţi de noi, se declară necurmat dea-dreptul nişte sfinţi. Baroul cunoaşce valoarea acestei frase : Simt inocent!
—	Ei ! dară-ar. dracii.... esclamâ americanul; puţin ămî pasă mie de opiniunea baroului şi de a d-tale in parte. Am conştiinţa mea ; ea este D-zeul med ! Nu sunt ucigaş, iubeam pe d. Sartene, şi nu aveam nici un interes ca să atentez contra vieţei sale.
Ah! pentru aceasta, zise advocatul cu a-mârăciune, din co in ce mai sburlit de libertatea limbagiului lui Norton, pentru aceasta, zic, ămî vei permite, dragul meu domn, a mă îndoi de cuvântul d-tale. Eil nu aş fi încercat atăt de mare greutate — daca eram advocatul părţii adverse —d’a fiice ca lumea să înţeleagă interesul indestul de positiv ce d-ta aveai de a face să piară superiorul d-tale.
—	Hei! domnule, un om de inimă ăşi urinează drumul drept şi-’şî face o eşire chiar cu primejdia vieţei, fără a comite insă o crimă.
—	Da, respunse advocatul cu nemulţumire, dar lucrul este tocmai de a se' sci: dacă omul in cestiune are inimă, şi nu ar fi poate prea anevoios lucru de a dovedi, că d-tale ’ţi-a lipsit mai de multe ori inima.
Preşedintele sună clopoţelul ; fie-care tăcu.
—	Voiii face o mică observaţiune onorabilu-
nata suiri ioaite mari şi ca siguranţa persoanei şi proprietăţeî reclamă luarea de măsuri escepti-onale. In acel’aşi timp el repetă insă, că guvernul va face tot ce ăi stă in putere pentru a n-meliora starea poporaţiunei iriandese.
Cauza Irlandezilor;"	- aît-fel mult pro-
gres înaintea liberal A» «Cut ut. nul nu indrăsnesce să Sfenglesi, 00 înalte, o propun pe fafK din preocupări n^
Acesta zice, că a soJL ziare ca „Daily	A
liberali din Anglia să u timpul, ca adelei v dreptele pretensiuni a ” , mai ţie sama de să pună odată capăt, ,e mare! aristocraţii, lor, cari sunt o pată pu mână de fier, abusu tinde liberală. „Daily New#* cW c£şi°ParneiL b ca guvernul să nu caute a înăbuşi mişcarea irlandezilor prin arme, ci' dân^u-îe	ce t»
dreptul cer.	v ;
*
Veştile, ce sosesc din câmpul de resboii! african, produc mari îngrijiri Englesilor. Boemii ati J pus pănă acum in câmp peste 10,000 oameni, iar ceea ce este şi mai serios, republica Orange, compusă tot de Holandesi, a declarat şi ea res-boiu Angliei şi astă-zî ăşi împreună trupele ei cu cele aliate.
Englesii nu pot trimete contra acestui inimic puternic şi hotărît, de căt trupe cu desăvârşire insuficiente.
ARENA ZIARELOR
„Românul'’ face panegiricul d-luî Bră-tianu şi a partidei de la putare. Tot ce este bun in aceastâ ţară; ce s’a făcut şi se va face, n’are de făptuitori, firesce, decăt pe dd. Brătianu, Roseti şi toţi ceilalţi membrii aî „marelui partid". Cu toate acestea, deşi omul cu conştiinţa împăcată nu simte nici odată frică, „Românul" tremură pentru viitorul „marelui partid", cănd 61 vede impovorat cu atâtea acusărî din partea oposiţieî. Trebue că acestea acusărî sunt drepte. Cu toate acestea ţara să pue oposiţia, de dragul celor de putere, afară din lege, să-î dea moartea morală, ce se face prin reprobarea publică. Acestea le cere naţiune! „Românul," astăzi la capătul anului.
A „Binele Public" arată cine sunt dd. Rosetti-Brătianu, cei „cari sfărâmă azi o-posiţiunea cum au sfârămat’o continuu de 1a. 1848 incoace."
La inceputul mişcărei naţionale, 6Î găsim :
După cum a mărturisit insuşi primul ministru, nisce ştrengari, care părăsiseră şcoala dascălului Simonide spre a’şi completa edueaţiunea in casarmâ, D-lor la 1848 purtau masalaua şi se ţineafi după Eliade, Teii, Magheru şi cel-l-alţi luptători, cari ţineau stindardul naţionalităţii, al redesceptârii, al reformelor liberale. Fuseseră şi d-lor pe la Paris, insă acolo, in loc să inveţe ceva, ăşi perduserâ timpul şi banii in petreceri, in adunările francmasonice, in conspiraţiunile urzite contra lui Napoleon III, in căt nu fură in stare să treacă nici un esamen, nu’şî putură lua o specialitate, deci se intr-	cum
plecaseră, fără mijloace de a'
Daca cu toate acestea d tianu nu se găsesc astăzi grefieri de tribunal, causa e, că au intre-buinţat tot-d’a-una armele cele mai oculte, cele mai perverse, tot-d’a-una sub masca libertăţeî şi legaUtâţeî, spre a ajunge unde ab ajuns astă-zî.
„Timpul" publică in locui revistei un articol al d-lui Maiorescu, apărut in „Deut-
luî apărător, zise el incet şi cu cel mai mare sănge rece; ăl voiii invita să nu uite că este dator nu să acuse ci să apere pe prevenit. ’L invit deci de a nu-’şi mai eşi din rolul şeii.
Un rîs unanim, sgomotos, se respăndi din toate părţile salei. Această inveselitoare lecţiune descreţi frunţile cele mai obosite de cele cinci ore de pledoarie. Era in fine acea notă de bucurie care nu lipsesce nici e dată la procesele cele mai întristătoare.
Incidentul acesta opri in loc pe advocat. Nimeni altul, afară de el, nu! regretă. Afară de aceasta era şi tărziii; bătuseră şapte ore. Magistraţii, nerăbdători de a sfârşi odată, se uitai! pe tot minutul la ceasornic şi,k prin câteva vorbe schimbate cu vecinii lor, ăşi arătafi dorinţa, de a se vedea odată reintorşi pe la casete lor. Căt pentru jurii!, el era cu desăvă’'0”’" abătut, .	"	- •	1 1'
drăsni s: ceasta, tămpl' corp trăi pus mutism, neinter. pvive^ct
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
sche Revue“, despre „Situaţia politică a României". Conclusia finală la care ajunge d-1 Maiorescu in articolul şeii, e că România trebue să se facă astă-zl, in interesul ei, avant-postul Austriei in Orient, cel puţin aceasta e* convenţia unui număr de bărbaţi politici ai ţârei şi in deosebi a unor căpetenii din juna dreaptă."
// „Presa" o dare de seamă — cam târziii intr’adevâr — despre reconstituirea partidului conservator.
BIBLIOGRAFII
ECONOMIA RURALA
REVISTA MENSUALA
de AGRICULTURA, COMER IU Şl INDUSTRII AGR1 OLE
întrerupând publicarea acestei reviste, din ira-prejurărî nedependinte de voinţa mea, am promis acelora cari bine-voiau a mă ceti, că voib reîncepe; mă ţib de cuvânt. Astăzi, ca şi acum trei ani, vom urma acelaşi program: „progresul agricultureî române şi îmbunătăţirea stării culţi viitorilor".
Mulţumită propăşire! treptate a principiilor de Economie naţională in ţara noastră, astăzi mal că nu sejinal simto de trebuinţă demonstrarea qdevăruiul, cum că agricultura dimpreună cu industriile derivate dintr’ânsa, sunt temelia pe care trebue să se rezinre edificiul economic al României. OrI-ce ţară avăndu’şi însuşirile sale productive, consecinţă a împrejurărilor climatice şi geognostice, bunul simţ şi sciinţa povăţuiesc ' desvultarea acelor ramuri de producţiune cari sunt favorisate de natura climei şi a pământului. Ţara noastră, orl-ce s’ar zice şi s’ar face, a fost, este şi va fi eminamentejagricolă. Forma şi bunătatea pământului; felul climei, şi, până la oare-care punct, chiar aplecările populaţiuneî, ne imbie la economia câmpului. Ast-fel fiind in interesul progresului economic al ţârei noastre, suntem datori a lucra in toate direcţiunile pentru incuragiarea şi desvoltarea agricultuiel. Multe şi variate sunt nevoile agricultureî române, şi nu o publicaţiune specială ca aceasta va putea să se ocupe despre toate. Ne vom mărgini la cercetarea cestiuniior agricole de natură technică şi economica, vom căuta a face cunoscut cetitorilor pe de o parte starea deosebitelor ramuri ale agricultureî naţionale, iar pe de alta ne vom sili a arăta mijloacele de îndreptare. Cu toate acestea in coloanelo acestei reviste ’şî vor afla locul şi lucrări de legislaţiune agricolă şi de igienă.
Economia forestieră atât de strâns legată, şi putem zice, nedeslipită de economia agricolă, fiind de o importanţă capitală pentru ţara noastră, se vor cerceta in aceasta publicaţiune cestiunile privitoare la cultura, la păstrarea şi exploatarea pădurilor, potrivit cu nevoile noastre şi cu principiile sciinţel forestiere.
Crescerea, imulţirea şi îmbunătăţirea vitelor fie tot soiul fiind temelia pe care se re azi mă. progresul agricultureî, vom acorda importanţa cuvenită cestiuniior privitoare la economia animalelor domestice.
Adânc convinşi cum că asociaţiunea este unul din factorii cel mai puternici al progresului, vom căuta a propăşi ideea despre imulţirea a-sociaţiunilar.ă»gricole de tot felul. Coloanele Economie* .i,JL.gUe vor fi la disposiţiumea tutulor Comiţiilori. /iede din ţară.
Intr’un cuvent - ne indatorăm înaintea publicului doritor de prosperitatea agricultureî naţionale, a nu cruţa tot ce ne stă in putere pentru a contribui, potrivit cu mijloacele noastre, la marea şi mănoasă operă a desvoltăriî economice a ţereî noastre.
Cu privire la partea materială a acestei pu-blicaţiunî, credem că ne este de ajuns a comunica cum că zelosul librar-editor d. Socec a consimţit să iea asupră’şl această sarcină. Stabilimentul de librărie şi de artele grafice ale casei
cari se urcă la eşafod şi cari s’ar fi putut achita nu mal cu căţl-va ani de reclusiune ! Fericite tribunale !
Procurorul se scoală. La această vedere, căţl-va asistenţi, cari nu prevăduseră această nouă lovire a soarteî, ăşl părăsesc locurile şi vor să se strecoare. Unul din oamenii de gardă âl o-presce de .a eşi. Lordul Broghton, supârat, ăşl rădică bastonul asupra unul uşier ; acesta iea, ca om inteligent, un proces verbal!
Asupra acestui incident, care face să rîdă până chiar şi preşedintele, procurorul ’şî dă cuvântul, şi, ca mal de spirit, scurtează lucrul. Preşedintele ’şl grăbeşce resumatul. Nimeni n’a-scultâ. Puţin importă; totul merge bine.
In fine juriul intră in deiiberaţiune. După zece minute, revine in sala de şedinţe. Mare emo-tţ^ovtătspre de moarte ! toată lumea e deşteaptă, lent, m văi uscaAwîfu	„pm
coperişui edificiului, ninr juraţilor intrebarea archivă. Lr v, ”
mult din eauniţî asupra verdictului vostru ? s’a aruncat in m.jseful juriului.
De şi orele eraiX foab vinovat sau nevinovat? totuşi principele de coroană veni hi pentru care Împăratul fu deşteptat din somn şal fermă: supra focului. Prima lui întrebare venitul. Moit-ke, pentru caro po ioc a dut c ol domni ! pregătească o odae in palat. MoM-va culpa-
! '
Socec şi Compania avi dat destule probe in această specialitate, pentru ca orl-cine să poată fi încredinţat cum că nu se va cruţa nici un sacrificiu pentru ca atât- tipăritura cât şi stampele Economiei rurale să fie făcute in cele mai bune condiţiunl putincioase.
Directorele Economiei rurale.
P. S. Aurelian.
Colaboratori: Ariepanu S. agricultor, administrator de moşie; Gartianu, inginer agricol; Cunstaniinescu P., agricultor, profesor de sciinţe naturale; Chihaia P., inginer-forestier, sub-ins-pector silvic: Cirnu V., agricultor, repetitor de fisică şi chimia agricolă ; Davilescu N. lî., in-giner-forestier şi profesor de Economia forestieră; Donici P., proprietar agricultor; Felix I. Dr., profesor de igienă ia facultatea de medicină; Oaroflid D., medic şi doctor in drept; Ioan Ba-eolţea, agricultor,(administrator de moşii; Knechtel, architect-orticultor, grădinar şef al grădinilor statului din BucurescI; Locusteanu, inspector, veterinar; MwsveMmu I., medic, veterinar, profesor de zooteenie; Moga V., profesor de agricultură; Patrulius D., inspector general forestier; Persu, medic-veţerinar al judeţului Ilfov; Pariano, agricultor, proprietar-cubivator; Petrescu Marin, sub-inspector silvicultor; Radianţi S. P., inginer agricol.
Corespondenţi speciali din toate judeţele ne vor ţine in curent cu faptele agricole locale.
Economia rurală va eşi odată pe lună intr’o broşură de trei coaie, format octav, cu stampe tipărite in tecst.
Abonamentele se fac nume! pe un an, cu începere de la 1 ianuare.. Costul abonamentului este de 2q lei răspuns! de o dată cu sub-scrierea.
Persoanele cari vor bine voi a se abona, sunt rugate a se adresa la librăria d-luî Socec de-a dreptul sad prin corespondenţă.
VARl JBTAAp i
Motiv pentru o dramă de amor.—In Rusia nu s’a introdus ineă căsătoria civilă. Împreunarea „a două suflete ce se iubesc" se face tot numai prin mijlocirea bisericel şi incă in condiţii din cele mal severe. Una din acestea condiţii e, că odată căsătoriţi, bărbatul şi femeia nu se mal pot divorţa, de căt cănd una din părţi va mărturisi singură că a călcat credinţa congu-gală. Urmarea acestei mărturisiri e apoi, că cel ce a fâcut’o nu se mal poate căsăteri nicl-odată pentru a doua oară Ce se intâmplă âcum adesea ori? Iată un cas proaspăt, petrecut in Pe-tersburg :
. M. N. luase, sunt căţî-va ani, in căsătorie pe-o domnişoară L. Amândoi erab frumoşi, bogaţi, din aristocraţia cea mal inaltă, prin urmare luna de miere tu una din cele mal strălucite şi căsătoria părea in genere, tuturora, una din cele mei nimerite. Căt de mare fu dar suprisa tuturor, când după căte-va luni nevasta se reîntoarce la tatăl eî si cere divorţul, cu încuviinţarea bărbatului, care declară că s’a făcut vinovat de trădări conjugală. Divorţul se face, şi soţul de odinioară e condamnat a nu se mal căsători nici odată. Trec doi ani in timpul cărora nu se mal aude nimic de M. N. Deodată se respnâdeşte prin capitală sgomotul, că divorţata L. cultivă o relaţie din cele mal fragede cu cineva. Vestea ajunge şi la urechile pârin-tuiul fetei, care cercetează pe servitori; aceştia eî spun, că de trei săptămâni un bărbat se furişează in fie-care seară, pe fereastră, in odaia de culcat a coconiţel. Părintele se pune la păndă şi, intr’adevăr, faptul se constată : amoresul e prins in delict flagrant. Cine era insă amoresul? Nimeni altul de cât...d. M. N. Parechea divorţată se intălnise, in curgerea timpului, din nod prin saloanele capitalei şi începuse... a şe iubi. De aici urmă relaţia secretă, a cărei rodă mal concretă de căt toate e astăzi un frumuşel copil, care cu toate că tatăl şi mumăsa ab *fost odinioară căsătoriţi, nu e copil legiuit şi nici că poate spera a fi vre-o-dată.
--------- Ml— —II -----------------
toilî, apoi sunt aceia cari mâ condamnă pe mine. Eb sunt inocent!
Preşedintele intrerupe cu severitate pe condamnat, observăndu-I, că nu are destulă deferinţâ către justiţie.
—	Hei, "pe infern ! exclamă nenorocitul american ; ce fel! aveţi de gănd poate să mâ trimeteţî ia spânzurătoare, şl ’mî ziceţi că n’am deferinţă către justiţie, care fiind mănuită de judecători ca voi, este neomenia, biciul societăţii !
—	Suntem surprinşi, zise cu convincţiune Procurorul, suntem cu deosebire surprinşi că condamnatul nu se felicită de blândeţea procedurii noastre ! L’am tratat cu o cruţare neobicinuită; purtarea sa este, in adevâr, fără precedent.
—	Invit pe condamnatul, adaose peşedintele, să aştepte cu răbdare pronunţarea sentinţei. Apoi continuă:
„Norton, in urma unei lungi şi impărţiale proceduri, al convins juriul de crima de omor cu premeditare. Cel duol colegi al mei şi eb, după ce am urmărit procesul acesta cu cea mal scrupuloasă atenţiune, nu putem de căt adera la acest verdict. Circonstanţele crimei sunt aşa de agravante incăt ar fi imposibil a-’I impuţina oroarea. Să fie oare aceasta cea dăntăib crimă ce al comis? Acesta este un sceret intre Dum-
Servioiul telegrafic al „României Libere"
11	Ianuare — 7 ore seara
Constaatinopol, 11 Ianuare.
Ghazi-Osman-paşas’a numit ministru de resboiu.
12	Ianuare — 9 ore dim.
Vena, 12 Ianuare.
Se telegrafează din Constantinopol către „Po-1 itische Corespondenz :" „Sultanul a ratificat protocoalele relative, la soluţiunea cestiunil Arab-Tabia şi a semnat iradeaua privitoare la junc-ţiunea drumurilor de fer austro-ungare cu drumurile de fer otomane.
Roma, 11 Ianuare.
Reproducând o scrisoare algeriană publicată ieri de Agenţia ITavas din Italia, „Diritto" a-dâugă in privinţa afacerilor Tunisului oare-carl consideraţiunî cari ab de scop a inlatura orl-ce echivocitate. — „Dacă intrigi s’au urzit la Constantinopol, zice „Diritto", ca să facă pe sultana interveni in cestiunea Tunisului, guvernul italian nu ştie nimic. El voeşte azi, ca şi in 1865, măn-ţinerea la Tunis a statulul-quo politic. Opinia publică din peninsulă respinge, ca escesivă şi periculoasă, ideea influenţii esciusive a Italiei in Tunis, dar numai puţin nu admite ideea influenţii exclusive şi mal cu seamă a protectorului efectiv al Franţei". -„Diritto" se asociază cu a-torut scrisorii numite ca să declare că trimiterea misiunii tunisiene la Palermo e un simplu act de curtenie din partea beiului, care nu es-cită deloc suscepetibilităţi legitime.
Paris, 11 Ianuare.
Camerile şi-ab deschis azi sesiunea ordinară conform Constituţiunil, apoi s’ab amânat pe 20 Ianuare.
(Havas)
PREVEDEREA
SOCIETATE ECONOMICA MUTUALA
FOND AŢI IN 1875.
Casa acestei Societăţi recunoscută de guvern, faco următoarele operaţiuni:
1. Primesce, spra fructificareŢeconomii do orice sume depuse lunar, in curs de 5 — 10—15 — 20 ani.
Aceste depuneri, se capitalisează împreună cu beneficiile lor ia fie care semestru.--Sumele depuse in aceste condiţiunl, produc in termen meziă, capitaluri următoare.
	Suma depusă lunar Lei		TIMPUL DEPUNERILOR				
			5 ani Lei	10 ani Leî	15 ani Lei	20 ani Leî	
	10 produce		720	1,770	3,310	5,550	
	15	)>	1,080	2,650	4,960	8,260	
	20	»	1,450	3.550	6,620	11,010	
	25	»	1,810	4,440	8,270	13,770	
	30	»	2,070	5 320	9,930	16,520	
	40	S>	2,900	7,100	13,240	22,030	
	50	))	3.620	8,870	16,550	27,530	
	100	))	7,240	17,740	33,100	55,060	
2.	Societatea primesce asemenea, spre fructificare, sume de orl-ce valoare depuse periodic, cu facultatea d’a le retrage impreună cu procentele lor, la termene apropiate de 3. — 6 —9 — 12 luni.
3.	Cu scop d’a incuragia întreprinderile de comerciu şi industrie, casa societăţeî acoardă sprijinul sâb financiar, in condiţiunl asigurătoare, acelora cari voesc a incepe asemenea intre-prinderî.
4.	Societatea acordă subvenţiuni modeste, din capitalul sâb de reservâ, acelor tineri cari, terminând studiile scolastice, ar voi să se an-gage ca practicanţi la comerciu şi meserii.
5.	Pentru fructificarea fondurilor sale, casa societăţeî avansează bani, cu procente reduse,, pe deposit de bonuri sori&le sab de efecte publice romăne, scomp.tănd şi mandate, bonuri, etc. etc.
Membrii asociaţi sunt in No. de 370’; capitalul aflat in casa societăţii in Dec. 188.0 este de lei 250,000.
Operaţiile casei, se controlează mensual de că-
nezeb şi cosciinţa ta. AI să plătesc! cu capul acest de pe urmă atentat; trebue să te prepari de moarte. Eb crez că dacă nu mal poţi spera ertare in lumea aceasta, vel putea, prin căinţă, să dobândesc! in cea l’altă iertarea a Tot-Putinteluî.
„Curtea decide că sentinţa va fi executată la Limerick. Esemplul acesta va putea să abată pe oameni de a mal comite asemenea cumplite atentate. Prin aceasta se va dovedi, că sciinţa crimei, ori căt ar fi ea de iscusită, nu poate opri pe adevăratul asasin de a fi descoperit şi pedepsit; orl-căt de bine preparată ar putea fie tactica criminalului, providenţa vrea ca justiţia să aibă tot da una mijloacele de a dejuca vicleniile şi de a face să iasă adevărul pe faţă.
„Condamnate Norton, al să fii condus la închisoarea din Limerick, apoi dus ia locul de exe-cuţiune, şi acolo vel fi spânzurat de gât pănă ce vei muri; corpul tău va fi ingropat in cuprinsul inchisorii din Limerick. Voiască cerul să aibă milă de sufletul tâb. Aşa să fie!"
—“ EI bine 1 dragii mei, zise cu o mugire teribilă osândi tul Norton, voi nu sunteţi decât nisce comedian! infami! paznicilor, luaţi-mâ !
Şi ast-fel se lâsâ să ’1 târască, fără ca să verse un pic de lacrimă.
(Va urma)
tre delegaţii aleşi dintre cel mal principali societari.
Biuroul societăţeî se află in BucurescI, strada Doamnei No. 3-
Direcţiunea.
ANUNCIU IMPORTANT
„Consiliul judeţului Dâmboviţa proiectând a construi la comuna podurile distanţă de 30 kilometri de Târgovişte un stabiliment pentru băl de ape minerale şi cu care s’ar putea cheltui suma de leî trei sute mii, face cunoscut amatorilor de asemenea construoţiunl că pot vedea la comitetul permanent in orl-ce zi dela ora 12 pănă la 4 seara, planurile şi devisele formate şi pănă la 15 Ianuarie să’şl presinte propunerile şi condiţiunile cu care sar putea angaja să construiască acel stabiliment, dupe care consiliu! să poată avisa.
No 40,128.	1880, Decebrn
SociCiut a romăiui fie arme gimnastici şi dare la semn.
Conform art. 82 din Statute, Duminică 11 Ianuare 1881 urmând a se ţine Adunare generală prevădută la aliniatul 3 al menţionatului art. sunt cu onoare invitaţi toţi d nil membri ai acestei societăţi să bine-voiască a se întruni in arătata zi la ora 1 p. m, in localul societăţi str. Mâ-gureanu No. 10 Sf. SpiriQon vechi lăngă iyceui st. Sava.
La ordinea zilei este votarea bugetului pe anul 1881, alegerea comitetului şi cercetarea comp-turilor pe anul 1880.
Comitetul.
Ab apărut cele mal frumoase :
©tpaMaţtoâ &1©
representănd Flori, Paseri, Peysagiuri, Buchete, Fluturi, etc, lucrate elegant in chromo (culori) şi Poliţe de felicitări, in 3 culori naţionale, cu preţurile următoare:
Poliţe cu ton culori naţionale, duzina 1 80 Bilete in chromo fine	„	3 —
„	„	superfine	„	4 —
De vânzare la editore Elia Grassiany Bucureşcî strada Şelari No. 10.
Ear poliţe de felicitări la toate librăriile din ţară.
ANUNCIU IMPORTANT
S a Înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc cu preţu de 56 l’r. loco, lemne groase lungî de 9—10 palme. Vând şi după greutate o tonă sab 1000 kilograme lemne uscate, tăete şî despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru inlesirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. D-niî amatori a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul găreî Tărgovişti.
Hrlstn Slmeoii.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
1. NI. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe <J.lu.a de 31 Decembre, 1880, ora IO
OBLIG? „UNI
-/„ Oblig, de Stat Convertite.
Căilor ferate Romăne
8 Tu Domeniale..................
Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fonciare rurale .	.
7	%	»	» urbane.	.
8	»/a Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 % Renta romănâ .	.
Nuoî
Acţiuni Dacia
» Romania...................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite ia sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat .	.
Rentă .	.
Căilor ferate Scrisuri .	.
Argint Naţional contra aur Bilete de -Bancă ....
Rubla hârtie............
Florini.................
Lose otomane............
CURSUL DIN TIENA
11 Ianuarie
Napoleonul..................
Ducatul.....................
Lose Otomane..............
Rubla hărtie..............
CURSUL DIN BERLIN
11 Ianuarie
Oblig, căile ferate romăne . Acţiunile	»	»	•
Priorităţi	»	»	-
Oppenhoim.................
Ruble hărtie..............
Oblig, noi................
Lose otomane..............
CURSUL DIN PARIS
11 Ianuarie
Renta Română..............
Lose otomane..............
SCHIMBUL
11 Ianuarie
Paris (3 luni) .	.
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Viena la vedore .

Oomp.	Vend.
86 I	87
92	93
106	107
190	195
98	99
93	y4
103	104
27	28
76 V,	77 >/s
	500
70	75
580	585
1/.	arg.
	aur.
V»	
V*	V
V*	aur.
0 •/,	i»/,
1 V.	i «i
2 50	2 61
2 14	2 lî
35
J37
557
19
122 >1
100 60 56 15
109 30
2 li 15 93 1
40
937 557 18 20 122 %
100 70 56 50
100 30 Î0
99	25
100	10 1513»/,, 23 35
123
124	j 214 <i
Adrese pentru telegrafe FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
ittzncxtj
jirwata vindec definitiv:
;-tranji-»e
atât uscaţi şi sângeroşi
oCURSOARE (P6la Alba)
prin medicamente foarte uşoare. A se adresa: Strada Vulcanu, No. 2, Suburbia Sf. Apostoli.
Mandica DumitrescU.
HOTEL FIESCIT
BbC AREST
— Situat in centrul oraşului — Strada Şelari No. 7.
RESTAUE ANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Odae de la 1 — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii.
A bonamente pe lună. cu rabat

Secauta un asociat
cu capital de la 30,000 â 40,000 franci, pentru o iutreprindere industrialii garantăndu-i-se un beneficiu anual d 60 0/».
A se adresa, in Bucuresci, strada Labirintu, No. 59.
JSaMIWfiMHiHiMMiiK
htpentru ami i mv'Wet
AVE-A. IREITE! DEPOU IDE
BOMBONERI
STRADA SMARDAN, No. 2. Q	STRADA ^ennană)"N’ N°‘ 2'
ii	BOMBOANE DE PARIS, I0NDAN UMPLUT, I0NDAN GARM	to j
|o 2 IO	jfgf^FRUCTE CANDITE1'-^^	» > -1 Ci >\
< ZD	Pate de fructe, Paştii de Gome, Pralin de CLocoIat, Paştii de	Ol r
< cH o T o i .	Chocolat, Paştii de mente şi 22 feluri Dragee de Paris.	O ^ A>
k	0^ OCAUA NUMAI fr. 6 50 •'*3	I i
MICHAIL LASAE
Librar din Pitescî
Se insârcinează cu vinderea doi ziare cărţi şi orî-ce alte publicata. Autorii şi editorii sunt rugaţi . uâmite orf-co tipărituri, fiind sicii H de cea mal corectă desfacere
MASE ASORTIMENT IE CASTONAGE DE PARIS
cele mal noi gusturi si diferite obiecte peutru
CADOURI DE ANUL NOU-»
TAPETTTRX
PERVASURI POLEIT
Şl
Plafonuri in Relief
dtn celle mal renumite l'ăbrice preţuri foarte moderate, recomau i onorabilului publicfl sub-semnatu-
H_ HONIOH
Tapiţer şi Decroator.
8 Strada Ştirbei Vodă 3 “Jgii
Asemeni mă angajez cu orî-ce lucrări de tapiţerie.
Losuri de Stat prusian*
Tragerea princip, lă de la IM Iama rie pană la 5 Februarie recomanU lose originale : ’/a Mărci 150, ‘/« Mr 75. Asemenea şi bilete de participat l/8 Mărci 30. ‘/io Mr. 15, >/»» Mr. 8, re comandă primul şi cel mai vechi comptoar de loterie al Prusiei M. Sclie reck, Berlin, Friedrichstr. 59.
TOT FELUL DE HâRTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velina No. 6.
DE SCRIS:
No. 0 şi 1 in toate cualităţile, nesatinată, satinată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerialâ
HÂRTIE DE AFIŞE No.
Hârtie Albastra
MUCAVA
PE FERESTRE.	DE PAE.
cu PREŢURI FOARTE AVANI AOIOASE-gsgfâ;
Se află de vcntjare la Noul magasin de hârtie, strada Smărdan (germană' hanul Şerban-Vodă No. 2."
Pentru partide mal mari şi Comisioane in toi felul de hârtie de Austria şi Franeia, plicuri etc- a se adresa la oomptoirul sub-semuatu-luî, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de liărtie oii cuî emi va cere franco.
II. WABTHA.
De vânzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14
(Casa Pencovicî)
I
ALag-asinul de JBlănâ ii sub Urm a:
LA CIISUL ALB
mr S’-A. MUTAT ~WG
Strada Lipscani, langa Joanid bacanui
Unde a sosit un mare asortiment eu tot ftelul de
mLALlVVJHLK
PAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, ele. etc.
’ '\cum si tot felul de piei nelucrate, cu preţurile f6rte moderate.
BRUDER SPITZER,
am	’	"	'
GUTTÂ
RHUMATISME
OLIUL DB CASTANE DE INDIA
Este fntrebuin\at cu succes de la
Este cel mai bun calmant al Durerei
ÎNTRE ACCESSE, USAGIUL
SIROPULUI DE FRASSIN hi LUI GENEVOiX
Face vindecarea durabilă combătând predispositiunea. Phcia GENEV0IX, 14, r. des Beaux-Arts, Paris şi în România.

Certificat oficial de vindecare
Raportul direcţiunii austriaco a spitalelor de cămp din Şlesvig-. — Căncl funcţiunile organelor abdominale sunt neregulate, cum se intămplă la catarurile cronice, perderi' de zerouri şi slăbire, berea preparată de Hoff este un puternic mijloc de nutrire medicamentoasă.
Sa dovedit tot-de-a-una in toate caşurile ca o beuturft prea plăcută şi inputernicitoare.
Comisarul c. r.
Pirz de Gayersfeld, maior Dr- Mayer, medic de regiment Bj
Recastigata sanatatea sî viaţa
Brăila, (Romauia) 1 Martie 1878 D-luî Johan Hoff, Wiena,
Vd rog trimiteti-mî de grabă 13 sticle de bere preparată de D-voastră şi 3 pungi cu bomboane, de oare-ce dama pentru care sunt comandate acrsfea nu poate trăi sănătoasă fără ele nici măcar o singură zi.
Cu toată stima A. Bonghetti.
FabrieeI c. r. de preparate de Walz, consilier cesaro-re-gesc, decorat de mai mulţi suverani ai Europei, d-lui Joliau Hoff, distins cu crucea de aur si coroana pentru merite, valar al ordiuelor prusiaue si austriaee. I Viena, Graben, Riăuerstrasse 8.
Iaşi, 26 August 1878.
D-luî Jolvan Hoff, Wiena.
Vă rog respectos mat trimeteţi-mi cu marea vitesâ os-celentele d-voastră preparate şt bine-voiţi a primi mulţumirile mele pentru admirabilul lor efect; bolnavul se simte binişor şi va mai avea necesitate incă cât-va timp de medicamentele D-voastră. (S’aii cerut 11 flacoane de extract concentrat, b'1% pungi de bomboane, şi 2</B ocale de şocoladă)
Cu stimă
A, Neumann, Farmacia la «Tigru» in Iaşi.
De venzare ______________
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. 1 avend 8 camere, 3 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe şi curte spaţioasă, amatorii se pot adresa pentru informaţiunî in strada
VINDECARE SIGURA SI GRABNICA
TUTUROR CARI SUFERĂ DE STOMAC
(GASTRALGIA)
DOBÂNDIREA SĂNĂTĂŢII
Se intemeiază in cea mai mare parte in ţinerea de curăţenia şi continuă curăţire a zămuriior şi a sângelui şi in imputernicirea forţei de mistuire. Spre ase putea ajuuge aceasta, tel mal bun şi energie mijlcc este
Balsamul de viaţă al D-ruluT Rossa
Balsamul D-rului Rossa corespunde tuturor cerinţelor de sus in modul cel mai complect, de oare-ce dă viaţă intregeî activităţi de mistuire, produce un sânge sănătos şi curat, iar corpul eşi câştigă vechia sa vigoare şi sănătate.
Acest balsam ajută tutulor boalolor de stomac, in special lipsei de apetit, acrele! de gură, vârsăturiîor, cârceilor de stomac, hemoroizilor, etc.
Bairamul liiud un puternic şi sigur mijloc contra Poalelor de sus, se bucură de o mare căutare. O sticlă mare costă 2 fr. 50 bani. O jumătate sticlă 1 fr. 25 bani.
Onorate Domnule!
Am primit coie cinci sticle din «balsamul de viaţă a doctorului Roşa» şi suut cu efectele lui atat de mulţumit, in cât nu me pot o-prideanu vâesprima cea inai călduroasă mulţumire. Doctorii cei mai de frunte de aici au încercat doi ani de-a rândul să me vindece de carceri nesuferiţi de stomach şi rîgîiturî din cele mai neplăcute; numai de cănd întrebuinţez balsamul d-voastră de viaţă me simt insă deplin restabilit şi oare-cuin ca renăscut, in cât nu pot mulţumi din destul lui D-zeu," că am îuveţat a cunoasee din iutdinplare această doctorie atât de neaperâtâ pentru lumea suferindă şi aşi vrea să o fac cunoscută şi să o recomand lianei întregi. Ca să am tot-d’a-una in casa mea acest escelent mijloc de vindecare, ve rog sâ’mî maţ trimeteţi incă lu sticle ; ve alătur 10 fiorini. Reînoind incă odată mulţumirea mea, râmau al d-voastră cel mai devotat.
Iaşi.	IAK03 HURKA, legător de cărţi.
Un mijloc escelent de vindecare pentru toate boalele, a căror pricină este ase căuta iu ueregulanlaţiie mistuire!, e balsamul deviată a doctorului Ros, produs de d. farmacist B. Fragner iu Fraga şi preţuit in toată Austria de zecimi de ani, ca doctorie de casă cu cele mai sigure rezultate.
Daca ue gândim, că afară de suferinţele cele uşoare, ca: povară in stomac, cârcel de stomac, constipaţiune, vărsături, acreli pline de amărăciune, dureri de cap, ameţeli s. c. 1., conturbaţiunife di-gestiunei au adesea drept resultat boalele cele mai grele, nu putem de cat recomanda un mijloc, care lucrează intr un chip atăt de binefăcător şi de sigur, şi care prin preţul lui atât de mic (50 cr. sticle) este accesibil şi pentru omul cel mai sărac.
Adevăratul balsam de viaţă al d-lui Roşa se poate comanda numai din depoul principal: Praga, Farmacia B. Frâgner, Kleinseite 205-3
In Romania se află numai in aceste locuri:
Bucureşti. En Gros: Drogeria Brus, en detail; Farmaciile laSpe-ranţa şi Arap, Brăila: Farmacia F. Şuller, Caracal: E. L. Fabini, Craiova: Farmacia Moes, Focşani Farmacia Linde şi F. Renner. Galaţi: Farmacia Curtovici, Ploiescî: Farmacia G. Şuller, Rămnicul-Vălcea : Farmacia Jul. Eitel, laş!: Fr. Liska.
ÎT AVI S "3K1
Acest balsam este scutit de imitaţiune, fiind că marca de siguranţă este inprotocolată şi in Romania,
SE CERE ZEŢARI
14, Strada Onvo/>; * *

jf nr 8 pe
LIPSCA
De 30 ani apară uvragiul re-nit şi instructiv «Adăpostul csonal» de Laureniius in .■şea. Este ilustrat cu 60 devine anatomice, a obţinnt deja * tirage publicăndu-se in 7 bi diferite Această carte o-consilii! radical şi adjutor caşuri de slăbiciuni al se-uî masculin de orf-ce etate, procură prin I.SzOllOsy librar, !ncurescl, 40 Calea victoriei Piaţa Theatrului, contra miter'ei de 5 Franci (ev. şi timbre poştale).
■f
De venzare
O veche de case mari cu loc spaţios, din urbea Alecsandria, actualmente scoală primară de fete, doritorii se vor adresa in Bucuresci la D-nu S. Duţule^-u, strada Lipscan No. 74.	”
W. STAADBCKBR
Bucuresci, Str. Smărdan 8.
L0C0M0B1LE SI TREERATORE
HOPtNSBY
de 10 şi 12 caî putere. Oonstruc-ţiune nouă, cantitatea şi cualita-tca treerişului neîntrecute incă pănă acut» de nici o altă tree-râtoare.
BATONE de PORUMB
cu abur, sistem nou
UATONE de PORUMB
cu mâna.
MAŞlNEde SECERAT
' ŞI LEGAT SNOPI
Fr< ţul sârmei' foarte redus, pre-
Recoinfmdă pentru sesonul viitor :
PLUGURI
miate la toate Esposiţiumile unde a (fost esptise».
MAŞINEde SECERAT
fără aparat legător, care» arunca snopi intregî.
PLUGURI VID ATS
in mărimile de 1, 2, 3 şi 4 cu bârse de fer şi de taciţi.
PLUGURI englezeşti
cu grid de fer, cormaue- şi l:6re de oţel
PLUGURI
pentru adâncime «oare
cu 2 şi 3 brasde, intregî de oţel
MAŞINI de TREERAT
7cu cai Împreună cu maneglu
MORI DE MĂCINAT
simple, duble şi triple.
PIETRE DE MOARA
franţuzeşti,
FERESTAE
de copaci mari şi pentru lemne de foc
PIETRE DE MOARA
nemţesc! si unguresc!.
POMPE
de foc
POMPE
de vin
MAŞINE
de tăiat pae şi fon.
MORIŞCE DE MANA
şi mai mari in unire cu m&-negifl pentru locuri muntdse
Muşiamale de eaneine
do 34 metri pătraţi
3?entru mori mai recomand :
Tsiori, Cylindre, Eureca, Aspiratori, M a şine de grişuri, Cnrăţitorl complecte, Valţurî, Bn-
iale şi toate articolele trelminciose pentru mori.
www.dacofotoanica.ro
DE ÎNCHIRIAT
ODA! MOBILATE
29, Strada Smărdan (Germană) 29
Numai pentru Dame
Cari sufer de poala albă(LeucorrhSc in toate stadiile ei) cauza sterilităţe. durerei de cap şi de şale, cădere! pirului, feţei palide, slăbioi unei generale etc. etc. trmieţcu un remediu), neuumărate cazuri constatat ca esce-linte şi nev.uovat.
NuT nioi diijecţie nicîvre-un medicament de luat pe din lăuutru ci este o aplicaţiuno simplă, comodă şi inocentă prin care mult in 10 zile dispare cu siguranţă numita maladiă.
O mulţime scrisori de recuuoşcinţ-constată factul acesta.
Discreţi unea se garantează. ,
Espediţiunea prin postă după primirea preţului de 10 franci iu bilet* ipotekare române.
Corespondenţa in limba română, franceză şi gormagă.
Aăresa :
FARMACleh’U DIPLOMATU mr W O T S C H ii-
IN BRAŞOV
De venzare maclatun
(hârtie) stricată
La Typographia Stefau Mihălescu, Strada Covaci No. 14
No. 14.
ANUL V. — No. 1072
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA 3 IANIJARE 1881
ROMÂNIA LIBERA
APARE IN TOATE '7TTr.TTT .-R
ABONAM BNTHIL.JH1:
U Capitali: 1 an 30 lei, 6 lunr 15 lei, 3 lunî 8 let. In Districte: 1 an 38 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa .
In Romania: La admtnistrafiune, Tipografia. St. Mih&lescu, Strada Cot aci. No. 14 şi la correspondenţil rulul din judeţe.
In Paria:	La Sociitt Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube 8c C-nie.
In Londra: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube 8c C-nie.
In Berlin, Franefnrt, Zcrich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & O-nie.
<jia-
ANUNOIUKILH:	J
Linia de 35 mihmetre pe pagina IY-a 35 bani* Reclame pe pagina IlI-a..........1 Leii,
Epistole nefrancate se refuşă Articol!! nepublicaţl nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, radacţiunea au este responsabilă.
Prim-Redactor. STEP, 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Paris, 10 lanuare.
„Dirito“ află din Athena că respunsul negativ al cabinetului grecesc nu se referă atât la mijlocirea Francieî, căt la nota coletivâ de la 3, dar că de atunci incoace ministeriul grec a Început să fie ceva mal placabil faţă cu Puterile . europene, care recomandă arbitrajul.
Paris, 10 lanuare.
Albert Grevy, fratele preşedintelui şi guver-norul general al Algeriei, avu cu ministrul de interne o conferenţă mal lungă, cu care ocasiune i a propus acestuia un proect de lege privitor la reorganisarea guvernării Algeriei.
Paris, 10 lanuare.
„l’Ordre" publică următoarea ştire neprobabilâ. Spania a dat ordin să se zidească la Pampelona pe munte Cristobal, lăngâ frontieră francesă, o fortăreţă puternică; tot odată a dat ordin să provază Figueras cu tunuri, tot asemenea pozi-ţiunea Leo d’Urgel şi defileurile Pynneilor. Se vorbeşte despre o alianţă germană-spaniolă (!). Un deputat, ales in Madrid, are de gând să interpeleze guvernul chiar in sesiunea aceasta asupra celor indicate aici.
Palermo, 9 Ianuarie.
Archiepiscopul de Monreale a refusat mulţumind invitarea la masă regală ce i se trimise din partea regelui Italiei, motivându’şî absenţa sa cu aceea, că nici archiepiscopul din Palermo, Celasia, n’a voit să prânzească la masa regelui.
Agram, 10 lanuare.
Noaptea trecută s’au simţit din nou cutremure de pământ. S’au constatat pănă acum din staţiunea de observaţii meteorologice 87 de cutremure mal puternice.
Berlin, 10 lanuare.
Amânarea căsătoriei cuprincesa Stephaniade Belgia a deşteptat mare sensaţiune.
„Naţional Zeitung" scrie : „Publicul va cerceta mult timp motivele nepublicate ale acestei amânări. După căte am aflat pănă acum singurul şi cel mal adevărat motiv este starea cea slabă a sănătăţii Steplianieî.
Maiestăţile lor belgiane au dorit amânarea căsătoriei fiicei lor cu principele de coroană Ru-dolf şi din causa temperatureî nepotrivite ce are luna Februare.
Londra 10 lanuare
Sâmbătă seara a descoperit un funcţionar al casei de vamă începutul unui foc intr’o odaiă, unde se aflau multe acte şi 61 stinse ingrab. Nu se ştie cine voia să pue foc.
Athena 10 lanuare.
Un ordin al guvernului dispune înmulţirea armatei cu formarea de 10 batalioane infanteria, 1 batalion de geniu, 1 regiment de cavalerie şi 6 baterii. Efectivul armatei va fi de 80,000.
Petersburg, 10 lanuare.
Erî dimineaţă la orele 3 a ars teatrul din Cronstadt impreună cu familia supraveghiătoru-lul, cu totul şapte persoane.
Sâmbătă seara, după terminarea representa-ţiunil, s’aii prins in rangului Y al teatrului de aici, duol individ!; la unul din eî s’a aflat ultimul număr al ziarului revoluţionar „Narodnaja Wolja“ precum şi acte compromiţătoare.
Petresbnrg, 10 lanuare.
„Nowoja Wremja“ declară noua lege germană pentru vizarea paşapoartelor de o şicană a principelui Bismarck.
Petersbnrg, 10 Ianuarie
Precum anunţă ziarul de aici „Sossija" Curia română ar fi dispusă să primească, că limba rusă să inlocuiască pe cea polonă in serviciul divin pe tot teritoriul Littwanieî, şi in părţile apusane ale guvernământelor Chiev, Volhiniea şi Poilolia ; mal departe a convenit şi in aceea că supuşi ruşi catolici să corespondeze cu Vaticanul prin mijl.cirea ministeiiului de esterne.
Berlin, 11 lanuare.
Principele de Bismark a presentat împăratului un proiect do lege privitor la noul centri-buţiuni, şi spereaza că va ajunge la scop spri-1 init fiind safi de centru sau de liberali-naţionali.
Viena 10 lanuare.
Apropierea politică intre Austro-Ungaria şi Rusia s’a îndeplinit cu ştirea lui Bismarck şi nu
ă o oare-eare intervenire a curţii germane. P Oubrill ’şi-a inplinit bine, de când s'a reîntors la Viena,ţroiul şeii de mijlocitor. Alianţa celor trei • mperatorî se poate considera ca şi restabilită.
Belgrad, 10 lanuare.
p In urma unei depeşî ce a sosit la ministeriul luputi» aşterne, s’ar fi proclamat principe al Albaniei lomave'i-beg, şeful ligeî albaneze, şi că ar fi intrat ** 1 Fu Ikoplje cu 8000 do Albanezi.
Moşii
Serviciul telegrafica! „României Libere"
12	lanuare—4 ore seara.
Londra, 12 lanuare.
„Daily News" scrie: „Datoria imperativă a puterilor este de a insista la Constantinopol pentru că Poarta să cedeze Greciei fruntaria ce a fost delimitată de către conferieţa din Berlin. Dacă isbucneşce răsboiul intre Grecia şi Turcia, intervenirea Europil va fi deaminterî necesară. Dar înţelegerea actuala unită cu o acţiune energică poate incă scăpa pacea."
Roma, 12 lanuare.
In urma iniţiativei luate de Franţa, reprezentanţii marilor puteri din Atena ah primit instrucţiuni ca să facă demersuri colective pentru a ajunge să convingă pe Grecia, că trebue să primească propunerea de arbitraj.
13	lanuare — 9 ore dim.
Roma, 12 lanuare.
După ultimele informaţii, puterile cari s’ah invoit hotărâtor să facă o acţiune colectivă pe lăngă guvernul elenic sunt: Franţa, Englitera, Rusia şi Italia. —Se aşteaptă răspunsul definitiv al Austriei şi Germaniei.—Papa a primit azi visita marilor ducă din Rusia: Sergiu şi Paul, cu cari s’a intreţinut mult timp. Mari! duci ah făcut apoi o visită mons-Iacobinî, ^secretar de stat.
Vena, 12 lanuare.
„Politische Corespondenz" completează ast-fel noutatea pe care a primit’o ieri din Constantinopol : „Iradeaua semnalată se raportează la o conferinţă, de care se face menţiune din tractatul de Berlin, pentru regularea clauselor tractatului cari ar intălni [oare-cari greutăţi in executarea lor; iradeaua conţine consimţământul formal al Porţii de a lua parte la această conferinţă, care se va ţine de către reprezentanţii a 4 puteri.
Paris, 12 lanuare.
Azi la Bursă drumurile otomane s’ah urcat de la 41, 75 la 48; ele au inclus cu 48.
13 lanuare — 4 ore seara
Constantinopol, 13 lanuare.
Reuf-paşa s’a numit comandant al gardeî imperiale in locul lui Ismail-paşa, care e numit prezident al comisiuniî de inspecţie militară.
Dublin, 13 lanuare.
Ieri 3000 de oameni, armaţi cujcoase, au im-piedicat pe un funcţionar de a isgoni pe fermierii lordului Granard ; 300 de poliţai cari însoţeaţi pe funcţionar s’au retras, ca să evite o vărsare de sănge ; ei se vor intoaree măine mai numeroşi. Curierul care merge de la Tralee la Li-merick a fost atacat ; sacii cu telegramele au fost scotociţi.
Londra, 13 lanuare.
Cele din urmă noutăţi de la Cap anunţă că Borii au ocupat Cristiania. — In Scoţia a fost un uragan de zăpadă teribil; se semnalează maî multe naufragiî; drumurile de fer sunt intrerupte.
Roma, 13 lanuare.
Reprezentanţii Greciei din străinătate au primit o circulară dela d. Comunduros prin care se combate aserţiunea d-lui Barthelemy de St. Hilare că decisiunile conferinţil din Berlin n’ah caracterul unui act executoriu.—-Regele şi regina Italiei ah părăsit Girginri in mijlocul acla-maţiunilor populaţiunil şi au plecat la Calta-nisetta.
dlavas)
A se redea ultime scîrî pe pagina III.
Bucureşti, 2 Ianuarie
După ce-am ingropat cu veselie - de şi in paguba noastră, bine inţeles —anul ce plecă să Îngroaşe voluminoasa carte a timpului, şi după ce ne urarăm, plini de mulţumire, realisarea atâtor dorinţe, cari mai adesea remăn curate năluciri; după ce împlinirăm toate aceste plăcute obiceiuri, menite a mai in dulci puţin amărăciunea vieţei de toată ziua, fie-care din noi se se va ii concentrat un moment in sine şi va li Întrebat, desigur, sub impresiunea urnii fior de nelinişte : „ce-mi păstrează oare anul ce vine?"
Dacă e vr’o plângere pe care omul mai des o adresează soartei, este, negreşit, aceasta, că nu l’a Înzestrat, pe lăngă toate, şi cu darul de-a citi in viitor.
4	Şi totu-şi nu este cârtire mai nedreaptă,
din căte aruncăm noi zilnic inţelepteî naturi.
Orb nu remăne, de căt cel ce voeşte a rdmănea.
Daca lumea aceasta ar fi fără nici o seamă in construcţiunea ei; daca toate s’ar mişca intr’ânsa, fără calcul şi fără consecinţă,— atunci, in adevăr, că loc de prevedere n’ar mai putea să fie, şi omul ar străbate timpul, cu ochii in veci legaţi.
Viaţa individului, ca şi a omenirii, e insă supusă la legi fatale şi neschimbă-cioase, aşa ca viitorul e, in tot-d’a-una şi pentru fie-care, resultatul inevitabil al stării sale presinte, al modului cum ş’a intre-buinţat preţiosul trecut.
Astăzi prepară tot-d’a-una pe măine.
Destinul pentru oameni, ca şi pentru naţiuni, e un fir care se desfăşură foarte regulat: după cum punctul de care tragem aduce mereti pe cei-ce urmează, tot astfel faptele presinte şi cele trecute deschid poarta urmărilor lor, cari nu sunt de cât soarta zilelor ce vin.
Când de incorectitudine, de patimi căzute, de negăndire şi de fapte fără seamă ţi-e plin trecutul şi-ţi plânge presentul, — atunci, de sigur, că ziua de măine nu-ţî poate schimba soarta ca prin minune, ca să găsesc! numai dafini şi rose, acolo unde ai semănat cu poala neghină şi spini.
Păcatul fisic, ca şi păcatul moral, are inevitabil urmarea lui tristă.
Un trecut inţesat de rele nu aduce nicî-o dată un viitor trălucit.
Aşa la oameni, aşa la naţiuni.
*
Cănd la un popor se trece ca institu-ţiunile lui să fie mistificate, prin insă’şi puterea votului ce i-e chiemat să arunce in urne ; cănd el se lasă a fi amăgit de celebrităţi usurpate, de oameni cari nu vănează de căt puterea, spre a-i in curca interesele şi-a-î ingreuia viaţa ; cănd el nu voeşce să înlăture de la conducerea afacerilor lui publice, pe calea ce-i dah libertăţile instituţiunilor de cari se bucură, toate acele individualităţi, cariau capul şi inima inghiesuite in pântece ; cănd tot ce se terfeleşce maî tare e ceea-ce se stimă şi se inalţâ mai mult ; cănd inconsecinţa in viaţa publică trece la dănsul de fineţă politică ; cănd de tot ce se intămplă nimeni nu maî respunde, ca şi cum garanţiile constituţiunî, despre onesta şi legala mânuire a frânelor puterii, ar fi nişce şubrede aţe de paiangen, pe cari miniştri, intr’un mod sati altul, le rup cănd poftesc ; cănd toate acestea poporul le simte, le scie şi le indăguie, de căte ori este chiemat să se pronunţe asupra celor ce trebuie să-l represinte in economia statului, — atunci e lesne să inţelegem, că din aşa purtare civică, din aşa mod de-a ’nţelege meritul şi onestul, din aşa toleranţă nesocotită, dintr’un asemenea caos moral şi intelectual, nu are nici o dată să iasă o stare politică mai bună de căt acea in care ne agităm, şi nici vre-un viitor splendid şi fericit nu poate să re-sară pentru noi din nepăsarea aceasta ce arătăm tutor Gestiunilor de interes general, din neesercitarea luminată şi hoto-rîtă a drepturilor noastre de popor suveran, din judecată, tot-d’a-una ingădui-toare şi slabă, ce ne facem despre oameni 1 şi despre faptele lor.
Din asemenea condiţiuni morale nu suntem in drept şi nu putem aştepta nici munţi de fericiri, nici riuri de belşeg.
Anul va aduce fie-căruia in parte, şi
naţiunii in genere, ceea-ce va voi să-i aducă, după munca ce va pune, după in-ţelepciunea ce va desvolta, după hotărl-rea ce va lua de-a impune cavalerilor de industrii politice respectul drepturilor; după modul, in fine, cum va sci să’şî implinească datoriile, remăind tot-d’a-un in calea faptelor alese, singurele cari pot conduce la binele aşteptat.
Viitorul e dar cum şi’l face omul, cum şi’l prepară fie-ce popor.
Iată de ceea-ce ar trebui să ne convingem o dată pe deplin, ca să nu maî cădem victimă unor speranţe fără terneiu.
---oO^fKoo-
Sgomotul despre o crisă ministerială incepe a se lăţi.
Ar fi vorba de o primenire a cabinetu-tuluî, pentru a treizeci şi şaptelea oară, dacă nu ne incelăm.
Unii din confraţii noştri s’au şi grăbit să publice varsiunile ce circulă asupra nuoeî conbinaţium.
Firma Brătianu ar fi-să se decoreze din nuob, după cum. se sună, cu d. Sturdza, cel cu protestul ocasional de adânc di-nasticism ; cu d. Ferichide, reservist in contigentul ministerial, şi , infine, qu d. Kogălniceanu, care, precum se scie, e chemat tot-d’a-una la roată, cănd se nomo-lesce căruţa pănă, in-bubea.
Noi inserăm insă sgomotul acesta numai ca cronică de sensaţiune, fără a pune mare terneiu pe o versiunea ce nu este incă admisibilă, cel puţin pănă in momentul cănd scriem aceste rânduri.
Dupâ informaţinile noastre, cu toată incordarea ce presintă incă cestiunea Can-tacuzen —Geani, totuşi s’a pus la cale sacrificarea onor. prezident, dacă nu’şî va lua seama zilele acestea.
D. Giani, după oposiunea ce-a făcut căt-va timp destituirii, s’a hotărît, sa zice, a’şi păstra portofoliul, cu preţul jert firii d-lui Cantacuzen, dacă d-sa râmăm, recalcitrant!
Nici indoială: nu aruncă, un cavaler politic ca d. Tache Giani, ghisdanul sau de logofăt pentru secătură de principii!, de-a respecta adică purtarea corectă şi po-siţiunea câştigată a unui magistrat, care nu voesce să ieasă din spiritul legii şi din obligaţiunea ce-î impune reputaţiunea sa de om integru.
Căt despre schimbarea celor lanţi sfet nu este incă nimic hotărât.
Parlamentărî seim că s’au urmat in mai multe părţi.
Noi nu cunoascem insă, pănă acum, dacă d. Brătianu s’a oprit definitiv asupra unei nuoî constituiri.
CRONICA ZILEI
Eată înaltul ordin de zi dat cu ocazia primei zile a anului noh 1881.
Ostaşi,
„Anul care încetează’Mi-a dovedit că virtuţii:-militare s’ah înrădăcinat in inimele voastre. Privesc dar cu incredere anul care incepe. Urmaţi pe această cale, desvoltănd sentimentul da rid către Patrie, care v’a fost şi vă v’a fi ret-u. oa-cătoare.
„Mare este bucuria inimel mele putănd a vă ura sub asemenea auspicih un an hun, fericit şi mănos in resultate".
Balul domnesc de a-seară a fost in adevăr splendid şi destul de animat.
Colegiul II electoral, pentru cor	inerali
de la judeţul Ialomiţa, este «	> zioa
de 29 lanuare 1981, in local1	le re
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
şedinţă, ca să, aleagă, un membru la vacanţa | declarată in consiliu, prin demisionarea d-lul George I. Perieţeanu.
Colegiul III electoral, pentru consilieri generali de la judeţul Dorohoiu, este convocat pe zioa de 29 lanuare, 1881, in localul comunii de reşedinţă, ca să aleagă un consilier la vacanţa ce există in consiliu.
D. G. Pruncu, inspector al serviciurilor administrative, este însărcinat a indeplini proviso-riu funcţiunea de prefect la judeţul Dorohoiu, in locul d-lul Hasnaş, demisionat.
Sunt numiţi şi transferaţi: D. Mihail Vârcovicî, fost suprefect, subprefect la pl. Yrancea, jud. Put-na, in locul d-luîDimitrie Neagu. -D. Constantin Tiron, suB-prefsct la plasa Mijlocu, judeţul Vaslui, înlocui d-lul Atanasie Mihailov, demisionat. D., G. Măcescu, actualul poliţaiul de la oraşul Turnu-Se-verin, judeţul Mehedinţi, sub-prefect la plasa Ocolu, acelaşi judeţ, in locul d-luî V. Petrescu, transferat. —D. Vasile Petrescu, actualul sub-prefect de ia plasa Ocolu, acelaşi judeţ, in locul d-luî G. Măcescu, transferat. —D. Alecu Alexiu, poliţaii! la oraşul Rămnicu-VSlcil, judeţul Vâlcea, in locul d-lul Ioan Cocărăscu, trecut in altă funcţiune.— D. Constantin Ghiorghiu, poliţaii! la oraşul Odo-bescî, jud Putna, in locul vacant.
Căpitanul Papasoglu Constantin, din regimentul 1(3 dorobanţi, trecând cu succes cursurile şcoalel de stat-major tdin Bruxelles, şi îndeplinind stagiul prevăzut de lege, s’a trecut in corpul de stat-major.
D. colonel A. Gorjan a oferit prin d. revisor al scoalelor din judeţul Constanţa, 5 exemplare harta „România", 50 fascicule din desemnul geografic şi 50 exemplare desemnul liniar, pentru a se distribui gratis elevilor scoalelor din acel judeţ.
D. Toma Constantin, proprietar in Urzicenl şi d. Constantin C. Maltezeanu, student la Paris, ai! oferit pentru biblioteca tribunalului Ialomiţa, cel intâifi lei noul 160 şi cel de al doilea uvra-g'iele „Bounier, Trăite de preures,, 2 volume legate.
La 5 oct. 1881 se va ţine concurs pentru catedra de dreptul penal, procedura penală şi procedura civilă, de la facultatea de drept din Iaşi.
Concursul se va ţine inaintea juriului, ce se va institui conform prescripţiunilor legii in palatul Universităţii din Bucurescl.
Se vorbeşte, scrie „Steaua României", că in curând conservatorii vor avea in laşi o intru-nire la care va lua parte şi d. Lascar Catargiu, leaderul partidului.
DIN TRANSILVANIA
Ministerul instrucţiunii reg. unguresc a oprit întrebuinţarea (in şcoalele româneşti din Ungaria şi Transilvania) tomului I şi II din Cartea de citire, prelucrată de o societate de invâţătorî din România.
Motivul acestei opriri este, după cum ne spun ziarele din Transilvania, că cuprinsul cărţii privitor la geografie şi istorie ar fi conţinând unele pasaje cari aţâţă ura contra naţionalităţilor.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 2 Iauuare —	20
0DRAMA1N FUNDUL MĂRII
DE
It. CORT AM B ERT traducere de P. M. GEORGESCU
XVII.
BPANZURATOAREA,
După căte-va zile Norton fu transportat la închisoarea din Limerick, aşteptând acolo executarea sentinţei.
Până atunci populaţiunea irlandesă nu avuse de cât o palidă idee de o dramă a curţii cu juraţi. Vestea că condamnatul avea să-şi expire crima la Limerick, o umplu de bucuria hidoasă, de care se coprinde foarte. adesea poporul, când se dă un curs liber explosrunil simţemintelor sale brutale. Vechiul el aluat de barbarie se umflă atunci, şi se arată in toată ferocitatea sa primitivă.
in loc de a se simţi dureros impresionată la ideea, că avea să moară poate un inocent, pa-pulaţiunea irlandesă, acceptând judecarea fără nici o contestare, se agita, se exalta şi aspira să vază corpul Americanului legănat de capătul ştreangului fatal. Dar ce zic ? Numai a spânzura pe culpabilul nu era, iu ochii acestor buni locuitori din Limerick, decât o pedeapsă insuficient ' ' trebuit să-’l arză cu inertul, să-’l sfâsie	le sai! jsâ-’l jupoaie de viii ' Poporul	necumpâtat intr’ale sale' fâ-
Sub titlul „Eumănische Kumt-Dichtungen.“ a apărut zilele trecute in tipografia „LOw Ge-lula & Corn. din Braşov o frumoasă colecţiune de poesil alese române, traduse in limba germană de Theohar Alesei.
Această colecţiune are de scop, scrie,, G. Transilvaniei", de a lăţi cunosfiinţa literaturii române şi la strâinî, de aceea âl precede, că introducere, un tractat despre literatura româna.
In fruntea coîecţiunf se afla poesia de V. Alexandri „Penesiu Curcanul", care ca şi celelalte multe este tradusă fidel şi cu multă dibăciă.
JDXJNT AF.ABA
Ministerul de estonie frances şi Gestiunea greaca.
Ministrul de esterne a’l T’rancieî, Bar-thelemy Saint Hilaire, a adresat repre-sentanţilor francesî din străinătate o circulara in privirea cestiuneî grecesc!. După ce arată primejdia cea mare in care se găsesce Orientul şi poate intreagâ Eoropa, de a fi bântuite ele un nou resboifi, — precum şi cererile, Grecilor, in cari aceştia r&man neclintiţi, in vreme ce Poarta din partea sa e pornită spre concesiuni dar nu aşa cum le-ar voi cei d’ăntăi — circulara d-luî Saint Hilaire urmează in acest chip :
Un fapt remăne netăgăduit şi anume, că Grecia să prepară de resboifi cu toată seriositatea şi in ceaţmal mare grabă şi că Turcia incă se prepară de apârarein puntele in cari este ameninţată -pentru unresboiit, care după toate semnele nu va începe mai târziu de cat in April. Admiţând aceasta, evenimentele, dacă Înţelepciunea cabinetelor eoropene nu va fi in stare să le impedece prin intervenţiunc grabnică, vor lua mersul următor : judecând starea de lucruri din acea parte a Europei, - din Bumelia Orientală până la graniţele Bosniei şi din Ihbrogia până in Jipir şi Albania, — putem fi convinşi, că resboiid nu va remânea isolat la graniţele turco.grece.
Ar fi intr’aderâr o ilusie primejdioasă, când am crede că focul trezit odată prin pasiuni neîmpăcate şi ambiţii nemăsurate, nu s’ar intinde asupra intregeî peninsule balcanice, şi odată in flăcăii acestea regiuni, Eoropa se va vedea singură indatorată, să suprime conflagraţiunea şi, in acest chip, să se încurce singură intr’un resboifi generai. Resboiui, cu toate pustiirile şi groazele sale, încins odată, se va lăţi asupra întregului continent. Fără îndoială, acestea lucruri nu se pot prevesti cu siguranţă, nimeni insă n’ar putea sta bun pentru pacea şi liniştea unei părţi oare-care din Eoropa, espu să contagiune!.
Spre a aduce dosbateroa asupra acestui punct di căpetenie, am apelat la judecata şi la îngrijirea cabinetelor. Destul de mare nenorocire ar fi dacă ar veni lucrul la un răsboiu intre Turcia şi Grecia; fără a fi insă egoişti nu liesităm a zice, că mult mai mare ar fi calamitatea, dacă flagelul acesta s’ar intinde asupra Eoropeî întregi. Oonsecuenţele lui s’ar face simţitoare pentru toate naţiunile eivilisâte şi chiar şi pentru Asia. Bucuros ne-am întoarce ochii de la o perspectivă atât dâ înfricoşată, a nega insă primej-
cea din bietul American un monstru, un strigoii!.
Ou toate astea, să o mărturisim, in mal multe spirite se operase un fel de reacţiune in favoarea condamnatului; unele persoane ince-peafi a zice in gura mare „se poate să fie vre-un altul omorîtorul lui Sartene şi nu Norton 1"
Guvernatorul închisorii era năpădit de scrisori la adresa aceluia ale cărui ore de viaţă puteai! fi numărate.
Unii el trimiteai! poesil; alţi bilete concepute cam in acest chip :
„înainte de a muri, ai putea să ’ml faci norocul; trimite-’mî ceva scris de mâna ta!" sai! : „Un cuvânt scris do tine ; vândându-T, âmî plătesc toate datorieie !“
Norton rupea in mii de băcâţ; aceste epistole absurde sau de o prostie malicioasă ; se preumbla in beciul şefi şi asvâiîea păreţilor închisorii sale cele inaî grozave afurisenii contra oamenilor !
Şease asociaţiunî religioase trimiseră directorului închisorii mici tractate evaugelice, cu stâruitoarea rugăciune de a le supune condamnatului. Misiunea fu iadeplimă. Norton luă broşatele cu un suris satanic, şi strigă: „Vulpoi vicleni! nu le ajunge d’a mâ omorî, mal vo-iasc incă să mâ şi umilească !" şi ie respinse cu indignaţiune.
Uri locuitor din Cork adresă, chiar din zioa hotărârii, o adevărată petiţie către şeful poliţiei din Limerick; miserabilul” solicita onoarea de a fi el preferit spre a executa pe renumitul asasin.
Nisce cumetriţe superstiţioase reclamai! deja căte-va bucăţele din ştreangul spânzuratului, alte douâ avură cumplita indrăsneajâ de a cere chiar de la Norton să mijlocească in favoarea lor pe lângă gâde !
Toate acestea par de o rafinare bestială ; cu toate acestea nu sunt de cât curatul adevăr.
Zioa execuţiunşî fu fixată pentru 28 Octom-
dia nu însemnează a o învinge. Dar tocmai fi-ind-câ o vedem atât de limpede, fiind-câ o vedem, cum am zice, in toată grozăvenia sa, ne-am luat = misiunea de a o invedera şi altora. Turcia şi Grecia ar fi fireşce cele d’ăntâiii victime; fle-cafe din noi ar avea insă partea sa, intovârăşită de catastrofe nu mal puţin înfricoşate. Cel cari cunosc bine situaţi unea, nu ne vor acusa că esage-râm. Icoana este fără îndoială destul de intune-coasă* n’arn vâpsit insă numai din capriciu conturile cu umbre prea adânci şi grijile noastre sunt mal sincere, de cât să dorim să ascundem sari se împuţinăm ceva.
Pacea generală e in joc şi preţul acesta merită fără îndoială osteneala* ce’şî vor da cabinetele, promiţând tot dauna că vor asculta de noi. Dacă âsl vor eunoase ambele părţi certante bine interesele lor, ele se vor supune de bună voie bunelor intenţiunl a le Eoropeî şi vor cere de la puteri să iea in mănile lor resolvarea paclnică a ces-stiuneî. O aranjare din partea unei autorităţi atât de inalte şi pe basa unor concesiuni reciproce, nu este un lucru cu neputinţă. Ea ar fi de-o importanţă eminentă pentru toate statele, Grecia şl Turcia ar găsi un drum, pe care să poată eşi cu onoare din situaţiunea, care le pricinuesce incurcăturî şi le ruinează, şi amân-douâ ar putea pune încredere in imparţialitatea guvernelor eoropene, cari le-au arătat, cu atâtea ocasiunl şi in împrejurări atât de deosebite, atâta simpatie şi îngrijire.
Trebue să no esprimăm şi convicţiunea noastră, că nu mal avem de a perde nici un moment. Timpul grăbesce şi Eoropa, dând atenţiunea cuvenită tuturor evenimentelor, nu’şl poate uita de propriile sale interese, mal vârtos de vreme ce are a face cu douâ puteri atăt de res-boinice. Puterile eoropene nu trebue să neglijeze nimic spre a in lătura crisa ce se apropie, a le cărei urinări s’ar reflecta de sigur asupra sa insâ-şî. Dacă clasica şi solemna formulă a Romanilor, in cas de primejdie comună, se poate aplica asupra afacerilor moderne, aceasta are loc in deosebi faţă cu situaţiunea actuală: Ga-veant Con sules !
Aceasta e recomandaţia, asupra cărei dorim să atragem atenţia cabinetelor eoropene. Nimenea n’ar vrea mal mult de cât noi, ca prevestirile noastre să se dovedească de falset; după o matură cumpănire insă nu putem ajunge la o altă conclusiune, de căt prevestirile noastre nu se pot de căt foarte lesne realisa. Toate observaţiunile le confirmă zi' cu zi, şi căuşele de a ne ingriji se sporesc mereu. Nu vom putea avea nici o perspectivă de pace, pănâ cănd nu vom putea crede, că Grecia, după toate câte a făcut Eoropa pentru această ţară iu jumătatea veacului din urmă şi este incă dispusă să facă, nu’şl va uita de îndatoririle ce are şi nu va târî, cu uşurinţă, intreagâ lumea civilisată in prăpăstia ce am semnalat.
Gestiunea Timişului.
Tunisul ameninţă din ce in ce inaî mult să devină un măr de ceartă intre puterile apusene.
Pe lângă Italia, care consideră o cestiune de viaţă pentru dânsa,-ca stăpânirea france# să nu se întindă din Algeria asupra Tunisului, in-cepe a se arăta hostii planurilor Frânele! in această privire şi cabinetul engles. Anglia crede, că odată stăpîpă pe aproape întreg litoralul de mează-noapte a’l Africel, Francia va deveni o
ere. Nu se publicase nimic, dar fie-eine aflase.
Sărbătorile cmcruluî găsesc tot-d’a una mesageri caii prind veştile cum am zice din sbor, şi le duc din casă in casă cu un fel de exaltare.	~
Locurile erai! deja arvunite prin cafenelele şi ospătărirle din vecinătatea puşcăriei : in toate părţile se vedeau atârnând pe la ferestre plac-arde cu aceste cuvinte : „Locuri de închiriat pentru execuţi une."
In ziua de 28 Octombre deja de pe la douâ ore de dimineaţă, mulţimea se grămădea la locul unde avea să se ridice spănzurâtoarea, adică foarte aproape de Închisoare. Pe la cinci ore, numărul curioşilor se urca până la 60,000 şi mai mult; execuţiunea era, cu toate astea, fixată pentru orele opt !
Mal mult de două mii individ! se instalaseră incă de cu seară şi petrecuseră acolo toată noaptea, avend cu dânşii scaune, de ale mâncării şi rachifi. Fişee asemenea orgii la aer liber şi in faţa eşafodului, erai! in adevăr oribile la privit. Alăturea cu muncitori din cea mal de jos clasă, se gâsiafi şi cavaleri şi leliţe gingă-şele, toţi armaţi cu lorniete şi cari veniseră acolo cu acelaş sânge rece ca şi la uişce alergări de cal. Aceşti din urmă nu eraţi, negreşit, cel mal de dispreţuit.
Bătură opt oare ! Un pichet de trer-zecl de soldaţi ocoleşce eşafodul ; poliţaii resping cu lovituri de pumni şi de bastoane poporul care năvăleşce pănâ la poalele eşafondulul.
Şeful poliţiei tcmăndu-se de vre-un accident, de o Încercare de scăpare, aşează la. căte-ş! patru unghiurile furcilor detaşmente de soldaţi.
Mal trec căte-va minute in aşteptarea condamnatului ; mal mulţi din asistenţi, iritaţi de această zabavă, injură şi cer in gura mare : „Criminalul! criminalul !“‘-De o dată, insă, se ridică in mijlocul mulţime! un imens „huria" şi se intinde asupra acestei nenumărate adunări ca un fel de vijălie. - In adevăr, Norton apare !
adevărată primejdie pentru libertatea drumului maritim către India.
Sprijinul dat de Anglia guvernului italian in această cestiune, a şi început să dea-e roade. Aşa, misiunea tunesă, care a visitat, zilele a-eestea, pe regele Italiei la Palenno, unde s’ail făcut asigurări de prietinie atât de călduroase si de-o parte şi de alta, e considerată ca un re-sultat a acordului Angliei şi Italiei in afacerea Tunisului.
Guvernul franc es din parte-1 nu se arată de loc intimidat prin aceasta. Intr’o scrisoare oficioasă din Algeria, guvernatorul acestei ţări declară verde, că Francia nu va tolera nici o altă influenţă in Tunis afară de a sa proprie şi că e ferm hotăritâ să introducă in această ţară şi să deprindă la rigoare protectoratul cel niaî desăvârşit. Aceasta ca un avis jAnglid şi Italiei.
STUDIU DE ECONOMIE NAŢIONALA
Influenţa guvernului şi a marelui proprietar asupra prosperităţel agriculturel.
(Ramura Horticulturii).
J.
Am arătat, in precedentele articole, progresul agriculturel la diferitele popoare precum şi influenţa ce guvernul şi marele proprietar esercitează asrpra lui ; să trecem acum la partea cea mai frumoasă a sciinţel, să trecem la sciinţa şi arta gradinelor, la Horticultura, şi să facem acelaşi esamen.
Printre ramurile principale ale frumoaselor arte şi ale Economiei rurale, sciinţa şi arta gradinelor trebuesc puse in numărul celor mal importante, prin varietatea delicielor ce procură o-mulul şi prin utilitatea productelor ce i dâ pentru traiul seu material. In adevăr arta gradinelor inbrăţişează cultura arborilor fructiferi, cultura gradinelor de legumi, cultura plantelor utile artelor, a medicineî şi Economiei domestice, in fine cultura arborilor, arbuştilor şi florilor proprii a orna şi indulci locuinţele noastre. Arta d’a cultiva gradinele se găsesce la toate popoarele, in toate epocele şi la toate condiţiu-nile sociale. Horticultura, considerată ca sciinţa, este cu totul modernă, insă obiectul de care ea se ocupă a constituit din toate timpurile unul din cele mal principale interese ale omului şi a ocupat in instituţiunele tuturor popoarelor un loc considerabil. In adevăr pentru tot omul o grădină nu numai că i dă producte utile, indispensabile esistenţel lui, dar, prin frumuseţa ei, pare o fiinţă insufleţitâ, care âl consolează, ăl delectează, ăl calmeaza. Nobilul, plăcutul, rusticul, seriosul, magnifieul, tristul, teribilul, voluptosul, sunt impresiunile vii ce se produc asupra noastră intr’o grădină. Orî-care ar fi situaţiunea omului in lume, el are desgusturi, chiar de s’ar găsi in culmea măririlor şi a onorurilor, desgusturi ce Ciceron le numea „omnium nos teadet vitae“, ori „veternum“ al lui Horaţiu, „l’ennui de la vie“ al Francezilor, „spleen“ al Englezilor, „vesengano“ al Espaniolilor şi „untul vieţei“ al Românilor. Această sensaţiune este o influenţă morală, o acţiune psicologică, care influenţează in mod considerabil asupra omului, in urma evenimentelor vieţel şi care se pot distruge prin aspectul variat al unei grădini. Din acest punct de vedere arta gradinelor, al cărei scop este d’a imita natura şi a o transporta sub
El este incă inbrăcat cu o parte din vestmintele ce purta in. timpul proces ului : măinele T sunt legate indărăt, iar pe umeri I lui e aruncat un mintean brun.
Capul safi n’a pierdut nimic din atitudinea s’a aspră, energică ; el priveşce publicul in faţă, aţintit, şi se pare al desfide să surprindă asu-pră’î cea mal mică urmă de laşitate safi de slăbiciune.
înainte de a eşi din celula sa, sheriful ’I făcuse următoarea intrebare, care face parte din eticheta celor condamnaţi la moarte :
—	AI să mal mărturiseşcl ceva ?
—	Să mărturisesc! Declar in faţa ceriului că nu am comis crima de care sunt acusat ! sunt victima unei erori !
—	Atunci cunosc! d-ta pe culpabilul ?
—	Nu ! şi apoi mal bine voifi să mor de căt să acuş pe un altul, poate pe nedreptul!
—	Atunci s’a isprovit! Lasă-te in voia lui Dumnedeu, respunse cu răceala magistratul.
Urlete de bucurie, injurăturl, huiduieli, glume vulgare primiră pe nenorocitul condamnat la intrarea sa pe scenă. In faţa unei populaţiunl atăt de selbatice, Norton eşi păstra tot sângele sâfi rece, dănd din umeri de indignaţiune. Apoi zise cu demnitate :
—	Dă-’rnl voie, gâde, să spun căte-va vorbe acestora miserabill; un minut, numai un singur minut şi apoi mă dafi pe mâna ta.
După aceasta se adresă către mulţime.
—	îndată aveţi să vedeţi, cum scie să moară un cetăţean al liberei Americe! Infama voastră justiţie mă sugrumă! Jur pe tot ce am mal sfânt in lume, pe frumoasa mea patrie, pe rîu-rile mele cele mari, pe cari nu am să le mal vâţj, pe libertate, adevărata mea religiune, că sunt nevinovat! ! !
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
hil noştri, devine oare-cum, considerată filoso-■:esce, o sciinţă morală, ţiind de sentiment şi laginaţiune şi contribuind mult a distruge şi conserva impre'siunele produse asupra noastră,
» acea in gradinele de ornament, destinate a mjkpodobi locuinţa omului, in composiţiunea lor, re» Vje a reproduce efectele cart plac natureî, ari c :onvin disposiţiunelor noastre, şi a căută (jt-d'f a-una să observăm legile simpatiei, ale mul-iplii! ?a după gustul fie-căruia, fără a le confun-la. I înţelegem dar, ce dificilă este această artă le ai ceea şi oamenii ei de geni! sunt foarte rari.
gj omănia, prin posiţiunea ei geografică, prin 1/jJOrsitatea climei in diferitele sale regiuni, prin !(pura solului şi esposiţiunele ei variate, este jie 'mată a deveni ţara clasică a grădinelor, pă-^idntl] promis al Horticultura!. De mult timp, această'‘firtă este cultivată cu succes la noi de stat, de Articulari şi de străini (cu deosebire) sub 'diferitele ei aspecte şi in particular in pre-jurul capitalei. Ast-fel grădini botanice, pepiniere, grădiwil de legumi, grădini de ornament, ^jeVdresci, romantice şi poetice, fac de cât-va timp obiectul unei culturi ingrijite in ţara noastră, cu toate acestea Horticultura n’a ajuns la noi la nici un grad de perfecţiune. Multiplicaţi-unea plantelor de ornament iea o mare întindere ^ noi, cultura lor face progrese sensibile printre je: ud frumos, gustul florilor se respăndesce prin-T.e persoanele avute.
Cu toate acestea, ne grăbim s'a spunem, sun-,em departe de punctul unde am putea ajunge ;ub acest raport. Aşa, pentru pildă, căte preţi->ase varietăţi de fructe, resultatul artei şi inteligenţei omcnescî, nu le vedem şi le consumăm noi in străinătate fără să le*producem? Ju căte legumi de tot felul nu s’ar putea îmbogăţi grădinele noastre? căţi arbori şi arbuşti necunoscuţi la noi şi mărginiţi numai in parcurile câtor-va amatori, nu ar putea cu folos popula parcurile noastre? şi umbri bulevardele oraşelor noastre? Insă pentru a obţine toate aceste resultate trebue să aducem arta gradinelor la gradul de perfecţiune de care este succep-libilă, trebue să ne punem ia şcoala sciinţeî. Ea are, prin urmare, trebuinţă de concursul tuturor persoanelor cari o iubesc spre a propaga metoadele perfecţionate de producţiune. Intr’un cuvânt sciinţa şi arta grădinelor, Horticultura, reclamă ca toate ştiinţele şi artele practice, fondate pe observaţiune şi experienţă, instituţiunea şi la noi de scoli şi societăţi de Horticultura ca u toate statele Europei şi Americei, ale căror lucrări şi perfecţionări in această artă eşî intind iomenul in fie care zi.
Singură România, pănâ acum, nu posedă nici o instituţiune analoagă şi să găsesce, sub acest raport, îndărătul tuturor statelor Europei. Ar fi de dorit să se găsească şi in ţara noastră amici ai florilor, ai fructelor delicioase şi gustoase, geloşi d’a face se înceteze o asemenea ex-cepţiune d'mtr’un stat civilisat, şi să se reunească, să concentreze mijloacele lor, spre a fonda o societate de Horticultura in Bucuresci ca cea din Paris, din Berlin' din Londra, din Petersburg, din Bruxelles, căci repaos, independenţă, mulţumire, onoare, avere, lucruri cari se pricep lesne şi se difinesc dificil, sunt resplata ostenelelor noastre şi nu se pot gusta de cât dintr’o grădină.
Ne aducem aminte cu plăcere de secţiunea le Horticultura ce se alăturase pe lângă şcoala noastră naţională de Agricultură şi Silvicultură de la Ferestre! prin stăruinţa d-lui Aurelianu, cel mai iubit dintre agronomii şi profesori! noştri. Elevii la rândul lor cătă cantitate de travaliu mecanic n’au cheltuit ei pentru a pune primele tbndaţiunî acestei noi şi unice instituţiuni ce se introduce in meravurile noastre naţionale! Acum nu mai există nimic, totul s’a suprimat, totul ii dispărut! Acolo unde arta plantase peri, meri ţ;i gutui, impodobiţi cu forme geometrice, am
Jădut in vara trecută, cu durere! seaeţi şi ghimpi!! entru-ce oare geniul nostru naţional nu conservă el cea ce crează ? Cea ce nu voim să cercetăm, şi trecem să facem elogiurî Horticulturei, la care a fost cântată de poeţi ca Delille, de losofi ca Ciceron, care a fost admirată de legiuitori ca Minos şi de suverani ca Solomon, Se-niramis şi Ludovic XIV; ea, injflne, care a intrat in domeniul şedinţelor şi artelor prin talen-®le superiore a le lui Lenotre, de la Quintinie şi Yan-Mors.
II.
Sciinţa grădinelor, Horticultura, sora Agricul-tureî, a fost cultivată şi onorată din timpurile < cele mai depărtate. Ca şi Agricultura, ea a avut divinităţile sale, profesorii ei, poeţii ei, şi, ca şi Agricultura, ea este fără origină sigură. Cu toate acestea noi vedem in cea mai veche, in prima din toate cărţile, in genesn, că omul indata ce fu creat, lu pus intr’o grădină delicioasă, in faimoasa grădină a Edemului*) a căria situaţiune a fost căutată indeşert de atâţea savanţi, dar al căruia nume evreesc, Eden Sel Eden, indică un loc delicios plantat cu arbori**).
Nimeni n’a descris mai bine această grădină ca Milton. Englesi! privesc ca tipul tuturor grădinelor peisagiste şi pictoresci deacripţiunea ce Milton făce din grădina Edemului, şi care ne atestă că acest sublim geniu era poet, pictor şi peisagist. (3). Milton.,—Paradisul perdut, cart. IV.
■Primele popoară fură popoare de păstori şi ue este permis să credem că ele fură străine
) Plantaverat autern dominus deus paradisinn vo-iuptatis a principîo, iu quo posuit hominem quem lorinavorat (Genesa, cap 2.)
**) Edeil vel Hedeu puradisum, id est hortum a-maenosutn otnnis generis arbori bus consitum.
de arta d’a cultiva grădineie. Gu toate acestea nu ne putem indoi că Evreii, părăsind Egiptul, unde ei invăţaseră sciinţele şi artele, să nu fi luat şi gustul grădinelor din valea Nilului, unde exisrtă frumoase modeluri şi arta grădinelor in-florea. de secole, căci scriitorii vorbesc adesea de grădineie Ierusalimului, de grădineie regilor şi splendoarea grâdinelur lui Solomon. In adevăr ^arta grădinelor era la apogeul ei in Asia, in Egipt şi in tot Orientul. Noi ignorăm in ce consta splendoarea grădinelor popoareler orientale, insă nu ne putem indoi că ea n’a fost mare, in adevăr mare şi exagerată, pentru că vedem pe profetul Isaia ridicăndu-se j contra, luxului grădinelor lui Solomon*) şi reproşînd amar Evreilor amorul alegere! şi preferinţei ce ei da grădinelor lor, a căror primă condiţiune era abundenţa apei. Profetul Isaia avea dreptate, pentru că luxul orientalilor era basat pe miseria claselor inferioare şi nici decum pe desvoltarea travaliului naţional ca in societăţile noastre moderne. Isaia, in sfânta lui mânie, ameninţa Evreii d’a deveni ca un stejar ce ei cad foile şi ca o grădină fără apă.
In fine n’am uitat nici unul pagina scripturei care ne vorbesce de Înţelepciunea junelui Daniel ce scăpă pe casta* j-feisana, surprinsă in bae de căţi-va tineri in grădina lui Ioaldm, bărbatul ei**).
Nu ne vom opri mai mult asupra acestor prime grădini.
Nu putem, cu toate acostea, trece sub tăcere faimoasa grădină a Hesperidelor, construită de legiuitorul Minos, nici pe cele din insula Creta, nici frumoasele sale grădinărite cântăreţe, nici horibilul şi teribilul ei gardian. Diodor ne spune că Hesperidele, nepoatele lui Hesperus, fiile lui Atlas şi Hesperis, eiau şeapte. Hesiod le numesc fe tele nopţei, alţii le numesc divinităţile măreţ. Grădina Hesperidelor era sub paza unui dragon, fiul pământului după Pisandru, care avea o sută de capete şi scotea tot d’o dată o sută de’ţipete.
Primul scriitor al popoarelor eroice, prinţul poeţilor, Homer, ne-a lăsat un monument preţios despre antichitatea şi istoria grădinelor timpului său, in descRpţiunea ce el ne-a lâsât in grădina lui Alcinus, regele Phecienilor din insula Corciră (Corfu) şi nepotul lui Neptun. Descrip-ţiunea grădinelor lui Alcinus este un monument precios şi ne atestă naşcerea artei. Tot luxul grădineî lui Alcinus consista in ordine şi simetrie, in bogăţia solului şi fertilitatea arborilor, in fine in două fântâni cari o împodobeai. Nici o dată, zice Homer, arborii acestei grădini nu sunt fără fructe si un dulce zefir întreţine seva şi vigoarea lor. Alcinus cultiva părul, mărul, măslinul, grenadinul şi viţa.
Istoria ne-a conservat asemenea suvenirul frumoaselor grădini ale lui Semiramis, cari făcură mirarea lui Alexandru Macedon la intrarea lui in Babilon. Grădineie Babilonului puse in rangul minunelor şi destul de renumite in Grecia antică, formaţi un patrulater cu'laturea de 100 picioare. Grădineie Babilonului, acest imens oraş a cărui glorie resună incâ azi peste cele 40 secole trecute, erafl ridicate in aer şi formal mai multe teraţe dispuse iu amphiteatru şi egalând inălţimea zidurilor oraşului. Publicul se urca dintr’o teraţă in altă p’o scară largă de 10 picioare. Masa intreagâ a grădineî era susţinută cu boite şi fortificată cu zid, incât totul forma platforme imense îmbrăcate cu plumb pentru ca umezeala să nu ajungă până la zidăria bolţilor. Grosimea stratului arabil era suficientă pentru ca arborii şi toate plantele cultivate să poată prinde rădăcini. Ast-fel toate teraţele erau acoperite cu arbori, arbuşti şi flori***)
In Persia toţi regii şi satrapii se întrecea-! prin cheltuelile excesive ce făcea! pentru grădineie lor. Putem judeca despre aceasta după magnificenţa ce, după Xenophon, Pharmabas desfăşura in grădineie sale de la Dascyl,
In Grecia, Pisistrat avea la Atena superbe grădini ce le făcu publice şi permise intrarea in ele tuturor cetăţenilor, dăndu-le şi permisiunea d’a culege fructele ce voia!****).
(Ya urma)
ARENA. ZIARELOR
„Românul" cere, in ajunul anului noii, inlocuirea calendarului vechili sau julian, cu calendarul cel nod. Aceasta pentru motivul, câ cel d’ănteiti este greşit şi face, spre pildă, pe credincioşi să serbeze aniversarea naşterii lui Christos 12 zile in urmă de adevărata nascere.
Prelaţii noştri, cari nu au in sufletul lor nici uri, nici eresuri, prepare dar publicul pentru această reformă, luminăndu-1 şi incredinţându-1, că calendarul n’are a-face nimic cu religia şi că dacă o poate atinge intru ce-va, apoi o atinge când este greşit.
Oficiosul se plânge pe urmă de întârzierea ce pune guvernul, in presintarea
*) Isaia, cap, I. Versetul 30.—Confundentur enim ab ulolis quibus sacrilicaverunt, et erub escetis super hortis, quos elegeratis. Cum fueritis velut quer-cus defluentibus fol.is, et velut hortus ahsqe aquâ.
**) Daniel, cap XIII, versetul, 7.—Cum autern popul us revertiset pe meridiem. mgr diebatur Suzauna et d«ambidabat m pomario viri sui.
***) Diodor, cartea LIa, pag. 83 şi Strabon, cartea XVI-a, p;ig. 738.
*♦**) Corneliu Nepos.
budgetului. Această intărziare nu poate fi de căt păgubitoare, căci nu dă timp de a discuta bugetul nici comisiei bugetare, nici representanţilor ţSrel. Cel puţin pentru 12 Ianuariti, cănd se vor întruni iarăşi! aleşii naţiune!, să sperăm că miniştrii vor saluta buna lor venire, presin-tăndu-le bugetele.
*** „Binele Public" recapitulează pentru anul nott toate faptele, deopotrivă jicnitoare pentru ţară, săvîrşite de „marele partid" in curgerea anului trecut. Numai o recapitulare de acest soiu — de prisos cetitorilor noştri, cari au fost ţinuţi tot-d’a-una in curentul întâmplărilor— poate lumina spiritele şi să le scoată din ameţeala amăgirii, in care le manţin dd. Ro-setti-Brătianu.
*** „Timpul" atrage atenţia ţării asupra câtor-va alegeri de deputaţi, ce ati să se facă in curând. De şi nu multe, ele ar putea intări oposiţia din Cameră şi ar fae-o mal harnică de a putea controla faptele guvernului. Alegătorii cari au să se apropie dară, nu peste mult, de urnă, aleagă numai membri de-al oposi-ţieî şi incâ de-al oposiţiel conservatoare, căci aceasta ar fi cea mal cristalisatâ şi prin principii şi prin programul de acţiune.
•K* *
„Presa" face o privire retrospectivă asupra anului trecut. Tot ce s’a făcut de cărmuitorl este nespus de bun — (firesce numai de oare-ce a fost şi este in minister şi d-nul Baron).
VARIETAŢ
BULETINUL FINANCIAR de la 12 lan. 1801
Cursul de Paris.
Teatru şi viaţă adevărată. - In teatrul unui oraş din Siberia apusană se represintase zilele trecute piesa „Nevasta Maiorului". Acţiunea se întemeiază pe dibăcia fsmeei de’aşi amăgi bărbatul. Intre privitori se găsiâ, şi un maior adevărat, pe care se vede câ ăl atingea dureros ceea ce se petrecea pe scenă. La fie care moment el audiaî mormăind vorbe ca . „nebunii" „fleacuri", „nu se poate", „nu se poate nici odată" „un om inegrit de praful de puşcă nu poate fi nici odată atât de zevzec" etc. Nici să ste-e numai putea, ci se mişca necurmat in scaunul său, iar printre intreacte trăgea cu ardoare la pahare de coniac. In actul al IV-lea nevasta „Maiorului" se gătesce să plece la Mos-cua. Maiorul din stal sare atunci, roşu la faţă şi strigă, cu un glas teribil, „Maiorului de pe scenă: „Mă-î zevzecule, nu lăsa să-ţi plece nevasta căci te trage pe sfoară; nu se mai întoarce indărăt!" Publicul isbucni firesce intr’un rîs vijelios. „Pentru ce rîdeţi domnii mei?-zise improvisatul ac-toi adiesăndu-se către privitori. Yă asigur pe onoarea mea că mie incâ mi s’a întâmplat tot aşa. Am fost atăt de smintit sâ’mi las nevasta
să plece la Moscua şi--------ţine-te dacă am mai
vădut’o. “
Serviciul telegrafic al «României Libere»
14 lan u are — 9 ore dim.
Londra, 13 Ianuare.
Banca Engliteriî şi-a ridicat scomptul la 3>/2 %.
SoutarI, 13 Ianuare.
Patru-spre-zeco batalioane turceşcl, sub comanda lui Dervis-paşa, a! plecat la Ianina.
Constantinopol, 13 Ianuare.
Crisa ministerială s’a agravat.
Eoma, 13 Ianuare.
Şi Germania a aderat la propunerea Frânţii ca să se facă pe lângă guvernul elenic un demers colectiv in fâvoara arbitrajului.
Berlin, 13 Ianuare
împăratul Wilhelm, clin causa unei uşoare răceli, ria părăsit odaia de doă zile, dar M. Sa continuă a lucra.
(Havas)
BIBLIOGRAFII
CALENDARUL PENTRU TOŢI ROMANII PE 1881,
care pe lăngă materia calendaristică, deosebit tarife, istorioare, anecdote şi poesii, cânturi şi următoarele istorii literare . Primul Rănit, O Sentinelă perdută, istorie contemporană compusă de N. D. Popescu: pe lângă acest calendar se dă ca premiu un tablou in culori litografiat: Luarea cu asalt a redutei Griviţa Premiu împreună cu tablou e de lei 2. 50, iar fără premiu preţul I leu.
calendaru basmelor şi ligendelor populare. ilustrat en doă foarte interesant, preţul unui exemplar lei 1.50.
CALENDARUL PORTATIV, cu toate indicaţiile necesare. taesele timbrului, telegrafo-postale, căi ferate, preţul unui exemplar 40 bani.
CALENDARUL AMERICAN. cu deto istorii noi in două ediţii ordinare, preţul unui exemplar lei 1,50, in ediţie mare de lux un exemplar lei 3.
Pentru librari şi vânzători se va acorda un rabat foarte avantagios.	•
Renta română 5H/0 76.50 Acţ. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5 °/0 120.60 Lose tureescî . . . 45.75
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.37
Galbenul.......... 5.56
Itouta met. 5°/0. . 74.—
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.60 Acţiunile idem . .	55.80
Obî. noul 6°/0 idem. 93.40 Impr. Oppenheim. 101.—
Cursul de Londra
Impr. Openheim » Stern . . .
107.—
104. */*
■Ba
1
Jalnica sotlă, fii, fiice şi cumnat pătrunşi de cea mai profunda mâhnire pentru perrdere pre iubitului lor soţ, părinte, si cumnat
PASCAL D. CANTARGIEF
aduc la cunoscinţa amicilor şi cunoscuţilor câţi nu vor fi primit invitaţii, şi ’î roagă a participa la ceremonia funebră care se va face Sâmbătă, la 3 curent, ora 2!/2 după ameazî, la domicili!, strada Stelei, No. 19, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Belu).
AŞEţîAMINTELE BRANCOVENEŞTI PUBLICATIUNE
In ziua de 29, corent, neputându-se ţine licitaţia pentru pănzâria necesară rufârii bolnavilor din spitalul Brăncovenesc. — Se publică o a doua licitaţiune pentru ziua de 19 Ianuarie.
Concurenţii pentiu a putea lua parte la licitaţie vor fi însoţiţi de o cauţiune de lei una-mie in numerar, sa! efecte publice.
Condiţiunele şi Eşantioanele se pot vedea in toate zilele de lucru la ore 9 pănă la 1 p. m.
Societatea „Economia"
Domnii membrii ai Societăţii „Economia" sunt ivi taţi să bine voiască a se intruni in adunare generală, Duminică 4 ale curentei la ora 12 (amiazi) in localul Facultăţei de Sciinţa de la Universitate, la ordinea zilei fiind, conform art... din Statute următorere cestiunî:
1) Raportul general al controlorului comptabil; 2) Valoarea Budgetului ; 3) Alegerea Comitetului.
Comitetul.
M.JH}JL)rO Şl CH1KDRG
D— W1LH. SALTER
Special:
BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public câ s’a stabilit in strada Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunf de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5*p. m.
la|area bursa naţionala
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERfVIO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
JPe (Jiu.a de S Ianuarie, L8SI, ora IO
GBUGstŢIUN!
0 'A, Oblig, de Stat Convertite. .
6	u/0	»	Căilor ferate Romane
8 -/(, Domeniale................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fondare rurale .	.
7	% . »	..	» urbane.	.
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 % Renta română................
Acţiuni Dacia.............Nuoî
*» Romania.....................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Sta’t . . Rentă .	.
Căilor ferate Scrisuri .	.
Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă ....
Rubla hârtie..............
Florini .......
Lose otomane. ....
CURSUL DIN VIENA
13 Ianuarie
Napoleonul . Ducatul .	.	.
Lose Otomane. Rubla hârtie .
CURSUL DIN BERLIN
13 Ianuarie
Oblig, căile ferate romane . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	»	»	.
Oppenheim ...................
Ruble hârtie...................
Oblig, noi...............
Lose otomane...................
CURSUL DIN PARIS
13 Ianuarie
Renta Română Lose otomaue
SCHIMBUL
2 Ianuarie
Paris (3 luni) .	.
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la .vedere Berlin (3 luni) .
» la vederă. Viena la vedere .
Ph a o O	V end.
86 1	87
92	93
102	1U3
190	195
98	99
93	94
100	101
27	28
76 >/2	77 V,
	500
70	75
580	585
Va Va	arg.
	aur.
V,	
V,	
Va	aur.
1 'L	1 °/o
1 V*	1 %
2 50	2 60
2 14	2 15
36	42
	937
	556
	18 70 122 >/2
100 60	100 70
55 80	IO •/.
100	109 i
212 65	. 1 30
93 40	93 i/t
76 »/•	76 %
45 »/„	45
99 2<	99 30
112 i/.	U0 20
2512'	'5 15
23 31	2537 4
P.4	■4
214	
Adrese pentru telegrame FERMO BENZfli
www.dacoromanica.ro
ALEGATORULU
«ar.
co
Pi
>CC
6
>x
a
03
7.
03
+■>
m*
KD
O
-P
X
ft
Ol
P
03
03
03
f—H
03
d
GJ-armţie pe 3 anî
CEL MAI MARE
DEPOU DE MASINE DE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - piătibiie şi in căşturi mici
BEUDER KEPICH
Bucure9ci, Strada Salari Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la domiciliu

Carte de inveţătură in
limba română şi in tdte liinbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere. _ Mare deposit de re-# quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Inveţătură Gratis ■'*388®
*0
93<
*05
c+
P
4
03
CD
V
c+
P<
3
3
r-<
0)
CAPSULE SI DRAGEE]
CU BROMUR DB CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laareat al facultăţi*.! de medicină din Paria. — PREMIUL MONTYON
CAPSULELE şi DRAGEELE D-rului CLIN, cu bromur d* cejppbori
»e întrcbumtii/.ă pentru vindecarea bulelor urmitdre:
A stbmul. A fecliutiilc immcT şi i cSilor respi retorii, Tuse nerrdsi. Spasme, Tuse migiresci. Insomnie, Epilepsie, Hyslcrie, Pelpitatium ne.rvdse, Dense de Seinl-Guy. Paralisia agilsnlS, Tic nervos, şi in general in tdte tulburările nervose căuşele prin studii escesive, Bole cerebrale seu mintale. Delirium Tremens, Con rulsiunl. Beşice fi cti le urinere, si in Escitaţiunile de orî-ce naturi.	_
A se lua 3 p!nB la 6 capsule pe $i. Fie-care flacon este însocit de uă instrucţiune.
A ac feri de contra-facerî şi pe fl«-care flacon ase cere ca garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CUM şi C-nia, IA, STRADA RACINR.
Deposit in Bucurosul, ia U-uu ovdsa şi G. Gersabec, droguiştî şi la D-nn Risdorfer, farmacist.
wmr- De vendare
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. 1 avănd 8 camere, 3 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe şi curte spaţioasă, amatorii se pot adresa pentru informaţiunî in strada Dionisie No. 10.
VINDECAREA Afecţiunilor
VEM1, PROSTATE!, 11ETMEI
GravelS, colici nephrelice prin
SIROPUL BALSAMO-LACTIC
Al Pharmaciei (jenkvoix. 14, rue des Beaux-ArL.s, Paris in România PharmaUiele cele huna.
DEPOSIT GENERAL \
la DNU APPEL & C°
BXTOTJ RESCI
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE MEIDINGER
SOBE UE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare ri-pede. Cea mal perfectă şi cea maf simplă regi/e a ardereî. Durata focului se poate regula după plăcere.
Gel mal simplu serviciu Iară de a avea trebuinţă de măfat. Se înlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare, încălzite foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună Întrebuinţarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă încălzeşte trei cîfîK-încălzire centrale aeriană pentru clădiri intregf.
I3C“ Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidrâ a uşel
MEIDINGER-OFFN
N. H El M
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trâmit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidinger şl obiecte de case
H. HEIM, Kârtnerstrasse 40-42, VIENA.
I
De venijare (maclaturl) hârtie stricată
(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mibalescu, Strada Covaci No. 1
Prima Soeietate i. R. priv. de naviga-3i ţinne pe Dunăre.
IVEFSIL VPCREL0R
Valabil de la 1 Janvarifi 1881 s. n. VAPOARE DE POSTA Plecare la vale.
De la Budapesta Dum. 7 ore a. m.
„	Orşova Marţi 12	„	amdz
„	T.-Severin	ls0„	p.m.
„	Calafat	„	6	„	p. m.
„	Corabia	Mercur! 2	„	a. m.
„ T. Măgurele „	35° „ a. m.
La Rnsciuo	„	8 „ a.m.
De la Giurgiu „ Îl1»,, a.m „	Cernavoda „	645	„	p. m.
„	Brăila	Joi	a. m.
La Galaţi	„	a. m.
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă 9 ore a. m.
,,	Brăila „
„	Cern. vodă-
că
IO2» 52U , 680 , 11» 12 54» ,
74»
980 ’
445
a. m. p. m a. m. a. m. amdz p. m. p. m. a. m. p. m. a. m.
. UC jţ
„	Măgurele „
„	Corabia „
„	Calafat Luni
La T.-Severin „
De la Orşova Marţ!
Serviciul local intre Gal&fî-Tulcea-Isnail
In jos : de la Galaţi la Turce-ls-mail, Marţ! şi Sâmbătă 9 ore a m.
In sus .- de la Ismail la Ttilcea-Galaţî.Merc. şi Duminecă 8ore a.m.
Servioiul local intre Braila şi Galaţi De la Galaţ! la Brăila in toate zilele la 10 ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate jlele la 3 ore p.m *
Agenţia vapoarelor. J}

ea Importa nt**%c2f
Aducem la cunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru Depot! de haine bârbăteşcl titulat :
GRAND BAZAR DE ROUMANIE“
STRADA ŞELARI No. 1, SUB HOTEL FIESGHI
AH sosit din. propria noastră f ibricaţinne din Europa enorme cuantităţî de
PiLTOâNE ELECfâNfl
din stofe veritabile, Aiderdon, Sepskin, Montaniac, Raliu fridat, Elastic etc. etc., până la cele mal fine calităţi.
■OCrE^ĂJLjTO.AJSnEÎ iMIOZDIEIRftsriEraaO
cu gulere de Seonc, Jliber, si Astragan finîpersian, gulere portative de diferite felănî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualitâţi superioare.
Costume fantasie de Caingarn, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiune de pantaloni,
„mivote“ desemnurî foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croelil, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. *7, SUB HOTEL FIESCHI.
NB. — Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziuni regretabile.
M1CHAIL LASAR
Librar din Pitesc!
Se insărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi orî-ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi a I trămite orî-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mal corectă desfacere
HOTEL FIESCHI
BLCAREST
— Situat in centrul oraşului — Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Odae de la 1 — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii.
A bonamente pe luna cu rabat
Se cauta un asociat
cu capital de la 30,000 â 40,000 franci, pentru o intreprindere industrială, garantându-i-se un beneficiu anual de 50%.
A se adresa, in Bucurescî, strada Labirintu, No. 59.
IHi
Mag* asinul de Blănării sub firma:
ILA'URSUL ALB
mr s’A. T3v/~xtta .t
Strada Lipscani, langa Joanid bacanui
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
BK>mMURll
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Bo oale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei neln-îvate, cu preţurile fdrte moderate.
ERUDER SPITZER.

TOT FELUL DE HâRTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velinâ No. 6.
DE SCRIS:
No. 0 şi i in toate cualităţile, nesatinată, satinată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerialâ
HÂRTIE DE AFIŞE No. 12
Harţi© .Albastra
DE FERESTRE.
MUCAVA
DE PAE.
CU PREŢURI FOARTE AYA1VTAGIOASF-ffil
Se află de vendare la Noul magasin de htirtid, strada Smărdan (germană) hanul Şorban-Vodă No. 2.
Pentru partide mal mar! şi Comisioane in tot felul de hârtie de Austria şi Fraccia, plicuri etc- a se adresa la comptoirul sub-aemnatului, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de hârtie erî cuî âmî va cere franco.
NE ÎNTRECUT PANA ACUM
(Medalie de Merit)
(*. MAAGER
a
C. R. esclusiv privilegiat,
I»
Unt de (icat|de Morun purificat
r
(Huile de foie du morue purifiee) a lui
GUILLAUME MAAGER, in Viena
Esaminat de la primele autorităţi medicale şi din causa uşoarei lui digestibititâţi mai ales ordonat pentru copil ca cel mai bun*) natural şi recunoscut ca cel mal folositor remedii! contra maladielor de pept şi a plămânilor, contra scrofulelor, pecingenilor, ulcerelor, maladielor glandulare şi slăbiciunei. — In România la pharmacişti şi droguerT.
*1 Maî multe firme de curând umple o calitate inferioară de unt de ficat de morun in flacoane triangulare şi incearcâ a’l debita drept untulu de ficat de morun al lui G. Maager.
Pentru a evita o asemenea lesiune, se roagă a considera numa! acele flacoane umplute cu adevăratul nnt de ficat de morun purificat, pe a! căror pereţi eticheta şi receta de întrebuinţare se găseşte imprimat numele «Maager».
Agenţii generali şi depositarl pentru România, dd. Appel & Comp.
l1
Cu privilegiul C. H.
Cu aprobatiunea Ministeriului Imperiului German

UNT DE COAJE DE CHINA de
dr._ Hartung, pentru conservarea şi infrumuseţarea perului in flacoane sigilate şi cu timbru pe sticlă ; flaconul 2 lei şi 10 bani.
SĂPUN ARUMATJC DE PLANTE, de dr. Borhardt, pentru infrumuseţarea .şi ameliorarea culoare! feţei obrazului şi probat in contra tutulor necurăţeniilor peleî, in pachete originale sigilate; a 1 leu nouu,
SPIRIT DE COROANA AROMATIC, de dr. Beringer, cu apă de spălat şi ca parfum preţios care deşteapiă şi fortifică spiritul vital; in flacoane originale, a 3 şi 2 1. n.
COSMETIC VEGETAL, de pro-
fesoreie dr. Linde care ridică lustrul şi elasticitatea părului, fic-sănd tot-o-dată cărarea iu bucăţi originale, a 1 leu 30 bani.
SĂPUN DE OLIVE BALSAMIC, distinşii prin efectul săQ viviea-tor şi conservator asupra flexibilitate! şi tandreţei peleî, ia pachete a 85 batiî.
SĂPUN DE CAMFOR, aprobat ca infailibil contra rheumatismu-luî şi răceleî, in pachete originale a l leu şi 15 bani.
SĂPUN DE GUDRON, cel maî escelinte contra zgrăbunţeloru (Bouton) şi spuseala peleî, in pachete originale a 1 leă n.
Veritabile se potti cumpăra aceste articole recunoscute prin solidaritatea şi eficacitatea lorii in părţile acestea : in Bcn-reşet numai la Martiuovicl & Fiii şi in Jassî la farmaciştii iiiiider Koust, iu Peatra la farmacistul Jos. Traugott Kaiuiuer şi in l loeşcî la farmacistul Rudolf Sohmetier.
SĂPUN DE SMIRNA (benjoin),
distins prin efectul seu incontestabil salutariil asupra infru-museţărel şi tandreţei peleî, in pachete originale a 1 leu şi 15 bani.
COLOAREA VEGETALA PENTRU VAPSIT PARUL, dedr. Be-riuguer, vopsind durabil negru, cafeniu şi blond, complect cu periuţe şi farfurioare ; a 12 lei 50 bani.
POMADE I)E PLANTE, de dr.
Haritung, pentru reinvierea şi verificarea creştere! pârului, in borcane sigilate şi cu timbru pe sticlă a 2 lei şi 10 bani.
PASTA DE DINŢI AROMATICA, dedr.jSuinde Boutermard, remediul cel maî universal şi sigur pentru conservarea şi curăţirea dinţilor şi a gingiilor ; in pachete întregi, a 1 leu şi 70 b., jumătăţi a 85 bani.
UNT DE RĂDĂCINI DE PLANTE, dedr. Beringuier, pentru fortificare şi conservarea perului, flaconul a 21eîşi 50 bani.
BOMBOANE ŞI PLANTE, de dr. Kocli recunoscut ca remediu de casă probat contra guturaiului, răguşeleî, flegmei, uscăciune! gâtului etc. in cutii originale a 1 leu şi 70 bani, şi a 85 bani.
www.dacoromanica.ro *
nsr TOATE 2ZTL.JEL.E
ABONAMBNTBLK:
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa :
U Capitali: i an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAUR1AN.
In Remania: La administrafiune, Tipografia. St. Mih&Lescu, Strada Oovacl. No. 14 şi la correspondenţil Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Sociiti Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L. Daube & C~nie,
In Londra:	Prin	compania	generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfnrt, Znrich. Retr-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube 8c 0-nie>
ANTON OltTRJLL,»:	|
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 b&nh Reclame pe pagina IlI-a	1 L«<L
»	»	• II-a . \ . . . . î » Ai
Epistole nefrancate se refuşă
Articolil nepublicaţi nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclam#, rodacţiune# nu este responsabilă.
Prim Redactor: SîEF. 0. MI0HAILES0H
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele stveine.
Londra, 12 lanuare.
Consulul statului liber Oranje a publicat erî o telegramit, datată, din Bloemfontain de la 7 Ianuarib, prin care preşedintele statului previne ; — să nu se dea rrezăment manifestaţiilor maliţioase ale poporaţiuniî holandeze: dorinţa preşedintelui este ca să susţină bună starea prin pace, evităndu-se astei orî-ce vărsări de sănge.
Paris, 12 lanuare.
Depesile din Constau tinopol anunţă :
Tarin, un frances de naştere, care investia pănă acum un post diplomatic inalt pe lângă sublima Poartă, fu depărtat din postul său. Intervenind ambasadorul frances, Tarin fu restituit in postul săd. Ambasadorul Germaniei a sprijinit pe Tissot in acest pas.
Paris, 12 lanuare.
Bradlaugh a propus lui Laisant in scris, Gestiunea lor să o încredinţeze unui tribunal de onoare, compus din că te trei deputaţi englezi şi francezi.
Scopul extremei stânge d’a se 11 amânat şedinţa CamenI a fost, ca folosindu-se de absenţa multor deputaţi, să poată resturna pe Gambetta.
Dreapta monarehieă s’a unit pentru realisarea acestui scop cu radicalii.
Petersbnrg, 11 Ianuarie.
Cu toate ştirile neliniştitoare ce sosesc din Athena, speranţa in susţinerea păcii europene persistă.
Din espediţiunea poştală a liniei Warsovia s’ad confiscat ieri un teanc de tipărituri, in care se aflaţi osempl are ale ziarului „Obtscheje Djelo“, ce apare in Geneva.
Cetinie, 12 lanuare.
Principele Nicolaus a dăruit bisericel catolice din Dulcigno mal multe obiecte pentru biserică.
Berlin, 10 Ianua e.
„National Zeitung" face următoarele observa-ţiunî relative la numirea lui Osman-paşa ministru de răsboiO şi la articlul publicat in „Vakit" şi atribuit unul diplomat: Ce priveşte pe Osman paşa, ştim că’î place sunetul ferului, dar Gha-ziul nu e nesimţitor nici faţă cu sunetul metalelor nobile! Numirea lui mal mult ca orî-ce ne deşteaptă ideea bacşişului.
Cele publicate in'„Vakit" pn.te.rn să le lăsăm curat numai pentru cel de la Bosfor. Europa n'are ce afla din acei artieLu Diplomatul turc care se ascunde după eondciu, probabil că nu e nici turc, nici diplomat, ci după, câte ştim noi armean, a fost odată consul, şi de sigur sfatul lui nu prea e aşa dorit in Yldiz-Kiosk.
Informaţiunile noastre, adăogă „Naţional Zei-tung“, ne afirmă că şansele soluţimil greceşti sunt şi vor fi pacifice.
Londra, 12 lanuare.
împărăteasa Eugenia s’a îmbarcat in Ports-mouth, pentru ca să facă o visită reginei in Os-borne.
Cu privire la dezbaterile de erî asupra cestiu-neî irlandeze. „Times" scrie : „Partida radicală pretinde pentru Irlanda concesiuni, mal înainte de ce să se aplice mijloacele coercitive." Cu alte cuvinte, radicalii, s’afi precum ’i numeşte „Times" the great masses pretind ca d’o-cam-dată să se lase curs liber omorului, uciderilor, focului, anarchiei şi intimidărilor do tot felul. Ar fi foarte periculos, dacă guvernul s’ar seduce, ca in loc de aplicarea măsurilor coercitive, să dea promisiuni, ce să se poată considera, deşi numai după părere, ca concesiuni.
Roma, 12 lanuare,
„Diritto" anuuţă că tribunalul internaţional din Cairo s’a desfiinţat.
Brtissela, 12 lanuare.
Firmele insărcinate cu pregătirirea vestimin-telor pentru princesa Stephanie afi primit in-formaţiunl să nu întrerupă lucrările lor.
Belgrad, 11 lanuare.
„Monitorul oficial" publică a doua serie de abusurî comise la poştă. S’au aflat 1300 de scrisori neespedate, intre cari 16 cu bani şi 183 de ziare ; s’aţi aflat scrisori şi pachete adresate insuşl principelui.	v
Peste căţe-va zile se va publica şi alte neorăn-duell şi abusurî comise sub guvernul lui Risticl.
Paris, 13 lanuare.
Cu ocasiunea primirel de ieri in ministeriul de esterne ambasadorii Austro-Ungarieî, Germaniei, Angliei, Italiei, Turciei, Greciei şi Belgiei împreună cu nunţiul papal afi voit să confereze cu ministrul de . esterne.. Nunţiul insă intărziâ in cabinetul lui Harthălemy Saint-Hiiaire atât de mult, in căt cmbasadoril perdăndu şl răbdarea trebuiră să se indepărteze, fără să poată \edea pe ministrul.
Budua, 11 lanuare.
Membrii cornisiunel de delimitare aii ajuns in Seutari. Cu vasui „Fuad" ati plecat la Prevesa 600 de nizamil, unde se află şi Derviş paşa. Un alt batalion e gata de imbarcare. Se aşteaptă din Constantinopol 10,000 saci cu făină.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
14 lanuare—4 ore seara.
Londra 14 lanuare.
„The Times" anunţă că principele de Bis-marck a trămis Dumineca trecută la Constan-tinopole o telegramă in care consiliază pe Sultan de a păstra o atitudine pasivă cât se va putea mal mult timp, pentru ca resboiul — dacă resboiul va isbucni —să cadă asupra Greciei.
Camera comunelor. Sir Charles Dilke, râspun-dând sireluî Campbell, zice : „E adevărat că familii bulgare aii fost de curând depărtate. Autorităţile turceşti desmint că aceste familii ar fi fost trâmise in Anatolia. După stăruinţele consulu lui engles la. Salonic şi ale archiepiscopulul grec, ele aii fost inapoiate mal toate la căminele lor: de alt-fel, deportaţiunea lor fusese motivată prin-tr’o măsură de poliţiă, in interesul sicuranţil generale.
Constantinopol, 14 lanuare,
Edhem-paşa, directorul şcoalelor militare, este numit şef al statului maior al armaţii, in locul lui Ali-Nizam-paşa.
(Havas)
A se vedea ultime selrî pe pagina Iii.
Bucureşti, 3 Ianuarie
Amici de prin judeţe ni arată părere de rău, că n’ail citit şi in anul acesta, in coloanele „României Libere", o pagine de istorie asupra trecutului an, „in stilul viguros, sub care s’ati obicinuit să citească atâtea dureroase adevăruri".
Nu voim să reproducem mal mult din măgulitoarele lor scrisori; ele ne hrănesc cu inbărbătare, dovedindu-ne incâ odată că e bună calea, pe care mergem ; dar suntem datori a ne lămuri puţin cu miile de cititori, cari ne dau pe fle-ce zi probe d< spre o simpatia neinteresatâ.
N’arn făcut o tiare de seamă asupra trecutului an, căci am fi avut prea multe lucruri triste de spus. Ni se sfăşiâ inima, cănd privim împrejurul nostru. Par-că miniştrii Măriei Sale nu urmăresc altă idee, decăt descompunerea statului român. Nenorociţii, pironiţi cu mintea numai la păstrarea puterii, nu văd căt de ameninţat este viitorul acestei ţări, prin actele lor păcătoase. A mal pomeni aceste acte, intr’o zi de bucuriâ tradiţională, n’am mal vrut. Şi apoi la. ce bun ? Mal avem oare dreptul de a crede, că se pot indrepta ? Nu le-am tot cântat oare, un an intreg, şi cl’a surda ? Cu oamenii, cari nu vreati să inţeleagă de cuvânt, de giaba mal vorbeşcî. I-am lăsat in plata Domnului, să se tolănească in fastul lor sardanapalic, pănă cănd oposiţiunea se va hotărî la o luptă mal energică.
*
* *
Această zi se apropiă. Rândurile opo-siţiunil se strîng. Elementele sănătoase ale naţiunii nu mal pot răbda sistema ticăloasă, cu care se guvernează ţara. Mal pretutindenea se observă hotârîrea de a intra serios in luptă.
Acest lucru ne-a mai bucurat, căci se deşteaptă cu dânsul speranţa, in zile mal bune pentru mult amanta noastră ţara. Când oamenii de treabă se vor pune pe muncă, multe mişeii! vor inceta de a’şî mal resfâţa neruşinata faţă, la lumina zile!. Nu vom mal vedea atunci nici „strălucite afaceri" poruncite de străini, spre îmbogăţirea lor şi a slugilor lor din ţară, — nici scandaluri, ca traficul rublelor,—
nici „doftorii intârîtoare" de căte 160 de mii de lei stoarse din sângele nenorociţii-Iul plugar român, —nici convenţii comerciale, ca cea d’acum cu Italia, cari ingreu-iază peste măsură starea noastră economică. Cavalerilor marelui partid li va fi teamă d’a mal lăsa frâul slobod poftelor nesăţioase. Iar ţara, deşteptată din somnul amăgirilor, va incepe să deosibească pe adevăraţii patrioţi de comedianţii mascaţi al patriotismului.
Pentru ca să soseassă căt mal iute această zi a deşteptării, facem toate urările noastre.
*
* *
Am arătat îndestul multe rele aduse, cu voiă sati fără de voiâ, pe această ţară de partidul, ce se află la guvern. Călcări de lege, jaf, disordine, găsiţi căt veţi pofti n istoria anului, ce se duse in noaptea vecmiciei. Multe din aceste rele le-am putea ierta ; este insă unul, pe care nu’l putem de loc ierta d-luî I. Brătianu. Acest răii capital este coruperea tinerime!.
Ne-am revoltat de atâtea ori, in coloanele acestui organ, in contra acestei urmări fatale a politicei şi administraţi-unil d-lul Brătianu. Va plăti scump din naintea viitorului primul nostru ministru această greşalâ, pe care nu vrem s’o calificăm. Tinerimea este ţara de măine. Nu vede oare d. Brătianu căt de primejdioase sunt pentru ţară, exemplele ce zilnic le dă tinerime! ?
Când te uiţi la cel ce inconjoară pe fruntaşul guvernului şi veţi! că mâna lui se intinde, nu meritului ci mal mult slâ-gărnicieîjOri devotamentului către persoana sa, par-că auşil pe d. Brătianu zicând tinerime! : „Bâeţi, nu vă munciţi cu greutăţile şciinţelor, căci ele nu vă duc la nimic. Vreţi să ajungeţi tari şi mari in ţara romăneasoă, intraţi in serviciul meii. Şi demnităţi şi avere, vi se va da potrivit cu devotamentul vostru. Alegeţi!"
Iaca morala sistemei d-lul Brătianu. De urmările el ne infiorăm. Spaima, ce ne-o produce acest fel de educaţiune publică, propagat cu o incăpăţlnare neexplicabilâ de d. Brătianu, ne-a innâsprit une-orl aşa de tare, in contra bărbatului, care guvernează ţara.
Dacă am putea convinge pe d. Brătianu despre ucigătoarele urmări ale sistemei sale şi dacă am putea să’l hotărlm de a intra pe calea sănătoasă a respectului pentru merit, ne-am crede foarte fericiţi şi ne-am zice cu măngăere: „sunt astă-zl atâtea rele, grămădite asupra ţării, de vitregimea împrejurărilor şi de uşurinţa politicilor noştri, —dar avem insă o tinerime, care cresce intr’o atmosferă sănătoasă cu credinţă in onest şi in muncă, care intălnesce inaintea sa bătrâni, ce respectă meritul,—deci putem spera intr’o soartă mal bună pentru România".
Aceasta i-am fi cerut’o noi d-lul Brătianu, de anul nou, dacă glasul nostru ar fi putut să aibă vr’un răsunet in inima sa. Temerea insă de a întâlni din naintea noastră o inimă de ghiaţâ, peste care par-că a suflat şi mal tare viforul iernei, de când cu nebunescul atentat, ne-a făcut să ne oprim un moment de a-1 mai îndemna la bine.
*
* *
La cea ce n’a sciut sa facă d. Brătianu şi la cele ce reti le-a făcut pana acum, ar trebui să cugete mult oposiţiunea, pe care cii plăcere o vedem, că se orgaaii-sează. Şi fiind-că, după părerea noastră,
răul cel mal mare al regimului a i iul este stricarea bunelor deprinderi ale tinerime!, fruntaşii oposiţiunil ar trebui să ’şl indrepteze puterile lor, pentru a opri descompunerea morală a societăţii române. El ăl vine sarcina, de-a vindeca statul de această cumplită boală, şi de a’i aduce ast-fel unul din cele mal mari serviete.
Noi, din această mică tribună a opi-niunil publice, am mulţumi cu căldură aceluia, care ar isbuti să oprească demo-ralisarea publică, orl-cine ar fi dânsul.
----------
Ieri s’ati inceput, prin scoale, exame-nile semestrului antăiti. In condiţiunile in cari se fac, aceste examene sunt numai o formalitate deşartă. De aceea suntem in contra lor.
Intr’o septămănă de vacanţe, şi intr’o septămănă plină de sărbători, şcolarii cel mal silitori nu se pot pregăti bine pentru un examen. De aceea mal toţi trec slab acest examen. Daca vom mal adăoga că examenul semestrului I n’are nici o influenţă asupra clasificării şcolarilor, şi că despre aceleaşi studie sunt ţinuţi d’a mal da un examen, la sfârşitul anului şcolar, vedem şi mal bine. inutilitatea Iul.
Ar trebui luaf|ţ de autoritatea şcolară, o altă măsură in privinţa asta. Ori examenul să fie desfiinţat, ori să se dea şcolarilor mal mult timp de preparaţiune.
--------- ii...miau ■■ fTBiiwii-----
CRONICA ZILEI
A-seară, s’a ţinut o întrunire aleasă, la Clubul „Binelui Public", unde d. Vernescu a fost foarte aplaudat. Fusiunea liberalilor sinceri cu fracţioniştil este un fapt sâverşit. D. Vernescu este recunoscut ca căpetenie a partidului.
In inlrunirea d’a-seară, s’a proclamat d. Pro-topopescu Pake, condidat al independinţilor, la colegiul II de deputaţi din Capitală, remas ne-represintat, prin trecerea d-luî I. Procopiu Du-mitrescu, ca director la bancă.
Candidaţii, de cari se vorbesce pănă acum, pentru col. II de deputaţi din BucurescI, par a fi : D. Protopopescu-Pake, din partea independinţilor.
D. Gr. G. Peucescu, din partea conservatorilor. D. C. Naku, din partea guvernamentalilor.
In serbătorî, am primit, intre alte multe scrisori de prin judeţe, copil de pe mai multe epistole adresate d-lul Conta de către institutorul Achil Palade, strămutat fără voie, după stăruinţele revizorului Bănescu, ‘de la Cernavoda, unde era director, la Galaţi, ca institutor de clasa I. D. Palade, afirmând că este nedreptăţit, cere o anchetă şi’şî motivează pe larg această cerere. Ancheta pare că este refusată.
Spaţiul ne lipseşce, pentru reproducerea acestor scrisori.
D. 0. I. Bălâceanu, care a fost ataşat la le-gaţiunea României din Viena, e numit secretar la consulatul general din Buda-Pesta.
D. George Romanescu este numit in postul de revisor al şcoalelor din judeţele Tutova şi Fălcifi, in locul d-luî Al. Dimitriu.
In zioa de anul noii, M. S. R. Domnul, înconjurat de casa S i civilă şi militară, la orele 101/2 de dimineaţă, a asistat la serviciul divin, oficiat de înaltul cler in biserica Mitropoliei, faţă fiind dd. miniştrii, înaltele Corpuri ale Statului şi oficiări de toate gradele.-M. S. R. Domnul, după oficiul divin, a trecut iu revistă detaşamentele trupelor înşirate in curtea Mitropoliei, şi a primit defilarea. — Apoi, Măria Sa Regală a trecut iu apartamentele Mitropolitului Primat, unde înalt Prea Sânţia Sa a exprimat mai intAia felicitările înaltului cler prin următoarele cuvinte:
Prea înălţate Doamne,
„Cu ocasiunea anului noii, clerul român, re-
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
cunescâtor pentru pietatea cu care la toate o-casiunele Măria Voastră Regală sciţi da inalta pildă de respectul şi devotamentul ce cu toţii datorim Bisericii şi religiunii Domnului Nostiu Isus Christos, vine, in persoana mea, cu profund respect, a supune Tronului Măriei Voastre Regale călduroasele sale felicitări şi asigurările celei mal sincere iubiri şi devotament ce consei-văm atăt Măriei Voastre Regale, căt şi iubitei noastre Suverane, M. S. R. Doamna, şi Augustei Voastre Familii.-Să trăiască Măria Voastră Regală intru mulţi şi fericiţi ani !-Să trăiască M. S. R. Doamna!-Să trăiască Augusta Voastră Familie."
Apoi d. ministru al afacerilor străine, in numele guvernului, şi d. C. A. Rosetti, in numelo Adunării deputaţilor, ah rostit şi de-o.i căte-va cuvinte de urare.
M. S. R. Domnul a răspuns mulţumind tutu -lor pentru sentimentele de dragoste exprimate Măriilor Lor Regale, in această zi, urând ca anul nou să fie un an de linisce şi de pace, un an plin de fericiri pentru România, sperând că toate scumpele el dorinţe, cari sunt şi ale Măriei Sale Regale, vor fi împlinite. - Apoi a salutat pe fie-care cu tradiţionala urare . „La mulţi ani!"
Di seară, sâmbătă, in sala hotelului „Dacia, va fi balul societăţii Progresul, bal dat in profitul instrucţiunii israelite.
In Bucureşti a apărut un noii ziar ştiinţific, economic, industrial şi comercial: „Revista pădurilor" Apare odată pe lună.
Lipsindu-ne spaţiul, deocamdată suntem siliţi a-î anunţa numai apariţia.
Ministrul instrucţiei publice, care petreceau la via Măgura cu d. Brătianu, s’a intors la Bucureşti a seară.
A-seară a plecat spre Iaşi d. lacobsohn, care a fost atăt a timp insărcinat de afaceri al Rusiei la Bucureşti.
Semnalăm, ca un fenomen vrednic de inre-gistrare, că multe din ziarele germane, atăt de devotate odinioară şefilor partidului de la guvern, înregistrează azî cu multa bunăvoinţă ştirea despre reconstiuirea partidului conservator. Faptul, pus in raport cu alte simptoame, este mult mal interesant, de căt să nu căutăm a reveni, in curend, asupra lui, in mod mal detaliat.
BALUL DOMNESC.
In seara zilei de 1 Ianuare a fost la Palat, obicinuitul bal al Curţii.
După darea de seamă oficială la orele 10 MM. LL. RR. Domnul şi Doamna au trecut mai in-tăiu in salonul Gobelinilor, unde se afla corpul diplomatic şi unde aii ţinut adunare, primind felicitările d-lor şefi de misiuni şi ale soţielor d-lor, precum şi acelea ale personalului legaţi-unilor respective. Apoi au mers in salonul alb, unde se aflau I. P- S. S. Mitropolitul Primat, monsignorele Episcop catolic, d-nil preşedinţi al Corpurilor Legiuitoare, d-nil miniştrii, ^ d-nil general! ai armatei şi înalţii demni ari aî Statului cu soţiele d-lor, cari, asemenea, au pre-sentat urări Măriilor Lor Regale. De aci, Domnul si Doamna, după ce aii trecut in salonul roşiu, unde se aflaii d-nii oficiărî superiori din garni-sonă şi mai mulţi oficiărî străini, invitaţi la această serbare, Măriile Lor Regale au făcut intrarea in sala Trenului, unde eraţi adunaţi nu-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 3 Ianuare. —
TYPURISI PORTRETE
LA DENII
Când eram copil, una din cele mal mari fericiri ale mele era să adorm la biserică. La biserică la st. Ion in Focşani, sfinţii şi astă-zl emî par mai frumoşi de căt sfinţii celor-l-alte biserici; poate că sunt in adevăr mal frumoşi, sati poate că efi ăl văd prin ochelarii unul trecut fericit. Or cum, intre mine şi dânşii este un fel de prietenie veche şi intăritâ de timp, -cu toate că, drept vorbind, nu toţi cobor in linie dreaptă din Apollon. Im! aduc aminte de un sfăntu Dumitru, chipeşi de altminteri dar umflat par-c’ar fi fost bolnav de dropică. Aceasta insă ăl priveşte.
Spuneam câ’ml era drag să mă duc la denii. Mi-e drag şi astâ-zî. Şi eacâ pentru ce-mi e drag:
Deniele sunt prin luna lui Martie sati Aprilie şi incep la 6Va seara. In Bucureşti, primăvara, îa 6 ceasuri şi jumătate, ţi se intămplă adesea să te plimbi pe trotuar. Pe atunci apune şi soarele. O umbră se răsfrânge din inălţimile cerului asupra acestui depărtat punct al universului pe care noi ne ducem miseriele unii ridând, alţii plângând; un rest din parfumul de primăvară al pământului se simte prin aer; sunetele clopotelor se pierde in sgomotul cel fără sfârşit al oraşului, iar glasul vremii trecând pe lângă
merosl invitaţi, domni şi doamne, caii ah pie-sentat felicitări pentru anul noii. ^
Ls această serbare ereati faţă, afaiă de pei-soanele mal sus menţionate, membrii al inalte-lor curţi de casaţiu ne şi de comptuil, cuiţile şi tribunalele, consiliul municipal, corpul profesoral, funcţionarii superiori şi şefii de servicii al diferitelor ramuri ale administraţii*»ilor publice. Armata, gardă orăşenească, proprietatea şi co-merciul, aveah asemenea numeroşi representanţl la această serbare, la care ah luat parte aproape 2,000 persoane. Măriele Lor Regale fe au intie-ti'nut, in tot timpul, in modul cel mal graţios, cu cei mal mulţi din domnii şi doamnele pre-senţl. Danţul a fost foarte animat.
La ora i s’a servit supeul in sala cea mare de prăndit, la care d-nil invitaţi au luat parte in serii.
Balul s’a sfârşit printr’un cotilion, care a ur. mat cu veselie până după orele 2 de dimineaţă.
XDI3ST AFARA
O întrevedere cu d. Parnell.
Unul din corespondenţii ziarului „Wiener Allgemeine Ztg.“, a avut zilele trecute o întrevedere cu şeful mişcărei ir-landese, Parnell, la moşia acestuia din Avon, in Irlanda. Corespondentul face următoarea schiţă despre infâţişarea faimosului Ligist:
.... Mă vădui in faţa unul personagiu, inalt la statură, ce se găseşce incă in floarea bărbăţiei, şi pe care un popor intreg ăl poartă in palme cu acel respect plin de însufleţire, de care nu este capabil de căt temperamentul pasionat a’l Trlan-desulul.
Parnell is a terrible mani (Parnell e un om teribil) — aşa mi s’a spus la Londra. „Teribilul" ar trece la Viena drept un cavaler amabil, la Berlin drept un oficer de gardă, îmbrăcat in civil. Imaginea sa e purtată, la toate meetingu-rile din Irlanda, pe drapele, şi in acest loc ea arăta o barbă democratică impuitoare. In realitate insă ^această barbă a dispărut sub tăişul foarfecilor. Eu am văţlut o faţă palidă, modelată cu fineţă, deasupra unul găt, care se vede că nu este obicmut să se plece; o frunte frumoasa, deasupra unor ochi gânditori dar veseli, cari nu devin pătrundătorl şi severi de căt in momentele unei agitaţii interioare, asupra căreia de alt-fel d. Parnel ştie tot-d’a-una să rernănâ stăpân ; glasul seh simpatic are timbrul limpede şi resunător cum se potriveşce pentru un orator a’l mulţimii, pentru un „tenor de lupte."
Corespondentul ne spune, după această introducţie, că d. Parnell, căpetenia proletariatului irlandes, este un om foarte bogat, şi a nume un mare proprietar de pământuri. Fără această calitate nici că putea să fie ceea ce este astă-zi ; autorităţile englese Tar fi aruncat incă de mult să putrezească in temniţe, — căci in Anglia, mai vârtos de căt ori unde aiurea, „sărăcia este o trăsură caracteristică foarte uricioasă §î foarte suspectă.“
Ce priv.eşce conversaţia, care este destul de lungă, estragem din ea următoarele părţi :
— Liga e calumniată —zice Parnell — punăn-du-i-se in spinare nenumărate crime agrarii, in vreme ce, in realitate, nici o altă mişcare prece-
nol ne şopteşce: trăiţi, trăiţi, căci veţi sfârşi curând.
Devih trist, şi cu toate astea Începusem vesel. Nu’I nimic. Aşa’ncep toate lucrurile şi mal tot ast-fel sfârşesc: toată viaţa noastră este tristeţă şi veselie. Ba poate e numai tristeţă.
Aşa dar ţi se’ntîmplâ să te plimbi pe trotuar. Pe trotuarul Bucureştiuluî sunt fel de fel de lucruri. Mal intăih prăvăliele : un magazin de mode, o casă de schimb, o florărie, un bărbier, o biserică, o librărie, toate la rănd, toate curate, toate pline de lume.-Pun şi bisericele in numărul prăvălielor şi cred că'nu greşesc - In cea dintâi, gazul luminează mutra unei cucoane gătite, cn pălăria’n cap, cu mânuşile ’n mănă, dar discâlţată şi la picioarele el o gingaşă fată in-cercăndu’I o pereche de' botine : servilismul. In a doua, un cap pleşuv, ascuns după o pereche de ochelari albaştri şi un domn bătrân scoţând de sub balton o cutie cu cercel in diamant: mizeria. In a treia, nimeni de căt o lampă şi patru camelii: pacea şi florile. In a patr’a, bărbierul, ţinendu’şî de "nas muşteriul şi râijăndu’I mustăţile: ridicolul. In a eincea deniile.
Poftiţi la denii.
In curtea bisericii sunt căte-va bălţi, cu al căror fund poţi să faci cunoştinţă, dacă n’ăi fi de prin prejur; dar nu face nimic: in biserică intră cel plini de noroifl ca şi cel curaţi.
E de vreme. In dreapta se vede, eşind ditr’o strană, un cap semănat cu căte-va fire de păr, care este deplina proprietate a domnului paracliser. Paracliserul âşl citeşte vecernia cu o lumânare de ceară sub nas, şi, din’cănd in când, face oăte o explosie de doamne milueşte, care, repetănduse, se perde in umbra?arcadelor, surdă şi neînţeleasă. In strana din stânga diaconul
dentâ de acest soih, n’a fost insoţitâ de atăt de i
puţine escese.	_ I
„Uitaţi-vâ numai in anul 1881, când a isbuc-nit” resboiul zecimilor (tithe war), ia care nu era vorba de cât de căte-va milioane livre sterlinge, cu cari voiah să „uşureze" pe preoţi, nu veţi găsi însemnate mal puţin de 16,000 escese a-graril şi de altă natură; in anul 1880 insă, sub asa numitul „terorism" a’i Ligel naţionale, cifra aceasta a scâdut la 600. In cifrele acestea nu se socotesc „scrisorile ameninţătoare."
„In mişcarea presentâ se tractează a cruţa arendaşilor ţărani nu mal puţin de cinci milioane livre steri, arăndă pentru moşie, şi aceasta încă trebue să-o punem in cumpănă la aprecia-rea acelor contraste.
„Totul se razimă pe deosebirea, dacă o mişcare este ori nu organisată. Resboiul zecimiloi de la 1831 nu avea nici organisaţie şi pentru acest motiv a dat naşcere desfrăuluî. De atunci si pănă astâ-zî s’a publicat asupra acestei ţări, cu sancţiunea parlamentului din Lontra, nu mal puţin de patru-zecî şi opt de ori o stare escep-ţională, cu măsuri coercitive. Agitaţiunile nu dispuneau de-o organisaţie sănătoasă şi din această causă ah degenerat “in escese. Marea mişcare Repeal, de sub Daniel O’Connei, n’a avut tot din aceeaşi causă nici un succes, de oare ce poporul nu a fost de căt foarte puţin atins de organisaţie şi nu a fost invăţat să deprindă aceea împotrivire legală, pasivă, nici o dată ingădui-toare, care dă efecte cu mult mal simţitoare de cât o acţiune pasionnată.	^
„In lâuntrul Irlandieî ah mal remas incă nişte resturi din fenianismul de la 1860. Aesată partidă estremă nu vrea să ţie samă de ordinile Ligel şi comite une ori escese, pentru cari e trasă la respundere asoţiaţia noastră.
„‘Să vorbim mal departe, basatr pe cifre, urmă Parnell. Oamenii cari au un interes să falsifice intenţiile noastre, stabilesc aserţiunea, că nenorocirea Irlandei provine din poporaţiunea cea mare. Şi cu toate acestea, cifre întocmite de statistică, dovedesc că Irlanda intre alte douăsprezece ţ ărî eoropene are cea mal mică popo-raţiune —169 de suflete pentru un mii patrat. In Austria se găsesc pe o suprafaţă de aceeaşi mărime 175, şi ast-fel se urcă cifra pănă la Anglia, Sacsonia şi Belgia, cari presintă, in şir, pe un mii patrat engles 898,407 şi 490 suflete.
Vorbind de organisaţia Ligel şi de procesul sâii, Parnell zise intre altele :
Avem, in Iustini Mac Cartlen, un vice-preşe dinte, căci s’ar putea intempla, adause el zim-bind, ca să fiu intr’o zi inchis.
Cu toate acestea nu cred, ca procesul meu să iea un ast-fel de sfârşit. Lucrarea mea a fost considerabilă, şi de trei ani nu am avut opt zile libere, in cari să pot veni să mă odihnesc lângă căminul meu.:
întrebat dacă n’au Irlandesii vre-o speranţă in ajutorul coreligionarei şi intru cătva conaţionalei Francie, Parnell res-punse, că da, odinioară aveaţi, astăzi insă Irlanda nu intSmpină cea mai mică simpatie in sferele cârmuire! francese, iar căt pentru Gambetta, el este un nemernic ! (Qambetta is a vretch.)
Drept incheere şeful mişcăreî irlandese făcu următoarea declaraţie:
In genere nu hrănim nici o duşmănie nici împotriva statului îengles) nici a puterel sale. Vrem să rămânem in marginile legel. Vom precede in mod legal şi făţiş, pe câtă vreme nu ni se va face această cu neputinţă de către guvern, imprimăndu-se Ligel noastre semnul ilegalităţeî.
cască de i se strâmbă fălcile, şi, din instinct, se pomeneşte căte o dată răcnind : „ţie doamne!“. — Nu’I nimeni incă.
Iată, se aude un făşiit de rochie... In sfârşit!
Rochia se ţine de o cucoană şi cucoana de un bonet. Rochie, cucoană şi bonet ajung pănă in faţa iconostasului, unde, intr’un moment, prima mătanie le preface intr’o grămadă fără nici o formă. Apoi cucoana aprinde două lumînărele; poartă o pereche de mănuşi bărbăteşti cu degi-tele tăiate.
După aceea, această demnă introducţie a rinul norod care avea s’o urmeze, se retrage intr’o strană spre a’şl incepe căscatu.
E ceva curios : biserica noastră nu a putut să facă nici o dată ceea ce a făcut biserica catolică: devoţl. Femeile, ţi chiar femeile betrăne, merg la biserică şi se dah de a tumba fiind-că aşa au făcut strămoşii lor şi fiind-câ ţin să aibă socotelile lămurite cu Dumnezeu, in caşul când el ar exista. Cele care vin şi stah cu fruntea de pietre ceasuri intregl, dăndu’şl cel din urmă gologan pentru a putea aprinde două lumînărele de ceară, acelea cred in adevir şi credinţa e peste tot respectată căci peste tot e sublimă.
După cucoana cu bonetu, incep a intra grupe do femei, bărbaţi răsleţi, fete, bande de studenţi...
Atunci practicantul la dăseălie, cel care ţine isonul când diaconul cântă, ese din altar cu o prăjină, purtând in vârf un capăt de luminare, şi incepe a da roată policandruluî spre a’l aprinde făeliele. O luminare ăl cade iu cap. El nu se supără şi’şl continuă lucrul cu multă o-sărdie, uitând căte o dată că e ’n mijlocul bisericii şi pomeninduse că ţine isonul fâr de nici un căpâtăih.
Atunci insă, şi numai atunci, vom incepe lucrarea noastră in secret.
Starea lucrurilor in Albania.
„Die Presse" din Viena ne aduce ştirea, că Albanesil de mează-noapte s’ati revoltat impo-triva Forţei şi au plecat, in număr de 600 de oameni înarmaţi, la Ueskub, unde ah proclamat de principe a'l Albaniei, pe Aii Bey.
Acest Aii Bey, este unul din cel mal cura-gioşi şi mal activi şefi al Albanesilor. El a jucat un rol important, in încercarea din urmă a Albanesilor de a se impotrivi ocupaţiunil Dulci-niuluî de către Muntenegreni. A comandat a-vant-posturile Ligel şi numai hotărîrea acesteia de a ceda, l’a făcut să renunţe la lupta cu armele atăt împotriva Muntenegrenilor căt şi a Turcilor de sub Derwiş-paşa.
Trebue să semnalăm in acel’aşi timp, că „Die Presse" se indoieşce de veritatea ştirel de mal sus. Se indoieşce, ăntâiu fiind-că din peninsula Balcanilor sosesc zilnic o mulţime de ştiri de sen-saţiune, cari se desmint de cele mal multe ori; si a doua, fiind-că localitatea, in care se afirmă că s’ar fi făcut proclamaţia, nu se găseşce in Albania, ci de-a dreptul in Macedonia. Cu toată această Îndoială, numitul ziar o inregistrează, fiind-că tot e cu putinţă să fi semnalat un adevăr, de vreme ce, in realitate, poporaţiunea Albaniei de mează-noapte se gâsesce de căt-va timp intr’o stare de turburare, foarte apropiată de revoluţiune.
Din Camera Bulgară.
Lucrurile se petrec in Camera Bulgară, de obiceiu, in cea mai deplină linişte. Ra-re-orî se iveşce căte-un incident, care să turbure şi să inverşuneze spiritele. Să impărtăşimunul, după o corespondenţă din Sofia, care s’a petrecut in ultima sesiune:
Relativ, cea mal interesantă şi mai agitată a fost —zice corespondenţa-desbaterea, privitoare la regulamentul disciplinar pentru funcţionarii statului. Paragraful care stipulează, ca funcţionarii să iea când es din serviciul statului leafa pentru trei luni ulterioare, in cari nu mal lucrează, a trezit indignaţia deputaţilor ţârei intr’un grad atăt de inalt, in cât când s’a făcut din banca ministerială încercarea de-a le esplica legalitatea acestei cereri, el s’au ridicat ca un singur om şi au părăsit sala, strigând, şi bât&nd din picioare.
Deputaţii ţărani-la număr vre-o 45-se man-ţin de obiceiu in pace, se turbură insă numai de căt ce li se cere bani pentru funcţionari, pe cari el nu’i consideră de cât de nişte leneşi plătiţi. Prim-ministrul a trebuit să alerge după cel ce eşiaă, să se târguiască cu denşil in uşa Camerei, şi de abia a putut să le smulgă Învoirea pentru un avans de-o lună,— compromis care s’a şi adoptat după reîntoarcerea in sală.
4 Un incident de aceeaşi tărie s’a intâmplat când, la desbaterea aceeaşi legi, deputatul Mi-cfialovski a propus amandamentul, ca iu ace-l’aşl ram de funcţie să nu se poată aplica rudenii pănă la a’l patrulea grad, de vreme ce esperienţa a dovedit in destul cât de păgubitoare este această practică. Fatalitatea a voit acum, ca tocmai ministrul Zankoff să iea apărarea proecLuluI original in contra acestui amendament, el care are deja o mulţime de nepoţi a-plicaţl la ramuri administrative, de aceeaşi natură. Argumentul d-lul Zankoff a fost, că in acest chip se poate păstra mal bine secretul func-ţiunel ! !
Care secret ? !
-------- !■ >	—I	--------
Iată in umbra stâlpului o figură blondă sub un văl negru. E capul unul copil, a unei fete de cinsprezece ani. Ea stă rezemată de o masă si ochii par că gândesc la ceva, atăt sunt de fix! şi de uitaţi intr’o privire lungă, dulce, mys-terioasă.
—	La ce gândeşti Ienny?
—	Eh? gândesc... la nimic.— Uite mamă cum se stinge © făclie din policandru. Vezi căt rămâne de mică flacăra? Val! se stinge mamă ...—A... ba nu, se aprinde iar. Vezi mamă?
—	Văd, copilul meu. Vel vedea şi tu, sub cerul vieţii noastre, făclii aprin4ăndu.se şi stin-gănduse cu aceea’şl repeziciune, şi, poate... cine ştie? vel plânge. A... nu, copilul meh, Dumnezeii e sus şLDumnezeh e mare; tu nu vel plânge. - Apoi, cu“ o cruce, pecetlui această hotărîre a inimel sale de mamă şi ingenunchiâ.
De-asupra lor, pe perete, e zugrăvită moartea in alb şi in negru; lumina ochiului săh e astfel pusă in căt or in cotro te’I întoarce ea te priveşte: căt e de drept! Sfăntu Haralambie o ţine de gât cu un lanţ. Numai pictura sfanţului lasă ceva de dorit; la prima vedere stal la îndoială: care pe care se ţine de găt, sfăntu pe moarte sah moartea pe sfănt.
Mal la uşă e norodul cel care şi in biserică stă tăvălit pe jos. Babe, copil, uncheaşl, unii oftând, alţii ridând, alţii plângând; in fine norodul care sufere şi care se închină.
Afară sunt săracii.
Pe strade suntem noi.
Duiliu Zamfirescu.
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
MIŞCAREA MINISTERIALA
(1880-1881).
In anul trecut, ministerul era compus din d-nil:
I Brătianu, la lucrările publice, având de director, pe d. Fâlcoianu :
M.	Cogălniceanu, la interne , cu d. I. Den drino, director ;
B. Boierescu, la eaterne, cu d. Mitilineu, director ;	„	,	. _ „
D. Sturza, la finanţe, ca d. I. Carp, director ;
D. Leca, la râsboid, cu col. Dona, director :
N.	Creţulescu, la culte, cu d. T. Ştefânescu, director ;
A. Stolojanu, la justiţie, cu d. Zamfirescn, director.
X
In cursul anului 1880, s’ad făcut mal multe schimbări, aşa că astă-zî ne aflăm in faţa unui minister, tot sub preşedinţa d-lul Brătianu, dar compus ast-fel :	.
La lucrările publice, col. Dabija, cu d. Capu-ţineanu, director;
La interne, d. Tiriakiu, cu d. Pencovid de la statistică, director;
La esterne, d. B. Boierescu, cu d. Ghica, director
composiţiunea grădinelor la strămoşii noştri, cari, după exemplul Grecilor, făceai! deliciile lor din grâdinârie, ba, după Marcelin, erai! şi mal pretenţioşi, căci „instar villarum, quibus rivaria includ) solebant".
Caiu Marius fu cel d’ântâid care itivâţâ pe Romani deliciele şi rafinările artei grădinilor. El le făcu cunoscut arta d’a altoi, d’a multiplica plantele, florile şi fructele străine (')
Marius scrisese asupra agriculturel mal multe cărţi, cu deosebire asupra grădinelor, perdute azi dar cari sunt menţionate in Columella. Se pare in general, că Romanii sub numele de „Horti“ exprimau o casă de plăcere cu livezi, parcuri, vie, flori şi. legumi împrejur. In acest sens tre-bue să inţelegom faimoasele grădini despre cari ne vorbesc istoricii şi despre cari zic că nimic nu era comparabil cu grădinele lui Sallustiu, Crassus, Pompeius, Cesar, Mecena, Agrippina şi Lamia. Aceşti invingetorl al lumel aduseseră in grădinele lor tot luxul şi bogăţiile Asiei, toate prâzile universului ce istoria ne-a conservat suvenirul lor.
Grădinele lui Sallustiu, Horti Sallustiani, erai! aşedate pe muntele Quirinal la poarta Collina. Faimosul istoric Sallustiu construise grădinele
non
sale cu toată delicateţa gustului său. El le con .	strui cu imensa sa avere ce o căştigase intim
La finanţe, d. I. Brătianu, cu d. Carp, dnectoi, I pyj prefecturei sale din Africa. Sallustiu făcu din Larăsboiu, gen. Slăniceanu, cu col. Beiendeiu, I Qujrinal un ioc delicios şi mulţi iinperatorî ro-director;	mani ’l aleseră de locuinţa lor. Dion vorbind
La culte, d. B. Conta, cu d. Petrescu, diiectoi,	^ ygspasian, se exprimă ast-fel: Raro habita-
La justiţie, d. D.Giani, cu d. PetroniU directoi ; kat, j:n paiay0 jn hortis autem Sallustianis plu-
x-
Din compararea acestor liste, resultă că din miniştri, numai doi: d. Brătianu şi adversarul seti de odinioară d. Boierescu afi rămas in cabinet, şi încă d. Brătianu schimbăndu-se din nou la faţă ; iar din directori numai d. Carp a rămas la locul seu. Aceştia se vede, că sunt oamenii cel mai cu greutate in marele partid.
Cel-l-alţî aii trecut in alte importante funcţi-
rimum erat, eoque recipiebat quemcumque, solum senatorii, sed cujusqumque ordinis.“ Locul, ocupat in vechime de grădinele lui Sallustiu, este ocupat azi de grădinele Ludovisi şi grădinele Berberinelor.
Grădinele lui Crassus, Horti Crassi pedis^dea-pre care vorbeşte Ciceron, erau pe calea Apienă, la poarta Capena (*)
__	Grădinele lui Lucullus, Ilorti Luculli, erai! pe
uni, şi anume: d. Cogălnicianu, la legaţiunea I colina Pincienă, unde se găsesc azi grădinele din Paris, d. Sturza, in direcţia princiară din I de ]a Villa Medicis ocupate de acadomia fran-Berlin, d. Creţulescu, ladelegaţiunea din Roma; cesă. Aceste grădini aparţineai! lui A^aleriu A-numaî ci-nil Leca şi Stolojanu ad rămas, pănă siaticus, consul pentru a 8-a oară, cănd faimoasa acum, simpli deputaţi.	Messalina, femeea lui Claudiu, dori să le aibă,
Din directori, mal toţi au trecut in locuri bine după cum raportează Tacit. De la Lucullus, a-plătite. Ast-fel universalul Fâlcoianu e director | ceste grădini trecură la imperatorl, după cum a-
al drumurilor de fier ; d. Dendrino, procuror general la curtea de apel, din Bucureşti; d. Miti lineu, representante al ţârii la Bruxelles; d. Zamfirescu, administrator la domeniile Statului Numai d. Dona .Ca intors la locul şeii din oştire şi d. Ştefânescu, la catedra sa de dascăl. Se vede că aceştia nu erau destul de roşii. Cât
struite de Agrippina, muma lui Calligula. Grădinele Agrippinel erai! d’alungul Tiberulul (’).
In fine grădinele lui Lamia, Horti Lamiae, vel Lamiani, erad vecine de grădinele lui Mecena. Ar-cessens duorum hortorum curatores, Mecenatis et Lamiae propinqui autem sunt inter se et urbi.
Nu vom intinde mal departe cercetările noastre asupra grădinelor la Romani; vom insemna numai, că ele erau pentru el d’o ast-fel de importanţă in căt possesorul unei grădini, hortus haredium, era considerat ca un om care inspira confienţă publică şi care era judecat solvabil spre a nu mal fi avut trebuinţă să dea cauţiune. Este evident că sub numele de Hortus liae-redium, cel vechi înţelegeau o casă de ţară cu parcul şi grădina sa. Romanii preferau productele şi veniturile grădinelor altor producte şi le priviad ca mal sigure. Pentru acea cele mal grele contribuţiunî stabilite la Romani erad percepute pe păşuni şi legumile ce se vindead pe piaţa Macellum.
Fie-care parte a grădinel la strămoşii noştri ena sub proteeţiunea specială a unei divinităţi. Ast-fel Flora, Pomona, Vertuum, Hermes, Pan, Priape, Tonele, Sylvanus, Driadele, protegiad florile, fructele, livezile, parcurile, etc.
(Ya urma)
ARENA ZIARELOR
Românul" aruncă o privire asupra celor mai importante achisiţium, făcute pănă astăzi de poporul şi statul român pe calea culturii şi a libertăţii. De vreme ce, după părerea oficiosului, numai oamenilor astăzi la guvern se pot mulţumi toate aceste triumfuri pe calea progresului, alegetorii, cari au să trimeaţâ in curând câţî-va mandatari in Cameră şi in Senat, să nu voteze de căt pentru candidaţii „marelui partid".
„Binele Public" relevă nestatornicia, confusia şi nepriceperea ce dovedesce in fie-care moment guvernul, in ce privesce instrucţia publică. Drept pildă presintă
Serviciul telegrafic al «României Libere»
15 Ianuare — 9 ore dim.
Paris, 14 Ianuare.
Ziarele aprobă circulara d-lul Barthelemy st. Hilaire. prin care ministrul afacerilor streine din Franţa interpretează hotârîrea conferenţiî din Berlin ca un act care nu are forţă executorie. — „Journal des debats" crede că speranţa Greciei intr’o intervenire activă a Bulgariei şi Rumeliel va cădea. — Ziarul constată că s’a operat decu-rănd o schimbare in dispoziţiunile Bulgarilor. — O telegramă din Berlin spune că prinţul de Bis-marck ar fi declarat că dacă răsboiul isbucneşte intre Turcia şi Grecia, puterile ăl vor localisa.
Berlin, 11 Ianuare.
Camera deputaţilor. — D. Windhorst a presintat azi o propunenere ce tinde a restitui preoţilor deplina libertate de a administra sacramentele. Această propunere e susţinută de membrii Centrului şi deputaţii polonejl.— Monitorul imperiului publică* numirile membrilor consiliului economic.
Paris, 14 Ianuare.
Situaţia agricolă in Franţa e bună ; pieţele puţin aprovisionate cu grauri; preţurile sunt ferme. In Englitora şi America prnţurile se susţin.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
firmă Plutare. (s)
Grădinile lui Pompeiu, Horti Pompeii, erau a-farâ din oraş, fură construite de marele Pompeiu şi cumpărate de Antoniu când Cesar vSndu bunurile acestui ilustru cetăţean. Horti Pompei, azi fac parte din Grădinele Ludovisi şi Medicis.
Grădinele lui Cesar, Horti Julii Cesaris, con- , ,	,	„ -	,
despre alegerea d-lul Ştefânescu, ca director la I struite de marele Cesar, erai! la poarta Cassina >	1 101 e puLeie, saseiespecte apoieonui
Banca naţională, ni se” pare că aceasta este da- dincolo de Tibru după Horaţiu (4). Suetoniu ne	ordinea, morala şi stabilitatea, nesocotite	Ducatul
’	"!tl'	spune că marele Cesar le lăsa poporului prin	şi ultragiate pe cele-l-alte terenuri	*
OBLIGAŢIUNI
6 *Vo Oblig, de Stat Convertite. .
6 oj0 »	Căilor ferate Române
8 Domeniale.....................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fonciare rurale . .
7 »/(t	»	» urbane. .
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 °/0 Renta română..............
Acţiuni Dacia..............Nuoî
» Romania....................
» . Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . .
Rentă ...............
Căilor ferate .	.	.
i	Sensuri
cele trei disposiţiî, luate de acelaşi guvern, Argint Nilţi0nai contra aur !
al d-lui Brătianu, in trei epoce diferite, I Bilete de Bancă pentru regulamentarea facere! bacalaureatului, şi cari se ridică, succesiv, unele pe cele-l-alte. Cel puţin in instrucţie ar tre-
Rubla hârtie
Florini...................
Lose otomane..............
CURSUL DIN VIENA
14 Ianuarie
tontă mal mult creditului seu personal, de căt influenţei roşie.
Nu maî vorbim de meteorii, miniştri ori directori, ce au apărut şi au dispărut in cursul lui 1880.
In anul ăsta, maî intălnim in cabinet pe d. Brătianu şi pe d. Boierescu. Cine şcie dacă şi la anul, vom simţi plăcerea de-a’i vedea tot acolo. Lumea e cam scliimbăcioasă. N’aduce anuŢ ce-aduce clasul !
STUDIU DE ECONOMIE NAŢIONALA
Influenţa guvernului şi a marelui proprietar asupra prosperităţeî agriculturel-
III
Se trecem la Romani.
Pliniu tânărul, in una din scrisorile lui către Apolinariu, ne dă o discripţiune detaliată de
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»^
— 3 Ianuare —
testament (s).
Grădinele luî Mecena, Horti Mecenati, construi, te de Mecena. Istoria ne spune că August cedase pământ lui Mecena şi el intrebuinţase tot gustul seu spre a împodobi grădinele sale. Construirea lor era o necesitate spre a purifica aerul infectat prin paticuli, ori sepultura indigenilor, cum ne spune Horaţiu in a 7° satiră:
Huc prius ângustis ejecta cadavera celiis
Conservus vili portanda locabat in arca.
Grădinele Agrippinel, Horti Agrippinae, con-
Lose Otomane...............
Rubla hârtie...............
cursul din berlin
14 Ianuarie
Oomp«	Vond.
86 |	87
92	93
102	03
190	95
98	99
93	94
100	101
27	28
76 »/.	77
	500
70	75
580	585
'!>	arg.
it%	aur.
%	
V.	
V2	aur.
1 V	1 °/o
l V*	1 •/,
2 50	2 60
2 14	2 15
36	42
938	937 V,
557	556
2q W	20 70
123 ‘/	123 'U
1l Scrisori către Ciceron.
2) Ciceron, nam cum mihi condixisset, eaenavit a-pud me in mei generi Crassi pedis hortis.
s) Plutare. Quandvelhac aetateita gliscente luxu horii lueulliani inter priucipis sumptuosisssimos ha-bentur.	.
4). Horaţiu.—Trans Tiberim longe, prope Cesaris hortos.	,
»), Suetoniu, Populo hortos circa Tiberim publice legavit.
. * „Timpul" publică in locul revistei traducţia unnî articol din „Independance Roumaine," intitulat: „Blanqui, Petraru I 9blig' (iălle ferate roŢăne ' et C-ma , şi m care se arată, că deose- priorităţi -	-
birea intre Pietraru şi apologiştiî lui Blan-qui (cel de la „Românul") nu-î de căt că : | oblig, noi
Cel d’ântâifi a voit să asasineze un om şi va fi pedepsit; cei din urmă asasinează o societate întreagă şi li se dai! recompense naţionale.
„Presa" constată încă odată, că reconstituirea partidei conservatoare este un eveniment important, care trebue să-I atragă atenţia.
Lose otomane...........
CURSUL DIN PARIS
14 Ianuarie
Renta Română...........
Lose otomane...........
SCHIMBUL
3 Ianuarie
0 DRAMAIN FUNDUL MARII
I)E
R. OORTAMBERT
traducere de
P. M. GEORGESCU
Pe cănd se preda Norton, de o dată să arătă iheriful, care, după ce făcu un semn evpresiv mimului gâde. pronunţă şi căte-va vorbe pe ;arl nu le auzi publicul. Execuţiunea fu suspendată! eată ce a inţeles acesta.-Ce s’a întâmplat >ar-e ? Pentru-ce se amână asasinatul juridic i ?entru-ce ? aceste întrebări âşl făcea popoiul in işteptarea sa febrilă; — ’I s’a promis moartea inul om ; el a alergat să-o vază; o cere ; avea poftă ie omor, şi nu’i se dă din mâncarea rîvnită.
Norton fu luat de duoî gărzi şi se coborî de pe eşafod, având pe şeriful inainte. Un murmur, un fel de bubuire, cutremură publicul, ca o un-dulaţie ce se intinde de asupra valurilor.
Gâdele articula căte-va vorbe cari fură inăbu-şite de strigările mereti crescânde. După aceasta strânse căte-va din aparatele spânzurătoarei. Tumultul ajunsese nedescris.
Pe cănd condamnatul mergea spre partea in-chisoreî, intre douâ şiruri de ostaşi, mulţimea fu coprinsă ca de un fel de turbare.
— La moarte ! la moarte! Norton ! Să moară Norton! vociferau din toate părţile.
Inchipuiască-şl cineva, patru-zecl, cinci-zecî mii de oameni, amăgiţi in speranţa lor, după ce ad campat o noapte intreagă spre a se bucura de un spectacol - spectacol hidos,-dar ce importă!
In poporul de jos, in vulg, se găsesc oameni rafinaţi in tot ce este ignobil, precum, in alte clase, se găsesc rafinaţi al frumosului. Cortina, ca să zicem aşa, se ridicase ; actorul lipsea de la rolul seri, scena rămânea goală. Mulţimea voia cu orl-ce preţ să nu fie mistificată; el trebuia o victimă, un spâzurat; —ea voia să asiste la o agonie, să trăsură la vederea convulsiuni-lor, era setoasă de o dramă. Atitudinaa el era teribilă. Poporul adunat la un loc este, in oare cari momente, o feară sălbatică; nu mai aude, nu mal Înţelege, nu mal ascultă decăt patimele sale. de căt temperamentul sâfi selbatic.
In zadar se arătă un om al justiţiei voind să dee oare-care esplicaţiunî. Peste putinţă. Glasul M fu numai de căt năbuşit. Mulţimea devenea ameninţătoare. Cinci-zecî mii de capete cari, in acelaş minut, in aceeaşi secundă, nu ad decăt o singură cugetare, o singură voinţă, gata pentru aceleaşi hotărîri, pentru aceleaşi fapte, aceleaşi excese, — ce putere ! Este vijâlia deslăn-
'). Excipiens nos in campo ad Tiberim primum eumexiret de maternis hortis, zice evreul Philon
ţuită, este marea spărgând digurile. Gărzii se vedead neputincioşi, incapabili de a opri inver-şunarea ce clocotia, din ce in ce mal tare.
—	Să moară condamnatul! la moarte! la moarte !
Gâdele apăru din nod ; dar fu huiduit ca un comedian care nu-’şî a sciut rolul. Căţi-va oameni ’î arătară pumnul, injurăndu-’l.
Trec zece minute, un sfert de oră. Nimic. Condamtatul nu mai revine. Poporul presupune, in adevâr, că condamnatul a fost recondus la inchisoare spre a maî scoate din gura lui nis-cai-va descoperiri. Toţi dar aşteptai! să’l vază revenind.
Timpul trece: Nimic. Find-că eşafodul părea părăsit, pustid, căţl-va băieţi se hazardeză de a se urca, voind să vază de aproape maşina de moarte, poate inainte d’a o incerca şi eî inşişl. Eşafodul fascineză mulţimea de jos, intocmal precum atrage ochiul şerpelul. Ştrengari, ca pretutindeni, copii începură a se juca cu ştreangul; unul din el făcu semn de a’l pune inpregiurul gâtului, şi-’şl scoase căt putu limba. Această pantomimă plăcu. Publicul rîdea. Risul intovă-râşesce agonia. Un lucrător cu spetele ca de | atlet, cu ochiul posomorit, cu capul bestial, lovesce cu greaua sa mănă un biet câine, rătăcit, cine scie cum, in mijlocul acestei invâlmăşell; ardicăndu-1 apoi de pielea spinării pănă la inălţi-mea şafodulul, zise:
—	Ţine, Iohn, spânzură-mi lighioana asta!
Paris (3 luni) . .
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Viena la vedere .
100 ’LIOO 60
55 60
100
212 80212 65
93 20
76 >/, 43 30
55 80
93 40
76 V, 48 »U
Copii sunt atât de cruzi, pe căt sunt de nemiloşi oamenii mari! Trei din el se repeziră asupra animalului, care scotea urlete de disperare; intr’o clipită ăl petrecurâ ştreangul impregiurul gâtului!
învârtiră scripetul, şi câinele fu asvărlit in spaţiu, svărcolindu-se in frământările cele mal grozave al suferinţei.
Această fericită idee fu primită cu un mare hohot de rîs.
- Hun-a.! hurra ! bravo," bravo !
Vulgul voia o agonie; eată, şi-a găsit-o, mal puţin serioasă, in adevâr, decăt acea pe care era in drept să o aştepte.
Mulţimea privi cu un aer stupid corpul, care, după două trei svăcniri, se întinsese; şi când se Încredinţase că a murit de tot, incepu să se mişce. Valul se limpezi, şi, puţin câte puţin, se streuurâ de tot.
Cel de pe urmă aruncară drept semn de adio, căte-va pietre asupra câinelui al căruia corp inţepenit râmase legânăndu-se ca limba unul pendul.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
M!ag
Sla
INLag-asinii 1 de J31ânâriî sub firma:
URSI L ALB
MT S LA. 3VCTXTVAT *V
Strada Lipscani, langa Joanid bacanui
TJnde a sosit un mar© asortiment cu tot felul d©
BLAMURI
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manş^ane, Booale, Căciuli, Cojoace, ctc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelucrate, cu preţurile forte moderate.
BRTIDER SPITZER.
TOT FELUL DE HÂRTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velina No. 6.
DE SCRIS:
No. 0 şi 1 in toate cualităţile, nesatinată, satinată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerialâ HÂRTIE DE AFIŞE No.
Harţi© Albastra
MUCAVA
PE FERESTRE.	DE PAE.
BC* CU PREŢURI FOARTE A V A X TARI O A SE
Se află de vdnrjare la Noul maga-sin de hârtie, strada Smărdan (ger-manăl hanul Şorban-Vodă No. 2.'
Pentru partide mat mari şi Comisioane in tot felul de hârtie de Austria şi Francia, plicuri etc. a se adresa la comptoirul sub-semnatu-lul, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de hârtie ori cui emî va cere franco.
DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DeTeR
□ OCTORULUI RABUTEAU Laureat al institutului Francieî.
NumerdsaU studii făcute de învăţaţii ce! maî distilai a epocel ndstre, au demonstrat c! prcparaiiunile de fer a Dr. Rabuteau sunt snperioretutulor celor-alte feruainâse pentru tratamentul bdlelor următor®: Cblorosă, Anemie, Palorea feţei, Perdcrl Slăbiciunea Copiilor ţitdte bâtele causate prin sărăcia sângelui.	,	.
DRAGEELE D-ruluT RABUTEAU : Nu înegresc dinţii 91 «unt mistuite de stomachurile cele mai slabe fără a produce conktipaţiuni : A se lua
2 dragele, una diminăta şi alta sera în timpul mâncare!.....................
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU: Recomandat jpersdnelor a căror func-ii__-	______ . y.	A « O	«an «rUnrtnlalft A a© lua cate
(iun! digestive au trsbuinţă de a fl restabilita sau stijnulate. A se lua câte I
un păhăruţ de rachiu diminua şi s6ra înaintea mâncare!.................
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special copiilor...
- - ---------------tUT —	*
Tratamentul feruginos prin DRAGEEL.E RABUTEAU este fârte economic, ele nu dau loc de cat la ui cheltuială neinsemnată pe fiecare $î.
A se feri de contra-faceri şi pe flaoonele de fer a D-ruluî Rabuteau, a se cere ca garanţie, marca fabrice! (depusă) purtând semnătură luî CLIN şiG-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14. STRADA RACINE.
Deposit in Bucurescl, la D-nu Ovesa şi O. Gersabec, droguigtf şi la D-nu Risdorfer. farmacist.
Mfm

* PEHFEC TIUNE ” REGENERATORUL UNIVERSAI AL PĂRULUI
de D” S. A. ALLES.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului aii duldrea juneţe! sdlle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe Închidă Effectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu estî uă vopsea, ci uă pre-paraţie a eăre! proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului ____	__ sunt recunoscute în lumea întreagă.
Deposit principal,
„ r,	Veritabila prenaratia se vin
a 116, Calea Southa.mpton, , . „
u	’	de mfaşnrata m hârtie rose
LOHORA, EnGI.ÎTERA.	• r- • ^
eu tM de vârnjare la toţi Conferii, Parfumerii şi Farmacia’ •!
Deposit pentru venzare ou ridioata la D-nu Appoel & Co. Strada Covaci No. i
Buouresoi
Vânzarea en detail in Bcuresci la D-nix Paul, coifeur al Curţii lângă Pasagiul Român, Eugen Lolivier, N Niculeacu, I. N. Âr-deleanu succesor, Ninon de Lenclos, Eram GUnther, V.. Pencu tkCo. Carol Gersabeh, succesorul U-lui Ovessa.
iMSgM
DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & C°
BUOTTRESCI
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi repede. Cea mal perfectă şi cea mal simplă regulare a ardere!. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel mal simplu servicii! fără de a avea trebuinţă de măturat. Se inlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţevef de ventilaţiune. O singură sobă încălzeşte trei camere. Incăltjire centrale aeriană»pentru clădiri intregî.
DST Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a uşeî
MEIDINGER-OFEN
ĂĂH. H E I M 4
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidlnger şl obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
t
De venzare bilete de inebiriat
1
PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci 14
.	(Casa Pencovid)
■
DE ÎNCHIRIAT
ODĂI MOBILATE
29, strada Smărdan (Germana) 29
TAPETURI
PERVASURI POLEITE
Plafonurl in Relief
din celle maî renumite făbrice cu preţuri foarte moderate, recoman! onorabilului publică sub-semnatul
n. x-iOisriCLH:
Tapiţer şi Decroator.
3 Strada Ştirbei Vodă 3
Asemeni mă angajez cu orî-ce lucrări de tapiţerie.
De venzare
0 pereclie do case mari cu loc spaţios, din urbea Alecsandria, actual mente scoală, primară de fete, doritorii se vor adresa in Bucurescl la D-ou S. IDuţuleseu, strada-Lipscani! Nn, Ti.'

W. STAADECKEH
Bucurescl, Str. Smărdan 8.
L0C0M0BILE SI TREERATORE
HORNSBT
de 10 şi 12 cal putere. Oonstruc-ţiune nouă, cantitatea şi cualxta-iea treerişulul neîntrecute iucă pană acum de nici o altă tree-râtoare.
BATOSE de PORUMB
cu abur, sistem nou
BATOSE de PORUMB
cil mâna.
MA SINE de SECERAT
eb
ŞI LEGAT SNOPI
Preţul sârmei foarte redus, pre-
Recomandă pentru sesonul viitor
PLUGURI
MICHAIL LASAR
Librar din Fitescî
miate la toate Esposiţiunile unde a Just espuse.
MASINE de SECERAT
fără aparat legător, care arunca snopi intregî. .
PLUGURI VIDAT!
in mărimile de 1, 2, 3 şi 4 cu bârse de fer şi de tuci ii.
PLUGURI englezeşti
cu grid de fer, cormane şi făre de oţel
PLUGURI
pentru adâncime mare
cu 2 şi 3 bras.de, intregî de oţel
MAŞINI de TREERAT
cu cai impreună cu maneglu
MORI DE MACINAT
simple, duble şi triple.
PIETRE DE MOARA
franţuzeşti,
FERESTRE
de copaci mari şi pentru lemne
de foc
PIETRE DE MOARA
nemţesc! şi unguresc!.
POMPE
de foc
POMPE
de vin
>1A SI N E
de tăiat pae şi fen.
MORIŞCE DE MANA
şi maî mari in unire cu ma-negiu pentru locuri muntbse
Muşiamale de cauciuc
de 34 metri pătraţi
IPentru mori mai recomand :
Triori, Cylindre, Eureca, Aspiratori, Maşine de grişuri, Curii ţitori complecte, Valţurl, Rurale şi toate articolele^ trehuiuciose pentru mori.
Se însărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi orî-ce alte publicaţii. | Autorii şi editorii sunt rugaţi al trămite orî-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mal corectă desfacere
HOTEL FIESCHI

BbCAREST
— Situat in centrul oraşului Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Odae de la I — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii.
Abonamente pe lunâ cu rabat
De venzare maclaturi
(hărtie) stricată
La Typographia Stefau Mihâlescu,
Strada Covaci No. 14
Important
Favoarea şi celebritatea univer sală de care se bucură din caus;. excelenţei şi solidaritate, lor Maşinete noastre de cusut, originale din
Fabrica SINGER
ne-atl indemnat a deschide şi i Bucurescl un deposit special, <■•■ in tote oraşele cele mari ale Et ropel, şi ast-fal suntem in post ţi • de a vinde maşinele noastre Iov Bucurescl cu preţurile fabrici i asemenea şi in rate lunare, cu gsi rantie de cinci ani si invetălur;
9
gratis acasă.!
Părţi de maşini şi reparaturi ci preciurile cele mal eftine
lei li.
12 bucăţi ace americane .
i*
1 corâbioară...............
1 curea circulatoare .	.
1 sticlă oleiu.............
.12 mosuraşe de aţă singer, primacalitate ....
- 6<
2 5t
Ori ce SINGER C S poartă marca Maşină de cusut new-york. de sus a
a lui	Fabricei.
NB. Maşini de alte sisteme, car nu se mai pot Întrebuinţa, se pri mese in schimb.
G. NEIDLINGER,A£ent general.
BUOURESOI HOTEL DE
The Singer Manufacturing Co.
Neiv-York (Ameriku)
BULE V ABD
CALEA VICTORIEI
Se cauta un asociat
cu capital de la 30,0t0â 40,000 franci, pentru o inlr prindere industrială, garantându-i-se un beneltclu anual da 50»/o.
A se adresa, in Bucurescl, strada Labir in tu, No. 59.
Prima Soeietate i. R. priv. de naviga- ' ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 Januariă 1881 b. n.
VAPOARE IV. p( .S A Plecare Ir vale.
De la Budapesta Eum 7 ore a. m. „ Orşova Marţi 12 „
„	T.-Severin	ls0»
„	Oalafat	„	6	„
„	Corabia	Mercur! 2	„
„ T. Măgurele,, „
La Rnsciuc „ 8 „
De la Giurgiu	„	1113	„
„	Cernavoda	„	643	„
„	Brăila	Joi
La Galaţi
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă 9 ore a. m. ,, Brăila „ iu23 „ a, ni. „	Cern.vodă „	5211 „ p m
La Giurgiu Duminecă G30 „ a. m.
amdz p. m. p. m. a. m. a. m. a m. a. m p. m. a. m. a. m.
11'3
a- m. 12 amdz fi*" „ p. m. 7“" „ p. m. 930 „ a. m 443 „ p. m. a. m.
TiijWWW.(
De ia Giurgiu „
„	Rusei uc „
„	Măgurele „
„	Corabia „
„	Calafat Luni
La T.-Severin „
De la Orşova Marţi Serviciul local intre Galaţî-Tukea-Ismail “
In jos : de la Galaţi la Turce-Is1-mail, Marţi şi Sâmbătă 9 ore a m In sus: de la lsnnul la Tulcea-Galaţî.Merc. şi DuniinecâSbrea.m. Serviciul local intre Braila şi Galaţi De la Galaţi la Brăila in toate zilele la 10 ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate zilele la 3 ore p.m.
^______Agenţia vapoarelor. J}
oromanica.fo™“	”
GDTTĂ ( 0L1UL m CASTANE DE INDIA
IUHJMAT1SME p . ^ Mrebuinpa cu succes de la 1842
P’VfiilflI	ce^ mai ^un calmarit Durerei
llL I n ALull [	ÎNTRE ACCESSfE, usaoiul
SIROPULUI DE FRASSIN U LUI GENEV01X
Face vindecarea durabilă combătând predispositiunea. Phcia GENEVOIX, Di, r. des Beaux-Arls, Paris şi în România.
I )e incliiriat odăi mobilate^
29, Strada Smărdan (Germană) 29
V \SkLI.\L
Un nod product natural de usat in mod prea variat in hygienă, cea mai bună inlocuire cunoscută până acum pentru Glycerinâ.
O esenţă de petrolefl pură şi in cel maî mare grad concentrată, refinată fără destilaţie safl chimiealie.
Preparat specialmente pentru scopuri medicinale, phar-macenlice şi de toaletă.
Vaselina nu este o medicina patentată sad un mijloc secret.
Către D-nii Doctori şi Pharmacişti
Vaselina nu este supusă la nici un fel de schimbări, nici la râncejeală prin minare ea oferă printre toate substanţele baza cea maî preţioasă pentru toate felurile de alifii şi preparate de uns. Se uneşte cu pucioasă, camphor, iod broniina, a.oid carb'-nic şi alte substanţe analoge. Întrebuinţând Vaso-lina ca bază pentru ast-fel de preparate se asigură pentru in tot-d'a-una conservarea acestor medicamente.
Cheseborough Manufacturing Company New-York.
Ageniia generală pentru Romania la Appel & C-nle in Bucureşti. — In deposit se găseşte la toate spiţeriele.
De venzare
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. i 8 camere, 3 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe şi cui ţioasă, amatorii se pot adresa pentru informaţiunl in Dionisie No. 10.
XTST TOATE 23ILELB
A.BONAMHNTBLH:
Ia C&pitalA: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lat. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. InStreinAtate: 1 an 48 lei,6 luni 24 lei, 3 lunii2lei.
Director: D. AUG, LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anuneiuri şi Reclame g ss adresa ;
In Eomania: La adrniniatraţiune, Tipografia. St. MihMtseu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţif farului din judeţe.
In Paris:	La Sociitt Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate O. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfnrt, Zurich, Hew-York: Prin compania generală de publicitate ft. L. Daube & C-nie.
UST UNCIUHJLE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 85 ban!;
Reclame pe pagina IlI-a............l Leii,
»	»	» Il-a ; . . , . '. 2 »'Vi-'
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclam#, rodacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: BteF. 0. MlOHAILEBOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Yiena 15 Tanuare.
Precum se comunică ziarului „Deutsche Zei-tung“, vor insoţi pe principele de coroană in călătoria Iul prin Orient conţii Palffy şi Iosif Ho-yos. Doctor nu se va lua, dar se va îngriji de farmaciâ portativă. Pe mare se va întrebuinţa vasul „Minunar", care va lua bagajele şi servitorii spre a pleca la Brindisi, de unde apoi principele ’şi va incepe călătoria proectată,
Petersbnrg, 15 Ianuarie.
Deficitul budgetului pentru anul 1881 e de 50 milioane. Se va acoperi din fondul căilor ferate, care datorează statului 188 milioane. In raportul săli către împărat ministrul de finanţe zice :
Motivele deficitului nu sunt de natură cronică; îndată ce starea economică se va ameliora deficitul pricinuit din causa relei recolte va dispărea, In toate ramurile administraţiuniî insă, se recomandă cea mai mare economie. Cu tot caracterul pacific al politicei europene, ministe-riul de lăsboid răpeşte a treia parte din budgetul statului. Necesitatea neîndurătoare insă reclamă serios reducerea cheltuelilor pentru armată.
Petersbnrg, 14 lanuare.
Ţărul Rusiei s’a declarat gata pentru acordarea unei constituţiunî, ce insă nici intr’un cas nu va semăna cu constituţiunile ţărilor apusene, Constantinopol. 14 lanuare.
După cum anunţă „Valdt" bande de briganţî greci aii intrat in Tesalia, a fost insă respinşi de armata regulată turcească care a omorît căţî-va din ei. Cu această ocasiune armata regulată grecească a tras asupra celei turceşti.
Toate tunurile din Ciataldja se aduc aci spre a fi trasportate la Iaiiina. Poarta plânueşte zidirea de nuoî forturi in Abydas, la Dardanele şi Vesica Bay.
Ministrul a dat ordin de mobilisare pentru redifii din Rumelia şi Asia Mică.
S’ad trămis la Ueskup două batalioane de infanteria şi 800 soldaţi de cavaleria pentru suprimarea răscoalei lui Ali-paşa de la Gusinje.
Athena 14 lanuare.
Vasul „Panopi", care sta pană acuma la dis-po siţiunea ambasadei greceşti din Constantinopol, e chemat aici spre a fi transformat intr’un vas de torpile.
Paris, 14 lanuare.
La aniversarea decapitării lui Ludovig XVI, ce va fi la 21 lanuare, se va celebra un pompos servicii! funebru.
Paris, 14 lanuare.
Circulara lui Bartlielemy St. Hilaire e privită de mulţi ca o desconsiderare a politicei urmate de Gambetta. Din causa aceasta „Republique jFran^aise" nici n’a reprodus’o.
Berlin, 14 lanuare,
Cu privire la cearta pentru graniţă intre Turcia şi Grecia, „Nordd. Aligm. Ztg.“ scrie: Schimbul de idei intre ministrul Comondurosşi Puteri continuă incă. In circulara sa ministrul grec se incearcă să combată punctul de vedere al Franciei, care opinează că decisiunilor confe-renţei din Berlin nu li se poate atribui caracter esecutoriil. Aceasta arată Europii ce mare diferenţă e intre cabinetul grecesc şi Puteri ; cu toate acestea e aamisibilă o inţelegere pacinicâ.
Roma, 14 lanuare.
Episcopul Strossmayr a adresat Papii o scrisoare prin care ăl invită să sprijiească căt se poate de puternic întrunirea tuturor Sivilor pe lângă sântul Scaun. Canrdinalul Nina, răspunzând in numele Papei, afli mă că Slavii aii un frumos viitor atăt in Europa, cât şi in Asia.
Scrisoarea aceasta s’a publicat in ziua, cănd i s’a fixat marelui duce Sergius, ziua de audienţă la Papa Leo XIII.
Petersburg, 14 lanuare.
In şedinţa de alaltâeri a Reichsratului ministrul de finanţe a desvoltat in inţelegere cu cel de la răsboiti noul program a’l căilor ferate. S’ad aprobat liniile strategice ce se vor construi in guvern a mentele Vistului şi Podoliei, precum şi cea dă lângă Volga. Liniile de însemnătate curat comercială se vor lăsa industriei private.
Berlin, 14 lanuare.
In şedinţa de eri a adunării ligei antiseme-tice s’a luat resoluţiunea că Virchow, Richter, Strassman şi Langerhanuse nu mai sunt demni să represinte capitală.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
1.5 lanuare--4 ore seara.
Londra, 15 Taunare
Ieri s’a întâmplat o esplosiune de dinamită la Staford, intr’o magaziă lipită de un deposit de arme. Magazia sări, dar cele-l-altc stricăciuni sunt neînsemnate. Se crede că acest accident este fapta fenianilor.
Din cei 60,000 lucrători întrebuinţaţi in minele de la Lankashire, 50,000 s’att pus in grevă. La Donvallgreen s’a întâmplat o incăerare intre poliţiâ şi lucrătorii de la miniere, cari voiau,să o-preascâ pe colegii lor de a lucra.
Sunt mulţi răniţi,
Vena, 15 lanuare.
(Oficială).— Baronul de Streit, ministru al justiţiei, şi cavaleiul Kremer d’Anenrode, ministrul de comerciu, sunt desărcinaţi de funcţiunile lor. Baronul Pinot de Friedenthal, guvernatorele Austriei de sus, e numit ministru de comerciu; dr. Prazak. ministru fără de portofoliu, e însărcinat cu gerarea ministerului justiţiei.
16 lanuare — 9 ore dim.
Belgrad, 15 lanuare.
Prinţul Serbiei a numit pe d. Popovici prezident al Scupcineî şi pe profesorul Kujuezici vice-prezident. Scupcina, după ce s’a constituit, a ales o deputaţiune de 45 de membri, cari să ducă prinţului felicitări.
Mâine, la amiazî, se va ceti discursul Tronului.
(Havas)
A se vedea ultime seirî pe pagina III.
Bucureşti, 5 Ianuarie
Ne pare că, anul incepe cu bine.
Pe lângă mantia protectoare cu care natura se hotărî să acopere recoltele noastre in faşă şi care va aduce poate la timp o mănoasă resplată agricultorului român, de atâtea nevoi incercat,— mai avem incă de trecut, in contul semnelor bune ce ni se fac, un simptom foarte inveselitor pentru noi, dacă considerăm deplorabila sistemă a guvernanţilor de astă-zi şi desordinea constituţională în care se agită viaţa politică a statului nostru.
Fie-cine a inţeles, de sigur, că simptomul de care vorbim aci e constituirea mai sistematică a partidelor ce s’a manifestat zilele acestea din urmă, şi care va inrîuri, in mod foarte profitabil, asupra mecanismului constituţional al statului, asupra conducerii, atât de nemulţumitoare, a intereselor noastre publice.
O îndreptare politică e sigur de aşteptat.
■*
Nu vom mai pierde timp cititorului demonstrând că esistenţa partidelor, cu toate plângerile ce avem de adresat şi unora şi altora din cei ce s’ah succedat la cârma ţârii, este şi remăne totuşi o necesitatate absolută, in regim constituţional.
Trebuie să luăm insă seama, că pe cănd partidele, bine întocmite şi inţelepţeşce conduse, dah naţiunii in genere, prin lupta leală ce ele intreţin, in sfera libertăţilor publice, toate foloasele unui control regulat şi puternic asupra afacerilor de interes general, —ele nu aduc, din contra, mari resultate practice, in domeniul politicei militante, cănd nu dispun de-o or-ganisaţiune destul de insemnâtoare, spre a putea să se contrabalanţeze reciproc in tendinţele şi in acţiunile lor esagerate, căt timp una, sau cea lantă din partide, ţine in stăpânirea el destinele statului parlamentar.
Lipsa de asemenea partide, bine orga-nisate şi indestulde numeroase, este chiar o pagubă in regim de libertăţi.
Constituţionalismul nu produce atunci
toate resultatele bine făcătoare ce el este menit a da.
Şi căt n’ah suferit oare interesele ţării din causa acestei imperfecte organisărî de luptă constituţională ?
Nimeni n’a constatat mai bine ca noi, in intervalul de două decenii aproape, că apucăturile piezişe şi păgubitoare statului au fost cu atăt mai numeroase şi mai cutezătoare din partea celor ce guvernaţi, cu căt puterea adversarilor lor politici era4 mai slabă şi mai puţin semnificativă in manifestările ei parlamentare.
Iată pentru ce unii au fost conduşi a zice, şi nu fără cuvănt, că, in ţara noastră, nu esistă de căt o singură partidă, aceea „a bugetului", pentru că partidele ce s’au aflat in oposiţiune, de cănd trăim noi in viaţa parlamentară, aii fost de regulă foarte slabe şi prin urmare foarte puţin influente in mersul cărmuirirî intereselor noastre publice.
Şi tocmai in oposiţiune partidele ar fi cătat să aducă cel mai mare folos ţării, prin rezistenţa energică ce ele ar fi putut să opuiă direcţiunilor nesocotite ce se da intereselor naţiunii, de către cei ce conduceau statul romăn.
Dacă „patrioţii" ah apucat câmpii, in a-tătea şi atâtea împrejurări, una din cause e şi acesta, că ei nu s’ati. temut nici o dată despre pierderea puterii din mâini, prin descreditul lor moral şi prin lupta energică ce s’ar fi declarat guvernului de către adeversaril sistemei lor de1 cârmuit.
E tocmai ceea —ce zice românul; că in satul fără câini, ageri şi vegliietori, făcătorii de rele umblă, ziua nămiaza mare, fără nici un habar.
Aşa au umblat de pildă şi patrioţii noştri in sfera afacerilor publice, vă$ănd slaba resistenţă ce le-a presintat opoziţi-unea, in intervalul vestitei lor domnii.
Nu poate dar de căt să ne bucure constituirea mai puternică a partidului sincer liberal, represintat prin d. Vernescu, şi a partidei conservatoare care şi-a ales din noii ca lider pe d. Catargiu.
Silinţa ce-şî dau azi partidele de-a-şi strânge răndurile şi de-a se întări impre-jurul principiilor programelor lor, ne autorizează a spera in ocrotirea mai serioasă a intereselor publice, prin esercitarea unui control mai sever asupra actelor celor ce guvernează, şi apoi in regularea funcţionării machinei noastre constituţionale, ce lasă incă atăt de dorit.
CRONICA ZILEI
In judeţul Vâlcea, ni se spune că s’ar fi găsit intr’o movilă un cal, o oae şi o tavă toate de aur. Calul ar fi cântărind până la 20 oca. Aşteptăm ştiinţe mai sigure despre această nouă comoară şi credem că administraţia va lua toate măsurile ca nu cumva calul împreună cu cele-1-alte obiecte să facă aripi.
Aflăm că juriul pentru exposiţiunea „Concordiei Române" s’arf] împărţit in secţiuni şi ar fi visitat, precum i-a fost cu putinţă, stabilimentele fi fabricele de industrie naţională, ca să poată da un raport amănunţit despre producţia de industrie naţională.
Cu părere de răd insă suntem informaţi, că maşinele de vapor ale d-luî Ioan Pavelescu, cel mai distins mecanic romăn, făcute pe cănd acesta era director al scoalei de meserii, după ce ad fost admirate de public in timp de trei luni ar fi fost înlăturate de la concurs, fiind-că i se conferise diploma de onoare bine meritată şi A. S. Regală Domnitorul voia sâ-1 recompenseze.
Sperăm că i se va face dreptate d-lui Pavelescu,[care de câte ori este cestiunea de a-şî da părerea in espertise grele de mecanică, este tot-
d’a-una chemat şi consultat ca bărbat special in mecanică; iar cănd este vorba să i se dea un cerc de activitate mai întins la căile noastre ferate sau in altă administraţie, este înlăturat sistem ariceşte.
Se anunţă pe mâine, Marţi, la 2 ore d. am. in sala Ateneului, o întrunire electorală.
D. Gr. Păucescu, candidatul partidei conservatoare la col. II. de deputaţi îşi va face profesia de credinţă.
Ştirea dată de noi zilele trecute se confirmă oficial.
D. D. Petrescu, membru consiliului permanent de instrucţiune, s’a numit in postul de director general al acelui minister, in locul d-lui B. G. Livanu, demisionat.
In timpul căt d. Petrescu va ocupa postul de director general, se va considera ca detaşat de la consiliul permanent.]
Prin gazeta oficială de ieri, ministerul mul-ţumesce in public persoanelor insenmate mai jos, pentiu sumele de bani ce aii bine-voit a oferi primăriei capitalii, ca să se imparţă săracilor de sărbători :
D-luî Ed. Iul. Rizdărfer, farmacist care a dat lei 50.
D-lui Andr. Frank, idem, lei 30.
D-luî August Heberling, din Turnu-Măgurele, idem, lei 10.
D-lui Gustav Rietz, comerciant, lei 30.
Total lei 110.
Nici un român din cei bogaţi nu s’a gândit in sărbători la sărăcime ? ! !....
In urma votului consiliului general şi a reclamelor cetăţenilor, aflăm, scrie „Curierul Financiar" că d. ministru al agri cui turei, comerciulul şi lucrărilor publice a dat ordine corpului tehnic local de a procede imediat la lacerea studiilor penti u drumn! de fer Piatra-Pacău, şi Comitetul Permanent, in vederea necesităţilor de cheltuiele in facerea acestor studii, a disposat convocarea, consiliului general, pentru a obţinea creditele necesare. Felicităm pe d. ministru care a ştiut să dea curs unei dorinţe atăt de legitime a judeţenilor ; felicităm pe membri din Comitet aceia cari Înţeleg să’şi dea seama de importanţa chestiunii şi de vitalitatea ei faţă cu judeţul şi oraşul in special, si suntem convinşi că toţi oamenii de bine vor da concursul in a ajunge pană la capăt cu această operă de cea mai mare importanţă pentru esistenţa Piatrii, ca orăş de reşedinţă; ştim că sunt câţî-vă cari combat această lucrare, dar cunoscăndu-I cetăţenii vor şti a’i stigmatiza ca pe nişte nulităţi ce ne ştiind a clădi, caută numai a dărâma ca să se poată folosi din acele dărâmături.
Comisiunea instituită de guvern pentru revi-suirea codului de comerţ romăn ne spune acel’aşî ziar, s’a ocupat in fine de cestiunea privitoare la bursele de comerţ, la agenţii de schimb şi samsari. Ea a insârcinat pe d. Pache Protopo-pescu cu redactarea disposiţiunilor care au să introducă in ţara noastră instituţiunea atăt de utilă a Burselor de comerţ.
Sistemul adoptat in principid pentru burse, este, pe căt ni se asigură, cel frances cu foarte puţine modificări. Ar fi de dorit ca această lucrare să vie cât mai neintărziat pe biroul Ca-merilor.
Septămăna ce am inchis a fost ca de obiceiu calmă; operaţiunile ad fost aproape nule din causa sărbătorilor crăciunului şi anului nod. Argintul continuă a fi foarte restrâns pe pieţele noastre.
In ceea ce privesce cursul valorilor, nu avem de înregistrat importante variaţiunî; mai toate şl-ad manţinut cursul de sâptâmănu precedentă, aşa că anul 1881 putem zice că inaugurează bine din punctul acesta de vedere.
Săptămâna din urmă s’a semnalat printr’o temperatură cam rece, şi mai prin toată ţara a inceput a cădea zăpadă abundentă : situaţiunea generală a grânelor este pănă acuma după informaţiile „Curierului financiar", mulţumitoare.
In porturi, preţul cerealelor a fost in cursul săptămânii:
Galaţi. Ghirca (55 — 61 lib.) lei 55 — 70: grâul (55 — 61 lib) 54 — 69 lei; Secara (lib. 52 — 57)
www.dacoromanica.ro
R0MAN1A LIBERA
lei 49-52; orzul (42-47 lib) lei 28 — 35; porumbul (59 — 61 libre) lei 37 — 39; eirquantina 61 Vj-64) lei 40-42.
BOBOTEAZĂ.
6	lanuare 1881.
Eată modul in care se va serba şi anul acesta ziua botezului lui Crist:
La orele 10V2 de dimineaţă,, M. S. R. Domnul va merge la biserica Zlătari, escortat de un es-cadron de cavalerie, unde, inconjurat de casa Sa civilă şi militară, va asista la oficiul divin, faţă fiind: dd. miniştri, dd. preşedinţi şi membri A-dunârilor Legiuitoare, cari se vor afla in capitală, înaltele corpuri ale Statului, corpul profesoral, d. primar cu consiliul municipal, inalţil funcţionari şi dd.'oficiărlsuperiori din garnisonă, caii nu vor fi in front.
După săvârşirea sântei leturgiî va urma pro-cesiuneade la biserica Zlătari pănă la pavilionul de pe malul Dâmboviţil. Procesiunea se va pune in mişcare in ordinea următoare: Un detaşament de gendarmî pedestrî; Toate drapelele cor-puriler din garnisonă; Preoţii cu sântele icoane, urmaţi de inaltul cler, după ordinul sâii ierar-cliic: d. prefect al poliţiei; dd ^adjutanţi domneşti; d. mareşal al Curţii. Apoi: M. S. R. Domnul cu I. P. S. S. Mitropolitul Primat, avend la dreapta şi la stânga căte şease oficiărî din diferite corpuri ale garnizonel. Pe urmă: dd miniştrii; dd. preşedinţi şi membrii Adunărilor Legiuitoare; înaltele curţi de casaţiune şi de comp-turî; Curţile şi tribunalele; Corpul profesoral; d. primar al capitalei cu consiliul municipal dd. înalţi funcţionari aî Statului cu dd. oficiărî superiori cari nu vor fi in front. La pavilionul Dăm-boviţeî se va săvârşi sânţirea apelor. In momentul cănd I' P. S.S. Mitropolitul va pune sânta cruce in apă tunurile de pe dealul Spiril vor da obicinuitele salve. După terminarea ceremoniei, procesiunea, observând aceeaşi ordine ca la venire, se întoarce la biserica Zlătari. De aci M.
S.	R. Domnul, inconjurat de statele-majore, merge pe bulevard, înaintea statuel lui Michaî-Viteazu, unde primesce defileul trupelor.
IDIIST -A.F-A.JErfc.A.
Eeapropiitrea Austriei de Rusia.
Ziarele oficioase vieneze publică de câtva timp împărtăşiri, cărora, daca le-am crede,— şi nu avem pentru ce nu—ar trebui să privim ca foarte apropiată restabilirea acordului de odinioară intre Austro-Ungaria şi Rusia, şi in genere, restaurarea Triplei Alianţe.
Iată căte-va pasagie, dintr’un articol a oficiosului „die Presse", basat pe o telegramă din Berlin, cu următorul cuprins :
„In cercurile diplomatice bine informate se „vorbesc© de căte-va zile foarte mult despre o „reapropiere a Austriei şi Rusiei, care se realizează cu ştirea cancelarului şi nu fără o activare din partea curţel din Berlin."
Pasagiele semnalate, prin cari se comentează această telegramă deja confirmată in mod oficios, sunt ;
Dacă vor fi întemeiate ştirile semnalate nouă printr’o telegramă din Benin, despre reapropie-rea îndeplinită intre Viena şi Petersburg, precum şi despre iminenta restaurare a alianţei celor trei împăraţi, am găsi in această înţelegere cheia pentru evenimentele din Sofia*), ba am putea vedea intrănsele tocmai o dovadă despre autenticitatea acelor veşti.
Sub acest punct de privire, crisa din Sofia s’ar presinta ca importantul preludiu a unor evenimente, cari se prepară in urma unei grupări a puterilor pe peninsula Balcanilor — după cum. sperăm —intr’un alt inţeles şi după un alt metod, de cât in fatala epocă a alianţei celor trei im-
*) Resiurnarea ministrului Zankoff
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 5 lanuare —	22
0 DRAMA INFIME MARI
DE
K.	CORTAMBERT traducere de P. M. GEORGESCU
XVIII.
STRANIE RECUNOASCERE —POVESTIREA UNUI ÎNECAT.
Ce se petrecuse ? Ce întâmplare împiedecase aşa pe neaşteptate justiţia, carea este de obi-ceiri atât de espeditivă in executarea hotârîri-lor sale? Nu putea fi alt-ceva decât un incident de cea mal mare insemnătate.
Norton, recondus la închisoare, intră intr’una din şalele de jos, in apropiere de cabinetul directorului.
pârâţi, in care Austria intrase fără un scop ho-târît, bine precisat, şi prin urmare şi fără o punere la cale, care să fi mijlocit realisarea acelui scop.
In tot caşul, nu se poate de cât prea lesne inţelege ca sub auspiciile prinţului Bismark, care ar vrea să va^â manţinându-se pacea >şi pentru motivul acesta tocmai ar dori să vadă o deslegare radicală a cestiunel Orientale, a a-cestul nesfârşit isvor de conflicte, să se inceapâ intre Viena şi Petersburg un schimb de idei, care să ducă la propuneri piositive, iu privirea modulul cum să se realiseze in peninsula Balcanilor o stare de lucruri, care să presinte mal multă statornicie, de căt stăpânirea turcească, atât de putredă şi irevocabil condamnată a peri.
Cari vor fi oare acestea „propuneri po-sitive" şi „starea de lucruri statornică" care se semnalează ? Aşteptăm cu nerăbdare aceste desluşiri, căci nu mai e indoială, o reapropiere a Rusiei de Austria şi o reinoire a triplei alianţe, va atinge, in prima linie, şi politica ţârei noastre.
Bulgaria şi Serbia.
Se semnalează realisarea unei mari intimităţi intre Serbia şi Bulgaria. Causa acestei împrejurări ar fi, că sferele guvernamentele din Sofia hrănesc o mare simpatie pentru principiile şi oamenii noului cabinet sârbesc.
Ştirea ne vine, intr’adevâr, cam ciudată, de vreme ce se ştie, că in Sofia sunt astăzi la.pu-tere liberalii înaintaţi aî d-luî Karaveloff, in vreme ce la Belgrad puternicii zilei jsunt conservatorii. Cu toate acestea trebuiejsă-î dăm cre-dâmânt, căci presidentul Camerei bulgare, Sub-narev, n’a hesitat să’şî esprime, la timpul săi), printr’o telegramă categorică, marea sa bucurie pentru triumful conservatorilor din Serbia.
Iată intr’adever ormenl politici ale căror prin-cipil nu aii valoarea lor propie de căt intre măr-ginile ţăreî in care se găsesc.
Algeria.
Cestiunea Tunisului, care se agită astăzi cu atâta ardoare intre Italia şi Francia, a adus vorba din nod despre Algeria. Nu va fi dară fără interes o scurtă dare de seamă despre actuala stare a acestei provincii francese, care a intemeiat domnia Franciel in Africa şi a cărei posesiune slujesce astăzi de titlu republice! pentru a’şl intinde dominaţia asupra Tunisului.
Poporaţiunea Algeriei se compune, după cifrele statiscice apărute in anuariul oficial a’l provinciei pentru anul 1880, din următoarele fe-liurite naţionalităţi:
156,365'’ Francesî, 92,510 Spanioli, 25,759 Italieni, 14 220 Anglo-maltensI, 33,312 Ovrei (e-mancipaţl, pentru nenorocirea poporaţiunel arabe autoctone, de primul guvern republican in 1871), 5722 Nemţi, 16,861 străini de alte neamuri eo-ropene, 8,890 africani de deosebite naţionalităţi; Arabil in urmă, cari sunt poporaţiunea moş-teanâ, sunt 2,462,936, iar armata francesă, care ţine intreg conglomeratul acesta sub stăpânirea francesă, numeră 51,000 oameni. Poporaţiunea intreagă e dară de 2,816,575 locuitori.
Şeful imediat a’l provinciei este un guvernator general, care subt imperii! şi in primul period a’l republice!, era de rigoare să fie militar, astăzi insă e civil, şi anume fratele presidinte-luî republice!. Guvernatorul poate esercita, după împrejurări, toate puterile unul suveran. In timpul din urmă insă. după ce se făcuse prin presă vorba despre nisce abusurî sâvîrşite in provincia africană de-a dreptul subt ochii guvernatorului, — Camera anumit o comisiune estra —parlamentară, care s’a declarat permanentă, şi deprinde acum un riguros control asupra tuturor aface rilor Algeriei. In schimb, guvernatorul a fost uşurat de-o mare parte a răspundere!.
Oeea-ce măhnesce po Francesî este împrejurarea, că cele alaita poporaţiunl, cari compun absoluta majoritate, nu araiâ de cât putină poftă de a se naturalisa. De la anul 1865 până astăzi, aşa dară in curgere de 15 ani, nu s’afi
De odată ăl duseră inaintea unul tăner blond, cu căutătura simpatică, cu fisionomia espresivă, de şi plină de urmele suferinţei.
Această apariţiune părea că-’l zăpăcea. Se şterse cu mâna io ochi şi pe frunte, ca un om care se trezesce dintr’un vis ; şi apoi zise :
—	Oare sunt mort ? 1
—	Nu, nu ! scumpul mei! Norton, dar, incre-dinţează-te, mâ aflu incâ intre cei vil, strigă tânărul.
—	O ! amicul med de Sartene ! căt sunt de fericit că te mal văz inaiute d’a muri, zise Norton aruncăndu-se in braţele junelui inginer.
—	Nu vel muri insă 1 Eatâ, am alergat eh ca să te scap! respunse Sartene.
—	Hei, cum ! pe infern, dacă nu visez, zise atunci Norton , pe care imsomniile din nopţile trecute şi emoţiuuile momentului ăl faceail incă să nălucească ; mâ inşei; nu poţi să til d. de Sartene ! El e mort in fundul Oceanului 1 Aici este vre o greşeală ; marea nu dă inapoî cu viaţă pe aceia pe care ăl inghite 1 D-ta nu poţi fi Sartene.
—	Pe D-zeii, ăţl jur că eh sunt 1
—	Nu, nu mă amăgi, e cu neputinţă!
—	Cu neputinţă! Am scăpat intr’un chip miraculos : luăndu-mă un curent cu o iuţeala a-
făcut de căt 4,446 de naturalisârf, si acestea incă, mirabile dictu, nu-din mijlocul naţiunilor înrudite, ci din „duşmanii de veacuri", adecă dintre germani.
Pricina acestei întâmplări, e că nu esistă de căt un slab raport intre poporaţiunea francesă şi cea de alte naţionalităţi. Pe cănd cea d’in-tâii! constitue esclusiv clasa funcţionarilor şi a marilor industriaşi, pe atunci Italienii, in cea mal mare parte NeapolitanI, sunt pescari şi cu-trierâ cu marfa lor oraşele şi Împrejurimile lor. Spaniolii sunt; aproape toţi, zidari şi lucrători de pământ; după ce aii strâns nişte parale, el se reîntorc in patria lor, iar in timpul căt petrec in Algeria, 6şl aduc de a casă, din Spania, nu numai hainele dar şi toate ăe-ale mâncârel. Mal-tensil sunt păstori sad ţin cărcilime pentru poporul de jos.
Oăt pentru Arabi, poporaţiunea cea mal interesantă, şi care singură ar putea da provinciei, prin asimilarea el, un caracter şi o faţă adevărat francesă, incepuse, pe la sfârşitul imperiului al doilea, să arate ceva pornire in aceasta direcţie. Poate că s’ar fi ajunsBla o completă asimilare, dacă Francesiî nu’şl perdeau toate simpatiile poporaţiunel autoctone prin emanciparea Ovreilor, — căci prin acest act, Arabul a fost aruncat, fără milă, in ghiarele nesăţioase ale acestor vampiri, aceiaşi pretutindenea. De atunci Arabil au făcut mal multe încercări de insurecţiune, spre a scăpa de jafurile Ovreilor, au fost insă tot-d’a-una invinşî. Asprimea cu care aii procedat Briancesil in acestea ocasiî, i-a făcut să piarză şi ultimele resturi de simpatie.
Astăzi guvernul republicel a instituit scoale franceso-arabe, vrând să facă asimilarea prin instrucţie. Nici acest metod n’a dat insă pănă acuma roade. Arabul va rămânea tot arab şi — daca se va frarrtozi vre-o dată, nu o va face de sigur fiind victima împilării ovreescî.
SITUAŢIA FINANCIARA A COMUNEI BUCURESCI
Raportul d-luî primar al capitalei către consiliul comunal, cu ocasia deschidere! sesiuneî ordinare, conţine date interesante in privirea mersului finanţelor comunei BucurescI, in cele d’in-tăiil 9 luni ale anului 1880.
Din acest raport resultă că suma prevădută prin bugetul comunei a se incasa in aceste 9 luni a fost de lei 5,406,403; in contul acestei prevederi bugetare s’ai! incasat lei 5,718,997.11 b. adică un plus de lei 312,593.11. Dacă la cifra de 5,718,997.11 adăogăm saldosul de la 1 Ia-nuare 1880, avem un total de incasărî do lei 5,847,431.47.
Suma votată prin buget a se ordonanţa pentru 9 luni a fost de lei 5,407,403.20, in contul căreia s’aîi ordonanţat lei 4,991,054 b. 77 —afară de mandatul pentru anuitatea imprumutulul de 10 milioane plătibil la 1 Oetombre in sumă de 550,000. — adică o ordonanţare in minus de lei 415,347,43.
Di rămăşiţele anilor anteriori s’a incasat numai in 9 luni lei 930.072.74,| adică 720,071, 74 mai mult de căt era prevăzut a se incasa in intregul an 1880.
Cu privire la debitul fiscal pe anul 1880, constatăm că prevederii.*: bugetare fiind de 1,296, 782,70 pentru 9 luni, s’a incasat 1,329,146.79 adică, 32,364.09 mal mult de căt echivalentul pe trei trimestre dintâii! ale anului.
Din suma incasâtâ de lei 5,847,431,47,. s’a achitat lei 5,847,431, din care lei 994,037.30 in mandate ale anilor precedenţi; lei 4,569,388.51 mandate din 1880. Saldosul la 1 Oetombre a fost de lei 284,004-93.
Din suma mandatelor ordonanţate asupra bugetului lei 4,991,055.17 s’ah achitat şi acoperit cu saldosul lei 4,853,393 bani 44. Mandate de plată la 1 Oetombre lei 137, 621.37.
Datoria flotantă care apasă astăzi casa comunală este de lei 1,854,790.32, afară de datoria către stat de lei 348,867.38, plata taxei de 1% din venitul sad către casa fondului pentru despăgubirea vitelor ucise de episootie. Ast-fel totalul datoriei flotante e de lei 2,202,663.71.
Această datorie datează de la 1876. La 1 Ia-nuare 1807 datoria flotantă era de lei 1,877,525.
meţitoare, am fost aruncat pe ţărmuri! Americel, acolo am fost pescuit, mal mult mort de căt viii, şi eata-mă acum, mulţumită lui D-zeii, ne mal dorind alta de căt a trăi, de căt a iubi pe aceia cari mâ iubesc, şi a opri ţara mea de a săvârşi o crimă omorând pe un inocent, pe cel mal bun diu tovarăşii mei!
De astă dată Norton nu se mal indoi. Cunoscuse vocea, gesturile, explosiuneâ generoasă a amicului sâîi. Se mal aruncă dar al duoilea in braţele Iul, şi, fără a se mai gândi să urmeze cu rigoare usunle civile, âl sărută ca un frate versănd lacrimi de bucurie.
Temniceri, gărzi, scheril toţi asistai! la aceasta atingătoare recunoştinţă. Toţi aceşti oameni, mal puţin aspri, mal puţin nesimţitori in fundul lor decât la suprafaţa, se simţeai! nespus de mişcaţi. La exeeuţiunea ordonată de lege et ar fi asistat farâ a tremura; iar acum, convinşi de inocenţa lui Norton, ardeal! de dorinţa de a-’l vedea in libertate.
Henric de Sartene zise apoi lui Norton :
-	Ei! ce mai stăm, haide să plecăm!
—	Mâ iertaţi, domnilor, zise atunci directorul arâtând oare-care nedomirire ; nu ne indoim nici un moment de-a crede că d. Norton nu este culpabil, dar pentru-că justiţia s’a pronunţat,
25 şi la 1 lanuare 1879 de 1,857,102.77.
In anii de la 1877 pănă la 1881, datoria fio tantă nu a mal crescut, căci consiliile comunale ş’ai! mărginit cheltuelile numai in limitele stabilite prin bugete.
Sub raportul implinirilor şi al cheltuelilor, constatăm dar că situaţia financiară a comunei Bucureşti e o situaţiune mulţumitoare.
STUDIU DE ECONOMIE NAŢIONALA.
Influenţa guvernului şi a marelui proprietar asupra prosperită{eI agricultureî.
Sciinţa grădinelor a avut la cel vechi, am zis noi, profesorii el, istoricii el. In adevâr Homer, Theofhrast, Dioscorid, Xenophon, Virgiliu, Pli-niu, Palladius, ne-ai! făcut cunoscut grădinele antichităţel, cultura şi composiţiunea lor. Preceptele lor sigur că numai sunt ale noastre de azi, cu toate acestea trebue să recunoascem că în multe puncte noi nu putem face mal bine de cât a urma preceptele lor. Ast-fel censiliele ce găsim in aceşti autori ;pentru alegerea unui grădinar sunt acelea pe cari le dăm şi noi azi şi in această privinţă nimeni nu poate zice mal bine ca Xenophon, care sfâtueşce a ne feri de grădinarii ce pun interesele lor mal presus de onoarea şi reputaţiunea profesiunel. „In rebus a-grestibus maxime officia juvenum et imperia senum congruunt," zice Palladius vorbind de alegerea unui grădinar.
Asupra acestui subiect găsim d*o potrivă in Pliniu, Caton, Virgiliu, Golumella precepte despre a căror valoare nu ne am putea pătrunde mal mult şi de unde resultă că cel vechi erai! tot aşa de înaintaţi, cel. puţin in arta grădinelor, ca şi noi. Ast-fel cea mal mare parte din instrumentele noastre de cultură de azi sunt in mare parte acelea de cari strămoşii noştri se serviail, adevâr despre care putem judeca după instrumentele găsite in ruinele PompeeI şi conservate in inuseele europene.
Arborii noştri fructiferi, cari respândesc asupra noastră atâtea delicii, sunt importaţiunl făcute de cel vechi din ţările străine, din extremul Orient, aclimataţl la eî, necontenit respăn-diţl in toate ţările şi pe cari noi i privim azi ca indigeni. Plantele noastre potagere, legumile, florile noastre şi un mare număr de plante medicinale, aii fost propagate şi cultivate in grădinele Romanilor.
Ast-fel găsim noi in antichitatea cea mal depărtată lucruri a căror descoperire ne o atribuim nouă, numai din causa unor simple perfecţionări introduse, pe cănd adevărata invenţiune şi prima aplicaţiune aparţine in realitate celor vechi. Aşa pentru esemplu Serrele calde cn cari se fălesce Horticultura modernă, privite in general ca invenţiunea timpului nostru, aii adevărata origină in Iiorti pensiles ale Romanilor, specii de grădini suspense in aer şi ambulatorii, adieă purtate pe roate, prin mijlocul cărora se puteai! pune Ia adăpost in vreme rea şi espune la soâre in timp frumos “). Iiorti pensiles erai! acoperite eu lame transparente, străbătute de razele soarelui spre a incălzi plantele. Azi nu ne mal putem indoi ci cel vechi n’aii cunoscut sticla. Sidonul, Tyrul şi Alexandria erai! oraşe renumite prin sticlăria lor. Sticla fu introdusă la Roma sub Tiberiu. Cioburile de sticlă găsite in ruinele PompeeI, şi in cimitirele Romei ne atestă că Romanii cunosceaîi sticla *). Pliniu distinge foarte bine petrele transparente, diafane şi translucide cu cari se acopereail oare-care temple ca acela al Fortunei. Sigur că Horti pensiles se depărtează mult de Serrele noastre calde, insă ast-fel este prima cugetare, prima origină. Ast-fel erai! Serrele calde ale celor vechi cari aveai), ca si noi, flori, legumi şi fructe in toate , anotimpurile. Pliniu ne mal spune că prin mijlocul de Horti pensiles, imperatoril romani erai! \
*). Pliniu,—Horti pensiles rotis promovebantur ad solem rursusque hiberms diebus, intra specularium munimenta revocabantur.
**). Michel Angel. Asupra|vaselor antice de sticlă găsite in cimitirele Romei.
noi nu avem dreptul, fără o nouă hotărîre a i-naltei curţi, de a libera pe acusatul.
—	Dacă este numai atăt, apoi atunci suntem in regulă. Eată o scrisoare care va risipi toate scrupulele d-tale.
Şi in acelaş timp întinse măna şi ăl dete o hârtie care nu mal lăsa, in adevâr, nici o indoială.
—	Domnule, zise atunci directorul inchisoarel, sunteţi liber.
Acest cuvânt, acest cuvânt sublim, înseamnă viaţa; este un cuvânt din acelea, val ! pe care nu-1 iubesc numai cel condamnaţi la moarte.
Căte-va simpatice strângeri de mână fură schimbate, căte-va bucăţi de monetă date şi primite; nu este oare sciut, că un spânzurat lasă şi el tot-d’a-uua ceva după urma sa , dacă nu mal mult, cel puţin ştreangul săti?
In cele de pe urmă, uşile inchisorel se deschiseră şi se inchise; toţi eraă afară; toţi puteai! respiră aerul curat, aerul dătător de viaţă, aerul tot deauna atât de dulce al independinţel!
—	Eî bine ! incepu Norton,— recunosc, de astă dată, că nu mal pot fi jucăria vre-unel ilusil —de vreme ce aii binevoit să crează in fine că sunt inocent; cine dar este culpabilul ?
—	Culpabilul ?! adaose Sartene, este., dar incă
www.dacoromanica.ro
tot-d’a-una serviţi la masa cu pepeni şi castraveţi *).
Cultura florilor asemenea la Romani, in excesul luxului acestor mândri cuceritori, ajunse in gradul extrem, in grad de florimanie. El atribu-iafl florilor virtutea d'a fortifica inteligenţa, d’a lumina ideile şi d’a excita veselia. Pasiunea florilor ajunsese la nebunie sub August şi la furoare sub Heliogabal, care ’şî decora patul, a-pavtamentele şi uşile cu rose. Sub dânşii, coroane de flori nu puteai! incinge de cât frunţile privilegiate. Dupâ Drapenius se credea la Roma a lipsi regulelor civilisaţiel dacâ, in mijlocul ier-nel la baluri, nu se oferă la fie-care convivă o coroană de flori şi dacâ roşele nu inotafi in vinurile de Falern. Romanii cultivai! şi consumai! asemenea tot anul ciuperci.
(Va urma)
UN NOU ORCAN DE PUBLICITATE.
Organul Societăţii Farmaciştilor" - acesta este titlu unei noul fol periodice, ce apare in capitală de două ori pe lună, şi care-şi. propune a apăra interesele farmaceutice.
Eată câte-va linii din programa acestei fol:
„Farmaciştii din România, intrunindu-se intr’o adunare generală la 27 Marte 1880, cu acea ocazie s’a esprimât idea fondării unei fol periodice, organ al intereselor farmaceutice, prin care farmaciştii să strângă şi mai mult legăturile fraterne ce-I uneau şi până atunci, să ’şl comunice unii altor cestiunile de interes farmaceutic, şi să facă cunoscute, in fine, intre dânşii, progresele realizate in această ramură in străinătate.
„Ideea a fost bine primită de toţi cel presinţl in acea adunare, precum şi de cel represintaţl acolo prin mandatari ; şi dar, la 16 Septemvre, farmaciştii constituindu-se in societate şi însărcinând pe comitetul provisoriu de acţiune cu redactarea acestei fol, organul nostru, cu care no presintăm azi in faţa onorabililor noştri colegi, pe lăngă scopul de a intâri iubirea de muncă, de-a simula simţul responsabilităţii, de a progresa cu sciinţa ş’a face ast-fel ca corpul farmaceutic să devină o instituţiune bine văzută in ţară, va avea şi misiunea de a comunica toate lucrările acestei societăţi.
„Studiul farmaceutic, acum mal ales, de la crearea facultăţii de medicină in Bucurescî, pu-tăndu-se termina pe deplin in ţară, nu mal necesită mergerea studenţilor la facultăţi străine; şi deci, indeamnă pe mulţi tineri a se devota acestei sciinţe. Sperăm dar a vedea un număr indestulător de tineri imbrăcişând această carieră, pe căt de dificilă, pe atăt şi de nobilă-
„ Astfel fiind, încercarea noastră de-a contribui, cu slabele mijloace de cari dispunem, ca a ceastă ramură a medicinel să fie bine apreciată şi considerată din punctul de vedere al necesităţilor sociale, ne inspiră sentimentul de încredere că am întreprins o lucrare in interesul vii-torimel.
„Să fim dar uniţi cu toţii, căci in unire re-sidă adevărata forţă.
„Organul Societăţii Farmaciştilor din România va fi deschis tututor oamenilor noştri spe-eiall, fie pentru discuţia Gestiunilor de" sciinţă şi de artă, fie pentru desvoltarea ideilor de or-ganisaţiune a corpului farmaceutic.
„Să uzăm dar de dănsul in toate aceste privinţe. Prin discuţie se face lumina.
„Iată, pe scurt, programa, cu care ne presin-tâm pe arena publicităţii, salutând, cu iubire fraternă, pe toţi confraţii noştri."
ARENA ZIARELOR
Reconstituirea partidului conservator, săvîrşită in intrunirea de la 20 Decembre, a supărat răft pe cel de la putere. „Ro-
)■ Pepenii ca toate fructele aii fost aduşi la Roma ue generalii romani din Asia in conchistele lor 1 căt despre castravete nu se scie in ce timp şi din ce ţară »’a adus. Theofhrast insă afirmă că castravetele m mult timp cultivat in Grecia, unde se cunoseeab 3 varietăţi: cei de Lacoma, de Scytoha şi cel deBeoţia.
nu pot să spun nimic. Vel afla mal târziii, amice. Mă eartă de a nu-’ţl putea respunde in momentul acesta.
ţ Cum âţl place, scumpul meii! Cel puţin eml vel da ceva detaliurl despre scăparea ta. entru mine eşti incă tot o nălucă.
—	Lasă, dăil, Norton, nu trebue să te mal Plângi de aceasta !
~ O drace! ce fel ! două minute de mal treceau şi eram să fiii atârnat de ştreang !
£*lePt aceasta şi ei!, cât neastâmpăr, căte eo îhnă, n’am simţit căt a ţinut această noapte! ceastă scrisoare, această scrisoare mult dorită sosea de loc. Telegraful remănea mut.
. voiai! să mă creazâ. Mă luai! drept un impostor!
—	Negreşit că moartea nu vrea să mă iea ! , A?a dar, scumpul meii Norton, ca să nu
"MUMfi dc foame - haidem să dejunăm. Suntem
ş eptaţî la escelenta mea mamă, care a făcut
___ piegâtiilin onoarea întoarcere! mele şi a tale.
~ irar misa Alla? zise Americanul* cu un surîs fin,
copilă f'*38 ^na 6ra 86 c^uSâi'ească, sărmana
te 7 I1 Peste puţin are să P°arto doliCL avăndu m braţe... nu-e aşa, camarade?
■ ROMANIA LIBERA
mânui" revine necurmat asupra eî. Eiresce, la părere, organul oficios ni-se presintă convins, că prin modul cum s’a făcut aceasta reconstituire, partidul conserator nu şi-a desvălit de căt cu atăt mal văr-tos incapacitatea, inconsecuenţele şi lipsa sa de vitalitate.
In deosebi 6! face „Românului1' mare „plăcere", că de cap a’l conservatorilor s’a ales din noii şeful lor de odinioară, d. Lascar Catargi. Căcf zice dănsul:
Este inveselitor pentru noi, ca atunci, când partida conservatoare şi organul său tratează pe toţi ai noştri! de ignoranţi, s’o vedem alegănd de căpetenie pe d. Lascar Catargi.
Este o mare mângâiere pentru noi, ca atunci cănd suntem trataţi de partida conservatoare şi de organul eî ca nisce oameni lipsiţi de capacitate şi de inteliginţă, să vedem aceeaşi partidă negăsind altă personalitate depus in capul el de cât pe d. Lascar Catargi.
*** „Binele Public" revine asupra re-censemăntuluî; acest act al guvernului, care singur este suficient, spre a-1 pre-sinta ca pe un guvern de impilare şi de sistematică amăgire.
. Oposiţiunea, insă, cu acel curagiti pe care ’l inspiră căuşele drepte, studiâ cestiunea cu de amănuntul, produse acte incontestabile, demască sistema jafului, puse sub ochii naţiunii ordinele oculte şi procederile neleale ale guvernului, şi ast-fel pe d’o parte sili pe d-1 Brătianu a’şl pleca fruntea, a recunoasce singur, că opera d-sale „revoltase toată lumea", a propune revisuirea el.
*** „Timpul" relevă, printr’o descripţie detaliată, ce viciat este la noi spiritul public şi in genere societatea, in urma inv&ţăturilor şi esemplelor date de cel de sus.
*** „Presa" publică a XXV scrisoare din ciclul scrisorilor fără sfârşit.
__________VABi JtQTXAŢ i
Din viaţa lui Berryer. — Vicontesa de lance ăşî publică tocmai acum „Suvenirile" sale, a căror obiect de căpetenie este faimosul advocat şi orator frances Berryer. Iată din aceste „Suve-niri", o minunată trăsură de caracter :
„Berryer pleda intr’una din zile pentru un negustor pe jumătate ruinat din Marsilia ; de la sfârşitul procesului atârna viaţa sail moartea clientului săli. Procesul fu câştigat. Negustorul intrebâ, in esaltarea gratitudinel sale, pe advocat, cât ăl datoresce ? 50,000 franci fu respun-sul. Negustorul plăti suma ; Berryer o trimese insă, in ziua următoare, fiicei clientului, cu observaţia: „Ca dar de nuntă". Acest episod ne esplică, pentru-ce Berreyer n’a putut ajunge nici odată la o mare bogăţie, cu toate că purtase şi dobândise atâtea procese de sensaţiune. Cineva ăl făcu pentru aceasta imputări. *
—	N’aţI fi trebuit de căt să vă plecaţi, zise el, ca să culegeţi milioane.
—	Fără indoială, respunse Berreyer, dar trebuia să mS plec.
O iluminare cu lampa lui Edison.-La 20
Decembre Edison a arangiat, in oraşul săti natal Menlo-Park, o încercare grandioasă de-a ilumina stradele cu lampa sa, nutrită cum se ştie cu lumină electrică. Erai! de faţă primarul, consiliul comunal şi o mulţime de persoane distinse, invitate a nume din New-York. Scopul serbârel era firesce cu desăvîrşire speculativ. Compania Edison electric light company, vrea să dobândească de la primăria oraşului New-York furnitura iluminării stradelor. Invitaţii aveai! să se încredinţeze in persoană de perfecţiunea sistemului. Menlo-Park a fost iluminat —cum narează raportorul lui „New-York Tribune", căt ţinea ochiul, intocmal ca ziua, de trei sute de
—	S’ar putea...
—	Voiţi să asist ca martur. Libera Americă este pretutindeni la locul el; am văzut moartea de aproape, aemu voii! să să mă alătur şi de căsătorie.
—	Am convenit.
Peste puţin ajunseră la căsuţa doamnei de Sartene. Era o deplină serbătoare. Bătrâna Di-chet se găsea lungă cuptoarele ei. Un plăcut miros de bucătărie umplea toată casa; bucatele se prăjea, untul sfîrăea in tigae. Ceea ce plătea mal mult de căt toate este că miss Ana cănta! Cât pentru doamna de Sartene, ea alerga in dreapta şi in stânga’ pregătind, aşezând, dis-posănd tot pentru fiiul săi!.
—	Amice, zise Norton, eată fericirea!
Şedurâ la masă. Dumnezei! scie dacă ai! avut
saft nu ce să vorbească!
—	Ia să vedem, zise Americanul, acum câne aflăm liniştiţi ca nisce burgeşl al Londrei, ăţl cer o convorbire. Dă-mî detaliurl explicite asupra necrezutei tale scăpări; e o adevărată minune.
—	In adevăr, eo adevărată in viere! respunse Henric. Cu toate aceste, dacâ cine-va ar cunoasce mal bine marile legi ale geografiei fisice sub-ma-rine, poate că şi-ar explica cum am eşit sdra-văn şi sănătos din fundul Oceanului.
r lampe, a căror lumină prea vie era calmată de puţintel galbin. Edison esplică oaspeţilor săi aranjamentul. Vorba veni firesce şi la bani şi E-dison asigură, că in vreme ce pentru trei mi de luminări întreţinute cu gaz se plăteşce 11 fr. 25 bani, pentru tot atâtea luminări întreţinute de lumina electrică a lampeî sale, nu trebuesc de căt 7 fr. 20 de bani.
Lumea invitată a rămas prea mulţumită de cea ce văzuse, şi şi-a esprimât, in banchetul ce încheiase serbarea, dorinţa de a. adopta lampa lui Edison.
Immrlaţiunî in Italia superioară.-Din Italia superioară se semnalează, cu data de 6 La-nuar, eşirea mai multor rîurî, iii urma ploilor necontenite ce băntuesc. Ţinuturi întregi sunt acoperite do apă şi mii de familii ah rămas in cea mai mare miserie.
Secretele Poliţiei!
Coloarea de Albastra.
S’a condus comisiei Damienescu Ioan, fiind-câ a furat un ceas de aur de la d-na Zoe Bogdan din strada Sprincenatâ.
Coloarea de Galben.
S’aii condus comisiei conductorul săniei No. 307, pentru că a călcat cu sania pe o femee. Tot acolo nenea Dragomir Anghel, care a furat un palton de la d. Vasile Alexandru.
Culoarea de Verde.
S’a condus comisiei Niţă Theodorescu fiindcă a furat 90 de franci de la Ioan Dumitrescu din strada Armenilor.
__________NOTIŢE LITERARE
Convorbiri literare Anul (XIV) are următorul sumar:
Amintiri din copilărie, de Ioan Creangă.—O bună pescuire, nuvelă spaniolă, trad. de T. M.-Un strein...: Călătorul intr’un ferăstrăii; Dinaintea uşilor; Viaţa ţiganilor, poesil tr. de de M. Pompilii!.- Studie filologice de V. M. Burlâ.-Amintiri din teatru (scrisoarea ăntăia), de Luca. — Fericirea...; Cănd inima-mi tresare, poesil de N. Volenti. — In poeană ; Se ’ntoarce primăvara; Nimic ei! nu’ţl voii! zice; Din trecut; Din res-boii! ; Desnâdăjduire, poesil de N. Xenopol. - Vă. nâtoriiAmor şi ură, poesil de A. I. Castor.-Bibliografiă. — Corespondenţă.
----------- --------------------------
Serviciul telegrafie al «României Libere»
17 Ianu are — 9 ore dim.
Roma, 16 Ianuare.
Barthelemy St. Hilaire a trimes la 7 Ianuare reprezentanţilor Frânţii in străinătate o nouă telegramă - circulară prin care ’şi completează telegramele sale anterioare şi esplică sensul protocolului 13 din tractatul de Berlin. Ministrul afacerilor străine din Franţa crede că mijlocirea puterilor intre Turcia şi Grecia ar fi numai un mijoc de a inlesni negoţierile, pentru-că puterile n’ai! de loc degănd să dispună de teritoriile ce nu le aparţin. — O telegramă din Constantinopol, datată 15 ianuare, anunţă că Poarta a comunicat ambasadorilor copia unei nuoi circuiărf adresată reprezentaţiunilor Turciei-in străinătate asupra cestiunel greceşti. - Ziareie italiane ăşî exprimă mirarea in privinţă aserţiunii ziarului francez „Le Temps,", că ‘protectoratul Frânţii in Tunis nu există nici de drept, nici de fapt; el aduce aminte de insurecţia arabă din 1864 care provocă o intervenire europeană, nunu mal a Frânţii, ci şi a Italiei şi Engliteril; el reaminteşte şi de comisia financiară in care erai! reprezintate mal multe puteri. —
Comisiunea parlamentară pentru ştergerea cursului forţat a aprobat in unanimitate proiectul ministerial, afară de articolul care zice că drepturile de vamă vor fi platibile in aur. Acest art. a fost suprimat in înţelegere cu guvernul.
Berlin, 16 Ianuare.
Ieri se ţinu o intrunire a Instituţiei Naţionale pentru invalizi sub prezidenţa prinţului ereditar al Germaniei. Prinţul, adVesăndu se şe-
—	D-tale ăţi remăne acum de a fi continuatorul comodorulul Maury, zise suridănd Norton; avea vel oare intenţiunea d’a-ţl reîncepe explo-raţiunea spre a inavuţi sciinţa cu alte nuoi indicii?
—	Nu tocmai; dar o repet, daca cine-va ar avea noţiuni mal precise despre marile legi ale fisicel pămăntăscî, ar inţelege oare-cari fapte pe cari ei! le intrevăz numai. Ceea ce mie ni se pare evident, este că curentele de apă caldă şi de apă rece curg in sensuri opuse. Acesta spre exemplu, ne aruncă spre răsărit, cel-alt spre apus. Natura nu este de căt un complecs de con-trasturl. Frigul succeda căldureî, timpul frumos succedă celui urît. Văntul vijelios linişte! desă-vîrşite. Curentul golfurilor (the Gulf-Stream) se datoresce mişcării pâmîntulul: pe când el curge intr’un sens, globul nostru se invărtesce in şi altul. Pentru-ce oare n’ar fi uragan! şi in fundul apel? Tot ce se vede de-asupra, se găsesce şi de desubt.
—	Drace! aceste teorii pot să fie juste; dar explică-ne noă un lucru mal simplu. Cum de nu te-a asfixiat apa ?
(Va urma)
fulul comunităţii israehte din Berlin, se exprimă in modul cel mal categoric contra mişcării anti-semitice, pe care o desaprobă cu energie. Prinţul a condamnat mal cu seamă introducerea astor-fel de tendinţe in şcoale.
_________________	(Havas)
BULETINUL FINANCIAL de la i5 lan. 1881
Cursul de Paris. Renta română 5°/0 76.50 Acţ. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5 u/0 12u.35 Lose tureescî . . . 49.60 Cursul de Viena Napoleonul .... 9.375 Galbenul	 5. 6 Renta met. 5n/„. . 73.90		Cursul de Berlin Prior căilor fer. . —.— Obligaţiunile idem 100.— Acţiunile idem . . 55.75 Obi.nour6fl/0idem. 93.25 Impr. Oppenheim. —.— Cursul de Londra Impr. Openheim . 107.— » Stern .... 104.Va
Se caui	■r. la Magazinul de incâlţăminte al .u d lui Sal. Waiserman, Bazar de	
France, strada Carol I. No. 8 duol comis (vânzător), care cunoasce această branşă, doritorii se vor adresa direct la sus numita firmă :
AŞEŞAMINTELE BRANCOVENEŞTI
PUBLICATIUNE
In ziua de 29, corent, neputăndu-se ţine licitaţia pentru pănzăria necesară rufârii bolnavilor din spitalul Brâncovenesc. - Se publică o a doua licitaţiune pentru ziua de 19 Ianuarie.
Concurenţii pentru a putea lua parte la licitaţie vor fi însoţiţi de o cauţiune de iei una-mie in numerar, sau efecte publice.
Condiţiunele şi Eşantioanele se pot vedea in toate zilele de lucru la ore 9 pănă la 1 p. m.
JSAO M. LEVY
PRIMA CASSA DE SCHIMB
la „BURSA”
Bucuresoi. 68, Strada Lipscani, 68. — Buouresoi.
Cumpără şi vinde după cursul zilei orl-ce Effecte Publice, precum Obligaţiuni de Stat Rom. 6%, 0-blig. de drum de fer Rom. 6°/0, Obligaţiuni Do meniale, Scrisuri fonciare Rurale, Urbane, Pensiuni, Oblig. Comunale, Lose Comunale, Renta Română 5°j0 etc. etc.
Se ocupă asemenea cu schimbul de Monezi, insărcinându-se şi cu versârl la toate casele publice ; effectuează culant ordinele din provincie.
Adresa pentru telegrama leac Levy.
ANUNCIU IMPORTANT
S a înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc cu preţu de 66 fr. loco, lemne groase lungi de 9—10 palme. Vând şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme lemne uscate, tăete şî despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru inlesirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. D-nii amatori a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gărel Tărgovişti.
Hristu Simeon.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
--o-	--
CURSUL BUCURESCÎ.
Pe <jliiaa de 5 Ianuarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 ’7ft Oblig, de Stat Convertite. .
6 °/o	»	Căilor ferate Române
8 7n Domeniale..................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale .	.
I U/o .	”	..	» urbane.	.	.
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 % Renta română................
Acţiuni Dacia..............Nuoî
» Romania....................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite ia sorţi şi eup. exig Oblig, de Sta't .	.
Rentă ...............
Căilor ferate '.	.	.
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Bancă..................
Rubla hârtie.....................
Florini .........................
Lose otomane.....................
CURSUL DIN YIENA
15 Ianuarie
Napoleonul................
Ducatul................. .
Lose Otomane...............
Rubla hârtie..............
CURSUL DIN BERLIN
j!t5 Ianuarie
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	o	»	.
Oppenheiin.................
Ruble hârtie..............
Oblig, noi................
Lose otomane...............
CURSUL DIN PARIS
15 Ianuarie
Comp.	Veni!.
86 |	87
92	93
102	103
190	196
98	99
93	94
100	101
27	28
76 ’,'2	77 %
	500
70	75
580	585
1 /a	ar#.
Va	aur.
Va	
Va	
Va	aur.
1 74	i %
1 V*	i %
2 50	2 60
2 14	2 15
36	42
937 V,	938
556	.>57
19 80	20 49
123 »/,	123 </4
100	100 %
55 8/4	55 6u
213 80	212 80
93 i/<	93 20
Renta Romană Lose otomane
SCHIMBUL
5 Ianuarie
Paris (3 lunii.....................
ii la vedere.....................
Londra (3 luni)....................
» la vedere.....................
Berlin (3 luni)...............
)> la vedere.....................
Viena la vedere....................
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
ALEGATORULU

(6
ti
XC
s
>că
p
A
0)
ce
>11
H
'4
Xfi
O
Garmţie pe 3 am
CEL MAI MARE
DEPOUDEMASINEDE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plăti bile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucuresci, Strada Salari "Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis si la domiciliu
Carte de învăţătură in
limba romană şi in tbte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc, etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Iirveţătui’a Gratis
o
ŞJ<
•08
ci
4
m
t)
rf
3
£3<
3-
®
Certificat oficial de vindecare
Raportul direcţiunii austriaee a spitalelor de cămp din Şlesvig’. — Cănd funcţiunile organelor abdominale sunt neregulate, cum se întâmplă la catarurile cronice, perderl de zltnurî şi slăbire, berea preparată de Hoff este un puternic, mijloc de nutrire medicamentoasă.
S'a dovedit tot-de-a-una in toate caşurile ca o băutură prea plăcută şi inputernicitoare.
Comisarul c. r.
Pirz de Gayersfeld, maior Dr- Mayer, medic de regiment
Recastigata sanatatea si viaţa
Brăila, (Homania) 1 Martie 1818 D-ltif .Tohan Iloft, Wieua,
Vâ rog trimiteţi-mî de grabă 1:3 sticle de bere preparată de D-voastră şi 3 pungi cu bomboane, de oare-ce dama pentru care sunt comandate acestea, nu poate trăi sănătoasă fără ele nici măcar o singură zi.
Cu toată stima A. Bonghetti.
DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & C°
BUCURESOI
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1	•,
Fabrice! c. r. de preparate de Malz, consilier cesaro-re-gese, decorat de mal mnlţî suveran! a! Europei, d-lu! Joltan Hoff. distins cu crucea de aur si coroana pentru merite, cavaler al ordinelor prusiane si austriaee. I. Viena, Graben, Briinerstrasse 8.
Iaşi, 26 August 1878.
D-luî Johan moft, Wiena.
Vd rog respectos maî trimeteţi-mî cu marea vitesă os-celeiitele d-voastră preparate şl bine-voiţi a primi mulţumirile mele pentru admirabilul lor efect; bo’navul se simte binişor şi va maî avea necesitate incă cât-va timp de medicamentele D-voastră. (S’au cerut 11 flacoane de extract concentrat, 51/a pungi de bomboane, şi 2ocale de şocoladă)
Cu stimă
A, Neumann, Farmacia la «Tigru» in Iaşi.
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase daţi o căldură mare şi repede. Cea'mal perfectă şi Cea mal simplă regulare a ardereî. Durata focului so poate regula după plăcere.
Cel maî simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se inlătură orl-ce căldură supărătoare şi reflexitoăfe. Încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă Încălzeşte trei camere. Incâlijire centrale aeriană pentru clădiri iniregî.
mr Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a uşoig^ST
De închiriat odăi mobilate
29, Strada Smărdan (Germană) 29
MEIDIN6ER-0FEN
H EIM^g
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trUrnit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidiuger şi obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
De venijare (maclaluri) hârtie stricata
(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, Strada Covaci No. k
MICHAIL LASAR
Librar din Pitesci Se Însărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi orî-ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi ai trămite ori-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mai corectă desfacere
ib
hotel mm
BUC AREST
— Situat in centrul oraşului — Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Odae de îa 1 — 5fr. pe zi Apartamente pentru familii.
Abonamente :oe lună cu rabat

De
venzare
O pereche de case mari cu loc spaţios, din urbea Alecsandria, actual-meute scoală primară de fete, doritorii se vor adresa in Bucuresci la D-nu S. Duţulescu, strada Lipscani No. 74.
PCâ^Prea Important
Aducem ia tunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că ia principalul nostru Depoti de haine bărbăteşci titulat :
„GRAND BAZAR DE RGUMANIE“
STRADA ŞELARI No. 7, SUR HOTEL FIESCHI
«>	x
A ti fesit din propr ia noastră fi brice ţinu e din Europa enorme cuantitătl de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aiderdon, Şepskin, Montaniac, Eatin fridnt, Elastic etc. etc., până ia cele mai fine calităţi, cu gulere de Scene, J ilter, si A stragan tiu[pcrsian, gulere portative de diferi le blănt veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţî superioare.
Continue fantasie de Caingarn, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiime de pantaloni,
„iîiiYote“ deseninuri foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croelii, nuanţele stofelori bine alese cu mare redueţiune a preţuirilor.
URÂND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI.
NB. — Rugămii cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziuni regretabile.
1 NB. —
\nim

Prima Soeietate i. R. priv de naviga- îj ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de !a 1 Jamiariu 1881 s. n. VAPOARE DK PUSTA Plecare la vale.
Dc la Budapesta Dum. 7 ore a. m.
Orşova Marţi	12 „	aml
T.-Severin „ ‘		p. ffi.
Calafat „	6	p. m.
Corabia Mercui	\ ‘> i V «	a. m.
T. Măgurele „	° n	a. in.
Rusei tic „	8 „	a. m.
la Giurgiu „		a. m
Cernavoda .,	6«„	p. m.
,, Brăila Joi	a. m.
La Galaţi	„	a. m.
Plecare la (leal
De la Galaţi Sâmbătă 9 ore a. m. “	"	102S „ a. m,
52u , p. m 6S0 „ a. ni. 11i:> „ a. m. 12 amdx 5«» „ p. m. 74“ „ p. m. 9S“ „ a. m 445 „ p. m. a. m.
Brăila „	Cern.vodă „
La Giurgiu Duminecă De ia Giurgiu „
„	Rusciuc „
„	Măgurele „
„	Corabia „
„	Calafat Luni
La T.-Severin „
De la Orşova Marţi
Serviciul local intre Galaţi-Tubea-Ismail
In jos ; de la Galaţi la Tur.ce-Is-mail, Marţi şi Sâmbătă 9 ore a m.
In sus: de la Ismail la Tukea-Galaţî.Merc. şi Duminecă 8 ore a. ui. Serviciul local intre Braila şi Galaţi De la Galaţi la Brăila in toate zilele la 10 ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate zilele la 3 ore p.m.
.	Agenţia vapoarelor, j
IMag-asiiml de Blănării sub firma:
LA URSUL ALB
Mr mutat *
Strada Lipscani, langa Joanid bacanuli
Tinde a sosit un mar© asortiment eu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
M ap şea ne, Booale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelncrate, cu preţurile fdrte moderate.
BRUDER SPITZER.

TOT FELUL DE HtRTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velina No. 6.
DE SCRIS:
No. 0 şi I in toate cualităţile, nesatinat; , satir ată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerialâ
UT HÂRTIE DE AFIŞE No. 12
Hârtie Albastra
PE FERESTRE.
MUCAVA
DE PAE.
CU PREŢURI FOARTE AVANTAGIOASE*^ J
Se află de venijare la Noul magasin de h&rtiă, strada Smărdan (germană' hanul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide maî mari şi Comisioane in lot felul de hârtie de Austria şi Frauda, plicuri etc. a se adresa la comptoirul sub-semnatu-luî, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre dc lifirtie ori cu! cm! va cere franco.
lEdl. *W ABTHA.
Capsule Mathey-Caylus
OU înveliş subţire de gluten
Pv«|wral« 4e doctorul CLINI. — Premial SVentywn
« Capsulele Mathey-Caylus, cu Essenţa de Sau tal asociată Balsamice-» lor, posaed ui eficacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate ce esl mal o mare succes pentru a vindeca repede scurgerile învechite saft recente,
» Blennorrhegia, Gonnorbea, Blenaorrbes, Leucorrbet, Cystita, Uretb » rit*, Get arul şi cele-alte B<Sle ale Bes,icel şitdte afecţiunile cailor ari mare.»
« Mulţumită învelişului lor subţire do gluten, care e terţe asimilahâ, Cap» sulele Mathey- Caylus se pot mistui de persdnele cele saaî delicate şi «nu obosesc nicî-ui-dată stomachul.» (Gazetie des HopUaox 4e Paria).»’ A se lua 9 —18 capsule pe Şi. Fie-care Sacou icaocât ie ui faastrae-ţiune detailată.
A se feri de contra-faceri şi a cere ca earanţie pe fie-care fioeou capsule Mathey-Caylus Marca de fabrici (depusă) ea semaStosa CSI®
C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN fi C-ms, ii. STRADA SUX3I»
Deposit in Bucuresci, la D-nu Ovesa şi C. Gersabec, droguiştî şi la ________________D-nn Risdorfer, farmacist.
“ PERFEC flUNE"
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
de Dna S. A. ALLEN.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului ai cul<5rea juneţe! selle, i comunică vinţf, creştere nouă şi uă frumuseţe lucind;. Ett'ectul este sigur şi perfect, face să dis pară imediat culdrea albă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ci uă prţ paraţie a cărei proprietate naturală . infailibilă este de a întări părul. Suj» rioritatea şi bunătatea Regeneratorulu sunt recunoscute în lumea întreagă.
U* T lircir'soUTHAMPTON,
v T,	de Diasnrata m hârtie.ros;
Londra, Ekqliteea.	niiiniq ■■■iimii.
de află de vânzare la toţi Coaferiî, Parfameriî si Fkrmacis'h
Deposit pentru vendare cu ridicata la D-nu ÂppoelA Co. Strada Covaci No. 1
Bucuresci
Văn4area en detail in Bcuresci la D-nii Paul, coifeur al Cur}il lăngă Pasagiul Bomăn, Euc/en Lolivier, N Niculescu, I. N. Ar-deleanu succesor, Ninon de Lenclos, Franz Gunlher, V. Pencu SiCo. Carol Gersabek, succesorul D-lui Ovessa.
Cu privilegiul C. R.
Cu aprobatiunea Ministeriufui Imperiului German
UNT DE COAJF BEDUINA de
dr. Hartung, pentru conservarea şi inirumuseţarea părului in flacoane sigilate şi cu timbru pe sticlă.; flaconul 2 lei şi 10 bani.
SĂPUN AUUMAT1C DE PLANTE, de dr. Borliardt, pentru infru-museţarea şi ameliorarea culoare! feţoî obrazului şi probat in contra tutulor necurăţeniilor peleî, in pachete originale sigilate; a 1 lefi nouţi.
SPIRIT DE COROANA AROMATIC, de dr. Beringer, cu apă de spălat şi ca parii.ni preţios care deşte: piâ şi fortifică spiritul vital; in flacoane originale, a 3 şi 21. n.
COSMETIC VEGETAL, de pro-.fesorele dr. Linde care ridică Iustin l şi elastic.taţea părului, fic-s'ănd tot-o-dată Cărarea in bucăţî originale, a 1 leu 30 bani.
SĂPUN DE OLIVE BALSAMIC,
distihSiî pun efeciul s6fl vivica-tor şi conservator asupra flexibi-lităţeî şi tandreţei peleî, ia pachete a 85 bani."
SĂPUN DE CAMFOR, aprobat ca iniaihbil contra rheumatismu-luî şi râceleî, in pachete originale a 1 leii şi 15 bani.
SĂPUN DE GUDRON, cel maî
eşcelinte contra zgiâbunţeloru (Bouton) şispuseala peleî, in pachete originale a 1 leu n.
Veritabile se potii cumpăra aceste articole recunoscute prin solidaritatea şi eficacitatea loiti in părţile acestea : in Beu-reşel numai la Martinovicî & Fltf şi in Jassî la farmaciştii Briidev Koust, in Featra la farmacistul Jos. Traugott Raiiinier şi in J loeşel ia farmacistul Rudolf Selimetier.
SĂPUN DE SMIRNA (benjoin),
distins prin el'eciul seu incontestabil sa utariu asupra infru-museţăreî şi tandreţei peleî, in pachete originale "a 1 leu şi 15 bani.
COLOAREA VEGETALA PENTRU VAPSIT PARUL, de dr Be-
ringuer, vopsind durabil negru, cafeniu şi blond, c. uipiect cu periuţe şi farfurioare ; a 12 le! 50 bauî.
POMADE DE PLANTE, de dr.
Harilung, pentru reînvierea şi verificarea creştere! părului, in boi cane sigilate şi cu timbru pe sticlă a 2 lei şi 10 bani.
PASTA DE DINŢI AROMATICA, dedr. Suin de Bou terni ard, remediul cel mal universal şi sigur pentru conservarea şi curăţirea dinţilor şi a gingiilor ; in pachete întregi, a 1 leu şi 70 b., jumătăţi' a 85 bauî.
UNT I)E RĂDĂCINI DE PLANTE, dedr. Beringuier, pentru fortificare şi conservarea perului, flaconul a 2 leî şi 50 bani.
BOMBOANE ŞI PLANTE, de dr. Koch recunoscut ca remediu de casă probat contra guturaiului', răguşeleî, flegmei', uscăeiu-neî gâtului etc. in cutii originale a 1 leu şi 70 banf, şi a 85 bani.
Tipografia Ştefan MihăelscuJ strada Coxaci, No.|l4„
www.dacoromanica.ro
WTIL V. — \r> 1075
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI 9 I ANUARE 18«1
ABONAM KNTKLK:
[b Capitală.: 1 au 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lef. In Districte: 1 an 36 Iei, 6 luni 18 leî, 3 Juni 10 lef. In Străinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lef.
Director : D. AUG LAURIAN.
In Remania
In Paris:
In Viena:
In Londra;
APARE nST TOATE 2HZL.EX.JB
Pentru Abonamente, Anunciurî $i Reclame s se adresa .
La aărninintrapune, Tipografi* St. ktih&Umcu, Strana Cor aci. No. 14 şi la corresponilenţit Ziarului din judeţe,
La Sooiiti Havan, place de ia Bourtte, A
Prin compania generali de publicitate G. L. Daube & C-nia.
Prin compania g-sneralâ de publicitate G L. Daube & C-me.
In Berlin, Prancfnrt. Zuricii. »ew-Tork : Pnn compania generali de publicitate G. L. Daube * G-nie.
A-N TJWOTU n UUB:
Lima de 35 tnihmetre pe pagina IV-s 35 ban?.
Reclame pe pagina lîl-a . '....i Led,
»	s »	Il-a ...... 2 »
Epistole nefrancs.te se refuşă Articolil nepubhcaţl nu se inapoăză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclama, rodacţiune» eu este responsabilă.
Prim-Redactor: StEF.
0. Miohailesou mmw&mmmmm
ŞTIRI telegrafice
din ziarele streine.
Paris, 18 lanuare.
Parnell a declarat in Camera Comunelor ca pe nedrept ’l tot. învinovăţeşte lumea pentru a gitaţiunea agrară, a cărei tendinţă e d’a inbu-căţi imperiul. In tot caşul unele discursuri ale sale se pot interpreta asfel, dar el a voit să zii-â numai atât, că Irlanda numai atunci ’şi va putea recâştiga independenţa sa legislativă pe cale pa-cinică, când land-lordisrnul se va şterge, câlid marii proprietari vor învăţa să’şi identifice interesele lor cu ale Irlandei.
Această neatârnare poate că va duce intr’o zi la neatârnarea naţională.
Din partea sa oratorul nu recomandă nici o vărsare de sănge. Când se vor admite măsurile represive, primul manifest al resistenţei irlandeze va fl suspendarea plăţilor de arendă.
Sir Stafford Northcote răspunzând lui Parnell constată că oratorul irlandez pentru astă dată a conces, că agitaţiunea din Irlanda nu se mişcă pe terenul reformelor agrare, ci intenţionează ruinarea puterii engleze.
Belgrad, 17 [anuare.
In ultimele zile se adunară cete de Albanezi la fruntariile sârbeşti. Guvernul a luat pe loc măsuri pentru isgonirea lor, a invitat insă şi pe Poartă să se confirmeze angajamentelor sale in terenaţionale.
îndată după aceasta sosi guvernului o depeşă din partea guvernului de la Prizrend că mal toată mişcarea albanesă s’ar fi suprimat.
Berlin, 16 lanuare.
„KOln. Ztg® a primit această depeşă: „După cum se asigură, Turcia a declarat că* e gata să pritniască mijlocirea Puterilor in cestiunea grecească şi propune întrunirea unei conferenţe, esprimându-şî tot odată speranţa şi increderea in susţinerea păcii.®
Paris, 17 lanuare.
Din isvor demn de toată credinţa se anunţă că Poarta e dispusă a primi arbitrajul Europil, in cas când i se va asigura de mai innainte posesiunea oraşelor Ianina, Mezzowo şi Larissa. Puterile s’ar fi şi invoit, afară de Anglia, care ar dori ca Larissa s’ă treacă in posesiunea Greciei. Se speră ca cel puţin până la finitul luneî lanuare să se obţiă un resultat fovarabil, după care apoi se va face pasul colectiv pe lângă guvernul din Athena.
Athena 17 lanuare.
Se află sub arme 60,023; soldaţi esersaţî şi concediaţi acasă 7240; recruţi neinrolaţl 1000, cu totul 68,263. — Pe lângă aceştia se vor adâ-oga 32,000 de oameni de la versta de 30-40 de ani, cari vor fi şi chemaţi sub arme prin-tr’un decret ce se va publica in curând. După ce şi aceştia vor li făcut un eserriţiu de şease şeapte mâni. armata va număra 100,000 soldaţi şi 240 de tunuri. Afară de aceasta vor fi gata şi 10,000 de marinari. Cănd armata va fi trecut peste fruntarii, paza ţării se va incredinţa celor 40.000 de gardişti naţionali, până ce se va fi format o a doua armată de gardă naţională.
Serviciul telegrafica] „Românie! Libere11
17 lanuare—4 ore seara.
Paris, 17 lanuare.
Irt alegerile municipale complementare de ieri, republicanii moderaţi al nuanţiî oportuniste afi câştigat o mare majoritate la Paris şi in provincie.
Constantinopol, 17 lanuare.
In ultima circulară adresată representanţilor Turciei in străinătate, Poarta face apel la sentimentele de condliaţiune şi de moderaţiune ale Puterilor. Ea propune de a intram negociâil cu am basadoiil laCaiistantinopol pentru a se ajunge la o regulare pacifică a cestiunei grecescl.
.	Belgrad, 17 lauuare.
Discursul Tronului, citit cu ocasiuuea deschi-derel Scupştinei, arata relaţiunile bune ce există intre Serbia şi toate puterile, exprimă inalta satisfacţiune a principelui pentru .primirea ce i s a făcut in vara trecută de către împăraţii Astriei şi Gănnanieî, vorbesce in modul cel mal simpatic despre visita principelui Alexandru al Bulgariei la Belgrad, menţionează despre stabilirea raporturilor deplomatice cu Grecia şi declară că ţinta politicei esterne a Serbiei va fi de a desvolta relaţiunile amicale ce ea întreţine cu toate statele, de a păstra simpatia popoarelor din Orient, de a mânţine vechile ei a-nnciţil şi de a câştiga altele noul. Princidele ,* fcSPi'imă speranţa de a ajunge indatăla o in-ţelegeie completă cu Austria in privinţa trata-
tului de comerciu, la resolvarea cestiunei căilor ferate, şi la esecutarea precisă a convenţiunel încheiată cu Austria pentru juncţiunea liniilor ferate sârbe şi austro-ungare, interesele şi onoarea Serbiei fiind angajată.
Roma, 17 lanuare'
La cea din urmă circulară a Porţii, după-ce se constată preparativele militare ale Greciei, se prevede^ apropiată invasiune în Epir şi Tesalia a armelor greceşti. Porta propune negoţierl între ea şi representanţil putorilor la Constanti-noPo1- “ Agenţii „Ştefani® anunţă în privinţa delimitări fruntarilor Montcnegrului că comisarul turc propune o modificare importantă : Bo-yana ar rămânea, după acestâ propunere, Turciei şi Montenegrul ar primi o compensare de teritoriu considerabilă. Se pare că propunerea va fi primită.
18 lanuare — 9 ore dini.
Paris, 17 lanuare.
Circulara Porţii, adresată la 15 lanuare, agenţilor seî din străinătate, constată peliculele ce se pot ivi in urma atitudinii Greciei pentru pacea Orientului şi a Europil. — Pe cănd Poarta, satisfăcând protoc. ai XIII din tractatul de Berlin, concede Greciei un larg teritoriu, aceasta măn-ţine o interpretaţie a acestui protocol pe care puterile o resping. Poarta va continua in abnegaţia sa pacinică, dar in caz de agresiune, ea va lucra cu toată energia de care e capabilă şi cu conştiinţa că a probat răbdarea şi moderaţia sa. Ea operează incă in dreptatea nepărtinitoare a puterilor şi propune o conferinţă a ambasadorilor la Constantinopol. Tonul circulării e foarte ferm.
Londra, 17 lanuare.
Camera Comunelor. — D. Burcke anunţă că va întreba mâine pe guvern ce demersuri a făcut Englitera in unire cu celelalte puteri ca să împiedice resboiul dintre Turcia şi Grecia. Sir Oarol Dilcke răspunde insă imediat că vederile guvernului asupra interpretării art. 24 din tractatul de Berlin, vederi conţinute în nota colectivă din 25 Aug. nu s’au schimbat. Sub secretarul de la afacerile externe adaugă că circulara d-lul Bar-theleiny St-Ililaire nu poate fi comunicată singură parlamentului, dar că ea va fi publicată în curând în, abluboock.®
Roma, 17 lanuare.
„Diritto® desminte formal ştirea că misiunea tunisiană la Palermo ar fi cerut protectoratul Italiei pentru regenţa Tunisului.
Constantinopol, 1 7 lanuare
Poarta activează preparativele sale militare contra Greciei. Ea trimete trupe, muniţiuni şi îmbrăcăminte în Epir şi Tesalia. O parte din re-servt-ie Asiei concentrate la Smyrna a primit ordin de a pleca spre graniţele greceşti. — Gha-zi-Muchtar-paşa ar fi numit comandant suprem al trupelor destindte a opera, contra Greciei; el ar avea de şef al statului major pe mareşalul Fuad-paşa. O parte din cel ceinconjoara pe sultan el împing a face cunoscut puterilor toate cele din urmă concesiuni ce poate face Greciei, şi în caz de refuz din partea Greciei, a rupe cu ea toate relaţiile şi să înceapă acţiunea înainte de a-şi termina aceasta preparativele. — Cele din urmă schimbări militare au fost ocasionate prin presupuneri de conspiraţie contra sultanului. Mal multe perchiziţii s’au făcut mal cu seamă la Alini-Zami-paşa, veebiu şef de stat major; dar ele n’au avut nici un resultat. — Reuf-paşa, noul comandant al gardeî imperiale, a priwiit ordin să stea la palat. Toate aceste evenimente au întârziat hotărirea Porţii in cestiunile pen-dente.
18 lanuare — 4 ore seara.
Londra, 18 lanuare.
Camera Comunelor.—D. Lullon, deputat irlandez, zice că dacă s’au adoptat măsuri coercitive, în Irlanda va curge sănge şi aţrocităţile se voi îmulţi. Liga agrarie dispune de 10,000 de oameni gata să combată guvernul. D. Dillon a fost chemat la ordine. — D. Parnell zice că dacă s’au luat măsuri coercitive, prima arestare va fi semnalul suspendării plăţii arenzilor. — Discuţia asupra a-dreseî de răspuns la discursul Tronului continuă.
Vena, 18 lanuare.
Gazeta oficială publică numirea a doi-spe-zece membri in Camera seniorilor.
Berlin, 18 Ianua e,
„Norddeutsche Algemeine Zeitung" publică scrisori adresate odinioară de prinţul Bismark către răposatul Bulow, secretar de stat la afacerile externe, ca şă dc monstreze că nid-o-datâ d. Camphansen, nici d. Delbruck n’ad fost .siliţi de cancelarul imperiului să părăsească ministerul.
19 lanuare — 9 ore dim.
Roma,, 18 lanuare.
„Diritto® scrie: Ieri, ambasadorii din Constantinopol aii primit de la Poartă explicaţiunî verbale asupra motivelor pentru cari Poarta nu accepta arbitrajul. Aceste se bazează pe independenţa suverană a Turciei, care nu se va supune unul tribunal arbitrai, dar care va negoţia prietineşte cu Grecia cedarea oare-căror teritorii după condiţiunile strategice a acestor teritorii şi condiţiunile etnografice a populaţiunilor.
Berlin, 18 lanuare.
Se crede In cercurile diplomatice că cea din urmă circulară a. Porţii, admiţând diferitele propuneri de mijlocire, va putea servi ca punct de plecare pentru o înţelegere 'practică şi că prin urmare Poarta nu va impedica direcţia favorabilă a negoţierilor.
Belgrad 18 lanuare.
Scupştinaa votat in unanimitate, după o scurtă discuţie, adresa de răspuns la discursul Tronului. Ea —şi exprimă mulţumirea sa pentru ammes-tia generala. O deputăţie a Scupştinei va remite măine adresa prinţului Milan. *
Stockholm, 18 lanuare.
Discursul Tronului prin care se deschide Reichstagul releveazâ că cestiunile regulâriî impozitelor şi a reorganizării armatei vor trebui să fie rezolvate împreună.-Drumul de fer din partea nordică va fi construit pănă la rîul Angermanai. Bugetul veniturilor se ridică la 76,388,000 coroane ; al cheltuelilorla 75, 019,300 coroane, (coroana valorează 1 fr. 40 'centime).
(Ha vas)
A se vedea ultime seirî pe pagina HI.
Bucureşti, 8 Ianuarie
Dintre toate naţiunile din Orient, aceea care a petrecut mai trist sfintele sărbători, este naţiunea greacă. înşelată in pa-trioticile sale aspiraţiunî, poporul elin regretă astăzi abstenţiunea sa de la drama din 1877, şi se vede nevoit de a in cerca1 cu mari sacrificie, sorţile unui râsboiu greu de purtat.
Vina de sigur este a conducătorilor acestui popor, cari nici la 1877, cănd Turcia era in flăcări, nici mai in urmă n’aii înţeles cum sâ’l conducă, la realisarea legitimelor sale dorinţe.
Acum vremurile sunt foarte posomorite pentru Grecia. Chiar Francia, in care pusese atâtea speranţe poporul elin, pare că’l lasă singur, indemnăndu’l să cadă la invoială cu Turcia. Circulara din urmă a d-luî Barthelemy Saint-Hilaire, ministrul de esterne al Francieî, lovesce crud ini-lusiunile patrioţilor fantasişti.
Această intorsâtură a împrejurărilor nu ne surprinde. De mult am prevâzut-o. Grecii de la noi, nu voiah să ne crează cănd le spuneam, că ’şî fac prea multe ilusiuni, despre intervenirea Europei. Din contră ei s’ah supârat tare pe noi cănd le spuneam că cine nu face sacrificie de sănge, n’are dreptul la revendicări, in societate europeană călăuzită de forţă, — că pretenţiunile lor erau prea esagerate,— că mai bine să se grăbească a se înţelege cu Turcia, de cât a aştepta de la .Europa o deplină satisfacere.
*
* *
N’au sciut Grecii să se folosească pănă acum de evenimente. Sci-vor cel puţin d’acum inainte? Un viitor apropiat are să ne spună.
Pănă atunci, dacă cuvântul nostru ar avea vr’o trecere, ne-am grăbi să le dăm un consilii!: Să se ferească de râsboih.
Nu e nimic mai trist pentru o naţiune mică, de căt de a se arunca in flăcările nesigurului Marte. Chiar triumfători, Grecii vor pierde mult din puterile tânârulul regat. Dar dacă soarta ar fi duşmană vitejilor fii ai Eladeî?
Cea ce, la 1877, era mai lesne şi mai priincios, astăzi este foarte greh şi in condiţiunî nefavorabile. Atunci Turcia era zăpăcită, prin multele lovituri ce le primea. Astăzi este singură, cu puteri concentrate, in contra Greciei. <**
Speranţa, p’o rescoalâ a Bulgarilor, nu trebue să incălzească mult pe Greci. Cine şcie, dacă Turcia nu va fi promis Ruşilor Rumelia, numai s’o lase a sdrobi forţele Greciei ? Credinţa intr’o intervenire a Europei, in caz de nenorocire, iarăşi n’ar trebui pusă in calculele politicilor greci, căci această intervenţiune a fost slabă, faţă cu o Turcie invinsă, dar cu o Turcie invingâtoare?
Conducătorii poporului elin, să cugete serios, mai nainte d’a arunca armata in foc. Dacă am fi greci, noi am stărui să se domolească sentimentul râs-boinic şi să se resolve cestiunea, pe calea concesiunilor pacînice. Ne-am mulţumi astă-zî cu mai puţin, aşteptând vremuri mai princioase, pentru a dobândi şi restul. Aşa fac oamenii cu calcul.
#-
* *
Şi cănd dăm aceste consilie, să nu creadă Grecii din România, că ele purced dintr’un sentiment de ură pentru poporul elin.
Noi iubim acest popor, pentru trecutul sâh glorios şi pe câmpul resboiului şine câmpul literilor şi artelor. Ţinem la dânsul, impinşi chiar şi de interes, căci prevedem că, in dramele viitoare ale Orientului, va trebui să avem o acţiune comună.
Suferim, cănd âl vedem pe acest popor ilustru prin atâtea acte de eroism, ne-deschiijând bine ochii asupra realităţii şi neinfrănănd aspiraţiunile sale, după cum am suferit de căte-on l’am vâţlut vrând să smulgă şi mica ţară a Românilor macedoneni.
De dorit ar fi ca amicii noştri, grecii, să devină mai practici şi, inţelegând puterea imprejurârilor, să se mulţumească d’o-cam-dată cu puţin. Politica sentimentală are părţi frumoase şi ne place s’o admirăm; politica de calcul insă este cu mult mai de preferit pentru statele cele mici.
Am primit, in ziielea astea, mai multe plângeri in contra abuzurilor ce s’au făcut cu ocasiunea inaintărilor in armată. Şi in oştire, predomnesce favoritismul. °Rudele roşiilor şi linguşitorii trec înaintea celora, cari se reazimâ numai pe merit.
D. general Slâniceanu n’ar trebui să râmănâ surd la acele plângeri drepte.
Cănd favoarea se intinde in armată, disciplina se sdruneinâ, moralul se slâ-besce. Yai de armata in care se incuibă aceste rele !
Cu deosebire ah fost nedreptăţiţi ofiţerii de administraţie.
Cerem de la generalul Slâniceanu mai mult respect pentru merit.
CRONICA ZILEI
D. Dim. Lâzărescu, pânzar, din strada Lipscani, a depus la biuroul „României Libere®, un pachet cu patru cămăşi, 4 pantaloni şi 4 batiste, pentru şcolarii săraci din coloarea de Negru.
Biroul societăţii, instituit spre acest scop, poate trămite orl-cănd la noi, ca să ridice aceste obiecte,
Ne folosim do această împrejurare, spre a felicita pe fundatorii acestei societăţi şi a îndemna pe cititorii noştri de a veni, cu orl-ce vor putea, în ajutorul copiilor săraci.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
De mai mult timp, am primit, clin Piatra, o epistolă cu 30 de semnături, între cari distingem pe ale unor bărbaţi, în cari avem multă încredere, şi prin care ni se asigură, că pîra adusă, prin corespondenţa de la 16 Decembre, d-lnî Scarlat Raisler, întreprinzătorul hranei arestaţilor din penitenţiarul Pângăraţi, este cu totul nefundată, şi că numitul domn, prin purtarea sa, merita consideraţiunea oamenilor de treabă Suntem veseli ori-de-căte-orî putem primi a-şemenl asigurări din partea amicilor noştri.
Luni, 5 lanuare curent, ajunol botezului Mântuitorului, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat do inaltul cler, a venit, la orele Îl1/., dimineaţa, după obiceiu, cu sântul betcz la M.M'. L-L. R.-R. Domnul şi Doamna,
După botez, I. P. S, s. Mitropolitul Primat a luat dejunul împreună cu Măriile Lor.
Comuna urbană Gărlăil, din jiideţu Botoşani, e autorizată printr’un decret domnesc a percepe tacse nouă peste cele existente, asupra uleiului, surogatei, fructelor de băcănie, pescăriei uscate, afumate şi in saramură, icrelor, parafinei si chibriturilor.
Se ştie că azi, 8 Ian., va fi. alegerea unui deputat in col. al II de Ilfov, in locul d-lul I. Proc. Dimitrescu.
Candidatul partidului liberalilor independenţi va fi d. Ern. Protopopescu Pache, al conservatorilor d. Gr. Păuceseu, al roşilor d. 0. Nacu.
In comuna Caratai, plasa Megidia, sunt 7 copii bolnavi de variolă,
In plăşile Constanţa şi Mangalia lipsesc medicii ; din această causă sunt foarte puţini copii vaccinaţi în acele plaşi.
_ Luni, 12 Ian., in sala teatrului naţional, Societatea de binefacere Elisabeta Doamna va da primul său bal mascat.
Costumul damelor va fi cel naţional.
Direcţia generală a teatrelor ne înştiinţează că in serile de 10, 24, 31 lanuare ; 7, 14 si 21 febr. va da in sala teatrului naţional baluri mascate.
De la 28 Doc. 1880-până la 3 Ian. 1881. in Bucureşti s’ai! născut 104 copii, 43 băeţi şi 61 fete.—Aii murit, in acelaşi timp, 97 oameni; 64 bărbaţi, 33 femei; cei mai mulţi pănâ la vărsta de un an.
Boalele de piept aii cele mai multe victime.
IDIIST AFARA
Louise Mi chef.
Intre vrăjmaşii săi din rîndurile partidului radical—şi incă intre cei mai periculoşi--Gani-betta numeră, ori cătă mirare ne-ar face, şi pe-o femeie: Louise Midiei. Rolul ce aceasta „eroină" joacă astăzi in capitala Franciei este cu mult mal important, de căt să nu dăm asupra dănsei câteva desluşiri biografice.
Louise Michel s’a născut in castelul Bron-eourt, din departamentul Haute Marne. Datele privitoare la anul nascereî sale nu sunt (lucru firesc când se tratează de-o femeie) destul de sigure. In vreme ce un colaborator a lut „Fi-garo1, ăi dă vre-o patru zeci de ani, unul din redactorii lui „Gaulois" afirmă, că s’a născut- la 1830 şi că prin urmare ar fi trecut peste cinci zeci de ani.
Louise Michel e fi ca unei mume necăsătorite, care e incă in viaţa şi, cum se vorbesce, foarte iubită de fiica sa. Tatăl ei, stăplnul castelului, ăi dădu o educaţiune foarte bună. Copila arătă de la început mari talente pentru inusică şi poesie. Intre produsele acestei din urmă sunt multe, cari ah atras, in timpul apa-riţiunei lor, asupra autore! laude numeroase şi incuragiărl sincere din partea lui Lamartine şi 'Victor Hugo. Caracterul literar a’l acestuia in in deosebi, pare a fi avut o influenţă hotârîtoare
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 8 lanuare —	23
0 DRAMA IN FUNDUL MARII
DE
K.	CORTAMBERT traducere de P. M. GEORGESCU
— Ce fel, ai uitat amice, respunse tânărul inginer, că luasem cu noi oare-care provisiune de aer respirabil, mulţumită apăratului Bouquay-rol-Denayrouse? In urma accidentului--causa lui va fi indată descoperită, precum trebue — păreţi! conductului de aer, nu sciţi cum s’au lipit, ca să zic aşa, unii de alţii. Eu, inclus in ■ scaphandrul med, fui luat de curent. Oscilai câte-va secunde, mă lăsaî pe urmă in voia destinu- i lui fatal, când de odată mă cuprinse un torent im- I petuos, către care mă simţeam împins de o '
tere nici tărie ; insoţiţi-vă dară cu noi cetăţenilor!" -O voace din pubfe o întrerupse strigând: „Numai nu Înaintea oficeruluî stărei civile !“ Spiritul ccl solemn, care planase până atunci . pe deasupra adu nărui, dispăru intr’o clipă, făcând 1 loc unui rîs general.
Una din manifestaţiile cele de’pe urmă a le d-rei Louise Midiei, ecoa mai smintită dintre toate. E vorba, dacă se pot candida ba alegeri si morţii ? Această Întrebare descreerată i-o făcuse eroinei o deputăţie de lucrători radicali, cari voiau să candideze pe şefii comunei, căzuţi in luptă sau esocutaţl, la 1871. Louise Micind lo respunse :
„Cetăţeni!“
„Mă intrebaţi pe mine şi pe Paula Mink io „altă comunardă), co părere avem despre „candidatura morţilor." Aici e respunsul meii. „Candidatura morţilor" este in acel’aşi timp un „drapel şi o revendicare. E idea pură â revoluţi-„unei sociale, ce planează liberă de orice individualitate, idee ce nu poate fi nici pedepsită ..■nici nimicită; idea, neinvinsă şi nestrămutată ca şi moartea..’
„llii. aparţin la toţi aceia, cari prin sabie, ..mine s'aii foc, căuta să surpe afurisita zidire
„a vochei societăţi.
»Salut poporal ce se deşteaptă, salut pe toţi „aceia caii aii deschis, prin moartea lor atât de „mult porţile viitorului, in căt poate intra prin-„transele revoluţia Întreagă."
Contra unui singur om, pare a nu fi tocmai norocoasă Louise Michel, nici chiar înaintea celor mai radicale mahalale a le Parisului. Acest om este : Gambetta. S’a intămplat chiar să fie flue-îma şi silită a părăsi sala, când in vre-o a-dunar-e, indrăsnea să arunce veninoasele sale săgeţi împotriva acestui democrat „oportunist". Louise Michel se plânge de aceasta in ziarele Comunei şi vede cu tristeţă că „poporul întreg* e pe cale a fi infectat de miasmele „oportunismului". Poate această prevedere să se împlinească mai iute de căt s’ar crede si atunci eroina re-voluţiunei sociale, rernasâ singură, se' va gândi fără voie, cu o melancolie pline de regrete, dacă nu era oare mai bine să fi fost, in loc de-o marc persoană politică cu toate gloriile ei vage ■si trecătoare, o mumă cinstită, şi care ar reînvia astăzi iu copii săi V
§i iutr’aedver, Louise Michel ar fi fost o bună mumă !
Diplomaţia tVaueesH.
Din Paris ni se transmit privitor la raportul a duoî membri din diplomaţia francesă faţa ou ministrul lor de esterne, următoarele interesante reiaţi uni:
Trimisul republice! la Atliena, contele Mouy, trece de un lielenofil foarte zelos, şi in sferele iniţiate de aici se afirmă, că in cestiunea grecească el s’a angagiat mal mult, singur de capul şeii, de cât îngăduiau i atenţiunile Iul Barlhelemg de St. ILUaire.
Contele de Mouy se pare că represintă, la Atliena, intenţiunilc d-lui Gambetta ; se poate dar, că in curând, densul va ti însărcinat cu o altă misiune. Cel puţin ministeriul de esterne nu vede cu ochi buni modul de procedere al trimisului, pe care PI consideră ca pe un membru al „Corpului special garnbetist."
Dm corpul acesta special al presidentului camerei face parte şi ambasadorul din Londra, d. Chailemcl-Lacour. Acesta va lua odată, fără îndoială, conducerea ministerialul de esterne când o să ajungă la prezidenţia republice! amicul şi protectorul seu, Gambetta.
O scrisoare <lc felicitare <1-1 uî Ioan C. llrătiann, primul Cancelar al iffi. S R Domnul cu oeasiunea zilei sale onomastice din partea (l-lat căpitan <le or lil. Niţeşcu.
La Via-Mîgura 7 lanuare 18*1.
D. Ioan Brâtianu şi Prim Ministru !
Există o credinţă populară in ajunul Botezului St. Ioan că: „ursita omenirii se arată prin descinderea Cerului unde fie-eare ’şî priveşte soarta si
‘şi citeşce destinul"; - Credinţă cc cuprinde in sino ■o înaltă idee filosofică şi pe care înţelepţii o for mulează printr’o recapitulaţiune asupra trecutul Iul, ridicând inteligenţă lor spre Cerul deschis şi rugăndu-1 să le dee forţe psihologice ca lSl\ poată lupta şi continua cu frpte bune pen. tru salvarea omenirei şi a ţârei lor, cătăm] apoi a urra acestei omeniri binele viitorului a. şteptat. In urmă se duce lumea a le face visj. tele tradiţionale, îi felicită,—ceea ce nu Înseninează de căt credinţă, căci aceste visite derivă de când botezul a însemnat credinţa filosofului lumoi < trist prin visita Fecioarei către St. Ioan — Mi s’a deschis şi mie Cerul cala fie-care om' dar care mi-a fost decepţiunea şi credinţa gym’. bolic-ă ce mi s’a arătat cu această ocasiune când V’adresez sinenrile mele felicitaţiuni la onomastica D-talle zi ? - „Erai conducătorul a 5 mii;, oane ce ’ŢI pronunţau numele, înconjurat de 6 Apostoli cu ai lor Sfinţi-Sateliţi şi urmat d’un pâlc de lume deosebită cu puţină viaţă in oase şi mal mult purrigaM fără suflet care se râsu-eea-invărtindu-se pe lăngă înalta D-Tale per soană cerîndu’ŢI favoruri, iar la alţi le respundeaî că nu oşti de căt un om." — In presenţa acestui grandios spectacol, llusâna Cerului incepu să se Întunece si am intrebat de ce piere neîncetat lucirea lucitoare a Cerului deschis ? — Un glas ne-vâdut 'mi respuse că: „odinioară lumea era mal mulţumită pentru că aveai aface cu oameni explicaţi; că daca Cerul se tot posomorăşte este că lumea a început să se despartă in ‘partide* grup, aleg&ndu-şi capi cu cuget d’aTe înlocui;4 iar Lucifer ca o nălucă arătăndu-se ’mî spuse că : „partidele pierd ţara in inverşunarea lor de luptă uitând că sunt toate din tulpină de Român şi că certele şi desbinarea slăbesce tulpina intocmai precum baioneta şi bariu o poate cuceri, o poate pierde." Zicând acestea Lucifer peri, Inchidendu-se apoi Cerul in care ’mi-am citit destinul privindu-mi soarta in realităţile eî de fapt; —am vâdut că sunt născut Român, că suvenirele naşteri, traiului şi morţi mă leagă şi reţine d’acest iubit pâment numit Românie, că iu presenţa acestor suvenir! ce ’mî sunt adânc săpate in suflet, fâeăndu-mă să cuget -româneşte — su/fer; că nu fac parte din nici un partid-grup şi că profesiunea mea de credinţă este pură militară şi la hotar, partidele dorind a dispare căci politica mi s’a arătat prefâcâciune egoistă ! că doresc şi in timp de pace că şi in timp de râsboitl să nu stea in rândurile armatei şefi ce se numesc inadigere milites ce nu stih ce va să dică disciplină şi sacramentumi şi care intr’un resfăţ de fală, resemăndu-şi puterea nedemnă pe tresă in loc de reglement şi lege, fac pe inferiorii lor cei Buni qitiriţes in loc de milites-, că odinioară boiării noştri numiatt pe fii lor ciocoi cei ce nu se îndeletniceau in fapte bune, serviabile societăţi şi că vasali ciocoeşti a la Nas-tasaehe Lipicescu din „Boerii şi ciocoi" lui V. Alexandri se numesc cei înălţaţi la grade prin ranguri dar cari nu sunt preparaţi nici in creştere, nici in educaţie ca fii [de boorî si care având ceva instrucţiune o exploatează in răii.
Iată pentru-ce vedeam că se tot posomora Cerul şi se scria in accente acute de nemulţumiri destinate pe spinarea ţării care suferea a-pâsarea, pentru că mal in toate ramurile sirvi-cielor sfinţii-sateliţi nn insuşeafi d’o dată 2 cua-lităţi adică instrucţiune unită cu educaţiune,.' mândrele unită cu nobleţe de caracter.
Şi care 'mi e credinţa cu ocasiunea sincerilor mele felicitaţiuni ce\'adresez casă trăiţi mulţi ani şi fericiţi ? —Credinţa fermă ’mî este” că : Vă Veţi aduce aminte de mine ea să ordoni a’mî tipări cartea 2 a şi a 3-a din architectura şi con-strai-ti unea practică ee am elaborat, că: Veţi aproba a spune ca basme copiilor mei istoria ţării cu care am ajuns până la epoca anului 1832 ;-că: „lordache Filipescu (barbă lată) a deschis piepfu in Divan strigând: „pe căt trăeşe nu las ca in regulamentul organic să se pue cele 2 articole cerute de ruşi ca legile ţării mele să treacă piin sancţiunea rusească şi ca să se primească funcţionari străini in ţara mea etc. etc." Că moşul acestor inocenţi a fost Ministru in 48 si că D-Ta nu Vei suferi mai mult ca tatăl lor să fie pedepsit cu depărtarea, cănd ’şî-a împlinit cu sfinţenie datoria in răsboiul din 1877-78.
| asupra evoluţiunilor poetice a le tinerei scriitoare.
Dintr-’unceput- incă, Louise Mich,el sc deosebi, afară de prin talentele sale, printr’o purtare morală esemplară şi o străduinţă de fier. Nici ziarele conservatoare, cari manifestă atâta ură pentru principele ei radicale, nu pot imputa fe-meei noastre acestea două eminente calităţi. După moartea părintelui ei castelul cădii in stăpânirea emililor leg.it: ni al acestuia, iar Louise a trebuit să se mulţâmeascâ cu un mic capital, lăsat prin testament, şi să’şi părăsească locul nascereî dimpreună cu mumă-sa.
Louise Michel veni la Paris si descinse in cuartierul Montmartre, Rue Cadet, o scoală. Ajungând la putere Comuna, profesoara de până aici deveni una din aderentele cele mai cura-gioase şi mai hotârîte a a le aceleia, şi când isbucnise lupta intre Comună şi trupele de hi Versailles, ea intră ca vivandieră in armata federaţilor. Arâtâ Îngrijirea cea mai călduroasă comunarzilor răniţi şi se pare, că a luat parte contra Versailliştilor şi ca petroleiâtă din cele mal desnâdâjduite. Asaltăndu-se Parisul, fu făcută prisonierâ şi condusă iutv'un arest din Versailles. De la sfîrşitui lui Maiii şi până in 16 Decembre 1871 rămase iu incsisoare. Tribunalul de resboiiâ o condamnă in urmă la deportaţi une pe viaţă.
Doi ani Louise Michel mal stătu in închisoarea de la Auberive şi numai in 10 August 1873 fu transportată pe bordul corăbiei „Virginia" si duse, intr’unul clin porturile de la apus a îe Caledoniei. Călătoria ţinuse 120 de zile. Deportata nu’şi perdu in curgerea ei de felii! cura-giul. In timpul esiliului Louise Michel trăi mai de tot isolată de impârtăşitoriî sorţei sale. Ea, ăşi reluă activitatea sa pedagogica şi incepu să dea-e lecţiuni copilelor de indigeni, cari aveai! intr’adevăr, mare trebuinţă de instrucţie. Se ştie că Caledonieniî pământeni fac şi astăzi parte din popoarele cele mal brutale şi“ mai sălbatice de pe pământ. Carnea de om se mâncă pe acolo incă cu multă poftă. Nu se ştie, dacă Louise Michel a putut dobândi vre-un resultat in aceasta direcţie. Din când in cănd ea dedea semne de viaţă şi pentru compatrioţii săi din Francia. Aşa printr’o scrisoare, trimesă, este un aii, prezidentului republice!, ciudata femeie atrase din noii asupră’şî băgarea de seamă generală; ziarele stângei estreme inpepură din noi! să-o pre-sinte ca pe o eroină, iar ziarele guvernamentale şi conservatoare a’şî bate joc de ea ca de-o idealistă smintită. Âmnestia generală ăi redede in sfîrşit şi densei libertatea şi la 10 Novembre, 1880, se reîntoarse in Paria. întocmai ca lui Rochefort, poporaţiunea do lucrători ai Parisului ăi făcu şi densei o primire împreunată ca demonstraţiile cele xnai mari. Lucrul ajunsese la bătăi şi poliţia trebui să facă mai multe a-restărî.
Luise Michel nu’şi lăsă de căt puţine zile do recreare, căci deja la 22 .Noembre presidâ o adunare de popor in Montmartre. Ziarul lui Rochefort acoperi cu laude colosale pe "„marea cetă-ţeană", „marea rudenie", pe „viteaza deportată". Marea sală a Elişeulul din Montmartre era ticsită cu peste 3000 de oameni, cari o primiră la intrare cu strigări entusiaste. Louise Michel e aleasă presidentă a adunâreî. Mai ântâiCi de toate se votează un ordin de zi, prin cârc se declară, că Louise Michel a „bine-meritat. prin purtarea sa, pentru patrie şi omenire." In discursul co rosti, presidentă spuse, in chipul o-bicinit celor alalţi oratori radicali, că Comuna de la 1871 nu a fost de căt iacepu-tul şi că o să se întâmple şi altele, cum se cade.
Ar fi. de prisos să facem alte est rasuri din acestea tirade socialisto, cu cari, do alt fel, Louise Michel debitează de atunci in coace necurmat intr’un şir de adunări, a căror număr nu se poate şti Sigur, şi a căror capăt e neprevăzut.
In toate dânsa ăşl esprimă convicţiunea, despre „victoria iminentă a revoluţiuneî sociale." La 9 Decembre presidase o adunare in mahalaua la Villette. Cu această ocasie se petrecu un intermezzo comic, ce merită să fie semnalat. Când Louise Michel esclamase, plină de însufleţire ; „Noi femeile, vom ţinea toate împreună si puteţi fi încredinţaţi că nu o să ne lipsească nici pu-
atracţiune iresistibilă. Mă învârteam ca o sferlă şi, in cele de pe urmă, repezit in mijlocul a-cestuî fel de rîu, am fost luat şi dus cu iuţeala unui fulger.
. „Mi-am deschis ochii şi am vedut trecând pe d’inaintea mea toate ororile grandioase din a-dăncimea mării. Era o amestecătura confusă, de reptile, de căini-marini, pesci înspăimântători, cu forme necunoscute in regiunile de sus ale 0-ceanulul. Erau neşte monştri verzui cari sgăiau nisce ochi mari sticloşi şi voiau să mă mân înec ; insă curentul mă tîra cu iuţealea unui vârtej. Asta ’mî fu mântuirea. Cât ‘ ţinu această călătorie, imposibil de descris, am vâdut toate minimele 1 urnei sub-marine. Pentru mine nu era nimic, căci ele păreai! şi dispăreau. Pe la unele punturl mă aflam ocolit de pesd-musce ipoissons-mouclies), cari săreau din ramură, in ramură, in cocina! ca nisce pâsăruid. Mai departe, nuori clesl de mo.lus.ee fosforescente rostogolinduse unele peste al tele şi duse de curent. Am vâdut paiajenî de Mare cu ochi verzî-al burii, şi cari eraţi aproape să mă inhaţe in ghiarele lor. Omul nu-’şî poate inchi-pui panoramele stranii, fantastice, ce stat! ascunse in aceste prăpăstii, llne-ori ţişneaii de pe sub stânci nisce luciri cari reversatî toată im-pregi.urimea eu o coloare palidă, care amintesce
0C-31SI
pe aceea a unei lumini electrice. Acestea sunt, probabil, grămezi de zoo fite sat! eefalopozî. In părţile cele mai de jos, viaţa nu este, nici acolo, de tot stinsă; şi acolo sunt fiinţe, şi acolo esistă pretutindeni vegetaţiunea. Numai'spetele sunt. deosebite şi colorarea mai palidă, in 'genere verduie.
_ „Respirând din ce in co mai greii, abia mă" simţeam că mai trăiesc. Veni chiar un moment, cănd nu mâi simţea nimic.
„Gând m’am deşieptat din acest fel de letargia, in care.me afundase in spăimăntoarea mea a-venturâ, aveam inprejurul niou cinci, şease persoane caii iui facerii fricţiuni şi mă încălzeai!. Aparatul mi 1 smulsese de pe mine; se [rupsese. Eram lungit lăngă un foc mare ce ardea aproape de ţărmure.
„Nu mo voit! in cei ca să-’ţî descriu impresiunoa ce am simţit. Ar fi peste putinţă. Mă născearn din nou. Ideile începeau să-’inî rovie, dar foarte slab şi cu incetul. Matintăiu vădiri ceriul; mi se pă-isa ca in spaţiu v.hra o musică dulce, armonioasa. A iu v.rat să rostesc căte-va vorbe, dar emî lipsea puterea. Ou un cuvânt, puţin cftte puţin, aceasta era viaţa!
„Atunci ’mi dădui seama de tot ce so peţre-cuse, şi pentru prima oară simţii frică!
„Lesne^ poţi prevedea urmarea povestirii mele; soarta mă asvărlise pe o insulă mică, puţin depui tată de ţărmuri! americani. Pescarii, cu toate călduroasele lor îngrijiri, nu putură săvîrşi minunea de a mă pune in picioare intr’o singură zi şi sguduirea fusese aşa de tare, asfixia asa de aproape de a fi completă, in căt fusesem căt p’ac-i să mor de slăbiciune, atunci chiar, cănd, mai mult ca oi! cănd, aspiram la viaţa pentru a vă revedea, pentru a vă iubi. v Ţm' Dumnezeu nu m’a lăsat! Căte-va sep-tămani trecură in mijlocul acestor bravi oameni, in inaterie de istorie, erau de pe timpul lui Washington, La Fayette şi Napoleon I. .Judeca acum despre rest. Numai ecoul depărtat al acestor glorii ajungea de abia până la dânşii! De şi eram privit de ei ca un nebun, pentru că uie Jnehietam înaintea lor de isbănda aşedăriî unui iii care avea să ducă gândul peste mări, cu toate acestea eram adorat de pusnicii mei.
— Rămăi aici cu noi, ămi ziceai! ei; pestele abundă pe la ţărmuri! noştri, ăţî vom da o* coliliei, mreje, ostii, tot ce constitue fericirea!!
„Jm am mulţumit din inimă! Eu ardeam de dorinţa d’a mă -reintoaroe. Dar cutn să câlăto-iese (ani nici uu Imn?.Judecii, in ce stare dene-domirire mă aflam. M’aş fi imprumutnt de la
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
W vmummamm ss

încă odată, repet, rugăndu-Ve, a primi sirvcerile mele felicitaţiunî cu ocasiunea onomasticei D-Tale zi.
Sil triieştt şi la mulţi ani.
Niţescu.
STUDIU DE ECONOMIE NAŢIONALA
Influenţa guvernului şi a marelui proprietar asupra prosperităţel agrioulturel.
IV.
Pupil ce văzurăm starea gradinelor la Romani, fie-ne permis să no întoarcem inapol in Orient, inşii in Orientul modern, şi să aruncăm o ochire asupra artei gradinelor la Chinezi.
In China arta gradinelor este mult mal stimată ca in Europa şi orl-ce carte scrisă in felul acesta este pusă de Chinezi in numărul marilor producţiunl ale inteligenţei omenesc!. Chinezii ah convicţiunea că nici o artă nu poate intrece arta gradinelor in puterea ce are de a mişca pasiunile omului. Grădinarii lor sunt nu numai botaniştî distinşi, dar şi pictori şi filosofi consumaţi, cu cunoştinţe profunde asupra ini-moî omenesc! şi asupra tuturor artelor cari excită mal mult sensaţiunile. .In China grădină-ria este o profesiune deosebita care cere un studii! întins şi in care puţini ajung la perfecţiune Acolo grădinarii departe d’a ii ignoranţi şi neliteraţi, sunt, din potrivă, oameni de mare talent d’un spirit inalt şi cultivat cu tot ce omul poate dobândi prin voiagih şi o lungă esperienţă. Si numai când aceste calităţi sunt recunoscute intr’ănsil, li se permite d’a exercita profesiunea lor, căci la Chinezi gustul grădinăriel de deco-ratiune este un obiect de atenţiunea legiuitorului* Chinezii eşl inchipuesc că gustul grădinăriel influenţează mult asupra cultureî generale şi prin urmare abupra frumuseţel Întregului imperiu. In adevăr, China presintă călătorului spectacolul admirabil al unul imens paradis.
Grădinarii chinezi, in composiţiunea gradinelor, iart natura de model şi ştiinţa lor se mâr-ginesce in a eorigia neregularităţile eî obsevănd toate circumstanţele cu multă atenţiune. EI compun gradinele după facultăţile proprietarului, după averea şi legăturile lui sociale. Pământul, apa şi plantele sunt elementele esenţiale ale unei grădini, materiale ce natura le pune la disposiţiunea noastră. Arangiarea acestor elemente după gustul nostru se face de grădinar si combinaţiunele cari pot resulta variază in infinit după gustul şi trebuinţele societăţilor. Imploratorul posedă in capitala imperiului seu la Peching o remarcabilă grădină numită Yven — Ming—Yven. Căletoril spun că este superbă şi nici o naţiune din Europa nu o poate egala in splendoare, in magnificenţă, in composiţiune. In această grădină, afară de palatul imperial, se află 1400 de kioşcuri, a căror architectură este aşa de variată iu cât fie-care in parte pare opera unei ţâri diferite. Grădina imperatorulul chinez costă 10 milioane de franci (400,000 lire sterlingl). O construcţiune specială, Mian — Ting ori Sala Lunel, ornează in particular grădinele principilor chinezi. Mian - Ting se compune din mal multe camere boltite in formă de emisferă, a căror parte internă este zugrăvită cu artă spre a imita cerul de noapte şi pătrunsă d’o infinitate de mici ferestre cari represinta luna cu stelele. Aceste ferestre sunt acoperite cu sticlă colorată ce nu admite in camere de cât cantitatea de lumină necesară spre a representa in interior sombrul, atingătorul şi frumosul cer d'o noapte de vară. Aceste săli ale Lunel de la Chinezi sunt semănate cu partere de flori şi decorate cu bănci de forma cea mai admirabilă văpsite cu roşu, spre a representa coraliul. In mijloc este săpat un basin plin cu apă vie şi limpede ce ţăsnesce neincetat din centrul unei roce. Mal multe insule flotante se invărtesc după curent. In aceste insule sunt dispuse mese pentru ospeţe, bănci pentru musicanţî şi leagăne cu puţuri pentru odihnă. In aceste săli ale Lunel, prinţii chinezi se retrag cu favoritele lor, cănd căldura şi lumina i incomodează, spre a se ocupa fără resefvâ de tot ce voluptatea le inspiră.
mântuitorii mei, insă el realisaseră idealul filosofului: a trăi fără avere. Am făcut de m’ati condus la uscat. Satul cel mal apropriat era locuit de quakeri; acolo mâ primiră ca pe un frate. Nouă dificultăţi! quakerii mei incâ nu cunosceau argintul de căt din auzite. Cu toate acestea nu disper. Fie-care are bogăţia sa in energie; mi se pune la disposiţiune o cariolă. Plec de acolo condus de un prietin cu pălăria largă, care mă duse la gara cea mal apropiată, adică la patruzeci de leghe departe de acolo. Mâ inţeleg cu şeful trenului; ne invoim să’ml plătesc locul prin conferinţe; conferez din vagon in vagon; sunt ascultat, aplaudat, si astfel mi-se plătesce trecerea.
„Ajung in fino ia New-York. Acolo ine credeai! mort: eram uitat. Oraşul era in sărbătoare. Acolo nu se gândeai! de căt la cablul transatlantic, al căruia triumf era deja asigurat. In scurt, mâ imbarc şi eatâ-mă cel mal fericit om din lume, după ce am fost cel mal nenorocit."
Fromoasă istorie, exclamă Norton; cel puţin mal tot aşa de mişcătoare ca şi a mea! Dar de vreme ce mâ acusafi pe mine* de o crimă, trebue să fie un culpabil, dacă nu şi doi poate.
— Nu este de căt numai unul singur,— unul singur, o repet, articula Henric mal apăsat.
in grădina sa, Yven — Ming — Yven, impâratul dă foarte adesea baluri, unde capitala întreagă este chemată, bărbaţi şi femei, (la el, femeilor de ordinar le este oprit d’a eşi in public), fiecare îmbrăcat cu haina profesiune! sale. Acum toată libertatea este acordată, nici o distincţiune de persoane nu este admisă, impâratul insu'şl este confundat cu mulţimea. Fie-care discută, cântă, vorbosce, face manifestaţiunî, adesea se întâmplă chiar certuri şi chiar bătăi »). Agenţii poliţiei opresc şi trimet inaintea poliţiei pe pri-cinoşl, care csimină disputa şi condamnă pe culpabil a primi o lovitură de baston peste şezut in faţa Împăratului spre a recrea pe maiestatea sa şi damele de onoare.
Intr’un cuvânt decoraţiunea gradinelor chineze mi.şca sufletul spectatorului prin impresiunele vil şi variate ce produce asupra lui composiţiunea lor. Grădinele lor presintă şi această particularitate remarcabilă ce n’o găsim la nici una din grădinele europene. Această particularitate consistă in construcţiunele Ier acuatice, sub apă, Hoie-Ta, in limbagiul lor. Hoie-Ta, la Chinezi, sunt saloane construite sub apă, ale căror ziduri sunt incrustate cu scoici marine, eu ramuri de mărgean şi plante marine, variate in formă .şi stranii in specie. In aceste construcţi uni se află cuiburi bizare unde sunt aşezaţi, fie-care in rangul seh, Fung-Shan. zeul vânturilor, Bong-IIoie, monarcul mărilor, Shue-Kong, zeul apelor, şi Fong-Hoi-Long-Wong, regele oceanului oriental precum şi toate divinităţile inferioare ale umi-dităţel. Compartimente de japs, agate şi curioase madrepore formează plafondul apartamentelor. Plafondul este compus din sticlă spre a primi lumina care traversează apa. Ast-fel Chinezii din grădinele şi celulele lor acuatice se dilectează a privi po d’asupra incitatul peştilor, fucul paserilor, agitarea apoi şi trecerea luntre-lor. Hoie-Ta, servesce la acelaşi usngih ca şi Mian-Ting, adică a răcori amorul, a satisface voluptatea şi a umplea de plăcere inima mandarinilor.
(Va urma)
ARENA ZA ARE LOR
„RomănnlT se bucura de alegerea cilul Vernescu ca cap al partidului liberal independent, in acel’aş! mod in care se bucurase de reorganisarea partidului conservator.
Pe urmi organul guvernuului reproduce, tocmai acum — negreşit spre a reîmprospăta compătimirea opiniei publice pentru d-1 Brătianu, — un manifest a’l consiliului de 50, de la 8 Noembre 1880
„Binele Public" afirmă, că brutarii, că in genere, intreg comerciul capitalei, ar suferi mari vecsaţium şi jicniri din partea actualei primarii. Drept argument, publică o petiţef a brutarilor către M. S Domnitorul.
Apropiindu-se alegerile pentru colegiile vacante la Uarneră şi Senat, „Timpul" invită oposiţia in genere, iar indeo-sebî pe conservatori, să iea parte la alegeri, folosindu-se de drepturile lor constituţionale, Iar naţiune! e! zice :
Orî-ciue votează contra lor îndeplineşte un act de mântuire a ţârii şi naţionalităţii, contribue la restabilirea bunel credinţe in afacerile publice, la reintegrarea poporului românesc in drepturile lui legitime.
„Pressa" publică scrisoarea a XXVI din ciclul scrisorilor fără sfârşit.
*). Chambers.—Discurs asupra grădinelor din Orient,
—	Apoi grăbesce de a-î denunţa numele in faţa lumeî. Nici odată asasin mal infam n’a e sistat in lume!
—	Doresc, in adevăr, a se face dreptate şi încă mal mult pentru tine de căt pentru mine. Dâ-’ml voie insă de a nu vesti incă numele asasinului.
—	Nici pic de indurare insă cănd va sosi mo mentul 1 Clemenţa este pasiunea inimilor mari! Intăresce’ţî inima, dragul meu; eu unul nu cred in justiţia judecătorilor voştri idioţi, a juraţilor voştri dobitoci, dar văd mal pire sus de ome nirc o justiţie universală care purcede d’adrep tul din conştiinţă. A erta pe unii, a urmări pe alţii, este ilegalitatea in fiinţă! Se pot trece cu vederea intr’adevăr păcatele, nici odata insă crimele.
Pe cănd cel duoi amici convorbeau aşa, deodată intră un impiegat subaltern al telegrafu-fulul şi depuse pe masă vre-o două-sprezece depeşî.
■ Numai atât! zise Norton ; se vede că reîncepi a corespunde cu tot pământul.
—	Ba nu, dar voiu să sciu unde s’a refugiat miserabilul care nu numai că a voit moartea mea, dar care, prin planul săti infernal, te ducea negreşit la spânzurătoare.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
20 Ianuare — 9 ore dim.
Constantinopol, 19 Ianuare. Assim-paşa, ministrul afacerilor streine, a refuzat ieri verbal, dar in mod formal, arbitrajul, obiectând că el ar putea antrena Poarta peste conveninţele şi interesele el. Azi s’a ţinut un consilia extraordinar in care s’a Ci discutat cele din urmă concesiuni posibile ce se pot face Greciei. Aceste noul concesiuni cari ar întinde pe cele conţinute in nota din 3 Oct. ar face, se zice, objectul unei noul circulari care să completeze practic pe cea din 14 ian. După telegramele primite de Poartă, circulara din 14- ian. relativă la cestiunea greacă a produs in genere o bună irnpresiune in Europa. — O telegramă din Smyrna desminte noutatea relativă la nebunia lui Midhat-paşa.
Roma, 19 Ianuare.
Franţa şi a retras formal propunerea de arbitraj.— Există in acest moment intre, diferitele cabinete o schimbare de vederi foarte activă. Se operează la o combinaţie nouă bazată po cea din urmă propunere turcească.
Londra, lej Ianuare.
Un uragan violent, cu tempestă şi ninsoare, a bântuit toată Englitera ; s’au întâmplat multe naufragil de a lungul ţărmurilor; mal multe trenuri de pe drumul de fer s’au inecat în zăpadă ; paeheboţh-postă dintre Douvres, Calais şi Ostende ş’au întrerupt serviciul.: pagubele ocazionate pe Tamisa sunt evaluate la cinzecî de milioane de franci ; vre o sută de bărci s’au î-nec-at. — lori în alegerile de la Wigan (Lan-castre), candidatul conservator a fost ales cu 403 voturi mal mult ca în cele din urmă. alegeri generale.
Londra, 19 Ianuare.
„Morning Post" publică circulara pe care d. Barthelemy St-PIilaire o adresă Porţii la 23 dec. contelui de Mouy, ministrul Frânţii la Atena. Această circulară demonstrează ce ingra-ditudine va fi din partea Greciei cătră Europa dacă ea ar începe râsboiul; ea probează Greciei că aceasta înterpetează rău hotărîrilo onferinţiî din Berlin şi zice că arbitrarjul singur poate rezolva dificultăţile situaţiunil. Dar, dacă sfaturile Europei sunt neputincioso, lumea civilizată va laşa Greciei toată responsabilitatea evenimentelor.
(Havas)
BULETINUL FINANCIAR de la 9 ian. 1881
Cursul de Paris.
Renta română 5% 10.75 Acţ. Bănci Rom. — Renta franc. 5 °/0 12-1.10 Lose tureescl . . . 49.-
Cursul de Viena
Napoleonul Galbenul. . Renta met.
5°/o-
9.375 5. 6 73.80
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. . —.— Obligaţiunile idem 100.75 Acţiunile idem . .	55.60
Obl. noul6'% idem. 92 70 Impr. Oppenbenn. —.—
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 107.— » Stern .... roi’/.
Secretele Poliţiei!
Pentru-ca cetitorii să nu se inducă in eroare asupra adevăratei personalităţi a d-luî Ion Da-mienescu, col cu ceasornicul „imprutaîat" (de la un hnprumutător inconştient) — adăugăm la cele relatate o dată subt aceasta rumbrieă, că I. Damienescu de care e vorba, e din Tecuci, mahalaua Braniştea, coloarea roşie, şi nu de aiurea.
D-sale, d-luî Derghel, eî mal place tutunul de contrabandă, de căt cel de Regie. Nu-I vorbă; o 11 mai ieftin şi ca să zicem poate şi mal bun, Iuda vânzătorul nu doarme insă, şi, supt formele puţin curtenitoare ale unul controlor, a dus pe d. Derghel la comisie.
Doi saci de tutun orafi !
Aimnciu pentru Carnaval
Se aduce la cunoştiinţa onor: P. 9’. Public, că subsemnatul dispune de o orchestră, buna de diletanţi in musica, fie în quartet, in quintet pănă la 20 de artişti, complectaţi şi prin instrumente de alamă. Aceste orchestre sunt La disposiţia onor. P. T. Public fie pentru concerte musicale casnice, eseeutând cu sau fără pianoforte, diferite uverture, piese clasice piese de solo, fie pentru soarele dansante, dispunând de un repertoar cel mal plăcut şi cel mai nou.
Preţuri sunt foarte moderate.
ANTON KNAISSELL.
Artist in vioară
Hi rada Podii Calicilor, Calea [Haliorn) 25.
AŞEDAM1NTELE BRAXCOVENEŞTI PUBLICATIUNE
In ziua de 29,. corent, neputăndu-se ţine lici-aţia pentru pănzăria necesară rufăriî bolnavilor din spitalul Brăncovenesc. —Se publică o a doua licitaţiune pentru zioa de 19 Ianuarie.
Concurenţii pentru a putea lua parte la licitaţie vor fi însoţiţi de o cauţiune de lei una-mie in numerar, safl efecte publice.
Condiţiunele şi Eşantioanele se pot vedea in toate zilele de lucru la ore 9 până la 1 p. m,
sunt de dat cu dobândă pe ipoteca solvabilă şi in primul rang.
Adresa comptuarul Hotelul Abram.
Qn ««icfo Magazinul de ‘încălţăminte al Ou LdlJld d-luî Sal. Waiserman, Bazar de France, strada Carol I. No. 8 duoi comis (vânzător), care cunoasce această branşă, doritorii se vor adresa direct la sus numita firmă:
60,000 Lei
JSAO M. LEVY
PRIMA CASSA DE SCHIMB
la „BURSA4
Buouiesci. — 68, Strada Lipscani, 68. — BuouresoL
Cumpără şi vinde după cursul zilei ori-ce Effecte Publice, precum Obligaţiuni de Stat Rom. 8%, Oblig. de drum de fer Rom. 6°/0, Obligaţiuni Do meniale, Scrisuri fonciare Rurale, Urbane, Pensiuni, Oblig. Comunale, Lose Comunale, Renta Română 5°|0 etc. etc.
Se ocupă asemenea cu schimbul de Monezi, insărcinăndu-se şi cu versârl la toate casele publice ; effectuează culant ordinele din provincie.
Adresa pentru telegrama Isac Levy.
""TnOTCIU IMPORTANT
S a înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc cu preţu de 56 fr. loco, lemne groase lungi de 9—10 palme. Veud şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme lemne uscate, tăete şî despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru iulesirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. D-nil amator! a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere do atelierul găreî Tărgovişti.
Hristu Simeon.
LA MAREA BURSA RAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERIV10 & FRAŢII BENZAL
—o	—
CURSUL BUCURESCI.
Pe ţliua de S Ianuarie, 18S1, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 ’4 Oblig, de Stat Convertite. .
6 alo » " Căilor ferate Romane
8 Domouiale....................
Dob. 10 fr. Oblig. C. peus. 300 1. .
7 % Scrisori fonciare rurale . .
7 %	»	» urbane. .
8	% Impr. Municipal ....
* eu pr. Buc. (Ml. 20 1.)
5 «/o Renta româna . .
Oemp. Veni.
Nuo‘
-- Aşa este ! cănd ar sti, tâlharul, că ai revenit in lume, prea lesne ar putea să o tulească.
Henric desfăcu toate telegramele. Una venită de la Londra, avea acest respuns: „Nici o in-formaţiune, nume necunoscut;" alta, datată de la York, conţinea aceste vorbe.
„Am vezut omul de care vorbiţi; in momentul acesta se află in Scoţia." Iu fine o telegramă de la Edinburg era concepută ast-fel : „Se află aici."
— Citesce aceste trei cuvinte, amice Norton, zise Sartene, şi vel constata împreună cu mine că, dacă înalta curte de justiţie se rătăcesce câte o dată, dar justiţia de jos, poliţia, se face îndestul de bine in Anglia.
Acum stih cuibul sceleratului. Trimit ordinul de a-T aresta. După două ore are să treacă ina-intea procurorului.
Toate se esecutarâ după suposiţiunile tăneru-rulul inginer ; trei zile in urmă, se cobora de la drumul de fer, intre duoi agenţi, un om care era îndreptat spre puşcăria din Limerik, Sartene fu prevestit, spre a se face confruntarea.	•
(Va urma)
Acţiuni Dacia
* h Remania...................
» Banca Naţională a Românie Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . . Rentă .	.
Căilor ferate Scrisuri .	.
Argint Naţional contra aur Bilete de Baucâ ....
Rubla bârne..............
Florini..................
Lose otomane.............
CURSUL MS VIENA 18 Ianuarie
86
yi
102
93
9:8.
93
HiO
27
17
350
72
580
Napoleonul .
Ducatul .	.	.
Lose Otomane.
Rubla hârtie .
CURSUL DllV BERLIN
18 Ianuarie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim...............
Ruble hârtie............
Oblig, noi ..... . Lose otomane ....
'\:
87
93 103 195
99
94
100
U A'
77 i/4 500 75 585 arg. aur.
aur.
1	% 1 %
2	60 2 15
42
937 556 21 70 23 %
100 55 60
CURSUL IUN 1’AIIIS
18 Ianuarie
Renta Română Lose otomane
212 92 70
76
48
SCHUf BUL
8 Ianuarie
Paris (3 luni).....................
» la vedere .....................
Londra (3 luni)....................
» la vedere .....................
Berlin (3 iunf) ...................
» la vedere......................
Viena la vedere....................
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL
937
56
20 80 123 V,
100 60 55 60
09 % 212 H, 92 70
76
48
www.dacoromanica.ro
MICHAIL LASAR
Librar din Pitesci Se însărcinează, cu vinderea de ziare cărţi ş. orî-ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi a i trămite orî-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mai corectă, desfacere
-0
HOTEL FiES< il
BLCAREST
— Situat ir, centrul oraşului — Strada Şelari No. 7
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA- K
Odae de la I — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii
Abonam en te petunii cu rabat
De venzare
O pereche de case mari cu loc spaţios, din urbea. Alecsandria, actual-meute scoală primară de fete, doritorii se vor adresa in Bucuresci la D-nu S. Duţulescu, strada Lipscani No. 74.
Aducem la cunoşeinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală si Provincie, că la principalul nosiiu Depot! de haine bărbătesc! titulat :
„GRANI) BAZAR DE RODMANIE"
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
Au sosit, din pjopiia noastră, f baie; ţiune din I- uroj a enorme cuantitătx de
&LTUANE ELE&ANt JB
din stofe veiitabile, Aie.erdem, Sepskiii, Mont îi ni ac, 1 alin IViejat, Elastic etc. etc., pănâ la cele mai fine calităţi.
~ ALTOAITE	^
cu gulere de Scene, Ml» cr, şi / slragan fin p< rsian, gulere perlat ire de diferi e hlfiiil veri ta. ile.
ASORTIMENT CCIVPLECT DE COSTUME hEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualitâţî superioare.
Costume fantasie tle (’amgarn, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiune «ie pantalon},
„mivote“ desenului*} foarte plilcnfe.
Recomandăm, perfecţiunea croeliî, nuanţele stofelori bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
_	STRADA ŞELARI No. *7, SUB HOTEL FIESCHI.
NB. Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7\“ spre a evita confuziuni regretabile.
i: Prima Soeietate i. R priv de naviga-4 ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 lanrariu 18f 1 s. n. VAPOA RE î )P POSTA flecare la vale.
De Ia Budapesta Rum 7 ore a. m.
„	Orşova Marti	17 ,
„	T.-Şeverin	„ l9(l
,,	Calafat	„	li i
„ Corabia Mercur! 2 .
„ T. Măgurele,, 3s\j La Rnsciue	„	8
De la Giurgiu „ 1115,
„	Cernavoda	„	54:> ,
„	Brăila	.Tor
La Galaţi	„
PlAcar© la deal
amfe p. m. p. m. a. in. a. in. a ni , a. na p. in. a. ni. a. m.
Da	la Galaţis	ărnbâtă	9 ore a.	rn.
n	Brăila	«	a.	rn.
»	C'ern.voi	ila „	P" v p	m
La i	Giurgiu lin	rn mecă	li»» „ a.	UI,
Do	ia Giurgiu	i)	U'% a.	rn.
n	Ruseiur,	11	12 ,. an	îez
n	Mâgurel	O n	■r'4 , P-	rn.
n	Corab.a	î)	P „ P-	m.
V	Calafat	Lurn	98“ „ a.	m
La '	l’.-Stn erin	w	445 „ p.	m.
De î	la Orşova	Marţi	a.	m.
Servioiul local		intre Galatl-Tuli es		
		lsmail		
In	jos : de la	Galaţi la Turce-		rs-
mai!	, Marti si	Sâmbătă	, 9 ore a	in.
In	sus: de la lsmail		la Tuln	ea-
Galaţi. Mere. şi		Duminecă 8 Ore a		m.
Serviciul local:		intre Eraila şi Galaţi		
De la Galaţi		la Brăila in toate		
zilele la IU ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate .lele la 3 ore p.rn.
Agenţia vapoarelor. J
Magasinui de -Blânâu iî eub firma:
LAI ItSELALB
mr SLA. MUTAT *at
Strada Lipscani, Isnga Joanid bacanul
I nde a sosit un mare asortiment eu tot felul de
BLANliBl
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşofmo, Iteoale, Uârfulî, Ojoaec, dr, etr.
Precum şi tot felul de piei nelucrate, cu preţurile fdrte moderate.
BRUDER SPITZER.
De venzare bilete de închiriat I
PENTRU LIPIT LA CASE	!
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14
(Casa Pencovicl)
TOT FELUL DE HÂRTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velină No. 6.
DE SORIS:	j
No. 0 fii 1 in toate cualităţile, ne-i satinaţi, satinată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerială wm*" HÂRTIE DE AFIŞE No. 12-**
Harţi© Albastra M U O AVA
UE FERESTRE.	!	RE PAE.
S0C“ CU PREŢURI FOARTE AVANTAGIOASE-^S®
Se află de vdmjare la, Noul mag asin de hârtii, i trada Smărdan (germana! hanul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide mai mar! şi Comisioane in tot felul de hârtie de Austria şi Frauda, plicuri etc- a se-adresa la comptoirul sub-semnatu-lui, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de liărtie orî cnî Sini va cere franco.
-E3T_
msm-'
CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facultate! de medicină din Paria. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluî CLIN, cu broinur de campbora ee întrebumţâză pentru vindecarea botelor următdre:
Asihmul, Afecţiunile ini mei si a căilor respiratorii, Tuse narvdsă Spasme, Tuse măgărescă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Paipitaţiun. nerrose, Danse de Saint-Guy. Paralisia agitantă, Tic nervos, şi in general in tdtetulburările nervose causate prin studii escasive, Bole cerebrale saS mintal», Delinum Trtmens, Convulsiunl. Beşica şi căile urinare, şi tn Escitaţiunile de orî-ce natură.
A se lua 3 pSnS la 6 capsule pe (Ji. Fie-care flacon este înaocit de aă instrucţiune.
A se feri de contra-faceri şi pe fi»-care flacon ase cere ea earanp marca fabrice! (depusă) purtând semnătura CHn şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS. CLIN şi C-nia, H, STRADA RACINE.	_
Deposit in Bucuresci, la D-nu Ovesa şi C. Gersabec, droguişt! şi la D-nn Risdorfer, farmacist.
Director-Proprietar ŞTEFAN VELESCU
NSTRUCŢIUNE PRIMARA SI SECONDARĂ
PREPARAŢIUNI PENTRU SCULELE SPECIALI Director de studii STEF. C. MIHAILESCU
Informaţiuni in toate zilele de la 9-11 a. m. şi 4 -6 p. m
De ven4are
Una pereche case situate in strada F'itar-Moşiu, No. 1 având 8 camere, 3 dependinţe, grajd, şopron. 2 pimniţe şi curte spaţioasă, amatorii se pot adresa pentru informaţiuni in strada Dionisie No. 10.
VINDECARE SIGURA SI GRABNICA
TUTUROR CARI SUFERĂ DE STOMAC
(GASTRALG1A)
DOBÂNDIREA SĂNĂTĂŢII
Se intemeiază ni cea mai mare parte in ţinerea de curăţenia şi continuă curăţire a zemurilor şi a sângelui şi ii împuternicirea forţei de mistuire. Spre a se putea ajunge aceasta, cel mai bun şi energie mijloceşte
Balsamul de viaţă al D-ruluî Rossa
Balsamul D-ruluî Rossa corespunde tuturor cerinţelor de sus in modul cel mai complect, da oare-ce dă viaţă iutrege! activităţi de mistuire, produce un sânge sănătos şi curat, iar corpul esi câştigă vechia sa vigoare şi sănătate.
Acest balsam ajută tutulor boalelor de stomac, in special lipsei de apetit, acrelei de gură, vărsăturilor, cârceilor de stomac, hemoroizilor, etc.
Balsamul fiind un puternic şi sigur mijloc contra boalelor de sus, se bucură de o mare căutare. 0 sticlă mare costă 2 fr. 50 bani. O jumătate sticlă 1 fr. 25 bani.
Onorate Domnule 1
Am primit cele cinci sticle din «balsamul de viaţă a doctorului Roşa» şi sunt cu efectele lui atât de mulţumit, in cât nu me pol opri de a nu vâ eşprima cea mai călduroasă mulţumire. Doctorii cei mat de lrunte de aici au încercat doi ani de-a rândul să me v.mlece de carceri nesuferiţi de stomaeb şi rigîiturî din cele mai neplăcute; numai de căud întrebuinţez balsamul d-voastrâ de viaţă me snnt’insâ deplin restabilit şi oare-cum ea renăscut, in căt nu pot mulţumi din destul lui D-zcu, că am inveţat a cuuoasce din interuplaii această doctorie atăt de neaperată pentru lumea suferindă si usf vrea. să o fac cunoscută şi să o recomand lume! întregi. Ca'să 'am tot-d’a-una in casa mea acest escelent mijloc de vindecare, ve rog să’mî mai trimeteţi incă io sticle ; ve alătur 10 florini. Reinoind iacă odată mulţumirea mea, reman al d-voastrâ cel mai devotat. ■
Iaşi.	IAK0B HURKA, legător de cărţi.
Un mijloc escelent de vindecare pentru toate boalele, a căror pricină este a se căuta in neregulaţilăţile mistuirel, e balsamul deviată a doctorului Ros, produs de d. farmacist B. Fragner in Pruga şi preţuit in toată Austria de zecimi de ani, ca doctorie de casă cu cele mai sigure rezultate.
Dacă ne gândim, că afară de suferinţele cele uşoare, ca: povară in stomac, cârcei de stomac, constipaţiune, vărsături, acreli pline de amărăciune, aurerî de cap, ameţii s. c. 1., conturbatiunile di-gestiuneî aii adesea drept resultat boalele cele mai grele," nu putem de cat recomanda un mijloc, care lucrează in tr un chip atât de binefăcător şi de sigur, şi care prin preţul iui atât de mic (50 cr. sticlei este accesibil şi pentru omul cel mai serac.	'
Adevăratul balsam de viaţă al d-luf Roşa se poate comanda numai din depoul principal: Praga, Farmacia B. Fragner, Kleinseite 205-5
In Romania se află numai in aceste locuri:
Bucureşti. En Gr«s: Drogeria Brus, en de tai 1; Farmaciile la Speranţa şi Arap, Brăila: Farmacia F. Şuller, Caracal: E. L. Fabini, Craiova: Farmacia Moes, focşani Farmacia Linde şi F Rentier’ Galaţi : Farmacia Curtovici, PloieacI: Farmacia U. Şuller, Râmnicul-Velcea : rarmacja Jul.Ejtel, laşi: Fr. Liska.
-A- "V IS
Acest balsam este scutit de imitaţiune, fiind că marca de siguranţă este inprotocolată şi in Romania.	6
TAPETTTRI
PERVASURI POLEITE
Plafonurl in Relief
din celle mai renumite făbrice cu preţuri foarte moderate, recoman 1 onorabilului pubhcu sub-semnatul
jel. xaiOisrioxa:
Tapiţer şi Decroator.
QC 3 Strada Ştirbei Vodă 3
Asemeni mă angajez cu orî-ce lucrări de tapiţerie.
Lecţiuni de limba Franceza
cu metodă practică şi inlesnitoare predă la domicilii! un tânăr cu bune recomandaţiuni. Se oferă şi pensionatelor.—A se adresa la redac-ţiuaea „România Liberă" sad str.
Se cauta un asociat
cu capital de la 30,000 â «0,000 franci, pentru o in Cr prindere industrială, garantăndu-i-se un beneficiu anual da 50%.
A se adresa, in Bucuresci, strada Labbintu, No. 59.
L0C0M0BILE SI TREERATORE
HORNSBY
de 10 şi 12 cai putere. Construc-ţiune nouă, cantitatea şi cualita-tea treerişului nein trecute incă pănâ acum de nici o altă tree-râtoare.
HA TOSE de PORUMB
cu abur, sistem nou
B ATOSE de PORUMB
cu măna.
MAŞINE de SECERAT
' ŞI LEGAT SNOPI
Preţul sărmef foarte redus, pre-
Recomandâ pentru sesonul viitor :
PLUGURI
miale la toate Esposiţiunile unde a Jost espuse.
MAŞINE de SECERAT
fără aparat legător, care arunca snopi intregi.
PLUGURI VID ATS
in mărimile de 1, 2, 3 şi 4 cu bârse de fer şi de tu ci ii.
PLUGURI englezeşti
cu grid de fer, cormane şi făre de oţel
PLUGURI
pentru adâncime mare
cu 2 şi 3 brasde, intregi de oţel
MAŞINI de TREERAT
cu cai împreună cu maneglu
MORI DE M ACINAT
simple, duble şi triple.
PIETRE DE MOARA
franţuzeşti.
EERESTAE
de copaci mari şi pentru lemne de foc
PIETRE DE MOARA
nemţesc! şi ungurescî.
POMPE I POMPE
de foc | de vin
MAŞINE
de tăiat pae şi feu.
MORIŞCE DE MANA
şi mai mari in unire cu m&-negifi pentru locuri muntăse
Mnşianiale de cauciuc
de 34 metri pătraţi
Negustori 18.
L. K.
Pentru mori mai recomand :	_ _
Triori, Cylindre, Eureca, Aspiratori, Maşine de grişuri, Curăţitori complecte, Valţurî, Rurale şi toate articolele trebuinciose pentru mori.
Tipografia Ştefan Miliăelscu, strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
OiONTRA Guturaiului, Gri-OL/n 1 pu.hronrhil Sirop 5 I atu pectoral din CAFAUA lui Oelaua-reuier din Paris, cari posed o valoare eficacie sicurâ şi ■are este constatată de membrii Academiei de medicină din Paris: aceste medicamente nu conţii niciopium, nici Morflne, nici Co deina, pot li administrate copiibu fără nici o temere cănd sunt a-tiuşl de tuse magărescâ.
Depou la toate farmaoie’e din Rusia
SE CERE ZEŢARI
14, Strada Covaci, 14
De venzare maclaturi
(hârtie) stricată
La Typographia Stefau Mihălescu, Strada Covaci No. 14
ANUL V. — No. 1076	10 BANI EXEMPLARUL	SAMBATA 10 1 ANUARE 1881
APARE TIST TOATE ZELE1.E
JlBONAMIDNTHILEI :
. Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In streinâtate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN,
Pentru Abonamente, Aruinciuri şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administra.ţiune, Tipografi». St. Mihâlescu, Strada Cqy&cî. No. 14 şi la correspondenţiî Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Sociiti Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & 0-nia.
In Londra: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfnrt, Znricb, Hew-York: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube flc 0-nie.
AJSTTJNOîtrRILJE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina Ili-a.............l Leii,
>	»	» Il-a................. 2 »
Epistole nefrancate se refuţă , Articoliî nepublicaţî uu se inapodtă. Pentru rubrica: Inserţii şi reclam®, rcdacţiune* eu este responsabilă.
Prim-Redactor: Stef. 0. Mioeailesou
ŞTIRI TELEGRAFICE
din .ziarele streine.
Coustantinopol, 19 Ianuare. ge afirmă că Sultanul ar fi dispus să primească in audienţă pe trimisul grec, d. Conduriotis.
Alessandria, 19 Ianuare.
Chedivul face toate pregătirile pentru e primire căt mai pompoasa a principelui de coroană Rudolph. Şeful ceremoniilor, Julfikar paşa, e insărcidat cu conducerea pregătirilor.
Coustantinopol, 19 Ianuare.
0 depeşă din Smyrna desminte ştirea câ Midhat paşa ar fi suferind de alienaţiă mentală.
Vena, 17 Ianuare.
Privitor la călătoria orientală a principelui de coroană „Deutsche Zeitung“ află ăceste.
Principele avea plăcerea să uciză şi un crocodil, dar pentru că crocodili nu se află in timpul de faţă de căt numai dincolo de cataractul al 2-lea al Nilului, principele de coroană s’a decis să câlâtoriascâ şi până acolo.
,	Berlin,	17 Ianuare.
„Naţional Zeitung" află că n’au reuşit nego-ciările 'Puterilor pentru a întreprinde un pas colectiv pe lângă cabinetul din Atliena. Guvernele s’aă învoit numai la atâta, ca fie-care Putere să dea consilii isolate pontru domolirea spiritului răsboinic din Grecia.
.	Constantinopol,	17 Ianuare.
\chnied Muktar paşa e numit comandant su-rtfe... peste trupele turceşti de la fruntariile greceşti. Presa turcă devine tot mar agitată şi recomandă Porţii ruperea relaţiunilor diplomatice cu Grecia.
iLondra, 18 Ianuare.
Atentatului incercat contra ca sârmei din Man-chester a ui mat un al duoilea. Casai ma de infanteria din Edimburgs'a nimicit in flăcări. Guvernul a fost prevenit de sâmbătă şi cu toate câ s’au şi luat măsuri, catastrofa tot nu s’a putut evita.	.
Londra, 18 [anuare.
Ambasadorului austriac i-a succes. să scoată un firman, prin care se autoriză joncţiunea liniilor ferate turceşti cu cele ale Bulgariei, Serbiei, României şi Austriei.
Ambasadorii de aici aii aflat că Grecia are de gând să înceapă cu inimiciţiile chiar la finitul acestei luni.
Paris, 18 Ianuare.
Ambasadorul grec d’aicî, d. Brăilas, s’a arătat atât de pesimist, intr’o conversaţiune ce a avut’o cu un ziarist, in căt dacâs’ar reproduce vorbele lui nici n’ar fi crezute.
Intre altele ministrul reşedinţe grec a declarat că tribunalul de arbitraj Grecia nici o dată ! nă’l va primi, prin urmare despic el nici nu mal poate fi vorbă. Numai resboiul e singurul mijloc pentru resolvarea cestiunil greco-turce. Mai departe d. Brailas s’a esprimat că răsboiul
nu va remânea isolat.
v	Paris, 18 Ianuare.
Generalul Munter ăn ocasiunea anului nou a făcut aspre observaţiunî unor oficiali, cari felicitară in uniforma pe prefect. ,
Primind din cause aceasta de la ministrul de răsboiu o aspră admoniţiune, d. general Munter declară in „Avenir du Moibihan ca nu permite nimeruia să se îndoiască despre sentimentele sale republicane, pe temeiul unor cuvinte, ce le * a esprimat pe nepregătite.	u
De oare-ce mulţi deputaţi nu sunt mulţumiţi cu declaraţia d-lui general, vor interpela pe d. ministru de râsboiiL
Paris, 18 Ianuare.
Comitetul cavaleriei a decis să se prefacă ultimele şase regimente de curazirî in carabinieri.
,	.	Lisabona, 17 Ianuare
După cum anunţă o depeşă din Kio de Jane-ire, ministrul de stat din Brasilia a decis revocarea legilor escepţionale aduse contra Jesuiţiloi.
Petersburg, 18 Ianuarie.
, Ziarele de aici anunţă că peste câte-va zile marele duce Nicolai senior va pleca la Neapol.
Pi’aga, 18 Ianuare.
Un corespondent berlinez al ziarului „Bohe-mia“ constată că reînvierea triplei alianţe nici nu se cunoaşte prin cercurile diplomatice, şi ;• însemnează simplu un anaclironism. Actualmente Jî	delaţiunile intre Rusia şi cele două state aliate
! i	sunt foarte bune, dar numai până când nu^ se,
'vor ciocni interesele lor in Orient. In căs când ! s’ar incepe şi resboiul tureo-grec, de sigur ca l actuale relaţiunî intre Anglia, Rusia şi Frauda nu vor mal rămânea tot aceleaşi faţă cu Aus-tro-Germania.
Cu Franeia stă Germania foarte bine, cu toate acestea va există mare temere şi neîncredere, daca prin resultatul alegerilor, Gambetta va deveni
omnipotent. In cas când se va Întâmpla aceasta de sigur că cel din Berlin’şl vor aduce aminte de vorba, că Grecia devine Schlesvrigul lui Ga,m-betta.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
20 Ianuare—4 ore seara.
Londra, 20 Ianuare.
43 membri al ligeî agrarii sunt aduşi înaintea tribunalului Listowel, 10 Înainte celui de la Waterville.
Constantinopol, 20 Ianuare.
D. Goschen, ambasadorul Angliei, e aşteptat pe la inceputul lui Februare.
Partea care se cuvine „Bordeldersilor", din ver-semântui primului exerciţiu al celor 6 contribui ţiuni percepute în regia de sindicatul bancherilor din Salata, se urcă aprope la 300 mii lire.
Porta a decis să destitue pe Kemal-bey, guvernatorul din Mitilene.
Roma, 20 Ianuare.
Se pare eă Muntenegrul voeşte să facă dificultăţi la primi; ea modificării propusă de comisarul otoman in privinţa delimitării frontierei turco-muntenegreană. Muntenegrul nu voeşce să piarzâ posiţia ce-i fusese dată mal antei asupra Boyaniî.
fHavasl
A se vedea ultime seiri pe pagina III.
Bucureşti, 9 Ianuarie
Orî-ce alegere e o nouă in cercare de progresul ce facem in viaţa constituţională.
Curagiul opiniuneî, independenţa votului, hotărârea nestrămutată de-a combate o partidă in acţiunea ei guvernamentală, cănd aceasta nu corespunde intereselor publice si iegâmintelor solanne ce ea a contractat faţa cu ţara: intreaga modalitate a manifestaţiunii electorale arată, in orî-ce tară şi in orî-ce împrejurări, puterea opiniuneî publice, prestigiul de care e capabilă să se incongiure, înţelegerea, mersului afacerilor ţării, din partea celor ce sunt chiemaţî a vota.
Alegerea e pulsul inţelepciunil şi al virtuţeî civice la orice popor.
Nu fără cuvînt suntem dar datori a urmări, cu cea mai de aproape atenţiune, modul cum se manifestă alegatorii, cănd legea dî convoacă la urne, ca să seim cu căt nu înaintează timpul intru îndeplinirea, luminată şi conscienţioasă, a înaltelor drepturi ce ne acordă carta noastră politică.
Fără a ni se arunca insă, că, scriind aceste rdndurî, noi ne-am afla poate sub trista impresiune a momentului,— caută să mărturisim, in modul cel mai franc şi mai leal din lume, că poporul nostru, investit cu unul din cele mai in alte drepturi! civice, Tu acela de a’şî alege pe controlatoriî putere! esecutive, este in că departe de a 5şi da bine seama despre importanţa ce are asupra soarte! sale, politice şi sociale, votul pe care dl depune in cutia voinţe! iul legale.
Din nenorocire, majoritatea celor ce decid despre soarta naţiunii nu’şî daţi de loc seamă despre rolul ce fie-care vot joacă in imensa şi complicata reţea a intereselor unei naţiuni.	_
Şi dacă la alegeri mei gem cu ochi! incluşi, fără să ne dăm socoteala despre ideile şi sistema de guvernământ ce re-presintă candidaţii cari solicită increderea publică: atunci nu este de mirare că ţara, din nefericire, merge cum o vedem, condusă adică de bunul plac şi de interesele egoiste al unor ambiţioşi de rdnd.
La o nouă probă fu supus eri colegiul al duoilea al districtului nostru, prin che-
marea ce i se făcu de-a-şî alege^un re-presentant.
No! nu voim să atingem aci nici ins-tituţiunile noastre liberale, căci, pentru, a o suta oară o repetim, nu ele sunt de vină; nici modul foarte lesnicios şi foarte vulgar, cu care guvernul „patrioţilor" scie să puie in mişcare o machină electorală.
Meşteşugul guvernanţilor e aci mai simplu ca cutia cu două funduri a scamatorilor de bâlciu.
*
Manifestaţiunile electorale se produc mal tot-d’a-una la nor, in cea mai tristă miniatură.
Din cinci sute de alegdtorî, nu vin, de esemplu, nici jumătate la vot, cea-ce do-vedesce, incă o dată, discreditul de car! stau şi azî isbite drepturile noaste civice.
Ast-fel fiiind, agenţi! guvernului sciţi din vreme car! sunt, printre votatori! suverani, aceia-carî pot esercita o mal mare influenţă, aceia cari pot incherbăra câteva zecimi de fiţuici inconsciente, şi pe aceşti cetăţeni cu trecere, dar, ingenere, fără multă pricepere de ceea-ce se petrece in politica ţârii, dî pun in mişcare in ziua alegerilor, remăind ca guvernanţii, pentru susţinerea iu! la baerile pungi! ‘publice, să fie recunoscetor, prin fel şi chipuri de înlesniri patriotice, acestor unelte electorale, cari pot incă, din nenorocire, să înăbuşe opiniunea oamenilor luminaţi.
Cine nu unge dar sfredelele alegerilor, cine nu poate adică nimic oferi acelor generoşi cetăţeni car! luptă pentru propăşirea tarabe! lor, in paguba intereselor generale, aceia nu ati şi nu pot avea majoritate in alegeri, fie ei oameni! ce! ma! cinstiţi şi ma! conştienţi, ce! ma! bine voitor! poporului român.
Guvernul care poartă sacul cu multe şi mărunte favoruri atrage lesne in par-te-i, ca un magnet puternic, pe acest! motor! electorali, car! se substiuie, aşa de uşor la noi, in locul voinţe! conscienţioase a celor ce ved, prin ochi! adeveruluî, politica „oamenilor de stat."
Aceasta este, aşa dar, unul din metoa-dele scoale! machiavelice: metod care se pare foarte inocent şi foarte spălat, dar care, in fond, este plin de otravă pentru educaţiunea politică a poporului, deprins a ceda orbeşce celor-ce abuseză de buna iul credinţă, celor ce ’şî fac o meserie foarte lucrativă din dreptul lor de alegdtorî.
Ne strânge inima pentru viitorul aceste! ţări, împinsă a trăi tot ma! lacom din fructul periculos al minciunii, al lipse! de conştiinţă, in actele vieţi! el publice.
Nu acum vom spune unde e rădăcina acestor cumplite mizerii, ci să trecem la fapt.	.
Resultatul alegeri! biroului definitiv a fost, in Capitala, cu modul ce ard târâm, sotnică pentru guvern.
Din trei părţi de votanţi, o singură parte s’a pronunţat pentru oposiţiune!
Nu e greu de prevdţjut ce destin vor avea dec! şi candidaţii contrari puternice! oblăduiri.
Oe! ce ne inţelegem insă datoria de cetăţeni, trebue să luptăm inainte, fiind-că numai inimile mici se descurajează şi pierd cumpătul, in momente de adversităţi. Daca am judeca acum numai după a*
parenţe, ar trebui să credem — feresce Doamne—că ţara nu e incă sătulă de re-
gimul influenţii morale, cea cu artificiurî de chinuiri, sau favoruri ascunse ; de „patrioţii" roşldtori de ruble, de liberalii cu tirănif deghisate, de naţionalii cosmopoliţi, inchinaţî alianţei! de financiarii cu strălucite afaceri, de impeticători! moşi! strămoşesc!, de ceî-ce vdnd cu toba străinilor favoruri şi convenţiunî.
Noi nu cârtim insă de loc.
Daca voiţi, putem striga şi ura! căci omul trebue să’şî spargă, se vede, bine capul de pragul de sus, ca să se uite odată, cu luare aminte, cum calcă şi inco-tr’o îl conduc paşi! iul orbiţi.
Votaţi dar pe capete, d-lor alegdtorî, pe candidaţii guvernului, căcî tot voi veţi plăti nesocotinţa de-a lăsa o ţară constituţională, fără nici un control serios.
Destrăbălarea şi favoritismul, ce domnesc in administraţie, trebuiau să fie practicate şi în justiţie: altminterea miserabila sistemă cu care este esploatată ţara, ar fi fost necompletă. Ma! alaltă-ierl se înlătură de la Curte magistratul Veropolu, spre a se face loc unul neam al d-lu! Brătianu; ieri se ameninţa cu destituirea primul preşedinte al curţi! de apel din Bucureşti, fiindcă cerea să se respecteze legea cu un roşu; astăzi se ved nevoiţi de a demisiona do! din judecătorii ce! mal distinşi a! tribunalului Ilfov, indignaţi de favorurile cu cari acoperă ministrul Gram p’un alt neam al D-lu! Brătianu.
In faţa acestor turpitudini, ce mal este de zis? Lăsăm publicul să judece pe mâna cui a căzut justiţia, iar noi ne mărginim astăzi d’a publica demisiunea acestor do! distinşi magistraţi:
Domnule ministru,
Cu înaintarea d-luî Ioan St. Brătianu in funcţiunea de president al tribunalului de comerciu, aţi lovit drepturile de vechime a şease judecători din trib. Ilfov.
Sub-senmaţii facem parte din aceşti judecători şi, ce este mai mult, suntem şi doctori in drept. Ne este dar imposibil a fi indifierenţi la această vădită nedreptate şi vc rugăm, in consecvenţă. să primiţi dimisiunea noastră din funcţiunea de judecători ai trib Ilfov.
Primiţi, dle ministru, asigurarea stimei şi consideraţiunea ce vă datorim.
Spiru G. Eftimiu- Const. lonescu.
Doctori in drept de la Facultatea din Paris.
CRONICA ZILEI
D. C. Esarcu, ministru nostru rezident pe lângă M. S. Regele Elenilor, a primit titlu de trimis extra-ordinar şi ministrul plenipotenţiar.
Acesta s’a făcut ca să fim cu Grecia în deplină reciprocitate: regele ei este reprezintat la noi printr’un trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.
A doa-zi de Crăciun s’a immormăntat în oraşul Bârlad o mumă nefericită, moartea câreea se datoreşte unei crime din cele mai ingrozitore.
După cum istoriseşte „Curierul" din Iaşi, a-cestă femee avea un fiu foarte demoralizat, în versta de 23 ani. Cu vre o săptămână înainte de Crăciun, el cere măsii parale de cheltuiala; ea refuză a-i da; poate că n’avea, sărmana. Rezultatul acestui refuz a fost că fiul omorî pe mamă- g , sdrobindu-i cu desăvârşire capul şi as-cunzendu-i cadavrul într’o ladă. Abia după câteva zile se descoperi crimă.
D. Nicolae Ceaur Aslan, unul din cei mai inteligenţi membri ai baroului din Iaşi, va apăra, se zice, pe cei preveniţi in afacerea atentatului Pietraru.
Se vorbeşte deja de mult că curtea cu juraţi din Bucureşti va fi convocată in sesiune extraordinară pentru a se ocupa de atentatul din 2 dec; nu se ştie insă anume ziua in care se va face această convocare.	•
www.dacoromanica.ro
Un tânăr avocat clin Botoşani, d. A. BTorescu, s’a sinucis zilele acestea cu un revolver.
Se zice că ar fi declarat singur, in o scrisoare adresată unui prietin al seu, că motivul care l’a împins a comite acest act de disperare, a fost „ingratul amor."
Elenii stabiliţi în capitală au format şi ei, ca alte naţionalităţi, un comitet care să îngrijască de conaţionalii fără mijloce şi în genere pentru scopuri filantropice. Prezident al acestui comitet a fost ales onor. d. Chr. Zerlendi. Localul unde se întrunesc membri clubului care a format numitul comitet e în casele Steiner din strada A-cademieî, 41.
Felicităm pe d. Zerlendi şi pe Elenii noştri pentru realizarea unei idei atât de folositore,
In Bucureşti s’a constituit nu de mult o societate filarmonică română de către un numer de domni şi doamne.
Aflăm că pentru cei dintâi trei ani comitetul societăţii filarmonice se vacompune edin d-le prinţesa Bibescu, născută Charaman Chimay; Boe-rescu, născută Păucescu; Cantacuzino, născută Costaforu ; Cămpineanu, născută Belu ; Fericliidi, născută Marghiloman ; Alexandrina Mânu, născută Cantacuzin ; prinţesa Ştirbei, născută Ghica şi alte 5 doamne care vor fi alese mai târziu.
In ziua de Bobotează, legiunea VI a gardei naţionale, comandată de patriotul Serurie, a fost trimeasă acasă din causă că n’avea loc de marginea gărliî.
Gardiştii plecară foarte veseli ;d. Serurie însă... îşi poate închipui or-cine.
Azi, Vineri, la orele 2 şi jumătate d. a. se va ţinea in sala Ateneului concertul cunoscutului pianist P. Loredan, cu program foarte variat.
După informaţiile „Vocii Tecuciului", in comuna Godineşti, plasa Becheciu, s’a ivit câteva caşuri de versat epidemic.
In urma cercetărilor făcute, s’ar fi constat că boala aceasta a fost adusă in comuna de către nişte ţigani de la Focşani. Din această causă, s’au inclus ambele scoale primare mixte ce sunt in comună: la satul Ţigăneşti şi in Godineşti.
A apărut interesanta carte: „Pălăria părintelui Brănescu" sau ţlupta pentru neorganizare Bisericeî române. Această nu coprinde de cât o pagină istorică a timpului de faţa, înfâcişând lupta preotului mirean în contra despotismului călugăresc al episcopilor şi mitropoliţilor noştri.
Ne pare bine, că preotul mirean începe să se mişce ca să-şi recapete drepturile, ce i se cuvin în societatea laică, fprecum cele răpite lui de către călugări, cari pre cât ştie lumea întregă nu represintă la noi de cât lenea, immoralitatea şi ignoranţa-
In zilele acestea, scrie „Gazeta Transilvaniei", din Braşov, am fost cu toţii foarte neplăcut surprinşi, când, citirăm titlul de : „Furnisor al Măriei Sale regale Carol I“ pe firma unui evreu R... care se bucură in piaţa noastră de o reputa ţiune indoioasă. Am fi curioşi se aflăm, cum a putut obţine evreul R... acest onorific titlu, pentru că atunci am putoa arăta, cu ce mare u-şurinţăau purces funcţionarii Curţeî române in acest cas.
D. Nicolae I. Dimitrescu fost ajutor de grefă la curtea de apel din Focşani, s’a numit secretar al advocaturii publice ‘din Focşani, în locul d-lui G. Marian, revocat pentru neglijenţă în serviciu.
M USOEL
Actul de mare importanţă, de curagiiVşi in-dependinţâ, inplinit cu un rar entusiasm de către colegiul al 3-lea din Muscel prin împătrita alegere a d-lui Deşliu, de al căruia control vedem că se teme guvernul ca şi majorităţile din Camere, a produs multă impresie atăt in capitală, căt şi prin unele districte ; mai ales că sciut este, că chiar mulţi din amicii guvernului, osteniţi de amăgirile marelui partid, i-a dat un ajutor.
Astăzi in fine, după cum ne mărturisesc epistolele primite din provincie, prin cari se felicită presa oposiţiunii, că ţiind frunte puterii, a isbutit să inplănteze credinţa in ţâră, că ins-tituţiunile sunt batjocorite fără ruşine şi temere şi că este timpul să inceteze”o stare de lucruri împilătoare şi despotică — putem spera intr’o transformare apropiată in bine a situa-ţiunii.
Precum vedem dar, acel act atăt de important in viaţa alegătorilor, viind tocmai la timp, când fie-care alegător ăşî dă seama către conştiinţa sa, a deşteptat pe nenorociţii creduli, cari acum se grăbesc a nu’şi mai ascunde durerea, că au contribuit la o stare de lucruri ca cea pre-sintă şi’şi arată tare căinţă.
Iată dar efectele acelei prese din oposiţiunea imparţială, demnă, condusă in spiritul poporului, perseverantă şi mai cu seamă, apărătoare a interesului public, care a lovit conţinu imoralitatea, risipa din tesaurul public ; inpedicarea instrucţiunii publice, dispreţuljcătre biserica lui Ghrist, angagearea intereselor mari către streini, ast-fel că pe tărâmul economic deja suntem perduţi ; abusurile de tot felul, creşterea impositelor prin-
ROMANIA LIBERA
tr’un recensământ ingrozitor. Destul aii fost aceşti cinci ani de apathie, de răbdare pentru tot-ro-mănul. A sosit timpul ca judeţele să arunce mănuşa guvernului, şi in fruntea acestei mişcări caută să numărăm curagiul alegătorilor din cetatea lui Radu-Negru. Noi liberalii independenţi salutăm această manifestare a Cămpu-lungenilor cari aii susţinut lupta cu un caracter ferm şi in mănă cu constituţiunea şi armaţi de conştiinţă au spulberat ingerinţa puterei, aii ridicat stindardul de libere alegeri in viitor. Celelalte judeţe aîî ce să imiteze. Dictatura roşia trebue sdrobită.
Vorbim de epistole din ţară. Publicul se va convinge de marea im presiune, ce a făcut, in Moldova impâtrita alegere consecutivă a d-lui Deşliu, căci iată cum se esprimă vehiul şi bătrânul redactor al jurnalului „Provincialul" din Bacăfi, printr’o scrisoare cu data de 25 Decembre 1880 :
„Curagioasa purtare a Cămpulungenilor a emoţionat Bacăul şi chiar Moldova, ast-fel cum eil ca vechii! publicist n’am putut remănea pasiv; am felicitat prin publicitate stindardul de independenţă şi libertate in alegeri, ridicat in cetatea lui Radu-Negru. Felicit şi presa din opo-siţiune, pe directori şi redactori, care in fine a isbutit să facă pe ţara a inţelăge, că in spiritul intereselor ei trebue să guverne puterea din Bucureşti.
„Acum cu prima mea venire in Bucureşti, am a merge la Campu-Lung spre a felicita perso-nalmente pe curagioşiî şi demnii alegători. Dea Dumnezeu se remâe neschimbaţi, conservăndu’şi curagiul şi independinţa civică, şi aceasta venire a mea acolo se remăe o adevărată escursiune de pelerinagiu iar nu o amăgire, ca cea din 1872 cănd iarna m’am dus la d. I. Bratianu la via Măgura, ca să’l văd, crezînd că am mers tot in pelerinagiu; cănd domnia-sa atăt de mişcat a fost că m’a intimpinat cu aceste avorbe: *
„Al 3-lea moldovean, care m’a visitat aici, după bătrânul Grîgore Cuza şi loan Cuza sun-teţld-tră. Vă declar că sunt şi astăzi credincios programului de la 48". încă odată o mare amăgire.
XDX3ST
Ceslimica Dunărei.
Anglia va vota, la definitivă regulare a cestiuniî dunărene, pentru modul de vedere a’l României şi a eelor-lalte două mici state riverane. Aceasta reese chiai şi din-tr’un articol a austro-filuluî „Times". Prin frase, căt mai eruţătoare pentru Austro-Ungaria, ziarul engies ne spune:
Dorinţa Marei Britanii esto fîresce, ca Dunărea să fie, intru căt e navigabilă, un fluvii! internaţional şi european. In credinţa, că aceasta ţintă nu se poate ajunge fără de acordul prieti-nesc a l Austro-Ungarieî, ea s’ar invoi să încredinţeze Austro-Ungariei presidenţia permanentă şi votul hotărîtor, de vreme ce Austro Ungaria cere această concesiune.
Anglia nici nu pismueşce preponderenţa aus-tro-Ungară nici nu e geloasă de alianţă‘dintre Austro-ungară şi Germania. Dacă cu toate acestea va da antâietate unui statut pentru regula-rea navigaţiei pănă la Porţile de Fier, care va satisface România şi pe principatele surori, aceasta nu-o face fiind-că s’ar teme de păgubirea intereselor englese prin forma propusă de Aus-tro-Ungaria. Motivul Angliei, in această privire, nu este altul de căt sincera încredinţare, că a-tăt interesele austro-ungare căt şi cele englese mai mult vor profita, dacă A ustro-Ungări a si-ar asigura spontana collucrare a celor alalte state ţărmurene pentru o Înţeleaptă regulare a navigaţiei pe Dunăre, in loc de a le sili să se supună murmurând.
Reformarea cabinetului yienez.
Modificarea care s’a făcut zilele acestea in cabinetul vienez, este de-o mare importanţă. Ea ne semnalează incă un pas hotărît, in partea detpeste Leitha a imperiului austro-magliiar, făcut spre egala indrep-tăţire a tuturor naţionalităţilor. „G. Transilvaniei" ne presintă, asupra eî, următoarele interesante aprecieri :
In Austria eară’şi s’a petrecut o schimbare parţială in ministerifi, care, judecând după im-presiunea ce a făcut la partida nemţilor cen-traliştî, este de-o mare importanţă politică. Ministrul de justiţie br. Streit şi ministrul de co-merciu br. Kremer au fost demisionaţi. Aceşti duol miniştri, de şi nu făceau parte clin partida centralistă, totuşi erau mai aproape prin ideile lor de principiile centraliste de căt de cele federaliste. Aceasta, se zice, a fost causa pentru care au trebuit să iasă din ministerifi.
In locul ministrului de comerciu a fost numit fostul guvernatorul Bucovinei şi mai in urmă guvernator al Austriei superioare,‘baronul Pino. Foile germane susţin, că comitetele Taaffe de aceea 1 ai fi ales pe acesta, fiind-că a dovedit că armoniează cu ideile conservatoare ale cabinetului, interzicând prima adunare a ţăranilor nemţi, ce era să se ţină in Linz. In locul baronului Streit fu numit ministru de justiţie ad-interim ministrul dr. Prazak, Cehul. Destul spre a deştepta cele mai mari temeri in sinul
eentralistilor nemţi.
<6 «
Oficioşii de la Viena asigură urbi et orbi, că programa ministeriului Taaffe ar remănea neschimbată şi că nici pe viitor acest ministerifi nu se va da cu totul pe partea autonomiştilor, a Cehior, Polonilor s. a., de oare-ce Maiestatea Sa voiesce ca in Cislaitania ministeriul să stea d’asupra partidelor. La aceste asigurări respund Nemţii : „Cabinetul care s’a reconstruit acum ântăia oară, va fi un cabinet al luptei. Este vorba de-a trânti cu totul la pământ partida germană. Aut, aut- este acum parola comitelui Taaffe. Eî bine şi noi acceptăm această parolă, tari in credinţa, că causa noastră va invinge!"
Gravă este situaţiunea ministrului preşedinte austriac : Nemţii ăl declară resbel, pentru că voiesce să impace şi pe cele-l-alte naţionalităţi; Cechii şi Polonii sunt nemulţumiţi cu el, pentru că nu satisface destul de iute dorinţelor lor celor mai urgente, ear coroana cere de la el ca să stea d’asupra partidelor, să nu accepte nici punctul de vedere al unora, nici al celor-l-alţi, ci să susţină numai pe acela al intereselor dinastice. La fle-caro pas corniţele Taaffe trebuie să se impedeco de unul din aceste curente opuse şi este greii a se ţinea la înălţimea aceea, peste partide, la care a sta şi-a propus in program* sa şi la care ar voi sâ’l vază necontenit şi monarchul.
Cu toate astea despre un lucru corniţele Taaffe trebuie să fie in clar, că adecă numai înfrânând oposiţiunea Nemţilor, care din zi in zi devine mai ameninţătoare pentru oposiţiunea cabinetului, poato să ajungă la o parţială des-legare măcar a problemei de împăcare ce şi-a propus’o.
Nu este nici de cum sigur, că politica comitelui Taaffe va isbuti a fi pănă la finit invin-gâtoare. Erorile politice ce s’au comis in Austria de doue-zecî de ani incoace anevoie se vor putea îndrepta pe cale legală constituţională. Părtidele cele mari ocupă posiţiuni, cari fac imposibilă o apropiere intre ele. Pe lângă aceasta mai vin şi influenţele esterioare, interesul ce, afi unii mari amici ai monarchieî ca să nu o lase nici de cum să se consolideze definitiv in intru. Puterile nevezute de la cârma statului ah cunoscut pericolul şi silinţa ce şi-o dă azi corniţele Taaffe de a stabili un ecuilibm intre partide este opera lor.
Ceşti iui ea greacă.
In Gestiunea greacă lucrurile stau tot ca inainte: puterile se străduesc să’şl impună la Athena şi Constantinopol voinţa lor de tribunal eoropean, in vreme ce ambele părţi certante 6şî urmează preparativele de rdsboiii, Grecia fiind ho-tărîtă să intre in luptă odată cu sfârşitul ierneî.
In lupta aceasta, pe care o caută cu orl-ce chip, Grecia speră să se poată sprijini, intre altele, şi pe numeroase elemente, ce nu se găsesc in lăuntrul graniţelor sale. împotriva acestui mod de vedere găsim in „Pester Lloyd" următoarele observaţii:
Dacă Grecii speră, precum arată semnele, că o declarare de râsboi împotriva Turciei va avea drept urmare o revoluţiune generală nu numai în Thessalia şi Epir ci şi in Bulgaria in Rume-lia Orientală, prin această dânşii se aruncă în braţele unei ilusiî, care nu poate ţinea mult.
Despre Bulgaria şi Rumelia nici că mai trebue să vorbim. Bulgarii nu sunt încă nici pe departe gata de acţiune, organisarea armatei lor este incompletă, armamentul insuficient, şi ceea ce apasă cu atăt mal mult in cumpănă,* eî nu au cele mai mici simpatii pentru causa greacă; ura lor împotriva Grecilor este mai mare şl de căt ura împotriva Turcilor. In aceşti din urma Bulgarii nu mai văd de căt un potrivnic invins, in cei d’ântaiu însă văd un rival ce se ridică.
Din partea aceasta dară Grecii nu au să se aştepte la nici un ajutor.
Nu mult mai bine stau lucrurile in Thessalia şi Epir, pe poporaţiunea cărora agitaţia greacă eşi intemeiazâ mari speranţe. Neapârât, in Epir se găseşce o poporaţiune greacă numeroasă, care doresce cu multă ardoare alipirea ei la regat; ea însă e ţinută inşach prin poporaţiunea mult mai numeroasă a Albanesilor, cari se pregătesc de multă vreme de luptă. In Thessalia lucrurile stau alt-feliu. Aici nu sunt de loc Albanesi si poporaţiunea musulmană e relativ foarte neînsemnată, Grecii insă din şăsurile cele întinse, cari alcătuesc o parte considerabilă a provinciei, nu sunt de feliu o rasă resboinică. Ei sunt mulţumiţi cu viaţa lor, căci se bucură, cu imbel sugare de pământul cel roditor, cari li se lasă de către proprietarii turci, spre cultivare, in con-diţiuni din cele mai favoi’abile. Grecia nu poate calcula aici la un sprijin decât din partea Ar-manţilor şi Klephţilor de pe muntele Olympus şi de la poalele acestuia. Acestea triburi aii luat parte deja la luptele de eliberare de mai inainte şi ţin cu Însufleţire Ta tradiţiunile grecesc. Eî pot dajşi acum mult de lucru Turcilor.
Pănă când aceştia din urmă vor stapîni insă marea, va fi cu reputinţă a se stabili intre armata grecă şi insurgenţi o comuniraţiune regulată. In acestea condiţii, insurecţiunea din muntele Olympulut nu poate să devie nici-o-dată mai mult de un brigandagi.fi in stil întins safi. in caşul estreni, un râsboifi do guerilă, si pentru acest motiv, ea nici că va putea deprinde o iu-
rîurire hotărîtoare asupra resultatului final „>1 râsboiului.	'
Mmnenireu locuitorilor iu Ungari
Tocmai acum se indeplinesce in Ungă. ria numărarea statistică a locuitorilop Cu toate că este de o notorietate ob' ştească, că in această ţară, cu o pozife politică usurpată, poporaţiunea aparţin la deosebite naţionalităţi, şi că cele nj maghiare intrec, impreună, cu numorulI pe rasa domnitoare,—guvernul unguresc-a avut de grijă, ca in listele de conscriere să nu se facă nici o menţiune de naţio, nalitate. Ca minune de ingăduinţă s’a lăsat numai fie-cărul locuitor libertatea de a’şî semnala, pe lângă nume şi cuprin-1 dere, şi limba maternă,
Şi această concesiune--- ilusoricl de alt-fel faţă cu ipocrisia şi reua-voinţâ a comisarilor unguresc! de numărare—este un spine in ochii Ungurilor. EI vor $g ] presinte Ungaria, cu ţfirile aservite de ea, ca pe-un teritor locuit esclusiv de-o singură rasă, de cea maghiară. Iată ce citim in „Gazeta Transilvaniei" :
Ziarele maghiare constată cu oare-care safe facţiune, că deputatul transilvan, L. Orbafl*) a interpelat ministerul unguresc: „dacă are cu-noscinţă despre aceea, că in listele pentru cons-crierea poporului s'a pus şi se află şi intnbn-bar ea privitoare la limba maternă a deosebiţilor locuitori din Ungaria etc."
In ochii acestui membru al legislaţiunei noastre—şi el are mulţi soţi de principii — întrebarea pentru constatarea naţionalităţii genetice alo- 1 cuitorilor, este o crimă in contra naţionalităţii ! genetice maghiare, care prin această constatare perde, după afivmaţiunea d-sale, mai multe mili- . oane de indivizi, pe cari ea i-ar fi arătat Iu-mei esterne bucuros ca descedenţi ai ginteî venite din Asia. Nu se teamă d-nul baron şi deputat. Agenţii de conscriere şi impiegaţii biroului statistic de azi cunosc prea bine intenţiunile partidei domnitoare maghiare, şi-i vor procura mi lioanele dorite de d-1 baron. EI cunosc spiritul timpului, in care fucţionază, sciu că minciuna la noi noi este ridicată la rangul de sciinţâ de stat.
Remâne numai a se sci, că oare statele europene, vădend estra-ordinara sporire a Maghiarilor şi funesta mortalitate a Slavilor, Românilor şi Germanilor din Ungaria de 14 ani incoace, nu se vor vedea oare îndemnate a trămite niscai comisiuni la faţa locului, spre a constata ce epidemiă a răpit atăţi oameni din sinul ginteî slave, române şi germane şi prin ce mijloc mamele maghiare au putut se devină mai productive chiar decât iepuroaicele. Cel puţin onoarea naţională a Slavilor, Românilor şi a Germanilor din întreaga Europă ar pretinde această scrutare sciinţifică.
STUDIU DE ECONOMIE NAŢIONALA.
Influenţa guvernului şi a marelui proprietar asupra prosperităţei agricultureî.
V.
\ âdurăm că arta grâdinelor a fost in onoare la toate popoarele civilisate. Babilonul, Memphis, Atena, Roma aii impărtăşit deliciele acestei arte delicioase. Grădina Hesperidelor decretată de Minos şi cele din insula Creta, unde cei mai mulţi din patricii vecheî Rome mergeaii să caute îepaosul, sunt mărturii de importanţa ce toate popoarele antichităţeî afi. dat acestei ramure a. sciinţei şi artivităţei omenesc!. Istoria, la rândul ei. n’a despreţuit d’a ne transmite aceste suvenirl şi a ne arăta inalta stimă a celor vechi pentru arta care respăndesce atâtea farmece peste esistenţa noastra. Această stimă nu s’a slăbit nici de cum nici in timpurile moderne; ea nu putea să se slăbească căci inima omului nu se^ schimbă ca moravurile societăţilor, ca capriciele modei; din potrivă ea a urmat mersul progresului; şi natura împodobită şi disciplinată prin combinaţiunile artistice, exercitează tot d euna asupra omului un imperii! iresi stihii la toate epocele şi la toate naţiunile.
In timpurile noastre poesia s’a asociat la istorie spre a descrie plăcerile calme, emoţiunile dulci şi efectul util ce omul gustă din grădina
Acuma dacă ne întoarcem privirile inapoî spre a urmări progresul artei gradinelor, găsim in secolul al 8-lea pe Carol-cel-mare incuragiănd des-ţelinaiea pădurilor şi convertirea lor in livedi de aibori fructiferi şi vii. Acest mare imperator dete poporului şefi nu numai legi bune, ci şi fructe bune şi, in vastele lui intentiuni de cu-ceiifcoi şi civilisator, Carol-cel-Mare chema in ajutorai şefi vinul care inveselesce inima omului şi induicesce moravurile. Mult timp in toată Eu-iopa, ca şi in antichitate, grădinele nu ofereafi mei un gust; plantele culinare, medicinale şi un mic număr de arbori şi flori le compuneafi. I-n evul de mijloc, grădinele Horeşti luară o mare desvoltare in toată Italia prin incuragierile lui Leon X, al căror model fu adoptat de toată Eu-
*) Ungur.
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
si de Francisc I in Francia in prejurul re-ţintelor sale regale de la Fontainebleafl.
’ in secolul al 17-lea un mare grădinar apăru L„na lumel pe lăngă Ludovic XIV, Le Notre, Pek a tras nemuritoarele grădini de la Saint nînui si Versailles (Trianon). Acest, mare gră-Vr organisâ şi compuse toate gradinele re-luî pe cănd de la Quincinie le cultiva. Le N0-fp introduse formele geometrice in composiţiu-11	adinelor şi stabili regule inflexibile intra-
neţ	planurilor. Acest grădinar intrase In aşa
g&7 familiaritate cu regele in căt bl inbrăţişa flcăte orj ’i vedea. Regele, plânse la moartea De sigur că aceşti oameni de geniu, Le Noii' si de la fQuintinie, n’ar fi [ocupat un loc “ de însemnat pe lângă regele, docă coropo-sitiuuile lor artistice nu l’ar fi mişcat profund.
VI.
După ce am vbdut starea gradinelor la toate „opoarele, nu ne putem opri fără a cita, printre înarde număr de poeţi, cari la noi modernii aii cântat gradinele, pe Pontanus. Milton, Thomp-aon Gesneii, Delille, Castel şi Leonard. Şi printre 'agronomi vom insomna pe patriarcul Agri-cultureî, Olivier de Serros, de la Quintinie, celebrul “Tădinar a Uu Ludovic XIV, Duliamel du Mon-ceau” Linnaeus, Le NOtre, Kent, Rozier, Parman-tier ’ Vilmorin, Bosc, Girardin. etc. Toţi aceşti autori aii scris tratate intregi asupra teoriei şi practicei grădinăritului, asupra pepinieriior, asupra arborilor fructiferi şi tăerea lor, asupra arborilor de ornament, asupra .«construcţiunei şi direcţiune! Serrelor, asupra composiţiunel grădi-
,	3 i _ _ „ ...-.Li'frt/il-m'ald navTn nnii!î cai
berall, amestecaţi; in Tutova, col. I sen ; conservatorii ; in Rimnicu-Sărat, col. I dep.. liberalii; in Fălciti, col.'I dep., conservatorii; in Argeş, col. II sen., liberalii; in Dorohoifi, col. IV dep. opoziţie şi liberali, amestecaţi.
ARENA ZI ARELOR
»% Conservatoare este partita sa, zice „Timpul."
Destrugetoare este, susţine partita noastră.
Aşa să fie ? Se facem aci un mic studii! şi publicul va judeca.
Ast-fel 6şi începe „Românul“ revista de ieri. Conclusia, la care ajunge, după un şir de argumente de felul obicinuit, este negreşit perpetua constatare: că tot ce s'a făcut in această ţară bun, „de la temelie şi pănă la vCrf" şi tot ce s’a păstrat din ceea ce era şi mai inainte de Roşii bun,—fapta Roşilor e; şi că tot ce a fost, ce este, şi va fi rSu, sunt roadele conservatorilor. Prin urmare in realitate Roşilor li se cuvine titlul de conservatori şi conservatorilor titlul de revoluţonari, distructori, cu care se caracteriseazâ.as-
"	«i
tăzi Roşii.
„Binele Public1- semnalează alegerile suplimentare de ieri şi azi.
N’am perdut din vedere, cu această ocasiune,
lilei 1642 ani dupe Christ şi toţi Românii până astâ-dl.
Anuarul seil Calendarul de astă-zî al Românilor, de 365 zile şi 6 ore, numit Calendarul Iulian stil-vechiu,— este cea mal reală precisie a Ecuinoxiilor în durata imul an percurs de la a-deveratfil Ecuinoxiti. de Primă-veră, la acelaşE-cuinoxiu.
El ca an civil, astronomic tot de o dată, este format din seini-suma anului Tropic cu anul Sideral, plus precisia Ecuinoxialâ ; şi iată cum :
Anul Tropic fiind de .
Anul Sideral fiind de .
Si precisa Ecuinox. fiind de 0, avem :
zile	ore	min. sec.
36o„		48751,6
365 „	6„	9„ 11.
0,.	o„	0„ 58,8556
/zii. or.	m. sec.	, ziL	or.	m. see.\
\365„ 5„	4s„51,6	i 365	6	9 H)
+
■/.. or. m. sec.
0 0 0 58,8557”
3
zii. or. ai. s, m.TTT58.,2 h
3
z. or. m sec.
"t 0 0 0 58,«50
nelorj partea architecturală, parte nouă şi străină zice organul liberal, că sistema dominantă şi oa-
celor vecin, basată pe natura locurilor şi a peisa-	-	- -	M.................... “
geîor şi care cere tot d’o dată gust, studia, desemn şi cunoscinţe profunde şi variate, in fine asupra florilor şi asupra legumilor.
In toate timpurile şi m toate ţările oamenii cei mal celebrii, cei mal mari căpitani', prinţi şi
menii de la putere justifică şi intrebuinţează toate mijloacele, morale şi imorale, spre a se afirma din nod şi a zice că naţiunea este cu dânşii, că ei sunt patria şi intreaga ţară.
Seim că fondurile statului numite „secrete" — sute de mii lei —că fondurile comunelor şi jude-
z.
=305
BULETINUL FINANCIAR de la 20 lan. 1881
Cursul de Paris.
Renta română 5"/„ —.— Acţ. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5 °/0 12".35 Lose tureeset . . . 48.75
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.39
Galbenul......... 5. 6
Renta met. 5°i0. . 73.80
Cursul de Berlin
Prior, căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.70 Acţiunile idem. .	55.55
Obi. nour6°/0 idem. 92 70 Impr. Oppenheim. —.—
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 107.— » Stern .... 104.
Doctor Schwarz medicină din Paris
intorcăndu-se din Străinătate anunţă onorabilului public că domiciliază in strada Colţei No. 14 lângă casele d-lul Hagi Stoică. Consultaţi uni gratuite de la 4 — 6 ore p. m.
60,000 Lei
I
de" cultora gradinelor. Aşa Deocleţianu şi marele 1 Conde cultivau florile cu multă pasiune după anii ne spune Mele Seudery in aceste versuri;
Eu voyant ces oeillets qu’un ilustre guerrier
Arrosa d une inain qvu gagna des baiailles,
Souviens—toi qu’Apullon a bâti des muraitlos,
Et ne t etonne pas que Marş soit jardinier.
Descates se ocupa cu aceeaşi ardoare şi de as-tre si de cultura fiorilor in grădina sa şi foarte adesea părăsea observaţiunile seale ceresc! pentru a studia somnul florilor.
Frederic cel mare punea in numărul celor mai dulci plăceri ale lui, plăcerea d’a semăna singur, d’a altoi şi d’a planta in grădina lui dela Sans Suci. In fiine Ludovic XIV cultiva şi culegea singur stininţe in grădina saj de la Versailles pentru a trimite marelui naturalist Lin-naeus. Vedem aci că Horticultura, ca toate artele şi sciinţele, a avut favoriţii ei, scriitorii şi amatorii ei. Pasiunea florilor, cu deosebire, i-a impins a face cheltuell considerabile, foarte inocente de alt-fel cănd considerăm progresele realisate pentru traiul material al omului. Şi sciinţa Horticulturei a făcut progrese cu atăt mai mult cu căt s’a simţit trebuinţa că experienţa are nevoe de instrucţiune, şi că practica grâditielor ca toate artele in general şi toate ramurile industriei agricole şi manifacturiere, au trebuinţa d’a fi diriginte prin lumina teoriei. Ast-fel Horticultura a chemat in ajutorul ei sciinţele al căror concurs i este indispensabil, ca botanica, physica, chimia, mineralogia, mecanica, architectura, hidrologia, şi entomologia.
Domeniul Horticulturei de azi este foarte larg. Horticultura, ast fel cum noi o inţelegem şi cum toţi trebue s’o înţeleagă, nu mai este arta rutinară a simplului grădinar, ci este o sciinţă reală şi una din cele mai frumoase arte ce omul poate dobândi prin studiu şi care din nenorocire, la noi se află intre aşa stare de ina-poiere, incăt până acuma nu avem nici şcoli unde s’o învăţăm, nici profesori cari să ne-o profeseze, nici discipull cari s’o urmeze, ea, Horticultura, care este atăt de utilă omului şi care are raporturi directe cu medicina, cu pharma-îa, osii botanica şi deosebitele ramuri ale Eco-âomiei rurale.
Domeniul Horticuleî se divide în 7 părţi:
1° Legumicultura ori cultura grădinelor de legumi.
2° Arboricultura ori cultura grădinelor de arbori fructiferi.
3° Floricultura ori cultura grădinelor cu flori de ornamentv
4° Cultura grădinelor botanice şi medicale.
.	5° Cultura grădinelor peisagiste.
6° Cultura grădinelor pepinieriste.
7° Architectura grădinelor care se ocupă cu composiţiunea şi direcţiunea ziselor 6 specii de grădini.
Eată domeniul Horticulturei. El este destul de vast pentru ca din antichitatea cea mai depărtată pănă azi omul să fi făcut atâtea sacrificii pentru a cultiva acest frumos domeniu al Horticulturei, născut din travaliul lui şi cave l’a îmbogăţit cu flori duble, cu fructe admirabile Prin gustul, grosimea, colorile lor şi delicateţa sucurilor.
(Va urma)
regi, s’afi ocupat cu deliciu şi adesea cu pasiune ^ ţelor se cheltuiesc in cea mal mare parte spre
întreţinerea de cadre electorale, de aginţi şi tre-pâdârl, plini de cutezanţă, dar cărora nimic nu le-a rămas de perdut.
Este asemenea constatat că, de când d-nii Rosetti Brătianu confluc ţara cu biciul corup-ţiunifial intimidării, al servilismului, România se află sub raportul alegerilor, in plin regim al candidaturilor oficiale.
In fine, nu ne-a scăpat din vedere nici con-sideraţiunea, că alegerile parţiale din zilele acestea nu vor putea să schimbe intru nimic si-tuaţiunea politică, sistema guvernantă, maiori-tăţile din corpurile legiutoare.
Cu toate acestea liberalii independenţi de la „Binele Public" s’au decis a lua parte la alegeri
pentru că-zic dănşii- preţuim şi inţelegem a practica cu lealitate regimul constituţional, pervertit de facţiunea dominantă, căt şi pentru a demasca incă'o dată, cu această ocasiune, sistema prin care înţeleg-a se impune la cârma afacerilor.
Pe urmă „Binele Public" iea apărarea liberalilor independenţi din Moldova împotriva fracţiune! roşie, pe care aceia ati combătut’o tot-d’a-una, ca ipocrită, falsă, şi liberală numa! la părere.
^ „Timpul" face o dare de seamă despre întrunirea electorală de marţ! a conservatorilor, ţinută la Athenefi. Adunarea a fos presidatâ de generalul Florescu. Ari vorbit pe lăngă president, d-niî Păucescu, Triandatil şi A. Lahovari, cari toţi au făcut bilanţul guvernărei actuale, stigma-tisănd faptele şi purtarea celor de la cărmă.
U	Z. 0	jr O
5 59 1,3 +1T-0 0 58,8556= 365 6 0 0 1556.
Or şi mai elementar : zile ore nnn. secun.
36'	5 43	51,6
+ 365	6	9	11— adunate şi luate pe jmn.
z.	o. ’ " z 0 ' "
avem 730 -11 58 2,6 = 365 5 59 1,3 adun. eu preci 2	+ 0 5 0 78,8556 (sia Ecuin
7,	0	'	"
avem :	365 6 0 0,1556
Aşa dar anul civil Iulian, seafi Calendarul Stil vechiu al Românilor este de 365 dile —6 ore, nici o minutâ, — nici o secundă şi fracţia o“, 1556 din secunda pe care o negligem şi noi precum aii negligeat’o şi Sosigeniî pentru Anuar, Calendar, ori pentru anul civil Iulian; seu pentru anuarul ori Calendarul Stil vechiu al Românilor.
El a fost,—este şi va rămânea pentru tot d’auna cel mai corect şi precis an civil.
Fracţiunea de o“, 1556 din secundă nu produce altă eroare, de cât, că tocmai peste 555270 ani de la Cristos, avem să fim mai înainte cu o zi de cât anul astronomic ; — şi, atunci de vom mai trăi, ca calcul, vom face duol bisectilî in cei din urină patru ani, adică: unul la anul 555270 ca corecţiune, şi altul la anul 555272 ca regula bisectilă ; — şi apoi, earăşi ne îndreptăm pe adevărata cale a ştiinţei, fără presiunea bulei pontificale de la 1582 a lui papa Grego-riu al 13-lea, care a confusiat lumea cu eronatul Calendar Gregorian, Stil nou.
Numărul 555270de ani, este catul intre 86400 de secunde al unei ziie, cu fracţia o", 1556 din secundă:
adică din 86400= 555269, 92.
0,1556
şefi 555270 de ani.
Bucureşti 1881 Ianuarie 1
N. 1. MAXETIANU
Inginer
* * »
Presa" face politică esternâ.
sunt de dat cu dobândă pe ipoteca solvabilă şi in primul rang.
Adresa comptuarul Hotelul Abram.
IOAN EM. VLACHIDE.
Fost şef de serviciu in ministeriul financelor şi la Eforia spitalelor, se Însărcinează a susţine contestaţii! mie ridicate cu ocazia recensământului, in faţa comisiunilor de apel sau de revizie.
Se insârcineazâ incă a susţiue in faţa autorităţilor administrative orî-ce lucrări administrative şi finan tiare fie chiar şi conteucioase mal cu seamă la domeniile statului.
Acel ce vor bine-voi a’i onora cu încrederea d-nieî lor, să se adreseze strada St. Visurion No 11.
Q	i. la MaSazinul de incâlţăminte al
06 CdUld d-lui Sal. Waiserman, Bazar de France, strada Carol I. No. 8 duol comis (văn-zător), care cunoasce această branşă, doritorii se vor adresa direct la sus numita firmă:
J8AO M. LEVY
PRIMA CASSA DE SCHIMB
la „BURSA11
Buouresoi. — 68, Strada Lipscani, 68. — BucuresoL
Cumpără şi vinde după cursul zilei ori-ce Effecte Publice, precum Obligaţiuni de Stat Rom. 6°/0, Oblig. de drum de fer Rom. 6°/o, Obligaţiuni Do meniale, Scrisuri fonciare Rurale, Urbane, Pensiuni, Oblig. Comunale, Lose Comunale, Renta Română 5°[0 etc. etc.
Se ocupă asemenea cu schimbul de Monezi, insărcinăndu-se şi cu versări la toate casele publice ; effectuează culant ordinele din provincie.
Adresa pentru telegrame lsac Levy.
ALEGERI.
Pe cât aflăm pănă acum, la alegerile suplimentare au răuşit : in Ilfov, col. II dep. la bi-pul definitiv, liberalii; in Brăila, col. I dep. liberalii; in Botoşani, col. I sen. opoziţie şi li-
AVIS CALENRARISTILOR NORI
Anuarul saii Calendarul Iulian al Românilor, numit stil vechii,— nu trebuie schimbat pe Calendarul Grigorian stil no#; Nu!.. Nu! .. Nu!... şt eară Nu!....
Anul Tropic, de 365 dile, - 5 ore, - 48 minute si 51,6 secunde, fiind basa calculul care compune Anuarul seu Calendarul Gregorian stil nou, acest calendar este eronat.
După anuarul seu Calendarul Gregorian, peste 11,633 ani de la Christos, Gregorianii vor ajunge cu Ecuinoxiul de Primă-veră în ziua Sol-sticiulul de Earnă; — cu Solsticiul de Earnâ în diua Ecuinoxiuluî de Tomnă ; — cu Ecuinoxiul de Tomnă în ziua Solsticiului de Vară;-şi cu Solsticiul de Vară în ziua Ecuinoxiuluî de Primă-veră. — Ori, după semnificările vulgare: Buna vestire va cădea in ziua de Crăciun ; — Nascerea Domnului în diua Zămislire! S-tlui I6n ;—Zămislirea S-tului fân în ziua Nascerei S-tuluî I6n -— si Nascerea S-tuluî Ion în ziua de Buna-ves-tire.
Această greşelă seu eroare provine de acolo, că Gregorianii nu afi ţinut şi nu ţin compt nici de anul Sideral astronomic care este de 865 zjţe!_6 ore, —9 minute şi 11 secunde, nici de precisia ecuinoxialâ care este de secunde 58,8550, adică de 58 secunde şi fracţia 0, 8556 din secundă,- precum le-a avut în vedere Egiptenii cu 2450 ani înainte de Isus Christos; - Pytha-gorieniî, şi Grecii 472 ani inainte de Christ ; Sosigenii, Iulianil şi Romanii 46 ani înainte de Christ; — Koepernicil 1543 ani după Christ; Ga-
Serviciul telegrafie al «României Libere»
21 Ianuare — 9 ore dim.
Paris, 20 Ianuare.
Senatul'şi Camera deputaţilor şi-afi reconstituit biuroul pentru sisiunea 1881. D. Leon Say a fost reales prezident al Senatului cu 170 voturi contra 7 ; d. Gambetta a fost reales prezident al Ca merii deputaţilor cu 262 voturi din 376 votanţi.
Paris, 21 Ianuare.
La banchetul negustorilor de vin, a cărui pre-zidenţă o acceptase, d. Gambeta a pronunţat un discurs in care a făcut elogiul democraţiei, arătând că ea nu voeşce să fie nici anarchistă nici stearpă. El n’a zis nimic privitor la politica ex ternă.
Berlin, 21 Ianuare.
„Norddeutsche Algomeine Zeitung" relevează că in acest moment diplomaţia e activă pretutindeni şi recunoaşte că in poziţia in care sunt indicate conturile în circulara Porţii, se găseşte un punct de plecare convenabil pentru negoţieri ulterioare. In timpul de faţă puterile eşi schimbă ideile mal mult asupra formei răspunsului ce trebue să facă notei turceşti de căt asupra ten
dinţii acestui respuns.
s	(Havas)
Notă. — Agenţia Havas ne trimite telegrama circulară, adresată de Poartă reprezentanţilor ei din străinătate la 14 Ian. 1881.—Din causă ca ne lipseşte spaţiul necesar, amânăm publicarea acestui text pe mâine.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
M. FERiViO & FRAŢII BENZAL
CURBUL BUCURESCL
Pe cjlua de 0 Ianuarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite.	.
8 <>j0 o	Căilor ferate Române
8 /„ Domeniale..................
Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fonciare rurale . .
7 i»,0	»	» urbane. .
8	‘»/u Impr. Municipal ....
* cu pr. Buc. (biL 20 1.)
b Renta romană..................
Acţiuni	Dacia..................Nuol
»	Romania...............•.
» Banca Naţională a României
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig,	de	Stat	.	.
Rentă ..............
Căilor	ferate .	. .
Scrisuri............
Argint Naţional contra aur .	.	.
Bilete de Bancă Rubla hârtie .
Florini .	•	•
Lose otomane.
CURSEI. BIR VIENA 20 Ianuarie
Comp. Vend.
86 V»
92	>/o
102 V. 193	'
98 »/,
93	’/, 100
27
77
72
580
Red.
Anunciu pentru Carnaval
Se aduce la cunoştiinţa onor: P. T. Public, că subsemnatul dispune de o orchestră buna de^ d'le-tanţi in musica, fie în quarţet, in quintet pana la ~0 de artişti, complectaţi şi prin instrumente de alama. Aceste orchestre sunt la disposiţia onor. P. 1- I ub-lic fie pentru concerte musicale casnice, esecutânu cu sau fără pianoforte, diferite uverture, piese clasice piese de solo, fie pentru soarele dansante,^ dispunenct de un repertoar cel mal plăcut şi cel mai nou.
Preţuri sunt foarte moderate.
ANTON KNAISSELL.
Artist in vioară
Strada Podu Calicilor, Calea (Rahova) 25.
Napoleonul...................
Ducatul......................
Lose Otomane.................
Rubla hârtie.................
CURSUL RIN BERLIN
20 Ianuarie
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»	•
Priorităţi	»	»	•
Oppenheim.................
Ruble hârtie..............
Oblig, noi................
Lose otomane..............
CURSUL RIN PARIS
20 Ianuarie
Vi
V,
V.
V:
1 V;
1	Vi
2	55 2 14
36
939 556 22 20 123
87 ‘U 93 «U3 95
99 '/. ■>3 ■/. 100 Vi 27 77 500 75 584 arg. aur.
100 70
55 55
211 40212
48 V.
Renta Română...............
Lose otomane...............
SCHIMBUL
9 Ianuarie
Paris (3 luni).............
» la vedere .......
Londra (3 luni)............
» la vedere ......
Berlin (3 luni)............
» la vedere...............
Viena la vedere............
Adrese pentru telegrame FERMQ BENZAL
aur.
1	°/o 1 %
2	60 2 15
42
937 356 21 70 123 >U
100 »|« 55 60
92 70
92 70
76 ’U
www.dacoromanica.ro
REMANIA LIBERA

DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al institutului Franciel.
Namerdaele studii făcuta d« învăţaţii cel mal distins! a epo-ceî ndetre, au demonstrat ci preparatiunile de fer a Dr. Rabuteau sunt sapnriâre tutulor celor-tlte feruginâse pentru tratamentul bolelor următore: Cilorosă, Anemie, Palorea feţei, Perderl Slăbiciunea Copiilor şitdte bdiele eausatc prin sărăcia sângelui.
DRAGEELE D-ru!uî RABUTEAU : Nu înegresc dinţii şi sunt mistuite de stomachurile cele mal slabe fără a produce constipaţirmi : A se lua 2 dragele, una diminâta şi alt? sera în timpul mâncare!
“ .1X1------ ----------------
m.
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU : Recomandat jiersonelor a cârorfunc- i ţiunî digestive au trebuinţă de a fl restabilita sau stimulate. A se lua câte
un păhăruţ de rachiu diminăţa şi săra înaintea mâncare!.......
SIROPUL D-ruluI RABUTEAU : Destinat în special copiilor... Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este fărte economic, ele nu dau loc de cit le ui cheltuială neînsemnată pe hecare $1.
A se feri de contra-faceri şi pe Bsodnele de fer a D-ruluî Rabuteau. a ss cere ca garanţie, marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Iu! CLIN şiC-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS. CLIN şi C-nia. 14. STRADA RACINK.
Deposit in Bucurescl, la D-nu Ovesa şi O. Gersabec, droguiştî şi la D-nn Risdorfer, farmacist.
Director-Proprietai- ŞTEFAN VELESCU
NSTRUCŢIUNE PRIMARA SI SECONDARĂ
Mt** PREPARAŢIUNÎ pentru scotele SPECIALI
Director de studii STEF. C. MIHAILESCU
Informaţiunî in toate zilele de la 9-11 a. m. şi 4 — 6 p. m.

VASELINE
Un nod product natural de usat in mod prea variat in hygienă, cea mal bună inlocuire cunoscută pănă acum pentru Glycermă.
O esenţă de petroleu pură şi in cel mat mare grad concentrată, refinată fără destilaţie "sau chimicalie.
Preparat specialmenle pentru scopuri medicinale, phar-macentice şi de toaleta.
Vaselina nu este o medicina patentată sau un mijloc secret.
Către D-nil Doctori şi Pharmaeişti
Vaselina nu este supusă la nici un fel de schimbări, nici la răncetjeală prin urmare ea oferă printre toate substanţele baza cea mai precioasă pentru toate felurile de alifii şi preparate de uns. Se uneşte cu pucioasă, camphor, iod, bromina, acid carbonic şi alte substanţe analoge. Întrebuinţând Vaselina ca bază pentru ast-fel de preparate se asigură pentru in tot-d'a-una conservarea acestor medicamente.
Cheseborough Manufacturing Conipany New-York.
Ageniia generală pentru Romania la Appel & C-nie in Bucureşti. — In deposit se găseşte la toate spiţeriele.
SIROP şi VIN de
QUINQUINi FERRUGINOS
D E
GRIMAULT & Cie
Medicamenţi tonici, febrifugi, Philadelphia 1376 reparatori şi reconstituanţi
K (OâTJCRRUTt
Vienna 1873
De mulţii timpii, chimiştil şi imvăţaţiî s’au ingeniatii d’a găssi uă combinare co medicii dorescu cu ardore şi care aru putea per-mitte întrebuinţarea ooncura-mente a Ferul u , ce este elemen-tulu principală alu săngeluî nostru şi Quinquina care este agin-tele tonică şi febrifugiă prin ex-cellenţă.
D. D. Grimault et C’", aă compusă subtu formă de Sirop şi de Vin, unu medicamentă care re-solvă problema pănă Ia complecta satisfacţiune a corpului medicală.
Siropul x este specialmente re-commandată pentru copii tineri şi damele delicate.— Vinul% preparată cu vină vechiă şi generoşii de Malaga, este luatu de preferenţă de către porsonele mari. Amendouă conţine Phosphatuli de fer care este celă mai estimată dintre medicamentele fer-rugindssse şi Quinquina galbenă regali, care este celă mai actifu dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuantitate de sulfată de chinină şi principuri tonice.
Siropulu şi Vinulu de quinquina ferruginos de Grimault
& Cu, suntă prescrire in totă dăuna cu succesă, in tote maladiile datorate anemiei, insărăcirei sângelui. Eî suntă tonici, febrifugi, reparatori şi reconstituanţi; eî combatte atonia stomachului şi a intestinelor u, provenită fie d’uă re a aliment aţiune, d’uă şedere prelungită in ţerîcăldurosse şi humede, sau fie resultatulu fri-guriloruintermittente sau acute; a diarrhei rebelle sau a convalescenţei de lungi maladii. In t6te caşurile unde trebue excitată pofta de mincare, prevenirea accessi-loru febrile, combatterea sudori-lorii nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alterate sau perdute, susţinerea băîr&niloru, a femeiiloru delicate şi a copiiloru debili, aceste două preparaţiunî suntă in totă de-una minunate.
« Siropulu ferruginos de Grimault este una din preparaţii.nile pharmaceutioe din celle mai bine reuşite, unu medicamentă ferruginos intr'adevăru sciinţificti, produci,ndu resultatele mulţii mai rapide de căiu celle lai te preparaţiunî ferrugi ncissâ din pharmacopea. Aslu-felu se afla resolvatu problema therapeutică de mulţii tiuipu căutată : d'a administra ferrulu şi quinquina, aceşti douî ageriţi d'uâ activitate remarcabilă, subtil uâ formă plăcută bolnaviloră. » VINCENT KLETZINSKI, Professor de chimie, Expertă alu tribuna-leloru, Chimist alu spitalului imperial şi regal de Wieden (Austria).
ţ Elu produce constamente resultatele OElie mai fericite in caşurile dr diepepsie, chlorosă, amenorrheă, hemon uagic. leti-corrheă. friguri typhoide, diabc'lf şi in tbee eiroonstanţile unde este necessariu d’a ridica forţele bolnavului şi d’a restitui sângelui principurile selle alterate sau perdute. »
O' ARbJAL,
Medieuiă Imperatorulul.
« Amfl fdrte multă a vS mulţumi pentru excellenta D’yrpparaţiune ou ferC şi quinquina, m’amui srăssitu fârte bine prin luarea ei in d_o.se de uă lingură intre ambele re-passurî, şt comptetju a reîncepe usuiii. »
D' baron de larroque, Cavaieră de la Legiunea d'honnore.
». D._ Ler.... In etate ar patru ijeci annî, attinsQ de dyspepaie eu debilitate, flatulenţă Stomacală şi versăturî freqaente, au fostă supusă usulaî QiiinqiiineI ff.rriigin6sse ; dupe cinci spre dece jiile, binele aă fostă deja simţibilu, forţele, pofta de mâncare, vesselia reveniaă. Dupe două luni d'intre-buinţare 'a medica eu tulul, D. Ler,.. au fostă cu totulu curarissită. *
Bulletin general de therapeutică din Paris.
« A (Astă preparaţiune, care permitte a-se da bolnaviloră două medicamente importante subtă uă formă plăcută, este fdrte lesne de digerată. »
c	.	D' CHARRIER,
Şefulă clinicei de la Facultatea din Paris.
« De la 1856; intrebuinţeij’8 &u guccessă SlROPULă DE QUINQUINA FERRUGJNOS DE GRIMAULT si ’lă consideră ca uă innovaţiune fbr'e fericită. »
„	O’ CHASSAIGNAO.
Chirurg ală Spitalului Lariboissiâre, Paris.
« Acestă medicamentă in totă dd-una bine
Srimită de către bolnavi, mi aă dată in totă e-ana resultaturile celle mai avantagidsse dintre celle ce se putea adesta de la douî clemenţi care ii facă basa. »
D' HERVEZ DE CHEGOIN, Membru de la Academia de medecină din Paris.
EMT- De vent|are __
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. 1 avgD(, 8 camere, 3 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe-şi curtespa 1 ţioasâ, amatorii se pot adresa pentru informaţiunî in stradi Dionisie No. 10.
Certificat oficial de vindecare
Raportul direcţiunii austrlace a spitalelor de căinp din Şlesvig. — Când funcţiunile organelor abdominale suut neregulate, cum se intămplă la catarurile cronice, perderi de zemurî şi slăbire, berea preparată de Iloff este un puternic mijloc de nulrire medicamentoasă.
8’a ^ovedit tot-de-a-una in toate caşurile ca o băutură prea plăcută şi inputernicitoare.
Comisarul c. r.
Pirz de Gayersfeld, maior Dr- Mayer, medic de regiment
Recastigata sanatatea si viaţa
B r â i) a, (Romania) 1 Martie 1878 D-Iuî .Tobaix Hofif, Wiena,
Ve rog trimrteţi-mi de grabă 13 sticle de bere preparată de D-voaslră şi 3 pungi cu bomboane, de oare-ce dama pentru care sunt comandate acestea, nu poate trăi sănătoasă fără ele nici măcar o singură zi.
Cu toata stima A. Bonghetti.
Fabrice! c. r. de preparate de 1*1alz, consilier eesaro-re-gesc, decorat de mai mulţi suverani aî Europei, d-lul Joltan Hofî. distins cu crucea de aur si coroan.i pentru merite, eavalar al ordinelor prusiane si austriaee. I. Vlena, Uraben, Urâuerstrasse 8.
Iaşi, 26 August 1878.
D-Iuî Joliaix FTofT. Wiena.
Ve rog respectos mat trimeteţi-ml cu marea vitesă 9s-celcntele d-voastră preparate şi bme-voiţî a primi mulţumirile mele pentru admirabilul lor efect; bolnavul se simte binişor şi va maî av< a necesitate iu că cât-va timp de medicamentele D-voastră. (S’au cerut H flacoane de extract concentrat, 5’/a pungi de bomboane, .şi 2'/» ocale deşocolâdfi)
Cu stimă
Ă, Keumarn. Farmacia la sTigru» in Iasî.
« Guatulă luî plăcută, exemplu de ori ce savâre neplăcută a ferului şi mai allessă Înlesnirea cu care acesta preparaţiune este supportati de către bolnavii cel mai delicaţi, facil din ea unu medicamentă atătă d’efflca-ciă precumă plăcută.
D' MONOO,
Chirurgală spitaietoră din Paris.
La Paris, cassa GRIMAULT et C8, rue Vivienne.
\ Şl IN PRINCIPALELE PhâRMACIÎ DIN FRANCIA SI DIN STREINăTATE.
“ PERFECŢIUNE” REGENERATORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
de Dna S. A ÂLLE^.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului alb culorea juneţeî selle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, f.ice sa dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ei uă pre-paraţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Supt* •itatea şi bunătatea Begeneratmului sunt recunoscute în lumea întreagă.
11* '! Urcir'so^THAMPXON.
tl3 intasnrata in hârtie roşa,.
■IPp
mMl
Londra, Enolitera. ife ®â!£ de vân4are la toţi Conferii,
Rarfutneriî şi Farnia -isi i
flit fi < m<: Ko
»Wr'ca.-SSIfSffl»H3
Deposit pentru ven^are cu ridicata la D-nu A ppee) & 1 c
Bucuresoi
VCncfarea en detail in Bruresci la D-niî Paul, coifeur al Curţii lăngă Pasagiul Rornăm, Eugen Lolivier, N Niculescu, 1. N. Arde leanu succesor, Nivov de Levrlos, Prânz Guvther, V.Pencu &Co. Carol Gersabek, succesorul D-lul Ovessa.
De venzare bilete de închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A sa adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci 14
(Casa Pencoviă)
0 Grarnnţie pe 3 anî
CEL MAI MARE
DEPOU DeMASINE DE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucurescî, Strada Şelari ‘Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
Inveţâtura gratis şi la domicilia
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Carte de învăţătură in
limba română şi in t6te limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re' quiste pentru maşina de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc, etc.
învăţătura, G-ratis
■itmătmmmmmăb mmmti
&
® |
--q~—
ŞTEFAN MIHÂLESCU
BUCURESCÎ
14, STRADA COVACI, 14
Acest stabiliment tipografic deja cunoscut Onor. Public, permutăndu-se din Str. Lipscani in Str. Covaci No. 14, şi asortăndu-se din nou cu o mare cantitate de caractere variate şi in diferite tăeturî, după sistemul cel din urmă, şi cu
BSB'-5 M î K UNDRIC-iai
ast-fel că se află in posiţie a efectua ori-ce lucrări atingetoare de această artă cu cea mai mare acurateţa şi in diferite limbi, precum.
CÂRTI
de literatura, de sciin|e şi didactice, in toate limbele usauale.
JURNALE
Cotidiane ji hebdomadare in diferite limbi şi diferite formate.
S^AFIŞE Şl AN UNICI URI-lg^f
culori saă simple.
REGISTRE
pentiu toate speciile de servicii şi ori*ce imprimate necesarii diferitelor autoritajl.
BILETE ŞI CONDICI
pentru păduri, cămp, mori, accsise, percepţii, etc. etc. pARTI DE yiSlTA
BILETE DE BOTEZE, NUNTI, INVITAŢII SI DECESE lliflS
COMPTDRI, FACTURI, CIRCULARI, ADRESE, PRECIURI-CURENTE
etc. etc.
.
HOGG, Pharmacian, strada, Gastigiione, 2 la Paris singur» Proprietar.
NATURAL
FICAT DE MORUN
De uă efficacitate sigură, constatată prtntr'uă experienţa de mai bine de 25 annii, contra : Maladiilor d<* pppt Phthisin Broni liite, Guturaie, 1 usse tenace, Aflectiuni Scrolu-16se, Tumori gl ndulare, Maladii de pcle, Darire, POle alb«. Slăbiciunea generală, etc., şi pentru a întări copii slabi şi delicaţi; este dulce şi lesne de luat.
A se feri de Oleiurile commune şi mai ales de acelea a carora compositiuni, imaginate de speculdtiune pentru a înlocui oltul naturaţ sub pretest de ai da uă i-IJfkacitate mai mare şi un gust mai plăcut; elle nu fac de cat a irrita şi a obosi in zadar sto-machul ba chiar pot fi şi periculose cute uă dată.
Pentru a fi sigur de a avea ad'vera’ul oliu d° ficat de morun' y -r— f pur, a şi procura OLIUL LUI HOGG care nu se vinde
decât in llai drie triangulare (model depus).
A exige numele lui Hogg precum şi attestatiunea D — iui Lesi’Etm
PM Uteraruot chimice al PacuUnţei de medicină din Paris, care se găsesc’ pe eliquetta fie-cârui flacon trianguliir.	6
Deposite in principalele Droguerii şi Pharmaril.
Be venzare (maclaturi) hârtie stricată
•	(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, Strada Covaci No. 14
(Casa Pencovtd)	»*
PILULES D1GESTIVES DE PANCREATITE
de DEFRESNE
PHARMACIAN DE CLASSA Ra EX-INTERN AL SPITALELOR DIN PARIS
Pancreatina. admisa in spitalele din Paris, este cel mai puternic digestif cunoscut. Ea poaseda proprietatea de a digera si a face assnnila^ile nu numai carnea, dara inca corpurile grasse panea amidonul si feculeP Se poate dara ţlice ca alimentele, ori can ar ti. pot 0 digerate de pancreatin? iara agiutorul stomachului.
Vie tntolerencia alimentelor din alteratiunea seu li^sa de suc gastric, din inflam-matiunea seu ulceratiunea stomachului seu a intestinelor. Pilulele de Pancreatina ale lui Defresne vordamiot d auna ’esuiiatele cele mat fericite ţ elle sunt prescrise •le modici in contra următoarelor affectium Sasquetde alimente *s«le digesuuiu,
Verseturt,
Umflătură stomacbtil&i,
Anemia	ttastralgil,
Diarrhea,	Ulceratiuni	oanoeră'i*
Dvsenterta,	Bole de ficat,
Gastrtte.	Slăbire
Bomnolencla dupe mâncare al verseturlle cam «nsociesc însarcmi>r«a
PARIS Cassa GRIMAULT Sl C
Vivienne. si u princioale PbarmaQU
Tipografia Ştefan Mihăelscu, strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
ANULV. — No. 1078
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI 13 IANUARE 1881
ROMANIA
IBERA
APARE IIST TOATE
A.BONA.M:HlNTB]LHî:
I» CupitalA: 1 an 30 '.el, 6 luni 15 leî, 3 Juni 8 lei. In Districte: 1 an 36 Ier, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 let. In Streinitate: 1 an 481et, 6 luni 24 Ier, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAUFUAN.
In Romani»
în Paris:
In Viena: In Londra;
Pentru Abonamente, Âruinoîurf şi Reclame § se adresa :
La zdministrz}iune, Tipografia St. Mih&lcscu, Strada Covaci, No. i4 şi la correspondonţil ^ia* ruluî din judeţe.
La Sociiti Hav&s, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nio,
Prin compania generali de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfurt, Zurich, Rew-Tork: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube 9c C-nie.
■ AJTTJNOITrEUXdB:
Linia de 33 milimctr» p® pagina IV»a 35 banî. Reclame pe pagina IH-a.............1
»	» t	Iî-a..............2 *
Epistole nefrancate se refuşă Articolil nepublicaţi nu se inapoăzi. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. 0. MlOHAILEBOU,
ŞTIRI TELEGRAFICE
din zarele streine.
Berlin, 22 lanuare.
După o informaţitne primită din Londra „National Zeitung" veseşce că retragerea lui Bar-thelemy St. Hilaivee inevitabilă.
Centrul va propue şi mai mari schimbări in legea bisercească siva provoca in ţara intreagă mari adunări.
Londra, 21 lanuare.
Cabinetul de la it. James şi-a făcut convicţiunea că decisioile conferenţei nu mai tre-buesc supuse nici unei alte discuţiunî pentru resolvarea cestiun greco-tureeşti. Linia de orientare va remăneaxâ şi neschimbată:decisiuniie numitei conferenţ
Coustantmopol, 21 lanuare.
Poaita ia măsii ca ia timp de lipsă să poată ridica in Epir şi Isalia gloatele. Spre acest scop s’a inpărţit in'eejdouă provincii peste 80,000 de arme Martini.
Deiwiş paşa {primit comanda peste cele 10 batalioane din Mzowo.
Belgrad 21 lanuare.
Ministrul de stiţiă, Pirotşanac a presentat in Cameră un oect de lege, pentru deplina garantare a indendenţiî judecătorilor.
Cele-l-alte refme liberale, promise in discursul de tron, sen' presenta scupcinei in timpul cel mai scurt.
Cu toate că sadunat mult material, totuşi se crede că sesiuft aceasta va avea o scurtă durată, din causăâ guvernul dispune de o majoritate atăt de .meroasă incăt desbateri lungi probabil că nue vor ţnea.
Constantinopol 21 lanuare
Propunerea m niai nouă a Porţii este ca guvernul turc. intre direct in negociări cu flecare ambasade Această propunere pare a avea şanse de reuş- In acest cas negociările vor decurge cu Rrile semnatare afară de consultai ea GiecieL	Constantinopol, 21 lanuare.
Se afirmă că''inciPele de coroană> Rudolph,
-fele zile ale lunel Februarie inşi va zăbovi acolo şase
V*
I1.
va pleca in pr cognito la
săptămâni.	Londra, Ianuare.
De la 1855lu s’a Pomenit aşa iarnă aspră ca cea din a4^ an- Comunicaţiunea a încetat. Enorma can^e de zăpadă impedicâ cu totul trăsurile. Lijle telegrafice asemenea sunt întrerupte. Va>arele dela Cslais la Ostande nu mai circuleaf-	, ,	T •
Petersburg, 21 Ianuarie.
kăvala ikinzilor a fost respinsă. S’a constatat că aŞe inimicilor *nt de provenienţa englezească.	/	,	„ .
Provienarea trupelor la peste mau gieutâţi. Din 100 e trenuri de ppviant au cădut in mâinile Tekhnzilor 80.	_	,
Din eserta unui trei 300 de Cazaci, abia au
mai remai 100.	_ . T
Paris, 21 lanuare.
„Peup]eFran<jais“ crle: Barthelemy St. Hi-laire nu pcate să c®ducâ mai depaite afacerile din causa slabei sabkănătâţî.
Cabinetul, afară < Cazot, Constans şi Farre, e decis să "sprijine^ politica ministrului de esterne, cu ocasiu# interpelării lui Proust.
Berlin, 21 lanuare.
. „Naţional Zeituî" observă cu privire la es-pediţiunea ce va>cerca partida irridentă la primăvară contra Totului:
„Strigătul dup Triest uşor se poate da, dar in urinări nu ripsit de ori ce pericol. Italia are mai multeprturi, de căt corăbii, pe care să le umple, secăt Danîi cu ce să ţină > Prin Jkurmare Italia ar mai avea motive pentru ce să Poprească poseinea Şi a Triestului. Din contră V d’un interri’ital pentru Austria şi aliata ei, Germania, cA'iestul să rămână in posesiunea f sa. Noii o pom in paralel cu posedarea Stras-burgului, ci se va atinge de Triest, acela va Pricinui nv furtună asupra capului săli.
Paris, 21 lanuare.
Proust 6 de gând, ca interpelaţiunei anunţate, să ’|ea o formă mai generală.
Berlin, 21 Ianua'O.
Grabni retragere a Franciei, din rolul de conducăt; ce ’1 avea până acum in cestiunea greacă, (aduce in legătură cu influenţa cea mare a rmanieî in Constantinopol. Cu toate că diploiţia germană nu urmăreşte pe lângă Sultan lepărtarea Franciei, ci asigurarea unui resultattin ostenelelor Franciei, Gambetta află cu cal&’şi retragă măna de tot. In cercurile dimatice d’aci a produs maro mirare a-ceastăpeedură.
_ Ziarul „Nord. Allg. Ztg." publică un articol din care transpiră multă indignaţiune din partea germană.
Serviciul telegrafic al ,.României Libere"
22 lanuare—4 ore seara.
Londra, 22 lanuare.
După informaţiunile ziarulului „Standard," Germania şi Francia s’ar fi inţeles in privinţa ces-tiunei grecesc!.
Viena, 19 Ianuarie.
împăratul a numit pe vechii săi miniştri, Uni ger şi Habietinek, pe cel d’ăntăiij preşedinte şi pe al doilea vice-preşedinte al tribunalului imperial.
Angsbnrg, 22 lanuare.
„Augsburger Zeitung" anunţă că guvernul Ba-vaiiei, după ordinul regelui, a adresat o decisiune ministerială guvernărilor celor opt districte pentru a opri mişcarea an ti-semitică in regatul Bavariei.
22 lanuare — 7 ore scara
Berlin, 22 lanuare.
Mai toate puterile au primit in principii! propunerea Turciei cuprinsă in circulara ei de la 14 I anuare, adică întrunirea in conferinţă a reprezentanţilor celor şease mari puteri la Constan-tinopol, pentru a regula in înţelegere cu Poarta cestiunea grecească. După ce toate puterile vor adera la aceasta, ele vor .căuta să se înţeleagă asupra procedurii ce trebue să urmeze. Este probabil că ele vor cere mai ântăiu de la Poartă ca ea să arate cele din urmă concesiuni ce este dispusă să facă Greciei.
23 [anuare — 9 ore dim.
Paris, 22 lanuare.
Camera deputaţilor.—!). Antonin Proust a anunţat azi guvernului o interpelare asupra politicei externe. Discuţia asupra acestei s’a fixai o *•—*• •' rtme g albina, care va conţine documentele diplomatice asupra cestiu-nii greceşti, va apare la 23 Ian.
Londra., 22 lanuare.
Un frig intens domneşte inEnglitera; Zăpadă cade in abundenţă. Tamisa. e îngheţată şi sloii împiedică navigaţia chiar in portul Liverpool.
iHavas)
1 se vedea ultime scirî pe pagina III.
Bucureşti 12 Ianuarie
Dacă naţiunea are să indrepte azi a-tătea grele şi legitime plângeri in contra acelora caii, de cinci ani aproape încheiaţi, administrează această ţară, cum se trata odinioară un pământ cucerit,— causa e, intre altele, că coteria asupritoare a „patrioţilor" s’a crezut a fi, după victoria unirei de la Mazar-paşa, singura partidă care putea să mar dee un guvern durabil svăn furatului nostru stat.
Numai deschidem acum capitolul tristei istorii, in care d. Brătianu şciu să-şi facă o parte atăt de bogată, prin depărtarea, puţin leală şi mai puţin patriotică, a tutor elementelor de mare insemnă-tate ale acestei ţâri din sinul acelei faimoase uniri, de unde se credea că va răsări o nouă şi • imposantâ partidă, cu menire de-a conduce, in mod sincer şi cu măini in cercate, stidardul politicei liberale.
Se şcie insă căt de amară şi căt de grabnică fu, din nenorocire, decepţiunea tutulor.
D. Brătianu avea zor mare, prin rolul ce i se destinase din afară, să ajungă, cu ori-ce preţ, mare vizir, şi ast-fel d-sa căuta să alunge de lângă sine şi din grupa liberală regenerată, ce se formase in cercul partidei roşii, tot ce nu era de şcoala veche a capului orbeşce plecat !
Această politică, esclusivistă şi arbitrară, nu putea să ne ducă departe in calea reali sării atâtor frumoase promisiuni, pe cari patrioţii le subscriseseră, numai in mod făţarnic, in programa de la Mazer-paşa, in numele căreia d. Brăti-
anu şi ai săi reuşiră să vie la guvern.
De această politică neleală, urma neapărat să se despartă tot ce era caracter in acea imposantă unire a politicilor liberali.
*•
După ce, cu apucăturile reprobabile ale liderilor roşii, se desagregâ uite impunătoare partidă liberală ce se manifestase, aşa de puternic, inainte de resbel, — „patrioţii" luară ei singuri in măini, sub firma d-lui Brătianu, conducerea destinelor acestei ţări, şi credură că, din momentul acela, lor şi numai lor revenea onoarea victorii constituţionale, că naţiunea intreagă trebuia, prin urmare, să se supună politicei lor periculoase şi instrăinate, ca inaintea decretelor unor cuceritori, „căci nu mal e nimeni — ăşi ziseră patrioţii— cine să ne dispute de acum puterea, de oare-ce noi am aruncat mărul discordii in mijlocul celor ce puteai! să ne împiedice de la satisfacerea necumpătată a intereselor noastre de gaşcă."
Şi multe neajunsuri, multe suferinţe curseră, in adevăr, de aci, fiind-că toate elementele, sănătoase şi puternice, cari fatalmente fură impinse in oposiţiune, faţă cu. politica arbitrară şi neconsecintă a „patrioţilor", steteră lung timp divi-sate,.; fără să poată ridica d'asupra guvernului sabia lui Damocles.	c*-’1
oviiub cu grija de-a pierde încrederea electorală şi prin urmare binele puterii, indată ce el n’ar urma o cale, corectă şi naţională, in girarea afacerilor ţării.
Slăbiciunea oposiţiunel făcu dar forţa coteriei ere ia udmicb, ^^^astâ coteriâ profita, in modul cel mai neomenos, nenorocita imprejurare a lipsei de alte partide bine organisate, cari să esercite un control, serios şi serer, asupra actelor ei de aventuri.
fată pentru care cuvint, noi am făcut adesea apel, de la această tribună a o-piniuneî publice imparţiale, tutor grupurilor de politică militantă, cu aspiraţiuni la guvern, să se constituie căt de neîntârziat- in partide, mari şi impunătoare, in cari ţara să vaşLâ o ancoră de mântuire pentru ziua ce va urma.
*
Ţara trebue dar să se felicite, cu cea mal vie mulţumire, cănd vede astă-zi, că grupul liberalilor independenţi se organisează şi cresce repede, împrejurul distinsului campion al oposiţiunel liberale, d. Ver-nescu, liderul ei ales, ast-fel că acel grup al „Binelui public" este deja, am putea zice, o partidă organisată, cu cel mai frumos viitor.
La banchetul ce s’a dat a-seară pentru inaugurarea clubului „Binelui public", şi ia care banchet am avut onoarea de-a fi chiemaţi, ca represenfanţi ai presei liberale din oposiţiune, —ia acest banchet, zicem, figuraţi un număr foarte respectabil de cetăţeni cu insemnătate, trimişi din diferitele părţi ale ţării, de dincoace şi dincolo de Milcov, spre a face declaraţiu-nea solemnă a perfectei lor adesiuni la principiile partidei, pe care d. Ionescu, intr’o norocită inspiraţiune, o numi neoli-berală.
Constituirea acestei partide trebue privită ca un semn de progres in viaţa noastră constituţională, ca îndeplinirea unui gol foarte simţit in organismul nostru politic, ca un respuns, natural şi binefăcător, la o necesitate creată de timp.
www.dacoromanica.ro
O partidă mare şi bine organisată, cu conducători de politică onestă, este o garanţie inveselitoare pentru îndreptarea regimului nostru parlamentar, aşa de sdrun-cinat şi de discreditat, prin atâtea grave imprudenţe şi mistificări ale celor ce ne cărmuesc azi.
*
Regretăm că nu nee cu putinţă să reproducem acum, nici chiar in liniile lor generale, importantele discursuri ale oratorilor, ca dd. Vernescu, Ionescu, Voinov şi alţii, cari au desvoitat, din diferite puncte de vedere, raţiunea politică a creării partidei neoliberale, şi imensele foloase, morale şi materiale, ce ţara trebue sa aştepte de la luptă in care se aruncă această nouă partidă, pentru a sebiba nenorocita sistemă politică ce macină ţara, numai spre slăbirea zadarnică a preţioaselor ei forţe.
Ne vom face datoria de-a reveni asupra salutarelor şi patrioticilor idei ce s’au. desvoitat in cursul toastelor, mărginin-du-ne acum a esprime sincerile noastre dorinţe pentru prosperitatea acestei partide inspirate, de cel mai sincer patriotism.
CRONICA ZILEI
Azi se deschid Corpurile legiuitoare.
A-seară, după cum anunţasem, s’a inaugurat in localul redaţiei „Binelui public", clubul liberalilor independenţi printr’un banchet stălucit. La acest banchet a luat parte un număr imposant de reprezentanţi trimes! din mai multe părţi ale ţârii de dincolo şi de dincoaci de Milcov. ”
S’aii ţinut mai multe importante disensiuni, despre cari vom face o dare de seamă in nu-merile următoare. V.om cita azi, intre acestea, Holban^1'Ad'lor Vernescu, Ionescu, Voinov,
Tratatul consular încheiat, la 2 (H) j-- >-■-1880, intre Romănia şi Elveţia, s’a aprobat de M. S. R. Domnul.
Eruditul prof. Angliei Demetriescu, este numit, cu incepere de la 1 lanuare 1881, in postul de director a’l şcoalei normale superioare, secţiunea de litere, din Bucureşti.
Sâmbătă, 17 lanuare, Societatea de bine-facere „Elisabeta Doamna", sub înaltul patronagiă al Măriei Sale Regale Doamnei, va da in sala teatrului naţional un bal cu tombolă, in folosul săracilor. La acest bal nu se va face văndare de flori saii de alte objecte. Va fi numai tombola al cărei joc se lasă la buna plăcere a publicului.
De sine se înţelege că MM. LL. Regale vor onora acest bal cu presenţa Lor.
Biletele de intrare se pot găsi la biuroul Societăţii, in Cancelaria Ephoriei Spitalelor civile, strada Colţii 38, pană la 16 inclusiv, .iar in ziua de 17 la casa teatrului.
De la 1 Februare incepănd, taxele pentru transportul călătorilor pe căile noastre ferate se reduc cu 15°/0.	.
Un ziar de literatură şi ştiinţă a apărut, zilele acestea, in T.-Severin. El e redactat de d. N. Miculescu şi se numeşte „Colectorul literar şi ştiinţific. “
’I dorim vieaţă lungă.
Alaltăieri-seară, sâmbătă, agenţii poliţiei aii găsit un om mort pe marginea gârliî, in faţa casei Halfon (Calea Serban-Vodă).
Tot in acea zi, pe la orele 8 seara, vizitiul d-luî Adolf Cantacuzin, prin doă focuri de revolver, a rănit pe bucătar la o mănă şi la un picior. Vizitiul a dispărut, iar bucătarul a fost transportat numaidecât la spitalul „Filantropia".
Cele din urmă doă săptămâni aii fost foarte favorabile pentru cerealele aflate in pământ. Zăpada a cădut pretutindeni in abondenţă. Şi in
ROMÂNIA LIBERA
străinătate situaţia gifinelor de toamnă e mul-Uimitoare.
1 Jn (uilafRiuoţul cerealelor a fost la 5) Januaro următorul: O Iuţea (55 -61) lei 55- 70; grlii (55 — 61 lib.) 51 — 5H; Secară (52	57 lib.) h-î
10- 52; orzul (42	47) UI 28 85; Porumbul
(59 —Glllet 37 -39) cinquflutina (01V-,- 64) lei 40 42.
Eri, societatea studenţilor in medicină, a serbat a VI aniversare a in fiinţării sale. La şedinţa publică a asistat un public foaite distins, compus tot din bărbaţi cari so interesează de progresul junimii. Intre alţi amici ai tinerimii, am observat şi pe preşed ntelc Academiei.
Cuprinsul dării de seamă a d-lui Stăuceami, preşedintele societăţii 61 vom publica măino.
Serbarea s’a terminat scara cu un banchet, d>. spre care n’avem lipsă să zicom. că a fost animat, îndată ce era al d-lor studenţi.
Concertul dat a-soară de pianista A. Essipof in sala. Atheuc-ului a avut un succes desăvârşit. D-nn Essipof, printr’o agilitate şi un colorit in- j comparabil, prin subtilitatea trausiţiilor şi mar- • golului notelor, a dovedit că o una din cele mai mari virtuoase.
Se vorbeşte că Jouî vom avea plăcută ocazie d'a asculta un al doilea concert al d-nei Esstpof.
Azi a apărut in Bucureşti un nod ziar politic: „Apărătorul*. Scopul ce-şi propune o indicat in titlul soii. El nu face distincţie do religie şi i naţionalitate la aeoia pe cari oi apără.
Sperăm că poporul romăn, fără deosebire de confesiune, i va da sprijinul trebuincios.
Din causă că astfi-zi spaţiul nu ne permite, vom reproduce mâine din gazeta noastră financiară nişce propuneri ce a’ar fi făcut guvernului romă'! de un consorţiu din Paris care reprezintă indirect compania „Statebâlm* din Austria.
Aceste propuneri sunt relative la legarea Ro mâniei cu Bulgaria printr’o reţea de calo ferată caro ar pleca de la Oraiova şi ar ajunge la Kaliova prin Bechet, sa ii la Nicopole prin Oara-.'!! şi Turn u-Măgurele.
Tâuârul -Buhlca Constantin, trecând cu succes cursurile şcoalei militare din Bruxcdles, .s’a. înaintat la gradul de sub locotenent, la vacanţa ce este in regimentul 4 de călăraşi.
CONGRESUL PRESII
D. ministru de externe a comunicat ministerului de interne raportul următor, ce d. Miri lin cu, ministru rosidont ia Bruxelles, i a adresat la 2,8 Iulie .1880:
Domnule ministru,
Am onoare a aduce ia cunoştinţa d-v. că, Vinerea trecută, membrii comisiunci executive a presei belgiano s’âiî intru iţit la ministerul do intorne. cu redactorii ziarelor principale din Belgia, şi cu delegaţii presc-I străiimy^)^-^^ asupra unclprog^^r de ., se C0nvtiC’ ivd.u tox_ AL-riRfh mar® ■ Congres al presîh 1" f)upfi ce s’a discutat avantagiilc cari treime
foiţa «româniei libere»
— !? Ianuarc —
DRAMA IN FUNDUL MAR
DL
COI Î.TAM B MRT . tiv do cete de P. M. GEORGESCU
—	Aşa dar, adaoso Americanul, nu-’ţt poţi tăgădui crima, acusato Stevens ?
—	Eî! domnule, mă siliţi la aceasta! Voi nu aveţi insă dreptul do a condamna po un nenorocit, caro nu este, când vom căta, justi-ciabil docăt prin legile ţârei sale. Aceasta este o atrocitate, po caro nu-o veţi comite !
—	Eroare ! adauso Norton ; noi formăm aici nn tribunal tot aşa de echitabil, iii sigur, ca şi ori cari din Londra. Dacă aşa va fi hotârîrea contra d-talc vel fi ornorît fără milă, ca o feară sălbatecă. Domnilor, declaraţi d-voastră culpabil pe acusatul Stevens ? Matrozo Dick, vorbosco.
Marinarul răspunse fără hesitare.
- Da, eu votez pentru moarte.
—	Dar tu Jack. ce zici?
—	Da, acusatul merită moartea.
Cei l’-alţi matrozi respunscră la rondul lor:
—	Da, moartea !
—	Hotârîrea, hotărirea irevocabilă, este dar pronunţată, repetă Norton. Condamnatul tr.ebne să-’,şi expieze îndată crimele.
—	Mă acusaţî do laşitate, de trădare ! strigă Stevens: insă voi sunteţi mai laşi do cât mine. Eli sunt fără apărare !
Să nu ne lăsăm a ne tulbura de injuriile acestui scelerat, replică Norton cu răceală; dreptatea se va face.
să re,sulte dc aci, pentru misiunea presei in general si pentru întinderea legăturilor do fraternitate "intre ziariştii diferitelor feri, adunarea a decis iu principiu ca un. congres al presei să so convoace la Bruxelles, in cursul anului viitor.
Mc cred dator a atrage toată atenţiunea dv., d-Ic ministru, asupra acestui congres viitor. Poale ci) veţi crede, că şi mine, că este oportun ca ziarele din România să fia roprosintate asemenea in sinul acestei intraniri, und.', negreşit, oamenii cdmpotihţî vor discuta asupra unor cos-t-iunî de cea mai mare importanţă pentru ţările cari posedă libertatea absolută a presiî. Influenţa din ce in ce mai maro ce presa, aceasta a patra putere, cum s’a zis cu drept cuvânt, o-xercită in Statele cari se bucură de instituiiunî liberale, şi rolul ce ea joacă in relaţiunilo internaţionale, ’mi dă dreptul a credo, că presa noastră nu va perde această ocasiune fără a se pune in raporturi directe cu membrii cei mai autorisaţi şi mai luminaţi ai presei occidentale; ţara noastră nu poate do cât să câştige prin asemenea raporturi de confraternitate şi prin schimbările do idei, cari neapărat se vor urma Ia congres.
Bine-voiţi a primi, d-Ie ministru, iucrcdinţarea înaltei mele considernţiuni.
M. FVIitiiineu
DIN
Italia In’cdeiBa.
După luarea conducere! afacerilor esterne alo monarchiol austr’o ungare de către baronul de Uajmv-rîo, ziarele vecinului imperiu se treziră deodată constatând, că mulţumită dibăciei şi stăruinţelor acestui om do stat, societatea auti-austriaeă din. Italia, llalia. Irreâento, este înăbuşită şi că prin urmare raporturile austro-iia-liono pot ii fără nici o piedică, din colo mai bune. Ziaristică, austro-ungară s’a Înşelat. Patrioţii cari nlciiluese Italia Jrmlcnta lucrează, tot ca mai înainte, şi incă astă-zî prin mijloace mult mai nemurite, pentru reîntoarcerea ia Italia a două provincii italiene, aservite do imperiul austro-ungar.
Iată ce se scrie, anume, dîh Roma, ziarului „Ysosjsche Ztg“, in aceraşi timp, când sc trimet©, tot de acolo, o corespondenţă aproape de acelaşi cuprins lui „Koin. Ztg* :
„In timpul din urmă s’a vorbit foarte puţin despre activitatea şi faptele „Tlalieî IrredcnloC .şi cât pe aici ora să credem, că această societate, care ţine, după broşura d-lui Haymerlc, pe toată lumea încordată şi a,la cărei primejdii se semnalaseră atunci guvernului italian, --;c-â a-caeminr.e a adormit.
„Nici vorbă insă de aşa ceva. iium» *. a trecut numai din stadiul intrunirilor sgomo-toase şi a svlcni:ilor nervoase, prin cari T so manifesta activitatea subt presidenţia unui A-vozzana şi Imbriani, intr’o lucrare tainică şi cu atât mal primejdioasă-primejdioasă pentru li! nişlea Europei şi primejdioasă pentru insă’şl I-taîia (?!).
«nTSpItnirel acestui proces este nu-rirvai şi numai resultatul stăruinţelor bătrânului Garibaldi, care a isbutit să roalisese o. Înţelegere intre conducătorii republicani, desbinaţî in privirea ccstiuneî Lredentai şi să-î determine la o acţiune comună pentru scopul ţintit, Se ştie
că Sălii .şi Omnpanella (corifei du-ai republicanilor) respingeau dîntr’un copufc orice intre-prindere estorioarâ. po câtă vreme Roma nu va purta in vârful Capilolîulul căciula phrygiană a republice!. Mulţumită stăruinţelor generalului Garibaldi, ol a ti rciumţat- dc-ocam-dată la dorinţa lor favorită şi astă zi toată activitatea republicanilor c concentrată intru liberarea teri tăriilor naţionale incă aservite.
„Numai puţini oameni aii potul să arunce o privire asupra acestor ţ&săturl do conspiraţie, intre cari şi scriitorul acestor rânduri. Din aceşti putini face parte firesc" şi ministrul do interne şi pro-sidontul ministeriului, nici unul nici altul nu indi ăsncşce insă să opriască roata, care s’a pus odaia iu mişcare. Ei se tem de conflictul cu betrâ-nul Garibaldi, care daca vrea, poate ordona incă mereu, larii nici o condiţiune, unei poporaţiunl, caro nu s'a astâmpărat incă, care rîvnoşoo necurmat dupo nouă agitări şi untşco laboaroa necontenită. In deosebi cu greii va putea, întreprinde ceva d-i Oairoli împotriva vechiului prietin a casei sale, conducătorul color o mic (lin Sicilia, unde primul-ministru a fost primit mimai acum cu maro entuziasm la Palermo, ca cel rănit a-porănd po regele său.*
„Vossiche Ztg.® ne spune pâ urma, că la 20 sau 21 a acestei luni se va ţinea la Roma un meeting pentru cererea sufragiului universal şi că la acest meeting generalul Garibaldi a primit să represinte pe Italienii subjugaţi Aus-strieî. In aceasta privire bâtrănul general a purtat cu comitetul de acţiune a’l Triestinilor o corespondenţă, po care o dau la iveală ziarele, italienesc)', şi in care Garibaldi 6şî osprinîâ convicţiunea că la apropiatul meeting poporul din Roma eşi va aduce aminte do datoria sa, înscrisă in programa naţională, de a reîntoarce mumel-patriei Triestul şi Trentinul.
Corespondentul lui „Yossisclie %lg.“ ne mai spune, că deja încep a se strânge de comitetele irredentel bani pe o scară întinsă, pentru acţiunea contra Austriei, care numai poate li acuma depărtată. In tot caşul mişcarea va lua cu începutul primăven.i forme mai liotărito şi a-t-uncl vor vedea, şi cei cari se îndoiesc astăzi, ce serios este pericolul de caro este ameninţată „pacea Europei* din partea Italiei.
Starea lucrurilor In Franoia.
Alegerile municipale, cari ah avut loc zilele acestea, in Franoia, ah eşit cu, o majoritate Bdrobitoare, in avautagiul republicanilor. Atât monarchiştii căt şi radicalii ah rămas bătuţi, cu deosebire insă aceşti din urină au suferit*o adevărată catastrofă.
In consecuenţâ cu acest rosultat, nici un
,-nrditic. nu so poartă astăzi cu mai multă modstio m caprei;;. L .............
sgomotoşii radicali de ieri. Luni a trecuta comunardul Trinquet apăru intr’o adunare a Colectiviştilor din Montmartrc, spre a’f lua presidenţia. Era. foarte tăcut, şi ascultătorii, cari nu erau de căt doue sute la număr, nu mai arătarea nici urmă din entusiasmul de odinioară. ( naşul din BeJleville, redus astăzi ia o micime învinsă, rosti un discurs fără viaţă, in caro Cşi esprimâ, cu o silă slab tăinuită, convincţiunea despre apropiata victorie a revoluţi unei sociale Şi despre solidaritatea şi alianţa tuturor cetăţenilor până la realisarea acestei ţinte. Pe urmă
—	Eu cer graţiarea acestui miserabil, zise do Sartene, îndemnat de nobila sa inimă.
-	Regret de a fi in contradicţiune. cu amicul moi), respunse Norton, insă această graţiare nu so va acorda.
„Legea lui Lynch este inplacabilă. Când cineva a greşit de mai multe ori, nimic nu--] mai poate reabilita. Moartea este o expiaţiune e-ciiitabilâ. Barzii, alo cărora cântece resună incă pre acest pământ, ah repetat’o de mai multe ori: Când cine-va, prin faptul unei naturi vicioase, incomplete, are să fie fatalmente vătămător semenilor săi, acela trebue să reintre in marele tot din care a eşit. Solidaritatea care u-nosco po oameni intre dânşii nu este ea oare distrusă dc monştrii, cari, nesocotirii glasul care ne zice: „ajutaţi-ve! sprijiniţi-ve ! umblaţi împreună*, conspiră-, la întuneric şi voiesc să rampă legâmintele, unica putere a* societăţii ?? Acest fel de oameni, puţin ia număr, sunt in resboiu cu omenirea, trebue deci stirpiţl! Natura nu cere, pentru a fi slujită, decât oameni folositori: de sine’şî, ea respinge răul ; ah nu suprimă ea pe aceia cari devin neputincioşi de a concura la mersul progresului? Stevens dar trebue să moară !
-	Me supun hotărârilor voastre! zise condamnatul: mo voiri prepara să mor; dar binevoiţi a-’mî deslega mâinile ca să-’nfi pot adresa ultimele dorinţe familiei mele.
—	Atunci vei pune dar in scrisoarea d-lalc că părăsesc! lumea de bună voie; fără aceasta, ultinîele-ţî cugetări vor muri de odată cu tine, zise Norton, cu un ton care nu mai suferia nici nn răspuns.
—	Consimt, replică Stevens.
Cu această condiţiune, se deslegară înănile condamnatului de frânghii. El luă un cundciu de plumb şi se păru că scrie.
Dar, din când In când, ochii lui se preumblat pe furiş împrejur ca cum ar fi ciutând să se inspire.
Do odată 61 văzură asverlindu-se cu o singură săritură la spada pe care Dick o lăsase,
din nesocotinţă, ha cinci sase paşi de acolo, şi apoi repezindu-se eu impetuositate asupra lui Norton, care era armat cu un revolver.
Abia apucă Americanul să se arunce in partea stângă, căci alt -fel spada i-ar fi străpuns pieptul. Avântul fu ast-fel in căt Stevens nu se putu opri do cât ia o depărtare de duoi metri. Norton se întoarse îndată şi intinzăndu’şi revolverul spre agresor, zise cu un sânge rece admirabil : Et amice ! nu alerga aşa tare ! fii puţin mal liniştit!
Cele şase guri alo revolverului, gata de a lua foc, înţepeniră pe Stevens in loc. Un pas de mai făcea, cădea mort.
-- Vezi, striga. Norton, trebue negreşit să isprăvim odată cu tine! Soarele resare, şi cată să mori înainte de a ne lumina cu tot. discul set). Nu va avea ruş nea de a te mai revedea ! ăţi ordonăm deci ca să te arunci in mare peste aceste stânci; vei scăpa lumea de un trădător. Dacă vei scăpa clin această mică. căzătură, atât mai bine pentru tine; mărturisesc©, legea americană nu este aspră, ea lasă o mare parte întâmplare! ! Ce fel, propunerile mele nu’ţî plac ? te împotrivesc! ? drept să’ţispun, prea eşti dificil. De alt-fel, alegerea oţi stă in mână, rămâne să’ţi alegi! dacă preferi şase lovituri in piept,
Norton puse mâna. pe clinciul revolverului şi n’avea de căt să apese spre a face să se rostogolească înaintea sa un cadavru.
înţelegând că nu mai era alt mijloc de mântuire de căt. milostivirea acelora, ce ’l înconjurai), Stevens căzu in genunchi şi, inpreunăndu-şl mâinile, cerea graţie, jurând că se va îndrepta, că se va face om de treabă, că se va duce intr’o ţară. depărtată, eâ nu va mai pune piciorul in Anglia şi în America.
— Dar pretutindeni sunt oameni, observă Norton, pretutindeni va face refl in trecerea ta. Omenii omoară pe câinele turbat, nu-î dah drumul la vecini. Buruiana rea, care usucă pământul, trebue stârpită pentru tot-d’a-una. Nu mai încape aici nici o slăbiciune ! Si fiind că eşti creştin, fâ’ţi rugăciunea.
www.dacoromanica.ro
■ş--—BBWf
luă din manile unei copile, ce strigase din toată puterea, fără a fi insă secondată de cine va : „trăiascărovoluţiunea socială !“-un buchet de flori roşii, emblema revoluţiunci.
Mal vorbiră cetăţeanul Etniile Qauthier şi ce. tăţoana Rouzado, cel d’ăntăii) despre cestiunl so. dale, a doua despre cestiunoa femeilor. Po rând pe rănd băncile se deşertaseră şi, in deosebi cetăţean» Rouzado trebui sft’şî scurteze discuri sul ca să nu fi silită a vorbi nimâruî.
Ce deosebire intre aceasta privelişte posomorită şi iatro viile şi sgomotoasele adunări, de mii de oameni, ce preeida numai mai ieri ce. tăţoana Louise Midiei şi cetăţeanul Trinquet!
BANCNOTELE AUSTRQ-UNGARE.
Extras din raportul d-lui Eug Voinescu, cousuîUe. noral al României h Ruda-Resta.
La 3 Iauuarc 1881 s’a tmis o nouă serie de bancnote austro-ungare, de câte 10 florini aus-triacî. Nouile bancnote poală data de 1 Maia 1880, ah o lărgime de 131 milimetri, şi oinâl-ţime de 90 milimetri. Tedul pe o parte este Zchn Gulden etc., in limb germană, iar pe reversul hârtiei Tiz florint oc., in limba ungară, 'Tiparul este albastru-incl», pe un fond brun'-palid, palid, pentru ambele texte. In flne, textul german arată cu liftei roşii indicaţiunea seriei, iar textul ungar, toi cu litere, roşii numărul bancnotei.
In ceea-ce privesc© termnile şi modalităţile pentru scoaterea din circuliiuae a bancnotelor vechi de 10 florini, înlocuit prin cele noul, ele sunt următoarele :
Bancnotele vechi, de cătelO florini, cu data din 15 Ianuarie 1868, cari mut astă-zî in cir-culaţiune se vor retrage puii câte puţin si se vor primi ca plăţi s’au in ihimb la toate" casele centrale sr.h sucursale ile Băncii Austro-Ungare, până la 80 septemje 1881.
De la 1 Oetobre 1881, I vor primi drept plăţi la casele centrale âîaBăncel din Budapesta şi Viena; iar la suciiale numai pentru a se preschimba.
De ia 1 Tanuare J882 imite, vechile bancnote de 10 fiorini nu se vonutea schimba de cât, la casele centrale din Ba-Pesta şi Yiena, iar sucursalele nu le vor puii, schimba de căt in urma unei anume cereri,a autorisaţiunea specială a direcţiunii şi cu ediţiune de" a se alătura cererea făcută la ui din aceste dob case centrale.
De la 31 Decembre 1887n fine, inainte, Banca Aastro-Ungară inceteaz conform art, 89 din statute, a mai fi obligat® a schimba ve chile bancnote, purtând data dil5 Ianuare 1863
STUDIU DE
>E ECONOMIE AŢ
TONALĂ
influenta guvernului şi a mare proprietar asupra prosperităteî agri(Urey.
vii r.
.1 oi minând studiul nostru, arăm că noi tot intro zi ne vom uni in forţăl:operativâ pen tru a ridica. Agricultura, noa% ia nivelul A gnculturei europene, Agricultu această fortî puternică care a făcut gloria ireî Britani!, ! Franaeî, a Germ^iel, a Belgie Nu este agrî cultura care dede îranciei un pruct de Urni
Stevens se tăvălea pe pământ , plângea, un copil - Găndesce-t. adaose Norti, că trei să mori, inainte de , resări soare • eafă, rî mai ai de căt trei minte! aurora sVarată, c,e: d’ăntăiu rază lumineaă răsăritul 1
Trecuseră câte-va scunde.
inflexibilul Americanţe uitâ la orcogiu! seh
-	Stevens nu mai ţ de dolg minute
O tăcere de groază, de lăncire religoasă, plani
asupra, acestei scene; seuzea nurrui valul car se spărgea la poalele sUcllor.
-	Viaţa ! viaţa! sui incă as! de tâ»âr strigă culpabilul, făcând ţ, ultim sfort spre mişca pe judecătorii seî.
—	ii-a mai rămas un ijnut repetă Norto cu receală.
Soarele se ridica, in adeV j0 toată intreg mea discului, stelele se sting^q ceriul se ingă benea, apele măre! sub ing'ărea primelor raz primeau o faţa albăstiuie. In(,nrâ a se disting conturile comitatului de Kerr
Stevens pricepu că verî-ce franţă âl pâri sise, că trebuia să moară cel .ţjn pber.
So sculă dar, coprinse orizL] cu 0 căuti tui ă lunga şi făcu câţi-va P^Ş-jpre prăpăstii Se opri pe marginea estremă* \stăncei; ocli: lui măsurară adâncimea abisului^area era tui burată şi isbea stăncele. Câte gâ[uri 0ăre nu’ o fi trecut prin cap, in momentiLeesta.
—	Stevens, strigă Norton, nu sucm inamici ci judecătorii tei; mori ca un braţ
Adio dar ! strigă nenorocit sj se a runcâ in adâncime.	4
Nu se auzi nici un ţipăt; asistenprin o im pulsiunc mutuală, inaintarâ spre mlinea stăn cei. Trei patru rotogoluri se zării in apă ş mergeai) do se spărgeah la ţârmu Inzâda cântară locul unde dispăruse un om Intru tot d’a-una.	1 (1yine)
ROMANIA LIBERA
, in atlul urmîltor, chiar când ea umiliţii ; lial r miliarde de indemnitate imperiului plâtisf) Nu cgte AgricliUuri cave a permis
fSrt’se facă faţă obligaţiunilor sale, să eu-1 r ifiivai bine crisele, şi sa deschidă si expo-P?al a dia 1878 ? Nu esto Agricultura care fî ca creditul Engliterei sŞ ocupe primul rang , L care desvoltează ccmmerciul e'i şi nb-W Uî a emisiunile Statului? In Statele-Unite 8?ar Americeî nu esto desyoltarea agriculturel alimentează din cc in re mai mult comor-C i «i crcsce creditul acestei republice?
01 r.Aara noastră n’a fost Agricultura caro ne-rmis să facem un resbeţ, să suportăm toate oheltoelilc lui şi să avem şi budgetul ţereî e-
C!lm^aAgricultura face toate aceste minuni şi miri ine nouo să devenim pârghia progresului l Am agricol, dups exemplul ţerilor civilisate.
S rem&nem convinşi că Agriculturc este indus: ti cea mai respăndită, ea cresce şi nutreace Aa omului si produce ottenll cei mai robust! neutru * apărarea naţională. Este agricultura care u numai că nutresce toate naţiunile, dar caro procură elementele de fabricaţiune industrielor
si comerciulul.	, ,
? Insă pentru ca Agricultura sa progreseze şi m in tara noastră ca in Europa civilisutâ, şi pen tru a ne resuma, ea are trebuinţă mai antăiu de toate de libertate şi do securitate am zis noi Începând acest studiu. Acest mare pr incipiu fu proclamat de revoluţiunoa franceză şi fu basa progresului agricol. Ţară noastră 1 a adoptat, Rusia l’a adoptat, cu trate acestea atat in Rusia cât şi la noi cultivatorul a remas ataşat vechilor obiceiuri. Cultivatorul nu mai este clăcaş, in realitate insă, şi in multe locuri, este mai inpovărat. Libertatea individuală şi libertatea so lului, sunt doue lucruri ce nu trebuesc confundate.
In Irlanda, cultivatorul are libertatea individuală fără să aibă libertatea solului, ceea ce ne explică profundele agitaţiuni din această seracă provin-vincie a Marei Britanii... Este un contra simţ politic a da cultivatorului libertatea individuala si a-i răpi libertatea spluluî. Din toate relele cari împovărează Agricultura, nu este altul mal râd ca un râd guvern, zicea d. de Lavergne, regretatul nostru profesor. Resbelele lasă ruina in-tr’o ţară ; un r60 guvern nu lasă nimic.
După libertate şi securitate, Agricultura noastră are trebuinţă* pentru a progresa d’un bun sistem de imposite, chestiune pe care am dis-cutat’o şi asupra căţia nu mai revenim. In a l treilea loc, Agricultura noastră are trebuinţă de spiritul de asociaţiim; progresul nostru agri 1 are trebuinţă de fqrţa colectivă, de forţa cooperativă. In a’l patrulea loc, Agricultura noastră are trecuinţâ de spiritul rural, aroma sfântă care a făcut forţa Mârei Britanieî. Prin forţa cooperativă şi prin spiritul rural se manifestă influenţa marelui proprietar asupra progresului agricol. In a’l cincelea loc, Agricultura are trebuinţa de capitale. Multe puţine căte sunt, capitale există in ţara noastră, trebue să ne silim a le atrage la agricultură şi a combate pe cât este posibil absenteismul, această îngrozitoare săgeată a progresului agricol care aştern Polonia din concertul European cum am vădut In fine, in a’l şeaselea loc, progresul are tre buinţă de ştiinţă, coroana celor alte condiţiuni şc.iinţa disciplinează inteligenţa omului in agri cultură, ca in ţoate industriale, şi Si inspiră a inorul profesiuneî.
Intri un cuvânt:
Libertate şi securitate,
Bune imposiţiunî,
Asocicţiune şi cooperaţiune,
* '■ Spirit rural ’	.	..	..	.
Capitale atrase la agricultură şi şcimţă agricola.
\Acestea sunt cele cinci condiţiuni fundamentale ale progresului agricol din lumea civilisată şi cari trebuesc discutate, nu numai cu inima şi cu bunul simţ, ci cu cunoştinţa profundă a lucrului, spre a le introduce in planul de organi-sare a progresului nostru agricol. Aparţine guvernului şi marelui proprietar d’a lua iniţiativa acestei mari reforme, d’a introduce căt mai curând aceste condiţiuni in planul nostru de or-ganisare agricolă, aparţine şi nouâ, in fine, ge-neraţiunilor tinere, d’a vedea lucrurile de sus şi a le privi din depărtare. Şi in fine să râmănern convinşi că numai atunci cănd aceste condiţiuni vor intra in planul nostru de organisare agricolă vom putea zice că Agricultura noastră are drumul deschis spre a se inălţa la nivelul de care este susceptibilă.
S. P. Radianu.
(Inginer agricol)
CORESPONDENŢA ROMÂNIEI LIBERE.
Rămnicul-Sărat, 8 Ianuare.
Pescuitul Bălţii-Albe
Domnule redactor,
In „România liberă" de la 31 Decembre, 1880, am vfidut inserată o intămpinare sub-scriaă de d. I. Pavelescu, prin care se sileşte a deturna adevărul in privinţa faimosului gheşeft făcut de senatorul din Rămnicu-Sărat., d. Glieor-ghiţă Lupescu.
Intîmpinarea era natural să vie din partea d-luî Pavelescu, intru căt d. Senator nu poate a se apăra singur, fiind cunoscute ^facerile de interese ce leagă aceste două persoane; şi dacă acest serviciu de recunoştinţă către d. Lupescu s® mărginea numai in cântarea osanalelor ce cf.şdea d-sa ai aduce, nu m’ar fi determinat a
răspunde; judeţenii Rimniconi cunosc foarte bine faimoasa afacere, şi puteai! apreţia cât adevăr conţine acea intămpinare. D-l Pavelescu insăstre-curâ multe insinuări presentănd opiniei publice pe bietul Senator, ca victima uneltirilor grecilor pripăşiţi in ltâmnicu-Sărat; că toţi câţi fac meseria de arendaş in ac^st judeţ ca d. Lupescu, ăl invidiează, căutând a’l ruina, speriaţi de actele umanitare ce face cu locuitorii după domeniile donmiei-sale. Şi pentru că şi eu am meseriea de arendaş, căpătată in mod one3t nu mai puţin ca d. Lupescu, întreb pe 1)' Pavelescu cu co soarta locuitorilor după domeniile Senatorului este mai dulce de căt a celor după cele-l-alte moşii? Cari sunt eruditele invoeli făcute de alţii, şi d. Lupescu cu umanitatea d-lui de care face atăta paradă,le respinge ? Spuneţi cine iea dat foc la nutreţuri in scopul de al ruina? Mulţi dintre noi, şi chiar evi, suntem victima unor asemenea incendiuri, şi nimeni nu’şl permite asemenea nedemne insinuări ca cele inprurautate de la d. Senator; căt despre umanitatea d-lui Lupescu, şi noi ve-o arătăm in chiar familia sa, fraţi, veri etc. locuitori in comuna Grădişte, cari se luptă cu resfeturile marelui arendaşi încă de atunci de când prin ajutorul logofoţiei de sat, a lăsat in urmă pe ai săi.
Nu se inşeală lesne lumea cu asemenea manopere, căci sciut este că, ori de căte ori are cine-va curajul muncii sale, de a se pune faţă in faţă cu d. Senator care a ajuns să acapareze totul in judeţ, ţipă că sa făcut ligă ca săi ruineze. Dar, vă convenia ca la intunerec să luaţi in esploatare pescuitul Bâlţi-Albe cu 2,000 lei şi când s’ah găsit alţii să vâ concureze strigaţi prin jurnale: „Astăzi inamicii caută a’l asasina prin nedemne calomnii."
Ca factor principal in afacerea gheşeftuluî deja consumat şi care am adus in tezaurul public un folos real de 15,000 franci anual, cred că sunt in drept să afirm chiar că d Pavelescu arată neadevăruri. Iată cum s’ad petrecut faptele.
Este un an aproape de când lacul Balta-Albă se pescueşte cu zecimi de năvoade de către d. Senator Gheorghiţă Lupescu fără nici un drept, căci, in anul 1877 când sa arendat moşiea Grădiştea in coprinsul căriea cade Balta-Albă, statul a rezervat balta, fără nici un amestec din partea arendaşului; rumoarea publică indignată de asemenea spoliaţiuni a averii statului nu in-ceta de a se interesa până unde vor merge asemenea toleranţe, cănd prin surprindere se afla că la Prefectura locală, in zioa de... s’a ţinut licitaţie pentru arendarea pescuitului Bălţi-albe. -Interesat de aceasta, am mers la prefectură, unde in adevăr am găsit că licitaţiea avusese loc şi că se adjudecase asupra d-lui Senator cu 2,000 fr. Am ofertat, şi la a doua licitaţie am cerut condiţiunile sub cari se arendează balta şi d. prefect mi-a declarat că condiţiunile se vor elabora in urmă de administraţiea domeniilor; cu toate ameninţările d-luî Senator Lupescu, făcute chiar in sala de licitaţie faţă cu d. prefect, că, in calitate de arendaş al moşii Grădiştea mă va popri a scoate năvoadele la margine, totuşi am concurat până la suma de 16,300 franci anual si daca guvernul s’ar fi interesat de averea publică definind condiţiunile de licitaţie spre a nu rămînea la capriciul d-luî Senater, declar că şi astăzi chiar aşi oferi 40,000 fr. pentru pescuitul acei bălţi.
Judece acum opiniea publică "cănd d. Senator Lupescu pescueşte de aproape un an balta statului cu zecimi de năvoade scoţend pe fie care zi 20 000 oca peşte in faţa sub-prefecturei locale ajungând a alimenta pe lângă judeţele limitrofe până" ia Ploeşti şi Roman fără ca acest drept de pescuire să i se fi cedat de stat; cum se poate califica aceasta de cât gheşeft liberal-naţional ?
Si dacă astăzi după un an de pescuire scoţăndu-se din balta statului fruntea peştelui se oferă 16,300 fr. anual, cred că şi d. Pavelescu va conveni, impreună cu mine, că un bun gheşeft s’a rezervat Senatorului nostru.
Suntem impacienţi să vedem, ce măsură va lua statul pentru espertiza daunelor din trecut si dacă justiţia ţârei se va mişca in contra Senatorului care ş’a permis a inbuzunâri banii prinşi pe peşte din *avere streină. Nu ne facem insă multă* iluzie când am v&ijut modul in care s’a ţinut licitaţia care na fost de cât un patronaj pentru d. Lupescu.
Silinţele ce şi a dat d. Pavelescu de a legitima pescuitul, ori-cine are puţină cunoştinţă de situaţia bălţeî, vede căt de palide sunt argumentele d-sale. Partea de baltă a d-lui Cantacuzino unde zice că s’a vărsat peştele de la Bold este foarte minimă in comparaţie cu balta ce aparţine statului şi chiar coada bălţii cade pe moşia Boldu Balta-Albă, iar nu pe moşia d-lui Cantacuzino, probă despre aceasta este că novoadr le cu peste plutesc in balta statului şi se tiag la ţâr tot pe moşia statului. Dacă cei însărcinaţi cu îngrijirea avere! publice se vor interesa de aproape, numind o espertiză de oameni oneşti şi imparţiali din localitate cu cunoştinţă de această afacere, se v’a dovedi că statul a fost. frusta.1. cu zecimi de mii de franci de către acest Senator.
Vâ rog, domnule redactor, a publica cele ce preced in primul Nr. al ziarului domniei-voastre si a primi incredinţarea distinsei mele conside-ratiuni si ştim! ce vâ păstrez.
Fotache Aninos.
nal-liberal*, la alegerile parţiale din săptămâna trecută,. La acestea alegeri,
pretutindeni a domnit liniştea cea mal pei-fectă şi libertatea eca mai deplină, acea libertate cum o înţelege şi o practică partida naţională liberală.
Nici vorbă!
In sfârşit „Românului* 6î place a crede, că această isbăndă naţional-liberală este o dovadă despre căldura cu care ţara ţine mered la guvernul şi partidul azi la putere.
„Binele Public1-' schiţează înfricoşata privelişte, ce oferă ţara, după o domnie de mal bine de patru ani a Roşilor, pe toate tărîmurile vieţeî politice şi sociale, l’retutindenea jaf, servilism, specule din cele mal neruşinate, in sfârşit o decadenţă pe toată linia.
Ne adresăm dar, inclieie organul liberal, tinerime! generoase, Românilor ale căror simţi-minte au scăpat de contagiul sistemei veninoase ce ne guvernă, proprietarilor împilaţi, muncitorilor esploataţi, ne adresăm tuturor oamenilor cari cugetă prin ei insişî, cari cunosc si simt ratele societăţii in care trăesc, şi ’î con jurăm să se deştepte, să nu mai creadă deda-raţiunile amăgitorilor, să se unească intre dăn şii spre a asigura viitorul, dacă nu se mâi poate repara trecutul.
* „Presa* face politică din afară.
Constantinopol, 23 Ianuare.
Abbedin-paşa s’a numit guvernator al Adaneî si Ismail-paşa in Kossowo ; acest din urmă va pleca mâine cu un batalion, va lua patru batalioane din Smirna, de aci va marge la Salonic apoi la Kossowo casă restabilească ordinea. Ah-med-Rassim-paşa 61 va insoţi in calitate de comisar al guvernului.
Paris, 23 Iauuare.
D. Aubaret, vochiu consul al Frânţii la Ruş-ciuk, in timpul din urmă reprezentant al Frânţii pe lângă comisia europeană a Rumeliei orientale, s’a numit ministru plenipotenţiar onorar şi admis a-şi exercita drepturile in retragere.
Berlin, 23 Ianuare.
„Norddeutsche Algemeine Zeitung", vorbind de aspiraţiunile iredentiştiior Italiei, zice „Ireden-tistii par a conta pe o neînţelegere intre Austria şi Rusia; dar partida panslavistâ revoluţionară şi-a perdut influenţa şi naţiunea rusească are o profundă trebuinţă, de pace. Politica rusească va găsi că o solidaritate cu elementele indicate mai sus e incompatibilă cu interesele sale. — Cu toate acestea e de dorit ca guvernul Italian să dea concursul sâfi. pentru a imprăş-tia norii cari ameninţă pacea."
(Havas)
frt-
VARi ETAŢ
O băutură arclieologică.-Zilelea acestea s’a descoperit, in preajma Marsilie!, un cintirim de pe vremea Romanilor. Cel mai interesant intre mormintele găsite era fără indoialâ cel a’l consulul Cajus Septimus. Pe lângă arme şi neşte monete, el cuprindea un ulcior cu o inscripţie aproape nedescifrabilă, in care se gâsia, pe fund,
0	cantitate de fluid gros şi roşiatic. Cine-va, caro este o autoritate pe tărâmul archeologiel, se ocupă cu inscripţia şi creţi u in sfârşit să fi descoperit, că fluidul cel roşu nu era alta de căt vin de Falern, faimosul Falern pe care Pa cântat atât de mult Horaţiu. Numai era indoialâ, consulul Cajus Septimus fusese in zilele sale un beţiv, şi’şi luase şi in groapă un ulcior de vin, nu cum-va să ducă sete. Un savant nu păstrează nici o dată numai pentru dânsul » ast-fel de descoperire ; d-l P., căci de d-lui e vorba, luâ cu sine ulciorul la Paris, unde invită in curând la masă pe mal mulţi prietini savanţi. După ântăia mâncare, neşte păhărele fură umplute, cu cea mai solemnă pietate, din Falemul archeologic, şi oaspeţii le deşertară, stând in picioare şi contemplativi, in memoria vechiului Falern şi a poetului sâd Horaţiu. De abia deşertate paharele, d-lui P. i se aduce o telegramă, datată din Marsilia. O citeşce, devine roşu ca focul, apoi alb ca zăpada, şi se repede in sfârşit afară din casă cu un ţipât de groază. Prietenii sâi, înmărmuriţi, ridică telegrama de jos şi o citesc şi dânşii. Iată-î cuprinsul : „Paris-Marsilia 7 ore seara. Nu cum-va să beţi din fluidul ce se gâseşce in ulcior. Nu e Falern. I-am găsit esplicaţia in inscripţia unul alt obiect, ce ne scăpase din vedere. Fim! dul cel roşu e insu’şi trupul consulului Cajus,
1	transformat in fluid prin procesul inbalsamărel.“ Nenorociţii savanţi, beuseră din ulcior de a dreptul pe consulul Cajus.
Coinisiunea provisorie pentru brica de hârtie.
Adunarea generală a subscriitorilor pentru „prima societate Română pentru fabricarea hârtiei“ ; întrunită in şedmţa de la 14 Decembre, a decis in unanimitate prelungirea subscripţiu-nei incă pentru trei luni pentru complectarea capitalului.
In urma acestui vot comisiunea provisorie a. intervenit ca subscripţiunea să se facă şi la Banca naţională a României unde se vor vârsa 15°/o din suma subscrisă.
Subscrierea se face si la d-l C. Porumbaru Bucuresci strada Sf-ţiî 'Apostoli No. 28, trimiţând prin poşte 15°/o din suma subscrisă pentru care se va libera quitanţă din Registru cu matcă.
Comisîunea Provisorie.
MEDIO ŞI CHIRURG
D™1 WILH. SALTER
Special : BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in straea Sf. Ioan nou No. 1 (lăugă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 11—12 ore a. m. de la 2—4 p. m.
sunt de dat cu dobândă pe ipoteca solvabilă şi in primul rang.
Adresa comptuarul Hotelul Abram.
60,000 Lei
Li MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERNIO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe c^iua de ÎS Ianuarie 1881, ora IO
Moluri licitate.-Pe la inceputul veacului teatrul din A.schaffenburg, Germania, avea un director, Amandus FrObel, renumit pentru originalităţile sale. Când avea să impartă pentiu studiu* rolurile unei piese nuoî, el chema pe actori şi le oferia rolurile prin licitaţiune. La impărţirea rolurilor din „Hoţii" lui Schiller, actul de licitare se alcătui din următoarele tirade : „Am un Carol Moor frumuşel ! Poate fi chemat de zece — douâ-spre-zece ori pe scenă; nu-o să Ile prea mult doi fiorini pentru cine vrea sâ’l ioa-e I" — „Amalia incă nu este uritu, se bocesce ce-I drept in destul, dar la urmă tot e străpunsă. Un fiorin 30 creiţari !" — „Franz Moor, un nemernic, dar minunat, opt-sprâ-zece coaie ! Nu iese mai de felid de pe scenă ; incă o să fie adesea chemat. Trei fiorini!!“ - „Boiler, care scapă până şi de spăzurătoare, 45 cr !“ -jSehweitzer, un incendiar nemilos, însărcinat să urle ca un taur. 45 cr !“ -Rolurile erau curope-rate, de obşte, cu preţuri urcate şi directorul economisia in acest chip tot-d’a-una, retribuaţi actorilor sâi pentru o săptămână.
(bil.
20 1.)
. Nuoî
OBLIGAŢIUNI
6 ■■/„ Oblig, de Stat Convertite. .	■
t; oj0 >,	Căilor ferate Romăne.
» ,(i Domeniale .	.	.	■	-
Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 )
7 % Scrisori fonciare rurale .
7	tţ »	» urbane.
8	% Impr. Municipal
» cu pr. Bufe.
5 % Renta română Acţiuni Dacia .	•
L Romania.....................
» Banca Naţională a Românie Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . ■ Rentă .	•
Căilor ferate Scrisuri .	■
Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă .	.	,	•
Rubla bărtie............
Florini.................
Lose otomane............
0DURUL DIN YIENJl 22 Ianuarie
Oomp. Vend.
87
93
102 1
193 98 ‘ 93 100 27 77
72
575
7 I
87 >U 93 % 03 95
99 V. 93 V, IUI 28 77 500 75 585
arena ziarelor
*
# *
„Românul* 6şî manifestă uriaşa, sa bucurie pentru isbănda partidului „naţio-
www.dacoromanica.ro
Serviciul telegrafic al «României Libere»
23 Ianuare — 9 oro ditn.
Borna, 23 Iauuare.
Însărcinatul de afaceri al Greciei din Roma a comunicat azi guvernului italian circulara telegrafică adresată de d. Comunduros la 20 Ian. representanţilor Greciei in străinătate. In această circulară, şeful cabinetului grecesc, după ce a resumat situaţiunea actuală, face apel la Eoiopa, ca Eoropa care a hotărît ceea-ce e just in privirea Greciei să intrebuinţeze şi mijloacele pe cari le crede oportune ca să asigure pe baze se-lide pacea Orientului.— Schimbul de idei asupra cestiunii greceşti intre cabinetele eoropene continuă ; până acum insă nu s’a hotărît nimic.
Napoleonul...............
Ducatul..................
Lose Otomane..............
Rubla hârtie.............
cursul din berlin
22 Ianuarie
Oblig- căile ferate romăne Acţiunile »	»
Priorităţi »	»
Oppenheim .............
Ruble hârtie...........
Oblig, noi.............
Lose otomane ....
CURSUL DIN PARIS 22 Ianuarie
Renta Română..............
Lose otomane .	.	.	.	.
SCHIMBUL
12 Ianuarie
939
557
22
122
Paris (3 luni)........... •
» la vedere...............
Londra (3 luni) . .........
» la vedere .............
Berlin (3 luni) .......
» la vedere...............
Viena la vedere ...........
Adrese pentru telegrame FEBMO BENZA*
%
*/.	arg.
Va	aur.
V.	
iu	
Vi	aur.
1 V	1 %
1 »/	i «/,
2 51	2 60
2 U	2 15
37
43
939 .57 22 20 122 65
*/.
100 75 55 53
211 3d 92 70
77
46
100 90 55 50
109 90 2(1 Vi 93 70
99	20
100	10 25 12 25 35 122 V 124 214 1
77
48
215
ROMÂNIA LIBERA
OTEL""* O-ar oiţie pe 3 ani
cc
fl
'CC
c
'CC
1*
o
03
>1-1
Ph
2
w
80».
>cC
O
CEL MAI MARE
DEPOU DE MASINE DE CUSUT
DE OKI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - plătibile şi in căşturi mici
BRUBER EEFICH
Bucureşti, Strada Salari 'Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă sllotel Metropole» .
Oraiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
In tSfătura gratis şi la domiciliu
Carte de învăţătură in
lin ba română şi in tâte lin bele europene.
I reciuri curente ilustra :e gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă Unt-de-lemn, Ibrişin, etc etc.
Reparaturele se ehctiieeza eftin si prompt
fî“* înveţe tura Grrat'.s
O
0
m
C
C+
CD
H-'
P
c*f
t—'•
0J
M*
0
o
•0&
rt
r*
H
H
M<
co
0
►d
r+
£><
3
g<
5
i—*
®
ALIMENTATIUNE NUTRITIUNE
VIN

DE
GHAPOTEAUT
GU PEPTONE DE PEPSINA
(CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA)
i Când alimentele ajung in stomac, sunt transformate de sucul gastric : Inlr’uft substanţă solubilă numită Peptone cari, transporlaiă in totc părţile | corpului prin iniermedierul vinehor, servă a forma cesălurde no>be : muş-! chil, fise, nervi, întreţiind în acel»ş timp viaţa şi sănătatea nfisirâ. Nu mei fise exper enţe au stabilii că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin sucul gastric extras de la animale, se obţine un produs înlocuiam ca acela ce se for mea dă in stomac conform legei naturei. Acfisiă carne de, vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constilue vinul de peptone pepsic al lui Chaputeau, preparaţii; ce are proprietatea a hrăni atunci chfir când stomacul este incapabil a puica efectua uit digestiune El este mult mai activ de cât vinurile ce conţin extracturi sau ijemuri de (carne, efi mai mare parte incapabile de ce mai mică putere nutritivă.
Vinul Chapoteau este recomandat convalescenţilor, anemicilor, diabeticilor, persanelor slabe, acelora ce suferă de stomac- (gastralgii, etc.) şi sunt desgustalc de ori ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au nici-uă putere şi sunt slăbite prin nă muncă prfi mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peplului, afecţiunele cancerâse, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicilor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţaşi puterea hrănil6re a laptelui; greutatea copilului creşte pe fie careţii Inlr’un mod surprinsăior. La copii în vârsta de jos şi la adolescenţi, el provfică creşterea şi ogmen-tea^â vitalitatea.
Este indispensabil a se cere si pretinde ca pe fie care flacon cu vin de peptone pepsic, să ecsisle marca fabricei şi iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima classă in Paris, 8, rue Yivienne.
A cistă preparaţiune se găseşte in deposit şi de văntfare la Dai Pharmacişti şi drâghtşti, notaţi mai le vale :
Bucureşti. Pharmacia F. Brus.	Braila. R. Petzalis, G. Kauffmes,
si Drogueria
Jassy. Â. Racovitz.	Gheorgiadis.
Turnu-Severin V. Schwab.
DEPOSIT GENERAL
Sa DNU APPEL &
No.
BUC'JRESO
1 - STRALA COVACI - No. I
SOBE MEIDINGEB,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE ŞI VENTILATORE
Sobe puţin voluminoasa dau o căldură mare şi repede. Cea mal perfectă şi cea mal simplă regulare a I ardere!. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel mal simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se înlătură oi’t-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la Întrebuinţarea ţevel de ventilaţi une. O singură sobă încălzeşte trei camere Ineâlţjire centrale aeriană pentru clădiri Întregi.
MEIDINGER-OfEÎT
^H. H El M
Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidrâ a uşelfl^*
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis
şi franco
Fabrica <le sobe Meldinger şi obiecte dc case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIEMA.
De vendare (maclaturi) hârtie stricată
(CU OCAUA)	■"
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescuj Strada Covaci No. 14
(Casa Pencovtci)
Prima Societate i. R. priv. denavigi ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 laniariu 1SS1 s. n.
VAPOARE DE POST A Plecare la vale
De la Budapesta Dum. 7 ore a. m. « Orşov. “'
am::z p. m. p. m. a. m. a. m. a. m. a. II; p. m. a. m. a. n:.
Marţi 12
T.-Severin „ ‘	l80
„	Calafat „	6
„ Corabia Mercur! 2 „	T. Măgurele,,	350
La Rtisciuc	„	8
De la Giurgiu	„ Îl1»
„	Cernavoda „	645
„ Brăila	Joi
La Galaţi	„
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă	9 ore a. m.
„	Brăila „	1025	„	a.	m.
„	Cern.vodă „	52»	„	p.	m
La Giurgiu Duminecă 630 „ a. m. De Ia Giurgiu „	li49 „ a. m
„ Rusciuc „	12
„	Măgurele „	540
„	Corabia „	74°
„	Calafat Luni	9S0
La T.-Severin „	449
De la Orşova Marţi Serviciul local intie Galaţî-Tulcea-îsmail
In jos : de la Galaţi la Turce-Is-mail, Marţi şi Sâmbătă 9 ore a m.
In sus: de la Ismail la Tulcea-Galaţî.Merc. şi Duminecă80rea.m. Serviciul local intre Braila şi Galaţi De la Galaţi la Brăila in toate zilele la 10 ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate ilele la 3 ore p.m.
V	Agenţia vapoarelor. J
amfiz p. m. p. m. a. m. p. m a. m.
rua 1iiii>oi(dii(
Aducem la cunoştinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre .Provincie, că la principalul nostru Depoii de haine bărbăteşti titulat:
clientele din Capitală şi
„GRAND BAZAR DE ROUMANIE“
STRADA ŞELARI No. 1, SUB HOTEL FIESCHI
f Aii sosit din pr opria noastră fabricaţiune din Europa enorme cuantităţî de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aidmicn, Şt pskin, Soutaniac, Latin iridat, Elastic etc. etc., pănă la cele mai fine calităţi, cu gulere de Scene, liber, şi / stragan finptrsian, gulere portative de diferite blâuî veritabile.
Se cauta un asociat
cu capital de la 30,000 â 40,000 franci, pentru o intre prind ere industrială, garantându-j-se un beneficiu anual da
50 °/o.
A se adresa, in Bucureşti, strada Labirintu, Nq. 59.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţî superioare.
Costume fantasie tle Camgaru, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiune de pantaloni,
„mivote“ desemnnri foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croeliî, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. *7, SUB HOTEL FIESCHI.
—■ Rugămft cn ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziunl regretabile.
|U
m
HOTEL FiESCII
BL CA REST
— Situat in centrul oraşului — Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT C0MPLE0T
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA
(Mae de la i — 5 Ir. pc zi Apartamente pentru familii.
A bonamenle pe lună cu rabat
SE CERE ZEŢARI
14, Strada Covaci, 14
Lecţiuni de limba Franceza
cu metodă, practică şi inlesnitoare predă la domiciliu un tenâr cu bune recomandaţiunî. Se oferă şi pensionatelor.—A se adresa la redac-ţiunea „România Liberă" safi str. Negustori 18.	L. K.
RtiLagfasimil de JBlanâriî sub firma:
LA URSUL ALB
mr S'-A. IszlXJ'ruAT -3M
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
BLArvC’RI
HAINE IIVIBLANITE PENTRU DAIVIE
Manşoane, Booale, fîăciull, Cojoace, etc. etc.
Precum şi ta; felul do piei nelucrate, cu preţurile f6rte moderate.
BRFDER SP1TZER.
De inchiriat odăi mobilate
29, Strada Smărdan (Germană) 29

SIROPD ş. PASTA DB LAGASSf
de Sev<1 de Pin (Bradu) Maritimi
P*ra6nele glabs de peptfl, acele atiaae de Tusse Orippi, C&thurre. Bnnchite, Stingerea »ocet 51 Asthmu , şueta sigure d'a gissi uă polo tlre i-apidă fi ourarissire ic iatrebuteţaraa prin_ cipurilorii balsamici a.-le bradutuî maritimii coa-cectrate ic Stropul fi sj [U Pa»»** d® «evit de Pi» (bradfi) de Laguse.
Deposit in principatele Pharmacii
Cu privilegiul C. IT.
Cu aprobatiunea IVIinisteriului Imperiului German
TOT FELUL DE HÂRTIE
DE TIPAR:
jNo. 4, 4 dublă, 6, 8, IO şi 12 pentru j anale şi cărţi
Hârtie i, elina No. 6.
DE SCRIS:
No. 0 şi 1 ia toate cualitâţile, nc-satinstă, satinată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie minieterialâ HÂRTIE DE AFIŞE Ho. 12
Hârtie Albastra
DE TERESTRE.
M U O A V A
DE PAE.
CU PREŢURI FOARTE AVAKTAC I0ASE*3^|i
Se află devbnţlare la Noul majasinde 1&rti&, strada Smărdan (germană) hanul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide mal mart şi Comisioane in tel felul de hârtie de Austria şi Pruncia, plicuri etc. a se adresa la comptoirnl sub-semnatu-lul, strada Dcamnel, 5.
l'rimit mostre de hârtie ori ct l tini! va cere franco.
IEI. "W ARTHA.
SIROP DE RAIFORT I0DE
de GRIXIAULT et C*e Pharmacişti la Paris
m	m	^ ‘
DE DOUA DECI ANNI1 ACKSTU MEDICAMENTu''da RPtULTATELB CEL-dE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIREA CLEIULUI DE PIOATU DR MORUNU SÎ ALU SIROPULUI ANTISCORBUTICL
Elu_ este suverană contra intărirei si inflamatiunea elan-leloru gitului , gurmeloro uojiloru) si ale ditîeritelor «!(Pimni- a e pe‘ei’ ale caPuluî sî ale feţei. Elu excita ,a de mâncare, tonifică (essăturilo combatie palorea s noteşetea pelei si dă copiiloru vigorea si vesselia naturala sie unu medicamentu admirabilii contra cojiloru produsse irm lapte si unu depuratifu excelleniu.
Depositu in urinctualels nharmacii
Le venzare bilete deinchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14
UNT DE COAJE DE CHINA de
cir. Hartung, pentru conservarea Şt infrumuseţarea perului in flacoane sigilate şi cu timbru pe sticlă ; flaconul 2 le! şi 10 ban!.
SĂPUN AROMATIC DE PLANTE, de dr. Borhardt, pentru iufru-museţarea şi ameliorarea culoare! feţe! obrazutu! şi aprobat in contra tutulor necurăţeniilor pelef, in pachete originale sigilate; a 1 leu nou
SPRIT DE COROANA AROMATIC, ele dr. Beringuier, ca apă de spălat şi ca parfum preţios care deşteaptă şi fortifică spiritul vual ; in flacoane originale a 3 şi 2 1. ii.
COSMETIC VEGETAL, de profesorale de. Linde care ridică lustri 1 şi elasticitatea pârului, fic-sătid tot-o-dată cărarea in bucăţi originale, a 1 leu 30 bani.
SĂPUN DE OLIVE BALSAMIC,
distins prin efectul seu vivica-tor şi conservator asupra ilexibi-lităţe! şi tandreţe! peleî, in pachete a 85 bani.
SĂPUN DE CAMFOR, aprobat ca infailibil contra rheumatismu-lul şi răceleî, in pachete originale a 1 leu şi 15 ban!.
SĂPUN DE GUDRON, cel mal
escelinte contra zgrăbunţelortt (Bouton) şi şpuseala peieî, in pa-
.SĂPUN DE SMIRNA (benjoin),
distins prin efectul seu incontestabil sa'utariu asupra înfrumuseţare! şi tandreţe! pelel, iu pachete originale *a 1 leu şi 15 bani.
COLOAREA VEGETALA PEN-ŢRU VAPSIT PARUL, dedr Bo-ringuier, văpsind durabil uegru, cafeniu şi blond, complect cu periuţe şi farfurioare ; a 12 le! 50 bau!.
POMADE DE PLANTE, de dr.
Harttung, pentru reînvierea şi viviflearea creştere! perului, in borcane sigilate şi cu timbru pe sticlă a 2 le! şi 10 bani.
PASTA DE DINŢI AROMATICA, dedr. Suin de Boutemard, remediul cel mal universal şi sigur pentru conservarea şi curăţirea dinţilor şi a gingiilor ; in pachete iutregi, a 1 leu şi 70 b., jumelăţî a 85 ban!.
UNT DE RĂDĂCINI DE PLANTE, dedr. Beringuier, pentru fortificare şi conservarea perului, flaconul a 2 le! şi 50 ban!.
BOMBOANE DE PLANTE, de dr. Koeh recunoscut ca remediu de^ casă probat contra guturaiului, răguşelei, flegme!, uscăciune! gâtului etc. in cutii originale a 1 lefi şi 70 bani, şi a 85 bunî.
chete originale a 1 lefi m
Veritabile se potfi cumpăra aceste articole recunoscute pri solidaritatea şi eficacitatea lorii, in părţile acestea : in Buci reşca numai la Mar tino vid k Jfifi şi in Jasst la farmacij tii Briidev Kunst, in IValra la farmacistul Jos. Traugot Kanuner şi in JToeşcî la farmacistul Budolf Sokmettanv-.
www.
No. 14.
ABONAMBNTELH . fa Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 hinî 8 let. Ia Districte: 1 aa 35 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. Ia Străinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 leî.
Director : O, AUG. LAURSAN.
APARE iOST TOATE 2£CL*3£X.J:B
Pentru Abonamente, Anunciun şi Reclame g ss adresa ;
In Remania: La administraţiune, Tipografi#. St, Mih&tescu, Strada Covaci, No. 14 şi ia eorrespondanţîî Ziarului din judeţe,
in Paris:	La Socrea Hav&s, place de ia Bourse, S.
In Yiena:	prin	compania	generală de publicitate G. L. Daube & 0-nie.
îa Londra:	Prin	compania	gsner&li de publicitate G. L. Daube & 0-me.
In Berlin, Frmcfiirt. Znnob. New-York: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube & O-nie.
AJ^TUN OICT1% LL!?!:
Linia de îo miiicnctre pe pagina 1 V-a 35 bani. Reclame pe pagina lll-a ...... 1 Led,
*	i • Il-a ...... 2 »
Epistole nofraneate şe refuşi Articolit nepublicaţi nu se inapodri. Pentru rubrica: Inserţii şi reclam®, rodacţiunea au eate responsabilă.
Prim-Redactor: 8TEF. 0. MlOHAILEBOU
«m
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Paris. 22 Ianuare.
„Memorial diploinatique‘- relevează că diferenţa din causa cestiunniî tunese nu există intre’cele douâ mari state latine. Şi acea mică neînţelegere, din care s'a făcut svonul cel .mare, nu ocupă de cât unele sfere locale şi de natură privata. Relaţiunile intre Francia şi Italia sunt amicale şi se poate convinge ori-cine despre a-crasta făcând abstracţiune de esagerârile presei şi de anumite veleităţi din parlamentul italian. Cestiunea tunesă e pentru cei cari se ceartă, guvernele n'o cunosc. Toate puterile sunt de acord ca nici posiţiunea politică a Tunisului, nici relaţiunile ei internaţionale nu pot suferi nici o schimbare.
Atena, 22 Ianuare.
Efectivul armatei greceşti e de 65,000 soldaţi.
Ministrul de râsboiQ a trămis o circulară către toate autorităţile militare, pentru Înfiinţarea a trei mari depouri in Pireu, Chalcis şi Misso-lungl.
Paris. 22 Ianuare.
împărăteasa va oda după „Histoire de ma vie ef do la mort du prinos imperial® a doua lucram „Notes de Napoleon III®, in care op vor fi aspru criticaţi, multe persoane politice d’ale zilei.
Pesta, 22 Ianuarie.
In camera din Pesta deputatul şi cunoscutul romancier Maurioiu Jokai rosti un' discurs asupra lui Kossuth, cunoscutul agitator din 1848 şi păgân vrăjmaş al Românilor, cu care ocasiune biciui partida stângă estrema. Consecinţa fu că se ridică in parlamentul unguresc un scandal atât de înfricoşat, in căt ziarele ungureşti mărturisesc că şi pentru Unguri a fost prea scandalos scandalul întâmplat.
Berlin, 23 Ianuare
După cum află „Ausburger Allg. Zt,g“. azi s’a plătit in poliţe parisiene datoria Greciei către principele Ludovic Ferdinand de Bavaria iu suina de 2,600,000 franci.
Berlin, 23 Ianuare.
■Circulara lui Comonduros către representanţii Greciei se consideră pe aici ca un apel către Francia şi Anglia, ca să nu renunţe de la primul rol in cestiunea greacă.
Petersburg, 23 Ianuare.
Cu toată zăpada cea mare tot se aşteaptă cel puţin pe 6 Februare sosirea marelui duce Michail, pentru ca să fie de faţă la serbarea jubileului sM de 25 de ani, de când e oficiăr de artilerie.
Ca următor al lui se va numi Dondukow-Corsukow.
Athena. 22 Ianuare.
„Eph6meris„ scrie că mai mulţi Greci bogaţi aii luat decisiunea să adune o sumă considerabilă pentru intreţinerea unui corp de elită de 10,000 sub comanda generalului Coroneos. Acest corp va avea chemarea să treacă la Smyrna, unde câpâtând ajutoare şi de la alţi Greci d’acolo, să detroneze (!) dinastia lui Osman şi să proclame in locu’i o altă dinastiă turcească, a cărui prim sultan SI vor numi pe Midhat-paşa.
New-York, 23 Ianuare.
De la 2 ore de dimineaţă a inceput să ningă atât de violent aici căt şi pe la coastele de mează-neapte ale Oceanului atlantic. Comunicaţiunea telegrafică cu interiorul ţării parte e intreruptă, parte e foarte grea.
Moscva 23 Ianuarie
Erî se incepu înaintea tribunalului de resboid procesul contra lui Eduard Pekarski, acusat pentru inalta tradare. Crima lui e comisă in con-plicitate cu Hartmann, care fugise in Franţa. Acusatul a luat parte la esplosiunea palatului atentat încercat la 18 Noembre 1879. Legea prevede pedeapsa cu moarte.
Londra, 24 Ianuare.
„Times® scrie : Anglia nu se va abţine de la rolul sSfi de mijlocitor bine-voitor pănă când Turcia şi Grecia se vor afla pe picior de pace. Îndată ce insă cele douS state se vor incăera Anglia sub nici o conditiune nu se va amesteca in râsboitî.
New-York, 24 Ianuare.
Informaţiunile sosite din statele de Suci India şi Illinois anunţă că recolta grâului e mai toată
compromisă.
Petersburg, 23 Ianuarie.
Redacţiunea bugetului de resboifi s’a decis in principii.
.	Atena, 23 Ianuare.
Ministrul de interne a inşeiinţat pe toţi pre-lecţiî să nu elibereze paşaporte* pentru străinătate acelor indivizi, cari sunt trecuţi in listele
militari.
Berlin, 23 lamiare.
„Nordd. Allg. Ztg.® scrie:
„Francia gambetistă pe a cărui sprijin a conta astâ-primâ-vară Italia Iredentă incă nici azi nu există. Tachinârile începute sub firma lui Ga-ribaldi contra Austriei nu ni le putem esplica altmintrelea, de căt că senutria speranţa că vor veni lucrurile la un râsboifl intre Austo-Unga-ria şi Rusia, cu care ocasiune Italia ar putea culege din noii, ca la 1870, fructe fără multă osteneală.
Dar partida revoluţionară panslavistică perdu şi perete din influenţa şi poporul rus arătă din ce in ce tot mai multă iubire de pace ; ba vedem că şi politica rusă a observat că nu e interesul eî a face solidaritate cu as-fel de elemente. Pănă când vor esista monarohii, şi afară de Francia nu vor fi alte republice mari in Europa, partidă, iridentă nu va avea şanse in lupta ei contra Austro-Ungariei. In tot caşul ar fi de dorit ca guvernul italian să coopereze la opera garantării păcii.
Petersburg, 22 Ianuare.
Istoricul din Moscva Ilowinski publică un artielu privitor la responsabilitatea organelor e-secutive ale guvernului, in cară zice, că nici controlul unei prese libere nu e de ajuns, pentru inlocuirea innaltel instituţiunl , a cărei chemare ar fl ca reunind bunele elelementele a le societăţii şi a le statului, să aibă chemarea să controleze activitatea executivă a guvernului. Intre instituţiunile existente este una, care nu peste mult timp va juca un mare rol in controlul statului, şi aceasta e^te Reich-rathul. Reichrathul e chemat să regenereze na-ciunea rusă. Aceasta e calea istorică cea mai corectă pe care trehue să se proceadă la reformele ordinel actuale.
Petersburg, 23 Ianuare.
In urma unei revisiuni făcute de senatorul Polowzew in Kiew, retragerea guvernorului general, Csertcoff, e ca şi sigură.
Promisiunea senatorului că limba rusească cea mică va fi readmisâ, a dat naştere unui ziar redactat in acest dielect.
Athena, 23 Ianuare.
Amiralul frances Lejeune va sosi in zitele acestea la Athena şi va locui in palatul regesc. Se afirmă că va concentra vasele de râsboitî francese in Levante.
Intrarea in Pireu s va intări prin baterii de calibru mare.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
25	Ianuare—4 ore seara.
Roma, 25 Ianuare.
Guvernul grec a informat pe agenţii săi in străinătate că propunerea Porţii pentru o conferinţă la Constantinopol este mai defavorabilă din tereselor Greciei de căt ar fi arbitragiul. A ordonat agenţilor .sâl de a esprima această idee guvernelor pe lângă care sunt acreditaţi.
Londra, 25 ianuare.
„Times® crede a sci că conferinţa ambasadorilor se va intruni la Constantinopole peste cincl-şase zile spre a ajunge la o soluţiune pad-nică a neînţelegerii tureo-grece.
Ziarul engles zice că e probabil că Ianina şi Metzovo vor române Turciei şi că Grecia va avea Larissa cu un teritoritl mărginit din punt de vedere strategic.
(Ha vas)
4 sp redea ultime scirî |>e imglua iii.
Bucureşti. 14 Ianuarie
Poate că, nici un organ din oposiţiune nu şi-a dat atâta osteneală, câtă a cheltuit al nostru, ca dor de-o isbuti să des-cepte, in fine, din somnolenţa periculoasă a unul egoism inţesat numai de patimi şi de interese meschine, pe ceî-ce, de ată-tâtea ori, s’ah legat in faţa ţârii, Camere şi guvern, cu mari şi numeroase inda-fcorirî.
Noi, mar mult ca orî-car'l, in adevâr, am adus, aproape zilnic, aminte slâviţi-lor „patrioţi", chiar in contra interesului nostru de oposiţiune, că un partid, ma! cu seamă in timpul guvernării sale, cată să-ş! justifice principiile şi întreaga sa programa politică, prin onesta şi inţeleapta e! aplicare, in viaţa practică a naţiuni!. La
putere se incearcă partidele, şi numa! acolo, la cârmuirea ţări!, se arată cât in-ţeleg, căt pot şi căt preţuesc ele in lupta propăşire! naţionale.
Toate învăţămintele au fost insă in zadar.
Mic! ameninţarea discreditului public, venind din partea cetăţenilor, car! judecă rece şi obiectiv ; nici combaterile prese! luminate şi imparţiale, nic! resunetul durere! a celor ce sunt storş! de-o administraţiune fără lege, nic! inapoiarea noastră culturală, datorită indiferenţei „oamenilor de stat" ; nic! starea de miseriâ a poporaţiunel rurale, redusă a trăi numa! cu zile, din mila intămplări! şi a robire! sale pe viaţă la ogor omenesc ; nic! starea noastră financiară, de-o prosperitate numai factice ; nimic din toate acestea n’au spăimăntat pe ce! oteliţ! in rele, pe ceî-ce căutară numai la servirea planurilor străine, ca nu cum-va mânia vreunul zeti puternic de peste hotare să-î prăvălească de pe ’nălţimea posiţiuni! ce n’afi meritat.
Intereselor din năuntru, cu toate solemnele angajamente, luate pentru satisfacerea lor, nu li se dede nic!-o-dată, in timp de cine! an! de guvernământ, nic! atenţiunea, nic! solicitudinea ce-au tot aşteptat.
Pare că fu o hotărîre luată in familia -sectarilor roşi!, ca el să contrazică, intru toate, parada de cuvinte ce-afi indrugat naţiune!, de căte-orî aveaţi să-l adreseze cererea unei favor!.
Faptele Sî arătară, pănă la unul, căt ah fost eî de calp!.
Cu toate poveţele prese! independente, cu toată iinţelepciun ea poporului care zice, „că ochiul duşmanului"—dacă duşman! am fost şi no! —„vede ma! bine" şi tre-bue, prin urmare, să’l ascuţl ce vede; cu toată silinţa ce ne-am dat de-a-le arăta nevoile ţâri! şi de a-1 pune pe o cale profitabilă afacerilor publice,— guvernanţii, cu „marele lor partid", ati remas totuşi in văgaşul mărginit al intereselor de gaşcă, ca şi cănd 'ţara le-ar fi fost dată moşie de esploatat !...
Nu vorbe goale înşirăm no! aci, ci esenţa realităţii cele! ma! intristâtoare.
Să ni se arate intru căt suntem ma! avuţi, de căt eram acum cine! ani?
In ce-ati crescut oare mijloacele de pro-ducţiune ale ţării ?.. căc! nu ni se va scoate, de sigur, ochi! cu cifre aduse din condeiti, sau cu bilete in filigran, car! copstituiră, or! cum le-am intoarce, un împrumut, de-ghisat.	•
Să vedem cum veţi potrivi-o şi anul acesta, căci bugetele, pănă in momentul de faţă, n’au vă$ut incă lumina, de şi ele cătat! a fi, inainte de ori-ce alte „patriotice" proiecte, presintate Parlamentului, ca să scie ţara, cu un ceas mal de vreme, cum stă ea la pungă, unde aţi adus-o astâ-z! cu finanţele dv., in vec! măsluite...
Intru ce stăm apoî ma! bine azî in instrucţmne, după atăţea filosofii! roşi! strecuraţi de d. Brâtianu pe la logofeţia de la Sft. Ion?
Ia întrebă, de-a minune, d-le Brătianu, statistica noastră căţl la sută sciţi carte in ţara pe care o invărteşc! d-ta, ca să te convingi dacă nu venim noi, la ela-sificaţia culturală a naţiilor, in coada celor mal rătăcite neamuri I...
Care să vă fie .oare activul ce aveţi
de presintat naţiî, după cinci an! de guvernământ ?...
Fâceţi-v6 singur! socoteala, că no! v’am făcut-o de mult.
In interesul, ţări! insă, suntem dator! a vă ma! inboldi să cugetaţi, dacă vă mal rămâne timp de pierdut cu misera sistemă politică in care vă tolăniţi.
Dacă ambiţionaţi insă cum-va, cu destinele acestui popor, gloria lui Erostrat, atunci să vă fie d’a bună, căc! de judecata luminată a ţâri! tot nu veţi scăpa.
---------i—i mmm,,-----------------
CRONICA ZILEI
Di-seară, la 8 ore, d. Titu Maiorescu va rein-cepe prelecţiunile d-sale asupra logicii şi aplicările ei, in sala Universităţii.
lockey-Clubul şi-a reinoit biroul pentru 1881.
S’aă ales ca viee-prezîdenţî: dd. general Flo-rescu cu 43 voturi şi gen. Mânu cu 41 voturi. Prinţul Dumitru Ghica şi gen. Haralambie n’au obţinut de căt: cel d’ăntă-iă 8 şi al doilea 5 voturi.—Ca directori s’ati ales: dd. Al. Catargiu, Gr. Cantacuzin, L. Paciurea şi G. Filipescu. — Ca sectetari: dd. căp. Al. Blaremberg şi L. Hal-fon. — Casier: d. P. Millo.
La 13 Ian. curent d. E. Schuyler a imănat d-lui B. Boerescu, ministru al externelor, scrisorile prin cari e acreditat de guvernul Statelor-Unite in calitate de insărcinat de afaceri pe lăngă guvernul român.
Di-seară la operă : Lucia dt Lamermoor.
Se vorbeşte că Jockey-Clubul va da in curând, in saloanele sale, un bal de toată splend oarea.
Aflăm din isvor sigur, că d. Kogâlniceanu ş’a presintat dimisiunea din ministru plenipotenţiar la Paris şi că se va intoarce indată in ţară.
Se afirma asemenea că d-sa va intra in noua combinaţiune ministerială ce e vorba să se facă zilele acestea.
Asupra acestei din urmă versiuni fâcem insă reservele noastre.
Pănă azi, guvernai n’a presintat Cameriî bugetul anului viitor, cu toate că d. Tache Giani promisese, in urma cererii d-luî I. Ionescu, să 61 depue erî, Marţi.
Iarnă este, vară este: o veni şi budgetul, că doar ispravă mare n’avem să vedem.
După informaţiile „Postii®, d. Bagdad, de curând numit prim.prezident la trib. Galaţi, nu va intra in exerciţiul acestei funcţiuni: d-sa e ho-tărît a-şî da dimisia.
Eată cum aplicaţi dv., cinstiţi patrioţi, principiile sforăitoare ale respectului şi consolidării ce se datoresce poziţiunii magistaţilor, principii pe cari, nu mai departe, le-aţi cântat acum in adresa Coroanii! D. Bagdad nu fusese consultat asupra transferării. Lucru s’a făcut turceşte.... adică nu : â la politică roşie.
Duminică seara, la representaţia gimnasticilor români: d-na Petrescuşi dd. Petrescu şiVelescu, ce se dedea in Galaţi, o nenorocire puse in consternare pe toţi spectatorii.
Pe cănd d-na Petrescu ’şî făcea eserciţiele sale pe trapezul cel mai innlt. cablul trapezului se rupse şi nenorocita artistă fu precipitată de la o inalţime de aproape şapte metri. „Posta® află că starea ei e foarte gravă.
Luni-a viitoare, o companie franceză de operete şi opere comice va in cepe in sala Bossul o serie de representaţiunî. Le vom spune mâine.
Zilele acestea a apărut in Bucureşti o revistă mensuală a studenţilor in medicină : '„Spitahil® Lacuna ce umple această publicaţie ştiinţifică ne dă dreptul a felicita pe tinerii studenţi şi a le ura cel mai desăverşit succes.
Comitetul de redacţie e compus din dd. I G.. Apostoleanu, C. Ghica-Simionescu, I. Kiriac, G. C. S*,bin, Al.Spiroiu, I. Stefănescu şi I. Uziel.
www.dacoromanica.ro
Din causa gerului ce a început de doă zile, patinajul e foarte animat.
In Cismigiu şi pe bazinul de la St. Spiridon vechio, unde patinatorii g tseao şi cabine încălzite, afli in toata ziua o petrecere vesela'.
Aseară s’a reprezintat, După despărţenie.
Avem plăcerea a constată mă modificarea actului III, introdusă de autor in urina primei re-prozintaţiunf, este de o inspiraţiune norocită şi de un succes ce nu lasă nimic do dorit. Vom reveni.
In sfârşit reU-fâcâtoril cari scoseseră şinele drumului de fer de la Serbeşti sunt toţi prinşi. Pănă acum stau in temniţele Galaţilor.
DX IST
înarmări Ie Turciei.
Se vede că Turcia nu are nici o speranţă in manţinerea păcet Alt-fel, in critica stare financiară, in care se gâseşce, nu ar face pe o scară atât de intinsâ costisitoarele preparative de resboiu, despre cari ne vorbeşce următoarea corespondenţă din Constanţi nopol :
.... Preparativele de resboiu ale Turciei ieau dimensiuni din ce in ce mal mari. S’a dat ordinul pentru formarea a două nuoî corpuri de armată, ale căror cuartire generale vor fi Kos-sovo şi Larisaa. Toate batalioanele armatei permanente au fost urcate la efectivul de acţiune. Pentru acest scop, toţi recruţii cari vin aici pentru a fi instruiţi, pleacă indatâ după ispră-virea instrucţiune! in provincii ; ia Smyrna au plecat ieri 150 de oameni. Vaporul, care a ule-cat mai in urmă la Salonic, a dus pe bordul său o considerabilă cantitate de muniţiune, unelte de resboiu şi de haine pentru soldaţi. La Ianina aii plecat, după cererea comandantului de acolo, două batalioane de geniu, spre a iutre-prinde fortificarea graniţelor in aceea parte.
Sefket-pasa, guvernatorul general din 3 -.utari a’l Anatolieî, a fost numit comandant suprem a garnisuanel de aici, in locul lui Adil-paşa, care a fost permutat la Smyrna. Marele vapor „Şiar-i-Nusret<: (de 8029 tone) a plecat la Batum, spre a lua de acolo emigranţi, cari vor fi an-gangiaţî in mare parte in armată. Se prepară trei cuirasate, spre a lua locul cuirasatelor ce staţionează la Creta şi Volo, acestea din urmă primind ordinul de a veni aici, spre a fl reparate din fundament.
Iu zilele din urmă a sosit aici un mare număr de recruţi din Trapezunt şi alte porturi a le Asiei. Ei aU fost instalaţi in baracele Sera»-kieratulul şi se deprind de dimineaţa pănă seara tărziu. îndată ce’şî vor fi. insuşit instrucţia neapărată, vor pleca la batalioanele lor.
Cel din urmă act al ultimului ministru de resboiu, a fost trimeterea unei note in provinciile Smyrna şi Monastir, pentru convocarea Re-difilor şi concentrarea lor la graniţele greceşti. Din Smyrna aU şi plecat spre locul de concentrare patru batalioane de Redifi, instruite de Hidmi-paşa,
Vinerea trecută a plecat şi de aici la Salonic un batalion de infanterie şi un regiment de cavalerie. Vaporul „Djanik" (807 tone) a dus la Volo afară de un considerabil număr de cai de artilerie, catâri şi material de tren, şi un mare deposit de fa nă şi victualii. Derviş-paşa a anunţat, că va trimete in curănddouă bata ioane de voluntari albanesi, fie-care cu cate un efectiv de căte o mie de oameni.
lÎHînarck, Gambetta şi Grecii.
Sub titlul acesta cetim in „Deutsche Ztg“ :
Din Berlin ni se semnalează un cuvănt inte-j resaiit a prinţului Bismarek. In convorbirea sa j cu un diplomat prietin, cancelarul ar fl rostit următoarea drastică părere : „Cu cât puterile vor I stărui la Athena mai puţin pentru manţinerea I pâcel, cu atât maî sigur este că nu o să se strice." Poate cabinetele vor face bine sâ’şî pue la inimă aceasta recomandare. Cu cât diplomaţia se arată mal nervoasă, cu căt cere Grecilor, mal ingrijiatâ, să fie inţelepţî şi plini de prevedere, cu atât mal impetuos devine micul popor
—	care, in tot caşul, a fost tras pe sfoară de Europa in chipul cel maî înfricoşat—şi cu atât mal tare ăl va confirma in credinţă, că pacea lamei nu atârnă in prima linie de căt do la bunel» sad relele sale disposiţiunî.
In acestea Împrejurări mare greşeală a constituit circulara francesâ, căci d. Barthelemy a scos un adevărat ţipăt de durere pentru pri-mejidiile situaţiunel ; el conjură puterile, intr’un mod atât de rugător, să se împotrivească unui res-boid turco-grec, in căt tocmai prin aceasta s’a aţîţat mal mult. „orba pasiune" co domneşce la Athena. Receptul din Berlin dimpotrivă este de o logica nestrămutată ; el recomandă fără multă vorbă, a se ignora de-o-cam-dată cu desăvârşire Grecii şi de a nu se lucra de cât la Constanti-nopol. Puterile ar trebui să înduplece ăntăid pe Sultanul la o concesiune acceptabilă şi pe urmă să declare regelui grecesc in mod categoric: “Aici e transacţia cea slabă, pe care ţi-o propunem ; dacă ăţi mal place un proces gras pe propria ta cheltuiala şi primejdie, cutnpănesce şi sufere singur perd orile şi consecuenţele lul.“
Grecia ştie foarte bine, că nu poate purta nici de cum resboiu împotriva Portei fără de un ajutor străin. Ori căt de decăzut ar fi imperiul Osmanilor, ori căt de repede ar merge spre ruina sa materială şi morală,— pe tărimul militar Turcia este incâ necontenit o mare putere in comparaţie cu Grecia. N’avem la ce să maî cumpănim armatele amândurora după valoarea cifrelor, nici nu maî trebue să presintăm naţiunea greacă ca enervată şi părăsită de orl-ce virtuţi râsboinice. Cchiar in caşul cănd in nepoţii vechilor HelenI s’ar trezi din nod amicul eroism, e probabil că două corpuri de armată turceşti ar fi suficiente să arunce îndărăt, peste graniţă, nedeprinsa şi reU organisata armata grecească, care ar vrea să cuprindăEpirul. Ge ar avea să aştepte atunci Grecii de la Europa de astăzi? Neapărat că nu vre-un sprijin militar; in cel maî bun cas dară o protecţiune diplomatică, care le-ar mijloci o pace ticăloasă. Consilierii regelui Georgios cunosc foarte bine aceşti sorţi
—	chiar şi acel consilieri cari fac să rfişune zilnic in Cameră strigarea „La graniţe !“ -şi el sunt cu mult mal inţelepţî, spre a nu aştepta o schimbare a constelaţiunel europene, mal înainte de a pune viitorul Greciei pe o singură carte de joc.
Poate „schimbarea" aceasta se va săvârşi prin o schimbare de persoane in Paris. Gambetta nu este prea mulţumit cu conducerea afacerilor esterne ; el găsesce că fricosul“ SaintHilaire face prea puţin pentru Greci şi ani voie credom dară că va mal suferi multă vreme la afacerile esterne pe amicul d-lul Thiers. Fără indoială, d-1 Gambetta încă a devenit mult maî circum spect, de cănd cu discursul d-sale de la Cher bourg ; el s’a convins, că poporul frances e inspirat de o antipaţie desăvârşită in contra ori cărei politice de aventuri, şi de atunci şi-a dat mari silinţe să şteargă după puteri impresia cea rea a „greşeleî de la Cherbourg". Ieri pentru antăia oară, la redeschiderea camerei, d-1
Gambetta a desemnat, in calitatea sa de presi-dent din nod ales, parola „prugres şl pace1, ca programul democraţiei si a secerat pentru această espresiune aplause unanime. Tuate acestea nu vor inpedeca insă pe anonimul dictator a’l republice! să lucreze mal departe la realizarea programului siiX, intre a le cărui puncte cardinale se găsesce, cuin se ştie, şi cel a’l sporire! putere! Franciei iu Orient şi a unei energice sprijiniri a causel grecesc!.
In acest moment starea de lucruri e favorabilă pentru manţinerea pace! la Balcani. Politica oficială a Franciei e condusă incâ tot de Grevy şi Saint ILlaire, in vreme ce Anglia e ocupată aiurea iar Italia nu indrâsm-şte să întreprindă mmica singură şi Rusia se pleacă maî mult spre alianţa austro-germană. Cea mal a-pro piaţă transformâţiune ministerială din Paris poate realisa insă ceea-ce prinţul Bîsmark a înlăturat până acum cu întrebuinţarea tuturor puterilor sale, anume asociarea puterilor apusene şi ca rezultat ulterior formarea unei alianţe quadruple pentru deslegarea cestiunel Orientale. Cabinetele din Londra şi Roma aii aceleaşi vederi asupra cestiunel tureo-grece; repu-plica francesâ a făcut deja odată încercarea de-a întinde mana imperiului rusesc, şi esperimentul ce s’a zădărnicit odată, poate prea bine să isbu-teaseâ a doua oară.
Acestea sunt vederile unui ziar eminamente german asupra cestiunel gre-ceşcl, in actuala el faşă. In tot caşul ele sunt destul de interesante.
Mişcarea in irlanda.
Procesul intentat de guvernul engles împotriva corifeilor Ligel irlandeze : a d-lui Parnell si tovarăşii, se va sfârşi mal curînd de căt se credea.
Desbatarile nu aii fost până acum de căt foarte monotone ; se sperase ca cel puţin cel 200 de mar-turî atenuanţi, luaţi de către apărători şi compuşi diu arendaşi, ţerani şi lucrători de la oraşe, vor oferi ceva interes prin depunerile lor. Acestea mărturii aveai! să arate cu ce neomenie s’aU urmat de la 1848 incoace exmisiutiile ţăranilor din casele şi locurile lor precum şi urmările nenorocite rezultate din ele. Aousaţiî aveai! de gând să legitimeze şi să justifice in acest chip formarea şi procederea Ligel naţionale ir-landese.
Având negreşit groază de acestea destăinuiri, cari ar fi presintat pe marii proprietari engles! in toată nuditatea lăcomiei şi crănceniel lor de fieră, procuratorul general a’l Irlandiei a renunţat, după ascultarea a numai trei martori, la punctul 19 din actul de acusaţiune, prin care membrii şi in deosebi şefii Ligii erau acusaţlde aţiţdre de nemulţumiri. Nemulţumirea poporului* irlandes e dară recunoscută şi legitimătă indirect, de ce’l dăntăiu funcţionar judecătoresc al regelui 1
In uima acestei renunţări la un punct atât de important din actul de acu.-aţiune, apărarea incâ a putut să se lipsească din parte-i de presinta-raa colosalului material de dovedi ce-î sta la disposiţiune. Ascultarea de martori s’a curmat prin urinare. Cele d’ântâiu câte-va zile vor fl angangiate acum prin discursurile apărătorilor către juraţi, după care va urma replica acuş. torului public, resumatul presidentelul jur ului şi pe urmă desbateiea acestuia cu pronunţarea sentinţei. Cum vedem dară un mic şir de lucrări, cari nu mai pot angangia de cat puţine zile.
Un lucru se poate, in tot caşul, afirma incâ de pe acum cu cea mal mare siguranţă, că juriul va da o sentenţâ de achitare.
Dumineca trecută s’a ţinut in Kilbrin, , tul Malkow, un mare meeti'ng, prezidat ci’X gistul Davitt. Acesta constată prijiir’un d violent, că proprietari mea engleza nu mr; pune la irlandes! do nici o schinteiâ de tio, şi ci număr lipsea e de cât deapoian > j' putaţilor Irlandes! de privilegiile lor pari tare, pentru ca şi guvernul să piardă u;.- ' stîlp a'l înrîurirel sale dincolo de canalul % George şi ca deputaţii irlandes! să vie :a,-a^ să se pună in fruntea poporului lor. Atuţuri Vor fl rupt cu desftvlrşire şi pentru tut-d': -i, oil-ce relaţiunl intre Anglia şi Irlandesl.
Cu omisiunea acestui meetmg, s’a potr -următorul incident caracteristic. Patru r»i3! s’ai! ivit purtând un cosciug negru, pe caro-^i scris: „marii.proprietari” —in uima lui o dresaj de oameni urlând. Cosciugul a fost aruncatw tr’o groapă adânca, anume făcută, şi astiinj cu pământ.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Şedinţa din 13 Ianuare, 1880.
Senatul.-Nu ţine nici azi şedinţă. S’afi t ; ;j telegrame prin toate părţile ca să cheme t j cureştl pe venerabilii betrânl.
Camera.—D. Scliileru ’şl des voltă inter; rea privitoare la dificultăţile ce face guvern;.,1 triac comerţului de vite provenite din fioruruja Ministru respuude, că fie care stat e in di-J a lua mâlurile pe cari le crede de cuviinţă J punctul de vedere sanitar; dar guvernul romjţ uegoţiazâ cu cel austriac că aeaste mâsun si fie cat se poate mal uşoare.
-x-
S’a citit raportul asupra alegeri) colegiu: .; & II de Ilfov. D. N. Ioneacu arata că guvernul | d s’a amestecat mult in această alegere. D, J-G se proclamă cu toate astea deputat al col-il $ Ilfov.
ARO A /1 A ÎIJELOlt
„Românul" trage din rezultatului timelor alegeri suplimentare la Caineii şi Senat o mulţime de deducţii, cari dl caii mai grozave şi cari de cari mal a vantagioase partidului de la putere, II deosebi 61 place organului oficios a t® stata, ca ţara, prin alegerile din i;: i a condamnat cu desăvârşire infiin :;f partidului liberal-independent, care in i chil oficioşilor nu este de căt un disident, intemeiat pe ambiţii pers vnlf cu atăt mal vulgare cu cat n’ar fi legi ti ine. Cu toate ca acestea ambiţii sul „vulgare" şi „nemeritate", „Romi'.iralj ar dori insâ sâ le va$& reintorc6ndu-s| la „matcă" la „tulpina cea mare,"—fan indoiala dară, in „marele partid naţional liberal."
„Binele Public" constata, că Adunarea deputaţilor şi-a reînceput lucr.nilt printr’un vot vrednic de trecutul ei,
adică prin înregistrarea a două credite in im de 128,000 M, de>pre a căror cheltuială ser.in; nu se mal dă nimănui, cum nu se dă pertri toate sutele de milioane, consumate de e ut desinteresaţiî guvernanţi.
—.............nu
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 14 Iauuare —	I
-1..	' '.'nei:L=g v .. :	-;
P. TREGAN
AVENTUBELE PEBIGUL0ASE
ALE UNDI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
V. M. OEORGESOU
CAPITOLUL I.
Eram in vârstă de dol-zpre-zece ani cănd, desperat de relele tratări a le tatălui med vitreg, mâ În tării! să fug din satul departamentului de Nord unde eram născut şi să intru la marină. Povestirile unul bătrân grădinar, care fusese matroz iu juneţea sa, şi vederea Mării pe care o vâ^usein in depărtare de pe un deal asvârlin-du’sî spuma valurilor in sus spre cerul conu-sifi sad intinzându-se ca o pânză, strălucitoare sub razele soarelui, contribui nu puţin a mâ îndupleca să fac această hotârîre. Oii cum a-devârul este că int-r’o zi de vară pe la revâr-satul zorilor o sterseiil de acasă cu unicul meii amic Filip Rigot. Ne-a trebuit să umbliăm vr'o trei zile ca să ajungem la un port mal apropiat al Mării, unde am şi ajuns după ce cheltuirâm puţinii gologani ce *am mal avut amânduol. O corabie de mărfuri se pregătea să’şl intinză pânzele ; foamea ne incuragiâ să ne aruncăm pe bordul Speranţei (numele ce purta nava) unde, spre
a noastră nespusă bucurie, ne şi angajară ca matrozi novici.
Din momentul acela viaţa mea fu viaţa tu-tulor marinarilor, ’lmî plăcea meseria ce-’ntl alesesem şi când am ajuns la vârsta de 21 ani, serveam in eualitate de locotenent sub ordinul amicului mei! Filip, carele, maî in vârstă de cât mine, devenise căpitan al Speranţei. Noi conservaserăm unul pentru altul amiciţia noastră din copilărie, care in tot intervalul acesta o singură dată fu cât-va turburată, şi eatâ cum: Eu mâ făcusem franc-mason in Anglia, şi cănd, după oare-care timp, mâ destăinui! lui Filip, el se supără asa mult asupra-’ml, incăt crezuiti de demnitatea mea a părăsi nava. Dar peste căte-va zile amicul mei! veni după mine, şi ast-fel uitarăm numai de căt aceasta mică ceartă.
Pe atunci ne aflam la Melburne.in Australia, nnde ne pregătiam să facem o călătorie in insulele Luisiade. Corabia ne-o incârcasem cu vite, cu pânzeturi colorate de India, cu pipe, cu flue-raşe, cu sticlării şi chiar şi cu păpuşi, pe cari aveam sâ le schimbăm in mod avantagios cu indigenii, contra productelor acelor insule.
Plecarăm din Melburne in luna lui Martie. După ce plutirăm de-alungui ţermilor Australiei pănă la micul golf do Morton, apucarăm spre Nord, indreptându-nc, cu toată împotrivirea vântului, către promontoriul de Sud-Est., care formează extremitatea orientală şi meridională a Nouel-Gui-nee. Inte'nţiuiiea noastră era de a’l ocoli, pentru-câ Luisiadele sunt ia Râsăritul acestui promontoriu, şi noi pluteam cu toate pânzele întinse, sperând d’a apuca sâ ajungem la un port inainte d’a fi cuprinşi de turbatele tempeste e-cuiuoxiale.
Cănd ne aflam ca la vr’o sută cincl-zecî de
leghe departe de uscat, barometrul scăzu de odată. Numai de cât se ridică un vânt grozav, care frământa Marea şine sfâşia pânzele; navei. Cu toate acestea ne urmarăm calea, după ce am maî străns pânzele, dar a doua zi furtuna isbucni cu aşa mare violinţă in căt furăm nevoiţi a strânge pânzele şi a ne opri mersul. Năprasnice valuri de maro măturai! bordul , sfărâmând tot, luăndu-ne şi vitele cu ele ! Mal pe seară, vijâlia âşi indoi turbarea:	era peste
putinţă de a indrepta nava care trosnea şi tremura ca cum ar fl avut viaţă intr’ânsa. Nicl-o noapte in viaţa mea nu mi s’a-părut mal lungă, in nerâbarea şt neodihna ce avoam de a mai vedea revărsatul zilei.,In fine se lumină de ziuă, vântul se mal potoli şi ne mai veni puţină inimă.
Lupă ce se mal linişti Marea, începurăm a cerceta pănă la ce grad am fost bântuiţi. îngrăditurile de apăraie de pe bord erai! sdrobite, ulcioarele tegulel *)• smulse şi rupte, cabina căpitanului spaită cu desăvârşire. Una din şalupele noastre se luase de talazuri, şi c< le l’alte eraţi vătămate. Brava noastră nava ţinuse binişor, dar cam tânji a, şi era vederat că incâ o vijelie ca aceea ce petrecusem i-ar fi fost de ajuns. Ce era de făcut ? Să ne întoarcem la promontoriul de Morton, sat! să dregem cât vom putea mal bine stricăciunile ce iucercasem şi să ne urmăm calea inainte ? Aveam aşa mare încredere in isbânda expediţiunii noastre in cât hotărirăm să mergem înainte.
Trei zile ne ocuparăm spre a ne pune nava in stare bună şi, la a patra, ne-am intins din nea! pânzele. Iu aşeaptea zi după furtună, ince-purăm a zări munţii Owen-Stanley cari se
’). Invelitoarea, partea de sus a corăbiei.
sfârşesc la capul Sud-Est. Ne aflam »F *. pusul capului, şi prin urmare abătuţi din mul nostru; noaptea se apropia şi timpul # strica. Din fericire vântul băi ea de la Sud ?' De era favorabil; pe lângă aceasta ne aftit»! de.-tul de depărtaţi pe luciu in căt sâ Uf'1' vem a ne teme de ceva. Sondarăm situaţium® şi după ce am împuţinat pânzele ne indiii® râm spre Est, cu speranţa d’a ne afla a zi de dimineaţa in depărtare de cinci leghe di promontoriu. Velitul se tot mări peste no;?® şi când se lumină de ziuă, aspectul Mării e©'1'’ fricoşător. Eram mal de tot lângă nisce i"'u'J mici, dar apropierea de ele devenea foarte U liculoasă din causa valurilor înfuriate. Ne uvtn-târâm deci spre largul Mării si înaintarăm rotind spre Nord-nord est.	j
După o oră, vântul incetâ de odată, dar mal spre a reîncepe ca să sufle, şi incâ cu multă turbare de cat inainte, despre vest. Acum ne aflam in cea mal mare prime,i'11^ cai artele noastre, mal de tot smulse, uu ne mj puti-aU fi de nici un folos; in zadar merge*. cotiş, căci uraganul şi curentele ne iinpinsA fâiâ putere de resisltenţă, spre ţărmul N°a Guinee. Când inoptâ. un prunt de stânci so > tindea ca la jumătate de legă inainte» noast® eram perduţl dacă nu sa sciiiinba vântul- ^ toate, acestea, merserăm cu toţii sâ cinăm -ora obMnuită, şi incâ aşa de liniştiţi ca şi c . nici unul din noi n’ar ii avut convicţiunea n’avea aă mal va^â lumina soarelui.
(Va urm L'
•i
www.dacoromanica.ro
E0MAN1A LIBERA
In adevăr, unul din actele ce vor avea să înregistreze aceşti aleşi al naţiunii, adică al d-lor Eessetti Bratianu - cad d-lor personifica naţiunea şi patria, dupâ catechismul elicei —va fl şi bugetul statului, cu miile iul de paragrafe şi de aiticule.
Pe urmă arată ce nemerite sunt in sen-sensul „naţional-liberal" atribuţiile cu cari încarcă ziarul guvernului pe „aleşii naţiune!" la reintrunirea lor. E vorba adică de votarea budgetului, şi sub acest îa-port deputaţii „marelui partid1' trebue să se arate intr’adevSr „bărbaţi politici şi patrioţi adevăraţi."
Aceste paragrafe şi articule privesc nea-pâiat pe mai fia-care din „aieşiî naţiunii", căci unii, cad mulţi sunt funcţionari al statului, advocaţi la drumurile de fer, la domenie, alţii primari şi ajutoare de primari, unii profesori, medici, pensionari, mal toţi insă cu cate 5 — 6 lefuri, toţi cu diurne, tuţi cu 2-3 chiverniseli deosebite.
Pentru ca cine-va să incropească situaţiunile financiare şi să regularisească bugetele dupâ sistema de pân'acum. 61 trebuie negreşit o mare abnegaţiune : an ea de a renunţa la orl-ce s> ru-pul, de ridica mana fără să scie mintea, de a fl „bărbat politic şi patriot adevărat-1 ca <1 nil Rosetti Brătianu.
„La lucru dar, mandatari ai naţiunii" ! La lucru pentru o nouă eampaniă de miştiticare.



„Timpul" incepănd a re suma aprecierile deosclitelor ziare asupra reluărel conducere! partidului conservator de d. Lascar Catargiu, iea ăntâiu in vedere comparaţia făcută de „Românul" intre ignoranţii marelui partid şi d-1 Catargiu, acest din urmă fiind pus de organul oficios pe-o treaptă cu cei d’an tăi ti. Comparaţia este greşită. Capacitatea d-1 ui Costinescu bunăoară, ca să luăm un e-semplar din brasla ignoranţilor marelui partid, nu se poate măsura cu aceeaşi măsură, ca destoinicia d-lui Catargiu.
I). Lascar Catargiu a dovedit pururea că in-ţelege foarte just, ca cumpănă cflemicâ, orl-ce c&stiune de interes public, şi de aceea n’a res-cumpărat drumuri de fler, n’a avut Basarabii de cedat, nici categorii de împământenit; a dovedit pentru ţară in destul că o minte dară şi o inimă dreaptă plătesc in viaţa unui popor mai mult de căt o mie din frazele oratorice ale Elevilor ori din încercările stilistice ale Oaradalelor, de aceea lipsa do inţegere p intru superioritatea calităţilor inăscute po care o manifestă redacţia „Românului" nu poate dovedi nimic.
Din generaţia trecută s’a ales tot ce se putea alege bun; aproape toţi fruntaşii partidelor politice ăl aparţin el. Va să zică criteriul pe care timpul el oferă prin zeoimele de ani petrecuţi in serviciul ţării, e şi pentru noi şi pentru ori cine suficient spre a dovedi inteligenţa şi caracterul unul om. Acest criterifl al timpului aparţine ins i iremtu-ui.
Dar oare tânărul Costinescu are drept de a pretinde să fie măsurat cu aspra măsură a trecutului? Născut alâtuii cu liceul şi cu universitatea, n’a avut tenerul unde ’sl căpăta diploma? Măsura modernă e mult mal îngăduitoare de cat c<-a veche. Ea nu cere de la om să fie născut cu minte şi cu caracter din mila lui Dumnezeu, ci se mulţumeşte cu atestate cari dovedesc urmarea regulată a studielor. înaintea măsurii vechi onor. d. Costinescu reinăne foarte îndărăt, căci e cam mărginit din fire şi caracterul consistă, iu aptitudinea de-a vena funcţii şi întreprinderi cât se poate de grase. Aşa dar pentru măsura trecutului nu întruneşte nici o condiţie pentru a sta unde stă. Din punctul de vedere ai învăţăturii testimoniul celor patru clase primare nu-î dă dreptul la nici o aspiraţie...
„Pressa" se bucură de resul-taţele alegerilor suplimentare.
cate până aci unei cete de cămătari fU’ă suflet, cari făcuseră din noi nişte fiinţe stupide şi dm drepturile noastre objectui celei mal neomenoase specule in propriul lor folos.
Primiţi, vă rugam, d-lo reda -tor, pe lângă mulţumirile noastre anticipate, asigurarea des tinse! cotisid-raţiuni ce vă păstrăm.
Delegaţi al pensionarilor.
(S.S.) Maior A. Cocăm-anu, maior Enescu, maior N. Anghelescu, căpitan I. sorean, căpitan Şerbănoiu, Steneht Vasiliu, Iordache Pastia, 0. Culescu, I. Hurmuzeacu, Gr. Luchiercu, A. Pe-traseu, Sa va Sutescu.
Onor. domn senator Petru G-răăisteanu.
•>
Bine-cuvăntarea a mii de suflete pensionari, soţii de a le pensionarilor şi a le copiilor lor, se ridică spre coruri însoţind rugâciuiiinile ini-mel lor pentru fericirea domniel-voastre, cel mai ilustru apărător a vieţii şi onoare! acestei clase a societăţeî române, batjocorite de o ceată de câmatorî fără suflet.
Aţi ridicat puternica voastră voce in susţinerea celei mai salutare legi ce s’a propus in ţara Românească, oxcepiându-se legea rurală, şi numele a mii de fiinţe vestejite şi robite pentru zeci de ani s’afl redesceptat la viaţă, adăpate de acest aer al libeiţâţei care dă lumină şi virtute, bine-euventand pe ilustrul apărător al a-cesiel drepte cause.
Eram morţi intre vii, sociile şi copii noştri! vegetat! sub greutatea cundiţiunilor ce ni s’atl impus de o ceată de cămătari fără suflet, in tocmai ca acele plante lipsite de aer, de lumină şi soare, cari să vestejesc şi mor. Proiectul depus de domnia-voastrâ pe biuroul onorabilului Senat, pentru modificarea art, 409 din pr. c. civ. şi votat do acest inalt corp ponderator, este aerul , lumina , soarele , cari dai! viaţă. Copiilor noştri!, ce vegetat! in stupiditate, muritori de f lame şi de frig, li se crezâ condiţiunile existenţii in virtute, spre a putea deveni folosi teri societăţii române.
Gloriă d-niei-tale, ilustre concetăţean, gloriă maturului corp ponderator ! Gloriă venerabilului domn si nator Corist. Buzianu, a’l cărui nume nedespărţit de a’l d-tale, pururea va trăi in inimile noastre şi a le copiilor noştri.
Bine-cuvântat fie numele vostru, ilustru apărător al dreptului! Seim că detractorii acestei drepte cauae spun că noi am fost de vină, că noi ne-am robit; aceşti detractori nu voesc insă a’şî aduce aminte că a fost un timp, când nu ni s’a respuns 14 luni pensiunile, că fiind siliţi de necesităţile existenţii am cedat pensiunile noastre, pentiu a nu muri de frig şi de foame, dar acel cari ni le-aii cumpărat nu aveai! de cât figuri de om, fiind-că dupâ ce ne-aii luat 5 şi până la 10 la sută pe luuă, interese, capitalii dăndu-se ia fie-care 6 luni, aşa că pentru 100, ne afi luat pe fie-care an, la unii 120, la alţi-240, numai dobândi, totu-şl mal pretind că aii a lua !
Astfel cum a’ţi putut a vă încredinţa din do-sarie, unora dintre noi pentru iei 2957, ne-aii luat in curs de trei ani 29205 ; pentru 5000, ne-a luat 55000, plus că incasaii şi pe fie-care lună pensiunea, sumele încasate lunar din pensiuni dându-le ear altor necesitaţi pensionari cu alţi 5 sau 10 la sută pe lună, şi dobânzile curgând mer.-fi capitalisându-se la* fie-care 6 luni.
Eacă, onorabile domn senator, cum se explică că cea mei mare parte dintre noi căzuţi in mreaja cămătarilor, am rămas ad literam muritori de foame. Şi cu toate acestea prin proiectul d-nitl-voastre nu li-se include dreptul a mal lua, dacă vor mal avea a primi! Care să fie dar omul, cetăţean, care să nu se închine drep-tăţtî ce v’a insuflat in propunerea acestei legi ?
Eecunoscinţa şi omagiele, cele mal desâvîr-şite, recunoştinţa cea mal viuă a mii de fiinţe, ve sunt pentru veci asigurate bine-cuventările copiilor n oşti ii ve vor insoţl sempitern.
Facă Cerul ca viaţa voastră şi a scumpei voastre lamiiil, ilustre ocrotitor a’l celor Împilaţi, o viaţă lungă, să fie ţesută cu toate florile alegrele!, sănătăţii şi a tot felul de mulţumiri."
Glorie şi bin®-cuv6ntare onorabilului domn senator Petru Grădisteanu!
Delegaţii pensionarilor.
O MLLŢUMIRE
VARiETAŢ.
D-lui Redactor al Ziarului „Rom. Liberă Domnule Redactor,
SuD-semnaţil pensionari de ambele sexe, a-dănc mişcaţi de puternicul sprijin ce ziaristica română a dat proectulul pornit din iniţiativa onor. domn Senator R. Grădisteanu, pentru modificarea art. 409 proc. civ, venim respectuoşi a v6 esprima cea mal profunda şi viuă gratitudine ce v6 păstram, nul şi copii noştri, pentiu luminatul, puternicul şi desinteresatul concurs ce a’ţt dat prin mult preţuitul d-voas-tră ziar „România-Liberă" menţionatului proect de lege prin care mii de suflete umane sunt desrobite din un sclavagit! neomenos de zecimi de ani, şi prin care se face posibilă crescerea in vi. tute a copiilor noştri, spre a putea deveni folositori societăţeî, şi cari vâ vor păstra o recunoştinţă eternă ca unor demni luptători ce a’ţl fost in primele şiruri, al acestei drepte ca use, rugându-vâ tut-d'e-o dată, domnule redactor, să aveţi bunătatea a da loc in coloanele „Ro-măniel-Libere" anecsatuluî act de omagiu ce adresăm onor. d-n senator P. Grădişteanu, i-luatrui apărător a mii de suflete umane sacri fi-
(Mariette B« y -jj- —Zilele acestea a murit la Paris unul din cel mal mari egiptologi, August Edmund Mariette. Răposatul s’a născut la 11 Februarifi 1821, m Boulogne - sur-Mer, 6şl făcu studiile tot acolo, şi după ce isprăvi, fu numit profesor de gramatică şi desemn la colegiul din localitate. In orele sale libere Mariette se îndeletnicea cu studiul antichităţeî şi incurând 6şî îndreptă toată atenţia sa asupra antichităţeî E-giptulul, îndeosebi asupra hyroglyphicel. In urma revoluţiunel din Februarie dobândi un post in mustul egiptian din Louvre şi fu trimes la 1850 de către minister in misiune ştiinţifică in Egipet, unde descoperi templul lui Serapis şi moimintele lui Apis precum şi alte însemnate monumente ale antichităţeî. ’şi urmă lucrarea mal mulţi ani de-a lungul şi incurând descoperi şi Serapeul şi un Sfinx colosal. Dupâ reîntoarcerea sa la Paris fn numit ajutor a’J museulul egiptian din Louvre şi decorat cu crucea legiune! de onoare. Reintors pe urmă in Egipt i se încredinţa postul de revisor general şi conser-servator a monumentelor Egiptului precum şi de director a’l museulul din Boulak. La 1874 dobăndi marele premii! a’l Institutului, la 1876
medalia de aur a Societăţeî geografice din Paris. La 1878 fu numit membru activ a’l academiei di-s Inscripţiona et BeUes-lettres. Publicaţi-unile sale, cari î-aCl făcut un nume atât mare. sunt foarte numeroase. Toate ah de obiect Eg-pcul, monumentele antice ale aceste ţâri, desgro-pâiiie fă uce intr'wusui şi ins ripţllle descup-rite. Ace-tor publicaţium are să mulţumească ştiinţa modernă o parte foarte considerabila din cunoştinţele despre vechia ţară a Faraonilor.
I
BULETINUL FINANCIAR de la 25 lan. 188I
Cursul de Paris.
Renta roiuftua 5"/0 71 25 Acţ. liauct Rom. —.— Renta franc. 5 “fi, '2 -2*
Lo.se turcesc! . . . 411.75
Cursul de Viena
Napoleonul .... 9.3'*5
Galbenul......... 5 7ti
Renta met. S°h,. . 73.2U
Cursul de Berlin
Prior cailor fer. .	—,—■'
Ubligauuniieideui 100.til) \ Acţiunile idem . . So -ji-fi Ubl. noul 6“/u ideui. 02— | Impr. Oppeuiieim. —.— I ]
Cursul de Londra
Impr. Opeuheim . 107.—
» Stern .... 104.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
26 Ianuaro — 9 ore ditn.
Londra, 25 Ianuare.
O nouă circulară a d-luî Barthelemy St.-Hilaire, cu data de 7 Ian., publicată de „Morning Post" demonstrează că congresul din Berlin a păstrat un caracter pur mijlocitor fără nici o atenţiune la suveranitatea Turciei şi că conferinţa din Berlin nu poate trece peste mandatul congresului; Conferinţa a precizat numai fruntaria pe care Europa o hotăra celor două părţi. „Ar ii deplorabil, zice ministrul afacerilor străine din Franţa, ca pacea lumii să fie compromisă de poporul grecescs, căruia Europa i-a dat atâtea semne de interes."
Viena, 25 Ianuare.
Conteţe Taafe, respunzgnd la o interpelare a d lui Hohemvart, anunţă o serie de proocte privitoare la îmbunătăţirea situaţiei populaţiunilor agricole. Această declaraţie a fost primită iu vii aplause.
Roma, 25 Ianuare.
„Diritto" desminte absolut noutatea dată de el ieri că d. Maccio, consul italian, s’ar transfera in curend din Tunis la Alexandria şi că d. Martin o, consul la Alexandria, s’ar duce la Marsilia.— Se zice că meetingul in favoarea sufragiului uuiversal s’a amânat. Cele din urmă noutăţi telc-giafice din Sculări desmint sg'-mo-tul după care liga albaneză ar avea intenţia să ceară Porţii autonomia adminstrativâ a Albaniei şi că in caz de refuz, ea s’ar alia cu Grecia. Puterile n’ail luat Încă nici o hotorîre in privinţa propunerii de a se întruni o conferinţă la Cousantinopol.
•	(Havas.)
INSERŢ1UNE
Din partea d-luî Prodănescu
D. State Prodănescu care are să ea de la d. Petrache Alecsan trei mii de napolionl cu do-bănda lor, care bani le-ati primit d. P. Alecsan de la d. Alecu Reosan, cu poliţele ce afi fost încredinţate.
Pentru care acea sumă de bani fiind condern-nat d. Petrache Alecsan cu hotărîrea definitivă, ca să le plătească la d. S. Prodănescu pentru care aceşti bani sad făcut secvestrul pe toată starea d-luî P, Alecsan muşcătoare şi nemişcătoare precum şi la toate daroriile ce are să ea de la or ce dibitor al lui.
De acea se face cunoscut prin aceasta spre ştiinţa tutuim- debitorilor al d-lui P. Alecsan. Ca să nu-I respundă nici un ban din datoria pană mal întâia nu se va inţelege cu d. Prodănescu pentru care aceasta o să aibă mare profit.
D. P. Alecsanu fiin obligat prin inscrisu, către d. Prodănescu ca săi dea pentru Idestenţa pe lună pănă se va achita de datoria * pe care bani ui! fost îndatorat frateeafi Iliade, casăile resj urijă la D. predăm seu pe fiieşi care lună. Astăzi d. Iliade afi Contenit sa mal dea 1a. D. piodanescu şi acesta numai casa facă ca el sa trăiască cu di Bani creditorilor după plăcerea lui Iar Crtditoiilui sa moare de foame faptede charac-tir de Negustor cinstit.
Tot-odată se face cunoscut ca transmiterea ce afi făcut u. P. Alecsan din cranţiile sale la d. Alecu Reosan, NTu este legală şi este fraudarea şi es crachiril, casa facă pe creditori lui ca sâ’i pearză banii ţi cu chipul acesta să scape, să se ducă la străinătate să trăească ca un baron, şi fra-tesefi Iliade asemenea aici să’î inplinească din datoriile dibitoriluî sub mâna prin avueaţî.
Iar bieţi creditori care ş’au dat bani la P. A-lecse să moară de foame.
Iată o faptă de negustor cu progres care de prima oară in ţara noastră o vez fiind-că asemenea oameni la noi nu se pedepeesc şi le lasă ca pe bieţi; cetăţeni de să sărăcesc.
1881
Anul vechii! Isperat.
Şi cu tot uratului satt dus Anul cel Nou vine cu Bucuria Cu noai fructe pe pămăntu Veniţi toţi sal primim Şi cu toţi sane vesel1 mi!
La mulţi Ani cu Bucuria să trăimfi
Cn toată Norocirea
Şi multa fericire
Omul care se sileşte
Şi nu se leneveşte
Şi să munceşte
La multe să şi foloseşte
Cu alui temelia, şi wieseriea
Cu indutria, cu agricultură şi Manifecte.
St. Prodănescu.
A eşit de sub tipar:
Explicatiunea Procedurii Civile
de 1. G. Siliidula cu ănovcanu
Se află de vânzare la principalele librării cin capitală, şi la autor strada Ştirbeî-Vodâ No. 6.
Preţul 25 lei noi
Anunciu pentru Carnaval
i-'e aduce la cunoşti iuta onor: P. T. Public, că subsemnatul dispune de’o orchestră buna de diletanţi in muşini, tic în quariet, iu quinet pănă la 2i) do artişti, complectaţi şi prin instruia nie de alamă. Aceste orchesue sunt la disposiţ.a onor J*. T. Public fie pentru concerte musn-ale" casnice, esecutând cu sau fără piauoforte, diferite uverture, piese clasice piese de solo, fie pentru soarele dansante, dispunând de un repertoar cel mai plăcut şt cel mal nou.
Preţuri sunt foarte moderate.*
ANTON KNAISSEL
Artist in vioară
Strada Podu Calicilor, (Calea Pahova) 25.
m. lkvy
PRIMA CASSA DE SCHIMB
la „BURSA“
Bucuresci. — 68, Strada Lipscani, 68. — Bucuresci.
Cumpără şi vinde după cursul zilei ori-ce Effecte Publice, precum Obligaţiuni de Stat Rom. 6%, Oblig. de drum de fer Rom. 6%, Obligaţiuni Do meniale, Scrisuri fondare Rurale, Urbane, Pensiuni, Oblig. Comunale, Lose Comunale, Renta Română 5°|0 etc. etc.
Se ocupă asemenea cu schimbul de Monezi, insărcinându-se şi cu versârl la toate casele publice ; effectuează culant ordinele din provincie.
Adresa pentru telegrame leac Levy.
ANUNCIU IMPORTANT
S’a infiinţat o nouă inagasie cu lemne de foc cu preţu dc 50 tr. loco, lemne groase lungi pe 9—10 palma. Vânţi şi după greutate o tonă sau 1000 kilog ame lemne uscate, taete şi despicate şi aduse Ja domiciliu numai 26 fr. Pemru ndesuirt a D-lor consumatori se vinoe şi cu suta de kilogr. D-nil amatori a se adresa in Strada Bt-rzi No. 17 bis, in apropiere de auheiul gărei Tărgovişti.
Hi-istu Simeon.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
i. iVL FERSViO & FRAŢII BENZAL
-------
CURSUL BUCURESCI.
JPe (Ji-ua de 14 Ianuarie IBBl.ora IO
OBLIGAŢIUNI	1 îomp.	Vend.
6 "/„ Oblig, de Stat Convertite. . .	«7	s7 /„
ti <>/„ » Oaiior ferate Romane.	92	92 ‘fi
K ,, Domeniale		102 9	Mia 'U 195
Dob. Io fr oblig. 0. pens. 300 1. . .	193	
7 % Scrisori louciare rurale . . .	98	99 '/
7 % ii » urbane. . .	95 '/*	03 »/,
8 % impr. Municipal			100 «fi
■ cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .	2 7	-.'8
5 % Renta română		77 ‘L	77 8fi
Acţiuni Dacia Nuol.		500
» Romania			72	75
» Banca Naţională a României.	575	580
Domeniale eşiie ta micii şi cup. exig.	7,	ar£.
Oblig, de Sta*t . .	7,	aur.
Rentă 		Vs */. V,	
Căilor ferate . . .		
Sensuri			aur.
Argint Naţional contra aur . . .	1 Va	i 7» 1 °fi
Bilete de Bancă		1	Va 2	50	
Rubla hârtie			2 60
Florini			2 14	2 15
Lose otomane		36	42
CUR8TG. nnf YîENA 25 Ianuarie		
Napoleonul		939	939 ifi.
Ducatul		o 56	56
Lose Otomane		21 10	20 80
Rubla hârtie 			122 i/t	122 >fi
CURSUL WN BERLIN 25 Ianuarie		
Oblig, căile ferate romane ....	100 70	100 60
Acţiunile » » ...	55 V-	55 ‘fi
Priorităţi » » ...		
Oppenheim 	 Ruble hârtie		109 30	
	211 20	210 95
Oblig, uol		92 V*	92
Lose otomane	 CURSUL DIN PARIS 25 Ianuarie		
Renta Română		77 V	77 ‘fi
Lose otomane		45 'fi	46 «fi
SCHIMBUL 14 Ianuarie		
Paris (3 luni)		99 20	
» la vedere		100 10	
Londra (3 luni)		25 12	
» la vedere 		25 35	
Berlin (3 luni)		122 */„	
» la vedere			124	
Viena la vedere		214 ‘fi	|215
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro

ROMÂNIA LIBERA
lAIag-asinnl de Blânâriî suB Urina!
LA URSUL ALB

WT S’A MUTAT -38®
Strada Lipscani, ianga Joanid bacanuS
Unde a sosit un mare asortiment eu tot felul de
BLAIVUB1
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşuane, Booelc, f îlf iiîlî, Cojoace, etc. ete.
Precum şi tot felul de picî neluerate, cu preţurile fdrte moderate.
BRFDER SPITZER.
iiirnirHWiHiiiruTWin assesmmmmKmA
TOT FELUL

DE TIPAR
DE SCRIS
.No, 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi Î2 pentru jurnale şi cărţi
No. 0 şi 1 iu toate nialilăţiln, r,c-satinaiă, satinată şi vărgată; No. 2 k si 0 pentru eondico
NE ÎNTRECUT PANA ACUM
(Medalie de Merit)
Ou privilegiul O. OL.
Cu aprobatiunea Ministeriului Imperiului German
C. R. escluslv privilegiat.
Ini de leat de Morun purificat
UNT DE COAJE DE CHINA de
dr. Hartung, pentru conservarea şi înfrumuseţarea perului in 11a-coane sig late şi cu timbru pe sticlă ; flaconul 2 lei şi 10 bani SĂPUN AROMATIC DE PLANTE, do dr. Borhardt, pentru infru-musetarea şi ameliorarea culoare! feţei obraz inul şi aprobat in co ntră tutulor necurăţeniilor pelel, in pachete originale sigilate; a i leu noi)
SPRIT DE COROANA AR0MA-
SAPIJN DE SMIRNA (benjolnl,
distins pri.n efectul şefi incontestabil sa utariii asupra infru-museţăreî şi tandreţei polei, in pachete originale a t leii şi 15 bani.
COLOAREA VEGETALA PEff. TRUVAPSIT PARUL, de dr Re-
ringuier, văpsind durabil negru, cafeniu şi blond, complect cii peri iţe şi farfurioare ; a 12 ici §0 bani.
(Huile de foie du morue purifice) a lui
Hârtie velina No. 6. Hârtie ministerială, §gST HÂRTIE DE AFIŞE Mo. 12
.Hârtie A lbastra : IVI TT C A t v\
DR FERESTRE.	|{	DR PAE.
gjggfe- CU PRETURI FOARTE AVANTAG10ASE«®g:
80 află do vemjnro la Noul mâgasin de hârtii}., stradaFniărtisn (germană! hanul Şcrban-Vorlă No. 2.
Pentru partide mal mari şi Cc.misioanc in toi felul de hârtie de Amlra şi" Franci a, plîcutî etc. a &e adresa la comptoirul subsemnatului, strada Doamnei, 5.	•
Trimit mostre do hărtie orî cui «mî va cere franco.
TT. WABTHA.
TiiTiiiiiiiiiiiiirUiiii)iii>iiiiiiiiîiiiiiiiiii[iir.iiiiiiiiiiiATBiTiiiiiiiimTTmiwiiiriimrTiriiiiiiiiiiiiiiim
GUILLAUME MAAGER, in Viena
Esaminat de la ptiinele autorităţi medicale ni din cama uşoarei lui digestiiitilăii mal ales ordonat pentru copil ca cel mal bun’) natural şi recunoscut ca cel mal folositor remediu contra maladielor de pepiţi a plămânilor, contra scrofulefor, pecinffwitoT) ulcerelor, maladielor glandulare si slăbiciunii., — |n Rer.ănia la pbarmEc r.il şi tirogueri.
*) Mal multe firme de curând nmple o calitate inferioară do unt do ficat do morun in flacoane triangularo şi încearcă a’l debita drept untuhi de ficşi de morun al Iul G. Mangcr.
Pentru a evita, o asemenea lesiune, so roagă a considera numai acele flacoane umplute cu adevăratul nnt de ficat de morun purificai, pe at căror pereţi eticheta şi receta de întrebuinţare se găseşte imprimat numele iMaager».
Agenţii generali şi depositarî pentru România, dd. Appel & Comp.
a, ___________________________ POMADE DE PLANTE, de dr.
TIC, • e dr. Beringuier, ca apă , Harttung, pentru reînvierea şi de spălat si ca parfum preţios viviilcarea creştere! perului, in
1 »	,	'' .ir /•	airrilntn ci rMi firnKtm
care deşte p ă şi fortifică spiri tul vi al"; in flacoane originale, a 3 şi 2 1. n.
COSMETIC VEGETAL, de pro-
fesorele d». Unde care ridică lus-tr 1 şi e astic taţen perului, fic-şând’iot-o-dată cărarea in bucăţi originale, a I leit 30 bani.
SĂPUN DE OLIVE BALSAMIC, distins pun efecuil sett vivica-tor si conservator asupra flexibi-Tîţaţei si tandreţei pelel, it pachete a 85 bani.
boicane sigilate şi cu timbru pe sticlă a 2 lei si IO bani
SĂPUN DE CAMFOR, aprobat
PASTA DE DINŢI AROMATICA, de dr. Suin de Boutemard, remediul cel mal universal şi sigur pentru conservarea şi curăţirea dinţilor şi a gingiilor ; in pachete întregi, a l b it şi 70 b,, jumeiăţî a 85 bani.
' UNT DE RĂDĂCINI DE PLANTE, de dr. Beringuier, pentru fortificare şi conservarea perului flaconul a 2leişi 50 bani. BOMBOANE DE PLANTE, de
c,a infailibil contra rheiin atisnui- dr. Koeh recunoscut ca remediu Iul si răcclei, in pachete origi- de casă probat centra guniv.iu-nnle a l leii şi 15 bani.	lui, răguseleî, flegmei, uscăciu-
SĂPUN DE GUDRON, cel mal : nc| f?fUul«ţ, Vcnu/'Ţorifc escelinte contra zgiăbunţelorii • nalo a i leu st .. Lam, şt a 85
(Bonton) şi spuseala pelel, in pa- , "am-	■; .
cin te originale a 1 leu n.
Sl
Veritabile se potfi cumpăra aceste articole recunoscute prin solidaritatea şi eficacitatea lori), in părţile acestea : in Bucii-rcşcî numai la MartinovicT & fiu şi in Jassî la farmaciştii Brilder Kuust, in Pealra la farmacistul Jos. Traugolt Karunier şi in ! loeşcî la farmacistul Rndolf SoUmettau.
Str, Şelari No, II si 12 Jr
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII
In curte la No. 11 este o pivniţă mare do închiriat de 40 butii, tot in aceeaşi strada No. 12 este un magazin maro de închiriat do Coloniale sa ti do ce va voi doritori.
Adoratori să se adreseze in n-aceeaşî stradă No. 11.
Societatea
W. STAADECKBR
AVTIJNCIIJ
Sub semnata vindec definitiv :
I.
iste*
* - fetfi'	I MWt-*****"''
Biicm*escî, Str. Siniird&ii S.
Universală pedago" gică din Paris, su^ preşedinţi d-lut Oh. Blanc membr11 al Institutului de France, procură in străinătate institutori şi instutriee dc t căror instrucţiune şi moralitate el garaotează.
A se adresa personal sau prin scrisori la directorul institutului, 48 rus de Pouthieu.
LCCOMOBILE Sl TREERăTORF,
HOKK.llY
de 10 şi 12 cai putere. Omistruc-ţiune nouă, c«>uţitatea şi eualita-
tea treerişulul neîntrecute iucâ
atât uscaţi si săngerosî
SCURS0VRE' (Pâla Alba)
pană acum do mei o altă tree-răţoure.
prin medicamente foarte uşoare.' A. se adresa': Strada■ Yulconu. No. 2, Suburbia Sf. Apostoli.
Mandiea Pumrirescu.
Se cauta un asociat
cu capi tal de la 30,000 â 10,000 lV;:ncl, p ntru o inîr> prindere industrială, garantăndu-i-se un beneficiu anual dc «50 %.
A so adresa, in Bucuros 1, strada Labi iutii, No. 5
BATOSE fie PORUMB
cu abur, sistem nou
BATOSE de PORUMB
cn măna.
MAŞINE de SECERAT
ŞI LEGAT SNOPI
Preţul sârmei foarte redus, pre-
Recomandâ pentru sesonul viitor :
PLUGURI
miale la toate Espesiţiuniîe unde a ;fost espuse.
MASINEdelECURAT
fără aparat legâtor, c ire arunc-a, snopi întregi.
PLUGURI ¥ID ATS
in mărimile de 1, i, 3 şi 4 cu bârse de fer şi de tuciii.
PLUGURI englezeşti
cu grid do fer, cormane şi fere de oţel
PLUGURI
pentru adâncime mare
eu 2 şi 3 brasde, întregi de oţel
MAŞINI de TREERAT
cu c.ii împreună cu maneglu
MORI DE MACINAT
simple, duble şi triple.
PIETRE DE MOARA
franţuzeşti,
FERESTAE
de copaci mari şi pentru lemne
do foi
PIETREI DE MOARA
nemţesc! şi unguresc!.
POMPE
de foc
I
POMPE
de vin
MAŞINI.
de tăiat pae şi fân.
MORIŞCE DE MANA
şi mal mari in unire cu ma-'' negii) pentru locuri muutose
Miişiamale de cauciuc
de -34 metri pătraţi
HOTEL FiESLHl
BUC AREST
-§
— Situat in centrul oraşului ■ Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT COMPLECT
c,u serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Oflac de la 1 — .5 fr. pe zi Apartamente pentru familii,
A bonamen te pe tună. cu rabat

Tiior
Hjgg'- I?en.tru mori mal recomand :
Cyliudre, Eureca, Aspiratori, Maşine de grişurl, Curăţitorî complecte, Yalţurî, Bu-
le şi toate articolele trebuinciose pentru mori.
I)E ÎNCHIRIAT
ODĂI MOBILATE
29, Strada Bmitrd an (Germană) 29
CEL MAI MARE
DEPOU DE MASINE DE CUSUT
DE ORI-Cl SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - plătihiSe şi in căşfuri mici
BEU.DER KEPICH
o.
c
Bucureacî, Strada Şelari ‘Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, iăngă «Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52,
Brăila, Strada Maro 55
învăţătura gratis şi la domiciliu
Carte de invoţătură in
imba romană şi in t6te imbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere. Mare deposit de re-pji quiste pentru maşine f dc cusut precum : Ace, Aţă, Uni-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
Reparaiurele se efectuează eftin si prompt
învăţătura Gfr.itis
•’t,
De vâmjare (maclaturl) hârtie stricată
MATICO
GRIMAULT Sc Oi- ph».rm*oi8tJ
8, RUE VIVIENNE, VARIS
Excluşivmente preparată cu folii* Mt&tl-coulul din Peruvia. A ceată Injecţiune, şi au câştigată in puţină annf uâ nsputajiuae universallâ. Ea curariccşoe in puţină tini P« sculamentele celle mas re>il«
Depueitd in principalei* D-.b
(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, Strada Covaci No. H
(Casa Pencovtdt)
' •
n rtiiiJliiAiiiJi
UIUUI
PIIOSPIIATE DE FER
nl lui IBIUS Ptiarmacis» duo'»! n ici nî« la Pan*
t
Perul face part,- >nlrgrame din sânge. Căndu clu di *' pare. slăbiciunea începe din ce in ce; facia devine palidă, pofta d< mâncare dispar,-si sâng !e şi perde colorea naturallă.
Ua/junlle praturile, draoeunle nu basâ de leru, intrebui Hate per. tru a le reconsiilui. au nare'e inconvenient!) d'a conţine ferulii in atare, nesolubilâ, d a da Ieri muu stomanhu deja bolnarii pentru alu disolva. d a provoca const.pajmne si adessea a orgi i dinţii Phospltatul de fer solubil al lui Loras nu possedă mei unulb din aceşti inconvenienp : este unu liquiUu limpide, fora guslu ai f3ra mirosi), care. afară din f«ru. ^conţine elementulu ptiuspbat, pnnci piu regen.erawriu alu ost lcru. Piu produce eflecte minunate, in tote caşurile unde există vnsărăcirea sângelui, rurarissesce co Iede palide crampele durerile du stomanhu, înlesnesc desvollarca fetciaru tinere, regular,Misă 'lucrarea mens-truaţiunci si face se dispare pola c'bâ
Depositu m principalele pia.'wvriă
v ;sr.	I
De venzare bilete de Închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, strada Covaci 14
DEPOSIT GENERAL
la DII APPEL &
BUCURESC
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase daii o căldură mare şi repede. Cea mai perfectă şi cea mai simplă regulare a arderef. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cei mat simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se inlâtură orI~.ee căldură supărătoare şi reflexitoure. "încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţevel de ven tilaţi une. O singură sobă incălzeşte trei camere. IncaUJire centrale aeriană pentru clădiri iniregl.
îWT- Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidrăa iisofjjfljp*
MEIDINGER-OFEN
ăiH. H E I M
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis
şi franco
Fnbrîcn de sobe Meldlnger şi obiecte de case
H. HEIM, Kârtnerstrasse 40-42, VIENA.
Tipografia Ştefan Mihâelscu strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
AVTILV. — No. 1081
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI 16 IANUARE 18*1
ROMANIA LIBERA
APARE TIST TOA'rE
Pentru Abonamente, Aminciurî şi Reclame a se adresa :
In Romani»: La ad.ministrapune, Tipografi.a St. Mih&lescu, Strada Ooracl. No. 14 şi la correspondenţil $ia*
rului din jude».
In Paris:	La Sociili IIa.vas, place de la Bourse. 8.
In Viena:	Prin compania generali de publicitate G. L. Daube & C-nia,
In Londra: Prin compania gsneraii de publicitate G. L. Daube & C-nie,
In Berlin, Francfurt. Znrich. Hew-York: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube Se O-nie.
ABON A.M.E3JMT5CJLiBl:
Ia Capitali: t an 30 Iei, 6 luni 15 leî, 3 îunî 8 lei. In Distriote: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 lunîl21eî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din tiarele streine.
Belgrad 25 lanuare.
Sunt spre incheiare negociârile guvernului sărb cu societatea Bontoux pentru construcţiunea liniilor sârbeşti. După cele ce s’au statorit pănâ acuma, linia va fi a statului, iar banii necesari se vor procura pe calea unulimprumut de stat, cu a cărei financiare se însărcinează conpania Bontoux.
Durban, 24 îanuare.
Burii aii propus căpitanului zuluilor, Oham, alianţa contra Englezilor, dar această propunerea fu respinsă.
Madrid, 25 lanuare.
Sevilla-Noua e inundată. Un uragan infloră-tor a pricinuit mari daune in Cordova şi Gerona.
Londra, 25 lanuare.
„Daily Telegraph" află că sănătatea lui Glad-stone a ajuns intr’o stare foarte debilă.
Roma, 25 lanuare.
Principalii agenţi aî comitetului de activitate din Triest in Roma sunt doi inşi : Petru Mose ting, fost funcţionar austriac şi condamnat la 4 Aprile 1879 pentru abusurl, — şi Carol Ober-dank, calfă de prăvălie. In cercurile guvernamentale de aici domneşte mare mirare cum a putut Garibaldi să se înjosească pănă acolo, ca să scrie scrisori politice acestor doi indivizi atât de suspecţi.
Londra, 24 lanuare.
Guvernul engles n’a făcut nimic in zilele aceste pentru cestiunea greacă. Toată acţiunea el se mărgineşte in aderarea sa la propunerile ultimei note turceşti. Pănă nu va sosi contele Hatzfeld la Constantinopol, nu se va putea incepe nimic cu tot focul Grecilor.
Londra, 24 lanuare.
Ştirea corecta şi adevărată sosită via Meihed dovedesce pănă la evidenţă desminţind cu fotul ştirile oficiale ruseşti. Astei* la 10 l.c. Turcomanilîncercând un asalt contra po ziţiunilor ruse, atacul le a reuşit pe deplin cucerind tranşeurile inimice, luănd patru tunuri şi multe arme. Ruşii ah fost siliţi după această grea infiingere să se retragă la Koreeg, şapte mile spre apus de unde aii fost, şi unde după afirmările lor aii fi fost biruitori.
Constantinopol, 23 lanuare
Mal toate puterile sunt dispuse să adere, cu oare-carî mici modificaţiunl, la propunerile ultimei depeşe consulare turceşti, de la 14 1. c.
S'a simţit că Grecia se osteneşte pe lăngă Puteri, ca la negociârile de aranjare, mal curând Poarta, de cât Grecia, să fie nesocotită.
Atena, 24 lanuare.
Comonduros a dat de ştire tuturor ambasadorilor greci din străinătate că guvernul elen consideră nota turcă mal rea ca propunerea arbitrajului, prin urmare silinţele Europei in acest sens vor fi zadarnice.
Petersburg, 24 Ianuarie.
Intre reformele ce se vor publica la 19 Febru-are vor figura şi unele relative la completa reparare a funcţiunilor de justiţiă, de administraţia civilă şi militară. Se vor subordona ministrului de justiţia dr< ptul de censurare, administrarea caselor de arrest si resortul asupra veghiăril exilaţilor.
Administraţi unea militară, in Rusia europeană, va lua un caracter strict militar, renunţând la orl-ce latitudine necompetentă. Agendele, ce pănă acum atârnai! de autorităţile militare, dar priveai! administraţia civilă, de aici înainte vor trece respectivilor funcţionari al statului. Juridictiunea tribunalelor militare iucetează in acele guvernamente, unde pănă acum nu s’a ridicat starea de asediil, pentru persoanele civile, precum şi pentru cause de certuri civile intre soldaţi şi oficiârl. Se vor mal desfiinţa şi acele tribunale militare, care pănă acuma erai! in drept siţ judece şi procesele de presă. Pentru admi-nistraţiunea civilă lucrează ministrul de interne un regulament de seviciii, in care se fac nuol împărţiri de rang, se statoresc condiţiunile de intrare pentru aspiranţi, şi se prevăd modalităţile de trecere a militarilor in serviciul civil al statului.
Varşovia, 24 lanuare.
Se afirmă cu toată positivitatea ca locoţiito-jul Albdinsky a innaintat Reichsrathulul din St. Petersburg un raport detaiat. asupra relaţiunilor cu Polonii.
Paris, 24 lanuare.
O	depeşă din Londra anunţă, că graţia inte:-venţiunil contelui Hatzfeld, s’ar .fi aflat basele unei conferenţo ce se va ţinea la Constantino-pol in luna viitoare.
Paris, 24 lanuare.
Generalul Munier va fi pus, in disponsibilitate, după ce va fi suferit pedeapsa sa disciplinară,
Paris, 24 lanuare.
O grupă de flnanţieri voeşte să cumpere averile nemişcătoare ale corporaţiunilor religioase cu 800 milioane franci.
Turin 23 lanuare.
Trei sute de studenţi republicani de la universitatea de aici aii adresat un apel colegilor lor de pe la alte şcoli inalte, ca să formeze căte un club republican pe lăngă fie-care universitate.
Serviciul telegrafic al „României Libere,,
26	lanuare—4 ore'seara.
Paris, 26 lanuare.
Toate puterile ai! aderat astăzi la propunerea de conferinţă conţinută in cea diu urmă notă turcească. Puterile negociază acum asupra procedurii ce cată a se urma.
Londra, 26 lanuare.
Camera comunelor. -Deputaţii irlandejl fac politică obstrucţionistă- Şedinţa va dura poate toată zioa.
La Londra, s’ail luat măsuri pentru a protege casarmele.
Măsuri s’afi luat şi la Liverpool in contra oricărei incercărl din partea fenianilor.
(Havasj
A se vedea ultime «Urî pe pagina III.
Bucureşti, 15 Ianuarie
Am spus ieri cititorilor noştri, că d. Cogălniceanu a demisionat din postul de ministru-plenipotenţiar al tării, pe lângă preşedintele Republice! franceze. Din ce cauză luat’a d. Cogălniceanu această ho-tărîre, n’o putem spune cu siguranţă astăzi; cu toate acestea multe cuvinte ne-ar face să credem, că această demisiune este in legătură cu cestiunea Dunării. Ţara şcie, căt erad să fie compromise interesile sale de la Dunăre, dacă d. Co-gâlniceanu nu se punea d’a-curmezişul tendinţelor ministrului de externe, fermecat de ademenirile austriace.
De atunci o răceală mare se produse intre ministrul Boierescu şi representan-tele Românie! la Paris. Această răceală ajunsese foarte departe... Nu vom vorbi astăzi, despre acea şedinţă a consiliului de miniştri, preşeţlutâ chiar de Suveran, cănd a fost vorba de o mişcare in personalul diplomatic. Ya veni timpul, când vom vorbi şi despre densa.
Acum, cănd cestiunea Dun riî, nu este incă resolvată, demisionarea d-lu! Cogâl-niceanu, din inalta demnitate ce o avea, de unde mult putase face pentru interesile României, ne inspiră oare car! temeri. Nu-cum-va guvernul nostru, prin abilitatea Ex. Sale d-luî baron Boerescu, intrat’a in orbita politicei austriace ?
In curând lumina se va face.
De-o-camdatâ să ne permită membrii parlamentului, de a le esprima mirarea noastră, cănd 61 vedem cu totul indiferenţi in cestiunea Dunării. Nu inţelege oare nici unul căt de mari interese politice şi economice are România la Dunăre ? ori sunt cu toţii convinşi, că guvernul lucrează c’un patriotism luminat in această cestiune ?
In alte ţări o aseminea cestiune ar agita foarte mult spiritele.
--^oo-----
Ministrul de instrucţiune publică a depus pe biuroul Gameril proiectul seu, pentru reorganisarea invâţămentulul public, promis cu multă emfasă prin Me-sagiul, cu care s’aU deschis, in anul trecut, corpurile legiuitoare.
Nu cunoascem cuprinsul acestui pro-
iect, dară indată ce vom pune măna pe dânsul, ăl vom impărtăşi cititorilor şi’l vom discuta, căt se poate mal cu dea-măruntul.
Pănă atunci, vom constata cu părere de reu, că procederea ministrului de culte a nesocotit consiiiele date nu numai de unele organe ale oposiţiuniî, dar chiar pe cele date de organul principal al guvernului, de „Românul".
Acest proiect a fost ţinut secret de presă, ca şi cănd ministrul se temea de desbaterile, ce s’ar fi născut prin ziare. Şi dacă „Pressa" nu se grăbea să laude căte-va articole din acel proect, prin câte-va reviste scrise in cabinetul ministrului, nimeni din profani n’ar fi avut cea mal mică bănuială, despre eonţinutul acelui proiect, menit —după espresiunea guvernului —a vindeca şi starea econo mică,şi starea politică, şi starea socială a poporului romăn! !..
■K* *
Criticând procederea ministrului, suntem dintre aceea cari credem, că o reformă serioasă in organisaraa învăţământului era necesariă. Legea actuală cuprindea multe contraziceri, multe lipsuri, multe disposiţiunl vătămătoare, pentru cultura societăţii noastre.
Reuşit-a insă d, Conta să corigă viţiile actualei legi şi să presinte o organisaţi-une nouă, corespunzătoare cu interesele politice, sociale şi economice ale naţiunii ? Vom vedea, la citii ea proiectului său, de şi de pe acum ni este permis a ne indoi.
O lege nu se face in tainele odăieî, consultând numai căte-va legislaţiunl străine. Genial d’aî fi, şi nu vel putea să faci aat-fel o lege bună, pentru cutare popor, in cutare situaţiune. Trebue să studiezi mult trebuinţele acelui popor şi mijloacele de cari poţi dispune spre a indestula acele trebuinţe, şi apoi in vederea acelor trebuinţe, şi a celor mijloace, să alcătueştl organisarea.
D. Conta, după căte şcim, s’a preocupat puţin de aceste doă- consideraţiunî, şi dând sbor gândirii sale pe câmpul teoriei, a Înşirat articole lăngă articole, spre a face o organisaţiune in sine, iar nu o lege relativă la situaţiunea actuală a poporului romăn.
Dar in sfirşit, vom aştepta, spre a discuta lucrul, cu textul in mănă ?
Atunci vom vedea, ce a făcut ilustrul ministru, pentru a deştepta tragerea de inimă a tinerime! către studii, pentru deşteptarea iubirii comunelor, judeţelor şi statului de şcoală, pentru recrutarea profesorilor şi imbunătăţirea posiţiunil lor, pentru inavuţirea literaturii didactice, pentru privegherea invăţămăntuluî, pentru organisarea deosebitelor specie de şcăle, etc. *
* *
Noi cari am criticat de multe ori actuala organisare a invăţămăntuluî, şi cari suntem convinşi, că mal mult prin scoală de căt prin orî-ce alt mijloc, putem im-bunătăţi situaţiunea statului român, ne bucurăm cănd vedem depunându-se in camere un proiect de aseminea natură, dar in acelaşi timp ne tremură inima, ca nu cum-va nişte maiorităţl nepricepute intru ale şcoaleî, să inzestreze ţara cu o organisare a invăţămîntuluî mal rea de cât cea in vigoare,
De aceea ţineam, ca acel proiect, inainte d’a se depune pe biuroul Cameril, să fie
anun oin kiTub"	|
Lini» de 35 mihmetra pe pagina IV*» 35 bani» Reclame pe pagina III-»........1 Left,
-#A „ Epistole nefraneate se refuţă
Articolil nepublicaţî nu se inapoâză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiune* au este responsabili.
Prim-Redactor: SteF, 0. MlOHAILESOU
supus cu sinceritate, analisel oamenilor competinţî, să fie comunicat consilielor şcolare, să fie impărtăşit presei,— şi apoi, din toate discursurile urmate asupră’l, să se formeze un dosar al criticei, de care să se servească şi ministrul şi deputaţii, in amendarea proiectului.
Numai ast-fel am fi putut fi siguri, câ lucrarea este mal puţin rea, şi că ţara a luat parte la organisarea şcoalelor sale.
Egoismul insă se vede, că e mal puternic, de căt dorul onest de a face ceva, căt se poată mal bun, pentru ţară. D. Conta se crede om de geniu, fiindcă s’a plimbat căt-va prin al noulea cer al me-tafisiceî.
Am fitotuşl veseli, dacă după ridiculul din lunile trecute, care ne-a umplut sufletul de amărăciune, am putea să constatăm, că d. Conta a putut face ceva folositor pentru şcoala românească.
------- W —I--------------------——
CRONICA ZILEI
Proiectul de lege al instrucţiunii publice' a fost depus eri la Cameră şi s’a cerut urgenţă.
Ceea ce nu înţelegem este urgenţa !
Modificase-va indată starea instrucţiunii, cu votarea acelui proiect ?....
O sanda simplicitas!
Prezidentul'Statelor-Unite mexicane a respuns ieri la scrisoarea M. Sale Regale Domnul prin care-î notifica independenţa României.
Se zice câ şi un al patrulea judecător de la tribunalul Ilfov, d. Burcă, şi-ar fi dat dimisia.
Sunt numiţi membri onorifici la camera de comerţ a circumscripţiei a IV, cu residenţa in Galaţi ; dd. V. DobrovicI, G. P. Mantu, N. Lin-guceanu, M. Curtovicî, I. Antachi, Ev. Atanasiu şi C. Racoviţă.
Ieri s’a trimis la comisiunea bugetară proiectul de buget general al statului pe exerciţiul 1881-1882.
D. baron de Reinich, a oferit gratis materialul de lemnărie, trestie şi spesele necesarii pentru contstrucţiunea scoale! din comuna Creţulesci, judeţul Ilfov, şi o ladă de fer pentru conservarea banilor in casa comunală. — D. C. Ciochinescu, din urbea Buzâil, a dăruit gimnasiului „Tudor Vladimirescu", din acea urbe, mai multe volume de cărţi. — D. Constantin Roşea, primarul comunei Băr căneşti, din judeţul Ialomiţa, a oferit scoale! din acea comună un orologii! de părete, o icoană şi nouă portrete istorice.
Am spus ieri că o companie franceză de operete şi opero comice va da in sala Bosel câteva reprezentaţiuni. Eată acum numele acestor reprezentaţiuni:
La fille du tambaur major, operă comică in 3 acte şi 4 tablouri; Madame Favart, op. comică in 3 acte ; Le petit duc, operetă in 3 acte ; Les cloches de Corneville, operetă in 3 acte.
Reprezintaţiile vor incepe Luni, 19 Ian. cu op. comică La fille du tambour major, muzică de reposatul Offenbach.
Măine-searâ, Vineri, in sala Atenoului, al doilea concert al d-nei Essipoff.
Societatea „Concordia română", cu ocasiunea. expoziţiei naţionale, a conferit tipografiei „Ştefan Mihălescu" medalia de aur.
Cu ocasiunea anului noii, d, Boisnard, directorul fabricei de zahăr dela Sâscut, a dat un banchet personalului fabricii, la care au asistat ca la 200 de persoane.
Era de admirat şi ceva original, zice „Luptătorul", de a privi cum rezesil şi mocanii noştri fraternişail cu lucrătorii italieni, francezi şi germani. Directorul lăuda pe mocanii şi rezeşiî noştri câ sunt foarte buni şi inteligenţi lucrători. La finitul banchetului d. A Brăescu, ca proprietar din vecinătate şi ca representant al prese.
www.dacoromanica.ro
a ridicat un toast pentru capitaliştii francezi cari att fondat industria zacharină in ţara la noi, îndemnând pe capitaliştii români să imite acest esempluE şî sâ coopereze pentru acest sfârşit in loc d’a-şringropa banii in zidiri inutile şi luxoase. -Ast-fel de consiliul! adresează şi municipalităţilor şi consilielor judeţene cari ’şl vor spori resursele ast-fel in loc de a le scena, inchinănd in cele din urmă toastul in sănătatea activului şi inteligentului director Boisnard.
D. Boisnard, la rândul sed, respunse mulţumind proprietarului vecin şl lucrătorilor pentru stima si simpatia ce’I arată şi concursul ce i l'ad dat; inchinănd si dânsul in sănătatea lor.
La sfârşit o horă românească Întruni pe toţi oaspeţii, lucrători, ţărani şi proprietari.
Petrecerea ţinu până târziii, şi a urma in ordinea şi in liniştea cea mal perfectă.
JDX3ST APAHA
Discursul (1-luî Gambetta la banchetul citrcîumarilor.
Cărciumariî din Paris se urcă, — lucru foarte firesc —la cifra de câte-va mii. Ceea ce le dă, in urmă, o importanţă şi mai mare, este imprejurarea că sunt constituiţi intr’o corporaţiune foarte bine organizată, care având de macsimă conducătoare totalitatea principiilor democraţiei, apasă greii in cumpăna, care dă astăzi republice! puterea de a stăpăni Fran-cia. Ne putem dară esplica cu multă in-lesnire rapiditatea cu care d-1 Gambetta a primit invitarea de-a participa la un banchet a acestei onorabile reuniuni, precum şi zelul ce-a pus de a rosti un discurs de ocasiune, intre cele mai frumoase din cuvântările sale de acest soiţi. Afară de d-1 Gambetta mai onorară această adunare şi alte notabilităţi republicane, precum deputaţii : Brisson, Le-pâre, Spuller, Floquet, Allain-Targe, Na-quet, etc- împresurat de această cunună de prietini şi tovarăşi politici, d-1 Gambetta rosti, in urma unei introducţii potrivite, următoarea apologie la adresa căr-ciumarilor parisieni şi-a democraţiei ;
.... Acest modest cărcimar, care ăşi eser-cîtă profesiunea sa. in cartierele poporului şi a cărui masă de băut este pentru lucrător şi omul restrîns in mijloacele sale cercul, clubul, salonul săli, acest modest cărcimar se gâseşce sub stăpânirea unei legi escepţionale prea aspre, ce datează din timpul de la 1851-1855. Cu toate acestea el este un membru important a societăţei noastre, căci, cum a zis odinioară bravul Martin Daud, munca face pe om setos (Prea bine !), de aceea pe muncitor 61 găseşcî mai curând in cărcimâ de căt pe negustor si pe negustor mai curând de căt pe boier. Efi voiu căuta dară, in unire cu soţii mei de arme ce se găsesc la această masă, să imbunătăţim posiţiunea legislativă a căminarilor. Nu vom avea trebuinţă să resturnâm de-a dreptul toată legislaţiunea promulgată in această privire ; găsesc insă cu putinţă stabilirea unei deosebiri intre simpla contravenire, care consistă in amestecarea vinului cu apă, intre falsificarea mai serioasă şi in sfârşit intre falsificarea criminală, făcută cu substanţe *trâvitoare, care este atât de pri-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 15 Ianuare —	2
P. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNDI MARINAR PRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. M. GEORGESOU
După cină, mă reurcai pe bord; nici odată in viaţa mea nu vădusem marea aşa de Înfuriată ! Valurile se ridicaţi ca nisce munţi negri, să năpusteaţi peste nenorocita noastră corabie, ca şi cum s’a.i fi inbulzind ca sâ o inghiţâ, fâcându-i să tremure pănă şi cariria. Vântul sufla şi urla prin odgoane; trosnete prelungite sguciuiafl toate încheieturile, cari păreaţi gemând şi gâfâind ca un om rănit de moarte. In acelaşi timp ne co-prinsese şi un frig din cele mai pătrunzătoare, şi totul era copleşit de cea mal profundă negură.
In mijlocul sgomotoasel turbări a ►je-liel, re-sună de odată înfiorătorul strigăt: „Stânci înainte!" Intr’adever, la căţî-va metri in faţa noastră se întindea un lung şir de stânci, de cari aveam neapărat să ne sfărâmăm. Ar fi fost o nebunie d’a arunca ancora la un ase menea loc; cu toate acestea ne-am decis să facem aceasta încercare ca ultimul nostru mijloc de scăpare! In momentul acela ventu.1 se păru malscădănd şi se şi schimbă. Filip riscă atunci totul pe o carte şi abia se auzi ordinul lui d’a întoarce nava, şi alergarăm la posturile noastre, cuprinşi de o nouă
ROMANIA LIBERA
rnejdioasă higienel publice şi atăt de înşelătoare pentru lumea consumentă, Trebue să se stabilească o definiţi une şi o deosebire teehnicâ lămurită a acestor delicte atât de felurite, ca sâ nu se mal pedepsească pe viitor atât de grea unii ce sunt foarte puţin culpabili, iar vinovatul de căpetenie să scapă nepedepsit. (Aplause prelungite).
In acest chip, industria aceasta, care e cuprinsă actualmente de o adevărată teroare pentru intervenţiile poliţiei, va dobândi şi dânsa o inlesnire esenţiala. Pe urmă vom căuta să ne inţelegem cu statul, dacă nu se va putea găsi o procedură, prin care feliuritele vinuri sâ fie supuse la feliurite regimuri, in raport cu bunătatea şi cu conţinutul lor alcoolic (Prea bine !). După părerea mea-şi efl cred că mi-o pot in-temeia prin cifre-statul şi. oraşul nu vor putea de căt profita din această varietate do im-posite, mai vârtos c.ă ast-fel defraudaţiunea se va fi despoiat iu mare parte de farmecul el. Deja au ajuns doară lucrurile atăt de departe, in căt chiar- şi fără voie cine-va se vede silit să defraudeze,' numai ca să poate întâmpina concurenţa. (Aplause) De asemenea şi pedepsele pentru delictele semnalate afl trebuinţă de-o revi-suire şi. o mai bună grupare, de vreme ce sunt prea' aspre şi inechitabile. | Aşa bună-oară punerea afară din lege care se pronunţă acum asupra unul cărcimar după cea d’ântăifi condamnare şi care âl poate ruina ; această pedeapsă să nu se mal poată aplica de căt in c-aâul unui delict prejudicios higienel sau in caşul repeţirei delictului. Aceeaşi se poate zice despre luarea drepturilor politice pentru tot viitorul. Fără îndoială ouestitatea sufragiului universal şi demnitatea lui cer sprijinul cel mal îngrijitor, tocmai de aceea insă o pedeapsă atât de aspră cum este perderea drepturilor politice nu trebue să aibă o trecere zilnică înaintea tribunalului poliţiei. Trebue să se deschidă uşile şi căinţei şi reabilităreî. (Aplause).
In privirea acestor puncte vom putea impru-ta căte-va puncte folositoare şi de la vecinii noştri englesl şi dela legislaţia lor din 1875 şi 1876. Aceasta a fost, domnii mei, scopul de căpetenie a venirel mele aici şi do aceea beafl din suflet pentru viitorul Camerei noastre de Syndicat (corporaţiunea cărei marilor), pentru legislaţia şi progresul el prin conlucrare, înţelepciune şi maturitate ! (Aplause vii). Tot-dea-una sâ ţineţi la principiul că : nu mal aceea se stârpesce intr’adevâr din locul săfi, ce se poate inlocui prin ceva mai bun. Ce privesce intrtbu-buinţarea libertâţel de presă, inti uniri şi asocia-ţiuni, care esistă deja de fapt şi se va realisa in curând şi de drept, sunteţi stăpânii neturburaţi a destinatelor d-voastră. Toate problemele economice şi industriale, pe cari, ce mâ privesce, nu le pot cuprinde intr’adevâr sub singura numire de „cestiune socială", se vor deslega unele după altele prin studia, bună-voinţă, specialitate si străduinţă.
*	t>
Fiţi Încredinţaţi, domnii mei, că poporul fran-ces, in absoluta sa majoritate, se va inspira din ce in ce mar mult de această concepţiune a unei politice raţionale, basate pe ştiinţă şi es-perienţă. Tocmai acum s’a dovedit aceasta din nou intr’un mod strălucit şi lumea privtsce cu minunare la o mare republică de 40 milioane suflete, care cu toate că a fost paisprezece veacuri de a lungul monarchie. se guvernă sin-guiâ, presintăndu-se atăt de roditoare, atât de puternică şi de onorată, precum n’a fost nici un imperifi şi nici o dinastie (Aplause prelungite).
Şi cui are sâ mulţumească Francţa republicană această transformare ? EI insăşî, domnii
speranţă. Vasul se sgudui incetişor sub impulsia-nea cârmei. Cu toată obscuritatea nopţii, vedeam alba spumă a valurilor ce se spărgeau de stânci, şi fie-ce minut ni se părea un secol. Nava trecuse acum de locul care se părea a fi.cel mal periculos, şi noi incepurăm a respira mal liber, cănd de odată o grozavă isbire resturnâ catarte-le, trăntindu-ne pe toţi la pământ. ValiNeisbi-sem de-o stăncâ ascunsă care se infipsese in brânca carineî. Eram perduţî.
Atunci incepu o scenă de consternaţiune şi tulburare : şalupele stâteafi gata, aprovisionate cu apă şi cu de a le mâncării. Valurile, cari măturafi bordul, ameninţafi a le răpi in furia lor; a cătat dar să le dăm drumul pe mare, şi Filip avu trebuinţă de toată autoritatea sa spre a fi ascultat de oamenii echipagiuluî, in spâimân-taţl de groază şi eşiţî din minţi. Apa ne copleşea din toate părţile. Filip se apropiâ de mine in mijlocul strigătelor de nerăbdare şi a blestemelor matrozilor şi imbrâţişăndu-mă âml zise :
— Te las in paza Domnului, Tregan ! Eată, vezi că avem sâ ne despăiţim spre a lua fie care din noi comanda unei şalupe, şi poate că nici avem să ne mal vedem vre odată! Te las cu Dumnezefl!
Oamenii noştri se certafi deja care să intre cel’crântăifi in şalupa ce avea să pornească ma-ântăifi. Când se umplu una, Filip se aşeijâ in-trfcnsa. Dumnezeule! căt de mică era ea in mijlocul mării inluriate! abia se tăiaseră odgoanele de cari era legată aieastâ şubieda luniiişuară, şi de odată un Înspăimântător talaz o repezi la o distanţă de cel puţin trei-zecl picioare pe largul marii. Aceluia 6î iu mă un altul, plin de spume, impetuos şi mugitor; şi după ce se sparse, Filip şi matrozii lui nu se mai vâdur ă: âî înghiţise oceanul.
Acelaş talaz luase şi a doua şalupă cu cea
mei, esperienţel ce a dobândit din Înfricoşatele învăţăminte a“ le nenorocire!, comparaţiuuel ce a făcut intre sgomotul vorbelor şi acţiunea sigură a faptelor, din esaminarea, căreia a supus fără deosebire pe iraseologil tuturor partidelor. Şi această democraţie, mare numai prin sine, care despreţuesce comploturile partidei adverse şi care se ştie deplin scutită de dictaturile comice cu cari caută unii să o distragă (mişcare), această democraţie care a iutărit de la 4 Septem-bre de zece şi de o sută de ori republica, această democraţie nu vrea — insemnaţi-v’o —bine nici o republică anarchistă nici o republică neroditoare. (Aplauso prelungite).
Ultimele alegeri comunale din Francia ne semnalează o mare învăţătură, aceea anume că noule straturi a le socităţeî, cari aii ajuns la cârmă, şi-au dovedit competenţa şi şi-afl păstrat simţământul respunderel. D-voastră aţi ştiut să resistaţî stăruinţelor şi propunerilor putere! elericale, precum şi agitărilor bolnăvicioase şi vage a le unui partid, pentru care nu esistă nici un nume. Cu această democraţie putem trece cu încredere peste pragul anului 1.881, care cu alegerile sale comunale, de deputaţi şi de senatori ar fl fost să fle —după cum se pretindea—un an de desbioărî, de lupte şi de res-furnărl. Rosultatut alegerilor comunale ne dă un drept la aceasta. Voifl să las in pace pe invinşl, pot zice cu toate aceastea că prevăd incă de pe acum, mai pe sus de orl-ce îndoială, resulta-tul alegerilor de deputaţi şi do senatori. Prea lesne este să facă acum cineva pe profetul; vâ prepar cu toate acestea la aceea, că acestea a-legerî vor fl un triumf pentru democraţie, pentru republică, pentru patrie. (Bravo'. bravo!) Am vorbit destul, poate am vorbit şi prea mult (Nu ! nu !)., nu voifl sâ incheifl insă fără a nu ridica şi din parte-mi un toast pentru comesenii, pentru oaspeţii noştri. S’a toastat deja pentru : deputaţi pentru consilierii comunali , pentru presă; ei bine, eu voifl să adaug, ceea ce vâ pune in mirare poate, că beafl pentru presa întreagă (aplause prelungite şi furtunoase).
La despărţire toţi mesenii ah trecut pe lângă d-1 Gambetta spre a-1 strînge mâna; la eşire presidentul Camerei a fost primit cu urări entasiastice de poporul. de pe straie.
Italia şi Germania.
De cănd cu publicarea corespondenţei dintre generalul Garibaldi si comitetul Triestin — in ces-tiunea meetinguluî din Roma pentru sufragiul universal-ziarele germane poartă un limbagiu foarte aspru împotriva Italiei.
„Augs. Allg. Ztg.“, „Nat. Ztg." şi in deosebi „Nordd. Allg. Ztg.", nu găsesc destule cuvinte prin cari sâ codamne veleităţile Italienilor pentru cucerirea Triestulul şi TrentinuM de la Austria, imputăndu-le că vor să puie in prirhej-ăie pacea Eoropei pentru realisarea unor „utopii". Acest chip de mustrare tot armai merge. Germania este aliata Austriei, şi nu poate voi Întinderea şi întărirea unui stat latin in socoteala acestei din urmă. Pentru ce insă să iea drept argument de combatere tocmai pacea Eo-ropel, care s’ar putea primejdui prin ast-fel de veleiăţl ?
Facem această întrebare, căci in aceleaşi articole, ziarele semnalate nu se pot reţine de a nu îndrepta ochii Italiei asupra Tunisului, care ar fi un obiect de compensaţie mal bogat şi mai lesne de cuprins de căt provinciile italiene ale Austriei. Oare, o ceartă intre Italia şi Francia pentru Tunis n’ar putea primejdui pacea
mal mare parte din soţii mei. Nu mal rernăse-serâm de cât cinci inşi de asupra carineî, care era spartă pe jumătate!	•
Uitai propria mea situaţiune spre a deplânge soarta nenorocitului meii prieten: âml aduceam aminte de fericiţii ani pe cari ’î petrecusem împreună şi aşteptam cu nerăbdare moartea care avea să ne unească iarăşi. Apoi după căte-va minute, instinctul vieţel reinviâ in mine. Vântul se alină, marea se mal potoli şi şandramaoa Speranţei tot mal ţinea. Cine ştie, poate cujsosirea zilei aveam sâ fim salvaţi!
CAPITOLUL II.
Soarele resări radios şi-’şl reversâ lumina sa peste un pământ, de care se isbea valurile spăr-gându-se cu un sgomot asurditor, şi cu toate că eram numai ca de un cuart de legbă depărtaţi de uscat, spuma mării tot agitată, abia ne lăsa să-î distingem ţârmiî. Aproape de noi se inâlţa o mică insulă, de a le căreia stânci ni se lovise corabia.
Fie-care val lua căte o scândură din adăpostul nostru; ne puserăm pnn urmare a construi un pod plutitor, un fel de plută spre a putea sâ ajungem la uscat. II terminarăm până pe la prânz; şi pe cănd ne ocupam a ’l incărea cu lucruri cari puteafl să ne fie mal de trebuinţă, de odată ne pomenirăm năvăliţi de o flotilă de şeicl, din cari eşiră nisce oameni ce ne incunjurarâ intr’o clipă. N’aveam ce face, şi ori ce impetrivire ar fi fost zadarnică, căci erafi înarmaţi cu măciuci, cu lănci, cu arcuri şi cu săgeţi. Ne-am predat prin urmare la discreţiunea lor şi Îndată furăm tiansportanţl pe luntrea unul negru inspâimăntător, cu un aer crunt şi întunecat, care nij se păru a fl căpetenia acelor sălbatici. Acest negru era mare de statură şi
Eoropel in cel’aşl mod ca şi un resboifi italiano-austriac pentru Triest şi Trentino ?
Tactica ziarelor germane este invederată. Ia-lienil insă sunt cu mult mal buni latini, şi in deobşte cu mult mal buni patrioţi, de căt sâ se lase a fi mistificaţi asupra adevăratelor lor interese şi a ţintelor de acţiune singure naţionale.
CATE-VA CUVINTE ASUPRA RE0EN8EUENTULUI GENERAI, 1880-1881*)
Corpurile legiuitoare au votat, şi prin „Monitorul oficial" No. 290 din 25 Decembre I8a0 s’a sancţionat şi promulgat legea prin caro se prelungeşce dreptul de apel in contra lucrărilor comisiunilor de recensemânt, până la finele lui Ianuarifi 1881. Tot prin această lege (ârt, 7) se acordă termenul d’a se cere revizuirea contra sentinţelor deja pronunţate de comisiunile de apel până la finele lunel Ianuarifi curent, iar contra hotârîrilor ce se vor pronunţa in urma promulgărel acestei legi, termenul va fi de 20 de zile de la data pronunţărel “hotârîrel atacate. Nu putem de cât a mulţumi acelor cari aii dat impulsiunea guvernului d’a veni cu o asemenea lege, menită a repara greşelele unor zeloşi log o feţei şi a altor aspiranţi de asemenea demnităţi, cu rare escepţiunl, cari uno-orl aii in-cărcat dările directe peste întreit, şi mai ade sea avend a face cu puternicii zilei safi cu pro-tegiaţiî acestora, le-afi redus in mod simţitor, safi mal bine zis ceea-ce afl scădutdela cei din urmă au sporit celor d’ăntăifl. Iată de unde provine râul, iată de ce recensimântul general a dat roade uscate. Căd vorbind adevărul resulta-tul total al recensemăritului din 1880, pentru întreaga ţară, nu se gâseşce sporit de căt cu prea puţin peste ţifra totală a recensământului periodului care incetează.
îndreptarea situaţiune! dar stă in mana comisiunilor de revisie. Lor dar se cuvine a impune pe cel ce au fost menajaţi cu sau fără intenţiune la adevărata dare; asemenea eie sunt chemate a da dreptate acelora, ce pe nedrept s’afl impus de comisiunile de recensemânt la dări exagerate şi n’au putut găsi un sprijin in comisiunile de apel. De la modul cum ăşi vor inţelegc misiunea aceste conrisiiml, depinde soarta acestui recensemânt, ajurnat de atâtea ori ; căci de s’ar urma aceeaşi procedură innau-gurată de comisiunile de recensemânt şi perfecţionată pe o scară mai inaltă de comisiunile de apel, apoi, ferească D-ztfi, cu acest mod se poate prea bine anula recensenrăntul intreg, şi procede la facerea unul altul, de oare-ce şi co-nrunile şi contribuabilii şi statul vor avea a suferi, in urma unul recensemânt făcut in con-diţiunile descrise mai sus.
Nu putem incheea fără a zice căte-va cuvinte la adresa comisiunilor de apel.
Cerem respectuos ca comisiunile să judece contestaţiunile după ordinea inscrisă in condica de sorocul, sau după un afipt ce s’ar lipi pe uşa salel şedinţelor, spre a nu se da dreptul la plângeri legitime luăndu-se incercetare de exemplu reclamantele care figurează la No. 17 înaintea celui ce se gâsesce inscris la No. 5.
Apoi ca hotâririle pronunciate in şedinţa de ieri, de estrnplu, să se semneze astâ-zl de toţi membrii, şi mult după trei zile sâ poată reclamantele avea o copie legalisatâ, spre a putea
*) Publicarea acestui articol s'a întârziat din causa imbulzelei materiei. De vreme cf- şi astâ-zi are insă aceeaşi valoare de actualitate, 61 presmtâm cetitorilor şi m deosebi atenpuueî acelora către cari se adresează autorul. *	(N> R.)
capul i era acoperit de un pâr creţ atăt de bogat in căt ţi se pâcea că purta drept cunună un cap de lup.
Biruitorii noştri se puseră cu toată ardoarea să jefuiască corabia. După ce se incărcarâ de pradă, ne capturară vasul legăndu’l de al lor şi luară drumul spre uscat. O mulţime de alte Iun-trişoare veniafi intru intămpinarea noastră, şi cănd ne vădură^cel ce se gâsiafl in ele, arătară cea mal mare mirare şi incepurâ a gesticula şi a urla ca nisce adevăraţi demoni. Intr’o jumătate de oră trecusem de stâncile pe cari le semnalase in zioa trecută nenorocitul pilot al Speranţei, şi de odată descoperirăm intrarea unul golf aşa do bine ascuns printre stand, in căt era peste putinţă a-’l descoperi de pe luciul mării.
A trebuit să ’năbuşesc in mine un ţipăt de minunare când am văcjut minunata pajişte ce se desfăşură înaintea ochilor mei mei uimiţi, Şi de ocamdată uitasem că erafi prisonier, şi că poate mă aştepta moartea pe acest pământ atât de răpitor. Razele ardătoare ale soarelui seres-frângeafi in apa cea limpede a micului golf şi acesta lucea ca oglinda.
Spre mează zi se sfârşeaţi incetişor înaltele dealuri cari mărgineau mai ea; despre meazâ-noapte şi apus, ţermiî fiind ceva mai precip tâl formafl un şir de terasse; in toate părţile se întindea vegetaţiunea cea mal inbelşugată. Din distanţa in distantă se inâlţa de asupra arborilor fumul cător-vâ cătune, grămădite in pădure, şi in partea despre Mt-azâ-noapte. se vedeafl turme păscând pe câmp. Satul locuit de biruitorii noştri!, se întindea spre Răsări t şi se oglinda in iimpt-zile ape ale golfului iar pe'ţărmul nisipos alergafl selbaticil gol goluţi cari veniră să ne ajute să eşinr pe usept.
(Va urmă.)
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
a’sf face in termen recursul acordat de art. 9 | din legea de la 23 Decembre 1880.
Am dori incă, daca se poate, ca membrii co-misiune! să nu fie permanenţi, afară de delegatul guvernului care poate fi acelaşi inspector financiar sad casierul general, fiind mal comod reclamanţilor a nu şti de cine aii să fie judecaţi a doua zi.
ţn centr'urile mari iarăşi, unde sunt doul, Xreî, sad mal mulţi presidenţî de tribunale, ca ]a Bucureşcl, Craiova, Iaşi ect. mar fi mai ne-merit ca preşedintele să delege pe un preşedinte de secţiune după esemplul anilor trecuţi? Acesta după noi fiind adevăratul inţeles al .irt. 8 din legea de la 4 Maid 1877 pentru facerea recensemăntulu! contribuţiunilor directe.
Am mal avea câte-va dorinţe de adăogat, dalie reservâm pentru o altă ocasiune, căci in-curând vom reveni asupra acestei importante afaceri.
Romănescu.
CONSIDERA ŢI UNI GENERALE şi POLITICE
ASUPRA CONVENTIUNILO® COMERCIALE
Introducerea vămilor sad mai bine a tacselor pe produsele străine, ce trebue să fiă importate de către un stat, nu s’a făcut numai dintr’un punct de vedere politic ci mai mul dintr’un punt de vedere a economiei rurale, adecă: pentru folosul ce trebue să căştige producătorii naţionali.
Vămile sunt necesare, fiind că ele susţin tot-d’a-una lucrul naţional şi impedică progresele miserieî precum şi ruinarea tesaurulu! public. Scopul vămilor este de a susţinea lucrul şi sala-riele lucrătorilor dintr’o ţară, in contra concurenţelor străine, de şi cu mult regret vedem astă-zî, cum lucrătorii noştri sunt loviţi intr’un mod infam in munca lor proprie.—Concurenţa ce lucrătorii străini fac lucrătorilor noştri trece peste marginile aşteptate, prin urmare eî au trebuinţă ca să fie adăpostiţi sub scutul vămilor ce trebue impuse pe produsele străine, şia-cest lucru trebuia prevezut Încă de mult.
Jn cestiuuea vămilor oamenii noştri politici de multe ori rt’afl pus centrul de gravitate, unde trebuia pus, ci vămile mai tot-d'a-una au fost interpretate mal mult spre ruinarea poporului nostru, de căt să susţină şi să ocrotească lucrul şi plăţile lucrătorilor din ţara noastră,— cari se află mal in tot-d’a-una intr’o imposibilitate de a’şl procura din târgurile noastre cele necesarie vieţeî lor. Vor zice unii că poporul nostru află in târgurile noastre lucruri destul de eftine. Aşa este, dar cine ne oferă nouâ acestea lurcuri ? Şi ore durează ele intr’o proporţiune dreaptă, cu banul căştigat, cu multă osteneală a lucrătorilor noştri ? Nu durează nici cel puţin cu a treia parte, fiind-că totul este numai o spoială.
Cari sunt dar avantagele vămilor, precum şi foloasele ce cultivatorii noştri! pot dobândi de la protecţiunea lor? Cum s’a putut confunda cu atâta uşurinţă libertatea comercială, care este funestă nu numai pentiu noi cari ne aflăm intr’o stare abia de început spre civilisare, ci chiar şi pentru popoarele cele mai civilisate ale Europei ?
Se vede căt de colo că oamenii noştri! politici, cavi se laudă inertă că duc ţara la fericire, afl inţeles refl libertatea comercială esterioară, pe care afl confundat’o tot-d’a-una cu libertatea comercială interioară, care nu mai încape nici o indoialâ că trebue să fie supusă la aceleaşi legi.
Dacă s’a făcut ast-felifl, apoi refl s’a" făcut, fiind-că libertatea comercială esterioară, chiar şi după cel mal mari agronom! si politic! al Europei, este considerată că cel mai greii despotism in manile capitaliştilor, pentru a supune munca ţăranului sub un jug de fer, de mii de ori mal grefl pentru el de căt despotismul politic.
Dacă legea vămilor ne-a causat atâta refl nu trebue să ne mirăm de loc, fiind că a fost destul, o vorbă linguşitoare din partea lui Andrassy, ca ministrul nostru de esterne se admită intrarea fâinel din Austro-Ungaria, fără ca se plătească cel puţin o centimă vamă. Şi noi intr’o ţară eminamente agricolă, unde chila de grîfl se vinde cu până la 130 1. n., fiind-că ni se aduce din Pesta safl din Arad sub forma de faină, trebue sâ-o plătim cu 400 1. n. Bun câştig, dar nu pentru noi. Nenorocită administraţie ! Oamenii noştri! politici nu trebue să’şî uite, cei puţin pe viitor, că a pune o limită libertâţe! comerciale esterioare este o consecinţă necesară a cărei efecte sunt indispensabile la progresul civilisaţi-uneî noastre.
Dacă trebuinţele noastre se înmulţesc, atunci nu trebue să alergăm afară din ţară şi după aţa de cânepă, ci trebue ca acele trebuinţe ale noastre să le căutăm in forţa pământului nos-D'u, pentru-că aici stă puterea unul popor, cănd el se baseazâ pe activitatea sa şi a pământului seh. Cu modul acesta toţi cetăţenii trăgând oare-cari foioase din munca lor, şi putând fie-care să trăiască din produsul şi salariul sefl, şi pe lăngă. acestea, fâcându’şî şi un mic capital din economii, ordinea socială a statului nostru va fi neclintită. La cas contrarifl cel mal mulţi cetăţeni devin inutil! societăţi şi duşmani sistemului de guvernare, el iac cele mal multe neajunsuri duar şi eonsengenilor seî.
Mie mi se pare că acest refl deja este in-cuibat in societatea noastră.
Un invăţat frances zicea odată: că ordinea socială ca să se poată manţinea, trebue ca toate necesităţile, toate genurile deproducţiuno naţionale să fie protegiate, in contra tuturor genurilor de producţiune strâinâ. Fiindcă cu modul
acesta toate produsele agricultura! şi industrie! vor face progresele cele mal mar!, după cum s’a făcut in Francia sub marea revoluţiune do sub Napoleon cel mare.
In resumat:
1)	Principul pe care legea vămilor este stabilită, este in contra intereselor morale publice face oposiţiune lucrătorilor, proprietarilor, şi ce-I mal mult chiar şi fiscului, precum şi celor celor ce guvernează. Intrarea obiectelor de o mare valoare sub un volum mic din Austro-Ungaria oare nu loveşte in morala publică a ţârei noastre ? Mutarea şi permutarea vămeî de pe pământul nostru pe pământ strein, ce însemnează alta, de căt o decadenţă in sistemul de guvernare şi o lepră demoralisăteare ?
2)	. Legea vămilor este in oposiţiune cu interesele poporului, fiindcă streinii cari fac o spe-culaţiune cu comereiul, tind tot-d’a-una spre a aduna bogăţiile tot in măna acelora cari le posed ; şi aceasta se face in detrimentul clasei de jos.
De aici resuită înmulţirea pauperismuiuî, is-voarele de nemulţumire şi tulburare in ţara noastră.
3)	Sunt opuse cu interesele lucrătorilor noş-tril, favorisănd desfacerea produselor străine, pe când ale noastre mult puţin sunt dcspreţuite, şi beneficiile se acumulează in comptuarele străinilor.
4)	Sunt opuse cu interesele proprietarilor cari se ocupă cu cultura pământului, fiindcă produsele lor indigene intămpina concurenţa strâinâ, chiar in tâigurile noastre; de oare-ce pe străini âl costă mai puţin, şi prin urmare le da măna ca să le vândă mal eftin. Şcolari! noştri do economie politică trebue să prevadă lucrul de ma! înainte; şi noi nu putem admite de loc că fa-vorisează pe consumator. Din contră se îmbogăţesc străini!, se ruinează agricultura, şi se limitează producţiunile pământului nostiu.
5)	Este in contra desvoltâre! industrie! la noi; este in contra intereselor fiscului, care din causa speculaţiunilor imorali şi frauduloase ce se fac la gianiţâ, trebue să aibă armata in permanenţă ; fiindcă guvernul are in jurul sâfl elemente de acelea cari dintr’o pasiune rea esploa-teazâ intr’un mod fraudulos statul, cu alte cuvinte se opune chiar şi sistemulul4de guvernare.
Vom mal reveni. "
Fabricius
............niiwjMg—«te-	----------
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Şedinţa, din 14 lanuare, 1880.
Senatul. — Nu se ţine şedinţă: lipsesc prea mulţi senatori.
Camera. —Se validează alegerea alesului colegiului al III de Dorohoifl, d. Hasnaş, cu toate că era o protestare contra acestei alegeri, semnată de 5 deputaţi.
-x-
D. Cerchez îşi desvoltâ interpelarea privitoare la donaţiunea celor 10 milioane refuzată de consiliul municipal din Iaşi.
Doi patrioţi cer guvernului să distitue pe consiliul rebel. Primui-ministru spune că n’a di-solvat consiliul, căci nu voia să lovească in indtpendenţa de care se bucură consiliurile municipale. In ceea ce priveşte donaţia, daca se va constata că imobilele date nu ating valoarea de IO milioane, d-sa crede că Adunarea nu va refuza suma ce lipseşte pănă la completare.— După ce vorbesc in această cestiune dd. Măr-zescu, Vernescu etc. Camera trece la ordinea zilil.
-x-
Se proclamă deputaţi, fără a se mal face discuţie : dd. Dr. Vercescu, ales de col. III de Dolj şi gen. Slăniceanu, ales de col, I de Brăila.
ARENA ZIARELOR
„Românul" ne spune, după „infor-formaţiî positive", că situaţiunea financiară a anului trecut şi a anului bugetar care incepe, e „strălucită". Oposiţia şi indeosebl partidul conservator o să se sperie de ce bine va fi echilibrat bugetul ce se va presenta poate chiar astăzi Camerei,—ţara insă o să se bucure. încă un noii triumf strălucit aşa dară trebue insemnt in analele regimului liberal! !
„Timpul" fac o dare de seamă despre şedinţa de ieri a Camerei, in care d-1 Ionescu a interpelat pe d. Slăniceanu — marele geograf şi biruitor de la Ra-hova —de ce se pune atăta Întârziere in publicaţiunea raportului oficial despre caml pania româna in Bulgaria. Irterpelatoru-cere să se facă numai de căt această publicare, căci străinii ah scris deja despre acestea evenimente relaţiunl, in multe priviri neesacte. Dacă d-1 Slăniceanu va resista la această rugare pentru motive proprii, d-1 Ionescu va cere de la Cameră o moţiune in sensul interpelaţiei d-sale. D-1 Slăniceanu in respunsul d-sale
ne spune, că lucrează deja o comisie de i oficieri superiori la acest raport, dar că cu căt se va sfârşi lucrarea mat tărzih, cu atăt mal bună va fi.
*** „Presa" face mustrări, grele mustrări, oposiţiunel, care are indrăsneala că combată un guvern, in care se află şi a. (baron) Yasile Boerescu.
NOiviE uti Rare
Dreptul No. 9. 10 şi 12 cupride :
Competinţa tribunalelor române in cea ce priveşte contestaţiumle dintre străini, in materiă personală şi mobiliară. — Despre contracte şi con-venţiunl. - Jurisprudenţa română (caşuri;. - Ju-risprudenţe străină (caşuri).— Justiţia criminală. — Revistă. — Despre actele secrete. — Despre dreptul de educaţiune şi do elemente al copiilor na-tuialî — Justiţia criminală francesă. — Crenica judiciară. - LicitaţiuuL
Biserica Română 'Ortodoxă.-(Anu V) No. 3 are această tabelă de materiă:
I.	întreita datorie a preotului, de Arcberefl Inocente M. Ploesteanu.
II.	Metropolia Ungro-Valachiel (titulatura Me-tropoliţilor) de Archim. OL Enăceanu.
IU.	Un semn de îmbunătăţirea soartel preu-tulul, de Archier. S. B. Piteşteanu.
IV.	Casa de dotaţiune a bisericilor, de Arcliim-G. Enăceanu.
^. Mitropolia de Carlovit (continuare) de Dr. G. Zotu.	*
VI.	Despre cântarea bisericească, de Archim. G. Enăceanu.
VII.	Discurs pronunţat in bis. S-tel Metrop. de Archier. S. B. Piteşteanu.
VIII.	Predică ia naşcerea Domnului Iis. Chr. de Archier S. B. Piteşteanu.
IX.	Regulament pentru revis.şi edit. cărţilor bisericeşti.
X.	Profeţiile (continuare) de Archier. In M. Ploeşteanu.
INSERŢ1UNE
D-lui Redactor al Ziarului „Rom. Liberă Domnule Redactor,
Numâr 25 ani de cănd trăiesc in mijlocul locuitorilor comunei Tămâdâfi Dârvari, judeţul Ilfov, plasa Mostiştea.
Purtarea mea cu dânşii a făcut ca mal adesea să fifl primar ai acestei comune.
Sunt chiar şi astăzi.
Fiind primar in 1870, aveul nenorocirea ca onorabila curte apelativă din Bucureşti, să ine condamne la şase zile inchisoare pentru a* bus de putere.
Arestasem pe un individ care necontenit se imbăta şi turbura liniştea locuitorilor.
Eram prin urmare vinovat.
Milostivul insă nostru Domnitor mâ graţia fără a sta un moment ia inchisoare.
Bine-cuvântat fie numele Lui.
Ce a voit acum domnul S. S. autorul articolului publicat in No. 1060 al stimabilului d-voastră ziar din 14 Decembre anul espirat?
Nu ştia oare d-nia-sa că prin acea condamnare, nu mi s’a ridicat drepturile mele civile şi politice ? ?
In caşul d’a nu şti, citească hotârîrea onorabilei curţi de apel şi se va convinge de adevâr.
Dar vâ asigur, d-le Redactore, ca el, nenorocitul, in simplitatea sa, n’a servit de căt numai de instrument al altora ; probă că n’a avut nici cui agiul să se dea pe faţă, ci m’a lovit după paravan ca un laş.
Aceasta cred că aţi inţeles’o atăt d-voastră, căt şi toţi oamenii de bun simţ.
Iată respunsul mefl, pronunţa se acum opinî-unea publică, supremul şi nepărtinitorul judecător, intre o victimă inocentă şi un calomniator de meserie.
Şi fie convins acel domn S. S. că ori de căte ori v’a mal iscăli vr’un asemenea articol contra mea, nu’mî va atinge căluşl de puţin, nici moralul, nici onoarea mea, ci voifl căuta a corespunde increderel ce locuitorii espusel comune Tămădău-Dărvarl aflbine-voit a pune in persoana mea alegându-mâ de primar.
Terminând, vâ rog, d-le, Redactore a primi a-sigurerea despre perfecta stimă be vâ conserv.
I. Ionescu.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
27 lanuare — 9 ore dini.
Paris, 26 lanuare.
Renta romană 5% a atins azi la Bursa din Paris cursul de 78, cu care a inchis.
Berlin, 26 lanuare.
Măine, Joul, se va deschide consiliul econo mic. Se ooate ca însuşi prinţul Bismarck să deschidă această primă sesiune. Consiliul va numi mal intăifl o comisie permanentă. Guvernul nu-I va presenta deocamdată de căt doâ proecte, unul privitor la cestiunea despăgubirilor din accidentele de lucrători, altul reiativa Ia legea asupra corpului meseriaşilor.
Londra, 26 lanuare.
Camera comunelor.— Şedinţa B’a ridicat după ce s’a adoptat cu prioritate proiectul d*lul Glad*
stone, cu 251 voturi contra 33. Această şedinţă durase 22 ore.
(Havas.)
BULETINUL FINANCIAR de la 26 lan. 1881
Cursul de Paris.
Renta romană 5% 78.— Acţ. Bănci Rom. —.— Renta lrauc. 5 %, 12 .35 Lose tureescî . . . 47.—
Cursul de Viena
Napoleonul .... 9.385
Galbenul.......... 5.-54
Renta met. 5°/n. . 73.30
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. . —.— Obligaţiunile idem 100.50 Acţiunile idem . . 55 45 Obî. noul 6°/0 idem. 92 6 i inipr. Oppenlieim. 109.20
Cursul de Londra
Inipr. Openheim . 107 — » Stern .... 104. t/a
sala atemeuluji
Vineri, 16 Ianuarie
CELEBREI VIRTUOASE PIANISTE A. ESSIIOFF începutul la 8 ore seara.
Anunciu pentru Carnaval
Se aduce la cunoştiinţa onor: P. T. Public, că subsemnatul dispune de o orchestră buna de diletanţi in musica, fie în quarlet, in qumtetpănă la 20 de artişti, complectaţi şi prin instrumente de alamă. Aceste orchesue sunt la disposiţia onor. P. T. Public fie pentru concerte musicale casnice, esecutănd cu sau fără pianoforte, diferite uverture, piese clasice piese de solo, fie pentru soarele dansante, dispunând de un repertoar cel mai plăcut şi cel mal noi).
Preţuri sunt foarte moderate.
ANTON KNAISSEL.
Artist in vioară
Strada Podu Calicilor, (Calea Rahova) 25.
MEDIO ŞI CHIRURGI
Drul WiLH. SALTER
Special: BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s a stabilit in straea Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă botei Patriai şi ţine consultaţiuni de la 11 — 12 ore a. m. de la 2—4 p. m.
60,000 Lei
sunt de dat cu dobândă pe ipoteca solvabilă şi in primul rang.
Adresa comptuarul Hotelul Abram.
ANUNCIU IMPORTANT
S’a înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc cu preţn de 56 fr. loco, lemne groase lungi pe 9— iO palma. Vânţi şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme lemne uscate, tăete şi despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru iulesnirea D-Ior consumatori se vinde şi cu suta de kilogr, D-niî amatori a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gărel Tărgovişti.
Hristu Simeon.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Re £iua de 15 Ianuarie, 1B81, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 0/0 Oblig, de Stat Convertite.
6 °/0	»	Căilor ferate Române
8 Domeniale
Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fonciare rurale . .
7	%	»	» urbane.	.
8	% Impr. Municipal ....
• cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 °/0 Renta română..............
Acţiuni Dacia...............Nuol
» Romania....................
» Banca Naţională a Românie! Domeniale eşite ia f-orti şi cup. exig Oblig, de Stat . .
Rentă ...............
Căilor ferate .	. .
Sensuri..............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Baucâ..................
Rubla hârtie.....................
Fiorini..........................
Lose otomane.....................
CURSUL RIN VIENA
26 Ianuarie
Napoleonul................
Ducatul ..................
Lose Otomane..............
Rubla hârtie .......
cursul rin berlin
26 Ianuarie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	o
Oppenheim.............
Ruble hârtie..........
Oblig, noi............
Lose otomane ....
CURSUL RIN PARIS
26 Ianuarie
Renta Română Lose otomane
SCHIMBUL
26 Ianuarie
Paris (3 luni) . .
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Viena la vedere .
Comp»	Vend.
87 ,	87 V„
92 'L	93
102 7	o3 </*
193	195
98 */4	99 */s
93 'U	93 */,
	IU0
27	28
77 %	78
	500
72	75
575	580
'1,	arg.
	aur.
V.	
V.	
Va	aur.
1 7»	i %
1 V*	i %
2 50	2 60
2 14	2 15
36	42
938 </«	939
554	556
20 60	21 80
122 «/,	122
100 50	100 70
55 45	55 %
109 20	109 50
211 20211 20
215
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL
78
47
99 20 100 10 25 12 25 35
122 v/, 124 214 </,
77 i/a 45 «/«
I
www.dacoromanica.ro

ROMÂNIA LIBERA
Prima Soeietate i. R. priv. de naviga-{inne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 Ianuariu 1881 s. n. VAPOARE DE POS TA Plecare la vale.
De la Budapesta Duitl. 1 ore a. m. „ Orşova Marţi 12 „ , T.-Severin „ ’ ls0 „ Calafat „	6
f Corabia Mercur! 2 „ T. Măgurele „■	3*°
La Rnsciuc ,	8
De la Giurgiu „ H15 „ Cernavoda „ fi45 ,, Brăila Joi La Galaţi	„
Plecare la (leal
ambz p. m. p. m. a. m. a. m. a. m. a. m p. m. a. m. a. m.
9 ore a. m.
102» 5“ » 6»" „ I U»
i* i;
540 74» „ 930 ..
14»
1 1}
a. m. p. m a. ui. a. m. amdz p. m. p. m. a. m. p. m. a. m.
Do Ia Galaţi Sâmbătă „	Brăila „
„	Cern. roda,,
La Giurgiu Duminecă D© la Giurgiu „
„ Rusciuc „ Măgurele,,
Corabia „
„ Calafat Luni La T.-Severin „
De la Orşova Marţi'
Servieiul local intre Galaţi-Tulcea -Ismail
In jos : de la Galaţi la Turce-Is-mail, Marti şi Sâmbătă 9 ore a m.
In susde la Ismail la Tulcea-Galaţî.Merc. şi Duminecă8orea.ra, Serviciul local intre Braila şi Salaţl De la Galaţi la Brăila in toate vilele la 10 ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate ilele la 3 ore p.m.
Agenţia vapoarelor. ,



Important'

Aducem la eunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitalii şi Provincie, că la principalul nostru-Depofi -de haine bărbătesc! titulat :
„GRAND BAZAR DE ROUMANIE"
STRADA ŞELARI No. 7. SUB HOTEL FIESGHI
•> >
; Aţi sosit din propria noastră f; - bricn tivin e din Europa enorme cuantităţî de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aiderdoih Scpskili, Montaniac, itaţin friijat, Elastic etc. etc., pănă la cele mal fine calităţi, cu gulere de Scene, I iber, si a stragnii finptrsian, gulere portative de diferi (e MsTnT veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualitâţî superioare.
Costume fiintadie de Oanigarn, Diagonal, Şcviot-, etc., şi o mare colecţiitne de pantaloni,
„nuvoto“ deseni'nurî foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croeliî, nuanţele stofelorl bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor,
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. *7. SUB HOTEL FIESCIII.
NB. — Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziuni regretabile.
Lecţiuni de limba Franceza
cu metodă practică şi inlesnitoaro predă la domiciliu un tânăr cubu-ne recomandaţiuni. Se oferă si pensionatelor. — A se adresa la rodat-ţiunea „România Liberă" sail str. Negustori 18.	L. R,
De 30 de ani
Apară deja mult renumitul şi instrctivul uvragiu „Adăpostul personal" de Laurentius. Este ilustrat bogat cu 60 desemne anatomice oferă consiliu radical şi adăposturi in caşuri de slăbiciuni al sexnlul masculin do orî-ce etate, precum şi consecinţele neremâibile a obiceiurilor secrete. Acest uvragiu a fost imprimat in 38 ediţiunl şi 7 limbi di ieri te. A căpăta prin I. SzollOsi, librar Bucuresci, 40 Calea Victoriei 40, Piaţa Teatrului, contra trămiterel de 5 Franci (ev. si in timbre poştale).
_
Str. Şelari No. II si 12
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII
In curte la No. 11 este o pivniţă mare de inchiriat de 40 buţii, tot in aceeaşi strada No. 12 este un magazin mare de inchiriat de Coloniale sad de ce va voi doritori.
Adoratori să se adreseze in a-aceeasî stradă No. 11.
TMag-aeimil de Blănării sub Firma:
LA URSUL ALB
mr S’AÂ MUTAT
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment ou tot felul de
BLA'IVURI
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAIVTE
Manşoanfi, Boo«le, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nclnerate, cu preţurile f6rte moderate.
BRUDER SPITZER.
mm

CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al faeultăţel de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluî CLIN, ca bromur de eampboră se întrebuinţăză pentru vindecarea bălelor nrmătdre:
Asthtnul, Afecţiunile inimeî si a căilor respiratorii, Tuse ntrvdsă, Spasme, Tuse migărescS, Insomnie, Epilepsie, Hysterit, Palpitaţiuni nervose, Danse de Sainl-Guy Paralisia agi târnă, Tic nervos, şi in general in Sote tulburările nerrdse eausate prin studii escesire, Dole cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, Conrulsiunl. Beşica .fi căile urinare, si in Escitaţiunile de ori-ce natură.
A se lua 8 penă la 6 capsule pe di. Fie-sare flacon este însocit de uă instrucţiune.
A
marca
PREMIULUI
’UOJIUUţJ.
se feri de contra-faceri şi pe fle-care flacon ase cere ea garanţie ;a fabrioeî (depusă) purtând semnătura CUn şi C-nia şi MEDALIA MIULU1 MONTYON.
PARIS. CUN si C-nia, 14, STRADA RAGIN&.
Deposit in Bucuresci, la D-nu Ovasa şi O. Gersabec, draguiştî şi la D-un Risdorfer, farmacist.
r , 1	:
DE TIPAR:	DESCRIS:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 No 0 şi 1 in toate cualităţile ne’	.	. „ :	saturata, satinată şt vărgată; No. 2
pentru jurnale şi cărţi	4 şi 6 pentru condica
Hârtie velinâ No. 6. Hârtie ministeriala HÂRTIE DE AFIŞE No. 12-T&B
I
Harţi© Albastra
ţ)E FERESTRE.
MUCAVA
DE PAE,
y-CU PKEŢURI FOARTE AVANTAG10ASE-®1|
Se află de vSmjare la Noul mag asin de hârtie, strada Smărdan (germană! banul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide mal mari şi Comisioane in tot felul de hârtie de Austria şi Francia, plicuri etc. a se adresa la comptoirul sub-semnatu-luî,. strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de hărtie ori cu! emî va cere franco.
CU MALAGA
da ORIMABLT St C", Pharm&ciştî la Paris
Acestu vinu conţine Qaînquina care est? toniculu celu mai puternică alu materiei medicale, şi phos-phatulu de ferii, regeneratorulu forţeloru sfârşite a-le sângelui insărăcitu. Elu este in trebui nţatu cu succesu contra Coloriloru palide, irregularit&tei men-struaiiuneî, lipsei poftei de niknc&re şi a dureriloru de stomachu la cari damele simtă adessea supuse.
Bepositu in principialele pfea.rme.cii
De vânzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci .14
(Casa Pmcovicl)
B!H
PILULES DIGESTIVES DE PANCREaTINE
de DEFRESNB
PHARMACIAN DE CLASSA ii» EX-INTERN AL SPITALELOR DIN PARIS '
Pancreatina, admisa in spitalele dm Paris, este cel mai puternic digestii cunoscut. Ea posseda proprietatea de > digera si a face assimihbile nu numai carnea, dara inca corpurile grasse panea amidonul si leculek Se poate dara dice ca alimentele, ori can ar fi. pot fi digerate de pancreatin? iara agiutorul stomachului.
Vie intolerencia alimentelor din alteratiunea seu Ivsa de suc gastric, din mflam-matiunea seu ulceratiunea stomachului seu a intestinelor. Pilulele de Pancreatins ale lui Defresne vordaintot d'auna -esultatele cele mai fericite; elle sunt prescrise ■5.e medici in cortra urmetoareier affectium diasejustde alimente	Anemia	Sastralgii,
«ele digestium,	Diarrhea,	Clceratiuni	caneeri'
Versetun,	Dvsenteria,	Bole de ficat,
Umflătură stomachului,	Gastrne.	Slăbire
Somnolencla dupe mancar* si verseturtle car. >nsociesc insarclm
PARIS cassa GRiMAULT si £ 8 strada Vivienne si io prmcioale Ptiarmadli
Este deschis totă noptea căt va ţine Carnavalul -JS®


Saloane
U
4*.
>{
§i camere particulare
fto
;Tv
T>© inclririat odăi mobilate
20, Strada Smărdan (Germană) 29. — A se adresr in Etagiul J.
Dejunul â îi franci 50 bani. Prânz ulii a 6 franci.
impreună cu vin | Şi cafea.
Preţuri foarte moderat
Comendî in oraş. -Bere Dreher 80 b. sticla^^^.
7*6
i5®""Este deschis totă noptea căt va ţine Carnavalul

MICHAIL LASAR
Librar din Pitescî Se Însărcinează- cu vinderea de ziare cărţi şi orî-ce alte publicaţii. Autorii si editorii sunt rugaţi a î trâmite orî-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mal corectă desfacere
An3STTJISrOXTJ
Sub semnata vindec definitiv:
sar-TRÂNJi-ase
atăt uscaţi si sângeroşi
SCURSOVRE' (Pola Alba)
prin medicamente foarte uşoare. A se adresa: Strada Vulcanii. Mo. 2, Suburbia Sf. Apostoli.
IViandica Dumitrescu.
W. STAADECKER
Bucuresci, Str. Smărdan S.
Se cauta un asociat
cu capital de la 30,000 â 40,000 franci, pmtru o ifitreprindere industrială garautăndu-i-se un beueiiciu anual d« 50%.
A se adresa, in Bucures'-î, strada Labii-iutii, Nq. 59.	,
LDCOMOBILE SI TREERÂTORE
HORiYSBY
de 10 şi 12 caî putere. Oonstruc-ţiuue'nouă, cantitatea şi cualita-tea treerişului neinteecute iucâ pănă acum de mei o altă tree-râtoare.
BATOSE de PORUMB
cu abur, sistem noii
BATOSE de PORUMB
cu mâna.
MAŞINI: de SECERAT
,SŞI LEGAT SNOBI
Preţul sârmei foarte redus, pre-
Reeomanda pentru sesonul viitor
PLUGURI
miate la toate Espositiimile unde a fost espuse.
MAŞINE de SECERAT
fărâ aparat lega tor, care arunca snopi iniregî.
PLUGURI VII)ATS
in mărimile de 4, 2, 3 şi 4 cu bârse de fer şi do tuciu.
PLUGURI englezeşti
cu grid de fer, cormane şi fere de oţel
PLUGURI
pentru adâncime mare
MAŞINE
de tăiat pae şi fon.
MORIŞCE DE MANA
şi mal mari in unire cu m.v negiu pentru locuri muntdse
Muşiamale de cauciuc
de 34 metri pătraţi
iPenti-u raori mai recomand :
Triori, Cylindre, Eurcca, Aspiratori, Maşine de grişurî, Curăţitorî complecte, Valţurî, Rurale şi toate articolele trebuinciose p intru mort.	5
cu 2 şi 3 brasde, întregi de oţel
MAŞINI de TREERAT
cu cai împreună cu maneglil
MORI DE M A CINAT
simple, duble ji triple.
PIETRE DE MOARA
franţuzeşti,
FERESTAE
de copaci mari şi pentru lemne de foc
PIETRE DE MOARA
nemţesc! şi unguresc!.
POMPE
de foc
POMPE
ele vin
De venzare
O pereche de case mari cu loc spaţios, din urbea Alecsandria, actual-meute scoală primară de fete, doritorii se vor adresa in Bucuresci la D-nu S. Duţuleacu, strada Lipscani No. 74.
DE VENZARE
Moşia 0^-DRAGOEŞTJ^fce pi-Mostiştea, distr. Ilfov, 1700 pogone arabile, cu case mari pentru proprietar, magazie, puţ, grajd, hele-şteu cu pesce şi trestie, o pădure de 80 pogoane. Doritorii să se presimte la trib. Ilfov, Secţia III, unde se va ţinea lici-taţiunea in ziua de 31 Ianuariti.
SE CERE ZEŢARI
14, Strada Covaci, 14
De venzare maclaturi
(hărtie) stricată
La Typographia Stefau Mihălescu Strada Covaci No. 14
Tipografia Ştefan Mihâelseu strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
AJBON A-M.B3NTB3I.iBJ:
I» Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Distriote: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 31unI101eI. In Străinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 lunii 2 lei,
Director: D. AUG. LAURIAN.
In Bomania
In Paris: în Viena:
In Londra:
APARE TIST TOATE gVT l -TRT ,tb Pentru Abonamente, Anurtciuri şi Reclame
s® adresa :
La administrafiuna, Tipografia St. MitidLescu, Strada Covaci. No. 14 şi ia corrospondenţil farului din judeţe.
La Sociiti Havas, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
Prin compania gsneralâ de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfnrt. Znncb, 8«w-York: Prin cţompania generală de publicitate G. L. Dawbe tk O-n
AJSTlJNOlnHlLB:
Linia de 35 mihmetre po pagina IV-» 35 bulb Reclame pe pagina IlI-a
»	»	> Il-a..................j a
• Epistole nefrancate se refuşS Articolil nepubhcaţl nu se inapoăsă. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodacţii»#* eu este responsabilă.
Prim-Redactor: BtEF. 0. MlOHAILtSOT
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 26 Ianuare.
Toate Puterile vor da avig ambasadorilor din Constantinopol, să. participe la conferenţa ce se va ţinea, peDtru soluţiunea cestiuniî greceşti.	i
Roma, 26 Ianuare.	'
Maî multor fol oficioase provinciale li s’a te-legrafat de aici, că baronul Haymerle ’şî-a es-primat dorinţa, ca la meetingurile ce se vor ţinea, să nici nu se pronunţe vorba irredenta. " Ziarele fac deci apel la mintea sănătoasă a fle-cărul cetăţean,
' Meetingul care se va ţinea la 24 Febr., va fl j preşezut de generalul Garibaldi ; meetingurile j provinciale, ce vorma după cel din Roma, se vor ţinea sub preşedinţa lui Menotti Garibaldi.
Petersburg, 26 Ianuarie.
Ştirea despre trecerea armatei greceşti peste fruntarii e pentru moment falsă, pentru viitor problematică.
Tifiis, 25 Ianuare.
Generalul Skobeloff anunţă: La 19 1. c. am propus inimicului să îndepărteze cadavrele caii se află atăt innaintea căt şi îndărătul (!) posiţi-unilor ruse, pentru că intrând in descompunere, viciază aerul intr’un mod foarte simţit. Techinţii aii primit această propunere. Armistiţiul a durat 1 oră.
In acest interval de timp s’a indepărtat trupurile care se aflau pe o distanţă de 40 fire de la turnul de observaţiune al primului şanţ, i Pentru evitarea ne—înţelegerilor i s’a' maî ■ propus inimicului, să Sşi reocupe posiţiunile şi să înceapă focul din nod, ceea ce pe la 4 ore d. a. s’a şi făcut, după ce ne-a dat un semn ca să ne ferim. Inimicul insă a ingri’it ca focul să nu se înceapă mai innainte de ce trupele I ruse, earî părăsiră transeurile, nu s’afi reintors in ele. Purtarea, inimicului e, foarte onorabilă, ' Lupta s’a inceput cil violenţa .ei de maî inna- ; inte. Lucrările de asediu se continuează. La 16 J ]. c. Ruşii aii perdut 1 soldat şi 1 ©ficiăr, morţi; i 4 soldaţi, răniţi.	"	,
Paris, 26 Ianuare. ; Toate Puterile afi aderat in principii la. cir- ! culara ultimă a Turciei. Actualmente se nego- * ciazâ intre cabinete pentru felul procederei.
^	Belgrad, 25 Ianuare. j
Generalul Cernajeff a inpărţit scupcinarilor pla- î carde tipărite in Petersburg. Scopul lui este să 1 agiteze pentru amânarea construirii liniilor fe- j rate. Dar cu toate acestea consorţiul Bontoux va ! eâştlga.
Ianina, 24 Ianuare.
Zaki-paşa a primit ordin din Constantinopol ea să pregătiascâ locuinţă pentru 15 batalioane ! infanteria, 7500 oameni, cari aii ordin să plece > de la Scutari la Ianina; din causă insă că locu- j inţele sunt puţine, Zaki-paşa a format o corni- I siune de turci, creştini şi jidani, cărora le-a dat ordin ca in deours de 8 zile să pregătiascâ cele de lipsă pentru găsduirea trupelor ce sunt pe drum.	•	|
Prin Tesalia şi Eprir s’afi lăţit faime, că Poarta are de gănd sâ’şi ajute miseriei sale financiare, incasăndu-şi impositele de la locuitori pe 2 ani anticipândo.
^	Paris. 25 Ianuare.
Cartea galbenă cuprinde cu privire la cestiunea greacă 196 depeşiultima datează de la 17 Ian. 1881. Din aceste depeşe se poate cunoaşte mer- 1 sul şi fasele prin care a trecut cestţiunea greacă.
Ea are până acum trei momente mai principale :
I-Timpul cănd s’a inceput schimbul de idei in privinţa demarcaţiunii fruntariilor turceşti, precum şi pregătirile pentru conferenţa de la BerliD.
_la 16 Aprile pănă la 1 Iulifi.
II. De la 1 Iulifi până la 20 Decembre, reia- 1 ţlunile Turciei şi Greciei după conferenţă, apoi : schimbul de idei intre Puteri şi cabinetele din -Athena şi Constantinopol. *	j
IIP De la 10 Decembre pănă la 17 Ianuarie: •poca consiliilor ce Puterile le au dat părţilor higante; tribunalul de arbitraj, şi refusul Por-Ane s’afi anexat ca documente toate pro-ocoalele conferenţei de la Berlin şi rapoartele ('omisiunii technioe.
Paris, 24 Ianuare. j
_ Comisiunea pentru procurarea de arme voeşte (6 să a bă la 30 Marte 60,000 de arme sistemul («s. Guvernul frances permite fabricarea aces-ainie numai in fabricele de stat de la St. Ltienne, Tulle şi Châtelleroult.
Londra, 25 Ianuare.
_ °u Charles Dilke fiind întrebat, asupra stărei actuale a fruntariilor muntenegrene, a. răspuns (a lucrările de delimitare s’afi întrerupt, clin
causă că frigul şi zăpada cea mare face imposibilă ori-ce lucrare.
In contra fenianilor s’au luat măsuri serioase ca să nu arunce in aer casarmele.
. _	Berlin, 25 Ianuare
In urma silinţelor diplomaţiei internaţionale Gestiunea greacă a perdut ceva din violenţa ei: Turcia pare dispusă a ceda Larissa impreună cu o vecinătate strategică, va căuta insă să manţie Mezzowo şi Ianina. De altă parte şi Grecia a încetat să maî facă sgomot cu mica. sa sabiă. Prin urmare conferenţa ce se raţinea in luna viitoare la Constantinopol ne îndreptăţeşte să avem frumoase speranţe.
Roma, 25 Ianuare.
Se desminte ştirea că Liga albanesă ar fi având de gănd să ceară autonomia administrativă a Albaniei.
Serviciul telegrafic a) „României Libere1*
27	Ianuare—4 ore seara.
Londra, 27 Ianuare.
Cele din urmă sciri de ia Cap anunţă că B0-riî din Transwaal s’au concentrat la Walther-stroom. Iscoadele englese ah zărit o patrulă de BOri. Se crede că o bătaia e iminentă.
Viena, 27 Ianuare.
Cardinalul Kurtschker, archiepiscopul Vienei, a murit la 11 ore 35 m. înainte de amiazî. Con-sistoriul va alege chiar astăzi pe administratorul diocesii.
(Havas)
4	se vedea nltime seirî pe pagina III.
Bucureşti, 16 Ianuarie
Toate lucrurile, in lumea aceasta, oricât de complicate şi ori-căt de absurde in fiinţa lor, aii reuşit totuşi să-şi găsească, in bogata imaginaţiune a omenirii, o esplicaţiune după împrejurări, fie căt de nenorocită s’aii căt de îngăduitoare, o raţiune, bună sail rea, care, cu o urmă cel puţin de logică şi de bun simţ, să satisfacă nedumirirea unui gindfrământat.
Ast-fel, s’a zis, de esemplu, că, in alegeri—ca să nu eşim din cercul politic — „influenţa morală1* e necesară unui guvern democratic, care nu se basează, pe încrederea reală a naţiuneî, intoemai ca bagheta magică unui scamator, fiindcă guvernul n’ar putea să se susţie altminteri in slava nemerniciilor lui.
S’a pretins apoi, că., in politica practică a scoale! lui Machiaveli, toate uneltele netrebnice ale unei administraţiunî sugrumătoare trebuie lăsate in pace să-şî esercite meseria lor de chiverniseală şi de nedreptăţi, fiind-că numai cu a-ceasti factori, lepădaţi de societate, guvernele, cu programe umflate, dar cu fapte seci, jşi pot insghieba la trebuinţă un parlament sprijinitor.
S’a susţinut asemenea, că permis este a minţi naţiunile cu vorbe şi cu situa-ţiuni numai spoite, fie financiare, fie diplomatice, căci ceea-ce se cată in lume e numai aparenţa, de care nerozii se vor inşela mereb !
Şi credul iesuitic avea o raţiune.
Şi adeţii lui Machiaveli ah pretins că sunt practici.
Cutezarea esplicaţiunilor de aluatul acesta a mers chiar pănă a zice, că şi i-pocrisia e o calitate politică, fiind că aci e totul să nu te ghicească lumea1 ce ai sub mască, că de consciinţa nu mai vor-beşce in calea nimeni! Azi e lucru trezit!
Pe panta acesta am tot alunecat noi, de la un timp incoa, de-am ajuns unde suntem azi; nimic sacru, nimic respectat!
Dar să lăsăm aceste legitime jeremiade asupra stării noastre ameninţătoare, şi să ne intoarcem la ce ne era vorba, că, înţelegând adică toate, cu ajutorul esplicaţiunilor bine-voitoare ee ne-ati dat ad-
versării noştriî politici, remănem totuşi in presinte intr’o desăvârşită denumerire faţă cu un fapt de-o tărie filosofică, neclasificată incă nici chiar in materialismul maestrului Epicur.
*
a avea inainte-ţi starea culturală a unui popor ce lasă, in adevăr, mult de jelit, in raport cu progresul naţiunilor luminate ale pământului, şi a lua indrăs-neală de-a modifica, in fuga unei inspira-ţiuni foarte problematice, starea şi direcţiunea acestei culturi printr’un proect de lege, care abia a văţlut lumina şi care de indatâ cere a fi transformat in normă conducătoare a unei aşa zăpăcite şi înapoiate culturi ; lucrul acesta renunţăm de-a’l petrunde, maî cu seamă intr’un stat constituţional, undo cetăţenii au dreptul şi datoria de-a-şî da bine seama de modul cum li se pun interesele la cale, cel puţin acelea cari presintă o însemnătatea vitală, cum e, de esemplul, interesul ce cată să le irispire învăţământul public.
Cu toată scai a largă şi necapricioasă a raţiunilor noastre politice, apucătura aceasta remâne totuşi refractară, pentru ori-ce minte care poate inţelege ceva.
*
Să ni se spuie ce instituţiune ţine de păr, intr’un stat, mai mari şi mai numeroase interese, politice şi sociale, de căt şcoala, instituţiunea care formează spiritul şi moralul generaţiunilor, adică insuşi viitorul unui popor ?...
Cărei organisări se cuvine oare să dăm o atenţiune maî concentrată, şi să’i oferim o lumină maî intensă de cunoscinţe şi de mature reflexiunî, de căt organisăriî care e menită a prepara fericirea, sau a causa infortuna unei naţiuni ?...
„Dacă poporul ce dispune de cele mai bune şcoli e, sau va fi, cel d’ântăiu dintre popoare**—atunci nu încape Îndoială că naţiunea cu şcoli păcătoase, resultănd dintr’o organisaţiune şi maî păcătoasă a constituirii lor, va fi cea din urmă, cea mai urgisită de soartă, intre toate neamurile pământesc!
După ce am umblat la intunerec, in a-tătea şi atâtea cestium ; după ce ne-am isbit de atâtea greutăţi şi de atâtea de-cepţiunî in combinarea organismului nostru politic, — cu minte ar fi oare a inchide acum repede ochii. şi asupra incercâril de reorganizare a invăţâmăntulul public, ca să avem iară a ne căi, de alcătuiri necugetate, o zecime, sail două de ani?...
Starea de azi a şcoalel române nu este de loc mulţumitoare ; am zis-o şi o repeţi m.
Dar ea ne lasă cel puţin respectiva dea o modifica mâine in maî bine, după ce vom fi recunoscut îndestul neajunsurile scoalei de azi, după ce vom fi cumpănit, mijloacele ce-I putem oferi, după ce ne vom fi încredinţat de metodul cel mai nemerit, prin care am putea trage mari beneficii pentru progresul şcoalei, din starea actuală a culturel noastre; după ce ne vom fi petruns, in fine, de nevoile reale ale societăţii noastre, pe cari o cultură serioasă ar putea să le remedieze.
Cum a des legat insă d. Conta, filosof de celibritate epistolară, toate laturile u-neî aşa de spinoase probleme, in intervalul numai de căte-va luni, de cănd d-sa se leagănă in dulapul puterii
(’eea-ce putem «pune, in treacăt, despre
legea ilustrului ministru, cu craca morală tăiată de sub picioare, e că ceea lege poate figura intre cele mai patente probe despre uşurinţa cu care d-sa a lucrat un proiect de cea mai mare importanţă socială pentru poporul romăn!
Avea dreptate d-1 Conta sa-şî ţie tesau-rul ingeniului sati ascuns.
Talantul d-sale e dat insă azi pe faţă şi-l vom publica, fără multe comentarii, ca dăscălimea să cugete, ca naţiunea să aprecieze şi să vadă, cum suntem noi azi impinşi de-a sări, cu organisarea instrucţiune! publice, din lac in puţ.
Respunderea nu va fi insă a d-lul Conta, de trecătoare putere, ci a partidului, a guvernului care va sancţiona această calamitate publică, numită proiectul de ra-organisare a scoalei române !
In două cuvinte, ca arvună pentru azi, să spunem că tot proiectul d-lui Conta se reduce la puterea discreţionară a ministrului, imbrobodităin vre-o 250 articole, asupra totor intereselor de resortul in-strucţiunel publice !
Ministrul e alfa, ministrul omega ; aferim democratism !
Daca ar sta tot d. Conta in capul Învăţământului, noi n’am avea, se inţelege, nimic de zis : d-sa este cuirasat de cele mai bune intenţiuni, căci ce nu este căptuşit cu bune intenţiuni ?... d-sa este a-poî un fenix de ministru, un meteor politic şi chiar epistolar.
Ce devine insă şcoala —am voi să seim — cu acest proiect de lege, confus şi despo tic, in mâna unui ministru mai puţin bine dotat, mal puţin liberal, maî puţin stilist şi filosof, de căt d. Conta ?...
Voteze-se insă, din parte-ne, daca voiţi chiar măine, şi in pas gimnastic, fără să ne lăsaţi nici sâ-i prindem de veste, cănd va eşi pecetluită din oficina parlamentară.
Să nu ni se zică insă ,câ n’am observat de la inceput, că rătăcirea din urmă are să fie cu mult mai cumplită, de căt cea d’ăntăib.
Acum, D-zeti să vă lumineze!
CRONICA ZILEI
Azi afi apărut in gazeta oflcială*decrete magistraţilor împricinaţi.
Pănă in momentul de faţă, proiectul instruc-ţiunei e numai autograflat. Aflăm insă că s’a dat la tipar şi că in vr’o două zile el va fl distribuit d-lor deputaţi.
Fiind-că s’a introdus oare-cari modificări in proiectul primitiv, preferim să aşteptăm pe cel tipărit spre a-1 împărtăşi publicului.
In scoalele rurale mor copii de frig! Subpre-feeţil d-lui Brătianu nu se mişcă Proiect de reorganisare ! !
Vom reveni.
Lâ 3 febr. se va convoca o sesiune extraordinară de juraţi, la curtea juraţilor diu Tecuci, ca să judice procesul acuzuţilor Calistrat, Perl-mann şi Vasilifi.
S’afl trimis ieri la secţiunii® Cămării următoarele proiecte de lege : *
Cel relativ la modificarea legii drumurilor din 1868, cel privitor la modificarea timbrului şi înregistrării şi proectul de lege pentru organizarea administraţiunii regiei monopolului tutunurilor,
Diseară, aducem aminte cititorilor, in sala Ateneului, al doilea şi cel din urmă concert a.l d-nei Essipoff.
Duminică-seara, in aceeaşi sală, un concert dat de d. Schipeck, cu concursul mal multor artişti.
www.dacoromanica.ro
românia Libera
Măine-searâ, Sâmbătă, la teatrul cel mare, bal mascat in folosul săracilor.
Damele in costum naţional.
După informaţiile „Voinţii poporului1’, stricarea drumului de fer intre Privai şi Şerbeşti s’a făcut de un lucrător dela drumul de fer in tovărăşie cu un servitor privat.
Lucrătorul era in amor cu femea unui cantonier. Spre a scăpade bărbatul femeii ca să petreacă împreună in linişte ar fi comis acest act, crezând că prin aceasta cantonierul va fi. pus la Închisoare.
La 21 Ianuare se va da in sala de gimnastică din Galaţi un bal in folosul inundaţilor din Belgia.
Comitetul format pentru acest scop se compune din dd. S. S. Schwab, G. Răşcanu, G. C. Robescu, Aug. Dall’Orso, Sig. Mendel şi Alfr. Frank.
80.000	oameni, mai departe, cu care se făleşce astă-zî guvernul turcesc, nu s’ar găsi de căt pe hârtie, in vreme ce, in realitate, el nu poate mobilisa pentru caşul acţiunei mai mult de
50.000	oameni. Afară de aceasta numeroşi o-flcerl englesi, ce ah eşit din serviciul Reginei, ari oferit Grecilor bunele lor servicii.
In cas când ar isbucni resbuiul intre Grecia şi Turcia, cabinetul va proclama neutralitatea Angliei, in acoeaşl vreme insă nu va refusa Greciei sprijinul săi! moral.
CIOCNIRE INEVITABILA ŞI APROPIATA DE GTNTE
«Toute guerre, exceptă cele pour căuşe de libertâ, est un meurtre*
[Lord Byron)
- Evreii, in afacerea cimitirului ca şi in toate eele-l-alte, căutând prin subterfugii să se retragă dela Îndatoririle lor faţă cu comuna Iaşi, ah profitat de uşurinţa cu care se tratează asemenea însemnate cestiuni intr’o comună rurală — care a coincidat cu venirea d-lui Tiriakiu in Iaşi şh ah obţinut de la comuna Podgoria-Copoii încuviinţarea de a înfiinţa acolo un cimitir pentru morţii israeliţî din acea comună, comuna iaşi şi altele. ..	,	_ _
Afacerea venind de drept înaintea consiliului permanent" al judeţului Iaşi pentru ca votul acelei comuni rurale să fie aprobat sad respins, „Mişcarea Naţională" publică opiniunea minorităţii consiliului permanent, care se rostesce contra aprobării votului consiliului comunii Podgoria — Copod. Această opiniune e interesantă şi merită a fi citită; ne pare red insă că spaţiul nu ne permite a o reproduce,
Acestea sunt vederile ce domnesc in sferele guvernamentale engiese in privirea cestiuuei grece şi a eventualului resboid. Părerea noastră e,—nu putem tăinui —că ele sunt iutr’un chip esagerat âvantugioase Grecilor. Ori căt ar fi de curagioasă şi bine organizată armata acestoi a — punct asupra căruia avem incă multe îndoieli—noi credem că va întâmpina cu toate acestea un adversar superior, şi prin număr şi prin tradiţiile militare, in armatele Sultanului.
Eu mei ia Orientală.
SINUCIDEREA UNE! COPILE
Ieri dimineaţă, .Juoi, toţi profesorii cursului superior dela liceul St. Sava erad întruniţi in comisiune ca să examineze trei copile cari se presintaserâ peDtru a obţine certificatul liceal ce se cere la bacalaureat.
Aceste copile erad : d-şoarele Paulina şi Cleo-patra Tănăsescu şi Didiţa Ionescu, nepoata d-lui Troteanu.
D. Sp. Haret era insărcinat să examineze in locul d-Iui Borănescu. Eminentul profesor de la facultatea de ştiinţe întrebă pe aceste trei domnişoare şi râmase mulţumit de răspunsurile lor. Cu toată asigurarea ce i se dete, că comisiunea e mulţumită, d-ra Didiţa intră acasa la densa, -strada Scaunelor 9-convinsă ca ea nu a reuşit la examen. Disperarea o cuprinse şî apucând un cuţit şi 1 băgă in găt. Arma i-a străpuns gâtlejul de la o parte la ceealaltă. Nefericită copilă căzu moartă.
Fa nu era, zice „Plndependanee roumaine" de la care împrumutăm această relatare, decât de optsprezece ani.
r>iisr AFARA
Sunt câte-va zile, dc când localităţile biurou-îui statului major militar din Filipopol, ad devenit o pradă a flăcărilor. Mica Rumelie a per-dut prin acest accident nu numai o jumătate milion de franci şi vieţile a cinci oameni —pagubă ce s’ar mai putea repara sad da uitârei — ti toate hârtiile privitoare la administrarea, ba nilor miliţiei.
Faptul acesta din urmă, pus in legătură cu zgomotele ce circulaţi deja de căte-va luni despre neorîndueli serioase ce ar domni in manipularea banilor armatei, ad adus pe Rumelioţi la idea, că incindiul primului biurod militar nu a fost numai o întâmplare, ci resultatul unei iu genioase idei a. administraţiei superioare mili tare, de a scăpa de ori-ce respundere şi compro înfiere cu ajutorul unui element a 1 naturel Cercetările, ce se fac deja asupra căuşelor focu lui, vor dovedi dacă acest mod de vedere este legitim sau nu. In tot caşul naşcerea şi esis-tenţa lui ne face o tristă idee de starea provin-ciei’filiale bulgăre şei.
Ceşti «nea gr eacii.
Raportorul diplomatic din Londra a „Corespondenţei Politice" anunţă, că guvernul engles nu are nici o simpatie pentru proiectul unei nuoî conferenţe in cestiunea greacă, mai vârtos a unei conferenţe care sâ se ţie la Con-stantinopol. In cercurile oficiale englese se consideră anume ca inevitabilă isbucnirea unui resboid sângeros intre Grecia şi Turcia şi se crede, că cea d’ăntăiu are numeroşi sorţi de-a eşi victorioasă din această incâerure.
Informaţiile ce primeşce minîsteriul de resboid şi amiralitatea din Atheria despre starea armatei turceşti, presintâ pe aceasta ca cuprinsă de o desăvârşită disoi ganisare ; armata continentală ar duce mare lipsă de victualii. aime şi muniţiune, şi flota ar avea trebuinţă neapăiatâ de reparaturi urgente şi radicale. Cei
BrîgftTiclagiiil in Thcssalia.
Grecii se .pot felicita a fi desvoltat sistemul brigandajului pănâ la un grad ne mai perne nit de peifecţiune. Teatrul acestei activităţi „e^ voice", sunt pruna linie, provinciile 1 hesalia şi Epirul. Administraţia turcească nu poate dispune pentru înfruntarea hoţilor de cât de mijloace foarte insuficiente şi poporaţiunea ata cată cu atât mai puţin.
Iată drept probă, descripţia ce ni se trimete de un corespondent al nostru despre încălcarea, făcută in timpul nopţei, de o ceată de briganţi greci, a satului din Thesalia, Iaşalar:
„...Atacul se îndreptă împotriva căsei locuitorului celui mai bogat, care se apără insă cu multă vitejie, ţinând pe briganţi in loc printr’un foc neîntrerupt aT unui chassepot şi omorlud chiar pe câţl-va din ei. In acest chip briganţii nu se putură apropia prea tare de casă nici nu’şi putură realisa infernalul plan de-ai da foc.
„Focul de puşcă neîntrerupt atrase in sfârşit o ceată de locuitori marinaţi din satele învecinate; la apropierea acestora briganţii luară fuga.
„Cinci sad şase negustori, cari se întorceau de la bâlciul de septămânâ din 'Velestin către Ard-miro, ad fost atacaţi in drum de briganţi şi tărîţi cu aceştia. Nici pănâ acuma nu se ştie ce s’a ales eu ei. De asemenea au fost atacaţi de hoţi şi tărîţi cu ei trei păstori, cari pentru o mai mare siguranţă găsduiserâ pestenoapte intr’o casă din apropiere de biserica din Ard-miro. Nici despre aceştia nu esistă cea- mai mică cunoştinţă.
Mai indiâsneţi intre toţi sunt briganţii din O-lymp. EI s’ad strâns in numâr de vre-o 200, 300 şi —îndemnaţi cum se vede de un avânt mai nobil-ad atacat o companie de trei sute de soldaţi turci, punându-1 pe fugă, după ce mai ăntftid uciseră 20 de soldaţi.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
16 Ianuare —
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANCES IN N0UA-GT11NEA traducere de
P. M. GEORGESOD
Fără Îndoială ne aflam pe ţărmul Nouel Gui ee ; dar ce soartă ne aştepta? Eram oare rada unor canibali, sad numai nisce simpli risonieri a unei naţiuni resboinice, dar gene-oase ? In deşert studiam figurile negie din premiul nostru, spre a descoperi in ele vre un -mn despre viitoarea noastră soertă; nu găini in ele decăt o cmiositate aprinsă, deştep-atâ de albeaţa pielei noastre.
Intraceea începu a ne fi foame, şi cănd, in cele o pe urmă, pricepură din semne că le ceream
S’ar părea că cultura secolului al XIX a ajuns la un grad destul de mare, pentru ca naţiunile, cel puţin cele europene, să înţeleagă o-datâ că calamitatea cea mai mare a omenirel
este resbelul.
Dar nici de cum. Cu tot progresul, sciînţa, invenţiuni si filosofia noastră, suntem, se vede tot astfel de înţelepţi ca şi cu mii de ani in urmă, şi nu am putut parveni nici la aceea, ca să scuturăm măcar selbătăda noastră primitivă. ^ Lucrul insă cel mal curios este, că selbatăcia acasta zace, nu jos in masele poporului celui ignorant, dar sus, in stratul cel mai inult al so-cietâţel noastre!	_
Se ne explicăm, pentru ca să nu ni se impute exageraţiuue.
Ne permitem a presupune un moment, că prin un farmec ore-care, am dobândit iacultatea de a aduce inaintea cetitorului o cuşcă cu doi capi de naţiuni, cu totul diferiţi,— unui, spre pildă, de sub zona toridă, altul de sub cea de ghiaţa. Fără ca sâ avem nevoie de a ne trudi cu es-plicaţiuni, ori cine ce are ochi —insă pentru a vedea-se va convinge, că iutre aceste douâ exemplare nu exista nici o deosebire: Iatâ-i a-mâudoi posomoriţi, semn de capacitate şi de con, ficţiune despre majestatea lor. — Unui a atârnat pe umere o blană de hermine, celalalt o pele de o fiară ore-care. Unul poartă o căciulă bizară împodobită cu petre cu diferite colori; altul a înfipt deadreptul in tufosul săd pâr o mulţime de pene de diferite colori ale păsărilor. Cel d âutăid poartă pe umere câte o petică de ţeseturâ: cel. al doelea, un şir de scoici şi petricele lucide a-atărnate la gât. Cel din stânga are peptul tatuat şi colorat cu diferite erburi; cel din dreapta, cu panglice, steluţe şi cruciuliţe. In fine unul ţine in mână un bătişor de metal; altul o vargă de bambus!
Atăta pentru exterior.
Interiorul, adică moralul, are şi mai puţină deosebire: unul şi altul este ignorant, feroce, resbunător, setos de putere, rapace, avid, mincinos, fricos, bigot, ipocrit, desfrânat, luxurios, — unul mănâncă carnea omenească crudă sad friptă la frigare; altul bea sudoarea de sănge a poporului muncitor!
(Dorim din toată inima a fi desminţiţl.)
Ei! N’ar fi nimica dacă aceste monstre hidoase ar ata isolate; dar amândouă sunt incojurate şi susţinute de o ceată de fiinţe abjecte, caii peri tru bunul traid al lor propui», pentru prerogativele lor personale, au dtvtuit sclavii, laihtii lor voluntari,-cari la ori ce sttnn de voinţă, de capricii! chiar a stăpânilor, devin sâlbatici la rîndul lor ; malratează, despoaie, fură, pradă, subjugă, «moară naţiuni intiegi, — fără musti are de cuget, fără coa, mai mică ruşine, proclamând pentru toată scusa ignominiilor lor, devişa, nobilă după dânşii, injooitoaie după noi: „Dieu et le roy“!
Apoi, nu suntem oare nisce primitivi sau recăzuţi in primitivitate, dată unii d’intre noi, pentru un os de ros, se vînd benevol despoţilur iar alţii in prostia lor se inchină ca jidanii inaintea viţelului de aur ? Acela era cel puţin un viţel inofensiv, —nu muşca, —şi era de aur nu de noroiul..
încetând migraţîunile cele mari ale popoarelor întregi, popoarele, lăsate pe propria lor sania, mai că nu se combătead; şi dacă caşul se întâmpla, apoi aibitragiul de bătrini cui mea totul*) Aşezăndu-se intr’un loc, fie care popor,-fie colectiv fie individual,— căuta de ţenşora lui: cultiva pământul, crescea călduri de vite, purta grija familiei, să silea a ameliora şi a. uşura
modul de a’şî dobândi zilnica pâine şi puţi,,-,
comoditate, neamestecându-se, nici n’ăvând tirr-i de a se amesteca in afacerile vecinului.
Dar geniului reului a displăcut se vede acra pace bimfăcătoare şi intr’un moment de ne!r'. gare de seamă a bunului genid protector al 0. m«nire|, a scos din întunericul iadului prin,;, piui monarhismului, hydra cea mal momtruort şi a asvîrlit-o in capul naţiunilor. Apoi in%({ discordia, ura, toate crimele, pasiunile şi furii!., pe care Satanale pusese specialminte la diapt .,. ţiunea suveranilor, ah inceput a umbla din ca \ in casă pe la oamenii paciuicişi peste puţini!,, gelul resbelul ui s’a intins peste toate tenia si de atunci durează necontenit!
Pe cer se ivesc căt o dată nisce semne, c ■:j inr’un mod positiv indică apropierea furtun-;, Astfel şi intre oameni inaintea unul resbei.
Ne aducem cu toţii aminte do trosnetul pai. melor ce şi trăgeaddin timp in timp dl „c-,. meni mariu doctori in coţcărie, —şl peste puţin după acest duel onorabil a şi isbucnit resbelul franco german,-adecă douâ naţiuni stupide ci toate naţiunile din lume, ad căzut una peste ali'i pentru interesul pesonal si satisfacerea ambiţiunilor criminale a. doi indivizi, despuţi„timpra ,' i lui D-zeU“.
i
După căderea unuia din cei doi „unf‘ un
*) Să nu ni se observe că şi popoarele libere se combat, căci n’avem intenţiunea de a susţine cft oameni liberi sunt nisce Sugeri! Resbelui, spre pi dă, intre Siuttlc unite ale Ameiucei c-ste dovadă că omul rimane om. Dar cel puţin causa. resbelul ut aceluia, °ra redi- areu sclaviei n< grilor, priu urmare idea nobilă do libertate, dar nu de cuceriri iu folosul vre unui individ Încoronat.
coleg a lor de meserie, frecându’şl măint-le d; plăcere, a inceput încetişor a convinge lumea, că in adâncul inimel lui părintesc! simte misiunea d-zească de a libera creştinitatea de silit jugul semi-lunei. Şi îndată s’a ordonat presei 1: a aţîţa opiniunea publică in contra Turciei, si pentru captarea şi mai uşoară a credulilor s'a i instituit comitete sub forma de bine-faedre pan ■ lavistă, dara cărora misiune principala era pregătirea ţeranul ui pentru operaţiunile eucerituam Ne aducem aminte căte victime a costat punerea in scenă a acestei comedii, care tocm ii după suferinţele teribile ale Bulgariei şi cădem i Serbiei, s’a terminat printr’un resbei.
Ah ! Pentru ce Românii ah trecut atuiri Dunărea?! Azi poate, nu numai popoarele £h peninsula balcanică dar insuşt Rusia era liberă.
Şi Turcia, fiind atunci deja foarte slabă, s’ar li stins prin insăşl natura lucrului.
Azi, tot semne de aceaşi nutura se vM şi se simt împrejurul nostru, mal cu samă pentru cel ce din causa suferinţelor şi sforţării: r are vederea şi auzul mai exercitat.
Mai indată după congresul de la Berlin auzit despre neînţelegerea ivită intre dui intR cancelari. Apoi ca o lovitură pasageră a unri uragan, s’a ridicat vorba de resbei intre Gri-manii si Rusia. Pentru a desminţi această, iM cancelari s’ad grăbit a declara in faţa hunei ri nici-o-datâ nu au fost amici mai buni. După ai ceea s’a incins o polemică atât de tare intre ziarele germane şi muscâlesci, in cât pentru îj-niscirea jidanilor" bancheri de pe la bursele europene, doi impăraţl — cancelarii ne inai ajungând — erau siliţi a preschimba nisce epistule foarte sentimentale şi chiar, dacă nu ne înşelăm, a se intâlni şi a se săruta! Dar cu toate aceste s’H incht at "la Viena alianţa austro-germanâ. După aceea, apare in Berlin o broşură a lui „Sanr ticus“, pstudonym atribuit chiar lui Multk:. care, in prevederea posibilităţii unui resbei intui doi vecini, se ocupă in mod foarte sciinţific do natuia operaţiunilor defensive şi ofensive. Acr i atac, „un căpitan al statului major genere din Petersburg âl pareză prin o broşură analog , nu mai puţin ştiinţifică, şi Ja unele observaţ.u:. politice făcute la adresa Rusiei, respunde ia nui+l foarte puţin politicos, chiar putem zice: ou: t muscâksc ! După aceea, de odată in căte-va calităţi, comandanţii de pe la frontiere încep a se intâlni ca de intămplare, a se saluta, a şo invita, a bea impreunăş’apoi a se pâhnui şi» fine a chiăma ajutoare, a se bate şi a se râv.i. dar consiliile internaţionale ad-hoc parvin a k-plana aceste mici neînţelegeri.
Mai pe urmă se interzice Curlandesilor int.ş buinţarea limbei germane in jurisdicţiune ţ1 presa germană ridică ca un singur om un ţii’ teribil in contra tiraniei muscâlesd. Dar uţ Neamţ muscâlesc, inalt funcţionai’ in retrage o şi mare proprietar de lângă Moscva, intâines -
\
ceva de mâncare, ne dederă hurmale, rădăcini şi nisce carne pe care o imbucaiâm cu lăcomie, fără, a ne mai gândi la proveninţa ei. In tot cursul zilei d’ântâid am fost lăsaţi pe mâinile copiilor, a femeilor şi a bătrânilor cari nu se mal săturau privindu-ne. Cei mal viguroşl din trib se ocupa ca descărcarea navei, ştiind bine că valurile mării nu o vor cruţa multă vreme. Intr’adevăr după câte-va luni in urină aflai, că in aceeaşi zi, spre seara, se şi cufundase şi incă aşa de repede, incât împreună cu dânsa fură înghiţiţi "şi toţi selbatiici care se găseau pe ea; câţl-va d’ântrânşii eşiserâ pe suprafaţă ca nisce dopuri, dar cei mal mulţi s’ail înecat.
După ce in opt â, ne legâră de mâini şi de picioare cu nisce funii de scoarţă de arbori şi ne inchiseră in stagiul de sus a unei case de lemn foarte bine construită; iar in rândul de jos se aşeză o garda numeroasă. Nu putuiti să adorm de loc de şi eram sdiobit de osteneală, aşa de mult eram agitat de suvenhile lui Filip şi de temerile pentiu viitor. Când se lumină de ziuă păzitorii veniră să se inciedicţeze de presenţa noastră, dar nu luară de loc in seamă semnele de disperare prin cari ăl rugăm să ne taie legăturile ce ne intraseră in carne. Puţin după aceea, şeful care rn* prinsese, veni să ne vază şi
făcu să ni se de-a libertatea. Pe urmă ui se aduse un dejun compus din pesce, din rădăcini şi o băutui â puţin înţepătoare, care, precum a-tlaiu mai tăi zid, era o zermâ făcută din fiun-zele unul arbore foarte comun in acea ţară. A-ceastâ băutură era o amestecaseră cu un narcotic. De aceea indată după gustare furăm coprinşi de uu somn profund.
La deşteptarea noastră soarele era sus, şine aflam cu desăvârşire despuiaţi in mijlocul unui izlaz inpnjmuit cu un gard foarte nalt. O mul-mulţime de bărbaţi, de femei şi de copii ne o-coleaft exprimând, prin gesturile lor, admirarea sad repulsiunea ce le inspira fiinţa noastră. îndată ce observară că eram deştepţi, ne aduseră din nuod de mâncare.
Noaptea ne dădură voie d’a ne ghemui intr’un unghid al gardului, aruncăndu-ne un aşternut de earbă proaspătă, întocmai ca şi cum am fi fost nisce purcel.
In cuprinsul acestei îngrădiri stăturăm ca vreo săptămână; in fle-care zi, o mulţime de gură-cască ne incongiura închisoarea şi se desfătad in socoteala noastră. Ne esaminad cu curiositate, in tocmai cum facem noi cu animalele uneime-tragerii, incercăndu-se a şi vorbi cu noi, ceea ce ne derie ocasiune de a invăţa căte-va vorbe
din limba lor. Intr'o zi le arătarăm soarele, şi -dată ăşî întoarseră capul şi-’gî ridicaiă mâie-in sus ca şi cum spre a se ruga, murmurând (W vântul : „Otaru !“ adică marele rege sau cel ' trăesce.
Nu ne maltratad, ce e dreptul, nici iuti "
imbo
fel, şi de a le mâncării ni se dedea cu ^ şugare ; această particularitate, prin urinare, * era foarte plăcută, p*-ntru-că băutura ce nes» -vead deştepta o nespusă poftă de mâncare. A--fel începurăm a ne închipui viitorul sub nisţ culori mal puţin posomorite, când intro zi °j servarâm că spectatorii veniţi a ne vedea et*-_ cu mult mai numeroşi decât in alte zile f . necurmat se auzead eşind din sat nisce str1»" puternice.	. . ţ
Toată noaptea se auzi bătând toba, Ş1 ca ne deşteptarăm, a doua zi, ne legară din iu de mâini şi de picioare. 0 ceată de sălbatici, maţi cu pietre tăioase, ne pâzead cu Btrâşm ^ de giur inpiejur; sălbăticia aerului lor *âcU ».,j mă înfiorez şi neputând să ’mi stăpintsc gi° j strigai in gura mare.
- Amicilor ! suntem perduţi!	^
Intr’acestea paznicii ne apucară do cap Ş picioare; ne târîrâ apoi afară şi ne transpoi
întreagă pop«‘”
intr’o câmpie unde era adunată
www.dacoromanica.ro
R«ANIA LÎ0BR4
intr'o zi un oficer rusesc veniind in pădurea lui si ordonă, pădurilor a’i lua puşca, a’l desbrâca, şi a’l bate in mod neomenos. Presa rusească, la rândul ei s’a ridicat şi mal furioasă in conţi a Nemţilor interiori şi exteriori, in cât abia insu’şi împăratul intervenind a potolit afacerea. In momentul de faţă lucrurile aii ajuns până acolo, in cat este chiar primejdios de a întrebuinţa limba germană, fie pe strada tie in localităţile publice din mai toate oraşele Rusiei, cea ce este causa că presa germană strigă şi mai tare in contra persecuţiunilor, calittcându-ie ne mai auzite. Acum de curând, jurnalul „Golus“ a denunţat opiniuneî publice o a doua broşură apă- j ruiâ* in Berlin, care cuprinde studiu) aprofundat si cunosciuţa perfectă a tuturor porturilor ru-sesci de pi la Marea baltică. „Din această broşură se vede, —zice „Golos“ - că „Nemţii cunosc * maj pine de cât noi iuşi-ne porturile noastre, "iu cari, cu această cartă, in mană, se pot preumbla de acum inainte ca in propria ldr casă". Jurnalele cari excelează in reciprocă provocare, sunt „G-oios“ muscâlesc şi „Krz. Ztg.“ nemţesc. S’iuţelege amândoi ah şi inceput de mult a face curte Polonilor. „Go'.os“ susţine mereh că singura scăpare a Polonilor din ghiarele germanismului este legătura benevolă şi sinceră cu marele imperih slav, ş'apoi invită necontenit pe guvernul rusesc a face concesiuni Polonilor. Krz. Ztg.“ din zilele trecute, zicea: „In resbe-"lul viitor intre Germani şi Ruşi, Polonii nu "pot de cât câştigă, căci resultacul inevitabil "va ti anexarea, teritoriului până la Vistula, şi : "cine are Varşovia are Polonia iutn aga. Polonii „ar face bine să înţeleagă, aceasta şi să se u-"neascâ cu puternica Germanie, statul cel mai , civilisat din iunie, dar mai cu deosebire sa se lapede de utopiile speranţei in Austria federativă, căreia ăl urâm urnui hun şi înspre „Salonic !®
Ast-fel vorbesc Nemţii şi Muscalii in ingliim- ! farea lor, fiind siguri unui şi altul, că vor in- j vinge unul pe altul.
Bruni bun in spre reciproca şi totala nimicire! Dar or cum ar ti,—mai târziu sau mai de vreme, — vom avea iarăşi un resbel! Insă un resbel care de sigur va degenera intr’o ciocnire formidabilă de ginte, căci impâraţii din Peters-burg şi Berlin vor ridica negreşit tot ce este nemţesc şi slav; şi dacă şi Francia va intra in joc. — ceea ce este foarte probabil, —apoi putem fi siguri că măcelul se va întinde peste toată Europa.
Vai do capul bietelor popoare ! După ce mişeii din sus ve-ah adus ia sapă lemn, apoi pentru satisfacerea ambiţiunilor ticăloase ale puternicilor zilei, sutimi de mii de fii ai voştri se vor scălda iarăşi in propriul lor sânge!
Ar ti dar timp ca să se facă vre o minune, dar timpul minunilor a trecut de mult. Sa ne scăpăm dar noi pe noi, cu atât mai mult cu căt o putem face foarte uşor: prin singura voinţă de a inţelege că secretul minuneî, ce o aşteptăm duOitocesce de la o putere ilusuriă, ăi avem, 61 ţinem chiar m mânele noastre.
Numai uli cârd de v>te poate fi dus fără re-sistenţâ ia tâiâtoare de către un singur om.
Unii, mai cu seamă acei cu devisa „Dieut et roy“ susţin, că ast-fel a fost, este şi va fi şi cu masele popoarelor. Insă majoritatea susţine contrariul, şi cu drept cuvânt, pentru că insuşi faptul că este deja o majoritate in această privinţă, dovedesce adevărul până la evidenţă.
Inaiutea revoluţiunii cela mari, şi până Ja ultimul moment, Francia intreagă era esen-ţialminte monarchicâ, — insă a doua zi, in tot largul şi largul ţârei, nu ei ah de căt republicam ; —adepţii regelui decapitat s’ah salvat peste frontiere.
Ce poveţuire sublimă, ce dovadă sdrobitora a voinţiei şi a putere! unui popor deşteptat din leturgie !
Insă secolul trecut nu seamănă cu secolul nostra, a cărui societatea, — afară de extremităţile ei — progresând iu toate şi experimentând multe, a finit prin a adopta idea: „ge deşire „que Ies homes soient libres autant de la tyra-„nie de la popul ace, que de celle des princes.
„ — libres de vous et de moi.“ (Lord Byron)
Şi de aceea nu suntem pentru revoluţiuni in sensul celei francase. Astăzi esistâ nisce mij-
ţiunea inpregiurul unui foc mare bine intreţinutde vr’o doui-spră-zece sălbateci despuiaţi. Alţi o sută de oameni armaţi ne eşiră inainte la intrarea in acâa câmpie, şi ne însoţiră până aproape de foc, de asupra căruia aş> zaseră deja cinci mari lespezi de piatră. Numai de căt înţelesei ce soartă ne aşteapta şi simţii că pârul mi se făcea măciucă de groază.
Un betrăn, pe a căiuia figură era zugrăvită cruzimea cea mai cumplită şi care purta un mare şorţ de cânepă, îndeplinea funcţiunea de mare preot in această fioroasă ceremonie. A-propiindu-se de noi, ne pipăi şi ne examinâ cu de amănuntul, şi puse pe urmă de ne aşezară, pe mine şi pe cei patiu tovarăşi ii mei, înaintea focului. Un biet matroz, plin de viaţă şi de sănătate şi prin urmare foarte gras, fu col d’ân-tâiu la rând ; eh eram cel din urmă.
După ce se terminară aceste preparative, cele trei ajutoare ale marelui preot be apropiara do noi. Şi acum incă mi se pare că-I văţi cu fotele lor de cânepă, ceva mai mari de cât a şefului lor. începură să cânte o căutare ciudată, şi Pe la unele locuri toată mulţimea repeta in cor vorbele din uimâ, bătând şi tobele, când patru paznici se aruncară deodată asupra celui d’ân-tâiti din şirul nenorociţilor mei tovarăşi, âl tă-
loace mai puţin costitoare şi mult mai espedi-tive şi sigure, fără a avea nevoe de a recurge la desfrenarea pasiunilor poporului.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Şedinţa din 15 lanuare, 1881.
Senatul. — Abia s’ah putut strânge vre-o 25 de senatori cu cari nu s’a putut ţine şedinţă.
Camera.—Colegiul al IV de Romanaţi se declară vacant, pentru-că d. Vergatti a primit o funcţie salariată.
-x-
Se validează alegerile cari nu s’ah putut valida ieri.
-x-
Se anunţă mai multe interpelări. Intre acestea una e relativă la consiliul judeţiun din Roman, alta la cheiul din Brăila.
- X-
Adunarea trece apoi in secţiuni.
turor aspîraţiunilor naţiune! Alt-feliti organul conservator e silit să ghicească in-tenţiunile cărmuitorilor, din unele „degete fosile“ ce găsesce ici şi (colo prin articolele „Românului".Unul din acestea „degete fosile" e simpatia şi respectul ce es-primă organul guvernului pentru Intran-singenţii din Francia. cad vor să schimbe (sau să desfiinţeze):
proprietatea,
religia,
familia.
moştenirea şi multe altele.
In sfârşit;
Ni Dieu, ni mnître!
Comunitatea de averi, comunitatea de femei, comunitatea de copii, „ni Dii h iţi maitre“, iută idealul intrasingeuţilor şi a mult lăudatului d. Blanqui. Toate bune şi frumoase, numai um dori ca ziarul nostru guvern.-im< ntal să facă declararea netedă că şi pentru România va luci a fără curmare, dar treptat la ajungerea acestor ţinte nobile.
celarul a zis că opiunile fiind esenţial divizat* asupra cestiunilor economice, noul consiliu fusese creat ca să fie un organ central, compus de oameni experţi caii să dea sfaturile lor asupra necesităţii şi oportunităţii nouilor legi economice, cu atât mai mult că reprezentanţii claselor agricole, comerciale şi profesionale nu pot participa la lucrările parlamentare ca oamenii de litere.
(Ifa vas.)
BULETINUL FiNANCiAR de la 27 lan. 881
Cursul de Pari».
Renta romana 5% 78.— Acţ. Bănet Rom. —.— Renta franc. 5 **/„ ’ 2 .35 Lose tureescl . . . 47.—
Cursul de Viena
Napoleonul .... 9.385
Galbenul........... 5 r~\
IC ul.a met. 5°/„.	73 30
Cursul de Berlin
Prior căilor Ier. .	—.__
Obligaţiuni le idem 100. 0 Acţiunile idem . . 55 45 Obl. uouf 6% idem. 92 6 ' Impr. Opponlimm. 109 20
Cursul de Londra
Impr. Opcuheim . 107.— Stor-,,	KM i
A eşit de sub tipar:
Explieatiunea Procedurii Civile
de i. 11. Sslndulcscu Niliiovianu
ARENA ZIARELOR
X „Românul" caută a se răfui cu partidul conservator şi in deosebi cu juna dreaptă, a căţei căpetenie e d-1 Maiorescu. Făcând mat multe reproduceri de prin ziarele austriece, oficiosul stabileşce afir-moţiunea, că d-1 Maiorescu este omul A-ustrieî şi Germaniei in România, destinat a conduce, mat târziu, destinatele a-cesteî ţâri, in sensul vederilor austro-ger-mane.
*** După ce a arătat in numeral de ieri condiţiunile neconstituţionale in caii s’a făcut poreclita alegere de deputat in colegiul II de Ilfov, „Binele Public" vor-besce astăzi de o altă alegere, tot aşa poreclită, in colegiul al IY de Dorohoiu. Aci prefectul acestui judeţ, d. Hasnaş, cu faimosul d-sale bilet adresat primaru-ruluî din Dorohoih:
„Vasilicâ, daca nu’ml vei da şi mie o parte din ruşfetul ce ai luat astăzi, te vui publica prin toate ziarele®
in loc de a fi tradus inaiutea justiţiei şi dat afară din funcţia de prefect pentru o dovadă atât de pipăită de imoralitate, a fost alei de către sub-prefecţl deputat in colegiului IV.
Organul liberal-independent le zice dar, in dreapta sa mdignaţiune, celor de la putere:
Un mic progres s’a făcut de alt-fel deja pe această cale de cel de la putere. Vorbind de reformarea justiţiei, „Românul" cere adică:
„ Alegerea judecătorilor de către un corp electoral ad-hoc pe termen de cinci ani cu dreptul de reahgere
Aşa, irnhee „Timpul", dar nu ştiinţa dreptului pozitiv, nu diploma de capacitate, nu serviciile îndelungate şi un probat simţ de justiţie vor mai decide, ci... alegerea. De sigur că la alegere vor fi partizi, se va amesteca politica. Ferice de irapricinuiţii cari vor fi votat in contra judecătorului ales.
X „Presa" face politică esternă.
MTIYI E >A î i li ilth
Spitalul Nr. I (An. I) cuprinde : Precuvântarea. - Cursuri şi clinice. Lecţiunea, de deschidere a cursului de clinică infartilâ al d-lui prof. dr. Sergih. — întrebuinţarea chininei la femeile însărcinate şi cu intoxicaţie palustră. — Albu miri oria scaria tinoasă cu accidente u-îemice, combătute cu succes prin pilocarpină.— Un cas de pusbuiă malignă, vindecată prin tratament iodat. — Un cas de retroflecsiune a unui uter gravid in a patra lună. Vindecare. Câte-va reflexiuni a le d lui prof. dr. Capşa asupra acestui cas. Societatea studenţilor in medicină: şedinţa de la 21 Dec. 1880.-Cronică.-Morbiditatea şi mortalitatea spitalelor din Bucureşti in cursul lunei Noembre 1880.	•
Serviciul telegrafic al «României Libere»
28 Ianuare — 9 ore dini.
Se află de vânzare la principalele librării din capitală, şi la autor strada Ştirbeî-Vodă No. 6. Preţul 25 lei noi
SALA AikTEIST 1EXJXTUI
Vineri, 16 Ianuarie
CELEBREI VlR’t Ut *ASE PIANISTE A.ESSIiOFF începuiul la 8 ore seara.
Ammcin pentru Carnaval
Pe adm-o la cunoştiinţa onor: P. T. Public, că subsemnatul dispune de o orchestră buna de diletanţi in musica. fie în quariet, in qmniet pană la 20 de artişti, complectaţi şi prin instrumente de alamă' Aceste orchestie sunt la disposiţia onor. P. T. Public fie pentru concerte musirale casnice, eseeutând cu sau fără pianoforte, diferite uverture, piese clasice piese de solo, fie pentru soarele dansante, dispunând de un repertoar cel mai plăcut şi cel mat nou.
Preţuri sunt foarte moderate.
ANTON KNAISSEL.
Artist in vioară
Strada Podu Calicilor, (Calea liahova) 25.
Doctor Schwarz medicină din Paris
intorcându-se din străinătate anunţă onorabilului public că domiciliază in strada Colţel No. 14 lângă casele d-lui Hagi Stoică. Consultaţiunî gratuite de la 4 — 6 ore p. m.
60,000 Lei
sunt de dat cu dobândă pe ipoteca solvabilă şi in pri-
mul tang.
Adresa comptuarul Hotelul Abram.
LA MAREA BURSA RAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 4i bis
Dar, pentru Dumnezeii, domnilor, ci aveţi odată euragiul intenţiunilor şi spuiieţi pe faţă că ne puteţi domni cu constituţiunea şi cu legile esistente; că vă place despotismul, că vreţi de-dutaţi numiţi, ear nu aleşi, că nu veţi guverna de căt cu regimul vizirial. Mărturisiţi-o sincer, şi vă vom respecta, de şi vâ vom combate, dar nu vâ mai bâteţi joc cu atâta perfichâ de insti-tuţiunî, de oameni şi de simţul comun. Graţiă acelor profesori, pe care ’i uriţi şi ’I prigoniţi, lumină străbate—de şi cu încetul —ear ţara începe a vâ cunoasce. Prin urmare nu credeţi că mai amăgiţi pe cine-va cu tertipuri deochiate, nedemne; nu credeţi că prin ast-fel de mijloace veţi isbuti a ve mai ţine mult timp la putere. Aţi ajuns ridiculi, şi ridiculul doboară mai mult de căt insâşl ignoranţa,
„Timpul" ar dori să vază odată publicându-se acea faimoasă programă a partidului de la putere, a cărei realisare „Românul" o identifică cu realisarea tu-
râră cu toată împotrivirea şi strigătele sale, ăi
trasară o straşnică lovitură de măciucă si ’1 <• 6
trântiră pe una din lespezile aşezate pe foc !
Cântarea Începu apoi pentru a doua oară; reîncepu şi mulţimea in cor ; mai vă$uî torturând şi pe un alt nenorocit; mi se părea că spectatorii, oştenii şi victimile formah o horă ameţitoare, şi ’mî perdui cu totul conştiinţa de cele ce se petreceah in giurul meh. După cât-va timp - nu pot şti cât a durat,— simţii că că mâ înhăţară şi pe mine. Ca prin instinct, âml ridicai măinele spre a-’mî apăra capul, dar ded<ih de degetile marelui preot, care mi se păru că ’mî dedea cea d’ăntăih strângere masonică. îndemnat de o ultimă schinteie de raţiune, âî res-punseih şi eh din parte-’mi. îndată bătrânul se îndreptă spre mine, tâiâ funiile cu cari eram legat de măini şi de picioare şi, intorcăndu-se către mulţimea estasiată, mă arătă, şi părând a lua soarele de martin la ceea ce avea să zică, incepu un lung discurs, din care nu înţelegeam de cât cuvântul mereh repetat de Otaru, Otarul De câte ori ăl pronunţa marele preot, toţi ascultătorii âşi pleeah capetele, ăşî ridbah măinele la cerih »i bombăneah ca nisce ecouri : Otaru!
Când incetâ de a vorbi, preotul ămi făcu semn să’i urmez şi mă aşeciai alăturea de âl
Paris, 27 Ianuare.
Renta română 5"/0 a închis azi cu 79 franci.
Londra, 27 Ianuare.
Camera comunelor. -Sir Charles Dilke zice că Englitera a primit propunerea Porţii din 15 Ian. şi că guvernul englez discută acum cu puterile asupra răspunsului ce trebue să ia in această privire.
.	Roma, 21 Ianuare.
„Dintto" auunţă, în privirea cestiunii greceşti, că, după cum se pare, puterile s’ah invoit să lase Germaniei direcţia nouilor negoţieri ce se vor deschide cu Poarta.
Berlin, 17 Ianua’-e.
Camera deputaţilor.—La a doua citire a propunerii Windhorst, relativă la executarea cultului catolic, d. Rauchhaupt, deputat conservator, a propus o ordine de zi motivată care a fost respinsă. însuşi propunerea d-lui Windhorst s’a respuns in urmă cu 254 voturi contra 45.
Berlin, 27 Ianuare.
Consiliul economic s’a deschis de către prinţul de Bismarck care a rostit un discurs- Can-
la un ospăţ, de la care erah inlăturate femeile şi copii, şi la care ostaşii acelui trib âşi impăr-ţiah intre dânşii remâşiţele nenorociţilor mei to-varâşi. Sdrobit de (moţiunile ce cercasem şi constrîns a sta nepăsător, mă simţii ca eşit din minţi in faţa acestui detestabil spectacol al acestor oameni cari mânca cu o nespusă plăcere carnea de om, şi mâ invitau chiar a face şi eu ca dânşii!
Mi se părta că visam, şi nimic alt nu inţe-legeam limpede şi lămurit de cât un singur lucru : că. eram salvat ! Nu mai sciarn cum să mulţumesc lui Dumnezeii că mă făcusem franc-mazun ! Dar cum oare şi de unde acest selba-tic cunoscea el misteriile ordinului, şi până la ce grad m’aşi ti putut Încrede in trânsul ?
i’e cărid âmî făceam aceste întrebări, de odată marele preot se sculă şi apucă spre locuinţa sa, tiăgându-mâ şi pe mine cu dânsul. Acolo mă introduse un moment in intru, şi după aceasta mâ făcu se înţeleg, prin semnele sale, că eram liber şi că de aici inainte persoana mea era sfântă.
(Va urma.)
I. IVI. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe <Jiua de 16 Ianuarie» 1881. ora IO
OBLIGAŢIUNI
“/„ Oblig, de Stat Convertite. . n/0	#	Uaiior ferate liomăne
,v Domeniale...............
)b. 40 ir Oblig. O. pens. 300 1. .
% Scrisori fonciare rurale .	.
«/0	»	» urbane.	.
% Impr. Municipal ....
. cu pr. Buc. (bil. 20 I.)
% Renta româna..............
îţiuni Dacia............Nuoi
» Remania................-
» Banca Naţională a României omeniale eşiie ia sorti şi cup. exig Oblig, de Stat . • Rentă .	-
Căilor ferate Sensuri .	.
rgint Naţional contra aur ilete de Bancă ....
ubia hârtie..........
orini .......
osc otomane..........
CSiW*1™, «riv VIENA 27 Ianuarie
Napoleonul . Ducatul ,	.	.
Lose Otomane. Rubla hârtie .
CURAŢI RIN BERLIN
27 Ianuarie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim...............
Ruble hârtie...........
Oblig, noi..............
Lose otomane ....
CURSUL MN PARIS
27 Ianuarie
Renta Română ..... Lose otomane..............
STHIRRUL
46 Ianuarie
Paris (3 lunii .	.
» la vedere . Londra (3 lunii .
» la vedere Berlin (3 lunii .
» la vedere. Viena la vedere .
Oomp. Venal.
HI
92	’i 03
93 99 93 ’ <H) 1 27 */,
2 570 1 »/
7.
7;
1	7, 1
2	tu ? 14
40
938 ’/. >53 21 1' 22 V:
Va
*7 V, 93
•'* Ve 195 99 4 t)l -8
400
75
>80
arg.
aur.
aur.
1	% 1 %
2	eo
2 45
45
938 7a 54
20 60 22 I,
100 70
55 5u
100 V*
55 45
"9 7* 09 20 211 9>211 20 92 90 92 60
79
78
99	20
100	2(1 25 15 24 35 Li \
1.4 214
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL
www.dacoromanica.ro
RXMANIA. LIBERA
twvaj.' miwanxan
tSBjk
>-<
M
P3
-P
03*
>c6
O
Oi
Graranţie pe 3 ani *0WStCs
CEE. MAI MARE
DEPOU DE MASINE DE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in caşturi mici
BRUDER KEPÎCH
PBBBMR
»x
Bucurescî, Strada Salari «Hotel Victoria»
Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
O
0
t»
P
cf
....	........ •' --'Sg
DRAGEI, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTLAU
Laureat ai inati tutu lui Francieu
Nnmordflcl» «tudiî făcute de îrivfc}âtiî cei mai dinttiLf»! a epoceî ndstre, au demonstrat că preparafiunile de fer a Dr. Babuteau suntsuperiârt tutuJor ceJor-alte feruginose pentru tratamentul bolelor urmâtdro: QhJorosâ, Anemie, Padore.a feţsî, PerderT Slăbiciune* Copiilor şi tote bâfilo caueate prin sărăcia sânţreluT.
DRAGEELE D-ruluî RABUTEAU: Nu în egrete dinţii şi soni mistuite | de stomaoh urile cele mai slabe fără a produce conatipaţium : A se lua | 2 dragele, una diminăta şi alta sera în timpul mâncăreî..
ELIXIRUL D-ruluT RABUTEAU: Recomandat jiersdnelor a căror func- j ţiunT digestive aii trebuinţă d© a fi restabilite sau stimulate. A»© lua câte j
n păhăruţ de rachiu diminua şi sâra înaintea mâncăreî. SIROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special copiilor..
Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este forte economic, ele nu dau Joc de cât Ja uâ cheltuială neînsemnată pe fiecare $1.
A so feri do contra-faceri şi pe fiiadoele de fer a D-ruluT Rabuteau, a |
so cer® ca garanţie, marca fabrice! (depusa) purtând semnătura Iu! CLIN ' *	•	• ......................UI MONTYON.
şi C-nia şi MEDALIA PREMIULE
PARIS. CLIN şi C-nia. 14. STRADA RACI NE.
Depăşit in Bucurescî, la D-nu Ovesa şi C. Gersabec, D-nn Risdorfer, farmacist.
DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & C1
BUCUEESC
No. 1 - STRADA. COVACI
No. 1
SOBE MEIDINGEK
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
învăţătura gratis şi la domiciliu
1 Sobe puţin voluminoase dai! o căldură mare şi re_ pede. Cea mal perfectă şi cea mal simplă regulare » droguiştî şi la ard erei. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel mal simplu serviciu fără do a avea trebuinţă de măturat. Se inlătură ori-ce căldură supărătoare şi reflexitoare.’ Încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la intrebu-uitarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă incălzeşte trei camere' Incălrjire centrale aeriană pentru clădiri intregl.
Ai
Carte de inveţătură in
limba română şi in tote limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
tSBSBBfSt
SiKuP Ut RAII-OltT IUDE
ile GBE1I8EAO..T o» Pharmacislt la Paris
-E DOUA DECI ANNll ACESTU MEDICAMENTU DA RF «ULTATELE CEI E MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIRE (.FIULUI DB FICATU DE MORUNU St ALU SIROPULUI ANTISCORBUTICI
Reparatureîe se efectuează eftin si prompt
Inveţătură Grratis
Elu este suverană contra intârirei si mflamatiunea glan leloru gltului gurmeloro uojiloru) si ale dilîenteloi rrrupţiunî ale pelei, ale capuhiT si ale le(ei. Elu excita ■ ofta de mâncare, tonifică tessătunle. combatte palorea *■ uoleşetea pelei si dă copiiloru vişţorea si vesselia naturala sts unu medicamentă admirabilă contra conloru produsse înn lapte si unu depuratifu exccllenlu.
Dmositu in mnoujaieie nivartnacii
PgT* Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a uşeiSJJgT’
H EIDIN6ER-0FEN
HEI M
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se Iranul gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
H. HEI IVI, Kârtnerstrasse 40-42, VIENA.
De venzare (maclaturi) hârtie stricată
(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, Strada Covaci No. H
(Casa, Pencovtcî)
Prima Soeietate i. R. priv. de naviga-ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 lanuariă 1881 s. n. VAPOARE DE POSTA
Plecare la v	ale.		
la Budapesta Dum. 7 ore		a.	m.
Orşova Marţi	î*.	amdz	
T.-Severin „	\ 80 1 77	P-	m.
Calafat „	6 „	P-	m.
Corabia Mercur! 2 ,,		a.	m.
T. Măgurele „	350 „	a.	m.
Rnsciuc „	8 „	a.	in.
la Giurgiu „	U» »	a.	m
Cernavoda „	645 „	p.	m.
Brăila Joî		a.	m.
Galaţi „		a.	m.
p. m a. m. a. m. amez p. m. p. m.
980 „ a. m. 445 „ p. m.
a. m.
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă	9 ore	a. m.
„	Brăila „	IO25	„	a. m.
„	Cern.vodă „	1 52u
La Giurgiu Duminecă 6S0 De la Giurgiu „	1113
„	Rusciuc „	12
,,	Măgurele „	54fl
„	Corabia „	74°
„	Calafat Luni
La T.-Severin ,.
De la Orşova Marţi Serviciul local intre Galaţi-Tulcea-Ismail	5
!n jos : de la Galaţi la Turce-Is-mail, Marţi şi Sâmbătă 9 ore a m.
In sus: de la Ismail la Tulcea-Galaţî, Mere. şi Duminecă 8 ore a. m. Serviciul local intre Braiîa ei Galaţi
i>	b
De la Galaţi la Brăila in toate zilele la 10 ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate ilele la 3 ore p.m.
Agenţia vapoarelor. ,
Aducem la cunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru Depot! de haine bărbătesc! titulaf :

GRAND BAZAR DE ROUMANIE'
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
Aii sosit din propria noastră fi.bricaţiun© din Europa enorme cuantităţx de
ALTOANE ELEGA
din stofe veritabile, Aiderdon, Şep&kin. Montaniac, Ilatîu fridat, Elastic etc. etc., pănă la cele mai fine calităţi.
IP.A.LTO.AJSriE]
eu gulere de Scene, t iber, si Astragan fînpirsi'an, gulere portative de diferise Măuî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţl superioare.
Costume fautadie (ie Caingarn, Di ago «al, Seviot, etc., şi o înşire colecţitiiîe tle jxiHtalonî,
„imvate*4 deseinnurî foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croelii, nuanţele stofelorl bine alese cu .mare reducţiunş a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. *7. SUB HOTEL FIESCHI.
NB. — Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziuni regretabile.
SiSIH
Str, Şelari No. II si 12
OE ÎNCHIRIAT prăvălii
curte la No. 11 este o pivniţă
In
mare de închiriat de 40 buţil, tot in aceeaşi strada No. 12 este un magazin mare de închiriat de Coloniale sat! de ce va voi doritori.
Adoratori să' se adreseze in a-aceeasi stradă No. 11.
DE VENZARE
Moşia fflffi^DRAGOEŞTD Mostiştea, distr. Ilfov, 1700 pogone arabile, cu case mari pentru proprietar, magazie, puţ, grajd, hele-şteu cu pesce şi trestie, o pădure ^ de 80 pogoane. Doritorii să se pri sinte la trib. Ilfov, Secţia III, unde se va ţinea licit,atjimea in ziua de I 31 Ianuariii.
SE CERE ZEŢARI
Strada Covaci, 14
14,
Lecţiuni de limba Franceza
cu metodă practică şi inlesnitoare predă la domicilii! un tânăr cu bune recomandaţiunî. Se oferă şi pensionatelor. — A se adresa la redac-ţiunea ,,România Liberă" sau str. 18.	L. K.
Negustori
IBvXagasimil de JBlânâriî sub iirma:
LA URSUL ALB
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a so#it un mare asortiment eu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
lauşoane, Booale, Câciulî, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelucrate, cu preţurile forte moderate.
BRUDER SPITZER.


FELUL DE H1RTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velinâ No. 6.
Certificat oficial de vindecare
Raportul direcţiunii austriace a spitalelor de câmp din Slesvig. — Cănd funcţiunile organelor abdominal î sunt neregulate, cum se intămplă la catarurile cronice, perderi de zemurî şi slăbire, berea preparată de Hoff este un puternic mijloc de nutrire medicamentoasă.
S’a dovedit tot-de-a-una in toate caşurile ca o băutură prea plăcută şi mputernieitoare.
Comisarul c. r.
Pirz de Gayersfeld, maior Dr- Mayer, medic de regiment
Recastigata sanatatea si viaţa
Brăila, (Remania) 1 Martie 1878 D-lut Jolian Hoft, Wiena.
V& rog trimiteţi-mî de grabă 13 sticle de bere preparată de D-voastră şi 3 pungi cu bomboane, de oare-ce dama pentru care sunt comandate acestea, nu poate trăi sănătoasă fără ele nici măcar o singură zi.
Cu toată stima A. BongLetti.
DE SCRIS:
No. 0 şi 1 in toate cualităţile, ne- g satinată, satinată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerială 1 HÂRTIE DE AFIŞE No. 12G8BE
Fabrice! c, r. de preparate de Walz, consilier cesnro-re-gesc, decorat de maî niulţî suverani a! Europe!, d-lu! Jolian Hoff. distins cu crucea de aur si coroan i pentru merite, cavaler al ordinelor prusiane si austriace. I. Viena, Grabeu, Brăuerstrasse 8.
-PERFEC HUNE”
REGENERATORUL UNi VEUSA 1 AL PĂRULUI
de IT S. A ALLE .
Reuşeşte în totdeauna a redă părului -.» culdrea juneţe! s£lle, i comunică viui.) creştere nouă şi uă frumuseţe lucind Eileetul este sigur şi perfect, f ce eâ d--pară imediat culorea al! ă a părului Acesta nu este uă văpsea, ei uă pr paraţie a cărei proprietate 'naturalii infailibilă este de a întări părul. £u|" rioritatea şi bunătatea Hegem-ratniUU sunt recunoscute în lumea înt reagă.
Deposit principal
„	0	’	Veritabila preoaratia se vl
i,A 't 116, Calea Southampto.n, , . „
de mfaşr,rata m hârtie rnf
LOÎTBEA, LnGLITEKA.	•ymsn*®'**
tă* aM do vânzare la toţi Conferii, Purfumeriî şi Fam.»- •»
Deposit pentru vendare ou ridicata la D-nu Appoel A Co. Strada Covaci No. 1
Bucuresoi
Vânzarea en delail in Dcuresci la D-nii Paul, coifcur al Curţii lângă Pwsagiul Romăn, Eugen Lolivier, N. Niaulescu, I. N. Ax~ deleanu succesor Ninon de Lenclos, P rânz Gunther, V. Pencu &Co. Parol Orrsahrk, succesorul D-lul Ovessa.
Harţi© Albastra
MUCAVA
DB FERESTRE.	|	DE PAE.
pgr CU PREŢURI FOARTE AVANTAGIOASE-^ffl
Se află de vfinţlare la Noul magasin de hărţii, strada Smărdan (ger-manăl hanul Şerbau-Vodă No. 2.
Pentru partide maî mar! şi Comisioane in tot felul de hârtie de Austria şi Francia, plicuri etc. a se adresa la comptoirul sub-semnatu-lul, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de liărtie or! cn! emî va cere franco.
XI. WARTHA.
Iaşi, 20 August '.878.
D-lu; Jolian L!off, Wiena.
Vă rog respectos mal trimeteţi-mi cu marea vitesă os-celentele d-voastră preparate şt bine-voiţî a primi mulţumirile mele pentru admirabilul lor efect; bo’navul se. simte binişor şi va maî avea necesitate iu că cât-va timp de medicamentele D-voastră, (S’au cerut 11 flacoane de îxtract i’L pungi de bomboane, şi 2% ocale de şocoladăj Cu stimă
A, Noumann, Farmacia la «Tigru» in Iaşi.
De văn4are-3WS
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. 1 având 8 camere, 3 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe şi curte spaţioasă, amatori! se pot adresa pentru informaţiunî in strada Dionisie No. 10.
13© inebiriat odăi mobilate
29, Strada Smărdan (Germană) 29. —A se adresa in Etagiul I-
De venzare bilete de inebiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci 14 (Casa Pencovici)
www.dacoromanica.ro
aci, No. 14.
/INUL V. — No. 1085	10 BANI EXEMPLARUL
,	i M(SULURI 21 IANUARE 1881g)
ABONAMKNTKLK:
I» Capitali: 1 aa 30 lot, 6 lunf 15 lei, 3 luat 8 let. la Diatriote: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luat 10 leî. Io StreiniUte: 1 aa 48 lei, 6 luut 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURiAN.
A.PA.HE nsr TOATE Z5DUJEIL.JB
Penîru Abonamente, Ânunciuri ei Heciame 2 se adresa .
In Romanţa: La sutministrapune, Tipografi* St. Min&Lcscu, Straaa OotaoI. No. li şi la correspondenţit ^tarului din judeţe.
In Paris:	L» Sortite //avas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generali, de publicitate O. L. Daube & Onift.
In Londra: Prm compania generali de publicitate G. L. Daube & C-me.
In Berlin, Francfort, Znriok, Bew-Tork: Prin compania generali de publicitate GL L. Dftwbe fit (Vnie.
iN 1J K OI tî K.OL.JB:
Lima de 36 milimetre pe pagina rV»a 35 banii Reclame pe pagina III-a . . , . . . 1 Lefi, »	•	►	ll-a ...... î »-
Epistole nefranoete se refuşă Articolil nepublicaţl nu se in*poâXă. Pentru rubrica,: Inserţii şi reclame, redaoţiunea, eu ea te responsabilă.
i
P®°'
tb
Prim-Redaotor: SîET. 0, MlOfiMLESOTJ
STIEI TELEGRAFICE
din fiarele streine.
Roma, 29 Ianuaro.
Ziarul ministerial „Fra-ncassa" anunţa, că Puterile europene nu mal intru atăta sunt unite in privinţa chestiunii greceşti, intru cât in curînd so va trămite Greciei şi Turciei că te o notă oficială, in caro se va constata că linia propusă 1 a 3 Octohro va suferi o schimbare favorabilă întinderii regatului clin.
Viena 29 Ianuare
Principele Nichita a dăruit representantuluî grec de la Cetine un handjar frumos ,şi de valoare istorică, care după cums’a osprimat principele muntenegrean, s’a scăldat adesea in sînge de turc. Handjarul are să însemneze simbolul victoriei armelor grece, şi e dăruit din toată i-nirna vitezei naţiuni elene.
Paris, 29 Ianuare.
După cum se. aude Gambetta va rosti un nod discurs inportant intr’o adunare ce se va ţinea la 20 februare şi care va fi organisată de către profesorul Paul Beri.
Londra, 29 Ianuaro.
Chiar acum a sosit o depeşă, ce anunţă că atacul Englezilor asupra posiţiuniî Burilor n’a reuşit. Perderils engleze sunt foarte mari.
B.-Po3ta 29 Ianuare.
S’a constatat că poporaţiunea a scăzut in ultimii zece ani. In comuna Lippa (districtul Timişoarei) cu 3046, districtul Sibiu cu 4035, o-raşol Woraşdin cu 242 suflete.
Paris, 29 Ianuaro.
întreaga pressâ parisiană e agitată contra circularei Iul Comunduros. Francia nu va sprijini pe Grecia până la răsboiu.
Paris, 29 Ianuare.
Adunarea ce o vrea Paul llert s’o aranjeze are scop filantropic,
Paris, 29 Ianuare.
Se vorbeşte că se va înfiinţa- un jurnal special pentru interesele Greciei
Paris, 29 Ianuare.
„Kouvello Rovue", redactată de Madarn Ju-lietta Adam, promite a publica scrisorile regelui Albert Carol, privitoare la relaţiunile sale cu Austria. D’o cam-dată a început insă să publice scrisorile lui Prosper Merimee adresate către un amic din Anglia, d. Pannizi. Obiectul acestor seri sori sunt evenimentele din 1859.
Prosper Merimee era poetul de curte al lui Napeleon III, amicul împărătesei 'Eugenia şi a princesei Matilda. Nici o persoană nu trăia atăt de intim cu împăratul ca ol, şi prin urmare nimenea nu putea să cunoască mai bine secundul imperiu. Publicaţiunea scrisorilor lui va produce mare sensaţiune atât pentru importanţa cuprinsului, căt şi pentru stilul cel vioifi şi spi-rituel.
Paris, 29 Ianuare.
„Memorial diplomatique" anunţă :
Cabinetul eagles propune că d’o-cam-dată negocierile cu Poarta să fie secrete şi introductive, si numai după aceea să urmeze proectata conferenţă. Intr’aceea de sigur că zelul resboi-nic al Greciei va scădea, cel puţin aşa speră Granville.
Lendra, 29 Ianuare.
Despre înfrângerea co a suferit’o Englezii la Laingsnek in Transvaal există următoarele detalii :
Burii s’afi luptat estrern de vitejeşte. AH cucerit stindardul Regimentului No. 58 şi afi o-morlt mai mulţi oficiărî intre cari şi pe cei doi stegari. Regimentul a recucerit- insă steagul prin un atac de baionete. Patru-zeci Buri ari căzut in apropierea liniilor engleze ; perderile lor ulterioare sunt incă nocunoscut-e. Tunurile engleze ari rămas fâră de nici un efect, după cum se zice, din causa temperatureî nefavorabile.
Corespondentul lui „Times" opinează, că lupta-de eri nu insemnează o perdere a Englezilor, ci numai simplul fapt cf. posiţiunile Burilor nu s’afi putut cuceri. Dacă regimentul No. 58 ar ii fost sprijinit incă de 1000 de soldaţi, de sigur că Burii ar fi remas bătuţi. Această critică insă, lucru de mirare, nu află aprobare nici in cercurile militare.
Toate ziarele cer ca Anglia să. se grăbiascâ a repara onoarea armelor engleze.
»Pall Mall Gazette" stabileşte o paralelă foarte caracteristică intre espediţiunea francesâ la Mexico şi intre anexiunea Transvaaluluî.
Londra, 29 Ianuare, 0 ore seara.
Depeşa oficială sună : Calley a plecat cu 870 soldaţi de infanteria din regimentele 58 şi 6o, 170 cavaleriă şi G tunuri. Atacul principal l’a esocutat cinci companii in regim. 58 in contra pArţeî stânge a inimicului. Atacatul fu sprijinit
Idtr cavalerie şi de infanteria. Lupta a fost crln-cenă. Colonelul Deane împreună cu toţi oficern de stat maior şi cei călări fură omorîji. Cavaleria a fost mai de tot nimicită.
Paris, 29 Ianuare.
Papa, reinsănătoşlndu-se lucrează la o nouă alocaţiune, in care va veni vorba ,şi despre si-tuaţiunea in Germania.
Potorsburg, 29 Ianuare.
Se afirmă, contra tuturor desminţirilor, că principele Oorteloff va fi chemat in postul de ministru reşedinţe in Serbia.
Serviciul telegrafic a) „României Libere1'
31 Ianuare—4 ore seara.
Londra. 31 Ianuare
O proclamaţiune, afişată sâmbătă seara pe zidurile oraşului Cork, a fişează pe IrlahdejI să se prepare şi să vegheze, dar să nu se răscoale incă de oare-ce nu sunt pregătiţi
Proclamaţia e semnată : „Directoratul naţional irlandez."
(Ila vas)
A se vedea ultime seirT pe pagina *11.
Bucureşti, 20 Ianuarie
Zi peste zi trece, şi mai nici o imbunătăţire in mişcarea statului român, nu se observă. Parcă oamenii din capul ţării, nici nu gândesc la datoriele maltei lor demnităţi.
Vechia sistemă administrativă, după care judeţele sunt date in esploatarea representanţilor devotaţi, merge inainte, cu aceaşl neingrijire de viitorul acestei ţări Şi prefect şi susprefecţi şi consilie judeţene şi comunale, par-că se gândesc cum să cheltuiească mai neroditor banii, puşi la disposiţiunea lor, din budgetele satelor, oraşelor, judeţului şi alo ţării. Nimic care să trădeze măcar gândirea de a face mai bine. Nici legea de admitere şi înaintare in funcţiunile administrative, cerută de atâtea ori de noi şi făgăduită in sfârşit de insusi Suveranul, nu este gătită de fericiţii noştri! miniştri. Căt despre personal, el deşteaptă in mintea bătrânilor su-venirea vremurilor de jale.
Nimic nu se simte nici in Învăţământ. Toată preocupaţiunea capului şcoalelor n’a fost până acum concentrată, de căt la alcătuirea in taină a unei legi de instrucţiune, care ar fi revoltat chiar pe unii din devotaţii regimului. Rea ursită se vede că a avut şcoala românească ! Şi cu toate acestea noi tinerii aspirăm de a deveni România focarul de lumină şi de libertate al intregului Orient... Ce vor fi voind bătrânii, cari ne stăpânesc?...
Justiţia, pentru care, slavă Domnului, avem o tinerime binişor preparată, a ajuns şi densa un lucru de puţină cousideraţiune pentru favoriţii regimului. Independenţa şi demnitatea magistratului, recompensa meritului, sunt nimicuri in mân?, legofoţilor cârmuirii. Cei cari s’aii devotat, cu dragoste, acestei delicate carieri, părăsesc unul către unul templul dreptăţii, indignaţi de lipsa de respect- ce o are, pentru această putere a statului, cel ajuns pe fotoliul ministerului de justiţie.
Ni e silă d’a mal vorbi despre cele ce nu fac fericiţii de prin cele alte departamente.
Stăm foarte răfi. Persistenţa in râd îngreuiază grozav putinţa d’a aduce o îndreptare. Cei cari mai afi o inimă de Români şi hrănesc in sufletul lor un dor patriotic, ar trebui să se misce, să ia o hotărîre bărbătească, să silească pe guvern d’a intra pe drumul reparaţiuniî bolnavei noastre stări sociali economice şi politice. Sistema tolerată de d. Brătianu in stat tre-bue repede schimbată, dacă voim să dăm o ţară cu viaţă copiilor noştri. Tot ce-c putred ar trebui curăţit şi inlăturat de la maohina statului; apoi un curent de aer curat introdus prin deosebitele servicie ale ţării. După cum exemplul răii strică, ucide ; de aseminea exemplul bun insănâtoşază, dă putere şi viaţă.
Noi cari ţinem mai mult la fapte, de căt la. numele oamenilor şi la teoria, am felicita cu căldură p’aceia cari ar aduce o ast-fel de schimbare in stat.
-———
Iii numerilo trecute, am afirmat că Moldova nu este represintată politiceşte in minister, şi făcând anajisa grupurilor politice din acea parte a ţării, adăugăm :	.-
Moldovenii din minister nu fac parte din nici unul din aceste grupuri; deci nici unul din ei n’are la spatele sâfi acea forţă ' morală, necc-sariă in statele constituţionale. Ei stafi la guvern prin bunul plac al d-lui Brătianu şi se mişcă cu sfială împrejurul vizirului, ca să nu’şi piardă vanitoasa grandeţiă.
Articolele noastre afi indispus foarte mult pe confraţii de la „Liberalul" din Iaşi. Ne pare râu dar ce să le facem ? Cărid vorbim de partide şi de grupuri politice nu putem ţine socoteală despre individualităţile microscopice, nici de colectivităţile neorganisate, fără cap şi.fără doniîciliri. Vor fi mulţi liberali, de speţa celor de la guvernământ, şi prin Moldova ; nu ne indoina. Dar unde, cănd şi cum s’afi afirmat, ca grup, aceşti liberali ?
Noi nu cunoascom păiiâ astăzi din Moldova, de căt conservatori, fracţionişti, liberali-moderaţi şi democraţi naţionali, cari au luptat şi luptă constituiţi, cu programele lor politice, cu organele lor de publicitate, cu căpeteniile lor cunoscute. Alt partid sau grup, care să merite această numire, nu cunoasoem, fimd-că ,nu s’a afirmat in condiţiunile, in cari trebu.e să se afirme.
Şi fiind-câ „Liberalul-" bine-voesce a ne spune, Că „d-nii Teriakiu, Conta şi Dabija sunt liberali din familia cea mare a liberalilor de dincoace şi de dincolo de Milcov, iar nu din grupuri mici. locale", să ne permită a privi cu oare care neîncredere această afinnaţiunc.
Confraţii noştri de la „Liberalul" sciţi mai bine ca noi, că atăt d. Teriakiu, cât şi d. Conta au venit la guvern, ca represintanţii unui grup anumit din Moldova, grup distinct de liberalii cosmopoliţi din Muntenia, grup de mai mulţi ani organisat că, prin purtarea lor necorectâ, aceşti domni au pierdut încrederea amicilor politici, cari i.ari invitat să demisioneze din guvern şi, in cele din urmă, i-ati. esclus din sinul lor. Cănd toate acestea sunt bine şciute, n’avem oare noi dreptul să întrebăm: Ce mai represintâ aceşti doi domni, in guvern? Unde li este acea forţa morală, necesaria in statele constituţionale?
■ Cât despre d. Dabija nu yom zice nimic. D-nia-sa este militar, şi un militar cu multă reput-a-ţiune; ca militar insă -este afară din sfera politicei militante', Restul se inţefege.
Acestea fiind faptele, fie-cine să poate Întreba : Este Moldova bine sau refi representată politiceşte in cabinet ?
Convingerea noastră este cunuscutâ publicului. Cu toate acestea vom' adăuga pentru confraţii noştri, cari ne fac teorii liberale-guverna-mentale, că dacă se vor apuca să facă socoteala membrilor acestui soiri de liberali, după cum afi incercat s’o facă p’acelor-l-alte grupuri din Moldova, vor ajunge ia o cifră relativ foarte mică. Marea maioritate a celor cari fac politică, din-colo de Milcov, este împărţită intre cele patru grupuri bine afirmate ; guvernamentalii a-junşl, prin Cameră şi prin Senat, sunt mai mult safi mai puţin, după espresiunea reposatului Ie-pureanu, oamenii sacului do grăunţe. Şi dacă nu ne înşelăm, uuil din cei cari şerifi astâ-zî, ih „Liberalul," ziceţi tot- ca noi, până la scandalul Conta-Panu.
CRONICA ZILEI
Se zice, că d-nil N. Ciaur Aslan, G. Balş şi
N.	Rosnovanu va apăra, înaintea juraţilor, pe unii din acusaţii in cestiunea atentatului de la
2 Decembre. Chiar unul din procurorii ’d'e Curte — după spusa „ Resboiulul roman" - va demisiona; spre a se -însărcina cu apărarea!?	1
D. Schuyler, după ce a remis d-luî ministru al afacerilor străine scrisorile prin cari oste acreditat pe lângă guvernul României, in calitate de însărcinat de afaceri âl' guvernului Statelor Unite ale Atnericiî, a fost. primit in audienţă de M. S. R. Domnul alaltăieri, Duminică, la orele. 5'/., după amoazi.
S'a declasat dintre căile judeţiane şoseaoa Te-cucifi-Cahul, care va rămânea ca cale vicinală. S’a clasat intre căile judeţiane şoseaoa vicinală Iveşti-Pechea la Galaţi.
D. loan Rădulescu Prăvăţu, inginer ordinar clasa III, actual conductor; de supraveghiăr® clasa I, la serviciul administrativ şi. poliţienesc al garelor, s’a numit in postul vacant de inginer de secţiune la serviciul superior al lini.elor.
La 14 Febr. va fi la prinţul Geerge Bibescu un bal costumat.
Prinţesa şi prinţul Bibsscu, voind să dea oare cari inlesniri persoanelor cari vor să se costu: meze, şi ca să ocolească marile cheltuieli, afi autorizat pe d. Claymoor, unul din spiritualii cronicari de la „l’Indepcndance Roumaine", să anunţe că doamnele cari nu vor să fie travestite pot veni en grande toilette, pudrate, cu mască sub-soară, in costum naţional' 'safi ih domino. Bărbaţii cari nu vor să se deghizeze pot alege intre domino, frac cu pantaloni scurţi,, ciorapi de mătase şi manta veneţianâ pe umeri. Militarii pot veni in mare ţinută, funcţionarii in uniforma funcţiunilor lor, dacă. afi uniformă.
Vineri-seara, in sala Ateneului, un cfinoscut pianist, d. losef Wieniafski, va da un concert.
Programa concertului e foarte atrăgătoare. Bucăţile ei sunt luate din Beothoven, Haydn, Oho-pin, Haendel, Bach, Schubert, Liszt etc. începutul la B^ore stara Locul I, 10 lei, al II, 5.
De la 11 până la 17 ian. in .capitala României s’afi născut 98 de copii; 51 bâeij. 47 fete.
In acelaş timp afi murit 125 oameni, dintre cari 65 afi fost bărbaţi, ear 60 femei.—Gel.mai mulţi morţi afi fost copii până la vârsta de un an.
Oa şi până acum, boaJele de piept " afi avut cele mai multe victime.
Ieri dimineaţă, la orele 10, in sala Ateneului, a fost tragerea loteriei in folosul catedralei catolice din Bucureşti.
Câştigurile principale sunt următoarele: 89,607 serial, a câştigat 10,000 lei; No. 71, 692 seria I, a câştigat 4000 leî: No, 69;019 seria I, a câştigat 2000 lei; şi No.. 14,485 seria II a câştigat 4 madone in mosaic, dăruite de
S.	S- Papa.—In total, câştigurile sunt 330.
Corporaţiunea cispiarilor din Giurgiu a adresat Cameril o petiţie prin care cere a se spori taxa asupra incâlţâmintelpr străine.
Această petiţie s’a trămis ieri comisiunii de petiţiuni.
Ieri s’a trămis la comisia bugetară proiectul de budget al casii de depuneri şi consemnaţiuni.
Tot ieri s’a trămis la secţiuni un proect de lege prin care se cere sporii-pa personalului „de la biroul vamal din Bucureşti.
Prefectul judeţului Constanţa şi primarul ora-şiului Constanţa afi luat hotârîrea de a înfiinţa cât de neîntârziat un edificiu model pentru scoalele de băeţi şi fete in oraşul Constanţa, capitala naturală a Dobrogei, primul port al ţării pe Marea Neagră, poarta României din spre Orient.
Spre acest ecop s’a dispus formarea unui comitet. compus din următoarele persoane: Preşedintele consiliului judeţian, comandantul garni-sonil, preşedintele tribunalul medicul primar-al.judeţului, casierul judeţului, directorul prefecturii, administratorul plâşei Constanţa, şeful stnţiimiî telegrafo-postale, revizorul şcolar directorul scoa leî publice de băeţi şi muftiul judeţului.
Măne, Mercur! seara, societatea pentru Înmormântarea şi căutarea bolnavilor seraci „Ancora" eşl serbează aniversarea inflinţăroi sale, in sala „Orfeu." Serbarea va -fi împreunată eu eăn-
www.dacoromanica.ro
EOMANIA LIBERA
trie Ohika, vice-preşedinte ai societăţii, care a pre-sentat un buchet M. S- R. Doamnei, şi doam-
j capitalei, aniversarea măceluluîlsâvărşit la 1816 ' asupra tuturor Mahomedanilor din Muntenegru. Serbătoarea era de un caracter eminamente na-
tece, declamaţiuni, discursuri solemnele, şi o representatie teatrală, după cari urmează danţul. Societatea „Ancora" a dai; şi anul trecut o serată de danţ in sala „Daciei", şi judecând după frumosul, succes al aceleea, suntem in drept a crede că această serată va avea un succes şi mai strălucit.
Se comunică „Călugarenilor" că cu ocaaiunea confecţionării formelor necesarii pentru căsătorii, s’ar fi percepând in Giurgiu taxe nepermise de lege. i
Dunărea incăi nu s’a prins.
Apa a crescut in noaptea de 16 ian, cm 13 centimentre." Sldiî curg.
Doâ zde a ţinut, inaintea curţii cu juraţi, din Bacău, procesul in care era acusat A. Grigoriu, comerciant din T. Ocna, ca autor al marelui incendii! care a bântuit acea urbe. Un public numeros asista la instrucţia marturilor şi la des-baterî. Societatea „Dacia", care a dat naştere acestui proces, după1 nişte denunţări ce primise contra acusatului, era representată in proces ca parte civilă. Dd. avocaţi Ernest Sturdza din Bacăii şi Gr. Bmicliu din Iassy erah apărătorii.
Deposiţiunile a 40 de martori,, erau . atăt de contrazicătoare, unele desminţind pe kltele, şi altele cu totul alt-fel de căt inaintea judecătorului instructor, in căt a făcut ca c omisiune a juraţilor cu paritate de voturi să achite pe a-Gusat. Aşa ne spune „Gazeta de Bacău".
Sucursala BănciUnaţionale din Brăila se va înfiinţa curând după informaţiunile „Mesagerului Brăilei". Persoana ce va fi numită, director al Bănceî preocupă sterile Înalte guvernamentale. Doi candidaţi, sunt sunt propuşi; d. Zam-firescu şi d. H. Berceanu avocat. Care va reuşif? este cestiune de merite câştigate pe lângă clica ce ne guvernează.
Prefectura Constanţii, a cerut d-luî ministru de interne să ia o hotărâre in privinţa infiinţărei in oraşul Constanţa a unei scoale, de comerciiă martini, iudustriâ şi agricultură, putând fixa intre cheltuelile prevăzute in budgotulsâu, o sumă care să serve la constmcţiunea edificiului pe locul ce s’a desemnat deja de către prefectură in Înţelegere cu primăria locală, apoi să flcseze intre cheltuelile ordinare sume pentru ajutorul comunelor ce sunt pe cale a’şi construi, după iniţiativa administraţiei, edificii destinate scoa-lelor.
După informaţiile „Farului Constanţei", văr. satul in plata Mangalia ia proporţiuni mari.
In Topraisari din şapte bolnavi unul a murit, unii din nou bolnăviţi. In Latlageac din opt, doui aii murit, unul s’afi însănătoşit, sase afectaţi. din noii. In Tusla din opt, patru însănătoşiţi, nouă-inbolnăyiţi din noii. Lipsa vaccinării este foarte simţită. Ar trebui ca onor. direcţiune generală a serviciului sanitar se grăbească numirea .medicilor deja recomandaţi.
In comunele Mârleanu şi Beilic s’a ivit variola.;
- In comuna Tatlgeac, plasa Mangalia, s’a ivit cinci caşuri de pojar.
' Societatea vapoarelor austriace a pus in cir-culaţiune un vapor intre Călăraşi şi Ostrov. -------------- i i m --------------------
BALUL COSTUMAT DE LA TEATRU
După descrierea oficială, in seara de Sâmbătă, 17 Ianuarie, MM. LL. RR. Domnul şi Doamna aii asistat. In sala teatrului naţional, la balul cu tombolă, organisat in folosul săracilor de societatea de bine-facere Elisabetha, sub patrona-nagiul]M. S. R. Doamnei. Măriile Lor Regale, după ce aii fost primite la sosire de principele Dimi-
nele patronese, aft făcut intrarea Lor in sala balului, prea mică pentru a conţine numerosul public de toate stările sociale ce umplea sala şi logele teatrului. Representanţiî Puterilor străine, dd. miniştrii, funcţionari de toate gradele civile şi militare, aii luat parte la această serbare.
Marea generalitate a doamnelor, printre cari mai multe doamne din corpul diplomatic, purtail costumul ţărănesc, ceea-ce producea aspectul cel mal original şi plăcut. Lanţurile, intre cari s’ati executat diferite jocuri naţionale, aii fost foarte animate, şi totul a concurat pentru ca fte-care să păstreze, impresiunea cea mai agreabilă de la acest bal, al căruia produs va face bucuria săracilor.
In timpul serbării, Măriile Lor Regale au luat parte la tombola ce coprindea numeroase loturi oferite de domnele patronese.
După ce au privit la danţuri, şi aii participat in modul cel mai afabil la veselia generală, Măriile Lor Regale S’au retras din bal, pe la orele 2 din noapte.
DIN TRANSILVANIA
Numărarea locuitorilor.
Prevederilfc tioastre iu privirea modului cum se va aplica asupra Românilor de sub stăpânirea maghiară numărarea de locuitori, intoclnitâ pentru acest an, — se Împlinesc. Poporaţiunea românească reose, din cifrele stabilite de comisiile maghiare do numărare, cu perderl mari, improprii pentru neşte ani de pace şi sănătate publică ca cei espiraţî in ultimul decenii!.
Nu mai remâno Îndoială prin urmare, că sufletele pierdute, printr’o meschină procedare, pentru naţionalitatea română, vor spori in tabelele statistice suma locuitorilor de naţionalitate ungurească. Ungurii se vor făli, pe urmă, cu acestea cifre inaintea Eoropei, presintăndu-î Ungaria şi cele-l-alte ţări de sub stăpîniiea ei, ca locuite de o majoritate ungurească sdrobi-toare şi de căte-va fracţiuni etnice, serace şi sterile.
Eoropa, dar noi in prima linie, trebue să ne ferim de-a cădea in această cursă.
Iată, asupra cestiunei, căte-va observaţii de-a le „Observatorului" iin Sibiu ;
„Resultatele numărărei poporului se publică prin ziare din diverse districte şi comune, fără ca să aibă răbdare a aştepta inchiarea definitivă. Unele se indestulesc cu cifre generali, altele dau şi detaliuri; din toate insă, conclusiuni sigure nu se pot trage până acuma, afară numai, dacă cine-va ar da creijemănt unor cifre, după cari poporaţiunea românească din Banat şi din o parte a Transilvaniei ar fi scăzut in aceşti zece ani din urmă aşa, ca şi cum in fle-care an am fia-vut resboifl, ciumă, versat negru, tifus şi o emigraţie americană.
„A zis B. Orbân şi alţi kossuthianî in diet’a Ungariei, că numărârea este falsificată , din causă că comisarii n’au scris ca maghiari pe toţi locuitorii căţî cunosc limba maghiară şi pe toţi aceia, al căror nume miroasă a ungur. Ne-axn descoperit şi noi temerea inainte cu 6 septe-mânî, că recensementul se va falsifica ; astă-zî, de şi incâ cifrele nu sunt sumate peste tot, până după 2 — 3 luni, totuşi cutezăm a susţine, că va.fi om tare de cap acela, care le va da crezemânt. Eoropa nu are nici idee despre bătaia de joc ce fac fanaticii maghiari in acestea ţâri cu datele statistice."
3DI3ST
Munteiiugru şi Grecia.
.La 18 stil-noil a lunel acesteia, Muntenegrenii aii sărbătorit, intr’o localitate din preajma
ţional. Intre cel de faţă sejşgăsiatl prin urmare, afară de cei mai mari demnitari al ţârei, şi prinţul Nichitâ, inpresurat de toţi miniştrii sei.
Din întâmplare — cum am zice—intre membri presenţi al corpului diplomatic străin se găsea şi representantul Greciei. Acesta, inrîurit de sentimentele hrănite actualmente de cabinetul şi naţiunea sa împotriva Porţei, toastâ in sănătatea prinţului şi poporului muntenegrean, intri un sens infricoşat de anti-turcesc. Laudele, pre,serate cu acest prilegiii in curgerea discursului la adresa vitejiei Domnitorului' Nichitâ, invăpâiară atăt de mult pe acesta, iu căt ăşl luă handjarul de la brîu şi ăl dădu trimisului grec, rostind, după informaţiile ziarelor vieneze, următoarele cuvinte;
„Acest handjar a vărsat mult sănge matio-„medan; de aceea vi’l dăruiesc ca un simbol a „victoriei impotriva Turcilor, pe care eu şi po-„porul meii o doresc din toată inima vitezeljia-„ţiuni grecesc!".
Bacă va fi adevărată această locuţiune, — nu mâl rămâne indoială, că prinţul Nichitâ inţelege foarte puţin politeţa iii raporturile internaţionale. De altă parte insă faptul ne dovedesce, că prim-ministrul Greciei nu a fost cu desăvârşire retâ-cit, când in respunsul seu către contele Mouy, semnala o fierbere incă necurmată a popoarelor creştine din Balcani impotriva Turcilor, care ar putea să isbucnească cu violenţă in caşul unul resboiu turco-grec.
Asiglia şi republica Transuaalului.
Ziarele engleze publică nişte destăinuiri foarte importante, in privinţa ^căuşelor resboiului, ce se urmează actualmente intre Engleşi şi republica Transvaalului. Natura acestor cause ar fi de domeniul politicei înalte şi potrivită să justifice — dacă nu intru toate cel puţin intru câtva—cassarea independenţei Transvaalului de către Englesi, la sfârşitul anului 1876.
Burgers, presidentul republicel Transvaalului in anul acela, simţia anume, o atracţie deosebită pentru Germania, cu care Transvaalenil sunt înrudiţi prin calitatea lor de Holandeşl. El cedă prin urmare stăruinţelor plecate de ia Berlin, spre a incheia cu guvernul imperatului Wilhelm o convenţiune comercială, şi plecă in acest scop spre capitala imperiului german. Din-tr’ântâifi Burgers se abătu pe la cabinetul ha-landes, cu ajutoriul căruia voia să contracteze un imprumut pentru ţara sa. Aici, se hotări, ca tractatul ce avea să se incheie cu Germania şi care n’avea la început să fie de căt comercial, să implice şi o clausâ prin care Transvaa-iul şi Germania s’ăşl asigure o prietinie reciprocă, prin urmare o alianţă deghisată. Mai aminte de a merge insă la Berlin, unde era deja aşteptat şi unde aveau să se formuleze şi întărească in mod oficial acestea dispoţiî, R Burgers se mal duse incă odată la Londra.
Ajuns in capitala Angliei presidentul Trans-vaaiulul fu chemat numai de căt inaintea ministrului engies de colonii, Carnavon. Acesta âî presintâ o depeşă din Berlin, care dădea pe faţă toate planurile presidentului, şi 61 zise : „D-le president, d-voastrâ v’aţl încercat să amestecaţi guvernul imperiului german in afacerile Afii-cel Orientale; am primit, cum vedeţi, in această privire, informaţii din Berlin. Ve declar, că nu putem tolera una ca aceasta".
Presidentul Burgers, intimidat de aceasta aspră declarare, mal vertos insă crezând că era tras pe sfoară şi trădat tocmai de cabinetul ber-biner, 6şl reluă drumul spre casă lăsând baltă toate planurile sale. Deodată cu el ajunse insă in Ţara Capului şi ordinul ministerului engies pentru nimicirea independenţei Tiansvaaluluj si împreunarea lui cu colonile englese.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 20 Ianuare —	4
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALB UNO1 MARINAR FRANCE8 IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. M. GEORGE8CU
CAPITOLUL III.
Petrecu! mai multe luni in mijlocul acestor canibali păne ce in cele de pe urmă le inveţaii limba, le Împărtăşi şi traiul,, vânând şi pescuind inpreună cu dânşii. Satul ce locuiafi era situat de minune, purtând numele de Ragek şi având ca la cincl-zeci, şease-zecî de case. Aceea a marelul-preot, in care am urmat a locui, se osebea in mal multe privinţe de locuinţa celor lalţl capi. Ea era mal mare şi făcută cu un fel de becii!, unde singur ma-rele-preot avea dreptul de intrare; cu un cat de jos, larg ca de vr’o' două-spre-zece, picioare , şi lung ca de douâ-zeci, a căruia unică incăpere nu avea nici un fel de comunicaţie nici cu beciul nici cu catul de sus ; in fine mal avea şi un etagfft un superior, la care se) urca pe din afară
pe o scară grosolan lucrată. Acolo petrecea!! trei femei, fie-care in căfce o odaie separată; acestea eraii femeile marelul-preot Lagankeo, Numai el singur avea dreptul de a ţinea atătea ; cel l’alţi demnitari, cari veniau imediat după dânsul nu puteau să aibă mai mult de două, şi prin urmare etagiul superior al caselor lor era despărţit numai in două părţi. Căt pentru popor, el locuia in nisce modeste bordeie sau colibe, construite pe supraţaţa pământului. Uneori aceste colibe eraii ocolite, de o verandă safi de un fel- de. balcon larg şi invelit, care se mal vedea şi pe la unele etagiurî a caselor de şefi.
Aceasta era un fel de recompensă acordata celor ce se deosebiau prin vre o faptă .mare ; iar numărul de caturi sau etagiurî de la fiecare casă cum şi fasonul verandei slujiaii a arăta rangul ce ocupa proprietarul el in trib.
Lagankeon nu inceta a mă . trata cublăndeţă; dobândisem de la el favoarea de a mi se dea inapoî hainele mele şi ale nenorociţilor mei tovarăşi, căte-va cărţi, hârtie şi condeie de plumb, cari se luaseră la jăfuirea*naveî noastre „Speranţa". Ast-fel trăiam in pace, dominat de unicul gănd : de a scăpa şi a mă reîntoarce in Australia.
Intr’o zi, făcurăm o mare vânătoare la o depărtare ca de vr’o trei leghe de sat. Ajunserăm la poalele unul deal inalt, situat intre un şir de munţi cari se .indreptail de la Nord spre*Sud. Aveam mare răvnă să cunosc interiorul ţârei, înduplecai prin urmare pe vânători să mă urmeze pe acel deal, şi când am am ajuns la
vârful lui, descoperii in depărtare un alt şir de munţi, ale cărora coame inălbite de zăpadă se perdeafi in nu ori. Cănd întrebai de numele acelor munţi, toţi indigenii eşî plecară Îndată capetele cu un aer de teroare şi râmaseră in cea mal profundă tăcere.
Abia după mult timp in urmă şi prin stăruitoarele mele rugăciuni, putui se aflu că acest şir de munţi se numea Tanavorkon, şi că făcea parte din marele regat de Contar, locuit de Orangunoşi. Selbatecil din Ragek păreai! a crede că vântul ducea vorbele lor la auzul suveranului de Contar, şi aşa mare frică aveafi de el, incăt nici odată nu-î pronunţau numele fără a tremura. Curiositatea mea fu cu deosebire agitată. Puţin căte puţin âmi povestiră că Oran-gunoşii erau imbrâcaţl cu haine din cari eşiafi flăcăii şi cari ardeati ochii acelui ce ar fi cutezat să ăl privească; că eraii nebiruiţi şi că nimeni nu se încumeta să li se impotrivească cănd făceaţi vre-o năvălire. Umblau călare pe duhuri rele, cari scoteai! flăcări din nările lor şi alergai! repede ca vântul.
Difi toate acestea conchisel, că Orangunofi, eraii bine inaimaţî şi că ai mătura lor era de aur, luciu ce nu'mi pricinuise mare surprindere de vreme ce auzisem zicându-se prin Auseialia, că in interiorul Nouei-Guinee segâsesce aur în cantităţi spâimântătoare. Intr’o zi pe cănd resfoiam una din cărţile mele unde se afla o gravură care re-presenta un cal, se apropia de mine un sălba-
www.dacoromanica.ro
Biserica catolică in Germania.
Căderea, intr’o şedinţă din zilelă’acestea a Ca mere! prusiene, a propunere! deputatului AVind horst, ca pe viitor preoţii catolici din Prusia ^ nu mal fie siliţi a’şi cere liceu ă de la stat, gprp a putea administra sf. sacramente saii a sluji k. turgia,~ae poate privi ca pecetluirea stâreî pm. tare, in care se gaseşce catolicismul din Glerir,a. nia, fi in deosebi din Prusia.
Şi *cu toate acestea, cererea d-lui Windhorst numai pretenţioasă nu era. Tot ce se poate modest şi mal legitim. In zadar marele or®r catolic a căutat să mişce inimele ascultâtorilov sei printr’o descripţie vie a miserieî in care se gâseşce biserica catolică iu Prusia.
„©feericei catolice din Prusia —a zis oratorul — 61 lipsesc astă-zl 1425 de preoţi şi 646 de ajutoare; cu desăvârşire văduvite sunt 601 paro-chil (cu o poporaţiune de 649,697 suflete) de jumătate veduve 584 parochii, (cu 1,501,994 suflete)."
Un alt orator de-al catolicilor arătă, că sunt ţinuturi, cu locuitori in majoritate catolici, unde de-abia se găseşce căte-uu preot intr’o întinderi de 8-12 miluri. Toate acestea pentru starea escepţională, am putea zice marţială, in care ţine guvernul german biserica catolică.
Majoritatea protestantă nu s’a lăsat a fi mişcată de aceste argumente şi a respins propunerea Iul Windthorst, Cu această ocasie un deputat guvernamental a zis, că imperiul german este un imperiu, protestant şi aceasta trebue sâ-o ştie catolicii.
Atunci a rostit, şeful partidului catolic, memorabilele cuvinte, cari ne pun intr’o lumină atât de suspectă unitatea atăt de mult buciumată a Germaniei :
„Cin-spre-zece milioane catolici nu vor sufer,, ca acestea lucruri să se îndeplinească in pacei-ceî cin-spre-zece milioane catolici se vor şti apăra... Vom şti să luptăm, chiar şi cănd voma; junge să trăim sul) neşte legi, ca cele ce im povorau odinioară pe catolicii din Anglia, saii ca cele caii domnesc azi in Irlanda. Vom şti lupta ca coreligionarii noştri din această ţară,.8
BĂLŢILE DiN DQBROGEA.
Prefectul judeţului Constanţa a trimis următorul ordinjadministratorilor dinplăşile Hărşova, Mejidia şi Silistra nouă:
Cu toată energia măsurilor noa stre de până acum! unii dintre antreprenorii bă Iţii or malului Dunărei continuă sau se incearcă * a abusa de ignoranţa şi posiţiunea locuitorilor, cari necu-nescând disposiţiunile contractelor ce numiţi antreprenori aii cu statul, sunt exploataţi de multe ori cu neomeniă. Statul nu are dat pescuitul cu condiţiuni precise. A avut in vedere posiţiunea şi necesităţile locuitorilor ţermurenî. De *aceea a stabilit stipulaţiunî uşoare şi b’a mulţumit cu un venit foarte mic in comparaţiune cu cea ce ar fi pufut obţine dacă ar fi lăsat antreprenorilor mana liberă cum aceştia tind a o avea. In multe localităţi antreprenorii se fac stăpâni pe locuri şi maluri posedate in tot-d’a-una de locuitori, şi neinchiriate prin urmare de administra-ţiunea domeniilor, pun condiţiuni neomenoase oprite de către contract, transformă pe cele pre-vădute dăndu-la aparenţă legitimă, pe când in realitate sunt spoliatoare pentru locuitori.
V6 atrag cea mai serioasă atenţiune, domnule Administrator, asupra acestei grave afaceri. Ve rog şi vâ cer să fiţi cu cea mai serioasă grijă şi in acestâ privinţă. Să nu se nesocotească disposiţiunile precise ale contractului ce antreprenorii afi cu statul. Să nu li se permită nici a face alte conyenţîunl cu locuitorii de căt cele permise, nici a esploata prin mijloace reprobate şi lacome populaţiunea căreia ’i dato-riin intreagă noastră protecţiune. Să nu fiă posibile vexaţiuni şi pagube cari inbogâţind pe nedrept pe antreprenori, sărăceşte laborioasa şi
tec, şi vădend gravura o arătă strigând: Edze.. Edze\ (spiritul râu),
înţelesei atunci că locuitorii din interior a-veatl caî ; fără indoială el trebuiau să fie dar civili-saţl până la un grad oare-care ; din momentul acela, mă hotaiî să âmi risic mal bine viaţa decât a mal rămânea la Ragek. N’aşteptam de căt ocasiunea, spre a fugi la UrangunoşI.
Intr’acestea, Lagankeon, care era foarte inteligent şi părea a inţelege superioritatea Europenilor asupra compatrioţilor sei, mâl indoi dovezile sale de prietenie şi începu să mâ intrebe despre viaţa mea din trecut, negreşit cu scop de a lua de la mine informaţiunl cari puteau să ’î fiie de folos. Satisfăcendu-1 din parte-mi curiositatea, 61 făceam să vorbească şi el şi fiindcă vorbele sale tradafi o cunoscinţa de mal iDa-inte a obiceiurilor eoropene, conchisel că eltre-buia să fi avut inaintea mea. vre un prisonier din seminţia albă care’l invăţase ceea ce scia din misteriile masonice.
Intr’una din convorbirile noastre, 61 vorbii de aur şi de chipul cum se scoate din mine. Ochii lui seînteiarâ intr’un chip surprindâtor; toată fiinţa sa arătă interesul cel mal vid, şi in sfârşit 6ml zise:
—	Ştii că se găsesce mult aur in regatul de Contar ?
—	Me gândeam la asta, respunsel efi. Se pricep Orangunoşiî in a scoate aurul ?
—	Ai! un chip al lor de a strânge aurul; noi iftsă am putea să le arătăm cum ar trebui să
ROMANIA LiliiiRii
pacinica populaţiune rurală, şi sdruncinâ intr’ân-sa Încrede rea in lege şi autoritate. Să. se formeze profunda couvincţiuue antreprenorilor că suntem o stavilă invincibila a abusurilor şi relei credinţe.
Fiţi, vS rog, in cel mai de aproape şi conţinu curent cu relaţiunile dintre populaţiune şi antreprenori, pentru flâ-care comună şi sat in parte. Faceţi negreşit ca contractele antreprenorilor cu Administraţia Domeniilor se fie legea inviolabilă in virtutea căreia cu rigoare şi nesfârşit scrupul să se reguleze şi relaţiunile dintre dânşii si locuitori. Toate invoeiile contrarii literei sad spiritului contractului se vor considera ca nule silise va opri de către administraţiune esecutarea. Comptez şi acum pe zelul, energia şi conşciinţa de daroriâ ce vă animă şi trebue necontenit, se ve anime pentru binele obştesc.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Sediul a din 19 /anuare 189,1.
Senatul. —Se acordă concedii! d-lor V. Alexandri N. Pilat, P. Grâdişteanu, Micescu, Dim. Sturza si episcopilor de Huşi si al Dunării de jos.
*'	-x-
Se validează alegerea senatorului de la col. I de Roman si se invalidează a senatorului de la Tuto va, ales cu 20 voturi contra 19.
Camera. După ce se anunţă mai mulle interpelări, se votează indigenatul d-lui losif Popescu, cu 50 voturi contra 6.
-x-
La 2 ore Adunarea trece in secţiuni.
AMA ZIARELOR
Cestiunea Dunărei pare imbrobodită de cei de la cărma statalul, zice „Binele Public" ; miniştrii ţerei, se ingrijesc se ţie opinia publică adormită; controlul supăra urechile roşii. Astăzi este hotârît că guvernul de azi, liberal şi tî-rîtor faţă cu vrăjmaşii ţârei, ar fi făcut tot ce Si pretindea Austro-ungaria in cestiunea Dunărei. D-nu Boerescu voeşte a se retrage, lăsând frumoasă amintire in urma portofoliul seri, purtat pentru interesele streinilor.
Un guvern onest şi patriot, atunci când era vorba să se incumete din resputeri, pentru a apăra interesele economice ale naţiuneî, ar fi trimes un om capabil in sânul comisiune! dunărene, care se lupte cu pricepere şi-greutate contra pretenţiunilor nemţeşti; *un guvern onest şi patriot, in acele momente, ar fi făcut abstracţie de patimele de partid ş’ar fi căutat acea persoană capabilă chiar in partidul opus.
In loc de toate acestea, ce văzurăm ?
Cu spiritul de terpit şi de dulap, .ce se observă continuu iu faptele’! de păn’acum, guvernul, in special d-1 Boerescu, mânţinu ca delegat pe o persoană a cărei onorabilitate, ale cărei simţimiote nu le putem bănui, dar care totuşi nu posede cunoscmţele imperios reclamate de gingăşia imprejurării.
,*, Eată căt de liniştit respunde „Timpul" calemgiilor de la Românul in privinţa ' articolului d-lui Maiorescu :
Fie dd. Maiorescu şeful partidului conservator, fie programei seu al partidului conservator. Lăsând la o parte arguţiile bizantine, articolul său nu.zice alt-ceva de tât un lucru : dacă vecinii noştri de la Nord ar ameninţa independenţa saii teritoriul nostru, statul nostru ar trebui să caute alianţe la aceea cari, ca şi noi, au interes a nu
facă ca să scoată o cantitate şi mai mare.
— Dar nu ne-ar omorî ei oare, dacă am cuteza să trecem munţii Tanavorkon?
" — Nici de cum, dacă le am arăta cum să-şi exploateze minele. Am trăit mulţi sor/, — adaose el arătăndu-mi perul seri alb, caşicumar fi voit sâ-’mî probeze că a avut destul timp să studieze inima omenească.
Din momentul acesta, începurăm a proiecta o expediţiune in regatul de Contar. Pe mine Mă atrăgea la această intreprindere un motiv cu totul deosebit de acela care T indemna pe el. Cu toate acestea me ho tării a ineerca aventura impreunâ cu dânsul.
El făcu cunoscut tribului şeii că avea să meargă să vorbească cu Otaron şi că avea să me ia şi pe mine in calitate do ajutor al sâti. Plecarăm, prin urmare, escortaţi de zece oameni cari duceaţi tot ce aveam mai preţios, .şi apucarăm direcţiunea spre nord-est, trecând de-a lungul ţârile mai multor triburi cari despărţeati i'egatul Contar de satul Ragek. După o cale de trei zile, am ajuns la marginea unui fel de prăpastie, de o ’nălţime ca de o sută de picioare şi Mai bine. In josul nostru se intindea, cât vedea ochiul, o luncă presărata cu arbori şi udată de Mat multe păraie cari, după ce o hrăneai) cu umezeală lor, se vârsaii intr’un lac imens, ale cărui unde cristaline scăldaţi basele piscului in vârful căruia ne aflam. Acest lac n’avea nici o scurgere vâţlută, ceea ce mă incredinţâ că el se vărsa in mare, prin vre un canal subteran,
pe cari ie-am scris in tinereţâ. A doua, sunt gata să daţi in camera mea întrevederi de câte o jumătate de oră cu condiţie insă, că ele să fie insemnate înaintea moa in douâ esemplare. O foaie de versuri e 20 de franci. O întrevedere douâ zeci de franci. Timp de opt zile o sâ’şi rîdă de mine pentru aceasta. Ce’ml pasă ! Cine rîde in urmă, acela rîde mai bine".
Cel d'ăntăiti jurnal „reacţionar", care a dat ascultare acestei cereri, a fost „Gaulois". Corespondentul acestuia a plătit d-rei Michel 60 de frânei pentru o conversaţie de un ceas şi ^ jumătate. Despre bani a primit o chitanţă in ‘ toată regula. D-ra Michel s’a declarat, in timpul convorbire!, de anarchistă, nihilistă, ucidătoare de regi, insfârşit de ori-ce paote fi mai radical şi mai... vrednic de plătit.
BULETINUL FINANCIAR de la 30 lan. I88j
Cursul de Paria.	Cursul de Berlin
Renta română 5"/0 79.— Acţ. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5 ®/„ 12(U40 Lose tureescî . . . 48.75
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.38
Galbenul......... 5.53
Renta met. 5°/0. . 73.70
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunileidem 100.70 Acţiunile idem. . 55.75 ObLnoui6°/0idem. 93 25 Impr. Oppenheim. 109 40
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 102.— » Stern .... 105.—
Măine vom Începe publicarea fâimosului pro-ect Conta.
A eşit de sub tipar :
Explicatiunea Procedurii Civile
de I. G. Săiululescii Nănoveaiiu
Se află de vânzare la principalele librării din capitală, şi la autor strada Ştirbei-Vodă No. 6. Preţul 25 lei noi
permite unei singure puteri a se intinde prea de- j parte cu cuceririle sale. Tot ast-fel dacă, ceea ce se poate intâmpla pericolul ar veni din par- ' tea pangermanismului, apoi n’ar trebui să căutăm sprijinul nostru in puterea interesată ca şi noi a pune o margine acestei extensiuni ? Ce este asta decât politică de equilibru, politică de prevedere, politică de patriotism ? Dar d-nii de la „Românul", invâţaţî a căuta in ori ce mişcare, ori ce manifestare a unui om poilitic, un interes imediat şi tangibil, şi-au pus itrebarea, nu dacă ideile d-lui Maiorescu sunt inţelepte şi patriotice, dar ce folos imediat poată să tragă dintrânsele ?
*’« „Pressa" vorbind de focul ce se prepară in orient, se intrebă :
Ce vor face puterile mari europene in caşul realisărei acestei eventualităţi? Sta-vor cu arma la braţ spre a privi acest foc ? Dar daca focul s’ar intinde si la vecini ? Austria cea ăntăiu are două provincii, presupuse incâ otomane, a căror anexare nu este incă contopită. Va sta ea numai in defensivă, sad va împinge pănă la Salonic, spre a evita focul ce s’ar intinde şi la nouile sale conciliate ? Rusia lăsa-va ea pe Slavii meridionali, opera şi ereaţiunea sa, să lie striviţi intre Turcia şi Austria? D. Gladstone lăsa-va pe Greci —in favoarea cărora simpatiile sale sunt cunoscute —să fie sdrobiţi de forţele superioare ale Turciei?
Căt pentru opintirea „Presei" şi a organelor, ejusdem farinae, de a prăpădi pe d. Maiorescu pentru „scrierea sa din „Deutsche Itevue"— se aseamănă mult cu fabula lui Donici : broasca, ştiuca şi racu.
VA.JEUJBT^ŢX
O practică foa-rte Jucr tivă. — Zilele acestea a fost arestat in capitala Ungariei un fost căpitan do honvedi, Ioan Kovats (ungur), pentru motivul de escrocherii. Escrocheriile acestea e-rafi in feliul lor foarte proprii şi foarte geniale. Abusănd de înfricoşata lipsă de soţi de căsătorie ce domneşte astăzi la Pesta, ex-căpitanul nostru de honvedi se ştiu strecura in case, pe unde se gâsia căte-o fată mai vârstnică saii rivnitoare de căsătorie, şi propunăndu-se de mire isbutea parte să insele parte să fure de-adreptul, considerabile sume de bani. Mai cu şic şi mai pu-
Iţin vinovat era chipul de pungăşie, ce deprin-dea faţă de malta aristocraţie maghiară. Aproape toţi catolici, aceşti aristocraţi şi indeosebi femeile lor, cultivă un adevărat cult pentru papa de la Roma. Căpitanul nostru de honredi trimetea dar coconilor, mai vărtos insă cocoanelor din aristocraţie, scrisori in cari se iscălea ca fost oficer in armata papală, descriindu’şi in colori intunecoase şi mişcătoare nenorocita stare in care a ajuns astăzi. Primitorii acestor scrisori, chiar de a fi avut indoialâ de veracitatea cuprinsului lor, nu puteau iuvita pe „soldatul papei" să se presinte in persoană, căci nenorocitul era : chiiav, n’avea haine, zăcea in pat etc. etc. Petiţiile erau prin urmare încoronate tot-d’a-una de succese grandioase. S’au găsit in odaia arestatului plicuri şi scrisori, cari semnalează sume de mii de fiurimi. S’aii mai găsit şi o mulţime de scrisori, cari n’aşteptau decât a fi puse Ia poştă, spre a’şi inhăţa victimele. Ex-căpitanul Kovats a căijut pe măDele poliţiei in urma unei intrigi de dragoste. Instreinase, a nume unei biete orfane, in locul inimei frumuşica sumă de 2400 fiorini in inscrisuri. Acum se găsesce la recoare.
întrevedere pe bauî.-Idea este a cetăţenei Louise Michel. Spre a striDge parale pentru am-nestiaţi, ea a adresat ziarelor reacţionare următoarea scrisoare:
„Am la disposiţia foilor reacţionare (in favorul amnestiaţilor), ăntăiu câteva foi cu versuri,
şi tot odată âmi esplicai inbelşugata vegetaţie ce imbiăca tot teritorul ce lăsam in urma noastră. Un şir de munţi înalţi închidea orizontul şi mărginea câmpia ia o distanţă de mai mult de doue-spre-zece leghe. Contemplând coamele albe ale muntelui Tanavorkon, nu me mai indoiam de loc, că povârnişurile iui erafl locuite de o numeroasă populaţiune, şi că aveam să’mi petrec acolo mai mulţi ani din viaţă.
Regatul de Contar se incepea din câmpia ce se desfăşura inaintea ochilor noştri uimiţi. Mi se părea că vâd un al doilea raiti pământesc. Stălpî de fum se ridicaţi deasupra Înalţilor pal-miori; pretutindeni se vedeau câmpuri cultivate cu îngrijire precum şi turme de antilope şi de boi cocoşaţi rătăcind in depărtare, iar in aerul limpede şi senin sburănd mulţime de păsări îmbrăcate in penele cele mai strălucitoare.
Ca să ajungem insă la acest pământ al făgăduinţei, trebuia să coborîm povârnişul repe-zicios ce se ’ntindea sub noi. Lagankeon dote drumul escortei noastre, după ce mai ăntăiu ’î esplicâ, că toţi aceia cari ar cuteza să meargă spre acea câmpie, eraţi ameninţaţi de o moarte grozavă. Do altmintrelea, bieţii oameni nici că aveaţi aşa poftă, căci abia se aventuraseră a privi acest teribil regat de Contar I
După ce dispărură din vederea noastră, ne in-cărcarăm cu tot ce luasem pe drum, şi incepurăm a coborî vitejeşte. Abia am mers insă ca o sută de metri şi de odată ne văzurăm ocoliţi de vre o două zeci de Orangunoşî cari păreaţi că ati
Cine-I acolo?
In cârciuma d-lui Gherman din calea Victoria,—a curs sânge!! Nae Râdulescu a tăiat la mână pe tovarăşul său Gheorghe Scurtu ! ! De-licuentul a avut onoarea a fi primit in audienţă de Despărţământul I.
*
Sergentul Simion esercită o deosebită protecţie pentru lumea paştilor. Numai astă noapte a scăpat din ghiarele vulpei de Ion Sascu, .patru găsce şi trei curcani. Nenorocire de cei flămânzi !
Serviciul telegrafie al «României Libere»
1	Februare — 9 ore dim.
Sofia, 31 Ianuare.
In conformitate cu art. 10 din tractatul de Berlin, guvernul bulgar a numit pe delegaţii săi in conferinţa de 4 ce trebue să se ţină la Viena ca să studieze juncţiunea drumurilor de fer otomane, bulgare, sârbe şi austro-ungare. Aceşti delegaţi sunt: d. Stoîcioff, ministrul afacerilor streine şi d. Tliomas Harover, inginer.
Viena, 31 Ianuare.
Comisia bugetară a votat un credit de 50,000 florini pentru fondurile secrete, credit cerut de contele Taafe. Liberalii aii votat contra. —Astăzi s’a imormăntat cardinalul Kuceker, arehiepisco-pul Vienii. Împăratul şi archiducil ad asistat la imormăntare. O mulţime imensă, care represinta toate clasele societăţii, a petrecut pe mort la groapă.
Constantinopol, 31 Ianuare.
Propunerea conţinută in nota turcească de la 14 Ian. in privinţa Greciei va fi oprită căt-va timp din causa atitudinii Engliterii, care ar măn-ţine, se zice, declaraţia făcută Porţii prin nota colectivă din 25 Aug. Această atitudine a Engliterii care ar face să cadă proectul conferinţa, neiinişteşce mult pe Poartă.
Poarta continuă cu activitate preparativele salo de resistenţâ contra Greciei şi de protecţie eventuală contra Bulgarilor, Albanejilor şi Persiani-lor. Apelul primului ban dinreserva gardei imperiale e considerat ca signifleatif. — Poarta continuă a negoţia mici Împrumuturi pe piaţă dar fără succes. Financiarii streini stabiliţi in Constantinopol cer Porţii garanţii, mai cu seamă înregistrarea contractului lor la ambasadele de cari ţin. —Bancherul Zarifi a împrumutat 20,000 lire pentru trebuinţele presante. Toate furniturile militare şi altele se fac numai prin plăţi anticipate. - După înştiinţările venite din Epir, starea trupelor turceşti in această provincie şi in Tesalia e foarte precarie; proviziunile nu sunt indestulâtoare şi impârţi-rea lor se face neregulat; imbrăcâmintele lipsesc; soldaţii eşi fac pantaloni din saci vechi de făină.
(Havas.)
eşit din pământ. Erau mici de statură, dar cu aerul marţial şi îmbrăcaţi cu o tunică lungă pănă peste genuchî. Unii din ei aveau un fel de pieptar de aur ; cei alţi aveau paveze de a-celaş metal, toţi purtau spade, lănci, arcuri şi săgeţi, şi călăreaţi pe nisce cai mici dar foarte ageri.
Intr’o clipită furăm înhăţaţi şi legaţi cobză cu funii de cânepă inpletită cu fire de aur. Căpetenia Orangunochilor intrebă pe Lagankeon pentru ce a cutezat să treacă pe teritoriul Contarulul. El se slujia de acelaşi limbagiil ca al locuitorilor satului Ragek, cu deosebire numai de câteva cuvinte.
Nu prea lua aminte la respunsul ce-i dedea Lagankeon, îndată ce pricepu insă că era vorba de esploatarea minelor de aur, arătă cea mai serioasă atenţiune, şi făcu un semn soldaţilor sei. Aceştia ne inconjurară, după ce’şi plecară lăncile. In urmă, apucând pe o cale foarte bătută, ne escortară către un loc cu totul necunoscut, atăt numai că pănă a nu incepe marşul nostru, şeful espediase înainte ca cercetaşi duoî soldaţi. Pe cănd ăi vedeam galopând pe căluşeii lor, cu hainele fălfăind in aer, iar pave-zele lor schinteind la razele soarelui, înţelesei ce intipărire puternică făcea vederea lor asupra spiritului ignorant şi superstiţios a selbaticilor din satul Ragek.
(Va urma)
------- ii— —	----------
IOAN EM. VLACHIDE.
Fost şef de serviciu in ministeriul financelor şi la Eforia spitalelor, se însărcinează a susţine contes-taţiunile ridicate cu ocazia recensământului, in faţa comisiunilor de apel saii de revizie.
Se insârcinează incă a susţine in faţa autorităţilor administrative ori-ce lucrări administrative şi finan ciare fie chiar şi contencioase maî cu seamă la domeniile statului.
Acei ce vor bine-voia’i onora cu încrederea d-niei lor, să se adreseze strada St. Visarion No. 11.
Ammciu pentru Carnaval
Se aduce la cunoştiinţa onor: P. T. Public, că subsemnatul dispune de o orchestră buna de diletanţi in mustea, fie in quartet, in quintetpănă la 20 de artişti, complectaţi şi prin instrumente de alamă Aceste orchestre sunt la disposiţia onor. P. T. Public fie pentru concerte musicale casnice, esecutănd cu sau fără pianoforte, diferite uverture, piese clasice piese de solo, fie pentru soarele dansante, dispunând de un repertoar cel mai plăcut şi cel mai nou.
Preţuri sunt foarte moderate.
ANTON KNA1SSEL
Artist in vioară
Strada Podu Calicilor, {Calea Rahova) 25.
ANUNCIU IMPORTANT
S’a înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc cu preţn de 5(5 fr. loco, lemne groase lungi pe 9—10 palme. Vemj şi după greutate o tonă sau 1000 kilogiame lemne uscate, tâete şi despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru înlesnirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. D-niî amatori a se adresa in Strada Berzi No,. 17 bis, in apropiere de atelierul gărei Tărgovişti.
,	Hristu Simeon.
LA MAREA BURSA RAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
«HMWMho—
CURSUL BUCURESCL
Pe ţjiu.a de 80 Ianuarie, 1881, ora IO
OBLIG AŢIUNI	Comp.	Vead.
6 % Oblig, de Stat Convertite. . .	*7 V.	88 >/
6 °lo » Căilor ferate Române.	93	93 V, 104
8 Domeniale		103 >/,	
Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 1. . .	193	195
7 % Scrisori fondare rurale . . .	99	100
7 % » » urbane. . .	93	94
8 % Impr. Municipal		100 v,	101 i /,
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .		
5 % Renta română		78	78 i/s
Acţiuni Dacia	Nuoî,		500
» Romania			72	75
» Banca Naţională a României.	568	575
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig.	1 °/„	arg.
Oblig, de Stat . . .	V,	aur.
Rentă 			Vt	
Căilor ferate ....	%	
Scrisuri		V.	aur.
Argint Naţional contra aur ....	1 v«	i %
Bilete de Bancă			1 V,	i •/.
Rubla hârtie . 				2 55	2 65
Florini			2 14	2 15
Lose otomane			40	45
CURSUL IOT VIENA 31 Ianuarie		
Napoleonul		938 >/4	938
Ducatul		555	>53
Lose Otomane		22	22 20
Rubla bărtie		123	123
CURSUL DIN BERLIN 3! Ianuarie		
Oblig, căile ferate române ....	100 90	100 70
Acţiunile » » ...	55 »/,	55 */4
Priorităţi » » ...	109 »/4	
Oppenheim	_ Rulble hârtie			i09 40
	213 OU	212 65
Oblig, noi		93 %	93 »/4
Lose otomane	 CURSUL DIN PARIS 31 Ianuarie		
Renta Romană		79	79
Lose otomane	 SCHIMBUL 1 Februarie		
Paris (3 luni)		99 25	
» la vedere		100 35	
Londra (3 luni)		25 15	
» 1a. vedere		25 40	
Berlin (3 luni)		123	
» la vedere		124 %	215
Viena la vedere			214 ’/4	
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.		
www.dacoromanica.ro
ROM A.NI A LIBERA
Magasinul de JE31ănâ"iî sula firma:
LA URSUL ALB
DC' S’o^v 2VITXT-A.T TfeE
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
î nde a sosit un mare asortiment eu tot felul de
mib^ai%u»h
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, ele. etc.
Precum şi tot felul de piei nelucrate, eu preţurile fdrte moderate.
BRUDER SPITZER
TOT FELUL DE HÂRTIE
I!
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velinâ No. 6.
DE SCRIS:
Nu. 0 şi 1 in toate cualitâţile, ne-satinatâ, satinată şi vărgată; No. 2 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerialâ
HÂRTIE DE AFIŞE No. 12~*B
Harţi© Albastra
I.)E FERESTRE
NI TT O A. V A
DE PAE.
ME*CV PREŢURI FOARTE A TA.VI AU 10 ASE _
Se află de vendare la A oul magasin de hărliG, strada Smărdan (ger-manăl hanul Şerban-Vodă No, 2.
h&Tlie de -semnatu-
anai narau şertian-Vodă No, 2.
Pentru partide mal mart şi Comisioane in toi felul de h&, Austria şi I rancia, plicuri etc. a se adresa la comptoirul sul^-sej
i Crrftf <4 I	r»v tv jvY C.	1	'
Iui, strada Doamnei, ...
Trimit mostre de hârtie orî cui Cmî va cere franco.
______ HI- W^RTirl-A..
SKSSHSS
X)e inoliiriat odăi mobilate
29 Strada Smărdan (Germană) 29. A se adresa in Etagiul 1.
PHOSPHATE DE FER
>Hu LE SAS PharBMii' dcc'oi n iî :«'t l.i Pr
elu di t’ pofu di
Ferui face parte 'iilegrante din gange. Gândii pare, slăbiciunea începe din ce in ce, facia devină palidă mâncare dispare si sâng de şi perde colorea naturallă.
Uapunlle. prafurile, dnaeunle cu basă de teru, întrebuinţate per. tru a le reconstitui, au aiarete inconvententu d'a conţine ferii Iii in stare nesotubilă, d a da feri unui slomacliu d^ja bolnavii pentru alu disolva, d a provoca const.p.tjiunc si adessea a negri dinţii Phosphatul de fer solubil al lui Loras nu possedă nici unulîi din aceşti inconvemenţi : este unu liquidu limpide, (oră gustă st fSrd mirosu, care, afară din ferii, conţine elernenlulu pliosptiiu, principiu regeneraloriu alu csîderu. F.lu produce cfiecie minunate, in tole caşurile unde există insărâcirea sângelui, curarisscsce co lorile palide, crampele »V durerile do stomachB. înlesnesc,, desvoltarea feleiaru tinere, regularixesă lucrarea mans-truaţiunei si face se dispare pola r'j'iă
Dapositu in principalele pbvTw.r
A. B T H M E3
GIGARETTE INDIENNE
cu C*NNaei* — indic*
De GRIMAT7LT t C“, pbtirmaciştl 1» Parii
Este tfajjansfl d'a aspir* funouliS Ctgaretelorii ou Cannabls indica pentru a (ace se dispare tsthmuM celfl mai violenta, iussea ncr-odisi, rigujeala, atingerea nocel, nevralgiile faciale, insumnia ţi pentru oombatterea phthisieî laryngea, şi toate afecţiunile câiUoriS respiratdre. — Fie care cigaretti p6rti tamnitura ORUtitîLT «
DepQsitxi in principalele Pharmacii
Ou privilegiul O. H.
Cu aprobatiunea Ministeriului Imperiului German
□iH^De ventjare
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. 1 avftnd 8 camere, 8 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe şi curte spaţioasă, amatorii se pot adresa pentru informaţiunl in strada Dionisie No. 10.
SĂPUN RE SMIRNA (benjoin
distins prin efectul şeii incontestabil sa'utarifi asupra iafru-museţ&rel şi tandreţei pelei, io pachete originale a I leu şi 15 bani. “
COLOAREA VEGETAEA PEN-TEU VAPSIT PARUL dedr. Re-ringuier, văpsind durabil negru, cafeniu şi blond, complect cu periuţo şi farfurioare ; a 12 tel 50 bauî.
POMARE RE PLANTE, de dr.
llarttung, pentru reinvierea şi viviflearea creşterel perului, in borcane sigilate şi cu timbru pe sticlă a 2 lei şi 10 bani.
PASTA RE DINŢI AROMATICA, dedr. Suin de Iloutemard, remediul cel mal universal şi sigur pentru conservarea şi curăţirea dinţilor şi a gingiilor ; in pachete iniregi, a 1 lefi şt 70 b , jumătăţi a 85 ba.nl.
UNT RE RĂDĂCINI RE PLAN TE, dedr. Beringuier, pentru fortificare şi conservarea pdruhtî, flaeouul â 2 iei şi 50 bani.
BOMBOANE DE PLANTE, de dr. Kocli recunoscut ca remediu de casă probat contra guturaiului, răguşelel, flegmei, uscăciune! gâtului etc. in cutii originale a I lefi şi 70 bani, şi a 85 bani.
MICHAIL LASAR
Librar din Pitesci
Se însărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi orl-ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi a î trămite orl-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mai corectă desfacere
HOTEL FU
BUCAREST
— 8it,uat in centrul oraşului —■ Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA
Odae de la 1	5 l'r. pe zi
Apartamente pentru familii.
Abonamentepelună. curabat

De venzare maclaturi
(hârtie) stricată
La Typographia Stefau Mihălescu Strada Covaci No. 14
W. STAADBCKBH
Biionrescf, Str. Smilriiaii 8.
L0C0M0B1LE SI TREERATORE
HORNSBY
de 10 şi 12 cal putere. Ooustruc-ţiune nouă, cantitatea şi cualita-tca treerişuluf neîntrecute incă până acum de nici o altă trec-râtoare.
BATOSL de PORUMB
cu abur, sistem nou
BATOSE de PORUMB
cu mâna,
MAŞIJVE de SECEBAT
' şi legat snopi
Preţul sărmef foarte redus, pre-
Recomandâ pentru sesonul viitor
PLUGURI
miate la toate Esposiţiunile undo a Cost espuse.
MAŞEVE de SECERAT
fără aparat legător, care arunca 'snopi întregi.
PLUGURI VIOATS
in mărimile de 1, 2, 3 şi 4 mi bârse de fer şi de luciri.
PLUGURI englezeşti
cu grid de fer, cormane şi f«ro de oţel
PLUGURI
pentru adâncime mare
UNT RE COAJE RE CHINA de
dr. Iiartung, pentru conservarea şi infrumus iţarea perului in flacoane sigdate şi cu timbru pe sticlă; flaconul 2 lei şi 10 bani.
SĂPUN AROMATIC RE PLAN TE, de dr. Borhardt, pentru înfrumuseţarea şi ameliorarea culoare! feţei obrazului şi aprobat in contra tutulor necurăţeniilor petei, in pachete originale sigilate; a 1 leu noii
SPRITDE COROANA AROMATIC, de dr. Beringuier, ea apă de spălat şi ca parfum preţios caro deşte-piâ şi fortifică spiritul vital; in flacoane originale, a 3 şi 2 1. n.
COSMETIC VEGETAL, de pro-fesorele d». Linde care ridică lus-tr 1 şi elasticitatea perului, fic-sănd tot-o-datâ cărarea in bucăţi originale, a 1 leu 30 bani.
SĂPUN DE OLIVE BALSAMIC, distins prin efeciul său vivica-tor şi conservator asupra flexibilitate! şi taudreţel pelei, ia pachete a 85 bani.*
SĂPUN DE CAMFOR, aprobat ca infailibil contra rheumatismu-luî şi răcelef, in pachete originale a 1 leu şi 15 bani.
SĂPUN DE GUDRON, cel mal escelinte contra zgiăbunţeloru (Bonton) şi spuseala pelei, in pachete originale a 1 lefi n.
Veritabile se pofti cumpăra aceste articole recunoscute prin solidaritatea şi eficacitatea lorti, in părţile acestea : in Bucureştii numai la MartinoTicî & Fiii si in Jassî la farmacis-tiî Briitîer Kanst, in Peatrft la farmacistul Jos. Traugott Kantnier şi in lioeşcî la farmacistul Rudolf Scbincitau.
Str. Şelari No. II si 12
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII
In curte la No. 11 este o pivniţă mare de inchiriat de 40 buţil, tot, in aceeaşi strada No. 12 este un magazin mare de inchiriat de Coloniale safi de ce va voi doritori.
Adoratori să se adreseze in a-aceeaşi stradă No. 11.
cu 2 şi 3 brasde, întregi de oţel
MAŞINI de TREERAT
cu cai împreună cu maneglu
MORI BE MACIN A T
simple, duble şi triple.
PIETRE DE MOARA
franţuzeşti.
FERESTAE
do copaci mari şi pentru lemne de foc
PIETRE DE MOARA
nemţesc! şi unguresc!.
POMPE
de foc.
POMPE
de vin
DE VENZARE
MASIVE
A
de tăiat pae şi ten.
MORIŞCE rDE MANA
şi mal mari in unire cu ma-negiu pentru locuri muu tuse
Muşi ama le de cauciuc
• de 34 metri pătraţi
Moşia ®8B^DRAGOEŞT;-^e Pl.
■ Mostişteâ, distr. Ilfov, 1700 pogâne I arabile, cu case mari pentru proprietar, magazie, puţ, grajd, bele-şteu cu pesce şi trestie, o pădure do 80 pogoane. Doritorii să se pre-sinte la trib. Ilfov, Secţia III, unde se va ţinea li citaţi un ea in ziua do *31 Ianuariti.
1?entru mori mai recomand .
Triori, Cylindre, Eureca, Aspiratori, Maşine de grişuii, Curăţitori complecte, ValţuiT, Bu
rale şi toate articolele treljuinciose pentru mori.
Lecţiuni de limba Franceza
; cu metodă practică şi inlesnitoare predă la domiciliu un tdnăr cu bune recomandaţiunî. Se oferă şi pensionatelor.—A se adresa la redac-ţiunea „România Liberă? sau str. Negustori 18.	L. K. j
ct
a
•iH
c2
Graranţie pe 3 ani
CEL MAI MARE
DEPOUdeMASINEde cusut
DE ORI-CE SISTEM
pentru
familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucure*cl, Strada Solari ‘Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă a Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
IrţvSţătura gratis şi la domicilia
Carte de învăţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere. Mare deposit de re-Jjjji quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişln, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
învăţătura Gi-ratis
Capsule Mathey-Caylus
ou înveliş subţire de qluten
fVeparcte de d»etor*l ELIN. — Preotinl
« Capsulele Mathey-CayluB, cu Bascula de S an tal asociată Btdsasaice-• lor, possed ut eficacitate incontestabili şi sunt întrebuinţate ce cel mal > mare succes pentru a vindeca repede scurgerile învechite gag recente,
» BJcnnorrhaai», Gonnorhe*, BIennorrbt&> Leucorrhe«, Cy&titei, (Jrcth-» riu, Ctt&rulşi celo-altţ Btfle *le BeşiceT Idte afecţiunile căilor nHB*re,*
« Mulţumiţi învelişului lor subţire de glulen, caree forte a^imilabfi, Gcp-i * sulele Mathey - Gajlus *e pot mistui de persdnele cele mai delicata si i *• nu obosesc nici-u£-d&t£ stomacliul.» {Guztttt des Bapit&vx. de Parit).»
A se lua 9 —12 capaule pe (Ji. Fie-care fiaoon meooH 4m> wă iisrtme.-! ţiune d6tailati.
A te feri de contra-facerî şl & cere ca garanţie pe fle citii capsule Matbey-Gaylus Marca de fabrici (aepuaă) c*	Căbt
\ G-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN ţi GIA STRADA
Deposit in Bucurescl, la B-nu Ovesa şi C. Gersabec, droguişţî' şi la B-nn Risdorfer, farmacist.
De venzare bilete d e inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adreşa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14 (Caso .Pencovidt)
(illTTA
KillIfATISHE
OLItIL DU CASTANE DE INDIA
Este ililrchuirMat en succes de h 1842
Este cel mai bun calmant al Durerei
ÎNTRK ACGESSK, USAGIUL
SIROPULUI DE FRASSIN U LUI GENEVOIX
race vindecarea durabilă combătând predispositiunea.
Phcia GENEV0IX, 14, r. dos Beaux-Arts, Paris şî în România.
DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & C3
No. 1
BUOURESC
- STRADA COVACI -
No. 1
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase daţi o căldură mare şi repede. Cea mal perfectă şi cea mal simplă regulare a ardere!. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel mal simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se înlătură orl-ce căldură supărătoare şi reflexitoare.’ încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţevel de ventilaţiune. O singură sobă incălzeşte trei camere, încălzire centrale aeriană pentru clădiri întregi.
Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a uşei;
MEIDINGFR-OFEN
H. HEI M ^
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trărmt gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meîdinger şi obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.

— Prima cualiiaie a fr, \M) par oca engros la fabrica Ghcorghe Assaii.
Tipografia Ştefan Mihăelscm strada Coxaci, No, 14.
www.dacoromanica.ro
r.
ţ
1

1BONAMBNML®:
Capitali: i an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Im Distriote; 1 an 38 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 lei. In Străinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 lunii 2 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN,
In Remania
Ia Paris:
In Viena: In Londra:
APARE Xişr TOATB y.TT 'T=rr .ys»
Pentru Abonamente, Âriunciurî şi Reclame Z se adresa
La administraţiune, Tipografia St. Mihileacu, Strada Coracl, No. 14 şi la corrcspondentil dia-ruluî din judeţe.	-	*
La Sociitt Ilavas, plac® de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nia.
Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube &. C-nie.
Ijl	Francfart- Zuricb, Hew-York: Prin compania generală de publicitate O. L. Danbe \ O-nie. ,
AJsnTKoirmiL®;	1
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banC Reclame pe pagina IlI-a ...... l Le
»	»	»	H-a	\ î ,
Epistole nefrancate se refuşă ' Articolil nepublicaţi nu se inapodră. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, radactiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. 0. MlOEAILESGUi.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Viena, 1 Februare
Îndată co vor avea toţi ambasadorii instrucţiunile cuvenite, ceea co insă pană azi nu s’a Întâmplat, se vor incepe negociârile cu Poarta.
Viena, 1 Februare.
Se anunţă cu’data de azi din Constantinopol, ră Midhad-paşa a primit ordin de la Poartă, ca eă facă o listă de numele acelor Greci cari lo-cuesc in Smyrna, peDtru a putea fi espediaţi fie-care la Constantinopol. Din aceasta resultă că guvernul otoman se teme in adever de un atac asupra Smyrnei şi acum ia rnâsurî ca in-tr'un cas de râsboiu să nu se afle greci in Smyrna, al cărei guvernor general e Midhad-paşa.
Berlin, 1 Februa e.
Mareşalul Moltke a răspuns lui Biuntschli, vice preşedinte al „institutului de drept interna-Honalu următoarea scrisoare pentru edarea manualului : Legile resbolului pe uscat.
Berlin 11 Decembre 1881.-Pacea eternă e un vis, şi ineaî nu este nici măcar un vis frumos.
RSsboiul e un element al \ordinil stabilite de D-zeft. Cele mal nobile virtptl se manifestă in timp de rSsboiti ; asfel constatăm curajul, ab-aegaţiunea şi împlinirea conşcienţioasă a datoriei până la sacri fieiii; soldatul 'şi dă viaţa. Fără de resboiii lumea ar cădea intr'un fel de putrejidune pi s'ar cufunda perzttndu-se in materialism. Şi eti împărtăşesc idea. esprimata in prefaţa opului, că îndulcirea manierelor trebue sâ se reflecte şi in răsboiii.
Dar merg şi mai departe şi cred că numai indulcirea manierelor e in stare să ne apropie de aceea ţintă, ce u’o. putem ajunge prin mijlocirea unui drept de răsboiii codificat Fie-care lege presupune şi condiţionează o autoritate. Tratatele internaţionale insă n’att pănâ azi forţa d’a da garanţiă suficientă aceastel autorităţi. Care al treilea stat ar lua armele numai penfcru-că doinii state aii violat legile de răsboiii ? Pentru acest fel de violări pe pământ nu există judecător; re-sultatul se poate obţine numai prin educaţiunea morală pi religioasă, care va face ca fie-care individ să se conformeze, cat permit inprejură-rile legii dictate de superiori şi de sine. Multă, piiţină educaţiune morală şi religioasă cătă avem, o causă că râsboiele s’afl mai 'îndulcit. N’avem de cât. sâ comparăm groazăveniile râsboiu Iul de 30 de ani cu luptele timpului modern.
Mare pas spre progres s’ail făcut prin introducerea serviciului militărese obligător; graţia numai acestei disposiţiunî e şi clasa inteligentă representată in armată. Elementele neculte#şi bar-bare^ formează şi azî fără Îndoială un Însemnat contigent al armatei, dar totuşi azi nu mal e cum era odată.
Guvernele dispun de două puternice mijloace sPre a pedepsi escesele: in timp de resboiu disciplina cea aspră, cu care se obicînueşte soldatul, şi admini st raţiunea minuţioasă, ce ingri-jeşte pentru hrănirea trupelor. Una fără de alta nu,P°t exsista. Soldatul, care suferă atâtea mi-seril, nu poate ca să renunţe la dreptul sSQ, de a n şi el servit la, rândul săfl. Dreptul de existenţă trebueşte să i se respecteze.
Nu se poate cere de la el lucruri ce trec peste puterile unul muritor. Cea mal mare bine-fa-ceie a resboiului, este grabnica lui terminare, entru ajungerea acestui scop e permis să se întrebuinţeze orl-ce mijloc, afară de cele condam-nabfle intr’un mod positiv. Nu mă pot invoi nici intr’un cas cu modul de vedere al celor iu Petersburg, cari afirmă că slăbirea forţelor inimicului represintă singurul mod legitim1 d’a Pnita răsboiii. Nu, atacul trebueşte îndreptat şi condus contra tuturor mijloacelor de care dispuse guvernul inimic, şi anume contra finanţelor, căilor 8ra , şi chiar contra prestigiului lui. Cu această e-neigiâ, şi cu toate acestea cu mult mal moderat a orî-cănd malinainte, s’a purtat ultimul râs-+COntia ^rancieP Soarta râsboiulul, o ştim Se ^ec^sese după un interval d doue [n ; numai după ce veni la putere un gu-revoluţionar, incepu din nenorocire răsboiul cu a ?n caracter feroce, lungindu-se răsboiul incă trăii m ^unI- Credinţa mea este că in răsboid ci* X *uate individual". Semnat contele •Moltke, general-feldmareşal.
p ....	Chiev, l Februare.
inepr *a a arest,a* er* mal mulţi indivizi cari aiilm^	Sghaţiunî in garnisoana ora-
, ui. s ah găsit la el programe nihiliste.
In ,	Paiis, 1 Febre
Bare 5,arlament s’a respăndit de erl ştir «WMtemy St. Hilaire se clatină. Credi:
ceasta a prins rădăcini şi maî puternice de cănd „Republique Francai se “ a publicat un articlu foarte violent contra ministrului. Organul lui Gambeta condamnă intreaga procedură ce s’a observat in privinţa Gestiunii grece.
c	,	Copenh ga, 31 îanuare.
be desminte ştirea despre dorinţa Greciei d’a cădea cât mal iute la o invoialâ cu Turcia; ba din contra nici in sferele guvernamentale, nid in popor nu predomină nicf n’a predominat vr’o dată slăbiciunea d’a ceda Turciei. In Athena, mal mult ca oiTcănd, spiritul răsboinic a cuprins toate spiritele.
, .	Paris, 1 Februare.
„Yoltaire" declară de apocrifă circulara lui Comonduros publicată de „Gorrespondance de Post®, de oare-ce ambasadorul de aici Brailas n’a primit’o.
Ştirile din Grecia sunt inal [bune. Guvernul pare a renunţa la Iamna.
Piesa cea mal nouă a lui Dumas n’a râusit. Publicul a remas nemulţumit.
Haag, I Februare.
După informaţiunl sigure se afirmă că regina ţârilor de jos se află din noii insărcinatâ.
Londra, ! Februare
Guvernul are speranţe prea s an ghin e in privinţa râsboiulul din Transvaal. Trupele trămise nu vor ajunge la locul lor de destinaţie inainte do căte-va săptămâni. Corespondentul lui, „Times" din Durban declară intr’un mod misterios, că perderile încercate de englezi poate se vor dovedi de mal mici.
Serviciul telegrafic al „Alegătorului,,
3 Februare — 4 ore seara.
.	.	Roma, 3 Februare.
Ziarul „L’Italie" primesce din Constantinopol sciiî cari zic cR arestarea lui Iiodo-paşa, a principelui Bib-Doda şi a lui Abdulah-bey, principalii capi ai Albanesilor, a făcut să isbucneascâ o revoluţiune in Albania.
In Albania de Nord, aii deşertat patru batalioane compuse din Albanesî; el se ’ndreptează spre munţi.
,	Londra, 3 Februare.
„Morning Post" crede a sci eă instrucţiunile celor şease mari puteri către represintanţil lor la Constantinopol pentru nouile negoţierî privitoare la cestiunea grecească, nu sunt pe deplin identice.
(Ilavas)
A se vedea ultime sciri pe pagina III.
Bucureşti, 23 Ianuarie
Încetul cu Încetul, dispreţul şi călcarea legămintelor, luate public, se transformă la noi in sistem de guvernământ.
Pe calea aceasta, nu ne va veni dar de loc cu mirare să auţlim declarăndu-se in* tr’o zi şi făţiş, ca aforismă de meşteşug guvernamental, că oameni de stat, tocmai contrarii! de ceea-ce se susţine şi se practică in ţârile cu politică luminată, nu sunt la noi de cat ceî-earl scit! să amăgească mal cumplit increderea publică, promiţând tot-d’a-una căt le i-ati gura şi căt îl taie capul, pentru a nu se ţinea nici-o dată de ceea-ce s’ati legat.
In alte părţi, o aşa nesocotire a cuvântului ar ucide prestigiul partidelor, ca şi pe acela al simplilor muritori ; pe cănd, din nefericire, la noi, incongruenţa cea mai patentă a faptelor cu reclamele de ocasiunl adaogă, din contra, la puterea de guvernământ' al ori-cărul partid !
De aci haosul politic in care ne bălăbănim continuii, de nu scie lumea in ce să mal creadă, in cine şi in ce se mal poate pune azi un temeiQ.
Cum să nu cuprindă dar nrălmirea pe toţi cei-ce se uită cu ingrijire la viitorul acestei ţâri, cănd sciut este, din esperi-enţa atâtor veacuri, că nu deosebirea de opiniuni, [nu direcţiunea politică a afacerilor, intr’un sens, sad altul, e cea-ce aduce reh naţiunilor; ci politica acesta
malonestă, de ori-ce etichetă ar fi ea inva-luită : politica ce abusează necontenit de aşteptările publice, de speranţele ce naţiunea mereO îşi crează, pentru a le dă-rîma a doua-zi, după ce şi-a vâţlut oamenii lucrând ?..
*
Pănă anul ecesta, miniştrii găsiră o seu să a neactivi taţii lor in situaţiunea precară a cestiunilor din Orient şi a politicii esterne in general, căci consilierii Coroanei nostre fac cu toţii numai politică esterioară, lăsând in plata sfintuluî interesele departamentelor ce ei conduc!
„oamenii de stat“ recunoscură, prin declararea făcută in mesagiîi, că nenumărate ceşti uni interne, una mal importantă şi mai nerăbdătoare ca alta, fură cu totul uitate, deşi guvernul avu aproape cinci ani de via’ţâ, deşi firma Brâtianu se bucură, in acest interval, de ceea maî discreţionară putere asupra Parlamentelor, ca şi asupra combinaţiunilor sale ministeriale.
Şi ne aducem bine aminte căte solemne făgăduinţe nu se dederă naţiunii, că guvernul va intra, in campania sa electorală de estimp, plin de cel mai nobil şi mai inflăcărat zel, pentru implinirea pagubelor ce-i causase indelungata sa absorbire, in norii politicei esterne.
Mesagiul ne vorbi, la inceputul sesiunii, de-un volum intreg de proiecte şi deţmăntuitoare organisării!
Se şcie insă căt s’a prăpădit guvernul cu firea spre a lucra proiectele promise, şi a pregăti din vreme mult trâmbiţatele lui organisărl!
Dacă vom scoate, din socoteală, comerţul zilnic al guvernului cu Oamerile pentru micile miserii curente, precum şi fâtul-frumos al d-lui Conta, de completă desilusiune ; vom găsi că nici a zecea parte, din cele cântate prin cuvântul Coroanei, nu s’a presintat incă la'tribuna presidenţii parlamentare, ca, venind astfel cu-o oră mai nainte soluţiunea atâtor mari interese, să li -se dee timp suficient de studiti, prin presă şi prin secţiuni, şi să se evite pripa, tot-d’a-una funestă, a votărilor nocturne şi fără dis-cernăment.
*
La starea această de lăncezire intelec--. tuală şi administrativă din partea guvernului, nu avem de căt să adăogăm şi activitatea microscopică a Parlamentelor d-lui Brătianu, pentru a ne face o ideiă îndestulătoare despre vitalitatea actuală a statului nostru.
Şi totuşi cancelarul stă in nehotărîre, cu cestiunile pendinte şi strigătoare, ca şi cănd indecisiunea şi nemişcare ar fi ajuns să constitue esistenţâ normală a guvernelor sale.
Căt leagă această stare de amorţire cu sgomotul ce făcuse miniştrii că ah să ne resplâteascâ adică, cu vârf şi indesat, de timpul pierdut in zadarnice şi păguboase frămîntărî esterioare: să judice naţia singură, că noi renunţăm de-a mai a grămădi cuvinte, acolo unde faptele strigă şi pentru cei mai surţh.
CRONICA ZILEI
La 18 Ian. curent, scrieam in această rubrică următoarele rânduri:
„Ceva caracteristic pentru timpurile in cari trăim:
„Un bolnav necunoscut se prezintă zilele a-
cestea la spitalul civil din Pmt-şu. El fu
„Cât-va tnnp după aceea, necunoscutul s’a găsit mort pe treptele tribunalului din acel oraş."
Relativ la această notiţă, onor. Eforie a spitalelor civile ne trimite un comunicat foarte lung, prin care arată asupra cui cade responsabilitatea unor ast-fel de fapte, cari sunt o insultă adusă atăt umanităţii cât şi civilisaţiunil.
Ne vom grăbi a face loc in coloanele ziarului nostru cât mal neintărziat acelui comunicat al onor. Eforie. Pănâ atunci ţinem de a noastră datorie a felicita pe dd. Efori de interesul ce pun in împlinirea datoriilor ce le incumbă: a fi susceptibil de cele mai mici imputări e ceva rar in ţar-a noastră !
Marele bal al Iockey-Clubuluî vu fi, se crede pân’acum, in seara de 10 februare.
Diseară, in sala Ateneului, concertul d-luî Wieniafsky.
Mâine-searâ, in sala teatrului naţional, bal costumat m folosul seracilor.
In luna trecută, după cum spun raporturile dlor prefecţi de judeţe, a existat variolă in judeţele Buzâă, Brăila, Covurluiu, Dolj, Ialomiţa, Ilfov, Constanţa, Tulcea, Olt, Prahova, Putna, Rîmnicu-Sărat Vâlcea si in oraşele Ploestl si Brăila.	*	‘	*
In judeţele Băcău, 1 Putna şi Suceava a bântuit angina difterică, car in Constanţa scarlatina.
_ Luni, 26 îanuare, 1881, in sala teatrului „Da-" cia„ se va da un mare bal mascat cu tombolă, in folosul Micilor Dorabanţl al Capitalei, elevi săraci şi silitori din şcoalele primar®.
Salonul va fi splendid ilumnat şi decorat, mu-sica militară, şi lăutarii vor esecuţa cele mai plăcute cântece de dans.
Preţurile intrării vor fi : Lojea sus 15 lei, ,lojea jos 12 lei, un cavaler 2 iei, o damă 1 leii. 'or ce fel de abonamente pentru această serată nu sunt valabile.
In plasa Câmpului, din judeţul Prahova, se or-ganiseazâ o vânătoare ia care va participa, se zice, şi M. S. R. Domnul.. .
Senatul a lucrat ieri din ziuă pănă in noapte. Nu s’a odihnit de cât 20 de minute!
Camera, contra aşteptărilor noastre, se ţine incă de angajament:
Ieri a lucrat in secţiuni.
Aflăm că măncătoria de 87,000 lei de la ministerul de finanţe a fost făcută de un domn Bilcescu, frate cu onorabilu Bilcescu de la Banca Naţională.
Păgubaşul a şters’o.
Zilele acestea a apărut in Botoşani o foiţă literală : „Aurora". Iese odată pe sâptâmănâ.
’I urăm lungă durată. '
S’a acordat dreptul de a purta semnul onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani, majorului Ciornei Dimitrie, din regimentul 4 dorobanţi.
Semnul onorific de argint, pentru serviciul militar de 18 ani, âl vor purta:
Căpitanul Teliman Ioan, din regimentul 8 linie. — Căpitanul Ionescu George, din regimentul 11 dorobanţi. - Locotenentul Calomflrescu ‘ Ioan, din regimentul 3 călăraşi. - Sub-locotenentul Her-iescu Vasile, din secţia de pompieri Bârlad.-Guardul de artilerie, clasa II, Daniilescu Mihail, şeful depositulul de arme din divizia III militară.
Fostului in armată sergent Ioan Ilie Uritu,' care, ca soldat in regimentul 2 linie, a luat Parte in lupta cu Turcii din 13 Septembre 1848, i s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtute militară.
S’a sancţionat legea prin care se deschide pe seama ministrului cultelor şi instrucţiunii publice un credit suplimentar de 73,300 lei, din budgetul acelui minister, pe exerciţiul anului 18801881, spre achitarea sumelor ce se mal reclamă pentru completa restaurare a esteriorulul bisericii Episcopiei Argeş.

www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LUi-
agesocoOTrase.- a*asRt9Ksauoii’>WM
D-na Elena Tomoroveanu, actuala institutoare, provisorie la clasa IV. de la şcoala No. 2 pri. mărit de fete din Ploesci, este numită definitiv in acest post.
CONCURSUL DE LA FACULTATEA DE MEDICINA
Sunt in fie-eare lege disposiţiunl do-o însemnătate secundară in aparenţă, dar .*nrî, pentru aceasta, nu sunt maî puţin categorice, de căt ccle-l-alte. Alineatul cel maî umil, ca şi articlul cel mal sonor, afi dreptul de-a fi observate cu o egală sfinţenie. O lege aplicată numai in parte, este o lege violată in total, şi cei ce invoacă beneficiile unei proceduri necomplete, solicită favorite unei proceduri viţioase.	.
NTu pentru ăntăia oară avem ocasiunea de-a face asemenea observări privitoare la executarea legilor in Întregimea lor. Cu toate acestea, chiar cu riscul do a predica şi de astă dată iu pustie, ne facem datoria de-a atrage atenţiunea autorităţii şcolare superioare asupra concursului ţinut in zilele din urmă, pentru ocuparea catedrei do fisiologie de la facultatea de mediciDă. După informaţiUnile ce avem, candidaţii aii fost admişi laVtoncurs in contra alineatului de la art. 375, care le cere lămurit să justifice absoR virea invăţâturelor do liceu. Or-care va fi părerea ouor. juri ti asupra valorii acestui alineat, noi credem şi susţinem că el trebue să se respecte in toată rigoarea lui, cu atăt mai mult, că-, prin respingerea proiectului de lege propus de către fostul Ministru D. Cliiţu, Adunarea Deputaţilor a dat o nouă confirmare acestei disposiţiuui.
Şi apoi profesorii de Universitate, nu aii ei oaro trebuinţă de-o instrucţiune umanitară?...
t oi-va oare d. Conta să-şl astupe şi de astă dată urechile la vocea aşa de clară a legeî?
Facă ce va sci. fidspunderea 61 privesce, dar observăm atăt numai, că, la facultatea de medicină, s’a grămădit deja destule inegalităţi!
D-nii Bâmnicennu şi jSergi.fi le-ar put a, intre alţii, spune pe dirost.
X3X3ST AFARA
(estiimea Jr lunci e«p.
Bilul irlandes, aşa numit de siluire, a fost votat zilele acestea de cătră parlamentul engles. Prin trănsul Irlandesii sunt supuşi unui fel de lege escepţionalâ ; libertăţile lor publice şi inviolabilitatea persoanei sunt suspendate. Membri Ligei naţionale pot fi arestaţi la un simplu ordin al şefului poliţiei, după bunul plac a’l a cestuia.
O disposiţiune esistă cu toate acestea, in legea votată, care stabilesce o restrieţiune, fie căt de mică, mişcărilor administraţiei. Prin aceasta disposiţie, administraţia englesâ din Irlanda este îndatorată să facă in fie care lună un raport parlamentului din Londra despre numind şi numele arestaţilor, despre localitatea şi căuşele a-restărei. Prin controlul ce se va deprinde in acest chip de Cameră, deputaţii de naţionalitate irlandesă vor putea scuti pe conaţionalii lor, in multe priviri, de urgia neomenoasă a instrumentelor guvernului din Londra.
Parlamentul engles, luat odată de curentul ir-lando-fag, era căt pe aici, să suspende pentru Irlanda şi funcţionarea curţilor cu juraţi, Numai secretarului de stat libeial-progresist lolin Bright este de a se mulţumi, dacă nu s’a rea-lisat şi aceasta măsură teroristică. El ameninţase că ăşî va da in acest cas demisia din postul săli.
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 2:3 Ianuaro —	5
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UHU MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. AI. GHE0KGKE8OU
CAPITOLU IV.
După cale de o oră, ne oprirăm la o casă foarte fi miloasă la vedere, ocolită de arbori mari, caii o umbreaţi de aişiţa soarelui. Trupa noastră găsi acolo un prănz bun, pc care 61 pregătiseră ostăşit, cei trimişi înainte; pe urmă ne odihnirăm timp de două ore. Eram edro-bit de osteneală, de vreme ce Lagankeon şi efi trebuisem să. ne purtăm singuii bagagiuî; cu toate astea noua mea situaţiune nu mă lăsa să dorm, şi ast-fel mă pusei să examinez casa in care ne atlain şi care era una din cele mai frumoase din câte văzusem.
Era de lemn, cu un fel de becifi, care nu era locuit deeăt in timpul verei; de un rănd in faţa pământului şi de altul de asupra lui, in care ducea o scară foarte comodă pe din afară. Şi aici figura câte o verandă la fie-care etagiti; cu deosebire numai că stâlpii de lemn cari o sprijineau eraţi de o formă foarte graţioasă şi sculptaţi cu destulă, iscusinţă. finpn-giui imite e-
Prelaţii catolici al Irlandiei afi ţinut la 27 a acestei luni o adunare la Dublin, in care s’a luat un număr de decisiunî in privirea cestiunei agrarie. Una din ele declară, că actuala stare agrarie din Irlanda e prejudicioasă pentru pacea şi fericirea poporului, şi că nici odată nu se va, putea stabili o încredere reciprocă intre deosebitele clase ale societăţei, până când legile privitoare la pămănt nu vor trece printr’o reformă fundamentală. Prin cea tâltă hotărîrc se blamează ori-ce legislaţie vicioasă in privinţa a-cesteî vitale cestiunî, esprimăndu-so convicţiunea, că o disposiţie parlamentară de aceasta natură, plece ea din motive or căt do bine simţite, nu va putea, împăca nici pe departe nemulţumirea generală, că din potrivă va spori răul esistent, şi va pricinui o agitaţiune mult mai aspră. Numai o tege agrarie, întemeiată pe principiile dreptăţel către toţi, va fi semnalul restabilire! in Irlanda a unei păci temeinice şi a umil sentiment de siguiit-ate pentru toate clasele.
Anglia şi Rusia in Asia centralii.
In urma resboiului victorios cu Teke-Turko-menii, Rusia se gâsesce astăzi in stâpinirea întăririlor de la Geok-Tepe-a unul punct aşa dară avansat in Asia centrală, aproape de Afganistan şi prin urmare de posesiunile euglese din India.
Inimicii Rusiei —ori mal bine zis a unei înţelegeri ruso englese - conchideau din această împrejurare o atingere a susceptibilităţei cabinetului din Londra şi, in consccuenţă/o încordare intre Rusia şi Anglia. Aşteptarea aceasta va rămânea neîmplinită.
In Camera din Londra s’afi făcut, deja, zilele acestea nişte interpelări, in privirea „primejdiilor", ce ameninţă posesiunile engle.se din India înaintarea avant-posturilor rusesc! din Asia centrală. La acestea interpelări ministrul do esterne llartington a respuns, că ocuparea capitalei G-e-ok-Tepe de către Ruşi nu are un caracter ostil Angliei şi că prin urinare, nu poate fi de loc vorbă de „primejdii" “.
O declaraţie oficială s’a făcut in acel’aţl sens de către cabinetul din Fetersburg, şi se face zilnic, in mod oficios, de presa rusească. Ruşii asigură pe Erigltsî de simpatiile lor, asiguiăn-du-I, că tuceririle.ee afi făcut iu Asia centrală nu afi avut drept scop de căt înăbuşirea unor focarie de bandiţi, cari nelinişteaţi necontenit graniţele posesiunilor ruse#, şi realisarea unei misiuni de civilisare.
Cabinetul Gladstone pare a fi luat drept bani buni act astă declar are, căci a, ordonat trupelor sate din Afganistan deşertarea Kandaharului, şi d. Hardington a declarat in parlament, că guvernul n’are do gând să ocupe iu permanenţă arte?,stă importantă fortăreaţă a Afganistanului,
Iu sui eu ţi unea 111 Albania.
Insurecţia allancsă, al cărei isbucnire se constată acum şi din partea guvernului turc, pare a 11 tot atăt de enigmatică Porţeî, in nascerea şi progresele sale, ca şi celor alalte puteri. Liga albanesă a tăiat liniile telegrafice, a suprimat circulaţia pe dr umurile de fler şi a întrerupt comunicaţia eu Coirstantinopolul.'
Cu atăt mal mari sunt îngrijirile ce se simţesc la Cenetaotinopol. atăt de către miniştri căt şi de palatul Sultanului, pentru desfăşurarea ulterioară a lucrurilor. Dintr’un ’ceput guvernul turcesc era hatâr it să trimeaţă pentru suprimarea insurejcţiunel pe Ismarl paşa şi pe muftiul din Taşlidja, cu câteva batalioane; aceasta măsură fusese iasă suspendată spre a se aEculta mal ăntăifi. şi alt® raporturi.
Astă-zi Poarta te arată dispusă să facă mari
iau impedobite cu h urma II plin de fructe, iar intr’un unghii! sub umbra arborilor, descoperii un basin mare plin de apă, care se scurgea din el cu un murmur lin şi încântător. De la plecarea noastră din Melburne nu mă mai scâl-dasern, ine simţii dară fericit, când mi se a-eordâ voia d'a mă afunda in această apă, care mi se păru de o frescheţâ delicioasă. Pe când înotam, mă pomenii lăngâ mine cu o pasăre din acelea a cărora frumuseţe o admiram din depărtare, şi care, mi s’a zis că se numea manakn. Penele el strălucitoare reefrângeafi culorile linul curcubeu; avea insă un răcnet pătrunzător şi neplăcut,
La plecare ni se aduse, mie şi lui Lagankeon, căte un cal, şi un al treilea pentru bagagiele noastre, Patru Orangunoşi se aşezară înaintea noastră, căte alţi patru de fie-care lăture, şi
i estul trupei foi ini ariergarda. Caii noştri! eşi începură mersul cu un pas liniştit, dar peste puţin se schimbă intr’un galop răpede; la fiece distanţă de două safi trei leghe dam de case tot ca aceea unde petrecusem şi cari nu erafi decât un fel de staţiuni de poştă pentru serviciul regelui. In drumul nostru ne intălnirăm cu o trupă de călăreţi cari mei gean spre răsărit şi cu cari se făcu un mic ehimb de vorbe; nuoil veniţi me privii â cu o căutătură in care se vedea curiosita-tea şi dispreţul. După aceea ne re-iu arăm drumul şi merserăm pâDă sara, când găsirăm un adăpost pentru noapte intr’una din staţiunile. poştei.
Cum se lumina de ziuă, trebuirăm, spre marea mea desperare, să incâlecâm din nuofi. In fine, pe la patru ore, traversarăm câmpia şi ne aflam la poalele unuia din ’nalţiî munţi a şirului ruuarkon. Mc măguleam cu speranţa că
concesiuni Albanesilor. Prin ele dănsa ar putea să alipească din nofi la imperii! această seminţie, atăt de vitează si atât de credincioasă Sul-ţanului. Se poate că îndeplinirea acestei misiuni se va încredinţa din nofi lui Derviş-paşa (deşi acest general a perdut mult din popularitatea sa. de cănd cu cedarea Dulciniuluî.) Multă speranţă in mănţinerea păcel se pare cu toate acestea că nu are Poarta, de oare-ce in acel’aşl timp, când primim acestea veşti, ni se vesteşce îmbarcarea de trupe, in San Giovani di Medua, cu destinaţia pentru Albania.
«•
Prinţul Bib Doda, unul din şefii albanesl a-restaţl de Derviş-paşa şi trimişi la Constantino-pol, a fost eliberat din prinsoare şi trimes, cu funcţia de paşă, in Asia. Ilodo Beg insă şi cel-1 -alţi notabili albanesl, găsiţi mal independenţi şi mai devotaţi causeî naţiunei lor, se găsesc incă necurmat in închisoare, deşi Liga albanesă a cerut de repetiţie oii eliberarea lor.
Aii	Ak T Ak
Ziarul „(Maşnl“.
In numărul de Ia 10 Iutii! 1880 al acestui ziar, ne-am permis a face oare-carl observaţiuni asupra redactârei ziarului militar „Ostaşul," împinşi fiind numai de dorinţa de a face ca acest ziar să nu piardă din vedere calea, caro i-ar putea asigura o viaţă perpetuă in armată.
Ziarul „Ostaşul", a bine-voit ane respunde la aceste observaţiuni, intr’miul din numerile sale, intr’un mod demn de aceia la cari noi ne-am adresat. — In plus, mulţâmirea noastră a fost mare, când am văzut că multe din sincerile noastre observaţiuni afi fost ascultate si traduse in fapt, şi aceasta nu poate face de căt onoare redacţiei ziarului.
Ast-fel „Ostaşul" a făcut un apel călduros către oficeril armatei pentru a-I veni intr’ajutor cu cunoştinţele lor, a procedat la facerea abonamentelor intr’un mod convenabil, a ferit laudele actelor ministeriale, a suprimat publicarea decretelor şi deriziunilor puţin importante, a introdus intr’ănsul materii mal locale, s’a făcut mal independent şi, in fine, redactarea este convenabilă.
Oausa mulţumire! noastre nu este alta de căt aceea, că pe această cale, ziarul „Ostaşul" poate avea concursul tutulor ofiţerilor şi poate trăi, şi aceasta este dorinţa noastră, căci ar fi trist când o armată ca a noastră nu ar poseda un ziar militar.
In acelaş scop adresăm redacţiei „Ostaşului" următoarele mici observaţiuni : *
In numărul 12, de la 16 Decembre. 1880, „(7b-„respondenta redacţiei“ scrie: „D-lui S.-lt. Gh. Ch. „Stil imposibil şi încurcat; prelucraţi maî bine. „D-luî maior D,’ C. C. Redactaţi mal bine cele „căte-va cuvinte asupra tirului."
Această corespondenţă, şi mai ales aceea către S.-lt. Gh. Ch., ni se pâre cam aspră şi nici de cum incuragiât-oare.
In numărul 2, de la 15 Ianuarie 1881, redacţia face o notă asupra articolului maiorului P. Niculescu şi zice :
„Nu voim a descuragia pe nimeni pentru a „scrie şi lucia in folosul ai matei, insă credem „că modul de a trata in fuga mare cestiuui ce „merită o atenţie vădită şi un lucru detaliat, „nu ne va folosi mult şi ne dă răul obiceiu de „a fi prea pretenţioşi,—Noi publicăm ideile d-lui „maior Petre Niculescu, fiind-eă misiunea „Ostaşului" este de a dala lumină,pe câtecu putinţa, lucrările ofieerilor şi a le supuue aprecierilor lor ; insă rugăm pe autor a trata mai „puţine subiecte, şi a le desvolta mal bine,"
am ajuns in fine la sfârşitul espediţiuniî. Dar căt de mare fu surprinderea mea cănd, după o scurtă poposire, văzul pe tovarăşii mei a-pucănd pe o cale croită in stâncă şi care şerpuia in lungul coste! muntelui. Căluşeii noştri mergeau in susul acelui repeziş prăpăstios, fără a-’şi mai slăbi umbletul. Umarăm ast-fel până ce inoptâ, incât nu mai puteam deosebi drumul pe care mergeam, şi până ce dădurăm de o că. suţâ unde am şi remas piste noapte.
A doua zi, mă uitam la calea ce străbătusem de cu seară, şi văzui că se întindea de a lungul margine! unei prăpăstii de o adâncime de o miâ de picioare şi mai bine ! Acum ne aflam pe o inâlţime mai" mult de trei mii picioare de-asupra nivelului câmpiei. In sus se întindea o frumoasă pajişte cu o îmbelşugată ve-getaţiune, şi din care se inălţa fumul vre unul sat s’afi oraş ; neobosiţii noştri! căluşei ne-ar fi dus numai de căt pân’acolo, Insă călătoria noastră nu se termina numai cu atăt. Şesul aceia era locuit numai primăvara de regele Oranguno-şilor, şi noi ne aflam atunci in toiul vereî. Actualmente el se găsea pe ameninţătorul verf al piscului Tanarkon. Trebuia să urmăm a ne urca pe coastele acestui pisc ca să ajungem la reşedinţa de vară a regelui. Nu ne oprirăm prin urmare in oraş, decât numai căt a-vurărn de lipsă să ne odihnim ; cu toate acestea, rămasei isbit de semnele de civilisaţiune ce mă înconjurat! din toa,te părţile; pe lângă aceasta, observarăm cu cătâ iscusinţă erafi abătute, intr’o mulţime de canal uri, apele cari veneau din văiful munţilor, evitând ast-fel Înecurile si inbelşugând câmpiile.
Cănd eram aproape d’a intra in ingusta potecă ce no maî rămăsese de percurs, un soldat ar-
Această notă ni se pare şi mal aspră şi est cu atăt mal regretabilă, cu căt numele maior6 lui este desvălit-. Citită de subalternii din Co pul săfi (ca să nu merge’m mai departe) ea fa/ neapărat răfi efect.
Credem că nu este trebuinţă a zice mal multp şi in interesul ziarului rugăm pe onor. reduc/’ a adopta un mijloc obicinuit, in asemenea fit prej urări.
„Ostaşul" insă are'tot dreptul a ne" întreba cu supărare chiar, pentru ce noi nu-I adresă/ direct observaţiile noastre, dacă ţinem atăt ţp mult la viaţa sa ? Pentru că, in numărul ] / anului 1881, redacţia ne interzice facultatea/ a fi anonimi, zicănd :
„Mai* 1 mulţi d-nî oflcerî trămiţănd redacţiei ar. I „ticole anonime, suntem siliţi a face Cunoscut \ „că nu publicăm de căt articole cari poarta seni- : „nâtura autoritor lor..."
Aceasta este o nouă observaţie ce voiam aăn adresăm „Ostaşului". înţelegem această regult la un jurnal politic, dar nu o înţelegem şi nu o admitem de fel la un jurnal militar sciinţific
X. ‘
PROJECT DE LEGE
asupra
INSTRUCŢIUNE! PUBLICE ŞI PRIVATE
TITLUL II.
Despre personalul Învăţător.
CAP I.
Clasificarea şi numirea inveţâtorilor. ,
Alt. 28. învăţătorii' se împart in cinci clase:
1.	Institutori safi institutoare, acei safi acele I cari predai! cunoscinţl in seca lele primare-şi in j scoalele de meserii.
2.	Profesori safi profesoare secundare,, acel safi acele cari predau cunoscinţl in scoalele de gradul al II şi de gradul al III.
3.	Profesori universitari, acel cari predai! in |
facultăţi safi in scoalele aiaturate ori asimilam . facultăţilor.	.
4.	Maiştri safi. maistre, acei safi acele caii predau artele industriale in scoalele de meserii safi cari execută cu elevii lucrările de aplicaţi-une practică in scoalele reale, precum acel sau acele cari predau in ori-ce scoală ca învăţături accesorie, gimnastica, artele grafice şi musica.
5.	Mastri profesori safi maestre-ptofesoare, acei safi acele cari predau artele fiumoase în scoalele speciale pentru aceste arte.
Art. 29. Învăţătorii sunt titulari safi suplinitori.	*	•
Art. 30. Numirea profesorilor şi a maeştrilor profesori, titulari se face prin decret Domnesc, iar ace#a a institutorilor titulari şi a tuturor suplen florilor, prin decisiune ministerială.
Art. 31. Acel ce a funcţionat ea Învăţător titular cel puţin doi ani, şi a încetat de a funcţiona de maî puţin de trei ani. poate fi numit d’a dreptul ca titular la o scolâ egală şi pentru o materie identică cu acele pentru care a mal funcţionat.	'
In toate cele-alte caşuri, numirea învăţătorilor titulari se face numai după recomandaţiu-nea aprobată a comisiunilor instituite anume pentru examinarea candidaţilor cu excepţiunea celor prescrise pentru maiştri.
Art. 32 Aceste eomisiimî examinătoaie, vor funcţiona in toată ţara numai la începutul va-canţieî celei mari şi vor examina pe candidaţii la locurile vacante pentru cari s’a publicat- concurs in „Monitorul oficial", cucei puţin trei luni şi cel mult un an inaintea concursului.
Candidaţii vor trebui să facă cererea de in, scriere la concurs sub pedeapsa de nulitate, cu
mat ne incliise drumul şi nu ne lăsa să. trecem până cănd şeful nostru‘ru’1 dădu losinca. Un alt număr do soldaţi ocupa o altă incăpere 'din lăture, care ar fi fost de ajuns pentru apărarea acelei strâmtorl inaccesibile, şi chiar şi contra unei armate întregi. In fine, după o cale de două zile, am ajuns pe platofi şi la oraşul Oontar, nude ăşi aşezase regele reşedinţa -sa de vară.
Cănd sosirăm pe platofi, -Orangunoşi 1 cari-ne escortai! ăşî luară pentru un moment coifurile de bumbac acoperite eu trestie împletită, Apropi-indu-ne de oraş, ăşi descoperiră din nuofi capul, dar, pentru astă d°ată, îtiormâind căte-va vorbe: mai in urmă aflai că ceea ce efi luasem drept un act religios, nu era decât un omagii! adus regelui, a căruia fiinţă sfântă umplea toată ţara cu presenţa sa ! Cănd furăm in lăuntru o-rasului, tovarăşii mei observară cea mar profundă tăcere, şi tot odată ăşî domoliră mersul cailor, din respect pentru palatul regelui; mal observai că se privea ca o grosolonie a umbla cineva iute safi a vorbi tare in coprirssOl acesul oraş sacru, al cărui nume se întindea peste tot regatul. De aici venea, negreşit, liniştea ce observasem la Orangunoşi -şi care constrasta aşa de mult cu limbuţia seacă a Papuc silor ţăimureni. Sosirea noastră nu păru a deştepta nici un de fel de mirare printre locuitorii c-arl furnicat! pe strade; iar aceia cari ne priveaţi cu oare-care băgare de seamă se mărgineaţi a ne face salutări,' ridicându-şi pumnul măinelor până aproape de ochi şi ui-tăndu-se la el un moment.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro

ROMAN IA LIBERA
I
cel puţin opt zile libere inainte de concurs, la minister sad la inspectorul general al scoaleîor pţntru cart voesc a concura, rămăind a pre-senta înaintea coniisiuneî examinatoare actele ce li se cere pentru a fi admişi ca candidaţi.
Art. 33. Cumisiunile examiuătoare se pronunţă asupra admisiunei candidaţilor in ziua ăntăia a lucrărilor, după care se lasă cinci zile libere pentru ca cel ce se civd nedreptăţiţi să reclame şi să obţie soluţiunea de la iuspec-torul general al scoaleîor pentru cari se concurează. După expirarea acestor cinci zile corni-siunilo procedează la examinarea candidaţilor admişi.
Dacă pentru un loc vacant va fi un singur candidat, el va trebui, pentru a fi reeomandat-să obţie cel puţin nota medie şeapte, maximul fiind zece. Dacă vor fi mai mulţi cnndidaţî pentru acelaş loc, va fi recomandut acel care va obţine nota medie cea mal mare peste 7.
Candidaţii ce nu concurează pentru locuri determinate vor fi consideraţi ca candidaţi pentru fie-care loc de acelaş fel din eircumsciipţiunea comisiunel asaminătoare respective.
Art. 34, Fie-care comisiune esaminatoare înaintează, cu raportu toate lucrările sale, cu re-comandaţiunile candidaţilor ce aii reuşit la concurs,inspectorului genei al al scoaleîor pentru cari s’au făcut concursuri. Inspectorul general respectiv, inaintează la rândul săli aceste lucrări cu observaţiunile sale ministerului.
Art. 35. In locurile vacante de învăţători pentru cari nu vor li fost candidaţi, sau pentru cari candidaţii ce s’aii presentat nu vor fi reuşit a fi recomandaţi de comisiunea’examinatoarc'’ instituită pentru acele locuri, so vor putea numi d’a dreptul, ca titulari, dintre candidaţii ce vor fi obţinut ia anul curent cel puţin nota medie şapte, Înaintea comisiunilor examinatoare instituite pentru alte cireumscripţiun! in cari nu au putut fi recomandaţi şi numiţi.
fn toate caşurile insă concursurile făcute in-tr’un an nu aii nid o valoare pentru numirile de titulari ce sunt a se face in anii următori.
Art. 36. In toate locurile râmase vacante după numirea titularilor recomandaţi de comisiunile examinatoare şi aprobaţi de ministru, şi după numirea color ce se află in provisiunile articolului precedent, se vor numi suplinitori, inainte de sfârşitul vacanţiei celei mari pentru a funcţiona până la facerea concursurilor din unul următor. Se vor putea insă numi suplinitori şi mai târziii la locurile devenite vacante in cursul anului şcolar.
Art, 87. Nu poate fi numit suplinitor de cat acel ce indeplinesce condiţiunile cerute pentru a fi admis intre candidaţii concurenţi, Înaintea comisiunilor examinatoare.
I Art. 38. Pentru examinarea candidaţilor de institutori, se instltue iu fie-eare an şi" iu fiecare district, pi in ingrijirea inspectorului general al scoaleîor primare căte o comisiune compusă din revisorul şcolar al districtului, ca preşedinte, şi din patru delegaţi ai ministerului, dintre cari, duoi institutori si duoi profesori secundari de la scoalelo din capitala districtului.
Comisiunea nu poate lucra cu mai puţin do patru membri şi nu poate decide de căt cu majoritate de trei voturi.
Pentru indtmnisarea membrilor eomisiiuieie-xaminatoare, fie-care candidat va plăti la ins-criere o taxă de cmci-spre-zece lei, care se va incasa şi distribui de preşedintele comisiuneî, după zilele de presenţa a membrilor comisiunel.
Art. 39. Această comisiune nu poate admite intre candidaţii de institutori de cât pe acei cari Îndeplinesc condiţiunilo urmâtoare:
, E Dtatea de cel puţin 17 ani pentru femei şi 18 ani pentru bărbaţi.
| Calitatea de român care se presume pănă la- proba contrarie.
3.	Religiunea eres cin ă oitodoxă pentru institutorii comunelor rurale ortodoxe, şi religiunea «creştină catolică, pentru comunele rurale catolice.
4. Absolvirea scoale! normale primare sau a seminariulul inferior pentru bărbaţi şi absolvirea gimnasiuluî de fete pentru femei.
Alt. 40. Candidaţii admişi de aceasta conii-siune vor fi examinaţi din toate materiile propuse iu scoalele primare cu desvoltăriie date in scoalele de gradul II absolvite de dânşii, făcând pentru fie-eare materie câte o lecţiune orală Şi. câte o tesă scrisa.
In cas de notă egală obţinută la concurs, f ineile, vor fi tot d’a-una preferate ea institutoaj scoalele primare urbane de bâeţi, inaintt bărbaţilor, chiar când aceştia ar avea titluri si Perioare do sciinţă.
| Alt. 41 Pentru esaminarea candidaţilor de pr< esorî, de sciinţe religioase la seminar! şi de r igte ia gimnasiile de fete şi la scoalele no male primare, se institue in fie-care an la f; ctiltatea de teologie, o camisiune compusă di fecanul iaculţâţil ca preşedinte şi clin patru pn esori ai facultăţii delegaţi ele ministru.
Comisiunea nu poate lucra cu mai puţin ci Pa iu membri si nu poate decide cu majoritai 11131 mică de trei voturi.
Art.-42. Această comisiune nu poate admit candidaţi de cât pe acei cari Îndeplini 'OHclRiunile urmâtoare:
R Etatea de cel puţin 25 ani.
• Calitatea de Român, care să presume pănă u proba contrarie.
' 3. Religiunea creştină ortodoxă,
4.	Absolvirea cursului facultăţii de teologie
sol rU. eondiclatli: de profesori de seminar, şi ab-vnea cel puţin a seminarului inferior pentru
candidaţii de profesori de religie la gimnasiile de fete şi la scoalele normale pri-mare.
Art, 43. Pentru esaminarea candidaţilor de profesori de ori ce cunoscinţl, afară do cele religioase. de la toate scoalele secundare iscoaie de gradul al II şi al III), se va institui in fiecare an câte o comisiune In Craiova, Bucuresc! şi Iaşi, compusă din nouă membri, dintre cari, unul preşedinte, delegaţi de ministerul instrue-trucţiunel publice.
Aceşti membri vor fi aleşi căte unul dintre piofesoril repsectivi ai următoarelor şcoale ce se vor găsi mal in apropiere: liceul, scoale de comerţ, şcoala de industrie, şcoala de agricultură, facultăţile de litere, de sciinţî, de drept, do medicină şi şcoala superioară de geniu.
Comisiunea nu va putea lucra cu mai puţin de şapte membri, şi nu va put- a decide de căt cu majoritate de cel puţin şase voturi.
Pentru indemnisarea membrilor acestei comisului, fie-care candidat va plăti la înscriere o taxă de douâ-zecl şi cinci de lei, care se va incasa şi distribui de preşedintele comisiunel după zilele de presenţă a membrildr, deosebit de indemni-sare de transport şi locuinţă ce va plăti Statul membrilor veniţi din alte localităţi.
Art, 44. Această comisiune nu va putea admite intre candidaţi, de cât pe cei cari vor in-deplini condiţiunile următoare :
!. Etatea de cel puţin 21 ani pentru ambele sexurl;
2.	Calitatea de Eemăn, pentru toate scoalele afară de cele reale, şi care se presume pănă la proba contrarie.
•3. Religiunea creştină ortodoxă pentru profesorii de seminar.
4. Absolvirea de studii speciale precum urmează :
a)	, Candidaţii de profesori de cunoscinţl sciin-ţifice sau literare, trebue să fi absolvit şcoala normală superioară in secţiunea ce coprinde cunoştinţele pentru cari concurează, sati să fie licenţiaţi ori doctori in materia pentru care concurează şi să fi absolvit la universitate şi cursul de pedagogie şi. metodologie.
b)	. Candidatele de profesoare de ori-ce fel de cunoscinţl in gimnasiile şi liceele de fete, trebue să fie cel puţin bacalaureate, preferindu-şe acele cari au titlurile prevăzute in aliniatul precedent. Pentru aceste gimnasit şi licee so vor prefera tot-d’a-una femeile înaintea bărbaţilor, destul numai ca ele să aibă la concurs neta medie şapte, şi cu toate că bărbaţii ar avea şi note şi titluri do sciinţe superioare,
c)	. Candidaţii de profesori de cunscoinţi juridice sait medicale, trebue să fie respectiv licenţiaţi sad doctori in drept sad in medicină, pre-ferindu-şe in cas de notă. egală, cei ce ad absolvit şi cursul de pedagogie şi metodologiei la universitate.
d)	. Candidaţii de profesori de matematice a-piicate in scoalele reale, trebue să fi absolvit şcoala superioară de geniu, preferindu-se in cas de notă egală, acei ce ad absolvit şi cursul de pedagogie şi metodologic la universitate.
e)	. Candidaţii de profesori de sciinţî speciale ce nu se invaţâ la universitate, trebue să fi absolvit cursul şcoaleî reale in care se predaţi acele sciinţe.
Art, 45. Candidaţii prevăzuţi in art. 42 şi art. 44, vor fi esaminaţi numai din materiile pentru cari voesc a fi profesori, cu desvoltăriie date in scoalele pe cari ei le-ad absolvit fâcSn-du-se pentru fie-care materie câte două lecţiuni orale şi dou& ţese scrise.
Art. 46. Pentru esaminarea candidaţilor de profesori de la fie-care facultate sad şcoală asimilată ori alăturată facultăţilor, se va institui căte o comisiune compusă din toţi profesorii facultăţii sad şcoaleî respective subpreşedinţa decanului lor.
Pentru esaminarea candidaţilor de profesori de la scoalele superioare ce sunt a se crea, comisiunea esaminătoafe va fi compusă din şapte membri aleşi de ministru, după avisul consiliului superior de instrucţiuno, dintre persoanele învăţate ce so vor găsi mai competente.
Comisiunile prevăzute in acest articol vor putea lucra cu majoritatea absolută a tuturor membrilor, insă nu vor putea decide de căt cu a-eeeaşi majoritate a voturilor.
Pentru indtmnisarea membrilor din aceste comisiuni, fie-care candidat va plăti la înscriere o taxă do cinci-zeci lei, care se va incasa fi se va distribui membrilor esaminatori, după zilele lor de presenţâ
Art. 47. Comisiunile esaminatoare prevăzute in art. precedent nu pot admite intre candidat! de profesori universitari de căt pe acei cari aii etatea de 25 ani, calitatea de român şi diploma de doctor in ştiinţele pentru cari concurează sau diploma de inginer dacă concurează pentru catedrele de matematici aplicate din şcoala superioară de geniu.
Prin escepţiune vor fi admişi la concurs licenţiaţi in drept, in litere sati in sciinţe, cari vor fi făcut studiile şi vor fi obţinut diplomele lor in ţară inainte de promulgarea legei de faţă,
Art. 48. Candidaţii de profesori universitari nu vor fi esaminaţi de cât din materiile de cari vor să fie profesori, făcând pentru fi-care rna. tei ie căte trei lecţiuni orale şi trei ţese scrise-
Pentru ştiinţele de aplicaţiîme practică, precum sunt ştiinţele medicale, candidaţii, vor fi supuşi, pe lângl încercarea teselor scrise şi a lecţiunilor orale, la o încercare de aplicaţiune practică-
Art. 49. La toate concursurile prevăzute până
aici in acest capitol, tema fie-cărei probe scrise
şi lecţiuni erale, nu va putea fi sub pedeapsă de nulitate, mai cuprinzătoare de cât subiectul unei lecţiuni de clasă.
_ Tema pentru proba scrisă se va trage la sorţi in momentul când candidaţii sunt pregătiţi a intra in camera ce le este destinată pentru a tracta ; iar cea pentru Secţiunea orală cu douăzeci şi patru ore mai inainte de încercare.
Urna cu biletele de sorţi, va coprinde sub pedeapsă de nulitate toate materiile objectului asupra căruia se face ©samenul sati concursul.
(Va urma).
ARENA ZiAKELOIt
_ *"* „Românul" discutând starea financiară a statului nostru, o discută mai mult pentru a’şî lăuda ceata pragoslav-nicilor de lu putere.
In trecut se presintaii şi se votait tot-d’a-una bugete echilibrate in realitate cu resursele ordinare alo Statului; resultatul era insă un deficit spăimăntător. De la 1876 in coace Camerele şi guvernul avură curagiul de a vota bugete lăsând deficite de la resursele ordinare şi echilibrându-se cu resurse estraordinare: resultatul fu insă neîncetat că incasările rădicăndu-se cu multe milioane de asupra unor evaluări foarte prudente, in loc de a avea ca mai nainte la incheiarea esereiţielor desilusiunea unui deficit; avurăm neîncetat plăcuta şi intâritoarea surprindere a unul escedent.
*** „Timpul" combate foarte aşezat a-cusaţiunele ce i se aduc de ziarele guvernamentale. Prima acusare că nu a combătut „Democraţia Naţională" cade de sine; nimeni nu poate fi acusat pentru ceea ce nu a făcut; a doua acusare ce resultă gin inprejurarea că d. Gatar-giu o-dinioară s’a inţeles cu prinţul Gri-gore Sturza in privinţa alegerilor, — adversarii uită că pe atunci principele făcea parte din comitetul electoral conservator, numai in urmă principele se osebi şi deveni cap de partidă.
Cănd in firea principelui „se vor ivi ambiţii periculoase le vom combate franc, de-a dreptul, fără perfidie şi fără insinuaţii."
In voi insă nu combatem, din nefericire, ambiţii ti apetituri. Distinguendum etc. In genere intre ambiţioşi şi vânătorii do directorate, cel d’ăntăî sunt mult mai puţin stricăoioşî societăţii. De ambiţii sunt mişcate multe naturi superioare, de-vănătoare a banului nici una. E prea adevărat insă că pe ambiţioşi nu-'i poţi intfoluca aşa de lesne, nici ’I poţi organiza atât de splendid, precum Caradalele se organisează la comandă in in societate de esploataţie.
Ambiţiosul nu vrea să ia din totalitatea sudorii comune, din averea publică, o parte mare fără nici o compensaţie, fără nici un contraser-viciti ca postulanţii şi cumularzii; ambiţiosul, din contra, e in credinţa fermă că serviciile pe cari le-ar da el naţiunii ar fi echivalente, ar in-trece chiar cheltuiala comună. Eroare poate, dar o eroare cel puţin demnă de-un om.
*** „Pressa" şi-a adus aminte de politica externe,—şi are ac de cojocul eî: un defect are: anevoe se poate citi.
________V AH. i JBT-A/jp 1
Un cititor al ziarului „l’Independance Rou-manie" scrie acestei foi:
„Pentru ce rolul sultanului in Lampa fermecată n’a fost jucat de d. director general al teatrelor, in care ar fi escelat de sigur ?“
întrebarea e pate spirituală, dar e cam obraznică.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
4 Februare — 9 ore dim.
Londra, 3 Februare.
Camera comunelor. — D. Gladstone a propus un bil contra obstrucţiunii şi tumultului provocat do deputaţi in camera comunelor. 36 deputaţi „hoternlers1' aii fost scoşi din şedinţă.
Paris, 3 Februare.
Camera deputaţilor. — D. Ant, Proust şi-a des-voltat interpelarea asupra politicei externe a guvernului; el blamează politica urmată de d. Barhelemy St. Hilaire in cestia greacă — D. Lamy apără această politică ; apoi d. Barth. St. Hilaire pronunţă un discurs in care declară că politica este-Loara a Franţei a fost tot-d’a-una pacmică; el blamează atitudinea'Greciei şi o sfătueşte să inceteze cu armările şi să se supună bunei voinţe a Eoro-pei. El termină esprimănd speranţa unei-solii-ţiuni pacinice. — După acest discurs, Camera a adoptat in unanimitate ordinea de azi presinfcată do stânga republicană şi care aprobă cu totul politica d-lul Barthelemy St. Hilaire.
(Havas.)
uvr.t'x.i xntoxj
A-seară s'a ţinut la otel Herdan intrunirea de deputaţi şi senatori despre care am vorbit ieri. Ni se spune insă că nefiinti din timp invi-
tate toate nuanţele liberate, intrunirea a fost puţin numeroasă. Nu se găseaţi presenţă de căt vr’o 50 de deputaţi şi numai vr’o 2 senatori.
Mal întreagă adunarea a arătat neîncredere in guvern, ast-fel după cum este compus.
D. Mârzescu a declarat că, cu toată stima şi amicia ce are pentru d. prim-ministru Brâtianu, totuşi nici domnia sa n’are încredere in guvern. N a indicat insă anume miniştrii in care n’are Încredere. A atras datenţiunea aunării asupra imprejurării că intrunirea fiind puţin fnumeroasă, este necesitate d’a se face o nouă convocare, in care să se discute franc, faţă cu toate nuanţele liberale, situaţiunea ţării şi compunerea guvernului, care se inspire încredere ţârei.
DD. Boerescu, Conta, Teriacaiu, aii fost mai cu samă nominal atacaţi, de către unii dintre deputaţi.
S’a primit de adunare propunerea d-luî Măr-zescu de a nu se lua nici o hotârîre definitivă, pănă la o adoua întrunire.
D. Teodor Lăţescu, făcând aluziune la firma ministerială a declarat, că de şi le pavilion couvre la marchandise insă când marfa este de contrabandă, principiul acesta internaţional nu poate fi invocat.
DD. Chitu, Fleva, Leca, Fulger, Alexandrescu Ureche, Hagi Nicola, Ferichidi, Fârcâşeanu, Vul-turescu, C. Cerkez şi alţii, in mici cuvântări, aii dat a înţelege, că nu se poate prelungi o ase-minea situaţiune.
Societatea Românsl de arme gimnastic;! şi dare la semn.
Din causa prea restrănsului număr de membri. Adunarea generală neputându-se ţine in ziua de 11 Ianuar curent, domnii membri sunt rugaţi cu stăruinţă a se întruni in adunarea generală Duminică la I Februare la 1 oră p. m. in localul societăţi str. Măgureanu No. 10 lângă liceul st. Sava când se va ţine şedinţă cu orice număr de membri va fi presenţl.
La ordinea zilei este presentarea corupturilor alegerea Comisiuneî verificatoare şi alegerea comitetului.
Comitetul.
MEDIC ŞL CHIRURG
Dral W1LH. SALTER
UE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Special:	BOALE DE FEMEI Şl SYFHILiS
anunţă onor. public că s'a stabilit in straea Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 3—9 ore a. m. de la 3—5 p. ie.
Fll	facultatea de
aJULIUÎ OLlIWdl A nîedicinâ din Paris intorcăndu-se din străinătate anunţă onorabilului public că domiciliază in strada Goiţei No. 14 lăngă casele d-luî Hagi Stoică. Consultaţiuni gratuite de la 4 — 6 ore p. m.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M, FERMO & FRAŢII BENZAL
--o-#«x»*-c-
CURSUL BUCURESCI.
3?e ţLiu.a de 83 Ianuarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI	Comp.	Vend.
6 % Oblig, de Stat Convertite. . .	87 fi.	SD*
6 °/o » Căilor ferate Române.	92 i8	
8 ,v Domeniale		103 i/,	ui4
Dob. 10 fr Oblig. 0. pens. 300 1. . .	193 %	195
7 % Scrisori fondare rurale . . .	99	99 \ 94 '/«
7 % » » urbane. . .	94	
8 % Impr. Municipal .....	101	11)2 '
» cu pr. Buc. (bil. 20 i.)	27	28
5 % Renta română			j78	78 7a
Acţiuni Dacia	Nuol. e Romania ....... » Banca Naţională a României		
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig.	>/*	arg.
Oblig, de Stat . . .	7, V»	aur.
Rentă 			
Căilor ferate . . .	V»	
Scrisuri		Vs	aur.
Argint Naţional contra aur ...	1 7*	I °/o
Bilete de Bancă		1 7a	1 °/.
Rubla bărtie			
Florini		2 14	2 15
Lose otomane		42	48
CCRSXH. DlSf YXEK1. 3 Februarie		
Napoleonul		938	
Ducatul			554	
Lose Otomane		22	
Rubla hârtie		123 i/s	
CURSUL DIN BERLIN 3 Februarie		
Oblig, căile ferate române ....	100 90	100 10
Acţiunile » » ...	56 35	55 60
Priorităţi » o ...		
Oppenheim	 Ruble hârtie		109 60	109 ’/< 212 20
	212 ,/.	
Oblig, noi		93 40	93 30
Lose otomane	 CURSUL DIN PARIS 3 Februarie		
Renta Romană		79	78
Lose otomane		48	47 »/„
SCHIMBUL 23 Ianuarie		
Paris (3 luni)		99 25	
» la vedere		100 15	
Londra (3 luni)		25 15	
» la vedere		2537 '/a	
Berlin (3 luni)		123	
» la vedere		124	
Vieua la vedere		214 »/a	15
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.		

www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
rr îîîjlrîT» uit fi t rîTTTTîTTîTTî it7T7TTT
..................
INJKCţlL’NK GHIMAULT et C
w»»ra!»^>Riei»3r*-'!S!îr»:5îas!a^*îWT^-rffWsa)naaB!
&nr
MATIGO
GRIMAULT C1' ph»rm*olştI |“
8, RITE VIVIEHNH, FARIS
Excluşi vmente preparată cu foiile Ma.tl-couini din Peruvia. A -.istă Injecţiune, şi au câştigată in puţi" % * nni uă reputaţi une universallâ. Ea curariceşo* Ir puţină timpu : soulamentele celle mai rebslle.	^
DeposilC in principalei*. Pha.m\*iQ.
• Jj;UKimvMi. m pnnetpatatm mrKU.	i
PHOSPHATE DE FER
tlIci LERaS, Pharmacist. 4m(m n «linie, la P«rn
Forul face parte integrante din sânge. Căndu elu di s pare, slăbiciunea incepe din ce in ce; facia devine palidă, pofta de mâncare dispare si eângode şi porde colorea naturallă.
Uapurille, prafurile, draoeurile cu basă de ferii, întrebuinţate pen tru a le reconstitui, au fiarele inconvenientu d'a conţine ferulu in stare nesolubilă, d'a da ferii unui stomachu deja bolnavii pentru alu disolva, d'a provoca constipaţiune si adessea a negri dmlh • Phosphatul de fer solubil al lui Lcras nu possedă nici unulu din aceşti inconvenienţi : este unu liquidu limpide, fără gustă sT fără mirosii, care, afară djn ferii, conţine elemenlulu phosphat, principiu regeneratoriu alu osaMeru. Elu produce eftecte minunate, in Iote caşurile unde există insărâcirca sângelui, curarissesce co lorile palide, crampele M durerile de stomachu, înlesnesc desvoltarea fel ciorii tinere, regulariscsă lucrarea mens-truaţiunei si face se dispare pola
Dopositu in principatele nc ciu a"
VIN si SIROP k DUSART
V.
ASTHME
GIGARETTE INDIENNE
CU CAMNftBl» — INDICA
De GB.IMATXLT #. G*», pRarmacişti Ir Far îs
Este d’ajţunsă d’a aspira fumulă Clgareteloră cu Cartnabi» indicia, pentru a face se dispare ssthmulH celfi mai violentă, tussea ner-vdasi, răguşeai®, stingerea voceX, nevralgiile faeiale, insomnia şi pentru oombatterea phthisieX laryngea, şi toate affecţiuniie căilloriJ. respirator®. — Fie care cigarettă pdrti semnătura SRISUULT i C1".
Depositu in principalele Pharm&ciî
m
JţtifdSElî

CAPSULE GRIMAULT i,
■ MATICO
GRIMAULT et C‘ Pharmaclştl
8. RBE VIVIENNE, PARIS
Eesultată infaillibilu ia tratamentuli’. gonorrhee, fără a osteni stomachulă du,o-cuinii facă t6te Capsulele ou copahu llquidii
Depositft in principalele Pharmacil

laclo-Pliospliate de Calce
Philadelphia 1876	--------------- Vtenna 1873
iiiia^euaţwM
Phosphatulă de calce este substanţa minerală cea mai respândită atătă la 6menî câtă şi la animali. Elă formeijă totalitatea osseloru şi intră in composiţiunea cârnei, şi a sângelui. Ca pentru sănătatea o-muluî se fie assecurată, Posphatulă trebue se existe in corpu in cuan-ti ta te determinată; cândă elă lipseşce maladia survine, şi pe dată ce s’in-cepc întrebuinţarea lut, pofta de mâncare şi forţele revine.
Femea însărcinată, doica, copilul! care mă reşce şi se desvoltă, aă adessea lipsă de Phosphate de calce; atunciu muma slâbeşce, laptele ei ’şi perde cualităţile nutritive; copilulădin partea lui deperedâ; elu sufforâ de colici, de dîarr/ieă,creşoe cu anevoie; dentiţiunea lui se face reu, pioiorele lui se refusâ alu porta. Şi este in aceste diferite caşuri că administrarea Phosphatulu produce effecturî surprinzători.Efficaci-tatea lui nu este mai puţină mare căndu trebue dată tdtă. vigdrea unei constltuţiuni sfârşite, fie prin excesse do lucrare saă de plăcere, fie printr’uă alimentaţiune defec-tudssâ sau uă maladie de lungă durată.
înainte d’importantele lucrări a-le D. Du şart, Phosphatulu de calce
nu aă fostă cunnoscută altă felă de câtă in stare de pudră nesolubilă, trecăndă adessea prin stomachă şi intestine fără a-fi attacate. D’acolo, resultă că au fostă prea puţină întrebuinţată in therapeutică. Insă astă-c}î, D. Dusart offeră acestă pre-ciosă aginte subtă uă formă solubilă, mistuindv.se şi assimilân-duse f6râ difficultate, d’acea Viuulu şi Siropul a cu Lacto-Phosphate de calce, care portă numele lui, pe dată ce aă appărută au fostă im-brăţişate de către intregulu corpă medicală alu Franciei.
In resumatu. Vinulă şi Siropulu de Dusart au pentru effectu d’a da forţe dăndu poftă, de mâncare şi d’a concura prin acţiunea Phosphatuluî de calce, la consolidaţiunea dsse-loru, la formaţiunea muşchiloră şi îmbogăţirea săngeluL
EUe convină :
Nouf ne vomă opri num»! la oitarea ob-servaţiuniloru următore :
« Phosphatulu de oaloe convine acelora căroră oleulu de ficată de morună le este derangiatoră saă ostenitoră, fiind-că, fără a lucra d'aceaşu manieră, cu t6te acestea elu constitue ună elementă de restauraţiune şi de forţă. »
o' GUBLER,
Medică ală spitaleloră din Paris.
« In convaiescenţile de friguri typhoîde, in albuminurie, diabelă, acolo unde economia este profundă attinsă, I.acto-phosphatulă de catce produce eflecturile reconstituitâre celle mai rapide. »
Observaţiunile D" blache, MONOO, TARDIEU.
DMGElT ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat alinatitatului Franciei,
NnmerierU etndiT făcute de învăţaţii ceî mai di.tineî a epocel ndstre, afi demonstrat ci prepara(iunile de fer s Dr. Habuteau sunt superiire tetelor celor-alte fer .ginise pentru tratamentul bălelor următore: Qbloroiti, Anemie, Pa/ores feţal, Perderf Slăbiciunea Copiilor şi tăte bălele eau.st, prin sărăcia sângtluî.
DRAGEKLE D-ruluI RABUTEAU : Nu înegresc dinţii şi etrnt mistuite de atomachurile cele maî «labe fără * produce co Îktipaţium ; a ae lua 2 dragei», una diminâta şi alta sera în timpul mâacăreî..
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU : Recomandat joersănelor a căror func-ţiunî digestive au trebuinţă de a fi restabilită sau stimulate. A seina câte un păhăruţ de rachiu dintinâţa şi săra înaintea mâncăreî.
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU . Destinat în special copiilor...
Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este fdrte economic, ele nu dau loc de cât la ui cheltuială neînsemnată pe fiecare fi.
A se feri de contra-faceri şi pe flaoănele de fer a D-ruluî Rabuteau, a s» cere ca garanţie, marca fabrice! (depusă) purtând semnătura luî CLIN şi C-nia ţi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS. CLIN şi C-nia. Î4. STRADA RAC1NE.
Deposit in Bucuroşcă la D-nu Ovesa şi C. Gersabek D-nn Risdorfer, farmacist.
droguişti, şi la
« Prin administrarea Lacto-phosphatulul de caloe doiciloru, ală căroră lapte au fostă încălzită Şi aă produssă ia copil diarrheă verde şi serăssă, noul amu văijută acăstă stare bolnavă dispărută şi copii reveniţi la sănătate. «
D" DOLBEAtJ Şt PAQUET, Inaţiune minerală.
« In tetă de-una căndă oleulu de ficată de morună este indicată, noul amu constatată c&tă d’avantagiosu au fostă d’a da concura-mente SmoruLu de Dusart, a-le căruia proprietăţi aperitive complectă acţiunea. »
D' ItlANT,
Căutări exper mentale asupra Phosphat ilul de calce.
« Amă publicată mai multe caşuri de phUiisie bine confirmate, dintre care una cu uă destrugere complectă a unul plămănu, curartssite prin usulu VikuluI şi alu Siropului de Dusart, cu c,arn3 crudă ca alimentă. >
O' DELZENNE.
. Rapiditatea cu care pofta de măncare vine subtă influenţa VinuluI dp. Dusart, la bătrânii şi adulţii slăbiţi, păte caracterisa aoestu medicamentă; nici uă dată eiă nu m’&ă inşelată. «
D' PINEL.
Copiiloră palici ssfl rachiticî,
ip.lnaoiloru de pertu. PhthisicilorH foftico-şiioră).
Fetelori tinere care se formări, BolnavUoru de stomachu,
Bătrănlloră slibi[t.
Doiciloru pentru a faoorisa abondenfa şi bogăţia laptelui ■şi penlru a preveni colicile şt diarrheele copiiloră.
întrebuinţarea lui in tuberculăssa este dublă; mai inteiă elu fa1.oris-iiă, ca tăte săriie calcere, transformaţiunea cretaceă a tuberculului, şi elă exersă in nutriţiune uă acţiune din celle mai importante. »
D' RABUTEAU
Lacto-phospbatulă aă daţi in totă dă una celle mai bune resultate, făcăndă gestiunea lacilâ, laptele bogată, abondantu, şi copilulu vigurosă. •
D' FESTRAERTS.
Direotorulă Scalpelul Medicala din Belgia.
La PÂSIS, cassa GRIMAULT & C‘°, 8, rue Tifieime.
Şi in principalele Pho.i*mzci1 din Pruncia şi din streinătate.
Certificat oficial de vindecare
Uaportul dirocţiUDlf austriaco a spitalelor de cSmp din Şlesvig. — Când funcţiunile organelor abdominale sunt neregulate, cum se intămplă la catarurile cronice, perderî de zdmurî şi slăbire, berea preparată de Iloff este un puternic mijloc de nutrire medicamentoasă.
S’a dovedit tot-de-a-una in toate caşurile ca o băutură prea plăcută şi inputernicitoare.
Comisarul c. r.
Pirz de Gayersfeld, maior Dr- Mayer, medic de regiment
Recastigata sanatatea si viaţa
Brăila, (Romania) 1 Martie 1878 D-luî .Tohan Hofl, Wiena,
Vd rog trimiteţi-mî de grabă 13 sticle de bere preparată de D-voastră şi 3 pungi cu bomboane, de oare-ce dama pentru care sunt comandate acestea, nu poate trăi sănătoasă fără ele nict măcar o singură zl.
Cu toată stima A. Bonghetti.
Fabrice! c. r. de preparate de Malz, consilier cesaro-re-gesc, decorat de maî mulţi suverani ai Europei, d-luî Joltan Hoff. distins cu crucea de aur si coroana pentru merite, cavalar al ordinelor prusiane si austriace.I. Tlena, Wraben, iîritnerstrasse 8.
laşi, 26 August 1878.
D-luî Jolian Hoff, Wiena.
Ve rog respectos mai trimeteţi-ml cu marea vitesâ os-celentele d-voastră preparate şl bine-voiţî a primi mulţumirile mele pentru admirabilul lor efect; bo"navul se simte binişor şi va maî avea necesitate incă cât-va timp de medicamentele D-voastră. (S’au cerut 11 flacoane de extract concentrat,!)'/',2 pungi de bomboane, şi 2ocale de şocoladă)
Cu stimă
A, Neumann, Farmacia la «Tigru» in Iaşi.
L-
SÂNT AL GRIMAULT * C-ia
Aceste capsule conţin Esenţa de Santal citrin din Bombay in tâtă puritatea sea. Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Paris, au demonstrat că Esenţa de Santal citrin avea activitate mai mare decât Copoiul, eubebul ţi Esenţa de terenbenthină, EUe opresc în două săli trei zile scurgerea ce® mal durerâsă. şi cea mai învechită, fără a comunica miros urinelor;ellenu produc miel righiiturî, nio!colici, aloi diarrheâ şi sunt asemenea fdrte efficaee în affeoţinmîe catarrahale ale vesioeî şi hamatuiiă.
Deposit la Paris, 8 strada Vivienne şi it» prfucipaleîe pharniacis din străinătate.	/


iE®3SSBSî?
asinul d© JBlănârix sub iirma:
V Ţ Wb O *
IK“	MUTAT "8G
Strada Lipscani, ianga Joanid bacanul
Unde a sosit, un mare asortiment ou tot felul de
BLAMURI
HAINE flVIBLANITE PENTRU DAME
WniţsioHiiD, TUiof'lft, rftpliilî, Oojjoace, etc. etc.
§j Precum şi tot felul de piei nelurraie, cu preţurile E6rte moderate.
BRTTDER SPITZEK.
r>mm
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. 1 având camere, 3 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe şi curte spaţioasă, amatorii se pot. adresa pentru informaţiunî in strada Qionisie No. 10.
-~*r ~f Vţ'J~TiTih"-rTiW»inrriTB«fiMiii
>e incliiriat odăi mobilate
29 Strada Smârdan (Germană) 29. -A se adresa in Etagiul I.
zmsm
TUT FELUL DE H1RTIE!
DE TIPAR:	|	DESCRIS:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 si 12 i No- 0 §i 1 iu toate cualităţile, ne.	.	*	satinată, satinată şi vărgată; No. 2
pentiu jurnale şi cărţi ,,	4 şi 6 pentru condice
Hârtie velina No. 6. Hârtie ministeriala a*r HAETIE DE AFIŞE No. 12^m
Hârtie Albastra
DE FERESTRE.
MUCAVA
DE PAE.
©gT CU PREŢURI POARTE AVAM ARIOASE'^S
Se află de vemjare la Noul magasin de hârtie, strada Smărdan (german ăl hanul Şerban-Vodă No. 2.'
Pentru partide maî marî şi Comisioane in toi felul de hârtie de Austria şi Francia, plicuri etc. a se adresa la comptoirui sub-semnatu-luî, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de hârtie ori cui îinî va cere franco.
IEI. "WTA.ER.TJriA.-
I
swats,

De vSntJare
SîROPU şi PASTĂ dE LAGASsf
de Sev§ de Pin (Bradu) Maritimi
Parsdnele siabs de peptfi, acele atinse de Time, RSguştti, Grippi, Cntharre, Bronchite, Stingerea vocel şi A st li mu, euntă sigure d'a găssi uă potolire rapidă şi curarissire in Întrebuinţarea prin-eipuriloră batsfemioi a«Ie bradului maritimă cod-cor trate in SirojiaSfi şţ t« Fsvata de »evă «e PI» (hridă) de Lagacs®.
Deposit in principalele Pha.rma.cil

SIROP Bfc RfilFORT lOUt ^
de GKSMAl'B.T et Pharmacistî la Paris
I DE DOUA DECI ANN11 ACKSTtîMEDIOAMENTu'da RF ÎU1.TATELE CEL-I.E MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEICLUI DE FICATU DE MORUNU SÎ ALu'siROPULUI ANTISCORBUTtCt
Elu este suverană coatra intărirei si inflamalîunea glan-deloru gîtului , gurmeloro uojiloru) si ale difîeriteior -rrrupţiunî ale peiei, ale capului sî ale feţei. Elu excită iofta de măncare, tonifică ţessăturiie, combatte palorea gi noleşetea peiei si dă copiiloră vigorea si vesselia naturala .sie unu medicamentă admirabilă contra cojiloru produstf ..rin lapte sî unu depuralifu excollentu.
Depositu :n pnr.cipale!r nharmacii


Db venzare bilete de Închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipografia Ştefan Mih&lescu, strada Covaci 14 .	■ (Casa Pencovicî)
LE
RĂPITĂ
U
>C5
! O
Oar/mţi© p© .3 anî
CEL MAI MARE
DEPOUdeMASINEde cusut
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - plătibile şi in căşturi mici
BRUBER KEPICH
Bucurescî, Strada S.t-larî ‘Hotel Victoria» Gaiatz, Strada Doamnei', lângă «Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Marc 55
învăţătura gratis si la domicMM
a;
a
•M
cr
M
Carte de inveţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum ; Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc, etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
învăţătura Gratis
WBsasIcmdimet
— Prima cualiiate a fr. 1,80 per oca en gras la fabrica Gheorghe Assan.
He vândare (maclaturi) hârtie stricata
(CU OCAUA) 1
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, Strada Covaci No. 14
Tipografia Ştefan (Mihăelscu strada Goxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
ANUL V. — No. 1091
10 BANI EXEMPLARUL

MERCURI 28 IANURIE 188!
BMBfiRiJOBS *as
ABONAMENTELE:
Ia Capitali: i an 30 lei, 6 lunf 15 lei, 3 luni 8 leî. In District* : 1 an 38 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Ia Străinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
In Romani»
In Paria:
In Viena:
In Londra:
-AJP-AJRB X3ST	•7TTT ,tftt .ie*
Pentru Abonamente, Ânunciurî şi Reclame s se adresa :
La administrafiune, Tipografi». St. Mih&lescu, Strada OoracI, No. 14 ţi la correspondenţil dia-rulul din judeţe.
La Sociiti Havan, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube &l C-nle.
Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube &. C«nie.
---£'---- —	wigg UW J/UV11VJ «HtfV	• UI U»UWW Vk V/'U1V>
In Berlin, Fmncfnrt. Znrieh. New-York: Prin compania generali de publicitate ft. L. Danbe & C-nie.,
ItiBWflHBBMHSNBBHfi
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 4 Februare
„Vossische Zeitung" primeşte din Dtisseldorff o telegramă in care se caracterisează pretinsa răpire a principelui Wilhelm de Hohenzollern d’unfapt copilăresc şi nechibzuit. Alaltâ-ierl dimineaţa pe la 6 ore principele, uşor imbră-cat, părăsi odaia sa fără ca să respundă nici un cuvânt fratelui sâh celui mai mic, care ’l intreba mirându-se unde pleacă aşa de dimineaţă. Tenârul străbătu cu mare grabă parcul castelului, dar fiind intunerec, se inpedec.l, măn-jindu-se conplet pe haine, faţa şi păr (o fi). Cuprins de falsă ruşine se duse la Volmerswerth, unde se curăţă şi ’şi tăia perul. Pe la amiazl se reîntoarse şi mărturisi tot.
Petersburg, 5 Februare.
Principele Goreiacoff se va reîntoarce aici in luna lui Aprile la espresa dorinţă a imperatu-3ui, pentru ca să serbeze a 25-ea aniversare a intrării sale in postul de mare cancelar al Rusiei.
Constantinopol, 5 Februare.
In urma ştirilor ultime liga-ercintâ albaneză a ocupat fără de nici o resistenţă cele mai in-portante Cetăţi ale Albaniei de Nord şi răsărit. Această ligă e compusă din câte-va sute de şefi munteni călări.
Vali Osman paşa, care le-a cedat fără de nici o opunere Pristina, fu rechemat şi numit in lo-cu-î un nou guvernor, pe care insă liga nu vo-eşte să-’l recunoască.-Funcţionarii turceşti sunt in toate locurile foarte persecutaţii, de oare'-ce liga eşî are guvernul sâh propriii provisoriu. Liga nu urmăreşte ruperea Albaniei de Turcia, ci vo-eşte numai să ’i asigure o autonomie oare-care.
Londra, 5 Februare.
E lucru hotărît că ambasadorul englez din Berlin, lordul Odo Russel va fl ridicat la gradul de peer. Noul peer va avea titlul de lord Amphtill.
Edinbnrg, 5 Februare.
Erî noapte s’afl intemplat caşuri de misterioase omoruri chiar lăngă casa de vamă.
B.-Pesta 5 Februare.
Erî d. a. s’a simţit in Czegled un puternic cutremur de pământ; tot asemea şi prin inpreju-rime. S’ail observat patru sguduirl.
Roma, 5 Februare.
Ducele d’Aosta se va duce la Berlin ca re-presentantele regelui la celebrarea căsătoriei principelui Guillaume.
Petersburg, 5 Februare.
Marele duce Michail reintors aici, la gară fu primit de contele Loris-Mellicoff.
Praga, 5 Februare.
„Narodny List" aflând că Societatea de lectură germană ar de gând să ridice un monument in onoarea celebrului poet german Schiller, scrie următoarele : Cu tot respectul ce’l avem către marele poet neamţ, locuitorii oraşului nostru cehi fiind 162,000, iar nemţi numai 22.,000, nu se poate permite ridicarea unui monument străin pe o piaţă publică, a cărei pământ a fost frământat de atâtea ori cu sângele părinţilor.
Bucureşti, o Februare.
Resolvăndu-se toate chestiunile diplomatice şi financiare intre Rusia şi Romania, se va tri-mete ca comisar imperial, principele Obolynski, care va sosi aici la 10 Febr. pentru liquidarea pretensiunilor române asupra unor sume de des-daunare din timpul resboiul oriental.
Berlin, 5 Februare.
Ziarele ocupăndu-se de scrisoarea lui Moltke către Bluntschli ’şî aduc aminte de o altă scrisoare tot a mareşalului, ce aceasta o adresase anu trecut unui învăţător rural şi in care intre altele se scrie şi acestea : „Fericite raporturi se vor stabili intre oameni când se va generalisa convingerea că fe-care resboiu însemnează o nenorocire naţională*. Această ideâ numai inca-drează cu scrisoarea adresată lui Bluntschli.
Paris, 5 Februare.
Ministrul de esterne a presentat consiliului o depeşă a lui Rustan, consul-general la Tunis, in care se desminte ştirea că funcţionarii societăţii marseileze şi cel ai societăţii Levy s’ar fl luat la luptă, din causă că cei dintâi ah fost preferiţi, dăndu-li-se posesiuni mari. Societatea marseileză a trimis arabi algerianî la noua lor moşiă, Endsida cărora li s’a dat insă ordin ca să se feriască de orî-ce conflcte.
Dreptul de proprietate ’1 vor dovedi prin cultivarea moşiei. Când contrarii vor incepe lupta, a-tuncî eî să se apere.
Berlin, 5 Februare.
Vorbind eri principele de Bismark despre co-osalele venituri a le dărilor indirecte din Fran-
cia mărturisi că trebue să simţă o oare care ruşine.
_ Mai incolo declară, că el se aşteaptă la grele şi lungi lupte parlamentare, poate mai lungi ca viaţa lui. Ori cum va fl insă, nimic nu va ceda clin planul sâil de a face din stat un patron al fie-cărul cetăţean sărac, cum este. casa de invalizi pentru militarii veterani. „Voiţi muri", zise cancelarul „pe parapet, adecă chiar la acest loc." (rîsete). Un cal bun trebue să moară in ham".
Serviciul telegrafic al „României Libere"
7	Februare—4 ore seara.
Atena, 7 Februare
Camera deputaţilor. — D. Comunduros, preşedintele consiliului, respundfind d-lul Messinezi, zice: „Europa, aretăndu-se păn’acum dispusă iu favoarea Greciei, noi nu trebuie să bla -măm Europa, dacă ea ne îndeamnă să nu no grăbim. Noi inşine credem că nu e trebuinţă să ne grăbim, fără ca să incetăm insă d’a lucr a in interesul patriei.
Londra, 7 Februare.
„The Standard" anunţă că d. Goeschen, la trecerea-! prin Berlin, să fl declarat principelui de Bismarck că Englitera consimte a incepe noul negociârî cu Poarta, cu condiţinnea ca in cas de neisbutire in nonele negociârî, otărîrile conferinţei de la Berlin să fie considerate ca şi cum şi-ar fl păstrat toată valoarea lor.
Un deputat de la Dewsburg a primit o scrisoare care conţine ameninţări de moarte, pentru c’acest deputat a susţinut proiectul de coer-citare in contra uneltirilor de agitaţiune in Irlanda.
Constantinopol, 7 Februare.
Haidar efendi a fost trimis la fruntaria persană ca comisar estra-ordinar spre a aplana neînţelegerile cari s’au ivit intre Turci şi Perşi.
Ambasadorii din Constantinopol pregătesc un răspuns la circulara turcească de la 14 Ianuare.
Sciri din Ianina spun că Grecii, întărind unele din puntele lor fruntarii, Turcii ah intârit punturile strategice corespunzătoare.
(Havas)
A se redea ultime sciri pe pagina UI.
Bucureşti, 27 Ianuarie
In tabără roşiilor sunt multe frămîntări.
Am dat de scire publicului despre cele do8 întruniri ţinute la Herdan şi i-am spus pe scurt despre cele petrecute acolo. Astăzi 81 vom spune mai multe.
Lucrul de căpetenia, afirmat in unanimitate acolo, este o nemulţumire generală in contra cabinetului, aşa precum este constituit. Nici un orator nu s’a ridicat spre a sprijini statu-quo ministerial. Cu toţii au condamnat starea cea rea a administraţiimiî şi ah declarat, că minis-teriul trebue premenit. Şi cea ce trebue să adâogâm, această atitutidine nervoasă o aveau amicii d-lui Brătianu, căci de şi fuseseră invitate la intrunire toate • nuanţele liberale, dar nu s’ati adunat de căt roşiî-sadea şi vr’o doî sau trei din libe-raliî-moderaţî. Ce trebue să fie in administraţie, cănd chiar aceştia recunosc că i'8u este administrată tara!
5
Şi pentru că cititorii noştri să aibă măsura iritaţiuniî chiar a roşiilor, in contra chipului cum e constituit cabinetul, le vom spune că unul din gladiatorii partidului, d. Teodor Boldur Lăţescu, a declarat in gura mare, fără a intămpina cea mai mică desaprobare ; „că ’şl insultă inteligenţa, ce D-zehia dat’o, cănd privesce pe lianca ministerială un om ca d. Alecu Teriakiu — iar alţii tratat! pe d. Boierescuca „o substanţă otrăvitoare
in ministeriu, ce trebue scoasă, ca să nu se altereze mai mult sănătatea partidului d-lul Brătianu."
Iată unde aii ajuns lucrurile, in sănul majorităţii parlamentului. De această atitudine nu ne mirăm. Noî am prevăzut’o de mult. Ceea ce ne face să ne mirăm este, cu ce obraz mai ştab pe jeţurile ministeriale, nobilele Excelenţe, cari sunt ast-fel terfelite ! Ce abnegaţiune din partea lor!!..
*
* *
Dar aceasta este ăntăia parte a consfătuirilor de la Herdan. Un acord general in privinţa modificării cabinetului; o presiune destul de semnificativă asupra d-lul d-luî Brătianu.
Partea a doua are şi dSnsa însemnătatea sa.
—* Bine ; să modific ministeriul, ar fi zis d. Brătianu. Dar pe cine s’aduc in locul acestora ?
Această întrebare a gâdilat tare ambiţiunile mîcrocefalilor. — „Iată momentul, in care aş putea ajunge şi eu, consiliar al Tronului !" şi-ah şoptit in taină, mal toţi gregarii din catul de jos al maiori-tăţiî. D’aci zarvă mare intre cei mici. Şi par-că ar avea dreptate, bată’! norocul, cănd ’ţl zic: „Ce ? dacă a ajuns ministru Sake, de ce să n’ajungă şi Make ?"
Majoritatea este impărţită in do5 grupe. Unii, şi sunt mulţi la număr, cer cu vehemenţă constituirea unul minister omogen, unde căte şi şeapte feţî-logofeţi să fie roşiî-sadea. Alţii, mal puţini la număr,— tot-d’a-una cel cu minte sunt mai puţini —consiliază pe d. Brătianu de a’şî reconstitui ministeriul cu liberali, din toate nuanţele liberale, cari ar primi să participe la guvern, dar din liberali cu cap, cu energia, cu credit in ţară, capabili d’a îndrepta administraţiunea interioară şi de a da satisfacţiune cerinţelor imperioase ale consolidării statului român. Apoi in această nouă combinaţiune să nu se uite Moldova care, pe lăngă suferinţele materiali ce o sfâşie, mal are şi durerea de a se vedea- botjocurită, prin trista figură ce-o fac in cabinet d-niî Conta şi Teriakiu.
D. G. Mărzescu, unul din deputaţii Iaşilor şi membru influent al grupului li-beral-moderat, s’a făcut apărătorul acestei d’a doua propuneri, şi a pus inainte numele d-lul Cogălniceanu, acest bătrân democrat-liberal din Moldova, a cărui capacitate politică şi cunoscinţă de ţară, chiar duşmanii seî cel mai neinpăcaţî i-o recunosc.
*
* *
Ce se va alege acum, nu şoim, dar o putem presupune până la un punct oarecare.
Roşii nu iubesc pe Cogălniceanu, cu toate-eă acest bărbat, in deosebite împrejurări grele, cănd „marele 'partid" şi-ar fi frînt junghitura, a sărit in ajutorul d-luî Brătianu. Cel cari sunt in curentul mişcării noastre politice, scih căt de mari servicie a făcut roşiilor Cogălniceanu, atăt la 4 Aprilie 1877 căt şi in 1878,* cănd cu cestiunea israplită. In contra consiliilor tutulor amicilor săi, acest bărbat a in tins atunci mâna d-luî Brătianu. Chiar acum in urmă, Cogălniceanu este care le-a deschis bine ochii in cestiunea Dunării şi i-a oprit d’a se lăsa să fie amăgiţi. Cu toate acestea roşii urăsc pe Co-gălnicianu.
AJNTTW CTtniJLLJS:
Lini» de 35 milimetre pe pagina FV-» 35 bani* Reclame pe	pagina	HI-a	. . .	.	.	.	j LeîL
*	»	» H-a	t ‘ %' .	.	.	.	2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articolii nepublicaţi nu se inapoâză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclama, radacţiune» bu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. 0. MI0RAILE8OU
Dar chiar dacă n’ar fi această ură in contra acestui bărbat de stat, consiliele d-luî Mărzescu tot 11’afi sorţi de isbăndă. Roşii voiesc o schimbare de oameni, spre a veni şi altora rândul d’a şedea pe banca ministerială, dar nu o schimbare de sistemă. Eî ah trăit şi trăiesc bine in această sistemă, care le-a dat ţara pe rnănă, fără nici o socoteală. Cum o să vrea dănşil să dea cu piciorul la atâtea foloase personale ?
Aceste consideraţiuni ne înclină mal mult către credinţa, că maioritatea parlamentului va hotărî darea afară din minister a d-lor Conta, Teriakiu şi Boerescu şi inlocuirea lor, prin patrioţi de la 48,— de căt că densa se va decide la o schimbare de sistemă, aşa precum ţara o do-resce.
Un viitor apropiat are să ne dovedească dacă ne-am înşelat sad nu. Pănă a-tuncl, le vom repeţi din noh cuvintele, cu cari încheiam ieri: Noi nu dorim mal bine, de căt a lăsa pe patrioţi să me-soare el insă’şî, cu propria lor persoană, toată adâncimea orbirii politice, in care se afundă, ca, din lecţiunea amară ce le va da intr’o zi naţiunea să înveţe odată minte toţi „oamenii noştri de stat", in această ţară de clasic tolerantism.
Onor. confraţi de la „Timpul", dând o scurtă relatare despre cele petrecute in intrunirile de la Herdan, întruniri cari incă nu sunt închise, s’ati grăbit să afirme „că se zice că d. Cogălniceanu ar fi desa-„probat demersurile d-luî Mărzescu.11
Suntem in posiţiune de a afirma că d. Cogălniceanu nici a desaprobat, nici a aprobat cele ce ah urzit şi mai poate urzi d. Mărzescu, pentru bunul cuv8nt că d. Cogălniceanu nici a putut şti cele ce s’a petrecut in Întrunirea de la 23 Ianuarih, şr deci d. Mărzescu n’are pentru ce să fie intr’o posiţiune ciudată.
Este de asemenea adevărat că d. Mărzescu, in intrunirile de la Herdan, le-a vorbit in numele său propriii, declarând chiar că în modul cum priveşte d-sa lucrurile şi situaţiunea n’are nici o autorizare şi nici o Înţelegere cu d. Cogălniceanu, cu toate oă intre ambii aceşti bărbaţi esistă astă-zî o strânsă legătură, şi putem chiar zice o amiciţie sinceră.
----------
Suntem autorizaţi de a declara, in numele amicilor d-luî Cogălniceanu, care stati in corespondenţă cu d-sa, că nu numai că ’şa dat demisiunea, dar nici că mai voeste să ^mal stea o singură zi in Paris : in atâta deosebire de viderl politice desparte pe d. Cogălniceanu de titularul de la Esterne, d. Vasile Boerescu.
Mai putem afirma confraţilor de la„ Timpul", că d. Brătianu nici ah pus piciorul in intrunirile de la Herdan şi prin urmare nici ah putut declara că nu este acuma timpul oportun pentru romaniarea cabinetului.
CRONICA ZILEI
Ieri a fost o mare vânătoare domneâscă ; 40 de persoane din înaltul strat al societăţii ah fost invitate, spre a speria iepurii din preajma Dumitraneî.
Sâmbătă. 24 Ianuare, la orele S'/o seara, MM. LL. RR. Domnul şi Doamna au mers la cercul militar, unde, la fie-care 16 zile, dd. oficieri, cu doamnele lor, se întrunesc de petrec împreună. La sosire, Măriile Lor Regale ah fost primite,
www.dacoromanica.ro
in sunetul musicel ce intona imnul naţional, de d. ministru de răsboirl şi de d. general comandant al divisieî; iar la intrarea in saloanele cercului de toate doamnele d-lor oficiâri.
Măriile Lor Regale ad bine-voit a se intreţine, in modul cel mai graţios şi afabil, cu toate doamnele şi dd. oficiări presenţî.
La orele 9 a început danţul in ambele saloane ale cercului, care a fost foarte animat, şi care a urmat până la ora 1 după mezul nopţii.
Măriile Lor Regale s’ar! întors la Palat, la orele 12 din noapte. ■
Senatul a lucrat in secţiuni.
Camera nu s’a ocupat ieri de căt de indignate şi petiţiunî, lucrări foarte neînsemnate in raport cu ceea ce s’ar cere mandatarilor naţiunii.
Duminică e o ceremonie foarte interesantă la Bărăţie.
Se sfinţesc patru preoţi tineri.
Ministrul nostru plenipotenţiar de la Paris a luat iniţiativa construirii u rei biserici in capitala Frânţii.
Măine, "revenind, vom da amănunte.
Comunele rurale Carabaca şi Topal, din judeţul Constanţa, sunt autoritate a percepe incă şapte taxe peste cele existente.
Comunele rurale Benca şi Drăgănesci, din judeţul Teleorman, sunt autorisate a percepe doă zf^ci şi trei de taxe peste cele existente. Comuna Simian din judeţul Mehedinţi va,percepe incă 11 taxe; comuna Deleni din jud. Botoşani va percepe 7 taxe mai mult. Tot aşa şi vre-o 4 comune din jud. Neamţu.
D. Lasca Herjescu s’a promovat şi numit, cu dreptul ce deja dobândise, ca institutor definitiv la clasa IV şi director al şcoalii No. 2 de băeţi din Bârlad.
S’a sancţionat legea prin care se deschide, pe seama ministeriuluî de resboiil un credit suplimentar de lei 1,000,000, asupra exerciţiului 1880-1881.
Primăria din Ploeşti a impărtit gratis şcoale-lelor rurale din jud-Prahova 84 broşuri din „Sta tistica subei Ploeşti."
Reproducem dreapta plângere a organului provincial in speranţă, că vom contribui ast-fel la ascultarea ei de cei de la putere. In acei aşi timp insă nu putem să nu atragem băgarea de seamă a ziarului „naţional-liberal" asupra lap-tulul, că urzitorul unor monstruosităţi atăt de păgubitoare ţării — (marele bărbat de stat sive d. baron) e azi pe aceeaşi bancă ministerială cu şefii per escelenţiam aî „marelui partid."
Ca probă că finanţele ţării înfloresc sub guvernul patrioţilor, cităm aci mititelul fapt, că soldele oficerilor şi trupelor din garnizoana Focşani nu s’au plătit incă nici pe luna Decembre.
Ştirea e garantată de „Luptătorul".
Vărsatul a început a bântui şi in căte-va comune din jud. Bacăii.
Totalul general al subscripţiunilor pentru biblioteca gimnasiului din Brăila se urcă până acum la suma de 3052.55 lei, 1403 volume cărţi, 3 ziare ştiinţifice, 1 portret, 16 charte de geografie şi de istorie naturală şi 1 pilă electrică.
Prinţul Obolensky va veni in curând la Bucureşti ca să reguleze afacerea despăgubirilor ce trebuesc date României pentrucă a participat la i-esboiul oriental.
L. TREGAN
Di-seară, Marţi, la teatrul naţional, se va juca pentru ăntăia oară piesa „Moartă şi vie", comedie in trei acte.
„Bacăul" se plânge, că gazul din România nu poate trece in Austro-Ungaria, fiind refusat la vamă, in vreme ce austro-maghiarii espoartă pentru noi gaz fără nici o vamă. „Băcăul" ne citează, şi un cas concret, care s’a in timpi at la vama Palanca.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 2T Iauuare —	6
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNU MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. M. GKEORGESCrcr
Ajutorul vechiului primar al Galaţilor e arestat pentru fals in acte publice.
Ceea ce reprodusesem dupe „Vocea] Covurluiu-lul" se confirmă.
Banditul Ţandură a fost ucis la Măcin, ear Ciupitu prins şi adus la Galaţi.
Al 4-lea bal aniversar al societăţii „Umanitatea" se va da — anul acesta — Luni Vu Februa-re, in sala „Orpheil".
Biletele se pot procura dela dd. membri-coaferî.
începutul la 9 ore seara; intrarea pentru o familie 5 lei, pentru o persoană 3.
In zioa de 12 curent, viscolul a fost grozav de tare pe câmpiile Mehedinţului, mai cu osebire in plasa Câmpului.
Doi dorobanţi, unul din corn. Tigănaşiî şi altul din com. Deveselu, aii plecat la compania Gruia. Aii fost insă prinşi de viscol, după cum spune „Topolniţa", şi nerneţiţî in zapadă, unde s’au găsit morţi.
33I3NT AFABA
Un act de violenţă din partea majorităţii parlamentului engles.
Ni s’a semnalat deja, pe cale telegrafică, is-gonirea din sinul parlamentului engles a treizeci si şiase de deputaţi irlandesl, preveniţi a fi îngreuiat lucrările Camerei prin lungi şi repe-ţite discursuri, şi a fi întârziat hotârîrile sale prin presintarea necurmată de nuoi propuneri.
Acest grozav „pScat," botezat de majoritatea englesă cu titlul de „obstrucţiune," şi pedepsit cu atăta asprime despotică de cei ce stăpînesc in parlamentul din Londra prin numărul lor covîr-şitor, — nu a fost cu toate acestea, in căt pri-veşce pe deputaţii irlandesl, de căt implinirea unei datorii de mandatari conştiincioşi şi de patrioţi adevăraţi. Parnell şi colegii săi din Cameră erou datori să facă cu neputinţă, sau in caşul cel mai râu, să suspende căt vor putea mai mult, pronunţarea, in contra conaţionalilor lor alegători, a unei legi din cele mai nedrepte şi din cele mai discreţionare. Care om, cu caracterul onest şi sentimentele liberale, ar fi putut să găsiască un „păcat," o „crimă" in această luptă a mandatarilor irlandesl ?
Nimeni —am zice —dacă nu se găsia tocmai d-1 Gladstone, „liberalul" şi „democratul" Glad stone, care nu numai să vaijă păcatul unde nu era, dar să şi pue la cale pentru pedepsirea lui disposiţiî din cele mai neliberale şi mai nedemocrate.
Ni se va zice, că d-1 Gladstone mai Înainte de a fi liberal şi democrat, este Englez. Prea bine. Fapta d-sale va trebui insă să aducă atunci aminte Irlandesilor, că inainte de a putea dobândi elementarele drepturi pentru cari luptă, vor trebui sd nu se mai găsiască in posiţiune de a cere acestea drepturi de la nişte Englesî. Parlamentul din Londra a incetat să mai fie pen-
tru Irlanda o adunare de sfetnici cu iubire părintească si o curte de judecată cârmuită de legile dreptâţei. D-1 Panici şi tovarăşii d-sale m-torcându-se a casă, vor spune aceasta alegătoi i-lor lor, şi naţiunea iiiandesâ, care a ştiut să şi verse de atâtea ori sângele, când a fost voiba de apărarea rasei şi de lupte pentru dreptut ile sale, va şti să respundă şi astă-zl d-lul Gladstone, asa precum se cuvine.
*
Majoritatea parlamentului englez se va bucura poate că a scăpat de „nesuferiţii" mandatari aî poporului irlandes. Noi contestăm categoric, că ar avea intr’adevărmotive să o facă aceasta. Mişcarea irlandeză incepe să dea-e roade ; spiritul de revoluţiune, am putea zice de secesiune, incepe să se trezească, să se mişce şi prin alte părţi ale Mării Britanii, pe unde domnia englesă este o vâpsea impusă cu sila şi otrăvitoare. Scoţienii, incuragiaţl de atitudinea bărbătească a Irlandesilor, cer un ministeriu special pentru dăn-şii, care să resideze intradevăr la Londra, dar să se ocupe esclusiv cu afacerile lor. Britanii din Wales, —o mulţime de alte provincii in sfârşit, presintă astâ-zi guvernului engles cereri, a căror realisare n’ar fi indrâsnit să o ceară in alte împrejurări. Şi toate acestea cereri se in-dreaptă in contra unităţei statului engles, in contra unităţei întemeiate pe usurpaţiunilc unei singure rase.
Să mai luăm in vedere — drept încheiere — mişcarea centrifugală inaugurată de rasele robite prin colonii şi vom trebui să zicem d lui Gladstone : este oare uman, este nobil dar mai pe sus de toate este politic, a combate prin violenţe mişcarea de libertate a poporului irlandes* cererile sale de natura celor mal elementare disposiţiî ale dreptului comun, atunci când pănâ şi in Turcia aceste drepturi rees victorioase sub colucrarea frăţiască a Europei şi sub sprijinul cel mai harnic a’l insuşi d-sale, prim-ministrulur engles?
Starea parlamentarii in Spania.
Cabinetul spaniol, a’l d-lui Cannovas dell Cas-tilo, se apropie de o crisă. Liberalii dinastici din cameră, conduşi de generalul Campos şi o duzină de alţi generali ca ariergardă, au cerut regelui printr-un ultimat, depărtarea dela guvern a partidului conservator cu şeful lor de la pre-sidenţia ministerială, căci intr’alt cas vor părăsi parlamentul in masă şi vor căuta să’şi facă dreptate pe alte căi.
Intr’adevăr o procedură destul de originală şi, de vreme ce derivă de la o duzină de generali—destul şi de caracteristică. Cu toate aces tea prim-miriistrul conservator nu s’a speriat. El s’a ştiut apăra cu multă energie, şi in Cameră cu ocasia desbaterilor pentru redactarea adresei, şi înaintea regelui de-a dreptul. Poate cu con simţământul acestuia a declarat dânsul in ultimul. sâu discurs din cameră, că intr’adevăr, cu toate că majoritatea camerei este conservatoare, regele ăşi poate depăşi atribuţiile saie constituţionale şi să interne* că un arbitru mijlocitor, dar —adaugă el intr’un chip cu totul semnificativ-sunt mulţi intre liberaliî-dinasticî, cari nu se vor putea face nici odată consiliari de-ai regelui, căci trecutul lor revoluţionar şi icnlinările lor democratice, ăi lipesc de orî-ce aptitudine pentru aceasta. Intre aceşti corifei, lipsiţi de „a titudinea" ministerială, se găsesce şi făimosul mareşal Serrano.
Sermanul Cannovas! Se vede, că n’a invăţatat ştiinţa parlamentară la noi in ţară.
* Alt-fel nu s’ar mai inpedeca de acele nenoro cite două „neaptitudinî" si Alphonso ar putea im pâca pe liberaliî-dinasticî prin... căte-va portofolii.
CAPITOLUL V.
Oraşul Contar avea ca la vr’o trei mii case, cu o populaţiune de aproape zece mii suflete, compusă numai de oşteni şi de şefi, căci singuri ei aveai! dreptul de-a locui acolo, cu toate că fie-care Orangunoş putea să petreacă căt-va timp in trensul, după ce mai ăntâiti ar fi obţinut o autorisare. Contar era oraşul cel mai frumos, nu insă şi cel mar mare al regatului; cea mai’modestă clin casele lui avea trei etagiuri ocolite de verande ; acelea ale vre unor demnitari mai mari ajungeai! pănă la cinci şi şease «tage, iar a regelui se ridica păuă la şeapte. Verandele erai! construite cu cea mai mare îngrijire ; unele din ele erau neisprăvite şi fiindcă ele slujiâCi a insemna rangul locuitorilor din fie-care casă,j era cu rigoare poprit sau a le termina sari a mai adăoga alte nuoi, fâiă ca «A fi ordonat regele in firma unei sfâtuirf eu
consiliaril săi. Priveliştea generală a oraşului era foarte plăcută, stradele insă erau atât de Înguste, de strimte, incăt circulaţia se făcea numai cu dificultăţi, un inconvenient care n’avea nici o importanţă la Contar, odată ce era proprită circulaţia repede şi vie.
Pănă" ce regele să-’şi exprime voinţa in privinţa mea, am fost găzduit la un şef din cei mai inferiori, a cărui casă era numai cu trei e-tage. Catul de jos avea două camere de o lărgime ca de cinci spre-zece picioare şi ca de doue zeci lungime: una din ele comunica prin o scară cu etagiul superior, care incă n’avea de căt două odăi. O scară cu odină, foarte frumos lucrată, pleca de afară şi da in etagiul al duo-ilea, şi de la acesta mergea in interiorul celui de al*treilea sari in odăile de onoare. Parchetele sau duşumeala erau aşternute cu rogojini foarte fin împletite, şi păreţi! erai! impodobiţii cu pene şi pier de culori strălucitoare. Mobilierul era compus din nisce bănci sculptate, cari serveai! tot odată şi de paturi şi de jeţuri.
Etagiul al treilea era reservat pentru femei; in al duorlea prânzeau. După ce comesenii se aşezau jos pe rogojini, un rob aducea bucatele, ori pe nisce frunze late, culese de curând, ori pe talere de marmoră. Când cine-va avea plăcere să facă onoare vre-unui invitat, serviciul se făcea cu totul alt fel. Atunci se lăsa in jos mijlocul camerei, şi fie-care se aşeza ingiu-rul acestei deschizături căscate, in mijlocul căreia sta pe o scară un rob carele primind bucatele din mâna unui alt servitor aflat de de-subtul lui, le oferea cu multă iuţeală tuturor comesenilor» Se considera cu un ce necuviin-
SPITALUL CIVIL DIN PLOEŞC1.
Domnule redactor,
Vedănd in ziarul d-voastră, No. 1083 din 18 Ianuarie, publicat in Cronica acelei zile faptul că : „un bolnav necunoscut se presintă zilele acestea la spitalul civil din Ploeşcî. El fu gonit.
„Cât-va după aceea necunoscutul s’a găsit mort pe treptele tribunalului din acel oraş."
Fiind-că acest spital, unicul in oraşul Ploeşcî, se află sub administraţiunea acestei Ephurii, vă rugăm să bine-voiţi a insera in ziarul d-voastră comunicatul ce a făcut Ephoria pentru asemenea intămplârî nenorocite scări se ivesc in acel oraş. Primiţi, d-le redactor, incredinţarea considera-ţiunei noastre.
Ephori.
Dimitrie Ghica, Davila, Fotino.
„Ephoria luând informaţiuni, că este acusată că in spitalul Boldescu din Ploeşti, administrat de dânsa, nu se primesc toţi bolnavii din acea localitate şi din care causă, ne găsind nici un a-dâpost, unii sunt espusi a muri pe stradă, se crede datoare a da publicităţii cestiunea zisului spital.
Intre stabilimentele, ce se administrează de Ephoria spitalelor civile din Bucureşd, figurează şi spitalul numit Boldescu din PJoeşcî.
* Acest spital are venitul său propriu:
a)	din donaţia Mavros, lei 1175
b)	venitul pravălielor de pescărie din Ploeşcî lăsate de Boldescu, lei 304 bani 44.
c)	din donaţia Castrîsoaei, lei 2350.
Total lei 3823 bani 44.
Cu acest venit, cu o subvenţiune anuală de lei 16,000, de la consiliul judeţian ; de lei 15,000 de la consiliul comunal din Ploeşcî şi cu lei 28215 bani 92, acordaţi din casa Ephoriei, s’ail intreţinut 61 paturi pănâ la anul 1878.
La această epocă Primăria din Ploeşcî a crezut că poate impune Eforiei, a spori paturile pănă la 90.
O lungă corespondenţă s’a ţinut pentru aceasta intre Ephorie şi zisa Primărie, prin care s’a dovedit că cu mijloacele restrânse ale casei Ephoriei, nu se mai poate spori numărul paturilor, fără un adaos de mijloace din partea Primăriei, care după legea comunală art. 11 şi 14, este datoare a ingriji de bolnavii săi, iar resultatul a fost că Primăria a refusat de a a mai res-punde şi chiar sub-venţiunea ce da deja, adică aceea de 15,000 ier pe an.
Ast-fei fiind, Ephoria ca să probeze, căt ţine de a veni in ajutoiul nenorociţilor bolnavi din Plo-eşci şi ca să nu lase Primăriei ocasiune de in-doialâ că cu mijloacele de care dispune după-budgetul său s’ar putea spori paturile, a de cis să! cedeze spitalul, cu clădire, cu zestre şi cu o subvenţiune anualăjiin parte-î, inscrisă deja in budgetul anului 1878.
Pentru aceasta insă, Ephoria s’a credut in drept de a pune Primăriei oare-carr condiţiuni relative la buna administrare a spitalului, la respectarea drepturilor dobândite de medicul primar, aflat in serviciu in urma unui concurs; căci ar fi fost nedrept, că Ephoria să nu se intereseze de un stabiliment, la a cărui existenţă contribui in cea mai mare parte. Un asemenea drept de control, a fost in toată vremea ingâduit chiar Primăriei, care da o subvenţiune neînsemnată ; cum dar el s’ar fi putut tăgădui Ephoriei, care poate avea mar multa competinţâ de privighere şi din care spitalul nu ar putea de cât să profite ?
Primăria insă n’a acceptat aceste considera-ţiuni şi stăruind in refusul său de a respunde subvenţiunea, Ephoria a fost nevoită, cu cea mai vie părere de râu, a reduce numărul paturilor, in marginea mijloacelor sale budgetare. Totuşi iu anul 1878 şi 1879 s’a scădut numărul paturilor numai la* 34, mănţinând personalul, cu speranţă că Primăria va reveni asupra refusului
cios a transmite veri-ce lucru comeseanului de alăturea, şi ori-care şef —potrivit cu rangul său aducea mai mulţi sau mai puţini robi ca să ajute pe cel care făcea serviciul mesei. Regele era servit in etagiul al şeaselea do cel puţin duoe-spre-zece persoane, iar demnitarii cei mari in al patrulea saii al cincilea etagiii.
Kayhar, găzduitorul meii, avea o singură ferneiă şi o fată de vr’o cinci-spre-zece ani, numita Lam-îam, fi care de la prima vedere ’rai-inspirase o vie simpatie prin aparenţa sa şubredă şi gingaşă. Căteşi trei ămi arătară multă bunăvoinţă; ăsi petreceau zilele intrebăndu-me, cum de am ajuns a me face alb, şi dacă mai era dincolo de Contar vre o altă ţară afară de cea locuită de Galişii, adică de spirite grosolane, termin de dispreţ* prin care Orangunoşir desemnau triburile ţârmurene. Eu le vorbeam de Europa, de puterea regilor ei, de flotele şi de armatele lor, de marimea oraşelor ; şi auditorii mei, nevoind a mă contrazice din politeţă, dar pe de altă parte fiiind cu desăvârşire increduli pentru toate câte le spuneam, se mărgineau a mă asculta.
Prin acestea convorbiri dobândii o cunoscinţă mai solidă a limbei lor şi mă obiernuii cu pronunţarea Orangonoşilor, a căror glas eşia oare cum din cap, ast-fel că chiar şi şoaptele păreari venind de departe.
După vre o un-spre-zece zile, fusei condus înaintea unui şef, care, precum mi s’a zis, guverna toată regiunea de unde se scotea aurul şi care fusese chiămat la Contar din partea regelui, spre a mă examina. După o lungă conferinţă fui recondus la casa lui Kayhar, şi fe-
tiţa lui păru încântată, spunăndu-’mi că viaţa mea era salvată dur momentul ce am fost primit de acest mare demnitar.
Timpul mi se păruse scurt de la sosirea mea la Contar. Se vede că eram cel d’ăntâiu European, care strâbătea in aceste regiuni necunoscute ; şi noutatea impresiunilor mele cum Şi stranietatea situaţiuniî me opreau de a vedea şi partea periculoasă a aventurei. Mai fuseiu de repeţite ori primit de către guvernatorul regiunii cu aur, şi, in urma acestor intrevederr, mă vesti că avea sâ’nrr dea audienţă şi insuşi regele, spre a mă asculta. întrebai dacă av ea să mă insoţeascâ şi nrarele-preot al Cahsilor, Lan-gankeon' şeful *insă nu se ocupase nici cum de dânsul; şi âmi fu peste putinţă a’-l mar vedea saii măcar de a şti ce se făcuse cu densul.
In fine sosi şi ziua cea mare in care aveam să nrâ înfăţişez inaintea acestui rege, care inspira atăta groază şi respect supuşilor săi. Cum se lumină de ziuă fui deşteptat de sunetul unei ciudate dar armonioase musici, şi vâzuî pe indigeni parcurând stradele bătând toba şi su-flănd in cornurî, sari bătând intr’un fel de mic triunghiri de aur cu o vergea asemenea de aur. Mulţimea era numeroasă, pentru că po-pulaţiunea din localitate se inmulţise in acea zi cu cea de prin inpregiuriml. Toată această lume mergea şi venea in tăcere şi cu paşi măsuraţi-Aş fi zis că erau îmbrăcaţi iu haine săr-bâtoresci, dar trebue să mărturisesc, că aceste haine nu se alcătuiar! decăt din o simplă sdran-ţâ intinsă de la şolduri pănă la genuuchi.
Puţin lipsea dar, ca să nu fie cu desăvăr-sire goi.	(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
gga şi va inscrie in bduget suma de lei 15,000 | ca subventiune din partea Primăriei, care insă uu sfo respuns.
Pentru anul 1880 vedănd stăruinţa Primăriei jD refusul de a da subventiune;
Considerând strîrntoărea in care se găsesc afi-naacele cesei Ephoriei;
Considerând că, după legea comunală, Primă-riele sunt obligate a intreţine spitale pentru bolnavii din localităţile respective ;
Considerând, că un mai mare ajutor din partea Ephoriei pentru spitalul Boldoscu, nu s’ar putea face de cât in detrimentul altor stabilimente, pendinte de dânsa, cari si acelea reclamă toată solicitudinea sa:
A redus numărul paturilor zisului spital la 30 nurnâr ce cu mare anevoinţă se poate intre-tiue cu un adaos de lei 16000, din fondurile Ephoriei, peste subvenţiunea consiliului judeţean si veniturile proprie arâtate mai sus. Această măsură a Ephoriei fiind comunicată d-luî Ministru de interne prin adresa No. 9350 din 31 Decembre 1879, Ministerul de Interne a invitat Primăria cu ordinul No. 112 din 4 Ianuarie 1880, cu ocasiunea presentârif budgetului sed spre aprobare, ca pe lângă suma de lei 15000 să mai adaoge 'si alţi 25000 lei, cu care se infiinţeze. un spitai propria al Primăriei, de oare ce cele 30 paturi la cari s’a redus spitalul Ephoriei sunt insuficiente pentru o populaţiune atât de insem-natâ ca aceea din Ploesci.
Cu toate aşestea in acest oraş, capitala judeţului Prahova şi iutregul judeţ, astă-zî nu esistă de căt un singur spital, acel administrat de E- ' phone şi întreţinut cu 30 paturi, din cari 16 sunt | destinate pentru căutarea bolnavilor din judeţ ; potrivit convenţiunei ce Ephoria are cu consiliul judeţian, care respunde o subvenţiune anuală de hi 16000, şi după cum s’a constatat zilele din urină de d. Prefect al judeţului la inspecţia ce a făcut, cu o parte din onor. membrii ai comitetului permane'nt, spre a se asigura dacă se caută acest număr de bolnavi, s’au găsit in capitală 22 bolnavi din judeţ, adică cu 6 mai mult. Spitalul comunal ne esistănd incă, cu toate că Primăria şi-a luat angajamentul faţă cu guvernul de a'l infiinţa şi eu toate că de trei ani a-• cea comună a economisit o sumă de 45000 lei, subvenţiunea ce ar fi avut sărespunză Ephoriei, bolnavii senrani din oraşul Ploesci se găsesc fără' nici un adapost, pentru că cum s’ar putea ca spitalul Eforiei, care nu posedă de cat 30 paturi, să dea asii la toţi bolnavii din judeţ şi dintr’un oraş aşa de insemnat caPloescii? Nu este dar de mirare că unii din aceşti bolnavi ne găsind loc in spitalul Ephoriei să moară pe. stradă. Dar responsabilitatea acestor fapte, cari sunt o insultă, adusă atât umanităţii căt şi civi-lisaţiunei, nu incumbă do căt autorităţii comunale locale, care poartă atăt de puţină solicitudine, pentru asistenţa publică din oraşul in capul căruia se află.
Din toate cele espuse publicul şi orăşenii Ploescenî in special, se vor putea convinge de modul cum ’şi indeplinesc drepturile şi datori-ele, la cari sunt supuse ambele autorităţi, Ephoria spitalelor civile, care este datoare a administra fondurile sale, conform testamentelor fondatorilor, şi Primăria din Ploesci. care este ţinută a se conforma art. 11 şi 14 din legea comunală, şi care cu toate acestea nesocotind chiar ordinele guvernului, lasă bolnavii sermanî a muri pe stradă, după cum s’a intămplat chiar in zilele din urmă.
PROJECT DE LEGE
asupra
INSTIi LCŢIUEI PUBLICE ŞI PB1YATK
TITLUL III Despre scoalele publice
CAP. I.
Disposiţiuni generale
Art, 82. Scoalele publice sunt de patru grade :
De gradul ăntâiu sunt scoalele primare şi cele de meserii.
De gradul al doilea sunt gimnasiele, scoalele normale primare şi seminariele inferioare.
De gradul al treilea sunt liceele, scoalele reale, şcoalele de arte frumoase şi seminariele superioare.
De gradul al patrulea sunt facultăţile şi scoalele speciale asimilate sad alăturate facultăţilor.
Art. 83. Instrucţiunea ce să dă in scoalele publice se im parte in generală şi specială.
Art. 84. Instrucţiunea generală are de scop de a desvolta pe deplin inteligenţa prin exercitarea tuturor aptitudinilor ei, şi de a procura tot odată un total de cunoscinţi generale, potrivit cu mediul social general.
Această instrucţiune se incepe in şcoala primară, se continuă in gimnasii şi se termină in licee.
Art. 85. In fie-care din aceste scoale, se vor preda, pe căt este cu putinţă, toate felurile de cunoscinţi, insă cu gradul de desvoltare, potrivit gradului scoaleî; si toate invâţăturile din o singură scoală vor constitui un întreg de cunoscinţi generale.
Toate materiele ce constituesc invâţamântul uneia din aceste scoale, vor fi pe cât se va putea, predate in fie-care an, şi in aşa fel ca fiecare curs să presinte un intreg mal ăntăiu elementar, şi apoi din ce in ce mai. complet din an in an.
Art 86. Instrucţiunea specială are de scop
ROMÂNIA LH3EK4 ________ _____________________-_____________
de a procura acelor cari afi trecut prin unul sad mai multe grade a instrucţiunel generale, o profesiune determinată, sad cunoscinţi aprofundate in una sau mal multe sciinţi speciale.
Art. 87. Instrucţiunea specială se dă •
1°. In şcoalele de meserii, in scoalele normale primare, in seminarii şi in scoalele de arte-frumoase, acelor cari vor li absolvit prealabil cel puţin cursul instrucţiunel primare de gradul inferior sad de cel superior, după dinstme-ţiunile ce se prevăd in legea de faţă, relativ la aceste scoale.
2°. In scoalele reale, acelor ce vor fi trecut prealabil prin gimnasii.
3°. In scoalele superioare, acelor ce vor fi terminat liceul, şi in caşurile escepţionale, prevâ-dute de această lege, acelor ce vor fi terminat o scoală reală, sad cursul superior al seminarului.
Art. 88. Scoalele primare urbane sad rurale, sunt cu totul in sarcina comunelor, scoalele pri-mare-asilurl şi scoalele de meserii, in sarcina districtelor, iar toate cele-alte scoli, jin sarcina Statului.
Pentru acoperirea cheltuelilor făcute cu scoalele primare, comunele urbane vor putea percepe până la două zecimi comunale, numite zecimi şcolare asupra hnpositelor, iar comunele rurale vor avea in circumscripţiunea comunală monopolul comerciului de cârciumă pe care ’1 vor arenda cu formele şi cu condiţiunile ce se vor prevedea prim legi şi regulamente.
Fondurile lăsate pentru anumite scoli de către particulari prin acte de donaţiunî sau testamente, vor veni iu uşurarea Starului, a districtului sau a comunei caria ’l incumba săr-cina de a întreţinea asemenea scoli.
CAP. II
Despre scoalele de gradul ăntAm.
SeCŢiUXEA. I Scoalele primare § I. Instrucţiunea primară
Art. 89. Instrucţiunea primară este de doue grade, inferioară şi superioară.
Art. 90. Instrucţiunea de gradul inferior coprinde :
1°. Cetirea şi scrierea, precum şi analisareae-lementarâ a fraselor prin deosebirea proposiţiu-nilor şi a cuvintelor. — Eserciţii de citire intonată.
2°. Primele elemente de geografia ţârilor române, şi espunerea faptelor mai insemnate din istoria naţională.
3°. Primele noţiuni de datoriile religioase, morale şi cetăţenesc!', de datoriile bunei cuviinţişi de acele cari se rapoartă la igiena privată.
4°. Cele patru operaţiuni ale aritmeticei şi noţiuni elementare asupra sistemului metric.
5°. Esplicaţiuni simple a lucrurilor celor mal cunoscute din natură.
6°‘ Eserciţii de cântare cu toţii (chant d’en-semble) şi de jocuri gimnastice.
Art. 91. Instrucţiunea de gradul superior coprinde desvoltarea materiala din gradul inferior şi anume:
lo. Noţiuni de gramatica limbel române cu eserciţii de composiţiunî usuale şi de citire intonată.
2.	Noţiuni de geografia universală, şi in spe-: cial geografia ţerilor române.
3.	Privire scurtă asupra istoriei universale şi in special istoria românilor, predată prin biografii alese.
4.	învăţături religioase trase din evangelie, precopte morale, regule de bună cuviinţă şi de igienă privată.
5.	Căte-va noţiuni usuale de drept şi de economie politică.
6.	Intăele elemente de sciinţi naturale, fisice şi matematice, cu aplicaţiunile lor principale la agricultură, la meseriile industriale şi la igienă.
In scoalele rurale se va insista cu deosebire asupra aplicaţiunei acestor sciinţi la agricultură iar in cele-alte scoli la meserii industriale.
7.	Elementele desemnului linear şi a mode-lagiului.
8.	Eserciţii de cântare împreună şi de jocuri gimnastice. — In special băeţiî vor face eserciţii de mişcări militare şi de trântă (luptă cu braţele.)
9.	Economia casnică şi lucru de mână pentru fete.
Art. 92. Cursul inferior şi cursul superior se predai! fie-care in timp de doi ani in scoalele primare urbane, şi in timp de trei ani in scoalele primare rurale. Fie-care curs se imparte in două clase la scoalele de ântâiii şi in trei clase la, cele die urmă.
La scoalele primare-asilurî, cursul inferior se va putea impârţi, după trebuinţă, in mai multe clase, pontru a se face iu mai mulţi ani.
Art. 93. In nici o scoală primară elevii nu vor putea fi ţinuţi in clasă mai mult de patru ore pe zi, râmâind insă a se face, in afară de aceste ore, eserciţnle gimnastice, escursiunile pentru studii in afară de scoală, şi aplicaţiunile practice de agricultură.
învăţarea regulelor de morală, de bună cuviinţă şi de igienă privată nu va ocupa esclusiv nici o oră din zi. — Aceste regule vor fi predate numai ocasional, ori de căte ori se va observa o abatere de la ele a elevilor, şi vor fi introduse in deprinderea acestora prin punerea lor ! in aplicaţiune, in tot timpul căt elevii se vor afla sub pvivigherea institutorului.
§ I. SCOALELE PBIMABF.-ASILUBI
Art. 94. In fie-care capitală de district va fi cel puţin o scoală primarâ-asil cu grădină de copii, unde se vor primi copii din ambele sesuri
de la etatea de patru ani înainte, pentru a sta cel mult pănă la etatea de zece ani. Aceşti copii se împart in douâ categorii : copii crescuţi pe cheltuiala districtului şi copii solvenţi.
a)	. Copii din district săraci şi fără părinţi sad a căror părinţi sunt in neputinţă completă de a ’i cresce, vor fi întreţinuţi pe cheltuiala districtului in internatul alăturat la scoală.
b)	. Otice alţi copii vor fi admişi in scoală sad numai pentru‘timpul zilei saQ şi pentru timpul nopţel, cu sad fără nutrimentul şi ing'j rea dată de scoală, in schimbul unei plăţi făcute de părinţii sau tutorii copiilor la direcţiunea scoaleî in folosul districtului.
Art. 95. Copii săraci vor fi primiţi de direc-ţitinea scoaleî după alegt-rea şi recomandaţiu-nea comitetului pormanent districtului, eară copii solvenţi vor fl primiţi de direcţiunea scoaleî in schimbul plăţilor ce se vor fixa de consiliul general judeţian pentru fie-care categorie de copii solvenţi.	|
Art, 96. In scoalele primare-asilurî se va da 1 instrucţiune primare de gradul ântâid, in tim- j pul şi după methodcle apropiate acestui fel de scoale, de către institutoare a căror număr se va fixa de min isteria pentru fie-care district dupâ_avisul consiliului general judeţian respectiv.
Art. 97. Toate institutoarele vor avea pe lângă salariul fixat de lege, locuinţa şi nutrimentul in sculă şi vor funcţiona in tot cursul anului, având insă drept la un concediu de 30 zile pe an.
Art. 98. Afară de esamenele ce se vor mai putea fixa prin regulamente, se va ţinea un e-sarnen general anual in luna Iunie pentru copii ce vor fl terminat instrucţiunea dată in scoală.
Direcţiunea scoaleî va elibera elevilor pentiu terminarea învăţaturilor din scoală, certificate iscălite de toate institutoarele scoaleî.
Art. 99. Copiii săraci cari au absolvat cursul scoalelor primare-asilurî şi cu cari nimeni nu se insârcineazâ să le dea o altă instrucţiune mai inultă, se vor trimite după chibsuinţe comitetului permanent al districtului, şi se vor admite de drept in scoalele de meserii al judeţului.
Art. 100. Regulamente speciale vor determina organisaţiunea, personalul şi modul de funcţionare al scoalelor primare-asilurî, cu reserva drepturilor consilielor permanente şi al consilie-lor generale a districtelor.
(Va urma).
ARENA ZIARELOR
*** „Românul" dupS ce reproduce căte douâ trei linii din ziarele „Steaua României" „l’Independance Roumaine" şi „Pres-sa" se pomaneşte visând ast-fel:
Eacă dar dovedit, de către „Steaoa României", de către „Pressa" şi de către insu’şî d. Ventura vechili amic al betrănei şi junei drepte, că afirmările istorice ale d-luî Maiorescu, scrise in limba germană şi reprodusă in „Timpul*, aii fost neadevărate ; că programa sa politică nu este românească, şi‘ că negările ce face acum in „Timpul* nu-î servesc de căt d’a arăta că se svîrco-lesce ca cupabilul prins asupra faptului.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
8	Februare — 9 oredim.
Constantinopol, 7 Februar.
întoarcerea la Constantinopol a cotelul de Gatzfeld, ambasadorul Germaniei, e întârziată până la 15 Marte. Această întârziere e considerată la i.n semn de pace. — Reprezentanţii puterilor vor notifica Porţii ca acceptă propunerea făcută prin nota de la 14 Ian. —Această acceptare va fi redijafă intr’o formă care să nu angajeze viitorul, de oare-ce instrucţiunile ambasadorilor n'afi unitate.
Viena, 7 F-'bruare
Se scrie din Constantinopol către „Politische Corespondenz*: Capii Kurzilor revoltaţi se arată dispuşi a reintra acasă, in Persia, dacă guvernul din Teheran le acordă deplină amnestie. Nego-ţieri in acest sens se fac intre Poartă şi ambasadorul Persiei din Constantinopol. In urma acestor negoţierî a fost trimis la Kurzii rebeli Haidar-efendi in calitate de comisar extraordinar şi plenipotenţiar al Porţii.
(Iiavas).
BULETINUL FINANCIAR de la 7 Febr. 1881
Cursul de Paris.
Renta română 5°/„ 78.— Acţ. Bănci Horn. G20.— Renta franc. 5 % 113.00 Lose tureesci . . . 49.—
Cursul de Vieria
Napoleonul ....	9.38
Galbenul.........5.-Î3
Renta met. 5°/„. . 74.—
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.70 Acţiunile idem . .	50.35
Obi. noul 6% idem. 93 40 luipr. Oppeniieim. 109.75
Cursui de Londra
Impr. Openheim . 107.— » Stern .... 104.'/,
BIBLIOGRAFIE
Se recomandă cu deosebire ca necesarie tuturor autorităţilor, funcţionarilor publici, d-lor advoc ţi şi particularilor.
Codicele Comunale
un volum cartonat, coprindănd il(j legi şi regulamente in rigoare relative la administraţia judeţelor şi comunelor, adică:
Legile şi regulamentele pentru Consillele Corn umile şi judeţene, cele agricole, Recrutarea armatei, Recensământul contribuţiuuilor, Patente: Licenţe şi Percepţiunea lor, Oficiu de stare civilă, Guardă civică, Exproprieri, Monopolul tutunurilor, legea Electorală completată, a Timbrului a Judecătoriilor de ocoale, Convenţia comercială cu Austro-Ungaria, etc, precum* toate Regulamentele şi ordonanţele comunei BucurescI, adunate şi anotate de I. Ein. Fe treseu şi Dem. B. Păltineanu.
De vânzare la librăria fraţii Ioaniţiîl şi comp. str. Lipscani 27, şi la Registratura generală a Primării Capitalei, cu preţul de 6 lei.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I, M. FERMO & FRAŢII BENZAL
» * „Binele Public" după ce iea Ia re-fee bugetul pentru exerciţiul 1880 — 81, impărtâşeşte următoarele svonurl cu privire la legea instrucţiune! ticluită de curând de d. Conta.
Proiectul de lege asupra instrucţiunii publice presintat de către d-1 Conta, a trecut intr’o clipă prin secţiunile camerei şi s’au şi numit delegaţii.
Ascultând vorbele ce s’au pus in circulaţiune in această privinţă, nu scie cine-va ce să* mai creadă.
Unii spun că legea e sprejinită de către primul ministru şi că, cu oare-care modificări neînsemnate, ea se va înregistra de camere, spre a putea d-1 Brâtianu să respundă, când ar fi criticată mai târzia : de ce vâ plângeţi, căci nu ea am făcut’o, ci un profesor d’ai d-voastră, un Moldovean!
Alţii, din contra, spun că proiectul nu va trece atăt din causa neclarităţii măsurilor aspre şi pripei cu care a fost elaborat, cât şi din causa lipsei de fonduri, de oare-ce s’ar spori atăt bugetul ministerului instrucţiunii, jcât şi contribu-ţiunile in genere, prin adausul de 2 zecimi comunale, cum prevede articolul 88 din proiect.
„Timpul" trebuind să respundă „Românului" care s’a agăţat ca o sgaibâ de articolul d-luî Maiorescu publicat in „Deutsche Revue," constată că având in faţă inamici, ca cei din strada Doamnei, tre-bue să te lupţi mai mult cu reaua credinţă de cât cu argumentele; apoi incliee:
Prea confundă „Românul* partidul conservator, in care fiecare membru ’şî are cugetarea sa proprie, pe care e liber de-o exprima sau de-a o pune in acord cu a celor lalţi, cu turma necuvântătoare a Caradalelor care ridică machinal-mente mănile. A gândi, a’şi scrie gândirile, a le comunica fie publi ului din străinătate, fie celui român, ar trebui să fie permis, credem, fără a’ţî vedea semnătura nesocotită şi ideile proprii atribuite altora.
„Presa" se opinteşte pentru a dovedi că e neapâratâ o reformă in justiţie.
CURSUL BUCURESCI.
pe <Jbua de 37 Ianuarie» 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI	Oomp*	Vend.
6 °/0 Oblig, de Stat Convertite. . .	88	89
b »l0 » Căilor ferate Române.	92	93
8 Domeniale		103 '/„	04
Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 I. . .	194	196
7 % Scrisori fondare rurale . . .	99	100
7 o,!ţ » » urbane. . .	94	95
8 %, Impr. Municipal . . . . .	101	102
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .	27	28
5 % Renta română		78	79
Acţiuni Dacia . ■ . . . . Nuol. » Romania			570	
» Banca Naţională a României.		575
Domeniale esite l*a sorţi şi cup. exig.	V*	arg.
Oblig, de Stat . .	V,	aur.
Rentă 				
Căilor ferate . . .		
Sensuri			aur.
Argint Naţional contra aur ....	1 V,	1 %
Bilete de Bancă			l v«	1 %
Rubla hârtie			2 14	
Florini				2 15
Lose otomane. . . . . . . . .	45	48
CURSUI DIN VIENA 7 Februarie		
Napoleonul 			938	938
Ducatul 			553	53
Lose Otomane		22 40	22 60
Rubla hârtie		123 \	123 X
CURSUL DIN BERLIN ■ 7 Februarie		
Oblig, căile ferate române ....	100 70	100 90
Acţiunile » » ....	50 35	56 45
Priorităţi » » ...	p9 l«	
Oppeuboim			09
Ruble hârtie ........	213'9u	213 80
Oblig, noi		93 40	93 40
Lose otomane
CURSUL DIN PARIS
7 Februarie
Renta Română .	.	.	.	.
Lose otomane............
SCHIHRUL
27 Ianuarie
Paris (3 lunii . .
o la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere Viena la vedere
78
49
99	25
100	15 -■'/13»4 2.i 35
123
124
-14 */,
78
49 V.
215
Adrese pentru telegrame FERMO BfN7»>
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
TMag-asirml de Blănării sub firma:
LA URSUL ALB
•C~ S’A. dVXTTTL^T
Strada Lipscani, ianga Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelucrate, cu preţurile forte moderate.
BRT7DER SPITZER.
Garanţie pe 3 anr
CEL MAI MARE
DEPOU DE MASINE DE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucurescî, Strada Solari ‘Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lăngă «Hotel Metropole».	•
Craiova. Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la domiciliu
Carte de învăţătură iu
limba română şi i» tdte limbele europene.
Preoiurî curente ilustrate gratis după cerere. Mare deposit de re-jgjgj! quiste pentru maşine '".U de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.

Reparaturele se efectuează eftin si prompt
învăţătura Grratis
o
p<
rj.
A
£
H<
W
O
>d
rt
S5<
3
S3<
P
i.
5T

gbttâ l OLIDL DH CASTANE DE INDIA
RHim.UISMB	Este intreburnlat r,n succes de la 1842
«PlRiini Este cel mai bun calmant al Durerei
dLWlALull I	ÎNTRE AGCKSSE, USAGIUL
SIROPULUI DE FRASSIN AL LUI GENEVOiX
Face vindecarea durabilă, combătând predispositiunea. Phcia GENEVOIX, 14, r. des Beaux-Arts, Paris şi în România.
ALIMENTATIUNE NUTRI TI UNE
VIN
CHAPOTEAUT
CD PEPTONE DE PEPSINA
(CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA)
Când alimentele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul gastric intr’uă substanţă solubilă numită Peptone cari, transportată in totc părţile corpului prin intermedierul vineleor, servă a forma cesâturile nostre : muşchii, 6se, nervi, întreţiind in acelaş timp viaţa şi sănăiatea nostră. Numerbse experienţe au stabilit că, tratând carnea de vacă (cei mai bun aliment) prin sucul gastric extras de la animale, se obţine un produs inloemaiu ca acela ce se formează in stomac conform legei naturei. Acâsiă carne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peplone pepsic al lui Chapoteau, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci cher când stomacul este incapabil a putea efectua uă digestiune. El este mult mai activ de cât vinurile ce conţin extracturi sau demuri dejearne, câ mai mare parte ineapa-biile de ce mai mică putere nutritivă.
Vinul Chapoteau este recomandat convalescenţilor, anemicilor, diabeticilor, persdnelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt desgustate de ori ce, aliment, precum şi acelea ce nu mai au nici-uă putere şi sunt slăbite prin nă muncă pră mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peplului, afecţiunele cancerose, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicelor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţaşi puterea hrănitore a laptelui; greutatea copilului creşte pe fie careţii într’un mod surprinsător. La copii în vârsta de jos şi la adolescenţi, el provbcă creşterea si ogmen-tearjă vitalitatea.
EUe indispensabil a se cere şi pretinde ca pe fie care flacon cu vin de peplone pepsic, sd ecsiste marca fabricei şi iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima classă in Paris, 8, rue Vivienne.
Acistă preparaţiune se găseşte in deposit şi de văntfare la Dni Pharmacisti şi droghişli, notaţi mai le vate :
Bucureşti. Pharmacia F. Brus.	Braila. R. Petzalis, G. Kauffmes,
si Drogueria
Jassy. A. Racovitz.	Gheorgiadis.
Turnu-Severm V. Schwab.
De arendat de la sf, Gheorghe viitor ;
Hif|> Moşia Prisiceni-posta, una postă departe de Bucuresci^^g
Doctor Turnescn.
De vânzare bilete de închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14 (Casa Pmcovicî)
HOGG, Pharmacian, strada, Castiglione, 2, la Paris singur Proprietar.	'
HUILEI HOGG
OLIU DE FICAT DE MORUN NATURAL
De uă efficacitate sigură, constatată prtntr’uă experienţa de mai bine de 25 annii, contra : Maladielor de pept, Phthisia Bronchite, Guturale, Tusse tenace, Aflecthini Scrolu-16se, Tumori glandulare, Maladii de pele, Dartre, P61e albw, Slăbiciunea generală, etc., şi pentru a intări copii slabi şi delicaţi; este dulce şi lesne de luat.
A se feri de Oleiurile commune şi mai ales de acelea a carora compositiuni, imaginate de speculatiune pentru a înlocui ©im] natural sub pretest de ai da uă efficacitate mai mare şi un gust mai plăcut; elle nu fac de căt a irrrta şi a obosi in zadar sto-machul ba chiar pot fi şi periculăse cate uă dată.
Pentru a fi sigur de a avea adevăratul oliu de ficat de morun şi pur, a' şi procura OLIUL LUI HOGG care nu se vinde
flacOne triangulare (model depus).
A exige numele lui Ilogg precum şi attesţatiunea D — lui Lesoeur,
şeful lucrărilor chimice al Facultăţei de medicină din Paris, care se găsesce pe etiquetta fie-cărui flacon triangnlar.
Deposite in principalele Drogueril şi Pharmacii.
naturai deeăt in

închiriat odăi mobilate
29 Strada Smărdan (Germană) 29.-A se adresa in Etagiul I.
DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & C°
BUOTJRESC
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE IEIDINGtER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi repede. Cea mat perfectă şi cea mal simplă regulare a ardereî. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel mat simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se inlătură ort-ce căldură supărătoare şi reflexitoare.'încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la intrebu-inţarea ţevei de ventilaţiune. O singură sobă incălzeşte trei camere, încâlcire centrale aeriană pentru clădiri intregi. *
mr Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a uşet^gT*
MEIDINGER-OFEN
H. H El M
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
MERSUL TRENURILOR
3?I3 XLriSrXIILIE]
BUCURESCI-BABBOSI-ROMAN, BUCURESCI-VERCIOROVA, BARBOSl-GALAIÎ SI TECUCIU-I1ARIAD
V âr cioro va-Bucurescî
Bucuresci-Barb oşI-Roman
Roman-Barboşi-Bucuresci
Kilom, de la
Bucur.
iO
18
31
40
00
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
444
467
STAŢIUNI
Pioesci Res.
BUCURESCÎ Rest. p.
Chitila Restaur.
Buftea
Perişu
Crivina
Sos. Plec.
Valea Călugărdscă. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulineni
Monteoru
Buzeu Rest.
Cilibea Restaur.. Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila R«sta.p”ese
Bărboşi Rest.p°®c
Serbeşti
Preval
Hanu Conachi Iveşti
Tecuci Rest. pj3^
Mărăşeşti
Pufeşti
Ajud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Sos.
Băcău Rest.
Plec,
Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.	Tren de pers.		T. mixt
1	5	7	11
Ore M.	Ore M.	Ore M.	Ote M.
p. m.	a.m.		
9 35	7 40		
9 52	7 59		
10 03	8 13		
	8 36		
10 34	8 54		
10 59	9 25		
11 09	9 50		
li 24	10 09		
11 33	10 22		
11 57	10	59 11	32 H 42		
12 42	12 00		
12 48	12 20 12 52		
	1 25		
2 07	2 06		
2 33	2 37		
3 00	3 10		a.m.
3 06	3 25		8 00
3 35	4 00	a. m.	8 45
3 50	p. m.	9 10 9 33 10 02 10 20	a.m.
5 04		10 46	
5 28		11 15	
5 36		11 40	
6 07		12 20 12 46	
6 48		1 10	
7 09		1 34	
		2 13	
		2 42	
8 10		3 00	
8 15		3 12	
		3 48	
9 15		4 25	
a.m.		p.m.	
B arboşi-Galaţi
Kilom de la
19
STAŢIUNI
BAROŞ1 Rest. GALAŢI Rest.
P.
S.
Arătarea Trenurilor
Tren accelerat		Treudepers.	
601	603	605	607
Ore M.	OreM.	Ore M.	OreM
a. m. 4 45 2 20 a. m.	a. m. 4 00 4 35 a. m.	p. m. 4 10 4 45 P’ m.	p. m. 7	25 8	00 p. m.
		Aretarea Trenurilor			
de la	STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.		T.mixt
					
Roman		2	6	8	12
		OreM.	Ore M.	Ore M.	OreM.
	ROMAN. Rest. Plec.	p.m. 8 10		p. m. 12 10	
23	Galbeni			12 45	
44	Băcău Rest. |°®c	9 06 9 11		1 17 1 27	
55	Valea Seacă			1 45	
73	Răcăciune			2 25	
89	Sascut	10 09		2 53	
103	Ajud Restaur.	10 30		3 22	
114	Pufeşti			3 41	
128	Mărăşeşti	11 09		4 15	
147	Tecuci Re,st.p®gC	11 33 11 41		4	45 5	10	
165	Iveşti	12 05		5 43	
179	Hanu Conachi			6 07	
189	Preval			6 25	
206	Serbeşti			6 54	
218	Bărboşi Rest.p^;	1 14 1 29	p. m. 1 40	7 15 p.m.	p.m. 7 50
239	Brăila Rest. ppŢ	1	58 2	04	1	45 2	00		8 35 p.m.
261	Muftiu	2 34	2 38		
278	Janca Restaur,	3 00	3 15		
298	Faure!		3 48		
319	Cilibia Restaur.		4 21		
339	Buzeu Rest. p°*c	4 15 4 21	4	51 5	11		
350	Monteor		5 30		
354	UlmenI		5 40		
374	Mizil Restaur.	5 08	6 21		
390	Albeşti	5 30	6 51		
396	Valea Călugărdseâ.	5 39	7 03		
408	Ploeşcî Rest.f£fc	5	54 6	04	7 20 7 45		
427	Crivina	6 29	8 19		
437	Perişu		8 36		
450	Buftea	6 58	8 59		
457	Chitila Restaurant	7 13	9 15		
467	BUCURESCÎ Rest. S.	7 25	9 30		
		a.m.	p.m.		
Galaţi-Bărboşi
Kilom. de la Galaţi
19
STAŢIUNI
GALAŢI
BABBOŞ1
Rest. P. Rest. S.
Arătarea Trenurilor			
Tren accelerat		Tren de pers.	
602	604	606	608
Ore M.	OreM.	0'e M,	OreM
a.m. 12 25 1 00 a. m.	a. m. 2	50 3	25 a m.	a.m. 8	25 9	00 a.m.	p.m. 12 25 1 00 p. m.
Bucuresci-Ţ ârciorova
Kilom. de la Bucur.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
279
286
29*9
310
325
335
345
364
382
STAŢIUNI
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila Restaurant
CiocânescI
Ghargani
Titu Restaur.
Găeştî
Leordeni
Goleşti
Sos.
Piteşti Rest.
Costeştî Stolnici Corbu Potcdva
Slatina Rest.
Peatra Baiş PeleştI Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa CoţofenI Răcarî FiliaşI Butoeştî Strehaia Timnea Prunişor Palota
T-Saverln R.fg^ VARCIOROVA Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Arotarea Trenurilor
Tr, Ac. |
Tren mixt
OreM. Ore
17
a.m.
8 15 8 31
8	52
9	12 9 34
10 04 10 27 10 48
10	69
11	14
11	45
12	09 12 25 12 45
1 13 1 18
1	47
2	10 2 34 2 45
2	55
3	10
3	59
4	29
5 14 5 49
5	54
6	15 p.m
p. m.
4
5 5
5
6	34
8 25 p. m.
OreM. Orei.
m. p.
30 47 01 20 36 57 20 43
5	59
6	20
7 00 7 20 3 00 , m.
Te
cuci u-B â r 1 a d
Kilom. de la Tecuci
16
29
36
51
STATIUNJ
TECUCIU Re°taur. Plec.
Berbeci
Ghldigenl
Tutova
BERLAD Restaur. SoA
Arătarea Trenurilor
Tipografia Ştefan Mihăelscu strada Coxaci, No. 14.
Trenuri mixt	
13	15
Ore M.	Ore M
a.m. 5	50 6	23 6	51 7	08 7 35 a.m.	p. m. 5	35 6	11 6	43 7	03 7 30 p.m.
Kilom. de la Vărcior
STAŢIUNI
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
333
345
358
372
382
VARCIOROVA plec.
T.-Severin R. ®°s-Plec.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeştî,
Filiaş Răcarî CoţofenI Isalniţa
Craiova Rest.
Cârcea PeleştI Balş Peatra
Slatina Rest.
Potcbva Corbu Stolnici Costeştî
Piteşti Rest. §?s-Plec.
Goleşti
Leordeni
Găeştî
Titu Restaur. Gherghanî Ciocăneşti Chitila Restaurant
BUCURESCÎ R. Sos.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Aretarea Trenurilor
a. m. 11 00 11 21
11	25
12	01
12 44 1 15
1
©
o 2 3 3 3
3
4	26
4	47
5	03 5 27
5	57
6	12 6 26
6	48
7	13
7	46
8	05 8 25
8	46
9	00 .m.
a. m. 7 40
7	55
8	19
8	50
9	39 10 01 10 22
10	46
11	00
a. m.
6 15
6	55
7	15
7	58
8	14 8 28
8	51
9	07 9 29 9 39 9 55
10 07 10 20 a. m
Tr. ac. 4	Tren mixt		
	18	10	
Ore M.	Ore M.	Ore M.	
Bârlad-Tec		u ciu		
Kilom.		Aretarea Trenurilor		
de la	STAŢIUNI		Trenuri mixta	
Bârlad			14	16
			Ore M.	Ore M.
15 22 35 51	BERLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigenî Berheci TECUCIU Restaur. Sos.		a.m. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.	p.m 9 30 10 01 10 20 10	46 11	15 p.m.
www.dacoromanica.ro
W'UL V. — No. 1092
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI 29 IANURIE 1881
ROMANIA LIBERA
APAHE X2ST TOATE 25IIJE3L33
ABONAMENTELE. lat Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 Ier. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. InStreinitate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D, AUG. LAUaiAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersburg, 5 Februai’e.
Marchizul Tseng mijloceşte pentru intemeia-rea unei colonii chineze de comerţ in capitala Eu siei. Ambele guverne s’ah arătat in privinţa a ceasta foarte prevenitoare. D. Aling, funcţionai la ambasada engleză tot-o-dată şi profesorul u-neî firme comerciale in Londra, va lichida si va infiinţa aici trei magazine mari pentru ciaiu si diferite articole de industria.
Ziarul „Kawkas“ anunţă că familii japoneze se pregătesc să facă plantaţiuni de ceaiu la Baku, ca din venitul ce ar resulta să inceapă comerţ cu lănă şi bumbac.
Londra, 5 Februare.
Pe lângă cele-lalte miserii ce ah căzut pe capul Angliei se mai adăogâ acum şi resboiul cu care o ameninţa Achanţii. Causa “atitudinii lor ostile este că guvernul colonial englez nu vo-eşte să estradeze pe şeful de trib Gasiunî, care s’a refugiat pe teritoriu englez.
Pe piaţa Canton, cea mai elegantă parte a Londrei, s’au găsit o maşină infernală cu cia-sornic.
Roma, 5 Februare.
In Rimnic s’au arestat un comunard frances. S’au găsit la el hărţii foarte compromiţitoare.
Paris, 7 Februare.
. Se constată că in adever Poarta a fost sondată din partea unei Puteri in privinţa cesiunii Cretei, ca echivalent in locul unui teritoriu din Epir. Se pare insă că proectul n’a reuşit, din causă că sultanul nu se va in voi nici odată la aşa ceva.
Derwiş-paşa a primit ordin să trimeaţă indată spre Epir cinci batalioane şi douâ baterii.
Ca trupe de inlocuire se vor trimete pentru Albania 10,000 de soldaţi din Asia.
r	Belgrad, 7 Februare.
Ziarul bulgăresc „Robotnic" ce apare in Ruş-ciuc, pledează pentru confederaţiunea popoarelor balcanice precum şi pentru o alianţă strînsă intre Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.
Londra, 6 Februare.
Guvernul trebue că e inştiinţat despre pregătirea unui intins şi serios complot fenian. Aceasta se poate vedea din măsurile de prevenire ce se fac in toată Anglia. Azi dimineaţă s’a transportat Davitt sub o puternică escortă de de poliţai din Millbank in penitenciarul Portland.
Constantinopol, 6 Februare. Poarta a primit ’inforrnaţiunî mai liniştitoare despre mişcarea albaneză. Zăpada cea mare a impedecat liga, erantu să mai poată innainta de la Pristina şi Meskup spre Mitroviţa.
Constantinopol, 6 Februare. Erî s’au intălnit toţi representanţiî Puterilor şi ah desbătut asupra modului cum ar trebui să proceadă in soluţiunea cestiunei turco-grece. Nu s’a putut decide nimic, din causă că St. Iohn a declarat că de la guvernul seu n’are până azi nici o informaţiune. S’a constatat că guvernul englez nu prea dovedeşte mare zor. Cei de prin sferele militare asigură că Ghazi Osman paşa va lua comanda peste trupele din Epir şi Tesalia in număr de 100,000 de soldaţi bine disciplinaţi, pe cănd Grecii nu pot avea mai mult de căt 20,000 de soldaţi disciplinaţi, fiind restul numai recruţi.
i>
Petersburg, 6 Februare.
Intre Rusia şi Spania s’au inceput negociârî privitoare la incheierea unui tratat de comerţ.
„Noul Timp" anunţă că lordul Duferin a inceput a discuta cu ministru de externe asupra planului rusesc d’a costrui o liniă ferată până la Indii. Planul definitiv se va face cunoscut după terminarea campaniei actuale incepute contra Tekinţilor.
Atena, 5 Februare
Prin legea presentată azi Cameriî efectivul armatei greceşti se ridică pentru anul 1881 la 82,824 soldaţi.
.	Buda-Pesta, 6 Februare.
Cuvernul elin a dat ordin pentru cumpărarea a 1600 cai.
^	Petersburg, 6 Februare.
Insula Sachaiin s’a designat ca loc pentru sur-gbiuniala cea mai aspră.
Atena, 6 Februare.
Pe insula Santa-Mara s’ati concentrat 4000 de soldaţi cu destinaţiune pentru Epir.
Constantinopol, G Februare Supremul comandante al armatei din Tesalia, Hidayat paşa a primit ordin să se strămute cu cartierul general la Armyra.
B.-Pesta G Februare.
Guvernul grec a comandat la fabrica de torpile a lui Whitehead G0 de piese, care au să
In Remania.
In Paria ;
In Viena.:
In Londra:
Pentru Abonamente, Ârumciurî şi Reclame s se adresa :
La administraţiune, Tipografia St. Mih&lescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii dia-ruluî din judeţe.	-> ■
La Societe Havas, place de la Bourae, 8.	,	-	.	.
Prin compania generali de publicitate G. L. Daube & C-nie.	./
Prin compania gsnerali de publicitate G. L. Daube dc C-nie.
In Berlin, Francfnrt. Znrick, Hew-Tork: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube ft O-nie.
fie gata in timpul cel mai scurt. Ele costă 36,000 livre ster.
Berlin, 6 Februa-e,
, _ «onnţa specială a regelui Hollandei au sosit in Luxemburg cate doi oficeri superiori din armata francesă şi cea germană ca să studieze starea fortăreţelor de mai inainte a Luxemburgul!.
Berlin, 6 Februare.
Inpeiatul a subscris toate invitările adresate piincipiloi străini, pentru căsătoria principelui Gouillaume. De oare-ce inpăratul e sef al casei regale, invitaţii vor fi ospeţii săi. ‘
Berlin, 6 Februare
Rhangabe declară intr’o scrisoare adresată ziarului „Nordd. Algm. Ztd." tuturor acelora cari aii petiţionat să intre în oştirea greacă, că legile Greciei nu permit străinilor să intre in armata actuală de campaniă.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
8 Februare—4 ore seara.
Londra, 8 Februare.
Camera Comunelor-Sir Charles Dilke anunţă Parlamentului că linia de fruntarie turco-mun-îenegreană de la Scutari la Boiana esteficsată: fruntaria urmează apoi mijlocul albiei aeestuiTiti până la mare. Turcia şi Muntenegrul se vor bucura cu deplinătate de dreptnl de navigare pe Boiana.
Sub-secretarul de Stat la ministerul afacerilor străine zice asemenea că nici o putere n’a adoptat propunerea de a se intruni o conferinţă de ambasadori la Constantinopol; dar propunerea se esaminează acum de către puteri.
Agitaţiunea Ligeî agrare in Irlanda s’a micşorat mult.
Ieri au fost pretutindeni in Engliteru furtuni violente cu zăpadă- Se semnalează de la coaste mai multe naufragiurî.
Viena, 8 Februare.
D. Goschen va -sosi astâ-zî la ameazi de la Berlin, şi va pleca chiar astâ-zi la Triest, unde el aşteaptă un vapor englezesc.
(Ilavas)
A se vedea ultime scirl pe pagina III.
Bucureşti, 28 Ianuarie
Din principiu noi am susţinut tot-d’a-una, că proiectele de legi, de ori-ce natură ar li ele, trebuie presintate Came-rilor şi organelor opiniunei publice cu mult inainte de a veni la stadiul hotărî-tor al urnei, spre a se evita nenumera-tele şi gravele incoveniente ce resultă din votarea pripită şi neindestul de luminată, a normelor pe [cari guvernul le propune, in conducerea intereselor noastre.
In deosebi am insistat, in cursul fiecărei sesiuni, asupra presintăriî din timp a situaţiunilor financiare, spre a se cântări, cu maturitate şi in deplină cunoştinţă de cause, toate prevederile inşirate de guvern pentru satisfacerea nevoilor publice.
N’am crezut, in adevăr, mai periculos lucru, pentru un stat, ca şi pentru un simplu individ, de căt sistema de-a se cufunda, cu ochii inchişl, in cheltuieli din ce in ce maî umflate şi mai pretenţioase, fără a lua in acelaş timp seamă, dacă, cum zice românul, urcă şi mănstirea, pănă unde-o ducem noi.
Şi totuşi, n’au fost cestiuni tratate mai de-a călare de către universalii noştri „patrioţi", ca Gestiunile financiare, pentru cari eî ati arătat de altminteri, in orice Împrejurare, cea maî desinteresată îngrijire, cea maî nobilă şi cea maî distinsă predilecţiune....
Dar nu vom mal vorbi şi astă-zî publicului de meritele pe cari ţara le-a apreciat deja in deajuns.
Se scie, intre altele, —ca să nu atingem de căt un singur punct —faimoasa invărtire a manivelei parlamentare, din care picară, intr’o singură noapte, ca pe-
rele putrede, toate bugetele statului, spre marea uimire a celor ce aveau să numere bani pe voturile adormite ale Parlamen-tulul patriot.
De nepăsarea aceasta scandaloasă, aruncată celei mal importante cestiuni parlamentare, cum este votatea bugetelor,— de această periculoasă incuriă am voit noî să scăpăm, şi de aceea am cerut in-tr’una guvernului, chiar in curgerea a-cestel sesiuni, să presinte căt mal de timpuriu Parlamentului prognosticul iul financiar, ca deputaţii şi presa să aibă cel. puţin timpul de-a’l resfoi.
*
De bine, de reu — bugetul general al statului, care dă cheia financiară a eser-ciţiulul viitor, s’a distribuit Cameril de căte-va zile.
Espunerea de motive, ce precede cifrelor, in şiruri şi in ^coloane, şi pe care d. Brătianu a iscălit-o doară ca sâ-î dee Ma-goslovenia sa de slobodă trecere prin vămile Adunării, —acea dare de seamă, zicem, denotă cea mal slabă concepţiune despre mersul finanţelor unul stat, cea mal completă neştiinţă despre legile economice ale gospodării unul popor.
Noi dăm azi, la cronică, ţifrele groase ale budgetului pe 81 — 82, ca publicul să admire, mal intâiu, naivitatea financiarului nostru in potrivirea, tocmai pe tocmai, a veniturilor cu cheltuelile ce se propun.
Dacă am sta să credem in acele cabalistice ticluiri, ar trebui să conchidem numai de căt, că ţară mal ecuilibrată in finanţe, ca ţara ; Românească, nici că s’a maî vâţlut pănă acum, in lumea aceasta mare şi plină de nerodî.
Deputaţii d-lul Brătianu vor bate totuşi in palme, că s’a nemerit aşa de bine, incât ţara să easă la anul cu tufă in pungă.
Nici n’are să dea, nici n’are să maî ia !
Venit 119,671,214=cheltuell 119,671,214....!
Tablou !
*
Ceea-ce e insă sigur, in toată această fantasmagorie financiară, este că cheltuelile au să se facă, dacă nu şi maî cu vârf şi mal indesat, de căt se prevâd.
Partea problematică, şi cea mai inte-santă din toate, sunt veniturile, pe cari, fără multă bătaie de cap, le vede oricine că sunt umflate cu ţeava, ca socoteala să iasă la ţanc !
*
Noi să facem aci o bobăriă băbească, fi-ind-că nu pricepem formulele financiare, de aproximaţiuni, da evaluări şi probabilităţi, ale marelui socoticlQ, şi să vedem ca ce conclusiune are să tragă publicul din ţifrele presintate d-lor deputaţi, in coloane magice de minunate ecuilibrărî.
Acum un an, bugetul s’a presintat cu o datorie de 7 milioane, cârpită, precum seim, cu emiterea hărţii monetă remasâ in reservă, după cum se zicea pe atunci.
Această ţifră de 7 milioane hârtie era un venit fictiv.
Era datorie sadea.
Bugetul de estim ni ce arată încărcat de-o-dată cu peste 9 milioane !
In realitate insă, bugetul cheltuielilor este anul acesta incărcat cu 9+7, adică cu 16 rotunde milioane, căci cheltuelile de 119,671,214, in cari se cuprind şi cele intempinate acum un an, cu 7 milioane hârtie, trebue să se facă şi estim, plus ■ cele de 9 milioane adaose acum proaspăte,
AJSîTD 2V Oîţyj&IXJHl:
Linia de 35 miiimeire pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe	pagina	IlI-a	......	1	LeiL
*	•	»	Il-a	.-v‘. . . . *'	j
4+k Epistole nefrancate se refuşă '
- - Articoliî nepubbcaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii ?i reclame, redacţiune* ■u este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. 0. MlOHAILEBOUu ’
şi toate aceste cheltueli sunt puse anul acesta in prevederea unor venituri ordinare, de oare-ce, in teoriâ cel puţin, isvo-rul biletelor cu filigran este deja sleit.
Ne aflăm dar, judecând după balanţa bugetului presintat, in faţa unul spor de cheltueli, şi prin urmare de venituri ticluite, de 16 milioane,fcăcî, încă o dată, cele 7 milioane .hârtie" prevâdute acum un an la activ, numai spor real de venituri nu putea să fie considerat, pe cănd cheltuelile ce ele acopereau, sul) o formă sau alta, rămân şi pe 81.
Daca veniturile ordinare nu se ajungeau anul trecut cu 7 milioane, de unde o să se ajungă ele estimp, cu 16 milioane şi mal ce-va?!...
*
Ne întrebăm acum, in ce va fi crescut oare forţele de producţiune ale ţârii, ca, dintr’un an intr’altul, veniturile noastre să poată incerca o urcare atât de miraculoasă ?
Expunerea de motive tace.
Ea invărtesce la calcule abstrase, pe tot felul de „mijlocii"!
Ţifrele insă spun multe, că sunt năzdrăvane, cănd te inchizl cu ele in cabinet şi ’ţl aprinzi frumos o lulea, de veţi! lumea tot prin nor... de tutun. Am zice mal bine : de habar n’avem !
Chestia este că cele 16 milioane repre-sintă spor de muncă, şi, de anţărţ; pănă acum, nici braţele tării n’au mai crescut, nici ştiinţa noastra de-a produce nu s’a ridicat măcar c’un pas maî sus.
Atunci de unde ?...
Numai deputaţii majorităţii vor putea să înţeleagă, prin ce minune ş’a echilibrat d. Brătianu... bugetele sale, de miraculoase potriveli !
CRONICA ZILEI
Ieri s’a trimis in studiul secţiunilor Senatului un proect de lege asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi samsarilor.
M. S. R. Domnul a primit ieri o scrisoare de la A. S. S. prinţul Henric XXII de Reuss, prin care ’I notifică că soţia Sa, Alteţa Sa Serinisimă prinţesa domnitoare de Reuss, a“ născut o fiică.
La vânătoarea de luni, 26 curent, care s’a făcut in pădurile de la Dumitrana, plasa Saba-rului, aft luat parte d. conte Hojos, ministru al Austro-Ungariei şi d. Pencovicî, ministru al Serbiei, mai mulţi dd. senatori, deputaţi şi alte persoane de distincţiune, peste tot aproape 40 vânători.
Această venâtoare s’a prelungit cu mult succes pănă la orele 5, cănd M. S. R. Domnul s’a reintors in capitală.
_ D- Ioan Bălăceanu, trămis'extre-ordinar şi ra nistru plenipotenţiar al României pe lăngă Mn jestatea Sa Imperială şi Regală apostolică, şi c L I. de Tschudi, trămis extra-ordinar şi minis tru plenipotenţiar al consiliului federal al coi: federaţiuniî elveţian© pe lăngă aceeaşi Curte, ai preschimbat la Viena, in zioa de 19 (31) Iam. are a. c., ratificările tratatului consular încheia intre România şi Elveţia, la 14 Februare 1886 Acest tratat, al cărui text s’a votat de Coi purile Legiuitoare şi s’a sancţionat de M. S. R Domnul, a intrat dar in vigoare cu incepere dii ziua preschimbării ratificărilor.
Transacţiuuea încheiată intre administraţiunea domenielor Statului şi d. V. Papadopol, in 1880, s’a aprobat de A. S. R.
S	a aprobat de M. S. R şi transactiunea in-eheiată intre administraţinea domenielor Statului si d. A. Darvari.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Convenţiunea relativă, la gara Itzcani.Burdu-jeni încheiată la 10 (22) Februarie 1878, intre România şi Austro-Ungaiia e inserată in gazeta oficială de azi. Această lege a primit sancţiunea Domnească.	■
D. Niţâ Negreanu s’a revocat din funcţiunea de ajutor al primarului din comuna urbană Slatina, judeţul Olt.
Consiliul comunii rurale Gârlici, din judeţul Constanţa, s’a disolvat pentru motive de scandal.
Senatul, după ce a respins ieri legea de anulare a clauselor penale cu 25 voturi contra 10, a trecut in secţiuni.
Camera a lucrat in secţiuni.
Aflăm că comitetul societăţii geografice şi-a reînceput lucrările sale intrerupte prin resboiul din urmă şi va convoca o adunare generală in cele dintâi zile ale lunii lui Mart i.
De la 18 pără la 24 lanuare în Bucureşti a'ail născut 129 copii.
Art murit 107.
% Căuşele de căpetenie alo mortalităţii in aceste h zile ud fost tot cele vechi, ba incă in mod mai pronunţat, -boalelo de piept.
BUGETUL GENERAL AL STATULUI PE 1881—82.
Venituri.
Contribuţiunî directe . . . . fi-,
Contribuţiuni indirecte.........
Venituri Domeniale .	. , .	’’
Venitul Ministerului de Interne ,.
»	n „ Finance „
Lucr.Pub., Culte. . Justiţie. Externe , Resbel . ,
Diferite venituri
Totalul veniturilor
O li e 11 u e 11
Datoria publică, .	.
Ministerul de	Interne.
n	„	Externe
»	„	Justiţie.
»	„	Culte .
n	„	Resbel
n	„ Lucrările Publice
tt	„ Finance.	.
Consiliul Miniştrilor . . .
Fond pentru dechidere de ere dite suplimentare şi extraor dinare . , . . ‘
27.037.000
44.900.000 19,222,590
4,015,500
3,913,000
7,900,980
55,000
250
125.000
784.000 11,717,894
interioare, şi o va fixa asupra eestiunel gre-ceşcl.
t D l GOsehen, anume, ambasadorul Angliei la Constantinopol, şi-a întrerupt călătoria la postul seu pi iuti o visitâ făcută la Berlin, in scopul de a conferi cu principele Bismarck.
Visita aceasta a lui GOsehen dovedesce lâ-muiit şi in ciuda tuturor desminţirilor, că in cestiunea greacă conducerea este incă tot a Germaniei şi fără îndoială ambasadorul engles vo-eşce să se informeze mat ăntăifi de vederile ce domnesc la Berlin, inainte de a merge la Constantinopol, unde ati să inceapă peste paî-spre-zece zile negocierile cu Poarta.
Cănd şi-a retras Francia propunerea tribunalului de arbitri din discuţiunea diplomatică — scrie „Fel. Corr." — dl Barthelâmy Saint-Hilaire ar fi făcut ministeriulul de esterne engles intre-bai ea confidenţială, dacă ar fi dispus cabinetul engles să iea iniţiativa pentru nuoî propuneri in pi ivii ea modului de procedere in cestiunea greacă. Respunsul cabinetului de St. James ar fi fost negativ şi Întovărăşit de sfatul, ca guvernul frances să se adreseze cu această intrebare cabinetului din Berlin. Probabil, că Francia nu a dat ascultam acestei invitări, şi că din această causă d-1 Gladstone z’a hotărît singur, să fic-seze cu d-1 Bismarck, prin mediaţia lui GOsehen, noul mod de procedură.
Foarte semnificativă este ai invitarea făcută de „.„©urnal de St. Petersburg" guvernului fran-ces, de a înăbuşi toate ilusiilc Grecilor ; căt pen-tiu ingăduirea Forţei —zice organul ministeriu lui de esterne Rusesc - puterile cele-l-alte vor ffnji, ca ea să nu iernând o simplei dorinţă.
şi inlăturărei posiţiuneî dependente şi asuprite in care se găseşce învăţătorul, un aliat atât de puternic precum este deputatul Richter. — Efi sunt intru toate de aceeaşi părere cu dânsul, că banii de şcoală sunt intr’adevăr unul din cele mal împovărătoare imposite. A plăti bani de şcoală pentru doi, ba şi numai pentru un singur copil, le este nespus de greii oamenilor, cu deosebire pentru aceia, cari M trimet copil câte o jumătate de mii pe jos şi prin zăpadă, dăn-du-le pâinea cu care să se hrănească peste zi.
Aceasta este o miserie estra-ordinară şi vă fac atenţi tocmai la motivarea iegei pentru j desfiinţarea sarcinilor învăţământului elementar,
1 la realizarea căreia sunteţi datori să lucraţi, fie, căt pentru mine, şi sub controlul autorităţilor superioare. învăţătorul întâmpină in această di recţie tocmai aceleaşi dificultăţi, ca şi preotul cu veniturile sale stelare. Fără indoială va fi o mare satisfacţie penfîu învăţător dacă nu va mal trebui să ceară banii de şcoală de la neşte copil cari umblă desculţi.
In genere ziarele germane constată, că acest discurs a’l prinţului Bismarck a arătat o moderaţiune de spirit şi o bunătate de sentimente, pe care Germanii mai jcâ uitaseră că o pot intbmpina la Cancelarul lor.
In comunele urbane unde aceste două > nu vor fi suficiente se vor infiinta. atătJ ‘C01 primare de bâeţî şi de fete, pentru amânH cursurile sa tt numai pentru cursul inferio.
instrucţiune! primare, căte vor fi de tretmwl pentru ca numărul elevilor şart elevelor a;
Q i ION 1 r /.lflfli r.K	*■+.._x ___ i	Q
sii.guiâ clasă să nu treacă peste şapte-zeci^
Art. 102. Pentru fie-care clasă primară * eţl va fi numit un institutor sad de — - de
prtferin^
o institutoare.
Pentru fie-care clasă primară de fete va fin
fr. 119,571,214
fr.
48,046,230
9,192,260
1,487,891
4,213,652
10,846,875
26,835,843
8,599,826
10,043,089
30,248
385,298
Totalul cheltuelelor. fr. 119,671,214
JDXlsr APABA.
Cenţi «nea greacă.
In privinţa eestiunel grecesc!, cetim in ,-,N. fr. Presse" :
.... In patru Februarifi seara a sosit in Berlin un oaspe, care va abate atenţiunea publică, fără indoială, pentru cât-va timp, de ia afacerile
ÎR>«6 pasngie dinti-’un dfsrnrs a’l prinţului lîitsmarclî.
Reproducem dintr'un discurs strălucit a 1 prinţului Bismank, rostit in şedinţa Camerei prusiene de la 4 Februariu, următoarele interesante doue pasagie :
• • . . In privirea scutiret de contribuţii profe sez intru toate principiul ca acela, care nu are de căt cele două mănî ale sale şi incă fără a pesede cel mal mic grad de educaţiune, ca acela să fie cu desevUrşire scutit de dări, nu numai de dările către stat ci şi de cele comunale, şi ca sarcina aceasta, să nu inceapă de cât acolo, unde deja esistă un capital produ< tiv. Acesta poate să consiste dintr’o aptitudine trupească sad intelectuală, după părerea mea tre-bue să se găsiască insă mai pe sus de nivelul simplului muncitor cu măna, care nu a putut invăţa nimic pentru educarea sa, căruia mijloacele nu i-afi permis să se prepare pentru alt-ceva, de căt iarna pentru curăţirea zâpedei şi vara, pentru lucrarea pământului.
Acest muncitor să nu fie socotit in regularea contribuţiilor, de cât intru căt va avea sâ'şî apere in timp de resboid casa care’l adâpos-teşce. In această privire sunt cu totul de altă păi ei e, de căt cea profesa tă in cartea onorabilului inert pretin, a d-luî deputat Gneist; plăti-rea de imposite nu contribue la întărirea incrc-derei de. sine. Da, dacă cetăţeanul e pus -in po-aiţiune a plăti dare pentru o proprietate, o plă teşce cu un fel de bucurie chiar (ilaritate), când n aie insă de unde să scoată impositele, mal bucuros ar fi sâ nu le plătească.
R’aşI fi credut că void putea găsi, pe târâ-mul ba,mior de şcoală şi pe cel a’l combaterei
Kevo I u fi«i i oit i« AI b a «j«.
i Revoluţiunea in Albania este un fapt positiv. Ea nu a isbucnit numai in partea de meazâ-noapte a Albaniei, sub comanda lui Aii-paşa, ci şi in cele-l-alte părţi ale Albaniei. Pretutinde-nea autorităţile turcesc! au fost înlăturate şi in-locuite cu autorităţi naţionale albanese ; până şi valiul din Kossovo, Osman Nuri paşa, a fost silit sa lecunoaseă legalitatea guvernului provizoriu, ales de Liga albanesă.
Toată schimbarea aceasta, atât de radicală, nu s’a făcut de alt-fel-cum ne spune „Standard"-cu vre-o vârsare de sânge. Nici n’art Albanesil intenţiunea de a se lăpăda de suveranitatea Sultanului şi a se desiipi de Turcia. Ceea ce vor denşiî, nu e de cât a se face stăpâni in casa lor, lucru pentru care e cu desăvîr-şire suficientă o autonomie. „Standard" nu crede că Poarta va întreprinde o acţiune răsboinică pentru înăbuşirea acestei mişcări: ăntăiu, fiindcă Ismail Buki paşa, nod numitul guvernator pentru Albania, nu poate pleca din Constantino-pol, neoispunend de trupe (cari sunt concentrate împotriva Grecilor) ; şi a doua de vreme ce Poaita, nici că are să se teamă de aceasta autonomie, care nu-î va răpi nici banii nici braţele ce scotea până acum din Albania, ci probabil că va contribui in mod simţitor la sporul si întărirea lor.
mită o institutoare.
Alt. 103. Institutorii sad institutoarele dl aceeaşi scoală, vur face rotaţiune cu elevii elevele lor prin toate clasele; asa fel ca in! tutorul care a predat un an in clasa ântăia « treacă in anul al douika cu elevii săi in jJ? a doua si aşa mal departe pănâ in dasa a T tra pentru a reincepe apul cu alţi elevi.
In scoale]g primare in cari se face nUlM cursul inferior primar, rotaţiunea se va face mai intre cel dnol institutori sad rastituitoara» scoalel respective.	d
Art. 104. Esereiţiile gimnastice din toate scm. lele primare de băeţl din localitate, vor fi conduse de unul sau mai mulţi foşti sau act,, aii militari, însărcinaţi cu aceasta in suhim. bul unei diurn*, de către comună.
Art. 105. Istitutoril vor ţinea scoală in toate zilele afară de Duminici şi sărbători dominican sau naţionale.	d 1
Vacanţii vor fi opt zile la Crăciun, cincî-sure zece zile la Paşte şi de la 1 iulie pană la 15 August.	J
Alt. 106. In luna Iunie se va ţinea un esi. meu public anual pe basa căruia se vor face promovările elevilor din o clasă in alta, si im părţirea premiilor.	‘	-
Alt. 101. Institutorii nu vor permite in scoaK alte cărţi de căt cele auturisate de consiliul »>, perior de instrucţiune şi de ministru.
Art. 108. Nu se vor primi in scoală, copil mai nuci de şeapte ani şi nici mal inarî de 13 ani' Acei ce se află in scoală vor ii escluşl îndată ce vor împlini 14 ani.	“	.
Art. 109. Pentru terminarea fie-căril din cele doue cursuri a instrucţiune! primare se vor elibera elevilor certificate iscălite de tot) mstitu-tom scoale! primare respective.
PROJECT DE LEGE
asupra
bmi!Kth:m;i publice şi privaii:
§ 2. ŞCOALELE PEIMABE URBANE Art. 101. In fie-care comună urbană, va fi
cel puţin o şcoală primară de băeţl şi una de fete, propuindu-se in fie-care atât cursul inferior căt şi cel superior al instrucţiune! primare.
§ 3. SCOALE1.E PRIMARE RURALE
Art. 110. In fie-care comună rurală va ii cel puţin o scoală primară de băeţl cu un institutor care va preda cursul instrucţiune! primare de giadul ăntăiu şi o scoală primară de fete cu
0	institutoare, care va preda acelas curs.
O asemenea scoală, insă mixtă şi cu o institutoare, se va deschide in cătunele sau fracţiunile de comune, cari, neputănd din causa distanţe! sau altei impedicârl, să profite de şcoala dm cenţiul comunei, vor avea p< ste 50 de copil din ambele sexuri, apţi a o frequenta.
Art. lll. ie fie-care comună rurală de peste .1 nj“ de iocuitorl populaţiune aglomerată, fără a socot' fracţiunile de comună şi cătunele, se va înfiinţa câte o scoală primară de băeţl şi una de fete, propuindu-se in fie-care atât cursul in'-ieri or cat şi cel superior al instrucţiune! primare.
1	enţi u fie-care din acest curs va ii căte un ins-
----- — ^	^ vcilc uu rus-
txtutoi ia scoaiele de bâeţî şi căte o institutoare la cele de fete.
Doue asemenea scoli se vor înfiinţa in mijlocul fie-cărui grup de comune dintre cari nici una nu are trei mii de locuitori populaţiune aglome-
FGIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 28 lanuare —.
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALB UNUI MARINAR FRAN0B8 IN N0UA-UU1NEA
traducere de
P. M. GBORGESOU
Efi âmi închipuisem că această desfăşurare de popox se tăcea in onoarea mea ; dar gasdă-meaârni risipi această ilusiune spuDăndu-’ml, că aveam să asist la adunarea poporului ce ţinea regele la fie-care lună nouă, afară de timpul ier-nel. Presentaţiunile se făceau intr’o intensă curte a palatului, reservată pentru asemenea ocasiuni, şi aşternută cu lespezi de marmură albă, frumos lustruite şi incinse fie care cu căte uu cerc lat de aur curat.
Cănd intraiil in această curte, remăseiil inmăr-rnurit vezând oamenii imbrăcaţî numai cu o fâşie de materie subţire, lungă de sease degete, iar femeile cu desăvârşire goale. Cu toate acestea ele nu păreaţi de loc sfiicioase.
In fundul curţii se înălţa un umbrariu imense, de [culori deschise, al căiul fond fiind de table de aur lustruite, resfrăngea razele soarelui cu o strălucire care lua vederile. Lub dânsul ae umbreaţi două tronuri de aur curat, pe cari şedeau regele şi regina. Pe cele dcuâ trepte ale tronului regesc stăteai! patru bărbaţi numiţi noos, adică: inţelepţl; cel duo! cari veneai! imediat după rege, erai! nisce bătrâni, a căror păr alb, barba lungă şi sură şi aerul venerabil, ar fi inspirat respect şi omului cel mal impietrit. De ambele părţi ale tronului, legaseră cu funii de
cânepă Împletite cu şuviţe de aur duoi grozavi tigri vil, cari păreai! gata a năvăli asupra mul-Pmeî curtenilor. Curtea era plină de aceştia, dar ei erau separaţi de umbrarifi prin o numeroasă gardă de călăreţi, cari stând cu spada in mână şi cu lancea plecată, păreaţi că nu aşteaptă de căt un semn al monarhului spre a măcelări pe toţi aceia din supuşii lui, cari ar fi avut nenorocirea să-I displacă.
Ori-cine intra in curte avea să treacă pe d’i-n am tea uuul şir din aceşti gărzi, cari stăteau pe căluşeii lor nemişcaţi ca nisce statue. Cănd ajungea lângă timbrării), cădea pe brânci, si se tîiR in aceasta posiţiune până la picioarele tronului regelui pe care ăl saluta ridicăndu-sl de tieî 011 mâna spre el, fără insă a cuteza să se uite in faţa lui. Unul din gărzii călări ei atingea atunci cu vârful lăncii şi el âşî urma iarâsî drumul tot tirăndu-se pe brânci, pănă la estremita-tea opusă a umbraiiuluî, unde i se da voia a se ridica de jos ş. a se amesteca printre spectatori.
Eia in adevăi ceva surprinzător,,a observa — cu tot ceremonialul ce se păzea-iuţeala cu care se îmbulzeai! credincioşii regelui din Ciitar la picioarele tronului şefi. Cu toate acestea, rândul înfăţişării mele abia veni după cinci ore Mă presintai, fără nici o sfială.
Nu eiam nici curtean nici vre un criminal. Diept aceasta mulţimea cănd mă văzu, remase coprinsă de tăcere, aşteptând să vază ce avea să se intâmple. Regele se plecă spre bătrânul noos care stătea in picioare la dreapta sa şi ăl vorbi ; acesta repetă vorbele stăpânului şefi către un alt noos, mal puţin bătrân, care se afla pe a doua treaptă a tronului şi care le transmise celui de al treilea postat tocmai la marginea umbrariuluî. Acesta mă intrebâ, in fine cu glas tare.
- Cum te chiarnă ?
Respunsul mefl fu primit de al treilea nooc dm partea stângă, şi urmând ast-fel, - pentru astă-dată, in direcţie opusă-răspunsul mefi a-
junse pănă la rege. Ceremonialul acesta fu păzit cât âmi ţinu interogatoriul.
-	Mă numesc Ludovic Tregan.
-	Din ce ţară vil ?
-	Vifi d’intr’o ţară care se află dincolo de marele ocean.
Aici se făeu o tăcere şi un schimb de căte-va vorbe.
~ Cura te aî făcut alb ?
-	Aşa am fost tot-d’a-una. Toţi locuitorii din
ţara mea sunt albi.	‘
Altă tăcere şi alt schimb de vorbe. De mal multe ori deosebiam vorba edsse, şi începusem a mă simţi obosit in posiţia in care mă aflam (căci mă aflam tot lungit pe bancă) cum si de pi unirea ce âmi făceaţi, pe care o gâsiam mal puţin îndatoritoare de cât precum aşteptasem.
-	Ce fac omenii din ţara ta ? ‘
-	Scot aur din pământ.
-	Cum proced el la această' lucrare ?
Desluşirile ce le dădui, fură ascultate in cea
mai profundă tăcere.
-	Vrei să mergi la minele de aur ale ma-relul-rege (un mic sgomot mă făcu să pricep că toată mulţimea se plecă intr’unmod respectuos) si să arăţi sclavilor mei cum se caută şi se scoate
-	Aceasta e dorinţa mea cea nrai vie.
In momentul acesta simţii o uşoară înţepătură la spate si mă retrasei, incăntat * că mă puteam scula iar in picioare.
Când am ajuns in rgalerîl, mi se întunecară ochii de spectacolul ce se desfăşura in toată sphmdoarea lui. Un soare luminos strălucea arun-căndu şi razele pe cutele umbrariuluî, pe uni-iormele aurite ale gărzilor şi pe lespezile de a-celaşr metal cari acoperiafi curtea şi galeriele-
ln fund, la dosul umbrariuluî, se inălţafi cur. mal). imenşi, cari ăşl legănafi mlădioasele ramur-la adierea unui vânt uşor; pâserî cu penele pesi tnţe se jucaft gonindu-se iu aer.
Nu mă mal puteam sătura d’a admira această desfăşurare de bogăţii, acest lues de culori!
Regele eml făcu multă impresiune cu in sa talia ; căci el nu era, in adevăr, mal ’m de patru picioare, iarfemeea lui era incă sim mărunţică. Amenduoî erau îmbrăcaţi cu toai splendoarea şi bijuteriile de cari erau încărca ehinteifi cu o strălucire care bătea si mal mu la ochi, de veme ce cel l’alţî din ‘supusi! si şi chiai nobilii inşi’şl, nu aveau voiâ de â pur giuvaerurî.
In fine recepţiunea era pe la sfârşitul el, toată mulţimea căzu cu faţa la pământ, pe căi maiestăţile lor se intorceafi la palatul reges A na dispăruseră din ochii publicului, si indai mo văzui ocolit de cel mai distins! Orangunc cu soţnie lor, rugăndu-me a-i Însoţi acasă donşil şi a le primi ospitalitatea. °
De abia isbutiî să scap de stăruinţele lor, mă mtorseifi acasă la Caihar unde mă aştept an a Lainlam, cuprinsă de neodilină. Ea r< naşe încântată cănd ăl esprimam mirarea pei tiu toate căte vedusem; dar cănd începui să-vorbesc despre nuditatea femeilor si despre dei gus u ce ml inspirase vedert-a lor, ea me ii trerupse cu un aer de mirare şi-’mî zise:
- Dar de ce te miri, aşa este aici obiceiu loţl fac aşa. Şi apoi ce serică aceasta?
V t<a!,a “ea 1111 e obiceiul acesta, ’I m punsel: acolo femeea, care ar umbla astfel, a h despreţuitâ.
Lamlarn mă privea cu un aer care âmi dădi ’iwsr» ^ câ-î făceam rt-fi cu vorbele mtle jin g ' bii dar săi dafi să priceapă că a'preciăril popoaielor se deosebeai) in privirea gusturilor Gopila âmi zise insă cu tărie :
■	^ooieni depiinse cu obiceiul aceşti
mea in topilâria ; acelea c ari se împotrivesc a’ ima sunt edze, adică nebune, şi sunt trimişi ia Gutar. Cu un cuvent nimenui* uu-I e permis
rile ei ^ noastră' de căt adoptând obiceiu
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LlDE
rată şi toate la un loc aă intre zece şi două-spre-mii do locuitori. Cursurile superioare ale acestor scoli se vor întreţinea cu cheltuiala tuturor comunelor cari vor face parte din grupul pentru care aceste cursuri vor fi înfiinţate.
Art. 112. Atăt seoalele primare de gradul ăn-tâifi, căt şi cele de al doilea, pentru ambele se-xuii, se vor imulţi in raport cu pupulaţiunea SLoalelor, in aşa ful ca să nu rumăe nici o dată pe seama unui singur institutor safi institutoare mal mult de una suta elevi sad eleve.
Air. 113. Fiecare comună va procura pentru fie-care scoală de bălţi sau de fete de gradul ântaifi sau al doilea, căte una sau mal multe sale Îngrijite şi încălzite pe cheltuiala sa, in cari vor sta şi noaptea elevii sau elevele cari vor avea locuinţa prea .departe de scoală si cari ’sî vor fi adus hrana trebuincioasă.
Art. 114. Institutorii, vor cultiva pământul ce le este dat de comună, mal mult in vedere do a seivi ca model celor-alţl locuitori din comună şi de a introduce in practica agriculturel procedările cele mal nouâ. El vor cultiva pe cât se va putea tot toiul de plante, vor sădi si altoi tot felul de arbori fructiferi şi se vor pune in posiţiune de a se putea procura sătenilor sc-minţele şi resăditurile cele mai bune atât pentru plantele usitate căt şi pentru cele noii introduse.
Această cultură va fi întrebuinţată de institutorii cursului superior primar şi ca mijloc demonstrativ pentru a iniţia pe elevi in toate cu-riosciuţele agronomice pi actiee.
Alt. 115. Institutorii şi institutoarele vor ţinea1 scoală in toate zilele de la 26 Octombre până la 23 Apiilie, afară de Duminici, de s6r-bătorile dumeiiicalî sau naţionale, de opt zile la Crăciun şi de cinci spre-zece zile la Pasul.
La sfeişitul luneî Aprilie vor avea loc cxa-mmele anuale, promovările in clasă si împărţiri ie de premiu.	"	•
Ari. 116. in toate Duminicile din tot cursul anului, institutorii şi institutoarele vor conduce pe elevii si elevele lor la biserică, pentru a căuta m coruri bisericesc!.
Art 117. In fie-care duminică de la 23 Aprilie păiiă la 26 Octombre, institutorii si insti-tutoaiele vor iutruni pe elevii sau elevele lor, in timp de cel puţin douâ ore, pentru a 'i face prm repetarea lecţiunilor, să nu uite, până la începutul anului şcolar următor, cuncKcinţele câştigate înainte de 23 Aprilie a anului curent.
Ari. 118. In fie-care Duminică din tot cursul anului, institutorii şi institutoarele vor Întrebuinţa asemenea cel puţin 2 ore pentru a face ectuii utile la adulţi şi adulte, predând acelor cari vor voi şi cunoştinţa cetire!, a scriere! si a calculului elementar.
. Art; 119; Fie-care comună rurală va putea însărcina, in schimbul uuel diurne, pe un fost saii actual militar, cu conducerea esereitiilor militare şi gimnastice a băeţiîor din seoalele comunei.
Art. 120. Nu se vor admite in seoalele de baeţi sau de fete, copil mal mici de 5 ani. Acel cari se află in scoală vor fi esclusî Îndată ce vor îndeplini 16 ani.	*
Nu se vor admite in scoale mixte copii mai mici de 7 ani, nici mal mari de 11 ani. Acel
Lipsii ea de la scoală se va considera obicinuită când absenţele nejustifieate vor ajunge la o a treia parte din lecţiunile luneî.
Art. 127. Amenda este de 50 de bani. insă după ce va fi fost aplicată de douâ oii fără e-tect> va putea rădica la 3 lei, apoi la 6 lei şi m urmă la maximul de 10 lei.
Amenda va putea să fie aplicată in toate gra-ţ t e sale in cursul unui an. Se va putea repeta in anul uimator, insă incepând din noti de la gradul ăntâiti.
L n îegulament va stabili normele pentru aplicarea şi implinirea amendeî.
Aii. 128. Sumele ce vor resulta din executarea amendelor, vor fi întrebuinţate de comună pentiu premii şi ajutoare la copii ce urmează la şcoala primară a comunei.
Art 129. Disposiţiunile penale din articolele piecedente se aplică numai Ja locuit oii! din cen-truriie comunelor şi din acele ii acţiuni de co-Bnme in cari există o scoală primară si unde populaţmnea e reunită şi locuisce incase chiar împr ăştiate dar nu mai Îndepărtate de scoală de cat duu£ kilometre,
(Va urina).
AItKAA ZIARELOR
* * J
Românul'l costată, că aleşii naţi-u nel din di aiul Mitiopoiiei iute se obosesc cănd e vorba de luci u; uită, se vede, mandatul ce l’atl primit de la naţiune.
In alte ţâri, spre tsemplu in Englitera, şedin-ţek> duitază nu 4-5 ore, ca la noi, ci une-ori 30 şi chiar 40 de ore şi representantii naţiunii stau la poetul de onoare ce li s’a Încredinţat, nepermiţt ndu-şî a zădărnici prin pâiăsirea si din-telor Jaborioastle lor luciărî, nici a Întârzia din causă de obosire binele ce cată a se fiice pentru naţine.
Ori'-ce zi, orice oră trebuie să-sl albe datoria şi lucrarea iei.	'	*
In afacerile private nu lasă nimeni p’a doua zi ceea ce este bine şi folositor să se fată astăzi.
Aşa, şi mai mult încă trebuie să fiă si in cele publice.	1
cari se află in scoală vor fi esclusî undată ce
vor Împlini 12 ani.
Alt. 121. Art. 107 şi 109 so aplică si la scoa-Iele rurale.
S 4. INbTKUCŢTţJNEA OBLIGATOBIE
•	Distiucţiunea primară de gradul ăn-
t'eiu este obligatorie pentru copii de ambele se-xurl, de la etatea de 7 ani până la 12 ani. “fia este dată sad in seoalele publice sau in seoalele private, sad iu familie, de către părintele de familie sad de orî-ce altă persoană Însărcinată de densul.
. Art’ 123- Instrucţiunea privată se dovedeşte cu certificatul direcţiunel scoale! private respec-ive, şi instrucţiunea in familie cu deciareţiunea părinţilor sau a celor ce le ţin locul, făcută la primarul local.
Seoalele private ce so vor dovedi că avi eli-leiAt certificate falşe, vor fi incluse de consiliul comunal respectiv, pentru un timp de cel Puţin o lună şi cel mult şase luni, iar părinţii sau înlocuitorii lor cari se vor dovedi că au făcut declaraţiunl mincinoase vor fi condamnaţi ue consiliul comunal la o amendă de cel puţin
0	lei şi cel mult de 50 de lei.
Art 124. Aceeaşi obligaţiune pe care o are părintele de familie de a instrui pe copii sâi, o aie direcţiunea institutelor orfauotrofice pentiu C0Pu din acele institute, precum şi tuteriî, maiştrii, stăpânii, pentru copii pe cari ’I au sub ugrijirea lor sad in serviciul lor.
Alt. 125. Primarul comunei va fi dator să iaca a s© compila in fie-caie an, cu o lună înainte
redeschiderea şcoalelor, lista tutulor copi.lor 111 comună ajunşi la etatea, la care sunt obligaţi naŞcoală, adâogandu-se indicatiunea
1	nnţdur sad a celor cari le ţin locui. Această * ^ccmfnmtatâ apoi cu registrele copiilor in-cnşi m scoale, va servi a constata pe cel cari
contravin legel de faţă.
.■f2*’' Foţi acel cari a fi obligaţiunea dea se îngriji de instrucţiunea copiilor, vor fi con-aînnaţî de primar la amendă de căte ori vor calea prescnpţiunile Ic gel de faţă.
Amenda va fi pronunţată atăt pentru nein-„a ?lea c°)'lil01' cât şi pentru lipsirile obicinuite, când nu sunt justifici. Pentru acest scop, in-sututonl vor notifica primarului din lună in lună pe cei cari lipsesc obicinuit.
* Eatâ cum „Binele Public" zugră-
veşte oiganisaiea coterie! de la putere:
Voesce viziiul să scape de căţi-va tovarăşi, de care nu mal are nevoiă după ce i-a compromis?
îndată naţiunea, adică „aleşii naţiunii8 d-lui Rosetti, se întrunesc in conciliabul şi discută a 89-a prefacere ministerială, desemnând anume pe cel condamnaţi a fi Înlocuiţi. După ce Penaţii şî-a jucat rolul, atunci Joue se arată, c’un semn impune tăcerea şi le zice:-scopul este i ajuna căci am voit numai să-i fac a înţelege că din graţia mea stat) pe fotoliele invidiate, că e mal bine. să, se retragă de bună-voiă cănd void vrea efl, de căt cu scandal, ca să ne rîdă lumea.
fu imposibil, căci timpul pe care această d-nă spunea că ar fi fost Întrebuinţat in cura acestui spital, nu ne arăta de cât pe un altu d-n ce se găsesce trecut sub nume de Ion Meroma, pentru care d-na intre bată fiind, respunde că nici nu 1 cunoasce, nici că ar fi audit vre-o dată de acest nume. Cred, d-le redactor, că si d-voastră ea şi noi vedeţi imposibilitatea dării unui certificat de această natură; căci dăndu-i-se certificatul, d-nu dr. este ţinut să probeze starea in semeni a lui Ion Maronia, si nici cum pe a lui ian M. Roman, care nu se găsesce figurând prin mei un registru. Dar fie că acest Marama, este chiar Roman, fie că este adevăratul Maronia, dar aceasta nu este de datoria noasta a sâ probăm, iiind-că la intrarea safi esirea dur spital, nu suntem obligaţi de vre-o lege sau or-ce alt ordin să cerem actele de identitatea persoanei, sau să cunoscem genealogia familiei.
Căt despre darea afară cu bruscheţă, mă grăbesc a vâ arSt.a faptul cum s’a petrecut. Do aceea cred că este mai bine să seim cum sunt împărţite cancelarieie spitalelor, si scopul pentru care sunt făcute; fie spitalul cu 2-8 secţiuni, ei are tot atâtea cancelarii, in cari după* ter-mirarea vmrUlor să fac safi operaţii, sau să da Ci consultaţi uni grâtuite prin urmare, nu putem per-nmte unei dame să sta cu noi cănd aveam 6	8 bolnavi de diferite boale cari trebuia sâ'I
consultăm, fie că era boale secrete, fie că aveam trebuinţa (|0 linisce ; această d-nă trebuia să aiba de Ja natură cel puţin o seăntee de bun simţ ca să părăsească cancelaria, după ce vâ-ause că era imposibil luarea certificatului; insă ue făcând aceasta, am fost nevoiţi să o poftim ca să se retragă. In aceasta a constatat brus-cheţa, de care informatoarea va vorbit, a asa de mult.??	*
Cunoscăndu-vă bunătatea d-voastre, termin ru-gandu-ve să daţi in numărul cel mal apropiat pubhcitaţeî, in toată intinderea sa, această apâ-rare justa, stiindu-vS iubirea ce aveţi ca lumina sa străbată, acolo, unde întunericul& din intăm-plare se insinuează; făcând pe onor. public judecător eonsciincios a’l adevăratei stări de lucruri.
Primiţi, vâ rog, incredinţarea deosebitei stiml ce vâ păstrez
George I. Rădulescu.
Estern servic. Medical Pliilantropia.
rea va rămânea aci pentru moment. Conservatorii- libera II afi de gănd să ofere in onoarea d-iuî Benningsen un banchet la care vor asista toate fracţiunile partidului. Prezidentul Koller a promis că va asista şi el.
(Ha vas).
Cursul de Paris.
Renta română 5“/,, 78.--
Acţ. Bănci Roul —.— Renta franc. 5 «/„ 119.50 Lose tureescl . . . 49.25
Cursul de Viena
Napoleonul . . .
Galbenul.......
Renta met. 5
9.38
5.53
74.10
Cursul de Londra
Inipr. Openheim . 107.— » Stern .... 104.'/,
BIBLIOGRAFIE
St îecomaudă cu deosebire ca ni cosnrie tuturor autorităţilor, funcţionarilor publici, d-ior advoc ţi şi particularilor.
Codicele Comunale
MEDIC ŞL CHIRURG
D™1 YVTLH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA,
TIî 33 .A. T IR, XJ
«•
* *
_ „Timpul" incatenează atăt de logic faptul delapidare! de 83CC0 franc!, de mal zilele trecute, al cărui autor e G. Bil-cescu, fratele directorului bănci naţionale, cu cinstitele afaceri ale mucmiiuluî naţional Simon-Micha lescu.
Mucenicul declară ia Senat, unde fusese ales pentiu a fi spălat de afacerea Warszawsky, că scabroasele afaceri există in adevăr, că bugetele sale de mucenic ridică chiar un colţ al vălului şi... Senatul, corpul ponderator, prezidat de un nu de Domn, trece la ordinea zilei ca si când nimic nu s’ar fi zis. Vorba ceea : „nici usturoii) n’a mâncat, nici gura nu-î miroasă.8
*
* *
„Presa" face politica internă.
D-lui redactor al „României Libere8.
D-le redactor!
Cc-ţiud numărul de la 20 Ianuare a. c. cu multă părere de râu, am vâclut că daţi publici-rt ţei la cronic a zilei, o infoimaţie de felul ur-mâtoi : Că o d-nâ oare-caie, presentăndu-se hi cancelaria medicală a Spitalului Pliilantropia, pentru ca să obţie un certificat, nu numai că nul sar fi dat acest certificat, dar că ar fi fost cinar dată afară cu bruscheţă de d-nu dr secundar.	s
Mare ne a fost mirarea cănd am vădut că se aruncă cuvinte imposibile de probat asupra onorii şi reputaţiei deja făcută. Pentru aceasta vâ iog rog aemn a fi buni să daţi publicităţii şi acest reepuns de apărare din partea noastră, narârdu-ve faptul in starea lui normală, cinici cum de naturat ca al informatorilor d-voastre. Iată raptul: intr una din zilele tre cute ale curentei luni, m s’a presentat o d-nă care să pretindea a fii soacra unui oare-care d-nu Ion. M. Roman ; zicendu-im că acest d-n ar fi murit in acel spi-ai, tei viciu medical, pentru care cere sâ’I facem un certificat având necesitate de el la un proces intentat decedatului Roman. Pentru ca să procedam la faceri a unui certificat, fie el de orî-ce natui ă, trebue a ne supune unor reguli destul de riguroase, căci certificatele se dad ue d-ni d-rl şefi ,.jje onoarea pi conşdinta lor“ ; d aceea câtând tableta de intiare a bolnavului, îegistiu de intrare şi eşire al administraţiei, si legistiul in care să tree actele de înmormântare, in fine căutând totul ce ne era necesar pe-ntru ca să găsim numele individului Ion M. Roman,
A-seaiâ, la teatrul naţional, s’a reprezintat pentiu ântăia-oară piesele : Moatâ şt vie, comedie in 8 acte, traducţie; Scânteia, si ‘Puiculiţa, comedii m căte un act.	1
Abstracţie făcând de oare-carî mici stângăcii piesele au fost bine interpretate. In prima piesa! ci. Iulian şi d-na Ecmânescu aii avut căte-va momente de natuialeţâ admirabile. Traducţia acestei piese ar fi putut fi mal bine Îngrijită. Sfrijitul el nu prea e natui al; ni se pare că in franţuzeşte mai e şi actul al patrulea. Public a fost destul.
Observăm numai onor. direcţii a teatrului că Scanteea e cam obşeenă.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
9 Februare — 9 ore dim.
,	Athena, 8 Februare.
Minifcti ul de re-sboiu a comunicat Cameriî deputaţilor decretul regal prin care se chiamă in activitate de seivicifi garda naţională, care cu-pimde oameni de la 30 la 40 de ani. Acest apel va aduna 113,998 oameni.
Prm/,roi ^	,	Paris, 2 Februare.
Pioectul de lege presintat de d. Naquet pentiu restabilirea divorţului in Franţa a venit azi m discuţiune la Cameră şi a fost respins.
,	„	Londra, 8 Februare.
bn Charles Delke anunţă Camelii comunelor că o parte dm corespondeuţa diplomatică relativă la cestiunea orientală va fi comunicată măine parlamentului şi ceealaltă parte peste vreo 8 zile. bub secretarul de stat la afacerile esterne îemoeşte declararea sa că nici o putere n’a accep-a Piopuneiea nnei conferinţe la Constantinopol dar că propunerea Porţii de a incheea noul ne-goţieri intre reprezentanţii puterilor din Constantinopol şi Poartă se examinează merefi.
M- - ,	Madrid, 8 Februare.
Ministru Canovas şi-a dat dimisia - Regele Al-fons a chemat pe d. Sagasta.-Noul ministere constituit ast-fel : Sagasta, prezidmt al consiliului. Aimingo, la externe; Camacho, la finanţe, Aionzo, la justiţie; gin. Martinez de Camp+s, la râsboifi ; viceamiralul de Pavia, la marină;
A vaieda la lucrările publice ; Cuesta, la colo-mi ; V. Gcnzales, la intime.
.	Viena 8 F bruare
F'Oeschen şi sir Elliot-, ambasadorul Engli-teru ia Viena, aii avut o conferinţă de mai multe ore cu baronul de Hayimrle. Ambasadorii celor-lalte mari puteri afară de d. d Ounil, ambasadorul Burieî, afi asistat la iuceputul iuti eţmeriL Mai tăi z,fi a venit şi nunţiul aposto-11 • upâ conferinţă, d Coeschen a expediat mai im ite telegiame; el n’a primit pe nimeni in visita şi a plecat astâ-searâ Ja Comrtantiuo-pol pe la Triofct.
p. , ,	,	B+rlin, 8 Fi-bruare
uichstagul e convo-at pe 15 febr.-In aface-i ea duelului Ludvin-Bt nningsc-n, presidenţiî grupurilor j aiJtmeniare de caii ţin < el doi ’adver Hui au primit o comunicaie. Se pare că aface-
Special: EGALE DE FEMEI Şl SYFHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in slraea Sf loan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3—5 p. m.
TEATRUL DACIA
... Marţea Joia ai Sâmbăta
BALURI
MASCATE
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
i. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe ^lua de S8 Ianuarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite.
Comp. Vend.
b °lo ” Căilor ferate Române.
8 Domeniale.....................
Dob. 10 fr Oblig. O. pens. 300 1. . !
7 % Scrisori fondare rurale . . . ? “ia »	» urbane. . .
8	% Impr. Municipal.............
f ■ cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 % Renta română................
Acţiuni Dacia..............Nuoî."
» Romania....................’
» Banca Naţională a României. Domeniale eşite la sorii şi cup. exig.
Oblig, de Sta't . . ’
Rentă ...............’
Căilor ferate . . .
Scrisuri...........
Argint Naţional contra aur . . .
Bilete de Baucâ.................‘
Rubla bârne .......
Florini................... . . '
Lose otomane...........
CURSFi VIENA 8 Februarie
Napoleonul . Ducatul .	.
Lose Otomane. Rubla bârne .
88
92
103 >/, 194 99 94 101 27 78
570
89
93
ui4
196
100
95
102
28
79
575
arg.
aur.
aur.
1 % 1 «/o
2 14 45
CUBHT’T WN REEMN
8 Februarie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	o
Priorităţi	»	»
Oppenbeim......
Ruble hârtie.........
Oblig, noi ....
Lose otomane .	.
100 70100 70
cuBsn, mm paris
8 F’ebruarie
Renta Romană Lose otomane
»«HIV 1' III.
28 Ianuarie
938 d53 22 40
2 15 0
938 553 22 40
123 85 123 \
i>6 %' -.6 35
u>9 X 09 »/. 213 45-j 13 oo 93 20 yj 40
78 49 ■/,
Paris (3 lunii ... .
- la vedere . Londra (3 luni) .
“ la vedere Berlin (3 luni) .
» ia vedere Viena la vedere
99 25 100 15 25 15 2. /37> 122 % 124
•-I4 «/
78
49
215

BULETINUL FINANCIAR de la 8 Febr. 188I
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. . —.____
Obligaţiunile idem 100.70 Acţiunile idem. . 56.50 Obl. nour 6»;0 idem. 93 20 Impr. Oppenbeim. 109 75
un volum cartonat, copriii^âiid 116 ugi şj Ffgn-la încuie in vigmire relative )a administraţia judeţelor şi comunelor, adică:
Ligile şi îeguJamtntele pentiu Consillelc Co-muiijiR şi „tu ţi li , cele ngi imlf, ] < milana arin atu, lu ci iu tfn enful «ciitrilnţiunik r, Patente: Licenţe şi J er n jiţium a Jir, Oficiu de s.aie civilă, Guardâ civică, Ispreţirnrî, Monopolul tutui urilor, legea IR cri rulă completată, a -1 îţiilii ulnî a	riilir de eiealc, Con-
vi iilia eciiu reiaiâ cu Austro-Crgaiia, etc,pre-i um tente i < ţ r 1; n , i ti li şi < r< orarii le comunei Bucuiesc! adunate şi 'anotate de']. Im. i e In m n şi L< in 1?. i âlliiii unu.
De vânzare la librăria fiaţilloaniţifi ei comp. sti. Liprcani 27, şi la Rigistratuia generală a Primării Capitalei, cu preţul de 6 lei.
Adrese pentru telegrame FERMO 8ENZA1.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Prima Soeietate i. R. priv. de naviga-ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 lanuariu 1881 s. n. VAPOARE DEPUS l'A flecare la vale.
De la Budapesta Dum. 7 ore a. m. „ Orşova Marţi 12 „ amez „ T.-Severin ’	1s0„ p.m.
„ Calafat „	6 „ p. m.
„ Corabia Mercur! 2 „ a. m, „ T. Măgurele „	3i0 „ a. m.
La Rnsciuc „	8	„ a.m.
De la Giurgiu „	1115 „ a.m
„ Cernavoda „	0» „ p. in.
„ Brăila Joi	a. m.
La Galaţi	„	a. m.
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă	9 ore a. m.	
„ Brâilâ „	10“ „	a. m.
„ Cern. vodă „	5-° „	p. m
La Giurgiu Duminecă	6“ „	a. in.
De ia Giurgiu „	H» „	a. m.
„ Rusciuc „	12 „	am6z
„ Măgurele „	540 * ;j	p. m.
„ Corabia „	v40»	p. m.
„ Calafat Lunî	9“ „	a. m.
La T.-Severin „	4» „	p. m.
De la Orşova Marţ!		a. m.
Serviciul local intre Galatl-Tukea-		
Ismail		
In jos : de la Galaţi la Ttirce-Is-mail, Marti şi Sâmbătă 9 ore a in.
In sus : de la Ismail la Tulcea-Galaţl.Merc. şi DuminecâSorea.m. Serviciul local intre Braila şi Galaţi De la Galaţi la Brăila in toate zilele la HI ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate ilele la 3 ore p.m.
Agenţia vapoarelor. J
Prea Important**^
Aducem la cunoştinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru Depoîi de haine bărbăteşti titulat :

GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. 7. SUR HOTEL FIESGHI
«» /
Au sosit din propria noastră fLbricatiune din Europa enorme cuantităţî de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aiderdwi. Sepskin, Mon Lin iac, Latin fritlat, Elastic etc. etc., pănă la cele rnaî fine calităţi.
WETF.AXiTO.A2SnEî ^OIDIEIRJNriE-’aMl
cu gulere de Seone, Biber, si A stragan fin persian, gulere portative de diferi le Mitul veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţî superioare.
Costume fantasie de Caingarn, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiune de pantaloni,
„mivote“ desennmrî foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croeliî, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. *7, SUB HOTEL F1ESCHI.
NB. — Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziunî regretabile.
AMURGII
De închiriat de la Sf. Gheorghe viitor, 2 prăvălii, la intrarea Bălei Bosel asemenea şi apartamentul de d’asupra compus din un salon şi 2 camere.
' A se adreca la D-nu Rafailovicî chiar in sala Bossel.
0 DOMNIŞOARA
absolventa a scoale! centrale dm capitală, docesce a preda leţiunî iu familii şi pensionate private. A se adresa la tiuuea acestui jurnal.
Str. Şelari No. II si 12
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII
In curte la No. 11 este o pivniţă mare de închiriat de 40 buţil, tot in aceeaşi strada No. 12 este un magazin mare de închiriat de Coloniale sau de ce va voi doritori.
Adoratori să se adreseze in a-aceeasî stradă No. 11.
SE CERE ZEŢARI
14, Strada Covaci, 14
De închiriat
Un mare magazin avend o frumoasă şi elegantă faţada se inclii-riadă chiar d’acum in strada Carol I, No. 2 — 3 doritori se vor adresa la I. & L. LOwy in acelaşi local
ASTHUME!
GIGARETTE INDIENNE
CU CANNABIt — INDICA De 6RIMAULT & G*% p har maci şti la Paria
Este d’âjjunsii d’a aspira Tumulii Clgaretelorii cu Cannabis indica, pentru a face se dispare asthmulu celu mai violenţii, tussea ner-udssâ, riguşeala, stingerea vocel, nevralgiile faciale, insomnia ţi pentru oombatterea phthisiei laryngea, 51 toate afTecţiunile căiilorîi resplratâre. — Fie care cigarettă pdrtă semnătura GRIMAULT « Cu.
Depositu in principalele Pharmaciî

MC* De verujare •‘Mp
Una pereche case situate in strada Pitar-Moşiu, No. 1 a-v&nd 8 camere, 3 dependinţe, grajd, şopron, 2 pimniţe şi curte spaţioasă, amatorii se pot adresa pentru informaţiuni in strada Dionisie No. 10.
ELIXIR DIGESTIF de PEPSI
de GRIMAULT & C“. Pharmacisti. la Paris
mX
Cea mai mare parte din bolele de stomaelm pro vi n din însulicienţa de suc gastric pentru facerea digestiunei. Pepsina Grimault şi cie preparată cu sucul gastric al dieiare proprietatea dea inlocui la om acest element al digestiunei. Această substanţiă este eare impreuna cu acidul lactic transformă in stomachu carnea animalelor intr’un liquid assimîlabil care este sorgintea formarei sângelui.
Alcoolul vinurilor generbse conserva pepsina mai bine de cât ori care alt agent.
Forma de Elixir trebue sa fie preferită pentru administraţiunea acestui medi amem Elixirul de Eepsina al lui Grimault şi Cie, preparaţiune agreabilă la gust. v.ndtca seu previne.
Digestiunile cele rele,
Greţile şi acrimele,
Gastritele şi Gastralgiele Durerile de stomachu,
Vărseturile si diarrhea, Migrena,
Umflăturile de stomachu, ISolete de ficat.
LA PARIS, §1
Cassa GRIMAULT şl Cie S, strada Vivienne
]N PRINCIPALELE PHARMAC.il SI DROGHERII

CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al tacul tatei de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluî CLIN, ca bromar de caiaphori' i ee întrebuintâză pentru vindecarea boielor următore: i Asihmul, Afecţiunile inimeX şi * căilor respiratorii, Tuse ntrvisă, j Spasme, Tuse măgărescă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţiuni j utrvdse, Dense de Saint-Guy. Paralisia agitanti, Tic nervos, şi in generat S in Iote tulburările nervose causate prin studii escesive, Bote cerebrale j sau mintale, Delirium Tremens, ConvulsiunI. Beşica şi căile urinare, i sţi in Escitaţiunile de orl-ce naturi.
j A ee lua 3 penă la 6 capsule pe cji. Fie-care flacon este însocit de uă | instrucţiune.
j A ae feri de eontra-facerî şi pe li o -care flacon ase cere ea garanţie, marca fabriceî (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA I PREMIULUI MONTYON.
PARIS. CLIN şi C-nia, 14, STRADA R A CINE.
Deposit in Bucureşti la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguiştî şi la D-nu Risdorfer, farmacist.
l)e veuearo (maclatnri) hărţi e stsicatâ cu ocaua
14, Strada Covaci, 14.
MERSUL TRENURILOR
3PIE T-iTTnTTTT iR
BUCURESCI-BABBOSI-EOMAN, BUCUBE8CI-VEBCI0B0YA, BARB0S1-GALAŢÎ 81 TECUCIU-BABLAD
Bucurescl-Barboşî-Roman
| Ifilom.
de la I Bucur.
10
18
31
40
00
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
467
STAŢIUNI
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Restaur.
Buftea
Perişu
Crivina
Ploesci Res.
Valea Călugărdscâ. Albeşti
Mizil Restaur. Ulmeni Monteoru „ „ „	. Sos.
Buzeu Rest. ]>jec.
Cilibea Itestaur. Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Q aq
Brăila Resta.pjg^
Bărboşi Rest.p°*^,_
Serbeşti P re val
Ilanu Conaclii Iveşti
__	. _	. Sos.
Tecuci Rest. pjcc
Mărăşeşti
Pufeşti
Ajud" Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest. p°|c Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Aretarea Trenurilor
Ore M.
p. m 9 35 9 52 10 03
10 34
10	59
11	09 11 24 11 33 11 57
12 42
12 48
8 10
8	15
9	15 a.m.
Tren de pers. T. mixt
7
Ore M. Ore M.
a.m.
7 40
7	59
8	13 8 36
8	54
9	25 9 50
10 09 10 22
10	59
11	32
11	42
12	00 12 20 12
1
2 o
3 3
b
25 06 37 10 25 4 00 p. m.
11
OreM.
a. m. 9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 4G
p.m.
a.m.
8 00 8 45 a.m.
B arboşî-Galaţî
Kilom. da la Bărboşi	STAŢIUNI
19	BAROŞl Rest. P. GALAŢI Rest. S.
Arătarea Trenurilor			
Tren accelerat		Tren de pers.	
601	603	005	607
Orc M.	OreM.	OreM.	OreM,
a. m. 1	45 2	20 a. in.	a. m. 4 00 4 35 a. m.	p. m. 4 10 4 45 p* m.	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Roman-Barbosl-Bucuresci
Kilom de la Eoman
23
44
55
73
89
103
114
128
147
1G5
179
189
206
218
239
2G1
278
298
319
339
350
354
374
390
39G
408
427
437
450
457
467
Kilom. de la Galaţi
19
STAŢIUNI
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest.
Sos.
Plec.
Valea Seacă
Răcăeiune
Sascut
Ajud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Rest.p“®c Iveşti
Ilanu Conaclii
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.pj^
Sos.
Brăila Rest.
Plec.
Restaur.
Buzeu Rest.
Muftiu Janca Faure!
Cilibia Restaur.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Gălugărescă. Ploeşcl Rest.p°tsc_
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila Restaurant BUCURESCI Rest. S.
Aretarea Trenurilor
Tr.ac. Tren de pers. T.mixt
Ore M.
p.m 8 10
9 OG 9 11
10 09
10	30
11	09
11 33
11	41
12	05
1 14
1	29 1 68
2	04
2	34
3	00
4 15 4 21
6
Ore M.
6	58
7	13 7 21
a.m.
i. m 1 10
1	45
2	00
2	38
3	15
3	48
4	21
6 51
8 36
8	59
9	15 9 30
p.m
8
Ore M.
12
OreM.
p. in. 12 10 12 45 1 17
1 27
1	45
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 p.m
p.m.
7	50
8	35 p.m
Galaţi- Bar boşi
STAŢIUNI
GALAŢI
BABBOŞr.
Itcst. P. Rest. S.
Arătarea Trenurilor			
Tren accelerat		1 Tren de pers.	
602	604	606	608
Ore M.	Ore M.	0 e M.	Ore M.
î a.m. j 12 25 1 00 î a. m.	a. m. 2	50 3	25 a m.	a.m. 8	25 9	00 a.m.	p.m. 12 25 1 00 p. m.
Kilom. de la Bucur.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
279
286
29S
310
325
335
345
364
382
Bucuresci-V ărciorova
STAŢIUNI
Arotarea Trenurilor
Tr. Ac.
OreM.
BUCURESCI Rest. p
Chitila Restaurant
Ciocănesc!
Gbergani
Titu Restaur.
Găeştî
Leordeni
Goleşti
Piteşti Rest. p^c
Costeşt!
Stolnici
Corbu
Potcova
Slatina Rest. p^|c
Peatra
Balş
Peleşt!
Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa Coţofenî Răcarl Filiaş!
Butoeşt!
Streha’ia
Timnea
Prunişor
Palotâ
T-Saverin R. VARCIOROVA Sos.
Sos.
Plec.
a.m.
8 15 8 31
8	52
9	12 9 34
10 04 10 27 10 48
10	59
11	14
11	45
12	09 12 25 12 45
1 13 1 18
1	47
2	10 2 34 2 45
2	55
3	10
3	59
4	29
5 14 5 49
5	54
6	15 p.m.
Tren mixt
17
Ore M.
9
Ore M. I Ore M.
p. in
4	45
5	05 5 31
5	56
6	34
7	18
7	47
8	11 8 25
p. m
m. p 3 30
3	47
4	01 4 20 4 36
4	57
5	20 5 43
5	59
6	20 7 00
7	20
8	00 p. m.
Te
cuciu-Bârlad
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
16
29
36
51
TECUCIU Retiaur. Plec.
Berbec!
Ghidigenî Tuto va
BERLAD Restaur. Sos.
Arătarea Trenurilor
	Trenuri mixt	
	13	15
	Ore M.	Ore M
	a.m. 5	50 6	23 6	51 7	08 7 35 a.m.	p. m. 5	35 6	11 6	43 7	03 7 30 p.m.
Y âr cioro'va-Bucuresci
Kilom. de la Vărdor
STAŢIUNI
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
333
345
358
372
382
Kilom. de la Bârlad
15
22
35
51
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.
Ore M.
Tren mixt
18
10
Ore M. Ore M.
VARCIOROVA plec.
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Timnea
Strebaia
Butoeşt!
Filiaş ’
Răcarî Coţofenî Işalnita
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Craiova Rest.
Cârcea Peleşt!
Balş Peatra
Slatina Rest.
Potcdva Corbu Stolnic!
Costeşt!
Piteşti Rest.
Goleşti
Leorden!
Găeştî
Titu Restaur. Gherghanî Ciocăneşti Chitila Restaurant
BUCURESCI R. Sos.
a. m 11 00 11 21
11	25
12	01
12 44 1 15
57 12 24 86 01 24 50 55 26
4	47
5	03 5 27
5	57
6	12 6 26
6	48
7	13
7	46
8	05 8 25
8	46
9	00 p.m.
a. m. 7 4C
7	55
8	19
8	50
9	39 10 01 10 22
10	46
11	00 a.m.
a. m. 6 la
8 28
8	51
9	07 9 29 9 39 9 55
10 07 10 20 a. m.
Bârlad-Tecuciu
STAŢIUNI
BERLAD Restaur. Plec.
Tuto va
Ghidigenî
Berhec!
TECUCIU Restaur. Sos.
Tipografia Ştefan Mihăelscu, strada Coxaci, No. 14.
Aretarea Trenurilor		
	Trenuri mixte	
	14	16
	Ore M.	Ore M.
	a.m. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.	p.m 9 30 10 01 10 20 10	46 11	15 p.m.
www.dacoromanica.ro
ANUL V. — No. 1095
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINECA 1 FEBRUAHE 1881
ROMÂNIA LIBERA
nsr TOATE 77TTVT=nAT3
ABONAM KiJSTTKI j.Hi:
I* Capitală : l au 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Străinătate: 1 an 48 lei, 6 luut 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director : D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Ânunciun şi Reclame s se adresa :
In Konrania: La admirau Lraţiunt, Tipogra.fia St. Mihâlescu, Strada CoTacI, No. 14 fi la eorreapondenţi! farului din judeţe.	* ~
In Paris:	La SocidM Havan, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube A C-nia.
In Londra: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube A C-nie.
In Berlin, Francfnrt, Znrich, Hew-Tork: Prin compania generală de publicitate G.'L. Dălibe A 0-ftîe.c
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 10 Februare.
„Nordd. Allg. Ztg.“ zice:
Pare a se fl echilibrat in Franţa antagonismul intre curentul pacific şi cel rSsboinic — dar numai pentru moment. Eşecul ce Pa suferit Gam-betta când cu interpeiaţiunea asupa politicei orientale, precum şi marele succes ce l’a avut discursul lui Barthelemv St. I-Iilaire, ne autoriseasă să credem, că disposiţiunile pacificelor prevala, cel puţin căt şi ceie-l-alte guverne vor simţi trebuinţa păcii. Azi nu e cabinet in toată Europa eăre să doriască rSsboiul. Dar cu toate acestea unei partide din Franţa par’că i-ar conveni mai bine râsboiul; dina ceastâ causă Europa se im-pacă cu actualul Cabinet mal bucuros şi mai uşor decăt cu acela care l’ar înlocui in cas de schimbare. Partida pacifică se află ipso fado in cel mai perfect acord cu concertul european, pe cănd un guvern cu resboainice tendinţe, fiind direct îndreptat contra Germaniei, ar trage după sine completa isolare a Franciel.
Berlin, 10 Februa-e.
. Germania se va representa la exposiţiunea internaţională pentru electricitate, ce se va ţinea la vară in Paris.
Roma, 10 Februare.
La meetingul de azi s’au anunţat peste 1200 de reuniuni.
Constantinopol, 10 Februare.
Din cercurile diplomatice se aude că Assim paşa ar fi insărcinat pe ambasadorul turc din Constantinopol să esprime lui Barthelerny via mulţumire a Sultanului pentru discursul său ultim.
Viena. 9 Februare.
Maiestatea sa nu va pleca din causa reposării ducesei de Braganza.
Tot din acest motiv s’a amânat balul de copii, ce era să se ţină săptămâna viitoare la Archiducesa Maria Valeria.
Azi la 6 ore seara principele de coroană Ru-dolph ’şî a inceput călătoria sa orientală. Câteva minute inainte de ora fixată principele, inso-ţit de părintele său, apăru pe peronul gării Stid-balinhof. Tot o dată a sosit şi suita de drum : marele duce Ferdinand de Toscana, marele căminar conte Wilczek, preotul palatului Mayer şi pictorul Pausinger.
Intre cei de faţă se observau archiducele Salvator, ambasadorul belgian Hochstădter, pictorul Canon şi Howoyacki. înaintea portalului se aila o mulţime mare do public distins ce ăl aclama pe principele. Puţinele momente ce mai prisoseau s’au folosit pentru conversaţie. La primul semnal inpăratul se despărţi de fiul seri, săiutăndu-1 de mai multe ori. Precis la 6 trenul plecă.
Viena, 9 Februare
Principele Dom Miguel de Braganza a sosit de la Oedenburg şi a fost intimpinat la gară de arhiducele Carol Ludovic.
Principele moştenitor Thurn — Taxis asemenea a soşit aici din causa ducesei de Braganţa, şi iu aşteptat ia. gară de inpăratul. Toţi membrii familiei vor pleca mâne la Klcin-Heubach pen-h'u a asista la imnonnentare.
Londra, 9 Februare.
Eri d. a. au sosit din Africa de sud depeşi m care se arată frica cea mare a Englezilor ca Burii să nu atace Newcastle, Acestora le a sosit din liberul stat Oranje mari cantităţi de pro-viant şi alte ajutoare.
In Newcastle se află toţi răniţii şi trenul de care al armatei.	*	*	.
Londra, 9 Februare.
Land-liga irlandeză a depeşat la America să to'imeaţă toţi banii ia Paris, unde se află actualmente biroul central.
. .	Atena, 8 Februare.
Ministrul preşedinte Comunduros a declarat in Cameră că actualmente se află sub arme 54,000 de soldaţi şi conchemăndu-se reservele efectivul armatei se va ridica la 75,000 de bărbaţi gata a trece graniţele.
Viena, 9 Februare
Pentru zidirea palatului se va eserie in A-Pfilie un concurs limitat. Oheltuelile sunt preliminate cu 10 milioane de florini.
Constantinopol, 9 Februare.
In Ianina şi Prevesase află actualmente peste 10,000 de oameni infanteria, artileriă şi cavaleria. Furagiul pentru aceşti in urmă s’a si es-Pediat.	‘
Sg constată că Poarta a hotărît să ridice din lesaiia şi Epir dările pentru doi ani anticipative.
Varşovia, 9 Februare.
Guvernul rusesc a conces catihetului de la
ginmasiul de stat din Plak ca să predea religiu-nea in limba polonă. E speranţă prin urmare ca şi celor-l-alte gimnazii să li se acorde acest favor.
_ Cât de neînsemnat va părea in sine acest fapt, totuşi după o matură chibzuinţă nimenea nu va putea nega maţea eîinsemnătate ce o are in principiu. Concesiunea făcută se consideră de o mică breşă făcută in sistemul de până acuma. Viitorul de sigur va mai lărgi această breşă.
Berlin, 9 Februar::
Articluluî apărut in „Nordd. Allg. Ztg. i se dă puţină atenţiune in lumea diplomatică. Cei mai mulţi cred că principele de Bismarck a voit să esercite o presiune asupra Landaguluî ca să o facă dispusă pentru cumpărarea linii Rhein-Nahe.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
11 Februare — 1 ore seara.
Londra, 11 Februare.
„Daily Telegraph" anunţă că atunci când se va presenta Camerei engleze corespondenţa intre emirul Şir Aii şi generalul rus Kauffmann, se va presenta celor doubcamere o moţiune de neinerdere.
(Havas)
A se vedea ultime scirl pe paşiua Ut,
Bucureşti. 31 Ianuarie
Legea instrucţiunii publice, sub imperiul eareia se află astăzi şcoala, datează de la 1864; de atunci de cănd Vodă-Cuza luănd puterea discreţionară in mană, schimbă, prin decrete răpede alcătuite, in-treg organismul politic şi social al statului roman. Graba ce se punea de re-pausatul Domn pentru a preface totul, a făcut ca şi această lege, precum au fost şi multe altele, să nu lie destul de bine studiată, şi prin urmare să nu poată corespunde destul de bine, cu trebuinţele poporului român. Astfel, nu trebui să treacă mult timp, pentru ca cei deprinşi cu şcoala să constate multe lacune şi destule combinări greşite.
Chiar noi, atăt ca membri prin cercurile diligente ale invăţămăntuluî căt şi prin presă, constatarăm multe din neajunsurile legii, si cerurăm in deosebite rânduri umplerea golurilor, schimbarea disposiţiinilor greşite. Deci nu noi ne vom face apărătorii devotaţi ai legii de la 1864, ci din contră vom afirma, chiar astăzi, necesitatea reformării acelei legiuiri,—căci refi sunt intogmite atăt consi-liele, cari fac programele, căt şi consiliul, care administrează invâţământul — căci lipsesce o supraveghere consciinţioasă, adică competinte şi onestă ; — căci n’avefn pepiniere, de unde să iasă profesorii bine pregătiţi, nici revizori capabili; — căci in-vâţămentul real, profesional şi seminarial, nu este mai de loc ţinut in seamă; — căci comisiunile examinatoare, cu toată imbunătăţirea adusă prin modificarea ministrului Chiţu, lasă mult de dorit; — căci recompensarea muncii meritoase era ilu-sorie etc.
Din acestea, lesne se inţelege, că en-tusiaştl pentru legea in vigoare nu suntem. Cu toate acestea şi mai puţină dragoste avem, pentru noul proiect al d-lut Conta.
*
* *
Cuvântul, ce ne face ca să ne pronunţăm in contra lui, [este mal ăntăiiVunpâ-cat fundamental, apoi o mulţime de dis-posiţiuni sucite.
Vom atinge astăzi greşeala sa fundamentală.
Şciut este că factorul de căpetenia al şcoalei este profesorul : el este sufletul care intreţine viaţa şcoalei. Chiar dacă
locaşul va fi derăpînat, chiar dacă copiii sunt refl nărăviţi, chiar dacă cărţile bune lipsesc, profesorul bun, cu o posiţiune respectată de stat. poate însufleţi generaţiu-nile tinere şi a le duce pe drumul culturii. Aşa au inceput betrănii noştri, din chiliele s-tulul Sa va, şi mult ah făcut pentru deşteptarea neamului românesc.
Care este posiţiunea. ce o crează profesorului proiectul d-lui Conta?
De unde până acum profesorul, cu toată negligenţa ce o avea statul pentru bunul sâti traiu şi pentru desvoltarea serioasă a şcoalei, totuşi se bucura de oarecare stabilitate şi era chiezăşuit, fie prin tradiţiune, fie prin judecata semenilor sei. in contra mizerielor politicei zilei, —prin proiectul d-lui Conta, lasă că nu câştigă nimic nici in recompensă nici in mijloacele d’a putea face mai mult şi mai bine in şcoală, dară pierde şi acea brumă de independenţă civică, care ’l ţinea la adăpost de capriţiul miniştrilor, ce din nenorocirea ţârii, fac din cestiunile electorale lucrul cel mai de căpetenia in stat. După sistemul d-lui Conta, profesorii sunt puşi pe linia pomojnicilor de sub-prefec-tură, cari pot fi scoşi la ori-ce moment, de autoritatea centrală.
După acest proiect, este destul ca un profesor să fie bănuit, că votează in taină, ca cetăţean, in contra candidatului cârmuirii, pentru ca toate urgiele ministrului să cadă asupra lui, până âl va arunca şi din locul, ce ’I este incredinţat pe merit şi pe viaţă. Vei vedea numai de ■ căt pe inspectorul general, un fel de poliţaiu ministerial, cu leafă grasă, căşlănd asupra dascălului nelinguşitor , taxăndu’î prelegerile de nedestul de metodice, trăn-tindu’I o amendă, doâ, trei, apoi dăndu’l in judecata consiliului, superior, compus din amicii d-lui ministru, spre a fi dat afară din şcoală.
Aceasta este perspectiva, ce se arată tinerilor, pe care o pornire patriotică i-ar hotărî să Îmbrăţişeze apostolatul profesorilor.
Ne ridicăm cu vehemenţă in contra acestei sisteme, pe care o cugetare culpabilă ori o uşurinţă noghioabă, ar voi s’o introducă in organismul învăţământului, şi întrebăm pe cei ce se numesc bătrânii liberalismului din România: — Oare transformarea dascălului intr’un agent electoral, linguşitor al ministrului, fără caracter şi tremurând in ori-ce moment pentru o mizerabilă leafă, -acesta să fiă ideal partidului liberal, in organisarea învăţământului ?
*
* *
Nu voim să caraeterisăm cu toată amărăciunea ce o merită, această sistemă, pentru ca să nu ni se zică, că pledăm pentru causa noastră. Dar in sfârşit acelora cari ne-ar zice una ca asta, le vom respunde: Ne indignăm, cliiar pentru prestigiul şi demnitatea profesorului Conta, care, dacă ar fi existat in anii trecuţi o o aseminea lege, d-nia-sa n’ar fi cutezat să se urce pe tribuna primării de Iaşi, ca să ţină cuvinte revoluţionare, in Gestiunea israelită, şi să taxeze pe d. Brăti-anu ca incarnaţiune a perfidiei şi a străinismului;—ne indignăm pentru viitorul şcoalei române, la altarele căreia nu vor mal oficia, sub o ast.-fel de lege, oameni cu cap şi cetăţeni independenţi, ci. nulităţi tîrîtoare.	•
Aci voiţi oare să ajungeţi ?	*
Mergeţi inainte, dacă corpurile legiui-
A-NUU CITTH.II.K:
Lini* de 36 milimetre pe pagina IV-a 35 ban!.
Reclame pe pagina IlI-a..............1 Leij,
. »	*	» n-a...................î »'m
j«KC- Epistole nefrancate se refuşi Sw- Articolil nepublicaţi nu se inapodsi.
Pentru rubrica: Inserţii ţi reclam#, radacţiune* au este responsabili.
Prim-Redactor: STEP. 0. MiGHAILKBOUi, !
toare vă ingădue să săpaţi temeliele scoale! ; să sciţi insă, că aveţi să plângeţi o-datâ amar consecinţele acestei legi.
Ne oprim astă-zi aci, şi având speranţă că nu se va lua in consideraţiune acest proiect atăt de nesocotit, faţă cu posiţiunea profesorilor, vom studia iu alte numere, cele-alte părţi ale legii d-lui Conta.
CRONICA ZILEI
Primim următoarea situaţie de produsul balului cu tombolă, dat la 17 Ianuarie 1881 de Societatea de binefacere „Elisabetha Doamna" :
încasări: Din vândarea a 1451 bilete de intrare, 7255 lei; din vendarea a 68 bilete de loje, 2280 lei; din produsul tombolei 10084 90 bani; din văndarea objectelor 1478 lei. Total 21,092 lei şi 90 bani.
Cheltuelî: Transformarea şi serviciul sălii, 833 lei şi 75 bani; orchestra Wist, 545 lei; muzica militară, 120 leî; Imprimatele, 225 lei ; Objecte cumpărate pentru bazar, 970 lei; cheltuelî pentru 2 tombole şi 4 cutii, 165 lei; cheltuelî diverse, 165 leî. Total: 2530 lei şi 75 bani.
Saldo in casă 18,562 lei şi 15 bani.
Admirabila decoraţiune pictorală a templului Sf. George vechiti, reclădit de curend, este acum terminată, graţie penelului d-lui Pompilian, care a inzestrat capitala cu un model de pictură bisericească.
Biserica va fi in curend deschisă publicului.
Vom publica analisa ce ne trimite un amic asupra naturii artistice a picturii acestui templu.
Guvernul a presentat o lege draconiană asupra timbrului. Pănă şi văndârile de lucruri mişcătoare, până şi convenţiunele orale sunt supuse legei timbrului. Asprimea acestei legi a isbit creeriî deputaţilor, in căt secţiunile Camerei cari au admis’o afi dat mandat deputaţilor se o in-blănzească in aşa grad in căt ea să rămână chiar o hârtie albă.
Guvernul a mai presentat un proiect de lege, prin care se propune ca drepturile vamale să fie plâte in aur, iar arenzile statului de ori-ce natură, jumătate in hârtie, jumătate in aur. Contractele azi in fiinţă se respectă.
Această lege e de natură de a deconsidera moneta noastră fiduciară in mod simţitor, si vom ajunge cu moneda noastră de hârtie ca in Austria.
Nu credem că o asemenea lege se va vota de corpurile legiuitoare. :
Legi sunt multe presentat® in adunare dalele nu sunt bine studiate. Legea este espresiu-nea unei necesităŞ. Necesitatea şi ea la rândul ei este fiica esperienţei, Şi cum deci legile pot fi ele bine intocmite cănd copiştii de prin minister ce le fac, apucă o lege franceză in mână, o traduc, fără să se mai ocupe să vadă dacă legea se potriveşte pe talia noastră.
In Secţiunile Adunărei, legile nu se discut, şi căte odată vorba ce se face asupra unui proect de lege, -nu este serioasă ci un simulacru de discuţiune.
Ieri la 30 ale curentei Seminarul Central a serbat ca patroni pe cei trei ierarcliî. A luat parte un public numeros.
Unul dintre profesorii seminarului, d. 1. Ma-teescu, care şi-a făcut cu distincţiune studiile sale literare la Paris, a ţinut o importantă dis-sertaţiune: „Necesitatea studiilor clasice in cultura preotului."
IDI3>T AFARA
Gestiunea greacă.
— Visita d-luî Goschett la Berlin. —
D-l GOschen, ambasadorul Angliei la Constantinopol, mergând sâ’şî reocupe postul, a trecui intre altele şi prin Berlin. Aici avea să impli-nească —cum şe afirmă —o misiune de mare importanţă : a se inţelege cu prinţul Bismark iu privirea viitoarei tractări a cestiunei turco-gre-cescî.
Se vorbesc multe despre acest pas al ambasadorului engles la Constantinopol. Reproducem de astă dată impresiunile corespondentului ber-
www.dacoromanica.ro
ROMAN'] A LiuERA
linez a ziarului „Poster Lloyd,“ ale cărui infor- |
maţii sunt de obşte din cele mal bune.
.Ambasadorul engles, d. riOschen.- scrie numitul corespondent —care a părăsit astă zi (7 Fe- ' bruai iţi) după o petrecere, de trei sute. oraşul nostru, a fost tractat aici cu t-oatâ distincţiunea, cum se cuvine a representantului unei puteri de rangul Măre! Britanii şi unei curţi, care e le- ,î gată de a noastră prin cele mai intime relaţiuni de-familie.
„O cestiune cu totul alta, şi incâ anevoie de deslegat, e intrebarea dacă a secerat d-1 GOs-chen aici şi neşte succese politice. Dacă le place unor jurnale să declare, că situaţiunea e insf&r-şit limpâditâ, frasa aceasta se poate interpreta şt'in acel mod, că Anglia şi Germania ş’Su )ă-“ murit reoiproc in privirea punctului lor de vedere, fără să resuUc de aici necesar mente,, că. a--vestea puncte do vedere sar şi acoperi sau că cel puţin s'ar fi apropiat intr’un mod simţitor.
Probabil că această interpretare e fi mai apropiată d.e adet-Hr de cât toate c-ele-l-alte.
Se zice că d-1 GOschen. nici nu a avut iu realitate să Îndeplinească'aici vre-o misiune, şi că dânsul şi-a luat drumul prin Berlin din propriul său indenin şi nu in urma unei invitări deosebite din partea prinţului Bismarck, spre a vedea ce deosebire esistă intre cohcenţiunile guvernului germaVi şi engles in privirea metodului celui mai potrivit pentru deslegarea cestiu-riei turco-grece şi dacă nu cum-va ş’ar putea aplana acestea eventuale diferenţe.
Fără îndoială d-1 GOschen se va fi încredinţat cu înlesnire, in chipul său concis, mai mult de om de afaceri de cât de diplomat, că esistă in-tr’adevăr o deosebire de vederi intre concepţiu-ţiunile ambelor cabinete şi de asemenea poate că se va fi convins, că nu este o sarcină tocmai uşoară a aplana această deosebire. In tot caşul aici nu poate fi vorba de; cat de modul de ;procc.dere si nu de insă.şi ţinta, care este in-triade văr identică şi are de scop a mântui din lume conflictul de graniţe turco-grec intr’un chip o-chitabil pentru ambele părţi.
Ţinta nici nu a stat nici nu stă prin urmare in cestiune şi numai modul de acţiune a putut forma obiectul discuţiuuei, şi in această privire se poate declara categoric, că visita d-lui Go-schen nu a. produs nici o modificare esenţială in sUuaţiune, şi că sferele conducctoare de aici nu s’aii convertit nici până acum la părerea, că modul de procedero a’l Angliei ar fi intr’adevov singurul just, potrivit .şi sigur de isbandă.
Starea lucrurilor iu Tunis.
Corespondentul din Paris al ziarului „N. fr. Presse“ ne dă următoarele interesante desluşiri despre actuala stare a cestiune! Tunisului:
Starea lucrurilor in Tunis nu e pentru moment, ce e drept., ameninţătoare, cu toate acestea ea reclamă cea mai mare atenţiune şi băgare de seamă din partea guvernului frances.
Beiul ştie prea bine, că nu-I este permis să supere pe Francia,!câ puterea Francieî este prea aproape, spre' a-i putea prepara cu inlesnire soarta Beiului din Algier şi că in caşul acesta nici Italia nici Poarta nu vor slobozi o singură împuşcătură de tun in favoarea sa. Italia declară de altă parte, că nici nu-i trece prin minte să se pună in Tunis împotriva Francieî, nu admite insă ca aceasta să esercite un protectorat asupra Beiului, deşi nu se găndeşce, să ’î sc împotrivească cu forţa, când guvernul frances
ar voi serios protectoratul. Poarta ar vrea ţâră
in doi al â să zică şi ea o vorbă la ţermil Afri-ceî, in actuala sa stare se fereşce insă să zică ceva, mai înainte de a-i veni rândul, şi cănd va sosi acest moment, ea so va pronunţa pentru acela care-1 va da mai mult.
Beiul e flreşce nespus de ingăduitor, cănd ăl strînge in coapse Francia. Dânsul e un om bătrân, decădut, care iubeşce pacea, uraşoe pe GhiaurI şi tremură de ei, care nu se pleacă bucuros nici Sultanului şi e cu desăvârşire devotat ministrului sâh Mustapha, care âl dominează prin frica de Chaireddin, presintânduT ca pe un pretendent iubit de Sultanul, ce e in stare să plece iu fie-care moment din Constantinopol cu o iradea diu partea Sultanului şi să-î ocupe locul.
Acest Mustapha este omul prin care a influenţat asupra Beiului consulul italian Maccio. De abia mulţumise Beiul pe Francia şi, indemnat de ministrul săil, care avea fără îndoială motive puternice să o neeăjiască, eşi retrase fără întârziere toate concesiunile sale. O coterie italiană se găseşee indârâtul lui Mustapha şi guvernul favo-riseazâ această coterie. Aici e simburele râului. De-0:cam-dată nu o se resulte dintr’ânsul nici un conflict serios. Beiul se va arăta tot-d’a-una îngăduitor când âl va strimtora Francia si Italiaţăşi va retrage mâna de câte ori-va vedea ca puternica sa vecină iea lucrul in serios.
Fortl ficaţii le Luxemburgului.
Ni s’a anunţat prin telegraf, că doi oficerl superiori, unul frauces, generalul Klein, şi altul german, maiorul v. Gotze, aii făcut zilele a-eestea o inspecţie asupra fortificaţiilor Luxemburgului, spre a vedea dacă sunt cu desăvârşire rase.
Starea lucrului e următoarea. Formidabilele in-târituri ale Luxemburgului aveau să fie dârî-mate până la pământ in urina unei invoiell încheiate la 1.8b7 intre Francia şi Prusia. Guvernul Luxemburgului se (grăbi să îndeplinească această disposiţie, dar intr’un moi incomplet, de vreme co fortificaţiile oraşului eraţi tăiate cea mai mare parte in stânci naturale, a căror spargere reclama cheltuieli cu mult mai mari de căt să le fi putut suporta micul ducat.
Băsboiul de la 1870, puternicia nepăsâtoare cu care a eşit din el Germania şi slăbiciunea apatică co resultase din el intr’un chip firesc pentru Francia, făcuseră ca contralienţii de la 1867 să nu mai caute a se convinge dacii a fost esecu-tată disposiţia lor. Zilele acestea in sfârşit, s’ar fi ridicat obiecţiuni, şi de-o parte şi de alta, guvernului din Luxemburg, cum că nu şi-a făcut datoria. (Se vede că Luxemburgul ar putea juca un rol in viitorul resboiii). Guvernul ducatului din parte-i a respuns prin cererea unei coiiiisiuni franceso-germaue, care să se încredinţeze, că el din parte-i a făcut tot ce-l sta in putinţa.
Vom vedea, co va hotărî această comisiune. Dacă ţin atât de mult la dărâmarea completă a fortificaţiilor Luxemburgului, şi acesta nu are bani, Francia si Germania vor fi de sigur in stare să’l ajute.
A.]R3Vt^T^
Olt ceri in funcţii civile.
Iu numărul de la 2 Decembre 1880 al acestui ziar am .citit, intr’un articol anonim, următoarele idei :
„Este contrar principiilor şi legilor pe cari se „repausează institutiunea armatei, şi ca atare
„absurd, şi vetamalor pentru forţa u.celeia, ori-ce j
,.ocupaţiune al unui membru al el, care ar fi cu 1 „lotul străină de meseria armelor.
„Este reu militar, şi ca. atare nefolositor pen-„tm scopul final al armatei, tot acela care din „obligaţie se dedă cu totul la o meserie străină „de aceea a armelor sau care deşi necesară m „parte acestora, el o cultivă cu prisos şi neglige „cu totul cele-l-alte cunoscinţe militare.
„Bazaţi pe acestea, noi suntem contra intre-„buinţării geniului la facerea de şiosele prin „judeţe in interesul public in loc de acela al instrucţiei militare sad al vre unui scop militar „—contra întrebuinţării geniului la esploatarea „minelor de cărbuni sad altele —contra intrebuin-„ţârei trupelor de genid sad de infanterie la „constructjunca de casarme saii gare de drum „de fer--contra intrebuinţărei oficerilor ca mi-„nistri sat) directori la lucrările publice, ori ca „funcţionari la regia monopolului tutunurilor, „ori ca directori princiari la drumurile de fer,
' „ori ca ataşaţi militari permanenţi pe lângă „ambasadele din străinătate, cari fac mai multă „plimbare şi mai multă politică de căt militărie".
Noi aprobam cu totul aceste idei şi recunoas-cern că in adevăr un oficer care esercită o ocu-pâţiune cu totul străină de aceea a armatei, este nefolositor şi chiar vătămător pentru armată.
Oe însemnează in adevâr un colonel, director la drumurile de fer sau un colonel ministru ' la lucrările publice cu dreptul de a reveni in armată şi a lua comanda unui stat-major sad comanda unui regiment de artilerie ?
Âstă-zi arta resbeluluî este atât de vastă, in căt militarul de ori-ce grad trebue să citească zilnic şi să se ocupe necontenit numai cu a le armatei, pentru ca să poată fi la inâlţirnea misiune! sale. Militarul astă-zi trebue să fie necontenit la postul lui iu arma sa, in mijlocul camarazilor sei sau in capul trupei sale, pentru că să practice studiele sale, să observe şi să : gândească numai la meseria sa.
La această insă se'găndesce d-nu colonel de stat-major director la drumurile de fer, sad d. colonel de artilerie ministru la lucrările publice ? Negreşit că nu, căci oeupaţiunile lor străine nu le permit. Cunosc d-lor coca ce se petrece pe calea sciin-ţifică in armata noastră sau in armatele străine? Are eunoscinţâ d-nu colonel de artilerie, de e-semplu, de esperienţele şi de discuţiile ce sunt la ordinea zilei in armata noastră sau in cele lai te armate, relative la tun, cal, atelagiu, obuz, shrapnel, tir, etc, ? Se găndeşce d-sa in vre-un moment, ca oficerul de la trupă, la cutare şu-rup, la cutare lanţ, la cutare resultat obţinut intr’un tir, la cutare mişcare, la cutare amelio-raţie etc. ? Negreşit că nu ! Apoi atunci un asemenea militar reinăne inapoî şi nu mal poate fi. un bun militar, după o absenţă indelungată din armată.
Pentru aceste motive noi rugăm pe d. ministru de resboiu să prezinte Camerilor un proiect de modificare al legei care a stabilit că oficerii poc trece in funcţiuni civile. Această lege s’a introdus in armată prin iniţiativa d-lui prim-ministru Brâtianu, după căt seim, şi este foarte periculoasă pentru viitorul armatei, căci aceşti oficerl superiori in funcţii civile, ajung nisce ade râraţf civili cari pretind a se imbrăca in haine de generali !
D. Brâtianu a avut tot-d’a-una in idee, că cu militari d-sa face mai bună treabă de căt cu civili. Aşa o fi, insă noi toţi, civili sau militari, suntem fii* aceleaşi ţăix şi omul integru, onest şi muncitor este acelaşi, fie civil fie militar. A fără de aceasta pentru a dobândi un avantagiu
nu este raţional a’şi crea cine-va o mie de de-savantagie. Cu toate acestea dacă d. ministru ţine la ideea sa, atunci trebue neapărat ca acei o aceri- civili să renunţe de a mai reveni in armată.
O NEDREPTATE.
Recomandăm atenţiune! d-luf ministru de r&sboid următoarea plângere, de care va fi având poate deja ştiinţă, Suntem incredinţaţî, că 6şl va face datoria,
Comuna Grindu. Judeţul Ialomiţa,
D-le Redactor!
Suntem nişte oameni fără mijloace, căci a% am scăpat dm campania dela 1877 -78.
Am auzit că d-nia voastră sunteţi aceia cari sprijiniţi poporul român de arderea plăgii ij care se atlâ.
Luăm curajiul a ne adresa dar către d-v., ca să vă alăturăm o copie după petiţiea ce am adresat de-a dreptul prin telegraf către d. mi. nistru de resbel şi pentru aceasta făcând un Împrumut spre-a-u plăti, căci noi n’avem mijloace,
Vă rugăm, d-le redactor, să interveniţi atât prin publicaţie, in stimabilul d-niet voastre ziar, căt si indirect, să se facă o anchetă serioasă in această privinţă, căci autorităţile de aici ne-ati dat afară pe brânci din localurile lor.
Ai d-niei voastre etc.
Giigore Niţu, Grigore Costache, Radu Voicu, I Neculae Gg., Gurău Ion, Tricâ Dumitru, Dinu Ion, Mocanu Tudor, Copoiu Gg. Alecsie Necu-laie, Tricâ Stan.
Ministerului de resbel.
Bucureşti.
Suntem foşti soldaţi liberaţi din campanie, a-vera bileturi de scutire dela corpurile la cari am participat, că vom ti apăraţi de ori ce dare a-tăt către stat căt şi către comună. Astăzi I suntem esecutaţi do primarul comunei noastre , Grindu. Am plătit căi de comunicaţie, zecimi judeţene şi comunale, pentru cari posedăm bilete unele fără să arâte data, altele pentru timpul cănd eram in serviciil.
Am reclamat sub-prefectului. In loc de sprijin am primit maltratări.
Vâ rugăm respectos rânduiţi o anchetă serioasă din sânul d-nii voastre, căci de la autorităţile de aici nu putem spera nici o satisfacere pentru aceste jafuri. Suntem fără mijloace, nu putem veni in persoană, ne-au privat şi de drepturile civile şi politice.
PROJECT DE LEGE
asupra
INSTRUCŢIUNEI PUBLICE ŞI PRIVATE
CAP. IV.
Despre scoo.leh de gradul al treilea.. -
SECŢIUNEA I.
Liceele
Art. 168. In oraşele principale, unde se va simţi trebuinţă, vor fi eăte unul sad mai multe licee de băeţî şi licee de fete.
Numai liceele de fete vor putea avea internate. In acestea se vor primi eleve stipendiste şi eleve solvente, conform prescripţiunilor art. 141.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 31 Ianuare —	8
L. TREGAN
AVEMTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANCES IN NOUA-fiUlNEA
traducere de
P. M. GBORGESOU
CAPITOLUL VI.
Regele din Cu tar se numea Hotaruokon, adică regele teribil in frumuseţă, Căci silaba on, ce se găsea intr’o mulţime de ziceri, insemna bun, frumos, maiestos. El era ca de trei'-zecî de ani, şi fusese chiămat la tron cu cinci ani înainte/ de o adunare de noos. Regalitatea nu era ereditară. Îndată ce murea un suveran, înţelepţii se adunaţi pe ascuns intr’o odaie întunecoasă, şi alegiail pe noul rege, — pe^aceia din cele mai inalte familii, care nu era mai ’nalt de păru picioare.
In zadar umblam să aflu originea acestei absurde restricţiuni, impusă la alegerea acestor noos. Orangonoşii i se supuneau fără a o mai ' discuta şi de aici resulta, că toţi şefii impede-cau după puteri crescerea prea mare a copiilor lor, şi că toţi bărbaţii - eraţi mici de statură; pentru-că şi aci, ca pretutindeni, poporal urma esemplul 'celor mari. Se vecie că intr’o epocă, de mult trecută, înţelepţii noos vruserâ sâ-’şi apere patria contra dominaţiunil ursul rege, care n’ar li avut alt titlu la coroană de căt puterea sa fişier.; nici chiar înţelepţii insişi nu mi
putură spune insă dacă eonjecturele mele aveau vre-un temeiu.
Hotaruokon era considerat ca un rege bun. El nu se deosebise incâ prin vre-o faptă însemnată, insă regatul se afla de căţl-va ani in pace, si prin urmare intr’o stare de inflorire. Regele se arăta foarte rar in public, şi avea puţine relaţii cu nobilii săi. Din aceasta so conchidea, că era mare şi inţelept, fără a mai cerceta daca prosperitatea ţârei T se datoria intr’adever lui in vre un fel. In ori-ce cas era mai respectat de căt predecesorii săi.
Am vorbit mai sus de femeea regelui; dalei avea şapte, dintre cari şaşe nu se aretaU nici odată in "public, şi toată lumea se prefăcea că nu avea nici o ştire de existenţa lor, ast-fel că un sef ar fi călcat bună cuviinţă către femeea şi fiicele sale dacă ar fi vorbit inaintea lor de ele.
* De altmintrelea poligamia era tolerată: unui şef i era ingăduit a avea patra femei; foarte puţini profitaţi insă de această permisiune, pentru că erad novoiţî a ţinea pentru fie-care din ele locuinţă şi sclavi şi rare ori erafi îndestul de avuţi spre a putea face aceasta.
De când vâdusem pe regele, bunătatea lui Caihar crescu şi mai mult pentru mine. Acum âmî aveam odaia mea deosebită; âmi inapoia-seră vestmintele, cărţile, hârtia, şi âmi petreceam timpul cu citirea şi cu desemnul, aşteptând până să-mi vie ordinul de plecare la minele de aur. Intr’o zi fui surprins de Lamlam intr’o asemenea ocupare ; vederea gravurelor din cărţile mele ’I prici nai o bucuriâ copilărească; dar cănd mă auzi citind o istorie pe care i-o tradu-duceam, ea alergă să găsească pe mamă-sa. Din momentul acela, găzduitoril mei ascultail cu mai puţină neincredere tot ce le povesteam de Europa.
Intr’acestea Lamlam vru să Înveţe să vorbeastii si ea,cu acea carte miraculoasă. ’I explicai că
*-r.* peste putinţă, de vreme ce cartea vorbia
limba ţârei mele din care ea nu inţelegea nimica; i-arn propus insă a-i arâta cum se scrie. Intr’o zi întreagă, âl arătaifl cum se ţine creionul şi cum să, se servească de el spre a forma literele; era de o inteliginţă aşa de ageră, că indată iri-vâţâ să pronunţe căte-va cuvinte pe care ’î le însemnasem; şi in fine, cănd insera, ea citea deja singură următoarele frase, scrise negreşit in limba Orangunoşilor :
„Lamlam este frumoasă şi buuă. Tregan are să o inveţe să citească".
Cănd se convinse că inţelegea ceea ce scrisese, âmi smulse hârtia din mână, şi sărind afară din camera mea, alerg să arate mumei-sale noua sa sciinţâ, şi in curs de mai multe minute auzeam hohotele de ns şi strigătele lor de bucurie amestecate cu vorbele din frasa mea, pe care ea o tot pronunţa incetinel.
De aci inainte Lamlam venea să’mi ceară in toate zilele câte o lecţiune, pe care i-o dam cu multă plăcere. Ii arătăm deseuurile mele, căci de şi nu invăţasem să desinez, dar tot deauna am avut gustul acesta, ast-fel că prin multă silinţă ajunsesem a representa, destul de binişor, obiectele cari mâ isbiseră mai mult, precum bunăoară piscul muntelui Tanarkon. Nimic in lume n’ar putea să descrie transporturile de mirare ale copilei, cănd recunoscu muntele; admiraţi-une pe care, ori cum, mi-o esplicam foarte lesne, căci Orangunoşii, de şi foarte inteligenţi, nu cunosceafi incâ altă artă de căt o sculptură grosolană.
Mulţumită acestor ocupaţiuni, orele captivităţii mele nu mi se păreaii prea grele. Trecuseră trei săptămâni de când mâ primise regele, şi de vreme ce nu dedese incâ nici un ordin in privinţa mea, incepeam să inţeleg că nu eram aşa dar de căt un simplu prinsonier, a cărui soartă, nu era incâ bine hotărită. Cu toate a-ee.stea eram liber să umblu prin oraş; eşiam
adesea cu Caihar şi ast-fel putui să observ efl insu’mi obiceiurile din Cutar.
Oraşul avea o mare întindere, pentru-că fiecare casă era ocolită de un parc mare, care era plin de arbori şi de flori, de fructe delicioase şi de paseri acoperite cu penele cele mai luc-soase. Fie-care şef avea cel puţin un sclav in-săreinat a face seara musică in acele parcuri, de a bate adică toba. Acest musicant era secondat adesea şi de alţi duoi, din cari unul cânta cu un fuî de flaut de bambus iar cel a-lalt lovea cu o vergea de aur intr’un fel de tn-unghifi de acelaş metal, şi din toate acestea resulta o armonie indestul de plăcută.
In cele de pe urmă me anunţară că dup& şeapte zile aveam să plec la minele de aur ale maiestăţile sale. Acest ordin âmi pricinui muţti bucurie ; cu toate astea simţeam in mine cea mai vină mâhnire că aveam să las, şi poate pentru tot dea-una, pe bunul Cailar şi familia sa.
îmi impărţii creioanele şi hârtia cu Landa® lăsăndu-i şi toate cărţile mele, afară de o biblie-Apoi, fiind că sosise şi ultima seară ce aveam să mai petrec cu găsduitorii şi de oare-ce tre-buiam să plec a doua zi de dimineaţă, âmi lua rămas bun de la ei , străngăndu-le mâinile cu toată afecţiunea.	,
A doua zi de dimineaţă, pe cănd âmî strângeam cele de pe urmă lucruri, vâdui pe Lamlam intrând la mine cu marii săi ochi plini de lacrimi. Această probă de afecţiune mâ atinse aşa de tare, incăt nu mâ putui stăpâni nici eu şi luând pe tânăra fată in braţe, o sărutai}! de mai multe ori, fâgâduindu-i că tot deauna ® voiii găndi la dânsa.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro

ROMAN IA LIBERA
Art. 169. Instrucţiunea ce se va da in liceele de bâeţî, va consista din următoarele obiecte ce se vor preda din punct de vedere cu totul ştiinţific, din următorul număr de profesori:
1.	Limba latină, lexicografia greacă şi noţiuni de filologie, predate de doi profesori, dintre cari unul va preda numai limba latină in ceie d’ântăih două clase.
2.	Limbele română,, francesă, şi germană cu li-teraturele lor, predate de trei profesori. Profesorul de limba români'1, va preda şi noţiuni de psichologie, logică şi estetică.
3.	Istoria civilisaţiunel cu noţiuni de archeo-logie, şi de sociologie, predate de un profesor.
4.	Cosmografa, geologia şi geografa, predate de un profesor.
5.	Pisica de descriptiva, chimia cu mineralogia, anatomia şi fiziologia plantelor şi animalelor, predate de un profesor.
6.	Algebra geometria elementară, trigonometria plană şi noţiuni de mecanică raţională predate de un profesor.
Pe lângă această instrucţiune sciinţifieă se vor preda musica vocală şi gimnastica, ca in gimnasil.
Alt. 170. Articolul precedent se aplică şi la liceele de fete cu următoarele modilicări:
1. In locul noţiunilor de filosofie, profesorul sad profesoara de limba română, v-a preda pe lăngă obiectul săh principal lexicografa latină si greacă cu noţiuni de filologie.
‘ 2. In locul celor doi profesori pentru limba latină, lexicografa greacă şi noţiuni de filologie, vor ii doi profesori scd profesoare, pentru următoarele două cursuri:
a.	) Noţiuni elementare de psichologiă, logică, morală, drept şi economie politică-, estetica cu a-plicaţiunl la artele frumoase şi mal cu seamă la viaţa socială, pedagogia şi metodologia cu toate aplicaţiunile lor.
b.	) Noţiuni de hygienă şi de- medicină, cu a-plicaţiuuile lor speciale la copil şi la femei.
3. In locul de exerciţii militare, maistru sad maistra de gimnastică va arăta si va dirige jocuri gimnastice.
Art. 17 L. Cursul liceal aste de patru am, im-pârţit in patru ani, -împărţit iu patru clase.
Art. 172. Nu se vor admite in licee de cât elevi sad eleve cari vor presenta certificate de absolvirea cursului gimnasial in scoalele publice.
Art. 173. Se aplică la licee art. 146 şi următoarele până la art. 154 inclusiv, precum şi art. 155 cu deosebire că fie-care elev sau elevă de liced va plăti o taxă scolără de zece lei la începutul fie-căreî semestru.
Art. 174. Certificatele de absolvirea cursului liceal se vor preschimba la ministerul instrucţiune! contra diplomelor de bacalaureat in sci-inte si litere. Aceste diplome vor fi date in numele Domnitorului, şi vor fi iscălite de directorul sau directoarea liceului respectiv, de ministru şi de absolventul sau absolventa liceului.
SECŢIUNEA II.
Seminariile superioare
Art. 175. In BucurescI şi Iaşi, va fi câte un seminarid superior destinat mai cu seamă a da şcolarilor instrucţiunea pjegătitoare trebuincioasă pentru a fi ădmişl ca studenţi la facultatea de theologie.
Direcţiunea fie-căruia, din aceste seminaril superioare, va putea fi separată sau confundată cu direcţiunea seminarului inferior din aceeaşi loialitate.
t Art. 176. Seminarul Nifon diu BucurescI, va fi reorganisat la trebuinţă, cu ajutorirl din fondurile statului, ast-fel ca el să conţină, conform prescripţiunilor legel de faţă, un seminar inferior, şi unul superior, îndestulătoare pentru toate ifebuinţele-eparchieî: iar seminarul actual ai Statului. se va desfiinţa inloeuindu-se cu o facultate de theologie, la universitate, din aceeaşi localitate.
. Art. 177. In seminariile superioare, se vor preda limbele latină, greacă, ebraică şi română, ffiosofia şi retorica, şi deosnbit de acestea, cu-noscinţele religioase cari se vor determina de către Sinod. Sinodul va face programele detaliate a tuturor învăţăturilor şi va determina numărul profesorilor, in aşa fel ca fle-care din aceştia să nu facă mal puţin de 12 ore de clasă pe săptămână.
. Programele făcute de Sinod vor trebui să fie aprobate prin decret domnesc pentru a fi obligatorii.
Art. 178. Cursul seminarial superior este de trei ani, împărţit iu trei clase.
Art. 179. Vor fi admişi ca şcolari, numai cel cari vor fi absolvit cursul seminariuluî inferior.
Toţi şcolarii vor fi interni şi vor fi intre ţinuţi pe cheltuiala Statului in acel aş mod ca şcolarii din seminarul inferior.
Art. 180. Art. 146 şi următoarele până la art. 151 inclusiv se aplică şi la seminariile superioare.
Art. 181. Certificatele de absolvirea cursului seminarial superior, se vor preschimba la Ministerul cultelor şi instrucţiune! contra diplomelor de bacalaureat in theologie. Aceste diplome vor fi date in numele Domnitorului şi vor fi iscălite, de ministru, de mitropolitul respectiv, de directorul şi de absolventul seminariuluî.
SECŢIUNEA III.
Scoalele reale
Art. 182. Scoalele reale ah de scop pregăti rea tinerilor pentru cariere dete rminate in viaţa practică, pentru cari instrucţiunea gimnasiaîâ
este trebuitoare şi tot-o-dată suficientă ca instrucţiune generală pregătitoate.
Art. 183. Principalele scoale reale cari se vor infiinţa treptat in numărul de care va fi trebuinţă sunt următoarele :
1.	Scoalele de comerciă şi de administratiune. Acestea vor avea două secţiuni cu învăţături comune şi învăţături speciale. Secţiunea de co-merciil va pregăti pe tineri special pentru ofici-urile caselor de comerciă, a caselor de bancă, a institutelor de credit, a societăţilor financiare etc. Secţiunea de administratiune, va pregăti pe tineri special pentru funcţiunile guveruative, districtuale sau comunale, pentru cari sunt necesare cunoscinţele de comptabilitate, de gerare a afacerilor, de manipulare a banilor, de ex-pertisare a mărfurilor etc. Aceiaşi elevi vor putea urma învăţăturile ambelor secţiuni.
Se va infiinţa cel puţin o scoală de comercih pentru fete, insă numai cu secţiunea comercială.
2.	Scoalele de industrie. Acestea vor avea trei secţiuni, cu invăţâturl comune şi învăţături speciale. In secţiunea de construcţiunî şi mecanică se vor forma conductori de construcţiunî civile şi de oficine mecanice, precum şi verificatori publici de maşine, de măsuri, greutăţi etc. In secţiunea de de mineralogie şi metalurgie se vor forma conductori de mine şi oficine metalurgice. In secţiunea de chimie industrială se vor forma conducători de lucrări pentru industriile himice existente in ţară, precum pentru tăbăcăril, să-punâril, postâvâril etc.
3 Scoalele dc agricultură. Acestea vor putea fi impârţite in trei secţiuni, de agronomie, de agrimcnsui'ă şi de silvicultură; insă aceiaşi elevi vor putea urma învăţăturile tutulor secţiunilor. Pe lângă fle-care .şcoală de agricultură va fi alăturată o fermă model.
4.	Scoalele de marină. Acestea vor avea mal multe secţiuni destinate respectiv a forma maşinist!, constructori navali, căpitani de năvl pentru marele şi micul cabotagiii etc.
5.	Scoalele da veterinârie, destinate a forma veterinari pentru serviciul civil şi militar.
6.	Scoalele de conductori de poduri şi şosele, destinate a forma conductori pentru serviciul Statului, a judeţelor şi a comunelor.
7.	Scoalele de telegrafe pentru bărbaţi şi femei.
Art 184. Toaţe scoalele reale, afară de bele
de telegrafie şi de cele de comercih şi adrnini-straţiune pentru bâeţî, vor putea avea internate ; insă stipendiaţii din aceste internate vor trebui să aibă calitatea de Român.
Art. 185 Nu se vor admite iu scoalele reale de cât elevi cari vor fi absolvit cursul gimnasial in scoalele publice.
Art. 186. La organisarea cursurilor din scoalele reale se^va ţine seamă de cunoştinţele deja câştigate de elevi in gimnasil, mărginindu-se astfel cursurile scoalelor reale la timpul strict ne-cesariu pentru câştigarea cunoştinţelor speciale. Acest timp variază intre şase luni, cari sunt suficiente pentru cursul scoalelor de telegrafie şi maximul de patru ani cari pot fi trebuitori pentru cursurile scoalelor de veterinârie şi al celor de conductori de poduri şi şosele.
Art. 187. Scoalele reale vor fi organisate pe deplin prin regulamente speciale, prin cari se va determina numărul şi locul do aşezare a scoalelor, objectele de studiu şi eâerciţiele practice din fie-care scoală, numărul profesorilor şi al maiştrilor (observăndu-ae ca aceştia să nu aibă mal puţine ore de lucru pe săptămână de cât este prevăd ut in această lege), precum şi dreptul rile ce conferă diplomele obţinute in scoalele reale.
Ministerul instrucţiune! publice va face aceste regulamente in unire cu ministerul de interne pentru scoalele de telegrafie, in unire cu mini-steru de resbel pentru scoalele de veterinârie, şi in unire cu ministerul de lucrări publice pentru toate cele-alte scoale reale. Insă programele detaliate a învăţăturilor se vor face pe basa acestor regulamente de către-consiliul 'superior de instrucţiune, conform art. 5.
Art. 188. Bros. ripţiunile prevădute de la art. 146 până la 154 inclusiv se aplică şi la scoalele reale, cu deosebire că la scoalele reale, unde se va simţi trebuinţă, se va putea face prin regulamentele alt-fel de distribuţiune a orelor zilei şi chiar a lunelor anului intre invăţâtura de clasă si aceea ce se căştigă prin esc roiţii practice in afară- de clasă.
Art. 189. Scoalele reale esistente la promulgarea acestei legi vor continua a funcţiona ca in trecut, până cănd se vor reforma prin regulamente conform art. 187.
(Va urma).
De trei zile am primit următoarea scrisoare a d-lu'l Sp. Eftimiii, fost jude de instrucţiune, ca răspuns către unul din confraţii noştri. Spaţiul lipsindu-ne, am intărziat’o pănă astăzi.
Domnule redactor,
D. Titu Dunca afirmă, in ziarul „înainte", că i-asl fi făcut nisee declaraţi uni relative lainstruc-fia” afacere! Petraru. Cel mal bun răspuns ce pot face acestei aserţiuni este, că pe d. Titu Dunca nu l’am vădut — şi prin urmare nu i-am putut vorbi — din ziua de 30 Decembre 1880, cănd l’am liberat de la penitenciarul Văcăresc!.
Primiţi, vă rog, d-le redactor, încredinţarea prea distinsei mele consideraţiunl.
Spiru G. Eftimiu.
VARIETĂŢI
Divorţul in Frunţi. — Camera francesă s'a pronunţat, intruna din ultimele sale şedinţe, in principiu, pentru divorţ. Cum ni s’a semnalat pe cale telegrafică, ea a intrat adecă in desbaterea pe articole a proiectului d-lul Naquet. Mtl pe sus de toate aşteptările, ministrul justiţiei Cazot precum şi alt! membri ai guvernului ah luat insă cuvăntul şi şi’l vor ridica pănă la urmă in contra acestei propuneri. Cărmuiioriî republice! s’ar teme să nu dea o nouă armă oposiţiuneî clericale şi, ceea-ce pare şi mal primedios, să nu abată de la republică pe mulţi bărbaţi pacinici şi iubitori, cărora femeile le-ar putea face cu atâta uşurinţă viaţa amară prin mijloacele lege! divorţului.
Arderea cadavrelor. — In consiliul municipal a’l oraşului Viena se va presinta zilele acestea o propunere, pentru introducerea facultativă a ardere! cadavrelor. Aceeaşi propunere s’a făcut şi anil-trecuţl, dar a fost respinsă. Astăzi majoritatea consiliului ar fi favorabila proiectului.
SH-iiKi’l.N iii LLlOrilUFKJ
Dacia Înainte de Romani. Cercetări asupra popoarelor, cari ah locuit ţările române de a stânga Dunării, mal nainte de concuista acestor ţări de către imperatoriul Traian, de Gr. G. To-cilescu. - Partea I : Geografia Daciei. — Partea II: Etnografia Daciei.— Un volum forte, d« 594 pag. 8. mare, cu 38 stampe, 4 charte şi 171 figuri in text, — Preţul 20 lei.
Această carte, una din cele mal interesante, din căte au \âdut lumina in anii din urmă, atât prin cuprinsul el erudit, căt şi prin serviciul ce aduce istoriei naţionale, a fost premiată de academia noastră. Poate că este singura publica-ţiune, care merită un premiu.
Vom vorbi pe larg despre această superioară lucrare, a tânărului nostru istoric.
Scrieri diverse conţinând : Discursuri pledua-riî, procese de presă ; Un studih analitic asupra condicilor Annamiţilor şi Chinezilor; Princi-piele de drept internaţional privat asupra câsă-torielor dintre privaţi şi dintre famielele regale, asupra divorţului şi succesiunilor, de George Mărzescu.-Tomul I. pag. 478.
Această lucrare foarte variată, conţine pe lăngă studiele de drept, multe amănunte interesante din istoria politică contimporană. Ea se impune in destul prin titlul său, ca să nu mal fie nevoie de a o recomanda atenţiunii publicului.
- x- *
Despre efectele mandatului in privinţa celor d’al treilea, teza de licenţă, susţinută la facultatea de drept din Bucureşti, de Const. G. Pi streinul, in ziua de 26 Ianuarie 1881.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
-I i Februare — 9 ore dim.
Roma, 11 Februare
Adunarea delegaţilor condiţiilor sufragiului universal a ales pe d. Bertani preşedinte şi a adoptat in umanitate o ordine de zi, invitând poporul să reclame stabilirea sufragiului universal in Italia. Generalul Garibaldi, dd. Zupetta, Cam-panella şi Saffi ah fost numiţi preşedinţi onorari. La intrunirea de măne se va discuta asupra chipului cu care să se notifice poporului ho-tărirea luată azi.
Berlin, 11 Februare
Corniţele de Hatzfeld a plecat azi ^dimineaţă prin Viena la Constantinopol.
Viena, 11 Februare.
Se comunică din Constantinopol către „Poli-tische Corespondenz."
Negociârile ambasadorilor pentru chestia greacă vor Începe pe la 20 Febr. Corniţele de Hatsfeld ambasadorul Germanie! este purtătorul instrucţiunilor guvernului seu, ce i permite de a primi misiunea dorită de toţi spre a conduce, casă zicem aşa, negociârile intreprinse pe lăngă Poartă de fie-care ambasador in parte.
O scrisoase din Londra către „Pol. Corr“ spune, că direcţia ce o avea Germania in chestia greacă, sub consimţământul tacit al tuturor Puterilor, a fost pe faţă recunocută de la trecerea d-lul Goeschen prin Berlin. Corniţele Hatzfeld va putea dar să lucreze la Constantinopol cu o autoritate destul de inpunătoare.
TELEGRAMA COMERCIALA.
Paris, 11 Februare.
Pieţele francese sunt de o septămânâ mai bine aprovisionate, dar cursurile grânelor sunt slabe In Anglia şi America afacerea cerealelor stă pe loc. Situaiiunaa agricolă e pretutindenea satisfăcătoare.
(Havas).
‘JVT-A.I 2XTOTT
Comitetul delegaţilor Gameril pentru studiarea proiectului de lege al instrucţiunii publice, este compus din d-nil P. Aurelian. C. Boierescu, Pan-tazi Ghica, P. Buescu, Gr. Vulturescu, Chenciu si Maîoresru. Acest comitet s’a iritr’unit, pentru
antăia oară, ieri, şi s’a constituit, sub ©reşedinţa d-lul... Piintazi Ghica i!)
D-nil Aurelian şi Boierescu ah combătut pro-co terea şi graba ministrului, arătând necesitat a d’a se fi consultat corpul didactic. Ministru lea respuns peste câmpl. D. Maiorescu a lipsit.
BULETINUL FINANCIAR de la II Febr. .881
Cursul de Paris.
Renta romăuă 5"/„ 78.50 Acţ. Hăuri Rom. —.— Renta franc. 5 "/„ 110.50
Lose tureescl ... 50 —
Cursul de Viena
Napoleonul .... 9.375
Galbenul..........	5.55
Renta met. 5°/0. . 74.40
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.75 Acţiuuile ulem . .	50 15
Obî. uoui6°;„ idem. 93 10 linpr. Oppenheim. 100 9J
Cursul de Londra
linpr. Opeuheim . 107.— * Stern .... 105.—
A eşit de sub tipar :
Explicatiunea Procedurii Civile
de !. G. Sâudnleseu Năuoveami
Se află de vănzare la principalele librării din capitală, şi la autor strada Ştirbei-Vodă No. 6. Preţul 25 lei noi
Doctor Schwarz medicină ' din " Paris
intorcându-se din străinătate anunţă onorabilului public că domiciliază in strada Colţel No. 14 lângă casele d-lul Hagi Stoică. Consultaţiunî gratuite de la 4 — 6 ore p. m.
.MEDIC Şl CHIRURG
D™1 VV1LH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Special:	BCALE DE FEIV.EI Şl SYFHILIS
anunţă onor. public că s'a stabilit in straea Sf. loan nou No. 1 (lăngă liotei Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3—5 p. in.
...ANUNCro SpomaSt”
S’a înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc cu preţu de 56 ir. loco, lemne groase lungi pe 9—10 palme. Vămj şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme demne uscate, tăete şi despicate şi aduse la domiciliu numai 26 f’r. Pentru ii lesnirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. D-niî amatori a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gărel Tărgovişti.
llristu Simenii.
TEATRUL DACIA Marţea Joia şi Simtăta
BALURI
MASCATE
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURBUL BUCURESCI.
Pe (Jiira de 31 Ianuarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite.	.
6 °/0	»	Căilor ferate Române
8 Domeniale.....................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fondare rurale .
7 %
urbane.
20 1.) Nuoî
omânieî
8 % Impr. Municipal .
. cu pr. Buc. (bil,
5 % Renta română . .
Acţiuni Dacia ....
» Romania .	.	.
» Banca Naţională a R Domeniale esite la sorti şi cup, exig Oblig, de Stat Rentă .	.
Căilor ferate Scrisuri . .
Argint National contra aur Bilete de Bancă ....
Rubla, hârtie............
Florini..................
Lose otomane. ...
CURSUL mv VIENA
11 Februarie
Napoleonul . Ducatul .	.	.
Lose Otomane. Rubla hărtie .
CURSUL BUY BERLIN
II Februarie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim .	.	.	•
Ruble hărtie............
Oblig, noi..............
Lose otomane ....
CURSUT, THN PARIS
11 F’ebruarie
Renta Română Lose otomane
SCHIMBUL
31 Ianuarie
Comp. Vend.
88 >/, 9i»/; 103 V, 194	'
99
94 «/.
101 V,
27
937 Vi
555 22 20 123 «i
Paris (3 luni).....................
» la vedere......................
Londra (3 luni)....................
» la vedere ... . . . .
Berlin (3 luni)....................
» la vedere......................
Viena la vedere....................
Adrese neutru telegrame Fţ
Vi
V, ‘A ■ Vi ■1 Vi \ Vi
2 13 45
89
92
104
196
100
95
102
28
arg.
aur.
aur.
1 % 1 °/0
2 14 0
938 Vs 53
22 20 123 15
100 »/. 56 15
109 90 213 V. 93 10
78 '/, 50
99	25
100	15 25 1
25/37V
123
124 14
100 70
56
109 »/4
12 70
92 90
79
48 Vi
17 V* 123 </«
215
"".O EFM75S,
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
Rnunreafwnv 9

C$
i P!
■«3
42
•M
+■>
f—d
A
P
«o
r<
--
O
a:
<D
a!
ri
’!t»
M
Gramnţie pe 3 anî
CEL MAI MARE
DEPOUDEMASINEDE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - piătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucuresci, Strada Sd-larî "Motel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă o H otel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la domiciliu
Carte de învăţătură in
imba română şi in t6te imbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere. Mare deposit de re............quiste pentru maşine
de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Învăţătura Gratis "23B®!
De închiriat odăi mobilate
29 Strada Smărdan (Germana) 29.-A se adresa in Etagiul I.
CU MALAGA
de RRIMAULT & C", Pharmaciştî la Paris
-----------
Acestu vinu conţine Qninquina care este tonicul u celu mai puternică ală materiei medicale, şi phos-phatulă de ferâ, regeneratorulu forţeloru sfârşite a-le sângelui insărâcitu. Elu este întrebuinţată cu succesu contra Coloriloru palide, irregularitâleî men-struaţiunel, lipsei poftei de mâncare şi a dureriloru de stornachu ia cari damele simtă adossea supuse.
Depositu in principalele piarmacli


»vy twWMPW'«
îwârtw8iiBg3BEE53SS3llS8BWHMwHW
VINDECAREA Afecţiunilor
YESICil, l'lîOSTATKI, lililiTIllilI
GrsvelH, colici neplirelice prin
SIROPUL BALSAMO - LACTIC
Al Pharmaciei (tknbvoix. 14, rue des Beaux-Arts, Paris in România Pharmaciele cele bune.
De venzare bilete de incliiriat
PENTRU LIPIT LA CASE A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14 (Casa Pencovici)
DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & C
ZBTTCTTJR ESC
No, 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE 1EIMMER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE ŞI VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi repede. Cea* mat perfectă şi cea mai simplă regulare a ardoreT. Durata focnlnî se poate regula după plăcere.
Cel mai simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se Înlătură orî-ce căldură supărătoare şi redexitoare. încălzitul e foarte eftin si soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună ia intrebu-inţarea ţevei de ventilaţiuue. O singurăsobăincălzeşte trei camere, lncăkiire centrale aeriană pentru clădiri intregi.
Prima Seeietate i. R. priv. de naviga- \ ţinne pa Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 Ianuariu 1881 s. n. VAPOARE DE PL'S I A Flecare la vale.
De la Budapesta Dum. 7 ore a. m „ Orşova ' ’
Marti
8 „ U4;> „
tu'-’ „
Eîio ° »
p"„
IDE, L „ P" „ 1*" „ ,J8u „ »
amdz p. m. p. in. a. m. a. m. a. l'll. a. in p. ui.
12
n	T.-Severin „	1“°
„	Calafat „	6
Corabia Mercurî 2 ,,	T. Măgurele„	3>1’
La Rusei uc	„
De la Giurgiu	„
„ Cernavoda	„
„ Brăila	Joi
La Galaţi	„
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă 9 ore a. rn.
„	Brăila	„
„	Cern.vodă „
La Giurgiu Duminecă De la	Giurgiu	„
„	Rusei uc	„
»	Măgurele ,,
„	Corabia	„
,,	Calafat Luni
La T.-Severm ,,
De la Orşova Marţi Serviciul local intre Salaţi-Tubea-Ismail
In jos : de la Galaţi la Turce-ls-mail, Marţi şi Sâmbătă i) ore a in.
In sus : de "la lsmail la Tulcea-Galaţf.Merc. şi Duminecft8orea.il).
Serviciul local intre Braila si Galaţi
»	9
De la Galaţf la brii ii,a in toate zilele la 10 ore a. ni.
De la Brăila la Galaţi in toate ilele la 3 ore p.m.
Agenţia vapoarelor. J
a. m. a. m.
a. iii . p. ni a. ni. a. m. ainez p. m. p. m. a. m p. in. a. m.
Prea Important
Aducem la eunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru Depou de haine bărbătesc! titulat :
„GRAND BAZAR DE R0UMANIE“
STRADA ŞELARI No. 7. SUB HOTEL FIESGHI
•> *
Au sosit din propria noastră fbbricoţrar.e din Europa enorme cnantităţî de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aiderdon, Sepskin, Montaniac, Batin fridat-,‘ Elastic etc. etc., până la cele mal fine calităţi.
•JVLTO^ISTIEMOIDIEIRZN"
gdgr Această marcă de fabrică este j ft/1 EI D ! N G E R’O F EN
turnată pe partea inter icră a uşeij^T M,H. HED
...._______
instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trimit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidiugcr şi obiecte de case
H. HEISVI, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
De vendare (maclaturi) hârtie stricată
(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci No. 14
(Casa Pencovtci)
ANUNCIU
De incliiriat de la Sf. Gheorgbe viitor, 2 prăvălii, la intrarea Sălel Bosol asemenea şi apartamentul de d'rsupra compus din un salon şi 2 camere.
A se adreca la.D-nu Rafailovici chiar in sala Bossel.
fummmmmem SfflBa

cu gulere de Scone, Biber, si Astragan fiu persian, gulere portative de diferite blănî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţî superioare.
Costume 1 au tatii c de Camgarii, Diagonal, Heviot, etc., şi o mare colecţiuiie de pantaloni,
,,nnvote“ desenuiurî foarte plăcute.
• Recomandăm, perfecţiunea croeliî, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GEAND BAZAR DE RQUMANIE
STRADA ŞELARI No. 7\ SUB HOTEL FIESCHI.
NB. — Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziuni regretabile.
In caşuri de slăbiciuni
al sexului masculin de orf.-cş etate şi la conseeiuţî ncremăi-bile a obiceiurilor secrete, se poate găsi consiliu rad:cal şi ajutor in mult renumitul şi instructivul uvragiu „Adăpostul personal de Laurculius, carele fiind ilustrat bogat cu 60 desemne anatomice are o ecsis-tenţâ de 30 ani, a eşit in 38 tirage şi in 7 limbi diferite. A oăpăta prin /. SztillOsi, librar Ilucuresci, 40 Calea Victoriei 40, Piaţa Teatrului, contra trăirii terci de 5 Franci (ev. .şi in timbre postule).
MICHAIL LASAR
Librar din Pitesci ■
Se insărcincazft cu vinderea de ziare cărţi şi orî-ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi ai trămite orî-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mai corectă desfacere
■ ■ ' ♦ '
Masinele originale de cusut ale lui Singer
E'a sunt cele mai bune iu tâtă lumea. Ele sunt prevedute cu aparatele accesorii cele unu practice şi cele mal patentate, fiiud cele mar trainice.
Fără nici o urcare de preţ
se vend pe rate lunare garan-tănduse in modul cel mai sigur.
Instrucţiunea gratis!
---OQÎf^Oo-
Masinele de cusut, de sistemă străin se vor schimba.
IR epar a t u rele f o a r t e e ft ia PUs^r'
Stelage noi de Singer
Esc.eloază prin esatetica lor Înfăţişare, | precum şi prin uşoara lor transmutaţi il. late manii fac tura rea de Singer. Ele i sunt invenţiuuca propriă şi sigură ! Avantagele lor nu se pot in trece de nici o altă sistemă
Aparate noi de Singer
Aceste aparate, ca şi artomaie, pre I care d. Singer le oferă ori-cărei fa-înilif, au pjopriietatea că fac posibil chiar şi celor n.;esersaţf, orî-ce fel de | cusătură, âe ea căt de grabnică şi precisă in esecuţiune.
Din causă că aceste meşinî fiind foare renumite află imitatorî i n fer i o r î, cari caut un fra- | udulos câştig sub numele de Sieger, atrag atenţiunea onor. public, că adevăratele inaşiuc poartă pe ele firma: „The Singer Manufacturing Co.‘‘
C. Neidlin ger, Bucureşti. Hotel Bulevard.
iffl
DE VENZARE
Moşia i^DRAOOEŞTJ-^l pi. Mostlştea, distr. Ilfov, 1700 fogdne arabile, cu case mari pentru proprietar, magazie, puţ, grajd, beleşte u cu pesce ,şi trestie, o pădure-de 80 pogoane. Doritorii să şe presimte la trib. Ilfov, Secţia 111, unde se va ţinea lic,Raţiunea in ziua de 8] lauuarifi.
TAPETTJBI
PERVASURI POLEITE
Şi
PlafonurI in Relief
din celle mat renumite fabrice cu preţuri foarte moderate, reeoman J onorabilului publică sub-semnatul
ii. iiOisrxaîi
Tapiţor şi Deeroafor. m- 3 Strada Ştirbei Vodă 3
Asemeni me angajez cu orî-ce lucrări de tapiţerie.
De inchiriat
Hotelul Nemţoaica din colţu stradelei’ Bibescu-Vodă şi Poetului sul) Mitropolie, cârciuma de la Sf. George 1881 saii de acum cu avantagii mari pertru chiriaş.
Amatorii se vor adresa la supt-sem-natul proprietar in Ploescî str. Cam-pini No. 144.
Gr. Caracaş.
ii*
“ PERFEC FIUNE ”
REGENERATORUL lJNÎVE llSAL AL PĂRULUI
de D“ S. A. ALLE8.
Reuşeşte în totdeauna a redă părului alb culorea juneţei selle, i comunică viaţă» creştere nouă şi uă frumuseţe lucinda. Eil'ectul este sigui’ şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu este uâ văpsea, ci uă pre-paraţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute în lumea întreagă.
Deposit puiucipai, u 116, Calea, Sotjthampton,
Loîtdka, Ettgliteka.
Veritabila preparaţia se vinde infasurata în hârtie roşa.
Efiă de vânzare la toţî Coaferiî, Parfumeriî şi Farmaciştii. Eeposit pentru vendare cu ridicata la D-nu Appoel & Co. Strada Covaci No. 1
Vânzarea en detail in Bcurescl la D-nii Paul, coifeur al Curţii lângă Pasagiul Român, Eugen Lolivier, N. Niculescu, 1. N. Arde leanu succesor Ninon de Lenclos, Franz Gunther, V. Pencu &Co. Carol Gersabek, succesorul D-lui Ovessa.
PILULES DIGESTIVES DE P6NCREATINE
de DEFRESNE	_
PHARMACIAN DE CLASBA 1ia. EX-1NTEI1N AL SPITALELOR DIN PARIS
pancreatina, admisa in spitalele dm Paris, este cel mai puternic digestii cunoscut. Ea poaseda proprietatea de i digera si a face assimilatule nu numai carnea, dara inca corpurile grasse panra amidonul si feculeb Se poale dara ţjice ca alimentele, ori can ar fi. pol fi digerate de pancreatin? rara agiutorul stomaebumi Vie mtolerencia alimentelor din alteratiunea seu Imsa de suc gastric, din inflam-matiuriea seu ulceratiunea stomachului seu a intestinelor, Pilulele de Pancreatina ale lui Defresne vor dainiot dauna i esuliatele cele mai fericite; elle sunt prescrise de medici in contra urmetoareîcr affectiuni ^asgust de ahmeni»	Anemia	Oastratgii,
*ie!e uigesuuai.	Diarrhea,	Ulceratiuni	cancero'
Verseturi,	Dvsenteria,	Bole de ficat,
I'tnflatura stomachului	Gastrite.	Slăbire
Bomnolencia dupe mâncare sl verseturlle cari *nsociesc insarcim
paris cassa GRiMAULT st c 8 strafl? liview si io pnncicale PtiarmaCil
'Tipografia Ştefan Mihăelscu stisada Coxa
www.dacoromanica.ro
Cozaci, No. 14.

UI,/ tV--No- 1100	10 BANI EXEMPLARUL	UUM1M
r*omA¥ia libera
DUMINECA 8 FEBRUAR E 1881
ABONAM HN’TBKLjJB îl Capitali: i an 30 leî, 6 luni 1b lei, 3 luni 8 1«I, I» Diatriote: 1 an 36 lei, 6 luni 18i«t, 3 luai 10 lei. Ia Străinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luuf 12iol.
Director: D, AUG. LAURIAN,
AP A TTR TIST TOATE
Pentru Abonament®, Anunciurf şi Reclame a se etiresa ;
in amanta: La arfmintatrafmne, Tipogr.fi* St. Mitele*cu. Strada Oovacl. No. 14 tf U correspondenţil <M-
rulul din judeţe.
In Pana; La SociiU Hawas, place de la Bourss, j în Yiena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube flt C-nia.
In Londra: Prin compania gsnerali de publicitate G. L. »u	B*®'. « , «.„v<ţ tk (7-nla.
In Berlin, grancfnrt. ftaidt. P.w-Tork: Prin compan.a generali de publicitate ff. t». Dnabe * O-ni*
A JdTJN OltTRIJUB:
Lini» de 35 milimetre pa pagina IV-» 85 Reclame pe pagina III-» ...... 1 La
|	•	» Il-SL S	. a Z •
: ^ Epistole nefrancate se refuşâ a Articol!! nepublicaţi na se inapodră.
Pentru rubrica: Inserţii ţi reclame, rodacţiunee nu este responsabili.
Prim-Redactor: STEP. 0. MlOHAILEBOTJv ___
«889»
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Pai-is, 17 Februare.
Parnell, O'Kelly, Lacroix şi Pochefort afi fost alaltă-erl ospeţit lui Victor Hugo. Acest fapt al marelui frances se consideră de un manifest către popoarele Europei in favoarea Irlandezilor.
Londra, 17 Pebruare.
0 telegramă din Capstadt, cu data de erl, anunţă că gintea numită Basauto a Încheiat un armistiţiu, care va iucepe de mane.
Londra, 17 Februare.
„‘Standard" primeşte din Roma următoarea informaţi une asupra afrontului ce s’a adus ambasadorilor Angliei, Austriei şi Fraudei cu ocasiunea unul bal. ce 51 dădu-se ducele de Fiano. Regele si regina eraţi de faţă, şi când veni timpul mesei, a fost invitat la prânz numai ambasadorul Germaniei, care nota-bene era farâ soţiă, pe când ceî-lalţî ambasadori cu soţiele lor trebuiau să mănânce in salonul de bal. Toţi preferiră să pă'ăăiască ori ce petrecere.
Viena, 56 Februar®
„Pol. Corr." află că guvernul austriac a comandat in Irlanda căte-va tunuri de calibru 28, pentru apferarea litoralului şi fortificarea poziţiu-nilor de la Pola, dar neputăndu-ae fabrica acolo, s’a insărcinat Krupp dinEssen cu efectuarea lor.
Ragusa, 10 Pebruare.
„Pol. Corr.“ află că in Gravosa, se aştepta sosirea unei escadre austriaco. Vasele de resboiti sunt aceste : „Laudon" „Archiducele Albrecht" „Custozza" şi „Sansego." Escadra va remănea acolo toată luna curentă.
Viena, 16 pebruare
După o corespondenţă din Londra a lui „Pol. Corr.“ speranţele de a se putea deslega chestiunea greacă intr’un mod pacinic, nu ar avea destul temeiti, dacă se dă credinţă informaţiuni-lor sosite din Atliena. Grecia nu voeşte să renunţe nici intr’un chip la Ianina şi guvernul grec a declarat ambasadorilor tutulor Puterilor, că organisaţiunea armatei greceşti e ca şi terminată şi că peste o lună o gata do plecare. Dacă până atunci nu i se va acorda Greciei teritoriul promis de conferenţa din Berlin, atunci guvernul va căuta ca prin forţa armelor să se pună in posesiunea teritoriului promis.
. Cel din Atena se aşteaptă, intr’un cas de r§s-boiii ca flota turcească să atace Syra, Patras, Nauplia si Pireu, dar Grecii aii făcut numitele porturi prin aşezare de torpile inaccesibile vaselor turceşti, şi cred tot odată, că Puterile, cari au garantat independenţa Greciei, vor interveni ca să apere cel puţin Pireu de vr’un atac evetuai
al flotei otomane.	„
Viena, 16 Februare.
ţinea fix la liniile de graniţe din Tesalia, aşa cum sunt statorite de conferenţâ.
Poarta vrea afară de Ianina să păstreze şi Prevesa, sub cuvântul că comunicaţiunea militară asa cere.
*	Londra, 16 Februare.
Şefii de triburi aii decis erl in Merw, să se opună Ruşilor până la totala lor esterminare. Trupele ruseşti, se concentrează lângă rîul Tt-jend, intre Askaband şi Merw. Skobelew are de gând să continuo marşul sâii prin teritoriul persian.
A se vedea r.Hiroe sclrl pe pnfriim iii
Bucureşti 7 Februare
Şi astă-zl stăm tot aşa de răCi, ca şi erl, atât cu administraţiunea interioară a ţârii, cât şi in relaţiunile noastre cu străinătatea. Nimic sau numai nimicuri fac marii noştri oameni de stat, aşa că de multe ori ăţl vine să te întrebi: S'or fi gândind la ceva, bun pentru obşte, logofeţii şi paralogofeţil statului ?
Pe când d. Boierescu se ingămfâ, că stă in corespondenţă cu presidentul republice! de Haiti şi cu sultanul de Maroc, graniţele austriace se includ comerciuîuî nostru cu vite, cu piei, etc., şi se depre-ţiază ast-fel o parte însemnată a produc-ţiunil noastre; iar organele guvernului intonează, că nici odată n’am stat mal bine cu străinătatea ca acum.
Pe când in năuntru, coliba ţăranului se surpă şi copil ăl mor in bătătură de lipsă ori de neşciinţa ingrijiril, iar descompunerea morală se operează cu rapiditate prin toate stratele societăţii noastre, spoite cu pretenţii de civilisaţie, miniştrii d-luî Brâtianu se tolănesc a lene pe jeţurile lor, habar ne-avănd de îndatoririle dignităţil lor.
Giaba le strigăm noi la urechi, giaba incercăm să’i deşteptăm din pirotealâ, el n’aud, nu văd. Şi de el ca de el, mirare multă n’avem. Cea ce mal tare ne măh-neşce este nepăsarea d-lul Brâtianu care, fie zis in treacăt, părea făcut dinţi un aluat, mal simţitor la durerile publice.
In loc d’a lua cu o mănă fermă comăn-
Cănd inceta-vor aceste moravuri disol-vante din viaţa noastră politică ? N ai fi oare cu putinţă o hotărîre luminată, patriotică, bărbătească, din partea celor cari iubesc mal mult ţara de căt imbuibaţil noştri eărmuitorî, de a sili pe puternicii zilei, ca să se pune pe lucru ori să părăsească guvernul ?
Fericită ar fi ziua, când ţara ar putea să exerciteze o astfel depresiune asupra celor cari vorbesc in numele el.
-ooţ-vjrioo-
Proiectul de lege al d-lui Conta a găsit un apărător in ziaristica capitalei. Acest apărător este „Pressa“, apărător generoşi şi chiar desinteresat, dar, petmită-ni-se a o spune, cam superficial.
Pentru ca sâ se vadă, cât de jos pune „Pressa“ cestiunea învăţământului public, si care 61 este xespunsul la atacurile, ce proiectul-Conta a suferit de la mai toate organele de publicitate, suntem nevoiţi să relevăm căte-va părţi din primul-Bucureştl, de la 5 Februarie, al organului d-lul Bo-iereseu.
Cauza tutulor relelor de care şuiere cultura publică este — după contraţi! de
la „Pressa“ — lipsa unei condice cu penalităţi aspre pentru profesori. „Impunitatea de care se bucură sub actuala lege „Învăţătorii şi-a dat cu prisos roadele,
mult cum de ®e face căte-cev a bun, in nepăsarea, cu care este privit invăţâ-măntul de către partidele noastre politice. N'al şcoală ca lumea, ci un coşar sad o magaziâ plină de igrasie, n al material didactic, n’al cărţi indestule, plătesc! pe profesori, ca pe nişte funcţionari de rând, şi mal te miri, că şcoalele noastre nu daţi roade ca cele din Prusia ? Bar nu vedeţi, ca neingrijireu culpabilă, ce au avut’o mal toate guvernele noastre de şcoală, att adus o stare de lucruri tristă, nu numai in cercul invâţămăntulul, dar in întreaga mişcare fie politică, fie socială, fie economică, a statului român ?
Cum voiţi oare, ca şcoala să prospe-reze, cănd aduceţi in capul el oameni, cari se miră singuri cum au ajuns miniştri al şcoalelor ; cănd schimbaţi programele cu zăpăceală in fie-ce an, cănd grămădiţi asupra şcolarilor, fără nici o cumpănire pedagogică, studie peste studie; cănd nu daţi profesorilor nici cărţi, nici instrumente, nici cele-alte înlesniri didactice, cu care să’şl poată face cursu , cănd 61 recompensaţi a^a de umil şi le refusaţl chiar perspectiva, ce li-o infâţişa legea, la Îmbrăţişarea unei carieri aşa de
grele?	.
Iacă unde stă răul, şi dar ne mirăm cum d. Boierescu, vechii! şi mcă profesor fost director al învăţământului, fost
’	.	... -i ________ofi-rmă in
mejdioase, iar cănd se deşteaptă pai-ca nu se gândeşte de căt la intrigi meschine...
Aşa acum, cănd pare că totul se des-mădulează in ţară, cănd nevolnicia unor tovarăşi al săi indignă chiar pe maion-
„Die Presse" scrie : Ştirea despre înfiinţarea j ^ vasujuj naţional, şi a pune pe muncă unul regiment bosniac nu e esactă şi se reduce I ţ0p&t#I, spre a ne duce la limanul la aceea, că actualmente mimstcriul de resbo u P	Domnii ţ6rp cef mari. d-nia-sa
" * SStfStS X& o " M nepăsător do treaba cupate. Greutăţile sunt mari, atât din punctul i0pCtavilor, netulburăndu-se nici de furia de vedere confesional căt şi politic. Afară de a- vînpn'ilor, care ne poartă spre stăncl plice asta pentru timpul de faţă formarea unui regiment bosniac ar fi prea [mare sarcină asupra bugetului ţării.
0	Miinchen, 16 Ft biuaio.
in cercurile Curţii de aici se aude că principele de coroana Kudolf va serba căsătoria sa m primele zile ale lunei lui Octobre.
Paris, 16 Februare.
Gambetta s’a esprimat azi către corespondentul ziarului „N. Fr. Presse" că ol consideră cabinetul actual de cel mal bun, ce 1 poate avea azi republica. Dorinţa lui este ca să şr dureze lung timp. De politica externă d. Gambetta stă departe ; asupra articlilor ce se scriu m „Kepu-biique Franţaise" nu mai are nici o influenţa.
Atitudinea lui rdsboinică ce i se ascrie, nu le-cunoaşte altă causâ de căt o insipidă mane via
electorală-	Conatantinopol. 16 Februar.
Din Candia sosesc rapoarte asupra unor tulburări ce s’atl iscat in districtul Miracello, ar cari acum ati incetat. Căuşele afl fost de na ur locală. Gendaimeria a tras, numai după ce iu ea atăcată. Dou6 batalioane de NizamI au restabilit ordinea cu totul. ^ ^ pebruare
Linia Dux-Badenbach plăteşte 8 floreni v. a. dividende.
Berlin, 16 Februare.
După cum se aude prin cercurile diplomatice^
P uterile vor incerca un ultim pas, in cas, cana
tatea parlamentară, d. Brâtianu nu face de căt să acopere cu mantia prestigiului săii pe nevoiaşi, ori 6şl întinde cursele ca să prindă in hora sa, spre ai compromite, pe câţi-va membri aî partidului conservator, ca d-nil Cantacuzmo, Carp şi alţii.
In loc de a’şl pierde timpul cu comedii de soiul ăsta, cari nu credem că vor mal putea inşela pe oamenii cu esperienţâ de lucrul public, n’ar fi oare mal bine să se apuce de lucrarea de consolidare?
Sunt atâtea lucruri de făcut in ţara românească, şi in oştire, şi in finanţe, şi in justiţie, dar mal ales in administraţie şi in* scoală, pentru cari n’ar fi de ajuns munca neîntreruptă a unei genera ţiunl capabile. Şi cu toate acestea, de şi un câmp nemărginit de lucrare se întinde
Puterile vor incerca un ultim pas, m ca», i înaintea ochiului omului de stat, ■	1
Poarta nu va propune nimic plausibil; pănă azi tiaim stă CU măinile încrucişate, Oll insă ele nu sunt urnite asupra celor de făcut limM de ]a Bucureşti la Piteşti şi m-
Se mal afirmă că Puterile se arată faţă cu oai a j	căndind la combiuaţiunl bizantine
foarte irgăduitoare ce priveşte Spinii, dar vor
„învăţătorii şi-a aat cu pxibu» nww-w,	. . ; nl opnci1ainr afirmă in
sunt propriele cuvinte ale numitului organ, efor 51 numstru	"nv6.
care este convins, cil „firă control şi pe- organul seu, că	ArLsorilor. Er»
■^a°Sâr™aarS“	cod de p.
f	“ - seîS’-.'S îi
'sijT'ie permită o mică rectificare. părinteasca îngrijire de şcoala, rare ne a vorbi in necunoş- lipsesce de cănd inveţamintul a fost luat
cin^ă^d^legea actuală, cănd se afirmări din manaJi— profesorii se bucură, acum de impunitate, ni 11 in şcoala pentiu a se laşa Profesorii, cari nu’şl indeplinesc datoriele politicei zilei. ori ăvŞÎ compromit prin acte imorale dem-
I Cu toate acestea noi nu suntem nM
de consuni, de suspensiune şi de desti- 111 contra contnoluM,	SP
tuire. Deci este neesactă afirmaţiunea, depselor. Vom :msă ca^ cont^romi că pedepsite lipsesc din legea actuală.- Iacă de oameni capabib ie^ol ca Dar ni se va zice, că aceste pedepse nu pedeapsa să se " m se aplicau, de oare-ce profesorii eraţi tra- care profesorul să fie garantat, m
duşi dinaintea unui tribunal de semeni, patimilor pobrice	u e garan-
rP,m prad sunei ior. Dacă d. Boierescu ar După sistemul d-lui Bonta, nu e garan r.o nmî rr uită stimă de colegii săi de ţie nici pentru un bun control, nici pen 2îîr c^ar^ fi^Ss să se tru judecata nepasionată; ci profesorul
strecoare ast-fel de învinovăţiri, in orga- este *'"in orî-^nbLTcă ’şl nul seb. Noi cunoaşcem cazuri, m care ruia săi fie fiică m o	cg.
iuriele si-atl indeplinit cu demnitate misiu- perde catedra, daca nu s p ■	-
as.* I sr."»	:
dovediţi ca vinovaţi. Şi nu ne’ indota, Inspectoă d-M Conta nu sunt peda o , fxpiit Spast iuriu aii făcut şi I gogii distinşi, cari să activeze mersul înv
altejreănd aeusaţiunea ei mtemeia», iar j ţamdntuM prin cunoscin|ele lor înalte on .ţ^pornita dil pasiunile meschine a,e pian — lor^te, ci sunt m£
^ geTo asei^iunegrâ-
dar nefundata pe fapte.	|	asupra liarinţilor, cari att copil
in şcoală.
fra2ordnoşrtri	da* ^ollelTnoasrie ! te/dÎpos'iţTmî TlegeTcare degradează
idatioS: WTse S
mita de a nu o privi decât ca luern cu comism —^ 0ontai totu secundar.	nenorocită sistemă a combinat. Daca n’a
,„tCnnoU” uXrrâe :S I « aceasta, deschizi acum ee, pntin
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
ochii asupra relelor ce le-a subscris, fără să cugete.
Control este cu putinţă, şi incă control eficace, roditor pentru şcoală. Daca dnia-sa nu scie cum să combine acel control, părăsească treptele puterii, iar nu incerce să introducă veninul politicei in organismul invăţămintului.
*
* *
Nu vom releva cuvintele amare, ce „Pressa",intr’un moment de generositate pentru d. Conta, le aruncă profesorilor, infăţişăndu-i ca nişte făpturi ce umblă numai după câştig, şi nici nu voesc să audă de indeplinirea datorielor; căci in biuroul „Pressei" se află căţi-va profesori, cari ar putea să protesteze in contra acelor gentileţe.
Căt despre supărarea „PresseP că unii profesori sunt şi jurnalişti, şi că dânşii ah dat sfoară in ţară despre legea d-luî Conta şi s’ah pus să critice,—nu credem de trebuinţă a ne formaliza.
Nici constituţiunea noastră, nici morala, nu stabileşte o incompatibilitate intre calitatea de profesor şi drepturile ce-tăţianuluî. Displacă orî-căt s’ar supâra a-pârâtorul d-lui Conta.
Şi fiind-că este vorba de o lege a in-văţămîntului public, vom intreba pe confraţii noştri: Cine era mai in drept să vorbească despre ea, s’o discute, să se pronunţe, daca nu dascălii, aceia cari trăesc cu şcoală, cari 6î cunosc toate bunurile, precum şi toate neajunsurile ei?
Punând această intrebare ne vom opri astăzi aci, cu speranţa că legea d-lui Conta nu va fi luată in consideraţiune.
CRONICA ZILEI
Eforia spitalelor brănc-ovenesci a luat disposi-ţiuni spre a se derîma biserica Doamna Bălaşa, şi a se ridica una nouă. Derîmarea va incepe zilele astea.
Di-searâ, societatea „Concordia Romană" işl reincepe seratele sale de familiâ, impedicate până acum prin exposiţiunea sa.
Domnii membrii ai „Corpului didactic" se vor întruni in adunare generală estraordinarâ, mâine, Duminecă 8 Februare, la ora 1 din zi, in localul U-niversităţiî, sala facultăţi de drept.
La ordinea zilil este raportul comisiuueî verificatoare a socotelilor ; raportul general al consiliului de administraţiune; diferite propuneri.
La vânătoarea domnească de Joiu, 5 curent, făcută in pădurea Comaneaneă de lingă Crivina, s'ati împuşcat 2 vulpi şi 15 iepuri.
Printre cel invitaţi erai şi dd. miniştrii plenipotenţiari al Frânţii, al Austriei şi al Serbiei.
Locotenentul-colonel Răsti Mihail, comandantul regimentului 1 călăraşi, şi căpitan Baldovicî Nicolae, din Regimentul 2 roşiori, sunt autori-saţi a schiba medalia Virtutea militară după noua formă.
Corpul didactic din Galaţi a ţinut in seara de 4 Februare, ne spune „V. Covur., o întrunire spre a discuta proiectul asupra instrucţiunii.
. S’a numit o comisiune care să redigeze că-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 7 Februare —
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANOES IN NOUA-flUlNEA
traducere de
P. M. GFORGESCi;
CAPITOLUL VII.
In momentul cănd plecam din. Cutar, soarele se arăta deja la Orient ca un imens glob de foc, aurind cu razele sale vârful acoperit de zăpadă al Tanavorkonulul şi risipind cu incetul aburii diafani cari l’acopereati ca un vel uşor. Guvernatorul de Uarata, sad al ţârei cu aur, mergea inainte cu mal mulţi alţi cetăţeni fruntaşi. Avea si o escortă de vr’o douâ-zeci ostaşi călări şi’ bine armaţi, precum eram de altmintrelea si no’l toţi, călări pe nisce cal mici dar ţepeni şi iuţi la umblet. Şeful nu mă băga nici de cum în seamă; de aceea fuseifl, intr’adevâr, fericit, cănd oficiărul care comanda escorta,, mă invită să merg pe lângă dânsul.
tre Cameră o petiţiune, ce se va semna de toţi, şi in care să se arăte opiniunile corpului didactic diu Galaţi asupra proiectului in cestiune.
Erau presenţî la întrunire cea mal mare parte din profesori şi institutori.
In postul de ajutor pentru serviciul timbrului la casieria centrală, in locul d-luî G. Bilcescu, destituit şi dat judecăţii, s’a numit d. A. Baliad, actual ţiitor de registre in acelaş serviciu, iar in locu’î, d. Toma I. Polihroniade.
Primar al comunii urbane Văleni, din judeţul Prahova, s’a confirmat d. I. Cireseanu.
D. Ioan Theodorescu şef de divisiune in ministerul justiţiei este insărcinat aindeplini funcţiunile de secretar general al ministerului, pe tot timpul căt ti ularul va lipsi in concediu.
„Vocea Covurluiulul" află, că o crimă oribilă a fost comisă in una din comuuele plăşii Horin-cea, din jud. Covurlul. Un fiii a asasinat pe jatăl şi pe mama sa. D. procuror Ciucâ a plecat in cercetare.
De ieri până astăzi, scrie acelaşi ziar, apele aii crescut, cu 14 centimetre. Pericol de inundare incă na există.
Un fapt curios s’a petrecut ieri seara cu cres-cerea apelor : apele revărsăndu-se peste ţermul Dobrogiei şi umplănd toate găurile unde se a-flaiă o mulţime de gusganî, eî ad ineeput in masă să treacă Dunărea in not şi să vină pe ţermul despre Galaţi, imprăştiindu-se prin foburgul din vale. Era un spectacol deşănţat, vădând lupta ce ţineaţi caiciî spre a nu intra in bărcile lor aceştii musafiri supărăcios!.
In „Râmnicul Sărat" a ineeput se apară, de doă ori pe săptămână, ziarul „Salvarea". Re-dacţiunea ne promite a fi nepărtinitoare in judecarea faptelor celor de ia cârmă. Primul număr este o probă de ţinerea acestei promisiuni. ’I urăm noroc şi isbăndă.
Alt ziar. In Bârlad a ineeput se apară, odată pe săptămână, „Paloda". Directorii săi „nu sunt nici pesimişti nici optimişti". De alt-fel, organul va avea in vedere in prima linie interesele locale şi ale judeţului.
Duminică, 8 febr. d-ra Carlotta Glucksmann, absolventă a Conservatoriulul din Bucureşti şi elevă a celebrului Liszt, va da un concert in care se va auzi şi vioara plină de farmec a bătrânului Wiest. Programa concertului e foarte atrăgătoare.
Va incepe la 8 ore seara.
3DI3NT AFABA
Starea lucrurilor in Rusia.
O corespondenţă din Petersburg ne semnalează cuceriri treptate dar continue, ale ideilor moderne de libertate şi emancipare, pe teritoriul imperiului rus.
„Nici o-datâ, zice numita corespondenţă, nu a avut Rusia o epocă atăt de interesantă, ea cea de astăzi. E timpul unei lupte tăcute, dar pline de Îndărătnicie, intre tradiţiile vechiului regim absolutistic cu brutalele sale arbitrarităţi, şi ideile şi dorinţele timpului modern.
„Căderea Sectiunei a treia, a fost o concesiune, făcută opiniei publice agitate ; cu toate acestea insă, Bastilla rusească, fortăreaţa Petru —Pa vel (care se inalţă deasupra oraşului Petersburg ca un pumn brutal), domneşce incă mereu cu ca-semetale şi catacombele sale „discrete", concurând necurmat şi cu vigoare cu administraţia, la dispariţia grabnică a orî-eăror suflete antipatice guvernului. Numai după ce se vor
desfiinţa şi acestea două arbitrare şi strigătoare la ceriu instituţii, va putea să cugete cetăţeanul a’şi da la iveală dorinţele sale, fără a risca pierderea sa.
„E un ce caracteristic pentru epoca de astăzi, că consiliul permanent (zemstvo/ de Charkov, a ales de deputat pe esHatul Petrusievici, tocmai precum aleseseră Francesii deunăzi pe esilatul Blainjui. Guvernatorul refusase validarea acestei alegeri şi ceru să nu se aleagă un „condamnat", de oare-ce această pată cade pe intreg consiliul. La aceasta respunse consiliul: că Pe-trusievicî fiind un esilat politic nu pierde de loc in ochii lor, ba dimpotrivă, câştigă in stima lor. „Noi, consiliul de Charkov, ne-am ales deputatul acesta, intemeiaţl pe drepturile noastre şi pe legi; nu vom anula nici o dată această alegere. Am lucrat in marginile legeî ca o instituţie autonomă şi cerem administraţiei, să se supună hotărîreî noastre." Afacerea incă nu s’a resolvat cu desăvârşire.
Consiliile judeţene de Tvor şi Petersburg aii cerut înfiinţarea unui Consiliu Central, compus din delegaţi aleşi de-ai tuturor consiliurilor provinciale.
împăratul incă a făcut, zilele acestea o faptă care se poate privi ca o mare concesiune făcută opiniei publice. La propunerea ministrului seu Loris-Melikov, ei a acordat anume o pensie viageră văduvei reposatulul poet şi publicist Dosto-sevski, care făcuse parte din partidul liberal, şi nu fusese nici o dală funcţionor, nici nu posedase titlul vre-unui rang social (două condiţii elementare spre a dobândi cine-va pensiune in Rusia).
Dostosevski fusese condamnat in anul 1849, din causa partieipărei sale la o conjuraţiune şi după un arest preventiv de nouă luni in case-matele fortăreţe! Petru — Paul, la muncă silnică in Siberia. După patru ani de pedeapsă fusese graţiat, spre a lua parte, nouă ani Întregi, ca simplu soldat, la resboiul din China şi Bucharia, şi de abia dobândise pe la sfârşitul anului 1860 dreptul de a se Întoarce la Petersburg. Alte a-mânunte precum şi judecata cuvenită despre lucrurile şi viaţa acestui poet, se pot găşi in istoria literatureî rusesc!; ceea ce am voit noi, a fost a presinta un fapt simptomatic pentru actuala epocă a vieţeî statului rusesc, in care încep să fie pensionate veduvele unor ast-fel de „criminali revoluţionari."
Un discurs al d-lui Challemel-La cour.
Ohallemel-Lacour, ambasadorul franees ‘din Londra, a ţinut zilele acestea, cu ocasia punere! temeliei unui spital franees in capitala en-glesâ, un discurs, căruia ziaristica şi in deosebi cea germană eî dă o mare importanţă.
Vorbitoriul eşi incepu discursul lăudând, cu o profusiune aproape escesivă, pe presidentul republice! d-1 Grevy, presintăndu’l ca pe un model a’l unul president de republică şi aecen-tuăndu-î (mir abile dictu) mai vârtos acelea calităţi, cari lipsesc d-luî Gambetta.
Epilogul, cu care sfârşi d. Lacour, a fost, fără indoială, cel usitat astă-zi de toţi bărbaţii de stat francesî. După asigurările de* pace, ce trebuia neapărat să le rost-iască in calitatea sa de persoană oficială, el eşi esprimâ, prin formele in-florite şi încurcate născocite de d-1 Gambetta şi împrumutate de la acesta, dorinţele Franeieî la o revendicare a posiţiuiiei sale politice şi militare de odinioară. ■
Această încheiere a stricat —după ziarele germane—tot efectul ce Tar fi avut, alt-fel, cele a-lalte părţi a le discursului. O fi!
------ -----»	».— ----------
(OMISIA PENTRU REVTSUlREA RE JENSEMBNTULUI
IN JUDEŢUL BACAU
Comisiunea de revizuire a recensimentulm, scrie „Gazeta de Bacăd", şi-a ineeput lucrările in ju-
deţul nostru de vr’o căţe-va zile, sub» membrului de curte, d. N. Barzu. /. preşedinta Ni se spune insă, că cu această oc * _ tul vroeşte intr’un mod indirect a’şî a^"‘lsiun® sta-prietatea terenului din urbea Ocna. 1, propria pro-din citata urbe, cu toată stăruinţa lor proprietarii
fonciera ca mai inainte, comisiunea, ?ade a
tămpinările guvernului, le refuză aceasŢ^P^ 'n‘
Intre stat şi cetăţenii Ocnenî, am ^ plată, prin foaea noastră, esistă de mult incă spus dacă terenul târgului este proprietatea celi. tâiu ori a celor din urmă. Atăt hrisoavele căr|ain; drepturile constatate de vechime, nu dă nici uhV|’ drept statului de a fi proprietar pe o proprietate ce nu’i aparţine, afară de terenul esploatărei sării. In mai multe rânduri, statul prin o eronată interpretare şi prin acte cu totul arbitrarie, a voit să’şî creeze un titlu de stăpânire, insă toate acele încercări au fost iluzorii faţă cu dreptul real al Ocnenilor. Sentinţe judecătoreşti chiar, esistă in asemenea materie.
Acuma, ce voeşte a face statul cu neprimi-rea cetăţenilor la darea legală a foncierei ? Pe deoparte aduce o pagubă insemnată fiscului, ear pe de alta se măguleşte a crede, că prin această măsură luată acum, ar putea să râpiascâ unui oraş cu aproape 9000 locuitori, proprietatea pe care o stăpâneşte mai bine de 90 ani.
A ZECEA
CONFERINŢA A Dlul MAIORESCU
Descrierea; coiidiţiuuile descriere!; descrierea e impuşii de necesitate chiar in unele scliuţe; greutatea descrieri!; in ce stă valoarea descrieri; momentul scriitorului; momentul artistului in genere; deosebirea intre a-devfiritul scriitor şi cel intenţionat; concursnl marelui simpatic in descriere; raportul dintre scriitor şi cititoi; neonestitatea literală.; conclusie.
Dacă nu s’a simţit îndestul deosebirea intre clasificare şi divisiunea, se va simţi atunci cănd vom aplica aceste operaţiuni ale minţi in alte procederî sciinţifice, cum, bunioarâ, vom vedea in mothoadele sciinţelor filosofice: metoda inductivă şi metoda deductivă.
Să părăsim sfera noţiunilor şi să le privim din puntul de vedere al conţinutului.
Putem despica şi cuprinde conţinutul noţiunilor in două chipuri, şi dar, putem esprima această analisă: 1° or descriind complect conţinutul noţiune! notă cu notă, — 2° sad dând numai un resumat pătrunzător care grupează ideea intr’o anume clasă şi o face să se deosebească de cele l’alte.	•
Primul chip de a infăţişa noţiunea, descriin-du’i pe d’aşeart intregui conţinut, alcătueşte munca minţii numită descrierea.
Descrierea, care in închipuirea noastră pare atât de uşoară, este o arătare desăvârşită a notelor, a nuanţelor, cari alcătuesc conţinutul unei noţiunei, şi care, dacă ar fi vie şi metodică ne-ar pune noţiunea in relief, osebind’o in aceeaşi vreme de cele l’alte noţiune cu cari mai ales s’ar putea amesteca- din causa notelor d’a-valma. Şirul notelor trebue a fi complect expus,—notele trebuesc felurite, prinse fiind din toate puntele de vedere.
Ast-fel, numai cănd descrierea ne va presenta noţiunea pe toate feţele caracteristice, cu culorile, cu aspectul mai ales ce o deosebeşte de cele l’alte noţiuni,— aşa in căt citind’o sau as-c.ul-tănd’o, instantaneu să simţim noţiunea descrisă pătrunzăndu-ne fireă noastră fără o simţită casnă a mint; î, numai atunci descrierea e bună, e ştiinţifică şi artistică.
Descrierea este o operaţiune impusă nu atăt de artă, căt de nevoe,-in adevăr, nu tot-d’a-una e putincios. a infăţişa intr’un mod scurt, prin definiţiune, noţiunele ce voim a le comunica altora. De o ast-fel de imposibilitate ne isbim des. Cănd d. e. voim a înfăţişa unui auditor imagina unei persoane anume, nu putem face a se simţi noţiunea noastră prin definiţiune, de oare-ce^această operaţiune nu va faceseseiveas-câ pletele albe, bunioarâ, vârsta, privirea, înălţimea, îndoirea de spete, mersul, vocea, caricaracte-
La o depărtare de zece mâluri de oraş, ne oprirăm la un fel de cătun, compus din căte-va căsuţe pitulate, unde ni se dădură in primire şase criminali condamnaţi a lucra la mine. Eî fuseseră duşi acolo, de oare-ce oii cărui om, pătat de o crimă, pe care n’a expiat’o incă —ăi era oprit a se apropia mal mult de zece mii urî de Cutar. Prisonieriî fură luaţi in mijlocul soldaţilor. Ne luarâm din nod drumul. Unul din a-restaţî avea o espresiune vicleană şi crudă, ceea-ce ’l făcea intr’adevăr respingător.
—	Ce o fi făcut omul acesta? — intreba! pe Launa, oficiărul care comanda escorta.
—	A omorît un om şi i-a răpit averea ; ca să scape a fugit prin munţi, şi fiind că este foarte voinic, n’am putut să’l “prindem de căt prin vicleşug.
—	Prin ce fel de vicleşug ?
—	Era sciut de toţi că el ăşi iubea prea nault pe fiiu-său, un băieţandru ca de vr’o patru-spre-zece ani, foarte mic de talie. Şeful nostru, (pro-nănţăndu-i aceste vorbe, Launa ăşi descoperi capul) trimise după acest băiat cu “ordinul de a’l ţinea ostatec până cănd s’ar găsi vre-un om care, fiind tot aşa mic de talie, să. fie tot odată şi foarte voinic. Aceasta era un lucru foarte anevoios, căci spre a fi cineva voinic, trebue să fie şi mare de statură.-Şi, pe când rostea aceste vorbe, noul meii amic ăşi umflă cu trufie mica sa talie.-In cele de pe urmă se găsi omul care trebuia. El era de o aşa mare putere in căt nici unul din ostaşii trupei mele nu Par fi
putut trânti, precum — ceea-ce era şi mal important-nici a scăpa din măinele lui'’, odată ce ’I ar fl câdut in -ele ; şi cu toate acestea se găsesc intre noi oameni indestul de robuşti. — Atât numai că băiatul hoţului era palid, şi cam şchiopăta de piciorul stâng. Omul fu incredinţat unui imitator iscusit care primi ordinul de a’f face intru toate asemenea cu acel bâeţandru. Spre a reuşi in aceasta, a trebuit timp° mult şi mare talent; dar, in fine. intr’o-zi vestiră pe şeful nostru că ’I s’ati împlinit dorinţele. Atunci el ordonă numai decât, a i se aduce fiul tâlharului, pe care el intreba:
Aşa e, fătul meu, că tu aî dori foarte mult să te intorcî acasă la tine ?
„ - Mâ voiu supune la ceea-ce-’mi va ordona stăpânul meu, —fu respunsul.
Şeful tresări de mirare. El avea înaintea sa nu pe fiul tâlharului, ci pe omul care avea să prindă pe insuşî hoţul.
Omul acesta fu numai de cât trimis la munţi. Cum ’l zări prisonerul, alergă la densul; dar căt de mare fu mirarea lui cănd observă că iubitul. său fiii el strângea aşa de tare, in căt eî era cu neputinţă a se desface de strînsoarea lui! La ineeput credu că este un edze; numai de căt se convinse insă că era victima unei curse, şi atunci turbarea lui nu mai avu margini. O!“ce frumoasă forţă, zise in line Launa, isbucninl intr’un hohot de rîs.
— Dar pe căţi ani este condamnat asasinul
acesta să lucreze in minele de aur? mai întrebai eii.
—	O ! timpul pedepsei sale nu este incă fixat. El va sta la Uarata, pănă cănd va strînge o cantitate oare-care de aur, şi după ce o va strânge, atunci se va putea reîntoarce la Cutar. întoarcerea lui atârna dară de la norocul precum si de la priceperea şi străduinţa sa. Mai probabil ‘ insă că acolo va comite crime nouă şi că pănă la cele din urmă va fi condamnat la* moarte.
—	Ce zici! Dacă va reuşi să strângă o cantitate suficientă de aur, va putea să mal revie la Cutar şi să mai trăiască acolo ca si inainte, intre oamenii oneşti ?
—	Şi pentru ce nu ? Şi el preţueşte cât ori şi cai o altul. Dacă ar fi adus vre-o ofensă regelui, ai ii fost dat morţii; dar care dintre noi n’a avut vre-odată in inima sa cugetul de omor ?
Indignaţiunea ce’mi pricinui respunsul acesta mâ făcu să tac căte-va momente; pe urmă reîncepui convorbirea intrebăndu’l :
~~ har ^ce crimă a comis acest tâner cu aerul atăt de blănd şi de inteligent, care stă legat alăturea cu omorîtorul ?
—	Aceasta a comis o crimă de o miă de ori mai grozavă.
-	Cu neputinţă ! Ce fel ? Cum ?
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
L
Jnoastră. Nu vom putea pune m persoana libă, nici un şir de munţi, moi o ‘itf nici-o edţn torent, prin defimţiune ; aceste îd nă nici 4 clasare nu e cu putinţa trebu-cârojtrebuesc inbrăţişato in tot conţi-descnse, lru a ii Înţelese, pentru a fi trans-0St„i lor pentMs sad viul grai. a ! 'rin ser/sunt si obiecte sciinţitice cari nu miJ0 printr’o clasificare neindoioasă. Mai u hităvîţri morală a omului e puţin clasifica-ta narrfanţa raportului dintre sistemul nervos Tsign-entă, cu toată sirguinţa psiclro-Mologi-TLjt e stabilită. Un om din bun sdravân de-fi. „Iun-de ce? Unde e liotârîtă legătură
litre lesiunea creerulul şi minte ?...	_
Ist fel dar, mai cu osebire, psichologia mo. 1 cu tot progresul afirmat, e nevoită a se de îtnmi numai cu descrierea- Psichologia simte ®u", fie ce pas trebuinţa descriere!, in căt 111 vhologil temeinic ar putea zice cunoscutele vinte •“ flind-că nu am timp să’ţî scritt o seri-•«oare scurtă, feţi scriu una lungă."
' ■ Toată povara descrierel este că treime se nm notele caracteristice cari se facă se reeasă Xiunea in individualitatea ei. Note cari se ca-Sse - ce va se zică acesta? Şi care e pro-1 nl ce’se petrece in noi şi in lăuntrul celor ne ascultă, cănd facem o descriere caractens-% care e raportul psicholigic intre scriitor S'orator şi intre cititor or auditor in niomen-tal unei descrieri ? Neapărat cestiunea presintă, aaa pusă, si partea el stilistică.
Ince stă valoarea unei descrieri ? m ce sta originalitatea şi prin urmare greutatea el spe-Sâ? Mulţi, de sigur, cari nu au înţeles aspn-2a acestor Întrebări, eşî vor fi zis in momente rio urît si doldora de vanitate: „nu sunt şi eu
lir? A» pot fi? Şi le «o nu?" CU. nntal
san măgulirea deşertăciune! te mpung şi te fac a inhăta condeiul nu eşti, nu poţi fi scriitor. Momentul scriitorului când vine, 61 simţi cum [e pătrunde cu toată furia unei patimi cu totul obiective. Atunci numai poţi pune strună pasiune! de a scrie, şi nu al zor de a te întreba dacă eşti născut or nu cu darul de a sen. Acest moment se pronunţă de la sine earnudm-tr'o intenţiune anumită de a seri.
Trebue un obiect al simţiri se te stăpânească ■itst de straşnic in cât sete silească a 1 desene.
atunci MM «M» “ «'»f* fără voe, si te aprinde de fiinţa lui, foiţăndu-te, a’tî uita cu desăvirşire firea ta proprie, patima orgoliu teu, numai atunci poţi sene ceva de
valoare.
Oratorul numai atunci atinge sublimul, cănd auditorul, pătruns de descrierea obmctu ui, sm fără voe că oratorul nu se ascultă m a lui vor bire, simte că e perdut, e concentrat m inUina sa gândire, pe care o presintă cu msuşiii n | reale, fără a se gândi nici la gest, nici la dia-pasonul voci, nici la impresia ce laşa m mi3lo cui mulţimi care fel priveşte cu aviditate.
Actorul d’asemenea, cănd simte, dar sini e a dine, aceea ce autorul a sens, când se ident fică cu rolul, pe care el joacă, cănd se identifică cu durerea or plăcerea, cu veselilor toa, cu des-gustul or gelosia, cu mânia or desnadăjdune. persoanei ce infăţişază, atunci transfu gerâ lu-mel simţkea lui viguroasa si o frămmtâ cu pria Iul frământare. Atunci e artot, -nrnna atunci. Tot-ast-fel e şi cu un poet. Cănd nu se va gândi la cel căruia fel va sen, cănd nu < păsa de lumea care’l citeşte, cănd nn sene pen tru modă, şi cănd puntul lui de pleeme vă & cu totul obiectiv, va fi puterea, cu caie ? P trufia obiectul poesieî, atunci î a venit^mome ». tul poesieî şi sunetul coardelor ei va c
pe cel ce o va citi.	.	..
In descriere dar'privirile trebue să fie impe sonole, firea lucrului nu trebue a fi amp subiectivitatea autorului. Numai cu a ■- ■ diţiune poate resări natura obiectului.
Cum insă cititorii sad auditorul sma (Hat că cel care scrie sau vorbeşte e P^iuns n descrierea sa de natura obiectului, ci <-_ <•. _ o patimă cu totul obiectivă ? —şi cui loc dacă in descriere e intenţionat, e tă , rîvnâ subiectivă? Pentru ce lumea recunoaşte
i	că n’a simţit?	■ „ „ „
Neapărat, se vede de căt colo, c>	, '
deosebire in alegerea cuvintelor, m topica to , in coloare, atunci cănd eşti emoţiona , .	*
pftruns de natura obiectului şi c ne ‘ simpla vanitate de a scrie ei condeiu	g
In momentele de emoţiune pe lunga ■	. i
rfilul, se pune in mişcare marele	’ J* 1
nima bate mal puternic de căt °i ’ 0r-a cănd maî multă contitate de _săng torul minţeî,-această stare psmlio-fisiologică, cu totul esGepţională, modifică, caiac e ,
nalitatea unei descrieri.	^noţiunea
Pe scriitor dar fel cuprinde întâi emoţmnea,
apoi se deşteaptă voinţa de a sen, 1 cititor so deşteaptă mal MU P"teaZ 'mmll şi citeşte, apoi se deşteaptă paitea ■	[
şi simte acea ce a simţit scriitorii .	• „
Numai ast-fel se esplicâcum ce 7	- e>j
1	moţionat deşteptă	căldura emoţiune	\
cîtost0	•
Aşa de firească e eşpreşia, cadenţa,iX^erie gradaţia, scurtimea, violenţa, celui n d-n emoţionat, in cât	eucu neputinţă, ca	un
tr’o intenţiune rece şi calculata, sa	„
scriitor improvisat. Intenţiunea paraliseazâ c
'	fectul.	w
Să ne închipuim că am vedea venind spre noi o ţigancă bfetrână, jerpelită, incovoeată e81 * utatea anilor, care, inilogindu-se şi	mu.
chiar, ne-ar cerşi mila, spunfendu-ne că i a m
rit singurul copil care ’1 maî avea, singurul j sprijin al nenorociri sale. Mila, emoţiunea, poate ne-ar cuprinde. Dacă insă in tânguirea ei, am , surprinde o că ’şî aruncă ochii avizi către vr’un •] obiect sclipitor, — indată simţim că avem a face cu o nenorocire intenţionată, cu o durere prefăcută şi mila noastră să împietreşte. Emoţiunea so stinge chiar in momentul naştiri. Tot astfel se imtîmplă cu scrierile intenţionate,—cănd le citim simţim că avem a face cu un cerşetor literar, mal-onest, care a ocliit sah la specula pungi sau la specula opiniuneî. ..
Cănd impresiile ce le vom priimi de la un obiect vor fi atât de mari, atât de vil, atât de numeroase, in căt se vor revărsa peste marginile noastre, cănd vom deveni sclavul obiectului ce voim a descrie, — atunci momentul autorului de valoare a venit.	.
Să ne pronunţăm dar hotărît contra acelor scrieri palide, reci, inepte,—să isbim fără milă acele „începuturi mici" — să încetăm cu bizantinismul critic, — să nu ertăm de căt „inceputui" ce dă pe faţă o concepţiune, o putere de scriere enormă* ce nu aşteaptă de căt timpul pentru a afirma pe scriitorul de talent.
sate le arată lectorului intr’o limbă românească uşoară şi curăţită de termenii techmci cel atât de odioşi. Asfel in ea am vfezut studiate locuinţa tferanulul, condiţiile lui de sănătate, nutrimentul' cu ce se hrăneşte, starea lui intelectuală. O -materiă foarte interesantă asupra căreia atragem cu deosebire atenţiunea cetitorilor noştri, e amestecul sângelui in căsătorii.
Elemente (le Geometria (după programa m-vfeţămfentuluî public primar, pentru trebuinţele şcolarilor din clasa IV primară de ambele sexe,
de o asociaţiu.ne de invekîton din Capitală- -Editura librăriei universele Leon Alkalay. — Preţul 80 bani).
Paţttea I e cu deosebire potrivită pentru înmulţirea cunoştinţelor elevilor priu metodica es-punere a geometriei in spaţiu.
Partea II predă intr’o limbă inţeleasă primele elemente a le cunoaşterii instrumentelor graphice.
La fine e un adaos d’o mare insemnătate practică : noţiuni de agrimensură.
Esactitatea figurilor e riguros observata.
Cursul de Paris.
Renta română 5°/0 83.— Act. Bănci Rom. — — Renta franc. 5 °/0 119.55 Lose tureeset . . . 53.50
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.34
Galbenul.......... ^-54
Renta met. 5°/0- • '510
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—•—
Obligaţiunile idem 100.80 Acţiunile idem. .	57.
Obl. noul 6°/0 idem. 94.— Impr. Oppenheim. 109.40
Cursul de Londra
Impr. Openheim » Stern . . .
107.—
105.—
MANIOBA
Strada Armam No. 3.
Dă consultaţii gratuite fle-care 7.i de la 1 ? S 2—- da.
pentru boale de copii şi femei.__
bibliografie
riUa p0 SLUItOl Ui uc lcuouu.	^
Alt-fel, vom. remănea pururea mici, şi nu vom desfăşura in scriere forţa vitală, extraordinar de mare* ce o desvalule copilul, de şi mic,^in ince puţurile concepţiune! sale.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Şedinţa, din 6 Februare 1881.
INSERŢIUNI ŞI RECLAME
Senatul-lucrează in secţiuni.
Camera.—Se continuă discuţia, Începută in şedinţa trecută, asupra luării in consideraţie a proectuluî — Grădişte anu.	„ „
D. ministru-prezident zice că trebue adusa o modificare art. 409, e deci pentru luarea m consideraţie ; dar cere amendamente in discuţia proiectului pe articule.-D.Eliad susţine, cum poate si d-lui, proiectul—D. Vernescu combate puterea retroactivă a proiectului de lege.-D. Chiţu susţine proiectului, ziefend că legislatorul nu trebue să fie csclusiv jurisconsult, ci se aprecieze si relele de cari suferă societatea. —D. Boiereseu ministru de externe, roagă pe Adunare să ia proiectul in consideraţie. -D. Blaremberg combate proectul ca imoral. -D. Eleva smsţine proectul, citând mai mult ca 150 de contracte prin caii s’aii cedat pensiuni in mod nepermis.
In fine, inchizfendu-se discuţia generală, se pune la vot luarea in consideraţie a proeCtiilm. Votează pentru 64, contra 20 şi 3 se abţin.-Proclamaiea acestui vot a stârnit in tribuna pub!Lică un^ torent de aplause frenetice şi strigăte de „să tiăiască Senatul şi Camera !“.
-X".
Azi incepe discuţia pe articule.
Procesul Filipart.- Citim in „La Presse" din Paris sub rubrica „ultime scirî" ceea-ce urmează^
A opta cameră a tribunalului de Sena a dat azi, la trei ore, hotărîrea in procesul intentat d-M Filipart şi Bânceî Europene de către u.
Ch!Ne° amintim că acesta, in numele d-lorBour-geois fraţii, nemulţumiţi de o speculaţi® ne butitâ, reclamase contra d-lor Filipart şi ad nistratorilor Bă'ncel Europene, sub culP» d» contravenit lege! francese, care nu le este apn
C£lTribunalul intr’o liotărîre foarte motivată de-
11U„A afăogafcff Filipart şi ^n^a Emopeană
mpe°acesteUm0tiv.e, d. Filipart, fundatorii şi administratorii Bânceî Europene s^t iachitaţi.
D. Chandora este condamnat la cheltueii.
A eşit de sub tipar:
Explicatiunea Procedurii Civile
* de I. G. SSndulescu Nănoveanu
Se află de vfenzare la principalele librării din capitală, şi la autor strada Ştirbel-Vodă No. 6. Preţul 25 lei noi
"librăria soceg & COMP.
A eşit de sub tipar şi să află de vfendare in toate librăriile din ţară :
ALFABET R0MAN0-FRÂNCES
sau
Manual complect de citirea limbeî franc.*®
cu eserciţh spre aplicarea ^^orinusul cl^î de gimuase şi lycee de M. Ructmescu. njn voi 8°—VIII+88 pag). Preţul lei 1.59
Un povăţuitor sigur, ori cui se interesează (ie a
se esprirna esact m limba francesa.
anunciu”important
„L»» 8
atelierul gărei Targovişti.	Hristu Sinieeu.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
— 19 Februare — 9 ore dim. —	„
ARENA ZIARELOR
*	„Românul" convins că una din datoriile "de căpetenie ale unui bun guvern este de a mări producţiunea naţională, se ocupă de această cestiune.
*	„Binele Public" respunnde „Pres-
sei" vedbnd’o paraponisită pe dascăli fhnda nu dă răgaz de petrecere, miniştnlor, mai ales in cestiunea legei-Conta. Şi de ce să supără „Pressa“pe dascălvi-zxansh.......
S’apoî cine vorbeşce ast-fel ? Organul unul dascăl ziaristic ca d-1 Boereacu, redactat de un alt dascăl ziarist care şi-a publicat numele m fruntea „Presseî" fi care se Încearcă a mu pe celebrul Iunius cu epistolele sale. Oe zicer . La acel organ se află dascăli care sunt nu numai Ziarişti, ci in acelaşi timp şi funcţionau, plătiţi din bugetul statului cu alte lefuri şi ciume „grase", care întrec ori-ce „grasă gradaţiune In loc dar ca „Preasa să vadă paiul din och altora, mai bine ar face să’şi vadă bârna din-
tr’al sfel.
*	Timpul invederează umflările bugetare”^ nenorocita stare financiară in care se află ţara.
*	.Presa" se ocupă de desbaterea proectului-Grădifteanu.
Belgrad, 18 Februare.
Guvernul a presintat Scupştinel tractatele încheiate cu „Union Generale" din Paris, pentiu construirea drumurilor de fer sârbeşti, a imp1 * * 7 -
mutului pentru consolidarea dato“®J ? Serbla pentru crearea unei Bănci naţionale in Seibia.
— Scupştina a hotărît să se tnmeată tractatele la o comisiune de 15 membri. - D. MlJatovl“’ ministrul finanţelor, rfespundend ia o “ţ^peiaae, zice că guvernul va supune Scupştinei toate do eumentele relative la negoţienle cu „Union Ge
Serale-“	BerUn, 18 Februare.
Camera seniorilor a adoptat, cu 94 yoturî.co|-tra 41, primul articol a’l proiectului de lege pentru descărcări de imposrte.-Prinţul de B marck, declarând că sesiunea DieteiX“0^Sa se va include la 23 Februare, a mviual Camera Seniorilor să se grăbească, ca să-şi isprăvească
mal cur feud lucrările.
Constantinopol 18 Februare. ^
Contele de Hatzfeld, ambasadorul Germaniei, cinează astă-seară la Palat'Romai 18 Februare.
Camera deputaţilor a aprobat in unanimitate, cu 310 voturi şi o abţinere, primul art. al-pr iedului de lege pentru ştergerea cursului forţat, ea a votat apoi art. 2 şi ^ w pebruare.
Camera Seniorilor din Paris a adoptaii toate art. proectuluî de lege relativ la descărcări de imposite, ast-fel cum ah fost deja votate de Camera deputaţilor.	Belgrad, 18 Februare.
Scupştina. Se adreasează Saive"u^ °, J-ne'lare in privinţa violării tarifului vamal de ca treC autorităţile bulgăreşti. - Seremed-bey, im -tm vpsident al Turciei la Belgrad, caie a_ieiu zat să meargă la noul sfeu post din Cettime, sa Înlocuit prin Kalib-bey, pnm-secrerar.
SPECTACOLE
Theatrul Dacia, Astă-seară Mar* bal murat «* tombolă, beneficiul controlorului genei al.
Măine-searâ, Duminică 8 Februarifi se va re-presenta : Debora sail evreica si creştinul.
Sala Bossel, Marţea, Juoia şi Duminica, Baluri Mascate.	____
LA MAREA BURSA RAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I, M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CUESUL BUODRESCI.
Pe ^lua de 7 Februarie. 1881,ora IO
OBLIGAŢIUNI
fi »Vn Oblig, de Stat Convertite. •
6 o ®	»	Căilor ferate Român
8 Domeniale .	•	•	■	■	•
Dob 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. .
7	«/„ Scrisori fonciare rural© .	•
lj 0'°	„	» urbane.	.
8	»'l Impr. Municipal •	•	■	•
cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
Oomp. Vend.
5 »/„ Renta romană
Nuoî.
TELEGRAMA COMERCIALA.
Paris, 18 Februare.
Situaţia agricola
cereale. Transacţiumle pe ditenteie i , tot calme; preţurile se susţin.	(Havas),
" BULETIN BIBLIOGRAFIE
ConsideiMţiuuî asupra mortalităţii generate,
(Teză pentru doctorat in mediana) de or. u. Y. Tftitnicea.
In această eminentă teză, autorul, va un fiu esit din mijlocul poporaţiunn rurale, tiat^za, cu mult devotament şi egală pricepere felul cum ţăranul nostru ’şl inoadă firul vieţer sale
^De si această\iză nu e voluminoasă (abia nu-„ - ri/de pagini), te tuşi autorul nu trece cu
S’Li cit?mSl’cole ,W vitale ci M-
Societatea Tramilvanîa.
Duminecă 8 Februare curent la om f P urmând a se ţinea adunare generală, sun
taflTm '«Mrt » « i*““ in ,!V
cultăţiî de Utere No. 1.
La ordinea zilei este darea de seama a co^
tetuluî despre gestiunea anului ^	’	g80 ^
comisiune! verificatoria gestiunei an im 1880, ş
alte cestiunî de interes pentru societate.
Acţiuni Dacia
l Banca Naţionaiă a României.
Bo^iale^elasor^cup.eX1g;
Rentă ...............
Căilor ferate .	.	•	.
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur .	.	•	.
Bilete de Bancă.................
Rubla ..........................
Florini .........................
Lose otomane. .,-•■••• CURSUL RIN VTENA.
18 Februarie
Napoleonul •••••■'
Ducatul.....................
Lose Otomane..................
Rubla hârtie..................
CURSUL DIN BERLIN 18 Februarie
Oblig- căile ferate romăne . Acţiunile	»	8
Priorităţi	»	”
Oppenheim.	.	•	■	•	•
Ruble hărţi ..............
Oblig, noî...........•	•
Lose otomane.............
CURSUL RIN PARIS 18 Februarie
Renta Română.............
Lose otomane.............
SCHIMBUL
7 Februarie
22
93
105
200
101
96
102
27
572
23
94
106
210
102	V, 97 '/■
103 28
575
arg.
aur.
aur.
1 °h 1 *>/,
14
934 5.54 25 10
123 ‘/
2 15 50
934 i „
5 52 4 904
123 35
Paris (3 luni) ■	■
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) • » la vedere. Viena la vedere
100 80 57
109 40 1214 V 94
83
53 >1
99	15
100	25 25 25 25 45
123	'I*
124 214
100 80 56 65
In9 10
214 20 ' 94 ll.
48
54'fi
2 15
Adrese’pentru telegrameFERMO BENZAL
www.dacoromanica.ro
«^^«wmwrwiTWWiiMiiii ihi I ii l IH niHiiWIlliilulH îSilMNtatertBBtt^
ROMAN]A liBEHA
■pnHBKSKSMaMUB» BMflaîM&aMMi
■nflRHH MrUfflMi BMMMi ia •
{CAPSULE SI DRAGEEj
g	CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
«i| Laureat al facnltăţei de mediem* din Pari*. — PREMIUL MONTYON.
■i CAP8VLELE fi DRAGE ELE D-roluî CLIN, eu brumar de rsmpborA ■ r, aa intrcbuinţliz» pentru vindecarea boielor urtnitdre:	'
A. ud II nn i ■ i A A, »> ... m	’ : v -	_ . .
> ■	, ,, ,	a srens/s aguanm, i ic nervos, si io generali
pa iotetulburările nervdse. causMt priu studii escesive, B6le cerebral A [ sau mintale, Delinum Treme.ni. ConvulsiurJ. Beşica si ciile urinare I | p tn Bscituiuoile de orl-ce naturi.
. A ac iua 3 pAnS la 6 capitul» pe Şi. Fiecare flacon e»t« însorit de «ăl i tnstructmne.
; A se teri de contra-facerî şi pe fie-eare flacon aae cere ea garanţiei l P R BMIULUI*MONTYON “ ^ “ d Semn5t,lra C!1n »' C'Di* *> ««DALIA PARIS, CLIN stC-nia.U, STRADA RACINR.
n-eposit in Bucurescî la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguişl! si la D-nu Risdorfer. farmacist.
mm u

SIROP DE BUS»
‘dSşa
C U
CAPSULE GBiiAULT &
MAT ICO
6RIMAOLT et T® Pfetanstacl^ti
8. IOTE VIVIEK 1!E, PALI»
Resultată infailllbi u tn tratament aht gonorrhee, fârâ a osturi stociachuiu dup. eumu facil tofc< Capsule! > cu copahulicţuid'
Depontu in principalele Phamuunf
-■ linftlIllimTOIDHII«,»f |JM.»QDIpini
Ife
Hi
ggd
r'-
OBsmmammm
Certificat oficial de vindecare
Raportul direcţiunii aastriace a spitalelor do cit mp din f ^iesvig. — Cătid funcţiunile organelor abdominale sunt 1 neregulate, cum se întâmplă la catarurile cronice, perdert * ue zemurî şi slăbire, berea preparată de Hoff este un nu-terme mijloc de nutrire medicamentoasă.
8 a dovedit ţoţ-de-a-una in toate caşurile ca o băutură prea plăcută şi inputernicitoare.
Comisarul c. r.
Pirz de Gayersfeld, maior Dr- Mayer, medic de regiment
Recastigata sanatatea si viaţa
Brăila, (Romania) 1 Martie 1878 D-luî Johan Hoff, YViena,
Vă rog trimiteţi-mî de grabă 13 sticle de bere preparată de D-voastră şi 3 pungî cu bomboane, de oare-ce dama pentru care sunt comandate acestea, nu poate trăi sănătoasa fără ele nici măcar o singură zi.
Gu toată stima A. Bonghetti
fabrice! c. r. de preparate de Malz, consilier cesaro-re-gosc, decorat dc mai mulţi suveran! a! Europe!, d-luî Johan Hoff, distins cu crucea de aur si coroana pentru merite, cavalar al ordinelor pruslane si austriaco. I- Viena, Graben, Brănerstrasse 8.
Iaşî, 26 August 1878.
D-luî Johan Hoff, Wiena.
Ve rog respectos mai trimeteţi~mî cu marea vitesă os-ceieutele d-voastră preparate şf bine-voiţî a primi multu-mirile mele pentru admirabilul lor efect; bo'navul se simte ' binişor şi va maf avea necesitate in că cât-va timp de medicamentele D-voastrâ. (S’au cerut 11 flacoane de extract concentrat, 5'/» pungî de bomboane, şi Vlt ocale de şocoladâ)
Cu stimă
Â, Neumann, Farmacia la «Tigru» in Iaşî.
Mm
1‘HILADKLPHIA 1876
Phosphatuîu de calce este substanţa minerală cea mai resp&ndită atâta la 6menî câtă şi la animali. Elu forrmkjă. totalitatea 6sseioru şi intră in composiţiunea cârnei, şi a sângelui. Ca pentru sănătatea omului se fio assecuratâ, Posphatulu trebue se existe in corpu in ouan-titatedeterminaiâ;căndu elu lipseşce maladia survine, şi pe dată ce s’in-cepo Întrebuinţarea lui, pofta de mâncare şi forţele revine.
Femen însărcinată., doica, copi-lulu care măreşce şi se desvoltă, au adessea lipsă de Phosphate de calce; atunciu muma slăbeşce, laptele ei 'şi perde cualităjile nutritive; eopilulu din partea lui doperodă; elii suiTerâ de colici, de diarrheă. creşca ou anevoie ; dentiţiunea lui se face rău, picibrele lui se refusă alu porta. Şi este in aceste diferite caşuri că administrarea Phosphatuîu produce effecturi surpriiKjâtori. Efficaci-tatea lui nu este mai puţinu mare cându trebue datu 161H vigdrea unei constituţiuni sfârşite, fie prin oxcesse de lucrare sau de plăcere, fie printr’uă alimentaţiune defec-tubssă sau uă maladie de lungă durată.
înainte d’importanteie lucrări a-le !). Dusart, Phosphatul’i de calce
nu au fostu cunnoscutu a!tu felu de oătii in stare de pudră nesolubilă, trecăndu adessea prin stomachu şi intestine fOră a-fi attacato. D'acolo, ros uită că au fostu prea puţină in-trebuinţatu in therapeutică. însă agtâ-4î, D. Dusart offerâ acestu pre-ciosu aginte subtu uă formă solubilă, mistuinduse şi şssirnilăn-dnse fOră difflcultate, d'acea Vlnulu şi Siropulă cu Lacto- Phosphate de calce, care pbrtâ numele lui, pe dată ce au appărutu au fostu im-brâţişate de către intregulA corpu medicală alu Francief.
In resumatu, Vinulu şi Siropulă de Dusart au pentru effectu dă da forţe dăndix poftă de mâncare şi d’a concura prin acţiunea Phosphatuîu! de calce, la consolidaţiunea 6sse-loru, Ia formaţiunea muşchiloru şi îmbogăţirea sângeluL
Elie convină :
Calce
VlENNA 1873
CopHtnrH p&licfi safl rachitici, navilortl de peptil, nhiMsiciloril lofticn-şiloră).
FetelorH tinere cere se formitfS, Bolnăvilorii de atş-mac/cs,
BitrinllerU slăbiţi.
IMcHorii pentru eţ fsvorisa abondenţe
şi bogăţie laptelui şi pentru a preveni colicile şi dimrheele oopiilorii.
Noul ne vomă opri numai la citarea ob-servaţiunilorfl următăro :
i. rhosphatiilă de calce convine acelora căror» oloulă de lioatfi de morunu le este derangiatoră sau ostenitoră, fiind-că, fftră a lucra d'aceaşă manieră, cu tbte acestea elu eon8titue ună elementu de restauraţiyne şi de forţă. .
D' QUBLEB,
Medică ală spitaieloră din Paris
* In convalescenîile de friguri typhoîde, in albuminurie, diabetă, acolo unde economia este profundă attinsă, Lacto-phosphatuiu de caice produce eflecturile reconstituitore celle mai rapide. »
Observatiunile D” blache,
MONOO, TARDIEU.
« Prin administrarea Lacto-phosphatuluî
de calce doiciloru, ală câroră lapte au fo3tă incălditu gi aă produssu la copil diarrheă verde şl serâssă, nouî amu veŞutu acăstă stare bolnavă dispărută şi copil reveniţi la sănătate. •
O” OOLBEAU Ji PAQUET,
Inaţiune minerală.
« tn totă de-iina căhdă oleulă de ficată de morunu este indicată, noul amu constatată cătu d'avantagiosu au fostă d’a da concura-menle SiBorooO de Dusart, a-le căruia proprietăţi aperitive complectă acţiunea.. * o' RIANT,
Căutări experimentale asupra Phospuatuiuf de calce.
« Amă publicată mat multe caşuri de phthlsie bine confirmate, dintre care una cu uă destrugere complectă a unuî plămănă, curarlssite prin usulă ViwuluI şt ală Siropului de Dusart, cu carne orudă ca alimentă. «
O' OELZENNE.
« Rapiditatea cu care pofta d« măncare vino subtă influenţa Vinui.uI de Dusart, la bătrânii şi adulţii slăbiţi, păte earacterisa acestă medicamentă; nici uă dată dă nu m’aă Înşelată. «
O1 RIMEL.
întrebuinţarea Iul in tuberculâssa este dublă; mai intălă elu favorisc^ă, ca tăte sările calcere, transformaţiunea cretaceă a tuberculului, şi elă exersă iii nutriţiune uă acţiune din celle mai importante. »
Q' RABUTE»U.
Lacto-phosphatulă aă dată in totă dă una celle mai bune resuitate, făcăndă gestiunea facilă, laptele bogată, abondantu, şi copilulfi vigurosă •
O' FESTRAERTS.
Directorulă Scalpelul Medicală din Belgia.
Ii®. PARIS) cassa RRIMAITLT Si CiB) 81 ros ViviBons.
Şi in principatele. Phamviril din Francia şi din streinilale.
BRAGEE, ELIXIR SI SIROP Db< FER
A Doctorului RABUTEAU \
Laureat al inatitHtului Francieî. v’(
Numerdeola «tudiî făcute de învăţaţii oeî maî diatîMtl a eşrl^vocel adetn, aă demonstrat că preptrtţiunile de fer a Dr. Rabutr.su sunt sa^ perifre tutelor celor-alte feruginăse pentru tratamentul bălelor următd T«: CA/orost, A aemis, Ptlores feţei, Perderl Slăbiciunea Copiilor fi tdte V > bălele aauaate prin aărăcia săugeiul.	gl
DRAGEELE D-ruiuI RABUTEAU: Nu înegreac dinţi! şi L»ant mistuite de stomachurile cele maî slabe fără a produce conktipaţiui d : A te lua
2 dragele, una diminâta şi alta sera în timpul mâncăreî.. 1 •
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU : Recomandat persdnelor t F năror funo_ ţiunî digestive au trebuinţă de a fl restabilită sau stimulate. A », A lua rât*
un păhăruţ de rachiă diminăţa şi săra înaintea mâncăreî.
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special ci Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABl ic, el* na dau loc de cit la ui cheltuială neinsemnată pe Secare ţii.
a D-ruluI Rabutoau, a
IAU esfe Krte
mic, ‘
A sa feri de contra-faceri sa cere ca garanţie, marca £& şi C-tii* şi M------
PARIS. CLIN şi G-nia, 14. STRADA RAGINE.
v, e lua r irte ec.jIM.
pe flaednele de tor brice! '
(depusă) purtând semnătura Iul CLIN EDALLA PREMIULUI MONTYON.
so-
i
Deposit in Bucurescî la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguiştî şi la D-nu Risdorfer, farmacist.
MAGAZINUL DE PANZARIE
DIMITRIE LAZARESCU
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Bine asortat cu diferite Olaude, precum Romburg Bilfeld, Olazăru, Creas, MadapoTam Şifon, Caiico, Sirting şi pîuaâ pentru cearceafuri de 2>/, şi 3 Coti lăţime, Percalurî, Melmo Tulpan, pînza transperaute cu şi fără bordură şi pentru min-diro, pichieturt cu şi fără păr Oksfonurî anghina de peruă, Cămăşi de damă şi bărbaţi, pantaloDÎ, Camizoane. fuste, Ca-p6te, Ciorapî. Batiste, cravate, gulere, Manjete, Corsete, Oretdne cu flori, Plăţtuiiii de lină, Flanele supţiHfşi grbao, Caşneuri de Matase, Uribreie de plbe, platei brodate, Mare depou de Mese şi şervete, şi garnite de 6 şi 12 persăue, galoşi de damă, bărbaţi' şi copii, şi şoşonî do iarna si alte articole cu pretur muderate.	I

De arendat de la sf. Gheorghe viitor
»"" Moşia Prisiceni-posta, una postă departe de BucurescP*J
Doctor Turuescn
- PERFEC HUNE '
REGENERATORIIL UNiVERSA L
AL PĂRULUI
, deD“S. A ALLES.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului a!i. culdrea juneţe! selle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lucindă. Etiectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a păruluî.
'	Acesta nu este uă văpsoa, ci uă pre-
paraţie a căreî proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Sup. -rioriutea şi bunătatea Regeneratorului FT sunt recunoscute în lumea întreagă. D£posit rnixcir.ii,,
U* n L16, Calea Southampton, |ent^bila Preparaţia se vin-r r,	de mfasurata in hârtie roşa,
LOBDE A, LHGLITERA.	!■
De închiriat odăi mobilate
29 Strada Smărdan (Germană) 29.-A se adresa in Etagiul I.
€te &W de vâmja ,re la toţi Coaferiî, Part umeri! vi F»* •> •
Peposit pentru vendare eu ridicata la D-nu Appoei & Co. Strada Covaei He. 14
Buourecof
V&nd-.area en detail in Bcurescl la D-nii Paul, coifeur al Curţii lângă Pasagiul Român, Eugen Lolivier, N. Niculescu, I. N. Ar-deleanu succesor Ninon de Lenclos, Franz Gilnther, V. Pencu &Co. Carol Gersabek, succesorul D-lul Ovessa.
Masinele originale de cusut ale lui Singer
E!e suut'cele mai bnne In tdtă lumea. Ele sunt prevăzute cu aparatele accesoriî cela maî practice şi cele maî patentate, fiind cele maf trainice.
Fărâ nici o urcare de preţ
se vend pe rate lunare garan-tănduse in modul cel maî sigur.
Instrucţiunea gratis!
---ooj4*îoo-
Maşinele de cusut, de sistemă străin se vor schimba.
Reparaturele foarte eftin
Stelage noi de Sing’er
I|g Esceleazâ prin esatetica lor înfăţişare, P precum şi prin uşoara lor transmuta-j bilitate mânu facturarea deSiuger. Ele sunt invenţiunea propria şi sigură ! Avantagele lor nu se pot intreco de nicî o altă sistemă
Aparate noi de Singer
Aceste aparate, ca şi artomate, pre | care d. Singer le oferă orî-căreî familii, aă pjoprietatea că fac posibil I chiar şi celor neesersaţî, orî-ce fel de cusătură, fie ea căt de grabnică şi [ precisă in esecuţiune.
Din causă că aceste meşinî fiind foart renumite aflăimitatorî i n ferio ri, carî caut un t'ra-% udulos câştig sub numele de Sieger, atrag atenţiunea onor. public, că adevăratele maşine poartă | pe ele firma: „The Singer Mannfactnring Co.‘*
C. Neidlinger, Bucureşti, Hotei Bulevard.
A V i S
Pentru persoanele cari voesc. a şi procura obiecte de artă, nu aă de căt să visiteze magasinul din calea Victoriei No. 92 lângă biserica Albă, care se desface definitiv.
Acolo vor găsi obiecte frumoase şi elegante, sculptate in marmură din cea maî distinsă piatră de Italia, pentru cadouri şi ornamentarea saloanelor, cu un preţ maî mult de căi redus.
De închiriat
Hotelul Nemţoaica din colţu strade-l.or Bibescu-Vodă şi Poetului sub Mitropolie, cârciuma" de la Sf. George 1881 sau de acum cu avantagiî mari pertru chiriaş.
Amatorii' se vor adresa la supt-sem-natui proprietar in Ploescî str. Cam-pini No. 144.	Qj._ Caracaş.
Str. Şelari No. II si 12
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII
In curte la No. 11 este o pivniţă mare de Închiriat de 40 buţiî, tot in aceeaşi strada No. 12 este un magazin mare de închiriat de Coloniale sad de ce va voi doritori.
Adoratori’ să se adreseze in a-aceeaşi stradă No. 11.
ANUNCIU
De închiriat de la Sf. Gheorghe viitor, 2 prăvălii, la intrarea Sălel Bosel asemenea şi apartamentul de d’asupra compus din un salon şi 2 camere.
A se adreca la D-nu Rafailovici chiar in sala Bossel,
l
a
’rH
ta
G-ar inţie pe 3 ani
CEL MAI MARE
DEPQUdeMâSINEde cusut
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - plătîbiie şi in căşturi mici
BRTJDER KEPICH
Bucurescî, Strada Salari "Hotel Victoria» Galatz, Strada Doam-neî, lângă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis fi la domiciliu
Carte de învăţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preoîurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrigin, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Inveţâtura Grratis
A se
De vfinţlare (maclaturl) hârtie stricatâ
adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, Strada Covaci No. 14
Tipografia Ştefan Mihăelscu, strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
10 BANI EXEMPLARUL	MtRCURI li FEBRUARE im
NI A LIBERA
ANUL V. — No, 1102
4LBOJN A-MSSKTKXjSB . ta Capitali: 1 au 30 lei, 6 luni Îs lei, 3 Juul 8 lef. Is Diatricte: 1 au 36 lot, 6 l'.mt 18 lei, 3 luni 10 le(. te Străinătate: 1 an 48 leî, 6 luat 24 lei, 3 luat 12 lei.
Director : D. AUG, LAURIAM.
A.E'A.BB TJST TO ATE ^rrr .r=rr .tp
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
la feaaiamn: JJV aUminiatrafiune, Tipografia St. MihiUscu, Strada Cornel. No. 14 ţi la correspondenţil farului diu judeţe.
La Sociitt. Havas, place de la Bourse, 8.
Bria compania generali de publicitate G. L. Daube & C-ni*.
F'rin compania gsaeralâ de publicitate G. L. Daube * C-ai*. îs Berlin, Prancftsrt, Zariab, Bew-Yerk: Prin compania generali de publicitate G. L. Daobe & O-Bia.
în Parie : Ie Vi sen la Londra:
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Viena, 19 Februare.
Se constată, că cabinetul actual a trimis din nod o circulară in chestia dunăreană. In această circulară se ţine socoteală de oposiţiunea ce s’a făcut unor puncte din avanprojet. Nu e adevărată ştirea că cabinetul de aici s’ar sili, ca prin influenţa sa, să mijlocească revocarea acelor delegaţi, cari aii votat contra anteproectuluL
Viena, 19 Februare.
După cum se aude, negocierile cu Curia papală s’a terminat fără de nici o dificultate in ce priveşte biserica catolică din Bosnia şi Herţego-vina. După ce opera de organisaţiune se va fi terminat, provinciile ocupate vor avea trei epis-copl şi un archiepiscop cu reşedinţa in Seraje-wo. Negocierile privitoare la “biserica ortodoxă se continuă cu patriarchul din Constantinopol ; probabil că biserica din Bosnia şi Herţegovina va dobândi autonomia sa.
Londra, 19 Februare.
S’afi publicat in mod oficial actele ruseşti aflate in Cabul. Tot asemenea şi o depeşe a secretarului de ambasadă Plunkeett către lordul Granville, in care se face menţiune despre o convorbire ce avut’o cel d’ăntăifl cu bar. lonxini.
Acesta a declarat, că împăratul a dat ordin guvernorulul general Caufmaun ca să se feriască de a da comunicate intime Emirului celui noii.
O altă depeşă, a lui Granville, către lordul Dufferin, cu data de 9 Febr. cuprinde un raport despre o convorbire cu Lobanoff, care a afirmat că Beaconsfield i-ar fi declarat, că Anglia n’are să se plângă in contra purtării Rusiei faţă cu Aganistan ; acţiunea guvernului indic a fost pripită, nesocotită şi inoportună. Negociările cu Şir Aii a’afi inceput din causă că Rusia cugeta la o declaraţiune de râsboiu contra Angliei.
Cairo, 19 Februare.
Principele de coroană Rudolf a sosit la 12 ore in gara de aici (Rabel Kadid) unde fu primit de Chedivul Tewfik paşa, de toţi miniştri şi de membrii coloniei austro-ungaret Musica militară intona imnul austriac. Chedivul intinse oaspelul sâă mâna dreaptă, pe cănd un batalion de gardă făcea onorurile militare.
Spre locuinţă in timpul petrecerii principelui austriac s’aii dat căte-va apartamente din castelul vice-regal. De la gară până a casă trăsură se mişca printr’o mulţime de public. Ajungând trăsura la castel, vice-regele remase singur cu principele o jumătate de oră. După gustarea dejunului principele de coroană Rudolph se duse la vânătoare. Seara se aranjează un conduct de facle cu cheltuiala coloniei austro-ungare. A doua zi Rudolf va face o visită oficială Clredivulul. Acesta o va reîntoarce in decursul zilei. Măne seară se va da in palatul Abdihn o masă mare după a căruia consumare principele de coroană şi vice-regele vor asista la o serbare orientală ce se va da pe piaţa Esbekje. Luni la 12 ore principele va primi pe toţi membrii coloniei aus-tro ungare.
Mtinchen, 19 Februare.
r In balul mascat de ieri al artiştilor academician! ah luat, costumule eător-va persoane foc. Patra pictori afi sucombat deja in urma rănilor primite, 12 zac greti răniţi.
Paris, 19 Februare.
„Memorial Diplomatique" consiliază publicul să nu facă responsabil pa Gambetta pentru ar-ticoliî şi discursurile ce se refer la politica es-ternă şi cari aii de autori pe prietinii lui. Ziarul voeşte să constate că Gambetta tot-d’a-una a fost pentru pace; mal Încolo „M. D.“ desminte in mod formal ştirea că Gambetta ar fi lucrat contra lui Barthelemy St. Hilaire.
Paris, 19 Februare.
Ambasadorul italian generalul Cialdini a predat Mercur! ministrului frances de esterne o notă privitoare la chestia tunesă, in care se repetă plângerile guvernului italian contra consulul general frances, Roustan, şi declară că va revoca pe representantele italian in cas cănd Pruncia va da satisfacţiune revocăndu-şl şi ea pe al săli.
Constantiuopol. 18 Februar.
Abeddin paşa e numit guvernor al provinciei Adana unde a şi plecat.
Berlin. 19 Februare.
„Posc“ află din Peking cu data de 14 1. c. că 9 I* c. s’a intenţionat un atentat contra im-pârâtului din China. Lucrul s’a petrecut ast-fel:
In palat s’a prins un individ necunoscut, care, luat la intrebare, a declarat că e trămis din cer ca să dea foc palatului imperial. Dinainte cu căte-va luni se descoperise prin palat mari cantităţi materii esplosivt, cari arau ascunse in pod.
§s§Toată China e plină de societăţi secrete al cărora ultim scop este ruinarea şi distrugerea a tot ce se găseşte, cum se găseşte acum.
Serviciul telegraflc aî „României Libera"
21	Fabraara—4 ore seara.
Roma, 21 Februare.
„II Diritto11 primesce din Constantinopol telegrama următoare, cu data de 20 Fecruare.
„Ambasadorii marilor Puteri s’afi întrunit as-tă-zî şi ah otărît d’a răspunde printr’o notă colectivă la circulara Porţii de la 14 Ianuare, prin care notă ele vor lua act de declaraţiunea făcută de Poartă de a nu se depărta de ia o purtare paclnică. Nota coiectivă se va imăna măine. Ambasadorii vor fixa intr’o altă şedinţă linia de fruntaria ce trebue a se cere Porţii. In acelaşi timp, Puterile vor invita pe Greci*a d’a se abţine de Ia or-ee ostilitate in timpul negociă-rilor.
Pariu, 21 Februare.
Ziarele parisiane comentează cu riolinţâ doă telegrame adresate guvernului frances, In luna August 1880, de d. Corbett, ministru al Engli-teril la Atena, telegrame publicate in cea din urmă Blue Book şi in care e vorba de misiunea Thomassiw şi de promisiunea făcută do Francia d’a vinde Greciei 80,000 pusei.
Ziarele spun esclamaţiunî.
Se crede că, chiar astăzi se va adresa guvernului o interpelare in această privinţă, in Camera deputaţilor sari in Senat.
(Iîavas).
A se redea ultime sclrl pe pagina 111.
Bucureşti, 10 Februare
Am înregistrat, fără a face cel maî mic comentarii!, ieri, vestea sosită de la Lipsea, cum că d. Iacov Lan dau a câştigat procesul, cel intentase contra societăţii drumurilor de fier române. Ne aşteptam, ca organul guvernului, acela care trebue să poseadâ toate amănuntele acestei a-facerl, de oare-ce unii din redactorii acelui organ sunt chiar membri in consiliul de administraţiune al societăţi: dramurilor de fier, să ne dea astăzi toate desluşirile intra o cestiune aşa de însemnată, care atinge nu numai punga ţârii, dar şi prestigiul moral al unul stat independent. I).in nenorocire insă, cu dinadinsul sau din negligenţă, „Românul" n’a vrut să zică nici un cuvînt, despre această tristă veste, sciutâ de Duminecă.
Tăcerea, organului guvernului ne inspiră şi mai multe temeri, pentru punga şi demnitatea ţârii. Se vede că lucrul este aşa de trist, in cât organul marelui partid, care a făcut această „strălucită afacere", n’are nici un cuvânt de mângâiere pentru opiniunea publică.
Nu vom ridica nici o acusaţiune astăzi, dar vom constata, de o-cam-dată, că temerile afirmate de noi, impreunâ cu o-posiţiunea formată in parlament in contra pretinsei rescumphrărl a drumurilor de fier, din punctul de vedere juridic, încep din nenorocire a se realisa.
Ne temeam atunci, că, după termini! confuşl al contractului adus de d. Sturza din Berlin, n’avem să ne alegem cu strămutarea, reşedinţei societăţii transformate, in Bucureşti, şi c’o să ne pomenim cn sentinţele unul tribunal străin aplicate, la noi, in contra statului român.
Căt, de injuriaţî am fost atunci de organele guvernului, n’o mal spunem. Destul că astă-zî, cănd nici un an n’a trecut de la ratificarea şi punerea in aplicaţiune a acelei convenţiunl, care scotea accente aşa de entusiaste din abdomenile guvernamentalilor, ce jucau la bursă, cea-ce ne inspira atunci temeri se arată infrico-şător la orizont.
După procesul câştigat de d. Landau,
pare că se dă dreptul orl-căruî acţionar ce nu şi-a schimbat titlurile vechi, in obligaţiuni cu 6°/0, să ceră socoteală şi dividendele corespunzătoare, de la direcţiunea princiară, şi să se constitue in societate opo-sitâ, guvernului român.
Câte neajunsuri pot să decurgă din această încurcată stare a lucrurilor, oricine care cunoasce, cum sciţi străinii să esploateze statele mici, poată să şi le inchipuească.
Nu remăne guvernului acum, de căt să maî cheltuească câte-va milioane, spre a rescumpSra titlurile vechi, nevenite la schimbare, pe valoarea urcată, ce vor şei să reclame posesorii acelor titluri, pentru ca să scape ţara de o năpaste şi mal mare, acea de a se vedea pusă pentru un indelungat jir de ani, sub juridicţiu-nea străină, intr’o afacere aşa de spinoasă.
Aceşti bani insă tot din spinarea plu-garalul român vor fi luaţi, spre a se plăti nesocotinţa acelora, cart aii subscris, votat şi promulgat, învoiala poruncită de la Berlin !
Noi privim cu durere această, veste, căci ori căt de păcătos ar fi guvernul, ce n’a voit să asculte de sfaturile noastre, ea Toveşce cumplit in punga şi in prestigiul ţârii.
îndată ce vom primi amănuntele, ce le-am cerat amicilor noştri din străinătate, vom vorbi mal pe larg, despre partea tristă a „strălucitei afaceri".
Lucrurile din ţară par a li foarte tulburate. Cel puţin aceasta resultă din cele petrecute a-searâ, la întrunirea delaHer-dan, unde d-niî Leca, Stolojanu, Diman-cia, Hasnaş ah cerat să se pună fonduri, la disposiţiunea guvernului, pentru pasa §i siguranţa publică !
Cine a, fi ameninţând această siguranţă?
Mister !...
Se vede, că maioritatea simte, că’I alunecă puterea din mână, de oare-ce astfel de propuneri se produc in rândurile sale.
Este societatea românească ameninţată? este Tronul ? este cabinetul ? De cine ? Cum ?
Am remas uimiţi, cănd această şcire a ajuns la urechile noastre, şi suntem foarte curioşi de a afla motivele, cari ah inspirat o asemenea cerere.
Până atunci, vom putea spune cititorilor noştri, că numai d-nil Mărzescu, şi Eliade ah combătut acea propunere, —primul afirmând, că nu dă fonduri de ase-minea natură unul guvern, in care nu are încredere, din cauza lipsei de admr nistraţie din ţară; că aseminea fonduri nu poate da, de căt numai primulul-mi-nistru, dar după o cerere prealabil formulată şi motivată de către acesta; că nu e nici constituţional, ca representa-ţiunea naţională, care legiferează iar nu administrează, să ofere fonduri pe care capul cabinetului nu le-a cerut;—secundul voesce ca o aseminea cerere s’o formuleze Întregul guvern, căci nici Primulul-ministru nu le-ar acorda, de oare-ce aida ast-fel un vot de blam ministrului de interne şi cabinetului.
Nimic nu s’a hotărlt pănă acum, dar ceea ce ne ingrijesce este neliniştea, ce o lasă in spirite cererea d-nilor deputaţi, mal sus pomeniţi.
Ce-o fi la mijloc?
AJC17K OITTH. T T,»■
Lini* Se 3& milimetre pe p»pn« IV.* 85 b*nC Reclame pe pagin» II1-» ...... l UfL
* ‘ »	*	II-* . A .... î
Epistole nefrancate se refuşă Articolil nepublicaţi nu se inapoât*.
Pentru rubrica: Inserţii ţi reclama, rudacţiune* ■u este responsabili.
Prim-Refiaetor: STEP. 0. MlOHALLESOU
CRONICA ZILEI
Se vorbesce, că momeotui unei crize ministeriale este foarte apropiat.
Maioritatea nu mal poate suferi pe uni! d n miniştri. Se adaugă că portofoliul finanţelor s’ar fi olerit d-lul D. Sturza.
Fel de fel de sgomote circulă, in privinţa aceasta.
Aflăm, că demisiunea d-lul Cogălniceanu din postul de ministru plenipotenţiar al ţâri! pe lângă preşedintele Republicel franceze, este primită, şi că scrisorile sale de congeditl s’au şi expediat..
D. Cogălniceanu se va intoarce indatăjn ţară, unde presenţa sa este necesarii.
Societatea Corpului didactic a ales, in şedinţa de Duminică, ’o comisiune, care să facă “un raport asupra propunerilor de a se crea un ziar literar şi d’a se forma un club profesoral.
Şedinţa, in care se va citi şi desbate aeast raport, va fi la 15 ale curentei,, tot in localul universităţii.
înregistrăm cu mulţumire aceste şcirl, dorind ca profesorii s’ajungă, căt ma! curând, să’şl aibă localul lor de intrunir# şl un organ, in care să citim produsele lor literare, şeiintiflee şi artistice.
Se vorbesce, că banchetul pentra scăparea vieţi! preşedintelui Cabinetului, pentru care s’a strlns o sumă îndestulătoare, prin subscrieri particulare, se va da la 11 Februare, aniversara răsturnării luî Vodă-Ouza.
Corpul didactic din Brăila, printr’o telegramă adresată d-lu! Chiţu, vice-preşedintele Cameril, a aderat la Întâmpinarea presentatâ de corpul d-i dactic din Bucureşti contra proiectului de lege asupra instrucţiunii publice.
După trei zile de desbaterî a procesului ia care d-na El. Sturza, I. Fiorescu, Th. Gherghifi,
V.	Tatar, Craioveanu, Chiriac şi preotul Cori-doni eraţi inculpaţi ca complici la bancruta, frauduloasă a Ecaterineî Dulkoff, Curtea de Apel secţiunea a Il-a din Iaşi a decis ca preotul Ce-ridoni să stea trei luni la închisoare şi să plătească şase mii franci, despăgubiri către partea civilă; eară in privinţa tutulor celorlalţi inculpaţi a admis prescnpţivnea invocată de apărători.
In Iaşi s’afi ivit mai multe cazuri de angină, după cum spune „Steaua României/’
Cursurile liceului naţional s’afi suspendat.
Şcoala de fete din Râmnicul-Sărat, după raia-ţările „Şalvarii", inoată in gunoaie şi necurăţ*-nii, ear biserica numită, catedrală e împresurată de mirosurile grele ce exâla, o balta cu apă verd» arămie.
Frumoasă reeomandaţie pentru primăria locală.
In luna aceasta, societate» Junimea din Iaşi îşi va incepe prelecţiunile sale populare, lată ordinea lor:
„Patriotismul", Dumineeft 22 Februare, ţinut de A. D. Xenopol. — „Caracter şi individualitate", 1 Marte, de C. Demetrescu. — „Caractere şi situaţii in dramă, 8 Martie, de G. Panu. — „Limba li-tt rară", 15 Marte, de A. Lambrior. — „Dreptatea1' 22 Marte, de P. Misir. — „Mobilul acţiunilor o-mineşti", 29 Marte, de Ursianu Valerian. — „Poe-sia descriptivă", 5 Aprile, de N. Volenti".
Mişcarea profesorilor contra proectulul Contă se manifestă mal prin toate judeţele.
Cel din Iaşi se intrunesc astă-seară.
Transacţiunea încheiată intre administraţiu-nea domenielor Statului şi d. N. Hartular, din 1881, s’a aprobat de M. S. R.
Această transacţie e relativă la stingerea datoriei din arenda moşiei LuncanI safi Pîrîul-Glo-dulul, din judeţul Bacăfi, pe periodul 1866-1871.
Colegiul I electoral pentru senator!, de la judeţul Olt, este convocat, pe zioa de 10 Marte 1881, ca să aleagă un senator in locul d-lul I. Calenderolu.
Se vor crea 30 regimente de reservă, căte unul de fle-care circumscripţiune de regiment de dorobanţi. Personalul acestor regimente se compune din dorobanţi! şi călăraşii reserviştl,
www.dacoromanica.ro

ROMANJA LIBERA
domiciliaţi in circumscripţiunea fie-căruî regi ment de dorobanţi.
SUL U.W uuiuucvau,	_ ^
Organisarea acestor corpuri va fi definitiv stabilită in toate divisiele până, la 1 Aprile 1881, ast-fel ca, in această zi, fie-care regiment^ să, aibă intocmite toate controalele pe companii şi pe clase, şi să inainteze ministrului de resboifi situaţiuneâ efectivelor pe grade şi categorii.
XDIISr .AJF-A-IEi-A.
Gestiunea greacă.
După „Daily Telegraph“, următorul este programul negocierilor ce aii Început deja cu Poarta, in privirea graniţelor tuico-grece, dd. Hatzfeldt şi Goeschen, U^1U ambasadorul Germaniei şi celalalt a 1 Angliei :
Contele Hatzfeldt şi Goeschen vor anunţa lui Assim pasa, că sunt gata să asculte tot, ce are să propue Poarta, in acord cu nota sa de la 14 lanuare, pentru deslegarea cestiunei graniţelor greceşti. Dacă aceasta ar face puteiiloi lugaica, să-I ste-e in ajutor la ficsarea unei nuol linii de graniţe, i s’ar respunde cu un avis asupra conferinţei din Berlin.
Puterile aşteaptă dimpotrivă, ca Assim paşa sau să propue un traseu de graniţe hotăiît şi anume cu arătarea motivelor pentru caii nu poate oferi mal mult —saii ca sâceaiă mal înainte timp pentru negocierile preliminare, trebuitoare la stabilirea unei nuol linii de graniţe. In tot caşul se speră, că Poarta se va declara ho-tărîtă : să cedeze tot ce-î cere Conferenţa din Berlin in Thessalia, premiţând că Eorupa nu o va sili să sacrifice pe Mahomedanii şi Alba-nesiî Epiruluî, in contra voinţei lor. Greciei. Res-punsul, cum se crede, va avisa şi la necesitatea, că Turcia trebue sâ’şî păstreze sinul de Arta, ca pe un mijloc de comunicaţie cu Ianina.
După ce cel şase ambasadori vor fi primit, fiecare in parte, declaraţiile lui Assim paşa, el se vor întruni spre a face un schimb de idei şi apoi vor cere guvernelor lor instrucţiî pe cale telegrafică.
Dacă in timp de-o lună nu se va găsi nici o basă pentru o înţelegere, se crede, că declaraţia de resboifi a Greciei va deveni inevitabilă şi se va face la 21 Martie, ziua aniversară a independenţei Greciei, cănd tot odată vor trebui să înceteze şi orî-ce demersuri a le puteiilor.
Era un bal la ducele Fiano. Fuseseră invitaţi si regele şi regina şi mal mulţi ambasadori. Când se duseră la supei!, MM. LL-or nu invitară să iea loc la masă cu dânsele de cât pe ambasadorul Germaniei, in vreme ce ambasadorul Angliei, sir Aug. Paget şi femeia sa Lady Pa-get, ambasadorul Francieî marchisul Noailles şi femeia sa, şi ambasadorul Austriei contele AVimp-fen cu soţia sa, au trebuit să remâie in sala de bal. Ofensaţi in chipul acesta, aceşti domni nu putură suporta o ast-fel de situaţie şi părăsiră sala in corpore şi intr’un mod demonstrativ. Ceea ce e insă şi inai ofensator, regele nu’şl ceru victimelor sale nici o scusă, nici seara, nici in ziua următoare.
Raporturile diplomatice ar fi, in urma acestei imprejurărî, foarte „încordate" la Roma.
Drept semn, că eventualitatea aceasta din urmă este mult mal probabilă de cât toate cele alalte, sunt preparativele de resboiu, urmate de către Turcia cu o stăruinţă din ce in ce mal
mare.	_
Corespondentul din Athena a ziarului „Standard" află bunăoară, că Turcia lucrează la stabilirea unei linii de apărare din Mezzovo spre muntele Drysko. Frontul acestei linii e situat intre muntele Tzumerka, Radovidzi şi Arta. Depourile trupelor de apărare sunt deja ticsite cu proviant şi provisiunî.
Intre Prevesa şi Skutari s’a aşezat zilele acestea, de-a lungul ţărmului, un cablu sub-ma-rin. Trupele turcesc! din Thessalia, a căror efectiv s’a sporit din nod prin sosirea a trei mii oameni din Asia, afi primit ordinul să se prevadă de cele trebuincioase traiului prin rechisiţil.
Cu toate scăderile de care sufere aprovisio-narea şi montarea acestor trupe, ele ar fi animate, cum se scrie din Ianina „Corr. Politice", de-un spirit escelent, care indreptăţeşee pe Sultanul să se increadâ in lealitatea şi statornicia lor.
Un afront diplomatic.
Ziarului „Standard" ’I se raportează din Roma, despre un afront ce l’ar fi făcut regele. Italiei zilele acestea mal multor ambasadori străini.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 10 Februare —
L. TREGAN
ALE UNDI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. M. GBORGESCD
Anglia şi Bodriî.
Zilele acestea a plecat din Amsterdam la Londra o deputaţiune de HolandesI, spre a imanua Reginei Victoria o adresă, prin care cer recu-noascerea de către guvernul engles a independenţei Transvaalulul. Regina n’a vrut să primească această deputaţiune, şi membrii el au trebuit dar să se mulţumească a remite adresa ministrului de esterne, d-lul Grauville.
Intr’acestea insă afi început negocierile de pace cu Boeriî. După „Daily Telegraph," guvernul engles le promite acestora, pe lângă amnestie, şi o autonomie, completă, cu singura restricţiune, ca raporturile lor cu triburile indigene să fie su-praveghiate de guvernul colonial engles.
După „Standard" propunerea de pace făcută de Anglia are următorul cuprins :
„Aceea parte din Transvaal, asupra căreia Boeriî afi pretensiunl legitime, să se declare de independentă, restul insă să fie cârmuit de un guvernator engles şi in capitala Boerilor să re-sideze tot-d’a-una un ministru plenipotenţiar al Angliei."
Cum vedem, fudulia Angliei e frumos inăbu-şită de vitejiasca purtare a Holandesilor din Transvaal. Propunerile eî, deşi destul de avantagioase, nu mulţumec insă pe deplin pe Boerl, căci aceştia cer o independenţă desăvârşită a in-treg teritoriului din Transvaal. Cu toate acestea încheierea păceî e probabilă, de vreme ce Boe-ril, cari sunt un popor pacinic şi industrial, sunt mult mal înţelepţi, de cât să’şl rischeze bună starea lor intr’un resboiu, care prelungit fără raţiune, nu ar putea de căt intârîta pe Engles! şi să ducă la resultate neprevâzute.
AVENTURELE PERICULOASE
Launa Sşl plecă ochii in jos şi, remăind cu capul gol in arşiţa soarelui, respunse cu un ton solemn şi cuprins de o Înfricoşare supersti-
ţioasă :
- El a dat foc si a ars un boschet din cele
PROJECT DE LEGE
asupra
INSTRUCŢIUNEI PUBLICE ŞI PRIVATE
Art. 222. In şcoala de farmacie, se va conferi diploma de farmacist şi aceea de doctor in biochimie şi farmacie.
Pentru a obţine diploma de farmacist studenţii vor trebui să urmeze şi să treacă examene la cursul de mineralogie de la facultatea de ştiinţe şi la cursurile de botanică, de chimia generală (organică şi inorganică), de fisica experimentală, de mateVia medică şi toxicologie şi de chimia medică, farmaceutică şi ţoxicologicâ de la facultatea de medicină. Deosebit de acestea, eî vor face, sub direcţiunea unul pofresor, speciale exerciţii practice de chimia farmaceutică, de chimia toxicologică şi de analisă calitativă, si vor face după aceasta practică de un an, in una din farmaciele autorizate anume pentru aceasta de ministru inttrucţiunel publice.
Pentru a obţine diploma de doctor in chimie şi farmacie, studenţii vor trebui să urmeze, pe lângă cursurile prevâzute in aliniatul precedent, acei de geologie de la facultatea de şciinţe şi acel de zoologie de la facultatea de medicină. Asemenea, pe lăngă exerciţiile practice prevâdute in aliniatul precedent, el vor face, sub direcţiu-
nea unuia safi mal multor profesori, exerciţii de fisică şi mal cu seamă de usul instrumentelor de măsurat, exerciţii de botanică şi mal cu seamă asupra plantelor oficinale, exerciţii de mineralogie şi exerciţii de materie medică.
Art. 223. In facultatea de drept, se vor conferi diploma de doctor in drept şi acea de doctor in ştiinţele politice şi juridice.
Cursurile obligatorii pentru obţinerea diplomei de doctor in drept sunt următoarele: 1) istoria tutulor instituţiunilor de drept la toate popoarele până in zilele noastre, 2) instituţiunile dreptului român in comparaţiune cu codicil Oalimach şi Caragea, 3) dreptul civil, 4) dreptul comercial şi maritim român, comparat cu cel străin, 5) dreptul şi procedura penală, 6) procedura civilă şi organisarea judecătoarească, 7) economia politică, 8) dreptul constituţional, 9) dreptul administrativ, 10) dreptul internaţional public şi privat.
Deosebit de aceasta, studenţii vor urma fără a trece examene la cursul de morală şi filoso-fia dreptului de la facultatea de litere şi la cel de medicina legală de la facultatea de medicină.
Cursurile obligatorii pentru obţinerea diplomei de doctor in ştiinţele politice şi juridice sunt toate cele de mai sus cu adăogire de următoarele : 1) ştiinţa administraţiunel, 2) ştiinţa finan-celor, 3) comptabilitatea statului şi statistica, 4) istoria tractacelor, diplomaţia şi paleografia.
Deosebit de aceasta, studenţii vor putea fi o-bligaţl a urma fără a trece examene, la cursurile de limbi şi literaturi moderne de la facultatea de litere.
Art. 224. Cursurile obligatorii de la facultatea de teologie, pentru obţinerea gradului de doctor in teologie sunt următoarele : 1) limba şi literatura ebraică, 2) limba şi literatura bisericească greacă, 3) limba şi literatura bisericească latină, 4) istoria bisericească, 5) instituţiunile biblice, 6) dreptul canonic, 7) dogmatica şi teologia morală, 8) filosofia (psichologia, logica şi morala), 9) retorica şi arta predicelor.
Afară de aceste cursuri, se vor putea adăogi şi altele pe cale regulamentară.
Art. 225. Orî-ce persoană care indeplineşce condiţiunile art. 37 safi se cunoasce din reputa-ţiune ca foarte competentă, va putea fi autori-sată de minister a face la sccalele superioare cursuri gratuite asupra materiilor prevâdute in programele acestor scoale safi asupra altor materii afine safi complimentare. Aceste cursuri insă nu vor fi obligatorii pentru studenţi.
Persoanele ce se vor ilustra in facerea acestor cursuri vor putea fi subvenţionate de către judeţe şi comune din veniturile lor proprii safi din fonduri lăsate anume pentru aceasta de particulari prin acte de donaţiunl safi prin testamente.
toleranţă religioasă safi de nesupunere' gile ţârei.	!
CAP- Vil.
Despre valoarea diplomelor şi a certific, studii.
4
Art. 228. Diplomele şi certificatele di obţinute de la scoalele publice din ţară, drepturi in Stat acelor ce le afi, după A unile prevâzute prin legi.
Diplomele şi certificatele obţinute de ]a lele publice din străinătate, nu conferă drepturi de căt după ce ele afi fost valiik" scoalele corespundâtoare din ţară, U| nul esamen sumar din ştiinţele invâţate ceste din urmă scoale, pentru obţinerea « mei or safi certificatelor ce poartă aceeaşi 4 mire ca şi acele presentate din străinătate
CI 11 VIZAVI r» O	PO Dotfl O	‘
O diplomă superioară ce este a se |gg
dispensează de validare diplomele cari, după legile române, trebue *« -

obţinerea acelei d’antăifi.
Art. 229. In ori ce cas de concurenţă, are o diplomă safi un certificat din ţară, | preferat aceluia ce are o diplomă sat un« ficat din străinătate, respectăndu-se insă | turile câştigate inainte de promulgarea | tel legi.
Art. 230. Prescripţiunile celor două arc precedente nu se aplică la diplomele sad ficatele obţinute in străinătate de la s») publice reale safi superioare, cari nu esife străinătate safi cari atestă cunoştinţa unor! terii ce nu se predafi in nici una din set] publice din ţară.
Art. 231. Diplomele safi certificatele olţt de la scoalele private din străinătate i nici o valoare in ţară.
CAP. VIII
consacrate lui Otaru !
Aceasta fu cea d’ăntăifi alusie, care mâ făcu să presupun [că OrangunoşiI incă aveafi o reli-giune. întrebai pe Launa despre aceasta, dar in deşert. El era afundat intr’o tăcere contemplativă.
Oare să fie dar această religiune, care lăsa pe sectarii el atât de nepăsâtorî in faţa imora-litâţel unei crime;; care T învăţa să nu privească intr’ânsa de căt călcarea legilor şi a obiceiurilor ţârei, cart permitea unul omorîtor -cu condi-
ţiunea de a contribui la inavuţirea regelui - a mal trăi in mijlocul oamenilor nevinovaţi şi a se bucura de aceeaşi stimă ca şi inainte de a comite crima ?
Ajunsesem la extremitatea pajişte!, unde se Înălţa Cutar. Ne-oprirâm vr’o jumătate oră la umbra unei stânci prăpăstioase, şi pe urmă in-cepurăm a sui coasta Tanavorconuluî. In cele două zile următoare, umblarăm pe agăţate de a lungul unor poteci strimte şi drepte şi atăt de alunecoase, in căt părea imposibil a se putea ţine cine-va in echilibru ; căte o dată se deschideau pe de o parte nişte căseături prăpăstioase, a căror adâncime nu se mal putea osebi, in vreme ce, de cea-l-altă parte, se inălţafi nişce stânci neted» şi drepte intocmal ca nişce ziduri; căluşeii noştri insă nici nu se poticneai! măcar si păreai! neobosiţi.
* A doua zi despre seară ne intălnirâm cu o trupă de ostaşi, foarte bine armaţi, cari se coborâţi de pe munte şi duceafi regelui aurul de la Uarata. întrebam pe Launa daca nu se găsiafi in pericol d’a fi atacaţi de tâlhari.
—	Ar fi putut să fie atacaţi in alţi timpi, ămî respunse el cu o zimbire ciudată.
—	Se vede că tâlharii afi fost prinşi şi pedepsiţi ?
—	’TI-voifi spune, indată, respunse Launa.
Drumul trecea tocmai p’într’o pădure foarte
deasă, şi ne isbea un miros grefi, fără sâ’I fi putut ghici causa. De o dată tovarăşul meii ăşî opri calul, şi arătăndu-mî un arbore de o mărime colosală, strigă :
CAP. VI
Despre scoalele confesionale.
Art. 226. Nu vor fi alte scoale publice confesionale de căt seminariele destinate a pregăti personalul bisericesc a diferitelor religiunl din ţară, şi facultatea de thelogie preveijută in a-ceastâ lege.
Numai seminariele bisericeî creştine ortodoxe şi facultatea de teologie vor fi in sarcina Statului.
Seminariele celor lalte religiunl vor putea fi subvenţionate de către judeţe şi comune din veniturile lor proprii safi din fonduri lăsate anume pentru această de pârticularî prin acte de donaţiunl safi prin testamente.
Art. 227. Toate seminariele, ori de cine ar fi ele intreţinute, vor fi considerate ca scoale publica şi vor fi supuse regulelor prevâdute pentru aceste scoale.
Regulamente speciale vor organisa seminariele celor alte religiunl după analogia semina-rielor erescine ortodoxe, luăndu-se mâsurile necesarii pentru a impedica orî-ce predicare de ne-
— Eată ce a remas din tâlharii cari s’afi incercat să iea de la o trupă de OrangunoşI aurul ce eî duceafi imperatuluî lor !
In adevăr, de cele mal inalte ramuri ale arborului erafi atârnate cinci corpuri de oameni, car! incepuseră deja a putrezi. Un şearpe Boa, lung de cel puţin şeapte-spre-zece picioare, era incolăcit peste el.
Ne grăbirăm a ne depărta căt mal curând de acest spectacol îngrozitor, şi după o oră intram in o câmpie atăt de afundată intre stăncî, in căt razele soarelui abia puteau străbate intr’ânsa o jumătate de ceas pe zi.
Ofioierul escortei arunca nişce căutături pătrunzătoare prin crăpăturele ce se înfăţişai! din toate părţile vederii noastre ; şi, după căte-va minute, arătă cu vârful săbiei soldaţilor săî, un trunchi!! de stâncă ascuţit, care stătea inaintat in lung şi aplecat spre câmpie, ca, şi cum era să se surpe pe dânsa; toată trupa se cutremură de o-dată ; şi atunci văzuţii pe acel pisc stâncos sease oameni armaţi până in dinţi, cari, cum auziră paşii cailor noştri!, luară fuga şi se indrep-tară, alergând căt puteai! de iute, spre culmea muntelui. Aceştia erafi tâlhari ! Gu toată sprin-tenia căluşeilor noştri! — hoţii erafi căt-p’aci să scape, când unul d’ăntr’ănşii apucă să ajungă pe un pisc stâncos de unde credăndu-se in plină securitate — incepu să chieme şi pe cel-l-alţl fugari. Un soldat insă se aruncase deja jos de pe cal, şi, ajungând pe nesimţite aproape de el, ăl apucase in braţe şi se silea să-’l tragă după sine.
Urmăream palpitând această luptă, pe cănd,
Despre stipendiile şcolarilor.
Art. 232. Statul, judeţele şi comunele i putea avea de căt stipendiştl safi stipendi terne in scoalele publice din ţară cari, di; gea de faţă, pot avea internate, stipendiş stipendiste externe in scoalele reala şi cei perioare din ţară cari nu afi incă sat! nu vea internate, şi stipendiştl safi stipendisi tru scoalele din străinătate, insă numai s; câştiga cunoscinţl ce nu se predai! in şo: publice din ţară.
Stipendiile se vor da prin concurs a afi calitatea de român şi cari sunt mijloace proprii.
Art. 233. Regulamente speciale vor dett * publicaţiunile ce sunt a se face şi formi cursului, timpul pentru care se pot acoii pendiile, caşurile in cari ele pot fi retraşi, ciplina stipendiştilor şi controlul invăţăti
TITLUL IV
Despre instrucţiunea privată Art. 234. învăţământul privat este li»
acest inţeles, că ori cine poate să se | instra in particular cu invăţătoril ce va alage, s. intre in şcoala privată ce va voi, şi că ie toril pot să predea şcolarilor ori ce ij tură care nu vine in contrazicere direcţii giie de ordine publică şi cu bunele moiti
Art. 235. In scoalele private se poate ţ ce învăţătură primară, secundară safi supsj Insă scoalele private primare vor trebui ai programa inveţămăntuM obligatoriu dini lele primare publice, rămâind libere de a s< ori ce invăţăturl peste această programă.
Toate cele-alte scoli private pot sâ udo ori ce programă de studifi.
Art. 236. Nici o scoală nu se va putej chide fără autorisaţiunea ministeriuluî, ffi avea a examina regulamentele şi progK se propune, pentru şcoala ce este a se i precum şi titlurile de ştiinţă a celui care dirige şcoala.
Scoalele de fete vor trebui să fie sul
căţî-va paşi inainte, şeful Uaratei şi cu| săi, nebâgănd de loc in seamă ceea ce M| demnitatea lor personală, — convorbeau Jţ liniştiţi, ca şi cum viaţa celor duol oafl*j ar fi fost in pericol. De o-dată se auzi fc găt ingrozitor, care fu repetat de sute de' cehoul munţilor. Hoţul şi soldaţii alunea; menduoî şi, rostogolindu-se din stâncă fi i cădurâ tocmai la picioarele noastre, tot 1 saţ! ! Cănd voiră să’î desfacă erau m#j * Soldaţii debrâcară binişor pe nenoro»j tovarăş, şi luăndu-I hainele şi armele, nuarâ calea făr’ a se mal gândi să-’l îl şi incă cu atâta nepăsare ca şi cănd nu-fost întâmplat nimic.
— Regele are un vrăjmaş mai puţin, 1 Launa. Mal are asemenea şi un ostaşi ţin, dar pentru că are mal mulţi ostaşi -vrăjmaşi, tot in partea lui este, avantagii|
N’avuseî ce respunde. Aceâstă nepâŞa1 tru viaţa oamenilor ămî făcea o impi'es‘u| reroasă. Crezusem că OrangunoşiI era 1 por civilisat, şi acum mâ temeam că | mar inşelat şi că trebuia să’mî plătesc i rea cu paguba mea
(Va 4
www.dacoromanica.ro
i
ROM A NI A LiBEJIA
tiunea unei femei care a absolvit cursul girn-nasiuluî de fete sad al altei scoale pedagogice mai in alte.
Scoalele de bâeţî mal mari de 12 ani vor trebui să fie sub direcţiunea unul bărbat care a absolvit cursul scoale! normale primare, a se-minariulul inferior sad a scoale! normale superioare.
Scoalele de băeţl mal mici de 12 ani vor putea fi dirigiate de o femee sad un bărbat cari au titlurile de sciinţâ prevădute in aliniatele prcedente.
Alt. 237. Scoalele sad internatele private pot fi suspendate sad inchise :
1)	Când nu sunt bine condiţionate in privinţa moralităţeî sad a hygienel.
2)	Cănd in ele se perde timpul copiilor.
3)	Cănd directorul sad directoarea scoale! dă dovadă de incapacitate, desordine sad nemorali-tate sad nu se conformă legilor şi regulamen telor precum şi instrucţiunilor şi ordinelor date conferm lege! de autorităţile şcolare.
închiderea şcoalel se va efectua indată sau după oare-care termen, după gravitatea impre-j urării or.
Art. 238. Pedepsele disciplinare la scoalele private vor fi aceleaşi ca la scoalele publice.
Art. 239. Scoalele vor ţinea pe fie-care an un examen general la care vor trebui să asiste persoane delegate din partea inspectorilor generali a şcoalelor.
• Art. 240. Nu este şcoală privată şi, prin urmare, nu se aplică măsurile prescrise in art. precedente, cănd o persoană dă singură lecţiunî la domiciliul seu copiilor străini cari stau in pensiune sad vin la ea numai pentru afacerea lecţiunilor.
Art. 241. Certificatele de studii sad diplome, eliberate de scoalele private sad de invăţâtoril privaţi, nu conferă nici un drept in Stat, nici chiar "acela de admitere in şcoalele publice mal inalte de căt şcoalele primare.
Se exceptează prin urmare de la această regulă certificatele de absolvirea cursului primar inferior in şcoalele private.
Art. 242. Acel ce va voi să treacă de la scoală privată sad de la un invăţător privat la o scoală publică mal inaltă de căt scoalele pri mare, va trebui mai ăntăid da a examen la scoalele publice inferioare pentru a obţine certificate de absolvirea cursurilor acestor scoale, şi acel ce va voi să treacă examenul ultimei clase sad să intre in o clasă superioară a unei scoale publice, va trebui mal ăntăid să fi trecut sepa rat şi anual examenele claselor inferioare a acelei scoale, precum şi să fi obţinut certificate de absolvirea tutulor şcoalelor publice mal inferioare.
Nimeni nu va fi admis a trece mal mult de căt un esamen pe an, ast-fel ca acel ce intră din scoalele private intr’o scoală publică superi oară să nu aibă in urma lui mal puţini ani de studid de căt acel ce a ajuns acolo prin filiera şcoalelor publice. Prin excepţiune vor fi admişi a trece mal multe examene pe an acel sad acele cari ad etatea de peste 20 ani.
Art. 243. Scoalele private organisate după tipul şcoalelor publice şi in cari se aplică programele şi regulamentele acestor din urmă, vor avea dreptul de scutire pentru elevii sad ele-velele lor de a trece in fie-care an căte un examen la scoalele publice.-Elevii sad elevele din aceste scoale vor putea trece numai câte un examen pentru fie-care grad a şcoalelor publice, dovedind cu registrele şcolare private că pentru fie-care grad s’au pregătit in acelaşi număr de ani care este prevedut pentru scoalele publice.—Ast-fel după 4 ani, in scoalele private, ăl vor trece examenul clasei a 4 primară la o scoală primară publică, după alţi 4 ani, examenul clasei a 4 gimnasiale la un gimnasid public, şi aşa mal departe pentru toate scoalele.
Insă elevii sad elevele din scoalele private existente la promulgarea acestei legi vor fi admis! a trece numai examenul de pe urmă al gradului de scoală pentru care se află in prepa-raţiune la promulgarea acestei legi, fără a fi obligaţi a mal trece examenele gradelor inferioare de scoală.
Art. 244. Pentru executarea art. precedente, toate scoalele publice vor inscrie pentru examenele lor anuale, pe lăngă elevii sad elevele lor, şi pe acel sad acele cari se presintă la examene după ce s’ad pregătit in particular sau in scoalele private. — Aceştia sad acestea vor putea să se inscrie la şcoala publică ce vor voi, făcând insă cerere cu cel puţin 8 zile libere inainte de inceperea examenului public anuale.
Numai aceste examene asimilează in privinţa drepturilor pe şcolarii - pregătiţi in particular sad in scoalele private cu acel pregătiţi in scoalele publice.
Se vor ţine la toate scoalele publice registre separate pentru acel cari se presită anual numai pentru trecerea examenelor şi obţinerea certificatelor sad diplomelor respective.
DISPOSIŢIUNE FINALA.
Art. 245. Această lege se va pune in lucrare imediat cu restricţiunea, că reorganisarea scoa-lelor se va incepe o dată cu anul şcolar 1881 -1882. __ .
Toate disposiţiunile contrarie lege!, sunt şi rămân abrogate.
CEREALELE IN PORTUL ODESA
Comerciul cerealelor, in portul Odeseî, a fost, in cursul toamnei trecute, de o inferioritate insemnată, comparativ cu anii trecuţi.
Căuşele acestei retrogradări a comerciuluî cerealelor in portul Odeseî, principal pentru es-portaţiunea sudului Rusiei, considerat ca partea cea mal fertilă a ţereî, provine : ăntăid din tarea concurenţă ce productele Americel fac celor ale Rusiei, ăntăid prin calitatea lor, al doui-lea prin eftinătatea [cheltuielilor de transport şi de imbarcare. Aci comercianţii de cereale au făcut deja mal multe demersuri pe lăngă autorităţile competinte pentru reducerea preţului asupra transportului grănelor pe calea ferată; Gestiunea insă nu este incă resolvată. Apoi ar remănea incă a se găsi mijloacele prin cari s’âr putea scădea cheltuelile ciuruirel şi imbarcăreî cerealelor, cheltuelî ce astă-zl, comparativ cu cele din America, sunt foarte împovărătoare pentru esportatoriî de aici.
O altă causâ a scăderel comerciuluî cerealelor a fost incă şi puţina recoltă produsă in anul acesta. Ca causă a acestei diminuări a pro-ducţiunel se zice că ar fi diferitele insecte ce ad inundat sudul Rusiei şi cari distrug cerealele chiar inaintea culegerel lor. De acum trei ani, acest flagel băntue Rusia, şi pănă acum pro-vinciele inundate de aceste insecte granovorenu ad putut fi scăpate.
Această descrescere a producerel a avut de resultat nu numai impuţinarea esportaţiunilor, ce mai provine şi din alte cause mal sus arătate, ci incă că in multe provincii ale imperiului, ce se aprovisionau din sud, astă-zî, scum-petea şi raritatea alimentelor nutritive ad ajuns să îngrijească pe autorităţi. Ast-fel mal multe consilii provinciale (Zemstvo) şi mal multe municipalităţi ad fost nevoite să vină in ajutorul populaţiunilor necesitoase ce erad ameninţate de foamete.
Această stare a populaţiunilor de jos a făcut probabil ca şi ministrul financelor al imperiului să propună abolirea imposituluî asupra să-rel, imposit ce apasă asupra acestor populaţiunl, şi spre a implini golul lăsat in budget prin această măsură, să ceară urcarea de 10 la sută a taxei asupra importaţiunilor străine, ca şi urcarea taxelor patentelor.
SpărirI mered, sporiri tot-dea-una.
Aceasta e soarta Bucurescenilor, aceasta le e pedeapsa d’a se lăsa să fiă amăgiţi şi esploataţl.
„Timpul“ intre altele ne dă importanta interpelare a d-lul Agarici resumată in :
1. Ţăranii sunt urmăriţi şi secuestraţl pentru pretinse rămăşiţe de dări, incepănd tocmai de la 1855; 2. Constatările acestor rămăşiţe se fac cu nu pe baza registrelor cu matcă ce trebuiau să fie păstrate de fisc, conform legii, ci|pe bunul plac al agenţilor fiscali; 3. In urma unor constatări arbitrare, ţăranii nu numai că sunt urmăriţi şi secuestraţl in averea lor fără să li se cruţe vitele şi uneltele de muncă, dar sunt chiar personal securstraţî cu călăraşi concentraţi anume pentru aceasta. — Toate aceste mizerii se petrec la ţară in mijlocul iernii; ţăranii sunt nedreptăţiţi, jefuiţi şi maltrataţi; şi in acelaşi timp in capitală corpurile legiuitoare fac fericirea patriei in numele poporului suveran.
VA UI BTLWri
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Şedinţa din 9 Februare 1881.
Senatul. —D. Şendrea a interpelat pe d. ministru al justiţiei in privinţa modulul in care se tratează magistratura noastră. D-sa zice că ma gistraţil sunt persecutaţi pentru motive politice.
D. ministru neagă afirmaţiile d-luî senator. D. Şendrea se declară nesatisfăcut.
-X-
Se votează câteva proecte de legi.
Camera. —Gât ţine şedinţa publică - de la 1V2 pănă la 2 V2 — Adunarea se ocupă numai cu rectificări la greşelile „Monitorului'1.
-x-
D. ministru prezident depune pe biroul Ca-meriî 3 proecte de legi: noul pentru a se lua din Casa Rurală patru milioane şi a se da Băncii Naţionale, al doilea relativ la impărţîrea administraţiei casei domeniale pe la diferitele servicii ale ministerului de finanţe, al treilea privitor la infiinţarea unor impiegaţi pe la câteva casierii din ţară.
-x-
In secţiuni, dd. deputaţi se ocupă cu proecte de legi financiare cari °fac parte din bugetul ce trebue să se voteze in acest an.
O crimă iu Iaşi.— Cadavrul decapitat, găsit pe g'hiaţa iazului de la Ciric, s’ar fi descoperit a cui este, scrie „Liberalul." Spre a pune insă şi mal lămurit sub ochii cetitorilor noştri ceea ce am aflat in această privinţă, trebue mal ân-tăl să completăm detaliile din numerile precedente.
La căţl-va paşi mal departe de locul unde s’a găsit cadavrul, era o mare baltă de sănge, ceea-ce dovedea că decapitarea se operase chiar pe ghiaţa iazului. In şanţul cimitirului Eternitatea s’a găsit un pachet cu strae, iar nu cu fâşii de haine tâiete bucăţele după cum anunţasem. Urmele apoi imprimate pe ghiaţâ erau acele a doi oameni incălţaţî unul cu opinci şi altul cu Ciubote cu cuie.
Trecând peste alte detalii, incă vom spune scurt că din o anchetă făcută la penitenciar şi din alte investigaţiunl s’au descoperit următoarele :
Trei hoţi fâcăndu’şî pedeapsa la penitenciarul din Iaşi şi eşind din inchisoare pe la finitul lunci trecute, au plecat afară din oraş şi doi din el aii asasinat pe cel de al treilea, a cărui cadavru aii fost găsit pe ghiaţă.
Pachetul cu haine găsit in şanţul cimitirului s’a constatat a fi acel a’l victimei, căci hainele aă fost se zice recunoscute de către alţi deţinuţi.
Numele victimei, ale asasinilor, precum şi alte detalii ce vom mal putea obţinea, le vom da in unul din numerele viitoare a le ziarului nostru.
Fabrica de avocaţi —Consiliul de disciplină al corpului avocaţilor din judeţul nostru, scrie „Salvarea" (din Rîmnicul-Sărat), a admis erî in tabloul baroului pe un descedente a lui Moise numit Herman Grinberg, venit inadins din Băcăfi.
In ce priveşte formula jurământului n’a fost de căt alăturea cu legea. El s’a prestat, fără tichie in cap şi fără a ridica măna in sus, conform dogmelor religioase mosaice, ci numai sim- ! piu, că jură credinţă ţărel şi constituţiunel, fără a’l presta şi in numele lui Dumnezeu, pe onoare şi pe conştiinţă.
Poftim !
burg; că, prin urmare, o schimbare ministerială nu e de loc motivată.
Camera seniorilor accepta in urmă, cu 50 voturi contra 45, paragraful 17 din proectul de lege asupra competinţelor, după redactarea adoptată de Camera deputaţilor.— După acest vot, contele de Bruchl revenind asupra diferendului dintre prinţul de Bismarck şi contele de Eulenburg, pe care ăl numeşte regretabil, cancelarul imperiului zice: „Contele de Bruchl n’are nici un drept să susţină aserţiunile pe cari evi le-am contestat ; el are intenţia să se adreseze impăratuluî ca să-I insinue că cancelarul său iese de sub autoritatea sa; dar el va cădea, căci impăratul ştie că n’are servitor mal credincios ca mine". '
Agenţia Wolf află că impăratul Wilhelm n’a primit incă dimisia contelui de Eulenburg şi că negoţierile pentru a-1 reţine la minister sunt incă fără resultat.
(Havas)
Societatea pentru inveţiltura poporului Dobrogean.
Sunt rugaţi toţi domnii membri al societâ-ţel, cari n'au achitat cotisaţia d-lor pe timpul trecut, să bine voiascâ a o achita cel mult pănă la finele lui Februare a. c., cel domiciliaţi in Tulcea in fie-care duminică intre orele 2 — 4 d-lul Casier al societăţel in camera de consilii! a Tribunalului de Apel, iar cel aflători in alte părţi a o trimite pe adresă d-luî V. Sotireseu, casierul societăţii, in Tulcea.
Comitetul.
BIBLIOGRAFIE
In curând va apare Partea I-a din
CURSUL DE FORTIFICAŢIE PASAGERA
format 8B intrăm volum cu Atlas de 20 Planşe mari de Căpitan Crăiniceauu.
Preţul 7 lei pentru subscripţie. Subscripţiile se pot face trămiţănd costul la autor, la Statul Major de genii! din Bucurescî.
SPECTACOLE
Theatrul Dacia, Astă-seară Mare bal mascat.
Sala BesseL Luuî, la 23 Februare, va avea loc in Sala Bossel un Bal deschis cu tombolă dat de societatea a două Dr. Barasch in folosul săracilor.
Pentru numitul scop, d-nu Solomon Rafailo-vici a avut buna voinţă de a oferi gratis Sala luminată incâlzită precum şi garderoba.
PrecÂul intrară-. O Loge 12 fr, 1 Bilet de familie 5 fr, 1 Bilet de persoană 3 fr.
Comitetul.
ARENA ZIARELOR
„Românul, dupe ce face o sumedenie de eitaţiuni. şi se agaţă de pulpanele d-luî Maiorescu, inchee cu aplombul caracteristic unui om obicinuit in d’ale neadevgruluî:
Ast-fel dar iluştrii noştri potrivnici, dovedind inşii in modul cei mal patent, că n’au, in pre-sinte ca şi in trecut,^ nici idei, nici principii, ăî rugăm, ăl conjurăm, să se unească cu idelele şi principiile emise de către el Inşii in „Timpul" de la 11 Septembre anul mântuirii 1880.
Ii rugăm, ăl conjurăm să rămăie, cu credinţă şi nestrâmutare, pe programa de la 11 Septembre, şicuri fiind că ast-fel vor fi cu naţiunea română, căci aceia a fost, este şi trebue, să re-mâe a iei programă.
* „Binele Public“ constată dările cari se urcă necontenit pentru contribuabili capitalei, fără a putea constata imbunâ-tăţin potrivite cu dările.
Sub a-tot-puternicia d-lui Petre Grădişteanu, imprumuturî, cheltuelî, imposite, dar foloase nule.
Sub primăria d-luî Mânu impruturl şi sporiri de taxe, care nu s’afi mal desfiinţat pănă astăzi.
Acum culmea sporirii: imposite ne mai pomenite in România, insă fără calcul şi pe mâna cător-va persoane care funcţionează ca autoritate comunală in contra legii.
Scăderi in sarcine, nicl-o-datâ.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
— 22 Februare — 9 ore dim. —
Londra, 21 Februare.
Camera comunelor adoptă cu 415 voturi contra 63, o moţiune a d-luî Gladstone prin care se propune ca desbaterile asupra bilulul de con-strîngere să se termine printr’un vot imediat, dacă discuţiunea nu se va termina azi pănă la miezul nopţii.
Paris, 21 Februare.
Camera deputaţilor. D. Deves adresează o interpelare guvernului in privinţa telegramelor d-lul Corbett. D. Deves întreabă dacă e adevărat că Franţa a promis arme Greciei şi dece Cartea galbinâ nu menţionează de ea. EI doreşte să ştie dacă furnisarea s’a făcut s’afi dacă se continuă şi azi. El cere esplicaţiunî positive; e adevărat că s’au expediat prin Marsilia şi Havre pe o corabie grecească? Dacă faptele sunt false, d. Deves zice că e trebuinţă de o desminţire oficială. — D. Jules Ferry, presidentul consiliului, neagă că s’ar fi făcut vre-o promisiune de a se trimite arme Greciei; el neagă şi aceea că s’ar fi făcut expedieri. D-sa declară că ministrul de resboiu a văndut, prin forme legale, arme cu rebut şi că oare-carî persoane răuşiseră să cumpere aceste arme cu^cartuşele lor; dar guvernul a im piedicat expediarea lor, oprind vagoanele cari le ducea. Frimul-ministru termină exprimând speranţa că Camera va aproba lealitatea purtării cabinetului. — D. Gambetta, prezidentul Cameriî, iain-sfârşit cuvântul şi declară că n’a exercitat nici o-datâ presiune asupra nicî-unuî ministru şi de-saprobă or-ce idee resboinieă. După discursul d-luî Gambetta, Camera adoptă o ordine de zi pură şi simplă.
Berlin, 21 Februare.
Camera seniorilor. Prinţul de Bismarck declară că comunicarea citită in numele lui Sâmbătă, in camera seniorilor, de comisarul imperiului şi in urma careea contele de Eulenburg, ministru de interne, şi-a dat dimisia, era destinată să servească ca simple instrucţiuni pentru comisar şi nu să fie citită in Cameră. Cancelarul combate comentariile pe cari le face presa acestei comunicări şi accentuează că nu există nici o neînţelegere intre el şi contele de Eulen-
LA MUREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
1, M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCL
I?e dlua de IO E'e'bru.arie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6	% Oblig, de Stat Convertite.
6 oig »	Căilor ferate Române
8 Domeniale ......
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fondare rurale .	.
7	»,0	»	» urbane.	.
8	o/« Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 «>„ Renta română............
Acţiuni Dacia.................Nuoî
» Romania .	.	.	.	■	•
» Banca Naţională a României
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat Rentă .	.
Căilor ferate Scrisuri .	.
Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă ....
Rubla bărtie............
Florini.................
Lose otomane............
CURSUL WPS TUNA
21 Februarie
Napoleonul...................
Ducatul......................
Lose Otomane...............
Rubla hârtie.................
CURSUL 1>TN BERLIN
21 Februarie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim.	.	.	.
Ruble bărtie...........
Oblig, noi ......
Lose otomane ....
CURSUL RIN PARIS
21 Februarie
Renta Română...............
Lose otomane .....
Comp.	Vend.
91	92
92	93
103 Va	ui4 V,
200	210
100 v,	101 %
94 Va	96
iot	102
27	28
81	82
350	400
572	575
V.	arg.
Vs	aur.
/ 2 ‘/a	
Va	aur.
1 Va	1 °/o
1 Va	1 °/o
2 14	2 15
45	50
929 Va	934
5 51	5 54
24 V.	25 Io
123 ‘fi	123 Va
100 91	100 90
61 91	75
109 90
SCHIMBUL
10 Februarie
Paris (3 luni) .	.
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Viena la vedere .
93
82
il “I.
ip9 90
214 60214 ‘/a
93 40
82
52
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Prima Soeietate i. R. priv. de naviga-ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 Iannarii 1S81 s. n. VAPOA RE DE POS TA Plecare la vale.
De la Budapesta Dum. 7 ore a. m.
Orşova Marti 12
T.-8everin „	30
Calafat „	6
Corabia Mercur! 2	
T. Măgurele „	3J0
Rusei uc „	8
la Giurgiu „	H15
Cernavoda „	fi43
Joi
amâz p. m. p. m. a. m. a. m. a. m. a. m p. m. a. m. a. m.
102a
5*«
6»
1113
12
5,40
740 9 80 445
Brăila Lă Galaţi
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă 9 ore a. m. #	Brăila „
j.	Ceru.vodă „
La Giurgiu Duminecă De Ia Giurgiu	„
„	Rusciuc	„
„	Măgurele	„
„	Corabia	„
„	Calafat Luni
La T.-Severin „
De la Orşova Marţi Serviciul local intre Qalatl-Tuliea-Isrnail “
In jos : de la Galaţi la Turee-Is-raftil, Marti şi Sâmbătă 9 ore a na.
In sus. ae la Ismail Ia Tulcea-Gftlaţî, Mere. şi Duminecă 8 ore a. m. Servioiul local intre Braila şi Galaţi De la Galaţi la Brăila in toate zilele la Ut ore a. m.
De la Brăila la Galaţi in toate ilele la 3 ore p.m. '
„ a. m. ., p. in a. m. » m. „ amdz » p. m. „ p. m. „ a. m. „ p. m. a. m.
Aducem la cunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală, şi H Provincie, că la principalul nostru Depoii de haine bărbăteşcl titulat:
„GRAND BAZAR DE ROUMANIE"
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
-A.u sosit din propria noastră, fabricaţiune din Europa enorme cnantitâţî de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veiitabile, Aidcrdon, Şcpskin, Montaniac, fiatin fridat, Elastic etc. etc., pănă la cele mai fine calitătî.
AA.LTO-AJSTS
cu gulere de Sconc, l iber, şi Astragan fin persian, gulere portative de diferife blâuî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţl superioare.
Costum© fantasie de Camgaru, Diagonal, Se vi oi, etc., şi o mare colecţiune de pantaloni,
„imvote“ deseninuri foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea eroelil, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
v	STRADA ŞELARI No. V, SUB HOTEL FIESCHI.
NB. Rugămti cu ensistenţă a ae nota numai la „No. 7\“ spre a evita confuziunl regretabile.
Mme JEANNE i
Oletam, Strada Teilor J Croesce şi inseilează rocL, costume, pentru dame si
Preţul;de 4 franc/1'11
PERVASURI POLEliI
Plafonuri in M
din celle mar renumite preţuri foarte moderate, re,IM onorabilului publică sub-s/^1
Ir31. TrSZOlSrXOjj Tapiţer şi Decro®^ SCT’ 3 Strada Ştirbei Vo^j,
Asemeni mS angajez cu loorărl de tapiţerie. '	*1
A VIS
Pentru persoanele cari voesu procura obiecte de artă, nu aii jJ să visiteze magasinul din calea vj toriei No. 92 lăngă biserica « care se desface definitiv.
Acolo vor găsi obiecte frumoase elegante, sculptate in marmurU cea mai distinsă piatră de Italia, * tru cadouri şi ornamentarea saioji lor, cu un preţ mal mult de căi redl
Ndag-asinul d© JBlănâriî sub Urma:
LA URSUL ALB
•P* sla. îvixjta.t -ae
Strada Lipscani, ianga Jeanid bacanul
Xlxtd© a ®oaât un mar® aswrtiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelncrate, cu preţurile fdrte moderate.
BRTJDER SPITZER.
De vânzare bilete de mehiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14 (Casa Pencovicî)
mm&mnlăm
wngwwirmrwmmffw •tnnrnm’ttrmrcnmKi naemfamm&mm
PRIMUL BIUROU DE INFORMATIUNE
IN ROMANIA
SOAN 1. CHEŢESCIJ & Comp.
Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că am deschis un biuroti de icformaţiunl situat in
imr* STRADA R1UREANU No. 1
alături cu fostul Restaurant Hristodor, şi ne însărcinăm a procura Onor. Public, profesori, profesoare, guver-naute ţi^bone dc felurite limbi, menajere, casieri, casieriţe, intendenţi de moşii comptabilî morari, maşiniştl şi grădinari, preeum şi alte sor-vtciuri de diferite specii.
Sperăm că Onor. Public ne va onora cn presenta Domnitlor-sale şi noi te t-c «-odată ne vom da silinţa a satisface pe Onor. Public recomân-dasdu-le persoane onorabil*.	qu
lonn I. Creţe*cu & Comp.
La acest Binroîi se caută a lua in arendă o moşie. Domnii cari voesc o da, sunt rugaţi a se adresa la aeest, biurofi cel mult de ari iu 6 zile.
rţN ţOGRA
-------
ŞTEFAN MIHĂLESCU
BUCUR ESCI
14, STR^ADA COVACI, 14
Acest stabiliment tipografic deja cunoscut Onor. Public, permutăndu-se din Str. Lipscani in Str. Covaci No. 14, şi asortăndu-se din noii cu o mare cantitate de caractere variate şi in diferite tăoturl, după, sistemul cel din urmă, şi *cu
MAŞINI CILINDRICE-^©
asţ-fel că, se află in posiţie a efectuă orî-ce lucrări atingâtoare de această artă cu cea mai mare acu-rateţă şi in diferite limbi, precum .
. CÂRTI
de literatura, de ştiinţe şi didactice, in toate limbele usauale.
.,	JURNALE
Cotidiane si hebdomadare in diferite limbi şi diferite formate.
l^AFIŞE Şi ANUNCIURI-^fg
culori saă simple,
REGISTRE
pentru toate spcc'ile de servicii orî-ce imprimate necesarii diferitelor autorităţi.
BILETE ŞI CONDICI
pentru păduri, câmp, mori, accsise, percepţii, etc. etc. pARTI DE yiSlTA
BILETE DE BOTEZE, NUNTI, INVITAŢII SI DECESE iDiwaiî
CJOMPTURI, FACTURI, CIRCULARI, ADRESE, PRECIURI-OURENTE etc. etc.
De arendat de la sf. Grheorg'he viitor
li^'-Moşia, Prisiceni-posta. una postă departe de Bucuresci-^ÎHjli
Doctor Turn eseu.
EOGG, Pharmacian, strada, Gastigiione, singur Proprietar.
2, la Paris,
iim
H a
^nJ~DE~TiCAT~DE moTuT natural
De ui effîcacitste sigură, constatată printr'uă experienţa de mai. bine de25 annii, contra : Maltidielor de pept, Pbtnisl» Bronchite, Guturale, Tusse tenace, Aifecthmi Scrolu-16se, Tumori glandulare, Maladii de pele, Dartre Pftie albu, Slabiosunea generală, etc., şi pentru a întări copil slabi şi delicaţi; este dulce şi lesne de luat.
A se feri de Oleiurile commune şi mai ales de acelea a cărora
compositiuni, vmag nate de speculatiune pentru a înlocui «y natural sub pretest de ai da u& etficacitate mai mare şi un gust mai plăcut; elie nu fac de căt airrita şi a obosi in zad£.rsto.
machul ba chiar pot fi şi periculdse căte uă dată.
lilâiii Pentru a fi sigur de a avea adeveratul oiiu de ficat de'nona natura.) şi pur, a' şi procura OLIUL LUI HOGG care nu se vinde
| decâ : in f.acdne trianguiare (model depus).
A. exige numele lui Hogg precum şi attesţatiunea 0 — lui Lecoem,
ţeful lucrardor chimice, al Facmefei de medicină dm Paris, care se găsesc pe Btiquecta fie-cărui (laoon triangular.
..	Deposite in principalele Droguerii şi Pharmacii.
De vendare (maclaturi) hârtie stricat
(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, Strada Covaci No,
(Casa Pencovid)

Onor. Trib. Ilfov secţ. III a fixat ca in ziua de 21 Febril are a- e. să vândă cu licitaţiune publică următoarele imobile ale repausatului HieJecu;
I; Proprietatea din strada Viitorul, suburbia Popa-Chiţu No. 19, avend. o întindere mare de loc cu două faţade, mai multe camere de locuinţă, povarnă de rachiu, grajd şi şopron.
Ii. Proprietatea din aceaşl stradă No. 21, având mai multe camere dc locuit, grajd pentru cai, şopron şi magazie,
111. Hanul din strada Salcâmilor şi Viitorul, compus din prăvălia de la colţ cu dependiuţile el, şi alte 35 camere in curte şi la stradă.
IX. Proprietatea (lin Calea Moşi No. 246 (numit dulapul dc la 10 mese) avend o întindere mare de loc Cu grădină, prăvălia de la pod cu dependinţele ei, alte dependinţe in curte noul si alte mal multe construcţiunî.
Proprietatea din Calea Şerban-Vodă No. 178, compu.sădin mal multe camere do locuit iu fata podului si in curte, grădină, puţin curte, etc.
Moştenitori zisului decedat ineunoştiinţează prin aceasta pe amatorii de a cumpSra aceste imobile ase presenta negreşit in arătate zi de 21 Februare, de oare-ce s’a luat disposiţiune ca loate acesta imobile să se vendft cu orî-ce preţ ar resulta la licitaţiune.
INJECUCNK GHIMAULT et Gu c u
GRIMAULT Sc O1' pharnxaolgti
8, »UE VIVIEKNE, »AJU*
Exdusivmente preparată cu foiile Mati-eoulul din Peruvia. Acostă iDjectiune, şi au căştigatu in puţinii anni uă reputaţiunr universallă. Ea ourariceşoe la puţinii timpii sculamentele celle mai rebelle.
DepositC in principalele Phsmzcn.

U fi 111 li fî 11 uiu;i>4iiiT i
SâISI i ALGEI ivi A U JL»Li' i *
Acesie capsule conţin Esenţa de Hnnlnl ritrin din lii.mknv i„ totă puritatea sea. Numerose esperienţe făcute in Spitalele din Paris, au demonstrat că Ksenţa de Santal citrin avea activitate ma" marc decât Lupanii, cubsOul şi jLseuţudctereubciit/uuă, Kllt-opresc in ,„ şefi trei zile scurgerea cea mai dureros» şi cea mal învechita, l'ara a comunica miros ur nelor; elie nu produc nici righiiturl, nici colici , nioi diarrheâşi sunt asemenea forte eflioace in affeeţiunile oatarraliale «le vesicef şi hamaturiă.
;- Deposif la Paris, 8 strada Vivlenne şi In principalele pharinacl) din străinătate.	y
ALADIES de PGITRINE .
fMhuu-1
_ SIROP D HYPOPnOSPBITE m CHAllî h GRIMAULT & C’
'1 «Tre mTnunate 6 mUlti de medicii lumei intregi, a dat in tot d’auna
:=| Pl'in ÎRtrcbuintarea continua a acestui Birop, tusr-ea inceteasa, sudorile 3 noctu:'-ne dlsPar) ahmentatiunea bolnavilor seamoiioreaza rapide, cea
1 TV® ??ste '?01?stata prin ingrasiarea si aspectul unei saxxitati mai 3 inflorirore a bolnavului.
■I Siropul nostru de Hypophosphit do oalce este de culâre pe.mbe ’ i se
| vinde in flăcăue turtite, de forma ovala, mvestite de marca fabricei cu | vemna.ura Grunault si C‘e. si timbrul Guvernului frances.
T.A lAiUS, CAS3A GRIMAULT ET Gie, 8, STRADA VIVIENNE
St IN PRINCIPALELE PHARMACIt
^iDSTUiui' rnTmiDm DiriniriTJiTruiiTTiTUTTTrciiiriiiiiiTr^
W?- MICHAIL LASAR
Librar din Pitesd
Se însărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi orî-ce publicaţii. Autorii şi editorii [sunt rugaţi a’I trămite o tipărituri, fiind şicuri de cea mal corectă desfacere

PHOSPHATE DE FER
•Hat LKRAS Pharaaeift, doctor in iciinlc, la Piri»
De inchiriat odăi mobilate -^3#0
29 Strada Sm&rdan (Germană) 29. — A se adresa in Etagiul I.
, Ferul face parte integrante din sânge. CândQ elu di pare, slăbiciunea începe din ce in ce; facia devine palidă, pofta < năncare dispare si aâng.'îe şi perde colorea naturallă.
Hapuri!ie, praf,irile, 4r*aeun]e cu basă do feru. întrebuinţate p<
tru a Ic reconstitui, an <xiarete inconvementu d’a conţine fei*u in stare neaolubilî, d 3 da ferh unui stomachu deja bolnavfi pe'111 alu disolva, d a provoca consttpajiune si adessea a negri utnii i Phosphrt’il ds for solubil al lui Loras nu possedă nici unuiM I aceşti inconvemenţi : e9ie unu liquidu limpide, f5râ gustă si $ l mirosu, care, afară din ferii, conţine elementulu phosphat, ppin l piu regeneratoriu alu ose-deru. Elă produce eflecie minunatei V Iote caşurile unde există vnsărăcirea săngelul, curarissesce co lojile palide, crampele m durerile de stomachu, înlesnescg desvoltarea feteioru tinere, regulan\esâ lucrarea mens-truaţiunei sî face 6e dispare pola «hSă
Uepositu in principalele p&vnvţsiî
Tipografia SUfan Mfbă«lsCu strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
ABONAMENTELE :
In Capitală.: l an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 Iei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Străinătate: 1 an 48 leî, 6 lunî 24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D, AUG. LAURIAN.
APARE ITST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
In Romanţa: La administra ţiu ne, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî ijia-ruluî din judeţe.
In Paris:	La Societi Ha ras. place de la Bourae, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerată de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Fraaefnrt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Datibe & C-nie.-
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Roma, 21 Februare.
Regele ei regina aii resping [invitarea la bal a principelui Palavicini, din cauaă că acesta fiind in oposiţiune, pe Oairoli^n’a yoit sâ’l invite.
Londra, 21 Februare.
Parnell rosti in Clara (Irlanda) un discurs na-intea unul public de 15,000 persoane, inbărbă-tănd poporaţiunea irlandeză, şi pe arendaşi la o posiţiune. Oratorul a declarat că a irnpedecat in parlament şapte săptămâni suspendarea prin obs-tracţiune a actualului habeas corpus.
Londra, 21 Februare.
„Office Reuter" anunţă din Capecoastcastle cu data de ieri: Aşanţi au innaintat spre oraş numai trei mii uri. Poporul e foarte iritat. Inimicul are mai multe tunuri-Gatling. Ajutoare aă sosit numai 450 de bărbaţi.
Londra. 21 Februare.
Ziarele de dimineaţă anunţă din Newcastle cu data de 20 1. c.
Generalul Wood a trecut Sâmbătă rîul Bu-falo cu un escadron de husari şi două tunuri; a recunoscut terenul de la Wakkerstrom până la o distanţă de 10 rniluri, fără sâ afle in calea sa Buri. Continuând cu recunoaşterea a dat peste lagărul inimic, pe care insă l’a aflat goi.
Constantinopoţ 21 Februare.
Contele Hatzfeldt a adus cu sine un plan pentru o identică acţiune a ambasadorilor in negocierile lor cu Poarca. Se crede câ ar mai fi adus din Viena pentru Caiice instrucţiunii definitive, care sunt fixate de guvernele din Germania şi Austro-Ungaria.
Berlin, 20 Februare.
Gestiunea diferendului intre Bismark şi ministrul de interne Eulenburg preocupă foarte serios opinia publică.
Eri seara contele Eulenburg se duse la inpă-râtul şi’i comunică dimisiunea, dar nu i se primeşte până ce nu va presenta un memorii! asupra căuşelor ce ah pricinuit dimisionarea.
Ministeriul a primit cererea lui Eulenburg, privitoare la organisarea comunelor. Stolberg şi BOtticher se aflai! in minoritate, Eulenburg şi ministrul de răsboiil Kameke in majoritate. In Camera seniorilor prin urmare Enlenburg representa numai votul maiorităţiî ministeriale Atâta stă că planul lui Bismarck este să o silească la dimisionarea dinastia Eulenburg (es-presia lui Bismarck). Abia acum se pricep mal bine vorbele principelul-cancelar : „J’y suis, j’y reste", precum şi observaţiunea că „anume oameni s’ar bucura mult dacă se va retrage". Aeeste observări erai! adresate marelui săi! rival Eulenburg. Se afirmă cu multă siguranţă că principele de Bismarck e hotărît să dimisioneze şi el, dacă impăratul nu va decide maî de grabă. Se aude că şi ceî-l-alţî miniştrii cari ad votat cu Eulenburg ad de gănd să dimisioneze. Ca o oarecare satisfaeţiune-datâ contelui Eulenbur se poate considera faptul, câ in comisiunea Cameril seniorilor s’ad acceptat cu 9 contra 4 propunerile pentru care s’a declarat rivolitatea intre Bismarck şi Eulenburg.
Const&ntinopol, 21 Februare.
îndată după sosirea contelui Hatzfeldt, ambasadorii s’ad adunat şi ad discutat modul proce-deriî faţă de Poartă. S’a decis ca asupra resul-tatulul negociărilor să se păstreze cel mal mare secret.
Alessandria, 21 Februare.
Principele de coroană Rudolf a visitat eri d. a. in decurs de patru ore oraşul, [ambele porturi, columna lui Pompeiu, cheul Francis-Iosif şi edificiul Bursei. Precum se aude se va da unei strâcjî numele principelui. Trenul de plecare al ilustrului călător ce numără 6 vagoane s’a oPrit numai in Tautah, unde poporaţiunea arabă i-a făcut o primire strălucită.
Cairo, 20 Februare.
La serenada de eri dată in onoarea principelui Rudolf a luat parte toată colonia austro-un-garâ. După terminare, principele austriac primi 0 deputaţiune cu a cărora membrii se intreţinu cât-va timp. Blum paşa e insărcinat să esprime mulţumită din partea principelui Rudolf intregel colonii. Azi va visita bazarul Mosihan şi citadela. Lupă amiazl va face o escursiune şi la piramide.
Principele va remânea aici pană la 23 1. c.
Cairo, 20 Februare.
Sultanul a adresat principelui moştenitor austriac o telegramă de salutare. S’a decis ca după reîntoarcerea de la piramide să se ia un dejun ia baza piramidei celei mari.
Chedivul a dăruit prineipeluî Rudolf doi cal arabi.
Petersburg 20 Februare.
S’a proectat o totală transformare a flotei ruseşti.
Principele Gorcîacoff este restabilit şi va lua din nod conducerea diplomaţiei
Agentul diplomatic din Roma principele Oar-teleif ’şî a perdut minţile. Din causa aceasta a făcut pe stradele Romei scandalul ştiut. El e revocat. Pricina smintirii luî este că a fost trecut cu vederea la avansările diplomatice din urmă.
Paris, 20 Februare.
Produc mare şi in parte o dureroasă sensa-ţiuue cele două depeşl din cartea albastră a Angliei, din care mese ca Francia promisese o dată Greciei 30,000 arme.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
22	Februare-—4 ore seara.
Atena, 22 Februare
Ministrul de resboid a depus eri pa biuroul Oameni un decret regal pentru mobilisarea tuturor reserveior, cari cuprind pe tot! soldaţii vechi ce ad un serviciu de cel puţin trei ani. Arme, muniţiunl şi cal au sosit eri la Pireu.
Londra, 22 Februare.
In şedinţa d'azl noapte, Camera Comunelor a adoptat la a doa citire articolil bilulul de con-stringere; ea a respins apoi in bloc, după moţiunea luî Gladstone, toate amendamentele ce se depusesoră; s’a hotărit cu 377 voturi in contra 47 a trece la ordinea zilei.
Constantinopol, 22 Februare.
Ambasadorii celor şase mari puteri ad inmă-nat ieri Porţii, fîe-care in parte, o notă prin care declară că primesc propunerea conţinută in circulara otomană din 14 Ianuare, d’a incepe nuol negoţierl pentru regularea costiunil grecesc!; pe lângă aceasta, iad act de declaraţiunea conţinută in aceeaşi circulară câ Poarta va păstra numai defensiva in faţa Greciei.
Notele nu sunt nici identice, nici colective, ci numai simultanee.
S’asigură că d. Tissot, ambasadorele ' Franciel, a alăturat ia nota sa copia unei depeşe a d-luî Barthelemy St. Hilaire, privitoare la circulara de la 14 Ianuare.
(Havas).
A se redea ultime seirî pe pagina III.
Bucureşti, 11 Februare
In şedinţa de la 6 Februarie, cu oca-siunea desbaterîlor urmate iu sinul Adunării, desbaten privitoare la faimosul articol din Procedura civilă,— Primul ministru, intr’un moment de fericită ins-piraţiune, a pronunţat unul din acele spicuiri parlamentare, ce nu inspiră numai interesul măestrii frazelor de cuvinte declamatorii, cu cari se amăgesc adesea minţile fără greutatea cugetării; ci un discurs care presintă Însemnătatea unui studio, a unei adevărate descoperiri de ingrijitoare simp-tome sociale, asupra cărora presa, luminată şi independintă a unui stat liber, cată să fie cu cea maî serioasă luare aminte, spre a cerceta tot-d’a-una din timp căuşele acelor simptome şi a găsi, de-i va fi cu putinţă, remediele de intâmpi-nare a peliculelor ce ele prevestesc.
*
In discursul de care ne este vorba, d. Brătianu a atins marea cestiune a curentelor sociale şi politice, asupra cărora d-sa cliiema atenţiunea Adunării, spre a se feri de-a le incuragia, spre a le combate chiar, ca acele curente să nu devie nişce rîurî, impetuoase şi turbure, cari distrug şi acoperă tot ce intălnesc in teribila lor cale.
E datoria noastră, d-lor, să combatem din toate puterile — zicea oratorul — acele curente cari in-cep să se creeze la noi: aci curentul pensionarilor, aci curentul profesorilor, aci curentul arendaşilor, aci curentul cămătarilor, al cărciu-marilor ete.
„Atunci se văd tribunele pline şi atunci opi-niunile in Cameră se manifestă cu atâta energie, când sunt la ordinea zilei asemenea curente.
„D-lor, să facem, ca in tot-d’a-una, să combatem acele curente, fiind-că ele sunt inceputul, aimptoma unei corupţiunl care, neoprită la timp, a putut să sdruncine societăţi puternice, şi cu atât mal mult va sdruncina pe un Stat mic ca ai nostru, care n’are temelii aşa de puternice şi care e inconjurat de State mari, cari nu vor căuta mal bine, de cât să profite de slăbiciunea noastră.
„Să caute fie-care dintre noi ca să lumineze opiniunea publică, să formeze curente naţionale de interes general, iar nu curente de interes particular, cari să vie să se impue acestei ţări.
Ne găsim dar in faţa unui simtom foarte ingrijor, simptomul curentelor sociale, pe care noi, departe de-a'l nega, 61 recu-noaşcem cu atăt mai mult, cu căt am strigat incă din timp Plimului Ministru, şi din nenorocire in zadar, că „era in adevăr ceva putred in... Danemarca noastră."
Ne pare bine, cel puţin de atăt, că un bărbat, cu atăta esperienţă politică, care atăta timp a remas năpăsător la alarma ce noi dam zilnic, vine se recunoască azi insu-şl, şi chiar sub puterea discreţionară a guvernării sale,- că ceea-ce vede şi ceea-ce aude, in momentele sale de clare observaţiuni, anunţă inceputul unei descompuneri morale, foarte periculoase pentru viitorul statului rbmăn.	-
Vom asculta, din toată inima, povaţa eu care încheie Primul ministru, şi vor căuta să luminăm, in acestă gravă cestiune, opiniunea publică, mai îngrijorată poate de căt insu’şî marele cancelar de ceea ce se petrece azi,"in viaţa şi in organismul plăpândului nostru stat.
*
„Sunt curente şi curente"—a zis d. Brătianu.
Aşa este : curente şi curente.
Ne pare insă răii de atăt, că oratorul, in loc să urmeze, in importanta sa cuvântare, calea pe care i-ar fi indicat-o o analisă, luminată de facla şciinţiî, spre a ajunge singur la conclusiunea unei deplorabile administraţiuni; d-sa a fost furat, tocmai in minutul cel maî palpitant al discursului sâii, de frumuseţea unei figuri retorice, asupra stabilirii felurilor de curente, ca să arate că sunt curente cari se pogoară din munte, limpezi ca vioara şi cari rodesc câmpurile, şi curente monstruoase şi turbure, cari formează potoape şi cărora omul cu minte şi prevedâtor trebue să le facă şanţuri din vreme şi să le abată, ca să'şi apere pământul şi averea, de furia lor.
*
Curentele sociale pot avea orî-cătă analogie cu păraele şi cu puhoiurile naturii, dar noi nu' le vom impărţi, nici după asemănarea lor cu cele de munte şi cele de cămp; nici cu cele limpezi s’afi cu cele turburi ; ci după insemnătatea şi după rolul ce aii ele, in viaţa unui popor.
In sinul societăţilor, sunt curente reale şi curente factice.
Curentele reale, de idei, de simţuri'şi de dorinţe, cari se transformă de regulă in voinţi hotărîte şi acţiuni sociale, manifestate intr’un mod, sati altul, — aceste curente pornesc tot-d’a-una din trebuinţele sau nevoielepe cari le crează timpul şi împrejurările; din interesele sociale de ori-ce natură, de la gradul de cultură al o-muluî, de la miseriile sau prosperitatea, cu cari el se resbate, sau in care trăesce mulţumit.
Sunt apoi curentele factice pe cari le improvisează calculele eător-va ambiţioşi, interesele facţiunilor politice, nesaţiul ace-
ANUNCIURILE:	?,
Liuia de 35 milimotre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina IlI-a ...... 1 Leu.
*	»	» Il-a . .	, . \ 2’ i)
.Epistole nefrancate se refuşă
Articoliî nepublic.aţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclam®, redactiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C. MlOHAILESOU
lor trântori neproductivi cari doresc o continuă agitaţiune politică, in speranţă câ schimbările neîntrerupte a fazelor politice vor aduce pentru dânşii zile cu raze, tot mai aurite. Românul ar zice „pescari de apă turbure", in care mrejele nu se zăresc.	.
•	Dacă o manifestaţiune oare-care, fie in viaţa politică, fie in cea socială, este un curent real, sad un curent factice: iată
•	ceea ce trebuie să caute a distinge bine omul de stat.
Curentului real nu-ise poate pune stavilă prin mâsuri instantanee de guvernământ ; aceasta ar fi o ilusiune. Curentul factice, orî-căt de alarmant ar fi, nu e şi nu poate fi periculos. El dispare singur, după ce a trecut puterea primului moment al artificiurilor sale de amăgiri, căci acesta nu are de la societate energia ce cată să-l intreţie şi să-l împingă păfiă la ajungerea ţintelor finale ce el urmăresce.
De curenţi facticî noi nu ne-am teme
de loc.	-
. ■*
In ce soiil de curente ne aflăm noi insă?..
Iată cestiunea ce ne punem astăzi şi asupra căreia vom spune, fără intăr^iere, cuvântul nostru, lăsând de-o-cam-dată pe dictatorul ministru să cugete bine, dacă nu ciim-va fie-care din curentele, pe cari le-a semnalat că se manifestă acum la noi, nu represintă forţa reală a unui interes social tare lăsat, printr’o adminis-traţiune care dă nascere, fără scirea ei poate, la asemenea curente de mari nemulţumiri ?....
Iată ceea ce vom vedea.
CRONICA ZILEI
Di-seară, la universitate, proiecţia d-luî Ma-iereseu asupra logicei.
Dunărea creşte mered. încă două-treî zile, şi de nu se vor lua mă suri, ea debordează.
Măcelarii din capitală nu vor sâ se conf#r-meze regulamentului pentru tăerea vitelor.
EI s’ad pus in grevă.
In urma unei anchete ce s’a făcut, mal mulţi zavragii ad fost trămişl la poliţie, ca să le vină mintea la loc.
Măine, joui, pe basinul societăţii de gimnastică din strada Măgureanu, serată muzicală pe gheaţă.
Matadorul patinator pe gheaţă, lunea trecută, in faţa unul public ales, desemnând pe luciul basmului cele mai fantastice piruete şi posiţiunl equilibriste inutr’un picior, a căzut şi şi-a sclintit piciorul. De astâ-dată deci va executa cele mal imposibile figuri monstre, jucând pe gheaţă in cel-alt picior, la sunetul muziceî.
A-seară, la teatrul cel mare, s’a jucat pentru prima oară Sfredelul dracului, farsă imitată din franţuzeşte.
Piesa e o platitudine, dar te face să rîzl. Publicul a aplaudat de multe ori şi cea mal mare parte din spectatori s’ati dus foarte mulţumiţi acasă. Actorii maî toţlşi-ad interpretat bine rolurile.
Di-seară, Aida.
De la 1 până la 7 Februare curent, in Bucureşti s'au născut 132 copil şi au murit 108 oameni.
Cel maî mulţi din aceşti morţi, după copii, sunt oameni de la 40 pănâ la 60 de ani, adică la noi oameni bătrâni, ca in alte părţi de la 80 la 100.
Tot boaleie de piept ad contingentul cel maî mare şi incă mare in mod ingrozitor.
www.dacoromanica.ro
De când avem drum do fer,, sosesc in fie-care zi mal multe trenuri la Bucureşti.
Călătorii se plâng, că sau nu găsesc de loc birje lă gare, sad că birjarii, in loc să meargă direct la adresa indicată, duc noaptea pe muşterii lor prin toate gropile mahalalelor. De aci se na3C multe perderi, neplăceri şi conflicte. Cine-va vine din Ploeştl in două ceasuri, şi de la gară pănâ ia un loc anumit din capitală perde patru ceasuri; ba cine ştie ce mal poate păţi! ? dar un străin?
Atragem atenţiunea autorităţilor asupra acestui inconvenient,
Slugile aii ajunsa fi un flagel pentru st&pînl. Totodată irtsă trebue să recunoaştem, că sunt şi stăpînl cari se poartă răii cu servitorii lor.
1 Dacă stăpânul este furat de servitori, n'are ce face. Tot aşa insă plăteşte şi servitorul la rândul şeii. De aci anarhie. Face care ce poate ! Un hoţ âţl intră in casă; strigi după ajutor. Nimeni nu so mişcă. Poliţia nicăirl!
Mu mal puţin precarie, ba chiar barbară este soarta ucenicilor. Când se va regula raportul dintre maestru şi ucenic ? BăeţiI de prin prăvălii, ucenicii şi servitorii, nu sciu de religie, de ruşine sad respectul legilor şi autorităţilor. Căte rele decurg de aci pentru familii şi pentru societatea intreagă şi cu toate acestea nimeni din cel chemaţi nu ia iniţiativa in contra căuşelor şi consecinţelor sociale celor mal funeste!
De ieri de la amiasi, pe strada Doamniî -strada onorabilului reversibil Rosetache -- zace un cadavru do cal ! 1
Găinii aii făcut mal mult de căt municipalitatea pentru cetăţeni: ei ad mâncat jumătate din acest cadavru,
GESTIUNEA DUNĂREI
Ziarului „ Times “ i se scrie despre o nouă notă circulară, ce a trimes cabinetul austriac puterilor interesate, in privirea cestiumri Dunărei. Baronul Ilaymerle ar arăta prin ea căte-va concesiuni ce face in raport cu punctul siîd do vedere original; principiile fundamentale ale avant-pro-iectuîul ad mnas insă, in spiritul lor, aceleaşi ca si mai inainte.
Acel’aşl ziar mal anunţă, că ministeriul do ca-terne vienez ar fl cerut cabinetului din Londra revocarea din comisia durâreană a delegatului englez Siborne, care se arătase in ultima sesiune atăt de ostil pretenţiunilor austriece. După ziarele vicneze vestea aceasta n'ar fl insă fondată.
Ziarele vieneze esplică in sfîrşit ca o evoluţie anti-austriaca a cabinetului din Roma, transferarea delegatului italian din comisia’dunăreană Ia Gonstantinopol. Acest delegat s’ar fi arătat tare îngăduitor faţă cu propunerile austriac©. Urraă-fcoriul sdd nu va mal cădea in acest păcat.
3DX3ST AFARA
Dorinţele Grecilor-
Uaul din redactorii ziarului vienez „Deutsche Ztg.“ a avut zilele acestea o întrevedere „cu un insemnat bărbat politic şi savant a’l Grecilor, - care călâtoresce astă-zl prin capitalele Ecropeî". Din convoi birea ce a avut cu aceasta ocasîe, estragem si resumăm căte-va părţi mal interesante.
întrebând corespondentul pe „bărbatul politic si savant" a’l Gr> cilor, dacă nu se teme de o neisbândă a actualelor tendinţe a le Greciei, -acesta-î respunse, „cu cel mar vid şi mal hotă-rit aer":
— Nu I Şi chiar căud s’ar întâmpla o neis-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— U Februare —
L. TREGAN
AVEMTURELE PERICULOASE
ALB UNUI MARINAR FRANCBS IN NOUA-GULNEA
traducere de
P. Af. GEORGESOU
CAPITOLUL Vili.
Calea pe care mergeam, devenea din ce in ce mal periculoasă ; din toate părţile se deschidead căscaturi de prăpăstii, şi atăt caii cât şi oamenii Începeau să se obosească. Afară de aceasta, frigul devenia pătrunzător cu cât ne apropiam mal mult de locaşul zăpedilor perpetue. In fine, cănd am ajuns la o înălţime de cel puţiu cincl-spre-zoce mii urme de-asupra nivelului mării, începurăm a ne coborî pe coasta opusă a muntelui. Nici o-dată vre un Orangunoş n’a cugetat a se aui mal sus de cât noi.
— De cea parte, ăml zise Lanna, locueşce .spiritul lui Tauavorkon. Adese-orI cine-va 61 poate auzi cum eşl vorbeşce el sieşi, şi ar fi periculos a trece in partea muntelui, pe care ’şl-a oprit-o pe seama sa.
Se pretinde că matrozii sunt superstiţioşi. In luat-â viaţa mea insă n’am găsit pe vre unul
ROMAN IA LIBERA
băndâ, noi Elinii sperăm in viitor. Un popor care s’a păstrat in curgere de trei mii de ani, care nu a putut fl nimicit printr’o dominaţiune barbară de patru veacuri, este in drept să privească cu incredere orl-ce primejdie. Eoropa tot o să se încredinţeze odată, că Grecia are de împlinit incâ o mare misiune.
—	Cam iuţelegeţl aceasta? 61 intrebal (zice corespondentul), doritor să văd ce o sâ’rnl res-punda.
, — Dacă e să v6 respund la aceasta, replica bărbatul elin, trebue să v6 fac mal ântâid o in-trenare, ca să ştid, dacă plecăm amândoi din acel’aşl punct de Vedere. Sunteţi d-voastră in-credinţaţi ca şi mine despre descompunerea ne-inlăturată a Turciei ?
—	Fără Îndoială; nimeni in Austria au se indoesce de împlinirea acestui eveniment. Noi Austriecii numai nu suutem de acord, asupra chipului in care să se suplinească locul Turciei.
—	Ei bine, atunci trebue să v6 intreb, dacă sunteţi şi d-voastră do opiniunea eronată, că Rusia doresce completa isgonire a Turcilor din Eoropa ?
Aceasta întrebare mă umplu de mirare. Nu pregetai să zic, că da.
-- Aceasta e ceea-ce consider etl ca o gre-şală de câprienie a celor mal mulţi austrieci, zise spre marea mea mirare Grecul. Russia voeşce să umilească, să despoie pe Turcia, la urma urmelor ea tot va lua insă subt protecţiunea sa i restul Turciei, fiindcă nu esto destul de tare ca să iea Oonstahtinopolul, şideoare-ce nu vrea ca altcineva să ajungă in stăpinirea acestui oraş. Acest lucru l’a presintat tatălui meii, care era ministru de instrucţie a’l Greciei, ca pe ultima ; ţintă a politicei orientale rusesc!, diplomatul rus j contele Panin. Rusia, care este insă’şl un stat ; asiat, ştie mal bine de căt orî-cine, cum trebuesc ! trataţi aceşti Asiaţt, aceşti Turci. Ignatieff, care : obicinuia să’şi desvâleascâ planurile sale cu a- ) ceeaşi sinceritate ca şi prinţul Bismarck, nu a j făcut nici odată taină din acestea intenţiunl.
Geea-ce declară bărbatul grec (politic şi savant) mal departe redactorului vienez, face fără indoialâ multă onoare naţionalitâţel eline, nu ' ştim insă dacă şi... bunului simţ. Bunăoară: ţă- i rile, stăpânite incă astăzi de Turcia europeană, | nu pot fi moştenite pe dreptul de căt de Greci, cari sâ’şl realiseze ast-fel un regat puternic, având de capitală Constantinopolea. Românii macedoneni, AlbanestI, Bulgarii Macedoniei, trebuesc sacrificaţi, pentru ca elementul grec, sporit in acest chip şi consolidat prin unitatea sa politică, să poată mântui Eoropa de veleităţile Rusaiel şi in genere de primejdia slavismului. Austria in interesul ei, Germania in interesul, el, Ruinăuia in interesul el, Eoropa intreagă in interesul ei să sprijinească acest plan a’l Grecilor ! şi să caute a’l vedea îndeplinit!
Redactorul vienez a căutat firesce să mafslă-bească insufleţirea convorbitorului sâii elin, pre-sintăndu-I următoarea icoană despre planurile Austriei in Orient, nici decum favorabile celor a le Grecilor.
„Aceasta este —zice el —părerea d-voastră ; si-tuaţiunea actuală este insă foarte nefavorabilă Grecilor. Prinţul Bismarck sprijinesce actualmente pe Turcia; diplomaţia austriacă se gândeşte pentru viitor la o întindere a Austriei pănă la Salonic. Turcia va păstra până atunci locul menit Austriei, pănă când aceasta va fi destul de tare spre a se întinde in Orient, Se pare că sferele hotărltoare din Yiena doresc crearea unul principat autonom a’l Albaniei şi a ţinui principat autonom a’l Macedoniei, stând a-m6ndou6 subt supremaţia austriacă, fiind amândouă păzite de regimente austriece, ţinendu-le in ascultare prin un brîu de şinî, care va trece prin Bosnia şi Novi-Bazar şi prefâcând ast-fel Orientul intr’un vasal a’l Austriei".
care să fie mai superstiţios de cât Oranguuoşii. EI dat! viaţă si o putere extra-ordinară la tot ce ■
1 nu cuuosc, şi de şi nu adoară pe aceşti zel, pe cari şi-I crează singuri, aii insă cea mal mare frică de dânşii.
Spectacolul ce se desfăşura la poalele noastre era minunat şi măreţ. Vederea cuprindea toată partea regatului de Cutar, pe care o cu-nosceam, şi la marginea extremă a orizontului se intindea lacul po care'l văzusem cu Lagan-keon la plecarea noastră din Ragek şi care, din depărtarea aceasta, mi se părea numai ca un nouraş albăstruii!. La sosirea nopţel, ne aflam deja la căţl-va metri mal jos de puntul culminant şi am mas peşte noapte adăpostiţi intr’un fel de colibă foarte grosolan lucrată cu trunchiuri de arbori abia ciopliţi. După căte-va ore t furăm deşteptaţi prin nişce tunete atăt de vio- : lente, in cât muntele părea că se sgudue din temeliile sale. Urletele bubuiturilor se rostogoleaţi din stâncă in stâncă, unul după altul, ca nişce descărcaturi de artilerie ; fulgerele se succedaţi aşa de repede, in căt tot cerul se părea Înflăcărat, şi o ploaie terenţială pătrunzând prin învelişul colibei ne udase pănă la piele. Un vânt teribil sufla mugind prin strîmtorile muntelui, şi din când in cănd mi se părea că auziam un glas puternic gemând şi tănguindu-se. După două ore vijelia se potoli, vântul incetâ, şi cănd eram aproape să re-adorm, do o-dată isbucni un egomot ca bubuitura unul tun, urmat de nişce trostene prelungite cari so păreai! eşind chiar de-asupra capetelor noastre. Lanna âml zise a-tund cu o voce tremurătoare:
— Ascultă ! vorbeşce Tanavorkon !
' Şi in adevăr, a seu Atom. Sgomotele stranii con-
Savantul politic grec, găsesce firesce im res-puns foarte grabnic şilaacesată obiecţiune. Nu-I trebue Austriei, a zis el, de cât să se vîre acolo unde are de gând, spre a risca o ruină completa in urma unor desastre mult mai înfricoşate de cât cele de la Sadova şi Solferino. Lupta in această parte o vor urma-o, in numele regelui grec, firesce... „sălbaticele triburi aie Albanezilor munteni." De alt-fel s’ar putea găsi o transacţie, adăugă la sfârşit politicul grec. Austria şâ iea-e Albania, iar cele alalte părţi a le Turciei eoropene să rernănă Greciei. Austria va fi in acest cas fericită, iar Eoropa va scăpa de o mare povară, care âl impedicâ astăzi resu-flarea.
Acestea ar fl, după semnalata întrevedere, dorinţele Greciei. De şi nu ne vine să credem că toţi Grecii privesc lucrurile prin aceiaşi o-chelarl, ca savantul înhăţat de redactorul vienez, credem că ele alcătuesc cătechismul politic. ă’l unei majorităţi sdrobitoare a elementului elin, şi, in această condiţie, ne va fi permis să nu ne mirăm, dacă o atare profesiune politică va remănea incă poate pentru multe veacuri (poate pentru vecie) o fierbinte, patriotică dar... nesăbuită şi puţin modesta dorinţă.
Posiţia d-1 ui Haymcrle.
„Politik" din Praga, organul de căpetenie al Cehilor, âşî esprimă intr’unul din numerile sale mal noul mirarea de. sentimentul de ostilitate ce manifestă faţă de Cel.fi ziarele germane ce trec de oficioase ale ministerului de esterne vienez. Trebue că acest sentiment âşî are isvorul sâii in capul acestui minister, baronul de Hay-merle. Ziarul ceh se întreabă prin urmare, cu o dreaptă nedumerire, cum de se poate, ca intrăm moment, cănd se afirmă că ministeriul vienez plutesce intr’un curent deopotrivă avan-tagios tuturor naţiunilor Austriei (o afirmaţie legitimată de fapte) singur baronul Haymerle să formeze o notă discordantă in cabinet, urănd şi prigonind ceea ce iubesc şi adoptă celalalţi miniştri. „Politik" crede, că o împrejurare ca aceasta nu e suportabilă şi trebue remediată.
Faţă cu acest articol, un insemnat ziar vic-nor face următoarea observare:
„Aceasta euunciare dovedesce, că Cehii so „simţesc deja destul de tari, spre a intinde „mâna după ministeriul de esterne. Candidat al „Cehilor pentru acesta se zice că e prinţul „Karl Scliwarzenberg, Chemarea lui la minis-„ter ar avea aceea parte bună, că prin trâusa „s’ar restabili acordul intre politica interioară „şi cea esterioară. Monarchia ar pluti atunci in „toate privirile subt bandiera slavică."
Noi credem dinpotrivâ, că prin aceasta modificare a ministeriulul de esterne, monarchia a-ustriacâ, ar face incă un pas, spre iinpuţinarea viciilor sale din lăuntru şi a antipatiilor sale esterioare.
Mişcarea anti-siinitica in Germania
a
Prinţul Bismarak nu mal face nici o taină, din adt-siunea sa la mişcarea anti-semitică. Douâ * comitete ale Lege! anti-ovreescl au fost onorate zilele acestea cu telegrame din partea sa, drept râspuns la nişte telegrame de a le preşedenti-lor lor.
Comitetul din Dresda, „Deutscher Reform-verein", a primit o depeşă cu următorul cuprins:
Berlin, Februaritt, 1881.
Vâ mulţumesc pentru telegrama ce ml-aţl trimes in numele „Societăţii germane de reforme," şi sunt gata să împărtăşesc cu d-voastră speranţa in realisarea unor relaţiunî sociale mai bune, îndată ce vom inceta să aşteptăm îmbunătăţirea, lor printr’o resărire spontanee.
*	Bismarck.
tinuafi, Întocmai ca acelea, ce auzisem pe mările australe, cănd sloiurile de gliiaţâ trosneau sub influenţa căldureî. Conchise! din aceasta, că mal sus pe munte existat! niscal-va ghieţare pe cari le umezise ploaia şi din cari rupându-se căte-va bucăţi se scufundai! şi se prăvăleau.
Intr’acestea, nenorociţii mei tovarăşi erai! frământaţi de o groază nespusă. Glasul lui Tanavorkon vestia mânia sa, şi toţi aşteptat! cu neodihnă ziua spre a fugi mai curând din acest loc înfricoşat.
Abia se streeurase o palidă rază de soare in coliba noastră şi năvălirăm afară cu toţii, spre a reîncepe căt mai curând coborîrea. Frigul era teribil, potecile se schimbaseră m torente, şi nu puteam înainta do căt foarte incet, cu atăt mai vârtos, că adesea trebuia să ocolim nişce cataracte de apă ce se formaseră peste noapte. Razele soarelui se resfrângeau in ele ca o mulţime de curcubeurî multi-colore, nespus de plăcute la vedere ; cu toate acestea ei! mâ simţii ineăn-tafc cănd, după căte-va ore, ne aflarăm pe o cale mal puţin inegală, dar mal sigură.
Pe la sfinţitul soarelui, ne apropiasem foarte mult de ţinta eălâtorieî noastre. Temperatura era mai dulce, iar noaptea strălucită. Priveam nenumăratele stele cari schinteiafi pe ceriul al-bastiu inchis şi despre cari Lanna zicea că e-rati nişce schmteî pe care le lipise Otaru pe ceriu 1 Puţin câte puţin răsăritul se coloră cu o faţă trandafirie, care mergea tot mărindu se. De o-datâ această faţă se îngălbeni, in urmă âşî îndoi vioiciunea, şi, in acelaş timp v&zul poso-mnrindu-se şi schimbăndu-şl forma un nuor negru şi gros. care stetea nemişcat de-asupra unul pisc depărtat. Ar fi crezut cine-va că o parte
..........--1SULHB!
O telegramă aproape de acelaşi cuprins a primit si comitetul anti-semitic al studenţilor din Lipsea.
CORPUL DIDACTIC şi
PROIECTUL DE LEGE AL D-LUI CONTA
Văleni, 8 Februare, 18g[ Domnule redactor,
Subsemnaţii membrii al corpului didactic din urbea Vălenii de munte, judeţul Prahova, ca unii cari suntem isbiţl de o potrivă cu cei lalţl membrii al acesriu corp din ţară, prin proiectul de lege al instrucţiunii presentat camerei; cu o-Hoăfe Vâ rugam, d le redactor, a primi adesiunea noastră lapetiţiunea corpului didactic din Bucureg. cî şi Ploeştl, imun tată şi citită in camera ltgjs. lativă.
Primiţi vâ rog, d-le redactor, asigurarea dîstin-
seî noastre consideraţiuni.
Vasile Mărgineanu, M. Alexandrescu, C. fj. eilescu, Elena Ginea, Eftihia Mărgineanu,
Domnule director,
Corpul didactic primar din urbea Mizil, luând cunoscinţă de intimpinarea-protest, inaintată corpurilor legiuitoare, de către comisiunea Onor, profesori din capitală, vine cu tot respectual a vâ ruga, domnule director, să bine voiţi ane prenumăra şi pe noi intre aderenţii menţionatului protest.	.
Primiţi vă rugăm, domnule director, încredinţarea distinsei noastre consideraţiuni.	, ţj,
D. Popescu, C. Marinescu, M. Sieriţianu, K. Michailmu, Elena Grigoreşcu.
CORESPONDENŢA „ROMÂNIEI LIBERE"
ylatina, 1881 Febr. 8.
Stimate d-Ie redactor,
E drept ca meritul, virtutea şi fapta bună să fiă, dacă rtu recompensate, dar cel puţiu incu-rajate şi făcute cunoscut societăţii spre a fi imitate.
Iată de ce voiusă spun : La 31 lanuariu es-pirat, d-nul Alois Pfintuer, farmacist din Slatina, a dat in casele d-sale, cele mal bine aranjate, uit splendid bal mascat in costume. Scopul acestui bal a fost foarte lăudabil şi uman, tiind-că toţi invitaţii aii semnat, căte un bilet numit „Abaolvut,orii),u do căte 1, 2, 3 şi 4 lei. Cele de căte 1. 2 şi 4 lei s'au distribuit săracilor, cari atl primit sumele adunate spre a’şl intimpina nevoile.
Absolvatoiiele de 3 lei erau destinate pentru elevii sărmani din scoaleie oraşului. O mulţime de elevi din şcoala ce dirig şi-afi procur.it- cărţile necesarii prin acest lăudabil mijloc; ba incă recomandând d-lut Pfintuer un baiat săi mau care n’avea de căt cămaşuţa şi o zeghe ruptă, in care tremura amar, —ca să-i dea un bilet, d-sa, po lângă bilet mi-a înaintat şi o sumă su ficientăde am cumpărat un cojoc şi materie pentru iţari. —Bucuria şi mulţumirea copilului care scăpase de tremurat era indescriptibilă! D-zeu să proteagă inimile nobile ! Fie ca a-emenea fapte ca ale d-)ui Pfintuer să fiă imitate de toţi avuţii! Onoare, laudă şi mulţânaire d-luî Pfintnerşi t.u-tulor celor-ce aii subscris in folosul săracilor! ’Mî permit dară, domnule redactor, a cere pentru aceste puţine rînduri generoasa ospitalitate a coloanelor stimabilului d. ziar, pentru care vă mulţumesc cu anticipaţie.
I,	G. Sfinţescu.
din munte se aprindea. întrebai pe Larma, ce-răndu-î explicarea acestui straniii fenomen; şi el âml respunse :
— Acesta este focul bucătăriei lui Tanavorkon ; tocmai âşî pregăteşce dejunul.	;
Urmării mai mult timp jocul acestor lumini şi mă încredinţai că asistam la erupţiunea unuia clin acel vulcani in activitate, de cari sunt o mulţime in interiorul Nouei-Guinee.
Simţiam o bucurie nespusă, do vreme ce mă puteam numi cel d'ăntăiu European, care contemplam minunile acestei ţări necunoscute ! Pe urmă gândurile mele sburară spre Francia : re văzul satul in care mo născusem, Sini aduseiti aminte de mumâ-mea, de amicul metiFidip, care durnii-somnul cel vecinie in fundul Oceanului ! Daca n’am murit şi eu. de o-dată cu dânsul, dacă mă aflam incă intri g şi sănătos in mijlocul inrhiă năt,orilor la idoli, de cari eram ocolit, e că mă ©• erotia Dumnezeii ! Şi cuprins’de un viii simţi-mărit, de recunoştinţă, — eh care nu mă închinasem de atâţia ani - câţi ui in genunchi, in mijlocul tovarăşilor mei adurmiţi, şi ruga mea călduroasă se inâlţâ spre Creatorul tutulor făpturelor.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
CARACTERUL BĂTĂUŞULUI.. . j
în sistemul dulce şi molatec al momelel ş’al corupţiei . trebue sa ' fad iconomil , ajungănd la scop prin mijloace mari insa fârâ sa prăpădeşti mult bănet, D’aci porci născocirea bătăuşului. E greii să supui pe alegatorul duşman şi rcllinat ideilor lui, căcl’ţl trebuesc milioane, şi ulţj din oameni noştri ne având in pungă nici «aia chioara mrp.it corupe; e lesne sa fâgâduesd, ii amerinţl, sa te rogi, sa to ploconeşti la toate secăturii de alegători, dar românul nu so inco-voaie cu d’alde astea. Ded a trebuit gândire po-liticft, geniu matur, ca să se purceadă la apli carea constituţiei prin mânuirea niştor scurtatul I do lemn pe spetele poporului alegăcios. Vieaţa «legătorească in România a suferit de ciuma bă-A,j câţl-va ani. Insă şi bâtâuşiea politi â are partea sa bună: infi ăţirea treptelor sodetăţei Lastre. Câţi miniştrii, bizdadele, oameni luminaţi, avocaţi aleşi, ingineri, negustori de frunte, nu” g-au împrietenit cu poporu, nu cu cel dăsculţ şi mitocănos ci cu cel bâtaş. Câte acrind d’ale nobililor fi câte suflete inalte nu s’au topit la I' moartea răposatului martir politic Geambaş ! Armata bătăuşilor, ageri, sdravenî, voinici, falnici, se ţinea cu*bani publici: naţionali, judeţeneşif, primâreştî şi eforeşti. Bătăuşii eraţi nişte slujbaşi timpuroşl, numiţi fără decret domnesc, de către capii vr’unul partid politic. Bătăuşul făcea numai politică guvernamentală. Era o greşeală mare, politică, economică, socială, ca să nu descriem, chipul, firea, viaţa bătăuşului, ca să vedem cum printr’ănsa să răsfrânge purtarea, caracterul si demnitatea omului nostru de stat şi să preţuim dar şi iubirea iui de ţară, căreia ’I vindea tot ce avea, numai să se împlinească dările la timp, din cari se plătea vestita ceată do dalha-uci politici.
Nimic mai greii de cât a dibui un caracter in bătăuş. Ca şi stăpânul lui, bătăuşul e lipsit de a-coastă semănţâ a sutlâreî divine. Era o dată in tară. când administraţia sa politică găsia cu cale â plămădi, creşte, nutri şi plaţi bătăuşul. Oa-I menii mari ai noştri, fiind că n’aveah vrednicie să cărmue poporul şi gură să le vorbească şi să fie ascultaţi, aii născocit mal bine bătăuşul, care infrăua şi vorbea la alegeri. Poporul platia cin-| stit dan a, şi cârmacii plăteaţi simbrie şi iocu-i inţâ bătăuşului uin banii ţârei. Bătăuşul politic dar este si era inimă de guvern. A trebuit spnare 1 nevinovată să sufere cam zece ani, popor să rabde şi pană să scrie, ca să nu moară nicl-o-dată din mintea ţârei amintirea că naţia, plină de oameni de stat, a fost să tio căzută la atâta neputinţă, iu cât purtătorii bâtelor măcar căte-^ a luni să cuiiducă frânele milioanelor de somno-| roşi din neamul latin,
B.ităusul este un romăn de rând, fost odată
I	h	'
om (Io omenie şi muncitor harnic, netreccndu-I i nici prin vis că se va hrăni cănd-va mişeleşte din sfinţii bani al statului. El, cu mustaţa lungă şi adusă, cu pârul v.ilvoiu şi neţeseiat, cu pan-| taluul creţi, cu căciulă ue oaie incap şl pui tată cam pe ceafă, cu nuntenaşu albastru ca şi pantalonii, cu cipiel cu talpă groasă in picior, şi Ja timp cu reteveiul in măuâ, semnu meseriei sale, se lăsa de precupeţie, de cismărie, de măcelărie şi mergea unde-I poruncea popa or starostea, a-dicâ capu lui, numit şi plătit din gros de fruntaşii politici, ca să ţie pace şi să cărmue ceata, bate nu bate, plata i merge, plata crtşte bătăuşului. Bătăuşul la ce, me mir, să âsi musce buzele, stVsi frângă d. getile, să’şi strângă inima de durere ? Traiul lui, învăţul, porunca capului, suliţa soldatului adus in prijma cetei civile să-l dea curaj, -Îndemnul poliţiei şi mal ales mâncarea şi bâuturica, el fac saşi mistue ori ce mustrare de cuget şi să meargă nebuneşte şi hoţeşte innainte. JSu poate crâcni nimic sluga tâ-rîtoare contra stăpânului dăij de putere. Lucru de memorat pentiu bătăuş insă era să-l turlă! ceşti ţeapăn, să-i dai drumul cânipih ; cum puşca şi tunul nu trăsnesc şi nu lovesc fără gloanţe şi ghiulele, aşa şi bătăuşu nu făcea nimic de nu-1 umplea!, cu bani, de nu-î dedal de băutură!
Da bine, frăţioare, poate că ţara e datoare şi trebue să facem iconomil şi că nu e timp ca fol oameni nrarî şi mici să ne jucăm cu băta pe spinarea poporului, poate că nevasta, copii şi Vitele bătăuşului staii nemăncate, pentru că bă-tuşul nelucrând şi cheltuindu-şî simbria singur in ' [ Chefuri grâjdoase uită să trimeaţă ş’acasă diu banii daţi de căpitanu lui, une ori şiret căci le taie din kafă. Uu-i nimic: soarta bătăuşului e fericită; el, in adăpost, la umbră, in mai ginea o-ţaşiiiui, ziua şade lungit cu pântecele in sus înti’uu grajd im hiriat ca din partea primăriei şi noaptea bea şi mănâncă şi mănâncă şi bea ca să aibă mâine poimâine putere in mână şi mintea-I dârjâ i-ănumal cugite cisâ picneasiâ bineşi dt'L'Moiurn a pe uhu Iul, pe tcmpude alegătorii, prada politică,'di mnă de Jăcfaniea măciuceî stă-tuiă şi văruită de lene lângă ’ngălaiu Juptăcih bătăuş. Bătăuşul, de o pe jos cu nasu înţesat de mirosul vinului ş’al pelinului, cu gura du hâitâ de cimbrul mititeilor naţionali, cu hainele zăcute in năduful grajdului, casarma lui politică, unde ca vita pusă la ingiâşat s’a răsfăţat ar-fflăsăreşte in belşug căte va săptămâni inainte de alegeri, dă coate la oameni, la cepil şi la cocoane, ciupeşte femeile de drum, dăsfecioreşte ' fetele când i se trece, bea la cârciumă, la cafenelele lăturaşe, mănâncă la băcănie, pleacă şi nu plăteşte, impinge pe trecători cu isteţime,
; risge la ghionturl şi la ceomege la intâlnitorl, I ţjne mărginile in pâr şi in spaimă, aruncă cu-ţitu după oameni când e tărnosit şi părăndu-I °ă este tot intre voinicii d’adunatiuă de la che-
furile cetei lui, că nea Ticu, răposatu intru fericire Oeambaşul, cuscru seh Hamalu, Francă cumetru şi alţii, ăl vezi câ-I e drag pe lume; Bucureşti ăi sunt in pungă şi sprijinit de poliţie, indurat de câte un judecător, suferit chiar de opiniea publică până la o vreme, gktu-I pardosit de drojdii ăi zice: dar mal hi cinci ocaluţe, n’ar strica d’alu Busieocu; capu-I trudit şi plecat spre dreapta pare că i face semn : la tăria !!! Tovarăşi stricaţi insă ăl silesc şi’l pornesc la altă cumetrie: ca să se dreagă, c’aşa e obiceiul pământului.
Pentiu ce, mă rog, atâta eheltueală, supărare, socoteli, bucurie şi fericire ascunsă pe unii, cu âstî oameni, cel mal trupoşl şi vârtoşi, cari şi-atl uitat aşa de curând de muncă, de ruşine şi de cinste? Nu vă încruntaţi nimeni la *mine : noi tinerii răspeetând faptele voastre le ţinem minte şi le scriem povestindu-le să lămâie la viitor de pilde. Pentru ce ? Fiind-câ mâine in răvărsatu zorilor, la ţignal, toţi cetaşil cu binecuvântarea taiuhi popi să se scoale, să se im-orace, să se inchine, să sărute mâna popi, să s’adune in pâr, să nu lipsească v’uuul, de la alegeri şi să risipească pe oamenii ce-i aduce legea poate cu sila s’aleagă. Acum legea tace şi s’aseultâm practicarea ah gerilor sfinte : câte un procuror sade in poliţie pitit după spatele agili, politica tiptiiată din pământ din earbă verde scoate ia gol, la lumină, la maidan, la ţeft, alegători d’ai noştri dar şi el sfioşi la vederea bâtelor, tele-grafu ţăcăne şi dă pe brânci căci umblă pe ne-resufiate in ţara toată, greoih de făgăduielile ce din gură spuu miniştri fruntaşilor de bădărani, cocoanele, gineri, socri, nurorile, miresile şi căte o cocoană uitată, toţi şi toate jinduiţi de razele puterel aleargă pe întrecute, dah peste lume, calcă oameni numai s’ajungă la prefecţi, la suprefecţl şi la primari, la căprari politici, că se stărue pentru doriţii lor ca sâ’i facă ceva mare in stat, că d’aiea sunt români, eară in curtea locului de alegeri să văd două tabere râsnite, una mal nenorocită de căt alta, uităndu-se chiondoriş unii la alţi: d’o parte cârdul alegătorilor numit colegiu electorale, dincolo ingânfataşi fa nica ceată a bătăuşilor, care val-vertegih e scoasă din vr’o ascunzătoare şi adusă aci, nu se voteze nici se tulbure apa, ci se poftească pe cetăţeni a’şl da glasu pentru cine^o vrea. Bătăuşii pentru că de multă petrecere nu mal ah ţinere de minte, au grijă să insemne pe spate cu tibişir pe ciue nu's d’al noştri şi ah ochit de timpurih pe cel cu căciuli şi legături albe pe ciue nu sunt d’aî voştri. Mi se pare or auzi^ceva ? Mi’s ochi impăienjeniţl ? lea! Buşell, răpâieli, păr-neală goală, ternuiealâ la toartă, foriicăturâ; mul ţine-1 păn’o ameţi, intoarce-i că-i tare de ânger; iea altă scurtătură dacă ţi se frăuseaia; mai împrumuta pumni la nea Hamal; aţiute-a-colo tu; prâvăieşte-1 pe scară, că ăsta nu-I d'al noştri; suceşte-i mana, miercâe-1 ca pe di acu ieai mirul, cumnate ; aratâ-I muşteaua la moş-Aduin; fâl hin ; iucalţa-1; păzea nemţesc că te şi incâlzesc; popieşte-1 naşule ; cată-1 de lindme şi altele... astea sunt, dragii noştri prieteni, mângâitoarele şi diâgastoasele cuvinte, poftelî, fapte, cu care iusârcinah politici noştri pe stro-pohtoril, pe trepăduşii de casă, însărcinaţi înadins să poftească şi să primească lumea la a-iegeri. Fte că murdari feciori ţineaţi la casele voastre ! Mă mir unde aseundeaţl atunci conştiinţa voastră ? Or vorbesc despre v’o reposatâ. Sub regulament nu era bine, căci nu era legi bune. Con.-tituţiea cu libertăţile sale trebuia să schimbe şi să bage in sângele poporului alte deprinderi mai aiese, alte forme şi practicaie. Şi aste inoul să fac cu oameni, cu timpul şi cu bani. Deci a trebuit pentru fericirea svemuiatel noastre naţii ca să mearga tineri din toate ti ep-tele să inveţe in străinătate, să se întoarcă in ţară cu multa lumină, cu ageră dibăcie şi cu adâncă şiimţă despre cărmâ, revoluţii, răsturnări, distronâri, şi cu chin, cu truda să născocească cum pe calea povârnişului libertăţile se cade să se întărească şi să se simţâ bine lipite pe spinarea poporului alegător şi nealegător, înfăşurate pe reteveie ca foile pe vergeluşa de plăcintă.
Vih recunoscător pentru această strălucită in-togmire politică ce nu mal este şi mai ales pătruns de respectul martirilor acestei organisaţi-uni sociale, aşi fi păcătuit şi aşi fi fost intre suflttele de nimic ale ţârei, dacă aşi fi pus la uitare memoriea domniei băle, mai vârtos cănd acum acel ticălos vârtej politic e departe de noi şi’l pot zugikvi fără părtinire şi patimă pentru v’una din părţi şi cănd fericit am fosţ că soarta m’a ferit d’a gusta vr’odată mierea bătei gentile, întreţinută cu bani publici şi primită cu lacrimi nevinovate de bucurie.
Nici poporul, snopit, bătut, şontorogit, nici bătăuşul buhăit, plătit, amoiţit, or mort, n’a folosit nimic. Câştigul e al cărmuitorilor politic!, stăpânii bâtelor*; căci băgând zizanie, intrigi, a-meţealâ in toate minţile şi slăbindu i prin răs-nire şi ură pe români, duc ţara cum vor şi oamenii de caracter fiind scuipaţi, uiduiţl şi urmăriţi, ăşl fac mendrele, corupând, momind, şi-şi doldoresc buzunarele. Vezi, aceasta este, nepoate, magiea d'a cdrmui poporul pdrălindu’l şi mulţvmindu-ţi, căci nu te simte ! Bâtele intune-cate sunt tot atât de nenorocoase ca şi măciucile pe faţă. Duşmanii poporului sunt politicii ce nu’l luminează şi-I ung ochii cu nimicuri, sco-ţându-1 din gând cu musica la sărbători, cum scoţi ariciul din ghem tocăndu-I pe vâtraiu.
D’ar $U poporul ce este sus, n’ar mai fi copil politic■ '	Gr. M. J.pescu.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Şedinţa din 10 Februare 1881.
9*natul. — Se votează pensia de 1370 lei lunar d-lul Al. Cantacuzin, membru la Curtea de casaţio.
-x-
Se adoptă bugetul de 101,484 lei pe 1881.
-x-
D. Grăjdănescu interpelează pe d. prezident al consiliului in privinţa despăgurilor ce trebuesc date Giurgiului. Respunsul ăl lasă nemulţumit.
Camera. —D. Sihleanu, invierşunatul dujman al pochilor, in calitate de membru in comisia financiara, face „revelaţiun! curioase." E vorba de creditul de 30,000 lei, cerut de guvern, pentru mănţinerea ordinii publice. Onorabila ilus-straţie financiară-patrioticâ 3pune că d. ministru de interne a cheltuit 100 de lei cu ocasia călătoriei cu M. S. R. prin Muldova, că a plătit hotelul pentru o f-mee şi că n’a spus ce a făcut predecesorul săh cu 86,000 de franci.
Ilaritatea Cameril a fost la culme.
-x' S’a citit raportul asupra proiectului de lege privitor la corpul advocaţilor (suprimarea legii din 1864).
începând discuţia asupra proectiilul, dd. La-hovary şi Carp ăl combat apoi şedinţa se ridică şi discuţia se amăna pe azi.
AREJiA ZIARELOR
„Românul" crede că e de un interes capital a discuta cestiunea emfiteuse-lor, şi crede că făcOnd două trei citaţiunl de prin dreptul romăn şi condica Caragea discută cestiunea indestul de juridic.
Cestiunea aceasta presintâ un însemnat interes practic, ş’ar merita un stdiu lung ş’ainănuntit, căci mari şi, in unele locuri, reAoltâtoate abu-surl s’au făcut de proprietarii pămâniulul in paguba sâditorilor, si numeroase sunt contestaţiu-nile ce s’au născut intre eribaticarl şi proprietarii de pământ.
Tribunalele d’altă parte ah şovăit intre o teorie şi cea 1-altă recunoscând unele pe embaticarii sâditorl de vil —spre esemplu— ca proprii tari al lor, iar altele declarând pe proprietarii pământului şi proprietari al viilor, cu dreptul d’a schimba sai cinele diu vechime şi d’a impune cultivatorilor altele.
#*# „Timpul" luănd la refec purtarea onor. Primarii in ceea ce priveşte impo-sitele, dă pe faţă mama de a lustrui centrul decorat mai mult cu lirma streine in dauna mulţime! flămânde, peste care cade atâtea biruri.
A impune taxe peste taxe imensei majorităţi a populaţiei din periferii pentru a lustrui cât se poate mal mult centrul, populat in mare parte de fiime stiâine, este poate foaite frumos din punctul de vedere al aparenţelor civilisaţiel, pe cari am ştiut atăt de bine a ni le însuşi, e insă păgubitor pentru mulţimea mare, car ar avea mult mal multă nevoie de-o piaţă singură, in care să’şî ofere munca braţelor pe un preţ convenabil, de cât de lustruiiea cu peria a stradelor. E un principii! conservator de-a nu avea ambiţii in disproporţie eu mijloacele de cari dispui, de-a nu incorda puterea impozabilă pănâ la istovire.
„Presa" se incearcă a învedera că adunările legiuitoare, greşeala juridică afl comis votând proectul-Grâdişteanu, ajunge la următoare conclusie;
Cui a făcut râh majoritatea procedând cu atâta grăbire ? A îngreunat mal ăntăift posiţiunea guvernului săh ; şi a făcut apoi râh, sieşi şi .ţârii, dând oposiţiuneî arme spre a o atăca cu mal multă tăria.
Dea Domnul ca prevederile noastre să nu se realiseze; insă aceasta nu ne impedică de a constata că s’a făcut o greşală mare şi positivă.
Dacă o spunem pe faţă este după cum am zis de la început, că noi ţinem la Adunările şi la guvernul aciuai, şi că ne pare foarte răh cănd vedem că se comit asemenea greşeli.
Ciudate principii de drept! Au haz.
Serviciul telegrafic al «Românie! Libere»
— 23 Februare *- 9 ore dim. —
Viena, 22 Februare.
„Politische Corespondenz" scrie : guvernul grecesc n’a ordonat chemarea rezervelor inainte de a informa despre aceasta pe reprezentanţii puterilor şi inainte de a le da esplicaţiunl paci-nice in sensul că măsura decretată azi nu ede căt executarea unei hotărîri deja luate şi fără intenţie de provocare. Reprezentanţii Greciei pe lângă puterile streine ah primit ordin să dea a-celeaşl esplicaţiunl.
Berlin, 22 Februare.
Camera deputaţilor din Prusia a restabilit, prin 175 voturi contra 147, artic. VII din legea administrativă, articol ce fusese respins de camera seniorilor,— Comisarul guvernamental s’a opus la restabilirea acestui artic. declarând, in numele ministrului de interne si in numele gu-
vernului, că e inacceptabil. Comisarul guvernamental a adăugat că nu e dator să scuzeze absenţa ministrului de interne.
Paris, 22 Februare.
Camera deputaţilor a adoptat, cu toata opunerea generalului Farre, ministru de răsboih, art. 9 diu legea asupra administraţiei armaţii, care art. subordonează administraţia corpurilor armatei gi neralilor-comandanţl de corpuri şi nu ministrului de răsboih. - Se răspândeşte sgomo-tul ca gen. Farre şi-a dat dimisia.
— Camera a respius, cu 303 voturi contra 139, moţiunea d-lul Lengle, care tinde la deschiderea unei anchete asupra promisiune! de a se trimite 30 000 puşti Greciei.— Se asigură că ducele de Broglie va interpela Joui pe guvern a-asupra aceleeaşi cestiut'I.
(Havas)
MB" Posta Ri dacţieî. — D-luî Grachus Plo-eşti. — Articolul dv. se va publica in curând.
BULETINUL FINANCIAR de la 18 Febr. >881
Cursul de Paris.
Renta română 582 — Acţ,. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5	119.55
Lose tureescl ... 52.—
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.30
Galbenul........... 5.52
Renta met. 5n/„. . 76.50
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.80 Acţiunile idem . . 60.55 Obî.uoul6"/„ulem. 99 25 Impr. Oppenheim. 109 90
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 107.— » Stern .... 105.—
BIBLIOGRAFIE
In curând va apare Partea I-a din
CURSUL Dl FORTIFICAŢIE P SAG RA
foi mat 8° intr’un vo umeu Atlas de 2d Pluuşe mari d Căpitan Crăiuiceanu.
Preţul 7 tei pentru subscripţie. Subscripţiile se pot face trămiţănd costul la autor, la Statul Major de genih din Bucuresci.
AltLDJLC Şl CHIR.TJKG-
Drul W1LH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Special. BOALE DE FEMEI Şl 6YFHILIS
anunţă onor. public că s a stabilit in straea Sf. Ioan no0 No. f (iăngâ hotel Patrial şi ţine cousultaţium de la 8-9 ore a. m. de la 3—5 p. tn.
ANUNC1U ÎMI ORT A NT
S’a infimţat o noua inag.sie cu h uine de fnc, ti fan, şi fag de prima quabtate VâmJ şi după greutate o tonă aail 1009 kilog ame de lemne usi-ate, tăete şi despicate şi adus.- la doniieiliu unuia: 26 fr. Pentru ii lesuin a D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. Insă da la 5oo kilo. in jos transportul priveşte pe seama cumpărătorului L)-nit amatori a se adresa in btrada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gărei Tărgovişti.
Hrlstu Simeon.
Lâ MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI. 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe <jllu.a de 11 Februarie, IHK1 ora IO
OBt IGftŢIUNI
6	o Oblig, de Stat Convertite. . ti »/„ o	Căilor ferate Române
8 Domeniale.....................
Dob. 10 fr. Oblig. G. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale . .
7	%	»	o urbane. .
8	% Impr. Municipal ....
» c.u pr. Buc. (bil. 20 1.)
5	a „ Renta română.............
Acţiuni Dacia................Nuol
»	Roman ia..................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorti şi cup. exig Oblig, de Stat . .
Rentă ...............
Căilor ferate . . .
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Bancă..................
Rubia hârtie . . ................
Florini..........................
Lose otomane.....................
CUBSfl nrv vtena.
22 Februarie
Napoleonul..............
Ducatul.................
Lose Otomane............
Rubla hârtie .......
CriDGD DIN BERLIN
22 Februarie
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	»	*	•
Oppenbeim...	...
Runle hârtie ......
Oblig, noi..............
Lose otomane............
«mp.	Vead
91	92
92	93
104	"5
200	•10
IUI	02
95 ‘/,	96
iui * ,	»"* %
27	28
81	82
350	100
80	85
573	578
V	arg.
V,	aur.
V»	
V,	
V.	aur.
1 V,	i %
1 V»	i «i.
2 14	2 15
45	50
	
5 53	
53 20	
CURSFL DIN PARIS
22 Februarie
Renta Română .... Lose otomane ....
Sf HIMBFL
11 Februarie
122 80
100	80100		90
60	55	61	90
109	90	0<>	90
214	Aâ	214	60
93	lU	93	
Paris (3 lunii .	.
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» ia vedere. Viena la vedere .
82
99 40 100 25 25 25 25 45
123	1
124 215
82
5j */,
216
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
•iH
4->
CC
A
-p
2
CC
2
0
«
'd
©
r-H
1 d
•rH
CC*
Garanţie pe 3 anî
CEL MAI MARE
DEPOU DEMASINE DE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucuresci, Strada Se-larî ‘Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole» .
Cralova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis pi la domiciliu
»fP'
Carte de învăţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re' quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Inveţătura G-r «tis
2
r2
5'
©
©
&
©
o
£
m
d
ct
d
i—«
93
©
*0
9*
©
t»
©
d
£><
3
3
r—'
©
CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facnltăţeî de medicină din Paria. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE ţi DRAGEELE D-ruluî CLIN, cu bromur de campbort ie întrebuinţăîă pentru vindecarea bălelor urmităre:
Asthmul, Afecţiunile ini mei şi a ciilor respiratorii, Tuse nţrvâsi, Spasme, Tuse migiresci, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţiuni nerrdse, Dense de Saint-Guy. Partlisit agitinti, Tic nervos, Şi in general in Iote tulburările nervăse causate prin stadii escesive. Bote carebrale stă mintale, Delirium Trimens, Convulsiuni. Beşica şi ciile urinare şi in Escitaţiunile de ori-ce naturi.
A se lua S până la 6 capsule pe ţ)i, Fie-care flacon ente însocit de ua _ instrucţiune.	.
IA se feri de contra-facerî gi pe fie-care flacon a«e cere ea garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura CKn ţi C-nia gi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS. CLIN gi C-nia, 14, STRADA RACINK-	ls
Deposit in Bucuresci la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguişt! şi la D-nu Risdorfer, farmacist.
MAGAZINUL DE PANZARIE
DIMITRIE LAZARESCU
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Bine asortat cu diferite Olaude, precum Romburg Bilfeld, Olazărfi, Creas. Madapolam Şifon, Calico,. Sirting ^şi pîn*a pentru cearceafuri de 2l/a şi 3 (Joţî lăţime, Percalurî, Melino Tulpan, pînzâ transperante cu şi fără bordură şi pentru min-dire, pichietur! cu şi fără pâr Oksforiur! anghină de pernă, Cămăşi de damă şi bărbaţi, pantalon!, Camizoane. fuste, Capote, Ciorap!. Batiste, cravate, gulere, Manjete, Corsete, Oreţ6ne cu flori, Plăpumî «le lină, Flanele supţir! şi grdse, Caşneuri de Matase, Unbrele de pl6e, plate! brodate, Mare depou de Mese şi şervete, şi garnite de 6 şi 12 persclne, galoş! de damă, bâr_ baţî şi copil, şi şoşoni do iarna şi alte articole eu preţurj moderate.
OLiOL DB CASTANE DE INDIA
D III1M 1 TI2MP 1	Este întrebuinţat cu succes de la 1842
' KPVBiirii Este cel mai bun calmant al Durerei
fllftVMlull I	ÎNTRE ACCKSSK, USAGUIL
SIROPULUI DE FRASSIN AL LUI GENEVOIX
Face vindecarea durabilă combătând predispositiune*. Phcia 3EHEV0IX. IA, r. des Beaui-Arts, Paris şi în Itomănia.
De vănijare (maelaturl) hârtie stricate
(CU OCAUA)	1
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, Strada Covaci
(Casa Pencovid)
N<U(
ANUNCIU
Onor. Trib. Ilfov secţ. III a fixat ea in ziua de 21 Februare a. c să văn<}ă cu iicitaţiune publică următoarele imobile ale repausatulnr i Ilie Jecu;	*	1
I.	Projirietatea din strada Viitorul, suburbia Popa-Chiţu No. B ] avend o intindere mare de loc cu două faţade, ma! multe camerei de locuinţă, povarnă de rachiu, grajd şi şopron.
II.	Proprietatea din aceaşî stradă No. 21, avend maf multe ea-1
mere de locuit, grajd pentru ca!, şopron şi magazie,	1
III.	Hanul din strada Salcâmilor şi Viitorul, compus din prăvălia I de la colţ cu dependinţile el, şi alta 35 camere in curte şi la stradă
IV.	Proprietatea din Calea Moşi No. 246 (numit dulapul de Ia jj I
mese) avend o intindere mare deloc cu grădină, prăvălia de la podi cu dependinţele el, alte dependinţe iu curte nou! .şi alte mai multe f construcţiunî.	|
V.	Proprietatea din Calea Şerban-Vodă No 178, compusădin mat
multe camere de locuit in faţa podului şi in curte, grădină, puţ in curte, etc.	j
Moştenitori zisulu! decedat incunoştiinţează prin acoastape ama-1 tori! de a cumpăra aceste imobile ase presenta negreşit in arătata I zi de 21 Februare, de oare-ce s’a luat disposiţiune ca toate aceste | imobile să se vemjâ cu or!-ce preţ ar resulta la Iicitaţiune.
Bucureşct, Februare 1881.

w
r ELIXIR DIGESTIF de PEPSI
de GRIMAULT & Cl\ Pharmacisti. la Paris
-flKsnrvo-
Cea mai mare parte din bălele de stomachu provin din insuficienţa de suc gastric penlru facerea digestiunei. Pepsiua Grimault şi Cie preparată cu sucul gastric al Oieiare proprietatea dea inlocui la om acesi element al digestiunei Aceastăsubstanţiă este eare impreuna cu acidul lactic transformă in stomachu carnea animalelor intr’un liquid assiniilabil care este sorgintea formarei sângelui.
Alcoolul vinurilor generăse conserva pepsiua mai bine de cât ori caro alt agent.
Forma de Elixir trebuesa fie preferită pentru administraţiunea acestui medicament Elixirul de Pep»in« al lui Grimault şi Cie, preparaţiune agreabilă la gust. v ndeca seu previne.
Digestiunile cele rele, Greţile şi acrimele, Gastritele şi Gastralgiele Durerile de stomachu,
|\
\
Vărselurile si diarrhea, Migrena,
Umflăturile de stomachu, Rolele de ficat.
Cie 8, strada Vivienne
LIBRĂRIA SOCEC & COMP.
A eşit de sub tipar şi să află de v&ndare in toate librăriile din ţară :
ALFABET ROMANO-FRANCES
sau
Manual complect de citirea limbel francese
cu eserciţiî spre aplicarea regulelor in usul clase! I de "gimnase şi lycee de M. Rudinescu.,
(Un voi 8°—VIII+88 pag). Preţul le! 1.50 Un povăţuitor sigur, or! cu! se interesează de a se esprima esact in limba francesă.
LA PARIS, Cassa GRIMAULT şi
ŞI IN PRINCIPALEI.E PHARMAC.il Si DROGHERII
TEATRUL DACIA
Marţea Joia si Sâmbăta.
BALURI
MASCATE
VECINICA FRUMUSEŢE A PELEI
*	OBTJNUTA PRIN usagiul
PARFUMERIEI ORIZA
©
CREME-O RIZ A <
aluiL. LEGBAND,
Purnistwul Certei l'.usiiti
Indulcegce 51 albeş-ce PELEA, ii dă transparenta şi frăgezimea [jl tinereţei. Ea preservă ji obrazul de părlClă gi [j de sbărcituri.
STOirtti, ia ButiWfl*®**!

'ORIZA LACTE
I.OJIUNS RMUI.SXV A
| AlbeşceţirScoregcepel- I j ea, face să dispară, distruge pistruele.
ISAVON^ORIZA'
Dupe doctorul | 0. RzvKiL.eel mai diilce pentru pele.
| ESS.-ORIZA 10R1ZA-LYS
| Parfume nov.i adoptate de fashiunc.
Oriza-Powder
Pulbere flori de Orez Ade-eară polei }i ’i dă catifeala persicei.
Tal^HÎnorT!
'lusl"3«*Teinu^Mţrm1
agresive p. cheveux Manca.
Pentru a reda] i de indatăPăruiuii | g i Barbei culdreal Ilor naturală i"1
l ttn.6 nuampele.
llorc, s.'H0N0P
a Nu este trebuinţă de t L IspăSacnpul neoiinainteneci I Idupă. Applicatiune si mpl 5,1 Itteaol'.at immediat, nu pâ-l |tâzâ pelea şl nu vatSmăJ Îneci uă dată sănltţîiei.
Be*vv*3ţi-aA.
Paris.
-jf"
MERSUL TRENURILOR
3PE XJ3ŞTIXX.S
BUCOiESCI-BARBOSI-KOMAN, BrCUBESCI-VEMOROVA, BARB0S1-GALAŢÎ 81 TECUCIU-BARLAB
Bucuresci-Barboşi-Roman
Kilom, de la Bucur.

10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
444
467
STAŢIUNI
BUCURESCi Rest. p.
Chitila Restaur.
Buftea
Perişu
Crivma
Ploescl Res.
Valea Călugărdscâ. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeni
Monteoru
Buzău Rest. p^gc. Cilibea Restaur. Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos
Brăila HvsIP■ p|^
Bărboşi Rest.p°®g
Serbeşti
Preval
Hanu Oonacbi Iveşti
Tecuci Rest. pje(Ţ
Mărăşeşti
Pufeşti
Ajud* Restaurant
Sascut Racaciune Valea Seacă
Băcău Rest. |°|c> Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.
1
Ore M
p. m.
9 35 9 52 10 03
10 34
10	59
11	09 11 24 11 33 11 57
12 42 12 48
Tren de pers.
T mixt
Ure M.
a.m.
7 40
7	59
8	13 8 36
8	54
9	25 9 50
10 09 10 22
10	59
11	32
11	42
12	00 12 20 12 52
1	25
2	06
2	37
3	10 3 25
3	35	4 00	a.	m.
3	50	p. m.	9	10
			9	33
			10	02
			10	20
5	04		10	46
5	28		11	15
5	36		11	40
6	07		12	20
			12	46
6	48		1	10
7	09		1	34
			2	13
			2	42
8	10		3	00
8	15		3	12
			3	48
9	15		4	25
a.m.			p.m.	
Ore M.
11
a.m 8 00 8 45 a.m.
Bărboşi-Galaţi
[Kilom.
dă ls ÎBarboşi
19
STAŢIUNI
BAROŞI Rest. GALAŢI Rest.
P.
8.
Arătarea Trenurilor			
Tren accelerat		Tren de pers-	
601	603	605	607
Ore M.	OreM.	OreM.	Ore M
a. m. 1	45 2	20 a. m.	a. m. 4 00 4 35 a. m.	p. m. 4 10 4 45 p- m.	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Roman-Barboşi-Bucuresci
Kilom de la RnmaD
23
44
55 73 89 103 114 128
147
165
179
189
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
467
STAŢIUNI
ROMAN Rest. Plec-Galben!
Băcău Rest. |°|c
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Ajud Restaur. Pufeşt!
Mărăşeşti
Tecuci Rest.p°gC Iveşt!
Hanu Conachi
Preval
Serbeşt!
Bărboşi Rest.p^
Brăila Rest.
Muftiu
Janca	Restaur.
Faure!
Cilibia Restaur. Buzău Rest. pj’jŢ
Monteor
Ulmen!
Mizil	Restaur.
Albeşti
Valea Călugărâscă. Ploeşcl Rest.pj0^
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila Restaurant BUCURESCI Rest. S.
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.
2~
0 «M
Tren ne pers.
Or- M
Ore M.
T.mixt
12
OreM.
p.m 8 10
9 06 9 11
10 09
10	30
11	09 11 33
11	41
12	05
1 14
1 29
1	58
2	04
2	34
3	00
4 15
4 21
5 08 5 30 5 39
5	54
6	04
6	29
6 68
7	-13 7 25
a.m.
m.
10
45
00
38
15
48
21
51
11
30
40
21
51
03
20
45
8 19 8 36
8	59
9	15 9 30
p.m.
p. m. 12 10 12 45 1 17 1 27
1	45
2	25
p.m.
p.m
7	50
8	35 p.m
G a 1 a ţ i-B a r b o ş i
Bucurescî-V ârciorova
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
19
GALAŢI
BABBOŞI
Rest. P. Rest. S.
Ajfâtarea Trenurilor
Tren accelerat
602
Ore M.
a.m. 12 25 1 00 a. m.
604
Ore M.
a. m.
2	50
3	25 a m
Tren de pers.
606
O e M.
a.m.
8	25
9	00 a.m.
608
Ore M.
p.m. 12 25 1 00 p. m.
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arotarea Trenurilor
Tr, Ac.
OreM.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
279
286
29*9
310
325
335
345
364
382
BUCURESCI Rest. p
Chitila Restaurant
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur.
Găeşt!
Leordeni
Goleşti
Piteşti Rest. p^
Costeşt!
Stolnici
Corbu
Potcdva
Slatina Rest. p®|c
Peatra
Balş
Peleşt!
Cârcea
Creiova Rest.
Isalniţa
Coţofen!
Râcarî
Filiaş!
Butoeşt!
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T-Saverln R.
Sos.
Plec. VARCIOROVA Sos.
a.m.
8 15 8 31
8	52
9	12 9 34
10 04 10 27 10 48
10	69
11	14
11	45
12	09 12 25 12 45
1 1 1
3	59
4	29
5 14
5 49
5	54
6	15 p.m
Tren mixt
17
Ore M. Ore M.
p. m.
p.m.
m.
3
3	47
4	01 4 20 4 36 4 57
20 43 59 20 00 20
5 5
5
6 7
7
8	00 p. m.
OreM.
V ârciorova-BucuresoI
T e c u o i ti-B â r 1 a d
Kilom. de la Tecuci	STATIUNJ
16 29 36 51	TECUC1U Re°taur. Plec. Berhec! Ghidigen! Tutova BERLAD Restaur. Sos.
Tipografia Ştefan Mifiăeiacu strada Coxaoi, No. 14
Arătarea Trenurilor		
	Trenuri mijt	
	13	15
	Ore M.	OreM.
	a.m.	p. m.
	5 51	5 35
	6 23	6 H
	6 51	6 43
	7 08	7 03
	7 35	7 30
	a.m.	p.m.
Kilom. de la Vărcior	STAŢIUNI
18	VARCIOROVA plec. T,WI„ R. Şjk
37	Palota
47	Prunişor
57	Timnea
72	Strehaia
83	Butoeşt!
96	Filiaş
102	Râcarî
113	Coţofen!
121	Işalniţa
131	Craiova Rest.
140	Cârcea
147	Peleşt!
163	Balş
176	Peatra
193	Slatina Rest. Ş,?’ rlec.
214	Potctfva
226	Corbu
236	Stolnic!
252	Costeşt!
274	Piteşti Rest. Sos-
281	Goleşti
295	Leordent
312	Găeşt!
333	Titu Restaur.
345	Gherghan!
358	Ciocăneşti
372	Chitila Restaurant
382	BUCURESCI R. Sos.
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.	Tren mixt		
4	18	10	
Ore M.	OreM.	OreM.	
a. m 11 00 11 21
11	25
12	01
12 44 1 15
57 12 24 86 01 24 50 55 26
47 03 27 57 12 26
48 7 13
7	46
8	05 8 25
8	46
9	00
p.m
a. m. 7 40
7	55
8	19
8	50
9	39 10 01 10 22
10	46
11	00 a.m.
a. m 6 15
6	55
7	15
7	58
8	14 8 28
8	51
9	07 9 29 9 39 9 55
10 07 10 20 a. m.
B â r 1 a d - T e o u o i t
1 Kilom. de la Bârlad	STAŢIUNI
	BÂRLAD Restaur. Plec.
15	Tutova
22	Ghidigen!
35	Berhec!
51	TECUCIU Restaur. Sos.
AretarezTrtnuriln
TrenurfauŢţ*.
jT
Ora M.
n.BL
O
14
Ore M.
a.m.
9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.
3
10 0 10 î
10	46
11
p.m-
www.dacoromanica.ro
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se acu-esa :
In Rovnania: La adminisimţiune, Tipografa St. Mihălescu, Strada Covaci, No, 14 şi ia correspondenţit Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Societe Har as, place de la Bourse, 8.
In Yiena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsneralâ de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Znrioh, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube fk C-nie.
AM UMCJ.UhtiJU.hl:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani,
Reclame pe pagina 111-a..............j Led.
*	»	»	Il-a...............o»
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţi nu se inapodză. Pentru rubrica: Inserţii 'şi reclame, redactiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: BTEF. 0. MlOHAILESOU
ABONAMENTELE:
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 lei. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 leî.
Director : D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Constantinopol, 22 Februare.
Ziarul „Hakikat" aprobă ultima, decisiune ministerială relativă la isgonirea Grecilor cari ae află in Turcia, in cas când râsboiul va fl inevitabil. Discutându-o maî de aproape zice:
„Această măsură e foarte bună, pentru că cei 50,000 de helenî aflători in Constantinopol şi cei 200,000 din inperiu ar însemna un mare pericol intern intr’un timp de râsboiii, din causă că uşor se poate întâmpla neorănduell, ba şi revoluţiunî serioase. Lucrul cel mal consult aşa dară va fl ca inimicul intern să fie dat peste graniţă.
Londra, 22 Februare.
„Daily News" află, că din erbăria de la Corte s'ad furat erl mari cantităţi. Autorii nu s’ad descoperit.
Viena, 22 Februare.
Judele curţii de casaţiune George de Ivîailat pronunţând sentinţa in procesul dintre Anglia si Nicaragua, române ca impSratul Francisc Io-stf, ales arbitru, să o intăriască şi apoi după aprobare să se publice.
Atena, 22 Februare.
Camera a primit cu aplause frenetice decretul de mobilisare a intregel reserve.
Cabinetul grecesc a decis ca şi de aici inainte să ţină la decisiunile conferinţei din Berlin. Patru vapoare cu material de resboid a sosit erl in Pireu.
Londra, 22 Februare.
Intre membrii cabinetului domneşte mare neînţelegere ce priveşte reformele pentru Irlanda. Gkdston refuşă categoric să cedeze elementelor radicale 'din cabinet.
#	Londra, 22 Februare.
De oare-ce azi se. ţine un mare rneeting in favoarea continuării ocupaţiunil Caadaharulul, scrisoarea lui Vambery către vice-regele Lytton e potrivită pentru publicare.
,In această scrisoare ge afirmă că părăsirea Cljpdaharulul ar nimici prestigiul. Angliei in îfgd ireparabil, de oare-ce Asiaţil ar vedea in acest pas un actţde slăbiciune. Vambery fnaî asigură că ocuparea Candaharuluî ar aduce şi foloase materiale Indiilor, de oare-ce Candaha-resiî sunt cel mal buni comersanţl din toată Asia-centrală.
In fine Vambery crede că peste 10 ani Ruşii, şi fără ocuparea Mervulul, vor sta inaintea porţii Candaharuluî.
Dublin, 22 Februare.
- Duminică se va citi in toate bisericele Irlan-dese o pastorală a archipiscopuM pentru condamnarea ;alianţel lui Parnell cu Rochefort.
In aceea pastorală se vor ceti şi aceste : „Cea m'al mare şi grozavă nenorocire, mal înfiorătoare cu toate cele de maî inainte, ameninţă acum Irlanda; aliaţii el se află in şirurile acelor a-teiştl, cari ’şl-ail ruinat propria lor patriâ şi vo-esc să distrugă fundamentul tuturor religiunilor."
Prelatul englez întreabă, poate oare Irlada cea catolică să sufere o aşa mare ruşine şi să se mal increază şi mal departe unor bărbaţi ce fac ast-fel de alianţe scârboase ? Arehlepiscopul respunde : nu.
Prin urmare ruptura s’a făcut, intre Parnell şi clerul Irlandei.
Paris, 22 Februare
Fostul bonapartist şi actualuFrepublican, Dugue de la Tauconnerie ’şl retrage candidatura sa din Mortange in favoarea unul alt republican, Ban-sart.
Ministrul de râsboiii, generalul Faure a plecat să inspecteze fortăreţele de miază-noapte şi miază-zi.
Pera, 22 Februare.
Ambasadorii aii predat răspunsul lor la nota turcească de'la */i4 Ianuare. Anglia şi Italia invită Poarta să facă cunoscut maximul concesiunilor sale; representanţil celor lalte Puteri ah declarat că vor negocia in această privinţă, şi n’afi necesitate de maximul concesiunilor ce le va face cabinetul otoman.
De seară se ţine o întrunire diplomatică la contele Corti.
Paris, 22 Februare
Nu se constată ştireahlată de „Figaro", că a plecat la Havre 2b de vagoane cu lăzi de patroane pentru Grecia.
Serviciul telegrafic al „României Libere
24 Februare —• 4 ore seara.
Paris, 24 Februare.
Generalul Ney s’a găsit mort la Chatillon, cu fruntea găurită de un giouţ şi ţinând incă in mână un pistol.
Londra, 24 Februare.
Prinţul de Galles şi fratele seu, ducele de Edinburg, aii plecat la Berlin, unde vor să e-siste ia cununia prinţului Wilhelm, fiul cel mal mare al prinţului ereditar din Germania.
Roma, 24 Februare
Prinţul Amedeu, duce de Aostă, a plecai aseară la Berlin.
Berlin, 24 Februare.
Sesiunea Dietil din Prusia s’a inchis a-seară de vioe-prezidentul ministerului, contele de Stol-berg.
Constantinopol, 24 Februare.
Poarta a mal cerut guvernului german doi noul funcţionari, unul pentru vămi şi altul pentru administraţia generală.
24 Februare — 7 ore seara.
Londra, 24 Februare.
D. Gladstone scoborându-se din trăsură ca să intre in casă, i lunecă picioru şi se lovi cu capu de scara trăsurii. Primul ministru şi-a făcut o rană adâncă şi a căzut la pat.
Circulaţiunea trăsurilor pe strada Dewning o interzisă.
(Havas).
A se vedea ultime selrf pe padina 111.
Bucureşti, 13 Februare
Mult desbâtută cestiune, ridicată de proiectul — Grădişteanu, e azi pe deplin hotărită, mulţămită intârireî ce-a dat votul de ieri al Senatului proectulul modificat de Parlament.
Textul Gameril, împărtăşit deja cititorilor noştri, a trecut repede şi cu mare succes.
86 glasuri, in contra a 6 voturi abia.
Neurmăriroa şi nerecunoascerea juridică a cedării Murilor şi a pensiunilor către cămătari poate fl deja privită ca fapt cu putere de lege, de oare-ce, la intre-barea adresată de d. senator Şendrea, dacă guvernul va face să se sancţioneze şi să se promulge proiectul votat, —Primul ministru a respuns, in modul cel maî categoric, că guvernul nu va intărzia câtuşi de puţin cu investirea acestui proiect in forma definitivă a putere! sale legale.
Urmând ast-fel, după cum nici nu ne indoirn,.guvernul va lucra in spiritul u-
neia cin cele mal simţite nevoi socialo, de-a Mătura adică, cel puţin dintr’o parte insemnată a, domeniului el neomenos, tirania imorală a carnete! de-asupra celor ce se adresaţi, din strimtorârî, sad din neprevederî, la adoratorii zeului Mamona. *
Suceaac’o şi invfirtease’o orî-cum vor voi adâncii cărturari de legi, cari ati combătut proiectul-Grădişteanu, — noi, cu toate imputările ce ni s’ati adresat, chiar din partea unor amici politici, că ne-am fi făcut sprijinitorii unei legi care vizează chiar la sguduirea ordine! juridice a unei societăţi,— am luat totuşi intre cei din tăi 0 propagarea idei acestui proiect, şi am continuat a-1 susţinea cu toată tăria convingerii noastre, că o societate săracă şi, din nenorocire puţin incă dispusă la muncă, trebue ferită, prin toate mijloace posibile, de plaga cumplită a carneţel, care o usucă şi o enervă, imping6ndu-o fatalmente in laţurile viţiurilor, in braţele mizerii, numită lene.
Nu este, credem, tocmai de prisos a mal insista un moment asupra imensei importanţe pe care o presintă legea ce va sosi. .
*
Doub ad fost obiecţiunile fundamentale cari s’ati adus idei de-a reteza o dată ghiarele Arpagonilor d’asupra esisţenţil unei însemnate clase de cetăţeni.
„Se ucide creditul": ah strigat advocaţii viţelul de aur.
„Se loveşce siguranţa transacţiunilor, a actelor juridice jincheiate, prin puterea retroactivă ce cuprinde proiectul:" ah j adăogat generoşii susţinătorii al sectei lui Fufidius.
*
Se ucide creditul, zicem şi noi,—insă creditul innnoral, pe care toţi oamenii de bine trebuie sâ’l dee in cap, ca unei i-dre care minează adevăratul credit, creditul basat. pe onoare, pe o avere reală, pe o solvabilitate încercată; iar nu, ca cei de astă-zi, pe clauze penale, pe jaful celul-ce, intr’un moment de anangâ, sar 6. prins să’şl taie şi carne din corp, ca, datornicul lui Şiloc, dacă nenorocitul nu va plăti esact.
Libertatea carneţel, a cesiunilor şi a dau* selor penale, sunt libertăţi de abuz, şi, ca. atarl, numai folositoare ou pot tl unei societăţi.
Dacă are vre-un efect această desfrânată negustorie a banului, --- apoi acel efect este in formarea de caractere neoneste, omul fiind dispus â nu se ţinea de obligaţiunile lui, acoperit, cum este azi, de scusa, că negustorul de argint a abusat de o posiţiune strîmptorată, de nevoile ce ’l eongiurati.
Să ni se aducă statistica tribunalelor şi a curţilor, ca să vadă susţinătorii a-cestul soiţi de credit public, căfce la sută, din procese de datorii, sunt intentate pe basă de cesiuni, sau pe acte cu clause penale.
Numărul acesta i-ar spâimînta.
Dacă tribunalele lucrează la noi atât de activ, causa este că ele sunt aproape zilnic absorbite in regularea creditului im-moral, de orl-ce formă şi sub ori-ce cuvinte s'ar presintă.
Ceî-ce susţin creditul, in virtutea bine-cuvintăriî ce legea dă azi, cu ochii incluşi, la orl-ce fel de transacţiunî, ne inspiră chiar pietate, căci această teorie a creditului fără normă morală, impinsâ şi in alte sfert de transacţiunî, ne-ar conduce să admitem, că legea, care trebue să aibă in vedere şi morala publică, cată să fie complice la orl-ce fel de invoială nelegiuită, prin sacţiunea ce ea ar fi ţinută să-l dee!
*
Creditul unei ţări nu creşce, de sigur, prin menţinerea cesiunel pensiunilor şi prin clausele penale, cari inbogăţesc câţl-va trîntorl, in paguba generală a societăţii, — după cum jandarmii nu sunt elementul cari moralisează şi intăreşce sufletul, caracterul unei naţiuni.
Şi, pe lăngă toate acestea, societatea noastră, in gradul de cultură in care se află, in starea economică in care segăseşce, cată, sub pedeapsă de peire, să fie proe-teasă in contra orl-căreî acţiuni corosive, fie aceea de natură morală, fie de natură curat materială.
O lege in contra carneţel, sub ori-ce formă ar fi degfiisată, tot atât turbură ordinea socială a trancsacţiunilor, cât ar turbura-o, de esemplu, o lege in contra beţii.
Nu sancţiunile imorale asigură creditul intr’o societate.
Nu regularea echitabilă a unor socoteli esistente, intre cămătari şi cesionari, va sdruncina siguranţa transecţiunilor, pe cari, nu legile, ci trebuinţele le nasc şi le întreţin.
Legea votată va aduce, in tine, un bine
imens oamenilor cari trăiah din acest mizerabil credit.
Cel ce se intreţin din ban cântărit, cu oe-le aduce adică sfârşitul lunii, vor deveni de aci inainte mal economi şi mal pre-vgijMori : prin urmare, mal puţin suferinzi, cănd creditul ucigător al cămătarilor le va fi pretutindeni inchis.
«■ ’< .
Am avut, ne pare, destule cuvinte spre a ne pune in curentul zilei, născut de nevoi sociale bine simţite,—curent care a luat pe insuşi d. Brătianu, de şi d sa combate aprig aceste curente, in teoriile sale parlamentare...
Nu na importă insă.
Vorbească ministrul cum l-o plăcea; faptele să ajut© de-o-camdatâ nevoilor cari apasă societatea română.
CRONICA ZILEI
Marţi, 17 Febr., mare serată la Curte.
Danţul va incepe la 9 ore V2. Ţinuta pentru doamne: toaleta de bal; pentru civili: frac, cravată şi mănuşi albe, insigniile decoraţiunilor in mărime [regulamentară ; pentru ofiţeri: ţinută mare de ceremonie, fără eşarpă.
Mercur!, 11 Februare, la orele 8 seara, M. S. R. Domnul a mers la cercul militar, unde a ascultat conferinţa ţinută de d. locotenentul-colo-nel J. Lahovary, asupra importanţii şi organi-sării statelor-majore in armate.	.
Sunt transferaţi:
D. Ioan Nisipeann, actualul sub-prefect de la plaiul Dâmboviţa, judeţul Dâmboviţa, in aceeaş calitate la plasa Dămboviţâ, acelaş judeţ, in locul d-luî I. Tolea, transferat. — D. Ioan Tulea, actualul sub-prefect de la plasa Dâmboviţa, judeţul Dâmboviţa, in asemenea calitate la plaiul Dâmboviţa, acelaş judeţ, in local d-lul I. Nisi-peanu, transferat.
Poliţaiu al oraşului Neamţu, din judeţul cu a-celaş nume, s’a numit d. I. Grigoriă.
D. Ioan Tetzi, licenţiat in filosofie de la universitatea din Athena, s’a numit profesor cu titlu provisoriă la catedra de limba greacă de la şcoala comercială din Galaţi.
1). Alecsandru Ciurcu, funcţionar, fost redactor la „Românul", îşi serbează cununia poimâine, Duminică, cu d-ra Chirilov
Urăm zilele fericite tinerel perechi.
Se ştie că in toţi anii se alege o eomisiune din sinul Cameril ca să ia socotelile statului.
Mâine se va pune la ordinea zilil alegerea acestei comisiunl. fia va fl compusă din 5 membri.
Aflăm că P. S. S. episcopul Ghenadie-Argeş a dăruit societăţii de ajutor reciproc a tipografilor din capitală 100 de lei.
Nu e trebuinţă să lăudăm pe P. S. S. pentru darul făcut; aducem numai aminte celor bogaţi, că ast-fel de fapte ar trebui imitate.
Di-seară, la operă, debutul unul noii tenor, d. Capeletti, in marea operă a lui Mayerbeer, Hu-ghenoţil.
Se zice mult bine de artistul sosit.
Credem că publicul va alerga in mare număr să audă duioasele acceente din actul al IV-lea, in care d. Capeletti se zice că esceleazâ.
SAMBATA MORŢILOR
(14 Febr. 1881.,
I. P. S. S. Mitropolitul Primar, Împreună cu alţi P. S. archierei, va începe serviciul divin in capela cimitirului Belu. la orele 10 dimineaţa.-Toţi preoţii din capitală vor săvârşi pe la bisericile lor sănta leturgie, spre memoria repausa-ţilor din parochiele lor respective. — La orele 9»/<., toţi preoţii aî căror enoriaşi inmormftnteazâ iu
www.dacoromanica.ro

ROM AN IA mmA
cimitirul Belu, vor fi adunaţi la biserica St. George-Nofi, de unde vor porni pe jos la cimitirul Belu, in ordinea următoare :
O escortă de giandarmî; mal multe felinare si steaguri bisericesc!; corurile bisericesc!; un archierefi, urmat de tot! preoţii, cari vor merge in rând câte doi, Îmbrăcaţi in epitrahil şi shtâ.
In tot timpul procesiune!, se vor trage clopotele de la toate bisericele din capitală.
După ce procesiunea va sosi in cimitir, se va ascepta terminarea serviciului, după care se va f.ice, in mijlocul cimitirului, parastasul geneial pentru reposaţi! inmormăntaţî acolo. După aceasta, preoţi! vor citi moliftele, fie-care pe mor-mitele parochialilor săi. - După terminarea parastasului, I. P. S. S. Mitropolitul Primat se va duce la locul de alăturea, unde se înmormântează soldaţii, spre a citi un trisagion pentru odihna sufletelor celor căluţi in resboifi. - Preoţii aî căror enoriaşi Înmormântează in cele-l-alte cimitire, după ce vor termina sânta leturgie la bisericele lor, vor porni la cimitirele respective, pentru a citi moliftele pe morminte.
3DX3ST AF-A-'R-A.
Alegerea după linte, iu Camera IVaiîcesă.
Domnul Gambetta se aproprie, cu toată lupta Republice! Francese" şi a altor ziare devotate d-sale, de-o înfrângere parlamentară destul de serioasă. Propunerea, presintată la Cameră prin influenţa sa, şi care cere substituirea metodului de alegere personal de pănă acum, pi in scrutinul do liste, a întâmpinat in secţiuni, unde se găsesc© actualmente, mare împotrivire; ceea ce este "pe urmă, şi mal grav, stănga republicană a’a rostit in contra ei cu o mare majoritate, iar centrul stâng cu toate voturile afară de trei.
Presidentul Camerei nu maî are prin urmare, dacă vrea să facă să triumfe favoritul săfi proiect. de căt să solitice sprijinul dreptei. Se va lăsa cl insă la atăta umilinţă, de-a cere ajutorul inimicilor ? Si pe urmă, aceşti inimici e vor asculta ei oare ? Nici una nici alta nu e probabil.	v „	„
De alt-fel instituţia parlamentară francei:a nu
poate de căt câştiga, prin respingerea scrutinului
de liste. Această’dispoziţie electorală, in cast când a’ar aplica, ar avea drept resultat iliminareala alegeri a tuturor candidaţilor căt u’şi de puţin independenţi. Pentru o singură persoană cu greutate, ce ar figura in fruntea listei şi care ar fi cunoscută alegătorilor, guvernul şi-ar putea scoate din urna unul departament o mulţime de individe, cu desăvârşire necunoscută celor cari le daii voturile, si cari n’ar avea de căt meritul servilismului necondiţionat, către partidul care* propune şi către guvernul care-i sprijineşce. Alegerea după liste ar alcătui, fără nici o exage-raţie, o falsificare simţitoare a sistemului parlamentar.
Curentul protecţionist in Frauda.
Direcţia protecţionistă pe terenul comerciulul, inaugurată in Germania de prinţul Bismark, -găseşce o mulţime de imitatori. Multe ţări, cari aii esperimentat intr’un şir relativ mic de am insultatele liberului schimb, afi avut să noteze per-derî mari in urma acestei practice. In rândul lor se găseşce şi Francia. Reproducem un resumat
a’l discursului d lui Pouyer vjueitiei, rapoitor i asupra proiectului tarifului vaşnal-general, rostit in şedinţa de la 17 Februarifi a Senatului fiances.
Vorbitoriul nu vrea să atace tractatele comerciale esistente (intemeiate toate pe teoria liberului.schimb), ci vrea să dovedească numai, intemeiat pe-o esperienţă de două-zeci am, ce ilusorie afi fost speranţele de la 1800.
Pe vremea aceea ne calcula la un acliinb fie1 cuent de producte intre Anglia şi Francia; se presupunea bunâ-oară, că Anglia va _ importa cantităţi mari de vin, că Francia va introduce mari cantităţi de ceaifi. Dar un singur orasm frances, SI. EHenne, bea maî mult vin de cat toata Anglia’, si ce privesce consumarea ceaiului in Francia/Francesiî se duc inc& mereti când sunt bolnavi mai bucuros la farmacie. Nici esportul mătăsii n’a confirmat speranţele ce se hrâmafi atunci, in vreme ce importul de producte stiăme s’a mărit an cu an şi actualmente incă cresce merefi. Grăul american se vinde in Francia cu 17_18 fr. pe hectolitru, in vreme ce cultivatorul frances nu şi-l poate vinde pe a'l său mai pe jos de 20 fr. Aici ameninţă o .rumă totală, dacă nu se Ya aduce un ajutor grabnic. Acesta insă consistă in punerea unul imposit considerabil pe cerealele străine, şi dacă a’şî fi tost ascultat in comisiune, s’ar fi primit in proiet o dispositie de această natură.
Toate cele alalte naţiuni, afară de Englezi, afi pus restricţiunl importului şi cum că afi avut multă dreptate făcând aceasta, dovadă e înflorirea financelor Americel de Nord, care dateaza de atunci, de când Siatele-Unite au introdus vămile de protecţie cele mai mari posibile.
Revenind la* cestiuiea cerealelor, vorbitorul zice, că pâinea ar putea fi in Francia mult mal ieftină, dacă brutarii n’ar voi să câştige atat de mult; o pâne face 45-50 centime, esistă ' păne de specialitate, 'care se debitează şi cu t fr. 50b. kilogramul. Kilogramul de păne ar tie-bui să nu fie de căt 33 cent, Foucher de Ca-rey face menţiune de preţurile cele esorbitante cu cari se vindea pânea la 1847 şi numesce introducerea grâului american o bine-facere, de oare-ce face cu neputinţă o nouă scumpire. Dai răul! care resultă de aici pentru economia a-gricoiă, e mal mare de cât bine-facerea, şi daca nu voim căderea desăvârşită a agriculturel, sau vom trebui să adoptăm o urcarea vămilor,chemate să-o ocrotiască, safi să diminuăm impo-sitele fondare. Nu mai bine le merge de cât agricultorilor, nici industriaşilor francesi : nici industria mătăseî, nici a ISneî, mc! a bumba-culul nu a câştigat din tratatele de la 18bO, si ţara merge neapărat spre deplina sa sărăcire, dacă se va mai tolera liberul schimb.
Acestea enuncierl a le d-lu'i Pouyer-Quertier, economist frances de primul rang şi fost ministru de comerciu, ar trebui luate in sama de oamenii noştri de stat. Ţara noastră sufere mult
de acel’aşî * râu, de care se plânge m «urnele Franciel senatorul frances. Şi in ce condiţiunl de bună stare ne găsim noi faţă de Francia.
tăria brigantîsmuluî in Thessalia. TruP®le ^ ceşcl trimese a’l combate, nu fac aceasta dei cât cu îndărătnicie şi neindemânare ; frica tace deja pe mulţi soldaţi să deserteze zilnic şi să tieacă, cum se afirmă, la cetele briganţi or. .	>
e in tot caşul ne mai suportabilă.
STATUL ŞI FUNCŢIONARII
FUNCŢIONARII Şl STATUL
Dura lex non lex.
(O lege barbară uu e lege.)
I.
Toţi vorbesc, toţi se plftng contra funeţiona-rismuluî, dar nimeni nu pune măna la luciu, nimeni nu aduce o îndreptare, nici măcar acei in măinele cărora le stă prin putinţă. - Guvernul cu deosebire se plânge cu mare foc, dai nu-1 vedem luând nici o măsură spre rabunâtâ-tirea safi micşorarea funcţionarismuluî, ba din contră văz creându-se pe fie-care zi^ nouă locuri, noul funcţionari.— Acum fiu scifi, din trebuinţă safi din sistemă?!
II.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— \ 3 Februare
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
AT.y. UNUI MARINAR FRANCES IN NOCA-GUINEA
traducere de
P. m. GEORGBSOU
Luptele eu briganţii in Thessalia.
Două ceasuri departe de Volo, in Thessalia, districtul Ardmiro, satul lalissi, a avut loc zilele acestea o luptă intre soldaţii turci şi bn-ganţil greci. Lupta ţinuse 6 ceasuri şi se sfârşi cu retragerea soldaţilor, cari lăsară pe cămpul bătăliei 52 morţi şi 107 răniţi.
Acest eveniment ne poate da o idee despre
Când un familist are prea multe slugi cată să le plătească pe toate şi a-nume cum s’a învoit.— Nimeni nfi-I dă dreptul a călca contractul încheiat intre dânsul şi funcţionarii safi slugele sale.
— Un asemenea contract esistă şi intre stat şi funcţionarii săi.-Intre părţile contractante se stabilesc nisce drepturi şi datorii, nisce ob î-
gaţiunl.	,
Statul zice orl-cărul funcţionar : servesce-mă ou bună credinţă şi cu devotament, inplineşte-ţi obligaţiunile ce’ţi-al impus către mine, şi eu te voifi recompensa, te voifi plăti cu atăta, la din contră te dafi afară din funcţiune. Dacă se întâmplă incă, ca să-mî vatâmi interesele mele te dau si in judecată.-Funcţionarul la rândul sâfi zice statului: mi-am implinit datoriele şi acum dâ-ml dreptul mefi.- Am drept şi de nu mi-1 dai te dafi pe măna justiţiei. - Aşa e natura
orl-cărul contract.	_	.	,
Contractul format intre stat şi funcţionar ra-deplinesce condiţiunile esenţiale orl-cărul contract in genere ineheiat intre doi particulari, şi sunt:l) capacitatea părţilor; 2) consimţământul lor ; 3) un obiect determinat ; 4) o causâ licită, safi un scop moral, in vederea căruia se obligă fie-care parte contractantă.
La formarea contractului capacitatea fi consimţământul părţilor esistă, căci alt-fel contractul 'nu s’ar fi putut face.— Statul recunoasce destoinicia, capacitafe.a funcţionarului şi acesta consimte a-1 servi. —Scifi că escl, de treabă, cinstit si harnic, zice d-1 X lui J ; vrei să te bagi slugă la mine? Da, domnule, respunde J. _
Să vedem acum dacă in contract, esistă şi cele-l-alte două elemente ale orl-cărul contract, adecă un obiect determinat şi o causă licită safi
un scop moral.	.	.
Obiectul determinat intre părţile contractante — stat si funcţionar —este faptul prin care funcţionarul" se obligă prin jurământ solemn către stat de a’şi împlini sarcina cu conştiinţă, onestitate si devotament, servind interesele generale ale ţârei, şi nu interesele sale personale, eară pentru stat ca parte stipulantă este folosul, interesul, ce trage din drepturile consacrate prin contract.
Al 4-lea element şi cel din urmă al acestui
contract —o causâ licită safi un scop moral-este pentru stat dorinţa, trebuinţa de a fi servit, de a avea funcţionari, ajutoare ; eară pentru funcţionar satisfacţiunea de a seivi pe stat, de a-1 ajuta in desvoltarea lui morală, materială si intelectuală, şi avantagiul de a primi pe fiecare lună atât căt s’a învoit la intrarea in funcţiune.-Statul nu poate tăgădui esistenţa acestui contract.-Decretul de numire ce primesce fie-care funcţionar la intrarea lui in funcţiune este insusî c-ontratul, legalisat chiar cu pecetea statului. — Asemenea conţi act esistă şi intie capul statului, care este cel mal inalt funcţionar in ţara românească, şi naţiunea română. Acest contract se numesce constituţiune. In urina contractului obligaţiunile reciproce incep. —Astfel de contract esistă şi intre judeţ, comună si funcţionalii săi.
III.
Dară Statul, acest car la care se înjugă funcţionarii spie a-1 trage, ca fiinţă moialâ mai impune de sine un drept, la care poate mulţi din funcţionari n’ar consimţi, de oare-ce nu intră intr-e condiţiunile contractului. Acesta este dreptul de epitropK - Statul se constitue că epitrop al tuturor funcţionarilor. El iea in măinele sale soarta viitoaie a lor, se face părintele bine-voitor al miniştrilor seî, căci ministru va se zică slugă, funcţionai. După mine nimeni n’ar putea mal bine îngriji şi prevedea de viitorul stfi şi al familiei sale <a însuşi luniţio-nărui, căci nmitnl ca el n aie mal maie giijă si responsabilitate, şi nimeni nu este mal bine pus in posiţiune de a se gândi la econoiniă ca dânsul, ne mai având alt venit şi capital de căt al postului şefi.
Dreptul acesta al statului consistă in a reţine fîe-cârul funcţionar, fie el plătit de stat, judeţ safi comună, ceva la sută din salariul sed mensual.
Să admitem că este bună această măsuiâ a statului, căci mulţi poate dintre funcţionari, nu s’ar gândi la cărunteţea lor şi la urmaşii lor. Să fim indulgenţi, să ingâduim această infracţiune a contractului, a pactului intre stat şi funcţionar. — Nu este destul numai atâta.
IV.
Alte infracţiuni insă se repet intr’un mod constant. E vorba cănd se schimbă ministerele, când vine la putere o partidă in locul alteia.-Prima reformă, de ordinar, a acestei partide a-junsâ la putere este reducerea salarielor funcţionarilor şi reţinerea mal mult de 10°/0pe lună, [ fără consimţământul funcţionarilor, in pretinsul j scop de economie.— Cum ?
Economii se fac călcând contractele şi insultând dreptatea? Aceasta nu se face in nici o tară din lume, care se pretinde civilisată. Şi mal zicem că suntem civilisaţi!—Cu alte cuvinte funcţionarii sunt consideraţi ca slugile din curţile boerescl.
Statului nu e permisă espresiunea : daca » ptace, căci raporturile statului ca fiinţă morală, care se nasce din drepturile noastre individuali, care se creazâ prin voinţa noastră comună, prin viaţa, onoarea şi averea noastră, cu funcţionarii seî,' nu sunt ca“ intre stăpâni şi slugi.-Statul ca ast-fel are sacra misiune de a lucra fără prejet la perfecţiunea individului, şi morală şi materială şi intelectuală.
Statul, care lucrează contra desvoltăiel şi per
CAPITOLUL IX.
Adoua-zi, am ajuns intr’o vale bogată in ve-getaţiune, unde crosceafi arborii cel mal măreţi, cari contrast afi, intr’un mod plăcut vederii, cu cel din regiunile mai inălţate, ce semănaţi cu nisce brazi scofâlciţl şi scorburoşl. Din nenorocire insă, această Încântătoare vale era plina de feare sălbatece şi de şerpi, fi câtarăm să fim cu multă băgare de seamă pănă cănd eşirâm intr’o câmpie intinsă, unde ne petrecurăm cea de pe urmă noapte a călătoriei noastre.
Această câmpie se termina intr’un fel de strimtoare, inchisă intre nisce dealuri nalte şi mănoase. După sosirea noastră, pe la opt ore de dimineaţă , furăm vestiţi, efi si prisom-eril, că aveam să traversăm o trecătoare atât de grozavă la vedere, incăt aveafi să ue lege ochii inainte d’a intra intrensa. Mă im-potriviijj la aceasta, pentru că incâpuseră să mi se invertească in cap ideile cele mal infio-. âtoare; Lanna insă mă încredinţa, că această precauţiune era neapărată fi că n’aveam să mă tem de nici un pericol. In cele de pe urmă mă supusei, si mi se păru că soldatul care apucase frăul calului mefi ăl duceâ in altă direcţiune, diferită de aceea pe care o urmasem până atunci.
Ori şi cura, ăml fu peste putinţă a mă incre-dinţa despre aceasta, cu atăt mal mult ca peste puţin caii noştri! incepură să umble de iute incăt, spre a nu cădea, trebuii să mă agăţ cu amândouă mâinile de coama calului.
In fine, după o jumătate de oră, ne opinăm şi mi se luă şi legătura de la ochi.
Ne aflam tocmai la marginea acelei strimtorl, si atunci mi se esplică, că trecusem vestita^ vale â şerpilor, despre care mi se vorbise la Cutar ca despre locul cel mai periculos din tot regatul, şi că ni se legaseră ochii pentiu un moment, spre a ne scuti de o groază nefolositoare.	, ,k
Efi unul nu remăsef deplin mulţumit cu a ceasta esplicaţiune. Cum de a putut escorta noastră să treacă întreagă şi nevătămată prin acea teribilă strimtoare? Nu cumva era vre-un alt drum pe care ni l’afi tăinuit, mie spie a mă pune cu desăvârşire la discreţia guvernatorului, iar criminalilor spre a-I opri să fugă ? Pe cănd mă frământam ast-fel, veni şi Lanna spre a-’ml propune să esploram o parte din calea ce făcusem. Primii propunerea cu bucurie, şi el mă conduse la gura unei văl, care in-trecea , prin bogata sa vegetaţiune , tot ce văzusem pănă atunci. Tulpini uriaşe se inălţafi mal sus de o sută de picioare cu bogatele lor ramuri incărcate de cel mai des frunziş ; palmieri intindendu-şi in depărtare ramurile lor uşoare şi mlădioase ca nisce lungi pene verzi, şi un alt soifi de arbore cu un frunziş de o culoare frumoasă verde lucioasă şi cu ramurile incărcate de nisce buchete de flori roşii, cari la cea maî u-soară" legănare de vânt semănaţi a nisce flăcări ţişnind din desişul frunzelor.
înaintând răpit şi uimit de frumuseţea natu rel, auzii de odată pe Lanna strigându- ml:
- Stăi pe loc, Tregan. Iea seama!
Mo trăsei! inapoî înspăimântat, şi ce se văd la
rădăcina unui palmier !.... un şearpe năprasnic
incolâcit şi in cea mal completă nemişcaie! Mă uitail *ou multă seriositate la toartele ce for-
ma prin incolăcitura sa şi in acelaş timp mă simţeam cuprins de o sudoare rece peste tot corpul, cănd tot de odată amicul meii mă smânci răpede inapoî cu o adevărată strigare de tei oaie!
Şi avea pentru ce; un Boa infâşura de şease ori cu corpul săfi arborele sub care mă oprisem. Se vede că trezisem monstrul, şi el, lungindu-ae ca să mă ajungă, ăşi atârnase capul in aer ce se legăna de sus in jos in tocmai ca limba unei pendule. Nu voifi exagera de loc spunând că avea o lungime de cel puţin şease-zecl picioare !	.
Ne silirăm cu mare grabă să ajungem pe tovarăşii noştri!. Se dedu şi criminalilor voie să privească şarpele. Cum ar mai fi putut cuteza nenorociţii să fugă de la Uarata după un asemenea spectacol? Nu sciafi ei oaie de almintie-lea, că nimeni n’a mai revăzut pe nici unul din aceia cari afi indrăsnit vre odată să păţi unză singuri şi nearmaţi in valea şerpilor? Căt pentru mine, "mă simţeam din ce in ce mal convins, că escorta noastră nu infruntase pericolele de acolo si că ea apucase pe vre-o altă cale, pe care aveam să-o aflu mal tărzifi.
Mergem pe un drum umbrit de arbori înalţi, cănd de o dată auzirăm resunând un strigăt de disperare! Ca prin instinct emi ridicai ochii in sus spre vârful unul arbore, de unde mi se păru că venea strigătul, şi rămăseifi ingheţat de groază cănd vădul pe uu nenorocit legat in mijlocul ramurelor, şi svărcolindu-se in luptă contra unui şarpe pe care se incerca să-’l sugrume. Şearpelo scăpând de strângerea lui, se ridicase * drept pe coada sa şi şuerănd plin de turbare, ăşl Întindea gura către nenorocit! Ru gaifi pe Lanna sâ-I dăm ajutor.
— Nici de cum, respunse el. Acesta este un criminal, şi irebue să-’şl iea pedeapsa ! Supliciul lui este mal puţin Îngrozitor de căt dacă ar fi fost condamnat să moară de foame safi să fie sfâşiat de păserl răpitoare!
In acelaşi timp maî auziam un alt ţipăt. De astă dată reptilul intăşurase ou incolăciturele
corpului braţele şi gâtul prade! sale- cave, pe jumătate sugrumată, —tot ăşl mai căsca gura incercându-se să strige.
’Mi lovii calul ca să fug căt mal ingrabă de acest spectacol infricoşător ; abia mă depărtasem ca la un cuart de legă şi iarăşi mă cupnnsera fiori de alte nuol gemete de durere! Un căra de păserl de pradă impresurafi vârful unui alt arbore, pe care un nenorocit condamnat se o-pinten din resputerl să respingă un vulture ce-I rupea din carne. Cum re văzu, ne ruga ct duioşie ca sâ’l scăpăm din această tortuia. Şeful insă ăşl urmă calea inainte cu o net® burare ca şi cum n’ar fi auzit nimica, şi eă tre buiî să’l urmez, cu inima ingliiâţatâ, găndin® ^ mă că şi viaţa mea atârna de la un capriciu a, acestui tiran.
Drumul ni se închidea de un rifi larg, i cu numele. Mărit, in albia sa, de toate SŢe
ce veneau despre povârnişul Tanavorkonului, ap
lui curgea adănc şi repede, şi pentru a-’l cine-va trebuia să se aventureze pe o Pu largă de cel mult trei picioare şi făcută de sc duri aşezate pe nisce piei umflate cu aer sp a putea pluti de-asupra apel. Curentul ape dese acestei punţi forma unui semicerc, ale ■ rul capete ajungeaţi la fie-care mal, şi cân puseifi piciorul pe ea, simţiţi că mă afuu , Cu toate acestea, urmai după tovarăşii cari treceafi sprinteni şi iute, îngrijiţi mal de caii lor de căt de ei insi-şl.	J
Frânele acestora se legaseră de un odgon
şi el făcură să intre in rifi. Unul se aruncă in not, apucă capătul odgonului, Ş buti să ajungă la cel alalt mal, urmat, nu destulă trudă, la bietele vite speriate.
(Va urma)-
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
fecţiunei poporului, este un corp pernicios suveranităţii poporului şi trebue depărtat.
Statul este guvernul şi guvernul este t.spre-siunea suveranităţii poporului, a acestei fântâne nesleite de unde es toate puterile intr’un a,,at. — Statul nostru ca guvern, ca chivernisitoi democratic, trebue să respecteze proprietatea ue-câ-ruia din membri corpului social.—El nu poate sub nici un pretest a micşora salariele, proprietatea şi dreptul funcţionarilor, fără a r:u se face culpabil, şi prin urmare ca fiinţă, persoană morală, eşită din esistinţa noastră propua. este responsabil de actele sale.
La vremuri grele, Românul a dat destule probe de abnegaţiune, de sacrificii, dară. nu in-cuviintez ca statul să atace libertatea, proprietatea funcţionarilor sel şi să devină despotul lor.
Altă nedreptate şi ilegalitate şi ma mare este si darea afară sad permutarea funcţionarilor, caii ad servit sub partide câdute de i* putere. Aceasta nu s’ar putea face de cât pentru cause grave şi constatate legalmente şi numai in urma unei sentinţe judecMoresci.—bu .a un funcţionar nu trebue să se ceară vederi politice, ci onestitate şi devotament intru implimrea datoriei. OrI-cine inainte de a fi funcţionar ma! ăn-tiid de toate este cetăţean, şi ca atare ai o sa-şî esercite drepturile sale politice şi civila, cari n’au nimic d’a face cu titlul de funcţionar.— Apoi funcţionarul nu se plătesce de pârtia* de la putere şi nu .-.ervesce el, ca să aibă un . st,-fel de drept asupra lui. — Această sistemă e dorit să părăsească clasicul pământ al democraţiei române. Nimic nu aduce mal mare perturbare, mai mare degradare morală şi nu deşteaptă pasiunile cele mal odioase, ca această sistem», de guvernare.
Nu fac politică, căci mulţumesc lui D-zet< că n’o inţeleg aşa cum se înţelege, după cum au face politică cu înţelesul cei se dă nici un lune-ţionar, afară numai dacă uu e orb, n _ e «.in cârdâşiă, ci eu arăt lucrurile cum trebus sa fiă şi cum trebue să se facă. — Să revenim ia orep-tul de cpitropiâ, ce şi-a impus statul .supra funcţionarilor, cari au devenit acum şi ..egus-torl şi industriaşi dar fat ă fii mă, căci plătesc şi patentă ca-şl cum ar servi in inteico-u! impropriu, ear nu a ţârei! —Vom revent asupra patentei de 5°/0.
V.
Dreptul acesta al statului, conform legoi in vigoare a pensiunilor, consistă in a reţine* 10% din lefile tuturor funcţionarilor, cari au areptul la pensiune şi asupra tuturor pensiunilor oe orice catigoriă, indemnisârî, compensaţii, ajutoare viagere, recompense naţionali ("Legea pensiilor din 1868 Art. 14 al b). — Lăsăm la o parte oaşul escepţional că până mal de ună zi reţinerile erad de 15% pe lună in loc de 10% trupă legea pensielor din 1868. Aceşti 5 lei erau, Dine inţeles, tot pentru pensii.
Reţinerea aceasta de 10% pe lună râu se nu-mesce pentru pensii. Pentru mine şi pentru mulţi ca mine n’are nici un sens.
(Va urina.3
IBTBEBUIBŢABEA ALOOLIOELORII GENERAL
şi al
VINULUI DE SAINT-RA PH A EL IN PARTICULAR de Dr. BCUCHARDAT
Extras din lecţiuuile făcute asupra modiScatonlor-bigieuief ai sistemului nervos/.
CLASIFICAŢI UNEA VINURILOR ROŞII Şi ALBE
1). Vinuri in cari domină unul din prvnci piile essenţiale ale vinului.
j Vinuri seci. .	. . Madera, Marsua
A Alcoolice < Vinuri sachu’ate (dulci/Mal .ga, Bunel ( - de Pae (I).	. . Arbois, Herniitage
BAstriugen-i Cu sachar şi alcool. . Saiut-itaphael te Tonice \ Nesacharate*.............Oahors
C Acide ( g? ParfuPln Uwuquct) . Vin uu Ruin ( Faraparfum—VuideGouais.dArgeutun 0 Moustos (spumos/ . . . Champague (şampania i
Nu trebue să considerăm că este un lucru j indiferent a adopta ori şi ce fel de vin. Există o clasă a căreia întrebuinţare trebue cu deosebire indicată, acesta este aceea a vinurilor as-tringente, având in capul şefi pe vinul Saint-Raphael. Voifi intra dară in căte-va detaliurl ce se raportează la acest vin remarcabil din mal multe punturl de vedere.
Vinul Saint-RaphaSl, prescris de toţi medicii spitalelor din Paris, este de prima ordine in ceea-ce priveşte origina sa; strugurele se coace sub-influenţa climei celei mal favorabile culturel viilor; pământul sâfi e accidentat şi muntos cu coaste repezi, calde şi foarte bine ferite de vânturile supărătoare ale vestului ; pe dealurile unde viile sunt cultivate, se află o aglomeraţi-une de mameloane (un fel de mormoae, sau ridică-turl terestre) superposate, formând un fel de scări şi trepte strimte compuse de stânci, şisto'ide sau granitice. Viile sunt plantate pe terase (un fel de trepte safi balconaşe naturali) umplute cu pământ, ce cultivatorii urcă pe fie-care an pentru a îndeplini golurile făcute prin ploi şi altele. Bălegarul nu este mal de fel intrebuinţat, safi foarte puţin.
Expunerea spre meazâ-zi, cea mal favorabilă pentru a da vinurile de cea mal mare şi bună calitate, este cu desăvârşire adoptată. In viile cari produc vinul Saint-RaphaSl de prima calitate nu se cultivează de căt o singură viţă. Culesul viilor din causa temperaturii de mijloc se face târziii; se aşteaptă pentru aceasta o completă coacere. Dacă din causa acestei întârzieri se pierde prin evaporaţiune oare-care cantitate din apa boabelor şi prin urmare din cantitatea recoltei, se câştigă prin calitatea vinului.
Se separă cu cea mal mare îngrijire, strugurii verzi, putrezi safi uscaţi. Agrapajiul (adică culegerea numai a boabelor) n’are loc de căt in mod escepţional, atuncea numai când se află pi ea multe cîrciuirî cari prin aspectul lemnos al coadelor lor se vede că u’afi ajuns la gradul de maturitate cerut.
O minunată metodă şi care se observă cu multă rigoare este de a sdrobi boabele cu cea mal mare îngrijire fără ca această sdrobire să atingă sâmburii.
Se vede dar, că prin unirea a mai multor îngrijiri minuţioase şi bine înţelese se obţine excelentul vin de Saint-Raphaâl. Adăogăm iacă, că aceste vil sunt prea puţin productive şi că ele ou daţi, in terminul de mijloc, de cât 6 — 8 hec-tolitre pontru fie-care hectar; fecunditate (producere) de zece ori mal mică de căt acea ce viţele ordinarii dau. In preparaţiunea vinului Saint Rapliael, întrebuinţarea gipsului este cu totul depărtată; el este un vin natural de prima categorie. Asemenea s’a renunţat şi la tiscovina strugurelui redus prin evaporaţie, după cum se practicează pentru cele mal renumite vinuri şi licuorurl in Ispania. Se preferă, şi aceasta cu mult reson, de-a culege strugurii când au ajuns in cea mal perfectă stare de coacere, cănd prin evaporaţie o porte din apa lor a dşipărut. Această metodă corespunde aceleiaşi ordine in care intră vinurile zise de pae cele mal bune.
Fermentaţiunea se operă, pe căt este posibil, la o temperatutâ de mijloc, in vaso do-o mărime moderată ; această fermentaţie şe prelungeşte de la 85-40 zile. Durata lăsărel strugurilor in aceste vase este in reson invers cu capacitatea (mărimea) acestor din urmă şi in reson direct cu ma-turitatatea mal mult safi mal puţin completă a strugurilor.
Această lungă fermentaţiune in presenţa coreenilor, are pentru scop de-a desvolta, intr’un mod pe căt se poate de complet, materiile colorante şi astriugente. Presenţa acestor materii tanice, a contribuit fără nici o indoială. foarte mult la succesul vinului de Saint-Raphaâl, intîebuinţat in spitalele şi ospiciele civile din Paris, unde, el face mare şi fericită concurenţă vinului de quinqui-na.,ca tonic şi fortifiant, fără ca nici o dată să poată presinta inconvenientele lor. Yom reveni-mal departe, asupra acestei comparaţiuni.
(Va urma).
m&nt, la petiţiunea dată onor. Representaţiunî Naţionale de corpul profesoral din capitală.
Fruntaşii corpului profesoral din a doua capitală a României aderă la criticile făcute pro-ectuluî de lege a fatalistului ministru Conta.
Toată ţara s’a ridicat contra unul ministru socialist, care in scurta sa cariera ministerială n’a umblat de căt să se recomande prin idei strânil, ca să nu zicem adevărate utopii. A is-butit !
Lumea azi 61 cunoasce, in toată a sa nudă capacitate, şi deci rolul sâfi este terminat 1
arena ziarelor
*** n Românul “ organul partidei care a monopolisat toată cinstea, toată ştiinţa, şi toată iubirea pentru ale Patriei, crede că oposiţia a făcut mare chief la citirea telegramelor din Lipsea cari anunţaţi o însemnată perdere pentru Statul nostru in vestita afacerea a drumurilor de fer,— şi pentru a isbi in oposiţie (?) inchee articolul de fond ast-fel:
Statul a pus mâna pe mai mult de 95 la sută din totalul acţiunilor, a pus măria şi pe organele societăţii, a luat in stăpânire şi căile ferate ; nici o sentinţă din lume nu’I mal poate lua din mână ceea ee a dobândit; acum vine şi tribunalul suprem din Lipsea sâ’I inlesnească calea de a termina cu o stare de transa ţiun e ; negreşit că alt fel s’ar fi prelugit mult mai mult timp.
*** „Binele Public respunde „expecto-raţiunilor apocaliptice" cel adresează d. Rosetti prin organul s6h. Pensionarul reversibil ne propovedueşte unirea or cu „reacţionari" cu „boeril"—or plecarea capului sub drapelul roşu al haitei de la putere,
—	uită insă că sub liberalismul lor scandalos s’a ascuns pururea un despotism absolut sprijinit de terfelirea constituţii.
—	uită că nu toată lumea e ahtiată după putere cu preţul cinstei,— uită că nu toate partidele ah invdţat cerşetoiia in şcoala bizantină, —uită că mai sunt oameni o-neştî căror nu li se albesc ochii dupădis-posiţiile bugetare.
Des poţi şi vicleni sunt cei de la putere.
De cănd firma Brâtianu se află la putere, atât camerile căt şi ţara s’afi găsit tot-d’a-una şi in toate cestiunile faţă cu nişte fapte deja îndeplinite. Nici corpurile legiuitoare, nici opiniunea publică n’au fost nici odată consultate, ca ele să indice puterile esecutive care sunt interesele ţârii, care e conduită conformă aspiraţiunilor şi demnităţii ei ci singur cabinetul sâfi mal esact singuri d-niî Roseti-Brătianu afi judecat, afi ho-tărît şi afi esecutat, mulţumindu-se a cere camerelor o simplă înregistrare, iar naţiunii aprobări intusiaste.
»*» „Pressa" combate şi ea pe profesorii cari nu’şi pleacă capul la veto al mal-mari-başilor de la putere,—şi ca organ condus de oameni însemnaţi, binecrescuţi prin practica atator procese oneste, şi lefi de comisari extra-ordinari cu afaceri ordinare, bănue^te buna credinţă a profesorilor publicişti in discuţiunea le gei —Conta.
Ce rbu face „Pressa" că nu s’apucă ear de epistolii, era sglobie in latinească, şi reuşise după o meritorie luptă a face svon in celebrităţile clasicităţi.
Se dusese vestea ca de popă tuns.
2). Vinuri mixte.
A nni-fnm ( Burgonia : Clos-Vnngeot, Mont-Racbei pauuml Medocul:	Château-Larose, Sauierne
rhnum.on I Delurile Ronuluf (Cotes du KhonelHemi. 1	4	)• | Midial : Langlade, Saint-Georges
B Fără parfum. Burgonia şi Bordoul ordinar
Nu pot admite divisiunea in vinuri roşii şi vinuri albe, precum nici nu pot crede naturală separaţiunea viţelor ce dă struguri negri si roşi! de acelea ce dafi strugurii albi.
Consider ca foarte importantă prima divisiune ce an: stabilit, căci constată armonia principiilor imediaţi ce se găsesc in vin safi predominarea unuia din aceste principiurî.
Prima divisiune coprinde vinurile alcoolice. Kadera, Marsala, etc.; aceste vinuri ast-fel cum ui se vând, sunt mal tot-d’a-una supra-aicooii-8ate; ele conţin pănâ aproape 25/000 ae alcool şi fermentaţiunea nu desvoltă de cât 15. Ele sunt alcoolice şi parfumate, usagiul lor pie-sintă acelaşi inconveniente ca alcoolul.
Vinurile tonice, astringente şi sacliarat;, precum vinul de Saint-Raphael, din puntul ae vedere al higienel terapeutice, sunt cu muu superioare acelora cari sunt numai alcoolic* sa” âlcoolisate şi sacharate, căci ele se invoesc oniar cu obiceiurile aparatului digestiv cănd sunt luate in dose potrivite.
(1) Prin vinurile de pae se iuţelege acel iei de pi'eparaţiuue a vinului, care constă iu svăntarea sau maî bine zis expunerea la aer pe un aşternut vm pa» intr’un timp mai mult sad maî puţin indelumpd; şi cupe aceea urmat de preparaţiaordinară.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE ORDINARA.
Şedinţa din 11 Februare 1881.
Senatul.—In aplausele tribunelor, se votează legea-Grădişteanu, aşa cum a fost amendată de Cameră.
Camera. —D. ministru de externe citeşte mesajul pentru prelungirea sesiunii Corpurilor legiuitoare pănâ la 15 Marte.
Pioectul de lege pentru desfiinţarea privilegiului corpului de avocaţi nu se ia in consideraţie : 32 voturi pentru, 50 contra 8 şi abţineri.
-X-
Plecarea comisiei de anchetă la Argeş se prelungeşte ear ; uu va pleca măine, ci Joui.
~x-
Printre alte proecte de legi se admite şi cel relativ la modificarea art. 18 şi 20 din legea organizării judecătoreşti, apoi acela prin care şcoala normală a societăţii p. inv. popor. rom. e recunoscută ca scoală publică.
Erl s’a primit la Adunare, şi s’a recomandat la comitetului delegaţilor, adesiunea corpului didactic din Iaşi, din toate gradele de invâţâ-
V AU l ETĂŢI
Prohibiţinuea carne! de porc americane in Fraucia. — „Journal Officiel" din 9 Februarifi publică un decret a’l presidentulul republice!, prin care se opresce intrarea pe tot teritoriul statului frances a cârnel de porc, de provenienţă americană. Drept causă se semnalează împrejurarea, că in multe părţi ale ţerel s’a ivit epidemia de trichină, care, după espertisa medicilor şi bărbaţilor de ştiinţă trimeşl spre cercetare, s’a importat dimpreună cu carnea de porc americană. Dintr’un raport a’l ministrului de comercifi Tirard, care precedează acest decret, resultâ că Statele Americane esportafi pentru Franeia, pe an, numai prin Havre, carne de acest fel in cantitate de 29 — 80 milioane Kilogr. pe lună, aşa dară aproape 2500 toane.
Nu o să le pară bine cinstiţilor americani!
Serviciul telegrafic aî «României Libere»
— 25 Februare — 9 ore dim. —
Berlin, 24 Februare
Reichstagul german. D. Richter zice că e supărat pentru-câ totul in Prusia şi in imperifi se reazimă pe cei doi ochi ai Cancelarului, adău gând că şovăirea regimului personal produce neorânduială. — Prinţul de Bismarck răspunde că la vârsta sa şi după serviciile făcute ar fi grefia-1 corige. Trebue să-l ţii aşa cum e, safi să-i dai drumu.
Nici o ţară in Europa nu poate aştepta viitorul cu o ast-fel de siguranţă şi o asemenea linişte ca azi Germania.
înainte de toate, cancelarul e responsabil faţă de imperatu ; un cancelar timid, care ar asculta părerile partidelor, ar fi netrebuincios. Prinţul de Bismark respinge imputarea căşi-ar fi schimbat părerea; cel d’âtâifi lucru pentru el a fost şî este tot-d’a-una prosperitatea patriei; şi că acest scop trebue să fie atins printr’o politică conservatâre printr’o politică liberală safi prin diclatură, astă e o cestiune de ordine inferioară; el ia una safi alta din aceste politice, pe care o crede mal profitabilă pentru scopul sâfi principal. — înainte de discursul prinţului de Bismarck, Reichstagul ascultase prima lectură a bugetului pe 1881-82. Secretarul tesaurulul a declarat că exerciţiul 18801881 dă un excedent la venituri de 23 milioane de mărci; al budgetului pe 1881 - 1882 dă mal mult de 26 milioane la veniturile vămilor şi 24 milioane şi V3 la cuoteie matriculare. Cheltuelile permanente cresc cu 22 milioane in comparaţie cu cel din urmă eserciţiu; armata participă la acest spor 17 milioane. Cheltuelile extra-ordinare s’afi scăzut cu 6 milioane, fără a socoti cele 23 de milioane pentru noua formaţie a armatei.
Belgrad, 24 Februare.
D. ZdravkovicI a plecat la Viena ca să ia parte ca delegat al Serbiei la conferinţă de patru pentru juncţiunea drumurilor de fer otomane, bulgare, sârbeşti şi austro-ungare. — D. Proticî, ministru plenipotenţiar al Serbiei la Petersburg, s’a înlocuit pfîn d. Korvatovieî.
Paris, 24 Februare.
La Senat, ducele de Brogiie a interpelat pe guvern asupra insuficienţii comunicărilor ce a făcut in parlament relavit la Grecia. D. Juies Ferry, presidentul consiliului, repetă explicaţiunile pe cari le dase Luni in cameră asupra cestiuniî şi declară că guvernul oprise expediarea armelor şi cartuşelor indată ce a cunoscut lucrul. Ordinea de zi pură şi simplă s’a adoptat cu 166 voturi contra 112.
(Havas)
BULETINUL FINANCIAR de la 24 Febr. i88l
Cursul de Paris.
Renta română 5% 82 — Aeţ. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5% 119.57 Lose tureescî ... 52.—
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.31
Galbenul.......... 5.53
Renta met. 5°/„. . 76.20
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.— Acţiunile idem. . 62.10 Obî. noul6% idem. 93 70 Impr. Oppenheim. 100.90
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 107.— » Stern .... 105.—
Din causa de plecare, desfacere de mobile diverse şi diferite obiecte mici de artă. Doritorii se pot adresa in toate zilele, de la orele 10 pănă la 5 seara, la d-na Siţa Niculescu, strada Victoriei, 53 bis, d’asupra cofetăriei fraţilor Tănă-sescu, etagiul I.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERIViO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe ţiiua de 13 Februarie, liSfSl,ora IO
OBLIGAŢIUNI
6	. Oblig, de Stat Convertite. .
6 °/0	»	Căilor ferate Române
x Domeniale...................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fondare rurale .	.
7	%	»	» urbane.	.
8	% Impr. Municipal ....
* cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 **/„ Renta română...........
Acţiuni Dacia............Nuoî
# Romania ......
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . .
Rentă ..............
Căilor ferate .	. .
Scrisuri............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Bancă................
Rubla hârtie...................
Florini .......................
Lose otomane...................
CURSUL DIN VIENA
24 Februarie
Napoleonul................. .	,
Ducatul...........................
Lose Otomane.............
Rubla hârtie....................
CURSUL DIN BERLIN
24 Februarie
Oblig, căile ferate române . . . Acţiunile	»	»	...
Priorităţi	»	»	...
Oppenheim...	.....
Ruble hârtie..........., , .
Oblig, noi.....................
Lose otomane...................
CURSUL RTN PARIS 24 Februarie
Renta Română...................
Lose otomane . ................
SCHIMBUL
13 Februarie
Paris (3 luni).................
» la vedere...................
Londra (3 luni)................
» la vedere .................
Berlin (3 luni) .......
» la vedere...................
Viena la vedere................
omp.	Vena
91 V,	92 %
92 \	93 %
i"4 V,	'5 »/»
200	.08
IUI	102
96	97
102	lu3
27	28
81	82
350	400
80	85
572	575
V.	,trg.
v«	aur.
V.	
‘/.	
V»	aur.
4 V*	4 °/o
1 V,	4 «Io
2 14	2 15
45	50
931	933
' 5 53	5 53
23 70	23
123	123
101,	100 90
62 10	59
09 90	HO
214	214 60
93 70	93 90
82	82
52	53 «/«
1 i-.fi i-i r i e i > FERMO BENZAlriJ
www.dacoromanica.ro
1 itiMle in căşturî septămănale
ROMÂNIA UBEBA


Q-aranţie pe 3 anî
CEL MAI MARE
DEPOUdeMASINE DE cusut
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucurescî, Strada Salari 'Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la âomiciliti
I Carte de învăţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
învăţătura Gratis

DBAGEE, ELIXIR 51 SIROP
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al institutului Francwi.
Namoro«eU studii «cute de învăţat» cei mai di.tiMl « demonstrat ci prepareţiunile de fer a Dr. Pabnteau sunt sape /tir* cdor-alte feruglndsi pontta tratameutiii bdlelor ur'nătore. 0■	’
Anemie, Palorea fe(ţî, Perde.rl Slăbiciune* Copiilor ţitdte bcleie eaueave
PTtRAGEELB °lf-7uluî RABUTEAU : Nu înegre.c dinţii şi «unt ®i,tu,t® de stomachurile cele mai «labe far* a produce conaţipaţtam : A se ma
2 dragele, una diminăta şi alta sera în timpul mancarei....
ELIXIRUL D-rului RABUTEAU: Recomandat _pers<5nekw « ciror funcţiuni digestive au trebuinţă de a fi restabilită «au stimulate. A »e lu . un păhăruţ de rachiu diminăţa şi săra înaintea mancarei.......
SIROPUL D-rului RABUTEAU : Destinat m epeeial copiilor... _____
Tratamentul feruginos prin DRAGE ELE RABUTEAU este. fârte econ -mic, ele nu deu loc de cit le ui cheltuieli neînsemnată pe flecare 51.
A ee feri de contra-faceri şi pe flaodnele de fer fi D-ralui Rabutean, a «• cere ca garanţie, marca fabricei (depusă) purtând semnătură lut CLIN s?C-nia si MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi G-nia. 14. STRADA RAOTNB.
Deposit in Bucuiesci la D-nu Ovesa si C. Gersabek, droguiştî şi la D-nu Risdorfer, farmacist.
De închiriat
,.ot0|„l Nemţoaica din colţu stradelor Bibescu-Vodă şi Poetului' sub mSopoUo; cârciuma de la Sî. GcorgelRSl sau do acum cu a.
V*2m&8£ vor^adresâVa ?supt-semnatu 1 proprietar in Ploestf str. Campini, No. 144.	r*
ragg^De vândare (raaclaturi) hârtie stricată
F	(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihalescu, Strada Covaci No, ţţ

jgammmmmmmi
JvJag-asinul de JBlănaril sub Urma:
I LA URSUL ALB
__ S’A. 3VTXTT^.T rm
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a sosit un mar© asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Jiooale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelucrate, cu preţurile fdrte moderate.
BRfDER SPITZER.
asthmb
GIGARETTE INDIENNE
CU CANNA9K — INDICA
D« ORIMAULT l C*«, pSarmacIşti la Part»
Kcte d'Aflunsa d's aspi«» fumulO Cigareteîoră ou Carmabie indica, pentru a face se dispare aathmulă ceia mal violenta, ivise» ner-uOssd, rSguşeala, stingerea no cei, nevralgiile faciale, mtommajl pentru oombatterea phthisiei laryngea, si toate AfTecţiumle caiilori inspiratdre. — Fie care cigarettă pbrti semnătura 88I«*UIT tt C N Depositu in principalele Phai’tna.cii
MAGAZINUL DE PANZARIE
DIMFCBIE LAZABESCU
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Bine asortat cu diferite Olande, precum Romburg Biifeld, Clazări, Creas. M"-1'—T'"" CSf— nol’"A a,rl""T RI n,naa pentru cearceafuri
Clazării, Creas, Madapolam Şifon, Caiico, Sirting şi pînaa pentru cearceafuri de 2*/b ş-* 3 CJofcî lăţime, Pefcalinu, weiino Tulpan, pînzâ transperante cu şi tără bordură şi pentru min-
dire, pichieturî cu şi fără păr Oksforturf anglnnă de pernă, Cămăşi de damă şi bărbaţi, pantaloni, Camizoane. fuste, Capote, Ciorapi. Batiste, cravate, gulere, Man.jete, Corsete, CreţOne cu flori, Plăpuml de lină, Flanele supţirî şi grdse, Caşneuri de Mataşe, Unbrele de plde, platei brodate, Mare depou de Mese şi şervete, şi garnite de 6 şi 12 persdne, galoşi de dama, bărbaţi şi copil, şi şoşoni de iarnă şi alte articole cu preţuri moderate.
De arendat de la sf. Gheorghe viitor
|]<gp*-Moşia Prisiceni-posta, una postii departe de Bucurescl*^fc|g)
Doctor Turnesol.
TOT FELUL DE HÂRTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velinâ No. 6.
I)E SCRIS:
No. 0 şi 1 in toate cualitâ|fc, j{. satinată, satinată şi vărgată;^ Ţ 4 şi 6 pentru condică '
Hârtie ministeriala
HÂRTIE DE AFIŞE No. 12^
Hârtie Albastra j M TI O A V A
PE FERESTRE.	!	DE Pae-
Qgrp CB PREŢURI FOARTE AV ANT AGIO ASE *70(3
Se află de vemjare la Noul magasin do hărtiS, strada Smărdan manăl hanul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide mai ni&rif şi Comisioane m tot joiul de hărţi— Austria şi Francia, plicuri etc- a se adresa la comptoirul sub-semnatu-lui, strada Doamneî, 5.	w
Trimit mostre de hârtie ori cnî unii va eere franco.
WgC- ANUIŞCIU -a»
Onor. Trib. Ilfov secţ. lila fixat ca in ziua de 21 Februare a. c. să vânţjă cu licitaţiunc publică următoarele imobile ale repausatuluî II ie .Tecu;	,	: • ■	.
I.	Proprietatea din strada Viitorul, suburbia I’opa-Chiţu No. 19,
având o int.ndere mare de loc cu doue faţade, mal multe camere de locuinţă, povarnă de rachiu, grajd şi şopron.	^
II.	Proprietatea din aceaşî stradă No. 21, având mal multe camere de locuit, grajd pentru c-al, şopron şi magazie,
III.	Hanul din strada Salcâmilor şi Viitorul, compus din prăvălia de la colţ cu dependinţile eî, şi alte 35 camere in curte sila stradă.
IV.	Proprietatea din (lalea Moşi No. 24G (numit dulapul de la 10
mese) avend o intindere mare deloc cu grădină, prăvălia de la pod cu dependinţele eî, alte dependinţe iri curte noul şi alternai multe construcţiunî.	.
V.	Proprietatea din Calea Şerban-Vodă No. 178, compusădin mal
multe camere de locuit in faţa podului şi in curte, grădină, puţ in curte, etc.	1	‘
Moştenitori zisului decedat incunoştiinţează prin aceasta pe amatorii de a cumpăra aceste imobile a se presenta negreşit in arătata zi de 21 Februare, de oare-ee s'a luat disposiţiune ca toate aceste imobile să se vemjă cu orl-ce preţ ar resulta la licitafiune.
Bucureşcî, Februare 1881
MERSUL TRENURILOR
PE ILIlNriITLjEl	w
BUCrUESCI-PABHOSI-BOMAN. PrCUIiESCI-YEIKfiOKOVA, BARBOSI-GALATI
81 TECUCTU-BARLAD
BucurescI-BartoşI-Roniaii
Roman-Barboşi-BucurescI
Bucnresci-V ârciorova
Kilom de la bucur.
STAŢIUNI
BUCURESCÎ Rest. p-
10 Chitila Riestaur. 18 Buftea
31 Perişu	<
40 Crivina
60 Ploesel Res.
71 Valea Călugărdscă. 77 Albeşti 94 _ M iz.il Restaur. llE Ulmeni 118 Muiiteoru
129 Buj6& Rest. p°*e
149 ; CUibea Restaur..
161 Faurei
190 Janca Restaur.
207 Muftiu
Cţos
229 Brăila Resta.pjgC
Bărboşi Rest.p°gC_
SerbeşOi Preval
11 a nu Conachi Iveştf
Tecuci Rest. pţeÂ
Mârâşeşti Pufeşti
Ajud Restaurant'. Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest. pp?e._ 444 I Galbeni
Aretarea Trenurilor
Tr ac.
1
(h> M
p. Ui.
9 35
9	52 10 03
10	34
10	59
11	09 11 24 11 33 11 57
12 42 12 48
Tren de pus. jT mixt
5
lire M.
Ore M.
11
o e M.
249
262
279
288
302
32U
339
354
365
379
395
412
423
467 I ROMAN Res. Sos.
5 04 5
5
6
a.m 7 40
7	59
8	13 8 36
8	54
9	25 9 50
10 09
10	22
10	59
11	32
11	42
12	00 12 20 12 5
1	25
2	06
2	3
3	10
3	25
4	00 p. m.
Kilom de la
Itemai
8 10
8	15
9	15 .x.m.
a. m. 9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
a.m.
8 00 8 45 a.m.
STAŢIUNI
j.m.
B arboşi-Galaţi
Kilom. da la iBarboşi
19
Ar'ătarea Trenurilor
STAŢIUNI
BAROSI Rest. GALAŢI Rest.
t. P. I '
t. şd mm mm
Tren ac'oslerat		Ţ hII G	r p©ns	
noi	603	605	607	
Ore M.	Ore’M.	Ore M.	Ore M	
i' a. in. 1	45 2	20 a. m.	a. na. 4 00 4 35 a. m.	p. UI. 4 10 4 45 p rn	p. m 7	25 8	00 p m.	
23
44
55
73
89
103
114
i28
147
165
179
189
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest. Plec-Galbeni
Băcău Rest. 'p^
Valea Seacă
Râcăciuue
Sascut
Ajud Restaur. 1 'ufeştl MărăşeştI
Tecuci Rest.p^j, Iveşti
Haiiu Cunachi 1 re val Serbeştî
Bărboşi Rest.p°|^
Aretaroa Trenurilor
Tr.ac.
o
0 «M
Brăiia Rest. p^. Muftiu
Janca	Restaur.
Faure!
Cilibia Restaur.
Buzău Rest. p°|c
Monteor
Ulmenî
Mizil	Restaur.
Albeşti Valea Călugărăscă.
Ploeşcl Rest.||gC
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila Restaurant BUCURESCÎ Rest. S.
p.m. 8 10
Tre i e pers.
6
8
re M
10 09
10	30
■11 09
11	33 H 41
12	05
1 14
1 29
ure M.
T.aiiXt
12
OreM.
p. m.
4 15 4 21
08
30
39
54
5 5 5
5
6	04 6 29
6	58
7	13 7 25
a.m.
p. m. 12 10 12 45 1 17
1 27
1	45
2	25
2	53
3	22]
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 p.m.
Kilom. de la Bucm.
4	51
5	11
6 21 6 7 7
191
36
8 8
8	59
9	15 9 30
p.m
p.m
7	50
8	35 p.m
Galaţi-Bar boşi
Kilom de la Qaliiţî	STAŢIUNI	A riStarea Trenurilor			
		Tm accelerat		1 run oi' pers	>|
		002	.6114	606 608	
		• •rn M.	Ore M.	0 e ţ). Ore M	
19	GALAŢI Rest. P. BABBOŞI Rest. 8.	a.m. 12 25 1 0O a. m.	a. m. 2	50 3	25 a ni.	a.ui. i ţ an. 8	25j 12 2, 9	00, 1 0 a.m. 1 p. m	
STAŢIUNI
Arotarea Trenurilor
Tr, Ac. 1
Tren mixt
8
■17
0r« ML i Ore M
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
279
286
299
310
325
335
345
364
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila Restaurant
CiocănescI
Ghergani
Titu Restaur.
GăeştI
Leordeni
Goleşti
Piteşti Rest. f4Sc
CosteştI Stolnici Corbu Potcdva
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Slatina Rest.
Peatra Balş Peleştî Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa Coţofen!
Răcarî FiliaşI Butoeşti Streha*ia Timnea Prunişor Palota
T-Saverin R.gg^ 382 VARCIOROVA Sos.
a.m.
8 15 8 31
8	52
9	12
9	34 10 04 10 2'
10	48
10	59
11	14
11	45
12	09 12 25 12 45
1 13 1 18 1 47
Ore M. Ore M
p. m.
4	45
5	05 5 31
5	56
6	34
7	18
7	47
8	11 8 25
p. m.
Y âr cioro va-Bucuresci
2	55
3	10
3	59
4	29
5 14 5 49
5	54
6	15 p.m
30
47
m. p 3
3
4	01
20
36
43 59 20 7 00
7	20
8	00 . m.
Tecuci u-B â r 1 a d
Kilom de ia Tecuci
STAŢIUNI
16
29
36
51
TECUC1U He°taur. Plec.
Berbeci Gliidigenl Tuto va
BEP.LAD Restaur. Sos.
Arătarea Trenurilor
Trenuri mixt
13
IE
Kiloui.		Afetarea Trenurilor			
					
		Tr ac,	Tren mixt		
de la	STAŢIUNI				
		4	18J	10	
Vârcior					
		Ore M	Ort M.	Ore M. j	
	VARCIOROVA plec.	a. m 11 00		a. m. 6 lb	
18	T.-Severin R. 8p°«c	1121 11 25		6	55 7	15	
37	Palota	12 01		7 58	
47	Prunişor			8 U	
57	Timnea			8 28	
72	Streha.ia	12 li		8 51	
83	Butoestf			9 07	
96	Filiaş	1 15		9 29	
102	Răcarf			9 39	
113	Coţofen!			9 55	
121	Isalniţa			10 07	
131	Craiova Rest.	1	57 2	12		10 20 a. m.	
140	Cârcea	2 24			
147	PelestI	2 86			
163	Balş	3 01			
176	Peatra	3 24			
193	Slatina Rest. pjg(.	3 50 3 55			
214	Potcdva	4 26			f
226	Corbu	4 47			
236	Stolnici	5 03			
252	Cc'steştî	5 27			
274	Piteşti Rest.	5	57 6	12	a. m. 7 4C		
281	Goleşti	6 26	7 55		
295	Leordeni	6 46	8 ÎS		
312	GăeştI	7 1Q	8 5C		
383	Titu Restaur.	7 4c	9 3S		
345	Ghergb.anl	8 05	10 01		
358	Ciocăneşti Chitila Restaurant	8 2:	10 2-		
372		8 4 (	10 4(		
382	BUCURESCÎ R. Sos.	9 Oi P-m-	11 01 . a.m	)	
ore M. Ore M.
p. m.
5	35
6	11
6	43
7	03 7 30
p.m.
a.m.
5	50 b 23
6	51
7	08 7 35
a.m.
Kilom. de la BSrLd
15
22
35
51
Bârlad-Tecuciti
STAŢIUNI
BÂRLAD Restaur. Plec.
Tutova.
Ghidigeni
Berbeci
TECUC1U Restaur. Sos.
Tipografia Ştefan Mih&elaeu 3(rada Coxaoi, No. 14.
www.dacoromanica.ro
anul V. — No. 1107
BANI EXEMPLA IU
MARTI 17 FEBRUARE I A

APARE TIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10leî. Iu Streinâtate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN,
In Romania : La administr&ţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî farului din judeţe.
In Paris:	La SociilA Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de	publicitate G. L.	Daube	&	C-nie.
In Londra:	Prin compania gsnerală de	publicitate G. L.	Daube	&	C-nie.
In Berlin,	Francfurt, Zwrich, New-York:	Prin compania generală	de	publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNCIU1-ULE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a................i Leu.
»	»	»	II-a................2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţî nu se inapoăză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redactiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0, MlOHÂILESOIJ
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Sofia, 24 Februare.
„Bulgarski Glas" publică, o corespondenţă din Filipopol, care pricinuesce aici mare sensaţiune. In ea se anunţă,\câ Poarta concentrează trupe la graniţele de resârit ale Rumeliel. La Akerprulu, in Macedoia, s’ar concentra deasemenea 4000 oameni, cari ar fi destinaţi să ţie pe Bulgari in sah din Vest, din spre Albania. -Se crede, că marile puteri voesc să sacrifice Rumelia Orien-entală, spre a deslega cestiunea turco-greacă. Numitul ziar conchide de aici, că e neapărată încheierea unei alianţe intre Bulgaria, Serbia şi Grecia, in contra inimicului comun.
Constantinopol, 24 Februare.
„Vakit" face un apel către toţi mahomedanii din Egipt, Tunis şi India Orientală, să facă sub-scipţiunî pentru Turcia, ca aceasta să fie in stare a se" putea pregăti in contra inimicilor Islamului.
Roma, 24 Februare.
Cum se asigură, d-1 Goeschen ar fi declarat Portei, printre alte argumente, spre a o putea indupleca la o atitudine conciliatoare, că in cas de resboiu cu Grecia ea nu se poate aştepta să dobândească nici o palmă de loc din teritoriul helen. Chiar şi in caşul cănd trupele turceşci ar esi învingătoare, puterile nu ar admite o altă ficsare de graniţe, de cât cea prevădută prin con-ferenţa din Berlin.
Paris, 24 Februare.
„Journal des Debats" se miră de stângăcia fabuloasă a inimicilor d-lul Gambetta, cari ei dati do atâtea ori ocasie sâ’şî reîmprospăteze popularitatea. Privitor la cestiunea greacă, numitul ziar constată, că Eoropa are obligaţiuni faţă de Grecia; dacă guvernul franc.es a promis intr’a-dever cabinetului atenian oficieri şi arme, aceasta nu dovedeşce de cât că el singur a rămas credincios promisiunilor Eoropeî.
Londra, 24 Februare.
„Standard" publică un raport sensaţional despre o scenă furtunoasă ce a avut loc alaltăieri intre beiul de Tunis şi consulul frances. Beiul a invitat pe corespondentul numitului organ la densul şi i a spus să vestească Eoropeî, că el nu vrea din partea nici unul stat o protecţie deosebită de cât din partea altuia, ci că vrea să fie prieten de-o potrivă cu toate puterile; că el nu inţelege, cum de Francia, căreia i-a făcut cele mal mari concesiuni, se poartă faţă cu dănsul intr’un chip atât de sumar. Beiul „s’a plâns amar" de această purtare a Franciel şi in deosebi de „terorismul" consulului frances. El mal adause, că nu va suferi să i se răpiască nici unul din drepturile sale şi cânu va ceda de cât forţei. In Tunis |domnesce cea mal mare agitaţiune.
Paris, 24 Februare.
Generalul Ney, duce de Elchingen, nepotul mareşalului Ney, dispăruse de patru zile din Paris, fără a T se sti de urmă. In sfârşit ieri a fost găsit in vecinătatea oraşului cu capul sdro-bit. După semne, a avut loc un suicid. Generalul se gâsia in verstă de 46 de ani.
Petersburg, 24 Februare.
Tribunalul universitar a condamnat pe studenţii Podbielski şi Bernstein la eliminare, cu interdicţia de a mal cerceta altă universitate, din causă că demonstraseră, cu ocasia serbăreî universitare de la 20, in contra ministrului instrucţiei Saburov. Condamnarea n’a pricinuit de alt-fel regrete de căt din causa celui d’ăntăiu; studentul a’l doilea, Bernstein (ovreu), e cunoscut ca un băiat nematur, fără ştiinţă şi ca un demonstrator de profesiune.
Toate disposiţiile restrictive ce planau pănă acum asupra studenţilor, sunt suprimate.
Londra, 24 Februare.
înapoierea Candaharuluî la Afganistan se in-deplinesce in cea mai mare grabă, cu toată împotrivirea oposiţiel; provincia e deja deşertată; evacuarea oraşului va incepe peste 14 zile şi ee va sfârşi in două luni. Guvernul speră, că Pe la inceputul lui Mal se vor fi reintors in India toate trupele.
In Transvaal nu se aşteaptă nici o nouă bătălie, de vreme ce negocierile de pace cu Boeriî se urmează in modul cel mal favorabil.
Paris, 25 Februare.
„Republique Franşaise" zice, că este un ce ridicol şi in acel’aşi timp ofensator, a atribui d-luî Gambetta planul de a umbla după dictatură.
Moartea generalului Ney, duce de Elchingen, e încă necontenit enigmatică. El cumpărase o casă la ţară, cum se afirmă, spre a face eser-ciţiî de tragere la semn. Cănd plecă de-a casă declară, că nu ştie cănd se va reintoarce. Du-
cesa a primit, sunt trei zile, o scrisoare anonimă, in care i se anunţa, că daca va depune cinci mii de franci, ăşl va putea vedea bărbatul. Nuesistă nici un indiciu, că ar fi avut loc un omor. Nici nu s’a întrebuinţat violenţă, nici a avut loc des-poiarea defunctului. Nici “despre suicid nu se poate afirma nimic cu siguranţă, de vreme®ce nu se ştie care ar fi fost causa.
Serviciul telegrafic al „României Libere“
20 Februare— 4 ore seara.
Londra, 26 Februare.
Camera Comunelor a adoptat astă-noapte, cu 281 voturi contra 86, o moţiune prin care se cere ca discuţiunea asupra biluluî de constrîn-gere să se continue la a treia citire. Deputaţii irlandejî ş-aii sleit cu această ocasiune toate formele de oposiţie pentru ca moţiunea să nu fie votată.—Starea sănătăţii d-luî Gladstone continuă a merge spre bine.
Paris, 26 Februare.
Ziarele publică o scrisoare adresată de d. Par-nell d-luî Victor ITugo să să solicite puternica sa intervenire in favearea Irlandei.
Berlin, 26 Februare
Prinţul de Galles, frate-sefi ducele de Edin-burg şi prinţul ereditar aî Suediei, aii sosit aseară.
27 Februare — 9 ore dim.
Paris, 26 Februare.
Camera şi Senatul şi-aii amânat şedinţele pe Jouia viitoare.—Beiul de Tunis a desminţit însuşi noutăţile neliniştitoare publicate de „Standard" asupra afacerilor Tunisului.
Berlin, 25 Februa_e.
împăratul a primit in fine dimisia contelui de Eulenburg, ministru de interne.— Noutatea relativă la căderea misiunii ambasadorului Germaniei la Oonstantinopol e neexaetâ. Contele de Hatzfeld de aminterî n’are misie specială ; el e însărcinat să lucreze in înţelegere cu reprezentanţii celor-l-alte puteri pe lângă Poartă, care n’a respunsincâ.	.
Intrarea solenelă in Berlin a prinţesiî fidan-ţate s’a făcut in mijlocul ovaţiunilor entusiaste ale unei mulţimi imense şi a solvelor de artilerie, Prinţesa a fost primită la poarta capitalii de j primarul superior. Recepţiunea la castelul regal, j in presenţa prinţilor streini şi a tutulor misiunilor, a fost splendidă. — După subscrierea contractului de măritiş, împăratul Wilhelm a condus pe prinţesa in apartamentele sale.
Constantinopol, 26 Februare.
Se asigură că in cele din urmă consilii ţinute de Poartă, s’a examinat pe larg şi s’a recunoscut la urmă eonveninţa de a ceda Larisa Greciei ; dar nu s’a liotârît nimic. In genere, dis-posiţiunile Porţii vor fi relativ conciliante din causa atitudii Albanejilor.
(Havas).
A se vedea ultime sciri pe pagina III.
Bucureşti, 16 Februare
Victoria juridică obţinută de bancherul Lan dau, inaintea tribunalului suprem al Imperiului, a trebuit neapărat să deştepte o mare nelinişte in spiritul public al ţârii, de oare-ce procesul tratat la Lipsea pare a inaugura una din fazele cele mai spinoase ale incălcitei rescumpârări.
Nimeni nu poate fi surprins de penibila impresiune ce-a trebuit să producă , resultatul acestui neaşteptat proces, cănd îşi dă osteneala să cugete la animatele şi importantele discuţiuni pe cari cestiu-nea „strălucitei afaceri" a ridicat, atăt in presă, căt şi in parlament; şi cănd vo-eşce a cântări cu atenţiune mulţimea intereselor pe cari statul romăn le are şi azi prinse in acest laţ măestrit al res-cumpârăriî, laţ ce e incă departe de-a fi desfăcut pentru noi.
Ochii publicului sunt dară atinţiţi as-tă-zî, cu cea mai legitimă ingrijire, asupra consecuenţelor, financiare, politice şi juridice, ce are să atragă pentru noi sentinţa căzută ca o bombă in lumea pro-
fanilor neiniţiaţi, in misterile planurilor ce poate s’or fi urzind aci.
*
De-o-cam-datâ, neavând textul sentinţei sub ochi, ca să ’i se poată aprecia valoarea şi intinderea lui juridică, —suntem siliţi a remănea tot in sfera intune-coasă şi ameninţătoare a nesiguianţei, din care guvernul e dator insă să ne scoată căt mai neintărţhat, căutând a face să se publice, fără zăbavă, cuprinsul acelei hotărîrî, ca opiniunea publică să judice ceea-ce se pregăteşce ţârii, după text autentic, şi să nu stee prin urmare a căuta lumină acolo nu este, in comentariele îngânate ale oficioaselor noastre.
Pănă azi, nu şcim ce trebue să credem cu temeiu.
*
Doue sunt versiunile cari circulă in această privire.
După informaţiunile primite pe calea comercială, — sentinţa de la Lipsea n’ar avea de căt o importanţă curat personală pentru d. Landau, fără să atingă intru nimic cestiunea de principiu a res-cumpârăriî.
Bancherul, cu care intimii guvernului intraseră mai ăntăiu in tocmeala, cănd era rescumpărarea incă sub perdea, este se zice, prin hotărîrea dată, liber de orice solidaritate cu actele foştilor detentorl, .fiind, prin urmare, in drept a impune guvernului romăn continuarea esactă a con-diţiunilor prevăzute in prima convenţiune, intru căt privesce, se inţelege, pe acţionarul de ia Berlin.
Dar numai atăt.
Cestiunea rescumpârării nu se prejudi-că intru nimic.
Cu alte cuvinte, bancherul berlinez poate să remăie acţionar căt âî va plăcea, căci nimeni nu e in drept să-l oblige a’şi schimba acţiunile primei societăţi pe obligaţiuni de stat romăn, remăind ast-fel tot sub regimul vechiei convenţiuni.
El va intra dar la divident cu statul, proporţional cu suma ce represintă, pe căt timp va avea la măna, fie-măcar o singură acţiune.
Acesta e latura cea mai optimistă pe care se poate privi sentinţa, cu toate că, pentru ori-cine cugetă puţin, vede indată că indirect se casează, chiar prin această modestă pronunţare a tribunalului de Lipsea, hotărîle, din 3 Marte 1880, ale acţionarilor, cari ati primit să numească „rescmnperare“ un târg de acţiuni, o afacere de bursă, o simplă schimbare de hârtii.
Dacă d. Landau şi alţii vor ţinea, măcar pentru cheful d-lor, căte-va acţiuni, — res-cumpărea se va considera in veci ca neefectuată ; sediul nu va putea fl nici o dată transferat, şi persoana morală a Ad-ministraţiuniî princiare va fi tot sub ju-risdicţiunea germană !....
Statul nu va ajunge dar, cătă-î lumea, o societate română de drumuri de fier; o persoanăjuridică, cu deplină libertate in actele şi pe averea ei, ci va remănea un simplu acţionar !...
*
Noi nu dorim de căt—contrariu de ceea ce prevâţlusem, la tratarea acestei cestiuni — să ia cu totul o altă cale incidentul ridicat prin cestiunea Landau, şi afacerea să se inchee pe târăm curat financiar....
Am arâtat, se inţelege, aci numai versiunea care se presintă, pentru noi, sub cele mai vesele culori.
Ne putem lesne imagina greutăţile ce vor decurge pentru statul nostru, dacă hotărîrea de la Lipsea va fi trecut peste interesele personale ale d-luî Landau, ca să se pronunţe şi in fond asupra principiului rescumpârării, considerăndu-o ca nulă şi neavenită, in faţa legii germane!
In orî-ce cas, ne e tare teamă, ca nu cum-va „strălucita afacere" să devie pentru ţară cutia Pandorii.
-----------.—gagggBg	ssa**»-*—-------
CRONICA ZILEI
Capitala nu s’a putut plânge de petreceri in acest carnaval.
Balul de a-seară, dat sub patronajul M. S. R-Doamna şi organizat de d-na Pia Brătianu, a avut un mare succes.
La 11 ore circulaţiunea era aproape imposibilă in sală, din causa generoaselor inimi cari alergaseră să contribue la alinarea celor suferinzi şi... ca sa’şt etaleze splendoarea costumelor, unu mai ales de căt altu.
Felicităm din inimă pe M. S. R. Doamna pentru norocita idee ce a avut de a pune in modă mândrul costum al ţăranciî române. Nobila contagiune s’a întins deja pretutindeni, şi pretutindeni e la locul el.
Sala era de un aspect feeric. Aî fi uredut că e o grădină cu flori mişcătoare şi frunze de aur.
Lojile părea o pănză de capete in care pictorul ar fi avut modele pentru toate espresiunile şi sentimentele.
Peste 25,000 de bilete de loterie au fost desfăcute. Lojile şi intrarea in sală a dat şi ele o reţetă destul de grasă. Azi la 12 ore se vor putea vedea numerile ce au câştigat in sala expo-ziţiunii, la Academie.
Felicităm şi pe d-na Pia Brătianu pentru iniţiativa ce a luat şi osteneala ce a depus in organizarea acestui bal.
Balul de Sâmbătă, din sala Besel, al „Societăţii de ajutor reciproc", pentru lucrătorii tipografi, a fost foarte mulţumitor din toate 'punctele de privire.
Sala era frumos şi cu mult gust decorată; afluenţa destul de mare, animaţia nu lipsea.
Danţul a ţinut pănă la ziuă. Pe la 3 după miezul nopţii, s’ati ridicat, la un mic banchet, mai multe toaste pentru prosperitatea societăţii.
Urăm din parte-ne deplin succes societăţii, care urmăresce nobilul scop al perfecţiunii artei tipografice şi ajutorarea celor ce se devotează a-cesteî spinoase arte, şi cari adesea remăn, din nenorocire, fără nici o perspectivă.
M. S. R. Domnul a dat esecuatoarele, in virtutea cărora: d. Ioan Criticos să poată esercita funcţiunile de vice-consul al Greciei la Bărlad; d. G. P. Gudis să poată esercita funcţiunile de vice-consul al Greciei la Giurgiu ; d. Thimothy C. Smith să poată esercita funcţiunile de consul al Statelor-Unite ale Americel la Galaţi.
S’a acordat d-lul inginer Vărnav înalta auto-risaţiune pentru a primi şi purta insemnele ordinului St. Stanislas, clasa II, ce i s’afi conferit de M. S. împăratul tutulor Rusiilor; d-luî căpitan Georgiade I. Obedenaru inalta autorisaţiune pentru a primi şi purta insemnele ordinului Ta-kova, in gradul de oficiâr, ce i s’a conferit de A. S. Prinţul Serbiei; d-lul maior Theodorescu Gabriel, din regimentul 1 de dorobanţi, inalta autorisaţiune pentru a primi şi purta insemnele ordinului St. Stanislas clasa III, ce i s’a conferit de M. S.împăratul tutulor Rusiilor; d-luîI. Rhetoridi, pentru a primi şi purta insemnele ordinului Coroana Italiei, in grădul de cavaler, ce i s’a conferit de M. S. Regele Italiei; d-lui Anton Petrăchescu, şeful sergenţiler din Iaşi, pentru a primi şi purta Crucea de Merit de aur cu coroană, ce i s’a conferit de M. S. împăratul Austriei, Rege al Ungariei.
D. Ilie C. Ciolac, proprietarul moşiei Losna, din jud. Dorohoiu, a dăruit tot materialul de lemnărie trebuincios pentru construirea unui local de primărie in com. Losna.
La 14 (26) Februare au fost preschimbate in ministerul alacerilor străine ratificările conven-ţiunii relative la gara Iţcanî-Burdujsm, încheiată intre România şi Austro-Ungaria.
www.dacoromanica.ro

ce trebueşte definită, — această greşeală este ceea ce se numeşte dialela sau circulus in defi-
Cu acea ocasiune protocolul ad-hoc a foat semnat de d. B. Boerescu, ministru al afacerilor străine, şi de d. conte LadislaU de Hoyos, trămis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Imperiale şi Regale Apostolice.
Degrengolada ce am semnalat Sâmbăta trecuta in mai toate cursurile valorilor române, scrie„C. Financiar", a continuat a se accentua din ce in ce mai mult până Marţea din urmă; atunci insă respăndindu-se in piaţă sgomotul că consiliul Băncei Naţionale va hotâri in acea zi chiar să cumpere titluri incâ de vr’un milion lei, scăderea s’a oprit momentan şi cursurile au ince-put a cota ferm.
Se pare că consiliul Băncii nu s’a convins incă de marile desavantage ce au adus şi pot aduce acestui tânăr institut o atât de mare indiscreţi-une in hotăririle luate in sinul săU. Când este vorba mai cu seamă de a decide de plasarea unei părţi din capitalul Băncii in titluri române, este elementar lucru, ni se pare, că secretul cel mai maro trebue păstrat. Alt-fel se reproduce natural o urcare subită de valori, din care nici publicul şi mai cu seamă Banca nu poate să scape fără însemnate perderi, când cursurile vor reveni inevitabil la starea lor normală.
Vinerea trecută, o parte din comersanţii capitalei au fost chemaţi la primărie, ca să se cliibzuiască cu părinţii oraşului asupra mijloacelor ce trebuesc intrebuinţate pentru ca comuna să iasă din incărcâtura celor 15 milioane. Gurile rele spun ca municipalitatea ar fi voit să convertească pe acei negustori la modul ei de scăpare, adică să-î facă a primi nouile dâri.
Nu s’a putut lua nici de astă-dată o hotărire. Majoritatea celor chemaţi n’a vrut cu nici un preţ să consimţă la noul imposite.
Di-seară, Luni, va fi o a treia intrunire, tot la primărie.
O comisiune compusă din dd. Pogor, D. Roseti şi G. Langa, va veni din Iaşi la Bucureşti, spre a se înţelege cu d. ministru-prezident pentru punerea la cale a chestiunii celor 10 milioane.
OI IM AIFARAA
Cesciiinea greacă.
„Standard" primeşce din Constantinopol vestea, că negocierile ambasadorilor s’au sfârşit deja printr’un fiasco. Această Împărtăşire este intr’auevâr sensaţională ; in privirea cuprinsului e insă neadevSrată şi stabileşce, in tot caşul, o afirmaţiune, care nu poate deveni probabilă de cât peste câte-va săptămâni. Puţina ei verosimilitate e evidentă. Poarta nu a primit de căt săptămâna trecută notele simultane şi nu e in firea ei să dea numai de căt un răspuns categoric, fie acesta afirmativ sati negativ. Ea se obicinuesce de regulă să transacţioneze, să tră-gănească negocierile şi să nu să supună nece-sităţeî de căt atunci când esistâ această necesitate.. Fără indoealâ, nici de astă-dată ea nu se abate de la politica sa obicinuită de espediente. Cu atât mai puţin poate avea dânsa in acest moment motive de a schimba această tactică, cu căt prea bine se ştie, căt de puţin dispuse sunt cabinetele să mai repete şi de astă-dată demonstraţia de flote, fie şi intr’o altă formă de căt cea de mai inainte.
Afară de aceasta, negocierile acum incepute sunt de natură, că nu se poate aştepta 0 zădărnicire a lor grabnică. Notele puterilor, remise Portei in acel’aşi timp, nu cuprind doară nici o cerere positivă, care să se poată respinge dea-dreptul. Ele aii luat simplu act de disposiţia esprimatâ de Poartă in nota sa de la 14 Ianu-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 16 Februare —
L. TREGAN
ÂVENTURELE PERICULOASE
ALB UNUI MARINAR FRANOES IN N0UA-G-U1NEA
traducere de
P. M. GBORGBSOU
CAPITOLUL X
in zadar căutaî să găsesc, după sosirea noastră la Uarata, campamente ca acelea ce vă<|u-sem cu grămada in Australia, imprejurul minelor. Aici, nimic de felul acesta. Minerii lucrau toată ziua in tărâmurile aurifere, şi seara se întorceau la Uarata. Oraşul acesta, cel mal mare al regatului de Gutar, âşî imprumutase numele teritorulul de prin pregiurul său. Avea la 15,000 locuitori, din cari 10,000 erau mineri, 3,000 femei şi copii, şi 2,000 ostaşi, intrebuinţaţi pentru a manţine ordinea subt comanda guvernatorului.
De locuinţă mi s’a dat palatul acestui şef, şi, chiar de adoua zi, mă dusei să văd locurile aurifere, cari cuprindeau o întindere de mai multe leghe. Partea docului era muntoasă, şi trebue că suferise odinioară vre-o resturnare vulcanică. Aurul se găsea mai mult prin văi şi coastele
are, de a urma nuoi negocieri cu Grecia pentru realisarea unei soluţiunl pacinice, precum şi de disposiţia puterilor de a continua rolul lor de mijlocitoare.
Prin aceasta nu s’au preparat de cât negocierile privitoare la obiectul de ceartă, la linia de graniţe ; aceasta din urmă insă nicî ca s a pus măcar pe tapet. Aceasta nu se va intămpla decât in replica Porţei, care nu va satisface de sigur nici pe departe cererilor puterilor. Nici aceasta replică nu se va putea considera insă ca un ultimat; până la lultimat mult se vor mai târgui insă ambasadorii cu Poarta, şi la urmă, va trebui să fie ascultată incă şi Grecia. De zădărnicită nu se va putea considera mijlocirea de căt atunci, când ultimele oferte propuse de Poartă, vor fi respinse la Athena. Nimic nu e mal probabil, de căt ca lucrurile să se configureze ast-fel ; aceasta insă nu s’a intâmplat deja nici nu se va întâmpla mâne ci cel puţin peste căte-va sâptămăni.
Mişcarea Irlandesă.
Mişcarea irlandesă intră in o faşă, care ne pricinuesce multe griji. D-l Parnell şi cei-lalţi şefi a-i propagandei naţionale, incep să fie atacaţi şi impiedicaţi in greaua lor sarcină de capii bisericel catolice irlandese, cari intr’un acces de indignare religioasă (stupidă sau de rea credinţă) incep să facă proces şi un titlu de 0-săndâ pentru aceşti patrioţi, din causa conversaţiei ce ah avut la Paris cu Rochefort.
Archiepiscupul de Dublin a mers chiar atât de departe cu păcătoasa sa inspiraţiune (de drept —credincios), incât a adresat poporenilor săi irlandesî) o pastorală, care a fost cetită de de pe toate tribunele bisoiicilor din Irlanda, şi in care rostesce intre altele şl următoarele absurde dar râu voitoare cuvinte:
„Irlanda a suferit deja in curgerea veacurilor „de multe nenorociri; cea mai funestă i se pre-„pară insă acum, prin alianţa ce s’a incheiat „in Francia cu „afurisiţii de athei," cari aii prăvălit, sunt câţi-va ani, propria lor patrie in „miserie si cari aU voit să nimicească toată re-„ligia şi ordinea socială.
„Ilanda catolică trebue să respingă cu groază „pe acei oameni, cari aii incheiat, intr’un mod „mişelesc, o alianţă cu acei atei; o alianţă pe „care Irlanda nu o poate primi".
E cu desăvârşire fals, că d-l Parnell sad alt corifeii irlandes ar fi incheiat o ast fel de a alianţă, cu „ateii" din Paris. D-l Parnell nu a vorbit cu Rochefort de căt ca un agitator naţional cu un ziarist cu vervă şi cu talent, care poate prin glasul organului său ajuta mult cau-useî cu care simpatisează. Toate epitetele dară, cu cari archiepiscopul de Dublin incărca pe Parnell şi pe tovarăşii săi, sunt gratuite şi vrednice mai mult pentru cine le dă. Iată intradevâr incă un cas, care confirma incâ odată zisa unui mare istoric, că clerul catolic nu s’a afirmat nici odată şi nică ieri ca cler naţional, când nemernicele interese şi absurdele prejudicii religioase nu admiteari aceasta.
-------- ■— I —Ml ----------------
_A_ tjisi-spre-zboba
CONFERENŢĂ A Dluî MAIORESCU
Definiţiunea.-— Deosebirea intre Definiţiune şi Descri ere.—Definiţiunea este o necesitate a minţii omeneşti.—Defin'ţiunea corectă presupune stu* * diu şi o disc plinâ a minţi—Definiţiunea prea intinsă; definiţiunea prea ingustâ; definiţiunea circului in dejinicido; definiţiunea confusâ.—Maldărul cărţilor didactice sunt năclăite de definiţiunl greşite; resultatul lor.— Conclusie.
Conţinutul unei noţiuni, nu se arată numai prin descriere; in de obşte noţiunile bine hotă-rîte, clasate din causă că sunt indestul de despicate de ştiinţă, se pot înfăţişa in cuprinsul, in individualitatea lor printr’o altă operaţiune a
dealurilor, şi minerii se mărgineau numai a rîcâi puţin suprafaţa pământului, la o adâncime de douâ trei picioare, şi a aduna fărâmăturile ce găseaU. AveaU obiceiul tutulor Orangunosilor, eu singura osebire că eraU mai murdari.
Esplicai şefului că in pământul ce aruncaU se afia aur grămadă ; el se mulţumi insă a-’mî respunde cu un ton ameninţâtor:
—	Atât mai bine pentru tine, dacă este pre cum zici. Vorbele nu trebue să fie ca vântul !
—	Să mi se dea lemne şi unelte, strigai eU, şi voiU dovedi adevârul vorbelor ce rostesc.
Intenţiunea mea era să fac un jghiab pentru a spăla pământul aurifer, precum vădusem că se urma la Melbourne de către mineri, cari nu-miaU acest aparat ingenios cu numele de Long-Tom.
îmi puseră la disposiţiune mai multe bucăţi de lemn şi unelte de silex, cu cari mâ servii spre a face un jghiab cu trei despărţiri. In fiecare zi şeful şi Lanna veniaU să vadă progresul lucrării male; şi Laua, care âml dedea neîncetat dovezi de prietinie, mâ prevestise a nu mâ prea încrede tiranului.
—	Cu toate acestea, adaose el, nu are să-ţi facă nici un reU, dacă, precum sunt sigur, vei isbuti in întreprinderea ta.
—	Şi atunci, căt timp voiU fi silit să remăn aici, ăl întrebai.
—	Din nenorocire, aceasta atârnă cu totul de la inamicul teU. Numai el singur poate comunica cu regele; el va putea, prin urmare, să raporteze despre tine tot ce-I va plăcea, şi astfel a te ţinea pentru tot de-auna aici, dacă va găsi aceasta ic interesul sâU. — AI tu niscci-va amici la Cutar ?
minţeî, ce presupune studiU şi disciplină in nuntea omului; această operaţiune este definiţiunea.
Definiţiunea in alcătuirea ei diferă cu desăvârşire de descriere, de şi se strâtae in ţinta lor, fie-care din ele tindănd a esprima conţinutul noţiunilor; ast-fel, pe când descrierea tiebue se inşire mai toate insuşirile individuale ale unei noţiuni, pe cănd ea trebue se intoarcă noţiunea pe toate feţele, şi numai printr’un complex de note caracteristice se pue conţinutul noţiunei in relief, definiţiunea intr’un chip aspru şi restrîns, printr’o formă curtă şi neelastică,'ne arată conţinutul unei noţiuni prin ge-nus proximum şi differentiae specificae. Bunioară, voind a face icoana conţinutului noţiunei patrat prin descriere, suntem nevoiţi a spune că pătratul este o figură geometrică cu patru caturi şi patru unghiuri inchise, cu laturile egale, cu laturile opuse paralele, cu unghiurile drepte, prin urmare formate de perpendicularitatea laturilor. Tot conţinutul pătratului insă se infâ-ţisează prin definiţiune intr’un chip mult mai restrâns, dând numai genus proximum şi differentiae specificae cuvenite noţiunei patrat. Definind dar pătratul vom zice că, este un paralelogram cu unghiuri drepte şi laturi egale. Şi prin această definiţiune am arătat complet dar resumat conţinutul noţiunei patrat ; figura geometrică, despre care e vorba, reese in individualitatea ei şi nu o mai putem confunda cu firea altei figuri.
Definiţiunea pe lângă că ne scoate d’asupra individualitatea noţiunei, mai deşteaptă in min-; tea noastră întregul lanţ de noţiuni din care face parte ea ca ochiu distinct. Ast-fel, in esemplul nostru când am spus genus proximum (paralelogram) al noţiunei patrat, lăsăndu’i la o parte differentiae specificae (laturi egale şi unghiuri drepte) îndată se scormoneşte in mintea noastră idea de paralelogram cu unghiuri drepte şi fără toate laturile egale (dreptunghiu); idea de paralelogram cu toate laturile egale şi fără unghiuri drepte (romb),-idea de paralelogram fără toate laturile egale, nici unghiurile drepte (rom-boid); nu numai aci se opreşte lanţul noţiunilor reinviate in mintea noastră ; noţiunea de paralelogram poate deştepta noţiunea de patrulater, noţiunea de patrulater cele-l-alte noţiuni cari alcătuesc şirul patrulaterelor, s. c. 1.
Definiţiunea, ca şi descrierea, corespunde, ba incă mai mult, la o trebuinţă de căpetenie a minţi omeneşti, acea de a inchide căt mai multe noţiuni, de a deştepta cât mai multe intr’un timp scurt şi printr’o operaţie restrînsâ.
Descrierea comparată cu definiţia dintr’un punt de vedere mai ştiinţific e mai uşoară de şi mult mai largă ; in descriere n’avem de căt se ţintuim bine insuşurib noţiune! printr’o observare migăloasă, pe cănd in definiţiune se cere cultură, se cere o clasificare a noţiunilor bine hotărîtă, se cere o disciplină riguroasă minţii noastre.
Definiţiunile corecte sunt dificile, sunt imposibile pentru creeri superficiali şi desordonaţi. S’aU definit multe noţiuni de individe cu pretenţii de autori didactici, — şi nenorocirea, pre-lejuită de ignoranţă, a făcut ca puţine definiţi-uni se fie bune, şi mai ales in limba noastră. Maldăre de cărţi didactice zac incărcate de de-finiţiuni sehidoale.
Si din capul locului trebue a spune câte fe-lurî de difiniţiuni greşite se pot face :
1° SaU se omite o parte din differentiae specificae, şi in acest cas sfera se lărgeşte şi nu ne mai infâţişează numai noţiunea pe care cine-va voeşte a o defini ;
2° SaU in diferenţa specifica se pune o notă, douâ mai mult, şi in acest cas definiţiunea are defectul de a fi prea ingustâ;
3° SaU in definiţiune se cuprind noţiuni pentru a căror definiţiune se cere tocmai noţiunea
—	Da, am pe bâtrănul Caihar.
Căt p’aici eram să pronunţ şi numele d-rei
Lamlam, dar apucai sâ’mi stăpânesc limba.
—	Caihar poate să-’ţî fie de mare folos. Nu-’ţi perde dar curagiul, chiar şi dacă guvernatorul s’ar arăta îndărătnic către tine.
După ce terminal jghiabul, âl transportară la poalele unui deal, de unde curgea un riuşor pe care âl abătui in aparatul mâU cu ajutorul unui scoc de scoarţă de arbore Preparativele mele eraU terminate; dădui de ştire guvernatorului, rugăndu’l să asiste la cea d’ântâiU incercare; el veni, insoţit de Lanna şi de curtenii săi.
Pusei atunci de umplură mai multe borcane cu pământul ce adunasem intr’un loc plin de grunji, şi’l resturnai in prima despărţitură, şi când crezul că era in deajuns spălat, abătui scocul şi prin urmare şi apa, şi lepădaî pietrişul şi ţărâna văroasă ce remăsese. Căt de mare fu bucuria mea, cănd găsii un bulgăraş de aur curat, greU de o livră şi jumătate ! L’am dat şefului care ăl apucă cu lăcomie. In urmă sperând după aceast chilipir, a da de altele nouî, indrep-tai diu nuoU capătul scocului spre jghiab, şi, cu cea mai mare ingrijire, amestecai stratul pa-măntos ce era aşternut in cele trei despărţituri. Peste căte-va minute, curmai şi aceasta a doua spâlâtură; mai remăsese incâ un rând subţire de pietricele, de desubtul cărora zăriam deja lucirea aurului.
’L resturnai binişor pe un strat intins de pământ ; din toate aceste mişcări ale mele şeful nu scăpa nici una din vedere : el văzuse, ca şi mine, reflectul metalic, şi veni şi el după mine cănd mâ indreptai spre marginea rîuleţului ca să clătesc ineă o dată preţioasa mea culegere.
niendo;
4° In fine, or, cine-va voind a defini o noţj. une se perde in cuvinte confuse, dă espresii fi. | gurate, degenerează in descriere, care in deobşte I nu are nici meritul unei bune descrieri, intre-buinţează espresii negative ;— şi nu dă hotărit nici genul proxim nici differenţele specifice, Buni-oarâ dacă am defini pătratul: un para lelogram cu unghiuri drepte, lasănd la o parte din differentiae specificae, laturi egale, definiţia, nea prin această omisiune s a lărgit, cuprindănd şi dreptunghiul, căci şi el e3te un paralelogram cu unghiuri drepte şi totu’şi nu este un patrat. Definiţiunea e prea intinsă : nu e bună.
Cato defineşte pe orator ast-fel : orator estvir bonus dicendi peritus. Noţiunea bonus este o notă prea mult care viţiazâ definiţiunea micşo-răndu’i cercul ei cuviincios ; in adevăr toţi 0ra. torii sunt viri dicendi periti dar nu toţi 1^ boni. Căti oratori n’ar merita onoarea de alvae străpunge limba de vii? Câţi oratori nu’şîv&nd daru vorbire!*) pentru bani or putere ? Şi eu ; toate acestea sunt ei mai puţin oratori ? Defini-ţiunea lui Cato e prea ingustâ coprindând numai micul număr al oratorilor ce sunt boni: e greşită.
In art. 1. Cod. Pen. se defineşte crima ast-fel: | „infracţiunea pedepsită cu muncă silnică, reclu- I siune, detenţiune si degradaţiune civică." Dacă | aceasta s’ar lua drept defiiniţiune ar fi un cir- j culus in definiendo ; in adevăr o faptă nu e criminală fiind-că se pedepseşce, ci ea se pedep-seşce fiind-că este criminală.
O definiţiune rea probează lipsa de disciplină, de lămurire a minţi celui care o dă, - cu toate acestea dacă răul ar fi numai acesta, nu am a- | vea de ce să ne plângem contra celor cari nu aU dobândit, mai la nici-o vîrstâ. desciplioa cu- | viincioasă pentru o minte luminată,— răul cel ţ mare este că cei nedisciplinaţi in minte au in mână firele culturei generaţiunei tinere, şi de la primul pas, de la prima pagină, de la prima frasă, adesea, tinerimea nu se alege de căt cu o noţiune confusâ, ciuntită, neexactă ; şi dar, tinerimea incepănd de la o vîrstă crudă, din ne-exactitate in neexactitate, din neadevăr in neadevăr, din confusie in confusie, se trezeşte, tocmai cănd e prea târziu, victima unei educaţiuni false şi a unei culturi şi mai false.
Aci* d. Maiorescu declară, că din gramada mare a cărţilor didactice, cărţi cari se pun in mâna copiilor, a luat căte-va pe intîmplate, pe cari cercetăndu-le pe a doua, a treea pagină, dacă ( nu chiar pe ăntăia, le găsi absolut greşite in de- j finiţiunele lor.
Bunioară un autor defineşte ast-fel Geografia: j „Geografia, precum indică numele chiar, este ştiinţa care ne invaţă a cunoaşte globut terestru.' Noţiunea ştiinţă este genus proximum, dar di-ferinţa specifică este greşită, de oare-ce s’a scos 1 din ea o notă însemnată, lărgindu-se ast-fel prea mult cercul definiţiuneî. In adevăr, şi geologia este o ştiinţă, şi ea, ba incă tocmai propriu vorbind, ne invaţă a cunoaşte globul terestru in- , tr’un mod analitic, plecând din miezul său pănâ . la suprafaţă, — remăind ca geografia se studieze globul terestru numai la suprafaţă-, in diferenţia specifică trebuia cuprinsă şi noţiunea „suprafaţă" ; definiţiunea nu e bună şi incepe ! eu un neadevăr trivial, pe care autorul cu puţină disciplină a minţii l’ar fi recunoscut.
Ast-fel d. Maiorescu, continuă a pune in relief păcatul unei gramatice, confusia şi copilăria unei stilistice, care la noi in ţară a răpit un ; „bene-merenti“, — nenorocirea unei psicliologil,de-dicatâ de autor „amatei sale mame" etc.
*) Nicî o alusiefia avocaţi noştri; in deobşte ei sunt viri clamandi periti.
0 fericire ! culesesem cel puţin două livre de | şuvicioare de aur!
* Şeful nu putea crede ochilor săi. Bănui vre-o '• Înşelăciune, şi mă făcu să spăl şi o altă grămadă de pământ, pe care o găsise el insu’ft Fu silit, in fine, a crede ceea ce vedea cu ochii, ; de vreme ce obţinusem acel’aşi resultat ca fi mai inaite.
Explicai atunci despotului —care incepu să se arate acum cu atât mai amabil către mine-că cantitatea de aur obţinută după fie-care spălare atârna de abondanţa stratului de unde se scotea pământul, şi ast-fel stăpânul meU se arătă atăt de mulţumit, incăt binevoi a mă primi la masa sa, care mi se păru intr’adevăr escelent&i Cu toate acestea, el nu se dejosi a’şl lua prânzul in acelaş timp cu mine, ci ordonă de mi se aduse pui, vânat, pesce, plante dios-coree, orez şi uu, o băutură foarte plăcută extrasă d’ăntr’un fel de frunze.
In seara aceea, cănd mă reintălnii cu amicul meU Lanna, care se bucura deopotrivă cu mine de succesul meU, âml zise:
— Acum ai scăpat de ori-ce pericol, pentru că eU voiU face cunoscut regelui şi totulor amicilor tăi, tot ce ai făcut. Serviciile tale suri prea preţioase incăt să rămăie nerăsplătite.
După câte-va săptămâni, vai I Lanna fu trimis la Cutar, ca să ducă regelui aur. ’L insăţ* cinasem să caute pe Lamlam şi să-i dea o sen- j soare, pe care speram că va* isbuti să-o ce_ teascâ. Avui dar mâhnirea de a vedea plecări : pe unicul meU amic, şi eU, in loc de a-’l ins0)1 precum aş fi dorit, trebuii să remâiU singur 1» , Uarata.
(Va urma).

www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LlLERL
Din asemenea cărţi cari resar şi se inmul-tesc ca buriana rea, clin acest maldăr de lucrări didactice, se vede lămurit ce valvîrtej de diflni-ţiunî se dad pentru minţile fragede, definiţiunî, carî or că sunt prea intinse, or că sunt prea injuste, or in cele mai multe caşuri sunt con-
fuse.
Tristul resultat a acestor lucrări nechibzuite si năclăite de erori, este stîrpirea putere! de a percepe, este lăngezirea dreptei raţiuni, este neadevărul care se întinde, se lăţeşte şi asflc-siază societatea noastră. Cuvintele nu mai aii înţelesul hotărît şi discuţiile oneste sunt zădărnicite. In acest haos de neadevăr, de nehotărîre a noţiunilor, şireţii esploatănd ignoranţa şi con-fusia°se ridică şi domină. Dar dacă stăvilarile adevărului s’au rupt şi neadevărul ne-a inundat, totu’si nădejdea de o stare mai bună nu trebue să piară. Adevărul creşte incet dar temeinic, creste incet dar se ridică sus, creşte incet dar temeinic. Neadevărul se ridică repede ca bălăriile, adevărul se inalţă incet ca ştăjarul, şi nu se poate sgudui aşa de uşor, nu poate peri.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa din 14 Februare 1881.
Senatul. —D. Voinov roagă pe d. prezident al maturului corp să mijlocească ca lagea comunală care stă de doi ani de zile la comitetul delegaţilor, să fie pusă odată la ordinea ziliî. D. prezident răspunde că guvernul a retras acel nroect de lege ca să-l studieze din noii.
■	-x-
Se votează indigenatul d-lui Vasile Ghejan.
-x-	■
După ce d. Ap. Grăjdănescu stărue să sc dea o mai repede soluţiune proiectului de lege sanitar, acuzând pentru intărziere boala d-lui ministru de interne, boală care ,,1’ar putea ţine pănă la Paşte", şi după ce se ofensează de cuvăntul "omnisciinţă" cu care ’l gratifică d. ministru de externe, Senatul trece in secţiuni.
Camera.-Se recomandă comitetului delegaţilor petiţia corpului didactic din 'Rîmnicu-Văkii, Tărgu-Jiulul, Craiovaşi Galaţi prin care aderă la întâmpinarea confraţilor lor din capitală.
-X-
Se admite urgenţa asupra unei petiţiuni a d-lui Traian Teodorescu, prin care arată că a inventat un bâtei sub-marin şi cere săi-1 construiască Statul.
-x-
Sunt mai multe interpelări la ordinea ziliî, dar miniştri cari ar trebui să răspundă lipsesc.
‘	-X-
D. N. Ionescu anunţă o interpelare al cărei obiect este respectarea legii pentru imormăntă-rile civile in oraşul Iaşi.
-x-
Se acordă calitatea de cetăţean rornăn d-lor Grancea Nicolae, medic, loan Nenici, George Pruncu şi dr. Al. Caragiani. — Se respinge cererile d-lor Beri Iuster şi Melich Segaler pentru a dobândi cetăţenia română, de oare-ce numiţii nu însuşesc condiţiile cerute de Constituţiune.
__X—
Se alege comisia care să ia socotelile statului. După chip şi asemănare : Pană Buescu, R. Pătărlăgeanu, C. T. Grigorescu, Serurie.
Al cincilea membru se alege azi.
INSERŢIUNI ŞI RECLAME
Bucuresci, in VI Februare 1881. Domnule Ministru,
In ziua de 8 Ianuarie a. c., pe când dv. mergând cu trenul de seara la Iaşi, v’aţ oprit momentan la gara Roman, am avut şi eti onoare ca totdeuna se viu la gara să mă presentez dv. şi să vă felicitez pentru anul noii, şi c. 1. Tot o dată profitând de acea ocasiune, am vrut să vă cer, faţă şi cu alte persoane şi autorităţile din Roman, câte va explicaţiuni asupra unor acte turceşti din parte d-v. ca ministru, vis-a-vis de mine, considerat nu ca prietin vechid ce am fost al dv.. ci ca proprietar şi om privat Mă explic: arn fost persecutat intri un mod jesuitico-hoţesc din partea megieşului med onor. deputat vasluianu P. P. Carp, * pentru ca să poată el pune măna, prin mijloace violente, sorind că Prin cele legale n’ar fi putut reuşi, pe o părticică de pământ, ce am stăpînito totdeauna in virtutea documentelor moşiei mele, şi pe care părticică pretinde d-sa că ar fi cumpărato de la Stat ca avere monastirească. Insă d-sa ştie foarto bine că aceea părticică, denumită „Schitul de Cetate mică", cu chilieleşi teritoriul ei de jur im-Pi'ejur, fâcănd parte integranta a moşiei inele Dagăţa, nu era cuprinsă in publicaţia de la 1873, relativa la o Hliză, de 8 falce pămănt nelocuit, denumită tot Cetate mieă, atărnătoare insă de Comuna Gărbescii, din Jud. Vasluid. El a sciut incă că publicaţie din 1873 a prefăcut —o in alta publicaţie de 10' fălci, in care se cuprinde şi Schitul Cetate mică cu chiliele şi teritoriul lor, cănd in anul 1875 a fost ministru de Culte, pe temeiul unei constatare judeţiene din partea comitetului permanent din Vaslui, ce negreşit d-sa a provocat şi dirijat’o ca om abil şi interesat de a poseda Schitul istoric şi posiţiunea pitorescă de la Cetatea-Mică. Ear dovadă este : că d-sa ne pu-
tând ca ministru a fi şi cumpărător direct a interpus pe un Anton Naurn ca să cumpere acea Hliza, după publicaţia din 1875, şi in fine a cumpărato d-sa de la acest Anton Naum pe numele său propriu, cu scopul nu de a spori averea să cu o Hliză de 8 sad 10 fălci loc dar de a poseda Schitul cu chiliele şi teritoriul lor ca situaţie istorică, prin or ce mijloc, afară numai de cele legale. Şi fiind că tertipurile d-iui P. P. Carp, trase din timpurile memorabile ale vatajei-lor şi Ciocoilor nu a reuşit a-mi răpi stăpânirea acelei părticică de pământ, dv. ca ministru constituţional, care faceţi curte acelui onor. deputat, pentru a căpăta prin el căţî-va nuoi preseliţi politici din Iaşi in partidul dv., v’aţi pus cu totul la disposiţia d-sale in contra mea, atăl in chestiunea terenului de mat sus, cât şi pentru alte şicanuri murdare şi surprinzătoare cc d-sa (P. P. Carp) a inventat şi inventează in toate zilele in contra mea. In căt dv. aţi impins abusulile-galitâţei şi arbitrarului pănă a ordona Prefectului de Roman 1 a v5 respunde telegrafic cum a putut el tolera să se ampieteaze juridicţiunei prefectului de Vaslui in conflictul dintre mine şi d-1 P. P. Carp; care ordin a fost provocat de cel din urmă sub un pretext falş înadins : că sub prefectul local din judeţul Roman ar fi alungat pe un pădiuar al d-sale ce era rânduit a ocupa părticica aceea de pământ. Al 2) a recunoaşte d-lui P. P. Carp drepturile de proprietate asupra acelei părticele de păment. Al 3) a restabili pretinsul stătu quo teritorial aşa precum l’a regulat d-1 Prefect de Vaslui, sati mai bine spus, d-1 P. P. Carp, omnipotentul deputat al Vasluiului, care restabilirea faimosului statu-quo in caşul de faţa, şi care statu-quo nici n’a existat pănă acuma, nu va să zică alt ceva de căt a se considera ca deslipită acea părticică de păment din trupul Dagăţel, proprie tăţe! mele, din jud. Roman, şi ca alipită la moşia şi Comuna Ţibaneşti, proprietate a d-lui P. P. Carp, din jud. Vasluid, fără de nici o lege specială a corpurilor legiuitoare, de căt prin o iradea ministerială a dv. Al 4) a se restitui imediat, fără de a se intreba cum şi de ce, patru vite cornute unui pădurar al d-lui P. P. Carp, care earăşi inventează nuoi scandaluri in contra mea : că s’ar fi calcat proprietatea sa şi s’ar fi smuls din mă-nele pădurarului său, ziua mare, cu puşti şi cio-mage, prin concursul autorităţilor comunale din Dagăţa şi a slujbaşilor mei acele 4 vite cornute inchizănduse la ocolul Primăriei, pe cănd chiar după cum aţi fost informat prin raporturile d-lui Prefect de Roman, ele a fost prinse in mlada pădure! mele de către păzitorii moşiei inele, fără de nici un alt concurs, şi ad fost conduse la ocolul primăriei, conform legeî de poliţie rurală. Al 5) a se cerceta şi a so trimite lista de numele funcţionarilor şi slujbaşilor comunali din Dagăţa, cari ar fi participat la pretinsa secu-estrarea vitelor, spre a se lua in contra lor cuvenitele măsure.
Amintindu-vă atuncea la gara Roman faptele şi actele d-v. de mai sus, pe cari insă v’aţi făcut că nu le cunoşteţî, am mai adăugat că chiar de le-aţi fi uitat, d-1 Prefect de Roman, fiind faţă acolo, nu putea să tăgăduiască despre realitatea lucrurilor mai ales, că d-sa v’a informat prin raporturile sale, că nici vre.un pădurar al d-lul Carp nu s’a alungat de către suprefecţii d-sale, nici proprietatea d-lui ’P. Carp nu s’a călcat, nici vitele nu s’ad smuls prin concursul funcţionarilor comunali din Dagăţa etc., precum nu putea sâTăgăduiască d-1 Prefect, că chiar după toate lămuririle ce ve-a dat asupra unor fapte inventate de d-1 P. Carp, sau deghisate de tot, d-v. l’aţi somat pe densul a se conforma strict cu ordinele d-v: aceea ce a şi făcut: prin eliberarea violentă afvitelor, in dispreţul legeî poliţiei rurale, prin transmiterea ordinelor către subalternii d-sale de a se considera acea părticică de pământ ca proprietatea d-lui P. Carp, etc., cu toate că eu in ciuda ordinelor d-v. Carpo-minis-teriale o stăpânesc şi astă-zî, respingând in mai multe rânduri forţa prin forţă, ipănă ce va plăcea d-lui P. Carp de a căpâta o sentinţă judecătorească ca să mâ scoată din stăpânire.
Aceste toate explicaţiuni vi le-am dat cu voce mare, d-le ministru, atuncea la gara Roman, inaintea onor. public, indignat fiind de atâta impudenţă din partea d-v, că nu mâ inţelegeaţi. Ear d-v sciţ bine, că la desminţi-rea ce mi-aţi opus : că nimica nu e adevârat, de şi nu vă credeţi dator a da nimănui cont de actele d-v. ca ministru, v’am prevenit că voită reveni la timp oportun, spre a proba lu-mei cine din noi doi spune neadevăruri; adecă cine este impostorul. Dacă am intărziat insă atăta timp, de la 3 |Ianuare şi până astă-zî, a mă ţine de cuvântul, dat inaintea onor. public de Roman, causa sunteţi tot d-v., fiind-că, spre a mă pune in imposibilitate de a da probe despre zisele mele, aţi ordonat d-lui Prefect de Roman, lucru ce este positiv [pentru mine astă-zî, ca nu cum-va să’nai eliberează o copie despre toate lucrările oficiale in această privinţă; şi eată pentru ce este lucru positiv : fiind-că după ce am roclamat la 7 ale curentei inaintea d-v. in contra refusului d-lui Prefect de Roman, d-v. prin d-1 Director v’aţi făcut că veţi cere lămuriri de la acel Prefect, ear astă-zi 12 Februare d-1 director mi-a răspuns că d-1 Prefect de Roman a fost aicea zilele trecute, şi intrebat fiind despre motivele refusului şeii, a dat lămuriri satisfăcătoare despre purtarea sa corectă — care va se zică, că acel refus corect este ceva impus de d-v. Insă graţie altor mijlociri şi prietinilor mei din Roman, am putut căpăta toate copiele in chestiune, dacă nu oficiale, dar cu totul i-
dentice ; căci fără de ele nu m’aşi fi expus a brava prin publicitate consecinţele rele ce ar fi putut resulta pentru mine. Parte din aceste copii se vor publica o dată cu aceasta, ear parte, dacă ar mai cere trebuinţa, mai ales in cât priveşte manevrele d-lui Petrachi Carp, deputat, spoliator bisericesc al schitului Cetate mică, şi maestro-tripotor in materia criminalistică.
Dr. Ph. A. Sakellarios.
Domnule sub-prefect,
D-1 proprietar al acestei moşiei Oral mau denunţat că din biserica ce este pe moşia d-sale numita Cetate mică teritoriul acestei comune sad sustras toate obiectile şi lucrurile sfinte de un neamţ servitor a d-lui Carp proprietara moşiei Zibăneştî ce vine alăturea cu a d-sale, in-preunâ cu un călugăr ce era îngrijitor la acea biserică, numit Veniamin Iliescu.
Neam transportat la faţa locului şi cercetând cazul am constatat: că in zioa de 15 a coren-tei a venit la biserica acel neamţ insoţit de d. Ion Motaş, primara comunei Zibăneştî, judeţul Vaslui şi numitul călugăr, au descuiat biserica şi ad luat din lăuntru toate argintăriele, vesmintele, cărţile, luminările, şi tot ce aparţinea unei biserice, golind’o completamente — şi apoi acel neamţ puind lacăte pe uşa bisericei, a luat cu sine cheea, ear obiectele puindu-le in nişte harabale a d-lui proprietar de Zibăneştî P. Carp, lead dus la biserica din Zibăneştî. D. sub-prefect, acel neamţ se titlueşto dc Pristav pădure! d-lui proprietar de Zibăneştî P. Carp — biserica este pe teritoriul acestei comune de veacuri, s’a întreţinut şi intreţine de proprietatea acestei moşiei şi nu înţeleg cu ce drept s’a putut desbrăca de aveie de acei indivizi, şi de atunci numai funcţionează biserica.
Vă supun in cunoscinţa aceste şi respectuos vă rog prin locul cel competent să regulaţi a se inapoia obiectele răpite bisericei care-î aparţin. Ear căt priveşte pentru fapt, dv. veţi bine voi a ’ml da deslegare de urmare.
Bine voiţi, vă rog, a primi incredinţarea con-sideraţiunei mele.
(isc) Primar N. Theodorescu (isc) Secr. P. C. Drăgănescu
Copie de po telegrama ministrului de Interne din 28 Noembre 1880 către prefetu din Rom ni.
Respundeţi’mî imediat cum aţi tolerat la ad-ministraţiunea din judeţul dv. să se ampieteze asupra competinţei prefectului din Vaslui in conflictul dintre d. Petru Carp şi doctoral Sakellarios.
(isc) A. Teriachiu.
Copie de pe răspunsul dat de d-1 Prefect.
Respuns notei dv. telegrafice :
Atât schitul căt şi chiliele atârnate de acel schit unde s’a petrceut caşul care a provocat conflictul intre d-nii Petru Carp şi doctorul Sakellarios, au fost tot deauna si sunt si astăzi considerate că făcend parte din teritorul judeţului Roman, şi prin urmare sunt supuse auto-rităţei acestui judeţ. Dacă insă prin faptul văn-zărei către d. P. Carp a locului unde sunt situate schitul şi chiliele trebue a se considera acel loc ca trecut in teritoriul judeţului Vaslui, aceasta nu ni s’a făcut cunoscut. Sunt acte cari dovedesc că locul in chestiune atârnă de autoritatea judeţului Roman. Dacă doriţi a le cu-cunoaşte sum gata a vă le comunica.
Respectuos vă salut.
1880 Noembre 28.
Copie de pe No. 17,055 dech. 11 ordinului d-lui prefect Roman către d. sub-prefectdin Şiretul de sus.
Spre răspuns la raporul dV No. 5884 vă invit se disposaţi ca vitele in chestiune să fie imediat predate in primire proprietarului lor.
To o data veţi ordona primarului de Dagăţa-ca pe viitor să se mărginească cu administra ţia numai in cireomscripţia acelei comunei, fiind că terenul proprietate a d-lui Carp nu aparţine de acest judeţ.
(isc) P. Josan.
NOT1TE LITERARE
Convorbiri literare. (An. XIV), No. 11 are
sumarul următor :
Scrisoarea ântâia, de M. Eminescu. — Corespondenţa dintre V. Alecsandri şi Ion Ghica (VII). — Curiosul nepriceput, trad. din spanioleşte de S. G. Vârgolici. Studie filologice de V. M. Burlă. Amintiri din teatre, (Scrisoarea a doua), de Luca. Ştiinţe şi Arte ; România Viitoare, notiţe critice de M —r. Lac-Oglindâ ; In deşert...; Aş vra..., poe-sii de Veronica Micle. Amintiri; O melodie; La Venus de Millo, poesii de N. Volenti. Bibliografie. Corespondenţă. Prelecţiunî populare.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
— 27 Februare — 9 ore dim. —
Constantinopol, 27 Februare. j D. Goeschen, ambasadorul Engliterii, a cinai j a-seară la palat. — Poarta, răspunzând notelor j separate ale ambasadorilor, le va comunică pro-| cedura ce urmează pentru negoţierile relative la j afacerea grecească; ea e supusă acum sancţi-\ unii sultanului:
\ Statele majore ale corpurilor de armată din 4 Adrianopol, din Salonic, din Kossovo, din Larisa $ şi din Ianina pleacă azi din Constantinopol la 1 destinaţia lor. Poarta, in vederea executării păr-
ţilor diu tractatul de Berlin relative la această afacere, are intenţia să promulge regulamentul pentru provinciile Turciei din Europa, care fusese decretat in 1880 de către comisia europeană in conformitate cu art. 23 al tractatului de Berlin.
Atena, 27 Februare.
Toţi reprezentanţii Puterilor, intr’o visitâ ce făcură d-lui Comunduros, i-au comunicat că Poarta nu va face nici un demers ostil contra Greciei şi i-au recomandat să păziască aceeaş atitudine faţa de Turcia. D. Comunduros a răspuns că Grecia se va conforma dorinţelor esprimate de Puteri pe timpul negoţierilor ce se vor deschide la Constantinopol, având speranţa că Europa va determina in curând modul de executare al ho-tărîrilor conferinţa din Berlin.
Paris, 27 Februare.
Printr’o circulară adresată tuturor prefecţilor litoralului, ministrul de interne ăi invită să se opună la îmbarcarea de arme şi muniţiuni. Mai multe corăbii încărcate cu muniţiuni şi arme destinate pentru Grecia aii fost impiedicato de a pleca din Marsilia, din Dunkerque şi din mai multe alte porturi.
Marea sărbătoare organizată in onoarea lui Victor Hugo pentru al 80-lea an al vieţii sale a fost splendidă. Numeroase deputaţiuni din Paris şi din departamente s’ad dus să salute pe Victor Hugo.
(Havas)
BIBLIOGRAFIE
A. esit de sub tipar curs elementar de
LITERATURA
de I. Manliu
Acest curs de 558 de pagine, cuprinde aproape întreaga materia indicată in programa oficială a cursului secundar, precum : Noţiuni de logica, Stilistica, Retorica. Alfabetul şi ortografia cirilică şi o colecţiune de bucăţi şi fragmente din scrie-torii secolului al XVI, XVII, XVIII XIX. Preţul 5 lei noi. De vânzare la librăria Socec şi alte librării din capitală.
In curând va apare Partea I-a din
CURSUL DE FORTIFICAŢIE PASAGERA
oi mat 8° inlr’un volum cu Atlas de 20 Planşe mari de Căpitan Crâiniceanu.
Preţul 7 lei pentru subscripţie. Subscripţiile se pot face trămiţănd costul la autor, la Statul Major de geniti din Bucuresci.
15— MANIOEA
Strada Arma§u No. 8.
Dă consultaţii gratuite fie-care zi de la	d. a.
pentru boa le de copii şi femei.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
1. M. FERMG & FRAŢII BENZAL
--------
CURSUL BUCURESCI.
Pe <^iua de IO Februarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 7„ Oblig, de Stat Convertite. . ii o/0	#	Căilor ferate Romane
8 "/o Domeniale................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fondare rurale	.	.
7	»/0	»	» urbane.	.
8	a/B Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil, 20 1.)
5 % Renta română...............
Acţiuni Dacia..............Nuoi
*» Romania....................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig,	de Stat	.	.
Rentă ...............
Căilor	ferate .	.	.
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur .	.	.
Bilete de Bancă.................
Rubla hârtie....................
Florini.........................
Lose otomane....................
CURSUL DIN VIENA
26 Februarie
Napoleonul
Ducatul.........................
Lose Otomane....................
Rubla hârtie....................
Comp.	Vend.
92	93
93	94
104	105
200	205
101 >/8	102 */,
96	96 V,
102	103
27	28
81	82
350	400
80	85
570	575
V.	arg-.
'U	aur.
12 %	
V.	aur.
l 7»	i 7o
1 V.	1
2 14	2 15
45	50
932	931
5 53	5 53
22 %	22 V,
122 7s	123
CURSUL DIN BERLIN
26 Februarie
Oblig, căile ferate române . Acţiunile »	»	.
Priorităţi	• »	»	.
Oppenlieim................
Ruble hârtie.............
Oblig, noi...............
Lose otomane.............
CURSUL DIN PARIS
26 Februarie
Renta Romană.............
Lose otomane..............
SCHIMBUL
16 Februarie
Paris (3 luni)............
» la vedere ............
Londra (3 luni)...........
» la vedere ....
Berlin (3 luni)...........
» la vedere.............
Vieua la vedere...........
100 60
02 */.
110 10 213 30 93 60
82	82
50	52
99	40
100	25 25 25
25/46',
123	•/,
124
215
2L6
Adrese pentru telegrame FERMO B£NZAL.
www.dacoromanica.ro
Maşinele de cusut platibile in căşturî septama,riale


ROMANIA
irawrjîr;
I -J J B	i"iiiipBgl«
ssxrnRE. - •^ssssK^ys****^^	•	'	-•- —-

Grarnnţie pe 3 ani
CEL MAI MARE
DEPOU DEMâSINE DE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - platibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucurescî, Strada Salari ‘Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lăngă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la domiciliu
t7j
Carte de învăţătură in
limba română şi in t6te limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. ctc.
O
e*
M
r*
g
4
H<
®
CD
*n
ci
Ş3<
B
s
Capsule Matiiey-Caylus
cu înveliş subţire de gluten
Preparate ie daetorat CE.IHL — PrvsiloS ^2<jo»{y©»
« Capsulei* Matbey-Caylue, cu Essenja de Sania! asociata ^	7
» lor possed uă eficacitate incontestabilă ji sunt întrebuinţate -a , mar/ succes pentru a vindeca repede scurgenle mvechm » Bleanorrbogit, Gonnorlie», Blennorrbe», Leucorrhe», CyştlU, Urein » rita, Cotorulşi cele-alte B<f!e oh Beşicel5i l<5te atecj.unile « ^
. Mulţumită invgliştilui lor subţire de gluten, care e f<Srtc • sulele Matbey-Cajlua se pot mistui de	I
. nu obosesc nicî-ua-data stomachul.» (Gueitt deo	7.1 cL-Jl.
A so lua 9-12 capsule pe Fie-car» flacon meoctt ** «*
^'' A ** suferi ”*d*e contra-faceri ji a ce re, ca gorunţie f* capsule Mathey- Caylu* Marca de fabrica (depusa) c» eemuitara CE*
C-nia si MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN fi C-aia, 14. STRADA RAC»®-
Deposit in Bucurescî la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguiştî şi la D-nu Risdorfer, farmacist.
iggfgg^ De închiriat
Hotelul Nemţoaica din colţu stradelor Bibescu-Vodă şi Poetului sub Mitropolie* cârciuma de "la Sf. Georgel881 sau de acum cu a-
rSSafi?oTiSf»u#»«».ul proprie!» in te ,1,.
Campini, No. 144.	Gr‘ Caraaaş.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
XVI ag-asinul de Blănării sub firma.
L A URSI) L AI jB
S’-A. MUTAT *3M
Strada Lipscani, ianga Joanid bacanui
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Maivşoane, Booftle, Căciuli, Cojoaco, ctc. etc.
Precum si tot felul de piei nelucrate, cu preţurile f6rte moderate
BRUDER SPITZER.
CU MALAGA
de fiRiMAULT & C’% Pharm&ciştî la Paris
Acestu vinu conţine Quinquina care est" toniculti cehi mai puternică ală materiei medicale, şi phos-phatulu de ferii, regeneratorulă forţoloră sfârşite a-le sângelui insărăcită. Elă este întrebuinţată cu succesă contra Coloriloru palide, irregularimei men-struuţiunel, lipsei poftei de mâncare şi a dureriloru de stomachu la cari damele smntu adessea supuse.
Deposit,u în principalei® jiSuMflBMMJlî'
PiLULES DiGESTtlIES DE PftHCREftŢtnE
!	de DEFRESKE
PHAHMACIAN DB CLAS3a1>* EX-INTKHN AL SPITALEDOIt DIN PaBIS
• .Jmi„ .«.talele din Paris, este cel mai ţ uu-mic digeslif con». Pancreatina. admua P	face assmiiLbile nu numai carnea,
,-ui. Ea poaaeda PŢ°P£‘«#» „n.a amidonul si lecuiri Se poate dara <Jice ci l„ra inc a torpuriegra « Pa eme de pancreaiin> tara agiulorul stomachtSqj. «lunrBtele, ori cari ar l P • r , ra.,unca st.u }{„*» de suc gastric, din inflain. V.r mtolerencia a imenic^^^^^^mesnnelor Pilulele de Panere,J,
ÂlfiurDeTrUnevordamfoi dauna Raliatei, cel. »«. fericite; elle .unt preafe,
* * ®	. _ _    .1 '-.rfllnr AffPCll'.ini
iui ueiresue vui uau-w -îe medici io cortra urmetcareicr affect.ani
degust de alimente	n-Thea
^suunl'	p'vseuteri»
’jmflatura stomachului	Gasirita
iLuolencla dupe munc.ro a. verse,urile car insoc.e.e msarcin,
ppis cassa SBHAUlT ac e stru Vivienns si io princicalc Pliaraiacfi
Bastralgii, t’lceratiuni oancerd' Băle de ficat. Slăbiră
De inchiriat o casa mot)ilată şi nemoMata
cu dependinţele ei
Strada Verde No. 14, peste drum de consulatul frances. ;
ANUNCiU
MAGAZINUL DE PANZARiE
D1MITK1E LAZARESCU
IN COLT -72, STRADA. LIPSCANI, 72-IN COLT
Bine asortat cu diferite Olanele,, precum Uomburg Bilfeld, Olazăru, Creas, MadapoTam Şifon Calico, birting şi pmza pentru cearceafuri de 2‘A şi 3 Coţi lăţime Percalur; Mel.no Tulnan pînză transperante cu şi fără bordulă şi pentiuimn-dire pifhieturî cu şt fără păr Oksforturî anghina de perna, Cămăşi de damă şi bărbaţi, pantaloni Garnizoane, fuste, Ca-note Ciorapi. Batiste, cravate, gulere, Manjete, Corsete, Greţăne L flori Plăpumi de lină, Flanele supţirl şi grosc, Caşneuri de Mataşe, Unbrele de pice, platei brodate, Mare depoii de Mese si şervete si garnite de 6 si 12 persone, galoşi de damă, bărbat! şi copii, şi şoşoni de iarnă şi alte articole cu preţuri
moderato.	,
Onor. Trib. Ilfov sccţ. III a fixat ca in ziua do 21 Februâre a. c. să vândă cu iicitaţiune publică următoarele imobile ale repausatului
Ilie Jecu;	oi -i m m
I.	Proprietatea din strada Viitorul, suburbia Popa-Llnţu INo, 19,
având o Întindere mare de loc cu doue faţade, mai multe camere de locuinţă, povarnă de racbiii, grajd şi şopron.	u
II.	Proprietatea din acea.şî stradă No. 21, avend mai multe camere de locuit, grajd pentru cal, şopron şi magazie,
IU.	Hanul din strada Salcâmilor şi Viitorul, compus dm prăvălia de la colt cu dependinţile el, şi alte 35 camere in curte şi la strada.
IV.	Proprietatea din Calea Moşi No. 246 (numit dulapul de la IO mese) avend o întindere mare deloc cu grădină, prăvălia deja pod cu dependinţele eî, alte dependinţe in curte noul şt alte mai multe
construcţiuDÎ.	„	¥
V. Proprietatea din Calea Şerban-Vodă No 178, compusadin mai multe camere de locuit in faţa podului şi in curte, grădină, puţ in curte ctc.
Moştenitori zisului decedat inc.unoştiinţează prin aceasta pe amatorii ele a cuinpera aceste imobile ase presenta negreşit in aretata zi de 21 Februâre, de oare-ee s’a luat disposiţiune ca toate aceste imobile să se vândă cu orî-ce preţ ar resulta la Iicitaţiune. -
Bucurescî, Februâre 1881
MERSUL TRENURILOR
PE LUt-TXTILU;	w
DTICTIKESCI“BAKB08I“K0MAN, BUCUBESCI-YEB(jlOROYA, BABB0^1-(jALAţI
'—	1	^ y n.Bucuresci-Vărciorova
81 TECUCIU-BARLAD
Bncuresci-Bartioşi-Roirian
Roman-Barlioşi-Bucnresci
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
10
18
31
40
60
71
77
94
173
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395.
412
423
444
467
BUCURESCÎ Rest. p.
Chitila Restaur.
Buftea
Perişu
Crivina
. T, Sos. Ploesci Res. pţec_
Valea Călugăresc». Albeşti
Mizil Restaur. Ulmeni M on te or u
vv „ , Sos. Buzeu liest. p>jeCr
Ciliboa Restaur. Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila R'îsta.ţjj’Jţ)
,	■ „	, Sos.
Bărboşi Rest. pţeCi.
Serbeşti
Preval
llanu Conaclii Iveşti
- „	* Sos.
Tecuci Rest. pţcc,,
Mărăşeşti
Pufeşti
Ajud Restaurant S ascut Racaciune Valea Seacă
Bacau Rest- pţec Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Aretarea Trennrilor
Tr. ac.
J_ Ore M.
Tren de pers.
T. mixt 11
Ore M. Ore M.
p. m.
9 35
9	52 10 03
10	34
10	59
11	09
11	24 11 33 11 57
12 42 12 48
a.m. I 7 40
7	59
8	43] 8 36
8	54
9	25 9 50
10 09 10 22
10	59
11	32
11	42
12	00 12 20 12 52
1	25
2	06
2	37
3	10
3	25
4	00 p. m
0i e M.
8 10
8	15
9	15 a.m.
a. m. 9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15 1! 40
12	20 12 46
10 34 13 42 00 12 48 4 25 p.m.
a.m 8 00 8 45 a.m
Barbo şî-Galaţi
I Kilom.
da la iBarboşi
19
STAŢIUNI
Tren accelerat
BAROSI Rest. GAl-Af I Rest.
P.
S.
Arătarea Trenurilor
601
Orc M.
a. m
1	45
2	20 a. m.
603
OreM,
Tren de pers
605
Ore M.
a. m. 4 00 4 35 a. m.
607
Oro M
p. m. p. m 4 10 7 25 4 45 8 00 p- m.! p. m
Kilom de la Roman
STAŢIUNI
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
189
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
ROMAN Rest. Plec-Galbeni
v r-,	, Sos.
Bacau Rest. pjeCj
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Ajud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Rest.pjec Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.pjec. Brăila Rest. Sos'
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.
□r
0-eM.
Trec de pers. T.mixt 6 8 12
Ore M
Plec.
Restaur
Muftiu Janca Faurel
Cilibia Restaur.
„ v „ , Sos. Buzeu Rest, pjec_
Monteor Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Câlugărescă. „	,	, Sos.
Ploeşci Rest.pjec
Crivina Perişu Buftea
Chitila Restaurant 467 î BUCURESCÎ Rest. S.
p.m 8 10
9 06 9 11
10 09
10	30
11	09 11 33
11	41
12	05
Ore M, OreM.
3 00
4 15 4 21
. m 1 10
1	45
2	00
2	38
3	15
3	48
4	21
p. m. 12 10 12 45 1 17
1 27
1	45
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 p.m
Kilom.
de la Bucur.
STAŢIUNI
Arotarea Trennrilor
Tr, Ac. 3
Ore M.
Tren mixt
17
Ore M.
6 21 6
p.m
7	50
8	35 p.m
6	58
7	13 7 25
a.m.
51 7 03 7 20
7	45
8	19 8 36
8	59
9	15 9 30
p.m
Galatl-Barboşi
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea Trenurilor
Tren accelerat
602
Ore. M.
19
GALAŢI Rest. BABBOŞ1 Rest
P.
S.
a.m. 12 25 1 00 a. m
604 Ore M.
a. m.
2	50
3	25 a m.
Tren de pers.
606 0re M.
a.m.
8	25
9	00 a.m.
608
Ore M
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
279
286
299
310
325
335
345
364
382
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila Restaurant
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur.
Găeştî
Leordeni
Goleşti
Piteşti Rest.
Costeştî
Stolnici
Corbu
Potcăva
Sos.
Plec.
Slatina Rest.
Peatra Balş Peleştî Cârcea
Craiova Rest. p^
Isalniţa
Coţofenî
Răcarî
Fiii aşi
Butoeştî
S trebuia
Timnea
Prunişor
Palota
T-Saverin R. VARCIOROVA Sos.
a.m.
8 15 8 31
8	52
9	12
9	34 10 04 10 27
10	48
10	59
11	14
11	45
12	09 12 25 12 45
1 13 1 18
1	47
2	10 2 34 2 45
2	55
3	10
3	59
4	29
5 14 5 49
5	54
6	15 p.m
Ore M. Ore 1
p. m.
4	45
5	05 5 31
5	56
6	34
7	18
7	47
8	11 8 25
p.m
m.
3 3C
3	47
4	01 4 4 4
5 43 5 59 G 7 7
20
00
20 00 p. m.
Tecuci u-B a r 1 a d
Kilom. de la Tecuci
p.m. 12 25 1 00] p. m.
STAŢIUNI
TECUC1U Re®taur. Plec.
Berbeci GbidigenI Tuto va
Arătarea Trenurilor
16 29 36
51 i BERLAD Restaur. Sos.
Tipografia Ştefan Mihâelscu strada Coxaci, No. 14.
	Trenuri mixt	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
	a.m.	p. m.
	5 50	5 35
	6 23	6 11
	6 51	6 43
	7 08	7 03
	7 35	7 30
	a.m.	p.m.
Y ârciorova-Bucuresci
Kilom
de la Văreior
STAŢIUNI
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.
Ore M.
Tren mixt
18
Ore M.
10
Ore M.
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
333
345
358
372
382
VARCIOROVA plec.
Sos. Plec.
T.-Severin R.
Sos.
Plec.
Palota Prunişor Timnea Strehaia Butoeştî Piliaş *
Răcarî Coţofenî Isalniţa
Craiova Rest.
Cârcea Peleştî Balş Peatra
Slatina Rest. p°|'
Potcdva
Corbu
Stolnici
Costeştî
Piteşti Rest. ^
Goleşti
Leor'rlenî
Găeştî
Titu Restaur. Gherghanî Ciocăneşti Chitila Restaurant
BUCURESCÎ R. Sos.
a, m 11 00 11 21
11	25
12	01
12 44 1 15
1	5
2	12
2	24 2 86
3	01 3 24 3 50
3	55
4	26
4
5 5 5
a. m.
6 15
6	55
7	15
7	58
8	14 8 28
8	5t
9	07 9 29 9 39
9	55
10	07
10	20 a. m
47 03 27 57 6 12 6 26
6	48
7	13
7	46
8	05 8 25
8	46
9	00 p.m
a. m.
7 40
7	55
8	19
8	50
9
10	01
10 22
10	46
11	00 a.m.
Bârlad-Tecuciu
de la Bârlad
15
22
35
51
STAŢIUNI
Aretarea Trenurilor^ Trenuri mirtJ
BERLAD Restaur. Plec.
Tutova
GbidigenI
Berbeci
TECUCiU Restaur. Sos
www.dacoromanica.ro
-A.:p-A_:r,:e est toate zilele
In Romania
In Paris:
In Viena:
In Londra:
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
La administrafiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî Ziarului din judeţe.
La SocMe ITavas, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfnrt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
AisroisrcirrRiivB:	5
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani/
Reclame pe pagina IlI-a............... j Leu.
»	»	»	Il-a .-'H . . .	2 »'-s*.
Epistole nefrancate se refuşă Articolii nepublicaţî nu se inapofeă.
Pentru rubrica: Inserţii *şi reclame, redaotiuaea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOTJ
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 leî. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Paris, 26 Februare.
împărtăşirile lui „Standard/1 privitoare la o scenă violentă, ce ar fi avut loc intre beiul de Tunis şi consulul fiances Roustan, sunt cu desăvârşire false. Ultima convorbire a beiului cu consulul Roustan n’a avut nici de cum un caracter agitat. Veştile alarmâtoare, colportate de „Standard", precum şi altele de aceeaşi natură, n’ah de scop de căt mistificarea opiniunel publice englese asupra adeveratulul rol ce joacă Francia in Tunis.
Londra, 26 Februare.
Camera Comunelor. — Marchisul de Hartington declară, că nu ştie cu desăvârşire nimic despre o promisiune ce ar fi dat guvernul Rusiei, de a deşârta Kandaliarul. Sub-secretariul de stat Grant-Puff impărtăşeşce, că negocierile urmate cu Ba-suţil, au remas fără nici un resultat.
Charles Dilke declară, la o intrebare a lui Bourke, că Grecia nu a chemat sub arme toată reserva, ci numai o anumită clasă ; avea intr’a-devâr intenţiunea să’şî convoace toate reservele, dar a părăsit acest plan in urma intervenţiei puterilor, spunând tot o-dată acestora, să nu iea-e drept o ameninţătoare, convocarea parţială ce-a făcut.
Petersburg, 26 Februare.
(Telegrama lui „Pester Lloyd“). Conform u-neî impărtăşirl inspirate din Bucurescl, in capitala României domneşte o mare agitaţie, incu-viinţatâ fără indoială de guvern, in favoarea ri-dicăreî ţereî la regat.
Se zice, că momentul, in care vor incepe ostilităţile intre Turci şi Greci, e prevâdut pentru proclamarea ţârei la regat, şi a prinţului de rege.
Roma, 26 Februare.
In cestiunea regulărel posiţiel bisericeî catolice din Bosnia şi Herţegovina, papa a propus Austriei înfiinţarea unul archiepiscopat la Seraievo şi a trei episcopate sufragane in alte locuri. Poarta, întemeiată pe disposiţiile tractatului de Berlin, a protestat in contra acestei soluţiunl; se crede insă, că se va arăta in urmă îngăduitoare, drept recompensă pentru bunele servicii ce a propus să i le facă cabinetul austro-ungar. in chestia greacă.
Londra, 26 Februare.
Câteva din marile case comerciale ah fost Înştiinţate, prin telegrame private, despre inche-ierea pâcei intre Peru §i Chili. Nici o ştire oficială nu confirmă incă această veste.
Guvernul urmează a lua mâsurl de aperare, in contra planurilor sinistre ce se atribuesc Fe-nianilor. Sosirea de persoane suspecte in capitală, continuă mereh.
Paris, 26 Februare.
Veşti din Constantinopol presintă atitudinea Turciei in chestia graniţelor grecesc!, ca foarte indărătnicâ. Poarta vrea cu orj-ce preţ să ţie Bpirul intact. Contele Hatzfeld, ambasadorul Germaniei, se poartă cu multă reservă, lăsând a se Întrevedea insă că este pentru modul de vedere turcesc.
Consiliul comunal din Paris a redactat o manifestaţie violentă in contra guvernului şi a d lui Gambetta,, din cauza planului de a da arme Grecilor. El şi-a esprimat părerea de râu, că Adunarea deputaţilor nu a numit o anchetă.
Un ziarist clerical a făcut d-lul Parnell o imputare din aceea, că comunică cu radicalii şi in deosebi cu Rochefort. Parnell respunse]: „Nu suntem nici radicali, nici atheî; nu eh am fost la Rochefort ci Rochefort la mine" El adaugă, că afară de archiepiseopul de Dublin, care e un om al guvernului, toţi cel lalţl episcopi ir-landesl sunt pentru causa naţională. De asemenea spuse, că are de gănd să facă o visitâ archi episcop ului de Paris.
Londra, 26 Februare.
Cartea albastră, ce s’a publicat acum, cuprinde vederile celor mal mari autorităţi asupra posiţi-unel Englesilor in Asia centrală şi in deosebi asupra deşertărel Kandaharulul. Ducele de Cam-bridge e contra acestei deşertări, căci de la stăpânirea Kandaharulul ar atârna nu numai posiţia Angliei in India ci de obşte in tot Orientul. Din Kandahar, şi numai din Kandahar, ar putea Anglia să aibă in necontenită vedere Seratul, care este cheia Asiei centrale, putând a-1 ocupa, când Ruşii s’ar incerca din Merw să pună mâna pe dânsul. Generalul Wolseley se rostesce dimpotrivă pentru cedarea cetăţei in cestiune, căci este prea depărtată de graniţele Indiei şi prin urmare ţinerea ei nu s’ar putea îndeplini de căt cu mari dificultăţi militare şi ar ruina financele Indiei. Părerea sa este in urmă, că o armată englesă
va putea tot-d’a-una să preîntâmpine pe Ruşi la ocuparea Seratului şi din Quettah. Ultimul rSsboih cu Afganistanil ar fi un semn destul de evident de slăbiciunea acestora.
Serviciul telegrafic al „României Libere“
28 Februare— 4 ore seara.
Newcastle. 28 Februare.
Se comunică că s’a întâmplat o luptă Înverşunată intre Boril din Transvaal şi Englesl. Berii ah sdrobit pe Englesl cari ah fost siliţi să se retragă din lipsă de muniţiunî, perdând un mare număr de ofiţeri.
Circulă sgomotul că generalul Colley, comandantul suprem, a fost ucis.
Când Englesiî işî sfărşiseră muniţiunile măcelul deveni ingrozitor; regimentul 60 reuşi abate in retragere până la lagăr, in mijlocul unul foc omorîtor, dar regimentul 59 fu cu totul distrus. Se asigură că din acest regimet n’au remas de căt 7 oameni vil.
Constantinopol 27 Februare.
Astăzi s’a ţinut la palat, in privinţa cestiunel greceşti, un mare consilih la care au asistat toţi miniştrii actuali, cel ceri au făcut parte din mi-nisteriele precedinţî şi capii superiori militari. S’a otârăt că răspunsul Porţii la notele ambasadorilor trimse in 21 Februare să arate, afară de procedura ce este a se urma in negocierele greceşti, concesiunile ce Poarta e dispusă a face peşte cele cuprinse in circularea’I de la 3 Octo-bre, spre a înănţine pacea. Poarta va determina in acelaş timp pe Sever-paşa, preşedintele consiliului de Stat, şi pe Ali-Nizam-paşa, fost şef de stat-maior, ca împuterniciţi oţomanî pentru a lua parte la negocierile cu ambasadorii celor şoase puteri.
Berlin, 28 Februare.
Â-seară, s’a săvârşit in capela palatului regal căsătoria principelui Wilhelm cu principesa Augusta Victoria. După ceremonie, mare recepţiune la Curte, apoi prânz de gală- împăratul a 'ridicat un toast in sănătatea nouilor căsătoriţi.
Se asigura că d. de Putkammer, ministrul instrucţiunii publice, şi d. Schelling, secretar de stat la justiţiă, vor remăne in posturile lor şi că d. Bitter, ministru de finanţe, va administra provisorih ministerul de interne, pănă la numirea succesorelul contelui de Eulenburg.
(Havas),
Bucureşti, 17 Februare
De multe-orî ne-am ridicat, impotriva relelor deprinderi ale celor ce cărmuesc astăzi ţara, şi, căt ne-a fost prin putinţă, am incercat să-i aducem pe calea largă, sigură, frumoasă, a muncii oneste şi inteligente.
In zadar insă fost-au toate.
Condeiul, in ţara noastră, n’are incă destulă putere, spre a desrădâcina iute viţiele partidelor. Mult va trebui să treacă, pănă să vedem predominând in stat oamenii distinşi prin capacitate, prin onestitate şi prin muncă, — pănă cănd să vedem partidele triumfând prin forţa ideilor, iar nu prin numbrul celor flămânzi, al căror obiectiv este budgetul statului. Atunci va incepe epoca de maturitate a statului român.
Astă-zî trăim intr’o confusiune, de omul de treabă nu ştie ce să mal aleagă. R&h şi Stan, r6ti şi Bran. Partidele cari aii guvernat sunt discreditate, cele cari acum se ’nchiagă ţin incă pe oameni la indoială. Cănd ai fost de multe ori amăgit, devii neincreşletor. In această situa-ţiune se găsesc oamenii cum-se-cade....
Cine n’avut-a ilusiuni in mişcarea liberală din 1875 ? Cine ’şî închipuia atunci, că d. Brătianu, om cinstit de şi cam uşurel, va trada pe tovarăşii s6î de luptă, pentru a’şî însuşi puterea pentru sine şi pentru ai săi; că, pe urmă, va întrona o sistemă pficătoasă de guvernare, in care idea de partid şi de păstrarea puterii să
predomineze orî-ce consideraţiune de respect al legii şi al meritului, de preocupare de interesele publice şi de consolidarea statului?
Am trăit şi multe mizerii am v6<j.ut, in aceşti cinci ani de a-tot-puternicie roşie.
*-
* *
Incapacitatea guvernanţilor şi practicele lor păcătoase ne-ah smuls de multe ori accente de durere ; nepăsarea lor de sfaturile cele bune ne-a făcut să pierdem orî-ce speranţă in indreptarea lor; dar nimic nu ne-a indignat mai mult, ca neruşinarea cu care indrăsnesc incă, să se mai laude.
Gănd veşli o muiere urîtă afişând pretenţii de frumuseţă ; cănd aurii p’un beţiv dăndu-se de tipul sobrietăţii; cănd in-tălneşti un nerod posănd in om cult şi de spirit; te apucă un fel de greaţă morală, pe care n’o poţi exprima de căt in-tr'un mod foarte crud.
Acelaşi lucru ni se intămplă, cănd auţiim pe roşii lăudăndu-se cu minciuni.
Despre felul acestor laude, am vorbit noi in multe rânduri, şi le-am tractat după cum merită. Vom înfăţişa astăzi cititorilor noştri o nouă fotografie a acestei deprinderi a marelui partid. Fotografia nu e de noi, dar fiind o copiă după natură a unui observator bătrân, o copiăm şi atragem luarea aminte asupra ei.
Astăzi partidele strigă in gura mare şi fără ruşine:
„Noi şi numai noi ne iubim ţara !“
„Noî şi numai noi i-am dat 'libertate, egalitate, unire, principe străin şi posiţiune politică şi independentă!"
„Noi şi numai noî am salvat-o de cel rel şi „de cel vicleni!“
„Acel cari nu cred ca noi şi nu sunt cu noi, „sunt inimici al Românilor şi al Românismului „trădători, vânduţi turcului, ungurului si englezului ! “
„Cănd guvernul nu este in mâna noastră, „toate merg reh, indatâ insă ce norocul ne dă „pe mănă frănelele statului, atunci intr’o clipă, „ca printr’un farmec, lucrurile se schimbă !“
„încrederea in viitor renaşte, spiritele se liniştesc !“
„Securitatea şi justiţia domnesc pretutindeni!“
„Tot Românul trăeşte bine la ţară şi in oraş „nesuperat şi nebăntuit, petrece cu porţile şi cu „uşile deschise ziua şi noaptea, fără zâvoare Ia „uşî şi la ferestre, fără pnşcă, fără pistol, fără „temere de foc la clăi, la magazii şi la case !“
„Caii şi boii nu se mal îmbolnăvesc, nu se „mal fură din coşare nici de pe câmp; epizootia intră in gaură de şarpe, lăcustele fug peste „Dunăre sah sboară pe d’asupra Carpaţilor, spinul grâului cresce de-o palmă şi des ca pădu-„rea, proştilor şi beţivilor le creşte mintea de „poţi să-I faci şi miniştri dacă vrei, copiilor le „cresc condeele ca să ne cănte nouâ osanele „şi celor cari nu vin in numele nostru să le „asvârle imprecaţiunl şi injurii!"
„Românii se înarmează, datoria flotantă se „stinge, finanţele prosperă şi mal pe sus de toate „demnitatea ţării şi drapelul naţional se ridică „din umilinţa in care ahfosttărite de toţi acei „caii nu erah noi. Lumea se linişteşte indatâ „ce Agenţia Havas şi reporterii anunţă Europei „că ne-am suit iar noi la putere!"
„Iscălituri de oameni de toată versta cu su-„tele şi cu miile mărturisesc prin poştă şi prin „telegraf aceste fericiri, dând graţie cerului că „iar i-a învrednicit Dumnezeu să vază la putere „pe oamenii de genih şi pe patrioţii cel mari, „cari realizează aspiraţiunile naţiunii."
„Tot ce s’a făcut mare şi patriotic s’a făcut „de mine şi prin mine, zicea mal de ună-zi o „individualitate dibace, tot ce s’a făcut fără de „mine s’a făcut reh şi trebue stricat!"
•*
* *
Veţi crede, că aceste şiruri sunt scrise de vr’un individ din oposiţiune, de vr’un adversar înverşunat al d-lul Brătianu şi al partidului de Ia guvern?
O! nu. Ele sunt scrise şi sub-scrise de d. Ion Ghica, unul din sprijinitorii d-luî Brătianu in Senat, care, in scrisorile sale către d. Vasile Alexandri, publicate in „Convorbirile literare“, nu ’şi poate stăpâni indignaţiunea şi lasă să-i sboare multe adevdrurî crude.
Citit-a d. Brătianu această scrisoare?
Credem că nu, căci alt-fel atât cuprinsul, căt şi provenienţa ei, ar fi trebuit să’l pună pe gânduri şi să’l hotărască de a da altă direcţiune forţelor de cari' dispune.
Acum adevărul nu-î vine de la nişte tineri, fără esperienţă şi ambiţioşi, cum ne numesc fruntaşii roşilor,—independenţi şi de bună credinţă in critica lor, după cum ne consideră marele număr al cititorilor,—el vine de la un bărbat bătrân, amic al d-iuî Brătianu, care a colaborat şi colaborează incă, in stat majorul „marelui partid".
Cuvăntul d-lui Ioan. Chica avea-va mai multă putere reparatoare, de cât zisele noastre? Ori fi-va taxat, de căprarii partidului, ca duşman Kesarului şi prin urmare nevrednic de biserica roşiă.
Vom aştepta şi vom vedea.
--------- w— wm -------------------
CRONICA ZILEI
Ziarul „Românul" publică o notiţă, că oprirea episcopului de Argeş de a mal sluji in eparhia Mitropoliei s’a făcut din causâ că ar fi slujit fără să ceară voie de la Mitropolitul Primat.
Aflăm din isvor sigur, că această notiţă nu se intemeiază pe adever şi că părintele episcop de Argeş nu a slujit in biserica Popa Chiţu de căt cu voia Mitropolitului Primăt şi prin urmare nu-şl are locul aci un canon din cele citate de „creştinul cunoscâtor de canoane" de pe la Mitropolie.
Sunt acte, pe cari le-am putea publica relativ la acest conflict dintre Mitropolitul Primat şi episcopul de Argeş, din cari publicul ar vedea, că părintele episcop de Argeş este năpăstuit şi persecutat.
Transacţiunea incheiată intre administraţiunea domenielor Statului şi d. Miltiade Chiriacos, in 1880, s’a aprobat şi de M. Sa R.
S’a acordat d-lul căpitan Paul Stâtescu inalta autorisaţiune pentru a purta însemnele ordinului Legiunea de onoare, in gradul de cavaler, ce i s’a conferit de d. prezident al Republicel fran-cese, şi ale ordinului Coroana de stejar, in gradul de oficiăr, ce i s’a conferit de M. S. Regele Ţârilor-de-Jos.
M. S. R. Domnul a acordat d-lor căpitani Pa-ladi şi Lachovari inalta autorisaţiune pentru a purta insemnele ordinului Takova, in gradul de cavaler, ce li s’ah conferit de A. S. Principele Serbiei.
Un decret domnesc aprobă planurile intoc-mite de consiliul comunii Bucurescl, pentru alinierea stradelor : Lustru, Palestina, Vasele, Lumina, Pitagora, Minerva, Biserica-Alexe, Aquila, Modestia, LucacI, Colţea, Batiştea şi Sănţil-A-postoll, cu modificările introduse de 'consiliul technic, de pe lăngă ministerul lucrărilor publice la alinierea stradelor: Lustru, Biserica-Alexe, Palestina, Vasele, Lumina, Modestia, Colţea şi Batiştea, insemnate pe planuri cu linie roşie.
S’a deschis d-lul ministru secretar de stat la departamentul agriculturii, comerţului şi lucrărilor publice un credit extra-ordinar de lei 422,394, bani 90, pentru rescumperarea liniei Frâteşci-Zimnicea, şi plata sumelor datorite in contul acelei linii.
D. Toma Trifonescu, profesor provisorih de limba română, in toate clasele gimnasiulul din Pitesc!, şi de^limba latină in clasa IV, s’a numit definitiv la catedra sa.
www.dacoromanica.ro
ROMANtA LibEb'A
Sunt numiţi :
D. Ioan Ionescu, sub comisar poliţienesc clasa I, in capitală,, in locul d-lul Alexandru Atanasiad Ilalas.-D. M. Ţuţoianu, comisar poliţienesc la gara "căii feratele la Bărboşi, judeţul Covurluiii, in locul d-lul Victor Bejan.
D. dr. Ştefan Gorvin, medic militar, s’a numit provisoriti in postul de medic la plasa Constanţa, din judeţul Constanţa, până se va pre-senta un medic civil pentru arătatul post.
Pe liniile ferate Leinberg-Cernăuţi-Iaşî sunt vacante 6. posturile elevi aspiranţi, dotate cu câte 1200-1500- lei noul pe an ca subvenţiune de susţinere.
Concurenţii trebue să fie Români indigeni. EI vor adresa cererea lor la Direcţiunea companiei din Iaşi cel mult pănă la 3 (15) Marte a. c. alăturând un certificat care se constate naţionalitatea lor. Trebue să aibă ceitificat de cel puţin 4 clase gimnasiale, şi verstă de cel puţin lsVau cel mult 35 de ani. Primirea lor se va face printrr’un esamen.
Domnişoarele israelite din Focşani au infiin-ţat o societate al cărei scop e susţinerea elevelor sermane.
Societatea se numeşte Speranţa.
Felicitând pe d-rele fondatoare, să sperăm că societatea „Speranţa" va fi un adevărat prigonitor al miseriel şi corupţiuniî.
Ce bine ar fi cănd domnişoarele din toată ţara s’ar gândi la astfel de lucrări. Le costă aşa de puţin şi aduc un serviciu atât de mare.
Fostul prezident al comitetului permanent din Brăila, dat in judecată pentru multe patriotice chiverniseli, a început a’şî da seama înaintea justiţiei.
Din patru procese ce are intentate la judecătoria de pace unul s’a judecat, zice „Mesagerul Brăilil," in ziua de 6 Februare condamnăndu-se la restituirea sumei ce’şî însuşise, eară cele l-alte trei s’au amânat.
Alaltâ-erl s’a tras loteria in folosul incendiaţilor din Focşani, in sala teatrului naţional, pe timpul balului.
Eată numerile cari au câştigat principalele loturi :
Nr. 42(3 a câştigat serviciul de argir.t pentru 24 persoane ; Nr. 19,065, parura in mărgăritare şi briliante ; No. 2,856, cele doe vase de porcelan de China; Nr. 22,597, un mobiliar de salon.
Di-seară, mare serată la Curte. — La teatrul naţional Căpitanul-Negru.
DIN TRANSILVANIA
Cunoascem in sfârşit resultatele numărărei po-poraţiunel, îndeplinită zilele acestea in Ungaria şi Transilvania. Poporul românesc presintă din nenorocire, in tabelele statistice, o scădere aproape înspăimântătoare; districtele locuite de dânsul ari perdutfţdin contingentul numeric ce aveau acum 10 ani (in loc să dobândească) pe alocurea câte 10,000 de oameni. O asemenea monstruoasă scădere la Românii din Ardeal şi Ungaria, cari s’au deosebit tot deauna printr’un spor îmbucurător faţă cu cele alalte popoară ale monarchiel austriace, nu poate avea drept causă , de căt sistema înăbuşitoare a regimului maghiar.
Parte din elementul românesc, sărăcit până la măduvă de storsurile rasei domnitoare, nu mal contractează'căsătorii; parte iea lumea in cap şi emigrează.
Şi acestea goluri dureroase, pricinuite prin o meschină tactică in teritoriile cele mal romă-neşcî de peste munţi, elementul unguresc, care este urzitorul lor, voiesce să le implâ aslâ-si prin colonisărî din sinul săi! Lucrul pare ridicol la prima audire, dar noi cari ştim ce se poate face astâ-zl in ţările române asuprite de Unguri, SI dăm toată importanţa, atrăgând atenţia cetitorilor asupra următorului articol a’l „Observatorului" din Sibifi, - observând, că nouâ nu ni se,pare planul atât de „absurd" şi de nerealisabil, când o vorba sâ'l realiseze un popor fanatic, ce mo-nopolisează toată puterea intr’un stat, cum, pare a se părea on. organ din Sibifi. In tot cazul sâ fim cu grijă ; să fim deştepţi; să priveghiăm.
„Modul şi spiritul in care se manifestează in epoca noastră viaţa naţională a poporului maghiar, in familie, in societate, in viaţa publică a statului, la guvern, in dietă, in presă, chiar in societăţile ştiinţifice, este in adevăr fenomenal, ne mal cunoscut la nici un popor, in nici un period al istoriei. Aceasta nu e stare sănătoasă, e o crisă grea a unul morb lung duratoriQ, şi simtomele lui sunt foarte numeroase. E peste putinţă, ca această stare abnormală sâ nu tragă in curând asupra sa luarea aminte a Europei întregi. Popoarele şi staturile se află, chiar şi fără voia lor, in o solidaritate de interese, care face ca să fiă ingrijat vecinul de vecin. Din manmulte, câteva esemple.
„In Ianuariu se făcu recensementul; in cea mal mare parte a ţării resultâ, in loc de cres-ceri, un deficit gros al poporaţiuneî după sece anii Credeţi d-voastră, că acelea popoare streine, care au creditat pe Ungaria de 131 ani incoace cu atâtea sute da milioane, se pot uita cu indiferenţă la descrescerea acestei poporaţiunî? Este un adevăr elementar, că numai unde este popor mult şi laborios, poate incasa şi statul venituri mari.
„Vădind guvernul acel deficit in poporaţiune, dete ordin strict, ca numeratura să se dea in revisiune nouă, căci trebue sâ se fi comis erori mari de cătrâ comisiunî, in minus. Revisiunea se făcu, deficitul insă rimase mai tot cum a fost in Ianuariu.
„In Ungaria insă şi in Transilvania nici na mai este vorba de înmulţirea locuitorilor peste tot ti numai de inmulţirea rasei maghiare cu orî-ce preţ, chiar şi cu pericol de a veni in con-llicte serioase cu staturi vecine. Nenumărate ne sunt probele pentru ceea ce afirmăm la locul acesta ; proba insă ce ni-o dete zilele trecute d. Kerkapolyi, profesor la universitate, membru al academiei de sciinţe, fost ministru de fi-nance, intrece cu autoritatea sa pe toate celelalte. Academia ungurească a făcut tot-d’a-una politică, aşa, sciţi, Învelită, astâ-dată insă o făcu pe faţă. Dn. Kerkapolyi adică ţinu deunăzi in o şedinţă publică academică disertaţiunea sa: Colonisa-rea Ungariei şi a Transilvaniei cu maghiari. Ce vi se pare, unde a aflat eruditul profesor pe acel maghiari? Tot pe ţunde’î sciţi şi d-voastră, numai cât nu aţi fi crezut, că tocmai şi de la un Kearkapoiyi se auzi atâtea absurdităţi spunen-du-le in public şi in presenţa colegilor seî. Kerkapolyi adecă propuse intre altele :
„1. Ca ungurii să spargă cele cinci sate unguresc! din Bucovina şi să ducă pe locuitorii lor in Ungaria. 2. Să aducă pe toţi Ungurii ciangal din Moldova in Ungaria, adecă tocmai aşa, ca şi cum acel vre-o 50 mii unguri fugiţi sau fu-
găriţi din Transilvania in diverse epoce, incepănd . din timpul Hussiţilor, ar fi nisce turme de vite cumpărate şi transportate in altă ţară spre vin-zare. 3. Sâ’scoaţă din Şicul cât mal rnulţl in districtul Făgăraşului, in comitatul Hunedoarei, in Munţii apuseni, ahiar şi in Lngaria pe puste, peste tot unde statul are domenii întinse. 4. Kerkapolyi crede, că in capitala Vieneî ar fi vre-o 40 mii magiarl meseriaşi; el propune ca guvernul unguresc să’î chiame, să’I aducă din Alena şi să’I coloniseze in oraşele unguresc!, spre a intra in naţionalitatea magiara".
JDITST afara
Cestiunea, greacă.
Singura veste nouă ce avem in privirea negocierilor ce se urmează la Constantinopol asupra cestiunel greceşti, este o împărtăşire a „Corespondenţei politice."
Prin această împărtăşire ni se semnalează, că ministeriul turcesc a ţinut o conferinţă, in care s’au fixat definitiv concesiunile ce sunt a se face Greciei, şi că hotărîrea luată cu această o-casie nu aşteaptă de cât aprobarea Sultanului.
Ceva detaliat despre natura şi întinderea acestor concesiuni, corespondenţa austriacă nune spune insă nimic. Numai atâta e in stare sâ ne spue, in tesa generală, că de astă-dată atitudinea Portei va mulţumi pe deplin pe marile puteri.
Starea lucrurilor in Albania.
Despre starea de agitaţie şi învălmăşeală in care se găseşcebastă-zi Albania, cetim următoarele amănunte intr’o corespondenţă clin Scutari a ziarului „N. fr. Presse£< :
.... Posiţiunea armatei şi funcţionarilor turti in mijlocul Albanesilor, inarmaţîjdin cap şi pănă in tălpi, nu este nici de cum de pismuit. Zilele acestea s’a trimes de aici pentru Tuşi o coloană de proviant şi muniţiune, sub paza unei puternice escoarte de ScutaresI musulmani. Cănd ajunse in ţinutul Castraţi, coloana a fost atacată pe neaşteptate de o ceată de Albanesî munteni, cari aţi făcut pe soldaţii < scoarţei prinsonierî, luăndu-le tot ce duceaţi. Scutaresiî aceştia nu vor fi acum eliberaţi, mal înainte de ce Poarta incă nu va elibera pe Albanesiî, ee-î făcuse prin-sonieţl şi-î duse cu sine la Constantinopol Der-viş-paşa.
A mal pricinuit şensaţie şi umătorul fapt : Căte-va batalioane de nizamî, cari mergeau la San Giovanni di Medua, aveaă sâ petreacă peste noapte in Alessio. Două companii aveai! să fie instalate in hospiţiul missiunel. Superiorul a refusat insă să primească pe soldaţi, şi aceştia au trebuit să stea-e toată noaptea in ploaie. CăţI-va soldaţi, infuriaţî de refusul priorului, au dărâmat cu baionetele o parte din zidul de din afară. In noaptea următoare neşte soldaţi cari mergeau cu aceeaşi desti-tinaţie, au voit să iea-e hospiţiul cu forţa, astfel in căt superiorul trase clopotul şi alarmă tot oraşul, iar caimacanul, care alergase din norocire tocmai la timp, isbuti să liniştească pe soldaţi, mai înainte de ce aceştia ar fi stricat porţile. Cum se aude, consulatul austriac a reclamat in chipul cel mal energic pe lângă autorităţile turceşti, din pricina acestui incident. Superiorul cere despăgubire, pentru daunele ce ’I
s’au causat. E foarte neprobabil insă, să >j gg dea-e.
*
Din învecinată Herţegovină, care are fericirea să se bucure de roadele oblăduire! austro-mj. gare, cetim in aceeaşi corespondenţă:
^ Din Coritto, Herţegovină, m se anunţă, cj poporaţiunea numitului sat nevoind să plătească dările nepotrivite, impuse de guvernul 'austro-un. gar, a emigrat cu toată averea sa in Muntene. gru. Numeroase alte sate clin Herţegovină (de sub aceeaşi fericită oblăduire) sunt pe cale a urma acest esemplu.
Anglia şi Achanţlf.
Anglia e ameninţată, in Africa sudicii de un nou rosboiu; anume, cu t%\ negru al Achanţilor. Asupra eventuali-tăţeî şi simptoamelor acestui resboiti, roul Reuteî“ primesce din Axirn următoarele informaţii ale corespondentului sSti african :
Prinţul Am ah, unchiul iui Mensas, actualul rege al Achanţilor, declară cu ocasia unei convorbiri ce am avut cu densul, că el nu se miră de loc de duşmăniile ce ameninţă, de vreme ce nepotul seu se prepară incă de mult la un ros-boid cu Anglia, fiind deja in stare, să pună pe cămpul de răsboifi peste 90,000 de oameni.
Atât aci cât şi in Tacquah mişcarea Âchanţi- ' lor pricinuesce mari Îngrijiri, de oare-ce in am- ! bele locuri sunt mine de aur, ce se esploateazâ j pe o scară intinsă şi după un metod foarte in-aintat, şi astfel e teamă că inimicii vor ataca mai ăntăifi aceste doub localităţi.
Acţiunea llussiei in Asia centrală.
In oposiţie cu afirmaţiile mal multor ziare streine, oficiosul rusesc „Moscov. AATied-" anunţă, că resboiul Rusiei in Asia centrală se poate considera ca sfârşit. Generalul Scobeleff, după ce va fi fixat nouele graniţe ale dominaţiunei rusesc! in Asia de mijloc, se va întoarce la Pe-tersburg, luănd un concedii! mal îndelungat, iar generalul care-î va ţinea locul, nu va avea altă misiune, de căt a păstra ceea ce s’a dobândit,
Fără indoiaiă, adaugă acel’aşl jurnal, intr’o pornire nepriveghiată de sinceritate— această stare de pace poate sâ nu fie de căt timporari Reluarea operaţiunilor n’are sâ turbure insă de fel pe Anglia, căci cabinetul de Petersburg profesează in bună credinţă teoria unei deplini . libertăţi de acţiune a Rusiei şi Angliei, in Asia
’I place insă oare Angliei această teorie?!
T ekinţiî, poporul tartar invins acum de curînd de Ruşi, au trimes o deputăţie la Petersburg, care să vestească ţarului deplina lor supunere precum şi să-î ceară „părinteasca sa îngrijire* de suveran.
STATUL ŞI FUNCŢIONARII
FUNCŢIONARII Şi STATUL
Să respundem la căuşele, cari au făcut pe legiuitorul din 68 să facă o ast-fel de lege şi ce j rele a voit a vindeca, precum şi pentru ce a fost silit să prevadă pe tot anul din visteriă I căte 5 miloane iei pentru casa pensiunilor.!
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
<•
-- 17 Februare —
L.	TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
3?. 14. GEORGE8CU
CAPITOLUL XI.
Guvernatorul me numise inspector al tuturor lucrărilor din tot coprinsul Uarateî, şi in această calitate aveam foarte mult de lucru ; o fericire pentru mine, căci viaţa ce duceam era de o montonie disperâtoare. In anul d’ăntăiu, după intrarea mea in funcţiune, mâ ocupai a pune să facă jghiaburî, şi a le arăta cum să sape puţuri ca să ajungă in sinul minelor. Me nevoii să isbutesc in această întreprindere, ast-fel că favoarea de care me bucuram se mări foarte mult. De altmintrelea, straturile eraţi de o bogăţie fabuloasă, in căt mi s’a întâmplat ca, după o ploaie tare, să găsesc pe suprafaţa pământului un grup de aur, care trăgea vre-o cincl-zecl de livre.
Altă dată, me aflam şezend pe un trunchiu de stâncă, unde se odihneau de obiceiu minerii. Ce’mî veni să’l lovosc machinalmente cu ciocanul meii de silex; stânca se crăpă şi-mi a-rătâ o minunată vână de aur curat. Isbutil să rup căte-va bucăţi, pe cari le arăta! guvernatorului, şi el âmî acordă voia ce-î cerusem de
a scoate aurul din acel trunchiti de stâncă. La inceput me incercaî să sfărâm stânca, dar nu isbutil.
Mâ hotărî! atunci să întrebuinţez mijlocul pe care vedusem câ’l întrebuinţează in Francia, de a arde pietrele călcării (văroase). Pusei deci bucăţi de stâncă intr’un cuptor bine ars de maî multe zile, şi după ce se potolise focul, găsii stanca prefăcută in pulvere şi aurul topit intr’o singură bucată care trăgea mai multe livre.
Cu toată ardoarea mea, timpul mi se părea lung de disperat. MS aflam împresurat de condamnaţi cari perdea.fi la joc tot aurul ce găseau, şi âmî vinea se crap de necas vâdend că acest viciu făcea intre sălbateci un ravagii! tot: aşa de mare ca şi in mijlocul naţiunilor civilisate. Nenorociţii ! Nu după mult timp âşl perdură agerimea cerută spre a-’şî rescumpăra libertatea. Unii din el se incercarâ să scape prin fugă : dar muriati de foame prin munţi sau periau ca vai de el in valea şerpilor. Alţi furau suma cerută pentru rescumperarea lor; crima li se da indată pe faţă, şi guvernatorul punea de el a-tărna de arbori unde erau mâncaţi de şerpi sau de paseri de pradă. Une-orî eî lăsaţi să moară de foame.
Pământul era foarte producător. Cultivau orez, dioscoree, fiind abundent şi in iruetele cele mal alese precum : banane, hurmale, nuci de coco, struguri. ’Mî petreceam mult cu vânătoarea şi cu pescuitul; distracţiunl folositoare, de altmintrelea, pentru-câ rîul Irfak şi pădurile ce’l umbreaţi ne dedeaii principala noastră nutrire, in pescl şi vânat.
Pe la finele anului al douilea a şederii la Uarata, sosind un oficier de la Cutar, âmî aduse un dar, însărcinat săjjmi’l dee de-a dreptul in mâinile mele. Era un fel de cască de paie fine împletite, cum purtau toţi indigenii. Nu mâ indoil de loc că era lucrată de Lamlam şi o
primii cu mare bucurie, drept suvenir din partea el. Cam tot pe atunci mi se luă —fără să ştiu pentru ce—titlul meu de inspector al lucrărilor, şi a se dădu unul Urangunoş, de ale cărui porunci trebuii să ascult de atunci înainte.
Se inplinise un an de cănd căzusem in dis-graţia guvernatorului şi intr'una din zile unul din vulcanii stinşi al locului făcu de odată e-rupţiune. De mal multe zile, atmosfera era grea şi încărcată intr’un chip straniu ; intr’o seară, in fine, cerul se acoperi de un fum gros şi înţepător, caro inveli stelele, şi indată ţâşni din craterul stins un sul de flăcări inalt de mai multe sute de metri. Spectacolul era Înspăimântător ; povoaie de lavă curgeaţi de-a lungul coastelor muntelui, pârjolind tot ce găsiafi in drumul lor, şi omorând o mulţime de Orangunoşî, cari, paralisaţi de groază, nu -s’au putut gândi nici măcar să fugă. Erupţiunea ţinu mal multe zile ; şi fu un moment cănd. crezul că lava putea să ajungă şi pănă la Uarata; din nenorocire insă, locuitorii fură plătiţi numai cu frica.
Cănd începuse a mal uita pericolului de care scăpaseră, indigenii se pomeniră in curs de mai multe zile cu un şir de ploi torenţiale, urmate de nişce călduri inăduşitoare. Unii din minerii experimentaţi priveau că multă neodihnâ rîul Ir-fak, care ’şi rostogolea undele cu aceeaşi linişte ca mal inainte, şi cu toate acestea prevestea o inundaţiune ingrozitoare. Eu ştiam din experienţă, cănd aveam să mâ tem de asemenea accidente. Adese-orî, cu ocasia topirii zăpezilor, Irfakul, — in care se vărsai! toate apele de pe coastele Tanavorkonulul, - se umfla in căte-va momente şi, eşind din albia sa, trecea peste a-mândoue malurile şi se răspândea in depărtări căt vede ochiul. Cu toate acestea, fiind-că oraşul Uarata era situat la o distanţă ca do trei leglie şi mal bine in interior, nu dădeam aşa
mare importanţă acestor prevestiri sinistre. Intri o noapte cănd dormeam pacîmc, de o-dată fui deşteptat de o bubuitură năbuşită şi prelungită, ca aceea ce produce rostogolirea valurilor mării pe petrişul ţermilor. Acest sgomot, mergând tot mărindu-se, me repezii afară, şi găsii pe strade o mare mulţime de oameni alergând ameţiţi, văetăndu-se şi strigând că se apropie spiritul lui Tanavorkon.
Nu viniafnimic alt de căt inundaţiunea, mai furioasă do căt toate cele de mai ’nainte. Soldaţii erau deja călăi e pe cal şi se refugiassrî pe dealurile dimprejur de Uarata; ar fi fost o ! nebunie a se incerca cine-va să fugă pe jos, pentru-că o inundaţiune intrece chiar şi galopul unui cal. Mâ reurcal prin urmare in odaia j mea, şi de acolo alergai in rândul de sus. Nu | trecuse un cuart de oră de cănd mâ deştepta- ; seni, şi rîul veni prăvâliudu-se cu turbare asupra caselor şi resturnăndu-le, tărînd tot in dru-nn.il sâu, şi măturând tot ce T se împotrivea! Sgonrotul era îngrozitor ; nugetul undelor înfuriate se amesteca cu strigătul de disperare «1 nenorociţilor cari fuseseră surprinşi in caturile ^ de jos şi cu trosnetele înfiorătoare ale caselor ce ! se surpau. Numărul celor omorîţl nu trecea peste 150; dar pentru că apele ajunseseră până la o inălţime de fease urme, lucrările minelor fură intrerupte pentru un timp îndelungat, şi eă do’ ream mult a mâ intoarce la Cutar.
(Va urma-)
——----------».------------------
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Este adevărat, că casa pensiunilor ăşî avea fondul ei, fără să mal aibă trebuinţă de ajutorul statului'.-Dar ce s’aîntâmplat? Şi cum s’a făcut să dispară 5 milioane din casa pensiunilor ca statul s’o despăgubească. — Eată ce s’a intemplat si cum s’a petrecut lucrul.
‘ Reţinerile de 10°/o pe lună din salarii şi pensii se legiuise, dar aceste reţineri se vărsau in visteriă, in loc d’a se infiinţa chiar din acest timp o casă espresă pentru administrarea şi ca-pitalisarea lor.-Statul, după cum se vede, se făcu stâpăn pe acest fond al funcţionarilor in timp aproape de 40 ani. - Din acest fond şi din veniturile lui se luase obiceiul a plăti pensiunile, numite recompense naţionale. Dar nu fu destul numai atăta.-O mulţime de funcţionari, cari serviseră c’un salarii! mic, de la 1859 incoacl, aă fost inaintaţi in virtutea vechimei lor, sad fără scirea lui D-zeu, in posturi mai mari şi retribuite, bine înţeles, cu lefuri indoite şi intreite. -Aceşti funcţionari, cari nu depuseseră in 15 sau 20 ani de cat căte 222 . lei, eşiră- la pensiuni cu leafa din urmă, care după cum zisei era îndoită şi intreită celei primitive.-O mulţime de alţi “funcţionari pe lângă lefuri mai avură şi diurne, din cari nu li se reţinea nimic,— Aceştia eşiră la pensiuni cu salariul plus diurna.
Aceste anomalii sunt căuşele, cari au contribuit la sleirea fondului pensiunilor de aproape 40 ani şi a căror consecinţe ai! fost din cele mai triste. Statul, in faţa golului ce se făcu in fondul pensiunilor, prin această nedibăciă şi ne-prevedere, infiinţa la 1868 casa pensielor, sub-venţionăndu-o pe fie-care an cu 5 milioane din visteriă, de şi la 72 s’au luat măsuri pentru li-chitarea acestui fond.— Tot la 68 sevotâ şi legea aceasta draconică pentru pensiuni.— Eată la ce consecinţe desastroase duc reformele, introduse in timpuri de transiţiune, cum a fost la noi, de oameni nepractici şi neprevâdâtori.
Azi insă trebue să ne recunoascem greşalele in cari am căzut şi să le îndreptăm ; azi mai cu seamă cănd Românii au consciinţâ de drepturile şi datoriele lor, cum se zise de biroul camerei in adresa de felicitare pentru regularea suc-cesiunei la tronul României a dinastiei de Hohen-zollern Sigmaringen. Acum cată cu maturitate, cu blăndeţă, cu echitate şi cu dreptate să re-mediâm reul şi să aducem o îndreptare atăt de dorită.
X.
A sosit timpul, ca guvernul să dărîme acest edificiu putred şi nedrept —legea pentru pensii,— şi in locul lui să înfiinţeze un altul, care să fie i o proprietate a tuturor funcţionarilor, fiind fondat cu capitalurile lor.—Acestedificiu s’ar putea numi: casă de economia pentru asigurarea vieţii funcţionarilor, sau orî-eum alt fel, numai să fie o societate a lor nu a pomanagiilor sau pensionarilor, după cum se zice. Acest edificiu va căta să fie fondat pe basele cele mai drepte şi mai echitabile, unde fie-care funcţionar eşi va vedea cu bucuria capitalul depus, fructificând in modul cel mai avantagios fie-câruia dintr’ânşiî.
Statul chiar ar putea să n’aibă nici cel mai mic amestec in mersul regulat al acestei societăţi, fiind a funcţionarilor, ear nu a statului.
In ast fel de mod fie-care funcţionar va depune cu bucuriâ nu numai 10°/o pe lună ci şi mai mult, sciind că depune pentru sine şi in folosul seu, eară nu al altuia.
Fondul acestei case de economia a funcţionarilor se va putea compune din fondul tuturor funcţionarilor, cari au servit 10, 15, 20 sau şi mai mult, fond format din reţinerile salarielor lor; din fondul celor, cari aii servit şi mai puţin şi cari azi nu mai funcţionează şi pe care să aibă dreptul a şi-l lua sati lăsa se fructifice, in fine din fondul tuturor funcţionarilor cari servesc azi.— Toţi aceşti funcţionari vor avea un cerc de activitate mai mare saii mai mic in mersul şi organisarea acestei societăţi, după cum sunt şi capitalurile lor.—Modul de organi-sare al acestei case sau societăţi de economia, va putea fi ca al ori-căreî societăţi de economia fondată prin iniţiativa privată.
_ foloasele infiinţărei unei asemenea case vor fi imense: 1. Funcţionarii vor scăpa din ghiarele cămătarilor, avend unde să se împrumute pe socoteala propriului său fond, depus şi format din reţinerile salarielor lor; 2. Posiţiunea lor in I societate se va ameliora şi spiritul de economia se va desvolta intr’enşii 3. Independinţa şi formarea caracterului lor ăşî vor lua sborul cerut; 4. Fi-care funcţionar va avea mai mult zel Şi va depune mai multă activitate intru impli-oicea cu onestitate şi devotament a datorielor sale.--5. Comerţul, industria, agricultura vor in-flori avend o casă mare de economia, de unde să se imprumute cu o dobândă mai mică de cât la Ovrei.
Ceea ce dorim şi cerem cu insistenţă de la guvern să înfiinţeze pe ruinele actualei legi de Pensii şi case de pensii pentru funcţionarii statului, dorim şi cerem şi pentru funcţionarii co-munalî şi judeţeni.-Să se silească deci oame-ufi de la cârma statului a şterge căt mai nein-târziat această pată, voesc să zic monstruoasa ege pentru pensiuni şi casa pensiunilor, prin înfiinţarea de aşedăminte folositoare soartei funcţionarului. — Fără nisce aseminea aşedăminte soarta funcţionarilor este din cea mai deplora-uă. — Ca probă de monstruositate mai citez şi Alt. 5 din această lege. — Căţi streini funcţio-narî sunt, cari din diferite motive nu voesc să se împământenească, şi atunci pentru ce li se |nui reţine 10%, dacă nu se consideră cu drep-
la pensie de căt din momentul naturalisării!
Aceasta este cea mai mare ilegalitate logală. — Dacă aceşti funcţionari streini ne mai voind să seivească ar cere statului reţinerile capitalisate pentru timpul cât aii servit, n’ar fi oare in dreptul lor?
Dacă cei ce au servit ad tempus, pentru câtva timp, cerend cu dobândă aceea ce ii s’a reţinut, ati doară nu sunt in dreptul lor? —Eî n’ar cere de cât al lor dintru al lor. — Dacă n’au cerut pană acum, vor cere d’acum in colo.— Să li se dea dreptul lor, ne şoptesce logica sănătoasă, căci dura lex non lex. Să caute deci guvernul liberal a da fie-căruia dreptul şeii, ale sale dintru ale sale. Nimeni nu este atăt de absurd a cere ceea ce este al altuia.
XI.
Altă pată ruşinoasă, ce planează asupra funcţionarilor, este şi reţinerea de 5°/0 pe lună pentru patentă. Cum? Funcţionalii, cari n’aii alt capital şi venit de căt al muncii şi capacităţii lor, sunt negustori, industriaşi ? Servesc eî in interesul lor propriu saii al ţârei ? Auzi! Să se pună la bir până şi capacitatea!
Eată ce zicea legea asupra patentelor din 27 Marte, 1863, la art 7: Nu vor fi supuşi la patentă: 1) Pictorii, sculptorii, săpătorii, desem-natorii şi^ musicanţii, consideraţi ca artişti; 2) Profesorii de bele litere, sciinţe şi arţi, capii de institute private, editoiii de foi periodice şi artiştii dramatici.
Acum vine intrebarea cum, de la 63 profesorii nu erau consideraţi ca negustori şi industriaşi şi tocmai peste 14 ani, adică la 1877, sunt tot una ? - Fac eî comerţ propriu zis ? Doamne sfinte. Ba chiar legea instrucţiunei din 1864, art. 392, le interzice a mai ocupa şi altă funcţiune sau a esercita vre-o altă profesiune, sub pedeapsă d’a fi destituiţi. - Pare-mi-se că această lege de patentă 5°/0 asupra tuturor funcţionarilor ascunde ce-va machiavelism. Mişuna de funcţionari mai numeroşi de căt muscele, ce sboară vara, după cum zicea Libacdu despre curtea bizantină, având dreptul după aceasta lege a se inscrie in col. III-lea electoral pentru comună, alături cu comercianţii şi industriaşii, şi asupra cărora guvernul are o acţiune şi influenţa morală destul de mare, nu vor scoate oare din urnă pe candidatul de porunceală ?
Numârul de funcţionari plus comercianţii şi industriaşii nu vor învinge prin mulţime numârul profesielor libere ? — La comună deci tot-d’a-una vor reuşi favoriţii guvernului.—Idea puterei centrale fu fericită şi consecinţele admirabile.
Ori-cum ar fi, patenta de 5°/0 pe lună asupra funcţionarilor este nedreaptă, neechitabilă şi nele-galâ. — Frumos e să se şteargă această pată de pe numele de liberal, căci numai liberală nu e, — Am destulă încredere intr’o urgentă îndreptare.
Gracchus.
INCENDIAŢII DIN TERGUL OCNA
D. prezident al comitetului pentru ajutorarea incendiaţilor din Tergu-Ocna ne trimete următoarea scrisoare :
Domnule director,
Pentru a putea ţine in curent, atât publicul in general, căt mai seamă persoanele cari au bine-voit a face ofrande in folosul incendiaţilor din acest tărg, despre rezultatele obţinute până astăzi de către comitetul instituit in acest scop, — subsemnatul am onoare a vâ ruga, domnule director, in numele zisului comitet, să bine-voiţi a ne deschide coloanele ospitaliere a le stimatului dv. ziar spre a publica treptat acele resul-tate incepend cu publicarea listei aci anexata.
Fiind convins ca rugăciunea ce vâ aduc o se fie bine primită de dv. şi mulţămindu-ve cu recunoştinţă prin anticipaţie pentru aceasta, vâ rog, să primiţi, d-le director, etc.
President, St. Stamatesou.
De oare ce spaţiul nu ne va permite să satisfacem pe deplin legitima dorinţă a d-lui prezident, din causa grămădiriî de materie ce avem de publicat, vom da in această rubrică numai numele persoanelor cărora s’au incrddinţat liste, punând in dreptul lor suinele ce au adunat.
Lista No. 49, incredinţată d-lui dr. C. Davila, la Bucuresci, 50 lei.
Lista No. 6, incredinţată d-lui H. Stănescu, la Ploeştî, 95 lei.
Lista No. 27, incredinţată d-lui dr. Cantimir, la Piatra, 28 lei.
Lista No. 76, incredinţată d-lui Anton Vâsâ-escu, proprietar, la Botoşani, 100 lei.
Lista No. 88, incredinţată d-lu: Hilel Monach, bancher, la Bucuresci, 25 lei.
Lista No. 162, încredinţată d-lui Michel Daniel, bancher, la Iassy, 50 lei.
Lista No. 163, încredinţată d-lui I. Neuchotz, 25 lei.
Lista No. 180, incredinţată d-lui Iancu Neagu, 100 lei.
Lista No. 35, incredinţată d-lui dr. Andrei Biber, la Darabani, 100 lei.
Lista No. 63, incredinţată d-lui Z. Bălăuţă institutor ia Roşiorii de Vede, 110 lei.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa, din 16 Februare 1881.
Senatul.—Se admit mai multe proiecte relative la modificări de circumscripţii comunale.
Se votează indignatul d-lui Y. Moga.
_x—
Se discută proeetul de lege sanitar. Se admit 13 articule.
Camera. — Colegiul al IV de Mehedinţi se declară vacant.
_X—
Se votează mai multe pensii, recompense naţionale şi oare-cari credite. Proeetul de lege prin care, pentru regularea drepturilor la pensiune, im-liegaţil Senatului şi ai Caineriî sunt asemenaţi cu cei telegraf© - poştali, in privinţa termenelor de servicii! şi versta, se adoptă in unanimitate.
ARENA ZIARELOR
*** „ Romanul “ combătând partidele inamice guvernului actual, — şi afectând un ton melodramatic strigă, vorbind de acele partide :
Ce făcură dar ele cu această putere uriaşă pentru a ajuta naţiunea să scape dintr’o peire sigură, cu afirmare denunţată de dânsele ?
Pentru ce nu formulară după tribunele adunărilor crimile comise ?
Ce fel ? Pentru a scăpa ţara de trădare şi de trădători să opriră de frica unei maiorităţi ce zic că este recunoscută de toată naţiunea ca co--luptă şi servilă ?
Pentru ce, repeţim, nu-şî făcură datoria de patrioţi, in întruniri publice şi mai cu seamă după tribunele Adunărilor arătând crimele şi cerând curmarea peirii şi pedepsirea culpabililor ?
*** „Binele Public" după ce stabileşte o comparare intre regimul conservatorilor şi regimul despotic al liberalilor Ro-setti-Brătianu; şi după ce pune in relief purtarea servilă a d-luî Boerescu faţă cu Austria, in ceea-ce priveşte interesele ţ6-reî,—inchee ast-fel:
Unde sunt simţimintele, unde actele naţionale, prin care d-1 Ioan Brătianu să se deosi-bească de d-1 Lascar Catargiu ?
Ce progres s’a realisat in apărarea intereselor noastre economice contra aservirii sistematice cu care, pe acest terăm, ne ameninţă Aus-tro-Ungaria ?
Intru ce regim actual e mai bun de căt fostul regim al conservatorilor, dacă interesele şi cerinţele Austro-Ungariei sunt satisfăcute şi azi tot prin acelaş d. Boerescu, despre care altădată d-nii Rosetti-Brătianu ziceau că a infipt cuţitul in inima României şi i-a aruncat cadavrul sângerat la picioarele d-luî Andrassy ?
**» „Timpul" discutând din nou procesul de la Lipsea, după ce invederează pănă la pipăire căt de naivi sunt finan-cieri —violoncelişti din strada Doamnei,— 61 intreabă :
Unde vâ e câştigul de la Lipsea onor. financiari violoncelişti de la „Românul"? Câştig e undeva, dar desigur nu in punga statului; câştig e in punga avocaţilor din Germania, cari nu apâră degeaba interesele statului romăn, de si le pierd; câştig e in tratamentul de 50,000 fr. al d-lui Kalendero la Berlin, fără să ştie ce se petrece in jurul şeii, ca un european in ţara Zuluşilor, nemţeşte neştiind boabă! Ce o să zică, ce-a să apere! Câştig e in fine in lada lui Landau care ştie socotelile de cari se interesează fără să se ocupe de efectul armonic al gamelor de violoncel.
Dar jocul bursei aşa de profund studiat de financiarul autodidat ? Pe zilele astea respunsul.
*** Barbarii in clasicitate de la „Pressa" crede că susţine legea - Conta, indrugănd la frase ce nu să lasă mai pe jos de vestita lor latinească.
N OTITE EH ERA RE
Literatorul (Anul II.) No. 2 are acest sumar: Notiţă Biografică. — Căte-va cuvinte ale redac-ţiunei. - O scrisoare către d-1 Al. A. Macedonski.
—	Despot-Vodă, actul III, scena IV (inedită).-Raportul intre scena inedită şicea tipărită. - Cum a iubit Depărăţeanu, nuvelă. — Pentru ce, poezie.
—	Singurătatea, poesie, (după Lamartine).— Palatul fermecat,fantasie originală.-Goete.—In pământ, poezie.— Te iubesc, poezie.— Curs de de-clamaţiune, urmare. — Era, poezie. — Zădărnicia lui Neagu, poezie.—Satira Epocei, poezie. — Poetica Convorbirilor Literare. - Auzi tu oare ? poezie.-Iadeş comediă, actul Il-lea.—Elegie, poezie.— Prisos şi sărăcie, contrast.—In [albumul d-nei E. D. poezie. — Critice de Teatru. — Intre leagăn şi momentul poezie. - Mormântul lui Virgilhl. -An Georg Sion.-Lui George Sion, tradusă.— Cugetare nopturnă (după Goete).—După Petrarc.
—	O cestiune la ordina zilei.— O 'noapte in cea, din urmă campanie pe Dunăre.—Bibliografie.
—	Mlţumire.
Biserica Orthodoxă Română, ziar eclesias-tic, No. 4, cuprinde'următoarele materii: Isvoarele inveţăturei ce preoţii datoresc a da poporului. — Alegerea, investitura şi instalarea Prea Sănţitului Episcop de Râmnic — Noul-Seve-rin. — Predică contra fabricaţiunilor luminării false
de ceară. — Scrisoarea unui tenâr către părintele sâii spiritual şi respunsul părintelui spiritual. — Istoria controverselor paschale şi decisiunea conciliului I. ecumenic de la Nicea. —Fapta şi recompensa eî (poesie).--Sumarele şedinţelor Sântului Sinod.
BULETINUL FINANCIAR de la 28 Febr. 1881
Cursul de Paris.
Renta română 5°/0 82.— Acţ. Bănci Rom. —.— Renta franc.' 5 "/„ 119.20 Lose tureesci . . . 48.75
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.32
Galbenul.......... 5.53
Renta met. 5°/0. . 75.50
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.— Acţiunile idem . . 59.25 Obi.nour6°/0idem. 93 50 Impr. Oppenheim. 100.40
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 107.— » Stern .... 105.—
CALAUZA BUCURESCILOR
S’a pus in lucru a doua ediţie a «Călăuzei Bucu-reşcilor», coprinrlcnd d’astă dată pe lăngă toate stradele aşezate după alfabet de indicarea suburbiei şi culoareî, toate autorităţile administrative, judiciare şi militare, toate instituţiile publice şi private, gimnaziile, şcoalele, toate societăţile şi stabilimentele, un numâr mare de case de comerciu şi industrie, doctori, avocaţi, ingineri, etc. etc.
O parte din'tecst va fi şi in limba franceză, pentru ca şi străinii să se poată servi cu acesta călăuză, perfecţionată d'astă-dată intr’un fel de dicţionar de adresă.
Un număr oare-care de pagine este rezervat pentru anunciurî particulare. Toţi acei cari doresc ca numele safi stabilimentul lor să figureze in această călăuză, sunt rugaţi a se adresa la tipografia Thiel şi Weiss. Taxa ce ău să plătească' este foarte mică.
Este de observat, că pentru Bucuresci nu există până acum vre-o altă călăuză de asemenea natură, şi că chiar autorităţile administrative se servesc azi cu dânsa.
Ediţia actuală va fi de 8000 eşemplare, iar preţul unui esemplar bine broşat şi tipărit pe hârtie groa'să numai 1 leu.
MEDIO ŞI CHIRURG
Drul WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Special: BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in slraea Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultatiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3—5 p. m.
D— MANICEA
Strada Armaşu No. 8.
Dă consultaţii gratuite fie-care zi de la 12‘/2—2 d. a. pentru boale de copii şi femei.
SPECTACOLE
Theatru Naţional, Astă-seară se va representa Căpitanul Negru.
Sala Bessel, Marţea Juoia şi Duminica Baluri Mascate.
Teatru Dacia, astă-seară, Mare Bal mascat.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERiO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe ţliua de 17 Februarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI	Qomp.	Vend.
6 % Oblig, de Stat Convertite. . .	91 >/.	92 V,
6 °l0 » Căilor ferate Române.	92 V,	93 i/8
8 Vu Domeniale		104	105
Dob. 10 fr. Oblig. G. pens. 300 1. . .	200	•205
7 % Scrisori fondare rural© . . .	101	102
7 % » » urbane. . .	95 i/,	96 «/a
8 % Impr. Municipal		101 V2	102 */a
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .	27	28
5 % Renta romănâ		81	82
Acţiuni Dacia	Nuol.	350	400
» Romania				
» Banca Naţională a României.	570	575
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig.	V»	arg.
Oblig, de Sta't . .	V,	aur.
Rentă 			Va	
Căilor ferate ....	V»	
Scrisuri		Va	aur.
Argint Naţional contra aur ....	1 Va	1 °/o
Bilete de Bancă		1 Va	1 %
Rubla hârtie			
Florini		2 14	2 15
Lose otomane		45	50
CUB8UI DIN VIENA		
28 Februarie		
Napoleonul		932	932
Ducatul 			5 53	5 53
Lose Otomane		22 V,	22 Va
Rubla hârtie 			122 >/,	123 %
CURSUL DIN BERLIN		
28 Februarie		
Oblig, căile ferate române ....	101	100 60
Acţiunile » » ....	*9 V,	62 Vi
Priorităţi » » ...		
Oppenheim... .....	lOl 40	110 10
Ruble hârtie		212 05	213 30
Oblig, noi	’	93 ‘1,	93 60
Lose otomane			
CURSUL DIN PARIS		
28 Februarie		
Renta Română		82	82
Lose otomane		48 •/,	49 «/■
SCHIMBUL
17 Februarie
Paris (3 luni)...............
» la vedere.................
Londra (3 luni)..............
» la vedere ..............
Berlin (3 luni) ........
» la vedere................
Viena la vedere..............
Adrese pentru telegrame FERMII* BENZ&i.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBEilâ
Prima Soeietate i. R. priv. de naviga-' ţinne pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la 1 Ianuariu 1881 s. n. VAPOARE DE POS TA Plecare la vale.
De la Budapesta Dum. 7 ore a. m.
„ Orşova Marţi 12 „ amez „ T.-Severiu „ '	l30 „ p. m.
„ Calafat „	6 „ p. m.
„ Corabia Mercur! 2 „ a. in.
„ T. Măgurele „	350 „ a. m.
La Rnsciuc	„	8	„ a. in.
De la Giurgiu „ Îl15 „ a. in „ Cernavoda „	645 „ p. in.
„ Brăila Joi ' a. m. La Galaţ!	„	a. in.
Plecare la deal
De la Galaţi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	Brăila	„
„ Cern.vodă „
La Giurgiu Duminecă De la Giurgiu	„
„	Rusciuc	„
„	Măgurele	„
„	Corabia	„
„	Calafat Luni
La T.-Severin „
De la Orşova Marţ!
Serviciul local intre Galaţî-Tulcea-Ismail
In jos : de la Galaţ! la Turce-Is-mail, Marţ! şi Sâmbătă 9 ore a m.
In sus; de la Ismail la Tulcea-Galaţî, Mere. şi Duminecă 8 ore a. m. Servioiul local intre Braila ţi Galaţi De la Galaţ! la Brăila in toate zilele la 10 ore a. m.
De la Brăila la Galaţ! in toate ilele la 3 ore p.m. ’
^	^ Agenţia vapoarelor. J
10“
5ao ;
630 11“ 12 54U 740 ' 1 1 980
a. m. p. m a. m. a. m. am6z p. m. p. m. a. in. 445 ” p. m. a. m.
\
rea lmportent**^®
Aducem la cunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru DepoG de haine bârbâteşc! titulat :	_
„GRAND BAZAR DE ROUMANIE“
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
Au sosit din propria noastră f. "bricaţiune din Europa enorme cuantităţî de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aiderdon, Şepskin, Montaniac, lîaţin fridat, Elastic etc. etc., până la cele mal fine calităţi.
A T ■n~lrb A TsTRl
cu gulere de Sconc, Biber, si Astragan fin persian, gulere portative de diferite blănî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţl superioare.
Costume fantasie <le Camgarn, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiune de pantaloni,
„nuvote“ desenfnuri foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croeliî, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE STRADA ŞELARI No. *7, SUB HOTEL FIESCHI.
NB. — Rugămii cu ensistenţă a se nota numai la „No. T.“ spre a evita confuziuni regretabile.
DE ÎNCHIRIAT
Un magazin mare şi un apartam
Strada Smârdan (Germană)
M",r JE ANNEţ
Otetaru, Strada Teilor, 28 ' Croesce şi inseilează rochiele costume, pentru dame si cnr.u ■ preţul de 4 frjsjT "
38 TIRACE
a obţinut păuă acuma vestitul
şi instructivul uvragiu, postul personal.) de La uremii imprimăndu-se asemenea Ţ î limb! diferite. Fiind ilustrat bo. | gat cu 60 desemne anatomia oferă consiiiu radical şi adjutor iu caşuri de slăbiciuni al sexu-Iul masculin de ort-ce etate, cit şi consecinţelor neremăibilecu obiceiurile 'secrete. Cartea st poate căpăta prin I. Szdlldsi, ij. brar Bucur osci, 40 Calea Vic-torie!40, PiaţaTeatruluî, contra trămitere! de 5 Franc! (ev. si in timbre poştale).
DE ÎNCHIRIAT
ODA! MOBILATE
29, Strada Smărdan (Germană) jj
DE VENZARE
Un biliard bun şi mobile de cafenea Strada Smărdan (Germană) 4.
VINDECARE SIGURA S GRABNICA
TUTUROR CARI SUFERĂ DE STOMAC
(GASTRALGIA)
DOBÂNDIREA SĂNĂTĂŢII
Se intemeiază in cea mai mare parte in ţinerea de curăţenia şi continuă curăţire a zemurilor şi a sângelui şi in imputernicirea forţei de mistuire. Spre a se putea ajunge aceasta, cel inai bun şi energie mijloc eşte
Balsamul de viaţă al D-rului Rossa
Balsamul D-ruluî Rossa corespunde tuturor cerinţelor de sus in modul cel ma! complect, de oare-ce dă viaţă intrege! activităţi de mistuire, produce un sânge sănătos şi curat, iar corpul eşî câştigă vechia sa vigoare şi sănătate.
Acest balsam ajută tutulor boalelor de stomac, in special lipsei de I apetit, acrele! de gură, vărsăturilor, cârceilor de stomac, hemoroizilor, etc.
Balsamul fiind un puternic şi sigur mijloc contra boalelor de sus, se bucură de o mare căutare. O sticlă mare costă 2 fr. 50 banî. O ju-mdtate sticlă 1 fr. 25 banî.
Onorate Domnule!
Am primit cele cine! sticle din «balsamul de viaţă a doctorului Roşa» şi sunt cu efectele luî atât de mulţumit, in căt nu mă pot opri de a nu vă esprima cea ma! călduroasă mulţumire. Doctorii ce! ma! de frunte de aici au incercat do! anî de-a rândul să me vindece de carcer! nesuferiţi de stomacb şi rîgîiturî din cele ma! neplăcute; numai de cănd intrebuinţez balsamul d-voastră de viaţă me simt insă deplin restabilit şi oare-cum ca renăscut, in căt nu pot mulţumi din destul luî D-zeu, că am inveţat a cunoasce din intemplare această doctorie atăt de neaperată pentru lumea suferindă şi aş! vrea să o fac cunoscută şi să o recomand lume! intregî. Oa să am tot-d’a-una in casa mea acest escelent mijloc de vindecare, ve rog sâ’mî mal trimeteţ! ineă 10 sticle ; ve alătur 10 fiorini. Reînoind incă odată mulţumirea mea, rămân al d-voastră cel ma! devotat.
Iaşî.	1AK0B HURKA, legător de cărţi.
Un mijloc escelent de vindecare pentru toate boalele, a căror pricină este a se căuta in neregularităţile mistuire!, e balsamul deviată a doctorului Ros, produs de d. farmacist B. Fragner in Praga şi preţuit in toată Austria de zecimi de anî, ca doctorie de casă cu cele* ma! sigure rezultate.
Dacă ne gândim, că afară de suferinţele cele uşoare, ca: povară in stomac, cărcei de stomac, constipaţiune, vărsături, acreli pline de amărăciune, dureri de cap, ameţeli s. c. 1., conturbaţiunile di-gestiune! au adesea' drept resultat boalele cele mal grele^ nu putem de căt recomanda un mijloc, care lucrează intr'un chip atăt de binefăcător şi de sigur, şi care prin preţul luî atât de mic (50 cr. sticle) este accesibil şi pentru omul cel mâi serac.
Adevăratul balsam de viaţă al d-luî Roşa se poate comanda numai din depoul principal: Praga, Farmacia B. Fragner, Kleinseite 205-3
In Romania se află numai in aceste locuri:
Bucureşti. En Gros: Drogeria Brus. en detail; Farmaciile la Speranţa şi Arap, Brăila: Farmacia F. Şuller, Caracal: E. L. Fabini, Craiova : Farmacia Moes, Focşani Farmacia Linde şi F. Renner. Galaţ! : Farmacia Curtovicî, Pioiescî: Farmacia C. Şuller, Rămnicul-Velcea : Farmacia Jul. Eitel, laşi: Fr. Liska.
ir a vis -nm
Acest balsam este scutit de imitaţiune, fiind că marca de siguranţă este inprotocolată şi in Romania.
De inchiriat -w
Hotelul Nemţoaica din colţu stradelor Bibescu-Vodă şi Poetului sub Mitropolie, cârciuma de la Sf. Georgel881 sau de acum cu a-vantagi! mar! pertru chiriaş.
Amatori! se vor adresa la supt-semiiatul proprietar in Ploese! str. Campini, No. 144.	Gr. Caracaş.
CAPSULE GRIMAULT& U
MATICO
GRIMAULT et C'« Pharmaclşt)
8. HBB VIVIENNE, PARIS
Resultatu infaillibilu in tratamentuln gonorrhee, fără a osteni stomachulu dupe cumu făcu t6te Capsulele cu copahu liquidu.
Depositu in principalele Pharmacit
uimniiii
-Ti
SIROP DE RAIFORT I0DE
de GBIMAIJIjT et C>e Pharmacisti la Paris
UE DOUA DECI ANN11 ACKSTU MEDICAMENTu"da RFÎULTATELK CE!
.E MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIRE*. | CLEIULUI DE FICATU DE MORUNU SÎ ALU SIROPULUI ANTISCORBUTIC1
Elu este suverană contra inlărirei si indamatiunea glan-deloru gîtului , gurmeloro uojiloru) ei ale differilelor rrrupţiunî ale pelei, ale capului sî aie feţei. Elu excita .ofta de mâncare, tonifică ţessăturile, combatte palorea s. noleşetea pelei si da copiiloru vigorea si vesselia naturala iste unu medicamentă admirabilii centra cojiloru produss'-.rin lapte sî unu depuratifO excellentu.
Drtrosjii! , „ p cma ie le o1..
PRIMUL BIUR0U DE INF0RMATIUNE
IN ROMANIA
IO AN 1. CKEŢESCU & Comp. |
Subsemnaţi! avem onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că am' deschis un biuroti de informaţiunî situat in
it®- STRADA RIUREANU No. 1
alături cu fostul Restaurant Ilristodor, şi ne insărcinăm a procura Onor. Public, profesori, profesoare, guvernante şi bone de felurite limbi, menajere, casieri, casieriţe, intendenţi de moşii, comptabil! morari, maşinist! şi grădinar!, precum şi alte ser-viciurî de diferite specii.
Sperăm că Onor. Public ne va onora en presenţa Domniilor-sale, şi no! tot-de-odată ne vom da silinţa a satisface pe Onor. Public recomaii-dăndu-le persoane onorabile. ’	qu stimă
Ioan I. Creţescu & Comp.
La acest Binrou se,caută a lua in arendă o moşie. Domnii car! voesc o da, sunt rugaţi a se adresa la acest biurou cel mult de azi in 6 zile.
GCTTÂ
RJHffl ATISME
OLIUL m CASTANE DE INDIA
Este întrebuinţat cu succes de la 1842
Este cel mai bun calmant al Durerei
între: accesse, usaoiul
SIROPULUI DE FR&SSIN &L LUI GENEVOiX
Face vindecarea durabilă combătând predispositiunea. Phcia GENEVOIX. 11, r. d«a Beaux-Arts, Paris şi în România.
-iu
S ANTAL GRIM A ULT i t
Aceste capsule conţin Esenţa de Sautal citrin din Bombay în totă puritatea sea. Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Paris, au demonstrat că Ksenţa de Santal citrin avea activitate mai mare decât Copalul, cubebal şi Eseu ţa de terenbenthină, Elle opresc în două seu trei zile scurgerea cea mai durerosă şi cea mai învechită, fără a comunica miros urinelor; elle nu produc nici rigkiiturl, nici colici, nioldiarrheăşisunt asemenea forte efficaee în affecţiunile catarrahale ale vesicel şi hamaturiă.
v Beposit In Paris, 8 strada Vivienne şi In prlncîpalrl»i pharmaciî din străinătate.	/
Mag’asinul c!e JJlânatiT sub firma:
LA URSUL ALB
S'JA MUTAT
Strada Lipscani, ianga joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Boo»le, Căciulî, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelncratc, cu preţurile fdrte moderate,
BRTJDER SPITZER.
Director-Proprietar ŞTEFAN VELESCU
NSTRUCŢIUNE PR MARA SI SECONDARĂ
Mg- PREPARAŢIUNI PENTRU SCOLELE SPECIALI Director de studii STEF. C.MIHAILESCU
Informaţiunî in toate zilele de la 9 —11 a. m.fşi 4 — 6 p. m.
^^rfi1uirtfflniiiiinilllilliilHlllllHlllHiilllillliltllillHilililliiiilirili!iliirffnSIirnTll!riHE
WIALADIES DE POITRINE
Tote personele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia, E
E guturaiuri si tusse învechite trebue sa intrebuinteze
suioi*»mpopnospmrE w cbara m grimt 4 c" ^
r are, prescris de mulţi annii de medicii lumei intregi, a dat in tot d’auna ^
cure minunate.
Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tusssa inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritore a bolnavului.
Siropul nostru de Kypophosph.it de calce este de culore pembe si se
vinde in flacone turtite de forma ovala, ravestite de marca jabricei, cu semnătură Grimault si G‘e, si timbrul Guvernului frances.
A PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE
SI IN PÎUNCIPALELE PHĂ.RM.VCII
ciiniinaiLimiinDiaimurrrrjTr^	liuliiih ui i lllllluh > h jTnrii^>
^De inchiriat o casa mobilată şi nemobilată
cu dependinţele eî, Str. Verde No. 14, peste drum de consulatul frances.
ANUNCIU
Onor. Trib. Ilfov secţ. III a fixat ca in ziua de 21 Februare *A să venţjă cu licitaţiune publică următoarele imobile ale repausatu1, Ilie Jecu;	. (jglJ
I.	Proprietatea din strada Viitorul, suburbia Popa-Chiţu No, ■ având o intindere mare de loc cu doue faţade, ma! multe cam® de locuinţă, povarnă de rachiu, grajd şi şopron.
II.	Proprietatea din aceaşî stradă No. 21, avend ma! multei* mere de locuit, grajd' pentru caî, şopron şi magazie,
III.	Hanul din strada Salcâmilor şi Viitorul, compus din Pr&™] de la colţ cu dependinţile eî, şi alte 35 camere in curte şi la stra‘
IV.	Proprietatea din Calea Moşi No. 246 (numit dulapul de b |
mese) avend o intindere mare deloc cu grădină, prăvălia de la P‘ cu dependinţele eî, alte dependinţe in curte nou! şi alte maî construcţiunî.	_ I
V.	Proprietatea din Calea Şerban-Vodă No. 178, conapusădin Jn multe camere de locuit in faţa podului şi in curte, grădină, PM curte, etc.
Moştenitori zisului decodat incunoştiiuţează prin aceasta pe tori! de a cumpera aceste imobile a se presenţa negreşit in ar
luat dispositiune ca toate ac«-
cumpera
zi de 21 Februare, de
oare-ce s a
,	.. ____________po1--,
imobile să se venţlă cu orî-ce preţ ar resulta la licitaţiune.
Bucureşci, Februare
Tipografia Ştefan Mihăelscu strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 lei, 3 luni 12leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
■A-IP-A.IRE I3ST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
In Romania: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondentiî dia-rulul din judeţe.	'
In Paris:	La Sociite Iiavas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUN CITJ RIJLJED:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a..............i L9gt
»	»	»	D-a..............2 » »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţî nu se inapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodactiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Constantinopol, 27 Februare.
Toţi redifil chemaţi sub arme, s’au presintat l'a regimentele lor. Corăbii de transport rusescî şi austriece ajută vasele turcesc! la transportarea lor in Epir şi Tesalia.
Dificultăţile albaneze nu s’au înlăturat incă. Prenk paşa a fost din nou arestat. El s’a adresat către ambasadorii Austro-Ungarief şi Franciei, cu rugăciunea să intervie pentru dânsul.
Intre Drusiî din munţii Libanului a isbucnit o revoltă. Şeicul lor, Chibli Utraclr, a năvălit cu o mie de oameni asupra localităţei mahomedane Kerac şi a altor sate şi a omorît pe locuitori, fără osebire de vârstă şi sex. Trei batalioane de infanterie au plecat‘din Damasc împotriva răsculaţilor.
Roma, 27 Februare.
Peru a cerut Italiei, Franciei şi Angliei bunele lor servicii, cari s'au şi promis.
Constantinopol, 27 Februare.
Se anunţă in mod oficios, că toţi reserviştii districtelor albanese învecinate cu "Grecia, s’au presintat sub steagurile lor. Chiar şi in localităţile acelea, despre cari se afirmă că se găsesc in plină revoluţiune, s’a îndeplinit ordinul de convocare fără cea mai mică împotrivire.
Paris, 27 Februare
Serbătoarea lui Victor Hugo, care a avut loc astăzi, a fost din cele mai stălucite, transfor-măndu-se intr’o adevărată ovaţiune naţională. Convoiul sărbătoresc era întovărăşit de sute de reuniuni de cântări, cari esecutau marsiliesa, şi la care luară parte peste o sută de mii de oameni.
Paris, 28 Februare.
O circulară a ministeriului de interne către
prefecţii districtelor litorale, recomandă acestorâ
să supraveghieze îmbarcarea de arme şi muni-
tiuni.
»
In Marsilia au fost secuestrate vinerea trecută două corăbii, încărcate cu arme şi muniţii şi destinate pentru Grecia. O navă grecească, care era încărcată cu iarbă de puşcă şi avea, cum se zicea, destinaţia pentru Algier dar voia să meargă in Grecia, a fost impedecată la continuarea călătoriei.
Londra, 28 Februare.
„Reuters Office" anunţă din Newcastle, cu data de 24 Februare, ameaz :
Colonelul Colley a întreprins ieri pe la miezul nopţei, cu 6 companii, o eşire din Mont Prospect şi ocupă posiţia Spitzkop, de-a stănga de Langsnek. Focul de 'pusei s’a auzit toată i-naintea mezei; un mare număr de Boerl a fost văzut intre Langsnek şi corpul lui Colley.
O depeşă posterioară din Newcastle, de la 17 Februaritl după ameaz, anunţă : Englesii ah fost din nou respinşi din Spitzkop. Pierderile sunt mari de ambe părţile ; ah fost răniţi şi omo-rîţi mai mulţi oficerî engleşî, intre cari unii de grad superior. Toţi răniţii cari s’au putut reîntoarce in lagărul engles relatează, că colonelul Colley e mort; n’au scăpat de cât 100 de En-glesi. Boerii atacaseră de patru ori colina Spitzkop şi eraţi pe cale să se retragă, dacă nu o făceau aceasta mai ăntâih Englesii, din causa lipsei de muniţiune.
Londra, 28 Februare.
Telegrame din Ţărmul de aur a’l Africei anunţă, că regele Achanţilor dispune de o armată de peste 90,000 oameni. Oăte-va regimente, cari erau destinate pentru Transvaal, ah trebuit să debarce pe Ţărmul de aur.
In Câmpurile de diamant ale Africei sudice a isbucnit, in urma resboiulul din Transvaal, foamete.
Paris, 28 Februare.
Despre moartea generalului Ney circulează incă mereh veştile cele mai misterioase. Se zice că generalul s’ar fi temut să nu fie încurcat intr’un proces scandalos şi că din causa aceasta s’a sinucis; sigur insă nu se ştie nimic. Reu sănge a făcut severitatea neîntemeiată a episcopului de Versailles, — care refusase la inceput înmormântarea religioasă a defunctului, deşi suicidul nu era sigur.
Paris, 27 Februare.
Manifestările pentru Victor Hugo sunt generale. Ferry ăi inmănâ personal, in numele guvernului, un vas strălucit de porţelan de Sevres Şi ăi spuse, că in onoarea lui va ierta pentru ziua serbării pedepsele tuturor copiilor de scoală din Francia. Grevy trămise marelui poet un buchet colosal. Azi-dimineaţă pe la 11 ceasuri s’a înfăţişat in casa poetului o deputaţiune de copii cu un steag roşu, care purta inscripţiunea: „Arta,
de a fi bunic". Hugo sărută pe mica stegăriţă şi imbrăţişâ pe nepoţii săi in mijlocul unei emo-ţiunî generale. C&sele şi ferestrele stradei, in care locuesce poetul, eiah împodobite. Mulţimea de demonstranţi, care trecea peste 100,000 de oameni, strigau trecând pelângă casa sa: „Trăiască Hugo ! Trăiască măiestru ! Trăiască marele poet!“ Hugo se încercă să-şi inăbuşiască erao-ţiunea, ochii ’i se inmuiară insă in‘]aerămI de bucurie.
Constantinopol, 28 Februare.
Assim paşa, ministrul de esterne, a presintat intr’o convorbire confidenţială cu representantul unei puteri, nişte condiţii, pentru regularea ces-tiunei graniţelor grecesci, pe cari ambasadorul le declară cu desăvîrşire inacceptabile.
-----------—«««aaaî —------------------—.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
— 1 Martie, amiazî. —
^	Londra, 1 Marte.
Camera comunelor. D. Charles Dîllce, răspunzând d-lui Burke, constata că fortăreţele Dunării n’ah fost incă dărâmate. Şub-secretarul de stat a adresat de mai multe ori mustrări in privinţa aceasta Bulgariei, care răspunde că fortăreţele de pe ţărmul drept al Dunării erau intr’o stare de ruinare echivalentă cu dărâmarea. Bulgaria intămpină deaminterî că ei ’I lipsesc mijloacele pentru a face acele dărâmări D. Dillce, subsecretar la esterne, adaugă că celelalte puteri au făcut şi ele mustrări Bulgariei şi că acum Englitera examinează cu Austria i-deea de a numi o camisie care să fie însărcinată cu studiarea acestei afaceri.
1 Marte — 4 ore seara.
Londra, 1 Marte
Trei noui regimente ah primit ordinul să plece la colonia de Natal.
Generalul Roberts e numit comandant al trupelor din Natal şi din Transwaal, in locul generalului Colley.
Dublin, 1 Marte.
Doi indivizi ah asasinat ieri in apropiere de Bellinorbe, in comitatul Connaught, pe intendentul contelui Montmores, care a fost asasinat anul trecut.
Constantinopol, 1 Marte.
Derviş-paşa va fi numit, se zice, :comandant suprem al trupelor din Epir şi din Tesalia.
După telegrame primite aici la ambasade, d. Comunduros, respingând Sâmbătă represintanţi-lor puterilor, ar fi vorbit de hotârirea congresului de la Berlin, nu de hotărirea conferinţei de la Berlin.
Berlin, 1 Ma te.
Germania trebuie să trâmită la conferenţa monetară, ce se va întruni la Paris, pe d. Dechend, preşedintele Băncii imperiului şi pe consilierul de Stat, d. Schrank.
(Havasj.
A se redea ultime soiri pe pagina III.
Bucureşti, 18 Februare
Cum să nu aducem zilnic la bara o-piniuneî publice pe d. Brătianu, când d-sa, cu tot paravanul constituţional sub care se ascunde, remăne totuşi, pănă şi pentru cel mal lesne şi maî naivi credătorî, factorul cel mai important al mişcării noastre politice, sufletul insu’şî al machiniî statului romăn ?...
Aparenţele nu maî Înşeală doară pe nimeni.
Suveranitatea poporului', concentrată in trista figură a Camerilor de astă-zî, a ajuns o adevărată ilusiune, de oare-ce majorităţile acestor corpuri de control publice sunt nisce uşoare giruete, pe cari voinţa primului ministru le intoarce şi le invertesce, după bunul el plac.
Oposiţiunea, de altă parte, este prea slabă ca să poata conta, drept forţă de oare-care influenţă, in direcţiunea afacerilor ţării.
M.	S. Vodă ţine cu deosibire ca puterea voinţiî Sale să se eclipseze din toate actele guvernului, spre a rămânea neturburat un principe de cel mai neutru constituţionalism, cu dreptul de-a obiecta prin
urmare ori când ţării, cănd lucrurile s’ar ineurca şi mal răii de cum sunt, că ţara singură a dispus de soarta intereselor sale ; că toată respunderea cade, pentru orî-ce împrejurare, numai asupra miniştrilor cari, in modul cel maî liber, au condus-o tot-d’a-una, după planurile şi voinţa lor.
Nu mal vorbim incalea de presă, al cărui rol este foarte redus sub nesimţi-toarea guvernare a patrioţilor.
Puterile de acţiune constituţională sunt dar, cu multă îngrijire, eliminate din viaţa noastră publică, ast-fel că aproape orî-ce causă se esplică azi in statul romăn prin voinţa a tot puternică a d-luî Brătianu.
Ar putea foarte bine să zică; „l’etat c’est moi\“
Cum să maî înţelegem oare d. Brătianu ?....
D-sa va fi citit, că toate geniile sunt autoritare, şi va fi muncit poate de ideea să imiteze geniul pe partea aceasta !
Da —e autoritară o minte care se ridică peste toţi; dar geniul îţî oferă ceva in schimb.
Unde e insă acel preţios ceva?
Unde va fi. mărirea planurilor săle ?.. iată ceea-ce ţara nu vede incă de loc.
Un lucru apare insă foarte lumurit, că situaţiunile sale politice, in loc să meargă spre bine,Jdevin din contra tot maî intu-viecate; că ţara se frămîntă continuu intr’o sistemă de guvernare meschină şi ruinătoare, ce o va conduce, fără intărziere, la amară căinţă, pentru increderea oarbă ce-i-a acordat, de nu va fi căinţa atunci de pristos.
De ori unde om apuca situaţiunea, ea ne lasă, ca sdreanţa putredă, un petec in mănă.
De administraţiunea internă nu maî zi--cem un singur cuvânt.
Primul ministru scie căt valorează, maî bine ca noî.
„Dar nu pot face alt-fel“ : ne ripostă d-sa, căci ţara e lăsată la discreţiunea automaţilor săi din Camerî, ca să o conducă cum inţeleg interesele lor personale !
Cu gogoşi şi cu discursuri frumoase nu dispune cine-va de atâţia patrioţi!....
Ţara a inţeles deja foarte desluşit această miserabilă sistemă de concesiuni mutuale, şi nu acum e timpul să-o maî infierăm.
Sunt lucruri cu mult maf grave de căt acestea, cari bat astă-zî la uşa statului nostru.
*
Cohesiunea guvernamentală este tare compromisă, ca şi autoritatea morală a intreguluî cabinet.
Forţa care ţine incă neimprăştiat mă-nuchiul feţelor logofeţeşcî—este o forţă factice, de la care nu poate pleca nici un bine pentru ţară, ca de la orî-ce colectivitate eterogenă, care e fără unitate de vederi şi fără nici un temeiti in actele sale.
Deja s’a anunţat publicului începerea desagregăriî ministeriale, de alt-minterî foarte naturală, in starea de astă-zî a politicii noastre.
D. Boerescu p’aci-p’aci era să lase văduv de preţioasa sa persoană portofoliul externelor, şi pe presidentul consiliului aproape neconsolat.
DD. Conta şi Tiriachiu nu aşteaptă— , se zice —de şi aşteaptă cam de mult, de căt un moment de-a cădea in picioare, sărind din harabaua ministerială jos.
Unii pretind că acel moment ar fi şi gă-
sit deja, că d-lor s’ar fi indurat in fine să se retragă din slava puterii, ca să cugete in pace la ticăloşia acesteîlumî de nimic.
Aşa dar, peste toate, şi o fermenta -ţiune activă de descompunere ministeriala, din care nu şcim ce mai poate eşi, dacă nu faimosul minister omogen.
Până acum insă nimic hotărît.
Confusiunea politică, ca şi scăderea morală a faptelor şi a oamenilor, este la ordinea zilei, in toată puterea lor.
*
Ce ne va intămpină oare, de vom arunca un moment ochiul in serviciul afacerilor noastre esterne.
Convenţiuni şi paraconvenţiuni pe baze căt mal ruinătoare pentru industria şi intreaga economiă a ţării.
Gestiunea Landau maî îngrijitoare ca sabia lui Damocles.
Apărarea drepturilor noastre la Dunăre, in contra funestului anteproiect, lăsată in voia manoperilor austro-ungare.
Desceptarea ce-o căntă acum din nou „L’independance roumaine", care ne-a adus atâtea preţioase servicii in cestiu-nea Dunării, prin apărarea, inteligentă şi dreaptă, a causeî noastre in presa europeană,—această desceptare, zicem, ne dă iară fior de grave Îngrijiri.
Austro-Ungaria umblă pe lăngă cabinetele europene, cu toate abilitatea diplomaţiei sale, să prepare, pănă la 15 Aprile, data intruniriî comisiuneî dunărene, tărămul victorii ante-proiectuluî eî, modificat doară in formă,—pe cănd guvernul d-luî Brătianu, după informaţiu-nile organului nostru francez, şade cu mânele la săn, ca sufletele inocente cari aşteaptă sborul lor in regiunile amăgitoare... ale baronului de Haymerle.
„Seim — zice „L’independance — că fo-reing-office al nostru n’a făcut absolut nimic, pentru accentuarea atitudinii statului romăn, in faţa poftelor austro-ungare. "
Nu este greii de inţeles ce poate să maî însemne şi această nepăsare....
*
Aşa stăm dar azi.
Cumplit înăuntru, ameninţaţi din afară.
Şi cu toate acestea, d. Brătianu nu vrea să se intrebe odată lămurit, pe ce drum merge d-sa.
Pare că se teme singur de situaţiunea in care se află, şi nu are curagiul să o privească in faţă, lăsând ca forţa lucrurilor să dispuie de viitor.
Ce-fel de „om de stat" mai este insă d-sa atunci ?...
O scândură ar putea să meargă şi dbnsa, de-1 vorba să se ducă pe curent.
Bine că se maî găsesc şi voci cari să se ridice şi pentru luminarea opiniuneî publice asupra atâtor cestiunî financiari, ce se zac adesea uitate in taina dosarelor ministeriale.
Pe onor. d. deputat I. Isyoranu cată să-l prenumărăm printre acele preţioase glasuri cari ăşî dau osteneala de-a maî deştepta pe guvern şi pe Cameră asupra acelor cestiunî financiare cari ştab cu a-nil in stare latentă.
Felicităm pe independentul mandatar al Severinuluî, pentru frumoasa specialitate parlamentară ce pare că şi-a ales.
Iată, intre altele, interpelarea pusă de
www.dacoromanica.ro
d. Isvoranu guvernului, in şedinţa de luni :
D-lor, este cestiune de-o sustragere sau delapidare a unei sume provenite din vânzarea
timbrelor.	„ L „
Voesc a Întreba pe <3. ministru de finanţe daca are cunoştinţă de suma ce s’a sustras ? Dacă are cunoscinţâ de persoanele cari aii sustras'o ? Dacă a luat vre-o măsură ca statul să nu re-mănă in pagubă, in cas când acea sumă se va fi substras ?
In adevSr, că şi publicul ar dori să cunoască cum stau banii co-ati dispăiut de
la timbre.
Vorbească guvernul, dacă scie ceva.
CRONICA ZILEI
S’a promulgat legea pentru regularea definitivă a veniturilor şi cheluelilor Statului pe 1862.
Contribuţiunile şi veniturile Statului pe exerciţiul anului 1862, se fixează la suma de lei 113,026,408, parale 13, drepturi constatate : suma de 106,189,644, parale 15, implinirî in comptul exerciţiului anului 1862, lei 6,929,866, parale 23, implinirii din rămăşiţele anilor anteriori; rămăşiţe a se împlini din veniturile exerciţiului anului 1862, suma de 6,836,768 lei 38 parale.
Cheltuelile statului se ficsează, pe exerciţiul 1862: credite acordate lei 133,878,386, parale 20 ; drepturi constatate pe seama creditorilor statului lei 125,168,239, parale 24 ; iar^plâţl efectuate in cursul exerciţiul lei 118,078,311 ; credite repurtate pentru exerciuţinl anului 1863 lei 7,089,928, parale 36 ; credite anuale pe exerciţiul anului 1862. 15,800,074 lei, 31 parale.
S’a acordat d-lui G. Creţeanu, consilier la înalta curte de casaţiune şi de justiţie, înalta au-torisaţiune pentru a primi şi purta însemnele ordinului Takova, in gradul de mare oficiăr, ce i s’a conferit de A. S. Principele Serbiei.
O sumă de comune rurale, pe cari spaţiul nu ne permite a le inşira aci, sunt autorizate a percepe noui taxe.
S’au decretat mai multe înaintări de medici şi farmacişti regimentari in reservâ. Numele celor inaintaţî se pot vedea in „Oficialul1, de azi.
Gazeta oficială de azi publica condiţiunile de admitere in şcoală militară de infanterie şi cavalerie, pentru anul 1881.
Societatea universitară „Unirea1', recunoscătoare simpaticului nostru artist M. Pascaly, pentru representaţiunea dată la 9 curent in folosul cabinetului şeii de lectură, a insărcinat pe presi-dentul şeii, printr’un vot unanim, să esprime prin publicitate viile sale mulţumiri pentiu a-ceastâ nobilă faptă.	_
Totdeodată, membri numitei societăţi, ca o probă de distinsa consideraţiune ce păstrează artistului Pascaly, l’aii proclamat membiu onorific.
mai multe femei. După copii, cei mai mulţi morţi au fost recrutaţi dintre bătrâni de la 40
la 60 de ani.	.
Cauzele de căpetenie ale mortalităţii pentru Bucureşti par a fi tot dea-una aceleaşi: boalele de piept.
Di-seară la operă, Aida.
Citim in „Presa" de azi:
O POETA PRINCIARA.
Sub acest titlu găsim in „Neue Freie Presse" din 26 cor. următoarea scire pe care o reproducem cu plăcere :	u
„Princesa Elisabeta, Doamn-a României, a tradus mai multe poesii române in limba germană si le-a publicat in Lipsea sub pseudouimul Carmen Sylva. Poetele de pe tronuri au devenit mai mare in secolul nostru ca in timpii trecuţi. Poesia a trebuit să facă loc la alte sporturi. Lucrarea principesei poete, care este menită a stabili un raport intre patria eî primitivă şi cea de astă-zi, merită dar cu atăt mai mult interesul nostru simpatic."
3DI3M
Dela 8 până la 14 Febr.jn Bucureşti s’ati născut 135 copii şi au murit 107 oameni. Safi născut cu 25 mai mulţi bâeţi şi aii murit cu (5
Ceşti un ea greacă.
Cetim in „N. fr. PresseK :
Cercurile diplomatice de aici (din Vienaţ sunt aproape in fie-care zi de altă părere, in ce piiveşce cestiunea graniţelor turco-grece. Alaltă-eri predomina iacă vederea celor pesimişti, pe cănd astă-zî se arată o încredere făţişă in isbănda ne-gociărilor din Constantinopol.
Diplomaţia nu’şî iea de alt-fel aceasta încredere din sine insă’şî, nici din mijloacele ce-i stau la îndemână, ci din împrejurări esterioare, independente de voinţa ei. Toate speranţele sale diplomaţia şi le intemeiază pe inţelepciunea Grecilor, despre cari se crede că vor fi destul de cuminţi să prefere o conciliare mai slabă unui proces gras, precum şi pe trebuinţa de pace a Turciei.
Noi ne mărginim să constatăm, că acesta e modul de vedere de astă-zi şi să ne espiimăm speranţa, că el nu se va intemeia numai pe simple suposiţii şi coniecturi, ci pe fapte reale. In de altmintrelea ni se pare, că Grecii nu aii ajuns de loc acel grad de inţelepţiune, ce li se atribue cu atâta imbelşugare de lumea diplomatică. Dimpotrivă, cabinetul atenian âşi face incă mereu, cum reese din nişte informaţii ale i „Corespondenţei Politice", cele mai nesăbuite ! iiusii. Intre altele el âşi imaginează, că marile puteri purced de astâdată din punctul de piiviie de a păstra in esenţa lor graniţele ficsate de conferinţa din Berlin şi că, in consecuenţă, Gie-cia va fi despăgubită, pentru renunţarea la Ia-nina si Mezzovo, prin teritorii ce se găsesc in Thesalia, in afară de graniţele preliminate de conferenţâ in această parte. Ba, in Athena se vorbeşte chiar, că d. de Radovitz ar fi făcut guvernului grec, „in mod neofiicial", împărtăşiri despre acest eventual mod de soluţiune.
Această veste nu poate să fie adevărată, fie şi numai din cauză, că, conform asigurărilor unanime, puterile nu aii hcsat incă pănă acum
o linie de graniţă şi că mai înainte de a lua hotăriri ulterioare, trebue să asculte popunen e
Cum se anunţă in sfârşit din Constantinopol, in mai multe districte a le insulei Creta au avut loc in timpul din urmă numeroase refusui de a plăti contribuţia, fapte, cari in Orient, premerg de obiceifi revoluţiunilor.
Rusia şi Turcia.
Ca un fapt caracteristic, pe de-o parte pentru raporturile dintre Bulgaria şi Rusia, şi de altă parte pentru atitudinea ce poate relua cu timpul cabinetul de Petersburg faţă cu invă -mâselile orientale, putem privi un schimb de note ce a avut loc zilele acestea intre ambasadorul rus din Constantinopel şi guvernul turcesc.
Representantul rus in capitala turcească, No-vikof, indignat anume, de numeroasele neorin-dueli şi escese ce se întâmplă in Macedonia, din causa °idolenţei sau vinovăţiei organelor turceşti, -s’a simţit dator a atrage atenţia Portei asupra acestei împrejurări; aceasta cu atât mai vârtos, cu căt poporaţiunea creştină din numita provincie se vede silită, din această causă, să şi părăsească patria in masă, şi sa treacă in Bulgaria, unde pricinueşce pe urmă neorîndueli.
Guvernul turcesc s’a grăbit a respunde acestei invitări, prin ambasadorul sâu din Petersburg. El a declarat, că „a luat" deja mâsuri pentru înlăturarea acestor anomalii.	_
Pe căt de puţin importantă ni se pare întâmpinarea Porţei, "pe atăt de interesantă considerăm invitarea cabinetului de Petersburg, ce ni se înfăţişează ca un simtom, că Rusia n’are de gând să stea cu mănile in sin şi gura inchisâ in faţa nouilor complicaţii ce pot isbucni in Orient, şi că in ce privesce pretecstele, le va şti găsi,"fie şi cu preţul de a îndeplini rolul necerut de protectoare a Bulgariei.
Starea lucrurilor in Rusia.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 18 Februare —
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALB UNDI MARINAR FRANOES IN N0UA-GU1SEA traducere de
P. M. GEORGKSOD
Intr’o corespondenţă din Petersburg citim următoarele câteva interesante relaţiuni, despre starea interioară a Rusiei:	_
„...Sferele conducătoare incep să se incredin-ţeze, că nu este bine a activa curentul liberal ce a început să misce presa şi adunările provinciale, fără a face in acel’aşi timp să in-ceteze legile illegale ce esistă ; acţiunea legislatoare nu se va ocupa prin urmare in timpul cel mai apropiat cu crearea de nuoi legi, ci cu suprimarea dispoziţiilor neoportune şi păgubitoare de pănă acum.
„Ziarul „Navasti" a publicat de căt-va timp o serie de articolî, in cari ne dovedi, luăndu-se de probă legile esistente, că Rusia a posedat dintr’unceput tocmai aceleaşi legi de „habeas corpus", ca şi Anglia, sică numai „decretele", cari comentaţi sad suspendai! pentru căt-va timp acestea legi^, aii dat nascere in Rusia „guvernământului autocratic al cinovnicilor".
Numai in acest chip s’a putut, ca un Skari-‘ aţin (un fost prefect) să poată tiranisa 14 ani întregi, neturburat, guvernământul de Kasan, să poată introduce tortura trupească ca pedeapsă administrativă, să poată bate cu nuiele pe revi-sorul teatrului din causa representarei unei piese ce nu’I plăcea , să’şi puie pe sbîrii sâi să maltrateze o sută de tătari fiind-că âşi permi-seseră să rîdâ de o „soră de caritate" imbătata
din întâmplare, etc. etc. Dacă Skariatin nu a fost lovit de soarta, ce preparase Nemesis principelui Krapotkin, de a fi împuşcat adecă de nihilist!, de oare-ce pe lângă alte amusamente speciale "mul pusese să bată in public cu nuiele pe studenţii universităţei de Charkov, uisita 1’a condamnat insă la o pedeapsă mult mal aspră si de-a dreptul esemplariâ, având să fie judecat de către patrioticul şi incoruptibilul senator-revisor Kavalevsky.
In de altmintrelea, Loris Melikov se strădu-esce să espieze pâcatele administraţiei şi numai ieri (10 Februare) a graţiat din nod 37 de e-silaţi politici, ce eraţi internaţi la marginea Siberiei.
Alegerea de president in Helveţia.
Zilele acestea a avut loc in Berna alegerea presidentului consiliului federal, post care remă-sese vacant prin regretabila sinucidere a fostului president Anderwert.
Agitaţiunea a fost mare. Cu toate acestea a-legâtorii se găsiră la vot destul de uniţi. De president a fost ales radicalul Droz, un om iubit de amicii şi respectat de inamicii sei, care investise pănă acum postul de vice-preşedinte. Din 162 de voturi, se rostiră pentru dânsul 151. Râmănând vacant in acest chip postul al doilea al Consiliului, el fu ocupat, cu 129 voturi din 162, de consiliarul Bavier, şeful de pănă a-eum al departamentului drumurilor de fier. Acestuia i se atribue intenţiunea de a voi să facă capăt miseriei drumurilor de fier helveţi-ene, prin răscumpărarea acestora pentru stat.
Mai multă luptă se făcu, mirabile dictu, pentru ocuparea unui post de consiliar federal. Concurenţa era fabuloasă ; numărul candidaţilor colosal. Sorţii cei mai numeroşi de a eşi triumfătoare, ei aveau canioanele francese. Candidaţii acestora refusarâ insă a priori de a primi postul şi ast-feliii el fu dat cu o mică majoritate radicalului german IToffmann din St. Galen.
Resultatul acestor alegeri [insemnează - cum ne spun ziarele lielveţiene —o victorie a direcţiei liberale centraliste. Ceea ce aşteaptă de la ele locuitorii republicel sviţerane, este o activare a politicei drumurilor de fier precum şi o desvoltare a legislaţiunei internaţionale de fabrice. Cum vedem, n’avem a face cu doruri prea indrâsneţe.
Ovreii in Rusia.
Guvernatorul de Vilna (generalul Gurko) făcuse de căt-va timp ministerului de resboifi rusesc următoarele propuneri, in ce privesce chipul cum trebue să îndeplinească serviciul militar Ovreii :
1.	Ovreii trebue să facă serviciul militar in localitatea, unde locuesc, şi aii să se presinte spre a trage la sorţi înaintea primăriei comunale, ori unde s’ar afla.
2.	Comunitatea israielită are să plătească 300 de ruble, pentru fie-care ovreii ce s’ar sustrage de la serviciul militar.
3.	Toţi Ovreii din comunitatea vinovatului, cari să găsesc in vârsta de 21 pănă la 26 de ani, aii să slujască la oaste, pentru sustrahent.
Acestea propuneri aii fost respinse zilele acestea de ministeriul de resboiii din Petersburg, ăntăiii fiindcă prima dintre ele constitue o pro-tegiare pentru ovrei faţă cu ceilalţi locuitori ai
Insă vai! se părea că această dorinţă n’avea să mi se împlinească nici odată. Trecuseră, patru ani de când nu mai auzisem vorbindu-se nimic nici de Caihar, nici de Lamlain, nici de Lanna ! — Pe la această epocă, un Boa năprasnic esise din valea şerpilor — ceea ce nu se mai Întâmplase pănă atunci-şi venise să pustiască această ţară. O ceată de ' vânători, dintre cari făceam şi efi parte, se hotărî să meargă să’l atace. Pentru acest sfârşit, intr’o dimineaţă e-sirăm din Uarata inarmaţî cu lănci, cu săbii, cu arcuri si cu săgeţi, şi urmaţi de o numeroasă trupă de spectatori, hotârîţi a ne sări in ajutor dacă rămâneam, noi invingătorî, şi a o luala sănătoasa dacă rămâneam învinşi. Noi trăgeam nădejde să călcăm monstrul pe la prânz, in momentul când avea să fie doborît de căldură. După ce trecurăm rîul Irfak, ne-arn pus să es-plorăm, cu mii de precauţiuni, calea cea umbrită de arbori, unde se depuneau obicinuit cei condamnaţi la moarte, şi unde se văduse vrăjmaşul nostru. Dar pe cât înaintam, înfocarea tovarăşilor mei slăbea. Yădănd aceasta, propusei a se trimite spre căutarea şi descoperirea lui căţî-va oameni pe cari i-aşl conduce eu, şi cealaltă parte a trupei să se pue la odihnă.
Propunerea mea fu primită cu toată bucuria, si hst-f.,-1 plecai cu patru viteji, scotocind prin
mărăcinisurî, esaminănd arborii şi studiind pănă şi cele mai mici cotituri ale târîmului.
4 Trecuse o jumătate de oră de când ţinea această lucrare, cănd deodată micul meii cal de călărie incepu să tremure. Vestii pe unul din tovarăşi despre aceasta, şi el respunse :
- Iea seamă că te afli sub un arbore unde sunt atârnate mai multe schelete. Calul tâii le-a vădut. şi s’a înfricoşat.
Esplicarea era ad°evărată. Un arbore, de care obicinuiafi să lege pe criminali, eşi întindea, intr’adevâr, de-asupra capului meii, ramurile sale cari crescuseră in toate direcţiunile. Mă sileam deci a face să-mi meargă calul inainte, insă el incepu să tremure şi mai tare, rinehe-zănd şi dăndu se tot inapoi. Căuta! să descoper atunci p’intre frunzişul crăcilor obiectul acestei subite inspăimântâri, şi intălnii ochii strălucitori al şarpelui, caro se legăna ca la zece urme d’asupra capului meii şi se apropia de mine prin nisce mişcări incete, dar pline de mlă-diosie.
Vrui să fug, dar picioarele calului erai! ca pironite in pământ ş’am vrut să strig, dar vocea mi se oprise in găt ! Şi stăm in loc, fascinat de îngrozitoare feară, caro, cu ochii aţintiţi asupra mea, se apropia din te iu ce mai mult,
Tot ne mai despărţea insă o distanţă oarecare, şi, ca să o străbată, şarpele făcu o evo-luţiune, cu aceeaşi îndemnare ca şi cel mai perfect marinar. Din norocire această mişcare făcu de cădu o cantitate oare care de frunze cari deşteptară atenţiunea tovarăşilor mei. Atunci zăriră şi ei monstrul pe care’l luaseră până atunci ”de o groasă ramură uscată, pentru că toată partea de jos a corpului sâu era ascunsă in frunziş, şi ast-fel ne scoaseră, pe mine şi pe cal, din felul do paralisie de care eram cuprinşi.
îndată alergarăm apoi să dăm de veste părţii cele mai numeroase a trupei, despre descoperirea noastră; cănd revenirăm insă cu toţii ca să atacăm pe inamic, el se incolăcise împrejurul părţii de sus a arborelui, de unde se mulţumea numai a ne alinţi cu o ciudată căutătură
t.	t. *
a ochilor sâi. Orangunoşii so opriră la o distanţă respectuoasă, şi mărturisesc că pentru astă dată le imitai şi eti esemplul. Cu toate acestea nu ne puteam mărgini numai intr’o simplă defensivă pănă cănd i-ar fi venit lui pofta d’a ne ataca. Oare nu l’am putea atrage cu vre o stratagemă ca să vie jos? liotărirăm deci a face o incercare, şi ast-fel priponirăm de un arbore o măiţoagă de cal, in apropiere imediată de Boa, pe cănd noi ciumiam cu săgeţi-dar fără nici o isbăndă-ramurile din vârf, de unde voiam să-l scoatem. In fine. după o aşteptare de câteva momente, fioroasa fiară incepu sâ-’şi desfâ-şmre toartele incolăcîturei, şi alunecând incetişor âşi lungi capul spre nenorocitul calcare tremura de-ţi era milă. Ne ascunsem puţin mai in urmă, şi aşteptam, cu lăncile întinse, momentul cănd atacul ne ar fi fost mai puţin periculos, adică atunci cănd şarpele s’ar fi încolăcit cu totul in-prejurul prade! sale.
EQ. profitai de acest interval spre'a descăleca de pe cal care nu-’mi mai inspira nici o incredere, In fine, sosind momentul priincios, ne repeiji-răm cu toţi inainte, şi pe cănd o parte din trupă trecuse mai departe de .ţintă prin avântul ce luase, iar celelalte parte rămăsese mai indârât impovă-rată de frică, eii mâ aflai singur, fără ca să sciu, aproape de Boa, in corpul căruia âmi şi infipseî lancea. înainte insă d’a apuca să-l mai lovesc incă odată, el lăsăndu-şi prada cea d’ântâiu se in-dreptâ spre mine. Eşit din minţi de această neaşteptată agresiune, şi asurdit de strigatele tovarăşilor mei, cari in loc de-a veni in ajutorul meii fugiau în toate părţite, âmi perdui tot cumpâtul şi incepuî să fug şi efi. Nu zăbovii insă a-mi reveni in simţiri şi a-’mî relua sângele rece; căci aveam oare-care avantagiu asupra vrăjmaşului meii, găsindu.mă la oare care depărtare de el, şi sciam că in calea mea se afla un mic afluent al riului Irfak; ast-fel a-pucaî intr’acolo cu speranţa de a-’mi scăpa viaţa prin iuţeala fugei. Dar vai I ar fi fost tot una cu a mâ pune să intrec o zebră! Ce me făceam eti dacă Boa m’ar fi urmărit in not, pre-
cum auţlia că obicinuiaii aceşti şerpi?
Deja audiam cum se tîra monstrul in urma mea; nu ' lipseau de căt puţini metri ca să mâ ajungă ; in fine eram aproape de gârlă. -Mâ aruncaifi in apă cu o singură săritură şi remasei mai mult de un minut subt apă, necutezând să es de-asupra. Cănd nu mai putui respira, âmi adunai toate puterile ce mai aveam ca să ajung in not de cele-l-altă parte. Dar, din Caribda căzui in Scila 1 La vre-o cinci şase urme departe de mine zării capul unul crocodil năprasnic ! Mâ afundaid din nuod in apă şi, de astă-dată, cănd mâ ridicaid, cei duoi vrăjmaşi al mei dispăruseră. In fine ajunseid pe uscat! Dâr ce spectacol mâ aştjpta! Boa se infăsurase inprejurul crocodilului, şi amânduol monştri se svărcolead in apă, care incepuse deja a se roşi de sângele lor. In cele de pe urmă crocodilul fu învins, si vâzui. că Boa âl strivi in numeroasele sale toarte.
Mâ depărtaid de la mal infiorat de ideea că s’ar fi putut să am soarta crocodilului, şi ajunsei pe tovarăşii mei, cărora le-am povestit cum am scăpat de moarte.	,
Aşteptai apoi pănă să’şî inghiţă Boa prada şi, cănd amorţise cu desăvârşire prin lucrarea digestiunii, abia reuşirăm a-î tăia capul, Ah® cel mai mic pericol. Eii avuiii curiositatea de a-1 mâsura, şi am remas încremenit cănd am văzut ca avea o lungime de cincî-spreizece metri şi mai bine !
Reîntoarcerea noastră la Uarata fu un adevărat triumf. S’a bătut toba in onoarea mea, şi fie-cine âmi făcea laude.	.
Setea mea de libertate nu âmi iugădui ins® să gust cătu-şî de puţin bucuria acestei glon efomere,
(Ya urma.)
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
tarului şi, a doua, fiindcă, cele de pe urmă două propuneri sunt prea tiranice, având de scop pedepsirea unei colectivităţi pentru un singur vinovat.
CUM SE ÎMPLINESC dIrile de la ţerani.
Ce mal simplă cestiune, ar zice cine-va. Ţăranii ca şi restul populaţiunil plătesc dările in acelaşi mod, şi, cănd nu plătesc de bună-voie sunt urmăriţi cu aceeaşi măsură, după o lege unică, care esistă in această materiă, legea de urmărire, statul romăn fiind un stat unde de mult s’a proclamat egalitatea înaintea legilor, şi unde acest principii! este in floarea cultureî lui, astă-zl mal vărtos când avem la cârma treburilor nisce bărbaţi ce aparţin partituluî care a luptat cu cel/naî mare devotament pentru triumful principielor democratice.
Cu toate acestea, lucrurile nu se petrec ast-fei si presa guvernamentală a semnalat in diferite rănduri că, do şi ne găsim in secolul lu-minelor, libertăţilor, intr’un stat care nu are tradiţiunl despotice, totuşi, in materia de impli-nirea dărilor cu ţăranii, partea slabă a societăţii, s’a usat tot-d’a-una de mesurl neumane, barbare.'
Pe cănd in oraşe, pentru contribuabilii răi de plată, nu se face de căt a se aplica legea de urmăriri, şi aceasta cu multe reserve acordăn-du-se multe păsuiri, ţeranil se esecuta literalmente prin călăraşi.— Agenţii fiscului visitează periodic comunele insoţiţl de, droaie de călăraşi răn.ăn in fie-care comună 5 şi 7 zile: toţi in socoteala satului bine inţeles: aduc de pe urmă pe ţerani la biuroul de percepţiune ; ăl căută in buzunare de bani, ăl injura, şi dacă nu găsesc nici asupra lui- nici a casă unde se per-chisează, apoi se trăntesce acel nenorocit in in-chisoarea primăriei, unde remăne nemăncat pănă cănd vine gust agenţilor fiscali să-l pună in libertate.
In anul din urmă, ne aducem aminte că^un asemenea aginte s’a lăsat a săvîrşi atrocităţi, chiar in unele comune din judeţul Ilfov. Faptul s’a constatat cu prisos şi cu toate acestea, onor. ministru al financelor de pe vreme, d. Sturdza, a găsit cu cale să le pună la dosar in loc de a le inainta parchetului.
Faptele ce înaintau sunt atât de adevărate, că pentru a se verifica, n’are cine-va de căt să ieasă puţin din Bucureşcl; să se intreţină asupra afacerii cu cel d’ăntâiti ţăran ce va intălni, şi afirmăm că va dobândi convingerea, că n’am zugrăvit de cât palid sistema ingenioasă cu care se fac implinirile de căţl-va ani.— In căt pentru călăraşi, se pot consulta şi dosarele rninisterielor de finance şi resbel, precum şi ale casierilor şi prefecturelor de judeţe şi se va convinge că s’ah cencentrat oameni peste rănd chiar pentru a putea face căt mal strălucite situaţiile financiare ale tesaurulul public.
Acestea spuse ca generalităţi in privinţa im-plinirilor, să semnalăm un fapt special ce se petrece in judeţul Ilfov, in chiar capitala Bueu-reşcî, reşedinţa prinţului, a guvernului şi a adunărilor legiuitoare, fapt care calcă in picioare or-ce lege de finance şi este de natură a inspira serioase bănuieli.
Este vorba despre implinirea dărilor de la acel ţărani cari sunt şi cultivatori de tutunuri, împlinire ce se face cu ocasiunea plăţilor ce re gia face acestor cultivatori pentru cultura anului trecut.
Se şcie, credem, că in judeţul Ilfov se cultivă tutunuri o cantitate insemnată. In anul din urmă aflăm cea cantitate de 1 mii. ’/2 pănă la 2 milioane ocale. Graţie umanitarei şi lăudabilei intervenirl a actualei administraţiunî a monopolului tutunurilor, de a inainta bani ţăranilor pentru a’şl face cultura, această nenorocită populaţie, scăpată din ghiarele contracciilor cari o speculai! in un mod odios, avea să primească semne bunicele pentru tutunurile cultivate.
Agenţii fiscali se informează de aceasta, şi, in loc de a face urmăriri in regulă şi a popri, in mănele regiei, - măsura contra cărei-a nu s’ar fi putut zice nimic, — sumele ce datorai! acei dintre cultivatori reliquatarl, se târăsc pe lătigă direcţiunea regiei şi solicită a li se ingădui să se introducă in localul unde se primia marfa şi se plătia, şi, acest punt câştigat, dah — probabil — ordin perceptorilor a alcătui liste de contribuabilii cultivatori datori şi a insoţi trasporturile din comune la magasiele regiei.
Ajunşi aci cultivatorii, după ce predah marfa şi’şl primiaii dreptul lor, găsiah in anti-cameră pe agentul fiscului, perceptorul comunei şi câţiva călăraşi cari ’I opria eşirea. Drept or-ce desluşire, ’I se lua din mănă căciula in care ’I se pusese banii, lua dintr’ănşiî căţl voia, spunănd că e dator atâta, după lista alcătuită de perceptor, şi pe urmă ăl da drumul, —ăl făcea scăpat cum s’ar zice, — adăugăndu-i-se că la comună ’I se va libera de perceptor recipise in regula din condică.
La unii ţărani se da o fiţuică la mănă in care se zicea că s’a insemnat suma care ’I se luase şi pentru care va avea dreptul să reclame recipise.—Dară, intre parentese, cine a insemnat cifra pe fiţuică, şi in rnăna cărui cunosăător de carte s’a incredinţat ?
Notăm aci, că plăţile făcăndu-se azi şi’n moneda metalică şi in bilete ipotecare, la căte neajunsuri, ca să nu zicem mal mult, nu espus ţăranul care nu cunoaşce valoarea fiăcârel piese-hărtie !
Ah fost, atlăm, mulţi ţărani caii ah contestat câtimea datoriei la a căreia plată erai! cor-
poral constrânşi, şi aceasta mal ales in ce concerne plata despăgubirii de clacă. Şi contestaţia lor nu poate fi considerată intr’un mod absolut fără nici un temeih; de oare-ce, din momentul când s’a pus in lucrare legea rurală şi pănă la 1872, perceptorii satelor n’ah avut rolurile de clacă şi plăţile făcute de ţărani in 7 ani apropae nu s’au trecut nicăieri, dându-se numai la mâna lor chitanţe —la câţi s’o fi dat — chitanţe pe cari le-ah putut perde nenorociţii. Ast-fel, se vede şi astă-zl chiar, in rolurile de clacă, deschise partidele ţăranilor împroprietăriţi pe toţi anii de la 65 pănă la 72, ceea-ce nu e de crezut, de oare-ce este cu neputinţă ca intr’un restimp de 7 ani perceptorii să nu fi cerut nimic, şi ţăranii se nu fi.plătit din banii pământului. Şi un guvern care se dă singur de protector al ţăranului ar fi trebuit să limpezească această situa-ţiune, însărcinând pe sbiril săi de agenţi „să umple acele goluri după matcele condicelor de chitanţe, cari trebue să existe prin pimniţele comitetului de lichidare al bonurilor rurale.
Ca să revenim, contestatele ţăranilor privitoare la câtimea datorielor, nu se lua in nici un fel de băgare de seamă, şi dacă ţăranul care să şcia că nu e dator, voia sâ’şl afirme mai mult dreptatea sa, era luat la înjurături şi pus chiar la popreală, aici in mijlocul Bucurescilor, la fabrica regiei de la Belvedere. Să nu se mire cine-va.
Faptul se petrece de pe la 1 Decembre şi are să se mal continue neflind primite tutunurile de la toate comunele din Ilfov. Suma aceasta până acum şi cu aceea care se va mal incasa — mica parte —poate să treacă peste 300,000.
Procedarea fiind in contra tuturor legilor in materia de percepţiune, cari cer formal a se libera recipise indată ce plata se face ; pe de altă parte, judecata sumară ce se face despre că timea datoriei, fără roluri in vedere, şi modul vandalic cum se ia banii din căciula ţăranului, fiind de natură a inspira bănuell serioase, găsim că ar fi corect a se inspecta de către un om de încredere lucrările la casieria de Ilfov şi a se da ordine cum, la magasiele regiei, să nu se procedeze de căt conform legilor de percepţiune
alcoloide febrifuge şi că din contră această quin-quină conţine o cantitate foarte mare de tanin.
Plecând de la aceste considerante de-o valoare incontestabilă, suntem nevoiţi a conchide, că-un vin bogat in principii tanice, reuneşte condiţiile necesarii şi esenţiale, in ceea ce priveşte com-posiţia şi proprietăţile sale, ale unul vin de'quin-quina preparat cu un vin vechih şi cea mal bună quinquina huanuco in Observaţiunea demonstrează adevărul acestei conclusiunl.
In toate zilele, in spitalele do Paris, se Întrebuinţează pentru a reinviea forţele, pentru a ridica energia funcţiunilor digestive a bolnavilor slăbiţi prin bătrâneţă sau boale, sau vinul de quinquina, sah vinul de Saint-Raphael ce re-uşaste in mod egal in toate condiţiunile de a-celaş fel şi nătură in cari aceste vinuri sunt prescrise. Ast-fel dară, vinul Saint-Raphael este vinul cel mal bogat in tanin ce cunoaştem ; este un vin de quinquina natural; totul contribue pentru a’I asigura acest prim rang. Şi pentru aceasta ne putem convinge prin toate procedeu-rile întrebuinţate pentru a dosa taniul, că vinul Saint-Raphael conţine o mal mare cantitate de principiu immediat de căt toate vinurile de quinquina cele mal bine preparate.
Pentru aceasta numai se esplică asemănarea acţiune! constatată prin intre buinţarea lui, in timp de trel-zecl ani, in toate stabilimentele os-pitaliare ale Parisului.
(Va urma.)
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa din 17 Februare 1881.
Senatul.
sanitară.
-Se discută incâ o parte din legea
ÎNTREBUINŢAREA AL00LI0EL0R IN GENERAL
şi al
VINULUI DE SAINT-RAPHAEL IN PARTICULAR de Dr. BOUCHARDAT
Extras din lecţiunilc făcute asupra modificatorilor-higienicî al sistemului nervos).
Vinul de Saint-Raphael ca tonic şi reconsti-tuant este superior vinurilor din Ispania, graţie materiilor tanice cu cari o indelungatâ fermen-taţiune l’a incărcat. Nici că poate exista un alt vin care să aibă mal mare şi adevărată putere. Vinul ce ese din primele picături (primele scurgeri) nu se amestecă cu acela eşit din tescuialâ; ast-fel numai prin asemenea îngrijiri se poate obţine vinul tanic şi coroborant de Saint-Raphael.
S’a comparat, şi aceasta cu drept cuvănt, vinul de Saint-Raphael cu vinul de quinquina. Iată in ce termeni d. M. E. Begin a stabilit această comparatiune in uniunea medicală din 8 Maih 1873:
Cele mal bune quinquine sunt basa a două ordine de preparaţiune cu totul deosebite; pre-paraţiunile febrifuge, şi preparaţiuuile tanice; pre-paraţiunile febrifuge (contra frigurilor) in ceea ce priveşte intrebuinţarea lor astăzi, ele se resumeză prin existenţa a două săruri, sulfatul de chinină care ocupă primul rang, şi sulfatul de cinconina cu mult mal inferior.
Printre preparaţiunile tanice ale quinquineî, trebue să distingem extractul şi vinul de quinquina.
Aceste două preparaţiunl cari conţin o propor-ţiune notabilă a unul tanin special, datoresc proprietăţile lor tanice acestui principiu imediat; ne vom in cerca a demonsrta acearta.
Garod a căutat să măsoare cantitatea alcoloidu-lul conţinut in vinul de quinquina, preparat cu quinquina cea mal bogată in quininâ, Calisaya (coaja galbenă), şi a constatat că un păhărel (pentru Bordeaux) din acest vin de quinquina, con-ţiuea abia cinci centigrame de alcoloid,
“ Adăugăm incă, că vinul analisat de Garod fusese preparat cu o dosă îndoită de quinquina Calisaya. adoptară de cel din urmă codex, şi că acest dibacii! experimentator a depus cele mal mari in-grijirl pentru a ajunge la intreaga extragere a alcoloidulul conţinut in coaje. Nu se poate dară admite că o slabă cantitate de quinquină poate să aibă o acţiune terapeutică. Afară de aceasta cănd vinul de quinquina se prepară ca un vin bogat in culori, cea mai mare parte a alcoloidu-luî este precipitată de materia colorantă, prin tani-nul vinului, şi ast-fel este eliminată, remăind asupra filtrului’'(pe strecurătoare). Este un timp îndelungat de cănd Henry tatăl, a insistat asupra acestui fapt.
Este atâta de adevărat, că vinul de quinquina datoreşte propietăţile sale tonice vehiculului ce servă la preparaţiunea sa, şi taninulul conţinut in cnjile de quinquina, că consiliul medical al spitalelor şi ospiciilor din Paris n’a voit să adop-teze formula noului Codex pentru stabilimentele ospitaliere. El a preferat, cu autoritatea unei prudente şi îndelungate observaţiunl, a da preferinţă veche! formule şi continuă a formula prepa-ratia vinului de quinquina prin dosa de 60 grame quinquina huanuco pentru un litru de vin in loc quinquina calisaya prescrisă de uoul codex.
Toată lumea ştie astă-zl, că quinquina huanuco precum chiar şi cele mal bune quinquine cenuşii, nu conţin de căt o proporţiune foarte slabă de
Camera.— Eroul ziliî e patriotul Sichleanu.In urma întrebării d-lul Isvoranu : ce a lucrat comisia bugetară şi de ce nu-şl presintâ raportul ? onorabilul el prezident, faimosul d. Sihleanu, ăşl pune in exerciţii! talentul său retoric.
Camera rîde şi aplaudă, apoi trece in secţiuni
vSl
ARENA ZIARELOR
„Românul" pentru a acoperi cu un mistic corupţiunea partidei de la putere face o mulţime de silogisme falşe, trăgGnd următoarele conduşii:
Una : maioritatea naţiunii afirmă că toate a cusăturile oposiţiunil ah fost şi sunt pe deplin neadevărate.
Alta : maioritatea naţiunii, susţinând un gu vern ş’un parlament compus de bărbaţi iniorinţî, hoţi şi trădători, dovedeşce că ea insă-şî este pe deplin coruptă.
In caşul d’entăl naţiunea a dechiarat şi de ăliiară de calomnii acusările oposiţiunil şi le res pinge.
In caşul d’al douilea, dacă oposiţiunea dechiară că naţiunea este atât de coruptă al cui sunt membrii oposiţiunil ? Şi dachiară că mama lor este coruptă ce respect mal poate găsi la străini o asemenea mamă cu nişce asemenea fii ?
Păţania uuuî arcMinandriţ. - Archimandri-tul unul episcopat catolic din Ungaria, a păţit’o zilele acestea destul de reh. Sfinţia sa privise, cum se vede, prea adănc in ochii tinerel soţii a unul legător de cărţi, căruia ăl dedea de obi-ceiu de lucru. Nevasta din parte-I incă părea nu zice ba. Ast-felih lucrurile ajunseră in curând la o întâlnire secretă, despre care soţul aflase insă de veste, şi care fu turburată de ivirea pe neaşteptate a trei calfe ţapene de legă-torie. Archimandritul fu buchisit intr’un mod de plâns, şi de abia scăpă, scutit de aripile nopţel, cu capul gol şi fără crucea de aur. Dimineaţa calfele presintară episcopului pălăria şi crucea sfinţiei sale archiamandrituluî, ca corpora delicti; dungile şi vineţelile insă nefericitul Don Juan şi le păstră pentru sine.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
— 2 Marte — 9 ore dim. —
Berlin, 1 Marte.
împăratul Wilhelm a conferit contelui de St. Vallier, ambasadorul Franţei, ordinul „Vulturului Negru. “
Viena, 1 Marte.
Conferinţa de patru, in care sunt representate Austria Turcia, Serbia şi Bulgaria, şi-a început azi desbaterile, sub prezidenţa d-luf Kalay, şef de secţie in ministerul afacerilor streine din Viena.
Havas)
BULETINUL FINANCIAR de la I Marte 1881
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.70 Acţiunile idem . . 61.50 Obî. noul 6°/0 idem. 93.40 Impr. Oppenheim. 109.20
Cursul de Londra
Cursul de Paris.
Renta română 5(,/„ —.— Acţ. Bănci Rom. 91.— Renta franc. 5 °/0 119.55 Lose tureescl . . . 48.75
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.32
Galbenul.......... 5.52
Renta met. 5°/n. . 75.50
Impr. Openheim . 107.— » Stern .... 105.—
răspunde d-luî C. că nu ştie ce vrea
„Binele Public"
A. Rosetti care susţine partidul acestui organ :
Voim ca asemenea specule să ineetezo o dată, căci ele degradă autoritatea guvernului ce le comite, umilesc naţiunea ş’o arată sah coruptă sah orbită in faţa străinilor, demoraliseazâ şi sărăcesc ţara intreagă, care ăşl vede răsipită prin abusurl aceea avere pe care ea o vărsă cu sudori de sănge in tesaurul public.
„Timpul" vorbind intre altele de protocolul semnat in ziua de 14 ale curentei, vede
că afacerea nu e condusă de ministrul lucrărilor publice, de care depind şi drumurile ferate, şi comerţul —cu numele —ci de către „baronul" austro-ungar d. Boerescu, ministrul de externe al României, care avu aface cu corniţele austro-ungar d. Ladislaus de Hoyos, ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei.
„Presa" se boceşte pe ruinele căsătoriilor : vorbeşte de divorţ.
YAB1BTAŢI
Prooro ie încuviinţată de autorităţi. —
Zilele acestea se înfăţişă prin localele pubilce ale oraşului Insbruck, in Tirol, o femeie imbră-cată binişor, care incepu să deprindă inaintea publicului maestriile sale de proorociţă. Un cafegii! voi să-o dea afară, ameninţăndu-o cu chemarea poliţiei; femeia scoase atunci din buzunar, cu cea mal mare recealâ, un act din partea guvernatorului provinciei, prin care i se da voie să deprinză in oraşul Insbruck, timp de-o lună, chiromantia (profeţia din liniile mănel).
Intr’adevăr este un cas cu desăvârşire noh a vedea arta proorociel pusă sub scutul autorităţilor. La noi cel puţin, capii acestora sunt el singuri prooroci, şi nu impart darul, prin concesiune, şi altora.
In ramura hârtiei de cigarete, o nouă şi ingenioasă invenţie care ne vine din Francia, fiind patentată atăt acolo căt şi in străinătatea, face acuma pre-tutindene mare sensaţiune şi cu drept.
Este vorba de o hârtie nouă de cigarete cu numele de Hărtie Ambră, care e preparată la un capăt cu ambra topită.—Aceasta inlăturăd deslegarea nicotinuluî, face tot odată că gustul amar al tutunului udător să despare, de orl-ce capătul hârtiei preparat cu ambra topită indată ce vine in apropiarea gureî, impedică că scuipatul să poate umezi tutunul.	-	.
Prin această ingenioasă pregătire se mal impedică şi lipirea cigaretelor pe buze căt şi ingâlbinirea lor: cu un cuvânt toate reutăţile care fac aşa de incomod famarea cigaretelor, se ridic cu desăvârşiră. Cigarete ia care se iutrebuinţează hărtie Ambrea, se pot fuma călare chiar in timpul rece.
Doritorilor i se aspediazâ hărtie Ambrea ca mostre gratis şi fără intărziere din partea fabrice!, a cărei adresa:
Manufactura de Papier a cigarettes 24, rue de Dun-teerque in Paris.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe ijlua de 18 Februarie, 1881, ora' IO
Nuol
OBLIGAŢIUNI
6	»/ Oblig, de Stat Convertite.
6 910	»	Căilor ferate Române
8 Vo Domeniale...................
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1.
7	u/0 Scrisori fonciare rurale .
7	«/0	»	» urbane.
8	%	Impr. Municipal .	.	.
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.
5 % Renta română . .
Acţiuni	Dacia ....
*»	Romania ...
»	Banca Naţională a	României
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat Rentă .	.
Căilor ferate Scrisuri . .
Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă ....
Rubla hărtie.............
Florini..................
Lose otomane.............
CURSUL DIN VIENA
1 Martie
Napoleonul...................
Ducatul......................
Lose Otomane..............
Rubla hărtie..............
CURSUL DIN BERLIN
1 Martie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim ...	.	•
Ruble hârtie............
Oblig, noi..............
Lose otomane ....
CURSUL DIN PARIS
1 Martie
Renta Română..................
Lose otomane..................
SCHIMBUL
18 Februarie
Paris (3 luni) ...............
» la vedere.................
Londra (3 luni)...............
» la vedere ...............
Berlin (3 luni)................
» la vedere.................
Viena la vedere...............
Adrese pentru telegrame FEBMO BENZAL.
Comp*	Veni.
91 «/.	92 «/,
92 »/,	93 %
104	04 %
200	>05
101	02
95 i/.	96 »/.
101 «/»	L02 V,
27	28
81	82
350	400
81	90
570	575
V.	arg.
v«	aur.
	
V.	
V»	aur.
1 V»	
1 V,	1 °/o
2 15	2 16
45	50
932	932
5 52	5 53
22 i/v	22 i/,
122	123 '/.
100 70	101
CI V,	50 V*
109 8(i	HO 40
212 6a	213 05
93 4t	93 V»
	82
48 »/	48 •/.
99 3.	
100 2.	
25 2	!
25 4	
123 1	
124	
214 •	.1215
www.dacoromanica.ro
ROM A .Ivi A. jil.BElââ
tt«upapr.-2rar.TgagKvr- '«.-ft.- --OŞtfMBS
o %!W4BBllKMR#g2gg'
"""-'gw—m
>r*1
i
i
+J
6»
«ş
o
©
+> ce *—■<
&
+»
SC
I
O
©
©
'©
.3
SC*
ce
Garanţie pe 3 aru
CEL MAI MARE
DEPOUdeMASINE de cusut
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRtJDER KEPICH
Bucurescî, Strada Salari «Hotel Victoria» Galatz Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis pi la domiciliu
Carte de învăţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc, etc.
R eparaturele se efectuează eftin si prompt
înv ©ţătur a Grratis
g<
P
c f
alimentatiune n u tritiu n e
’ VIN ’
DE

CHAPOTEAUT
CU PEPTONE DE PEPSINÂ
(CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA)
Cănd alimenlele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul gastric Jntr’uâ substanţă solubilă numită Peptone cari, transportaiă in t6tc pârţih corpului prin intermedierul vineleor, servă a forma cesăturile riostre : muşchii, 6se, nervi, întreţiind în acelaş timp viaţa şi sănătatea năşiră. Numetbse experienţe au stabilit că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin sucul gastric extras de la animale, se obţine un produs intocmaiu ca acela ce ge formează in stomac conform legei naturei. Acesiă carne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut conslitue vinul de peptone pepsic al Lui Chapoteau, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci chăr când stomacul este incapabil a putea efectua uă digestiune. E) este mult mai activ de cât vinurile ce conţin extracturi sau (lemuri de (carne, că mai mare parte incapa-biile de că mai mică putere nutritivă.
Vinul Chapoteau este recomandat convalescenţilor, anemicilor, diabe~ iicilor, persânelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gaslralgii, ete.) şi sunt desgustate de ori-ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au nici-uă putere şi sunt slăbite prin nă muncă pră mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile patului, afecţiunele cancerose, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicelor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţaşi puterea hrănitore a laptelui; greutatea copilului creşte pe fie care $ii intr’un mod surprinsâtor. La copii în vârsta de jos şi la adolescenţi, ei provbcă creşterea şi ogmen-teadă vitalitatea.
Este indispensabil a se cere şi pretinde ca pe fie care flacon cu vin de peptone pepsic, să ecsiste marca fabricei şi iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima classă in Paris, 8, rue Vivienne.
Acistă preparaţiune se găseşte in deposit şi de vântţare la Dni Pharmacişti şt droghişti, notaţi mai le vale :
Bucureşti. Pharmacia F. Brus.	Braila. R. Petzalis, G. Kauffmes,
si Drogueria
Jassy. A. Ilaeovitz.	Gheorgiadis.
Turnu-Severm V. Schwab.
ANUNCIU
Onor. Trib. Ilfov secţ. III a fixat ca iu ziua de 21 Februare a. c. să vânijă cu iicitaţiune publică următoarele imobile ale repausatului I!ie Jecu;	.Br
I.	Proprietatea din strada Viitorul, suburbia Popa-Clnţu No. ig.; având o intindere mare de loc cu două faqade, mal multe camere
de locuiută, povarnă de rachiu, grajd şi şopron. __
II.	Proprietatea din aceaşî stradă No. 21, avend mai multe camere de locuit, grajd pentru cal, şopron şi magazie,
III.	Hanul din strada Salcâmilor şt Viitorul, compus din prăvălia de la colţ cu dependinţile eî, şi alte 35 camere in curte sila stradă.
IV.	Proprietatea din Calea Moşi No. 246^ (numit dulapul de la io mese) avend o intindere mare deloc cu grădină, prăvălia de la pod cu dependinţele eî, alte dependinţe in curte noul şi alte maî multe construcţiunî.
V.	Proprietatea din Calea Şerban-Vodă No. 178, compusădin maî multe camere de locuit in faţa podului şi in curte, grădină, puţ ia | curte etc
Moştenitori zisului decedat incunoştiinţează prin aceasta pe ama-toriî ele a cumpera aceste imobile ase presenţa negreşit in arătata! zi de 21 Februare, de oare-ce s a luat disposiţiune ca, toate aceste imobile să se vândă cu orî-ce preţ ar resulta la Iicitaţiune.
Bucurescî, Februare 1881.
De închiriat o casa mobilată şi nemobilată
cu dependinţc’e eî,
Strada Verde No. li, peste drum de consulatul frances.
De inchirîat^^^H
Hotelul Nemţoaica din colţu stradelor Bibeseu-Vodă şi Poetului sub Mitropolie, cârciuma de la Sf. Georgel88l sau de acum cu a-vantagiî mart pertru chiriaş.
Amatorii se vor adresa la supt-semnatul proprietar in Ploesci. str. Campini, No. 144.	Gr. Caracaş.
ANUNCIU
La 27 februariu curent se vinde in total prin licitate marfa de manufactură rămasă de la decedatu lorgu An-ghelescu in prăvălia din strada Bărâ-ţiet No. 2. Amatorii sunt incunoştiin-ţatî ca de la 22 ale curentei şi pană la ‘ziua vândăril va fi deschis prin dos intre orele 12 şi 3 unda o pot vedea şi lua toate desluşirele detaliate intr’o broşură tipărită.
HARTIA AMBBB
Această nouă. hărtle de cigarette
e preparată la ungeapet cu ambra topită şi nu poate fi deci udata prin scuipat. Impedică ast-fel deslegarea nicotinuluî, gustului amar al tutunului umezitor, mal ales lipirea pe buze, cu un cuvânt depărtează acele răutăţi cari fac ca turnarea cigaretelor să fie aşa de incomodă. Doritorilor li se es-pediază mostre gratis.
Manufactaro de Papier a Cigarettes Î4 Rue de Dunkerque â Paris.
DE ÎNCHIRIAT
ODĂI MOBILATE
29, Strada Smârdan (Germană) 29
SOCIETATE DE iSIGOBIBE JSDPBA VJBŢEI SJ BUTII H VIENA
Concesionată pentru Rom tini a prin decretul din 1 lanuarin 1810
In luna Ianuarie 1881 s’au efectuat 455 poliţe pentru fr. 2,330,620—In luna corentă s’au încasat in prime şi depuneri fr. 727,292 50 —Pagubele plătite in luna lui Ianuarie fr. 124,855 72.
Averea Societăţii la 31 Decembre 1879 peste 24 milioane franci
» Asociaţinailor *	*	*	51	”______*
impreună peste .	.	15 milioane franci
Situaţia asicurărilor la 31 Decembre 1879: 81,646 poliţe eu un capital de aproape 297 milioane franci.
Până la 31 Decembre 1879 s’au plătit pentru caşuri de morte şi ascciaţiunl (zestre) liqeidate peste fr. 54 milioane. Asiguraţilor cu parte la câştig li s’au plătit de către societate peDtru anul 1879 o dividendă de 21%. Informaţiunl se dau voios şi oferte se priimesc la
AGENŢIA GENERALA PEKTRU ROMANŞA
Bucurescî, Strada (Germană) Snntrdan, Hotel Concordia nod
DE ARENDAT
Proprietatea OLOGI şi ZLATA districtul Teleorman, plasa Călnişte, in apropiere o oră de Turnu-Mă-gurelli, e de dat in arendă de la sf. George 1882. Amatorii se pot presinta la Doamna Casimir, Piaţa Episcopiei, casa Gherassi, in toate zilele de la 9 pănă la 11 dimineaţa, sau la d. Triandafil (avocat) strada Plevneî No. 12.
PflWTRA Guturaiului, Gri-uUli I nn pu, Bronchil Sirop şi Patu pectoral din CAFAUA lui Delnngrenier din Paris, cari po- . sed o valoare eficacie sicurâ şi; care este constatată de membrii! Academiei de medicină din Paris;1 aceste medicamente nu conţin niciopium, nici Morfine, nici Co-deina, pot fi administrate copiilor j fără nici o temere cănd sunt a-tinşl de tuse măgărâscâ.
Depou la toate farmaoiele din Rusia
DE ÎNCHIRIAT
Un magazin mare şi un apartament Strada Smărdan (Germană) i.
]M)ag,asinul de Blănării sub firma:
LA URSUL ALB
■r S'-A- MUTAT *3e
Strada Lipscani, ianga Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelncrate, cu preţurile forte moderate.
BRTJDER SPITZER.
De v enzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci 14
L,,j
J
SIROPD ş. YIHD de r »ART
Cu Lacto-Bhosphatu de Calce
Aceste preparaţiunl lingurile care au servită Mediciloră Spitalelorii d;r, Pari» pentru constatarea proprietăţiloră reconstituit&re Anti-anemice §i digestive a-!« Lacto-PhosphatuluX de c» ine
Copiilord paliul;
Rachiticiloru ;
Feteloru tinere car* sa de*volţi; Femeiilord delicate;
Doieiloru, pentru favorisare» fi îmbogăţirea laptelui; Convalescenţilor^;
IBătrăniloră slăbiţi;
*De venijare (maclatnrl) hârtie stricata
(CU OCAUA)
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, Strada Covaci No. 14
PRIMUL BIUROU DE INFORMATIUNE
IN ROMANIA
IOAN I. CREŢESCU & Comp.
Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că am deschis un biurou de informaţiunl situat in
STRADA R1UREANU No. 1
a lături cu fostul Restaurant II ristod.br, şi ne insărcinăm a procura Onor. Public, profesori, profesoare, guvernante şi bone de felurite limbi, menajere, casieri, casieriţe, intendenţi de moşii, comptabilî morari, maşinist! şi grădinari, precum şi alte ser-viciurl de diferite specii'.
Sperăm că Onor. Public ne va onora cn presenţa Domniilor-sale, şi noi tot-de-odată ne vom da silinţa a satisface pe Onor. Public, recoman-dăndu-le persoane onorabile.	qu stimă
loan I. Creţescu A Comp.
La acest Biurou se caută a lua in arendă o moşie. Domnii cari voesc o da, sunt rugaţi a se adresa la acest biurou cel mult de azi in 6 zile-

In Maladiile de peptă:
In Digesliunile laboriihse; in Inapetenciăj
In tete maladiile care ae traducă prin Slăbiciune fl Perderea
forţeloru;
In Fracturi pentru reconstituirea
âsseloru ;
in Cicatrisaţiunea Riniloră;
Daposltulă generale C*Ma fiRjMAULT IC", 8, rue Vivienne
PARIS
In streinit&te in principalele Pharmacii
- PERFEC HUNE ” REGENERATORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
de Dna S. A. ALLEH.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului alb culorea juneţe! selle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lucindă. Eft'ectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ci uă preparaţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este dc a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute în lumea întreagă.
Deposit pbincipal,
114-	116, Cai,ea. Souxhampton,
Lotoba, Engliteha.
Veritabila preparaţia se vinde infaşurata în hârtie roşa
S36ar,
dc afiă de vânt)are la toţi Conferii, Parfumeriî şi Farmaciştii,
feposR pentru vendare eu ridicata la D-nu Appoel& Co. Strada Covaci No. 1
Bucurescî
Vdntjarea en detail in Bourescl la D-nii Paul, coifeur al Curţii l&ngă Pasagiul Român, Eugen Lolivier, N. Niculescu, I. N. Ar-deleanu succesor Ninon dc Lcnclos, Franz Qunther, V. Rencu &Co. Carol Gevsabek, succesorul D-lui Ovessa.
Cu privilegiul C. R.
Cu aprobatiunea Ministeriului Imperiului German
UNT DE COAJE DE CHINA de
dr. Hartung, pentru conservarea şi infrumuseţarea perului in flacoane sigilate şi cu timbru pe sticlă ; flaconul I lei şi 10 bani.
SĂPUN AROMATIC DE PLANTE, de dr. Borhardt, pentru infrumuseţarea şi ameliorarea culoarel feţei obrazului şi aprobat in contra tutulor necurăţeniilor peleî, in pachete originale sigilate ; a 1 leii nou.
SPRIT DE COROANA AROMATIC, de dr. Beringuier, ca apă de spălat şi ca parfum preţios care deşteaptă şi fortifică spiritul vital; in flacoane originale, a 3 şi 2 1. n.
COSMETIC VEGETAL, de pro-fesorele dr. Linde care ridică lustrul şi elasticitatea pârului, fic-sănd tot-o-dată cărarea in bucăţi originale, a 1 leii 30 bani.
SĂPUN DE OLIVE BALSAMIC, distins prin efectul şeii vivica-tor şi conservator asupra flexibi-lităţeî şi tandreţei peleî, in pachete a 85 bani.*
SĂPUN DE CAMFOR, aprobat ca infailibil contra liieumatismu-luî şi răceleî, in pachete originale a 1 leu şi 15 bani.
SĂPUN DE GUDRON, cei tnaî escelinte contra zgrăbunţelorti (Bouton) şi spuseala peleî, in pachete originale a 1 leii n.
SĂPUN DE SMIRNA (benjoin),
distins prin efectul seu incontestabil salutarii! asupra înfrumuseţare! şi tandreţei peleî, in pachete originale "a 1 leu şi 15 bani.
COLOAREA VEGETALA PENTRU VAPSIT PARUL, dedr. Beringuier, văpsind durabil negru, cafeniu şi blond, complect cu periuţe şi farfurioare ; a 12 lei 50 bani.
POMADE DE PLANTE, de dr.
Ilarttung, pentru reinvierea şi vivificarea creştere! perului, in borcane sigilate şi cu timbru pe sticlă a 2 lei şi 10 bani.
PASTA DE DINŢI AROMATICA, dedr. Suin de Boutemard, remediul cel maî universal şi sigur pentru conservarea şi curăţirea dinţilor şi a gingiilor ; in pachete Întregi, a 1 leu şi 70 b., jumetăţi a 85 bani.
UNT DE RĂDĂCINI DE PLAN TE, dedr. Beringuier, pentru fortificare şi conservarea perului, flaconul â 2 lei şi 50 bani.
BOMBOANE DE PLANTE, de dr. Koch recunoscut ca remediu de casă probat contra guturaiului, răguşeleî, flegmei, uscăciune! gâtului etc. in cutii originale a 1 lefi si 70 bani, şi a 85 bani.
Veritabile se potu cumpera aceste articole recunoscute prin solidaritatea şi eficacitatea lorii, in părţile acestea : in Bucu-reşcî numai la Martinovici & Fiii şi in Jassi la farmaciştii Briider Kunst, iu Peatra la farmacistul Jo,s. TraugOtt Kanimer şi in Ploeşcî la farmacistul Rudolf Ncliniettau.
.
Pili inPh IPî34 Gn mare magazin având o frumoasă ş%e' lai gaiitâ faţadă se inchiriadă chiar d’acum i» str. Carol -5 N°- 2 — 3. A se adresa la I. & L. L6wy in acelaşi l°ca •
Tipografia Ştefan Mihăelscu strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
AVIIL V.
No. 1114
10 BANI EXEMPLARUL
MERG URI 25 FEBRUARE 1881
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 lei", 6 Juni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director : D. AUG. LAURIAN,
APARE XTnT TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
In Remania: La ad.min.islrapune, Tipografia St. MihMescu, Strada Covaci, No. 14 si la correspondentiî dia-ruluî din judeţe.	'	'
In Paris:	La Şotiile Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfnrt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUN OIUR1LE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina Ill-a.............j p,eu.
» a »	11-a..............2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articolil nepublicaţi nu se inapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rcdactiunea nu este responsabilă.
Prira-Redactor: STEF. 0. MlCHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Viena, 5 iMarte.
Gâvernul Germaniei e gata să deschidă din nod nego dările privitoare la o convenţiune comercială cu Austro-Ungarla. S’a hotărît’ ca conferinţele să se ţină, ca şi mal inainte, la Berlin şi ele să se înceapă chiar in decursul luneî acesteia.
Paris, 5 Marte.
La interpelaţiunea luî Clemenceau aii fost de faţă ambasadorii Hohenlohe, Lyons, Essad si Cogălniceanu ; Beust lipsia.
Clemenceau intreabă : Este adevărat că guvernul a vendut iarbă de puşcă unei case din Viena, spre a se fabrica cartuşe pentru Grecia? Ce cantităţi .şi cu ce preţ s’au trimis şi se mal trimet ? Cum se âu aceste espediţiuni fată cu declararea guvernului ? Pentru ce se interzice privaţilor esportul ? (Sgomot).
Ferry respunde că ast-fel de interpelaţiunl obosesc ţara şi parlamentul. Statul a procedat in caşul de faţă legal. Casa Rotii din Viena stă cu Erancia de mai mulţi anî in legătură pentru spedârî de arme. Statul a jucat aici rolul unui comersant, S’a trimis până acuma din 100,000 căt s’a cerut, 34,000 de klg. iarbă de puşcă. Oomerciul s’a făcut in înţelegere cu ministrul de finanţe şi cel de răsboiu. Parlamentul nu mal trebuia incunoştiinţat despre aceasta. Cu dreptul cu care s’a interpelat aici, se putea interpela şi in parlamentele din Germania şi Austro-Ungaria (Rîsete).
Guvernele aceste ş'tiau despre trimeterea materialului de răsboiu, dar nu s’au interesat de fel. Arme insă guvernul n'a trimes de. loc, de şi dreptul ’l avea şi ’l are, ci a voit să facă un esces de delicateţă, numai ca să alunge si umbra vre-uneî suspiciuni (sgomot in stingă” aprobări in dreapta). Nu tot asfel trebuia să proce-dem şi in trimeterea ierbei. Guvernul nu ştia nimic, ce se va mai alege şi la ce se vor întrebuinţa acele cantităţi, după ce odată le a ven-dut casei din Viena.
Interpelaţiunea d-luî Clemenceau nu denotă de cât o maliţioşi tate, ce nu voeşte să scape nici o ocasiune fără ca să nu facă guvernului oposiţiune (aprobare in stingă). Francia are un guvern iubitor de pace, dar nu fricos ; rolul acestuia nu’l va juca nicî-o-dată guvernul actual (Aplause).
Clemenceau răspunse invocând nişte argumente atăt de ridicole, in căt stingă rîdea şi făcea sgomot întrerupător. Afirmarea lui a fost că ministrul de răsboiu a lucrat pe răspunderea sa propria.
Ferry ’î răspunde: Nu! Am lucrat in eoinţe-legere cu ministrul de finanţe.
Clemenceau esprimă regretele sale că a fost almintrelea informat. Continuând, zice că s’a dus intr’una din zile la ministrul de aesboiu şi că acesta i-ar fi spus, că nu ştia că iarba de puşcă e destinată pentru Grecia.
Ministrul de resboiu'. Am zis eu aceasta? Clemenceau Da!
Ministrul, foarte aprins : Mărturisesc că nu! Clemenceau : Declaraţiunea ajunge ; poate că m ani zăpăcit (Tumult mare). Clemenceau incepe sa strige : Trăesc intr’un stat republican şi nimenea nu me poate impedeca de la dreptul meu d a interpela pe miniştrii! (Din noti mare sgo mot. Preşedintele cere linişte). Clemenceau inpută guvernului, că prin notele sale a Îndemnat pe Geciî la pace, dar pe sub mâna le-a văndut rnu-niţiunî de resboiu.
Propune următoarea ordine de zi: „Camera regretând contrazicerea intre faptele şi vorbele guvernului, trece simplu la ordinea de zi“. Se respinge cu 311 voturi contra 156 voturi.
Madrid 6 Marte
Noul cabinet are de gând să reducă efectivul armatei la 150,000. In urma acestei măsuri se crede că ministrul de finanţe va putea presenta un buget fără deficit.
Brussela, 5 Maret.
^ î ostul episcop Dumout a dat o nouă jalbă contra acelora, cari la 1879 au străbătut in pa-atul episcopal şi acolo, cu ajutorul unui lăcătuş,
; aâ SPart casa de bani, instrăinăndu-i 74,000 de ranci. Procesul va trage după sine destăinuiri 'mportante.
Roma, 5 Marta.
■O o dată cu erupţiunea violentă de eri a Ve-suvuluî s’a Întâmplat şi pe Insula Ischia un cutremur nimicitor Au plect ajutoare,
(Ischia e cea mai mare insulă din grupul cern ce se află faţă in faţă cu Capul Misano şi care taie golful de Neapole spre Nord. Insula rsclua are o suprafaţă de 69 klm. pătrate cu
22,496 locuitori. Originea ei e vulcanică şi are afară de vulcanul Epomeo, inaltde 836 metre şi stins de la anul 1302, incă vr’o 12 vulcani mai mici. Spre N. O. insulei se află renumitul rîtt de lavă del Arso care se varsă in mare).
-------------------------------------
Serviciul telegrafic al „României Libere"
~ Marte — 4 ore seara.
v _	Constantinopol, 7 Marte
Ieri, Duminecă, s’a ţinut la d. Goeschen, ambasadorul Engliteriî, prima întrunire pentru negocierile turco grece ; seara, ambasadorii au prânzit la d. '1 issot şi au ţinut o a doa conferinţă după masă. Pană acum n’a transpirat nimic despre discuţiunile ce s’au urmat intre ambasadori.
t _	Londra, 7 Marte.
be teJegiafiează din Berlin ziar. „ Daily News“ :
„Principele de fBismatok priveşte ca nefolositoare silinţele ce vor pune reprezentanţii puterilor la Constantinopol pentru mănţinerea păcii; dânsul credo că resboiu! nu se poate înlătura si că singurul mijloc de u’1 înlătura ar fi d’a ceda insula Creta Greciei.
Acelaşi ziar zice că generalul Roberts a plecat ia Natal inşârcinat să facă propuneri de pace BOrilor. Condiţiunile de pace ar fi: reparaţiunea pagubelor causate de către Boii şi reinfmţarea independenţei Transvaaluluî cu garanţiele pe” cari B orii le-aii primit dc-ja in negocierile precedinţi.
_ «Standard" crede a şti că d. Dilon, deputat ir landes, unul din principalii capi ai agitaţiunii a grarie, va fi arestat astăzi sau măine.
(Havas).
A se vedea ultime scirî pe pagina III.
Bucureşti, 24 Februare
„Românul" de ieri a trântit o bombă, prin cercurile inteliginte ale Capitalei. Această bombă este propunerea de a se reorganisa justiţia, punăndu-i-se de temelie alegerea, şi pretinzând că această cesiune este aşa de bine studiată, in căt Senatul şi Camera n’ar avea de căt să numească căte o comisiune de cinci legiştî, spre a aşterne proectul de lege, pe care parlamentul să’l voteze, ad majorem ejus gloriam...
Nu şcim, de unde M trăsni „Românului" această idee; mai’puţin incă Înţelegem graba şi entusiasmul organului guvernamental, pentru realisarea ei.
Elecţiunea magistraţilor!... Frumoase cuvinte ! Par-că combinarea sunetelor din aste doini cuvinte intonează ceva. Să nu să in tâmple insă şi aci, ca cea ce este mal găunos să sune mai tare.
Cugetat-ati oare fericiţii progfuitori aî acestei sisteme, la starea noastră socială, când au aruncat in public această idee?
Să alegem magistraţii ! —Principiul nu ne speriă. L’arn mai citit in organisările ideale ale statelor. Dar ajuns’am noi, in starea de cultură, a popoarelor vrednice de aseminî drepturi ? Deprinderile noastre publice fi-vor priincioase, pentru ca să-minţa acestui principiu, să dea loadele pe cari le constatăm, când judecăm lucrul in abstracte ?
Cine s’aleagă pe magistraţi ?
Poporul ?
Dar pe acesta bl vedem, la colegiul IV, pentru Comună, Judeţ, Parlament.
Oamenii de legi ?
Dar majoritatea acestora sunt avocaţii, şi mulţi din avocaţi nu vor alege de căt judecători, cari să le facă inlesnirî la câştigarea proceselor.
Din cine are să fie format colegiul judiciar ?
Cestiunea nu este aşa de simplă, nici atăt de bine studiată de opiniunea publică.
Noi nu putem mulţumi „Românului" de căt că, ca organ al guvernului, pune această cestiune şi îndeamnă la studiârea
ei,f Ne ridicăm insă in contră’], cănd el cere ca ea să se resolveze chiar in sesiunea actuală.
E grozav lucru d’a încredinţa averea, onoarea şi drepturile cetăţeanului', in măna voturilor inconştiente ori interesate.
Mai bine de căt aşa ceva, am preferi starea de astăzi cu toate relele sale, de căt o justiţie ai cărei dictatori să fie, in Bucureşti, d-nii Serurie, Rămniceanu şi fraţii Tănăseşcî, iar, in provincie, alţii şi mai-şi.
---oo’^oo--
Cititorii, cari urmăresc cu luare aminte cele scrise de noi, in privinţa proiectului de lege asupra instrucţiunii publice şi private, fcrebue să se fi convins despre slăbiciunea motivelor invocate de d. Conta şi mai ales de nedeprinderea sa d’a raţiona.
Nimic, care să convingă pe legiuitor, despre trebuinţa unei reforme generale in invăţămînt, nu se vede in Expunerea de motive a ministrului ^coaielor, ci minuna al afirmaţiuni goale ori aserţiuni greşite, atăt in privinţa administraţiuniv in-vetămîntuluî, căt şi in privinţa personalului didactic.
Fost-a mai fericit d. Conta, in arătarea celui d’al treilea motiv al lucrăm sale, căci trei sunt motivele invocate de ministru, spre a dobândi favoarea parlamentului pentru proiect ?
Acest punct 61 vom cerceta astăzi.
Să copiărn intogmai cugetarea d-lui Conta :
Instrucţiunea copiilor şi organisarea şcoalelor nu mai corespunde cu necesităţile timpului nostru, cu starea noastră economică şi sociala, şi nici chiar cu necesităţile cultureî înalte. Pe lăngă acea sta, multe scoale trebuitoare pentru bărbaţi nici nu sunt măcar prevedute; căt pentru femei ele s unt lipsite aproape cu totul de scoabele, in cari ar putea sâ’şi desvolteze aptitudinile şi să se pregătească pentru profesiunile, cu cari ar aduce cele mai mari foloase societăţii şi lorinşile.
Iată un motiv important; şi cu toate acestea căt de schilod este expus. Aci cel puţin ministrul ar 11 avut un cămp larg, pe care să’şi plimbe gândirea, şi de nnde să arate multele şi feluritele trebuinţe ale statului romăn, precum şi putinţa de a îndestula aceste trebuinţe prin scoale, precum şi datoria oamenilor noştri politici d’a nu pierde un moment din vedere îmbunătăţirea organismului şcolar.
Nimic insă din toate astea. Afirmaţiuni goale, cari nu se impun încrederii ci lasă pe cititor rece, făcendu-1 să creadă, că nici ministrul nu este pătruns de trebuinţele politice, sociali, economice, aie statului romăn, ci că a inşirat căte-va vorbe sforăitoare, numai aşa ca să aibă aerul de a zice ceva.
*
* *
De ce atâta sărăcie de probe in expunerea de motive a d-lui Conta ? Nu le credea d-nia sa necesarie, de a le Înfăţişa parlamentului ? ori sunt necunoscute ministrului ?
In ăntăiul caz, procederea d-lui Conta este greşită. Un parlament, ori-căt de mare simpatie ar avea pentru un ministru, are nevoie d’a fi luminat asupra rinei situaţiunî, mai ales când i se cere- a lua in consideraţiune o reformă colosală Prin cuprinsul seu, de care este. strins legat viitorul unul stat. Nu trebuia să uite d. Conta, că mai fie-care deputat ori
senator are copii şi, ca părinţi, se interesează de educaţiunea copiilor lor, intr’un grad superior de căt s'ar interesa de întrebuinţarea cător-va credite supbmen-tale, pentru poliţia secretă. Şi cănd este vorba de viitorul copiilor săi, fie-care părinte cere să fie căt mal mult luminat. De ce d. Conta n’a voit să. Împărtăşească şi acelora, de al cărui vot are nevoia pentru realisarea reformei sale, un fragment măcar, din acea rază de lumină, carel’a inspirat, l’a luminat, l’a incăMit, in alcătuirea unul proiect aşa de insemnat, prin titlul şi ţinta sa ?
Greşită procedere, care face pe mulţi să creadă că ministrul a lucrat cu precipita ţi une, şi deci nici dânsul n’a avut timp să se convingă despre bunătatea reformei sale. Altminterea am fi avut o Expunere de motive completă, edificatoare, care să smulgă interesul public in favoarea reformei, iar nu o pagină slă-bănoagă, uscăţivă, pe care sunt inşirate afirmaţiuni ciuntite, unde chiar adevărul stă foarte chinuit, şi care in fine tulbură bană-voinţa cititorului şi o înstrăinează.
Aceasta este impresiunea ce ni-o produce cele trei motive invocate de d. Conta, dinaintea parlamentului şi a ţării, pentru proiectul săb. Şi impresiunea este cu atăt mai penibilă, cu căt calitatea d-lui Conta, de profesor, legist şi filosof, ne făcea să ne aşteptăm la mai mult şi mai bun, de la un aseminea om.
* .
* *
Dar ne vor răspunde amicii ministrului Lăsaţi procedarea la o parte, şi cercetaţi proiectul, că acolo e măduva operiî d-lui Conta.
Vom cerceta-o şi-o vom vedea.
Până acum am judecat Expunerea de motive şi procederea ministrului. Aceste părţi sunt slabe.
Râu a procedat d. Conta, când s’a inclus in cabinetul săb şi s’a apucat să combine un organism intreg, fără a se consulta cu nimeni.
Rău a procedat d. Conta, cănd a nesocotit atăt de mult experienţa profesorilor bătrâni, de la care şi dnia-sa a învăţat carte, şi cari cunosc ţara şi nevoile Învăţământului mai bine poate de căt dnia-sa.
Rău a procedat d. Conta, cănd s’a pre-sintat parlamentului cu o Expunere de motive, atăt de neîndestulătoare, in căt ar da dreptul ori-căruî representante să refuze luarea in consideraţiune a unui proiect nemotivat, pe un studiu serios asupra situaţiuneî noastre şi pe cunoştinţa experienţei făcute de alte state, bătrâne in civilisaţiune, asupra organisării şcoalelor.
Constatând această procedere greşită, întrebăm : N'avea oare dreptul presa, de a se emoţiona, cănd a pus măna pe proiectul, infăşurat in negură, cu care d. Conta s’a presintat Camerii deputaţilor?
Cum ? Ceri o reformă generală, pentru educaţiunea copiilor noştri, şi nu vrei să ne spui nici un fapt, pe care te intemeiezî spre a cere această reformă?—Apucătura e despotică, nu vrednică de state constituţionale.
Ar fi fost de ajuns constatarea acestei apucături, pentru ca nici să nu citim textul reformei aduse, in ast-fel de con-diţiuni, şi, să’l condemnăm. Ne vom stăpâni insă indignaţiunea, şi stimulaţi de interesul şcoalei, vom cerceta dinaintea publicului, planul de reformă al d-lui
www.dacoromanica.ro
Conta, tăcând tablă rasă chiar dc reaua sa procedere.
Mai mult nici nu ni se poate cere.
-----*-----—cuaaf&SgZ*
CRONICA ZILEI
S&mbă,t&, 21 Februare, la 8'/a ore seara, M. g. R. Domnul a mers la coreul militar, unde a
asistat la o serată cu danţ.
La sosire, înălţimea Sa a fost primită, in sunetul musiceî, de d. gdneral Cer nat, comandantul divisieî; apoi fâcăndu-şi intrarea in saloane, S’a întreţinut, afabilitatea-I obicinuită, cu persoanele de faţă.	_
La 9 ore, a Început danţul, care a fost foarte animat şi care a ţinut pănâ la ora 1 după miezul nopţii	,	,
M. S. R. Domnul S'a intors la Palat, la orele
11 şi jumătate.
Consiliul comunei rurale Priseceaoa, din judeţul Mehedinţi, s’a disolvut pentru motive de falsificare.
Colegiul II electoral pentru consilieri generali, din judeţul Dămboviţa, este convocat, in zioa de 20 Maite 1881, ca să aleagă un consilier. -Colegiul III electoral pentru consilieri generali, din judeţul Fălcii! este convocat, in zioa de 15 Marte 1881, ca să aleagă un consilier.-Colegiul IY electoral pentru consilieri generali, de la judeţul Botoşani, este convocat, in zioa de 29 Marte 1881* ca să aleagă un consilier.
In toate aceste trei colegiurl a murit căte un consilier si de aceea se face această convocare.
Societatea ecuestră din Brăila a hotarît, ca trei din membrii el să plece la Arad, ca să cumpere doi armăsari de reproducţie, unul sânge englez, celalalt unguresc.
Se va căuta ca cel d’ănt&iîi sa fle de ursa hergeliilor imperiale.
Senatul a continuat ieri discuţiunea asupra legii sanitare. S’a făcut o interpelare in pxivinţa întârzierii ce se pune in promulgarea legii Gră-dişteanu.
Camera a lucrat in secţiuni.
înainte insă d’a intra in secţiuni, d. I. ^ Ionescu roagă ca ca să se pună la ordinea ziliî legea vânzădării domeniilor şi a rescumpărăriî emba-ticurilor.
Sucursala diu Iaşi a Băncii Naţionale şi cea din Craiova âşl vor începe operaţiile la 1 Marte.
Director al sucursalei din Iaşi s’a numit d. M. Ganea; al celei din Craiova d. E. Cornetti.
traţia .şi justiţia turcească. lata cuprinsul corespondenţei :
„De căte va săptămâni s’a întâmplat, ca un Drus Cu numele Fandi-Ararn, care (acea o călătorie cu fiul său şi doi servitori, să fie atacat la întoarcerea sa a casă, in satul Rassa, de un musulman, rudenie a sa, şei Im 1 Bassa-el-Harei, dimpreună cu mal mulţi tovarăşi, şi să fie astfel maltratat, in cât a rămas mort pe loc dimpreună cu fiul şeii şi un servitor. Celalalt sei vitor, un rob negru, isbuti să scape şi duse familiei ucisului vestea celor întâmplate. ^	^
„Rudeniile victimei se plânseră de cele întâmplate, înaintea guvernului povincial din Damasc, şi intradevăr omorîtorul a fost arestat. Mulţumită concesiunilor sale cu mai mulţi notabili mahomedani din Damasc şi fără îndoială şi bacşişului in totdeauna atât de puternic, asasinul a isbu-tit. cu toate depunerile li oţărî toare a le robului negru, care se presintase ca martor ocular, şi cu toate cele alalte împrejurări ingreuitoare, să facă să fie pus in libertate.
„Neapărat că o nedreptate atât de strigătoare, un act de-o arbitraritate atât de negenată a justiţiei, au putut revolta cu înlesnire spiritele atât de agitabile al Druşilor. O rudenie a o-morîtulul, şeicul Druşilor Chibbli-Atras, se puse in capul unei cete de coreligionari, de vreme ce dreptatea nu se mal putea dobândi de la tribunale. EI incalcară in timpul nopţeî satul Kenek. locul de şedere a.1 omorîtoruluT, şi uciserâ, după o luptă înverşunată, aproape pe toţi locuitorii. După aceasta prădară localitatea, şi cum relatează funcţionarii turci, aii săvîrşit şi tot telul de acte desonoratoare, cu femeile şi cu copii.
„Druşiî vor avea să plătească scumpe escesele lor. Deja s’a mobilisat o armată de 15 batalioane,
parte Nizainî parte RedifI, care e pe cale sa im-presure, sub comanda lui Alif-paşa, şi să treacă prin foc şi sabie, întreg teritoriul Druşilor din Haurun. De alt-fel Turcii nu vor ataca el ăn-tăiii; el vor invita numai pe Druşî să estradeze pe urzitorii inişcăreî şi numai după ce li se va respinge această cerere, va incepe lupta. ^
„Adevăraţii urzitori al revoluţiuneî, urzitorii cel morali, venalii şi depravaţii judecători din Damasc, vor scăpa insă cu pelea curată. Aceşti Gâdil sunt incoregibili. Ce e drept, numai acum de curîud s’a introdus o nouă organisaţie a tribunalelor, principiile insă, după care se deprinde dreptul, sunt aceleaşi şi pot fi reduse la următoarele două : Iu certele dintre musulmani si nemusulmani, dreptul e tot-d a-una a’l musulmanului, in certele dintre musulman şi musulman, dreptatea o are acela care plăteşce mal mult.	.
„Acestea sunt principiile după cari se deprinde si astă-zl justiţia la noi“.
De la 15 până la 21 Febr. in Bucureşti s’aii născut Li7 copii şi aii murit 128 oameni.
Aii murit tot aţâţi bărbaţi căt şi femei; sau născut insă cu 13 mal mulţi bieţi. După copil, col mal mulţi morţi sunt de la 40 la 60 de ani.
Cauzele mortalităţii, tot boalelo de piept.
D. Anastasie Groşereanu, şeful staţiunii Jilava, de pe calea ferată BucureştI-Giurgiu, s’a permutat in aeelaş post ia staţiunea Frăteştî, şi d. Ioan Minescu” şeful staţiunii Frăteştî, in postul ocupat de d.’Groşereanu.
IDXHSr AFARA
Revolta din Siria.
Zilele trecute am semnalat, printr’o telegramă, isbucnirea unei noul revoluţiuni a Druşilor din Siria, împotriva stăpînirel turcesc!. O corespondenţă din Beyrut ne relatează căuşele acestei mişcări. Ele sunt de natură a intărî Europa ci-vilisată in reaua idee ce are despre adminis-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
24 Februare —
L. TREGAN
manuate Forţei in acel’aşl timp şi despre a-ceeasî cestiune, sunt tot de cuprinsul acesta. Două lucruri avem să constatăm in caşul acesta, ăntăiu, că modul de vedere al puterilor este încă mereu favorabil mal mult Grecilor de c-Turcilor, şi a doua, că negocierile ce se urmează astă-zî la Constantinopol nu ah de căt un caracter curat academic, de preliminaritate.
Starea lucrurilor in Rusia.
O corespondenţă din Petersburg ne spune, că ţarul Alexandru era căt pe colo să fericească Rusia cu acordarea unei constituţii, in ziua de 18 Februariu, aniversarea suire! sale pe tron. împăratul s’a mal gândit insă şi resultatul e, că poporul rusesc nu va incepe să guste din mierea constituţionalismului do căt; de la 30 August viitor, ziua incoronărel lui Alexandru.
O fi şi asta.
*
Cum suntem informaţi din aceraşi isvor, s ar fi iscat mare ceartă intre miniştri Valuiev şi Loris-Melikoff din eausa legel de presă, ce se elaborează tocmai acum. Acest din urmă ar fi având idei grozav de „progresiste* ; cel d’ăntăiu, ca supus mai credincios a’l ţarului, ar ţinea mal mult la tradiţiile veche! Russil.... Neînţelegerea, care putea pricinui mari „incurcâ-turî“, s'a înlăturat insă din bună vreme. Loris-Mellicoff a renunţat la „utopiile* sale.
O mulţime de Cehi, cari nu inaî pot de fericita oblăduire a Austriei, emigrează in Russia. In timpul mai nucii această emigraţe a luat deja întinderi atât de mari, in căt guvernul rusesc s’a vădut silit să aducă o lege specială, pentru colonizarea imigranţilor.
Cu toate acestea Austria este un stat eminamente „civilisat* !
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. M. GEORGESCU
CAPITOLUL XII.
In zăpăceala fugel mele, ca să scap de şarpe, ăml rupsesem hainele şi scufa de paie ce ămi trimesese Lamlam şi pe care o purtam in tot de-auna spre aducere aminte. Find-câ ţineam mult la ea, îndată ce remăsei singur, mă pusei să o dreg. Dar căt de mare ămi fu mirare când vădul cădănd d’intr’o ruptură o foiţă de hârtie. ’MI° aduseî numai de căt aminte că la primirea scufei, aceasta dădea un fel de trosnet usure când o atingeam cu mănă; mă temeam câ timpul să nu fi sters ceea ce ăml scrisese Lamlam. Căci numai ea ăml putuse scrie ; de alt-fel ce nevoie ar fi avut ea d’a introduce in scufă această foaiâ de hârtie, pe care ei! o sco-
»®ES
STUDII
DE
ECONOMIE NAŢIONALA CREDITUL AGRICOL
O notă a italiei către Poartă.
Ziarele italiene publică nota, adresată de guvernul italian, la 21 Februare, cabinetului turcesc, drept respuns la circulara acestuia din 14 Ianuare, in privirea eestiunel grecesc!.
Pasagiele mal însemnate ale acestei note sunt următoarele două ;
„....Guvernul regelui, inţolegăndu-se cu cele alalte puteri, iea act de declarările făcute in menţiooata notă, precum şi de promisiunea cabinetului turcesc, că se va abţinea de la; ver ce act de ofensivă-, - el mal calculează şi pe inten-tiune-a înaltei Porţi de a face noul concesiuni, in afară de cele semnalate in nota de la 8 Oc-tobre. anul trecui.
„In această încredinţare, guvernul regelui m’a însărcinat să primesc toate propunerile, pe cari Poarta va fi in stare să le facă, pentru ca guvernul regelui să fio in chipul acesta in stare, a’sî face dimpreună cu guvernele celor alalte puteri, o idee lămurită, dacă concesiunile înaltei Port! sunt intradevăr menite a aduce o soluţiune."
Se afirmă, că notele celelor alalte puteri, i-
IV.
Sistemul de credit. — Ce însemnează: a credita. — Creditul şi producţiunea. — Condiţiile creditului.
Am zis că distingem trei mari sisteme de credit propuse pănă acuma : social particular şi mixt. N’avem trebuinţă să mal spunem că creditul particular este dintre toate cel mal respăndit, şi care fecondează mai mult industriele şi munca drumului. Se vedem acuma ce se inţelege prin sistem de credit.
Economiştii numesc Sistem de credit întregul mijloacelor, combinaţiunilor şi instituţiunilor dintr’o ţară, instituite in scopul facilitărel şi generalisărel capitalelor in societate. Sistemele do credit sunt institute de prevedere, prin cari societatea deleagă la fie-care din membrii el instrumentul cel mal puternic de producţiune, capitalul, in cantitate echitabilă şi la timp oportun.
Creditul este una din primele condiţiunl ale producţiune!, căci, pentru a produce trebue să avem. maî ăntăiu la disposiţiunea noastră instrumente de producţiune; creditul ni le dă. Un sistem de ciedit aşa dar, constitue intr’o ţară condiţiunea absolut necesară a unei producţium facile, economică şi crescândă; căci dacă ar trebui multe formalităţi şi lungi demersuri pentru a obţine credit la timpjgi in cantitate suficientă; dacă condiţiunile acestui credit ar fi oneroase ; dacă confienţa ar fi rară şi scumpă, producţiunea va merge incet, va fi dispendioasâ şi des-curagiătoare. Vorba credit însemnează producţiune, aparţine limbel producţiune!, de aceea creditul a fost imaginat sub toate formele lui pen-
*) Leviticul, capitolul XXV.—Jubileu este un spaţiu de 50 ani.
aaacGSSBXWsaaasma
team cu atâta băgare de seamă şi cu inima palpitănuă de bucurie şi de speranţă?
O ! fericire ! Următoarele cuvinte scrise cu litere mari, tot sc mal puteai! citi incă lesne :
„Lamlam salută pe amicul el Tregan ! Vorbele amicului el aii ajuns la dănsa, sunt acum mal multe luni , dar fără ca să-i spue nimic, pentru că ea se afla in nesciinţă. Amiciţia ce ea are pentra amicul eî, a fâcut’o să asculte cu atenţiune (adică să citească), şi acum vorbele lui Tregan i-aii vorbit şi i-au inveselit inima.
„Ce fericită ar fi Lamlam de a vedea- faţa a-miculuî el! Ea se găndesce in tot de-auna la dimineaţa când Tregan a părăsit Cutarul! Cai-har, tata lui Lamlam, s’a înălţat in demnitate, El este amicul lui Tregan, şi a obţinut de la rege ca Tregan să se intoarcă la Cutar. Regele a şi trimes ostaşi pentru aceasta şi ordin guvernatorului de la Uarata. Peste o lună Lamlam are să privească figura amicului eî Tregan şi are să fie fericita ! Lamlam salută pe amicul el Tregan1'.
Sărmana Lamlam ! Trecuseră maî mult de duol ani de când ăml scrisese, mal mult de duoî ani de cănd mă aştepta! Dar pentru ce oare guver-( natorul nu m’a lăsat să plec, odată ce regele ’î 1 ordonase ? Cum de cuteza el să nu se supună h suveranului ? Negreşit că trebuia să aibă vre-un ţ interes puternic a mă ţinea sub autoritatea sa; I dar care să fi fost acest interes ? Nu cum-va 1 ar fi dorit el să se sustragă de sub domnia ' regelui de Cutar si să devie indipendent? Ni-
mic mal lesne ! Era mai mult timp de cănd mă încredinţasem că trebuia să fie vre-o potecă ascunsă”, cunoscută numai de soldaţi, şi situată aproape de valea şerpilor, prin care comunica ţara Uarateî cu aceea a Cutaruluî; şi că ocupând această strimtoare, guvernatorul devenea la rândul săfi rege al pământului cu aur. Dacă el avea ast-fel de gând, şi dacă credea de trebuinţă a mă ţinea pentru scopul acesta tot de-auna in stăpânirea sa, sad chiar şi de a-mi ridica viaţa, cine ar fi putut să’l oprească ? MS hotărî! să es, cu orî-ce preţ, din această situa-ţiune, şi să invoc, pentru aceasta, ajutorul prietinei mele Lamlam. Dar cum trebuia să fac să ajungă scrisoarea in mâinile el ? Guvernatorul ăml refusa o asemenea autorisaţie ; oficiăril din escortă cari’ plecau pentru Cutar nu ar fi cutezat a se însărcina intr’ascuns cu aceasta, şi a-poî, de vre-o duo! ani, mi se făcuse prin toate mijloacele imposibilă orî-ce comunicaţiune cu dânşii, Alergai dar la următoarea stratagemă:
Luai un bulgăraş de aur, pe care, după multă trudă şi răbdare, isbutiî a-T despica in două şi a-1 scobi la mijloc; in scobitură introdusei o scrisoare către Lamlam, pe urmă lipii la loc cele două părţi cu un fel de ciment imposibil de a fi vădut, dar care se dăsfâcea după căt-va timp.
In urmă polei! bucata ş’o viril intr’un fragment de tulpină de bambus; o dusei guvernatorului, cerăndu-î voia de a-o trimite lui Caihar ca un semn a’l recunoştinţei mele pentru bunătăţile ce ’mî arătase odinioară.
tru a permite şi înlesni producţiunea, circula-ţiunea şi consumaţiuneabogâţielor precum şi fruc. tificarea capitalelor, nu insă spre a veni in ajutorul risipitorilor. A credita este a delega instrumente de travaliu in vederea unei noi pro-ducţiunl, nu a unei risipe, pentru aceea creditul nu se deleagă indiferent la toţi aceia cari 61 reclamă, ci numai la aceia cari justifică gradul de confienţă morală şi materială de cari aă trebuinţă. Creditul permite capitalistului, care nu poate întrebuinţa direct capitalele sale, a le in-trebuinţa prin alţii şi a trage beneficii, ast-fel producţiunea cresce şi cu ea bogăţia generali si privată. Prin urmare esistenţa şi desvoltarea creditului intr’o ţară este un semn de desvoltare şi prosperitate publică, precum restrângerea creditului determineazâ o genă generală şi o dirni-nuaţiune in producţiune. Insă pentru ca creditul să conserve toată utilitatea sa, trebue ca capitalul să fie reconstituit şi plătit la termenul fl. xat. Pentru aceea creditul nu se poate manţine şi introduce de căt cănd debitorii achită regulat angagiamentele ce aii contractat. Reputaţiunea de solvabilitate a debitorului, spiritul lui de or- ’ dine şi de conduită, esactitudinea şi reputaţiunea lui, constituesc garanţia morală cea mai puternică pentru acordarea creditului. Un ema-nc-t şi interesul capitalului constituesc garanţia lui materială. Lipsa condiţiunilor morale aduce mai tot-d’a-una refusul creditului.
V.
Creditul agricol. Calităţile şi efectele lui. Istoricul sSti. Uşura şi uşurării.
Trecem la creditul agricol şi să ne punem din capul locului intrebarea suverană: Ce este creditul agricol? Există el la naţiunile Europei? Dacă esistă, pe ce base este organisat ? Din potrivă, dacă nu există, este util d’al crea? d’al favorisa ? Şi prin ce mijloace ? Ast fel sunt întrebările fundamentale ce ni le punem toţi economiştii asupra acestei importante cestiunl a creditului agricol, destinat a pune pământul in raport cu capitalele, a scăpa cultivatorii de flagelul uşurel şi a transforma sistemele noastre defectuoase de esploataţiune.
Necesitatea creditului agricol se simte de mult. pentru agricultură şi agronomiî-economiştl se încearcă de mult a aduce un remediu situaţiunel.
Cu toate că cestiunea creditului agricol este o cestiune a timpului nostru, vedem, cu toate acestea, că, la toate epocele, chiar in cele mal depărtate, oamenii au făcut datorii şi au fost siliţi a vinde proprietăţile lor pentru a face faţă trebuinţelor. Urma cea mai vechie se găsesce in biblie, de cănd legiuitorul divin acorda o pro-tecţiune destul de eficace la toţi aceia cari cultivau pământul. Ast-fel Leviticul ne spune că aceia dintre ovrei cari eşî vindeau casele in oraş aveau dreptul d’ale rescumpera pănâ la finele anului şi cumpărătorul eşia la jubileii; dacă insă casa nu era rescumpârată pănă la finele anului, ea remănea in posesiunea cumpărătorului şi el nu venia la jubileii.. Casele de ţară eraii reputate ca proprietate rurală, ca moşie, văndătorul avea drept de rescumpârare şi cumpărătorul venia la jubileu ’). Prin urmare proprietăţile rurale şi construcţiunile esploataţiunilor eraii privilegiate de legea lui Moise şi după toate jubileurile bunurile instrâinate reveniau vânătorului ori descendenţilor lui.
Roma avea asemenea lipsă de capitale, avea risipitori şi uşurări. Uşurării la Roma eraii consideraţi” ca cetăţeni mal periculoşi ca hoţii. Aşa oare-cine a întrebat intr’o zi pe Caton ce este uşura; el a răspuns prin această interoga-ţiune : Spune-mi ce va se zică a omori un om? Eată cari eraii ideile antichităţeî asupra uşurel.
In evul mediii, ca şi in zilele noastre, uşurări fură ovreii, rasă econoamă, bogată şi inteligentă, ovreii cari inventară poliţa, acest admirabil in-
Guvernatorul invărti de mal multe ori in măi-nele sale bulgăraşul inainte de a’ml respunde; in cele de pe urmă nevâdând nimic de bănuit, SfflI dete voie sâ’l remit in presenţa sa unuia din oficeril, cari aveai! să plece in eurend cu aur la Cutar. Ei! nu mă putui linişti insă deplin pănă ce nu vâţluî pe oficer plecând din Uarata. şi atunci numai incepul a spera, că această stratagemă avea să-mi dea libertatea.	_ ‘
Cu toate acestea trecură patru luni de zile fără să primesc vre-o veste din partea d-rel Lam-lam. Guvernatorul mă ţinea tot-d’a-una departe din oraş şi la sosirea şi la plecarea ostaşilor săi, şi eu începusem a’mî perde cu desâvîrşire curagiul, cănd intr’o zi aflai că soldaţii comandaţi de Larma aveaii să sosească peste puţin la Uarata. In aceeaşi zi, ful trimis la mina cea mai depărtată; am plecat; dar in aceeaşi seară m^ intorsel pe furiş, şi mă indreptal spre partea oraşului unde erai! cantonate trupele. Cât de mare fu bucuria mea cănd găsii acolo pe Lanna. El mă primi cu cele mal călduroase demonstra-ţiunî de pretinie; nu mă sfii! dară de loc a-î SPU' ne confidenţial, cât eram de nenorocit din causa purtării guvernatorului şi cum se deşteptaseră temerile mele prin descoperirea scrisoarel de la Lamlam.
Lanna mă ascultă cu un aer plin de miraje, şi ei scia că trecuseră maî mult de duol ani <je cănd regele ăml dedese voie a mă reîntoarce a Cutar, dar creduse câ ei! preferam să râmăiu a Uarata, după cum insciinţase guvernatorul P regele. Aceasta hotărîre nu’I se păruse extra
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LiBl
strument de credit, spre a putea transporta cu securitate capitalele lor dintr’un oraş in altul, ftind oropsiţi de toată, lumea.
In Englitera vedem germinând primele insti-tuţiuni de credit pe la jumătatea secolului al 17-lea şi in Germania pe la 1750, instituţiuni cari să adresează proprietăţii fondiare, solului şi prin urmare agriculturei. Ast-fel sunt băncile Engliterei şi ale Scoţiei, ast-fel este şi creditul Verein al Germaniei, alimentat prin emisiune de obligaţiuni, instrument primitiv al mobilisaţiu-nei capitalelor. In Franţia, chestiunea veni mai târziii in opiniunea publică. Prima idee fu fondarea unei societăţi prin acţiuni şi a băncei agricole a Franciel a căreia viaţă nu fu mai lungă de căt până la tipărirea statutelor ei*). Wo-lowski, de origină străină şi simplu advocat la curtea din Paris, inspirăndu-se de instituţiunile de credit ale Germaniei, deveni apostolul*creditului fondiar şi agricol al Franciei. El incepu prin a cere reforma regimului ipotecar, fără care nici o instituţiune de credit nu se putea stabili in Fraucia, şi fu cel d’ăntăifi care emise idei practice asupra organisaţiunei creditului agricol.
INTBEBUINŢAREA ALOOLIOELOR IN GENERAL
şi al
VINULUI DE SAINT-RAPHAEL IN PARTICULAR de Dr. BOUCHARDAT
Extras din lecţiunile făcute asupra modiflcatorilor-higienicî ai sistemului nervos).
PRINCIPALELE CONDIŢIUNI A LE INTREBUIN-ŢAREI VINULUI SAINT-RAPHAEL.
Cei mai mari şi renumiţi medici ce s’afi succedat in spitalele din Paris 1’ah prescris in fie care zi.
Printre cei mai iluştri ce astâ-zi nu mal sunt in viaţă, cităm pe Magendie, Rostan, Chomel, Velpeau, Requin, Monneret, Trousseau, Grisolle.
Iată condiţiunile in cari adesea el se administrează: De căte ori avem trebuinţă a ridica nivelul funcţiunilor digestive nici un remedifi nu poate fl mai bine indicat de căt acesta. Pentru aceste considerante el aduce mari şi importante servicii in caşurile de anemie, sărăcie generală a economiei, cu slăbirea funcţiunelor digestive. De aceea el este foarte folositor persoanelor slăbite şi in convalescenţă. Când nici un alt agent reparatoriu nu poate fl digerat, acest vin se absoarbe fără nici o altă modifl-caţiune de căt acea ce resultă din amestecarea sa cu sucul gastric; fermenţii digestivi n’afi trebuinţă a interveni pentru absorbţia Ini şi rolul săfi ulterior in nutriţiune : ceea ce esplică utilitatea lui in boalele in cari secreţiunea fermenţilor digestivi este suspendată. In frigurile tifoide şi mai cu deosebire in formă adynamica precum şi lungile convalescenţe consecutive acestor maladii, acest vin luat in dose mici re-inoite in mod convenabil, aduce pe toate zilele cele mai mari servicii. Acest util modificator după Chomele, Trousseau, Monneret, Grisolle, a contribuit a scăpa viaţa a numeroşi bolnavi a cărora stare părea foarte disperată.
In frigurile intermitente ce afi resistat quin-quinei, vinul Saint-Raphael in dose moderate şi gradate produce cel mai fericit efect.
Tood şi profesorul] Behier afi instituit o fericită şi nemerită intrebuinţare a alcoolului in pneumonii.
Laennec, Fonsagrives, Grisolle preferă vinul in aceste pneumonii, unde fenomenele de pros-taţiune, adinamie şi abatere, se arată subforme (lestul de ameninţătoare; in aceste caşuri tocmai, vinul Saint-Raphael trebue povăţuit in dose fracţionate. In formele cele mai variate ale de-bilitaţeî, acest escelent tonic aduce cele mai folositoare servicii.
El convine incă in afecţiunile scrofuloase,
*) Victor Borie.
ordinară, pentru că cei mai mulţi IUrangunoşî stabiliţi pe pământul cu aur nu voiafi să mai plece de acolo.
~ Ce motive ar avea oare guvernatorul a se purta ast-fel către tine ? mă intrebâ Lanna. Ofensatu-l’aî vre-odată ?
-	Nu sciţi sâ’i fi făcut ceva.
-	Poate că-I supărat pe tine din causă că ni găsit puţin aur in timpul din urmă.
~ Puţin aur? strigai efi, sărind din loc, ca Şi cum m’ar fi muşcat un şearpe. Puţin aur ! dar de cănd mă aflu la Uarata, in fie-care an am i’&cut socoteală de căt aur s’a scos din mine sub direcţia mea, şi nici odată n’am găsit mai mult ca in aceşti duol ani din urmă !
~ lea seama bine, Tregan ! respunse Lanna cu o voce serioasă. Scii că efi sunt amicul tăfi Şi bucuros voifi uita ceea ce ’mi spui. Dar dacă te"ar fi audit alt-cine-va afară de mine, pedeap-
ce ai fi primit pentru acuzarea ce ridici contra şefului tăfi, ar fi fost moartea.
~ Puţin ămi pasă ! Efi stâruesc a zice că nicî odată n’am strâns atâta aur ca in ceşti din firmă duol ani, şi mai cu seamă in anul cănd s a revărsat rîul Irfak.
Lanna remase mai mult timp tăcut; in fine intrebâ :
. ~ Căte livre de aur a primit guvernatorul ln anul inundării?
1 spusei.
. ~ O ! Tregan, respunse el cu o voce atât de înceată şi tremurătoare, in căt abia ăl puteam in-
canceroase, in caşecsielele consecutive intoxica-ţiunilor lente saturnine, paludene, etc.; in toate caşurile, in fine, cănd este trebuinţă a se ridica forţele vil a le economiei şi in particular in hemoragiile pasive, mai cu deosebire in per-derile uterine şi poala albă cari, la cea mai mare parte de feme, Ipersistă atâta de mult.
Vinul Saint-Raphaăl dat in dose mici şi bine înţelese [produce o energie imediată care îegu-lează şi inlesneşte funcţiunele nutriţiune!, a cărora slăbiciune insoţeşte safl prepară diferite şi numeroase boale chronice.
Pentru a ne resuma zicem : cu cât usagiul alcoolicelor (spirtuoaseîor) esto vătămător, cu atat intl'ebuinţarea, in dose moderate şi bine graduate, a unui vin tanic astringent ca "cel de Saint-Raphael poate fi folositoare pentru a anima funcţiunile digestive şi a combate această slăbiciune generală ce vine să complice toate a-fecţiunele intr’un mod mai mult safi mai puţin regretabil şi supărăceos.
(Fine).
CHESTIUNEA CELOR 10 MILIOANE
Iată raportul despre care am vorbit ieri: D-lor consilieri.
însărcinaţi, prin votul d-voastră din 5 fevruare curent, de a merge la Bucureşti pentru a ne in-ţelege cu d. ministru de finanţe şi preşedinte al consiliului, despre modul cum s’ar putea inlătura paguba ce ar resulta pentru comuna Iaşi din aplicarea ad-literam a legeî votate la 11 Aprilie 1880, relativ la cele 10 milioane acordate Iaşilor de camera constituantă din 1866, am obţinut o audienţă de la d. ministru de finanţe, şi după o îndelungată convorbire, d. ministru ne-a declarat că conduita d-sale, intru căt se află „faţă cu o lege“ este strict mărginită, şi că nu se poate face alt ceva de căt de a o aplica „in toată cuprinderea ei',“\cănd insă comuna luând in stâpînire imobilele cedate prin acea lege va constata o lipsă sati in numerul fălcilor sau in valoarea imobilelor urbane, atunci d. ministru este dispus a supune corpurilor legiuitoare o nouă lege, prin care să acorde comunei un spor echivalent cu lipsurile ce s’ar fi constatat la luarea bunurilor in stăpînire.-j
Un al doilea mod de compensare propus de d. ministru ar fi ca bunurle pe cari comuna a refu-sat de a le lua in stăpânire să fie administrate de o comisiune ad-hoc, numită de guvern, şi după o esperienţă de duol safi trei ani, dacă s’ar proba că veniturile acestor imobile, adunate de comisiune, nu ar corespunde cu procentul ce se poate legitim spera de la o sumă de 10 milioane, atuncea să se facă earăşi o lege nouă prin care să ceară de la corpurile ° legiuitoare neajunsul ce se va fi constatat.
Pentru ori-care din aceste două moduri de a inlătura ori ce pagubă a comunei, d. ministru ne-a dat asigurarea că atăt d-sa căt şi colegii d-sale sunt toţi dispuşi de a interveni cu modificare, şi opiniunea manifestată de camera întreagă in şedinţa de 14 este o probă că nu ar avea pe această cale nici cea mai mică dificultate de intimpinat.
Aceste sunt cele două soluţiunî propuse de d. ministru do finanţe. Am mai avut şi cu d. ministru de interne o înţelegere in (această privire, cu domnia-sa in mod oficios, şi al căreia re-sulsat remăne a vi’l comunica verbal.
Primiţi, etc.
Semnaţi V. Pogor, D. Rosetti.
ARENA ZIARELOR
„Românul" vorbind despre organi-saţiunea noastră judiciară, după ce afirmă că s’a pronunţat pentru inamovilitate capetele cele mai luminate, cu toate acestea,
S’a putut convinge că n’a putut aduce de căt
ţelege; cel mult, dacă s’afi trimes regelui două treimi din această cantitate.
„E o trădare la mijloc, şi guvernatorul te a ţinut prisonier temăndu-se ca nu cum-va descoperirile tale să-’i o dea pe faţă. Insă efi am să te scap, iar tu vei repeta şi înaintea regelui toate căte ’mi-aî spus mie, pentru-că nici unul din supuşii săi n’are dreptul a-şi insuşi ceea-ce ’I se cuvine lui. Intr’acestea, tu intoarce-te la postul tăfi pănă să nu se bage de seamă absenţa ta. Efi voifi veni să te văd peste vr’o opt zile, şi atunci vom mai vedea."
Mă intorsei la mina, pe care aveam ordinul s’o exploatez şi care era la o depărtare de mai multe leghe de Uarata ; acolo lucrai toată săptămâna, calculând zilele, cari mi se păreafi fără sfârşit. In fine, revădui pe Lanna; ămi făcuse o visită. Hotârîse să mă ducă împreună cu dăn-sul, şi-’ml ficsase ziua a treia spre inălnire, de cea-l-aţtâ parte a Irfakului, aproape de valea şerpilor.
* Nu şcifi, intr’adevăr, cum mai puteam da ordin minerilor, in cele două zile ce mai petre-cui la Uarata. Eram beat de bucurie, şi-’ml croiam planuri peste planuri, fără să mă indoiesc cătu-şi de puţin de reuşita lor. Aci ămi surîdea blânda figură a Lamlamel; aci mă vedeam numit noo in regatul Tanavorkonului; une-orî chiar, — visam — speranţă absurdă — că mă întorceam in Francia, bogat şi încărcat de glorie!
Pe la sfârşitul zilei a doua, ămi trimesei lucratorii in interiorul minei, ordonăndu-le să re-măie acolo până cănd ’I voifi vesti efi, şi după
rele, fiind-eă alegerea a emanat tot de la puterea esecutiva iear nu de la naţiune ;
fiind-că puterea esecutivâ a avut in măna ei transferarea, naintarea, decoraţiunile, numirea fiilor ş'a rudelor magistraţilor in felurite funcţiuni şi căte alte asemenea inrîurirl, turtirî ale conşciinţei omului;
flind-câ inamovibilitatea s’a făcut de către des-poţî, in timpuri de despotism şi pentru serviciul despotismului ;
fiind-câ s’a văzut că inamovibilitatea a fost numai cu numele ; când puterea esecutivă a voit s’o lovească a lovit-o in Francia supt toate guvernele ; a lovlt-o mai ăntâifi insuşi Napoleon I. care a fost creat-o; afi lovit o legitimistii ; au lovit-o orleaniştii; o lovesce acum Republica şi ştim că şi la noi abia a fost creată de principele Cuza şi tot de dănsul a fost foarte curănd lovită.
,** „Binele Public" respunţlGnd „Românului", constată că d. Brătianu, imbol-dit de o patimă dictatoriale a ingenu-chiat şi principiile pe care s’a prefăcut a le profesa, a intinat şi constituţia, numai pentru a guverna ca un vizir, printr’un esclusivism din cele mai neleale. Ast-fel a compromis şi majorităţile din camere, pe umerii cărora se joacă, şi pe d-sa, in care ţara vedea un tribun destoinic.
Eată adevărul, d-le Rosetti. Şi dacă acum la bătrâneţe mai poţi avea momente de fllosofiă, de judecată imparţială, apoi fii bun de privesce aceste adevăruri drept in faţă. Ţi-le spun nisce inime oneste, nisce oameni cari n’afi nici o pată pe frunte, nici o musti are pe consciinţă. EI, daca voia cu ori-ce preţ să fiă la putere, să se înavuţească din banii ţării, să se încarce de fa-vorî, apoi ar fl primit oferirile ce li s’afi făcut safi ar fi rămas sub dictatura d-voastră. Ei insă având un caracter independinte şi leal, iubind adevărul şi moralitatea, preţuind principiele liberale şi interesele ţării mai mult de căt avan-tagiele lor personale, s’afi retras spre a forma o partită deosebită, căci s’afi speriat de ilegalităţile, de corupţiunea, de străinismul sistemei şi regimului d-voastră.
*** „Timpul" combate aserţiunele jurnalului frances „l’inddpendance roumaine" in ceea-ce priveşte svonul respândit că că d. Brătianu ar intinde măna partidului conservator.
De şi tot ce cuprinde ziarul francez, ca substanţă, nu se poate datori de căt indiscreţiunii, iar informaţiunile sale nu pot fi de căt cojile puţin insemnate a adevăratului sîmbure al ces-tiunii, abia indicat prin cuvintele „reserva de-a reveni in cazul unei complicaţii eoropene, care ar sili ţara de-a lua o hotărîre critică", totuşi, in marginele unei stricte discreţiuni, putem spune cu n’a fost vorba de intrarea partidului conservator in guvern, ci numai de atitudinea parlamentară a lui in vederea unor anume evenimente, or-care ar fi indealtmintrelea guvernul ţării. Prin urmre n’a putut fi vorba de intrarea d-lui Maiorescu in cabinetul Brătianu.
„Pessa" discută starea puterel judiciare, şi nu uită d’a face cităţiî latineşti.
___VARIETĂŢI
O fa mile de spânzuraţi.—Această esplicaţie epitafică o va purta fărâ-indoială crucea unui mormânt dintr’un sat a’l Ungariei, in care s’afi ingropat pănă acum doi fraţi şi o soră, cari se spânzuraseră fie-care in aceeaşi vârstă (la 18 ani) şi pentru acelaşi motiv,— de maniaci. Caşul din urmă, cu fata, s’a întâmplat numai zilele acestea, şi incă cu prilegiul unui bal. Ne-
ce ’i perdui din vedere apucai drumul spre Irfak. Trecui Irfakul fără nici un accident, şi inainte de apunerea soarelui am ajuns la valea şerpilor unde me şi aştepta un trimis din partea lui Lanna.
Acest om, cum prevăduaem efi, nu intră de loc in fioroasa vale, ci mă conduse spre o potecă strimtă, numită trecătoarea Monakim, şi aşa de bine ascunsă de buruieni şi de mârăcinişurf, in căt era peste putinţă a |o descoperi. Acesta era singurul mijloc de comunicare cu Cutar. După un umblet de oră, eşil in câmpia unde ămi legaseră ochii când cu venirea mea la Uarata !
In fine eram liber ; tot mi se părea insă că nu scăpasem incă de ori-ce pericol, de căt numai după ce voifi fi fost despărţit prin munte de tiranul de la Uarata.
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
norocita jucase până către ziuă, agitată şi veselă, ca ori care altă fată. Cănd se risipea lumea, ea incă eşi in ogradă şi se spânzură cu un căpăstru de un cuîfi infipt in păretele grajdului. Tatălui ei ăi lăsă o scrisoare, in care ’i zicea: „De oare-ce fraţii mei nu afi trăit de cât 18 ani, nici efi nu vreafi să trăesc mai mult." E teamă ca boala să nu infecteze şi pe părinţi şi astfel lanţul spânzuraţilor să fie complet.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
8 Marte — 9 ore dim.
Constantinopol, 7 Marte.
In intrunirea ambasadorilor de ieri, pentru negoţierile turco-greceşti, nu să făcut nimic, de oare-ce Server-paşa fu chiemat la palat indată ce se deschise şedinţa.
Natal, 1 Marte.
S’a incheeat un armistiţifi [intre Bări şi En-gleji pănă la 14 Marte.
(Havas)
1VLJAX HSrOTT
Direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor ne comunică următoarele :
Cablul Odessa-Constantinopol intrerupăndu-se, telegramele pentru Turcia se vor expedia pe via Otranto-Valona, taxăndu-se cu 55 bani de cuvânt.
BULETINUL FINANCIAR de la 7 Marte 881
Cursul de Paris.
Renta romană 5°/,, 82.— Acţ. Bănci Rom. 6io — Renta franc. 5 u/„ 120 50 Lose tureesci . . . 50.50
Cursul de Viena
Napoleonul .... 9.285
Galbenul.......... 5.52
Renta met. 5°/„. . 76.20
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—
Obligaţiunile idem 100.80 Acţiunile idem . . 63 75 Obî.uoul6°/0 idem. 93 50 Impr. Oppenheim. 110.40
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 108.— # Stern .... 106.7a
BIBLIOGRAFIE
In curănd va apare Partea I-a din
CURSUL DE FORTIFICAŢIE PASAGERA
ormat 8° intr’un volum cu Atlas de 20 Planşe mari, de Capiian Crfilulceanu.
Preţul 7 lei pentru subscriitori. Subscripţiile se pot face trămiţănd costul la autor, la Statul Major de genifi din Bucuresci.
Explicatiunea Procedurii Civile
de I. G. Sănduleseu Nănoveanu
Se află de vânzare la librăria, Graeve vis-a-vis de teatru şi la autor strada Ştirbei-Vodâ No. 6. Preţul 25 lei noi
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe £iua de 34 Februarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite. .
6 °/o	»	Căilor ferate Romăne
8 »/0 Domeniale.................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale . .
7%	»	» urbane. .
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
5 % Renta română................
Acţiuni Dacia..............Nuoi
» Romania....................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . . Rentă ..... Căilor ferate . . .
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Banca..................
Rubla hârtie.....................
Florini..........................
Lose otomane. .	..............
CURSUL DIN VIENA
7 Martie
Oomp. Vend.
Napoleonul . Ducatul . .	.
Lose Otomane. Rubla hârtie .
CURSUL DIN BERLIN
7 Martie
Oblig, căile ferate romăne Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim...	.	.
Ruble hârtie...........
Oblig, noi.............
Lose otomane ....
CURSUL DIN PARIS
7 Martie
Renta Română Lose otomane
SCHIMBUL
24 Februarie
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Viena la vedere .
91
93
104
200
101
96
101
27
81
350
90
565
% 92 (/* 94
04 »/4 205
102 7* 96 1/, 102 ‘/4 28 7» 82 400 94 572 arg. aur.
2 15 45
928 */, 5 52 23 122
100 80
63 »/,
H0 4,
212 93 90
82 50 50
Paris (3 luni)............................ 99 25
-	'	100 15
25/17 25 40
123	>,
124
.1» 7,
aur.
1 %
1	‘/o
2	16 50
929 V« 5 52 22 122
100 80 61 90
110 40
213 15 94
82
51
216
Adrase pentru telegrame FERMQ BENZAL.
ROMANIA LIBERA
o;
H
c3
ti
s
Ph
<d
ai
H
3
4->
>Oj
O
Gramnţie pe 3 anî
CEL MAI MARE
DEPOU'DE MASINE DE cusut
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - plătibiie şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Buourescî, Strada Salari ‘Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis p la domiciliu

Carte de inveţătură in
limba romănă şi in tdte limbele europene, Preciurî curente ilustrate gratis după cerere. Mare deposit de re-WpBş quiste pentru maşine Wp de cusut precum : Ace, ? Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc, etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Inveţătură Gratis
I—II     mu  ..........................* 
Capsule Mathey-Caylus
ou înveliş subţire de gluten
B*veparate de doctoral CILII#. — Premlel
« Capsulele Mathoy-Caylus, cu Essenţa de Santal asociată Balsamice »lor, possed ui eficacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate ca cel mai «mare succes pentru 8 vindeca repede scurgerile învechite sa» recente,
» Bleonorrhagia, Gonnorhes, Blennorrhea, Leucorrbea, LjştsS», ţJreln-» rit», Catarul şi eele-alte Băle ale BesJceJ şi t<5te afecţiunile cailor cri o «re.»
« Mulţumită invSlişului lor subţire de gluten, care e forte asimaabK, Oajc » sulele Mathey - Caylus se pot mistui de persdnele cel® mai deheate şi » nu obosesc nicl-ua-dată stomachul.» (Gazette de» fiopilmx ea Pari*).»
A se lua 9 —12 capsule pe ţii. Fie-care flacon meocit se ut Instruc ţiune detailată.	.	.
A se feri de contra-faceri şi a cer® ca garanţie pe 9e-e®r® ®*e®« capsule Mathey-Caylus Marca de fabrică (depuaă) cu semnătură Cai»
C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN p C-nia, li. STRADA »A£89*®-
Deposit in Bucurescî la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguiştî şi la IT-nu Risdorfer, farmacist.
MAGAZINUL DE PANZARIE
MMITBIE LA/AKESCIJ
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Bine asortat cu diferite Olande, precum Romburg Bilfeld, Olazăru, Creas, Madapolam Şifou, Calico, Sirting ^şi pînza pentru cearceafuri de 2J/a şi 3 Coţ! lăţime, Percalurî, Melino Tulpan, pînză transperante cu şi fără bordură si pentru min-dire, pichieturl cu şi fără pâr Oksforturî anghina de pernă, Cămăşi de damă şi bărbaţi, pantaloni, Garnizoane, fuste, Capote, Ciorapi. Batiste, cravate, gulere, Manjete, Corsete, Creţone cu Hori, Plâpuuiîde lină, Planele supţirî şi grosc, Caşneuri de Matase, Unbrele de pb'e, platei brodate, Mare depou de Mese şi şervete, şi garnite de 6 şi 12 persdne, galoşi de damă, bărbaţi' şi copil, şi şoşoni de iarna şi alte articole cu preţuri moderate.
DEPOSIT GENERAL
D"u APPEL &. C°
BUCIJBESC
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE MEIDINGEfi,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
sg?.,- Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şire_ pede. Cea*mal perfectă şi cea ma! simplă regulare a ard orei. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel mai simplu serviciu Iară de a avea trebuinţa de măturat, âe Înlătură orl-ce căldură supărătoare şi reflexiitoare. Încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la iiitrebu-iutarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă încălzeşte trei camere. Incăldire centrale aeriană pentru clădiri intregi.
|^“ Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a uşcIJ^HT*
MEIDINEER-
HEI
tiUTTĂ
REUMATISME
OLiUL DH CASTANE DE INDIA
Efite întrebuinţat cu succes de la 1842
Este cel mai bun calmant al Durerei
ÎNTRE ACGESSE, U8AGIUL
SIROPULUI DE FRASStN ÂL LUI GENEVOIX
Face vindecarea durabilă combătând predispositiunea. Phcia GENEVOIX, 14, r. des Beaux-Arts, Paris şi în România.
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se tramit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidiuger şi obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
De incliiriat o casa mobilată şi nemobilată
cu dependinţele ei,
•Strada Verde No. 14, peste drum de consulatul frances.
SANTAL GRIMAULT 4 C-i»
li
Aceste capsule conţin II sen la de Santal citrin din Bombay m totă puritatea sea, Numerose esperienţe făcute în Spitalele din Paris, au demonstrat că Ksenţa de Santal citrin avea activitate mal mare decât Copaiul, aibebul şi Esenţa deterenbenthină. Elle opresc în două sen trei zile scurgerea cea mai durorosă şi cea mal învechită, fără a comunica miros urinelor; elle nu produc nici righiiturl, nici colici, nioi diarrheă şi sunt asemenea fârte efficace în affecţiunile catarrahale ale vesicei şi hamaturiă,
Deposit la Paris, 8 strada Vivienm® şi in prlnripaR ic pbarmaeii din străinătate.	^	1

ALADIES de
Tote personele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia,
guturaiuri si tusse învechite trebue sa întrebuinţeze
mm a cB
a dat in tot d’auna
SIROP DÎÎPOPflOSPUITE de (MI de
care, prescris de mulţi annii de medicii îumei intregi cure minunate.
Prin intrebuintârea continua a acestui Sirop, tusssa inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritore a bolnavului.	.
Siropul nostru de Hypopliosphit de calce este de autore pembe si se vinde in flacâne turtite de forma ovata, ro,vestite de marca fabricei, cu semnătură Grimault siCie, si timbrul Guvernului frances.
Li PARIS, CASSÂ GRIMAULT ET Cis, 8, STRADA VIVIEME
SI IN PAlNCti'ALIiLE PHAR8ÎA.CII
&71 fi 11 i 111II1111111 i FI 11 lil 11111 iii m iirTiMTlim^	mul
«ff:

CAPSULE GRIMAULT & C
cu
M ATICO
GRIMAULT et Gj* Pijarmaciitl
8. BIE VIVIENNB, PARIS
Resultatu infaillibilu in tratamentulu gonorrhee, fără a osteni stomachuiu dupe cumu făcu tote Capsulele cu copahu liojuidf:
».	Depositu in principalele Pharmaeil
'fiii ni,; 1 T'7i?iimmxQmmiimmmxtjm£imJiroiti.d
MICHAIL LASAR
LIBRAR IN PITESC!
Se însărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi ori ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi a’î trămite orî-ce tipărituri, fiind şicuri de cea mal corectă desfacere
MERSUL TRENURILOR
PE ITETTXXITE	w
BUCUBElSCI-BAEBGSI-KOMAN, BBCUBESCI-YERCIOROYA, BARB081-GALAŢI SI TECUCIU-BARLAD
Bucurescî-Barboşî-Roman
Roman-Barbosi-Bucuresci
Kilom de la Bucur.
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
20Î
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
444
467
STAŢIUNI
BUCURESCÎ Rest. p-
Chitila Piestaur.
Buftea
Perişu
Crivina
Ploescî Res. pţec.
Valea Călugărescâ. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulir.eni
Moxiteoru
?Aizlb Rest. pjec. Cilibea Restaur. Faurei
Janca P.estaur. Muftiu
Brăila Resta.pjL
Bărboşi Rest.pjgg
Serbeati
Prevai
Ilanu Gonaclii Iveştî
f Sos.
Tecuci Rest.pjeCi
Mărăijeşti
Pufeşiti
Ajud Restaurant Sascut L araci une Valma Seacă
Bacău Rest. p[ţfc Galbeni
FlOMAN Ros. Sos.
Aretarea Trenurilor
Tr. ac. 1
Ore M.
Tren de pers.
T. mixt
Ore M. I Ore 1
p. m.
9 35
9	52 10 03
10	34
10	59
11	09
11	24 11 33 11 57
12 42 12 48
2 07
2	33
3	00 3 06
a.m.
7 40
7	59
8	13 8 36
8	54
9	25 9 50
10 09 10 22
10	59
11	32
11	42
12	00 12 20 12 52
11
Oie M.
5 04 5 28
5	36
6	07
6	48
7	09
8 10
8	15
9	15 a.m
p. m.
a. m
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40 42 20
12	46 1 10
1	34
2 2 3 3
3
4
p.m.
13
42
00
12
48
25
a.m 8 00 8 45 a.m.
Kilom de la Eoman
Bărboşi-Galaţi
Kilom. do la Bărboşi
STAŢIUNI
19
BAH OŞI Reşt. GAL AŢI Rest.
P.
S.
Arătarea Trenurilor
Tren acoelerat
601
OreM.
603
OreM.
a. m. a. m.
1	45 4 00
2	20 4 35 a. m. [ a. m,
■■■■■
Tren do pers.
605	607
Ore M.
p. m. 4 10 4 45 p- m
Ore M.
p. m.
7	25
8	00 p. m.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
189
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
STAŢIUNI
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Băcâu Rest. pj^!c
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Ajud Restaur.
Pufeştî
Mârăşeşlî
Tecuci Rest.p|gC Iveşti
Ilanu Conaclii
Prevai
Serbeşti
Bărboşi Rest.pj^'
Brăila Rest. pj^, Muftiu
Janca	Restaur.
Faurei
Cilibia Restaur, Sos. Plec.
Monteor
Ulmenî
Mizil	Restaur.
Albeşti
Valea Călugărescă. Ploeşci Rest.ppc
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila RevStaurant
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.
OreM.
Trea de pers.
OreM- OreM. OreM.
T.mixt
12
Buzeu Rest.
p.m. 8 10
9 06 9 11
10 09
10	30
11	09 11 33
11	41
12	05
p. m.
12 10 12 45 1 17
1 27
1	45
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15 4 4
i. rn.
1 10
1	45
2	00
4 15 4 21
467 I BUCURESCÎ Rest. S.
6 29
6	58
7	13
7 25
a.m. p.m
38 15 48 21 51 11
39
40 21
6	51
7	03 7 20
7	45
8	19 8 36
8	59
9	15 9 30
5 10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 p.m
p.m.
7	50
8	35 p.m.
Galaţi-Bărboşi
Kilom.
de la Galaţi
STAŢIUNI
19
GALAŢI
BABBOŞI
Rest. P. Rest. S.
Arătarea Trenurilor
Tren acoelerat
602
Ore M.
a.m 12 25 1 00 a. m.
604
Ore M.
a. m.
2	50
3	25 a m.
Tren de pers.
606
Ore M,
a.m
8	25
9	00 a.m
608
Ore M
Bucuresci-V ărciorova
p.m.
12 25 1 00 p. m. I
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
A rotar ca Treunrilor
Tr, Ac.
3
OreM.
Tren mixt
17
Ore M.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
279
286
299
310
325
335
345
364
382
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila Restaurant
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur.
Găeşti
Leordeni
Goleşti
Piteşti Rest. p^‘
Costeştî Stolnici Corbu Potcova
Slatina Rest.
Peatra Balş Peleştî Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa Ooţofenî Râcarî Filiaşî Butoeşti Strehaia Timnea Prunişor Palotâ
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
T-Saverin R VARCIOROVA Sos
Sos.
Plec.
a.m.
8 15 8 31
8	52
9	12 9 34
10 04 10 27 10 48
10	59
11	14 14 45
12	09 12 25 12 45
1	13 1 18 4 47
2	10 2 34 2 45
2	55
3	10
3	59
4	29
5 14 5 49
5	54
6	15 p.m
p. m.
4	45
5	05 5 31
5	56
6	34
7	18
7	47
8	11 8 25
p. m
Ore M. 1 Ore M.
m, p
3 3' 3 4
4 01 4 20 4 36 4 57 20 43 59 20 00 20
5 5
5
6 7
7
8	00 p. m.
Y ârciorova-Bucuresci
Tecuciu-Bârlad
Kilom. de la Tecuci
16
29
36
51
STATIUNJ
TECUCIU Re°taur. Plec.
Berheci
Ghidigenî
Tutova
BERLAD Restaur. Sos.
m...■■■■■■■■■■ii
Arătarea Trenurilor
Tipografia Ştefan Mihâelscu strada Coxaci, No. IA.
www.dacoromanica.ro
	Trenuri mixt	
	13	15
	Ore M,	OreM
	a.m. 5	50 6	23 6	51 7	08 7 35 a.m.	p. m. 5	35 6	11 6	43 7	03 7 30 p.m.
		Aretarea Treuurilor			
Kilom.					
					
		Tr. ac	Tren mixt		
de la	STAŢIUNI				
			18	10	
Văreior		4			
		Ore M.	Ore M.	OreM.	
	VARCIOROVA plec.	a. m. 11 00		a. m. 6 lb	
18	T.-Scverin E. f“c	11 21 11 25		6	55 7	15	
37	Paleta	12 01		7 58	
47	Prunişor			8 14	
57	Timnea			8 28	
72	Strehaia	12 44		8 51	
83	Butoest! Filias'			9 07	
96		1 15		9 29	
102	Râcaid			9 39	
113	Cotofenî			9 55	
121	Işalnita			10 07	
131	Craiova Rest. Plec.	1	5:7 2	12		10 20 a. m.	
140	Cârcea	2 24			
147	Pel est!	2 86			
163	Bals	3 01			
176	Peatra	3 24			
193	Slatina Rest. p(|g0	3 50 3 55			
214	PotcSva	4 26			
226	Corbu	4 47			
236	Stolnici	5 03			
252	Costeşt!	5 27			
274	Piteşti Rest. p°®f;	5	57 6	12	a. m. 7 40		
281	Goleşti	6 26	7 55		
295	Leordeni	6 48	8 19		
312	Găeştî	7 13	8 50		
333	Titu Restaur.	7 46	9 39		
345	Glierghanî	8 05	10 01		
358	Ciocăneşti	8 25	10 22		
372	Chitila Restaurant	8 46	10 46		
382	BUCURESCÎ R. Sos.	9 00	11 00		
		p.m.	a.m.		—-—
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la Bârlad	STAŢIUNI
	BERLAD Restaur. Plec.
15	Tutova
22	Ghidigenî
35	Berbec!
51	TECUCIU Restaur. Sos.
Aretarea Trenurilor Trenuri misţ"
a.m 9 00 9 34 9 57 10 26 A A fvFi
p.m
9 30
10 ot 10 20
10	40
11	îs
ANUL V. No. 1115
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI 26 FEBRUARE 1881
ROMÂNIA LIBERA
APARE ITST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 leî, 6 lunî 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: I an 36 Iei, 6 lunî 18 lei, 3 luntlOleî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 lunî 2-4 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LA URI AN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 7 Marto.
„Post" afla, că guvernul german a răspuns in mod afirmativ notei austro-ungare privitoare la incheiarea unei convenţiunl comerciale cu Germania. Negociările asupra singuraticelor puncte din tarifă se vor incepe in a doua jumătate a lunei curente.
Berlin, 7 Ma te.
S’a forrsat un comitet pentru ajutorarea răniţilor din Transvaal. Pănă azi cei mal de frunte membri sunt profesorii Dubois-Raymond, Lan-genbeck, Eduard Hartman, Virchow, vestitul călător prin Africa Nachtigal şi Richard Wagner.
Cairo 6 Marto.
Principele de coroană Rudolf va visita şi oraşul din Nubia Schellat, d’unde va trece apoi la’ Insulele Floride din rîul Nil. Poporaţiunea nubianâ a acestor insule va esecuta mal multe jocuri de arme, şi va dărui inaltuluî visitator căte-va obiecte de artă.
Precum se aude principele Rudolf se va reîntoarce din Damieta la Alesandria, unde va lua parte la o serbare a coloniei austro-ungare.
Berlin, 0 Marte.
îndată după serbarea zilei de aniversarea naşterii bătrânului impărat, tineri căsătoriţi vor pleca' la Italia, d'unde se ver reintoarce pe la finitul lunei lui Mal.
S’aii respins pest 3000 de petiţiuni provenite de'. la privaţi, cari solicitat! favorul d’a trămite tinerilor soţi daruri.
Comitetul format pentru ajutorarea celor din Transvaal a trămis deja de azi insemnate sume.
Berlin, 6 Marte
Asupra situaţiunei politice dintre Greci şi Turci se serie din Londra ziarului „National Zeitung" următoarele :
„Speranţele sunt reduse la minimum, cănd stă cine-va să gândească serios asupra resultatuluî ce'l vor dobândi ostenitoarele negociărî ale ambasadorilor din Constantinopol. Transpirările organului „Nord. Allg. Ztg.“, asupra rolului ce’l Jfecă Germania in cestiunea turco-greacă, denotă căt de puţin se poate aştepta de la conferen-ţele incepute, mal ales de cănd Bismarck nu se maj, sileşte a vorbi pe faţă in acest sens. Cesiunea Cretei, recomandată de cancelarul ger-mân, n’a aflat echofl nici in Constantinopol nici in Athena. Bărbaţii de stat aî Greciei nu se interesează atăt de părţile cele fructifere şi mănoase ale Tesaliel şi Epiruluî, căt de o liniă strategică bine definită, pentru că numai pe garanţia lor se pot câştiga ajutoare băneşti. Ban-chieril, cari aft sărit cu aurul lor in ajutorul Greciei, ’ş-ar perde bani fără de o atare liniă de graniţe. De altă parte să se ştie şi aceasta, că Sultanul trage venituri mari tocmai din acele locuri pe care Grecia şi bancherii săi- le pretind pentru el".
„Prin urmare nu poate fi, vorba de cesiune bene-volă. Pacea ce li se inpune de Puteri celor două state pare a fi mai favorabilă Turciei, din causă că Grecia incepe să se esaurieze, pe când Turcia se foloseşte de răstimpul ce trece, spre a se arma."
„Ministrul grec Comoiiduros a răspuns apelului Puterilor ca in timpul negociărilor din Con-stantinopol să observe linişte şi pace, că va fi gata să se conformeze apelului Puterilor, dacă conferentele se vor termina de grabă (tres-pro-ehainement). Aşa dară Comunduros şl-a ştiut păstra mănă liberă. Neputăndu-se resolva chestiunea in mod paclnic, nu rernăne alt mijloc de cât resboiul.u
Roma, G Marto.
Sunt înfiorătoare ştirile ce vorbesc despre cutremurul de pâmănt din Ischia. Cutremurul a ţinut şapte secunde, partea de sus de la Caso-miciola e cu totul ruinată; renumitele băl minerale sunr refl atinse. Casele ce-au mal rămas, ameninţă cu surparea lor. Trei sute persoane au cădut victimă teribilei catastrofe; s’ab găsit pănă acum 50 de morţi; 70 de răniţi s’ail transportat la Neapole. S’au ruinat peste 200 de case.
Trupele lucrează energic la desgropare. Stradele sunt f arte crăpate; liniile telegrafice sunt întrerupte.
Londra, 6 Marte.
Reuniunea liberală din Westminter a protestat erî contra politicei cabinetului in privinţa Transvaalului.
In cantonul Westineath s’a comis erî un omor agrar.
Berlin, 6 Marte
Contele Eulenburg fu primit de împăratul. Acest favor se consideră de un semn sigur că
In Romauia
In Paris:
In Viena:
Ia Londra:
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa ;
La administraţiune, Tipografia St. Mih&icsc,u, Strada Covaci, No. li şi la correapondcnţil djarului din judeţe.
La Socitite Havan, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nio.
Prin compania gsneralâ de publicitate G. L. Daube & C-nie.
Iu Berlin. Francfurt. Zu-rich. New-York: Prin compania generală do publicitate G. I,. Daube & C-nie.
iestul ministru trece şi de. aci înainte la curte de o persoană bine văzută.
Serviciul telegrafic al „României Libert)"
7 Marte — 4 ore seara.
Constantinopol, 7 Marte.
Astâ-zî s’a ţinut la d. Goeschen cea d’ăntăi şedinţă efectivă pentru negoţierile turco-grecescl; ea a durat de ia o oră pănă la 4 şi jumătate. Gazi-Muktar paşa, alăturat pe lângă delegaţii o-tomanî, asista la întrunire.
,	^	Paris, 8 Marte.
„Le journal officiel" publică un decret care fixează !a 17 Marte emisiunea împrumutului de un miliard in rentă amortisabilă 3 la sută. Emisiunea se va face pe cursul 83,25. Rentele emise vor aduce venit cu Începere de la 16 A-prile. Minimul subscrierilor e ficsat la 15 franci rentă. Subscriitoril vor vărsa imediat 16,65 prin-tr un venit de 3 franci; cel d’ăntăih vărsămănt se va putea face intr’o depunere de valori de Stat, cele-l-alte vărsăminte se vor face la 16 A-prile, la 16 Iulie, 16 Octobre 1881 si 16 lanu-are 1882,
(Havas).
A se vedea ultime scirl pe pagina III.
Bucureşti, 25 Februare
Să, nu credeţi cum-va că, clacă multă vreme n’am vorbit de părinţii oraşului, această ar fi insemnănd poate, că dumnealor dorm pe intrecute in jeţurile demnităţii ce li s’a incredinţat.
Doamne fereşce !
Din contra, n’a fost ramură de administraţie patriotică mal de aproape ingri-jită, ca administraţia comunală..
La noi, publicul şi-a aduce aminte de cavalereasca şi perseverenta intreprindere a confraţilor de la ziarul „lTndâpendance roumaine" — căci trebue curagiu de esplo-rator, ca să cutreerf stradele cetăţii Iul Bucur —de-a arăta mult sărguitorilor noştri edili starea in care se găsesc uliţile capitalei, trecând pe fie-care zi, in carnetul onor. primării, spre ştiinţa şi imper-turbabilitatea el, fericirile de cari se bucură locuitorii celor mai ingrijite din cla-sicile noastre uliţi, ca de-or de-o mişca, pănă in urmă, misericordia el impietrită.
Ast-fel, consciinţioşii observatori de la organul francez, promiseseră Primărie să-i infăţişeze, in fie-care număr al ziarului d-lor, căte una din uliţele cari imploraţi mai fierbinte ajutorul comunal.
Şi confraţii noştri se ţinură mult timp de cuvânt. In fie-care dimineaţă, noi citeam accidentele geologico-teenice decari erau bântuite stradele capitalei.
Se vede insă, că redactorul care se însărcinase să descrie „câte-o uliţă pe zi“ a răguşit aşa de tare, in zadarnica in deplinire a cutezătbre! sale lucrări, incăt ne pomenirăm de-o-dată că rubrica de patologie edifică dispare şi din acel organ, singurul care mai scutura indiferenţa nobililor noştri comunali.
*
Munca n’a fost insă cu totul pierdută.
După ce ideia stării deplorabile in care zac trei clin cinci părţi ale oraşului —fermenta in capetele aleşilor de la Hagi-Moscu/ ne pomenirăm că d-lor se trezesc intr’o bună’f’dimineaţă cu dorul nespus de-a infrumuseţa Capitala regatului.... in spe, căci lucrările imediat utile le dedeseră deja gata, in modul cel mai fain.
Uliţele se pavaseră şi se neteziseră toate, de umblăm prin Bucureşti fără nici un pericul de inec in băltaiele comunale, şi fără nici o teamă de-ane desarticula oscioare, prin hopurile la care ne espunem in voiajul pe patru roţi.
Rămânea, după cum vedeţi, de reali-sat in edilitatea pubică; navigabilitatea Dîmboviţii, pentru galioane de hârtie şi vapoare de apă. dulce; edificarea unei primării piramidale; apoi apeducte, grădini suspinse, luminare electrică a la Edinson, şi alte ne mai auţiite înfrumuseţări, pentru cari edilii se află mai pasionaţi ca ori-cănd.
*
„Toate bune, dar de unde parale ?“ îşi ziseră înţelepţii Capitalei, după ce picară un moment din visul lor de aur.
Atunci se puseră la muncă Arhimezii financiari ai comunii, şi, infine, se plesniră in frunte, strigând publicului uimit: „găsirăm" !
Am stat şi noi un moment cu gura căscată, să vedem cum ah să-o mai inoade, cănd deja in situaţiunea comunală sînt noduri, de sus pănă jos.
Pase-mi-te că secretul problemei era taxele asupra unor articole de comercitl şi economia casnică, nu se poate mai ingenios brodite, după cum comercianţii le cu-nousc foarte bine, împreună cu toată suflarea care s’a interesat de noul sistem al primării de-a mai stoarce bani, tot clin pungile acelea carî-au ajuns deja la aţa mămăligii.
Taxă dar pe faină, taxă pe unt şi alte grăsimi, pe piei, pe ţesături, pe lânuri, pe bumbac, pe in, pe lumne de oonstruc-ţiune, pe căldări, pe var hidraulic, pe încălţăminte, pe haine, pe cai, pe căruţe, pe vin, noii şi vechili, pe tot ce se mişcă, ce se mănâncă, se ’nbracă, sati se bea, nu mai şi numai pentru incuragiarea consuma-ţiunî şi pentru avîntul comerţului nostru, deja adormit!
O mai strigătoare absurdititate financiară, şi o mai sdrobitoare născocire economică nu putea să se invente, mai de căt aceasta a taxelor pe articolele de primă necesitate!
*
Să lăsăm că era elementar de tot a sci, că cel ce n’are ghete in picioare nu s’apucă să-şi cumpere cravată de atlas ; că Primăria nu trebuia să proiecteze şi să contracteze lucrări de artă şi de spoială, pănă ce nu-şi număra dinarii din ladă ; — dar venea cestiunea şi mai gravă, dacă, in starea de azi a imposit.elor, mai e loc de-a ineărca sarcinele pecuniare ale cetăţenilor, fie chiar pentru servicii de cea mai mare utilitate.
Mintoasa primărie n’a voit să cugete la nimic.
Ii trebuia banii: iată tot ce-a şciut, şi despre această nevoie nici noi nu ne îndoim.
Sistemul s6tt financiar n’a fost tocmai greii de inventat.
„Bag măna in pozunarele contribuabililor, şi să lăum tot ce-oi mai găsi !“
Aşa strigară edilii!
Cu metodul acesta putem merge, in adevăr, departe.
Contribuţiunile ar fi atunci pentru state isvoare nesecabile, dacă ar fi cum-va posibil, ca ele să se adaoge la infinit.
Dar locuitorii, cari duc pe umeri sarcinele publice, trebue să caute a trăi ei, mai intăiu de toate, pentru ca să poată contribui către stat.
Şi cănd marfa se scumpesce, traiul devine o tortură pentru popor, claca nu devine chiar imposibil.
Aceasta ati perdut’o, se vede, din calcul isteţii noştri de taxatori.
D-lor şi-or 11 închipuind că averea pu-
ANUNOIDRILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bană
Reclame pe pagina IlI-a.......] ij6u
»	»	»	11-a..........2 »
Epistole nefrancate se refusă Articoiiî nepublicatî nu se inapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rjdactiunea nu este responsabilă.
Prim - Redactor : STEF, 0. MlOHAILFSOIl
blică este independentă de averea şi do traiul privat! Că financiarii n’ati de căt să tescuiască pe contribuabili, pentru a transforma casele banului public iu gârle fără fund !
Vom analisa insă cestiunea cu de-a-măruntul, căci comerţul nu să mai poate duce in spinare, şi, cu el împreună, publicul in totalitatea lui, taxele cabalisticelor tăblii.
Pănă una alta insă, noi avem un consiliu pentru onor. noştri edili: să’şi ia banii îndărăt de la profesorii kt cari aii invăţat, economia politică, daca cum-va aii deschis’o vr’odată de curiositate, ca să vadă ce mâncare de pesce o mai fi şi ea.
CRONICA ZILEI
Di-seară, in sala facultăţii de drept, obicinuita prelaţle a d-lul Titu Maiorascn, asupra logicii şi aplicările eî.
Apele Dunării nu mal cresc; pericolul de inundaţie nu mal există.
E căt-va timp, cititorii noştri poate-şi aduc aminte, de cănd alesul colegiului al IV de Gorj, d. Schileru, fusese atacat de nişte ucigaşi.
Procesul relativ la această afacere se va judeca do curtea juraţilor din Tărgu-Jiulul in sesiunea din prima jumătate a Urnei Marte.
Societatea economică „Argeşiul“ din Piteşt n’a putut ţine adunare generală in ziua de 1 Februare curent, lucrările pregătitoare ne pu tăndu se termina, din lipsa de adjutor de comp tabitate.
O a doua şedinţă e convocată pe Duminică 8 Marte 1881, la orele 2 cb am.
Agenţia primei societăţi de navigaţie cu vapoare pe Dunăre ne inştiinţeazâ, că, din causa sloilor de gheaţă, vapoarele el nu vor circula deocamdată de căt intre Orşova si Cernavoda.
Măine vom incepe publicarea memoriului asupra proiectului de lege a instrucţiei publice şi private, lucrat de o comisiune de profesori, numită de corpul didactic din Iaşi, in intrunirea sa din 8 Febr. curent.
------------—«waaaffl»-
O ASOCIAŢIE DE FUNCŢIONARI
La Paris s’a organisat o asociaţie do prevedere intre funcţionarii civili al Statului. Zilele acestea, un decret al ministrului de intrne autoriză această organisaţie să se constituia-scă şi să funcţioneze regulat.
Administraţia provisorie a societăţi aeesteea s’a incredinţat unul comitet prezidat de d. Ber-trand, ex-ministru de resboiil.
Scopul societăţii este:
1)	. de a constitui in favoarea societarilor, a văduvelor sad a orfanilor lor minori o pensiune cu totul deosebită de aceea a statului.
2)	. De a veni prin diferite mijloace in ajutorul văduvelor sau a orfanilor ce ţin de societari.
Toţi societarii se obligă a plăti o cotisaţie lunară de 5 lei pentru anul ăntăfîi şi do 3 lei pentru ceilalţi ani.
*
La noi, unde funcţionarii civili ai Statului sunt cu mult mal nestatornici de căt in Franţa, unde căderea unul ministru echivalează cu surparea temeliei unei case, la noi n’ar fi cu cale să se înfiinţeze a3t-fel de asociaţiunl ?
Noi zicem da, şi recomandăm cu dinadinsul tuturor funcţionarilor civili din ţară exemplul celor din Franţa-.
Cel-ce de o-cam-dată stau bine, să nu fie nepăsători...
IDTJST AFARA Anglia şi RoeriL
O telegramă de ieri ne semnala urmarea negocierilor intre guvernul engles şi intre Boeril din Transvaal, pentru iacheierea păceî.
www.dacoromanica.ro
Intr’adevSr, cu toată înfrângerea de la Spitz- ' kop şi pofta de represalii deşteptată printr’ănsa la Englesî, ziarele guvernamentale din Londra continuă a pleda pentru facerea păcei cu Trans-vaalul. „Pali Mall Gazette". şi „Daily News" o spun verde, cu o sinceritate care poate să nu placă opiniei publice englese, că dreptatea este şi acum ca şi mal inainte de partea Boerilor şi că guvernul de la 1873 a fost râd informat, prin agenţii şi comandanţii săi militari, când a întreprins anecsiunea Transvaalulul in contra voinţei ţârei, şi că nu implică nici o umilire, ba dimpotrivă constitue un act de înţelepciune politică, a repara greşeala comisă. Nici despre o angangiare a onoare! militare nu poate fi vorba, adăugă „Daily News". Transvaalul este cu mult mal mic, şi infrăngerile suferite cu mult mal neînsemnate şi mal casuale, de cât să poată fi vorba de aşa ceva.
Mult mai puţin resboinic de căt mal înainte e şi limbagiul lui „Times". El nu pledează pentru urmarea râsboiului din „motive de onoare," „căci nimenea nu crede că onoarea Angliei ar putea fi pătată, dacă desastrele generalului Co-ley nu ar fi reparate printr’o victorie strălucită". Ziarul cetăţel pledează pentru resboih numai din motive politice, ca nu cum-va nepedepsirea Boerilor, să atragă după sine o secesiune a tuturor coloniilor Africeî de mcază-zi.
Retragerea prinţului Gorciacoff.
Din nod incepe să se vorbească despre retragerea prinţului Gorciacoff, din postul de cancelar a'l imperiului rus. Deastă-dată lanţul veştilor incepe cu o împărtăşire din Peţersburg a lui „Nordd. Allg. Ztg." Nu-I vorbă organul prinţului Bismark se ocupă mai mult de ceea ce-1 doare.
După împărtăşirea menţionată, Gorciacoft', care se gâsesce actualmente la Nizza, are să se in-toarcă in curând la Peţersburg. Acolo eşî va serba jubileul de 25 de ani al activităţei sale de cancelar şi va întrebuinţa ocasia spre a’şl anunţa definitiva sa retragere, in mijlocul ovali unilor şi regretelor poporului.
Următorul preaimtiv aiul Gorciacoffe, după informaţiile aceluiaşi ziar, contele Adlerberg, intimul amic a’l ţarului Alessandru, până acum ministru al casei imperiale. Această versiune nu pare probabilă ziarelor vieneze, fiindcă Adlerberg este un reacţionar incarnat şi prin urmare nu ar putea trăi in armonie cu cel-l-alţl membrii a-î cabinetului Melikov-Valuev.
Noi credem că aceasta nu e o piedică serioasă. Contele Adlerberg poate fi cancelar, fie şi de două ori atât de reacţionar precum se pretinde că este, şi aceea ce ne-ar interesa, in caşul realisăreî acestei combinaţii, mai mult de căt orî-ce consideraţii de politică interioară, e faptul, că presumtivul urmaş a’l prinţului Gorciacoff e de origine german şi un sprijinitor a’l acordului germano-rus.
STUDII
DE
ECONOMIE NAŢIONALA
CREDITUL AGRICOL
VI,
Importanta capitalelor pentru agricultură.— Tnvo-vielile agricole la noi şi efectele lor desastroase asupra economiei agricole— Exploatarea moşiilor statului la noi. Cel mal bun sistem de a le esploata.
Lipsa de capitale este considerată ca unul din cele mar mari obstacole ale progresului agricol. Cultivatorul lipsit de capitale nu poate cultiva econorniceşce şi nu poate estrage din sol tot ce ar putea câştiga având capitale suficiente. Cultivatorii dintr’o ţară lipsită de capitale nu pot lupta cu agricultorii unei alte ţări, unde capitalele sunt abundente, nu pot lupta nici cu cri-
sele şi reaua recoltă cari paralisează cu desăvârşire progresul. Sub acest raport, Agricultura este supusă la aceleaşi legi economice ca şi Industria, ca şi Comerciul. Ea ponte fi fecondatâ, se poate desvolta şi prospera prin abundenţa capitalelor; ea poate fi şi distrusă prin lipsa lor. Guvernele din multe ţări fiind conduse d’acest mare adevăr n’ah perdut nici un moment şi n’ah încetat d’a se ocupa spre a găsi mijloacele cele mal nemerite pentru a atrage capitalele la Industria agricolă,
S’a zis :
Creditul fondiar s’a constituit in toate ţările in vederea d’a procura tuturor proprietarilor capitalele de earî ah trebuinţă, spre a face proprietăţilor lor amelioraţiunile reclamate utile de şei-in ţa agricolă. Insă creditul fondiar nu poate fi util de căt cultivatorilor ce sunt in acelaştimp şi proprietari, in căt simplul cultivator şi arendaşul cari nu pot oferi altă garanţie de căt onorabilitatea şi instrumentele lor de cultură, nu pot găsi in creditul fondiar nici un ajutor spre a’şl ameliora cultura şi .traversa zii le dificile. Lucrul devine mult mai dificil pentru ţara noastră. Multe pedicl se opun la progresul nostru agricol şi, poate, şi la constituţiunea creditului cultivatorului nostru. Să deschidem o parantesă şi să zicem in treacăt, că in starea actuală a lucrurilor, principiul sacru al libertâţei inscris in capul constituţiuneî noastre, ni se pare, este o literă moartă pentru cultivator. Cum? Constituţiunea noastră declară omul liber ca şi pământul ce ’1 locuesce, cu toate acestea vedem adesea dorobanţul ducând cultivatorul nostru cu biciu dindărăt, ca să facă munca proprietarului ori a a-rendaşulul ? Sistemul acesta se practică şi in Rusia* cu toate că un ucas al Ţarului, in 1860, a proclamat libertatea. Pentru ce aceastajşedică contra progresului? Pentru ce această excepţi-une pentru cultivator ? Pentru ce această coer-ciţiune administrativă ?
Pentru că reforma s’a proclamat şi, atăt la noi, cât şi in Rusia, spiritul poporului n’a fost bine preparat pentru ca s’o inţeleagă şi să profite de ea ; el a rămas dominat tot de rutină, de vechile obiceiuri şi d« timpurile de trista memorie ! Pentru-că atăt dd. proprietari căt şi arendaşii din ţara noastră, ca şi cel din Rusia, iubesc mai bine a ’şi basa cultura pe in-voeliele cu {tiranii, a se mulţumi a’şl face cultura cu instrumente primitive, a nu cheltui nici un ban spre a’şi forma capitalul de exploata-ţiune şi a produce, prin urmare, pentru nimic. Recunoaştem că este trist să spunem adevăruri supărătoare, dar este aşa! Pentru aceea nu vedem amelioraţiunl fondiare la noî: nici drena-gjh, nici irigaţiunl, nici construcţiunî rurale. Pentru acea vitele se împuţinează pe zi ce merge la noi şi rasa lor degenerează. Pentru aceea cultivatorul nostru este aservit, fără independenţă, fără inteligenţă cultivată, fără forţă morală, secerat de maladii; rasa lui degenerează asemenea, moravurile lui se slăbesc şi popula-ţiunea decresce. Pentru aceea s’ah vâdut proprietari ruinaţi in ţara noastră; pentru aceea s’ah vâdut arendaşi petiţionănd la Cameră, ca in nici un* stat din Europa* cu toate că economiştii repetă, neîncetat: Suntem ţară avută, plină de humus, favorisatâ de natură !! Pentru aceea micul cultivator la noî este nenorocit şi lipsit de instrucţiunea profesiunel. El este declarat liber şi proprietar ; el nu este insă nici liber, nici proprietar.
Libertatea şi proprietatea pentru el sunt întocmai ca o insulă in mijlocul unui fluviu spu-megos ce o roade neîncetat şi finesce cu cele din urmă, prin a se afunda'! Cu sistemul acesta capitalele sunt distrase de la agricultură şi viitorul esploataţiunilor model nu poate fi asigurat la noî. Statul la noî este şi el inapoi mai mult ca unii din particulari. In adevăr progresul in agricultură nu se măsură nici cu compasul, nici cu lanţul, ci cu cantitatea de travaliu şi de capital ce se imobilisează in sol. La multe din popoarele civilisate ale Europei esistă un domeniu special, cu ale cărui venituri se pre-
întâmpină trebuinţele guvernelor. Aceste veni- j turl contribue nu numai a micşora sarcinele cetăţenilor, dar sunt şi cele mai lesne de perceput de Stat. Acolo unde fie-care trâesce cu Agricultura, guvernul nu ar putea exista, dacă nu ar fi el insuşl cel mal mare cultivator, cel mal mare proprietar, ceea ce se in tâmplă la noi. In ţara noastră guvernul este cel mai mare proprietar, cel mal mare agricultor. Dacă statul perfecţionează cultura lui, venitul ce el va trage din proprietăţile sale va cresce ; şi, dinpotrivă, va scădea in raport cu înstrăinările ce va face particularilor. Alienaţiunile ce statul face domeniului naţional nu sunt nicl-o-dată aşa de mult favorabile progresului general. Statul cultivând proprietăţile lui in regie, administrăndu-le prin funcţionari, este indoios să găsim p’ase-menea proprietăţi intensitatea unei culturi perfecţionate. Funcţionarul este impins de zel, particularul este impins de interes, din acest punct de vedere exploatarea prin arenduire ori mete-iagiu este cel mal bun sistem. Trebue insă ca, atât statul căt şi particularii, să scie a face din arendaşii noştri clasa cea mal inteligentă şi mal respectată. Exploatarea de regie nu numai că . cere instrucţiuni de la autoritatea superioară dar, când este vorba de invenţiunî, de combi-naţiunî speciale, de speculaţiunl particulare—şi acesta este tocmai caşul unei culturi perfecţionate—nu se pot aplica şi prin urmare nu putem vedea in regimul administraiv de căt o exploataţiune mediocră. Guvernul asemenea nu poate intrebuinţa capitale in scopul d’a cresce produsul domenielor, cum cere o administraţiu-ne şi o exploataţiune bine înţeleasă. A exploata statul domeniele lui cu cultivatori, prin invoell oneroase, este a crea un nou imposit : prestaţi-tine in natură. In adevăr, şi nu s’ar putea repeta de mal multe ori, toate proprietăţile din ţara noastră sunt exploatate, nu cu capitalul d’exploataţiune al proprietaiului, ci cu un adevărat imposit; care apasă greii asupra cultivatorului, cu legea invoelilor, adevărată prestaţiune in natură. Prestaţiune pentru a cultiva, prestaţiune pentru a face lucrările publice, etc.. vedem toate ‘ acestea, şi ne mai mirăm că popula-ţiunea noastră descresce, că cultivatorul nostru este lipsit de forţă, secerat de boală şi rasa lui se degradează! Ast-fel inteligenţa şi capitalul cultivatorului sunt abătute de la industria privată, spre a se intrebuinţa parte in domeniele boerescl, sistem care remăne a inlocui libertatea in organisaţiunea travaliului prin comunitatea bunurilor. De aceea Adam Smith a zis cu drept cuvânt, că „productele domenielor coroanei sunt in realitate mult mai oneroase pentru societate ca orî-ce alt venit al statului. De aceea in fapt, şi de la finele secolului al 17-lea, toate guvernele in ţările civilisate ah abandonat din ce in ce administraţiunea domenielor arendăn-du-le particularilor. Contractele s’au făcut cu lungi termene, spre a da multă securitate posesorilor, lăsăndu-se cea mai mare libertate industriei private. Gasul contrar se intămplă pentru păduri. Numai statul este capabil d’a trage cel mal mare profit din păduri şi, vice-versa, nu mal industria, privată scoate beneficiul cel mal mare din exploatarea proprietăţilor rurale.
Este necesar să incepem a constitui capitalele de exploataţiune pentru domeniele noastre, să avem instrucţiune profesională şi să renunţăm la cel mal defectuos sistem de exploataţiune : învoielile cu să,tenii, a le miseriei. A cultiva cu trândăvia cultivatorului este cei maidefectuos capital de esploataţiune. In Polonia se petreceau lucrurile aşa şi Polonia nu mai este.
Să schimbăm dar sistemul şi să adoptăm in voclile cu sătenii, alecivilisaţmmi, ca in Europa luminată, unde proprietarul este un focar de lumină pentru cultivator.
Fie să luăm esemplu şi din Irlanda. Este un contra simţ politic a se restrânge libertatea cultivatorului intr’o ţară, este mal bine să’l ins-truim şi să ridicăm forţa luî morală, acuma, mal mult ca nici o dată, când suntem incon-giuraţl si de elemente străine. Circonstanţe a-
naloage incurcă foarte mult azi chiar pe guvernul Marel-Britaniî, unde nu se găsesce un singur judecător spre a judeca poporul revoltat, care trăesce intre frică şi speranţă.
După această parantesă, care are multă legătură cu chestiunea ce ne ocupă, revenim la credit.
In ţara noastră creditul fondiar poate deveni agricol, cu condiţiunea ca el să nu fie distras de la agricultură, ci consacrat amelioraţiunilor agricole. Să ne mal intrebăm incă o dată şi defl-initiv, ce este creditul agricol ? Negreşit că prin credit agricol trebue să înţelegem orî-ce operaţiune financiară, făcută in scopul d’a facilita capitalele agriculturel, d’a confia capitalele culţi-valorilor, pre a’l pune in posiţiune a face anie-lioraţiunile necesare culturel lor.
Ca toate fenomenele de credit, creditul agricol se descompune in:
1)	. Personal,
2)	, mobiliar şi
3)	. imobiliar.
Dupe cum garanţia oferită pentru a’l obţine este numai o semnătură, un mobil ori imobil. Este inutil să ne mal ocupăm de creditul agricol imobiliar, unul din cele mai importante in general şi pentru toţi cultivatorii ce sunt iu a-celaşl timp şi proprietari. Creditul agricol imobiliar ‘poate li* o pârghie de progres, cănd, ipotecând proprietatea imobiliară, obţinem credit spre a o ameliora pe ea insâş’I; el poate fi şi o ruină pentru cultivator, cum din nenorocire esemplele nu lipsesc chiar in ţara noastră, cănd, imprumutănd bani pe ipotecă, T atragem de la Agricultură, in loc d’aî intrebuinţa in amelioraţiunl fondiare.
Mate ţările Europei posedă instituţiunî de credit fondiar. Din acest punct de vedere putem zice, cu d. Buffet, că nu există creditul agricol ci esistă credit. Nu este vorba insă de creditul agricol ipotecar, ci de organisarea creditului agricol mobiliar, adevăratul credit al cultivatorilor, analog creditului mobiliar industrial şi comercial. Eată ce trebue să inţelegem prin adevăratul credit agricol.
BUSTUL LUI COSTACHE NEGEI
In şedinţa Cameriî din 20 curent, după cum se ştie deja, s’a primit in unanimitate proectul de lege, prin care Adunarea hotărăşte a se aduce şi a se aşeza in Cameră bustul ilustrului bărbat 0. Negri.
Acel proect de lege a fost insoţit de următorul raport, citit de d. deputat Vizanti, şi care este o interesantă schiţare biografică a caracterului şi faptelor marelui defunct :
Domnilor deputată,
De la Senat ne-a venit proiectul de lege pre-sentat incă de la Noembre 1876, din iniţiativa A dunărei deputaţilor, prin care se propune casă se facă bustul de marmură al neuitatului Constantin Negri şi să se aşeze in sala şedinţelor acestei Adunări.
Aşa, alături cu imaginele acestor trei bărbaţi eminenţi: Câmpineanu, Panu, Barbu Gatargiu, cari ah ilustrat tribuna română, vine astă-ziun al pairuiea, care reclamă de la afecţiunea re-presentanţilor naţiunel un cult de toate zilele.
Măsurând forţele mele, am stat mult in cumpănă dacă trebue să mal adaog ceva la ceea-ce d-v. sciţi despre Negri, ia ceea ce veţi simţi privind in toate zilele, aicea, asemuirea (simula-crum) nobilă a feţei sale. Această preocupaţiunc, insă, a fost învinsă pentru consideraţiuni cari se impuneah mai presus de ori-ce simţimănt de timiditate.
Cu această imagine rece, d-lor, se va perpetua an intirea chipului seu fisic, intru căt arta poate asigura marmurei această perfecţiune ; nu insă şi frumuseţea înţelegere! şi nobilul săh caracter, căci precum a zis nemuritorul biografa lui Agricola, „marmura §i bronzul sunt peritoare, numai forma mmţei trăesce de-a pururea \—Si-
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
•>
— 25 Februare —•
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALB UNUI MARINAR PRANCBS IN N0UA-GU1NEA
traducere de
1?. M. GBORGBBOU
CAPITOLUL XIII.
Urcarea Tanavorkonului fu foarte ostenitoare; ,ne aflam in toiul iernel şi frigul era grozav de aspru. Cu toate acestea temperatura se mai îndulci căt-va, indată ce începusem a ne coborî. Câte odată muntele se pleca; vedeam in depâr-tare oraşe, şesurî cultivate, şi cuprinşi de un nou curagih, ne grăbeam pasul ce pe fie-care zi ni se părea că avea să ni se curme de vre un obstacol. In fine, despre ziuă. începură, a se desfâ-fâşura la poalele noastre, cele dăntăiu case din Cutai'. De astă dată eram liber ! Aveam să mal văd pe Caihar şi pe, Lamlam ! Plin de bucuria ce simţeam in ‘sufletul meh, emî uitai numai ‘
de căt captivitatea şi tot ce suferisem până a-tund.
In fine sosirăm la Cutar pe la trei orc; locuitorii rîdeau şi vorbeau tare pe uliţe; se opreau in loc spre â ne privi şi’şî esprimau minunarea vădându-mă revenind iarăşi intre dânşii. Surprins de a regăsi atăt de agitat pe acest popor pe care, la plecarea mea, ăl lăsasem pacinic şi reseiaat, intrebai pe Lanna de motivul acestei schimbări. Regele plecase din oraş spre a merge să locuiască in palatul său de iarnă pe marginile la-, cuiul Amba, acel lac mare pe care ăl admirasem cănd cu fuga mea din ţara Kahshi; cei mai mulţi din nobilii seî âl insoţisoră acolo, şi locuitorii din Cutar, scăpaţi de respectul ce le inspira presenţa suveranului lor, încetară a mai fi serioşi şi reservaţî.
Cum*audil aceasta esplicaţiune, indată mi s’a inchise inima cugetând că poate şi Lamlam şi Caihar erau duşi acolo. Mult aş fi dorit să mă incredinţez căt mai curând despre aceasta, dar trebuii să însoţesc pe Lanna la palat unde avea să predea aurul ce adusese de la Uarata. Mergând pe drum, amicul meu mă invită să remăiii la dânsul in tot timpul căt aveam să fiii silit să stau la Cutar pănă a nu mii chiăma regele şi eu primii invitarea lui cu recunoscinţă.
Ajungând la palat, găsii acolo mai mulţi şefi, cari mă împresurară numai de căt, felicităndu-mă de întoarcere şi oferindu-’mi fie-care ospitalitatea casei sale. Eram nevoit a-i refusa, mulţu-
mindu-le tot de odată pentru binevoitoarea lor primire, şl plecai cu Lanna. îndată după sosirea noastră la casa amicului meh, el rugai să’mi ingâdue a mo repezi pănă la Caihar, şi el incepu să rîdă de ardoarea mea lăsăndu-me sa fac ce voiam. Dar val! găsiirogojinele, ce ţineau loc de uşă, lăsate in jos şi bine înţepenite: nici o voce nu răspunse la strigările mele, şi căutal samă întorc la Lanna posomorit şi descuragiat.
Numai atunci înţelesei căt de multjiubeam pe Lamlam, pentru că lipsa el iar nu a lui Caihar era causa întristări! mele. Cum s’a putut in-templa oare aceasta? Pentru ce şă mă alipesc de o femeiă indigenă, cănd tot speram să me reîntorc odată in Francia ? Această ultimă cugetare nu-’ml mal făcea atăta bucurie ca de altă dată; spre a mă reîntoarce in patria mea trebuia să las pe Lamlam, şi nici odată n’aveam să găsesc, nici chiar in Francia. o tovarăşă mal blândă, mai devotată şi mai inteligentă de căt aceea pe care Dumnezeii mi-o trimesese in cale! Pe lângă aceasta, intoareerea mea in Francia părea puţin probabilă! Trebuia oare pentru o speranţă aşa de uşoară, să renunţ la fericirea do a lua pe Lamlam de soţie ? Ea era atăt de frumoasă; jin tot deauna vedeam ovalul curat al ligurei sale, ochii ei mari blânzi şi visători, perul ei negru şi neted ! De altmintrelea nici nu era de tot neagră; faţa el era măslinie, ca a tuturor Urangunoşilor, şi cu mult mai deschisă.
Cu gândurile acestea petrecu! toată noaptea fără să pot inchide un ocliiu. Ast-fel că a doua zi, de dimineaţă, am fost gata a mă infăţişa înaintea şefului care guverna in Cutar in lipsa regelui. Ii arăta! cu de amănuntul cantităţile de aur găsit in fie care an la Uarata in tot cursul aflării mele acolo. Lipsea mal mult de a treia partea, care trebuia incă trimis regelui! Caşul păru aşa de grav şefului care me asculta) in căt trimise numai de căt după mine spre a me duce la palatul de iarnă. Consimţil cu toată bucuria şi plecai împreună cu Lanna.
Ne trebuiră două zile ca să ajungem la câmpia unde se inâlţa palatul in mijlocul unei mulţimi de case minunate, locuite de noo şi de un fel de casârmi ocupate de soldaţi. Acolo temperatura era dulce ca ş; primăvara iar pe lacul Amba, care ’şi intindea in depărtare apele sale azurii, vedeam alunecând o mulţime de luntrişoare împodobite la amândouă capetele cu incrustaţiuni de aur şi de os de fildeş. In mijlocul fie-eâreî din aceste frumoase luntrişoare se inalţa un cortuieţ impodobit la vârf cu pene de colori vil, astfel că din depărtare s’ar fi crezut că undele erau pline de păsări mari.
(Va urma.)
--------------------------------—
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
niulacra vultus imbecilla ac mortalia sunt, forma mentis aeterna....')
Ce ar fi fost de imaginile şi caracterele cele mari ale anticităţel, dacă memoria lor ne-ar fi fost transmisă numai prin marmură şi bronz ? Statuele şi icoanele cele mal frumoase ar fi mute, dacă pana scriitorului n’ar veni să completeze dalta şi penelul artistului. Şi legislatorii României sunt datori să motiveze actul prin care decernă astă-zî însemnata onoare cuvenită marilor
cetăţeni.
Hegri a avut, d-lor, biograful săli entusiast ; pe urmele sale voii! cerca şi eu a descrie in puţine vorbe figura morală şi intelectuală ce o-cupâ in istoria timpurilor noastre bărbatul poli-j yc patriotul elocuent şi cultor al muselor, pre-şedinţele efectiv al Adunărei-mame a Moldovei din anul memorabil 1857.
Interpret al comitetului de delegaţi2), cari au 1 adoptat proectul aşa precum a fost votat de Senat şi de unanimitatea secţiunilor acestei onor. Adunări, sarcina mea este uşoară.
Insă ca unul din col mal tineri dintre d-v. I simt trebuinţă de toată bine voitoarea d-v. in’ dulgenţă, cănd vin a vă spune titlurile ce cred efl că are C. Negri la însemnata onoare ce vor s&’I facă astă-zî representanţiî României independente.
* *
D-lor ! Constantin Negri este înalta espresiune a acelei generaţiunî culte şi patriote, care încă de pe la 1840, de cănd a început a se agita iar cestiunea Orientului şi pe cănd incă nu esista in Europa o cesliune română, incepuse a cugeta si a lucra la realisarea reformelor neapărate pentru formarea spiritului public in ţară, pentru deşteptarea conşciinţeî naţionale. Cu deosebire de pe la 1844 şi până la 1864, Negri figurează cu onoare in fruntea tuturor mişcărilor in Moldova şi a tuturor reformelor politice şi sociale, fie ca luptător şi publicist luminat, fie ca mandatar al naţiune!, fie in sfârşit ca consilier al tronului şi ca representant al ţărel in străinătate.
Cunoscinţele şi talentele sale literare, sinceritatea patriotismului şi independenţa caracterului său, nobleţă şi blândeţea manierelor, tactul şi inţelepciunea sa politică, iar mal pe sus de toate speranţa şi tăria convingerilor sale in păşirea naţiunel către o soartă mal bună, toate aceste unite cu virtutea generosităţel şi a celei mal mari probităţi şi abnegaţiuni in toate acţiunile sale, ’î atraserâ de timpuriu stima şi iubirea generală.
In acea parte a României militante, toţi ti-neril eşiţî de prin scoalele din ţară şi străinătate se grupară in jurul său ; iar Mănjina, proprietatea sa din judeţul Covurluiu, deveni centrul de acţiune şi locul de întâlnire al tutulor . celor cari se devotaseră causel naţionale. De aici pornesce activitatea şi luptele fără preget pentru sfărâmarea regimului despotic de atunci, care se opunea până şi la espansiunea celor mal modeste aspiraţiunl naţionale; aici se întâlnesc luptătorii moldoveni cu N. Bâlcescu, C. Filipescu şi alţii, pentru a se acupa de viitorul ţăreî, de înălţarea ediciciuluî măreţ al constituire! şi in-târireî naţionale.
Aceste pelerinage in ţara de jos a Moldovei, zice unul din actorii principali al acelei strălucite pleiade patriotice, au avut o nepreţuită influenţă in favorul mişcărel de la 1848. In Măn-jina, tinerii osteniţi şi descurajaţi de greutăţile misiei lor, prindeaă o nouă putere pentru luptele viitoare. Moldovenii şi Muntenii aveai! pril-e-giu de a se cunoasce de aproape, a se stima, a se iubi, a pune la un loc supărările lor, a face proiecte măreţe pentru renascerea patriei comune, a se in-ţelege pentru formarea opiniei publice in ţară. Zic patrie comună, zic [ară,, pentru că la Măn-jiua nu mal erau Moldoveni si Munteni ci Români, nu mal eraţi două târî pentru Români ci | o singură [ară, o patrie comună. Unirea esista ' m inime, ea se tălmăci in cuvinte şi prinse ră-dâcinî... N. Bălcescia, in vara anului 1845, după cu petrecu impreună cu noi câte-va zile, la plecare ne zise imbrăţişindu-ne cu lacrimi: „plec | «d’aicl cu sufletul plin de convingere că ne va «ajuta Dumnezeu a ridica naţiunea română la «rangul ce i se cuvine printre celelalte neamuri «ale lumel“8)
Bălcescu se intoarse in Bucureşti pentru a ur-®a-cu stăruinţă publicarea „Magazinului Istoric"; Negri plecă la Iaşi pentru a contribui cu mijloacele şi talentul său la publicarea „Propăşire!", toae ştiinţifică şi literară redactată in colaboraţiu-ne cu Alexandri, Cogălnicianu, I. Ghiea, G. Negruz-m şi alţi scriitori distinşi, din cari pe unii avem fericirea a’i vedea pe scaunele de representanţl ai ţârei, ca o dulce amintire a acelui verde patriotism .
este aicea locul să arăt sborul şi direcţiunea salutară ce a dat spiritului public această ^Portantă publicaţiune, ca şi conciliabulele de la âujina, unde alerga junimea inteligentă aducând ce sine un tesaur de idei nuol, de simţiri noi :le un entusiasm infocat pentru binele şi fe-icnea patriei. Arăta numai vom spune, că daca t tS^f-irnea re£rinuluî nu permitea tinerime! să inii 1	Pe romănî cu cercetarea drepturilor şi a
ţ 'ev°fi°r lor politice şi sociale, tocmai intr’un
a!' £ac£?- Vit. Agricolue.
Gr ' j ,Ilut0tuf delegaţilor compus din d-nii Seruria ('li usţeRâlul secţiunii I, preşedinte; Furcaşanu g relegatul secţiune! II ; Vizanti Andr deleg. IV- ai raj-iorlor; Locusteanu R. N. deleg. secţ. Mzfduuh deleg. secţ. V ; Dimancea N. deleg. ,c>vVlJi Goga. 1. deleg. secţ. Vil.
I Vasue Alexandri: «'Revista Română» din 1862.
timp cănd mar in toată Eurpa ferbea spiritul reformator ce avea să isbucnească in 1848 ; in schimb, insă, studiele şi lucrările serioase ale „Propâşirel", de şi de un caracter mal mult sci-inţifte şi literar, avură un mare răsunet in public şi efectele se simţiră curând chiar in sinul obşteştilor Adunări. Aşa, acestea ne mal putend re-sist-a curentului, intr’un moment de bună ln-spiraţiune, decretară emanciparea sclavilor Statului pi a mănăstirilor.
Negri a fost intre bardiî acestui moment solemn.
Intr’o composiţiune memorabilă prin Însufleţirea patriotică şi frumuseţea coneepţiunel, poetul de circumstanţă după ce poetisează faptul, ca un adevărat vaticinator al viitorului, face voturi pentru desrobirea ţăranilor. El zice ăntăiii:
Sculaţi, măi fraţi, sculaţi,
Din greii somn vă deşteptaţi!
Şi termină apoi cu strofa in care zice:
Dare-ar Domnul toţi să fie
Ca noi astă-zl desrobiţi!.........
Profeţie plină de însufleţire ! Dorinţă nobilă şi măreaţă, care esprima cugetarea intimă şi constantă a acelei legiuni de tineri generoşi şi en-tusiaşţî, fericiţi că prin actul A dunărei obşteşti se făcea primul pas menit a deschide calea reformelor.
(Va urma).
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa din 24 Februare 1881.
Senatul. —Legea sanitară se votează cu 29 vo. turi contra 2.
.	-x-
D. Voinov roagă pe guvern să stârue pe lăngă comisia bugetară ca să se acorde suma necesară pentru transformarea gimnastului din Focşani in liceu. D. Conta lipsia; in locul d-sale a răspuns d. Dabija, ca guvernul va face tot ce va putea.—La intrebarea d-lul Gane, că ce măsuri s’afi luat pentru construirea căii ferate A-jud-Ocna, se răspunde că proectul s’a depus in Camera.
Camera. — D. N. Ionescu eşî desvoltă interpelarea privitoare la cestiunea Dunării. D-sa in-treabă, ce atitudine va lua gurvernul in această gravă afacere. Respunsul d-lul ministru al lucrărilor publice e foarte indoios. D. Ionescu întreabă dacă s’au trimis instrucţiuni agenţilor noştri din străinătate. D. Brătianu, in locul d-lul Dabija, respunde că guvernul nu poate vorbi cănd vrea şi cum vrea.
-x-
D. C. A. Rosetti depune un proect de lege pentru organisarea justiţiei pe basa art. 31 din Constituţie, adică pentru eligibilitatea magistraturii şi cere urgenţa, Dd. Lahovari, Negruzi şi N. Ionescu combătând urgenţa, ea nu se admite.
-X-
D. Fleva interpelează pe guvern asupra nepro-mulgări'i legii Grâdişteanu. Se va răspunde peste 3 zile.
ARENA ZIARELOR
X „Binele Public" după ce constată purtarea sbirilor din administraţiunea ţârei, adresăndu-se către d-1 Rosetti 61 strigă, pentru a’l sgudui din somnul nepăsâreî:
Adu’ţl aminte că prefectul din Teleorman speculă pe nenorociţii săteni in modul cel mal nedemn prin rechisiţiunî. Adu’ţl aminte că pretutindeni sătenii sunt arestaţi, secuestraţî, bătuţi şi sărăciţi cu neomeniă pentru plata dărilor. A-du’ţl aminte că prefectul din Dorohoiu se im-părtăşi dintr’un ruşfet şi că, in loc de a’l pedepsi, ăl aleserăţi deputat ca din partea sătenilor impilaţi. Adu’ţl aminte că prefectul din Ialomiţa s’a constatat c’a deturnat bani publici şi că are o administraţiune imorală. Adu’ţl aminte că prefectul dinCovurluî îndemnă pe locuitori a lua parul şi a omorî cu el pe proprietari. A-du’ţl aminte că prefectura de la Bacău fu continuă un model de asuprire şi destrăbălare. A-du’ţl aminte că prefectura din Tecuci a rădicat persecuţiunea şi imoralitatea in dogmă guverna-tivă. Adu’ţl aminte că prefectul de Gorj a lăsat goale de fonduri casele judeţene şi comunale prin sistema’! administrativă,
X „Timpul" ocupăndu-se de mişcarea politicei externe, de atitudinea Greciei şi in deosebi a Forţei, susţine că,
Oeea-ce transpiră aşa dar e numai opinia principe lui de Bismarck asupră-le : că resboiul e inevitabil.
Cele şase note separate ce i s’au prezentat
Porţii şi cari adunate la un loc constitue in esenţă o notă colectivă, întrebai! fără îndoială pănă unde Poarta mal poate augmenta propunerile ce le făcuse prin nota el de la 3 Octo-bre. Aceste propuneri ale ei respingeaţi linia trasă de conferinţa din Berlin ; ea refuza de-a ceda pacinic Albania)?!,) adecă Epirul cu Ianina şi Mezzovo, iar in resistenţa el afla poate oare-care Încurajare din partea guvernului austriac. înarmările el febrile, repedea strângere a redifilor sub steaguri, făcută cu acea uimitoare şi dureroasă voinţă de-a se sacrifica, caracteristică pentru poporul turcesc, dovedesc că Poarta are destulă încredere in sine pentru a nu ceda sau cel puţin că a inţeles cum că momentul de-a ceda n’a sosit incă.
X »Breşa" face şi politică internă, su-părăndu-se pe desele interpelări, şi politică externa constatând perderile Angliei in Transvaal.
V^JfciiJd]T^'±
Portul românesc in mare onoare. - Cetim in „die Prese „Marele duce de Toscana, care a luat parte 'cu prinţul moştenitor Rudolph la vânătoarea de urşi din Maramureş, găsi atâta plăcere in portul ţăranilor romănî din această provincie, in căt adresă o scrisoare consiliaruluî ministerial Prugberger, rugăndu’l să-I trimeaţâ un costum complet, unul de bărbat şi altul de femeie, şi pe purtătoarea acestui din urmă sa o fotografieze. Consiliarul ministerial se grăbi a implini această dorinţă şi imbrăcâ cu costumul de femeie pe propria sa fiică Maria, care e una din ede mal frumoase fete a le Maramureşului. Costumele şi fotografia le trimese pe urmă marelui duce, care petrece actualmente in Tirol".
BULETINUL FINANCIAR de la 8 Marte 188
Cursui de I'aris.
Renta română 5°/0 82.— Acţ. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5 °/0 121.— Lose tureessî . . . 49.75
Cursul de Viena
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—•
Obligaţiunile idem 100.60 Acţiunile idem . . 64.— Obi.noui60/oidem. 93.50 Impr. Oppenheim. 40.40
Napoleonul Galbenul. . Renta met.
5°/o-
9.29
5.53
75.80
Cursul de Londra
Impr. Openlieim . 108.— » Stern .... 106.1/<l
Iu ramura hârtiei de cigarete, o nouă şi ingenioasă invenţie care ne vine din Franci a, fiind patentată atât acolo căt şi in străinătatea, face acuma pre-tutindene mare seustţiune şi cu drept.
Este vorba do o hârtie nouă de cigarete cu numele de Hârtie Ambre, care e preparată la un capot cu ambra topită.—Aceasta iniăturăd deslegarea nicotinuluî, face tot odată că gustul amar al tutunului udător să despare, de orî-ce capătul hârtiei preparat cu ambra topită indata ce vina in apropiarea gureî, impedicâ că scuipatul să poate umezi tutunul.
Prin această ingenioasă pregătire se mal impedică ■şi lipirea cigaretelor pe buze căt şi ingălbinirea lor: cu un cuvent toate răutăţile care fac aşa de incomod fismarea cigaretelor, se ridic cu desăvârşiră. Cigarete la care se iutrebuinţează hârtie Ambrea, se pot fuma calare chiar in timpul rece.
Doritorilor i se ospediazâ hârtie Ambrea ca mostre gratis şi fără intărziere din partea fabrice!, a cărei adresa:
Mauufacture de Papier a cigarettes 24, rue deDun-teerque in Paris.
MEDIO ŞI CHIRURGI-
Drul W1LH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Specia!: BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in straea Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3—5 p. m.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar:
CURS ELEMENTAR DE LITERATDRA
de I. Manliu
Un fel de păcălire. — Ministrul de finance din Stuttgart este Ovreii. O delegaţie de ţărani, cari ăl căutai â zilele acestea, spre a-î cere suspendarea plâţel unul împrumut făcut de comuna lor de la stat - nu ştia aceasta. Ministrul respinse ţăranilor că le satisface cererea, dar să plătească interesele capitatulul împrumutat. Un ţăran, cel mal isteţ, mulţumi ministrului pentru atâta bunătate, făcăndu-I intre altele şi următoare observare din domeniul economiei nâţio-nale : „Tot e mal bine, d-le ministru, ca statul să împrumute pe ţăran şi el să iea-e interesele, de cât o lichea de ovreii...“ Ce resultat va ii avut acest argument, nu se ştie. Atăta stă insă, că nenorocitul ministru trebui să aprobe pe oratorul din plebe şi vrând nevrănd, să-i şi zim-bească.
Femei eu dreptul de alegătoare. - Insula Man, una din micele ostroave engleze din Marea Nordică, care se bucură ca şi insulele normandice de un parlament deosebit, s’a imbogăţit zilele acestea cu o nouă instituţie politică. Corpul legislativ insular a adoptat anume un proect de lege, prin care li să dă dreptul de alegere la 460 femei, proprietare de pământ. Dreptul de a fi alese s’a reservat pentru alte timpuri.
Emani romanii m est. — Zilele acestea un ungur din Buda-Pesta, depunănd ca martor in favoarea unul delicuent, a făcut şi următorul, cu desăvârşire nou, citat latinesc,: „Emani roma-num est". Nenorocitul voia să zică „errare huma,num est."
Presidentul ar fi rîs cu multăpoftă. Noi aducem caşul la cunoştinţa confraţilor de la „Pressa,* cărora le poate pricinui multă măngăiere.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
9 Marte — 9 ore dim.
Constantinopol, 8 Marte.
Secretul asupra negoţierilor turco-greceşti e riguror păzit. Se crede că ieri delegaţii otomani au pus cestiunea prejudiţioasă de a se şti ce garanţii, afară de garanţiile morale, vor da puterile in privinţa primire! de către Grecia a liniei de graniţe ce se va hotărî după presen-tele negoţierî. întrunirea s’a împrăştiat fără a hotărî nimic. Mâine, miercuri, a doa şedinţă.
Turcii au inceput azi, cu maşini nouă, fabricarea a 30 de milioane de cărtuşl, cari vor trebui să fie isprăvite in trei luni.
Berlin, 8 Marte.
Reichstagul a inceput o discuţie asupra pro-ectului de exerciţiu bienal. Ministrul Bottischer, in numele cancelarului care lipsia din causăde i ndisposiţie, a declarat că proectul n’are nici o importanţă politică şi că nu tinde la restrângerea drepturilor Reichstagului. Liberalii vorbesc contra proectulul ; conservatorii vorbesc pentru el. D. Reiclienberger (din centru) zice că bugetul ordinar ar putea fi bienal, dar că bugetul extraordinar ar cere convocarea anuală a Reichstagului. Discuţiunea va continua mâine.
Acest curs de 558 de pagine, cuprinde aproape întreaga materia indicată in programa oficială a cursului secundar, precum : Noţiuni de logica, Stilistica, Retorica. Alfabetul şi ortografia cirilică si o colecţiune de bucăţi si fragmente din scrie-torii secolului al XVI, XVII, XVIII XIX. Preţul 5 lei noi. De vânzare la librăria Socec şi alte librării din capitală.
ANUNCIU IMPORTANT
S’a infiinţat o nouă magasie cu lemne de foc, tufan, şi fag de'prima qualitate. Vând şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme de lemne uscate, tâete şi despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru inlesnirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. Insă da la 500 kilo. in jos transportul priveşte pe seama cumpărătorului D-nii amatori a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gărel Târgovişti.
Hristu Slmeon
LA MAREA BURSA RAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERÎV10 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe «Jiua de 35 Februarie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI	• P< a o O	Veni.
6 % Oblig, de Stat Convertite. . .	91 %	92 V«
6 °/0 » Căilor ferate Române.	92 «/„	93 V,
8 0 Domeniale 		104 'U	H)4 ‘U
Dob. 10 fr. Oblig. G. pens. 300 1. . .	200	205
7 % Scrisori fonciare rurale . . .	101 i/s	102
7 % » » urbane. . .	95 »/4	96 «/.
8 % Impr. Municipal		toi v„	102
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .	28	28 V*
5 % Renta română		80 V,	81 «/,
Acţiuni Dacia	Nuol.	350	400
» Romania		90	95
» Banca Naţională a României.	565	570
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig.	V.	arg.
Oblig, de Stat . . .	Vi	aur.
Rentă 		V.	
Căilor ferate . . .	V,	
Scrisuri		V.	aur.
Argint Naţional contra aur ...	1 V.	i %
Bilete de Bancă			1 lU	i %
Rubla hârtie				
Florini			2 15	2 16
Lose otomane		45	50
CUBSUL OM YIE3SA 8 Martie		
Napoleonul	-	928	928 V*
Ducatul			5 53	5 52
Lose Otomane		22 70	23
Rubla hârtie		121 85	122
CUBSUL DIN BERLIN 8 Martie		
Oblig, căile ferate române ....	100 60	100 80
Acţiunile » » ....	64	63 •/.
Priorităţi » » ...	Un 40	HO 40
Oppenheim... 	 Ruble hârtie	..."		
	213 20	212 %
Oblig, noi	'	93 %	93 %
Lose otomane	1 CUBSUL DIN PARIS 8 Martie		
Renta Română		82	82
Lose otomane		49 «/,	50 %
SCHIMBUL 25 Februarie		
Paris (3 luni)		99 25	
» la vedere		100 15	
Londra (3 luni)		25/17‘n 25 40	
» la vedere 			
Beriin (3 luni)		123 %	
» la vedere		124 '/,	
Vieua la vedere 		21 '/,	216
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
O FEMEIE VIE
BUST
Maşina vorbitoare sau Phonograph
cAP-m:
co atârnă in aer şi care vorbesce, cântă, rîde, bate toba, trâmbiţă, ele.
3*^2 COLIBRI-^B
toate foarte interesante şi petrecătbre ne maî vâijuts până acum, se poate vedea zilnic de la 10 ore dimiueaţa până la 9 ore seara, in strada Plevnel vis-a-vis de Hotel de France, pentru care me rog, de o cercetare numerdsă. Preţul intrăreî 50 banî.
I. SKDKL1IEYKR.
DE ARENDAT
Proprietatea OLOGI şi ZLATA districtul Teleorman, plasa Călnişte, in apropiere o orii de Turnu-Mă-gurelli, e de dat in arendă de la sf. George 1882. Amatorii se pot presinta la Doamna Casimir, Piaţa Episcopiei, casa Gherassi, in toate zilele de la 9 până la 11 dimineaţa, sau la d. Triandafil (avocat) strada Plevneî No. 12.
Mme JEANNE L.
Oţetaru, Strada Teilor, 28 Croesce şi inseilează rochiele şi costume, pentru dame şi copii cu preţul de 4 franci.
Aducem la cunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru Depoii de haine bărbăteşci titulat :
„GRAND BAZAR DE ROUMANIE“
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
Ari sosit din propria noastră f bricoţiune din Europa enorme cuantităţî de _
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aiderdon, Şepskin . Montaniac, Jîaţin frhjat, Elastic etc.. etc., până la cele mai fme calităţi.
S=> A T .Tr'! A TSTTP,
cu gulere de Sconc, Biber, si Astragan fiu persian, gulere portative de diferite Mitul veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţi superioare.
Costume fantadie de Camgaru, Diagonal, Şeviot, ete., şi o mare colecţiune de pantaloni,
„nnvote“ desernmirî foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croelii, nuanţele stofelorî bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI.
NB. — Ru găinii cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziuni regretabile
Aceasta nouă liărtio do oigaretk 1
e preparată la un capât cu ambra t pită si nu poate fi deci udata J; scuipat. Impedică ast-fel desle?L? nicotinuliiî, gustului amar al tutun, lui umezilor, mai ales lipirea pe hu,n cu un cuvânt depărtează acele râui«f. cari fac ca fu marea cigaretelor rj «•' aşa de incomodă. Doritorilor li se1 pediază mostre gratis.
Manufacture de Papier a Cigarettes
24 Rue de Dunkerque & Parjs
DElNCHIRlAf
In Strada Clopotarii No. U, q0, galben 3 Apartamente, case ’zîditP din nou, lie-care apartament conţi nănd 7 camere, 4 in etagiul de L 3 sus, căte doue antreuri fir-care«; curte deosebită.
2. Idem strada Lipscani No. 81 salon, in colţ şi 2 camere spatio* cu antreu in stradă mobilate sao nr-mobilate pentru un cantor sau birou'
3 Idem strada Lipscani No. 81, d pivniţă lumiminoasă cu antreu in sj. rlă, pentru mărfuri.
* 4. Idem 2 prăvălii pentru indus-trlaşî in pasagiul de fraţi, calea Şet. ban-Vodă No. 18 şi 50 oca scamă de I-a calitate. — Doritorii, carîvoesci lua cu chirie, sunt rugaţi a se adresa Calea MoşilopNo. 138, in toate zilele de la 7—10 dimineaţa.
DE ÎNCHIRIAT
Un magazin mare şi un apartament! Strada Smărdan (Germană) 4,
De închiriat “3M
Hotelul Nemţoaica din colţu stradelor Bibesou-Vodă şi Poetului sub Mitropoliei cârciuma de la Sf. Georgel881 sail de acum cu a-vantagii mari pertru chiriaş.
Amatorii se vor adresa la supt-semnatul proprietar in Ploescî str. Campini, No. 144.	Gr. Caracaş.
A8THME
GIGARETTE INDIENNE
CU CANN ABIS — INDICA
De CRIMA ULT & C‘% pharmaclştl la Paria
Ksts d'ajjunsfl d’a aspir» fumulfl Cîgaretelorfl ou Cannabis indica, pentru a face se dispare asthmuta celu mai violenta, luase* ner-«iaşi, răguşeaia, stingerea nocel, nevralgiile faciale, insomnia jl pentru oombatterea phthisiel laryngea, şi toate afTectiunile câiilorfi respiratOra. — Fie care cigarettă p6rtă semnătura grmsaULT tt C'*.
Depositu irt principalele Pkarmacil
- PERFEC TIUNE ” REGENERATORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
de Dna S. A, ALLEi,
Reuşeşte în totdeauna a reda părului alt. culoiva juneţeî selle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lucindă EHf'ectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ci uă pre-paraţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute în lumea întreagă,
DEPOSrT PRINCIPAL,
Veritabila preparatia se vid i U6,	™, de jnfaşiirata în hârtie rost
«ir, fj&H ie vânejare la toţi Coaferiî, Parfameriî şi Farmaciştii
Iepositjlpentru vendare ou ridicata la D-nu Appoel & Co. Strada Oovaoî No. 1
BuouroBci
Vânzarea en detail in Dcurescl la D-nii Paul, coifeur al CurJ.il l&ngâ Pasagiul Român, Eugen Lolivier, N. NiculescuI. N A -deleanu succesor Ninon de Lenclos, Franz Guntlier, V. I encu &Co. Carol Gersabeh, succesorul D-lul Ovessa.
ELIXIR DIGESTIE oe
de GRIMAULT & C19,^ Pharmacisti, la Paris
Cea mai mare parte din bălele de stomachu provin din insuficienţa de suc gastric pentru facerea digestiunei. Pvpsina Grimault şi Cie preparată cu sucul gastric a! <5iei are proprietatea dea intocui la om acest element al digestiunei. Această substanţiă este eare impreuna cu acidul lactic transformă iu stomachu carnea animalelor intr un liquid assimilabil care este sorgintea formarei sângelui.
Alcoolul vinurilor generbse conserva pepsina mai bine de cât ori care alt agent.
Forma de Elixir trebue sa fie preferită pentru administraţiunea acestui medirament Elixirul de Pep»ina al lui Grimault şi Cie, preparaţiune agreabilă la gust. v.ndtca seu previne.
Digestiunile cele rele,
Greţile şi acrimele,
Gastritele şi Gastralgiele Durerile de stomachu,
ALIMENTAT JUNE NUTRIT IU NE
VIN

DE
VărseLurile si diarrhea, Migrena,
Umflăturile de stomachu, Bilele de ficat.
LA PARIS, Cassa GRIMAULT şi Cie 8, strada Vivienne
Ş[ IN PRINCIPALELE PHARMACII SI IIROCL'ERH.
Ţusde Teintures Pro--; agresive p.cheveuxblanu^
VECINICA FRUMUSEŢE A PELEI
V	OBTlJSUTA PRIN USAGIUL
PARFUMERIEI ORIZA
(® CREME-ORXZA
Silf
Indulceşce şi albeş-ce PELEA, ii dă transparenta şi frăgezimea tinerelei. Ea preservă obrazul de părlâlă şi de sbăreituri.
a lui L. LEGBĂND,
Furnisiorul Cariei Rasiiei
lORIZÂTÂCŢt
LOyiON* EMULSIVX
Albeşceşi riScoreşce pel-| ea, face să dispară, distruge pistruele.
i SA VON ORIZA
Du pe doctorul | O. FtavEiL.cel mai dulce pentru pete.
.qrl ——	,
1 Pentru a reda j de indatăPărului I ş i Barbei cuidrea| Itor naturală i liote nuatKjiele.
*Kiftiirrţs ies
ESS. ORIZA iORIZA-LYS
Parfume noui adoptate de fashîune.
Oriza-Powder
Pulbere flori de Orez Aderează pelei şi ’i dă catifeala perşi c» Deposit^prl'ac^	UinU
*a~	'	. - «iMMamwMmMWNMMMKMftK*

u Nu este trebuinţă de £ j IspgU capul neciinain te nec idupă- AppHcatiunesimplâ. IResuttat immediat, nu pă-1 Itfeă ţ.elea şi nu vatgu.ă Îneci uă data sănităfci.
GHAPOTEAUT
CU PEPTONE DE PEPSINA
(CARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA) j
Când alimentele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul gastric i Sntr’uă substanţă solubilă numită Peptone cari, transportări in iote părjili corpului prin iniermedierul vineleor, servă a forma cesătur.le noslre L&-chiî, 6se, nervi. întreţiind în acelaş timp viaţa şi sănăiatea năşiră. Numejose exp. r enţe au stabilit că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prii Bucul gnstric extras de la animale, se obţine un produs întocmaiu ca acela ce te formeadă in stomac conform legei naturei. Acâstă carne de vacă, digerali1 asociată unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peptone pepsicdl U Chapote.iu, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci châr când sioiiwţul este incapabil a putea efectua uă digestiune El este mult mai activ de Ş vinurile ce conţin extracturi sau demuri de [carne, cb mai mare parte incapa-biile de c6 trai ntică putere nutritivă.
Vinul Cliapotcau este recomandat convaleşcenfilor, anemicilor, ihk lieilor, persânelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gasiralgii, etc.) şi şuni desgustate de ori ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au nifi-uă putere şi sunt slăbite prin uă muncă prâ mare, ori prin excese, friguri, dysenterii, maladiile peplului, afecţiunele cancerose, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicclor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţa şi puterea hrănităfe t laptelui; greutatea copilului creşte pe fie careţii Intr’un mod surprinsăior Ln copii în vârsta de jos şi la adoleşcenfi, el provbcă creşterea şi ogmett-leaştă vitalitatea.
Este indispensabil a se cere şi pretinde ca pe fie care flacon cu tin.lt peptone pepsic, să ecsiste marca fabrică şi iscălitura Chapoteau, pharmads de prima oia>să iu Paris, 8, rue Vivienne.
Acistă preparafiune se găseşte in deposit şi de vâmfare la DDl Pharmaeiili şi droghişti. notufi mai le vale :
Bucureşti Pharmacia F. Brus.	Braila. R Petzalis, G. Kaufftnes,
si Drogueria
Jassy. A. Raeovitz.	Gheorgiadis.
Turnu-Severm V, Schwab.
De venzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci H
(Casa Pencovicî)
TA MAISON
IDOLPHB MSÂÎIYI
â BUDAPEST
se rdcommande pour la vente do Blds et de produits de tous genres dans Ies meilleures conditions. Exactitude rigoureuse dans l’exdcution des or-dres. Commission rdduite. Trais ori-ginaux. Tout renseignement demandâ sera donnd sans delai.
i^ouâ
MATHIEU PLESSY *
Crucea Legiunei de Onoare la Exposiţiunea Universala din 1867
CERNEAU NOOd DUBLU-VIOLETA
PENTRU COPIAT
Adoptata de toate administratiunil* celle mari
Deposit la toti Papetieri §i Droguisti
^Bgr-PEETBII POST AU SOSIT'!
CU PREŢURI DE CONCURENŢA
MARE ŞI BOGAT ASORTIMENT IN ARTICOLE DE POST
PRECUM I3 -A. H T ZG EDI IST ELE:
Untdelemn frantueesc	3	50
„	„II	2	80
„ Grecesc	2	—
Pesmeţi Englezeşti	2	80
Struguri Malaga	4	—
Rom Anasan
„ Imaig I ocaua	3	20
„	„	II „	2 80
«	a	IU i,	2 —
Trufandnle va sosi la fle*care 3 zile precum: Stridii, Mazăre verde, Anglienare, Conopide, etc.-Vin vechii! de 2
ani hun, alb şi negru ocaua numai 80 hani.
Icre de	chefal in ceară	Homaro la cutii	Ulei de In din Braşov
	Negre moî	Gîturl de raci	Melci de Banat
»	„ Tescuite vîlcov	Murături in zemă de aguridă	Mazere de Braşov
)}	„ „ de Rusia	Marinată de Hei.	Caracatiţă maze
	de ştiucă	Ceai Coloniale la cutii	Minătărc!
	„ Crap.	Ceai imperial fin	Bame
Măsline	dulci mari	„ Sausiong „	
n	de Volo mari	„ Maicon „	Halva de Edernea prima
Măsline	Trili mici	Uleiu de susan	Tahîn
DE VENZARE
Un biliard bun şi mobile de cafenea Strada Smărdan (Germană) 4.
[
BACANIA UNIVERSALA
No. 3.
STRADA SMARDAN (Germană)
LA
iMagasinele mele
e. UUUHlGCtAMll
BACANIA PARISIANA
CALEA VICTORIEI vis-a-vis de Grădina Episcopii 55
ANUNCIU
La 27 februat'iu curent se virJc) total prin licitate marfa de mantH1’ tură rămasă de la decedatu lofjljfi ghelescu in prăvălia din strada ţiet No. 2. Amatorii sunt incuno.r-ţaţî ca de la 22 ale curentei şt pr îa ziua vendăriî va fi deschis PrinJr intre orele 12 şi 3 unde o pot veţ1 “ şi lua toate dcsîuşirele detaliate int broşură tipărită.
DEJUNUL IGIENICU
Persoanele slabe de pept Ş'I® stomac, cum şi cel cari ,sut®LÎ o digestiune grea vor găsi RAIA" H0UT lui Delaugrenier din P»rls
un dejun foarte agreabil, foart uşor a digera şi foarte intăra* carl poate inlocui cu totul şocoia şt cafea. Reputaţiunea acestui a-; liment este justificată şi aproba» de membrii' Academiei cari aii constatat proprietăţile t -nice şi nutritive a acestui alunea şi ’1 recomand la convalescent, la copil şi persoanelor delicat ■
Depou la toate farmaciele din
DE ÎNCHIRIAT 1
ODĂI MOBILAR
29, Strada'Smărdan (Germaudp^
Tipografia Ştefan Mihăelscu strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro
ANUL V. No. 1117
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA 28 FEBRUARE 1881
ROMÂNIA LIBERA
APARE ITST TOATE ZXIOEIOE
ABONAMENTELE :
In Capitaiâ: I an 30 leî, 6 luuî 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 lei, 6 luai 24 lei, 3 luni 12 leî.
Director- D, AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mihăloscu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî dia-ruluî din judeţe.
In Paris:	La Sociite Havan, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Franofurt, Zu-rich. New-York : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
■In
I
AUG. TREBONIU LAURIAN
Visitele de doliu se primesc Ia locuinţa strada Labirintu, 27.
Serviciul funebru se va ţinea in Sft. Biserică Lucacî, măi ne Sâmbătă, 28 Februarifl, la ora «nu.
După disposiţiunea ministerială, scoalele Capitalei vor ii măine închise.
Camera, in urma propunerii d-lor deputaţi Chiţu şi Cernătescu, a votat funerarii publice şi o delegaţiune compusă din d-nil Maiorescu, Aurelian, Cteorgescu, Polizu....
Societatea Academică a iusărcinat din parte! pe d. Sion cu rostirea unul discurs funebru.
Din partea Universităţii, s’a delegat d. Cer-nâtesen.
Onorurile mortuare vor fi făcute de profesori.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din z.iarele streine.
Paris, 8 Marte.
Ambasadorul român Cogâlniceanu a incunoş-tiinţat pă; ministrul de esterne despre decisiu-nca ce s’a luat din partea principelui Carol şi a ministerului său că la primăvară România să se înalte la rang de. regat. Cu escepţiunea Aus-tro- Ungariei toate Puterile au primit bine această ştire. Germania şi-a esprimat părerea, că la momentul dat, să se afle m fruntea ţârii un ministeriii recrutat din toate partidele. Fran-eia )a refusat să induplece guvernul Austro-Un garieî in favorul Romănieî.
Roma, 9 Marte.
Asupra catastrofei de pe insula Ischia se cunosc/următoarele detalii: Pitoreasca baie, Ca-samiciola este mai cu totul nimicită. Primul cutremur s’a simţit la l'/s ore d. a. Orologiul cel mare al oraşului se opri pe loc. Cutremurul a fost undulător, sguduitor şi in formă cercuită; zidiri intregi se dârîmarâ la moment ; pe strade şe deschiseseră abise incalculabile. Locuitorii alergai! ţipănd de desperare. Garnisoana din Ischia, o conpaniă de infanteriă, sări in ajutor. Soldaţii scoaseră de prin casele ruinate cu preţul vieţii lor, persoanele, cari almintrelea abandonate, ar fi fost espuse peiriî. Pănă la 5 ore se scoaseră 58 de cadavre si răniţi. Pentru sporirea lucrării s’ah adus 50 de penitenciari. Toată noaptea s’a desgropat la lumină forţelor.
Şeara aii sosit trei vapoare de răsboiii de la Neapole cu doctori, soldaţi de geniu şi alimente. Poporaţiunea rătăceşte desperată pe ţărmul mării.
Pentru cei răniţi s’a improvisat un spital a-hu'ă din cercul unde s’a intămplat catastrofa.
Warşowia, 9 Marte.
Se afirmă din loc foarte sigur că in anul scolastic viitor se va introduce la universitatea şi liceele de aici limba şi literatura polonă ca studii obligate.
Roma, 8 Marte.
„Osservatore Romano" află că Albanezii ceri s’aO revoltat ah cuprins oraşele Sibra şi Priz-rend. Poarta a trimes contra lor 1000 de oameni Şi 6 tunuri.
Londra, 8 Marte.
„Morning Post", „Standard" şi „Daily Tele-gi'aph" nu sunt mulţumite cu incheiarea unui armistiţiu cu Burii. Primul ziar vede in aceasta chiar o dejosire. „Standard" judecă situaţiunea tot ast-fel şi recomandă guvernului că înainte do statorirea condiţiunilor să ceară de la Buri necondiţionata lor supunere.
„Times" şi Daily News" sunt mulţumite, pentru că nimenea nu se indoeşte că Anglia n’ar avea destulă putere pentru a putea bate şi supune Transvaalul. Ambele ziare cred că mai «înainte de toate trebuesc regulate relaţiunile intre Buri şi indigeni.
Uelegramele din Natal esprimă temerea ca Pnriî să nu meargă prea departe cu pretensiu-nile lor.
. •^eja s’a trămis proviant pentru garnizoanele închise. Nu s’a constatat pănă acum faima des-pie capitularea oraşului Stamlerton.
Londra, 8 Marte.
Propuneri de armistiţiu intre Englezi şi Buri s’ah făcut mai ăntâi din partea preşedintelui Brand; negociările ah durat căt-va timp când trăia şi Colley.
După incheiarea armistiţiului dejunară impre-ună trei conducători d’aî Burilor cu trei oficiărî englezi.
Sunt motive a nu crede in realisarea păcii, de oare-ce Burii persistă in pretenţiunea lor de con-pletă neatîrnare.
[Paris, 8 Marte.
Clericalii de aici ameninţă pe Papa, că dacă nu va lua altă atitudine faţă cu Francia, ei nu i vor mai trimete bani. Episcopul din Tarentaise condamnă acest pas ameninţător ca un sacrilegiu ruşinos.	”	-
Leo XIII a adresat archipăstorului din Paris o scrisoare, in care ’şi esprimă mirarea sa asupra oposiţiuniî ce i se face, cănd atitudinea lui e calculată in interesul catolicismului.
S’a format o sectă legtiimistă, care voeşte să reîntoarcă pe Papa de pe calea ce a apucat’o.
Ziarul „Napoleon" vooşte să convingă lumea, că programa lui Jerome încadrează cu ce-a a Republice!.
Londra, 8 Marte
In zilele din urmă uragane puternice ah trecut pe la coastele de la Aberdeen. S’au nimicit 25 de vase şi s’au prăpădit 160 de persoane-
Servieiul telegrafic al „României Libere"
10 Marte — 4 ore seara.
Londra, 10 Marte.
Ziarul „Advertişer" zice că foreign-office a primit telegrame de la d. Goeschen iri cari ambasadorul Engliterii din Constantinopol exprimă speranţa că Gestiunea greacă va fi resolvatâ prietineşte.
10 Marte — 7 ore seara
Paris, 10 Marte.
Noutăţile ce sosesc din Constantinopol spun că Turcia ar ceda Tesalia întreagă Greciei; nici o bucată insă din Epir. Germania se zice eă ar sfătui pe Turcia să cedeze insula Candia in locul Epirului.
(llavas).
A se redea ultime scirî pe pagina III.
Bucureşti. 27 Februare
In starea actuală a politicei noastre, Gestiunea Dunării se ridică mai presus de toate interesele pe cari le avem ino-date cu diplomaţia străină.
Nu ne-ar fi dar iertat să trecem repede cu vederea peste interpelarea desvoltată in Cameră de d. N. Ionescu, in şedinţa de la 24, tocmai in această ardinte Gestiune, asupra căreia, de şi presa a încetat un moment desbaterile sale, ţara e totuşi concentrată, cu aceeaşi îngrijire ce-a manifestat, in primele zile ale descoperirii veleităţilor austro-ungare ; cu toată atenţiunea ce merită soarta celei mai Însemnate artere a intregeî sale economii.
*
Gestiunea fusese amânată un moment in presă din causa altor impaciente afaceri interne, despre cari a trebuit neapărat să ne ocupăm ; dar ea n’a fost nici cum aruncată la dela adormitoarei uitări, după cum Sşl vor fi inchipuit poate „oamenii noştri de stat".
Cată să mulţumim, prin urmare, d-lui N. Ionescu pentru norocita sa inspiraţiune, de-a cere desluşiri guvernului, cu-o oră mai de vreme, asupra unei atăt de importante tratări, ca ţara să poată respira mai liber, prin înlăturarea nesiguranţei ce-o apasă incă aşa de cumplit.
*
Noi am comunicat deja cititorilor, că, după informaţiunile confraţilor noştri de la organul „lTndepdndance roumaine", cabinetul nu creduse de cuviinţă, cu toată
osteneala ce-şî da politica austriacă, de-a trage in partei bunele disposiţiuni ale Europei,—nu crezuse, zicem, necesar nici de-a încerca, cel puţin, o contrabalanţare serioasă a influenţei austriace, prin distracţiile precise ce-ar fi. urmat să espe-dieze, in această privire, representanţilor neştri pe lângă Puteri.
in acelaş mod sună şi informaţiunile ce le-am cules şi noi mai in urmă, cu toată încercarea ministrului de esterne de-a respunde interpelări)rutul sub forma aceea diplomatică, din care nu ese nici o dată nimic lămurit.
Asupra respunsuluî d-lui Boerescu, din şedinţa aceea de la 24, ne reservâm dreptul de-a reveni in parte, cu altă o-casiune.
Pentru moment, noi constatăm faptul, că una din vocile cele mai autorisate şi mai viguroase ale Parlamentului s’a crezut datoare de-a deşcepta atenţiunea guvernului, intr’o cestiune in care el trebuie să lucreze cu multă energiă şi cu o deplină hotârîre, spre-a putea să resiste manoperilor abile ale diplomaţiei imperiului dualist.
■N-
Mărginindu-ne la cuprinsul interpelării, vom relata, cu mulţumire, că oratorul a es-pres ministrului de esterne „rugămintea dea ’i arăta in ce stadiu se afiă Gestiunea Dunării, comunicând tot-d’o-dată Camerii documente relative, de oare-ce Cartea noastră Verde nu conţine incă nimic privitor. "
Termenii in care a fost interpelarea condusă şi perfecta circunspecţiune politică de care a fost neintrerupt însoţită, ne probează indestul că oratorul n’a făcut din interpelarea sa o armă de politică militantă, ci un mijloc, de cea mai leală procedere, pentru luminarea naţiunii, intr’o afacere ce stă incă invăluită de cel mai nepătruns mister.
Şi..- să observăm bine — termenul de i e-
intrunire a Comisiuneî europene este, numai departe, in Aprile viitor.
Noi suntem arşi de surprinderi, şi avem dreptul a ne ingriji din timp, spre a face pe guvern căt mai atent, inainte de-a veni să ne repete — feresce doamne — nenorocita formulă „a faptului împlinit." *•
Mesagiul dedese cele mai bune asigurări naţiunii, că guvernul se va conduce de linia tractatelor şi de principiul absolutei libertăţi de navigaţiune dunăreană.
Totuşi, sesiunea comisiunii europene a fost închisă, fără ca ministrul nostru de esterne să comunice Camerii că s’a purtat, in adevăr, după cuvăntul ce rostise Coroana.
Ziarele din Viena avură insă amabilitatea de-a ne destăinui, — şi ele vor fi şciind, de sigur, ceva —că opunerea guvernului la dorinţele austro-ungare a fost de natură cu totul „patetică".
Atât era destul spre a ingriji serios ţara, şi, in parte, pe representanţiî ei din Parlament, de la cari se pretinde o neadormită supraveghiere a mersului intereselor noastre de viitor.
*
Noi nu putem rechiema azi mai bine atenţiunea opiniunii publice asupra acestei cestiuni, de căt reproducând aci inche-erea discursului eminentului nostru orator.
— interesele bine înţelese cari sunt legate cu reala libertate a navigaţiunel, trebue să fie considerate, pentru noi Românii, ca unile din prin-
ANUNOIURILR:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a................I Leh.
.	»	»	Il-a................2 »
Epistole nefranc&fce se refuşă Artioolil nepublicaţî nu se inapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP, 0, MKMAILESGU
cipiile mărireî noastre viitoare. Aci nu avem numai interese de vecinătate, de hotare despre vecinii noştri!; dar avem trebuinţă d’a fi in comunicaţie cu lumea cea mare, cu puterile occidentale, pentru că ţara aceasta a luat un sbor de civilisaţiune, şi nu poate să se întărească şi să ajungă la scop, de căt pumai fiind in constantă comunicaţie comercială cu Europa occidentală. Desvoltarea intereselor noastre materiale, existenţa noastră ca Stat, interesul d’a fi aci un punct de reazăm al echilibrului marelor puteri; interesul acesta trebue să ne facă să nu sacrificăm nimic din aceea ce este al nostru propriu, fiind că libertatea Dunărei nu ne-a jenat pănă acum, şi nu-a jenat pe nici una din puterile din lume. Insă idei strâmte economice au putut să orbească pe unele puteri, ca să le facă ostile liberei comunicaţiuni. Acum aceste idei sunt suranare ; cu toate acestea, pentru noi Românii, ideia de-a nu vrea altă jurisdicţiune superioară jurisdicţiunei noastre, altă poliţie străină superioară poliţiei noastre, pe partea noastră de Dunăre: aceasta e un tărâm pe care nu facem nici o concesiune. Jurisdicţiunea şi supravegherea poliţiei, in căt se atinge pe fluviu ce adapă ţărmul nostru, nu putem a o impârţi cu nimeni. Cănd Europa va veni să decidă alt-fel, va ţinea seamă negreşit şi de legitimele noastre interese: nu mă iridoesc de această; der chiar când am remâne singuri pentru apărarea intereselor noastre, nimeni, după dreptul ginţilor, nu ne poate forţa de-a abandona dreptul de supra-veghiare şi de juridsicţiune pe partea aceasta a fluviului, care este liber. Şcih că Austria, prin tratatul din Berlin, a căpătat un drept imens, pentru ca să ia taxe pentru navigarea ce se va face la Porţile de Fer; dar aceasta numai cu condiţiune ca să facă să dispară greutăţile cari se află la Porţile de Fer; această taxă nu o fia pentru ca să se inavuţească, ci este o taxă specială admisă pentru săvârşirea lucrărilor de facilitare a na-vigaţiunei. Prin urmare, acel drept care s’a dat Austriei nu lovesce intru nimic dreptul nostru de poliţie şi supraveghiare asupra Dunărei. Afară de aceasta, suntem in realaţiuni de ami-cie cu toată lumea, şi cred că vom merita tot-d’a-una, ca toate puterile să aibă incredere in loialitatea şi buna credinţă a României...
Putem dar uşor inţelege ce valoare presintâ pentru noi hotârîrea de-a ne a-para drepturile la Dunăre, in contra oricărei încercări de-a micşora avăntul nostru economic, şi de-a ne suprima marele rol politic ce ne este destinat aci.
CRONICA ZILEI
Vapoarele de pasageri cari circulă pe Dunăre intre Galaţi şi Brăila va urma, de la 26 Marte incepănd, următorul itinerar:
De la Galaţi va pleca in fie-care zi la 7 ore şi V*, la 12 şi la 4 d. m. — De la Brăila va pleca in fie-care zi la 9 ore, la 2 ]/z şi la 6 d. am.
* .
Mersul vapoarelor se intinde acum de la Orşova pănă la Tulcea, Ismail şi Kilia.
M. S. R. Domnul a primit ieri o scrisoare dela preşedintele Republicel de Haiti, prin care Ec. Sa, ăşi esprimă bucuria că ţara românească a devenit independentă.
S’a sancţionat legea in virtutea câreea se va aduce şi aşeza in Cameră bustul ilustrului bărbat Costache Negri.
S’a autorisat guvernul a aloca, in budgetul Statului pe 1881, suma de 2,000 lei, pentru acest scop.
S’a incheeat o declaraţiune intre România şi Belgia, pentru comunicarea periodică şi reciprocă a actelor de stare civilă.
D. Boerescu, ministrul afacerilor străine, este autorisat a subsemna, împreună cu ministru Belgiei, declaraţiunea in cestiune, in numele guvernului romăn.
Societatea anonimă de asigurare „Dacia" este autorisată a introduce in statutele sale, la articolul 74, modificaţiunile următoare :
„Consiliul de administraţiune are dreptul, oricând va găsi cu cale, a propune adunării generale, ordinare sah extra ordinare, disolvarea şi
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
lichidarea societăţii, spre a se putea fusiona cu o altă societate română din ţară. In aseminea cas disolvarea şi fusionarea se pot hotărî de Adurarea generală cu majoritatea de % din membrii presintl la Adunare.
„Se cere aceeaşi majoritate de 2 treimi de voturi pentru a se hotărî cesiunea către o altă societate română din ţară a tutulor drepturilor si obligaţiunilor societăţii disolvate".
Covenţia consulară şi de stabilire, dintre România şi Italia, s’a sancţionat.	(
D-ra Ecateria Ciuculescu, recomandată de juriU, s'a numit cu titlu provisoriu maestră-modistă la şcoala profesională de fete din Bucurescî.
Am asistat a-searâ la experimentele ce s’aii făcut in sala Ateneului cu fonograful, acea ingenioasă invenţie a celebrului Edison.
Fonograful a reprodus a-seară vorbe, cântice vocale şi instrumentale, sunetul tobei, in aplau-sele entusiaste ale unul public destul de număros Cea mal mare acurateţa o are fonograful in reproducerea trimbiţel : Doi oclh al lui Ventură aU avut mare succes.
Măine-seară, in aceeas sală, se repetă expri-mentele.
Măine-seară, Sâmbătă, la teatrul naţional Africana.
Duminică la amiăzî, Emani, in beneficiul baritonului, d. Laloni. Seara, Căpitanul negru.
Astăzi la 1 oră d. am. se vor transporta la cimitirul Belu resturile mortuare ale lui C. Bol-liac.
La aceeas oră se imormăntează şi deputatul Goga.
CESAR BOLLIAC
In momentele când sufletul lui Cesar Bolliac, părăsind corpul sed sdrobit de lungi suferinţe, se avântă in regiuni inalte, să-mî fie permis şi mie, elevul săU smerit şi iubitor, a-1 lace portretul.
Cesar Bolliac este figura cea mar interesantă din pleiada care a născut pe 1848.
Caracter agitat de tot felul de simţiri, avea şi forţă îndestulătoare d’a le produce cusgomot.
Spiritul său părea că este atras necontenit in regiunile sublimului, de unde se Întorcea incăr-cat de concepţiunî fermecătoare.
Orî-ce trecea prin imaginaţiunea s«a, frumos sau urît, ăşi lua forma cea mal adevărată, ca intr’o oglindă perfectă.
Frumosul ideal 6şî avea reşedinţă imaginaţiunea lui, iar simţimăntele nobili, patria inima lui.
Dintr’această inimă sufla cu putere simţirea umanitară, cu care, încă mai inainte de 1848, el combâtea sclăvia şi biciuia tirania.
Ţiganul l’a vddut campion al suferinţelor sale; ţăranul jertfă a asupririlor ce indura.
Peste toatea acestea, simţirea de patriă plana majestuoasă.
Dintr’ănsa se formase in mintea lui idea de mărire naţionale, de Stat Rornăn puternic; iar puterea de Stat nefiind alta de căt forţa materială, forţa intelectuală şi forţa bănească; el lupta din resputerl pentru desvoltarea armatei, pentru desvoltarea învăţământului in popor şi pentru îmbogăţirea statului.
Bolliac a fost unul dintre acel prea puţini, din aptitudinea cărora Statul român a tras adevărate foloase materiali.
El singur şl-a pus in minte să scape din mă-nele nesăţioşilor călugări greci averile pioşilor romani, cari se risipeau in desfrănări, spre a se alimenta cu densele budgetul Statului.
El singur a interprins a aduna, cu propriele sale mijloace, tot felul de documente in susţinerea aceste idei, incorporăndu-le intr’un volum forte, care mal târziii a servit bine la inlătu-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 27 Februare —
L. TREGAN
rarea pretenţiunilor călugărilor, d’inaintea conferinţei de ambasadorii din Constantinopol.
El‘dar este motorul Înscrierii pe fie-care an a cifrei de 17 milioane in budgetul Statului.
Cesar Bolliac a fostul omul întreg al lucrului intreg.
De aceea el sad plăcea pe deplin, sad des-plăcea absolut.
Cel ce-1 cunoscead fisiologicesce nu putead de cât să-l stime pentru statornicia sa in credinţele democratice şi naţionali.
Epopea vieţei sale a fost 2 Mai; acea epocă măreaţă, in care, cel mal superb Domn român faţă cu străinătatea exigentă şi cel mal devotat părinte al poporului asuprit, cu putere de Jupiter trăsni oligarchia convenţională, sdrobi privilegiul şi chiâmâ pe tot cetăţeanul romăn la perfectă egalitate.
Atunci, in acea epocă de desmierdare populară, geniul poetului satisfăcut, atinse apogeul.
El se constitui preot al lui 2 Mal, dintr’al cărui cult ăşi făcuse religiune; şi dacă 2 Mai a fost frumos şi sublim prin el însuşi, a devenit şi încântător sub peana maiestuoasă a preotului ce l’a cântat.
Toată scrierea lui Bolliac captiva: dacă se adresa spiritului, dl Îmbăta ; dacă să adresa ini-meî, o îmbălsăma; dacă se adresa caracterului, 61 îmbărbăta,
Ast-fel putu el descepta naţiunea la 1866, imbârbâtând’o a se opune d’a fi năbuşită de Jidovimea desnaţionalisătoare, admisă la drepturi politice prin art. 6. din proectul de consti-tuţiune al Februariştilor.
In afară de natura lui de poet şi de caracterul său eminamente politic, Cesar Bolliac era şi omul sciinţeî.
Archeologia, pentru care avea el predilecţiune, 61 datoreşce mai toate descoperirile ce s’aU putut face până acum la noi in ţară.
In resumat, poet martir al umanităţii suferinde,—acesta a fost Bolliac in juneţă; om politic eminent şi om al sciinţeî, ast-fel s’a arătat in bărbăţia sa, până in maturitatea sa de 64 ani, cănd, prin concurenţă cu geniul sdii isbitor, brutala măna a fatalităţii el isbi şi-l paralisâ.
Fie-I amintirea eternă precum este de scumpă mie.
Nicolae Bassarabescu.
fost redactor al «Trompetei Carpaţilor».
STUDII
DE
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANOES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
1?. NT. GEOEGESCU
Pe cănd dădeau de veste regelui despre sosirea mea, mS dusei la Caihar. ’L găsii gata a se duce	la un consiliu de noo ce	se convocase
atunci, dar	avu cu	toate astea	timpul a m6
strânge	in	braţe şi	ochii ’î se	umplură de
lacrimi	de	bucurie,	zic6ndn-’ml,	că Lamlam
a primit darul ce ’î trimisesem de la Uarata şi că a găsit şi scrisoarea. De atunci a fost foarte indispusă, dar că a început să-î meargă mal bine şi că ar fi fericită de a m6 vedea. De ocamdată se găsia intr’o plimbare pe lac.
Cum se depărta Caihar de lângă mine, m6 dusei de me aşedaî pe un fel de promontoriu ce se intindea spre lac, şi examinai cu băgare de seamă toate luntrisoaiele ce vedeam trecând.
ECONOMIE NAŢIONALA
CREDITUL AGRICOL
VII.
Cultivatorul nu este decăt un fabricant ca ori şi care altul. — Legislaţiuuea actuală nu e bună, in cc privesce creditarea cultivatorilor.
S’a mal zis incă :
Astăzi este recunoscut, că condiţiunea cultivatorului este analoagă condiţiuneî comercian tulul, industrialului şi a manufactoruluî ; că cultivatorul este un fabricant care, in loc d’a fabrica stofe de mătase, de lănă, ori de bumbac, mobile, etc., el confecţionează mărfuri agricole: unele servind la consumaţiunea noastră alimentară ; altele utilisate ca materii primare de industria manufacturieră; in fine, altele servind la îmbrăcămintea noastră. Pentru ca cultivatorul să poată confecţiona toate aceste producte trebue să posedeze mai ăntăiu instrumente de produe-ţiun'e şi capitale in monedă, spre a’şî acoperi cheltuelile exploataţiunei şi p’acelea ale materialului agricol. Trebue prin urmare, a londa creditul cultivatorilor.
Creditul cultivatorilor fondat, el nu se va ac-corda nici o dată gratuit. Capitalele nu merg de căt acolo unde găsesc o garanţie suficientă de solvabilitate. Trebue a crea pentru cultivator un emanet, un gagiu, spre a garanta imprumu-
Era şi Lanna cu mine; şi ghicind simţimentul ce me domina, ineepu să m6 necăjească prieti-nesce de amorul meu pentru Lamlam şi in cele de pe urmă eml zise :
—	Vei fi silit să adoptezi obiceiurile noastre, dacă vrei să ieaî pe Lamlam de soţie.
—	Ce obiceiuri?
—	Va trebui să te faci şi tu aşa de brun ca şi noi şi să te îmbraci ca un Urangunoş.
—	îmi va fi anevoie de a nu adopta costumul orangunos, ’î respunsei ridând şi arătăn-du-î hainele mele europene, cari, cu toata îngrijirea ce am avut de ele, se sdrenţuiseră de tot. Ce alt mai trebue să fac ?
—	Să adori pe Otaru.
Pănă a nu apuca |să-I respunz, se apropia o luntrişoarâ de mal, şi Lanna apucându-mâ de braţ âmi şopti incetinel :
—	Eată Lamlam!
Cănd o vâdui, tot sângele mi se grămădi la inimă, şi cu °toate incuragiările lui Lanna nu mă putui decide să merg- să-î vorbesc faţă cu muma sa şi cu alte femei cari o insoţiau. Mă intersei deci la Caihar ca să stau acolo, —după cum mă indemnase el —pănă se va întoarce de la consiliu, şi trecuse aproape o oră de cănd aşteptam, cugetând la viaţa mea din trecut şi la amorul ce simţeam, cănd deodată se trase la o parte rogojina de la uşa odăieî unde mi: aflam şi verlul pe Lamlam, mai frumuşică şi mai graţioasă de căt altă-dată. Ea stătu un mo-
ţurile ce voesce a contracta. In adevăr eu sunt cultivator, fac agricultură, dar n’am proprietate, sunt arendaş, să admitem, am trebuinţă de bani şi mă adresez la o iustituţiune de credit agricol, suposând că ea s’a creat in ţara noastră, pot eU, spre a-ml deschide credit, oferi ca garanţie a capitalului ce voesc a împrumuta fructe de pe arbori, instrumentele mele de cultură, vitele mele de muncă, intr’un cuvânt, tot mobilierul exploataţiunei mele ? In starea actuală a legislaţiunel nu, căci toate acestea sunt declarate de lege, mobile prin destinaţiune, sunt prin urmare considerate ca incorporate cu fondul. Mal mult. Codul de procedură civilă se exprimă ast-fel: „Nu pot fi secucstrate (sesisate), in „cea ce privesce persoanele cari se ocupă cu a-„gricultura, uneltele,animalele,instrumentele ară-„toril necesare exploataţiunei precum şi productele „agricole indispensabile pentru a continua ex-„ploataţiunea pănă la viitoarea recoltă." Resultă că, in starea actuală a legislaţiunel, cultivatorii lipsiţi de proprietatea fondiarâ sunt condamnaţi a fi tot d’auna prada uşurărilor. Trebue prin urmare ca legiuitorul să vină şi să revisuească le-gislaţiunea actuală, dând obiectelor zise mal sus calitatea de mobile, diminuând, in acelaşi timp, şi privilegiele proprietarului cănd este vorba de cultivatorii cari exploatează proprietatea altuia. Şi fiind-că, suposănd revisiunea ligislaţi-unel făcută, recoltele, fructele, instrumentele, etc., nu se pot transporta in magasiele bancel creditului agricol, de unde necesitatea pentru cultivator d’a crea un emanet la domiciliu, un gagiii la domiciliu şi fard deplasament, pedepsind eu reclusiune cultivatorii cari ar deturna emane-tul de la destinaţiunea lui. Din acest punct de vedere creditul agricol mobiliar s’ar constitui după aceleaşi base ca creditul ipotecar, care nu imobilisează nici o valoare spre a pune alta in circulaţiune, remăind amândouă in mâinile celui Împrumutat spre a le întrebuinţa din nou la producţiune. Prin urmare chestiunea nu se poate desnoda fără revisiunea legislaţiunel. Fără această reformă importantă, capitalele nu pot veni la agricultură şi nu pot respăndi binefa cerile lor peste toţi cultivatorii fără distincţiune La această argumentaţiune alţii au replicat Atunci trebue să asimilăm agricultorii cu co mercianţil şi cu toţi industrialii şi să i supu nem la toate obligaţiunile codului de comerciu sâ-î supunem la patentă, să-I obligăm a ţine comp tabilitatea in regulă, să fie justiţiabilî de tribu nalele de comerciu, se fie declaraţi faliţi, in cas de neplata, şi, in fine, să participe şi el la formaţiunea tribunalelor de comerciu. Eată cum se presintă chestiunea. Să urmărim neîncetat studiul ei.
A DOUE-SPRE-ZECEA Şl A TREI-SPRE-ZECEA
CONFERINŢĂ A DM MAIORE-SCU
Asocierea mecanica a uoţiimelor;—judecata;—din ce sc ^compnne o judecată;—omul care nu judecă;—judecata e resultatr.l unei intrebărî;—o-fensiva lucruriloi;—inpărţirea esenţială a judecăţilor: judecăţi afirmative şi negative;— inpărţirea secundară a judecăţilor: judecăţi universale şi particularecombinarea judecăţilor ;— formulele matematice prin cari &e esprimă cele patru feluri de judecăţi;—judecăţi simple şi compuse: ade-verata lor valoare;—deosebirea intre forma .si esenţa judecăţi;—judecăţi categorice şi hipotctice; adevărata importanţă a acestei divisiunî;—ce se ascunde sub vorbe;—cum cunoaştem pe omul couvins;—statornicia şi nestatornicia in cele esprimate;—conclusie.
Cănd omul se mulţumeşte a inşira noţiunele, fără a scoate din compararea lor nici o legătură, nici un raport pentru mulţumirea minţi, nu este omul cugetărel, şi intru nimic, dacă nu prin formă, nu se osebeşte de cele l’alte animale. Cănd bunioară grăeşte : cal, floare, munte, cerc, pătrat, soare, lună, etc. nu face de căt a inşira nişte noţiuni intr’un mod mecanic, face cel mult o asociere psichologică,-şi nu simţim in această recapitulare mnemonetică, cugetarea, argumentarea, adevărul sau eroarea.
Numai cu vremea, in creerul omului, după o m uncă tainică, se naşte nevoea de a lega noţiune de noţiune, de a arăta valoarea ce are o noţiune in raport cu alta, şi din această cumpănire, se naşte judecata, această muncă min-
ment, ca nehotărîtă, pe pragul uşel, apoi alergând la mine, lăsă să o ieau in braţele mele şi să-i dau o mie de sărutări, fpe cănd ea îngâna incet:
— O ! Tregan, căt sunt de fericită in inima mea ! ce fericită este Lamlam de a-’şî revedea pe amicul ei.
Tot mai vorbeam incă, cănd sosi şi Caihar şi me anunţă că a doua zi aveam să fiu primit de către rege.
A doua zi fui presintat fputernicului monarh, adică, stătui lungit pe brânci inaintea lui, pe când consilierii săi ămi făceau interegatoriul despre Uarata şi despre minele ei de aur, şi ’i transmiteau respunsurile mele. Cănd spusei cum am invăţat pe mineri a spăla ţărâna auriferă şi a scoate ast-fel aurul dintr’ensa, o lungă şoptă de mirare străbătu toată adunarea, compusă numai de nobili şi de soţiele lor ; iar când enumera! enormele cantităţi de aur ce predasem guvernatorului, toţi asistenţii şi chiar regele in-suşî fură cuprinşi de indignaţiune. Era învederat că acest şef era un trădător şi un rebel, care jăfuise in profitul său tesaurul regesc, şi se hotărî ca consilierii să se adune in şedinţă spre a ficsa mesurele ce urmaU să se iea contra criminalului.
Resultatul acestei deliberaţiuni fu hotărârea ca, pentru moment, să se ţie secretă fuga mea de la Uarata, şi ca indată ce va veni primăvara să pue măna pe trădător şi să’l dea şerpilor.
tală care inalţă pe om şi'l răpeşte indiferent^.
mulul.
Judecata este esprimarea raportului intre don' sau mal multe noţiuni.
Ea se compune din noţiunea in privinţa că I reia se întreabă in ce legătură, in ce raport j cu alta, noţiune care alcătueşte subiectul; din noţiunea care se esprimă in raport cu subiectul negând sau afirmând ceva despre el, şi aicâtu’ este predicatul, — şi din forma, din scoaba care leagă pe predicat de subiect, care stabileşte -x-a. portul intre dănsele, fie această formă o" vorba deosebită de materia ce alcătueşte predicatul, fif. chiar o flesiune a lui.
Acestea sunt elementele, simple de altmin. ' trelea după aparenţă, unei judecăţi. Dar dacă forma materială, dacă esprimarea judecăţi e simpla, apoi de sigur adîncă şi complicată e'muftca intelectuală, tainică e frământarea minţi care dospeşte şi plămădeşte raportul dintre noţiuni născând ast-fel judecata.
Omul e rece, e indiferent atunci cănd alături noţiune de noţiune intr’un mod psichologic, canic, seamănă mal mult cu o machinâ, viata ăl lipseşte şi din cele spuse nu reese o credinţă < o judecată, nu reese adevărul saU eroarea. ’
Când insă se afirmă raportul dintre noţiuni, un act superior şi nobil pentru mintea omenească se alcătue, se face un act al gândiri, se naşte o judecată capabilă de adevăr saU eroare, i
Bunioară enormă deosebire de muncă inte-lectualâ este intre omul care grăeşte : „cerc, pi-trat“, şi intre acela care zice: „cercul nu este ! pătrat"*. Omul acesta e superior celui d’ântâl, omul acesta e omul gândiri, care a reuşit se sgudue indiferentismul, ignoranţa, — el nu se i mulţumeşte a înregistra noţiune după noţiune i ci le leagă, le compară, - cugetă.
Schimbarea dintr’o simplă asociere psichologică intr’un act logic de judecată, înălţarea minţi de la noţiuni la judecată, este cea mai superioară muncă a minţi.
In mintea omului se naşte o revoltă, o ne-domirire, o năzuinţă nespus de mare, o întrebare care ’l sgudue, îl dăşteaptâ şi ’1 constrânge a respunde neapărat, atunci cănd este pus in faţa a două sau mal multe noţiuni. Cum isbuc-neşte această întrebare in om acesta este o taină a minţi.
Or ce judecată dar este resultatul unei intre-bărl, unei revoluţiuni care face pe om a părăsi inofensiva.
Cel care nu e deprins a se întreba, a judeca, e paclnic, inofensiv, e mort, tocmai de aceea cănd primeşte lovituri de la semeni sei, când el forţează a *se intreba şi el, se revoltă şi suportă cu durere această muncă a minţi ce -se numeşte udecatâ.
Ast-fel, cănd omul vede că din sămburile care se crapă şi din miezul lui resare şi creşte planta, şi se desvoltă, şi mrămureete, fără a se intreba:* cum creşte? “de ce creşte? Cuurişi suge materia alimentară ? Cum o transformă? Cum o colorează? Cum infloreşte intr’un fel ; saU in altul ? De ce e monocotiledonaiă, or i dicotiledonată ? De ce are cutare or cutare frunză ? Cum face fructul acela ? Fără aceste întrebări, omul e inofensiv, e liniştit, nu atacă tai- | nele şi legile naturi. Numai cănd omul Începe a se “indoi. şi in faţa fenomenelor se intrebă „de | ce şi pentru-ce" incepe a cugeta. „Indoeala e | inceputul or-cărei filosofii" cu drept cuvânt a zis Descartes.
Numai cănd te indoeştî, şi cercetezi, şi te in-trebi la fie ce pas, şi nâzueşti a esplica lucrurile, j devii gânditor, eşti om al gândiri.
Ast-fel se esplică patima omului gânditor de convoibire cu omul superior. Viul grai imnul-ţeste intrebările şi respăndeşte judecata. Simţim farmec nespus a convorbi cu un amic distins, a ne ciocni ideile, şi din această scăpărare a ideilor, simţim un alt farmec mal adine care pururea însoţeşte adevărul; şi cănd din nenorocire nu intîlnim, or nu avem, vr’ut amic cu care am putea vorbi, cu care ne-am isbi şi laţi cugetările, deschidem operile autori-
Un noo bătrân, care se osebise in multe res-boaie, propuse d’a se ocupa de călăreţi tre-cătoarea Monakim, dar această precauţiune fu declarată de nefolositoare. Căt- pentru mine, fui | invitat a şedea chiar in palatul regelui, şi ast-fel mi aflai in culmea favoare!.
Profitai de aceasta spre a cere lui Carha1 | măna iubitei Lamlam. Cererea mea părea căi face foarte fericit ; dar spre a’mî respunde trebui să ceară sfatul consiliului de noo. Acolo s a decis că drept recompensă a serviciilor mele, ş1 dacă eu consimţeam să adopt obiceiurile ţerel, să fiU inaintatja rangul de şef şi sâ’ml fie Per' mis să ieaii de soţie fata unul noo.	i
Intr’acestea, guvernatorul de la Uarata lăP6' dase cu desăvârşire masca şiincetase a mai trimite aur la Cutar. Regele trimise deci o oştire contra lui, a căreia comandă fu încredinţată prevăd • torului noo care ceruse ocuparea trecătoarei Monakim, iar Lanna şi eft furăm numiţi locote nenţiî lui. Căsătoria mea trebui să se amjn^ din causa acestor evenimente ; ast-fel am M cu deosebire fericit cănd regele, după întoarce rea sa la Cutar, ne ordonă să plecăm contr inamicului.
(Va urma)-
www.dacoromanica.ro
lor ce numai sunt, le citim şi convorbim cu a-ceî autori al căror talent a cristalisat, in lucrări bine alcătuite, depositul cugetărilor lor.
Judecăţile, după natura raportului, se impart in judecăţi afirmative şi judecăţi negative.
Judecata este afirmativă când predicatul se arată împreunat cu subiectul, d. e. pătratul este un paralelogram; judecata este negativă când predicatul se arată desbinat de subiect, — d. e. Cercul nu este patrat. Această însuşire a judecaţilor de a fi afirmative or negative, divide judecăţile intr’un mod esenţial, şi constitue calitatea lor.
Mult mai puţin importantă, mai secundară, este inpărţirea judecăţilor in: universale şi particulare.
Judecata este universală cănd predicatul se afirmă sad se neagă pentru întreaga sferă a subiectului; d. e. Toate pătratele sunt paralelograme.
Judecata este particulară cănd predicatul se afirmă sad se neagă numai pentru o parte din sfera subiectului, — d. e. căte-va paralelograme sunt cu unghiuri ascuţite.
Cămbinănd aceste inpărţirî ale judecaţilor, obţinem următoarele patru feluri de judecaţi: 1° Universal afirmativă , — 2° Universal negativă, — 3» Particular afirmativă, — 4° Particular negativă.
De obiceiti aceste judecăţi se înseamnă prin literile: A, E, I, O.
Când dar vom vedea litera A, ştim că avem a face cu o judecată in care predicatul este atribuit intregeî sfere a subiectului. (Universal-afir-mativa) d. e. Toţi oamenii superstiţioşi sunt fricoşi. Si dacă prin s am însemna subiectul, şi prin p pre ■ dicatul, orl-ce judecată universală se esprimă prin formula: omnes s sunt p ; şi dacă prin semnul <ţ am esprima aceea ce esprima omnes şi sunt, formula judecăţilor univesal —afirmative se reduce la: s < p.
Litera E înseamnă judicăţile universal-nega-tive, in cari predicatul se tăgădueşte la întreaga sferă a subiectului d. e. Nici un om cult nu despreţueşte artele. Omnes S non est p. Şi dacă prin semnul <j —, insoţit de semnul negativ, ne-am in voi se espriăm [acelaşi raport intie subiect şi predicat, judecata universal negativă se reduce la formula: s <f—p.
Litera 1 inseamnâ judecăţile particular-afir-mative, in cari predicatul este atribuit uinai la parte din sfera subiectului; d. e. Câţi-va romani sunt de religiune unită.
Şi dacă prin ' am arăta o parte din subiect, judecata particular-afimârtivă se esprimă prin formula : L < P-
Litera O, însemnează judecăţile particular-negative, in cari predicatul se neagă numai pentru o parte din sfera subiectului; d. e. Căţî-va români nu sunt de religiune unită. Aceeaşi judecată particular-negativă se esprimă prin formulă : j <j — p
Şi dar, aceste patru feluri de judecăţi se pot esprima prin următorul tablou de formule matematice :
s <jp = universal-afinnative ;
8 <f-p = universal-negative;
i <P = particular-afirmative;
<ţ — P — particular-negative.
Acest obiceiti de a insemna judecăţile prin literile A, E, I, O, datează de Mihail Psellus, timp in care logicii, alcătuiau pentru memorarea unor cugetări atât de simple, versuri memoriale, intr’o latineasă cam şoldie ; bunioară:
Asserit A, negat E, sed universaliter ambo,
Asserit I, negat O, sed particulariter ambo.
Azi, mintea omenească s’a desfăşurat Îndestul, pentru a mai avea nevoe de asemenea versuri memoriale.
Alte forme, afară de cele patru, numai sunt, sub-cari să se presinte concepţiunele minţi, — Şi dacă se mai introduc, acele forme nu sunt esenţiale, nu privesc fondul judecăţilor ci numai forma, — dar, fiind-că se vâd in unele grămătici şi logici şi alte termenologii, e bine se facem şi noi acele deosebiri, şi se le reducem la adevărata lor valoare logică. Judecăţile s’au mai impărţit in simple şi compuse sau complexe.
Simple se numesc acele judecăţi in cari un singur predicat se afirmă sau se neagă despre un singur subiect, d. e. Logica este o ştiinţă. Complexe se numesc acele judecăţi in cari se află mai multe subiecte sau mai multe predicate, or mai mult subiecte şi predicate, d. e. Ştirbeî-vodă şi Cuza-vodâ aii fost domni români şi bărbaţi însemnaţi prin faptele lor. Dar oare, aci e nn singur act al gâdiri, pentru a zice că e © judecată anume, complexă ? Neapărat că nu; această gândire se resfiră in alte patru :
Ştirbeî-vodâ a fost domu român;
Uiza-vodă a fost domn roman ;
^ptirbei-vodă a fost bărbat insemuat prin faptele
Cuza-vodă a fost bărbat insemnat prin faptele sale.
■Şi numai din topirea şi esprimarea lor in o singură formă pare că ar fi o gândire aparte, in realitate insă nu sunt de căt patru judecăţi coprinse ln sfera judecăţilor A, E, J, O, ear nu un alt uct deosobit al cugetări noastre. Numai din in-Preunarea lor, numai din răspunsul d’o dată a mai multe intrebâri ese forma:
s Şi s’ a fost p şi p’
Or-ce judecată compusă se desface in alte judecăţi simple, şi dar, aceste nouijdeosebiri ca ne °gice, in logică, ar trebui părăsite, de oare-ce sunt lipsite de un just fundamentam divisionis.
Se deosebeşte in adevâr poesia lirică de cea epică, cea epică de cea satirică etc. dar nu pu-em susţine fără a rîde, că dividem florile cănd
ROMANIA LIBERA
am zice: florile se deosebesc in o lloare, in doufi, in trei, in patru, in zece si in buchete de flori.	.
Irebue dar să deosebim formulările gramatice, termenologia ei, de deosebirile logicei, actul gândirii de esprimarea lui.
S’au mai impărţit, intr’un mod, tot atât de puţin temeinic, judecăţile in : categorice şi hipo-tetice. Categorice se numesc judecăţile "in cari pi edicatul se afirmă sad se neagă sigur despre subiect; hipotetice insă se numesc acelea in cari afirmarea sau negarea predicatului este pusă sub condiţiunea existenţei subiectului.
Categorică : Toate pătratele sunt paralelograme; hîpoteticâ: dacă există a doua vedere, atunci viitorul nostru este fatal si de mai nainte ho-tărît.
Aci nu se afirmă nimic sigur, ci numai dacă există intăiul fapt, există şi cel d’al doilea, - in acel cas este o afirmare sigură.
Propriu vorbind, nu există nici o deosebire intre aceste judecăţi hipotetice şi cele categorice ; in adevâr, chiar in exemplul nostru, nu e nici o indoeală, nu e de cât o afirmare categorică pusă sub o condiţiune : dacă există a doua vedere, atunci, viitorul nostru este fatal şi de mai nainte hotărît. In privinţa gândiri noi afirmăm categoric faptul al doilea dacă există cel dintâi. îndoirea dacă există, există numai in privinţa formei gramaticale, dar in privinţa gândiri afirmaţiunea noastră este categorică.
Această deosebire este importanta, dar de o importanţă de căpetenie, numai intru atât căt ne pune pe gânduri şi ne face a deosebi forma gândiri de gândirea insăşî, de esenţa, de firea ei. Această disciplină a minţi nu e de prisos : este neapărat trebuincioasă din puntul de vedere al vieţi noastre sociale.
Am vâdut de ce insemnătate este deosebirea intre inşirarea mecanică a noţiunelor şi legătura, raportul dintre ele, pentru a forma o judecată; intre forma, vestmintele materiale sub care se presintă cugetarea şi intre firea ei, deosebirea este şi de mai mare importanţă.
Omul e „animalul capabil de minciună" ; cele l’alte animale sunt aşa cum se presimă, cum se dau. Oănele bl cunoaştem uşor : suferinţa sau veselia, iubirea sau ura lui, e "zugrăvită pe din afară, — vulpea cu toate micele ei vicleşuguri o cunoaştem, ştim cu cine avem aface ; omul insă e complicat de firea lui şi apoi cuvintele lui pot fi o reţea de vâl care ascunde gândirile şi adesea lipsa de gândire. Cănd cine-va vorbeşte, in primul plan, in tocmai ca la scena unui teatru, sunt vorbele, in al doilea plan sunt gândirile de sub vorbe, in al treilea plan adesea sunt alte gândiri streine, arrieres pensees, cum le numesc francesi, pe cari nu le putem desveli, aşa de uşor, fără o lungă esperienţă şi observaţie a minţi.
E neindoioasă dar importanţa ce ne oferă deosebire intre cuvinte şi propria gândire.
De multe ori un erudit, fără minte, indrugă cuvinte multe, şi neinspăimăntă, ear dedesubtul, lor nimica mare s’ascunde ; de multe ori, o Domnişoară cu educaţiune de salon âţi toarnă la impreunări intre subiect şi predicat, dar scoate-o din drumuljde nimicuri, bătătorit necontenit, şi vei vedea că e monetă ştearsă, fără valoare.
Tot a st fel, cănd auzim un om care desfăşură trîmbe de frase, cu o indeltnicire minunată, să stăm la indoială : or că acel om e ager la gândire, or acea inşirare repede nu e de căt o deprindere mecanică pe din afară, goală ca fond, fără valoare.
Dar, cum am putea simţi că avem aface cu un om serios,fdeprins cu munca de a cugeta, ear nu cu un om care vorbeşte mecanic, şi slab la cugetare ?
Mai ăntăî, un semn al necugetări este polo-loghia multă şi uşurinţa de a invîrtî şi incleea frase ; apoi trebue să luăm aminte glasul şi e-choul ce deşteaptă in noi. In noi, deşteaptă” cugetări nu tocmai cel care inşiră, fără sens, frase şi vorbe multe. Nu torentul turbure şi vijelios e adine ci lacul intins, limpede şi liniştit.
La noi mai ales oratoria inseamnâ curată u-surpaţie. Nu a vorbi repede şi frumos, a găndi bine, e lucrul cel greu.
Omul serios se mai cunoaşte prin statornicia in cele gândite. Cuvintele pronunţate cu repeziciune, intr’un minut, nu spun nimic. întrebarea e dacă cel ce le-a, spus era sau nu convins de cugetarea ce ascundeau. Adesea oemenii nu cred nici ei cea ce spun, — şi adesea nu ştie dacă trebue să creadă or nu; unuia el trece prin minte un gănd, âl spune, el e de bună credinţă, — dar vremea trece şi aducăndu-şi aminte de acea cugetare se miră şi el cum i-a putut trece prin minte.
Ar fi trist insă pentru oameni dacă n’ar mai exista la uni, şi de la o vîrstă incolo, statornică onestitate in cele ce ah zis; şi numai când un om cu anume principii, peste zece şi douâ-zeci de ani, bl vedem susţinăndu-le cu aceeaşi pasiune, ne da hotăritâ chezăşuirc că acel om e serios şi pururea va fi acelaşi.
Tinerimea mai ales e mobilă in pretinsele ei convingeri; omul de douâ-zeci de ani e o promisiune, omul de-la patru-zeci inainte e o împlinire, ; — numai de la această virată poţi vedea ce a fost in trecut, dacă judecăţile pe cari le esprimase eraţi or nu gravate in firea lui.
Omul nestatornic e o nenorocire pentru societate ; nu e un şurup cu un mers hotărît ; e un factor pe care nici-o-dată nu te poţi bizui.
Eatâ de ce e trist, foarte trist, direcţiunea culturei ce se dă tinerime!, proprie pentru a mări nestatornicia in gusturi şi gândire : eată
de ce e demnă de despreţ purtarea oamenilor publici, care poate fi considerată ca cel mai nenorocit esemplu de mobilitate.
Să ved tineri, cari, indatâ ce sosesc de la Paris, doldora de carte (zic el), că, cu o pasiune nemăsurată incep conferinţe, scrie, se luptă, ca şi când numai aii alt-ceva de făcut de căt să se jertfească pentru Patrie, şi indată ce se înrolează in falanga lefegiilor, aii adormit şi dorm duşi, nu se mai simt, conferinţele incetează. De sigur nici cuvintele, nici gândirea, nu corespundea cu tendinţa esprimată, ci cu o tendinţă ascunsă.
Se vâd oameni politici ale căror principii şi parole sunt scrise pe nisip, şi vântul intereselor injositoare, le spulberă repede.
Povîrnişul nestatorniciei pe care a apucat societatea noastră va produce roade otrăvitoare.
Dacă ne jucăm cu gândirea şi exemplele vom incolţi o generaţie, care ajunsă la o tristă maturitate, se va juca cu soarta ţârei,— de aceea, e bine să deosebim grâul gândiri din neghina cuvintelor şi grâul gândirilor sincere din neghina gândirilor nesincere.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa, din 26 Februare 1881.
Senatul. —D. Petre Grădişteanu Îşi desvoltă, interpelarea relativă la Întârzierea pusă in promulgarea legeî modificatoare art. 409 din pr. civ.
D. ministru al justiţiei! răspunde zicând că legea se va promulga la 1 Marte. Nemulţumit cu respunsul logofătului dreptăţi, interpelatorul revine ; dar numaidecât primul-ministru iuter-vine, cestia se aplanează şi Senatul trece la ordinea ziliî.
viitoare toate proiectele de legi nevotate
incă.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
II Marte,— 9 ore dim.
Belgrad, 10 Marte.
Comisiunea Scupştineî a respins, cu 7 voturi
contra 6, tractatele incheeate de guvern cu societatea Boutoux pentru construirea si esploata-rea drumurilor de fer sârbeşti. Luni‘se va dis->; cuta cestia in Scupştină. Cabinetul a ameninţat cu dimisionarea in cas de respingere definitivă a tractatelor.
Londra, 10 Marto.
Camera comunelor. Marchisul de Hartington constată că evacuarea Candaharuluî e preparată, dar nu se va face imediat. — Sir Charles Dilke desminte noutatea după care impâratul Rusiei ar fi promis de a nu-şi mai intinde posesiunile in Asia mică. — D. Glastone zice că guvernul a autorizat pa generalul Wood să prelungească armistiţiul cu Boriî.
Copenhaga, 10 Marte.
Regina-vâduvă a Danimarcei, Carolina-Âmelia, născută la 23 Iuniu 1796, vâduva regelui Chis-tian al VIII, a murit.
Berlin, 10 Marte.
Reichstagul a retrimis la o comisiune proec- , tul de lege pentru stabilirea bugetului bienal. — D. Se eh ol 7 subsecretar de stat la ministerul de finanţe, a declarat in Reichstag că guvernele federali mănţin basa actuală pentru reforma monetară şi că-tendinţă bimetalică nu există. El adâcgă că conferinţa monetară din Paris n’ar trebui să fie o experienţă din care unul să căst tige şi celâ-l-alt să piarzâ ; ci ea ar trebui să aducă o înţelegere contra L pericolelor viitorului. — Contele de Eulenburg a plecat la Italia.
Camera. — D. Cernătescu comunică Adunării încetarea din viaţă a bâtrănului Laurian. D. Chiţu propune ca irnormântarea să se facă cu spesele statului; propunerea se primeşte. Se trage la sorţi-o depntaţiune de 7 membri, care să asiste la imormentare. Sorţii aleg pe dd. Aureiian. Moiorescu, G.' Polizu, P. Ghica, N. Dimancea, A. Popescu si C. T. Grigorescu.
■	-x-
Proectul de lege relativ la învăţământul agricol se votează cu modificări şi amendamente până la art. 45 inclusiv.
ARENA ZIARELOR
X „Romanul" afectând aerul de bun catolic, după ce se incearcă a prăpădi o-posiţia, termină cu o intorsătură, model de bizantinism :
Libertatea întrunirilor este deplină. Tribuna adunărilor este deschisă. Să se grăbească dar toţi oamenii de bine, d’a se întruni, d’a constata crimele comise, ş’a salva averea şi esistenţa naţiunii dând guvernul in mâna celor de la „Timpul", sau celor de la „Democraţia Naţională", sau celor de la „Binele Public", safi” la câte trele partitele impreună, dacă vor voi a se uni pentru a guverna precum s’au unit pentru a a-cusa ş’a calomnia.
X „Binele Public" se ocupă de disen-timentul dintre P. S. Mitropolitul Primat şi P. S. Episcopul de Argeş, şi preţuind indestul aspra purtare a P. S. Mitropolitului inchee:
Cănd a-rchiereii bătrâni şi tineri, episcopii pi-oşî sunt tractaţi, in contra datinelor, obiceiurilor şi legilor locului, cu o asprime ne mai cunoscută ; cănd clerul in genere e asuprit, împovărat şi umilit cum n’a fost poate nici in cea mai tristă epocă; cănd in locaşurile cuvioşilor se simte introducerea unui spirit de nepăsare ; atunci se produce un ce trist pentru biserică şi pentru societate ; creştinii, care au trebuinţă de împlinirea unor datorii religioase determinate, sunt ispitiţi şi nevoiţi să renunţe la simţimin-tele lor de pietate.
Eată pentru cc am crezut că trebuia să nu trecem sub tăcere conflictul do care s’a vorbit prin presă intre cei duo! prelaţi. Asemenea certuri, asemenea discordii dau un esemplu funest credincioşilor şi vina nu se poate atribui de căt celor ce le-aii provocat. Noi unii ehiămăm atenţiunea capilor bisericei asupra acestei conside-raţiuni şi ’i rugăm să vegheze pe viitor, ne Ch rişti ccclesia. quicl detrimenti caperti.
X „Timpul" apreţiind starea politicei interne din Anglia, se indoesce de urmarea ei.
Cine ar fi presupus in anul trecut, judecând după aparenţe, victoria partidului liberal in Anglia ? Cine ştie azi daca ’n opinia publică a En-gliterii s’ah opera s’ati nu o schimbare in favorul partidului conservator ? Ceea-ce ştim insă e, că in caz de a i se pune poporului englez Gestiunea de incredere in ministerul actual, de la voturile lui ar atârna in mare parte intreaga situaţie a Europei precum şi resolvarea cestiunii orientale, ce ameninţă a isbucni in sângeroase si interminabile conflicte.
şi cumnat, anunţă cu durere perderea prea iubitului lor fiu, frate şi cumnat
GR. STQENESCU
Inginer
aduce la cunoştinţa amicilor şi cunoscuţilor cât) nu vor fi primit invitaţii, şi* ’î roagă a participa la ceremonia funebră, care va avea loc la 28 l ebi uarc la 3 >/2 ore p. m., la biserica Olteni de unde carul funebru va porni la cimitirul Ser-ban-Vodâ i Belu).
BULETINUL FINANCIAR de la 10 Marte 1881
Curau! de Paris.
Renta română 5”/„ 82.— Aoţ. Bănci Rom. —.— Renta franc. 5 u/0 121.10 Lose turcescî . . . 49.25
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.28
Galbenul........... 5.52
Renta met. 50/(). . 70.—
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. . —.— Obligaţiunile idem 100.-50 Acţiunile idem . . 67.— Obî.noui6°/0idem. 93.40 Impr OoDenheim. 110.—
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 108.— » Stern .... 104 —
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCL
J?e <Jiua d.e 37 B’ebru.arie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6	% Oblig, de Stat Convertite.	.
6 °/0	»	Căilor ferate Romane
8 *'0 Domeniale ................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale . .
7	%	»	» urbane .
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 i j 5 % Renta română . . .	. .
Acţiuni Dacia..............Nuoi
’» Romania..................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . .
Rentă .............
Căilor ferate .	. .
Scrisuri...........
Argint Naţional contra aur .	.	.
Bilete de Banca.................
Rubla hârtie....................
Florini.........................
Loso otomane....................
CURSUL DIN VIENA
10 Martie
Napoleonul . Ducatul . . . Loae Otomane. Rubla hârtie .
Comp. Vend.
C'UESUL DIN BERLIN
10 Martie
Oblig, căile ferate romane Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppeuheim ...	.	.
Ruble hârtie............
Obiig. noi..............
Loae otomane ....
CURSUL DIN PARIS
10 Martie
Renta Română Lose otomane
„Presa" dă un consiliti corpurilor legiuitoare; să amăne pentru sesiunea
*
* *
SCHIMBUL
27 Februarie
Paris (3 luni) . .
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Viena la vedere .
91 ’/„
93 ' 104 202 101 V, 95 »/4 101 i/s 28 81 380 90 565
>/i
7.
j%
V.
Vs
1 ri
1	7.
2	15 45
100
G7
HO 212 7 93 40
82 49 X
99 15 100 15
25 35 95 12’, P 2 rf
1 7215 >/4
j*
92 J/a 94
>04 */a 205 102 96 102 28 7„ 82 450 92 i/, 570 arg. aur.
1 %
2 16 50
928 >/8 5 52 22 20 121 ■/«
100 40 65
110 20
80 93 40
0212
82
49 «/4
215 «/< •
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBEUâ
îd.ag’asinul de JBi&nâi ii sub Urma:
L A URSUL A LB
■sr S’a. 2xd:TTTA.T ram
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment eu tot felnl de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, etc. etc
Precum şi tot felul de piei nelucrate, cu preţurile f6rte moderate
BRTTDER SPITZER.
C, j
erate. I
PRIMUL BIUROU DE INFORMATIUNE
IN ROMANIA
10AN I. CREţESCTJ & Comp.
I Subsemnaţii aven» onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că am deschis un biurou de informaţiunî situat in
|0Qt'- STRADA RIUREANU No. 1 "S&fl
alături cu fostul Restaurant Hristodor,
şi ne insărcinăm a procura Onor. Public, profesori, profesoare, guvernante Şi bone de felurite limbi, menajere, casieri, casieriţe, intendenţi de moşii, comptabill morari, maşinişiî şi grădinari, precum şi alte ser-viciurî de diferite specii.	_
Sperăm că Onor. Public ne va onora cn presenţa Domniilor-sale, şi noi tot-de-odată ne vom da silinţa a satisface pe Onor. Public recoman-dăndu-Je persoane onorabile.	Ou stimă
loa/a I. Creţescu & Comp.
’ La acest Binrou se caută a lua in arendă o moşie. Domnii cari voesc \ o da, sunt rugaţi a se adresa la acest biurou cel mult de azi in 6 zile.
te
NE ÎNTREGIT PANA ACUM
(Medalie de Merit)
G. MAAGER
C. R. esflnsiv privilegiat
. 5», - '■'■■••‘«yi.Tţrrn
Ini de licat de Morun purificai

(Huile de foie du morue purifuee) a lui
GUILLAUME MAAGER, in Viena
Esaminat de la primele autorităţi medicale şi din causa uşoarei Im digestibititătl mai ales ordonat pentru copii ca cel mai bun*) natural şi recunoscut ca cel mai folositor remedii! contra maladielor de pept şi a plămânilor, contra scrofulelor, pecingenilor, ulcerelor, maladielor glandulare şi slâbiciuneî. — In România la pharmaciştî şi drogueri.
*1 Mai multe firme de curând nmple o calitate inferioară de unt de ficat de morun in flacoane triangulare şi incearcă a’l debita drept untulu de ficat de morun al lui G. Maager.
Pentru a evita o asemenea lesiune, se roagă a considera numai acele flacoane umplute cu adevăratul nnt de ficat de morun purificat, pe aî căror pereţi eticheta şi receta de întrebuinţare se găseşte imprimat numele o Maager».
Agenţii generali şi clepositarî pentru Romănia, dd. Appel & Comp.
mim—-—1	mi n aHţmmmmmaaaama^mjami^m
HOGG, Pharmacian, strada, Castiglione, 2, la Paris singur Proprietar.	8'

OLIU DE FICAT DE MORUN NATURAL
De uă ef6cacitate sigură, constatată prmtr’uă experienţa a» mai bine de 25 annii, contra : Maladielor de pept, Phthlaln Bronchite, Guturale, Tusse tenace, Affectiuni Scrobi I6se, Tumori glandulare, Maladii de pele, Dartre, p/V
_ 11. c- i	„tn ci npntn, a in**....
pentru fe luat.
a întări
copu
albe), Slăbiciunea generală, etc., şi pi slabi şi delicaţi; este dulce şi lesne de
A se feri de Oleiunle commune şi mai ales de acelea a căror» compositiuni, imaginate de speculatiune pentru a înlocui a|m] natural sub pretest de ai da uă efficacitate mai mare şi un re,, mai plăcut; elle nu fac de căt a irrita şi a obosi in zadar sj„ machul ba chiar pot fi şi periculâse cate uă dată.
Pentru a fi sigur de a avea adtveralul oliu d; ficat rfe morun nalurai şi pur, a’ şi procura OLIUL LUI HOGG care nu se decât in flacfine triangulare (model depus).
A. exige numele lui Hogg precum şi attesţatiunea D — lui Lesueur
jeful lucrărilor chimice al Facullaţei de medicina am Paris, care se găsesce pe etiquetta fie-cărui flacon triangular.
Deposite in principalele Orogueril şi Pharmacii.
iii||jiiii||PHilliiiiililiiinpHlllii'ilJ|inr~'
TOT FELUL DE HÂRTIE
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
I)E SCRIS:
No. 0 şi 1 in toate cualităţile, nesatinată, satinată şi vărgată; No. 5 4 şi 6 pentru condice
Hârtie velină No. 6. ji Hârtie ministerială HÂRTIE DE AFIŞE No. 12
Hârtie Albastra
DE FERESTRE.
MUCAVA
DE PAE.
©C'CU TREŢURI FOARTE AVANTAGIOASE-^J®
Se află de v&ujare la Noul magasin de hărtih, strada Smărdan (ger. inanăi banul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide mal mari şi Comisioane in tot felul de hărtie de' Austria şi Francia, plicuri etc- a se adresa la comptoirul sub-semnatu-lui. strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de liărtîe ori cm emî va cere franco.
EL WARTHA.
* b'tWiaririnviCTiaicqKaPM
BUST
Maşina vorbitoare sai Phonograph
‘UN CAP
ce atârnă iii aer şi care vorbesce, căută, rtde, bate toba, trâmbiţă, etc.
SXT2 COLIBRI-TfcK
toate foarte’interesante şi petrecătdre ne mal 'văzute până acum, se poate vedea zilnic, de la 10 ore diuiiueaţa până la 9 ore seara, in strada Plevnel vis-a-vis de Hotel de France, pentru caro m<5 rog, de o cercetare numerdsă. Creţul intrărel 50 banî.
I. SEDELMEYER.
DE ÎNCHIRIAT
In Strada Clopotarii No. 11, Col. galben 3 Apartamente, case zidite din noii, fie-care apartament conţinând 7 camere, 4 in etagiul de jos 3 sus, c&te două antreuri fle-care şi eurte deosebită.
2. Idem strada Lipscani No. 81 un salon, in colţ şi 2 camere spaţioase, cu antreu in stradă mobilate saO nemobilate pentru un cantor saii birou.
3 Idem strada Lipscani No. 81. O pivniţă lumiminoasă cu antreu in stra-cjă. pentru mărfuri.
4. Idem 2 prăvălii pentru industriaşi in pasagiul de fraţi, calea Şer-ban-Vodă No. 18 şi 50 oca scamă de I*a calitate. ‘ — Doritorii, cari voesc a lua eu chirie, sunt rugaţi a se adresa Calea MoşilopNo. 138, in toate zilele de la 7—1*0 dimineaţa.
mmesM
if^Prea Importau
Aducem la cunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală si Provincie, că la principalul nostru Depot! de haine bărbătesc! titulat : ■
„GRAND BAZAR DE ROUMANIE“
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
Ati roşit din propria noastră f bric; ■ ţiuite din Europa enorme cuantitâţl de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aidcrdon, Sepskiu, Moniauiac, l’atiu fridat, Elastic etc. etc., pănă la cele mai fine calităţi.
«‘PALTOAÎSTE ZMZOZDZEZROSriH]-'*!
cu gulere de Sconc, l iber, si A stragan fin persian, gulere portative de diferite blănî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualitâţi superioare.
Costume fantasie de Caingarn, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiune de pantaloni,
„nuvote“ desemn uri foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croeliî, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune "a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. 7\ SUB HOTEL FIESCIII.
NB. — Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziunî regretabile.
A V IS
Pentru persoanele cari voesc aş procura obiecte de artă, nu au dec;ii să visiteze magasinul din calea Victoriei No. 92 lăngă biserica Albi, care se desface definitiv.
Acolo vor găsi obiecte frumoase si elegante, sculptate in marmură din cea mal distinsă piatră de Italia, p# tru cadouri şi ornamentarea saloanelor, cu un preţ mal mult de căt redus.
mWTRA Guturaiului, Gri-LUIl I lin pu, Llronchit Sirop şi Patn pectoral din CAFAUA lui Delangrenier din Paris, cari posed o valoare eficacie şicuri şi care este constatată de membrii Academiei de medicină din Paris; aceste medicamente nu conţin niciopium, nici Morfine, nici Go-deina, pot fi administrate copiilor fără nici o temere cănd sunt a-tinşî de tuse măgărescă.
Depou la toate farm&oiele din Rusia
DE ÎNCHIRIAT
ODĂI MOBILATE
29, Strada Smărdan (Germană) 29
MT JEANNE1
Oţetaru, Strada Teilor, 28 Croesce şi inseilează rochielej costume, pentru dame şi copii ţ preţul de 4 franci.
Diploma de Onoare
F. WERTHEIM & C° Viena.
Recomandă Onor. Public casele lor pentru păstrare de banî şi documente construite de materialul cel mal solid şi asicu-rate in contra celor mal rafinate incercărî de spargeri prin modificări practice in construcţiunea lor.
Pentru a dovedi in public siguranţa ce oferă produsele noastre şi in urma invitării ce ne-afl făcut Jury a Exposiţiunil indnstriale din Viena, am supus uua din casele noastre in ziua de 24 Auguct 4880 unei incercărî publiee de spargere forţată ceea ce pănă a cum nu s’a făcut de nici o fabrică de case din lume.
Resultatul acestei incercărî a dat deplină satisfacţiune Jurey care ne-a conferit cea mal mare distincţiune
„DIPLOMA DE ONQARE“
Asemmea ni s’a acordat ănteiul premiu intre mai mulţi concurenţi Englezi şi Americani, la cea din urmă Esposiţiune de la „Sydney".
Invităm Onor. Public de a visita Depositul nostru general pentru Romănia la d-nil
itappel &
Str. Covaci, No. 1 in Bucurescî.
In provincie se află deposite la D-nil Wilhelm Scheyer in Focşani ; Hagi Jecu & Boiciu in Ploescî; P. Andreescu et Frate in Craiova; M. Zacharoff in Giurgiu ; Aug, Heberling in T-Măgurele; Paul Blticber in Pitesc!; D. Hauser in Buăila şi Galaţi; Moritz Gelber in Iassy.
Pentru a evita neajunsuri facem rugare d'a se adresa pentru orl-ce informaţiunl la sub-semnaţii represeutanţl
F. WERTHEIM & Co.
Diploma de Onoare
4
18E
DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al institutului Franciei.
Numerdsel* studii făcute de învăţaţii cei mai disting? a epocei ndstre, au demonstrat că preparaţiunils de fer a Dr. Rabuteau sunt superiSre ta tu lor celor-alte feruginâse pentru tratamentul bolelor următdre: ChiorosS, Anemie, Pal ore* feţei, Perderl Slăbiciune* Copiilor şitdle bdlele eausate prin sărăcia sângelui.
DRAGEELE D-rului RABUTEAU: Nu înegresc dinţii şi sunt mistuite de stomachurile cele mai slabe fără a produce constipaţiuni : A se lua 2 dragele, una diminăta şi alta sera în timpul mâncărei...
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU : Recomandat jpersdnelor a căror funcţiuni digestive au trebuinţă de a fi restabilită sau stimulate, A se lua câte un păhăruţ de rachiu diminâţa şi săra înaintea mâncărei....
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special copiilor...
Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este forte economic, ele nu d*u loc de cit 1* ui cheltuială neînsemnată pe Secare ţjl.
A se feri de eontra-faceri şi pe flaodnele de fer a D-ruluî Rabuteau, a fabriceî (depusă) purtând semnătura lui CLIN SMIULUI MONTYON.

se cere ca garanţie, marca şi C-nia şi MEDALIA PREMIULU PARIS. CLIN şi C-nia,
14. STRADA RACINK.
De închiriat
Deposit in Bucurescî la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguiştî şi la D-nu Risdorfer, farmacist.
HH

CU MALAGA
de SRIMAULT & C", Pbarmaolşti la Paris
Accstu vinu conţine Quinqulnn care est« toniculu
celu mai puternică alu materiei medicale, fi phos-phatulu de feri, regeneratorulu forţeloru sfârşite a-le sângelui insărăcitu. Elu este Întrebuinţată cu succesă contra Coloriloru palide, irregularităfel men-struafiunei, lipsei poftei de mâncare şi a dureriloru de stomachu la cari damele nuntă adessea supuse. Depositu in principalele pharmacii
Hotelul Nemţoaica din colţu stradelor Bibescu-Vodă şi Poetului sub Mitropolie, cârciuma de !a Sf. Georgel881 sau de acum cu a-vantagiî mari pertru chiriaş.
Amatorii se vor adresa la supt-semnatul proprietar in Ploescî str, Campini, No. 444.	Gr. Caracaş.
PILULES DIGESTIWES DE PANCREATINE
de DEFRESNE
PHARMACIAN DB CLASSA 4>a EX-INTKRN AL SPITALELOR DIN PARIS
Pancreatina, admisa in spitalele din Paris, este cel mai puternic digestii cuno • cut. Ea posseda proprietatea de i digera si a face assimilabile nu numai c*rD!' dara icca corpurile grasse panea amidonul si leculeb. Se poate dara 5‘M alimentele, ori cari ar fi, pot fi digerate de pancreatin? rara agiutorul stomac"Fnv Vie intolerencia alimentelor din alteraliunea seu li^sa de suc gastric, dm matiunea seu ulceratiunea stomachului seu a intestinelor, Pilulele de Pancreatlji aie lui Defresne vordamtoi d auna ' esuitatels cele mai fericite; elle sunt prescr le medici in contra urmetoarelcr affectiuni îiasgust de aliment»	Anemia
fiole uigesuuni,	Diarrhea,	Clceratiuni
Verseturi,	Dvsenteri»,	Bole de	ficat,
Umflătură stomachului.	Gastrite.	Slăbire
Somnolencla dupe oiancare al verseturile cari »nsociesc insarclni
Bastralgii, Clceratiuni cancer»
paris Cassa GRIMault si c e strada Vivienne. si in prtncioale PtiarmaCil
I
De venzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlesxtu, strada Covaci N (Casa Pencovicî)
Tipografia Ştefan Mihâelscu strada Coxaci, No. 14.
ANUL V. No. 1122
io BANI EXEMPLARII;
VINERI 6 MARTE 1*81
APARE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: l au 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinâtate: 1 aa 48 leî, 6 luuî 24 leî, 3 luni 121cî.
- Director: D. AUG. LAURI AN.
®BSK-'TiSM3m'	rtxs•.«xsw •:aMWMMMWfy
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se Adresa :
In Romania: La administrai tune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la cOrrespoadenţil Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Societi Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt. Zimch, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.

ANUNCIURiLE:	•
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a..........i Led.
»	»	» Il-a...............2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţî nu se inapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodactiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlCHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersburg 14 Marte.
„Herold" publică următoarea relaţiune a u-nuî martor din suită:
„împăratul plecă de la manej la marea ducesa Ecaterina Mihailowna, unde luă dejunul. De şi primise, după cum se afirmă, chiar din Geneva o admoniţiune să nu apuce de la manej prin strada Ecaterinei, Ţarul nu ascultă, ci pe la 1J/2 ore se reîntoarse dealungul canalului. După o scurtă cursă se auzi o teribilă de-tonaţiune, in urma căreia careta inperialâ se rupse la partea din dârăt. Inpăratul sări afară, fiind incă intreg la fire ; in aceiaşi moment a-lergâ la el un oficiăr de gardă* şi de grijea cea mare ca să nu se fi întâmplat ceva uită să dea respectul cuvenit Ţarului, şi’l întrebă simplu, punând mâna pe umerii lui : „Stăpâne (gosudar), eşti rănit ?“- „Mulţumită Domnului, nu, sunt neatins, linişteşte-te", respunse Împăratul, „dar să vedem pe cel răniţi.“ Pe pâ-mănt zăceau mai mulţi răniţi, atăt cazaci din suită, cât şi trecători civili. împăratul se apropia de un cazac greii rănit şi ordona transportarea lui. Aproape de acest mic grup un soldat din garda imperială ţinea prins pe atentator, care avea intr’e mână un revolver şi in alta un pumnal. Era un individ tănăr, palid şi blond, mustăţile abia începură a-1 miji. împăratul ’l privi puţin, şi după ce dete ordin să’l inohidă, voi să se reîntoarcă pe jos, de şi vizitiu! îndemna să intre in caretă, Intr’aceea lumea se strîngea. Abia făcu in pârâtul căţî-va paşi şi iacă că din public se apropie un tânăr individ pănă lăngă Ţar, ridică un obiect pe care ’l trânti de pământ cu toată forţa ce o avea, drept Dinaintea picioarelor Ţarului, care ’şi făcu cruce şi cei de prin jur asemenea. La moment urmă o detonaţiune atît de grozavă in cât toii cei de. fată căzură la pămSnt. Trecură două sad trei minute intre intâiul şi al doilea atentat. După ce norii de fumaria se risipiră impăratul era făcut grămadă intr’un iac de sânge. Atentatorul se numeşte Rusnakoff şi e elev al academiei montanistice, unde studia pe cheltuiala statului. Scopul atentatului nu l’a mărturisit, zicând că nu ’l cunoaşte. Mutilările ce le a suferit Ţarul sunt îngrozitoare. Piciorul drept e rupt de îa degete pănă sus.
Azi dimineaţă princesa Iorjewska (Dolgoruki-Măna-lungă), soţia lui Alexandru II a plecat cu toată familialia la Italia. Pentru princesa şi copil eî sunt disposiţiuni testamentare.
Petersburg, 14 Marte.
^ In clubul din Opuchow, o mahala a capitalei, s’a decis atentatul. Stradele prin care trecu Ţarul erau aşa de ocupate de atentatori, in căt nici o scăpare nu mai era posibilă. Azi dimineaţă se află pe strade afişe cifrate de sigur cu parole nihiliste.
Petersburg, 14 Marte.
Instrucţiunile începute in academia monta-nistică au dovedit, că bombele s’au pregătit in laborator. Foi volante nihiliste, prinse de po-Dţiă, publică un raport foarte cinic asupra o-moruluî, care se incepe cu cuvintele: Dielo a Koutschmo (Opera s’a terminat).
_	Berlin, 14 Marte.
împăratul Wilhelm a aflat abia seara despre moartea Ţaiulul, prin contele Limburg. La in-ceput i se opri graiul. După eăte-va minute zise contelui cu multă amâriciune: „Aşa dar nici escorta nu i-a ajutat!" Se retrase apoi in cabinetul său şi plânse amar.
Iu deposiţiunea ce li s’a luat nihiliştilor, aceştia ah declarat că nu se vor odichni pănă nu vor omori pe toţi suveranii.
Manifestul Ţarului Alessandiu III a produs bună impresiune in cercurile de aici, pentru că 'tu ^vorbeşte nimic despre resbunare.
Bomba esplosivă era făcută din sticlă groasă ?' umplută cu nitro-glicerină,
Petersburg, 14 Marte.
■*-n uoaptea trecută s’a inbalsâmat cadavrul ţmpăratuluî de către anatomistul Gruber. Operaţiunea a durat 12 ore.
Petersburg, 14 Marte, 7 ore 50 minute. Lunia trecută se adresase Ţarului o cutioară cu pilule din Paris cu recomandaţiunea că sunt °arte ^ bune contra reumatismului şi astmel. împăratul predete pachetul lui Botkin, care sschi(Jăndu-l observa că are la ambele capete ouă fire, de care trăgând auzi o slabă pocnitură; u toate acestea Botkin nu presupuse nimic râd.
,este căte-va zile intrebăndu-I ţarul asupra car ţii,pilulelor, doctorul i comunică observarea sa. upă aceasta primi ordin Loris-Melicoff să se stu-leze cuprinsul cutiei; resultatul a fost că pilu-
lele cuprindiah dinămită suficientă pentru a omorî mai multe persoane; probabil că umezeala va fi paralisat efectul lor.
Serviciul telegrafic ai „României Libere"
16 Marte — 4 ore seara.
Constantinopol, 16 Marte.
Contele Hatzfeld a adresat lui Assym-paşa o scrisoare prin care ’I cere ca Poarta se comunice ambasadorilor propunerile sale mal na-inte de 17 Marte; Poarta a imânat erî repre-sintanţilor puterilor o propunere, care, cum se zice, nu i-a satisfăcut.
Astăzi s’a tinut a cincea şedinţă; nu se scie nici un amănunt asupra discusiuniî.
Riza-paşa, fiul lui Beuf-paşa, este numit ministru otoman la Cettigne. “
r _	Viena, 16 Marte.
Ziarul Neue Freie Presse primeşte de la Cons-tantinopeie scirea că a-laltă-ierî şi ieri ah avut loc două şedinţe la contele Hatzfeld pentru negoţierele Turco-Greceşcî. Delegaţii Turciei au depus o chartă care indică macsimul concesiunilor, ce Turcia poate face Greciei. Această liniă dovedeşce că Poarta este însufleţită d’un spirit foarte împăciuitor şi prin urmare resultatul satisfăcător al negoţierilor depinde acum de mo-deraţiunea şi concordia puterilor.
......	Petersburg, 16 Marte.
S’ah făcut numeroase arestări ; 18 nihiliştl au. fostu arestaţi in mahalaua Peski; se asicură că eî aveau o fabrică de bombe espiosibile. Un individ arestat la 11 Marte, cu o zi înainte de ajunul atentatului, a mărturisit că a contribuit la pregătirea lui.
Acest individ şi Busakoff ah recunoscut ca cel ce a aruncat a doa bombă p’un alt individ mort din causa ranelor, fără să fi voit a-î spune nici numele, nici adresa.
Poliţia a descoperit locuinţa ce ocupa Rusa-koff; proprietarul casei văzând pe agenţi intrând in casa sa, s’a sinucis. Poliţia a găsit la Busakoff instrumente metalice ş’o proclamaţiune revoluţionară, care arăta că “complotul a‘fost esecutat de doă persoane.
Ieri dimineaţă, un tănăr a fost arestat de poliţiâ in momentul cănd intra acasă; înainte d’a pune măna pe dânsul, el trase şase lovituri de revolver asupra agenţilor dintre cari trei fură răniţi.
Roma, 16 Marte.
Curtea a luat doliu pentru doă-zeci de zile. Cavalerul Nigra va asista la înmormântarea Ţârului, in calitate de trâmis extra-ordinar al Italiei. O misiune specială pleacă astăzi la Petersburg. Ducele d’Aosta se va duce mai târziu pentiu a asista ia ceremonia încoronării.
Berlin, 16 Marte.
S asigură că principele imperial pleacă astă-zi la Petersburg c’o deputaţiune a regimentelor al căror şef era împăratul Alecsandru II.
(Havas).
A se vedea ultime scirî pe pagina III.
Bucureşti, 5 Martie
Organul oficios al guvernului a Început publicarea sentinţei tribunalului comercial suprem din Lipsea, in procesul intentat in contra societăţii căilor ferate romăne. Aceasta sentinţă este foarte lungă prin considerantele in şi rate intr’însa, dar dispositivul s6h este cuprins in următoarele rânduri:
Otărîrile luate de S Marte 1880 dn către a. dunarea generală estraordinară a societăţii acţionarilor, care a fost chiămată in judecată, se declară de nule şi de nul efect; defendoarea este condemnatâ să se abţină de ia executarea lor, iar cele executate să le repună in starea de mai nainte, mai cu seamă să se şteargă Înregistrările făcute in registrul de comerciu pe baza acelor hotărîri. Cheltuiele procesului, pe cât ele n’au fost impuse intervenienţilor secundari la intăia instanţă, cad in sarcina defendoareî.
In faţa acestei sentenţe „Românul" nu se emoţionează, din contră privesce lucrul cu un optimism rece şi afirmă, că mult bine va resulta pentru ţară, căci densa va grăbi lichidarea şi disolvarea societăţii.
Am dori din adâncul inimei, ca spu-
sele „Românului" să se realiseze, fără ca ţara să sufere lovituri in finanţele şi in demnitatea sa. N’e frică insă, că această sentenţă va fi preludiul unor incurcătui i, ce ai), in cazul cel mai favorabil, să ne mai stoarcă câţî-va bani.
Cănd streinii puternici vreai! să’ţi facă neajunsuri, cu greii o scoţi la cale cu dânşii. .
Cu frica’n săn aşteptăm publicarea Întregului text al sentinţii, pentru ca să putem citi lămurit in situaţiune.
Cititorii noştri! se vor fi convins despre reaua intogmire a administraţiuniî generale a şcoalelor, dup6 proectul d-lui Conta.
Singura autoritate, autoritate despotică, căci exerciţiul el nu e grăniţuit tare de lege şi in contra hotărârilor ei nedrepte n’aî unde apela, este ministrul şi cei trei agenţi ai săi, numiţi inspectori generali, un fel de paşale, cari, in primii cinci ani, pot fi luaţi chiar dintre oameni fără nici o cunoştinţă de şcoală (art. 3, al. 2). Căt despre consiliul superior electiv, cu toate atribuţiunile însemnate ce pare ai le da legea, el este ca şi cănd n’ar fi, prin prerogativele ce şi le păstrează ministrul.
Acesta este tot miezul capitolului I, din legea d-lui Conta.
Ideea de a pune inv6ţăm6ntul la adăpost de fluetuaţiunile politice, nu se vede nica-irî. Nici chiar acele eforate regionale, cerute in atâtea rânduri de consiliul general al instrucţiunii, proectate de ministru] Maiorescu, susţinute de ministrul Chiţu, cu scop de a da şcoalelor o viaţă mai autonomă şi de a pregăti emanciparea invbţămentului de pasiunile luptelor politice, nu se ivesc in reforma liberală a d-lui Conta. Din contră, centralisarea e mai înnodată de schimbările politice şi autoritatea supremă incredinţată aproape absolut in măna unor oameni, cari pot fi cu totul străini de şcoală.
Această stare de lucruri n’o dorim pentru şcoala românească. Şi n’o dorim, nu de teama d-lui Conta. D-nia-sa poate nu este capabil să comită toate relele, ce se pot comite cu legea sa in mănă. Dar pot veni alţi miniştri, in cari patimile politice, veninul resbunărilor, întunecimea cugetării, să colcăie cu turbare. Vai de şcoală, cănd am da măna in unor asemenea miniştri legea d-lui Conta. Cea d’ăntăi victimă ar putea să fie chiar autorul ei.
Şi să nu ni se zică, că suntem pesimişti.
De căte-ori n’am văzut in ţara noastră civili ia oştire, avocaţi ia lucrările publice şi la finanţe, oameni fără studii liceale la instrucţiune, diplomaţi ce nu şciau încotro e Englitera la externe. Asemeni împrejurări des se ivesc la noi. De aceea vrem ca şcoala să fie chezăşuită in potriva vitregimei vremurilor.
*
#• *
Cea ce ne face mult să ne mirăm este, că pe cănd legea d-lui Conta lasă in bunul plac al inspectorilor şi al ministrului soarta profesorilor, statornicind un control fără garanţii de pricepere şi de dreptate, şi reduce aproape la nimic funcţionarea consiliului superior, — autorul acestei legi spune parlamentului că:
In privinţa administraţiuniî instrucţiunii, noul proiect, după ce garantează in modul cel mai eficace soarta şcoalelor şi posiţiunea învăţătorilor, asigureazâ asupra acestora controlul cel mal vigilent şi stimularea cea mai .energică, pe care
poate s’o procure un mecanism administrativ, in care nici o forţă nu se pierde in zadar.
Fi-va necunoşcinţă de inţelesul cuvintelor ori hotărîre de amăgi parlamentul, nu şcim. Cea ce şoim este, că o nepotrivire mare există intre cea ce afirmă d. Conta in „Espunerea de motive" şi cea ce citim in paragrafele legii sale.
Nici soarta şcoalelor nici posiţiunea in-vătâtorilor, nu este garantată in modificare. Din potrivă, prin dreptul nelimitat de advertismente şi de censură al inspectorilor asupra tutulor profesorilor, prin dreptul autorităţii de a permuta institutorii, şi mai ales prin prerogativa ce’şi păstrează ministrul, nu numai de a de-saproba in parte sau total lucrările consiliului superior, dar chiar de a decide, fără consilii!, in caz de intărziare, atăt soarta şcoalei, căt şi posiţiunea învăţătorilor este lăsată in bunul plac al ministrului şi agenţilor săi.
Dacă prin „garanţia cea mai eficace", inţelegeţî bunul plac al unui ministru agramat ori pasionat, atunci scopul este ajuns. Şcoala şi dăscălii vor avea o soartă mai mizeră de cât pe timpul lui Bud-berg. Atunci tot mai era eforia care să le apere.
Cât despre „controlul cel mai vigilent şi stimularea cea energică, pe care poate s’o procure un mecanism admininistra-tiv, in care nici o forţă nu ■se pierde in zadar" pe care ni’l dromite proiectul-Conta, indrăsnim a zice că e o făgăduială deşartă.
Mecanismul administrativ al d-lui Conta e şubred, cănd forţele consiliului superior se pot pierde in zadar, prin prerogativele ministrului, iar controlul inspectorilor, mai ales in primii cinci ani, cănd poate fi numit inspector ori-cine, poate fi vigi-lant din punctul de vedere al pasiunilor politice ori personale, din punctul de vedere destruetiv, dar aşa precum 61 visăm noi, intăritor pentru şcoala românească şi impingetor spre cuceririle pedagogiei, cu un cuv6nt progresiv in bine, să ne fie permis a nu-1 aştepta de la organiserea d-luî Conta. Controlul noului proiect este despotic, şi nu ne lasă cel puţin mângâierea de a vedea chiar despotismul, exer-cităndu-se de bărbaţi destoinici in a inspecta mersul intreg al şcoalelor.
Şi pentru ca să se vadă şi mai bine absurditatea proiectului in privinţa inspectoratelor, şi uşurinţa făgăduelii din „Expunerea de motive" cu „controlul cel mai vigilent şi stimularea cea mai energică", vom cita un caz.
Art. 7 ne spune, că unul din inspectori „supraveghează mersul şcoalelor normale, al seminarielor, ai gimnazielor, al liceelor şi al universităţilor."
E lesne de a inşira vorbe pe hârtie, dar intrebatu-s’a d. Conta : Unde este acea capacitate universală, care să supravegheze intr’un mod conştient mersul atâtor şcoli, ba incă şi al universităţilor, care să controleze proponimentele profesorilor de jurisprudenţă inaltă, de matematice superioare, de filologie comparată, de medicină şi chirurgie, de interpretarea textelor sacre de pe ebraică, etc. etc?
Daca nu s’a întrebat, cugete cel puţin ‘acum la deşteptările ce i le aducem noi, şi de are dorul să facă ceva bun pentru şcoală, retragă’şi proiectul şi pun6-se din nou la lucru, spre a schimba tot ce e r6u, in pripita sa lucrare.
*
* *
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
— De ce nu-1 amendaţi dv. proiectul d-lul Conta ? de ce nu propuneţi o altă organizare administrativă? ne-au zis unii din prietinii ministrului.
La aceste întrebări respundem:
Nu presa, mal puţin incâ organele opo-siţiuniî, au calitatea de a propune amendamente ori proiecte de legi parlamentului. Tot ce putem tace noi, in situa-ţiunea unde ne găsim, este să discutăm proiectele guvernului şi să luminăm opi-niunea publică asupra lor. Această datoriă ne-o îndeplinim acum, şi guvernul trebue să ne fie mulţumitor, că-1 deşteptăm asupra urmărilor unul proiect al săli precipitat.
Cănd am avea calitatea de-a discuta cu parlamentul şi putinţa de a ajunge la o soluţiune, am propune planul nostru de organisare.
Acum insă orî-ce amendare, orî-ce propunere codificată, este aproape zadarnică. Numai critica ni este posibilă. De densa ne slujim; despicând, arătând părţile putrede şi cerând îndreptare de la cel cari se cred vrednici de a conduce statul.
Până acum, am analisat „Expunerea de motive" a ministrului, şi capitolul cu „administraţiunea centrală". In nu inerţie viitoare, vom merge inainte cu cercetarea.
CRONICA ZILEI
Din eausa grămădim de materie n'am putut pune sub ochii cititorilor noştri, nici ieri nici azi, actul de punere sub acuzare a atentatorilor la viaţa primului-ministru.
Măine insă vom incepe publicarea lui.
Senatul a lucrat ieri in secţiuni.
*
In Cameră, d. Cernăteseu anunţă o interpelare asupra înşelăciunilor de cari ar fi capabili unii arendaşi şi chiar proprietari cu ocasia aplicării invoelilor agricole ; apoi reîncepe discuţia proectulul de lege pentru vânzarea unor domenii ale statului. Se adoptă pană la art 14. S’afi propus o sumă de amendamente pe la diferitele articule ; parte din ele s’afi admis.
Toate instituţiunile noastre aii primit mai multe safi mai puţine ameliorări pentru a putea ridica nivelul moral şi intelectual al naţiunii române ; soarta materială a preoţilor insă, a rămas inapoi de aceste ameliorări, aproape in starea primitivă, cu toate progresele ce a făcut treptat civiiisaţiunea la noi.
Posiţiunea de astă-zl a preoţilor nu se mai poate tolera, şi serviciile ce sunt chemaţi a aduce societăţii noastre nu mai pot fi lăsate la voia intămplâril; soarta lor materială trebueşte dar definitiv fixată.— De aceea, in interesul de a li se asigura un traiu modest, dar satisfăcător exigenţilor vieţei, d. ministru de interne printr’un ordin circular invită pe dd. prefecţi de judeţe să pună stăruinţă la comitetul permanent ca să prevadă in budgetele comunelor, atăt urbane căt şi rurale, pe anul curent, 1881 -1882, lofile necesarii personalului clerical şi să ingrijască a fi hotărîte intr’un mod potrivit cu posiţiunea preoţilor.
La 19 Marte 1881 se va face tragerea la sorţi a obligaţiunilor de Stat 6%, emise con-
form convenţiei de răscumpărare a căilor ferate române, pentru amortisarea sumei de lei 225,000.
Această operaţie se va face in presenţa consiliului de administraţie al casei de depuneri, la orele 2 d. am., in localul casei de depuneri (sala consiliului).
In luna trecută s’a dat un bal in saloanele primăriei din Calafat, care a produs suma de 1,158 lei, exceptându-se cheltuelile. Comitetul de bine-facere a intrebuinţat această sumă ast-fel: Lei 873 pentru inmbunătăţirea*spitalului din Calafat ; Lei 200 pentru cărţi şi alte objecte copiilor săraci si soldaţilor dorobanţi cari merg la şcoală in Calafat; Lei 80 pentru d. M. C. Liculescu, din Calafat, căruia un incendiu 'î a ars doi boi şi doi cai intr’un şopron;
Azi la amiazî, parastas la Mitropolie pentru impăratul Alexadru II.
E E G K E T E
pentru perdere^ lui
AUGUST TREBONIU LAURIAN
Necrologul „Gaz. Transilvaniei1-*
Era aproape să incheiăm acest număr, cănd ne sosi de la Bucureşci de tot dureroasa ştire, că acolo s’a stins o viaţă scumpă pentru toţi Românii, dar mai scumpă incă pentru noi Românii din Transilvania.
Numele incadrat cu negru din fruntea ziarului ne spune tot ; el este cunoscut până şi celui mai fraged copil de român, care a învăţat ceva carte, el este iubit şi stimat la poporul nostru din Ardeal şi Ungaria nu mai puţin ca in ţara vecină. Acel distins şi nobil nume va înfăţişa fie-căruia din cetitorii noştri, in momentul când va arunca privirea s’a asupra acestor coloane, intreaga mărime a perderei ce a suferit naţiunea română in noaptea de ala-l tâerî.iu
Alături cu numele lui Barauţ, Iancu, Papo-Uarianu ş. a. străluceşcc şi numelo lui Treba niu Laurian, cu splendoare neperitoare pe pagina cea mai frumoasă a istoriei transilvane, pagină redesteptărei naţionale a Românilor după secol! de givle suferinţe. Laurian a luat parte insem-nată la mişcarea naţională din 1848, el a fost unul dintre cei mai ageri si curagiosi luptători pentru drepturile, esistenţa şi viaţa naţională a poporului român din aceste ţâri.
„Prin venirea lui Laurian in săptămâna ina-inte de adunarea de la 8/15 Mai, naţionalitatea romănă se intări cu o nouă columnă in contra tempestăţii unguresc!" — zice Papiu Uarian in istoria sa.
Laurian a fost un fiii al Ardealului (născut in comuna Fofeldea, in ţinutul Sibiului); el ăşi iubea ţara sa natală inainte de toate şi de aceea vădănd, in ajunul revoluţiunei, marele pericol ce ameninţa naţionalitatea romănă din Ardeal, el părăsi Bucureştii, unde lucra împreună cu neuitatul Bălcescu şi alţii la desgroparea te-saurului istoriei noastre naţionale, şi alergă in Ardeal spre a conlucra cu fraţii săi la opera re-generărei naţionale.
Toţi aceia, cari aă avut fericirea de a lua parte la marea adunare naţională de la 3 15 Mai 1848, eşi vor aduce aminte cu viuâ recunoştinţă de tribunul Laurian, care prin atitudi-f nea s’a inţeleaptă, prin zelul sâfi nobil şi prin discursurile sale elocente şi pline de iubire către patria şi poporul din care s’a născut, a es-citat entusiasmul tuturor, luminând şi instruind tot o-dată pe popor asupra intereselor naţionalităţii sale şi a dreptului săi! neprescriptibil.
Era la 4/16 Mai 1848,— după ce adunarea na-
ţională proclamase in ziua premergătoare la pro • punerea lui Barnuţ independenţa naţiunel române pe temeiul libertăţii egale şi-o intări prin jurământ,— când se sui pe tribună A. Trebomu Laurian spre a propune şi motiva intr’un discurs memorabil punctele programei, sad, cum se zice pe atunci, ale „petiţîunei" naţionale. „Din cuvintele lui Laurian," scrie Papiu, „adunarea se convinse nu numai despre aceea ce are să facă, ca să reedifice naţionalitatea romănă, ci vâdu tot o-dată si aceea, ce lucru strălucit este, cănd se apără causa dreaptă cu puterea şi autoritatea şciinţei."
Adunarea primi discursul lui Laurian cu a-aplause frenetice, argumentele ce le aduse el spre motivarea punctelor programei naţionale au fost atăt de convingătoare „in cât orî-ce opo-siţiune trebuiea să amuţească". Dm Laurian vorbea românul cu simţ, istoricul şi omul de şci-inţă.
Multe servicii a adus Laurian causeî noastre naţionale şi după revoluţiune, luând parte la deputaţi unile cu fruntaşii ardeleni in favoarea re-eunoaşcerei egalei Îndreptăţiri politiee-naţionale a poporului român.
Tot asa de fructiferă a fost activitatea dece-
.s
datului pe câmpul şciinţei. Cine d’intre Românii inteligenţi nu cunoaşee opul „Tentamen cri-ticum," prin care Laurian a luat in apărare originea latină a iimbei noastre şi pe care l’a publicat la 1840 pe cănd incă studia in Viena ; cine sh cunoaşee publicaţiile şi şcierile sale istorice incepănd de la „Magazinul istoric", la care pe la 1842 - 3 a lucra, împreună cu Nicolae Bălcescu, până la „Istoria Românilor" ş. a., edată in anii trecuţi; cine nu cunoaşee activitatea însemnată şi neobosită şciinţificâ ce a desvol-tat’o ca membru al Academiei române de la înfiinţarea ei?
Laurian şi-a câştigat mari şi neperitoare merite şi pe terenul instrucţiune! publice române. In calitatea s’a de profesor de filosofiâ in Bucureşci, incepănd de la 1842, şi cu deosebire ca inspector peste scoale pe la 1847 in România mică şi pe la 1851 in Moldova, undo a contribuit mult la regularoa instrucţiune! atăt de negligeată, ear mai tărdifi ca decan al facultăţii de litere şi ca efor al şcoaielor in Bucureşci, Laurian a desvoltat o activitate estra-ordinarâ pentru ridicarea învăţământului in România, producând resultate însemnate şi visibile.
Faptele acestui bărbat virtuos şi neobosit in nobila luptă pentru ridicarea spirituală a neamului şefi, a acestui caracter antic, care a re-sistat cu abnegare tuturor tempestăţilor, vor fi in veci lăudate şi onorate de către toţi Românii.
Mai aproape insă este Laurian de inima noastră a Romanilor de dincoace de Carpaţi. Rea-mintindu-ne acele zile măreţe, cănd adoratul decedat a luptat in fruntea poporului ardelean cu cuvântul şi cu peana pentru recăştigarea drepturilor sale străvechi, ne cuprinde o adâncă jale, căci bravul tribun de odinioară a trebuit să părăsească această lume fără de a avea consolarea să vază pe iubiţii sei Transilvăneni intr’o stare politică demnă de omenire, demnă de sacrificiele ce le-a adus acest popor pe altarul naţionalităţii şi a patriei sale.
Mare mâhnire cuprinse pe bătrânul luptător in anii din urmă, vâfjănd trista stare la care fu redus poporul nostru şi mult se ingrijia el de viitorul iui. In asemenea momente grele insă o rază de speranţă şi de credinţă ăi indulcea inima, — el se gândea la junimea romană. Atunci ochii sei luceau mai vifi, căci o voce interioară eî spunea, că luptele generaţi unei viguroase de la 1848 nu att fost zadarnice, că ele vor aduce odată roadele iov bine-cuvăntate.
Nu este cu putinţă, că noua generaţiune să nu se pătrundă de laptele şi viaţa frumoasă a decedatului, care va luci in calea tuturor gene-
Lanna era sigur ca şi mine că urcând această parte a şirului de munţi cineva ar ajunge la rîul Irfak şi că atunci ar fi destul să urmeze numai de a lungul malurilor lui spre a ajunge şi a intra in Uarata. îndată după aceasta ne întoarserăm dară la Cutar, unde sosirea noastră şi mai cu seamă vestea ce aduceam produse “o bucurie generală ?
Noi nu lipsisem de acolo mai mult de cinci-spre-zece zile. Consilierii noo, strânşi in adunare, afi declarat că întreprinderea li* se părea oferind şanse de isbăndă şi că putea fi incer-catâ; sub comanda bătrânului noo se mai puse atunci incâ o armată de două mii oameni. Lan-na şi efi, drept recompensă pentru descoperirea ce am făcut, furăm inălţaţî la rangul de şefi, şi acum luam şi noi parte impreună cu noo la direcţiunea şi la responsabilitatea espe-diţiunii.
Ţinurăm aceeaşi cale ca şi acum trei septă-măni, şi de astă dată avui mai multă ocasie de a examina târîmul. Prin păduri se găsiafi fructe escelente, şi vânatul furnica, ceea ce era o fericire, căci fiind că Orangunoşiî nu făcuseră nici odată o espediţiune aşa depărtată, şi ignorai! cu desăvârşire arta de a aprovisiona ”o armată, eram espuşi la marele pericol de a peri de foame, dacă natura n’ar fi îngrijit de nevoile noastre. Animalele cele mai comune e-rafi antilopele, bivolii, boii cu cocoaşe, tigrii şi Kanguriî, pe cari indigenii ’i numeai! dop-dops. Lanna ămi arătă unul intrebăndu-mă dacă mai vedusem altă dată; respundendu-I că am vădut, me-a condus la rădăcina unui arbore, şi ămi arătă un animal intocmaî ca Kanguruî, dar ceva mai mic, care sărea din cracă in cracă,
raţiunilor viitoare ca esemplu de imitat, nu ea* va continua opera incepută a regenerări naţionale.
Aceasta, neuitate Lauriane, va fi singura r cunoştinţă ce-o putem aduce creaţiunilor gpJ tulul* tei! neadormit, pe lângă lacrimele flerbintr ce le depunem pe mormântul, care cuprind recele tefi corp !
ROMANII Şl UNGURII
Literatul ungur Ludovic Rethi vorbind tr’un articol publicat in jurnalul „Magyar p0j gar", asupra cercetărilor istorice ale d-lul ATic Densuşanu, face următorul apel către C7ngur/. '
„Am comunicat aici un estras din rapojy d-lui Densuşanu, ca să atrag atenţiunea •istoriei lor noştri! unguri asupra documentelor in limba romănă ce se află in ţara noastră şi pănă as tă-zi nu am avut destulă atenţiune faţă de ele De multe ori s’a făcut menţiune ce factor iu portant este romănimea faţă de naţiunile paft. | ei noastre. Dar mai important este din punctul de vedere al situaţiunei europ» ne. Trecutul nostru este plin de contacte reciproce, plin de I relaţiuni istorice, in căt pe viitor suntem avi-saţ! unii la alţii. Cele din urmă două-trel decenii au fost de ajuns ca Europa întreagă să recunoască puterea de viaţă şi capabilitatea de desveltare a rasei române.
„Să avem dară mai multă atenţiune fată de mişcarea intelectuală a Romanilor, pentru ca se plătesce chiar şi numai din punctul de vedere curat practic".
„Suntem avisaţi unii la alţii"-zice literatul ' maghiar. Se poate ; nu insă in condiţiile in cari ne găsim astă-zi. De alt-fel studieze-ne numai bine Ungurii. Folosul „practic" ce’l vor dobândi in acest chip, va fi, dacă nu altul, încredinţarea, că nu putem fi jicniţi pentru multă vreme in drepturile noastre, de căt cu preţul unei catastrofe, care va cădea mai curând safi mai târzii asupra capului naţiune! ungureşti.
In puterea Ungurilor stă să fim „avisaţi unii la alţii" ; in puterea lor stă să fim şi duşmani. Aşa cum stau astă-zî lucrurile şi cum pare, ca nu se pot schimba de cât printr’o catastrofâpo-liticâ, — ei sunt vrăjmaşii noştri şi noi suntem vrăjmaşii lor.
JDI3NT AFARA
Negocierile (le la Constautinopol.
In privirea negocierilor ce se urmează la I Constantinopol in cestiunea turco-greacă, veştile ce ne sosesc sunt foarte nefavorabile Grecilor. Resultatul desbaterilor de până acum ar fi aproape nule In prima şedinţă, din cele doul căte s’afi ţinut, delegaţii Porţei fiind întrebaţi de cei europeni care este maximul concesiunilor ce poate face Turcia,—ei afi răspuns, oare cuin in bătaie de joc, cu o altă intrebare şi anume: care este minimul concesiunilor cu cari se poate mulţumi Eoropa; in cea de a doua, delegaţii turci afi presintat intr adevăr propuneri mai positive dar şi acestea poartă intr’un chip foarte pronunţat caracterul bâtăiei de joc (faţă de Greci): ei au promis anume Greciei Tessalia şi transformarea Prevesti in port liber ; mal mult | insă nici o iotă.
Mare ar fi mâhnirea cabinetului atenian şi [ mare întristarea naţiunei greceşti. Mare, pentru trei motive: ăntăifi pentru puţina consideraţie^ arată Poarta cererilor şi mai puţina consideraţie ce arată sforţărilor resboinice ale Greciei; a doua pentru escluderea participărei cabinetului grec, prin vre-un delegat, la negocieri; şi a treia pentru ţinerea acestora sub o desăvârşită taină.
cu uşurinţa unei momiţe, spre a culege frunzele cu cari se nutria. Mai avui incă ocaei-( unea a mă incredinţa că aceste ciudate mici patrupede erafi tot atăt de numeroase in Noua' Guinee ca şi păsările numite Onoken cu minunatele lor pene.
In ziua a şeptea, am ajuns in ţara Hokşilor, cari ne aşteptai! la poalele munţilor, inşiraţi in ordine de bătaie, şi cari respunserâ la propunerile noastre de pace, prin o ploaie de săgeţi ce trecură, din fericire, de asupra capetelor noastre fără a ne face nici un răii.
Situaţiunea devenea deficilâ. Am aşteptat dară pănă să insere şi după ce ne-am consultat, consilierul noo, Lanna şi efi, ne-am decis să profităm de intunerec spre a coborî in câmpie. Ancă de pe la trei ore de dimineaţă, începurăm a ne pune planul in lucrare ne având de călăuză decât palida lumină a stelelor şi oprindune măi la Se care pas prin căderea vreunui soldat. Pe la cinci ore, inimicii ne vâdură pe pământul lor inşiraţi in trei corpuri, şi gata a le primi lupta. Cu toate acestea ei nu se înfricoşară nici cum de atitudinea noastră ; ci strigă cât le lua gura ş‘ cletinănd şi lăncile drept semn de desfidere, se apropiarâ de noi ca la o sută metri şineciu-ruirâ cu săgeţi. Erau nisce arcaşi nemernic! mare parte din săgeţile lor RU-şi nimereau ţinta. Ast-fel, luănd şi noi, la rândul nostru,0 fensiva, ne răpezirăm* cu lăncile intinse in nti10' cui trupe! lor. împotrivirea lor fu vitejească.
(Va urma)
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
—- 5 Marte —
L. TREGAN
AVENTURELE PERIGULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. M. GEORGE3CU
CAPITOLUL XIV.
Cea d’ăntâifi grijă a comandantului armatei fu a trimite spion! spre a se incredinţa, daca pasul Monakim mal era incă liber; el se rein-toarseră anunţând ca guvernatorul Uarateî ocupase posiţiunea şi că aşedase şi armată pentru paza eî. Atunci vâdurăm, forte târziii insă, ce înţeleaptă era povaţa bâtrănulu! noo, ce nu o urmarăm. In Cutar descuragiarea era generală. Era imposibil a ataca pe trădător, acum maî cu seamă cănd se inchisese unica poartă, dintre cele două părţi ale regatului. Ce era de făcut ?
Efi eram încredinţat, prin configuraţiunea şirului de munţi din care făcea parte Tanavor-conul, că trebuia să fie, inspre sudul acestui pisc, vre-o trecătoare care să ducă la Uarata. 1 Mi ceruî deci voie d’a merge să o caute, şţ ple- ( cai cu Lanna şi cu doi-spre-zece oameni, cu care j ocasie esplorai o nouă parte a Papuesiei. *
In curs de zece zile
ne urcarăm mereu pecălâtoriî la Uarata.
munţi fără să descoperim ceva, iar după acest interval ajunserăm la un povârniş atât de prăpăstios, in căt echipaţi şi armaţi cum ne aflam, ne fu peste putinţă a merge maî nainte. Ne cobo-rîrăm, prin urmare, intr’o câmpie pe care o vedeam de departe, şi acolo ne găsiam pe pământul Hocşilor, un numeros trib, ostil Oransuno-şilor. Mica noastră trupă nu putea să cugete d’a obţine prin forţă droptul de trecere prin ţara lor; am stătut dar toată zioa ascunşi, şi după ce a inoptat, isbutirăm a trece fără a deştepta atenţiunea inamicilor noştrii, adânciţi in somn.
După o călătorie de o jumătate de zi am ajuns la malul unui rîu larg ce curgea spre sud şi pe care l’am numit Tanavorcon, şi câutarăm să găsim un loc mai puţin adânc, ca să ne putem aventura al trece. Nu trecu mult şi observai că-’mî perdeam timpul căutând un vad ce nu esista de loc. Cu toate astea, fiind hotâ-rit a merge inainte, ămi avântai calul in apă pănă cănd dete de fund şi atunci, lăsându-mă de pe şea. mă apucai de coada lui, şi inotai după el pănă la malul opus. Tovarăşii mei mă crezură nebun vedendu-me intrând in Tanavor-con. Dar cănd me vedură ajuns intreg şi sănătos de cea l’altăparte, scoaseră ţipete de bucurie şi urmând vitejesce esemplul meii, peste puţin fură cu toţii lăngâ mine.
Eram încredinţat că ajunsesem scopul espe-diţiunii noastre şi că in mai puţin de şease zile spre sud aveam să fim la Uarata. Ne-am pus prin urmare pe cale, şi bucuria noastră fu nespusă când, despre seara zilei a treia ne-am ve-dut in dreptul piscului Tanavorcon, adică a vârfului ce admirasem cu ocasiunea primei mele
www.dacoromanica.ro
Rf MANIA L U £
Din toate aceste trei fapte, naţiunea greacă se crede in drept a nu deduce de cât urmări fatale pentru aspiraţiile el.
Moartea împăratului Alexandru II in sfârşit si încurcătura momentană ce s’a pricinuit prin ea in relaţiile politice ale Eoropel, —incă va avea după „Pester Lloyd, o consecuenţâ fatală asu-pră negocierilor de la Constantinopol, suspendân-du-le pentru căt-va timp, tot in desavantagiul Grecilor.
Din parlamentul eugles.
Cestiunea irlandesă se poate privi, mulţumită colucrârel aliate a Englesilor liberali şi conservatori, ca deslegată, in ce privesce luarea tuturor mesurilor pentru inăbuşirea mişcârel din Irlanda, prin temniţă şi plumb. Căt pentru reforme -Englesul este cu mal mult practic, de căt să’şî pearză timpul, aducându-le in folosul urgisitului irlandes şi, mal vârtos, pe propri-sa socoteală. Parlamentul engles se poate ocupa dar iarăşi cu trebile specifice englese şi prima din acestea e fără indoială votarea bugetului.
Posiţiunea d-lui Gladstone va ii de astâ-dată mal grea, de cât in cestiunea irlandesă. Oposiţia care l’â sprijinit când a fost vorba de a pune pumnul pe gura Irlandesilor, el va combate, va căuta să’l restoarne chiar, cănd va cere banii trebuitori pentru funcţionarii seî. Şi po-siţia cabinetului liberal va fi cu atât mai grea in această luptă, cu căt afară de deputaţii irlandeşl sunt o mulţime de liberali englesl, pe cari el i-a instrâinatşi desăvârşire prin procederea sa discreţionară faţă de dreptele stăruinţe a le Irlandiel, şi cari vor lupta acum pe o linie cu conservatorii şi vor vota împreună cu eî.
Fără indoeală d-1 Gladstone nu va cădea din aceasta. Elementele partidului sâfi sunt incă destul de compacte, ca să iase victorioase peste ori ce împotrivire. Ceea ce vedem ne face insă a crede, că triumful liberalilor englesi in contra nenorocitei Irlandil a fost o victorie â la Pyrhus şi că stomachul lor n’ar putea digera multe roade, ca cele isvorîte din aceasta
STUDIU JURIDIC ŞI ECONOMIC asupra
LEGI INTERPRETATIVA ARTICOLULUI 409
DIN CODICELE DE PROCEDURA CIVILA
Cuvintele pe cari le pun inainte aceia cari nu primesc interpretarea dată de majoritatea corpurilor legiuitoare, sunt:
Că se dă legii effect retroactiv ;
Că se violează libertatea convenţiunilor ;
Că se lovesc drepturile câştigate ;
Că se atacă puterea lucrului judecat.
Să examinăm una căte una aceste alega-ţiunî.
*
Pe ce se basează aceia cari pretind că prin interpretarea art. 409 in modul cum o face Puterea legiuitoare, se dă legii effect retroactiv ?
Să’l ascultăm in argumentaţiunile lor.
„Este neexact, zic el, că pensionarul nu era in drept a ceda pensiunea sa; art. 409 spune că nu să poate urmări de căt o treime, iar nu şi că nu se poate vinde. “
„Că pensiunile să puteau vinde, se puteafi ceda, adaogă d-lor, se află in lege, articolile 406 şi 407 in care să zice că cutare lucru nu se poate urmări nici vinde, şi cănd ajunge la art. 409, voiesce a face cu totul altceva, căci nu mal pune vorba vândare, ci zice numai că nu să poate urmări; prin urmare sg poate vinde.
„Deci, termină d-lor, a prohibi cesiunea, nu e-a interpreta legea din 1864 ci a o modifica.
Ceia ce susţin această theorie, se inşeală.
„De altă natură sunt lucrurile de cari vorbesc aricolile 406 şi 407, răspunde un distins jurisconsult român, şi de alta acelea de cari se ocupă art. 409. Că art. 409 din legea dela 1864 impedecă numai urmărirea unei pensiuni iar nu Şi cesiunea, este o greşeală. Articolul 409 im-pedecâ riguros cesiunea pensiunilor. Şi in adevăr, să nu ne oprim la argumentul de text ce > se dă. In articolele 406 şi 407, cari preced art. 409, legiuitorul întrebuinţează cuvântul : nu se poate urmări nici vinde. Aşa este; dar să vedem la ce se face alusiune. Capitolul in care sunt coprinse articolele 406 407 şi 409, o privitor la executare, la urmărire. Când dar art. 406 şi 407 întrebuinţează cuvântul venţla-re> aceasta se zice fiind că acolo e vorba de urmărirea unor lucruri al căror preţ nu poate mtra in mâna creditorului decât numai prefăcân-du-se in bani. Nu se poate urmări calul, de exemplu, decât pentru a’l vinde, şi nu poate creditorul primi preţul de căt vândându-1. De aceea cănd se edicteazâ de legiuitor că nu să poate ur-mâri obiectul cutare, el adaogă —lucru care nu eţa nevoe să o spună —că nu se poate nici vmde, căci vânzarea e consecuenţâ urmărirel. Cănd insă e vorba de o pensiune, urmărirea nu nre nevoe ca ea să fiă completă —să se dea banii in măna vânzătorului — ca să ducă neapărat a o vândare. Pensiunea e singură ea bani, şi nu are nevoe ca banii să fia prefăcuţi in bani.
fin urmare, cănd legiuitorul a zis că nu se poate urmări, nu avea nevoe să adaugă nici vinde.
„Acum intrebăm pe cel ce susţin că pensiu-unea se poate ceda, cum pot concepe ideea unei. cesiuni de pensiune ; căci pentru ca să flâ cesiune utilă, urmează, in cas de opunere a centului, să ajungă la o executare judecătoreas-
că, al căril act cel din urmă nu este de căt o urmărire, şi de oare ce urmărirea este imposi bilă, ce resultat poate să dea această cesiune?
„Mal este incă şi alt ceva; eroarea inţelesu-lul adevărat al art. 409 merge si mal departe. Noi contestăm ca art. 409 să dea dreptul de urmărire asupra intregeî tieiml a pensiunel. Le-giutorul dă latitudinea de a urmări numai până la a treia parte; dar acesta este maximum care se impune tribunalelor când ati sâ încuviinţeze
0	urmărire. Tribunalele au dreptul şi datoria, când o urmărire să face, se aprecieze cari sunt mijloacele datorului, cari sunt nevoile lui, şi in marginile numai a acestei treimi, insă in pro-porţiuue cu nevoile datorului, aii dreptul să au-torize urmărirea."
Aşa fiind, representaţiuviea ţârei dănd legii forma actuală, in fond n’a schimbat nimic; principiul a rămas acelaşi.
Legea, dar, nu e retroactivă in sensul pe care
1	1 dafi cel ce o combat, pentru că nu coprinde nici o disposiţiune fundamentală nouă , ci manţine intact principiul legii din 1864 privitor la neurmărirta pensiunilor şi onorariilor funcţionarilor publici foşti, fiind şi fiitorî. Ea e interpretativă, pentru că nu face de căt sâ stabilească inţelesul veridic al art. 409, supus pănă acum la controversă, şi să arate care a fost scopul legiuitorului de la 1864.
(Va urma)
N. B, Locusteanu
MEMORIUL-PROTEST
ai profesorilor din Iaşi in contra noului proect de lege al instrucţiei.
Acest progres pedagogic din unele state apu sene a avut resunet şi la noi. Şeoalele normale primare existente tind a deveni treptat adevărate pepiniere pentru formarea institutorilor primari. Ast-fel prin programa actuală a acestor scoale se prevăd căte-va ore pe săptămână de pedagogie practică; ast-fel şcoala normală a Societăţii pentru învăţătura Poporului Rnmăn din Bucureşti a ajuns chiar să aibă in organismul sâfi o şcoală primară de aplicaţiune.
Ce face acum noul proect in această privinţă ? In loc să ţie seama de aceste tendinţe salutare spre o organisaţiune din ce in ce mal raţională şi mal perfectă a invăţămăntulul primar, din contra se pune ca o stavila in contra cursului natural a lucrurilor, înzestrând pe viitorul învăţător cu variate cunoştinţe, de ştiinţi naturale, de ştiinţl fisice, etc, dar lipsindu-1 in acelaşi timp de ocasiunea de-a se forma pentru propria sa des-tinaţiune.
Dintre multe alte detaliurî, ce am putea aduce in favoarea aprecierilor noastre, vom mai releva unul, anume propunerea limbel române.
Se ştie că in timpurile mal nuol, limba naţională, atăt de neglijată in sistema şcoaleor vechi, a dobândit o importanţă forte inaltă, şi că in toate gradele de invăţânânt ea câştigă un teren din ce in ce mal mare. Nu mai departe, dar chiar la noi, gimnasiele au rupt cu tradiţiunea, şi de căţl-va ani avem o catedră proprie de studiul limbel noastre, ear in şeoalele primare acestui studiu s’a dat o deosebită atenţiune. Nu puţină ingrijre şi mirare ne cuprinde dar, când vedem că şeoalele normale primare nu mai aii in noul proect o catedră aparte de limba română, ci -cum s’a arătat mal sus — profesorul care va propun e pedagogia şi noţiuni de drept, va fi nevoit a preda şi limba română.
Din aceste observări, reese intr’un mod evident, că invăţămăntul normal, aşa cum caută proectul al organisa, nu va fi nici corespundă-tor scopului, nici practic.
III.
GIMNASIÎ ŞI LICEE
Ajungând la gimnasil şi licee noul proect pare că şi-a zis : cum aşi face, ca ceea ce nu pot invăţa toţi, să nu inveţe nimeni. Şciinţa pură şi clasicismul, cele două temelii ale liceului, nu-pot fi inbrăţişate de toţi, ca unele ce nu aii foloase directe pentru viaţa de toate zilele; de aceea le intocmeşce aşa, in cea ce numeşce proiectul de gimnasiCi şi licefi, in căt nimeni să nu poată invăţa in realitate. Lucrul ni se pare aşa de grav, in căt ca să nu avem aerul de a exagera, vom cita art. 142 din organisarea gim-nasielor, unde zice : „instrucţiunea gimnasială pentru bâeţl va consista din următoarele învăţături, ce se vor preda mal mult din punct de vedere practic de căt şciinţific“ ; şi apoi inşiră obiectele cu punctele de vedere practice. Ar zice cineva, vădănd tendinţa practică a art. sus citat şi lipsa limbelor clasice, că avem a face cu o scoală reală, pe care proiectul vrea să o numească gimnasifi. Cu toate acestea după sevâr-şirea aestuî gimnasiu, nul din punctul de vedere literarii şi aproape nul din punctul de vedere [sunţific curat, elevul va intra in cea ce ' se numeşce liceu, in cel dântăi doi ani (cursul cănd find de patru ani, art. 171) se va propune limba latină (art. 169 alian. 1), ear in ceilalţi duo! ani lexicografa greacăi 1) şi noţiuni de filologia. De la-tineşee nici nu mal e vorbă in cel din urmă duoi ani al liceului, se inţelege pentru ca se dea elev, ori căt ar fi el de distins, timpul in de-ajuns de a uita cea ce apucase a invăţa, aşa ca se nu-I mal vie gustul de a se gfesiAI la lhuba şi literatura latină in universitate. Libele clasice j sunt dar tratate in noul proect ca nişce pre-I jud,iţiî pe cari te faci că le crez, fiind * că sunt
incă o mulţime de oameni cari le cred, dar in realitate le surpi cu desevărşire.
(Va urma).
akena ziarelor
*** „Românul" critică aspru decisiunea supremului tribunal de comerţ din Lipsea in privinţa căilor ferate române.
In adevăr, acţiunile trecând din mâinile acţionarilor germani, in mâinile Românilor este natural şi fatal, in orî-ce situaţiune a lucrurilor, că şi direcţiunea căilor ferate se treacă asemenea din mâinile germanilor in mâinile Românilor.
Dear aceasta direcţiune nu trebue să se numească Princiară, zic docţii judecători de la Lipsea; prea bine ; se va numi „Direcţiunea căilor ferate romane"
Dar ea nu trebue să fie desemnată de a dreptul de guvernul roman, zic aceeaşi judecători; prea bin- ; se va alege de maioritatea acţiunilor, adică tot de guvernul român.
Ieri, printr’un decret domnesc s’afi numit d-niî col. Fâlcoianu, Eugeniu Stânescu şi I. Ca-lenderu, membrii ar „direcţiunii princiare a căilor ferate române" ; mâne, printr’un vot al A-dunăriî generale, in care guvernul va represinta 98 la sută din totalul acţiunilor, se vor alege aceiaşi d-ni Făboianu, Stăteseu şi Calenderu membrii al „direcţiunii căilor ferate române."
Ce s’a schimbat, in practică la starea lucrurilor de astă-zî ?
*** „Timpul" reproduce după „Deutsche zeitung" din Viena, un articol destul de important, privitor la planurile d-luî Brâ-tianu de a inălţa România la rangul de „Regat".
Ministrul Brătianu a mărturisit ănsuşl de la tribună tendinţa aceasta, şi nu e iodoială că a şi pus pe şub mână pe agenţii sâl să sondeze, ce vor zice marile puteri faţă cu plănuita inălţare de rang a României. Se pare că la inceput principele Carol a voit să adopte titlul de „rege al Românilor11, dorinţă in contra căreia cabinetul din Viena va fi protestat de sigur nu numai in Bucureşti, ci la toate cabinetele din Europa. Austria posedă intre cetăţenii el proprii trei milioane de români şi nu poate ingădui la graniţele eî un monarch care intr’o zi ar putea să’şî interpretze falş titlul şi să se adâncească din regele Românilor in aspiraţiunile unui rege al tuturor Românilor. Şi intr’adevâr guvernul din Bucureşti a şi renunţat curând la această idee şi voieşte pentru principele el numai de-signarea oficială de „rege al României", care se va primi poate fără nici o reservâ de mal multe dintre puteri.
**. „Presa" se ocupă de cestiunea orientală, punând in balanţa politică şi moartea imperatoreluî Alexandru II al Rusiei.
Serviciu] telegrafic a] «României Libere»
17 Marte — 9 ore dim.
Petersburg, 16 Marte.
Comitetul revoluţionar a Împărţit un manifest, prin care declară că impâratul Alexandru II era condamnat ia moarte incă din 7 Septembre 1879 şi ameninţă pe succesorul lui cu aceeaşi soartă dacă va urma exemplul tatălui său. ‘
Berlin, 16 Marte.
Marii duci Sergiu şi Pavel al Rusiei afi sosit aci; eî au primit la ambasada rusească visita imperatuluî şi a principilor; eî au plecat chiar azi la Petersburg.--Plecarea prinţului ereditar la Petersburg s’a amănat. — După ordinul impâra-tului Wilhelm, ziua aniversară a naşterii sale la 22 Marte se va serba fără paradă. „Provincial Cores-pondenz" publică un articul simpatic pentruRusia, in care organul oficios zice că Germania va păstra ţarului mort o suvenire onorabilă şi că salută pe ţarul actual cu o sinceră incredere, crezând că va râmănea credincios tradiţiunilor tatălui sâfi şi va apreţia prietenia Germaniei.
Colonia, 16 Marte.
„KOlnische Zeitung" află din isvor autentic că in cercurile competente din Berlin există convingerea, că consecinţele politice ale catastrofei din Petersburg nu vor avea importanţa ce se aşteaptă; sunt simptome cari permit a crede, că nu se vor face schimbări bruşce, cel puţin in curând, şi presupunerea că schimbarea de tron va lăsa intacte raporturile Rusiei cu puterile streine posedă mari garanţii. Intre altele se ştie că pretinsa antipatie a ţarului actual pentru Germania, in timpul din urmă, nu s’a probat prin acte.
Pesta, 16 Mărie.
Camera deputaţilor. - Respundând la o interpelare, contele Szapary, ministru de finanţe, promite că va depune in cursul acestei sesiuni proectul de lege pentru construirea liniei de joncţiune cu drumurile de fier sârbeşti. El adaugă că s’a incheeat o convenţie cu Serbia pentru construirea uuul pod pe Sava.
Neapol, i6 Marte.
Noaptea trecută, un noii cutremur de pământ a surpat la Casamicciola alte case. Sguduitura a fost simţită şi la Lacoameno şi Serafontana. Mal multe case s’afi dârîmat in aceste douâ localităţi, dar fără a se face vre-o victimă.
Berlin, 16 Marte.
Prinţul ereditar al Germaniei a amănat pe
www.dacoromanica.ro
sâptdmăna viitoare călătoria sa la Petersburg. după sfaturile medicilor, căci sufere de răguşală.
Stockolm, 16 Marte.
Regele Oscar al Suediei e indispus ; medicii i-afi constatat simptomeie unei inflamaţii pulmonare.
Colonia, 16 Marte.
„Colnische Zeitung" publică telegrama următoare, pe care o primesce din St. Petersburg : „Comitelui revoluţionar a trimis prin postă redacţiilor din capitală şi persoanelor eminente o proclamaţie de un cinism extrem, zicând că Im-pâratul Alexandru al II a căzut in urma condamnării sale la moarte, pronunţată de comitetul revoluţionar la 7 Septembre 1879.
„împăratul Alexandru al III e avertisat să nu urmeze exemplul tatălui sâfi şi să nu devină tiran. Comitetul face apel la concursul tuturor partisanilor seî pentru caşul cănd ar trebui sâ combată şi pe Ţarul actual."
(Havas)
BIBLIOGRAFIE
In curând va apare Partea I-a din
CURSUL DF FORTIFICATE P'SAGFRA
lormat 8° intr’un volum cu Atlas de 20 Planşe mari, drt Capiian Crăiniceann.
Preţul 7 lei pentru subscriitorl.
Subscripţiile se pot face trâmiţend costul la autor, la Statul Major de genifi din Bucurescî.
MEDIC ŞL CHIRURG
Drul WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Special: BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in straea Sf. toan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3—5 p. m.
TEATRE-
-CONCERTE
Theatru Naţional, Astâ-seară, 5 Marte, se va representa piesele : Lampa Fermecată, feerie in 3 acte. - Candidat şi Deputat, comedie in 1 act.
Teatru Dacia, Măine-seară, 5 Marte, se va representa pentru prima oară piesa: Lapuşeanu tragedie in 5 acte in versuri de d-nu Roşea.
Măine-seară (Teatru frances) se va representa: Le grand Duchesse de Cerolstein, operetă in 3 acte.
Sala Bossel. Numai căte-va representaţiunî date, de celebnd Theatru de Câini şi Maimuţe. Debutul mal multor celebrităţi artistice sosiţi chiar acum. In fie-care zi program nofi.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCÎ.
Pe £ma de 5 Martie. 16481, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite. .
6 «/o	»	Căilor ferate Române
8 ■ 0 Domeniale ................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale . .
I % _	»	..	» urbane .	.
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1 /
5 % Renta română................
Acţiuni Dacia..............Nuot
’» Romamia....................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite ia sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . .
Rentă ...............
Căilor ferate . . .
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Bancă.................
Rubla hârtie . . ................
Florini..........................
Lose otomane....................
cursul deşt tiena 16 Martie
Napoleonul...............
Ducatul..................
Lose Otomane.............
Rubla hărtie ......
cub*tti nm berlin
16 Martie
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	»	»	.
Oppenheim.	.	...
Ruble hârtie.............
Oblig, noi...............
Lose otomane.............
CURSUL I)TN PARIS
16 Martie
Renta Română.............
Lose otomane.............
SCHUWRUL
5 Martie
Paris (3 luni).............
» la vedere..............
Londra (3 luni)............
» la vedere .	, .	.
Berlin (3 luni)............
„ la vedere..............
Viena la vedere............
Oomp.	Ven
9f V	92 i/2
93 V	94
103 »,4	,:4 '/*
203	■m
101 •/,	102 '/*
96	96 %
101 8/,	102 V*
28	28 i/,
81 %	81
410	420
92	94
557	563
V«	arg.
V«	aur.
7*	
7J	
1U	aur.
1 V.	i °/o
1 7,	1 •/.
2 55	2 65
2 15	2 16
45	50
930	930
5 54	5 53
22	21 80
121	121
100 60	100 50
67	69 90
09 V.	09 40
.'il	212 05
94 2i	94 40
82	82
48 »/,	49
99	
IO0	
25/07	
30	
122 i/„	
121 h4	
214 >/,.	215 «/*
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.


ROMANŢA LIBEi A
Krangaa «li I 11 si'twW •
C5
a
«8
a
«3
•p
A
®
«
>>H
3
+»
>®
O
Grar mţie pe 3 ani
CEL MAI MARE
DEPOU deMASINEde CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucurescî, Strada Şelari «Hotel Victoria» Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la domicilia
Carte de învăţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere. A Mare deposit de re-Pjf quiste pentru maşine p de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Invetătura Gfratis
Mag-asimtl de Blănării sub firma:
LA URSUL ALB
■S' S’.A. 3ATXTTA.T
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de piei nelucrate, cu preţurile fdrte moderate.
BRTTDER SPITZER.
CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facnltăţeî de medicină din Pari». — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluT CLIN, ca bromar de campbori1 »e mtrebumţâzâ pentru vindecarea boielor urmitdre:
Asihmul, Afecţiunile iniaef şi a ciilor respiratorii, Tuse narvisă. Spasme, Tuse mSgiresci, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţii!n I oerrose, Danse de Saint-Guy Paralisia agitanti, Tic nervos, şi in general' in USte tulburările nervose causate prin studii escasive, B6Ie carebrale sau mintala, Delirium Tremens, ConvulsiunI. Beşica şi ciile urinare şi in Escitaţiunile de orl-ce naturi.
A se lua 8 pănfi la 6 capsule pe di* Li ©-care flacon e»te însocit de uă instrucţiune.
A se feri de contra-facerî şi pe fl»-care flacon ase cere ca garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
_	PARIS. CLIN şi C-nia. 14. STRADA RACINK.
Deposit in Bucurescî la D-nu Ovesa şi C. Gersabek, droguiştl şi la D-nu Risdorfer, farmacist.
De închiriat
De la 23 Aprilie anul curent, un apartament cu 4 camere şi dependinţe, situat pe calea Craiovel No. 95. Amatorii se pot adresa la proprietar in aceeaşi curte.

asthme
CIGARETTE INDIENNE
CU CANNABtS — INDICA
De GRIMAULT & C‘% pharmaclşt! îa Paris
Este d'ajjunsti d’a aspir* fumulu Cigareteloril cu Cannabis indica, pentru a face se dispare asthmulH celd mai violenţii, tusaea ner-vdssA, r&guşeala, stingerea vocel, nevralgiile faciale, insomnia ţi pentru corabatterea phthisiei laryngea, ţi toate ^Afecţiunile câiilord r«sptrat6re. — Fie care cigarettă pdrtă semnătura CRIMAilLT ft C'\
Depositu in principalele Pharm&cii

MAGAZINUL DE PANZAR1E
DIMITRIE UAZARESCU
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Bine asortat cu diferite Olande, precum Romburg Bilfeld, Olazăru, Creas, Madapolam Şifon, Calico, Sirting şi pînza pentru cearceafuri de 2‘/s şi 3 Coţi lăţime, PercalurI, Melino Tulpan, pinză transperante cu şi fără bordură şi pentru min-dire, pichieturî cu şi fără păr Oksforturî anghină de pernă, Cămăşi de damă şi "bărbaţi, pantaloDÎ, Camizoane. fuste, Ca-pdte, Ciorapi. Batiste, cravate, gulere, Manjete, Corsete, Cretone cu flori, Plâpumî de lină, Flanele supţirî şi grdse, Caşneuri de Matase, Unbrele de p!6e, platei brodate, Mare depou de Mese şi şervete, şi garnite de 6 şi 12 persdne, galoşi de damă, bărbaţi şi copil, şi şoşoni de iarnă şi alte articole cu preţuri moderate.
De închiriat şi de venţlare
26 Oetombre annl curent, mare magazin de rachierie. vârf ut Creţii cu camere dc locuit, cu fabrică (povarnă) pentru rL fabricare de liqueţurl. grajd, şopron şi curte spaţioasă uuni*e' i cu obie’tele necesarii ledecurîl peniru fabrică şi p ntni
De la 26 Octom-br renumit stilat ună şi
g izin, toate situate pe calea Craiovel No îa proprietar chiar in curte.
.	,	. P acrii Ulii-
Amatorii so pot adres» |
TOT FELUL DE HtRTIF
DE TIPAR:
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velină No. 6.
HÂRTIE DE AFIŞE No. 12^
Hârtie Albastra
DE SCRIS:	‘
No. 0 şi 1 in toate cualitâţiţe ne satinată, satinată şi vărgata;ţţ0 4 şi 6 pentru condice	\
Hârtie ministeriala
DE FERESTRE.
MU C AVa
DE PAE
CU PREŢURI FOARTE AVANTAHIOASE-^J
Se află de vdnejare la Noul magasinde hărtiâ, strada Smărdan (ger-manăl hanul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide mal mari şi Comisioane in tot felul de hirtie de Austria şi Francia, plicuri etc. a se adresa la comptoirul sub-semaatu* lui, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de liărtie ori cui emî va cere franco.
ZE-3Z- "W -A_IR,TirlIA..
■ A"VISTTIj
mmm tra\sportaiiilJkh
FRANCES
Dirgeat de JOSEPH DERSSIN
___ Direcţiunea Circului are onoare a inştiinţa pe Onor. Public
din capitală că trupa va da in Circul construit de sistem nou pe locul din Strada Brezoianu, capi Bulevardului Llisabeta Doamna, un
şir de representaţiuul in arta de equitaţie, inaltă scoală, dresarea cailor gimnastică*.şi balet, ce va avea loc prima representaţiune:
Duminică, 12 Aprilie 1881 orele 8Va seara
Representaţiunele se vor deosebi nu numai prin variaţiunile cele mal bogate in arta de equitaţiune, înaltă şcoală, Dresarea Cailor, Gimnastica şi Balet, ci va fi cel d'ânt&u careva da aci, cele mal nuoî pan-tomime equestnce şi fermecătoare care au avut marefsucces in Paris.
Un avis special va areta toate detaliurile conţinând numele personalului, a cailor, şi preciul locurilor de intrare
Pereţii circului sunt de table de fler şi arangeat foarte comod, toate logile şi locurile aşedate in forma de amphiteatrn podit şi acoperit cu pânsă, aşa că şi pe timpul cel mal ploios representâţiu-nile vor putea avea loc fără întrerupere. — Iluminaţie brilantă."
Cu respect
Direcţiunea Circului Transportabil Frances.
MERSUL TRENURILOR
pe ifEnxrxiiiiiE
BUCITKSCI-BABBOSI-BPMAN, BXJCURESCI-VERCIOROVA, BARB0S1-GALAŢÎ 81 TECUCITI-BABLAI)
Bucuresci-Barboşî-Toman
Kilom. de la
Bucur,
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
444
467
STAŢIUNI
BUCURESCÎ Rest. p.
Chitila Restaur. Buftea Perişu
A netarea Trenurilor
Tr. ac.
_____1
Ore Ifl.
Cri vina Ploescî Res,
Sos.
Plec. Valea Călugărescă. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeni
Monteoru
Buzău Rest. p°esc
Cilibea Rastaur. Faurei
Janca Restaur, Muftiu
Brăila Resta.|^
Bărboşi Rest.p°|c_
Serbeşti
Preval
Hanu Conachi Iveşti
Tecuci Rest. p°gC.
Mărăşeşti
Pufeşti
Ajud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Sos.
Plec.
Bacău Rest. Galbeni
ROMAN Res. Sos.
p. Dl.
9 35 9 S2| 10 03
10 34
10	59
11	09 11 24 11 33 11 57
12 42 12 48
2 07
2	33
3	*00 3 06 3 35 3 50
04
28
36
07
48
09
8 10
8	15
9	15 a.m.
Tren de pers.
T. mixt
Ore M. Ore M.
a.m.
7 40
7	59
8	13 8 36
8	54
9	25 9 50
10 09 10 22
10	59
11	32
11	42
12	00 12 20 12 52
4 00 p. m
a. m 9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
10| 34 13 42 00 12
3	48
4	25 p.m
11
OreM.
a.m.
8 00 8 45 a.m.
B arbo şi-Galaţî
Kilom. de la Bărboşi
19
STAŢIUNI
BAROŞI Rest, GALAŢI Rest,
P.
S.
Arătarea Trenurilor		
Tren aeoelerat	Tren de pers.	
601 603	605	607
OreM. OreM.	Ore M.	Ore M.
a. m. a. m. 1	45; 4 00 2	20, 4 35 a. m. j a. m.	p. m. 4 10 4 45 p- m.	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Roman-Barboşi-Bucuresci
Kilom de la Roman
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
189
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
467
STAŢIUNI
ROMAN Rest. Plec-Galbeni
Băcău Rest.
Sos.
Plec.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Ajud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Rest.p°|c
Iveşti
Ilaiiu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.p°|c Sos.
Plec. Restaur.
Brăila Rest.
Muftiu Janca Faure!
Cilibia Restaur. Buzău Rest. |j|c
Monteor
Ulrnenî
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărescă. PIoeşcT Rest.p|ec
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila Restaurant BUCURESCÎ Rest. S.
Aretarea Trenurilor
Tr. ac.
0reM.
p.m 8 10
9 06 9 11
10 09
10	30
11	09 11 33
11	41
12	05
4 15 4 21
Trea de pers.
OreM
6	58i
7	13 7 25
a.m.
m. 10 45 00 38 15 48 21 51 11 30 40 21
6	51
7	03 7 20
7	45
8	19 8 36
8	59
9	15 9 30
p.m
8
Ore M.
p. m. 12 10 12 45 1 1 1 2 2 3
3
4
4	4
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 p.m.
17
27
45
25
53
22
41
151
T.mixt
12
OreM.
p.m.
7	50
8	35 p.m
G a 1 a ţ i-B a r b o ş I
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI	Arătarea Trenurilor			
		Tren accelerat		Tren de pers.	
		602	604	606	608
		OreM.	OreM.	Ore M,	Ore M
19	GALAŢI Rest. P. BABBOŞI Rest. S.	a.m. 12 25 1 00 a. m.	a. m. 2	50 3	25 a m.	a.m. 8	25 9	00 a.m.	p.m. 12 25 1 00 p. m.
Bucuresci-V ârciorova
Kilom. Ae la Bucur.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
279
286
299
310
325
335
345
364
382
STAŢIUNI
Arotarea Trenurilor
Tr, Ac.
3
OreM.
Tren mixt
17
Ore M.
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila Restaurant
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur.
Găeştî
Leordeni
Goleşti
Piteşti Rest. |?s'
Conteşti
Stolnici
Corbu
Potcova
Slatina Rest.
Peatra
Balş
Peleştl
Cârcea
Sos.
Plec.
Craiova Rest.
Isalniţa Coţofenî Răcarî Filiaşî ButoeştI Strehaia Timnea Prunişor Palota
T-Saverin R.f^ VARCIOROVA Sos.
a.m.
8 15 8 31
8	52
9	12 9 34
10 04 10 27 10 48
10	59
11	14
11	45
12	09 12 25 12 45
3	59
4	29
5 14 5 49
5	54
6	15 p.m
p. m.
4	45
5 5 5
56
6	34
7	18
7	47
8	11 8 25
p.m.
OreM. OreM
i. p.
3 30
3	47
4	01 4 20 4 36
57 20 43 59 20 00 20 00 . m.
Tecuci u-B â r 1 a d
Kilom. de la Tecuci	STATIUNJ	Arătarea Trenurilor		
			Trenuri mixt	
			13	15
			Ore M.	Ore M.
16 29 36 51	TECUC1U Re°taur. Plec. Berhecî GhidigenI Tutova BERLAD Restaur. Sos.		a.m. 5	50 6	23 6	51 7	08 7 35 a.m.	p. m. 5	35 6	11 6	43 7	03 7 30 p.m.
V ârciorova-Bucuresci
Kilom.
de la Vărcior
STAŢIUNI
Aretarea Treunrllor
Tr. ac 4
Tren mixt
18
Ore M. Ore M.
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
261
295
312
333
345
358
372
VARCIOROVA plec.
T-S.«,i„ R.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
ButoeştI
Filiaş
Răcarî
Coţofenî
Isalniţa
Craiova Rest.
Plec.
Cârcea
Peleştl
Balş
Peatra
Sos.
Plec.
Slatina Rest.
Potcova Corbu Stolnici Costeştî
Piteşti Rest.
Goleşti
Leordeni
Găeştî
Titu Restaur. Gherghanî Ciocăneşti Chitila Restaurant
382 BUCURESCÎ R. Sos.
a. m 11 00 11 21
11	25
12	01
12 44 1 15
57 12
24 86 01 24 50 55 26
47 03 27 57 12 26
48 13 46
8 05 8 25
8	46
9	00 p.m.
a. m. 7 40
7	55
8	19
8	50
9	39 10 01 10 22
10	46
11	00 a.m
10
Ore M.
a. m. 6 lb
6	55
7	15
7	58
8	14 8 28
8	51
9	07 9 29 9 39 9 55
10 07 10 20 a. m.
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la Bârlad	STAŢIUNI
	BÂRLAD Restaur. Plec.
15	Tutova
22	GhidigenI
35	Berhecî
51	TECUCIU Restaur. Sos.
Aretarea Trenurilor
Trenuri
JL
Ore îi-
14
Ore 61
a.m.
9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.
10 01 io 20
10	46
11	15
p.m-
Tipografia Ştefan Mihăelscu strada Coxaci, No. 14.
www.dacoromanica.ro

ANUL V. — No. 1126	R4Nl_mMPIARm MF.RC' HI U MARTK 1<wi
ROMANIA LIBERA
APARE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
Im Capitală: 1 aD 30 lei, 6 lunt 15 lei, 3 luni 8 Ier. In Blstriote: i an 36 lei, 6 lunt i8 lei, 3 luni 10 lei. In Străinătate: 1 an 48 Ier, 6 luni 24 lei, 3 lunii 2 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
In Romania: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondentiî Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Societi Haoas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Zuirich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNCIDRILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banL
Reclame pe pagina III-a  ........i Led.
»	»	»	Il-a.............2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articolii nepublicaţi nu se inapofoă. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlGHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Viena, 18 Marte.
O persoană, care cunoasce de aproape pe noul Tar dă despre dânsul următoarele desluşiri : Educaţia sa a fost puţin îngrijită; este ‘absolut in ideile sale şi incâpâţinat pentru realizarea lor; barbat bun şi tată model, duce o viaţă foarte simplă : viaţă de familie in tot inţelesul cuvântului. înrâurirea curţii daneze şi acelei engleze e puternică asuprâ-î; ţine ia ideile religioase ale mumei sale şi crede că orî-ce bun Rus trebue sâ fie ortodox. Urasce'camarila nemţească a lui taicâ-său şi inclină către impăcarea Poloniei cu Rusia. Campania incepută in ast sens prin ziare a fost protegiată de dânsul. Ţine la ideile pan-siaviste ale lui Aksacow şi Cencafskci.
Petersburg, 19 Marte.
Doctorul impăratuluî Dworjaşin declară :
„Dacă ar fi fost oamenii din jurul Ţarului mal cu cap, ’l ar fi putut scăpa zilele Iul Alexandru II —prin conprimarea arteriilor la moment; dar, se vede că spaima generală le-a turburat si minţile doctorilor.
* Nihilista arestaţi fi vor judecaţi de acelaşi tribunal, care a judecat şi pe Solowieff.
Petersburg, 19 Marte.
Întreaga capitală poartă haine de jale. Se observă stindarde albe —negre pe toate zidHle publice şi private atăt de prin centru, cât şi din mahalah le. Locuitori, cari cum pot, se inbracă in negru.
Pe cosciugul împăratului se depuse din partea săracilor o cunună ce intrece pe toate cele lalte prin frumuseţa el simplă. Multă lume se observă plângând cu lacrămî ferbinţî.
Petersburg, 19 Marte.
E probabil, ca următorul lui Gordacoff va fi contele Adlerberg, iar principele Woronzoff-Baş-coff va veni ministru al casei imperiale in locul lui Adlerberg.
Azi s’ab descoperit din nou două magazine cu dinamită, şi s’au confiscat o mulţime de pro-ciamaţiuni nihiliste. In urma acestor fapte s’au arestat mal mulţi indivizi. La unul din el s’au aflat sume mari de bani.
S’a mal descoperit o brutăria undo se intăl-niafl nihiliştiî. Casa e situată in apropiere de locul unde s’a omorît Ţarul.
Azi s’aiă arestat acolo 47 de persoane. Esposiţiunea (lin Moscova s’a amânat din causă repausăriî Ţarului.
Londra, 19 Marte.
Inportul din Leith (Edimburg) s’au descoperit un transport de 10,000 de petroane de esplosiune, cari se espeduiseră din Nev-Orleans.
Paris, 19 Marte,
La un banchet dat de neşte comunarzi unul ţinu un toast in care propunea omorirea lui Gam-betta.
Prin cercurile antigambetiste circulă vestea că Oambetta va depune preşedinţa sa in Cameră, Şi va remânea simplu deputat ca să se poată bucura de libertate deplină.
Petersburg, 19 Marte.
La transportarea cadavrului Tarului Alexandru II in biserică, s’aii purtat 61 de stindarde; calul reposatuluî se conducea de oficiăril din stat-major. Urmati apoi insigniile imperiului, care toate se păstrează in arsenalul din Moşeai eraţi : coroana grusinică de argint aurit şi cu brilante. Această coroană se pregătise pen-h'u Ţarul Heracliu.
Urma apoi coroana taurică numită „Căciula lui Manomacb" ; după aceasta se aducea coroana sibirică din brocatde aur si cu briliante ; in fine coroana lui Ivan IV, aceea a Poloniei şi a As-frachanulul. Coroana Sibirielţdateazâ de la anul 1683, Carul funebru era invelit cu mătase nea-81'â, ornat cu trofee şi cu o coroană imperială ln jurul cărei a erail înşirate 12 coifuri cu pene albe ta struţ. Pe cosciug” se afla sabia, coiful impă-tatulul şi eşarpa. Opt generali adjutanţi mer-pab de a dreapta şi de a stânga carului funebru. Opt cal negri, conduşi fie care de căte un Pag, trăgeau carul funebru. CăţI-va paşi după car urma împăratul pe jos împreună cu marii ducl şi principii streini.
Din moment in moment salve Lde tunuri a-ounţati, că rămăşiţele ..pământesc! ale ţarului ,£e h'ansportati la biserică. In jurul stindardu-ui imperial călariati căte 2 oficeri. Convoiului urma uu esc-adron din garda călâreaţă şi musica lntoDa imnuri funebre. După misivă urmau husari P0 cal mărunţi aveaţi mantale albe şi bluze roşii, ăpoî 0 compania de grenadirl. din regimentul ravloff cu căciuli roşii şi un regiment de gardă u Pieptare roşii. După aceea urmail vânătorii
de gardă îmbrăcaţi cu uniforme negre, şi 12 lachei de curte cu mantale negre şi cu şaluri ornate cu pene de lebedă. După o mică distanţă urmaţi purtătorii de insignil şi un cavaler cu coif de aur şi armatură elegantă, ce strălucea numai de aur. Coiful acestuia era împodobit cu pene lungi de struţ, ce fălfăiati mândru. După cavalerul de aur urma un alt cavaler, acesta insă pe jos, imbrăcat in negru şi cu sabia înclinată spre pământ. In urma acestuia fie-care general ducea câte o marcă a imperiului.
După generali urma ţărănimea îmbrăcată cu cojoace simple; pe perine cusute cu aur se transportai! ordinile şi decoraţiunile impăratuluî. Un general ducea separat ordinul Sf. Andrei. După acesta urmară peste o mie de preoţi îmbrăcaţi in negru şi cu ornamente de argint. Convoiul prim se incheia cu choruri şi musica militară.
Serviciul telegrafic al „României Libere“
21 Marte — 4 ore seara.
Paris, 21 Marte.
„Monitorul Oficial" publică un decret al d-lul M. Magnin, ministru fina celor, prin care se declară că rambursarea 8/10 din sumele vărsate pentru ^împrumutul de un miliard se va face de la 22 Marte pentru toate subsripţiunile de 8000 franci şi de sumele mal mici.
Roma, 21 Marte.
Generalul Milon, ministru de resbel a murit.
Coustantinopoi, 21 Marte
Poarta a mărit concesiunile, pe cari le propune a face Greciei in Tesalia, astăzi ea va zice ultimul săCi cuvânt.
(Havas).
X se redea ultime scirl pe pagina bl>
Bucureşti, IO Martie
Guvernul intitulat „liberal-naţional“, nu se lasă de râul invâţ d’a grămădi, către sfârşitul sesiunii parlamentului, proiectele cele mai importante prin caracterul lor finanţiar. De giaba noi am lovit in această rea dreprindere. Sistemul mistificărilor şi precipitării, cănd e vorba de punga ţârii, este practicat pe o scară din ce in ce mal largă.
Şi pentru ca să vorbim, cu fapte in mână, vom spune cititorilor, căci fruntaşilor de la cărmă de surda le tot vorbim, că ne apropiăm de sfârşitul sesiunii corpurilor legiuitoare, şi nu numai că bugetele ţârii nu sunt discutate şi votate, dar pe Biuroul Cameril acum s’a inde-sat : proiectul pentru convertirea datoriei publice in rentă, proiectul pentru linia ferată Adjud-Ocna şi proiectul pentru construirea drumurilor de fier Bucureştl-Cer-navoda şi Buzâh-Cernavoda.
In toate aceste proiecte este vorba de milioane.
De ce vine tocmai acum guvernul cu dânsele ?
Discutatu-s’ail ele destul prin presă ? Luminatu-s’a opiniunea publică asupra lor ? Avea-vor timp chiar deputaţii şi senatorii regimului să le studieze şi să le voteze cu conşciinţa luminată?
Pe râu drum stărue a merge guvernul nostru, guvern care pretinde că guvernează cu opiniunea pubiică, cu naţiunea.
Neputând să’l oprim de pe acest drum al intunericulul ş’al amăgirii, nu ne rS-mâne de căt a semnala naţiunii procede-rea patrioţilor, ameţiţi de putere, şi de a privi cu durere aceste practice bizantine. Siguri suntem, că, ca şi budgetele, aceste Însemnate proecte se vor vota cu grabă, dupâ o disensiune aparentă, in câte-va zile, iar naţiunea va vedea inlănţuindu-i-se viitorul averii sale, prin noul împrumuturi ipocrite.
Când inceta-vor aceste apucături nedemne de un regim constituţional şi păgubitoare pentru ţară?....
Sfârşind cu cercetarea titlului I din proectul Conta, unde e vorba despre ad-rninistraţiunea invâţământuluî, dacă am urma şirul articlelor din acest proect, ar trebui să vorbim despre personalul invS-ţâtor, coprins in titlul II din numitul proect. ■
Nu putem urma distribuţiunea d-luî Conta.
Clasificarea profesorilor şi recrutarea lor este intemeiată pe deosebitele feluri de şcoli, prevâşiute in acest proiect. Se cade dară, să vedm mal ăntăih, care este planul de invâţământ al ministrului reformator, şi apoi soarta celor însărcinaţi cu realisarea acestui plan.
Sărim peste titlu al II, şi pentru un alt cuvânt. Nu vrem să ni să zică, că ne preocupăm mai mult de soarta profesorilor decăt de şcoală, cu toate că unul cu alta sunt in cea mal strânsă legătură.
Vom vorbi dară despre titlul III, in care şi-a codificat d. Conta planul sâu de invâţământ.
*
* *
Noul proiect imparte şcoalele publice in patru grade, punând in treapta I : şcoalele primare şi cele de meserii,— in a II: gimnasiele, şcoalele normale primare şi seminarieie inferioare,—in a III: liceele, şcoalele reale, de arte frumoase şi seminarieie superioare,— şi in a IV: facultăţile şi şcoalele speciale asimilate sau alăturate de facultăţi.
Toate şcoalele, aiară de cele de gradul I, sunt in sarcina Statului. Cele de gradul I, şi anume : şcoale primare atăt rurale, căt şi urbane, sunt lăsate in sarcina comunelor, dăndu-se drept aceea comunelor rurale monopolul cărciumelor, iar celor urbane, doâ zecimi comunale asupra impositelor, — iar azilurile de copil şi şcoalele de meseriâ sunt puse in sarcina judeţelor, fără a li se prevedea noul fonduri.
înainte de a intra in cercetarea acestei sfere de invâţămînt, să ne fie iertat a ne opri puţin la disposiţiunea financiară a noului proiect.
D. Conta voesce să uşureze budgetul Statului de o sarcină de 4 milioane. Scopul nu e râii. Budgetul insă va fi uşurat, dar ţara nu. A.ceste 4 milioane nu se vor mal plăti din hasnaua centrală a statului, dar se vor plăti de comune şi de judeţe tot din spinarea contribuabilului. Şi nu numai că ţara nu e uşurată, din contră ea va fi mal impovârată de căt pănă acum, căci pe lângă impositele, ce cetâ-ţianul plătea pe cănd şcoala primară cădea in sarcina statului, el va mal plăti incă căte-va zecimi comunale, in schimbul mângâierii d’a zice, că şcoala e a comunei ori a judeţului.
Iată numai unde voit-a d. Conta să fie descentralisătbr; la cheltuieli.
Dar afară de Gestiunea unei sporiri de imposite, furişată in cutele voluminoasei sale legi, mal este incă o cestiune: — Pu-tea-va comuna 1 urală, cea urbană şi judeţul, cu mijloacele pe care i le dă legea, să intreţinâ cum-se-cade şcoalele prevâ-ţlute de lege ? Propâşi-va invâţămîntul de gradul I, sub această innovaţiune financiară a d-lul Conta?
Nu credem, că ministrul reformator a luat condeiul in mână şi a calculat asupra datelor statistice.
Nici cu monopolul cărciumel, nu se poate intreţinea şcoala rurală, nici cu ze-
cimele şcolare, cele urbane, din toate localităţile.
Lasă că monopolului e in contra consti-tuţiunii, mal ales cănd constitue o espro-piare de drepturi pentru alte scopuri; lasă că art. 88 din proiect nu spune lămurit, dacă comuna rurală monopolisează dreptul de cârciumă atăt al propietăţil mari, căt şi al celei mici,—după cum cu drept cuvânt observă memoriul-protest al al profesorilor din Iaşi ; — dar chiar cănd proiectul-Conta ar fi precis in acest punct, şi cănd constituţiunea ar permite, remăne întrebarea: Comuna rurală putea-va, cu venitul din monopolul cărciumelor, să dea şcoalel local, material didactic, profesori ?
Cine cunoaşce starea de sărăcie şi de ignoranţă a comunelor noastre, precum şi venitul cărciumelor, are dreptul nu numai să-se indoiească de eficacitatea legii d-lul Conta, dară să şi creazâ că nu-mârui şcoalelor rurale se va impuţina in mod considerabil şi pănza neagră a barbariei se va intinde peste multe din localităţile săteneşcl.
Venitul cârciumilor, astâ-zl cănd fiecare sătean poate beneficia personal din cesiunea dreptului către un arendator, şi nu se ridică la o sumă însemnată, dar atunci cănd interesul concret al individului va dispărea şi comuna va fi nevoită să dea monopolul, cui 61 va oferi mal mult, acest venit de sigur că va descreşce tare, aşa in căt val de şcoala statului.
Noi suntem in contra acestei disposi-ţiunl din proiectul d-lul Conta, şi cu noi impreunâ trebuesc să fie toţi deputaţii col. IV, cari cunosc mizeria ţâranulin, căci vor vedea atunci comune rurale, cari pănă acum ah 8, 4 scoli, fiind nevoite să aibă numai o şcoală, iar pe cele cu căte o şcoală, remânănd fără vatră de lumină.
Nu vom vorbi aci despre cele-l-alte dis-posiţiunl reale, cari vor impedica întinderea culturii la talpa casei românesc!, ci remănând in cercul ideilor finanţiare ale d-lul Conta, păşim mal departe.
*
* *
îngrijirea de şcoală primară urbană este lăsată consilielor comunale urbane.
Pănă acum aceste consilie aveaţi grije numai de localuri şi de servitori. Ce localuri se dau şcoalelor primare, orl-ce oraş scie. Cât despre servitori, el nu se vâd mal pe nicăirî. Chiar comune mari, ca a Bucureştilor şi a laşilor, ah stat mult timp in neputinţă ori nevoinţă de a plăti pe servitori. Băieţii şi fetele din scoală făceau serviciul acestora.
Prin proiectul-Conta se mal dă comunelor şi plata profesorilor, cu întreaga întreţinere materială şi didactică a şcoalel primare, in schimbul a 2 zecimi comunale asupra impositelor.
Şi aici s’a inşelat socoteala ministrulul-reformator. Nici chiar capitala ţârii nu este in stare să se conformeze cu profundele vederi ale proiectului. Onorariele institutorilor şi institutricelor, din Bucureşti, cu gradaţi li nea lor, ni se pare că trece peste suma de 250 mii de lei. Pro-duce-vor cele douâ zecimi comunale această sumă ?
Este uşor de scris pe hârtie asemeni disposiţiunl, dar e greu de Îndeplinit, dacă nu cugetăm serios asupra situaţiunil economice a oraşelor, a sumei ce se mal poate cere de la contribuabili şi asupra
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
ca
posibilităţii d’a se incasa o asemenea sumă.
Noi ne mirăm, că consiliele comunale urbane stau indiferente la această propu- j nere a ministrului şi nu voiesc a discuta, spre a'l lămuri asupra ilusiunilor ce’şî face despre cifra acestui venit.
Tristă va ti soarta şcolilor, lăsate in voia art. 88 din proiectul-Conta.
*
* *
Nu vrem să mal vorbim despre cele trei şcoli de meserii, puse in sarcina con-silielor judeţene, pecum şi despre azilele de copii, lăsate tot asupra lor, fără a li se deschide vr'o resursă nouă.
Multe obiecţiuni s’ar putea aduce şi in contra acestei disposiţiuni, şi din puntul de vedere didactic şi din cel instruc-tional.
Un lucru insă, care resultă neapărat din acel art. 88, este împuţinarea şi înrăutăţirea şcoalelor atăt rurale căt si urbane, nerealisarea sigură a speranţelor puse de ministrul Conta, in propăşirea inv&ţămăntului, sub descentralisarea II-n an ţi ară.
Nefiind destul de practică această măsură, in termini! spuşi de d. Conta, noi o condamnăm.
CRONICA ZILEI
Gazeta oficială de azi publică procesul verbal şi lista comisiunil insărcinată cu distribuirea banilor oferiţi de stat şi adunaţi din ţară pentru ajutorul incendiaţilor din Focşani.
In Iaşi s’ar fi arestat, se zice, eăţî-va nihilist!.
De la desgheţatul Dunărei, scrie „Voinţa Poporului" din Galaţi, apa a scăzut pănă âstă-zî cu 125 c.m.
Dunărea din portul Galaţi in toate zilele devine mai impunătoare prin bastimentele cu aburi şi vele se sosesc in acest port, fapt îmbucurător pentru locuitorii aceştui oraş.
Pentru practica elevilor şcoalei normale a societăţii pentru învăţătura po, orului romăn din capitală (sf. Ecaterina), d. Eugenul Petrescu, me dic veterinar, care şi-a făcut studii strălucite la universitatea din Viena şi are o practica de mai mulţi ani in Austria, iar acum predă gratuit cursul de veterinăriă la şcoala normală a societăţii, se oferă a da consultaţii fără plată in localul şcoalei, in toate Duminecele, 10 — 2 ore, tuturor cari vor fi având animale bolnave, de orice speţă.
O frumoasă disposiţiune şi vrednică de imitat.
Mulţumirile noastre pentru simţimintele generoase de care esfe inspirat d. Eugeniu Petrescu.
Bugetele pe 1881-1882 ale judeţelor Bacăii, Brăila, Ilfov şi Ialomiţa s’ail aprobat de M. S. R., cu oare cari modificări.
D. Dincă Schileru ne trimite o telegramă prin care apune, că procesul atentatului la viaţa d-sale s’a amânat pentru sesiunea viitoare a juraţilor din Gorj.
PROCESUL PIETRARII.
ieri a inceput a se judeca procesul atentatorului şi complicii săi la vieaţa primulul-ministru.
Curtea e prezidată de d. Demostene Cuculi asistat de dd. S. Cornea şi Fug. Costinescu. Comisiunea juraţilor e compusă din dd. Ioan
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 10 Marte —
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNDI MARINAR FRANCES IN NOUA-OU1NEA
traducere de M. QEOHGESOU
Eii aveam de lucru cu un afurisit de negru, care se opintea să-mi smulgă lancea din mâini, şi era căt p’aci să isbuteascâ, pănă cănd sărind de odată de pe cal, me aruncai asupra-I cu sabia. Trebue să mărturisesc insă, că nu am făcut vre-un salt grozav, căci pe cel mai mare din caii Orangunoşilor, picioarele emî ajungeau mai pănă la pământ. Cu toate acestea selbatecul, trăgendu-se cu iscusinţă, făcu să’mi cază sabia pe lance, care se rupse in doue, şi el, smîncin-d’o de vârful pe care 61 ţinea deja, năvăli asupra mea. Din norocire luasem lecţiuni de scri-
Urlăţeanu, O. Miuculescu, N. Iepureanu. Ion Dimitrescu, Al. Bamhucolu, Dim. Marinesou-Bra-gadir, Zamfir Dimitrescu, Petre DancovicT, Teodor Dimitriu, Toan Dimitrescu, G, Radoviceanu.
Acusaţii sunt Pietrarii, Pâtescu şi diaconul Cărlova.
Acuzatorii, dd. procurori Dendrinn, Stoicescu şi Populeanu ; ear apărătorii sunt dd. avocaţi din oficii! Christeseu, S. Orghidan şi Avinian.
Şedinţa s’a deschis la 12 ore din zi.
După ascultarea marturilor din amândouă păr: ţile ; după citirea actului de acusaţie, - după a cuzarea susţinută de d. procuror general ; după apărarea dd-lor advocaţi cx-officio şi a acusaţilor; după replica d lor procurori Stoicescu si Populeanu, — comisiunea juraţilor răspunde in mod afirmativ la cestiunile puse de Curte, admiţând circumstanţe atenuante pentru Pâtescu şi Cărlova.
Curtea după ce ascultă pe acuzatori, apărători şi acuzaţi asupra aplicării pedepsi!, pronunţă o hotărîre prin care
Pietraru e condamnat la 20 de. ani muncă silnică;
Pâtescu şi Cărlova la câte 9 ani de rec.lusiune, cu drept, pentru toţi, de recurs in Casaţie, in termen de trei zile.
Şedinţa nu s'a inehis de cât azi-dimineaţă la 9 ore, cănd s’a pronunţat hotârîrea Curţii.
Mâine vom da. toate amănunte.
*
Pietraru, inainte de a i se pronunţa condamnarea, a cerut o favoare : Să se numească o comisiune care să-î studieze o invenţe a lui: dirigerea balonului.
El e sigur de invenţia sa şi doreşte ca beneficiul brevetului să se dea familiei lui.
IDXfiNT AFARA
Austro-Ungaria şi Rusia.
Posiţiunea ministrului de esterne a’l Austr0' Ungariei, baronul Haymerle, ar fi-cum se scrie din Viena şi Pesta, cletinată, in urma faptului, că nici parlamentul vieriez nici cel unguresc, nu aii esprimat in mod oficial părerile lor de râu pentru moartea ţarului Alexandru Ii.
O asemenea manifestare de condolenţă s’a făcut din partea tuturor celo.r-1-alto parlamente eoropene, pănă şi democratica representanţâ naţională a republice! franeese nu a'remas mai pe jos. Numai Austro-Ungaria, un stat eminamente monarcliic şi conservator, să fi făcut o eseep-ţiune !
Căuşele acestui fapt, care ar fi compromis a-tăt de mult posiţia basonului Haymerle in faţa Rusiei, simt doue. Cea d’ăntăiu e, că presiden-tul actual a’l Camerei vieneze, este un polon naţional, Smolka, care mulţumită compatrioţilor săi şi, in. cestiunea de care se tratează, unei alianţe momentane cu elementele liberale şi anti-ruseşci din Parlament, a putut impune acestuia voinţa sa de polon şi să se lipsească de săvârşirea unui act, care după împrejurări putea sluji atăt de bine d-lui Haymerle şi in genere rela-ţiunilor de bună vecinătate austro-ruseşci. A doua causă e de provenienţă ungurească. „Hon" ne-o esplică ast-fel, că deşi majoritatea parlamentului unguresc reprobeazâ atentatele, privitor la ţarul Alexandru II ea nu şi-ar fi manifestat .insă părerea sa de râd, fără a se incinge in Cameră o discuţie pasionată asupra faptelor defunctului monarcli, o discuţie care se putea traduce după Împrejurări in cea mai sdrobiloare 1 critică. Ast-fel parlamentul unguresc a creduteă "mai bine este să tacă, de căt să turbure liniştea unui mort.
Atât prima căt şi a doua. din acestea cause sunt nişte simptome elocuente a relaţiunitor austro-ruse. Cletinarea d-lui Haymerle-de care vorbesc ziarele vieneze si unguresc! — este numai simbolisarea subiectivă a acestei stări.
Ţarul Alexandru III.
Lui „Wiener Allg.Ztg." i se scrie din Berlin, din partea corespondentului său, privitor la caracte-
rul si vederile politice ale împăratului Alexandru ÎII:
„ Am avut ocasia .'să vorbesc astă-zl cu o persoană politică foarte importantă, a cărei nume s’a pronunţat des in ultimii ani. Această persoană fusese ataşată pe lăngâ actualul im pârât rusesc, pe cănd acesta fusese la Berlin, in urma ultimului resboifi, ca mare duce ereditar, şi fusese foarte deosebită de acest din urmă.
„El cunoaşce pe împăratul Rusiei, pe căt 61 poate cunoaşce numai un nerus ; 61 desemnează ca pe un om cu o voinţă nespus de fermă şi neclintit in hotărîrile sale, foarte închipuit despre sine, neaccesibil de căt cu greu pentru sfaturi, mai mult îndărătnic de cât îngăduitor. El nu posedă nici blăndeţa nici dulceaţa religioasă a lui Alexandru II, e insă foarte luminat şi liber de prejudicii.
„De obiceid tăcui şi reservat, el a vorbit, cu toate acestea de repeţite ori cu omul med, despre politică si afacerile statului. Privitor la politica esternâ, actualul ţar s’a fi rostit intr'un mod foarte simpatic despre Fraticia, mai mult insă pentru poporul frances de căt pentru stat. In privinţa Orientului menţiona mai adesea despre Muntenegreni, pe cari părea că-I admiră.
„Cănd se vorbi odată in presenţa lui ceva detractor despre Finlandesi, el zise : „Sunt. Ruşi buni, şi aceasta e principalul ; naţionalitatea este un lucru de a doua mănă",— fără indoialâ luase cuventul „Ruşi" in inţeles politic.
„In privinţa politicei interne era foarte reservat, odată insă făcu aluzie la pasagiul din operele lui Friederik cel Mare, in care se zice, „că fiinţa unui corp rep’-esentativ, care să infâ-„ţişeze naţiunea, apără pe monarcli şi statorni-„niceşce monarchia" ; el observă la aceasta : „cest. juste, c'est -profond."
INMORMENTAREA. LUI AUG. TREB. LAURIAN
(28 Februarie 1881.)
Discurs funebru rostit la morment, de d. George MisaH, in numele societăţii ..Transilvania."
’	II.
Anul 1818, principiile de la 1848: eafcă ceea-ce trebuie să facă a vibra inima fiâ-cărul Romăn. Fată odată caro trebuie să facă a tremura cu groază inamicii românismului.
Magasinul istoric]ca şi Gazeta de Transilvania, ca şi Curierul românesc, pot zice despre 1848 ceia-ce zicea inainte mergătorul Ioan despre mântuitorul ce venea pe urmele sale: Eu nu sunt lumina, ci sunt trămis a mărturisi despre lumină. El este acela despre care ve ziceam : acel ce vine după mine şi care inainte del mine era... EA sunt numai vocea celui ce strigă in pustie : gâti.tj căile Domnului căruia cA nu sunt vrednic a ’i deslega nici încălţămintea picioarelor.') Şi aşa a fost.
Veri-carî ar fi silinţele ce ne-am da noi, spre a defini pe 1848 al Transilvănenilor, căci pentru moment de el ne ocupăm, n’am putea-o face cu fidelitatea ce impune imparţialitatea, de căt dacă spre cunoaşterea celor trecute şi presinte, n’am asocia cu noi, dacă n’am chema in ajutorul nostru mărturisirea istoriei şi deposiţiunile acelora ce ca Bălcescu 2) au fost marturl oculari
') Evangelia de la Ioan cap. 1, v. 1—27. a) La 1848, pe cănd o mişcare de un caracter aspru, dar cu totul naţional, turbura munţii şi câmpiile Transilvaniei, mult iubitul nostru istoric N. Bal-cescu, scăpat din închisoarea plutitoare de pe Dunăre iu caro 1 ţinură vre-o eăt-va timp Turcii, după intrarea lor şi a Ruşilor io Bucureşcf, se refugise in Ardeal şi trăi acolo cu luptătorii romani, mat multe luni, cercând iu zadar să potolească duşmănia acea, crâncenă dintre Români şi Unguri, aşa de stricăcioasă inca de po atunci libertăţii ambelor popoare. Apoi du acolo, viind in Paris, după trecere de doi ani şi mai bine, intr’o zi de 15 MaiO, zi aniversară a primei adunări a Românilor ardeleni pe Câmpul libertăţii de la Blaj, fiind mai mulţi compatrioţi şi soţi de exil adunaţi ca să serbeze acea zi memorabilă, Bălcescu, foarte slăbit de durerea ce avea să’l culce in morment peste căte-va luni, citi o disertaţiune in care descrie cu o elocuenţă vie şi colorată, impresiu-nile sale culese in mijlocul poporului Ardelean ini-mat de focul resboiulul naţional.
ai evenimentelor petrecute la 1848 pest numu Deci ce zic aceste autorităţi ?
„Una din faptele cale mai minunate ale acei,, stul minunat al XlX-lea veac, fără indoealăcă e desceptarea naţionalităţii române in Aidea] după un somn greii intr’un jug ce de-o rniâ de ani o impovăra. Nicîo-dată o naţiâ mai multă vreme in robie cumplită nu zăcu ! Kficl-o-dat&o naţiâ robită, mai răpede şi intr’un timp lnaj scurt nu se deşteptă ! Mai multe veacuri trebuise năvălire! ungurescl ca se poată amo rţî $j injugade tot pe Români. ') Mai puţin de im veac fu de ajuns acestora spre a scutura greul si învechitul acel jug. înviere de minune intr’J. devâr ! dovadă puternică cum-câ nemuritor e sufletul naţiilor şi cum-că sfânt, dumne zeesc si neperi tor e dreptul lor.
„Dar*: năvălirea, împilarea şi tirania străină putu batjocori şi chinui pe romăn in drgftul luî şi, in timpul lor, putu a’lu socoti afară din legi şi a'l privi in rândul dobitoacelor, dar nu j putu atinge in sufletul lui, nu putu stinge din-tr’Snsul credinţa naţională. Silit a inehide de in adâncul inimei sale, fără a putea nici intr’un chip a o râspăndi in afară, această credinţă astfel înăbuşită se inferbâîita din zi in zi şi eres-cea in târiâ, in căt cănd putu isbucni, isbucni-rea’i fu puternică, înverşunată, pustiitoare si roditoare in fapte măreţe şi cumplite tot de-o dată.
„Românii, nu învinşi şi cuprinşi find, dar prin tr’u-o unire politică primiră pe Unguri in ţari lor. Intr’acest chip, după un resboifi sângeros, intrară Ungurii şi in Banat, unde domnia Gladifl.
„La începutul domnirei Ungurilor soarta Românilor fu mai blândă. Ei ’şî păstrară constituţiile lor provinciale cu ducii lor proprii; Romanii erau atunci soţi ai Ungurilor, ear nu supuşii lor. Tot Ardealul nu încăpuse incâ in stăpânirea Ungurilor şi pe lângă hotarele de mea, ză-zi se aflată ducatele cu totul libere, precum era cele ale Făgăraşului, Omlaşuluî şi Mureşului. In cele-l-aite părţi ale Ardealului supuse Ungurilor, aceştia erau foarte puţini: mal mult o armată de căt o populaţie. Afară de dânşii, se mai aflau atunci in Ardeal nisce oarde ce locui au munţii de către răsărit. Aceştia eraţi din acelaşi neam, Secuii, ce să credu a fi rămăşiţe din ostile o Attilă. Ei erau împărţiţi in scaune şi aveaţi o organisaţiă cu totul democratică.
„Mai târziii, pe la 1143, o coloniă. germană ■ veni in Ardeal, cliiemată fiind de nraiul Gheizn al III-lea şi aşezată de dânsul in pământul numit crăiescu. Cu toţi Ungurii, Sâcuii şi Saşii, tot Românii, de şi mulţi din ei trecuseră in vecinele principate, rămaseră insă in mai mare număr in Ardeal şi ’şi păstrară pănă in al XII-ea veac, împreună cu simţimăntul drepturilor de moşteni ai ţârei, incâ şi multe drepturi preturi precum şi pământurile lor. Dar din geloasii naţiile ce vecueafi cu dânşii inti’abeiaşi ţeară, ear mai cu seamă de cănd dueiLUngurilor se urcară in vrednicia de regi şi introduseră iobăgia, incepură a trata pe Români ca un popor cu-prin şi de pe dreptul cuprind rilor de dă atunci, ’î despuiară de pământurile lor spre a şi le împărţi intre sine şi a reduce pe moştenii îa soarta de iobăgi.
„Românii nu suferiră in tăcere tirania şi reducerea lor, apoi din stare de naţie liberă la aceea a iobăgiel; dar norocul nu’i ajută şi fiecare a lor răscoală nefericită ingreuia mai mull jugul ce’T apăsa. Ast-fel incă din vremea lui Ştefan, craiul Ungariei, in Banat, Opţiii nepotul ducelui Gladiii, vâdănd tendinţele tiranice ale Ungurilor, chemă poporul la arme şi, după un infri-
Această cuvântare a fost mai ăntăiu pusă sub tipar iu Paris; dară foaia in care s’a publicat şi rare, redactată de căţî-va studenţi' moldoveni şi munteni din Paris, purta numele de „Junimea Romană.» a avut o existenţă şi o răspândire foarte rc .trensă; al treilea şi ultimul uumer al ei, din Iunîiî 1851, conţine discursul Bâlcesculuf, carele a fost apoi reprodus şi in „Revista Română" pentru sciinţe, litere şi arte. Voi. II, 1862, pag. 588.
Nota editorului,scrierile lui Bâleescu.
0 Subjugarea completă a Românilor din Ardeal se făcu tocmai la 1438 cănd Ungurii, Secuii şi Saşii se uniră in contra lor do le răpiră ori-ce drept politic le mai rămăsese
mă ; adversarul meu era curagios şi cel puţin de aceeaşi putere cu mine ; in cele de pe urmă el făcui să muşce pământul.
Toată' lupta noastră ţinu ca la o oră şi cănd inamicul s’a retras, lăsă pe câmpul luptei cincizeci de morţi şi un mare numâr de răniţi. Au căzut căţî-va şi din ai noştri! şi pe cănd noi ne gândeam cu spaimă la perspectiva de a ne face drum cu mâna armată pănă la Uarata, vâilurâm pe şefii Hokşilor venind să ne propue pacea şi trecerea pe teritoriul lor pânâ la rîul Tanâ-vorkon.
Primirăm cu bucurie propunerile lor şi invitarea de a românea cu ei pănă a doua zi. Era o ciudata privelişte de a-i vedea aducâudu-ne indată de ale mâncării, ajutându-ne la in-grijirea răniţilor noştri! şi distrăndu-ne chiar cu nisce jocuri foarte graţioase.
A doua zi, indată cu re vei satul zorilor, ne îndreptarăm spre partea rîuluî, călăuziţi de capii Hokşilor. Am credul, folositor de a fi însoţiţi de dânşii ca să impedecăm tribul lor d’a ne ataca — dacă ar fi avut gândul acesta; — dar o-datâ ajunşi la malul Tanavorkonulul le-am dat libertatea, după un schimb de promisiuni de amiciţie reciprocă.
Dar vai ! Hokşii fură mul puţin redutabili pentru Orangunoşi de căt valurile Tanavorko-
nulul. In zadar eu şi Lanna ne aventarăm in not spre a le da exemplul, in zadar ne urmară căţî-va din cei mai bravi, căci majoritatea oştirii sta ca pironită la mal, şi atunci vâzui că aveam să mergem asupra Uaratei abia numai cu jumătate din trupele noastre. In fine, după mai multe indemnări şi temeri, in curs de o zi întreagă, abia ne văzurăm cu toţii împreunaţi pe malul opus.
Cu toate acestea, Lanna şi eu am inţeles că,— după dficultatea ce am cercat de a face pe sodlaţii noştri! să treacă Tanavorkonul, — aveam să fim negreşit învinşi pe malurile Irfa-kului, la cas cănd guvernatorul Uaratei ar voi să-î apăre trecerea. Ne-am decis prin urmare să facem marşuri forţate spre a ajunge la ţinta expediţiunii, inainte de a afla de apropierea noastră; şi căluşeii noştri! se arătară aşa de sprinteni şi aşa de iuţi la pas, in căt ‘după patru zile am ajuns la malurile Irfakuluî. Acolo domnea liniştea cea mal profundă, ast-feliu că cineva s’ar fi crezut intr’o completă pustietate. Ne grăbirăm a profita de această neaşteptată ocasi-une .şi de a trece apa fără a ne mai opri. Acum eram despărţiţi de Uarata numai prin o distanţă de cinci lege.
Peste noapte am trimis un iscoditor pănă lângă oraş, care se reîntoarse pe la revărsatul
zilei anunţăndu-ne, că acolo nu se făcuse nici un fel de pregătire pentru apărare. Incuragiftţi de acoastă încredinţare, luarăm numai de cit drumul şi pe la nouâ ore de dimineaţă erai» in Uarata.
Locuitorii nu’şi prea iubeau guvernatorul; drept aceasta, indată ce ne vedură, s’au inehis in casele lor lăsăndu-ne să trecem in bună voie galopând cu caii de a lungul stradelor pănă la palat, unde avu loc o mică hârţuială. Trupele guvernatorului credeaţi că am trecut prin pasul Mo-nakim şi că toată puterea armată a regatului de Cutar, venea in urma noastră. Deci nu ni se împotrivi de loc şi ast-fel puturăm pune măna pe trădător, care şi fu trimis numai de căt la Cutar.
Guvernatorul Uaratei fu judecat la Contar de către noos şi condamnat de a fi legat intr’un arbore spre a muri de foame, cumplita pedeapsă cu care el făcuse să moară o mulţime din supuşii sei. Dacă el ar fi fost şi atât de iscusit pe căt a fost de lacom, nicî-o-datâ oraşul Tarata nu ar fi fost luat, şi ar fi devenit un regat nuofi şi puternic pe coasta apuseană a piscului Tanavorkon.
(Va urma).'
www.dacoromanica.ro
ROMANI A LIBERA
sat resboifi, numai prin trădarea ginerulul său rînad fu învins. AP0Î mal tărzifl» cănd jugul
•	unse si mai greu. Românii reduşi acum toţi in "Le ţărănească, se sculară in mal multe răn-luri in veacul al XlI-lea, al XllI-lea şi al XIV. 'istoria Ardealului şi a Ungariei de pre acele tim-jjurl e plină de aşa numitele rescoale hrăneşti Lmultus rusticorum). Aceste răscoale nu eraţi numai ridicarea iobagului in contra stăpânului «fl dar mal mult răscoala simţimăntulul naţi-onaî al unul popor chinuit de alt popor. De atunci ura neamurilor luă proporţii mari şi in vreme te această deosebire a săngelul slujia impilăto rilor de pretest la tirania lor, in inima impila-Hjor eahrănia vecinie dorinţa de neatărnare.
•	jUgul Românilor in Ardeal se ingreuia nu numai din partea nobililor Unguri, ci şi incă din [partea popilor catolici. Era o întreită tiraniâ: religioasă, politică şi socială. La 1366 Ludovic [j.id regele Ungariei, dedese voiă nobililor să stârpească de tot naţia română. Această cruntă prigonire ajunse atât de nesuferită in cât la 1437 Românii apucară cu toţi armele împotriva tiranilor. Ei ăşl aleseră povăţuitor pe Antonie Maşnu. Ungurii chemară intr’ajutor pe Secul şi pe Saşi, se conjurară împreună şi făcură legături, spre apărarea comună şi stârpirea Românilor, intărind cu jurămănt a lor legătură, in 17 Septembre 1437. Această legătură o mal intăriră âncă in 2 Februare 1438 şi fu temelia constituţiei ce a domnit in Ardeal până la anul 1848, dar ţăranii români, ajutaţi de puţini nobili din neamul lor ce se mal păstrase, ţinură resboiul mal bine de duoi ani şi tocmai la 1439, câdănd asnpră-le toată puterea Ungariei, el se liniştiră, după ce insă craiul Albert le dete libertatea de a se strămuta in orî-ce loc şi verl-cănd le va plăcea. Inăl-românulul Ioan Huniade la guvernul Ungariei si aceea a fiului seu Materii la demnitatea de rege, opri furia Ungurilor de asupra Românilor. Mateifi pedepsi cu crâncenie pe cerbicoşiî nobili Unguri din Ardeal, rebelaţî in contră’!, sub pricinuire că nu vor a se supune la un craii! român. Voind să dea satisfacţiune cererilor poporului român de la 1467, el el scăpă de dijmele ce plâtia la popii catolici şi’l apăra de asupririle nobililor. Craiul Mateiti, ca şi tatăl său Iean Huniade, spre a ridica naţia lor apăsată, nu ştiurâ face alt-ceva de cât a imulţi numărul nobililor români.
„Această măsură fu slabă in adevăr, căci aceşti nobili, sau eraţi săraci şi neputincioşi a ţine frunte numeroşilor nobili, sau de eraâ bogaţi dobăndiafi interese protivnice mulţimel şi se i-necau in aristocraţia maghiară, perzăndu’şî naţionalitatea. Adevăr e că Corviniî, inălţaţl in mărimea lor prin Unguri cari ăl priveghiau de aproape, sciindu'I de sănge românesc, nu puteau face mal mult. EI nu puteati, şi de ar 11 avut acele idei şi ar fi voit să desfiinţeze regimul feudal sari să gonească pe Unguri din pămentul Românilor şi să desparţi! acestora din crăiă ţara deosebită. Cu totul din potrivă, ţintirile lor e-răii să ingloteze pe toţi Românii in acelaş stat cu Ungurii: de acolo veniră şi ispitirile lor nenorocite de a cuprinde Ţara/omănească şi Moldova.
„Dar cu craiul Mateiu, muri şi dreptatea, du-pe spusa şi de astăzi a poporului in Ungaria şi Ardeal, şi asuprirea ţăranilor români crescu din zi in zi. La anul 1514 isbucni acea revoluţia a ţăranilor din Ungaria sub Doja, ingro-zitoare prin crâcenia faptelor el şi a pedepsilor ce trase asupră’I. Românii din Banat, precum şi chiar nobilii Români din Marmureş, luară parte la această revoluţiă. Ţăranii români din Ardeal, ce nu se mişcară, împărtăşiră pedeapsa celor-l-alţl şi perdurâ dreptul a se muta de pe
0	moşiă pe alta. Apoi se introduse şi cartea de legi a lui Verbăczy, care legiuia : "că ţăranul n’are jiimic, afară de simbria pentru munca sa (rusticus praeter mercedem laboris sui nihil Iubeţ).
„Pedeapsa dumnozeească nu intărziâ a isbi pe aristocraţii Unguri.
„Cănd puternicul sultan Soliman năvăli, asupra Ungariei, ţăranii nu voiră a se scula spre a aP^ra o patria, unde nu li se lăsase nici un drept şi Ungaria fu lovită de moarte, impreunâ cu craiul el, in bătălia memorabilă de la Mo-liaciri (29 August 1526). Banatul de atunci cădu cu totul in stăpânirea Turcilor şi Ardealul rămase sub prinţi unugrl aleşi şi vasali al Porţii. Această nouă epocă in care intră Ardealul fu Şi mal fatală Românilor. Atunci se iviră acele legi batjoeuritoare pentru Români, prin cari veneticii ungurii şi soţii lor ocăresc numele şi neamul românesc ; religia Românilor numai wemelnicesce o suferiau şi pe dânşii ăi declară e hoţi, tâlhari şi vagabundî in ţara lor moşte-j11 â de la părinţi, legi cari cu totul ăl depăr-oază de slujbe civile, nu le ieartă a umbla cu
1	> PaJoş şi altă armă, pedepsind cu tăiere e mâna dreaptă pe acela la care se va găsi o
puşcă; legi prin carj[ nu je e jertat a purta rî«u6- de P°st'avJ nici patalonî, nici cisme, nici P ană de un florin, nici cămaşă subţire, apoi . ţ nenumărate prescripţii de ruşinoasă şi vecî-***, precum poprirea d’a invăţa carte uească şi obligativitatea preoţilor români cresce câini! de vânat aî boerilor unguri, ni]" rŢ^ nayonalâ a Românilor in contra tira-divW	Se anhruPa atunci in oare-carî iii-
se făUa Puternice, cari, fără a simţi poate, rnms „ organului el. Ast-fel Ştefan “ Mailat, mau dm ţinutul Făgăraşului (1537-1541), _ap°î Gaspar Bekeş de la Carnsebes (1573 diPavel Macicaş (1586) clătiră torta m a lei Peste capetele Ungurilor şi eî vătă-greii prin răscoalele si răsboaiele ce a-
ţiţară. Ast-el viteazul donm al Moldovei Petru Rareş de zece ori năvăli in Ardeal (1528 -1544), pustiind cănd pe Saşi, când pe Sacul, cănd pe Unguri, reclămănd moşiă părintească, in acea ţară. Şi îndată după aceea, Alesandru-lodă al Moldovei şi Petru-Vodâ al terii Românesc! intrară (1550, 1552, 1553, 1556 şi 1557), mijlocind intre deosebitele partite şi tot-d’a-una pedipsind pe unii din asupritorii Românilor. Aceste întâmplări făcură că in acest veac, Românii dintr’o parte şi dintr'alta a Carpaţilor se frecară unii cu alţii, eşî împărtăşiră durerile, ăşî aduseră aminte tradiţiile unul” traiil comun şi doriră inftinţarea lui. De atunci, de câte ori un steag românesc se ivesce fâlfaind in vârful Carpaţilor, Ardealul întreg se inftoară: Românii de sperare, tiranii de spaimă".
Secolele al XVI şi XVII nu fură mal bune pentru Români de căt secolil precedenţi. Românii ca să’şî îndulcească soarta se unesc cu biserica Romei in 4 puncte şi se alipesc de casa Austriei, ca să scape de Unguri. Dar in desert: In Ioc de un stăpân, capătă doul, afară de Iesuiţi.
Intr’un cuvânt : istoria Românilor din Transilvania, este istoria tiranilor din Transivania, după cum foarte nemerit a zis-o răposatul Papii! Ilarian fi.
Cine nu cunoasce pe cel d’ntăl apostoli al ro mănismuluî ? Cine nu cunoasco numele glorioase ale lui Şincaiu, Petru Maior, Samuri Klain, Paul lorogvicî, G-eorge Lazâr, cari prin scoli, prin cultivarea limbel şi a istoriei, puseră stălpiî de temelia aî naţionalităţii române şi propagară idea unităţii sale?
Ideile răspândite prin aceste lucrări literare şi istorice isbucniră indată in fapte. Horia luă securea in mână şi, inmuind’o in sănge unguresc şi nemţesc, scrise cu densa drepturile naţiei române şi programa politică şi socială a revoluţiilor el viitoare. Muncitorii ce urmară atât in Ardeal căt şi in Principate, micşorară chestia din proporţiile măreţe de unitatea lor şi o mărginiră intru apărarea intereselor romăne de pro-vinciâ şi de localitate. Lor li se păru că deosebitele frângeri ale naţiei ai! nevoiâ de o lucrare asupră-le in parte, spre a’şî curăţi miseriile şi spinii din casă, păn’a nu se uni cu toţii intr’a-celaşî trup. Anul 1848 găsi pe Români intr’a-ceste idei. Romănil din Ardeal fură cel d’ăntăî cari salutară cu infocare falnicul soare de libertate ce lumină atunci omenirea. Sunt astăzi atâţia ani, mulţi din noi au vădut cu ochii lor cănd deputaţii români din toată ţara Ardealului, in număr de mori mult do cinci-zeci mii, toii ţe- , rănii şi fii de ţărani, se adunară la Blaj in căin. pul numit de atunci al libertăţii, ca să facă in numele naţiei această declaraţia: Sunt, deci intru in drepturile mele! şi Europa află cu mirare că in Transilvania o naţiâ română, de a cărei esistenţă nici nu bănuia, ’şî-a proclamat independinţa sa, şi ea fu silită a’I recunoasce dreptul şi a o inscrie de atunci in numărul naţiilor celer vii. Laurian, Barnuţifl, Cipar, Bran, Bariţiu, I. Maiorescu, I. Popasu, Eutimie Murgii fură membrii guvernului naţional, cari con,-duseră pe Românii transilvani pe o cale aşa grea şi mare. EI erau secondaţi de tineri ca livram lancu, Samuel Poruţiii, Tordaşan, Tobiaş, Frăncu, I. Pincifi, Roşea, Bota, Mărgineanu, Papii! Ilarian, Urban. etc.
Zi de 15 Maifi 1848: Zi de lumină, de libertate şi de mărire română, vom zice şi noi cu istoricul Băleescu, carele spre a putea participa cu vrednicie la 1848 de dincoace de Carpaţî, merse ca un nou antei! a se regenera in clima şi mişcarea curat românească a Transilvănenilor; zi de 15 Maiu, te pomenim şi te serbăm cu drag! Tu minunaşi lumea şi ăl arătaşl că naţia română e matură, e vrednică de libertate, vrednică de a intra in frăţia cea mare a naţiilor. In analele Romănilor altă zi nu strâlucesce mal frumos de cât tine şi cea asemenea ţie, sora ta iubită, zioa de 9 şi 11 Iunie 1848 a poporului din BueurescL Tn pomenim şi te serbăm cu drag, o zi măreaţă, căci ăntăiaşl dată auzirăm atunci un popor întreg răspuncUnd celor ce el vorbeau de unirea Ardealului cu Ungaria, prin această strigare: „INoi vrem Sil ne unim cu ţara!" 2) Minunată destăinuire a lui Dumnezeu, care in zilele aşa mari de sărbătoare populară, vorbesce d’a dreptul in inimile aleşilor săi, şi numai poporul şi poeţii, aceşti fii al inspiraţiei divine, avură la 1848 conştiinţa întâmplărilor viitoare, numai ei citiră şi destăinuiră aceea ce era scris in fundul inimeî fiâ cărui Ro-
fi Pentru a înţelege binecestiunea Transilvaniei, a consulta: Anonymus Belae reg. Notar c. XL cf. XXI XXII. XXX.— Toate faptele vechi atinse in acest discurs, se află pre larg documentate de Papiu, Istoria Romănilor din Dacia superioară tom. I e-diţiunea II. Viena 1852. — De acelaşi: Indepen-dinţa constituţională a Transilvaniei, 2 broşuri, laşi, cu tiparul Tribunei romăne, 1861 — Miecliov, 1, 4, — Tesaur de monumente istorice de Papiu, III, 255 şi 299. —Mal pre larg, vezi in Klein : His-tona Daco-Romanorum, publicată do Laurian, in revista Instrucţiunea publică, fascicula pe luna Marte şi Aprile, 1861, pag. 112. — Graf Teteki Do-mokos, A. Hora-Uimadâs torteneţe, Pest, 1865, pag. 65 — 68 citat de Papiu in studiu asupra lui Horia Tesaur, III. 299. — Sincai, Cronica Românilor, la anii respectivi Densuşianu. Studiu despre Horia şi Cloşca, in Analele Academiei Române, pe anul 1880.
Băleescu Românii sub Mihai Viteazul, ediţiunea Academiei, pasirn. — De acelaşi iu colaboraţine cu Laurian, Mag asinul istoric pentru Dacia, 5 volume. Bucureşti, 1845 — 47.
-) Sub acest cuvânt «ţară,» Ardelenii areta ţara'Ro-mănească. Eu n’am avut norocire a me afla* la Blaj in ziua de 15 Maiu 1848; dar mal mulţi Român! din Ardeal ce se atlară acolo, mă asignrară despre această strigare a poporului (Băleescu).
mân : Mântuirea de or'i-ce domnie străina prin unitatea naţională!
Ziua de 15 Maiu (1848) ni se pare mult mal frumoasă şi mal strălucitoare, cănd privim la zilele ce o urmară, zile negre, amare, chinuite, zile dc foc, zile de stingă. Aceste zile le-am urmat şi le am vădut cu toţii, una după alta fi.
Ori cum: eacă 15 Mai îl !
„Priviţi cerul cum se ’ntiude ca o mare 'useninatâ ..Priviţi soarele ce aruncă o lumină 'nflScârată, „Priviţi văile n’ftorite, codrii, munţii ’nverziţî! „Cerul, soarele, pămentul, astăzi sunt inpodobiţî, „Căci e ziua mint dorită, căci e ziua mult măreaţă, „Unde falnic se ridică România indrăsneaţă! „Uraţilor! Speranţă bună ! Azi sub cerul fără nori „Libertatea, România, se intălnesc p’un cămp de flori „Şi noese in faţa lume! a lor vetinică ’nfrăţire „După o lungă, dureroasă şi fatală despărţire „Fraţilor, sperauţă bună ! Viitorul ce urziţi*
„Va li vrednic de trecutul al trămoşijor măriţi! „B&fbapn şi Unire a intre noi de acum domnească „Şi strigaţi in libertate România sa trăească 2)
De această unire, d’această Românie ce deja asistă şi fără voia lor, spăimăntătu-s’afi Ungurii la 1848. Insă ueputăndu-le impiedeca, ai! tâbârît asupra fraţilor noştri transilvani, a doua zi după manifestaţi unea de la 15 Mai fi cu tot terorismul guvernamental de care şi astăzi dafi probe că sunt capabili.
ARENA ZIARELOR
/* „Românul" ş’aduce aminte de poporul pe care '1 explotează cu atâta in-demnare gaşca de la putere. Cănd acest popor va şti se citească şi se scrie
Se va inzeCi, căci cunoştinţele igienice ăl vor face să se ingrijească. să se ferească de multe boale, să locuiască şi să se hrănească mal bine; ast-fel copilaşii luinu vor mal fi seceraţi de fel de fel de boale; ast-fel eî se vor înmulţi, vor deveni bărbaţi mal tari şi prin-urmare mal producători ;
ast-fel vor ingrijivitele lor, vor lucra pământul mal bine :
ast-fel cunoscând drepturile lor nu vor mal fi jăf'uiţî de micul logofăt al satului care este mal răfi de căt fostul mare logofăt al oraşiuluî;
ast-fel, cunoscând datoriele salo el şi le va împlini cu ajutorul minţii şi cu puterea ânimeî, ş' avuţia generală va creşte necurmat, ş’avută şi puternică va deveni ţera.
Şi Flevi, şi Gostineşti, şi Fundeşti, şi Seruri], şi Patărlâgeni, şi Dimanci, nu s’ar mai tolăni molatic pe contul Patriei ca aleşi ai poporului.
*** „Binele Public" biciueşte trista stare in care ne-au adus dd. Rosetti — Brătianu : ce enormă deosebire intre administraţiu-nea noastră şi cea din Belgia, Franţa, şi Austria ; se pomeneşte oare acolo funcţionari cari se frustreze statul?
El bine, nu. Acolo oamenii au in el simţi-măntul legalităţii, ţin ca onorabilitatea lor să fiă la adăpost chiar de bănuieală, pe cănd la noi e din contra sub regimul de astăzi. E destul ca d-nil Roseti-Brătianu se puie ochii pe câte un Beniamin in miniatură, pe căte un copil de casă, spre a! permite se facă şi dânsul in mal mic ceia-ce d-lor fac in mare cu milioanele ţării. Aceasta insă nu merită numele de admi-nistraţiune bună, înţeleaptă şi patriotă, căci precum am arătat iu numărul trecut, unele din tutunurile ast-fel cumpărate afi costat căte 20 lei ocaua, de şi in realitate nu valorai! de căt cel mult 8 safi 10 lei, căci însăşi fosta compania, cănd a predat marfa sa in primirea actualei administraţiunî, le-a socotit pe căte 13 lei şi a câştigat milioane.
„Timpul" publică un articol al d-lui C. N. Brăiloiti in cestia dunăreană care in-chee:
Axul politic al Austriei s’a deplasat cu totul de cănd cu escluderea eî din sinul Germaniei.
Ea a devenit şi devine astăzi o putere orientală prin anexiunea Bosniei şi Herţegovinel şi inntră in o rivalitate mal directă şi mal pronunţată cu Rusia, care nu va renunţa la influenţa el seculară faţă cu Austria. Din acest punct de vedere, noi Românii cari am fost prin ţara noastră un cămp de bătaiă intre Austria şi Rusia cu Turcia, nu putem, fără peire pentru noi şi fără mari pericole, să admitem a da Austriei pe malul Dunării noastre o preponderanţă care să dea pricină la rivalităţi şi conflicte intre a-ceştî doi puternici vecini.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
— 22 Marte — 9 ore dim. —
Petersburg. 21 Marte.
Prinţul Alexandru al Bulgariei, fratele săfi prinţul Enric de Battenberg şi un mare număr de alte persoane au sosit ieri aci ca să asiste la imormăntarea împăratului Alexandru. — S’au făcut numeroase arestări; s’a găsit- la unul din individiî arestaţi 700,000 ruble ; un altul avea
fi Băleescu „Mişcarea din Ardeal“ şi oItomănil sub Michal Viteazu», Cf. Papiu Horea şi Cloşţa in Tesaur de monumente istorice, tom. III fasc. Iuniu-Iuliu 1865 •
a) 15 Maiu 1848, In Foia pentru minte inimă si literatură pe acel au, No. 21.
sil
asuprăT două revolvere, un pumnal, pilule ve-ninate şi 2,000 ruble. Se asigură că două depo-site noi de dinamită afi fost descoperite.
Paris, 21 Marte.
Astăzi s’a celebrat un servicii! divin in capela română de aci pentru împăratul Alexandru al II.
Berlin, 21 Marte.
Prinţul ereditar al Germaniei va pleca măine-seară la Petersburg, cu prinţul de Galles, care e aşteptat pe astă-seară la Berlin.
„Norddeutsche Algemeine Zeitung", vorbind de părerea diferitelor ziare relativă la asasinatul ţarulului, zice că istoria nihilismului probează că Polonezii nu sunt cu totul streini de recenta desvoltare a stării lucrurilor in Rusia. Gazeta face să reeasă talentul naţiunii poloneze pentru conspiraţiunl şi adaugă: „Ar trebui aşa dară să se caute printre Polonezi autorul şi şefii revoltei contra guvernului Rusiei".
(Havas)
BULETINUL FINANCIAR de la 21 Marte 1881
Cursul de Paris.
Renta română 5% 82.— Act. Bănci Rom. 95.— Renta franc. 5 %, 120 80 Lose turcesc! . . . 48.50
Cursul de Viena
Napoleonul . . . . 9.305
Galbenul.......... 5.53
Renta met. 5°/0. . 74.80
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.75 Acţiunile idem . . 66.— Obi.nouî6°/0idem. 94 10 Impr Onpenheim. 109.70
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 408.— » Stern .... 403.—
MEDIO ŞI CHIRURG
Drul WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA Special:	BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s'a stabilit in slraea Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3—5 p. m.
Explicatiunea Procedurii Civile
de I. G. Săndulescu Nstnoveanu
Se află de vânzare la librăria, Graeve vis-a-vis de teatru şi la autor strada Ştirbeî-Vodă No. 6. Preţul 25 lei noi
T EATRE-^^^-CONCERTE
Theatru Naţional, Astă-seară 10 Marte se va representa: Muma din Popor, comedie in 3 acte. — Sfredelul Dracului, farsă de carnaval in 1 act.
Sala Bossel, In toate serile de admirat Thea-ru de Câini şi Maimuţe, violonista copilă de 6 ani, omul fără oase, Familia Ramy surnumiţî cei 4 draci, celebrul imitator de animale, ete. — Măine la 2 ere ziua reprezentaţie pentru copii seara altă reprezentaţie'.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSGANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
--------
CURSUL BUCURESCI.
Pe <Jlu.a de IO Martie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite. .	.
6 0 /o »	Căilor ferate Române.
8 o Domeniale .....................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. . . 7 % Scrisori fonciare rurale . . .
7 %	»	» urbane	. .
8	% Impr. Municipal...............
» cu pr. Buc. (bil. 20 1 j .
5 °/0 Renta romană.............
Acţiuni Dacia..............Nuot
» Romania....................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig.
Oblig, de Stat . . .
Rentă .................
Căilor ferate .	.	.	.
Scrisuri...............
Argint Naţional contra aur .	.	. .
Bilete de Bancă....................
Rubla hârtie....................
Florini.........................,
Lose otomane.......................
CURSUL DIN VIENA
21 Martie
Napoleonul .	..............
Ducatul........................
Lose Otomane................
Rubla hârtie ........
CURSUL DIN BERLIN
21 Martie
Oblig, căile ferate romăne . .	.
Acţiunile	»	b	.	.	.
Priorităţi	»	b	.	.	.
Oppenheim...................
Ruble hârtie................
Oblig, noi..................
Lose otomane................
CURSUL DIN PARIS
21 Martie
Renta Română................
Lose otomane................
SCHIMBUL
10 Martie
Paris (3 luni).....................
a la vedere.............. .	.
Londra (3 luni)....................
» la vedere ....................
Berlin (3 luni)....................
» la vedere......................
Viena la vedere . .................
Oomp. Vead.
92	I
93	fi, 104 203 101 s/4 95 fi4 101 fi8
28 81 420
92 fi, 94 i/a 105 205
102 «fi 96 102 «fi 28 81 430
u
7*
'/«
/■
92	95
556	560
fii	arg.
1U	aur.
'U	
V*	
fi!	aur.
1 fi,	i«/.
i 'U	1 °L
2 14	l
44	48
9 30 fi.	9 30
5 53	5 53
21 70	22
120	120 fi,
100 fi4	100 Va
66	69
109 70	109 20
209 35	209 60
94 10	94
82	82
48 «fi	48 8fi
99	
100	
25 10	
>r./32‘,	
122 «/,	
123 >fi	
	215
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
O FEMEIE V!B
BUST
Maşina vorbitoare sau Phonograph
ISIMTN CAP-aRC
MMWWB^—SM1
ce atârnă in aer şi care vorbesce, cântă rîde, bate toba, trăinbită, etc.
2 COLIBRII
toate foarte interesante şi petrecătbre ne mat verlute până acum, sc poate vedea zilnic, de la 10 ore dimineaţa până la 9 ore scara, in strada Plevneî vis-a-vis de Hotel de France, pentru care me rog, de o cercetare numerdsă Preţul intrăreî 50 bani.
I. SEDELMEYER.
DE ÎNCHIRIAT
In Strada Clopotarii No. 11, Col. galben 3 Apartamente, case zidite din nou, fle-eare apartament conţinând 7 camere, 4 in etagiul de jos 3 sus, că te doue antreuri’ (le-care şi curte deosebită.
2. Idem strada Lipscani No. 81 un salon, in colţ şi 2 Camere spaţioase, cu antreu iu stradă mutilate sau nemobilate pentru un cantor sau birou.
3 Idem strada Lipscani No. 81. O pivniţă lumtininoasă cu antreu in stradă, pentru mărfuri.
4. Idem 2 prăvălii pentru industriaşi in pasagiu! de fraţi, calea Şer-bau-Vodă No. 18 şi 50 oca scamă de Lealitate. — Doritorii, cari voesc a lua cu chirie, sunt rugaţi a se adresa Calea MoşilopNo 138, in toate zilele de Ia 7—10 dimineaţa.
Prea liripodani^ ’
S!
Aducem la cunoştinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru Depou de haine bărbătesc! titulat :
„GRAND BAZAR DE ROUMANIE“
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
Aii sosit din propria noastră f bricaţiune din Fnropa enorme cuantităţî de
PALTOANE ELEGANTE
din stofe veritabile, Aiderdon, Sepskiu, Montauiac, Batiu fridat, Elastic etc. etc., pănă la cele mal fine calităţi.
I^PALTOAITE
cu gulere de Scouc, l iber, şi Astragan fin persian, gulere portative de diferite blătiî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţl superioare.
Costume fantasie de Camgans, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare coleeţimie de pantaloni,
„niivote“ desenmnrl foarte plslente.
Recomandăm, perfecţiunea croelil, nuanţele stofelor! bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA ŞELARI No. SUR HOTEL FIESCHI.
Rugămu cu ensistenţă a se nota numai la „No. 7.“ spre a evita confuziuni regretabile
1 NB. ■
V—_
')
Case de ineh rial
la -23 Aprilie, anul curent r» camere, pivniţă, grădină si curte T ţioasă, situate pe strada Clemenţi Amatorii se pot adresa vio . , ‘ strada Crinului 17.	S~a’'ls i
DE ÎNCHIRIAT
Un magazin marc şi un apartament Strada Smărdan (Germană) 4 °
LEMNE de foc
usrate.tSbte. des.
picate şi aduse L domiciliu se vanjj cu preţul de ' 30 ir. gîniiţa uscată,
36 „ fug prima cuălitate. Fiud lemne uscate merge mat mult la greutate de căt lemue verzi care nu arde.
Magazia strada Grivita (Târirov No 138, la Ursu.
ir;a
de la sf. George viitor 1881.
Cârciuma din faţă şi cu casa din curte din strada Cireşilor No. 1. suburbia Deb a-Veche culoarea de Negru, pffJ. prietatea d-luî Athanasie Ciâlili; do. ritor. 1 se vor adresa pentru iuţelegere la d. Dimitrie Georgescu strada Pom Petre No. 13.
fSSSXSmeSBEm aaiSBBBlEaaBBaiaR^^
Gfar mţie pe 3 ani
>7^
H
-P
>co
o
*3
0
CEL MAI MARE
DEPOU DEMASINEDE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - plătibile şi in căşturi mici
BRtÎDER KEPICH
Bucurescî, Strada Şelari ‘Hotel Victoria»
Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole».
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la domicilia
Carte de învăţătură in
limba romănă şi in tdte limbele europene.
Preciurî curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc. etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt1
*05
P<
MICHAIL LASAR
LIBRAR IN PITESCI
Se însărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi orl-ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi a’l trămite ori ce tipărituri, fiind şicuri de cea mal corectă desfacere
Mag-asinul de JBJănâril
LA URSUL ALB
WC* SAA. MTTTAT *96
Strada Lipscani, ianga Joanid bacanu!
Unde a sosit un mare asortiment eu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Booale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot ielul de piei melserate, cu preţurile fdrte moderate.
BRUDER SPITZER.
1 niiii 111 ttiti fmrri mr
1111 jiu ii 11
INJECflUNE GHIMA.ULT et C c u
MATIGO
QRIMAULT Sc C1’ ph»r»*ol0tl
8, BUB VIV1ENNE, PARIS
Exclusivmente preparată eu folile Mati-couhtt din Peruvia. Âoâstâ iDjecţlune, şi au câştigată in putinii anni uâ reputaţiune universailâ. Ea curariceşce ia putinu timpu sculamentele celle mal rebelie.
Df.posita in principatele Pharmidîl

Iţiţi LI 111111».».i iii ii iii iTTTh

PIIOSPHATE DE FER
.Mm tlllUS Pharmacui doctor a icunie la Par»
Farul tace parte integrante din sânge. Căndu elu di -pare, slăbiciunea începe din ce in ce; faeia devină palidă, pofta de mâncare dispare si sângrie şi perde colorea naturallă.
Haputille, prafurile,ţiraoeurile cu basâ de terii, întrebuinţate per. tru a le reconstitui, au «tarele inconvenientu d’a conţine ferulu
in stare nesolubilă, da da ferâ unui stomachu deja bolnavii pentru alu disolva, da provoca consUpaţiune s! adessea a negri dinţii Phosphatul de fer solubil al lui Leras nu possedă nici unulu din aceşti inconvenienţi : este unu liquidu limpide, f5râ gustii si fBrâ mirosu, care, afară din feru. conţine elementulu phosphat, principiu regeneratori ii alu ossMeru. Elu produce eflecte minunate, in tote caşurile unde există insărăcirea sângelui, curarissesce colorile palide, crampele si durerile de stomachu, inlesnesc, desvoltarea feteioru tinere, regularitsdsă lucrarea truaţiunei si face se dispare pola a!hă
Depositu in principalele qhiVmvhl
S AN TAL GRIMAULT«C-ia!
. Aceste capsule conţin Iţscnţa de Santa! citrin din Bombay în Iota puritate* st-.a. Numerose osperitenţu făcute în Spitalele din l’»ris, au demonstrat ca Esenţa de Santal eitrin avea activitate mai mart cecât Copaiul, cuhebui şiJdscnţadelerenbenthină, Elleopresc in două seu trei zile scurgerea cea mai durerosâ şi cea mal învechită, fără a comunica miros urinelor; ellenu produc nici righiiturl, nici colici, mol diairheâşi sunt asemenea lori e efficaoe în affeeţiunile catwrakale ale vesicei şt bamaturiă.
Bnposil la Paris. N strada Vivienne şi in principalele pliarmach dwi străiuâlate.	y
as4sa.fi» taitaajs	1 mas, sncsu.
D© inchiriat odăi mobilate
29. Strada Smărdan (Germană) 29.
HOGG, Pharmacian, strada, Castiglione, singur Proprietar.
Paris,
HliltElliOGG
0LÎU DE FICAT
MORUN NATURAL
De uă efficacitate sigură, constatată pnntr’uă experienţa de mai bine de 25 annii, contra : Maladiilor de pept Phtlilsin, Broncliite, Guturale, Tusse tenace, Afleclruni Scrolu-16se, Tumori gl imlulare, Maladii de pele, Dorire, Pole albe. Slăbiciunea generală, etc., şi pentru a intări copil
slabi şi delicaţi; este dulce şi lesne de luat.
A sc feri de Oleiunle commune şi mai ales de acelea a carora compositiuni, imaginate de speculătiune pentru a înlocui eliul naturaţ sub pretest de ai da uă etficacitate mai mare şi un guşi mai plăcut; elle du fac de căt a irrita şi u obosi in zadar sto-machul ba chiar pot fi şi periculOse căte uă dată.
Pentru a fi sigur de a avea ad’vera'ul oliu de ficat de morun şi pur, a’ şi procura OMUL LUI HOGG care nu se vinde
navâne triangulare (model depus).
A exige numele lui Hogg precum şi attesţatiunea D — lui Lhsueur, jefui lucrarUoi chimice al. FaauUtîţei de medicină dtn Paris, care se găsesce pe etiquetta fie-carui flacon triangubir.
Deposite in principalele llroguerii şi Pharmacii.
De inchiriat o casa mobilată, şi nemobilatâ
cu dependinţele el,
Strada Verde No. 14, peste drum de consulatul frances

DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & C
BUCUKESG
No. 1 - STRADA COVACI -
No. 1
SOBE MEIDINGrER
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTiLATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi re-_	pede. Cea inaî perfectă şi cea maî simplă regulare a
ard erei. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel mai simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se înlătură orl-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. * Încălzitul e foarte eltin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună ia intrebui
îuţarea ţevet de ventilaţi une. O singură sobă incălzeşte trei camere. Încălţare centrale aeriană pentru clădiri intresrî.
întregi.
’ Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a useî
MEIDIN6ER-0FEN
^-H. H El M
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se tv&mit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
iirdfimiiminiiimiiiiiiii^iiMipii
uuiiiij 111 n) n i 11111 i 1 iiigmirfni i n nnirrrnn ittir^.
MiUOIES oe POITRINE4
T6te persdnele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia
guluvaiuri si tusse învechite trebue sa întrebuinţeze
ŞIROI* DIÎPOPDOSPITE de CUM de fiUIMillLT & C"
1
care, prescris de mulţi annii de medicii lumei intregi, a dat in tot d’auna
cure minunate.
Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritore a bolnavului.
Siropul nostru de Hypophosphit de calce este de culdre pembe si se
vinde in ftacooe turtite de forma ovala, răreşti te de marca fabricei cu semnătură Grimault si C;e si timbniL Guvernului frances.
LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIYIENNE
SI IN PIUNCU'ALELE PHAKMA.CH
In curdnd va apare Partea I-a din
CURSUL DE FORTIFICAŢIE PASAGERA
iormat 8° intr’un volum cu Atlas de 20 Planşe mari, de Capiiau Crăiuiceanu.
Preţul 7 hi pentru subscriitori.
Subscripţiile se pot face trămiţend costul la autor, la Statul Major de genifi din Bucurescî,
ANUNCIU IMPORTANT
S’a înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc, tufan, şi fag de prima qualitate. Vând Ş* după greutate o tonă sad 1000 kilograme de lemne uscate, tăete şi despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru inlesnirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. Insă da la 500 kilo. in jos transportul priveşte pe seama cumpărătorului D-nil amatori a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gărel Tărgovişti.
Hristu Simeon.
Tipografia
www
a Stttfan Mihâelsru strada Oo
.dacoromanica.ro
VECINÎCA FRUMUSEŢE A PE LEI
OUTINUTA PRIN USAGIUL
PARFUiERIEl ORIZA
. ETJt

[®CREME-ORIZA<
a lui L. LEGRAND
Furnisiorul Curiei Ruxsiei
^l'lusde Teintures Pr*1* ^ffresive p.cheveux
ăMo NVrAENCJLO^
f*W)0,FAKF^
2®seurde plusieurşc , STH0N0Rţ^k
Intlulceşce şi albeş-ce PELEA, ii da transparenta şi frăgedimea tinerelei. Ea preservă obrazul de părl6la şi de bbărciluri.
ORIZA LACTE
LOJIUNE KMULSIvX
Albeşceşi răcorp.şre pel-ea, face să dispară, distruge pistruele.
' Pentru a reda ,
■ iu indataPăruluil -i Barbei culdrea|
for natural
oip nuan^pP
SAVON ORIZA
Du pe doctorul	B^Li iiurji	tl
O. REVEiL.cel mai dulce	S* HONOj
pentru pele.

Goxad, iNo.
ESS.-0R12A&0RI2A-LYS
Parfume noui adoptate de fashfune.
Oriza-Powder
Pulbere flori de Ove Adereazâ polei şi i da califuala perşi cui Prind),
Ml
i Nu este trebuinţă de 4 ispălacapul neci inainle nrt1,
dtipă.Applicatiunesunpl' [Resultat Immediat. nu I'
teză pelea şi nu valS -t irei nî dat-3 s!»nW5l^
ANI'1; V
B\NI EXEMPLAREI
VINERI 13 MARTE iw
APARE IIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 let, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN,
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adresa :
In Romania: La administraţiune, Tipografia St. Mihâlcscu, Stpada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Sociiti Havas, place de la Bourse, 8.
In Yiena:	Prin compania generală de publicitate O. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Zttrich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daobe & C-nie.
ANUNCIURILE:	«
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina III-a............l Led.
i »	»	11-a...............2 »
t:	Epistole nefrancate se refuşă
Artioolil nepublicaţi nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redaetor: STEI. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersburg, 22 Marte
S’a hotărît, ca încoronarea Ţarului să. se îndeplinească la Moscva in luna Iul Septembre. Sunt daţi afară din capitală toate acele persoane, cari nu se pot legitima cu ce funcţiune se ocupă.
Petersburg, 22 Marte.
Tarul Alexandru III a aflat innainte cu patru zile pe perina din patul sSu un avis al comitetului nihilist din loc, prin care i se aduce la cunoştinţă, că se va condamna la moarte, dacă in decurs de şase săptămâni nu va da poporului rus consiituţiune. Documentul era sigilat cu pecetea oficială a comitetului.
Telurile aflate in lâptâria lui Cabozoff provin din Viena.
Petersburg, 21 Marte.
„Herold" anunţă că s’a descoperit incâ un noii deposit de dinamită.
Petersburg, 21 Marte.
Se va incepe indată după inmormăntarea lui Alessandru II procesul contra atentatorilor. Biserica Petru-Paul, unde repauseasă cadavrul ucisului Ţar s’a cercetat foarte minuţios şi s’a constatat, că nu e pe nicăirî subminată. Cu o-casiunea aceasta insă, se afirmă, că s’ar fi descoperit subminări pe sub diferite case de prin vecinătate.
„Petersburger Wjedomosti" anunţă cititorilor săi că se vor lua măsurile cele mal severe. Se trage in jurul fie cărui loc suspect cordoane militare, şi toate casele unde şi pe sub care s’afi descoperit mine se confiscă.
Prima casă, care s’a şi confiscat deja este aceea a contelui Mendgen din strada grădinel. Confiscarea s’a făcut fără de nici o despăgubire, din causă că proprietarul n’a controlat personalul săă de servitori.
„Nowoje Wremja" 'propune măsuri represive contra Elveţiei, unde e cuibul cunoscut al nihi-liştilor. As-fel Rusia să intrerupâ ori ce legături diplomatice cu Elveţia, să isgoniască pe toţi supuşii elveţieni din Rusia şi pentru mărfurile in-portate din Elveţia să fixeze taxă indoită. In cas când nici aceasta n’ar avea efectul dorit, guvernul rus să încheie cu Germania un tractat prin care acesteia să i se dea mână liberă pentru anexarea Elveţiei.
Petersburg, 21 Marte.
In locul generalului Feodoroff, fost şef-po-. liţal, se va numi căpitanul de marină Baranoff. Generalul căzut in disgraţiă s’a incercat să se sinucidă. Contele Loris-Melicoff l’a rugat pe Ţarul mai intăib verbal, apoi şi in scris pentru acceptarea dimisiunil sale; inpăratul insă a retuşat de ambele ori.
Paris, 20 Marte.
Se fixează ca ultima concesiune din partea Porţii In favorul Eladeî următoarea liniă. Din ; Tesalia se va da până la Ambelockia, Lansa şi Cadiţa, cuprindăndu-se in limita de cesiune şi aceste localităţi ; pe când din Epir nu se va ceda de cât numai Arta; golful de Arta se va declara neutral.
Ca conpensare pentru cele-l-alte localităţi promise de conferenţa din Berlin se va da insula Creta.
Petersburg, 21 Marte. Ministrul de interna a ordonat o anchetă contra funcţionarilor peliţieî pentru ca să se con state, dacă omorîrea Ţarului nu s’ar fi putut inpedeca, in cas cănd ar fi fost mal veghiâtorl.
De Sâmbătă noaptea, de la descoperirea depoului de dinamită, se arestează pe fle-care zi numeroşi nihilist! (?).
Petersburg, 21 Marte. Cabinetul de aici nu va lua măsuri contra Internaţionalei. Această iniţiativă se lasă pe sc-ama guvernelor celor-lalte.
In procesul contra atentatorilor se vorbeşte numai de 4 indivizi: Russakow, Şeljakoff, Mie-hailow şi Hessa Helmann. Aceasta e sora nihilistului Deutsch, esecutat in Chiew, şi de con fesiune ovreică.
Petersburg, 21 Marte
Poporaţiunea e foarte aprinsă contra nihilişti-l°r, Erl un cetăţean, anume Grigorjew, cumpără naaî multe portrete d’ale inipăratuluî şi le rupse in public. Poporul era să-l sfâşie, daca nu cumva 1 aresta poliţia mal curând. Tot asemenea păţi un tănăr de clasă mal bună, care rupse prea ostentativ un ziar ce relata despre arestarea niaî rnultor persoane. Ajunge să pari numai că ni fi nihilist, ca s’o păţeşti cât de bună. O studentă cn pârul tăiat scurt, pe nas cu ochelari albastru, fu foarte răii maltratată cănd trecea Peste Newski-Prospect.
Pe ersburg, 21 Marte.
Al doilea atentator contra vieţii Ţarului şi care muri după 8 oare in spital, din causa rănilor celor grave primite cu esplosiunea bombei, se numeşte, după căte se ştie pănă azi, Jelviţ-ky. El a locuit innainte de atentat două luni in casa cu N-ru 59 strada Simbirskija. Gasda casei a mărturisit ca Jelnitzki a avut o bună purtare in tot timpul căt a locuit la dănsa. A-tăt ea cât şi servitoarea l’a recunoscut pe atentator in spital.
Ce li părea curios, era că atentatorul se plângea că are mult de scris, şi cu toate acestea nu da pe acasă toată ziua, cum promitea dimineaţa cănd pleca.
Londra, 21 Marte.
Organul nihiliştilor „Internaţional" a apărut cu margini roşii pentru moartea Ţarului.
S’a luat decisinnea ca d’aicl inainte să nu nu se mal insârcineze cu atentate numai o singură persoană.
O declarare nihilistă sună:
„Nu ne temem de nimic, nici de moarte, nici de suferinţe. Legea n’are putere asupra noastră Lumea e o satiră a naturel. De am putea să esplodâm globul întreg cu dinamită, am face cu această neamului omenesc cea mal mare bunătate."
nişte aşa de insemnate proecte, impedică prin urmare lumina de a se face, şi pe opiniunea publică de a participa cum-se-cade la viaţa Statului.
E destul să aibî un parlament docil pentru ca toate garanţiele constituţionale să devină nişte formalităţi fără cuprins. Trist! ...

Serviciul telegrafic al „României Libere"
23 Marte — 4 ore seara.
Lisabona, 23 Marte. Ministerul portuges a demisionat.
Petersburg, 23 Marte.
„Golos" publică o scrisoare a profesorului Mertens, prin care cere ştergerea dreptului de asii nelimitat şi protestează contra unei stări de lucruri care constitue in Elveţia, in Franţa şi in Englitera basa operaţiunilor contra vieţii monarchilor şi contra guvernelor stabilite. D. Mertens zice că salutea civilisaţiunil cere ştergerea acestei stări de lucruri.
(Havas).
&	se redea ultime scirî pe pagina III.
Bucureşti, 12 Martie
Cameră deputaţilor, in urma unei propuneri făcute ieri de d. I. Brâtianu, a luat hotărîrea de a ţinea şedinţe şi seara, de trei ori pe săptămână.
N’avem nimic de zis in contra acestei hotârîrl. Din contră am inregistra-o cu bucuriă, dacă am fi siguri, că ea s’a luat, pentru ca legile puse la ordinea zilei să se discute mal cu de-a-măruntul, aşa in căt deputaţii să le voteze cu corn şciinţa luminată, că au făcut ceva bun pentru ţară. Ni se pare insă, că motivul ascuns al acestei hotârîrl este teama pri-muluî-ministru, că pănă la sfârşitul lunii nu va fi timp, ca să se voteze, in amândouă adunările, toate legile de care are trebuinţă marele partid.
Şcim, că pe biuroul Cameril sunt câteva proiecte, in care e vorba de multe milioane ale ţării ca : proiectul pentru drumul de fier Adjud-Ocna, ca cela pentru liniile Bucureşcî-Cernavoda şi Buzăfi-Cer-navoda, ca conversiunea unei părţi din datoria statului in rentă, ca budgetele şi altele multe.
Guvernul vrea, ca pănă la stăruitul lunii să pună mâna pe aceste proiecte, şi daca se va putea, fără nici o discuţiune. Prea multă lumină asupra unor ast-f 1 de operaţiuni finanţiare, nu e bine să se facă, —zicea cam in glumă, cam intr’adins, in zilele trecute, un membru influent al partidului de la putere.
Constatând cu mâhnire perpetuarea acestor deprinderi de un falş liberalism, nu ne rămâne de căt de a le denunţa opi-niunil publice, pentru ca la timpul oportun să’şl aducă aminte de densele.
Graba guvernului de a vântura milioanele, ridică presei timpul de a studia
Am cercetat, in nrul 1120, idea financiară a d-lul Conta, din art. 88 al proiectului sătl, care puue in sarcina comunei rurale intreţinerea şcoalelor din sat, dăn-du’I monopolul cărciumel, — in sarcina comunei urbane intreţinerea şcoalelor din oraş, dânduT doă zecimi şcolare asupra impositelor, — in sarcina judeţului intreţinerea azilurilor şi şcoalelei de meserii, nedându’I nici un noii venit.
Această disposiţiune nu ni se pare destul de cugetată, nu atâta din cauza că se pun noul sarcine asupra contribuabililor, căt din imprejurarea că se vor împuţina numărul şcoalelor primare atăt din sate căt şi din oraşe, şi cu impuţinarea lor vom hrăni şi mal tare mizeria publică.
După proiectul —Conta, fia-ce comună rurală va fi obligată să aibă cel puţin o şcoală de băeţl, cu un istitutor, şi una de fete, cu o istitutoare (art. 110). Salariul acestora, fără gradaţiune, este pe an de 1920 de lei, iar cu gradaţiunea completă de 3840 lei. Căte comune fi-vor in stare să scoată după monopolul cârciu-melor, această sumă, ba incă şi ceva mal mult, căci tot din ast monopol are să se plătească şi incălşlitul şcoalelor, mo biberul didactic şi altele?
Numai un guvern, care ar face din propăşirea viţiuluî beţiei una din datori ele de căpetenie ale cetâţianulul, va putea isbuti să scoată din monopolul cărciumel atăţl bani, cu căt să se poată ţine şcoalele rurale. Un aseminea guvern n’am dori pentru ţară, şi suntem siguri, că nici d. Conta nu’l doreşce.
Cu venitul cărciumelor, nu numai că nu vor spori şcoalele rurale, dară, d’a 1 doua zi, după aplicarea legel-Conta, vom vedea descrescănd numărul şcoalelor actuale, spre paguba generală a ţării.
De aceea, desaprobăm sistema finanţi-arâ a d-lul Conta, in privinţa şcoalel rurale, căci urmările sale sunt destructive pentru cultura ţărănimel.
*
* *
Tot atăt de mult desaprobăm această sistemă, şi in privinţa şcoalelor urbane.
Vom face o scurtă socoteală numai pentru Capitală. Cititorii noştri vor conchide pentru restul ţării.
După proiectul-Conta, şcoala urbană are 4 clase, cu căte-un invăţător pe clasă, retribuit cu 200 lei pe lună, cu perspectiva unei gradaţiunl, pănă la duplicarea salariului după 24 de ani.
In Bucureşti sunt astă-zl 15 şcoale primare de băeţl şi 15 de fete. Lăsate in sarcina comunei, spre a plăti profesorii, localul, materialul, lemnele, servitorii, maieştri-gimnasticî, consiliul comunal al Capitalei va trebui să inscrie in budgetul şefi vr’o 430,000 lei pe an, socotindu-se onorariele fără gradaţiune, vr’o 600,000 lei, î socotindu-se gradaţiunea numai pe jumătate.
De unde are să scoată, consilul comunal această sumă ?
— Din cele doă zecimi şcolare, percepute asupra impositelor, ne răspunde art. 88 al proiectului.
Dar produce-va acest noti imposit suma trebuincioasă, pentru intreţinerea atâtor şcoli ? —Această intrebare nu şi-a pus’o d. Conta, căci dacă d-nia-sa ar fi căutat să se lămurească, lesne ar fi văşlut că, sub regimul legii sale, chiar in Capitală s’ar fi impuţinat numărul şcoalelor, şi prin această impuţinare s’ar fi lipsit mulţi copil de invâţâtura primară.
Doă zecimi comunale, adăugând şi doă zecimi de la proprietăţile statului, nu se ridică, nici pănă la suma de 300,000 lei. Day ftresupunănd cu multă bunăvoinţă, că zecimele şcolare vor atinge această cifră, intrebăm de unde consilul comunal va scoate bani ca să plătească cheltue-lile cu intreţinerea şcoalelor esistente, cheltuell ce se ridică la o sumă indoită? De sigur că autoritatea ccmunală a Capitalei, intemeindu-se pe lege şi strânsă de cifrele budgtare, va fi silită să desfiinţeze cel puţin zece din şcolile primari din Bucureşti.
Aceasta fi-va fost ţinta d-lul Conta, cănd a alcătuit noul proect de invăţămănt ? — Nu putem crede una ca asta. Numai pricipitarea in lucrare şi mândria răii inţeleasă, sunt nenorociţii factori, cari afi impins pe d. Conta la alcătuirea unei legiurî aşa de greşite.
Ar trebui, ca cel puţin acum să se convingă de căte rele sunt ascunse in cutele acestei legi, vătămătoare pentru propăşirea culturel in clasele de jos.
Dar pentru şcoalele primare, bine-răfi, s’a prevăzut nişte venituri. Ce s’a prevăzut insă, pentru scoale judeţului ?
Aci, concepţiunea ministrul ul-reforma-tor a rămas stearpă.
Se pune in sarcina fie-cărul judeţ de a intreţine cel puţin căte o şcoalâ-azil pentru copii, cu internat şi căte trei şcoale de meserii cu internatele lor.
Cât vor costa pe judeţ aceste şcoale, ministrul iarăşi nu s’a întrebat.
Să cercetăm dar tot noi.
Ţinând seama de articlele legii, vedem că judeţul este indatorit să plătească cel puţin 3 institutoare in azil, 5 maiestri-industriall la şcoala de meserii orăşenescl de băeţl, 5 maiestre-industriale la şcoala de meserii orăşenescl de fete, 5 maiestri-industriall la şcoala de meserii sătesc! pentru băieţi, 3 institutori pentru instrucţiunea primară din şcoalele de meserii, — ateliere şi materialul lor, 4 internate cu hrana, incălţlitul, luminatul, spălatul şi personalul trebuincios, şi altele mărunte; făcând socoteala totală, judeţul e dator să cheltuiască pentru şcoli, pe an, peste 120,000 lei.
De unde să plătească această sumă ?
Cu cele doă zecimi judeţene, d’abia se intreţin serviciele statornicite prin legile de pănă acum, şi incă val de capul lor. De unde să se mal dea şi suma de mal sus şcoalelor ?
Vor trebui noul imposite, ca se aplice cerinţele legii d-lul Conta.
Fi-vor contribuabilii dispuşi de a plăti noul dajdil ?
Şi noi zicem, că banul cel mal sfânt cheltuit este banul pentru şcoală, căci şcoala cea bună măreşce avuţia statului, 61 intâre.şce şii inalţă. Dar şcoalele afi avut averea lor şi avere destul de mare ; — ce s’a făcut cu dănsa ? Dar contribuabilii plătesc o grămadă de angarale; — prudent e să le mal îngreunăm sarcina?
www.dacoromanica.ro
Dar fiind-că este vorba de şcoală, —aidi să mal plătim ce-va.
Voim atunci, să se facă o socoteală cu minte, să se asigure bine veniturile şcoa-lei, fie a oraşului fie a judeţului, pentru ca să nu ne putem pomeni, intr’o bună dimineaţă, că din causa viţiului unei legi, suntem nevoiţi să includem un nu-mer mare de şcoli, şi să lipsim mii de copii de lumina minţii.
Legea d-lui Conta nu ne dă siguranţă pentru viaţa şi crescerea şcoalelor de sate, de oraşe şi de judeţe. Ne înscriem in contra ei.
CRONICA ZILEI
Societatea de asigurare Dada-România va fi prezidată de prinţul Dim. Ghica şi d. Vasile Bo-erescu; cel d’ăntăiu prezident, al doilea vice prezident.
Membrii in consiliul de administraţie vor fi, printre alţii, si dd. G. Cantacuzin, prinţ Ştirbei, coi. Dabija, Protopopescu-Pache.
Vapoarele societăţii de navigaţie vor incepe să circule pe Dunăre, intre Galaţi şi Odesa, Luni 28 Marte.
Se vorbeşte din nou de dimisionarea d-luî Centa si de înlocuirea d-sale, la ministerul in-strucţi&I publice, prin d. Chiţu.
Sâmbtă, 14 Marte, la orele 8 seara, societatea „Concordia Română" va da o serată musicalâ in saloanele el din calea Ralioveî.
Intrarea liberă penţru membrii şi familiele lor, iar streinii introduşi de membri vor plăti 2 lei de persoană.
Costumul naţional pentru doamne este de dorit.
Di-seară de la 7 pănă la 8, la Universitate, conferinţa d-luî dr. Gaster asupra mitologiel-com-paraste.
In unul din numerile sale recente „Mişcarea Naţională" vorbeşte de nihiliştil din Iaşi. Ea zice că or-ce refugiat rus găsea asii la pretinşii nihiliştl ieşeni şi că guvernul d-luî Brătianu patrona pe aceşti progresişti din Iaşi.
Motivul acestei protejări 61 gâseste foaia ie-şană in temerea ce nutreşte guvernul actual că i se apropie căderea. Cănd patrioţii nu vor mal fi adică la putere să aibă un instrument puternic contra celor de la cărmă: pe nihiliştil (!) din Iaşi...
i
JDI3ST A-FA-RA
Viaţa lui Alecsaudru II, înaintea morţei sale.
Despre chipul de trai fi a împăratului Alesan-dru II, înaintea fatalului şefi sfârşit, cetim următoarele interesante şi triste amănunte intr’o corespondenţă din Petersburg:
„Alesandru II nu iubia de loc simplitatea spartană a tâtâlul şefi Nicolae, care durmia in-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 12 Marte —
L. TREGAN
ÂVENTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. M. GEORQE8CD
CAPITOLUL XV.
îndată ce ’ml fu cu putinţă plecai din Uarata şi m6 intorsel la Cutar, unde mă aştepta scumpa mea Lamlam. In lipsa mea, Caihar 6mî construise, cu autorisaţia regelui, o casă cu trei rânduri, ocolită de verande. Adunarea moşilor de-dese voia d a se celebra căsătoria mea, cu con-ditiune ca efi să adoptez obiceiurile Oranguno şilor. şi m6 si hotârîsem să o fac; nici o pe-dică dar, nu mal opria de acum realisarea dorinţei mt-le.
Atunci m’am dus la marele preot a lui U-taru, Uanuta cn numele, unde se hotărîse să petrec o săptămână intreagâ spre a mS face de aceeaşi coloare ca si viitoarea mea soţie. In fie-
6	k	k
care zi venea Uanuta insuşi spre a m6 unge pe corp cu nisce substanţe vegetale negre, şi la a opta zi me acoperi din cap pănă la picioare cu o tunică ca aceea a indigenilor, dar aşa de mânjită, in căt eml trebuise o ţeapănă dosâ de voinţă spre a o ţinea pe mine precum mi se ordonase. Marele preot se îmbrăcă el insuşi cu o haină strălucită, lucrată cu podoabe de aur, şi ajutorul sâfi m6 duse la un isvor ce curgea in mijlocul boschetelor consacrate lui Otaru.
Acolo se adunase o mulţime de bărbaţi şi de
ROMANŢA LIBERA
tr’un pat de campanie, se mulţumia cu o masă simplă şi’şl petrecea timpul liber cu parade de trupe. Alesandru II iubia petrecerile şi societatea. După masă se aduna in salonul cel mare al palatului căte-o societate numeroasă, se jucaţi cărţi safi se represintau bucăţi teatrale, de membrii curţel safi de artişti francaşi. Cănd era timp frumos, ţarul visita, întovărăşit numai de canele s6fi cel” mare, grădinile publice, şi intre -prindea escursiunl cu sania prin oraş. Adesea intra prin prăvălii şi făcea căte’o visită neaşteptata amicilor s6î. Fiecine aunoscea pe ţarul; lumea nu era insă obicinuită să-l salute.
„Acest chip de viaţă avu, sunt căţî-va ani, o curmare violentă, şi numeroasele măsuri de pre-cauţiune ce s’afi luat spre a-I apăra viaţa, l’afi făcut, să-i se urască de aceasta. Când eşia impâ-ratul, 61 urmaţi detectivi cu revolverele incăr-cate, trăsura lui era in tot deauna. ordinară, şi dacă urmafi după o laltă mai multe trăsuri de. a le curţii, ţarul avea pe cea mal simplă. Pe drumul de fier, minunatele vagoane ce găsiseră odinioară atâţia admiratori cu ocasia esposiţieî vineze, rămăneafi mal in tot-dea-una nefolosite; împăratul se mulţumia cu un cupeti de clasa a doua. Cât-va timp ţarul purtă o cămaşă de zale, aceasta ! pricinuia insă, cu toată fineţa construc-ţiunel sale, o mare povară, ingreunăndu-î respirarea. Lăp6dăndu-o pe aceasta, oamenii s6I T preparară haine cu o groasă căptuşalâ de lână, care dacă nu’l putea apăra de un glonţ, ăl putea ocroti in tot caşul de lovitura unul cuţit.
„După ce se întâmplase odată, ca o petiţie ce primise spre citire să fie preserată nu cu nisip ci cu otravă, împăratul nu mal descindea personal nici o scrisoare. Deşi un fumător pasionat, el nu mal indrâsnia să aprindă nici o ţigară. Mâncările erafi preparate de un bucătar frances, in presenţa a doi oameni de poliţie ; bucătarul insuşi nu deştepta nici o bănuială, era teamă insă, ca nu cumva vre-un conspirator să se poată veri pănă in bucătărie. Prepararea mâncărilor era foarte simplă, fără sosuri; bucatele erafi gustate mal ăntăifi in tot-d’a-una de doi funcţionari.
„împăratul hotăria tot-d’a-una, cu o jumătate de ceas inainte de a merge la culcare, camera in care voia să petreacă noaptea; uneori se decidea pe neaşteptate se primească găzduirea vre-unul mebru din familia imperială. La piceoa-rele patului săfi stătea căte-un hatman de cazaci, inarmat pănă in dinţi, la capul săfi se afla tot-d’a-una căte-un căne uriaş.
„Se zice, că multe incercărl de atentate s’afi săvărşit, a le cător veste nu a pătruns in publicitate. împăratul iusu’şi nu mia! putea suferi iu sfârşit această priveghere riguroasă şi invită pe şeful poliţiei să iea toate măsurile de pre-caţiune, să nu i raporteze insă nimic despre ele. Alesandru II incepu chiar să facă mici es-cursiunî şi cercetă de vre-o câteva ori teatrul irances. Baletele, opera, şi in genere musica i erau nesuferite; ziare nu citea nici odată. Unul din secretarii săi compunea anume căte-un jurnal pentru trebuinţele personale ale ţarului, din «trasuri făcute de prin ziarele cele mal importante.
„In ultimii ani un lucru reţinu rnal vărtos pe ţarul de a da libertăţi ţărel sale, ca să nu se pară anume, că o face aceasta numai de frica nihiliştilor. Cine a vădut in timpul din urmă figura plină de espresiune a ţarului, putea să observe lesne, ce iute şi inainte de timp l’afi îm-
bătrânit grijile ; ochii cel mari se stinseră de jumătate ; privirea era nesigură.
„Aici se crede, că ţarul presimţia, cum că va cădea de mănă unul ucigaş şi de aceea a contractat a doua sa căsătorie atât de iute după moartea împărătesei, ca soarta iubiţilor săi copil să fie asigurată incă până ce-I stătea in putere a face aceasta.
STUDIU JURIDIC SI ECONOMIC asupra
LEGI INTERPRETATIVA ARTICOLULUI 409
DIN CODICELE DE PROCEDURA CIVILA
(Urmare)
Se lovesc drepturile câştigate.
Acesta e al treilea motiv al celor ce combat legea.
Ce numesc oamenii aceştia drepturi câştigate ?
—	Dreptul asupra pensiune!.
Dar dreptul asupra pensiune! nu e un drept câştigat, când e vorba de viitor. Aceasta e atât de” adevărat in cât dacă mâine pensionarul perde drepturile civile şi politice printr’o condamnare, după articolul 32 din legea pensiunilor, perde pensiunea.
De ce ?
—	Find-că pensiunea nu e un drept civil, ci un drept personal, un drept de existenţă; e o datorie morală pe care statul, societatea, afi con-tractat’o către pensionar să nuT lase să moară de foame ; şi, cănd el prin faptele sale se face nedemn de această solicitudine, societatea i-o retrage.
Ca drept personal, pensiunea nu se poate transmite ca cea-l-altâ avere ; ea nu poate se se facă donaţiune, nu se poate testa; ca drept de existenţă, nu poate să treacă de căt la văduva pensionarului până la măritatul el safi a fiilor săi pănă la majoritatea lor.
Aceasta, in ceea ce se atinge de drepturile pensionarului.
*
In căt priveşce pe cumpărătorul pensiune!, pe cesionar, el n’are nici dreptul pe care’l posedă pensionarul care a făcut cesiunea.
, Ca cesionarul să aibă un drept câştigat asupra pensiune! cel i s’a cedat, trebue ca mal ăntăifi cedentul să fi avut acest drept; şi, după cum am arătat, nu’l a avut.
Cesionarii posed contracte, afi hotărîrl judecătoresc! asupra pensiune!; dar „pensiunea nu e o afacere de comerţ", a zis intr’o altă ocasiune un eminent bărbat dintre aceia cari astă-zi se arată ostili legii; şi nu poate cine-va să aibă un drept câştigat, adâogâm noi, asupra unul lucru ce nu se poate pune in comerţ. Contractele de pensiuni sunt cu totul de altă natură de cât mscrisuri de stat, şi alte asemenea efecte publice.
*
Pensiunile neputăndu-se ceda după legea din 1861, şi in ceea ce priveşce viitorul fiind numai nişce simple speranţe, cum e jocul la noroc şi lotăriile, transacţiunile ce se fac asupra lor sunt nu numai ilegali dar şi immoralî.
„Transacţiunile de felul acesta, zice un legist, afi un caracter aleatoriii şi intră in definiţiu-nea ce dă art. 1635 din codicile civil despre contractele aleatorii, adică : „perderile safi
femei şi indatâ ce mă arăta! Începură să bată tobele, şi toţi musicanţil oraşului se intreceafi care mal de care să scoaţă sunete mai melodioase din instrumentele lor. Sgomotul acesta încetă indată c> sosi marele preot, care se puse lângă mine, şi după ce vorbi către mulţime, a-dresâ o lungă rugăciune lui Otaru. De câte ori se audea numele acesta, toţi auditorii se prosternau, repetăndu-1 incet.
Uanuta, cu ochii ridicaţi spre soare, cu haina ondulând in aer, ăşl întindea măinele de asupra mulţimii ingenuchlatâ. In acelaş moment duol preoţi iatrarâ in rlfi iar marele preot, lu-ăndu-mă de mână, mă conduse la dănşil, cântând un imn pe care toţi asistenţii ăl repetau in chor.
De odată cele două ajutoare ale lui Uanuta mă apucară şi mă muiară de mal multe ori in rîfi, in vreme ce la fie-care afundare mulţimea repeta corul cu o voce din ce in ce mal tare.
In sfârsit eşiî din aceea baie gol ca un verme şi măsliniii ca cel mal frumos Orangunoş.
La acest spectacol, adoratorii lui Otaru is-bucniră in strigăte de bucurie, şi după ce mal invocară pentru ultima oră pe zeul lor, căzură cu toţi cu faţa la pâmănt. Preotul incepu atunci un alt imn şi, pe când mulţimea ăl repeta, mă îmbrăcară cu costumul obicinuit al şefilor de a-treia clasă: o tunică de cânepă inpestriţatâ cu aur.
Ceremonia era terminată; efi eram un Oran-gunos, şi toţi şefii aflaţi de faţă mă împresurară cu soţiele lor felicitâudu-mă că eram din al lor.
I A doua zi mă primi regele şi ăml dete o sabie de sef de a treia clasă.
k
i Credeam că sosise in fine momentul d’a mă cununa cu Lamlam şi mă rugai de tatăl eî a nu mal amâna unirea noastră. Trebuii insă să mal aştept incâ cincl-spre-zece zile, deoarece căsă-j toria nu se putea face de căt la lună plină! j Aceste cincî-spre-zece zile trecură foarte incet;
; iu fine, tocmai in preziua nunţii, şi pe cănd mă întrebam singur, ce fel de incercărl aveam să
mai sufer, ămî aduseră un sclav cerăndu-mi să afirm că era al mefi, punăndu-mî mâna pe capul lui. Am vrut să aflu pentru ce.; ămî spuseră că mi se dedea spre a putea fi sacrificat lui Otaru, ca sâ’mî aducă mie fericire. Mă trăsei i-napoî indignat şi refusănd a mă supune acestui selbatec obiceifi. Mi s’a respuns insă că legea pretindea aceasta, că une-orî se sacrificau câte 5 — 6 sclavi spre a obţine fericirea însurăţeilor, şi că dacă refusarn a sancţiona moartea dis-graţiatulul pe care el vedeam tremurând la picioarele mele, Lamlam va trebui să cadă victimă in locul mefi.
In loc de a mă supune, me hotărî! să scap, cu orl-ce preţ, pe nenorocitul servitor, şi alergai la Caihar spre a-I esplica, c-ă dacă un om alb contribuia la moartea unul sclav, Dumnezeul şefi ordona să fie numai de căt spânzurat de un arbore şi corpul seu dat viermilor.
Caihar se turbură şi mă duse la Uanuta, ina-intea căruia me servil de acelaşi argument dar acum şi cu mal puţin succes.
I spusei atunci că puteam să-I arăt chiar cuvintele rostite de Dumnezeul mefi. Scoseî dar Biblia din pozunar, i-o arătaiu, şi ăl citii in gura marc următorul pasagifi din Genesă: „Acela care va omorî un om, să fie pedepsit cu moarte — „acela care va omor! un sclav să fie spânzurat de un arbore spre a fi mâncat de viermi."
Insu’şî preotul cel mare incepu să’ml recunoască scrupuliî şi după o lungă discuţiune mi se lăsă sclavul cu condiţiunea că se va lăsa să fie sacrificat in or:-ce moment aşî voi.
Noaptea aceea o petrecu! intr’un fel de pa-lanchin, ascuns cu multă grijă in dosul unor arbori din boschetul consacrat lui Otaru. îndată ce se ivi soarele, Uarata intonâ un imn pe care ăl prelungi până in momentul cănd sunetele tobei el vestiră de sosirea logodnicei mele, care venia urmată de tatăl el şi de toţi amicii. Marele preot conduse pe Lamlam la un altar de marmoră, unde trebuia să fie jertfit scla-
www.dacoromanica.ro
câştigurile depind de un eveniment nesigur.» Dreptul asupra sumei câştigurilor cuprinse in. tr’un contract de cesiunea unei pensii, ca şi dreptul asupra sumei câştigurilor cuprinse intr’un bilet de lotârie pe care deţinătorul l’a cumpărat la noroc, este un drept in expectativă, un drept intămplător, care nu e câştigat incă, care poate să se câştige, dar de nouă-zeci şi nouă de ori poate să se peardă. Pănă cănd, dar, asemenea drepturi in aşteptare nu se realiseasă, nu se pot numi drepturi câştigate, chiar dacă ele ar fi constatate prin hotărîrl judecătoreşcl investite cu titlu executoriii. Şi precum se desfiinţează prin lege dreptul de a ţinea lotăriî, cei ce au apucat să iea bilete nu pot să ceară să se tragă lotăria pentru că afi drepturi câştigate la alea, la probabilitatea de a câştiga lotul cel mare; tot asemenea cel ce a cumpărat cu o mică sumă pensiuni de valoare mare, pe speranţă că văndătorul va trăi pănă cănd cumpărătorul fes! va incassa acelea valori, nu pot să pretindă a nu se edicta legi in contra inmoralităţiî, pentru că afi drepturi câştigate la un act ilicit. Tot ce pot să ceară şi tot ce e drept să 'obţină e să’şî primească capitalul ce afi numărat cu a lui dobândă legală.
Lucru care s’a şi făcut prin legea interpretativă.
*
Presupunând, insă, că contractele de cesiuni de pensii n’ar avea un caracter aleatoriii; că pensiunea ar fi un drept civil, un drept necondiţionat, un drept câştigat pentru viitor, după legea din 1864 pensionarul tot nu poate să cedeze pensiunea sa nici in total, nici in parte.
înstrăinarea a două treimi din pensiune, este interzisă in mod stabil de lege Căt pentru a treia parte, legea lasă la facultatea judecătorului să invoiască safi nu urmărirea asupra acestei treimi; şi când judecătorul găseşce că urmărirea nu se poate face fără prejudiciu pentru pensionar sau familia sa, ea nu să ordonă.
Aşa fiind, pensionarul nici asupra unei treimi n’avea dreptul absolut de cesiune. Şi cel ce cumpăra acea treime era expus să nu o poată urmări nici o dată, şi prin urmare să nuopotă realisa.
Dar admiţând că a treia parte din pensiune era cesibilă, tot, cesionarii cari nu afi cumpărat numai treimea, ci afi contracte şi decisiunî judecătoreşcl pe întreagă pensiunea —şi asa sunt toate contractele, — după lege, ne avănd dreptul asupra a două treimi, perd dreptul de urmărire şi a asupra treime! cesibile.
In adevăr.
„Este o regulă de drept, zice un apărător al legii, pe care tribunalele o aplică numai in favoarea contractelor de bine-facere, spre exemplu, cănd o parte dintr’o donaţiune este contra legilor, judecătorii nu anulează intreaga donaţiune ci numai acea parte. Contractele ono-roriî, insă, cum de exemplu e văndaiea, n’aft beneficiat nici odată de această regulă de favoare." Prin urmare ele sunt nule.
*
Şi apoi ce e un drept câştigat ? se poate el invoca ca un principii! nestrămutabil ?
Am etatea de 21 de anî ; după legea actuală sunt major. Pentru mine acesta e un drept câştigat; dreptul ăml o constatat prin hotărîrl judecătoreşcl. Vine insă măine o lege care decretează că omul e major la 25 de anî. După
vul pe care ăl scâpasem ; ea se puse acolo jos pe pământul sacru, şi d’asupra el se cântară căte-va vorbe. După aceasta o duseră in boschet, pe care incepu să’l ocelească, urmată de un cârd de fete cari o ajutafi să’şl caute bărbatul. Negreşit că ea nu mă putea găsi, pentru că o opriseră d’a se apropia de palanchinul unde eram efi ; disperând in fine de a reuşi, se întoarse la altar spre a declara că nu putea să găsiască pe Tregan şi a ruga pe Otaru ca să-I vie in ajutor.
Preoţii i cerurâ atunciaaur spre a indupleea pe zeul lor ; şi după ce obţinură, reîncepură cântarea întreruptă prin sosirea Lamlameî.
In fine audil deschidăndu-se palanchinul ai Lamlam se aşedâ lângă mine. In acelaşi timp simţii că se ridica palanchinul şi purtătorii lui incepură să strige şi să urle. După o jumătate de oră, incetâ sgomotul, si noi ne găsiam la Cutar.
Cu toate acestea mulţimea se ţinea după noi pănă cănd palanchinul fu aşezat jos pe pământ, apoi iarăşi ridicat, dar pentru astă-dată ca şi cum Tar fi ridicând in susul unei scări şi apoi fu lăsat definitiv jos. Atunci audil paşii perzăndu-se in depărtare şi Lamlam ăml spuse incetinel că ne aflam acasă la noi. Deschizând uşa palanchinu-lul, văzui că me aflam la al treilea etagifi al casei. Iubita mea Lamlam era nevasta mea.
Ramaserăm in casa noastră o septămănă întreagă, căci ar fi fost o completă lipsă de bună-cuviinţă dacă am fi eşit inainte cu opt zile după celebrarea căsătoriei” noastre, şi in tot timpul acesta trebuiam să ascultăm o oră intreagâ o giozavă gălăgie de toate instrumentele ţării. Acesta era semnalul reintrării noastre in lume, şi din momentul acela incepurăm să luăm iarăşi parte — spre marea mea supărare — la un nemărginit- şir de serbări şi de veselii, date in ono-rea noastră.
(Va urma).
ROMANŢA LIBERA
stîi lege, tot cel ce nu aie eta-tea de 2o fTnl e minor. Pot eii invoca dreptul căşti-t? Pot oare să zic: sunt major fiind că am §! inut majoratul sub o lege anterioare ?
Ce devin, dar, acele drepturi aşa pretinse căş-" a te de cari adversarii legii nu făcut atăta
sfomot ?	*
P ^ cesionariî drepturi asupra pensiunilor cum-iiSmte, intru cât aceste pensiuni nu trec peste treime, şi intru cât tribunalele invoesc urmă-L pentru încasarea lor ; dar aceste drepturi n sunt câştigate, sunt eventuali. Şi apoi chiar
i®a(j nu ar fi fondate numai pe speranţe şi ar Lj vre-o valoare juridică, pe care legea din Lt nu le-o dă, partisanii cesiunilor avi uitat u materia ce se tractează e de ordine publică L nu de ordine privată, şi materia de ordine Ulică intră in puterea legiuitorului.
w’aă dară cesionarii drepturi câştigate; şi daci le-ar avea, societatea poate să edicteze legi de folosinţă generală, utile tutulor şi iu dauna ru-
menul.
(Va urma)
IN. B. Locusteanu.
şi că cine voesce se se ocupe de d’ensul, nu in telul numai de a cunoasce resultatele dobândite de alţii, ci in acela de a investiga prin sine însuşi, trebue să scie cel puţin una din aceste limbi, după epoca şi poporul de care voşce a se ocupa ? Nu credem că proectul tinde a îndepărta pentru tot deauna po Români de la asemenea cercetâr,! căci se vede figurând in licee istoria cirilisaţiunei; numai căt reducând limbele clasice la un rol neînsemnat, condeamnă pe Români a nu cunoaşce nici odată istoria omenirel din fântânile originale, ci tot deauna din resultatele ce le vor da cercetătorii altor popoare ; seau poate că proiectul crede că se poate face istoria fără a putea ceti cârtite, in cari sunt scrise faptele omenirel ? Seim că la cele aratate de noi sunt mai multe respunsurî, cari de regulă se dau pentru a scapa de Încurcătură, de acee se ne fie permis a le examina aica faţă cu proectul : aşa se poate zice de măntueală, că s'a pus latineasca vr’o doui ani in liceu şi vr’o căţi-va in universitate ; atât inse nu e de ajuns pentru scopul pe care’l urmărim sub acest punct; şi spro a ne convinge, n'avern decât să vedem, co întindere se dă acestui studiu in Franţa, chiar după noua programă, fără a mai vorbi de Germania, unde chiar in şcoalele reale se învaţă mai multă latinească de căt in liceele noastre.*)
MEMORIUL-PROTEST
al profesorilor din Iaşi in contra noului ' proect de lege al instrucţiei.
Iu fata acestei vădite persecuţiuni a clasicismului prin noul proiect, credem că e util a aduce câte-va argumente, prin cari susţinem cultura sinceră a clasicităţei, atăt in gimnasii cat si in licee :
* i) Din punctul de vedere al educaţiunei intelectuale, şciinţele pot fi socotite ca nişce mijloace, cari contribuesc fie-care in felul său la desvălirea inteliginţei, desvălire, care persistă chiar atunci, când a remas foarte puţin din ştiinţele ce au contribuit la ea. Căt şi cum con-tribuesce fie care ştiinţă la desvoltarea inteliginţei e tot atât de greii de determinat pe căt ar ti de greu a determina, cari sunt in mare apele cutărei fluviu. Vom observa numai, că limbele clasice desvălese inteliginţa alt-fel de căt ştiinţele positive : învăţarea lor nefăcăndu-se şi ne-trebuind a se face de cat pe cale teoretică, mintea face un eserciţiu sui generis, aplicând nişte principii la un material organic, product al organelor vocale a omului şi a intiligenţei lui. S’ar obiecta că asemenea eserciţiî s’ar putea face şi asupra unei limbi moderne ; aşa este : insă două consideraţiuni ne fac a preferi limbele clasice: a) că acea limbă modernă, care s’ar destina la ast-fel de eserciţiî, trebue jertfită din punctul de vedere al foloaselor practice, şi b) e mal bine să se prefere limbele antice pentru acest scop, căci, geniul lor fiind cu totul altul de căt acela al limbelor moderne, studiul lor dă o idee mai justă de ceea ce este o limbă in genere. Dar se va zice, ce interes este să fie aşa de răspândită cunoştinţa de limbă in genere? Acel interes care ne face să răspândim cât se poate mai tare astă-zi cunoştinţa despre om şi societate, şi limba este una din acele. Dar apoi este un alt exerciţiu intelectual, care uu se poate face cu atăta succes nici asupra uneia din limbele moderne, şi anume : silinţa de a tălmăci opresiunea clasică prin o formă corespundentă, care să însuşească claritatea şi concisiunea — două calităţi ale clacisităţil - obligă intiligenţa •a un exerciţiu, de unde resultă pentru dânsa au numai o uşurinţă de a găsi espresiunea cea ®ai clară şi cea mai justă, prin care se poată înfăţişa o idee, dar şi deprinderea de a alege prinde mulţimea espresiunilor pe acele, cari reproduc tonul inalt şi moderat al modelului. Aşa că de aici resultă nu numai cultura intiliginţei individuale, dar şi cultura generală a limbei materne.
2) Limbele clasice deschid calea eătră studiata unei literaturi, ale căreia calităţi nu le-ah egalat, nici o dată literaturele moderne, de şi le-au imitat necontenit. Nu credem că literatura noastră trebue se se lipsească de un asemenea model. Ni se va resiunde că puţini ajung la acel grad, ca se înţeleagă calităţile literaturei clasice şi să se inspire dintr’ănsele. Aşa este nai nici nu se nevoe să ajungă toţi căţi incep (aceasta nu e întâmplă cu nici un fel de activate) ; căci după cum şe ştie, tonul in literatu-| ’ ca Şd in ştiinţă, nu-1 dau toţi, ci căţi-va, cari a rândul lor sunt imitaţi de un număr mai mare, ar au cel puţin atătă cultură ca să inţeleagă Pe cei ce ah avut aptitudinea de a se desâvăr-Pe aceastăe cale. Se va respunde că se stu-Vf Pentru acest scop limbele clasice launi-sitate. Inse cu pregătirile ce se făc in liceu, sim011111681:6 constituit după noul proect, putem cu g ranţă că foarte puţini vor indrăzni se se a-fi	c1asicism la universitate ; şi aceia vor
° deauna departe de a simţi frumuseţele li-teraturelor clasice.	*
t h ^nnoscinţa limbelor clasice este neapărat fklUltoare unor sciinţe nouă cum sunt;: istoria, nu °rJ'a' e*'C inou6 ca ştiinţe), şi in adevăr, cine neî SC16’ mare Parte a trecutului civilisaţiu-jlo„ eol6Pene (Păuă după finea veacului de mi-este representat, prin aceste două limbi*)
de Uceft	de Pmgramă pusese in câteva clase
cetirea Alăturea cu citirea monumentelor clasice, şi latini tncm “ te *n datina veacului de mijloc (bas’-Pâm «„vi,iai ca se tacă fatănevoieî, de care neocu-sub acest punct.
STUDII
DE
ECONOMIE NAŢIONALA
CREDITUL AGRICOL
X.
Istoricul creditului agricol in Fraucia. — Misiunea şi raportul d-lui Lavergne. “
D. de Lavergne primi misiunea sa pentru Anglia şi Germania. Ministerul afacerilor străine incepu ancheta sa, despre care vom da socoteală in acest studih. După misiunea sa, d. de Lavergne a presintat un remarcabil raport asupra instituţiuniior de credit din Anglia, Scoţia, West-falia şi Hanovra. Raportul ne spune că d. de Lavergne nici in Germania, nici in Regatul unit n’a găsit organisat creditul agricol mobiliar aplicat la cultura solului. In nici o parte a acestor ţâri capitalul mobiliar al cultivatorului nu este emanetat spre a’şi deschide credit, dar in toate părţile estimatiunea aproximativă a capitalului mobiliar ce posedă cultivatorii este elementul esenţial al creditului lor. Ast-fel casele de credit şi cruţare ale Germaniei, despre cari a vorbit in „Românul" veteranul Agricul-tureî noastre, d. Ioan Ionescu, propuind a se infiinţa şi la noi instituţiuni analoage, impru-mutâ cultivatorilor pe garanţia a. doi alţi cultivatori şi in basa estiniaţiunel aproximative a capitalului lor mobiliar, fără ca această valoare să fie angagiată in mod legal, cu toate acestea ea măresce garanţia morală şi solvabilitatea cultivatorilor.
Am zis că creditul agricol mobiliar ar fi cel garantat cu averea mobiliară a cultivatorului, adică eu capitalul seh de exploataţiune; insă dificultăţile sunt mari, căci legea declarăndu-1 imobil prin destinaţiune, nu se poate instrăina fără a jicni fondul insuşi. Toţi oamenii speciali sunt unanimi asupra acestui punct. Toţi respund că, in starea actuală a lucrurilor şi in toate ţările, se pare imposibil cultivatorului d’a oferi ca garanţie, spre a’şi deschide credit, mobilierul exploataţiunei sale, fără a nu aduce pedici grele culturei. In ducatul de Baden şi la Haidelberg, d. de Lavergne a găsit case de cruţare împrumutând cultivatorilor mici sume, spre a’şî cumpăra o vacă pentru exemplu, cu condiţiuuea d'a conserva asupra animalului dreptul de proprietate până ce valoarea va fi plătită. Acest gen de Împrumut are puţină extensiune in Germania şi nu constitue nici deeum o serioasă in-stituţiune de credit mobiliar. Renume dăr a se crea, dacă utilitatea lui este recunoscută, şl negreşit că el este util spre a respăndi bine-face-rile capitalului asupra tuturor cultivatorilor.
Să trecem la creditul personal.
Dacă prin credit agricol voim a înţelege, cum am zis, instituţiuni speciale destinate a Împrumuta numai cultivatorilor şi in condiţiunî particulare, d. de Lavergne n’a găsit nici in Germania, nici in Marea Britanie, o asemenea in-stituţiune. Dacă insă prin credit agricol voim a înţelege instituţiuni de credit împrumutând, in fapt, cultivatorilor sume considerabile, împrumutând in acelaşi timp industrialilor, unora şi altora, in aceleaşi condiţiunî, d. de Lavergne a găsit asemenea instituţiuni in toată Germania şi Marea Britanie. Reflectând cu multă atenţiune observăm, că cu multă dificultate poate fi alt-fel şi teoria vine a sprijini practica. Douâre-laţiunî sunt determinate:
1° Chiar natura creditului personal basat pe reinoirea perpetuă a capitalului şi, prin urmare, pe împrumuturi cu termene scurte şi plătite la termen, ceea ce nu pot face cultivatorii.
i) Eată numeral oarelor de lecţiune pe septemănă, in cari se propun limbele latină şi grecească in principalele scoale secundare din Europa:
Latină Grecească
	ore	ore
Gimnasiul clasic in Germania	86	42
„ „ in Prusia	90	92
„ „ in Sviţera (Zurich) Liceul frances după programa din 12	52	40
Aug. 1880.	39	20
Gimnasiul real din Prusia	44	—
Liceiul romăn (actuala programă)	27	18
2° Insuficienţa împrumuturilor agricole re duse singure a alimenta o instituţiune de credit.
De aceea economiciştiî, in genere, admit că nu există nici o diferenţă intre creditul personal al cultivatorilor şi acela al industrialilor, şi că, dacă cultivatorii ar avea pretenţiunea d’a se sustrage condiţiunilor acestui gen de credit, adică d’a imprumuta şi a nu plăti exact la termen, nu se va putea nici o dată a se realisa nimic pentru ei. Din potrivă, dacă cultivatorii voesc a imprumuta pe termene scurte şi a plăti la termen, este foarte lesne a’î asocia şi pe ei la bine-facerile creditului.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa din 11 Marte 1881.
Senatul,—D. Voinov întreabă pentru a treia oară, acum. pe d. ministru de interne, pentru-ce a retras de la ordinea zilii proectul de lege comunal.
— Pentru-că proectul trebuia să fie studiat mai serios respunde ministrul. Apoi, că s’a numit o comisie care să-l studieze şi că va fi prezentat din nou chiar in sesiunea aceasta.
D. Voinov nu e mulţumit cu respunsul şi cere ca proiectul să fie pus la ordinea zilii ; pentru-că, zice d-sa, la ce să se retragă un proect care a fost deja adoptat de Cameră ?
După ce ministrul replică, spunând că eşî va da toate silinţele ca lucrarea comisiunei însărcinate cu studiarea proectului să meargă repede, Senatul trece la ordinea zilii.
Camera. — Se hotărăşte ca să se ţină şi şedinţe de noapte de trei ori pe săptămână şi Duminica să Ie fie sărbătoare.
Se continuă apoi discuţia asupra proectului privitor la monopolul tutunurilor.
---------ii ..napi 0 iBHIlim-------—
ARENA ZIARELOR
„Românul" respunţiend „Timpului", care declară că d-niî Lascar Catargiu şi Florescu nu ar primi se fle consiliari ai tronului, să bucură şi se aruncă asupra acestor bărbat!:
o
Cunoascem pe d-nii L. Catargi şi I. Ein. Florescu.
Ştim mijloacele şi sistema d-lor de guvernare.
Au căutat ş’au lucrat tot-dea una, când ah fost lu guvern, să suprime ori ce spirit de indepen-dinţă şi să năbuşească ideile liberale.
Acel aş lucru, suntem şicuri, ar face şi in viitor ; dar, precum până acuma n’ah reuşit la altceva de căt d’a face pe naţiune să iubească din ce in ce mai mult pactul fundamental şi să se grupeze din ce in ce mai strâns in giurul stindardului liberal, tot la acelaş resultat vor ajunge şi pe viitor.
„Binele Public" vorbind de neînţelegerea dintre noi şi Austria in privinţa na-vigaţiuneî pe Dunăre, şi vddend cum această cestiune diplomatică' e lăsată in dorul leii, inchee :
Camerile ca şi cum n’ar esista. Consiliul de miniştrii ca şi cum nu s’ar injosi să se ocupe densul cu determinarea acelor instrucţiuni. Intr’un cuvânt afacerile importante, politica României dată pe măna unei comisiunî, in care delegatul de păn’acum, care singur cunoaşce împrejurarea, să’şi fixeze insuşi instrucţiunile, luănd negreşit pe vre-o încheiere semnătura ofiţerului de flotilă şi a funcţionarului de la ministerul finanţelor, oameni cu totul incompetinţi şi nevinovaţi in dreptul internaţional, in cunoştinţa tractatelor de navigaţiune, in şciinţa economică şi socială, in interesele de inaltă politică ale ţării.
*** „Timpul" ia la refec broşura intitulată : "Observaţi! asupra sentinţei Curţii din Lipsea", inspirată de sigur de oficinele „Românului".
T. „Pressa" se ocupă de cele din Pe-tersburg.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
— 24 Marte — 9 ore dim. —
Nice, 24 Marte (diezul nopţei).
Astă-seară teatrul operiî a fost distrus printr’ un incendiu. Focul s’a aprins pe la iceputul re-prezintaţieî; sunt numeroşi răniţi şi 20 morţi; se crede că se vor mai găsi şi alte cadavre/
Petersburg, 23 Marte.
Procesul llui Rusakoff şi a complicilor lui e fixat pe 30 Marte ; se vor asculta 60 de mar-turî.
Belgrad, 23 Marte.
Aly-bey, noul ministru otoman, a fost primit la amiazî in audienţă solemnă de către prinţul Milan, căruia i-a remis scrisorile sale de creanţă.
Constantinopol, 23 Marte
In urma unei cereri scrise, din partea Porţii, ambasadorii vor ţinea azi o şedinţă turco-greacă la care vor asista delegaţii turci.
Berlin, 23 Marte.
„Germania" află că ministrul cultelor a informat pe vicarii din Paderborn şi din Osna-
www.dacoromanica.ro
bruck că sunt dispensaţi de prestarea jurământului, Iu acelaş timp s’a dat ordine ca administraţia avere! eclesiasticc să fie remisă in mă-nile vicarilor şi ca prohibiţiunea apuntamentelor pentru cele două diocese să se suprime.
Roma, 23 Marte.
Camera deputaţilor. Ministrul marinei, răspun -zănd la o interpelare a d-lui Capelli, apără administraţia sa şi protestează contra presupunerii de a voi să suscite un duallism printre oficeri. D. Capelli nu se declară satisfăcut de răspunsul ministrului şi propune o moţiune după care Ca' mera decide amânarea discuţiei pănă cănd se va discuta bugetul marinei. înainte de această hotărire a Camerii, primul ministru declarând solidaritatea cabinetului cu ministrul marinei, a anunţat că primeşte amânarea discusiunii asupra moţiune! Capelli, dar că această amânare să nu fie interpretată ca vot de blam.
(Havas)
BULETINUL FINANCIAR de la 23 Marte 1881
Cursul de Paris.
Renta română 5% 82.— Acţ. Bănci Roui. —.— Renta franc. 5 °/0 121.25 Lose turcesc! . . . 53.—
Cursul de Viena
Napoleonul ....	9.28
Galbenul.......... 5.5.4
Renta met. 5°/„. . 75.20
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. .	—.—
Obligaţiunile idem 100.75 Acţiunile idem . . 66.— Obî.noui6(,/0 idem. 94 90 Impr OoDenheim. 109.80
Cursul de Londra
Impr. Openheim . 108.— » Stern .... 103—
JVIED1C ŞI CHIRURG
D™1 W1LH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Special:	BOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s'a stabilit in straea Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3—5 p. m.
BIBLIOGRAFIE
In curând va apare Partea I-a din
CURSUL DE FORTIFICAŢIE PASAGERA
format 8° intr’un volum cu Atlas de 20 Planşe mari, de Capilan CrSlnlceanu.
Preţul 7 lei pentru subscriitorl.
Subscripţiile se pot face trămiţănd costul la autor, la Statul Major de genih din Bucureşti.
Explicatiunea Procedurii Civile
de I. G. Săndulescu Nitnoveanu
Se află de vânzare la librăria, Graeve vis-a-vis de teatru şi la autor strada Ştirbei-Vodâ No. 6. Preţul 25 lei noi
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe <Jlna de ÎS Mlartie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6	% Oblig, de Stat Convertite. .
6 °/0	»	Căilor ferate Romăne
8 «o Domeniale ..................
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale . .
7	% .	»	..	» urbane .	.
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1 j
5 % Renta romănă................
Acţiuni	Dacia.................Nuot
»	Romania................
» Banca Naţională a României Domeniale esite la sorţi şi eup. exig 6blig.	de	Stat	.	.
Rentă ...............
Căilor	ferate .	. .
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Bancă.................
Rubla hărtie.....................
Florini..........................
Lose otomane.....................
CURSUL DES VIENA
23	Martie
Napoleonul...............
Ducatul..................
Lose Otomane.............
Rubla hărtie.............
CURSUL DIN BERLIN
23 Martie
Oblig, căile ferate romăne . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	»	»	.
Oppenheim................
Ruble hărtie.............
Oblig, noi...............
Lose otomane.............
CURSUL DIN PARIS
23 Martie
Renta Romănă.............
Lose otomane.............
SCHIMBUL
12|Martie
Paris (3 luni)...........
» la vedere.............
Londra (3 luni)..........
» la vedere ....
Berlin (3 luni)..........
» la vedere............
Viena la vedere..........
Oomp.	Venfi.
92 1	93
94	95
104 V.j	105 Ha
203	206
102	103
96	97
101 v,	102 %
27 V,	28 >/2
81 i/a	82 1/,
420	430
92	95
555	560
V*	arg.
%	aur.
lU	
lU	
lU	aur.
1 %	1 */,
1 «/o	1 %
2 14	l 15
45	50
9 28	9 30»/«
5 52	5 53
22 30	21 %
120 15	119 »/4
100 »/,	100 60
66	68
109 80	109 80
210 30	209 30
94 90	94 40
82	82
63	48 */,
99	
99 80	
25 10	
96 30	
122 1/9	
123 Vi	
214 * 6 7 8/ 4	215
Adrese pentru telegrame FEBMO BENZAL.
«OM ANI A LIBEttA
0 FEMEIE ViE
BUST
Maşina vorbitoare sau Pbonograpb
DSKMJN CAP-SM
ce atârnă iu aer şi care vorbesce, căută rîde, bate toba, trâmbiţă, etc.
2 COLIBRI
toate foarte interesante şi petrecătbre ne mal vgijute păuă acum, se poate vedea zilnic de la 10 ore dimiueaţa pănă la 9 ore seara, in strada Plevnel vis-a-vis de Hotel de France, pentru care md rog, de o cercetare numerdsă Preţul intrăreî 50 bani.
I. SEDELMEYER.
ai ____
c	ţj	,."2	~
O	C	3	«	b
^	o >	^	t4
5	u»	s	-s
5rea Important
Aducem la cunoscinţa Onorabilului Public, şi ’n special a destinsei a numeroasei noastre clientele din Capitală şi Provincie, că la principalul nostru Depot! de haine bărbătesc! titulat :

GRAND BAZAR DE ROUMANIE"
STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
Au sosit din propria noastră f bricaţiurie din P uropa enorme cuantităţî de
PA1TOANEELE6ANT
din stofe veritabile, Aiderdon, Şepskin, Montaniac, Batiu fridat, Elastic etc. etc., pănă la cele maî fine calităţi, cu gulere de Sconc, Biber, si Astragan fin persian, gulere portative de diferite blănî veritabile.
ASORTIMENT COMPLECT DE COSTUME NEGRE DE SALON (Frac si Gheroc)
cualităţl superioare.
Costume fantadie de Camgarn, Diagonal, Şeviot, etc., şi o mare colecţiime de pantaloni,
„nnvote“ desenmuri foarte plăcute.
Recomandăm, perfecţiunea croelil, nuanţele stofelorl bine alese cu mare reducţiune a preţiurilor.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE STRADA ŞELARI No. *7, SUB HOTEL FIESCHI.
NB. — Rugănrfi cu ensistenţă a se nota numai la „No. T.“ spre a evita confuziuni regretabile.
I NB. -
Casc de inch'rial
strada Crinului 17.
DE VENZARE
Un biliard bun şi mobile de cafenea Strada Smărdan (Germană) 4
Kilograme

Garanţie pe 3 anî
CEL MAI MARE
DEPOU DE MASINE DE CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
«•
Bucurescî, Strada Salari ‘Hotel Victoria»
Galatz, Strada Doamnei, lăngă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
VINDECAREA Aftectiunilor
VES1CEI, PROSTATEI, HETililEI
Gravelă, colici nephretice prin
SIROPUL BALSAMO - LACTIC
Al Pharmaciei (ia.ne von, 14, rue des Beaux-Arts, Paris în România Pliarmaciele cele buna.
învăţătura gratis şi Ia domiciliu
Carte de invăţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciuri curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrişin, etc, etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Inveţătirx-a Gfratis
cf
M* H-1
®
<5
«a?
S
4

De vânzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 44.
(Casa Pencovici)
Premie
16,600
ELIXIR
Qujna Laroche este un Elixir vinos continend principiele celor 3 specii pe quinquina.
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina si lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra afecţiunilor stomachulfu, a slăbiciunilor, a anemiei si a frigurilor învechite, etc.
^VUl MT„le
VINU	**
Bi-digestivu a lui
CHASSAING
, CU PEPSINA SI CU DUSTASÎ _ u i Agent!naturali şi indispensabili ai DIGHSTIUNEI 12 ani de succesti
in contra	v <
Digesliuneloru dificile t/uin-
FERRUGINOS
Combinat cu ua sare de fer foarte atsim ilabila. Quina Laroche devine unui din reconstituanti cei mai effi-caci in contra sărăciei sângelui si a decoloratiunei lui, a chlorosei, a lymphatismului, aleuziei, a convalescentelor prea lungi; el escit a si ’V/nrise»*» dia naţiunea. et«.
Beposit in|Bucurescî, Ovesa, R. Schmot-tau, Brus, farm.
complete. — Dureriloru de Sio-j machu. — Dispepsieloru. — Gas- ţ tralgielvru.—Perderiloru poftei ( de mâncare fa puteriloru., — SlâbiciuncÂ. — Consumpiiu-1 net — Convalescenţeloru lente. [ Vărzătureloru...
Deposit in Bucurescî la d. Ovesa, R. Schmettau, Brus, farm.

SIROP şi PASTA ale Dr ZED cu basa
deCodetna, şi Tolu contra bronchi-telor, guturaiurilor Ir ritnti uniior de pept, lussei magarcsli, Calarrhelor, insomnie-lor: etc
Deposit in Bucurnscî, Ovesa, R. Schmettau, Brus. farm.
VELUTINA
este uă pulvere de orez specială pregătită cu bismuth, prin urmare ea are uă acţiune saiularie asupra petit.
Este aderinte fi ntvisibile, şi d‘ace a-a dă poliţei uă tinereţe naturală
ţk. $AY
INVENTATORIJ Paris, 9, rue de la Paix.
DEPOSIT GENERAL
la Dm APPEL & C°
BUCURESC
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
M
ăKnKsHSSi&W Sobe puţin voluminoase daţi o căldură mare şi re-Uliu.	pede. Cea’maî perfectă şi cea maî simplă regulare a
ardereî. Durata focului se poate regula după plăcere.
Cel maî simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se inlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la intrebu-iuţarea ţeveî de ventilaţiune. O singurâ^sobăincălzeşte trei camere, încălzire centrale aeriană pentru clădiri intregî.
mr Această marcă de fabrică este turnată pe partea interidră a uşeî|
MEIDIN6ER-0FEN
|£H. H El M

Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se tr&mit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
H. HEiM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
U
H
<
WO
o ~
C5
a
u. _ că
< I
Q w
O s
GIGARETTE INDIENNE
CU CANNA8IS — INDICA
De GRIMAULT t C'*, pbarmactstl la Paris
Este d'aj]un,Q d’s aspire tumulii Clgaretelorti cu Cann&bis indica, pentru » face se dispare asihmulu cetii mai vlolentu, lustea ner-udasd, r&guşeala, stingerea nocef. nevralgiile faciale, insomnia şi pentru coinbatterea phthisiei laryngea, ;i toate afTecJiunilecâlilorâ csplratOre. — Fie care cigaretti pârli temnitura BaiMSULT A C‘*. DepositU in principalele P har macii
f
De la 23 Aprilie, anul curent cu ade camere, pivniţă, grădină şi curte sm
ţioasă, situate pe strada Clemenţi v
AinatnriV sa not, a.H ta «a	„ _•* “P-
LEMNE DE POC
uscate, tăi,te, des. picate şi aduse la domiciliu sevăud cu preţul de
30 tr. gîrniţă uscită,
36 „ fag prima cualitate.
Finii lemne uscate merge maî mult la greutate de căt lemne verzi care nu arde.
Magazia strada Griviţa (Tărgoviştli No 138, la Ursu.
Deinchir'alsivenzm
de la sf. George viitor 1881.
Cârciuma din faţă şi cu casa din curte diu strada Cireşilor No. 1. suburbia Delea-Veche culoarea de Negru, proprietatea d-luî Athanasie Cialik; doritorii se vor adresa pentru înţelegere la d. Dimitrie Georgescu strada Popa Petre No 13.
Mme JEANNE L.
Oţetaru, Strada Teilor, 28
Croesce şi inseneaza rochiele şi costume, pentru dame şi copil cu preţul de 4 franci.
880
smmmimtmmmm
Prima. Societate I. R. Priv. de navrigaţiune pe Dunăre.
m
©
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la deschiderea navigaţiuneî 1881, pănă la noul disposiţiunî.
HOTEL FIESCHI
~V" A E3 O A.. R. DB IDE E O £3 T A
BLCAREST
— Situat in centrul oraşului — Strada Şelari No. 7.
RESTAUKANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Odae de lai —5fr. pe zi Apartamente pentru familii.
A bonamente pe Iună cu rabat
| PLE30A. KB L A VALB1			
STAŢIUNI	1 | S | 3		
S De la Budapest 1 „ „ Orşova I „ n T.-Severin I „ „ Calnfat 1 „ „ Corabia ■	„ „ T.-Măgurele Ş La Rustzuk B De la Giurgiu ■	„ „ Cernavoda g „ „ Brăila g La Galaţi	Vineri 11 ore p.m. Dum. 10s0 a m. „ 12 dina „ 54«’p.m. Luuî 1250 a.m. „ 2“° a. m. „ 6a0 a.m „ li15 a m. „ 645 p.m. Marţi a. m. Marţi a. m.	Dum. li oresdra MarţîlO80 a. m. „ ’ 12 dina „ 510 p. m. Mer. 1280 a. m. „ 2S» a. m. „ 6S0 a. m. „ 1114 a. m. „ 645 p. m. Joi a. m. Ji î a. m.	Mer. 11 săra Vineri IO80a.m. „ 12 diua „ pui. Sămb. 12soa.m. „ 22°am. „ 6SI> a.m. „ Îl14 a.m. „ 644 p.m. Duminica a.m. Duminică a.m.
PJLiCOAKE! LA D B A L
De arendat
Moşia CRAŞANII-DE-JOS din districtul Ialomiţa de peste 2000 pogoane cu pod umblător pe Ialomiţa şi cu 115 pogdne arătură de tomni grăi! de Banat.
NICOLAE CAMARAŞESCU.
St.r. Puţu-de-peatră 6.
STAŢIUNI
S
De la Galaţi „	„	Brailâ
„	„	Cernavoda
La Giurgiu De la Giurgiu „	„	Rusizuk
„ „ T. Măgurele „ „ Corab.a „	„	Calafat
La T.-Severin De la Oisova
Marţi y ore a.m. „	10‘JA a.m.
„	52H p.m
Mercurî 6sna.m. „	12	ijiua
„	4'i0 p.m.
„	10	p.m.
„	12	ndpte
Joiiî 9S0 a.m.
„ 4*â p.m. Vineri a m.
Jouî 9 ore a.m. „ 102i a. m. „ 5ao p. m. Vineri 6S# a.m. „ 1114 a. m. „ 12 diua „	510 p. m.
„	7-1*	p.	m.
Sămb. 9S0 a. m.
„	413	p	m,
Duminica a. m.
7J
Dum.
Sămb. 9 a. m. 102s a m. 520 p.m. 680 a.m. 1113 am. 12 a. m. 54° p.m. 740 p m. 930 a. m. „	44i p.m.
Marţi a. m.
Luni
De i nchir^at si venzare
Serviciul local intre Galaţî-Tulcea-lsinaii-Kilia.
PLECARE LA VALE	S	PLECARE LA DEAL
De la Galaţi la Tulcea-Isrnail, Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. ni. | De la Kilia la Ismail-Tulcea-Galail, Jouî 4 ore p. m.
»	»	, la Tulcea-lsmail-Kilia Jouî 6 ore a. m.	»	„	„ lsmail la Tulcea-Galaţî, Miercuri, Vineri, Duminică 7 a. m.
De la Sf. George 1881
Casele No. 22 din Calea Dorobanţilor (Herăstrău) alăturea cu d-nul
C.	Cretzulescu. — A se adresa la
D.	& I. Allesiu, Calea Victoriei, 28 vis-a-vis de Hotel-Oteteleşanu.
Serviciul de pasageri şi mărfuri intre Căliţi şi Ode*a
De la Galaţi la Odessa: Luni 7 ore a. m.	De la Odesa la Galaţi: Juol 4 ore p. m.
Serviciul de mărfuri de la GalaţI-Brăila pentru toate staţiunile şi direct la Bucurescî de doud ori pe săptămână.
AGENŢIA VAPOARELOR.
HBB
mii
TAPETURI
PERVASURI POLEITE
şi
Plafonuri in Relief
din celle maî renumite fâbrice
preţuri foarte moderate
r (-coi nani
onorabilului publică sub-semna
tul
XI. hOnich
Tapiţer şi Decroator.
3 Strada Ştirbei Vodă 8
De la sf. Gheerghe se va rout* in calea Victoriei No. 50, vls-a-i* de Pasagiul Romăn.
-	l :
De venzare maclaturi
www.dacoroma^ca.ro
loxari, No. 14.
(hărtie) stricată La Typographia Stefau MihâlescU, 14, Strada Covaci, N_________,
ANUL V No. 1129
BANI EXEMPLAR Hi
SAMBATA 14 MARTE 1**1
ftii L1BE
ABONAMENTELE]:
Ia Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 lunî 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 lunr 12 leî.
APARE IN TOATE ZILELE
Director: D. AUG. LAURIAN.
In Romania
In Paris :
In Viena:
In Londra :
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
La administra fiune, 7 ipogvafîa St. Mihălescu, Strada Covacî, No. 14 şi la correspondcoţit (jiia-rulul din judeţe.
La Sociitâ Havas, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
Prin comDania nsnerală He niihlimtata T. Danbe & P-ntA
ANUNOIURILB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bauf.
Reclame pe pagina IlI-a..........i Leu.
»	»	»	Il-a..............2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţr nu se inapoâză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersburg, 22 Marte.
Iu urma cercetărilor făcute până acuma e a-[ proape evident, că atentatul s’a plănuit şi s’a I organisat in străinătate, şi adică in Elveţia şi > iu Paris.
Paris, 22 Marte.
Corespondentul din Geneva al ziarului „Intransigent* anunţă, că Russakow şi Jeliabov a fost torturaţi cu electricitate in presenţa lulLo-ris-MeUkoff, pentru ca să mărturisească ceva. Cel duol bravi luptători al respăndiril libertăţii şi progresului in Rusia aii fost la Înălţimea lor de martin.
Nihiliştii cunosc manoperile d-lul conte Loris-Melicoff, care împrăştia prin lume ştiri ca să zăpăcească pe unii oameni mal slabi de inger.
S’a luat disposiţiunl ca să se amestece in mâncarea acusaţilor belladonă, precum i s’a făcut lui Soloweiw, pentlu tămpirea şi slăbirea energii lor.
Londra, 22 Marte.
S’a interzis intrarea in edificiul parlamentului fie-cărel persoane, care va avea in mână pachete sati alte lucruri pe care poliţia nu le a cotrolat.
Londra, 22 Marte
Iiitr’o corespondenţă din „Times", primită de la Geneva, se scrie aceste :
Probabil că principalul cartier al nihilismului i se află aici. Din gura afiliaţilor şi a conducetori-Iar lor nu s’a auzit o singură vorbă de ocară contra actualului Ţar, pe când Alexandru II, fraţii lui, nepoţii lui, ba chiar şi unuia din favoriţii reposatuluî Ţar erau injuraţl cu multă furiâ.
Când nu reuşi atentatul încercat la Moscva,
' mărturisiră şi ei singuri, că au procedat fără destulă chibzuire, dar că po viitor vor fi mai | infernali. Nu poate cine-va să-şi facă ideă despre amărăciunea ce o simţeau nihiliştil in inirnele lor contra Ţarului.
Berlin, 22 Marte.
Până azi guvernul rusesc n’a propus nimic pentru a se lua măsuri generale contra nihiliş-tilor, dar a lansat intrebarea dacă cabinetele I eoropene n’ar fi dispuse a face paşi comuni con-I tra anarchiştilor şi omorîtorilor de monarchi.
Londra, 22 Marte.
Intre Francia şi Anglia s’a incheiat pe timpul anexiunii Cypruluî un tratat in virtutea căruia Anglia nu se va opune Franciei, cănd aceasta se va stabili permanent in Tunis. Autenticitatea actelor e incontestabilă.
Petersburg, 22 Marte
E fapt inplinit numirea lui Baranow de pre-I fect al capitalei. După o lungă audienţă avută io palatul de iarnă, intră de dreptul in noul W post, fără ca să se mai reîntoarcă la Kowno.
Numirea lui e cu atăt mai interesantă, cu căt | cine-va ’şî reaminteşte conflictul ce l’a avut că! Pitanul de marină Baranow cu ministru de rna-I fină. Se ştie că atunci ’şî perduse gradul şi [demnitatea de adjutant. Dar chiar atunci afir-! mulţi că viitorul lui este asigurat, pe căt [ timp se va bucura de protecţiunea lui Ţarevicî.
Petersburg, 22 Marte.
1 In urma descoperirii minei, s’au văclut nevoiţi fflaî mulţi funcţionari inalţi de la poliţie să ’şl I dea dimisiunile lor.
. Sumele confiscate de la nihilist! nu sunt aşa oe mari precum afirmai! unele ziare, in tot caşul insă confiscaţiunea lor va fi dureroasă pentru nihiliştî, *
p	Petersburg, 22 Marte.
ci -h°Aia descoperi pe Wasiii Ostrow un alt
u de nihiliştî. Era o tutungeria in care văn-l re ruure nu se prea făcea, dar frecuenţa per-de 5°-' eia ^oart'e mure- La inceput poliţia cre-j uca in numita tutungeria se face amor, de I ^.e'ce femeia care vindea tutun era foarte fru-să bănuindu-se alt-ceva, se S’aii găsit multe lucruri cum : o mulţime de costume bărbi.
tt ,	Petersburg, 21 Marte.
mitfit i CrU ■ cre^ut de toată lumea este că co-tium»U	se PrePară luo nouă manifesta-
tului' După căte se Presupune obiectul atenta-
maî r Du Va ^ Ţai'ul î dar numai atăt se ştie, mat mult nimic.	?
iucoar *ngroz^ lumea de faptul că de la atentat S’a ° IPulţ'me de arme se trimet in Rusia, ainis ordine pentru confiscarea lor,
ale carat S'a găsit pănâ acum in diferite puncte de pU(p ta eî in cantitate de mai mult de 200
r08»- Alaltăieri in tăcu o perchiziţiune. ^promiţătoare,
bârbăti
«scî, peruci şi
Petersburg, 22 Marte.
Grandioasa subminare a strâdii Sadojawa a d eşteptat din letargiă chiar şi pe cel mai indolent proprietar. Pănă eri din cinci locuri att sosit rapoarte despre găsirea de mine de dinamită. Azi a inceput Petersburgul să respire mai liber. Daca nu cum-va şi proprietarii vor fi afiliaţii nihiliştilor, se poate admite cu siguranţă, că a trecut pericolul de a se mai arunca in aer capitala Rusiei.
Serviciul telegrafic al „României Libere"
24	Marte — 4 ore seara.
Niza, 24 Marte.
Incendiul de ia teatrul Operii a fost ocasio-nat printr’o esplosiune de gaz. Se crede că morţii sunt foarte numeroşi inlâuntrul teatrului; pe la 3 ore noaptea, se scoseseră deja 59 cadavre din ruine. Cănd gazul făcu esplosiune la Începutul representaţiunil, d’o dată întunericul fu deplin in teatru ; impresiunea a fost spăi-mântoare, spaima generală. Marinarii escadrei de la Vilafranca a Ci reuşit a opri focul pe la 10 ore seara.
Paris, 24 Marte.
D. Deloncle e numit al doilea secretar al legaţiuniî Franciei la Bucureşti, in lotul d-lul Bernard de Goutaut-Biron, pus in disponibilitate după cererea sa.
Londra, 24 Marte.
„The Standard" augurează răii despre sistema dilatoriă a Porţii in negoţierile de la Con-stantinopol şi crede că resboiul cu Grecia e neinlâturabil.
Lisabona, 24 Marte.
Consiliarul Rodriguez Sampaio, vechili minis. tr u de interne e însărcinat a forma noul cabinet.
Constantinopol, 24 Marte
Se vorbesee despre o neînţelegere intre ambasadori; d. Goeschen cere ca Prevesa să fie cuprinsă in concesiunile ce Poarta trebuie să facă Greciei.
Londra, 24 Marte.
„Times" zice că deşertarea Gandaharului de către trupele engleze şi urcarea lui Alexandru Iii pe tronul Rusiei fac să se nască momentul oportun d’a stabili o amiciţie puternică intre Rusia şi Englitera.
(Havas.).
A ae vedea ultime scirl pe pagina III.
Bucureşti, 13 Martie
„Românul" a deschis, in fine, gura şi asupra Gestiunii regatului.
Bine a făcut.
Sunt aparenţe cari au însemnătatea lor, şi regalitatea e din numărul acestora. Titlul unui stat nu adaogă nimic la valoarea lui intrensecă, după cum poleiala, nu urcă mult preţul unui lucru. Din afară insă privită, ea are un efect, şi tot astfel, sub raportul politicei esterioare, urcarea noastră la rangul de regat poate să aducă oare-cari foloase ţării, dacă iluştrii „oameni de stat" vor şei cum să mănuiească, in marginile prevăzute lor de constituţiune, noul sceptru regal.
Din nenorocire insă, tocmai de această parte fundamentală a cestiunil ne indoim noi foarte, judecând după modul cum au invărtit ei pănă aci politica domnească a ţării.
Orî-ce ar voi să fie un stat, el nu prosperă şi nu se face respectat, de căt numai cu condiţiunea de-a fi tot-d’a-una inţelep-ţesce condus.
Altminteri, slabă nădejde de orî-ce om aştepta noi de la titluri, căci, pe mâini nevoiaşe şi reh îndreptate, totul se compromite, chiar inainte de-a fi slujit.
Şi tare ne este teamă să nu fie speţa aceasta şi cu luădatul nostru regat.
*
De-o-cam-dată să ne mulţumim insă, că oracolul marelui cancelar sa indurat să vorbească, ca să putem discuta mai
din vreme, cu toată seriositatea ce merită, auspiciile sub cari ni se arată proiectata mărire.
O cestiune ca acesta trebuie să fie in-toarsă pe toate feţele şi pusă sub lumina ei adevărată, mai cu seamă intr’un stat constituţional, in care poporul are dreptul să cerceteze inspiraţiunile politice ale conducătorilor sei, spre a nu urma, cu ochii închişi, toate umbrele fantaziei lor sburdalnice.	■
Cată, bine inţeles, să scimfşi noi ceea-ce ni se croesce şi cum ni se croecsce, şi de aceia ziceam, că bine a făcut Românul de a vorbit incă la timp.
*
In numerile trecute, am arătat că proclamarea regatului era lucru scris deja in zodia politică a cancelarului, şi iată că nu ne-am amăgit, de căt poate asupra zilei in care ne vom vedea şi Regat.
Dacă Puterea esecutivâ — zice „Românul" — impârtăşiaşce această credinţă a naţiune!, (de-a f ace ţara regat), şi dacă ea nu vede oare-cari pedici, părerea noastră ar fi să permiţă (!), ca România să iea titlul de Rigat.
Am fi asemenea de părere c’aceastâ ceremonie, de este a se face, s’o ceremoniem in ziua de 10 (22) Mai.
In acea zi (la 1866), Principele Carol de Ho-hentzollern intră in capitala României, fu din noii proclamat domn de Adunarea Constituantă şi depuse jurământ in măinele naţiunii*
Este bine c’aceia-şi zi, ce de pază bună ne Iu, să fie din nod consacrată acestei noui încoronări.
E de ajuns această modestă esprimare de dorinţă din partea foi cancelarului,spre a face pe public să înţeleagă, că această diplomatică dorinţă este aproape gata să se inchiege in fapt.
*
Autorisata gazetă a destăinuirilor noastre politice se încercă, in numărul de azi, in care relatează cele de sus, —se incearcă să dovedească naţiunii superioritatea practică ce va avea noul titlu, asupra aceluia sub care ne-am dăpostit pănă azi.
Fără să primim distincţiunea, in adevăr stranie, ce pune „Românul" intre ces-tiunile naţionale şi cele constituţionale; pare că constituţiunea ar fi o hârtie mortă, afară din interesele mari ale naţiunii,— fără să admitem, nici ca specimen de cu-riositate diplomatică, această reparţiune de supţire teorie, — vom împărtăşi cu contraţi! noştri cele două idei ce invoacă d-lor, in susţinerea planului marelui cancelar, că regatul ar garanta adică, pe de-o parte, stabilitatea noastră politică, pe de alta esistenţa statului, de oare-ce „Europa este deprinsă să suprime un principat, pe cănd îl vine mal greii să desfiinţeze un regat".
Toate bune. Fie şi cei de la „Românul " cari vor astăzi să întărească Tronul!...
OrI-căt de ciudat s’ar întoarce insă roata lumii aceştia zăpăcite,— noi vom pune şi astăzi intrebarea, la care att uitat de sigur să respundă dinasticii noştri confraţi.
Cu ce preţ obţinem din afară recu-noascerea noului Regat?...
Aci „Românul" tace, ca filosoful care nu vrea să se dee ae gol.
Iată unde vă este dar defectul cuirasil.
Dacă aveţi insă vre-un petec de asigurare, acum cănd stăm cu suliţa cestiunii dunărene in costă,fşi tocmai la locul unde ne doare, — atunci arătaţi-1 mal uite,
spre-a scuti ţara de grija unor nuoî sacrificii ; spre a o linişti de teama să nu găsească iară ghimpi, chiar sub crinii coroanei ce-I pregătiţi.
--------- ..wwriB - BUmm--------—
CRONICA ZILEI
La 10 curent s’a inaugurat sesiunea Academiei Române; la 8 Aprile ea se va închide.
Şedinţele se ţin la Universitate de la 1 până la 5 ore d. am. in toate zilele.
Azi, de la 5 la 6 ore d. am. d. Tocilescu ţine curs de archeologie clasică in sala anului al treilea de drept de la Universitate.
De doă ori pe săptămână, Marţea şi Jouia, de la 7 la 8 ore seara, d. dr. Gaster ţine la Universitate prelecţiuni asupra literaturii româneşti şi asupra mitologiei comparate.
Prelecţiunile sunt foarte interesante şi ar fi bine ca publicul să fie, pentru interesul lui, căt se poate mai gros represintat.
Să nu uităm că instructivele proiecţii ale d-lui Titu Maiorescu se isprăvesc :
Miercurea viitoare e cea din urmă.
Mercur!, 11 Marte curent, M. S. R. Domnul a mers,[la orele 2 d. am. la casarma Alexandria, unde a inspectat, in detalhi, batalionul 1 de vânători şi regimentul 4 de linie.
Resultatul inspecţiei ar fi fost, se zice, mulţumitor.
M. S. R. a graţiat pe preotul catolic Filip Coridoni de osânda inchisoreî de 3 luni, la care este condamnat prin decisiunea Curţii de apel din Iaşi.
In administraţia domenieler statului s’aii depărtat şi s’au permutat mai mulţi funcţionari.
Mâine-seară, în saloanele societăţei „Concordia Română", serată muzicală.
Un ministru plenipotenţiar al Japoniei, Ex Sa Ioshida Musahan, e in Bucureşti la hotel Broft. Excelinţa Sa japonică merge spre Petersburg.
Proprietarul moşiei Lunca din jud. Covurluî, d. Plesnilă, a fost prădat in mod vandalic, după cum spune „Vocea Covurluiului", de o bandă de tâlhari.
S’ar fi petrecut lucruri îngrozitoare.
Sucursala Băncii Naţionale din Brăila va începe operaţiunile sale in zioa de 16 (28) Marte curent; directorul acelei sucursale este d. C. Fleva.
Biurourile se află in Brăila, piaţa sântul Ar-changel, (casele M-me Angliei).
La 16 (28J Marte curent va începe funcţionarea sucursalei Galaţi al cărei director este d. A. Borghetti.
Localul: Galaţi, Calergi.
S’a dat execuatorul, in virtutea căruia d. cavaler Nicolae Revest să poată exercita funcţiunile de consul al Italiei, la Galaţi.
D. medic-veterinar I. Mezincescu, actualul veterinar al judeţului Dorohoiu, s’a numit in postul vacant de veterinar-şef, raionul II, cu reşedinţa iu Iaşi.
In prvirea arsetărei „socialiştilor" din Iaşi,'cetim in „Curierul Balasan": *
Am spus in numărul trecut că d. dr. Russel împreună cu mai mulţi socialişti-nihilişti (astă zi suntem informaţi că sunt in‘număr de 7), toţi străini, aii fost arestaţi, un urma perchisiţiuneî făcute la d. dr. Russel de d-nul procuror şi de d. judecător de instrucţie, cu care ocasiune s’aii găsit mai multe hărţii compromiţătoare. Aflăm că asemenea s’a confiscat o mică tipografie, infiinţată de socialişti, la care se imprimau diferite proclam aţiunl in limba rusă şi română şi in care s’aii găsit şi nişce sigiluri. *
Conform decisiuniî luate in precedinţa intru-nire, dd. membri ai societăţii corpului didactic sunt convocaţi in adunare generală pentru Du-
www.dacoromanica.ro
minică, 22 Marte, in sala facultăţii de ştiinţe, la ora 1 p. n?.
La ordinea =zilii sunt cestiuni relative la înfiinţarea clubului şi revistei societăţii.
Elevul D. Vasiliu de la şcoala de Agricultură ne trimete spre publicare o mulţumire adresată, d-lul dr. Argeşianu de la „Filantropia* pentru arta cu care d-sa l’a vindecat in scurt timp de o boală de ureche pe care alţi medici i-o declarase incurabilă.
DIN AFARA
Presa irancesă şi circulara <1 lui Giers.
Ziarele francese nu apreciază de căt in câteva linii şi cu mare reservâ circulara d-luî Giers, prin care Alessandru III anunţă cabinetelor europene urcarea sa pe tron şi programa politicei ce va urma.
„Republique Franţaiss" nu publică de căt o telegramă din Berlin, in care i se anunţă, că „Nordd. Allg. Zeitung" şi „Tagbl.“ publică cu litere mari frasele ce privesc „prietinia şi simpatiile tradiţionale". Organul d-lul Gambett-a observă la aceasta cu o nimerită ironie :
„După „Tagbl." frasele acestea nu privesc „de căt esclusiv pe Germania şi Austria. In a-„cest cas suntem impinşî a întreba, la tine să „refere un pasagiu din aceeaşi circulară, in care „se vorbesce de posiţia şi atitudinea de defensivă a Rusiei faţă de străinătate".
„Journal des Debats" zice, că circulara d-luî Giers pătimesce de o mare întunecime. Frasele de pace şi asigurările de simpatie ce o impes-trîţează nu sunt de căt locuri comune, ce se rostesc de toţi domnitorii in ziua vu'cărel lor pe tron. De la Alessandru III încă nu se poate aştepta, ca deja in primele momente ale stăpânire! se semnaleze o politică cu totul opusă celei a tatălui seU.
„La France" a d-lul Girardin, tace — dovadă că nu dă circularei nici o importanţă.
„National" ne spune, că actul in cestiune, in loc să împrăştie indoelile asupra, planurilor lui Alexandru III, mal mult le sporesce şi le confirmă.
„Tt-mps" nu dă atenţie do cât pasagiulul, in care se vorbesce de politica interioară a Rusiei, esprimăndu-şî speranţa, că această politică se Va întemeia pe numeroase şi mari reforme liberale.
Itnsia subt ţarul Aleuindru III.
Prima numire in înaltele funcţiuni ale impe-» riulul rus, făcută de ţarul Alesandru III, pare a nu fi fost tocmai strălucită.
„Prefect al poliţiei din Petersburg, scrie din capitala rusă corespondentul unul ziar străin, e numit colonelul Baranov, un rus care şi-a Întemeiat, in ultimul răsboiU ruso-turc, intr’un chip foarte propriii * reputaţiunea sa. Baranov era comandantul vaporului „Vesta" şi fu pe neaşteptate deosebit prin acordarea ordinului sf-teî Anne şi o sabie de onoare, fiind-câ isbu-tise, cum se pretindea, să arunce in aer, prin torpile, un monitor turcesc, ce staţiona in portul de la Batum. In realitate, in tot cursul r&s-boiului nu staţionase insă in portul de la Batum nici o corabie turcească de r&sboiu, şi ziarele ruse făcură numai de căt colonelului Baranov imputarea, ca el a născocit singur întreg incidentul acesta.
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 13 Marte —
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNDI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
V. M. GBORGESOD
CAPITOLUL XVI.
Uanuta, marele preot al lui Otaru, era un om inteligent, viclean, şi mult mal instruit de căt cea mal mare parte din şefii Orangunoşî. El a înţeles ce foloase putea trage devenind sad prefacend de a deveni amicul med, şi îndată după căsătoria mea venia foarte des pe la mine. Intr’o zi mă Întrebă cum făceam ed de puteam vorbi cu o foaie albă plină de semne negre. ’I esplicaî, şi, după ce ful cuprins de nişce adevărate transporturi de mirare, mă rugă sâ’l ini-ţiez in ştiinţa mea. Consimţi! bucuros ; iutrebu-inţal, spre a’l instrui, acelaş mijloc prin care isbutisem cu Lamlam, şi in scurt timp stinse să citească şi chiar a scrie.
Noul meu amic vru atunci să afle ceea ce conţineau foile cari opread d’a omorî pe sclavi şi mă năpădi cu mii de întrebări asupra oamenilor albi şi a religiunil lor.
-	Asa dar oamenii albi nu tin pe D-zeul lor prin boschete sacre? întreba el mereu.
. — Nu ; D-zeul nostru este în cer, dincolo de soare şi de stele, ’î respunseî eu.
—	Ce absurditate ! Nu este nimic dincolo de
ROM A NI A LIREHA
BSHB33B2RHI; Ulii..
„Afacerea ajunse inaintea tribunalelor, in curând fu tradusă insă inaintea organelor disciplinare administrative, şi resolvată pe aceasta cale in favoarea lui Baranov.
„Baranov atrase asupra sa atenţia ducelui moştenitor, prin zălul cu care lucrase puţin in urmă la înfiinţarea flotei vapoarelor voluntare, ce aveaţi să combată flota englesă, pe cănd răs-boiul cu Anglia părea inevitabil; ŢarevicI, care se găsia atunci in capul Întreprindere!, iernase mulţumit de acest zel şi interveni pentru ridicarea lui Baranov la rangul de colonel de artilerie şi mal pe urmă in postul de guvernator al districtului Koauo. Ajungând acum impârat, Alesandru III a încredinţat favoritului sefl funcţiunea cea mal importantă in actualele imprejurărl. ’ „Ar fi interesant a se şti, dacă nu cum-va a fost fictiv şi zelul, atribuit norocosului Baranov, in afacerea *flotel vapoarălor voluntare".
Mişcarea irlande.sil.
Cu toate mesurile de înăbuşire, luate de guvernul engles, mişcarea irlandesâ continuă, cu singura deosebire, că in urma bilulul de siluire activitatea ligeî e, ce preveşce forma, mult mal calmă.
In adunarea ce ţinuse septemâna trecută in Dublin Comitetul Ligeî, d-l Brennan constată, că cu toată siluirea şi cu toate persecuţiile guvernului şi organelor sale, poporul irlandes a rămas credincios Ligeî naţionale. Preotul protestant II. Lylett, care a alergat la adunare din nordul Irlandiei, anunţă, că Liga naţională face progrese mari in acea parte a ţărel, streină până acum de mişcare. Deputatul Dillon făcu in căte-va cuvinte o menţiune călduroasă de Jrlandesiî arestaţi in urma bilulul de siluire, a căror număr este considerabil, şi constată că exmisiunile (exproprietăririle) săvârşite de cănd cu bilul asupra nenorocitei poporaţiunl, au ajuns la o cifră înspăimântătoare. Poporul cu toate acestea nu e cletinat in credinţa şi deci-siunea sa ; el simte, că dacă vrea să învingă, are să puie de astâ-dată totul in joc,
In multe locuri aU isbucnit revoluţiuni; trupelor le-a succes insă să le localiseze şi aupri-! rne. Ce va mal aduce viitorul, nu se poate prevedea.
INMORMENTAREâ LUI AUG. TREB. LâURIAN
(28 Februarie 188!.)
Discursul funebru rostit de d. P. I. Qernătescu
profesor la universitate
Onorabilă pioasă adunare!
România mal perde pe unul din fii el cel mal stimaţi şi măi iubiţi, iar Românii iu general, pe unul din aceia cari făceai! onoarea, chiar gloria lor, August Trebomu Laurian.
El se născu in Transilvania, in acea parte a Daciei, de unde răsări mal ăntăiii luminos geniul Românismului, străbătând p’intre negurile ce nefericirile timpurilor grămădiseră asupra Romanilor, şi de aci se revărsă asupra celorlalte părţi. — Eşit dintr’o familiâ plebeiană, putu numai cu mari greutăţi şi privaţiuni, cu multă determinare, sâ’şl înceapă şi continue instrucţiunea şi educaţiunea sa in şcoalele de la Sibiu şi Cluj, apoi să le completeze, să le -termine cu mare succes la Viena.— De şi aplecat mal mult către ştiinţele matematice ş.i astronomia, totuşi, din amoarea de naţionalitate, fiind mult adăpat cu literatura clasică antică, a-
soare. Unde dar poate să şeadâ D-zeul vostru ? Pe ce este aşezat palatul Iul ? Cum poţi tu să şeii că esistâ, căci nu l’al vădut nici odată ?
—	Foile noastre scrise ne invaţâ toate căte ţi-am spus, şi noi le credem.
—	Foile voastre sunt căzute in timpul vreunei furtuni din acest cer despre care âml vorbeşti tu ? Dacă nu, atunci cine vile-a adus ?
Răspundeam cum puteam mal bine la toate aceste întrebări, cari mă Încurcaţi une-orl ; insă Uanuta nu se lăsa a se convinge aşa lesne. El ăml zise :
—	De vreme ce D-zeul vostru nu locueşce intr’un boschet, cum puteţi să-i oferiţi jertfe şi aur ? Şi dacă voi nu-I oferiţi alta de cât vorbe, de unde se imbogăţesc preoţit voştri, cine-I in-bracă ca pe ceî-l-alţl şefi, cine-î lirâneşce ? Dacă OrangunoşiI nu eraţi siliţi să dea aur lui Otaru, el nu s’ar mal fi temut de el. si eti as fi in pericol a muri de foame !
Căte odată schimbam r ilurile şi atunci intre-bam eti la rândul meu pe Uanuta. Ast-fel aflai că in partea mezi-nopţialâ a regatului existau numeroase şi puternice triburi, şi că una din ele era compusă numai de femei; ele nu admiteau pe bărbaţi intre dăn->ele de cât la oarecare epoci ale anului, iar in cele-l-alte timpuri, ucideaU fără milă pe nenorociţii cari cădeau in mâinele lor. Intr’o altă parte oamenii aveaU nişce coade aşa de lungi in cat inainte de a şedea jos eraU nevoiţi să facă gropi in pătnăat pentru ele. In fine tribul numit Kik kiks, se trăgea din viţa unul şef orangunoş. Acest om, foarte viteaz şi foarte crud, fu străpuns intr’o luptă, in cerul gurel, de o lance, şi prin multă stăruinţă eşl recăpetâ sănătatea, dar s’a observat câ-I intrase in cap un spirit răU, care vorbea neincetat acolo. Toţi incepură să fugă de dânsul; atunci şeful plecă din Cutar, luând cu sine mal multe femei, şi s’a dus de s’a stabilit intr’un loc pustiu, şi de atunci spiritul răU locuia
npiiwmitiiiiin mu1 »!■»»«■»■«”
vând un mare cult pentru anticitatea roniauă, se puse cu multă laboare şi inteligenţă să deschidă şi să esploteze adevărata fântână fecondă şi raţională de formare şi dosvoltare a limbel noastre, conform geniului originii el, şi publică Tentamen Criticam.
Ca un alt Lazăr, — esemplul căruia 61 imitaseră şi alţi bărbaţi distinşi prin invâţătură şi spirit naţional din Transilvania, — vine la 1842 in România şi cu ajutorul regretatului şi me-rito'iuluî director al şcoalelor Petru Poenaru, obţine catedra do filosofiâ şi de limba latină iu colegiul S-tulul Sava, undo prin zelul şi erudi-ţiunea sa, prin calităţile dulci şi serioase ce 61 caraeterisail, captivă amoarea, devotamentul junimii studioase, şi’şî atrase stima, chiar respectul tutor acelor cari 61 cunosceaU şi’l înţelegeau.
Dară şi aici, ca si in Moldova, împrejurările politice nu erau cu mult mal favorabile Romanilor de cât in cele-l-alte părţi ale lor sub mâna directă a străinilor cari ne iinbucăţiserâ, ne sfAsîaseră. Guvernul ţării, cu toate luptele şi smâcinârile anteriori, era numai cu numele romanesc; in realitate dominau influenţele streine, ce intimidau, combateau pe faţă chiar, orice incercare de desceptare intelectuală, cu tendinţe de naţionalitate şi de patriotism. Apoi, spiritul bizantin, ce este precursorele unei totale ruine morale şi politice, introdus cu teroarea turcească prin domnirea Fanarioţilor, acest spirit nesănătos, de şi fusese tare scuturat de mişcările intelectuali naţionali ale nemuritorului Lazăr şi de revoluţiunea patriotică a eroului Tudor VJadimirescu, totuşi părea acum patronat şi încurajat de omnipotenţa usurpatuluî protectorat al Rusiei, că secase toate sorgintele de viaţă naţională. Dară, din fericire, dacă marea parte din clasa dominantă şi dirigentâ a ţârei, infectată de acest spirit ucigător, se aservise şi devenise un instrument destructor in măna* străinului, clasele intennediarie, mai ales poporul întreg, scăpaseră de a fi petrunse de el şi presentaU un câmp ca şi virgine, natural de lucrat, ce promitea bună recoltă, dacă ferul a-ratruluî s’ar afunda mal mult in agrul cel solid. Deci, Laurian, in unire cu entusiastul, infatigabilele şi talentatul Nicolae Bâlcescu, 6şî propuseră să publice in Magazinul istoric cunoştinţele istoriei naţionale, să le reverse asupra societăţii, spre a descepta cea mal mare virtute a unul popor, credinţa in sine insuşî, căci credinţa patriotică era ştearsă, ucisă de suferinţele nefericirilor naţionali şi de frica terorii streinului.
După ce in decurs de mal bine de şease ani ca piofesor, ca istoriograf şi publicist literar, sciuse să insufle junimii studioase acele datorii ce formează şi caracterisă pe cetăţian şi pe om, sâ’l descepte sentimentele adormite do arnoare şi de devotament pentru patriă, naţionalitate şi libertate,-ceea ce o puse in stare de a avea şi de a susţine cu demnitate un rol insemnâ-tor in revoluţiunea politică şi socială de la 1848, in acel an de mari speranţe pentru popoarele apăsate,—Laurian trecu in Transilvania spre a colucra cu capii mişcării naţionali la conducerea luptei in contra terorismului maghiar, ce ameninţa cu stingere marele element român de aci. Ungurii 61 prinseră, determinaseră moartea lui chiar şi ar fi esecutat’o după cum făcuseră cu alţi agitatori români, dacă Românii din partea Sibiului nu s’ar fi roseulat şi nu l’ar fi smuls din mâinile inimicilor. Aci situaţiunea politică era mal simplă, mal limpede: lupta era încinsă direct intre Maghiari şi Români, fără ca
neincetat in capul tutulor urmaşilor săi.
Nu dam acestor fabule negreşit de cât partea de importanţă ce li se cuvenea. Cu toate acestea mă gândeam că tot trebuiau să aibă un fond oare care de adevăr, după cum s’a şi dovedit mal in urmă. O deputaţiune a unul trib, care locuia partea nordică a ţă el. Yeni intr’o zi la Cutar, aducănd cu dănsa şi un sclav prins in cale, pe care’l luară drept un Kik-kik. Am alergat numai de cât să-l vă<j. El era un negru grozav, diform şi do aspectul cel mal răspingător. Cănd eram lângă densul, audil producendu-se in gâtul lui un sgomot asemenea cu bătaia limbel unei pendule.
Nu puteam crede urechii mele. ’L 'făcui să deschidă gura ; examinai interiorul gătleajulul săU, care mi se păru intocmal ca al rnefi, şi cu toate aceste tic-tacul se audia mereU. In toată viaţa mea nu mi s’a întâmplat să mai văd alt om ca acela, şi ’ml a fost peste putinţă să m6 încredinţez dacă in adevăr există, un trib intreg de felul acesta, saU dacă nenorocitul stibatec era pur şl simplu una din acele es-cepţiunl ale legilor, ale naturel, precum se găsesc asemenea in toate părţile lume!.
In epoca aceasta eram aşa de fericit in căt uitasem Francia 1 Lamlam găsea o plăcere a-ml satisface până şi cele mal mici dorinţe, şi obr ţinui de la ea promisiunea d’a nu mal asista la recepţiunile regale, unde nuditatea femeilor mă revolta din ce in ce mai mult.
De altmintrelea trăiam mal mult singuri, pe cât se putea : ceremonialul obicinuit la Orangu-noşl in cele mai mici împrejurări ale vieţel me obosea, şi plăcerile lor mi se pâreaU ridicole, acum cănd aveam înlesnirea d’a le observa mal de aproape.
Danţul era necunoscut la denşiî; dar suplineau balurile europene prin ceea ce eî numiaU shun-schun. Toţi şefii, imbrăcaţl in liaine de culori bătătoare, iar femeile lor in costumul Eveî,
www.dacoromanica.ro
o clasă priveligiată de către streini să le servească de instrumente de apăsare in contra f(-a, ţilor lor!
* Revoluţiunile Românilor eştseră râu: in Ţdra românească şi Moldova prin constrângere eu aj-. mate streine, cară in Transilvania prin aniăgire şi promisiuni deşerte ale cabinetului din Viena Laurian, cu alţi capi al mişcării naţionale, se duse la Viona, tot sperând de a smulge ceva din multele promisiuni pentru îndulcirea sorţii R0. J mănilor transilvani ; dară in fine, descurajat cu totul de promisiunile celor tari şi mari, se decise a respunde la chiemarea ce 61 făcea bine cugetătorul Domnitor Grigorie Ghiea al Moldovei, de a veni spre a’l însărcina cu organisarea' învăţământului public. La 1856, insoţesce pe distinsul patriot C. Negri la conferinţele din y,-. ena spre a conlucra şi a lumina pe reproş^, tanţil marilor puteri, după memorabilele resbel din Crimea, asupra drepturilor şi intereselor ţârilor surori. Dară aceste conferinţe neavând resultat definitiv, el se duse să visit-eze scoa-lele din ţările Occidentului, spre a putea desvolta mal bine opera începută a organisăril şcoalelor,
La 1859, cănd se puseră fundamentele unirii acestor ţerl după convenţiunea de la Paris, cu alegerea lui Cusa ca singur Domnitor, vine la Bucureşti, intră in invâţământ ca profesor de Licefi, se numcsce Efor al şcoalelor, trece la universitate, când se formă invâţărnântul superior, devine membru in societatea Academică, după ce a fost in douâ rânduri ales deputat.
Spiritul săU viguros, activitatea sa intelectuală şi fecundă aU dotat ţara cu multe scrieri, literare ştiinţifice şi didactice.
Ca caracter moral, figura lui Laurian este tot atăt de impuitoare. Cu toate virtuţile şi superioritatea inteligenţei sale, el n’a tins, n’a dorit altă ambiţiune pentru sine de căt de a lucra pentru educarea şi luminarea naţiunii, ca prin lumină şi virtuţi să se intărească spre a exista. Laurian, prin viaţa sa simplă, laborioasă, austeră, demnă şi plină de abnegaţiune; prin amoarea de echitate, şi dreptate, prin respec tul adevărului şi prin puterea morală cu care se domina şi ţinea secretul cu religiositate, pare că este una din acele figuri antice, cu un caracter pur dar aspru şi riguros ; aici insă cari aveau fericirea de a fi in amiciţia sa, in familiaritatea lui cea dulce, plăcută, plină de sentimente nobili, delicate, aifectuase, cunosceaU că doctrina stoicismului ce profesa era combinată, mitigată prin spiritul creştinismului, ceea ce da ' caracterului seU, pe lângă elevaţiune şi puritate, o dulceaţă incăntătoare.
Cu toate că ajunsese la o etate inăintatâ de 70 de ani şi de-a pururea ocupat cu lucrări in alte intelectuali şi studioase, totuşi se bucura de o bună sănătate şi părea că va avea o betrăneţâ lungă şi fericită, cănd, de o-dată, in toamna anului trecut, se vede atacat do un morb greu; se duce la Viena, se impune la o cură chirur-ghicală eroică, este scăpat pentru câteva luni, dară morbul se arată din nou cu o furoare nedomolită, so recunoasee de incurabil, el turmenta mai nouâ luni de zile până ce in fine, 61 stinge cu totul viaţa.
Lasă după sine o doamnă soţia, o copilă şi douî fii inconsolabili, ca şi pe numeroşii sel amici,
— Cel mai mare din fii este profesor la Liceu, unde ocupă cu demnitate catedra de filosofiâ şi care va avea neapărat nobila ambiţiune de a fi urmaş fidel a’l părintelui seU, exemplul căruia a înălţat şi va inălţa multe inimi şi multe minţi.
se adunaU intr’o sală imensă construită numai pentru acest scop. Fetele nu asistau la aceste 8chun-schun.
Trebuii să consimţ la dorinţa Lamlamel, care mă ruga foarte mult d’a o duce şi pe ea acolo. Cănd ne-am adunat toţi, un şef, care intrecea prin bogăţia portului săU pe toţi cel-l-alţl, intri in sală, ţinând intr’o mâna o vargă lungă, in cea-l-altă o sumă de pene uşoare pe cari le împărţi intre bărbaţi. MusicanţiI cari şedeai! gri' mădiţî intr’un unghiU al săleî, începură apoi să cănte o arie foarte vie, şi la semnalul acesta fle-care şef incepu să umble urmat de soţia sa şi silindu-se amânduoî a ţine prin suflare iu aer pana ce li se dăduse. La inceput mi se păru foarte desfătător a privi această mulţime de bărbaţi şi de femei mergend şi venind, suflând şi sărind, şi încă cu o dibăciă surprindetoare. Spectacolul insă care la început mi s’a părut îndestul de graţios, nu intărziâ a deveni ridicul şi chiar indecent. încetul cu incetul, când vro păreche nu isbutea in silinţele sale, mergea de se aşeza in lungul zidului şi privia pe aceia cari mai puteafi să ducă jocul. Aceasta dură mal multe ore, până cănd insfirşit nu mal rămase de căt o singură păreche in mijlocul camerei, roşie, găfăindă, sleită de puteri, cu trăsurile desfigurate de osteneală, dar incă to sărind şi suflănd.
A doua zi, mal multe femei căzură bolnave de sforţurile ce făcuseră; cănd aflai despre aceasta mă hotărăî a nu mai permite nici odat Lamlamal să asiste la un schum-schum, şi ast-fe âmî făcui, fără a mS gândi,"o mulţime de ini®'c!-
(Va urma)-

proiectul de cod silvic.
Un proiect de cod Silvic s’a depus pe Muroul Camerei legiuitoare. Se ştie iacă de acum 3 luni 4 guvernul însărcinase o comisiune specială «Intru redactarea unul asemenea cod. Nu cu-loascem tecstul proiectului elaborat de acea consume, dar ce seim este: că proiectul depus «c biuroul Camerei nu poate il lucrat do oameni competinţj; erorile iu espresiunî culturale abundă i erorile in taxarea delictelor sunt. înspăimântătoare ; dreptul de omnipotenţă al administraţiei Domeniilor uimesce pe cititorul proec-tulul; ai’l va dispera de sigur cănd va deveni lege. Intr’un cuvănt noi vedem in acel proiect un brullion de eserciţil al unei incapacităţi ilustre, 8pre a da o lege intr’o ramură cu totul streină de dânsul.
Să ne incercăm a pune in evidenţă cele zise mal sus.
Art. 5 alin. 2 şi 3 zice: Pentru pădurile de brad si fag se va aplica cu preferinţă sistemul "de csploatare prin grădinarii.
’ Terenurile despâdurite de aceste esenţe se vor repopula prin insemănţare naturală şi prin "plantaţiunl in cel mal scurt timp.“
" Două espresiunî de cea mal vădită ignoranţă resar din aceste rânduri: l'o Bradul şi fagul sunt două esenţe cu totul distincte una de alta, prin urmare şi modul de cultură ce li se aplică, nu poate fi acelaş.
go Da unde va cădea sămânţa spre a se face insămănţarea naturală, dacă terenurile sunt descoperite de acele două esenţe ?!..
Mal la vale proiectul zice :
„In timp de 15 ani administraţia Domenielor va continua şi va permite stabilimentelor publice esploatarea conform unul amenajenrent: al parchetelor cari se pun in vândare."
Aci se vede, că autorul proiectului nu a sciut ce însemnează nici amenajement, nici parchet, fiind că, prin cuvântul de amenajement se înţelege un proiect de ;esploatare a unei păduri, care nu poate resulta de căt din coordinarea datelor totalităţel pădure!, iar nici de cum din studiul de 5 parchete. Chiar bunul simţ fără multă silvicultură ne spune: că parchetul este o porţiune din pădure, a cărul^intindere şi afec-taţib se regulează după natura, situaţia şi diferite circumstanţe a le intregiî păduri.
*•
* *
„Art. 12. Sunt supuse regimului silvic conform disposiţiunilor legii de faţă, in ce priveşte amenajamentul, pădurile şi pământurile particularilor cari au fost acoperite cu pădure, situate pe vârfurile şi coastele munţilor cum şi pe dealuri.
Art. 13. Pădurile situate in localităţile enumerate in articolul precedent nu se pot defrişa.
Cu toate acestea administraţia Domenielor statului va putea acorda defrişarea de părţi de pădure, dacă- proprietarul se va angaja să planteze vii şi pruni.
Ce sună sceste rânduri ale proectuluî numit in derîdere cod forestier? Sună: că pământurile particularilor situate pe vârfurile munţilor sunt supuse regimului forestier, dar numai acele pământuri cari ah fost o dată acoperite de pădure. Ne întrebăm, căte din actualele poenl a le munţilor nu ah fost acoperite de pădure? Aşa dar mal toate vârfurile munţilor vor fl la disposiţia d-lul Pandrav şi a d-lul administrator al Domenielor, cu care a lucrat acel proect. Dar poate că a voit să zică pământurile cari suni acoperite cu pădure, căci numai esprimănduse astfel, s’ar găsi oare care legătură cu art. succesiv. 13. „Pădurile situate in localităţile enumerate in articolul precedent nu se pot defrişa", in alineatul următor insă d-nil legiferanţi ăşî rezervă dreptul d’a acorda defrişarea dacă proprietarii ie vor angaja să planteze vii şi pruni?I Ce se vor face cu prunii şi cu viile (le îa Câmpină in sus, unde nici vorbă mal poate fl de reuşita a-celel vegetaţii.
„Art. 15. Se institue in fie care judeţ o comisiune.
Această comisiune va hotărî, printr’un tabloh : o) Pădurile cari trebue să fie supuse regimului silvic.
b) Pământurile lipsite de vegetaţii lemnoase cart trebue să fie repopulate cu păduri... etc.
Art. 16. In termen de 6 luni de la publicarea tabloului, partea interesată va putea face con-testaţiunecăiîre administraţia Domenielor statului.
„Administraţia Domenielor statului, esaminănd motivele pe cari fondează contestaţiunea, va pu-oa să verifice printr’o nouă anchetă starea lotrilor pe comptul conteştatorilor.u
Cu alte cuvinte: dacă comisiunea va despuia proprietarii de locurile ce nu ar trebui să facă Parte din regimul silvic, şi dacă se va dovedi Cd cu intenţiune satt fără intenţiune s’a făcut o wpoiere vre unui propietar : tot el va plaţi chel-ue-ik unei anchete, caii negreşit, mal in toate tsurile, vor întrece valoarea locurilor contestate.
*
» *
.	19- Ori cine ar tăia, fără drept, arbori
Ţ. °r ce vîrstă şi esenţă, sah va fura lemne ^ 18 ş sa fi arbori câduţî prin accident, se va pepsi cu amendă: valoarea întreită a arborilor jj*/* după tarifele anexate la legea de faţă“ a-C8’. un sătean a tăiat un arbore de 30 le?6^6 ^iametru’ conform tarifel va plăti
v	Antreprenorul saii cumpărătorul care
la m'boril de reservă, marcaţi de agentul
silvic, se va pedepsi cu amendă: valoarea împătrită a arborilor tăiaţi.*
Să presupunem că un antreprenor a tăiat un arbore de reservă tot in dimensiunile dc mal sus, adică 30 centimetre diametru, valoarea curentă unul asemenea arbore, mal cu seama fag, este maximul 2 lei, iar împătritul valoarel este 8 lei.
Aşa dar săteanul, al cărui drept de servitute la pădure există pănă astăzi, va plăti pentru un arbore 54 lei; iar antreprenorul va plăti pentru acelaş arbore numai 8 lei. Nu cum-va este întocmită această lege, numai cu prevederea la vr’o antreprisă păduroasă ?...
„Art. 37. —Procesele verbale de constatare in caşuri de flagrant delict- fac probă deplină pănă la înscrierea lor in fals.
Aceste procese se vor trimite prin agenţii silvici administraţiei Domenielor statului şi după confirmarea dată de ea, capătă putere de hotă-rîrî definitive şi sunt executorii
„Art. 38. Incaş de insolvabilitate judecătorul de pace va ii locui amenda prin o închisoare de la 5 zile pănă la 3 luni".
Aşa dar, administraţia Domenielor va da ho-tărîre definitivă şi eşec ut or ie; iar justiţia va tivea rolul d’a pune la închisoare pe delitpuenţii cari nu plătesc suma hotărîtă definitiv de pasatele administraţiei Domenielor.
Aceasta se vede şi mai lămurit din art 39 alin. 2-lea. Perchisiţiunile in case nu se pot face de căt cu autorisaţiunea specială a judecătorului de pace.
„Art. 42. Judecătorul de pace judecă fără drept de apel cănd delictul nu atrage după sine o amendă mai mare do căt 300 lei,,. Sa dat dar şi justiţiei dreptul d’a judeca numai pentru delictele descoperite la domicilii!; chiar acest drept insă, parîndu-se paşalelor din administraţia Domeniilor, că ar fi prea mare, sica nu cumva justiţa să’şî iea nas, pune indată art. 43. „Administraţia Domeniilor este autorisată a transige asupra despăgubirilor civile şi amendiloi, inainte de a se da o hotă-rîre definitivă, şi numai asupra despăgubirilor civile, in caşul cănd hotărîrea este remasă definitivă. Ea poate delega acest drept şi agenţilor sâl, insă sub reserva aprobării sale".
Bună lege şi-a croit compania de exploatare de la Domenii. Ferească Dumnezeu pe ţară, să aibă parte de dânsa.
------------ ■—» «a.	------------
MEMORIUL-PROTEST
a/ profesorilor din Iaşi in contra noului proect de lege al instrucţiei.
Necesitatea instrucţiei clasice in gimnasiî şi licee. —Argumente.
Un argument cunoscut este şi acela, că monumentele mari literare şi istorice ale anticită-ţei sunt traduse in limbelemoderne. La aceasta răspundem, că in urma progreselor filologiei comparata, traduceri cu căte-va zeci de ani in urmă se găsesc astă-zl că nu reproduc esact originalul ; cu alte vorbe, că şi pe această cale, ca şi pe calea ştiinţelor naturale, nimeni nu poate susţinea că : „şciinţa şi-a zis ultimul cuvânt". lrie-care generaţiune ’şî va traduce an ticitatea după gradul seu de şciiuţă. Mal este in sfârşit un argument, care se spune cu un top triumfal; ei! şi pentru că ah se leasă şi din neamul românesc căţî-va istorici, filologi, etc. trebue se îndrumăm pe calea care duce intr’a-colo mii de copil ? La aceasta respundem: dar calea şciinţelor naturali şi matematice nu este apucată de mii de copil, şi căţl din aceştia devin naturaliştl şi metematicl ? Tot in aşa pro-porţiune ca istorici, filologi, etc. Se inţelege că vorbim aici de sciinţa pură, singura care împreună cu clasicitatea trebue să fie obiectul stu-dielor liceale. Căci după părerea noastră, liceul trebue să pregătească oameni, cari cunoscând punctul pănă unde a ajuns inteliginţa omenească in cutare sau cutare sciinţă şi metoda ispitită, prin care se descoper adevărurile, să meargă mal departe. Purcedănd din acest punct de vedere ne Întristăm, cănd vedem că proectul nu este la înălţimea nevoilor veacului. Şi in adevăr, chiar admiţând că el ar da mijloacele prin cari să se pregătească cel ce sunt meniţi a duce mal departe sciinţele naturale şi matematice in cel patru ani de liceU. dar ea posibilitatea pregătire! acelora ce ar avea disposiţiunî să se ocupe de :istoriâ, filologie mttologiâ, comparată, archiologie clasică, etc., şciinţl, cari măresc cercul cunoscinţelor despre om şi societate, şi cari după cum se scie, nu se pot face fără ajutorul limbelor elastice. *)
*). In Statele-Unite chiar, unde instrucţiune! publice s’a dat direcţiunea cea mai realistică şi mal utilitară, eatâ cum este orgauisat învăţământul secundar ;
După eşirea copilului din şcoala primară, el intră in şcoala numită de gramatică, care corespunde intru "câtva cu gimnasiu! proietulul, şi iu care el slă patru cinci ani de zile ocupându-se, pe lângă limba maternă, cu un învăţământ mvd mult real. Limba latină, totuşi, nici chiar din aceste şcoli nu este pre-tutindene esclusă. De aici inainte învăţământul secundar se bifurcă in douâ ramure: una ştiinţifică, şi alta clasică superioară, şi car! corespund cu* cursul superior al liceelor noaste. In aceste scol! (High Scool) şcolarul găsesce elementele necesari e a se pregăti atât pentru cultura şciinţelor esacte, căt şi pentru cultura sciinţilor basate pe clasicitate.
Programele detaliate variază in parte de la Stat la Stat, atăt in privirea cuantulu! materialelor propuse căt şi in privirea acelor de studiu. Observăm numai atâta, că studiul limbelor clasice este de -tul de desvoltat ca in anul al treilea a unei aseminî scol! superioare să se facă compuneri latine şi sase interpreteze Cicerone, şi in anul al patrulea sâ se
4) Prea puţină atenţiune dată limbei latine, şi aceasta tocmai in cursul superior al Liceului face imposibilă studiarea ştiinţifică a limbei Române.
Nu e vorba aici de exerciţii de composiţiunl, stil, efe; aceste toate se pot face intr’un modde-empiiic, fără a recurge la trecutul cel mal in-pârtat al limbei noastre, la limba latină. Dar studiul naturel el insăşî, in care se oglindeşce chiar natura poporului nostru, cu incercările lui din trecut, cine va pretinde, că se poate face fără ajutorai limbei latine? In ţerile civilisate ala Europei se studiază cu o foarte mare activitate familia de limbi, din care face parte şi a noastră : se aplică şi aici metoda ştiinţelor naturale şi se dobândesc rosultate cari cănd se vor aduna intr’o sinlesă, au se schimbe opiniunile despre graiul omenesc in genere. Aştepta-vom oare noi Românii, ca pănă şi limba noastră să ni-o studieze străinii, ear noi să o primim de-a gata cum vom primi istoria generală, etc? La aceasta trebue să ajungem cu reducerea limbei latine in licc*.
Dacă toate argumentele de pănă aici pentru susţinerea învăţământului clasic s’ar găsi slabe, incă ar trebui să se respingă gimnasiele şi liceele proiectului' pentru douâ temeiuri: 1) fiind ca un atare învăţământ secundar ne-ar isola complet de Europa civilisatâ, căci tinerii noştri bacalaureaţi n’ar putea sâ’şl desăvârşească stu-diele nici in una din facultăţile străine; 2) fiind că ne având nici personalul nici cărţile făcute in vederea unul ast-fel de învăţământ gimnasial şi liceal, s’ar desfiinţa ceea-ce este, fără ca sâ se poată pune nimic serios şi real in loc.
Se inţelege că dacă se susţine invăţâmăntul clasic şi cel ştiinţific pur in licee (de şapte sah opt clase), nimene nu se gândesce a nega invăţâmăntul realistic, pentru a căruia lăţire intr’un grad mal mare de căt- cel clasico-sciinţiflc, suntem şi noi alăturea cu proiectul, căruia i recunoaştem, cu plăcere, meritul de a-1 fi organisat intr’un chip complet.*) Să se dea învăţământului realistic, practic, cea mal mare întindere posibilă, pentru ca să satisfacă, cu îndestulare, toate nevoile vieţel, dar in acelaşi timp să se organiseze un număr suficient de licee in ţară, in cari să se înveţe ştinţa pură şi clasicitatea; şi aceasta cu atăt mal mult, cu căt, din punctul de vedere al civiltsatiunel generale, statul trebue să încurajeze pogresul acelor ştiinţl pe cari societatea nu le susţine in deajuns, fiind-că nu trage foloase imediate din ele.
In fine, ca ultim argument contra organisă-reî gimnasielor şi liceelor din noul proect, mal este şi acesta, că universităţile noastre fiind întocmite mal asemenea cu universităţile altor ţări, nu’şl vor putea, cel puţin pentru facultatea de litere, recruta studoţî destul de pregătiţi spre a le frecuenta. Aşa că. Învăţământul universitar nu va putea produce foloase studenţilor pregătiţi in şcoalele secundare din ţară, chiar cănd l’am admite că ar fi cu totul complet, lucru asupra căruia nu ne putem pronunţa, organi-sarea lui fiind lăsată mal cu totul reglementelor ulterioare.
STUDII
DE
ECO N|0 MIE NAŢIONALA CREDITUL AGRICOL
XT.
Băncile de economie, de emisiune, deposite si scompt in Anglia. — Raporturile lor către agricultor!. Băncile .Scoţiene şi superioritatea lor peste cele englese.
Operaţiunile culturale, am zis, ca acelea ale tuturor industrielor, cer douâ specii de capitale : unele cari le îmobilisăm in sol şi sunt de re. sortul creditului fondiar ; altele d’o intrebuinţare continuă şi momentană, servesc a cumpăra ani-
Iraducă Omer. (Programadivisiunef clasice din şcoala superioară din Sant-Lauis, MissurI). In alte şcol! superioare chiar facerea versurilor latine este păstrată (programa şcoala! superioare din Boston, Massa-c.husetts).
*) Se poate observa inse că nu dorinţa de a orga-nisa învăţământul realistic, ci mal mult dorinţa de a desfiinţa învăţământul clasic a putut da nascere noului protect de lege asupra intr. publice şi private; căci pe de o parte prin bugetul pe 1881—1882 nu vedem fâcendu-se o parte mai largă învăţământului realistic, eară de altă parte dacă acest invâţămint mă! că u’a avut fiinţă până acums la no! in ţâră, nu era din causă că legea din 1864 nici nu s’ar’fî gândit la dânsul. Din contră, cată disposiţiunile lege! din 1804 relative la acest inveţămănt:
Art 199 prevede înfiinţarea de şcoli reale.
Art. 197 înfiinţează trei şcoli de agricultură cu ferme modele in centrele principale ale ţereî.
Art. 208 înfiinţează şcoli de industria pesoeoteaală st-.t.uluî cu toţi elevii interni, in Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Brăila Craiova, Ploeşcî şi Turnu-Severin;
Art. 211 determină programa şeoalelor de maîsus;
Art. 214 prevede infiinţarea de şcoli de comerţ, in Bucureşci, Iaşi, Galaţi, Brăila, Ploeşcî, Craiova, şi Turnu-Severin ;
Art 215 dă programele acestor scoale ;
Art. 218 permite şi municipalităţilor oraşelor a crea şcoli de aceste ;*
Art. 220 Prevede infiinţarea scoalelor de moşit cu case de matern Uitate pe lăngă spitalele centrale ;
Art. 250 Prevede căte o scoală de farmaciă pe lăngă fie-oare facultate de medicină ;
Art. 257 prevede căte o şcoală superioară de ve-terinăria pe lăngă fie care facultate de medicină ,
Art. 202 prevede scoale de aplicaţiune pentru silvicultor!, ingineri, etc. pe lăngă fie care facultate de seiinţf fisice, matematice .şi naturale ;
Art. 3H prevede scoale normalo superioare in Bucureşti şi Iaşi.
male, instrumente, seminţe, intr’un cuvânt con-tribuese la constituirea capitalului de exploata-ţiune al cultivatorului, şi sunt de domeniul creditului personal. Redusă la aceşti termeni, cesti-unea nu presintâ nici o dificultate şi pe de rând unde cultivatorii ah urmat această cale, creditul personal a luat o maro desvoltare, cu atăt mal mult, cu căt creditul comercial şi industrial ah luat mal mari proporţiunl. Pretu tinde nea aceste douâ ramuri de credit sunt legate unele cu altele.
In Eoglitera şi Scoţia, undo arendaşii se servesc mult de instrumentul creditului, nu esistă nici o instituţiune specială de credit agricol si toată lumea se adapă in reservoarele comune de credit: aceste reservoare sunt băncile a căror reţea acopere întreaga Britanie.
Banca proprih zisă a Engliteri, cu vechea oi organisaţiune, nu aduce nici un serviciu real cultureî, poate indirect prin inrpulsiunea ce imprimă circulaţiunel generale. Nu putem zice tot ast-fel şi petru cele 233 bănci provinciale ale el, cari ah clienţi nufnumal printre comercianţi şi industriali, ti şi printre agricultori. Ele servesc ca bănci de emisiune, de deposit şi de scompt. Ca bănci de emisiune sunt autorisate a emite pentru 200 milioane franci bilete de bancă. Ca bănci de efeposite, ele primesc fondurile ce le sunt confiate cu sau fără interes. Ca bănci de scompt, ele scompteazâ efectele de comerţ ori simple bilete subscrise. Cea mal importantă din aceste bănci este banca naţională provincială a Engliterel (National provincial bank of England) stabilită in Londra, cu 95 sucursale. Capitalul seu nominal se urcă la 101/2 milioane, autorizată a emite şi bilete pentru suma de 11 milioane. Cea mal mare parte din sucursalele el sunt stabilite in districte agricole şi mulţi arendaşi profită imprumutănd pe termene scurte.
Băncile provinciale ale Engliterel se disting in bănci private şi bând cu fonduri reunite (pri-vates bjtnks si joit stoks feanks) dupâ cum ah mal puţini ori mal mulţi de 6 asociaţi. Printre cele 233 bănci provinciale sesocotesc 163 bănci private, 265. bănci cu fonduri reunite ; ast-fel sunt băncile de Glucester, York şi Leicester. Bâncele de Norfolk şi Lincoln ah cele mal multe raporturi cu cultivatorii. Băncile provinciale ale Engliterel ah sucursale mal in toate oraşele in cât toţi cultivatorii solvabili găsesc pretutidenea aceleaşi inles-nirl, ca şi comercianţii, spre a’şl procura capitalele de cari ah neYoe. In toţi anii sumele împrumutate sunt considerabile şi se urcă pănă la cifra de 200 milioane.
In general imprumuturile se fac pentru trei luni şi pentru eultivătorl pentru 6 luni, cu toate că multe bănci n’ah regule absolute in această privinţă. Conduita lor variează după abundenţa capitalelor, 'după diverse circonstanţe şi interesul ce percep variază dela 4 — 5%.
D. Lavergne trece la băncile Scoţiane. Ele sunt orgauisate in acelaşi mod, insă dau mal mari servicii Agricultureî şi sunt mult mal vechi ca băncile Engliterel. Caracterul şcoţianilor mal rece, mal econom şi mal exact a permis creditului d’a lua, fără pericol, o mare întindere printre Scoţian!. Aşa pe cănd dobânda la EnglejI este dc 4 — 5%, la Scoţian! este numai de 272% Şi cu toate acestea băncile lor ah mal muţi deposanţî, lucru care se esplică in virtutea principiului economic: securitatea capitalelor. Nimeni in Scoţia nu păstrează banii la el; fie-care are comptul seu deschis la banca vecină de unde iea şi varsă după clicltuelile şi trebuinţele lui. In Scoţia ori tine este cunoscut onest şi laborios şi se pre-sintă la o bancă însoţit d'e douâ cauţiuni solvabile, poate obţine un credit proporţional cu con-fienţa ce inspiră Confienţa ce aceste bănci inspiră, provine zice d. de Lavergne, din acea că operaţiunile lor sunt cu înlesnire suprave-ghiate de public. Numărul lor actualmente este de 10 cu 844 sucursale ori ramificaţi uni. Afacerile ce fac sunt enorme şi nu este posibil a imagina un sistem mai perfect.
Incăte-va puncte ale Germaniei, d. de Lavergne a găsit tentative foarte lăudabile spre a crea instituţiunî de credit in folosul cultureî. Ast-fel sunt casele de cruţare studiate in 1843 de Royer. Casa de Herford in Wesfalia şi cea de Jallingbostel in Hanovra sunt cele mal renumite. Ele împrumută fondurile ce primesc atât pe ipotecă cât şi pe simple bilete, de multe ori fără termen fix acordând cultivatorilor facultatea d’a se plăti prin mici fracţiuni cea ce este util darşi pericolos, cad constituţiunea capitalului este nesigură. Asemenea instituţiunî merită incura-giare, insă acţiunile lor vor râmănea limitate dacă nu ar avea ca băncile Scoţiei un capital propriu spre ale fortifica creditul şi dreptul de emisiune proporţional cu capitalul, in bilete do circulaţi une.
D. I. Dunca, redactorul ziarului „înainte", ne cere ospitalitatea pentru următoarea întâmpinare la actul de acuzare al procurorului general, I. Dendrino.
Satisfăcând cererea unul confrate, re-mănem cu totul străini de cestiune.
Domnule Redactor.
Aţi publicat şi d-voastră —ca curiositate, cred, actul de acuzare a lui Pietraru ; acea cap-o -peră romantică,— poetică, plină de banalităţi şi retorică judiciară, cetită in şedinţa juraţilor din 9 Marte, cu uşele închise şi cu două rânduri de santinele cu baionetele la arme, pentru a nu lăsa să treacă de căt pe cel chemaţi şi aleşi; căci eh de esemplu, publicist şi redactor al ziarului
www.dacoromanica.ro
itOMANTA LIBEliA
„înainte" ! (de a cărui moarte să nu se felicite incâ nici impostorii şefi nici slugile ascultătoare şi zeloase), eă care stătul o lună la închisoare din cauză că nu am voit nici a mă intimida nici a mă vinde spre a schimba corectul lim-bagiti a acelui ziar: —eh, nici am putut străbate nici am fost admis la această serbâtoare a d-lul I. Brătianu.
In acel act pliu de aiurirî şi de insinuaţii perfide la adresa unor fol populare, este acuzat şi ziarul med „înainte", că ar fi servit incă din August 1880 propaganda lui Pietraru, de „regenerarea României prin sânge şi moarte" (figură retorică extra-sforăitoare), prin publicarea manifestelor şi aberaţiunilor aşa zisului Consiliu de 50.
In acea vizicatoare oficială, care împreună cu scrisoarea pregătitoare a d-lul prim-ministru şi dreapta şi nepasionată judecată şi condamnare a lui Pietraru, Pătescu şi Cărlova, va fi judecată şi de străinătate,— se repeta sus zisa acuzare, fără ca să pot fi şi ed present la acea judecată nici pe banca lui Pietraru, alăturea cu el, nici pe acea unde prin dreptul pubhcităţel unul astfel de proces trebuia să am un locuşor —şi ca corespondent a patru ziare din afară.
La fapt:
Dad cea mal completă dezminţire şi protestez in faţa opiniei publice, pentru patentul neadevăr, semnat de d. procuror-general Dendrino, „cum-că manifestele Consiliului de 50, ad fost publicate şi in „înainte", din luna lui August 1880 incă".
No. 1 al ziarului med a apărut abia la 26 Octobre. — Nici o linie din nebuniile nenorocitului Pietraru nu am publicat - afară de ameninţarea de moarte ce mi-o trimisese şi mie,— puşcăriaşul din Decembre, — ci in tot-d’a-una am . luat lucrul in bătae de joc, cum am rîs pănă la condamnarea lui Pietraru şi cel doi complici — esecutori al sel !
Iată, domnule prim-redactor, un răspuns pe care cer de la lealitatea d-voastrâ a’l da pu-blicităţel.
Primiţi salutările mele de consideraţie.
1881 Marte 11.
T. Dunca.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa din 12 Marte 1881.
Senatul. —Ca mal de obiceid, nu se ţine şedinţă.
Camera.— Se votează căte-va proecte de legi.
Din proectul de lege pentru monopolul tutunurilor se votează până la art. 13, apoi discuţia se amănă, de oare-ce statele legii nu s’ah prezentat incă.
ARENA ZIARELOR
A* „Românul" respunzănd la interpelarea d-luî Vernescu inprivinţa inâlţăreî Romăniel la rangul de regat, zice :
Stabilitate vor Românii, stabilitate la ţărmurile Dunării trebuie să dorească toate puterile cele mari şi toţi vecinii noştri!, mari şi mici.
Dacă dar puterea esecutivă impărtăşesce a-ceastâ credinţă a naţiunii, şi dacă ea nu vede oare-carî pedecl părerea noastră ar fi să permiţă ca România să’şl ia titlul de Rigat.
Am fi asemene de părere c’acecstă ceremonie de esto a se face, s’o cercmoniăm in ziua de 10 (22) Mal.
In acea zi )la 1866). Principele Carol de Ho-hentzollern intră in capitala României, fu din nod proclamat Domn de către Adunarea Constituantă şi depuse jurămănt in mănele naţiunii.
Este bine c’aceiaşl zi, ce de pază bună ne fu, să fie din nou consacrată acestei noul încoronări.
*** „Binele Public" ocupându-se de incidentul de la laşi cu arestarea d-r Russel, de viţă ovreeascâ, şi văzând incăpăţina-rea d-ui Brătianu de a aresta pe acest nihilist turburător, mueată numai de ameninţarea d-lul Leon Negruzzi de a’şi da demisiunea din postul de prefect al laşului, inchee :
Petraru e afiliat de către guvernanţii de azi la eonspiraţiunea din 11 Februare 1866, după care d-1 C. A. Rosetti, ca ministru al instrucţiunii, dl ofere a'l numi revisor şcolar; complicele lui, Pătescu, fu numit tot de acest guvern ca revisor şcolar chiar al judeţului Ilfov, unde funcţionase cu căt-va timp înaintea atentatului de la 2 Decembre trecut; şcolarii de prin internatele statului sunt sistematic luaţi la manifestările de stradă, duşi la poliţie ca să le se dea masalaua in mănă şi incuragiaţî la nesupunere, la lipsa de respect, la coaliţiunl turburătoare; nihiliştil ca dr. Russel sunt ocrotiţi cu stăruinţă şi pe faţă; fiii preşedintelui camerei trămit comunarzilor din Paris adrese de felici-
tare, intitulăndu-se „revoluţionarii români;" in fine chiar ministrul cultelor, scepticul d-1 Conta, e denunţat ca partisan al internaţionalei.
„Timpul" respunzănd „Românului" in privinţa embaticurilor, inchee:
Dacă e vorba ca locurile cu embatic să fie o pensiune ereditară, fie incaî pnntru români, nu pentru străini. Departe de a le vinde, statul ar face bine să conserve acele prăvălii şi locuri, de prin oraşe, pentru a uşura condiţiunile de muncă a meseriaşilor acelora de ex, cari ar eşi dintr’o şcoală de meserie.
Atunci in adevăr am vedea că statul ia o măsură organică, iar nu o măsură născută moartă, sau d’a dreptul stricăcioasâ, precum sunt pa-ragrafiî de lege, traduşi din fraţuzeşte pe calapodul cărora se intind ca Christos toate puterile vii ale acestui popor.
„Pressa" se ocupă de politita Rusiei şi arestarea d-rulul Russel.
YAKI KlTYYri
Un proces hazliii. — A-l-altă-ierl şi ieri, scrie „V. Covurluiuluî" de la 12 Marte, curtea cu juraţi a judecat procesul a 5 ţigani, din comuna Vlădeşcî, acusaţî de omor, cum şi a primarulu-şi notarului acelei comune, acusaţî că ar fi doi sit nişce lucruri provenite de la acel omor. Juraţii au achitat pe toţi acusaţiî, afară de unul din ţigani, pe care l’a condamnat nu pentru omor, ci pentru escrocheria. Eată faptul. Ţiganul a inşelat pe un locuitor din acea comună că el i oate face bani din cositor, dacâ’I va da bani să cumpere material, şi ca probă, se preface că topeşce nişce cositor ce avea, apoi scoate pe furiş două jumătăţi de ruble noul ce avea in pusunar, şi le presintă locuitorilul ca făcute din cositor. Plin admiraţiune, locuitorul se duce acasă, iea nişce bani de aur pe cari ăl avea preparaţi spre a cumpăra un ca) fiului săti ce era călăraş, şi’î aduce ţiganului. Acesta ăl face să dispară, apoi earăşî pune la topit nisce cositor, in care zice că a pus şi banii ţăranului. După aceea se a preface că se ia la ceartă cu ţiganca şi varsă materialul topit. Nenorocire ! nu mal avea material, şi banii locuitorului se duseseră. La reclamele locuitorului ţ ganul ăl dă căţl-va galbeni din acel ce primise, spuind că atâta a putut scoate din materialul rămas nevărsat. Era de tot basul tânguirile locuitorului dinaintea curţii că a rămas de rîsul satului, cum şi aplombul cu care a răspuns ţiganul: „Dacă a fost prost de a crcdut ce i am spus; cum s’a putut închipui că aşi putea eh face bani, cănd cu o zi înainte ăl cerusem o baniţă de făină? aveam eu nevoe de făină lui, dacă puteam face bani?" A face o ilaritate generală.
NOTIŢE LEI E1ÎARE
„Economia rurală." (Revistă mensuală de agricultură, comerciti şi industrii agricole), fondată de P. ,5. Aurelian, agricultor. Anul II, No. 2 cuprinde:
Cronica agricolă şi economică. — Fragil. — Plugul universal al lui Rud. Sacha.—Lucrările de primăvară ale albinelor, — Notiţe asupra stârpi-ril omizilor vătămătoare pomilor roditori. — Despre regimul esploatăril pădurilor noastre. — Introducerea cartofului in cultura ţăranului. — Lăp-tăriile sociale ori asociaţiunî pentru fabricarea brânzei.— Iarna actuală. — Comiţii agricole.—Revista meteorologică cu ţabloh.
„Ortodoxul" (Foaiă eclesiastică, de Dr. G. Zottu) An. II. No. 5 cuprinde :
Cartea pastorală a I. P. S. Mitropolitului primat.—Decalogul,—Clerul grec şi Romanii din Turcia.—Un discurs funebru. —Mustrarea conştiinţei (poesie). — Cum lumea deveni creştină. — Diverse.
Organul Societăţii Farmaciştilor din România (An. I. No. 4 — 5) att sumarul:
Revista. — Desbaterl parlamentare: Discuţia legii sanitare, privitoare la eserciţiul farmaceutic (in Senat). —Notiţe scientifice, farmaceutico şi terapeutice. — Necrologiă.
„Progresul Medical Român" An. III. Nr. 9
cuprinde: Revista. — Vaccinul animal.— Clinica chirurgicali. - Terapeutice. — Igiena băuturilor. -Ginecologia. — Foimule. - Varietăţi. — Anunciurî.
„Revista Pădurilor" ziar lunar, red. de P. S. Ant. Rămuşih Nr. 3 (Anul 2).
Despădurirea in folosul agriculturel.— Pădurile noastre.—Lemnăria.-Serviciul de pază al pădurilor statului. — Cronica pădurarâ. — Industria creşte in Austria. — Descoperirea noului telemetru al d. B. Pizone in limba română, francesâ, engleză şi cea germană.
„Monitorul Agricol" (Anul II). Nr. 9 cuprinde :
1. Despre agronomie.— 2. Lucrările şi ocupa-ţiunile agricultorului in luna Martie.— 3. Horti-
cultura.-4. Crescerea şi prăsirea găinilor.-5. Oile din California. — 6. Pâinea de cartofi in Rusia.—7. Calendarul de săptămână. — 8. Observa-ţiunl meteorologice. - 9. Anunciurî.
Învăţătorul (ziar pedagogic redactat de de I. Opranu) Anul IV, Nr. 13.) are acest sumar :
Negocierile. — Grădina învăţătorului. — Despre ordinea şi despre modul in care trebue să se comunice adevărurile, adică gradaţiunea metodului didactic natural. — Regulament şi instrucţiuni pentru revisoriî şcolari de judeţe. — Un apel către vechil şcolarlal liceului s-tu Sava. — Cronica şcolară. — Sumarul ziarelor.
Didactica. — Gimnastica : EsereiţiI cu şcolarii aşezaţi in bancă. — Limba română: EsereiţiI, Teme şi Desvoltărî. —Aritmetică: EsereiţiI, Pjobleme şi SoluţiunI.
Acest ziar incepe din ce in ce a se imbună-tăţi spre a corespunde inaltulul scop ce are in vedere. In numărul acesta s’a mal introdus şi ilustraţiuni prin care se arată cu multă acurateţe inmulţirea plantelor. Recomandăm aceasta cu deosebire corpului învăţătorilor.
INSERŢIUNI ŞI RECLAME
Domnule redactor,
Bine-voiţi, vă rog, a insera in cel d’ăntâiu număr al ziarului ce redactaţi, aceste căte-va rânduri, ca răspuns unor persoane anonime, ce şî-au luat tristul rol de a insulta şi calumnia familii onorabile prin scrisori anonime.
Pi imiţi, vă reg, d-le redactor, asigurarea per fectel mele stime.
La Buzău de căt-va timp circulă cu posta locală la adresa unor familii onorabile şi demne de toată stima, un fel de scrisori anonime, insultătoare, şi in scopul de a distruge armonia ce esistă intre membrii acestor familii.
Autorii acestor scrisori, după conduita lor, par a nu cunoasce bine societatea bună, şi după toate probabilităţile sunt nişte aderenţi a lui Bachus şi fiice ale lui Cupidon, cari cănd nu se află sub şarmurile Zeilor la cari se incliină, văd abisul imens m care sunt căduţl, şi din ge-losie şi invidie, au găsit in simplicitatea lor, că acest miserabil rnjjloc este singurul ca să’şl răsbune contra acelor familii, puse in totul mal presus de ele.
Răspund dar acestor laşi şi infami calomniatori anonimi, cari de sigur ah format un bmihet de tot ce este mal fanat şi despreţuit intr’o societate, că ţinta ce şî-au propus nu o pot ajunge nici odată, zic laşi si infami, căci acel anonimi nu aii curajul consciinţel de a vorbi direct, şi din intunericel in care trăesc caută a improvisa şi atribui diferite defecte persoanelor ce invidiază.
Buzeii, 7 Martie, 1881.
Anton N. Filotti.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
— 25 Marte — 9 ore dim. —
Viena, 24 Marte.
Un ordin al împăratului Frantz Iosef zice : „Ca să se păstreze ca un suvenir onorabila prietenie intimă ce existat inrre mine si ţarul Alexandru al II, şi bunăvoinţa ce arăta tot-d’a-una pentru armata mea, al doilea regiment de liulanl va păstra tot-d’a-una numele săti Alexndru II; impăratul Alexandru al Iile numit colonel-pro-prietar al acestui regiment; al 61 regiment de infanterie va purta numele Alexandru al III.
Berlin, 24 Marte
Reichstagul a adoptat, prin apel nominal, cu 183 voturi contra 45, propunerea comisiunei bugetare, ca cheltuelile de anexiune vamală in Altona să fie votate de Reichstag. Guvernul combătuse această propunere in sinul comisiunei.
(Havas)
Societatea „Concordia Română"
In dorinţa de a da incâ un noii avent incu-ragiâriî şi susţinerel mancei Românilor, şi in urma importantelor cumpărători făcute de AA. LL. RR. Domnul şi Doamna, iii sumă de 3000 fr. de diferite producţiunî şi din diferite localităţi ale ţârei, a Ministerului Cultelor in suma de 2000 lei tablouri pentru pynacothecile statului, a Eminenţiel Sale Mitropolitul Primat, şi a mal multor particulari, Societatea „Concordia Română" a organisat o loteriă compusă din diferite obiecte expuse, precum: flori, sculpturi in lemn şi teracotă, ţesături şi costume ţărănesc!, ceasornic, instrumente şi altele in valoare totală de 8,000 lei cu 300 loturi câştigătoare.
Preciul biletelor 1 leii.
Biletele se află la membrii comisiunei, pentru loterie, la Prinţul Alexandru B. Stirbeih, Calea Victoriei, la d-nu Dimitrie C. Butculescu, Strada Clemenţii No. 11, la d-nu C. Porumbaru, Strada Sf. Apostoli No. 28 şi la Societatea „Concordia Română", Calea Raliovel No. 16.
NB. Tragerea loteriei se va anunţa prin jurnale.
BULETINUL FINANCIAR de la 24 Marte !88|
Cursul de Paris.
Renta română 5n/0 82.— Act. Bănci Rom. —.-— Renta franc. 5 °/0 121.10 Lose turcesc! . . . 51.—
Cursul de Viena
Napoleonul .... 9.275
Galbenul.......... 5.50
Renta met. 5°/n. . 75.30
Cursul de Berlin
Prior căilor fer. . _
Obligaţiunile idem 101 " Acţiunile idem .
Obl. nouI60/„idem. 95 qS Imp- OnDenheim. uo.ijj
Cursul de Londra
Impr. Openheim . log » Stern .... 103';
Epitropia Aşezămintelor Brăncovenescî
La 22 Aprilie viitor urmănd a se da in întreprindere aprovisionarea Spitalului Brăncovenesc cu car-' nea de vacă necesară bolnavilor pe termen deuuan' Se publică că la orele 12 menţionata zi se va tine licitaţie in cancelaria Epitropieî.
Dohtorild’a să insârcina cu această aprovisionare spre a fi admişi la licitaţie sunt obligaţi a depune o cauţiune de lei 300 in numerariu sau efecte publice Condiţiunile cari vor servi de basa contractului se pot vedea in cancelaria Epitropieî in toate zilele de lucru de la orele 10—12 dimineaţa
Epitropia Aşezămintelor Brăncovenescî
Pentru aprovisionaroa a 350 stănjenî cubici lemne do cer, se va ţine licitaţie in zioa de 2 Mal viitor in salonul administraţiei din curtea biserici Domniţa Bâlaşa.
Doritorii vor depune căte uu stănjîn de model in magazia Spitalului, şi la licitaţie vorpresenta o garanţie de 1000 lei iu efecte publice.
Condiţiunile se pot vedea in biurourile administraţiei.
De inchiriat o casă
reparata din noii.
Cu 8 camere şi 2 pivniţe. Strada Verde 14, lângă consulatul frances.
BIBLIOGRAFIE
In curănd va apare Partea I-a diu
CURSUL DE FORTIFICAŢIE PASAGERI
iormat 8° intr’un volum cu Atlas de 20 Planşe mari, de Capiian Crăiniceann.
Preţul 7 lei pentru subscriitorl.
Subscripţiile se pot face trămiţănd costul la autor, la Statul Major de geniu din Bucureşti.
Explicatiunea Procedurii Civile
de 1. G. Săudulescu Năuoveanu
Se află de venzare la librăria, Graeve vis-a-vis de teatru şi ia autor strada Ştirbeî-Vodă No. 6, Preţul 25 lei noi
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I, M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe ţilcia de 13 Mlarfcie, 1881, ora 10
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite. .
6 °lo	»	Căilor ferate Române
8 „ Domeniale ..................
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fonciare rurale . .
7	%	»	» urbane .
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil, 20 1 ţ
5 % Renta română...............
Acţiuni Dacia..............Nuol
» Romania ......
# Banca Naţională a României Domeniale eşi te la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat .	.
Rentă ...............
Căilor ferate .	. .
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur .	,	.
Bilete de Bancă.................
Rubla bârtie....................
Florini.........................
Lose otomane....................
CURSUL DIN VIENA
24 Martie
Napoleonul ........................
Ducatul............................
Lose Otomane.......................
Rubla hârtie.......................
Qomp.
92	
94	*/.
104	7,
204	
102	
96	
101	V,
28	
81	7,
420	
92	
558	
Venii.
93
95 V, <05 'k 208 103 97
H)2 'I, 28 >|8
«2 'li 130 95 562
1
1
2
45
*/4
V.
lU
74
74
arg.
aur.
aur. 1 7
°lo
17,
15
2 16
50
9 27'/, 5 50
23 20 120
9 28 5 52 22 30 120 15
CURSUL DIN BERLIN
24 Martie
Oblig, căile ferate romane . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	»	9	.
Oppenheim................
Ruble hârtie.............
Oblig, noi...............
Lose otomane.............
CURSUL DIN PARIS
24 Martie
Renta Română.............
Lose otomane ....
101	100 8lt
68 20 66
110 1
210 65 y5 90
0109
80 209 30 94 90
82
51
82
53
SCHIMBUL
13 Martie
Paris (3 luni) . .
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Viena la vedere .
99
99 75 25 10
'■> 5/32‘s
122	Ţ
123	7, 215
/215 V*
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro

ANUL V. No. 1132
‘ baiu EXEMPLARUL
MERCUR! 18 Al ARTE 1881
ROMÂNIA

APARE X3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE:
Ib Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 let, 3 luut 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate: i an 48 let, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersburg, 26 Mar te.
Se afirmă că, Saburow, ambasadorul din Berlin, va fi desemnat ministru de esterne al inperiulul.
Londra, 26 Marte.
Cu o majoritare de 120 de voturi s’a primit propunerea guvernului in cestiunea Candaharuluî.
„Times" numeşte decisiunea foarte înţeleaptă.
„Standard" declară că măsura adoptată de guvern va inpinge provincia Afganistan intr’o completă anardiiâ. Interesele Angliei pretind insă stabilitate. Hotărîiea guvernului e periculoasă şi pentru siguranţa Indiei.
Tot asemenea opinează [şi tele-l-alte ziare conservatoare.
Londra, 25 Marte.
Turcia cedează Greciei 600 de milurl pătrate, aşa dară 75°/o din teritoriul promis regatului grecesc prin jtratatul din Berlin.
In Tunis situaiiunea devine pe zi ce merge tot mal încordată, din causa frecărilor intre Buy şi representantele Prances.
Roma, 26 Marte.
Ministeriul Tar propune pe generalul Mezzacapo ministru de resboiă, dar se indoieşce dacă această numire va fi bine primită la Viena, din causa broşurii generalului Quid facimdum.
Roma, 26 Marte.
Guvernul a votat 4000 de lei pentru italienii cari s’afi nenorocit la Nizza.
Aă murit la incendiul teatrului 14 supuşi al guvernului de aici.
Numerul răniţilor nici pănă azi nu se cunoaşte.
Regele a trămis văduvei senatorului şi marchizului Joachim Pepoli o depeşă de condoleanţă.
Roma, 26 Marte.
Malatesta, un socialist şi chimist renumit, s’a arestat pentru că s’a folosit de nume false. E suspieioiiat că ar fi făcând parte din societăţi secrete cu tendinţe anarchice.
Londra, 25 Marte.
Linia de graniţă propusă de Poartă in favorul Greciei cuprinde cea mal roditoare parte din Te-salia şi ceva din Epir. Mersul liniei e acesta: de la un punct aproape de Platamosca, lângă marea egeâ, trece peste munţii Cokkinspetra şi Criti; de ici continuă mal intăiu spre apus, la Eleve-therokkton şi apoi spre Nord-vest către linia fixată de tratatul din Berlin, oarei T urmează pănă la muntele Maropuniy. D’aicI graniţa se fixează, la apus, cu linia munţilor Dokimi-Peris teri, şi Calai ryte pănă la rîul Arta.
Este de însemnat că linia de fruntaria trece de la munţii Criti peste Europus dincolo de Turnavos.
Se afirmă că guvernul grecesc va primi această liniă, in cas când va fi constrinsă de Puteri.
Se află insă unii patrioţi greci esaltaţl, cari refusă această liniă cu orl-ce preţ.
Londra, 26 Marte.
Se suspicionează trei irlandezi ca făptuitori ai atentatorului din Mansion House.
Unul din el a scăpat cu fuga la America. Poliţia se incercase să pună măna pe el când era la ţărmul mării, dar fără de nici resultatul dorit.
Londra, 26 Marte.
Eli s’aii despărţit Burii, după ce arborară stindardul Transvaaiuliii şi’l salutară cu mare en-tusiasm.
Brand, preşefiintele liberului stat Oranje a declarat că consideră incheiarea păcii ca cel ăial nobil act din istoria Angliei. Coloniştii din Natal insă nu încetează a numi actul incheiaril Păcii cu Burii de cel mal ruşinos şi umil act din partea Englezilor. —Şi lucru de mirare, el sunt sprijiniţi şi secondaţi de pressa englesă ul-tra-şovinistâ.
Ziarele ebdomadare cele mal importante cum £Unt „Arny" „Navy Gazete" „Economis" şi «Sţatist" aprobă încheierea păcii ; observă insă l'ă acest fapt trebuia cabinetul englez sâ’l sâ-vferaiască. Încă de la inceputul venirii sale la Putere.
Conpleta renunţare Ia stăpânirea Burilor, ar fi pifeferabilă. unei relaţiunl de suzeranitate, care nu valorează nimic.
Petersburg, 26 Marte.
tu „Nowoje Wremja" a apărut un articlu de °ud, in care se anunţă că guvernul se va mau> esta ca liberal abia după inmormântarea defunctului Ţar.
Ţ	Petersburg, 26 Marte.
împreună cu oficiăriî ruşi veghiară la sicriul
arului şi acel oficiărl prusienl, cari sunt şi fac Parte din regimentele a cărora şef a fost Alexan-
fu II, Garda de onoare era aşa aranjată lângă
Peniru Abonamente, Aruinciuri ţi Reclame a se adresa ;
In România: La administr&ţiune, Tipografia St. Mihilescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî jianului din judeţe.
In Paris:	La	Societii Havas, place de ka Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de	publicitate G.	L. Daube	&	C-nie.
In Londra:	Prin	compania gsnerală de	publicitate G.	L. Daube	&	C-nie.
In Berlin,	Francfurt, Zurich, N'p.-r-Yovk :	Prin compania	generală	de	publicitate O. T,. Dnibe ^ C-nie.
coşciugul imperial: un maior şi un căpitan din regimentul de ulanl brandenbeurgianl, un căpitan si un sergent, din regimentul de grenadirî al Gardel împăratului A. II; in fine un căpitan si sub-or-ficiăr din regimentul de cuirasirl brandenbeurgianl al împăratului Nicolau.
- «SS/arara
Servicii al telegrafic al „României Libere"
28	Marte — 4 ore seara.
Constantinopol, 28 Marte:
Ambasadorii aii primit instucţiunl do la guvernele lor respective ia privinţa ultimei propuneri a Porţii pentiu fruntariile grecescl; el vor ţine astăzi, Luni, o întrunire la care nu vor asista delegaţii otomani. Prin cercurile diplomatice din Pera se manifestă o mare încredere intr’o soluţiune pacifică.
Paris, 28 Marte.
Citim in „Journal des Debats": Naţiunea română s’a arătat demnă, prin Înţelepciunea şi patriotismul de care a dat dovadă de 25 ani, d’a lua loc in concertul puterilor europene.
„Debats" aminteşte rolul glorios al armatei române in resbelul de la Balcani şi reformele indeplinite iulăuntru, adăogând că România şi-a indeplinit angajamentele către Europa. Rolul noului regat va fi, mai mult de cat orl-cănd, emi-naminte civilisator in Orient; Românii fiind mal inaintaţî de căt vecinii lor in cultură intelectuală, trebue să păstreze bunele relaţiunl cu Belgradul şi cu Sofia, şi să urmeze a d’a esemplu de înţelepciune politică.
„Debats" face urări pentru fericirea şi prosperitatea noului regat.
„La Republique francaise" declară că Românii aii sfârşit acum opera congresului de la Berlin şi au afirmat atenţiunea lor d’a rea ista la orice încercare de infeudare. Transformarea principatului in Regat este dar favorabilă pentru viitorul ţării; aceasta este o nouă probă despre vitalitatea popoiulul român, meritând din toate punctele de vedere simpatiile Enropiî.
Il Ia vas).
A m vedea nlfinsa soiri pe pagina III.
Bucureşti, 17 Martie
Regatul roman este proclamat de ţară.
România a indeplinit la 14 Martie 1881, ineâ unul din dorurile sale. Ce drum mare, străbătu in mişcarea politică, de ia diva-nurile ad-hoc şi până astăzi. In douâ-zeci şi patru de am, ţara noastră a făcut paşi uriaşi: Unirea Moldovei cu ţara românească, la 1864 ; principe străin şi o con-stituţiune liberală, ia 186(5; independenţa şi gloria armelor la 1877 ; ridicarea României la treapta de regat, acum. Cura-gics şi vrednic d’atătea cuceriri s’a arătat poporul român.
Salutând cu căldură marele act de la 14 Martie, şi pe bărbaţii cari aii avut fericirea de a presida această nouă evo-luţiune a statului român, facem urările noastre, ca de astăzi înainte România să’şi concentre toate forţele el, pentru consolidarea formelor constituţionali şi internaţionali, ce intr’un nobil avânt poporul a sciut să şi-le decreteze.
Opera de formă este terminată poate. Statul romăn are rangul de regat, iar valorosul sâu Domnitor poartă cu vrednicie pe nobila sa frunte coroana de Rege al Românilor. Fie ca Dânsul să aibă fericirea de a termina şi opera de consolidare a statului românesc.
Nobleţă obligă. Ridicăndu-ne la treapta de Regat, noul şi serioase datorii ni se impun. Să dovedim Europei, că suntem vrednici d’a ne îndeplini, cu minte şi cu tăriă, aceste datorii.
Consolidarea instituţiunilor liberali, prin-tr’o organisare serioasă a învăţământului public, şi printr’o administraţiuue onestă, capabilă şi muncitoare, este
din datoriele de căpeteniă ale orî-cărul guvern românesc. Mărirea şi invîrtoşarea forţelor economice şi militare ale României libere, este o a doua datoriă fundamentală.
OrI-care va fi guvernul, ceva sci.să’şi îndeplinească cu patriotism aceste doâ datorii, va dobândi de la noi sprijinul cel mai călduros, căci acestea sunt cele douâ idei pentru cari luptăm, călcând in picioare orî-ce simpatii de persoane.
Râtrăniî aii făptuit multe din frumoasele doruri ale naţiunii. Ei aii lucrat cu credinţă şi cu euragin pentru nişte scopuri măreţe, in căt ne lasă un stat liber şi independent, cu o posiţiune bine determinată in familia europeană şi destul de stimat chiar de naţiunile cele mari prin forţă şi civilisaţiune.
Sa urmăm exemplele frumoase ale bătrânilor.
De datoria generaţii lor tinere este de a consolida opera părinţilor noştri, aşa incăt regatul romăn să poată pe deplin res-punde şi la misiunea civilisătoare, pe care Marile Puteri ne-au incredinţat’o la Dunăre, şi la cele-l-alte adinei şi fireşci doruri ale poporului romăn, pentru făptuirea cărora mult a luptat marele soldat al românismului, Michaiu Viteazul.
Acesta ar trebui să fie idealul, pe care părinţii şi şcoala să’l sădească de timpuriii in inimile copiilor, pentru ca atunci când vor deveni cetăţeni să gcie in cotro să’şl indrepteze toată lucrarea lor ; la care oamenii de stat să cugete, cum aii şciut să cugete un Cavour şi un Bismarck.
Maj. Sa Domnul Românilor, primind actul de la 14 Martie al parlamentului, a zis intre altele multe cuvinte, pline de un nobil simţământ românesc, că acest act „incepe o foaie nouă in cartea unde „stă scrisă viaţa poporului romăn, şi in-„cheie o perioadă plină de lupte şi de greutăţi, dar şi bogată in bărbătesc! silinţe, „in eroico fapte."	3	’.
Fie ca pe acea „foaie nouă" să se scrie numai fapte măreţe de frăţie, de libertate, de patriotism!
In mâna acelora, cari repre-sintă împrejurul Măriei Sale statul romăn, stă putinţa de a inaugura o eră nouă, mult dorită atăt de poporul romăn căt şi de Augustul lui Suveran.
Dorim din adincul inimeî să putem înregistra, căt mai curând, fapte demne de frumoasele simţimănte, manifestate cu o-casiuma solemnului act de la 14 Marte.
Ţara noastră simte multe nevoi. Un cămp vast de lucru se desfăşură dinaintea acelora, cari inţeleg condiţiunile de consolidare ale unui stat. Cine’i patriot, să se pună pe muncă, cu „bărbătesc! silinţe" pentru intărirea şi mărirea României.
Cei d’ăntăih, cari trebuesc să inţeleagă mai bine această datoriă, sunt aceia cărora naţiunea li dă sarcina de a pri-veghiala interesele sale. Cănd de la dânşii ar veni impulsiunea dătătoare de viaţă a muneeî oneste şi inteligente, încălzite de flacăra iubirii, ţara noastră ar face paşi uriaşi către realisarea marelui ideal al întregului popor romăn...
Fie ca /rumoasa zi de 14 Marte să
.V N UNCilfRl :
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina lll-a ...... I Leă.
*	»	» Il-a..................2 »
Epistole nefranoate se refusă
Articolit uepublicaţî nu se inapo&ă. Pentru rubrica: Inserţii ‘şi reclame, rVlacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. 0. MlCHAILESOU
lumineze mai mult minţile, să incălzeas-eă mai tare inimele, spre a se întrece la munca pentru consolidarea patriei române.
53328-
CRONICA ZILEI
Retragerea d-lul Conta din minister, făcând probabilă şi retragerea proiectului şefi de reforma invfiţâmentulul din Cameră, suspendăm publicarea analisel noastre asupra acelui proiect.
Asiă-zî vom avea o sărbătoare militară. Majest.atea sa Regele Românilor va trece in r evistă trupele din garnizona capitalei.
Defilarea se va face, probabil, la soseaua Ki-seleff.
Majestăţile Lor Regele şi Regina afi asistat, ieri la orele 11 dimineaţa, la Te-Deum, c-ares'a oficiat in sânta Mitropolie de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, incongiurat de Înaltul cler, pentru a chiâma bine-cuvfintările A-Tot-Puterniculuî asupra Regatului.
Dd. miniştri, Senatul şi Adunarea deputaţilor, in altele corpuri ale statului, consiliul comunal al capitalei, funcţionarii superiori din armată şi din garda naţională, erafi faţă la această ceremonie.
Detaşamente din toate corpurile trupelor din garnisoană erafi înşiruite in curtea Metropolicl.
Dupfi terminarea serviculuî divin, Regele a trecut inaintea frontului trupelor, cari’L afi aclamat cu urări entusiaste; apoi Majestăţile Lor S’afi intors la Palat.
Ieri M. S. Regele s’a plimbat pe jos prin câteva strade ale capitalei.
Pe la 6 ore elevii liceelor, cu muzica roşiorilor in frunte; afi făcut o manifestaţie la Palat.
Cu ocaâia proclamării regatului, ministerul de interne a j rimit telegrame-felicitărî din Iaşi Severin, Biăila, Constanţa, Călăraşi, Urzicenl, Giurgifi, Vasluifi, Bârlad, Măgurele, Tecuci, Fălticeni, Roman, Rimnicu-Sărat etc.
Elenii din capitală, adănc pătrunşi de măreţul act naţional săvărţit la 14 c. se grăbesc, după cum aflăm, a’şl exprima prin preşedintele „Si-lorjulul (clubului) denie" sincerile lor manifestări, pregătind un elegant buchet pentru MM. LL. Regele şi Regina.
Felicităm comunitatea greacă pentru această spontaneă manifestatiune.
Do la 8 penă la li Marte, in Bucureşti s’att născut 125 copil si afi murit 127 oameni. Femei afi murit cu 29 mal puţine ca bărbaţi şi s’afi născut cu 3 mal multe.
Printre morţi, dupfi copil, cel mal marenumfir âl afi oamenii de la 40 la 60 de ani.
Căuşele de căpetenie ale mortalităţii, tot Poalele dc piept. Ele stafi in raport cu toate celelalte boale ca 42 la 25.
Primăria comunei Slatina, din judeţul Olt, e ; autorizată să primească donaţiunea făcută acelei l comune de către defunctul Ştefan Protopopescu, j incetat din vieaţa la Paris, compusă in rente ’ de ale Statului romăn, in sumă de lei 71,500, al căreia venit să se Întrebuinţeze pentru întinderea instrucţiunii publice, şi "construirea unei scoale de băeţî, purtăndu numele de Ştefan Protopopescu.
tare, este una t ie ca frumoasa
www.dacoromanica.ro
D. Grigore Paciurea este numit poliţaii! la o-raşiul Isaccea, din judeţul Tulcea, in locul d-luî
I.	Banoff.
Gazeta oficială de azi poartă numele oficerilor numiţi in regimentele de dorobanţi de reservă, create la 7 Februare 1881.
Colegiul I electoral pentru senatori, de la judeţul Tutova, este convocat pe’ ziua de 20 Aprile 1881, ca să aleagă un senator in locul d-lullorgn Radu, invalidat.
S’afi făcut înaintări printre licenţiaţii in farmacie.

ROMAN IA LIBERA
r. Se va convoca o sesiune extra-ordinară de juraţi, la curtea juraţilor din Mehedinţi, la 20 Aprile, pentru a judeca restul proceselor pendinţî.
Proclamarea regatului ar fi produs, după in-formaţiele ce avem, turburări in Braşov.
O luptă s'ar fi iscat intre UDgurI şi Români. Sentimentele ostile regalului român ale celer d’ăntăî, ar 11 fost causa. El şî-au primit resplata. S’afi făcut mal multe arestări intre Români.
DIN AFAKA
Nihiliştii la Yiena.
£
Politica tuturor statelor incepe să nu maî miroase de cât nihilist!. Iată ce se scrie din Yiena lui „Berliner Tagblatt" :
„Capitala Austriei formează, mulţumită posi-ţieî sale centrale, incă de mulţi a»î un fel de nod, in care se concentrează firele de împreunare intre nihiliştii din Rusia şi cel diu apusul Europei. Preste Viena fişl întind el de multe ori manele, Yiena e pentru dânşii un fel de staţiune intermediară şi in acel’aşî timp un loc neutral. Yiena formează jumătate calea intre Răsărit şi Apus şi se potriveşce de minune pentru mici intâlnirî.
„Poliţia austriacă, căreia trebue să-î recunoaş-cem fără îndoială multă circumspecţiune şi mare energie cănd se tratează a lucra contra elementelor revoluţionare, n’a putut cu toate acestea impedeca tot-d’a-una de a se ţinea in Viena in toată forma, conventieule de nihilist! despre cari nu s’a aflat de cât in urmă. In Viena se găseşce chiar statornicită o mică colonie de nihilist! şi aceasta a atras asupră-şî in ultimele zile, din causa neobicinuitei sale mişcări pe toată linia, in mare grad atenţia politicei vieneze.
„In septămăna trecută — nu ştiu bine ziua —s’a ţinut intr’un suburbii! a’l Vienel chiar un banchet de niliiliştî, in onoarea catastrofei din Pe-tersburg. S’afi ridicat cu această ocasie toasturi pentru actul săvârşit la .Petersburg şi in genere pentru asasinarea monarchilor. Nici femei nu afi lipsit. Poliţia nu a aflat ştire despre aceasta, de cât după ce participatoriî banchetului au reintrat intunerecul; ce-i apără.
„S’afi găsit şi placarde, lipite pe casele ambasadei ruseşcl, in cari personalul era ameninţat cu moarte şi se semnalai! o mulţime de acte violente ce aveai! sa se întâmple la Petersburg. Placardele erau scrise in limba germană şi rusească."
Constituirea unui nou partid in Anglia.
putea transforma legislaţia in avautagiul seu, de căt printr’un parlament cu durată de trei ani şi printro împărţire deopotriyă a districtelor electorale. Apelul cuprinde insfărsit exprimarea celor maî călduroase simpatii pentru Irlanda şi mişcarea sa naţională şi o condamnare a actualului chip cum se face politica esterioavă, intru cât ea nu se întemeiază da căt pe un sistem tainic a'l diplomaţiei, făgăduind naţiune! voacea hotărâtoare şi nepermiţendu I de căt datoria de a plăti.
La sfârşit, după adoptarea in unanimitate a a-cestul apel, presidentul anunţă numele maî multor noul proseliţî.
Din schiţarea făcută se vede, că noul partid politic engles e întemeiat cu totul pe alte bas©, de căt cele două grupuri istorice. El se recomandă la prima citire prin principiile sale li-berale-sănâtoase şi prin numele vrednice de toată stima a capilor săi.
Ceşti lin eu greacă.
Situaţia actuală a eestiuneî grecesc! este din cele maî curioase, pe jumătate chiar comică.
Grecii s’afi încredinţat in sfârşit, din cele petrecute cu ocasia negocierilorilor ambasadorilor din Constantinopol, că majoritatea puterilor nu mal vrea să le facă conpesiunile ficsate prin conferenţa da la Berlin. Respunsul definitiv al Portei e conceput, intru toate, in acest sens. Ce să facă acum? Să risce mai bine resul ţaţele puţin asigurătoare a le unul resboîfi cu Poarta, de cât să primească darurile sigure şi de-o mărime destul de respectabilă, ce ’i le face aceasta de bună voie ?
Oonvinctiunea noastră e, că Grecii nu vor mal risca nimic. Vor primi ceea-ce li se dă. Cunoscuţi de-al noştri de naţionalitate greacă, cari sunt iniţiaţi in vederile cabinetului atenian şi ale poporului heliu, nici că mal repetă pe vechia coardă siguranţa isbucnireî apropiate a resboiu-luîj ci declară cu o simplitate înţeleaptă, că totuşi speră in desfăşurarea acestui eveniment.
Să credem, pentru binele naţiune! grecesc!, că acest se speră nu e de căt echoul ce se pierde a tunetului ce bubuia maî înainte.. Prietenii noştri de la marea Egee şi. Archipelag fac incă gură, numai spre a se putea retrage cu onoare.
In acest sens luăm şi tonul pesimist al organelor eng.lese lieleno-filo, ca „Daily Nevs“, cari ţipă de iminenţa resboiuluî şi de respunderea cu care e încărcată ' Europă. Aceste organe nu sunt de căt amarîte, fiind-că nu se dă Grecilor tot ce ceriafi aceştia şi maî vârtos, fiind-că nu se împlinesc prevederile lor. Ţipătul şi pesimismul lor nu sunt prin urmare nici in această parte de căt mascarea şi îndulcirea....retragere!
Partidele politice din Anglia, cari se reduceau până acum la două: la wigi şi tliori, s’aiî„sporit cu o a treia nuanţă.
Noul partid, care nu a adoptat până acum nici un nume bătător la ochi, s’a înfiinţat de vre-o pal-spre-zece zile, de deputatul I.. Cowen. Principiile lui, desvoltate pe larg in a'l treilea meeting a’l sectarilor ţinut Duminecă, de membrul Hyndmauk, afi de scop realisavea sufragiului universal, desfiinţarea Camerei lordilor ca corp legislativ, reforma legislaţiuneî agrarie precum şi aducerea altor măsuri, ce privesc ridicarea instrucţiei poporului, îmbunătăţirea finance-lor şi restricţiunea privilegiilor bisericel de stat.
Iii curgerea desba,terilor presidentul ceti un apel al a’l maî multor membri, destinat pentru publicitate şi adresat claselor lucrătoare din Anglia, a căror ridicare materială şi intelectuală e ţinta de căpetenie, înscrisă pe drapelul mişcă-reî.—Ultimele alegeri —zice intre altele acest apel — nu aii dat nici un reprezentant a’l lucrăto-lor ci numai representanţî al capitalului. Noul partid e hotărît aşa dară să aştearnă un program, in sensul căruia marea masă a poporului, oii din ce partidă ar face ea parte, să se poată manifesta in favoarea acelor principii, caii afl remas până acum atât de nesocotite dincon-s ide raţiuni de partidă. Spre ajungerea acestui scop e trebuinţă de reforme, şi poporul nu va
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 17 Marte —
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNUI MARINAR FRANCES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
P. AI. O-EOROJSSOrj
CAPITOLUL XVII.
Un an după căsătoria, fericirea mea ajunse la culmea ei prin dobândirea unul pnmculeţ. Prima lui strigare me făcu să simt o sen-saţiune stranie. 11 priveam cu curiositate, şi nu-’mî venia să’l ating temăndu-me de a nuri sfărâma.
Era un băieţel drăgălaş cu ochii mari şi blânzi ca al xntune-seî; dar val ! el era maî de tot alb, şi indignarea matroanelor urangunoşe fu nespusă cănd el vedură. Sărmana La mlam era desolată de observaţiunile ce ele făceau asu-
INMORMENTABEi LUI AUG. TREB. La URI AN
(28 Februarie 1881.)
Discurs funebru rostii !a mormânt, de d. George IVlisaii, in numeie societăţii „Transilvania".
V.
Tribuna ere pusă in mijlocul pieţei, — praf — un cerc mare era iu jurul el. In acest cerc se aşezară cel maî de frunte al naţiune!: preoţimea nobilimea, învăţaţii şi alţii, jjlear împrejur, in largul platului, miile poporului, împărţit in udiţe şi cete aşa in căt puteai trece printre gloate şi cu trăsurele. Tribune sucursale fură aşezate pe la locurile maî depărtate de tribuna centrală, de pe cari se interpretat! poporul des-baterile şi conclusiunile adunărel. Ziua de 3 —15 Maiu 1818, fu una din cele maî superbe zile : era limpede, senin, câmpul verde şi smălţat cu flori, căldura suferită ; poporului sta numai in cămăşi albe, iucins cu şerpare, pe feţele Tuturor sta întipărită o seriozitate cu adevărat romană, insă in cure puteai citi toate durerile trecutului şi toate virtuţile necesare presentulul tot srois-mul ce era necesar viitorului
Vfidfind acest popor, ţi se părea a te ti deşteptat ca prin ini iunie in forul Romei ’aMice, cănd
stiiătus populusque romanus veghia la salvarea republice!...
Qea intăja lucrare, a dunărei fu proclamarea . ambelor episcop! de preşedinţii aî eî. Se alese do ui vice preşedinţi: Simion Barnuţifi şi George Baritiu; se aleseră 10 secretari: Cipar, protopo-' pul î. Popas, A. T. Laurian, profesorul D. Boeru ,-advocatul lacob Bologa, Paul Dunca, George. Angel, loan Bobii, Petru Maniu şi loan Bran >)■; Apoi episcepul neunit Andrei Şaguna urmând datinel străbune, ăh iove principium, servi tedeum pentru imperatoriul şi naţiunea română. Cu o zi înainte oficiase liturghia [episcopul unit earăşl pentru toată naţiunea. Frumos esemplu de liberarea consciinţeî, de o caritate frăţească si de cultură in adevăr omenescă dedeau fraţii noştri Ardeleni lume! întregi. Au nu este aceasta uv lucru mai îngeresc de cât certele cele confe-^ sionale ale preoţilor şi episcopilor de cari numai diavolii se bucură 3)
In fine adunarea pofti pe Bărn uţiu, vice preşedintele eî să, se sue la tribună. Barnuţifi su-indu-se, arăta pe scurt că adunarea aceasta n’a-re altă chemare de cât să esprime voia şi dorinţa a toată naţiunea română.
Âsa dar, intre, cele-l-alte dorinţe ale Rumânilor, următoarele puncte trebuiafi a ocupa locul I.
Laurian *) cilesce, desvoltă şi susţine cele ce urmează:
I.	„Adunarea aceasta se prochiarnâ de adunare generală naţională a nafiuneî Române din Transilvania*.—Se acceptă cu unanimitate". -
II.	„Câmpul acesta, pe care se tine prima a-dunăre naţională română din Transilvania, intru
■ eterna aducere aminte a acestei lucrări glorioase, se va numi Câmpul liberlăleipentru tot-dca-una.“ — Aceste cuvinte le pronunţă, cu cea maî mare solemnitate, şi întorcându-se in patru părţi, de patru ori le repeţi: Se acceptă cu unanimitate.
III.	„Naţiunea Română se dechiară că vrea să ritmând pururea statornic-cred,lucioasă lnălţ. Ini; perat al Austriei si marelui principe al Transilvaniei şi augustei case amtrime." Se acceptă cu uncnimitate.
IV.	„Naţiunea Română se dechiară şi se proclamă de naţiune de sine jjstătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei,-pe temeiul Ub&rl&ţei egale.11 Ou mare sărbătoare făcea această proclamare a libertate! naţionale. Flamurele naţionali fluturau. Miile striga: Viiă liberă naţiunea Română ! Viiă! Proiectul se acceptă cu cea maî înflăcărată însufleţire : numai un vicar episcopesc s’a aflat din toată adunarea, pe care’l săgeta la ficaţi proclamarea naţionalitâţel, şi după şedinţă, intrând in casă la un canonic, unde se afla mal mulţi Romănî, răpit de însufleţirea maghiară strigă: „pentru Dumnezeii ce [aţi făcut?" şi in-hămăndu’şi caii plecă la Unguri la Cluj, unde se alesese deputat; Unguresc.
V.	„Naţiunea Romană depune jurământ de credinţă către împăratul, către patrie cu naţiune Romană.“ Se proclamă şi acaasta in patru părţii şi se acceptă cu cea maî incită însufleţire. — Barnuţifi citi proiectul de formula jurământului. Se desbate, se corege. In loc de termenul : pe calea dreaptă, episcopul Lemenyi propune; pe cale legiuită, ear adunarea pe cale dreaptă şi legiuită. După ce se Îndreptă formula jurământului, Barnuţifi de pe tribună dă de soire că să depune jurământ. Toată adunarea Sşî rădică mănele in sus după datina punere! jurământului. Era înainte de prânz şi miile poporului Român sta la jurământ nemâncaţi ca la cuminecătură. Urmează faptul cel sacra al, de punerii jurământului careaşa sună ,: „Efi N. N. jur in numele Tăţăluî, al Fiului şî al Spiritului Sănt, Dumnezeului celui vifi, cum-că voii! fi pururea credincios împăratului Austriei şi Marelui principe Ferdinand I şi Augustei Case A-ustriace, amicilor şi Maiestate! şi al Patriei voifi fi amic şi , inimicilor inimic ; cum-că ca Român voifi susţine fcot-dea-una naţiunea noastră Română pe calea dreaptă şi legiuită şi o voifi a-
‘) Ve./.î protocolul adunării intru documentele per Mirate de Papi fi istoria Rom. (fiii Dac. 8up. II. p. 291 3 Idem, ]). 281.
•) Vezi Laurian Istoria Rom&uikm', ediţia I p. 014.
pra grozavului copilaş alb, fără a se turbura dacă prin aceasta măhueafi sau nu pe tânăra mumă. Adevărul este că sub nisce aparenţe indestul de civilisate, cea maî mare parte din .aceste femei erau crude şi lipsite de orî-ce siin-ţiment inalt.
In fine indignaţiunea se mal potoli şi amicele Lamlameî se adunară spre a numi pe no-ul-năseut. Se făcuse înţelegere intre ele că aceasta nu me privea pe mine intru nimic ; cu toate acestea eu rugai intr’ascuns pe Lâmlam de a face să se dea copilului numele de Filip. Această propunere fu primită cu nn holiot de rîs general.
Cum să poată pronunţa ele cu armonie un nume aşa de discordant, aşa de sălbatec? Şi iu plină şedinţă, se hotărî că fiul meii să se nu-miască Ukamshe.
Intr’aceasta copilaşul începea să-’mî surîză, şi eu să-’l iubesc din tot sufletul. Me maî încercam a convinge pe Lamlam despre necesitatea de a-’l boteza, insă ea respundea replica-ţiunilor mele ast-fel :
— Şi pentru ce oare vrei tu să-î mal ud chipul, odată cănd el este aşa de curat ?
Efi ăî spuneam că toţi oamenii albi erau botezaţi şi că botezul ăî făcea blânzi si buni.
—	Şi oameril cari se omoară intre dănşiî cu
tunuri şi cu foc, au foşt şi el udaţi cu apă ?
—	Da, negreşit.
—	Apoi eu nu-î găsesc aşa buni şi nici că voifi ca Filip al meii să fie ca dânşii.
Regretam cu amar că descrisesem Lamlameî armele noastre de foc şi luptele noastre. Eiam efi insu-mî prea ing.no.rant spre a o face să, înţeleagă toată însemnătatea lucrului ce ceream de la ea, şi cu toate astea eram foarte hotărît de a face din copilul meu un bun creştin, întocmai ca şi mine !
Intr.o zi in fine,, după ce cetisem Lamlameî toate pasagele din biblie, privitoare la botez, fiml veni o idee ca diu cer, potrivită a o convinge, şi i-am zis :
—	Tu şeii, Lamlam, cum mi se măntuise mie viaţa la sosirea mea in Ragek, prin semnul ce putusem schimba cu Lagankeon. Tot asemenea, dacă vom face din Filip al nostru un creştin şi va fi să meargă vre-o dată la oamenii albi, aceştia el vor primi pentru-că va fi şi el creştin ca şi dânşii.
Cu chipul acesta isbutii să obţin de la nevasta mea voia de a boteza copilul, şi eu me simţii cu deosebire fericit, când am" împlinit ceea ce credeam ca o datorie importantă. In i cele de pe urmă hotărî! a’l creşce europeneşce, in ; loc de a-1 lăsa in m&inele sclavilor, precum fă-
11 " ■■ I IU*
pâra cu toate puterile in contra orî-căruî atac şi asupriri; nu voifi lucra nicî-o dată in contra
drepturilor şi a intereselor Naţiune! Rprnăpe, ci voifi ţine şi* voifi apăra legea şi limba noastră Romană, precum şi libertatea, fraternitatea si e. galitatea; pe aceste principie voifi respecta toate naţiunile ardelene, poftind egală respectare ţ]e la "dânsele, nu voifi incerca se asupresc pe meni, dar nici nu voifi suferi să ne asuprească nimeni; voifi conlucra după putinţă la desfiin-tarea Iobăgie!, la emanciparea industriei si a comerciulul, la păzirea dreptăţii, la înaintarea binelui umanităţeî, al naţiune! Romane şl al pa.
■ trie! noastre.-Aşa săriră ajute Dumnezei! şi să’, rnî dea mântuirea sufletului meu. Amin*.-ju. rământul se depuse sub flamura împărătească şi naţională Română. Solemnitatea cea mare pietatea cea îngerească, cu care se depuse jurământul de către toată mulţimea, nu se poate descrie: numai cine a fost faţă, âşl poate face închipuire despre grandiositatea acestei lucrări! Românii prin acest jurământ au documentat, câ stafi pe un grad al culturel mal innalt nu numai de căt naţiunile con-locuitoare, ci şi decât alte naţiuni, al căror bărbaţi vorbesc de liberi tate in cărţi, in universităţi, in diete, insăn’ad nici un sentiment de libertatea adevărată ').
Dar poporul nu se îndestulă, cu atâte. âdp-uat in câmpul libertăţeî, clfiar şi după încheierea şedinţei, alerga după tribunii sfii şi'I pe» sâ’t mal înveţe. Era însetat de lumină’şi % mând de adevăr. Trebui să i se dea pâinea sufletului şi apa vieţeî naţionale in locul păae! şi apel materiale cu care-1 indopase străini. Spre â auzi şi asculta cu atenţiune, se împărţi ţin cete — cete, in juryl numeroaselor tribune şi făcea J oratorilor diferite întrebări, Toate respunsurile | ce li se deteră de către Laurian, gafiţifi, Papifi : şi cei alţi, fură desluşiri mântuitoare deşpţe marele concluSiunl luate in această memorabili şedinţă. Li se esplicară din nofi jurământul naţională din fir jn păr, şi’I legară strâns de inima poporului carele de ce sţţ lamina de ce voia să mal auză. Li se esplică ce. vrea. s| zică libertatea naţională, şi li se zise:
Aceasta însemnează a preia o naţiune ce până acum era moartă şi neconsiderată in ţara aceasta, care este ţara noastră, nimic nu vojn mai suferi a se face fără ştirea noastră. A creia o naţiune : pănă acutn ii’am fost o naţiune, până acum am fost numai elemefce pentru o naţiune ca persoană liberă, elemente fără nici o legături, Naţiunea liberă e independentă : numai aşa vom putea delătura toate pedicele din năuntru si din afară, ce se pun in calea ordonamentnluî vieţeî noastre publice. Viaţa publică naţională numai prin reaşezarea naţiune! in drepturile sale politice se poate ajunge. Voi sunteţi milioane, Românilor ! împrejurul vostru mai sunt ăncă milioane de Romani, şi laltal ia —maica noastră, şilaFran-cia - sora noastră, trâesc Romani şi toţi vor sălta de bucurie, că prin proclamarea naţiune! române am păşit şi noi in şirul naţiunilor Europei. Voi sunteţi milioane ! dota ţî cu facultăţi splendide, cu virtuţi sublime, in dărâtul vostru o tradiţiune de gloriă, care v’o poate invidia toată lumea, inaiiitea voastră străluce un venitorid nemărginit, ochii voştri ţintiţi in cel maî frumos cer, imprejuru-vfi. surîde cea mai' frumoasă natură - (JarpaţiI şi ,Marea confinil puse de degetul lui D-deu pentru o naţiune de giganţi. 0 atare naţiune Românilor ! e in stare a stoarce respectul personalităţii sale naţionale, daca va sta cu dinadinsul. Acesta nu este numai un drept firesc al naţiune! române, aceasta este o dorinţă sântă a Românilor, o datorinţâ către sine, o datorinţâ către umanitate, o datorinţâ sacrată prin jurământ. Nefericit sufletul român, la a cărui inimă n’a pătruns santitatea acestei datorinţe, nefericit românul, care va călca jurământul din câmpul libertăţii! Aşa inveţa tribunii romănî, aşa se încheia prima şedinţă a adunării naţionale ale căreia lucrări trebue să rămăe tipărite ct litere neşterse in toată inima de român in etern, din generaţiu.ne in generaţiune. ])
Astf-felfu ziua de 3/15 Mai.fi 1848 in Ardeal
-1) Idem. ihid. p. 237.
ceafi toţi Urangtmoşlî. Lamlam consimţi şi # la aceasta, şi toţi amicii noştri păreai! foarte surprinşi vedfind pe micul Ukamshe nelipsit de lângă noi.
Dar val! fericirea noastră n’avea să dureze mult ! Copilul nostru era tot aşa de fraged şi ; tot aşa de delicat ca şi mama lui, şi după doi anî, el perdurăm.
Am refusat cu desăvârşire d’a urma obiceiul ţârei şi de a lăsa să ardă acest iubit corpuşor, ci âl ingropal eu insu-mî in parcul nostru, după ce I am citit rugăciunile de inmormenţare!
De aci inainte sănătatea Lamlameî mergeş tot spre scădere, şi vâzuî bine că sărmana niamă, nu după mult timp, avea să meargă după copt Iul el. Intr’p seară emî zise ;	..
- Nu mal plânge, Tregan ; şi tu al să vil să ne găseşcî in cer. Crezi tu că Filip va fi des- | tui de măricel cănd âl voifi revedea ?
Mfi plecai ca să-î respurid ; ea era moartă!
Numai atunci am cunoscut căt de mult o iubeam! Am pus-o lăngâ copilul eî şi efi am & mas singur la Cutar, sdrobit de durere, indife- | rent la toate căte vedeam in giuru-ml!
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
\coastă e ziua in care Romăuul,
Pătruns de chiămarea spiritului seu,
•St scutură jugul, impus de păgânul,
Ce n'avu nici lege, nici chiar Dumnezeii.
De azi' libertatea ş’atnoarea frăţească In pepiul naţiunii romăne va fi,
In căt transportul sciind s'o mărească.
Pin faptele sale, etern va inflori.
Măreaţă’! serbarea, cănd fii d’un sănge.
Se leagă intre sine prin viii jurământ!
A nu lăsa pradă, de ret a se infrănge Mărirea străbună şi dreptul cuvânt.
De astâ-zi blestemul, contras din vechime,
S’a şters ca şi umbra, ca norul prin vent? Frumoasă ca floarea resari Românnne Pe braţele gloriei, iu vechiu-ţi pământ! ’).
Si ea a entusiasmat nu numai pe Români, nu nuîuai pe cei ce au vădut’o şi contemplat’o, dar şi pe cel cari aii asistat numai cu cugetul la ea, pe fUo-romămî de la estremităţlle Europei. Unul dintre aceştia striga de la columnele lui Ercule :
Din tialia la Tibru şi până la Rin, la mare, pe capitol, pe turnuri stindardul s'a plantat,
O! dulce libertate! Sub steaua ta răsare A lumei fericire ce omul s'a dat.
Ridică-te acuma şi tu o! România!
Rciialţâ-ţî capul cel-a, acel triumfător !
Sculaţi Români cu toţii, sclulaţi cu bărbăţia!
Oâcî timpul ne soseşce. un timp măntuitor.
JJmti-vefc'Q mânjii -şvem noi împreună â’a, noastră maină-i Roma! o nume glorios!
|{qî suntem fraţi de' sănge, şi şoartea ni'i comună, ga alungăm tiranii cu jugul uricios!
ga peară tirania! trăieaspă libertatea.
Pe care cerul astăzi popoarelor o dă!
Aceasta-I fericirea! aceasta este partea,
Cu care pe om cerul ăntăiu ’l inzestrâ.
Ah! ştergeţi de pe frunte sudoarea cea dc sănge, Şi stemperaţi suspinul acel inveninat!
Ca voastră "legătură va stinge, dar ia stinge (tytcrea diavolească ce amar v’a apăsat.
Plecaţi genunchii voştri ăijtâiu pe la morminte,
Şi ţierna strămoşească lierbinte-o sărutaţi.
De"a lor curagiu, virtute, aduceţi-ve aminte Şi voi patriotismul de acolo U inveţaţî!
JJu pîurî largi de sănge se cer ca să se verse,
Nu fer,1 nu foc, nu moarte voiesce un popor ! Aceste-’s arme numai tiranilor ce apăsa ;
Ropotul vrea unire, do că tiranii mor. "
pip Ţişa pană la Nistru şi in Dunărea rîpoasă luţiipîe ro'mănimea pe al patriei altar tj’niănă de frăţia.’ Vai! căt e de frumoasă A voastră ţâră scumpă pe 'întinsul ei lipirii'!
Români din ţări străine vă daii o sărutare.
Şi (lă azi' fpăţlea simţirea tuturor!
De ce nu pot ah! vouă, şe im part la mic şi mare 0 inimă ee-mî bate de-al patriei amor <1).
STUDII
DE
ECONOMIE NAŢIONALA
CREDITUL AGRICOL
XII,
Urmare din istoricul creditului agricol in Franciq,
Cu misiunea d-luî de Lavergne, studiele preliminare asupra organisăreî creditului agricol nu se termină incă. Rămâne să mal cunoascem re-sultatul- anchetei deschisă de ministrul afacerilor străine in streinătate prin agenţii săi consulari, Înainte insă d’a ajunge la acest ssamen, să revenim la lucrările comisiuneî, instituite de ministrul Agriculturei in scopul d’a studia proiectele presentate. Coinisiunea fu instituită in 1856 sub preşedinta d. Luin, consilier de stat, spre a studia mecanismul combinaţiunilor propuse. Comisiunea termină lucrările ei in Aprilie 1857. Unsprezece proecte avu ea să esamineze, intre cari şi p’al d. comite d’Esterno, a căruia econo-nomiă consista in creaţiunea emanetului la domiciliu spre a înlesni bine facerile creditului tuturor cultivatorilor şi prin urmare proectul d. d’Esterno reclama revisiunea legislaţiuneî actuale ; căci pentru a crea adevăratul credit agricol nu treime a ne ingriji numai de fondarea băncilor agricole şi constituirea capitalului lor, ci, mal cu deosibirc, şi de de garanţia capitalului. Cultivatorii vor obţine tot-d’a-una credit in raport cu garanţia de solvabilitate ce vor o-leri, Proectul cerea ca emanetul se fie la domiciliu, contrar de ceea ce este pentru creditul mobiliar ordinar, remăind in ingrijirea debitorului şi r.espundănd de instrăinarea lui prin aplicarea pedepsei cu reclusiune. Sub acest raport, creaţiunea emanetului la domiciliu, creditul agricol mobiliar s’ar organisa şi ar avea aceleaşi resultate ca şi creditul ipotecar ! Proe-ci-ul d. d’Esterno găsi oposiţiune in comisiune, oăcî pentru realisarea Iul, trebuia a se asimila agricultorii comercianţilor, adică a fi supuşi la patentă, a fi justiţjabilî de tribunalele de co-merciu şi a fi declarat! falit! in cas de neplată.	‘	‘
Ori cum ar fi trebue să recunoaştem, că pen-Ou a crea creditul cultivatorilor, adevăratul credit agricol, dificultatea nu consistă de căt m lipsa garanţiei de solvabilitate ce trebue să posedeze cultivatorii spre a obţine credit. Legiuitorul creănd bănci agricole, trebue să creeze *l §ai'anţia capitalului şi această garanţie nu poate consista de căt in capitalul de esploata-•1Une al cultivatorului: recolte, instrumente, vite
’j Andrei Muraşeanu.
*)• Vezi Foaia pentru minte etc. pe a. 1848 No. 21'
eţc. Pentru ţara noastră mal toţi cultivatorii fiind proprietari, dificultatea n’ar fi "mare si creditul agricol ar fi un credit ipotecar. Cestiu-uea pe care trebue s’o seim este aceasta. Cultivatori^ Împroprietăriţi după legea rurală, precum şi însurăţeii, pot ei ipoteca, in starea actuală a lucrurilor, micul lor colţ de pământ la banca cultivatorilor ce se va forma spre a obţine credit? In’cas de afirmativă, creditul nu va prestata nici o dificultate, el va fi fondiar. In cas de negativă, dificultatea este mare, trebue să creem creditul agricol mobiliar.
Cănd cultivatorul este şi proprietar, el poate obţine credit pe ipotecă fără multă dificultate şi in raport cu gradul Iul de solvabilitate ; creditul este fondiar şi nu aceasta specie de credit ocupă oamenii in acest moment; nici noi n avem a ne ocupa, căci el esistă deja In ţara noastră, ca petutindenea.
D’Esterno cerea in proectul iul şi creaţiunea unei bănci zisă a creditului agricol, pusă sub autoritatea şi priveghierea guvernului.
In 1866 o nouă comisiune fu instituită tot sub preşedinţa d. Luin şi tot in scopul d’a aprecia meritul proect-elor propuse. Şi d'astă dată comisiunea avu a examina proectele cele mal naive,^ proposiţiunele cele mal estravagante, so-iuţiunile cele mal străini. Toată economia lor consista in emisiune de stat, ori sub controlul statului, d un diluviu de monedă in hârtie, spre a îmbogăţi cultivatorii ! Comisiunea a fost prudentă şi a respins toate proectele, căci a cere statului să bată monedă de hârtie, este a’l au-topisa a bate monedă falşă, este a da o lovitură de moarte creditului in loc d’al crea, d'al fortifica. Hărtia monedă este peatra filosofală a multor financiari in constituţiunea instituţiuni-lor de credit, cu toate t acestea noi nu esităm d’a nu califica de ridicul ori-ce sistem care ar repausa pe creaţiunea de hărtie monedă fără a avea de ba să numerar metalic
In fine in 1869 proposiţiunile presentate corn isiuneî pentru organisarea creditului agricol se puteau raporta la trei sisteme.
1°. Creditul agricol sprijinit pe dreptul comun modificat in cea ce privesce emanetul agricol şi juridicţiunca comercială. Prin acest sistem constituţiunea capitalului s’ar face de comepeiul ordinar, prin depuneri, prin subscripţiunî, prin Obligaţiuni, etc ; iar adipinistraţiunea şi punerea in circulaţiune a capitalului s’ar face de aao-ciaţiuni formate iarăşi in basa dreptului comun şi ă legilor ordinare."
2°. Creditul agricol format cu concursul bân-ceî Francieî, Constituţiunea capitalului s’ar face asemjnea prin depuneri, prin subscripţiunî şi prin compturi deschise la banca Francieî. Prin acest sistem, administraţiunea băncei ar li încredinţată unei asociaţlunl de proprietari ce ar vărsa o sumă oare care spre a contribui la formaţiunea capitalului asociaţiuneî, primind şi depuneri şi procurând o a 3° semnătură pentru excompt.
8°. Creditul agricol format cu concursul statului. Prin acest sistem statul ar subvenţiona şijă ’ asociâţţun! formând bănci de deppneriţ cu, einisiune de bilete Ţn limite determinate, sad că statul ar garanta in total sau in parte capitalul şi interesele capitalului asociaţiunilor formate cari ar opera sub priveghierea sa; sau că statul ar dispune a se utilţsa capitalul casse-Jor de cruţare in folosul , cultivatorilor, impru-mutăndu-le cu concursul şi prin agenţii sel, sau in fine, că s’ar putea combina operaţiunile băncei agricole cu acelea ale eompanielor de asigurare,
4°. In fine, Creditul agricol creat, de stat. Prin acest sistem statul se declară debitor şi creditor, imprumutător şi imprumutat. Statul, infiinţând băncile agricole, după acest sistem ar constitui capitalul lor prin emisiune de bilete ipotecare, el le-ar administra şi ar împrumuta direct cultivatorilor prin cassieril generali cu toţi agenţii lui fiscali.
Eată,"resumate in patru puncte, toate sistemele de credit agricol propuse şi examinate de eo-misiunile instituite de Ministerul Agriculturei din Francia până la 1869. Şi fiind-că era vorba de revisuirea legislaţiuneî in vigoare, comisiunea văzând şi lipsa de credit de care suferea Agricultura, fără a lua vr’o decisiune, se mărgini numai a recomanda guvernului insţituţiuniie financiare esistănde spre a procura credit Agriculturei pentru un moment, dar că ar fi foarte periculos d’a amesteca statul in transacţiunile particulare.
In 1868 d. comite d’Esterno supuind proectul seu la apreciarea societăţeî agricultorilor francezi, societatea fu de părere :
1° A se revisui legislaţiunea in vigoare spre a se crea un amanet la domiciliu pentru cultivatorii proprietari.
2° A se crea stabilimente de credit agricol, fără concursul, nici intervenţiunea statului.
3° In caşul când enţanetul la domiciliii ar fi distras de la destinaţiunea Iul, cultivatorul se fie pedepsit cu reclusiunea.
4U. A diminua privilegieie acordate proprietarului prin codul civil.
5°. A modifica legea din 1807 asupra dobăn-dei legale.
6°. Toţi cultivatorii, fără eseepţiune, să poată oferi ca emanet, pentru a obţine credit, fructele recoltele, lemnele şi tot mobilierul exploata ţiu-neî lor.
7°. In fine ca stabilimentele de credit agricol să nu fie nici garantate, nici previlegiate de stat. In 1874 societatea agricultorilor reluă chestiunea şi reesprimă din nod acelaş vot după insistentele d-luî D’Esterno. In 1878 un congres inter-
naţional agricol se deschise la Paris in timpul esposiţiunel internaţionale căruia i se presinta chestiunea creditului agricol, fără a formula vr’o decisiune. Aşa chestiunea creditului agricol re mase tot fără soluţiune reală, cu toate acestea imaginaţiunea inventatorilor de sisteme nu re-masă inactivă şi o mulţime de proiecte fură din nod adresate ministerului. Corniţele d’Ex-terno jnsista asupra propunere! Iul de la 1866. Atunci d, Teisserenc de Bort fu silit a prescrie un nod studiu asupra chestiune!. O nouă comisiune se institui sub preşedinta d. Bozerian, senator, compusă de dd. Denarmandie, Labiche, Garvier, Tinerand, etc. spre a examina proiectele propuse din nod. Mal toate proiectele treceau in familia utopiilor şi cc misiunea se margini a recomanda ministerului numai p’al d. de Lavergne care cerea reorganisarea băncilor de scompt in scopul d’a împrumuta cultivatorilor, asigurând acestor stabilimente concursul statului in primii ani al existent; ': lor spre a putea prinde rădăcini. Aceste bănci s’ar fi stabilit in fte-care arondisment, ar fi avut o existenţă independentă şi ar fi servit comercianţilor, manufacturierilor şi agricultorilor fărăexcepţiune, împrumutând unora şi altora in aceleaşi condiţi-uni după exemplul băncilor Scoţiei. Ateste bănci ar fi excomptat şi bilete cu 2 semnături si banca Francieî cu toate sucursalele el ar ii fost autorisate a primi hărtiele lor.
Toate cele-l-alte proiecte comisiunea le-a judecat eşite dintr’opmaginaţiune fecundă şi in imposibilitate d’a primi vr’o dată sancţiunea practicei, exprimăndu-şl şi părerea că altele sunt mijloacele prin cari se pot ajuta cultivatorii şi prin cari se poate facilita Venirea capitalelor la* agricultură.
&«*• im
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA. in ta din 1G Mar te 1881.
Senatul. Nu se ţine şedinţă.
Camera. Pentru ca ziua dc 14 Mărie să rS-mâie neştearsă in istoria ţârei românesc!, se propune următorul proect delege:
Art. 1. Se va face o medalie comemorativă pentru proclamarea Regatului României şi a Majestăţel Sale Domnului Carol I. ca Rege"
Art. 2. Modelul tip al medaliei se va păstra la musăii.
Art. 3. Guvernul va cerc creditul necesar pentru aceasta.
Proiectul se trămite in secţiuni.
„	-X-
Se votează proiectul pentru sporirea personalului pe la unele casierii din judeţe şi alte câteva proiecte de legi.
ARENA ZIARELOR
*** ,, Românul" descrie entusiasimil naţiune! pentru inălţarea Românie! la Regat.
Trăiască marele Rege ! care in ziua cănd re-presintanţil naţiunii vin in corpore şi plini de. entusiasm sâ’î prestate coroana regală, le răspunde :
„Pentru Mine dragostea acestui nobil şi viteaz popor, cărui am dat inima şi sufletul Med, este mal scumpă şi mai preţioasă de căt tote măririle cari incongioarâ Coroana.
Trăiască Regina ! care prin calităţile nepreţuite ale ininreî şi ale spiritului Şeii, urmează cu un adaus de strălucire, tradiţiunea vecinie venerată a Doamnelor romăne.
**, „Timpul" respunde „Românului" căruia 6! place a striga că conservatorii cochetează cu străinii.
Oare fost-am noi la Livadia ca să precupeţim retrocedarea Basarabiei?
Oare noi am plătii hi Berlin datoriele iul Stro-ussberg, ca luminata unul jurisconsult fără renume s’a unul financiar fără finanţe, să reînviem pe strousberg şi să’l aducem din nod ca o năpaste pe ţară sub numele de Landatf.
Noi negoeiăm chestiunea Dunării!
Noi am zis ceea ce ne pare probabil după prevederile noastre. Am zis că Turcia ameninţă a dispărea din Europa. Am zis că un resbel poate fi iminent. In faţa unei conflagraţii generale probabile am intrebat care e politica guvernului.
Şi ni se răspunde că suntem Ruşi or Austri-eacl; iată tot.
INSERŢIUNI ŞI RECLAME
Domnule Redactor,
Avem onoare a ve comunica, că astăzi
du-
Serviciul telegrafic al «României Libere»
29	Marte, — 9 ore dim.
Londra, 28 Marte.
„Dail News11 zice că ridicarea României la rangul de regat este resultatul logic al proela-maţiuniî şi recunoaştere! independenţii sale ; dar crede că poate va face să reinvieze cestiunea aproape uitată a retrocesiunei Basarabiei.
Londra, 28 Marte
Camera comunelor. Sir Rolland întreabă dacă după anexarea insulei Cypru la Englitera, mar-chisul de Salysbury, atunci ministru de externe, nu sfătuia pe Franţa să ia ca compensaţie regenţa Tunisului.
Sir Charles Dilke zice, că marchizul de Salis-bury a negat această interpretaţiune dată cuvintelor sale. Sub-secretarul de stat refusă de a comunica corespondenţa relativă la această ceşti-une, apoi fespunţJSnd la o intrebare a d-luî Chur-cliill, zice că creştinii cari locuesc teritoriele otomane, formând obiectul propunerii conferinţei de la Berlin, represintâ şase şepthnî din întreaga populaţie; in Tesaliasunt unanimi a cere anexarea lor cu Grecia; garanţii vor fi date musulmanilor din ţările cedate pentru respectul religiuneî si conservarea drepturilor lor civile şi politice. Sir Charles Dilke crede că publicarea corespondenţei relative la negoţierile din Constantinopol e cu neputinţă Înainte de Paşti.
Berlin, 28 Marte.
Pe baza legii contra socialiştilor, poliţia a exilat individe printre cari se găsesc şase cari, a-cuzaţî de crimă de Ies Majestate, suportă de patru luni deja inchisoarea preventivă şi cari trebuia liberaţi la 22 Marte in urma recîamaţi-unei lor la tribunalul imperial.
Berlin, 28 Marte.
Reichstagul. Prinţul Bismarck, respunzănd d-lul Lasker, declară că memoriul anexat pro-ectelor de imposite cuprinde programul despre care guvernele sunt de acord şi care va fi executat de Reichstagul actual safi de către un altul. Cancelarul adaugă că va combate ori ce modificare a tarifelor propuse si că el va ridica veniturile imperiului pe căt ăl va fi cu putinţă prin impositele vamale;—el termină zicând că chezâşueşte {execuţiunea programei adoptată de consiliul federal, considerând aceasta ca dreptul şi datoria sa. *	.
Roma, 28 Marte.
Regele a primit in audienţă solemnă pe baronul Uxhull-Gyllenbandt, ambasadorul Rusiei, care a presintat M. Sale scrisorile de acreditare cari ăl confirmă ca ambasador al împăratului Alexandru al III.
(Havas) * 7 8
minerii ir,/-27 Martie a. c. orele 8 dimineaţa, spre serbarea proclamări M. S. Carol I !ca Rege al României şi a scumpei noastre patrie ca Regat, s’a săvărşitun serviciu divin in localul Templului Coral (strada st. Vineri), la care s’a rostit o rugăciune pentru MM. LL. Carol I şi Elisabeta ca Rege şi Regină al României, şi pentru fericirea scumpei noastre patrie s'a recitat tot-d’o-dată şi psalmul No. 21.
Primiţi, vă rugăm domnule Redactor asigurarea osebitelor noastre stime.
Preşedinte, laiicu Sclionfeld
IDE VENZARE
Cărămidă de maşină in strada Incendiului No. 8, suburbia Lucaciu.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FER MO & FRAŢII BENZAL
oo^o
CURSUL BUCURESCL
.Pe dina de 17 Martie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite.
6 ,}lH	»	Căilor ferate Române
8 ui(î Domeniale
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fondare rurale .	.
7	*/o	»	...	» urbane.	.
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bii. 20 1 j
5 % Renta română................
Acţiuni Dacia...............Nuol
» Roman ia...................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . Rentă .... Căilor ferate ,	.
Scrisuri .... Argint Naţional contra aur .	.
Bilete de îiaucă..............
Rubla hărtie..................
Floriul...............
Lose otomane..................
CURSUL BIN Y1ENA
r •v;,; sşijşgşg 28 Martie
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rubla hărtie..................
CURSUL DIN BERLIN
28 Martie
Oblig, căile ferate romăne .	.
Acţiunile	»	»	. .
Priorităţi	»	»	. .
Oppenheim.....................
Ruble hârtie..................
Oblig, noi....................
Lose otomane..................
Comp, Venit.
93
94	>/„ 105
204 102 96 102 28 82 420 93 565
V.
lU
94
95	«,a 06
208
■103
97
105
28 '/B 83 130
5
570 arg, aur.'
CURSUL IUN PARIS
F 28 Martie
Renta Română Lose otomane
U
7„
7,
1 <»/,
1	»/,
2	60 2
45
i 27 49
23 60 120 »/.
101
68 20
09 70 210 20 96
52 >/v
SCHIMBUL
17 Martie
Paris (3 luni) .	.
» la vedere . Londra (3 luni) . » la vedere
Berlin (3 luni) la
» la vedere. Viena la vedere .
99 99 75 25/07’ >5 30 122 ’/* 123 >/ 215
aur.
1 ’l,
1	’l,
2	70 2 16
50
i 27 5 50 23
120 7a
101
68
Va
110 10
210,60
96
215 »/s
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
Avis D-îor Comercianţi si Pro
letari
Capsule Mathey-Caylus
cu înveliş subţire de gldten
ir <!««(cral CS-SU®. — rreatnl SSkwîy»*
Chiar da acum o casă compusă din 8 camere, o pivniţa, bucâtări şopron, după dorii.ţă, tot reparat din nod. _
Doritorii se vor adresa Strada Verde 14. vis-a-vis de Consulatul
CIMENT PORTLAND PARDOSEALA MOSAICA
in pietre multicolore.
0®T A SPHAL T-^g CARAMIDI DE FOC, NUMTIE CHAMOTTE VAR HIDRAULIC, IPSOS
Ven<Jare şi aşecjâr-e cu lucrători speciali la
nvcAziNroifîiii
(fost tovarăş din cassa Doneand & Mancei, din Calea Griviţa).
Gastralgii,
Ulceratului canor Bole da ficat. Slăbire
r: 'nsociesc insarclai
:! io pf!Bci02]e FLrniaCii
Deposit special str. Sculpturei No. 31~3fcB
— PREŢURI FOARTE REDUSE -
* Lvlag-nsimil Re .Blanarii sub firma :
CU MALAGA
da fiRIMADLT & C", PDarmaciştî la Paris
DE TIPAR
No. 4, 4 dublă, 6, 8, 10 si 12 No. 0 şt 1 in toate cualitătile, no, .	, . v . * satinată, satinată si vărgată; No •'
pentru jurnale şi cărţi i 4 şi 6 pentru condica;" ■
Hârtie velină No. 8. Hârtie ministerială mr- HÂRTIE DE AFIŞE No. 12 Harţi© Albastra; M. TI O A. V A
DE PAE,
wr sla.	*»
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manfcoane, Kooale, Oâcfnlb Cojo&r*, et*. etc.
Precum şi tot telul de pieî neiucrate, cu preţurile fdrte moderate.
BRTJDER SPITZER.
DE FERESTRE K?;*CU PREŢURI FOARTE AVANTAHIOASE1^®
Se află de vânzare la Noul mag.asin de hârtie, strada SinXrdan itrer. mană! hanul Şerban-Vodă No. 2.
Pentru partide mal mari şi Comisioane in 1ol felul de hârtie ile Austria si Francia, plicuri etc. a se adresa la cemptoirol sub-sem iatu. Iul, strada Doamnei, 5.
Trimit mostre de hârtie ori cal finii va cere franco.
I-I. WARTHA.
De închiriat
Do la 23 Aprilie anul curent, un apartai şi .dependinţe, situat pe calea Craioveî No pot adresa la proprietar in aceeaşi curte.
«aaauMB txi «CtiSK
DE ÎNCHIRIAT
msammmm
navigaţiune pe Dunăre
Casele din suburbia Măntuleasa strada Popa-Soare No. 7, compusă din 5 Camere cu dependinţele lor grajd, şopron şi grădină cu pomi Doritori se vor adresa
De la Sf. George 1881
Casele No. 22 din Calea Dorobanţilor (Heiâstrău) alăturea cu d-niil
C.	Crttzulescu. — A se adresa la
D.	& I. Ailesiu, Calea Victoriei, 28 vis-a-vis de Hotel-Otetelesanu.
roditori,
la D-na Elena Palada Calea Mo şilor No. 122.	14
Valabil de la deschiderea navigaţiune! 1881, până !a nou! disposiţiuui
STAŢIUNI
COUTIU Guturaiului, Gri-vvut l lin pU, bronchil Sirop şi Patn pectoral din CAFAUA Luî Delangrenier din Paris, cart posed o' valoare eficâcie şicuri si care este constatată do membrii Academiei de medicină din Paris; aceste medicamente nu conţin niciopium, nici Morfina, nici Co-deina, pot fi administrate copiilor fără nici o temere căud simt a-tinşl de tuse măgârescă.
Depou la toate farmaoielo din Rusia
II LEMNlil DS FOC
M uscate, tăiate, deşii picate şi aduse la ■ domiciliu se vend “ cu preţul de 30 tr. gîrniţil uscată,
30 „ fag prima cualitato. Find lemne uscate merge mal mult la greutate de căt lemne verzi care nu arde.
Magazia strada Griviţa (Tărgoviştî)
De la Budapest „ „ Orşova n n T.-Severin 11 f. Calafat „ „ Corabia „ „ T.-Mâgurele La R-ustz.uk De la Giurgiu „ „ Cernavoda „ „ Brăila La Galaţi
Vineri 1' ore p.m Dum. IO30 a.m „	12 ţlhia
„	fi10 p.m.
Luni	1230 a.m
„	2“	a.m
„	G3<l a.m
,,	Îl15 a m.
„	6“	p.m.
De Ia Galaţi „ „ Brailâ „ „ Cernavoda La Giurgiu De la Giurgiu „ „ Rustzuk „ „ T. Măgurele „ „ Corabia „ „ Calafat La T.-Severin De la Orşova
Mcr.	11 sera
Vineri 10soa.m. „	12 ţliua
„	5top in.
Sâmb. 128»a.m. „	2“ a in.
„	6soa.m.
„ ll15a.m. „	64S p.m.
Duminică a.m. Duminică a.m.
Marţi 9 ore a.m. „	10“ a.m.
„	5“ p.m
Mercurl G8,,a.m. „	12 di.ua
„	420' p.m.
„	10 p.m.
„	12 nopte
Joul 9»o a.m.
„ 4» p.m.
» R" P- nr Sămb. 9«° a. m
n 4<-> p. m
Duminica a. m
local intre Galuţl-Tulcea-Ismall-Eilia.
I	PLECARE LA DEAL
De la Kilia la Ismail-Tulcea-Galatî, Joul 4 ore p. m.
17	11 Ismail la Tulcea-Galaţî, Miercuri, Vineri, Duminică 7
IMMtgerf şi infirftirl intre (îaldţl şi Odesa
De la Odesa la Galaţi: Juoî 4 ore ]
Brăila pentru toate staţiunile şi direct la BucurescI de două ori pe săptămână.
AGENŢIA VAPOARELOR
ANUNCIU
Sub-semnatul avfind un loc in dosul grădinel Eliad de dat cu arendă sad cu dijmă cu 1 fr. mal jos de mie ca in alte părţi pentru fabricat- cărămidă unde * deja se fabrică cărămidă. — Doritorii se vor adresa chiar la acest loc.
5ST SITSTA/UA. ”3M
De vânzare sau de inchiriat
O villă situată in posiţiune pitorească, un pogon terren/o casă in faţă conţinând 6 camere, pivniţa, cuhni â, şi doue case lneărftt conţinând câte 3 odăi şi accesorie A se adresa strada Model No. 2,
DIPOSIT GENERAL
la	DN?ÂPPEL & C°
BUCURESC
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
De la 23 Aprilie, anul curent cu şese camere, pivniţă, grădină şi curte spaţioasă, situate pe strada Clemenţi 35. Amatorii se pot adresa vis-a-vis de strada Crinului 17.	14—9 u
L a suut cele mal Imne in totă lumea. E!c suut preveijute r-u aparatele accesorii cele mal practice şi cole mat patentate, fiind cele mat trainice.
Fără nici o urcare de preţ
se vând pe rate lunare garan-tănduşe in modul ccl mal sigur.
Consiliu si adjutor
In casnrl de slâbîcTnnl, al
sexului masculin de cr.-ce etaie precum şi consecinţelor nere-măibilecu obiceiurilor secrete, oferă mult vestita si folosi ton-rea carte fiind Împodobită cu 60 ilustraţiunî anatomice sub de-uumire „adăpostul personal" do Laurcntivs existând de 30 ani şi eşiud in 38 ediţicni şi jn 7 limbi diferite A comanda la I. SzollOsi, librar BucurescI, 40, Calea Victoriei, 40, Biata
fg 11	SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură maro şi re-
-H-iior/ir rin + P®'le- c2a maî perfectă şi cea mal simplă regulare a aiuuoi. Durata focului se poate regula după plăcere.
inlăh.ra1de a avea febuintă de măturat. Se «i t cildll‘'âsupărătoare Ş1 refloxitoare.' Încălzitul e foarte fr rnUI ,Jur0a-?â t°arte mult. Aerisire foarte bună la intrebu-S, ventllaţiune. O Singură sobă Încălzeşte trei camere, lncdlyire centrale aeriană pentru clădiri intregl.
Această marcă de fabrică este PFeidinoer-ofen]
turnată pe partea interidrâ a uşeigg- ffcf |s tt r 5 y BS®isKss«afi®ga5sasaîK:Y'sags^^Sj5;^ajK88iEB	. it £ I m
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis
şi franco
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
H. HEIM, Kârtrierstrasse 40-42, VIENA.
Instrucţiunea gratis
şinele de cusut, <1 esisteind străin se vor schimba.
Teatrului, contra trâmitereî de 5 Franci (ev. şi in timbre post).
Ileii:chfr/alsiveriz»re
Esceleazâ prin esatetica loiginfăţisare, precum şi prin uşoara lor transmuta-bilitate manufacturarea de Siuger. Ele sunt invenţiunea propriă şi sigură|! Avantagele lor nu se pot intrece de nici o altă sistemă
de la sf. George viitor 1881.
Cârciuma din faţă şi cu casa din curte din stiada Cireşilor No-, 1, suburbia Dell a-Veche culoarea de Negru proprietatea d-lul Athanasie Cialik; doritori se vor adresa pentru intelegere la d. Dimitrie Georgescu strad'a Popa Petre No. 13.	i3_3_L

Din causă că aceste meşinî fiind foare renumite află udulos câştig sub numele de Bieger, < ' pe ele firma: ,,Tlie Slnger Mannfacturing Co.“
C. Neidlinger, Bucureşti, Hotel Bulevard
imitatori inferiori, ca. atrag atenţiunea onor. public, că adevăratele
FECTIUNILE
Tipografia Ştefan Mihăelscu strada Coxaci, No, 14,

mm*
ANUL V.—No. 1133
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI 19 MAREE im
ROMAN
LIBERA
APARE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE!:
Ia Capitala: 1 an 30 lei', 6 luni 15 let, 3 luni 8 leî. In Diatriote: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 luni 10 lei. In Streinâtate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 lei, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa :
In Romama: La ad^inist raţiune, Tipografia St. MihAlcteu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii dia-rulul din judeţe.
In Pari3:	La	Sociite Havas, place de ta Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania	generală de publicitate G.	L.	Daube	&	C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate G.	L.	Daube	&	C-nie.
In Berlin,	Francfnrt, Zui-ich,	New-York: Prin compania	generală	de	publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNC1UR1LB:	>
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina IU-a...........) L,aijt
»	•	» H-a................2 , '
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi redăm», rcdacţiune» nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEÎ. G. MlGHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petesburg 27 Marte.
Pe la orele lO'/a membrii familiei eraţi adunaţi deja in biserica din fortăreaţă.
Mitropolitul ’l întâmpină pe inpferatul binecu-văntându-l, şi apoi se începu indată serviciul funebru, după a cărui terminare inpâratul săruta pe reposatul s6h păiinte. Membrii familiei inperiale urmară acest esemplu. După ce se severşi şi acest act, patru camerieri ridicară capacul sicriului şi 61 aşezară pe coşciug Cadavrul Ţarului A. II fu transportat pe umeri de inpâratul insuşl, de marii duci şi de principii străini. Pe la 1 şi 25 minute salve de tunuri anunţaţi infanteriei aşezate pe valurile fortăreţe! că A. II e pus in "pământ.
Metropolitul intinse Ţarului o lopată de pământ, de pe care acesta "luă trei pumni si ’I aruncă in mormântul tatălui sâu. Marii duci si principii străini făcură tot asemenea ; apoi s*e acoperi groapa. Tunurile trimeteati ultimele lor salve, cănd deodată se ridică o furtună ca un uragan.
Petersburg, 27 Marte.
Stindardul cel negru cu iniţiala A. II de pe fortăreaţa Petru-Paul s’a luat şi s’a arborat cel prescris.
Petersburg, 27 Marte.
(Inmormentarea după un alt corespondent), încă de pe lu 9 ore incepu procesiunea spre citadelă. La 9 ‘/2 biserica e deja plină ; cu toate acestea înghesuiala continuă a creşte. Ambasadorii sosesc unul după altul.
Aspectul general e frumos. Printre variile si pompoasele uniforme bat la ochi mal mult ca toate cele ale Cerchezilor. Ei poartă pantaloni şi cisme albe. Vin apoi Tătarii şi Grusinii cu bluzele de catifea violetă bogat impodobitecu aur.
Miniştrii sunt toţi presenţi; intre ei se află si Greigh, fostul ministru de finanţe.
Biserica are dimensiuni mici,’ bolta ei se ra-zeamă pe coloane foarte ţapene, dar lucrate fără artă. Prima pereche de coloane, aproape de intrare, sunt ornate cu stindarde şi trofee vechi, cele-l-aite colone sunt inpodobite cu corone. Pe un fund alb, intre coloanele mijlocii se ridică catafalcul eu un baldachin ce se inalţâpănă la tavan. Pretutindeni se observă medalione cu cifra A II. Catafalcul are de ambele sale părţi câte-va trepte pe care le urcă toţi demnitarii, ’şi fac cruc3 şi sărută icoana de pe poptul Ţarului şi le cobor făcSn-du-şi din noii cruce. Precis la orele 10, salve de tunuri anunţă sosirea cortegiului imperial. Marii duci intră in biserică unul după altul şi se aşează la stânga. In fund iad loc marele ducese care sunt salutate de duci prin sărutatul manii, iar ele resalutâ prin un sărutat pe faţă. La 11 ore sosesc soţii imperiali. împăratul are infăţoşare sănătoasă. împărăteasa poartă, ca şi damele [cele-l-alte, o haină neagră simplă. Mi-tropoliţii, purtând coroane de argint pe cap, in-timpină pe Suverani. Serviciul divin atinge toate inimele şi le inmoaie. Vocea cântăreţilor e frumoasă şi bărbătească. Căud marele ducese se npropiară de catafalc, pagii ţineau do dependenţele rochilor lor.
In 2 oate ceremonia s’e termina.
^ Insigniile imperiale le transportară la palat camerierii şi alte persoane ale palatului. O parte din ele se vor trimete la Moseva.
Paris, 27 Marte.
corespondentul din Londra al ziarului „Memorial Diplomatique anunţă Principii şi ambasadori cari se află acum in Petersburg se vor consulta sub preşedinta principelui de Wales a-&up>a modificării tratatelor internaţionale privi-oare la estradarea criminalilor politice.
Se afirmă că al doilea obiect al discuţiunel va ja fi şi cestiunea greacă in sensul unei opţiuni Pentru Tesalia sad Creta.
1	.	Petersburg, 27 Marte.
ba înmormântarea Ţarului A. II, comandam ^âreţei dete impâratuluio cunună de frun-e lauri lucrate din argint spre a fi depusă Pe coşciug in mormânt.
una	CU Blscl'iPţh-ine do aur arată locul
* se °dilmesc remăşiţele pământesc! ale lui feStindru II, dând tot odată indieaţiunî despre ( Qa£teriî; * suirii pe tron şi a morţii lui.
Px,, ,ai a onoare va veghia ia mormânt până and se va aplica un sigil.
Mntoc. >	.	.	Ierusalim, 28 Marte.
cilor a.-lltu â Primit ordin să nu permită Gre-oas4 ° fePd°nStraţiune politică sau religi-U °tasiunea intrării triumfale a principelui
ae cmoanâRudolf de Austria.
Germanm ,	.	Berlin, 28 Marte.
ni a face incă şi acum dificultăţi inche-
iării convenţiunu cu A ustro-XJngaria, care do-îeşte să i se acorde unele favoruri la esportul el de vite.
.	Petersburg, 27 Marte.
v „Monitorul guvernului" publică un rescript cutie guvernorul general al Moscvei, prin care se ordoană să se rădice in Kreml pe cheltuiala Rusiei un monument in memoria lui Alessan-dru II.
Serviciul telegrafic ai „României Libere"
29 Marte — 4 ore seara.
Lisabona, 29 Marte.
Ziarele engleze şi mai cu osebire „Times" şi „Standard” discută intr’un mod favorabil proclamarea regatului României. „The Times" zice : „Puterile apusane, doritoare numaid’a vedea iutăi indu-se stabilitate a in Europa orientală, vor interpreta asociarea României la familia regatelor ^europene ca un semn de voinţa noului legat d a afirma inaintea Europei capacitatea sa d a-şi apâra libertatea şi d’a arăta că spada României comptează in lume. Va râmăne acum României d a demonstra că poate cultiva artele păcii tot atăt de bine ca şi p’ale resbeluluî"-
.	Viena, 29 Marte.
toate riarele discută cu simpatiă marele eveniment ce s’a îndeplinit in România.
„tremdenblatt", (oficios) crede că crearea regatului României este justificată din toate puntele de vedere. Cabinetul din Viena a recunoscut tot-d’a-una importanţa României. Nu e de temut că junele regat 6şl va viola datoriele si buna vecinătate. Recunoascerea generală si formală a nouei stări de lucruri nu va întâmpina nici o dificultate serioasă, pentru că lealitatea noului guvern regal e mai pre sus deori-ce in-doieală.
„Noue Freie Presse" salută junele regat, fără nici o ingrijire pentru viitor; ea asceaptâ ca România se râmăie o bună vecină si să nu ca-uite a esercita o rivalitate strânsă asupra Dunării.
„Deutsche Zeitung", vorbiud cu simpatiă despre evenimentele din România, esprirnâ incre-derea că ragele Garol I, in interesul ţârei sale, va cultiva amiciţia Austiei ş’a Germaniei.
Constantinopoi, 29 Marte.
Ambasadorii sunt incă întruniţi pentru a delibera ; delegaţii otomani nu asistă la întrunire. Seasicură că respunsurile cabinetelor iu privinţa celei din urmă linii propusă de Poartă sunt in general satisfăcătoare ; singură Englitera face oare-care obiecţiei ni; totuşi asigurările pacifice persistă.
Se crede intr’un compromis basat pe cedarea tortului Piuita şi pe dei imarea Prevesei, cuneu-tralisarea golfului Arta.
t	Londra, 29 Marte.
Contele Beaconsfield suferă acum d’o astmă şi de gută ; sunt oare-cari îngrijiri.
Sciri din Newcastle anunţă că chiar in ziua semnării păcii cu 130rii, garnisona englesă din Gethefstroon s’a predat, după o luptă in care Englesiî ah avut 18 morţi şi 90 răniţi.
Colonia, 29 Marte.
Se telegrafiază din Petersburg către „Coluische Zeitung.
Principele moştenitor al Germaniei, primind o deputaţiune a Germanilor ce locuiesc in Mos-cua, a zis : „Puteţi spune compatrioţilor voştri! că vechile relaţiuni de^amiciţiă intre Rusia şi Germania, relaţiuni devenite tradiţionale, nu vor înceta. Această amiciţiă este importantă, nu numai pentru amândouă statele, ci şi pentru pacea Europei intregi."
(Havas).
A se redea ultime sciri pe pagina UI.
Bucureşti 18 Martie
Dacă un stat independent poate, prin puterile ce i sunt delegate, să dispue de interesele, cele mai reale şi cele mal inalte, ale naţiune! ce represintă şi căr-mueşce, —cu atăt mai mult statul, personificat in bărbaţi! ce ah respunderea afacerilor generale către naţiune, va fi autorisat să mănuieaseă, in deplină libertate, nişce simple cestiuni de formă, cum este de pildă şi dreptul de-a lua ori-ee
titul convine demnităţi! şi interesele r a-	,	.. _.. .....t
c 11 iiun	www.dacordmanicairo liE vitalitatea şi e
In cel ma! absolut drept al nostru ne-am aflat dar in ziua căndrnandataril ţdri!, inspiraţi de legitima ei dorinţă de-a urca o treaptă in ierarhia statelor independente, dederă statului romăn numele de regat, şi suveranului nostru Domn titlul de Rege.
O naţiune trebuie să meargă către destinele ei.
După o evoluţiune de şase secole, ilustrate cu fapte din cele ma! măreţe, era timp ne pare să redobândim independenţa, pe care de fapt o avusesem tot-d’a-una, şi rangul de stat cu coroană regală, in interesul prestigiului şi al insem-nâtăţi! politice ce o naţiune, atăt de in-cercatâ, urma să obţie in fine, in marea familiă a statelor europene.
M. S. Regele a espus deja cuvintele caii II Îndemnau să primească propunerea Camerilor, şi aderăm, Împreună cu toată suflarea românească, la acele mart şi patriotice cuvinte.
„Mândru am fost ca Domn,—a zis augustul Rege - scump ’MI-a fost acest nume pe care s’ah revărsat in trecut raze de gloriâ şi de mărire ; pentru viitor insă, România a crezut că este necesar şi conform cu întinderea, cu insemnătatea şi cu puterea dobândită şi manifestată prin acte neîndoielnice cari au înălţat numele ei, de a se proclama in Regat. Nu dar pentru Mine personal, ci pentru mărirea ţârei Mele primesc titlul ca>'e exprimă dorinţa cea mai vie care arde de atât timp in peptul fie-cârul Romăn, dar care nu schimbă intru nimic legăturele strânse, stabilite intre naţiune şi Mine, şi cari aQ dovedit căt sunt de tari evenimentele ce le am petrecut impreună.
Mandatari! ţării, cu toţi! intr’un cuget, aii găsit impreună cu Augustul Suveran al Românilor, că era, prin urmare, momentul de-a pune pe fruntea Românie! Coroana regală, pentru o mal bună siguranţă a zilelor sale, pentru mărirea ce trebuie să-î deschidem in viitor.
Nimic din această mişcare a naţiunii, către realisarea dorinţelor sale, nu stă in opunere cu prevederile dreptului ginţilor, de oare-ce nici o putere nu este autori-sată, in lumea adevărului şi a. justiţiei, să impiedice desvoltarea naturală a unu! popor, [înălţarea morală de care s’a făcut demn. '
Statele străine nu sunt, in adevăr, obligate să recunoască titlul ce-o naţiune dă suveranului e!; dar no! Români!, cari — graţie împrejurărilor ce-am străbătut de căţî-va an! in-coa am meritat cel puţin din partea lumi! culte onoarea unei atenţiuni ma! bine-voitoare, recunoascerea vechime! şi a nobleţe! noastre de rasă, a faptelor istorice carin’au desminţit-o nici o dâtă, —no! Românii, zicem, facem azi apel la lealitatea Europii pentru malta aprobare ce aşteptăm să acoarde proclamări! regatului romăn,jlâsănd dreptei sale aprecieri să decidă, dacă, după secol! de lupte şi de sacrifici!, adesea in interesul in-tregel civilisaţiun! din Occident, no! merităm azi cinstea de-a ne prenumăra in concertul statelor incoronate.
Naţiunea crede, din parte-!, că şi-a plătit acum, ca şi in trecut, şi dreptul de viaţă independentă, şi gloria Coroane! sale.
Este insă, intr’o altă ordine de idei, chiar in interesul păci! şi al civilisaţiu-ni! din Orient, care atrage inevitabil şi prosperitatea economică a Occidentului, prin lărgirea crescândă a sferii comerciu-lui sâh, să caute a consolida existenţa
j nergia naţiunilor lor, aptitudinea lor de-a j merge, cu paş! repeţi!, pe calea progresu-' lui, paclnic şi solid.
*
Avem dar cuvinte să aşteptăm, cu încredere, adesiunea Europii la pasul naţiuni! din 14 Marte.
Deja aprecieri bine-voitoare s'ati inserat in presa străină, şi opiniunea publică europeană pare a fi pentru hotărîrea ce am luat.
„ Aceasta va oferi, cum seesprimă „L’In-dâpendance roumaine" de ori, incă o ocasi-une pentru Român!, spre a’şî cunoasce pe adevăraţii amici; căci —adaogă importantul organ--numai intru căt faptul va fi recunoscut de puteri, el poate avea o importanţă politică reală, de oare-ce altminteri naţiunea era, după cum ne esprimarâm şi noi, in dreptul el indiscutabil, chiar după cartea ginţilor, de a’ş! numi statul cum â! va plăcea."
■*
No! datori suntem insă să o spunem şi astă-zî, după faptul împlinit, că pentru formalitatea recunoasceril Regatului nu înţelegem a face cel mai mic sacrificii! din interesele reale ale naţiunii* şi nici unu! stat, fără escepţiune, —fiă acela cel mai desinteresat şi ma! bun dintre statele nouă vecine.
Primim cu gratitudine reeunoascerea de la Puterile ce ne vor face onoarea de-a ne-o comunica, şi căt pentru rest vom sci să aşteptăm, dacă nevoie va fi.
Căţ! suveran! n’au stat mult cu coroana pe cap, pănă să facă pe cel-l-alţ! s’o zărească ? !
Din numâful acestora este chiar Fre-deric I, este Petru cel mare al Rusiei, este Napoleon I, care nu fu luat in seamă nic! când de Angalia, este Victor Ema-nuel al Italiei, care avea defectul de a nu 11 rege prin dreptul divin!...
Noi vom avea poate defectul de-a nu primi nic! un fel de sacrifici Ci, nic! un fel de presiune, in legăturile noastre politice pentru viitor.
Să fie dar bine înţeles.
Nic! o jertfă, pentru recunoascerea regatului.
Deplină libertate de acţiune pentru orice eveniment.
Nu primim nici o eondiţiune de mărginire a libertăţi! de-a ne indrepta actele după interesele ţâri!, numa! in schimbul Înscrieri! noastre pe pergamentul statelor regale.
Aşa sunt vederile ţârii, şi credem că tot ast-fel vor urma şi oameni! eî politic!.
DIN TRANSILVANIA.
Diu Transilvania .primim relaţiuni, ce doscriii însufleţirea generală, cu care a fost primită proclamarea regatului român, de către Românii de peste munţi. Actul a fost sârbătorit, in deosebite părţi, prin intruniri, in cari s’a aclamat România liberă şi Regele ei.
Toţi Românii de peste munţi strigă astăzi', intr’un glas : Trăiască Regatul României! Trăiască Maiestatea Sa Carol I, Regele Românilor!
CRONICA ZILEI
A-seară, ca şi in serile precedente, capitala era iluminată din centru pănă la margini.
Toată populaţia e pe strade.
Manifestările către MM. LL. Regele si Regina se continuă cu mare entusiasm. Mafăntăi Ebreii, cu muzică şi steaguri măreţe; apoi Elinii, se duseră a-srarâ la palat ca sâ’şi arate bucuria pentru măreţul act de la H curent.
ROMANIA LIBERA
Condut'tnl Elinilor era de o imposanţă antică. Un stindard bicolor: alb şi albastru (culorile lor naţionalei era purtat de un Grec, îmbrăcat. in-tr’un bogat costum albanez. De jur împrejur torţe si stindarde româneşti. Elegantul bucliet, de care am vorbit ieri, era ţinut de vice-prezi-dentul silogului (clubului) elin, ear panthcele de doi membri al clubului.
La palat, o deputaţiune compusă din patru membri, inmână M. Sale Reginil frumosul buchet de rose, camelii, micşunele etc. şi prezidentul silogului rosti următorul discurs .
Majestatc 1
Colonia helenă din Bucureşti, trăind şi prosperând de Îndelungată vreme sub egida apărătoare a Majestâţilor-Voastre, este fericită de a putea celebra impreună cu fraţii săi Români această zi fericită, care permite România de-a culege roadele independenţei sale, dobândită cu sângele copiilor săi, condus! pe câmpul onoarel si aî datoriei de gloriosul lor Suveran.
“ Adânc mişcaţi de insemnată onoare care ni se acordă d*e a fi admişi in presenţa graţioaselor Voastre Majestall, profităm de ocasiuuo de a aşterne, la picioarele Augustului Nostru Tron, sentimentele de profundă gratitueine şi de nestrămutat devotament al Coloniei noastre eâtre Majestâţile Voastre şi poporul Vostru, pentru care rugăm pe a Tot-Putintele de a’l avea in veci sub pfotecţiunea sa divină.
Trăeascâ Majestâţile Voastre !
Trăească România!
M. S. Regele mulţumi Elinilor in termeni foarte simpatici şi le ură isbăndă.
Mâine vom publica discursul rostit la Palat de deputaţiunea studenţilor universitari şi liceali.
S’a recunoscut caracterul şi drepturile de Şcoală publică şcoalel normale-primare a socie-, ţâţei pentru învăţătura poporului romăn, secţiunea centrală din Bucurescî, şi şcoalel primate alipită pe lângă dănsa.
Pentru ajutorarea societâţeî in Întreţinerea acestor scoale, Statul ’I asigură o subvenţiuno anuală *de lei 15,000, care se va înscrie regulat in budgetul instrucţiunel publice şi cultelor.
Art. 18 şi 20 din legea organisăril judecătoresc! s’a modificat. Modificările introduse se găsesc in oficialul de azi.
seratele ce se vor organisa şi a cărora profit va fi in folosul săracilor, se va in fiinţa uu curs ţ de musieă instrumentală, cu preţuri foarte reduse- j
După Informaţiile „Voce! Covurluiulul", s’ar fi făcut cunoscut directorilor de scoale şi celorlalte autorităţi; că,, având a începe de la 1 Aprile funcţionarea casel.de economii, li se va trimete in curând libretele necesare pentru primirea depunerilor.
De la 8 până la 15 Marte in Galaţi s’a născut, 23 băeţi legitimi şi 12 fete legitime ; au murit 18 bărbaţi şi 10 femei; născuţi morţi: 1 băiat si o fată.
stat-major, a primit defilarea trupelor, cari trecem! pe d’inaintea Regelui, ăl aclamau cu en-tusiasm. Regina, incongiurată de ; damele cur* ţel Sale, a asistat din balcon la această, serbare
militară.	,
La ferestrele' şi balcoanele locuinţelor cnn giurul Palatului] precum şi pe: ambele laturi ale stradel, un numeros public era înţesat, salutând cu aplause drapelele iu trecerea lor şi aclamând Călduros'pe Regele,- României, cărip. s’a retras in Palat după terminarea revistei.
X^TJST „A.IF.A.1-I.A-
D. Carlo Sistori este numit vice-consuţ onorar român, cu reşedinţa la Florenţa şi va fi insâr-cinat cu gerarea afacerilor cosulatulul român de acolo in absenţa titularului.
D. Edgard Mavrocordat, licenţiat in drept, s’a numit ataşat neretribuit la legaţiunea din Paris.
Pe linia ferată a statului Bucurescl-Giurgiu biletele de circulaţie pentru călători de ducere şi intoarcere, suprimate in anul 1876, se infiin-ţează din nod1 cu începere de la 10 Aprile stil vechili şi până la 30 Octobre.
Aceste bilete vor avea o reducţie de 20 la sută din tarifa normală. Ele vor fi valabile in ziua in care se ia şi a doua zi până la ultimul tren de călători. ”
Di-seara, Miercuri, la universitate cea din urmă proiecţie a d-lul Titu Maiorescu asupra logicei şi aplicările el.
La teatrul cel mare, diseară e prima repre-zintaţie a companiei dramatice italiano dirijată de signora Giacinta Pezzana Gualtieri.
Se va juca „Sora Teresa“, dramă in 5 acte de Cameletti.
Începutul la 8 ore; preţurile intrării cele obicinuite pentru operă.
In Botoşani s’a format o societate filarmonică.
După cum află „Vocea Botoşanilor,“ pe lângă
SERBAREA ARMATEI.
Ieri la orele 11, in sala Tronului se allah a-dunaţî dd, oficiâri de toate gradele din garda 'civică şi'din gâffiis'b'nă. In dreaptă şi in stânga Tronului erafi aşezaţi stegarii cari purtai! drapelele corpurilor formând garnisona din Bucurescî.;
La orele 11 >/4 Majestâţile Lor ah trecut prin salonul alb, unde au primit felicitările casei civile şi militare şi ah intrat in sala Tronului salutate de viul aclamaţium. Regele şi Regina s’ah aşezat pe Tron, d. general Slăniceanu, ministru ”de resbel, infâţişându-se inaintea majes-tătilor Lor, a rostit următoarele cuvinte :
Măria Ta,
„Armata salutând, in căpitanul eî pe primul Rege al României, este fericită de a avea o nouă ocasiune spre a’l reinoi sentimentele sa]e: de credinţă şi devotament, şi a ruga pe Majes-tatea Voastră sări păstraţi nealterată, in toate impregiurârile, aceeaşi încredere care i-a dat tărie spre a străbate grelele evenimente prin c.arl am trecut.
Să trăiţi Majestâţile Voastre!
Să trăiască Regatul României■!“
Aceste urări ah fost insoţite de. entuaiaşte a-clamaţiunl.
Regele a răspuns :
„Armata cunoasc.e dragostea ce am pentru dânsa şi cât sunt in tot-d’a-una fericit când M.6 ailu in mijlocul el; astăzi insă simţ o deosebită mulţumire a vfi vedea strânşi in giurul Meu. Marele act pe care l’a proclamat naţiunea, virtutea şi devotamentul oştire! l’a pregătit şi l’a înlesnit, şi din generosul sănge cu care dănsa a stropit edificiul politic al României, a incoiţit sămânţa mărire! noastre, a răsărit neatârnarea, a înflorit Regatul României. Dea Dumnezeii ca pretutindeni, şi mal ales aci la noî, să domnească îndelungi ani de linisce şi de pace de care ţara are trebuinţă pentru propăşirea, si desvoltarea ei; daca insă vr’o dată mama noastră comună ar avea iar trebuinţă do braţul, de sângele, de viaţa noastră, sunt sigur că vet! urma pe Regele Romăniel cu aceeaşi încredere, cu âceeăşl abuegaţiune, cu care aţi urmat in trecut pe” Domnul şi Căpitanul vostru, care nu S’a indoit nici odată de devotamentul vostru, de strămoşeasca voastră vitejie. Ceea ce ve zic astăzi vouă, de lâ inăţimea Tronului şi in ţaţa acestor steaguri, simbole Încununate cu glorie ale patriei, o zic prin voi tuturor camarazîloil voştri, o zic armatei întregi care se va uni pururea cu Mine in puternicul strigăt: Trăiască Regatul României."
Un puternic şi intreit ura a isbucnit atunci din pepturile tutulor ofieiărilor, electrisaţî de mişcătoarele cuvinte ale Augustului lor Şef.
Pogorăndu-se, apoi dupe Tron, Majestâţile Lor ah trecut in salonul alb, unde, dd. generali au fost invitaţi a se presenţa. In timpul acesta drapelele, insoţite de dd. oficiâri respectivi, s’ah reîntors la corpurile lor ce se aflau aşezate dăm lungul calei Victoriei, având flancul drept spre Palat. După ce trupele eşl au săvârşit formaţiunea pentru defilare, Majestatea Sa Regele s’a coborîc pe piaţa Palatului, unde, având alături pe d. ministru de resbel şi, de un numeros
Politica lin Alexandrii IU-
In ziaristica germană se presintă, ca un fel de patimă,' tendinţa de a arâfa pe Alexandru III ţarul Rusiei şi pe oamenii seî de încredere, ihtr’o lumină favorabilă Germaniei şi cuprinşi de un curent gemnuio-ftl. Pâră a crede de-a dreptul in temeinicia acestei încercări de afirmai e, reproducem, mal mult ca cronicari fideli a tot ce se întâmplă, un specimen din acestea întreprinderi ale ziaristicei germane, şi anume o corespondenţă din Petersburg a ziarului „Badi-schos Landes Zeitung".
„Fără îndoială—zice corespondentul — in societatea de odinioară a actualului ţar se mdepli-: nesce o descompunere in toată regula, şi nici ridată un moştenitor de tron nu a intors ch atâta hotărîre spatele vederilor sale de mal nainte, ca Alexandru. III.
„Firesee. el o face aceasta sub impresia înfricoşată a evenimentului din urmă, _eare-i descopere, prin fulgerile sale, fără îndoiala, unele lucruri in nişte dimensiuni cu mult mal mari, de cât era obicinuit să le vadă mal iuaiute.
„Primul secretar a’l ministeriuluî de esterne, Giers, care nu este un rus din şcoala veche dar nici un amic deosebit a’l Germanilor, afirmase intri o vreme, că Rusia nu mai are trebuinţă de funcţionarii germani, de vreme ce ea poseda deja “destule elemente instruite in propriul eî popor. Locuţiitorul lui Goreiacoff a devenitei tisă, pe neaşteptate, cu totul de altă părere; el a zis deja : „Ne-am înşelat; bine e să avem căi mai mulţi Nemţi in administraţie, in locul «ces-tor Poloni, cari se resbunâ împotriva noastră prin nihilism/ Lui ’î s’a {argumentat, ca ţaiul nu va putea suprima nihilismul fără sprijinul vecinului siu de la apus şi că ar fi de-a dreptul o nebunie, ca ţarul să nu renunţe la vechile sale simpatii franeese, cari l’ar putea târî intr’un vîrtej din cele mai înfricoşate.
„Giers a indrăsnit să desfâşure ţarului Alexandru III toate acestea lucruri, iacă in Lunea ce urmase atentatului. Ou această cerere a linei iotoarceri de la vechile vederi el şi-a pus ce e drept Întreaga sa esistenţă in joc, căci ţarul cel nou e o natură mândră şi care se poate uşor aprinde; ol calculă insă cu această ocasie la inriurireavinăbuşitoaro a atentatului, şi cu tot dreptul, căci Alexandru III ăl ascultă cu mare atenţiune si se convinse numai de cât că tre-bue să lucreze cu repeziciune, chiar in mijlocul doliului, de vreme ce fie-care ceas de zăbavă nu face de căt a iritări resentimentul din Berlin si a deştepta din ce in ce mai multe speranţe la Paris ; împotriva Polonilor in deosebi s’a arătat foarte amârît, fiind-eă prea mulţi din el figurează pe listele nihilismului.
„De aici a resultat, că ţarul in vestirea ureă-reî sale pe tron a menţionat stâpinirea Poloniei prin cuvintele: „Noi împăratul tuturor Ruşilor... etc. şi a regatului Finlandiel şi Poloniei," şi nu conform vederilor sale de mal înainte, după cari Polonia nu era de căt o provincie ca orişicare alta. Pentru speranţele Panslavişfilor acesta a fost un act de o suficientă .desilusionare.”
de lucruri ruseşcî. Tendinţa Germanilor de-a
mantine şi mal departe şi de-a completa, chiar abisul intre Ruşi şi Poloni şi de a face imposibil si alianţa franceso-rusă, rămâne in tot caşul caracteristică si de natura a nc putea esplica multe fenomene ale politicei actuale eoropene."
încheierea pace! intre Anglia ş{ Boerî.
Presa englesă se ocupă de tractatul de pace, incheiat zilele acestea intre Anglia şi Boeril din TransvaaL
„Daily News" eşl. esprimă satisfacţia sa, că * s’a putut inclieia o pace, atât de onorabilă pen. tru EnglesI şi in acel’aşl timp at'ăt de mulţumitoare pentru poporaţiunea Transvaalulul. prjn reservarea controlului asupra afacerilor străine si recunoascerea suveranităţi reginei, autoritatea Mare! Britanie in Africa sudică d in destul asigurată, in vreme ce acordarea dreptului de a se cărmui şi administra singuri, nu poate contribui de căt ”la calmarea şi supunerea Boerilov, iii urma respundereî ce ieah asupra-le.
In acela’şî chip discută tractatul de pace şi cele alalte ziare liberale.
Ziarele conservatoare ol osândesc, presintân du’l ca pe un isvor nesecat de cele mal mari nefericiri pentru Anglia. „St. James Gazette", el numesee o „capitulare", „Globe", o „ciuntire a imperiului", prorocind tot felul de urmări fatale din incheierea acestei păci „cu nişte rebeli victorioşi". „Standard" şi „Morning Post" numesc iacheerea păeel cu Transvaaîul „o umilire" a Mare! Britanii, care va' slăbi respectul 1 de EnglesI la popoarele Africel sudice, inbe-! curajându-le mai curând sau mal târziu la re-liimî eu scopul de a se emancipa.
Resboiul cu Basutoşil, ce a reînceput tocmai acuma, in condiţii desavantagiose Englesilor, pare a confirma acestea prorocii.
Intr'adever, această corespondenţă pare lucrată mal mult in Germania, sub impresia alarmei anti-polone dată de „Nordd. All. Ztg,." şi nu in Petersburg, după o observaţie sinceră a stârel
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 18 Marte
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALB UNUI MARINAR FRANOES IN N0UA-GU1NEA
traducere de
p. ap. gborgrsou
CAPITOLUL XVIII.
Lamlam fu victima unei maladii, care făcea mari pustiiri p’între OrangunoşI; era un fel de inflamaţiune a bronşelor, care coprindea plămânii si grâbia moartea. Nici odată până atunci nenorocire mal mare nu câduse asupra poporului dreptgaceasta regatul intreg căduse in adevărată consternaţiune.
Uanuta, pismuind progresele ce făcusem in propagarea credinţelor creştine, hotărî să profite de această epidemie spre a mă perde. Se sili prin urmare a face să se respăndească printre popor credinţa că Otaru, nemulţumit de Oran-gunusî şi-a ascuns faţa spre a nuri vedea, şi
astfel isbuti să adune noosii ca să caute să descopere căuşele măuiei zeului.
Pe cănd se. făcea aceasta, eh trăiam retras; absorbit de durerea ce-’ml causâ moartea iubitei mele Lamlam, şi ocupat a împodobi mormântul el şi al lui Filip.
N’arri putut afla, prin urmare, de căt mult timp in urmă, uneltirile lui Uanuta şi tot ce se petrecuse in consiliul noosilor. Marele preot, care era şi el însuşi un noo, declarase in con, siliu cum că Otaru âşl retrăsese binecuvântarea sa de asupra regatului de Cutar, şi că grănele aveah să înceteze de a mal produce, fructele d’a se mal coace, şi locuitorii a mal trăi fericiţi, până când nu se va impăca zeul. Mania lui a fost aţâţată prin omagiele aduse unul rival ; el a fost răbdător in curs de trei ani, tot sperând că poporul lui se va reîntoarce la dânsul, dar vedând că el urma a-î fi necredincios ’şî-a deslănţuit. Ragelele şi că maladia care zecima pe OrangunoşI, venia de la dânsul.
-- Şi unde mai este vre un alt zeh ? intre-base unul din inţelepţî. Cine este acela care adoară in Cutar alt zeh afară de marele Otaru?
— Este intre noi, respunsese cu. indrâsneală Uanuta, un Kashiii sub forma unui om alb. El este preotul unul alt zeh şi Otaru l’a pedepsit lovindu-1 in femeea şi in copilul seu.
La aceste cuvinte şe audi un gemet lung. Acest gemet venia de la bâtrănu-l Caihar carele, in zadar se încercă a'al iimăbuşi temerile su-

perstiţioase. deşteptate de (Uanuta. Se hot&rîae, prin urmare, să rne Închidă şi să decidă de soarta mea mai in urmă.
In ziua avieea terminasem împodobirea celor două morminte cari ascundeah tot ce iubisem la Cutar. Ridicasem o cruce albă, pe care j scrisesem in limba oraugunosă şi in cea fran-cesă numele Lamlam şî a lui Filip, iar impre-giurul lor sădisem câte va flori, cănd de odată vă-dui apropiindu-se de mine un oficer şi vestindu-me că avea sâ-’inî comunice ceva din partea noosilor. ’L rugai să intre in casă, şi mă aflai in faţa a şeaee soldaţi cari mă incongiurară spu-nendu-mî că eram prisonierul lor. Le urmai fără a arăta cea mai mică împotrivire. Fui condus intr’o casă isolatâ, fortificată şi inrpresurată cu paznici. Mă pre veniră 4 că voiii îi pedepsit cu moarte daca voiii incerca să fug. Remăind singur in zadar mă întrebam ce crimă am putut comite. Nu mal ţineam insă la viaţă. Cu câteva zile Înainte moartea mi s’ar fi părut o adevărată mântuire, şi, cu toate acestea mult âş fi dat să ailu crimă de care mă acusah şi ce soartă mă aştepta.
Am şedut in această casă trei zile, nevedend altă fiinţă de om de căt pe Uanuta, pe care ăl credeam tot amic. El mă încredinţa că nu cu-cunoâsce caiisa pentru care mi se răpise libertatea, şi mă îndemna să implor ajutorul zeului meu. Ei am tratat cu multă severitate, şi nimic , nu’ml mai era permis din viaţa mea de o dini-
Unitătn noastre naţionale, cănd pierdem pe acela care in toată viaţa sa a luptat ca să vadă colonia lui Traian din Dacia ajunsă in culmea măririi şi a fericirii ? Cum să nu plângem pe acel caracter tare şi nesguduît, care in orî-ce oca-siune şcia să fie mare ? Cum să nu plângeri, mal ales noi şcolarii iul, cănd in inimele noas tre stau adine săpate folositoarele şi roditoarele seminţe ale sciinţeî sale, pe cari el le arunca cu profusiune şi aceasta numai in dorul d’a vedea sfânta patrie ajunsă, la mărire şi prin mijlocul mlădiţeloî sale sufletesc!.
Da, jalnici ascultători, August Treboniu Lau-rian a fost unul dintre luceaferil strălucitori al Românismului şi al sciinţeî, care in timp» proape de o jumătate de secol şi-a trimis In®1' noasele şi bine-făeătoarele sale raze in tate unghiurile ţării : tânăr şi bătrân, sărac şi bogat' domnitor şi proletar, s’ah adăpat din isvorul nv
oară de căt.: baia zilnică. Căt de mare fu nararea mea cănd, după trei zileeşiî din apă t0t aşa de alb ca şi in ziua sosirii la Cutar! In m0'. meatul acesta intră la mine Uanuta, mă pfo-cu groază, şi plecă numai de căt zicăndu-’m1' — Utaru şi-a tras favoarea de asupra ta, Tre-gan ce al făcut spre a ţi se face aceasta ? Ef perdut.1	»
începui a bănui adevărul şi nu ine putui » pera de oare-care emoţiune cănd veniră să ®
ridice, incă in aceeaşi noapte, spre a me
INMORMENTAREA LUI AUG. TREB. LAURIAN
(28 Februarie i88t.)
Discursul rostit de d. Theodor îoneseti, profesor, in faţa colegiului Sf. Sava, iti numele elevilor de odinioară a defunctului.
Jalnici ascultători,
Un glas trist şi inlîorător, care sângeră inima şi sfâşie sufletul” de durere, cutreerâ peste frumoasele câmpii şi uriaşii munţi aî ambelor Dacii ; el duce pretutindeni jalnica veste că: August Treboniu Laurian s’a stins... Această a-
larmă a umplut de jale piepturile tuturor Românilor ; o maramă mohorită acopere rîdătoarele plaiuri ale ţărilor noastre, şiroae de lacrimi brăz- i deazâ feţele tuturor, suspine adăncî ies din fundul inimef: Românii plâng pierderea ilustrului ! August Treboniu Laurian, plâng,..., căci Sşî a-î mintesc faptele măreţe pe cari el le-a săvârşit 1 in viaţa sa, faptele cari se pot resuma in aceste două cuvinte: „înălţarea, Românismului | ŞL cum să nu plângem noi Românii, când pier! dem pe uuul dintre stâlpii cel mai puternici al
ţişa inaintea consiliului de noosi. Sciam eâ sunt onmipotenţl, şi decisiunile lor fără &P ’ convicţiunea insă că aveam intre denşiî şi câţi amici, emî mal intârea curagiuL Fui dus^ w mare cameră goală undo ăml legară ochii; ap un paznic mă ;luâ de mână după ce cobonl^al mal multe trepte, mă lăsa. Mi’am adus nuri
de căt aminte de mlnistorioasă soartă a ^ gankeu ; si de si nici odată n’auzisem vorDU‘u“
-	4	s	- —ivii* jdeid
lui La' rbiriU'
se la Cutar de vre un asasinat ăml veni că aveau să o facă această antăiaşî dată P°?. că să scape de mine. întoarcerea conducător meu mă mai linişti; in urmă, făr’ă a zice ^ o vorbă, ămî puse măna mea intr’a	^
cesta mă conduse mal departe şi se r-etra el la rândul seh. înţelesei in sfârşit că m^ duceau maimulte persoane. In sfâşit mi f
legătura de la ochi; cu toate acestea tot im‘l^;
afundat in eelmal prroimd inturierec i Dum
• - -• toată firii
me gândii, scosu-’ml ah oare ochii? şi
www.dacoromanica.ro
Â
ROMÂNIA LIBERA
pi
t, al şciittţeî şi al simţimăntelor sale patrio-f.e°, y] a* fost o lumină puternică in ţara noastă'lumină care a avut atăt de mult material qr’e să ardă, in căt insăfi suflarea ingliiăţatâ a uîortii a trebuit să stea la îndoială mult până riina să- aibă curagiul a o stinge.
Era foarte firesc ca ilustrul Laurian să fie ' (..fel. Născut in patria suferinţelor şi amărăciunilor. unde sărmanii noştri fraţi au trebuit, coasa, cu toporul in mănă să’şî apere viaţa, născut in patria lui Horea şi. Cloşca, a lui Petru Maior, Samuel Micul şi a celui mal ilustru dintre istoricii noştri Geoîge Şincai, care a scos de sub vălul uitării toate faptele glorioşilor noş-iri domni, August Treboniu Laurian a moştenit wate virtuţile acestor purtători a făcliei şciinţiî,
' patriotismului şi a Românismului. Viaţa lui poate forma o voluminoasă carte plină de esemple demne de imitat. Activitatea sa fără seamăn -] fucu să nu pregete nici un moment a veni să muncească acolo unde se simţia mai multă nevoie.
Vidând că in Komănia liberă, intunerecul domnia, se coborî din munţi, şi lucră cu o neobosită activitate la răspândirea luminel. Prin puterea geniului şeii intrevăduse primejdia ce ameninţa naţionalitatea noastră, şi ca un medic harnic," găsi leacul, căutând a cultiva limba, l ’j'cntamen criticum in linguam romanicam este monumentul neperi tor pe care şi-l rădică incă din tinereţele sale.
Cănd impilarea şi suferinţa domnia asupra Românilor transcarpatini, când durerea era la culme, cănd in fine cuţitul ajunsese la os, August Treboniu Laurian, in mijlocul ocupaţiunilor sale ştiinţifice, plângea din adâncul iairnel. Gând insă şiroaiele de sânge incepură să ingraşe pământul frumoasei Dacii superioare, cănd vaetele si ţipetele reaunafi. in toate văile şi munţii Transilvaniei, atunci Laurian era in mijlocul fraţilor sel. Tribunul Laurian sta neclintit la postul şeii, şi cu ochiul neadormit priveghia a-gupra duşmanului. In această epocă de la 184849, epocă plină de vitejii legendare „alo Îngrozitorilor Moli, pe cari spaima Ungurilor el descria ca nisce feare. sălbatice-, -- feai e precum trebue să fie orî-ce popor in resboaiele naţional e‘)“, Laurian, din preunâ cu alţi luptător al Românismului, luptă din răsputeri a crea fraţilor noştiî de peste OarpaţI o soartă mat bună. Alături cu eroii improvisaţî ar acestei epoce, cari vor forma obiectul legendelor secolelor viitoare, alături zic, cu Iancu Avram, Balint, Axcntie ş. a. el se luptă iu timp de doî ani pentru drepturile şi neatârnarea fraţilor de dincolo ; cu toţii infrun-tarătrufia vrăjmaşiuluî. Terminându se şi aceestă operă, plină la incoput do cele mai frumoase speranţe, dar care la sfârşit a umplut de amari desiiusium pe tot! conductorii poporului, August Treb. Laurian se întoarse la postul de dinaintea acestui eveniment, spre a termina lucrarea- in-iţepută. Rbintors iu ţară, sprijini cu puternica s’a inteligenţă răspândirea luminel, lucră la cultura limbii şi ne lăsă ncperitoare epere, adevărate testimonii ale sciinţei ia noi in ţară. Ca profesor fu un adevărat apostol, care inţelese bine grelele datorii ale apostolatului soft. De pe inălţimna catedrei, August Treb. Laurian ne-a inspirat nouă şcolarilor, cele mai frumoase sentimente pentru cultura limbii noastre ; ne-a des-velit; fermecătoarele şi neeprsimabilele frumuseţi ale lui Virgiliu, Oraţiu, Lucreţiu ş. a.; ne adat in acelaş timp neirnitabile exemple de statornicie şi de adevărat caracter românesc, şi nea arătat caleaj>e care trebue să-o urmăm aceia cari am îmbrăţişat acelaş apostolat pe care l’a avut şi dânsul.
Toate acestea ne arată că Aug Treb. Laurian a fost unul dintre rarii oameni, pe cari numai seculele-i nosc. in momentul stingerii vieţii sale pământene, a putut zice dimpreună cu poetul s6ti favorit;
*). N. Băleescu, Mişcarea din Ardeal, vezi Istoria Romanilor snb Mihaf-Vodă Viteazul, ed. 1878, p. 541. ‘) Oraţiu, odele, Cartea III, oda XXIII
„Exegi momentuui aere perennius,
„Regalique situ pyramidum altius,
„Quod. non imber edax, nou Aquilo impotens „Possit diruere, aut inuuinerabilis „Auorum serieSj et fuga temporarn.»1)
Eată, pacinici ascultători şi iubiţi colegi, faptele pe cari le-a săvârşit ilustrul nostru profesor Aug. Tre'o. Laurian, fapte cari sunt înscrise in cartea de aur a neamului românesc. Ele să ne servescâ de exemplu; să ne silim din toate puterile a le imita.
Acum, in acest moment trist de despărţire pământească, ilustre şi iubite profesor, primesee din partea noastră a şcolarilor tel, lăcrâmile pe cari le vărsăm ea semn al celor mal adânci şi .maisincere regrete. In acelaş timp te asigurăm ca nu vom uita nici odată pârintescile tale poveţe : că ne vom sili din răsputeri a păstra şi imulţi comoara pe care tu ne al incredinţat’o.
INIMICII NOŞTRI.
Suntem informaţi, că Ungurii pripăşiţi pe la noi, in a’l cărora cap se află un anume Van-dory. alias Beer (fostul redactor al pamfletului unguresc „Bukaresti Hirado“). au fost singurii intre streinii ocrotiţi de nor, cari cu ocasia sâr-bătoriret regatului, ati manifestat sentimente ostile acestei Teri, făcând chiar demonstraţii sgomotoase in cercurile lor oculte.
Vom reveni.
ARENA ZIARELOR
„Românul" vorbind de instituirea unei case de economii, socoteşte de mare Însemnătate, pentru propăşirea noastră materială, această instituţiune.
Legea fcasî de economia este însemnată şi merită laudă nu numai pentru că, dând asigurare deplină celor ce ar economisi, el îndeamnă la .economiă şi deci la infrănare, la suprimarea cheliuieleior nefolositoare, ci mai cu osebire pentru că înfiinţează casele şcolare de economiă şi tinde prin urmare a face din cruţare unul din principiile instrucţiunii şi edueaţiuniî tinerime!.
La noi, cheltuim mal toţi ca nisce fii de bani gata; trece chiar peste veniturile ce avem şi ast fel, in loc d’a merge nainte, ne afundăm din ce in ce mal mult in datorii.
„Binele Public" discută Gestiunea dunăreană şi nu arată nici o incredere in escolenta sa ministru de esterne.
o
In adever, azi faptul devine eu neasemănate mal grav cănd România este proclamată regat. Din momentu acestei proclamări, ea a devenit o putere europeană şi, ca putere propietară pe o însemnată porţiune a fluviului, marele el interes este de a afirma, mănţinea şi apâra acest drept. Un regat, care ar face concesiuni de -felul 'celor preeouisate de guvernanţi prin gura d-luî Boerescu, ar însemna o ironie amară, o discreditare completă, o compromitere a statului pe care cei de la putere pretind că’l servesc cu zel şi abnegaţiune.
„Timpul" la svonul ce s’a răspândit că s’ar fi observat oare-care părere de rău la palat din causa lipsei d-lor Las-cărCatargiu şi general Florescu, respunde :
Aşa dar, nu credem că e loc mirare, dacă in vremi mal blânde, dar totuşi in momente iu cari ţara are nevoe de reinviarea tu tor instinctelor el morale, unii membri influenţi, mal ales din cei bătrâni aî partidului conservator, de şi au aclamat eu bucurie principiul regalităţii, aii evitat totuşi de-a se ’ntălni faţă in faţă cu cel care a căutat, in ciuda lumei, do-a fi iniţiatorul acelei idei.
Pressa" se ocupă de proclamarea
reg 7 ’ |
MOMENTE DE DISTRACŢIE
Pe albumul unei artiste, cu ochi negri :
—	Femeile sunt făcute spre a suferi, bărbaţii pentru a fi suferiţi.
‘ -x-
La doctor C....
—	Doctore, sufer de patru zile d’un guturaifi afurisit. Ce să iati pentru dânsul ?
—	Doue batiste.
-x-
Mare ceartă in atelierele de pictură ale străinătăţii. Se discută, cu înverşunare, daca Adam si Eva trebuesc zugrăviţi, cu sad fără buric.
Anti-buricarii pretind, că aceste persoane neavenit mumă nu trebue să poarte pe pântece semnul unei origine trupeşti. Buricariî susţin că Creatorul ănteiuluî om si ăntăiel femei, având de scop să fabriceze un specimen perfect de speţă_ omenească, n’a putut să uite nici un amănunt material al operei sale.
întrebă pe moaşe: — Cine are dreptate ?
-X-
Intr’un sat din America, popa, după ce ţinu o predică spre a deştepta mila credincioşilor pentru trebuinţele bisericel, făcu să circuleze din mănă 'n mână pălăria sa, spre adunarea ofrandelor-
După ce făcu ocolul bisericel, pălăria se întoarse la popă, fără a avea măcar un gologan.
Popa o intoarse atunci pe masă, spre a se vedea că nu conţine nimic, şi ridicând mâinele către cer suspină;
— Mulţumescu-ţl, ţie Doamne, că, după ce s’a plimbat prin atatea măinl drept credincioase, mal mi s’a întors îndărăt sermana pălărie!
—Ministrul finanţelor a presintat Cameril deputaţilor un proect de lege prin care cere autorizarea emisiunii a 50 de milioane rentă in hârtie cu interes de 5°/0 ca să se acopere deficitul din 1881-
Petersburg, 30 Marte.
Oficiosul „Journal de St. Petersburg” scrie ; Dorinţele cele mal sincere ale Rusiei sut asigurate României in noua sa esistenţâ ca regat; dar nu există drepturi fără datorii ca corolar. E permis a spera că guvernul României se va convinge din ce in ce mai mult de obligaţia ce-î incumbă de a se arăta- membru util şi activ al mare! familii conservatoare numită „Europa monarchică" şi că va face tot ce se poate ca să împiedice teritoriul român de a servi de asii bandei internaţionale care ameninţă siguranţa tronurilor şi prosperitatea naţiunilor.
(Havas)
-----------------------------------
ERRATUM
In primul Bucureşti de ieri, sărindu-se un rând, s’a cules ;
„Unirea Moldovei cu- ţara românească, la 1864 in loc de
„Unirea Moldovei cu ţara românescă, la 1869 ; impămăntenirea sătenilor şi afirmarea autonomiei noastre, la 1864.“

mea fu apucată de disperare. Dar ori şi cum, 8mî zisei, ar fi fost peste putinţă sâ-’mî fi scos ochii fără ca să simţ vre-o durere. Mă sileam să văd; ascultam şi ’mî opream chiar şi resoflarea ca să aud mal bine. Oare cine se mişca pe lângă mine ! După aceasta se făcu tăcere, şi intune-recul se păru ingroşăndu-se şi mal mult.
Nimic in lume nu ar putea descrie groaza posiţiunil mele. Pe cănd dar stăm gâfâind şi neclintit, me simţii apucat de mănă care mă fi'âgea înainte, după ce’mî descoperi, prin o a-feetuoasă strângere, presinţa unul amic. Numai de căt emî redobândii sângele rece : trebuiam să fifi in camera obscură unde ţineai! şedinţe 1G0J>'m Aşteptam începerea interogatorului.
In fine tăcerea se curma prin o voce gravă, care-’mî zise:
-	Tregan, te afli înaintea consiliului de tioos dm Cutar. Unul din el te acusâ că adori un zeă osebit de al nostru şi că ast-fel atragi asuPra noastră mânia lui Otaru. Ce aî de răspuns la aceasta?
Nici nu încetase bine vocea, şi indată pricepe trădarea lui Uanuta, respunsel dar fără nici o sfială.
—	Este adeverat că ett nu ador pe Otaru ; aceasta n’am tâinuit’onici-o-dată. Ador pe Dum-
care a creat pe Otaru, luna, stelele şi Pământul pe care ne aflăm noi toţi. Intru ce aceast-a să deştepte mânia zeului vos-
1U • ®PU0I aceia cari ah auzit cuvintele foilor
* * H
seratului nostru.
mele sacre, dacă religiunea mea nu este bună?
O lungă tăcere ur-ma după aceste cuvinte ; apoi, Uanuta reîncepu însuşi interogatoriul.
—	Este sau nu adeverat că foile tale sacre zic : „că acela care va omorî un sclav să fie spânzurat de un arbore spre a se face pradă vermilor ?“
—	Acestea vorbe sunt scrise in ele, şi sunt foarte drepte. Dumnezeul meă nu permite vărsarea de sânge omenesc ! El se măniă greii cănd cine-va o face laceasta.
—	Otaru al nostru ordonă de a-î se sacrifica sclavi. Acesta este un drept cuvenit lui, pentru-că noi toţi suntem aî lui. Zeul teii o-presce ast-fel de sacrificii; el este prin urmare potrivnic lui Otarou. Care din el duo! este mal tare ?
—	Dumnezeul meii, respunsel ; el a dat viaţă lui Otaru şi la toate.
—	Tregan se făcuse Orangunoş şi primise culoarea soarelui. Otaru i dede o femeia, 0-taru i-a dat şi un copil. Toată mergeau bine. Dar in inima sa el făcea omagiu unul alt zeii! Atunci Otaru i-a răpit copilul spre a’l pedepsi şi a-1 sili să se întoarcă la el. Cu toate acestea Tregan urma a se ruga zeului seu şi indemna pe Orangunoş a se uni cu densul. Atunci 0-taru şi-a întors pentru a doua oară laţa, şi ast-fel muri Lamlam, fiica uuul noo. Mânia lui. Otaru nu este incă potolită. Cutar nu-I va revedea fata lui de căt numai atunci cănd ina-
Ser viciul telegrafic al «României Libere»
30	Marte, — 9 oro dim.
Paris, 29 Marte.
Bursa din Paris a salutat noul regat al României printr’o urcare cu 2 franci in cursul rentei române 5 %, care a inclus cu 84 franci.
Roma, 29 Marte.
A-seară la concertul din Quirinal, d. Creţu-leseu, ministru plenipotenţiar al României, a primit călduroasele jfelicitări ale miniştrilor, ale diplomaţilor şi ale unul mare număr de oameni politici pentru proclamarea regatului României.
Bruxelles, 29 Marte.
Belgia a recunoscut deja noul regat al României.
Berlin, 29 Marte.
AzI-dimineaţâ au fost convorbiri intre toate fracţiunile Rieschstaguluî, afară de socialişti, ,‘in privinţa Gestiunii de a se şti dacă nu cumva s’ar cuveni să se invite guvernul ca să ia măsuri contra pericolelor ce ameninţă siguranţă publică prin întrebuinţarea materiilor explosi-bile Ministrul Friedenthal prezida întrunirea. A fost vorba şi de hotărirea ce ar trebui să se ia in privinţa restrîngerilor, prin tractate internaţionale, a dreptului de asii al statelor, aşa ca acest drept să nu poată fi un abuz contra siguranţei şi ordine! publice a celorlalte state.
Paris, 29 Marte.
Ziarele zic, că d. Sieukiewitz, consul al Franţei la Beyruth, e numit consul general in Egipt in locul baronului de Riny. — D. Leon Renault a manifestat intenţiunea de a interpela pe d.Bar-thelemy St. Hilaire pentru punerea in disponibilitate a baronului de Ring.
Consiliul muneipal din Paris a emis un noii vot de neîncredere contra d-luî Andrieux, prefectul poliţiei.
Viena, 29 Marte.
Camera seniorilor.— Prezidentul Trautmans-dorf exprimă sentimentele Cameril seniorilor in causa asasinatului ţarului ;*el invită pe membri Cameril să ridice şedinţa in semn de condoleanţă pefitru tragicul eveniment şi drept compasiune pentru sentimentele dureroase cari agită curtea monarchiel austriece, căci ea a perdut in persoana lui Alexandru al II un amic credincios.
ANUNCIU IMPORTANT
S’a înfiinţat o nouă magasie cu lemne de foc, tufau. şi fag de prima qualitate. Vând şi după greutate o tonă saO 1000 kilograme de lemne uscate, tâete şi despicate şi aduse la domiciliu numai 26 fr. Pentru inlesnirea D-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilogr. Insă da la 500 kilo. in jos transportul priveşte pe seama cumpărătorului D-nil amatori a se adresa in Strada Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gărel Tărgovişti.
A esit de sub tipar :
CURS ELEMENTAR DE LITERATURA
de X. Manliu.
Acest curs de 558 de pagine, cuprinde aproape in-treaga materia indicată in programa oficială cursului secundar, precum: Noţiuni de logica, Stilistica, Retorica. Alfabetul şi ortografia eirilic.ă şi o eo-lecţiune de bucăţi si fragmente din scrietoriî secolului al XVI, XVri, XVIII XIX. Preţul 5 lei noi. De vânzare la librăria Socec şi la alte librării din capitală
A eşit de sub tipar:
O DRAMA IN FUNDUL MARII
Traducere de P. M. ‘ Georgescu. - Preţul unul exemplar 1. 50
IDE VENZABE
Cărămidă de masinâ in strada Incendiului No. 8, suburbia Lucaciu.
Li MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERiO & FRAŢI! BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe <îu ut de 18 Martie, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 % Oblig, de Stat Convertite. .
6 o/0	»	Căilor ferate Romăne
8 kn Domeniale ..................
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. .
7 % Scrisori foneiare rurale . .
7 o'ft »	» urbane. .
8	«/,, Impr. Municipal ....
' cu pr. Buc. (biL 20 1)
micul lui va peri Otarou dedese lui Tregan coloarea soarelui ; dar i-a luat-o inapoî, şi Tregan nu mal este acum un Orangunoş pielea lui este albă cum i este şi inima.
In momentul acela cădu asupra mea o rază de lumină ; tunica mi se smulse de pe mine, şi eti remâseî gol in mijlocul noosilor cari aruncau asupra mea căutături de ură, vedăndu-mâ că eram iarăşi alb ca mal inainte !
Lumina dispăru, şi vocea lui Uanuta se audi din nuoii:
— Judecaţi, voi oameni înţelepţi, cari povăţuiţi pe regele Hotavorkonj; judecaţi, voi adoratori a lui Otarou ; aţi vâdut acum dovada măniel zeului nostru ; judecaţi!
Se făcu tăcere ; o tăcere teribilă, din care avea să iasă neapârat condamnarea mea la moarte. Efi mâ supuneam soarteî şi pe cănd ămî făceam o călduroasă rugăciune, de odată mâ târîrâ afară din sala consiliului. Mâ legară din nuoii la ochi şi cănd reveduî lumina, mâ aflai iarăşi in închisoarea mea.
(Va urina).
Nuol
5 % Renta română Acţiuni Dacia . .
» Romania................•
» Banca Naţională a României
Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . -Rentă . .
Căilor ferate Scrisuri .	.
Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă ....
Rubla hărtie............
Florini.................
Lose otomane............
CMBOTL »JOî VIENA 29 Martie
Napoleonul................
Ducatul...................
Lose Otomane..............
Rubla hărtie ......
CURSUL DIN BERLIN
!g§	29 Martie
Oblig, căile ferate romăne Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim...............
Ruble hârtie............
Oblig, noi..............
Lose otomane ....
CURSUL DIN PARIS
29 Martie
Renta Română .... Lose otomane .	. .	.
SCHIMBUL
18 Martie
Paris (3 luni) . .
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 lunij .
» la vedere. Viena la vedere .
Comp.	Veud.
93	94
95	96
105	06
205	»08
102 '	03
96	97
102	103
28	29
82	83
420	i30
92	55
565	370
lU	aig.
V.	aur.
V 4 lU	
jt	aur.
l %	i s/4
1 °/o	1 °L
2 60	2 70
2 15	2 16
45	50
9 27	9 27
5 49	5 49
23 >/u 120 Va	23 60
	120 «/,
100 90	101
69 %	68 20
109 70	110 10
210 2C	210. 60
96 V,	96
84	
52	52 Va
99	
99 8C	
25/07'	
=>5 30	
122 »/<	
123 ‘/<	
215	215 V,
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL,
www.dacoromanica.ro
ROMANI A LIBERA

rţTSss&exr-v&arri

De închiriat
Casele cu '2 etape din strada Pat,ras u-Vodă (sf. 01je<*rgJii: nou) No îl co u-pus<-: sus, din 3 camere, bucătărie, pivniţă şi jos din 2 camere mari s‘e-p rate una de alta Adresa la subsemnatul strada S,-.nlp-t; reî 3i de la 8—10 dimlncjia şi ti—8 seara.	P. Calin eseu.
Societatea |!^lh Tar? t
preşedinta d-lul Ch. Blanc, membru al Institutului dc Franţa, procură străinâtăţeî institutori şi instutricede a căror instrucţiune şi moralitate garantează.
A se adresa personal sau prin scrisoare la directorul institutului, 48, Rue de Pouthieu.
NOUTÂTI PARISIESE
Toate articolele franţuzeşti de gurnî rectmandii şiespediază scutit de vamă
WKRÂHi Berli“ «• w-
■ i\l ir\n L. Seinii zenstrasse 1
Către numeroasa, noastră Clientelă din Capitală şi Provincie
Doimt ilc>i
Averi onoare u vo iniWrmr vara si Vara au sosit deja la
nul trins
t de U
rojalecţioaaie pont.ru bdi-b.ljf şi băuţi do Prima-
l „MARELE BAZAR Di ROMHIA" f'
Cl_2 .. ' BUCUHESCI, STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL F1ESCHI
EN GROS
&
sEM DETAIL»
®S^Eecomăt:dSm la atenţiunea X3-vOstră marele asoi timent ce rin priimit de
PABDESŞIUBI ŞI COSTUME
din ventabilele stofe, Cotrmen, Disgcral, Travers, Cemgann, Sevict, Trico, etc., etc.
COSTUME DE SALON — FEACUEI & GHEEOACE
de Pervien, de Brun & Duap de Sedam
Pantaloni fantazi Me j’an danii etc, in toate calităţile şi o mare colecţiune de stofe pentru a priimi comande, efec-tuabile prompt şi convenabil/
iMARELE BAZAR DE ROMANIA
STRADA ŞELARI No. V, SUB HOTEL FIESCHI.
în 13. — yg rugăm a nota „Numărul T.“ ppre a evita confusiunî regretabile.
DL VENZARe
Un-biliard bun şi mobile dervf-Strada, Smărdan (Germanei ?
'Kilograme
LEMNE DE pop
usr ate, tăiate 2 picate şj ad4 domicilia fe E?
cu preţul de ^
30 fr. gîrniţă uscata,
36 „ tVtg prima cMitate,
Find lemne uscate merge m-u ' , la greutate de cât lemne verzimul nu, arde.	carţ
Magazia strada G-rivita (Tfin>n»i« -No 138, la TJrsu. " UerS°v'ŞHi
DE ARENDAT
De la 23 Aprilie viitor anul coreu şi chiar de acum, in >otal saO in Hanul de la moşia. Gratis, iuL‘ Vlaşca, plassa Nrag.'m u, cu ev/ ' prejmuită cu zid patru tdâf, drue r valii de băcănie şi manufactură, ci* ciumă < u două odăi, una pentru « lători şi alta de horă, grajd de zL cai. magazie şi şopron.	i
Brutăria cu toate sculele trebuincios şi cu prăvălia ei şi cinci, odăi grai,] I de şase cai şi şopron.	8 '
Pe piaţa din faţa acestor prăvălii se fac patru târguri mari peste at, cu obor de vite precum şi tărgu / săptămână şi toate Duminecile tot«i obor ele vite.
A se adresa la proprietarul moşi; do mat sus, P. Sordony in Comuna Gratia.
HOGG, Pharmacian, strada, Castiglione, 2 singur» Proprietar.
CEL MAI MARE
DEPOU DEMASINE DE CUSUT
IOU BROMUR DE CAMPHORA
A OQCTORULUf CUM
Laureat al facaltătei d# medicină din Pori». — PREMIUL MONT VON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluî CLIN, eu bromur de ctmpberi •e întrabuinlăieă pentru vindecarea bălelor ormătdre:
Astbmul, Afecţiunile inimal ei t căilor respiratorii, Tuse nervdsi, Spasme, Tuse mSgăresci, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Paipitaţiuni pervoae, Dan se de Saint-Guy. Parai isia agitaniă, Tic nervos, şi in general in tâte tulburările aervăse causale prin studiiesctsire, B61e cerebrale saQ miri tain, Delirium Trtmens, Gonvulsiunt Beşics şi căile urinare, ai In Eacitaţiunile de orf-ce naturi.
A se hia 3 pSnS !a 6 capaulo pa <ji. Pio-oare Saco» este Inioeit da uă instrucţiune.
A se feri de contra-faceri şi tic iîs-care flaeon ase cer» ca garanţie marca fabricai (depusă) purtând semnătura Clin ai C-nis a MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
paris, cur & c-n», n, strada racink,
Deposit in Bucuiesci' la D-nu Oyesa şi C. Gei'saBăli, droguiştî şi Ia D-iiu Risdorfer, farmacist.
OLÎU DE FICAT DE .MORUN NATURAL
De uă efficacitate sigură, constatată pnntr'uă experienţa de III mai bine de 25 annii, contra : Maladiilor de pept, Phtliisia HI Bronclitte, Guturale, Tusse tenace, Affeetkini Scrolu-’ 16se, Tumori glsudulare, Maladii de pole, Dartre, P61e JBttnk alb*., Slăbiciunea generală, etc., şi pentru a intări copii feSPfS sB'bi şi delicaţi; este dulce şi lesne ae luat.
ţAwîfiîîş A. se feri de Oleiunle cotnmune si mai ales de acelea a carora fjm compositiuni, imaginate ele specutaiiune pentru a înlocui oliul ilUffSst “'durai sub pretest de ai da uă efficacitate mai mare şi ua gust I^Af-Uvî mai plăcut; elie ou fac de căt a irrita şi a obosi in zadar sto-BKKyj rnschul ba chiar pot 8 şi periculdse cate >uă dată.
Pentru a fi sigur de a avea adevăratul oliu de ficat de morun natura: şi pur, a' şi procura OLÎUL, LUI ÎSOGG care nu se vinde decât in flaccne triangulare (model depus).
A ejtigo numi,Ie lui Slorjţj precum şi attesţatiunea D -- lui Lesueor, şeful lucrurilor chimice, al iiacultăt/J de medicină din Paris, care se găsesce pe etiquetta fte-cârui flacon triăngular.
DeposiU» in principalele llroţjuoril şi Phrcrniacii.
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi - piătibîie şi in căşturi mici
BRUDEE KEPICH
Bucurescî, Strada Se-"'|Galatz,^ S,tradD o a in -
InvStătiira gratis st la domicilvjti
Carte de învăţătură in
limba română şi in t6te limbele europene.
PreciurI curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşina de cusut precum : Ace, Aţă, Uni-de-lemn, ibrişin, etc. etc.
De închiriat şi de venţiare
De la 26 Octombre anul curent, mare magazin de rachierie, vad renumit Creţu cu camere de locuit, cu fabrieâ (povarnă) pentru de-stiiat Jabrieare de liquerurî, grajd, şopron şl curte spaţioasă împreună. şi cu obiectele necesarii (edeeurî) pentru fabrică şî pentru magazin, toate situate pe calea Craioveî No. 95. Amatorii se pot adresa la proprietar chiar meurte.
cu eaKWflaia — «NfiicA GHIMAiTiT < G », pliwraMHd^tt I» FarSe
ISsto (failuasC ri‘» aspir* teaaifl Cigarotelora ce. C&nnabia tndtcs,
pentru a fiten « dispar# .«tthmulS <sel.a' mat violenta, tuatea «er*
:niuîl,lrăgv;'’:-1 ■. Jtfn'pvţ* "Opel, nevralgii te Udate, insomnia şl ■ "c-i-u cur;.-	iarj/r.ye*, tnnt:. sAs:Siunll8«WloriS
t-csplrao'i-s. -- Fia «.n-t nşeraită piriS ţma/nStura QVlliilLl & C”.
w rfMptisi/u. r-rincipulde. 'Pksmiicii ^
Peparaturele se efectuează eftin si prompt
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al B™"‘ LENGIEL
IMAULT«-8
Simplu numai'sucul vegetal care curge din mes-Ll aciiii cănd trunchiul lui i so perforează, este de /'SoSft rând ţine omenirea in minte, unul din mijloacele I	oe*° li!ai întrebuinţate pentru Înfrumuseţarea feţei,1
I £Sr	c*!li* insă acest suc se prepară chimiceşte intriin
I hsT	balsam, aiuncî dşi câştigă proprietăţile sale şi eV	Actele lut sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului' a-tund pană dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remăind pelea albă, frumoasă şt fragedă.
^**<3»®®^ Acest balsam indepărteazăireţiturile şi semnele de versat, dănd fisonomie de june,- pelea căstigă in albeaţă, frăgezime, dispărând iu cel mat scurt timp petele de vară, aluniţele, coşuriie, roşeaia nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pielei.
Pentru vemfârea in detail in Bucurescî la d-niî Carol Gersubeh succesor de I. Ovesa, Martinovicî & fii, Ghijă. Pencu, G. RMy George Marlinmicî, Paul Coiffeur, lângă Pasagiul român, N. A t-ciilescv, /. iV. Avdeieanu şi in (armadele d-lor Zurner, Thoiss, Ciur a, DnnbovUs, Nievesker, Witting, Schmettau. — In Galafi-la Pharmacia St. George a d-lui Marino Curtovicî şi la phurma-cia Domnească a d-lul Basiet Cuvtovicî. — ln Craiova: Aug. Heber-ling.- In Slatina : A. Pftntner Pharmacisl.—In Giurgiu: M. Binder Pharmacisl.—ln-.Ploeşli: S. Schmettau si G. Sigmund Plw-mac işti-In Bureu: Weber Pfrarmacisl.-lh Brăita: G. Kaufmes, şi in Focşani: M. F. Remer.
URSUL ALB!
mi- s'-a. iviTjrr.A,rr ra»
Strada Lipscani, langa Joanid bacanu!
e a sosit im mare asortiment ea tot felul de
ElSIS^De închiriat
Umăr dc acum 6 casă compusă din 8 camere, o pivniţă, bucătărie, r.ijd şi şopron, după dorinţa, tot reparat din nofi. i'oriroiul se m1 miresa Fti-ada Verde 14. vis-a-vîs de Consulatul râncos.	1
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, Bcoale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precuisa şi tot felul de piei uelucrate, cu preţurile fdrte moderate.
BRUDER SPITZER.
| OUE m CASTANE DE IIB1
aii ! A FiSME (	Est* lnţr('.bmn\dt cu succes (h h 1842
MV îl i I fii Este cel mai b«m calmant al Durere
. 1. 1 ilAlăiJ	|	■ ÎKTRE rci-.KeSE, USA&ICL'
SIBOPUUÎ! DE FB&SS1M âL LUI Gt'f^EVOiX
t ace vindecarea durabila combătând predispositiimea
Phci# SEîiJţyOIX, f. des Beaux-Aits, Paris şi în România.
DE ÎNCHIRIAT
Casele din suburbia Măntuleasa Strada Popa-Seare No. 7, compusă din 5 Camere cu dependinţele, lor grajd, şopron şi grădină cu pomi roditori. — Doritori se vor adresa la D-na Elena Palada Calea Moşilor No. 122.	14
CAPSULE GRIHAULT C
VELilTINA
este uă puloerc de orei specială pregătită cu bismuth, prin urmare ea are uă acţiune taiutarie asupra petit. ,
Este aderinte fi nwisibde, şi d’acea-a dă .
peliţet uă tinereţe naturala
MATICO
Tote persduele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia, guturaduri si tusse învechite trebue sa întrebuinţeze
G^.ÎMATILT et C-B V4i..v7b.»sicfş11
8. SOS VIYISKHE, ?*RI6 —----------------
Resultatd infaillibilu in tratamentulu gonorrhea, fără a osteni stomachulu dupe cumâ făcu tote Capsulele eu copahu liquidu.
Depositn in principalele P har macii
care, prescris de mulţi annii d8 medicii lumei intregi, a dat in tot d’auna e
cure minunate.	3
Pi in întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tusseainceteasa, sudorile 3 nocţurn© dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, oea 3 ce se pcate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai 3 infioritore a bolnavului.
Siropul nostru de Hypophosphit da calea asie de cul&re pembe si Se '3 vinde in flacdne turtite de forma ovala, ro,vestite de marca fabricei, cu E semnătură Grimault siC‘e, si timbrul Guvernului frances.	g
7A PARIS, CASSA GRIMAULT ET Ci3, 8, STRADA VIVIENNE ’M
tix.	sr iV principalele: pharmacii
Te la Sf. George 1881
Casele No. 22 din Calea Dorobanţilor (Herăstrău) alăturea cu d-nul
C.	Cretzulescu. — A se adresa la
D.	& I. Allesiu, Calea Victoriei, 28 vis-a-vis de Hotel-Oteteleşanu.
BdEMVilCHAiL LASAR - -«gr:
LIBRAR IN P1TESCI
Se insărcinează cu vinderea de ziare cărţi şi oii-ce alte publicaţii. Autorii şi editorii sunt rugaţi a! trâmite orl-ee
INTENTA
Ca.rO	■■•'■■■■v mamm coim.tî aoi.i.at
Tipografia Ştefan Mihăekcu	Coxaci. Mo. U
Tuiliiiinnminmi.h.'i «i.Hii,ii.
ANUL V. — No. 1134
in BANI EXEMPLARUL

\\
-* Vineri -20 marte issi
-A.FARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTELE:
I» Capitală: 1 an 39 lei, 6 luni 15 lei, 3 lunî 8 lef. In Bietrieta: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lef, 3 luni 10 lei. In Stretnitnte: 1 an 48 lef, 8 luni 24 lef, 3 lunf 12 lei.
Director: D, AUG. LAURlĂN
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Beciame a se adresa :
In Romama: La adminiâtraliunn, Tipografi* St. Mih&lescu, Strada Covaci, No. 14 şi la conespondenţit dia rulul din judeţe.
In Paris; La Sociele Ii ava*, place de la liourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gxneralâ de publicitate G. L. Daube & O-uie.
In Berlin, Branduri. Zurich., Hew-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube Ik C-nie.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
.	Lipsea, 28 Marte.
Fracţiunea democratică-socialâ din Reichstagul german pregăteşte un manifest, prin care va declara solemn, că n’are cu nihiliştil. nici in clin nici in mânecă
Londra, 28 Marte.
„Pali Mail Gazette" anunţă din Roma :
0 damă obţinu audienţă la Papa şi cu această ocasiune l’a prevenit să” se feriască, pentru că ziua şi ciasul morţii lui şi a cardinalul iu Pecci sunt deja fixate.
Londra, 28 Marte.
| E peste orl-ce indoială, că atentatorii asupra edificiului Mcmsion House au fost trei fenianl din America, dintre cari doi aii fugit la Franţa si altul a scăpat la America.
Londra, 28 Marte.
„Times primeşte din Candahar ştiri foarte curioase ; ast-fel se afirmă că generalii comandanţi al trupelor 'ar fi declarat, că prea e innaintat timpul pentru plecarea trupelor englese la India. Cel mal contrar plecării e generalul Hume, Consiliul de miniştrii convocat azi se va ocupa de cestiuneâ aceasta.
■ i ■	■	1	'
Darvistadt, 28 Marte.
Marele duce, principii, Alesandru de Hessen şi Henric de Battenberg precum şi principele Bulgariei se vor întâlni cu toţi la Berlin spre a visita pe pincipele de Bismarck şi pe împăratul. La aniversârea zilei naşterii principelui Alesandru I de Bulgaria, se va ridica doliul decretat pentru ţarul Alesandru II. In teatru col mare se va da o representaţiune de gală.
Berlin, 28 Marte
„Post" pledează intr’un articlu de fond pentru reînfiinţarea sfintei alianţe care să urmâriască scopuri pacifice. Ori ce chestiune europeană să se resolve numai din acest punct de vedere şi cu deosebire in interesul aliaţilor.
Berlin, 28 Marte.
Piincesa de coroană a primit erl o scrisoare de ameninţare prin care i se aducea la cunoştinţă, că principele de coroană va deveni o victimă a niliiliştiloor cu ocasiunea înmormântării Ţarului Alessandru H.
Biata princesă cuprinsă de spaimă consumâ-toare număra fie-care secundă, până când in fine sosi seara depeşă din Petersburg, că inmormăn-tareas’a terminat fără de nici o catastrofă.
Berlin, 28 Marte.
Pe baza legii socialiste poliţia a isgonit din Capitală 19 persoane. Intre acesteia şase aii mal fost odată condamnaţi pentru lesa-maiestate.
Paris, 29 Marte.
„Koln. Ztg.“ scrie că ziarul „Intransigeant" a primit diu Geneva următoarea depeşă :
Ţi-am scris, că se mal aşezase incă* o mină, acum a descoperit’o şi pe aceasta.
Sofia Perowsky, după cum se spune, a mărturisit şi recunoscut complicitatea sa la atentatul incercat la Moscva. In Petersburg se susţine, informaţiunile mele sunt insă contrare, că ea ar fi participat şi la actul de la */iS 1. c. A-lestarea junei eroine a umplut de durere ini-mele tuturor revoluţionarilor. Comitetul esecutiv a decis na in caşul când Sofia se va condamna , Moarte şi Ţarul sd fie asemenea condamnat fa moarte.
Londra, 29 Marte
«Standard* află că guvernul englez a fost lugat să urmărească pe cale judecătorească zia-, „Freiheit“ redigeat de Host junior, pentru «ticlui diu urmă intitulat „Moartea Ţarului8.
_ «Standaa-d8 crede do probabilă întâmplarea, ca Anglia să satisfacă acestei rugăciuni. Există etaar un tas de precedenţă.
fn articolul ^incriminat se predică in chipul cel mal insultător şi mal detestabil doctrina, că eăWrirea cător-va regi şi principi, numiţi cu r.u-ele lor, nu e omor. Aceşti principi şi regi aă cWn tot dreptul să protesteze, şi protestul lor să< fie ascultat. Anglia nu poate să se figjlgeze păuă acolo, ca gă treacă in ocini Pu-por europene de asilul tuturor criminalilor ^leruRţionalI.
Londra, 28 Marte.
dminiştr.aţiufiea Trausvaalulul se va preda Arilor peste şase luni.
p	Sofia, 28 Marte.
vern îţrimete numeroase petiţjunl gu-P ,.u	care cere ca linia Sistow-Tărnova-
să se construiască înaintea liniei Pirot-So-ina.îarambey' Stivui e că pentru Bulgaria e r«i ava“ta^B exportul spre Dunăre, de cât cel spre Serbia.
Populaţia Sofiei numără, după statistic acum
terminată, 20,500 de locuitori. In anul 1878 număra 13,000.
Serviciul telegrafic aî „României Libere"
30 Marte — 4 ore seara.
.	Paris, 30 Marte.
„L Ofnciel" publică o hotărire a ministrului de finance atribuind 15 franci de rentă subt-scriitorilor ultimului impiumut cărora, după cal-cuiul ce s a făcut de reducere proporţională, li se cuvenea o fracţiune de 15 franci. * Dobânda repârtiţiunil trece cu puţin peste 6 la sută.
Constantinopoî, 29 Marte.
D. Goeschen a avut astăzi o intrevorbire de mal multe ore cu Assyp-paşa. încă nu s’a ho-tărît nimic in privinţa cestiuniî turco-grec^şcî.
(Hav asj.
A se redea ultime selri pe padina IU.
Bucureşti, 19 Martie
Suntem Regat.
Am primit cu respect noul titlu, pe care representaţiunea naţională l’a dat statului român şi Augustilor noştri Suverani ; şi am inscris cu entusiasm data de 14 Marte, intre mândrele date din istoria neamului nostru, esprimănd speranţa, că ea va inaugura o eră nouă in mişcarea statului romăn.
E in puterea fruntaşilor noştri d’a nu veşteji aceste dulci speranţe.
Avem foi ma şi o formă la care de mult aspirau unii din bâtrănii noştri, dar en-tusiasmul formei să nu ne facă a pierde din vedere consolidarea fondului. Aci e puterea statului romăn, aci e garanţia cea mare a viitorului. Cât timp vom fi tari prin mintea şi braţele noastre, atât timp vom fi respectaţi şi vom putea păşi mai departe, in evoluţiunile naţionale.
Cugetaţi la consolidare, vîslaşi ai statului.
Antăia peocupare a guvernului a fost şi este, ca noul titlu ce şi-a luat România, —titlu pe care era liberă şi indrept de a şi’l lua, din momentul ce a ajuns stat suveran — , să fie recunoscută de cele-alte puteri ale Europei, in familia cărora am intrat.
Acest titlu s’a şi recunoscut de regatul Belgiei, unde România are multe simpatii, atăt in familia regală cătşi in naţiune. El se va recunoasce in curând, sperăm, şi de alte state ale continentului nostru. După ordinea in care va sosi re-cunoascerea, vom putea judeca despre simţimintele de iubire ale diferitelor state din familia eurtpeană.
De sigur, că proclamarea regatului romăn nu este primită pretutindeni cu aceeaşi plăcere. Poate că ea va intimpina chiar unele dificultăţi. Dar acele dificultăţi n’ar trebui nici să ne sperie, nici să ne mâhnească, nici să ne in moaie către concesiuni, păgubitoare pentru statul romăn.
Nu cerşim recunoaşterea, ci, notificând actul nostru de suverani de la 14 Marte, le arâtăm dorinţa României de a intre-ţinea, ca .şi până acum, cele mai bune relaţiuni cu deosebitele state ale Europei. Puterea care va voi — sperăm, că nu va fi nici una —să smulgă cu această o-casiune de la noi oare-cari foloase politice ori economice, nu ni este o putere amică.
— „Nici o jerfă, pentru recunoaşce-rea regatului. Deplină libertate de acţiune, pentru „orl-ce eveniment"—aceasta am cerut de la guvern, şi cănd cestiuneâ
regatului era in preparaţiune; aceasta am cerut-o şi-o cerem şi după consumarea faptului.
*
* *
De aşa numitele dificultăţi diplomatice, să nu ne speriăm.
Mai toate statele, cari şi-au luat un titlu de ordine superioară titlului avut, au întâmpinat. oare-cari obstacole in re-cunoascerea noului titlu.
Nicî-o-datâ regii Francieî, Angliei şi Spaniei n’afi recunoscut pe împăratul Germaniei de CeSar al sfântului imperii! roman, de şi se incorona la Roma, unde lua acest titlu, de şi principii germani, feudatarii seî7 ăl recunosceafi ca atare.
Şi apoi mai ineoace, titlu de rege al Prusiei, pe care şi l’a luat electorul Fri-deric I, la 1701, n’a fost recunoscut de Papa, de cât după 85 de ani, iar de către cavalerii ordinului teutonic, numa i in 1792.-Chiar titlu de Împărat al tutulor Rusielor, ce şi l’a dat ţarul Petru cel mare, n’a fost recunoscut de căt după 44 de ani de Francia, după 58 ani de Spania, după 03 ani de Polonia.
Obstacule de felul ăsta, obstacule fără mult efect, intălnim in istoria mai fiecărui stat, in evoluţiunile sale politice. Rari sunt suveranii, cari să fl fost recunoscuţi immediat cu noul lor titlu, ca regele Wilhelm III, proclamat impărat al Germaniei la lSIanuare 1871; ca regina Victoria, proclamată Indiae impera-trix, la 27 Aprile 1876.
Să nu ne speriem dară de piedice, dacă ele s’ar ivi, şi mai ales să nu facem concesiuni păgubitoare.
Ţara a avut dreptul să dea Suveranului seu titlul de Rege.Cine ne este amic caută să ne recunoască acest drept.
Datoria guvernului de a lucra pentru recunoaşterea Regatului nu este dară o sarcină grea, daca el nu va părăsi tărî-nrul ferm al drepturilor României de stat suveran.
*
# *
Alte datorii sunt mai anevoioase: datoria de a consolida instituţiunile noastre liberali printr’o organisare serioasa a inve-ţământului public şi printr’o administraţi une onestă, capabilă şi muncitoare; datoria de a mări şi invărtoşa forţele economice şi militare ale statului romăn.
Pentru a ajunge aci, fruntaşii politici ai ţării ar trebui să se desbere de multe deprinderi stricate, cari fac cu neputinţe întărirea şi desvoltarea statului de romăn.
Cănd bolnăviciosul spirit de clipă ar fi gonit din organisarea partidelor şi intoc-mit prin respectul meritului şi al adevărului, o prefacere insemnată s’ar observa in viaţa statului nostru. Atunci n’ara mai vedea pe x, atăt de tare şi mare in ţară, fiind-că e „d’al nostru", ci o intredere ro- j ditoare spre a cuceri stima şi încrederea semenilor, prin mărirea capacităţii, prin desvoltarea activităţii, prin practicarea onestului.
Nu voim să pronunţăm astâ-zl nume proprii — nomina odiosa, — dar primul-mi-nistru al Regelui ar putea lesne să vadă, dacă ar vrea să vadă,imprejurul săfi a-gităndu-se şi dispunând d’o mare putere in stat, mulţi indivizi cari n’au nici un merit. Căt rău fac aceşti oameni, atăt ţării cât şi reputaţii aceluia ce’i protege, nu e greii de constatat, şi cu toate acestea el ăi sufere, ăi ajută, ăi ridică, închinând ochii asupra miserieî.
Noua viaţă politică a statului romăn
A.ÎSMJIN OICHJ :
Linia de 35 milimetru pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina Ill-a ...... 1 Leu."
*	*	»	Il-a................o » '
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţr nu se inapoAză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodactiunea nu este responsabilă.	‘
Prim-Redactor: STEF. 0. MîOHAIDESOTJ
ar trebui să se inaugureze prinţi;'6 sclurn-bare in deprinderile de guvernământ.
Putea-va d. Brătianu să inaugureze această schimbare ?
Nu vom discuta acum această întrebare, ci preferim a aştepta. Lucrul este cu putinţă dacă voinţă va fi.
Cu toţii voim, ca forţa morală şi materială a Regatului român să se caute — după cum s’aii exprimat cabinetul in ra-! portul, prin care a supus Suveranului sancţionarea votului de la 14 Marte-in practicarea cu sfinţenie a regimului constituţional, in desvoltarea resurselor noastre, in completarea organisaţiunii noastre economice şi sociali, in continuarea unei politice leale şi oneste cu toate Puterile ; — dar afirmarea acestor dorinţe este un şir de cuvinte, fără-viaţă reală, cănd noi nu seim ori nu vrem să le practicăm. Căte vorbe d’astea şi altele şi mai frumoase incă, n’a auzit urechia Românului pană astăzi! Am dori ca, de acum cel puţin, vorba ministrului să fie vorbă, ca fapta lui nici-odată să nu’i desminţă cuvîntul.
Regatul Romăn n’are o programă nouă -a afirmat d. Brătianu ţârii şi străinătăţii.
Fie ! dar miniştrii Regelui, dacă un noii program de principie nu pot să aibă, tre-bue neapărat să schimbe procedera, să schimbe sistema in administrarea statului, in mişcarea vieţei publice.
Fără o astfel de schimbare, fondul este periclitat, şi atunci orl-ce formă politică, ori-căt de briliantă ar fi dânsa, ar acoperi un stat fără viaţă...
CRONICA ZILEI
Aflăm cu plăcere, că şi M. Sa Regele Elinilor a trimes felicitări pentru proclamarea regatului României.
Ieri s’a spus Corpurilor legiuitoare că regele Belgiei şi guvernul sui; ari trimis feliciiărlM. Sale pentru proclamarea regatului.
Belgia dâră e cea d’intăiâ ; vom vedea şi pe cea din urmă.
Pentru că cererile de audienţe la Majestăţile Lor, pentru felicitare, sunt foarte numeroa*se, din ordinul Regelui s’a hotărît următorul program de primire la Palat:
Joi, 19 Marte, la 11 ore dimineaţa, inaltul cler, la 11 ’/, ore dimineaţa,. înaltele Curţi de casaţiuue şi de compturi.-Sâmbătă, 21, la 1 oră după ameazî, Academia Română. — Duminică, 22, la 1 oră după ameazî, d. primar cu consiliul comunal şi funcţionarii superiori al primăriei; la 1 ’/„ ore după amiazl, d. rector al Universităţii din Bucurescî, dd. decani şi profesorii facultăţilor, precum şi întregul corp profesoral al scoalelor secundare şi primare din capitală; La 2 ore după ainiazî, Curtea de apel din Bucureşti şi tribunalul Ilfov, Eforia spitalelor civile, Banca Naţională, Creditul funciar urban ; Ministerul de finanţe, Cancelaria consiliului de miniştri, Ministerul afacerilor streine, Ministerul de interne, Ministeiul agriculturii, comer-ciului şi lucrărilor publice, Ministerul eultelor şi instrucţiunel publice, Ministerul de justiţie.— Luni, 23 Marte, la 2 ore după ameazî, particularii : domnii şi doamnele cari doresc a pre-sinta felicitări Majestăţilor Lor.
Majestatea Sa Regele a primit ieri o scrisoare din partea M. S. Regelui Danemarcei, prin care ’I notifică incetarea din vieaţă a M. S. Regina Carolina-Amalia, născută principesă de Sleswig-Holstein şi văduva Majestăţel Sale repausatulul Rege Christianu VIII.
Regulamentul scoale! de meseriaşi militari din arsenalul armatei s’a aprobat de M.*S. Regele.
www.dacoromanica.ro
D. Dimitrie Constantineseu, profesorul de limba francesă de la gimnasiul din Focşani şi d. Constantin Berbianu, actual institutor al cTa* sel III, la şcoala V primară, de băeţl din Craiova, sunt numiţi definitiv la catedrele lor.
La cimitirul din j Caracal, d. Matei Dobre, co-mersant, a clădit cu spesele sale proprii o capelă care-1 costă 28,000 lei.
Â-seară, la teatrul naţional, inaiante de a de a se incepe reprezintaţia, signora Giacinta Pezzana Gualtieri a declamat in italieneşte o po-esie la adresa Regelui şi a regatululul României.
Fie-care strofă a fost viii aplaudată de public.
In „Sora Teresa", signora Giacinta a fost sublimă. Rolul principal din această dramă a lui Camoletti nu putea fi mal bine interpretat; lacrimele spectatorilor spuneau in deajuns căt de bine se indentificase artista cu creaţiunea autorului. Trupa întreagă e bună. Bucureştenil n’ar trebui să piardă ocasia.
Dacă Opera ce ne-a lăsat n’a corespuns cerinţelor publicului nostru, aceasta i le va satisface pe deplin.
STUDENŢII UNIVERSITARI LA PALAT.
Eată discursul d-lul C. Dobrescu, prezidentul societăţii universitare „Unirea", ţinut in salonul alb al Palatului, Duminică la 1 d. am., nu Sâmbătă, cum spune „Monitorul oficial" :
Majestate,
In numele societâţel Universitare „Unirea" noi, delegaţiunea el venim,, cu cel mal profund respect şi devotament, a depune înaintea. Voastră, primul Rege al României, mărturisirea sincerei noastre bucurii, pentru măreţul fapt săvârşit erl de reprezentaţiunea naţională, şi salutat cu entusiaste aclamaţiunî de intreaga ţară. Oănd paclnica populaţiune a capitalei veni cu mare grabă şi in valuri nenumărate pentru a Vă saluta când ropresentanţiî ţărel, intr’un gănd şi cu o unire vrednică de un mare viitor (al scumpei noastre patrii, se strânseră impregiurul Majestăţel Voastre pentru a Vă numi Rege ; cănd România, mama noastră a tutulor, cu lacrimi de bucurie, voioasă si radioasă, vă pune pe cap coroana pe care aţi meritat’o prin vitejia ce aţi arătat in resbelul independenţei cănd, in fine, toată suflarea românească tresaltă de bucurie, noi, tinerimea universitară, am fi lipsit unei sacre datorii de a nu ne manifesta, d’impreună cu bucuria şi admiraţiunea noastră, pentru Ma-jestatea Voastră, pe care Provedinţa V’a ales, de a îndeplini acest dor scump al naţiune!.
In această solemnă şi măreaţă zi, profităm de fericita ocasiune in care ne aflăm, pentru a Vă asigura, că noî, tinerimea universitară, neclintit vom fi sub falnicul stindard, ce, cu o mănă atăt de viguroasă, l’aţi arborat, şi’l ţineţi; căci el însemnează pentru toţi Românii: cimentarea unire!, intemeiarea regimului representa-tiv, reinvierea strălucitelor virtuţi strămoşeşti, aureola glorioasă ce incongiura viteaza noastră armată, realizarea independenţei naţionale, proclamarea Regatului, şi, mal presus de toate, mărirea si prosperitatea naţiunel, prin progresul realisat pe tărâmul culturei naţionale.
Umbrele glorioase ale marilor noştri Domni Mircea, Ştefan, Rareş, Michaiii Viteazul, Mateid-Basarab, Vasile Lupu, Vă privesc cu invidie căci vremile de grea cumpănă in cari au trăit, nu’î ati ertat a face ceea ce Majestatea Voastră aţi realisat, pentru că grija lor era ca moşia strâ-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 19 Marte —
L. TREGAN
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNDI MARINAR FRANOES IN N0UA-GU1NEA traducere de
3?. M. GEORGESOU
CAPITOLUL XIX.
Am rămas singur in tot restul nopţii, şi, cum se lumină de ziuă, văduî pe Caihar venind ca să-’ml comunice liotârîrea noosilor. Uanuta ceruse să fid omorît pentru a împăca pe Otaru; insă Caihar, socrul lui Lanna şi şeful expediţi-uuil contra Uaratel, se opuse la aceasta, amintind că regele ăml datorea mie minele sale de aur. Cu toate acestea Uanuta ar fi obţinut in cele de pe urmă aprobarea noosilor, dacă Caihar uu s’ar fi , servit de o stratagemă. El a strigat in gura mare, că de vreme ce eti eram prote-giatul unul alt zeii, nu ar fi inţelept a-’l irita o-morându-mă pe mine. In adevăr, Otaru era prea putinte; dar precum adese-orl se vedead neşte regi mari învinşi pe neaştoptate de nisce adversari nevrednici de dănşil, tot asemenea se putea ca zeul med să facă vre-un red luî Otaru. Prin urmare, el credea că cea mal bună măsură de luat era de a mă alunga din regat şi a mă trimite peste mări, la zeul med.
Această părere isbuti se prevaleze in cele de pe urmă, şi ast-fel socrul med venise să mă
ROMANŢA LIBERA
moşească să rămână neatinsă. Dar fiţi siguri că fraţii Majestăţii Voastre de arme d°e la 1877, acolo in acel nemuritor şi strălucit Pantheon al Românilor, le-a spus cine sunteţi, şi eî, împreună cu toţi marii luptători aî causei naţionale, V’ad preparat coroana, pe care, cu drag şi voe bună, România V’o pune pe cap, in mijlocul ad-miraţiuneî lor, şi strigătele noastre de bucuriă şi entusiasm.
Trecutul şi presentul Vă privesc!
Noi, şi împreună cu noi toată tinerimea română-România de mâine — Vă aclamă, şi se in-grămâdesce sub stindardul pe care Vi l’â încredinţat străbunii şi contimporanii noştri, pentru a’l lăsa urmaşilor Majestăţel Voastre, falnic şi glorios.
Majestate,
Cinci milioane de RomănI sărbătoresc zioa de 14 Marte 1881, cu dragoste deplină, şi înalţă Cerului rugăciuni, ca şi de aci înainte să Vă dea putere şi timp pentru ca să puteţi realisa dorurile scumpe unei naţiuni intregî.
Dea Dumnezed ca in adânci bătrâneţe daca nu mal curend, împreună cu Majestatea Sa, buna noastră Regină Elisabeta, să ajungeţi a plini şi cea mal de pe urmă dulce sperare a Românilor, visul de aur al tutulor marilor noştri bărbaţi, limanul de fericire şi mântuire pentru viitor: Unitatea Naţională.
Să trăiţi Majestatea Voastră Regele României !
Sa trăiască Majestatea Sa Regina !
3DI3ST AFARA
Presa austro-imgară despre Regatul
RomăiiieL
Avănd a resuma, căt se poate mai pe scurt, deosebitele chipuri in cari a luat act de proclamarea ţărel noastre la Regat presa austro-un-gară, trebue să facem mai ăntăiîi o constatare. Fe căt de simpatică se arată, anume, acestui act ziarele vienese, pe atăt de multă ironiă (forţată) şi ură adâncă resuflâ din organele presei ungureşci. Nu mal încape îndoială : Ungurii aii fost dureros isbiţî de această evoluţiune in istoria poporalul românesc şi nici nu fac taină din profunda lor antipatie.
Să le fie de bine !
Mal simpatic salută ridicarea ţărel noastre la rangul de regat ziarul „die Presse."
„Să dăm, dreptate celor. cari merită11, zice organul vienez. Spontaneitatea şi spiritul de armonie cu care s’a îndeplinit actul, e pentru acest ziar o probă, de conştiinţa politică şi stăpânirea de sine a partidelor politice românesc!; ţinănd apoi samă de vitejiile militare şi progresul cultural făptuite de România in ultimele decenii, „die Presee", salută, ca deplin justificat, regatul României şi pe primul sdă rege Car ol l'.“
„Deutsche Zeitung", ©rganul partidei naţionale germane din Austria, salută cu aceeaşi simpatie proclamarea regatului romăn. Şi după densul, Carol I s’a dovedit in timpul domniei sale un regent şi un căpitan atăt de esceient, iar ţara a făcut progrese atăt de impuitoare, incât regatul nu mal este de căt o urmare logică a evenimentelor. „Deutsche Zeitung" nu se indo-eşce, in sfârşit, că faptul va fi recunoscut, fără cea mal mică impotrivire, de toate puterile, de vreme ce singură Austro-Ungaria' combătuse mal inainte nu numirea lui Carol I de Rege al României ci cea de Rege al Românilor.
Austro-Ungaria făcuse această obiecţiune, a-vănd in vedere pe cele patru milioane de români, aservite de rasa ungurească.
ducă acasă la densul, căci el se pusese garant pentru persoana mea.
Nu voiiă putea să spun ce emoţiune ăml co-prinse toată fiinţa cănd intrai in casa luî Caihar. Mi se părea că nu trecuse bine nici o zi de cănd Lamlam venise să-’nil zică adio, in dimineaţa plecării mele la Cutar. Trăiam mal mult din suvenire, fără a cuteza să’-mî pun Înainte vitorul, şi inima mi se sfâşia gândindu-mă că aveam să părăsesc pentru tot-d’a-una ţara unde petrecusem atâtea momente fericite !
Lanna veni să mă vadă in aceeaşi zi. El is-butise a dobândi comanda escortei "ce avea să mă scoată din Cutar, şi me induplecâ să plec chiar a doua zi, ca să nu rămăie timp lui Uanuta de a face să se schimbe hotărîrea noosilor.
Am eşit din Cutar şi m’am reîntors acasă la mine unde ăml petrecu! noaptea cu pregătirile de plecare. După ce ăml terminal totul, m’am dus de me aşedai in parc, lăngâ cele două morminte atăt de scumpe inimei mele. Acolo am vedut pentru ultima oară soarele răsărind in Cutar. Primele lui raze auriau creştetul alb al muntelui Tanavorkon, şi lăsăndu-se apoi in câmpie, schănteiati prin frunzişul arborilor cari me adăposteau luminând tot *de odată alba cruciuliţă sub care sperasem să me odihnesc si eh odinioară.	*
Pe când mă aflam afundat in această dureroasă visărie, veni un soldat. El ăml spuse că mo aştepta Lanna. Mă smulsei deci din această locuinţă unde zăceau toate speranţele fericire! mele pămentesci şi me dusei să zic lui Caihar şi soţiei sale un vecinie adio, pe care-’l indul-cirâ ultimele lor vorbe:
Rol te vom iubi tot de-auna, Tregan, si nici odată nu vom uita pe zeul tăd si invetă-turile sfintelor tale fol.
„N. fr. Presse" salută regatul romăn, in credinţa, că faptul săvărşit la 14 Marte in Bucu-reşcî, este o dovadă, că România vrea să fie de aici inainte deplin independentă faţă de toate puterile. Pentru „N. fr. Presse", actul acesta nu mai era ce căt un lucru de mult aşteptat.
„Wiener Allg. Ztg.“, se mărgineşee a relata faptul intr’un mbd curat descriptiv, dar cu vrednicie şi respect.
* *
Pe cât de simpatice sunt toate aceste voci — fie din sentiment, fie din calcul —pe atăt de ironic se presintă in relatarea ridicăreî României la Regat oficiosul unguresc „Pester Lloyd". El ăşl bate joc—in mod forţat insă şi făcăndu-ne a intrevedea mal mult amărăciunea ce ăl munceşce — atât de MM. LL. Suveranii noştri căt şi de poporul românesc. Se putea oare alt-fel ?
Vom reveni asupra manifestărilor altor ziare unguresc!, căci e bine să !,cunoa.şcem vederile „nobililor" noştri pismuitorî şi fanaticilor noştri inamici.
Strămutarea capitalei imparialiîi rusesc.
Ziarele rusesc! cer de căt-va timp, cu multa stăruinţă* strămutarea residenţieî imperiului de la Petersfcfurg la Moscua.
„Peters burgul — zic© unul din cele mal influente organe —e prea aproape de Europa şi prea departe de Rusia ; Moscova e un .oraş eminamente rusesc şi iubit de inima orl-cărul patriot".
„Petru cel mare —zice alt ziar —a putut zidi Petersbuirgul in mlaştinile Finlandieî şi să silească pe^ Rus! a'l primi de capitală, nu a isbu-tit insă ;Bă abată curentul vieţeî naţionale, care curge ineă mereu prin ^sfânta Moscuă, inima imperiului. Petersburgul va fi ăărîmat intr o hună dimineaţă pănă in temelii sati va fi poto-| pit de apele Măre! Baltice. Alexandra III să’şî mute dară re-si'denţia sa la Moscua şi el va locui cu siguranţă in vechiul Kreml".
Ziarele ruse cred aşa dară, că primejdiile nihilismului şi cererile după reforme liberale, s’ar putea înăbuşi vi Înlătura, printr'o strămutare a residenţieî ţara lui de la Petersburg la Moscva. Se poate să aib’it dreptate, căci ce:l dreptul, mal bine vor cunoaşc e ele pe Ruşi de căt ăl cunoş-cem noi. Un punct slab trebue să relevăm cu toate acestea in .'felul lor de cugetare. Au nu in apropiere de „s.fânta" Moscvă, se subminase drumul de fier, prin a cărui esplosiune era să fie omorît ţarul Ale.xandru II încă de pe atunci ? Afi nu in Moscva, „inima imperiului rus", s’au arestat mulţime de persoane surprinse asupra faptului, de a sfărtica portretul lux Alexandru II ? Ori toată această sură nu provenise de căt din causâ, că ţarii Rusiei p^'ţrec astăzi la Petersburg şi nu la Moscua ?
Serios vorbind, nu credem pe Ruşi atăt de copii. Şi ce priveşce primejdiile nihilismului repetăm şi de astă dată, că ele nu pot fi Măturate de căt prin acordarea de instituţii liberale; şi biuroeraţia şi aristocraţia rusă trebue să se obiclnuiască, in interesul lor şi a’l ţarului, şă nu mai priviaseă acestea instituţii ca neşte primejdii.
MANIFESTAŢI'O'NI
Intre diferitele manifestări, ce avură loc luni 16 cur., se distinse şi aceea a junime! comerciale române, făcută prin iniţiativa principalilor amploiaţi de comerciu din capitală..;
Lanna era de asemenea mişcat ca şi mine la plecarea noastră din Cutar; după o cale insă de o oră la aerul liber şi recoros al dimineţej, ne reveni sângele rece, şi puturăm înţelege mal bine evenimentele ultimelor zile.
—	Venirea ta, Tregan, a fost o fericire -pentru noi, ăml zise Laiana, şi plecarea ta mă iasă nemăngăiat.
—	De vreme-ee, amice , despărţirea noastră este atăt de neapăraţi, inchipuiesce-ţî că am fost ucis in vne-o luptă şi că astăzi aş fi mort.
—	La un asemenea cas m’aşî fi putut supune, fără murmur:; insă noi te perdemjpentru-că ai fost trădat de Uanuta ! Şe fii cari l’au ajutat te pismuiau şi eî de opotrivă cu marele-preot, şi pentru aceasta s’afl prefăcut a crede in toate iabulele despre Otaru, a cărora absurditate o sciau tot atăt de bine ca şi noi amândoi.
După două zile am ajuns in vârful zidului natural care desparte regatul Cudar de ţărm! şi in revărsatul zilei următoare Lanna a trebuit să mă lase. Ne-am retras la «parte de escortă pentru a ne mal împărtăşi ancă odată ideile.	‘
11 priveam cum se perdea cu imretusâ in cale, şi contemplam această ţară unde se- scurseseră nouă ani aî. vieţeî mele. Ne aflam in timpul primăverii, şi arborii se imbrăcad cu frunze noul, câmpii cu semnături. Lacul Amba strălucea la picioarele mele ca o oglindă; soarele resă-rind umplea de scihnteî cursul apel ce se vărsa in el, după ce însemnase prin câmpie nenumărate şerpuirl încântătoare, şi inunda cu razele sale depărtatul şir al Tanavorkonulul.
Stătu! mai mult timp nemiş cat, adâncit in visării şi plăngend; după aceea ăml pus*î căluşelul in galop, şi mă îndreptai spre Ragek, unde am ajuns după doă zile, Me înfiorai cănd veduî acolo închisoarea unde fusesem tinut ca
a
www.dacoromanica.ro
La orele 7 seara toţi amploiaţii clmerciaii decişi a felicita pe Maiestăţile lor se'adunai* in grădina Sf.-Gheorghe nod, de unde apoi c-musica Rog. 4 in frunte, şi purtând in loc ^
obicinuitele torţe, Lampioane veneţiane,;'carl cătun aspect plăcut, porniră prin Stradă Lipseam şi calea Victoriei spre palatul regal. ,
* La stihetul mtrsiceî MM. LL. apârtfră la fe restrele, ce dau in grădina regală, şi saluta^ cu batistele pe manifestanţi.
Cortegiul făcând intrarea in curtea palatuk MM. LL. reapărură pe balcon, unde fură ac|, I maţi cu entusiasm de publicul present. •
In urmă d-1 Theodor Radivon, ceti. următori^ discurs.
Maiestate.
Junimea comercială romănă cu anima palpi-tăndâ de bucurie şi încălzită cu cele mai dulci ! speranţe vine să depună la picioarele Tronului celui d’ăntăiu rage al României omagiele şi ne. mârginitul eî devotament. Crescuţi la adăpostul instituţiunilor liberale salutăm cu entusiasm momentul cănd se pune cea din urmă peâtră a bolţii acestui măreţ edificid prin asigurările succesiune! Tronului şi proclamarea Regatului, Asiguraţi cu totul pentru viitorul iubitei noas. tre ţări, şi al instituţiunilor liberale cari vot prospera ca şi pănă acum sub Augusta ocrotire a Maiestăţel Voastre, şi a patrioculuî guvern liberal, făgăduim Maiestăţel Tale că vom lucra şi cu mal multă stăruinţă şi iubire de căt pănă acum pentru ca Oomerciul romăn să iea şi el in lume locul frumos şi onorabil, pe, care sub conducerea Maiestăţel Voastre l’a luat statal romăn. ■
Să trăiească M. S. Regele Românilor Să trăiească M. S. Regina Să trăiească Regatul Român.
Să trăiească guvernul.
i In mijlocul aclamaţiunilor entusiaste deputaţi unea compusă din 12 persoane a fost invitată, a se presenta Majestâţilor Lor.
La intrarea in sală d-1 Toma Constantineseu reprezentantul casei „Aux Villes de France1, presentâ M. S. Reginei in numele .Junime! comerciale un frumos buchet cu iniţiala R., tot in flori, D-1 Theodor Radivon, representantul casei Caia-păţi, oferi M. S. Regelui cititul discurs.
M. S, Regele dori a cunoasce pe fie care persoană in parte, şi după ce află numele fie-căruia din ©omisiune, precum urmează:
D-1 Niou A Stănescu (Villes de France), d. lăncii Constantineseu, (CasaMulleij, d. Iorghu Drăghi ceanu, d. C. V. Deciu, (Fraţii Rădulescu), d. Eu-geniu Hempel, (Magasin Universal), d. Iosef 1 August -Grăbi, Lito-Typografi, d. M. Maximovicl, (Stancu R. Bechianu), d. Victor Mangşch, (Far-! macia Bras), d. Ioan Constrantinescu, (Magasiu' de haine), Majestăţile Lor avură buna-voinţa a i se intreţine intr’un mod foarte afabil cu fie- j care in parte.
Retrăgendu-se, cortegiul se dirigiâ spre locuinţa d-lul I. C. Brătianu, unde fură primiţi de de familia d sale, lipsind d-sa din capitală, apoi se indreptară spre domiciliul d-lui B. Boerescu care apăru pe balcon spre a intămpina pe manifestanţi, dintre care un tănăr rosti un discurs sentimental, la care d. Ministru răspunse in tei-1 menii cei mai câlduroşi.
La retragerea convoiului deputaţiunea daria a felicita şi pe d. C. A. Rosetti, insă sciind câ nu se află in capitală, s’a intors pe Bulevardul Universităţii, unde in faţa Statueî lui Mihalţi i teazu s’ad despărţit in frumoasă linisce.
prisonier şi lespediie de piatră pe care jertfiseră pe nenorociţii matrozi aî vasului Speranţa) n' primire aveam să găsesc oare acum. îmi a*' tal calul inainte, şi ajuns in mijlocul gâtuiri, mă veduî ocolit de toţi locuitorii caii me f0® noscurâ si caii ingenuchiară inaintea mea cu j semnele unui profund respect!
Mă întrebară ce devenise Lagankeon; le xespu-sel misterios că marele preot mă însărcinase să lat in mijlocul măre! un sacrificid lui Otaru şi ^ el ordona locuitorilor din Ragek a’mî da con' cursul lor pentru îndeplinirea misiunii mele _
Planul meu era acesta: voiam să ajung la ţ*' mul Australian, fie-chiar şi intr’o luntrişoarări [ digenă. Sciam că ’rm riscam viaţa in aceasta intrepriudere smintită, dar mal mult preferat-moartea de căt o viaţă fără speranţă de nrit'; tuire la;Kashii! Daca isbutiam să ajuDg in Aus; tralia, aveam să merg inainte urmând pe ţe®1) | ei pănă să dau de vr’o colonie europeană, Ş1 astfel eram scăpat.
Locuitorii din Ragek se aratarâ de o cam dată prea puţin dispuşi a urma ordine! W gankeon dar adoua zi, după mai multă stăm-inţâ de a-î convinge, ăi înduplecai să m&s con ducă pănă la ţărmul Mării şi acolo, ce bucur1© pentru mine, cănd văduî o' şalupă a Speranţa | pe care o conservaseră oamenii naturii! M runcaî numai de căt in ea şi după ce mă m • credinţa! câ era in bună stare, spusei să m>s dea, sub titlul de sacrificiu lui Otaru °	»
siune de apă şi ceva de a le mâncării, care s ’ml poată fi de ajhns pe o săptemănă. . j
Plecai in fine.
(Va urma)-
Manifestaţiunea Israeliţilor a fost frumoasă.; pentru ăntăiaşî dată i-am vădut manifestăndu-se (ntr’un mod solemn la bucuria generală a
ya ici.
* Ne pare bine că aii început a înţelege că soarta lor fiind legată de această ţară, trebue să se identifice cu dânsa la toate aspiraţiunile eî.
Pe căt ni sO spune pentru ăntăiaşî dată in România aii scos ornamentele sacre ale biseri-ceî lor sPre a A Închinate inaintea Regelui Românilor.
' Coroana regală a inţeleptului Solomon, cu care Israeliţiî ornează sanctuarul lor in zilele sfinte, a fost adusa şi inchinată Maestăţilor lor.
Aplaudăm faptul acesta. Jos cu superstiţiunile religioase cari învrăjbesc inimile şi pun stavilă grogresuluî.
Regele Românilor este Regele a toată suflarea ce trăeste pe pământul românesc.
Deputaţiunile a toate |comunităţile in haine ele sărbătoare s’au presentat la palat. Prin no-tabilătăţi am putut vedea pe d-nii Hornstein, Farchy, Viznev, Lewy, Cohen, dr. Blumenfeld, Hassan, dr. Rosenthal, Steiner şi alţii.
Majostatea Sa i-a imitat in salonul alb.
Aci aclamările aii fost entusiaste ; antăiaşî-datâ israeliţiî din România aclamai! de aproape pe Regele Românilor.
Discursuri au fost ţinute de d-nii dr.Stein, dr. Beck şi Jacques Cohen.
La care Maest. Sa a respuns intr’un mod foarte amabil.
2	Buchete elegante au fost date MM. RR.
Caracteristic era a vedea cum o populaţiune de căte-va mii de oameni, manifestează spouta-neu iubirea lor Regelui şi Reginei României.
România a fost aclamată cu mii şi mii de guri: să trăeasă !
Cu mulţumire aflăm că prietenul şi recomandatul nostru Cobiloviei la cetăţenia Română, acel care a cerut-o mai ăntăifi Camerilor in mod individual, a fost unul din iniţiatorii acestei ma-nifestaţiuni.
Reporter.
INMORMSNTAREi LUI AUG. TREB. LAIJRIAN
(28 Februarie 1881.)
Discursul (l-iul C. C. Dobrescu, prezidentul societăţii universitare „Unirea".
Confraţi studenţi,
In numele Societăţii universitare; „Unirea," in numele întregului corp al studenţilor Universităţii din Bucurescî, depun omagiul de stimă, de veneraţiune şi de profundă recunoştinţă către remăşiţele illustrului Profesor şi Decan al Facultăţii de Litere, A. Treb. Laurian.
Profesorul Laurian face parte din acea pleiadă eroică, aşi putea zice chiar uriaşă, care din nimica a inceput marea operă a regenerării noastre prin cultura naţională.
Scrierile sale istorice, filologice, literare, filosofice sunt, confraţi studenţi, un tesaur nepreţuit, imens pentru studiile noastre...
Marele Laurian, demn continuator al Iul Şineaî şi şcoalei sale, prin bunăvoinţă lui Grigore Ghica Vodă la 1858, a condus şi priveghiat cu mult foc şi cu o ardoare patriotică fără seamăn tipărirea Cronicei divinului bătrân-ccrşitor, a acelei cronice, care a desmormentat viaţa istorică a Românilor şi a pus începutul studiilor serioase pe tăremul incă nestrăbătut al istoriei naţionale!...
Unitatea naţională, această mare idee, acest scump dor al tutulor .Românilor; unitatea naţională, după care suspina marile suflete ale lui Şincai, Micu, Maior şi ale altora, a fost programa de acţiune a acestui mare bărbat a căruia perdere o deplângem. Unitatea naţională trebuiă să fie şi programa noastră, a tinerime! universitare, a noastră, care măine-poi-mâine vom fi chemaţi poate a face se dea rod spornic ideile pe cari ni-le-a sădit cu atâta dragoste ilustrul Laurian.
'tribunul Românilor de la 1848, regretat de toată suflarea românească, insoţit azi la vecini-cul local de o aşa mare mulţime de oameni, ne lasă îndatorirea d’a-1 continua, după cum a-flesea ne zicea el, ,d’a-l imita precum dorim noi...
0 naţiune întreagă ’l deplânge... Noi cu capetele descoperite să-l salutăm acum pentru ultima oară in acest loc, unde până mai de-ună-z* venia şi hotărindu-no să’i imităm să zicem?
Piei ţărina uşoară !....
—----------+—»	— --------
STUDII
DB
economie naţionala
CREDITUL AGRICOL
XIII.
Deosebitele sisteme de credit agricol iu Germania.
Spre a nu negligea nici un element de studiu, am zis că Ministerul Agricultureî decretase, prin agenţii săi consulari, o anchetă in străinătate asupra posiţiunei cultivatorulor faţă cu creditul, ledem util a schiţa, cu trăsuri repezi, in stu-Ţu ce ne ocupă, resultatul eomunicaţiunilor A cute, cari, cea mai mare parte, presintâ un mare a eies pentru agricultură. începem cu Germania-ermania.—în generai in tot imperiul german, t . lva-torii au capitalele necesare pentru esplo-dj1?3 P^nnntului. In ducatul de Baden aceia 1 le cultivatori cari u’au capitale se adrează
ROMÂNIA LIBERA
la amici, la vecini şi la capitaliştii Israeliţi dobânda este mare care împreună cu cheltueliîe fis| caii se urcă până la 10 % din sumele împrumutate. Nu esistâ nici un sistem de credit agricol organisat in tot imperiul german, esistâ cu toate acestea case comunale ce imprumută cu 6°/0 cultivatorilor spre a cumpăra numai vite. Aceste case remăn proprietare pe vite pană la plata, cerând şi asigurarea lor.
Iu Bavaria esistâ banca fondară de Munich, care face nu numai operaţiuni de credit ipotecar, ci şi agricol. Esistă in fine, in Germania aşa numitele case de credit mutual, cari imprumută cultivatorilor sume mici de la 20-200 lei pe cauţiune ori pe emanet. Creditul este acordat pe termone lungi cu dobândă numai de 4°/o- Aceste case sunt foarte râspăndite in toate oraşele şi cu un centru comun: Unirea creditului agricol, de unde pleacă ramificaţiunile, Casele de credit mutual ale Germaiuel sunt lîasate pe solidaritatea intimă a tutulor membrilor responsabili reciproc de toate operaţiunile societăţei, şi mecanismul lor este foarte simplu. Casele de credit mutual se mai numeşte şi bănci cooperative şi esistă douâ sisteme in Germania:
1°. Sistemul lui Scultze Deliţsch, cel mai vechii!, care consistă in associaţiunea solidară a tutulor locuitorilor unei plăşî, ai unui cerc, ori ai unei comune, in scopul d’a crea un stabiliment financiar şi al căruia membrii sunt toţi responsabili de operaţiunile stabilimentului. Aceste asociaţi-uni ieail diverse numiri, dupâ localităţi: associ-aţiuni cooperative, case de credit mutual popular, case comunale, care dă cruţare şi credit, ast-fel sunt numirile ce li se aplică; ele nu împrumută numai membrilor lor, ci la toate persoanele solvabile. Capitalul lor se formează prin depuneri, prin acţiuni, pot chiar a contracta şi imprumu-turi spre a’şî procura fondurile necesare ; sunt prin urmara persoane civile. împrumuturile se fac pe termene fixe şi sunt representate prin bilete nesubscrise de debitori. Dobânda ce ele iau nu trece nici o dată peste aceea a băncei imperiului. In fine societăţile ori băncile create dupâ sistemul Deliţsch sunt administrate de directori şi un personal [complet retribuit, ceea ce face că multe din aceste case nu se pot menţine şi cad in fie-care an.
2°.—Sistemul lui Raffseiden, primar din Wes-falia, este basat pe acelaşi mecanism, insă mai perfecţionat şi cu diferenţele următoare: 1) Fie-care casă ori bancă creată după sistemul Raffseiden face operaţiuni limitate numai pentru o comună pentru exemplu, ceea ce permite associaţilor d’a se cunoaşte mai bine şi d’a regula mai esact creditul deschis. 2) Nici un impru-mut nu se face persoanelor străine associaţiunei şi administraţiunea lor este gratuită. 8) Casele Raffseiden imprumută po termene lungi şi pe termene scurte. In fine 4) in centrul mai multor grupuri solidare se stabileşce o bancă anonimă prin acţiuni, care facilită operaţiunele caselor comunale scomptănd biletele subscrise de debitori in representaţiunea împrumuturilor ce li s’a făcut; ast-fel este unirea asociatiunilor agricole de Hessa. Prin urmare sistemul \Raffseiden are acest avantagii! că imprumutaţiî sunt in acelaşi timp şi proprietarii acţiunilor şi, la împărţirea dividendelor, câştigul bcade in măinele lor. Garanţia capitalului consistă in responsabilitatea personală şi solidară a tuturor membrilor stabilimentului. împrumuturile se fac de ordinar şi pe 10 ani. Să insemnăm că nu s’a văijut nici odată cădând un stabiliment sistem Raffseiden, pe când mai in fie-care zi cade căte unul Deliţsch.
Nici o lege nu există in tot imperiul pănă acuma spre a favorisa creditul agricol mobiliar.
Să mai insemnăm că tot după sistemul lui Schultze Deliţsch şi Raffseiden mai există in Germania şi societăţile de consumaţiune, constituite tot după principiul cooperaţiuneî. Ele se numesc in limba locală Landwirthschaftlicha ori Consum- Vereine şi ai! de obiect cumpărarea de semînţă, de îngrăşăminte, animale, nutreţuri, instrumente şi tot ce contribue la formarea capitalului de exploataţinne al cultivatorului pe cari le vând in urmă cu mici beneficiuri membrilor asoeiaţiuneî pentru 3 — 6 luni de plată. Societăţile Consum-Vereine sunt foarte respăndite in Prusia.
--------—tâ88SE3aflMn»»---------------•
HIENA ZI ASELOB
„Romanul" susţine din nod utopia d-luî C. A. Rosetti in privinţa eligibilităţii magistraţilor.
Ni se pare că d. Jules Simon intruneşte toate aceste calităţi, şi suntem siguri că părerea sa va face pe mulţi să se gândească şi să se intrebe dacă nu cum-va această sistemă, propusă de d. C. A. Roseti,şi care a rădicat in conatrâ’i intrea ga oposiţiune nu este nu numai bună, dar cea mai bună, cea mai simplă, cea mai economică, care dă mai multe garenţii justiţiabilului.
„Binele Public" cu ocasiunea proclamări regatului nostru, la adresa esce-lenţei sale d. ministru de externe zice :
Azi insă, când suntem stat independint, ori-ee act de suveranitate naţională nu mai are nevoe de recunoaşcorea, di Încuviinţarea nimenui: puterile vor lua cunoştinţă,* vor lua act de proclamarea regatului de către naţiunea română, singură iu diT; t de a o face, fără să mai fie trebuinţă de a lor „recunoaşcere", in câtipoteselor
diferite, făcute de ministru de esterne se pot considera ca simplu eserciţiu de retorică, ca simple frase menite a’î da oare-care importanţă, ca esistărî ce nici nu’şî avea locul, fără cu voinţa nestrămutată, şi cu unanirritatea corpurilor legiuitoare, partitelor politice şi tuturor puterilor constituite alo statului.
* * „Presa" se ocupă de toate, şi de regat şi de consecinţele sale, şi de eligibilitatea magistraţilor.
VARIETĂŢI
Princasa Dolgornki. - Trei lucruri importante se ştiu astă-zî despre princesa Dolgoruki, a doua soţie a Ţarului Alesandru II. AntâiiI că a sosit la Veneţia; a doua că Augustul ei soţ i testase, cu ocasia căsătoriei şi de teama unei morţi neaşteptate, uriaşa avere de 20 mii. ruble (ceva curios a vedea un monarch atât tde bogat, când in numâroase părţi ale imperiului nenorociţii locuitori per cum se cade de foame); şi a treia, că ea scrisese, sunt căte-^a luni, o epistolă unei amice ale sale din Italia, rugăndu-o să-i caute o vilă elegantă in Pyemont, unde ar avea de gănd să se aşeze cu Alesandru II, care era hotârît să abdice de la tron. De ce nu se va fi împlinit oare această hotărîre ?
Ovreul romani tot... Ovreii. — Iacob Gross-mann, ovreu din Iaşi, student la facultatea de medicină in Viena, fu tradus zilele acestea i-naintea tribunalului corecţional şi condamnat la cinci zile închisoare, din causa că furase dintr’un dulap al saleî de disecţie nişte cărţi in valoare de 25 fioi'inî. De serâcie nu putea fi vorba, fiind-că G-rossmann are de la părinţii seî o rentă anuală suficientă. Advocatul ce’l apăra, esplica faptul prin incapacitatea momentană de-a judeca ( ! ! ? / a nenorocitului delicuent. Noi ne-o esplicăm cu mai mult temeiîi dintr’o înclinaţie naturală şi neînvinsă. Să presupunem, că mussu Grossman ar fi pământean şi s’ar fi putut înscrie la facultatea vienezâ ca Român. Cu ce ar fi resplâtit el acest act? Ce ar fi zis Nemţii de Romă,ni ? !
Un sat res uulins. — In plasa Silistra, judeţul Coustanţa, s’au intămplat următoarele lucruri, pe cari le spune „Rom. Trans-dunăreană“:
Soldaţii români de pe graniţele Bulgariei des-coper un sat românesc, mare şi bine populat, sat pe care nici o administraţie'' pănă astă-zi, de la declararea resboiuluî nu’l luase in stăpânire, nici administraţia rusă Belocercovitz, nici administraţia principatului bulgar, nici a noastră.
Comandamentul graniţei dănd samă diviziei despre acest sat şi cerând desluşiri, divisia română dădu ordin a fi ocupat ca res nulius.
Administraţia Plăşiî luând posesiune de sat, a găsit funcţionând incă vechii ciorbagii de sub administraţia turcă şi toate mergând ast-fel ca şi cănd Turcii nici-o-dată n’ar fi părăsit Dobrogea.
Se Înţelege, s’au luat imediate măsuri pentru incorporarea lui cu plasa.
Serviciul telegrafic ai «României Libere»
31	Marte, — 9 ore dim.
Constantinopol, 30 Marte.
Ambasadorii aii semnat un protocol care recomandă guvernelor lor adoptarea liniei de graniţe propusă in urmă de Poartă şi că aceasta arată o adevărată dorinţă de pace".
Roma, 30 Marte.
Consilierii de stat Butenieff şi Mossoloff, trimes! de guvernul rusesc, au sosit aci ca să negocieze cu Vaticanul.
Berlin, 30 Marte.
Reichstagul discută un memorii! asupra executării legii contra socialiştilor. D. de Putka-mer, ministrul instrucţiei publice şi al cultelor, basăndu-se pe numeroase documente, demonstră necesitatea unei execuţiuni energice a acestei legi, căci socialiştii formează o partidă revoluţionară şi atheă, care nu cunoaşte patrie. Ministrul citează expresiunl de ale socialiştilor Most şi Hasselman asupra atentatului din Petersburg, asupra religiunii şi asupra Bibliei, expresiunl cari provoacă spaima tutulor partidelor din Reichstag. D. de Putkamer termină zicănd: Starea lucrurilor in Germania e ast-fel, că Prusia va propune ca la Lipsea să se proclame starea de asediu".
Prinţul ereditar al Germaniei s’a intors de la Petersburg.
Hamburg, 30 Marte.
Senatul oraşului Hamburg a adresat burgesi-mei o propunere prin care Senatul, considerând momentul sosit de a ajunge la o inţelegere in privinţa anexiunii vamale din Hamburg, invită corpul burgeşimii să numească o comisiune de 9 membri însărcinaţi să delibereze in secret asupra cestiunii.
Lon ’ a, 30 Marte.
Contele de Beaconsfield merge mai bine.
Lisabona, 30 Marte.
Camerile portugeze s’au amânat pe 30 Mai.
Coustantinopol, 27 Marte.
Se asigură că sultanul a întrebat pe reprezentantul Khedivului din Egipt, uacă Khedivul a luat disposiţiunî pentru a-î pregăti un contingent militar in cas de resboiu cu Grecia. Agentul Khedivului a respuns că el nu crede ca Khedivul, stăpânul şeii, să fi luat vre-o ast-fel de dis-poaiţiune. La acest respuns sultanul, ar fi replicat, se asigură, că stăpânul şeii e Sultanul, nu
www.dacoromanica.ro
Khedivul. Agentul a respuns că el lucrează şi vorbesce dupâ instrucţiile Khedivului.
(Havas)
TvTXXI TSTOXT
Se vorbeşce, că d. Brâtianu cântă a constitui primul minister-regal din toate nuanţele liberale. Partitul, representat prin d. Vernescu, ar fi refusat de a participa in guvern cu d. Brătianu.
Unii afirmă că dd. Cantacuzino, Carp şi Boerescu vor figura in viitorul cabinet.
ITsTSBPlTIUTîsrE
Domnule redactor,
Bine-voiţî, vă rog, a insera in .cel d’ăntăiil număr al ziarului ce redactaţi, aceste câte-va rânduri, ca răspuns unor persoane anonime, ce şi-aii luat tristul rol de a insulta şi calumnia familii onorabile prin scrisori anonime.
Primiţi, vă rog, d-le redactor, asigurarea perfectei mele stime.
La Buzăil de căt-va timp circulă di posta locală la adresa unor familii onorabile şi demne de toată stima, un fel de scrisori anonime, insultătoare, şi in scopul de a distruge armonia ca esistă intre membrii acestor familii.
Autorii acestor scrisori, după conduita lor, par a nu cunoasce bine societatea bună, şi după toate probabilităţile sunt nişte aderenţi a lui Bachus şi fice ale lui Cupidon, cari cănd nu se află sub şarmurile Zeilor la cari se inchină, văd abisul imens in care sunt căduţi, şi din ge-losie şi invidie, aii găsit in simplicitatea lor, că acest miserabil mijloc este singurul ca să’şi răsbune contra acelor familii, puse in totul mai presus de ele.
Răspund dar acestor laşi şi infami calomniatori anonimi, cari de sigur aii format un buchet de tot ce este mai fanat şi despreţuit intr’o societate, că ţinta ce şî-ail propus nu o pot ajunge nici' o dată, zic laşi şi infami, căci acei anonimi nu ah curajul conştiinţei de a vorbi direct, şi din întunericul in care trăesc caută a impro-visa şi atribui diferite defecte persoanelor ce invidiază.
Buzău, 7 Marte, 1881.
A. N. F.
TEATRE-	-CONCERTE
Sala Bossel, Astă-seară 19 Marte, Mare re-presentaţie de gală, pentru Proclamarea României la Regat, D-nu Ionescu va cânta mai multe cuplete comice, cu concursul M-lle Izay, cantratice francesă. — De admirat Thearu de Câini şi Maimuţe. Preciurile obicinuite.
LÂ MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSGANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCÎ.
Pe £iua de 10 Martie, 1881, ora IO
OBLSGfkŢiMNl
6	% Oblig, de Stat Convertite. .
6 °/0	»	Căilor ferate Române
8 "/o Domeniale ..................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 i. .
7	% Scrisori fondare rurale . .
1 % _	»	» urbane.	.	.
8	% Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20 1 /
5 % Renta romănă...............
Acţiuni Dacia,.............Nuoî
» Romania....................
» Banca Naţională a României Domeniale eşite la sorţi şi cup. exig Oblig, de Stat . .
Rentă ...............
Căilor ferate .	. .
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Bancă...................
Rubla hărtie......................
Florini...........................
Lose otomane......................
CURSUL DIN VIENA 30 Martie
Napoleonul......................
Ducatul.........................
Lose Otomane....................
Rubla hărtie..................
CURSUL DIN BERLIN
30 Martie l
Oblig, căile ferate române......
Acţiunile	»	»	.	.	.	.
Priorităţi	»	»	.	.	.	.
Oppenheim........................
Ruble hărtie.....................
Oblig, noi.......................
Lose otomane...................
CURSUL DIN PARIS
30 Martie
Renta Romănă....................
Lose otomane....................
SCHIMBUL
19 Martie
Paris (3 luni)..................
» la vedere.................. .
Londra (3 luni).................
» la vedere .......
Berlin (3 luni).................
* la vedere..................
Viena la vedere.................
Comp.	Venei.
93si!/a	94 i/,
95 i/.	96 V»
105	106
204	208
102 V3	103 </„
96	97 */i
102 i/2	103 ’L
28	29
82 «/.	83 %
420	430
92	95
568	575
V*	arg,
xu	aur.
'U	
iU	
lU	aur.
1 %	1 0/,
1 %	1 7j
2 60	2 70
2 15	2 16
48	55
9 27	9 27
5 49	5 49
25	23 »/«
119 »/,	120 V.
101 %	100 90
69 30	67 7*
109 »/4	110 10
209 55	209 60
97 10	96 70
83	84
54	52
99	
99 75	
25/07'o	
95 30	
122 i/„	
123 7<	
215	215 */
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
ROMÂNIA LIBERA
	MK*" Diploma d.e Onoare	j
	F. WERTHEIM & C° Viena. Recomandă Onor. Public casele lor pentru păstrare de bani şi documente construite de materialul cel mai solid şi asicu-rate in contra celor mal rafinate incercărî de spargeri prin	0
I s	modificări practice in construcţiunea lor.	P X
1 ^	Pentru a dovedi in public siguranţa ce oferă produsele noas-	0
	tre şi in urma invitării ce ne-aă făcut Jury a Exposiţiunil	p.
1 >	indnstriale din Viena, am supus uua din casele noastre in ziua	
	de 24 Auguct 1880 unei incercărî publiee de spargere forţată	%
	ceea ce până acum nu s'a făcut de nici o fabrică de case	CD
	din lume.	
h	Resultatul acestei încercări a dat deplină satisfacţiune Jurey	i
	care ne-a conferit cea mal mare distincţiune	
	„DIPLOMA DE ONOARE'1	$3
1 ^	Aseminea ni s’a acordat ănteiul premiu intre mal mulţi con-	tD
	curenţi Englezi şi Americani, la cea din urmă Esposiţiune	3-
ij 1	de la „Sydney".	VV
	Invităm Onor. Public de a visita Depositul nostru general	0 M»
I [V	pentru România la d-niî	
1 ©	WSU -AJPIFIEnLi O 'ftG	
1	Str. Covaci, No. 1 in Bucurescî.	Q
	In pixovinciş se află deposite la D-niî Wilhelm Scheyer in	0 3 V
	Focş’anl; Hagi Jecu & Boiciu in Ploescî; P. Andreescu et	
	Fra^e in Craiova; M. Zacharoff in Giurgiu; Aug, Heberling	
	in T-Măgurele; Paul Blilcher in PitescI; D. Hauser in Buăila şi. Galaţi; Moritz Gelber in Iassy. Pentru a evita neajunsuri facem rugare d’a se adresa pentru orî-ce informaţiunl la sub-semnaţil represeutanţî F. WERTHHIM & Co.	1
\m	Diploma de Onoare	
ALIMENTATIUNE NUTRITIUNE
VIN I»
DE
m
GHAPOTEAUT
CD PEPTONE DE PEPSINA
(GARNE DE VACA DIGERATA SI ASIMILABILA)
Când alimentele ajung in stomac, sunt transformate de sucul gastric Jntr nâ substanţă solubilă numită Peptone cari, transportată in t6tc părţii' corpului prin intermedierul vineleor, servă a forma cesăturile no.-tre : muş-ebii, 6se, nervi, întreţiind !n acelaş timp viaţa şi sănătatea năşiră. Numetăse experienţe an stabilit că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin sucul gastric extras de la animale, se obţine un produs Intocmaifi ca acela ce se formează in stomac conform legei nalurei. Acâsiă carne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peptone pepsic al lui Ckapoteau, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci châr când stomacu' este incapabil a putea efectua uâ digestiune F,1 este mult mai activ de cât vinurile ce conţin extracturi sau demuri de [carne, câ mai mare parte incapa-biile de câ mai mică putere nutritivă.
Pinul Chapoteau este recomandai convalescenţilor, anemicilor, diabeticilor, persanelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt desgustate de ori ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au niei-nă putere şi sunt slăbite prin nă muncă prâ mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peptului, afecţiunele cancerdse, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicilor, vinul lui Ckapoteau, măreşte abondenţaşi puterea hrănită re a laptelui, greutatea copilului creşte pe fie care <jii intr’un mod surprinsâtor La copii în vârsta de jos şi la adoleşcenţi, el provăcă creşterea şi ogmen-teaijă vitalitatea.	°
Este indispensabil a se cere si pretinde ca pe fie care flacon cu vin de peptone pepsic, să ecsiste marca fabricei si iscălitura Ckapoteau, pharmacist de prima classă in Paris, 8, rue Vivienne.
Acută preparaţiune se găseşte in depositşi de vândare laDnl Pharmacisti Si droghişti, notaţi mai le vale :
Bucureşti. Pharmacia F. Brus.	Braila. R. Petzalis, G. Kauffmes,
.	si Drogueria
Jassy. A. Racovttz.	Gheorgiadis.
Turnu-Severm V. Schwab.
DEPOSIT GENERAL
la DNU APPEL & e
BUCUEESO
No. 1 - STRADA COVACI - No. 1
SOBE MEIDINGER
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE Şl VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dati o căldură mare ■ pede. Cea mal perfectă şi cea mai simplă retrula re" ardere!. Durata focului se poate regula după plăcere. ® .a
Cel mal simplu servicii! fără de a avea trebuinţă de măturat o Înlătură ort-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitulefoa^ eftin şi soba durează foarte mult. Aerisire foarte bună la 1 ,arte
iriţarea ţevel de ventilaţiune. O singură sobă încălzeşte trei camar1' încâlcire centrale aeriană pentru clădiri intregî.	Br®*
E&r Această marcă de fabrică este turnată pe partea interiără a uşeîj
-'MEIDINCER-OfEÎj’
^■H. HEI
.. "" " ' ■■ —
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trâmit oraţii
şi franco
Fabrica de sobe Meldlnger şi obiecte de case
H. HEIM, Kârtnerstrasse 40-42, VIENA.
De închiriat
De la 28 Aprilie anul curent, un apartament cu î camere si dependinţe, situat pe calea Craiovel No. 95. Amatorii se pot adreia la proprietar in aceeaşi curte.
ANUINCIU
Sub-semnatul având un loc in dosul grădineî Eliad de dat cu arendă satl cu dijmă cu 1 fr. mai jos de mie ca in alte părţi pentru fabricat cărămidă unde deja se fabrică cărămidă. — Doritorii se vor adresa chiar la acest loc.
De arendat
Proprietatea OLOGI şi ZLATA districtul Teleorman, plasa Călmşte, in apropiere o oră de Turnui-Mă-gurelli, e de dat in arendă de la sf. George 1882. Amatorii se pot presinta la Doamna Casimir, Piaţa Episcopiei, casa Gherassi, in toate zilele de la 9 pănă la 11 dimineaţa, sad la d. Triandafil (avocat) strada Plevnei No. 12.
Case de închiriat
De la 23 Aprilie, anul curent cu şăse camere, pivniţă, grădină şi curte spaţioasă, situate" pe strada Clemenţi 35. Amatorii se pot adresa vis-a-vis de strada Crinului 17.	li—2—2)
ANKEIi
U
SOCIETATE DI JSIGDR1EE ASOPBA VIEŢEÎ SI REKTEÎ II VIENA
Concesionată pentru Roniănia prin decretul din 1 lanuariii 1870
Irt luna Februarie s’aîi efectuat 576 poliţe pentru fr. 3,031,370, dela Ianuarie 1881 in total 1031 poliţe pentru fr. 5,361,990. In luna corentă s’at! Încasat in prime şi depuneri fr. 577,573 50, iar de la 1 Ianuarie in total fr. 1,304,866.-Pagubele plătite in luna Februarie fr. 125,968 40, iar de la 1 Ianuarie in total fr. 28,203,815.
Averea Societăţii la 31 Decembre 1879 peste 24 milioane frânei * Asociaţinmlor *	»	»	51	*	*
impreună peste .	.	75 milioane f ranci
Situaţia asicurărilor la 31 Decembre 1879: 81,646 poliţe cu un capital de aproape 297 milioane franci.
Pănă la 31 Decembre 1879 s’aii plătit pentru caşuri de morte şi ascciaţiunî (zestre) liquidate peste fr. 54 milioane. Asiguraţilor cu parte la câştig li s’aii plătit de către societate pentru anul 1879 o dividendă de 21%. Intormaţiunl se daţi voios şi oferte se priimesc la
A GER, TI A MSMRAI.A FEMEI ROMA Aii A
Eucuresci, Strada (Germană) Smărdan, Hotel Concordia nod
DE ÎNCHIRIAT
In Strada Clopotarii No. il.Col galben 3 Apartamente case ziii din nou fie-care apartament, corni nănd 7 camere, 4 in etagiul de j» •3 sus, căte doud antreuri fic-care? curte deosebită.
2. Idem strada Lipscani No. 81 w salon, in colţ şi 2 camere spaţioasi cu antreu in stradă mobilate saune, mobilate pentru un cantor safl birou
3	Iidem strada Lipscani No. 81. C pivniţă lumiminoasâ cu antreâ in sta dă, pentru mărfuri.
4	.Idem 2 prăvălii pentru industriaşi ni pasagiul de fraţi, calea Ser. ban-Vodă No. 18 şi 50 oca scamă de I-a alitate. — Doritorii, cari voesc i lua cu chirie, sunt rugaţi a se adresa Calea MoşilopNo. 138, in toae zilele de la 7—10 dimineaţa.
DE ÎNCHIRIAT
Casele din suburbia Măntuleasa strada Popa-Soare No. 7, compusă din 5 Camere cu dependinţele lor grajd, şopron şi grădină cu pomi roditori. — Doritori se vor adresa la D-na Elena Palada , Calea Moşilor No. 122.	' li
Avis D-lor Comercianţi si Proprietari
CIMENT PORTLAND
PARDOSEALA MOSAICA
in pietre multicolore.
MTA S P H A L T-3K3 CARAMipi DE FOC, NUMTIE CHAMOTTE VA» HYDRALLIC, IPSOS
Verijare şi aşezare cu lucrători special 1 Ja: TVE_A-Isr OEL
(fost tovarăş din cassa Doneaud & Manoel, din Calea Griviţa).
Deposit special str. Sculpturei No, 31
— PREŢURI FOARTE REDUSE -
BERSr
iSAag-asimil de JBlănâriî sub firma:
LA li RSUL ALB
■c* S’A.	rm
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
TJnde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Manşoane, fi o oale, Căciuli, Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul d6 piei nelucrate, cu preţurile f6rte moderate.
BRUDER SPITZER.
rr4
SIEQPD şi YlHfl d. fOUETl
Ca L*.oto-Bho«pha.t(i da Calea
Aceste preptreplunl tingunle cere aă servită Mediciloră SpiUteloră din Paris pentru constatarea propriatăţilorU reconetituităre Anti-snemice fi digestive a-U Locto-Phoephatulul de calee
CopiUoră pelipi ;
Rachiticilord ;
Fetelord tinere cere se demolat*; Femeiilerâ delicate;
Doiciloru. pentru favorisam |i îmbogăţirea laptelui ; Convalescenfilortt;
IBStriniloră slăbiţi ;
••-tBStrinit
|«Ji
U» Maladiile de peplă: tn Digexliunile taborbfaoe ;
In Inapetenciă;
tn tdte maladiile care se tr&dncâ prin Slăbiciune fl Perderea
forţeloru;
tn Fracturi pentru reconstituirea beseloră ,-
tn Cicatriaaţiunea Băniiord;
Depoeltutfl generale Casta UHUUH.TIC. 8, rue Vtvlenne,
.ARIi
In străinătate in principalele Pharmacii
- PERFEC IMUNE” REGENERATORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
de D"‘ S. A. ALLEN.
Reuşeşte în totdeauna a redă părului alb culorea juneţe! selle, i comunieă viaţăj creştere nouă şi uă frumuseţe lucindă. Effectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ci uă pre-paraţie a cărei proprietate naturală şî infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute în lumea întreagă.
Deposit peincipal,
U» 118, Cie. anmuuio., T1*1*?'1* preparaţi» se vin-Um,**. EnsliteA	de mfaşurate m htotie nm.
<s0i .ie vânzare la toţi Coaferiî, Parfumerii şi Farmaciştii.
Deposit pentru vengare on ridicata la D-nu Appoel & fo. Strada Covaoi No. 1
Bucurase!
Vânzarea on detail in Bcuresct la L-nit Paul, coifeur al Cur fii lângă. Pasagiul Romăn, Eugen Lolivier, N. N icul eseu, I. N. Ar-deleanu succesor Ninon de Lenclos, Franz Giinther, V. Pencu &Co. Carol Gersabek, succesorul D-lui Ovessa.
De venzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 11
(Casa Pencovid)
VINDECAREA Aiiectiunilor
I, PROSTATEI, Ulii
GraveJS, colici nephrelice prin
SIROPUL BALSAMO-LACTIC
Al Pharmaciei Gknkvoix, 14, rue des Beaux-Arts, Paris
in Romania Pharmaciele cele bune.
TOT FELUL DE HÂRTIE
DE TIPAR:
No. i, 4 dublă, 6, 8, 10 şi 12 pentru jurnale şi cărţi
Hârtie velinâ No. 6.
DE SCRIS:
No. 0 şi 1 in toate cualităţile. nej satinată, satinată şi vărgată; No. l 4 şi 6 pentru condice
Hârtie ministerială
HÂRTIE DE AFIŞE No.
Harţi© Albastra I! MU CAVA
DE FERESTRE.	|j	jjjţ; PAE.
P»E|URI FOAKTE A VÂNT ARIO ASE-aw
^ Strada Smărdan (ger
Austria VFrrine maVmavrr şi Comisioane in tot felul de hârtie * lui, strada DoamierP5C 6tC' aseadresa la comptoirul sub-temnatu
Trimit mostre de’hârtie or! cni fmî va cere franco.
.... ... Urf. 'WĂAPlTJrî-A.-
I
..... De inchiriat -j—-
frances ” or adresa strada Verde 14. vis-a-vis de Consu
Tipografia Stef&n Mihăelacu, ,..Qo»ap, strada No. 14.
www.dacoromanica.ro
ANUL V. - No. 1135
IU BANI EXEMPLARUL
tsm
ttammrtf^asaaasii^
SAMBATA 21 MARTE 1881
ROMÂNIA LIBERA
APARE XIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE .
Ia Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. fin Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. biStreinitate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 let.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mihălcscu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii dia-rulul din judeţe.	* v
In Paris :	La SocUtli II avas, place de ia Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de	publicitate G.	L.	Daube	&	C-nie.
In Londra:	Prin compania gsnerală de	publicitate G.	L.	Daube	&	C-nie.
In Berlin,	Franofurt, Znrich. Nexv- York:	Prin compania	generală	de	publicitate G. L. Daube & C-nie.
AlVUN OIUKJXtE):	A
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a...............j Lefi
*	*	* O-a . '•». . .	î , i,
Epistole nefrancate se refuşă Artiooliî nepublicaţr nu se inapoAsă.
Pentru rubrica: Inserţii şi reelam#, rod acţiunea nn este responsabilă.
Prim-Jtedaeter’: SVEF. C. MKJHMLESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersburg, 29 Marte.
Ziarele se esprimă foarte rece asupra proclamării României de regat.
„Colos" recomandă noului regat neutralitatea cea mai severă, intârirea ordină interne, ca nu cum va România sâ devină un asii de aventurări. Rusia nu poate fi indiferentă, mal cu seamă in inprejurârile de faţă, ca Dobrogea să devie refugiul tuturor revoluţionarilor. Probabil că Gestiunea aceasta va obiectul primelor relaţiunî di-plamatice cu noul regat.
„Nowoje wremja" nu se impacă cu momentul proclamării de regat, căci s’a ales fără nici un tact, mal ales când toate curţile europene se află in mare doliu. „N. W.“ mai este nemulţumit şi pentru că România s’a arătat la acest act nerecunoscătoare faţă cu Rusia, care a patronat principatul aproape două secole, ne adu-căndu-şl acum aminte de vechia sa patroană (?).
„Porjadok" zice, că titlul s indiferent, dacă programa guvernului nu se schimbă.
„Molwa" şi „Peterburgskija wjedo mosti" nu s’âti putut esprima, din causă că li s’a luat dreptul a apare un restimp de o lună.
Berlin, 29 Marte.
Ridicarea României la rangul de regat a fost salutată aici cu multă simpatie.
Recunoaşterea regatului romănse consideră ca sigură şi din partea Austro-Ungarieî. Se aude că aces t inperifi va lua chiar iniţiativa.
Berlin, 29 Marte.
„Kreuzzeitung" scrie despre proclamarea României de regat aceste : „Aici la noi nu poate de căt sâ fie bine venit actul prin care i s’a inplinit dorinţa poporului român, pentru că ridicarea aceea priveşte un principe de Hohenzollern şi pentru că România de mal mulţi ani, se bucură de simpatia noastră, şi, cănd s’a putut, chiar şi de ajutorul activ al guvernului nostru".
Londra, 29 Marte.
Sunt temeri că o teribilă rcscoală va cuprinde tot Capul-de-buna-speranţă. Tribul Basuto, in număr de 10,000 aii furat caii de la 2 escadroane englezeşti precum şi întregul transport de vite. Colonia engleză e in mare periclu.
Zfirich, 29 Marte.
„Ztiricher Zeitung" respinge energic afirmaţi-unea Agenţiei ruse că Elveţia n’ar avea dreptul ei propriu de esistenţă şi că ar trăi numai din voinţa Puterilor. Aduce aminte Agenţiei epoca ce a urmat după răsboiul Sonderbundic, când Rusia rupsese relaţiunile cu Elveţia şi apoi după mal mulţi ani fără sâ dorit Republica elveţiană guvernul rus a intrat din iniţiativa sa din nod in relaţiunî diplomatice. In fine „Z. Z.“ se referă la faptul că indatd după ameninţările marilor Puteri contra Elveţiei in primâ-vara anului 1848 aii isbucnit revoluţiunile pe continent.
_	Ierusalim, 29 Marte.
Principele de coroană Rudolf a intrat erl sara in Jafla şi a remas peste noapte in monăstirea Franciscanilor. Azi dimineaţă a pornit călare spre Ierusalim, oprindu-se numai in Ramleh şi Calunja unde ăl salută colonia austro-ungară. La poarta numita Jaffa nu s’afi dat salve, din causă că principele a voit să intre in cetatea cea sfânta ca simplu pelerin. La poarta numită principele descălecâ şi continua pe jos drumul spre mormântul sfânt unde ăl salută pr.oriarchul catolic.
Petersburg, 29 Marte.
Ziarele ilustrate publică o fidelă ilustraţiune a Uşurel in care se aflase Alessandru II la yi8 *• c; Dinfigurile inpărtâşite poate ori cine vedea că împăratul ar fi putut scăpa, dacă nu şi-ar fi Perdut toţi capul in acel moment. Trebuia după esplosiunea primei bombe sâ se fi continuat drumul cu caii in galop. Bomba intâia a fost aruncată sub trăsură din care se rupse numai partea mn dărăt; dar ea tot mal era practicabilă, pen-wu ca nu i se rupsese osia.
Londra, 26 Marte.
Doctorul a anunţat representanţilor presei că mala lui Beaconsfiield e foarte periculoasă a-vendu-se in vedere etatea lui cea innaintatâ.
usea şi inecăciunea nu ’1 lasă pe pacient să doarmă.
„	Londra, 29 Marte.
Chestiunea greacă a ajuns intr’un stadiu foarte entic Cabinetul a decis să stoarcă şi mal mari concesiuni de la Poarta —ce priveşte Epirul. Daca încercarea va remănea fără de resultatul dorit, guvernul grecesc are de gând sâ trimeaţă Carnetelor europene o circulară in care va anunţa
kotârîrile tratatului de Berlin le va esecuta singur.
Guvenul grec a şi rugat Puterile pentru bloca/ea Dardanelelor, ca as-fel Turcia sâ nu poată pune trupe multe contra Greciei.
Puterile afi respins insă o as-fel de cerere caraghioasă.
Petesburg 29 Marte.
In cercurile bine informate se vorbeşte cu multă siguranţă despre numirea lui Saburoff ca ministru de esterne, cu toate că împăratul incă n a dispus nimic positiv. In nici intr’un cas insă decisiunea nu se va lua inainte de ls/27 Aprile, cănd se va serba iubileul cancelarului Gorciacoff. Se aşteaptă sosirea principelui Lobanoff, ambasador in Londra, şi a principelui Orloff de la Paris, amic personal al actualului Ţar. Cel-l-alţl ambasadori român la posturile lor,
t	Atena, 29 Marte
Se comunică din isvor sigur, că ambasadorul englez a declarat oficial guvernului englezesc, că Anglia nu se va separa in cestiunea greacă de cele-l-alte Puteri europene. Prin urmare e falsă afirmarea lui Tricupis in Cameră, că Anglia va sprijini pe Greci la un cas de răsobid.
Petersburg, 29 Marte.
Din ordinul Ţarului bugetul Curţii fa redus cu două milioane.
NB. — Din lipsă de spaţiu lăsăm po mâine publicarea actului de acusare contra atentatorilor Ţarului Alessandru II.	(Red.)
Serviciul telegrafic al „României Libere"
30 Marte — 7 ore seara.
Londra, 31 Marte.
Ieri socialistul Most, redactor-proprietar al ziarului „Freiheit" a fost arestat; culegăitoril ziarului afi fost împrăştiaţi şi biurourile închise pentru a nu urma imboldul la răscoală.
Măsuri -extra-ordinnare de precauţiune şi de supraveghere s’afi luat erl pe drumul de fer de laWindsor la Londra pe timpul călătoriei reginei, de ducere şi întoarcere. Nu s’a întâmplat nimic.
Starea sănătăţii contelui de Beaconsfield s’a agravat.
Generalul Robert, care sosi erl la Capetown, a trebuit să plece inapol spre Englitera, chemat de ministrul de răsboid.
(Havas).
A se vedea ultime soiri pe pagina IU.
Bucureşti, 20 Martie
Nisce frământări de la Iaşi, pretinse nihiliste, ah preocupat zilele acestea la noî presa şi parlamentul.
Chiar in numărul de alaltăerî, „Binele Public" insera următoarele rin duri:
„Nu fără durere aflăm sciri din ce in ce mal grave despre agitările nihiliste din Iaşi. Pe de-o parte, se vorbesce de nuol arestări făcute in persoana cător-va studenţi de la Universitate ; pe de altă parte, se relatează scene de o impietate, ne mal pomenite până azi in România, comise de către tinerii şcolari din institutele publice."
Se poate ca confraţii noştri de la „Bi-nole Public" sâ fie bine informaţi.
Noi nu putem afirma insă nimic, pănă la o constatare oficială, pentru care s’a şi luat deja măsuri, -- nu suntem, cum ziserăm, in drept să afirmăm pănă azi nimic asupra gravităţii faptelor de cari se vorbesce, pănă ce ele nu vor fi mal ăntăiu bine pipăite de mâna justiţiei şi a delegaţilor numiţi a le cerceta; precum nu ne-am crezut asemenea in drept să aruncăm nici un fel de alarmă publică despre insemnâtatea ce frământările acelea ar putea să presinte in ordinea noastră politică, şi pentru cuvântul foarte simplu că nu voiam să arătăm publicului, intr’un mod pripit, munţi de grozave pericole, din cari sâ iasă mal la urmă un şoarece ridicui.
Chestiunea era foarte delicată pentru a o. ataca numai după ceea ce se şoptise şi se vorbise, şi după ceea ce resuflase
oare-cum la Iaşi, prin atitudinea cător-va studenţi cu circulaţiune mal vie, cari iute se .entusiasmează de toate credinţele ce au farmecul noutăţii şi maieu seamă pe acela al estravaganţil.
După noî unii, cu tot microscopul ce s’a pus spre a descoperi veleităţile nihiliste ale cător-va capete aprinse din Iaşi, — nu se vede totuşi caşul care ne-ar au-torisa să strigă nihilism !
#
Intr’o ţară liberă ca a noastră, ideile n’ah zor să umble pe sub pământ, şi plantele de felul nihilismului nu cresc de căt la intim erec.
N’avem de ce ne teme dar, intru căt ne priveşce pe noî.
Dacă o credinţă este să-şi facă drumul, apoi nu chivără jandarmilor o poate opri. Atăt mal râu pentru cel-ce nu Înţeleg aceasta : noi vorbim verde şi pentru toţi, căci aşa reese adevărul, etern şi imutabil, din lumina convingătoare a istorii neamului omenesc.
Iată pentru ce n’am cerut noi guvernului să uzeze şi să abuzeze de puterea iul brută, fiind-ca, pe lângă altele, mal şciam şi aceasta, că nimic nu intâreşce o instituţiunea secretă, de f« lui nihilismului, de căt escesul de zel spre-a o compi-nia, asprimea arbitraritatea puterii orbite de pasimî, cu cari asemenea institu-ţiunl sunt adesea aşa de stăngacih atacate...
Nu acum este insă timpul să desvol-tăm teoriile, sigure şi eficace, cu cari s’ar putea combate salturile mortale ale spiritului omenesc.
Avem alte nevoi cu mult mal înţepătoare, de cât acelea de-a sta de teorii şi de poveţe cu guvernanţii noştri.
Atăt mal răb pentru „oamenii de stat", dacă el, cari ar trebui să le cunoască, nu le cunosc nici pic.
*
Este insă un alt punct de vedere din care nihilismul ar căta să ne îngrijească, in deosebi pe noi.
E o putere vecină care suferă in realitate de aceastra crisă politică şi socială, şi de unde s’a strecurat, din păcate, o urmă şi in sinul societăţii noastre.
Aceasta ar putea să tragă asupra ţării — precum se pretinde—mişce ochi reu-voitorî din partea Rusiei !
Să fim drepţi.
Numai acusaţiune de frământări nihiliste noi nu merităm.
Dar sunt, cu toate acestea, niliiiiştî in tară !
o
Or fi, nu zice nimeni, căci pe unde nu-î vedem acum trepădănd ?
II are Rusia intreagă, ăl are Geneva, îl are Parisul, îl are Londra, îl are Italia, îl are America, îl au toţi.
Nu i-am format, nu i-am prăsit noi. Ţara nu poate fi dară de vină pentru păcatele altora, de cari va avea poate să sufere şi ea mal tărţliu.
*
Ceea-ce putem declara noi Europiî, şi Rusiei in parte, este că poporul romăn doreşce să trăiască in cea mal perfectă pace, desvoltăndu-se pe calea culturală şi economică, sub adăpostul instituţiuni-lor de cari se bucură. Nici prin cap nu-1 tună să alerge după aventuri nihiliste, şi nici că are nevoe de salturi mortale, pe cari le va combate din contra, la lumina mare a zilei, ca pe ,orl-ce tendinţe
subversive ce-ar putea să compromită interesele ordinii statului, evoluţiunea pros-perăriî sale, pe calea luminii şi a libertăţilor de cari se bucură.
Nu guvernului nostru avem a ne adresa dar astâ-zî, despre administrarea şi vigilenţa căruia ilusiunî multe noi nu ne facem, ci inţelepciunil şi patriotismului Romanilor, ca el singuri sâ cumpănească bine imprejurările in cari ne aflăm, şi să caute cu toţii a inlâtura d’asupra capului ţării orf-ce fulger de nemulţumire, orl-ce compli-caţiunil esterioare, printr’o atitudine prudentă, faţă cu nisce idei atăt de periculoase intereselor statului lor.
CRONICA ZILEI
A-seară pe la 8 ore a fost manifestaţia Nemţilor din capitală, grupaţi in 5 societăţi : Lic-dertafel, Eintracht, Gewerbeverein, Bucarester-Turnverein, Unterstiitzungsverein.
Fie-care societate Sşl avea stindardul el.
Erafi mai multe sute de torţe.
Din deputaţiunea ce se urcă la MM. Lor, d. Rietz sen, ţinu un discurs in româneşte, ear preotul Teutschlaend6r in nemţeşte. Imposantal conduct defilâ in curtea palatului* regal, plecând steagurile, agitănd pălăriele şi strigând ural MM. Lor Regele şi Regina, cari eraii in balcon, mulţumiaii amabil acestor semne de entusiasm. La retragere domni aceeaş ordine şi linişte, lucru cam rar pe la noî, ca şi la venire. *
După cum spilne „Vulturul Romăn", banii societăţii Ajutorul din Craiova ar fi foarte rfifi administraţi.
Casierul şi mal mulţi membri şi-ar fi dat di-misiile.
Ne pare rfifi că n’am putut şi nu putem reproduce de pe gazetele din provincie modul in care diferitele judeţe ale ţării aii sărbătorit ziua de 14 Marte ; suntem prea grămădiţi de materie.
Avem plăcerea a anunţa cititorilor noştril, că in curănd vom avea ocasiunea să auzim şi să aplaudăm pe tănăra noastră artistă, d-şoara Emilia Saegiu, intr’un concert musical ce are să dea in sala Ateneului.
Ceea ce trebue sâ ne impingâ mai mult spre acest concert sunt condiţiunile escepţionale in cari are să se producă concertul. Aşa, este vorba de astâ-dată de un concert dat cu accompa-niamentul unei orchestre complete, dirijată de măestrul Vachmann. Şi se ştie că concerte in asemenea condiţiuni puţini artişti cutează a da, căci puţini aii curajul a înfrunta numeroasele greutăţi ce le însoţesc. D-şoara Emilia Saegiu, care nu veesce sâ se presinte publicului de cât in asemenea condiţiuni escepţionale, este singura, după câte ştim, care ne ocasionează, din timp in timp, festivităţi musicale de natura celor ce ni se prepară.
Vom anunţa, la timp, programul concertului.
S’a descoperit că la Brăila ar fi cuibul bandei ce a jăfuit pe d. I. Plesnilă, din jud. Cevurluifi.
Unul din briganzi s’a prins, şi deşi tăgăduesee el va fi confuntat cu oamenii* de *Ia Lunca. Se speră, zice „Vocea Covurluiului," că se va da de urma armelor furate de la d. Plesnilă. A fost un moment cănd parchetul şi poliţia era pe urmele capului bandei, pe urmele lui Pruteanu. Acest bandit trebuia să vină in Brăila. S’aii expediat călăraşi pe cale; Pruteanu fu chiar intăl-nit şi recunoscut, dar călăraşii plecând in grabă, nu aveaîi armele incărcate* şi ast-fel banditul le scăpă din mănă. S’a prins insă un fiii al banditului, ce, tâlhăria cu tatăl şefi.
XDLISr AFARA
Presa austriacă şi regatul romăn.
„Die Presse" de la 28 Martie publică un interesant şi simpatic articol de fond, privitor la ridicarea României la regat. Vorbind de chipul in care s’a făcut proclamarea, ziarul vienez zice :
„Acţiunea palamentară din Bucureşcl s’a îndeplinit, fără ca guvernul sâ se fi informat in
www.dacoromanica.ro
f
H'. MANIA LIBERA

timpul din urmă deşpre eventuala atitudine a puterilor, şi dacă d. Boerescu a contestat că s ar opune ceva piedici esterioare regatului, el nu s’a putut întemeia intru aceasta de ,cât pe sondări anterioare, cari după informaţiile noastre nu erau de natură să pue in vedere un con-simţimănt general. Consilierii principelui Caro! ah vrut să creeze aşa dară un fait accom-pti şi in această întreprindere diplomatică el au găsit atâta pricepere şi buna-voinţă la partidele învrăjbite odinioară de moarte, incăt hotârîrea asupra legeî, privitoare la ridicarea României la regat, nu a putut fi nici in Cameră nici in Senat de căt o cestiune de căte-va oare."
Cu toată aceasta lipsă de perfectă pregătire diplomatică a proclamărel regatului, „die Presse" crede, că Eoropa va recunoasce in curând şi fără nici o dificultate noua posiţiune a ţârei Romănescl. Popoarele latine de la apusul Eo-ropel se vor grăbi să recunoască regatul român, din causa înrudire! de rasă, in care se găsesc cu Latinii de la Dunăre ; Francia şi Italia, dar mal vertos cea d’ântăih, ah dovedit in destule rânduri, că înţeleg şi simţesc această înrudire. Monarchiile de la mează-noapte şi din răsărit, vor proceda, din parte-le, in acel’aşl chip, dacă nu din sentiment, apoi in scopul întărite! principiului mon arabic, atăt de sguduit in vremea din urmă prin mişcările nihilismului şi socialismului. România, inălţăndu’şî Domnitorul la rangul de regat, contribue insă foarte mult la confiimarea acestui principiu.
Dar regatul romăn nu prea are mare trebuinţă de totalitatea acestor recunoascerl.
„Primul urmaş a’l i agelul Decefeal şi bărbaţii de stat din noua Sarmisfigetliusă, - zice „die Presse"—nu cer nici recunoascerea Romei nici a principilor străini, căci el ah făcut o lege naţională suverană, care restabileşce statul şi regatul desfiinţat de Traian, şi eî nu transmit această faptă curţilor răsăritene şi mini ştrilor-presidenţî din apus, de cât spre simplă cunoştinţă, reservănd a expune motivele opiniei publice din România intr’o notă circulară.
„In vremo ce mal de mult schimbările in ordinea ierarchică a statelor eoropene formah obiectul unor îndelungate şi dificile negocieri din partea cabinetelor, ele se fac astăzi, după esemplul senatus-consultulul de subt primul consul, in urma rostirel suveranităţel naţionale şi a factorilor ce o compun. Deja in cei zece ani din urmă, ridicarea regelui Prusiei la rangul de imperat german şi adoptarea titlului de împărăteasă a Indiei de regina Victoria, ah creat caşuri de precedenţă pentru evenimentul, fără indoială mal mic, ce s’a Îndeplinit zilele acestea in Bu-curescl. Fie-care popor consideră ca o emanare a dreptului seu de proprie hotărîre, să dea guvernului săli titlul formal; dacă pretenţiunile nu se echilibrează cu forţa, atunci o intreprindere de această natură se pedepsesce ea singură, precum se întâmplase cu proclamarea de rege din Deligrad. Sârbii nu susţinuseră proba de sânge si de fier."
k
„Die Presse" sfârşeşte articolul săh accentuând, că singura putere care mal are ceva preocupări, este Austro-Ungaria. Bine ar fi ca organul vienez, relevând acestea preocupări, să’şl aducă aminte de propriele sale vorbe: „Bărbaţii de stat din Bucurescî ah restaurat regatul Daciei de-o-dinioară şi Regele Carol e primul urmaş al regelui Decebal." Se mal pot susţinea oare nişte preocupări meschine faţă cu aceasta evoluţie istorică, care grăbesce cu paşi uriaşi spre completarea el ? Regatul Daciei e restaurat, in-tr’adevăr ; dar numai in ce privesce titlul.
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 20 Marte —
L. TREGAN
„Wiener. Allg. Ztg," care _se mulţumise diu-tr’un tăiu cu o simplă relatare a faptului, face in numerul de la 28 Martie, pe dascălul. El gâ-sesce, că România n’a realisat toate aşteptările Europei; ca organ eminamente evreeesc el pune in capul acestor „aşteptări" împrejurarea, că incă nu se bucură de drepturile politice şi civile romănescl toţi Jidovii din România'! A doua aşteptare e cea” piivitoarela Dunăre ; aici „Wiener Allg. Ztg." identifică Eoropa cu Austria şi ne cere in schimbul regatului satisfacerea aşteptărilor celei din urmă in privirea Dunărei.
Sâ-I fie dn bine.
„Wiener Allg. Ztg." meladmonieazâ in urmă regatul romăn, să nu cugete cumva a sbura vreodată peste Carpaţi căci Austro-Unguriî se găsesc acolo şi-I vor tăia aripele.
O fi si asta!
Dreptul <ie asyl şi Helveţi».
In sfârşit presa helveţiană a inceput să res-punzâ apelurilor „Agenţiei Ruse", prin cari aceasta cere o procedare comună a intregeî Europe in contra revoluţionarilor, ameninţând de-a dreptul pe Helveţieni, pentru asilul ce dau acestor resturnătorî.
„Neue Zuriclier Ztg" declară, că Helveţia nu va renunţa nicî-o-dată la dreptul eî de neestra-dare, vie cererea desfiinţărel acestui drept chiar din partea? Europei intregî. Tot ce poate face republica sviţerană este a interzice urzirea comploturilor pe teritoriul eî, in contra altora.
„Să ne aperăm asilul, - scrie organul din Zii-rich ; să impedeeăm insă abusarea de el. Cu căt va da Helveţia mal puţine motive pentru a-i se imputa o călcare a obligaţiunilor internaţionale, cu atăt va fi mal in drept să respingă orl-ce tentativă, care ar jicni constituţia, libertăţile şi demnitatea sa naţională".
INMORMENTAREA. LUI AUG. TREB. LAURIAN
(28 Februarie 1881.)
Dscurs funebru rostit ia morment, de d. George IVlisail, in numele societăţii „Transilvania".
VI.
Adunarea din Blaj indeplinindu’şî mandatul, să aleseră două deputaţiunî, una către impera-torul cu episcopul A. Şaguna in frunte, altă că* trn dieta ţării cu episcopul. 1. Lemeniy in frunte, şi un comitet permanent inSibih, care să stea in corespondinţă cu deputaţiunile şi să convoace adunarea generală spre a’l comunica resultatul misiunel lor. Până să plece comisiunilc, r e decise ca Laurian cu trei alţii să plece numai de căt la Viena spre a aduce cererile Românilor căt mal curând la cunoscinţa împăratului. Când Laurian ajunse in Austria (12 —24 Maih), află Viena baricadată, împăratului Ferdinand fugise la Inns-bruk, in Tirol. Laurian, consultând pe soţii săi, se determină să plece împăratul. In 18 —SOMaiu petiţiunea Românilor să dete la cabinet. împăratul primi deputaţiunea la 11 luniu şi răspunse simplu că: Unirea Transilvaniei cu Ungaria s’a decis de către dieta de la Cluj şi că ministerul Unguresc va inplini cererile Românilor in cele-1-alte puncte coprinse in petiţiunea lor. Aceasta’! soarta celor ce se roagă.
Atunci Laurian se in toarse in Transilvania, unde găsi comitetul desfăcut prin guvernul unguresc şi terorismul lăţit peste toată ţara. Fiă-care Ungur se credea in drept d’a martirisa pe Români cu armele guvernului. închisorile erau pline de Români. La 6 August Laurian, este aruncat in temnita de la Sibitt. Poporul romăn,
AVENTURELE PERICULOASE
ALE UNDI MARINAR FRANCES IN N0UA-&U1NEA
traducere de
P. M. GEOKGESOU
CAPITOLUL XX.
Trecuseră patru zile de cănd părăsisem Ra-gekul, şi două de cănd dispăruseră dinainte mi ţărmil Noueî-Guinee ; nu mai vedeam de căt ceriul şi apa, cănd despre seară zării in depărtare o navă.
Nu voiu uita nici o dată momentul acesta! Credeam că eram să-’ml pierd minţile de bucurie. Aveam să mal vă<| aşa dară oameni civi-lisaţî, să mal reintru in patria mea ; şi, cu această speranţă, intinseî toate pânzele ca să ajung vasul, ale cărui catarte incepusem deja ale deosebi. Un moment mi se păru chiar că mi se luase seama şi că-şî indreptau cârma spre mine, şi ăml inălţaî’ cugetul către Dumnezeu intr’un avânt de recunoştinţă.
Intr’acestea noaptea se coborîse, negura devenea nepâtrunsă. Ce’mr păsa ! Deosebeam deja lurninele bastimentului, şi văslam nebuneşce. Acest sgomot regulat mu era el oaie bătaia valurilor contra cafinei ?
Am inceput să strig, dar vocea mea seperdu
mal vertos cel din marginile militare, alergă in j masă la Sibih şi impuse liberarea lui. La 13 August, prefectura generală, deschide uşile puşcăriei şi Laurian fu dus in triumf la Orlat. La 80 August se ţinu adunare la Orlat şi regimentele de grăniţerl români, proclamă apusurile de putere ale ministerului unguresc, renunţă d’a mal asculta de dănsul şi cer arme de ia im-peratorul spre apărarea causel comune a mo-narchiel. Insă cu mult mal grandioasă fu a doua adunarea de la Blaj in 4 — 16 Septembre, la care participară până la 60,000 Români, din toată Transilvania; rupseră unirea cu Uugaria cea făcută in contra voinţei lor şi decretară înarmarea generală spre a se apăra in contra vi-olinţel unguresc!. 15 legiuni de români se formează in toată ţara.
Proclamaţiunea prin care comitetul naţiune! romăne, compus din Laurian, Barnuţiu, N.Bâlă-şescu, Florea Micheş, T. Ciparu şi Ion Bran, chiamă la arme naţiunea română din marele principat al Ardealului, este din 20 Octombre 1848 şi dată in Sibiu.
„La* * arme fraţilor, zice comitetul, la arme Numai un mijloc este de a apăra dreptul când 61 calcă in picioare cei blestemaţi] acel mijloc este puterea. La arme ! ca să nu mal fim străini in ţara noastră; ca să nu mal fim scoşi cu naţiunea, ca cu biserică cu lege cu tot, cum eram sub regimul aprobatelor unguresc!, ti să fiă poporul românesc in drepturi de o potrivă cu orî-ce altă naţionalitate, după cum voesce dreptatea cea veclnică. La arme ! Romăn! tineri, ca să ve luptaţi o-dată şi pentru neamul vostru, căci pentru străinii cel nemulţâmitori v’aţî luptat destul. La arme ! câţi puteţi, pentru ca să apăraţi părinţii, fraţii şi prietenii voştri!... Auziţi cum ucid la Români toată vara o ceată de Unguri turbaţi, cum ăî kchinuesc, cum el spânzură pe acel °Romănî nevinovaţi cari v’ah voit binele vostru şi n’au voit răul nimenul ? Au-zita-ţl? La arme —căci sănta noastră cuminecă: tură este călcată in picioare, la arme ! 1).“
Acum causa acelui imperator. care primise cu atâta indiferiuţă deputaţiunea Românilor la Ins-bruck şi causa Românilor se prefăcu in causă comuna şi începu lupta cu armele. In căte-va zile mai toţi Ungurii din Transilvania fură de-sarmaţî. In 20 Octobre, vice-tribunal Urban, este bătut de către regimentele secuescî la Regim Dar „bâtăndu-ne, ne învaţă a’î bate" şi la 24 Octobre generalul Gedeon împresoară pe Secul la Tărgul Mureşului. La 28 Octobre Iancu şi Axente ieau Ajudul. In 5 Noernbre, Urban cuprinde Cluşul. Ungurii şe retrag la Ciucea in munţii Grisului. Toată Transilvania era curăţită. In 20 Noernbre, abdică Imperatorul Ferdinand si’l inlocusce Fr. Iosif. Românii se adună la 16 Decembre la Sibiu şi decretă a se trimite o nouă deputăţia la noul imperator spre a solicita aprobarea cererilor formulate in ăntăia adunare de la Blaj. Laurian şi Popasu, fură însărcinaţi cu această misiune şi peste căte-va zile plecară la Viena. Deputaţii români nu a-fiară nici d’aeeastă dată pe suveran in capitala imperiului. Se duseră după dănsul la Olmţu unde’! presentară in 13 Februare 1849 petiţiunea Românilor.
Pe cănd se petreceau acestea, faţa lucrurilor in Transilvania se schimbă. Faimosul general de artilerie Bem trămis de către ministerul unguresc in Transilvania cu o artilerie tare, se puse in fruntea Ungurilor retraşi in munţii ungaro-transilvani şi prin strategia şi desteritatea de a manevra cu turile, puse din nou toată Transilvania in confusiune. Bătut in mal multe rânduri
in deşert. Cu toate acestea nu-’ml perdul cu-ragiul; continuam a merge inainte. De o dată perdul din vedere- fanarale. Greşisem oare calea sah eram părăsit ? Rămasei Încremenit, sdrobit de osteneală şi de disperare; după aceasta mal văduî strălucind din nou o lumină depărtată, şi incepuî a văsia. Toată noaptea trecu in aceste alternative de speranţă şi de descura-giare, şi, cănd veni ziua, nici o pănzâ nu se a-reta sub orizont.
La inceput mă lăsa! sub impresiunea mâhnirii ce me coprinsese, in urmă cugetai că me aflam pe o cale frecuentată de nave şi, prin urmare, nu departe de pământul -australian. Ce trebuia să fac : să aştept oare vre-o altă navă, sau să me silesc să ajung singur la uscat ? Mă hotăril pentru partea a doua şi, pe la sfârşitul zilei, osebeam in depărtare o dungă obscură pe care o recunoscui că era pământul. Nu cugetai a mă apropia in intunerec, temendu-me d’a nu mă sfărâma ele vre o stâncă, şi, toată noaptea, ăml lăsa! şalupa să plutească in voia valurilor. De dimineaţă, mă indreptaih spre ţărm: era o barieră de stânci inalte, de cari se spărgea Marea cu mugete prelungite. Părea imposibilă de trecut. In fine, după multe şi ostenitoare căutături, găsii un loc paclnic unde putui să-rnî trag şalupa. Eram scăpat! Noaptea se a-propiâ ; eram sdrobit de oboseală. Me culcai fără a-’ml părăsi vasul.
Cănd mă deşteptai a doua zi, me văzuiii ocolit de o tiupâ de sălbateci australian!. O disperare mare ăml coprinse toată fiinţa şi priviam, ca năuc, pe aceşti sălbateci distrugăndu-ml şalupa şi răpindu-mi tot ce mal aveam.
Tribul care mă făcuse prinsonier era blând, generos, ba intru căt-va şi inteligent. Ful bine tratat in tot cursul captivităţii jmele, şi inso-
de către trupele imperiale, Bem se reformă din noh si cu ajutorul tunurilor sale, mereh irnfros. pătate, desconcertâ pe imperiali şi la începutul lui Marte 1849 luă Sabiul, pe cănd generalm Puchner T căuta in tărgul Mureşului. Atunci Puchner cu trupele sale, n’avu de cât a face acea faimoasă retragere, in România, pe Care Românii nici astăzi n’o. uită : retirireka iu Puch ner.... Insă Axente, Iancu şi popa Balint, devc niţî ageri generali Români, se ţinură bine intre Alba-Iula şi munţii Aurari, apărară cetatea Iulia si bătură in mal multe rânduri pe Unguri. Ap0; Românii părăsiţi de imperiali desfăşurări , energia nespusă şi neasceptată şi se jţjryjrj C!1 o cerbicie demnă de numele lor, până când Ungurii fură reduşi a depune armele adică in August 1849.
EnsăşI femeile Romăne, ah făcut minuni in cele trei bătălii de la Fontănele, unde se aflară numai ele in faţa călârimeî unguresc! şi o sdro-biră. b
STUDIE
asupra
CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR*,
de
GA-. Gr.
FASCICULA IV.
(Art. 31, 32, 38, 34, 35, 36, 37, 38, 39 şi 40),
II.
Stilul d-lul Meitani e lămurit, viu şi prin mlădierea sa e un stil savant, din punctul de vedere al popularisări constituţiuneî noastre, care ar trebui să devie, cu timpul, evangelia poporului nostru, atăt de crud inşelat de cel cart se dau de martiri seî. De multe ori coloritul era atăt de variat şi plin de bogăţia espresiei, in căt d. Meitani, cădea in defectul de a fi prea pompos, prea retorician, cum bunioară se observă desluşit in fascicula a IlI-a ; constatăm insă, că autorul, in această fasciculă, nu are nici bogăţia căutată a poesiel (romantice, dar nici asprimea ştiinţei positiviste ; a apucat cărarea potrivită : nu e nici năclăit de vorbe deşerte, nici sleit de culori, şi e bogat in justele eapresil Drum bun, singurul care ’1 va duce cu succes la căpătâi.
In această fasciculă, cănd d-sa, se isbeşte de utopişti ori de inţestaţir dreptului divin, e vinjos, e hotărît şi luminat; nu e nici pasionat, nici orbit de retorism: voeşte a lumina fără a pune in cântar gloria invingeril. Nu cade nici cum in slăbiciunea celor cari, ne având temelie, caută a’şl acoperi neputinţa prin forme zadarnice, prin esclamaţiunî sofistice, cari a-senrenea fiind clăbuculul de săpun se risipesc la o suflare de vânt.
Subiectele in această parte, ca şi in celelalte, sunt alcătuite: 1° din puntul de vedere istoric : punând in relief părerile celor mai distinşi scriitori in privinţa lor, incepând de la eleni şi romani pănă in zilele noastre; 2° din punctul de vedere social-comparativ, discutând disposi-ţiunile deosebitelor constituţiuni cari ah asemănare cu a noastră, combătând in aceea’şl vreme pe cele cari, râzămăndu-se incă pe prejudiţil şi ignorantă, nu se invoesc cu adevărurile sociale la cari a ajuns teoria dreptului modern; 3# din punctul de vedere filosofic, căutând a legitima fundamentul statelor constituţionale, discutând noile principii născute din bătrâna cons-
1848
Foaia pentru minte, inimă şi literatură, 18 Oct.
www.dacoromanica.ro
ţeam pe oşteni la toate venătorile lor şi la expediţiunile ce făeeah in interiorul uscatului. Această parte a Australiei era fertilă şi acoperită cu păduri, dar in oposiţie cu Noua-Guinee — nu avea nici munţi inalţl nici riurl mari.
Trăiam, pe căt se putea, pe lângă ţerml, cu speranţa că doar se va apropia pe acolo vre-o nava ca să mc scape. Eraţi douî anî de cănd me aflam in Australia, cănd intr’o seară zării o corabioarâ nu departe de uscat. Numai de căt alergaiu pe vârful unei stânci unde făcuiu un foc mare, sub preterest de a goni spiritele necurate, dar in realitate ca să atrag atenţiunea e chipagiuluî. Toată noaptea intreţinuih cu multă grijă o flacără mare de foc, dar abia cutezând a spera că semnalul meh va putea fi observat. Căt de mare fu dar bucuria mea, când pe la re vărsatul zorilor văzul o navă mare cotind pe luciul Mării, şi o şalupă cu cinci oameni desii-pindu-se de ea şi apucând direcţiunea către ţerml.
Alergaiu spre partea pe unde se apropiase. Cârma o ţinea insuşl căpitanul navei, care ămi striga:
—	Hei! cine eşti, camarade ?
—	Un matroz naufragiat şi prisonier la Negri, respunseiu.
—	Sunt dar Negri pe aici ? intrebâ el, sărind pe uscat. Unde sunt ?
Chiămaiu atunci pe sălbateci şi îndată furăm incongiuiaţl de tot tribul lor. Le veni cam cu greh de a mă lăsa să plec, dar in fine ăml de-teră libertatea in schimbul unor mărunţişuri ce le dădu căpitanul, şi ast-fel fui condus pe bordul navei Maria-Ioana.
Pe cănd ăml povesteam matrozilor aventurile mele, căpitanul trimise de mă chiemâ la o parte, şi mă intrebâ:
De ce naţiune eşti?
*). A vedea pe lângă Laurian. Istoria Romanilor, ed. II. p. 617—619. Observatorul pe 1879.
*) A se vedea No. 1130.
întrebarea era naturală; căci trecuseră do» spre-zece anî, de cănd nu mal vorbisem In* francesă, şi adesea, făr’ a lua seamă, mă exprimam in limba orangunoşă.
—	Sunt frances, respunseî.
—	Frances ! şi din care provincie ?
—	Din Mâine !.	_ .
—	Şi eu sunt născut in această provincie, in satul... Cum te numesc! ?
De vre-o căte-va minute ne examinam
unul
pe altul cu oare-care atenţiune, şi «ram isbit e asemănarea ce găsiam intre salvatorul meu » amicul Filip Rigaud, pe care ăl plânsesem cu a-tăt amar.
In fine, ne mal putănd a me stăpâni, de-odatâ:	.. «
— Dumnezeule! Nu cum-va eşti tu Filip gaud!	. .
Un strigăt de bucurie, fu reaprinsul, ne aruncarăm unul in braţele altuia. Găn^ se mar potoli prima emoţiune, Filip ăml P°''L istoria sa zicând că: după naufragiul »^Perai^a^ şalupa, in care intrase ei, a fost impinsâ de talaz mare după o stâncă, iară nu	^
precum crezusem eh. Filip se silise ca a jungă la ţermul australian şi, după trei z ^ a fost primit împreună cu tovarăşii seî navă abătută din calea el de o mare Amicul meh ăml oferi atunci vechile funcţiuni de prim-locotenent. Primii cu ® c bucurie, şi de mal mulţi ani acum, călet-pe mare cu Filip, mulţumit de soarta hi®a’ * hotărât a remănea pentru tot-d’a-una cie i | memoriei iubitei mele Lamlam.	[?me
HOMANIA LIBERA
bTSS&S&S
tifcutie a Angliei şi din revoluţia francesă, ţinând adevăr de adevăr, ridicând din praful pre-iuditiiior, suveranitatea poporului şi individului ca factor liber şi de căpetenie al societăţilor moderne.
Studiul dar e complect.
In art. 31, Tit. III, autorul învederează că puterile statului de şi emană de la naţiune, ea insă nu le poate esercita de cât prin delegaţiune. Neapărat a ridica pănâ la utopie libertatea individuală şi a susţine că disposiţiunele legilor si aplicarea lor ar trebui hotârîte d’a dreptul prin naţiune, prin comiţiile ei, strânse ca din văzduh ’intr’un singur corp, însemnează a uita cu desăvirsire ciudata natură omenească. Lui Plato 61 era permis a visa căt de mult şi de poetic; curbele lui de judecare, ori căt de vaste vor fi pentru uni, ele rămân simple aberaţiunî geniale, cel mult; un legiuitor trebue se judece alt-fel, filosofii moderni inpletesc cu totul alt-fel principiile lor constituţionale.
Naţiunea ca şi individul ’şl doresce cu toată pofta binele, liniştea, propăşirea: voeşte a da in-nainte, - voeşte a’şl hotără prin anume disposi-ţiunl cărarea viitorului, pentru a nu şovăi in momente de restrişte venite din afară sad din intru.
Si ce nespusă învălmăşeală n’ar cletâna şi dă-rîiiia edificiul social, dacă mulţimea s’ar ridica pentru a’şl legifera prin ea insâ’şî voinţa sa obscură şi pentru a şî-o aplica ?
„de la voinţă la executare este mare deosebire. Şi ceea ce susţinem, ca să legitimăm necesitatea împărţirii puterilor intr’un stat, este că una este a voi şi alta este a putea. Urmează dar să avem o putere care să arate sad să decrete voinţa naţiunii ; o a doua putere care să cerceteze, să afle si să constate această voinţă; in fine o a treia putere, care să poată esecuta voinţa ţării. Sub acest punct de vedere, înţelegem acum ’pe deplin că fie-care din noi separat nu putem îndeplini toate aceste sarcine de o dată.Nu putem noi singuri şi decreta şi aplica şi esecuta voinţa naţiunii totdeodată. Decretarea voinţei naţiunii este ceea ce numim lege in general, si dar puterea care face această drecretare este puterea legiuitoare. Aplicarea legii nu o face de căt puterea judicătorească, pe când esecutarea decretelor judicâtoresol nu este încredinţată de căt I ărţil administrative. De aci vedem că reparti-sarea intre mal mulţi delegaţi al naţiunii, cari represintă diversele puteri ale Statului, a acestor diverse sarcine de-a face, aplica şi esecuta o lege, nu divide nici statul, nici voinţa naţiunii, ci din contra salvgardează integritatea şi unitatea sa, întocmai cum divisiunea travaliului nu face de căt să mărească produsul intreg al for' ţelor intrunite."
D-nu Meitani argumentează ca un jurisconsult, pătruns de natura principiilor pe cari le cimentează aşa de bine, — cu toate acestea vorbind drept, şi aruncând o privire limpede asupra teoriei inbrobodită cu marame idealiste, trebue să recunoaştem architectonica artificială şi esagerată, şi une-orl sofistică, a principiilor de drept, fie chiar constituţional.
Este adevărat că diversele puteri ale statutului nu divide statul ca persoană morală, dar totuşi intre aceste puteri şi naţiune nu există acel raport intim, acel nod strâns ce există intre osebitele organe cari alcătuesc un animal. Armonia dintre puterile statului nu există de cât ca ideal către care tind statele moderne, dar anevoe şi vremelnic să simte in fapt. Pe când stomachul digeră, pe cănd inima asverle până in cele mai estreme ţesături sângele pentru a înlocui moleculele perdute pe fie-ce moment, pe cănd picioarele aleargă şi creerul, ca un autocrat, chibzueşte şi ordonă,— toate acestea in sfârşitul de a întreţine trai individului şi a perpetua speţa, — nu tot aceeaşi arrno nie, nu tot aceeaşi onestitate de muncă, nu tot acelaş drum, subordonat voinţei unei naţiuni, urmează puterile statului.
Este just că puterile statului „salvgardează integritatea şi unitatea statului" dar nici cum nu e just că „nu devide voinţa naţiune!" de oare-ce „voinţa naţiune!" de facto, in timpurile normale chiar, nu există ca factor odrăsiitor al legilor or al execuţiuni lor. Piatra care scapă din praştie reprezintă mal mult voinţa praştiei dacă voinţă ar avea. Cu lumea nu e tot astfel. O cameră se alege. Principiile toate strigă naţiunea liberă, liberă e a hotărî delegaţii sei, liberă e a da mandatul ori cui va socoti. Dar tot aşa respund facţiunele politice ? Tot aşa res-pund tribunii argintofagi ? Tot aşa respund a-meninţârile şi făgăduelele de circumstanţe ? Tot aşa va respunde conştiinţa intunecată a gloatei care formează majoritatea, in faţa esploatatori-Lr? Şi cu toate acestea principiul nu poate fi mal frumts. Dar voinţă a naţiune! e? Nu cumva naţiunea voeşte a’ş,I lega singură petre do nioarâ de gât. şi de picioare, alegând de mandatari pe acel cari sunt nepotriviţi mandatului prin necinste şi nepricepere ?
Să admitem insă că s’ar alege mandatarii u-uneî Camere după voea naţiune!, — el bine, când î monopolizează tutunul, sarea, cănd el măresc va mele, cănd o bagă in focul unui resbol, Naţiunea, voeşte ea cea-ce voesc mandatarii el ?
ai ce popor voit’a resboiul şi ce popor nu s’a lesboit din causa preponderenţei a unei puteri m stat; ropresentatâ prin delegaţiune ? Voeşte oai® majoritatea naţiune! a’şl vedea copii ucişi Pentiu glorie or resbunare ? Nu; şi cu toate acestea nu poate a se opune voinţi Camerilor le pretind a representa voinţa el.
De multe ori voinţa naţiune! se aseamănă cu voinţa celui care doreşte a se scălda, ear puterile statului cu apa care ’1 iuneacă şi’l amestecă iii talazurile sale.
Dar principiele sunt aşa de frumoase, in căt, pare că simţi o frică religioasă a le cerceta. Ele au mărimea abstracţiune!, şi discutate, fără a pleca urechia la dorul popoarelor, intr’un chip cu totul ştiinţific, iea proportiunl gigantice şi atrag şi conving pe cititor prin maiestatea lor senină.
D-nu Meitani e savant in aceste principii constituţionale, e şi artist, e şi critic ea vederi largi, dar, poate din voinţă, nu face ştiinţă aplicată.
Neapărat că D-sa are toată dreptatea cănd susţine că constituţiunea noastră este una din cele mal bune, si statul nostru este intemeeat pe esperienţa altor neamuri înaintate, pe cazi le-a costat sbuciumărl de secole pănă a’şl in-chiega viaţa constituţională ; neapărat că d-sa are toată dreptatea când susţine că e cu neputinţă a se esercita voinţa naţiune! de căt prin delegaţiune ; dar această voinţă momentan re-presentată, dar latitudinea mandatului nehotâ-rîtă, dar neputinţa (neapărat raţională) de a retrage ori cănd mandatul dat, face imposibil a-oordul constant intre voinţa naţiune! şi aceea a delegaţiunel. Dar e impesibil alt-fel :
„Articolul nostru 31, de care ne ocupăm mal prescrie insă că naţiunea nu poate esercita aceste puteri de căt numai prin delegaţiune, şi in adevăr, dacă omul este eminamente sociabil, dacă această sociabilitate este condiţiunea existenţii chiar a speţei umane, dacă toate concurg a dovedi aceasta, pănă chiar şi organisarea fi-sică a omului, apoi această sociabilitate ai- fi fost imposibile, dacă fie-care din noi am fi fost su-vei-anl, in acest înţeles că, in toate mişcările noastre, nu am avea altă călăuză şi altă regulă de căt pasiunile sau capriţiile noastre, alt hotar de căt forţa brutală a semenilor noştri. Omul nu’şi primeşte securitatea sa de căt numai de la o bună organisare a corpului social." ~
(Va urma).
Argus.
Fraţii Nădejde de ex. sunt amândoi tineri cu
şiinţă de carte am putea zice că in degetul lor cel mic au mal multă ştiinţă de căt Costinescu ori Crăciunescu in capete. Ca merit se poate adâoga că in lipsă totală de mijloaace, de vreme ce sunt dintro familie faorte săracă, el tot ce ştiu aii învăţat intr’un oi-aş de ţară, fără a face un pas in - stăinâtate, Cu toate astea el ştiu limbele clasice, mal multe limbi moderne,* âfi înghiţit cu ardoare ceea ce le-a venit in mănă din ştiinţele naturale, E firesc ca asemenea naturi energice să fie isbite- de spectacolul incura-jeril sistematice a nulităţilor, să le apuce un fel de desperare de viitorul societăţel in care trâesc şi să şl deschidă perspectiva unei reforme prin resturnarea radicală a tot ce există.
*** „Pressa" dăndu-se de regalist, caută să se agate de unele organe ale oposiţiii.
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNE PRELUNGITA.
Şedinţa, din 19 Mar te 1881.
Senatul a votat, cu oare-carî modificări, legea burselor, mijlocitorilor de schimb şl samsarilor.
VARIETĂŢI
riuluî a elabora cu cele-l-alte guverne ale E^rc-
piî o convenţie, prin care fie-ce stat contractant să se oblige a pedepsi asasinatul şah tentativa de asasinat contra unul cap de stat, ca şi provocarea la o ast-fel de crimă ; fie-care stat contractant să se angajeze a extrada pe streinul care va fi comis ast-fel de asasinat sau o tentativă de asasinat, Ia cererea statului in care se va fi comis crima.-D. Boss, "consilier ai guvernului, s’a numit sub-seeretâr de stat'Ia ministerul afacerilor streine.
Roma, 31 Marti*
Se asigură că propunerile Concertate- de1- atn-basadorî la Cbnstantinopol pentru soluţiunea cestiunil turco-greee sunt aşa, că ele pot fi pVi-mite de Grecia si Turcia. Se crede că toate Pu-
h
terile sunt dispuse să ratifice lucrarea ambasadorilor lor. Propunerile vor fi apoi comunicate Turciei şi Greciei ca să le accepte; in cas de ne-primire se zice că Puterile nu se vor mal interesa de cestiune.
(Havas.)
Camera —Se comunică, in aplausele Adunării, că regele Elinilor a felicitat pe M. S. Regele Romanilor şi pe guvernul Său pentru proclamarea regatului.
-X-	. ;
Se continuă discuţia asupra conversiunii.
-X-
Se ţine şedinţă de noapte.
ARENA ZIARELOR
„Românul" făcând reflecţiunî asupra poporului nostru, inchee amintind toate faptele mari din historia contimporană a naţiune! noastre.
Şi pas cu pas, zi cu zi vă<jlu realisănduse supt a lor conducere, una căte una dorinţele ş’aspi-raţiunile iei.
La 1859, unirea, făcută prin naţiune şi repre-sintanţil din toate partitele.
La 1866, principele străin şi regimul constituţionale.
La 1877, independinţa.
La 1881, regatul.
Fericiţi conducători!
Fericită ş’atot putinte unirea partitelor !
Fericit popor !
Plecat de la robia umilitoare a străinului ş’a juns numai in 30 ănî, putere d’a doua mănă, iubit ş’onorat pretutindeni, poporul român are dreptul legitim d’a se măndri de sine, a se ’n-crcde ’n puterile şi vitalitatea lui ş’a pune temei pe viitor..
* „Binele Public" ia la răfuială Consiliul comunal care se intrece „a călca pe urmele duumvirilor de la putere.
Primarul şi colegii şei au interes să nu se facă nouă alegeri pentru ca să nu se introducă in perfecta armonia ce esistă acum intre den-şiî —demni adepţi aî capilor partitei roşie —să nu se introducă o notă discordată din oposiţiune care să’î facă a schimba tonul prin controlul de toată ziua ce s’ar esercita in mod oficial asupra lucrărilor d-lor, ceea-ce de sigur va fi, după convocarea din nofi a alegătorilor.
Tot aceasta e causa pentru care in luna trecută au fost consternaţi la aflarea soirii jcă d-1 Marin Christu ’şl-a dat demisiunea şi s’a pus cu cu toţii, consilieri şi miniştri, a ruga pe d-1 Christu a stărui, a întrebuinţa toată influenţa lor ca să’şl retragă acea demisiune- ceia-ce aii şi reeşit a dobândi.
„Timpul" vorbind intr’un chip psi-chologic, fără a justifica pe ce! care se dau de nihilifti romani, esplicâ inclinarea naturilor mai energice spre utopii, cănd vgd nulităţile triumfând, cănd v6d meritul aşa de crud isbit.
Moartea in dinastia rusească. - Se ştie că la moartea împărătesei Elisabeta, întâmplată la 25 Decembre 1761, dinastia Romanovilor, întemeiată la 1613 de Mihail al III şi in cu-rănd stinsă, fu definitiv inlocuită cu o dinastie nouă. Nepotul împărătesei, prinţul de Holstein Gottorp, pe care’l adoptase, ăl urmă sub numele de Petru al III.
Crescut in Germania, fanatic după marele Fri-deric, noul împărat intălni indată multă duşmănie in noblime şi in oştire, singurele corpuri ce formau atunci naţiunea şi societatea rusă. Era d’un caracter violent, şi ceea ce mai mult nu plăcea Ruşilor, el n’avea încredere de căt in Germani, din cari ăşî formase garda particulară. Mal mult incă, vrea să îmbrace pe soldaţii ruşi, prusienşte, şi de aceea partidul militar bătrân vedea in dănsul un duşman.
Pe lăngă acestea el urma unei suverane al cărei guvern fuse intru cât va dulce, şi se anunţă ca un tiran excesiv şi capriţios.
Nu se făcuse incă ultimele ©nofi Elisabetei, şi se conspira in contra lui Petru al III, a cărui moarto era oare-cum hotărită. Petru al III era căsătorit cu Sofia-Augusta Frideric de Au-halt-Zerbst, care domni apoi sub numele1 de Ca-terina II şi pe caro istoria a supranumit-o „Mare". Această prinţesă, una din cele; mal frumoaso femei de la curtea Rusiei, nu era tocmai ere-dincioasă soţului săti, care ăl dăduse un esemplu şi o scuză, prin arătarea sa in public cu femei ! cari n’o intre ceai! nici in frumuseţe nici in intiligenţă.
îndată ce liotârîrea d’a se desface de Petru al III intră in capetele cător-va generali şi seniori ruşi, nici un conjurat nu mal gândi la copilul prinţului domnitor, marele duce Pavel, chemat la tron după rândul moştenire!; el se gândiră indată la împărăteasa —şi era o idee foarte naturală după domnia felicită a Elisabetei.
In fine, prinţul moştenitor impârtăşia cu tată-seu impopularitatea momentului, pe cănd ridicarea Caterineî dând asasinărel lui Petru al III caracterul unei revoluţiunî, concilia toate interesele, toate opiniunile şi favorisa apoi ambiţiunea acelora cari o săvîrşia.
Vom vedea pe rend, in numerile viitoare, cum a murit Petru III, Caterina II, Pavel I, Alexandru I şi Nicolae I, tatăl tarului de curend ucis.
n™i
MEDIO ŞI CHIRURGI
WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA.
Special. EOALE DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit iu straea Sf. Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. de la 3-5 p. m.
Epitropia Aşezămintelor Brăncovenescl
La 22 Aprilie viitor urmăncl a şe da in intreprin-dere aprovisionarea Spitalului Urăncovencsc cu carnea de vacă necesară bolnavilor pe termen de un an.
So publică că la orele 12 menţionata zi se va ţine licitaţie in cancelaria Epitropieî.
Doritorii d’a să însărcina cu această aprovizionate, spre a fi admişi la licitaţie sunt obligaţi a depune o cauţiune de lei 300 in numerariu sati efecte publice.
Oondiţmnile cari vor servi de basa contractului şe pot vedea in cancelaria EpitropTdî in toate zilele de lucru de la orele 10—12 dimineaţa.
NOUŢE LITERARE
Spitalul, revista studenţilor in medicină. (Anul I) No. 3, Martie 1881 are următorul cuprins interesant :
Cursuri şi clinici : Ftisie acută granuloasă — lecţiunea d-lui prof. Marcovicî asupra acestui cas. — Luxaţie scapulo-umerală stângă, varietatea subcoracoidiană completă, reducere cu succes fără cloroformisare. — Impaludism cronic, ipertrofia splinei şi a ficatului, ascită vindicare prin pilocarpină. — Morvă acută luată la inceput drept reumatismu articular acut —moarte după 8 zile —autopsia.
Cronica medicală şi şliinţifiă; Pilocarpina in contra transpiraţiuneî fetide a picioarelor.— Societatea ştiinţelor medicale.— Tratamentul nevralgiei ischiatice prin injecţii sub-cutane de nitrat de argint. — Vesicătoare contra epistaxi-sulul. — Societatea studenţilor in medicină. — Sta-tististica medicală.
Eevista bibliografică: Nostalgia de d. Dr. N. Teodorescu. — Endocardita ulceroasă de d. Dr. Hepites-
Igiena : Salubritatea publică a oraşului Bruxelles in cursul anului 1879. — Resistenţa trichine-lor la căldură. — Varia. — Morbiditatea şi mortalitatea spitalelor din Bucureşti in cursul luneî Ianuarie 1881.
Epitropia Aşezămintelor Brănoovenesot
Pentru aprovisionaroâ a 350 Stăftjonî cubici lemne de cer, se va ţine licitaţie in zioa do 2 Mal viitor, in salonul administraţiei din curtea biserici Domniţa Dă laşa.
Doritorii vor depune câte un stănjîn do model in magazia Spitalului, şi la licitaţie vor presenta o garanţie de 1000 lei iu efecte publice.
Condiţiunile se pot vedea in biurourile administraţiei.
A eşit de sub tipar:
O DRAMA IN FUNDUL MARII
Traducere de P. M. Georgescu. — Preţul unul exemplar 1. 50
IDE VENZARE
Cărămidă de maşină in strada Incendiului No. 8, suburbia Lucaciu.
lTIaREÂ BURSA MTiOMli
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M, FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURBUL BUCURESCI.
Pe £iixa de SO Martie, 1881, ora IO
6 % Oblig.
Nuoţ
Serviciul telegrafic al «României Libere»
1 Aprile, — 9 ore dim.
Petersburg, 31 Marte.
Un consiliu ales e instituit pe lănga prefectul din Petersburg, ca să gereze afacerile municipale ; toţi proprietarii şi locatarii sunt alegători şi e-ligibilî. împăratul Alesandru II aprobase această reformă.
Paris, 31 Marte.
Camera deputaţilor o votat un credit de şase milioane indemnisaţie pemtru victimele loviturii de stat de la 2 Decembre 1851.
Berlin, 31 Marte.
Membrii Reichstagului, întruniţi in adunare privată, aii hotărît să fii vite pe cancelarul impe-
OBLlGâŢlUN!
de Stat Convertite. .	.
„ o/u »	Căilor ferate Române.
8 "o Domeniale ..................
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. . . 1 % Scrisori fonciare rurale .	.	.
7	o/ »	» urbane.	. .
8	Impr. Municipal............
. cu pr. Buc. (bil. n ii ■ 5 % Renta romănă .	.
Acţiuni Dacia..........
'»	Romani a.............
» Banca Naţională a României Domeniale ©site la sorti şi cup. exig.
Oblig, de Stat . • Rentă .	•
Căilor ferate Scrisuri .	.
Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă ....
Rubla hârtie...........
Florist'
Lose otomane...........
avmrj. oin thw
' - 'AUfaA..-. 31 Martie
Napoleonul ....
Ducatul ....................
Lose Otomane..............
Rubla hârtie..............
CURSUL BÎ7? RBELIH 31 Martie
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	*
Onpenheim.	.	...
Ruble hârtie .....
Oblig, noi..............
Lose otomane ....
CURSUL DDi PARIS
31 Martie
Renta Romănă..............
Lose otomane..............
SCHIMBUL 20 Martie
Paris (3 luni)............
» la vedere ............
Londra (3 luni) .	.	.	-	-
» la vedere	.	.	.	-
Beriin (3 luni)...........
» Ia vedere,	.	.	.	.
Vieaa la vedere...........
Comp. Venă.
93 ’Lif i/„
96 105 j 204 102 V8
96 h2 102
28 82 420
97
tOG
•208
103
97
103
28
83
430
% 1Io
rlo
l
92 568 ‘fi ‘fi ‘fi ‘fi	95 575 arg. aur.
‘fi	aur.
1 %	i«/,
1 %	1 sfi
2 6C	2 70
•: 15	2 16
48	52
26’/s
49
24 10 119
101
69
110 10
209 »/* 97 >/s
83
53
99 99 70 25 05 ^ 30 122 «/, 123 >/, 215 2 ,
27
5 49
55
120 s/4
100 90 67 30
110 90 209 55 97 10
84
54
216
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
De închiria! si venzare
De la Sf. George 1881
Casele No. 22 din Calea Dorobanţilor (Herăstrău) alăturea cu d-nul
C.	Cretzulescu. — A se adresa la
D.	& I. Allesiu, Calea Victoriei, 28 vis-a-vis de Hotel-Otetelesanu.
HOTEL FIESCHI
BUCAREST
— Situat in centrul oraşului' — Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Odae de la 1 — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii.
Abonamente pe lună curabat
■m
Deiiicliirialsi venzare
de la sf. George viitor 1881. Cârciuma din faţă şi cu casa din curte din strada Cireşilor No. 1, suburbia Delea-Veche culoarea de Negru, proprietatea d-luî Athanasie Cialik; doritorii se vor adresa pentru inţelegere la d. Dimitrie Georgescu strada Popa Petre No. 13.	(3—3—2)
Către numeroasa noastră Clientelă din Capitală şi Provincie
Domnilor,
Avem onoare a vă informa, că primul transport de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţi de Primăvara şi Vara au sosit deja la

EN GROS
&
ENDETAIU
MARFIF RA7AR UH Rfll	IA UI A" i4ENtROsSs'		TAPETDrJ
1 „IililllCLB DilZiilll UB Uliii	fi A 1X1 A !en DETAILA		PERVASURI Pfil fr
BUCURESCI, STRADA ŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI
din propria, noastră, fabricaţiune din Europa, cea mai distinsă şi renumita pentru eleganţa croeliî, soliditatea confecţiunii, şi nemerita alegere a nuanţelor ast-fel că. putem zice : in comande speciale, şi cu întreitul preţ ce aţi putea plăti aiurea, nu aţi putea avea avantagele fabricaţiuneî noastre destul de modeste şi in preţuri.
Recomandăm la atenţiunea E-vCKtră marele asor timent ce am priimit de-'Ulg
PARDESSIURI ŞI COSTUME
din veritabilele stofe, Cotcimen, Diagonal, Travers, Camgarm. Seviot, Trico, etc., etc.
COSTUME LE SALON — FRACURI & GHEROACE
de Pervien, de Brtin* & Drrap de Sedan.	*
Pantaloni fantazi ble j’an danii etc, in toate calităţile şi o mare colecţiune de stofe pentru a priinii comande, efectnabile prompt şi convenabil.
[MARELE BAZAR DE ROMÂNIA
STRADA ŞELARI No. *7, SUB HOTEL FIESCHI.
— ATg rugăm a nota „ISTumărul 7.“ epre a evita confusiunî regretabile.
Oasele Vodă puse piv '
P
De închiriat
fr nil 9 /sta rrn „ L.. • _
O1 letaS° din strada Pat. (sf. Gheorghe nofl) j\;n .... sus, din 3 camere* t.',,;: N . miţă şi jos din 2 camere irate una de alta.	mari »
Adresa la subsemnatul strada a ,
turei 31 de la 8—10 dimine“a ^
seara.
P*-.-
• Calinei
;? ŞUI
Şl
Plafonuri in Relief
din celle mai renumite fâbric preţuri foarte moderate, recorJ onorabilului publicu sub-sem2
bc. xaiOnsrioH;
Tapiţer şi Decroator.
3 Strada Ştirbei Yodâ 8
De la sf. Gheerghe se va nm,
in calea Victoriei No. 50, vls-a-v»
de Pasagiul Romăn.
ANUNCIU
Sub-semnatul av6nd un loc in sul grădinei Eliad de dat cu aren dă sad cu dijmă cu 1 fr. maijos| de mie ca in alte părţi pentru fj. bricat cărămidă^ unde deja se fi. brică cărămidă. — Doritorii se v® adresa chiar la acest loc.
(ga
«8
O

©
CEL MAI MARE
DEPOU deMASINEde CUSUT
DE ORI-CE SISTEM
pentru familii şi meseriaşi — plătibile şi in căşturi mici
BRUDER KEPICH
Bucurescî, Strada Şelari ‘Hotel Victoria»
Galatz, Strada Doamnei, lângă «Hotel Metropole» .
Craiova, Strada Lipscanilor, 52.
Brăila, Strada Mare 55
învăţătura gratis şi la domicilia,
Carte de inveţătură in
limba română şi in tdte limbele europene.
Preciuri curente ilustrate gratis după cerere.
Mare deposit de re-quiste pentru maşine de cusut precum : Ace, Aţă, Unt-de-lemn, Ibrijin, etc, etc.
Reparaturele se efectuează eftin si prompt
Inveţătură Gfratis
►G
De venzare bilete de inehiriat
I
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci
(Casa Pencovici)
PHOSPHATE DE FER
illai LKRAS Pharmneiil. doetar ia «nule, la Pani
Avis D-lor Comercianţi si Proprietari
elfi di
Ferul face parte integrante din sânge. Căndfi pare, slăbiciunea incepe din ce in ce; facia devine palidă, pofta mâncare dispare si săngode şi perde colorea naturallă.
Hapurille, prafurile, draaeurile cu basă de feru, întrebuinţate pen tru a le reconstitui, aii aiarele meonvementu d'a conţine ferulu in stare nesolubilă, d'a da fer& unui stomachfi deja bolnavii pentru alu disolva, d'a provoca constipaţiune si adessea a negri dinţii ' " for solubil al Iul r“~” —
Phosphatul de for solubil al lui Leras nu possedă nici unulfi din aceştimconvenienţi ; este unu liquidu limpide, f5ră gustfi sî f5ră mirosu, care, afară din ferii, conţine elemenlulu phosphat, principiu regeneratoriu alu osasleru. Elu produce eUecto minunate, in tote caşurile unde există {.«sărăcirea sângelui, curarissosce colorile palide, crampele ti durerile do stomachu, înlesnesc desvoltarea feteloru tinere, regulamâsâ lucrarea mens Iruaţiuneî si face se dispare pola ribă
Depositu in principalele ptacrnacn
mssnnnsiw
SIROP DE RAiFORT I0DE
dc CltlMAULT et C>e Pharmacistî la Paris
CIMENT PORTLAND
PARDOSEALA MOSAICA
in pietre multicolore.
b^a sph al T-aaa
CARAMIţl DE FOC, NUMTIE CHAMOTTE VAR HIDRAULIC, IPSOS
Venţlare şi aşedâre cu lucrători speciali la:
(fost tovarăş din cassa Doneaud & Manoel, din Calea Griviţa).
DE DOUA DBC1 ANNll ACKSTU MEDICAMENTU DA RF7ULTATELE CELLE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIREA
cleiului de ficatu de morunu sî alu'siropului antiscorbutici
Deposit special str. Sculpturei No, 31
— PREŢURI FOARTE REDUSE -
EIG^ este suveranu contra intărirei si inflamatiunea glan deloru gîtului , gurmeloro uojiloru) si ale diflfenlelor errrupţiunT^ ale pelei, ale capului sî ale feţei. Elu excită pofta de mâncare, tonifică ţessăturile, combatte palorea $i moleşetea pelei si dă copiiloru vigorea si vesselia naturală vste unu medicamentă admirabiîu contra cojiloru produsse prin lapte sî unu depuratifu cxcellentu.
De închiriat
Chiar de acum o casă compusă din 8 camere, o pivniţă, bucătărie, •ajd şi şopron, după dorinţă, tot reparat din nou.
vor adresa âtrada Verde 14. vis-a-vis de Consulatul
Doritorii se frances.
Depositu in principalele nliarmacii
Mag-asinul de J31ă,nârii sub firma:
LA URSUL ALB
CIGARETTE INDIENNE
CU CANNABI8 — INDICA De OKIMA ULT t C-*, pb&rmeclgti la Paris
Este d'sţjuiaft d’a aspira fuioulQ Cigaretelorfi cu Cannabia Indica, pentru a face se dispare aafhmtiM celfi mai violenta, tuscea ner. ndtai, rSgugeala, atingerea vocel, nevralgiile faciale, insomnia fi pentru oombatterea phthiaieî laryngea, şi toate afTeoţiunUe căUlorfi resplratdre. — Fi* care cigaretti pdrti tamnitura GRIWAULT t C‘*.
Depositu in principalele Pharm&cil
■«* S’A- MUTAT
Strada Lipscani, langa Joanid bacanul
Unde a sosit un mare asortiment cu tot felul de
KHL* Mt m M J	M
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
Mauşoane, Booale, Căciuli. Cojoace, etc. etc.
Precum şi tot felul de pie! neluer&te, cu preţurile forte moderate.
BRUDER SPITZER.
DE ÎNCHIRIAT
Casele din suburbia Măntuleasa strada Popa^Soare No. 7, compusă din 5 Camere cu dependinţele lor grajd, şopron şi grădină cu pomi roditori. — Doritori se vor adresa la D-na Elena Palada Calea Moşilor No. 122.	14
Kilograme
LEMNE DE FOC
I uscate, tăiate, despicate şi aduse la ' domiciliu se vend cu preţul de 30 fr. gîrniţă uscată,
36 „ fag prima cualitate. Find lemne uscate merge mal mult la greutate de căt lemne verzi care nu arde.
Magazia strada Grivita (Tergoviştl) No 138, la Ursu.
De arendat
Moşia CRAŞANII-DE-JOS din districtul Ialomiţa de peste 2000 pogoane cu pod umblător pe Ialomiţa şi cu 115 pogone arătură de tomnă grâfi de Banat.
NICOLAE CAMARAŞESCU.
______Str. Puţu-de-peatră 6.
Prima Societate I. R. Priv. de navigaţiune pe Dunăre.
MERSUL VAPOARELOR
Valabil de la deiăchiderea navigaţiunei 1881, pănă la noul disposiţiunî.
VAPOARE DE
3? L E O a K, IK Xj A V A L K
STAŢIUNI
De la Budapest „ „ Orşova „ „ T.-Severin u jj Calafat „ „ Corabia „ „ T.-Măgurele La Rustzuk De la Giurgiu „ „ Cernavoda „ „ Brăila La Galaţi
Vineri 11 ore p.m. Dum. 1080 a.m. „	12 dina
n	510 p.m.
Luni	12!° a.m.
n	2“° a.m.
„	6S0 a.m
„	1113 a.m.
„	645	p.m.
Marţi a. m. Marţi a. m.
0.
Dum. lf oresdra Marţi lt)80 a. m.
„	‘12 (jiu a
n	518 p.	m.
Mer.	12s» a.	m.
,,	220	a.	m.
»	6*°	a.	m.
„	1115 a.	m.
,,	6«	p.	m.
Joi a. m.
Joi a. m.
Mer. 11 sdra Vineri IO80 a.m. „	12 diua
„	5i°p.m.
Sămb. 12a°a.m. „ 2î0am. „	680	a.m.
„	1113 a.m.
„	6‘5	p.m.
Duminica a.m. Duminică a.m.
FOSTA
PLECA HB
L A DEAL
STAŢIUNI
De la Galaţi „	„ Brada
„ „ Cernavoda La Giurgiu De la Giurgiu „ „ Rustzuk „ „ T. Măgurele „ „ Corabia „	„ Calai at
La T.-Severin De la Orşova
Marţi 9 ore a.m. „	IO23 a.m.
„	52° p.m
Mercur! 6soa.m. „	12 diua
„	42» p.m.
„	10	p.m.
„	12	ndpte
Jouî 9S« a.m.
„ i*s p.m. Vineri a m.
S
Jouî 9 ore a.m. „ IO23 a. m. „	52°	p.	m.
Vineri 6*° a.m. „ Îl13 a. m. „ 12 diua „	5'°	p.	m.
»	719	p.	m.
Sămb. 980 a. m.
»	443	p.	m.
Duminica a. m.
3
Sămb. 9 a. m.
„	IO23	a m.
»	52»	p.m.
Dum.	68«	a.m.
’	»	II13	am.
»	12 a. m.
„	54°	p.m.
n	U«	p.m.
Luni 9S0 a. m.
„	443	p.m.
Marţi a. m.
Serviciul local intre Galaţi-Tulcea-lsmail-Kilia.
PLECARE LA VALE
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi şi Sâmbătă 8 »	»	» la Tulcea-Ismail-Kilia Jouî 6 ore
ore a. m.
a. m.
PLECARE LA DEAL
De la Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţî, Jouî 4 ore p. m.
„	„ Ismail la Tulcea-GalaţI, Miercuri, Vineri, Duminică
_ , _ ,	Serviciul de pasageri şi mărfuri intre Galaţi si Odesa
Dâ la, Galaţî la OdcssaLuni 7 orG am	a _
■ .	.	“, °re a'	De la Odesa la Galaţi: Juoî 4 or
meiul de mărfuri de la; DalaţI-Brâila pentru toate staţiunile şi direct la Bucurescî de două ori pe săptămână.
AGENţlA VAPOARELOR.
7 a. m.
Tipografia Ştefan Mifiâeiacu ©uxac;, straoa No. ii.
sau
Maşina care vorbesce, cântă, rîde trămbită, bate toba.
3	1
0 FEMEII! fii
BUST
S COLIBRI
UN CAP'®
ătW
ce atârnă in aer. toate foarte interesante şi petrecăi
ne mal veduts pănă acum, sc r '	• de la 10 ore dim}W*gi
vedea zilnic ^	w
pănă la 9 ore seara, in strada P.le' . vis-a-vis de Hotel de France, Pe“l care rog, de o cercetare numerosa-
Preţul intrăreî 50 bani.
i. sedelmeieL
-A-isrxjisroiTT către Domnii Proprietm
Uu administrator bun de.®°?!|jl sciinţă şi esperienţă PP0.^ „ceaStJ
ani, voesce a se calitate a _ sau in tovărăşie,
calitate a profesiune! sale
âugaja in ac -inel sale cu a vend şi
8000 fr. in numerariu.	. a.
Domnii proprietari doritori I rendaşl sunt rugaţi a se adresa
uaşi suni rugaşi a k Far»s-
toate informaţiumlle, lanţ
cia Naţională» Bucureşti.
strada Li scau*
ill HANI KXRMPI.AUIH
ANUL V. — No. 1239
FUOl 30 IUI,IU 1881
BS
APARE EST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 leî.
Di rector: D. AUG. LAURIAN,
In Romania
In Paris:
In Viena:
In Londra:
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
l,a admini st raţiune, Tipografia St. Mihahshi, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondeulil Ziarului din judeţe.	’
Da Sociehi Ilavas, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
Prin compania gsnerală de publicitate G. U. Daube A C-nie.
In Berlin, Prancfnrt. Znrich. New-York: Prin compania generală de publicitate G. D. Daube A C-nie.
ANUNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina III-a.........| Leii.
»	»	» Il-a...............2 »
Epistole nefrancate se refusă Arljcoliî nepublicati nu se inapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redactiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. ziarele streine.
Belgrad, G August.
Guvernul serbesc refusă, după ştirile cele mai noul, să estradezo Rusiei pe nihilistul Griin-berger.
Milnchen. 7 August.
Regele Ludovic a plecat, imediat inaintea sosire! împăratului Austrie!, in cel mal mare incognito la Paris.
Paris, 7 August.
Ministerul de resboiii desminte sgomotele neliniştitoare, privitoare la Algeria şi Tunis, Trupele din Sfid, Kreider şi Mecheria* împiedecă or! ce nouă întreprindere a Arabilor. Construcţia drumului de fier se urmează cu cel mai mare zel. Nu mai e nici o teamă de isbucnirea une! insurecţiunî generale, precum sc proroceşce unu ca aceasta in Prancia, in scopul influenţare! alegerilor. Nici in Tunisia numai esistă vre-o turburate serioasă. Giandarmeria indigenă va suprima singură, căt mal curând, brigandagiele, a căror importanţă este esagerată. Starea sanitară a trupelor din Algeria şi Tunis e tocmai' atăt de bună ca şi starea trupelor din Franci a.
Petersbnrg, 7 August.
Scopul călătorie! imperatulul, de a realisa o apropiere mai strânsă faţă de partida lui Aksa-koff, nu s’a ajuns. împăratul făcu acestei partide (naţional-conservatoare) propunerea de a’î împărtăşi programul el in scris. După cetirea luî impăratul a zis: „Aşa ceva nu e cu putinţă". Cu aceasta s’a sfîrşit lucrul.
Agentul Bulgarie! a presintat cabinetului rus un nou program de acţiune a prinţului bulgar, in care acesta eşl desvoltă vederile sale asupra relaţiunilor diplomatice ale principatului, schimbate intru căt-va, prin crisa din urmă, faţă cu unele mari puteri şi ţări vecine.
E cu desâvirşire fals, că guvernul Rusiei s'ar fi plecând kspre Austria, in cestiuneu, Dunării. Dimpotrivă, spre a paralisa influenţa merefl crescândă a Austrie! in Orient, cabinetul rus a ho-tărît să se pue de partea Turciei, şi să-o spri-jinească, şi in cestiunea drumurilor *de fier orientale.
Suspendarea ziaruiuî „Golos" s’a făcut, pe de-o parte din causa unui articol injurios contra prinţului Bulgariei, căci, zice censura, nu se poate tolera nici un atac contra unui suveran, care trâ-iesce cu noi in pace şi in relaţiunî prietinescl; şi a doua, din causa unul alt articol, îndreptat in contra şefilor actuali al flotei rusesc!.
Ziarul oficial publică ridicrea marelui duce Mihail din postul de guvernator general al Cau-casuluî, căci această funcţiune nu s’ar putea concilia cu cea de president al consiliului imperial, pe care incă o investeşte marele duce.
Rusciuc, 8 August.
Karaveloff a sosit in Filipopol şi va intra in serviciu rumeliot.
Petersbnrg, 7 August.
Despre scopurile călătoriei Ţarului Alexandru prin ţară, se mal spune:
„Ţarul voia să iea parte la sfinţirea nouoî catlre-drale din Nişni-Novgorod, să visiteze acest leagăn al Casei Romanov, in genere să cerceteze toate oraşele, cari stau intr’o legătură istorică mal strânsă cu alegerea ţarului Micliail Feodo-rovicî.
„Ţarul refusat ăşl alesese, ca recompensă pentru lealitatea şi sacrificiile aduse in resboiul din Crimea, pro vinciile vestice ale imperiului; actualul imperat eşî consacră simpatiile sale provinciilor ostice, nişte simpatii, aşa-dară, specifice rusesc!. Prin aceste părţi, esistând multe secte rtligioase, era trebuinţă şi de o redesceptare a sentimentului naţional. împăratul a mal vrut in urmă, să visiteze, inaintea incoronăriî sale, aceste bogate provincii ale Rusiei mari.
„Cum se relatează de martori oculari, atitudinea poporaţiuneî a fost nu numai entusiastă, dar mişcătoare in entusiasmul săii.
* Pesta, 7 August.
S’a ţinut un meeting, in care s’a protestat contra estradărel la Rusia a nihilistului Niemi-jovsky şi s’a cerut punerea lui in libertate. Fuseseră de faţă vre-o 500 de oameni, in deosebi din clasa lucrătorilor. Fiind-eă meetingul luase o direcţiune socialistă, poliţia l’a risipit.
Petersbnrg, 7 August.
Cererea Angliei, de a asista şi un delegat en-gles la regularea graniţelor in Asia centrală, a fost respinsă de Rusia, cu observaţia că această afacere nu o priveşce de căt pe dânsa, pe Per-sia şi pe locuitorii Mervuluî.
New-Yorck, 0 August.
Actul de acusaţie in contra atentatorului Gui-
teau nu se deosebesce intru nimic, de orî-ce act de acusare, indreptat contra cul-va, care a atentat la viaţa unei persoane de rend. Aici nu esistă legi sad pedepse speciale pentru delicte in contra funcţionarilor, ci numai pentru delicte in contra oamenilor in genere. Nici presidentul nu face vre-o escepţiune, căci el nu este un Domnitor, ci numai primul funcţionar al Uniune!. Pedeapsa pe care o va primi Guiteau va fi re-clusiune pe 8 sau 10 ani.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
9	August — 7 ore seara.
Isckl, 9 August.
Prinţul şi prinţesa Serbiei au sosit la Ischl.
Belgrad, 9 August.
împăratul Austriei s’a dus azî-dimineaţă la 9 ore, pe bordul unul bâtei special, la insula Mai-nan, in mijlocul lacului Constanţa, ca să facă o vizită marelui duce do Baden. M. Sa va merge apoi la castelul Friedrichshafen, unde va prânzi cu regele Wurtembergului.
Paris. 9 August.
D. Burcke, delegatul „buldholderilor" englejl, a plecat indărăt la Constanţinopol ; el va trece Prin Viena şi Bucureşti, unde d. Valfrey, delegatul „buldholderilor" francejî el va întâlni la 20 August; la 22 August vor sosi amăndoi la Constanţi nopol.
Contesa d’Eu, prinţesă ereditară a Bresiluluî, acum la Paris, a născut un copil.
(Havas)
A se Tedea ultime ştiri pe pagina III.
BUCURESCI, 29 IULIU
„Românul" a cântat d’aseară victoria de la iaşi.
La grea incercare fu pus —ce-î drept — guvernul cu alegerile colegiului al treilea din primul oraş al Moldoviî, de la care oblăduirea patriotică s’a intors mai tot-d’a-cu nasul plecat.
A avut mult să lupte influenţa morală, ca să obţie un asemenea resultat, un nu-mer aproape indoit de voturi, de căt acela al candidaţilor oposiţiuneî unite, şi strigătele de alegreaţă ale foi „marelui partid" sunt deci justificate până la oare-care punct.
JJ. Zamfirescu şi Guşti, sprijiniţi de mâna cârmuirii, bat pe d. L. Negruzzi şi Hol-ban, bărbaţi cu atăta vază in partea de peste Milcov, şi candidaţi ajdoub partide cu cea maî mare autoritate in colegiile din
S’a intors se vede iară vremea minunilor, căci, pe cănd organele aliaţilor susţineau, cu mal multă putere, că partida guvernului nu are nici o rădăcină dincolo de Milcov, d. Rosetti face să iasă din urna cea mai inteligentă a Moldoviî duo! drept-cre-dincioşî al sectei stacojii...
Trebuie să recunoascem dară, cu căciula in mănă, că d. Rosetti n’a invdţat la şcoală proastă arta de a intoarce şurupurl politice, ast-fel că ar putea să se institue dascăl pentru toţi ceî-carî se incercă, indivizi şi partide, să străbată şi să escamoteze cugetul şi voinţa alegătorilor suverani.
Isbbnda sa de la laşi nu mal lasă in a-dever nimic de dorit.
Face politică, de-o stofă nu tocmai curată, ministrul nostru din năuntru, şi de un viitor periculos, ca exemplu şi ca indemn; dară, pe căt se pricepe, trebuie să recunoaş-cem,că d-sa şcie s’o facă!
Sâ’I fie de bine, că oamenii serioşi al ţării nu se bucură de succesele sale, mal cu seamă cănd ele denotă slăbirea simţului independenţei cetăţenilor cari aleg.
*
Pe cănd guvernul bate oposiţiunea la laşi, unde ea avea şi ţeram şi sorţi mari
să învingă, colegiul al IV din Mehedinţi este lăsat in pace, să aleagă pe cine va voi.
Gel puţin acolo, guvernul n’a cheltuit mult zel, şi nici îndoială că, in asemenea condiţiunl, un bărbat ea d. Kogălniceanu n’avea să cadă, in faţa unor candidaţi cărora li s’ar ii rupt junghietura, dacă încercau să ridice până el privirea de adversari politici.
Şi roata aceasta a fost bine intoarsă. Alegerea de la Mehedinţi era destinată să probeze pe de-asupra, ceea-ce in fond nu se pbte proba, libertatea alegerilor, şi să mascheze prin urmare presiunea de la Iaşi.
Comedia este’abilă, nici vorbă; dar ea nu inşeală pe nimeni.
*
Ar mai românea săintrebăm acum cătă seriositate şi cătă legalitate conţine triumful guvernului in alegerile de pe malul Bah-luiuluî.
Lumina se va face neintărziat, şi, cu toate telegramele entusiaste, adresate „Românului", din partea cător-va ieşeni convertiţi, semne rele s’au arctat deja asupra acestor alegeri, prin protestele oposiţiunii in contra machinaţiunilor administrative.
Pănă una alta insă, d. Rosetti, credincios sistemei sale, că scopul scusă mijlocele, se pbte spăla prea bine cu zicetorea francesă: ti la guerre, cantine d la guerre.
N’a invins după regulele tacticei, legale şi leale; dar d-sa se fâlesce că-a invins.
Şi practic vorbind, aşa se poate susţinea.
Ce folos —zice d. Rosetti—de-un general care şi-ar intinde oştirea după tipicul tacticii, şi ar da bătălia după toate regulile artei, dacă, la urmă, ar remănea bătut ?....
Esemplul d-sale nu este de loc incuragia-tor pentru respectul santităţil liberelor alegeri, dar, in orî-ce cas, resultatul de la Iaşi, este, trebuie să mărturism, o lecţiune pentru oposiţie, să inveţe a se organisa de aci inainte, a se presinta mal precaută, şi cu calcul maî bine făcut.
Noi am spus de mult cuvSntul acesta, dacă va fi fost cum-va ascultat.
Faptele vin a confirma, mal repede de căt credeam, prevederile şi mâhnirea ce-am esprimat.
CRONICA ZILEI
M. S. Regele a numit membri al ordinului Coroana României, in gradele maî jos indicate, pe următoarele persoane, cari, prin înaltele lor funcţiuni, „au adus mari servicii, cu ocasiunea serbărilor incoronăriî Majestăţilor Lor: “
Mari oficiârî: D. Dimitrie Cariagdi, primarul capitalei-— D. Radu Mihaiu, prefectul poliţiei capitalei.
Comandori: D. Constantin Creţeanu, prefectul districtului Ilfov. -D-nii colonel I. Baronzi, N. Manolescu, Gr. Serurie, doctorul Sergiti, membri ai consiliului comunal al capitalei.
Ofciârl: D-nil Anton Mavrus şi Marin Christu, membrii aî consiliului comunal al capitalei.
Cavaleri: D. C. Toncoviceanu, inginer-şef al serviciului technic la primăria capitalei.
Sunt numiţi şi transferaţi:
D. Zamfir Urlăţeanu, fost membru de curte şi prefect la judeţul Râmnicu-Sărat, in locul d-luî I. Georgescu —D. G. D. Nicolescu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşcl şi fost magistrat, sub-prefect la plasa Oltu, din judeţul Argeş. — D. Căpitan Alexandru Drăgoescu, subprefect la plasa Ocolu, din judeţul Mehedinţi. — D. D. Oprişan, doctor in drept de la facultatea din Gând, fost procuror şi membru de tribunal, subprefect la plasa Oltu-de-Jos, din judeţul Roma-
naţl, in locul d-luî Gr. Leoveanu. — D. Eliodor Boruzescu, fost supleant, procuror şi judecător de tribunal, sub prefect la plasa Oltu de-Sus, din judeţul Romanaţî, in locul d-luî Nae Petrescu.
-D. Nicolae Munteanu, fost căpitan in armată, sub-prefect la plasa Olteţu, din judeţul Roma-naţî, in locul d lui Gr. Uzureanu.-D. Costicâ C. Iarca, licenţiat in drept de la facultatea din Bu-cureşcl şi fost procuror de tribunal, sub prefect la plasa Cărapu, din judeţul Buzău, in locul d-lul Iorgu Chirculeseu, transferat. - D. lorgu Chir-culescu, actual sub prefect de la plasa Câmpu, judeţul BuzăCi, in asemenea calitate la plasa To-hani, acelaşi judeţ, in locul d-luî Nae Orleanu, transferat. — D. Nae Orleanu, actualul sub-prefect de la plasa ToJiani, judeţul Buzău, in aceeaşi calitate la plaiul Buzău, acelaşi judeţ, in locul d-lul C. Pătărlăgcanu, demisionat. — D. Teodor Târ-noveanu Sandulache, doctor in drept, fost procuror şi actual supleant la tribunalul Olt, sub-prefect la plasa Olteţu-de-Jos, din judeţul Vâlcea, in locul d-luî V. Stamate Budurăscu, transferat. — D. Cesar Simonis, fost director de prefectură, procuror şi jude-instructor, sub-prefect la plasa Mijlocu, din judeţul Vasluiu, in locul d-luî Iancu Gingir.-D. Dimitri Manariu, fost sub-prefect, sub-prefect la plasa Fundurile, din judeţul Vasluiu, in locul d-lul G. N. Strejescu. — D. Constantin Tiron, fost sub-prefect la plasa Baco va, din judeţul Vasluiu, in locul vacant.
M. 8. Regele a numit membrii al ordinului Caroana României, in diferite grade pe următoarele persoane cazi, cu ocasiunea incoi'onâril Majestăţilor Lor, aii ţinut de cea mal frumoasă a lor datorie a Le exprima, ca delegaţi al artelor şi industriei naţionale, sentimentele lor de iubire şi devotament, şi cari au aranjat frumosul cortegiu al carelor, justă espresiune a culturii noastre naţionale:
In gradul de ofiţer: D. C, Porumbaru, preşedintele societăţii Concordia Română. -D. Pantazi Ghica, deputat.
In gradul de cavaler: Dd. N. Cucu, inginer. N. Carapati, argintar, giuvaergiu; Gr. Capşa, cofetar. D. Tanăsescu, idem. D. Mai'inescu-Braga-diru, comerciant. C. N. Oppler fiul, fabricant de bere. C. Eftimiu, comerciant. N. Moroianu. idem. Theodor Mandrea, fabricant de efecte militare. D. Nicolae, brutar. I. Marinescu, comerciant. Theodor Nica, doctor in drept, vice-preşedinte ai so-cietăţei Concordia Romană. Weis, tipograf. C. D. Dobrescu, şeful coi-tegiuluî studenţilor. Ilie Nicolau Măciucă, şeful cortegiului agricultureî. loan Petrescu, idem al croitorilor, pantofarilor, modistelor. George Moceanu, idem al societăţeî de tir, arme şi gimnastică. Mihail Athanasiu, idem al pescarilor. Ivancea Gostea, idem al cons, tructorilor. N. Vanezu, idem. Petre Georgescu-idem al lăcătuşilor. Lăzărescu, idem al tapiţerilor şi plăpomarilor. C. I. Zamfirescuj fiu, idem al săpunarilor. Mihal Rădulescu, lipscan. Mihail Tran dafirescu,|tăbâear. Ştefan Petroni. Albert Foc-şăneanu, proprietarul fabrice! de chibrituri Cotro-cenî. Săvulescu, arhitect. D. Matac, inginer. Em-Florescu, delegat al societăţeî de dare la semn Bucuresci. I. Vasilescu, delegatul Târgoviştel. NiţăSterie, comerciant. Constantin Tănăsescu, idem. Petre Ştefan Christea, idem. G.Radulianu, idem. M. Rădulescu, idem. Petre Enciulescu, idem. G. Pencovicî, idem. D. Rădulescu, idem. Stoica Duţulescu, idem. Costin Varlam, delegatul Galaţilor. Gonst. Rădulescu, cofetar. Alex. Miclescu, proprietar mare. Ştefan Mămuleanu, comerciant mare. Vasile Georgescu, fabricant de paste. A-thanasie Zahariad. Emanoil tScripsky, maestru armurier la arsenal. Const. Dimitrescu, sub-ma-estru. Solanek, sub maestru. Mihail Vihro, roa-estru-armurier la regimentul 2 artilerie.
Membru al ordinului Steaua României, in gradul de cavaler, s’a numit şi d, Djmitrie Buteu
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
lescu, membru in fostul comitet central pentru arangiarea cortegiului istoric ce a defilat in ziua de 11 Mairi trecut.
In judeţul Ialomiţa aproape toată recolta este secerată şi ridicată de pe cămp.
Pe alocurea s'a inceput şi treeratuL
In judeţul Râmnicul Sărat, secerarea grănelor de primăvară şi a orzului e terminată; cositul încă continuă.
In jud. Vasluiti secerişul grâului e aproape terminat; timpul e favorabil strângere! grâului şi clădirii fânului.
In zioa de 22 Iulie curent, a căzut ploae cu furtună şi piatră in comunele Yalari şi Schela din plaiu Vulcanu, jud. Gorj, nimicind aproape cu desăvârşire semănăturile, viile, pomii şi a o-morît mai multe vite.
Pagubile sunt mari; piatra, după cum se spune, avea o greutate de peste 100 grame.
Zilele aceste se va crea, se zice, un biroâ al presei la ministerul afacerilor streine.
Se vorbeşte de apariţiunea in Bucureşti a unui nod ziar politic: „Le memorial diplomatique roumain".
Poimăne-seara, Vineri, trupa germană de sub direcţia d-luî Dorn va da o reprezentaţie in beneficiul bătrânului Raşcu.
Gentila d-râ Pădure va cântă eu această oca-sie mai multe romanţe romănescl.
La esplicarea triumfului dobândit de roşi,i in alegerile de la Iaşi, pot contribui şi următoarele informaţiuni a le „Poştei
„Toţi funcţionarii diferitelor autorităţi ce eraţi in concediu pe la băl sad aiurea au fost chemaţi telegrafic de către şefii lor, de a veni să voteze, ameninţăndu-î negreşit, la cas de a nu veni, cu destituirea.
„Aşa de la Slânic, suntem informaţi că aii plecat cu două zile inaintea alegerilor mai mulţi funcţionari, tănguindu-se sermanii că sunt siliţi a’si întrerupe cura, spre a complace guvernului. “
JDIJST
Francia şi Turcia.
„Morniug Post" primesce din Tunis nişte re-laţiunî, după cari asigurările diplomaţiei francese şi turcesc!, că intre Sultanul şi republica fran-cesă s’ar fi restabilit bunele raporturi, nu se pot lua in serios.
Consulul frances din Tripolitania bună-oară, e neobosit intru a încredinţa pe d-1 Barthelemy Saint Hilaire, că Turcia se prepară pentru o es-pediţie resboinicâ. El acusă in deosebi pe Achmed Nazifpaşa, care âşî eserciteazâ necurmat trupele şi ie trimete pe urmă la Zuara, Nalus, Sinnan şi
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 29 lulid —	1
A. DEBAY
traducţie de
ALE:xA.2srr>KiJ i. ooESCir.
CAPITOLUL I.
Despre somn şi diversele lui grade.
Somnul este încetarea pentru un timp a vie-ţeî, a relaţiunilor şi a simţurilor unui om. Re-sultă dar din această incetare, că omul ’şi per-de consci nţa propriei sale esistenţî şi acea a raporturilor sale cu objeetele exterioare. Phisio-logiştii n’ad determinat incă, dacă această incetare temporală a simţurilor provine din inaptitudinea creerilor cari primesc impresiunile transmise prin nervi, sad dacă sunt nervii cari încetează de a funcţiona in creerî.
In timp ce fluidul nervos, epuizat de viaţă şi funcţionare, a micşorat acţiunea sa asupra organelor noastre, circulatiunea, căldura vitală si in general toate funcţiunile diminuiazâ in activitate şi disposiţia pentru somn incepe.
Pleoapele inchidendu-se, muşchii cad in lene-vire, ideile se duc cu incetul şi stimulantal ex-
Gadames, pentru supravegherea graniţelor tunc-siene şi algerieno.
Iu ziua, când a plecat din Tnpolis cuirasata franccsă „La Galissoniere", o cuirasată turcească a debarcat in acest port 12 tunuri krup, 100 de lăzi cu muniţiune şi 150 de artileriştî deprinşi. Vaporul frances „Voltigeur", care sosi câte-va zile in urmă. a fost martor la o ast-fel de debarcare.
Consulul frences mal relatează, că şeful Sidi Mehedi, organisează un mare număr de triburi, intre altele pe a’l Hoggarilor. Aceştia sunt, cum se ştie, Arabil cei mai fanatisaţi contra Fran-cesilor. Ei ad masacrat şi colonia francesă de sub conducerea colonelului Flattter.
Nihilistul Hartmann.
Unul din şefii nihiltişilor ruşi, faimosul Hart-mann, se găsesce astă-zi iu America. Fapt ul pare a constitui un adeverat eveniment pentru lumea nouă. căci reporterii ziarelor se indeasă pelăngă marele revoluţionar, spre a’i cere întrevederi.
Lucru de necredut insă! Viaţa nihilistului, care nu fusese ameninţată nici in Helveţia, nici in Anglia, nici chiar in Francia, nu s’ar găsi in siguranţă tocmai in America. Cel puţin aşa i se scrie lui „Daily News", de corespondentul sed din New-York.
„.... Secretarul ministerului de externe american a declarat, că el nu poate permite, ca America să devie un loc de refugiu pentru ucigaşi. Dacă Hartmann a umblat să se iea viaţa unui de aproape al său, fie acesta ţar sad un cetăţean
de rănd, el s’a incercat a comite un omor si
*
trebue tractat ca atare. N’avem a face nimic cu aspectul politic al caşului.
„Din espunerile acestui inalt funcţionar resultă că dacă guvernul rus va putea da Statelor Finite dovedi despre identitatea lui Hartmann, el va fi estradat tribunalelor rusesc!."
Schimbată ar fi liberă America, daca s’ar întâmpla aşa ceva!
CODICELE SILVIC ŞI APLICAREA LUI.
(Urmare.)
Acesta e resultatul câştigat in porţiunile de păduri ce s’ad tăiat pănă azi, de Vre-o cins-pre-zece pănă la doue-zeci ani.
Pe de altă parte practicarea păşiunatului prin păduri şi tristul obiceid de a lăsa să se are poenile de prin ele, care face ca acestea in loc să se ingustezesă se intindă luăndu-le locul, cum şi a nu se cunoasce pănă la ce distanţă e zona pădurii, fâcându-i-se şianţuri imprejur ca in Danemarca, influenţează intr’un mod nu mai puţin destructor ca cele de mai sus.
Oprirea cu desăvârşire a aratului prin păduri, practicarea operaţiunilor de curăţiri (nettoiments), de lămuriri (eclaircies), de curăţirea pe viitor a reservelor de rămuri lacome (emondages), după regulele dictate de sciinţă, plantarea poenilor etc. eacă, in treacăt, ce ne lipsesce, pentru in-
terior numai are îndestulă forţă pentru a le re-inoi; locul de unde pleacă nervul central, care elaborează judecata, se moleşeşce din ce in ce şi in fine toate organele ajung in stare de amorţire, de nesimţire momentană şi Eulseper-de; este somnul complet, absolut.
Toate organele insă nu dad o quantitate e gală de fluid nervos. - Organul cel mai escitat; in timpul deşteptărei, acel care face mai mare evaporaţie acestui fluid, este fără contrazicere organul vedere!; el urmează dar a se repausa ăntăid : cele lalte organe dorm, in resonul direct ai activitâţei lor.-Foarte rar se întâmplă, ca organele cerebrale se doarmă tot in acelaşi timp şi de acelaşi somn ; din contră mai tot-d’a-una sunt unele cari stad deştepte, sad cari dorm multa mai uşor ca cele-l-alte; aceast este causa visurilor uşoare, vage şi de scurtă durată, cari preced intăiul somn. Numai decât după aceasta nesimţirea predominează şi somnul devenit profund nu mai trece prin nici o mişcare de idei.
După un interval mai mult sad mai puţin lung, in timp ce nutriţiunea, care nu inceteazâ nici odată, a transmis in creeri o quantitate suficientă de fluid nervos, organele restaurate, stimulate din nod, regăsesc o parte din activitatea lor, şi de aci incep a veni visurile, mai ăntăid obscure, fără şir şi fugitive; peste puţin insă acţiunea nervilor creşte, ideile se redesteaptă şi visurile se regulează luând o formă determinată.—Somnul reinviind in organele simţului şi a gândire! forţele ce se epuizaseră inainte de a adormi, le redă iarăşi energia, ajungând, progre-
dreptarea regimului adoptat pănă azi in esploa-tarea pădurilor noastre, spre a putea nădejdui la păduri cu lemne de lucru şi de construcţi-une, in locul celor ce le găsim azi gata .şi le consumăm cu nepăsare.
Dară aceste operaţiuni sunt dintre cele mai delicate de practicat, şi capabile de a compromite adesea viitorul unei păduri, dacă sunt săvârşite fără timp şi in ne-sciintâ.
De acea, de-o-camdată, am crede că e de făcut : a). Să se continue esploatârile la toate pădurile cari sunt ridicate in plan, chiar la cele cari nu sunt amenageate ; b) să se proceadă prin ingineri arpentorî, ataşaţi serviciului hotarnicie-lor, la ridicarea in plan a tutor pădurilor ce sunt in tăere, spre a li se cunoasce in mod precis continenţa de admis, aplicăndu-li se revoluţiu-nea; c) pe viitor nici-o pădure să nu se mai puie in esploatare, fără a i se cunoasce mai ăntăid intinderea; d) să se trimeaţă câţi-va ani căte doui studenţi din facultatea de sciinţă spre a urma cursurile scoale! forestiere din Nancy, începând de acum ; e) să se deschidă chiar in toamna acestui an cursurile unei şcoale speciale de păduri, de care suntem pănă azi privaţi; fi să se oprească arăturile de prin păduri, succesiv, cu espirarea fie cărui contract, de arendarea moşielor ; g) să se reglementeze paşiunatul, specificăndu-se prin contracte părţile pădure! unde arendatorii ar putea introduce vite ; h) să se curăţe de mărăcini pe cât va fi posibil parchetele esploatate până azi, sub conducerea agenţilor superiori, după instrucţiuni culturale a nume date ; i) să se prevază, cel puţin pe viitor, ca antreprenorii do păduri să lase parchetele ce ar esploata, înconjurate de şanţuri, in părţile, la distanţa şi ^dimensiunile ce s’ar prevedea.
Să presupunem insă că am voi, să nu se mai esploateze pădurile puse in tăiere dar neamena-geate, saii ca să aplicăm amenageamentul unei păduri,— in caşul acesta, cine va executa toate acele delicate operaţiuni de cari am vorbit mai sus ? la caro pădure din tot districtul le va practica agentul mai ăntăiii? ce devine in acest timp, restul serviciului, constatările de delicte sylvice, predările şi primirile de parchete, măsurările lor, anchetele ce ar avea loc cu aceştia ori pe la moşii ?
Eată dar că, amenageamentul unei păduri nu se va putea aplica,— şi oprind din tăiere pădurile neamenageate dar ridicate in plan, nu numai că am reduce pe jumătate venitul Statului de pănă azi din esploatări, dar chiar am produce oare-cari pertuibaţiuni in starea economică a ţârii, dând pe jumătate numai in cosumaţiune dm cuantumul de material lemnos reclamat pănă azi.
Dar in fine, amenagiamentele pădurilor tre-buesc aplicate, şi toate măsurile ce am espus că s’ar putea lua de o-cam-dată, spre a face primul pas către aplicarea codiceluif, sunt numai spre a avea timp d’a putea căpăta un personal suficient.
Necesitatea de păduri, fără de cari nu poate
sînd, a strînge raporturile vedenielor, şi ideile se cordonează, se limpezesc din ce in ce si astfel ating momentul deşteptărei.
Somnul insă nu merge in tot, d’a-una cu aceeaşi regularitate; cea mai mare parte din maladii, şi mai cu osebire afecţiunile nervoase, ăl schimba in puţin sad in mai mult, voesc se zic âl opresc sad ăl preiungeae pentru un timp mai mult sad mal puţin lung. Cea dănUid din aceste stări se numesce : Agripnia (ne dormire) insomnie, perderea somnului, vegherea invoîun tară; iar cea de a doua se numesce Cataphora. Noi nu ne vom ocupa decât de aceasta din urină.
Cataphora
Cataphora este acel somn gred şi profund, a a cărui putere are ceva extraordinar şi înfricoşător. La ea se cunosc trei grade, şi anume: Coma, Carus şi Letargia.
Coma este un somn invincibil, in care cade tot-d’a-una bolnavul cu ori căte mijloace s'ar întrebuinţa pentru a’l ţinea deştept.
Carus, este un somn mult mai profund incă: sgomotul cel mai mare, mişcarea şi chiar cufundarea in apă, nu poate să’] risipescâ; el este in tot-d’a-una întovărăşit, de o mare amorţire si perdere cu desevârşire a simţurilor.
Letargia e gradul cel mai puternic al Gata-pkoreî: ea este unui delir nervos, o amorţire generală, care face a se crede int.ro incetare cu totul a vieţei.
In jurnalul de medicină, chirurgie şi farmacie din anul 1754, se găseşte intre mai multe ob-
www.dacoromanica.ro
fi civilisaţie, cel puţin ojcivilisaţiune stabilă, ne conduce naturalmente la aceea a studielor can-le privesc. Creaţiunea unei scoale speciale de păduri şi codicele sylvice sunt cele două eo lumne, pe cari se reazemă in ori-ce Stat conser vaţiunea şi cultura pădurilor. Ce foloseşte soci etâţei ca Statul să aibă eăte-va sute de mii de franci mai mult, dacă necesităţile viitorului sunt compromise? In Germania fără ca nimeni să ridice cuvântul, cheltue.lile ce ocasioneazf i pădurile se ridică la mai mult de 50 la sută din produsul lor pecuniar.	L •'
Toate statele Europei, intre cari şi cele mal puţin păduroase. convingându-se că practica care n'a fost precedată de teerie nu se câştigă (ie cât , in detrimentul pădurilor, că erorile causateprin ignoranţă sunt mai tot-d’a-una ireparabile, 'şl | fondat şcoli speciale do păduri. Prusia are ia | Neustadt-Eberwald ; Saxa la Târând ; Bavaria la Aschaffenbourg : Wurtenberg la Hohenheim ■ Austria are cinci şcoli speciale. Rusia are 3 şcoli spaciale; Suedia are 20 şcoli sylvice. Elveţia are la Berna; Italia are la Vallumbrosa şi la Udine. Turcia la Constantinopol. In Fran. cia, pentru recrutarea personalului superior al administraţiunei pădurilor, Statul întreţine la I Nancy o scoală specială, fundată in anul 1825-elevii acestei şcoale sunt admişi cu concurs, ce. rându li-se diploma de baccalaureat; elevii ce au depus esamenile cu nota de eşire din şcoala politechnică dtn Paris, sunt admişi fără concurs; iar elevilor ce ar poseda diplome de absolvirea Institutului agronomic din Paris, sau din şcoa-lele regionale de agricultură, li să dau la concursul de admisiune o imunitate de 50 puncte asupra celor-l-alţi.
învăţământul secundar sylvic să predă in s soaie, la Yillers-Coterets, Epinal şi Grenoble, din cari es gardii generali ajutori, La Barres (Loiret) să găsesce o altă şcoală, foodatâ in scopul de a prepara la postul de guardian, şi mai tărdiu pentru cel de brigadier, pe fii gardienilor de păduri.
Dacă dar pentru un paznic do păduri se cerc a fi eşit din o şcoală specială, la noi cel puţin e trebuinţă a avea aceea, din care să se recruteze agenţii sylvici superiori.
Personalul de 50 agenţi ce avem azi in serviciul silvic se compune, sad mai bine zis provin, unii de la Ferestrei!, alţii din şcoala comercială, alţii au învăţat mai ăntăid telegrafia si s’ati făcut, s’ail improvisat apoi silvicultori etc. Este a nu cunoaşce silvicultura pentru a admite că continuând piramida acestui caleidoscop se va putea aplica codul.
Noi am înfiinţat catedre pentru măiestri de conferinţe literare etc;. nu e nimic de zis ; dar a nu fonda o şcoală de păduri, fără a căror conservare se va pune in dubiţi existenţa materială a conferenţelor, — aceasta nu este de admis.
O şcoală sylvicâ ăşi are studiele sale speciale precum şi le are ori-care alta, cu totul diferite.
A voi a urma sylvicultura intr’o şcoală de un scop diferit, ar fi a nu sci nice una nice alta, a sci prea puţin din ambele, saii a nu sci nimic.
servaţiuni şi aceea, despre un om al cărui somn durase esact o jumătate de an; in zadarjăl sgu duiad puternic şi i se striga la urechi, el dor- ! mea necontenit; chiar cufundarea in apă rece nu putea să’l deştepte.
Van Switen raportează un alt caz cam analog cu cel de sus in privinţa duratei somnului. Bol navul de care se verbeşte, nu voia se crează des teptăndu-se, că noaptea a putut fl aşa de lungă; cu toate acestea la cea din urmă se convinse, căci âsl amnitea că dormise pe timpul semănăturilor şi la deşteptare incepea timpul recoltei.
O femeie de ţară, dormea regulat toată aep-tămăna şi nu se deştepta de căt Duminică dimineaţa, aşa că in acea zi ăşi făcea gateala, mânca puţin şi se ducea la biserică ; la intor-cere ea readormia pentru a nu se deştepta de căt Duminica viitoare.
Un om lacom din natură şi care nu mânca de cât o singură dată zioa, adormea in dată ce isprăvea cea dia urmă bucăţică şi deşerta cea din urmă butelie de vin. El se deştepta a doua zi la aoeaşî oră, pentru a reincepe esact aceea ce făcuse cu o zi inainte.
Se citează o doamnă de o familie înaltă, care dormi trei ani consecutivi fără a lua o altă nu-trire, de căt puţin bulion, pe care i’l introducea prin mijlocul unei sonde prin găurele nasului, căci ea conserva in tot acest timp o strîngere convulsivă a fălcilor. Ea expiră căte-va minute după deşteptare.
Analele medicinei conţin esemple de somnuri i aşa de minunate şi extra-ordinare, că de mult®
ROMANŢA LIBERA
Experienţa mal există şi in alte State, unde şcoli, cari aii voit a îmbrăţişa mal multe meserii, n’au produs nimic.
Starea in care ne găsim azi relativ la păduri este tocmai acea a Fraudei înainte de 1827, şi numai creaţiunea atunci a unei scoale i-a scăpat de abisul spre care mergeau.
La 1825 cănd Francesii 6şi fondară şcoala de la Nan'cy, nu se rezămai! de căt intr'un singur om, care invăţase sylvicultura, d. Parade, şi care fusese mai ăntăiu secretar al d-lui Bernier. inspector general in departamentul Mont-Tonnerre.
Pe cănd Francesii abea la anul 1842 aii putut fonda un zial al pădurilor, la noi acest ziar „Revista pădurilor" arena de luptă intele tuală. precedează fondarea şcoaleî-
NicI o situaţiune financiară, ori cât ar fi de strămptorată, n ar putea justifica pe oamenii de Stat de datoria imperioasă ce le incumbă, de a nu beneficia de proprietatea pâdurească dome-nială de căt in ast fel de condiţiunî, de a o putea transmite succesorilor intr'o stare cel puţin atât de productivă ca acea in care predecesorii le-aii dat’o moştenire, dacă nu mai ameliorată prin toate mijloacele ce le stau prin putinţă.
Prosperitatea ţârei e interesată in cel maî mare grad ca acest principiu incontestabil să fie recunoscut şi luat in serioasă consideraţiune de toţi.
Pădurea are o influenţă considerabilă asupra temperatureî; ea moderează extremele de frig şi de căldură; exersă o acţiune salutară asupra diverselor meteore: rouă, ploaie, zăpadă, regulează cursurile de apă.
La munte ea reţine pământul vegetal, fixăn-du-1 pe povărnişe, impedică dărâmările, golirea stâncilor, alunecarea sloiurilor etc.
Ţăranul ’şî face locuinţă cu lemn, spre munte şi podgorii numai din lemn, învelită cu şiţă ori şindrilă şi podită cu scânduri; imprejmuiala -şl o face din lemn; ori ce magazii, pâtule, coteţe, din lemn ; instrumentele de lucru din lemn; locomotivele linielor noastre de drum de fer se incălzesc cu lemn ; digurile, eşafodagiele, cintrile, punţile de servicii!, vasele, stâlpii de telegraf, vagoanele nu sunt de cât din lemn. populaţiu-nea se incălzesce şi’şi prepară alimente cu lemne etc. fără a mal vorbi de industrii.
Intr’o ţară ca a noastră, fără metalurgie, ab-senţia lemnului va fi dar simţită cu triste con-secinţie de populaţiunile rurale, şi va impedică in germine ori-ce industrie.
Eată pentru ce terminănd vom recomanda meditaţiunilor ori cărui ministru de financie şi solicitudine! corpurilor legiuitoare, următoarea cugetare a unui profund observator:
„Pădurile precedează popoarâle, şi. bârăganele le urmează“.
Ion C. Eleutheresou.
Inginer forestier
ARENA ZIARELOR
*** „Românul" Înregistrează victoria guvernului in colegiul III din Iaşi. Bucuria
ori cine-va s’ar indoi de veritatea lor, dacă ele n’ar fi relatate de autori vrednici de credinţă. Ast-fel se găsesc caşuri unde somnul a durat de 24 pănă la 49 zile, de la două luni până la patru ani si mal mult. Este tentat cine-va a crede in faţa acestor esemple că fabula lui Epi-menide, care dormea o sută de ani, este un fapt istoric, numai cam esagerat.
S’ar putea compara persoanele atinse de această singulară maladie cu animalele hiber-nanto, a căror somn este o adevărată letargie. Respiraţia şi circulaţiunea lor sunt neînţelese, pier-dendn’şl cu desăvârşire simţirea şi mişcarea; s-ar putea chiar să li se facă disecţie, fără ca ele să dea cel maî mic semn de durere. Tot cam de asemenea fenomene se petrec şi cu cel căduţî in letargie: sgomotele cele mari, sgudui-turile, impun3ăturile cu lanţeta, tăeturile, atingerea cu feare roşite in foc şi in fine toate mijloacele extreme sunt fără efecte de a putea trezi pe oare-care din acest profund somn.
Vom termina istoria Cataphorel printr-un fapt curios, ce ni s’a povestit de către un bătrân vrednic de credinţă.
t n muncitor din Pirinel trăia in cea mai mare mizerie cu femeia sa: o creatură de un temperament necăjicios, care de cum începuse a da spre betrăneţă, manifestase maî multe simp-tome de Carus. Prevestirea acestei maladii se anunţase mal ăntăiu printr’o supărare neindu-plecătoare. Deja reutăcioasă din natură, această femeie deveni gălcevitoare, furioasă şi brutală cu bărbatul săi!; după trecerea acestor scene
lm este mare. Ieşenii dând voturile lor la doî roşii, ati desminţitorî ce tendinţă de in-streinare, de separatism !
In a doua parte organul oficios, vorbind de instrucţie, cere, in mănâ cu discursul d-luî Feny de la concursul general, să in-fiinţăm pe lângă şcoalele clasice, şi şcoale reale sad speciali. Dacă nu s’au înfiinţat pănă acum ast-fel de şcoale, vina este a Comitetului permanent de instrucţie, care nu şi-ar face datoria. „Românul" invită această înaltă instituţiune, se iese din nepăsarea sa şi să se pună pe lucru.
,** „Binele Public" revine asupra faimoasei superâri a d-lui Brâtianu din luna lui Maiu, cănd demisionase, căci nu mal putea suferi sistema roşie şi nu mai putea lucra cu nişte majorităţi corupte. De abia se găsiseră 2 — 3 roşii, cari să se indigneze pe faţă, de aceste acuzări, şi să întrebe cu ce anume sunt vinovaţi. Ceî-l-alţi 6şi plecaseră capul, ştiindu-se pecătoşl şi criminali. Cu ast-fel de oameni se guvernă oare o ţară? Şi pănă cănd?
*** „Timpul-* respunrlend „Românului", analisează cu consideraţii etnologice antagonismul, ce in realitate esistă intre Moldoveni şi Munteni. De căt că sub Munteni nu trebue să înţelegem aici pe Romanii de la sate şi oraşele de munte, că Tirgoviştea, Cămpu-Lung, Tirgu Jiului etc. Trebue să înţelegem stîrpiturile fisice şi morale, trecute de peste Dunăre, şi vîrîte in societatea românească, ca grecoteii Ca rada, Giani, Cariagdi, C. A. Rosetti, Pherekydis, bulgarul Mihălescu etc....	.
Lupta Moldovei contra numiţilor Munteni nu este deci îndreptată in contra elementelor istorice ale ţârii româneşti, ci in contra celor neis-toride. E o luptă comună, la care tot neamul românesc ia parte in mod instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naţionale. Azi e limba, pe care aceste stărpiturl o prefâcuserâ intr’o păsărească neînţeleasă, mâini va fi poate organizaţia socială, poimăne biserica şi şcoala, una căte una. Totul trebuie smuls din măna acestor oameni e’o inăscută incapacitate de-a pricepe a-devârd, şi lipsiţi de posibilitatea patriotismului; totul trebue dacizut oare-cum, de acum înainte.
CATASTROEA GEOLOGICA I>L LA TATARAl'I
Asupra surpâturel de pământ de la Tâtâranî, „.Posta" primesce următoarele reiaţi un*1 detaliate :
La 17 curent pe la orele şeaae dimineaţa, a început a se rupe pământul in comuna Tâtâranî din districtul Fălcii!, plasa Crasna, şi. aţinut pănă la orele opt; in acest interval de două ore s’au rupt o întindere de pământ mal bine de zece fălci. .Pe acest teren se aflau 65 case cu live-dile lor şi alte atenanţe.
E ceva îngrozitor a vedea cine-va aşa intin-dere de pământ, care maî nainte incănta. privi-
violente, ea cădea intr’un somn letargic, de la care era imposibil da a o trage şi care ţinea de la 15 — 20 zile. Bietul om le răbda toate cu bunătate zicăndu’şl: „Ea este bolnavă sărmana, trebue să'I ert aceasta". Şi el suporta injuriile şi loviturile .el cu o mare resignaţie, numai cănd o vedea că se înfurie, ăşî acoperea faţa cu a măndouă măinele ca să scape de loviturile el, cari le îndrepta mai mult la cap.
Se întâmplă in intr’o zi ca somnul acestei femei să se preluugiască mal mult ca de obiceiu medicul adus declară că este moartă : bietul om vărsa câte-va lacrăml, mulţumind tot odată lui D-zeu că a chemat’o in sinul seti. Sărac cu de-sevărşire, nu avea cu ce să o înmormânteze, şi de aceea apela la câţi-va vecini ca să'i ajute. Doi ţeranî din sat aşezară moarta pe o targă şi se derijară spre locul de repaos ; cum treceau o potecă, pe ale căril laturi se afli mar mult desiş, unul mărăcin sgăriâ obrazul moartei, care intr’o clipeală se deşteptă scoţând unul mare strigăt. Purtătorii înspăimântaţi lăsară jos targa şi luară fuga; bărbatul ei, care şi el fugi cu cei lalţî, reveni la ea după un moment de gândire, ajutăndu-I a se reîntoarce acasă. Această impre-jurare făcu o spaimă aşa de mare in sat, in căt multor dintre locuitorii le era teamă de a privi in faţă pe această femeie inviată din morţi.
Din aceea zixeutatea el deveni d’un grad insuportabil, incăt bărbatul şefi intr’o zi fu nevoit a părăsi casa, de teamă a nu fi omorît de ea Asupra sgomotului ce se respăudise in împrejurime că această femeie este vrăjitoare si că ea
rile ori cui, căci era acoperită cu livedt pline de tot felul de pomi roditori, prefăcută toată in ruină; căci unele din case sunt acoperite cu totul de pământ, la altele de abea se mai vede vârful, altele pe jumâtate iar la altele nu se maî cunoaşte nici locul unde au fost. Am vâzut case nouâ vârâte in pământ pănă la straşină, unele case au fost duse din locul clâdireî lor distanţă mal bine ue 100 metri. Am vădut crăpături şi afundăturî de pământ, la o adâncime de 2 metri.
Maî nainte cu vre’o trei zile de a se rupe pământul, locuitorii spun că se auzea un vuet înăduşit de sub pământ.
D. prefect de district a visitat comuna menţionată la 20 tot a curentei, după ce mai ăntâii! a fost înştiinţat de sub-prefetul plâşeî respective, şi a promis locuitorilor multe ajutoare. D. prefect aducând acest:! nenorocită întâmplare la cunos-cinţa guvernului central, a cerut a se da locuitorilor un alt loc pentru case, pe o proprietate a Statului, in apropiere, ce se numesce Valea Teiului, precum şi lemnele trebuitoare tot din pădurea Statului.
Frumoasă cerere din partea d-luî prefect, dar el rugăm foarte mult a veni căt maî curând in ajutorul nenorociţilor locuitori şi a stărui prin toate mijloacele de cari dispune, spre a'şî vedea împlinită căt mal curând cererea făcută.
Gausa acestei ruperi de pământ, după cum am văzut., a provenit din ploile cari au străbătut adânc in pământ, căci după cum se vede d’a-aupra, este un mic strat de pământ tare in grosime ca de metru, maî in jos merge un strat de pământ adânc şi cleios, acest pământ cănd este ud bine, este nespus de luciu şi de lunecos.
Mare compătimire te cuprinde vâdănd 150 — 200 fiinţe omeneşti, cu mari cu mici, sedând prin colibe, prin dosul gardului de la ţarină şi pe sub corturi ca nomadiî, căci aii scăpat fie-care mal cu nimica., tot ce ai! avut, haine, păne, ai! acoperit pământul; de şi scot căte ceva in urma săpăturilor ce fac cu mare greutate, apoi nici nu e bun de nimica, căci este amestecat cu pământ.
Maî multe persoane din oraş au, luat iniţiativa şi au adunat do la orăşeni o mică sumă de bani, cu cari au cumpărat păne şi ducendu-se la menţionata comună, aii impărţit’o eî in-suşl locuitorilor lipsiţi de hrana zilnică împreună cu copii lor.
Nimeni din oameni n’a fost perilclitat căci ruperea şi afundarea pământului s’au făcut incet.
Aceste lucruri pe cari vi le aduc la cunoştinţă le-am vădut eu insumî.
Serviciul telegrafic aî „Rom. Libere44
10	August — 9 ore dim.
Berlin, 9 August.
in procesul Kaufmann-Landafi con'tra societăţii drumurilor de fer române, tribunalul a respins toate cererile luî Kaufroann. El cerea să oprească pe societate: l-iu de a schimba titlurile obligaţiunilor 6% contra titlurilor de stat român; 2-lea de a transfera sediul societăţii in Bucureşti.
moare şi invie după voinţă, preoţii din satul vecin, plecară spre casa bolnavei insoţiţî de bărbatul eî, care retăcea fără azil de căte-va săptămâni ; cănd deschise uşa casei o găsiră intinsă şi fără mişcare pe pământ. Astă dată era moartă in adevăr. Mirosul putrefacţiunel ce respăndea cadavrul săi!, nu lăsa. pe nimeni să se indo-ească. — Nici un om din sat nu mal voii) sâ-o ducă la cimitir de teamă să nu se maî deştepte iacă odată. — Doi soldaţi din cantonamentul vecin, cari trecea# pe acolo, după insistările ecli-siastlcilor, se însărcinară cu ducerea moartei la cimitir. Bărbatul ca şi ăntâii! urmă targa, cu capul plecat, plăngend cu lacreml, bietul om, căci se credea de astă dată cu adevărat văduv. Cănd insă soldaţii treceai! prin poteca cu mărăcini, el le strigă de odată cu naivitate: „Camarazi ! luaţi bine seama la mărăcini."
(Va urina.)
www.dacoromanica.ro
— Tribunalul a deelarct că transferarea sediului societăţii e admisibilă, dacă se va depune o cauţiune de 500,000 mărci şi că executarea convenţiei pentru schimbul vechilor obligaţii 6°/0 va fi anume recunoscută ca valabili.
D. Calenderu, director regal al drumurilor de fer romăne, asistă la audienţă. Cauţiunea de 500,000 mărci, cerută pentru a se opera transferarea sediului societăţii, va fi depusă imediat.
Constantinopol, 9 August.
Convenţia directă intre Turcia şi Grecia a fost ratificată azi de către Assym-paşa si d. Condu-riotis.
v	Bregenta. 9 August.
împăratul Austriei a fost primit azî-dimi-neaţă la insula Mainai! de către marele duce de Beden şi la amiazî la Friedrichshafen de către regele şi regina Wiirtemberguluî, înconjuraţi de toţi membriifamilieî regale. După prănz, împăratul a sosit la Lindau unde a fost primit in mod foarte cordial de către populaţie. M. Sa s’a intors la Bregenţa, seara la 8 ore, in trăsură, din sausa unei violente tempeste ce se ridicase pe loc.
Roma, 9 August.
„Agenţia Ştefani" publică o telegramă din Tunis, prin care răspunde „Agenţiei Havas" care acusa pe lucrătorii italieni refugiaţi din Hamma neliff la Tunis, pentru-că causaserâ o panică in capitala regenţei. Telegrama „Agenţiei Ştefani" zice că lucrătorii italian! aă părăsit miniera Gi-balarasad, unde autorităţile nu puteai! să le garanteze siguranţa, dar' purtarea lor a fost conţinu demnă de elogii. Căt pentru consulul interimar al Italiei, el a desvelit multă energie şi conciliare. Mulţumită lui, afluenţa lucrătorilor din Tunis n’a causat nici o disordine.
.	Tunis, 9 August.
Locuitorii din Regio şi din Sousse aperăndu-se de jefuitori ai! omorît 12 din aceştia şi si-au reluat animalele ce li se furaseră.
(Havas).
MULŢUMIRE
Soţul meu asigurăndu-se acum 2 ani y2 pentru caşul de deces la onor Societate Anlcev din Viena la Bucurescî pentru sama de lf>,000 lei noi si lovindu-mâ cruda soartă de a’ml fi răpit prin moaite, onor Societate Anker cu toate că eonf. statutelor ar trebui sâ’ml numere suma asigu-lata peste trei luni de la producerea actelor respective, ml’a plătit suma de 15,000 lei noi chiai d’acum in mod foarte generos, pentru care deo se^it de mulţumirele mele adresate persolna menţe^ mă simt datoare a’I mulţumi din profun dul inimei jn mod oficial, recomandănd’o căldu ros tuturor in toate privinţele.
Onoare şi fală onor. Societâtel Anlcev din Viena in Bucurescî'
Bella Rapaport.
- Piteşti
DECLARAŢIE
In urma declaraţiunei făcută de Preotul Di-mitrie Ştefânescu, Preot in comuna Litenî, judeţul Suceava că a perdut biletul câştigător do zece mii lei no! al loteriei organisată pentru subvenţiune la terminarea Construcţiuneî Bise-ricel catolice „St. Iosef" din Bucureşti şi resultând din matca registrului aflată la comitet, conres-pundătoru biletului liberat, şi pe care matcă se află inscris numele şi locuinţa zisului preot că densul este intradevăr persoana care a câştigat zisul premii!, după espirarea termenului de şese luni fixat pentru reclamarea câştigurilor eşite, menţionata sumă de zece-mil lei noi sa plătit in mănile d-luî Căpitan Emil Casemir, oficier de ordonanţă al MajestăţiI Sale Regelui României, autorisat de către câştigătorii! legalmente cu procură a o primi.
Ignace l*aoli. -A. XDOXJ-A.
LOTERIE DE BINE-FACERE
pentru terminarea
RISERICEI CATOLICE St. IOSIF IN BUCURESCÎ.
autorisată de guvernul român.
Câştiguri in suma de 50,000 Fr. după impi rea enumerată mal jos.
Preţul mini bilet 1 franc.
Tragerea va avea loc la inceputul anului viitor ear ziua tragerii va fi oficialmente anunciatâ. CÂŞTIGURI
1 â 10,000 — 10,000 fr. 1 â L000 — 3,000 „
1 â z,000— 2,000 „
1	â 1,500— 1,500 „
2	:! 1,000— 2,000 „ 2 â 500— 1,000 „
4 ă 8 ă 20 â 50 k 200 â 2000 â
250— 1,000 fr. 125— 1,000 „ 100— 2,0u0 „ 50— 2,500 „ 20— 4.000 „ 10—20.000 „
Total 50,000 fr.
Biletele se vend numai la d-nu Isac M. Levy, stiada Lipscani 68 in Bucureşcl, iar d-niî amatori din provincie tspre vendare in comisor se-pot adresa tot la această casă.
Dr. Sigismund Eischenbaum
Doctor in medicină şi hirurgie stabilindu-se in capitală, dă consultaţiunl pentru ori-ce boală de la 4 — 6 p. m. cu deosebire boalele secrete de ori-ce caracter. Strada Carol I. No. 23.
ROMÂNIA LIBERA
Anunciu
Depositul general al renumitei fluidităţi perservativ contra fo1' mărei pietrei de cazane de aburi se află la d. J. AUenbach Pitescb preţul ocaua fr. 2,10 predat la orice gare din România. Pentru orice informaţiunl a se adresa la numitul.
Petrik & Cn. Bodenhach,
inventator
TAPETURI
PERVASURIPOLEITL
Şl
Plafonuri in Relief
din celle mal renumite făbrice cu preţuri foarte moderate, recomai d onorabilului publicu sub-semnatul
EE. HCOETIOEî:
Tapiţer şi Decroator.
50,—Calea Yictorieî 50
(vis-a-vis de Pasagiul Romăn)
CALEA TICTOEIEI No. 34 „AU PRINTEMPS* YIS-ă-YIS DE TEATRU
Din cauza liquidăreî totale a mărfurilor de lingerie en gros din magasinul
tar & u s*<]iasn?asas*3
CALEA VICTORIEI, No. 34,, VIS-A-VIS DE TEATRU
MARE DESFACERE DEFINITIVA
DE RUFE PENTRU DAME Şl CAVALERI 30°/0 SUB VALOAREA PREŢULUI
—---- OCAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE =■—
RUFE PENTRU CAVALERI
t Cămaşă albă de cretou iranţuzesc inainte
preţul de fabrică.
. 6,50 acum 4,50
IE ARENDAT
Dpe termen de cinci ani de la
23 Aprile 1882 Moşiile Canela 500 pogoane arabile din Ilfov plasa Znagov şi CiupaSilives-treanca 1000 pogoane cultiva-bilo din Dâmboviţa plasa Cobii lăngă Lătroaia cu facultate de a face arăturile imediat.
A se adresa Calea Văcăreşti 100.
1	Cămaşă	colorată do creton frauţuzesc veritabil .	6,50	„	4,50
1	Cămaşă	piepţî, guler!	şi manchete de olandă fină	9,50	„	5,50
1 Cămaşă albă, Nouveaută de olandă de Rumburg fină 20.—	„ 12.—
1	Cămaşă	de noapte de	creton franţuzesc, lungă .9.—	„	5.—
1	Cămaşă	de noapte de	olandă de Rumburg lungă.	12.—	„	7.—
1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi.............7.50	„ 4.50
1 Duzină de gulere franţuzeşcî, fasonul cel mal nou. 8.— „ 4.— Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele mal alese şi după fasonul cel mal nou cu ori-
RUFE PENTRU DAME
preţul de fabrică inainte 5.50 acum 3.50
1 Cămaşe de creton franţuzesc veritală .
1 Cămaşe de creton franţ. veritabil brodată fină . 8.— 1 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie . 12.50 1 Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă . 7.50 1 Cămaşe de noapte de olandă cu brod. fină lungă 13.— 1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit. 5.— 1 Pantalon de creton franţ. veritabil cu brod. fină. 7.— 1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri 7.— 1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie
et entre deux fine................. .. • • • 11-—
1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit
cu cercuri şi pliseurl........................5-50
1 Camison de creton franţuzesc veritabil garniit. 6.50
1 Camison brodat fin de tot.......................10.—
1 Jumătate capot broderie fină....................14.—
ce preţ.
Ciorapi franţuzeşcî veritabili duzina. ... 9, 10, 15—18 franci.
Mare asortiment de corsete franţuzeşti veritabile, balaine garantate cu orî-ce preţ Mare asortiment de mănuşi pentru dame şi cavaleri franţuzesc! şi englezescl cu ori-ce preţ jŞffr- PANZA DE RDMBURG-BKLGIO. — PANZETIJRJ DE MASA, BATISTE 1	Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat	.	70 lei	45 lei || 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6
1	Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat	.	99	r	55
1 Bucată de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă
de Rumburg de aceleaşi lărgime............85	„	60
1	Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină .	.140	a	75
1 Duzină (le batiste franţuzeşcî cu iniţiale, brodate cu mă na 4 lei 50 bani.
Cumpărătorii pentru 25 franci primesc 6 basmale de batistă gratis.
Cumpărătorii de marfă peste 50 fr. primesc un scădemănt de 5 la sută.
4.50
7.50
4.50
7.50 2.75 4.— 4.—
7.50
3.	—
4.	—
5.50 8.—
şervete..........................................15 i 8 75
1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete........................24 „ 15 „
Batiste fine de olandă de diferite preţuri . inainte 10, 15, 20, 25. acum............................................■ 7, 9,12,gi45.
21)
CiR ADINA
Din calea Victoriei 111 se arendea?* a o forma pentru viitor, in grădina publică, sau a o forma in grădină <!» zarzavaturi, doritori se vor arăta U subsemnatul spre contractare. a S. Cedan*.
PRIMA FABRICA SPECIALA '
DE
CRAVATE
IN ROMANIA
Fondată la 1870.
Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi in special d-lor comersanţl de Mode atât din capitală precum şi din districte ci este singură in ţară care posedă cel mal mare deposit de cravate şi cu toată lipsa de incuragiare ce există in Industria Naţională, concurează cu străinătatea atăt in preţuri precum şi in qualitate.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor. Client! un frumoi asortiment de stofe pentru cna-vate după care efeciuează tot felul de comande en gros şi en detail cu preţurile cele maî’mo-deste
IACOB IOSEPH.
^ Bucuresci Str
MIJLOC DE A SLABI
A scrie la 3, str. Meierbeer, Paris, la autorul propag, de l’Anti-Obesitas
De venzare maclaturi cu ocaua
(hârtie stricată)
A se adresa la administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. 14.
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al D"“ LENGIEL
Simplu numai sucul vegetal care curge din mesteacăn cănd trunchiul lui i se perforează, este de cănd ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele maî introbuinţate pentru infrumuseţarca feţei, 1 cănd insă acest suc se prepară chimieeşte intr’un | balsam, arunci ăşî câştigă proprietăţile sale şi e" fectele luî sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului a-tuncî pănă diminea'ţa se desfac mici fragmente de epiderm, remăind pelea albă, frumoasă şi fragedă. Acest balsam îndepărteazăcreţiturile şi semnele de vărsat, dând fisonomie de june; pelea câştigă in albeaţă, frăgezime, dispărând in eel maî scurt timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pielei.
Pentru venrjărra in detail in Bucurcsci la d-niiCarol Gcrsabck succesor de /■ Ouesa, Martinovici & fii, Ghiţă Pe ncu, G. Ilielz Georgc Martinovici, Paul Coiffcur, lăngă Pasagiul romăn, N.Ni-culescu, I. N. Ardelcanu şi in /armadele d~lor Ziirner, Thoiss, Giura, Dimbovits, Nieresker, Wilting, Schmetlau. — In Galaţi: la Pharmacia St. Georgc a d-lui Marino Curtovicî şi la Pharmacia Domnească a d-lui Basiet Curtovicî.—In Craiova: Aug. Heber-ling.—In Slatina : A. Pfintner Pharmacist.—In Giurgiu: M. Binder Pharmacist.—In Plocşti: S. Schmctto.u şi G. Sigmund Phur-maeişti. — In Buz6u : Weber Pharmacist. — In Brăila: G. Kaufmes, şi in Focşani: M. F. Remer.	30
Se găsesce Ia I. Dresa, 8D Strada Academii 39 in Bucureşti si la J. Bolii in Craiova.
APA MINERALA NATURALA
DE
CACIULATA
Superioară apelor de Contrexville şi Wildungen pentru tratamentul boalelor căilor urinare, a petrei in Vesică, a catarului vesical, a gutei, afecţiunilor uterinc, boalelor hepatice şi fretice.	5—8—1
Scola de inotat şi stabiliment de băi
in hoăinul sociabilii romane de arme, gimnastic:), şi. dare la semn, lungă liceul. SI.-Stiva.
Basmul de băl si şcoala de inotat este deschisă in toate * *>
zilele de dimineaţa pănă seara.
In urma maî multor cereri s’afi reservat pentrudame orele de la 1 i a. m. pănă la 1 p. m. in tote zilele afară de dnminicî. Preţul pentru	o bae cu duşi ...	—	80	bani
„	„	membrii societăţii .	—	50	„
„	„	copii de 1a, 12 anî in jos	—	50	„
Abonamentul	de 30 băi .... fr.	20	—	„
NB. Nimeni nu poate ocupa cabiaa maî mult ca o oră.
Comitetul.
De venzare bilete <le închiriat (le lipit ia casc
14, Strada Covaci. 14

AVIS IMPORTANT <3N
LA MAGASINUL DIN STRADA LIPSCANI No. 21-
PETRACHE IOAN
-— A SOSIT AL 4-lea TRANSPORT DE —
L DE PENTELEU
Sub-semnatul aduce la cunoscinţa onor. Public, că adeveratul si renumitul Caşcaval de Penteleu se află numai la sus numitul Magazin din adeveratul Munte Penteleu, proprietatea d-luî Ştefan Borănescu.
Ast-fel dar rog pe onor. Public a da atenţiunea a nu fi indus in eroare, de-oare ce mulţi din d-ni Comerciant! anunţă tot Penteleu şi ast-fel nimeni nu poate aveadecăt eu, de oâre-ce totfprodusul Muntelui Penteleu este pe seama mea, afară de magasinul meQ se află spre văn-dare şi la magasinele d-lor
Matei Sălccanu, str. Ştir bei-Vodă I. Cosman, „	„
N. I). Moroianu, slr. Carol I. Matachc Georgescu, calea Moşilor. P. Chri&teşcu „	„ I
Coslundinescu & Simorndi idemI
li. Staicovici, calea Victorii P. Bărbulescu,	„	„
V. Marinescu,	„	„
G. Dobriceanu,	„	„
Carot Gersnbcc succesor de I. O-vessa.
MERSUL TRENURILOR CAILOR LLRATE IN ROMANIA
Valabil de la 1 (13) Iuniu 1881
Bucuresci-Fomaii-Iaşi			
	Ardtarca trenurilor		
STAŢII NI	Tr. ac.	Tren de pers.	
	1	5	21
	p. m.	a. m	
Bucuresci pi.	5 30	7 30	
Cliitila	5 48	7 59	
Ploesci	7 22	9 50	
Mizil	8 12	10 59	
Buzeu	9 15	12 20	
	nopte		
Ian ca	10 38	2 06	
Brăila	11 40	3 25	
		p. m.	a. m.
Bărboşi	12 25	4 00	9 10
Galatz	4 00		
	seara		
Tecuci ii	5 28		11 15
MărăşeştI	6 07		12 20
Adjnd	6 48		1 10
	a. ni.		p. m.
Bacău	8 15		3 00
Roman	9 15		4 25
Paşcani	10 30		6 16
	P. III.		seara
Iaşi sos.	1 05		9 05
PaşcanUSuceava			
	dim.	seara	
Paşcani plec.	10 41	7 16	
Suceava sos.	12 23	10 09	
Veresei-BotoşaiiI			
	p. m.	seara	
VereştI plec.	12 08	9 47	
Botoşani sos.	2 03	11 42	
Bărboşi Galaţi
B arboşl Galaţi *
nOpie 12 25 1 00
p. m. i p. m. 4 00: 4 l< 4 35j 4 51
	Jaşi-Roman Bucuresci			
		A rctarea trenurilor		
	STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.	
		2	8	6
		p. m.	a. m.	
	Iaşi plec.	4 08	6 52	
	Paşcani	6 31	10 30	p. m.
	Roman	8 10	12 10	10 10
		seara		
	Băcau	9 06		1 17
	Adj ud	10 30		3 2?
	MărăşeştI	11 09		4 15
	Tecuciu	11 33		4 45
		a m		
	Galatz	5 00	p. m.	p. in.
	Bărboşi'	5 40	1 10	7 15
	Brăila	6 25	1 45	
	Ianca	7 24	3 15	
	Buzeu	9 01	4 51	
	Mizil	9 56	6 21	
	PloiescI	H (fi	7 20	
		p m.	seara	
	Chiti la	12 17	9 15	
	Bucuresci sos.	12 36	9 30	
	Suceava-Pascani			
		dim.	p.m.	
	Suceava plec.	5 00	6 54	
	Paşcani sos	8 41	9 45}	
	Botoşani-Veresci			
		dim.	p. in.	
	Bobşanl plec.	5 21	3 15	
	Vere sci sos.	7 21	5 15	
	(lalaţi-Barboşî			
		a. in.	p.m.	p. m.
)	Galaţi plec	5 OG	1 IC	7 15
>|	Bărboşi sos.	5 40		
BuzcB-Focşanl-Mara.şcscI	
STAŢIUNI	T. mixi
	31
Buzeu plec. R.-Sârat Focşani sos	p. m. 1 05 3 21 5 4!
Focşani-Buzeu	
STAŢIUNI	T.mixl 32
Focşani plec. R.-irărat Buzău sos,	a. m. 7 00 9 34 11 40
Focşani-Mărăseşti	
STAŢIUNI	Tr.misl 33
Focşani plec. MărăşeştI sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Focşani	
STAŢIUNI	Tr. niiit 34
MărăşeştI plec Focşani sos	nopte 11	30 12	45
Focşani-Mârăşeşti	
STAŢIUNI	Tr.aiil 35
Focşani plec MărăşeştI sos	dimin. 4	45 5	50
	
Bucuresci-Vârciorova			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr, Ac.	Tr. de pers.	
	3	17	19
Bucuresci pl. Uhitila I’itescl Slatina Craiova T.-Severin Vărcior. sos.	a. m. 8 15 8 31 11 14 1 18 3 10 5	54 6	1. p. m.	a. m. 4	45 5	05 8 25	3 30 7	00 8	00 p. m.
Ploesci-Predeal			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr. m.	Tr.pl.
	1	3	5
Ploesci plec. Oămpina Sinaia Predeal sos.	a. m. 9 40 10 51 p. m. 3	04 4	00	p. m. 5 40 7 23 p. m. 9 20 10 15	a. m. 8	31 9	37 10 45
Bucuresci-Giurgiu			
STAŢIUNI	Tren de persone		
	1_U_		
Bucuresci pi. Comana Giurgiu Smărdan sos.	a.m. p.m. 8 10; 6 15 8 66 7 01 11 10; 8 15 10 20		
Tecuciu-Bărlad			
Tecuciu plec. Berlad sos.	a. m. 5 50 7 35	p. m. 5 35 7 30	
Verciorova-Bucnreşti
Arătarea trenurilor
STAŢIUNI	Tr. ac 1 Tr de 4 1 19		pers. 20
V erciorovapl Turnu-Severin Craiova Slatina Piteşti Chitila Bucureşcî sos	a. m. 11 00 11 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	55	a. m. 7 40 10	46 11	00	a. m. 6 lf 6 55 10 2 i
Predeal-Ploesci			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr de pers.	
	2	4 6	
Predeal plec. Sinaia Câmpina Ploeşct	p .in. 1 26 2 58 6 06 7 16	a. m. 4	00 5	05 7	05 8	32	p. m. 7	25 8	28 9 27!
Giurgiu Bucureşti			
STAŢIUNI	Tren de persoane		
	2	4	
Smârdan plec Giurgiu Comana Bucureşcî sos	a, m. 8 00 8 48 10 00	p m. 5	54 6	or 7	03 8	05	
Bârlad-Tecuciu			
Berlad jilec. Tecuciu sos.	a. m. | p. m. 9 00; 9 30 10 55| 11 15		
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂRE
VAPOARE DE POSTA intre Budapesta-Orşova-T.-Severm-Grargiu-Galaţl. PLECARE IN JOS.
De la Buda-pesta Vineri, Rum. Mercur Hore seara. „ Orşova Dum. Marţi, Vineri (0 ore 30 min. a. m. „	T.-Severin	„	„	„	42 ore <jiua,
„	Calafat	„	„	„	5 ore 10 min. p. m.
„ Corabia Luni, Mercur!, Sâmbătă 12 ore 30 p. ni „	T.-Măgurele Luni, Mercur!, Sâmbătă 2 ore 20
min. a. m.
i a Rusciuk	„	„	„	6 ore 30 a.	m.
De la Giurgiu	„	„	„	11 ore 15 a.	m.
„ Cernavoda	„	„	„	6 ore 45 p.	m.
„ Brăila Marţi. Jouî, Duminică a m.
La Galaţi	Idem
PLECARE IN SUS
Dc la Galaţi Marţi, Jouî, Sâmbătă 9 ore a.
Brăila
m.
„	„	„	10 ore 25 min. a. m.
„ Cernavoda	„	5 ore20 min. p.m-
La Giurgiu Mercur!, Vineri, Dum. 6 ore 30 min. a m. De la Giurgiu n 12 ziua Vineri, Duminecă 11 ore 15 min. a. ui.
„ Rusciuk Mercur! 4.20 p. m. Vineri, Duminecă 12 ore ziua.
L)e la T.-Măgurelî Mercur 10 oren. m. Vineri, Dum. 5 ore 40 min. p. m.
De la" Corabia Mercur! 12 ore noaptea Vineri, Dum. 7 ore 40 min. p. m.
De la Calafat Jouî, Sâmbătă, Luni 9 ore 30 min. a. m-La T.-Severin „	„	4 ore 45 min. p. m.
Do la Orşova Vineri, Dumineca, Marţi a. m.
Serviciul local intre Galaţl-Tnlcea-lsiuail-Kilia
Plecare la vale dc la Galaţi la Tulcia-Ismail Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. m. Tuleea-lsmail-Kilia Joi 6 orea.m.
.. Kilia la Ismai) -Tulcca-Galaţi
Jouî 4 ore p. m.	„
nun n Ismail la Tulcea-Galaţi Mercun, Vin., Dum. 7 ore a. m.
Serviciul do pasageri şi mărfuri intre Galaţi şi Odesa
De la Galaţi la Odesa Luni 7 ore a. m. şi de la O-desa la Galaţi Jouî 4 ore p- m.
Serviciul de mărfuri de la Galaţi-Brâila pentru toate staţi nilc şi direct la Bucuresci de do& ori pe sept-
V TI 71
Plecare la del
Tiyografia-Stefa» MibUejveu, £trad* Covaci Mo. 14
www.dacoromanica.ro
APARE IUNT TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
In Bomania: La adminislraţiune, Tipografia St. MiMLnscu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil farului din judeţe.
In Paris:	La Socttti Havan, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie,
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt. Zurich. New-York: Prin compania generală de publicitate (L L. Daube fi C-nie.
ABONAMENTELE .
Ia Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 lunii2 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Constantinopol, 10 August.
Trimisul grec Conduriotis a inştiinţat Poarta, câ in vederea serbătorel Kamazan, in care mişcările trupelor turceşcl nu se pot face de căt cu mari dificultăţi, guvernul grec primeşce suspen-siunea de 14 zile in remiterea secţiune! a doua a teritoriilor cedate. Condiţiunea care o pune insă, e ca suspensiunea să nu fie esenţială, şi ca evacuarea să fie executată pe deplin până la 14 Septembre.
Nancy, 10 August.
La banchetul dat in onoarea sa, ministrul Ferry a ţinut un discurs, in care zise, că resul-tatul alegerilor va fi triumful nuanţelor republicane moderate. Socialiştii, ale căror veleităţi sunt cunoscute, trebuesc ţinuţi in respect. Ministeriul actual este destul de progresist; el a dovedit aceasta prin isgonirea congregaţiunilor. Intram singenţii n’ar fi indrâsnit una ca aceasta.
Roma, 9 August.
Propaganda catolică a fost avisată, să iea măsuri pentru înfiinţarea une! episcopii in capitala Serbiei.
In meetingul de aialtă-ierl s’a hotărît intre altele şi luarea Vaticanului cu asalt.
Londra, 9 August.
Congresul internaţional de medicină şi-a încheiat şedinţele. Discursul de închidere l’a rostit Hux-ley. Seara a fost banchet in Palatul de Cristal. Viitorul congres se va ţine in Madrid sau Cris-tiania sau Stokholm, după cum va hotărî comitetul central.
Din Cpyru sosesc plângeri numeroase, in contra administraţiei acestei insule. Guvernul a hotărît trimeterea unei anchete regale.
Constantinopol, 10 August.
Marele şerif de Mekka, Abdul Mutaleb, a. primit ordinul, de a supraveghia cu rigoare pe.pon-damnaţiî in procesul lui Abdul-Aziz. Numai o parte din aceştia vor fi internaţi in cetăţuia Taif, cea-l-altă se va instala in deosebite localităţi de prin apropierea Mekkei.
Peste 10,000 de Curzi ah părăsit teritoriul persian din causa vexaţiunilor nenumerate ce suferiafi de la autorităţi. EI s’afi refugiat pe te-ritor turc, in Bagdat şi Mesopotamia. Graniţa persană e acum pustie.
Tunis, 10 August.
Arabii din sfânta cetate Kairuan, lucrează din resputeri la fortificarea acestui oraş. Femeile şi copii iacă trebue să muncească.
Paris, 10 August.
La dorinţa alegatorilor sSI dia Bellevillc, Gam-betta va rosti in ambele colegii din acest suburbii! două discursuri, unul la 12 şi altul la 16 August. Cel din urmă va fi cel mai mare, căci va cuprinde in detalia programa d lui Gambete.
1500 alegători din primul arondisment s’afi rostit contra cadidaturei lui Tirard; contra-can-didâţii ministrului sunt consilierii , comunali Ma-ret şi Foret.
Numărul foştilor deputaţi, cari nu mai primesc nici o candidatură, o de 26 republicani şi 24 conservatori.
Roma, 10 August.
„Riforma“ publică o scrisoare a unui diplomat german, in care se zice, că Germania dorcsce o alianţă cu Italia, dar nu va solicita-o. Diplo-ffiatfil recomandă Italiei să înarmeze pe o scară irtinsă, spre a mări valoarea alianţei sale.
Petersbnrg, 10 August.
Mari turburărî contra Ovreilor au isbucnit in Niesliin. Ele ah ţinut mai bine de 24 de ceasuri. Forţa armată trebui să intervie de trei ori şi să facă us de arme. Sunt vre o zece morţi şi cinci răniţi.
Berlin, 10 August.
Ziarele Centrului, vorbind de Întrevederea de la Gastein, zic că Centrul reichstagului german voeşce nu numai o alianţă a Germaniei cu Austria, dar chiar stabilirea unei legături organice intre acestea două imperii. Atăt in Germania căt şi Austria, membrii centrului sunt federaliştî.
Turburăţile in contra Ovreilor ah inceput să iea in Pomerania dimensiuni atăt de mari, in cât jidanii ne fiind apăraţi de autorităţi, se gătesc a emigra şi de pc acolo.
Londra, 10 August.
Ieri s’a întâmplat la Blakburn o ciocnire intre două tronuri accelerate. Cinci persoane afi fost omorîte, vre o trei zeci rănite.
Roschan, 9 August.
In castelul Arenenberg se fac preparative, spre a se putea instala intr’ănaul împărăteasa Eugenia, care va sosi in curând.
Petersbnrg, 9 August,
Astăzi au inceput manevrele cele mari. Corpul diplomatic a asistat la ele.
Ovreii din Piriotin fură cuprinşi ieri dimineaţă de o panică grozavă şi au luat’o la fuga spre Pul tava. El zic, că- poporul avea să se scoale contra lor.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
11	August — 4 ore seara.
Paris, 11 August.
In discursul ce a pronunţat erî seară la Nancy, d. .lules Ferry, preşedintele consiliului de miniştri, a lăudat fosta minoritate a Camerei; d-sa crede că ea va reveni întărită. D. Jules Ferry admite revisuirea parţială a Constituţiuniî, propusă de d. Gambetta in discursul săa de la Tours, revisuire care nu trebue confundată cu acea revisuire radicală şi violentă reclamată de intransigenţi.
Paris, 11 August.
Ziarul „La Republique frangaise“ publica noua programă a comitetului electoral din Belleville, precum şi o scrisoare a d-lul Gambetta care a-probâ zisa programă.
Eată cari sunt principalele puncte : Revisuirea parţială a Constituţiuneî.—Restabilirea scrutinului pe liste pentru alegerile legislative. — Reforma magistraturei. — Serviciul militar obligator redus la trei ani. — Descentralisarea administrativă.— Centralisarea politică pentru a garanta pacea interioară şi esterioară.
Afară de aceasta, comitetul speră că relaţi-unile muncii cu capitalul vor fi modificate in favoarea celei d’ăntăifi prin progresele politice neîncetate, prin deplina libertate d’asociare, prin crearea unor sindicate şi a unor case de retragere sa a de bătrâneţe. El cere in fine trâmîterea condamnaţilor recidiviştl in coloniale penitenciare, in loc d’a fi închişi in temniţele centrale.
(Havaaj
A se vedea ultime ştir! pe pagina III.
BUCURESCI, 31 IULIU
Noi suntem o naţiune destul de inapo-iată, sub ori-ce raport am voi să ne comparăm cu ţările caii se bucură de razele adevăratei civilisaţium.
Poporaţiunea noastră este foarte restrin-să, relativ cu pământul de care dispunem, şi nu seim incă la sigur, dacă, in intervalul de 20 ani incoa, ea a crescut cu cinci la sută : ceea ce nu prea dovedesce de loc in favoarea prosperităţii neamului românesc.
Despre cultură minţii, nici mal ©nevoie să vorbim : ca lieăresce abia in cantitatea căt trebuesă ne distingem din starea omului pri mitiv. Pentru cine şi-ar da ostenela să compare paşi noştri de bioscă cu mişcarea intelectuală din ţârile culte, pentru acela ar fi lesne să se convingă că nu esagerăm de loc. O carte serioasă, un studiu de oare-care valoare, este la noi un adevărat eveniment şi incă e intrebarea dacă apare şi evenimente de acestea literare, la distanţă de căte zece unul.
In privinţa culturii pământului stăm tot unde erau moşi-strămoţiî noştri, dacă vom eşcepta poate machini le de treerat cari s’ati introdus şi la noi graţie zelului ce au depus samsarii fabricanţilor străini. Noi le mulţumim —nici cuvânt — căci, fără concursul lor, şi ou spiritul nostru de indiferenţă, de la guvern începând şi pănă la proletar, am fi remas poate tot la aria care ocupa, fără spor, braţe şi vite, şi răpea agriculturii un timp preţios pentru alte lucrări.
Nu ne mai obosim a număra şi alte mizerii, cu cari ne bălăbănim cumplit.
In scurt, tabelul stării noastre economice şi culturale nu este tocmai zlmbitdr.
Conclusia ya.fi dar, că, in lupta inverşu-nată a esistenţil cese observă intre naţiuni, noi nu avem un singur moment de perdut;
că trebue să ne deschidem bine ochii asupra neajunsurilor de cari suntem aşa de amar bântuiţi, ca să le înlăturăm căt mal neîntârziat, şi să ne deschim drum mare către civilisaţiunea reală a epocii in care trăim.
Altminterea, suntem ameninţaţi.
*
De unde să plece impulsiunea ? se vor întreba acum mulţi....
Intr’o ţară unde^capitalurile sunt mici şi relativ scumpe, unde iniţiativa privata abia dă semne de viaţă, unde cultura este aşa de sporadică şi de modestă —impulsiunea nu pote să plece, de căt de la guvern.
El trebuie să vadă, să simtă, să cugete şi să lucreze pentru binele obşteî, pănă in ziua maturităţii perfecte a naţiunii ce el căr-mueşce.
Numai atunci rolul lui se reduce, pentru a lărgi pe acela al spontaneităţii cetăţenilor Sâl...
Neapărat, că deopotrivă toată ramurile de activităţi publice trebuesc de aproape in-grijite, dar, ceea-ce este pentru noi foarte important şi de care cată să nu interesăm ca de propriele noastre zile, e agricultura, e progresul muncii din care trăim. Şi cu toate acestea, ministerul de agricultură qste la noi o nevinovată firmă, fără nici un amestec cu plugăria ţârii! Mal este poate, pentru utilitate de joc politic, şi-o colivie de prins „sticleţil£< supărâcioşi, după vorba unul meşter păsârar.
Ou toate acestea, d. Dabija, ministru, cum se scie, la agricultură şi lucrări publice, ş’a pus in ambiţiune să ne desmintă!
D-lui singur poate să strige astăzi, intre toţi logofeţii strecuraţi pe la lucrările pu-lice : E pur si nnwve !
*
Marea d-sale ispravă este intocmirea unui plan de esposiţiune agricolă judeţeană, plus o circulară in care cere de urgenţă prefecţilor recornandaţiunea persoanelor cari ar putea să figureze cu succes in juriile acelor esposiţiunî.
Tot e ceva.
Proverbul zice că „de la un răii de plat^, şi-un sac de paie“. De la cei ce dormitează in ministere, circulările incă sunt minuni!..
Că se vor numi comisiunl, jurii şi preşi-denţl, aleşi din ai noştri: despre aceasta nu ne indoim. Nu seim insă cipe va studia, cu un ochiţi espert şi imparţial, prinoasele ,a-duse, cătă bruma se vor aduce, aşa in pripă, ca să vedem daca vechile mărci ale judeţelor mal corespund cu producţiunile in cari districtele străluceai! odată, pe cănd nu era, ne pare, nici minister de agricultură, nici multe circulari.
Aci ar fi in adevăr ocasiunea să seim in mod pipăit unde stăm cu agricultura flăcărui judeţ, cu toate industriele câmpenesc! cari se leagă de ea.
Raporturile juriilor ar urma să fie dără, nu hărţii de formă; ci studii conscienţibse, ca să scie oblăduirea îndreptările cari ar fi de adus.
Noi am propune incă, pe lăngă ostentaţi-unile oficiale, ţinerea de conferenţe publice, in timpul esposiţiunilor, — conferinţe, rostite de oamenii cu esperienţă şi cunos-cinţe, in cari să se trateze subiecte relative la agricultură, şi să descepte atenţiunea clasei noastre muncitoare, de la proprietar pănă la opincă, asupra pericolelor ce ne a meninţă, dacă nu ne vom pune să lucrăm pământul după sistemul sciinţil şi cu mij-leacele încercate aiurea cu atâta folos
Cată să petrundjl adăpc in spiritul cijlti-
ANUNOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banL
Reclame pe pagina IlI-a...............\ Lefi.
•	»	» Il-a...................2 »
Epistole nefrancate se refuşă Artrcoliî nepublicaţi nu se inapoâză.
Pentru rubrica; Inserţii şi reclame, rcdacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOTJ
vatorulul, că cerealele noastre trebuie să poată lupta pe pieţile lumii cu grâule altor ţări inaintate, in calitate şi abundenţa, dacă nu voim să ajungem la sapă de lemn.
Urmează să se deştepte apoi şi atenţiunea producătorilor asupra importanţii ce pun statul şi lumea in producţiunile distinse, şi să se emuleze ast-fel ambiţiunea muncii, inteligente şi stăruitoare, prin res-plâtirile de cea ma,I insemnată cinste.
Să se caute dar, ca obiectele espuse să se însufleţească prin esplicările conferenţiarilor şi să se lăţească, cu-o undă mâl mult, cunoştinţele agricultorilor cari vor veni 1a, acele serbări ale muncii.
„Mintea mişcă materia “ zice d. Dabija. — Să caute deci a pune in scenă şi rolul minţii, fiind convinşi că se va simţi indată imensa el utilitate.
Esposiţiunile agricole le recomandam incă din 78 guvernului, cu tot rostul lor.
Dar cestiunea e prea importantă ca să fim plătiţi cu atât, şi cată să revenim.
Bine insă c’am pornit intr’un fel!
i!j
CRONICA ZILEI
D. Ion C. Brătianu, prezidentul consiliului de miniştri, ministru la departamentul finanţelor şi ad-interim la acela al râsboiuluî, având trebuinţă de un concedia pentru cât-va timp, cu Începere de la 1 August, d. C. A. Rosetti, de la interne, este însărcinat cu interimul prezidenţiei consiliului; d. colonel N. Dabija de la agricultură, comerţ şi lucrări publice, este însărcinat cu interimul ministrului de resboifi, ear d. M. Pherekyde, de la justiţie, este însărcinat cu interimul ministerului finanţelor.
S’a sancţionat şi s’a promulgat legea asupra timbrului şi înregistrării.
M. S. Regele a numit membri aî ordinului Coroana României,, in gradul de cavaler pe următoarele persoane, funcţionari şi particulari din societatea distinsă a capitalei, cari s’afi pus la disposiţia comitetului executiv al serbării inco-ronărei, insărcinăndu-se cu funcţiunile de comisari extraordinari;
D. Em. Culoglu, advocat. —D. G. Aricn, advo-cet, fost şef de cabinet ia ministerul afacerilor străine. — D. Ath. Athanasovicî, magistrat. — DC. Angeloscu, magistrat. - D. N. Cerchez, inginer. -D. D. Cerchez, inginer.-D. Cjocanelly, advocat al primăriei capitalei. — D. Const. lonescu, advocat,.—D. Al. Marghiloman, magistrat. — D-C.
I.	Zamfireseu, magistrat. — D. C. Rămniceanu, avocat. —D. N. M. Stoianovici, advocat. — D. C. Tătăranu, magistrat. — D. C. Năcesco, magistrat. — D. G. Bagdat, magistrat.-D. M. Zenide, magistrat.—D. I. C. Dobrescu, magistrat. — D. Al. Brăiloiu, secretar al Il-lea la legaţiunea din Berlin. — D. G. Em. Lahovari, secretar al legaţiuneî din Londra. — D. Const. Sordony, secretar al legaţiuneî din Athena.
D. Boteanu George, din regimentul 15 dorobanţi, locotenent-colonel de la 1874, s’a înaintat in acelaşi corp, la gradul de comandant.
Consiliul comunei urbane Baia-de-Aramă, din judeţul Mehedinţi, s’a disolvat pentru motive de deturnare de bani in prejudiţiul comunei, de ne-regularitate şi de falsificare in acte justificative.
Ministerul cultltelor, printr’un comunicat, aduce la cunoştinţa publicului, că nu este exact că seminariul „Veniamin" de la Socola are a fi strămutat, după cum au afirmat oare-cari ziare din Iaşi, ci din contra s’afi luat măsuri pentru repararea localului de la Socola.
Unii diijtfe profesori, zice comunicatul, in-
www.dacoromanica.ro
ROM AMA LIBERA
clinau spre dorinţa de a se face strămutarea ; insă, după -înţelegerea avută cu I.P. S.M. 'Mitropolitul, strămutarea s’a găsit imposibilă.
D. Mitică Georgescu, şeful biuroulul servitori lor <lin.4 Brăila a fost destituit, din funcţiune.
D. Bourcke, fostul ministru englez* va trece zilele aceste prin Bucureşti.
D-sa merge la Constantinepol.
„Echoul -Brăiliî" e numele unul noii organ de publicitate^ ce a începu t să. apară iu Brăila.
Principiile Iul sunt principiile roşilor, pe cari t*î susţine cu mult foc iacă din primul număr.
lese odată pe săptămână, sub direcţia unul comitet.
Ni se spune că consulul nostru din Odessa a ştiut, împiedica zilele acestea năvălirea in ţara a unul convoiu respectabil de lepre jidoveşti.
Dacă relatarea va fi adevărată, aducem sin cerile noastre felicitări d-lul consul, pentru modul corect şi patriotic in care-şî îndeplineşte datoria.
Grădina (ie copil de la Sf. Ecaterina a societăţii române pentru grădini de copil, se descinde la i August. Se prinţese copil, băeţî şi fete, de la versta de 3—6 ani.
înscrierea copiilor se face la direţiunea scoleî.
Direcţia generală a 'teatrelor face cunoscut tutuim .artiştilor, societari, gagiştî şi elevi care fac parte din personalul Teatrului Naţional, că conform decisiunel luată de comitetul Teatrelor in şedinţa de de la uj'i6 Mai fi prin procesul verbal No. 1 i repeţiţiunile pentru stagiunea viitoare 1881. 82. vor incepe negreşit Luni la 17/-<» August a. c. la orele 11 dimineaţa. Conform ace stei decisiunî doamnele artiste şi domnii artişti sunt invitaţi să bine voiască a se alia la susmenţionata zi şi oră in Sala repeţiţiunilor.
Direcţiunea inştiinţează incă pe d-nil artişti, că nu se vor acorda prelungiri de concediu după această; luăndu-se măsuri a se pune in repeti-ţiune de-o-dată trei piese: o dramă, o comedie şi o operetă, in care va trebui să figureze artiştii principali al teatrului Naţional.
,,V. CovurluiuluI“ i se comunică din Basarabia că guvernul rus urmăreşce cu toată seriositatea intenţiunea de a aduce in această provincie colonii de cazaci de la Don. In acest scop guvernul a şi .intrat in tractărî cu marii proprietari pentru a cumpăra moşiile lor, cari apoi vor fi impârţite in mici bucăţi şi distribuite colonilor respectivî. Preţurile ce oferă guvernul, de la 50 la 65 ruble după importanţa locului pentru dese-tină, nu convine insă de loc .proprietarilor, cu toate acestea ei vor fi forţaţi după toate aparenţele a ceda insistenţelor guvernului.
Intre proprietarii cari sunt ameninţaţi a’şl perde moşiile lor, ni se citează d. Tulceanofl şi fraţii Cioban.
3DX3ST AFARA
îl flicfort despre dd. Gambetta Ş» Grevy.
Contele Ide viile publică in „Figaro“ o convorbire ce a avut r.ud. Rocfiefort. In cursul el a ve-
foiţa «româniei libere»
— 31 Iulifl —
A. DEBAY
tradiictio de
A.I,TT,XANfl>KU I. CxGffiSCtT.
CAPITOLUL I,
„Mo credeau moartă... Audiam gemetele fa-
milie! mele desolaţe; audiam suspinele şi pri-niiam ultimul adio al logodnicului meu ; surorile emî dedeau cea din urmă sărutare; cosciugul ci-a 'descliis, el urmaşă se închidă d’asupra mea, cănd după consiliile unul medic, se intărziâ ingroparea mea. Remăseifi espusă trei- zile pe patul mortal; trei zile a asculta durerea cea mal crudă şi sfăşietoare a familiei care mă idolatra! audiam ce se vorbia împrejurul mefi, până si cel ma! mic agoniot; de căte ori mă încercam să mă mişc, să strig, să scot un suspin, abso-
nit vorba asupra afacerilor politice, şi intre altele şi asupra d-luî Gambetta. Faimosul comunard zise' intre altele asupra acestuia, contelui de I-deville. :
„.... Nu vă puteţi face idee de partea vulgară, grosolană a temperament ului şefi. Ksteriorul Sfifi corespunde moralului sfiit. La el negligenţa proprie, obrăsnicia, e calcul, metodă. Mi-a-duse aminte de şedinţele noastre ca membri al guvernului in timpul asediului Parisului. El venia la primărie tot-d’a-una cu rufăria murdară, eu manile intr’o stare problematică. Patriotismul nu cerea fără indoială aceasta. In timpul desbaterîlor se cletina intr’o parte şi alta, cu mâinile in bu-■ sunare şi spatele plecat, şi răspundea la întrebările colegilor seî intr’un ton vulgar şi cu o grosolănie studiată. Atitudinea şi înfăţişarea colegului nostru Trochu, care era de-o corectitudine desăvîrsită, stătea intr’un viii contrast cu acest chip de purtare.
„Gambetta, cate s’a născut intr’o cămăruţă de după dughianâ, n’are tact, n’are atitudine, n’a-re manieră de a trăi. Afară de asta, e pretenţios şi rîvnitor de stăpânire, faţă cu cel din juru-săfi. I despreţuesce pe toţi şi e in drept să-î des-ţuiască. Această bandă de linguşitori el trădează către cel d’ăntăiu venit şi el ştie aceasta bine.
„....ştiţi pentru ce urăsc eu pe acest om ? Findcă e un strein, un genuez, şi fiind-că că me supără al vedea luăndu-ne ţara de guler şi voind să-o dom-neasă, ca şi cănd ar avea un drept la aceasta. Noi amândoi, d-le de leleviile, n’avern nici un punct de atingere afară de acela că amfindol suntem Francezi, şi amfindol ne iubim ţara. Noi, părinţii noştri, fraţi noştri s’afi născut in ea ; ea ne aparţine nouă; noi el aparţinem el. Nu-laşa? EI bine, nu este umilitor, a atăvna de placul unul strein, a unul duşmana rasseî noastre?! Cum ar putea crede aventurierul acesta, in republică ?“
Pe urmă veni vorba despre armată şi sorţii unul resboiu. Rochefort se rosti cu multă amărăciune asupra generalului Gallifet, „un om violent şi setos de sănge".
„Nimic mai comic - urmează Rochefort —de căt a vedea cum se inghesue Gambetta pe lângă acest om, cum el desmiardă şi cum el tractează cu acelaşi respect, ca un lacheii pe marele seu stăpîn. El e mândru de această cunoştinţă şi cănd se urca in trăsura Iul, face un aer ca şi, cănd s’ar găsi in careta regelui. E fericit ca face parte din intimii generalului. Cu un cu-vent, acest întreit genuez are toate odiosele slăbiciuni şi banalităţi ale parvenitului".
Despre presidentul republice! Grevy, Rochefort zise :
„Acesta e un egoist răutăcios şi viclean, care tace şi profită de stângăciile, adversarului seu a le limbutului. De vreme-ce nu vrea să facă nici să zică nimic, eşî implinesce misiunea nespus de bine. Rolul seu este, de a aştepta. Acest om o să implinească cel şapte ani a-i pre-sidenţiei şi o să fie ales pentru alţi şapte, vfi spuifi efi. El o să aclimatiseze republica, dacă o fi să aibă trăinicie. Cu Gambetta s’av prăpădi neapărat. Dacă ar veni acesta la putere, ar institui o dictatură iacobină revoluţiouară, a cărei consecuenţă neapărată ar fi restaurarea moriar-chieî.
„Nu me mir de loc că aveţi un fel de simpatie pentru Gambetta şi că descoperiţi in acest genuez o lăture artistică şi unele mărimi.
Faptul e, că dacă toţi regaliştii simţesc această inclinare pentru Gambetta, aceasta vine de la presentimentul ce aii, că el o să piarză republica. Efi el urăsc tocmai pentru aceasta, şi să nu ve miraţi! tocmai atât de puţin v’ar surprinde, când a’şî nutri înclinările cele mal sincere pen tru Grevy. Acesta va oblcînui pe Francest la republică. — Ori căt de burgesâ, de orleanistă o astăzi, odată o să devie ea cu toate acestea republicană şi radicală, şi [atunci va fi sosit ziua pentru prietinii mei".
Alegerile in Frandn.
Lupta electorală a Început in Francia, Activitatea cea mal mare o desfăşură comitetele republicane gambetiste. „Uniunea republicană"', a cărei cap este Gambetta, voiesce să iease din apropiatele alegeri atăt de tare, in căt să poată atrage [ toată puterea la sine, Înlăturând cele alalte nuanţe republicane. Lucrul nu pare tocmai greu, căci oamenii cari sprijineau ast-l'el tendinţele d lui Gdm beţia, afi toate perspectivele de a fi compensaţi căt de curând, fie printr’un post in administraţie, fie prin înaintarea in armată sau marină.
Intr’adever venătoria de posturi s’a desvoltat in Francia grozav de tare, de la republică in coace. Par’eă am incepe să-I slujim, sub acest raport, noi de model? Fii ţăranilor celor mal de rînd — scrie un corespondent parisian —nu vor să fie de căt funcţionari. In fie care orăşel sunt căte-o ' duzină de candidaţi pentru un post de sub-prefectură, in fie-care sat se bat o mulţime de oameni pentru modesta calitate de paznic de câmp. Toţi vor să mănânce de la masa statului ! Agenţii d-luî Gambetta esploatoază acum cu mult meşteşug această • rîvnă. Pentru fie-care vot se promite o funcţie sau o altă recompensă oare-eare. .Şi cănd victoria cea mal propabilă e a d-luî Gambetta, pentru ce lumea flămândă să nu aştepte pănea la densul ?
Mare este pentru aeest motiv furia intransis-genţilor şi radicalilor? EI nu pot promite nimic masselor, căci chiar'db-ar promite n’ar fi creduţî. Mare este apoi şi, teama republicanilor de alte nuanţe, ca nu ajungând la putere „UMunea republicană," tracţiunile, la cari aparţin să fie trin-tite la aceeaşi posiţiune ca monarehistil.
Vom vedea dară, cu ocasia apropietelor alegeri din Francia, privelişcl la cari poate nu neam fi aşteptat: republicanii combătând republicani.
Din Bulgaria.
Ni se scrie din Sofia :
„Prinţului Alexandru nu-I prea vine la socoteală, vedend pe ex-miniştri liberali nu numai emigrând in Rumelia Orientală, dar fiind acolo bine primiţi de guvernatorul general şi investiţi cu funcţii din cele mal importante. Karaveloff bună-oară a fost îmbiat de prinţul Vogorides cu postul de prim secretar pe lângă densul. Prinţul Alexandru s’a grăbit .a protesta contra a-cestul act, trimiţând la Filipopol pe ministrul şefi Gracoff. E foarte problematic insă, dacă guvernatorul Bulgariei rumeliote va da ascultare a: cestul protest,
„Ex ministrul Zaukov ăşî alesese ca loc de şedere, după lovitura de stat, oraşul Ruşciuc. Aci avea de gând să scoată un ziar oposiţional. G-u-
lută imposibilitate... Eram moartă fisiceşte; in-
tiligenţa şi audul numai ăşî mai conservau activitatea lor. Me vedeam, ah! condamnată a fi ingropată de vie. Ce frică! ce suplicii!; ah! căt de mult suferiam.
„După trecere de patru zile, medicul nostru şi doi din colegii săi veniră de dimineaţă să rilă vadă; după ce me examinară mal ăntăifi cu mi-nuţiositate, ridicăndu’mî de mal multe ori pleo-pele şi frecându-le de globul ochilor, ziseră: „Lu-„ minele ochilor nesimţitoare şi sticloase, răceală, „generală, faţa lividă, pete vinete pe toată suprafaţa corpului, sunt semnele cele mal sigure „la un inceput de descompunere; poate prea bine „să o inmormenteze astă-zl“. Familia mea eşi din apartamentul iu care eram espusă pentru a evita durerosul spectacol de a me vedea pu-indu-me in cosciug. După ce me înveliră inlr’un linţolifi, mă aşezară in cosciug şi numai de căt audil bătăile ciocanului care prindea cucuie capacul. In acest teribil moment, căt de mult me munceam in gândul meu, incorcăndu-nu" din toate puterile să dafi semne de viaţă!, insă in zadar, aceeaşi imposibilitate.... Me resignaiu dară, credănd că este voinţa lui D-zefi şi ast-fel in-cepuiu a’l ruga cn înfocare. Ful dusă la biserică ; faclele ardea fi împrejurul cosciugului meii
şi preoţii reciteau j ugăciunile de morţi. După o oră ingropătoriî me coborafi in mormânt.— La sgomotul surd a celei d’ăntăifi aşvârliturî de de păment pe cosciugul mefi, toată faţa mi se cutremură cu infricoşare; mă încercam să strig, făceam cele mal neaudite sforţări deşteptătoare, ca să pot invinge acestă toropeală; deşearte in-cercărî insă.... remăseî nemişcată, şi mută sub linţoliul mefi. — Numai de cât după aceasta, căduî intr’o mare slăbiciune, ideile mele aşa de clare până aci, periră indatâ şi emî perdul conştiinţa.
Cănd emî venii in simţiri vântul sufla puternic printre arborii cimitirului, tunetele bubueau şi trăsnetul probabil că căduse in apropiere de mine, fiind că simţeam o violentă comoţiune; mi se părea că sensibilitatea încăpuse a’raî veni prin corp.
Iată cărei circumstanţe sunt datoare reîntoarcerea mea la viaţă:
„Acela pe care 51 iubeam, Diego, logodnicul meu, obţinuse de la inmonnnătătorî prin mijlocul banilor, ca groapa să nu se închidă decât a doua zi dimineaţa. Un proect înfricoşat el in trase iu cap : el voia a se uni cu mine prin sinucidere şi ast fel a, împărtăşi imormentul mefi.
In fine pe la mezul nopţii, auzii un sgomoi; de paşi caro se apropiaţi.'..... era el.
www.dacoromanica.ro
vernul l’a avisat insă că nu va tolera această întreprindere. Din. causa aceasta atăt el, căt şi Slaveikott, vor trebui să părăsească Bulgaria şi să treacă in serviciu rumeliot, căci avere nu afi spre a trăi independenţi. Ce e dreptul mal multe oraşe ’t imbiaseră cu catedre de profesori, spre a putea trăi nepribegărid, dar guvernul a interzis şi indeplinirea acestui act de pietate.
„Cu ocasia ultimului consilii! ministerial, prinţul declarase că nu va căuta, in numirea funcţionarilor, la ideile lor politice. Ca pretutindenea insă in statele unde discreţiunea e domnitoare, şi aici alta se promite şi alta se Tace. Din cel 4000 de funcţionari, căţî afi fost până acum, 80 percente sunt liberali, şi toţi afi fost ridicaţi din posturile lor. La cel cari se augagiază de acum, nu se caută nici carte nici cinste, ci slugărnicie către coteria domnitoare.
„Cu un cuvent, starea lucrurilor este destul do tristă. Prinţul e tenăr şi fără esperienţă; chiar dacă ar avea de gând să facă bine, nu se pricepe cum să’! facă. Oamenii cari el înconjură azi si se bucură de încrederea lui, nu sunt nici mal bătrâni nici mal pricepuţi. Dacă sunt in ceva îndemânatici, sunt in arta de a’şî crea desfătări şi a’şî pune la cale trebşoarele private, iar nu in a ridica şi activa bunăstarea poporului.
„Până şi armata nu este mulţumită. Oficeri i incep să murmure destul de tare şi a ameninţa că’şî vor da toţi dimisiile şi vor trece in serviciul Rumelieî Orientale.
-------- i— i —------------------------
IMPORTUL LANE1 flN R0MAN1A IN TRANSILVANIA.
Cetim in „Gazeta Transilvaniei" :
Un obiect foarte important pentru Braşov şi pentru întreaga parte a Transilvaniei margina-şia cu România, a fost suleva^de către nou constituita cameră comercială şi industrială in prima eî şedinţă ţinută la 26 1. c, la propunerea preşedintelui eî, a stimatului nostru concetăţean Diamandi Manole, adecă importul lănel, căruia tocmai acuma i-a sosit timpul pentru 1881.
Deja cantitatea cea mare a importului de lănă ne arată importanţa lui. In timp de mulţi ani pănâ la 1878 s’a importat in termen mediii un cuant de 30,000 pănă la 32,000 măjî metrice de lănă nespălată. In anul 1879 se aduseră abia 20,000 iar in 1880 numai 40,000 măjî metrice. Tabelele, ce le scoateBministerul de finan-ce pe fie care an, privitoare la esportul şi importul mărfurilor ne arată această scădere teribilă a importului de lănă. Ea provine de acolo că producenţiî (mocanii, cari ţin căte 80,000 pănâ la 90,000 oi in Dobrogea şi parte şi in Bulgaria pe păşunile lor) nu mal putură suporta acele interdicte şi pedecî ingreunătoare , ce au esistat in anii 1878 şi 1879 la oficiele de contumacie (carantine) de la frunţaria. EI puteafi importa lâna numai pentru cumpărători, de la cari aveau un bilet, safi trebuia să’î presente in persoana directorului de la carantină. Vendarea lănel era prin urmare mărginită la anumiţi cumpărători, adecă la spălătorile de lănă şi abia tărzifi şi la unele fabrici mal mari de postav. Apoi au trebuit să sufere ca carele încărcate cu lănă să fie escortate de giandarml de la frun-tăriă, până la cumpărătorii privilegiaţi, cari afi fost predestinaţi. Nu’î mirare, dacă mocanii noştri nu mal puteafi suporta şicanele, căci aceaa-
„0 Ana mea, suspină el, Diego neputend trăi „fără tine, vine să moară aproape de tine; D-„ zeule, iartă’mî acest act de disperare şi reuneşte „sufletele amăndorora!"
Audil trosnetul provenit de la resorturile unei arme de foc.... el voia să se ucidă.... in acel moment chiar, unul ţipăt ascuţit eşit din gâtul meu: vocea’ml revenise.—La acest ţipăt, ce tăcerea nopţii şi lugubra obscuritate a lacului ăl arătă incă mal infricoşător, arma alunecă din mâinele nefericitului Diego şi căclu pe cosciugul mefi.
„La prima lumină a zilei, atraşi prin gemetele mele, gardienii cimitirului alergară la groapa unde me aflam ,ridicară corpul lui Diego, desprinseră cosciugul unde eram depusă şi me aduseră la părinţii mei. O violentă emoţiune le cauză pre-senţa mea, găndindu-se in tot-d’a-una cu cea mal mare durere la greşeala ce făcuseră cu mine. împrejurată de îngrijiri şi de măngâerl, mă restabilii in curănd.
„Dar Diego!..... nefericitul!.... când deschise
ochii... el era nebun.,.. Eu i-am Conservat viaţa pe acest pământ, fiind-că din causa mea şi-a perdul minţile. O Dumnezeul mefi! Dumnezeul mefil sper mult in nemărginita ta bunătate".
Reproducem asemenea istoria urnii cataleptic
EOMANIA LIBERA
t.ea făcură, sa scadă preţurile şi causară oamenilor tot felul de spese şi intărziărl şi mal mult incit -i supăra escorta de giandarml, de oare ce eraii dedaţi la o viaţă mal liberă. EI ’şt ajutară eu aceea, că vindeati lăna lor, pe căt numai le era posibil, la cumpărători franceşl şi germani şi a neguţători români.
Urmarea a fost Împuţinarea importului de lână obicinuit in această parte a ţârii, un ţinut, care este asa zicând, imperiul comerciuluî de lănă pentru * Ardeal. Şi aceasta a causat multă pagubă industriei de lână (fabricelor şi industriei de casă) şi comerciuluî de lănă. Pe lângă mer-sdl reu al comerciuluî in general, care so simte gj jn a,nul acesta, industriele de lână şi marile Industrii de casă au mai trebuit să sufere încă in deosebi prin lipsa materiei necesare pentru lucru. A fost o grea lovitură pentru producătorii diferitelor ţesături de lănă ardelenesc!: marame (cârpe), flanele, renumitele noastre ţoale, ş. a.; afl mal suferit şi pâlărieril, cari fac pâlăriele ordinare şi ţesătorii de ciorapi ale cărora pro-ducţiunî sunt foarte lăţite; tot ast-fel de perderî ari avut cel ce fac comerciu cu aceste articole si neguţătorii de lănă insâ’şî. tn Braşov şi in Sacele, apoi in Sibiu cu Cisnadia, care va se zică in localităţile principale ale acestei industrii de lănă, a scădut in mod însemnat numărul fabri-caţiunilor şi mărimea producţiunel.
Această decădere a industriei noastre celei mal însemnate împreună cu industriele de casă respective şi cu comerciul de postavuri şi ţoale, cari toate sunt de cea mal mare importanţă pentru Aldeal, va deveni de sigur incă şi mal mare, dacă importul nostru de lănă din România nu va fi in fine liberat de măsurile incă esistente ale desinfecţiuneî şi ale transportului sub pază, cari fac asupra minţii sănătoase a oamenilor impresiunea, ca şi cănd s’ar face o jucărie .pe contul lor.
La pasul Timiş, staţiunea principală de importul lâneî, de un an de zile incoace, lăna se descarcă, ad. sacii cu lănă cari sosesc cu carul sau 'cu drumul de fer la fruntarie, pentru ca să fiă stropiţi unul după altul cu acid carbolic. Această operaţiă causează adese ori multă întârziere, supraveghiere şi spese, pănâ cănd sacii cu lănă se incărca earâşl, şi se transporta sub escorta unul servitor armat de la carantina, iar in cas, de lipsă şi a unul gendann, la gara de La Braşov, in depărtare de 15 kilometri.
După ce au ajuns ast-fel balurile de lănă la gara din Braşov se descarcă in magazia de acolo. Cumpărătorii sosesc ; Mocanii văndetorî trebue să stea de multe ori cu zilele intregî şi cu spese mari la gară, până eşî află cumpărătorul dintre muşterii anumiţi. Lăna văndută se incărca apoi iarăşi, şi tot sub paza omului înarmat, care petrece de-a răndul fie-care care încărcat, se trans-poartă la spălătorie sau la fabrica cumperato-riuluî. Toate aceste măsuri îngreunează vinderea lănel pentru producetorl incă şi acum atât de mult, şi sunt atât de odioase, in căt e ceva natural că şi cumpărătorii şi văndetoriî se simt prin aceste impedecărî scurtaţi şi şicanaţi.
Această observare sau această mărturisire a camerei comerciale nu este o ingratitudine faţă do Esc. s’a ministrul de comerciu, care ce-I drept in anul 1880 a mal micşorat măsurile restrictive şi prohibitive privitoare la procederea descrisă cu lăna. Dar şi restul acesta ce a rămas
din Montaign, care atrase marea atenţiune a lumel savante.
Era un tănăr de 22 ani numit Francisk Bousch, de curând incorporat intr’un regiment de dragon!, de o sensibilitate morală şi de un amor propriu escesiv, rfgretându’şî ţara şi fiind in tot-d’a-una trist şi taciturn. Fiind ridiculat şi maltratatode către camarazii săi, şi adese ori pe ne dreptul pedepsit de câtră sergentul seu, el deveni cataleptic. I se stinse de o-dată toată viaţa: sensaţiunile, mişcările sale, fură suspendate ; era intins pe spate, pleoapele incliise şi ne incetat clipind, iar orbită fixată in sus. Nu audea de loc: sunetul trompetei, bătaea tobelor, şi chiar detunarea unul pistol descărcat la, urechea sa, nu’I causa cea mal mică impresiune. Membrele sale remăneai! in posiţiunea care li se da de eine-va, stănd de-o cam-dată nemişcate ; insă acţiunea musculară slăbindu se, ele se plecai! puţin căte puţin până ce’şl luai! posiţiunea lor de mal inainte.
După toate încercările făcute nu ’I se putea descleşta fălcile. Respiraţia şi circulaţia devenise de o moliciune remarcabilă. Se recurse la diferite mijloace de stimulaţie ; ’I se aplică vi-zicătoare, duşuri, clistirurl iritante, bătae cu uuelele şi cu mătură de urzică şi la magne-
din imprejurârile şi mai rele de mai inainte nu esle de lipsă —a devenit cu totul de prisos.
Cam de vre-o doi auî nu mal e nici vorbă de-o boală de vite in România — precum rapor tează regulat consulatele noastre ces. şi reg. A ceastă siguritate in privinţa sanitară ia ţara noas tră vecină, este o urmare şi a administra,ţiunel sale de stat, care face progrese, devenind tot mal bună. şi mal solidă, ou de ^-bn - n ât pri-vesce serviciul do pază la fruntarii, care’l cu-noascem din propria noastră esperientă. Numeroşii comercianţi de aci, cari călătoresc prin România, sciu să istorisească in deosebi despre starea bună a serviciului de graniţă, cu deosebire la graniţa de către Rusia. Consuli ces. şi reg. vor constata de sigur adevărul acestei stări in România.
Prin urmare s’ar putea azi cu cuget curat cassa toate resturile piedecelor, ce s’at! pus importului nostru de lănă, şi adecă la toate ofi-ciele de vamă, cari sunt investite cu o carantină.
Camera noastră comercială a espus toate aceste, intr’o petiţiune către Escel. Sa ministrul de comercii!, industrie şi agricultură, pentru că bine a judecat, că imprejurrile din România, nu mai justifică măsurile de precauţiune, ce esist incă azi contra importului de lănă, ce provine de acolo, şi că nici consideraţiunile şi intenţiu-nile internaţionale de până acuma, faţă cu Germania, cari treceau de un motiv însemnat pentru inchiderea fruntariei, nu mai valorează azil; in fine a recunoscut, că aci in Ardeal prin casarea ultimelor măsuri prohibitive la graniţă, o parte mare şi însemnată din lumea noastră comercială ar căpăta nouă viaţă şi incredere şi ar contribui la promovarea bunăstarel publice.
Camera noastră comercială a cerut de la d. ministru ajutorul atăt de necesarii! şi ar fi numai de dorit, ca prin acest pas patriotic să ajungă la ţinta sa dorită.
ARENA ZIARELOR
„Romanul" se bucură de rezultatul alegerilor de la Iaşi, şi se bucură şi de re-sultatul alegerilor.... din Mehedinţi, unde unul din redactorii se! a remas atăt de fru muşel pe .jos. La Iaşi, victoria partidului de la cârmă, ar fi o dovadă din cele mai hotărîtoare, că Moldovenii iubesc, trup şi suflet, pe roşii şi chipul lor de cârmuire. In Mehedinţi, căderea d-luî Bibicescu şi triumful d-lui Cogălniceanu, ar fi semne, că alegerile sunt libere sub roşii, că ingerinţe nu se mai fac sub guvernul de azi. Nu-î vorbă, dacă ar fi ştiut de mai inainte că are in faţa sa pe d. Cogălniceanu, d. Bibicescu s’ar fi retras din luptă... şi ar fi despoiat astfel pe „Românul" de una din marile sale bucurii.
ŢŢ „Binele Public" relevă jafurile, comise la ministerul de rSsboiu in timpul d-lui Slâniceanu, cu prilejiul comande! de arme făcută la fabrica din Witten. Totalul jafului este de 2,875,000 fr!
ŢŢ „Timpul" iea act de una din „fripo-neriile" lui „Pester Lloyd", şi anume de vestea aruncată in publicitate, că emisari
tism, pentru al putea estrage din această staro insă inutil toate acestea; a trebuit in cele din urmă se să recurgă la Moxa1) aplicată pe coloana dorsală (a spinăreî) şi la acu-punctura2) practicată la tălpile picioarelor, ca să’l poată scoate din această stare. In timpul acestor operaţiuni, roşaţa ăî veni in obraz, 'contractăndu-şl trăsurile feţei ca un om care se supără; el eşî ridica automatic măinele şi picioarele şi dacă după ce’l scula in picioare din pat, el trăgea cu putere picioarele sale, atunci esecuta mişcările a-tăt de repede ca şi a persoanei care el ducea. După ce ăl făcea se umble ast-fel căt-va timp, ăl aşeza iarăşi pe pat şi ’î se aducea de mâncare, pe care indată ce i-o apropia de buzele sale o itrghiţia cu lăcomie fără a o mesteca mal nici de cum. Afară de aceasta ’I se a plică in fie-care zi şi căte un clistir nutritiv, fără de car3 ar fi murit de sigur de slăbiciune. — Se remarcă insă in timpul de şease luni, că nutriţiunea se făcea foarte slabă şi eşirea afară nu avea loc de căt la 10 zile; fluidele se deprava ; toată pielea sa se acoperi cu pete vinete şi scorbutice ; ţesetura fibrelor -ganire "4 carnea
‘) Vi/.icătoare de căiţi aprinşi.
«) Operaţiune metodică ce se face prin impunse-turl de ac.
de-aî noştri ar cutriera Ardealu şi Banatu. „Timpul" nu crede in esistenţa acestor e-rnisari, şi chiar dacă ar esista, nu crede in necesitatea lor.
Cel mal bun emisar pentru a turbura populaţia unui comitat e arătarea unul funcţionar unguresc, beţiv, jucător de cărţi, venal, fără nici o conştiinţă de datoria lui. şi cel mal nimerit mijloc pentru a inspira odiul in contra Ungurilor e guvernul unguresc insuşî. Ar fi o greşală ca emisari speciali să mai denigreze pe aceia in cari nimic n’a mai remas de denigrat, cari pierd in joc de cărţi şi petreceri depozitele orfanilor şi fondurile caselor de economii. Cavaleri de industrie, gineri al miniştrilor ungureşti, pe cari poliţia de-acolo se face că-I scapă, pentru ca abia in Bucureşti să se pue mâna pe el, sunt destul.
Dacă există o ironie de regim parlamentar, o caricatură a libertăţilor publice, un persiflaj al bunului simţ şi al moralei pnblice, e de sigur adunarea care la Pesta decide soarta atător milioane de oameni.
La acestea să gândească oficioşii unguri, nu la chartele etnografice, ba nici măcar la interesele austriac© pe Dunăre. Ungurii nici negoţ n’au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic ; Gestiunile ating populaţiunile industriale şi comerciale ale Austriei cari nu sunt maghiare.
VARIETĂŢI
O ţari! de hoţi. — Această ţară esistă in America nordică, la mează-noapte de Texas. Mărimea eî e de 3,840,000 acre *). N’are nici un guvern, căci teritoriul a remas nebăgat in seamă cu ocasia fixăreî graniţelor intre Statele-Unite şi ţările dimprejur. Locuitorii sunt hoţi, pungaşi, omorîtorî, refugiaţi din toate părţile pe acest păment a’l uitâreî. Daca ar fi a uitare!! Dar hoţii trec necontenit pe teritoriile vecine, prădăn-du-le. E curios, cum aceşti oameni pot trăi intr’o ţară bine definită, fără guvern, fără a alcătui o societate, fără a avea femei. Instinctul ’î leagă pe unii de alţi şi soarta comună ’î face să îndure primejdii comune. — Lucrurile nu vor mal ţinea insă mult aşa, căci Statele-Unite fac preparative de-a pune capăt unei ast-fel de a-nomaliî.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere14
' 12 August — 9 ore dim.
Constantinopol, 11 August.
Circulă sgomotul, că sultanul ar fi telegrafat comandantului avizului „Izzedin" ca să readucă la Constantinopol pe condamnaţii in afacerea Abdul-Aziz.
Roma, 11 August.
„Riforma" respundănd la scrisoarea unul om politic german, pe care o publica ieri, declară că alianţa italo-germanâ e naturală, logică şi chiar necesară; numai cere ca ea să fie pacînică şi liberală, ca să nu escludă posibilitatea unei alianţe italo-engleze
Sofia, 11 August.
Cănd s’a recunoscut numirea Somisiuniî însărcinată cu regularea proprietăţilor musulmanilor, mai multe miî de persoane interesate in această regulare s’ail intrunit la Kustendil şi au căutat pe prefectul ca să-l roage a exprima Prinţului mulţumirile lor.
I). Yulcovicî, ex-director al agricultureî in gu-
*). Acru, măsură ceva mal mare de căt pogonii.
nj_	i:Ln—2	1	.....•»llr  
începu a ’i se muia; puterea catalapsieî diminua, şi o odoare putredă exala din corpul seu.
—	Find in această stare de desperare, de unde doctorii se aşteptai! la o moarte foarte apropiată, bolnavul deschise ochii şi ceru să mănânce.
—	Se făcu o prefacere generală in el; inţepeni-rel membrelor ăî succeda o moliciune şi o slăbiciune extremă. — Alimente foarte nutritive şi tonice iqcepură a-î administra, pentru a’şl căpăta forţele ; şi o minune ! in puţine zile ’I se restabili sănătatea cu totul. Francisk Bousch nici o-dată nu’şî aduce aminte de ceea ce ’I se făcuse in timpul de şapte luni căt dura boala sa.
Această observaţiune probează că nimicirea completă a simţurilor şi a memoriei este una din principalele caractere a le catalepsieî
(Va urma).
vernul Rumelei orientale, s’a numit ministru al afacerilor externe al Bulgariei. Ministrul finanţelor plecând in concediu, d. Stoiloff e insarei-nat cu interimul acestui departament ministerial.
(Havas)
EPITR.OP1 A
AŞEZĂMINTELORN1PH0N MITROPOLITUL
ANUNCIU
După disposiţiunile luate de Epitropiă in interesul invăţămentulul la I Septembre viitor s’a decis a se ţine concursuri pentru admiterea in şcoală a elevilor care vor voi a frecuanta cursu rile seminariale.
Cererile de admitere urmează a fi adresate e-pitropiel de la 15 — 25 August, fiind însoţite şi de următoarele acte :
1)	Certificatul pentru absolvirea a 4. Clase primare.
2)	Actul de botez.
3)	Actul de vaccină.
Etatea elevilor va fi de la 12 — 16 ani, ăl vor fi de naţionalitate română şi de religiune ortodoxă.—Aceasta se publică spre generală cunoştinţă.
BOA LELE DE GÂT, GURA, NAS ECHIURŞI tratează printr’o artă specială
Drul J. BRAUNSTEIN
Medio, Hirurg, şi Momos fost medio practicant iu Vien» in K1 micele.
lui Braun (boale de femei şi facere) şi a lut Hebra (boale de piele, per şi syphilis) Consultaţiuni de la 3 — 5 p. m. Strada. Sf. Vineri No. 1 (Casa Musiu).
MEDIO Şl CHIRURG
D"'"1 WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA
Special: BOALE 3DE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. loan noii No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiuni de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m.
A.3srxjisraxxT
Sub-semnatul avănd cunoştinţa de comptabi-litate dublă şi simplă in limba română doreşte a ocupa un post la moşie, Hotel sau Biu-rofi. A se adresa la administraţia acestui ziar.
Yasile Ionescu.
-CONCERTE
Grădina Raşca.-Astă-seară mare representa-ţiune dată-in beneficiul d-lul Raşca.-Program foarte variat. — începutul la 8j/2 ore seara.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERNIO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
Pe <Jiua de 31 Iulie, 1881. ora IO
.
1.
OBLIGAŢIUNI
o 0 Oblig, de Stat Convertite.	.
o/0	»	Căilor ferate Roinăne
o0 Renta Amortisabilă . -lob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 7 % Scrisori fonciare rurale
7	«t «	o urbane
8	0 o Impr. Municipal .	.
. cu pr. Buc. (bil. 20 5 o,0	Renta română	.	. •
i.cţiunl Dacia România .	-
» Banca Naţională a Rou iaia de Aramă liberată . lupăne	Oblig, de	Stat
Rentă .	.	•
Căilor ferate „	Scrisuri	.	.
urgint Naţional contra aur iilete de Bancă .... lubla hârtie .....
florini.................
mse otomane.............
ân
ei
CURSUL DIN VIENA
11 August
Napoleonul................
Ducatul.....................
Lose Otomane..............
Rubla hârtie..............
CURSUL DIN BERLIN
11 August
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim...............
Ruble hârtie...........
Oblig, noi..............
Lose Ottomane ....
Oompa	V«ad.
100	101
102	103
92	93
225	230
102	103
101	102
100	107
28	29
91 V,	92 >/„
465	485
1600	1700
%	750 arg
'/«	aur
‘/« Va 1 °/o	8U
1 "/o	*l<
2 5b	2 05
2 17	2 18
55	65
9 35 '/„	9 35
5 57	5 54
20 70	20 70
125	125
100 90	101 10
63	04
114 V.
217 104 C.O I
302
114 l'U
17 85 04 90
91
58
58
CUSULR DIN PARIS
11 August
Renta Română............ .
Lose otomane .......
SCHIMBUL
31 Iulie
Paris (3 luni)............
» la vedere..............
Londra (3 luni)...........
» la vedere . ..........
Berlin (3 luni) .......
» la vedere..............
Vien a la vedere..........
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
www.dacoromanica.ro
EOMANIA LIB3SRA
GRADINA
Din calea Victoriei 111 se arendează I a o forma pentru viitor, in grădina publică, sad a o forma in grădină de zarzavaturi, doritori se vor arăta lai sub-semnatul spre contractare.
8. Ceaian*.
CALEA YICTORIEI No. 34 „AU PRIÎÎTEMPS" VIS-â-VIS PE TEATRU
1 PRIMA FABRICA SPECIALA
DE
CRAVATE
IN ROMANŢA
Fondată la 1870.
Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi in special d-lor comersanţfde Mode atât din capitală precum şi din districte că este singură in ţară care posedă cel mal mare deposit de cravate şi cu toată lipsa de incuragiare ce există iu Industria Naţională, concurează cu streinătatea atăt in preţuri' precum şi iu qu aii late.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor. Clienţi un frumos asortiment de stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros si on detail cu preţurile cele î-nalmo-deşte
JAC'UB lOSEJ’H.
Bucurescî Bir. Şelari 20
Din cauza liquidărel totale a mărfurilor de lingerie en gros din magasinul
wtr s> & a sn? a sa s? 3
___	CALEA VICTORIEI, No. 34, VIS-A-VIS DE TEATRU
MARE DESFACERE DEFINITIVA
DE RUFE PENTRU DAME Şl CAVALERI 30°/0 SUB VALOAREA PREŢULUI
OCAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE RUFE PENTRU CAVALERI
Cămaşă albă de creton franţuzesc inainte . .
Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil . 6,50 Cămaşă piepţî, gulerl şi manchete de olandă fină 9,50 Cămaşă albă, Nouveaută de olandă de Rumburg fină 20.— Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă . 9.— Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă. 12.—
Pantalon de olandă fină de bărbaţi..................7.50
Duzină de gulere franţuzesc!', fasonul cel mai nou. 8.— Cravate fine franţuzeşcl pentru cavaler, culorile cele mai alese şi după fasonul cel mai noii cu orice preţ,
preţul de fabrică.
■ 6,50 acum 4,50
4.50
5.50 12.—
5.— 7.—
4.50
RUFE PENTRU
Cămaşe de creton franţuzesc veritală
DAME
•preţul de fabrică inainte 5.50 acum 3.50
Cămaşe de creton franţ. veritabil brodată fină . 8 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie .	12.50	’
Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă .	7.50	>
Cămaşe de noapte de olandă cu brod. fină lungă	13.—	>
Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit.	5.—	>
Pantalon de creton franţ. veritabil cu brod. fină.	7.—	>
Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri	7.—	*
Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie
et entre deux fine............................11.—	*
1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit
cu cercuri şi pliseurî..........................5.50	„
1	Camison de creton franţuzesc veritabil garniit.	6.50	„
1	Camison brodat fin de tot........................10.—	„
1	Jumătate capot broderie fină......................14.—	„
preţ
MIJLOC DE A SLABI
A scrie la 3, str. Moierbeer, Paris, la| autorul propag, de l'Anii-Obesitas
Ciorapi iianţuzeşci veritabili duzina. ... 9, 10, 15—18 franci.
m** Mare asortiment de corsete franţuzeşti veritabile, baiaine garantate cu orî-ce Mare asortiment de mănuşi pentru dame şi cavaleri franţuzesc! şi englezesc! cu orî-ce preţ
MF PANZA Dl RUMBURG-BHLGIO. — PANZRTURJ IJJffi MASA, BATIST® *31
Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 70 lei 45 lei 1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 99 „ 55 Bucată de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă
de Rumburg de aceleaşi lărgime..........85 8 60
Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină . .140 „75
1 Duzină de batiste franţuzeşcl cu iniţiale, brodate cu mă na Cumpărători] pentru 25 franc! primesc 6 basmale de batistă gratis.
Cumpărători! de marfă peste 50 fr. primesc un scă^emănt de 5 la sută.
4.50
7.50
4.50
7.50 2.75 4.— 4.—
7.50
3.	—
4.	—
5.50 8.-
wjiuiuuau. VAV	jţrvn ouauu, l md.&cl ijl
şervete..............................................15 „ 8 75
1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete............................24 „ 15
Batiste fine de olandă de difeiite preţuri . inainte 10 15 20 25*
acum...................................................7, 9,12, şi 15.
"	"	‘ '	4 leî 50 bani.
30
De venzare maclaturi cu ocaua
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
de la facultatea de medicină din Flaris, s’a mutnt in Calea Văcăreşti 8^.
Specialitate de bdle syphiliticr
Oonsultaţiun! de la 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m.
\ Institutul Schevitz
Direcţiunea institutului are onoare a anunţa că pe annulii şcolar viitor Se vorii primi ca pensionari elevi cari urmează . studiile la licee de la I-a pănă
<la a IV-a clasă gimnasialâ, că-
^ ivino ea	Ja 1—l:___v j
<
rora se vor preda lecţiunî de limbele franceză şi germană, având toţ-d’o-datâ in institut şi un repetitor pentru lecţiile colegiului.—Acei şcolari insă cari se vor destina pentru străinătate, vor fi preparaţi in institut dc către profesori speciali.
Informaţiunî, mai de aproape şe vor putea lua la Direcţiunea institutului de la 16 Augustă. (Strada Scaunele 51).
AI.G.Maicanescu
CIAS0RN1CAR ROMAN
Strada Smărdan (Germană), Nr. 27.
Vis-a,-vis de hotel Coneqrdia-Vechia.
A se adresa îa
(hărtio stricată)
administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. 14.
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al Drll,i LENGIEL
Simplu numai sucul vegetal care curge din mesteacăn când trunchiul lui i se perforează, este de când ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele mai întrebuinţate pentru înfrumuseţarea feţei, i când insă acest suc se prepară chimiceşte intrun : balsam, atunci ăşî câştigă proprietăţile sale şi e-1 fentele lui sunt admirabile.
Daca se spală faţa sad alt punct al corpului a-tuncî pănă dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remăind pălea albă, frumoasă şi fragedă. Acest balsam Îndepărteazăcreţiturile şi scamele de vărsat, dând fisonomie de june; pelea căştigă in albeaţă, frăgezime, dispărând in cel mai scurt timp petele de vară, aluniţele coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pielei.
Pentru vtngărea in detail in Bucurescî ta d-miCarol Gersale) succesor de I. Ovesa, Martinovici & fii, Ghiţă Pe ncu, G. Rict; George Martinovici} Paul Coiffeur, l&ngă P&sagiul rcm&n, N.Ni-culescu I. N. Ardeleanu şi ir faimaciele d-lor Ziiruer, Thons Ciura, Dîmboviţa, Niereshcr, Witting, Schmettuu. - In Calaţi: la Phai macia St. George a d-luî Marino Curtovici §i la phai ma-cia Domnească ad-lui Basiet Curtovici.-In Craiova: Aug. Heber-ling. — In Slatina : A. Pfintner Pharmacist.—In Giurgiu: M. Binder Pharmacist.—In Ploe§ti: S.Schmettau şi G. Sigmund Phar-macişti.-In Bitzău: Weber Phaimacist.-In Brăila: G.Kavfmcs şi m Focşani: M. F. Remer.	31
♦
O
♦
o
♦
o
â
♦
o
♦
♦ O*O*O*O*C*o*o*O*0*O*Hg
ANUNCIU IMPORTANT
Primesce orî-ce rcq araţiunî de cia-soarnice, musice <!< masă etc., cu preţuri w, derate.
lac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de ia 8—16 ani, rari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasialc ale Statului, cu preţul de lei 600 pentru un an s<-olar; şrmS angajez a le pune la dis-posiţiune un local inlrunird condiţiumle igenice, avend o îngrijire părintească şi lot-cdatâ a le procura toate cele in c« sării pentru intreţinerra lor inlocmal cala internatele private din Capitală.
Doritor ii (părinţi de copii) se vor adresa pentru admitere : Strada ) opa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6-—10 /a dimi re»ţa şi de la 51 /„ seara inainte.
' ©♦G40*0«CH°*CK0*0^04
G
4
0
1
O
♦
O
♦
o
♦
Scolă de iuotat şi stabiliment de băi
m ha sivul societăţii romane de arme, gimnastică şi dare la semn, lăngă liceul St.-Sava. _
Brsirul de bă! şi şcoala de irotat este deschisă in toate zilele de dimineaţa până seara.
In urna mat n ultcr < eiciî s’au reservat peniiu dame orele de la lla.ru. p ni ă la 1 j> m. ntote zilele afaiă dedrminicî. Preţul	pcntni	o	bae cu duş!	...	-	80	ban!
„	„	nu mbriî societăţii	.	—	50	„
„	„	copii de la 12	an! in jos	—	50	„
Abonamentul de	30 băi .	.	.	.	fr.	20	—	„
NB. Nimeni nu poate ocupa cabiaa mai mult ca o oră.
Comitetul.
J)e venzare bilele de închiriat de lipit, la case
14, Strada Covaci, 14
AVIS IMPORTANT
LA MAGASINUL DJN STRADA LIPSCANI No. 21 — 22
PETRACHE IOAN
---A SOSIT AI, 4-lea TRANSPORT DE
CAŞCAVAL I FENTEI
Sub-semnatul aduce la cunoscinţa onor. Public, că adevăratul si renumitul Caşcaval de Penteleii se află numai la sus numitul Măsrazin din adevăratul Munte Penteleii, proprietatea d-lul Ştefan Borânescu A st-fel dar rog pe onor. Public a da atenţiunea a nu fi indus in eroare de-oare ce mulţi din d-ni Comercianţi anunţă tot Penteleii si ast-fel f11 Poate aveadecât eu, de oare-ce tot’produsul Mueteluf Pen
Sl'eMt KrieTfor*'”* ^	«■

D. Staicovicî, calea Victorii P Bărbulescu,	„	„
V. Marinescu,	„	„
G. Dobriceanu,	„	■
Carol Gersabec succesor de I. O-vessa.
Matei Sălceanu, str. Ştirbei-Vodă 1. Gosman,
N. D. Moroianu, str. Carol I. Matache Georgescu, calea Moşilor. P. Ckristescu	„
Costandinescu & Simonidi idem
MEESUL 1REKIJRTL0R CAILOR ELEATE IN ROMANIA
Valabil de la 1(13) îuniu 1881
Bueurescî-Boman-Iasl
STAŢII ni
Bucurescî pl.
Umila
Plocscî
Mizil
Buzei!
îanca
Brăila
Bărboşi
Galatz
Tecuciii Măr, Adjr
Mărăşeştî ijnd
Bacăfi
Roman
Paşcani
laşi
Aretarea trenurilor
Tr. ac.
Tren de pers. 5	21
p. m. ; a. m
5 30 7 30' 5 48 7 59
7	22; 9 50
8	1? 10 59
sos.
9 15 nopto
10	38
11	40
12	25 1 00
seara
5	28
6	07 6 48
a. m.
8	15
9	15 10 30 p. m.
1 05
12 20
2 06
3	25 p. m.
4	00
p. m.
3	-
4 6
seara
Paşcani plec Suceava sos
Paşcani-Saceava
efim”
10 41
12 23
seara 7 16 10 09
Veresci-Botoşam
Ip.m. seara Vereştî plec. 12 08 9 47 Botoşani sos.| 2 03 11 42
Barboşi-Galaţi
B arboşî Galaţi
| nbpte 12 25 1 00
p. m.
4 00 4 35
p. nu. 4 1i
Îaşi-Romau-Bucuresci			
V	Aretarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr, »c.	Tren de pers.	
	2	8	6
	Irum.	a. m.	
Iaşi plec.	4 03	6 52	
Paşcani	6 31	10 30	] p. m.
Roman	8 10	12 10	1 10 10
	seara		
Băcâd	9 06		1 17
Adjud	10 30		3 22
Mărăşeştî	11 09		4 15
Tecueiu 0	11 33		4 45
	a m		
Galatz	5 00	p. m.	p. w.
5 Bărboşi	5 40	1 10	7 15 -
0 Brăila	6 25	1 45	
) Ianca	7 24	3 15	
Buzei!	9 01	4 51	
) Mizil	9 56	6 21	
Ploiescî	H oi	7 20	
	p m.	seara	
Chitila	12 17	9 15	
Bucurescî sos.	12 36	9 30	
Suceava-Paşcani			
	dim. f	p. rn.	“ 1
Suceava plec.	5 00!	6 54	
Paşcani sos.	8 41	9 45	
Botoşani-Veresci			
	dim.	p. m.	
Bob şariî plec.	5 21	' 3 15;	
Vercsc) sos.	7 21	5 15;	
Galaţi-Barboşî			
	ii. Du.	p.m.	p. m.
Galaţi plec.	5 00	1 10	7 15
Bărboşi sos.j	5 40)		
Bnzen-Foeşani-Maraşef.c!
STAŢIUNI
Buzdu plec. R.-Sărat Focşani sos
T. mlît
31
p. m.
1 05 3 26 5 4
Focşani-Bozeu
STAŢIUNI
T.mijt
~32
Focşani plec. R.-tăiat Buzău sos.
a. m.
7 00 9 34 11 40
Bucuresci-Vârciorova
Arătarea trenurilor
STAŢIUNI
Tr, Ac. 3
Tr. de pers.
17
19
Bucurescî pl.
Cbitila
Pitesc!
Slatina
Craiova
T.-Severin
Vdrcior. sos.
a. m. 8 15 8 31 11 14 1 18 3 10
5	54
6	1 p. m.
a. m.
4	45
5	05 8 25
p. m
Ploesci-Predeal
Arătarea trenurilor
Focşani-Mărăseşti
STAŢIUNI
Focşani plec. Mărăşeşti sos.
'IV. miit 33
seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Focşanî
STAŢIUNI
ITooscî plec.
Cămpina
Sinaia
Predeal sos.
a. m 9 40 10 51 p. in.
3	04
4	00
p. m 5 40 7 23 p. m.
9 20 10 15
STAŢIUNI
Tr.mixt 34
Bucuresci Giurgiu
STAŢIUNI
nbpte
11	30
12	45
Focşanî-Mârâşeştî
STAŢIUNI
Tr.iniit
~35
Idimni
4	41
5	50
Bucurescî pl. Comana Giurgiu Smărdan sos
Tren de persfîne.
1
a. m. p. m 8 10, 6 15
8 56 7 01,
11 10 10 20
8 15:
Teouciu-Bărlad
Tecuciu plec.
Berlad sos.
a. m. | p. m. I 5 50 5 35; 7 35i 7 30:
10MANIA			
Yerciorova-Bucnreşti			
r	Arătarea trenurilor		
. STAŢIUNI	Tr. ac	Tr de pers.	
	4	19	20
V erei oro va pl Turnu-Se verii Craiova 0 Slatina 0 Piteşti 0 Chitila Bucureşcî sos	a. m. H 00 11 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	56	a. m. 7 40 10	46 11	00	a. m. 1 6 15 6 55 10 2 i
Predeal-Ploesci			
r STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac. Tr de pers.		
	2	4	6
Predea] plec. Sinaia Cămpina Ploeşci	p .m. | a. m. 1	2F 4 00 2	5f! 5 05 6	06 7 05 7	161 8 32		p. m. 7	26 8	28 9 27
Giurgiu Bucureşti			
STAŢIUNI	Tren de persoane		
	2 i 4 r		
Suiârdan pice Giurgiu Comana Bucureşcî sos.	a. m.! p m. I 5 54 8 0C| 6 05| 8 48 7 03 10 00 8 05		
Bârlad-Teouoiu			
BOria(] plec. Tecuciii sos. j	a. m. 1 P- m. | 9 00; 9 30! 10 55,11 16 :		
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂREI
VAPOARE DE POSTA
intre Budapesta-Orşova-T.-Severin-Ginrgin.Galaţl.
PLECARE IN JOS.
De ia Buda-peita Vineri, Dum. Mercur llore seara i „ Orşova Dum. Marţi, VinerllO oro 30 min a m' I *	LIX6"11 »	*	>	12 ore (Jiua, .
”	,	»,»	»	5 ore 10 min. p. m. |
„ Urabia Luni, Mercuri, Sâmbătă 12 ore 30 p m „ i -Măgurele Luni, Mercuri, Sâmbătă 2 ore 20 min. a. m.
Deftiurgiu *	"	U6°re30a.m
» Cernavoda !	* 6 ore ml
i ” r	MarW- Jouî, Duminică U.n.	' ’
La Galaţi	idem
PLECARE IN SUS
De la Galaţi Marţi, Jouî, Sâmbătă 9 ore a. m.
” pl-if /'	”	»	16 ore 25 min. a m .
I p;.lr<?riia,v,0(a ,. a.	n	5 ore20min. p.m.
ne T Mercuri Vineri, Dum. 6 ere 30 min. a m
De laOiurgm „	12 ziua Vineri, D, minecă 11 ore
12Uore'iiua"CUrI 12° P' Vinerî> DuminH
De la T.-Măgiireil Mercur 10 oren, m. Vineri, Dum 5 ore 40 min. p. m.
De la Corabia Mercur! 12 ore noaptea Vineri, Dum 7 ore 40 min. p. m.
a Li‘lafal JouI« Sâmbătă, Luni 9 ore 30 min. a. m.. De ia Orşova Vineri, Dumineci, Marţi af m.'” P Serviciul local intre Galaţl-Tnlcea-Iemail-Kilia
Plecare la vale de la Galaţi la Tulcia-lsmail Marţr şi I ^ bămbâtă 8 ore a. m.
Plecare fi .lei ” L^feaŢIsalail~KiliaJoi6 orea.m licoare la del „ Kilia ]a Ismail-Tulcea-Galati
Jouî 4 ore p. m.
un n Ismail la Tuicea-Galaţi Mercuri, Via., Dum. 7 ore a. m.
Serviciul de pasageii şl mărfuri intre Galaţi şi Odasa
Ue u stfMgvăi Şir-* '* °-

/VNL'L V. — No. 1242
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINECA 2 AUGUST 1881
ROMANIA LIBERA
APARE EST TOATE ZILEIIE
ABONAMENTELE .
Ii Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director : D. AUG. LAURIAN.
In Romania
In Paris :
In Viena:
In Londra:
Pentru Abonamente, Anunciun şi Reclame a se adresa :
: La administrafiune, Tipografia St. Mihâleicu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii ruluî din judeţe.
La Sociâtd Uavas, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
(Jia-
In Berlin, Francfnrt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. ziarele streine.
Viena, 10 August.
In cercurile oficioase se afirmă, că atitudinea anti-austriacă ce observa Poarta in cestiunea juncţiunel drumurilor de fer orientale, va trage după sine necesarmente o curmare a relaţiuni-lor diplomatice intre Turcia şi Auetro-Ungaria.
Constantinopol, 10 August. Noul ministru de finance, Munir bey, a făcut indată după luarea portofoliului, un împrumut de 15,000 lire, spre a satisface trebuinţele femeilor, văduvelor şi orfanelor de funcţionari şi militari. Sultanul i-a ordonat insă, să-I trimeatâ iul, pentru trebuinţele sale private, 12,000 de lire, ast-fel in căt nenorociţilor pentru cari se imprumutase suma nu le-a mal remas de căt 3000 de lire. Nemulţumirea e mare.
Paris, 10 August.
Gambetta a declarat categoric, că nu va mal părăsi Parisul inainte de alegeri. înaintea alegătorilor din Belleville el se va presinta in 14 August, când, se speră că se vor strînge, pentru a’l asculta, mal multe mii de oameni.
Roma, 10 August.
Pentru Împreunarea directă a Franciel cu Tunis se va aşeza un cablu sub-marin care va trece prin Bizerta şi Corsica.
Vestea, despre hotărîrea papei de a părăsi Roma, e falsă. Papa insu’şi a declarat, că nu’şî va părăsi residenţa, de căt cedând forţei brutale.
. Pater Beck, generalul Iesuiţilor e greii bolnav.
Tunis, 10 August.
In portul Golletteî a isbucnit foc pe vaporul „Isaac Pereire*. Partea de dindărăt a corăbiei a fost distrusă, spre a mântui restul. Bagagiul s’a prăpădit in mare parte. Nimenea n’a fost rănit.
Viena, 11 August.
Privitor la Bosnia şi Herţegovină, „Fremden Blatt* scrie :
„De fapt Bosnia şi Herţegovină se raportă către Austro Ungaria, ca nişte ţări imperiale. Pentru a regula insă aceste relaţiuni intr’un chip internaţional n’a sosit momentul. Azi, ca şi nainte cu trei ani, nu poate fi vorbă de vr’o anexiune.
,	Paris, 11 August.
Ministrul Ferry a sosit erl ia orele 12 şi jumătate in Nancy. Autorităţile ăl întâmpinară la gafă. Publicul present a aclamat in mod entuziast Republica francesă şi pe ministrul el.
?e ia orele 8 s’a inceput împărţirea de premii. După terminarea serbării 4500 de copil aii defilat pe dinaintea ministrului.
Petersburg, 10 August.
Dfn punctul de vedere al manierii jurnalistice „Nf.woje Wremja" califică scrisoarea generalului Ernroth d’un fapt lipsit de orî-ce tact şi bun simţ. Generalul adresează fuigeriie măniel sale contra unul inimic, adecă contra ziarului „Colos" care, oprit fiind d’a mal apare, nu poate să res-pundii.
. PRin delicate sunt espuse şi credinţele poli-, tice -ăle principelui'.. Alexandru dc Battemberg. Daca guvernul ar fi renunţat ia o asfel dc polemică,'' sigur, că mal multă înţelepciune dove-dia. ’Dar aşa cum s’a afirmat, a arătat că n’are de cât neşte idei confusc despre chiar cele mal elementare cerinţe "ale cu von tulul destinat publicului,' r
Paris, 10 August.
Peste noapte a isbucnit un foc violent pc vaporul „Isaac Pereire" ce staţiona la La Goletta.
asul aparţinea unei societăţi maritime tranşantul antice. Pasagerii clasei III se aflau împresuraţi de toate părţile in foc. Din fericire insă scăpaţi hind, partea din dărăt a vasului fu aruncată in aer prin torpile.
j'asui „Marengo* a dat torpilele necesare, spărtură este lată de două metre şi 75 cm. In juma acestei rupturi vaporul inccpu să se cu-unde. Căpitanul a părăsit vasul numai in momentele supreme, Măifurile s’au scăpat mai tote.
fae speră, că peste câte-va zile vasul va putea fi scos din adăncime.
Roma, 9 August.
guvernul a confiscat toate ziarele, cărî aii dat Publicitate discursurilor rostite contra papei in tueetingul ţinut Duminecă.
Intre ziarele confiscate se numără şi „Osser-vatore Romano".
Ea motiv de confiscaţiune s’a invocat ofensa ce s’a, adus suveranităţii papale.
Agitaţiunea iscată in urma acestei măsuri e mare. Preoţii, şi cu deosebire călugării, nu prea unt siguri de mânia poporului.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
12 August ~ 4 ore seara.
,	Vieua, 12 August.
„Tremdenblatt" spune că nu este nimic adevărat in rombinaţiunea despre care a vorbit un ziar din Berlin, care, pentru că împăratul Austriei nu avusese o intervedere cu regele Bava-riel când trecu la Miinchen, se creduse in drept d’a trage din acest fapt consecinţă că, in întrevederile sale cu cel-l-alţl principi al Germaniei, împăratul Austriei agitase cestiunea succesiune! la tronul Bavarieî. Aceiaşi ziar din Berlin insinuase că, prin atitudinea sa cănd cu serbarea trăgătorilor la semn din Viena, principile Ludovic, moştenitor probabil al regelui Bavarieî, produsese o oare care nemulţumire la curtea Austriei şi că aceasta ar da poate ocasiunea d’a procura tronul principelui Leopold, ginerele împăratului Franl z Iosef.
„Fremdenbiatt" reaminteşte că întrevederile împăratului cu principele Ludvic'au avut un'ca-racter foarte amical. Principele Lud vie, precum „Fremdenblatt" poate să o afirme, nu se gândeşte a renunţa la dreptul de moştenire la tronul Bavarieî, şi împăratul Austriei s’ar găndi mal puţin ca or-cineca să’î ceară aceasta.
Londra, 12 August.
Camera Comunelor modificând căte-va din amendamentele introduse in legea agrară de către Camera Lordiior, legea a fost trâmisă din noti la Camera inaită, care va reîncepe discuţiunea eî chiar astâ-zl.
12 August — 7 ore seara.
Belgrad, 12 Augnst.
CavaşiI consulului Turciei din Niş au rănit de moarte căţi-va Şerbi.
Sunt temeri că se vor intămpla turburărl.
(Havas).
 se redea ultime ştiri pe pagina III
BUCURESCI, I AUGUST
Săptămâna asta a fost maî vioae de căt cele trecute. Alegerile parţiale, de la Iaşi şi de la Severii], i-au. dat oare-care viaţă.
Guvernul triumfător, la Iaşi, s’a lăsat să fie bătut in Mehedinţi. Cu socoteală, e d. Ro-setti : libertatea din Severin maschează bine ingerenţa din Iaşi; dănd o lovitură haină oposiţiunil din capitala Moldovei, a sc-iut in acelaşi timp să linguşească amorul propriu al d-lul Cogălniceanu.
Pe noi, nu ne-a surprins triumful d-lul Cogălniceanu ; ar fi fost prea-prea, ca guvernul să scoată din borcanul electoral pe tânărul Eibicescu, in necazul unul bărbat de valoarea d-lul Cogălniceanu. Ne-a surprins insă căderea d-lor Leon Negruzzi şi Al. Holban, la Iaşi. Cum sunt de tari roşii, in colegiul III din Bucureşti, aşa de tari erau fracţioniştil şi conservatorii in Iaşi. Bine a trebuit să învârtească şur tipurile administraţia şi negligentă trebue să fi fost oposiţiunea,
Dar insă in sfârşit, alegerile astea sunt un fenomen trecător, fără multă greutate in balanţa politică. Puteai! să fie aleşi duşmanii cel mal invierşunaţi al guvernului, şi guvernul tot n’avea să se teamă de nimica. Are el o majoritate destul de docilă. Este insă o pierdere morală pentru oposi-ţiune. De s’ar invăţa minte, să lucreze cu mal mult calcul şi mai energic, alfă-dată!..
D espre alegeri am mal vorbit. De şi ele par a li lucrul cel mai Însemnat al săptămânii, nu vom plictisi insă insă pe cititori tot cu aia, şi iar cu aia. Să trecem la altele.
Săptămâna s’a inceput cu plecarea unul ministru, se sfârşeşte cu plecarea altuia. După d. Stătescu, d. Ion Brătianu. Au ostenit bieţii oameni d’atăta muncă, şi trebue să se maî odihnească. De altminterea, politica esterioară mal pretutindea se răcoreşte la băl. De ce noi să remănem mal pe jos? Şi
apoi e d. George Ghica, care să facă, Dumineca, visită, pe la plenipotenţiarii ce nu sunt in Bucureşti. — Căt despre finanţe, de şi n’am ajuns să avem un palat de cristal, in care să vedem fie-care cum stau milioanele ţării, dar ele sunt aşa de regulate, in căt nici n’ar mal fi nevoe de ministru. Tot aşa şi cu resboiul. Alt-fel, ce-ar căta d. Brătianu la departamentul prafului de puşcă?—S’ar face maî multă economie in budgete, cănd n’am mal avea miniştri, si poate că lucrurile ar merge mal bine-
Dar să lăsăm gluma. Poate că sănătatea d-lor Brătianu şi Stătescu are nevoe de un răpaus intiemător. Că’şî caută de sănătate noi ne bucurăm, şi ca oameni şi ca cetăţeni. Amăndol aceşti bărbaţi sunt dintre fruntaşii ţării, şi el pot fi mult folositori Statului. Cea ce ne măbhesce este, că prin absenţa lor trei însemnate servicie ale Statului, finanţele, oştirea şi esternele, sunt lipsite de conducători. Şi multe ar fi de făcut, in căte-şî trei departamentele, dar mal ales in oştire şi in finanţe, pentru ca Statul romăn să dobândească forţă materială. Din acest punct de vedere, noi privim cu nemulţumire părăsirea lucrului public.
Iu nici o ţară din Europa, miniştri nu sunt o formalitate. Pretutindeni el sunt nişte agenţi puternici pentru consolidarea şi desvoltarea progresivă a Statului. România are cu deosebire trebuinţă de miniştri vrednici, cari să lucreze zi şi noaptea, pentru a o ridica pe treapta ţărilor civilisate. Orî-ce pierdere de timp costă pe ţară grozav de mult. Această idee am dori să o vedem trezindu-se o-dată, in capul oamenilor noştri de Stat.
*
* %
Dar dueă-se cu bine şi intoarcă-se sănătoşi d-nh miniştri. Lucrurile vor merge cum aii mal mers. De s’ar pune p’o cale mal sânetrasă, de toamnă!.... Ni-e frică insă, că deprinderile nu li s’or schimba, şi că tot fluidul nervos descărcat de d. C. A. Rosetti, spre apunemachina statului intr’o mişcare mal regulată şi mai productivă, are să fie cheltuit aproape de giaba.
Nouă ne place, cănd vedem pe bătrânul lucrând, chiar cănd nu ne unim cu ideile lui; ne pare rău insă, cănd vedem pe cel-l-alţî, mal tineri, cu mal multă învăţătură, pienjăndu-şl vremea in nimicuri, iscălind mandate sau făcând numiri de partid. Am vrea să’I vedem organizând şi insufleţin-du-se in toate actele de interesele generali ale statului.
Cănd sosi-va ziua, in care să inscriem, cu bucurie, în coloanele acestui ziar, acte frumoase, caii să facă cinste şi guvernului şi statului romăn ?
Citim cu luare aminte „Monitorul oficial “ dorind să surprindem fapte de laudă. Bare-orl insă găsim ce-va vrednic de consemnat. Mal tot-d’a-una ni se ostenesc o-cbiî, in lungele liste de fuucţionarl mărunţi, numiţi sati strămutaţi, dar fără să sciî, de ce unii s’ah destituit, de ce alţii s’aii permutat, cari sunt meritele nuoîlor numiţi?
In săptămâna asta, pe lăngă pomelnicile insipide de consumatori al budgetului, mal văzurăm şi o ploae de decoraţii. Multe sunt numele ! Nu vrem să ne pierdem vremea prin punerea la iveală a unor obscurităţi roşii, nici să atingem subsceptibilitatea a cător-va oameni, pe cari ăi stimăm. De aceea trecem peste decoraţii, ca să sfirşim cu un fapt plăcut: terminarea liniei Buzău-Focşani-MărăseşcL
ANUNCIURILE:	r,
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banL Reclame pe pagina IM-a . . . . ... . i Leu.
»	»	»	Il-a..............2 »
Epistole nefrancate se refusd Articolii nepublicaţî np se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclami, rudacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0, MlOHAILESOTJ
Această linie este lucrată de inginerii noştri, şi este bine lucrată. Ea costă pe stat foarte puţin, in comparaţie cu liniele lucrate de străini. Ea vine mult in ajutorul mişcării noastre economice. Eacă trei motive, cari ne fac să impărtăşim acest fapt, cu veselie.
o!**»
„ Românul “ a publicat in mul de ieri şi in cel d’alaltăierî, statutele celor două institute finanţiare, despre cari s’a vorbit a-tăta in jurnalele din Bucureşti: ale Societăţii romane de comtrucţiuni şi lucrări publice şi ale Societăţii de credit mobiliar romăn, pentru desvoltarea industriei, comerciulul şi agricultureî in România.
Sperăm că acum, cu actele fundamentale ale acestor societăţi, se va. discuta, maî in cunoştinţă de cauză, lucrul, şi că mulţi din aceia cari steteau la Îndoială asupra caracterului şi efectelor acestor aşezăminte, ăşî vor forma o convingere serios motivată.
Cititorii noştri ne cunosc opiniunea. Spre a vedea şi mai bine' căt de fondată era a-preţiarea noastră, le vom atrage astăzi ă-tenţiunea asupra a 2 articple, din statutele societăţii de ConstrucţiunI.
Scopul acestui aşezăm înt este arătat, in art. 4, in terminil următori:
a)	A face orî-ce fel de construcţiunl de im-mobile pe comptul unei a treia persoane, fie pentru guvernul romăn, fie pentru judeţe, comune stabilimente publice, ori pentiu particulari;
b)	A face, tot pe comptul unor a treia persoane, orî-ce fel de lucrări publice, precum cons-trucţiunl de drumuri, de căi ferate, de poduri, de canalurl, de linii tolegrafice, de cheiti de in-terposite, docurî, magazii generale, canalisărl, a-limentaţiunî de apă, şi alte ‘lu crârî de aseminea natură, de utilitate publică sau privată.
Este destul, credem, a citi acest artcul, pentru a ne convinge la căt de multe trebuinţe, bine simţite in [ţara noastră, res-punde această societate, şi a fi siguri că, dacă ea va fi bine administrată, are să pros-pereze cum n’a mal prosperat nici o altă societate din ţară, revărsănd o mulţime de foloase.
Mal impărtăşim cititorilor incă un arti-clu, care interesează cu deosebire pe cei ce ar dori să lucreze cu această societate:
Efectuarea plăţii către societate a lucrărilor ce ea va lua asupră’şl, se va urma conform con-diţiuniî dintre părţi, adică sau immediat, saîiin maî multe rate, la opoce fixe, saii, spre a veni in ajutorul celor interesaţi, prin plăţi cu termine lungi şi prin amortisare, insă cu condiţiune de a se lua, in acest caz, garanţii serioase, precum ăntăia ipotecă şi alte privilegio.
In faţa acestor înlesniri ce ,se oferă publicului, in faţa siguranţei cu care intră in afaceri şi a multora şi mari trebuinţe publice şi private, la care respunde acestă societate, nu suntem oare in drept să mănţi-nem opiniunea favorabilă, ce, de la inceput, arn manifestat pentru acest aşezământ? Nu ne indoim că, in curend această opini-une va fi impărtăşită chiar şi de cel ce se sfieati de a avea Încredere, intr’o aseminea societate.
Vom publica, in numerile viitoare, statutele amănduror acestor societăţi, şi vom vorbi mai pe larg, atăt despre una, căt şi despre cea-l-altă.
CRONICA ZILEI
Aflăm, că d. Titu Maîorescu a sosit in Capitală.
www.dacoromanica.ro
Membrii Romani din consiliul de administraţie al societăţii do construcţiunî sunt : d-niî D. Ghica, B. Boierescu, E. Costinescu, col. Falco-ianu, Or. Cozadini, C. Robescu, Al. Crescu, G. Or. Cantacuzino şi C. Olănescu.
Cei din consiliul de administraţie ai Creditului Mobiliar sunt : d-nil B. Boierescu, E. Cosii-nescu, Eug. Alcaz, Men. Germani, Em.HilelMa-noach, 8t. ioanide şi 1. I. Manoacb.
Azi incepe recrutaţia.
Intre oficierii recrutori, membrilai consiliilor de revisie pentru formarea contigentuluî 1881, s’ail făcut următoarele preschimbări:
La judeţul B&păfi, d. colonel Peretz Alexandru, din regimentul 8 călăraşi, in locul d-lui lo-cot.-colo n el Dănescu Tudor, din regimentul 28 dorobanţi. La .judeţul olt, d. major Dona Pompi-liu, din regimentul 80 dorobanţi, in locul d-lui major Papadopulo loan din regimentul 8 călăraşi.—La judeţul Roman, d. locot.-colonel Tarea.1 Leonida, din regimentul 27 dorobanţi, in locul d-lui colonel Peretz, din regimentul 8 călăraşi.
Lin decret regal, apărut azi, numeşte pe d. profesor 0. Mihăilescu in postul de secretar general al ministerului cultelor şi instrucţiunel publice, in locul d-lui Dim. Petrescu, care trece in postul de membru al consiliului permanent de instrucţiune, din care a fost considerat ca detaşat pe timpul căt a indoplinit funcţiunile de secretar general.
Locot.-colonel Ulescu Eftirnie, din regimentul 2 de linie, s’a mutat in regimentul 4 dorobanţi şi s'a numit comandat al acelui regiment.
Ocolul silvic Iaşi, care pănă acum compta in sub-inspectia XII silvică,sa ataşet, in interesul serviciului, la sub-inspec ţa X silvică.
Aceasta, pănă la o nouă împărţite teritorială a sub inspecţiilor şi ocoalelor silvice din ţară.
D. Ni Brătianu, actual inspector financiar, s’a numit in funcţiunea de casier' central, şi d. Alexandru Durma, fost casier al desfiinţate!' case de.lichidare a obligaţiunilor domeniale şi rurale, in funcţiunea de inspector financiar.
D. Scipione I. Bădescu s’a numit revizor şcolar al judeţelor Suceava-Neamţu.
Alegerea nu e rea.
Gazeta oficială de azi conţine numele elevilor admişi in şcoalele fiilor de militari.
In judeţul Teleorman secerişul s’a terminat; căratul grâului după câmp continuă; parte din proprietari, arendaşi şi săteni au terminat tree-rişul; cuantitatea medie ce dă pogonul de grău este 10—15 baniţe.
Recolta porumbului e bună.
Grâul in jud. Romanatî in cea mai mare parte e stricat de ploi.
Porumbul insă este de o rară frumuseţe.
A-seară, la grădina Raşca, publicul a făcut adevărate ovaţii dreî Pădure, care, intre actul al doilea şi al treilea din piesa „Clopotele de la Corne viile" a cântat doă romanţe româneşti.
I sa dat doă frumoase buchete de fiori.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— I August —	4
A. DEBAY
lradtic|ie do
ALEXANDRU I. GOESCTJ.
CAPITOLUL I,
Mai esistă şi altă afecţiune din specia nervoasă, care se alătură de letargie, precum şi de catalepsie, prin căte-va simptome, oferind asemenea o moarte aparentă. Periodul accesului este. mai mult sau mai puţin lung; mişcările voluntare devin imposibile; aici incă audul şi inteligenţa ăşi conservă activitarea lor. Cu toată analogia sa de simptome, nu este, adevărul vorbind, o catalepsie, fiind-că ochii sunt incluşi, membrele presintă moliciunea flexibilităţii a acelora de la un copil adormit. Cu toate acestea nu este nici letargie, fiind-că simţirile şi audul persistă... S’ar putea numi o falsă catalepsie
safi epuizarea momentană a organelor encepha-lice presidănd mişcările voluntare şi a exerciţiului unuia safi mai multe simţuri. Această singulară maladie a deşteptat o mulţime de ob-servaţiunî curioase, din cari noi vom raporta unele din cele mai interesante.
Un aspirant la bacalaureatul de ştiinţă, care din causa nedormirei şi a multei peste măsură ocupaţii, eădu de-o-dată intr’un somn cataleptic, care nelinişti foarte mult familia sa. Pentru ca să'l poată deştepta ăi striga destul de tare la urechi, ăl clătinaţi, SI ciupiafi, insă in zadar, el nu
ROMÂNIA LIBER.,
De şi preţurile eraţi urcate, grădina gemea de lume.
Un anume Andtei Popovicî, ce şi luase Însărcinarea de a zugrăvi biserica de la rnoşiea d-luLHrisoveloni, din jud. Covurluifi, s’a înecat, pro cum spune „Posta" din Galaţi, in un lac din im preiurime.
Valurile Mărci Negre aii luat, cu «caste unei furtuni din zilele acestea, de pe vaporul „Fraissi-net" doi pasageri.
In luna lui August, divisia a III, cu reşedinţa in Galaţi, se va concentra pe platoul dintre Bărboşi şi Ţiglina.
Zilele acestea se aşteaptă deja in Galaţi, cum spune „Posta," batalionul de vânători din Focşani.
Mai zilele trecute , istoriseşte „Liberalul" . vestitul hoţ Peisic Tinichigiu se Întorcea de la Oonsl antinopol sub escorta unui călăraş cu carabina încărcată, in trenul .care venea de la Paşcani la Iaşi. Pe când trenul era intre staţiile Cuoutenî şi laşi, tâlharul se rugă de păzitorul lui să-i sloboadă rnănilo din fiare. Călăraşul accedă la această dorinţă după ce mai ăntăifi se aşeză ast-fel ca să nu piardă un minut din vedere pe tâlhar; dar acesta, fără să stee mult la gânduri şi in cea mai mare iuţeală a trenului, sări de pe fereastră.
Călăraşul rămase pentru o secundă in.mâr murit de această ne mai auzită cutezanţă, şi fără a perde un minut mal mult pe gânduri, sa repezi ia rândul lui ea o săgeată pe fereastră după hoţ. El căzu de odată jos, dar in fierbinţeala avântului seu fără sâ'şî mai dee samă că era greii rănit la cap, începu să alerge pe cămp căutând pe hoţ. Cu concursul unui-cantonist tâlharul fu găsit şi păscuit dintr’o mlaştină cu stuh unde se ascunsese.
Trenul sosi in laşi, fără ca nimine din el se fi ştiut ceva despre această împrejurare, iar in aceeaşi noapte, boţul, care avea deja mână rup tă, fu adus in laşi de viteazul călăraş.
D. prefect de Mehedinţi, insciinţează, că intre pichetele fi şi 10 s’a găsit aruncat la mal, de apele Dunării, cadavrul unui om necunoscut, având mâncat nasul, un deget de la mâna dreaptă şi talpa piciorului drept.
IDIIST AFARA
Alianţa Italiei cu Austria.
Sgomotele, despre o. alianţă a Italiei cu Austria şi, drept urmare, şi cu Germania, se maliţia cu incăpăţînare. iată ce se scrie bună-oară lui „Pester Lloyd", din Viena :
„Regele Iluinbert ar ii esprimat impăratuluî Franz losef, cum anunţă „Politik" din Praga, dorinţa, de a'l visita la Ischl ori mai târziii la G<">-dollo, şi împăratul nostru ar fi răspuns - după a-cel’aşî isvor că va saluta cu mare bucurie pe regele Italiei, fie in orî-ce loc, .in Austria ori pe pământul Ungariei.
„Vestea ziarului din Praga nu cuprinde nimic improbabil, căci relaţiunile prietinesel a le am-
dădea nici un semn de sim.ire: respiraţia abia i se audea, faţa insă Si era liniştită şi pielea ăşi conserva căldura sa; mai multe zile trecură in această stare. Infr’o dimineaţă, după căte-va încercări făcute de către camaradii sfii ca să’l deştepte, unul dintre el încercă a i pune această eastiune :
„lulifi, mă prind, că tu mişti! să'mî spui care este rădăcina patrată la 2,916?
- 64! respnnse dormindiii, şi numai de. căi; se deşteptă.
lulifi suferi in cursul anului mai multe atacuri de această afecţiune; remediul insă infailibil pentru a’i scurta accesul, era propunerea unei probleme, pe care el o resolva cu o facilitate de mirat.
Suspendarea ocupaţiuuilor ştiinţifice, călâria vânătoarea şi alte distracţiunî active SI vindecară complet.
Un muzicant pasionat, savant in arta sa şi înzestrat cu o delicateţă de aud, estra-ordinară, încerca o increţire nervoasă, Întovărăşită de mişcări de impacienţă şi de şerişnire din dinţi, in [toată dăţile de căte ori cine-va cânta sau i se juca fals înaintea Iul; din contra el remănea in cel mal mare extas de bucurie, cănd audea executăndu-se, cu inimă şi precisie, una din acele frumoase bucăţi, in cari se vede gravat geniul marilor autori. Această escesivă sensibilitate ei causa destulă deranjare in funcţiunile nervoase şi digestive. In mai multe dăţl ol era nevoit a sta in pat, in urma violentelor emoţiuni muzicale.
Intr'o seară sosind a casă, după ce asistase la un concert dat de cei d’ăntăifi artişti din capitală, el fu apucat de o amorţire din care nimic nu’l putu estrage. Această stare dură 47 de ©re, cănd un medic din amicii săi, venind să’l vadă, propuse a se face muzică clriar in acel apartament. Numai de căt; una din persoanele presente se aşeză la plano şi alţi doi Începură n cânta un duo de Rossini ; insă nici pi uniatul, nici cântăreţii nu puteau executa cu
bilor suverani sunt bine cuuoscute, si dacă regele Iluinbert şi-a esprimat intr’adevăr dorinţa semnalată, respunsul incă nu putea li alt fel, de căi cel semnalat.
„Regele Italici nu poale fi fără îndoială de căt un oaspe bine venit in Viena şi ce privesc© insemnătatea politică a unui ast fel de pas, ea nu se poate numi de cm îmbucurătoare. Oesfiu-nea a,tăt de mult discutată, in ziarele Italiene, de o alipire a Italiei”!a alianţa auetro-gevmană, nu a remas aici fără echofi, iar căt pentru premisele, pe lângă cari o admitem, le-am discutat adesea ori."
O călătorie a regelui Hiimbert. la Viena safi altă residenţie a împăratului austriac., nu poate însemna, intradevâr. de căt inaugurarea alianţei Italiei cu Austria şi Germania. Lucrează oare inţelepţeşee guvernul italian ? El crede, că da!.	.	..	'	.
Procesul Alxlul-Aziz.
Procesul omorîtorilor sultanului Abdnl-Aziz, pare a nu se ii sfârşit incă. lată ce se scrie din Constantinopol „'Corespondenţei Politice" :
„Ultimul proces de stat a fost îndreptat in prima linie contra ex-sultanuluî Murad, a cărui sănătate intelectuală face de eăt-va timp progrese mari. Sultanul este încredinţat., că Murad. sau cel puţin mumă-sa, conspiră, safi că el aii in vedere neşte conspiratori, spre a’l folosi pentru scopurile lor.
„Actul de acusare in contra lui Midhat paşa şi tovarăşii sei avea anume un loc, in care Murad şi mamă-sa erau presintaţî intr’un chip destul de Învederat/ca proprii urzitori a omorîrei lui Âbdul-Aziz. Se mai pare incă, c.ă Malimud Damat şi Nuri-paşa, au iscălit, sub ameninţarea de a fi eseeutaţî, un document, in care se zice, că afi omorît po Abdnl'-Aziz la un ordin a sultanului Murad. S’a găsit aşa-dară, că afacerea nu c incă isprăvită.
„Intr’adevăr se pare, că a inceput o nouă instrucţiune in palat, din care reese, că Murad a trimes scrisori pazelor, cari stăteai! inaintea palatului seu pe ternii Bosporuluî, pe cari acestea le-au transmis, pe lângă plătirea unei recompense, la un comitet esistent a lui Murad. Toate acestea lucruri so par iqsă puţin vrednice de credinţă.
„Cu această ocasie aii mai eşit la iveală incă. următoarele amenunte retrospective, cari răspândesc o lumină cu desăvârşire nouă asupra actualei situaţiunî. Cănd sultanul Murad dădea semne de alienaţie mentală şi consiliul ministerial hotărise, să se instaleze numai de cât un alt sultan, Midhat se adresă către Albdul Hamid şi-i oferi tronul, cu condiţie, să el înapoieze din nou lui Murad, in cas cănd acesta şi-ar redobândi integritatea minţei. Abdul Hamid refusâ şi Midhat respunse, că 'consiliul ministerial se va adresa atunci fratelui său Redid Efendi. Lu sfatul prietinilor sei Abdul Hamid primi in sfâr-
proeisiune muzica celebrului maestru. După cate va frase esecutate cănd mai bine, cănd mal leu, amândouă vocile făcură un fiasco intr’un mod de a ataca urechile şi celui mai puţin esercifat.,Bolnavul pănă aci imobil, so agită brusc pe patul sSfi ; trăsurile sale arătară o dureroasă impacienţă şi numai de cât. cu o voce întărâtată strigi:
„Barbarii ! cum işî bat. jpp de. capo d’opo!ele iui Rossini !..“	.
El deschise • numai d<* căt ochi! şi rămase ui mit vedăndu se ocolii de amicii săi.
.furnalele aii vorbii mult de o damă din lumea mare, care devină enigmele, şaradele, logogril’e-le, anagramele, omografde şi alte jocuri de cuvinte cu cât punea pe cineva in mirare prin promptitudinea şi facilitatea de spirit in această privinţă. Contrarietăţî de familie şi mâi cu osebi: re perderea unui mic căţăluş adorat o aruncară intr’o stare de falsă catalepsie foarte inchietantă. Hasardul făcu a se descoperi secretul scurţărei somnului şefi.-Două tinere domnişoare cari ye-ghiafi pe bolnavă, se puseră pentru distracţie a juca enigmele, şi una din ele propuse celei lalfce logogriful următor :
„Marbre!" (Marbre, marmoră Arbre, arbore) strig â numai de căt dormitoarea ; scoase un profund suspin şi se deşteptă, întrebând căt timp a durat somnul seu. Era a cincea zi. A doua zi ea readormi din nofi; medicul ordonă ale o lăsa să doarmă căte-va ore, după care o nouă şaradă ii deschise ochii. Se remarcă, in urma mai multor accese, că facultăţile devinâtoare a doamnei X.... creştea ti ca prin farmec in timp căt ţinea somnul săfi ; ea găsea fără cea mai mică hesitare, cuvântul ascuns a enigmelor celor mal complicate şi dificile, pe cari era cu neputinţă a Je deslega fiind deşteaptă.
Aceste câteva, esemple ce am venit, se reia-tăm şi o mulţime altele pfevădute in analele artei medicale, probează câtă prudenţă şi luare aminte trebue pusă pentru a constata un deces. — Diversele tratate de medicină legală suni, de
şit condiţiunea şi iscăli mo. document privitor la aceasta. Puţin după aceasta Midhat a fost es-lat in Europa fiind-că refusase să înapoieze do cumentul, declarând că nu e la el şi oâ trebue
să se gâaiască in a re bivol e Pori ei.
Procesul <lin urmă şi arestările actuale tu urmăresc der, după toate semnele, alt scop, <jb căt de a nimici pe Murad in ochii opiniei publice
şi a-I tăia ast-fel calea pentru o reuvearo pe tron i
Din Africa «le inează-noapte.
S	‘j I A.	.' f.	-rr
In Algeria şl Tunisia se prepară nevoi gw\. oase Francesilor. Serbătoarea Bhamadan slu jesee deosebitelor societăţi religioase arabe de cel mai bun prilegin, spre a intra in contact cu trib» iile si a le fanatisa pentru „apropiatul resboia de eliberare". „Le Temps", care este cel mal bine informat ini,re toate ziarele parisiene asupra afacerilor din Africa, primesee asupra mişcăm următoarele amenunte :
„Bacii Aga de la Fronda a informai autorii^, file superioare pe cale oficială, că are toate motivele de a crede, cmn-că fiul mal tânăr a Iul Abd-el-Kader, Ben-Aceur, va vepi la 'toamnj in Algeria cu. incuviinţarea tăcută a Sultanului, spre a conduce mişcarea revoluţionară de la gnV inţele noastre apusene. Bach-Aga a dat tot-d’a-una informaţiile cele mai drepte şi posedă mijloace atât de sigure pentru a se informa, in cât prevestirile sale trebuesc luate bine in seama,
„Aceste informaţii sunt de alt-fel identice cu acelea ce se ştiu deja despre Ben-Aceur, care a luat, sunt 2 am, titlul unui paşă turcesc, refu-sănd sămemăie in Algeria şi supus frances. Căt pentru tatăl seu, Abd-el-Kader, sultanul a căutat să'l facă a renunţa la causa independenţei arabe şi să'l câştige pentru panislamisni, in fruntea căruia se află el insu’şî. De cănd Abdul TI amic] şi-a întrebuinţat titlul şi prerogativele unui Ka-lif spre a croi basa unei nuol politice, el se si-lesce să concentreze toate puterile islamului pe lângă Kalifaptul şefi. Tdate societăţile religioase s’au pus in legătură cu dânsul şi de şi se pare că ele nu s’ar ocupa de cât cu cestiuni religioase, aceste relaţiunî permit Kalifuiul, care a devenit centrul lor, să te dea-e o direcţiune unitară şi să lc hotărască chipul de acţiune conform cu ' exigenţele făţişe săli ascunse ale politicei sale, El bine, Abd-el-Kader incă e capul unei ast-fel. de uniuni religioase şi ca atare supus sultanului. Ori ce acţiune ce naşco prin urmare intre Arabii Africeî de mcază-noapte, arc cel puţin incuviinţarea tăcută a Sultanului".
Corespondentul lui „le Temps" eşî incheio informaţiile, zicând ca Bu-Amema, capul ins u-recţiuneî algeriene, e atăt de slăbit, in cât’rin gur nu va mal putea nimic întreprinde. El negociază insă cp alţi doi capi insemnaţî, Si-Hi-man şi Kaddur-Ben-Hamza. Triburile1 acestora unindu se cu al seu vor fi destul de tari spre a incepe la toamnă o nouă espediţiune sau spre a
- ---------1- --.-	...'	J-— """l-liBlL!
acord a zice, că din toate semnele, unul singur arată adevărata certitudiae a morţii : Putrefac- . ţîunea.
Terminăm acest capitol făcând a se observa, că somnul nu este proprietatea esclusivâ a o-mutul şi a animalelor; toate .fiinţele având viaţă., delâ planta cea mai simplă pănă ia anima Iul cel mai complet, sunt supuse la această con dlţiune de asistenţă, şi lucru vrednic de atenţiune, că- somnul este cu atât mai lung, eu căt se coboară mai rnult in scara fiinţelor organiza le, de la om la litbophyt (*) Cu toţii ştim că a nimalele hibernante, precum : urşii, şoarecii de munte etc. dorm o parte din iarnă ; că reptilele, după ce au înghiţit o pradă, adese ori mai marc ca ele, rămân in tot timpul digestiuneî, cufundate intr’o amorţire atăt de profundă, că poate cineva prea bine a se apropia de ele şi chiar a le atinge fără a se teme de vre un pericoi. Fie care ştie aseminea că grăuntele rămâne in nemişcare şi ca privat de viaţă pănă in timpul când il seamănă ; aşa dar pentru el deşteptarea incepe atunci şi incoltirea probează vitalitatea sa. Somnul dar este o necesitate a esistenţeî: toate fiinţele organisatc participă'la el ; nici una nu poate să se sustragă.
Am enumerat pănă aci diferitele schimbări a le somnului la oameni: ne rămâne a, descrie fenomenele cari se petrec in timpul duratei somnului şi căror li s’a dat numele de visuri'; aceasta este materia care vom trata o sub titlul de Onirogonia.
(Va, urma).
I’) Un fel de produciiune de mare care este tare ca peatra şi are.l'ornu ile planta.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
putea opune o Împotrivire mal serioasă atacu-rjlor coloanelor francese.
Secesiune intre socialişti.
Ziaristica socialistă din Helveţia 6şl bate joc cu mai mult haz de căt amărăciune, de congresul socialiştilor din Londra. Vorbitorii sunt luaţi pe rănd apre a fi batjocoriţi. Despre re-presentantul Germaniei, „cetăţeanul" Schraub, se zice că mal bine făcea dacă tăcea. Lumea socialistă n’ar mai ii l’ăeut cunoştinţă cu un program revoluţionar de-o confusn peramidalâ. Nu mai priceput sui arătat nici delegată! italian.
„Oăt pentru cele l alte discursuri şi raporlurî. ele se invârtese pe acelaşi nivel. Dacă le-am da credement, am avea să vedem in anul viitor o revoluţiune universală, Cei mai mulţi delegaţi au manifestat incit o adevărată foame de lup după fapte, fapte .şi iar fapte. De co na au să-vfirşit insă aceste fapte pană acum, cine i a im-pedecat intru aceasta iată ce nu putem vodca din rn, porturi.
„Delegatul rus a tăcut in tot timpul congresului. Minunată oste deshaterea asupra organi-sfiriî. Bunii oameni se chinuiră in acest punct, cum să realiseze libertatea cea mal absolută. In sfârşit s’a căclut de acord a restabili internaţionala cu un program amendat anarchist, Din consiliul general s’a făcut, un birou de informare şi altele mai multe.
„Intr’o resoluţiune de Încheiere s’a recomandat calea ilegalităţeî cu cea mai mare stăruinţă, chiar şl acolo unde ea nu ar avea nici un motiv, Pentru ce şi cum să proceaclâ ilegal, bunăoară Helveţieniî, aceşti domni nu se întreabă. Ei recomandă inegalitatea nu pentru că ar fi de trebuinţă, ci flind-că este inegalitate. Nud vorbă, sună frumos, Dar să lăsăm acestor buni oameni plăcerile lor copilăresc!.*
Cum vedem, secesiunea intre socialişti este un fapt îndeplinit, Mulţi nn mai vor să se sa ture cu utopii,
ASILUL ELENA DOAMNA
Ţara noastră se bucură de nişto instituţiunî . de cultură şi filantropice, cum nu se găsesc sari se găsesc foarte rar la alte popoare. Acestea se datoreze sentimentului de goncrositaţo iqăs-cut in inima Românului, fn timpurile trecute generositatea proverbială a Românilor se Îndrepta in a rădica şi a înzestra biserici şi monas-tirîj ca locuri de asii pentru coi nenorociţi in timpul năvălire! iiordelor barbare. Ga probe sunt mulţimea de mănăstiri şi schituri respănditoprin toate unghiurile ţării. Acum această generoşi-tate a Romanului se indreptează spre şcoli şi spre spitale şi institute filantropice. Rar vei gări in alte ţări spitale, unde neputinciosul să’şî poată căpăta sănătatea gratuit. Asemenea la puţine popoare găşeştî şcoli, in care copilul bogatului şi al săracului să vie a şi căpătă lumina de o potrivă fără cu părinţii lor să ciieltuească un ban,
Cănd te uiţi de pe bulevardul Elisabeta spre apusul capitalei Bucurescî, ţi se Înfăţişează priveliştea cea mai încântătoare. O verdeaţă plăcută şi arborii par că ar voi să ascunză de la ochii privitorului locuinţele omeneşti. Departe spre orizont se ridică falnic monastirea Iu! Serbări Gantacuzino, acum locuinţa de vară a suveranului' nostru, şi de unde Tudor Vladimirescu se uita asupra capitalei şi cugeta cum ar putea să stârpească pe împilătorii neamului românesc. La stânga se inalţă printre plopi inalţî o capelă in stilul renaşterii, împresurată de un edificiu măreţ; locaş de asii al orfanilor şi rod al ostenelelor a două "suverane ale Românilor, Elena Doamna şi Regina Elisabeta. Câte fiinţe scăpate dig abisal perdării nu inalţă in toate zilele rugi la Dumnezeii, căci mâini binefăcătoare le-au luat de pe marginea prăpastie! şi le-a dat aci o mamă, pe care nu o cunoşteau La 1862, opoca unirii definitive a ţărilor române, Elena Doamna pune fundament acestui Asii şi la 1870 cănd suverana Românilor Regina Elisabeta vi sită Asilul, aduse obolul şefi la opera caritabilă Şi'ŞÎ deschise inima 3a do mamă către orfane. »Ele m’aii rugat să le fiii mamă şi efi le-am luat sub scutul meii", ast-fei se esprimâ generoasa Suverană către femeile române, ca să vie in ajutorul acestui institut de caritate. Capela, E-lisabeta şi falnicul edificii!, dorinţele vil ale Suveranei şi ale femeilor române, se inalţă astăzi măreţ in locul modestului local, cu care se Începuse orfelinatul. Eforia spitalelor civile a j contribuit mult la desvoitarea acestui institut. Nume scump ca generalul Davila sunt pronunţate cu recunoştinţă de către orfanele Asilulul.
In timpurile din urmă, sub inalta protecţie a M.
S. Regina Elisabeta, Asilul a luat, o mare des-voltare, ast-fel că, mal nici un institut de edu-caţiune din ţâră nu se poate compara cu dânsul. Mal in tontă ţara gă -sştl mame de familii, institutoare, guvernante, p dugoage, cari datoresc creşterea lor acestui institut filantropic.
Cu desvoitarea din anii crin urmă a acestui institut se naşte întrebarea, «an5 ar fi t ’■ >Aniz° rea cea mul bună; ce i »e'poate da acestui institut filantropic? Eforia Spitalelor Civile nu'l mal are sub administrarea sa Statul l'a luai ca s;.H dea o organizare conformă eu cerinţele noastre sociale. Această organizare trebue dată ca unei scoale publice sau treime contopit acest institut cu şcoala centrală şuti cu alte asemenea institute din tară ?
Statul in adevăr are dreptul sâ'şî organ iseze institutele sale de educaţiune. Si Asilul Elena Doamna este, putem zice, un institut al Statului.
Statul controlează prin delegaţii soî progresul ce se face, recunoaşte atestatele ce sc daţi do către direcţia institutului ca având aceleaşi drepturi ca şi ale şcoalelor publice şi vine in ajutor cu subvenţiunî pentru întreţinerea lui.
In materia de educaţiune insă ca şi in alte ramuri ale adininistraţiuniî publice nu este bine să pue o centralizare prea mare. Să se lase prin urmare şi iniţiativei private un loc de activitate. Tn Anglia şi in Stateie-Unite ale Amoriceî iniţiativa privată in privinţa scoale! şi a educaţi-unei a produs lucruri estra-ordinare.
Prin urmare ar trebui ca şi Asilulul Elena Doamna să-î se dea o organizare independentă. Cu atăt mal mult se cere aceasta, cu căt la înfiinţarea acestui institut ari contribuit mal din toată ţara persoane generoase şi astăzi se ved pe fie-care zi făcendu-se donaţiunî pentru orfanele Asilulul,
M- S. Regele 1n1.de mult a dăruit orfanelor un loc de o valoare Însemnată, ca să se planteze duzi pe densul spre a se introduce cultur-găndacilor do mătase in Asii.
Organisarea cea mai bună ar fi aceea pe care şi M. S. Regele, cu ocasiunea examenelor generale, in faţa tuturor profesorilor institutului a reco-mandat’od. ministru al instrucţiunii publice, adecă să se înfiinţeze o epilropiă, care să administreze independent acest institut meniţ: a deveni un , centru de elucaţiune solidă in România.
Noi credem că cu o asemenea organizare şi sub patronatul M. S. Regina Romanilor, Asilul Elena Doamna va putea să progresezi' pe viitor şi mal repede.
C.
VECHILE ROSTJtE FRUNTAUI' şi AUŞTO UVGAiilA
Regatul nostru, scrie „Curierul Ploescilor", se desparte de Austria prin Oarpaţî, şi Ungurii in tempurile noastre de nenorocire s’au intins peste vechile , confirm ale ţârei şi aii ocupat pe partea despre răsărit a Carpaţilor toate culmile munţilor, toate strimtorile şi capul tutulor văilor cari descind spre Marea Neagră. Nici o întărire nu apără ţara contra ăstui popor trufaş, şi Moldova e&te des.-hisă de toate părţile incursiunilor iul.
In judeţul Muscel, in Muntenia, Ungurii aii cotropit o bucată bună din graniţa noastră şi guvernul tace, cu toate că bătrânii luculuă spiui; cp durereorl-c ăruî trecător cu care se întâlnesc, că lifta streină a călcat moşia strămoşească, şi ’î arată eu toiagul vechia iinip de grâniţuire, Intre noi şi Austro-ţ-ungaria sunt doue hotărnicii, lina din secolul al 10-lea şi alta din zilele luî Ipsilanti, făcute de Comisarii Principatelor şi ai Austro-Ungardel. Ele trebuesc consultate de cârmacii ţării cu îngrijire, spre a se cuno.asce adevăraţele hotară. La caz, cănd vecina graniţă şMr găsi călcată de vecţinfi np,sţy-u. atunci se se revendi ce pământul cotropit şi să se pună capăt a ceste! călcări prin meniri înţelepte şi pacinice.
ARENA ZIARELOR
Romanul" arată importanţa iniţiali vel private. In deosebi, ce privesce agricultura, numai o acţiune solidară aproprieta rilor şi arendaşilor, va putea-o, aridica din starea de decadenţa in care a ajuns, la gradul de prosperare ce î se cuvine, ca principalului isvor de bogăţie a ţgrii.
»*, „Binele Public" revine asupra alegerilor din Iaşi. Ipocrit şi mincinos (••s’-e ^Românul" cănd zice că ml fost ubere, Ac?/aşi inlluenţă morală, aceleaşi obrasnice ingerinţe şi presiuni, ca cu ooasia tuturor celor
alalte alegeri săvîrşite sub acest guvern, care este ruşinea democraţiei.
*** „Timpul" continuă cu analisa deose-birel intre Românii autectorî şi pretinşii RomănI de provenienţă incertă. Cu această ocasie, organul conservator schimbă câteva vorbe cu „Independance Roumaine", care crează d luî C. A. Eosetti basmul de a fi italian de origină -şi strâvechiii in această ţară. Rar *.
E de notoritate publică, că d. C. A. Rosetti n’ave a face de departe măcar cu familiile istorice de acelaş nume cari se află in ţară, de notorietate publică că te tal d-sale era, grec, că d-sa însuşi pronunţă in că azi limba românească peltic ca ori-ee grec.
„Timpul" nu opreşte pe nimeni de a fi ori de-a se pretinde român.
Rfiul o insă, că asemenea elemente prea proaspete, in loc de a fi determinate de caracterul statornic al poporului, sunt, dift contra determinante pentru viata pulică.
VARIETĂŢI
l n rege ... infidel. - Regele Kalakaua, care petrecuse câte va zile in Yiena. nu’şî prea face scrupul! din multe lucruri. Deşi rege şi însurat, el a eşit, buliă-oară, cum scriu ziarele vieneze, intr’una din nopţile trecute din Otelul şefi, ne-insoţit de căt de-un cavaler vienez şi colonelul •ludd, şi s’a dus la Cafe-ul-Ohantant Ronacher de pe Prater. Aci şi-a luat o lojă, din care a incoput să privească jocul. Demimondele SI împresurară numai de căt, intre cari o mică blondă el atrase mal vârtos atenţia. Kalakaua Începu, să converseze cu ea englezeşce şi-I porunci o bere. Pe urmă eşi din lojă şi începu să joace cu aleasa sa un vals.Publicul fluent la inceput, pe urmă isbucni in aplause. După vals regele se aşedâ cu încântătoarea blondină la o masă;,bourii doue beri, trei, patru.... In spre ziuă Kalakaua părăsi grădina. Cronica vieneză nu vrea să ne spue, de astă dată cu..,-, cine.
O iimiormontare scumpă. -Regele din Siam eşi perduso in luna lui Martie pe cea cl'ăntăiu dintre femeile sale, care se iaecâ in fluviul Ivle-nam, impicunâ cu o fica sa. Cadavrele au fost arse, după obiceiul ţăreî. Această ardere şi ceremonialul cu care a fost întovărăşită, a costat pe rege -cum scrie „Bangok Advcrtiser* — nici mai mult. nici mai puţin de un milion şi o jumătate de franci. Numai numărul popilor, cari fuseseră chemaţi', era <k trei mit. 500 de mii franc! a costat numai templul, dat flăcărilor dimpreună cu cele două cadavre.
topurile in curtea salinei. Zilele trecute, scrie „Democratul", un iepure gonit fiind de vânători şi Încolţit de câini, s’.a năpustit peste văl in comuna Relega, sărind in curtea salinei. De n’ar fi fost şi aci acoperit de impietoşiî vânători, de sigur că după vr’o săptămână s’ar fi citit la onor. direcţiune a monopolului tutunurilor şi sâreî raportul d-luî cămâraş : că un hoţ de iepure ascuns in curtea salinei, in cinci zile a ros 50 de mii kilograme sare, cerând d. Ca-riagdi a se scădea cu această sumă in scriptele de comptabiiitate.
Din norocire insă, iepurile prins, a fost imediat pedepsit prin eseeuţiunea capitală, pentru cutezanţa ce a a.vot d’a se furişa in domeniul ci MlUului cămâraş.
Toţi ţăranii din Relega voibeafi despre acest fenomen: visita iepurelui in curtea salinei: unii căiau pe inocentul rumegător, iar alţii povestiati C*ă nu e semn bun pentru eoconu Iancu Cariagdi această neaşteptată visită a iepurelui.
Toţi aşteaptă îndeplinirea iepurescul prorocii, iar d. cămăraş stă pe gânduri.
Circulaţiunea la	- Vasele intrate'de
la 10	2i> Iulie din mare sunt 23, din care 9
cu diversp. mărfuri, S deşerte, 2 cu cărbuni de peatră, o cu bărbunî de lemn, 1 cu lână şi cu 1 peatră. Cele eşlte din mare sunt: 31 din' opri, 17 cu porumb 9 cu cherestea, 8 cu grăfi .şi cu diverse mărfuri. In total intrate şi eşite 48 in cursul de la 19	26 ale presenteî luni.
Activitatea in cursul acestei luni. e de mică importanţă, cum de comun in fie-cara an. Dar cu începerea iui August, portul va fi mal blocat de vase cum şi canalul mal frecuentat.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere11
A? August -1. 9 ore dim.
Pari», Ui August, (miezul nopţii).
Intr’o reuniune electorală ţinută astă-searâla Belleville, d. Gamber.ta a zis: „Politica noastră, exterioară treime să fie demnă şi fermă : Franţa trebue să râmănâ in bine cu toate naţiunile. Va veni o zi in care problemele popoarelor vor fi deslegate prin dreptul ginţilor şi triumful spiritului pacînic. Nu e numai sabia pentru â transa o cestiune; justiţia incâe ce va. Republica francesâ trebue 'să fie prudentă, vigilentă şi neagresiva.. Să. sperăm că intr’o zi, prin forţa şi maiestatea dreptului, voin revedea pe fraţii noştiî separaţi, (aplause)';
www.dacoromanica.ro
Praga, 12 August.
Noul teatru naţional cehie e in flăcări de aseară, de la 0 ore; in acest moment, 10 ore, arde acoperişul şi flăcările consumă toate părţii* interioare ale edificiului.
Se crede că incendiul a isbucnitpe timpul unor lucrări ce se făceaţi sub acoperiş.
Populaţia celor dofi naţionalităţi e dureros a.-tinsâ.
Berlin, 1? August
Monitorul imperiului publică numirea contelui de Eulenberg, ministru de stat, vechifi ministru de interne, ca prezident superior a provinciei Hessen-Nassau, in locul baronului de Ende. D. dr. de Schlieckmann s’a numit sub-secretar de stat la ministeriul internelor.
(Ilavas)
MULŢUMIRE
Soţul meii asigurăndu-se acum 2 ani pentru caşul de deces la onor Societate Auker din Viena la Bucurescî pentru suma de 15,000 lei 110I si lovindu-mo cruda soartă de a’mî fi răpit prim moarte, onor Societate Anker cu toate că ’conf. statutelor ar trebui şă’mî numere suma asigu rată peste trei luni de la producerea actelor res pective, mi’a plătit suma de 15,000 lei noi chiar d’acum in mod foarte generos, pentru care deosebit de mulţumirele mele adresate persolna-mente me simt datoare a’î mulţumi din profundul inimeî in mod oficial, recomandănd’o călduros tuturor in toate privinţele.
Onoare şi fală onor. Nocietăţeî Anker din Yiena in Bucurescî.
Bella Rapaporl.
Piteşti
LiCIŢAŢIE
Pentru construirea unei case cu doue etagiuri, in trebuinţa sdiuluî societăţii Prevederea după planul şi condiţiile făcute, se primesc oferte sigilate până. la G August 1881, la biuroul acestei societăţi strada Smîrdan Hotel Concordia nofi.
Direcţiunea.
„PREVEDEREA"
SOCIETATE ECONOMICA MUTUALA.
Fondata in Bucureşti la 1875 şi recunoscuta de Suver»
Capi ta lisează economii de orî-ce sume depuse mensual in timp de 5-10-20 a,ni, bonificând dividendele fa fie-care şea se luni,
Dividendele realisate in semestrul 2-lea 1880 aii fost ele l o °/0.—Aci ir ul societăţi Za 1 tuli ii 81, e de lei 405,000.
Primeşte spre fructificare sume depussepe termene facultative, cu procente de 5 la °/0 plătibile împreuna cu capitalul la trei zile după cerere.	■
Avansează bani pe cleposit de efecte publice Romane si pe bonurile şi recepisele Societăţii-. ■' ■
Scomptează mandate, bonuri, pensia şi 0-f'ecte publice.
Ajută cu credite pe începătorii de industrii şi comerţ in condiţium asigurătoare.
Biuroul societăţi, strada Smărdan, ris-n-vis de hotelul Concordia.
Direcţiunea.
PUBLICAŢIE
Pentru complectarea vacanţelor aflate la şcoa-lele fiilor de militari din Iaşi- şi Craiova se publică un al doilea concurs care urmează a se ţine in Bucurescî in localul şcoalel Militare de Infanterie şi Cavalerie la 1 Septembre viitor a nul curent.
Aspiranţi care n’au reuşit la esarnenele t;e afi avut loc la 1 şi 15 Iulie curent cum şi acei care vor dori a intra in aceste scoale se vor presenta la ziua ficsată pentru a fi esaminaţl îngrijind ca actele in regulă cerute de condiţiile de admitere prevedute in decisia ministerieală No. 57 publicată in Monitorul Oficial No. 120 din anu ecşpirat .1880 să se trâmitâ cel mult până la 20 August 1881 la direcţia scoale! militare de infanterie si cavalerie din Bucurescî.
4
Dr. Sigismund Eischenbaum
Doctor in medicină şi hirurgie stabilindu-se in capitală, dă consultaţiunî pentru orî-ce boală de la 4 — 6 p. m. cu deosebire boalele secrete de orî-ce caracter. Strada Carol I. No. 28.
TEATRE
ISt
-CONCERTE
Grădina marelui hotei „Dacia" (teatru de vară). ,A.stă-zI. 1 August, se va representa pentru ultima oară piesa: t'epies-Yodă sau Ospăţul de sânge in ziua de Paşte, dramă naţională in ■> acte. - începutul la 9 ore seara.
Preţurile: Loja. rangul I, 10 fr. ; rangul LI, 8 fr.; slaî 1, 8 fr. ; stal li, 2 fr. : intrarea 1 fr.
Grădina Raşca, Astă-zî şi in fie care seară, Re-presenta!imn variate date de societatea ger mană sub direcţiunea d-luî Luuis. Fr. Duru.
* *1
ie
Cu ocasiunea cercetăreî procesului de bâtae comisă de vestitul M. Eidman in sinagogă, faţă cu d-nu supleant al onor Trib. decomerciu in urma unui jurământ săverşit de numitul; fiind invocat arestarea sa in temniţa din Călăraşi, inculpatul Eidman a avut neruşinarea a răspunde in audienţă publică, de şi a fost arestat in temniţa din Călăraşi, insă pentru caşurile politice.
Se publică spre generală cunoscinţă că vestitul Eidman, care a lăsat in urma sa multe victime, a fost in fine arestat in temniţa din Călăraşf, unde a stat pănă la 31 Martie a. c, şi liberat pe garanţie şi aceasta nu pentru caşuri politice, ci ca inculpat pentru că a conrupt pe factorul biurouluî poştal din Călăraşi şi au sustras o scrisoare recomandată cu o poliţă in valoare de 4000 fr. pe care renumitul Eidman figura ca debitor.
D. Jude de instrucţiune din Ialomiţa prin ordonanţa d-sale a dat cas de urmărire cu aplicaţiunea art. 47, 204 şi 367 din codicele penale.
Dosarul procesuluî se află inaintat d-luî procuror general cu adresa No. 2277/81.
Scopul acestei' sustrageri de către numitul Eidman a fost a se apăra de plata creanţei ca probă este că a in străinat totul ce mai avea.
Bucurescî, Iulie 1881.
r-me
Str. 'Teilor 28, Biserica Oţetaru Croeşte şi inseilează costume pentru dame şi copii cu preţu de 4. fr.
Costume de voiage pentru bărbaţi şi băeţi, Costume fine de Salon cu mătase şi satin de chin, Pardessiuri elegante şi Pantaloni cu gilecî fantasie; au sosit, acum in cantitătî considerabile la	"
„MARELE BAZAR DE ROM ANI A“
din renumita noastră fabricaţiune din Viena. Croiala perfectă, clupâi ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, de lână, terno, micşis, lustrin şi piqueturî englezescî, pănă la cele mai fi,ne calităţi. — Preţurile sunt destul de convenabile.
URÂND BAZAR DE ROUMANIE
Strada Şelaxî Uo. 7, sub Hotel Fiesclii.
NB. — Rugăm a nota „No. r7“ spre a evita confuziuni regretabile.
Anunciu
Depositul general al renumitei fluidităţi perservativ contra for mărei pietrei de cazane de aburi se află la d. J. Altenbach PitescI preţul ocaua fr. 2,10 predat la orb ce gare din România. Pentru orice informaţiunl a se adresa la nu. mitul.
Petrik & Cn. Bodenbach
inventator
Lemne
DE VENZAEE
cu stănjenu şi cu greutatea, calitate cer adevărat, tăete despicate şi aduse la domiciliul domnilorfl consumatori
1000 Kilograme
Numai 28 lei nuoî şi cele de Fag cu U „	„
Domni consnmatorî pot face comande prin cărţi poştale adresându-se Calea Griviţa lăngă gara Tîrgovişti No. 151 La firma LEU.
Cu stimă: Petraclie Vasilescu
Moşia MARTOIU
din judeţul Ialomiţa, Plasa Borcel avend ca la 2000 pogoane intin’ dere este de vândare şi de arendat' A se adresa in strada Vestei No. 5-
Masinele originale de cusut ale fui Singer
Ele sunt cele mai bune in tdtă
lumea. Ele sunt prevedute cu aparatele accesorii cele maî practice şi cele maî patentate, fiind cele maî trainice.
Fără nici o urcare de preţ
se vând pe rate lunare garan-tănduse in modul cel maî sigur.
Instrucţiunea gratis!
Maşinele de cusut, de străin se vor schimba.
Stelage noi de Singer
Esceleazăprin esactitatea lor infăţişare precum şi prin uşoara lor transmuta-bilitate manufacturarea de Singer.| Ele sunt invenţiunea propria şi sigură 1 Avantagele lor nu se pot intrece de nici o altă sistemă
Aparate noi de Singer
Aceste aparate, ca şi artomate, pre care d. Singer le oferă orî-căreî fa miliî, au proprietatea că fac posibil chiar şi celor neesersaţî, orî-ce fel de cusătură, fie ea căt de grabnică şi precisă in esecuţiune.
pin causă că aceste maşini fiind foarte renumite află imitatori inferiori, cari caut un fraudulos câştig sub numele de Singer, atrag atenţiunea onor. public, că adevăratele maşine noartt pe de firma: „The «înger Manufactnring Co.
C. Neidlinger, Bucureşti, Hotel Bulevard.
la Sinaia
Este a se vinde o vilă sau a se inebiria. Doritorii a se adresa, Strada Luterană ţ6. E: I. Schwamberger.
m*o*o*°*o*o*u
^	^	,i. o ® ® j,	♦
O ♦
0
§z
of
Ier
2°
♦	UE
o~~
♦	Z3
Şo
01
§<
o
•r-i __ <£) 0)
«ts
s £ s « rt
^ a »-
3 di ® <D 3
I—I £2 CO S-.
§ 8 ,-r n £ g * 3.3 .£'3.2 g
« 05	ca	2
3 «co * ^ *5 T
•-li-ss
-O?*
U*
cj eă <x>
O +2 1 V-L2
6c®
£3 t-H
<0 .t5 a Jj s
a
P o
mr->
a I
<D CD Pi
OS «S
si
o o
> xs
■ <3 o3 ' * d ’4"> 2
!	^ fl.H 3
- — J5 î-< «*’■£>«
ci . u
m g
■ Td 3 $
* ci &

® a* a o a 6
o ^5 ’Sd a 13	a <
■S I -3.„5-2 S e-H o.
O OO ~ x/i	O	P	£3 —
OJ3 53	a	3’âS.qs	a ®
o	• —*	a	a ®	r	o	-h
„	fe.2	3.2	%	«•
«"««Os
rflO ap.
H <D wHH
&-S5s.8aig.gQ
a a,
.2 O - ;
CC 7D Py..
•• Ci
o; P P a
SCO ALELE ELEMENTARE LE BAETI Şl GIMNASTUL REAL ROM.-CAT. LIN BUCUREŞTI
A.NXJÎSTOIXJ ^3m
Direcţiunea are onoare a face cunoscut domnilor părinţi, tutori etc că concursul acestor şcoale se va reincepe cu 5 Septcmbre st. n. a, c. A tât şcoala filială din strada Fontăniî No. 7, precum,şi şcoala principală din Strada Călăraşilor No. 5 posedă fie-care cate patru clase primare; cea din urmă insă pe lăngă cele 4 clase primare maî posedă si ii clase gimnasio-realî. Programa objectelor de inveţăment coincide intru tdte cu programa şcoalelor publice din ţară. In clasele primare se mat in* \aiă incaşi limbele: francesă, germană şi maghiară. Catichismul rom. cat. se învaţă numai de şcolarii rom. cat. şi limba maghiară e obligatoare numai pentru elevii de naţionalitate maghiară, iar pentru ceî-1-alţî elevi e facultativă
înscrierile se pot face in fie-care zi (afară de Dumineca şi zilele de de serbâtoare) in cancelariile ambelor scoale începând cu 29 Aug st n intre orele de la 9—12 a. m.	“	' '
Bucureşti, August, 1881.	Direcţi unra.
^	** ®«O w«._ aa, £ ia ^
Aduc la cunoscinţă Onor. Public din capitală că cu ocasia deschidere! noului magasin de coloniale şi delicatese
V. J. RACOVIŢA
Calea Victoriei şi Strada Lipscani, colţul Slâtari No. 8.
vis-â-vis de Palatul Dacia
l’am pus in desfacere totală magasinul de coloniale si delicatese ce ’l-am in Strada Lipscani No. 29, vis-a-vis de D-nu Petre Ien-ciulescu. Această desfacere va dura numai pănă la finitul luneî Iulie curent cu preţurile foarte reduse. Pe lăngă desfacerea mărfurilor se află şi mal multe părţi de Rafturi pi tejghele de anin, Buloae goale ungureşti.
Cu stimă, V. J. RACO TTŢA.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN R0MANIA
Valabil de la 1 (13) Iuniu 1881
BucurescI-Roman-IaşI
	Aretarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pere.	
	1	5	21
	Ip. m.	a. m	1
Bucuresci pl.	5 3C	7 30j	
Chitila	5 48	7 59	
Ploescî	7 22	9 5C	
Mizil	8 12	10 59	
Buzeă	9 15	12 20	
	nopte		
Ianca	10 38	2 06	
Brăila	11 40	3 25	
		p. m.	a.m.
Barbosif	12 25	4 00	9 10
Galatz	1 00		
	seara		
Tecuciii	5 28		11 15
M ărăşesti	6 07		12 20
Adjnd	6 48		1 10
	a. m.		p. m.
Bacău	8 15		3 00
Roman	9 15		4 25
Paşcanii	10 30		6 16
	p.m.		seara
Iaşi sos.	1 05		9 05
Paşcanl-Suceava			
	dim.	seara	
Paşcani plcL	10 41	7 16	
Suceava sos.	12 23	10 09	
Veresci-Boteşanî			
	p. m.	seara	
Vereşti plec.	12 08	9 47	
Botoşani sos.	2 03	11 42	
;; Bărboşi-Galaţi			
	ndpte	p. m.	p. m.
B arboşl	12 25	4 00	4 1(
Galaţi	1 00	4 35	4 55
IaşI-Roman Bucurescî
STAŢIUNI
Iaşi plec.
Paşcani
Roman
Bacău Adj ud
Mărăşeştî
Tecuciii
Galatz
Bărboşi'
Brăila"
Ianca
Buzeu
Mizil
Ploiescî
Chitila
Bucurescî sos.
A râtarea trenurilor
Tr. ac.
p.m. 4 08 6 31 8 10
seara
9 06
10	30
11	09 ii 33
a. m.
5
5
6 7 9
9 56
11	ol
p. m.
12	17 j_2 36
Tren de pers.
a. m. 6 52, 10 30 12 10
1
1
3
4 6
7
seara 9 15 9 30j
Suceava plec, Paşcani sos,
Suceaya-Pascanl
iîTinT 5 00 8 41
p.m. 6 54 9 45
Botoşani plec, Verescl sos.
dim.
6 21 7 21
p. m
3 15
5 15
Galaţl-Barbogl
Galaţi plec. Bărboşi sos.
i. m. 5 00 5 40
p.m.
1 10
Buzeu-Fecşani-MaragescI	
r STAŢIUNI	T. mixt
	31
Buzeu plec. R.-Sărat ) Focşad sos	p. m. 1 05 3 26 5 45
Focşani-Buzeu	
■ STAŢIUNI	T.mixt 32
Focşani plec. R.-Sărat Buzeu sos.	a. m. 7 00 9 34 11 40
Focşam-Mărăseştl	
STAŢIUNI.	Ir. mixt 33
Focşani plec. Mărăşeştî sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Focşanl	
STAŢIUNI	Tr. mixt 34
Mărăşeştî plec Focşani sos	nopte - 11	30 12	45
FocşanI-Mârăşeşti	
STAŢIUNI	Tr. mixt 35
Focşani idee.	limin. 4	45 5	50
Bucuresoi-Vârciorova
STAŢIUNI
Bucurescî pl.
Chitila
Pitescî
Slatina
Craiova
T.-Severin
Vercior. sos.
Aretarea trenurilor
Tr, Ac.
a. m. 8 15 8 31 11 14 1 18 3 10
5	54
6	1 p. m.
Tr. de pers.
a. m.
4	45
5	05 8 25
3 30
7	00
8	00 p. m.
Ploescl-Predeal
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr. ac. Tr. m.
Ploesci plec.
Cămpina
Sinaia
Predeal sos.
a. m. 9 40 10 51 p. m.
3	04
4	00
p.m. 5 40 7 23 p. m 9 20 10 15
Tr. pl
a. m.
8	34
9	37 10 45
Bucurescl-Giurgiu
STAŢIUNI
Bucurescî pl. Comana Giurgiu Smărdan sos.
Tron de persdne
a. m 8 10 8 56 11 10 10 20
p. m.
6	15
7	01
8	15
Teouciti Bârlad
Tecuciu plec. Beriad sos.
Ver ci oro va-Bucureştî
■ Aretarea trenurilor
STAŢIUNI
V erciorova pl Turnu-Severin
Craiova
Slatina
Piteşti
Chitila
Bucureşci sos.
Tr. ac.
a. m. 11 00 11 25
p. m.
1 57 3 50 5 57
8	46
9	55
Tr de pers.
a. m. 7 40
10	46
11	00
a. m. 6 15 6 55 10 2
Predeal-Ploeacl
STAŢIUNI
Predeal plec. Sinaia Câmpina Ploeşci
Arătarea trenurilor
Tr. ac. Tr de pers.
Giurgiu Bucureşti
STAŢIUNI
Smârdan plec. Giurgiu Comana Bucureşcl sos.
Tren de persoane 2 I 4
Bârlad-Tecuciu
Bdrlad plec. Tecuciu sos.
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂRE
VAPOARE DE POSTA intre B ndapesta-Orşova-T.-Severin-Giurgiu-Galaţi. PLECARE IN JOS.
De la Buda-pesta Vinerî, Dum. Mercur llore seara. „ Orşova Dum. Marţi, Vinerî 10 ore 30 min. a. m, ”	T.-Severin	„	„	„	12 ore Şiua,
„	Lalatat	„	„	„	5 ore 10 min. p.	m.
ti Corabia Luni, Mercur!, Sâmbătă 12 ore 30 p. m 7> T.-Măgurele Lunî, Mercur!, Sâmbătă 2 ore 20 mm. a. m.
La Rusciuk	,	„	„	6 ore 30 a.	m
De la Giurgiu	„	„	8	11 ore 15 a.	m.
» £eî?.av°da	n	n	j,	6 ore 45 p.	m.
n braila MarJL Jouî; Duminică a m.
La Galaţî	Idom
PLECARE IN SUS
De ia Galaţi' Marţi, Jouî, Sâmbătă 9 ore a. m.
» Brăila n	a	a	10 ore 25 min. a.m.
r * n Cefnav°Ba	,,	n	5 ore20min. p.m.
La Giurgiu Mercur!, Vinerî, Dum. 6 ore 30 min. a m. De la Giurgiu „	12 ziua Vinerî, Duminecă 11 ore
15 min. a. m.
„ Rusciuk Mercur! 4.20 p. m. Vineri. Duminecă 12 ore ziua.
De la T.-Măgureli Mercur, 10 ore o. m. Vinerî, Dum.
5 ore 40 min. p. m.
De ia Corabia Mercur! 12 ore noaptea Vineri, Dum.
7 ore 40 min. p, m.
J)e r],a Calafat Jouî, Sâmbătă, Lunî 9 ore 30 min. a. m. La --8fvenn .	4 ore 45 min. p. m.
De la Orşova Vineri, Duminecă, Marţi a, m.
Serviciul local intre Galaţl-Tnlcea-Ismail-Kilia
Plecare la vale de la Galaţi la Tulcia*Ismail Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. m. Tujcea-Ismail-Kilia Joi 6 ore a.m, Kilia la Ismail-TulcearGalaţi Jouî 4 ore p. m.
»	77 n n Ismail la Tulcea-Galaţî Mercur!,
Vin., Dum. 7 ore a. m.
Serviciul de pasageri şl mărfuri intre Galaţi şi Odesa
De la Galaţi' la Odesa Lunî 7 ore a. m. şi de la O-desa la Galaţi Jouî 4 ore p. in.
Serviciul de mărfuri de la Galaţi-Brăila pentru toate staţii mie şi direct ia Bucuresci de doă ori pe sept.
Plecare fa del
ŢjjfOfraSa Ste&m Mibilileucu, girai* Covaci Ne,
www.dacoromanica.ro
MARŢI 4 AUGUST 1881
ANUL V.
No. 1243
APARE I1ST TOATE ZILiELE
10 BANI EXEMPLARUL
ABONAMENTELE :
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 lunî 15 leî, 3 lunî 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 lunî 18 leî, 3 lunt 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 lei, 6 lunî 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN,
In Bomania: La adminislrafiune, Tipografia St. Mihă.lescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî ţlia-ruluî din judeţe.
In Paris:	La Societe Iiavas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfnrt, Zurich, Ne-w-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & O-nie.
ANUNC1DR1LE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a................l Leu.
»	» o	Il-a.................2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rcdacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersburg, 13 August.
La dorinţa guvernului rusesc, exprimată prin ambasadorul rus din Washington, nihilistul Hart-man fu avisat să părăsească in 24 de ore teritoriul Statelor-Unite.
Petersburg, 13 August.
Se sună că generalul Scobeleff va lua comanda peste corpul de armată al Wilneî.
Praga, 13 August.
Ziarul „Pokrok" urcă daunele ce le a suferit naţiunea cehă la ţifra de 1 milion şi 400,000 florini. Suma această insă era asigurată. Perde-rile reale se suie la 600,000 fl. In ultimii trei se adunaseră vr’o 500,000 fl. Se pare^că in decursul unui an se va putea strânge suma cerută.
Ziarele naţionale, fac apeluri călduroase către popor. As-fel, unul din ele, zice : Să jurăm cu toţii la mormântul teatrului naţional, că intr’un restimp de un an şi o zi teatrul se va ridica mândru ca erl şi că in ziua de Yenceslav 1882 se va deschide.
Se vorbeşte, că focul ar fi fost anume pus de neşte rău voitori. Criminalul şi-a fi ales momentul pentru nelegiuita sa faptă, tocmai cănd pompierii petreceafi la moment pe un coleg al lor. In decursul zilei de erl s’a adunat 8000 fl.
Fraga, 13 August.
Asupra arderii teatrului naţional se cunosc pănă acum următoarele detalii:
Pompierii din Praga ingropau pe un coleg al lor şi se aflau departe de oraş. Automatul făcu serviciul căt-va timp. La inceput, se vede că din confusiune, focul se anunţase intr’o altă stradă. Cănd sosiră pompierii palatul muselor se afla inecat intr’o mare de foc. Tulumbele daca sosiră, nu se afla apă pe nicâirl. Hydranţiî nu făceau serviciu. Trecu multă vreme şi in loc să se stabilească o unitate in comandă, confesiunea lua proporţiunî Îngrozitoare.
Vis-a vis de teatru lumea se Îndesa, şi numărul zăpăciţilor creştea continuu. Din causa surpării unor pereţi spre partea străzii Ferdinand s’au rănit grav 6 persoane, cari afi trebuit imediat să fie transportate la spital.
Viena, 12 August.
La începutul lunei Octobre va sosi aici consulul chinez din Berlin, fiind acreditat şi pentru Aus-tro-Ungaria. Numele lui este Linpau-Fu. Cunoaşte bine limba şi literatura germană. Literile lui credenţionale vor cuprinde o scrisoare din partea Împăratului chinez, care are o verstă de 12 ani, şi alta din partea vice-preşedinteluî de la Tşongli-Yâmen (ministru de esterne), Wan-Tşau, către baronul Haymerle. Scrisoarea aceasta are anexată şi o traducere a ci in limba engleză.
Numitul consul in fiinţează in Shaugai o tipografie mare chinezească. Tipografia va avea 20,000 de litere chinezeşti in căte 10 esemplare prin urmare cu totul 200,000 caractere.
Brtisela. 12 August/
„Moniteur belge" publică un articlu suplimentar la tractatul de estradare încheiat intre Belgia şi Rusia. In acest articlu se stipulează, că anumiţi criminali vor trebui să fie estradaţl Îndată ce s’ar da ordinul către autorităţile competente belgice s’au străine.
Berlin, 12 August.
„Tageblatt" anunţă, că guvernul rusesc a cerut textul disposiţiunilor prin care s’a docretat in Berlin starea de asediu, pentru ca să-l poată intocmi după trebuinţele rusesc!.
Rusia se va inpărţi in trei zone : cea liniştită, cea suspectă şi cea turbulentă. Conform acestei împărţiri sc vor aplica şi fericirile stării de a-sediiî.
Paris, 12 August.
Papa Leo XIII a oprit prin ordin sever epis-copilor din Franciu să ia parte la alegeri.
Praga, 13 August,
Toate stradele sunt pline de popor, toţi sunt înspăimântaţi. Multă lume suspină greii şi plânge. Jalea e cu atât mal adâncă, cu căt şi interiorul măreţului edificiu este cu totul nimicit. Marele candelabru greii de 4400 de kilo căzu din inăl ţime sdrobind totul in calea sa. S’afi dat silinţe aproape supra omeneşti spre a scăpa decoraţiile, dar a fost imposibil.
Se presupune, că focul s’ar fi născut din o sticlă dc gaz. In podul teatrului lucraţi nişte tinichigii. Se crede, că focul ar fi ars ascuns mal mult de o oră, pănă ce a isbucnii deasupra teatrului.
Toată p operaţiunea o pe picioare.
Praga, 12 August.
Lumea e foarte aprinsă contra pompierilor, căci g’aii aretat cu totul incapabili. Toţi sunt de
credinţă, că focul s’a născut din negligenţa tinichigiilor. Apa lipsind cu totul, precum şi curentul de vânt fiind foarte puternic, focul a fost unul din cele mal violente ce s’a intămplat vr’o dată.
Ancheta a constatat, că măsuri de siguranţă contra vr’unul incendiu nu se luaseră de fel. Străinii aveau voiă liberă să se preumble oricând şi ori pe unde prin edificiu.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere."
13 August — 4 ore seara.
Londra, 13 August.
Principalele amendamente ale legel agrarie introduse de Camera lorzilor şi respinse de Camera comunelor au fost restabilite de către Camera lorzilor. Respundănd lordului Granville care a esprimat părerea sa de rău in această ocasiune, marchisul de Salisbury a declarat că membrii Camerei in alte şi-ari făcut datoria şi că speră că vor stărui a şi-o face.
Praga. 13 August.
Cu toate silinţele supra-omeneşcl ce s’au pus, teatrul naţional ceh a ars cu desăvârşire; nu s’au putut scăpa de căt casele vecine şi inaî ales teatrul provisoriu, care, căt-va timp, a fost in mare pericol. Teatrul naţional nu era asigurat de căt pentru 40,000 fiorini.
Dup’o a doua versiune, incendiul ar fi isbuc-nit din causa unei lipse de in gri jir! in sala de pictură a decorurilor.
Toate ziarele, fără osebire de partidă, deplâng viu această nefericire.
Copenhaga, 13 August,
Regele şi Regina Danemarcei vor face o vi-sitâ la Curtea din St.-Petersburg in luna Sep-tembre viitor.
Roma, 13 August.
Senatorul Cadorna desvoltâ in „Opinione“ foloasele unei alianţe cordiale a Italiei cu Germania şi Austria.
14	August — 9 ore dim.
Londra, 13 August.
„Times" zice că o criză ministerială e posibilă in urma conflictului ce s’a produs intre Camera lorzilor şi Camera comunelor pentru bilul agrarii*.
Kisingen, 13 August
Prinţul de Bismarck a fost condus intr’o trăsură pănă la o mică staţiune a drumului de fer, de unde îşi continuă drumul la Berlin.
Munchen, 13 August.
Regele Bavarieî a plecat incognito la Paris.
Constantinopol, 13 August.
La o invitaţie particulară a Sultanului, contele Corti, ambasadorul Italiei, [se duse ieri la Palat, UDde fu primit in audienţă particulară, care a ţinut 1 ceas 1/4. Sultanul a invitat pe conte la prănz după sărbătorile Ramazanului.
Copenhaga, 73 August.
Folksthing. —Cu ocasia discuţiei la prima lectură a logii financiaro, şeful opoziţiei a atacat cu vioiciune Cabinetul, care, in urma rosultatu-lul recenţolor alegeri pentru Folksthing, ar trebui să dimisioteze. Prezidentul consiliului răspunde : „Constituţia noastră nu cere această de la guvern. Datoria guvernului era din contră să râmănă, ca să manţie Landsthingul care are a-celaşl drepturi ca şi Folksthingul. Isvorul con flictuluî actual e ca Folksthingul nu cunoaşte aceste drepturi."
Viena, 13 August.
O veche casă cu 4 etaje, din centrul oraşului, s’a surpat. Existau temeri că s’ar fi făcut multe victime; dar aceste temeri nu par a fi fundate, do oare-cc locatarii casei nu erai? acasă pe timpul accidentului. Pănă acum s’a scos de sub dărâmături un mort şi doi răniţi. Autorităţile lu-croază cu mare activitate la ridicarea dărâmăturilor.
Se teltgrafează din Atena către „Politische Corespondenz" că comisiunea internaţională de delimitare a acceptat propunerea Porţii de a in-târzia cu 15 zile ocuparea secţiei a doua din te-ritoriele cedate Greciei.
Belgrad, 13 August.
In urma impositelor impuse pe tabac, toţi tutungii şi-ai inchis prăvăliile.
(Havasj
A se redea nltlme ştiri pe pagina III.
BUCURESCI. 3 AUGUST
Esamencle «coaielor noastre publice s’au ţinut estimp, ca nici intr’un an.... şi poate ca la nimeni pe lume.
Novicele ministru al instrucţiuni! publice a alergat cu sete, spre a se recomanda ţâri! „care 61 chiemase la jeţul logofeţii" — graţie d-luî Rosetti — alergase, zicem, după o nouS născocire, si a găsit in adevSr mijloc de-a ameţi lumea şcolară prin fel şi fel de •schimbări... de ore, de locaşuri şî de formalităţi, inovaţiunî cari păreau grozave citite de departe in „Monitor".
Dar ce-a fost, a trecut, Jşi asupra aceste! cestiun! nu ma! avem de ce să revenim.
Întrebarea noastră este ce se va fl făcut cu raporturile comisiunilor şi paracomisiu-nilor, alese şi numite de ministru ca să ancheteze oare-cum starea actuală a invSţă-măntulu! nostru public ?
Dacă s’a făcut atăta paradă cu numirea comisiunilor, dacă s’a trîinbiţat pretutindeni că a sosit momentul să seim odată acurat progresul şcoalelor noastre, sub toate raporturile ; daca in fine s’a cheltuit ban! pentru a pune in mişcare o machină formidabilă de comisari examinatori, — atunci opiniunea publică este in drept să ceară d-lui Urechie darea la lumină a constatărilor făcute de acele comisiunî, impre-ună cu ideile de reforme ce ele vor fi emis.
Credem că trebue să se fi prescris şi la no! timpul măsurilor sec! şi comediilor banale, pentru cari ţara a cheltuit, din nenorocire, atăta sumă de ban!.
/ #
E cu toate acestea o lună trecută, de la incheiarea esamenelor, şi nimic pănă az! nu se zâresce din intunecosul cabinet al ministrului de la Slătarî.
Dacă comisiunile nu şi-au depus incă lucrările, autoritatea şcolară datoare este să le ceară fără intărziere, căci timpul de*a profita de cele ma! nemerite şi ma! practice observaţium s’a scurtat foarte, in căt abia am putea, cu multă străduinţă, să ma! aducem vre-o imbunâtăţire didactică cu începerea anului şcolar ce bate deja la uşă.
Dacă insă, raporturile in cestiune sunt deja depuse, atunc! cu cinste invităm pe titularul de la culte să le puie in cunoşeinţa prese! şi a publicului, spre a se face lumină, prin discuţiune, asupra punctelor ce corespund nevoilor celor mal urgente ale şcoalelor noastre.
Mult in aşteptare insă, sau fără nici o ispravă, din toată suma cheltuită de atâtea comisiunî, —ministrul să nu lase publicul, căc! nici cu cale, nici frumos este să se facă toate muşama, ca şi cănd am fi blestemaţi să ne agităm continuu fără nici un rost, fără nici un folos vădit pentru interesele acestei ţâri.
Aşa s’a urmat pănă astă-z!; nu zicem in-tr’altfel ; dar cată să inceteze sistema mi serabilă a formalităţilor fără efect, mai cu seamă că şcoala se găseşce sub conducerea unu! adine şi procopsit dascăl, care ne e tare frică —noi am spus-o dintru inceput —să nu adeverească proverbul cu „părul lăudat. “
*
Să se mişce puţin logofeţia de la Slătarî, căc! numai cu circulărî de stropit ochi! naivilor, brânză nu se face, şi dacă in stare nu este să facă dânsa lucrul de merit şi de valoare, să ne arate cel puţin ce-au făcut alţi in numele el.
Raporturile dar d-le Urechie şi apoi vom ma! sta de vorbă, dacă cu supârare nu va fi amorţite! d-tale măriri.
CRONICA ZILEI
Art. 61 din legea poliţiei rurale prevede eă „toţi locuitorii unei comune, de la vârsta de 18 şi până la 60 ani impliniţl, se vor împărţi pe căprarii de căte 10 oameni, din cari unul va figura ca şef al lor.
„Aceştia spre a face paza de zi şi noapte contra făcătorilor de rele“.
Cu toată claritatea citatului articol de lege, d. ministru de interne a aflat că in cele mal multe judeţe, din causa, negreşit, a neintrăreî incă in deprinderile noastre administrative a a-plicărel legilor de o potrivă pentru toţi, proprietarii, arendaşii, hangii şi cărciumaril sunt apăraţi de sarcina pazei in comune. — D-sa cere de la dd. prefecţi de judeţe, să privigliieze de aproape pe funcţicmariî administrativi şi comunali, cum âşî îndeplinesc datoriele. Să i deprindă a se considera ca representanţl şi servitori al in-tregeî societăţi, ca agenţi cari ati dat@ria de a aplica legea de o potrivă pentru toţi. Să le es-plice mal cu seamă că misiunea d-lor este dea apăra tot-d’a-una pe cel asuprit, prin urmare pe cel slab contra celui tare.
„Art. 105 din legea comptabilităţil generale a Statului prescrie că pentru orl-ce plată din casa publică, achitarea se va înscrie de primitori chiar pe mandatul de liberare, in minutul primirii. Cănd primitorul nu va sci să scrie, el este in drept a achita, prin un cunoscut al se ti, care va subsemna pentru regulă. Cănd nu va voi să se serve de acest drept, el este dator să producă o chitanţă legalisată, după formele prescrise de lege".
Prin instrucţiunile generale, date tutulor case-lo r publice din ţară, se prevede:
„Art. 12. Primirea banilor se va constata prin semnătura celui in drept in josul mandatului sau ordonanţei, chiar in momentul plăţii.
„Dacă primitorul nu va sci carte, sau se va găsi in imposibilitate să iscălească, el este dator, a aduce un cunoscut, caro va iscăli ca martor iar cănd suma de plată va fi mal mare de 200 lei, va produce o chitanţa le galişa tâ, după formele prevâdute de lege.
„Art. 18. Cănd cel in drept nu este present, achitarea se va face către procuratorul imputer-nicit prin procură, legalisată in regulă, care se va anexa in original la mandatul sad ordonanţa plătită."
Ministerul de finânce aducând la cunoscinţa generală aceste disposiţiunî ale legii comptabi-lităţel şi ale instrucţiunilor date casierilor din ţară, invită pe, titularii oricăror ordonanţe de plată sad mandate, ca să se presinte in persoană la casă saii prin procuratori, autorisaţl prin procuri in regulă, spre a nu suferi dificultăţi la achitarea lor. Este bine inţelos insă, că se va re-fusaplata prin procuraţiiml, cănd din impregiu-rărl ar resnlta că ele constituesc o cesiune deghizată.
Semnul onorific de aur pentru serviciul militar de 25 ani s’a acordat:
Locot.-coloneluluî Răsti Mihail, comandantul regimentului 1 călăraşi.—Maiorului Pandrav Nico-lae, din regimentul 1 roşiori. — Căpitanului Ti-cuţă loan, din regimentul 5 linie. — Căpitanului Manoliu Constantin, din regimentul 8 linie.
Semnul onorific de argint pentru serviciul militar de ÎS ani:
Maiorului Bâduleseu Vasile, din regimentul 8 dorobanţi.—Maiorului Giosan Grigore, şeful serviciului de geniii al divisiel II teritoriale militare. — Veterinarului de regim, clasa I, Colben Mauriciu, din serviciul sanitar central. — Căpitanului Parapeanu Dimitrie, din regimentul 3 călăraşi. — Administratorului clasa I Macedon loan, din regimentul 17 dorobanţi. - Locotenentului
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBER ii.
Buiculcscu Dimitrie, din regimentul 26 dorobanţi. — Locotenentului Bozin Lazăr, din regimentul 8 linie. Locotenentului Vercescu Petre, din regimentul 3 dorobanţi.
Joui, la î/is Augustă, este fixată ziua pentru a se întruni la Berlin Adunarea generală a acţionarilor căilor ferare române, pentru a se pronunţa in cestiunea schimbului obligaţielor 6°/0 ale Societăţii in 5% român şi asupra strămutării sediului societăţii de la Berlin la Bucureşti
D. I. G. Jomir, actualul guard general clasa III, la ocolul Căscioarele, din judeţul Vla.şca, sa, înaintat la gradul de guard general clasa II, si şef al ocolului Cârdăruşani, din judeţul Ilfov.
In judeţul Neamţu praşila popuşoiului s’a terminat ; secera grâului de toamnă, a orzului se cărei, cosirea, erbei şi arătura de toamnă continuă cu toată energia.
Timpul e favorabil.
JDI3ST
Kusia, şi alianţa austro-gerrnană.
„Weser Ztg.“ primesce din Petersburg o corespondenţă, privitoare la atitudinea Rusiei, sub Alexandru III, făţă cu rasa germană in genere şi in deosebi făţă cu Austria.
Pănă inainte cu zece ani —zice corespondenţa lupta cea mare se purta in Eoropa intre Fran-cia, ca representanta latinismului, si Austro Germania, ca representanta germanismului. In a-cea.stă luptă, Rusia a fost destul de stângace şi de oarbă ca să’şi dea sprijinul ei celor din urmă, duşmanilor săi celor mai înverşunaţi. La 1871 Francia a rămas învinsă şi deocamdată nu mai numără in lupta de rasse. Germania este a tot Putinţe, şi după ce şi a asigurat posiţiunea la apus, incepe astăzi să’şi valorc-ze influenţa spre răsărit, Pentru acest scop a încheiat alianţa cu Austria. Inimicul firesc al Germaniei in această nouă faşă a politicei sale, este Rusia,-Rusia care nu vrea ca Dunărea să devie geimsnă, care nu vrea ca peninsula Balcanilor să ajungă in stâpînirea Austriei, care voiesce din simpatie de rassă emanciparea Slăvilor austrieci. Din punctul acesta de vfdere, Rusia a lucrat destul şi mai inainte, pe vremea triplei alianţe, cănd Austria credea să aibă intrănsa aliatul cel mai sincer. Atunci s’afl semănat in Bohemia seminţele cari dar) azi roade atăt de amare pentru Germania.
Căt pentru tripla alianţă, guvernanţii de azi ai Rusiei o socotesc de cea mai nenorocită combinaţie ce ah încheiat predecesorii lor. Deja numă rul de trei, era o anomalie, căci in fapt alianţa e-sista intre geimam'sm, representat de Germania şi Austria, şi intre slavism represintat de Ru sia. Intre aceste două rase insă o legătură sinceră nu este cu putinţă. Foloasele ce resultă pentru o parte, se traduc in păgubi pentru cea
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 3 August —
A. DEBAY
traducţie de
A.LKXA3STUE.U I. GOKSCTT.
CAPITOLUL II.
Secţia I Onirogenia
Formare a şi Teoria Visurilor.
Visul in general este lucrul (le travail) celor două facultăţi intelectuale : memoria şi imagi-naţiunea, in timp ce judecata se repausează şi încetează a funcţiona. Aşa dar visul ne fiind de căt repreşentaţiunea mal mult sad mai puţin confuză a impresiunilor atăt esterioare căt şi interioare resimţite inainte de a dormi, cănd ele nu sunt coordonate (intocmite), resultă acest fenomen fantasmagoric şi bizar, care se desfăşură in timpul duratei somnului. Această lucrare este dar aceea a imaginaţiunei ne impede-cată de judecată şi dăndu-se in toată libertatea la toate rătăcirile şi capriciele sale.
Cu toate acestea in cazul când organele judecăţii şi a comparaţiunel nu sunt adormite şi im prumută ajutorul lor memoriei, ideile se leagă,
1 altă. In tot timpul căt a ţinut alianţa, folo'a solo au fost de partea Nemţilor şi perderile de partea Rusiei.
Acum, Rusia ştie mai bine ce are să facă. Inimicii ei sunt Germania şi Austria. Cu cea d’ăntăiu, dacă e vorba, s’ar mai putea împăca, intr’un fel sati altul. Cea din urmă insă, trebue distrusă. Esistenţa Austriei este o pată pentru slavism, precum este o derisiune pentru libertăţile Europei. In scopul acestei distrugeri — încheie corespondentul lui „Weser Ztg.“.-Rusia înarmează din resputeri. Flota sa din Marea Baltică se sporesce. Fortificaţiile de lăngă Vistula şi de la graniţele austriece se esecută cu grabă şi pe-o scară intinsă. Partidul anti-austriac e văzut bine la curte şi favorisat, iar ţarul intră in atingere cu poporul, spre a’l prepara pentru marele conflict.
Mişcarea anti-seiui ti ca.
Turburările din Poraerania şi Prusia apuseană, îndreptate contra Ovreilor, au luat dimensiuni cari pun pe gânduri pe Jidanii din Germania. Mişcarea este atăt de înverşunată, in căt in cele mai multe locuri, poporaţiunea creştină nu a putut fi adusă la ordine, de căt prin Întrebuinţarea in număr considerabil a forţelor armate. Timpul fusese cu toate acestea suficient, spre a incredinţa pe Ovrei despre ceea-ce ăi aşteaptă.
Mai frumos e, că tinerimea universitară germană a intrat cu toată hotărîrea in această luptă, contra parasitismuluî internaţional. La fiecare universitate studenţii s’afl constituit in societate anti-semitâ. Ceea-ce vor dânşii, se vede bună oară din discursul, cu care s’a inaugurat societalea din Cottingen. Presidentul societăţei zice intre altele :
„Pe la sfârşitul anului trecut a inceput acea mişcare, ce s’a îndreptat in contra putere! se mitismulul internaţional, mereu crescând in paguba patriei noastre. Cea mai mare parte a tinerime! studioase germane a recunoscut, că o restricţiune temeinică şi o combatere curagioasă şi necontenită a laturilor păgubitoare ale senii tismului internaţional, e de necesitate pentru mântuirea patriei. Acesta e punctul de plecare pentru întreaga noastră mişcare, şi va remănea atăt timp punctul central şi de căpetenie, pănă cănd această supremă şi iminentă primejdie, daca nu va fi dispărut cu desâvîrşire, se va fi redus cel puţin la o măsură primejdioasă mai mică. *
Manifestul acesta e nespus de calm. Alte manifeste sunt insă de-o violenţă pe deplin legitimată de pericolele semitismului.
Din Bulgaria.
Liberalii şi guvernul României. — Turburări in provinciile învecinate cu Serbia. - Defectele justiţiei.
Se scrie din Sofia cu data de 6 August:
.„Se vorbesce, că liberalii vor trămlte o adresă
se coordonează şi visul devine o reprezentaţiune mai mult sah mai puţin fidelă a sensaţiunilor şi proectelor făcute inainte de a dormi. '
In fine visul poate fi incă determinat: prin o necesitate a organisaţiunei, prin jenă, suferinţă sati maladia unuia sau mai multor organe, ceea ce noi vom trata mai departe.
Sensaţiunile şi ideile sunt causa neeesarie a visurilor; viaţa relaţiunei este una din condiţi-unile esenţiale a le onirogeniei; somnul copilului este in acest sens un repaos complet. Privaţiunea naştere! unui simţ, trage după sine lipsa absolută a sensaţiunelor ataşate acestui simţ; ast-fel oibul din naştere nu va cerca in visul sâu, sensaţiunile simţite prin vedere ; surdul este in aceeaşi situaţie pentru toate fenomenele ce privesc audul.
Sunt unele visuri de o veritate frapantă ; acţiunea este urmată in cele mai mici a le sale mişcări şi detalii; asemănare de formă, de timp, loc, coloare, sunet, nimic nu’I scapă, toate vin cu o precisiune şi o limpezire vrednică de mi-iaie, acestea se numesc: Visuri lucide. Cele-lalte uin contră, sunt fără şir, bizare, fantastice, in trerupte, fără sfârşit şi ne lăsând la deşteptare de căt suvsniruri confuze şi aproape cu totul şterse, ele se numesc Visuri obscure.
Această succesiune de închipuiri, cari se nasc, pier şi iarăşi reapar in timpul somnului, este evident datorată asociaţiunei ideilor. In stare de deşteptare, dacă cine-va priveşte cu atenţiune un obiect, este rar ca el să nu’şi facă asupra acestuia mai multe idei reunite; ast-fel vederea unei femei cu un fisic regulat, atrăgătoare, face să se nască ideia completă a frumuseţei, care
de mulţumire regelui Carol al României, spre a-i mulţumi pentru tăria cu care guvernul roman a resistat cererilor guvernului bulgar, de a isgoni din ţară pe coreligionarii lor politici refugiaţi in România.
„Numiiea lui Karavelov, de secretar al guvernului din Rumelia Orientală, a fost zădărnicită de intrigele ruse şi bulgăresc!. Karavelov nu s a dus aşa dară la Filipopol, ci a trebuit să se hotărască a se aşeza la Giurgiu, unde va publica un ziar liberal bulgăresc. Ministrul Brătianu a promis lui Karavelov, că se va bucura de toate libertăţile spre a putea lucra pentru apărarea drepturilor patriei sale; el a mai rugat de asemenea pe Karavelov sâ’l informeze, prin mijlocirea prefectului din Giurgiu, despre toate evenimentele din Bulgaria.
*
In judeţele bulgăresc!, de lăngă graniţa Serbiei, sc face de căt-va timp o mare propagandă in favoarea celei din urină. Agitatorii predică poporaţiuueî unirea cu Serbia, de vreme ce eî sunt Şerbi şi nu Bulgari, şi de vreme ce sub Serbia nu există acele zecimi şi contribuţii apăsătoare, cari esistau sub stăpânirea turcească şi esistă astăzi in Bulgaria.—Egumenul mănăstire! sârbesc! Raianzi, dia districtul Pirot, a fost prins asupra propagandei şi trimes peste graniţe.
*
Justiţia bulgărească lasă mult de dorit. Membrii ei pai te se conduc de deosebitele curente politice, păi te lasă a fi mituiţi in modul cel mai scandalos. Chiar şi in capitală substragerile de bani publici sunt la ordinea zilei, atăt de judecătorii tribunalelor de prima căt şi de cei de a doua instanţă. Delicuenţii politici sunt trataţi do aceşti oameni ca nişte criminali de rând.
CRONICA AGRICOLA
Starea recoltelor.— Seceratul grănelor.— Foloasele semănatului timpuriu a porumbului'.—Scoaterea buturugilor prin ajutorul dinamitei.- Regimul economic al Engbterei;
Ploile nepomenite din anul acesta in cele mai multe localităţi au ocasionat perderi însemnate agriculturii. Nu era de ajuns că pioase pănă a se produce inecăciuni in Aprile şi Maiu; in Iunie, cănd era atâta trdbuinţă de timp frumos pentiu vegetaţi unea grâului, s’afl pornit iarăşi ploi torenţiale, cari au ţinut pe alocurea pănă a inceput seceratul, şi chiar in timpul pe cănd se secera. Grăul a perdut in cualitate şi in cuanti-tate, la cualitate din causa prea multei umezeli şi. a căldurei; pălitura a stănjinit vegetaţiunea, a f&cut ca bobul să remă,e mic, sbărcit si pipernicit. La cuantitate grăul a perdut fiind-că ploile şi vântul l’a culcat pe ori-unde a fost mai frumos. Pentru cultivatori era o adevărată dur re să vadă grăne atât de frumoase, cari promiteau o recoltă din cele mai bune, culcate, încurcate şi spălăcite de apă. Cu toate acestea, să fim mulţumiţi că am scăpat cu atăt, căci dacă ploile continuaţi, recolta grâului ar fi fost cu totul eom-
este compusă din mai multe idei simple, pre cum idea frumoşilor eî ochi, a gureî sale frumoasă, a picioarelor mici, a taliei mlădioase şi bine făcută etc, tot ast-fel in vis ideia principală atiage la ea je toate eeje l-alto, cari se leagă prin oare care raporturi. Aceste idei secundare atrag după ele pe altele, şi această succesiune se face cu o aşa de mare rapiditate, că iu un quart. de oră se pare că a percurs cine va ani Întregi.
Imaginaţii!nea este una din facultăţile, cari lucrează mal mult in timpul somnului; ea devine cicatrice prin cembinare, trăgând elementele sale din memorie şi nu este mal nici-o-dată indreptată de judecată (raţiune).
Numeroasa familie a viselor se desfăşură atăt in timpul amorţire! spiritului, ce precede somnul profund, precum şi a somnului uşor ce anunţa desceptarea. — In visurile de dimineaţă mai cu seamă, se desfăşură po dinaintea ochilor noştri frumoasele lor figuri, acele închipuiri caleidoscopice, ale căror vederi ne incăntă ; închipuirile fantastice insă ale somnului uu Încep de căt după ce consciinţa de sine a dispărut : ele apar întocmai ca figurele din lanterna magică, cu totul independente de viaţa noastră; aceste închipuiri vin fără veste şi sunt foarte capricioase, refusă de a se arăta cănd noi le dorim să vină, şi fug cu cea mai mare rapiditate îndată ce cine-va a deschis ochii.
In timp ce imaginaţiunea scăpată cu desăvârşire de judecată şi cemparaţiune, lucrează singură, visul nu este mai mult de căt o succesiune repede de închipuiri fantastice, de acţiuni bizare imposibile: visuri bizare; atunci nu mai
promisă. Afară de aceasta trebue observat nu in toate părţile ţării timpul a fost atăt de nefavorabil.
Orzurile şi ovăzurile au suferit mult mai D ţin de căt grâul, cel puţin in localităţile pe le-am putut observa. La şcoala de agricultura spre esemplu, grăul care era de o frumuşei particulară, a suferiă simţitor; din contra ovăzul şi orzul au vegetat căt se poate de bine.
Porumburile semănate de timpuriii sunt cât se poate de frumoase. Pe la 30 Iunie porumbului semănat in Aprile ăi dedese moţul. Am semănat porumb obicinuit şi căte-va varietăţi de scorum. nic, cincuantin, portocaliu şi american. Toate se intrec unele pe altele in frumuseţă. Ca cercare s’a semănat şi porumb târziu, către finele lui Maiu: acesta a remas mic şi gălbinicios. De acum inainte, chiar dacă timpul ar fi secetos, porumburile timpurii sunt scăpate, pe cănd cele târzii negreşit că vor suferi. ’MI este teamă că chiar dacă va fi timpul priincios, porumbul târziu va produce puţin, căci ori-ce s’ar zice m mai poate vegeta cu vigoarea cu care ar fi vegetat dacă s’ar fi pus de timpuriu.
Această împrejurare ne face să revenim asupra răului obibeiu ce au cultivatorii noştrii de a întârzia semănatul porumbului. Nu ştiu ce mijloace am putea întrebuinţa pentru a’î face să se pătrundă o dată că, întârziind semănatul, ’şi fac singuri rău. Nu cunosc alt mijloc de căt e-seinplul şi îndemnul, şi îndemnul nu poate veni de căt de la oameni mai luminaţi, precum sunt proprietarii mari, invăţâtorii şi preoţii. învăţătorii şi preoţii trebue aduşi a servi de model ţăranilor prin agricultura lor . In această direcţiune ministerul instrucţiune! puălice are puterea şi mij loacele de a face mult mine. Pe dânsul nimeni nu’i opreşte de a obliga pe invăţători şi pe preoţi să contribuiască prin exemple la ameliorarea culturei ţăranului. Studieze d. ministru cestiunea: consulte-se cu cei cunoscători in agricultură şi fie sigur că’şî va lăsa un nume neperilor cănd va reuşi să facă din pământurile învăţătorilor şi preoţilor o agricultură model. Ţara va câştiga zeci de milioane, căci cu zeci de milioane se ţifrează perderile provenite din causa culturii înapoiate. Nu este puţin ca cultivatorii să producă pe jumătate de căt ar putea produce!
Timpul a favorisat escepţional creşterea fânului şi nutreţurilor semănate. Numai de iarbă nu ne putem plânge. Cu toate acestea cositul nu s a putut face in tot locul in condiţiuni bune. Fânul cosit mai de timpuria a fost âpucat pe alocurea de ploi, inegrit şi mucedit.
Luţerna semănată astă primăvară a crescut cu o vigoare particulnră. La şcoala de agricultură, in opt pogoane, această plantă a crescut cum n’am vădut’o de mult timp.
Măzărichea sau borceagul, cu toate că a cam suferit de ploi şi de vent, totuşi a produs fân mult şi de calitate indestul de bună.
Alte semănături, precum fasolea, pepenii, castraveţii, mazărea şi toate verdeţurile s’afi folosit
e nimic fix, nimic hotărî! : este un delir complet.
Visează cine-va spre esemplu că face o lectură; ajuns la finele pagineî, nu’şi aduce aminte nimic din ceea-ce a citit şi dacă voeşte a reîncepe citirea, găseşte caractere deosebite ; formatul, liniile, paginele, nu. mai sunt aceleaşi; numai de căt insă in locul cărţii ţine un pupitru, un portofoliu, safl cu totul alt obiect, care el singur se transformă in alt ceva, şi din me-tamorfose in metamorfose, ajunge la obiecte d’a-oelea ale căror bizarerie te uimeşte şi nu poţi găsi esplicaţiune.
Celebrul profesor Gruithuisen, care a scris despre visuri, după propriele sale esperienţe, visa intr’o zi că călărea un superb cal alb ; acest cal deveni succesiv, măgar, ţap, berbecce, o iată tânără şi îndată apoi o femeie bătrână. Această bătrână se metamorfoză in pisică, care repezindu-se ca o săgeată se urcă in vârful unui aibore, arborele deveni biserică, şi acestă grădină; organele bisericeî luară forma şi tonul u nui drăng ’), cu care pisica incepu să cănte ; in (ine pisica se transformă in şarpe şi făcu să se auze fluerături aşa de infricoşitoare, că profesorul se deşteptă.
(Va urma).
, J' Lrăng safl drămbă, instrument mic de fer cu î	mire care este o limbă ce sbărnăe cănd o
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
- gggH^g-.	-------- — ■
maî mult in anul acesta. De mult timp piaţa capitalei n’a fost atăt de îmbelşugată ca in anul acesta,
Viile scăpate de piatră promit recoltă hună-Ploile au făcut să crească lăstarul mare, şi ple-vila să se facă cu greu. Lucrarea plevileî s’a Început pe la 21 Iunie in Dealu-mare. Pănă pe la Sf. Ilie săpatul din urmă a trebuit să fie terminat preste tot locul.
-Intr’una din cronicele noastre am vorbit despre întrebuinţarea dinamitei pentru a desră-dăcina şi doborî copaci şi pentru scoaterea buturugilor. După cercările făcute, s'ar părea că resultă, că, in condiţiunile actuale, dinamita nu s’ar putea întrebuinţa, din punctul de vedere forestier, pentru doborî rea copacilor ; operaţiunea est3, in toate caşurile, foarte costisitoare şi printr’ănsa se distruge o parte însemnată a co-paciulul. Nu s’a putut precisa stricăciunea ce se face ; insă este probat că din causa comoţiunel sad sdruncinăriî produsă de dinamită, lemnul se alterează.
D. Pinsot, conservator forestier din Francia care a făcut asemenea experienţe, încredinţează că esploataţiunea sad scoaterea buturugilor prin dinamită a isbutit căt se poate de bine. S’a făcut cercarea asupra unor buturugi de cedru de 50 ani şi degeraţi in iarna lui 1879. Aceste buturugi, cari aveau un diametru de un metru, afl fost smulse şi chiar rădăcinile cele goale.
Un pachet cu şase cartuşe de dinamită, introdus sub una din aceste buturugi, a produs efecte de necrezut. Buturuga, împărţită in patru sad cinci părţi, a fost ridicată şi smulsă cu totul din pământ; două părţi dintr’ănsa au fost asvărlite la căţi-va metri de groapă, una la 30 metri şi alta la 50 metri, descriind o parabolă ca de 10 metri înălţime.
Se vede că încărcătura a fost prea mare; cercarea cu patru cartuşe a reuşit maî bine: buturuga smulsă cu totul, împărţită in căte-va bucăţi, cari ad fost asvărlite numai la căţî-va metri de groapă.
Agronomul frances spune că a asistat maî acum căţî-va ani la o scoatere de buturugi prin dinamită : intr’o singură dimineaţă a văzut smul-g-ându-se trei sute de buturugi.
Din cercările făcute resultă că dinamita se poate întrebuinţa cu mult succes şi economie pentru scoaterea buturugilor.
-O luptă mare s’a incins in toată Europa intre partisanil regimului economic numit pro-tecţionist şi intre partisanil schimbului liber. Terminul maî multor tractate de comercid es-pirănd, reinoirea altor tractate a fost amânată; o ţară se feresce alta ; afară de Englitera, maî toa-tea statele Europei caută ca prin taxele vamelor să şl sporească veniturile şi tot-d’o-data să incura-gezeproducţiunea naţională. Economiştii de cabinet ţipă şi se svărcolesc contra acestei tendinţe pronunţate in favoarea regimului protector. Oamenii de stat se fac că nu’I înţeleg şi caută a dobândi căt se poate mal multe concesiuni in favoarea ţărilor respective. In timpul acesta ce face Englitera. Ea, care este muma schimbului liber, caută sâ’l apere şi se silesce a atrage şi alte popoare de [partea sa. Cu toate [[acestea, chiar in patria schimbului liber ineep să se manifesteze porniri spre întoarcere la regimul protector. Organe de publicitate cu multă autoritate ad Început campania. Iată ce zice, in a-<caută privinţă, Chamber agricultural journal ottd farmes Cronic le: „Englitera merge oare înapoi? Da, şi va continua acest mers retrograd Pe căt timp aceia caii ne guvernează vor stărui in acest ridicol şi funest sistem numit in-tr un mod fals schimb-liber. Suntem de rîsul Lu-tulor ţărilor din Europa şi facem tot ce no este cu putinţă pentru a ne mina".
Marele ziar Times a publicat un articol Însemnat asupra prosperităţii fără exempln a Sta-teloi-Unite, acea ţară ignorantă, înapoiată, care se indărătnicesce a’şî protege industria. Dupăa-cest aiticol, in patru ani veniturile Americel * ad urcat de la 1,325,000,000 lei la 1,825,000,000 eî’r Dakiria naţională a scăzut de la 10 miliarde ^ Inili°ane leî la 9 miliarde 600 milioane. Comerciul de exportaţiune a sporit de la 3 mi-larde 191,500,000 lei la 4 miliarde 575 milioane leî. iată o situaţi une pe care o invidiază °ate Europa şi cu osebire Francia, care cu toa-e acestea face progresurl mari in comercid.
Lucrul este foarte simplu : Americanii n’ad ost atăt de neghiobi ca să proclame, intr’un , absolut, principiul schimbului liber; cu ta-vamele el şi-ad creat venituri insemnateşi u şl-aa dat comerciul lor in mâinile străinilor.
dpă articolul din Times, schimbul liber este oawsa decadenţei comerciulul englea şi a decât, uenţei agriculturel.
Englesiî, au făcut, această după încredinţarea o-muluî lor de stat Robert Peel, care zicea că dacă Englitera, va părăsi sistemul protector si va adopta, schimbul liber, cele-l-alte naţiuni se vor lua după dânsa, o vor imita,. Proorocia aceasta nu sa inpli-nit, zicea d. Herman, unul dintre cel maî fruntaşi agricultori engleşî, şi cu protecţiunea, pros-peiitatea celor-l-alte naţiuni a mers crescând mult mal repede de căt in Englitera cu schimbul liber.
Ilustrul engles d. Gladstone, maestru in materie de finance, afirmă că exportaţiunile sunt semnul cel mal sigur despre avuţia unei ţări; .şi in această privinţă Statele-Um’te ati mers înainte. In adevăr, din comparaţiunea exportului in 1848 şi 1878 resultă că pentru productele locale, afară de metale, Englitera a exportat pentru 1,321,246,125 leî in 1848 şi pentru 4, 821,222, 850 leî in 1878. Staturile-Unite au exportat in 1848 pentru 676,119,300 leî şi in 1878 pentru 3,545,360,750 lei. Sporul este învederat, cu toate că după unii dintre economiştii moderni nu exportaţiunile sunt un semn despre avuţia publică, ci importaţiunile.
Orî-cum ar fi., faptul este că in patria schim-bulul-liber, in Englitera Iul Peel şi Cobden, oamenii incep a reveni şi cugetă la foloasele netăgăduite ale regimului protector. Apoi dacă in Englitera care, intre toate ţările, este cea maî pregătită pentru a practica schimbul-liber şi totuşi se regretează proteeţionismul, ce trebue să mal zicem despre ţări ca România, cari au tot de făcut, intru căt privesce desvoltarea produc* ţiunel naţionale ? Noi trebue>ă lăsăm teoriile şi să căutăm a imita intru această aceda ce aii făcut şi fac staturile mai înaintate de căt ţara noastră.
P. S. Aurelian.
ARENA ZIARELOR
**, „Românul" analisează sentinţa, rostită de curînd in privirea Societăţeî căilor ferate romane, de către tribunalul din Berlin. Atăt, această sentinţă, căt şi căte-va din aprecierile tribunalului comercial suprem din Lipsea, făcute cu ocasia hotărîrei in procesul Kaufmann, pun guvernul romăn in drept de a realisa căt maî grabnic;
Achitarea intregel datorii a Societăţii.
Strămutarea reşedinţiî Societăţii căilor ferate la Bucureşti.
k
Apoi, in curând lichidarea şi disolvarea Societăţii , adică a face Statul stăpîn de drept, după cum este astă-zi de fapt, pe toate câiele ferate in România.
Chiar dacă tribunalele germane şi-ar face plăcerea de a maî rosti o sentinţă contra a-cesteî stărî,—guvernul romăn ar nesocoti-o simplu.
Societatea căilor ferate, adică Statul, —ca se numim lucrurile pe numele lor adevărat,-nu voiesce să frustreze pe nimeni in dreptul săi), nu voiesce să lipsească pe nimeni de un câştig legitim ; el insa nu va ceda celor ce voesc să-l esploateze, chiar dacă aceştia ar veni armaţi cu lot felul de sentinţe.
*** „Binele Public" găseşce, că eanalisa-rea Dîmboviţei, pentru care capitala s’a an-gagiat să plătiască o sumă atăt de enormă, se face intr’un chip miserabil, alătur! cu spiritul şi litera concesiuneî.
Nici adâncimea, nici lărgimea canalului nu sunt in condiţiunile caetulul de însărcinări. Construcţia cheului se face din pietre aşezate pe un teren nebătut in care, pe unde au străbătut apele de ploi s’a şiscufundat, iar legătura dintre pietre nu e nici cu ciment, nici cu plumb, nici cu scoabe de fer, singurul mod care ar da lucrului soliditatea cerută. Spaţiurile dintre piatră şi piatră se umplu cu o masgăleală de var şi nisip, care se va spăla de indată ce cheul va veni in contact cu apa, fie de sus, fie de jos.
Ce, vor oare guvernanţii de azi să sca-moteze şi această afacere ? Nu le este destul, că locuitorii din părţile de jos ale oraşului att suferit in trecut şi sufer şi azi destul de boalele create prin inundaţiunî; maî vor să sufere şi in viitor, după ce’şî vor fi deşertat busunarele ? Pu-e-se pe lucru onest primăria şi d. dr. Sergiu, însărcinat cu supraveghierea specială a acestei lucrări, aducă’şi aminte că cel traşi pe sfoară de d sa se vor putea strînge intr’o zi inain-tea palatului săQ din Calea Moşilor şi al
trage jos, la răspundere, din inălţimea alcovului unde-o fi durmind.
NOTIŢE LITERARE
Monitorul agricol, (An. II) No. 30 are acest sumar :
1.	Mori universale pentru măcinat.-2. Văn-daiea recoltelor. — Consiliurî practice agricultorilor ce doresc progresul agriculturel. — 4. Grajdurile, coşarele, şi cocinile de porci de pe la ţară.
—	Ji. Varietăţi. — 6. Calendarul de săptămână.
—	7. Ziar nou. —8. Anunciurî.
Economia Rurală (revistă mensuală), an. II, No. 7. are următorul rumar :
P. S. Aurelian. — Cronica agricolă şi economică. -Starea recoltelor.-Seceratul grănelor.-Foloasele semănatului timpuriu a porumbului. - Ces-tiunea băuturilor spirtoase. Comunicaţiunî din judeţe. — Consecinţele abusuluî de băuturi spirtoase cu privire la moravuri. — Scoaterea buturugilor prin dinamită- —Regimul economic al En-glitereî. Manifestaţiunî in favoarea regimului protector. — Urmările ploilor in unele părţi ale ţârei.—Legea pentru concursurile agricole şi industriale. — /, Legea pentru înfiinţarea caselor de credit agricol. — C. D. Pariano. — Despre elementele pământului. — V. Ca,mu. — Prepararea vinului roşu. — /„ Maşină de treerat cu manegiu sistem Hoflier. R. — En:. Mortxun. — Cultura cânepei şi foloasele el. — /„ Raportul şi legea pentru concursurile agricole şi industriale.-/. Legea concursurilor agricole şi industriale. - B. S. Moga. — Livezile naturale şi artificiale. — L. Ber-cescu. — Cultura Măzăricheî (borceaguluî). — V. Cârnu. — Revista Meteorologică pe luna Tuliţi 1881 cu tabloCi.
Revista şciinţiiieă, (an. XII) No. 9 are acest sumar:
Cronica şciinţificâ. — Cometa. — Observaţiunile d-luî .Tanssen asupra acestei comete. — Măsurarea cometei ^ de mal mulţi astronomi. - Celebrarea centenariulul Iul Stephenson. — încetarea din viaţă a d-luî II. Sainte-Claire De viile. — Soc ietăţi inv£-tate. — Academa Română. — Discuţiunî asupra ortografiei in sesiunea generală din 1881. -Tec-nologiă. - Monometaliştiî şi bimetaliştiî la con-giesul din Paris. Care din ambele sisteme monetare este maî avantagios pentru România? Avanţagele dublului etalon. — Astronomia. — -Teoriile cometare. —Fapte ştiinţifice diverse.— Inteligenţa animală, — Tabloti meteorologicpe luna Iun iu de la Ferăstrău.
Organul societăţii farmaciştilor din România, (an. I) No 15, are următorul sumar :
Revista. — Cercetări asupra fermentaţiuneî al-coholice şi lactive, cu prescripţiunile pentru prepararea lactatelor (urmare). — Laboratoriul farmaceutic din Tokio (Japonia).-Formule.-Diverse. -Cronică. —Şease farmacii nouî.-Anunţuri.
Progresul medical romăn, (an. III) No. 30 are acest sumar :
Revista. Apa şi nămolul mineral de la Balta Albă.-Băile de la Lacu-Sărat.-Igiena Publică. - Puericultura. — Fragment din raportul general al medicului primar al comunei Iaşi.-Amorul şi Medicul poesle de d. Ioan N. Polychroniade, -Discurs funebru ţinut d. dr. Marini, la mormântul amicului sări dr. Eduard VignalL- Varietăţi. — Anunţuri.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere“
15	August — 9 ore dirn.
. ,	Londra, 14 August.
Ministerul a hotărît să insiste pentru votarea LiluIul agrarii), dacă Camera lordilor stărueşte in manţinerpa amendamentelor sale. Parlamentul va fi prorogat indată ce afacerile financiare vor fi regulate ; el va fi convocat in Noembre şi bilul va fi atunci reintrodus.
Berlin, 14 August.
Prinţul de Bismarck a sosit, intorcăndu-se de la Kisingen.
,	Genua, 14 August.
_ Lfi meeting s’a ţinut azi la teatru contra legilor de garanţie ale Papei. După citirea mal multor adesiunl a societăţilor democratice, inspectorul poliţiei a oprit continuarea meetingu-luî şi a golit sala.
Roma, 14 August.
Gazetta oficială publică un comunicat care constată că guvernul nu recunoaşte ca organ al co-municaţiunilor sale cu publicul şi ca interpret al gândurilor sale de căt gazeta oficială.
„Agenţia Ştefani" desminte ştirea că Papa ar fi consultat o reuniune de cardinali, de prelaţi, de preoţi şi de religioşi asupra oportunităţii plecării sale din Roma. Preparativele canonisăriî din 8 Decembre continuă ; căci presenţa Papei e indispensabilă pentru această ceremonie. Nu e a-deverat nici aceea că Papa ar fi espediat o notă diplomatică relativă la meetingul ţinut in Roma la 7 August.
Belgrad, 14 August.
Guvernul n’a intervenit in greva tutungiilor. O deputaţiune a acestor negustori s’a dus la d. Garaşanin, ministru de interne, ca să-l ceară să uu oblige a ţine conturi pentru văndările şi cumpărările de tutun. Ministrul a concediat intr’un mod
www.dacoromanica.ro
sever aceasta deputăţie. In timpul zilil oare care negustori şi-aii deschis tutungiile,
(Havasl
EPITROPIA
■ AŞEZĂMINTELOR N1PH0N MITROPOLITUL
ANUNCIU
După disposiţiumle luate de Epitropiă in interesul învăţământului la I Septembre viitor s’a decis a se ţine concursuri pentru admiterea in şcoală a elevilor care vor voi a frecuanta cursu rile seminariale.
Cererile de admitere urmează a fi adresate e-pitropiel de la 15 — 25 August, fiind insoţite şi de următoarele acte :
1)	Certificatul pentru absolvirea a 4. Clase primare.
2)	Actul de botez.
3)	Actul de vaccină.
Etatea elevilor va fi de la 12-16 ani, ăl vor fi de naţionalitate română şi de religiune ortodoxă. — Aceasta se publică spre generală cunos-cinţâ.
BOALELE DE GĂT,1 GURA, NAS ŞI URECHI tratează printr’o artă specială
Da J. BRATJNSTEIN
Medio, Hirurg, fi Mamos fost medio practicant in Viena
in Klinicele:
Iul Braun (boale de femei şi facere) şi a Iul Hebra (boale de piele, per şi syphilis) Consultaţiuin de la 3 — 5 p. m. Strada, Sf, Vineri No. 1 (Casa Misiu).
MEDIO Şl CHIRURG
D ™ WILH. SALTER
BE LA FACULTATEA DIN VIENA
Special: BOALE IDE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. Ioan noii No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunî de Ia 8—9 ore a. m. şi de la 3—5*p. m.
ANULTOIU
Sub semnatul având cunoscinţa de comptabi-litate dublă şi simplă in limba română doreşte a ocupa un post la moşie, Hotel saiăBiu-roă. A se adresa la administraţia acestui ziar.
Yasile Ionescu.
TEATRE-
-CONCERTE
Grădina Raşca, Astă-zî şi in fie-care seară, Re-presentaţiunî variate date de societatea germană sub direcţiunea d-luî Louis. Fr. Dorn.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCI.
i»e £iua de 3 August, 1881, ojra IO
OBLIGAŢIUNI
6	°,o Oblig, de Stat Convertite.	.
6 #/o	»	Căilor ferate Române
5 °e Renta Amortisabilă .... Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. . i “/„ Scrisori lonciare rural© . .
7	0 o «	» urbane . .
8	Irnpr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20. 1.)
5 °/ Renta română...............
Acţiuni Dacia România ....
» Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată .... Cupone	Oblig, de Stat	.	.
„	Rentă.................
„	Căilor ferate	.	.	.
„	Scrisuri . .	.	.	.
Argint Naţional contra aur . . .
Bilete de Bancă...................
Rubla hârtie......................
Florini...........................
Lose otomane......................
CURSUL DIN VIENA
13 August
Napoleonul.......................
Ducatul . . . ...................
Lose Otomane.....................
Rubla hârtie.....................
CURSUL DIN BERLIN
13 August
Oblig, căile ferate române . . . Acţiunile	»	»	...
Priorităţi'	»	»	...
aenheim...........................
le hărtie....................
Oblig, noi........................
Lose Ottomane.....................
CUSULR DIN PARIS
13 August
Renta Română.....................
Lose otomane.....................
SCHIMBUL
3	August
Oamp» Valii).
100
102
92
225
102
101
100
28
92
480
1800
%
•A
V.
%
1	°/o 1 %
2	5b 2 16
55
9 34 54
26 70 124 »/*
100 20
63 50
114 20 216 104
652:
701
58 i/(
101
103
93
230
103
102
107 29 93 50 ) 1900 750 arg aur
2 65 2 17
65
1 34'/*
55
26 60 124 “/<
100 90
63 i/,
114 % 17 30 14 >/.
58 >/*
Paris (3 luni) . .
» la vedere . Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
» la vedere. Vlaa», la vedere .
98	65
99	60
24	95
25	10
121	50
122	70 214 '/,
9K 70
99 65 25
25 15
121	75
122	75
Adrese pentru telegrara elERMO BLHlAi.
Bl HJBUHIBBmmWllUT
ROMANI/- MBBFA
v >iiswKnfi	'T *«'. »j?lţngţggMifr vwwxAMtfvwi«
nfaillibill©
MAŞINE DE CUSUT
$
sub garanţie reală şi adevărată
PENTRU FAMILII ŞI jMESETUAŞI
II-
BIROU DE INFORMATIUNE
TBAJA5 k C=
9, S TR A T) A SF INŢ1LOR, 9.
Stabilind un biurofi de informaţiune, ne insărcinăm a procura şi a recomanda, după cererea verî-căruia : profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabili, agricultori, maşinist!, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in orî-ee ramură şi specialitate.
Mai avem un deposit de cunoscutul Bosen Balsam Poi-trinage eter Roşea) care are proprietatea de a vindeca orice rană şi umflătură.
Suntem convinşi că ne vom îndeplini datoriile noastre cu esaetitate, sperând că onor. public şi inalta nobilime să ne onoreze cu comandele d-lor.
Cu stimă, Trajan & Comp.
W.STAADECKER
Seolă de inotat şi stabiliment de băi
in hnsinul societăţii romana de urma, gimnasticii şi dara la. somn, lângă liceul St.-Sa,va.
Basiuul do băi şi, şcoala de inotat este deschisă in toate zilele dc dimineaţa pană seara.
In urma mai multor cereri s’ati rcseîvat pentru dame orele de la 11 a, m. până la, 1 p. m. in tete zilele afară de dnminicî. Preţui pentru o bae cu duşi ...	—80 bani ’
„	„	membrii societăţii . — 50 „
„	„	copii de la 12 ani in jos — 50	„
Abonamentul de 30 băi .... fr. 20 —	„
NB. Nimeni nu poate ocupă cabina mai mult ca o oră.
Sambei Fechhie
(CALDARAR)
BUCURESCI
CALEA ŞERBAN-VODA, No. 24 — Vis-a-Vis de Spiţeria la Arab —
BUCURESCI
FABRICA ÎÎE mm DI SPIRT
şi aparate de rafinat tot feinl de lucruri de aramă pentru bucătării şi maşine de spălătorii.
Primesce şi toate felurile de fabrîcaţium pentru fabrici de spirt şi fel de fel de aramă.
mu&.
Preţuri curente se espediaaă postai franco după cerere

AU PALAIS ROYAL“
NOUL MAGASIN
DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
PENTRU
BARBAŢ1, DAME Şl COPII
42, CALEA VtCTOUlEl (Piaţa Teatrului in coli), 42 Yis-â-vis dc M-lle Blancbe.
Se recomandă, Onor. P. T. Public acest magasin care este perfectam ente asortat cu tot felul de
IIST O -A LŢA M: 1 IST T K
FENÎÎU BARBARI, OAIE Şt COPII
din tot ce poate fi mai solid, mai fin şi mai elegant şi se vinde
$$$£*■ cu preţurile cele mai moaîeratc
Onor. Public este rugat să bine-voiască a visita acest magasin spre a vedea esactitatea anungiăreî in ce privesce fineţa mărfurilor şi moderaţiunea preţurilor. RUGAM A SE NOTA BINE
55
AU PALAIS ROYAL“
43, CALEA VICTORIEI (Viata Teatrului in colţ), 43 Vis-â-vis de M-llc Blanche	25
Preturi curente se espediaaă postai franco după cerere
*5#
G»
R(3comanciă:
Maşiuo du vânturat trrA.ii
System Bacher, cu 13 site, pentru toate soiurile de bucate.
Triori system Itliiye»* şi Pornollut
pentru scos neghină şi măzăricbe, secara, orzu şi ovăz din grâu, in diferite mărimi.
Miuiuri universale
fabrica Sack, intreg do fer, cormaua şi feare de oţel.
Pentru serviciul acestui plug ajunge un singur om, din care cau.A ] acest plug este astăzi cei mai căutat.
Pluguri originale Vidai*
No. 1, S, 3 şi Ar. — destul dc cunuscu*- la noî.
Locoutobile si muşina stabile pentru mori
fabrica Hornsby, preferabile altoi u fabricate, oferindu avantage de lo—20°/o la combustibile, vatra focului fiind largă şi cylindrul aflâa-du-se m interiorul cazanului, dupâeereie specială (urniseşi şi aparate de ars pae perfecţionate.
Ion '■(*
simple, duble şi triple cu cele mai buoe pietre faranţuzeştî.
Pietre de moră franţuzesc!
|PP| in toate mărimile, precum şi pie-1x0 unSurescî 5* *1® Hoffnflng.
Pauze de burat
şi toate maşinele şi uneltele necesarii pentru mori fine şi semifine.
W. STAADEKER
6	Strada Smîrdan No. 8.
% O
<T> *—
v~. © 0
rn
©
P
CX. *e<«
o a
o 5-
£ T

B*0*0*©o©^G*°«©$ ©#©♦©*!
❖
o
♦
o
❖
o
❖
o
♦
o
♦
AN UNOU IIVI PORTANT
♦
0
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc
tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in cla- Q sele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei 000 pentru un au şcolar; şi me angajez a le pune la dis-posiţiune un local întrunind conditiunile igenice, avend o * îngrijire părintească şi tot-odatâ a le procura toate cele “ necesarii pentru întreţinerea lor întocmai cala internatele Q
private din Capitală.
Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admite- I i : Strada Dopa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10'/, dimi Q
•''al.n. Sîi Ha Iu. fv’/_ «A.ar;» inaînf./»
rc
nea ţa şi de la 57a seara inainte.
^©♦©♦©♦©#
°* 0*0* ©♦0*1
De venzare maclaturi cu ocaua ^3M
{hârtie stricată)
A se adresa la administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. M
TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA
Valabil de la 1 (13) iuniu 1881
Bucuresci-Bomanîasi
Arătarea trenurilor
STAŢIUNI Tr. ac.
1
Tren da para.
21
Bucurescî pî.
Chitila
Ploesci
Mizil
Buzdii
lanca
Brăila
Bărboşi
Galatz
Tecuciu
Mărăşeşti
Adjniî
Bacău
Roman
Paşcani
Iaşi
sos.
p. m.
5 30 5 48
7	22
8	12 0 15
nopte
10	38
11	40
12 25 1 00 seara
5	28
6	07 6 48
a. m.
8	15
9	15 10 30
p.m.
1 05
a. m 7 30 7 59 9 50
10 59 12 20
06
25
2
3
p. m
4	00
a.m. 9 10
11	15
12	20 1 10
p. m
3	00
4	25 6 16
scara
9 or
Paşcaui-Suceava
Paşcani plec. Suceava sos.	dîm. 10 41 12 23	seara 7 16 10 09	
Veresoi-Botoşanî			
Vereşti plec. Botoşani sos.	p. m. ] soara 12 08 9 47 2 08) H 42		
Barboşi-GalaţI			
Bărboşi Galaţi	nopte 12 25 1 00	p. m. 4 00 4 35	p. m. 4 IC 4 55
JaşpRomaa-BncuîiBsci
	Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr. ac.	Trac <le pers.	
	2	8	6
Iaşi plec.	p.m. 4 08	a. m, 6 52.	
Paşcani	6 31	10 30	p.m.
Roman	8 10	12 10	10 10
Băcău	seara 9 06		1 17
Adj ud	10 30		3 22
Mărăşeşti	11 09		4 15
Tecuciu	11 33		4 45
Galatz	a. m. 5 00	p. m.	p. m.
Bărboşi	5 40	1 10	7 15
Brăila	6 25	1 45	
lanca	7 24	3 15	
Buzeii	9 01	4 51	
Mizil	9 56	6 21	
Ploiescî	11 ol	7 20	
Chitila	p. m. 12 17	soara 9 15	
Bucurescî sos.	12 36	9 30	
Sueeava-Pascanî			
	dim.	p.m.	
Suceava plec.	5 00	6 54	
Paşcani sos.	8 41	9 45	
Botoşani-Verogcî			
Bote sâni plec.	dim. 5 21	p. m. 3 15	
Verescl sos.	7 21	5 15)	
Galaţi-Barboşi			
Galaţi plec.	a. rn.	p.m.	p. m.
	5 00	1 10	7 15
Bărboşi sos.	.5 40		
Bn'M-Foeţanî-Maraşra	
STAŢIUNI	T. mixt 31
Buzdii plec. R.-Bârat Focşani sos	p. ui. 1 05 3 26 5 45
Focşaxri-Bnzeu	
STAŢIUNI	Î.JBJÎît 32
Focşani plec. R.-târât Buzdii sos.	a. m. 7 00 9 34 11 40
. . . . Focşam-MărăseştI	
STAŢIUNI	Tr. niixl, 33
Focşani plec. Mărăşeşti sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Focşanî	
STAŢIUNI	Tr.mirt 34
Mărăşeşti plec Focşani sos	nopte 11	30 12	45
FocşamMărăşeşti	
STAŢIUNI	Tr. mixt ~ 35
Focşani plec Mărăşeşti sos	dimm. 4	45 5	50
Buourescl-Yârcioruva
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr, A«. 8	Tr. de pers.	
		17	19
Bucurescî pl. Chitila Pitescî Slatina Craiova T.-Severin Vârcior.; sos.	a. m. 8 15 8 31 11 14 1 18 3 10 5	54 6	1; p. m.	a. m. 4	45 5	05 8 25	3 30 7	00 8	00 p. m.
Ploescl-Predeal			
STAŢIUNI	Arătarea trenuriloi		
	Tr. ac. Tr. m. 1 | 3		Tr. pl. 5
Ploesci plec. Cămpina Sinaia Predeal sos.	a. m. 9 40 10 51 p. m. 3	04 4	00	p. in. 5 40 7 23 p. m. 9 20 10 15	a. m. 8	3/ 9	31 10 4i
Bucurescî- Giurgiu			
STAŢIUNI	Tren de pcrsdno		
	1 | 3		
Bucurescî pl. Gomana Giurgiu Smărdan sos.	a. m. f p. m. 8 10 6 15 8 56 7 01 11 10; 8 15 10 20|		
Tecuciu-Bârlad			
Tecuciu plec. Berlad sos.	a. m. 5 50 7 35	p. m. 5 35 7 30	
Verciorova-Bucureştl
Arătarea trenurilor
STAŢIUNI	Tr. ac 4	Tr de 19	pers. 20
V erciorova pl. Turnu-Severin Craiova Slatina Piteşti Chitila Bucureşcî sos	a. m. 11 00 H 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	55	a. m. 7 40 10 46 H 00	a. m. 6 li 6 55 10 2
Predeal-Ploesci			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr de pers.	
	2	4 | 6	
Predeal, plec. Sinaia Câmpina Ploeşcl	p ,m. 1	2f 2	58 6 06 7 16	a. m, 4	00 5	05 7	05 8	32	j). m. 7	2f 8	28 9 27
Giurgiu-Bucuregfi			
STAŢIUNI	Tren de persoane		
	2 | 4		
Smârdan plec. Giurgiu Gomana Bucureşcî sos.	a. m. 8 00 8 48 10 00	P m. 5	54 6	05 ) 7 03 ! 8 05	
Bârlad-Tecuciii			
Bârlad plec. Tecuciu sos.	a.m. 9 00 10 55	p. m. 9 30 11 15	
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂRE
VAPOARE DE POSTA intre B udapccta-Orşova-T-Severin-Giurgiu-Galafl
PLECARE IN JOS.
Do la Buda-pesta Vineri, Dum. Mercur 11 ore seara,, „ Orşova Dum. Marţi, Vineri 10 ore 30 min. a. m. »	T.-Severin	„	„	„	12 ore din®.
„	Calafat	„	„	„	5 ore 10 min. p. m
„ Corabia Luni, Mercur!, Sâmbătă 12 ore 30 p. m „ T.-Măgurele Lupi, Mercuri, Sâmbătă 2 ore 20 min. a. m.
= a Rusciuk	„	„	# 6ore 3(1 a.m
De la Giurgiu	„	„	„ 11 ore 15a.m.
„ Cernavoda	„	„	„6 ore 45 p. m
» Brăila Marţi. Joui, Duminică ;> u.
La Galaţi	Idem
PLECARE IN SUS
De la Galaţi Marţi, Joui, Sâmbătă 9 ore a. m.
„	Brăila „	„	„	10 ore 25 min. a.m
„	Cernavoda	„	„	5 ore20min, p.m
La Giurgiu Mercuri, Vineri, Dum. 6 ore 30min.a.m, De la Giurgiu „	12 ziua Vineri, Dumineca 11 ore
15 min. a. m.	_ ,
„ Rusciuk Mercui'î 4.20 p. m. Vineri, Dumină# 12 ore ziua.
Do la T.-Măgiirelî Mercur 10 orc p.m Vineri, Di® 5 ore 40 min. p. m.
De la Corabia Mercuri 12 ore noaptea Vineri, Dum 7 ore 40 min. p. m.
De la Calafat Joui, Sâmbătă, Luni 9 orc 30 min. a. m, La T.-Savcrin „	„	4 ore 45 min.p.m
Do la Orşova Vineri', Duminecă, Marţi a. rn.
Serviciul loca] intre Galaţl-Tnlcea-Ismail-Kilia
Plecare Ia vale de la Galaţi la Tulcia-Ismail Marţfp Sâmbătă 8 ore a. m. Tulcea-Ismail-Kilia Joi 6 orea.m. Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţi
Joui 4 ore p. m.
Icimoil l.« T, '
7)	))
Plecare fa del
HUUl	>7» 'J • IU-	u
Ismail la Tulcca-Galaţi Mercuri, Vin., Dum, 7 ore a. m.
Serviciul de pasageri şi mărfuri intre Galaţi şi Odesa
De la Galaţi la Odesa Luui 7 ore a. m. şi de la 0* desa la Galaţi Joui 4 ore p- m.
Serviciul de mărfuri de la Galaţi-Brăila pentru toate staţi, nil o şi direct la Bucurescî de doă ori pe sep1
LGofau Mibfctejtcu, SitrM* Oow4 No» l*
www.dacoromanica.ro
.A.IP.A_ŢFt:E IIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
Pentru Abonamente, Anunciun şi Reclame a se adresa :
In Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. In Streinitate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
In Komania: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No, 14 şi la correspondenţiî farului din judeţe.
In Paris:	La Soctttâ Havan, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de	publicitate G. L Eiaube	& C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de	publicitate G. L. Daube	& C-nie.
In Berlin,	Francfnrt, Znrich, New-York: Prin compania generală	de publicitate	G. L. Daube 8c C-nie.
ANUNCIUR1LB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina 111-a................l Led.
»	»	»	Il-a.................2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţi nu se inapoeză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, r jda.cţiunea nu este responsabilă.
Prira-Redactor: STEr. C, MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Paris, 13 August.
Gambetta s’a introdus erl in sala palatului Elisee Menilmontant prin o uşă cunoscută numai cător-va persoane. La plecare a ieşit tot pe acolo. Mii de lucrători trecură dinaintea ferestrelor Iul şi ale generalului Galiffet făeănd sgomote stridente.
La fine de tot un lucrător ’l apostrofă pe Garri-betta in faţă declarăudu-1, că a perdut mandatul cartierului Belleville. Gambetta ’i respunse foarte aprins: „Ne vom trage socoteala la 15 August."
Paris, 13 August.
Maioritatea ziarelor moderate laudă discursul Iul Gambetta; unele fol comentează pasagiul privitor la politica esternă aşa, că Gambetta ar voi pacea cu ori ce preţ. Sunt mulţi cari aşa inţeleg discursul fostului dictator, că ar voi să ajungă ministru.
Ziarele radicale atacă cele espuse de Gambetta, de oare-ce n’a atins nici cu un cuvânt reformele reale promise de senat.
Ziarele clericale atacă pe Gambetta şi cu mal mare violenţă afirmând, că nu e bărbat de stat, de oare-ce n’a avut nici o creştere şi e prea grosolan. Prancia nu va suferi lung timp domnia unui despot atăt de necioplit.
Cu toate acestea se consideră de i)robabild o majoritate a partidei Iul Gambetta.
.	■	Petersburg, 13 August.
„Telegraph" din Moscva află, că guvernul ru-. sese ar avea de gând, să inoeapă cu Poarta negocierii in .privinţa desdăunăril de resboiu. Epoca şi-o va alege clnd ordinea u> va fi stabilit in : Bulgariaj de ore-ce tributul Bulgariei e destinat pentru parţiala plăţile a sumei de descîaunare.
. Coattantinopol, 13 August.
_ . D.ş ,treji „luni MGS in cabinetul Sultanului bugetul pentru anul curent şi cu toate acestea nu e incă sancţionat.
Se vorbeşte, că Sultanul se teme de publicarea acestui buget, din causă că inpresiunea produsă asupra poporului ar fi. prea rea.
Adrianopol, 12 August.
Selim efendi fiind trimis din partea adminis-traţiunil centrale a dărilor indirecte să cerceteze abususile şi defraudârile intămplate, a descoperit - in casa unul vinovat un sac cu timbre in valoare de 17,500 punţi turceşti.
S’a mai constatat, că criminalii avea de gând să dea foc archivel ce se afla in edificiul admi-nistraţiuniî.
l’rizrcnd, 13 August.
La Djacova a’au concentrat 4000 de albanezi. Se afirmă că Liga are de gănd să proclame autonomia Albaniei.
Washington, 13 August.
Raportul oficiului de comerţ al Statelor Unite, pubică o dare de seamă, din care resultă, faţă cu recolta anului trecut, un scădămenţ, kr grâu, de 106 milioane busehle.
Petersbarg, 13 August
Melikow acordase incă pe timpul domniei sale voia unor scriitori să scoaţă un jurnal. Trecu multă vreme la mijloc şi gazeta nu mal apăru.
Erl insă după mal multe stăruinţe energice publicul capitalei a putut citi primul număr al ziarului „Nowoja Gazetta", ce are formatul ca al ziarului, acum suspendat pe 6 luni, „Golos".
Noua foaiâ ’şi motivează apariţiunea sa declarând, că in momentele da faţă e imposibil a tăcea, după ce partida şi presa liberală e foarte slăbită prin suprimarea unor organe.
Principiul acestei foi este tot al ziarului, ce înainte cu o septăinănă trebui să dispară de pe arena publicităţii. Cu ocuparea locului vacant, „Nowoje Gazetta" ia asuprăşî şi datoriile şi tra-diţiunile ziarului „Golos".
Praga, 13 August.
Din provinciâ soseşte lumea să priviască şi să se convingă iie-carc cu ochii săi de grozăvenia nenorocirii ce a isbit naţiunea cehă.
Din cercetările făcute s’a constatat, că opt tinichigii lucrau la un paratoner. După terminare lăsară, poate din uitare, maşina de foc aprinsă, din care, prin curent de vânt, se iscă focul.
Constantinopol, 13 August.
Se aude, că marele şerif din Mekka, refusâ, d’a lua sub scutul seu pe omoritorii Sultanului AbduJ-Aziz, de oare-ce respuriderea ce cade a-supra-i ar fi prea mare.
Sultanul informăndu-se despre aceasta a dat ordin telegrafic să se supună voinţii sale-
Londra, 12 August.
Regele şi regina Danimarcel vor pleca in curând pe vasul „Dannebrog" la Petersburg, unde vor rămânec mai mult timp,
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
15 August 4 ore seara.
Marsilia, 15 Au°ust.
Erî, in timpul luptelor de tauri o parte din estradele arenelor s’afi in fundat. Au fost 15 morţi şi aproape 150 răniţi
Londra, lujAugust.
Membrii Camerei lorclilor, aparţinând partitei: conservatoare, se vor întruni astă-zi sub presi-denţia marchisului de Silisbury, pentru a precisa politica de urmat in privinţa legii agrarie.
D. Gladstone va anunţa astă-seară ia Came-,
ra. comunelor hotărîrilo cabinetului in privinţa
aceleiaşi gestiuni.
* - '
„Times" crede că guvernul a întrebuinţat toată acţiunea sa legală că să scape legea agrară.
(Ha vas)
A »e vedea ultime ştiri pe pagina III.
BUCURESCI, 4 AUGUST
Una din cauzele, car! a produs nenoro-' cili mar! ţârii noastre, a fost şi este ridicarea oamenilor fără merite, pe treptele cele inalte ale statului. Un nemernic in administraţie, in finanţe, in justiţie, in parlament, in scoală, in guvern, face mai mult râu ţâri! de căt un an de locuste. Locustele prăpădesc o recoltă, aduc scumpete şi sărăcie, pricinuesc multe neajunsuri fisice^i moral! oamenilor;, dar in sfirşit nevoiadBe . pe om să’şî incordeze puterile şi să reacţioneze in contra râului simţit de trup, ..pănă când vine un an de.belşug, ce ’l despăgubeşte de neajunsuri şi-i readuce bunul traiu in bătătură. Nemernicii ajunşi sus in stat sunt maî primejdioşl societăţii, şi primejdia e cu atât mal mare, cu căt el sunt mai sus ridicaţi. Un subprefect prost âţ! prăpădeşte o plasă întreagă, ducând ruina materială şi anarhia in casa fie-căruî sătean, un judecâtor agramat âţ! compromite interesile nenorociţilor Împricinaţi, şi împinge pe oameni in corupţiune sau in disperare ; un deputat nerod poate decide de majoritatea parlamentară, pentru a mân ţinea un guvern sec sad a face să triumfe o lege nenorocită; un dascăl nemernic poate să ucidă moraliceşte un şir de generaţiuni; un ministru zăpăcit aduce confusiunea şi scăderea, daca nu chiar căderea, unui stat întreg.
Lucrurile acestea le scriem fără a face alusiune la guvernul actual ori la alt guvern, ci numai pentru a exprima un ade-vâr, la care ou toţii datori suntem să cugetăm, şi să cugetăm, cu hotârîre de a scăpa ţara de acest mare râu.
*
* *
Până aci insă am arâtat numai o lăture a reului, mai puţin in floră toare pentru noi, de şi din ea isvoraşce mii de nenorociri. Este o altă lăture, care şi mai mult ne in-grijeşce. De aceasta ne speriăm mai mult de căt de locuste. E vorba de coruperea ti-nerimeî, prin ridicarea celor nemernici pe treptele inalte ale statului. Această stricare a puterilor celor mal vii ale naţiunii, grozav ne Înfricoşează.
Am vâţjut tineri cu fericite disposiţiuni de minte şi de inimă, distingându-se prin studie şi prin moravuri frumoase, promiţând societăţii o minte sănătoasă şi un caracter nobil, prăpădindu-se indată ce ah intrat in viaţa publică, veştejiţi de veninosul exemplu al nemernicilor parveniţi. Au ajuns, nu e vorbă, unii sus in fala trecâtoare a măririi sociale, dar au ajuns cu inima secată de simţiri frumoase, cu mintea pervertită de curente egoiste.
Nu primim scuza celora ce se lasă a se corupe, dar o inţelegem.
Ce să’î faci bietului tânâr, intrat in societate cu cele maî bune disposiţiuni, cănd, din ântâi ani ai ilusielor sale de cetăţian, in-tălneşce in drumul sâti oameni cari s’au ridicat sus, nu prin meritele unei munci oneste, ci prin intrigi ori prin linguşiri ?
— X era camarad cu mine in şcoală— ’mi spunea un prietin ; nu invâţa nimic şi nici nu’l cam tăia capul; sta de scandaluri; cum şi-a luat bacalaureatul nu şciti, dar acum trei ani âl vâ<jui numit in magistratură, c’un titlu din străinătate. Astâ-zî e membru de curte. Eu sunt tot judecător de tribunal, şi am şease ani de serviciu, fără cea mai mică obiecţiune, dar n’am protecţie...
Cele spuse de d’acest amic s’ar putea generalisa. Câţi din armată, din finanţe, din justiţie, din administraţia, dar maî ales in politică, nu s’au ridicat sus, sus de tot, prin intrigi şi linguşiri, prin voturi electorale sau prin servilism.
Independent de râul pe care, fie-cine din aceste nulităţi parvenite, âl fac statului prin presenţa lor in fruntea unui serviciu, este râul cel mare, că sminteşce caracterele tinere, atrăgându-le in orbita lor coruptă de linguşiri şi perversitate. Fala, averea, preponderanţa la care ajung nemernici a-demeneşce.şi corupe sufletele fragede.
Unde va ajunge generaţia viitoare 1
In contra acestui râu ne-am ridicat şi datori suntem să ne ridicăm cu toţi, cei cari, cu adevârat, ne iubim ţara.
#•
* *
In măna celora cari sunt la guvern, stă putinţa de a scăpa societatea românească de acest flagel. Şi cănd zicem, in măna celora de la guvern, inţelegem azi pe d-nii Rosetti şi Brătianu, dictatorii partidului de la putere. Noi, cestia din oposiţiune nu putem exprima de căt dorinţe, a face teorii ori a lupta negativ.
In măna d-nilor Rosetti şi Brătianu stă putinţa de a face fapte. De aceia, la dânşii ne adresăm; pe dânşii âl tăcem respunzâ-tori, şi de bine, şi de râu. Când puterea vor avea-o alţii, atunci respunderea va fi a acelora.
D. C. A. Rosetti a făcut un buninceput, cu administraţia, introducând elemente tinere, active, oneşte, cu cultură, vrednici d’a Înţelege trebuinţele ţâranuluî şi de a putea lucra la deşteptarea lui. Numai d’ar stărui p’această cale şi d’ar căuta să incurageze pe cei vrednici la muncă !
Atâta insă nu e destul. Căt timp oamenii fără merite vor găsi mijlocul d’a se ridica sus in stat, prin protecţiunea sistemei roşie, şi aceşti tineri buni, cari aii alergat la apelul d-lui Rosetti, vor simţi zelul stin-gându-se şi ambiţiunile târîndu’i, către măriri ieftin de dobândit. Şi apoi să ne ferească Dumnezeu, ca găunoşirea caracterelor, prin intrigă şi linguşire, să nu devină, organică!...
Trebue o lucrare hotărîtă şi bine combinată, din partea intregei esecutive pentru ridicarea meritelor. Este aci o cestiune de viaţă sau de moarte, pentru stat. O recomandăm atenţiunii acelora cariaţi imbâtră-nit in lupte. Schimbarea sistemei de guvernăm înt, pe această bază, ar fi cea mai preţioasă moştenire, pe care bătrânii ce se duc ar puteas’o lase generaţiilor tinere!...
Fie ca glasul nostru să nu resune in deşert !
O noutate tristă primim de la Constan-tinopol.
Patriarohia ar li desfiinţat sigiliul de la
1876, prin cuie se recunoştea fiinţa de sine a schitului românesc de la Muntele Atos, şi a incorporat acest schit in Lavra grecească, trămiţănd pe călugării Români să asculte de călugrii greci.
Nu ştim dacă guvernul a intervenit in această cestiune, dar am dori, ca el să nu lase a se nimici drepturile Românilor din acel sfânt locaş. Când ţara noastră este independent, suferi va densul aservirea unui schit românesc, la o măn ştire streină? N’o credem, dar cerem să lucreze energic.
CRONICA ZILEI
Pentru Înlesnirea comunicaţiuniî cu tabăra de la Cocorăşti, se vor opri trenurile accelerate No. 1 şi 2 căte un minut la cantonul No. 23, intre Băicoiii şi Cămpina.
D. V. Burlâ, profesor la liceul din Iaşi, s’a numit director al acelui licefi, in locul d-lui Pop Florentin, demisionat.
Pe timpul concediului de 2 luni, obţinut in ţară şi in străinătate de d. colonel Berendei Ân-:ton, directorul general al ministerului de râsboiu, d. locot.-colonel Argetoianu loan, cel mai vechiu dintre actualii directori de servicii!, ăl va înlocui.
D. 0. Fronescu, şeful divisiunei judiciare, va indeplini funcţiunile de secretar general al ministerului justiţiei, până la intoarcerea titularului.
In judeţu Tutova, secerişul e aprope a se termina ; treeratul a început maî pretutindenea. Resultatul recoltei nu este satisfăcător.
StriDgerea finului recoltei şi treeratul grâului in jud. Prahova se face cu multă activitate. Gele-l-alte recolte sunt satisfăcătoare.
Recolta in jud. Iaşi este de mijloc; grâul s’a secerat şi so aduna acum; porumbul jumătate este bun jumătate prost.
Poimăine, 6 August, se ţine la Berlin adunare ge neraiă a acţionarilor căilor ferate romane.
Curtea Palatului a inceput a se pava cu bazalt artificial.
Balotajul poniru alegerea din colegiul I a unui membru in consiliul comunal al capitalei s’a fixat de primăriă pentru un termen, in care nici alegătorii, nici candidaţii nu se află in Bu-curesci, conform usanţelor cunoscute a guvernului de a lua pănă şi căldurele verii in ajutorul manoperilor sale electorale.
E constatat că cea mai mare parte a alegătorilor din colegiul I se află acum saii la moşiă saii la băi.
Prin urmare, prevenim pe acei din aderenţii noştrii, alegători in colegiul I, cari din vr’o im-prejurare oare-care s’ar intămpla să fie in Bu-curesci, să nu se presinte de loc la alegerea de azi, lăsând loc liber guvernului ca să’şl con tinue manopera începută, pănă la fine, cum ăi dictează interesele coteriei roşii, care de mult primează dreptul public şi privat al Românilor.
D. Constantin Christodulo Cerchez, prefectul poliţiei Iaşi, este însărcinat cu gorarea afacerilor prefecturei judeţului Iaşi, pe timpul căt d. director al acelei prefecturi va fi prin judeţ, in operaţiunile recrutaţiei.
Prefectul judeţului o in concediu.
D. C. Racotă, vechili elev al şcoalei din Gri-gnon şi d. major Dimitrio Ghcorghiu, actual inginer hotarnie al Statului cl. II, s’aii numit in posturile de inspectori donioniali cl. I, prevărjut6
www.dacoromanica.ro
prin budgetul anului curent. In locul d-lui major Gheorghiu s’a inainlat d. Dionisic Radeş, actual inginer hotavnic al Statului cl. III.
S’a trimes despărţirel a cincea din coloarea de Roşu o poliţă in valoare de lei două-zeci şi cinci mii, găsită de un băeat, anume Stoian, servitor la Petcu Bragagiu, din calea Rahovii, 9, A vis păgubaşului.
DIN BUCOVINA.
Românii din Bucovina a ti început să iea, faţă cu potopul german şi ovreiesc, o atitudine de resistenţă, care le face onoare. Mişcarea inaugurată prin redeşteptarea şi ridicarea sentimentului naţional, se urmează azi pe terenul politicei reale, din isbândâ in isbăndă.
Colegiile electorale, cari, deşi compuse in majoritate de elementul românesc, aveafi in trecut mandatari aproape numai străini, Încep a fl re-presentate de Români. Numărul de deputaţi, deja esistent in reichstagul vienez, este relativ îmbucurător. Viitorul SI va urca fără îndoială. In Camera provincială din Cernăuţi, Nemţii şi Ovreii erau până acum stăpini. Lucrul trebue insă să se schimbe. La alegerile suplimentare din Gurahu-mora şi Rădăuţi, partida naţională a candidat doi Români din cei mai energici, — in Gurahumora pe Eudoxiu Hurmuzachi, in Rădăuţi pe Michail Piteifi. Succesul lor se poate considera ca sigur.
Despre Hurmuzachi „N. Fr. Presse" zice, intr’o corespondenţă din Cernăuţi:	„Acest funcţionar
politic încă tânăr (prefect', aparţine luptătorilor celor mai indrâsneţi şi mai ambiţioşi ai partidului român naţional." - Tânărul Hurmuzachi continuă, cum ?o vede, cu vrednicie opera părinţilor săi.
I3I3ST _AJP./Y]R,A. Alegerile din Germania.
„Provin zi al Corespondenz" resumă in următoarele rânduri programa prinţului Bismarck, cu ocasiunea alegerilor actuale pentru Reichstag :
„Renaşcerea naţională şi întărirea interioară a Germaniei pe base economice sănătoase, independenţa economică a Germaniei faţă de străinătate, ridicarea puterilor financiare ale imperiului printr’o distribuţie mai dreaptă a contribuţiilor, înlesni ea realisârei cheltuelilor publice necesare prin desvoltarea sistemului contribuţiilor indirecte pe lăngă o reducere corespunzătoare a contribuţiilor directe, scutirea, comunelor de o parte considerabilă a cheltuelilor publice pentru scoale, săraci, activarea industriilor economice şi manufacturale, grija de binele clasei profesiunilor şi a breslelor de lucrători, potrivit poruncilor creştinismului practic, cu un cuvânt apăra rea celor economiceşce mai slabi de către stat, cave trebue să aibă conştiinţă de datoriile sale crestine-sociale si să renunţe la rolul său de supra-
t.	*	*
veghietor impasibil. Acestea suntbasele programei guvernului, aceste sunt ţintele politicei cancelarului imperial."
Papa Lcon XIII.
Infestările, de cari sufere de căt-va timp Papa Leone XIII, l’afi făcut să’şî iea-e estrema hotă rîre de a părăsi tradiţionala residenţie a scaunu-
ROMANiA LIBERA.
lui papal, oraşul Roma, Iată co cetim in „Di-ritto
„Suntem informaţii că papa Leone XIII s’a hotărit deja o zi in urma transferârei resturilor lui Piu IX. la San-Lorenzo, de a părăsi Roma, şi că această hotărîre a impărtăşit’o puterilor, dintre cari unele l'au desaprobat, iar altele Fad sfătuit să amâne lucrul, câci se vor sili a înlătura toate divergenţele.
„Papa ar fi respuns la aceasta, că e hotărit să părăsiască Italia, dacă nu i se va crea o nouă situaţiune. Acest schimb de idei intre Vatican şi deosebitele guverne s’a făcut in timpul din urmă prin numeroase depeşe şifrate către uuncii apostolici.
„Se afirmă, că papa şi-a ales ca nouă re sideiiţiâ insula Malta şi că inainte de plecare guvernul italian va fi pus in cunoştinţă despre toate in mod oficial, pentru ca să iea-e măsuri a garanta călătoria sigură a papei. Pe cardinalii cari se găsiaii pe afară in concedii! papa i a chexvvat in grabă la Roma, iar pe cei din Roma i-a avisat să nu se depărteze. Membri scaunului apostolic, interpelaţi asupra proiectului papei, l'au încuviinţat pe deplin.
„Veştile acestea nu s’afi răspândit până acum mult nici măcar in Vatican, de oare ce papxx nu a fixat incă timpul plecăreî. Când se va duce, Sf-tul Părinte va fi însoţit pe drum de căţî-va membri acreditaţi ai corpului diplomatic. In-prejurările politice vor putea grăbi sau întârzia plecarea, cu greii insă vor putea-o impedeca."
Prin strămutarea papalului de la Roma, autoritatea sa ar suferi fără îndoială o mare .jir nire precum şi nu ar rămânea neatinse nici interesele bisericei catolice. Trebue să i se fi amă-rît dar răii lui Leone XIII petrecerea sa in capitala Italiei, dacă vrea să-o părăsească.
Programa, d-lui Gambetta.
Partizanii d-lui Gambetta din al 20-lea, aron disment al Parisului. Belleviile, au publicat un manifest, prin care proclamă candidatura d-sale in acest colegiu. Manifestul fiind recunoscut de d. Gambetta ca programul şeii politic, luăm din.' tr’ensul căte-va părţi mai interesante.
„Cetăţeni !— zice manifestul incepend — noi suntem astăzi ceea ce am fost ieri ; in anul 1881 ceea ce am fost la 1878 şi 1869; suntem republicani şi patrioţi. Această indoită calificare o pretindem in momentul, in care oameni cari se cred republicani, declară, că patria este un prejudiciu a burgesiei. Sentimentele noastre republicane se potrivesc pe deplin patriei noastre francese, şi dacă, fără a tăgădui toate tracţiunile noastre politice, nici nu putem nici nrr voim să rămânem indiferenţi faţă cu soarta altor popoară, declarăm că iubim Francia cu un devotament cu atât mai mare, cu cât in ceasul de durere al desastrelor şi invasiunei, n’a găsit in lume pentru desinteresata şi cavalareasca luptă pentru libertatea popoarelor de căt ingra. titudine, şi a fost avisată la propiile sale puteri. Caracterul frances al acestei politice — unii vor zice poate şovinist, ceea ce insă puţin ne atinge — esplică cum neşte spirite superficiale-ca se nu vorbim de cele de rea credinţă, se silesc a găsi şi dovedi contradicţii, acolo unde nu esistă de căt modificări impuse imperios de evenimente, locuri de odichnă cerute de prudenţă,
fără a fi părăsit cu ţoale acestea vreo-datâ din ochi ţinta, care dă politicei republicane un caracter deosebit,anume : emanciparea intelectuală şi socială, regenerarea morală a naţiune! prin libertate. Să însemneze aceasta, că cerem de la deputaţii noştri realisarea imediată şi deplină a programei de la 1869 şi că reclamăm prin urmare desarmarea ? La aceasta' nu ne-arn gândit nici-o-dată. De atunci s’au petrecut evenimente cari ne-afi indicat pericolii unei desarmărî, Francia, care, legănăndu-se in visurile frumoase ale unei păci universale, cerea desarmarea generală, desfiinţarea armatei permanente şi inlocuirea ei prin miliţii naţionale, ave de sigur dreptate să facă un păs îndărăt şi a se ţine, in urma înfricoşatelor evenimente din 1870-1, când aproape era să piară, gata la lupta pentru esistenţă, zicăn-du'şt că incă pentru mult timp dorim ca nu pentru tot d’a-una scutul cel mal bun a’l onoare! şi demnităţoT ţârei să fie un corp puternic, bine Înarmat, in serviciul unei inimi viteze.
„Toate modificările programei de la 1869 derivă din acelaşi spirit şi sunt resrrltatul aceloraşi experimente. Privirea abisului in care aproape era să cădem a produs in toţi coi inspiraţi de sentimentul iubire! do patrie, un sentiment de frică. Noi avem impreunâ cu liberalii de toate nuanţele un fel de prejudicii! pentru doctrinele şeoaleî engleze şi pentru principiile descentra-lisăriî până la esagerare. Tn urma experienţelor făcute trebue să recunoaştem primejdiile unei divisiuui şi suntem încredinţaţi că deosebite teorii ar trebui să fie Întovărăşite pentru noi de pagubele cele mal simţitoare. Mu s’a vorbit oare despre o Ligă a Sudului şi a Vestului? Nu ne mai stăpâneşte fanatismul pentru principiile abstracte şi la lumina posomorîtătâ a evenimentelor a.rn devenit ceea ce am fost odată, partizanii u-neî republice nedespărţite."
După ce declară, că partidul d-lui Gambetta nu şi-a negat, principiile de la 1869, ci le-a schimbat in acord eu'voinţa naţiune!, după cum reclamai! împrejurări!*, şi după ce spune că ţinta acestui partid e progresul republice! definitive pe base democratice, manifestul înşiră ast-fel succesele materiale a le actualei republice : g^815 mii. franci se intrebuinţează in fle-care if^pentru lucrări publice. Datoria publică s’a redus prin amortizare cu un miliard ; 800 mii. franci, s’afi inapoiat contribuabililor, şi daca Paul Louis Courier s’a plâns, că din banii contribuabililor nu se mai poate vedea nici odată o para, republica profesează un alt-sistem mar bun. Ministerului de răsboifi T consacrăm pe an 559 mii. franci. Sub imperii! se cheltuiau 27 rail. fr. pentru instrucţia publică, acum Întrebuinţăm pentru învăţarea copiilor noştri 106 milioane. In acelaşi timp am eseeutat despărţirea bisericei de Stat. Republica a făcut o lege de presă, care e cea mar bună din câte a esistat."
In privinţa reformelor, partizanii d-lui Gam betta cer reforma justiţiei pe basa. electivităţeî şi inamovibilităţei, „in privinţa armatei suntem partizanii serviciului obligator general, care să ţie pentru toţi deopotrivă căt se poate mai puţini, pe lăngă păstrarea siguranţei naţionale, va să zică trei atrl, Voim învăţământul obligator liber de influenţele bisericesc!, voim descentra lisarea administrativă şi centralisarea politică."
Manifestul conchide că in arondismentul de
Bellevillo nu se poate alego dară do căt d. .Gambetta, atât do mult incorporează aceste cugstirile arondismentului XX.
COMUNELE UNGUREŞTI DIN ROMANIA
Sub titlul acesta „Posta" primeşte următoarea
corespondenţă din Târgul Ocna:
Se ştie că in judeţele Roman şi Bacăfi se află peste 80 comune de Unguri, emigraţi in diverse timpuri din Ungaria, fie de persecuţiunî religj. -oase, fie de sărăcie.
Aceste comune de şi formate din timpuri de. părtate, se găsesc totuşi in starea lor primitivă fără cea mai mică urmă de romanisare. Cei mai mulţi Unguri de aici nu ştiri nici două vorbe româneşti; iar femeile suirt, lipste cu totul de cunoştinţa limbel noastre. Copil lor, fiind sub directa influenţă a mamelor, nu ştifi d’asemenea a vorbi româneşte nici sunt puşi in stare d’a vorbi. Totul in fine ne dovedeşte că aceste comune au remas neatinse cu desăvârşire de spi ritul nostru naţional, aşa că la un cas dat, ar putea să constituiască un pericol pentru uoî.
Ori cine este convins că două sunt mijloacele cele mar eficace pentru a naţionalisa pe străni, Primul mijloc este biserica şi al doilea şcoala.
La Unguri religiunea domnitoare fiind cea catolică şi in ţara noastră având pe deplin garantată libertatea conştiinţei, nu se poate dar in-rîuri pe această cale intru nimica pentru roma-nisarea lor.
Al doilea mijloc este şcoala. Ea introduce in străin ideile şi sentimentele naţionale, ast-fel că'l face a preţui şi iubi naţiunea in mijlocul căreia trăeşte.
Dacă de primul mijloc a fost, cum am vădut, imposibil d’a usa; trebue să mărturisim cu ruşine că pe al doilea l’arn neglijat noi inşi-ne cu totul. Ori-cine a călătorit prin aceste comune, a constatat cu mâhnire că nu se află şcoli româneşti, saft dacă esistă pe ici pe colea câte una, şi acestea nu sunt de căt nişte simulacre de şcoli, fără nici o garanţie de seriositate.
Această negligenţă a dat drept resuitat faptul că copii unguri cresc in România de zece şi sute de ani, şi nu ştiu cel puţin vorbi limba ţării unde s’au născut. Ba ce-va mai mult; am vădut noi inşine locuitori români, aflători printre aceste comune, cari şi-ah uitat limba lor maternă şi aii învăţat şi vorbesc pe fie-eare zi ungureşte. Frumos resuitat de tot! In loc ca noi sâ’f asimilăm pe ei, sau cel puţin să’j facem să ne vorbească limba: din contra ei ne desnaţionali-seazâ ţăranii cu cari se află in contact.
O asemenea ruşinoasă posiţiune pentru naţiunea română n’ar trebui să mal dăinuiască nici un minut. Iu privirea, aceasta ar trebui să luăm exemplu de la guvernul ungar, care impune Românilor din Transilvania să înveţe ungureşte prin şeoalele poporane, cu toate că Românii acolo suni popor autocton şi mai vechia de cât Ungurii.
In consecinţă, cerem eu stăruinţă de la actualul ministru al instrucţiunii, să studieze această importantă cestiune. Măsurile cele mai serioase ce trebue să iea, sunt d’a se inflinţa şcoli româneşti solide prin comunele ungureşti şi să se aplice principiul obligativităţii instrucţiune! primare, înscris d’atăt a timp in legea inve-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 4 August —	6
A. DEBAY
trâducjjie de
ALEXANDRU I. GOHSCTJ.
CAPITOLUL II.
Secţia I
Mecanismul Visului.
Pentru ca un vis să se producă, este necesar ca unul sar! mai multe organe cerebrale să fie deştepte in timp ce altele sunt adormite ; când toate acestea organe dorm, numai poate fi po. sibil visul ; aşa primul somn la persoanele cari sunt obosite de munca lor zilnică, este un repaus complet.
Dacă un singur organ cerebral veghează, visul poate percurge cu fidelitate toată sfera ideilor aparţinând acestui organ; [dacă chiar acest
organ rămânând deştept, cele-l-alte se deşteaptă la răndul lor şi’şi reiafi activitatea, visul va fi clar şi neprecurmat.
Când memoria spre esemplu ar lucra in concert cu raţiunea, atunci visul ar merge aşa de neted, aşa de lucid, unirea ideilor şi a circumstanţelor ar fi aşa de bine observată, concesiunea (legarea) raporturilor aşa de intimă, toate obiectele vor fi representate cu atâta esactitate in cele mai mici ale lor detailuri, că acţiunea va representa toate aparinţele verităţii.— In această stare, spiritul se bucură de o putere cu atât mai înaltă cu căt acţiunea sa este mai concentrată.
Această concentraţiune a forţei vitale asupra uneia sa.fi a câtor-va din facultăţile intelectuale, ie dă un ast-fel de grad de, putere, că omul adormit pătrunde probabilităţile viitorului, Înlătură dificultăţile şi compune capo-d'opere, cari a fost incapabil de a le esecuta in timpul deşteptăm. Fenomene inverse afi loc, dacă mai multe organe opuse veghează şi lucrează in acord; atunci visul este obscur şi fără şir. In fine dacă se intemplă că activitatea unuia din organele cerebrale diminuiază, in timp ce activitatea celor-l-alte creşte, atunci vom avea o serie de mici visuri, cari se nasc, trec cu repeziciune, pentru a fi înlocuite pi iu altele tot cu o aşa
scurtă durată: visuri încurcate; aceste soiuri de visuri sunt, proprii somnolenţei (piroteală), un fel de somn incomplet, urmat după lucrări penibile, obositoare, safi in fine după o stare de suferinţă morală safi fisică.
In tot-d’a-una când o impresiune este viu resimţită in timp ce cine-va este deştept sau că ei intră o ideie prin cap, e foarte sigur că visul va reproduce această impresiune safi idee întocmai.	■
Persoanele ale căror sistem nervos, foarte pronunţat, este incă intâritat prin o viaţă intelectuală activă ; căţî-va oameni de litere, spre e-semplu, vor lucra in timpul somnului la uvrajul lor, vor deslega cestiunile cele mai dificile, vor compune discursuri, vor face versuri cu toată înlesnirea inspiraţiuneî.
O sumă de circumstanţe iniluin-ţează asupra na,turei şi a formaţiune! visurilor. Noi vom stabili clasificaţiunea lor după sexe, verste, temperamente, locuri, condiţiuni sociale şi după starea sănătoasă safi bolnavă a organelor.
Despre visuri ciupit sleirea de sine laie sau de boală, şi după truda sau suferinţa unuia sau mai multor Organe.
In deplina sănătate, când organismul bucu-rându-se de toată integritatea funcţiunilor sale,
se află liniştit, fără nici o jenă, şi spiritul este calm safi afectat de o mişcare vie şi plăcută, visurile sunt uşoare, liniştite, agreabile; in stare maladivă ele sunt grele, fatigante, penibile, adese ori hidoase, înfricoşătoare; aceste din urmă iau numire de coşmar *).
Am zis că ideile şi sensaţiunile uşoare simţite de cine-va in timpul zilei, se reproduc in somn, luănd o proporţiune mult mai mare, şi mai cu deosebire atunci, când unui din organe se află suferind safi numai intăritat. Această stare a organismului omenesc, este din cele mai obicinuite, căci e foarte rar, pentru a nu zice imposibil, ca spiritul şi corpul să fie intr’o stare de perfectă linişte.
Ast-fel după starea d9 incliietudine morală safi de durere fisică, sensaţiunea causată prin pişcătura unui purice, se va exagera până a simula o lovitură de sabie, o tragere de clopot va vibra in tocmai ca sunetul lugubru al tocsinului. - După asociaţiunea ideilor, tocsinul implică un trist eveniment, o catastrofă ; este un strigăt de alarmă! omul adormit va vedea o mulţime ins-paimăntată fugind in toate părţile eliiemănd ajutor; un vârtej de flăcări va isbucni dintr’un
*)• Coşmar: somn greii, apăsător, co provine m» ales din ca usa ingreueret stomachuluî.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
, nntuluî, dar reraas pănâ acum literă moartă, ''rrebuc incă a se lucra pe calea diplomatică c'u papa de la Roma, ca toţi preoţii trimişi in te comune să fie de origină italiană; căci anmcî nu vom avea aşa mari obstacole in roma-a. a Ungurilor, fiind deja cunoscute sentimente fţatilor noştri! de la Tibru.
Să ne convingem o dată pentru tot-d’a-una, viitorul şi tăria noastră constă in omogenitatea tei noastre. Prin urmare să facem tot posibilul entru ca să avem intre noi căt se poate mai piiţine elemente străine, iar pe cele esistente ^ ni le asimilăm.
' Nu dorim cuceriri şi usurpaţjunl de la nimeni. Nimenea insă nu ne poate contesta dreptul, d’a Le ca toii cel ce locuesc cu noi şi in casa noastră să gândească, să simţească şi să vorbească româneşte.
SERVICIUL POŞTAL RURAL
Ministerul de interne publică următorul raport al d-lui director general al telegrafelor şi P 'stelor.
Publicăndu-se pentru cunoştinţa publicului, ministrul îl supune studiului d-lor pefecţi ş'al i-onsilielor judeţene, făcând apel la toţi pentru a căuta cu toată seriositatea ş'a găsi toate mi-j'oacele putincioase pentru a face s'avem şi noi
maî curănd un serviciu postai rural atăt de neapărat din toate punctările de privire.
Domnule ministru,
De cănd am onoare a fi insărcinat cu direcţia serviciului telegrafelor şi poştelor mi-am dat toate siiintele a aduce aceste două serviciurî la o dea voi tare completă, spre a putea corespunde cerinţelor publicului ca*e se servă de aceste me-'/ii de comunicaţie.
Am satisfacţiunea de a vS putea asigura, d-le ministrul că am reuşit chiar de a pune serviciul nostru de postă pe aceeaşi treaptă in care se atlă acelea ale altor State, cari ’l au infiinţat de zecimi de ani înaintea noastră.
Ambulanţele noastre poştale cartează şi primesc cartări directe de la cele mai multe State europene, ast-fel că corespondenţele sosesc in România cu cea mare celeritate, in căt nu mai râmâne nimic de dorit. r
Esactitatea cu care efectuăm transitul corespondenţelor poştale din Occident in Orient şi vice versa, de veri-o căţî-va ani, are de efect, dle ministru, că mai toate corespondinţele ce treceau prin Triest şi Odesa, astă-zi se iac aproape, esclusiv numai pe la noi; ast-fel că venitul postai din transit s’a mărit intr’un mod simţ.tor.
Mandantele poştale interne şi internaţionale precum şi seri, orile de valoare sunt creaţiuni noul in serviciul nostru, cari de asemenea dau resultate satisfăcătoare; tot ast-fel şi încasările de efecte de comerciu se efectuează cu Statele cu „car! avem asemenea arangiamente in mod foarte regulat.
Nu tot aceeaşi satisfacţiune am in privinţa serviciului poştei rurale, de şi ’mi am dat toate silinţele spre a îndrepta răul.
Căutăm! să găsesc cari sunt căuşele caid impudică desvoltarea mecanismului acestui servicii!, mi-am făcut convincţiunea că răul provine mimai de la unele din autorităţile administra-
edificiu eonsumăndu’l; şi dacă deşteptarea nu va ayea loc, el va fi martorul ocular la toate cir cumstanţele unui incendii!.
Pentru persoanele bolnave, cari se nutresc de idei triste, această tragere de clopot va semăna cu glasul omului in agonie ; ele vor vedea des-fâşuiăndu-se prin vis un convoiu funebru cu toată pompa sa de doliu şi de durere; vor audi căutările preoţilor, amestecate cu gemetele dureroase ale familiei desperate, vor vedea aseminea lacrimele curgând şi capetele palide şi triste e-şite din lungele veşminte negre.—Dacă somnul nu este întrerupt după acest ăntăiu coşmar, visătorul va vedea numai de căt cosciugul des-chidendu-se şi un cadavru de o slăbiciune rară va eşi din el cu faţă lividă şi ochii sticloşi, jucând in fundul orbitei lor.
Toţi asistenţii vor fugi: el va voi asemenea să fugă, insă picioarele sale refusănd să se mişce, se va simţi apucat şi strîns de noduroasele degete a le fantomei; el se va infricoşa la acest oribil contact; se va forţa de a striga, de a chiema ajutor sguduindu-se cu durere pe patul său in prada celei mai grozave terori; după acestea in fine, deşceptarea va avea loc.
Vederea unui tabloii, care a impresionat viu pe cine-va, o conversaţiune, o lectură chiar ajunge, pentru a ocasiona la persoanele delicate
tive, cari nu dau toată importanţa ce se reclamă pent’ u acest serviciu şi tolerează notărilor cea mai mare negligenţă.
Am luat toate măsuriie permise de lege, a-măndănd pe notarii negligenţî, cari nu trămit regulat vătâşei spre a lua expediţia de la expeditorii rurali şi a o duce in comune, totuşi nu am ajuns la resultatul dorit; ast-fel a fost necesitate de a se amenda in l-iul semestru 1881 in districtul :
Ialomiţa	in	12	rânduri 61	notar
Ilfov	n	13	32 11 rJCl	11
Tărgu-Jiu	n	9	„ 39	n
Vlaşca	»	0	„ 4 i	it
Brăila		6	n 17	ti
Mehedinţi	n	7	.. 39	ii
Argeş	n	6	9	ii
Muscel	n	0	s	ii
Dâmboviţa Teleorman	n	4	„ 8	ii
	n	«>	„ 38	ii
Răm.-Vălci	n		„ 24	ii
Putna	n	2	18	11
Buzei!	n	O f >	„ 4	ii
Gorj	n	2	„ 11	*
Prahova	ti	1	2	n
Dolj	n	1	„ 10	ii
Tutova	tt	1	„ 1	ii
Dorohoiu	i)	1	,, 4	ii
Din aceste amenzi se poate vedea, d-le ministru, căt de negligenţî sunt notarii din unele districte, şi dacă nu s’ar pune capăt in viitor la o astfel de stare de lucruri, pe lăngă că publicul, care plăteşce pentru a fi servit, ar suferi pe nedrept întârzieri regretabile, dar am perde şi prestigiul care cu multă muncă abea am putut a’l căpăta faţă cu străinătatea ; căci dacă un jurnal sau o scrisoare care porneşee din Londra ajunge in Bucureşcî in 4 zile. şi dacă aceste coresponpenţe ar fi destinate pentru o comună din distristul Ialomiţa d. e. al, cărei notar nu ar trămite vătăşelul de două ori d’arăndul pe săptămână spre' a lua in primire expediţia, corespondenţele s’ar preda destinatorului in a doua săptămână după sosirea lor in Bucureşcî, cănd, poate, nu mai are nici o importanţă pentru des-tinator.
E de prisos să mai insist, d le ministru, asupra punctului că populaţiunea rurală are aceleaşi drepturi de a beneficia, in mod egal, de serviciile publice ca şi populaţiunea urbană; a-vănd insă convincţiunea că, intre inbunătâţirile ce d-voastră voiţi a aduce diferitelor servicii administrative, pentru mijloacele de comunicaţiune ce trebuesc a se oferi şi populaţiunilor rurale puneţi un deosebit interes, semnalez acest inconvenient atenţiune! d voastră şi vă rog a recomanda şi din partea d-voastră d-lor prefecţi a se ocupa cu tot dinadinsul şi de serviciul poştelor rurale, dănd tot concursul direcţiune!, nu numai in aplicaţiunea amenzilor, ci şi de a obliga cu severitate pt notari a’şî face datoria ce le incumbă după legea poştelor rurale.
Primiţi, vă rog, d-le ministru, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
Director general, C. F. Robescu.
ARENA ZIARELOR
„'Românul" revine asupra importanţei comiţiilor agricole, cari esistă deja in opt judeţe'şi aii ineeput să de-a roade bune.
o sguduire nervoasă, ce se va manifesta in timpul somnului şi care după impresiunile agreabile saii penibile resimţite, urmează a trage după ele graţioasele imagini a unui vis aurit sau ins-paimăntătoarea stare a coşmarului.
Am cunoscut, sunt căţî-va ani, o jună domnişoară de constituţiune chlorotică şi nervoasă, care muri victimă culpabilei neprevederî a unui confesor.
Acest imprudent i făcuse o descriere atăt de oribilă despre infern, că biata copilă se rein-turnâ acasă inspăimăntată, palidă şi tremurând.
— Noaptea i se produse prin vis tot aceea ce audise de la confesor, insă intr’un mod mult mai înfiorător incă. Ea nu vedea de căt oase de oameni morţi, schelete, figuri îngrozitoare, simţia mirosul pucioasei, şi se vedea cuprinsă de flăcările infernului, era urmărită cu vrăjmăşie de monştri îngrozitori, cari o bicîuiau cu codile şi o impungeaii cu coarnele lor... In fine se deşteptă, insă intr’o stare cu totul deplorabilă !
Părinţi atraşi prin ţipetele ei, căutară in zadar a calma estrema sa agitaţiune, a invinge spaima sa. - Mai multe’nopţî se succedară având aceste Înspăimântătoare visuri, fără ca părinţii să’I poată remedia acest răii, A patra zi, această tinSră inocentă, atinsă de friguri cerebrale per- l nicioase, expiră iu convulsiunile unui delir de }
Acest ineeput de mOsurî, menite a irnbu-nătăţi agricultura ţ-6reî,.incă nu este decât meritul partidului azi la putere!
»*, Binele Public" descrie peripeţiile prin cari a trecut asilul Elena Doamna, de la înfiinţarea lui, in 1861, până azi. Institutul, care se găsia p’atuncî infr’o stare tristă, neputSnd adăposti de căt 40 de orfani, a ajuns in curend, mulţumită patronagiulm matern şi silinţelor romăneşcî a le neuitatei Doamne-Elena, — ceea ce este astă-zl, un falnic stabiliment de'instrucţie, educaţiune şi caritate. Dar:
O! deşertăciune a lucrurilor omeneşti! Cănd toate aceste se făceai! şi prin temeliile lor se implăntaii in măruntaele pământului românesc, după cum se făceaţi şi plantau toate romăneştile şi democraticele reforme ale Marei Domnii Naţionale de la 5 — 24 lanuariti, mişeleşte restur-nată in hidoasa noapte de 11 Februariii, noapte in veci fatală, — cine ar fi prevădut că va veni o zi de doliu, in care o adunătură de barbari, ai unui guvern de Vandali, va avea cutezarea d’a resturna, sub infamul pretest de îmbunătăţiri, şi acest institut ce amendat putea să devină şcoala cea mai falnică a României.
**» „Timpul" afirmă incă odată, acum după ce cunoşte statutele „Creditului mobiliar român ", că această instituţie nu are in vedere nici negoţul, nici producţia, ci specula.
NOTIŢE LITERARE
Monitorul agricol, (anul Ii), No. 31 cuprinde următoarea materie :
1. Esposiţia permanentă a societăţii de agricultură română, calea Rahovc-I 71. —2. Circulari. — 3. Despre alegerea şi pregătirea săminţeî griului mai înainte de semănat.—4. Consilii practice agricultorilor.— 5. Horticultura. -6. Varietăţi.— 7. Calendarul de săptămână. — 8. Bibliografie.— 9. Anunciurl.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere“
16 August — 9 ore dim.
Berlin, 15 August.
Citim in „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" :
„In discursul seu de la Belleville, d. Gambeta ajjdesignat starea actuală a Alsaţieî ca provisorie. D. Gambetta revendică această provincie in numele dreptului, al adevărului şi al justiţiei, ca şi căned Franţa ar avea asupra Alsaţieî un drept mai mare ca, de esemplu, asupra ţârmului drept al Rinului sau asupra Belgiei. “ — Gazeta oficioasă protestă, in numele verităţii istoriei, contra acestor vederi indicate in discursul de la Belleville ; ’î pare rău că d. Gambetta, in posiţia eminentă şi influentă ce ocupă in ţara sa, nu lasă să treacă un an fără să excite sentimentele Francesilor contra Germaniei şi statu-quo stabilit de pacea din Frankfort, fără a arăta că voeşte să fie considerat de Francesî ca unul care şi-a ales de ţintă a vieţii sale realisarea ideilor de resbunare.
Articolul se termină [ast-fei: „Dorim cu sinceritate să întreţinem raporturi prieteneşti şi de buni vecini; dar ne opunem la orf-ce tentativă de a le representa ca provisorii.
Londra, 15 August.
Camera lorzilor. — Lordul Dunraven interpe-
demonophobie.
Vom spune in treacăt, că din statisticele mai multor medici ataşaţi pe la spitalurile de nebuni, resultă că : esaltaţiunea, imbecilitatea, mai nia şi alte grade de alienaţiunî mentale, influenţează asupra acelora, cari in juneţea lor, ai! avut spiritul incărcat de idei superstiţioase.
Părinţii, şi mai cu osebire mamele, ar trebui să se gândească serios asupra acestor fapte de o aşa de mare importanţă, ferindu-se de a des-volta in copii lor prin istorisiri nesocotite germenul superstiţiunei şi a acestei infricoşate maladii.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
leazâ pc guvern asupra afacerilor din Tunisia şi Tripolitana. Lordul Lamingon zice că cestia Tunisului a fost deja prea neînţeleasă şi că trebue să se Încreadă in vorba Franţei. Lordul Granville declară că guvernul n’are nimic de adăugat pe lăngă precedentele comunicări.
Relativ la cestiunea Tripolitanieî, el zice că nu vede pentru ce ar esista indoeli asupra a-sigurârilor date de Franţa. Lordul Dunraven îşi retrage moţiunea.
Roma, 15 August.
Escedentul veniturilor celor şapte d’ăntăiu luni din 1881 asupra lunilor corespondente din 1880 se urcă la 31,500,000 lire.
(Havas).
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar in editura librăriei Iacques Wortmann, calea Victoriei No. 6 şi se află de vânzare la toate librăriele din capitală şi districte, precum şi la toate chioşcurile şi vânzători de ziare, interesanta broşură:
SFÂRŞITUL LUMEI
după prevestirile renumiţilor astronomi Mostra-damus, Leonardo, Aretino etc. Preţul 30 bani.
Dr. Sigismund Eischenbaum
Doctor in medicină şi hirurgie stabilindu-se in capitală, dă consultaţiunî pentru ori-ce boală de la 4 — 6 p. m. cu deosebire boalele secrete de ori-ce caracter. Strada Carol I. No. 23.
PUBLICAŢIE
Pentru complectarea vacanţelor aflate la şcoa-lele fiilor de militari din Iaşi şi Craiova se publică un al doilea concurs care urmează a se ţine in Bucureşcî in localul şcoaleî Militare de Infanterie şi Cavalerie la 1 Septembre viitor anul curent.
Aspiranţi care n’au reuşit la esamenele ce ai! avut loc la 1 şi 15 Iulie curent cum şi acel care vor dori a intra in aceste şcoale se vor presenta la ziua ficsatâ pentru a fi esaminaţl îngrijind ca actele in regulă cerute de condiţiile de admitere prevădute in decisia ministerieală No. 57 publicată in Monitorul Oficial No. 120 din anu eespirat 1880 să se trâmită cel mult pănă la 20 August 1881 la direcţia şcoaleî militare de infanterie şi cavalerie din Bucureşcî.
TEATRE-
-CONCERTE
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatru de vară). Astăzi, 4 August se vor juca piesele : Găgăuţii, :omedie cu cântece in 2 acte. —Millo Divectoi, ;omedie cu cântece in 1 act. — începutul la 9 >re seara.
LA MAMA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL

CURSUL BUCUREŞCÎ.
Pe <Jiu.a de 4 August, 1881. ora IO
.
1.
OBLIGAŢIUNI
o o Oblig, de Stat Convertite. . o‘|0	>,	Căilor ferate Române
0	Renta Amortisabilă .	.
3b. 10 fr. Oblig. C. pens. 300
% Scrisori fonciare rurale
1	o #	» urbane
i \ Impr. Municipal .	.
» cu pr. Buc. (bila 20 ,	»•	Renta română	.	.	.
cţiuni Dacia România . .
» Banca Naţională a Rom aia de Aramă liberată . upone	Oblig, de	Stat
„	Rentă .	.	•
Căilor ferate Scrisuri	.	.
rgmt Naţional contra aur ilete de Bancă .... ubla hârtie............
&u
se otomane...........
CURSUL DIN VIENA
15 August
el
Napoleonul...............
Ducatul..................
Lose Otomane.............
Rubla hârtie.............
CURSUL DIN BERLIN
15 August
Oblig, căile ferate romăne Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenbeim .............
Ruble bărtie...........
Oblig, noi.............
Lose Ottomane ....
CUSULR DIN PARIN
15 August
Renta Română.............
Lose otomane.............
SCHIMBUL
4 August
Paris (3 luni).....
» la vedere .... Londra (3 luni) ....
» ia vedere . . . Berlin (3 luni) ....
» la vedere.... Vieua la vedere ....
(hmp« Vead.	
100 1	01
102 1	03
92	93
225 5	.30
102 i	03
101	02
106	07
28	29
92	93
470	9 J
1750	850
	150
%	arg.
Va	aur.
V a Va 1 %	86
1 %	
2 5b	2 65
2 16	2 17
50	60
98	65
99	60
24	95
25	10 121 l‘«
2'
9 34 54
26 70 124 »/<
100 90
63 V,
114 20 216 60 104 70
58
98	70
99	65 25
25 15 121 »/4 122 •/.
Adrese neutru tolegram oFERMO BFNZAL
ROMANIA LIBERA
Anunciu
Părinţii nari vor voi a încredinţa copii lor intr'o familie spre a frequen-tâscoalele publice. vor avea pe lângă o bună Îngrijire şi conversaţiunl m limbele, franceză, germană, italiană,
^ A se adresa la această redacţiune.
PRIMA FABRICA SPECIALA
DE	I
CRAVATE
IN ROMANIA
3T o notată la 18TO.
Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi in special d-lor comersanţfde Mode aţătdin capitală precum si din districte că este singură in ţară care posedă cel mai marc deposit de cravate şi cu toată lipsa de incuragiare ce există in Industria Naţională, concurează cu streinâtatea atăt in preţuri precum şi in ţjualitate.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor. Clienţi un frumos a sortiment de stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros şi en detail cu preţurile cele mai modeste
IACOB IOSEFH.
Bucuresci Slr. Şelari 20
Costume de voiage pentru bărbaţi şi băeţi, Costume fine de Salon cu mătase şi satin de chin, Pardessiuri elegante şi Pantaloni cu gileci fantasie; au sosit acum in cantităţii considerabile la
MARELE BAZAR DE ROMANIA"
ţpn renumita noastră fabricaţiune din Viena. Croiala perfidă, după ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, de lână, terno, micşis, lustrin şi piqueturi englezesci, până la cele mai fine calităţi. — Preţurile suni destul de convenabile.
‘ ORÂND BAZAR DE ROUMANIE
Strada Şelari Ho. 7. sub Hotel Fiesclii.
NB. — Rugăm a uota „No. I7“ spre a evita confuzium regretabile.
Anunciu
Depositul general al remim1ti. fluidităţi perservativ contra f mărel pietrei de cazane de «iT se află la d. J. Altenbach Pite , preţul ocaua fr. 2,10 predat h 5 ce gare din România. Pentru , ce informaţiunl a se adresa h °r mitul.	nu'
Petrit & Cn
inventator
>ach
De inchiriat
O ]) ăvăliecu odăi şi pivniţă in ■ alea Şerban-Vodă No. 31 este de inchiriat de acum.'
De inchiriat casele de ia S s* aua Chiselev unde a fost pens onul d-luî Urechiă.
Doritorir se vor presenta strada Şerban-Vodă (Poclu-Heiliculuî) No. 31.
1
Graudesemanat
DE BANAT
Prima cualitate fără mălură, ne mănat, la moşia Mircesci din’dis-trictul Romanului. Doritorii se vor adresa la d-nul V, Alexandri proprietarul.	‘
__DEPOSIT GENERAL_
la D APPEL&Comp
BUOJBBBOl
(No. i — STRADA COVACI—No. 1.
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORII şi VENTILATORI!
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Cea mal perfectă şi x’ea mat'simplă regulare a ardereiV
©^■Durata focului se poate regula după plăcere*^®
Cel mai simplu servicii] fără de a avea trebuinţă de măturat- Se Înlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoaro. Încălzitul o foarte eftin şi soba durea să foarte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţevei de ventilaţiune. O singura sobă ineălzeşie trei camore. încălzire centrală aeriană pentru clădiri întregi.
i^ÎBINBER-OFEN
MU- H E I M ^
glgf* Această marcă de fabrică este turnată pe partea interi 6ră a uşeiş
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se irăfnii gratis şi franco. Fabrica de sobe Mciflingr r şi obiecte de case
H. HFIM, Kârtnerstrasse 40-42, VIENA.
De vânzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14.
— Casa Pencovici —
loslilui de insliTKliniie si iducaliiiiie
]PKÎS TlilJ BAEŢ1
CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE
M8T" PREPARAŢII]NI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunl in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4-6 p. m.
o
0>
•o- JZI
ps
’-j CP o <r*f CP
tJ
CA
% CD
p
P- irndt
P -s
O
o j-j-
< S. p «
O Ţi
o
♦
O
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
ANUNCIU IMPORTANT
----——	0
♦
0
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tinori de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei 600 pentru un an şcolar; şi mă angajez a le pune la dis- n posiţiune un local intrunind conditiunile jgenice, avănd o 2 îngrijire părintească şi tot-edată "a le procura toăte cele * ntcv sărit pentru Întreţinerea lor iniocmal cala internatele O private din Capitală.	j
Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admite- ? re : Strada lJopa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10'/, dimi 0 neaţa şi de la 5’/s seara inainte.	j»
14 0*0*0*0*0*°»0*0*0«-0*l
MAEE-I PUTEREA ŞTIINŢEI!
^.ritlojialiojptiovisaa, un remediQ examinat in mod ofi-
ciai, aprobat şi recomandat de autorităţile medicali, vindecă post-tiv şi radical, in tot caşul, cea maî teribilă din toate boalele :	'
331
şi #r*ee altă boală de nervi. Acest remediu e de mare importanţă pentru toate maladiile. Deja mii de persoane i datoresc vindecarea lapt incontestabil ce a găsit in multe ziare din ţară şi străinătate o expresiune bine-voitoare.
Antiepilepticum se expediază in pachete de căte 6 flacoane şi instrucţiunea necesară, dacă se trimite satt se rambursează la postă 25 de franci.
Succesul e garantat; in caşurile extra-ordinarî insă trebue să se ia o dasă îndoită.
Oomandele să se adreseze la depositul general al d-luî
L»r. EUroluier Berlin, KW, Brucken-Allee, 34.
MERSEI 1RENERIL0R CAILOR FERATE IN ROMANIA
Valabil de la 1 (13) Iuniu 1881
Bucurescl-Bomau-Iaşî
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tren de pers.	
	1	5	21
	|_p. m.	a. m	
Bucuresci pl.	5 30	7 30’	
Chiti la	5 48	7 59	
Ploescî	7 22	9 501	
Mizil	8 12	40 59	
Buzeii	9 15	12 20	
	nopte		
Ian ca	10 38	2 06	
Brăila	H 40	3 25	
		p. m.	a.m.
Bărboşi	12 25	4 00	9 10
Galatz	1 00		
	seara		
Tecuciu	5 28		11 15
Mărăşeşti	6 07		12 20
Adjnd	6 48		1 10
	a. m.		p. m.
Bacău	8 15		3 00
Roman	9 15		4 25
Paşcani	10 30		6 16
	p.m.		seara
Iaşi sos.	1 05		9 05
Paşcanî-Suceava
Paşcani plec. i Suceava sos.	dim. 10 41 12 23	seara| 7 16’ 10 09]	
Veresci-Botoşanî			
B Vereştî plec. | Botoşani sos.	p. m. 12 08 2 03	seara 9 47 11 42	
; Barboşi-Galaţi			
fl Bărboşi 1 Galaţi	ndpte 12 25 1 00	p. m. 4 00 4 35	p. m, 4 10 4 55
laşî-Roman Bucuresci			
	Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.	
	2	8	6
Iaşi plec.	p.m. 4 08	a. m. 6 52	
Paşcani	6 31	10 30	p. m.
Roman	8 10	12 10	10 10
Băcâii	seara 9 06		1 17
Adjud	10 30		3 22
Mărăşeşti	11 09		4 15
Tecuciu	H 33		4 45
Galatz	a. m. 5 00	p. m.	p. m.
Bărboşi	5 40	1 10	7 15
Brăila	6 25	1 45	
Ianca	7 24	3 15	
Buzeii	9 01	4 51	
Mizil	9 56	6 21	
Ploiesci	H Ol	7 20	
Chitila	p. m. 12 17	seara 9 15	
Bucuresci sos.	12 36	9 30	
Suceava-PaBcaui			
Suceava plec.	dim. 5 00	p.m. 6 54	
Paşcani sos	8 41	9 45	
Botogani-Verescî			
Botfşani plec.	dim. 5 2i	p. m. i 3 15	
Veresci sos.	7 21	5 15	
GalaţI-BarbogI			
	a. m.	p. m.	p. m.
Galaţi plec.	5 00	1 10	7 15
Bărboşi sos.	5 40		
Buzen-FotţanMaraţescI	
STAŢIUNI	T. mixt 31
Buzău ploc. R.-Sărat Focşani sos	p. m. 1 05 3 26 5 45
Focşam-Buzeu	
STAŢIUNI	T.mizt 32
Focşani plec. R.-cărat Buzău sos.	a. m. 7 00 9 34 11 40
. .. Focşani-Mărăseştî	
STAŢIUNI	Tr. mixt 33
Focşani plec. Mărăşeşti sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Focşani	
STAŢIUNI	Tr. mixt 34
Mărăşeşti plec Focşani sos	nopte 11	30 12	45
Focşanî-Mărâşeşti	
STAŢIUNI	Tr. mixt 35
Focşani plec Mărăşeşti sos	dimin. 4	45 5	50
Bucuresci-Vârciorova			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr, Ac.	Tr. de pers.	
	S	17	19
Bucuresci’ pl. Chitila Pitesc! Slatina Craiova T.-Severin Vărcior. sos.	a. m. 815 8 31 11 14 1 18 3 10 5	54 6	li p. m.	a. m. 4	45 5	05 8 25	3 30 7	00 8	00 p. m.
Ploesci-Predeal			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr. m.	Tr.pl.
	1	3	5
Ploescî plec. Cămpina Sinaia Predeal sos.	a. m. 9 40 10 51 p. m. 3	04 4	00	p.m. 5 40 7 23 p. m. 9 20 10 15	a. m. 8	34 9	37 40 45
Bucurescî-Giurgiu			
STAŢIUNI	Tren de persone		
	1	3 1	
- 				 Bucuresci pl. Comana Giurgiu Smârdan sos.	ă. m. 8 10 8 56 11 10 10 20	p. m. 6	15] 7	01 8	15	
TecufiiuBârlad			
— Tocuciu plec. Berlad sos.	a. m. 5 50 7 35	p. m, 5 35 7 30	
Verciorova-Bucureşti			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr de pers.	
	4	19	20
V erciorovapl Turnu-Severin Craiova Slatina Piteşti Chitila Bucureşcîsos.	a. m. 14 00 11 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	56	a. m. 7 40 10	46 11	00	— a. m. 6 15| 6 55 10 2
Predeal-Ploesci			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr de pers.	
	2	4	6
Predeal plec. Sinaia Cămpina Ploeşcî	p .m. 1 26 2 58 6 06 7 16	a. m. 4	00 5	05 7	05 8	32	p. m. 7	25 8	28 9 27
Giurgiu-Bucureşti			
STAŢIUNI	Tren de persoane |		
	2 | 4 7		
Smârdan plec. Giurgiu Comana Bucureşcl sos.	a. m. p m. 5 54 8 00: 6 05 8 48: 7 03 10 00] 8 05		
Bârlad-Tecuoiu			
Bârlad plec. Tecuciu sos.	a. m. 9 00 10 55	p. m. 9 30 H 15	
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂRE
VAPOARE DE POSTA
intre Budapeeta-Orşova-T.-Severm-Giurgiu-Galaţl. PLECARE IN JOS.
De la Buda-pesta Vineri, Dum. Mercur Hore seara » Orşova Dum. Marţi, Vineri 10 ore 30 min. a. m „	T.-Severin	„	„	„	12 ore ţliua,
„	Calafat	„	„	„5 ore 10 nun. p.	m.
» Corabia Luni, Morcuri, Sâmbătă 12 ore 30 p. m » T.-Măgurele Luni, Mercurî, Sâmbătă 2 ore 20 min. a. m.
La Rusciuk	„	»	. 6ore 30a.m.
De la Giurgiu	„	„	„ Horeloa.ru
» Cernavoda	„	„ 6 ore 45 p. ffi
„ Brăila Marţi. Joui, Duminică a ui.
La Galaţi	Idem
PLECARE IN SUS
De ia Galaţi Marţi, Joui, Sâmbătă 9 ore a. m.
„	Brăila „	„	,,	10 ore 25 min. am.
»	Cernavoda	„	„	5 ore 20 min. p.m-
La Giurgiu Mercurî, Vineri, Dum. 6 ore 30 min. a.m. De la Giurgiu „	12 ziua Vineri, Duminecă 11 ore
15 min. a. m.
» Rusciuk Mercurî 4.20 p. m. Vineri, Duminecă 42 ore ziua.
De la T.-Măgurelî Mercur. 10 orep. m. Vineri, Dum. 5 ore 40 min. p. m.
De la Corabia Mercurî 12 ore noaptea Vineri, Dum. 7 ore 40 min. p. m.
De la Calafat Joui, Sâmbătă, Luni 9 ore 30 min. a. m. La T.-Severin „	„	„ 4 ore 45 min.p.m
De la Orşova Vineri, Duminecă, Marţi a. m.
Serviciul local intre Galaţl-Tnlcea-Ismail-Kilia
Plecare la vale de la Galaţi la Tulcia-Ismail Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. m. Tulcea-Ismail-Kilia Joi 6 orea.m. Kilia la Ismail-Tulcea- Galaţi Joui 4 ore p. m.	„
a n a n Ismail la Tulcea-Galaţi Mercuri, Vin., Dum. 7 ore a. m.
Serviciul de pasageri şi mărfuri intre Galaţi şi Odesa
De la Galaţi la Odesa Luni 7 ore a. m. şi de la O* desa la Galaţi Joui 4 ore p. m.
Serviciul de mărfuri de la Galati-Brăila pentru toate staţi, nile şi direct la Bucuresci de doă ori pe sept
Plecare la dâ
Tipotrafi» Ştefan MibUeacu, Straia Covaci Ne. 1*
www.dacoromanica.ro
10 BANI EXEMPLARUL
No. 1245
•JIJOI 6 AUGUST 1881
ABONAMENTELE:
Ia Capitali: 1 an 30 Ier, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10lei. In Streinitate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
AFAKE liNT TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Animciurf şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mihalescu, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii dia-rulul din judeţe.	x Y
In Paris:	La Societe Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube de C-nie.
In Berhn, Francfnrt. Znrich. New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANTrNaiURILLB:	*
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banL
Reclame pe pagina IlI-a............j
*	»	»	Il-a...........2 » '
Epistole nefrancate se refuşă ’
Articoliî nepublicaţf nu se inapoăză.
1 entru rubrica : Inserţii şi reclame, rodaeţiunea nu este responsabilă.
_ Prim-Redactor: SîEF. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. ziarele streine.
'	■	,	,	Berlin, 13 August.
Numărul cel mal noii al organului ministerului de râsboW.„Militar Wochenblat", publică un articol; foarte important asupra lucrărilor do fortificare din jurul Parisului. Intre altele, -lăudăm du-se „acele lucrări, se rolevcază colosalele .silinţe c© şi le-a dat Franci a de la răsboifi iucoace pentru reforme strategice.
Privţt din punct de vedere strategic, Parisul a ajuns a fi acum, şi mal mult ca mal inainţe, un imens depofi de arme’. D’aci resultă că de-savantagiul unei lesnicioase, inaintărl de trupe străine din patea frontierelor de apus despre Germania e prea bine compensat prin poziţiunea si actuala anuare a Parisului, care singură e in stare azi a apăra, ca un puternic centru, Fran-ciaapusanâ şi de miază-zi.
In viitor abia va fi posibil c i să vedem iua-intănd ante-posturile inimice, UDde la. 1870 ne aducem aminte că era graniţa trupelor de im-pre.surare. Aşa dară mareşalul care va comanda in Paris, şl ve intinde autoritatea sa peste o suprafaţă de 220 miluri patrate germane. Supremului comandante din Paris ’I va fi un lucru uşor să esecute eşiri cu trupe mari şi cu toate aceatea inimicul să nu le poată băga id seamă. In cas cănd s-ar observa acele încercări de e-şiri, inimicului nu i-ar rămânea alta de cât să preîntâmpine atacul in mari arcuri.
Imediata consecinţă ar fi, că prea lesne se poate întâmpla, ca armata inimicului să sufere la eşiri esecut&te do trupe multe înfrângeri parţiale foarte serioase, pentru că nu se va mal intămpla, Ca in ultimul răsboifi, ca Parisul să dispue numai de un singur corp de armată (ca al lui Yinoy). Va rămânea pentru tot-d’a-una o problemă grea, dacă nu şi imposibilă de resolvat, a inconjura şi *aedia Pari&fil, cănd in sinul lui s’ar afla inul multe corpuri dc armată impreunato intre ele prin câic-va div ziunl de cavaleria.
Dacă pe d o parte e ceva absolut cu nepu .inţă a bloca Parisul, crro estepunctul.militar cel mai in-tărit; din lume, de sigur şi cin partea apărătorilor .se cert să aibă un comandant d’un geniii colosal. Spre apărarea Parisului de azi numai e suficientă energia lui Gambetta, care s’a incu-metat a organisa victoria. Noue Germanilor ne pare bine, că n’avem trebuinţă să ne temern de asfel de genii colosale şi că fortificarea grandi-oapâ a Parisului prin urmare n’o poate scuti de soarta d’a fi atacată.
Să mal luăm insă in vedere incă o circumstanţă. Noi nemţii n’avem să ne aşteptăm, câ in-tr’un viitor răsboifi s’ar mal intămpla ca la anul 187,0, adecă, că trupele franceee ar dispărea de pe câmpul de luptă, din centră trebue să calculăm, că va ifmănea timp suficient pentru a se-putea strînge o puternică armată de apărare, «e parejee chiar intr’un cas nefavorabil FrancicI, cartierije generale dinAmitns, Roucn, Le Maus şi- Grleafis, vor putea uşor espeda pe liniile fe-.rate vi’o 100,000 soldaţi de liniă si, jncă cdatâ afătea trupe de.oştire teritorială. Spre a putea mşă infrărge cu toiul armata FrancicI, no Ya trebui arajj mult de cât numai o singură mare victoriă/Ş ne ar trebui adică să spargem puternica* barieră co se intinde sub formă, de gigan-. tice,.' intăriturl, d’alungul graniţelor do mează-noapte şi:de răsărit, Să se ştie, câ un atac german numai d’aicî se va putea esecuta cu oare-cari şanse de succes, Pentru că militarul german nu f	'in jurul Parisului imensul inel de
tort-mcare, ci şi in alte părţi, precum innouile lagăre întărite de la Epinale şi Belfort, Langres şi esanţon, in liniile de la La Fere, in posiţiunile ne la Itheiins, in fortăreţele ce înconjura Ver-dun, Toul, in platourile fortificate de la Haye, m Permanentele şanţuri ce apăra Nancy la Mosela ; mate acestea fortificări precum şi cele situate ia fruntaria NO. de la riul MaaB se inalţă ame-nţatoare contra armatelor noastre impedecân-ve m marşul lor do cucerire. Tot aici trebue ăa considerăm şi fortificările de la Cote d’Or şi lagărul de la Dijon. Do şi fortificările citate aici numai unele sunt noul, totuşi, prin întinderea rl o au, prm construcţiunea lor solidă şi armarea lor potrivită, afi ajuns a fi nişte factori, cu care trebueptc să calculăm, când vom ajunge la eso varea marelui calcul co interesează soarta Şi viitorul naţiunilor.
,	Pstersburg, 14 August.
Ia portul de la Peteihefi, cu ocasiunea unei uive de salut, a plesnit un tun. Cinci matrozi £	Jâniţî. Oficiar-Dl care a dat ziaru-
” /’(,ol°6 ’ articlui contra marinei ruseşti şi Jf. ntru care ziarul a fost suspendat pe un timp
de '/■■> an, deseoperindu-se cine este, s’a condamnat la un arest de trei săptămâni.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
16	August — 4 ore seara.
Londra, 16 August.
Lamora comunelor, după cererea guvernului, a adoptat, in şedinţa de astă-noapte, mai multe amendamente introduse de Camera Lorzilor iu bxlul agrar.
Silul a iost înaintat in altei adunări, care va delibera asupră-i chiar azi.
T .....	Marsilia, 16 August.
In accidentul de la lupta taurilor aii fost 14 morţi şi L 75- răniţi.
(Havas)
——     _________1—I ...
A se redea ultime ştiri pe pagina IU.
m —■■■'	j ■- —r~rr—rrT~;~~~_ ____
BUCURESCI, 5 AUGUST
Dacă este un timp mai potrivit, pentru a ne ocupa cu Gestiunile inveţăm&itulu! public, — apoi timpul acela este al vacaţiuni-lor, cănd machina şcolară este cu totul in repaos, şi cănd prin urmare ea se poate observa cu atenţiune in toată complicata ■ ei construcţiune, şi se poate medita in tihnă asupra îmbunătăţirilor ce i ar fi de folos.
De mii de orl-am strigat, dar urechile celor ce nu vor să audă sunt mai nesimţitoare ca piatra.
Cum se procede, in adevăr, la noi cu aşa numitele reforme şcolare ?....
Nimic mai trist şi mal păgubitor.
Cănd uşa claselor e gata să se desc&dă copiilor, atunci se deşceaptă şi mentorii instrucţiunii din dulcele lor far niente, şi numai atunci v6d Căte lipsesc şcoalelor, pentru a incepe un an cu succes. -Atunci sa produce in siera autorităţii şcolare o g-gitaţiune fără nici un sens şi tot-d’a-una păgubitoare progresului culturii, de afi ajuns şcoalele noastre in halul in care le deplângem.
In preziua inaugurării anului şcolar se proiectează, se incearcă şi se dercetează totul. Atunci reparaţiunil, atunci concursuri, numiri, permutări; atunci programe schimbate, atunci proiecte, lucrate in căte o noapte, şi propuse discuţiunil pripite a consiliului general!
Ast-fel, ne aducem intre altele aminte că o programă do invCţămint secundar pentru fetea fost elaborată anul trecut, in câteva zile, şi pe aci pe-aci era să treacă, dacă nu se găseaţi câte-va voci puternice cari să protesteze in contra acelor reforme, ce voiafi să se introducă in cadrul culturii noastre, fără studii serioase, fără a se cugeta un singur moment la gravitatea urmărilor ce poate avea o direcţiune de cultură nepotrivită cu starea şi cerinţele noastre sociale.
Nu este dar de mirare că poreclitele nos-tre reforme să easă toate pe'dos.
«
Multe vor fi —ce-i ckept— neajunsurile de cari e bântuită şcoala română,
Intre această suină de mizerii, una este insă mal aparentă şi asupra căreia toată lumea a căzut de acord.
„Programele sunt prea încărcate*: iată ceea-ce se strigă şi se repetă de pretutindeni, chiar şi din înălţimea autorităţii care le-a confecţionat!
Noi nu zicem nici că sunt prea încărcate, nici prea descărcate; totul depinde de la mijloacele de cari dispunem spre realisafea unei programe, de la timpul ce i dăruim, de la gradul de cultură şi de la inteligenta auditorului căruia voim a o twWW.I
Că programele sunt insă intocmite fără nici un scop social, corespunzetor trebuin ţelor noastre; că, aşa cum sunt, ele nu se pot efectua cu folos din causa lipsei multor condiţiunî pedagogice, neapărat necesare Împlinirii lor raţionale: iată puncte pe cari nu le făgăduim.
Şi intr’un cas şi intr’altul, un remediu este dar imperios reclamat.
, Şi profesorii, şi şcolarii, şi părinţii se plâng cu drept cuvănt.
Ce-a făcut insă pănă azi d. Urechie, pentru a înlătura acest protest legitim şi unanim ?...
Noi n’am văzut incă nimic !
Chiar foile oficiale, cu toată trecerea ce are D-sa la pe lăngă Jupiteriî zilei, care e-cuivalează, in multe caşuri, cu o dispensă de lucra,—totuşi, zicem, gazetele stăpânirii inşi-le s’afi desperat de atăta filosofică nesimţire, şi afi atacat pe logofătul de la abe-ca pentru clasica lui nepăsare, faţă cu o cestiune ce urma să fie regulată, fără cea mal mică zăbavă. Noi dacă am incondeiat pe d. Urechie, este pentru că sciam căt îl poate osul..,.
Nu înţelege oare adâncul nostru istoric, că, de vreme ce programele sunt pe-o bază falsă, tot edificiul culturii noaste este asemenea fals ?
Se poate oare tolera o asemenea stare, cănd cunoscută este tutulor şi d-lui Urechiă in parte, ca augur ce este in cele bisericeşti şi şcolare?
Unul ministru insă nu îî e destul să aibă calitatea de-a fi negativ, de-a cunoaşte numai că cutare lucru ar sta foarte răfi. El trebue să ştie cum sâ’l indrepteze, si pe ce cale, ea să iasă mal iute la ţel.
Advertismente s’ati dat, credem, destule, e vorba, să vedem dacă logofătul se va pătrunde de justeţa şi logica lor, dacă va mal avea timp să facă o îmbunătăţire ca lumea.
Tare ne Îndoim.
Ne pare, că noi vom remănea cu arti-colui la gazetă, d. Urecheă cu ministerul, t,6r6ndu-l de.... buget, iar şcoalele tot cu confusiunea in care plutesc.
CRONICA ZILEI
Colegiul II electoral, pentru consilierii generali de la judeţul Argeş, este convocat pe 4 Septembre 1881, spre a alege un membru in
consilifi.
cal, care va urma intre acte şi la incheerea seratei. - Se va reprezintă şi o nouă piesă: 8 Decembre, tragedie originală intr’un act de d. Al. A. Macedonski.
Intre Bucureşti şi comuna Bragadir s’a găsit alaltă-ieri cadravele a doi ornoni, unul cu capu sdrobit, celă-l-alt cu o grozavă rană la gură.
Cadavrele aii fost duse la spitalul Colţii.
Alaltă-ieri seară a cădut asupra judeţului Botoşani o ploae torenţială, amestecată cu grindină, timp de vr’o opt ore.
S’afi făcut mari pagube porumbului.
Lucrarea terasmontulul pe linia ferată Barboşî-Hanu-Conaehi se urmează pe toată întinderea. La s a dat in întreprindere pe la particulari in loturi de cătecincî chilometrii.
Iu locul traverselor de lomn, de pănă acum, spune „Posta" se vor face esperienţe cu noul sistem de traverse de fer, care e cu mult superior celuî-l-alţ atât in privinţa durabilităţel cât şi in privinţa iuţelei cu care se aşează şinele, dar care are desavantagiul a nu fi ‘tocmai elastic, ceea ce va pricinui o mare sguduitură vagoanelor,
Esproprierile s’afi terminat pe toată linia prin bună înţelegere intre particulari si direcţiunea căilor ferate.
In ceia ce privesce tunelul de la Galaţi, nu s’a inceput incă nici o lucrare.
Cu toate încredinţările că linia nouă va fi gata pănă in toamnă, este greii de credut aceasta.
La Preval se lucrează o iezăturâ pentru a feri linia veche de o nouă inundare despre Şiret pănă ce circulaţia se va putea face pe linia nouă.
Lucrarea in total a strămutării liniei nu va trece, precum se spune, peste un milion 500 mii leî.
D. Gheorghe Maxim s’a numit in funcţiunea de primar al comunei urbane Sinaia, din judeţul Prahova.	'
Aceluiaşi ziar i se anunţă că Marţea trecută, mai multe luntre de Evrei, din Rusia viind pe Brateş la Galaţi, s’afi oprit ia şoseaua Galaţi-Loni, drept casele d-luî Lembori, unde suindu-se in 4 ghiociuil s’afi strămutat in uliţa Cojocărească-
Ce fac autorităţile galaţene ?
La băile din Constanţa visitatorii so inmul-ţesc din zi jn zi. Bulevardul a devenit o adevărată paîioramă ; preumblările sunt foarte fre--cuente,
D. prefect R, Opreanu a luat măsuri ca visitatorii să nu mal întâmpine greutăţile de pănă acum.
Mal in fie-care abară ae dafi baluri in noul pavilion construit lăngă far. De asemene şi con-certuri date de distinsul artist Wiest şi cel patru artişti români ce şi-afi propus de a face o călătorie in toată ţară, şi cari actualmente se află in1 Constanţă.
Iranaacţiunea incheeată intre ministrul finanţelor şi d-na Elena Cernătescu, tutricea minorilor şi procurătoarea majorilor C. Săuloscu, s’a aprobat de M. S. Regele.
Primarul şi consiliul comunei Cămpiua, judeţul Prahova, comiţănd abusuri, cari s’afi constatat de prefectul şi procurorul tribunalului local, cel d ăntăifi a fost destituit, al doilea disolvat.
In jud. Brăila grănele sunt pretutindenea secerate, stiănse in clăi şi sire. Pe alocurea s’a inceput şi secerarea meiului.
In Galaţi s’a înfiinţat o societate de tir si botezat Uberto.
Se telfgraiiaza de ia Gara-Iasi, cu data de 4 August :
„Erl, orele 8 ai 20 minute de dimineaţă, trenul No. 9, a deraiat la profeiul 855, intre can-toanele 22 şi 21; trei vagoane de marfă sfărâmate, patru idem răsturnate şi trei deraiate; nici un pasager n’a suferit nimic ; s’a trimis imediat trenul de ajutor din Pâşcani, care a adus pasagerii in Paşcani. Causa deraiere! este inundaţia liniei, prin ploi subite şi torenţiale, cari după accident, afi mai durat pănă Ia o oră după mezul nopţii.
La 14 Argust se va da, in sala Orfeil ,re-pifzentaţie in beneficiul revistei „Literatorul."
ProîIlis concursul lor.
rxnsr afara
Discursul d-lui Gambetta la Bel-leville.
Estragenr din importantul discurs, rostit c d-1 Gambetta înaintea alegătorilor săi din Bell viile, partea privitoare la politica esternă.
^ „.... Do la politică esernă a Franciei — zice ' Gambetta - nu cer de căt un lucru, să fie ene gică si plină de vrednicie, ca Francia să’şî ţ: mâinile libere şi curate (aplause), să nu se ii viăjbiască cu nimeni din concertul eoropean, < să cultive relaţiunl deopotrivă bune cu toată li mea; să caute in transacţiunile industriale şi come ciale toate punctele de atingere, ce ofer interi sele identice a le naţiunilor bătrânel Europe, spi a stabili raporturi de bună inţelegere şi arm< nie, să nu se considere in lume ca isolatâ, d altă parte să se ţie insă pe deplin scutită d toate veleităţile indrăsneţe şi de rivalitate.
„«străinătatea trebue să se convingă, că repi blica este inainte de toate guvernul voinţei n£ ţionale a Franciei şi câ Francia a invăţat să ştie pe ce povârnişuri lunecă, dacă ăşl schimbă pc liticâ osternă, aliaţii, alianţele şi inteprinderile
„Eorop.i sa sel încredinţeze, că Francia apar line ei insă-şi. Francia nu aparţine nici egoiştilor din străinătate, nici dinastiilor din lâun-tru. Ţara a vedut prea bine in 1870, in ce abis poate cădea. Astă-zî Francia nu poate aparţine de cât' ei insă-şî; ea are să se reculeagâ şi concentreze. să'şî creezo in ea insă-şî o ast-fel de putere, un ast-fel de tesaur, un ast-fel de prestigiu, in căt să'şî poată reintemeia, mulţumită răb-dâreî .şi inţelepciuneî sale, din nou vaza de mai inainte şi să poată secera recompensele pentru atitudinea sa (Aplause entusiaste).
„Când ved societatea francesă, progresând in pace, libertate şi muncă, sunt convins că va sosi ziua, care să aducă poate deslegarea problemelor esistente prin progresul dreptului internaţional şi prin triumful spiritului filosofic. Nu este doară numai sabia, prin care se poate tăia astăzi un nod gordian. Mai esistă, pe lângă violenţă, şi alte mijloace, pentru deslegarea Gestiunilor esterioare, spiritul dreptului şi a justiţiei incâ plătesc fără indoialâ ceva, şi cine indrâs-nesce să afirme că nu va veni ziua unei Înţelegeri reciproce ?
„Nu cred să trec peste măsura prudenţei politice, dorind ca republica să se amestece cu băgare de seamă, grijă, înţelepciune şi politeţă in afacerile lumei, să se ţină insă totd'a-una departe de spiritul încurcăturilor şi agresiune!. Doresc şi cred că voii! vedea ziua, in care să vedem "iarăşi la noi, numai pe calea dreptului şi umanităţei, pe fraţii noştrii despărţiţi. (A-plause demonstrative şi strigări : „Să trăiască Gambetta!" Gambetta observă : Nu strigaţi să trăiască Gambetta, căci alt-fel mi se impută dictatura) “.
Frasele, din urmă, privitoare la Elsaţia, ori căt surit de apocaliptice şi calme, au produs o vie supărare in toată Germania. D-l Gambetta e acusat, ca întreţine cu sistemă idea de res-bunare in poporul frances, reintârindu-o prin căte-un discurs, ori de câte ori bine facerile păceî par a o fl amorţit.
Strămutarea îvsidenţieî rusesc!.
Ziarele rusesc! şi unele berlineze din cele bine informate asupra afacerilor rusescî, se ocupă din noii cu cestiunea stămutărei residenţiei ţarului de la Petersburg la Moscua.
Idea aceasta s’a născut mai ăntăiu, cum scrie „Kreuzzeitung," in capu lui Alesandru III, care a supus’o consilierilor săi spre desbatere. Ţarul nu s’ar mal găsi sigur in Petersburg. Poporaţi-unea in mare parte străină, i s’ar părea prea rece. Oraşul iui Petru cel mare nu s’ar bucura de atâta simpatie la inassele poporului rusesc, cum se bucură bătrâna Moscuă cu falnicele ei tradiţii. In sfârşit actuala capitală, ar fi prea abătută de imperiu. Acestea sunt consideraţiuniie cari ah motivat proiectul lui Alesandru III.
Călătoria, intreprinsă de ţarul la Moscua, nu a avut alt scop, de cât a se încredinţa de di-nasticismnl acestei capitale de odinioară, şi de iubirea poporului in sinul căruia e mai tare in-redăcinat ţarismul.
Impresiunile, culese iu acest drum, ar fi favorabile.. Ridicarea Petersburgului din onoarea de capitală nu mai este dar de cât o cestiune de timp.
Presa germană crede, că'această strămutare va esercita o mare inrîurire atât asupra politicei interne cât şi esterne a imperiului rusesc.
Protecţi misiniil in Anglia.
Curentul protecţionist se intinde merefi in Marea Britanie. Poporul engles, cu toată bogăţia si producţia sa, s’a săturat- de practica liberului schimb.
Marţia trecută s’a ţinut in sala Exter din Loni dra, sub conducerea unui număr de persdne fruntaşe, mari proprietari, industriaşi şi membrii de a-parlamentului, un meeting monstru a claselor industriale din capitala. Scopul meetingului era : „a discuta eonsecuenţele păgubitoare, ce resultâ
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 5 August —	1
A. DEBAY
traduc-ţje iie
A I .KXANDRU I. GrOKSCTT.
CAPITOLUL II.
Secţia I
‘ Despre visuri după sexe şi profesiune.
Femeia nu va visa nicî-o-dată că este bărbat, in privinţa fisicului, nici bărbatul că poartă in pănti-.ele sed fructele fecondităţiî.
După stări,, profesiuni, posiţiunl sociale, felul vieţii, simţurile şi spiritul sunt afectate in- manieri diferite. Asa proletarul nu va avea visurile unui rege, idiotul acelea a unui ora de genid, precum nici sărmanul cântăreţ de stradă, pe a
ROMÂNIA LIBERA
pentru munca şi industria ouglesă din sistemul I premiilor esportului străin şi din sistemul vămilor duşmănoase, cari au paralisat industria bri | tanâ pe pieţele străine, şi o ameninţă serios chiar şi pe pieţele proprii," cu alte cuvinte — „spre a protesta şi a se plânge, că acei onora bilî domni (anume Hume, Peel, Cobden etc), cari au născocit noua doctrină despre liberul schimb, s'au amăgit in toate aşteptările lor".
La adunare luau parte şi delegaţiuni de lucrători din alte oraşe, precum din Bristol, Bir-mrngham, Liverpool, Leeds, Huli, Plymouth, Glasgov etc. După un discurs al presidentuluî s’a propus şi adoptat in unanimitate următoarea de-cisiune :
„Adunarea actuală protestă in contra nedrep-tulul sistem a premiilor esportului străin, care paralisează munca englesă şi ruinează industria britanâ; privind cu mirare şi neplăcere atitudinea guvernului M. Sale, ea cere, ca cestiune de drept şi de dreptate, ca parlamentul să sta bilească neşte ast fel de imposite fiscale, cari să echivaleze premiile esportului şi să pună pe fabricanţii şi lucrătorii englezi in stare, să poată concura pe picioir de egalitate cu streini in pieţele englese-
La noi salutarul obieeiu al meetingurilor nu a prins incă rădăcină. Alt-fel, o adunare a pro-ductorilor şi comercianţilor noştri, mai imposan-tă de cât cea din Londra, ar fi protestat incâ de mult contra ucigătorului sistem de liber schimb, de a le cărui rele urmări suferim fără îndoială mai mult decăt Engleşii. La noi precum esecuţiunea aşa şi iniţiativa tuturor măsurilor nu poate pleca de căt de la guvern. Se va hotărî el oare odată, a stârpi adăncele vicii cari omoară comerţul si industria noastră incă in fase?
s	b	k
ROMANII ŞI UNGURII.
„Gazeta Transilvaniei" primesce din Tuşnad următoarea corespondenţă instructi vă :
Cu indignaţiune am citit ocările asupra a tot ce este românesc ale ziarului unguresc „Ellen-zek" din Clusiu, care in fanatismul seu merge pănâ a imputa şi oaspeţilor de pe la băile transilvănene, cari aii venit de peste Carpaţî cu pungile pline de bani, că vreai! să rescoale poporul romăn de aici. Pot să vă asigur, că lim-bagiul răutăcios şi necioplit al foilor maghiare a făcut cea mai rea impresiuue la toţi oaspeţii romani de aci. Nu m’aşi mira dacă mane saii poimăne a’şî afla, că in cutare baie s’ai't arestat chiar cutare oaspeţi din vecinul regat romăn, pentru că aii comunicat cu vr’un ţăran romăn de la care cumpără oue, pui şi verzeturile trebuincioase.
Ce ziceţi, d-le Redactor, nu ar fi mai consult să sfătuim pe Românii de peste Carpaţî, ca de aci incolo să’şî cheltuiască banii prin băile şi munţii frumoasei Românii, unde nu vor fi es-puşî de a’şi rupe picioarele pe poduri, ca cel din Elopatak şi a fi -asurziţi do ceardaşnrî infinite? unde nu vor fi espuşî. (a perde mulţime .de nopţi nedormite din causa petrecerilor sgomotoase a unor oameni ce nu ţin cont de nimic ; unde nu vor fi seduşi a'şî perde banii pe Ia jidani la ro line cari sunt după lege oprite, dar cu * toate astea tolerate chiar de către autorităţi; unde nu vor fi espuşi .in toi- momentul a ti insultaţi de către comisarii băilor sai! a fi chiar arestaţi in urma vr’uneî denunţări din partea vr’unui rei!-voitor ?	•
In modul acesta s’ar putea ajuta şi unei şi cei-l-alte părţi. Compatrioţii unguri nu ar mai avea frică de „emisarii români" de prin băl, ba ce e mai mult, nu ar mai trebui să audă in toate zilele de la Românii din România plângeri ca şi aceea, că prin băile, unde oaspeţii mai mult de jumătate sunt Români, mai nici un ziar romăn nu :;ste abonat ; mai departe că la baluri şi la alte ocasiuni musica nu cântă, şi melodii românesc! Eată deci, d-le Redactor, mijlocul, care ar împăca poate ambele părţi şi prin care multe sute de mii de franci ar remănea in Ro-
celea ale delicatului şi pasionatului muzicant din frumoasa Italie.
Despre climate şi locuri.
Locuitorii pământurilor equatoriale, cari trăesc şi mor fără să fi eşit vr’o dată din aceată ţară ardetoare, nu vor visa nici o dată gheţurile eterne ale regiunilor polare.
Despre temperamente şi verste.
S’a obs rvat, că fiiinţele indeferente, nesimţitoare in amor, ale căror fibre sunt mute la toate dorinţele, nu au nici de cum visuri de temperamente opuse, visuri cari foarte adesea ori provoacă sensaţiuni de amor.
Omul blănd şi liniştit, trăind fără ură şi pasiune, nu are visurile agitate a oamenilor violenţi, desperaţi şi răi.
Visurile juneţeî, a vârstei mature şi bătrânului, nu se potrivesc de loc; acest din urmă nu visează de cât foarte rar; nervii săi fiind slăbiţi prin mulţimea anilor, fiinţa fatigată de voiagiul vieţii, patul pe care trebue să se repauseze este ca şi mormântul. Speranţa nu face ca să bată inima sa leneşă şi nesimţitoare, simţurile şi afecţiunile sale, se nimicesc din zi in zi, viaţa relaţiunilor sale se slăbeşte şi activitatea organelor diminuează din ce in ce.
Bătrânul doarme puţin, cel mai mic sgomot ăl deşteaptă, şi dacă visează câte-o-dată, este
mănia. Secuii apoi ar putea petrece şi juca la ciurda şuri după plac...
LA OLLĂNEŞTI
5
Ca să vezi băile de la Ollăneşti, trebue să faci din capitala ţării un drum de două zile.
■Şi trebue să ai o dosă mare de optimism ca să nu strigi la fie care pas ce faci pe acest drum : mizerie ! păcătoşie !
E trist, dar i-aşa.
*
Drumul de fer te duce din Bucureşti pănă la Piteşti. De aci, o hodoroagă de diligenţă, in care trebue să te urci tot-d'a-una insoţit de frica, că o să te fete pe drum, e destinată a duce pănă la Rîmnieul Vălcii un număr de două persoane, dar strict numai două. Şi ca să, al fericirea de a face parte din acest număr, trebue sâ’ţi anunţi sosirea cu o săptămână inainte, sau să ai uri noroc orb. Neimplinind aceste condiţiuni, devii jertfa birjarilor, cari 'ţi iad cel puţiu 50 de lei pănă la Rîmnic, adică o sumă incincit mai mare ca aceea pe care trebuia să o dai la diligenţă.
Ca unu ce nu prea trăesc in bune relaţii cu Fortuna, şi negăndindu-me la precauţiunî aşa de mari, remâseiu cu condiţiile neîmplinite. Nu eram insă singur. Un medic, care mergea la Căli-maneşti ămî fu tovarăş până la Rimnic. .
Am plecat din Piteşti la 2 d. am. şi la (> birjarul ne puse in Curtea de Argeş. Pentru că petrecurăm noaptea intre cei 3500 locuitori ai o-răşeluluî, orăşel relativ nu tocmai urît, văzui şi restaurata catedrală, Acest unic monument de artă ce posedă ţara noastră, departe de a pierde ceva din farmecul seu, a câştigat mult prin reparaţia d-luî Lecompte de Nouit. însuşi Neagoe-Vodâ Basarab, dacă s’ar Întoarce din lumea duhurilor, ar fi incăntat de inoirea bisericeî lui de pe la Începutul veacului al şaisprezecelea; eăr meşteru Manole s’ar simţi foarte vesel văzând că s'a găsit un măesrtu care sâ’i inţeleagâ măestria şi sâ-î cureţe ast-fel intr'un mod demn nemuritoarea-î operă. In aproprierea monumentului uitaiu neajunsul cu diligenţă; mă simţiam recompensat şi incă cu prisos- — Interiorul catedra lei nu era incă zugrăvit, şi la poartă şteteafi. soldaţi cari opreaţi intrarea.	,
De la a două rezidenţă a lui Radu Negru pănă la capitala judeţului prin care trecoa drumul spre Sarmisegetuza e o şosea a Le cărei poduri fac multă onoare administraţiei. Unele erau aşa de inclinate, prin ruperea stâlpilor, in căt caii inşi şi hezitafl de a le trece ; altele de abia eraţi atât de largi ca să poată ineăpea trăsură, — aşa de mult le rosese ploile.
Contrastul ce făcea această mizerie cu romanticele poziţii din dreapta şi stânga drumului era isbitor !
Mai inainte de a intra in Rîmnic, trecurăm Olţu pc un frumos pod de fer, decurănd construit. Ajunşi iu marginea ceea-l-altă a podului, un vameş ne opreşce trăsura şi face următoarea socoteală :
—	Şapte persoane : 1 led şi 40 bani.
De unde şapte persoane? ăl intrebaiti.
Apoi d’v. nu sunteţi trei şi caii patru ; cu totu şapte ?
—	Pe aci nu cunosc oamenii zoologia ’mi zise medieu.
—	Ba da, dar fac alte clasificaţi! mai apropiate de teoria lui Darwin.
In Rîmnic, cel mai mare hotel, din două sau trei, câte sunt, n’are decăt o singură chelneri-ţă, care in acelaş timp indeplineşte şi funcţia de bucătăreasă. Inchipuiţi-vă gradul de curăţenie, al odăilor, vre-o nouă sad 10 la număr, şi promptitudinea- serviciului. Gândindu-mă 1a, străbunii noştri Romani, cari ari fost odinioară şi ei prin Rîmnic, gravai Ci cu capătu umbrelei, in praful de două 'degete al unei perdele din salonul med, cuvântul mizerie. — Ieşind pe st.rade mi-am
asupra timpului trecut, (a liaereţei), memoria, sa ăl transportă fără Încetare către frumoasele epoce ale tinereţii sale ce le regretă şi cari ad fugit de la el sărmanul, fără ca să se mai reintoarcă....
Vârsta de mijloc, vede reproducăndu-se in visurile sale tot ce ţine de interesele sale, ale familiei şi ale ambiţiune! sale.
Dar pentru nebunatica şi rîdătoarea juneţă, ce nopţi! ce visuri!.... Recele calcul n’a'putut inglieţa călduroasa emanaţie a inimeî, organele nu sunt incâ b’ăntuite de patimă, boala nu le-a atins incâ cu veninul săd.-Oh! este dulce a-tuncî, fiind-câ viaţa (cugetul, inima) este linis tită; materia hrănitoare umple toate vasele şi săaătatea curge prin toţi porii; somnul este dulce, fiind-câ ocini juneţeî privesc viaţa după capriciul şi farmecul lor. Nu vedeţi prin vise. de căt tinere copile iocoronate de flori, cari trec in-tr’una pe dinaintea voastră, murmurând armonios vorbe de- amor, aruncăndu-vă un misterios suria, unul din acele surîsuri. cari promit fericirea.	•
Alergaţi cu ele prin frumoâsele livedi, vă amestecaţi privirile ochilor, când urmărindu-le in culmea-dealurilor, când in profunditâţile vâlcele lor. Altă dată visaţi că aveţi aripi şi plutiţi uşor prin apa limpede a unui lac, străbateţi torentul in ochii unei mulţimi, minunate de curajul vostru.—Din înălţimea cea mare a muntelui, văa-
www.dacoromanica.ro
sclintit picioarele, aLăt de cscelent. e pavajul
Era o zi de sărbătoare. Seara, tot oraşul c T „grădină", aşa numesc cei din Rimnic o 1)ara tc a pieţei transformată in alee, fără arbori, a fluenţa din „grădină" mi-a făcut impresia unui roifi. mut. Frumuseţi n’am văzut; tipuri de n ciopliţi înfumurat! insă destule, mai cu seatn* din clasa funcţionarismului. O conservaţie intre ţinută cu o ast-fel de fiinţă timp de o jumit£ te oră tc asfixiază, dacă n’ai gust de prosti Se ia un frautuzism de la răsărit, un slavonism de la apus, un latinesc de la mează noapte §• ţi se aruncă in faţă cu graţiositatea unui sf xon şi cu îndemânarea unui stăngaciu.-Ca Rîmnic in multe oraşe ale ţării. Ar trebui, ca după cum am progresat, pe terămul civilisâţiei false, in demoralizare, să realisăm progrese Sj pe tărâmul adevăratei civilisaţie. — Sclav al variaţiei, in petreceri, Românul din Rîmnicu yjj. ciî, ca şi cel din mai toâtă ţara , are şi muzica ţigănească şi muzică militărească, T place frt volitatea. Muzica militară e a unui regiment de dorobanţi de curând înfiinţat. Acum vre-o cinci luni de zile această muzică era abia in germine Azi ea poate rivaliza cu una din cele mai vechi Meritul e, după căt m’am putut informa, al sub locotenentuluî-capelmaistru Şolţu ; singurul Iu cm ce am admirat in capitala Vălcii. - Era sh uit a spune - că biuroul postai al oraşului avea etichetă franţuzească ; prin ce capriţiu oare al localnicilor şi prin ce soiil de' permisiune a di-ecţiei gene-rale a telegrafelor şi poştelor ?
Deşi sesonul băilor, din Rîmnic pănă la pilă-neştî nu oxistâ nici un fel de transport pentru călători : n’am găsit in acest oraş nici trăsură nici cal de călărie, nici măcar un conducător pedestru, pănă la Ollăneşti. Singur, in voia in-tămplării, cu o umbrelă in mână şi, cu doă pifc. tril in buzunar ca, nu cum-va vre-unui căine să-î vină pofta de a-mi juca pe spate o piesă ă guatre mains — plecaiu apostoliceşte, şi in 5 ceasuri şi jumătate străbătuiu cele vre-o 15 chi-lometre dintre Rimnic şi Ollăneşti.
*
Cu cât inaintam pe drumul meii, cu atătpo-siţiile naturali erai! mai pitoreşti, mai fermecătoare. Pe căt valea era mai poetică, pe atât omul indigen era mai diform, şi ca fisic şi ca moral. Am văd ut nu numai rachitici şicretenl, ci chişirşi idioţi.
Oamenii de ştiinţă s’au silit să explice rachi-. tismul şi cretinismul, atribuindu*le causa, mai cu seamă, cănd prezenţii magnezieî in apa potabilă sau neprezenţii iodului, cănd lipsei de insolaţie.
Nu mă voltt incerca a desveli ipotezele nici a le examina. Ţiu numai a reaminti contrastul.
Cel de’ntăifi lucru ce mi-a isbit vederile intrând in Ollăneşti a fost nişte .copile cu ochi albaştrii, sprincene foarte negre, de tot dese şi minunat arcuite, peliţa de o curăţenie vestalină, de o nuanţă bine pronunţată şi părul dischis castania.
Eată un frumos capriţiii al Naturii, mi-am zis privindu-le.
Situat intre dealuri acoperiţi de vegetaţitiul, satul Ollăneştii e străbătut longitudinal de un rîuşor, a cânii apă cristalină formează c.u a ceea a gării! din Bucureşti contrastul dintre virgină şi depravată. - Aspectul satului nu e tocmai sărăcăcios. Sunt relativ multe case binişor construite, chiar sub raportul higienic.
Cale de o jumătate oră, pe jos, de la sat. sunt băile.
Nimic mai pitoresc, mal romantic, mai fermecător de căt băile Ollăneşti, ca posiţie; Natura şi-a grămădit aci bogăţiile şi frumuseţile ei cu profusiune. Cerii!, dealuri, coline, văl, ar, hori, isvoare, cascade, toate se’ntrec in farmec-toate ăţî disputăjprivirile, toate te încântă. Dar... din nefericire, nimic mai rudimentar, nimic mai prozaic, mai neglijai, şi mai urît de cât băile O-llăneşti, că băi. Printr’o neingrijire condamnabilă, acest tezaur al ţării e aproape pierdut, de râpănat. Edificiile destinate balnearilor sunt iu
runcaţi in mijlocul unei câmpii, unde veniţi de vă aşezaţi la picioarele aceleia pe care o iubiţi, reeorinnd’o cu aripile voastre de azur; ea vă surîde cu tandreţă şi vă acordă aceea ce vo! fiind deşteptaţi nu indrăsniţi a’î cere; aceasta va face ca la deşteptare să vă simţiţi mişcaţi, cu inima debordând de amor şi bucurie. - Adesea ori inghideţî pleopele pentru a căuta continuarea acestor frumoase visuri; foarte adese ori se întâmplă de vă preumblaţi solitar prin grădini, pentru a vă aminti delicioasele impresiuni ale nopţei-O atmosferă de voluptate vă scaldă din toate părţile, vânturile sunt recaritoare, florile abia deschise şi foarte mirositoare, pieptul vă este umplut de vagi plăceri, inima palpită; cineva tresare involuntar in atingerea unei îmbătătoare realităţi, şi această neesprimată stare de beatitudine, de fericire cerească şi generală, se prelungeşte ore intregî. O ! visuri aurite ale .juneţeî I visuri desfătătoare de amor şi poesie, cine poate
să nu vă iubească? şi mai târziu........ vai! cine
pote să nu vă regrete, o visuri aurite ale juneţii
(Va urma).
ROMANIA LIBERA
stare do ruină. Localurile băilor propriu zise sunt asa do râu intreţinute, aşa de murdare, in cât gfî trece toată pofta de bae cănd te apropii de ele. Daca statul n’ar ii trimes vre-o 250 de soldaţi bolnavi ca să facă cura la aceste, băl, Ollă-nestiî ar fi rămas cu doî vizitatori anul acesta. -Efectele bine-fâcetoare ale acestor ape minerale, cari cuprind pucioasă şi fier in cantităţi enorme, pot rivaliza fără contrazicere cu ale celor mal renumite de soiul lor, din streinâtate. Un soldat - ca să citez exemplu — a le cărui membre eraă paralizate aşa in căi nu se putea mişca de la un loc la altul fără ajutorul unui camarad, in doâ zile a fost vindecat cu desăvârşire. Cu apa de care dispune băile, se pot imbăia pe zi la OllâneştI 1000 de persoane ; incincit deci mai mulţi ca la Călimăneştî. Şi isvoare se pot descoperi necontenit. Cu o zi inainte de a sosi eu, d. maior D. Niculescu a descoperit un bogat isvor t'eru-ginos, foarte aproape de scalde. Malurile riuluî ce trece pe lăngă băl sunt impistriţate din distanţă in distanţă de isvoare minerale, al căror produs, atât de scump in alte ţâri, se pierd iu valurile fugetoare ale fiului muntean. Exploatate intr’un mod inteligent, băile OllâneştI ar aduce foloase imense, atât exploatatorului căt şi ţârii.
Am zis că la OllâneştI fac băl vre-o 250 de soldaţi.
EI şi oficeril lor formează aproape singuri corpul oaspeţilor. Petrecerile lor nu sunt tocmai monotone. Dimineaţa fac bae, ziua, cari au gust, joacă popiei sau petrec pe coastele dealurilor formând cascade, regulând cursul isvoarelor sau vânând mici peştişori. Seara o petrec in cântece. Organizatorii acestor nevinovate şi folositoare distracţii sunt dd. locot. Al. PopovicI şi sub-lo-cot. Ohiriţescu, amândoi din al doilea batalion de genifl. Pe lăngă aceasta, d. locot. PopovicI a luat , şi nobila sarcină, din propria-I iniţiativă, de a *face cu sergenţii cursuri preparatoare pentru şcoala divizionară. Eată un om care merită laude.
Locuitorii patrupezi al munţilor din jur sunt foarte numeroşi şi foarte varii. Ast-fel, se găsesc mistreţi, urşi, lupi, căprioare, vulpi, iepuri etc. etc. In ajunul plecării mele se proectase pentru a patra zi o intreprindere cynegetieă contra linul mistreţ, care dedea prea dese-orî iuruş prin porumburile ţăranilor. In fruntea expediţiei era celebrul vânător Gr. Ollânescu, căpitan in primul regiment de infanterie, venit pentru căte-va zile din Dobrogea, in concediu.
Plecaifi din OllâneştI cu inima plină de in-tristare.
Nu se va găsi oare nici un Român in toată ţara, care să scoată acest diamant din gunoifi, care să schimbe această brânză bună din burduful de câine, in care va incepe a face viermi şi a contracta mirosuri respingătoare l
Să sperăm.
Trecând bariera Ollăneştilor, parcă aşi fi trecut rîul Lethe, uitaiu toate mizeriile. Frumuseţa unei dimineţi de vară, in locuri atăt de poetice,
■ ’ml cuprinse toată fiinţa. Mai vezi apoi, in mijlocul acestei reverie, şi câte un drăgălaş călător do genul fotei... răpirea e completă !— Costumul ţărancelor din Vâlcea-şi Argeş e de o simplitate clasică : o cămaşă şi o fotă, mai mult sad mal puţin impodobite cu fluturi şi amicii!. Mergând in faţa soarelui, care, abia răsărit, proiecta raze aproape orizontale, voluptuoasa ţărancă era intr’un costum diafan....
In momentul de a arunca condeiul mi-aduc aminte că in OllâneştI mi s’au spus lucruri de speriat in privinţa unor funcţionari administrativi ; sunt lucruri cari se petrec ca intr’un intu-neric ce nu se poate străbate. Dar păstrez aceasta pentru alt prilej şi până la procurarea amănuntelor.
In privinţa culturii pământului n’arn de inre-gistrat pentru cultivatorii din judeţul Vălcil nimic bun. Cultura, ca mal in toată ţara, e viţi-oasâ, absolut neraţionalâ ; se seamănă două-zecl de ani dearăndul, pe acelaş pământ;, numai porumb sad numai grăd. Şi in urmă se vaită ca recolta e din ce in ce mal proastă. Cultura al ternată intre cereale şi prăşitoare nu e de loc cunoscută. D. ministru al agriculturii n’ar face râd, ca prin prefecţi, să deschidă ochii ţăranilor in această privire. Şi să nu se facă numai recomandaţii, pentru un lucru ce nu intr’a in obiceiurile omului simplu, să se dea ordine straj-nice.
Mermes.
ARENA ZIARELOR
»*« „Românul1' contestă, intr’o revistă adresată „Timpului", că la alegerile colegiului III din Taşî s’ar fi făcut ingerinţe.
*** «Binele Public" prevesteşte pe puternicii zilei, că nu se vor juca multă vreme cu laşii. Alegerile de la 20 aQ eşit,[ce e drept, in avantagiul guvernului. Nu se putea altfel. Dar cum vor vor eşi alegerile pentru consiliul comunal, pe care d. Rosetti l’a disolvat fiind-câ nu părtinea lepra jidovească? Lupta se incepe deja in a doua capitală a ţării.
Să nu dar uite creaturele roşii, că tigva nu merge de multe ori la apă; că sunt intre zi
durile unui oraş, care altă dată a sciut relista I la influenţa nu numai a guvernului turcesc al ţerei, un caimacam mai spălăţe] de căt cel de astâ-zl, ce se numea Vugoridi, ce ai resistat Austriei, şi Turciei la un loc unite.
* * „Timpul" urmează a ilustra deosebirea intre Românii a de ve raţia ai cestei ţări şi stărpiturile romanisate. Lupta intre elementul autochton şi cel imigrat incepe deja
pe timpul lui Mateiti Basarab, care spuse limpede :
„Stătură stăpănitorî ţării oameni străini nouă, nu cu legea, ci cu neamul şi'năravurile cele rele, adică greci, cari nu se indurară a pune jos obiceiurile cele bune, bătrâne ale ţării, pentru cari curând le fu a aduce ţara la risipire desăvârşită şi la pustiire".
Aceste le spunea la 163$ Materii Vodă. La 1669 Radu Vota (Leon) zice: „şi atuncea Grecii iară ne-aft fost împresurat cu venderile şi cu carnetele ca şi acum, până ce i-afi fost scos ţara şi părintele Domniei Mele cu mare ocară de aci ca pe nişte oameni reî.
Dar dovezile de sterilitatea şi nemernicia elementelor imigrate de peste Dunăre, le găsim in toate ramurile vieţeî publice.
Avem de ex. de bine de refio literatură. Ci-teze-se numele tuturor cari aii scris un şir de literatură sau ştiinţă adevărată, fie Şincai ori Hasdăîi, Alexandri ori Gr. Alexandrescu, Odo-bescu, Marţian, Strat, Cost. Negruzzi şi ori câţi alţii. Pe nici unul nu ’1 ehiamă nici Giani nici Pherekydis, nici Carada. Intre miile de cranii ce formează plebea guvernantă de politicanl de meserie, unul nu e in stare a scrie un şir pe care să'l poţi citi fără scârbă morală. Dacă cităm in teatru pe Millo, in pictură pe Grigorescu, in muzică căţî-va germani, am incheiat-o. Nică-irî nu vedem Caradele. Incapabile de a pricepe un adevăr, fie ştiinţific, fie artistic, dacă le Întâlnim, le vedem lipsite de umbră de talent adevărat, cercând a speculă arţa ce n'o posedă, precum speculează naţionalitatea ce n’o au, patria ce nu i-a lor, gloria naţională pe care rial! creat-o.
Un bătrân boer septagenar, din Roman, fără | descendenţi şi care e aproape de a’şî da obştescul sfârşit, a destinat două proprietăţi al sale; localuri măreţe ca şi nişte palaturî, pentru a servi ca case publice de proştituljune.
Bătrânul boer se numesce Manolache Cilibiu. ' Duhovnicul precum şi prietinii săi i-ati arătat reul ce face întrebuinţând in asemenea mod re-sultatul sudorilor sale : densul a persistat de- : clarănd că le oferă gratis.
oferta este fâcutăjin favoarea unor Evrei, spre a specula gratuit mârşava lor profesiune.
Acest fapt este foarte scandalos pentru lumea Romaşcană, mal cu seamă că edificiile sus zise se afla in apropiere de biserici, unul chiar in dreptul altarului bisericel Sf. Georghe.
NOTIŢE LITERARE
DOUA
LOTERIE DEBINE-FACERE
pentru terminarea
BISERICEI CATOLICE St. IOSIF IN BUCUREŞCÎ
autorisată-de guvernul romăn.
Câştiguri in suma dc 50,000 Fr. după împărţirea enumerată mal jos.
Preţul unui bilet 1 franc.
Tragerea va avea loc la inceputul anului- viitor ear ziua tragerii va fi oficialmente anunciată.
1 â
1 â 1 â
1	â
2	â 2 â
CÂŞTIGURI
10,000 — 10,000 fr.
3.000	—
2.000	— 1,500 — 1,000 —
500 —
3.000	,
2.000	, 1,500 . 2,000 , î.ooo Total
4
8
20
50
200
2000
50,000 fr.
250— 1,000 fr. 125— 1.000 „ 100— 2.000 „ 50— 2,500 „ 20— 4.000 „ 10— 20.000 „
Convorbiri literare, (anul XV) No. 5, are acest sumar :
Corespondenţa dintre Vasile Alexandri şi Ion Chica, (IX). — Pavel Câtana, novelă tradusă din
Biletele se vend numai la d-nu Isac M. Levy, strada Lipscani 68 in Bucureşcî, iar d-niî ama-troî din provincie spre văndare in comisor se-pot adresa tot la această casă.
limba boemească de I. U. Iarnik (sfîrşit). — Fe-meea, Suvenirul, Preludiu, Adio museî mele, poe-siî de Nicolae Pruncu. — Două acte vechi, de A. Papadopul-Calimah. — Maria, novelă trad. din limba germană. — Cântece populare din Ardeal, de Gregore Sima.-Bibliografie.
Dr. Sigismund Eischenbaum
Doctor in medicină şi hirurgie stabilindu-se in capitală, dă consultaţiunl pentru orî-ce boală de la 4 — 6 p. m. cu deosebire boalele secrete de orî-ce caracter. Strada Carol I. No. 23.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere“
17 August — 9 ore dim.
Paris, 1G August.
Intr’o intrunire electorală ţinută astă-seară in cartierul Charonne şi la care asistau vre-o 10,000 de persoane, strigăte diferite şi sgomotoase aii ishucuit cănd d, Gambetta a voit să ia cuvântul. Bravând tumultul, d. Gambetta a apostrofat pe intrerupetorl tratăndu-î de nebuni şi laşi, plătiţi ca să inăbuşească discuţia. „Dar vă voiţi aştepta la scrutinul din 21 August," a zis oratorul.
După doe-zecl de minute de sforţări infruc-tuase pentru a face să fie aud.it, d. Gambetta a părăsit sala.
MEDIO Şl CHIRURG
Drul WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA
Special: BOAITE IDE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. Ioan nou Alo. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunl' de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar in editura librăriei Iacques Wortn.ann, calea Victoriei No. 6 şi se ailâ de vânzare la toate librăriele din capitală şi districte, precum şi la toate chioşcurile şi vânzători de ziare, interesanta broşură:
VARIETĂŢI
Emigraţiunea din Ungaria in America.
O foaia americană anunţă, că .emigraţiunea din Ungaria in Statele-Unite americane a luat dimensiuni atăt de mari, in căt statistica oficială (de la 1875 incoacei trebue să introducă o rubrică deosebită „Ilungary". Această rubrică arată că aii emigrat in anul 1880 din Ungaria nu mal puţin do căt 6662 persoane. „Dacă socotim numărul celor emigraţi in alte părţi — zice „P. L",—numai la 1300 persoane, avem a suferi o perdere de opt mii oameni pe an. Emigraţiunea această durează de la 1875 încoace şi fie-care poate să | calculeze, cătă poporaţiune şi căte braţe muncitoare a perdut. Ungaria pănă astăzi!“
Domnie ungurească!
Uu discurs electoral. —In al şiase.lea aron-disment electoral din Berlin, s’a proclamat ca unic candidat pentru Reichstag, d. Ruppel, bărbat onest şi de mare valoare. Isbănda are a şi-o atribui insă mal mult discursului electoral. Es-tragem din el căte-va părţi.
D. Ruppel vorbesce ăntăiă ca creştin. D-sa deplânge poporul care s’a depărtat prea mult de primă intre porunci. „Astăzi bursa inlocuesce biserica şi cine sunt preoţii ei ? (din toate partitele : Jidanii!) Bine aţi zis, domnii mei, sunt Jidanii, cari joacă incă necontenit imprejurul viţelului de aur". —Vorbitorul se plânge de lupta intreprinsă de guvern in contra bisericel catolice. „Gând am in vedere aceasta, ’mi vine tot-d’a-una in minte un tablou ca cel din Hugenoţii, despre care reposatul rege zisese : „Protestanţii şi catolicii se omoară intr’ănsul, iar Jidanul le face musica". ~D. Ruppel ’şi indreptează cuvintele contra partidei pvogresiste-jidovescî. „Ale cui sunt astăzi roadele muncel ?“ (Strigări: ale Jidanilor !). —Publicul a descoperit intre acestea un Ovreiu şi incepend al număra la pumni vrea să’l dea pe uşă afară. Jidanul protestă zicând că este Neamţ. Acest protest calmează publicul.—Vorbitorul urmează, cu armele sale impotriva partidului progresiştilor. „Ce au făcut progresiştii ? Pentru dobitoace ah făcut ceva, ce e dreptul, căci bună-oară porcii se transportă as-tă-zî in trăsuri; pentru săraci insă n’au făcut nimic nu au ajutat de căt Jidanilor. Legea acţielor şi monetelor nu e făcută de jidanii Lasker şi Bamberger? etc. etc."-Trecând in deosebi asupra Ovreilor, d. Ruppel e scurt dar concis. „Sunt unii cari zic că Jidanii sunt fraţii noştri. Nu-î adevărat. Jidanii ne-a Ii răsplătit reu frăţia ceteam arătat’o emancipăndu-I; el vreau să se facă acum stăpânii noştri; fraţi de aceştia nu ne trebue. Pănă cănd nu le vom lua Jidanilor orî-ce ocasie de-a ne răpi grăsimea din supă, n’o să' ajute nici o lege socială".- D. Ruppel sfîrşeşte discursul seri, resumăndu-1, in aplausele mulţime!, in următoarele trei cereri : Monopolul pentru tutunuri, incetarea luptei contrai bisericel catolice, legi escepţionale in contra Jidanilor.
Londra, 16 August.
Camera lordilor in cele din urmă a adoptat bilul agrariil, aşa cum i-a revenit azi modificat de Camera comunelor.
Camera Comunelor. -Sir Cir. Dilke regretă că nu s’a făcut incă nici un progres in executarea art. 61 din tractatul de Berlin, relativ la reformele ce trebuesc introduse in provinciele turceşti. El zice că lordul Duff'erin, ambasadorul britanic la Constantinopol, a făcut in această privire mustrări serioase sultanului şi primului său ministru, angajăndu-î, pănă la reformele definitive, să ia cel puţin măsuri pentru a opri progresele răului, resultat care s’ar obţine prin numirea unei administraţium abile şi in destul de puternice. Din causa sărbătorilor Ramazanului şi a absenţei mai multor ambasadori, nici o acţiune comună nu sa făcut incă de către puteri pentru a obţine reforme in Armenia; dar lordul Dufferin ,are instrucţiuni să nu lase să se piardă nici o ocasie de activa soluţiunea acestei cestiunî.
Berlin, 16 August.
Azi după amiazî imperatul Wilhelm a făcut o lungă visită prinţului de Bismarck.
Roma, 16 August.
„Dirito" reproduce scrisoarea senatorului Ca-dorna, publicată de „Opinione" şi o dă ca o probă despre imensul şi repedele progres ce a făcut ideia unei alianţe italo-austro-germană in cele trei ţări, fără deosebire de partidă. — Contrar unei telegrame trimisă din Roma către „Times", agenţia Ştefani confirmă prim sa informaţie după care cardinalul Iacobini, secretar de Stat-, n’a adresat nici o notă diplomatică nunţiului Papei, cu ocazia meetingulul ţinut la Roma contra legilor de garanţie.
(Havas)
MULŢUMIRE
Soţul meu asigurăndu-se acum 2 ani V2 pentru caşul de deces la onor Societate Auker din Yiena la Bucureşcî pentru suma de 15,000 lei noi şi lovindu-me cruda soartă de a’mî fi răpit prin moarte, onor Societate Anker cu toate că conf. statutelor ar trebui să’mî numere suma asigu-rată_ peste trei luni de la producerea actelor respective, ml’a plătit suma de 15,000 lei nor chiar d’acum in mod foarte generos, pentru care deosebit de mulţumirele mele adresate persolna-inente me simt datoare a’I mulţumi din profundul inimeî in mod oficial, recomandănd’o călduros tuturor in toate-privinţele.
Onoare şi t’alit onor. Societăţei Anker din Viena in Bucureşcî.	.
Bella Rapaport.
Piteşti
Un testament scandalos. „Poştei* i se scrie din Roman :
www.dacoromanica.ro
SFÂRŞITUL LUMEI
după prevestirile renumiţilor astronomi Mostra-damus, Leonardo, Aretino etc. Preţul 30 bani.
TEATRE-
-CONCERTE
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatru de vară), uoi, 6 August se va juca piesa: Lipitoarele latelor, dramă in 5 acte de d. V. Alexandri i M. Millo-- începutul la 9 ore seara.
MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
«. FERM0 & FRAŢII BENZAL
oXXo
CURSUL BUCURESCL
Pe Şiua de G August X881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 ° o Oblig, de Stat Convertite 6 oj0 »	Căilor ferate Romăne
5 o. Renta Amortisabilă . .	-
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1.
7 %
7	0 o 6 "/o
8	\
Scrisori fonciare rurale a	» urbane
20
Impr. Municipal .
» cu pr. Buc. (bil.
5 °° Renta romănă . . Acţiuni Dacia România .
» Banca Naţională a Rom Baia de Aramă liberată .	.
Cupdne	Oblig, de Stat
Rentă ....
,,	Căilor ferate	.
„	Scrisuri . .	.
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă.............
Rubla hârtie................
Florini ....................
Lose otomane................
lei
CURSUL DIN VIENA
16 August
Napoleonul . Ducatul . . . Lose Otomane. Rubla hârtie .
CURSUL DIN BERLIN
16 August
Oblig, căile ferate romăne . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	»	»	.
Oppenheim ................
Ruble hârtie..............
Oblig, uoi................
Lose Ottomane.............
CUSULR DIN PARIS
16 August
Renta Romănă...........
Lose otomane...........
(Lmp. Vend.
100
102
92
225
102
101
97
106
28
92
470
1750
%
Vi
V
v.
1 “/,
1	°/o|
2	55
2 <6
9 34 54 27
124 1
101
103 93 230 103 102 98 107 29 93 49 i 1850 750 arg. aur.
•/«
‘I.
2 65 2 17
100 60
62 90
114 20 218
SCHIMBUL
5 August
Paris (3 luni)..................
» la vedere................ .
Londra (3 luni)................
» la vedere................ .
Berlin (3 luni)................
» la vedere..................
Vlaaa la vedere................
Adrese pentru tolegram oFERMO HENZA1
59 '/.
65
100 90
63 V,
114 20 216 or. 104 40104 70
58 i/4
ROMANIA LIBER A
■lnfaillibille
MAŞINE DE CUSUT
sub garanţie reală şi adevărată
PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI
Se mal află, şi maşine pieritoare in formâ de Chifonieru
In Bucureşti, strada Şelari 4. j In Craiova, strada Lipscani ,, Domneasca, | ,, Brăila ,	"	*’
Galatz
Mare No. 65.
SCO A l.ELE ELEMENTARE LE EAEŢI ŞI GIMNASfUL RE.AL ROM.-CAT. DIN BUCUREŞTI.
ANUNOIU
Direcţi» ura are unt are a face cunoscut demnilor părinţi, că concursul acei tor scoale se va reîncepe ou 5 Heptembre st. n. a. c.
fi»f ci/M.ftlo îlLnlci	<|4 4-.I	Tv r 'V	___ ...I   .. 1
_	_ tutori etc,
.. _	.	. ;epe eu 5 Septembre
Aţăt şcoala (ilialădiu strada Fon tău ii No. 7, precum şi şcoala principală din Strada Călăraşilor No. 5 posedă fie-caro câte patru clase primare; cea din urară insă pe lârgă cele 4 clase primare mai posedă şi 3 clase gi muasio-rrall. Programa objcctelor de învăţământ coincide intru t<5te cu programa «coaielor publice din ţară. In clasele prin are se mai in-vaţă incă si limbele; francesâ, germană şi maghiară. Catichisnnl rom. cat. .se învaţă numai de şcolarii rom. cat. şi iimba maghiară e obligatoare numai pentru elevii de naţionalitate maghiară, iar pentru ceî-1-alţi elevi e facultativă
Înscrierile se pot face in fie-care zi (afaiii de Dumineca şi zilele de de serbâtoare) in cancelariile r robelor şooa’e inrepănd cu 1 9 Aug. st. n. intre orele de la 9—12 a. ro.
Bucureşti, August, 1881.	Direcţiunea.
BIROU DE INFORMATIUNE
TRAJAN k C«“
9, STRADA SFINŢILOR. 9.
Stabilind un biurod de informaţiune, ne însărcinăm a procura şi a recomanda, după, cererea veri-căruia: profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabilî, agricultori, maşiniştl, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in orl-ce ramură şi specialitate*.
Mal avem un deposit de cunoscutul Bosen Balsam Poi-trinage der Roses) care ave proprietatea de a vindeca orice rană .şi umflătură.
Suntem convinşi că ne vom îndeplini datoriile noastre cu esactitate, sperănd că onor. public şi inalta nobilime să ne onoreze cu comandelo d-lor.
Ou stimă, îTrajau & Comp.
Se găsesce la I. Ovesa, 39 Strada Academii 39 Bucureşti si ia .T. Pobl in Craiova.
APA MINERALA NATURALA
DE
CACIUIjATA
Superioară apelor do Contrexvilleşi Wildungen pentru tratamentul boalelor căilor urinare, a petrei in Vesică, a catarului vesical, a gutei, afecţiunilor uterine, boalelor he- Sţ.
'	5-8-1 fi
Sc61â de inotat şi stabiliment de bâi
in basinul. societăţii romărie de arme, gimnastică şi dare la semn, lăngă liceul St.-Şaua.
Basinul do băl şi şcoala de inotat este deschisă in toate zilele de dimineaţa pănă seara.
In urma mal multor cereri s’ail reservat pentru dame orele de la 11 a, m. pănă la 1 p, m. in toto zilele afară de duminici. Preţul pentru	o bao cu duşi ...	—	80	bani
„	„	membrii societăţii .	-	50	„
„	*	copil de la 12 ani in jos	—	50	„
Abonamentul	do 80 MI . . . . fr.	20	—	„
NB. Nimeni nu poate ocupa cabiaa mal mult ca o oră.
Samijel Fechnee
(CALD AR AR)
BUCURESCI - CALEA ŞERBAN-VODA, No. 24 - BUCURESCI
— Vis-a-Vis de Spiţeria la Arab —
FABRICA DE MAŞINE DE SPIRT
şi aparate de rafinat tot felul de
ucruri de aramă pentru bucătării şi maşine de spălătorii
Primesce şi toate felurile de fabricaţiunî pentru fabrici de spirt şi fel de fel de aramă.
W. STA ADECKEU
l+0*Q*G#Q*0#o*o«O*O*O*l
£ ANINCIU IMFORTANT £
- ... ^
Recomandă:
Maşine de vânturat, grău
System Bacher, cu 13 site, pentru toate soiurile de bucate.
Triori systcni Ma.ye>» şi Peruollet
pentru scos neghină şi mâzăriche, secara, orzu şi ovăz din grău, in diferite mărimi.
Pluguri universale
fabrica Sack, intreg de fer, corman a şi feare de oţel.
1 entru serviciul acestui plug ajunge un singur om, din care causă acest plug este astăzi cel mal căutat.
Plngnrf originale Vidat,s
No. 1, 3, 3 şi 4 — destul de cunoscut, la noi.
Locoinobile si maşine dabile pentru mori
labrica Hornsby, preferabile altoril fabricate, oferindu avantage de 15—20°/o la combustibile, vatra focului fiind largă şi cylindrul aflăn-
du-se in interiorul cazanului, după cerere specială funased şi aparate de ars pae perfecţionate.
Mori i>e po^tamont
simple, duble şi triple cu cele mal bune pietre faranţuzeştl.
♦
O
♦
O
♦
O
♦
o
♦
Fac currscut că de la 15 August, anul curent, primesc ^ tineri de la 8—16 ani, caii doresc a urma studiul in c)a- W sele primare şi gimnasiaie ale Statului, cu preţul de lei 600 pentru in an şcolar; şr mă angajez a le pune la dis- q
, r	. ... v.u	j u.	v uug t*.y V. U ui lu JOUUQ IU Ui .5
posiţiune un_ local intrunârd condiţiunile igenice, avănd o îngrijire părintească şi, lot-cdată a le procura toate cele necesarii pentru întreţinerea lor intocmal cala internatele private din Capitală.
Doritorii (părinţi do copil) se vor adresa pentru admitere : Strada 1 opa-Tatu, Nr. Î3 do la orele f—10*/B dimi reaţa şi de la $’/a seara icainte.
♦
O
♦
o
♦
Pietre de m&ră franţuzf8ci
in toate mărimile, precum şi pie- l tre unguresc! şi de Hoffnflng.
Pilnze de burat
4 0«o«o«o«o«°«o»o«o«o«a
şi toate maşiuele şi uneltele necesarii peatru mori fine şi semitice.
W. STAADEKER
7	Strada Smîrdan No. 8.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANIA
Valabil de la 1 (13) Iuniu 1881
Veresiji-Botoşaaî
Vereştî plec Botoşani sos.
p. m.: seara 12 08	9 47
2 03 li 42
B arboşî Galaţi
Barboşi-G-alaţi
fnopte
p. m. 12'251 4 00 1 00| 4 35
p. m. 4 10 4 55
Bucuresci-Roman-Iaşi				laşi-Roman-Bucnrescî			
	Arătarea trenurilor				Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.		STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.	
	1	5	21		2	8	6
	[p. m.	â. m			[p.m.	a. m.	
Bucuresci pl.	5 30	7 30		Iaşi plec.	4 08	6 52	
Chitila	5 48	7 59		Paşcani	6 31	10 30	p. m.
Ploescî	7 22	9 50		Roman	8 10	12 10	10 10
Mizil	8 12	10 59			seara		
Buzău	9 15	12 20					
lanca	nopte			Băcău	9 06		1 17
	10 38	2 06		Adjud	10 30		3 22
Brăila	11 40	3 25		M arâşestî	11 09		4 15
		p. m.	a.m.	Tecuciu	11 33		4 45
Bărboşi	12 25	4 00	9 10		a. m.		
Galatz.	1 00						
	seara			Galatz	5 00	p. m.	p. m.
Teciacid	5 28		11 15	Bărboşi	5 40	1 10	7 15
Mărăşeştr Adjnd	6 07		12 20	Brăila	6 25	1 45	
	6 48		1 10	lanca	7 24	3 15	
	a. in.		p. m.	Buzei!	9 01	4 51	
Bacăii	8 15		3 00	Mizil	9 56	6 21	
Roman	9 15		4 25	Ploiesci	11 oi	7 20	
Paşcani	10 30 p.m.		6 16 seara	Chitila	p. m. 12 17	seara 9 15	
Iaşi sos.	1 05		9 05	Bucuresci sos.	12 36	9 30	
Paşcani-Suceava				Suceava-Paseanî			
	dim.	•seara			dim. j p.m.' 5 001 6 54		
Paşcani ploc.	10 41	7 16		Suceava plec.			
Suceava sos.	12 23	10 09		Paşcani sos.	8 41	9 45	
Botoşani plec. Vere set sos.
Botoşani-Veresoî
TîmT 5 21 7 21
Buzco-Focjanî-Maragotcl
STAŢIUNI
p. m,
3 15 5 15
Salaţî-Barboşl
Galaţi plec. Bărboşi sos.
i. m. 5 00 5 40
p.m. p.m. 1 10	7 15
Buzău plec. R.-Sărat Focşani sos
T. mlit
31
p. m.
1 05 3 26 5 45
Focşani-Buzeu
Bucure sei-Târcioroya
STAŢIUNI
Focşani plec. R.-Sărat Buzău sos.
T.miit
32
a. m.
7 00 9 34 11 40
Foeşani-Mărăseşti
STAŢIUNI
Focşani plec; Mărăşeşti sos.
Tr.aiiit
33
seara 7 45 9 00
STAŢIUNI
Mărăşeşti plec Focşani sos
Tr, uliii 34
yi u u-u
nopte
11	30
12	45
FocşaaiMărăşeşti
STAŢIUNI
Focşani plec Mărăşeşti sos
Tf.aiil
35
dimin
4	45
5	50
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr, Ac.	Tr. de pers.	
	8	17	19
	a. m.	a. m.	
Bucuresci pl.	8 15	4 45	
Chitila	8 31	5 05	
PitescI	11 14	8 25	
Slatina	1 18		
Craiova	3 10		3 30
T.-Severin	5 54		7 00
Vârcior. sos.	6 li		8 00
	p. m.		p. m.
Ploesci-Predeal
STAŢIUNI	Arătarea treburilor		
	Tr. ac. jTr. m.		Tr. pl.
	1 | 3		5
Ploescî plec. Oămpina Sinaia Predeal sos.	a. in. 9 40 10 51 p. m. 3	04 4	00	p.m. 5 40 7 23 p. m. 9 20 10 15	8 34 S 37 IIP 46
BiicuresoiAHragiu			
STAŢIUNI	Tre a de pers6ne		
	1	3	
Bucuresci pl. Comatia Giurgiu Smârdan sos.	âl m. i p. m. 8 IO1 6 15 8 56 7 01 H 10! 8 15 10 201		
Teouciu-Bărlad
Tecuciu plec. Berlad sos.
a. m. p. m.
5 50: 5 35
7 35| 7 30!
V erei orova-Bucureştî
STAŢIUNI
V erciorovapl
Craiova
Slatina
Piteşti
Chitila
Bucureşclsos.
Arătarea trenurilor		
Tr. ac. 4	Tr de pers.	
	19 20	
a. m. H 00 11 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	55	a. m. 7 40 10 46 H 00	a. m, 6 16 6 55 i 10 2 i
Predeal-Ploescî
STAŢIUNI
Predeal plec. Sinaia Câmpiua Ploeşcî
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 2
Tr de pers. 4 i 6.......
p .m. i a. m.
1 26	4 00
2 58 6 06 7 16
5 05
7	05
8	32
p. m
7	25
8	28 9 27
Giurgiu-Bucureşti
STAŢIUNI
Smârdan plec, Giurgiu Gomana Bucureşcl sos.
Tren de persoane
a. m. p.m.
5 54! 8 00 6 051 8 48 7 03 10 00 8 05
Bârlad’Tecuciu
Berlad plec. Tecuciu sos.
a.m. rT'm.T 9 00, 9 30 10 55 11 15
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂREI
VAPOARE DE POSTA intre B udapesta-Orşova-T.-Severin-GHnrgiu-Galaţi. PLECARE IN JOS.
De la Buda-pesta Vineri, Dum. Mercur Hore seara „ Orşova Dum. Marţi, Vineri 10 ore 30 min. a. m „	T.-Severin	„	„	„	12 ore «jiua,
„	Calafat	„	„	„	5 ore 10 min. p. m.
„ Corabia Luni, Mercur!, Sâmbătă 12 ore 30 p. m „	T.-Măgurele Luni, Mercur!, Sâmbătă 2 ore 20
min. a. m.
La Rusciuk	„	„	„	6 ore 30 a. m
De la Giurgiu	„	,	„	Hore 15a.m
„ Cernavoda	„	„	„	6 ore 45 p. m
„ Brăila Marţi. Joui, Duminică a a.
La Galaţî	Idom
PLECARE IN SUS
De la Galaţi Marţi, Jouî, Sâmbătă 9 ore a. m.
„	Brăila „	„	„	10 ore 25 min. a.m.
„	Cernavoda	„	„	5 ore 20 min. p.m
La Giurgiu MercurI, Vineri, Dum. 6 ore 30 min. a, m De la Giurgiu „	12 ziua Vineri, Duminecă Hore
15 min. a. m.
„ Rusciuk Mercur! 4.20 p. m. Vineri, Duminecă 12 ore ziua.
De la T.-Mâgurell Mercur 10 orep. m. Vineri, Dum.
5 ore 40 min. p. m.
Do la Corabia Mercur! 12 ore noaptea Vineri, Dum.
7 oro 40 min. p. m,
Do la Calafat Jouî, Sâmbătă, Luni 9 ore 30 min. a. m. La T.-Severin „	„	*4 ore 45 min. p. m.
De la Orşova Vineri, Duminecă, Marţi a. m.
Serviciul local intre Gaiaţl-Talcea lemail-Kilia
Plecare la vale de la Galaţi la Tulcia-Ismail Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. m.
»	»	ţi	» Tulcea-Ismail-Kilia JoI6orea.m.
Plecare la del „ Kilia la Ismail-Tulcoa-GalaţI Joui 4 ore p. m.
n	„ „	„ Ismail la Tulcea-Galaţt Mercur!,
Viu., Dum. 7 ore a. m.
Serviciul do pasageri şl mărfuri intre Galaţi şi Odeaa
De la Galaţi la Odesa Luni 7 ore a. m. şi de la O1 desa la Galaţi Joui 4 ore p. m.
Serviciul de mărfuri de la Galaţi-Brăila pentru toate stati ■ nilo şi direct la Bucuresci de doă ori pe sept
Tipografia Ştefan Mihilascu, Sbraia «Covaci No, 14
www.dacoromanica.ro
SAMBA.TA 8-AUGUST 1881
,/VMUU V. — No. U24U
10 BANI EXEMPLARUL
TIST TOATE ZlIAEILE
ABONAMBNTI5LE :
Ia Capitali: 1 an 30 lei', 6 lunî 15 lei, 3 luni 8 leî. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lef, 31unîl01eî. In Streinitate: I an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director; D, AUG. LAUR1AN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mihnlcxcu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil ijia-rulul din judeţe.
In Paris:	La Soci.iti Havas, place de la Bourse, 8-
In Viena:	Prin	compania generali de publicitate O. 1* Daube A. C-nie.
Tn Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate O. L. Daube <8t C-nie.
In Berlin, Francfnrt. Zarieh, New-York : Prin compania generalii de publicitate O. L. Daube & C-nie.
ANDNCIURILB:	A
Linia de 35 milimctre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina IlI-a.........1 Leu.
•	»	» I l-a ...... 2 »
Epistole nefrancate se refuşă Artkoliî nepublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, odacţiunea nu este responsabilii.
Prim-Redactor: STEF. C. MlOHAILESOU
ram&a
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petorsbnrg, 17 August.
Prawitelstweni Wjestrţik" constaţii, dl in curtea casarmeî de Saratow s’ah aflat mai' multe ppoclamaţiunl nihiliste. Se presupune, eh ele ar fi fost aruncate peste zidurile casarmeî. Soldaţii au predat hârtiile aliate superiorilor lor.
Roma, 17 August.
Peste căte-va zile seva infiinţa un mare jurnal cotidian a cărui problemă va il recomandarea cu căldură a unei alianţe austro-italice.
Petersbnrg, 17 August
„Curierul rusesc" din Moscva a fost suspendat pe restimpul de 4 luni din causa rapoartelor neadevărate asupra tulburărilor jidoveşti din Neshin.
Guvernorul a fost destituit din causă, că a dat ordin soldaţilor să tragă asupra poporului ce padepsea jidovimea jefuitoare. In urma acestui ordin şase persoane din popor ah remas morţi pe loc.
Petorsbnrg, 15 August.
.lidovimea rusească cu un baron Jidovesc a-numeFunzburg apetiţionat la guvern pentru lărgirea drepturilor actuale. Cel de la guvern insă n’ah de gănd să acorde drepturi favorisătoare de căt numai acelor jidani cari se vor stabili pe la sate şi se vor ocupa, ca şi ceî-l-alfi [tirani, cu agricultură pentru interesele lor personale.
Petersbnrg, 16 August
„Newoje Wremja" află, că in ziua sflinţiril bisericii celei noul dedicată Mântuitorului nostru Isus Chrtstos, in Moscua se va întruni un consiliu ecumenic ortodox. La acest concil vor lua parte şi acel prelaţi catolici, cari păstoresc prin ţările locuite de slavi. Vor mal figura afară de părinţii ruşi şi bulgari, patriarchil din Constan-tinopol, Ierusalim şi Antiochia.
Scopul conciliului va fi : regularea relaţiuni-lor personale ale preoţilor, indulciroa legilor bisericeşti ce dispun asupra căsătoriei preoţilor.
Va veni vorba şi despre desfiinţarea celibatului la clerul catolic.
Marsilia, 16 August.
ErI s’a surpat un amfiteatru de lemn ce se ridicase in pripă pentru lupte de tauri. Catastrofa s’a intămplat po la orele cinci fiind de faţă un public de 2000 capete. Este imposibil a descrie panica generală ce s’a produs prin strigătele petrunzetoare ce se auziau din toate părţile. s Pompierii şi militarii sosiră la moment. Pănâ ia miezul nopţii s’ah scos 12 morţi, dintre cari 8 eraţi cu totul desfiguraţi; 130 sunt răniţi.
Tot in acelaş timp s’a aprins şi o pădure.
La lupta de tauri din Nimes doi toreadori s’ah rănit de moarte ; un privitor din public a fost asemenea rănit forte gran şi, perzhndu-şl simţirile, a căzut in arenă.
Paris, 16 August.
Ziarele radicale şerifi: Incunoştinţăm pe alegătorii din Belleville că intransigenţii au cumpărat pentru astă-seară fluere, cu scopul d’a impedeca pe Gambetta in discursurile ce le va rosti inaintea alegătorilor săi.
Marseille, 16 August.
' Cu prilejul luptelor de tauri s’atl intămplat nenorociri nu numai in acest oraş, ci şi in Nimes.
Pănă azi s’au desgropat 21 de morţi şi 230 de răniţi.
Iu departament s’au aprins două păduri. De şi ajutorul militar a sosit la timp şi lucrează energic, focul nu s’a putut nici stinge nici lo-calisa, din causă că suflă un uragan teribil.
Patersbui’g, 16 August.
S’a decis in principiu ca serbarea încoronării să se celebreze in Moscva indată după ce va fi espirat anul de jale.
Roma, 16 August.
Secretarul de stat, cardinalul Iacobini, va tri-rnete tuturor guvernelor o circulară asupra situ-aţiunil bisericii catolice in Italia.
Berlin, 16 August.
In Stettin s’a intămplat qscese regretabile intre poporaţiunea germană şi jidovimen insolentă a acelui oraş. S’a folosit timpul pentru isbucni-rea tumultelor cănd trupele plecară la manevre.
Preşedintele poliţiei, contele Horo, insă luă cu toate acestea măsuri pentru potolirea turburări-lor, ceea ce abia după căte-va oro i-a succes.
Roma, 16 August.
Prancia refusă să dea despăgubire acelor su-p uşi italieni cari ah avut să sufere pagube cănd cu cucerirea oraşului Sfax.
Roma, 16 August.
„Diritto" reproduce scrisoarea senatorului Ca-(lorna către „Qpinione* ca dovadă, că ce progrese imense a făcut idea unei alianţe italo-aus-tro germane in toate partidele-
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.11
17 August
4	ore seara.
Viena. 17 August.
Se telegraliază din Constautinopol către ziarul „Dio Pressc", că Poarta a informat pe baronul de Calice, ambasadorul Austriei, că Sultanul a semnat deja iradeaua prin care se autorisâ terminarea linielorde drum de ferdela Constan-tinopol la Pesta.
Tnformatiuni...Aflăm că cu data de 3 (15) Au-
gust se depusese la reşedinţa soc. drumurilor de fer la Berlin pentru 22 milioane mărci vechi obligaţiuni 6 la sută că să fie convertite in titluri de 5 la sută ale Statului Român; avisu-. iile sosite din provincie permit, speranţa căinai! toată suma obligaţiunilor va fi depusă inaintea: zilei 6 (181 August, ziua intruniril adunării gu-nerale.
18 August — 9 ore dim.
Paris, 17 August,
Se dah ca auteutice următoarele amănunte, privitoare la disordinele din Stettin :
„Ieri şi alaltă-ierl sau strins pe mal multe puncte ale oraşului grămezi sgomotoase de oameni; poliţia a trebuit să imprăştie mulţimea cu arma. Atunci din mijlocul mulţimii sau a runcat asupra oamenilor poliţiei sticle şi pietril Ordinea a fost restabilită şi mănţinută de patrule, înainte de aceste disordinî, a circulat sgomotul că mulţimea ar avea de gănd să derime pro-pietăţile Jidanilor."
Poliţia a făcut 4,8 de arestări.
Constantinopol, 17 August.
In prevederea că Spania va intra in concertul european şi din causa apropierii sale de ţările musulmane „Vakit" sfăţieşte Poarta să creeze o ambasadă la Madrid.
18	August, — 4 ore seara.
Paris , 18 August.
înştiinţări trimise din Londra asigură că in urma asasinării unul negustor din Suss (Tunisia), cuirasata engleză „Monarch" ar fi debarcat o sută de marinari pentru a proteja pe europenii residenţi in acest oraş.
Dar o telegramă directă din Suss spune că nu e adevărat că Englejiî ar fi debarcat; comandantul vasului a renunţat la intervenire după ce a fost asigurat de generalul tunisian Backu-che că autoritatea locală va manţine ordinea.
(Havas)
Braşov, ca să debiteze Capitalei musică clasică, şi acum trupa de la Raşca a venit tot de peste munte să ne incânte cu operete nemţesc!, şi chiar in mijlocul Capitalei, in nasul comitetului teatral şi al Conserva torului român! De marginile Bucurescilor nu mai vorbim ; pe acolo se cântă in ovre-esce, in spaniolesce şi înalte limb! păsăresc!.
De n’ar fi dec! scena de la Dacia, care o rupe, pentru principiu, pe romănesce, ne-ar fi poate cu greii să ne pronunţăm in capitala cărei ţări ne găsim.
La prima impresiune, un străin ar crede, in adever, auzind la Stavri franţuzeşce, la Raşca nemţeşce, la Jicniţă Ovreesce, la otel Pesta alte şi alte limb!, că a dat peste locul din poveste, unde s’au incurcat odinioară toate limbele pământului.
D. logofăt al culturi! noţionale inţelege ce simţire amară ne strînge inima, la pri-velişcea acestor spectacole internaţionale, printre car! abia mat poate respira şi o biată scenă română, lucru care ne arată, in modul cel mal trist şi mal convingător, inferioritatea nostră culturală, cupleşirea, din ce in ce maînăbuşitoare, a elementului şi simţului naţional.
Puteţ! cugeta, d-lor, la căntecile d-vbstrâ nemţesc!, căci nouă glumă nu ne pare a fi. Aşa începe scăderea orl-câre! naţiuni.
Când la Roma se strînsese toate lighioanele şi limbele pămăntului, de erau tot felul de limbi, de temple şi de spectacole, atunc! cetatea eternă mergea spre peire.
In ce oraş din lume, afară poate de vr’u-nul din America,—in ce capitală Europeană se mai vede ceea-ce se observă oare la noi, că teatrul naţional e alungat pe scene de cea mai dosnică mănă ?!
Ceea ce constatăm insă cu durere, e că conservatorul nostru este sec; că ne cântă numai nemţii, francezii şi ovrei pe mai tdte scenele capitalei, căci dc cele din provincii nici că mai vorbim. Acolo teatru român e un eveniment!
Să ni se spuie de pildă câţi români ăşî scot azi pâinea din musica care a invăţat’o la conservator, căci timp a avut destul să scoată cinci generaţiuni de musicanţi.
Să judecăm dar puţin.
Se poate ca la conservator să nu se pre-sinte elemente pentru această artă, — şi atunci ele trebuesc căutate ; să ne ducem noi după ele, daca ele nu vor să vie la noi, şi daca ţinem să avem conservator.
Dacă, din contra, sunt elemente, dar ele nu se manifestă pănă azi, din causa insuficienţii lor de cultură artistică, atunci conservatorul este de vină ; organisaţiunea, profesorii, maeştri lui.
Dacă, in fine, organisaţiunea pe alte baze şi pe altă intindere productivă nu ne este cu putinţă, atunci conservatorul se poate foarte bine desfiinţa, căci nu inţelegem să avem o instituţiune numai de lues, o insti-tuţiune care să nu dee nimic in schimbul banului public ce absoarbe, aşa fără folos.
Daca iară organisaţiunea este defectuosâ să ni se arate limpede, ca să putem remedia, şi să nu ne mai vedem tributarii altor limbi, pănă şi in cele mai elementare cerinţe de artă.
Dar in fine să se facă la un fel lumină, căci aşa cum stăm in privinţa culturii mu-sicale şi artistice, noi pierdem şi timpul şi banii in zadar...
A ge redea ultime ştiri pe pagina III.
BUCURESCI, 7 AUGUST
Trupa germană de la Raşca este in preziua plecării.
Ea se duce acum in provincia incărcată de ovaţiunile şi aplausele Capitalei.
Toate ziarele s’att invoit a recunoaşee, in adevăr, acestei modeste asociaţiunî de eân-tâtorî meritul de-a fi desfătat urechile Însetate ale nobilei şi civilisatel noastre societăţi, cu veselele acceiite ale musicet de opere bufe, aşa de caracteristice epocii uşoare in care trăim.
Dacă, in adever, trupa dispusă este să ne părăsească, —noi îi urăm călâtoriă bună, şi o însoţim de mulţumiri sincere, că ne-a deschis in fine capul asupra unei cestiuni de interes naţional, pe care indată vom aşterne-o cu cinste la judecata celor de sus.
*
Poate că şi d. Urechie, atâta timp membru in loja comitetului teatral, din sinul că-rui-a nu puţin s’a distins prin progresul ce-a şciut să imprime artei noastre dramatice şi muzicale —poate că şi d-lui, zicem, va fi observat, că de căt-va timp Capitala se fur-nisează de la Braşov, nu numai cu de-ale braşovenii, ca funii, cergi, abale, pielării şi lăzi. dar incă cu tot ce se atinge de artă in genere, şi de arta musicalâ in deosebi.
Astă iarnă am avut in adevăr plăcuta o-casiune să aplaudăm, impreună cu d. ministru actual al culturii publice şi cu dd. maeştri de la conservator, o orchestră de pa-tru-zeci şi mai bine de violonişti, sosiţi din
Ce face oare —vine acum intrebarea — conservatorul nostru, cu atâtea secţiuni de musică, instrumentală, vocală, compositoa-re şi pianistică ?
Tată in adevăr o probemâ ce de cincî-spre-zece ani, de cănd avem acest institut, nu şi-a aşternut-o nimeni pănă azi, nici chiar d. Urechie, cu tot spiritul s8fi iscoditor.
Afară de esamenele măsluite prin cari conservatorul se strecoară la fie care fine de an, publicul nu mai vede, nu mai aude nimic!
Roi n’am fi in stare să spunem ce produce şcoala de la spatele palatului, cu tdte că spinarea bugetului scie bine căţl bani s’a cheltuit cu pretinsa cultivare a artei muzicale.
Dacă e trebuinţă de-un cor, trebue să alergăm in Italia, ca să aducem de acolo oameni cu trei dramuri de muzică şi cu două de glas, — căci cei mai buni nu se es-patriează-şi să le plătim călătoria, plus căte-va sutimi de franci pe fie-care seară !
Dacă e nevoe de orchestră cată să alergăm la Braşov, la Pesta, ori la Sibiu, căci — fereşte domne — să dispară, de pildă, vr’un flaut, vr’un oboe sau vr’un piston, din nemuritorii din orchstra operei, că indată carul muzicii noastre rămâne in drum. Un al doilea orcliestrist nu e, să’l cauţi cu felinarul! De este nevoe cum-va de balet, tocmai la Viena vrea să alergi, ca şi cănd românii ar avea picioarele ţepene, de nu e cu putinţă să le invărtească pe tact!
*
Noi nu atacăm personal pe nimeni. Şi d. Vachman şi d. Stefânescu şi toţi dd. şi doamnele de la conservator pot să fie eminenţi şi eminente, ca ştiinţă, ca talent, ca muncă... fără spor.
CRONICA ZILEI
Prin legea votată de corpurile legiuitoare, in şedinţele de la 16 şi 15 Iunie 1881, s’a autorizat guvernul a construi căile ferate Buda-Slănic şi Cămpina-Doftana, organisănd un servicii! separat.
Pentru îndeplinirea acestei prescripţiunl a lege! d. ministru al lucrărilor publice a supus la inalta aprobare a Majestăţiî Sale budgetul de personalul necesar la studiele şi costrucţiunea calei ferate Buda-Slănic. - Acest budget e inserat in gazeta oficială de ieri.-Regele l’a aprobat.
D. Dimitrie Protopopescu, secretar general al ministerului finanţelor, este împuternicit a semna in numele ministrului orl-ce corespondenţă, a autorisa şi aproba cheltuell, a semna ordonanţe do plată sad de delegaţiunl pentru toate servi-ciele publice, ataşate la ministerul finanţelor, in limitele creditelor acordate şi conform disposi-ţiilor admise asupa comptabilităţil publice.
In juduţul Gorj, comunele Tismana, Pocruia, CostonI şi Topesc!, plaiul Vulcan, a căzut la 3 curent, orele 5 p. na., ploae cu grindinăşi peatră, causănd pagube la semnănăturî.
A fost atinse şi alte comune din plasa Oco-lu ; acolo insă pagubele sunt mal puţin simţitoare.
La 3 curent, pe la 5 ore după amiazi, o tempestă cu ploaie torenţială şi piatră a început mai in întreg judeţul Botoşani ; a durat peste opt ore.	.
Pagubele sunt mari, mal ales in popuşoih şi orz.
Lunî, la 3 ale curentei, cinci servitori al d-lui lulius lulich, arendaşul moşiei Lipoveţu, pornind prin sat pentru a scoate oameni la muncă, după ce mal ăntâiu ah băut la cârciumă in zori de ziuă ah mers pe la casele mal multor lucuitorî maltratăndu’I cu bătăi.
O luptă se încinse şi unul din servitori este ucis. D. procuror a constatat faptul: culpabilii sunt arestaţi şi daţi judocăţel.
Iu comuna Sulţa, judeţul Botoşani, un număr de Jidovi ah inconjurat localul sub prefecturel, ah spart uşile şl ferestrele insultând pe func-
www.dacoromanica.ro
ROMANIA jllBERA
ţionarii cari se ailaU acolo, aii eliberat pe tinerii jidani destinaţi a fi luaţi in armată.
Sunt moarte autorităţile noastre, e mort poporul ?!!
Sunt câte va zile de când am primit o întâmpinare din partea d-luî B. Şeicaru, relativă la cele scrise de noi asupra epitrppiel Nifon, şi numai lipsa de spaţiu ne-a impedicat a o publica.
Vom comunica insă cititorilor articolul d-lul Şeicaru, căci de discuţiune şi lumină nu ne-a fost nici cănd teamă.
Aflăm că intre tinerii admişi in şcoala militară, la esamenul din sesiunea aceasta, două-zecî afi fost preparaţi in institutul „Heliade." - Ia tot, institutul preparase douâ-zecî şi cinci elevi, din cari unul a fost respins din causă de slăbi ciune fisieă.
Acest succes face onoare şcoaleî „Heliade" şi sperăm că ea se va ţinea tot-d’a una ' la inălţi-mea meritatei reputaţiunl ce şi-a' câştigat.. .
O femee, Smaranda, din comuna Cotu-Vameşului, despărţită de Roman numai prin cursul apel Moldovei, voind a trece vadul Moldovei, puţin mal sus de zidurile din partea de sud a oraşului, a fost luată de cursul apel şi s'a inecat.
Ba a lăsat in urma sa (5. copil.
In intervalul de la 19 —25 Iulie, anunţă „Farul Constanţei", au trecut prin Constanţa, emigrând in Turcia, 28 bărbaţi 31 cadâne şi 37 copil musulmani din Btilgaria.
Intre copii locuitorilor din comuna Aliman, plasa Silistra nouă, s’a ivit,, cum informează a-cel’aşl ziar, o tuşă foarte serioasă. Din 29 bolnavi, până acum au incetat din 3 viaţă.
S’a deschis pe seama d-luî ministru de interne un credit, extra ordinar de lo! 46,000 peptru plata cheltuielilor ce s’atl făcut la serviciul penitenciar, cu intreţinerea arestaţilor, in anul 18801881, peste sumă, alocată in budget, pe acel an.
Consiliul judeţului Prahova este aiutorisat ca, in sesiunea sa extra-ordinară de la j 12 August, să se pronunţe şi asupra cestiune! privitoare la regularea făcută de comisiunea de casarmare locală, pentru a se pune la dispoâiţiunea regi-mentulul 7 dorobanţi salonul cel1' mare din al doilea etaj al palatului administrativ.
CE SA FIE Şl ASţA?
E de notorietate publică, că graniţele noastre sunt incălcate şi teritorii intrdgl usurpate sistematic, de imperiul austro-maghiar. In zilele din urmă cestiuuea, care merita de mult o atenţie deosebită, a inceput să fie discutată in public. Guvernul era invitat să stabilească adevărul şi să revendice drepturile ţârei.
Cu ce ne respunde oare la aceasta presa ungurească? Ne-ar veni să rîdem, daca lucrul ar fi tocmai de rîs. Jn loc d’a ni so reeunoasce, anume, drepturile, cum in drept am fi să aşteptăm de la o dinastie şi un imperiu, cari intăm pină cele mal vil simpatii şi cele mal umflate laude in Sinaia, suntem acusaţl, că... noi călcăm graniţele ungurescl.
Iată ce scrie „Pester Lloyd" :
„Fiind-că s’a raportat oficial, că pe teritoriul Comitatului Haromszek s’a Întâmplat o călcare de graniţe, guvernul unguresc a invitat pe cale telegrafică ministerul comun al esternelor cât şi pe trimisul austro-ungar din Bucureşti, să
provoace guvernul regal românesc, a hnpedcca această călcare de graniţe.
„In urma acestei provocări, trimisul din Bucureşti a avisat pe cale telegrafică, că ministerul de reshovl român a luai imediat misuri. Cu toate acestea guvernul unguresc voesce a fixa starea de lucruri a acestei inculcări arbitrare printr'o comisiune mixtă şi a restitui stătu quo. pe basa inţelegerel comune esistente.
„Conform cu resultatul anchetei, se vor lua numai de căt măsurile necesare pentru apărarea interesolor ţării.“
Cerem guvernului lămuriri asupra acestui cas. De şi o ţară mică, datoria noastră e, a ne ţinea demnitatea şi a ne apăra interesele întocmai ca marele imperiu austromaghiâr.
2DI2ST AFARA
Alegerile in Frauda
in primul discurs, rostit înaintea alegătorilor săi din Belleville, d. Gambetta a fost mal norocos de căt in al duoilea. Cel puţin atunci i-afi dat pace să vorbiască.
Despre impresia produsă, de această profesiune de credinţă, singura pe care o avem până acum de la Gambetta, se scrie din Paris, că numai începutul, care schiţa intemeierea republice!, şi sfîrşitul in care i se presenta un viitor lung şi glorios, au fost aplaudate de auditor. Espunerea reformelor, a căror esecutare e necesară după d-sa, n’a fost primită de public de căt cu re-ceală. Numai partea care privia armata, a redeşteptat entusiasmul.
Căt pentru ziare, cele mal multe din ele, precum „France", „Telegraphe", „National", „Paris" sunt de acord in a considera cuprinsul şi forma discursului din Belleville ca discursul programă a unul om, care nu numai este chemat ci şi gata, să se pună in fruntea ministerului. „Telegraphe" afirmă aceasta, intemeiându-se mal vărtos pe moderaţiunea cu care d. Gambetta a tractat cestiunile esterioare.
„Europa-zice acest ziar —nu poate cere de la un bărbat de stat frances mal multe garanţii de disposiţia sa pacînică. D. Gambetta s’a plătit de datoria sa faţă de străinătate pe deplin ; a făcut tot ce i-a stat in putere, spre a risipi in această parte, orî-ce bănuială dreaptă. Isbutit’a oare ? Aşa credem. Belleville fi-va mai greu de de mulţumit de căt Europa? Aceasta vom şti-o peste opt zile."
Credinţa generală este, că alegerile vor da o mare majoritate gambetistă şi că, drept conse-cuenţă logică, d. Gambetta va lua guvernul.
In acest cas se vor face schimbări in minister. Constans va păstra internele,[Cazot justiţia, Fer-ry instrucţia publică ; cei-l-alţl minictri Uşi vor părăsi pori.ofoliile, cari se vor încredinţa tot la partizani de-al d-luî Gambetta.
Ziarele radicale — de fapt inimicul cel mal mare al d lui Gambetta blamează discursul de la Belleville, pentru că nu se promite măsuri serioase şi fiind-că nu a făcut nici o menţiune de reformarea Senatului.
Nu mal puţin violente de şi mal puţin periculoase - sunt contra d-lul Gambetta, ziarele monarchiste. Ele 6i impută că este prea brutal,
că desâvirşita lipsă de educaţie el impedecă a deveni un adevsrat bărbat de Stat. Francia n’ar putea suporta mult un stâpănitor atât de necioplit. Ele se mai plăng că d. Gambetta a reînceput să atace preoţimoa şi pe funcţionari, spre a asigura posiţiunea sa primejduită din Belleville.
Rusia şi Turti a.
„Daily Telegraph" primeşce din Constantino-pol o ştire foarte proprie in felul el. Guvernul rusesc ar fi dat Porţel asigurarea, că nu va pretinde nimic din despăgubirea de resboiti ce-î datorează, până cănd financele turceşcî nu vor pre-siittâ un escedent considerabil. O eventualitate ca această e insă puţin probabilă şi atunci re-măne a ne întreba, ce a făcut pe Rusia se dea de odată dovedi -de-o simpatie atât de vie imperiului turcesc.
„Daily Telegraph" crede, că ar fi vorba de-o rectificare de graniţe ruso-tureească in Asia şi anume pe tărîmul cestiunel armene. Lordul Du-flerin, ambasadorul engles, ar fi relevat această cestiune, după o înţelegere cu Rusia. Planul este de a face pe Poartă să declare, că nu este in stare a esecuta reformele din Armenia, iar pe de altă parte să ofacă transmite această sarcină Rusiei, lăsăndu-o să ocupe Armenia.
Armenilor de-o parte le-ar veni bine această punere la cale : ar scăpa de jafurile administraţiei turceşcî şi a le Corzilor. De altă parte, in-cropaţl insă odată in imperiul rusesc, ar trebui să renunţe pentru tot-d’a-una la realisarea autonomiei naţionale, după care umblă azi.
Din Rusia.
„Novoie Yreinia" anunţă, că cu ocasia sfinţire! bisericel Mântuitorului din Moscua, se va ţinea acolo un mare conciliu ecumenic. Pe lângă biserica rusă şi bulgară, vor fi invitate a lua parte şi alte biserici ortodoxe; intre prelaţi si pa-triarchil de la Constantinopol, Ierusalim şi Anti. ochia. Vor mal fi chemaţi la conciliu şi Slavii catolici.
Scopul acestei mari adunări bisericesc!, este, cum se spune oficial : regularea relaţiunilor personale ale preoţime!, indulcirea legilor privitoare la căsătoria preoţilor ortodocşi, şi pe urmă ştergerea celibatului la clerul catolic, dacă acesta va voi să participe la conciliu In realitate scopul ce urmăresce Alexandru HI ar fi insă altul : a şi intinde, in acest chip, puterea sa bisericească şi afară de Rusia, peste cel-l alţi ortodocşi.
Biserica noastră trebuie să fie cu luare aminte.
ROMANI! DIN BUCOVINA
Citim in „Aurora Română", foaia societăţii pentru cultura şi literatura română in Bucovina : „Ilustra familie de Hurmuzachi, a fost ridicată zilele trecute la rangul de Baronat.
„In gimnasiul din Suceava ni s’aconces introducerea limbei române, ca limba de propunere : de-o-cam-dată in clase paralele. Va se zică „pita şi cuţitul ni s’a dat in mână"-şi acuma se uită toată lumea la noi intrebăndu-se : oare sci voi manevra cu aceasta Românii Bucovineni ? Este deci treaba şi datoria noastră să ne în-
grijim ca să so înscrie căt de mulţi şcolari tiu despârţitura românească. Eată ocasiune • nunatâ unde boerimea, prooţimea, invăţătorj' pot să’şî arate iubirea lor către popor.
„Românii CernăuţenI aU înfiinţat e societar pentru cultivarea cântării bisericesc! şi lumes * Ea se numeşte „Armonia". Preşedintele 6I 6Sfe d. Leon cav. de Goianu,-earâ statutele Un,, societăţi politice numită „Concordia" s’aftiăaj,, tat înaltului guvern spre intărire şi in CUr§nî( se va constitui şi acea societate.
„Societatea pentru cultura şi literatura ro mănă in Bucovina a inceput edarea unei tm beletristice literare hmare. Numele el este,Au rora română."
„SATRAPUL CAMPINII“
„Binele, public" de la 4 August, cuprindea un articol, intitulat „Satrapul Câmpinel", cate ar fi urmat să atragă indată cea mal serioasă lu. are aminte a înaltei şi neadormitei noastre cârmuiri, de oare ce acusaţiunile aduse in contra vestitului Sava Dimitrescu, primarul acelei nenorocite comune, nu erau din numeral acelora cari se pot pune, ca de obiceiU, sub saltea.
Nu seim ce măsuri va fi luat stăpânirea faţă cu denunţările aduse de onor. noştri confraţi, dar seim positiv că n’a fost un singur creştin care să fi citit acel articol şi căruia sâ-I fi stat perul liniştit pe cap.
Toate soiurile de abuzuri, ce un demnitar public poate comite asupra intereselor obştel, sunt reunite, cu o mal nepomenită sfruntare, in conduita acelui primar, acoperit cum este de scutul patriotic şi lucrativ al d-lor Pătărlăgeanu şi Grigorescu.	‘
Intr’o ţară, in care opiniunea publică e respectată şi însemnează ceva, articolul in cestiune ar fi atras imediata suspendare a numitului satrap şi anchetarea celor denunţate, spre a trimite pe acel individ la locul lui de pesplaţă.
Bani chieltuiţl din cassa comunii fără nici un control; incărcare de conturi; despăgubiri, protestate de utilitate publică, introduse, fără multe ceremonii, in bozunarele sale ; şosele construite in vederea unor interese private ; acte de arbitrari-tate, abusănd de puterea ce-I conferă legea ; falsuri in acte publice ; răpiri de proprietăţi, şi alţi lauri de felul acesta, pe cari .am obosi enume-răndu-I, inpodobesc fruntea părintelui orăşănesc al oropsitei Cămpine.
Nu sub un guvern constituţional, incunjurat de respundere şi garanţii publice, - dar nici sub stăpânire de maneluci o asemenea administraţi-une comunală, nu se poate suferi.
Suntem dar in drept a cere ministrului din înăuntru sâ-şî facă datoria, ca să pue neîntârziat capot unul scandal de primărie, ca acel girat de faimosul Satrap.
D. Rosetti cunoasce indestul că circulările ş vorbele late nu servă de căt a agrava indignarea publica, cănd faptele vin să le desmintă in modul cel mal strigător...
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— T August —	-	8
A. DEBAY
traclucţie de
A LEIANDRU I. GrOKSOTT.
CAPITOLUL II.
Secţia II
< ’oşmaru l (Cauchemar.)
Se definim Coşmarul, descriind căt. se va putea mal pe larg căuşele sale, modul sâti de acţiune şi tristele lui efecte.
Din toate perversiunile, (schimbare de la bine spre rău) somnului, cel mal fâtigant, cel ma,I dureros este acei căruia i s’a dat. numire de Tcro--rea.jtiopjiei ..şail Coşmar. Este Pnigalionul gre.? -ciloF j -Ipşube al Latinilor;; 'Maehericg. al-’.''Colţilor, Alom-kin saU Vampirisonul ungurilor ;. Alp-druc■ ken al Germanilor; Night-mare al Englezilor; Ma-ren al Danezilor; ,Peearolo al Italienilor; mam-
pesado ai Spaniolilor etc. expresiunl, cari toate insemnează fiiinţe fantastice ce se reproduc in timpul somnului.
Coşmarul dar, este un vis penibil, unde la o apariţiune infricoşitoare se uneşte o dureroasă sufocaţiune, saU mal bine zis imposibilitatea d’a esecuta cea mal mică mişcare, fie pentru a se apăra, fie pentru a se trage dintr’un pericol iminent, combinăndu-se la un sentiment de teroare şi de înţepenire a membrilor corpului.
Fiind in Coşmar, vi se arată monştri fantome, cadavre sângerânde, schelete eşind din mormântul lor, şerpi, spirite, şi in fine toate uricioasele horde, arătate in cărţile sfinte şi profane, cari se pun a dansa împrejurul voslru cu grimazele şi risurile cele mal îngrozitoare. Aceste figuri vin de se aşadă înaintea patului vostru, privin du vă cănd imobile, cănd grimasant-e rănjesc din dinţ-î lor ascuţiţi, clănţenesc oasele lor deşirate şi in acelaş timp se iasă pe peptul vostru, ăl strîng cu putere, vâ sug mamelele, intârîtăndu-vâ la cele mal ruşinoase desfrînărl. Numai de căt vâ simţiţi cu Încetul înăbuşiţi (sufocaţi) voiţi să strigaţi, să chemaţi adjutor, vocea insă vâ lipseşte, faceţi- cete mai disperate si .vane .încercări pentru a* vă putea .debarasa-' d& greutatea, care vă striveşte... După aceasta in fine vâ veţi deştepta obosiţi insă peste mâsură plin de su-
pentiu a distruge restul acestor închipuiri oribile.
S	a dat. numirea de Ineuba, coşmarului unde bărbatul striveşte, sfărâmă cu puterea sa o fiinţă oarecare ; şi acel de Succuba, cănd est e femeia care se simte eerasată, strivită. Aşa dar ăntăiul va fi coşmarul bărbatului şi al doilea acel al femeii. Crez că va fi mal esact, după e-tymologia cuvintelor, de a admite, că este in-cuba, când cine-va striveşte, şi succuba cănd este strivit, fără deosebire de sex. Incubele şi suceu-bele, nu sunt de căt nişce halueinaţiunl nocturne, de cari se va vorbi la capitolul Baluci-nafiune.
O violentă impresiune căpătată in timpul zilei, precum şi o sguduire de creerî provocată de o scenă înfricoşătoare in care aţi fost ca ac-toi sau ca martor ocular, va aduce de sigur coşmarul ; ajunge chiar vederea unul tablofi in-fricoşător, care frapează atenţiunea, pentru a piedispune la coşmar; insă caşurile cele mal frequente se întâlnesc fără contra-zicere in starea maladivă saU de indisposiţiune a organelor. Prin observaţiune se probează că afecţiunile cerebrale daU loc la visurile cele mal singulare, cele mal bizare. Obiectele vâdute- eşî schimbă formele, culo-rele intr’ua mod de necredut; figurele se mişcă, gesticulează intr’un fason aşa de estra-ordinar, că spiritul este ca apucat intr’o regiune apo-
calyptîcă, (prea întunecat, foarte greU de inţeles) Se pretinde că in timpul unul period de afecţi une cerebrală, resultărid dintr’o mare aplicaţi caţiune a spiritului, pictorul Callot compuse ciu dalele sale diabolil şi că Danie scoase teribilele sale scene ale infernului.
S’a remarcat că visul oferă acelaş caracter ca şi viscera afectată *).
La maladiele de pipt, de inimă şi de maţe, angustiile (inţepenirea membrilor corpului, mal cu seamă in boalele nervoase) sunt ast-fel de mari şi multiplicate, că cine-va se deşteaptă cu corpul muiat de sudoare rece, cu respiraţia scurtă, jenată şi mult timp după ce a deschis ochii re-măne uimit de spaimă.
Coşmarul, care provine din afecţiunea stoina-chuluî sau a intestinelor, este cel mal frequeht, mal cu osebire la indigesfiunî. Mal ăntăiu sim ţiţî o greutate la epigastru (partea de mijloc şi cea de sus a pănteceluî), mal pe urmă o apăsare, care mârindu-se din ce in ce devine nesu ferită, după aceasta vâ simţiţi înăbuşiţi, volţi să strigaţi, să fugiţi insă nu puteţi, lipşindu-vS cu desăvârşire forţa, ast-fel că trebue să suferiţi
Unele organe ce se cuprind iu (‘av.ităţUc cele mari ale corpului şi a căror lucrare contrihue. mal mult sa. ..PF1 P'ţţte la ţinerea vieţel. Se zice de unele părţi interioare ale corpului: Creării, inima, sunt ne-care o viscerâ..
dosii o; căutând cu lâcomio o rază do lumină
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
CRONICA PĂDURILOR
—Refularea vcntfcriV pădurilor.— Aplicarea coiului silvic.— Nereuşita exploatărilor industriali a duselor lemnoase.—întrebuinţarea sumelor afec-uite in budget, pentru ămeliorarea pădurilor.
Suntem in luna lui August, de ordinar aceea iu care ocupaţiile principale ale proprietarilor de păduri, sad inginerilor silvicultori, se afectează la prepararea părţii de pădure a se pune in tăi3re odată cu inceputul luneî Octombre. Toate preparativele necesarii unei bune şi inţe-lepte esploatărî, sunt puse in mişcare in cursul acestei luni: deschiderea linielor de separare a părţilor ce trebuesc tăiate, marcarea arborilor a se doborî, ori a acelor ce trebuesc a remănea in picioare, fie ca reserve, ca seminţei!, ca arbori de agrement pe marginea dramurilor şi a hotarelor, fie ca piese escepţionale, — prepararea drumurilor de scoatere, a locurilor de depunere etc.
Pentru pădurile de domen public, in special, luna August este aceea in care trebuesce a se publica lista pădurilor sau a materialului păduros destinat a se esploata in cursul ernel viitoare. -Ştim toţi că legea comptabilitâţiî Statului prevede un termen de puhlicaţiune minim de 15 zile; ast fel fiind, orî-ce adjudicaţiune nu poate a’şî avea locul de cât ori la finele lui August, ori la inceputul luî Septemăre. - Timpul material pentru implinirea formelor de confirmare de contractare, etc., ar face ca văndarea să nu iîe perfectă de căt la 15 sau 20 Septembre.— Remăn agenţilor silvici abia 10 sau 15 zile ca să facă formele trebuincioase liberării parchetelor. - Atragem atenţiunea acelor ce conduc exploatările domenielor publice, fie Stat sau stabilimente publice, a grăbi publicarea vinderilor din anul acesta, ca să nu dea ocasie de întârziere in exploatare, ceea ce ar aduce deprecierea, in valoare, sau ar face chiar imposibilă văndarea părţilor afectate exploatării in cursul acostul an.
—Cu votarea legii silvice s’a prevâdut oare-carl ipăsurţ asigurătoare unei bune exploatări, şi s’a pus, oare-cum, o barieră devastărilor efectuate sub diferite preteste şi forme a pădurilor, Un consilii! technic, impedecarea esploatărilor fără amenagiamente făcute de comisii de oameni speciali, oprirea despăduririi şi esploatarea pădurilor Private, situate pe locurile muntoase, dau o siguranţă viitorului, că pustiirea s’a limitat cu începere de la 24 Iuniti de cănd s’a promulgat legea. Aplicarea ei ni se pare, cu toate acestea, că nu a preocupat pănă azi pe cel ce sunt chemaţi a o face; intărzirea reglementării dovedeşte că cel ce aii votat legea au pus mal multă ardoare pentru domenul păduresc, de căt cel chemaţi a o, executa.
Nu voim a face imputări nimeruî, circumstanţe zilnice, şi pesoanele ce sunt chemate a aplica legea ni se pare că nu’şî daii îndeajuns seama de răul ce fac cănd las a cădea in desuetudine o lege, o lege ca aceasţa, mai cu seamă, care cu miilte Şi meşteşugite dificultăţi s’a putut obţine de la representaţiî proprietarilor şi al esploatatorilor de păduri, graţie încrederii ce le-a inspirat guvernul.
Atragem atenţiunea agenţilor silvici cari ati dreptul să supravegheze executarea ei, să nu lase a le scăpa această ocasie, să probeze că
până la deşteptare tvate aceste dureri; iată suc-cuba in toată întinderea el.
Esistâ o sumă de coşmaruri mal mult sail mal puţin complete şi gravitatea lor creşte in raportul direct al mărime! căuşelor. O falsă po-slţiune in timpul somnului, răceala unei părţi a corpului, foamea, setea, durerile reumatlismale fiaă loc la diferite coşmaruri: ast-fel compresiunea gâtului vă face să visaţi că vă strangulează, căderea invălitoarel vă face să credeţi că sunteţi espuşi in frig; dropicoşil devoraţi de sete visează o apă jlimpede şi abondentă; flă-aiăndil o masă încărcată de mâncări gustoase etc.
Qalien vorbeşte de un om, subiect atins de mal mulţi ani de atacuri nevralgice sciatice (de şeale) torţe pronunţate. In urma unul atac din cele mal dureroase, care pricinui bolnavului o insomnie de mal multe zile, partea suferindă, ardă-ioare pănă atunci, incepu să se răcească, ast-tel ,că durerile se calmară şi el putu in fine să doarmă.-După un somn agitat de căte-va ore, fc' visă că avea un picior de marmură; ia des: teptare piciorul său era parai isat ! Evident că causa acestui vis se găseşte in ultima scânteie de viaţă a membrului suferind. Impresiunea nervoasă încetând, durerile se perdură din preună cu vitalitatea părţii bolnave, şi sensaţiunea frigului care resultâ după aceasta, esplicâ fenomenul,
legea silvică este făcută pentru salvarea dome-nulul păduresc, pentru protegcrea elementelor contrarii inundaţiunilor, pentru înflorirea şi pros-perarea economiei ţereî. Să nu ingâdue pe domenul public operaţiuni contrarii ci să oprească exploatările pădurilor private, acolo unde legea impune un studiu de exploatare, o măsură preventivă contra stricăciunilor, să tindă a constata şi reprima delictele in spiritul şi in conformitate cu prescriptele eî. Pănă să se reglementeze legea, pănă ca prin circulari să li se esplice, a-genţil silvici să tindă la a el aplicare ;-cu chipul acesta vă îndemna pe superiori a face căt mal neîntârziat posibile, executarea’!.
— Regretăm că incercările făcute pănă azi, a pune basa unei industrii lemnoase in ţară, nu a putut reuşi. Asistarăm cu durere la peripeţiile urmate in exploatarea pădure! Adjud din Moldova de o societate Română, compusă din cele mal de căpetenie persoane din ţară. — Am deplâns eşecul societăţii esploatăreî pădurii Cio-mâgeştl de peste Olt, si cu inima sdrobită aflăm, de licuidarea societăţii pădurii Iloveţ din Mehedinţi. Un aminei u lipit pe stradele capitalei, ale Craioveî, ale Severinuluî şi ale Parisului ne a-nunţâ la 4 August licuidarea avutului citatei societăţi.
Pare că este un făcut, ca lemnăria să nu poată progresa la noi. Societatea Lyonesă ce exploatează păduri in Dolju, a trebuit pănă azî să in-dure dese sdruncinărî şi incă nu ştim dacă in totul s’a pus in posiţie a merge pe o cale sănătoasă.
Un capitalist strein, d. Fiii part, a început exploatarea pădure! Penteleu in judeţul Buzeu şi a alteia Seaca de pădure in judeţul Dolju. Nu ştim cum, nu ştim ce fel, dar pănă azi nu vedem pe pieţele Europei vândându-se lemnărie română, nici in ţară nu ne procurăm parchete şi alte produse lemnoase, lucrate din acele păduri.
Ne permitem a face ohservaţiunile noastre in această materie ca acel in causă, de ar găsi ce va bun de împrumutat, să fim măguliţi că am contribuit, cu slabele cunoştinţe, la progresul economic al ţării.
Nu este prudent ca in vederea eftinătăţiî materiei brute să se angajeze capital considerabil in confecţionarea unei mărfi care, ori ca calitate, ori ca debit nu’şl găseşte valoarea necesară. Trebue incă a ţine soamâ de transport, de locul consumaţiei şi de obiceiurile ţării. A nesocoti in experiienţa noastră şi neincrederea reciprocă ce.esistâ intre noi, este o eroare marcantă care ne pune adese in posiţie să nu întreprindem exploatări ce ar da resultate mulţămitoare. Factorul de căpetenie, ca o exploatare industrială să aibă' reuşită este: a avea contracte serioase de furnituri de lemnărie lucrate, fie in ţară, fie in străinătate; a dispune de un capital suficient reclamat de q instalare completă, a dobândi o producţie remarcabilă pe pieţele străine, şi ale ţării, a fi in deosebi exact in executarea angajamentelor ce s’ar contracta.
— Monitorul Oficial No. 7 din luliu trecut ne anunţă constituirea unui nou ârondisement silvic pentru pădurile din plăşile Trotuşhi şi Ta-slăîi de sus, judeţul Băcăii.
Pădurile din jurul Târgului Ocna, seim de mult, că se bântuia in mod neomenos de deli-
cuenţi circumvecinl, in special insă diferendul cc există intre Administraţia domenielor şi pădurilor Statului cu serviciul salinelor din ministerul de finance, privitoare la lemnăria ce trebuie pentru întreţinerea ocnelor de ac ’o şi pentru dreptul a lua lemne ce pretinde ca au locuitorii cari muncesc la ocnă, asupra pădurilor circumvecine, a făcut ca ele să fie azî in o ruinare complectă. De sigur că acest diferend s’a curmat, şi că un interes mal serios a făcut, pe Domenii, să infiinţezejacel ocol silvic.
Căte localităţi insă, nu adastă de mult o aşa ameliorare! ?
Păuă la ce punct aceste paliative vor fi suficiente '?
Constituirea unul serviciu pădurar, menit a garanta paza neexplotăreî sistematică, a pădurilor, este reclamat imperios şi o dată cu promulgarea legii, eram in drept a opera infiiinţarea unei şcoli silvice, completarea, pe căt permit mijloacele, a cadrului silvic, deja destul de restrâns. Ne pune in mirare insă, că nici prevederile budgetarl nu sunt incă realisate, sumele afectate pentru înfiinţarea cător-va agenţi silvici vor trece la economii odată cu acele de 30,000 ce sunt trecute in budget pentru lucrările de ameliorare ale pădurilor şi cele 40,000 pentru amenagiamente, cum au trecut şi cele afectate in budgetul anului 1880.
Atragem atenţia celor in drept asupra Întrebuinţării acelor sume, eî nu vor avea drept să se scuze că nu ah mijloace a face binele nece-cesar serviciului ce le sunt incredinţate. Căte îmbunătăţiri nu se pot face cu aceşti 70,000 lei, cari vor areta reprezentanţilor ţârii, că bine întrebuinţate, nu adastă de căt altele maî in-somnate ca să completeze opera incepută ? U-tilisăndu-le am avea drept să cerem pentru anul viitor sume mal mari, altminteri se vor perde drepturile şi chiar pentru cele deja acordate.
(Revista Pădurilor.)
ARENA ZIARELOR
*** „Românul" respunde la afirmaţiile „Timpului", câ majoritatea patidului azi la putere e recrutată din stirpituri de peste Dunăre romanizate, zicencl, că nici capii partidului conservator nu sunt, cei mai mulţi, Români mai verdi.
**» „Binele Public" mai ridică niţel ve-lul, care ascunde turpitudinele roşii. Numai de căt ni se arată, un hoţ ca Obedeanu, prefect, un ruşfetar ca Hasnaşiu, prefect, un paşă cinic şi fără cinste ca Chiriţescu, prefect, un general... curat ca Slăniceanu, nejdat in judecată, Toţi după chipul şi asemănarea celor din guvern.
**» „Timpul" urmează studiul s6h asupra antagonismului intre Românii autoch-tanî şi aşa zişii Români. Jidanii de la „Cumpăna" s’au supSrat reu pentru aceasta pe „Timpul" intocmai ca şi „Românul." Lor le-ar trebui să vadă transformăndu-se România intr’o Americă, unde să se strîngă toate scursorile. Dar :
Un apropiat viitor va zice „sau ţara aceasta
Sântul Jerome, afectat de nişce buboae pe părţile, pe cari se aşadă cine -va, visă că un Înger ii biciuia cumplit pentru că întrebuinţase iii stilul săiî multă cochetărie.
La deşceptare, bunul om puind măna la părţile unde’l bătuse, simţi o. mare durere.
Un cismar atins de maî mult timp de oopli-talrnie (inflamaţie la ochi) la ochiul drept, visă că maimuţa sa âî scoase ochiul cu o sulă; simţirea unei mari dureri ce’I pricinui, ăl deştepta la moment; el se incearcâ in zadar să’ deschidă ochiul bolnav; căci nu putu; apropiindu-se de lumină şi deschidindu’şî cu degetele pleopele... găsi că era orb cu desăvârşire.
Doamna D*“. in timpul unei reci nopţi de iarnă adormise cu un braţ afară din plapămă ; prin o mişcare automatică, ridicăndu-1 pe piept, contactul răceleî braţului o făcu să viseze că era imbrăţişeată de un cadavru.
Sunt coşmaruri complicate, cari surprinzătoare prin claritatea cu care arată acţiunea; la asemenea caşuri memoria conservă o profundă intipărire şi mult timp după deşteptare causează un sentiment de teroare.
Mai adese ori se intămplă, că la perderea unei averi, la o tradare, o moarte mult regretabilă etc. ideia asupra uneia din acestea urmărîndu-vă toată ziua, vine noaptea de vi se desfăşură prin vis cu cele mal sumbre culori. Acest coşmar a
tinge mai mult persoanele hysterice, hypocondri-ce, tinerii timidî, lesne a se infricoşa şi in genere toţi indivizii slabi de spirit, creduli, impresionabili ; aceste soiuri de visuri ating moralul şi’l Întristează; se silesc insă in zadar să alunge urîtele gândiri din cap; ele revin in tot-d’a-una cu o mare obstinaţie şi par a fi un presentiment misterios. Dacă din nenorocire şi prin o causă fatală, visul vine a se realisa, numai decât se zice că â fost un avertisment al providenţei ; acestora li s’a dat numire de :	Visuri
profetice. Această credinţă eronată, ce tradiţiu-nea o conservă pe la ţară, devine o sursă de frică in tot-d’a-una, prejudiţiabilă şi căte odată funestă fiinţelor slabe şi credule.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
să fie in adevăr românească, sail nici nu merită să fie."
De unde să resulte in adevăr obligaţiunea pentru ţăran ori pentru fostul boier, să se lupte .in râsboiu sau să plătească dări, pentru ca Caia dalele şi Goldneril de toate categoriile să aibă liniştea şi mijloacele de-a T exploata in bună ' voie ?
Oare poporul nostru nu are altă misiune pe pământ de căt de-a plăti pensii reversibile d-lul C. A. Rosetti şi a muri in resbdiu pentru a pune fundament sigurauţeî falimentelor frauduloase ?
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere41
19 August — 9 ore dim.
Berlin, 18 August.
In adunarea generală a drumurilor de fer romane ţinute azi, s’au dat 35 buletine, cari reprezentau 714,324 voturi, pentru a aproba propunerea ce priveşte mutarea sediului societăţii la Bucureşti şi numai 9 buletine cari reprezentat! 4437 voturi, au fost date contra mutării..
înainte de votare, bancherul Kaufmann pre-sentase o protestare contra propunerii.
Londra, 18 August,
Banca Eenglitern şi-a ridicat scantul la 3°/0,
Praga, 18 August.
Imperatul Austriei a acordat 20,000 fiorini din caseta sa particlarâ ca ajutor pentru reconstruirea teatrului naţional celr, ars zilele acestea.
(Ha vas)
ÎNŞTIINŢARE
In urma reclamaţiunel ce am adresat onor. Minister de finance, in chestiunea decisiunel Ministeriale publicată in „Monitorul oficial" No. 91 din 24/r> luliu (Aug.) a. c., luăndu-se caşul din nou in esaminare şi găsindu-se, ca noi sub semnaţii suntem cu desăvârşire străini de faptele, ce ni se imputau, acelaşi ministeriil prin ordinul telegrafic No. 24376 din 4/u, crt. către biu-rourile vamale din IţcanI şi Iaşi a bine-voit a revoca mesură ordonată.
In consecinţă, sub-semnaţiî ne grăbim a aduce aceasta la cunoştinţa onor. public şi a clienţilor noştri, rugându-î a ne onora şi in viitor cu a-ceeaşî încredere de care ne am bucurat pănă acum.
*	Papst A Kramer.
TEATRE-
-CONCERTE
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatru de vară). Sâmbătă la 8 August, se va juca pentru prima oară piesa: Nespălaţii noştri comedie originală in 3 acte. — Beneficiul d-lul N. H&giescu.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
-41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAl.
CURSUL BUCURESCI.
Pe <ţliua de 7 Auguxst 1881. ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 °0 Oblig, de Stat Convertite. .
6 °/„	»	Căilor ferate Romăue
5 Renta Amortisabilă .... Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fondare rurale . .
7	0„	«	» urbane .	.
6 "/„ » »> »
8	°0 Impr. Municipal ....
• cu pr. Buc. (bil. 20. 1.)
5 “« Renta romănă..............
Acţiuni Dada România .	.	.	■
» Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată .... Cupâne	Oblig,	de	Stat	.	.
„	Rentă.................
„	Căilor	ferate	.	.	.
„	Scrisuri	.....
Argint Naţional contra aur .	.	.
Bilete de Bancă.................
Rubla hârtie....................
Florini.........................
Lose otomane....................
CURSUL DIN VIF.NA
18 August
Napoleonul.................
Ducatul.........................
Lose Otomane....................
Rubla hărtio....................
CURSUL DIN BERLIN
18 August
Oblig, căile ferate romăne .	.	.
Acţiunile	»	»	...
Priorităţi	»	»	...
Oppenheim.......................
Ruble hărtie....................
Oblig, noi......................
Lose Ottomaue...................
(Lmp.	V»»d.
100	101
102 92	103 93
225	230
102	103
101	102
97	98
100	107
28	29
SI 'Va	92 i
465	485
1750	1800
Va 7a	750 arg
	aur
Va Va 1 %	*
1 %	“
2 5a	2 l
2 ; 6	2
55 .	65
9 34	' 34
5 55	5 55
27 20	26
125 <U	125
I00 %	100
(A	G3
113 80	iu
218 9f	218
104 '/,	,104
CUSULR DIN PARIS
18 August
Reuta Romănă ........
Lose otomane .	........... 59 ®/4 f,9 V4
SCHIMB IJ I,
7 August	-
Paris (3 luni)...............
« la vedere.......... .	.
Londra (3 luni) . ...........
» la vedere ..............
Berlin (3 luni)........... .
» la vedere................
Vteua la vedere..............
Adrese pentru tolegram otEKMO BENZAl.
ROMANI A LI BKI* A
Anunciu
Părinţii cart vor voi a -iticredinţa oopii lor intr'o familie spre a frequen-ta scoatele publice, vor avea pe lângă o bună ingrijire şi convefsnţiunî In limbele. franceză. ‘ germană,. Italiană, piano.
A se adresa la această redacţiune.
%
ţ PRIMA FABRICA SPECIALA
I	DE
CRAVATE
IN ROM ANI A
Fon dată la 1870.
Sc recomandă prin aceasta Onor. Public, şi in special d-lor comersauţîde Mode atât din capitală precum şi din districte că este singură, in ţară care posedă cel mal mare deposit de cravate, şi cu toată lipsa de incuragiare ce există in Industria Naţională, concurează cu streinătatea atăt in preţurî precum si tu qualitate.
Asemenea pune, la disposiţiu-nea Onor. Clienţi un frumos a sortiment de stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros şi en detail eu preţurile cele mat modeste
IACOB lOSEI’H.
Bucnreact $>lr. Şelari 20
'lir’lfn
Costume de voicige pentru bărbaţi şi băeţl, Costume fine de Salem cu mătase şi satin de chin, Pardessiuri elegante şi Pantaloni cu gileci fantasie ; aii sosit acum in cantităţi considerabile la

MARELE BAZAR DE ROMÂNIA*1
ypn renumita noastră fabr icaţiune din Viena. Croiala perfectă, după ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, de lână, terno, micşis, lustrin şi piqueluri englezeşti, până la cele mai fine calităţi. — Preţurile suni destul de convenabile.
OltAND «AZAlt DE ROUMANIE
Strada Şelari IST o. 7, sub Hotel Fiesehi.
NB. — Rugăm a nota „No. ’7“ spre a evita confuziunî regretabile.
r-rae
Str. Teilor 28, Biserica Oţetaru Croeşte şi insetleazâ, costume nP tru dame şi copil cu preţu de ffr
MIJLOC DE A SLABI
A scrie la 3, str. Meierbeer, Parjj , autorul propag, de l’Anti-ObeiuL*
INSTITUTUL
P. ALEXVNDRESCU
vis-a-vis (le	Sfinţi.
STRADA CEWSICA, .V0. \
Sr primesc elevi de rlase]e primarii, g mnasiale şi ,|e eo-mercia spre a le face ''ducatiu-nea cuvenită.
In formaţi uni iu toate zilele de la 8—12 oro si 3—5 n rn
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
le la facultatea de medicină din Paris s a mutat in CaleaVăcăreşti gj.
Specialitate de bdie syphilitice
Jonsultaţiunî de la 8—9 a. m, şi de la 2—4 p. m
De venzare bilete de închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci IA.
•— Casa Pencovid
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al D'"1" LENGIEL
Simplu numai sucul vegetal care curge din mesteacăn când trunchiul lui i se perforează, este de cănii ţine omenirea iu minte, unul din mijloacele cele mal Întrebuinţate pontru înfrumuseţarea feţtl, căud insă acest suc se prepară cliimiceşte intr’un balsam, atunci ăşî eăştigâ proprietăţile sale şi e-fectcle Iul sunt admirabile.
Daca se spală faţa sad alt punct al corpului a-tuncî pănă dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remăind pelea albă, frumoasă şi fragedă. Acest, balsam îndepărtează creţiturile şi semnele de vărsat, dând fisonomie de june; pelea căştigă in albeaţă, frăgezime, dispărând in cel mal scur timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pielei.
Pentru vcntf&rca iu detail in Bucuresci la d-rniCitrol Cersubch succesor de /. Ovesa, Mar tino viii <fc fii, Chilă. Pe ncu, G. Fiielz Ueorgc Marlinoviei, Pml Coif faur, lângă Pasagiuî român, N. Ni-culcscu, 1. N. Ardete&nu şi in /armadele d-lor Zurrier, Thoias, Ciura, Dimbovits, Nicrcshcr, Wilting, Sc Urne Hau. — In Galaţi: la Pharmacia Si- (jcorge ud-lui Marino Cur Ionici şi la plutrma-eia Domnească a d-lui Basiel Curtovi&l. — ln Craiova: Aug. fieber* Ling.—In Slatina : A - Pfintncr Pharmacisl.~-In Giurgiu -. M. Binder Pharmacisl. — In Ploegti ■■ S. Sehmettau şi G. Sigmund Phar-maeiştt.—In B meu: Weber Pha.rmacisl.~-In B mita: G. Kuufmcs, şi in Focşani: M. F. Rcmcr.	32
	i Preţuri curente se espediază postai franco după cerere	
1 >£«	i „AU PALAIS ROYAL“	K
t	NOUL MAGASIN	CO< ca g
a • ^4	DE	*— •
<D .2 o	ÎNCĂLŢĂMINTE	GO <J> 5*
o	PENTRU	05 m
<x> pl.	BARBAŢI. DAME Şl COPII	oq' î?
p-i	42, CALEA VICTORIEI (Piaţa Teatrului in coli), 42	«32 CO
<p 00	Vis-â-vis de M-lle Blanche.	
&	Se recomandă Onor. P. T. Public acest rnagasin	Tj O»
F—i -4-^	care este perfoctamentc asortat cu tot felul de	fc* fî'
pd <D	J NO A I j Ţ AMINTE	Pd CD
kG	PENRU BARBA]!, DAME ŞI COPII	X
oS «3D	din tot ce poate fi mal solid, mal fin ţii mal elegant	
-H»	şi se vinde	
• îH	•gff* cu preţurile cele mal moderate ■'Sfee	o>
ItH	Onor. Public este rugat să bine-voiască a visita acest	o p*
* l—'	magasin spre a vedea esactitatea anunţiăreî in ce	1 o
m	privesce fineţa mărfurilor şi moderaţiunea preţurilor.	b
ea	•SET RUGAM A SE NOTA BINE -Jl®	tn
1	„AU PALAIS ROYAL“	f—«
	42, CALEA VICTORIEI (Piaţa Teatrului in coli), 42	
	Vis-â-vis dc M-llc Blanche 26	
	Preţuri curente se espediază postai franco după cerere	1
SCOALELE ELEMENTARE DE BÂEŢ1 ŞT GIMNASIUl"' REAL ROM.-CAT. DIN BUCUREŞTI	1
ANUNOIXJ
Direcţiunea are onoare a face cunoscut domnilor părinţi, tutori etc, că concursul acestor scoale se va reîncepe cu 5 Septembre st. îi. a. e, Atăt şcoala filială <lţu strada Fbntăniî No. 7, precum şi şcoala, principală din Strada Călăraşilor No. 5 posedă lie-care cate patru clase primare-cea diu urmă insă pe lăngă cele 4 clase primare mai posedă 'si 3 clase gimnasio-rea.il, Programa objectelor de învăţământ coincide intru ţâţe cu programa şcoalelor publice din ţară. In clasele primare se mat învaţă incaşi limbele: francesă, germană şi maghiară. Catichismul rom. cat. se iuvaţă numai de şcolarii rom. cat. şi limba maghiară c obligatoare numai pentru elevii de naţionalitate maghiară, iar pentru câî-1-alţi clovr e facultativă
Înscrierile se pot face iu fic-care zi (afară de Dumineca şi zilele de de sorbaloare) in cancelariile ambelor şcoa’e începând cu 29 Aug. st u
inirn nrph>. r\o. Im O—4 9 r» rn	. TSw
intre orele de la 9—12 a. m. Bucureşti, August, 1881.
Direcţiunea.
w
r/> ^
*
P ®
CL w
a
(Mi
r-*+
♦
O
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
ANUNCIU IMPORTANT ♦
I'ac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc Mţ uncri de la 8—10 ani, cart doresc a urma studiul in cîa- Q se e primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei *■. oOO pentru un an şcolar; şi mă angajez a le pune la dis- « posiţiuue. un local întrunind condiţiunile igenice, avend o ^ îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele T. necesarii pentru întreţinerea lor intocmal cala internatele O private din Capitală.	T.
Doritorii (părinţi do copil) se vor adresa pentru admite- 2 re : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10»/- dimi O neaţa şi de la 5’/# seara iuainte.	’	. ^
#04040^0«0^ot o^o«o^o^i
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA
Valabil de la 1 (13) Iimiti 1881
Bărboşi Galaţi
B arboşl Galaţi
nopte	p. m.
12 25	4 00
1 00	4 35
Bucuresci HomanTaşi				laşi-Roman Bucuresci			
	Arătarea trenurilor				Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr. *e.	Tren de pers.		STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pere.	
	1	5	21		2	8	6 -
	p. m.	a. ra	r~		p.m.	a. m.	
Bucuresci pl.	5 3(1	7 30		Iaşi plec.	4 08	6 52	
Chitila	5 48	7 59i		Paşcani	6 31	10 30	p. ra.
PIoescî	7 22	9 50|		Roman	8 10	12 10	10 10
Mizil	8 12	10 5f					
Buzău	9 15	12 20			seara		
	nbpte			Băcăii	9 06		1 17
lanca	10 38	2 06		Adj ud	10 30		3 22
Brăila	11 40	3 25		M ârăşcştl	11 09		4 15
		P- m-	a.m.	Tecuciu	11 33		4 45
Bărboşi	12 25	4 00	9 10				
Galatz	1 00				a m.		
	seara			Galatz	5 00	p. m.	p. m.
Tccuciă	5 28		11 1b	Bărboşi	5 40	1 10	7 15
Mărăşcşti	6 07		12 20	Brăila	6 25	1 45	
Adjnd	6 48		1 10	lanca	7 24	3 15	
	a. m.		p. m.	Buzeti	9 01	4 51	
Bacăd	8 15		3 00	Mizil	9 56	6 2!	
Romau	9 15		4 25	IToiesci	11 ol	7 20	
Paşcani	10 30		6 16		p. m.	seara	
	p.m.		seara	Chitila	12 17	9 15	
Iaşi sos.	1 05		9 05	Bucuresci sos.	12 36	9 30	
Paşcani-Suceava				Suceava-Pasoani			
	dim.	seara			dini.	p. m,	—
Paşcani plec.	10 41	7 16		Suceava plec.	5 00	6 54	
Suceava sos.	12 23	10 09		Paşcani sos	8 41,	9 45	
Veresci-Botoşani				BotoşaniYeresci			
	p. m.	seara			dim.	p. m.	
Vereştl plec.	12 08	9 47		Botcşanî plec.	5 21	3 15	
Botoşani sos.	2 03	11 42		Verescl sos.	7 21	5 15-	
Dalaţl-Barboşî
Galaţi plec. Bărboşi sos.
BBzăo-Focgaul-Maragescî	
STAŢIUNI.	T. mixt 31
Buzdft plec. R.-Sărat Focşani sos	p. m. 1 05 3 26 5 45
Focşani-Buzeu	
STAŢIUNI	T.mirt 32
Focşani plec. R.-î-ărat Buzăd sos.	a. m. 7 00 9 34 11 40
Focşani-Mărăseşti	
STAŢIUNI	Tr. mut
	33
Focşani plec, Mărăşcşti sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti Focşani	
STAŢIUNI	Tr. mixt 34 udptS 11	30 12	45
Mărăşeştî plec Focşani sos	
Focşam-Mârâşeşti	
STAŢIUNI	Tr.niit - 35
Focşani plec Mărăşeştî sos.	dimin. 4	45 5	50
Ploesci-Predeal
STAŢIUNI
PIoescî plec,
Cămpina
Sinaia
Predeal sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac: 1
a. m.
9 10 10 51
p, in.
3	04
4	00
Tr. m
Tr. pl
p.m.
5 40 7 23 p. m.
9 20 10 15!
a. m.
8	34
9	37 10 45
Bncuresci-Giurgiu
STAŢIUNI
Tren de persOne
1
3
Bucurescf pl. Comana Giurgiu Smărdan sos.
a. m. 8 10, 8 56 11 IO1 10 20
p. m.
6	15
7	01
8	15
Teouoiu-Bărlad
Tecuciu plec. Bârlad sos.
i a. m.	p. m.
5 50	5 35
| 7 35	7 30
Bucuresci-Vârcioro va				Verciorova-Bucureşti			
	Arătarea trenurilor				Arătarea trenurilor;		
STAŢIUNI	Tr. Ac,	Tr. dc perşi		STAŢIUNI	Tr. ac.	Tr de pers.	
	8	17	19		4	19	20
Bucuresci pl. Chitila Pitesc! Slatina Craiova T,-Severi» Vărcior. sos.	a. m. 8 15 8 31 11 14 1 18 3 10 5	54 6	1: p. m.	a. m. 4	45 5	05 8 25	3 30 7	01) 8	00 p. m.	Vcrciorovapl. Turnu-Severin Ora io va Slatina Piteşti Chitila Bucureşcîsos.	a. m. H 00 11 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	55	a. m. 7 40 10	46 11	00	a. m. 6 15 6 55 10 2
Predeal-Ploesei
staţiuni	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac	Tr de pers.	
	2	4	6
Predeal plec. Sinaia ' Cămpina Ploeşci	p .m. 1 26 2 58 6 06 7 16	a. m, 4	00 5	05 7	05 8	32	. p. m. ; 7 25 8 28 9 27
Giurgiu Bucureşti			
STAŢIUNI	Tren de persoane I		
	J 4 j		
Smărdan plec. Giurgiu Comana Bucureşcî sos.	a. m. 8 00 8 4& 10 00	p m. 5	54 6	05 7	03 8	05	
Bârlad-Teouoiu			
Berlad plec. Tecuciu sos.	a. m 1 p. m. 9 00; 9 30 10 55) 11 15		
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂREI
VAPOARE DE POSTA
intre Budapesta-Orşova-T.-Severin-Giurgiu-Galaţi. PLECARE IN JOS.
Do la Buda-pesta Vineri, Dum. Mercur 11 ore seara.
» Orşova Dum. Marţi, Vineri 10 ore 30min. a. in „	T.-Severin	„	,	„	12 ore rjiua,
„	Calafat	„	„	„	5 oro 10 min.	p. m.
» Corabia Luni, Mercur!, Sâmbătă 12 ore 30 p. in „ T.-Măgurele Luni, Mercur!, Sâmbătă 2 ore 20 min. a. m.
La Rusciuk	„	„	„6 ore 30 a. m.
De la Giurgiu	„	,	„ 11 ore 15 a. m.
» Cernavoda	„	„	„ 6 ore 45 p. m
i " r. I^âila Marţi. Jouî, Duminică a a.
La Galaţi	Idem
PLECARE IN SUS
De la Galaţi Marţi, Jouî, Sâmbătă 9 ore a. m.
» Brăila »	„	„	li) ore 25 min. a. m
, « Cernavoda	„	5ore20min. p.m
Da Giurgiu Mere uri, vineri, Dum. 6 ore 30 min. a m. De la Giurgiu „	12 ziua Vineri, Duminecă Hore
15 mm. a. m.
„ Rusciuk Mercur! 4.20 p. m. Vineri, Duminecă 12 ore ziua.
De la l.-Măgnreli Mercur 10 ore p.m. Vineri, Dum 5 ore 40 min. p. m.
Do la Corabia Mercur! 12 ore noaptea Vineri, Dum 7 ore 40 min. p. m.
Do la Calafat Jout, Sâmbătă, Luni 9 ore 30 min. a. m. U l.-Severin	a 4 ore 45 min.p.m
De la Orşova Vineri, Duminecă, Marţi a. m.
Serviciul local intre Galaţl-Tnlcea-Iamail-Kilia
Plecare la vale de la Galaţi la Tulcia-Ismaii Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. m. Tulcea-Ismail-Kilia Joi 6 orea.rn. Kilia la Ismaii-Tulcca-Galaţi Jouî 4 ore p. m.
« ii n »	Ismail la Tulcea-Galaţi Mercur!,■
Vin., Dum. 7 ore a. m.
Serviciul de pasageri şi mărfuri intre Galaţi şi Odea»
De la Galaţi la Odesa Luni 7 orc a. m. şi de la O* desa la Galaţi Joul 4 ore p. m.
Şerviciul de mărfuri de la Galaţt-Brăila pentru toate staţii uile şi direct la Bucurosci de doă ori pe sept-
Plecare fa d$l

anul V. — No. 1248
tO BANI EXEMPLARUL
•>—- -.
MARŢI 11 AUGUST 1881
APARE XIST TOATE ZI3EE3EB
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 leu 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3lunî10leî. In Streinâtate: 1 aft 48 leî, 6 lunî 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director ; D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciun şi Reclame a se adresa :
In Romani*: La administrarăm, Tipografia St. Mihalţ*cu, Strada Covacî, No. 14 şi la correspondenţiî Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Sociiti Havan, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsneralâ de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfnrt. Zuricb, New Yori: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNOIURILE:
Linia de 35 milimctre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina III-a.1 Leu.
»	» a	Il-a ...... 2 »
Epistole nefrancate se refuşă Artncoliî nepublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii'şi reclame, rodacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: Stef. C. Miohailesotj
bsb
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. ziarele streine.
Paris, 10 August.
Acţiunea militară, in Tunis va incepe la toamnă. Trupele vor forma patru coloane şi vor porni de la Hamanlif, Beja, Susa şi Ref concentrice spre Cairuan.
Roma, 11 August
Francia a invitat pe guvernul Italie! să rein-ceapă la 25 1. c. conferenţele comerciale. Italia a respuns că ’i maî trebueşte timp de gândire.
Se aşteaptă şi decisiunea guvernului frances.
Roma. 19 August.
' „Liberia" raportează: Călătoria regelui Hum-berto la Viena a fost obiectul maî multor consilii ministeriale. Decisiuneaa finală se va, cunoaşte pe la începutul lunei Septembre.
Conutantinopol, 19 August.
. Comisiunilo însărcinate cu numărarea popora-ţiuniî creştine din provinciile asiatice in mare parte şi-au terminat lucrările. In unele locuri comisiunile au lucrat impreună cu delegaţi creştini.
S’a constatat, că in provinciile Si vas şi An-gora se află peste 30,000 de Armeni de sex masculin.
Constantinopol, 19 August. Oficiării prusianî angajaţi de curând aii sosit. Comisiunea europeană s’a întrunit la Landa, pentru a incepe cu cesiunea secţiunii a II. Pănă la 22 1. c. Grecia va fi pusă in prosesiunea teritoriului delimitat in această secţiune.
Londra, 19 August.
Raporturile oficioase din Copenhaga dau mare importanţă politică călătoriei regelui şi reginei de Danimarca la curtea Rusiei, Se presupune că regele şi impGratul se vor consulta asupra modului cum ar trebui să se proceadă la reformarea situaţiuneî interne din Rusia.
Athena, 19 August.
Măne va incepe in cinci coloane marşul de naintare al aimateî greceşti. Coloana 1, pleacă din Derwin-Uika, şi se va întâlni cu a doua in laţi, pentru ca apoi impreună să ocupe posiţiu-nile de lăngă Domokas şi Pelisiotis.
Coloana 111 pleacă la Pantelimi, a patra la Smekovo trecănd peste podul de la Janiku.
Mâine şi da 22 1. c. ie vor ocuia Soi hades, Carfoime* A gr c j ha, Polar kaetr e şi Musachi. La 28 1. c. vor intia Lupele in Tiikala, Ccrdiţa şi DaPitniu ; in fie la .1 SipUmbic va 13 ocu-' ţat si A'mygios iu tot 3csIul din feiitoi ul Te-taliei, escepţion&id Volo.
Athena, 19 Angust.
Uri ordin regal dispune înfiinţarea cea maî grabnică de tribunale in teritoriul ocupat.
New-Yorck, 19 August.
„New-York Herald" publică o scrisoare a lui Hartmann, in care acesta anunţă, că s’a reîntors la New-Yoik şi că la cas de lipsă va pune ' la probă dreptul de asii chiar naintea tribunalelor. Tot in această scrisoare so plânge contra aupravc ghiării poliţieneşti la care o supus. Hait nian a declami, tzî in biroul tribunalului, că ar avea de gănd să devie cetăţian american.
Bombay, 18 August.
Emirul din Cabul a tunai s o proclamaţiunc tutui or şefilor din Afganistanul do Nord anun ţăndu-le, că trupele inimice au ccupat Canda-haiul Septtmăna viitoare va pleca intr’acolo.
Soldaţii aii primit solda. Ajutoare vor sosi la la Chelati-Glrilzai.
In Cabul domneşte linişte.
Peteraburg, 19 August.
In palatul do la Peterhof s’a dat eri o masă mare in onoarea regimentului de gardă Preoba-jenski. Serbăndu-sc eri ziua naşterii Împăratului Francisc Iosif de Austria, toţi maî oficialii din numitul regiment, al căruişef e împăratul Austriei, s’aii presentat la masă cu decoraţii austriace.
împăratul Altxandiu II purta cordonul lui St. Ştefan. Ambasadorul austriac şedea la stânga inpăratului. Primul toast fu ridicat in onoarea inperatuiuî Francisc. După rostirea toastului impcratul Alexandru ciocni cu contele Kalnoky şi cu ambii ataşaţi militari, contele Uexkiil şi maiorul Cleps,
Ministrul finanţelor a trimes pe unul din coi mai buni funcţionai! din resortul săfi la Odessa pentru rogularea târgului de cereale.
Berlin, 19 August.
„National Zeitung" publică o scrisoare din Praga cu privire la tumultele intămplate in urmă.
In ea se constată că germanismul s’a slăbit in urma terorismului Cehilor : mai departa li sc face Nemţilor imputare pentru apatia ce o arată.
Paris, 19 August.
După cum se asigură, guvernul n’aro de gănd #ă facă vr’o mobilisare parţială, -din contră se I
afirmă, că soldaţii ce servesc sub stindarde şi s’afi recrutat in anul 1876 vor fi concediaţi pe la căminele lor.
Concediarea se va fate in trei secţiuni aşa, că cei cari au luat parte la espedlţiunea din Algeria, vor fi in prima secţie.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere"
20 August — 7 ore seara.
Londra, 20 August.
Se telegrafiază din Bâden către ,,Standard", că guvernul german ar avea de gănd să alipească provincia Alsaţia pe lăngă marele ducat de Baden, ca să formeze un regat ce se va numi regalul Rinului., şi să incorporeze Lorcna la Prusia.
„Daily News" află că delegaţii cnglejî şi italieni din comisiunea de delimitare turco-greacă au- fost prinşi, aproape de graniţa Epiruluî, de brigandl, cari cer 40,000 lire pentru aceşti duoî prisonieri. — „Times" are o altă versiune asupra acestui eveniment: el spune că comisarul englez a fost atacat de-brigandl, dar că după o vie luptă in caro comandantul escortei turceşti rămase mort, brigandiî aii-fost respinşi.
* (Havasi
A se vedea ultime ştiri pe pagina IU.
BUCURESCI, 10 AUGUST
Am comunicat, in precedentul nostru articol, programa economică-naţională ce prinţul Bisftiarc-k voeşce să adopte pentru puternica Germanie, hotărît a lupta astăzi, prin toate mijloacele de cari geniul său va dispune, ca resultatul indclungdor sale re flexiuni şi esperienţe să obţie in fine triumful dorit.
Această programă este, precum s’a \6-zut, din cele maî protec/iomste.
Marele cancelar de la Sprea parc a urmări de acum încoronarea edificiului sTO politic inţrealisarea ideii de absolută emancipare economică a naţiunii pe care el o conduce cu cel mai mare succes.
„Voesc —zice prinţul de Bismarck—regenerarea industrială şi agricolă a Gcima-nieî; vcesc neatârnarea ei de străini".
*
Se scia deja de mult că eminentul om de Stat al Germaniei era inspirat de dorinţa de-a acoperi industria şi comerţul ţării sale, cu pavfiza sistemului protecţie nist. Azi insă această dorinţă se accentuează in modul cel mai positiv, şi se dove-deşce prin ui mare, că timpul n’a făcut de căt să înrădăcineze şi mal adine,-hi vasta sa inteligenţă, convingerea că naţiunile cată să devie din ce in ce mai egoiste şi mai geloase de prosperitatea intereselor lor, dacă nu vor să se vadă expuse la sărăcie şi pc-iro, in lupta uriaşă a comerţului internaţional.
Nc-am crezut datori să chiemăm atenţiunea „patrioţilor" de la putere asupra idei ce statul uimăreşce in Germania, şi să invităm somităţile noastre politice a medita adine asupra programei economice amare- ! lui imperiu.
In timpul şi împrejurările in cari ne aflăm, o normă economică bine înţeleasă şi bine stabilită, este, a fortiori pentru noi, o cestiune de esistenţă, o necesitate absolută de-a pregăti din vreme puntea de scăpare pentru viitorul neamului romăn, deja tare ameninţat.
Dacă am Încerca să stabilim o paralelă intre teoriile sciinţei şi intre programa d lui de Bismarck, am avea in adevăr să ne mirăm foarte de ideile ce-a inbrăţişat şi pentru cari luptă „omul de fier."
E mult de când Economia politică a con-bătut şi îngropat sistemul protecţionist. Nu este mal mare eresiă in sciinţă, de cât aceea de-a mat susţin eă şi astăzi această doctrină.
Cine are atunci dreptate ?
Ilustra pleiadă e liberilor schimbiştî, saci cancelarul de la Varzin ?
Ar fi de dorit să se lumineze acest punct, căci -ni se poate obiecta nu este de ajuns să împrumutăm o ideiă numai pentru cu* vîntul că este emisă de cutare sau cutare celebritate, şi să venim a o impune oamenilor noştri de stat, ca un panaceu şi pentru neajunsurile ţării ce ei conduc.
Ne vom opri dar un moment, spre-a nu ni se zice că adoptăm cu ochii incluşi. Nu-mal noi nu suntem de şcoala lui magister di.rit.
*
Economia politică este o ştiinţă ale cărei teorii au şi ele nevoie de sancţiunea es-perienţiî, şi tocmai la vocea esperienţe! s’a referit cancelarul, cănd a cutezat să se ridice, cu atâta hotărîre, in contra unei doctrine ce-a trecut azi ca axiomă in ştiinţa lui Adam Smith.
Germania, in timp de un deceniu şi jumătate, a câştigat trei mari campanii şi a încasat desbagubirl enorme de uesbel. Ea are cea mal foimidabilă armată ; preponderenţa diplomatică, politica cea mal calculată ; administraţiunea cea mai prudentă, şi mai onestă : serviciile publice conduse toate cu inteligenţă şi punctualitate ; instruc-ţiuna cea mai inlloritoare şi cea maî înaltă.
Cu toate acestea, starea el economică nu este deloc prosperă. Pieţele geimane abia se miş(ă : comerţul pretutindeni slab; in-industria el nu merge; agricultura îl e tare concurată ; banii sunt rari, poporul suferâ, proletariatul se inmulţeşce şi emigraţiunile cresc ; ccstiunea socială bate la uşa şi par-lida Iul La st ale este destul de intinsă şi se întinde încă pe fie-care zi. Acest imperiu atât de prosper, pe d’asupra privit, suferă înăuntru de inaniţiune economică, îi'lipseşte circulaţiunea afacerilor, vitalitatea comerţului şi-a verii in general.
Iată dar resultatul la care a ajuns Germania, cu toate victoriile sale, pe căt timp a ţinut aproape deschise porţile Vămilor sale producţiumlor geniului şi perfecţiune! franceze, perseverenţei şi solidităţii engleze, curagiuluî şi laboareî americane.
„Concurenţa ne ucide" şi-a zis atunci prinţul de Bismarck.— Cânte ştiinţa economică cc va voi in generoasele ei teorii, noi Germanii cată să includem porţile, pecăt ne va sta prin putinţă, industriei şi agricul-turei streine —trebue să devenim şi econo-miceşte cu totul independenţi. Bă trăim prin noi şi pentru noi."
*
Reflecţiunile cancelarului sunt dar justificate de experienţă.
El a venit in line laideia, că puterea unei naţiuni nu stă numai in baionete; ci mai cu seamă in vitalitatea comerciului şi a industrii sale, şi aceste doue mari artere de viaţă trebuesc protese, in cazul cănd ele se văd ameninţate de geniul şi producţi-unea străină.
A doua zi după catastrofă, Franţa sub-scria patru-zeci si două miliarde, şi un an in urmă Germania muria de foame!
Poporul care nu poate concura, dincausă de inapoiare, satt din defecte de aptitudini trebue neapărat protes.
Nu este teoria oposabilă acestui adevăr mai clar incâ şi de căt lumina zilei.
Esperienţa a făcut’o prin urmare Germania şi cele-l-alte naţiuni, cari se potrivesc intr’un mod sau in altul Împrejurărilor ce domină marele imperii!, n’afi de căt să profite.
*
Ce facem noi, cari, nu ca Germania, ci immiit mai răii suntem ameninţaţi pe terenul economic.
Iată o cestiune gravă la care cancelarul nostru ar trebui să respundă fără întârziere, căci naţiunea suferă de acea sfârşelă economică care e tot-d’a-una un simptom foarte trist.
Să vedem, in adevăr, cum stăm.
Industrie nu esistă ; meseriile, eăte mai aveaţi Românii, se sting, sau sunt accapa-rate de străini; agricultura nu mai ridică toate greutăţile sociali şi politici la cari neam supus ; ea este intr’o stare iucompara-bil inferioară cu acea a statelor ce n’afi rămas ca noi pe loc ; pămentul ţării a sărăcit foarte ; producţiunile străine ne inundă: cultură profesională nu avem ; burgesia naţională se stinge, oraşele ni sunt deja cucerite de elemente străine, de neghina ovre-ismuluî in particular.
Singura insulă de scăpare, ce ne-a mai rămas, este funcţionarismul!
Să cugete acum ori-ce om, care mai vede căt de puţin limpede, dacă n’a sosit momentul să cerem pentru ţară., pe căile ce nenorocitele convenţiuni i-au mai lăsat deschise, sistemul cel mai protecţionist: dacă, pe lăngă aceasta, nu avem datoria sacră de-a inviora simţul naţional ce pare adormit, in ameţeala de civilisaţie cosmopolită cu care ne-am măngit, şi de-a susţinea o luptă neindurată, imperios cerută de conservarea noastră naţională, in contra a tot ce este străin cu cuget de-a ne esploata.
Iată un punct al programei noastre politice, pe cari „oamenii de stat" nu’l pot pierde din vedere, de căt sub pedeapsa de-a ne periclita.
CRONICA ZILEI
Societatea pentru fabricarea hârtiei in România este in momentul de a se declara constituita.
Aproape întreg vârsăinântul an tăi de 25 °/oj necesar după regulamentul societăţii anonime, este vfcrsat. Comisiunea provisoric a societăţii convoacă deja prima adunare generală pentru zioade 6 Septembre viitor, ora 1 p. m., in localul societăţii^ „Concordia" din Bucureşti.
La ordinea zilei vor fi :
Modificarea, statutelor in ceea-ce privesce numelui fondatorilor. — Alegerea consiliului de administraţie. - Alegerea comisiunei de control.
Creditul mobiJar romăn şi Societatea româna de «instrucţiuni, după cum află „Curierul financiar", vor incepe a funcţiona la S/1F, Septembre viitor.
Pianul Întocmit de consiliul comunei Bucureşti, pentru alinierea stradelor din giurul hotelului de Franţa, calea Victoriei, admis şi de consiliul lucrărilor publice, s’a aprobat de M. S,
Regele.
S’a ii aprobat şi planurile, intoernite de consiliul comunei Bucureşti, pentru alinierea stradelor Manca-Brutaru , Panteleimon , Mărcuţa r Smârdan (parte), Salvatorul, Leon-Vodă (parte), Fundatura-Taurului, Moşii şi Lanţului, admise şi de consiliul technic de pe lăngă ministerul1 lucrărilor publice, ast-fel cum sunt propuse.
Din raportul d-lui prefect ăl judeţului Teleorman, d. ministru de interne a aflat că in acel judeţ se prepară şi se vinde de către unii debi-tanţi de bduturi spirtoase asemenea liquide amestecate cu materii vătămătoare sănătăţii, intre caii unele sunt otrăvi destul de violente.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LlUERA
I’enUu că se poate ca râul semnalat iu acel judeţ să existe şi in altele, d. ministru invită pe prefecţi ca, având in vedere marele roii ce se poate aduce, mai cu osebire populaţiunei rurale, prin întrebuinţarea băuturilor alcoolice so-phisticate, cari se vănd pe un preţ destul de neînsemnat de către debitanţil de asemenea băuturi, să delege pe unul sau pe mai mulţi membrii din consiliul de hygienă şi de salubritate publică al acelui judeţ, ca să păşească imediat in inspectarea tutulor localelor, atât din oraşe căt şi din comunele rurale, unde se fabrică şi se vinde băuturi spirtoase de tot felul, pentru a se încredinţa, prin toate mijloacele şi mai cu osebire prin acelea de cari dispune sciinţa, despre calitatea acelor băuturi alcoolice. — In caşul când s’ar dovedi că debitanţil sau producătorii de băuturi alcoolice vănd sau fabrică asemenea lieuide amestecate cu materii vătămătoare sănătăţii, să se conflsce toate acele băuturi şi să se ceară darea in judecată a acelora cari s’av dovedi că fac comerţ cu ele.
Se telegrafeazâ din Tecuci cu data de 7 august: „Necunoscuţi făcători de rele, introducăndu se astâ-noapte in răţişul isolat al d-lui Anton Cincu, după şoseaoa naţională Tecuciu-Mârâşescî, au legat, au bătut şi ah prădat pe cărciumar de mai multe objecte şi’bani; cărăuşii ce se aflau poposiţi acolo, sărind a intămpina şi prinde pe hoţi, aii fost respinşi cu arme de aceştia, ba incă pe unul l-au şi omoiît şi trei ’i-au rănit, dintre cari unul fiind mai grav s’a transportat imediat la spital, in Teeuciu, dăndu-i se ajutorul medical, şi se speră că in căte-va zile se va îndrepta.
„Administraţia cu parchetul sunt in constatarea faptului şi urmărirea hoţilor. “
In jud. Neamţu recoltele merg bine.
Secerişul, cositul şi arăturile de toamnă continuă ; prăşila e terminată; timpul destul de favorabil.
Cea de a doua prăşilă a porumbului, seceratul şi adunatul grâului, in jud. Mehedinţi sunt terminate deja.
Tn general recolta anului acesta este nemulţumitoare.
Dd. Moceanu şi Velescu, profesori de gimnastică şi de dansuri naţionale, membrii ai societăţii române de arme, gimnastică şi dare la semn, pleacă azi din Bucureşti la exposiţiunea din Sibiu, unde vor da fepresentaţiunl de danţ şi gimnastică.
Le urâm un succes ca cel pe care l’ah avut in 1878 la exposiţiunea din Paris.
D. dr. N. Manolescu s’a numit oculist in spitalul Brăncovenesc.
In ziua de 5 curent, spune, „Ecoul Brăilei," un oficer englez care se afla in etajul de jos a unui vapor ce incârca producte in faţa căpităniei portului! rupăndu-se un părete de scânduri despărţitor intre producte a căzut peste el şi l’a omorît.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 10 August —	9
A. DEBAY
traduepe da
AldCX ANDRU I. GtOKSOtT.
CAPITOLUL ii.
Secţia III
Visurile prophetice sau fatidice.
Dacă este n resonabil a crede in indeplinirea fatală a visurilor in general, saft de a privi chiar aceste visuri, ca un avertisment dat de oare-care putere ocultă, nu trebue a nega esclusivamente esistenţa a o parte din visuri, cari se implinesc până şi in cele mai mici detaliurî, şi căror pentru aceasta li s’a dat numirea de visuri, profetice,
O enormă quantitate de observaţiuni asupra acestei materii, nu ne permit mai mult a atribui eventualităţii coincidenţa frapantă, legătura intre evenimentele şi catastrofele cari vin şi visurile cari le-ah anunţat.—După toate negaţiunile scepticismului şi hesitaţiunele resonului, visul profetic este un fapt, care se reinoeşte adese ori; se poate eonsidera ca o lucrare particulară a creerilor, operându-se in timpul somnului, sub influenţa căuşelor mai mult sah mai puţin dificile de înţeles. —La cele din urmă nu văd că este mal minunat in realisarea unui vis de căt in aceea a prezicerii unui somnambul; că este mai multă imposibilitate a prevedea in vis, de cât in starea de deşteptare.
In aceeaşi zi, po la orele 12, scînteile do la locomotiva cu No. 198 numită Parodia, cc venea cu trenu despre Muftiu, a incendiat o şiră de orz a locuitorului Leonte Prodan din comuna Islaz, lăngă gara Brăilei. Pagubele se urcă la suma de 1200 lei.
In Galaţi se va înfiinţa, cu inceperea anului şcolar viitor, o nouă şcoală greacă sub numirea de „Liceul Zapa".
Am primit, scrie „Posta," o broşură in care se cuprinde programul şi regulamentul viitoarei şcoale.
Nu seim negreşit de pe acum ce vor putea inveţa copii in această şcoală, dar dacă ar fi să judecăm după nenumăratele greşeli de limbă şi de gramatică greacă a broşurei, am zice că mare lucru ’n’are să iasă din şcolarii Liceului Zapa.
In privinţa lucrărilor la terasamentul liniei ferate Hanul Conachi-Barboş se comunică aceluiaşi ziar că pentru această lucrare nu s’a ţinut nici o licitaţiune ; ci, după o scrisoare a d-lui Rosetti către d. Fălcoeanu, această lucrare s’a dat prin o tocmeală particulară d-lui Candiano socotită fiind ca lucrare in regie. D. Candiano la rendul seu a subarendat lucrarea la alţii in părţi mai mici.
P*unem acestea in vederea publicului, zice „Posta," ca să judece singur dacă procedarea e 'corectă sau nu ; din parte-ne nu putem zice de căt că aceasta e mijlocul ,061 mal sigur şi mai solid pentru organisarea partidelor, mijloc pe care roşii T intrebuinţează devenind artiştii cei mai peri'ecţîin esecutarea lui.
DIUST
Gambetta şi Intransingeiiţiî.
Iată un raport detaliat asupra întrunire! din Belleville, in care d. Gambetta nu'şî putuse ţinea discursul electoral din causa scandalului insce nat de intransingenţi:
„Nimenea nu credea, că adunarea va lua un curs atăt de scandalos. Mulţimea, caro trecea peste 8000 , se arătă dintr’unceput liniştită. Gambetta voia să desvoalte punctele programei sale şi anume imbuhătăţirea stărei sociale a lucrătorilor prin progresul politic. Inscenătoriî scandalului, a căror număr se fixează cel puţin la 1500, şi cari —cum s’a dovedit in urmă — dobândiseră intrarea prin bilete falsificate, au im-pedecat pe d. Gambetta de a vorbi. Intre ei s’ah observat pe lăngă radicali, şi câţi va bona-partiştî şi clericali.]
„Cănd se infâţişâ Gambetta, partizanii sei e-rupseră in aplause, se auziră insă şi câte-va fluerătuii. Numirea biurouluî pricinui un mare sgomot, ceea-ce nu avea nimic de mirare, căci numirile aceste sunt tot-d’a-ima sgomotoase. O mulţime de* voci ceri aii, ca president, pe
Visul profetic, nu pare supra-natural, de căt liind-că nu i se cunoaşte cele mai de multe ori causa; odată ce această causă este descoperită, el intră in ordinul comun al lucrurilor.
Ne vom încerca a da mai departe explicaţi unile naturale acestor soiuri de visuri, cari la fine găsesc in parte . soluţiunea lor in teoria noastră despry fluidul nervos modificai, (vefii capitolul XX).
Filosoful Synesius, care strălucea in a! V-lea secol, şi care scrise mult, asupra visurilor şi-a dat această părere:
„Simţurile sunt singurele mijloace şi instrumente de sensaţiune, insă sentimentul şi perceperea sensaţiunilor nu aparţine de cât inti-ligenţei, fiindcă in somn noi vedem colorile, audim sunetele, distingem efectele tactului, in timp ce simţirile se repausează şi fără ca ele să coopereze intru nimica, şi cred chiar că acest mod de vedere de a simţi are ce-va destul de delicat. — Este in timpul somnului că noi conversăm cu D-zeh, că simţim că se măreşte inteligenţa noastră şi vedem sah divinăm lucrările ascunse.—Dacă insă, urmând indicaţiunea unui vis, cine-va găseşte o comoară, descopere un secret, nu văd acolo nimic imposibil, tot atât ca şi cănd cine-va fiind culcat ignorant, se va scula instruit, conversând in somnuT cu muzele şi primind de la ele instrucţiunea. Am vă-dut aceasta in timpurile noastre şi prin urmare nu găsesc nimic de necreclut".
Istoria timpurilor vechi formulează citaţiunl relative la visurile fatidice ; cea mai mare parte din filosofi şi scriitori acceptează că aceste visuri sunt nişte fapte reale, fără a se ocupa de a căuta căuşele. Intre aceste visuri sunt unele aşa de stranii, aşa de minunate, că mulţi din lectori nu le cosideră astă-zî de căt ca pe nişte istorii inventate pentru distracţiune, şi cu toate acestea ele suni raportate de oameni serioşi, in
socialistul Rethy. Adunarea acceptă insă po Moţi vier şi Kabagny. Metivier acordă cuvântul d-luî Gambetta.
„Cănd se ridică d. Gambetta, se iscă un tumult infricoşat. Gambetta aşteptă cu braţele încrucişate. Insfărşit bătu de trei ori cu purnnu in masă şi după ce făcu niţică linişte, strigă: „Cetăţeni !“. In acest moment se ridicară insă noue strigări şi none fluerătuii. Turburătorii căntah in tact: „Gambetta, Gallifet I" In mulţime se formară grupuri, cari acum aplaudau, acum isbucniah in urlete grozave. La tribună se născu o mare mişcare. Kabagny arată plin de agitare spre un grup agitat şi pus in mişcare, ce credea că vrea să asalteze tribuna. Din noh se auzi: „Trăiască Gambetta !“ şi pălăriile ince-purâ să se mişce. Gambetta arăta un mare cu. ragiii; cu un glas tunător el strigă :
— Sunteţi voi ponorul Parisului? Astfel de scene oferă democraţia? Şi ziceţi, că sunteţi vrednici de libertate ! Vă provoc să vă respectaţi concetăţenii, aveţi respect de voi inşi-vă ! (Strigări: trăiască Gambetta! — şi : trăiască Rethy!) Sunteţi de faţă zece mii de cetăţeni; să vă parali-seze o mănă de turburători ? Se întemeiază oare in acest chip moravurile democraţiei, care este stăpînă pe ea însăşi ? (Noi aplause, noi strigări şi fiuerâturi.)
„Gambetta arată spre un turburător: „Acela colo, este un laş miserabil! „(strigări : afară cu ell. Găţî-va comisari impresuni pe turburător. Se naşce o ceartă violentă. (Strigări : să se vorbiască!) Gambetta : „Vreah să vorbesc şi să vă spun adevărul. Linişce ! Linişce, turburătorilor ! Lărmui-torilor, cari n’aveţi nici ruşine, nici conştiinţă," (Aplause sgom-stoase şi strigări din partea opusă : jos dictatorul!) Gambetta loveşce in masă agitat, in gradul suprem şi zice: „Cum, fl-veţţ neputincioşi de a apăra libertatea tribunei ? Se va zice, că nu sunteţi obicinuiţi a fi liberi, că nu vă supuneţi de căt putereî. Ştiţi prea bine, că dacă nTaţî lăsa să vorbesc, a’şi respunde la orice obiecţiune." (Strigări; nu!) Gambetta: „Ah e lesne a zice nu, cănd ciae-va e plătit pentru aceasta. (Strigări sgomotoase : aşa e !) Dar as culta-ţi-mă, nu va atârna de o minoritate de turburători, ca adevărul şi dreptatea să triumfe, şi anume aici in circumseripţiunea adoue-zecea, pe care o puteţi turbura, dar nu o vfjţi putea nici odată corupe şi desonora. (AclamărI entusiaste. Tumultul continuă). Cât pentru mine vă cunosc şi despreţuesc de mult, şi vă voiu rupe masca de pe obraz. Sgomotul vostru, care e mult mai ridicol de căt greţos, nu va înăbuşi vorbele mele. Mulţumită lui D-zeii, sunt mult mai cunoscut aici, de căt să am trebuinţă a’mî desfăşura inel odată ideile. Strigaţi numai şi urlaţi, nu veţi isbuti nici odată, a vă poza in a-
tiligenţl şi convinşi, cari n’afi avut nici un interes a. Înşela pe public. --Trebue dar a crede sah a nega toate faptele istorice cavi nu se pot explica.
Cicero», care ’şi bătea joc de visuri şi de augure, ne-a conservat in tractatul săh „Despre deviriilate“ mai multe visuri fatidice remarcabile, intre altele visul lui Simonide şi acela a unui arcaş.
Simonide Întâlnind iritr’.o zi la colţul unei strafe cadavrul unul om sărac care ’1 ducea la cimitir, aruncă in cosciug căte-va rponcte pentru a’i servi la Înmormântare, Simonide urma in a doua zi să se imbarcheze peatru Delos, insă in timpul nopţii omul mort care ’l intălnise ziua ăi apăru in vis, avertisăndu’l de a nu se îmbarca pe nava unde -’şi luase locul, căci va fi înghiţită de valuri. Acest vis impresionând mult pe Simonide ăl făcu sâ’şî schimbe hotârîrea de a pleca. Căte-va zile mai târziii veni ştirea că această navă se perdu cu totul in valuri.
Duoi arcaşi sosiţi împreună la Megara se separară, unul pentru a se duce la otel şi cel-l-alt pentru a petrece nop.te.a in casa unui amic al seu. Acest din urmă vădu in vis pe companionul seu care’l chema ia ajutor in contra stâpînului otelului, care voia să’l asasineze.
Deşteptat la moment, de acest vis înfricoşător, el sare jos din patul seu şi aleargă la otel; insă fiind la jumătatea drumului, se gândeşte că ar fi o prostie de a crede intj’un vis, şi se reinturnâ de se culcă. D’ahia readormit, companionul săh de voiaj ăi reapăru din noh, insă d’astă dată plin de sânge fiind străpuns in mai multe locuri de lovituri de. cuţit; venind la patul lui ăi zise cu întristare: „Amice fiind că tu n’ai putut a’mî scăpa viaţa, fâ măcar ca asasinul se nu remănă nopedepsii . La primele rade ale zilei, mergi de te aşează la poarta orientală a oraşului şi vei vedea sosind o căruţă cu
devoratul popor. Mo acusaţi că sunt dictator, ştiţi cc sunteţi voi? (Sgomot şi lluerături), Voi sunteţi neşte sclavi iinbătaţi şi de aceea neres-pundători. (Strigări : Trăiască Gambetta ! Sgomot, Mare mişcare). Gambetta urmând foarte turburat: „Iacă incă un cuvânt. Ziua alegere! va stignio-tiza această infamie săvârşită de voi, dar eh, vă voiu şti găsi până in adâncimile ascundătorilor voastre. (Tumult). Eu sunt aici mandatarul credincios a republicanilor circumscripţiuneî a două-zecea. Pe turburători el despreţuesc şi condamn, precum ’î va condamna verdictul poporului. (A-clamări sgomotoase, nouă strigări şi fiuerâturi, nouă strigări: Gambetta, Gallifet!).
„După aceasta şedinţă se ridică. Toţi se in-deasă pe lăngă d. Gambetta. Intransigenţii pun rnăna pe tribună, dar nu resbesc să vorbească de strigările : trăiască Gambetta ! Pe stradă o mulţime de vagabundî turburători caută trăsura d-lui Gambetta dar nu o pot găsi. Ei incep acum hărţuieli cu poliţia, care face mai multe arestări şi restabilesce liniştea."
Acestea le scrie un mortor ocular,
---------- ii— — MW	-------
ARENA ZIARELOR
*** „Românul“ revine, triumfând, asupra alegerilor colegiului III din .Iaşi, cari ar fi pricinuit o mare descuragiare in-opo-siţie şi ar fi o dovadă, ca laşii, ca şi Moldova in genere, sunt cu partida de la putere.
lira odată un timp, zice „Binele Public", cănd satele noastre n’aveah şcoli multe, mari şi frumoase, şi mulţi săteni sciau carte, pentru că era tragere de inimă românească ia col in sârcinaţi cu controlul: 1884-1848. Po atunci se invăţa carte chiar prin coşare şi pâfule, Astă-zî avem localuri frumoase şi. bune, avem palate in multe comune, insă copii nu merg da şcoală ; ţăranii nu mai sciu carte pentru că totul s’a falsificat şi demorafisat in administra ţiune, pentru că nu’î control, nici durere de iţit mă romanească in facerea şi a controlului ce a mai rămas. O-dinioară ţăranii fugeau de şcoală şi carte. Astă-zî ar vrea să meargă la şcoală să înveţe carte, dar n’are cine’î învăţa, nici pe.bieţi, nici pe feto. Toate statisticile ce se fac, toate discursurile de paradă ale guvernanţilor, prefecţilor, inspectatorilor şi para-inspectatoriloţ, nu sunt de căt pialavre negre po chârtie albă. Tot sub d. B ătianu nu este decăt ca acele sate zugrăvite de Potemkin pe pănză, spre a arăta Ecaterineî II progresele imaginare ale noueî Rusii.
Ziarul liberal aduce un singur esemplu, pentru că este pe deplin suficient. In jude-
gunoî, in care vei găsi cadavrul mefi, care a fost, ascuns acolo de omorîtor."
Acest vis intrigamlu-1 mai mult ca cel d’ăm tăih, junele arcaş aleargă la poartea indicată şi puţin incă vădu venind in adevăr o căruţă cu gunoi pe care o opri şi in care găsi cadavrul corn -, panionuhii său. Asasinul fu prins şi pedepsit cu moarte.
Următoarea istorie aseminea a fost raportată de Valeriu Maxim, la care a adaos căte-va comentarii.
Oalpurnia, femeia lui Cesar, a avut două visuri fatidice iţi aceeaşi noapte. Alai ăntăifl ea văzu curgând sănge din statua soţului săh; după aceea ea visă că acoperământul casei sale se dărâmă şi că soţul săh căzu sub loviturile de cuţit a unei trupe de asasini. înfricoşată de aceste două visuri, ea le racontâ lui Cesar şi’l ruga să nu meargă in ziua aceea la Senat; rugăciunile ei insă nură fu de loc ascultate şi visul se Împlini cu rigurositate : Cesar fu asasinat.
Olimpia, muma lui Alexandru cel mare, câtva timp inainte de a naşte, visa că dădea zile la un copil inarmat din cap pănă in picioare. Acest copil mult mai valoros ca Achile incălecâ un superb cursier; invingetor al Europei şi Asiei, deveni concherantul lumii şi muri in floarea verstei. — Cetiţi istoria lui Alexandru fiul lui Filip: este visul realisat al mumei sale Olimpia.
După ce Clytemnestra ordonă moartea soţului eî Agamemnon, vis| in mai multe nopţi că vedea venind la ea acest principe cu cap de balaur pentru a o sfâşia. Puţin timp in urmă, Q-reste resbunâ moartea părintelui săh omorînd pe Clytemnestra cu un cuţit.
Hippark, tiranul Atenei, visă că Venus 61 arunca sănge in faţă. Un amor ilicit fu, in adevăr, causa morţeî sale.	. .
in timpul a două nopţi consecutive, Brutus
www.dacoromanica.ro
' Ulj Arge.^ anume, judeţul de baştină a d-luî ( Ion Brătianu, aii fost anul trecut -Jilfti-J de arestaţi pentru deosebite delicte, iar minierul copiilor cari au cercetat şcoala numai
je 1,720 băieţi şi dl7 fete !
Timpul" urmează a demasca pătura dn străini, pretinşi llomănî, cari cărmuesc aZî ţara Românească. Pe această pătură a avut’o in vedere Tudor Vladimirescu, cănd ; a cerut isgonirea domniei fanariote ; pe ea ^ a avut’o in vedere Ipsilanţi, cănd intr'o pro-3 clainaţiea sa plânge pe fii Eladei. cari au pribegit pe’pămbntul României,[spre ,,a ajunge î vrutul trăsurilor boierilor pământeni,11 . şi tot pe ea a avut’o in vedere mai târziii cdva, după desastrul de la DrăgăşanI. cănd 7,ice in proclamaţia de la Cozia :
î \ Ostaşilor!
Dar ce zic? Blestem şi batjocură 1 nu voiri mânji niciodată acest frumos şi glorios nume, adreslinclu-me către vor cari sunteţi nişte circ cil de nebărbate şi nevrednice gloate de adunături, fricoşi, dobitoace, leneşi şi tot cea ce se poate nunii mai prost etc. etc.
Aceştia sunt părinţii elementului, care esploatează astă-zî ţara românească. Acestea sunt Caradalele şi Cariagdii.
t, Nu vă oprim, se inţolege, inchee „Timpul," de a il si de a vă simţi români. Ceaa ce insă nu se cuvine, ceea ce e strieăcis pentru ţară şi pentru rasa romănă, e ca d-voastră, cari faceţi po-| utică pentru a face avere, d-voastră pentru cari . ruanopeiile demagogice sunt un. mijloc de trăiri, să determinaţi soarta acestei ţări, să fiţi elementele ei hotărîtoare. Ari cădut boerii ? Vie alţi romăni in locul lor, Dar români get beget, de coada vacii cum se zice, Vie Ion Frunte-Lat ă. or i 'Periate Ţară-lungă să pue trebile la calo, iar-mi Giani, Cariagdi, Carada, Flevas, Chiriţopol, C. A. Rosetti şi alţii de soiul acesta.
REGIMUL VIRTUŢE1.
Pentru Escelenta Sa Ministru de Interne Costache A. Rosetti.
Ca cronicari ne facem datoria de a denunţa Escelenţei Voastre, că la 14 a expiratei luni poliţaiul oraşului Tecuciu, care este un oare-ca-re d. G. Stoiano Ovicr fost neguţătoraş la Galaţi care a dat faliment, a bătut şi maltratat in faţa publicului pe femeia Marghioala Curelaru, pe 'care a trăntit’o jos călcănd’o cu picioarele ; arestănd’o la poliţie sub un pretext inchipuit, a-por a bătut’o din noă comisarul Petrescu şi subcomisarul Popa. Asemenea la 19 Iulie comisa-
văzu in vis o fantomă care. ei prezise moartea sa apropiată,
• Maria de Medicis, desceptăndu-se din somn cu ochii plini de lacrimi şi scoţând un mare ţipăt, Henrik IV o intrebu causa fiicei sale.— „Visam că vă asasina!“
Pentru a calma frica Măriei-, Henrik ei zise surîzănd:
Din fericire că visurile, nu sunt de cât nişte minciuni.
Câte va zile mai târziii, cuţitul unui fanatic răpi franciei pe modelul regilor.
Cine n’a cetit in juneţa sa, şarmanta pastorală, Paul şi Virginia ?
Doamna Mallet, muma Virginiei, avea un vis unde-I arăta moartea Virginiei, fiica sa; acest vis care avea loc chiar in momentul cănd se
intămpla infricoşata catastrofă, ei representa toate circumstanţele naufragiului. Cu toate aceste 1200 leghe separa pe mumă de fiica sa.
Iosef Frank, raportează următoarea istorie :
O damă nobilă din Litlivania, in verstă de 20 ani, de constituţie scrofuloasă, se deşteptă in 9 una din primele nopţi ale insărcinărei, cu un ţipăt teribil, şi cu totul spăimăntată, povesti soţului său visul ce’l avu :
„Mi se părea ei zise ea, că am fost intrat in-tr’o biserică, şi cănd mă scoboram in cavoul ei am văzut intr’un mormănt deschis aşezată o femeie, care alapta doi copii; de oare-ce aspectul ei mă umplea de spaimă, ea ’mî zise :
„.Nu te speria de loc fiica mea, fiind-că eu sunt imaginea ta ; a doua zi cănd vei avea duoî copii, tu vei veni să dormi in locu’mi".
Soţul şefi făcu totul ce-î sta prin putinţă pen-bu a stringe profunda impresiune lăsată de acest infricoşat vis, insă nu reuşi. Soţia sa adăpată din copilărie cu basmurî de vrăjitoare şi f strigoi, căzu intr’o mare melancolie, cu căt se [ apropia ziua facere!.— Venind această zi, după
_______ ROMANŢA LIBERA
--------"TMnrniw—numim nu in« im i im im■■■wn-
rul I’etrescu in timpul nopţeî a violat domiciliul lui Gheorghe Curelaru, bărbatul femeel menţionate, bâtăndu'l T-a condus la poliţie unde ’l-a arestat. Numiţii in simplicitatea lor afi reclamat Prefecturei: dară directorele prefectureî care ţine loc de prefect in permanenţă, care este persoana samandicoasă a d-luî Alecu Po-
poviciu, fiind că titularul d. Tachi Anastasii:
• ... b este invisibil atât pentru oraş căt şi pentru ju- j
deţ, a pus reclamaţiunea la dosar, ca unul ce j
este cauzaş cu poliţia..
Escelenţă, asemenea fapte scandaloase se co- j mit zilnic la Tecuciu dc poliţaifi şi comisari! soi, a cărora brutalitate indignează publicul, ca unii ce sunt chemaţi după lege de a manţine ordinea publică, dânşii o turbură provocând de-sordinea.
Credem fără a dubita, că veţi lua măsuri, de a face să inceteze o asemenea stare de lucruri pentru oraşul Toeuciii ; atrăgând serioasa atenţiune a d-voastre, că ori-ce persoană lăsată n’are cui să reclame la Tecuciu, şi chiar dacă ar reclama, resultatul âr fi ca hoţul de păgubaş să şadă la puşcărie.
Putem proba aceasta cu acte publice.
(Prese verenţa).
^ NOTIŢE LITERARE
Monitorul Agricol, No. 82, are următorul sumar :
1. Esposiţia permanentă a societăţi de agricultură romănă, Calea Rahovei 71. —2. Către domnii abonaţi. — 8. Circulară. — 4. Despre plan-taţiuni. - 5. Conservaţiunea ouelor-— 6. Varietăţi.
—	7. Apariţiunea noului ziar „Cometa". —8. Serviciul particular al Monitorului Agricol. - 9. Operaţiunile pieţei din Brăila. — 10. Calendarul de săptămână. — 11. Bibliografie. - 12. Anunciurî.
Literatorul, (anul III), No. 7, are acest sumar :
Un dor nebun, poezie de d. Carol Scrob.— Conservatorul Român din Bucureşti de d. T. M. Stoenescu. — Romeo şi Julieta, tragedie (după Scliakespeare) de d. Al. A. Macedonski. — Voi ce plângeţi, poezie de d. T. M. Stoenescu. — Fata lui Stan Gruia, Nuvelă de d. Mihail Demetrescu.
—	Nella, poezie de d. Duilifi Zamfirescu. — Stele de d. I. I. Trutzescu. — Cobuz, Nuvelă de d. ML liail Niculescu N. —Gânduri şi suvenirî, poezie de d. C. C. Pleşoianu.- - Curs de declamaţiune de d. St. Volescu. — O dorinţă, poezie de Carol Scrob. —Pe albumul domnişoarei Florica Sion de d. Duilifi Zamfirescu.—Deşir de voyager, poezie de d. Maurice Kohen. — Chant d’amour, poezie de Maurice Kohen.— Amintirea de d. C. D.
Biserica Ortodoxa Romană '(Anul V.) No. 10.
are următoarea tabelă-de materie :
I.	Esplicarea simbolului credinţei din punctele de privire dogmatică şi moral.
II.	Predicatorii Moldo-Vlachieî.
III.	CuvŞnt pronunţat la inaugurarea intemee-
nascerea unui copil, moşa spuse mumei tinerei doamne că mai avea incă un alt copil in u-terus.
—	Te rog mult nu comunica acesta fiicei mele, el zise prudenta mumă.
Insă nu-i-se putu ascunde, şi această, biată infortunată zise soţului ei cu un accent desperat :
—	Ai văzut, că visul meu se împlini.
In adevăr, frigurile lehuziei o omorî puţine zile mai târziu.
Să arătăm şi alte esemple de visuri profetice adunate cu cea mai mare Îngrijire :
Un soţ care se cam îndoia de credinţa soţiei salo (nu insă fără motiv) se preumbla intr’o zi prin câmpie ; aşezăndu-se sub un arbore scoate o carte din buzunar, şi după o lectură de câteva minute adormi. El visează că un tăner se află in braţele soţiei sale. Se deşteaptă numai de căt şi alerga intr’un suflet acasă. In loc de a intra pe poarta principală, el sare gardul şi se repede spre pavilionul din mijlocul grădineî care servea de culcare soţiei sale. Apucă o scară, o aşează lăngă perete şi se sue fără a face sgo-mot. Ce vede el printre persiene ?... Femeia sa şi pe tenerul ei amant in posiţiunea care ei visase, tocmai ca şi cănd visul seu ar fi fost o oglindă fidelă. Greşala insă era consumată... Soţul, om de spirit, ăşi zise scoborînd incet scara: S’a isprăvit; am venit prea târziu, ca se pot opri faptul... El se reinturnâ cu tristeţă iarăşi la cămp, meditând itsupra nesiguranţei matrimoniale şi aşteptând cu linişte ziua divorţului.
O jună domnişoară ăşi ceru permisiunea la muma sa de a se culca intr’un mic cabinet situat pe o terasă cu privirea in grădină, pentru a prinde, zicea ea, de dimineaţa paseri mici eu un laţ. Această permisiune el fuse acordată. Muma credulă o întreba ,in fie care dimineaţă dacă a reuşit a prinde vie una ? şi in fot-d'auna
reî ospiciuluî de săraci neputincioşi din monas tirea Galata.	,
• IV. Inscripţiunea Bisercicî „Skitul Măgurea-nul" din Bucuresci.
V.	Chronica Eclesiasticâ.
VI.	Regulament pentru relaţiunile bisericeşti.
VII.	Catedrala din Iaşi.
VIII.	Sumarele şedinţelor St. Sinod.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere'4 ;
21	August— 9 ore dim.
Carlsrulie, îl August.
Gazeta oficială din Baden publică o declaraţie a guvernului, prin care desminte toate sgomo-tele relative la ridicarea marelui ducat de Ba- j den la rangul de regat şi zice că ast fel de in-tenţiunî n’afi fost discutate deloc şi sunt cu totul contrari dorinţelor şi convicţiunilor marelui duce şi ale guvernului sfifi. Vederile ce conduseră pe marele duce Cari Friederiek cănd declină oferirea Coroanei regale sunt păzite şi azi incă de marele duce Friedrick ca o moştenire sfântă.
Roma, 21 August.
Gazeta oficială publică o declaraţie a guvernului italian, in care se zice eă guvernul nu im-pedîcă îutrunirile publice cari afi de scop discutarea influenţelor unei legi asupra intereselor generali ale ţării; dar crede că e datoria sa de a interveni in întrunirile cari degenerează in acte ilegali safi ameninţătoare pentru ordinea publică şi relaţiunile internaţionale. Guvernul e dar ferm hotărît să protejeze pe deplin şi in mod eficace siguranţa Papei, ca şi independenţa suveranităţii sale spirtuale, reprimând atingerile la unitatea şi la suveranitatea naţională. Guvernul deplânge meetingurile ca prejudiţiabile intereselor supreme ale ţerii şi declară că va mantiile legea garanţiilor ca pe o lege organică, a cărei eficacitate depinde de stabilitatea sa şi nu de acceptarea şi de consimţirea altuia.
Berlin, 21 August.
Contele de Hatzfeld a'plecat azl-noapte la Con-stantinopol, unde se duce ca să dea Sultanului scrisorile sale de rechiemare.
Paris, 21 August..— 10 ore 30 min. seara
D. Gambetta a fost ales deputat in prima circumscripţie din. Belleville, cu 49 voturi, majoritate; la a doua circumscripţie e balotaj.
Paris, 21 August.— il ore 20 min, seara
După o nouă socoteală a buletinurilor votului, d. Gambetta a fost proclamat de ales şi’n a doua circumscripţie din Belleville.
(HavasL
DIRECŢI UNE A INSlITUTlJLUI
„EDUCAŢI UNEA ROMANA“
condus di• d-n a M AN LII
arc onoare a incuuosciinţa pe ou. părinţi sau tutori, ca inscrierilc in acest institut se incepc .de la 1~ August de la orele 9 a. m. pană la 6 p m., in cancelaria institutului ce sc albi pe strada Negustorii No. 4, de unde se pot lua şi programele de studitf, condiţiile de primire şi alte desluşiri. Pentru anul acesta, Direcţiunea a luat disposiţiunî ca elevele cele mai mari să-Înveţe croitul, bucătăritul şi alte lucruri trebuincioase in menagiir. Cursurile se vor iucepe la prima Septembre.	Direcţiunea.
tenera domnişoară respundea, că in momentul de a le prinde ele sburafi. Cu toate acestea, intr’o noapte, muma auzi un mic sgomot in cabinetul fiicei sale ; ea avu mai ântăifi oare-care prepusuri şi fu in punctul de a se scula din pat pentru a merge să vadă ce este, când eî veni ideia că poate fiica sa se sculase pentru trebuinţele naturale. De abia readormită, ea visa că un tăner escaladează zidul terasei şi intră in cabinet. Deseeptăndu se din acest vis la revărsatul zilei, ea merge cu precauţiune, deschide incet uşa cabinetului şi ce vede ?... pe fiica sa in adevăr in braţele unui tănăr.. Ne deseoncen-trăndu-se de acest accident, muma ’şi zise in-chidăud uşile cu verigele : „Pentru astă dată sunt sigură, ca.păserica este prinsă; să ne îngrijim numai a o impedeca de a sbura."
Un măritiş fu resultatul acestei vânători de păserele.
O altă -mumă, inehietată de mai rnplte zile asupra sănătăţei copilnlui seu, care era dat la o doică, viseăză că el a fost ingropat de viu.
A doua zi ea pleacă indată şi sosesce in momentul in care groapa se inchidea d’asupra fiului seu. Această mumă desolată pretinde a se deschide groapa, desface coşciugul şi apucă copilul in braţe ; căte-va adjutoare fuse de ajuns pentru a’î reda viaţa.
Un student in drept, fiind in prezioa de a trece esamenele sale, visează că părintele şefi pe patul morţei doresce să’l imbrăţişeze inainte de a muri. A doua zi primesce o scrisoare unde această tristă nuvelă fii este anunciat-ă. Pleacă la moment şi ajunge cănd bătrânul ăşi da ultima suflare.
Un păstor vede in vis pe cel mai bun căne •din turma sa, sfâşiat de lupi ; sculăndu-se turburat, aleargă in partea unde păscea turma sa, şi na gâsesce de cât resturile fidelului şefi animal.
www.dacoromanica.ro
MEDIO Şl. OHiRURO
Drul W1LH. SALTER
de la Facultatea dtn viena Special: BOALE IDE FEMEI Şl SYPHILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf loau noii No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunî de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5’p. m
Dr. N. MANOLESCU
(oculist)
s’a intors in Capitală. Consultaţiunî de la 4-G p. m., gratuite pentru săraci; str. Primâverel 28,
LÂ MAREA. BURSA NATIONAL* *
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO &. FRAŢII BENZAL
— ■ ■
CURSUL BUCURESCI.
Pe (Jiua de IO August 1881. ora IO
OBLIGAŢIUNI	Oomp*	V®ttd
6 °0 Oblig, de Stat Convertite. . .	100 %	toi % 103
6 n|0 d Căilor ferate Române.	102 ’	
5 Renta Amortisabilâ		92 225	»8 */, 230
Dob. 10 fr. Oblig. 0. peus. 300 1. . .		
7 % Scrisori fondare rurale . . .	102 V,	103
7 0„ « » urbane . . .	101 »/*	102 1 [
6 «/„ » » » .	97	98
8 °0 Itnpr. Municipal .....	106	107
• cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) .	28 92	29
i> °,° Renta romănă			93
Acţiuni Dacia România .....	465	485
o Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată .....	1760	1800 750
Caprine Oblig, de Stat . . .	Vv	arg.
„ Rentă		 „ Căilor ferate .... „ Scrisuri			V. % Vii	aur
Argint National contra aur . . .	3/.	‘fi 1
Bilete de Bancă			
Rubla hârtie		2 Oi-	i 70
Florini 			2 6	2 17
Lose otomane		55	65
CURSUL IUN VIF.NA 20 August		
Napoleonul		9 35‘A	34 ’/i
Ducatul		5 57	• F5
Lose Otomane		27 20	‘27
Rubla hărtte .... ...	125 </4	125 -fi
CURSUL DIN BERLIN 20 August		
Oblig, căile ferate române ....	100 <L	100 40
Acţiunile » » ....	‘3	63 </.
Priorităţi » » . .		
Oppenheim 	 Ruble hârtie		114	114 10
	218 35	219 10
Oblig, noi		104 3l;	104 V,
Lose Ottomane	 CURSUL DIN PARIS 20 August		
Renta Romănă 			92 'U	92 Vi
Lose otomane		58 '/i	59 Vi
SCHIMBUL 10 August Paris (3 luni)	 » la vedere	 . . Londra (3 luni)	 » la vedere 	 Berlin (3 luni)	 * la vedere	 Viena ia vedere			
In ajunul unui atac, un soldat visează că, cade lovit de moarte la cea ăntăifi salvă de focuri ; el prevesteşce despre aceasta pe camara-dii sfii, destribuindu-le puţinii bani ce’i poseda. Din nenorocire pentru el, visul se realisâ.
Un serman artist visă că moscenea pe un bătrân unchii) pentru care avea de mult speranţă, — Ah! ’şî zise el, desceptăndu-se, ce bine ar fi j dacă visurile s’ar realisa...
Abia ’şi isprăvea esclamaţia sa, şi o sarisoare sosi invitându’l a trece pe la Banquerul R*‘* pentru a primi suma de 100,000 franci lăsată de unchiul şefi, care’l instituia unicul şefi hereditar.
Din această serie de esemple, ce noi le-am pus sub ochii lectorului, se recunoaşte că acţiunea cerebrală este pusă in mişcare de o influenţă fisică sau morală. Producţiunea unui vis so esplică lesne; realisarea lui, cu toate că este dificil a se determina, se găseşte insă in drumul fatal al lucrărilor umane, după cum am ve-dut in visul Calpurniei, soţiei lui Cesar.
Sunt visuri cari par ast-fel afară de cercul vieţii relaţiunilor in care ne mişcăm, că este imposibil de a le hotărî o causâ. Aceste vise intră in categoria faptelor numeroase a căror cauze scapă de investigaţiunile filosofilor. Persoanele superstiţioase ăşi imaginează d’a aplana dificultăţile signalănd visurile lor ca resultatul unei intuiţiuni. Ce este insă o intuiţiune ? Este un soifi de revelaţiune a viitorului făcută prin-tr’o putere necunoscută. Astăzi rezonul filosofic nu se mulţumeşte cu esplicaţiuni de acestea; el voeşte adevărul, positivul, pretinde o certitudine cu totul probată, inainte de a’şi fixa opiniunea, de a stabili credinţa sa, fiind că el ştie că su-perstiţiunea merge in tot-d’a-una însoţită de greşeli.
(Va urma).
------- — i- —ii	---------
ROMAN IA LIBEFA
■iii ii., .. niui ni M i nw'i' !■'
UOI COPII
Iapre a urma şcoalele publ. in capitală, se primesc Str. Visarion 12. Camerî şilect. franc, germ., piano etc.
INSTITUTUL
P. ALEXANDRESCU
Yis-a-Yis de biserica Sfinţi.
STRADA CERNII!A. No.
Se primesc elevi de clasele primarii, gimnaslale şi de comereiu spre a le face educaţiunea şi instrucţiunea cuvenită.
Informaţiuni in toate zilele 8—12 ore si 3-5 p. m.
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
de la facultatea de medicină din Paris s a mutat in Calea Văcăreşti 82.
Specialitate de b61e syphilitice
Consultaţiunî do la 8—9 a. m. şi de la 2—1 p. m.
Costume de voiage pentru bărbaţi şi băeţi, Costum,e fi,ne de Salon cu mătase şi satin de chin, Pardessiurî elegante şi Pantaloni cu gileci fantasie; au sosit acum in cantităţi considerabile la
„MARELE BAZAR DE ROMANIA"
ipn renumita noastră fabricaliune din Viena. Croiala perfectă, după ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, de lănâ, terno, micşis, lustrin şi piqueturi englezeşti, pănă la cele mai fine calităţii. — Preţurile sunt destul de convenabile.
URÂND BAZAR DE ROUMANIE
Strada Şelari Ho. 7, sub Hotel Fiesehi. NB. — Rug&m a nota „No. v“ spre a evita confnziunl regretabile.
Str. Teilor 28, Biserica Oţetar% * Croeşte şi inseilează costume n tru dame şi copii cu preţu de f J
Schevitz
Direcţiunea institutului onoare a anunţa că pe annnin şcolar viitor Se voru primi !• pensionari elevi cari urmeatl studiile la licee de la I-a la a IV-a clasă gimnasialâ of rora se vor preda lecţiunî * limbele franceză şi şarmant având tot-d’o-dată in institut «i un repetitor pentru lecţiile cn . legiuluî.— Acel şcolari insă cari / se vor destina pentru străină-1 ta te, vor fi preparaţi in institut \ de către profesori speciali. Informaţiuni mal de aproane se vor putea lua la Direcţiuni institutului de la 16 Autrusra (Strada Scaunele 51).	'
Graudesemanat
DE BANAT
Prima cualitate fără înălură, ne
mânat, la moşia Mircesci din districtul Romanului. Doritorii se vor
adresa la d ini! V. Alexandri pro, prietarul.
i»o*o*o»o«o«o»o»o*o*o»n
O ANUNCIU IMPORTANT q
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in ela~ “ sele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei ^ 600 pentru un an şcolar; şi me angajez a le pune la dis- Q positiune un local intrunind condiţiunile igenicc, având o ^ îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele necesarii pentru intreţincrea lor intocmaî ca la internatele private din Capitală.
Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admitere : Strada Popa~Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10'/8 dimi ncaţa şi de la 5'/* seara inainte.

♦
O
♦
o
♦
«e
o

» ’3 •rf a
*>
î* o
O
*
® 2
CQ
2
>45
>
IMPORTANŢII
Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperi re nouă şi practică in specialitatea Doastră suntiD posiţic de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelier complect im cautschuc costa (mal inainte Ir. 300)
iar azî numai ISO franci
Un singur dinte fr. 10. Piecos din duoî sau mal mulţi dinţi, de ia 6 pănă la 8 fr. dintele.
Mal cu seamă âmî permit a atrage atenţiunea Onor. P. asupra dinţilor artificiali şi ratelieur montat de mine in aur G. 18, că sunt in-tocmal cu prima lucrare americană in ce privesce esactitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre încredinţare se afiă la mine modele espnse, iar in ce privesce lucrările esecutate de mine sunt in posiţie. de a da garanţie pentru mal mulţi ani.	.
Operaţiuni, plombaginei şi curăţiri de dinţi se esecută; cu cea măi mare menagiare,
Find basat pe praxă mea de 30 ani iu această specialitate, sper a
obţinea toată încrederea On. P.
Cu stimă, George Blama
Dentist engles—Strada Ca voi I, 19
xx2
OQ
ţ=*
-S
1
o>
1
bo
©
.§
Preţuri curente se espediază postai franco după cerere

AU PALAIS ROYAL“
NOUL MAGASIN
DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
PENTRU
BARBAŢI, DAME Şl COPII
42, CALEA VICTORIEI (Piaţa. Teatrului in colţi, 42 Vis-ă-vis dc M-lle Blanche.
Se recomandă Onor. P. T. Public acest mag asin care este perfeetamente asortat cu tot felul de
X 3ST O A LŢA MINTE
PENBU BAKBAŢI, DAME ŞI COPII
din tot ce poate fi mal solid, mal fin şi mal elegant şi se vinde
Mh cu preţurile cele mal moderate SM
Onor. Public este rugat să bine-voiască a visita acest magasin spre a vedea esactitatea anunciârel in ce privesce fineţa mărfurilor şi moderaţiunea preţurilor. fOT RUGAM A SE NOTA BINE
AU PALAIS ROYAL“
n
42.
CALEA VICTORIEI {Piaţa Teatrului in colt), 42 Vis-â-vis de M-Ue Blanche	21
Preţuri curente S8 espediază postai franco după cerere
i
•&

De venzare bilete de inchiriat
PETTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci H. — Casa Pencovid —

Iflfrliliil <!c inslmliiiisr si < din alimic
PBNTHU li A KŢL
CLASE PBIMAEE ŞI GYMNASIALE
PBEPABAŢIUNI PENTRU . ŞCOALA MILITARĂ _ Informaţiuni in toate zilele de la 9-11 a. xn. şi 4-6 p. m-
mm
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA
Valabil de la 1 (13) Iunifi 1881
Buc ures cI-Roman-Iaşi				IaşI-Roman-BucurescI			
	Aretarea trenurilor				Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.		STAŢIUNI	Ir. as.	Tren de pers.	
	1	5 ,	21		2	8	6
	ip. m.	a. m			p.m.	a. m.	
Bucuresci pl.	5 30	7 30		Iaşi plec.	4 08(	6 52	
Chitila	5 48	7 59		Paşcani	6 31	10 30	p. m.
Ploescî	7 22	9 50		Roman	8 10	12 10	10 10
Mizil	8 12	10 59					
Buzâu	9 15	12 20			S6<4f«X		
	nopte			Băcăii	9 06		1 17
lanca	10 38	2 06		Adjud	10 30		3 22
Brăila	11 40	3 25		MărăşeştI	11 09		4 15
		p. m.	a.m.	Tecuciu	11 33		4 45
Bărboşi	12 25	4 00	9 10				
Galatz	1 00				a. ixx.		
	seara			Galatz	5 00	p. m.	p. m.
Teeuciu	5 28		11 15	Bărboşi	5 40	1 10	7 15
MărăşeştI	6 07		12 20	Brăila	6 25	1 45	
Adjnd	6 48		1 10	lanca	7 24	3 15	
	a. in.		p. m.	Buzeil	9 01	4 51	
Bacău	8 15		3 00	Mizil	9 56	6 21	
Roman	9 15		4 25	Ploiescî	11 oi	7 20	
Paşcani	10 30		6 16		p. m.	seara	
	p.m.		seara	Chitila	12 n	9 15	
iaşi sos.	1 05		9 05	Bucuresci sos.	12 36) 9 30		
Paşcanî-Suceava				Suceava-Pascanî			
	dum.	seara			i dim.	p.m.	
Paşcani plec.	10 41	7 16!		Suceava plec.	5 00	6 54	
Suceava sos.	12 23	10 09		Paşcani sos.	8 41	9 45	
Veresci-Botoşani				Botoşauî-Veresoi			
	p. LXI.	seara			dim.	p. m.	
Vereştî plec.	12 08	9 47		Botrşanî plec.	5 21	3 15	
Botoşani sos.	2 03	11 42		Verescl sos.	7 21	5 15	
Bărboşi Galaţi				Galaţf-Barboşi			
	n6pte	p. m.	| p.m.		&. m.	p.m.	p. in.
B arboşî	12 25	4 00	4 lt	Galaţi plec.	5 00	4 40	7 15
Galaţi	1 00	4 35	4 5f	Bărboşi sos.	5 40		
Buzei-Focţani-Marajeitl	
STAŢIUNI	T. mixt ~ Tl
Buzâu plec. R.-Sărat Focşani sos	p. m. 1 05 3 26 5 45
Focşaai-Buzeu	
STAŢIUNI	T.mixt
	32
Focşani plec. R.-Sărat Buzeii sos.	a. m. 7 00 9 34 11 40
Fooşani-Mărăseşti	
STAŢIUNI	Tr. mirt
	33
Focşani plec. Mărăşeşti sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Fooşaui	
STAŢIUNI	Tr. mixt 34
MărăşeştI plec Focşani sos	n6pte 11	30 12	45
Focşaui-Mărăşeşti	
STAŢIUNI	Tr. mixt
	35
Focşani plec MărăşeştI sos.	dimin. 4	45 5	50
Bucuresoî-Vârciorova			
STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
	Tr. Ac.	Tr. de pers.	
	8	17	19
Bucuresci pl. Chitila PitescI Slatina Craiova T.-Severin Vereior. sos.	a. m. 8 15 8 31 11 14 1 18 3 10 5	54 6	11 p. m.	a. m. 4	45 5	05 8 25	3 30 7	00 8	00 p. m.
Ploesci-Predeal			
STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr. m.	Tr.pl.
	1	3	5
Ploescî plec. Cămpina Sinaia Predeal sos.	a. m. 9 40 10 51 p. m. 3	04 4	00	p.m. 5 40 7 23 p. m. 9 20 10 15	a. m. 8	34 9	37 10 45
Bucuresd-Giurgiu			
STAŢIUNI	Tren de persbne		
	*			
Bucuresci pl. Cornana Giurgiu Smârdan sos.	a. m. 8 10 8 56 11 10 10 20	p. mi] 6	15! 7	01; 8	15;	
Teouciu-Bărlad			
Tecuciu plec. Berlad sos.	a. ui. 5 50 7 35	p. m.l 5 35 7 30	
Verciorova-Buoureştl			
STAŢIUNI	Arâtarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr de pers.	
	4	19	20
Verciorovapl. Turnu-Severin Craiova Slatina Piteşti Chitila Bucureşcîsos.	a. m. 11 00 li 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	55	a. m. 7 40 10	46 11	00	a. m. 6 15 6 55 10 2
Predeal Ploescî			
STAŢIUNI	Arâtarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr de pers.	
	2	4	6
Predeal plec. Sinaia Câmpina Ploeşcî	p ,m. 1 26 2 58 6 06 7 16	a. m. 4	00 5	05 7	05 8	32	p.m. 7	25 8	28 9 27
Giurgiu-BucureştI			
STAŢIUNI	Tren de persoane i		
	2 j 4		
Smârdan plec. Giurgiu Gomana Bucureşcl sos.	a. m. | p m. j i 5 54! 8 00 6 05 8 48 7 03 10 00) 8 051		
Bârlad-Teouoiu			
Berlad plec. Tecuciu sos.	a. in. 9 00 10 55	?• I 9 301 11 15|	
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂRE
VAPOARE DE POSTA intre B udapeata-OrfSova-T.-Severin-Giurgiti-Galaţl.
PLECARE IN JOS,........... ti
De la Buda-pesta Vineri, Dum. Mercur 41 ore seara. „ Orşova Dum. Marţi, Vineri 10 ore 30 mîn. a. m. „	T.-Severin	„	„	„	12 ore dina,
»	Calafat	„	„	„5 ore 10 min. p.	m.
» Corabia Luni, MercurI, Sâmbătă 42 ore 30 p. ni »	T.-Măgurele Luni, Mercur!, Sâmbătă 2 ore 20
min. a. m.
La Rusciuk	„	„	6 ore 30 a. m.
De la Giurgiu „	„	„ 41 ore 15 a. m.
„ Cernavoda	„	„	6 ore 45 p. m.
.	Marţi. Joul, Duminică a rt.
La Galaţi	Idem
PLECARE IN SUS	if
I)e la	Galaţi Marţi,	Joul,	Sâmbătă 9 ore a. m.
„	Brăila „	„	„ 10 ore 25 min. a.m.
„	Cernavoda	„ 6 ore 20 min. p.m.
La Giurgiu Mercurî,	vineri,	Dum. 6 ore 30 min. a m.
De la Giurgiu „	12 ziua Vineri, Dumineca Hore
15 mm. a. m.
„ Rusciuk Mercur! 4.20 p. m. Vineri, Duminecă 42 ore ziua.
De la T.-Măgiirell Mercur 10 orep. m. ViDerî, Dum. 5 ore 40 min. p. m.
De la Corabia Mercur! 42 ore noaptea Vineri, Dum. 7 ore 40 min. p. m.
De la Calafat Jout, Sâmbătă, Luni 9 ore 30 min. a. m, La T.-Severin „	„ 4 ore'45 min.p.m.
De la Orşova Vineri, Duminecă, Marţi a. m.
Serviciul local intre Galaţi-Tnlcea-Iemail-Kilia
Plecare la vale dc la Galaţi la Tulcia-Ismail Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. m.
» n »	„ T ulcea-Ismail-Kilia Joi 6 ore am
Plecare la dâl „ Kilia la Ismail-Tutcea-Galaţi
Jouî 4 ore p, m.	,
Ismail la Tulcea-Galaţî Mercur
Vin., Dum. 7 ore a. m. Serviciul de pasageri şl mărfuri intre Galaţi Ode»
De la Galaţi la Odesa Luni' 7 ore a. m. şi de la 0 desa la Galaţi Jouî 4 oro p. m.
Serviciul de mărfuri de la Galaţî-Brăila pentru toaţ staţii nile şi direct la Bucuresci* de doâ ori pe seP
www.dacoromanica.ro
ANUL V. -— No. 1249
10 BANI!EXEMPLARUL
MERGURI12 AUGUST 1881
APARE TIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
In Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 let. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 lunî 10 leî. In Streinitnte: 1 an 48 leî, 6 lunî 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 20 August.
Se aude că Regele Umberto nu va pleca la Viena, ci la Berlin. Scopul călătoriei e do natură eminamentă politică.
Paris, 20 August.
„Naţional Zeitung" află de aici, că rospunsul ziarului semi-oflcial „Nordd. Allg. Ztg." la discursul lui Gambetta a fost transmis do către Agenţia Havas textual, dar că din ordinul ministrului de interne s’a suprimat trimetcrea acelui text ziarelor din Republica.
Viena, 20 August.
După disposiţiunile mai noul noul ambasadorul chinez Li-Tony-Pao va sosi in curănd aici. In suita lui se află şi ataşatul militar Cen-Kitong. Ambasadorul e unui din col mai culţi bărbaţi 'ai Chinei. Densul cunoaşte bine limba şi literatura germană. Ln patria lui lucrează la înfiinţarea unei tipografii chinezeşti. Spre acest scop ş’a procurat 200,000 do litere chinezeşti, căte Î0 esemplare pentru cele 20,000 de semne grafice a limbeî sale materne.
Fraga, 20 August.
Până eri s’a ii arestat trei socialişti.
Damele din Praga vor înfiinţa un bazar in favorul teatiului ars. Lucrările pregătitoare ati şi început deja.
Petersburg, 19 August.
Guvernul a cerut, după cum se aude, din noii de la guvernul englezesc estradarea nihilistului Haitmann refugiat in Canada. Temeiul ireten-siunii guvernului rusesc este mâituiisirea, lui Hartmann, că insu’şi el, şi nu altul, este autorul atentatului de la Moscva.
Petersbnrg, 19 August.
Contele Cutusow fu însărcinat de împăratul cu cercetarea căuşelor ce aii determinat scan-dalele intre Jidovi şi populaţiunea creştină, Contele primind o deputaţlune de Jidov!, le sfătui acestora ca pe viitor să evite coniliciele.de oarece consecinţele lor ar fi neplăcute- Judeii au respuns, că agitaţiunea contra lor nu e numai de nătură economică, ci că ar porni şi din alte cause. Contele le-a cerut să prepare asupra a-cesteî cestiuni un memorand.
Petersburg, 20 August.
S’aă dat in judecată duoî funcţionari inalţî din resoxtul-medical pentru corupţîune şi ven^are de posturi. Ast-fel preţurile. erau fixate de mai nainte după importanţa oraşului. In Petersburg un post de doctor costa 1000 de rublo, in Crons-tadt 200 — 500 ruble. Inspectorul general al flotei, consilierul secret Busch, va fi îndepărtat din post.
Petersbnrg, IC August.
Guvernul rusesc ia diD nou măsuri foarte impopulare, prin urmare condamnabile, contra ni-hiliştilor, espediăndu-î pe cel suspecţi, d’a dreptul pe cale administrativă la biberia, fără ca să fie judecaţi şi fără de nici o sentinţă. S’aft tiămis până acum in decurs do 5-6 zile peste 200 de persoane in guvcmămentele apusene ale Siberiei. Unele din aceste nefericite victime au şedut in arest preventiv 2 '/2 ani. Cei arestaţi mai de mult şi lăsaţi apoi liberi cu garanţiă au primit avis, că ar face bine să se pregătească de drum. Unele din aceste persoane esprimăndu-şî indignaţiunea, că sunt pedepsiţi fără să fi fost chemaţi Înaintea judecăţii, aii primit caracteristicul respuns, atât de mult folosit de secţiunea 111; „Ţineţi gura şi bucurâ-te că mai exişti şi cum eşti. “
Petersburg, 20 August
„Nowaja Gazetta" a primit primul avertisment, Vânzarea cu minierul ’î s’a interzis. Motivul acestei piocederî a biroului de presă este identitatea acestui organ cu suprimatul „Golos". Tonul, materia şi aranjarea ei, formatul in fine, totul denotă că „Nowaja Gazetta" calcă pe urmele ziarului „Golos".
Tunis, 19 August.
In Busa aii isbucnit noul turburărî: patru europeni au fost omorlţi. Anglia va trimetc vasul de resboid „Monarch" spre pedepsirea criminalilor.
Moscah, 20 August.
Ministrul de interne a trimis tuturor guver-corilor şi căpitanilor de porturi să interzică jidovilor, cari n’ati nici o avere, ori ce petrecere liberă in poiturile Mărel Negre şi a le mărel de Asow. Jidovii cari vor ti recunoscând pro-tecţiune străină imediat să fie daţi posto graniţă,
Se zice, că in Odessa, Rostaw la Don şi alte oraşe litoralu mesura propusă de ministrul do interne ar ii şi intrat iu vigoare.
Moscva. 20 August.
„Mcskwski Telcgraph" anunţă, că guvernul
In Remania :
Pentru Abonamente, AnunoiurF şi Reclame a 3e adresa :
La administratiune, Tipografia St. Mihălcscu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî Ziarului din judeţe.
In Paris:	La	Societi Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de	publicitate G.	L Daube	&	C-ni«.
In Londra:	Prin	compania gsnerală de	publicitate G.	L. Daube	&	C-nie.
In Berlin,	Francfnrt, Znrich. Ne-sr-York :	Prin compania generală	de	publicitate G. T,. Daube & O-nie.
rusesc ’şi-a arătat indignaţiunea sa pentru incli naţiunea ce o arată guvernul Bulgariei a acorda construirea liniilor ferate din Bulgaria capitaliştilor din Austria, Din Petersburg s’a trâmis un avis ia Sofia ca concesiunea să se acorde capitaliştilor ruşi cari se află, chiar pentru acest scop in capitala Bulgariei.
Serviciul telegrafic ai „Rom, Libere*4
22	August — 1 ore seară
Berlin, 22 August.
Contele de Hatzfeld a plecat a-seară in concedii! şi nu la Constantinopol, după cum s’ate-legrafat.
Viena, 22 August.
Cu prilejul antrefikuluî publicat Sâmbătă de „Românul," relativ la atacurile oare-caror ziare ungureşti şi austriace contra României, „Frem-demblatt" zice: „Romănul" ar fi făcut bine de a arăta mal precis foile austriaco şi ungare cari avend consţiinţă că spun minciuni, atacă pe Romănî, pe guvernul şi regele lor. Noi nu cunoaştem in monarchia austriacă un jurnal de oare-care valoare, a cărui limbaj ar justifica aşa zisa acusaţiune formulată de către „Românul". Pe lăngă aceasta noi credem că organul ministerial ar aduce mai mare servicii! intereselor României dacă, in loc de a critica presa austro-ungară, ar ţine piept presei provocatoare române, care, de un restimp de doue luni caută in modul cel mai necuvincios a aţâţa spiritele contra A-ustro Ungariei şi care chiar de curând, in timpul vizitei unuia din membrii casei noastre imperiale la regele Carol I, a declarat infam pe ori-ce Român, caro ar întinde mâna prinţului strein.
Paris, 22 August, 11 ore dini.
Caracterul alegerilor este o căde-re pentru Bo-napartişti şi un succes pentru republicanii moderaţi.
Din 364 rcsullate cunoscute, s’uil ales 279 republicani, 39 op os a aţi şi 41 in balotaj. Republicanii in genere câştigă 45 locuri; in acest mmCr se cuprind 31 republicani moderaţi.
Madrid, 22 August.
In alegerile ce s’aii făcut in Spania, candidaţii favorabili guvernului sunt in majoritate.
(Havas)
A se vedea ultime ştiri pe padina lîî.
BUCURESCI, 11 AUGUST
Alaltă-ierî, Duminică, s’au făcut, in Francia, alegerile pentru Camera deputaţilor. Tot in acea zi s’att făcut alegeri, şi in Spania, şi in Portugalia. Pănă azi, la 8 ore, agenţia Havas rrn ne-a lămurit îndestul asupra resultatulu! acestor alegeri, de şi aşteptam cu nerăbdare nuvelele.
Alegerile din Francia, cu deosebire ne interesează, căci ele nu exercitează o influenţă numai intre graniţele mare! republice, ci sunt menite d’a aduce schimbări, chiar in politica Europeană.
Din căte seim pănă acuma, lupta na fost atăt de violentă intre republicani şi monarchiştî, al căror credit e foarte slăbit in Francia, căt a fost de violentă intre republicanii mal moderaţi şi cel apilpisiţl. însuşi Gambetta, marele patriot şi om de stat francez, energiei căruia republica mult datoresce, a fost aspru maltratat de către radicali, intransigenţi, socialişti şi comu nartll, aşa, că p’aci p’aci, ilustrul orator era să cadă, la Belleville, leagănul gloriei sale politice. De sigur că Gambetta ’şi va fi adus acum aminte de cuvintele, pronunţate de impetuosul bonapartist, Paul de Cas-sagnac, cănd cu amnestia comunarzilor.
In mod general, alegerile din Francia sunt republicane, mal republicane chiar de căt cele trecute, aşa că forma guvernă-mintulul pare cristalisată. Temperamentul insă al acestei Camere nu’l cunoascem incâ. După toate probabilităţile, el arc să fie mai puţin sanguinie de căt al Cameril trecute. E de sperat că, in urma celor pă
ţite de intransigenţi, chiar d. Gambetta se va sili să consolideze stânga moderată.
Aşteptăm amănunte pentru a infăţişa mai cu siguranţă starea lucrurilor din
Francia.
-----------
Şi-a dat d. Urechiă demisiunea sati ba?
Sunt unii oameni, pe cari 61 interesează această întrebare; — pentru dănşii scriem astă-zl aceste rânduri.
Este adevărat că, dc căte-va zile, sunt puse in circulaţie nişte şopte, despre retragerea ministrului bisericii şi şcoalei. Aceste şopte aii fost consemnate chiar, in unele din organele de publicitate, din capitală şi de prin provincie. Noi insă ne-am ferit d’a înregistra acest „se zice", cu toate că’l citisem in „Plndependance roumaine", organul de ordinar foarte bine in foi mat; şi ne-am ferit, pentru că n’arn crezut şi nici nu credem intr’un a se ruine a lucru.
Cunoaştem foarte bine pe d. Urechiă, şi intru cele bune şi intru cele rele, pentru ca să ştim căt plătesc asemenea sgomote. De voie bună nu pleacă d-sa de la minister.
Şcim că d. Urechiă este mâhnit pănă la ficaţi p’o seamă de roşii, cari nu vreau s’a-prindă tămâia şi la smerita sa icoană, nici să cănte laude spre cinstea sa. Maî mult de căt atăta, căte-va articole din „Telegraful", cari vorbit-ati despre nevrednicia logofătului bisericesc, au indispus amar po bietul d. Urechiă. „Romănul" nu’l maî apără, „Telegraful" el atacă; deci motive constituţionale de retragere, pentru un ministru corect, s’ar găsi. Dar d, Urechiă are stomahul mare; el inghite multe, numai stomach de ministru să rămăe.
Nu se retrage d. Urechiă din cabinet, pentru motive de corecteţâ constituţională-Căt timp 61 va îngădui d. Rosetti, el tot logofăt rămâne. Cănd acesta ăl va lua la goană, numai atunci bietul logofăt se va despărţi, cu durere şi cu suspin, de un portofolii!, după care cu atăta dor a alergat, la care cu mult drag se uită,.
Cănd ni s’a spus ăntăia-şî dată că d. U-rechiă şi-a dat demisiunea, ni-am adus aminte de cântecul lui Milo, din Prăpăstiile Bucureştilor: „Aş! fugi d’acolo, nu maî visa !“. Cănd am auzit, in urmă, că d, U-rechiă a luat drumul Sinaieî, spre a-şî pre-sinta demisiunea Majestâţiî Sale Regelui, căci d. Rosetti nu se crede in drept d’a i o primi, ne-a venit să rîdem: Comediantei.
Nu, d. Urechiă nu demisionează asa de lesne.
Şi pe ce şi-ar întemeia o demisiune, per sonal depusă chiar in măinele Regelui ?
Spune-va. Suveranului, că nu se simte destoinic d’a conduce şcoala şi biserica, ori plănge-T-se că roşii ati inceput să’î facă zile negre? Ba nu, zeu, am fi curioşi să şcim ce motive, cu oare-care aparenţă de serio-sitate, ar putea fi invocate de d. Urechiă, in trista sa retragere ?
Ministrul de care e vorba, are o pornire firească către fanfaronadă : semnul caracteristic al mediocrităţilor. Primul act al său, când a ajuns ministru, a fost punerea unor prieteni, că să umble c’o adresă de felicitare printre dascăli. De ce să nu fie tot dîn-sul autorul sgomotelor de demisionare, de refusul d-lul Rosetti d’a-î primi demisia, de pornirea sa la Sinaia spre a se Înţelege cu Majestatea Sa Regele ?
E meşter in ast fel dc combinări d. Ure-
www.dacoromanica.ro
ANTJ NCIUHILE:	*
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banf.
Reclame pe pagina III-a.........1 Leă.
»	»	» II-a ...... 2 » -
Epistole nefrancate se refuşă Arttooliî nepublioaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. C. MlOHAILESOU
chiă ; d’acea încă nu credem in a sa retragere.
*
* *
Să ne închipuim insă, pentru un moment că d. Urechiă a părăsit ministerul şco-lelor : Ce lasă in urmă’î ? —Pusu-şî-a dnia-sa, de cănd d. Rosetti l’a blagoslovit logofăt, această intrebare ?
Sunt patru lunî, de cănd d. Urechiă e ministru. Negreşit eă nu’î putem pretinde, tocmai dnieî-sale, cea ce n’am cerut altora : schimbarea radicală a ©dorogituluî organism al şcoalelor. Dar ce a făcut pănă acuma, in timpul cănd cu deosebire trebue să lucreze un ministru al învăţăm bitului ?
Ziare, pănă mai ieri favorabile acestui ministru, sunt nevoite şi dînselesă dea din umeri, şi sâ’şl arate nemulţumirea lor. Mal nimic n’a făcut d. Urechiă, in acest restimp, cănd un om harnic multe ar fi putut face. Circulari pripite, plimblărl pe la mo-năstiri, secături umflate, ca scandalul cu bacalaureatul şi fanfaronada unor examene zăpăcite, vâlvă multă şi treabă puţină, iaca maî tot calabalîcul logofeţesc al d-luî Urechiă.
Cu ast-fel de fapte, nu se ridică nivelul moral şi intelectual al unei naţiuni. Şi val! mult e de lucru spre acest scop.
Dar de lucruri mari, nu l’am crezut, de la inceput, vrednic pe d. Urechiă. Eraţi insă unii oameni, cari aveau ceva ilusiunî despre acest bărbat, d’atăta timp in sferile inalte ale invăţămmtuluî. Acum nici aştia nu maî cred. Am crezut insă pe d. Urechiă, cu toate cusururile lirei sale slabe, capabil de îmbunătăţiri mărunte. Dar nici de astea n’am avut pănă acum parte. Avea-vom cel puţin d’acum înainte ?
Am dori-o, dar ne indoim. Cele intăm-plate, in aste patru luni, autor isează această îndoială.
Demisioneze sau nu d. Urechiă, pentru noi acest fapt este indiferent ; presenţa sa in minister ori ducerea din guvern, nici nu ne inveseieşce, nici nu ne intristează. Cea ce ne intristează este, timpul ce se pierde, fără folos pentru ţară.
La această pierdere atragem luarea a-irimle d-luî Rosetti şi Brătianu, singuri răspunzători, astăzi prin autoritatea lor politică, de tot binele şi de tot reul, ce se revarsă asupra acestei ţări.
------------■■ni— '» mm—!■	-------
CA ZILEI
D. Ventura, fostul director politic al ziarului francez „l’Independance roumaine", este numit cap al biuroului pressei, post de curând creat.
S’a decretat regulamentul de aplicare al legii pentru infiinţarea de spitalurî rurale.
Convenţiunea incheeată pentru asistenţa judiciară intre România şi Belgia, la Bucureşt in 4 Marte (20 Februare) s’a aprobat de M. S. Regele.
Consiliul comunei Urbane Tulcea, din judeţul Tulcaa, s’a disolvat pentru că doi d’iutrc membrii sunt condamnaţi de justiţie la amendă şi interdicţiunea drepturilor politice pe timp de doi ani, pentru delicte săvârşite in eserciţiul mandatului lor de consilier, iar coi-alţi membrii se ocupă de afacerile lor personale şi nu au destulă cunoscinţâ do carte ca să poată conduce afacerile comunei fără a compromite interesele salo.
Epitropia spitalelor casei Bt. Bpiridon din Iaşi oste autorisatâ a primi ijonaţiunea făcută de d. Alexandru Ciuhureanu, a sumei de lei 12,000 in scrisuri funciare rurale, sub condiţiune ca in timpul vieţoi sale, epitropia să’i plătească do-
ROMANIA dIjUDRA
D. prefect do Argeş înştiinţează că, in noup-toa spre 28 Iulie trecut, făcătorii do rolo intro-ducendu-sc pe fereastra primăriei comunei Uda-de-jos, aii furat mai multe bilete pentru vindărî de vite, remase neintrebuinţate din anul 18791880, iar suşa lor s’a găsit lepădată pe drum.
Sunt invitate autorităţile administrative şi comunale ca să privegheze .şi ori cănd vor dovedi pe vre un vendător de vite servindu-se cu ase-menenea bilete” false să’l inainteze justiţiei.
Crăul, fasolea şi orzul s’au treerat in tot districtul Ialomiţa; deja se fac încărcări serioase in portul Călăraşi şi gura Ialomiţei.
Meiul acum se seceră.
In judeţul Gorj, grăul este mai treerat, dar producţiunea şi calitatea sunt cu totul inferioare; fânul se adună.	.
De la 2 până la 8 August, in Bucureşti s’au născut 116 copii şi avi murit 75, din cari numai 5 Jidani.
Căuşele principali ale mortalităţii, boalele de stomach.
JDX1ST AFARA
Starea lucrurilor in Bulgaria.
Intr’o corespondenţă din Sofia cetim :
„Bulgarii incep să se ocupe serios de evenimentele, cari s’au petrecut de căt-va timp in ţara lor. Ei observă că intr’adever au fost eliberaţi prin Ruşi de stăpînirea turcească, dar că cu toate acestea nu se bucură de libertăţi. Ei văd că nu şi-avi schimbat de căt stăpvnul, şi că avi incăput pe mâna cător-va caporali, cari impresurâ pe Dom nitor şi aii usurpat cârmuirea Bulgariei cu ajutorul cător-va oflcerî ruşi. Toţi aceşti funcţionari ruşi declamă Bulgarilor zilnic, că sunt liberatorii lor; care e insă libertatea de care se bucură astâ-zi Bulgarii? Europa le-a Încuviinţat o constituţie ; aceasta constituţie a fost, călcată in picoare. Astă-zi elementele străine înlătură şi in-locuesc tot ce este Bulgar, şi funcţionarii indigeni sunt mai răii tractaţi de cât neşte lachei Şi cu ce preţ s’a îngropat această constituţie, căţî bani au fost cheltuiţi, câte familii aruncate in miserie! Puţinele ziare, cari'scrid şi repetă că Bulgaria şi-a sacrificat, spre ruşinea veacului al 19-lea, singură libertăţile sale, comit o gravă eroare, căci aceste libertăţi au fost răpite ţârei prin violentare, ameninţări, viclenie şi corupţie. *
In curind se va ţinea la Fiiipopol un mare meeting, in care se va protesta din nod in contra tuturor măsurilor luate de cănd cu lovitura de stat. Se va mai propune guvernului rumeliot să anganjieze in serviciul său pe toţi liberalii din Bulgaria, „cu toate actele de neruşinare ce s’au comis in contra lor.“
*
O măsură ce s’a luat de curind la şcoala inili tară, amăreşce grozav pe Bulgari. Profesori la această şcoală nu se primesc anume, de căt Ruşi, spre a inspira elevilor o educaţie ostilă so-cietăţeî bulgare şi a institui ast fel un personal de oflcerî, cari să urmeze orbeşce ordinile stă-pînuluî lor.-Se ştie in destul, ce păgubitoare este pentru ţară o armată, care s’a constituit intr’o castă a parte, deosebită de masa po porului.
*
Ministrul instrucţiei publice, cehul Jiricek, a inceput să facă in personalul Învăţământului pu-
blic ceca-ce de mult au făcut in administraţie şi justiţie miniştri acestor două ramuri. El a ridicat din posturile Ier 35 de profesori, dovediţi sad bănuiţi ca liberali, şi a declarat că va pro-cede tot ast-fel şi cu cei-lalţi profesori, cari nu vor profesa ideile guvernului. Profesorii inlătu-raţi ad luat cu toţi drumul spre Rumelia-Orien-tală, iar catedrele lor ministrul a inceput să le ocupe cu compatrioţii de ai săi de prin Bo-hemia. — Ne putem închipui ce penibilă impre-siune face aceasta sistemă asupra poporului bulgar.
Asilul internaţional.
Societatea pentru reforma şi codificarea dreptului internaţional, adunată pentru ăst an la Koln, s’a ocupat şi de dreptul de asii, atăt de des-bătut de guverne şi de presă in timpul din urmă. La propunerea delegatului Statelor-Unite, Societatea a adoptat punctul de vedere a juris-con-sultnlul Bluntschli, acceptând in unanimitate această resoluţiune :
„Congresul hotăreşce, că după părerea socie-tăţeî este de dorit, ca in tractatele de estra-dare, in cari se face o escepţivme de crimele sau delictele politice, să se primească o clausă, după care, nici omorul, nici tentativei de ci omori, in scopul de a schimba un guvern sad a inlătura un cap a’l statului din pricina unei nemulţumiri politice-esiste aceasta in realitate sau numai la părere - să nu mai fie considerate ca crime sau delicte politice, şi că prin urmare persoane cari s’ad făcut vinovate de aşa ceva, nu se mai pot bucura de dreptul lasilului."
Interesant este, că tocmai delegatul american şi cel engles representanţii unor ţări aşa dară, cari ţineai! mal mult la dreptul de asii in in-tregimea sa, ah pledat de astă-dată cu mai multă căldură pentru introducerea clausei de mai sus in dreptul ginţilor. Pe Americani i-a schimbat atăt de mult atentatul contra lui Garfield, pe Englezi atentatele făgăduite lui Gladstone.
Nu suntem siguri, că libertatea o să câştige din această -reformă ; cine va câştiga de sigur^ va fi insă Rusia!
Alegerile in Spania şi Portugalia.
In acel’aşi timp cu alegerile din Francia, s’au săvîrşit şi alegerile din Spania şi Portugalia. Despre cele francese avem deja, toate rela-ţiunile ; resultatul celor spaniole şi portugeze ăl putem prevedea după culorea politică a birourilor electorale.
In Spania, ministeriul a isbutit să se aleagă birouri de ale sale in toate cele 40 capitale de provincie, precum şi in 300 colegii de ţară din cele 421. Victoria se poate considera prin urmare, ca şi a sa.
Căt pentru Portugalia, ministeriul et liberal a perdut. o mulţime de colegii. Parte din ele aii trecut in mâinile conservatorilor, cari nu fac de căt a culege roadele^meritate ale unei energice lupte ; parte au trecut in posesiunea republicanilor, cari aii esit victorioşi in toate oraşele mari, precum Lissabon, Porto, Aveiro, etc. şi nu s’avi sfiit a declara in manifestele lor, că este de absolută necesitate „modificarea formei de guvernament*.
Este un semn caracteristic al timpului, că in viaţa politică oamenii incep să fugă de partidele
bănda ce va produce acelo scrisuri funciare iar după incetarea sa din vieaţâ, dobânda ce va produce capitalul arătat impărţindu-se in trei părţi, doă părţi din ea să serve pe fie-care an pentru inzestraroa unei fete orfane din institutul Gregorian din laşi iar o treime să serve casei spitalelor in bine faceri, spre pomenirea sa, şi că epitropia să nu dispue de capitalul donat ci numai de dobânda ce vor produce acele scrisuri.
Excelenţa Sa Suleyman-bey, ministru plenipotenţiar al Turciei, obţinând de la guvernul său un concediu de şease săptămâni, Artin-effendi, prim-secretar, va* gera, in timpul absenţei d-lui ministru, legaţiunea imperială, in calitate de in-sărcinat de afaceri.
D. K. A. Zancow, agent ai Bulgariei, obţinând un concediu de o lună, d. Demetriu Ve-liksin, cancelar, va gera afacerile curente ale a-genţiel. in timpul absenţiei d-luî Zancow.
Gazeta oficială de azi publică următorul comunicat :
S’a anunţat de căte-va ziare românesc! şi de alte străine că avi fost ciocniri grave intre soldaţii noştri şi cei austro-ungaii, la hotarele noastre intre Oramea şi comitatul Haromsek.
Faptele cari aii *dat prilej acestor sgomote e-sagerate şi răspândite cu o intenţiune de o vădită rea voinţă, sunt cele următoare:
Administraţiunea militară, luând disposiţiuni de a aşeda la locuri mai priincioase câte-va pichete in acea parte a graniţei, administraţiunea comitatului Haromsek a reclamat că pentru a-şedarea a unuia din aceste pichete s’ar fi călcat teritoriul Regatului Ungar.
Pe d'o parte lucrările pichetului s’avi suspendat indată, iar pe de alta, in înţelegere cu guvernul regal al Ungariei, s’a instituit o comisi-une mixtă cu insărcinarea de a constata in comun acord şi de a mănţine statu-quo pănă la regularea definitivă a fruntariilor.
Această comisiune se află chiar acum la faţa locului.
La aceasta se reduce pretinsa ciocnire intre trupele noastre şi cele austro-ungare.
D. ministru al internelor, aflând că tot mai există propietari şi arendaşi cari pentru a a putea smulge de pe la locuitorii săteni invoeli la cari aceştia n’ar consimţi bucuros, pe lângă alte şicane ce le fac nu voesc să le dijmuiască, roagă pe dd. prefecţi ca arendaşii şi proprietarii să fie obligaţi a dijmui recolta sătenilor de indată ce se vor găti dânşii.
„Pentru acest sfârşit daţi ordine, zice d. ministru, ca primarul cu adresă in regulă, cănd sătenii vor fi gata, să invite pe arendaş şi proprietar a eşi la dijmă.
„Dacă după trei zile cel mult sătenii nu vor fi satisfăcuţi, dijma să o facă consiliul comunal, primarul şi preotul satului, şi să’mi raportaţi numele celui ce s’a opus, spre a-1 putea face cunoscut prin publicitate."
„L’Indfpendace Roumaine" ne aduce ştirea că generalul Cerchez este greu bolnav.
Salina de la Slănic este inundată de apă. Pom pele n’ati putut isbuti să scoată apa. Se zice, că d. inginer Pilide este trimis spre a inspecta ocnele şi spre a vedea ce este de făcut.
D. Radu Mihalţi, poliţaiul Capitalei, a obţinut un concedii!, spre a merge in căutarea sănătăţii. Locul săvi va fi ţinut de către directorul ministerului de interne şi al eforiei spitalelor.
A. S. Doamna Elena Guza, soţia fostului Domn Alexandru Cuza, intemeetorul Unireî, se află, după cum spune „Curierul" din laşi, de la 1 Aug. la proprietatea sa Ruginoasa, unde a primit visitele mai multor persoane Însemnate din înalta societate.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 11 August —	10
A. DEBAY
iraducţie de
ALEXANDRU I. GOESCTT.
CAPITOLUL II.
Secţia III
Resuraatul de tot ce s’a zis pănă acum asupra viselor.
Dacă lectorul a citit cu atenţiune, dacă el a inţeles bine teoria noastră despre Somn şi Visuri, el va găsi causa apropiată a visurilor in asociaţiunea ideilor, in succesiunea lor mal mult sad mai puţin regulată sai! ne regulată, datorită la diverse grade de excitaţiunî cerabrale; va remarca aseminea, că aceasta excitaţie poate fi provocată, prin două feluri de agenţi: prin a-
genţî fîsicl, precum : frigul, căldura, un aer vicios, o falsă posiţiune, o jenare a organelor etc; prin agenţi morali, precum viile impresiuni cari avi aprins sistemul nervos şi unde creerii avi conservat ecoul lor in timpul somnului.
Visurile par chiar a fi supuse la reguli destul de constante pentru ca cine-va să le poată aprecia. Ast-fel cine-va visează mai mult asupra lucrurilor absente de căt a celor presente, asupra lucrurilor probabile de cât asupra celor reale. Visurile fiind generalmente formate din suveniruri sau din speranţe, cine-va visează aceea ce s’a făcut, s’au aceea ce doreşce să se facă. Imaginaţiunea, servită de memorie, ingră-mâdeşce, amestecă realităţile trecutului cu speranţele presentulul şi incertitudinele viitorului. Un ambiţios visă că Jupiter îl precipită din ceruri ca pe Vulcan. Phisiologistul, de la care ceru explicarea acestui vis, îî respunse : „D-ta aspiri la o alianţă mai presus de posiţiunea d-tale actuală; insă ai se cazi." Faptul se împlinise poate dar prea bine zice că dacă visurile sunt împresurate de neadevăruri, ele sunt pe de altă parte şi adevărate, fiind in tot-d’a-una in raport cu obiectele din gândul nostru.
Ni se va obiecta insă, că esistă visuri ast-fel
de ciudate şi neregulate, ast-fel de depărtate de tot ce ne-a venit savl ne poate veni, că spiritul cel mai iscusit, cel mai pătrundător ar face zadarnice încercări pentru a descoperi causa ; aceasta este prea adevărat. Cu toate acestea dacă cine-va reflectează la minunatele facultăţi a le gândirei, cari mai pătrundătoare ca lumina străbat marea intindere a timpului şi a spaţiului, ri-dicăndu-se d’acolo in limitele cereşti şi prelun-gindu-se in abisele, eternităţii; dacă se va admite că imăginaţiunea poate naşte fiinţele cele mai chimerice, combinările cele mai bizare ce poate crea prin formele cele mai capricioase, cele mai fantastice, se va conserva posibilitatea nu de a esplica in toată întinderea fenomenele onirice, insă de a desveli in cari puncte ele se ating, prin ce verigi ele se leagă.
Secţiunea IV.
Conclusiunile Capitolului
Mijloacele întrebuinţate la cei vechi, şi moderni pentru a provoca somnul.
Somnul este resultatul forţat al vegberei; este un timp de repaos destinat a repara organele obosite prin viaţa relaţiunilor. Istoria ne arată că oamenii alergai! la toate mijloacele'de a’şi pu-
www.dacoromanica.ro
hasate pc compromisuri şi preforă nuanţele in. transingento, fio radicale, fie conservatoare.
Flota francesă şi englesă.
In camera comunelor din Londra secretarul amiralităţei a desvoltat zilele acestea programa guvernului in privirea construcţiei de nave. Cu aceasta ocasie el a făcut o paralela intre flota englesă şi cea francesă, zicănd că singur aceasta din urmă poate ţinea piept cu flota Mareî Britanii. Flota francesă se compune din 36 cui-rasate de toate felurile, in vreme ce cuirasa-tele englese se urcă la numărul de 47. Francia nu are in serviciul activ de căt 10 cuirasate, in vreme ce Anglia are 27. Dar acest raport avantagios dispare, de indată ce se constată, că amiralitatea francesă a ordonat construcţia a 14 cuirasate noui, in vreme ce Anglia nu are nici o cuirasată in lucrare.
Secretariul amiralităţei engleze a terminat es-punerile sale, cerănd camerei votarea unui credit estraordinar, in scopul construcţiei cător-va nuoî cuirasate, căci, zise el, „Marea Bostanie e in primejdie a fi întrecută in privirea forţelor marine de republica francesă."
O APE RARE NEINTERESATA.
Articolul d-lu! Şeicariu, anunţat deja cititorilor, 11 publicăm astă-zi, spre a satisface dorinţa d-sale. de-a se apăra in contra acusaţiunilor nedrepte, ce pretinde că i-am fi adus. — Publicul va aprecia tăria argumentelor apărării sale, precum şi nobila si linţă oe-şl dă de-a scoate curat ca argintul pe P. S. S. Mitropolitul din tripotagiile ce urzise şi la aşezământul Nifon. Dar vom reveni asupra cestiunii; de-o-cam dată iată articolul d-lui Şeicariii ;
D-le redactor,
„România Liberă", in unul din articolele sale de fond, se ocupă cu cele petrecute la Epitropia aşezămintelor Nifon.
Fiind-că insă ziarul d-v. tratează cestiunea dintr’un punct de vedere care ’i convine, arătând ca culpabil de cele petrecute, atăt pe P. S. S. Mitropolitul primat, căt şi pe profesorii seminarului, şi scoţond curaţi ca argintul pe demnii şi sincerii epitropi, d. fraţii Enesci, să mi se'permită şi mie, ca unul care am fost in joc, a spune cele ce şciă in această privinţă.
Crede in adevăr „România Liberă, că P. S. S. Mitropolitul s’a pogorît cerând restabilirea stării normale la acele aşedăminte ? să vedem insă acum s’a pogorît ?
La 23 Iuniu d-nii epitropi, fraţii Enesci, comunică P. S. S. Mitropolitului, că d. Stefanopol ş’a dat dimisia din epitrop şi că e convocat colegiul profesoral, ca la 25 să aleagă alt epitrop ; de aci nu-i se mai comunică nimica, nici’dacă s’a făcut alegerea, nici cine s’a ales, nici dacă alegerea a fost bună savi rea, nici nimica.
La 26 Eminenţia Sa primeşte o petiţiune a ma-jorităţei profesorilor, prin care se plăng contra d-lor epitropi, că, flind-câ nu av! votat pe candidaţii d lor, i-a destituit, şi’l roagă ca prin autoritatea ce-I dă testamentele fondatorului (?)• să facă a nu fi espuşi la eapriciele unor oameni pasionaţi. P. S. S. Mitropolitul In faţa acestei petiţiuni, informăndu-se mai in detaliu de cele petrecute, mal cetind actele de fundaţiune (!) şi
tea procura un somn dulce şi liniştit, care cu cât este mal calm, cu atăt este mai reparator; sad contrariul, cu căt este mai agitat, cu atăt reparaţiunea nu se operează şi fizicul şi moralul este penibil atins in momentul deşteptărel.
Esperienţele au demonstrat in destul că oare cari substanţe luate pe din lăuntru sad absor bit prin piele procură in somn visuri plăcute, in vreme ce alte substanţe agită asupra organismului intr’un mod a provoca visuri triste, in-fricoşitoare şi coşmaruri.
Turcii şi Chinezii amestecă sau fumează afio-nul şi le produce visuri ravisante; din nefericire intrebuinţarea prelungită, atacă sistemul nervos şi ingreuîază inteliginţa. Se pretinde că mărul lupului (o plantă foarte venino asă) desvoltă idei vesele, deschide spiritul şi dă imaginaţiuneî o prodigioasă intindere.
Moscul, Castorul, Amoniacul şi combinările sale aduc de asemenea ideile cele mal dulci şi-dispun la veselie. Doctoru Gregory a făcut cu-el insuşl esperienţa, că Chlorhydratul de mor phinâ aduce veselie şi că inspiraţia protoxydu lui d'Azot procură sensaţiuni delicioase.
Herodot zice, că Sciţii se im bătafi respirând odoarea ce esală grăunţele de cânepă, aruncate
ROMANIA LIBERA
consulfeânda-se şi cu alte persoane, a crcdut, la ■nceput, că trebue să se adreseze la guvern, să-î espună'faptele* şi să-I ceară concursul şeii intru restabilirea ordineî la acele aşedăminte, care or. dacă a fost de cine-va sdruncinată, a fost
dine
numai de alt cine va. tropolitul până pentru că nu
de d-niî epitropi Enesci, şi nici de cum Iată tot ce a făcut P. S. S. Mi-acuma. In ce dară e culpabil ! a consimţit şi el la destituirea pro-
fesorilor cari - să zic şi ou ca d-lor - aii călcaq. testamentul alegând o persoană străină? Apoi când testamentul primise a se alege şi străini jart. V), cănd zice limpede: „contestările etc. etc... vor fi cercetate şi judecate de corpul profesoral etc." Art. XIII, cănd el nu prevede nici o penalitate in cas cănd colegiul profesoral ar alege ^ când-din contră-el prevede, că dovedin-du-se că veriun profesor ar face o fraudă in a-lcgerile epitropuluî, nu-î dă altă penalitate de
aCeea de a nu-i se mai permite să voteze a doua oară. art. XII, era nici pomeneală de destituire, nici in acest cas care e cel mai grav, cum putea P. S. S. Mitropolitul se consimtă la o asa de mare arbitraritate şi ilegalitate.
Testatorul numeşte pe Mitropolitul după vremi Efor supraveghetor, Si incredinţează paza testamentului, obligă ca ori ce alegere de epitropi să se facă cu ştirea adică cu consimţâmentul seu, si’l autoriză a face observaţiuni epitropilor şi ori cui, cănd va crede că e timpul şi locul’; d. Epitropi Enesci insă, zic, da, fii Efor, supraveghează tot ce facem noi, insă cu măinile încrucişate şi cu gura incleştată. Eu din contra d. redactor, cred, că P. S. S. Mitropolitul şi-a făcut datoria şi nu mă indoesc că şi-o va face până in capăt, până cănd adică adevăraţii şi demnii profesori, cari nu s’au sfiit de ameninţări, vor veni la locul lor şi abusivii ăşl vor primi res plata ('!).	.
„România Liberă" intru căt privesce destituirea profesorilor nu atinge cestiunea de teamă, zice ca, ca să n’aibă aerul că pledează pentru interesul primului ei redactor — d-luî a primit a fi numit profesor in locul celor pe nedrept destituiţi-de teamă, zic eu, că nu găsesce nimic nici in testament, nici in regulament, nici in opinia publică, care să poate motiva cătu-şi de puţin această destituire atât de arbitrară (!). ’
Presupuneam, d-le redactor, că luând pana să 'scrieţi acele rânduri, cunoşteaţî cestiunea in detaliu, expresiunile insă de un cutezător, care cată să să introducă cu intenţiunî necurate, de faimos etc., zise la adresa unui om care, in lunga lui carieră publică, nu a dat nicî-o dată ocasiunea a’l cunoaşte lumea ca atare, şi căruia şi d-stră ei strângeaţi măna amicalmente, mă face să crez că nu cunoaşteţi de căt numai o parte a cestiuneî, sau că —din motive particulare-voiţi a nu o cunoaşte.
Având fericirea să cunosc de aproape pe P. S. S. Mitropolitul, şi bunele sale intenţiunî, am făcut totul, insă fără succes, ca să impac pe d. Epitropi cu Eforul supraveghetor. Singur d. Şte-fanopol a inţeles importanţa acestei impăcăciuni, acel d. Ştefanopol care, cu tactul şeii, a man-ţinut, pe căt a fost epitrop, armonia in sinul E-pitropiei şi care dacă s'a retras e, poate, că n’a mai putut-o duce cu un om care departe de a-sî înţelege calitatea sa de epitrop, se credea ca la el acasă şi voia să agiseze după capriciu.
Chiar in seara zilei de 28 lunii), cănd ni s’a făcut convocarea de alegere pentru ziua de 25,
am insistat pe lângă d. G. Enescu, care a venit la mine spre a mă face să votez pentru fiul d-luî, să amâne alegerea pănă pe la finele lui August, ca să avem timpul de a cunoaşte pe toate rudele şi de a cugeta asupra d-lor adău-gănd că instituţiunea nu numai că nu suferea nimic, fiind vacanţă, dară şi profita cu leafa unui Epitrop pe 2 luni; i-am mai spus că nu inţeleg graba aceasta — de şi o inţelegeam foarte bine—etc. Apoi cutezător se chiamă un om cănd procede ast-fel ?
Profesori ca Kirilov, Demarat, dr. Teodoreseu, Ananescu, Ohristescu, G. Brătianu etc. şi-ai) re-putaţiunea lor stabilită de oameni serioşi şi cari împlinesc toate condiţiunile unor buni profesori, apoi ce idee lasă „România Liberă" să’şi formează lumea de aceşti profesori, cănd el s’au lăsat să fie seduşi de un faimos cutezător.
Mai toţi aceşti profesori in preziua alegerii, aii fost ameninţaţi că destituirile sunt şi făcute dacă nu se vor alege candidaţii d-lor. D. C. Enescu s’a dus in persoană la un profesor şi i-a zis: „de veţi alege pre Şiaicariu vă destitui impreună cu frate-meu Ghiţă, de veţi alege pre fiul lui frate-meii Ghiţă, vă voii) destitui eil“.
D lui avea alt candidat. —D. Gh. Enescu asemenea ameninţa că de nu se va alege fiul d lui, va destitui pe toţi profeso il şi chiar pe fratele d-luî din epitrop. De alte rude, cari ameninţau cu împuşcarea şi cu asvărlitul pre fereastră, nu mai zic nimic.
Las, d-le redactor, la aprecierea cititorilor d-voastră ca să judece daca —in urma celor es-puse - faptele acelor profesori, cari m’au ales pe mine, merită dezaprobarea şi aprobarea lor, şi aceasta fără să zic nimic de meritele d-lor epitropi Enescii, nici de condiţiunile ce aceşti profesori cerea de la epitropul ce avea să se aleagă şi cari condiţiunî priveau numai şi numai prosperitatea şi înflorirea instituţiunei, şi mai de loc a lor safi a epitropilor.
Aşi intreba numai pre dd. redactori ai „României Libere", daca se uneau şi cei 9 profesori cu ceî-l-alţi 4 colegi ai lor, cari au votat pre fiul d-luî G. Enescu, prescripţiunile testamentare după d-lor erau implinilte şi alesul era bine ales, le-ar fi plăcut d-lor, cari cer bărbaţi com-petinţî şi cu titluri pe la sub-prefecturi şi primării, această troiţă de 2 fraţi şi un fiii? Era aceasta in interesul instituţiunei, lăsând chiar gradul de rudenie ? Eu sunt sigur că nu le-.ar fi plăcut de loc.
Bazat dară pe art. V, VIII, XII, XIII, etc. etc. din ambele acte testamentare eu -şi sunt convins că şi P. S. S. Mitropolitul —voii) cere neîncetat restabilirea ordineî legale şi nu mă voi da in lături de la nici un sacrificii) chiar, pănă ce nu se va face dreptate.
Primiţi, ve rog, d-le redactor, asigurarea stimei şi consideraţiunei mele.
Şiaicariu.
b
Organul d-luî C. A. Rosetti nu se invo-eşte cu procedeul energic propus de „ Rom. Lib.“ precum şi scutură de pe capul guvernului cauzele lăngezireî industriei naţionale, aruncăndu-le in spinarea guvernelor trecute. .
Confraţii noştrii de la „România Liberă" sciu bine că este o convenţiune comercială cu Aus-tro-Ungaria, că nu noi suntem autorii seî şi că multe pedicî ne a adus şi ne va aduce ea.
EI scii) bine, că guvernul, şi incă chiar guvernul d-luî Catargi, a susţinut fabricele de zahar. Nimic insă nu se putu face pănă acum ; ba incă nu se putu să dăm acestor fabrice nici ce le datorăm prin contract. Şi pentru ce această nedreptate ? Fiind că maiori tatea opiniunii publice, şi prin urmare maioritatea Camerelor, n’au in' teles incă însemnătatea cestiunil.
ARENA ZIARELOR
*** »Românul “ se uneşte in păreri cu „Rom. Lib.“, in privinţa reformelor relative la organizarea economică. Azî ţbrile se i-nalţă printr’un resboiu latent: producţia, industria. Partidul liberal de la cîrma statului pururea a despreţuit politica antinaţională ce se resumă in: laxă să se facă, lasă să treacă.
pe pietre roşite in foc. Schaw raportează, că oarecare triburi arabe fumează o amestecătură de fol şi semănţe de cânepă pisată (hachich) in scopul de a obţinea o somnolenţă insolită de dulci visuri. Mirosul massalariţei (hyosc.yamus) provoacă la certe şi supărări ; se găsesc in Diicio-narul de medicină şi in Encyclopedia metodică mai multe esemple cari se silesc a proba acest fapt. Cel mai remarcabil este acel că: doi soţi cari trăeau in cea mai perfectă armonie, se in-tămplâ că intr’o zi se certară in camera in care lucrai) impreună, şi avură dese certe, cari degenerau chiar in bătăi. După ce eşiau de la lucru, se priveai) cu ruşine şi confuzi de infuria-rea lor, ne ştiind la ce să’şi atribue furia. A-doua zi şi zilele următoare, aceleaşi disposiţi-unî de ceartă ; nu puteau remănea o jumătate de oră in această cameră fără ca să nu se certe Şi să se ameninţe. Emanaţiunile ce eşeaii din-tr’un pachet cu semănţâde masalariţă aşezată aproape de olanul sobei, era causa acestor certe zilnice. După ridicarea pachetului soţii nu mai încercară aceste supărătoare transporturi.
Extractul de beladona, aplicat pe o rană, produce un fel de delir intovărâşit de vedenii. O picătură din acest suc introdus in ochi causează
„Binele Public vorbind despre politica d-luî Brătianu şi G. A. Rosetti, inchee:
încă o dată dar mărturisim, că diada machiavelică e singură in stare să mistifice acest popor şi să’i facă nespusa plăcere de a ’l surprinde pururea cu fapte îndeplinite. Prin urmare dacă in adevăr cerul politic se va fi inorănd, cată de sicur să ne asceptăm la cine scie ce nouă complicaţiune, negreşit că nenerocită pentru România.
Aceşti oameni ne-au amăgit atâta de mult, au fost atăta de servili către străini şi de duşmani către ţară, in cât nu vedem ce ar putea determina pe oamenii de omeniă să le acorde cel mai mic credit, se se acepte la cea mai mică faptă bună din parte-le.
„Timpul“ nu se poate mira indestul de starea pathologică a Ungurilor. S’att aprins vecini noştri contra Românilor, şi mânia şi spaima lor îi face atât de ridicol, in-căt faptul nu se poate esplica de căt hotă-răndu’î drept cauză căldurile caniculare. .Le-au perit mintea. Uită că la cel d’ântaiu mare eveniment politic intîmplat in coas-stele Austriei, se va sfârşi cu „o formaţiune politică de poltroni şi de gură cască mai puţin, eată totul.“
Zi cu zi li se substitue Maghiarilor alte elemente mai trainice şi in ii muu fitoare. Nu le-a rămas in realitate de căt privilegiul ce şi l’au creat de a ocupa funcţiile publice; incolo negoţul e in măna evreilor şi a germanilor; institutele de credit, întreprinderile industriale, avigaţia, sunt pe măinile străinilor ; oraşele sunt populate de străini. Un vent in schimbătoarea lume politică şi Maghiarii părăsesc scena mal săraci, mai ignoranţi, mai neputincioşi de cum au intrat pe ea la 1866.
— ------———- ■» —— --------------—
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
23 August — 9 ore dim.
Paris, 22 August,— 6 ore seara.
Resultatul alegerilor generale, pănă acum cunoscute, este următorul: sunt aleşi 518, ast-fel clasaţi de ministerul de interne : Republicani din stânga republicană şi din Unirea-republicană: 340 ; din extrema stângă 36 ; intransigenţi 3; clericali 40; bonapartiştî 38 : —balotaj in 56 de eirconscripţii.
Numărul deputaţilor din noua Cameră, trebuind să fie de 555, in urma măririi cu 22 cir cumscripţiuni, mai remăni, de cunoscut 42 de resultate.
Alegerea d-luî Gainbetta, in a doua circumscripţie, e contestată; majoritatea obţinută ar fi neîndestulătoare după lege.
Washington, 22 August.
Starea Presidentului Garfied era ieri foarte rea; o slabă îmbunătăţire s’a produs azi-dimi-' neaţâ.
Cairo, 22 August.
Se vorbeşte de o încăierare in Sudan (Africa centrală), in urma predicilor unor profeţi-falşi. 120 soldaţi egipteni ar fi fost ucişi.
Paris, 22 August
Rosultatul definitiv al alegerilor, afară de 7, din Martinica, Guadelupa, Reuniunea şi Conchin-cltina, care vor fi mai tărziu cunoscute, este :
Din 548 colegii electorale din Francia şi Algeria, numai in 55 [este balotaj. Cei 483 de a-leşî- se grupează ast-fel :
398 Republicam, şi anume :
159 din Stânga republicană,
180 din Uniunea republicană.
81 din Centrul stâng,
28 din Extrema stângă,
85 Bonapartiştî şi Monarchiştî.
Se numără, dintre 483 a'eşî, 361 deputaţi, cari aii făcut parte din fosta cameră, din cari 303 din Stânga şi 61 din dreapta.
(Havasi
ambliopie sa ii duplicitate de imagini.
Ungerea magică întrebuinţată de către unii din vrăjitori ăi cufunda intr’un grei) somn, in timpul căruia se credeau transportaţi la locul sabatului, asistând la scenele cele mai stranii şi extravagante. Porta şi Cardan aii indicat două recepte: cea d’ăntăiu are de basă solanum somniferum şi cea-l-altă este compusă mai mult din măselariţă şi opium.
Andrei Laguna, medicul papei Iuliu III, se servea de o pomadâ găsită la un vrăjitor, pentru a unge pe o femeie supusă la lungi insomnii. Câte-va ore după ungere această femeie adormi de un somn care dură 36 ore şi când se deştepta, ea se plânse că ai) smuls’o aşa curând de la imbrâţişerile unei incube.
Băuturile, -prafurile şi pomedile, pe cari le vindeau şarlatanii Greciei şi ai Italiei, erau compuse din substanţe aplirodisiace (’).
Preoţii lui Mithra, lui Isis şi ai lui Ceres, acei cari serveai) faimoasa peşteră a lui Tropho-nius, frecau pe adepţi cu uleiuri medicamentoase, saă ăi făceau să mghiţă oare-carl droge, pentru a esalta imaginaţiunea lor şi a provoca
Dr. N. MANOLESCU
(oculist)
s’a intors in Capitală. Consultjţiunî de la 4 — 6 p. m., gratuite pentru săraci; str. Primăverei 23.
BOA LELE DE GAT, GURA, NAS ŞI URECHI tratează printr'o artă specială
D1 J. BRAUNSTEIN
Medio, Hirurg, şi Mamos fost medic practicant in Viena in Klinicele .
iuî Braan (boale de femei şi facere) şi a luî Hebra (boale de piele, per şi syphihs) Oonsultaţiunt de la 3—5 p. m. Strada, Sj. vineri No. 1 (Casa Misiu).
BIBLIOGRAFIE
(’) Cari intărîtă spre plăcerile amorului.
A eşit de sub tipar in editura librăriei Iacque.fi Wortn ann, calea Victoriei No. 6 şi se allâ de. vânzare la toate librăriele din capitală şi districte, precum şi la toate chioşcurile şi vânzători de ziare, interesanta broşură:
SFÂRŞITUL LUMEI
după prevestirile renumiţilor astronomi Mostra damus, Leonardo, Aretino etc. Preţul 30 bani.
S’a pus sub presă şi va apare“pentrn redeschiderea claselor.
Cursu elementar de Gramatica francesă
Metoda theoreticâ şi practică, coprindănd şi re-guîe pronunţăreî de l.eauti (.'. Albert. Licenţiat in drept. Profesor la şcoala de comerciu din Capitală.	______ ________
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAl
CURBUL BUCURESCI.
.Pe dieta de 11 Aug-nst lSSX. ora IO
OBLIGAŢIUNI
Oblig, de Stat Convertite. .
Căilor ferate Române
urbane
6 %
6
5 Renta Amortisabilâ .	.
Don. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 7 °0 Scrisori fonciare rural
0 %
» °o
Oomj • V îmi
adevărate halucinaţiuni. EI făceau acţiunea a-eestor droge mai activă, preparând pe credincioşi prin canoane şi posturi de mai multe zile şi mai cu seamă prin istorisiri minunate cari loveau cu tărie imaginaţiunea lor, predispunen-du’I ast-fel la vedeniile unul somn delirant.
Ar fi de dorit a se descoperi unui agent, care fără a vătăma constituţiunea, să procure un somn liniştit şi să facă a trece in visuri aceste graţioase imagini, cari aruncă in inimă dulcele lor încântări. — Atunci pentru aţâţi nefericiţi, cari duc pănă şi in visele lor sfâşietoarea amintire a nefericirii lor, ar fi un bine-făcător remediu; nu numai pentru căte-va ore ei ar uita suferinţele, insă ar crede că ating buzele lor de cupa unor bucurii necunoscute. Ast fel in timpul somnului, ar trăi o viaţă fericită; la deşteptare, vai! ar relua iarăşi viaţa durerilor, aşteptând ora frumoaselor visuri.
(Va urma).
Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20. 1.) t °," Renta română .	.	•	•
Acţiuni Dacia România .
» Banca Naţională a. României
Baia de Aramă liberată .... Otipdne	Oblig,	de	Stat	.	.
„	Rentă...............
„	Căilor	ferate .	.	•
„	Scrisuri............
Argiut Naţional contra aur .	.	-
Bilete de Bancă..................
Rubla hârtie.....................
FI trial.........................
Lose otomane. .	.	•
CURSUL DIN VIENA
22 August
100
102
92
225
102
401
100
23
92
Napoleonul.............
Ducatul .........
Lose Otomane............
Rubla hârtie ....
CURSUL DIN BERLIN
22 August
Obiig. căile forate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenbeim ......
Ruble hârtie.........
Oblig, noi...........
Lose Ottomane ....
CURSUL DIN PARIS
22 August
Renta Română .	...
Lose otomane .....
S C H I M B U L
7.
101 103 93 230 403 >/, 102 ’/«
107
29
93
475
1800
50
arg-
aur
35
55
27
125
100
f 3
113 80 218 65 104 10
92 59 »
2 70 2 17
35'/,
57
27 20
100 %
63
114
218 35 104 30
Puris (3 luni) ....
» la vedere .	.	.
Londra (3 luni) . . .
t la vedere . . Boriin (3 luni) . . .
» la vedere. . . Vleua la vedere . . .
Adrese nent.ru
V,
7«
telegrame FERMO BENTAl
www.dacoromanica.ro
58 urat,, ~ lnfaillibill©
MAŞINE DE CUSUT,
sub garanţie reală şi adevărată PENTRU X'-AMIIjII ŞI MESERIAŞI
Neajunsă de nici uă altă maşină, intrece toate aşa numitele maşine ORIGINALE AMERICANE
de cusuţii
>2
’cn* cs
Conţinăndti:
15 aparate’
cele mai nuoî şi practice cu depănătorul automatic a aţei, precum şi multe modificaţmiAI.
Se mal află şi maşine pieritoare in formă de Chifonieru
In Bucureşti, strada Şelari 4. j In Crai ova, strada Lipscani ,, Galatz	,, Domnească I „ Brăila ,,	Mare No. 55.
mm
SCOALELE ELEMENTARE DE BAEŢT ŞI GIMNASTUL REAL ROM.-CAT. DIN BUCUREŞTI
ANIJNOIXJ
Direcţiunea are onoare a face cunoscut domnilor părinţi, tutori etc.
cea din uimă insă pe lăigâ cele 4 clase primare mai posedă şi 8 clase gimnasio-realî. Programa objectelor de invâţăment coincide intrutdte cu programa şcoalelor publice din ţară. In c'asele primare se mai învaţă iacă şi limbele: francesă, germană şi maghiară. Catichismul rom. cat. se învaţă numai de şcolarii rom. cat. şi limba maghiară e obligatoare numai pentru elevii de naţionalitate maghiară, iar pentru ceî-1-alţî elevi e facultativă
înscrierile se pot face in fie-cate zi (afaia de Dumineca şi zilele de de serbâtoare) in cancelariile ambelor şcoa’e imepend cu 59 Aug. st. n. intre orele de la 9—12 a, m.
Bucureşti, August, 1881.	Direcţiunea.
K«S»
ROMANIA LIBERA
BIROU DE INFORMATIUNE
TRAJAN & (™
9, STRADA SFINŢILOR, 9.
Stabilind un biuroă de informaţiune, ne însărcinăm a procura şi a recomanda, după cererea verî-căruia: profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabilî, agricultori, maşiniştl, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in orî-ce ramură şi specialitate.
Suntem convins! că ne vom îndeplini datoriile noastre cu esactitate, speriind că onor. public şi malta nobilime să ne onoreze cu comandelo d-lor.
In acest biuroti se caută un tovarăş care se depue 200 fr. Să cunoască limba francesă germană şi romană.
O-	Cu stimă, Trajan & Comp.	"ii
ia		
	Preţuri curente se espediazâ postai franco după cerere	
>o3	„AU PALAIS ROYAL“	
	NOUL MAGASIN	o>< m 2
f=t • f—i	DE	* b—• UD
.2 ’o	ÎNCĂLŢĂMINTE	cn M*
o	PENTRU	O) 0*3
CD	BARBAŢŢ DAME Şl COPII	ZfX
	42, CALEA VICTORIEI (Piaţa Teatrului in colţ), 42	CD CO
CD eo	Vis-ă-vis de M-lle Blanche.	
03	Se recomandă Onor. P. T. Public acest magasin	r* CD
JM	care este perfectamente asortat cu tot felul do	S-
Pî CD PU	X IST O A LŢA MUNTE	
xsS	PENRU BARBAţI, DAME Şî COPII	a?
03 CD	din tot ce poate fi mal solid, mal fin şi mal elegant	<
Pt	şi se vinde	
•rd tJj	gCSt" cu preţurile cele mai moderate •"H&g	CD
&	Onor. Public este rugat să bine-voiască a visita acest	o
	magasin spre a vedea esaetitatea anunţiăreî in ce	i o
s	privesc© fmeţa mărfurilor şi moderaţiunea preţurilor.	ET <33
<D	9gT RUGAM A SE NOTA BINE	S’
P 03 XD	„AU PALAIS ROYAL“	M*
S3	42, CALEA VICTORIEI (Piaţa Teatrului in colţ), 42	
	Vis-â-vis de M-lle Blanche 28	
	Preţuri curente se espediază postai franco după cerere	
ŞCOALA DE INNOTAT
A S'OCIETAŢI ROMANE DE ARME ŞI GIMNASTICA
Curtea Biseriecî St. SpirMon vecinii, Strada M&gnmnu No. 10.
liRED
BUŞI. - instalare sistematică şi elegantă
LECŢIUNi DE ÎNOTAT
W. STAA DECKER
Recomanda:
Maşine de venturat grăii
System Bacher, cu 13 site, pentru toate soiurile de bucate,
Trion sysfeni Mayer şi IVrnoliet
pentru scos neghină şi mâzăriche, secara, orzii şi ovăz din grâu in diferite mărimi.	*	■ ’
linguri universale
fabrica Sack, inlreg de fer, cormaua şi feare de oţel. Pentru serviciul acestui plug ajunge un singur om, din care causâ acest plug este astăzi cel mai căutat.
Pluguri originale Yitlats
No. 1, J3, 3 şi 4 — destul de cunoscut la noi.
Louoinubile ■fii masinc stabile pentru mori
fabrica Hornsby, preferabile altoru fabricate, oferindu avantage de 15—20% ia combustibile, vatra focului fiind largă si cylindrul aflăm du-se in interiorul cazanului, după cerere specială furai set] şi aparate de ars pae perfecţionate.
Mori ve ţw-fanatini
simple, duble şi triple cu cele mai bune pietre faranţuzeştî.
Pietre de mdră franţuzesc!
in toate mărimile, precum şi pietre unguresc! şi de Hoffnung.
Pânze de burai
şi toate maşinele şi uneltele necesarii pentru mori fine şi semifine.
W. 8T A A 1.......XRKELR
!)	Strada. Smîrdan No. 8.
O ANBNCIU IMPORTANT î
a
- Ci
CD
S» fZ O. W
2 3
♦
O
❖
©
♦
o
♦
©
♦
bac cunoscut ca de la Io August, anul curent, primesc » tineri do la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in cla- * şe o primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de leî < 600 pi litru un an şcolar; şi md angajez a le pune la dis- 6 posiţiune un local ’atrunind condiţiunile igenice, având o * îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele 1 necesarii pentru întreţinerea lor întocmai cala internatele t private din Capitală.	%
Doritori] (părinţi de copii) se vor adresa pentru admite-rc : Strada i opa-Tatu, Nr. 93 de la orele 6—10'/® dimi / ncaţa şi de la 5 /4 seara înainte.	*
^ ©♦©♦©#©# Q^oi ©♦0#©^o#l
De venzare maclaturi cu ocaua
(hârtie stricată)
A se adresa la administraţia acestui ziar, strada Covaci, No, 1
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA
Valabil de la 1 (13) luniu 1881
Barboşi-Galaţi
	ndpte	p. m.
S B arbos)	12 25	4 00
| Galaţi	1 00	4 36
p. in. 4 li
4 5;
Bucuresci-Roman-Iaşi				Iaşi-Eoman-Ba mrescî			
	Aretarea trenurilor				Aretarea trenurile		
STAŢIUNI	Tr. *c.	Tron do por*.		STAŢIUNI	Tr, ac.	Tren de pere.	
	1	5	21		2	8	fi
	p. m.	a. m			Ip.m.	a. m.	
Bucuresci pl.	5 3fl	7 30		Iaşi plec.	4 Of	6 52	
Chitila	5 48	7 59		Paşcani	6 31	10 30	p. in.
Ploescî	7 22	9 5(		Roman	8 It	12 10	10 1
Mi zii	8 12	10 51					
Buzdii	9 15	12 20			seara		
	ndpte			Păcăli	9 06		1 1
lanca	10 38	2 06		Adjud	10 30		3 2
Brăila	U 40	3 25		M ărăşcştî	11 09		4 1
		p. m.	a. rn.	Tocuciu	M 33		4 4
Bărboşi	12 25	4 00	9 10				
Galatz	1 00				a. m		
	seara			Galatz	5 00	p. m.	p. in.
Tecuciiî	5 28		11 15	Bărboşi	5 40	1 10	7 1
Mârăşeştl	(i 07		12 20	Brăila	6 25	1 45	
Adjnd	6 48		1 10	lanca	7 24	3 15	
	a. m.		p. m	Buzeu	9 01	4 51	
Bacău	8 15		3 00	Mizil	9 56	6 21	
Roman	9 15		4 25	Ploiesci	11 o'	7 20	
Paşcani	10 30		6 16		p. m?	seara	
	p. m.		seara	Chitila	12 17	9 15	
Iaşi sos.!	1 05		S 05	Bucuresci sos.	12 36	9 30	
Paşcani-Suceava				Sueaava-Pascani			
	dim.	seara		I	dim.	p m.	-
Paşcani plec.	10 41	7 16		Suceava plec. j	5 00	6 54	
Suceava sos.	12 23	10 09		Paşcani sos,	8 41	9 45	
VerescLBotogani				Bctoşanî-Verr soi			
	P - m'	searaT			dim.	p7 m.	-
| Vereştî plec.	12 08	9 47		Bot< şanî plec i	5 21	1 3 15i	
g Botoşani sos.	2 03	11 42		Veresci sos. |	7 21	5 15j	
Dalaţi-Barboşi
Calaţi plec. Bărboşi sos.
a. m. 5 00 5 40
p.m. i 1 10
p. m.
7 16
BuM-Focţâiu-Marajescl	
STAŢIUNI	T. mist Tl
Buzâu plec. R,-Sărat Focşani sos	p. m. 1 05 3 26 5 45
Focşani-Buzeu	
STAŢIUNI	T.miit ~7W
Focşani plec. R.-t-ărat BuzCu sos.	a, m. 7 00 9 34 11 40
Fooşani-Mărăseşti	
STAŢIUNI	Tr. oiixt 33
Focşani plec. Mărăşeştî sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Focşam	
STAŢIUNI	Tr. mixt " 34
Mărăşeştî plec Focşani sos	ndpte - 11	30 12	45
FocsamMârâşeşti	
STAŢIUNI	Tr.mid “ 35
Focşani plec Mărăşeştî sos.	limin. 4	45 5	50
Bucurescî-Vârciorova
STAŢIUNI
Bucuresci pi.
Chitila
Uitescî
Slatina
Craiova
T.-Scverra
Vercior. sos.
Aretarea trenurilor
Tr. Ac,
8
a. in. 8 IE 8 31 11 14 1 18 3 10
5	54
6	1 p. m.
Tr. de pers.
17
a. m.
4	45
5	05
8 21
19
3 30
7	00
8	00 p. m
Ploesci-Predoal
STAŢIUNI
Pioasei plec.
Oămpina
Sinaia
Predeal sos.
Ardtarea trenurilor
Tr. ac. 1
a. m. 9 40 10 51 p. m.
3	04
4	00
Tr. m.
..3
p.m. 5 40 7 23 p. rn. 9 20 10 15
Tr. pl
a. m
8	34
9	37 40 4
Buourescp&iurgîu
STAŢIUNI
Comana Giurgiu ; Bmărd au sos.
Tren de persdne
1
3
a. m. i p. m 8 10 6 15
3 56 iî 10 10 20
7	01
8	15
Tecaciu-Bămd
Tecuci u plec. Bârlad sos.
a- m.	p. rn.
a 50	5 35
7 35	7 30
V erei orova-Bucureşt!
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac
V erciorovapî. Turnu-Severin
Craiova Slatina Piteşti Chitila Bucureşcî sos
&. Tî).
ti oo
11 26
p. m.
1 57 3 50 5 57
8	46
9	55|
Tr do pers
19 I 20
a. m. 7 40 10 46 lî 00
Predeal-Plooscî
a. m, B 15 6 65 10 2
STAŢIUNI
Predeal plec. Sinaia Cam piua Ploeşci
Aretarea trenurilor
Tr. ac.
2
Tr de pers
p .m. i a. m, .
1	26! 4 00
2	58	5	05
fi 06 7 05
7 16
8 32
p. m
7	25
8	28 9 27
Giurgiu-Bucureşti
STAŢIUNI
Ş mâr dan plec Giurgiu Comana Bucurcşci sos.
Tren.de persoane
T
a. m.
8 00 8 48 10 00
p m.
5	54
6	05
7	03
8	05
Bârlad-Tecnciu
Berisd plec. Tecuciiî sos.
a. m.
9 00 10 55
p. m. 9 30 11 15
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂRE
VAPOARE DE POSTA intre Budapesta-Orşova-T.-SeverLn-Giurgiu-Galaţi, PLECARE IN JOS
Do la Buda-pesta Vineri, Dum. Mercur 11 ore seara Orşova Dum. Marţi, Vineri 10 ore 30min. a. m,
1 ..SîpvArin	IO -- j:....
T.-Severin Calafat
6 ore 3.0 a. m 11 ore 15 a. m 6 ore 45 p. m
:î.

_	12 ore ţiiua,
„	,. T j> . »	»	5 ore 10 miri. p. m.
- Corabia Luni, Mercurî, Sâmbătă 12 ore 30 p. m » i .-Măgurele Luni, Mercurî, Sâmbătă 2 ore 21 mm. a. m.
Ea Rusciuk	,,
Do la Giurgiu	’’	\	*
» Cernavoda	„
i ” rr	Marţi. Joui, Duminică "
La Galaţi	idem
i	PLECARE IN SUS
Do la	Galaţi	Marţi,	Joui, Sâmbătă 9 ore a. m. •
»	Bră-da	„	„	„	10 ore 25 min. a.m
„	Cernavoda	5 ore20min. p.m
Ba Giurgiu Mercuri, Vineri, Dum. 6 ore 30 min. a m !>e la Giurgiu „	12 ziua Vineri, Duminecă 11 ore
15 mm. a. m.
» Rusciuk Mercurî 4.20 p. m. Vineri, Duminecă 12 ore ziua.
De la rI .-Mâgurelî Mercur 10 ore p. m. Vineri, Dum. 5 ore 40 min. p. m.
De la Corabia Mercuri 12 ore noaptea Vineri, I)um.
1 ore 40 min. p. m,
ile r),a Ţalaiai Joui, Sâmbătă, Luni 9 ore 30 min. a. m.
rv. i;7fveria.» u »	„ 4 ore 45 min. p.m.
D.v U Orşova Vineri, km mînecă, Marţi a. m.
Serviciul local mire Galaţl-TnIcea-Ismail-2ilia
Plecare la vale de la Galaţi la Tulcia-Ismail Marţi şi Sâmbătă 8 ore a. m. Tulcea-Ismail-Kilia Joi 6 orea m, Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţi Joui 4 ore p. m.
Işmail la Tulcea-Gaiaţi Mercuri, Vin., Dum. 7 orc a. m.
Serviciul de pasageri şi mărfuri intre Galaţi şi Odesa
De la Galaţi la Odesa Luni 7 orc a. m. şi de la O* de,sa la Galaţi Joui 4 ore p. m.
Servici ul de niârfuri de ia Galaţi-Brăila pentru toate stati nile şi direct la Bucuresci da doă ori' pe sept.
Plecare la del
Ti,s.qâTa.f»	Ulitim-u, txxUh Colaci 8g
www.dacoromanica.ro

.AJP-AJRE! X3ST TOATE ZILELE
ANUL V.
No. 1252
(WKJBSWM
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA ÎS AIÎOHST 1881
Biaaa«^BaaBBM^B8BBeeBBIW(K SS8EW
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: t an 36 leî, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Străinătate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 luni 12 leî.
Director : D. AUG. LAURiAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî si Reciame a se adresa :
In Remania: La administraţiuna, Tipografia St Mihhlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî Olarului din judeţe.	-
In Paris:	La Sociitc Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
Jn Londra:	Prin	compania	generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Frăncfnrt, Zarich, Kew-York: Prin compania generală de publicitate O. L. Da.ube & O-nie.
ANUN CIO H1LH:	*
Linia de $5' mi li met re pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame p'e pagina 111-a.............1 Leii.
»	»	9 II-a.................2 » r
Epistole ntjfrancate se refuşă
Artkiolii nepublicaţt nu se inapodză.
Pentru rubrica : Inserţii1 şi reclame, rcdacţiunea nu este responsabilă.
_ Prim-Redactor: STEP. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
diu ssiarele streine.
.	Brack, 24 August.
Duminecă spre seară a’a.ft imprâştiat şi s’afi dărâmi t mai multe baroce. A fost un mare noroc, că furtuna sosi nainte do ce să se bată retragerea de seară, aşa in cât soldaţi se aflaţi pe la cantine. Cu toate acestea căţi-va soldaţi aii fost răpiţi. Comandantul trupelor feldzeCIgs-maestrul Filipovici a venit la faţa locului.
Bruck. 24 August.
Pentru manevrele cele mau aii sosii arclu-ducil Albrecht şi Wilhelm, precum şi plenipotenţiarii militari ai Francieî, Italiei şt Rusiei.
Vienu 24 August.
Prin sterile curţii imperiale se alamă cu toată positivitatea, că regele Italiei, va fi in Viena pe la mijlocul lungi Octombre.
Berlin, 23 August
. După ce Sâmbătă impfiratul Wilhelm dăduse corpului oficiărosc al gardeî sale o masă strâlu-cită, se inbolnâvi u’o colică violentă, Doctorii i-au recomandat bătrânului nnpSrat să se stră- I mute din palatul de pe malul ţiului JIavel in cel de la Berlin.
Cu toată boala ce o avea, Wilhelm totuşi primi in castelul Babellsberg pe regina Svedieî. Imediat dtifiâ aceasta se strămută la Berlin,
Paris , 2.3 August.
In Senegal frigurile galbene sting numeroase vieţi omeneşti. Intre victimele mal de notorietate se numără guvernorul, şeful batalionului de la infanteria marină, alţi cinci oflceil, intre cari Faidheibe, fiul cancelarului legiune! do onoare.
Peterşburg, 23 August
Itedacţiuuile de aici şi unele persoane politice plimbă căte-va exmeplrre clin ziarul ebdomadar „Wtlego Slowo*1 (Liberul cuvânt), cp se tipăreşte in Geneva. Programul ziarului aduce la cunoştinţa celor din Rusia, di, mai mulţi servitori, vedfind că deşi principiile lor sunt egal îndepărtate şi de reacţiune şi de revoluţiuno, totuşi nu pot sâ’al desfâşure o activitate cum ar trebui, numai din causa lege! de presă ce domneşte azi in Rusia, deci ei s’atl hotârîc a face să resune vocea libertăţii din Elveţia.
Ziarul susţine principiul selfgovernmentulul local şi crede că pe. baza acestui principiu toate elementele progresiste naţionale ’şî vor da mâna spre o comună, conlucrare.
Volo, 22 August.
Azi s’au îmbarcat trupele turceşti pe vapoarele „Rabel“ „Essere Djedid" şi „Mewred-Nui-red“. îmbarcarea s’a făcut fără de nici o turburate :
Generalii de divisiune Şerif paşa şi llussem paşa s’au numit preşedinţii consiliului dq ud mi nistraţiune ale corpurilor de anuală 1 şi II din Constantinopol şi Adrianopol.
Tnnis 23 August.
■	Fanaticii tunisienî, cari omoriră mal de ună zi un maltez şi trei jidovi sunt osândiţi la moarto.
Trupele tunesiene au susţinut ordinea in tot timpul esecuţiunii. Criminaliiah fost sptnzuraţî-
STew-Yorck, 23 August.
Partida revoluţionară irlandeză a publicat o proclamaţiune foarte ameninţătoare contra Englezilor. Femanil provin toate vasele să nu arboreze blindai dul englez, căci foarte uşor sc poate întâmpla ca Lntr’o singură noapte să se distrugă toate vasele englezeşti din porturile New-York, Halifax, Quebeck, Melbour-ue, Siduey, Oapetown şi San-Francisco.
■	In proclamaţiune face apel către toţi căpitanii de vase să arunce iu marc stindardele englezeşti, căci de la 1 Septembre incolo nu se va mai pardbna nici un vas. La 29 1. c. sc va ţinea uri meethig, in care se va discuta şi sc va aproba procîamaţiunea.
Pesta, '23 August.
Ziaiui „Mâgvai-Aiţag" scrie despre călcarea graniţelor, că ea n’a fost tocmai aşa de neînsemnată precum voiesc să pretindă Românii. Gn regiment sub comanda unui colonel’a trecut graniţa şi a ocupat peste 4000 de pogoane de pădure virginală şi a tăiat lemne in valoare de peste un milion de franci. Parii de la graniţă au fobt scoşi şi strămutaţi in altă parte. Teritoriul ocupat e şi azi păzit de soldaţii români. Prin această încălcare redutele de la Bvos-mizio (?) cari aii costat peste V* milion, aii devenit fără de nici o importanţă.
Peterşburg, 23 August.
Regele şi regina Danimarcei v or românea aici’ până la începutul lenei heptembre.
Londra, 23 August.
■ Procîamaţiunea t'onvenţtvnii Pa dmanvită a lui
O’Donovan Rossa anunţă intenţiunea d’a sfârîma căte-va sute de comercifi.
Petera'mrg, 23 August,
MaBevrfekr-eu!e-marî,-după cum se raportează din sferele militare, aft reuşit intr’un mod cS-cclont. Ele s’afi terminat cu o frumoasă mişcare strategică de cavaleria condusă de generalul Strukow, caro fără veste ocupă palatul de la Pc-torhof şi prin aceasta impedecâ irjlUntarea trupelor inimice.
Roma, 23 August.
Franeia numeşte o epmisiuae pentru constatarea pagubelor ce s’ftii făcut cu oca si unea cuceririi oraşului Sfax. Comandanţii vaselor de rftsboitt italiene, şi engleze vor lua parte la lucrările comisiuni! Însărcinate . cu constatarea pagubelor.
acesta ; el n’a avut florii unui om de acţiune, şi ast-fel s’a intdmplaţ, că, ni ioc să imprime partidei direcţiunea ce proiectase, partida de.; pretori ani să’l subjuge din contra şi apoi să’l si restoarne. când ea se ve-piu- e puţin mai liniştită in cestiunea esternă , 'şi după ce iiiţelesese că nu are de-a face cu o mănă de fier....
Un dram de istoriă analitică, fie chiar a-suprâ lucrurilor la.duol de paşi de noi, e tot d’a-uim necesară, ca să ne esplicăm faptele zilei,'--fapte ce de multe ori ar părea, fără cât de uşoare cercetări, adevărate minuni.
Sărăcia muncitorului, aduce nemulţumirea Iul sufletească, descuragiarea la muncă, slăbirea fiâieă şi înăsprirea morală, scăderea poporaţiunii de pe proprietate, inclina-rea/ către înşelăciune, ura in contra celui avut, disordenea in afaceri, in toate raporturile lui cu stăpânul moşii.
Noi nu apărăm, din sistemă, pe ţeranin contra proprietarului. Nu urmărim-domne fere-sce- idei socialiste, dar nu voim înavuţirea. unora cu peirea celor-lalţT.
A rmonia socială şi prosperitatea ţfiriî se ţin tocmai prin echilibrul intre interesele tutulor claselor.
Anglia şi Franeia au primit invitările Republice!. Guvernul italian insă cu toate acestea a dat ordin consulului să continue cu constatarea pagubelor:. .	-
Guvernul italian a comandat zece torpile, si patru vase de rfisboM.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere ‘
. 25 August — 4 ore sear*.	.
Londra, 25 August.
„The Daily News" anunţă că RUsia ar ii cerut Statelor-Unite, estrădarea nihilistulbl Hartrnann-
Washiugton, 2 > August.
Starea preşedintelui Garfield nu s’a schimbat . Medicii ah străpuns glanda carotidă, operaţi une care a dat un rosultat multâmitoi.
Lomberg 25 August.
Citim in „Dzienmk Polsid" că alaltă-erî doi ofiţeri ruşi, colonelul Poiropopov şl locotenentul colonel Palica, aii fost arestaţi, aii. fost arestaţi la Przeinyel, staţiune ă liniei de la Lembergla Cracovia ; aceşti doi ofiţeri, îmbrăcaţi ca bugezl, aii făcut o .recunoaştere a fortăreţe). Fonduri considerabile şi harţe d’ale Ualiţioî s’au găsit in posesiunea lor. Aceşti ofiţeri ar fi: studiat şi intrările şi linia drumului de fer efe la Cracovia la Tărriow.	1
(Havas)
A se vedea altiste ştiri po pagina IU.
BUCORESCI, 14 AUGUST
Din ziua venirii d-luî D. BrăUanu la minister, o crisă s’a produs in „marele partid. “
Acest venerabil bărbat nu. primise să părăsească liniştea ambasadei .sale de pe Bosfor, d.e cât legănat de ilusiunea că va reforma, din temelia, şi pănă. la acoperiş, sistema de guvernare a patrioţilor de buzunar.	. .
Noi am arătat iridată după instalarea preşedintelui, ce, din nenorocire, se evaporă aşa de curând, am arOtat, .zicem, calea care ar fi putut sâ’l 'ducă drept la Corintul politicei sale, dar, din fatalitate, u’am avut parte să fim ascultaţi.
Situaţiunea de-atuncl era nu se poate mar încordată, înăuntru ca şi in afară : o panică 'se produsese in sinul partidului cu ameninţările de retragere ale d-luî 1. Bră-tianu, şi mulţi din ceata democraţilor de meseria puseseră botul pe labe in urma gravelor apostrofări ce liderul le adresase in ziua când nu mai era de loc glumă şi când stâlpul partidei depunea cu botărire sarcina portofoliului seu de cancelar.... in afară, cestiunea Dunării ameninţa asemenea partida cu pierderea puterii, in condi-ţiunile cele mai triste pentru ea.
Această dificilă situaţiune, departe de a li fost insă o piedică pentru nobilele planuri ale d-luî D. Brătianu, era diu contră o armă puternică cu care recalcitranţii marelui partid ar fi trebuit serios ameninţaţi, ca să, consimtă, a se supune, fără cea mai mică cârtire, intenţiunilor şi voinţei nobilului ministru.
Fostului preşedinte i-a lipsit insă nervul
Încercarea d-luî D. Brătianu, ori căt de platonică a fost, a produs totuşi o bună reac-ţiuno in sinul marelui partid.
Puţinii bărbaţi, cari, pentru a confirma ijegule, se esceptaserădinfpornirileşi actele rişarel majorităţi guvernamentale, — aceşti puţini, dar buni patrioţi, incongumaseră pe iflusionarul preşedinte şi încercaseră să se arunce in contra direcţiunii nenorocite ce apucase partida.	..
Cutezătorii ip. frdnseră, nici vorbă, gatul, dar lăsară in urma manifestaţiunei lor neaşteptate, de-a rupe cu sistema, oimpre-siune morală de care marele partid se sfi-eşce in că şi astăzi, şi care îl face să ţie Precum socoteală şi de prosperitatea afacerilor ţării co o învârtea de atâta timp. numai după po.vaţa intereselor propriile produse dar un viriment spre bine din crisa prin care trecură, patrioţii declamatori, sub ministerul programului „cu hoţii la dubă şi speculatorii la caranfcimL
Aşa ne esplicăm noi, semnele de viaţă ce dedorâin urmă căte-va. ministere de patrioţi.
Esposiţiunile agricole ale d-luî Dabija; numirea sub-prei coţilor cu sciinţă de carte, nesfârşitele circulărl 'ale d-luî Rdsetti, ministerul de resbel ţinut de însuşi d. Bră tianu, cu toată anomalia vbdită, numai ca să scape tesaurul mal la.sigur de furniturile cu două tocmeli: toate se produseră sub im-presiunea spaimei ce trase partida că va pierde puterea, de uu se va apuca şi dPnsa de lucru ca lumea,
•*
Ast-fel, o/propoHÎto' de circulari, avem a nota încă una, in care vornicul a nofljerit’o din noii pe tocmai, de-o fi săi se ţie vorba in seamă.
A.tăt de puţin suntem obicinuiţi a vedea in adevăr cate o ispravă, diu mana guvernului, că de se întâmplă să zărim vre-una, măcar pe la praznice, cu cimbistra1 o prindem. ca -să-o dăm publicului ca fenomen de lucru cinstit.
Cine nu ştie că ridicarea dijmei, datorită proprietarilor şi arendaşilor, e o adevăraţii calamitate pentru ţăran.
Roadele muncii unei veri întregi se ved in genere espuse pierderii, din causa iutăv-zieril ce pun proprietarii in ridicarea părţii ce li se cuvin.
De căte ori n’am vddut-cu ocini cum putrezeau, prin Ueptembre şi Octombre, bucatele ţăranilor pe câmp, iiind-că arendaşul, nu avusese timp să le dijmuiască şi să lase prin urmare pe ţeran să ridice ce este al iul!
Fie calcul din partea proprietarilor şi arendaşilor, ca el să ’şî găsească mal iiităiii muşterii şi preţ pentru bucatele lor *, fie in adever numai negligenţă, pentru beneficiu] mic ce le promite dijma : ori ce ar fi, calcul, sau nepăsare, de ci potrivă păgubitoare sunt pentru interesele agriculturii in general, şi chiar pentru ale proprietarului in deosebi.
Cline nu înţelege aceasta, este, cu soire, safi fără soire, uri. inimic al prosperităţii noastre naţionale.
o
Alături cu autoritatea, datori suntem dar să facem .şi noi apel la chiar cel interesaţi in causa, ca el singuri, proprietari şi arendaşi, să dea o mână de a jutor ţăranului, să-I înlesnească ridicarea productelor la vreme, căci orî-ce producţiune pierdută pentru unul, pentru toţi pierdută se socotesce.
Mişce-se şi dd. prefecţi cu puterea lor aci-ministrativă, şi facă ca cel puţin circulările de interes general să nu se puie la dosar, spre liniscea d-lor sufletească şi spre consolarea bieşilor rozători !...
CRONICA ZILEI
La 20. luîiu, în oliăucştl s’afi petrecut lucruri demne de ţara Zulufilor.
Ni se scrie, că in urma unei neînţelegeri intre pretinsul proprietar al băilor şi moşneriîj a căror ape afi fost duse, iară .ştirea lor, la staţiunea balneară, s’a iscat un conflict regretabil. — D. şef al detaşamentului şi ,ua domn sublo-, cotenent, atiţaţi de pretinsul proprietar, ar fi dat signalul de alarmă, şi cei vre-o 250 de soldaţi crah p'acî-p’acî să se ineaere cu moşnenii, şi ei in num^r destul de respectabil. Ba soblocotenen-tul se zice că ar (i tras şi palme advocatului moşnenilor, in faţa primarului şi a doi consilieri comunali. Scandalul s’a mărginit insă aci, mulţumită dd-lor locotenenţi Al. Popovicî şi N. Ollânescu, cari şi-au pus toate silinţele să domolească focul celor invăpăiaţî. Moşnenii aii' trimes d lui ministru al rebboiuiui o petiţie prin care. desvelesc amfin.unte.lc acestui scandal,
Cerem d-luî ministru să "nu pună .lucrul la dosar, ei să numească căt mul ingrabâ O anchetă severă, caro să dea dreptate color ce. o 'au.
Ni se' relatează că cu nivcţăm&ntul copiilor diu Oiâncştl e insărcinat un preot din GUcea, caro e dat judecăţii pentru fapte co nu lo vom expune şi care deci c oprit a exercita misiunea de ministru al M Dumnezeu.
întrebăm pe d. ministru al instrucţiunii dacă relaţiuniie ce nise dai» surit exacte - cd însemnează această anomalie?
Lucrat a oare in Conştiinţă d. ministru al finanţelor înlocuind pe d. D. Lâceanu prin d. P. Munteanu in postul de şef al bfiuturilor spirtoase din judeţul Vâlcea?, Incurajat-a prin aceasta meritul, sau incapacitatea ?
Plăgerilc ce primim in această privinţă pledează pentru a dovedi, partea cea rea.
Ni se raportează un fapt de o mârşăvie îngrozitoare.
Zilele acestea, un Grec cave vinde pepeni şi pâine inlr’o gheretă do pe calea Şerban-Vodă a atentat la pudoarea unei copile in vârstă do 8 ani '■ Copilă fusese trimisă de părinţii'el ca să cumpere pâine; Grecul o duse in pivniţă şi comise crima. Câţi va cetăţeni ol descoperiră şi 1 dară pe mâna. unui sub comisar.
Cum se face insă că criminalul c liber in loc să fie in cea mal neagră închisoare ?
ieri noapte ia, monetăsia; Statului, un soldat a impuşcat pe altul diu greşcală-
fctoldatul rănit a fost trimes lu. spital.
O ceată de ţigani bolovăneştl, in uurnfir de poşte trei zeci, bine armaţi, in noaptea de 8
www.dacoromanica.ro
imJM/unia llBKRA
August tiii torturat, spuno „Românul", po mal mulţi călători in dreptul comunei Coţot'enî din Faţă, plasa Jiu de sus.
Îndată ce a venit ziua aii fugit şi s’afi ascuns in păduri-
Comisiunea insărcinată să cerceteze regulamentul punerii in aplicare a caselor de credit agricol a lucrat, modificând mai multe articole, până la articolul 70.
Ministerul lucrărilor publice a luat, se zice, măsuri pentru transformarea şcoalei de poduri şi şosele in internat şi că. a inchiriat pentru acest scop vechiul local al curţii de compturî, din strada Stirbei-Yodâ. ”
Deschiderea internatului este fixată pentru Oc-tobre viitor.	•■&*,	i
Mâine e hramul biserieei de la Sinaia.
l.a sfârşitul sesiunii, dacă nu mai curând, Ga-merile vor fi disolvate, zice „l'Iindependance roumaine", pentru a face loc unei Constituante, Apropiata Constituantă va pune Constituţia in acord cu noua situaţie a ţării, va regula cest iunea Dobrogiî şi va modifica colegiile electorali.
Regulamentul pentru examenele generale de licee s’a decretat.
D. I. Zalomit, unul dintre cei trei aleşi de către colegiul universitar din Bucureşti s’a numit in postul de rector al acelei univirsităţi, in locul d-luî Al Or eseu, demisionat.
Se telegrafează din Târgul Ocnei:
In primele momente curgerea apei in saline era de 1000 m. c. pe oră.
De erî dimineaţă, nu mai curge pe oră de căt 50 m. c.. cari merg descrescând foarte repede.
De trei zile căldurile aii speriat capitala. Termometrul lui Celsius a ajuns, la umbră, pănă la 39 grade !
Ni se comunică, scrie „Posta", câ pe Prut (judeţul CovmiunV); plutesc o mulţime de cadavre de boi, jepuite insă de pele. Acesta este semnul cel mai patent şi ante mergător al boalei tifosul bovin.
Să nu se creadă că ar fi vite inecate ; căci in aseminea cas ar fi una, două safi cinci. Comunicatei ul nostru insă ne spune că in o singură zi aii trecut peste 20 cadavre. Şi apoi ine-cându-se vitele ar conserva pelea, pe când la aceste e jepuită.
Necontestast dar, că la vecinul nostru stat de peste Prut se află tifosul bovin şi locuitorii pe ascuns, jepuind vitele de pele le aruncă in Prut.
Aceasta insă e periculos pentru sănătatea vi teior ţârei noastre.
Nu ştim cunoaşte guvernul ceva despre aceasta ? Tnformâtul’aii agenţii săi insărcinaţi cu supravegherea siguranţei generale a sătenilor noştri ?
Nu credem, căci deşi sunt mai multe zile de cănd curg asemenea cadavre, autorităţile noas tre stafi nepăsătoare, ca şi cum aceasta ar fi lucrul cel mai natural de care noi n’ar trebui de loc să ne neliniştim.
Atragem atenţiunea guvernului şiT cerem să iea măsuri serioase ; tifos bovin ne mai trebue acum!...
Aceluiaşi ziar i se relatează din acel’aşî judeţ, că guvernul percepe de la locuitori nişte bani, pentru păpuşoiul ce ar fi dat statul locuitorilor la 1867.	,
De la 1867 a Început se perceapă bani astăzi, după 14 ani de zile, şi cănd mai in tot judeţul
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— li August —	11
A. DEBAY
LI SOIMDI SI ALE MAGNETISMULUI
traăucţie de
Ar.EXAISTDRO I. GOKSCTT.
CAPITOLUL IU. Somnambulismul.
De la Somnus, somn şi ambulare, a merge. Sinonimele sale sunt : Noctambulism — Onirosco-pism— Onirobatism — Onirexism — Hinoscopism etc. Toţi acest! termeni insemnează a merge in timpul somnului.
Somnambulismul este privit de cei mai mulţi savanţi ca o nervositate a funcţiunilor cerebrale şi de alţii ca o stare norvoâsâ particulară a creerilor, care nu alterează intru nimic funcţiunile phisiologice a le acestui organ. Cu toate acestea, căţi-va medici celebri, intre alţii Es-quirol, foarte celebru prin lucrările sale asupra maladiilor mentale, a observat că somnambulis-
nostru pănea este compromisă şi toată speranţa săteanului e in păpuşoii!!.
Afară de aceasta apoi perceperea c cum ac poate mai defectuoasă: aşa ni se spune că se percep asemenea taxe şi de la tineri de câte 22 sau 25 ani, cari in 1867 nu puteai! fi de căt de 8 sau 11 ani. Un asemenea cas s'a întâmplat in comuna Fârtâneştî.
, CONGRES BISERICESC PENTRU BUC'Omi
Un fapt foarte îmbucurător ni se anunţă din Cernăuţi, scrie „Gazeta Transilvaniei". După stăruinţe indelungate a succes in fine naţionalilor din Bucovina a dobândi de la guvern concesiunea de a se ţinea un congres bisericesc gr. or. pentru archidecesa bucovineană. Foaia oficială publică decretul, prin care se ordonă alegerile pentru acest congres. încă in anul 1871 a fost incuviinţat ministeriul federalilst Hohenwart con-chiemarea acestui congres, la care să fie re-presentaţi in măsură egală preoţii şi mirenii şi care să aibă influenţă asupra administ raţiune! insemnatcî averi a fondurilor religioase greco-orientale. Atunci 3’a fost publicat şi o ordine electorală pentru congresul in cestiune, care insă pănă acuma nu s’a putut intrebuinţa.
Acuma in fine, preşedintele ţării, br. Alesani, a ordonat a se .face alegerile ia congresul bisericesc gr. or. al Bucovinei, pe basa imputerni-cirei ce a primit’o de la mininistrul de culte, şi a stabilit terminile alegere! in cele patru curie electorale pentru a doua jumătate a lunci lui Septembre, imediat inaintea inceperel sesiuneî dietale',
Ne bucurăm, că prin această măsură fraţii noştri! bucovineni se văd atât de apropiaţi de una din dorinţele lor de căpeteniâ. Fiâ ca viitorul congres bisericesc să satisfacă tuturor speranţelor, cu cart se aşteaptă apropiata lui deschidere 1
.........»—-mTmiMI.1 ....	-<
ZDIJNT -A-IF A.IR fălind i:i şi Franci;»
Relaţiunile dintre Anglia şi Francia nu sunt din cele mai bune. Judecând după tonul presei engleze, ele par, in fond, chiar încordate. Armonia nu o mai păstrează, de căt, de formă, guvernele.
Causa acestei recirî, e întreruperea negocierilor pentru ineheerea unui noii tractat comercial anglofrances, anunţată de cabinetul parisian, Francia urmând politica prinţului Bismack, şi înduplecată de-o esperienţă nu tocmai îmbucurătoare de 13 anî, refuză a incheia noul tractat comercial cu Anglia, pe basele liberului-schimbism. In proiectul săii de tractat, ea prevede o urcare a vămilor, care să apere producţia francesâ de concurenţa pregubitoare a pr.oducţiunei englese. Făcând aceasta, guvernul parisian nu a făcut de a împlini dorinţa unanimă a ţârei. Şi era in dreptul sM.
Englesii s’aii supărat cu toate aceste. Urcarea vămilor francese le va pneinui. un mare răii. Superarea este apoi cu atât mai mare, cu căt este Împreunată cu o amăgire. Când trupele francese intreprinseseră espediţia din Tunis, cabinetul din Londra observă, o reservă bine voi toare, căci —cum afirmă ziarele englese -- cabine tul republice!, promisese drept recompensă, concesiuni însemnate in tractatul comercial. Acum că stindardul frances fâlfăe pe toate fortăreţele tunesiane şi protecţia republice! este bine inţe j peniţă, guvernul frances şi-ar fi uitat de promisiunile sale, declarând curmarea ori căror negocieri ulterioare pe basele oferite de Anglia.
De aici amărăciunea poporului engles.
mul frequent, şl ajuns int’un grad inaintat este adese ori înainte mergătorul alienaţiunei mentale; in tocmai ca visiunile şi exstasele, fiind o erupţiune a vieţei visurilor in timpul deştep ţârei, se apropie de manie şi conduce adese ori la aceasta.
In timpul somnului somnambulic, mult mai adânc de căt somnul normal, creerul păstrează esereiţiul multora din facultăţile sale intelectuale, care nu numai pare a lucra raţional dar chiar comandă intr’un mod regulat jocul organelor sensitive şi motrice.
Somnambulul lucrează fără vre-o esitaţiune şi arată o minunată dibăcie in a esecuta toate mişcările cerute prin seria de idei ce se desfăşură in cursul visului. — Volaţiunile cari emană direct de la memorie, nu sunt tot-d’a-una in raport cu obiectele esterioare cari inconjoară. pe somnambul, ele se raportează câte odată la ob jectele pe cari i le represintâ visul; atunci somnambulul cade in eroare, dacă judecata nuT vine in ajutor pentru a îndrepta eroarea. S’a comparat somnambulul in comandantul unui vas. Precum cu comandant dirige vasul săfi prin pri virea unei charte, tot aşa şi in somnambulism memoria dirijă corpul, cu ajutorul imaginilor co .ea’şi procură.
In general somnambulii privesc cu claritate, operează cu precisiune şi lucrează cu o agilitate surprindătoare. Ast-fel Voltaire, Negrul Crebillon şi elegantul Massillon scriseră mai multe bucăţi sublime in accese de somnambulism. Cănd faimosul Condillac lucra îa opera sa, Cours d’e
Alegerile iu Franci».
Alegerile pentru camera fraucesă suni terminate. Republicanii şi in deosebi grupul d-lul Gam-betta, aii eşit victorioşi. Mouarchiştiî s’aii impu-ţinat aproape la numărul de jumătate. Tradiţia regalitâţei pare a'şi fi perdut toată puterea şi legenda Napoleonilor ingălbinesce pe zice merge. Situaţia e — cu uri cuvânt —a d-lui Gambetta.
Acum cănd presidentul Camerei este reales in colegiul seu. de predilecţie şi cănd, peste puţin. Francia ei va încredinţa din noii insemnate puteri, e interesant a cunoaşte micul manifest, afişat de partisanii săi pe stradele din Belleviile, in dimineaţa alegere!. ■ Gambetta nu reese din-trănsul atăt de oportunist, cum se crede. Iată-1 : „Alegători a-î arondismentului al 20 iea ! Cu 1 încredere cer de la voturile voastre independente confirmarea politicei, pe care împuternicitul vostru a urmată* in serviciul democraţiei şi a republice!. Voi toţi, mă cunoaşteţi; eri va aparţin vouă, intreg şi pentru tot-d’a una, Numai de la voi voiesc să primesc mandatul pentru corpurile legiuitoare spre a putea urma, cu greutatea ce’im vor da voturile voastre, politica uitărireî republice!, a progresului democraţie si a regenerărei naţionale, care vă zace in voie şi in inimă. Tot-d’a-una înainte, fără sgu-duirî, fără violenţe ! Nici odată îndărăt! Acesta este cuvântul de ordin al vostru şi a’l med. Să stăruimiutrensul pentru republică si patrie !“ Leo Gambetta. “
USURPAREA HRĂNITELOR NOSTRE DE CĂTRE UNGURI.
Citim in „Luptătorul":
„Un amic al nostru, care vine dintr’o escur-siune de plăcere ce a făcut in vara aceastea pe niunţii Vrancei. a observat că in dreptul comunelor Găurile şi Sovejea, in vârful muntelui, pichetele ungureşti părăsind locul unde erau postate acum un an, aii Înaintat eu două kilometre pe teritoriul românesc. Nu ştim ce să credem despre această relaţiune. Tot ce vedem este că Ungurilor puţin le pasă de autorităţile ro raăne-, şi in fie-care an înaintează cu pichetele, pănă-ce intr’o zi le vom vedea puse chiar in satele Găurele şi Soveja, fără ca să se găsească cine va care să protesteze in contra acestei năvăliri huniee.
„Nu ştim dacă guvernul are vr'o ştiinţă despre această călcare hoţească a teritoriului nostru •; şi dacă are vre-una, apoi ar fi de dorit să ia măsuri căt mai urgente pentru re stabilirea vechilor noastre hotare. Lfotarele noastre sunt trase încă de pe timpul lui Ştefan cel mare, şi se văd încă şi pănă in ziua de astă zi bolovanii pe coarna munţilor ce servă ca despărţitori intre noi şi Ungaria. O cercetare la faţa locului n’ar strica, precum şi dacă pu va fi adevărat, să se dea un comunicat spre a restabili adevărul şi a linişti publicul, care pe drept cuvânt murmură şi este indignat,
„Aşteptăm dară să vedem ce spune guvernul n astă privinţă".	■
----------- | II —IIH.l ---------------
JIDOVII 1$ MOLDOVA
Atragem atenţia guvernului şi a naţiune? asu pra următoarelor informaţii ce primeşce, „Posta". E vorba, de cuceririle potopojui ovreiesc in partea ţârei de peste Milcov. Să sune oare glasul presei române tot in pustiii ?
. „Din Târgul-NeamţuM ni se comunică că rapacitatea şi spiritul de esploatare a Evreilor s’a intins pănă şi pe la monăstirile din judeţul Neamţu. Ast fel la monă,ştirea Agapia sunt vr’o 50 familii jidoveşti, cari esploatează pe nenorocitele maice. — Pănea, carnea, vinul, lăna şi toate obiectele de cari aii nevoe călugăriţele, se află in mănele jidoveşti. In zi de Sâmbătă poate cine-va să moară de foame, dacă nu se ingri
tudes, marea şedinţă a spiritului săit persista in timpul somnului dând loc la un somnambu-Msm lucid, prin mijlocul căruia el termină cu o minunaţă uşurinţă, lucrurile pe cari le lăsase foarte imperect® adormind. Muzicanţii somnam buli compun sau eseeută cânturi delicioase. 'Tar-tini. deesemplu, compuse faimoasa sa sonetâ „D’able", la care lucra in zadar de o lună, -Doctorul ITard avea o rudă care nu se puf,ea deda vocaţiuneî sale de avocat, din causa unei bălbăirî din cele mai grele ; s’a căutat de aceasta mal mult timp cu doctori speciali insă fără nici un succes. El se scula noaptea in stare de somnambulism, se suia pe un scaun şi acolo timp de un sfert de oră, adese ori şi o jumătate de oră, vorbea la un auditor imaginar, fără nici o greutate de articulaţiune şi chiar cu o minu natâ uşurinţă,—Lucrătorii, valeţii şi muncitorii Îndeplinesc ocupaţiunea şi lucrările lor cu o dibăcie pe care ar fi departe de a o avea cănd sunt deştepţi.— O circumstanţă foarte remarca bilă este, că, somnambulul nu conservă cea mai mică amintire de ceea ce a făcut; această lipsă completă de memorie in momentul deşteptare! .este semnul cel mai caracteristic al somnambu-lismuM. Rurdach observă, că memoria despre ceea ce s’a făcut in stare de somnambulism, revine destul de clară in timpul sopinului ordinar, care urmează imediat celui somnambulic. Acest phisiologist raportează, oii un doctor dintre amicii seî, revenind din voiaj, zări pe soţia sa urcată pe acoperementul casei. Sciiţjd pă era somnambulă nu se înfricoşa de loc, Cui
www.dacoromanica.ro
joace a lua cele alo măncărei de mal înainte Aceşti Jîdaui aii gând do traiu in acest loc • si do aceea şi-aii făcut şcoli de copii şi havră -Autorităţile looale văd cum sunt aşedate si st)e' culate bietele maice. şi nu le datt nici o mână de ajutor.	’
„Punem dar in vederea guvernului central această năvălire a leprei jidoveşti până gj ja monăstirile de maice. şi cerem să iee mesur urgente d’a înlătura răul.— Să ne gândim, că jţ danul este cel mai puternic disolvant şi denio ralisător al societăţei. ţii dacă influenţa sa diş trugetoare a ajuns pănă la monăstirile de maice teribil e viitorul ce ne aşteaptă I..."
O PETtŢIUNE,
Domnule Miniştrii,
Prin mai multe, reclamaţi uni către d-nii sub prefecţi şi prefect! locali, pre cum şi anonime către acest onor. minister, s’aii arătat multe din faptele comise de Z. Negreanu, in calitate de primar al comunei Negrini, plasa Vedea, judeţul Olt, prin care d-lui a frustrat stătu, judetu, cot mima şi, pre săteni; faptele denunţate sunt;
I,	A. Negreanu, a ridicat din lemnele aflate la podul gârlei Negrişorul. de pe şoseaua. naţională, întrebuinţându-le in folosul şeii.
II.	A sustras de la daloriele de prestat iune. pe rudele şi fraţii să, dând liste neesacte,
IU- Ou intenţtune de a specula şi- frustra comuna, a lăsat nearendat, a se căuta in regie veniturile comunale, de unde a,ii sustras sume insemnate.
IV. A frustrat pe locuitorii lipsiţi de hrană, cu ocasiunea împărţirii porumbului, punţndu'l să plătească cantităţi, mai mari de căt cete primite,
Toate acestea şi alte asemenea fapte ioarje marcante, de natură a scandalisa şi pe cei mâl toleranţi oameni, denunţate, susţinute şi bine determinate, sunt nepedepatite, graţie uneai tolera-ţiupi culpabile, păci, de şi suntem datori a aduce respactoase mulţumiri d-voastre şi d-lpi prefect Io cal, pentru ordinele severe şi precise ca aţi dat, totuş nu s'a, putut face mat mult de căi sus’ pendarea, numitului, după cererea fostului subprefect N. I. Popescu, şi astâ-zi când ne aştep fam ca noul sub-prefect să continue cu mal mult zel, constatările, cu destul regret vedenv că sunt date uitării, dar nu numai atât, ci (le-ţine in cancelaria sa procesp-verbale, redactate de loc-ţiitorpl de primar, consţatătpare de faptele comise de Z. N greanu.
Plin de speranţe in înalta solicitudine ce aţi făgăduit şi manifestaţi prin cele mai patriotice acte, mai ales in folosul poporului asuprit şi speculat inuman dp asemenea părăsiţi, viii a ve ruga respectos, să bine-voiţi a ordopa să;, se ia cele mai energice şi urgente măsuri de . constatare, pentru ca culpabilul să fie trimes inaintea justiţiei spre a’şj lua penalitatea cuvenită.
Primiţi ve rog dde miniştrii profundul meft respect.
Stâncii Alexamlreseu
----------—I—Ml---------------------
ARENA ZIARELOR
*** „Românul-'’' respunde organului partidului conservator. Pănă acum cel de la guvern erau combătuţi de ziarul „Ţinăpul<l din causa faptelor, — pe cari le present-a pu curea sub un aspect negru, — de căt-va timp insă se scormoneşte histnria pentru a face oposiţie, ridicând aproape tutulor liberalilor Însuşirea de români.	,
Aşa dar patriotismul ş’autochtonia d lor se reduce la următorul' lucru : ei şi numai ei cu orî-ce preţ, chiar cu preţul esistinţeî naţionale şi politice a Românilor. Nu sunt ei la putere
căndu-se după prănz, bărbatul şefi după ce o lăsă mai ăntăifi să adoarmă, o intrebâ liniştit, di rîjind cuvintele către deşertul stomacului, să-I dea detalii asupra umbletului ei nocturn, ceea ce ea făcu cu multă precisiune, spuindu î ase menea şi de-o rană ce avea. la piciorul stăng, provenită dintr’un cui eşit din acoperemănt. După ce se deştepta, bărbatul intrebănd’o dacă e rănită la picior, ea respunse afirmativ, dar cu surprindere; căci nu putea să’şi esplice când şi cum eşî făcuse această rană. — Această c}rcum stanţă de memorie in timpul somnului al doilea este foarte de remarcat.
Fisiologiştiî cari aii scris asupra somnului, re cunosc somnambulismului diferite grade de Intensitate şi slăbiciune ; după ei de la somnambulii cari lucrează, merg, muncesc isomnambu-lism complet) pănă la acei cari vorbesc, cântă şi gesticulează, fără d'a pune in acţiuneorga-nul locomotor*), (somnambulism ţincomplectl e-sistă un mare număr de nuanţe.
Juneţa este mai dispusă 1a. somnambulism, de căt cele-l-alte etăţi ale vieţii. Această afecţiune se găseşte mai des printre junii la cari organele encefalice predomină, şi mal cu seamă la tinerele fete delicate, histerice, sau catalep tice. Sunt asemenea supuse acestei afecţiuni, persoanele cari abusează de studiu şi esercitâ pănă la oboseală facultăţile lor intelectuale.-Toi. ast fel şi aceiq,, cari dotaţi cu o constituţiune eminamente nervoasă, se dedaţi la lucrări, la contemplări ascetice, ai cari prjtf isolare şi ffle'
ROMÂNIA LIBERA
. cî in calitate de români adeveraţi, pot dej )’$ pyirioji, pot prefera un guvern a trăi a ■ Slj ^ care c-I seinii piin espeiiinţu că pot câştiga u6 viitor cum aii câştigat in trecut, dreptul d’a
primele lui' slugi peste o naţiune robită.
* Binele Public!; pomenind de versul ficut de jesuitul R. 1’. Bernard Bauhuis, -âtat de „Românul1'' vers care poate fi a-^zat in 42, 820 de moduri, zice:
' .j-^tea înţelesuri are fie-care număr, fle-care HiiTi"lti fl®‘care coloană, fle-care re ud fie-care i^uvent al.«Românului1'. Prin ale sale insinuări i |c.jn alo sale continue sugerări de idei şi de r Lte cari nu iatră' n*ci in intentiunile, nici in deprinderile adversarilor seî, „Românul" pro-ijează că ’şl bine merită numele de foaia marelui inchisitor din strada Doamnei, foaia calom-silelor patente şi a urel inrădâcinate in contra f toj; ce are o tradiţiune hotărîtă, in contra a | tot ce are un prsent şi un viitor in ţara.
f , Ţ ..Timpul"’ r&spunde ziarului „Buka-Ţ tester'Tagblatt" care neştiind româneşte ! 1 a Creţiut că organul conservator acuză pe ! garada, Giani etc de şi ar fi venit de peste tjarpaţl. Emigraţiunl din Ardeal datorim viaţa intelectuală, dar,
De peste Dunăre sunt veniţi aceşti d-ni, nu ;• de la Braşov.
Dar intrebarea noastră a fost: ce ar fi devenit j aceşti oameni, daca trecând Dunărea s'ar fi oprit nu la Bucureşti, ci la Braşov* daca s’ar fi 5 colonizat, nu in ţara românească, ci la Braşov.
daca s’ar. fi coloizat, nu in ţara românească, ci l jn Ardeal. Nimic nu s’ar fi ales de eî, fără in-| doialâ. Numai in ţara asta, a nimăruî, covrigarii ajung prin politică milionari şi pensionari re versibill.
VARIETĂŢI
O catastrofă la munte. — Doctorul Brogheman din Holanda cu femeea, şi frumoasa sa fiică de 18 ani, plecase la 18 ale lunel din Chamounix la Martigny. Drumul, ce aveau să percurgă este din cele mal primejdioase in tot teritoriul Alpi-lor, De astăngă lui se inalţă muntele drept ca un perete; de a dreapta o prăpastie adâncă de căte-! ya zeci de stânjeni, in fundul căreia curge rîu-) vieţui Barherina. De cum plecaseră călătorii, in-j repuse o ploaie torenţială. Trăsura nu putea ina-ta de căt cu măre greutate. In sfârşit pe la mijlocul drumului surugiul declară, că e mal cu cale a se intoarce, adaogănd că nu răspunde do Ţ- ceea ce s’ar puica Întâmpla înaintând. Doctorul se supune şi trăsura se intoarce. Intr’acestea apele Barbelinel se umtlaseră şi se isboafi de panta dreaptă a drumului. Pămentul in multe locuri incepea să se surpe. Surugiul ducea caii de hăţuri. La un loc pământul fuge de sub roatele trăsurii; surugiul trage caii spre stâncă, dar indeşert; intr’o clipă, trăsura, caii şi călătorii dispar in adâncimea abisului. Surugiul nu se poate mântui de cât printr’o săritură desperată. Du-eăndu-se in sat, el sa intors cu primaru şi câţiva jardarmî. După toate silinţele date nu le-a, succes insă şă găsească de căt cadavrul femeii, desfigurat intr’un chip Înfricoşat,. De doctor, de faţă, (le trăsură, ele cai, nici p urţniţ.
Pleacă Ovreji \ — Regele Kalakaua ar avea de gând să vie şi pe la noi. Malaeza Sa Majestate, informată fiind de prodigioasa fecunditate a ji-i danilor noştri, este hotărîtă să recruteze dintre : el vre-o 40000 ovreice durdulii şi yre-o 10,000 s* dp jidani, fie la 20 — 80 ani.
Plusul jidancelor vor găsi sdravenţ Bărbaţi in supuşii M. Sale,
Se zice că planul ar fi sprijinit de alianţa israelită din Paris,
ideea vine de la Prinţul de Bis marele. Deji s aii deschis birouri de înscriere. Urăm succes Maiestăţii Sale I Numai de nu s’ar împotrivi d. Rosetti !
HODORONC-TRONC
Remnicu-Velcea, 1881 August
Scrisoare deschisă d-luî director al -tarului „Eo-mănia Liberă."
la Bucureşti.
Iti No. 1245 al ziarului ce tlerijeaţl, un oarecare „Hermes" dişeriind impresiunile sale din : Vâlcea, cu ocasia voiagiulul făcut apostoliceşte • la Băile de la Olâneştî; a semnalat sub titlul „La Oluneşn,“ neşce ne esactităţî capitale in ce priveşte pe funcţionari din Râmnic.
Sub semnatul ca funcţionar V'lcean conside- , răndu-inâ blesat prin acelea alegaţiunl, si basat | pe dreptul de apărare garantat celui lovit, viu prin aceste rânduri a răspunde nu pseudulmvi-, sitator ei d-v. care aţi permis unul aventurier I să publice in ziarul d-v. nişte enormităţi care nu aii nici un raport cu adevărul.
Cu aceasta nu voiesc să invoc infailibilitatea Papei in favorul funcţionarilor de aici, căci el ! ca şi lumea, pădure fără uscături nu esistă, dar . aceasta nu va să zică că sunt toţi de catigoria descrisă.
Pe căt am auzit autorul scriere! se zice că ar fi un colaborator favorit al d-v. sub numele de Pop.... aşa ceva, care urmărea rătăcind la Băile Olâneştî o vechitură de cunoştinţa de o familiaritate regretabilă-, supărat, se vede. că n’a putut găsi po fugitiv, nesueoesul ce iarăşi a avut in cerşetoria de bani ce-a făcut pe la uni alţi; la adus in punctul de a’şî relua calea aposlolicească spre Bucureşti, şi â se lega de funcţionari Vâlceni, fâcăndu-Ie imputaţiunî de : Tipuri. TÂmbis-tini şi asfixări,. fără se facă deosebiri care nu ar fi fost anevoe de făcut dacă voea.
Această procedare a fktimei ce din ne fericire mă ocupă, este mal mult de căt cutezătoare, de oare ce a avut curagiul de a atribui, pe tărâmul publicitate!, funcţionarilor Vâlceni in genere, sim-plităiile cdtor-va escepţîunl cu care s’a putut pună in contact. ’
Domnia voastră, d le director aţi avut ocasi-une cănd aţi petrecut cu săptămânile in Râmnic, ca se cunoaşteţi mal bine pe funcţionari ; nu cunosc opiniunea d-v. in această privinţă, dar nu cred să încuviinţaţi insolenţile d-luî „Hermes" şi este de mirat cumva trecut cu vederea până a nu fi date publicitate!. Dacă toţi Agenţi de Presă ar culege drept adevăr, pasiuni, apoi de ce nu am putea zice că Presa nu deserveşti1 a-deverului, ci- unei alte cause.
In interesul dară ca spusele pasionatului Fb-eajiore, să nu remăe sub impresiunea publicului-, Vă rog să bine voiţi a insera in stimabilul d-v. ziar aceasta ca desml-nţire.
Primiţi, etc.
A....
funcţionar din Rămnicu-Vălcca.
N. B. — Pentru-că suntem rugaţi, şi pentru-că e o confirmare a celor zise de Hermes, publicăm această scrisoare a d-îuîfuncţionar A....; nu-î facem insă nenorocirea, de a-I spune numele,
Ar fi de ajuns ca d. Rosetti sâ-1 afle, pentru
shura din funcţie acest tip „asfixat."
Ortografia i-am păstrat-o întocmai; am subliniat insă.... subtilităţile.
1NSERŢIUNE
Domnule redactor!
Subsemnaţii cetăţeni din Huşi vădănd cu indignare publicaţiunile anonime apărute in No. 5 şi 7 al jurnalul „Adevărul", cari tind prin o ţeseturâ de calumnil infame a pierde in opinia publică pe stimaţi noştri concetăţeni Ştefan fle-
otgiu Parpale şi Cost. Corbu, consciinţa no im- j pune datoria a afirma prin organul publicităţii, , că d-niî Purpalea si Corbu, proprietari mari in | iudeţifi, oameni oneşti şi cu merite recunoscute, 1 se bucură şi s’au -bucurat in tot-d’a-una de in- : credere, stimă şi perfecta consideraţiune a tuturor celor cari i-au cunoscut.
Suntem siguri cfi cetăţenii cu bun simţ şi judecată n’afi putut să acorde veri-o importanţă . acelor publicaţiunî, prin cari anonimul, lipsit de ori ce pudoare, s’a ridicat cu insulte şi calomnii pană şi in contra familielor - probând că numai uraşi pasiunea sunt adevăratele cause cavi 'Iau împins să dea publicităţel un aşeminea neruşinat pamflet— demn numai de talia anonimului ! şi a acoliţilor pe cairl laudă.
A se mal invoca pamfletul de la 1808 in privinţa d-luî Parpalea, este a se nega constatările făcute de justiţie, prin care s’a stabilit că sunt pure calomnii, şi a se tăgădui chiar desminţirea făcută de către d. Dern. Mahoviciu, intitulat autore acelui pamflet.
Tot atât de adevărată este şi insinuarea, că d. Georgifi a fost ales deputat prin influenţa agenţilor administrativi şi alte mijloace; — înţelegeam că anonimul a putut fi capabil să inventeze ori ce calomnii contra d-lup Georgiu, căci avea ir. vedere o persoană : dar este revoltător cănd impertinenţa acestui pamfletar se ridică pănă şi la cutezanţa de ,a insulta un colegifi electoral, care in patru ocasiunî, usănd de-o deplină suveranitate, a confiat d-luî Parpalea mandatul de deputat. - Acest adevăr ne impune datoria ca alegători In colegiul al treilea, a protesta eu energie contra calomniei ce se insinuează, şi a afirma că agenţii cel mii influenţi cari au contribuit la alegerea d-luî Parpalea ah fost onestitatea, tăria de caracter şi virtuţile sociale ce cu toţi i le cunoascem.
Terminând ţinem a stabili un lucru: să nu să creadă că răspundem jurnalului „Adevărul", o.rî mişelului anpnim ce se botează fără ruşine cu numele de alegător ; cănd cine va a ajuns la această extremitate şi a cădufc aşa de jos, că lucrează ia umbră, si se serveşte de ast-fel de armă, fie pentru o satisfacere personală, fie pentru un interes mal general, atunci anonimul nu este de căt un sărman cal de muncă pe spatele căruia oameni perverşi au dresat acest infam eşafodaj de minciuni, cu scop de a compromite reputaţia adversarilor lor şi prin aceasta a’şî putea ese.xita infamele lor combina ţiunl, la cari, Cor bu şi Georgiu ca oameni oneşti nu puteau de căt să se opună. -Astfel de nenorociţi nu merită, zicem, de căt să fie plânşi, căci mal curând ori mal târziu faptele lor se vor desveli şi societatea indignată de imoralităţile lor, ăi va recompensa după cum merită.
P. Ghibnăescu....0. Calciu. - St. Vasiliu. — V.
Constautinescu. — N. P. Neagu. — G. Mazilii. - Ste-rea Vasiliu. — V. Nicolau Savih — D. Muntean». — C. V. Bucata. -I. Andracescu. - Ghiţiu Popescu. — Şideraki Ilieseu. — I. Orudescu. -Plaramb. Nicolau — N. G. Cudin. — Ivanciu Sârbu. - Tuduraki Sărbu. A. Grigoriu. — G. Bott.ez. — N. Vasiliu.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
25 August — 7 ore seara.
Londra, 25 August.
Banca Kngliteriî şi-a ridicat scontul la 4%-
Paris, 25 August
Printr’o scrisoare adresată alegătorilor săi din al 20 arondisment din Paris, d. Gambetta le anunţă că optează pentru prima circumscripţie din Belleville, unde a obţinut majoritatea abso-Iută a vot urilor, şi că desistă din a doua circumscripţie, unde n’a obţinut de căt o majoritate relativă.
Constantmopol, 25 August.
Poarta, voind să cunoască toate isvoarele eî financiare, ca să se înţeleagă cu creditorii săi, pentru a’î desinteresa, a invitat pe marile pu-
ditaţiune măresc activitatea cerebrală in detrimentul organului sensitiv extern.
Somnambulul merge cu ochii Închişi, • câte o. dată deşchişî; insă atunci vederea nu lucrează * nimic; creeril îndeplinesc această funcţiune : el Vede dinlăuntru! şefi obiectele pe cari le caută; organele sale de tact, desvoltate postă măsură, simt la distanţă acţiunea corpurilor şi’l fac să eviteze pericolele cari ăl ameninţă. O sumă de istorisiri, unele mal minunate de căt. altele, se spun privitoare la sornnambulL Dintre numeroasele esemple de somnambulism, care atrag |. mal mult atenţiunea, voiu alege patru ; unul, la t care am fost martur insu’ml, altul pe cari l’am df'at de la o persoană serioasă şi demnă de credinţă, al treilea care este trecut in scrierile u-iml celebru profesor de la universitatea din Pa-via şi cel din urmă relatat de dr. Esquirol.
fntr’o frumoasă noapte de vară, zării la lumina lunel-mergând pecoperişul unei case foarte înalte o formă omenească; o veduifi tărîndu-se, mngindu-se, apoi agâţăndu-se de colţurile ascuţite a le acoperişului şi aşedăndu-se pe vârful anul turnuleţ al casei. Pentru a observa mal 'ine această stranie apariţiune, mă armai de 0 ;Un®tă, cu ajutorul căria distinsei foarte clar o jună femeie, ţinând pe pruncul şefi in braţe °arte alipit de pept. Ea remase aproape o jumătate oră in această periculoasă posiţiuue ;
’ mpâ aceasta se scoborî cu o dibăcie surprin feţoare şi dispăru. A flopa ?i la aceeaşi ovă, a-ţ ceeaŞl suire, aceeaşi atitudine, aceeaşi dibăcie a Parcurge părţile acoperământului. Dîminăţa m’ain
dus să dafi compt proprietarului casei de ceea ce văclusem. El mă ascultă, cu groază, spuih-du’mî că fiica sa era somnambulă, dar că nu ştia de loc preumblările; sale nocturne ; ăl angaja, ifi d’a lua precauţiunile cele mal minuţioase spre a preveni un accident teribil. Noaptea veni şi zării iarăşi pe juna femeie, esecu-tănd manoperele zilelor precedente; din nou m’am dus să avertisez pe tatăl săţi, pe pare ăl găsii trist şi gîţnditoy. El ’ml spuse că după culcarea fiinceî sale, T inebisese el insu-şl uşa apartamentului intorcend cheia de două ori, şi afară de asta avusese grija de a pune şi un lacăt pe din afară. Val! zise el, sermana copilă, negăsind altă eşire, deschise fereasta, şi ca de obiceifi se dirija, către coama acoperişului. La intoarcere după un sfert de oră, ea *dădu cu palma intr’un canat al fereşte!, pe care vântul ăl închisese, fâcăndu’şî o rană uşoară ; atunci se deşteptă numai de căt, dând un ţipăt ascuţit. Pl in o fericire neauzită, copilul scăpat din mâi-nele sale, a căzut pe fotoliul pe care mal inainte avusese grijă de a’l pune in josul fer.es tel spre al servi de scară ...
In acest moment somnambula intră : era o femeie delicată şi suferindă; interesanta şa fisi onomie purta intipărirea tristeţe! şi denota o idiosyncrasie hysterică. Tnclijsorea soţului şefi, condamnat pentru pazuil politice, o afecta puternic şi cpntnfiuia la exalţaţiunea sa morală. Cănd i-am vorbit de preumblările sale pericu loase, ea surise cu tvisteţă ne voind 3ă creadă, in fine int.rehănd’o asupra natureî visurilor sale,
ea ăşî reaminti că avea de mal multe zile un somn greu, penibil ; cănd visând că jandarmii, sergenţii de oraş şi toată borda poliţienească călcaţi domiciliul şefi pentru a pune mâna pe republicani; cănd iarăşi aceştia voiafi asemenea să pună mâna pe ea şi pe copilul şefi. La deşteptare, sjrnţia o mare oboseală şi durere de cap ; ton,,te acestea ea le atribuia dureroasei separaţi uni, care o despărţi a de soţul şefi.
Reflectând asupra condiţiunilor ftsice şi morale ale acestei femei, se constată că ea era predispusă la somnambulism -prin organisaţiunea sa, urmărind’o fără încetare o singură gândire: inchisoarea soţului seu. Din aceste idei, in timpul somnului, născeaii mal multe prin asociaţi-une ; organul encephalie, vifi stimulat, punea in joc organul locomotor şi ast fel o dirija spre acoperişul casei. Motivul acestei primejdioase suiri, era pericolul de care se credea ameninţată ea şi copilul el.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
teri să fixeze tributul Bulgariei conform condiţiunilor tratatului din Berlin.
iHavasi
MT JŞ{ 1BTERUI. D F. RE 8P> R 1.
■filo	—
Publicaţiune.
Administraţia resbeluluî având necesitate de un teren in oraşul Craiova, in întindere de 120 la 170 metri lungime şi 100 la 150 metri lărgime, se face cunoscut aceasta posesorilor de ase-minea locuri, spre a face propunerea lor Minis-teiului de resbel, presintănd in acelaşi timp de va fi posibil, un plan de situaţiune al locului ce voesce a vinde.
p. ministiu (ss) I. Argentoianu.
Epitrop'a Aşertomintclor Brăn-
coveiusci.
Pentru aprovisionarea a 8 care fin de măsură, 10 kile ovăz şi 80 care pae trebuincioase pentru- serviciul "Spitalului., se va ţine licitaţie in Cancelaria Administraţiunel in ziua de 15 viitor.
Doritorii d'a concura vor depune o garanţie de: lei 150.
jCondiţiunile se pot vedea in toate zilele.
' DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI
„EDUCAŢIUNEA R O M A N A ‘
condus de d-na MANLIU
are onoare a incunosciinUpe ou. părinţi sau tutori. * cv înscrierile in acest institut se începe de la 12 August de la orele 9 a. m. pănă la 6 p in., in cancelaria institutului ce se află pe strada Negustorii No, 4. de unde se pot lua şi programele de studio, condiţiile de primire şi alte desluşiri. Pentru anul a-«sta, Direcţiunea a luat disposiţ unî ca elevele cele mai mart să inveţe croitul, bucătitritul şi alte. lucruri trebuincioase in menagiu. Cursurile se vor incepe la prima Septembrc.	Direcţiunea
BIBLIOGRAFIE
A eşit, de sub tipar editura Socec. et. Comp. o nouă ediţiune din
GRAMATICA ROMANA
Partea etimologică de l. M cm tiv. profesor.
Această ediţiune, tipărită cu ortografia Academiei, cuprinde’ pe lângă mai multe îmbunătăţiri, ortografia Academiei espilcată şi desvoltată prin exemple şi deprinderi de scris şi de analisat după. fie care regulă.
TEATRE-
CONCERTE
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatru de vară) Sâmbătă, 15 August, se va reoresenta pentru a doua oară piesa: Regele şi Ministrul trădător, dramă-comedie in 5 acte.
LA MAREA BURSA RAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI. 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAl
COBSUL BUCDBESG1.
i>e	de 14 August 188X, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 no Oblig, de Stat Convertite.
Ş <»/0	»	Căilor ferate Române
5 o’o Renta Amortisabilă . .
Don. 10 fr.	Oblig.	O.	pens. 300
7	" o Scrisori	fondare rural;
1»,	«	»	urbane
6 % »	»	»-
8	Ioipr. Municipal . .
» cu pr. Buc. ţbil. 20 5	Renta rornănă . . .
Acţiuni Dacia România .	.
» Banca Naţională a Rom Baia de Aramă liberată .	.
Oupone	Oblig,	de Stat
n	Rentă	....
s	Căilor	ferate	.
^	Scrisuri .	.	.
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă ......
Rubla hârtie................
Florini.....................
Lose otomane.............
âu
et
Oom • Venii,
100 1 102
92 V»
225
102 '/» 101
IOC.
28
92
455
770
*/«
CURSUL DIN VIRNA
25 August
Napoleonul..............
Ducatul ........
LoâeOtomane. ......
Rubla hârtie..........
CURSUL IUN BERLIN
25 August
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppanheim.............
Rubla hârtie.........
Oblig, noi............
L.ose Ott.oman e ....
CURSUL DIN PARIS
25 August
Renta Română............
I.oae otomane...........
SCHIMBUL
14 August •
Paris (3 luni)..........
* la vedere . . .	.
Londra (3 luni).........
» la vedere .... Berlin (3 luni) .....
» la vedere...........
Vioti», 'a vedere.......
101
103
9-> 'L 230 103 ■/, 102
107
29
93
475
1800
50
arg.
aur.
'/
%
S r.U 2 * 5 50
9 35
125 V.
»
2 70 2 6d
9 34 5 53 27 125
100 40 62 40
100 40
62 %
801
113
2ls 103 %
92
59
98 ;5 .'50 */» 121 •>'*
II 80 219 13 104
97
58 ’U
99 05
171 V,
Adrese neutrii telegrame FLKMO rih/al

E!a sunt cele mal bune in tetă lumea, iile sunt prev&jute cu aparatele accesorii cele ma> practice şi cele ruaî patentate, fiind cele mal trainice.
Fără nici o urcare de preţ
se vând pe rate lunare garan-tunduse iu modul cel mal sigur.
instrucţiunea gratis
Maşinele de cusut, de sistema' străin se vor schimba.
Aparate noi de Sic ger
Escelează prin esactitatea lor Înfăţişare precum şi prin uşoara lor transmuta-bilitate mânu facturarea de Singer. Ele sunt invenţiunea propria şi siguiă I Avautagele lor nu se pot intrece de nici o altă sistemă
fcOEtll*
Din causă că aceste maşini fiind foarte renumite află imitatori inferiori, cari caut un fra-1 udulos câştig sub numele de Sinper, atrag atenţiunea onor. public; că adevăratele maşine poarta pe ele firma: „The Singer Manufactnring Co.	:
C. Keidliuger, Bucureşti, Hotei Bulevard.
1 nfaillibille
MAŞINE DE CUSUT
sub garanţie reală şi adevărată
PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI
Neajunsâ de nicî uă altă maşină, intrece toate aşa numitele maşine ORIGINALE AMERICANE de cusută
Conţinând!!:
15 aparate*"
mal nuoî şi practice cu dcpănătorul automatic a aţei, precum şi mu. te alte nuoî modifitee ,ţ luni.
Se mal află şi maşine pierit,dare in formă, de Chiforieru
fn Bucureştii, strada Şelari 4• j Pi Craiovt , strada Lipscani Domnească I IJr&ila.
_Rt»
Galatz
B*- {9
S V.
xo :
Preţuri onrente se espedisză postai franco după cerere j
AU PALAIS ROYAL“
NOUL MAGASJN
ÎNCĂLŢĂMINTE
PENTRU
BARBAŢI, DAME Şi COP!!
42 CALEA VICTORIEI (Piaţa Teatrului in coli), *2 Vis-â-vis de M-lle Blanche.
Se recomandă Onor. P. T. Public acest magasin care este perfecta mente asortat cu tot felul de
X IST O A II ŢA MINTE
PENSII BARRAŢL DAME Şl COPII
din tot ce poate fî maî solid, mal fin şi mai elegant şi se vinde
8055- cu preţurile rele maî moderate **SŞşS&
Onor. Public este rugat st bine-voiască a visita acest magasin spre a vedea esactitatea anunţiăreî in ce privesce lîneţa mărim ilor şi rnoderaţiunea preturilor. ţgBŞte RUGAM a SE NOTA BINE
„AU PALAIS ROYAL“
4*1, CAI.EA VICTORIEI (Tiuia Teatrului in coif), 42 Vir. ir vis dc M-llc lilauchc	29
Mare No. 65
Preţuri curente se espediază postai franco după cerere |
■♦©♦©♦©♦©♦©♦°^0* ©♦©♦©♦■
O ANUNCIU IMPORTANT
------	4
O Fac cunoscut că de la 15 August, ane! curent, primesc « tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul iu cla- '•'» ♦ sole primare şi gimnastele ale Statului, cu preţui de lei fr
O 600 pentru un" an şcolar; şi rac angajez a lo pune la dis-posiţiune uu local întrunind eondiţiua;le igeaice, având o # Îngrijire părintească şi tot*odată a le procura toate cele W f% m m sari» pentru întreţinerea lor întocmai cala internatele private din Capitală.	jT
4&	’ Doritorii (părinţi de copil) se	vor adresa pentru admite-	“
Q	re: Strada T opa-Tatu, Nr. 23	do la orele	6—IO1/»	dimi	Q
y	neaţa şi do la 5*/j seara imun te.	^
««©♦©♦©♦©♦O*0 *©♦©♦©♦©♦«
w. sr
Recoma dă :
(!>» vpvî'ur.t f ir tu
System Bacilor, cu 13 site, pentru toate so.urile de bucate.
Tfîo' î syvem >f;m* ş* i* ni Mi*t
pentru s-cos neghina şi mazâriciie, secara,, orzfl şi ovăz din in diferite mărim!.
Miiiinri miiviTSHle
fabrica Sack, întreg de fer. cormaua şi feabe d,o oţel. • V Pentru serviciul acestui plug ajunge un singur otn, din care ca®| acest piug este astăzi cel mai căutat.	:
Plug uri «irigi italp Vidat*
No- 1, 53, 3 şi <1 —-destui de cuudscu' la, iţol.
LocouioImIu si maşina - ;i Im te ţw Unt mori
fabrica Horusby, preferabile altorii fabricate, oferindfi avautage.de 15—20«/„ la combustii).ie, vatra locului- fiind largă şi cylindrul ăliân-du-se in interiorul cazanului, după cerere specială furirseij- şi apa-1 rate de ars pae perfecţionate. .
Mort pp no fain'mt
simple, duble şi triple cu cele mar bune pietre furanţuzeştT.
Pietre de wbră franţuz pcî
ui t-iate mărimii* precum şi pietre unguresc! şi dc lloffiuing.
Pslnzi* ilfi burai
şi '.toate m a şinele şi uneltele necesarii ] ‘	. - . •
W. £
io	Si
1SCOALEL1S ELEMENTARE PE BAEŢj Şl GIMNASIUL REAL ROM.-CAT. DIN BUCUREŞTI
ANUNCIU
Direcţiunea are onoare a face cunoscut domnilor părinţi, tutori otc, că concursul acestor şcoalo se va reîncepe eu 5 fteptembre st. a. a. c. Atât .şcoala filială diu strada Fântânii No. 7, precum şi şcoala principala din
cea	,	„
gimuasio*realî. Programa objectelor	_
cu programa seoaleior publice diu ţară iu clasele primare st î.-iai învaţă iuoă şi 1 itabele: franccsă, germană şi inagiiiaiâ. Oatichisiaul rom. cat. se iuvaţâ numai do şcolarii rom. ca . şi limba, maghiară e obligatoare numai pentru elevii de naţionalitate maghiară, iar pentru cei-1-alţi elevi e facultativă	.	.
Inscrierilo se pot face iu fic-care zi (afară de Dumineca şi zilele de de aerbătoare) iu cancelariile ambelor scoale începând cu 29 Aug. st. n. iutre orele de la 9—12 a. m.	.
Bucureşti', Augiust, 1881-	Direcţiunea.
" ifltl ~	'
IMPORTANT!!
Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperi rc uouâ şi practică iu specialitatea Doastră sunt in posiţie dc a opeia cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelicr complect m cautschuc costa (maî inainto fr. 300)
■mmm iar azi numai 150 franci **hî®®8
Un singur diute lr. 10. Piecos din duoî sau maî mulţi dinţi, de la 6 pănâ la 8 fr. dintele.	.	,
Mai cu seamă dini permit a atrage atenţiunea Onor. P. asupra dinţilor artificiali şi raţelieur montat de mine iu aur O. 18, că sunt întocmai cu prima lucrare americană in ce privesce esactitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre incrodinţaro se află la mine modele e spuse, iar iu ce privesce lucrările osecuiatc de mine sunt in posiţie de a da garanţie peutru mai mulţi ani.
Operaţiuni, ploxnbagiuri şi curăţiri de dinţi mare monagiare.	.	,v . ... .
Pind basut pc praxa mea dc 30 ani in aceasta specialitate, sper a obţinea toată încrederea On. P.
* Cu stimă, George Slama
Deniist engles — Strada CarolI, 19
Anunciu
' Părinţii' caiT vor voi a încredinţa copii lor intr'o familie spre a frcquen-ta scoalele publice, vor avea pe lângă o, bună îngrijire şi conversaţiunî in liuiheie, franceză, germană, italiană, ’piaao.
A se adresa la aceasta rodacţiuue.
Lemne
DE VENZÂEE
cu stănjenu şi cu greutatea, ţalitat cor adevărat, tâete "despicate şi ad: ştia domiciliul domni lord consumat or?
1000 Kilograme
Numai 28 Iei nuoî §i cele de Fag cu »4 „ w
Domni consumatori pot face comande oriu cărţi poştale adresăndu-se Calea Grivifa lângă gara Tîrgovişti No. 151 La firma LEU.
Cu stimi: Petrache Vasilescu
Scr^fe de prasiia
din cea, mai renumită rasă a lui Arcliiducele Albert, in vârstă de un an şi jumătate. Informaţiunî la dd. Fraţi Ciricliano, str. .Şelari, No. 2.
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al D"1” LESGIEL
Simplu numai sucul vegetal care curge din mesteacăn când trunchiul lui i se perforează, este de când ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele mal întrebuinţate pentru înfrumuseţare a feţei, când insă acest suc se prepară chimiceşte intr’un balsam, atunci dşi câştigă proprietăţile sale şi e* fcctele lui sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului a-tuncî până dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remăind petca albă, frumoasă şi fragedă. Acest balsam inaopărtează creţiturile şi stranele de vărsat, dând jfisonomie de june; pe)ea câştigă m albeaţă, frăgezime, dispărând in cel mai scur timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa. nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pielei.
Pentru venglirea in detail in bvcv raci la d-niîCarol Gersabeh succesor de /. Ooesa, Martinovicl & fii, Ghiţă Pe «cu, G. Rieiz George Martinovrjci, Paul Coiffeur, lângă Pa&agiui român, N. Ni-culescu, I. N. Ardjdeanu şi in farnuiciele d-lor ZiXmer, Thoiss, Ciura, Dîmboviţa, Niereskcr, Witting, Schmettau. — In Calaţi, la Pharmacia St- George a d-lul Marino Curlovici şi la pliarma-eta Domnească a d-lul Basiet Curtovicl.— In Craiova: Aug. Hoher-ling.—In Slatina : A- Pfintner Pharmacist.—In Giurgiu: M'. binder Pharrnacial. — In PLoeştî : S. Schmettau şi G. Sigmund Phar-mociştl.—In Bv.zeu : Weber Pharmacist. — In hr&its : G. Kaufmcs, şi in Focşani: M. F_ Remer.	35
\ Aceste aparate, ca şi artomate, pre | care d. Singer le oferă orl-cârel la' Smiliî, au proprietatea că fac posibil I chiar şi celor neesersaţî, orî-ce. feLde cusătură, fie eă cât de grabnică, şi precisă in eseruţiunfe.
Iiislilui fii* inslrudine si c ducaliuiie
PEMTHU 33AET1 CLASE PRIMARE ŞI OYMNASIALE
PREPARATIUNI PENTRU . ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toate zilele de la D —11 a. m. şi 4—6 p. m. ’iŢj&egra#* a&ftâua Miotow», Bura*» u»v»ct (H, tţ
wwW.dacoromanica.ro
De vânzare bilete de"
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14.
— Casa Pencovid —
MARE-1 PUTEREA ŞTIINŢEI!
iViitioplioptievtixi, un remediti examinat in mod ofi-
ciai, aprobat şi recomandat de autorităţile medicali, vindecă posţ-ttv şi radical, in tot caşul, cea mal toribilă diu toate boaiele:
ia -
«tBOTSTCS . ,-
”*~*w“*	I .......... , (Mnpr^: %-Y*X*K**	SWBME3BW
şi or-ce altă boală de nervi. Acest remediu e de mare importanţă
pentru toate maladiile. Deja mii de persoane i datoresc-vindecarea, -I fapt incontestabil ce a găsit in multe ziare din ţară şi. străinătate o expresiune bine-voitoare.
Antiepiiepticum se expediază in pachete.de cate 6 flacoane şi instrucţiunea necesară, dacă se trimite sau .se rambursează la posta 2d de franci.
Sucedsul e garantat; :n caşurile extra-ordinarl insă trebue să se ia o dasă îndoita. .
Oomaa»tf;le 'sa se adreseze la depositu! general a! d-luî
Dr. Klrohuer Berlin, NW, Brucken-Allee, 3L
APABE IN TOATE ZILELE
abonamentele .
In Capitali: 1 an 30 lei, 6 luai 15 lei, 3 hiul 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Ştreinâtate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director : D. AUG. LAUR1AN.
Pentru Abonamente, Antmciuri şi Reclame a se adresa :
In Romania : La a<Jmim ~h-apune, Tipografia St. Mihftlencu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil diacului din judeţe.
In Paris:	La Socii te Havan, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania	generală de publicitate O. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerala de publicitate G. L. Daube & C-iiie.
In Berlin, Francfurt. Zuriek New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNCIOR1LE:	•
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a...........d Lei.
»	»	»	11-a.............2 » ^
Epistole nefrancate se refnşă Artie.oliî nepubHcaţî nu se inapoăză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor : StEF. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. ziarele streine
Petersbnrg, 2" August
Baranoff fostul ministru de poliţia e numit guvernator in Arehangel. Densul a fost şi prefectul capitalei, ales chiar de ţarul Alexandru al cărui favorit este.
.	Petersbnrg, 27 August.
„Monitorul guvernului'' publică un ucas al Ţarului către Senat, in virtutea cărui ordin postul de prefect al capitalei se anulează şi cu atribu-buţiunile prefectului se insărcinează parte directorul poliţiei, parte guvernatorul depaitamen-tului.
Washington, 27 August.
Cabinetul este decis să demisioneze indatâ ce va muri preşedintele Garfleld.
Washington. 2G August.
Buletinul dr lui Reyburus publicat la 7‘/2 ore anunţă, că in starea preşedintelui nu se observă nici o schimbare materială. Câte odată so constată un delii iu uşor. Fenomenele morbide din cănd in cănd perd din gravitatea lor. Pulsul 108. Temperatura yb'/io- Respiraţi unea 17.
Berlin, 26 August.
Din Altona s’au dat afară 21 de socialişti.
Principile de Bismarck va petrece căte-va zile de odihnă in Enderichsruhc, unde va remănea până la toamnă.
Pesta, 20 August.
„Poster Lluyd" respunde ziarului „Neue Freie' Presse" pentru un articlu ce organul vienez T scrisese cu privire la conflictul romănoungar. Jurnalul din Pestă relevează imprejurarea, că inonarchia austro-ungară a arătat faţă cu România destule dovezi de amiciţie şi reale servicii, dar in schimbul recunoştinţei tenorul regat se inpott'iveşte sistematic, cănd e vorba-ca şi Aus tro Ungaria .şfi'&Vştige ceva in Orient. Toţi oamenii politici sunt convinşi şi văd că costiunca. orientală in cele de pe urmă se va termina cu un conflict intre Austro-Ungaria şi Rusia. In acel conflict statele balcanice nu pot păstra o atitudine neutră, ci vor trebui să ia partea sa-ii u nui sau a altul mare beligerant.
Prin urmare inperiul nostru Irobuo să şl dovedească deplina ss putere şi cu ea să mlluen-ţeze, chiar fikvnd presimte, asupra României, ca acest tănăr regat să’şl cunoască interesele ei, a căror rcalisure nu se poate ajunge, dacă poli--‘ licit din Bucureşti vor voi să se alăture ze lângă monarchia austru ungară.
Berlin, August.
„Vosisclic Zcitung" publică o parte din con-Ycrsaţiiinca ee a avut’o Bismarck, imediat după resboiul .din 180b, cu amicul seu Ditzeiu Barby (Provinciei Saxonia). Bismarck a declarat atunci „Cunosc :^i stimez mulţi suverani ai Europei, pe .nici unul insă nu pl adorez şi bl stimez atăt de intim, ca pe regele Wilhelm. Chiar pc acest uionarch nu l’aş vedea cu plăcere ca monarch absolut, precum nu pot să sufer absolutismul, pe care 51 consider de cea mai nenorocită din toate formele de guvernare'. JMu poate cine-va crede, câtă influenţă poate să aibă adese-ori asupra sorţii unei ţin chiar şi un camerier 'rafinat.
Tot in ziua aceea s’a esprimat Bismarck, iu-trebat fiind ce părere are despre d. de Bcust,-in modul următor: „Când voiţi să’mî foc o ideiă despre pcriculositatea unui contrar, tot-d’a-una scad din însuşirile lui trupe, vanitatea. Dacă aplic această procedură şi la Deust, uu’mi romane ca rest de căt foarte puţin, dacă nu chiar nimica.
Washington, 26 August.
Secretarul du stat Biaine publică următoarea depeşă circutaţă cătră toată ambasadele americane din străinătate.
in buletinul trecut anunţasem, că preşedintelui Garfiold in ultimele 2-1 ore se îndreptase : densul a fost in stare să consume 10 uncii do extract de lapte. Pulsul şi temperatura sunt temperate. Din nefericire azi sunt silit să anunţ că boala a luat din noft un caracter foarte critic şi ameninţător.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere,,
26 August — 4 orc seara.
Paris , 26 August.
Banca Francieî a ridicat scomptul săfi la -1 la sută.
Constantinopol, 26 August.
D. Bourke şi Walfrey au sosit ieri; au descins cu suita lor la Buyuk-Dere.
Washington, 26 August.’
Se asigură că starea sănătăţii preşedintelui
s’a ingreunat; umflarea glandei parotide ameninţă d'a avea consecinţe periculoase. Dacă se va face vr’o schimbare in cele 24 ore, este posibilă ori ce întâmplare.
27	August — 9 ore dim.
Roma, 26 August
Ziarul „lTtalia8, constatând că buna primire ce s’a făcut noutăţii pretinsei călătorii a regelui -Humbert la Viena şi la Berlin probează esce lenţa raporturilor Italiei cu Austria şi Germania, aliatele sale naturali, zice: Aceste raporturi sunt azi mai bune ca tot-d’a-una şi daca, prin ingri. jirile guvernului, eonsideraţiunile politice permit această călătorie, ceea ce dorim dur toată inima, acesta ar fi un eveniment foaite fericit, care, consolidând prestigiul Italiei, nu va fi fără in-fienţă asupra mănţinerii păcii.
Berlin, 26 August
Banca imperiului şi-a ridicat scontul la 5%.
'Viena, 26 August.
Se tehgrafează din Atena către „Poliiisehe Corespondenz":
„Trupele turceşti aii incendiat, cu ocasia evacuării zonei a treea, satul Kaitza care e azi intreg ars, afară de biserică şi de o singurii casă. Delegatul grec a protestat contra acestei proceduri-barbare la comisia de delimitare, care a invi-, tat pe Hidayet paşa să facă o anchetă şi să pedepsească pe cei vinovaţi. In aeelaş timp guvernul grec a insârdnat pe d. Conduriotis, ministru la Constantinopol, să facă demersuri, do acord cu marile puteri, pe lăngă Poartă, ca să ia măsuri pentru a nu so mai întâmpla astfel de lucruri.
Belgrad, 26 August.
Un decret prinţiâr convoacă primul ban al miliţiei, infanterie şi cavalerie, ca să ia parte la exerciţiile militari ce se vor face pe la sfârşitul lui Septembre, timp de vreo opt zile.
TELE< t RAMA COM CROIALA.
Paris, 26 August.
Cursul cerealelor şi fainilor continuă a creşte. Pretutindeni sunt mari decepţiuni asupra resul-tatulul recoltelor; So estimează la 20 milioane de hectolitrc importul cerealelor (le cari va avea Franţa trebuinţă in auul acesta.
28	August — 9 ore dim.
Pesta, 27 August.
„UugaJ'isclie Post" anunţă că comisia mixtă ungaro runună şi a terminat ancheta asupra pretinsei violări a gi.miţei ungureşti, aproape du Gramea, de către un detaşament de trupe ru-măneşti. - Comisiuncu s’a încredinţat că, propriii vorbind, n’a fost violare de graniţă.
Protocolul ancheta, semnat de comisie se va remite guvernului român şi celui unguresc-
Londra, 27 August.
Sesiunea parlamentului englez s’a inchis azi printr’un discurs ăl licginiî, care reaminteşte relaţiuuiio prictincşti intre ţinute de Englitera cu toate puterile, executarea paciuică de către Turcia a convenţiei privitoare la Grecia, asigururile Franţei in privinţa Tunisiei şi Tripolitanci etc.
Se mai zice in discursul regal că Englitera nu va interveni in lupta ce s’a rcinceput in Afganistan, de cât prin consilii pacifice.
Viena, 27 August.
Trimisul extraordinar al Împăratului Chinei a jernis in mod solemn împăratului Franz loseph scrisorile sale de creanţă.
(II a vas j
A so rodea ultime ştiri pe pagina III.
BUCURESCI, 17 AUGUST
„Dumnezeii când veeşte a perele pocineva mai ăntăiii ei iea minţile".
Ce voesc şeii! norodului maghiar ? Pentru ee daţi alarmă că ponderanţa lor materială şi politică este nesocotită d’o mană de oameni de peste Carpaţl? A se lăsa in voea furii cănd trăesc numai din neînţelegerile marilor state, europene şi din ne-voea Austrii, cănd viaţa le e o cărpitură vremelnică ce nu aşteaptă de căt vârtejul pentru a asculta cu durere „veclniea eî pomenire", este mal mult de căt copilărie, mai puţinele căt inţelepciune, şi tot una cu furia ce tirăşte grabnic spre nebunie.
toroşit de focul libertăţii atâtor popoare, unite in aspiraţiune prin nesocotinţa sbi-rilor, — sănge din sângele luî Atila; cănd din afară sunt ameninţaţi de colosul nordului de a le slei creeri de pâment spre a libera atâtea milioane de oameni uniţi prin credinţe, prin limbă, sănge şi tradi-ţiunî cu propoveduitorilpanslavismului,— unguri,—nu pot de cât să’şl 11 perdut sărita pentru a ridica glasul lor in mijlocul linişte! in care pare afundată Europa in-treagă, linişte ce nu diferă de a vulcanului gata d’a arunca pe beregata sa limbi imense de foc.
*
Ungurii n’ati pe ce se bizui pentru ca să pue pe tapet chestia popoarelor din imperiul Austro-Migliiar. In trecut, ca şi acum, prin nimic nu aii dovedit că umflata lor fudulie e Întemeiată pe fapte ce ar legitima elanul unul popor vrednic de viaţă şi de bărbăţia armelor. Dacă erl aii despicat , coroana 1 labslurgilor in doue, jumătatea cu care se fălesc că li so cuvine, departe de a le arunca rade de glorie, el acopere cu umbra deasă ce se cuvine unor pitici: el aii despieat’o la (>(> prin laşitate, prin trădare. Aii trădat ImpŞratul.de erl, azi Regele lor, şi posiţie in care se află n’aii dobăn-dit’o pe cărnpul bravilor. Sunt nişte slugi ^cari’si dobândesc libertatea sărind la gru-majil stăpănuluî atunci cănd e asaltat de vrăjmaşii din afară. Sunt nişte libertini des-catenaţi de jocul imprejurărilor. Sunt sclavii de erl, azi liberi, fără ca să se găsească in istoria lor pagina libertăţi, săpată in lespezi de oţel. Aii o libertate fără titlu. Aii furat libertatea. Şi totuşi aceşti desmoş-teniţi do vitejie, aceşti faliţi, ce mane poi-mănc vor auzi barabancea regatului lor, strigă, s© laudă, ameninţă poporul românesc, uscaţi de raţiune şi cinste pănă in a numai socoti că noi ne am plătit coroana de oţel pe caro poporul o puse pe fruntea Regelui nostru, prin luptă dreaptă, prin sănge cald, vărsat in talazuri pe plaiurile Balcanilor ? *
Tiritori că cele din urmă reptile faţă cu col mari, neomenoşi pănă la ticăloşie cu popoarele ce din nefericire mai suferă incă jugul lor, unguri, au perdut pănă şi bărbăţia crudă a hunilor, selbatici lor strămoşi, neştiind căt de ascuţit le e paloşul, nici chiar pe care parte le e ascuţit. Popoarele pe care le sugrumă cumplit, incercdndu-se a le ucide portul, moravurile, aspiraţiunile, şi limba, sunt ţinute.in frâu de Austria: ungurii sunt nişte arendaşi; şi dacă intr’un moment s’ar intbmpla să privim pe Austria nepăsătoare in faţa unei rescoale cis-leitaue, unguri! ar li inghiţiţi dint’o resu-llarc de valurile popoarelor resculate de manie. Nu ar li indestul de plătiţi după faptele lor când nu s’ar mal găsi nici cetăţile, nici castelele, nici bisericcle nici gră-dinole, in care locuesc, se închină şi se plimbă descendenţii „flagelului Dumnezeesc."
Ş’âpoî faptul n’ar ji afară din tainele întâmplării : nici o tiranie oarbă, nesprijinită de cultură şi triumful armelor, n’a putut resista la sguduirile intestine : toate s’au prăvălit cu jalea iu sullet, şi căderea le-a fost cu atăt mai repede şi mai dureroasă cu căt s’au rostogolit mal de sus.
■*
Ungurii sunt ignoranţi, spoiţi de un strat de cunoştinţe cesesgărie la cea mal uşoară atingere, — fuduli: pururea avbnd pe buze aceea ce nu le poate incăpea in inimă; gata de a intoarce spatele la or-ce pericol, eî
ridicând pumnii spre cer, şi’şl acoperă neamul cu atâtea laude in căt nu le-ar putea duce in spinare toate generaţiunile maghiare, de la apariţiunea lor in Europa şi pănă astăzi. Nobilimea lor nu ştie de căt se joace cărţi, să şi trântească nişte haine năclăite in fir gros, încolăcit pe un trunchhl putred de viţii şi umflat de vanitate. Sprâncenele dese şi inbinate, căutătură d’o severitate mal mult căutată, mustăţile lungi şi ascuţite in sulă, barba stufoasă, neagră şi rotundă, or cât ar impodobi aspectul celor de neam, nu ascund Îndestul ignoranţa de piatră şi furia cu spume ce le sugrumă urma celui mal degradat bun simţ ce ar mal putea avea.
Politicii lor sunt nişte păpuşi ce ţipă şi sfărâmă masa cu pumnul, pentru ca apoi se cedeze şi se subscrie pe sfârîmăturile a-celeaşl mese, ceea-ce pare că nu ar ceda o dată cu capul.
Armata regulată nu aii. Cât pentru honvezii lor au dovedit, in lupte contra Germanii, că aii şease picioare numai pentru fugă.
lîadeţl barba şi mustăţile maghiarilor, desţintuiţile pintenii, şi or cui i s’ar părea firesc d’al vedea incălicănd pe trestie ear nu pe cal.
*
Ş’apol un ast fel de popor cutează, intr’un moment de nefericită inspiraţie, a ne ameninţa cu represiunea ?
Botu pe labe, voi cari trăiţi numai din liniştea momentană a Europei, din liniştea pe care cu spasmurile unei vanităţi stupide voiţi a o turbura.
Numai zădărniciţi a suna, la o capsă feş-telită, o spadă de păpuşe, căci nici odată nu veţi intimida nădejdea Românilor dintre Tisa şi Marea Neagră.
Dorul de libertatea al Românilor din Ardeal incleştat cu ura eputra stirpiturilor de minte şi simţire ce’i stăpânesc prin braţul Austrie, nu sc va stinge aşa de uşor : libertatea e ţinta şi ura e focul ce vor, uni pe Români la o l’alta, in ziua cănd va sosi teribila judecată a despoţilor netrebnici, a obidelor streine aruncate in calea neamului românesc.
In loc d’a ne iugroşa ura ce ne ridică ca un zid de oţel contra voastră, mal bine aţi citi prin tie-care gât din Carpaţl, pc tic-care stâncă, prin fic-ce vale, trecutul ce ne zugrăveşte atăt mari şi neclintiţi in faţa hor* diilor voastre inprăştiate.
Codrii şi stăncele au grai pentru cel cari de ruşine nu citesc paginele historieî.
Contra dreptului nu se luptă cu şarlata-nia; contra unul popor, ce chiar sub voî nu şî-a predat limba şi moravurile, nu se luptă nici cu spada, nici cu tunul.
Carpaţil sunt al acelora cari sub Choria şi Cloşca, ridicăndu-se ca o namilă urieşe s’ati repedit pănă in inima Ungariei, presărănd in urma lor pălălăi de foc şi strate de jăratic, purtaţi de dorul nobil de a călca in picioare un jug scandalos.
Atunci satele şi oraşele despoţilor învrăjbiţi cădură in scrum şi cenuşe; şi pârtiile deschise din adâncimea codrilor spre Buda-Pesta se acoperi de sângele asupritorilor !
Mal bine dar ar b să vS îngropaţi intr’o tăcere de catacumbe, aducendu-vb aminte că copii magnaţilor voştri! aii supt groaza din pântecele mumelor lor, cănd Moţii Ardealului aruncă din verful Carpaţilor strigătul de libertate!
Cănd sinul patriei lorWWWSdkCOroffi8hi6a.'rO'eCÎniC de Pi|?ă’ ^ ^Spirt;
ROMAN IA LIBERA
CRONICA ZILEI
S’a vorbit, in uuele ziare, că d. Titu Maiorescu va ti numit, in urma propunerilor făcute d-sale de guvern, minitru resident al României la Berlin, in locul d-luî Vârnav-Liteanu, săli ministru ai instrucţiunii, in caşul demisionări! d-luî Urechiâ.
Nu seim ce se va fi propus d-luî Maiorescu, dar ceea ce seim, din informaţiune directă, este câ d-sa in nici un cas nu va imita esemplul vânătorilor d6 funcţiuni, şi personal nu va intra | in relaţiunî sari tratări cu guvernul de azi, ci va păstra intru toate atitudinea şi hotârîrile in-treguluî g up politic, din care.d-sa face parte.
D. Maiorescu remăne prin urmare in posiţiunea sa publică şi privată : deputat al colegiului I de Iaşi şi advocat in Bucureşti.
Am reprodus şi noi după „Romanul" de la 12 August că trupele din tabăra de la Cocorăscî sunt hrănite prost şi intr’un mod insuficient.
Ministerul de resboifi a dat. următoarele lămuriri pentru restabilirea adevărului :
„Pâinea se fabriceazâ chiar in lagăr, in cup toarele de companie. La început, din causa lipsei de experienţă in manipularea acestor cuptoare, păinea a eşit puţin cam crudă : acum insă calitatea păinei ce se fabriceazâ acolo este in-tocmai ca aceea fabricată la manutenţa armatei cea mai mate lipsă in greutatea păinei ş'a constatat .numai cinci dramuri. Corpurile sunt datoare a refuza primirea păinei ce ar fi mai uşoară de cât, prevede regulamentul manutenţeî, ca-*e tolerează o dîferintâ de 20 grame sau 0 dramuri. — Carnea se primosco de la un întreprinzător, care'şl are. instalat uu, abatorul in apropierea taberei. Corpurile nu primesc de căt carnea proaspătă şi de calitate bună. -- Zarzavaturile se găsesc foarte puţine şi cu preturi rădicate in localitate şi impreginr, poate că s’ă a-bnsat a se da prea des supă de orez; s'a dai. iusă ordin corpurilor să varieze legumele supei.
„D. comandant al l iberei Încredinţează câ nu are nici o cunoscinţă că soldaţii se bat prin corpuri; îndată ce va. constata asemenea fapte va lua, măsurile cele mai severe do represie".
AlaHă-ierî, trenul de plăcere, care a plemt din Bucureşti la 7 ore dimineaţa cu mai mult de 2000 voiajori, a ajuns jumătate pe la 2 şi jumătate pe la S ceasuri in Sinaia.
Aproape de staţia Comarnic s’a rupt un lanţ de la un vagon. Atunci trenul se despărţi in două; maşinile cu o parte din vagoane eşî con-tinuarâ drumul, ear cea-l-altă parte o luă spre Bucureşti. Oamenii incepurâ a sări şi prin feres-tril ; unii eşî scrintiră rnăinile, alţii eşî sdre-liră capu. Norocul a fost că trenul mergea foarte incet şi frânele nu se rupseseră.
Indignaţia ora la culme.
Un lanţ putred pe care inspectorii d-luî director regal nu l’au văd ut şi un calcul „a la cotu lui Fâlcoianu" in ce priveşte şirul vagoanelor şi curbele liniei, era s& pericliteze viaţa a mii de oameni! Unde trăim, d-lel Fâlcoiane ? intr’o ţară reală, sa ii in ţara sclavilor d-tale unde un vojar are -acelaş preţ ca şi o muşca ? Nu mai merge, trobue să recunoşti că administraţia d-tale e absolut incapabilă.
Mâine vom d'a. amănunte.
1); -ex-tninisi.ru austriac Andrasy a venit la Sinaia,, ca să facă o visitâ Regelui.
D-sa a luat drumul Sinaii, zice „Pester Lloyd", in .urma unei invitaţii „nespus de cordiale" ce ăr fi primit din partea M.. S. regele Carol.
FOITA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 17 August —	11
A. DEBAY
traducţie de
^vi .KxrvNjji-i.u i. GrOEserr.
CAPITOLUL III. Somnambulismul.
(Urmare).
A doua observaţiune a somnambulismuluî complet s’a făcut la o fată in vărstă de 18 ani, fiica unui oteiier de provincie. Această jună persoană se scula in timpul primului seu somn, mergănd să se culce intr’un pavilion isolat din grădină.
O.	bătrână vrăjitoare ăi prezisese câ intr’o zi, in acest apartament, un frumos străin o va vizita si se va uni cu ea. Această idee se intl-■pâri aşa de profund in spiritul tinerel fete, că in toate nopţile i se presenta prin vis persoana, atât de mult dorita sub formele cele mai ravi-sânte; in fine exvitaţiunea cerebrală veni intrăm ast-fel de punct, că numai de căt fu urmata de somnambulism. In fie-care noapte ea se ducc-a la întâlnirea indicată de bătrâna vrăji
Se tolegrafiază din Pesta cu data dc 27 curent: „Ungarische Post" anunţă că comisia mixtă ungaro-romănă şî-a terminat audieta asupra pretinsei violări a graniţelor ungureşti, aproape de Oramea, de către un detaşament de trupe româneşti. Comisiunea s’a încredinţat că, propriu vorbind, n’a fost violare de graniţă.
Protocolul anchetil, semnat de comisie se va trirnete guvernului român şi celui unguresc.
S’a acordat medalia Bcne-Merenli persoanelor următoare :
Clasa I. d-lor doctori: Turnescu, pentru merite sciinţifice ; Rusu SeDior, asemenea; G. Po-lizu, asemenea, pentru servicii aduse inveţătm n-tuluî medical: Teodori, pentru merite sciinţifice Capsa, asemenea; Măldărescu, asemenea; Gre-cescu, asemenea pentru -lucrări in botanică : Co-, i drescu, pentru lucrări didactice; Ciurea, pentru merite sciinţifice: Severin, asemenea: Conia, pentru lucrări in chimie; Cantemir, pentru lu- j crările de la Bălţătescî. se ridică la clasa T.
Clasu II. dd-lor doctori: Cliercnbach, pentru * 1 publicaţiunl de medicină ; Istrati, pentru publi- I caţiunî.
„Curierul Financiar® caracterizează săptămâna financiară trecută in chipul următor :
„Fisionomia pieţelor de finanţe este iacă departe de a fi luat vre-o modificare marcantă in bine. In septămăna din urmă, lipsa de operaţiuni a continuat a se face simţită, speculatori lipsind incâ in cea mai mare parte, unii afară din ţară, alţii pe la staţiunile balneare din nă-untru.
„Faţă, cu asemenea goluri dar in piaţă, nici valorile nu putea® să meargă înainte. -Treime insă a ne felicita că ’şî aii mănţinut mai tonte ferm cursurile deja realisate, manifestând oare care tendinţe de urcare d’o-dată cu redeschide rea afacerilor, la finele vacanţelor ce sunt. aproape a se închide."
De mai mult, timp se născuse, acrie „O. Financiar", o neînţelegere intre companiaeâii ferate Cernavoda Constau io, şi comunele Cernavoda şi Constanţa.
Gestiunea era de asescidaiă vastele terenuri ce ocupă, in aceste două oraşe compania el aparţinu ei safi oraşelor, după cum pretind acestea. Deslegarea cest.iuneî a fost dată unei eomi-siuni care s'a întrunit zilele trecute la ministerul dc lucrări publice. Aceasta a fost pusă in pre-senţa unui firman al guvernului turc care acorda companiei engleze dreptul de a dispune provisor de terenurile de care ar avea trebuinţă in cele două oraşe. Firmanul instituia deasemenea o co-misiuno care să decidă asupra întindere! terenurilor ca. trebuia să se lase companiei.
Faţă cu acest act, comisiunea română intru -nită la ministerul de lucrări publice a hotăiit că, pentru a lua o decisiune definitivă, va trebui să se convoace mâi ăntâiu comisiunea iristi-tutuiiă de firman spre a’şî dv avisul.
Ast-fel stau pănă azi lucrurile.
Sunt căte-va zile de când un come-rsant de cereale ne trimesese o telegramă prin care relata şicanele ce şeful garei Tit.u făcea comer-sanţilor. — Am atras atunci băgarea de seamă a <11 ui ministru respectiv asupra caşului.
Acum întrebăm :
Luatu-s'a vreo măsură in această privinţă?
Citim in „Vocea Covurluiuluî de la 24 curent: Aflăm că a seară la 7 ore a sosit cu vaporul local un număr considerabil de vagabonzi Isgo-
niţî din Brăila de către autorităţile dc acolo. Ei
aii fost opriţi aici la agenţia vaporului de Bră i ila de către comisarul şi sui' comisarul despărţirii ăntăiu. de unde aii fost conduşi la poliţia
) noasriă.
IDIIsT AFARA
R mumia şi uiistro-iiniiaria.
Presa ungurlâscă tradănc am.ăiîtâ asupra celei ăustriâce', fiind-că nu numai nu o secondează, in urletele sale împotriva României, dar T face şi imputări pentru această nesăbuită eşire din cale. In deosebi fr. Presse" a atras mânia potentaţilor de la Buda-Pesta, spunSndu-le verde intr’un articol de fond : „că politiţa esternâ a monarchiei austro-ungare nu se poate sul>ordona dragostilor si capriciilor unguresc!" 1
„Poster Lloyd" consacră in supărarea sa. un intreg articol d(' fond confratelui său vienez, in care firesce vorba nu este de căt de noi şi iarăşi de noi, de purtarea noastră vrăjmăşiască faţă de Austro-Ungaria şi do chipul in care acest grozav imperiu ar trebui să ne pue la regulă. Spre a da cetitorilor o idee, de modul de vedere şi de argumentele ziarului maghiar, vom reproduce părţile lui mai însemnate şi vom perifrasa pe cele de o valoare inferioară.
Ziarul pestan începe cu a înşira „bunătăţile nesfârşite“ ce ne-a făcut statul aust.ro-maghiar. România şi p rporul român n’are să mulţumească de căt vecinilor de la apus, pentru ceea ce este ! Şi cu ce a. reaprins oare regatul român acestor dovedi do bună voinţă ?
„In Bulgaria şi Macedonia a Început să agi-teze si să uneltească, strigând in lume, că Austru-Ungaria nutreşce * planuri egoiste pcnlru aceste teritorii, fn ceşti un ea Dunărei a inscenat in contra monarchiei noastre o larmă diavolească, ale cărei consccuenţe ţin şi azi. Supuşii aust-ro-ungari suni espuşi la fie ce oca,sie vexaţiunilor celor mari grele din partea autorităţilor române, şi in ceşti unea impositelor comunale România a călcat simplu dreptul tractatelor.
„In scoale sunt introduse charte geografice, cari semnalează pretenţiunile României asupra unei părţi întinse din teritoriul Ungariei. Subt ochii guvernului roman se Întreţin relaţiunî de trădătorie cu Valachiî ardeleni, şi indrăsneala acestor uneltiri nu este covârşită de căt de frivolitatea, cu care ele sunt desminţite. Şi pentru a încorona toate acestea, s’a mai întreprins acum de curind o plimbare militară peste graniţe, neapărat nu in alt'scop, de căt pentru a demonstra conaţionalului vala.-h din Transilvania pc căt se poate mai concret, ce nemărginită este puterea' regelui Carol".
Şi se mai găsesşe in aceşte împrejurări un ziar austriac,, care să'şi bată "joc de. halucinaţiu-nile Ungurilor! Dar in fond puţin ’î pasă lui „Poster Lloyd" de ceea cc declamă „N. fr. Presse".
„Gestiunea este mult mal grea de căt să-o putem trata numai din punctul de vedere a u-neî polemice do ziare. Cine are pricepere şi sen-
toare. Mai mulţi oameni din otel zărind’o prin întuneric, credeau in ignoranţa loi că oslo o fantomă : câţl-va voiajori timizi acreditară asemenea acest sgomot' şi ast fel,[pavilionul rămase cu totul abandonai.
Un sergenţ-major do dragon!, presentăndu se intr’o seară ca să doarmă., voi, cu Lot oribilul portret ce dl se făcu de fantomă, a se culcam
i n groz itorul pa vil ion.
In adevăr pe la miezul nopţei, fantoma im-pinse uşa ce militarul o lăsase puţin Întredeschisă, veni drept la patul şeii, dădu la o parte perdelele de la alcov, şi’şî luă locul lângă el (toate aceste se petrecea® in cea mai profundă obscuritate). — Sub-oficeiul voi a vorbi cu houl seu camarad, insă nu i se respunse nimic.— Atunci el începu a’l pipăi cu mănele pentru a sci, dacă era de natură hidoasă şi infrieoşe-toare : cu peptul, braţele şi picoârele de schelet, după cum se spunea de către oamenii otelului, cu gura largă ca un cuptor şi cu dinţii de-a sfărâma petrele. —Căt fu de mare mirarea sa, când degetele sale alunecară pe o piele satinată, pe nisee contururi tari, rotunde, şi de o frumoasă formă!-După căte-va desmerdărî, el imbrăţişâ cu amor fantoma, care nu dădea nicî unui semn de resistenţă sau de plăcere ; după aceasta sco-ţend un inel care’l găsi pe degetul ei, el, puse pe unul din degetele sale. După o oră fantoma se sculă binişor, inchise perdelele alcovului si dispăru.— A doua zi silit de a pleca cu regimentul şefi, sub-oficerul părăsi pavilionul de dimineaţă fără a putea vorbi cu cine va din otel.
•luna fată nu ştia eătâ durere era să-î ocazioneze această noapte. Dimineaţa, mirată de a nu găsi inelul pe deget, ea făcu lungi şi zadarnice căutări
Fecunditatea insă avu loc fără cea mai mică participare a v'oinţei, fără cea mai mică percep ţiune de plăcere safi de durere. După trei luni de la aceasta, talia Începu a T se ingroşa. Un medic fu chemat de a ’i prescrie căte-va remedii, insă o. lună mai târziu declară, părinţilor că fiica lor este insăreinată. Tatăl conjura pe fiica sa ai' mârtusi greşeala ai face cunoscut- pe acela care T iubeşte,’ promiţendu-î ai uni; el Întrebuinţa rugăminţi, ameninţări, şi vedencl că nimic nu putea să descopere de la ea, se superâ şi deveni furios. Sermana copilă inocentă nu gă-sia să opue de căt lacrămi la aceste transporturi de mănie. Tatăl seu o trimise la ţară iş nu voi să mai audă vorbindu-se de ea.
a
18 luni după aceasta, sergentul major, devenit oficier, avend ocasiune.d’a trece prin acest oraş.veni să remănă noaptea la otelul fantomei (căci astfel el numea el). In timp ce el mânca, un servitor recunoscând pe degetul săti inelul serinaneî copile esilate, alergă numai de căt de spuse stăpânului său. Acesta luănd pe ofieer la o parte, după schimbarea câtorva vorbe politicoase, el întrebă de unde avea acest inel ?
— De la o fantomă care băgase in spaimă pe toţi oamenii din această casă, respunse el ! de atunci el păstrez cu mult interes in memoria
celei mai delicioase nopţi ce am petrecut in viaţa
www.dacoromanica.ro
timent pentru demnitatea şi interesele monar
cliieî, acela ştie, câ aici se tratează de unu din punctele de cele mai atacate ale politicei noas
tre orientale, care trebue necondiţionat vinde cat, spre a nu se des volta din el o adâncă rană organică, care să roadă in urmă toată situaţiu nea noastră la Balcani.
„Nu avem in vedere atitudinea R-omănieî intr'0 cestiunc sau alta, şi dacă in unele lucruri se ma infesta o contradicţie intre noi şi regatul invecinat nu trebue să ne pierdem din această causâ sângele rece, căci mai că nu există vre-un raport amical, care să resulte, in toate privirile, dintr'o armonie absolută a motivelor. Câ toată politica românească e îndreptată insă intr’un chip ostil in contra noastră; că faptele României consti tuesc un complex de ură şi de rea credinţă in contra Austro-Ungariei; că nu se poate semnala nicî un act care să dovedească o disposiţie amicală a guvernului român: toate acestea suni fapte, peste car! nu putam trece, căci -chiar fj. când abstracţie de relaţiunile speciale cu Bornă nia — ele indică o greşald de căpetenie a po]j. ticeî noastre orientale intreg!, greşala anume că noi am credut, că independenţa statelor balcanice alcâtuesce cea mai huită garanţie pentru operarea intereselor noastre de veleităţile Rusiei*.
Şi „Pester Lloyd", care eşî uită respectul de sine atribuind Austro-Ungarieî emanciparea popoarelor de la Dunăre şi Balcani, condamnă această politică de emancipare, care nu a făcut-din noi: şi nu face din S-rbî neşte state vasale si nişte popoară roabe Aust ro-Ungarieî. Lui „Pester
Lloyd" nu-î trebue o Românie independentă, nul
trebue nicî in caşul' că-nd această Românie (şi practică independenţa sa tot in aceeaşi măsură către Rusia, ca şi către Austro-Ungaria.
„Căci aici are loc teza: cine nu e cu noi e in reintra noastră. Aceasta poate să fie o nenorocire, de schimbat insă nu se mai poate schimba - problema orientală se ascute la o cestiune de rivalitate intre Austro-Ungaria şi Rusia. La o aplanare a acestei rivalităţi nu ne putem gândi, şi Rusia face totul din parte-!, spre a înăspri conflictul, poate chiar spre a grăbi voluţiunile finale ale procesului. In această luptă insă nu e loc nicî pentru o posiţiune neutrală nici pentru o porţiune independentă a micelor state', ele au siise hotărască: cu noi sau cu Rusia. Ba, făcând chiar abstracţie de ultimele sonseeuenţe ale rivalităţei dintre Austro-Ungaria şi Rusia, nicî in timp de pace nu poate fi vorba 'de o absolută independenţă şi de sine hotărire a singuratecelor state de la Balcani. In tocmai precum bunăoară Wtir-tembergul nu a putut urma o politică independentă, pe cât timp nu se isprăvise lupta intre Austria şi Prusia pentru posiţiunea in Germania, tocmai ast fel România nu poate face politică independentă, pănă când nu se va fi- hotărit cearta dintre monarchia noastră şi Rusia pk-tru 2>osiţiunea lor in Orient.
„Pester Lloyd" sfărşeşce articolul şefi, con statănd, că Austro-Ungaria nu mai poate schimba ceea ce s’a făcut odată la Dunăre şi Balcani. Ceea ce poate face insă, e a crea ■ galanţii, ca
mea ; de aceea am venit in astă seară pertru a i-i reîntoarce, dacă ăi va Veni fantasia a mi’l re clama.
El povesti după aceasta atelierului toate circumstanţele aceste! nopţi misterioase.
Tatăl încreţind sprăncele, ei zise :
Domnule, acest inel este a'l fiicei mele, pe care ani gonit’o din casă, fiind că cu acest inel ea perdu aceea ce d-ta iaî răpit ; d-ta singur, domnule, poţi aduce consolarea unei familii, a întoarce onoarea mumei şi a da un nume copilului d-tale. '
Oficerul ascultă plin de mirare istorisirea tristelor evenimente ce s’au succedat de la această noapte atăt de delicioasă pentru el şi atât de fatală pentru alţii. Fiind un om onest şi con-şciincios şi fiind-că nici fata nu era săracă, el linişti durerea tatălui cerând 15 zile ca să se gândească, in timpul cărora căsătoria avu loc.
(Ya urma).
t
>
f

l
l
>
i
ROMANŢA LIBERA
niicclc stato s» aparţină de fapt sferd \d<- putere a Austru-Cngariei.
Si aceasta privesce in deosebi pe Komania. povedile noastre de iubire s'au arătat până, acum zadarnice şi toate serviciile de prietinie aa rgmas fără efect. EI bine, să aplicăm odată deplina putere morală a monarehieî noastre, până când bărbaţii de Stat romănî se vor ti incredinţat, că nu te este permis să se desfacă de soldaritatea lor cu interesele Austro-Un-gariel şi că această solidaritete trebue să se manifeste' prin fapte".
Xv fi mult de respuns acestui articol. Dar la ce? Este destul a spune, printr’o vorbă, că e : cmk- ’Ţl vine să rîdi de frivolitatea şi inchi-puirea ungurească.
Daca cu toete acestea, contele Andrassy va fi sosit ieri in Sinaia, spre a face „o presiune mo-nlă‘. asupra regelui nostru in sensul vederilor Iul „Poster Lloyd", noi credem pe M. S. in drept vi arăta nimic mal puţin de căt. uşa. Vederi ca acestea,.manifestate cu orară obrăsnicie,umilesc, numai ascultate fiind, o frunte suverană, precum trebue să indigneze şi să prepare la reacţiune, un popor vrednic şi cu conştiinţă dc drepturile
sale.
Dc nu ne vom deştepta mal curând din a-eeastă pirotealâ a nepăsării noastre, de vom trăi tot desbinaţl şi isolaţî unii de alţii şi nu
ne vom pune serios pe lucru şi la muncă sănătoasă, ingrădind din toate părţile edificiul nostru economic, de sigur, intr'un viitor nu mult depărtat, vom avea nenorocirea să ne vedem cu totul copleşiţi de neamul lui Israel, această neghină semitică, ce pe fie care zi merefi; sporeşte, şi care, după ce şi-a aglomerat capitaluri şi averi insemnate — in curând cu drepturile ce a dobândit — va intra in parlament, in adunările judeţene şi comunale, unde dispunând de forţa publică, ne va administra, ne va face legi, ne va judeca, după chipul şi asemănarea lui.
Astâ-zl, ne impedicâ circulaţia pe trotoare. ne insultă administraţia, spărgând uşile şi ferestrele unei sub-prefeoturî, ca să elibereze pe nişte confraţi d’ai lor, luaţi in armată, cum s’a intămplat in judeţul Botoşani.
Mâine.... poate, ne vor da afară din cămin -
rile noastre, invocând dreptul.... celor mal tari şi zicendu-ne că ţara este a lor.
Să luăm aminte, Romănî!
X.
CE A AJUNS STRADA LIPSCANI.
De căt-va timp, strada Lipscani are aspectul unul adevărat bălciiî de spuză jidovească, de cămătari bancher); a încetat, erte-mi-se expro-siunea, târgul păduchilor din Fiereasca, ca să se transporte unde?.... in vechia uliţă odini nară a negoţului curat românesc.
Mal in toate zilele, trotoarele şi de o parte si de alta-in dreptul Hanului cu tel - sunt inţe-sate de aceste sugătoare ale neamului creştinesc, impiedecănd ast-fel circulaţia, in căt hietu pieton este nevoit de a trece prin mijlocul drumului, fiindu’î imposibil a străbate printre rândurile lor.
De unde neamul semitic şi-a insuşit, in ţara Românilor, acest drept, acest privilegiu? Numai e forţă publică, numai e simţ naţional, ca să’î pue in respect?
Pe cănd odată ăţî era drag şi cu plăcere ajfece prin acea stradă, pe atăt astă-zl ăţî in-ră oroare şi desgust! Pare că intri intr’o at-isferă infectată de mirosul usturoiului.
O durere inima ’ţl străpunge, sufletul se cu-inde de jale, cănd aruncăndu ’ţl privirea-ori t cotro—nu mal vedl de căt comptuare, case e schimb, mare bursă naţională şi magazine ivreestl, sub firmele nemţeşti terminate in man, baum, berg, feld etc., şi abia pe ici pe colea, mal poţi zări din fericire, căte-va prăvălii şi firme româneşti, cari zăfi, nu ştiu cum se mal susţin, de nu sunt şi acestea tărîte şi înghiţite de valurile acestui potop.
Timpul nu e trecut.
Ori şi cine se întreabă, care e scopul acestor cămătari, cănd se adună droae, in pâlcuri, pâlcuri,
intocmal ca muştele..... respunsul, de sigur nu
poate fi altul de căt un ghe§eft, iarăşi... speculă de bursă.... adică minciună, inşelătorie, trafic şi şarlatanie.
EI bine, nu se mal satură incă aceste părăsite? Oare n’ati supt îndestul aceste veninoase lipitori sângele nostru românesc!.. Până cănd?..
Priveliştea îngrozitoare ce li se desfăşură aiurea şi aproape de hotarele noastre, nu’î îngrozeşte?
Ori, aviditatea argintului şi lucirea metalică lo întunecă mintea şi le răpesce simţirile !
Oare cănd Dumnezeu se va milostivi, ca să adune şi să cheme la sinul seu pe acest pribeag popor al sâfi ? Răbdare! Să mal aşteptăm.
Pănă atunci, noi, Românii, de voim să mal trăim ca naţiune, de mal ţinem la religia şi moşia părinţilor noştril, la datinele şi obiceiurile străvechi, datori suntem cu toţii, să ne strângem rândurile, să ne unim la o 1-altă, lăsând la o parte ambiţiunile, pasiunile, şi desbinările ce mal rări ne vatămă şi la nimic nu ne foloseşte, şi, să formăm — precum in simţul sâfi de inalt patriotism şi printr’o fericită inspiraţiune „Romania Liberă" ne îndeamnă: „să formăm acea sfântă alianţă, serioasă, energică şi solidară a tutulor, luptând pe toate căile contra a-cestel antropomorfi.ee specii de filoxeră.
Să luăm deci esemplul cetăţenilor din Buzefi, făcând propagandă fie-care in cercul familiei şi cunoştinţelor sale —să nu mal cumpere nimic de la Jidani şi să căutăm ziua inamiaza mare, Pe toţi acel sărmani meseriaşi şi industriaşi români, asfixiaţi de curentul jidovesc, rechemăndu’î la viaţă.
Societatea „Concordia Română",. de mult şi-a luat nobila misiune de a lupta pe acest teren.
ARENA ZIARELOR
„Românul“ ocupându-se de starea săteanului şi de Împroprietărirea Însurăţeilor.
Am văd ut săteni improprietăirţî, cărora in urmă li s’au făcut încălcări şi li sau luat locu rile de către proprieţar, — se înţelege prin bună judecată; şi ştiţi de ce? Pentru că sătenii nu ştiau ce posedă, n’avefi nici ce-va fixat, nici un act de proprietate şi de măsurătoarea esactă a pământului. EI s’afi presentat înaintea instanţelor judecătoreşti ca parte slabă şi lipsită de procedură, sau cum se zice in popor: fără carte la mână, şi... .,n’aî carte, n'aî parte".
„Binele Public" schiţând starea noastră socială, incliee prin a ne spune că Geor-ge Lazăr şi Eliade Rădulescu cad au rein-viat naţiunea română sunt uitaţi şi memoria lor sistematic persecutată;
De dd. Rosetti-Brătianu, de nisce pul aî fanariotismului, de nisce oameni fără învăţătură şi fără inimă, de nisce impilâtorî şi corupători al statului român care ’şl adună milioane, pentru eîşi pentru ceata lor, sfidând legi, morală opi-niune şi pudoare.
„Timpul" intr’un articol, sub-scris Delfinul, vorbeşte despre raportul dintre libertăţile premature şi ochlocraţie.
S’afi înscris in astă cartă a naţiunii române mal toate libertăţile din lume, fără a se gândi cine-va la abuzul ce va putea face din ele gloata veneticilor pretinşi romanizaţi, şi masa incultă a poporului. Incuria şi indolenţa claselor culte şi a elementului adevărat naţional, au înlesnit guvernamentul unor lepădături de aventurieri intrepizî şi fără de conştiinţă, cari afi dus ţara pănă la marginea prăpâstiel.
VARIETĂŢI
Jefuire.-In cătunul Padina, comuna Lacu-rezi, judeţul Brăila,-spune „Ecoul Brăilei", - -trei tâlhari înarmaţi cu ciomege, intrară in noaptea spre fi curent, in cârciuma lui Duţu Goagă. Aci, găsind numai pe cel doi fii al acestuia, Radu şi Gheorghe, ăl jefuesc prin bătăi şi torturi de suma de 2004 1. n. şi un revolver, ^a opunerea acestora, tâlharii rănesc atăt de grav pe cel mal mic, in căt ăl este viaţa in pericol; cel mal mare insă, resistănd, a putut să le ia la doî căciulile ; una din aceste se cunoaşce a fia lui Stoica Bădică din târlele Cucuta, aproape de locul comitere! crimei. Acesta s’a prins şi arestat. Administraţia a luat măsuri pentru prinderea celor-l-alţl doi şi tot odată a trimis medicul spre a da ajutorul necesar pacientului.
Un comisar zelos. — „Mesagerul Brăilei" vorbind de preparativele ce se făcură la Brăila, pentru alegerile din 12 şi 18 August, scrie:
„Preparaţiunile pentru siguranţa libertăţii electorale afi început din partea guvernanţilor. Intre agenţii administrativi se distinge de astă-dată noul comisar din coloarea de verde d. Stegărescu. Acest gelos agent a găsit de cuviinţă a întruni in noaptea de 4 August la densul acasă vr’o 20 cetăţeni, şi le-a ţinut o cuvântare cam in aeest sens : „Băgaţi de seam,ă că alegerile se a-„propiă, să dăm tot concursul nostru acestui „guvern, care este cel mal bun ; el a făcut, toate
„bunătăţile, acum s’a apucat să farâ Dumbovita „la Bucuresci (!?), o să scadă dările cari sunt „foarte grele, şi dacă vom alege oameni buni, „după cum ni se cere, efi o să fiu cu d-v. tot „comisar, şi o să vă fac toate înlesnirile, că „mare este puterea stâpmirel, Chiar cănd nu „vei fi vinovat poaL' să tc persecute ; să pue „duoi beţivi să se bată in prăvălie, şi să ţ'o „inchiză ; să pue pe eine-va să arunce gunoifi in ..faţa casei d-tale şi să te supue la amendă ; să’ţî „arunce tutun in curte şi să vie să’ţî facă pro-„ces-verbal să plătesc! sute de franci amendă „şi să stal şi la puşcărie..." La acest discurs toţi asistenţii au zis da, şi au făgăduit a trăi bine cu stăpînirea.
In altă seară tot acest comisar, fiind locotenent in gardă, aflăm că a adunat oamenii din compania lui şi le-a ţinut o cuvântare analogă cu cea de la 4 August-
Aceşta este rolul principal al comisarilor. De alegeri se ocupă, de siguranţa public;» de loc, de oare ce spargeri şi tâlhării in fie-care seară se comit, lăra a se descoperi făptuitorii.
Iarmarocul de la Roman, scria „Curierul Bălăşan," — care s’a inceput de la 6 curent, a avut. şi chiar are şi astâ-zî, un succes cu mult mal strălucit de cum s’ar fi putut aştepta cineva, considerând prostul rasultat ce ’1 a avut iarmarocul de la Fălticeni, precum şi cele l-alte iarmaroace. S’afi făcut foarte multe cumpără turî şi vinderi de producte şi de vite, cu preţuri destul de bune. Ast fel, se zice, că vagonul de grăîi s’a vândut cu 200 galbeni, iar chila de grăfi de la 7 la 7 jum. galbeni. După informa-ţiunile ce le-am primit chiar ieri, iarmarocul de la Gaşin, şi el, ’I promite a fi foarte animat, şi deja lumea a inceput a veni la Caşin din toate părţile.	.
Iarmarocul şi cel din oraşul nostru (Iaşi) numit de Sf. Maria, e mal animat şi promite a da mal bune resultate de căt toate iarmaroacele ce afi avut loc anul acesta. Vitele, cari ocupă primul loc in acest iarmaroc, se vând cu preţuri destul de bune.
Iiecetele căilor ferate romăne.. — Linia Ro-
man-Bucuresci-Verciorova. In perioada de la 18 pănă la 19 August curent, s’afi incasat 345,317 lei contra 391,677 in epoca corespondentă a a-nulul trecut. Scăderea e de leî 46,357.
Creşterea generală a reţetelor de la începutul anului pane la 19 August este redusă la 893,705 lei.
Linia Ploesd-Predeal, lungime 85 chilometri. Direcţia aeestel linii a remas inapoi cu dările sale de seamă de incasărl ; situaţiunea ce avem inainte-ne constată veniturile pe luna Martie 1881. Reţetele in această lună afi fost de 71,983,88 contre 53,816,83 in luna corespondentă din 1880; sporu 18,667, 55. Ar fi de dorit ca direcţiunea respectivă să grăbească cu dările de seamă pe lunile următoare.
Statistica penitenciarelor. -Populaţiunea penitenciarelor din ţară era ast-fel la finele lunel Iunie a. c.:
In penitenciarul Bisericanî se aflau 428 indivizi ; in Bucovâţ 468 ; Craiova 208 ; Dobrovâţ 228; Focşani 155; Eozia 173 ; Iaşi 369; Mărgineni 482 ; PăngăraţI 317; PlătărescI 101; Mis-lea 170; Salinele-MarI 308; Telega 408 ; Târgul-Ocni 317; Văcăreşti 552 ; Răchitoasa 125;Tul-cea 116; Constanţa 19. In total 4945, din care 173 femei si restul bărbaţi.
ÎNSCRIEREA
INSTITUTUL „HELIADE“
[strada Armeană No. 1).
Clase primare, gimuasiale şi preparaţiunî pentru şcoalele speciale ale Statului.
In cancelaria institutului, dimineaţă de la 9 la 11. după ameazî 2 la 6 ore.
MEDIO ŞIOHIRUJRGF
Drul WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIEKAţJ
Special: BOALE IDE FEMEI Şl SYP HIL I S
anunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. loan nou No. 1 (lângă hotel Patria) şi ţine consultaţiunî de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m
Dr. N. MANOLESCU
(oculist)
s’a întors in Capitală. Consultaţiunî de la 4-6 p. m., gratuite pentru săraci; str. Primăverel 28.
BOALELE DE GAT, GURA, NAS ŞI URECHI tratează printre» artă specială
D- J. BRAUNSTEIN
Medic, Hirurg, şi Mamos fost medio practicant iu Vt»i»a in Klinicele.
lui Brauu (boale de femei şi facere) şi a luî Hebra (boale de piele, per şi syphjlis)
Consultaţiunî de la 3—5 No- i (Casa Misiu).
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
29 August — 9 ore dim.
Tunis 28 August.” Colonelul Correard, ridicându-şî tabăra Vineri seara ca să se ducă la Hammamet, fu atacat de 12,000 cavaleri arabi. Trupele francese respinseră atacul. Lupta dură trei ceasuri. France-jii afi avut 3 morţi; numărul răniţilor nu e cunoscut incă. Arabil afi avut 15 morţi şi un nu-mer considerabil de răniţi.
Roma, 28 August.
Se asigură că cu ocasia mare! întruniri a e-piscopilor din toate ţările, proectată pentru epoca apropiată a canonisărilor, Vaticanul va face să se redijeze pentru prelaţii presenţi o declaraţie colectivă şi solemnă, in care să se zică, că situaţia actuală a Papei in Roma nu mal e de suferit. El va invita apoi pe prelaţii absenţi să a-dereze la această declaraţie, care va fi trimisă tuturor guvernelor, insoţită de o notă a sântului Scaun.	^
Circulă sgomotui, că negoţierile intre Vatican şi Rusia sunt suspendate pentru timp nedeterminat, dacă nu rupte, din causa mal cu seamă a intrebuinţăril limbei naţionale in bisericile poloneze, pe care Rusia vrea să e proscrie.
Coustantiuopol, 28 August. Sultanul adat luî Assym-paşa o sabie de onoare.
(Havas).
p. m.
Strada Sf. Vineri
D-rul Theodorescu Florea
Reintorcăndu-se in capitală, anunţă onor. sa cli-entalâ. Consultaţiunî de la orele 5	6 p. m. Locuinţa strada Scaunele 88.		
BIBLIOGRAFIE
Carte didaotioă automată
LECŢIUNI DE ARITMETICA
pentru clasa I şi a II primară, de STEF. C. M1CHAILESCU NIL Ediţiunea a doua complet revădută. Metodul intuitiv combinat cu metodul socratic. Numeroase eserciţil şi probleme in capul fie-căreî lecţiunî. Călăuza invâţâtoruluî in note.
Pre lângă geografia celor cinci părţi ale lumeţ pentru ci. I a scoalelor secundare a mal apărut acum şi
Geografia Românii pentru cl. III primară 50 b. Geografia generală pentru cl. IV primară 75 b.
de loan Marescu
Aceste cărţi, împreună cu cele publicate mal nainte, sunt depositatate la libiăiiile d-loi So-cec, loaniţiu şi Alcalai, in capitală.
lTmarea bursa naţionala
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
FERMO & FRAŢII BENZAL
I. M.
CURSUL BUCURESCI.
OBLIGAŢIUNI
Oblig, de Stat Convertite.
20
6	0 o	_______-
6	oj0	»	Căilor ferate Romăne
5	». Renta Amortisabilă .	•
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300
7 % Scrisori fonciare rurale
7 o	„	»	urbane
6	»/*	»)	.». , 6 7 8
8	°0 Impr. Municipal .
• cu pr. Buc. (bil. a Renta română .	.
Acţiuni Dacia România .
Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată .
Cupbue Oblig, de Stat „	Rentă .	.	■
„	Căilor ferate
Scrisuri . .
Argint Naţional contra aur Bilete de Bancă ....
Rubla hârtie.............
Florini...................
Lose otomane..............
CURSUL DIN V1ENA
27 August
Oom}'.	V.ad.
100 1	101
102	103
92 %	9.H !/,
225	230
102 V,	103 7,
101	102
106	107
28	29
92	93
450	470
1770	1800
	750
V#	arg.
	aur.
X	
X	1
2 60	2 70
2 15	2 16
50	60
Napoleonul...............
Ducatul..................
Lose Otomane..............
Rubla hârtie..............
CURSUL DIN BERLIN
27 August
Oblig, căile ferate romăne . Acţiunile	»	»	•
Priorităţi	»	»	•
Oppenheim ................
Ruble hârtie.............
Oblig, noi................
Lose Ottomane.............
CURSUL DIN PARIS
27 August
Renta Română.............
Lose otomane..............
SCHIMBUL
17	August
Paris (3 luni)...............
» la vedere.................
Londra (3 luni)..............
» la vedere ......
Berlin (3 luni)..............
» la vedere.................
Viena la vedere..............
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL
100 30100 30
£1 50 113 80
62
113 80
217 10217 35
103
92
57
103 50
58 «/,
www.dacoromanica.ro
RQM ANI A LIBERA
i
JT JBAH1B L.
Str Teilor 28, Biserica Oţetaru D-<- «st,e s: inseilează costume pen-tr itamp U copiî cu preţu de 4 fr.
c \ ? O G R A P-7/ j A
INSTITUTUL
P. ALEXÂNDRESCU
vts-a-vis de biserica Sfinţi.
STRADA CERN IC A, Na. 4.
Se primesc elevi de clasele primarii, gimnaslale şi de comerciu spie a le face educaţiunea şi instrucţiunea cuvenită.	3
' Informaţiunî in toate zilele 8 — 12 ore şi 3 - 5 p. m.
, Scrofe de prasila
I din cea mai renumită | rasă a lui Archiducele Albert, in vărstă de fun an şi jumătate. Itilţirmaţiunl la dtf. Fraţi Ciricliano, str. Şelari,’ Noi 2.
*	}	a	•	■
^ r - --	- - - M
efectuează :
CART! DE LITERATURA
TYPOGRAPHIA
ŞTEFAN MIHALESCU
DE
SC1JRTIA SI D1DABT1CE
IN TOATE LIMBELE USUALE — —
JURNALE
DIFERITE FORMATE ŞI LIMBI --------------
AFIŞE
t JITIA>RI ^1 SIMPi aK
3
-$ ÎTZt-t' —
Ulii?®:!
pentru
TOATE SPEC1EI.E DE SBRViCH ■ şi
ORI-CE IMPRIMATE
A LE TUTUROR AUTO RIT A ŢU .01 î
-44*	-
BONURI SI DIPLOME
DIFERITE CULORI
BUCURESCI
14, STR VDA COVAC . 14-
v\ VOGR APii ]/{
efectuează.:
BILETE SI CONDICI
DE ORI-CE NATURA
precum
REGISTRE DE COMPTABIUTÂTE
pentru
MOŞII PĂDURI MORI, AC8I8E. PERCEPŢII etc.
Doctorul Schwar?
* n 1 o l o a 11111 a r\ .1 ..	. .. _ i ,	*	-
ie la facultatea de medicina u s’a mutat in Calea Văcăreşti
Specialitate de b61e syphilitv
ConsultaţiunY de la 8-9 •> „	‘’J#
la 1 —4 p m ’ ?
Acest stabiliment tipografic deja cunoscut Onor. Public fiind asortat cu o mare cuanti-tate do caractere variate şi in diferite tâeturl, după sistemul cel din urmă, şi cu
I«~ 5M4S!NI CiLINORICE'ae.
ast-fel că se află in posiţie a efectua ori-ce lucrări atingOtoare do această aită cu cea mai mare acurateţa şi in diferite limbi.
DHYIriA ACEâlUi STABILIMENT ESTE: ACURATEŢA ŞI PREŢURI MODERATE
131 LjEjTK/
DE
BOTEZ, NUNTA ŞI DECESE
—• -SSîiCC* —
Circulari şi Cărţi de adrese
—	44îe€>e--
ETIQ. TTETTiB
CULORI şl NEGRE —s->£»e—
ANUNOIURI şi TARIFE
INDUSTRIALE ŞI COMERCIALE
—	-<342:*$-
CĂRŢI UE VIS1TA, l'lPMLAIil şl AHKJÎSE
etc;. etc.
PREVASURI POLEITt
Şl
Plafonuri in ...
lin celle mai renumite %.* preţuri foarte moderate. re„T onorabdului publică sub-seSU
HZ. XlOlSTIGH
Tapiţer şi Decroator.
MST" 50,—Calea Victoriei
VENZARE
Casele din strada Popa-L^ No. 28 cuprindend 7 o'lii 2 bucătării, o prâvălie,'2iiv! niţe, 2 magazii.-aseadiV sa chiar acolo. g«.
,'SCOALKLE ELEMEN BARE UE BAEŢI Şl G1MNASIUL .	REAL ROM.-CAT. U1N BUCUREŞTI
ANTJNOITJ
Direcţiunea, are onoare a face cunoscut domnilor părinţi, lutorî ele. că concursul acestor'şcoale se va roincepe cu 5 Septembre st. n. a. c; •Atât şcoala lilialâdiu strada FontăniL No. 7, precum şi şcoala principală
din Strada -Călăraşilor.No. 5 posedă fie-oărc cate patru clase*primare; cea din urmă insă pe lat gă. cele 4 "clase primare mai posedă şi 3 clase
rr i m nuci n_rb î»1V Ul’nfTP.'UUa fini
caii. Programa objectclor de invăţămont coincide intru tdte ia «coaielor, publică din ţară. In clasele primare se mal in-
gimnasio-rc
cu programa ...------ r------ .. . »	.	.	....
vaţă iacă şi limbelc: (raueeşă, germană şi maghiară. Gaticlusmul rom. cat, se in vaţă numai de Şcolării rom. cat. • şi limba maghiară e obligatoare numai pentru (devii de: naţionalitate maghiară, iar pentru ceî-1-alţî elevi e facultativă
de
înscrierile sc.pot face in fic-eare zi (afară de Dumineca şi zilele de sărbătoare) in cancelariile ambelor şc'pa'c iwepănd cu ‘29 Aug. st. n.
Direcţiunea.
mtr;e orele de la 9—12 a. in. Bucureşti, August, 1881.
IMPORT ANTTJ
Sub-semnatul eu onoare iac cunoscut, că prin necontenită descoperire nouă şi practică in specia lila tea noastiă sunt iu posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară uu ratelicr complect in cautschuc costa (mai inainto fr. 300)
lai1 azi numai 1GO franci Hiiuwmmaea
Un singur dinte fr. 10. Pieces din duoî sau mai mulţi dinU, de la 6 pană la 8 fr. dintele.
Mai eu seamă ămî permit a atrage atenţiunea Onor. P. asupra dinţilor artificial) şi rutelieur montat de mine in aur G. 18, că sunt întocmai cu prima lucrate americană iu ce privesee esaciitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre incredinţare se află la mine modele cspuse, iar iu ce privesee lucrările esecutate de mine sunt in posiţie de a da garanţie pentru mai mulţi ani.
Operaţiuni, p Lom bagi un' şi curăţiri de dinţi se esecută eu cea mai mare menagiaro.	,.	'	. .
Fi ud bagal pe praxa mea de 30 ani in această specialitate, sper a obţinea luată încrederea Gri, P.
■ Uu stimă, George Slama
: 24'2-i,
Dentist cugles— Slnttlu Curul}, 19
BIROU DE INFORMATIUNE
TRA.1AN & 0.
9, STR AT)A SE INŢILO R, 9.
Stabilind un biurou de iu formaţiune, ne însărcinăm a procura şi a recomanda, d ipâ cererea veri-căruia: profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabilî, agricultori, niaşiniştî, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in ori-ce ramură şi specialitate.
Suntem convinşi că ne vom îndeplini datoriile noastre cu esactitate, sperănd că onor. public şi înalta nobilime să ne onoreze cu comandele d-lor.
In acest biurou se caută un tovaiăş care se depue 200 fr. Să cunoască limba franeesă germană şi română.
Cu stimă, Trajan & Comp.
H*Q*0*0*0+Q*°*0«0*0*0*IH
£ ANINCIU IMPORTANT
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei 600 pi utru un an şcolar; şi mă angajez a le pune la dis-posiţiuue uu local intrunind condiţiuuile igemec, avănd o îngrijire părintească şi tot-odată "a le procura toate cele ntctsariî pentru intreţiuerealor intocmal cala internatele private din Capitală.
♦
O
o
♦
o
♦
Doritorii (părinţi do copii) se vor adresa pentru admite- ▼ x: Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10'/!, dimi 0 ■aţa şi de la 5>'/„ scara inaiiite.	f
[♦ 0*0*0 *0*0*°«0*0» 0*0*B
De venzare maclaturi cu ocaua
tliărtie stricată)
A se adresa ia administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. 1
DEPOSIT GENERAL
la Dnu APPEL &Comp
BULURESOl
No. I — STRADA COVACI — No. 1.

SOBE MEIDINGER,
7=6
SOBE DE UIVIPLUT
REGEL/YTORE si VENTILATORI'1
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Cea iha perfectă şi cea mul simplă rţfgŞlare aau’deroî.. *	.
10jgNlurata focului se poate regula după plăeere“3^GI
Cel mai'simplu serviciu fără dc a avea trebuinţă de măturat "Se1 iu lătură ori-ce căldură supărătoare şi reilexitoare. Încâlcitul e foarte eftiu şi soba dureasă foarte mult. Aerisire foarte bună laiutrcbuin-ţarea ţeveî de veniţilaţiune. O singură sobă incălzeş'c trei camere, încălzire centrală aeriană pentru clădiri intregi.
MC" Această marcă de fabrică este turnată pe partea in teri Oră a uşeiMET
MfIDINCER OfEN
ZAH. h e i m |
Instrucţiuni şi liste de preturi curente se trimit gratis şi franco, g Fabrica de sobe Mcidiugrr şl obiecte de rase
HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
MERBIJL TRENURILOR CAILOR EERATE IN ROMANŢA
Valabil de la 1 (13) Iimiu 1881
Bucurescî-Roman-IaşI
Iaşi-Roman Bucuresel
	Aretarca trenurilor				Ard tarea trenurilor		
STAŢIUNI	Tr. »c.	Tren de pers.		STAŢIUNI	Tr. »c.	Tren de pers.	
	1	5	21		2	8	6
c ' j 1	p. m.	a. m			p.m.	a. in.	
Bucuresci pi.	5 30	7 30i		Iaşi plec.	4 08	6 52	
i Chitila	5 48	7 59		Paşcani	6 31	10 30	p. m.
Llbtsei	7 22	9 501		Roman	8 10	12 10	10 10
Mizii	8 12	10 59					
liUzâil	9 15	12 20					
	udpte			Băcăti	9 06		1 17
l-mra	10 38	2 06		Adj ud	10 30		3 22
Brăila	11 40	3 25		M arăşeşti	11 09		4 15
		p. m.	a.ui-	Teeuciu	9 33		4 45
Bărboşi	12 25	4 00	9 10				
Udatz	1 00						
	seara			Galatz	5 00	1). UI.	p. Ui.
rf.‘U'‘id	5 28		11 15	Bărboşi	5 40	1 10	7 15
Mârdseşti	6 07		12 20	Brăila	6 25	1 45	
Adj ud	6 48		1 10	Ianca	7 24	3 15	
	a. iu.		p. in.	Buzeu	9 01	4 51	
.Bacâă	8 15		3 00	Mizii	9 56	6 21	
Roman	9 15		4 25	Ploiescî	11 01	7 20	
L Cotii.	10 30		6 16		p. m.	seara	
	p.m.		seara	Chitila	12 17	9 15	
Iast sos.	1 05		9 05	Bucuresci sos.	12 36	9 30	
: Paşcani-Suceava				Suceava-Pascani			
	dim.	seara			dim.	p.m.	
Paşcani plec.	10 41	7 16		Suceava plec.	5 00	6 54	
Sicfava sos	12 23	10 09		Paşcani sos.	8 41	9 45	
Veresci-Botoşam				Botoşani-Veresci			
Vereşti plec. Botoşani sos.	p. m. 12 08 2 03	seara 9 47 11 42		Bob şani plec. Verescl sos.	dim. 5 21 7 21	p. m. 3 15 5 15	
Bărboşi-Galaţi				Galaţî-Barboşi			
B arboşl Galaţi	ndpte 12 25 1 00	p.m. 4 00 4 35	p. m. 4 10 4 55	Galaţi plec. Bărboşi sos. |	a. m. 5 00 5 40	p.m. 1 40	p. m. 7 15
Buzcu-Fotjani-Marajegei	
STAŢIUNI	T. mixt
	31
Buzeu plec. R.-Sărat Foeşauî sos	p. m. 1 05 3 26 5 45
Focşani-Buzeu	
STAŢIUNI	T.niixt 32
Focşani plec. R -cărat Buzău sos.	a. m. 7 00 9 34 11 40
Foeşani-Mărăseşti	
STAŢIUNI	Tr. pilit 33
Focşani' plex;. Mârăşeşti sos.	seara 7 45 9 00
Mărăseşti-Focşani	
STAŢIUNI	Tr. mixt 34
Mârăşeşti plec Focşani sos	ndpte 11	30 12	45
Focşanî-Mârăşeştl	
STAŢIUNI	Tr. miri 35
Focşani plec Mârăşeşti sos.	diinin. 4	45 5	50
Bucuresoi-Vârciorova			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr, Ac.	Tr. de pers.	
	S	17	19
Bucuresci pi. Chitila Pitesc! Slatiua Craiova T.-SeYcriu Vcrcior. sos.	a. m. 8 15 8 31 11 14 1 18 3 10 5	54 6	1 p. in.	a. m. 4	45 5	05 8 25	3 30 7	00 8	00 p. in.
Floesci-Predeal			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.. 1	Tr. m. 3	Tr. pl ’ 5
Pleesei plec. Lămpi ua Sinaia Predeal sos.	a. m. 9 40 10 51 p. in. 3	04 4	00	p.m. 5 40 7 23 p.m. 9 20 10 15	a. m. 8	34 9	37 10 45
Bucuresci-Giurgiu			
STAŢIUNI	Tren de persone		
	1	3	
Bucuresci pi. Goinana Giurgiu Smârdan sos.	a. m. j p. m. 8 10 6 15 8 56 7 01 11 10‘ 8 15 10 201		
Tecuciu-Bărlad			
Tecuciu plec. Berlad sos.	a. m. 5 50 7 35	p. ni.r ■ 5 35 ; 7 30|	

Verciorova-Bucureşti			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac 4	Tr de pers.	
		19	20
Verciorova pl. Turnu-Severin Craiova Slatina Piteşti Chiuia Bucureşcl sos	a. m. 11 00 11 25 p. m. 1 57 3 50 5 57 8	46 9	55	a. m. 7 40 10	46 11	00	a. ui. 6 15 6 55 10 2
Predeal-Ploesci			
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
	Tr. ac.	Tr de pers.	
	2	4	6
Predeal plec. Sinaia Gâmpiiia Plocşci	p ,m. 1 26 2-58 6 06 7 16	a. m. 4	00 5	05 7	05 8	32	p. m. 7	25 8	28 9 27
Giurgin-Bucureşti			
STAŢIUNI	Tren de persoane		
	2 f 4		
Smârdan plec Giurgiu Comuna Bucureşcl sos.	a. m. 8 00 8 48 10 00	p m. 5	54 6	05 7	03 8	05	
Bârlad-Tecuoiu			
Beriadplec. Tecuciu sos.	a. m. 9 .00 10 55|	p. m. 9 30 ii 15	S» '
MERSUL VAPOARELOR PE DUNĂRE
VAPOARE DE POSTA
intre Budapesta-Orşova-T.-Severin-Ginrgiu-Galaţ1 . PLECARE IN JOS.
De la Buda-pesta Vineri, Dom. Mercur 11 oro sea i „ Orşova l)um. Marţi, Vineri 10 ore 30 min. a. «i „	T.-Severin	„	„"	„	12 ore ţiiua,	.
„	Calafat	„	„	„	5 ore 10 min. p, r
„ Corabia Luni, Mercur!, Sâmbătă 12 ore 30 p,w „ : T.-Măgurele Luni, Mercur!, Sâmbătă 2 ore C min. a. m.
La Rusciuk	„	t	„	6 ore 30 a.'a
De ia Giurgiu	„	„	„	Horel5a.nl
„ . Cernavoda	„	„	„	6 ore 15 p. ia
„ Brăila Marţi. Joui, Duminică a n.
La Galaţi	Idem
m.
PI-EGARE IN SUS
De la Galaţi Marţi, Jouî, Sâmbătă 9 ore a.
„	Brăila „	„	„	10 ore 25 min. a. o
„ -Cernavoda	„	„	5 orc20 min. p.'11
l«a Giurgiu Mercurî, Viucri, Duin. H ore 30 min. a. »■ De la Giurgiu „	12 ziua Vineri, Duminecă U ur<-
15 min. a. m.
,, Rusciuk Mercurî 4.20 p.
12 ore ziua.
Dc la T.-Măgureli Mercur. 10 orou-in 5 ore 40 miu. p, m.
De la Corabia Mercurî 12 oro
7 ore 40 min. p. îi.e.	_
Do la Calafat Joui, Sâmbătă, Luni 9 orc 30 min. a. in. La T.-Severiu „	„	„ 4 ore 45 min. p.
De la Orşova Vineri, Duminecă, Marţi a. ni.
Vineri, Durntn . Vineri, Du noaptea Viitori, Du i
Serviciul local intre Galaţl-Tulcea-Ismail-Kili»
Plecare lâ vale de la Galaţi la Tulcia-Ismail Marţi şi
'ledare la del
Sâmbătă 8 ore a. m .. Tulcea-Ismail-Kilia Joî 6 oreaiu ■Tulcca-ijaluţ'
Kilia la Isniail Joui 4 ore p. m. .
»	„	„ Ismail la Tulcea-Galaţî Mereu-
. Vin., Duin. 7 ore a. m.
Serviciul de pasageri şi mărfuri intre Galaţi şi Odew
De la Galaţi la Odesa Luni 7 orc a. m. şi de la 0-deşa la Galaţi Joui 4 prep. m,.	,
Servici ul dc mărfuri de la Galaţî-Brăila pentru toa ■ staţi nile şi direct la Bucuresci de doâ ori pe s©]-
Uo«acl
10 BANI EXEMPLARUL
MERCUR! 19 AUGUST 1881
APARE ILT TOATE ZILELE
ABONAMENTELE:
In Capitală: 1 au 30 lei, 6 lunî 15 lei, 3 lunî 8 leî. In Districte: 1 an 36 leî, C luni 18 leî, 3 lunî 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 luuî 24 lei, 3 lunî 12 leî.
Director : D. AUG. LAURIAIN,
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa :
In Romania: La adminintraţiune, Tipografia St. Mihâlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Societe Havan, place de la Bourse, SIn Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate G. L. Daube Jc C-nie.
In Berlin, Francfnrt. Zurich, New York: Prin eompatia generală de publicitate O. L. Daube & C-nie.
ANTJNOIURJLB:	$
Linia de 35 uiilimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina 111-a...........1 Led.
>	>	» Il-a................2 »Tţj
Epistole nefrancate «e refuşă Articoliî nepublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiune» au este responsabilă.
Prim Redactor: STE'F, 0, MlGHAILESSIJ
mstmm
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. zsiarele streine.
Yiena, 27 August.
Azî pe la ora 1 ambasadorul chinez şi-a predat actele sale credenţionale împăratului Fran-cisc losif. Ambasadorul şi secretarul seu purtaţi haine civile de gradul mandarinilor, pe cănd a-tasatul militrr Tşeng-Ki-Tong era in uniforma. După audienţa ce a durat 10 minute, străinii se duseră la'ministerul de esterne, unde amba-sadarul Chinei lăsâ carta sa pentru baronul de Haymerle si pleca in trăsură imperială la cartierul lor.
Un public numeros şi curios înconjura castelul impSrătosc spre a se putea intra de străinii Chinei.
Marţi ambasadorul e invitat la masa impă-ratulul.
Cu ocasiunea audienţii chinezul rosti următoarele cuvinte :
Maiestate ! Am onoare a ve presenta ou distins respect actele mele de acreditare prea i-naltei voastre atenţiune. Petrecend inal mulţi ani in capitala unul stat vecin (Germania. Red.) am avut timp d’ajuns ca să inveţ a cunoaşte imperiul maiestăţii voastre, care cuprinde un loc distins intre statele europene pentru cultura sa cea mare atăt de mult admirată de popoarele Apusului. Pentru patria mea pot adeveri}, că la Răsărit tot acea părere domneşte.	,
Cu incheierea de convenţiunî comerciale intre nişte ţări, cari după starea actuală a lucrurilor se* află in relaţiunl amicale, şansele păcii s’ah asigurat din zi in zi, şi asfel ah ajuns lucrurile in timpul nostru, ca indopărtărilo geografice cele mul mari să dispară prin intălnire regulată a vapoarelor. Dintre imperiele luminate din Europa, imperiul maiestăţii voastre, a fost cel ăntăiu, caro a vonit in atingere paclnică cu | popoarele asiatice. Mo simt extrem de onorat şi de satisfăcut, că augustul moţi suveran, m’a aliat vrednic să ’represint o ţară asiatică al cănii guvern o tot-d’a-una gata să întreţină cu popoarele imperiului austro-ungar relăţiunl de amiciţiâ sprijinind binele comun şi reciproc Ca garanţiă pentru seriositatea acestor intern tiunî, mi "s’a dat ordin, să ve predai) maiestăţii voastre actele mele de acreditare şi să me in formez in tot timpul dospro starea sănătăţii maiestăţii voastre. Sunt convins, şi convingerea mea cu deosebit respect mi-o asprim, că maiestateă voastră sunteţi de acord cu augustul mei) suveran, ca intre celo două imperii să se Întreţină cele mal cordiale r6laţiuni, ca amiciţia să crească pe fie-care zi, căci numai aşa se vor putea bucura funcţionarii şi popoarele color două imperii de roadele unei păci vocînico.
Viena, 27 August.
Ambasadorul chinez Li-Fong-Pao purta in decursul audienţii pe peptul hainei salo oficiale un petec de mătase pe care se putea distinge un balaur cu cinci picioare, ţesut cu multă artă, Balaurul figurează ca simbolul do stat al Chinei. Scrisoarea dată împăratului şi regelui Francisc losif o redactată in limba chineză şi manciurică, ce este limba dinastiei obicinuită in convesraţiunile din casă. Limba chineză se află po stânga, coa manciurică pe dreapta scrisorii.
Sigiliul imperial, imprimat sub arnbelo texte, este asemenea redactat in cele două limbi, ruar-giuele scrisori! sunt de jur imprejur infrumuse-ţaţe cu balauri negri, pe cari i-ah desemnat pictorul Curţii imperialo.
Paris, 27 August.
S’a ţinut un consiliu ministerial sub preşedinţa lui Barthelemy. Ferry nu era de faţă. PresenţI erah numai Constans, Clone, Tirrard. Obiectul şediuţil a fost disolvarea (?) Cameril şi formarea unul nod cabinet. Miniştrii nu se prea puteau uni in vederi. Ast-fel Constans in unire cu Gambetiştil pretind imediata disolvare a Cameril actuale şi cea mal grabnică conchemare a celei noul, precum şi formarea unui alt Cabinet. Cel-
l-alţl miniştri sunt mai moderaţi, el voesc să se vadă resultatul balotagelor şi pentru conche-marea* Camerilor celor nuol la finitul luneî Oc-tobre, cănd se va vedea foarte bine ce e de făcut, fiind mal uşor a se orienta după fapte împlinite, de căt după cele incliipuite.
Gambeta voeşte, după cum se afirmă azi, a lua nu numai preşedenţia consiliului, ci şi portofoliul miniseriuluî de finanţe. Marchizul de No-ailles, ambasadorul din Roma, va fi chemat la ministeriul de esterne in cabinetul lui Gambetta.
Bartelemy St. Hilaire va fi indepărtat din noul xninisteriu,.
Londra, 27 August.
Toate ştirile ce sosesc din Washington anunţă
că pericolul in care se află viaţa lui Garfield e enorm. Doctorii au avisat Cabinetul, că până la orele io nu s’a observat nici o îndreptare. Gât-' field ’şî cunoaşte situaţiunea. Cănd aseară soţia sa voia să remănă mal mult timp lângă patul lui, pacientul ’I zise : „E prea adevărat că nu. peste lung timp ne vom despărţi, deci bine vel face daca vei mal sta lângă mine“. Soţia lui Garfiield crede in reinsănâtoşirea bărbatului eî, doctorii insă nu cred, zicănd, că scularea prej .şedintelul ar fi o minune. Dănsa afirmă că minunea se va intămpla-
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere14
29 August — 7 oro. seara.
Londra, 29 August.
Regina Victoria a croat şase noul pairate.
Roma, 29 August.
Autoritatea a disolvat ieri la Florenţa şiFro-sinona, nişte meetingurl ce se ţineau contra legilor de garanţie. La Florenţa s’ait făcut câteva arestări.
Washington, 2) August.
Prezidentului Garfield i e puţin mal bine.
(Havas)
A se Tedea ultime ştiri pe pagina III.
BUCURESCU 18 AUGUST
Râu este să fii om mare : nu al de căt să te mişel după cum 6fi cere inima, că de in-dată gazetele şi toţi meseriaşii de nuvele âţî scornesc eăte prin cap nu-ţl tună.
Aşa, de pildă, opinia publică aşteaptă impacientă să vadă ce are să iasă la iveală in privinţa visiteî magnatului conte de An-drassy, lareşedinţa de vară a Regelui Carol.
Da —ce caută fostul cancelar al imperiului dualist in creştetul munţilor Carpaţl ?...
Să lăsăm că visitele buzaţilor au fost anul acesta la Sinaia ca nici odată de numeroase şi de bine primite, dar acum vedem că legătura oamenilor noştri de stat devine tot mal strânsă cu Ungurii, că insu şl contele Andrassy, un factor de mare Însemnătate,! cu tot caracterul şeii privat, al politicei statului ungar, vine acum să se ţie la sfat cu regele romăn.
Cu cuvânt, săli fără cuvent, lumea eşl zice, vexând această cheltuială de politeţi şi curtoasil politice cu Ungurii: trebue să fie un drac la mijloc!
*
E foarte posibil ca nobilul oaspe ungur să fi venit, la Sinaia, numai de gustul de-a vedea creştetele Bucegilor, de-a respira câteva sile aerul imbâtător al munţilor noştri, şi aintălni pe Regele, care nu puţin aservit ia realisarea politicii ce urmăria contele Andrassy, in resbelul regulat la Berlin.
Dacă lucrul numai ast fel s’ar putea tălmăci, atunci noi n’am avea nici un amestec in nobila petrecere a ilustrului magnat la curtea noastră regală.
Să le fie la toţi de bine, căci tradiţiunea română este să ospâtăm şi să mulţumim cum se cade pe toţi cel-ce calcă pragul strămoşesc...
E insă şi mal posibil ca contele Andrassy să nu fi venit numai aşa de florile mărului, la castelul regal de la Sinaia.
Cănd ceea-ce ne intră in urechienu ne este pe plac, de oare-ce e contrarii! intereselor Statului nostru, atunci, adevâr sau numai combinajiune fantastică, noi dăm cele şoptite pe faţă, ca să ne aruncăm in laţurile ce ni s’ar pregăti poate cu multă maeştri®, şi să le stricăm, pe căt ne e in putere, inainte de-a, fi pe deplin intărite, cum este de pildă cazul in momentele actuali.
Ne pot deci trata ori căt poftesc austro-filiî noştri patrioţi de copil teribili, căci
ceea-ce auzim că sbărnâe, noi pe faţă vom scoate, ca opiniunea publică să se formeze asupra planurilor diplomatice, inainte de-a veni guvernul faptelor implinite să strige naţiunii, că trebuie să si plece capul, căci altminteri ea n’are încotro !
*
Se vorbesce dar, că marele politic ma-giar ar fi venit, autorisat de cercurile inal-te din Pesta, a sonda ce trecere are aici idea unei alianţe austro-magiare, şi in special magiare, in prevederea comp]Raţiunilor ce ferh acum in Europa, aducând, ca turtă dulce de amăgit copil, perspectiva unul regat Ungaro-romăn cu residenţa la Pesta şi cu integritatea teritoriului usurpat al Ungarii de azi!....
Cedarea in cestiunea Dunării merge pe d’asupra, ca arvună, jin această tocmeală, şi nici vorbă apoi, că ameninţările ce ni se arată, cu lanterna magică, ca venind din partea Rusiei, aii să fie asemenea exhibate cu multă artă şi cu căldura amicii ce Ungu ril ne-a purtat necontenit.
Toată osteneala ar fi se zice, ca" noi să primim un dar aşa de frumos !
*
De departe —cel drept —invenţiunea nu se arată tocmai urită : un regat mare, cu o coroană şi mal mare, in luptă poate vic-. toriâsă cu alte popbre şi cu un imperiu vecin, ca să ne lăţim cu timpul pănă la Marea de râsărit: iată proiecte ce nu strelu-cesc mai prost, cănd faci socoteala fără împrejurări.
Noi nu putem garanta, bine inţeles, autenticitatea punctelor ce am schiţat, sub beneficiul faptelor ulterioare ; dar suntem autorisaţi a declara, in numele opiniuniî noastre publice, că nici o inţelegere, nici o dispunere nu este posibilă cu maghiarii, pe căt timp vom auzi suspinele fraţilor de peste Carpaţl ajungând, in valuri mari de durere, pănă la fibra inimii noastre mâhnite.
Nu mal incape indoeală, ca Ungurii vor căuta din ori ce imprejur are să-şi tragă spu za pe turtă, ca noi să râmănem in tot-d’a-una cu aluatul necopt.
Dar politica noastră este simplă: să nu ne lăsăm nici o-dată să fim amăgiţi.
Afară insă de acestea, istoria ne-a dovedit, din nenorocire, indestul, că Ungurii nu sunt buni tovarăşi de suferinţe, şi mal puţin sunt capabili de cavalerism şi lealitate, cănd se vor vedea scăpaţi de nevoile ce’i strâng azi.
Cu ce vom inlătura mal ăntăiti, in cas dea se fi proiectat vr’o apropiere, resentimentul naţional dintr’o parte şi alta, resentiment nenorocit, care de-o potrivă ne-a stricat, dar care esistă, din causa nesocotinţa, a lăcomii şi a ingăfnării ungureşti, şi de care politicii ambelor state trebuesc să ţie seamă in combinaţiunile lor.
Nu—cu Ungurii nu este, sub nici un chip, de împrietenit, pe căt timp patru milioane de fraţi gem incă sub lanţurile batjocoritei lor libertăţi!...
CRONICA ZILEI
Zilele trecute un incendiu isbucnind in tergu-şorul Suliţa, jud. Botoşani, a nimicit 21 case.
O bandă de tâlhari urmărită de subprefectul plăşiî Jiu-de-Sus, jud. Dolj, cu forţa armată, s’a prins in comuna MustescI, plaiul Novaci, judeţul Gorj, la 15 August, orele 2 după amiazî.
Secerişul grâului orzului şi ovăzului in jud. Neamţu sunt. aproape terminate : coasa şi arăturile de toamnă continuă cu activitate.
Timpul e destul de frumos.
Se ştie că s’a înfiinţat pentru România o casă de economie ea institut de Stat, care funcţionează de la 1 Aprile, 1881.
Toţi casierii Statului, şefii de oficiurî telegrafo-postalî, perceptorii, directorii de gimnasil, licee, institutori şi institutoare, învăţătorii săteşti, precum şi directoarele de şcoale de fete şi Învăţătoarele, sunt agenţii principali sah secundari al casei de economie. Orfce locuitor al terii fără deosebire de naţionalitate, de sex şi de etate. poate' vărsa economicle sale in local/iMţile desemnate, in muimlv agenţilor autorisaţi de casa centrală. - Depunerile se pot face in toate zilele, de la 10 ore dimineaţa, pănă la l bre după a-rniazl. Depunerile nu pot fi mal mici de un leu uon, nici mai mari do 8000 le! pentru o singură dată Până la o nouă hotărîre a consiliului de ad-mistrâţiune, dobânda*se fixează ţa 5 ta sută pe an.
O economie de zece bani (centime) pe zi, adunate şi depuse regulat la finele fio-cărel luni la casa dc economie, caro plăteşte dobândă 5 la sută pe an, şi dobândă la dobândă, da un capital de 204 iei in 5 ani, de 407 lei in zece am, de 805 iei in 15 ani şi de 1,288 lei in 20 ani.
Al doilea colegii! din Brăila a ales senator pe d. general Adrian, cu 92 voturi din 94 votanţi.
Se telografează din Iaşi către „l’lndependance Roumaine, “ că oare cari sentinele rusoştl ah tras focuri asupra unor pescari romănî de pe marginea romăneacă a Prutului, aproape de satul Her-mez|u şi că un pescar a câdut mort.
Victima, care e din Hermeziu avea, casă, fe-moe şi copil in acest sat.
Primul procuror din Iaşi a plecat ca să pro-ceadă la o anchetă. El a informat prin telegraf pe ministrul justiţiei şi pe procurorul general.
Se zice că d. facohscohn, consulul Rusiei la Iaşi, ar fl numit consul la Salonic.
D-sa ar fi şi părăsit deja Iaşii.
Reprosentaţiunea dată in sala „Orpheu" in beneficiul revistei literare „Literatorul" a lăsat cea mal bună impresiune asupra publicului. A-plauselo sincere, ce ah resunat, credem, că’l vor Încuraja po d. Macedonski in lupta intreprinsă contra idiferentismulul pentru literatură.
Aflăm cu plăcere, ca invenţiunea d-lui C. Di-mitriade e aprociată şi in ţară la noi. La noul edificii) al ministerului de finanţe din Calea Victori e^s’ah aplicat 84 dQ poartă—galerii ţipoartă— rosete. Ele aplicate odată, se pot adapta pentru tot-d’a-una la orî-ce lungime şi nălţime, nefiind trebuinţă d’a se mal tot găuri zidul.
Consiliu] comunei rurale LeurdenI, din judeţul ilfov, s’a disolvat din causă ca membrii nu-şî împlineai) datoriile şi percepeah taxe deja desfiinţate.
D. G. Liciu, actual magistral, s’a numit in funcţiunea de administrator al domenielor şi pădurilor Statului, in locul d-luî Zamfirescu.
D. dr. Chr. Păunescu, de la facultatea de medicină din Paris, s’a numit profesor, cu titlu pro-visorih, la catedra de higienă de la liceul din Ploescl.
D. dr. Sterie Argeşeanu, de la facultatea de medicină din BucurescI, s’a numit profesor cu titlu provisoriu, la catedra de higienă de la gim-nasiul Lazâr.
D. prefect de Argeş înştiinţează că, in seara de 12 August curent, pe la orele 8, pe căndd. Dimitrie Triandafil, arendaşul moşiei Statului Do-bresci, venia de la aria, s’a tras asupra lui cu armă de foc, şi că din cercetările făcute de administraţie şi parchet, resultă grave bănuelî pentru comiterea atentatului asupra pădurarului Statului, Ioan Trandafir, şi isprăvniceluluî moşiei.
Pacientul, avend 20 lovituri de alice in pulpa piciorului drept, nu este in pericol.
Cercetările continuă la localitate.
Procesul pontru hoţiile protopopului de Dâm-boviţa, Ogrezeanu se va 'înfăţişa la 19 ale luneî lui August. Afiăm, că s’ar face intimidări mar-
www.dacoromanica.ro
ROMAN U LIBERA
Cu chiti, cu vai! am ajuns bine. in patria sfoarei, salamului şi turtei ardeleneşti. Drumul prin România e sfânt. De la Comarnic la Braşov,- situ’aţiunî splendide: nu nc mai săturam ochii şi plămânii de frumuseţea şi aerul munţilor. De la Braşov la Sibiu, val de capul nos tru. Vagoane miserabile, serviciu unguresc. La Copşa, (Ungurii o scriu Kis-Kapus) ni s'a in fundat.
închipuiţi-vă, că intre două oraşe importante, ca Braşov şi Sibiu, nu este tren direct, ci eşti nevoit să râmai in câmp, noaptea, de la 5 pănă la 10 ciasuri, până când inteligenţa ungurească să’şi incălzească o maşină, spre a te duce la SibidI O sancta simplicitas magarona!...
Noapte uritâ am dus'o la 13 August. Şi numărul e nefast! Noroc câ ticăloşia de la la Kis-Kapus, am impărtăşit’o mulţi. N’am avut unde dormi, n’am avut unde mânca. Am găsit numai jumărî cu castraveţi acri. Ba incă era să ne
stingă şi gazul, ca să ne lase ca pe orbeţi.......
Să ne fi vădut pe la 5 ciasuri de dimineaţa; par că eram eşiţi din mormânt: feţe livide, ochi! roşii şi obosiţi. De nu era d-rul Davila, cu vi oiciunea sa firească, şi braşoveanul Diamamii Manole, cu glumele sale hazlii, cari să ne mal invioreze, am fi infâţişat priveliştea unoi goniţi din Galiţia.
Trenul trebuia să plece la 4>/2 i n'a plecat de cât la 6 ore 20 minute ; punctualitate kiralyască!
Când ne-am vădut pe dllami vasutak, am făgăduit o feştilă ţigănească lui Sfăntu Ştefar.-craiul unguresc. Zău tot mai civilisată este administraţia bulgărească, decăt «ea ungurească!
ZDI3ST .AJF.A.3R-A.
Contele Andrassy la Sinaia.
Ce o fl căutând la M. S. Regele Carol, fost.il ministru de externe austro-ungar, contele Aa-drassy ? Aceasta e intrebarea ce şi-o pun, pe lăngă pressa română, şi ziarele stăine. lată con şi-o respunde „Augs. AUg. Ztg.“ intr’o corespondenţa din Yiena:
„.... Dintr’untăid este de constatat, câ in cercurile oficiale de aici nu se ştie nimic despre visita contelui Andrassy la Sinaia. De aici să nu se deducă, că din această causă visita nu va avea loc ; se poate insă conchide, câ dacă ministrul austriac de odinioară va visita iuti a-devâr residenţia de vară a Domnitorului Ro măn, aceasta nu va avea nici o insemnătate politică.
„Contele Andrassy este la curtea romană pei ■ sonet gratimma şi a meritat aceasta in lealitate ; el a mai fost invitat, de repeţite ori, de către regele Carol la vânătoare, şi ast-fel poate să fl primit şi de asta dată o asemenea invitare. Dacă caBul este acesta, atunci nu a fost invitată
de cât persoana privata a contelui Andrassy şi el nu va face şi nu va putea fcce visita de căt ca atare, dacă o va face adecă, şi aceasta o putem aştepta in toată liniştea.
„Fabula, că corniţele unguresc ar esercita, şi după retragerea sa din postul de ministru de esterne, o influenţă directă asupra politicei este-rioare a monarchieî. e cunoscută deja de multă vreme ca fabulă, şi repetarea ei nu dovedesce de căt lipsa de gust. Contele Andrass\ nu se intrebuinţează nici la „misiuni" esterne, şi e întrebare că oferindui-se ;vre-una, ar primi-o"
„Augs. AUg. Ztg." incheie arătând, că nici că esistă vre un motiv pentru o misiune- politică specială a Austro-Ungarieî in România. Călcarea de graniţe din Trei-Scaune şi polemica ziarelor române cu cele austro-ungare nu sunt factori suficienţi spre a da nascere unei misiuni. Şi apoi chiar daca contele Andrassy ar fi luat misiunea de a calma spiritul public al României, isbutiva să facă aceasta el, o persoană privată, când nu a isbutit un mare duce din familia imperială a-ust riacâ, a căruia visită la Sinaia presa română o persiflase. Presa română urmâresce un scop, in atacurile ce indrepteazâ necontenit Austro Ungariei .' E vorba a ţinea naţiunea deşteaptă, ca nu cum-va guvernul să cadă in chestia Dunărei, la vre-un compromis cu vecinul imperiu.
„Prin aceasta campania jurnalistică a Românilor in contra Austr’o-Ungarieî e declarată, şi visita contelui Andrassy la Sinaia, nu va schimba cătu’şi de puţin lucrul®.
Keorganisarea armatei spaniole.
Guvernul spaniol are de gând să preceadă la o reorganisare radicală a armatei sale. Iată câteva din prevederile acestui plan :	1
Cele 140 cadre batalioane do infanterie şi vânători, precum şi cele 24 regimente de cavalerie, cari compun efectivul actual al armatei spaniole, vor sluji ca basa reorganizărei. Pe viitor serviciul activ la infanterie va fl de 2 ani şi 8 luni, in prima re servă de 2 ani şi 9 luni; intr’a două reservă de 7 ani, aşa in căt totalul serviciului este de 12 ani. La cele alalte arme serviciul activ este de 3 ani şi cu serviciul in reserve efectivul şefi e de 10 ani.
Pănă acum din 140,000 de tineri spanioli, cari se inscrib pe fie care an, in termen mediu pe listele de recrutaţie, isbutiaii să dosiască de la serviciul militar prin deosebite moduri peste 50,000. Acest vicii! se va stârpi prin măsuri potrivite. In acest mod şi prin crearea batalioanelor de reservă, infanteria spaniolă se va urca pe viitor la suma de 310,000 oameni, in vreme ce azi toatij. armata spaniolă ajunge de abia a,-ce astă ţifrâ.
Cavaleria va remăne tot cu numărul de 20 de regimente, dar chipul recrutârei oamenilor şi
torilor şi preoţilor, de la care protopopul a luat bani. Avem insă incredere in justiţie, câ va pune pe hoţ la locul ce-î se cuvine.
Aflăm din ziarul „Vâlcea", că Păr. Bobulescu, episcopul de Râmnic, in loc să se ocupe cu ale eparchieî predicând cuvântul lui Dumnezeii, biciuind trândăvia, beţia şi alte rele, care bântue turma sa cea cuvântătoare, a apucat pe calea nenorocită a predecesorului sed şi voind să depărteze pe toţi profesorii, cari nu voesc să i se inchine pănă la pământ.
CORESPONDENŢA „ROM. LIBERE".
Sibiu. 14 August.
Am ajuns, la timp, in acest oraş, unde inteligenţa şi munca ardelenească s'a hotârît să şl strîngă mâna. Suntem in preziua deschiderii ex-posiţiunii româneşti; deci despre exposiţiune n’o să vâ vorbesc. Avem vreme mâine, poimâine şi altă dată.
Cu toate astea exposiţiunea tot am vădut’o. Lucrai! pe ’ntrecute tinerii, ca să impodobească cu artă interiorul marei barace, construită ad-hoc, cu miile de obiecte frumoase ale ţărancelor din clasica ţară a românismului. In mijlocul tinerilor, incuragindu’I la lucu, se află baronul Ursu, acel bătrân verde, care cu vigurosul braţ românesc a smuls, pentru Austria, victoria de la Custozza. Căte lacrime atunci; dar căte d’atunci in coace!...
Nu voiu face insă politică; mai puţin incă daco-romănism. Ochii infundaţi in cap, ai copiilor lui Arpad, ne urmăresc. EI nu caută de căt un pretext, spre a impiedeca această întâlnire a neamului românesc. Să tăcem dară, pănă s’o sfârşi cu exposiţia.
*
* *
La Sihlă curg Români din toate părţile. Din Romănia, am vădut, pănă acum pe dr. Davila, cu băeţii săi (doctorul a adus la exposiţie multe obiecte lucrate in Asilul Elena Doamna; două fete din Asii, le aranjează), pe d. Laurian cu soţia, pe deputaţii Nicorescu, din Bârlad, şi Po-pescu, din Râmnicu-Sărat, dr. Valentineanul, tipograful Grecescu şi alţii. Chiar Moceanu este aci. I-am vădut numele lui şi a elevului săi! in gimnastică, prof. Velescu, pe nişte afişe. O să merg di seară la grădina Flora, ca să’f aplaud. — Pe mâine sunt aşteptaţi Sion şi alţii. Nu e vorbă, ar fi putut să vină mai mulţi fraţi din ţară. Ni s’ar fi mai alinat sufletul, chinuit d’a-tătea dureri. Nu mă indoesc, că la o nouă exposiţie, ne vom întâlni mai mulţi.
Fruntaşi d’ai Ardelenilor sunt mai mulţi la Sibid. O*deosebită plăcere am simţit cu toţii, când afiarăm c’a sosit venerabilul canonic (ji-parid. L’am vădut astă-zî la 3 ore, insoţit de părintele Munteanu.
*
* *
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 18 August —
A. DEBAY
MISTERELE SOiULBI $1 ALE IM1SILUI
traducţle da
A LEXA NDE U I. Q-OKSOX7.
CAPITOLUL III.
Somnambulismul.
(Urmare).
D. Soave, profesor de filosofie şi istoria naturală de la universitatea din Pavia, a dat publi-caţiunei următorul caz de somnambulism :
Un farmacist din Pavia, savant chimist, căruia i se datorat! mai multe importante descoperiri, se scula in toate nopţile in timpul somnului, ducăndu-se in laboratorid pentru a reincepe lucrările remase neisprăvite. El aprindea cuptorul, aşeza căldările, vasele de destilaţiune, retorta, şi urmăria experienţele sale cu o prudenţă şi agilitate care poate nu o avea in timpul deşteptârei; umbla cu substanţele cele mai primejdioase, cu otrăvile cele mai violente, fără ai veni cel mai mic accident. Când timpul nu’I permitea de a prepara in timpul zilei ordonanţele medicale, el le lua dintr’un sertar, unde ele eraţi inchise, le deschidea, le aşeza pe masă unele peste altele şi proceda la prepararea lor cu cea mai mare ingrijire şi precauţiune. Era in adevăr extra ordinar de al vedea luăndcum-penele, alegând gramele, decigramele şi centi-
gramele, cântărind cu o precisiune farmaceutică dosele cele mai minime aie substanţelor din cari eraţi compuse receptele sfărâmând, amestecând şi puind picătură cu picătură ; după aceea le aşeza in sticle sat! in pachete, după natura medicineî lipea etichetele, şi in fine le aran.a in ordine pe o poliţă din farmacie, gata fi ied a le preda, când vor veni să le ceară. Acesle lucrări terminate, el stingea focul, aşeza la lcc obiectele deranjate şi se ducea din noi! să se culce, unde dormia liniştit până adoua zi.
Profesorul Soave arată că acest somnambul ăşi avea ochii Închişi ; el mărturiseşte, că dacă memoria locurilor şi idela fixă de a isprăvi lucrul săi! era de ajuns de al conduce in labora-toriti, lectura şi preparaţfunea receptelor, cărora nu le ştia conţinutul, remăne inesplicabill
Doctorul Esciuirol raportează aseminea de un farmacist, care prepara medicamentele după formulele ce le găsea pe masă. Pentru a se proba dacă judecata lucra la acest somnambul, sau dacă el nu avea de căt mişcări automatice, un medic ăi puse pe comptuarul farmaciei, următoarea formulă:.
Sublimat Corrosif.
2 groşi
Apă destilată.
4 uncii.
A se lua de odată.
Pharmacistul sculăndu-se in timpul somnului săli, se scoborî ca de obicei!! in laboratorii! ; luând formula, o ceti de mal multe ori şi pârînd foarte mirat, scoase acest monolog, pe care autorul formulei, ascuns in laboratorii!, ăl audi din cuvânt in cuvânt:
„Este peste putinţă cu Doctorul să nu se fi înşelat redijând formula sa ; două grame ar fi deja mult şi aci e foarte iigibil scris : 2 groşi. — Dar doi groşi fac | mal mult de 150 grame ;-
Această dosă este mai mult de cât ar trebui de a otrăvi 20 persoane.—Doctorul fără îndoială s’a inşelat.... Ei! refuz a prepara această beu-bură...
Somnambulul luă apoi diverse alte formule care erai! pe masa sa, le prepară, le puse eti chetele şi le aranjâ in ordine pentru a le da a doua zi.
Aceste două esemple probează că judecata funcţionează la unii somnambuli, şi că ochiul nu este esclusiv singurul organ prin care se operează vederea, adecă care să poată transmite la creerl percepţiunea obiectelor. — Insă dacă organele vedere! nu funcţionează de loc in timpul somnam-bulismuluî, care alte organe funcţionează in locul lor ? Somnambulul yede el obiectele din interiorul crierilor săi, fără ajutorul sjnţiurilor ; sad percepţiunea se face prin frunte, tâmple, extremitatea nasului prin epigastru sau prin vârful degetelor, după cum aîi spus’o mai mulţi autori? Ceea ce e de demonstrat şi ce nimenea nu poate nega, esta că somnambulul lucrează cu ochii inchişî intr’un mod foarte îndemânatic şi mal bine poate de căt fiind deştept ; că se îndreaptă cu prudenţă şi siguranţă şi că îndepărtează sat! ocoleşte piedicele ce sunt puse in drumul său. In caşul cănd somnambulul lucrează cu ochii deşchişl, acest organ este imobil şi complet nesimţitor ; este dar necesarii! ca percepţiunea obiectelor să’î vină la creerl prin-tr’un mijloc oave-care.
Căţi-va phisiologiştl se gândesc, că viaţa generală, in timpul somnului somnambulic, fiind mai puternică de căt viaţa individuală, somnambulul n’are trebuinţă de simţurile externe pentru a se dirija; viaţa generală pe care mag-netisorii o numesc viată spiritualisatâ, luminează obiectele aducând toate sensaţiunele la diversele mari centruri- nervoase.
www.dacoromanica.ro
remonluluî de cai, se va schimbaşi aici radical Artileria, cu care Spania nu se poate fâlj <je de loc, va fi reformată cu desăvârşire şi Spor]ţ, in mod considerabil.
Această reorganisare e privită ca semn, c4 Spania vrea să ieasă din apatia ce a observat până acum faţă cu toate Gestiunile şi Cgr tele europene.
\jA SINAIA
Cu tren „de plăcere." — August, 15.
Cănd zici „tren de plăcere" trebue săţlfi^y pueştî o şicanerie din cele mal neplăcute, un tren de necazuri şi pericule.
Ziua de 15 August e o mar tură puternic;'} a cestul adevăr.
*
La Sinaia trenu poreclit „de plăcere® pieaci după cum se ştie, dimineaţa la 7 ore, — Daca m eşti aproape de gară. poţi căuta birjă, câ n’ogj seştî nicăirî. Pe ia 6 şi jumătate dimineaţa bir jirii Bucureştilor visează despre nemurirea sufletului.—In tranways, daca te urci după 6, tre bue să te temi de deraiâri, cări te intărziazi--Nu mai erau de căt 5 minute până la plecarea trenului, şi in jurul gheretei din care se dă bilete o grămadă de căte-va sute de oameni se îmbulzea, ca cerşetorii la pomană. Trecură cele 5 minute şi grămada, in loc să se micşoreze, creştea in proporţie geometrică. - Pristavil găreî strigară mulţimii să se urce şi fără bilete. Recomandata fu executată cu repeziciunea fulgerului. Dar parte mare din doritorii de a petrece o zi la Sinaia trebuiră să renunţe la această nevino vată poftă, din causă ca vagoanele nu-î mal in-căpea. — Erai! aproape (30 fie vagoane şi cu toate astea voiajorii st-eteau ca sardelele, mai cu seamă in clasa a treia, unde se grămădise toată mahalaua.
Abia trecurăm o staţie spre Ploeşti şt (renul se opreşte.
Ne isbim cu alt tren ? S’a Întâmplat vre-o nenorocire ? întrebat! toţi in toate părţile.
— Nu, frate, şi-a pierdut unu pălăria, era răspunsul cel mal categoric.
Dar zabaza era mare, trecură mai mult de 10 minute aşteptănd plecarea; răspunsul pe care-citaiil ©şi pierduse valoarea chiar pentru cei mai nedeprinşi cu căutşrea adevărului, chiar pentru cei mai creduli. -Oficialii in sfârşit spuseră c| lipsise ceva maşinel.
Cănd trenul mergea liniştit şi voiajorii uita! frica de accidente, in clasa I şi a II, unde nu prea era imbulzeală, auziai sad horcăeli, sad conversaţii abia intreţinute ; efectele căldurii erad vid simţite. In clasa a treia insă, unde scau-
Hipotesa vedere! prin epigastru, sad ori care altă parte a corpului, nu este aşa de lipsită d,e fundament cum se păruse in general a o crede; dacă se va admite că această funcţiune poate p se opera prin ramificaţiunele nervului optic. Aceste ramifleaţiunî sunt numeroase, inextricabile (ce nu se pot descurca); anatomia şi phl-siologia, care sunt departe de a fi atins riguroasa esactitate matematică, ad putut lăsa să scape oare care anastomose4), al căror extremităţi se pierd in filamente imperceptibile. Dup! această hipotesă stimulantul oxterlor se va mişca pe anastomosele necunoscute, şi vibra ţiunea pe care ele ar comunica-o in creerl, ar ajunge pentru a produce percepţiunea. - Nu trebue dar nimic a nega ; mai inţelepţeşte este a se indoi, asceptănd nouă demonstraţiuni.
Aceste consideraţiuni, dacă sunt admise, vor servi mai tărzid, a esplica minunatele fenomene pe cari le oferă somnambulismul magnetic, relativ la cele cinci simţuri.
Visul somnambulo-magnetic, ne conduce in mod natural la cestiunea magnetismului, de a; tătea ori atacată şi apărată de cele două par- . tide opuse, şi care incepuse a fi uitată, cănd nouă minuni ad venit a o ridica iarăşi.
(Va urma).
*) îmbucarea unui vas intr’altul. uueî vine in alta.
nele nu erad de loc aşa de moi ca să dea ajutor căldurii in chiemarea somnului, găseşti cu totul altă vieaţă. Conversaţia e vie, de multe ori violentă, şi foarte des intreruptâ, când de a-corduiile joviale ale vremnor lăutari pripăşiţi saâ aduşi anume, când te căntecile sburdalnice ale cător-va juni veseli, inainte de timp.
Era vorba să ajungem la Sinaia pe la 11 ceasuri; dar 11 trecuse de mult şi noi eram incă departe de ţinta călătoriei. Frumuseţa şi originalitatea poseţiunilor din dreapta şi stănga drumului, cari ne absorbeau in contemplări, ne făcea insă sii uităm această întârziere.
Pe a 1 oră d. am. intrarăm in primul tunel. Cum se făcu întuneric, o ploaie de strigate şi de sbicrâte, cari de cari mai caraghioase, incepu să ne asurziască urechile. Ţi se părea că eşti tntr'un concert infernal. Dar n’a fost concert, ci prevestirea unui perieul care ne aştepta puţintel mai incolo. In adevăr, nu făcurăm de căt câteva minute mai departe şi o pocnitură, ce se auzi pe la mijlocul şirului de vagoane, ne anunţa primejdia.
Îndată după pocnitură, vagoanele noastre —eram in cele de la coadă —se opresc, apoi o iad îndărăt cu aceeaşi iuţeală cu care mergeai! i-nainte. Numai de căt se aud ţipete, apoi un sgo mot neobicinuit. Pentru că ieşisem la uşa vagonului, ca să privesc o stâncă ameninţătoare, fui cel de’ăntăiCi care me aruncau! jos. Trenu „de plăcere" avea un aspect foarte dureros : femei, d-şoare, bărbaţi, erau grămădiţi unu peste altu la marginea vagonului din care sărise; pe la ferestre oameni de jumătate afară, dându-şi siliflţe şă se arunce jos ţ pe la uşi o îmbulzeală şi o striveală care-I făcea pe toţi imobili, Asi gurările şi încurajările nu valoraţi nimic ; se părea din contră că provoacă mai mulţ disperarea. Când vagoanele fură oprite, se văzu c? unii erai! răniţi la cap, alţii 6şi scrintiseră cătf p mână, ear alţi ©şl vupseseră hainele.
- Toţi înjurai! direcţia regală şi pe d. Ffilcc-ianu, care de sigur, in precauţiunile ce ia, mi-soarâ nenorocirea cu cotul d-saic de greşită m<-morie.
‘ Nenorocirea de acum consta in ruperea urni lanţ cănd trenul făcea o curbă cam pronunţaţi. Şi lanţul era putred, dar şi şirul vagoanelor prea lung. Poate că negligenta inspecţie a foit mai mult bună de căt rea, căci, daca lanţul ru s’ar fi rupt, trenul trebuia să deraieze. Cum ie rupse lanţul trenul se despărţi in cjoâ, q parb mergând inainte, eeealaltă luăndu-o inapoi. Dn întâmplare mergeam foarte incet, căci să fi mes repede, cum era şi deal, partea ruptă-vreo
40 de vagoane - nu ne-am fi oprit poate de cit ju Ploeştî sai! in vr’un şanţ.-După un sfert cb oră de zăpăceală, personalul Ţiul îr.âsurătqr cb buţi reuşi a trlmete la reşiiţenţa de vară a $R<-gelul partea trenului legat de maşini; ceealalti parte, cea nenorocită, rimase in drum pâră pănd se întoarse locomotivele, aşa că majorit:-ţea voiajorilor a ajuns numai pe la 3 d. am. ţţ gara Sinail.
Eată resultatele incompatibilităţii ;■ eată ce st intămplâ cănd un cotar de meserie e pus să dirijeze căile ferate; eată cum un colonel ştie să comande vagoanelor : eată oamenii noştrii speciali!
Uni! ziceai! că' Kalakaua, ca director de căi ferate, ar fi fost mult mai priceput, in precauţiuni de cât d. Fâlcoianu.
Vorba e umflă d-sa căte-va mii de franci pe lună: lumea poate să-şi rupă junghietura.
Era să uit a spune că printre visitatorii Si naii de Sămbăt ă erau şi dd- Rosetti şi Bibicescu, ministrul de interne şi primul redactor al „Românului". EI insă n’au avut fericirea de a lua parte la accidentul de lăngă Comarnic, ca şi cănd soarta ar fi avut capriţiul ca nici capul afacerilor din’năuntru al ţării, nici reperezentan-tul presei oficioase să nu fie faţă la manifestarea inteligenţii şi capacităţii cotarului —director de la drumul de fer. D-lor se mutaseră in trenul care mergea la Predeal.
Aş voi să zic ceva despre Sinaia, de acest cuib civilizat; dar simt că o să-mi alunece con-deiu prea departe şi mai bine renunţ la această plăcere. — Voiu spune numai că traiul aci nu e aşa de scump după cum i s’a dus vestea: cu 12 lei pe zi ’ţî faci burta doldora, la cel mai bun hotel al orăşelului. Cu toate acestea, cel mai mulţi voiajori vin preparaţi de acasă cu de ale mâncării şi intind mese copioase pe pajiştea verde a poalelor de munţi.
Alături de palatul M. Sale, nu e strein lucru
ROMANI A. LIBERA
a auzi chiote, a vedea bărbaţi desculţi şi cocoane cu sau fără camison.
Hermes.
PARTEA ŞTIINŢIEICA
Noul echer topografic
_ ,In u!timul nmner al jurnalului „Revue indus-tnelle", Paris ir» rue Droust, găsim descrierea unui nod echer topografic, destinat să inlocueas-că echerul usitat până astă zi pentru măsurătorile pe pămănt şi ridicarea planurilor. Invenţi-unea se datoresce unui romăn, d lui A Pmesru absolvent al facultăţel noastre de sciinţe.
1 cnărul inventator este ca de vr’o 27-28 ani Şi lucrează cu o încordare rară in urmărirea a-tăţOi invenţiunl ce-î aparţin. Zilele astea chiar a eşit la o moşie spre a aşeza un noi! sistem de moară de vănt, datorit perspicacităţi şi trudei sale. Aceste mori pres'ntă avantaje enorme relativ la vechiul sistem, de oare ce fără a se mai întoarce după vănt cu atăţea oameni, ele, odată aşeza-e funcţionează fără prejet, bată văntul din ori ce direcţie, nefiind espuse la resturnărf orî-’ăt de puternice ar fi vijeliile.
D nu Penescu lucrează la nişte invenţiunl me-lifce a tace sensaţie enormă.
Crâm succes bun d-lui Penescu. Dar eată de-ssrierea acelui instrument după „Revue indus-tielle":
„F.clierul topografic, sistemul A, Penescu.— Noul aparat se hasează, ca şi sextantul mari-litrilor, pe principiul refiexiunel luminei. El ser-visce a lăsa din punte exterioare perpendiculare P-' o dreaptă dată pe pămănt.
„instrumentul se compune dintr’o oglindă metalică, al cărei plan face un unghiu de 4o# cn li-ria ochitului; dintr'o stinghiuţă verticală, crăpată in mijloc, şi aşezată la căpătâiul unei vârge de lemn fixată pe un pat; de puşcă; in fine din-tr'un mecanism care lasă să cază. la momentiŢ cuvenit, o greutate.
„Oglinda aţe In mijloc o ferestruo pc care csţe intins Un fir vertical ; linia ochitului trece prin ci ăpătura stinghiuţei şi prin acest fir ; greutatea este aşezată intr’o scobitură in pat, fiind ţinută printr’un resort.
„Pentru a ne sluji cu acest instrument, ăl ţinem ca pe o puşcă, si ochim prin crăpătura stinghiuţei pănă ce aducem firul de dinaintea oglindei in direcţia jaloanelor înfipte pe linia dată. Puntele din cari vrem să lăsăm perpendiculare, sunt insomnate de mai nainte cu jaloane ; cănd dar ne aflăm la piciorul uneia din perpendiculare, jalonul verfului ei se reflectă de către oglindă in direcţiunea liniei date. Trăgând atunci de resort, şreutaţqa cade şi înseamnă pe piţmbnţ plcio.rul perpendicularei
„UriŢiăm ast-fel cu toate puntele aşezate de o parte a liniei dat®; ajunşi |la capătul eî, ne întoarcem înapoi şi lăsăm perpendiculare din yerfurile celeî-l-alte părţi a liniei date.
„ Instrumentul se poate inchide cu inlesnire intr’o cutie, oglinda put&ndu-se apleca pe pat intr’o posiţinne comodă pentru transportare*. ’
Echerul ce se intrebuinţează astăzi, este cu totul primitiv ; el are forma unei prisme cu opt feţe, provăzute cu ferestre opuse şi e purtat de un picior ce se Înfige in pămănt sat! de trei cănd locul este pietros. Operatorul ochiesce prin două ferestre opuse jaloanele de pe linie, ca să se aşeze in direcţiunea ei. Privind apoi prin ferestrele din direcţiunea perpendiculară caută să. rărească jalonul unui vârf. Dacă jalonul este lisat mai la dreapta, oşt mută instrumentul in această parte. ’I trebuesc ast-fel mai multe încercări pănă să nemerească locul căutat. La fiece mutare a instrumentului el trebue să observe prin ferestrele opuse dacă se văd jaloanele de pe linia dată. Aceste perderi de timp sunt micşorate prin noul echer.
§e pot tot aşa de lesne lăsa perpendiculare şi dinti’un punt al dreptei date, precum şi din-tr’un căpătâi ti al ei, cănd vre-un obstacol im-pedecă ca ea să fie prelungită cu jaloane. In acest cas, echerul vechii! nu se poate întrebuinţa şi se recurge la nisce măsuri de altă natură cari aduc perdere de timp.
După căte seim, acest echer a fost presentat Academiei noastre care a făcut menţiune favorabilă.
ARENA ZIARELOR
V „Românul" respunde „Timpului şi „Binelui Public". Fie-care din aceste organe ş’ail dat mâna spre a lupta contra libertăţilor, dar.
Române constatat,Ţcă, pe bună dreptate şi cu temeinice probe, s’ai! acusat una p’alta cele două partite cari acum aii pretensiunea d’a-şl da măna spre a face fericirea României.
laia iede, căci i-am pus sub ochi ce zic u-nil de alţii, ţâră a indrăsni să spue că neade. vâr .aii grăit şi deci e in posiţiune d’a judeca dacă la bine, îa mărire, la glorie şi onoare se poate aştepta de la ast-fel de partite ca să nu zicem de la ast fel de oameni,
*	* „Binele Public1’ din noti, pentru a rdspunde „Românului", face o dare de seamă despre situaţia arestaţilor din Arees şi Dâmboviţa.
„Românul" sa supărat foc pe noi, numai pentru doue cifre din 2 judeţe relative la arest iţii din Argeş şi Dâmboviţa. Noi, ca să nu ’şî fică sănge râd la inimă numai pentru atâta, 61 vom face icoana intregei ţâri, pentru ca Inc’ai supărarea să ile mai cu temeiti. Şi făcând aceasta, seim că nu e ceva complet, căci acele ce vom avea a spune, este numai ceea-ce.am putut fura, tea să i urăm şi noi o dată in viaţa noastră cu-\ iate, pe cănd al guvernului nietahirise&c cu zecimile de milioane) de pe la oamenii guvernului.
*	* »1 impui" urmând studiul săh pentru a in\ edem antagonismul de rasă ce există intre români şi guvernanţi, se intreabă vorbind despre oamenii de la putere;
De unde vin sărăcia şi nevoile pe ţăran astăzi.
De la ei,
Cine amestecă Domniile, restoarnă si asazâ Domni ?	‘
Oine l'ai! ameninţat chiar pe regele actual cu asasinatul ?
EI,
Cine vinde ţara fără milă lui âtîuussberg si tuturor străinilor ?
EI.
^ Cine ai! mărit slujbele, şi ari. făcut lefuri de 20 40 de mii de franci intr’o ţară săracă, că să şl imbogăţeaseâ casele lor ? Cineşi votează pensii revesibile ?
EI.
NOTIŢE LITERARE
Monitorul Agricol, No. 33, are următorul sumar :
1. Exposiţia permanentă a societăţii de agricultură română, calea Itahoveî 71.-2. Circulărî.
—	3. Despre recolta anului eorent, — 4. Administraţia moşiilor in România. - o. Cronică. - 6. Varietăţi.—7. Serviciul telegrafic particular al „Monitorului Agricol". —8. Corespondenţă din ţară.
—	&. Calendarul de sSptămănă. — 10. Anunciurl.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.'*
30 August — 9 ore dim.
Berlin, 29 August.
împărăteasa Augusta, a adresat prinţului de Bismark o scrisoare, prin care exprimă mulţumiri tuturor acelora cari, pe timpul celei din urmă a ei boale, ai! dat suveranei lor atâtea semne vii de simpatie.
Copenhaga, 29 August.
Folksthingul a adoptat, cu 71 voturi contra 21 un amendament presintat de stănga şi care tinde a restabili bugetul care fusese declarat inadmisibil de guvern şi de Landsthing.
Constantinopoî, 29 August.
D. Mayer, delegatul budholderilor austriacl, a sosit; al celor Germani e aşteptat pe Joui.
D. Novikoff, ambasadorul Rusiei, a venit din concedii!.
Roma, 29 August,
Se asigură că Papa a ordonat să se publice intr’un ziar strein nota diplomatica adresată puterilor de monseniorul Iacobini, secretar de stat, cu ocasia incidentelor cari marcară ceremonia mutării corpului lui Piu al IX.
Londra, 29 August.
Se scrie din Alexandria, (Egipt) către „Times" :
Riaz-paşa, primul ministru al Khedivului, a obligat pe ministrul lucrărilor publice să-şi dea dimisia.
Daud-paşa, noul ministru al rSsboiuluî, va in-cerca probabil să licenţieze armata care continuă a’şî manifesta pe faţă nemulţumirea. - Se crede că călătoria la Constantinopoî a d-lui Malet, agent diplomatic al Engliteriî, are de scop să aranjeze cu Poarta o ocupaţiune mixtă a Egiptului de către trupele engleze, franceze şi turceşti, pe timpul căt va dura licenţiarea armaţii egiptene. Dar această politică e considerată ca periculoasă.
(Havas).
----------— —--------------------------
ŞCOALA COMERCIALA DIN CAPITALA
Strada Domnitei. : sub. XcjustorL
Studiile complecte in această scoală sunt de o ani. Cursurile Ce se predă sunt:'
Ştiinţele comerciale': comptabilitatea si cunoştinţa mări urilor. -Dreptul comercial, administrativ şi constituţional. —Economia politică. —Tsto-na politică şi comercială.-Geografia comerciala. I -Matematica.-Pisica.-Chimia.-Limbele: Română, Franeesă, Germană, Greacă şi Italiană. Caligrafia şi Desemnu. —Higiena. ' lu clasa I se admit elevii cari posed cestifi-cat de studiile primare.
Lieviî cari aii terminat doue clase gimnasiale sunt admişi in clasa II cu obligaţiunea de a depune esamen de limba Germană si Noţiuni ile comptabilitate predate in clasa I. ‘ înscrierea se face la cancelaria scoleî de Ia 25 August pănă la 2 Septembre. Orele 8 - 10 a. m.
________________ Direcţiunea.
DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI
„EDUCAŢIUNEA ROMANA'1
condus de d-na MAXIJU
ca înscrierile in acest institut so incfpe de la 12 August de la orele 9 a. m. pănă la 6 p m., in cancelaria institutului ce se află pe strada Negustorii No. y... , uP(ie se Pot lua şi programele de studio, condiţiile de primire şi alte desluşiri. Pentru anul acesta, Direcţiunea a luat disposiţ'unî ca elevele cele mat mari să înveţe croitul, bucătăritul si alte lucruri trebuincioase in menagiâ. Cursurile se vor incepe la prima Septembre.
Direcţiunea.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar in editura librăriei Iacques Wortn ann, calea Victoriei No. G şi se află de vânzare la toate librăriele din capitală şi districte, precum şi la toate chioşcurile si văneă-tori de 7,iare. interesanta broşură;
SFÂRŞITUL LUMEI
după prevestirile renumiţilor astronomi Mostra damus, Leonardo, Aretino etc. Preţul 30 bani.
A eşit de sub tipar editura Socec. et. Comp. o nouă ediţiune din
GRAMATICA ROMANA
Partea etimologică de /. Mantiu, profesor.
Această ediţiune, tipărită cu ortografia Academiei, cuprinde pe lăngă mai multe îmbunătăţiri, ortografia Academiei espilcatâ şi desvoltată prin exemple şi deprinderi de scris şi de analisat după fie-care regulă.
Sintaxa va apare peste 3 zile.
In editura librăriei Mihail Lazâr din Piteşti va apare Noua Lege a timbrului şl inregistr;! ret, aranjată in mod alfabetic de Ioan Radoi.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI. 41 bis
I. M. FERMG &JFRAŢII BEMZAl
CURSUL BUCURESCI.
Pe <Jiua de 18 August, 1881, os?a IO
Oom; •	Vend.
100	101
102 %	103 >/,
92	93
225	230
102	103
101	102
100	107
28	2B>
91 «/,	92' ' .
450	470
1760	1800
	750
%	arg.
	aur
%	7-i
X	1
2 .f>j	2 70
2 *5	2 16
50	60
8 3.7	9 36
5 56	5 ; 6
26 20	26 80
125 »/4	125 X
101	100 30
62	61 50
113 80	143 80
215 75	217 10
10. 60	103
	92
57 */*	V.
OBLIGAŢIUNI
6 °o Oblig, de Stat Convertite. .
6 °l0	»	Căilor ferate Române
5 w„ Renta Amortisabilă .... Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. .
7 % Scrisori fondare rurale
7 \
urbane .
0 % » » »
8 \ Impr. Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20. 1.)
t V Renta romănă...............
Acţiuni Dacia Romănia ....
» Banca Naţionala a Rom&u iei Baia de Aramă liberată .... Cupdne	Oblig, de Stat	.	.
„	Rentă...............
„	Căilor ferate .	.	.
„	Scrisuri . . • .	.	.
Argint Naţional contra aur . .	.
Bilete de Bancă.................
Rubla hărtie....................
Florini.........................
Lose otomane....................
CURSUL DIN VIENA
29 August
Napoleonul.......................
Ducatul.........................
Lose Otomane.....................
Rubla hărtie.....................
CURSUL DIN BERLIN
29 August
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»	.
Priorităţi	»	»	.
Oppenheim................
Ruble hărtie.............
Oblig, noi...............
Lose Ottomaue............
CURSUL DIN PARIS
29 August
Renta Romănă.............
Lose otomane.............
SCHIMBUL
18 August
Paris (3 luai)..............
» la vedere......... . .
Londra (3 luni)............
» la vedere .............
Berlin (3 luni)............
» la vedere...............
Vlee» la vedere ........
Adrese pentru telegrame FFRMQ RF.N7AL
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
Preţuri curente se espediază, postai franco după
cerere
gjjp* Infaillibille
„AU PALAIS ROYAL“
NOUL MAGASIN
DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
sub garanţie reală şi adevărată
j PENTRU KAMUjII ŞI MESEBIAŞI
PENTRU
BARBAŢI, DAME Şl COPII
42, CALEA VICTORIEI (Pia{a Teatrului in coli), 42 Vis-â-vis de M-lle Blanche.
Se recomandă. Onor. P. T. Public acest magasin care este perfectamente asortat cu tot felul de
IN O A Xj ŢA NA LIST TE
PENRU BARBAŢI, DAME ŞI COPII
din tot ce poate fi mal solid, mai fin şi mai elegant si se vinde
cu preţurile cele maî moderate
Onor. Public este rugat să bine-voiască a visita acest magasin spre a vedea esactitatea anunţiăreî in ce privesce fineţa mărfurilor şi moderaţiunea preţurilor. BJjgT RUGAM A SE NOTA BINE
\ Mg— Neajunsă de nici uă altă maşină, *1 intrece toate aşa numitele maşine \y\wm* ORIGINALE AMERICANE *Wm/
■i\
de cusutd	/&.
Recomandă:
Maşine de veni urat arau
System Bacher, cu 13 site, pentru toate soiurile de bucate,
Triorî systeni Maye»* şi Pernollet
pentru scos neghină şi mâzăriche, secara, orzu şi ovez din grâQ, in diferite mărimi.
Unguri universale
fabrica Sack, intreg de fer, cormana şi feare de oţel. Pentru serviciul acestui plug ajunge un singur om, din care causă scesi plug este astăzi cel mai căutat.
Pluguri originale Yidats
AU PALAIS ROYAL
No. 1, 8, 3 şi 4 — destul de cunoscut, ]a noi.
Locoirobilc si niasino stabile ne it.ru mori
CALEA VICTORIEI (Piala Teatrului in colţi, 42 "Vis-ă-vis de M-lle Blanche	30
fabrica Homsbv, preferabile altoră fabricate, ol'ermdfl avantage de
fă—20% la combustibile, vatra focului fiind largă şi cylindrul aflăn-du-se in irteriorul cazanului, după cerere specială’ furmseţl şi aparate de ars pae perfecţionate.
Mori ne po^tarnout,
simple, duble şi triple cu cele maî bune pietre faranţuzeştî.
Preţuri curente se espediază postai franco după
cerere
+0*c ♦O+O+O+O i ■
X ANUNCIU IMPORTANT A
O Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc f" tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in cia-$ sele primare şi gimnasta!# ale Statului, cu preţul de fel __
O 600 pentru un an şcolar; şi mâ angajez a le pune la ais- | positiune un local întrunind condiţiumle igenice, a vena o ♦ îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele 'W necesarii pentru întreţinerea lor întocmai ca la internatele private din Capitală,	„	.	... a
♦ Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admite-O re : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10»/, dimi Q neaţa şi de la 51/# seara incinte.	^
b»o»q»o»o»o»°#q»o»o»q»hi
in toate mărimile, precum şi pietre unguresc! şi de HoffnOng.
Pânze de burat
şi toate maşinde şi uneltele necesarii pentru mori fine şi semifine,
W. STAADEKER
11	Strada Smîrdan No. 8.
Graudesemanat
DE BANAT
De la 26 Octombre anul curant, mare magazin de rachierie, Vadu renumit Crepi cu camere de locuit.cn fabrică (povarnă) pentru destilat. fabricare de liquerurî, grajd; şopronş curte s|)aţioasă, impreună şi cu ol)-jectcle necesar.V (edecurl) p3ntru fabrică şi pentru magazin toate situat' pe calea Craioveî No |‘	'	' '
Prima cualitate fără mălurâ, ne mănat, la moşia Mircesci din districtul Romanului. Doritorii se vor adresa la d-nul V. Alexandri pi o-
.	75. Amatori s;
pot adresa la proprietar, chiar in curte,
prietarul
Costume de voiage pentru bărbaţi şi băeţi, Costume fine de don cu mătase şi satin de chin, Pardessiuri elegante şi Pan-toni eu rjileci fantasia; au sosit acum in cantităţi conside-
PR1MA FABRICA SPECIALA
BUC AREST
situat in centrul oraşului Strada Şelar? No. 7-
MARELE BAZAR DE ROMÂNIA
m renumita noastră fabriealiune din Viena. Croiala perfectă, apă ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, 2 lână, lerno, micşis, lustrin şi piqucturi englezesci, până la jc ma\ fine calităţi. — Preţurile sunt destul de convenabile.
GRAND BAZAR DE ROIMANIE
Strada Şelari No. 7, auh Hotel FiesetuL.
Mi. _ Rugăm a nota „No. 7“ spre a evita confozimiî regretabile.
IN ROMÂNIA
Fondată la 181’Q
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA (Mae d© la 1 — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii,
Abonamente pe lumi curabat Ir
Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi in special d-lor comersanţî de Mode atăt din capitală precum şi din districte ca este singură in ţară care posedă cel maî mare deposit de cravate şi eu toată lipsa de incuragiare ce există in Industria Naţională, concurează cu streinătatea atăt in pi eţurî precum şi in qualiţate.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor. Client! un frunKM a-şortiment de stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros şi en detail cu preţurile cele maî mo-
Hpctfp
IACOB I0SEPH.
v Bucurcscî Sir. Şelari 20	/
Str. Teilor 28, Br rica OţeW
Croeşte şi inşeileazi costume pentru dame şl copil cu preţu de l fr
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Go» aci 14
DIMITRIE LAZARESCU
IN COLŢ -72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Au sosit felurimi de pânze nuoî precum:
Olandă Rumburg. Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc Sifon Mec-sican in diferite laturi,, Melino, percal, tulpan,; Osfort de aţă veritabil, pănză vărgată pentru mmdire, pauză cu varga roşie la margine pentru tr an speranţe, pănză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olanda garnituri de 6 si 12 persoane, plăpâmî de vară şi iarna de lâna.
i ămăşl de cavaleri albe şi culori fasoanele cele mal nuoi gulere, manjete. cravate diferite forme, batiste de Olandă şi li no. Corsete, cămăşi de damă diferite Garnizoane şi altele necesare broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi culori şi albi,
V. J. Racoviţa
Inslilut de inslruclinne si edncaliunt
KENTJRTJ BAHp
CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIAL®
PREPARAŢIUNI PENTRU tŞCOALA MILITARĂ*^ Informaţiunl in toate zilele de la 9 — 11 a, m, şi 4—6 E'-J®
LA CRUCEA ROŞIE
Cale Victoriei şi Strada Lipscani, Colţii Slătari, No. 8.
Vis-a-vis de Palatul Dacia.
Magasinul 8 cu totul aranjat cu mărfuri noi primite in acest timp, de aceea rog pe onorabilul public a me onora cu acea încredere cu care am fost onorat şi pănă acum. Preţurile moderate si serviciul promt şi or est.	.
15-2-1	Cu stimă, V. I- Racoviţa.
De yendare Hiacinturi (hârtie stric ala) cu ocaua
14, Strada Covaci, 14-
www.dacoromanica.ro
» Oamel M»? îA

ANUL V. — No. 1246
IU BANI EXEMPLARUL
JOUI 20 AUGUST 1881
ţg' * ~
APARE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
Jb Capitali: 1 au 30 lei, 6 luni 15 le), 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 0 luni 18 lot. 3 luni 10 leî. In Streinâtate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei. 3 luni 12 leî.
Director : D. AUG. LAURIAN,
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In Romania: I,a adminish•a|»un«. Tipografia. St. Mihklescu, Strada Covaci, No. 44 şi la correspondent.il dia-ruluî din judeţe.
In Paris :	La S o citite Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate G. L. Daub® & C-uie.
In Berlin. Francfnrt, Znrich, New-Yoi-V : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube A D-nie.
ANUNC1DR1LE:	••
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina 111-a..........1 Led.
,	,	» Il-a...............2 »
Epistole nefrancate se refuşă Artfcoliî nepublicaţî nu se inapofoă.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea au este responsabilă.
Prim Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Petersbnrg, 28 August.
Telegraf" din Moscua al!ii, că ministrul de interne a avisat din noCi şi in cel maî categoric ton set nu sc permită nici unui jidov vaga-bund să se stabilească in vr’un oraş de port de pe lăngă Marea Neagră şi cea de Asov. Cu ordinul acesta sunt insărcinaţt să’l esecute autorităţile civile şi guvernoril.
Jidovii din oraşele de porturi s’ad dat afară.
Petersbnrg, 28 August.
guvernul rusesc a aprobat, după cum află „Telegraf" din Moscva, procedura principelui Bulgariei, ca linia ferată proectatâ să se lase unei companii de capitalişti ruşi cari do mult so află in Sophisb
Washington, 2b August.
Ameliorarea pacientului continuă ; pe la miezul nopţii simptoamele eraâ şi mai favorabile.
Bătăile pulsului diminuă; stomaeliul roţino a-limentole lichide. Spiritul este vid.
Aspectul rănii e neschimbat. Temperatura 90 respiraţiunoa 21.
Spalato 28 August.
Po insula Biazza s’a simţit azi un cutremur ondulativ ce a durat patru secunde.
Roma, 28 August.
Oraşul şi portul Ancona se iutăresc. ISx-ini-nistrul Minghotti va publica in curând o broşură asupra politicei Italiei.
Petersburg, 28 August
In, urma unui ordin al ministerului pentru lucrările publice se vor construi dou6 Unii strategice -intre liniile Petersburg-Warşovia şi War-şovia-Terespol.
Noua liniă va trece pe lăngă oraşul Siedlec, Bcurtănd marea distanţă, ce se alia. .intra fortăreţele Brest, Litowsk şi Iwangorod.
S’a instituit o comisiuno pontru supraveghia-rea şi studiarea acestei linii.
Constantinopol, 28 August.
După evacuarea Tesaliei se va reocupa postul de la ambasada turcească din Athena, ce de trei ani do zilo a stat tot vacant.
Atheua, 28 August.
După ocuparea Tesaliei guvernul va adresa Puterilor o notă de mulţumire.
Pe la finitul lunel Septembre regele va începe călătoria sa prin noul teritoriu anexat.
Petersbnrg, 28 August.
. So aşteaptă cu muliă siguranţă, că budgetul
ministerului do r&sboiii se va micşora cu 8 7-2
milioane.	...	,
Petersburg, 23 August.
Sâmbăta ce vine se va serba iubileul de 50 de ani al marelui duce Constantin, actualmenLe mare amiral al flotei ruseşti. Alossandru III i-a trămis o deputaţiune cu portretul sed şi al reposatulul sSQ părinte ; ambele sunt încadrate in brilante.
Berlin, 28 August.
Intr’o adunare electorală deputatul partidei progresiste, Richter, a ţinut un discurs foaito aprins, foarte contrar cancelarului şi foarte aplaudat. Oratorul a declarat, că intluenţa şi puterea Coroanei e maî mult poriclitatâ prin omnipotenţia lui Bismarck, de căt prin liberali. La fino Richter a declarat : „Noi voim să fim guvernaţi de Ho-henzollerni, şi nici odată de miniştrii domnitori.
Paris, 28 August. Propunerile cele noul ale Francieî privitoaie la Dunărea de jos sunt următoarele :
In toate caşurile, unde nu e vorba de a se decide in principi ă, hotăreşte definitiv comisiu-nea mixtă. Trebueşte insă observat, că mai na-inte de ce se procedc la vr’o liotărire oare care, comisiunea mixtă are să decidă asupra naturei cestiuniî. Pentru obs< rvarea acestora, comisiunea europeană trimeto pe unul din membrii s&I la fie-care şedinţă. Nici un membru al «'misiunii europene nu poate funcţiona de căt timp foarte scurt ; ordinea trebue să se observe după seria alfabetică. 1 se pare acestui delegat al vr’unci mari Puteri, că cestiunea este priuci- I plală, atunci comisiunea europeană se va ocupa de cestiunea aceea.
Afară de aceasta, un alt rol al membrului co-misiunii europene maî este şi acela, că la caşuri do mici conflicte in sinul comisiunii mixte, să mijlocească pentru numărul de voturi suficienţe, ceea ce daca nu o va putea face de fel, cestiunea controversată are s’o traDsmiţă «misiunii europene.	...
Propunerile a'aii suţus aprobării Angliei şi Austriei, Anglia le-a şi primit, Austria incă na
răspuns,	.
Paris, 28 August. \
\ rdr unirit'U-te azi in circul de iarnă o adunare
mare in onoarea lui Gambetta, Paul Beri, luă cuvântul şi rosti următoarele:
„Manifestările de simpatii a le acestui public privesc pe marele cetăţian, care in timpul tristului râs boiţi a încercat să salvese onoarea drapelelor Franci*I şt să elibereze ţara do conjura-ţiunî vrăjmaşe Republici i. Alegătorii adunaţi aici din toate cercurile sunt obligaţi să răsbune ne-recunoşcinţa şi infamia comisă faţă cu Gara-betta, căci de ea numai inimicii dincolo de Ti-bru şi de Rin sc pot bucura. (Aolauae prelungite.)
Serviciul telegrafic ai „Rom. Libere1'
30 August — 4 ore scara.
Tunis 30 August.
D. Rouatan.a plecat azi apune Franţa, iu virtutea unui concedii). Pe timpul absenţei sale d. Le-(|Uoux, consul francez in Tunis, o Însărcinat cu inter imul.
Dublin 30 August.
D. Dillou, unul din căpeteniile fenianismului, a declarat aseară intr’un banchet din Dubliu că se va retrage din viaţa publică, de oare-ce d. Parnoll vrea să ae aplice bilul agrariu in Irlanda.
Washington, 30 August
Prezidentul Garfield merge mai bine.
Glanda parotidă nu maî o aşa umflată. Rana ~ ■	’	v °1—v ■’ a
e.
se uşurează. Bolnavul nu maî putut lua şi suporta buliou şi
are friguri; el alte nutriment (Ilavaai
A «o vedea ultime ştiri pe pagina III.
- . .....' ' ' ' — - ■ -
KuOuhtSui, iy ÂuuuSI
Rana caro ne prăpădeşte este resboiul economic, pitulat sub atâtea forme cari ţl ameţesc vederea, şi nu te lasă să simţi de cat tristele lui efecte. Trebue o intuiţiune socială, intârită prin studii speciale, pentru a desveli prilejul atâtor neajunsuri sociale, de car! ne plângem pe bună dreptate.
S’a zii şi s’arezis, să ne stringent cercurile, să ne armăm, pentru a nu ne trezi cu tropiţl de flancurile economice cu cari străinii ne asaltează la hotare. S’aii pus varne peste vame;—numai ast-fel se socotia că capitalurile din lâuntru vor da roadele aşteptate, şi ne vor scoate din iobagia economică in care ne-a seofundat productele streine.
Neapărat se strigă contra acestor precau-Uuiji: consumatorul, or căt ş’ar iubi ţara, or căt dori-ar propăşirea el, el nu simte momentan de căt vama ce intr un mod inevitabil, ca fluctuaţiune economică, se de-şeartâ pe punga lui. Şi totu’şi e un bine. Nu putem noi să no dăm d avalma negustorilor nemţi, francezi, englezi, orcătă dragoste ne-ar inspira unele dintr’aceste naţiuni, or căt ne am simţi de apropiaţi prin sănge sau prin tendinţe.
Se plătea o zi de muncă a străinului prin două septâmănl de sforţări, şi azi poate se plăteşte prin trei; dar tocmai această suire de preţ va nivela puterea industrială a fa-bricelor din afară cu puterea fabricelor nds-tre cari aii inceput să se ivească pe ici pe colea. Fabricele streine vor avea să se lupte cu vămile, şi azi se luptă victorios, dar cănd se vor intovărăşi capitalurile, cănd se vor convinge cel caii aii ce bruma au, că este o socoteală de nebuni pentru a asvirli peste graniţă lăna şi grăul, pe un preţ de nimic, pentru ca apoi să se intcârcă sub formă de postav şi făină fină cu un preţ însutit de mare, —când adică munca streinului isbită de impositul de la hotare, va veni faţă in faţă cu productele noastre limpezi de or ce dăil indirecte, in această luptă economică ce se va incinge, noi sperăm să fie bătută, mal ales clacă guvernanţii nu vor sta cu mănele in sin, privind la această in
căerare ca şi cum ar privi la un duel intre nişte atleţi de circ.
Astăzi rolul vămilor este de a aţâţa capii talurile româneşti la tovărăşie, şi ar trebui să remăie staţionare căci pe pielea noastră se intorc cu vârf şi indesate, dar cănd vom pune in picioare căte-va fabrici de postav, chărtie, zahăr, căci slavă Domnului materii prime se găsesc cu duiumul, atunci rolul vamelor va trebui să t reacă limita rolului de a aţă ţa, atunci trebue să iea o parte activă spre dărâmarea duşmanului, prin sporirea lor. Şi aci e trdba guvernului ca nu cum-va să ne dea legaţi de mării şi de pi-cidre streinului,prin con venţiunileincheiate cu statele ce ne jupoae fără scrupul. O dată termenul convenţiunilor expirat, să se întocmească o comisiune de oameni cu pricepere şi cu tragere de inimă către binele obştesc, şi numai ascultând’o cu luare aminte, guvernul, se păşească la noul contracte cu statele comerciale.
Ast-fel s’a desvoltat industria Franţei şi a Angliei, ast-fel a putut ajunge Belgia şi Germania unde sunt; historia economică, din nefericire foarte incomplectă, dar atăt pe căt e, stă de faţă şi dă drepte sfaturi pentru cei cari voesc şi sunt in stare a o asculta şi a o pricepe.
Cina sa gândeşte d’a grămădi valori ne-mesurate £**	<•*
sunt cămătari de bună sad de rea credinţă, dar nu sunt nicicum 6 meni de stat. Bărbaţii de stat englezi şi Germani, s’ah convins de mult, că nu atât valoarea pe cât puterea ele a creea valoarea ridică statele, şi el vor lupta contra cosmopoliţilor până in pânzele albe, căci e ceva firesc ca adevărul incarnat să producă mai multă energie de căt o eresie.
Spania a plătit scump grâmădirea valorilor pe cari nu le producea.
Valoarea se consumă, or chiar se porde economioeşte printr’o grâmădire fără căpătă! (dacă e strânsă prin răpire), numai puterea de a o produce trăeşte vecinie, crescând or micşorindu-se după cerinţă, şi dănd de lucru şi in altă direcţie braţelor pe cari, prin limita pământului, agricultura le respinge. Ast-fel se evită crearea cetelor flămânde, aplicate spre resturnarea’ ordine! sociale, a acelor cete cari la Roma dormiad ziua namiezea mare in grămezi, gata de a se deştepta cănd era vorba sâ’şl vănţlă votul p o mâna de aşi, or cănd se da semnalul vr’uneî rescoale; - -a acelot cete cari in Spania şi-aii luat meseria de a ţine respăntiile drumurilor mari, ce duc spre oraşe, pentru a jefui pe călători.
La noi, cu toată pretinsa intindere a pământului in raport cu populaţia, asemenea strat social nu e departe d’a se forma de-sevârşit.
www.dacoromanica.ro
Iniţiativa e a guvernului, creşterea e a lui, el e respunzâtor de amorţirea industrială in care vom aluneca, dacă nu se va apuca de un studiu serios, privitor la fabricele ce s’ar putea înfiinţa cu sorţi de is-băndă mal mulţi de căt in or-ce ţară.
Să nu care cum-va se plece urechia la a cei cari, stând trântiţi pe sofa, puţin le pasă dacă ciorapii din picioare sunt de la Viena or de la Paris : ciorapi să fie;puţin le pasă dacă pantalonii le sunt de la Paris or de la Londra : destul se aibă cu ce se duce la Cameră spre a rosti un discurs fulgerător.
Aceştia akătuesc rasa cosmopoliţilor, şi le e uşor să se ingrijeaşcă de soarta huma-nităţi in general cănd ha bai n’atide soarta ţâri lor. Să trăească bine şi eftin, căt se
poate mai puţine griji şi mai puţină muncă, aceasta e ţinta lor: el nu diferă de bol cari dacă găsesc in esle coceni, fân şi orz, mănâncă fără a mal socoti dacă nutreţul e din ogorul stăpânului or de la streini? ,
Se nu se plece, guvernul, nici la şoptele acelor cai i, invâţănd şi el două trei buchi, te isbesc cu vorbe umflate dar deşerte de inţeles chiar pentru el cari le pronunţă. In adevăr e ridicol a ne zice nouâ: fie care ţară, ca fie care judeţ al marol omeniri, să se des-volte in linişte in cotro o duce tendinţa el naturală ; nimeni nu preduce mal mult şi mal bun de căt aceea cari daţi curs liber forţelor naturale, incluse latent in pământ, in climă şi in oameni. Fie care tare are aptitudinile di: una o menită a li agricolă alta e menită a fi industriala, alta comercială.
Aceste obieeţiunl au valoarea lor, daca ar fi inţelese, dar din nenorocire, la noi, ah inceput a se profesa de acei cari au resfoit căte-va cărţi de Economie Politică, fără a a prinde in destul cuintesenţa acelor consilii date de economişti.
Nimeni nu se împotriveşte că o ţară, ca şi un om, de va lupta ca un nebun contra aptitudindor sale va trebui se cadă mai curând or mai târziii. Ast-fel, cel din nordul Rusii, aibă el capitalurile lume! grămădite in punga lor, nu vor putea se înfiinţeze fa-bricl de chincailarie, unde se cere pe lângă
1HTCUC1 CLlv j/i imwţ jj^/ vwi i	*■-
ar avea, o dibăcie, o delicateţe de mână, pe care le e cu neputinţă să o aibă acolo unde inghiaţa Alcolul şi Mercuriul.
Dar oare , caşul nostru tot aşa e? Ce, dacă neam de neamul nostru s’ah ocupat de agricultură, e un cuvânt că aci s’a in-clieeat cuaptitudinele noastre? Apoi e stupid a susţine că noi românii, a căror ţară produce lână, in, cânepă, miere, ceară', sfecle, etc., şi a căror fire se aseamănă cu a italienilor şi francezilor, a căror climă e ca aceea din nordul Italiei şi din Franţa de mijloc, suntem hotăriţl de natură a nu şti să transformăm aceste materii prime in produse do a doua şi dea treia instanţă, ast-fel in cât să ne scuturăm de peşcheşul ce ’l plătim regulat streinilor. E stupid a admite că noi suntem o minune ridiculă in lume, cari, maî cu aceeaşi fire, cu acelaşi sânge, cu o limbă suroră, cu un pământ chimiceşte acelaşi, cu o climă aşişderea, suntem nevoiţi a ne asemăna cu nişte orbi, cari deschid gura in tind picioarele şi mâinile, pentru a ’l nutri şi a ’î îmbrăca streinii tot cu produsele noastre lustruite de el.
Aptitudinea unei ţâri nu se hotărăşte cu trecutul, mal ales cănd trecutul a fost pururea o luptă spre apărarea moşiei, cănd contra Turcilor, cănd contra Polonilor, cănd contra Ungurilor; ş’apoi strămoşii noştri, pururea cu măna pe fiinţă, topor, lance şi moacă, aveau mai puţine trebuinţe ca noi: pentru dânşii resboiul soţiilor ţesea in deajuns straele, pe când el la graniţă întreţinea cel-l-alt răsboih, cu cea-l-altă spată.
Cănd am intălni un om ce voeşte a se apuca d’o meserie, e o copilărie a spune maî din nainte că va fi un prost fierar numai fiind că a fost păstor; trebue să-l cercetăm forţele lui mintale şi fisicc, pentru a-I hotări aproximativ aptitudinea; tot astfel e şi cu ţara noastră : nu trebue pe cuvânt ca pănă azi a fost numai şi numai agricolă a’I da sentinţa că e incapabilă de o desvoltare industrială ; forţele sale sunt. clima, pământul şi animalele cu materiile prime indestulâtoare, şi populaţiunea, care nu aşteaptă de căt o îndreptare pc drumul
liGMAKlA LIijA.UA
industriei pentru a proba că e mai vie, mai spilcă, de căt nemţii, ungurii, holandeziî, suedezii, ruşii şi spaniolii.
*
Noi ne facem datoria d'a atrage atenţiunea celor de sus asupra acestei probleme sociale, ce numai de la ei atirnă d’a se re-solvaintr’unsens sauintr altul, amintindu-le tot de o dată, că acolo unde sunt aceeaşi factori economici şi aceleaşi raporturi intre dănşi, e o absurditate colosală a nu admite acelaşi resultat.
Francezii, Italienii de Nord, germanii din centru, şi trei-paşi peste graniţă Aus-tricii şi Ungurii, sunt in aceleaşi condiţiunî, dacă nu in mai proaste, şi lor să le fie permis a'şi desvolta producţiunea pur industrială, şi noue nu ?
Acolo unde natura a lăsat materiile prime pururea a inzestrat. populaţiunea cu puterea de a le combina. Acesta e un adevăr pe care cel scurţi la minte zadarnic el vor combate.
Vom reveni.
CRONICA ZILEI
Lunî, 17 August 1881, înalta Curte de casa-ţiune şi de justiţie a ţinut audienţa sa solemnă de reintrare.
La orele 12 '/a d. am. Curtea a intrat in marea sală a secţiunilor unite.
Publicul era numeros.
D. Al. Creţescu, primul-preşedinte, a declarat audienţa deschisă şi a dat cuvântul d-luî procu-ror-general. — D. Qeorge Filiti, procuror-general, care a ocupat fotoliul ministerului public, a ţinut un lung discurs asupra prescripţiunii. D-sa a pus această causă do extenţiune a acţiune! publice in corelaţiune cu principiul din care derivă. Acestui discurs a răspuns d. prezident Creţescu.
D. Eugenie Lupu, licenţiat in drept şi fost supleant de tribunal, este numit in postul vacant de sub-prefect la plasa Crasna, din judeţul Fălcii!.
S’a numit membru al ordinului Steaua României, in gradul de ofiţer, d. colonel Grigore Gârdescu, ajutor al inspectorului general al gar-deî civice.
M. S. Regele a numit membrii al ordinului
w xocy nv^iooK/Vj iu £ietu.ui	oa*uiuij ui mar
toarele persoane, funcţionari superiori din direcţia generală a telegrafelor şi poştelor :
D. RadovicI Climent, inspector.
„ Uiescu Nicolae, idem.
„ Ramanovicî Martin, oficiant superior clasa I, D. Wardala Dimitrie, oficiant superior clasa I. D. Angelo Grigore, oficiant superior clasa I. D. Ionovicî Petre, oficiant superior clasa II. D. Dimitrescu Ştefan I, oficiant superior clasa II. D. Chivu Ioan, oficiant superior clasa II.
D. PavlovicI Nica, oficiant superior clasa II.
S’a acordat inalta autorisaţiune pentru a primi şi purta d. Al. Em. Lahovari, secretar de legaţiune, crucea de cavaler al ordinului Legiunea de onoare, conferită de d, preşedinte al Republice! Francese, d. dr. Emil Max, crucea de comandor al ordinului Takova, conferită de A. S. Principele Serbiei.
Sunt autorisaţî să poarte :
D. colonel Ştefan Fâlcoianu, director regal al căilor ferate române, ordinul Eohenzolern, clasa II, conferit de A. S. R. Principele Carol Anton
de Hohenzolern, pentru deraiărî, ruperi şi ciocniri de trenuri,
D. Al. Sturdza, agent diplomatic la Sofia, ordinul Takova, clasa II, conferit de A. S. Principele Serbiei.
D. Al. Cantacuzino, şeful fabrice! şi depo-sitului general de timbre, ordinul Takova, clasa III, conferit de A. S. Principele Serbiei.
In privinţa afacerii de la Haromsek, „Pestc-r Lloyd" primeşte informaţii din Bucureşti, cari spun, că trupele ungureşti au trebuit să împiedice cu armele in mână pe soldaţii români de a'şi aşeza pichetele pe teritoriul ocupat ! !
Credem că nu e trebuinţă de nici un comentariu.
Ofiţerii romănî superiori designaţi să asiste la marile manevre ale armatei franceze vor pleca mâine la Paris.
Tribunalul de comerţ din Berlin n’a voit. se zice, să înregistreze transferarea sediului societăţii drumurilor de fer române din Berlin la Bucureşti, de şi adunarea acţionarilor hotărîse această transferare.
Ieri pe la amiazî s'a aprins tavanul unei case de lângă „Hotelul regal
Pompierii au fost la moment acolo, ca să năbusească focul.
Unul din cele mai bune pensionate de băeţî din capitală e, fără îndoială, al d-luî Bergamenter. Copil găsesc aici o bună creştere şi o instrucţie îngrijită.
Cursurile acestui institut vor incepe peste căte-va zile.
Cetitorii noştri! cunosc deja publicarea concursurilor pentru 4 farmacii in cele 4 culori ale Capitalei, afară de roşiu.
După legea sanitară existentă numai românii, sad aceia cari sunt indigenaţi, pot fi admişi la concurs.
Am dori ca acest punct să fie căt se poate de strict observat, căci suntem informaţi din isvor sigur, că mulţi din cei cari se presentează la concurs, nu ar întruni condiţiunile cerute. -Avem destui tineri românii capabili pentru a ocupa aceste posturi, şi prin urmare n’am dori să fim siliţi a constata că juriul examinator, ar lucra contra intereselor româneşti, respingând pe farmaciştii romănî pentru ca să poată striga azi măne, că romănu nu e capabil de a conduco o farmaciă.
Am dori ca ministru de interne să se intereseze de aproape de acest concurs de la care
depinde foarte mult ridicarea şi stabilirea incre-____________________...............naţionale;
Sperăm că la concursul ce se va ţinea la.30 August, dreptatea şi nu protecţiunea va alege neghina din grăd, pe farmacistul romăn capabil, de străinul a cărui ştiinţă e— protecţiunea.
CORESPONDENŢA „ROM. LIBERE".
Sibid, 16 August.
Domnule Redactor,
Ziua de ieri, am petrecut’o solemn: Dimineaţa, deschiderea „Asociaţiunii transilvane" ; la amiazî, deschiderea exposiţiuniî; la 3 ore prânzul comun; seara, concert. Prea multe d’o dată, şi apoi p’o căldură de 35 grade!.... Dar in sfârşit tot le-am vădut, şi despre toate pot să vă spun câte-o vorbă.
încep cu in cepului.
*
Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român din Transilvania s’a strâns in marele salon al otelului Rhmisoer Kaiser. Ve-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 19 August —	14
A. DEBAY
traâucţie da
A.I .EXJVÎVIDKU I. GOESCTJ.
CAPITOLUL IV.
Istoria Magnetismului animal.
Ca toate lucrurile misterioase, magnetismul animal a ocupat mult şi in diferite epoce atenţiunea generală. De câte ori un savant sad un experimentator dă publicului relaţiunea vre u-neî minuni magnetice, curiositatea se deşteaptă mai stăruitoare ca tot d’a-una, fiind că iubirea de minuni este una din pasiunile naturei omeneşti. — Astăzi şedinţele interesante date de mai mulţi somnambuli lucizi, vindecările estra-ordi-nare operate prin ajutorul lor, povestirile oare
căror scriitori cu reputaţie, ad mişcat din nod spiritele, şi chestiunea magnetismului a devenit subiectul tuturor conversaţiunilor.
Esistă multe şi escelente opere asupra magnetismului animal, dar cea mai mare parte din acestea adj defectul de a nu se adresa de căt la o clasă de cititori, remăind neinţelese pentru cei lalţi; de a relata fapte fără a da espli-caţiunea raţională, şi de a lăsa spiritul cititorului in oscilaţiunile indoeiei. Ne vom încerca in această operă, de a aplana toate dificultăţile cari se vor presinta.
Magnetismul, de la grecescul magnes\magnei), insemnează atracţiunea intre două corpuri ; cănd această putere se esercită asupra corpurilor brute, âşî ia numirea de magnetism mineral sau terestru.—Vnn analogie s’a calificat de magnetism animal, acţiunea simpatică a omului asupra omului sau animalului asupra animalului.
Esistenţa magnetismului animal este necontestabilă ; aplicaţiunea sa ca remediu datează din cea mai inaltă antichitate. Magnetul a fost in mare favoare in medicina magilor, Chaldeenilor şi a Egiptenilor. - Grecii şi Românii s’au servit cu succes contra diferiteler boale. - In evul me-zid şi în secolele următoare, Avicenne. Bobert
BiWS»
ncratul canonic Cipariu o presida. împrejurul lui, la masa presidenţială, stad d-nii Bologa, Duuca. Bariţ, pr. Puşcarid, Şaluţ, Stejar şi pr. Boiu. Lângă biurou, mai era o masă mică; la dânsa sta un bărbat bine făcut, care privia cu interes la cele ce se petrecead. Întrebai: acesta era prefectul Sibiului, Wăcliter. Sfântă libertate, când te vei pogorî şi la fraţii din Ardeal?...
S'au pronunţat căte-va discursuri. Nu vă pot spune nimic despre al bătrânului (Tpariu. Octogenarul are vocea foarte slabă, in căt numai cei de lângă densul el pot audi. Retras lângă o fereastră, ca să pot resuila, n’am putut prinde nici un cuvinţel. A ude am numai din cănd in cănd aplause; aplaudam si ed, fără să ştiu de ce.
In timpul acesta, observai o mişcare in public, lumea se da la o parte făcând loc unui bărbat inalt şi fălos : era mitropolitul Miron, in in haina sa de gală : reverendă de atlas liliachiii închis, cingătoare şi anexe de un roşu cardinal, toca de pe creştetul capului de catifea tot roşie. E falnic mitropolitul, dar pe mine nu m a mişcat; se vede că suvenirea circularului electoral emi increţea inima. Faţa Mitropolitului Miron, ar spune ce-va; sub fruntea cea naltă şi lată, par a se agita ceva gândiri; ochii insă ăi sunt mici şi cam stinşi,-şi ochii sunt oglinda sufletului. -Mitropolitul luâ loclăngă prefect, care.’î strânse cu prietenie rnăna. Această strângere de mâna nu mi-a plăcut. N’a plăcut nici altora, căci mitropolitul a fost primit şi privit cu indiferenţă.. Nici un: să trăiască!-in care sunt foarte darnici fraţii noştri! ardeleni, n’am audit, la apa-riţiunea acestui cap al bisericeî, care ar trebui să fie capul cel mal iubit şi mai respectat de popor.
In această şedinţă am mai audit pe un brun cu voce tare şi simpatică, pe d. Trombiţaş, membru in comitetul de primire al asociaţiunii, a-dresănd un frumos bine aţi venit! membrilor societăţii; apoi pe cunoscutul d. Bariţ, care, după ce a arătat perderile insemnate de membrii, ce a suferit Asociaţia, in ăst an, a citit raportul general al faptelor comitetului. Lucrurile acestea le vom citi pe larg in gazetele ardeleneşti. Eii am semnat numai, că venitul a ceste! societăţi este de 5,344 fiorini.
Ănlăia şedinţă s’a sfârşit prin aolamarea câtor-va comisiunî prevădute in statut.
. ________________________
Tot in această sală, dr. Coarna, preşedintele exposiţiuniî, a citit discursul de deschidere al acestui rendez-vous al muncii romanilor din A-ustro-Ungaria. Plin de viaţă acest discurs, cutezător in unele părţi, bine pronunţat, in căt a meritat repeţite şi entusiast-e aplause. Vă voit! trimite o copie.
De aci pornirăm cu toţii către grădina ex, posiţiunii, care este către marginea oraşului. Multă lume de toate stările sociale: fracurile se frecat! de şerparele ţărăneşti, reverenda bătea la ochi intre cămăşile albe, crătinţa şi jupa de mătase fraternisafi.
Intrai in curtea exposiţiuniî: cel d’ăntăiil lucru, ce’mi atrase vâcjul, fu steagul: un mare ciarşeaf alb fâlfâit po frontispiciul de brad al exposiţiuniî. De ce nu steagul romănsc? — Dar Ungurii unde sunt şi ce zic? Colorile României ar fi considerate ca semnalul revoltei. Netoţii tresar din somn, ţipând cu spaimă daro-românism. *
Fiudd, Arnauld de Villeneuve, Albert le Grand, Cardan, Paracelse, etc, şi un mare număr de medici, filosofi, lăudară mult magnetul, ca un mijloc escelent de a combate afecţiunile nervoase. Insă această metodă curativă avu soarta a multor altele ; ea câdu cu medicina empirică şi remase mult timp cufundată in uitare.
Către mijlocul secolului XVIII fisicul Klarich, medicul regelui Angliei, readuse această metodă in onoare prin numeroase vindecări cari pretindea a le opera cu magnetul. O sumă de savanţi din toate ţerile, Zwinger, Koemer, Ilolmann, Glaubrecht, Beicher, Weber, Aken, Sromer, Si-gaud Lafond, Paulian, d’Arquier, etc, se puseră pe experienţe, pentru a constata veritatea faptelor avansate de medicul Klarich. Abatele Lenoble construit, in Francia magnete artificiale, şi tratarea boalelor nervoase prin metoda magnetică deveni la modă.
In 1774 astronomul Hell reluă lucrările aba-, telui Lenoble, prefecţionâ modul de aplicaţiune al magnetelor asupra diferitelor părţi ale corpului, şi operă, prin metoda sa, vindecări cari făcură mare sgomot in Germania. Căt va timp, tratamentul magnetic devine la modă, insă el n’avu de căt o durată efemeră, ca toate cele ce
www.dacoromanica.ro
Lucruri frumoase in exposiţiune, ru deosebire frumoase sunt cele eşite din măinele ţărancelor-costumele româneşti. Bogată insă tocmai, nu c; dar destul şi atâta intr’o ţară, unde un nu-veni străin caută prin toate mijloacele, si im. pedice chiar manifestaţia muncii pacînice.
Cum intri in exposiţie (ea are forma unej linii drepte la jumătatea căreia cade o perpendiculară), dai peste rondul Asilului Elena-Doatnaa cu graţie aranjat. Acolo se afla un costum de damă, ingenios combinat, din ţesături ţărăneşti. D. Manole Diamandi, cunoscutul român din Braşov, cum l'a vădut, l'a cumpârat cu 500, lei. Alţii au comandat alte aseminea.
Toată lumea romăneasca este mulţumită de frumosul inceput ; acum euragiul vine şi de sigur, la o nouă incercare, avem să vedem niaj multe şi mai frumoase.
Eii caută să mărturisesc, că, in prima zi, ^
com d’a vedea totul, n’am putut să observ cu
de-amăruntul fie-ce secţie; d’aceea nici nu ^
vorbesc mai mult despre Esposiţie. Acum le voiQ
lua pe rând şi mă voii! încerca să vâ impărtâ
şese apreţiările mele. MS bucur numai, de Im.
curia Românilor, şi de necazul Ungurilor. Apo-
nici vreme n’am cam avut, căci la 3 ore, era
prânzul comun. Am plecat deci la grădina lui
Hermann, căci acolo se adunase naţia, la un
prânz frăţesc.
s *
Cănd nu e omul pretenţios, petrece bine. Fericit, ziceau străbunii noştri, pauci contenim. Sunt dintre aştia, şi’mî merge bine.
Masa a fost frugală, dar buna disposiţie a tu-tulor a inviorat’o şi i-a dat aparenţa unui banchet copios. Ea s’a inceput, printr’un „Tatal nostru", rostit de părintele Cipar; s’a sfârşit printr’un şir de toaste, din cari n’ad lipsit nici simţimîntele înalte, nici gluma, toate înviorate d’o prietenie sinceră.
Au vorbit, cu această ocasiune, canonicul Cipariu, Popa George din Băşeşcî, vicarul Barbo-loviei, comerciantul Diamandi, protopopul Antal din Beiuş, profesorul Bozocianu din Braşov, avocatul Popa din Sibiu, archim. Popea .din Sibiu, d. Florian din Blaj, dintre Românii ardeleni; d-nii Laurian, Davila, tatăl şi fiul, dintre Românii din ţara liberă.
Sexul frumos n’a lipsit de la acest ospâţ. D. Davila a inchinat pentru dînsul, mai ales ca să dAKcreţeascfi. unele sprinceni, cam sticlite de hazliul toast al avocatului Popa, fost redactor al „Calicului".
*
D’abia am mai putut râsufla liber de năduşa-la ceremonielor, şi seara a trebuit să iad o altă baiâ, tot in sala de la „împăratul roman". Concertul „Reuniunii do cântări"Ja inceput ia 8 ore. Muzică frumoasă, dar căldură mare!... Mulţi n’afi putut să asculte delicioasele armonii ale acelei serate.
Aşezat la fereastră, cu riscul d’a intra in cura doctorului Draş, am ascultat până la - fine. Fraţii noştri sunt mai înaintaţi in muzică şi in viaţa socială de căt noi. Am văzut dame, şi de .jos şi de sus, strîngăndu-se in numele artei, şi făcând să dispară fumurile mândriei, dinaintea dulcilor adieri ale muzicei. Baroneasa Pop cân ia alături cu fata unui popă de sat şi cu feciorul unul cioban. Ideile mari egalisează pe oameni.
Concertul a fost escelinte.
Corul de femei şi bărbaţi ne-a cântat : o Se-
vin din modă; fu părăsit încetul cu încetul şi din nod cădu in uitare.
Această scurtă digresiune asupra magnetului, de şi streină subiectului nostru, era cu toate acestea necesarie pentru a fixa spiritul cetitorului asupra origine! cuvântului magnetism.
Pretinsa putere ocultă căria cei moderni iau dat numirea de magnetism animal, fu perfect cunoscută de cei vechi, care făcură din ea o deasă intrebuinţare, ca mijloc thaumaturgic ; doco-mentele istorice nu lasă nici o îndoială in această privinţă. — Clasa sacerdotală mal cu seamă ştiu se profite de acest agent misterios, pentru a se mări in ochii poporului şi a’l face să crează că ea era in conrunicaţiune cu divinitatea. Practicele magnetice ale acestor îndepărtate epoce, erau aproape aseminea cu acele a le magnetiso-rilor noştri moderni: punerea mănelor, atinge, rile, fricţiunile, suflarea, vocea, privirea, o mă re. impresiune a simţiurllor, etc. — Aceste mijloace deveniau mal energice incă, prin administra rea oare căror substanţe excitante şi narcotice.
(Ya urma).
ROMANIA LIBERA
i nmdd. cantcc vechili romanesc, arangiat do Weinwurm, Hora Severinului a lui Wiest, Trei fânUa poporale; aranjiate de Mendelssohn-Bar-thddy, Şi partea 1 din Cruciaţii a lui Gade. -poS dulci ter:ele. composiţia lui lliller. au fost fermecător cântate de d-na Moga, d-şoarele bar. pop Şi Roşea.
Afară de aceste bucăţi corale, publicul a aplaudat cu deosebire pe d na Moga, in Âdelaidu ■ ţul Beethoven ; pe d-nul Dima. renumitul artist, iD Baltazar şi in Cel doi grenadiri: pedşoara bar. Pop Şi d. Dima, intr’un duet din O noap I te in Grenada a lui Kreutzer.
Să nu uit insă pe tînerul doctor in medicină | Baiulescu din Braşov, al cărui fericit arcuş ne a făcut să gustăm cu nesaţiu din faimosul An-f danie in D-mol a lui Molique, si să săltăm de pe scaune, la vibraţiunile Polonezei lui Wieni-
a'vski.
Ast fel s'a sfârşit această zi de prea multe felştivităţî. Eram obosiţi, dar eram mulţumiţi, | căci am vădut cum sciu de bine să lucreze fraţii noştri, cel asupriţi. Studenţii universitari e-rad insă mâhniţi. Guvernul i-a impedicat do a constitui o societate generală a tinerilor români de pe la toate universităţile din monarchiă. Să nu dispere insă, căci steaua dreptului o să scape odată din inchisorile tiranilor şi o să lumineze splendid pe orizontul naţionalităţii române.
Sa muncim, căci viitorul in lume este al ce lui ce scie să nmnciască !...
diunt
Situaţiunea in Spania.
Ministeriul spaniol a eşit victorios in alegerile pentru Cameră. Candidaţii partidei monar-chiste aii bătut pe cel republicani in peste 300 de arondismente electorale. Monarchia spaniolă a dat noul semne de consolidarea sa.
Descurajarea este mare in rândurile republi-ralor. Chiar unul din corifeii lor cel mal entu-siaştî, Emilio Castelar, a făcut - intr’un discurs f rostit la Iluesca — pe amicii eî să inţeleagâ, că dacă ■ nu s’ar teme de acusarea de apostaţie, el ar 1 părăsi incS azi stindardul republican, şi s’ar in-rola intre sprijinitorii monarchiei. Atăt de perduţl sunt pentru dânsul sorţii unul noii triumf a cau-1 soi republicane ! Cu toată teama de apostasie.e! a declarat iusă verde, că, până cănd ministeriul actual va urma calea de strict coustiluţio-nilism inaugurată, ol ’I va da tot ajutorul, combătând orl-ce oposiţiuno, care ar avea iu vedere răpirea putere! prin violenţe sari alte mijloace reprobabile.
Posiţiunea guvernului spaniol este de o tărie, care nu aii avut’o până acum alte guverne.
*
Regele Alphonso şi soţia sa aii făcut in lunile de vară o călâtorie prin provinciile nordice a le Spaniei. Această călătorie avea un scop politic. Până acum muntenii erafi devotaţi lui Don Carlos, şi urîtorl al dinastiei domnitoare.
1 Succesele călătoriei ar fi deplme. Alphonso a [ iest primit pretutindenea cu mare bucurie.
Steaua burbonilor pare stinsă, pentru Spania, ca si pentru Erancia.
' *
De un timp in coace cronica criminală spaniolă este atăt de bogată in fapte, in căi. pe a cest tărîrn Spania maică ar putea da măna cu Rusia. Delictele şi crimele sunt de natură, a presinta moralul poporului spaniol, in genere, ca ş foarte decădut. Aşa, la ordinea zilei sunt inI cendiile, şi anume a grănelor de îndată ce sunt strinse de pe cămp. Pagubile şi deprimarea morală ce resulta de aici pentru poporaţiune sunt mari. Făptuitorilor nu li s’a putut da de urmă, de cât pe ici pe colea, şi asupra motivelor dom-neşce un intunerec complet. Unele ziare spa-j niole afirmă, că ar fi in joc internaţionala, repu-blicanil, cari ar urmări nemulţumirea poporului. Desluşiri positive nu se vor putea insă dobândi, de căt după intrunirea curţilor cu juraţi in sesiunea de toamnă.
Din Rusia.
Obiectul principal de discuţiune a’l presei ru-seşcl, ăl formează presenţa regelui Danimarcel in Petersburg. Cu ce scop să fi visitat familia • regală daneză, capitala Rusiei ? Numai spre a vedea pe împărăteasa, o fiică a regelui danez, sau spre a indeplini şi o altă misiune oare-care ?
In deobşte, se poate zice, că visita regelui Da-jj nimareel a făcut o bună impresie asupra opi-oieî publice ruseşcî. „Novoie Vremia" relevând faptul, semnalează o alianţă danezo-rusă, cu văr-ful indreptat contra Germaniei. Această alianţă
va avea o mare importanţă, cănd după moartea regelui actual din Suedia, prinţul de coroană danez va reuni iară şi sub scptrul setă Danimarca, Suedia şi Norvegia. Ce vor insemna atunci aceste teri, unite cu Rusia ! Germania ar simţi deja pericolele, căci ministeriul de marină ber-linez ar avea gata un proiect, pentru împreunarea măre! Ostice cu cea Nordică priatr’un canal in Sjhleswig-IIolstein. Dar chiar cu acest canal, care ar scuti flota germană de o circulaţie printre insulele daneze şi scandinave, Germania tot nu ar scăpa, intr’un eventual resboiă cu Rusia, de primejdia ce i-ar presinta o armată a triplelor state din Nord, postată la spatele eî.
Se ştie, care este, in deosebi, de la 1866 ura Danimarcel de Germania. Combinaţiile aceste a le lui „Novoie Vremia" şi ale altor ziare rusesc!, nu par priu urmare gratuite.
*
Din Petersburg se se rid „Corespondenţei Politice" minuni, despre activitatea ţarului. Iată entusiastul tabloă, ce ni se face asupra acesteia :
„Funcţionarul cel mal zelos, muncitorul cel mai silitor e asiăzl in imperiul rus acela, care, după cuvintele lui Friderik II, este primul funcţionar al Statului - împăratul.
„Alexandru III face intr’adevăr minuni de străduinţă şi statornicie in această privire. El întrece toate aşteptările acelora, cari el cunoscead mal de aproape pe cănd nu era incă de căt duce moştenitor.
„împăratul lucrează adesea pănă la 4 dimi neaţa, ceee-ce insă nu’l impedică de ase apuca., după un scurt somn, pe la 7 dimineaţă iarăşi de lucru. Acest chip de viaţă, care ar fi insuportabil pentru o natură mal slabă, pricinuesce mari îngrijiri imperătesel. Ea se teme de sănătatea bărbatului ei.
„Activitatea monarchulul poartă seninul celei mal stricte consciinţiosităţT. Miniştri nu o pot indestul lăuda. împăratul esatninează fie-care act pănă in cele mal mici amănunte ; in orî-ce afacere nu se lasă pănă ce nu dobăndesce desluşirile cele mal depline, spre a putea da o hotă-rire matură şi bine cumpănită. Timpul liber, monarchul şi’l întrebuinţează apoi la reviste militare şi pentru primirea numeroaselor deputa-ţiunl, cari i aduc mered, din cele mal depărtate colţuri ale ţărel, dovâzile de simpatie şi supunere ale poporului".
Mişcarea anti-semitică in Germania.
O adunare ţinută zilele acestea, in Berlin, de către consiliul superior a confesiune! luterane, s’a ocupat, in ultima şedinţă, cu cestiunea 0-vreilor. In curgerea discuţiei, mişcarea anti-semitică, incepută in deosebitele părţi ale Germaniei, a fost aprobată cu multă căldură. Mal mulţi vorbitori au pus pe tapet tesa de a combate din toate puterile capitalul, ca unul, care încăpând esclusiv pe măna ovreilor, a aservit toată producţia germană. S’a afirmat incă, că cestiunea Ovreilor face parte din cestiunea socială in genere, şi că o reformă temeinică şi salutară a stărel de lucruri nu se va putea eseeuta fără reducerea Ovreilor in marginile tolerate de interesele cele mai vitale ale poporului german.
Klei Retzov, ultimul dintre vorbitori, a zis intre altele :
„Cestiunea Ovreilor s’a sulevat in formele cele mal blânde de predicatorul curţeî Stoker, şi această mişcare a avut de efect., că pănă in st.ra tele cele mal de jos a le poporului nostru a pătruns conştiinţa pericolului unei disoluţiunl, pricinuite de Ovrei, cari strecuraţi odată in societatea germană, compromit şi impedecă desvolta-rea eî naţională şi politică."
In resoluţiunea adoptată in umanimitate, se zice :
„Conferenţa consideră mişcarea anti-semitică mered crescândă, ca espresiunea conştiinţei încolţite in poporul nostru, că viaţa politică şi naţională a poporului german este ameninţată cu disoluţiune, de influenţa de care se bucură actualmente Ovreii
Poporului german i se dă sfatul să se orga niseze, intreg, intr’o ligă obştească, contra elementului semit. O combatere de acest soiţi va da in curând roadele cele mat bogate, căci turbu-rârl parţiale, ca cele din Nen-Steţtin şi aiurea, nu pot strica Ovreilor de căt puţin şi uneori ale da chiar falsa aureoală de martiri.
verat fi a gel ce seceră populaţiunea. Mal toate statisticile periodice conţin un număr considerabil de morţi prin tuberculoză, ast fel că am ajuns a nu mal face cas de această teribilă maladie ;—intr’un cuvânt ne am obicinuit a o privi ca pe o boală endemică şi inherentă mediului in care trăim, fără a ne mal alarma despre marele contigent de mortalitate ce ea dă —fără a mai căuta căile prin cari ea se propagă cu a-tăta intensitate şi fără a mal căuta mijloacele de a opri pe căt posibilul va perniţe extensiunea sa. Ne-arn deprins in a face slabele noastre condolenţe, repetlud perpetu : a murit fiind născut din părinţi tuberculoşl, prin recealâ, a-busurl. constituţiunl predispuse, etc. Acestea sunt de ordinar căuşele cele mal comode de cari ne agăţăm, pentru a esplica căuşele morţilor prin tubeveulosh, fără a ne mal da osteneala de a eşi din cercul symbolurilor clasice.
Departe de a’ml însuşi importantele descoperiri ale profesorului Toussaint, ce de curend a repurtat cu onoare aprobările academiei de sciinţe din Frauda, - nu fac de căt a atrage atenţiunea autorităţilor comunale şi in special a d lor veterinari şi medici de urbe, însărcinaţi sail mal bine responsabili de calitatea cărnurilor ce se pun zilnic in consumaţia populaţiuneî; - căci nu este destul numai ca vita să fie esaminată după este-rior şi a i se pune ferul pe corn ca bună de tăiat, precum se obicînuesce in cea mai mare parte a oraşelor noastre, — ei destulul este ca ea, vita, să fie esaminată post — mortem cu scrupu-lositate. spre a se vedea dacă este sănătoasă şi nu periclitează sănătatea publicăprecum fac IsraeliţiI, cari nu permit consumaţia cărneî care nu este cuşer, adecă sănătoasă şi neatinsă de boale contagioase, ce s’ar putea transmite prin consumaţie la om.
Recentele şi numeroasele esperienţe ale savantului physiologist Tussaint, ari stabilit că tu-berculosa este contagioasă şi puternic transmisibilă de la animale la oameni prin consumaţia cărneî lor.
Iată o rază din luminatele sale esperienţe :
„O injecţiune de liquid provenind din pulmonul unui bou tuberculos a produs tuberculosa la opt porci cu desăvârşire sănătoşi. — Sângele unul porc tănir născut din mumă tuberculoasă a transmis de asemenea tuberculosa". Apoi d. Tus-
"vistul unul muschiii de la un animal tuberculos, este contagios, chiar cănd el
a fost fript la 55°. - Mustul camei de boii tuberculos fript pe grătar oste incă contagios.
Aceste esperienţe arată dară pănă la evidenţă, pericolele ce decurg din alimentaţiunea cu cai a e crudă saii puţin friptă, provenită de la animalele tuberculoase.
Carnea de vacă este cu deosebire suspectă din acest punct de vedere, — tuberculoosa fiind foarte frequentă in specia bovină —chiar atunci cănd lesiunile pulmonare nu sunt prea mult avansate.
Şi cu câtă incredere val! noi medicii, recomandăm la viande crue, grillee, persoanelor cu constituţiunl debile şi predispuse, spre ale sustrage de la pericolele tuberculoasei pulmonare !
Având in vedere aşa dară contagiunea tuber-culoseî şi transmisibilitatea jel de la animal la om prin mijlocul alimentaţiuneî, şi ţinând in seamă marea cualitate de carne ce populaţiunea noastră urbană consumă, — este de dorit şi de interes public, ca persoanele insărcinate cu inspecţiunea cărnurilor puse in consumaţia publicului să eserciteze o riguroasă supra vegliiere in ceea ce priveşce inspecţia cărnurilor după tăierea animalului şi să nu esiteze nici odată a arunca saă arde animalele ale căror pulmonl s’ar constata ca tuberculos!.
Dr. P. Iliescu.
ARENA ZIARELOR
*
* *
„Românul" combate organul conservatorilor, incheind prin a aminti câ acel organ susţine câ constituţia noastră e prea liberală, câ legea electorală trebue res-trănsă, —că legea comunală trebue modificată in sens reacţionar,—legile judeţene tot ast-ael.
Gel puţin opiniunea publică şi naţiunea scrii acum lămurit, ce ah de aşteptat de la.reinolrea regimului reacţionar. Nu suntem noi care imputăm conservatorilor aceste intenţiunl ; eî singuri se dah de gol.
imbibat de toată deşertăciunea şi lipsa de omenie a unei rase înlocuite şi suficiente, nu are nici o inlluenţă şi nu jocă nici un rol. Ele pot fi bune ori rele, abstracţie făcâni de Ungaria şi mal cu seamă de maghiari.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.”
31 August — 9 ore dim.
Copenhaga. 30 August.
Sesiunea Reichstagului s’a incliis azi. Cele doue Camere nu s’aă putut înţelege asupra legii finanţelor ; deci, administraţia regatului va continua a fi geratâ pănă la 1 Aprile 1882 după budgetul provizoriii votat mai nainte.
(Havasl
ÎNSCRIEREA
INSTITUTUL.,HELIADE-
(strada Armeană No. 1 '.
Clase primare, gimnasiale şi preparaţhmf pentru şeoalele speciale ale Statului.
In cancelaria institutului, dimineaţă de la 9 la 11, după ameazl 2 la 6 ore.
INS riTUTULC, TROTEAINU
Strada Sf. Ioan Noii. No. 55.
Cursurile primare şi comerciale din acest Institut reincep Luni (31 August). Se primesc si elevi pentru licee şi gimnasiî.
Dr. N. MANOLESCU
(oculist)
s’a intors in Capitală. ConsultaţiunI de la 4 — 6 p. m., gratuite pentru săraci; str. Primăverel 28.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de suu tipar:
MANUAL DE GRAMATICA ROMANEASCA
in 3 broşuri pentru şeoalele primare.
1-	a broşură (etimologia) pentru clasa II, preţul 25 bani.
2-	a broşură (etimologia) pentru clasa III, preţul 65 bani.
3-	a broşură (sintaxa) pentru clasa IV. preţul 45 bani.
Aprobată de ministerul instrucţiune! publice şi cultelor, ca carte didactică pentru şeoalele primare
NB. Ortografia admisă şi introdusă in şcoală de minister, este observată in această carte.
de C. S. Stoicescu, profesor la ginmasiul Mihaiu-Bravu.
Cartea se află de văndare la librăriele din Capitală, in oraşe şi la autor.
lTmârea bursa hatiohălă
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZA.l
CURSUL BUCURESCI.
Pe <£iua de lfc> August, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 °0 Oblig, de Stat Convertite.	.
6 »i0 o	Căilor ferate Române
5 o 0 Renta Amortisabilă .... Dob. 10 fr. Oblig. O. peas. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale .	.
7	o <,	» urbane .	>
fi "/„	»	»	»
8	Irnpr. Municipal .	•	•	•
• cu pr. Buc. (bil. 20. l.)
& Renta română..................
Acţiuni Dacia România .	•	•	•
» Banca Naţională a României
Baia de Aramă liberată .	.	.	•
Cupdne	Oblig, de Stat . .
„	Rentă................
Căilor ferate .	.	.
Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur .	.	.
Bilete de Bancă..................
Rubla hărtie.....................
Florini..........................
Lose otomane. ......
CURSUL DIN VIENA.
30 August
Napoleonul................
Ducatul...................
Lose Otomane. ...	.	.
Rubla hărtie .....	•
CURSUL DIN BERLIN
30 August
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	>	»	•
Priorităţi	»	*	•
Oppenheim.................
Ruble hărtie..............
Oblig, noi .....	.
Lose Ottomane.............
Oom[ •	Vead.
100 1	101
101 %	102 'U
91 %	92 >/„
220	230
102	103
tot	102
97	98
106	107
28	29
91 1 ,	92
440	460
1760	1780 , 750 "*
%	arg.
1 V V,	aur.
3fi	7»
%	
2 5j	2 65
2 4	2 15
50	60
9 39'/,	9 37
5 61	5 16
26 20	26 20
124 * 6 7 8/4	124 75
100 20	101
1)1	62
113 50	11.0 80
217 ”/,	215 75
	102 80
CURSUL DIN PARIS
30 August
Renta Română Lose otomane
92
57 7f.
57
PARTEA ŞTIINŢIEICA
Transmisibilitatea Tuberculosei (oftica) de la animale la oameni
„Timpul" după ce reproduce pcle-mica intre „Pester Lloyd" şi „Noue fr sie Prese" din causa unui articol in care , N. fr. Pr." apară pe români, zice :
SCHIMBUL
19	August
Paris (3 luni).................
» la vedere...................
Londra (3 luni)................
» la vedere .................
Berlin (3 luni)................
» la vedere..................
Viena la vedere................
Adrese neutru telegrame FERMA) BENIW
N’avem nevoe ă spune că in relaţiile Romă-Tuberculosa fiind una dintre boalele frequente nieţ cu imperiul austriac, cu monarchia habsuur-in România, a devenit p< nesimţite un aie glcă, formaţiunea unul regat unguresc aparte,
www.dacoromanica.ro
KOMANIA LIBERA
T . ~' ’ 2ădffTSS'^:-T. SăU
Anunciu
Se primeşte intr’o familie unul sau duoî copil care ar frecuenta şcoala. — A se adresa strada Polonă, 24 ori Scaune 38.	15-1-1
Lemne
DE VENZARE
cu stânjeau şi cu greutatea, calitate cer adevărat, tăete despicate şi aduse la domiciliul domnilorfi consumatori
1000 Kilograme
Numai 28 lei nuoi şi cele de
Fag cn M „	„
Domni consumatori pot face comande prin cârţî poştale adresăndu-se Calea Grivifa lângă gara Tîrgovişti No. 151 La firma LEU.
Ou ştim'-: Petrache Vaslleseu
INSTITUTUL
P. ALEXANDRESCU
vis-a-vis de biserica Sfinţi. STRADA CERNIRĂ, No. 4.
Se primesc elevi de clasele primarii,, gimnaziale şi de comercifl sp:o a le. face educaţiunea şi instrucţiunea cuvenită.	A
Informuţiunl in toate zilele 8	1.2 oro şi 3-5 p. m.
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
do la facultatea do medicină din Paris s’a mutat in Calea Văcăreşti 82
SDflcialitate de boie sypbilitict
Oonsultaţium do la 8—9 a- ut- şi
ia i —4 p. ia
MIJLOC DE A SLABI
A scrie la 3, str. Meierboer, Paris, la autorul propag, de VAnti-Obesitas
Fraţi
Scrofe de prasila
din cea mal renumită rasă a lui Archiducele Albei t, in verstă de un an şi jumetate. Informaţiunl la dd. Ciridiano, str. Şelari, No. 2
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA
VALABIL DE LA 20 AUGUST (1 SEPTEMBRE) A. C.
Bl * CU RE SC 1 - BUZ E l' - FOCS A N f-ROM AN, BUZEU-BRAILA-GALAŢl-MARAŞEŞTI ŞI TECUCIU-BARLAD
Tr ac. No. 1 Bucure*cî-Koinau
Tr. ac. No. 2 Romau-Bucurescî
Tr. ac. No. 23 Buzeu-Galaţî
Tr ac. No. 24 Galaţî-Buzgu
STAŢIUNI	Sos.	0p.!l	Plec.	
	0. ! M	M.	0.	M.
Bucurescî	. sera		10	45
Ploeşcl	1? 18	10	12	2s
Buzgu	2^ 20	lo1		3?
Focşani	5 5	10	5	15
Mărăşeşti	5| 53	10	P	3
Roman	9 15	di mi nota		
STAŢIUNI	Sos.		ip.	Plec.	
	0.	M.	M.	0.	M.
Rumân	sdra			8	10
Mârăşcştî	11	8	1"	11	18
Fqcşsnl	14	55	P	12	î)
Buzââ	2	34	15	£>	49
Ploeşcl	î	41	15	4	56
Bucuveşcl	6	30;	dimiaeţa		
STAŢIUNI	Sos. Op. Plec. cl;m. m. 0.|m.	
BuzSd	110	aptea ; 3 —
i la	D	*25 10 5 35
Gaiaţi	6	501 diminbţa
STAŢIUNI
Galaţ'
Brăila
Buzeii
Sos. IjOp ; Plec.
O.
M. M. O. M.
seara
10 10
11 25 <0 il 3,
2 — noaptea
Acesie tr.nurl sunt in BU7.2& in legăturicii trenutilc accelerate No. îţ ţi 24 spre ţi de la Galaţi. Aceste trenuri sunt in Buz4Q in legiuiri cu trenurile ac. No. t ţi - de la Bn.ureţcî şi Roman.
Tr, de pers. No. 5 Bucureatl-Galaţl Tr. de pers. No 6 GalaţT-Bncnroştî Tr de pers. No. 7 Galaţî-Roman Tr. de pers No. 8 Roman-Galaţi
STAŢIUNI	Sos. Op.		Plec.	
	0.	M. M.	0 |m.	
Bucureşct	dimindta		10		
l’loescî	12	101 25	12	35
BuzSCi	3	-1 20	3	20
Brăila	6	53; 15	7	8
Galaţi	8	40 seara		
STAŢIUNI	Sos. |j0p.j| Plec.		
	0.	mJm. 0.	M.
Galaţi	dimindţa . 9| 25		
Brăila	10	53 15 11	s
Buzdii	2	41 20 3	1
Ploeşcl	5	3' 25' 5	56
Bucureşci	8|—1 seara		
STAŢIUNI	Sos. IjOp.J Plec.		
	0.	m ||m.| 0.	M.
Galaţi Tecuc.il	dimindţa || 8		25
	11	15 25 11	40
BăcăO	3	- 12: 3	12
Romau	4	25 p. rn	
STAŢIUNI
Roman Bacău Te uciti Galaţi
Sos. Op. Plec
O. M. M. O.
M.
seara , 12
i:ii io i 4’ 25 5j 10 —'i seara
Anunciu
ca scoaieie p'imice, vor avea dcÎJ o bună îngrijire şi conversaţi,,!^li limbele, franceză, gematri t«r lE piauo.	’
A se adresa la această redacţi„oe
TAPLTU^
IPREVASURI POLEIŢI
şi
Plafonurl in Relief
I din celle mal renumite fgw preturi foarte moderate,
1 onorabilului publică sub-sem i
pi. KOisricH;
Tapiţer şi Decroator. |T 50,—Calea Victoriei - 50
Ivis-a-vis de Pasaciul R
: si do la Focşani
Aceste trenuri sunt in BuzSfc in legături cu trenurile mixte No. 51	spre 5> dc la Focşani. Aceste trenuri sânt m ftimţeşcun tcgaiura cu rrcu. «m«c z™.	1
Tr. mixt No. 19 Bncurescî-Ploesoî Tr. mixt No. 20 Ploescl-Bacurescî Tr. plăcere 21 Bucnrescî-Ploescî fr. i>lSc->re 22 Ploesci-Bucurescî
STAŢIUNI	oos.	l'ip.jl Plec.
	0. |m.	i M ;j 0. , M
Bucurescî	dim.	1 I - 7j 15
Ploeşcl	9 25	dim. 1
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	O. | M.	M.	0.	M.
Ploeşcl Bucureşci	seara 10| 25	1 1 H 8 1 soara		40
STAŢIUNI	Sos. jjOp.	Plec.	
	O. | M. M.	0.	M.
Bucureşci Ploeşcl	H P dim. 7 8| 18 dim.		—
STAŢIUNI
Ploeşcl
Bucurescî
Sos.
O.
1!
M.
Up.
VI.
seara
Plec.
nT
o
10
40| seara
15
#-
Aceste trenurile sunt in Ploo^cl in legăturii cu trenurile C. 1\ Ploe^cî-Predc.il.
Tr mixt No. 31 Buzîiu-Foeşaui Tr. mixt No 32 Focşnuî-BuisSft
Aceste trenuri sunt in Plocţc! in legături cu trenurile Je plâcerc spre ţi de la Sinaia.
l'r, mixt No. 33 Focşaul-Mărăşeştî Tr. mixt No 34 warăşeşti-Focşanl I
STAŢIUNI	Sos. IjOp. Plec.	
	0. | M. | M 1 0.	M.
Buzdd Focşani	1 H-'q P m. 1; d B1 50;: p.m.	35
STAŢIUNI	Sos. jjOp. Plec.	
	0. | M i| M-li 0.	M.
Focşani Buzdu	dim. j| 11 2| 25:: p. m.	10
Aceste trenuri sunt in Bozii în legiuiri cu trenurile Je persoane No. ; ţi 6 de la ţi spre Bu-
curcjcî ţi Brăila, Galaţi.
STAŢIUNI	Sos. "Op.jj Plec.	
	0.1 M. Mj| 0. | M	
Focşani Mărăşeşti Acest treu este iu Mi nul No. K dc U Tr. mixt No. 1	1; 1 1 p m. 3! — 3| 50|| p. iu. | iu legături cu tre-Romau spre Galaţi. 1 Tecuciu-Berlad	
STAŢIUNI	Sos. |0-p.|P Ploc.	
	0. | m.||m .0.	M.
Tecuciu Rerlad	dim. j 7 81 35 «hm.	5
STAŢIUNI	Sos. Op.	I'lec.	
	O. | M | M	0	M
Mărăşeşti Focşani	. p. m. f 2f)|| p.	1*2 m.	35
Acest tren este iu Mărăşeşti in legătură cu Reuni No. 7 dc la Galaţi spre Roman.
Tr. mixt No. 42 Bărlud-Teeuciu
-..cest tren este iu Jecuafi.prin tieuuTNO;
STAŢIUNI	Sos. Hop.':’ Plec.	
	0. | M.jj \	1.0. |m.
Bdrlad	dim.	9! 15
Tecuciu
J.0 hr dim :
legătura cu tr. No, r de U Bucurcţcî spre Romau.
Tr. mixt No 45 Tecii cln-BSrlad
No. 7 de la Galaţi spre Roman
Tr. mixt No. 46 Bdlad-Tocuciu
STAŢIUNI	Sos. ||0p. Plec.	
	0-	M.|| M II 0. | M
Tecuciu Berlad	7	p. m. oj 35 30|i p. m.
STAŢIUNI	Sos.		jOp	Plec.	
	0.	M.	M.	O.	1.
Bârlad Tecucid	10	seara 8 - seara			
Acest treu este in Tecuciiî in leglturi cu ««- Acest tren este iu Tecuciuprin tren. No. 27, iu ie .
...	eu trenul No, 2 de la Roman spre Bucuroţcl.
STAŢIUNI	Hos. j		Op. M.	Plec.	
	O. ; M			O. | M.	
Focşani Mărăşeşti i cest treu este mi Mă oul No. 7 de U Tr. mixt No. 1	dim. " '11 5 tl| 55 dini. | iţe$ I in legătură cu tre-Galaţl spre Roman. 1 Brăila-BarboşT				
STAŢIUNI	bOS.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M.	0.	M
Brăila Bărboşi Acest tren este in Ba No. 7 de la G Tr. mixt. No. 4	dim. 8| 45 boţi in le alaţî spre 3 Tecu		di gătm- Ron sin-	8 m. cu au. Bor	renul ud
STAŢIUNI	Sos.		°P	Plec.	
	0.1 M.		M.	0.	M.
Tecuci ii Bârlad	P P .c mer. 12 •1 I30i p. m.				—
Acest »reu este iu Tecuciu in legături cu trenul dc persoană No. 7 de U Galaţi. Tr. ac. No. 25 Tecucitt-Mărăşoştî					
STAŢIUNI	Sos.		Op	Ploc.	
	0.	M.	M	0.	M
Tecuciiî Mărăşeşti	5	dim. 40. di		5 m.	12
STAI IU NI
Mărâşeştî
Focşani
Sos liOp. Plec. O. I m M. O. | M
p. m.
5| 15,
Acest tren este in Marăţ ţtl in legătură cu trenul No. 8 de la Roman spre Galaţi
4i 25
p. m
Tr. mixt No 12 °arb<>şT-Bră11a
STAŢIUNI
B .rboşi Brăila
Sos. (Up-
M îi V1
Flec.
O IM
seara |
8i 40|| seara
55
No. 8 de la Roman spre Galaţi.
Tr. mixt No. 44 BSrlad-Tecucifi
STAŢIUNI	bos.		up.	Plec.. 1 1	
	0. | M.		M	O.	M
Bârlad Tecucitt	p. m. 4| 25		iP	9 UI.	5ol ||
Acest tren este in legături cu trenul dc parsâne 1 No, 8 spre Galaţi^ 1 Tr ac No. 26 Mărăşoştl-Tecucifi |					
STAŢIUNI	Sos.		Op	Plec 1 :	
	o.	M	M	O	vi |
Mărăşeşti Tocuciii	ii	p. m 53;j p.		ii m.	25 1
nul No. 8 dc la Roman spre Galaţi.
Tr. ac. No. 2? Teenciti-Mărăşpşti'
Ace3t tren este in Mărăţeţtl in legături cu tre- Acest tren este iu Miriţcţtî in 1 gituri cu tre- | oul accelerat No, t spre Roman-laţi.	nul accelerat No, 2 dc la Iaţi-Romau.
Tr. ac. No. 28 Mărăşeşti-Tecuclfi
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec,	
	O.	M	VI.	0.	M.
Tecuci ti		seara		10	2n
Mărăşeşti	10	60ŞJ seara			
Acest tr. mijloc la Bârlad cu tr
:ste in Tecuciiileg.tr. No. 46 de No. 2 d la Romanla Bucureşci
STAŢIUNI	Sos	up.	Plec	
	0. M	M	0.	M
Mărăşeşti Tecuc.fi	dim 6j 45	| di	6 m.	15
HOTEL FIESLUI
BUCAREST
— Situat in centrul oraşului -Strada Şelari No. 7.
*-
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA
Odste de la L — o fr. pe zi Apartamente pentru familii,
.4 honarnente pe lună cu rabat
l
AAAAAAAAAAAlJ
Schevitzi
Direcţiunea institutului are a onoare a anuufa că pe aauutti' şcolar viitor Se vorii primi ca pensionari elevi cari urmeazS v studiile la licee de la I-a pătift / la a IV-a clasă gimpasială, ci- «! S rora se vor preda Iecţiuuf de f limbele f anceză şi germană, / având tot-d'o-datâ in institut şi j un repetitor pentru lecţiile colegiului.—Acel şcolari insă cari se vor destina pentru străinătate, vor fi preparaţi iu institut de către profes >ri speciali.
Iufomaţmul mal do aproape se vor putea lua la Direcţiun «a \ institutului de la 16 Augustă.
/ (Strada Scaunele 51).
# v/VWVWWWi
Acest tren mijloceşte in TecuciU legătura tren. No. 41 spre Bârlad cu-tr No i de U Bucureş I.
VENZARE
Casele din strada Popa-Tali No. 28 cuprindSnd 7 o 2 bucătării, o prăvălie, .2pini ţe, 2 magazii.-Ase sa chiar acolo.
fi-î1
INTERNAT
de
BAETI
de la
5—15 ani.
INSTITUTUL
BUCURESCl strada
BIBESCU VOUĂ
No. 10.
Instrucţiunea se face in limba romăriâ, în tocmai dupi programa ministerului instrucţiunei publice ast-fel că: elevi care aii terminat cele patru clase în ac est institut sunt apţi a fi imediat promovaţi in un gimnazii sau şcolă comercială.
Limba germană şi franceză se predă cu o metodă simplă, uşbră şi practică, educaţiunea şi ir grijirea ele vilor sunt strict observate, aşa c' : copii sunt trataţi rral mult ca în o casă părintescă de cât ca un institut. I entru programă şi orl-ee alte detaliurî doritori ,se pot adresa Ia direcţiunea Institutului de ia orele 9 a in. până la 6 p, m.
8-2-1	DIRECŢIUNEA.
mm-
J)e vemlare bilete de inciliriat (le lipit Ia case
14, Strada Covaci, 14.
IMPORTANTU
Sub-semuatui cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt,in posiţio de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelier complect in cautschuc costa (mal inainte fr. 300)
iar azi numai 150 franci mmmmmmm
PiccoK din duoî sau aiui mulţi dinţi, de la 6
Un singur dinte fr, 10 pană la 8 fr. dintele.
Mai cu seamă Stnî permit a atrage atenţiunea Onor- P. asupra dinţilor artificiali şi ratelieur montat de mine jn aur G. 18. că sunt iu-tocmai cu prima lucrare americană in cc privcece esactitatea, soliditatea si frumuseţea; spro încredinţare sc afiâ (a tnino modele espise, iar in cc privesce lucrările esecutatc de mine sunt in posiţie de a da garanţie pentru mal mulţi anî.
Operaţiuni, plombagiurl şi curăţiri de dinţi sc esecută cu coa mal m're menagiare.	>
Find basat pe praxa mea de 30 arii in această specialitate, sper a obţinea toată încrederea Ou. P.
<:y stimă, George Slama
24-2-5	Dentist cngles—Strada CarolI, 19
BIROU DE INFORMATIUNE
TRA-IAN & C
V>mp
9, strada SFINŢILOR, 9.
Stabilind un biurott do in formaţiune, ne insărcinăm a procura şi a recomanda, dupîi cererea verl-căruia: profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabill, agricultori, maşinist!, morari, ingrijitorl de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in orl-ce ramură şi specialitate.
Suntem convinşi că ne vom îndeplini datoriile noastre cu esactitute, sporănd că onor. public şi înalta nobilime să ne onoreze cu comandcie d-lor.
In acest biuroh so caută un tovarăş. care se depue 200 fr- Să cunoască limba francesă germană şi română.
Cu stimă, Trajau Ai Comp.
O ANUNCIU IMPORTANT q
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
lac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei 600 pentru un an şcolar; şi inc angajez a Ie pune la dis-posiţiune un local întrunind condiţiumle igenice, avănd o îngrijire părintească şi totodată a le procura ţoale cele nt ce sării pentru întreţinerea lor intocmai cala internatele private din Capitală.
Doritorii (părinţi de copii) se vor adresa pentru admitere : Strada Fopa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—40*/a dimi ncaţa şi de la O'/a seara inainte.
♦
c
l«O*Q*0*O«O*°< 0*0* 0*0*1
Govaci rt*. i*
O
♦
o
♦
o
♦
INTERNATUL DE BAETI
rn
„LJ33KRTA.TE:^l‘‘
No. 68, s T RADA COL Ţ E I, No. 60.
Cursurile acestui Inst’tuth vor începe pentru clasele Primato h 16 August, fir pentru clasele g.ymnasiale la 1 Septembrie. Se prm mese elevii care voesc a se prepara pentru scola militară şi comercială. D-nit părinţi pot primi programa detaliată din Internaţi in tbte şlilele.	7-2-1	DiKtqruMA
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al DrnlBl LENGIEL
Simplu numai sucul vegetal care curge dm teacăn când trunchiul Iul i se perforează, este « cănd ţine omenirea in minte, unul din mijloace^ cele mal intrebuinţate pentru infrumuseţarea ieţei, când insă acest suc se prepară chimiceşte balsam, arunci dşî eâştigă proprietăţile sale şi e* fectele lui sunt admirabile.	,
Daca se spală faţa saO alt punct al corpului atunci până dimineaţa se desfac mici fragmente o epiderm, remâind pelea albă, frumoasă şi frageaa Acest balsam indonărtfiaziti retiturile şi semnele
Acest balsam îndepărtează creţiturile şi se tun® de versat, dând fisonomie de june; pelea câştigă in albeaţă, irago-
.x* uuuuuimw uo JUUU, UUICa U CtiJ UI O xxi	1*
zime, dispărând in cel mai scur timp petele de vara, aluniţa coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pielei.
hentru venrjărea in detail in bucurescî ta d-niîCarol Gerşaţ^ succesor de I. Ovesa, Martinovicl & fii, Ghil& Pe ncu, G. George Martinovici, Paul Coiffeur, lăngi Pasaaiul romăn, N-y ' culescu, I. N. Ardeleanu şi in farmaciele d-lor ZiXrner, y10.,,' Ciura, Dinibovits, Nieresher, Witting, Schmetiau. - Iri OălâF la Pharmacia St. George a d-lul Marino Curtovicl §i la cia Domnească a d-lul basiet Curtovicl.-In Craiova: Aug. pew ling.-In Slatina : A. Pfintner Pharmacist.—ln Giurgiu:M-f» der Pharmacist. — ln Ploeştl: S.Bchmettau §i G. Sigmund rjw maci§tl.-In Buzău: Weber Pharmacisl.-In Brăita G.Kau/ww. şt in Focşani: M. F. Remcr.	36
anul V. — No. 1287
APAKE I3ST TOATE ZILELE
abonamentele u Capitali: 1 an 30 leî, 6 Urni 15 Ier, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 au 36 leî, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Strein&tate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director : D, AUG. LAUBIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administr apune, Tipografia St. Mihîtltscu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondentiî farului din judeţe.
In Paris ; La Sociite Ha vas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate G- L. Daube Ac C-nie.
In Berlin, Francfurt. Znrich. New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube A: C-oie.
iffiaBSSSLSHSBffiStSS
ANDNCICRILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani-.
Reclame pe pagina IIl-a.........1 Lefi.
,	,	,	11-a.........., . 2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articolii nepublicaţi nu se inapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodacţiunea au este responsabilă.
Prim Redactor: STEP. 0. MI0HAILES0TJ
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Praga, 31 August.
Politik“ află din Viena, că imperatul insuşl a dat ordin, să se elibereze acel doi oftciărl ruşi cari au fost arestaţi in zilele trecute.
Petersburg, 31 August.
S’a instituit o coinisiuue estra ordinară pentru definitiva regulare a Gestiunii jidoveşti.
Petorsburg. 81 August.
„Agencc Ruşse" desminte ştirea că toţi jidovii vor fi daţi afară din Rusia. H&surile luate contra acestui soiţi de oamonl sunt parţiale.
La Golette, 30 August.
Pe vaporul „Compognie transatlantice" s’aii trimis două batalioane ca ajutoare la Hamamat.
Din Zagner sosesc ştiri despre mici loviri. Soldaţii Bevulut nu insullă nici o incredoro.
Contra orl-cărel aşteptări Roustan a plecat ; consulatul AustroUngariei şi al Angliol precum şi un număros public l’a insoţit până la gară.
¥ Locoţiitorul lui Roustan este consulul Leguoux.
Petersburg, 31 August
Foaia oficială publică ordinul prin caro se interzice importul de viţe in Tauria.
Sinaia, 30 August
Contele Andrassy a avut azi o conferinţă do un ceas cu ministrul Rosotti. După aceasta primi pe jurnalistul ungur Vandory şi Borengi. Acestora lc-a comunicat, că el a venit la Sinaia ca persoană privată şi special numai la invitarea regelui. Contele a calificat ca mincinoase ştirile despre o agitaţiune a Romăniel in Ungaria. Interesul Românilor şi al Ungurilor este a lupta in comun contra curentului slavic; din punctul de vedere al acestei tendinţe ambele ţări sunt neşte aliate naturale. (Nu poate fi vorbade comunitate de interese intre România şi Ungaria po cătâ vreme sub neomenosul el jug sufer patru milioane de fraţi români. Nu luptăm contra nici unul inimic, alăturea de un stat, care de capu său nu poate face un pas, neavănd nici ministru de aşterne, nici de resboiii, nici de finanţe. Vom vorbi cu Unguri, cănd vor fi şi el egali cu noi in independenţa ţării lor, iar nu gemeni — siamiţl cum sunt acum. Red.) Aceasta o ştie regele Carol atât de bine, in căt de ar fi fiul Ţarului, tot n’ar sacrifica insula latină in favorul Slavilor. E ceva ridicul, ca să se presupue că mica Românie ar ataca monarchia noastră. (Da, ridicul ar fi cănd atacul micei Românii ar veni nemotivat, dar va fi prea natural, când marele mosaic, ce se numeşte Austro-Ungaria, s’ar incerca, pe laţă ori mascat, să atingă drepturile noastre. Mica Românie va avea virtutea a se apăra, când lupta se Ya incepe pentru ce-I aparţine el. Red.)
Contele s’a interesat de imprejurările in caro trâesc ungurii din România şi a mulţumit d-lor jurnalişti unguri pentru desluşirile date. (De cian-gâil din Moldova, cari zac sub infamul jug al Olahilor nu va fi venit vorba? Red.)
In decursul convcrsaţiuniî contele s’a espri-mat cu multă căldură asupra primirii estrem de cordiale ce a intîmpinat’o la regele.
După o jumătate de oră jurnaliştii s’au îndepărtat, pentru că regele a vtnit la contele fără de nici un adjutant. După o oră ambii se duseră la dejun.
Clima e ca in lanuariii; ninge.
Sinaia, 30 August.
Din Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi alte oraşe sosesc ştiri, că visita contelui Andrassy a produs cea mal bună impresiune (?)
D. Boerescu va intră positiv (?) iu Cabinet. iDepeşa aceasta răpeşte visitel făcute la Sinaia tot caracterul privat ce ’I se atribuia. Red.)
New-York, 30 August,
Uraganul ce a trecut erl şi alaltă-erî peste coastele apusene ale oceanului’ atlantic a pricinuit inundări nespus de mari. Zece lucrători in P oiiugal, statul Carolina de Sud, s’aă innecat, din causa, că edificiul in care so refugiară l’a luat apa.
Plantaţiunile de orez de lângă Savannah sunt in undate. Mulţi lucrători s’aii innecat. Perderile in vieţi de oameni şi in avere sunt enorme.
Belgrad, 30 August.
Intre guvernul Serbiei şi al Turciei se nego-ci ază, ca să so ia măsuri comune contra ban-di ţilor ce neliniştesc locuitorii de la fruntarii.
Roma, 30 August.
Ministrul de comerţ a concheinat pe detentoril d e bonuri turceşti să trimeată un delegat la c onferenţa din Constantinopol pentru regularea datoriei turceşti.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere11
1 Septembre — 4 ore seara.
Paria, 1 Septembre.
S’a primit ştirea că pachebotu-postă , Teuton1', care se ducea spre Delagoa, după ce a ancorat pe la Cap-Tovn, s’a cufundat in apropiere de Quion, Din 200 pasageri şi oameni al echipagiulul numai 27 aii putut scăpa.
Berlin, f Septembrie.
Gazeta Germaniei de Nord cofistatâ că, graţie disposiţiunilor biue-voitoaro ale guvernului prusian, s’a efectuat o apropiere intre Vatican şi guvernul din Berlin. Principele de Bismark a trimis la Roma pe consilierul de Stat Scbloeszer pentru a se înţelege in privinţa unor concesiuni ulterioare reciproce, mal cu seamă la numirea episcopilor in scaunele din Prusia şi la modificarea legilor eclesiastice.
Londra, 1 Septembre.
„Times" anunţă, că puterile vor incepe in curând o acţiune comună po lângă Poartă, pentru esecutarea articolului Bl din tractatul de la Borliu. Primul lor demers va consista in a cere Porţii răspuns la ultima notă colectivă.
(Havas)
A «o redea ultime ştir! pe pegiua IO.
BUCURESCI, 21 AUGUST
Am zis’o ş’o repetăm, in veacul nostru, mai mult de căt in or-care altul, popoarele pe lăngâ resboiul armelor, stau inoăerate intr’un alt resboiii, mult mal crâncen, căci resultatul lui e moartea de vecie, acest resboiii este cel economic. S’au v6<jut popoare invinse, atinse până in inimă de braţul duşmanului, şi cu toate acestea ele s’atl ridicat din noii pe acest câmp de luptă, mândre şi tinere prin focul resbunări. Nu se pun aşa de uşor cătuşele de braţele vinjoase ale unei naţiuni căzute numai prin foc şi sabia.
Franţa a fost sdrobitâ de atâtea ori, şi in resboiul de o sută de ani şi in vremea rivalităţii intre Francisc I şi Carol V; Franţa s’a ridicat tot-d’a-una mal puternică după doborîre de cât după biruinţă. In resboiul de la 70, Parisul, depuse onorul de a peri or d’a se apăra pănă la cel din urmă cartuş, şi cu toate acestea, azi, daca şefii sel vor şti să o conducă pe calea glorii, ea e gata: arme, soldaţi şi bani se găsesc cu prisosinţă in casarmele, arsenalele şi viste-ria sa. E vorba numai de timp pentru ca din noii s’o vedem dictând Europei.
Priviţi insă Spania: e moartă— şi nu focul armelor a aruncat’o in piroteala in care zace d’atăta mari de vreme. Spania e sugrumată economiceşte, şi măduva energiei sale e suptă pentru un secol incă. A despreţuit factorii de căpetenie ăl produc-ţiuni: ’şl iea resplata: guerilele pentru succesiunea tronului, crimele şi pungăşiile de la marginea drumurilor, desorganisarea armatei, trândăvia şi viţiile din clasele de sus ca şi din cele de jos, sărăcia lucie de pre tutindenl, aceste nefericite resultate cari s’aii înrădăcinat adine in măruntaele Spaniei, sunt obidele căderi economice.
In această ţară d’o avuţie clasică, ce părea sub Carol V că a răpit viitorul tutulor naţiunilor, azi, călătorii intălnesc, de cum se ingănă noaptea cu ziua, cete numeroase de flămânzi desculţi intr’o stare mal trivială de cât a ţiganilor noştri. Se văd oameni şi bărbaţii in vărsta puteri, tolăniţi cu burta la soare, păzind doul trei curcani, in loc unii să fie cinstea vetri iar ceilalţi atleţii munci.
Să facem ochii in patru, ca nu cum-va t.iriţî de jşbănde efemere, să ne afundăm din ce in ce pe povirnişul pe care am alunecat. E un hotar in acăstâ lăngezire, peste
care trecând, cădem in patarama Spaniei şi a Turciei.	' .
Avem să luptăm colosal pentru a crea o industrie românească in care se nădăjduim.
Avem să ţinem pept străinismului din afară, dar, noi credem, că fortul economic cel mai greii de asaltat e străinismul din lăuntru. Să luăm aminte, că nu e tocmai cu neputinţă d’a sluji străinilor din ţară. luptând contra celor de la graniţă.
E d’o crudă realitate a spune verde celor ce zic că avi de gri.jea neamului nostru, că împinşi de dorul puteri, perduţl in luptele de partid, n-avi făcut nimic spre apărarea noastră de buba coaptă a ovreilor ce ne cangrenizează tot trupul social.
Vamele d’o-cam-dată, amspus’o, aii rolul d'a aţîţa capitalele la tovărăşie, dar dacă cei ce pot nu pun umSrul pentru a grăbi aceste asocieri, vămile profvtă ovreilor ce invărtesc tot comerţul din lăuntru ţări, gă sind un mijloc numai bun pentru a lua dobândă şi la banii ce’l varsă visteriel in forma acestui imposit indirect, şi.un pretext d’a goli căt mal la fund punga consumatorului.
Şi o golesc fără scrupul căci sângele, tra-diţiunea şi pofta lor de avuţie furată 61 fac sclavii delictului.
Putem se urlăm mult şi bine, cu protec-ţionismul de azi, nu facem de căt se umplem de bani punga gheşeftarilor.
Pentru ca se folosim moralmente de vămi, căci material in tot cazul d’o cam dată nu nădăjduim, neavdnd ce protege, — trebue de neapărat se vedem societăţi industriale alcâtuindu-se căt mal de grab, alt-fel devenim indoit tributari: şi streinilor cari ne aruncă marfa peste hotare, şi ovreilor cari ne-o desfac : celor d’ântăiu le plătim materialul, munca industrială,(transportul, precum şi dobânda tutulor acestor operaţiuni —celor din urmă le plătim chiria prăvăliilor cu dobânda el, timpul celor ce stau in prăvălie, vămile şi operaţiunile comerciale dintre el şi cel din afară, pagubele eventuale ale mărfurilor stricate.
Se nu uităm nici odată, că noi românii, abătuţi moralmente in epoca fanarioţilor, după atăte svîrcolirl şi tendinţe spre bine, economiceşte ne găsim in starea tuberculosului ce are se se apere, in fără, contra intemperiilor, inlăuntru contra reulul ce se desvoltă ca o fiinţă aparte, cu năsuinţa iul de a se întinde şi de a coptoroşii plămânii in toată întinderea lor.
Orî-căt ne-am ap Ora de invaziilor economice din afară, nu scăpăm de moarte, dacă nu tăem adânc şi nemilos cangrena ce o purtăm in pântecele noastre. Francezii, Nemţii şi Englezii, nu ne fac atâta răii ca ovreii. El au cuprins toate ramurile de căpetenie ale comerţului, şi solidar uniţi s’a-jută, se imprumută cu 2 şi 3 la sută, pe cănd nouă ne dă cu 15, 18, 20, 30, 50 şi sută la sută, se strecoară in toate încercările de glieşeft, se înmulţesc şi se ascut in astuţia lor, muncesc fără preget şi născocesc mijloace surprinzătoare d’a scoate iăs-caea din cel mal calic buzunar.
Drumurile de fier, Dunăre pe care o cerem să fie a noastră, căile dc comunicaţie, cele naţionale in Muntenia, şi in Moldova pănă şi cele comunale, sunt ale nostre, făcute din sudoarea şi îndatorirea noastră pănă in găt, şi cu toate acestea, d’am da la o parte sfâşierile aţâţate de ambiţiunea, măriri şi a procopselel din senin, am vedea că toate aceste artere economice nu slu jeso de cât. la circularea avuţiei jidoveşti Dacă nu ne-ain încă era, ca nişte orbi ce
suntem, am organiza o statistică mal in doagele el, in care s’ar oglindi in ţifre reci ‘aVuţia acestei lepre şi sărăcia crudă a românilor. Numai spăimăntaţl de imensitatea netrebnicii noastre, poate, ne-am reseu-la, coastă la coastă, pentru a birui phtisia ce ne arde cumplit in lăuntru, şi pe cave, printr’o slăbiciune de om balnav, o incora-jem, o aprindem, il grăbim triumful. Facem intocmaî ca acei ofticoşi cari se daiî trup şi suflet in setea deboşeriilor.
*
Numai e timp de perdut pentru cel care e aproape de groapă.
Se intindem protecţionismul in inima ţări, (ie prin concurenţă, formând asociaţi uni, (fabrici şi societăţi de consumaţi unei fiie prin represiune. Suntem un stat liber, ne-am câştigat, independenţa prin sânge, am pus pe fruntea suveranului nostru coroana de rege, nu mal suntem in tutela nimerui. Cel puţin se nu se zică că vatra nu e a noastră;. şi de această vatră să ingrijim. Român nu e acola care ar da din umăr la organizarea unei lupte represive contra o-vreismului, contra acestor omizi veninoase ce mănâncă pană plesnesc, otrăvind tot in tirîrea lor. Acei care va striga : umanitate ! acola e un netrebnic care şi-a perdut simţurile pănă intr’atât in căt caută a se inşela singur; nu mila il face de a se pune d’a curmezişul simţului naţional ci depravai ea. Cefei, el nu aude Moldova in jale, căzută in ghiara acestor lifte prădalnice, şi ar putea cu adevărat simţi milă la sughiţul ovreilor după un câştig neomenos ci li s’ar răpi din mănl? Acesta e un fenomen ce nu se esplică nici cu morala, nici cu psicholo-gia, nici cu fisiologia; numai historia Voe-vozilor noştri ar putea striga acestor rase de cosmopoliţi: sunteţi nişte ticăloşi uscaţi pân la măduvă de simţul demnităţii neamului vostru !
E vorba d’o peire sigură dacă mal continuăm cu nepăsarea noastră. Şi cănd ne gândim la profunditatea prăpăstii, pe ale cărei buze ne aflăm, de hotărît, ne cuprinde credinţa că şcoli, legi, instituţiunl de bine facere şi de credit, avem d’o-cam-dată des-i tule, să le respectăm şi să le organisăm pe cele ce le avem, dar să ne îndreptăm acti-vitataa noastră contra duşmanului pitulat in libertăţile şi in cosmopolitismul ce ne-a coprins aşa de timpuriu.
*
Polonia peri prin jidani.
E atăt de firesc să pază un popor cănd străinii 61 dă să mănânce, străinii 61 incalţă, străinii el inbracâ, şi tot străinii 61 lasă pe drumuri, 61 desculţă şi 61 desbracă. Sărăcia degradâ pe om, 61 ucide pe nesimţite simţirile ce’l legă de trecutul şi de patria iul actuală ce’i apare slabă, galbenă, lihnită şi cu dăjdiî, şi cu seefestre, şi cu limbă străină, şi a aspiraţiuui brutale; căt pentru străinul ce-a reuşit se stoarcă din ţâţele ţării laptele pănă la sânge, in toarce spatele in vreme de nevoe, şi nu’şl sacrifică nici banul, nici sângele. Aşa căzu Polonia, car nici de cum prin armele Prusii, Rusii şi ale Austrii. Aceste puteri şi aii Împărţit numai hoitul preparat de lacomia ovreeascâ.
Noi suntem pe drumul Poloniei. Avem in ţară 1 ovreii! la 10 români (de nu la 9 şi la 8); acest raport e absolut, considerând pentru 5 milioane de români cinci sute de mii de ovrei; dar relativ la centrele de acţiune, unde susţin lupta, de stingere a neamului nostru, raportul devine îngrozitor : pentru un croitor român găsim 8 ovrei, in cele mal Însemnate oraşe din Muntenia, şi 50 — 70
www.dacoromanica.ro
in Moldova ; pentru un român comerciant de haine gata găsim in Muntenia 80 de o-vreî, ear in Moldova 100. Şi giamurile sunt cu desevîrşire in mâna lor in toată românia, şi văpsitoria, şi tinichigeria, şi marchi-dănâria : eî sunt samsari, eî sunt cămătari el comisionari, ei antreprenori. Cât pentru băuturile spirtoase şi d’ale băcănii, singu-rile ramuri de comerţ; ce au scăpat maite-fâre in Muntenia, in Moldova, sunt şi acestea ieget-beget in mâna lor. Acolo : top-tangiu, măcelar, rachier, circiumar, plăpâ-mar, dulgher, ferar, tinichigiu, brutar, hăi-nar, simigiii, precupeţ, arendaş, strungar, giamgih, toţi cu toţii, sunt ovrei.
Ţara Yoevodului Ştefan cel mare e in gura jidanului ce muşcă din ea hălcile de carne cu artere şi mădulâri.
Ţăranii sunt otrăviţi cu vinuri şi rachiuri preparate cu săruri de Cupru şi Zinc. IdUo-baţi in datorii pănă la găt, rabdă bătăi şi insulte de la arendaşii ovrei; şi totuşi, sunt mulţumiţi, dacă intorşi acasă, obosiţi de muncă câmpului şi arşi de soare, pot să’şi vănşlă sudoarea pe otrava hangiului, earăşi ovreiii.
*
Şi noi mai zicem că suntem oameni cănd suferim pe grumajii noştri asemenea lipitori ? Dar trebue să inţelegem odată că oferim lumi un scandal când ne vede cu cătă mănie ne sfăşiem intre noi şi cu cătă apatie ne lăsăm a fi copleşiţi de streini.
Vicleni prin tradiţie, prin sânge şi prin creştere, degradaţi dar ascuţiţi in ale viclenii', cu o limbă barbară, cu instincte de hră-pire, poltroni, mincinoşi, pismuitorl, neobosiţi in întreprinderi, ovreii, dacă nu’I vom circui in groase diguri de apărare, in cu rănd ne vor inghiţi şi bruma de avere ce ne-a mai remas, inpingăndu-ne in braţele celui mai ruşinos cosmopolitism in care aruncă şi pe poloni.
Propăşirea ori-cărei naţiuni e dreptul ei; să ne apărăm acest drept; să ne apărăm moravurile, să ne apărăm sângele şi legea, să ne apărăm moşia, ca nu cum-va scăpate cu atăta bărbăţie pe câmpul armelor, să le vedem date in prada unor canalii viclene, pe cari Ruşii ăi sugruma şi Germania ăi huidueşte. Să sfăşiem, odată pentru tot-d’a-una, banda de la ochi, şî,]ou o privire mai incisivă, să descoperim duşmanul sub perna moale pe care plecăm capul, coprinşî de somnul nepăsări.
Daca nu introducem protecţionismul şi in intru, protecţionismul de la hotare e faptă de oameni nebuni!
Vom reveni.
CRONICA ZILEI
D. locotenent colonel MacarovicI Gheorghe, din regimentul 2 artilerie, s’a mutat, in interesul serviciului, director al şcoalel fiilor de militari din iaşi.
M. S. Regele a acordat mal jos citatelor persoane malta autorisaţiune pentru a putea purta insemnele următoarelor ordine :
D-luî colonel Oreceanu, din stat majorul regal, ordinul Medgidie clasa II, conferit de M. S. împăratul Otomanilor, şi medalia militară pentru
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 21 August —	16
A. DEBAY
traducţie de
ALEXANDRU I. GOESCU.
CAPITOLUL IV.
Istoria Magnetismului animal.
De la începutul erei noastre, in al şiaselea secol, thaumaturgil se serviai! de magnetism şi obţineai! efecte minunate. Insă mal cu osebire fu timpul evului mediii , această lungă epocă de ignoranţă, de fanatism şi superstiţiunl, cănd magnetismul operă numeroase miracole. Se vedeai! atunci două clase de magnetisatorî: unii priviţi ca vrăjitori, erai! fără milă arşi de vil; alţii luaţi drept sfinţi, erai! cononisatl. Este de
ROMAN [A. LTBERA
UBUWMiL.iM—W g—PWWWW VIWW
bravură, acordată dc a A. S. principele Serbid. —D-lui locotenent G. Grâdisteanu crucea de cavaler a ordinului Tacova, conferită de A. S. Principele Serbiei. - D-luî Gr. Ventura, crucea de cavaler a ordinului Mântuitorii, conferită de M. S. Regele Greciei.
Ministrul finanţelor a dat autorisaţie tuturor d-lor prefecţi, sub-prefeeţî, comisari de clasa I şi poliţai, din ţară, de a constata contraven-ţiunile comise in contra legii timbrului şi înregistrării.
După scirile ce se primesc zilnic la ministeru internelor, părjolirile şi focurile pe la ariile locuitorilor plugari, fie mici sau mari, se îndesesc, şi, in foarte puţine locuri, art. 85 din legea poliţiei rurale se aplică de către cei in drept, ’Print'o circulară in care reproduce art, 85 din legea poliţiei rurale, d. Rosetti intreabă pe prefecţi: „Fâcut'au primarii datoria lor? Păzitorii dat-ai! alarma ? Sătenii sărit-au sau nu ? Anunţurile ce primesc de pe la d voastră nu spun nimic, de cât că cutare arie sat! cutare a ars şi
s’ati luat măsuri a se dovedi făptuitorii...... şi
acea dovadă nu mal soseşte şi lucrul trece in domeniul uitării, numai noi cel din administraţie nu putemjzice căne-am făcut datoria,
„Dacă suntem datori sprijin şi protegiare săteanului, nu mal puţin suntem datori a’l şi lumina asupra răspundere! ce’l apasă, cănd din indărătnieie sai! din necunoscinţa datoriei ce’l impune legea, s’ar lăsa a se copleşi de simţi-măntul nepăsărel şi necompătimireî, de răul ce a cădut pe aproapele luî.“
D. Polizu Micşunescu, prezideut de secţie la Curtea de apel din Bucureşti, şi-a dat dimisia.
In locul d-sale va veni, se zice, d. G. S. Rina.
Alaltăieri s’a ţinut prima şedinţă a magistraţilor ins&rcinaţl să se pronunţe asupra reformelor magistraturii.
Se pare că majoritatea magistraţilor va fi pen tru inamovibilitate.
Măine, Sâmbătă, Regele, Însoţit de generalul Cernat şi de Colonelul Dabija, va merge să facă o inspecţie taberei de la Cocoreştî.
Membrii baroului din Bucureşti vor ţine Duminică o conferinţă, in care se va discuta ces-tiunea reformelor in magistratură.
Localul întrunirii, Curtea de casaţie.
„L’Independance Roumaine" află, că direcţia poştelor şi telegrafelor prepară o dare de seamă asupra tuturor lucrărilor executate de această administraţie de la 1875 pănă azi şi asupra tuturor datelor statistice a poştelor şi telegrafelor din România pe timpul acestei periode.
MISIUNEA CONTELUI ANDRASSY LA SINAIA
Fiind-că toată lumea zice, că este o „misiune," să-o zicem şi noi.
Iată ce zice, intr’un nou articol asupra a-ce3tel misiuni, „Augs. Allg. Ztg," de la 28 August:
„Astăzi sosesce la 'Sinaia fostul ministru de esterne austro-ungar, contele Andrassy, spre a face regelui Carol al României visita, semnalată şi discutată inca odată in acest ziar.
„Cum se aude acum din sferele intime ale bărbatului de stat unguresc, acesta a primit deja de patru săptămâni invitarea de a face o visită Domnitorului român, intr’o vreme dară, cănd nu era vorba nici de călcarea de graniţe din Haremek nici de polemica ziarelor române cu cele ungurescl.
prisos a spune că aceşti din urmă aparţineau clasei sacerdotale.
Doctorul Foissac a demonstrat cu perfecţiune, că la căderea păgănismulul bisericele succedară templelor, şi că aceleaşi practice se perpetuară şi la ele pentru a obţinea visurile, vedeniile şi vindecările, cari făcuseră renumele preoţilor păgâni. De la Gregoriu din Cesarea, celebru prin punerea mâine!,or (appositions de mains), pănă la convulsionam de Saint-Medard, magnetismul nu încetă a fi intrebuinţat ca mijloc thauma-t urgie.
In al XV-a secol, Pomponaciu şi Parcels se dedată la medicina ocultă şi obţinură mari succese prin atingeri magnetice.
In al XVI-lea secol, Van Helmont, Goclenius şi Yalentin publicară diferite scrieri asupra magnetismului animal, aplicat la medicină. — Goclenius mal cu .şpamă vorbeşce de magnetismul animal ca de .un agent ocult, emanând de la organismul omenesc, care are numai nevoe de concursul atingereior şi al voinţei pentru a opera efectele sale. Această opiniune este absoluta-menfce asemenea cu acea pe care o profesează astâ-zl partisaniî luminaţi ar magnetismului.
In al XVII-iea secol, Greatrakes, gentilom
„De aici rosulia intr’un chip suficient, că aceste incidente nu atl putut forma obiectul unei „misiuni," pe care să o implinpască contele Andrassy, şi că părerea noastră, cum că călătoria contelui Andrassy nu are nici un scop' politic, este singură cea adevărată."
Acestea le zice corespondentul vienez a lui „Augs. Allg. Ztg". sile zice, cum afirmă -după informaţiile cele mal positive, acusănd pe cel cari cred alt-fel de lipsă de bun gust şi de a da prea mare onoare cdW.oriei magnatului ungur la Sinaia.
Multe ziare, mal vertos vieneze, se fac cu toate aceste vinovate, de „lipsa de gust." imputată de „Augsburger." Unele si incâ din cele mal serioase afirmă, că Andrassy visitănd curtea română, a urmărit un scop politic, anume de a reconcilia guvernul român cu slutul maghiar. Ele mal spun. că contele unguresc va relua in curând conducerea afacerilor esterne austro-ma-ghiare, căci e vorbo de a opera odată mişcarea centrului de greutate a nionarchieă austro-maghiare spre Orient, şi contele Andrassy este propriul representant a'l acestei idei.
Aceste sunt versiunile cari circul ează despre visita unui mare inamic a’l statului şi poporului romănesc la Sinaia. Noi le reproducem, fără a le comenta. Timpul, cănd vom şti, care este cea adevărată, nu poate intârzia mult. Deocam-dată ne manifestăm şi noi o singură coniectură : ser-vilitatea, cu care miniştri noştri, in cap cu un fid de Domn, ai! primit pe un graf unguresc ca persoană privată la curtea din Sinaia, i are a da intr’adevăr acestui act un colorit politic destul de serios.
3DXHST
Italia şi alianţa austro-g-Munanfl.
Presa italiană continuă, a arăta. alipirea Italiei la alianţa austro-germană, ca un act cerut imperios de interesele ţSreî. Cu cuvănt sai! fără cuvănt,-numai viitorul ne va spune.
Printre multele glasuri, cari s’au succedat in această direcţiune anti-latină, audim astă-zl şi pe cel al oficiosului „Italie".— Acest organ nu mal poate de bucurie, că ursita a adus in capul afacerilor străine alo Italiei pe d. . Mancini. Iată vorbele sale ;
„Politica d-luî MaHf'ini nu este o politică de aventuri; ea este o politică de prevedere şi de bun simţ. Puţini oameni cunosc istoria diplomaţiei şi tacticele politicei eoropene atât de bine, cum le cunoasce el. Primind, cu patriotismul sed neclintit, portofoliul afacerilor esterne, el a ştiut bine, ce direcţiune trebue să iea-e, spre a justifica Încrederea regelui şi a ţârei.
„Ast-fel nu ad trecut de căt câte-va luni, şi deja se vede ce a dobândit Italia, avănd in fruntea afacerilor sale' esterne un adevărat bărbat de Stat. N’avem să discutăm aici cestiunea călătoriei regelui Humberto la Viena şi Berlin, ne este permis insă să constatăm primirea ce a avut această veste, şi care este o dovadă, de emic-nentele relaţiuul cu Germania şi Aust.ro Ungaria, cel doi aliaţi naturali aî Italiei. Şi dacă grijile guvernului şi consideraţiile politice vor permite regelui Humberto să eseeute călătoria semnalată—cee-ce dorim din toată inima- acesta va fi un eveniment foarte fericit, căci el va intări
scoţian, ’şl câştigă o mare reputaţiune prin vindecările numeroase pe cari el opera cu ajutorul medicinel de atingeri.
Către aceeaşi epocă, medicii Borel şi Văile in-trebuinţad in Francia magnetismul prin insu-tlaţiune contra oare-căror afecţiuni nervoase, rebele tratamentelor usitate. Savantul Bartholin mărturiseşca in scrierele sale, că a vedut ince-tănd aproape subit accese de epilepsie, subma-noperile unei atingeri; şi el angagează pe medici a’şî aduce aminte că, la cel vechi, iatra-leptica era o ramură importanta a artei de a vindeca.
Către mijlocul secolului al NVJII-lea, celebrul nosologist, Sauvages, comunică Academiei şci-inţelor o observaţiune de catalepsie, ale cărei minunate fenomene au o aşa de mare analogie cu cele ale somnambulismuluî magnetic, in căt mal mulţi academici nu esitară a privi această boală ca o stare magnetică naturală.
De la 1770 pănă la 1775, renumitul Gassner umplu Germania, Elveţia şi Francia de escen-tricitătile sale, mal ales cu curele sale minunate. — Ca şi predecesorii seî, el opera prin magnetismul voceî. a privirilor şi a atingerilor. Succesele sale minunate ăl puseră in capul celor
www.dacoromanica.ro
j prestigiul Italiei şi nu varemăuea fără inriUtir,
| asupra manţinerel pace! eoropene". ■'
Zeu, noi nu vedem ceea ce a dobândit pa lia, cu noua sa politică anti-franceză. A ae lipi, pe un plan inferior, la alianţa austro-ger mană, numai nu va se zică: a dobândi ceva
i Şi acest plan inferior esistă, „Augs. Allg. 2tg«' tratând intr’o corespondenţă din Viena eventua' litatea alipire! Italiei la Austria şi Germania zice, ca primul sacrificiu ce va trebui să aducă Italia in acest scop, va fi dc a renunţa pentru vecie la revendicarea provinciilor* italiene dinAuş tria. Căt pentru recompensa, ce-i vor da Aus tria şi Germania, va fi : de a nu o lăsa sd ^ atacată şi scurtată in interesele sale de Francia _ Dar aceasta nu o vrea Francia. Italia prin ur mare jertfeşce un interes positiv şi sfânt, pen. tru o frică fictivă şi care nu-i face onoare,
„L'Italie" mal zice in articolul său - care in fond nu este de cât o reclamă nesarătă făcută ministrului de esterne Mancini —că Austria si Germania sunt aliaţii naturali al Italiei.-Cum de deşteptul popor italian nu a descoperit aceasta de căt astăzi? Cănd trupele austriece aserviaă şi maltratai! Veneţia şi Lombar,lia, resulta aceasta oare tot din solidaritatea naturală de interese intre Austria si Italieni?!
*
Mărturisim, ca politica savantului Mancini, pe care atăta o laudă „L’Italie", pentru noi este un lucru neînţeles. Sfinxul se va descifra insă odată. Numai să nu reese atunci din tălmăcirea lui un veredict oSănditor Italiei!
Din Algeria,
• Franeesil ai! rupt’o in toată forma cu politica, ce observai! pănă acum faţă de triburile arabe algeriene. Această politică era cea a ier-turei. Îndată ce un trib depunea armele, după o insurecţiune destul de criminală, căpeteniile lui intrai! in deosebitele graţii ale guvernului frances, şi asupra lor ploa la decoraţii. Nu era aceasta oare un indemn, pentru noul şi noul revolte ?
Curmarea acestei politici, s’a semnalat Arabilor la 26 August, de către colonelul Negriei-, intr’un chip, care le va face o impresiune colosală, Plecând de la Geryville, spre a esplora provinciile din sud, colonelul ajungând cu trupele sale la templul, unde era ingropat marele preot' a’l tribului Uled-Sidi-Seich, considerat ca sfânt de către toţi mahomedanii africani, a pus să’l dărîijie pănă la temelii.
La acest templu, Arabil algerieni şi tunesiani făceaţi in fie-care an peregrinagiurî, ducănd obiecte preţioase, spre a le depune ca jertfă pe altarul marelui sfânt. Cu această ocasie-spune colonelul Negriei- in espunerea sa de motive peregrinii strlnşî in număr de mii, conspirai! in contra dominaţiuneî francese ; popii le aţîţail fanatismul, aşa in căt se poate zice, că toate in-surecţiunile erau urzite la acest templu. Interesele Algeriei cereau dar dărîmarea lui şi Negriei-a fâcut’o in propria sa socoteală, fără a dobăndi încuviinţarea guvernului parisian.
Până acum Franeesil respectai! cp striste-ţă bisericele şi obiceiurile poporaţiunel indigene. Faptul săvârşit e cel mal violent, din căţe

I
s’au esecutat vre-odată. El dă să inţeleagă Arabilor că politica generoâităţel a incetat şi la uşă este un resboiiVcare nu lasă altă alternativă:
mal dibaci atingătorî (toucheurs) aî timpurilor moderne. Imensa îngrămădire a bolnavilor, cart alergai! la el din teate părţile Europei, este o probă de increderea ce inspira procedeurile sale.
Iată cum opera el: mal ăntăiu ineepea prin a fixa energic asupra ochilor bolnavului privirile sale inspirate; apoi, preumbla fricţiunile, cănd incete şi aspre, când reped! şi uşoare, de la partea superioară a membrelor către partea inferioară ; el punea apoi măinele pe cap şi le făcea să alunece pe dos şi pe piept; din nou reîncepea earăşi asupra membrelor, si cănd măinele sale erau ajunse la extremitatea degetelor de la mâinile sau picioarele bolnavului, le retrăgea grabnic si le scutura, ca pentru a alunga din elp principiul bolnăvicios pe care ’} scosese. Acestea sunt întocmai practicele mag-netisatorilor noştri moderni.
Mal toţi bolnavii intrat! in convulsiunl sub fricţiunile lui Gassner; in curând crisa se o. pera printr’o uşurare oare-care şi era urmată de vindecare, cănd adecă vindecarea era posibil!-
Mai mulţi medici necredincioşi veniră să fie martori oculari a curelor minunate ale Iul Gassner, şi certificară veritatea faptelor ce i se atri-buiail. Lavater insuşî credu cu tărie in făcui-

ROMAJNIA UisiiRA
dt’ cât sau 0 supunSKi necondiţionată şi perpetuă : sad o estirpaioin masse.
Erancesii ah transportat, ce e dreptul, moaş-tcle sfântului cu toată cuviinţa in moşeua de la ; Gervville. Chiar şi obiectele de mare preţ, ce impodobiau cele trei altare, ar fi ajuns acolo intregî si sănătoase. Dar profanarea rămâne cu toată acestea in intregimea ei şi pustiul rămas in locul sfintelor locaşuri de odinioară, va a-rnătî refl pe Arabi şi-i va arunca intr’o ultimă si desperată sculare in contra Francesilor. Urinarea acestei insurecţiuni, ori-căt de puţin aista in acord cu spiritul civilisaţiunei de astăzi, nu va fi de căt o massacrare intinsâ a strănepoţilor lui Omar.
Doritori de a da la lumină căt mai'mult o-rir,lunea oamenilor cari se interesează de bine-S.' ţârei, dăm publicităţei următoarea scrisoare de xi nu împărtăşim intru toate opiriunile emise de autorul ei.
Giurgiu ii August 1881.
Domnule prim-redactor,
De mal mult timp citesc regulat diarul d-v. „Remania Liberă", preferindu-1 altora atăt, pentru că intr’ănsul găsesc reviste mai variate, consacrate mai mult intereselor interioare ale tereî, de căt politicei, căt şi pentru că mai tot-d’a-una de căte ori discutaţi modificarea sah desfiinţarea vre unei legi, instituţiuni sad alte ces-tiuni de domen public, intălnesc frumosul consilii! ce daţi guvernului, camerilor, ziarelor şi oamenilor de acţiune, că nu e destul numai a se arăta răul ci trebue mai cu seama să se discute mijloacele de îndreptare, pentru,ca in noua lege sad instituţiune să nu se strecoare, in locul vechilor defecte, alte erori sau vicii mai rele Ca Cele d'ăntăirt.
Voiai să vă vorbesc, d-le redactor, de necaii-fi -abil lo măsuri luate de actualii d ni miniş-Iii do interne şi Finance, cari fără nici o lege pică, şi numai sub cuveniţi că reorganisea-ză administraţiunea ţârei, scot din funcţiuni cu zecirnele pe nenorociţii slujbaşi administratori şi financiari fără nicî'o pată sah vină alta, dc căt că din păcatele lor nu au titluri academice sad ranguri militare, şi’i asvirlă pe drumuri cu familiile şi copii lor fără vre-o consideraţi une de onestitatea, activitatea şi de anii serviţi ţârei ior. şi de imposihilitatea in care se găsesc cei mai mulţi din ei de a se mai putea ocupa acum cu alt cova, fie din lipsă de avere fie că etatea, puterile sad chiar condiţiunea lor socială nu le permite a se hrăni cu slugâritu, samsarlăcu sad cu alte aseminî îndeletniciri, măsuri, pe cari cu multă durere de inimă am vă-dut, d-le redactor, nu numai ca le-aţi impărtă-şit şi d-v. fără cea mai mică reservă sau fără a sacrifica câteva linii in favoarea acestei nenorocite clase de oameni, dar incă nu încetaţi mai in toate numerile a le lăuda şi ale considera ca probă de o zeloasă şi neobosită activi-\ tate a d-lor miniştri şi ca un isvor de fericire pentru ţară, indemnăndu’î chiar a inainta căt de repede pe acest drum.
D-le redactor, nu doa'-ă că si ed in principii! a’şî fi pentru manţinerea şi pieferinţa in funcţiile statului a slujbaşilor fără titluri : recu-eulipse şi ed că intre cei mai urniţi instruiţi vom găsi, neapărat mai puţini proşti, pungaşi şi leneşi, de căt intre cei cu instrucţiunea mai mărginită, dar nu este mai puţin adevărat,»că ase
tulea curativă a acestui faimos vindecător şi Mesmer găsi că procedeurile taumaturgului elveţian semănad intr’atăta cu ale lui, in căt revendică, vindecările lui ca aparţinem! procedeului săfl.
Iată-ne in fine sosiţi la 1778, epoca in care Mesmer veni la Paris să fondeze o şcoală de magnetism, şcoală unde se aduna in fie care zi o societate aleasă şi care urms să aibă atăta fesunet in toată Europa. Din acest moment magnetismul, aşa de mult timp exploatat de thau-maturgi, le scăpă pentru totd’a-una si trecu in domeniul public. Ast-fel este istoria magnetismului animal, din timpurile cele mai depărtate până la Mesmer, care nu este, vorbind strict, tle cat propagatorul şi nu inventatorul magnetismului. In adevăr Mesmer fu cel d’ăntăiu in timpurile moderne, care se ocupă cu acest agent- misterios, #1 studia, el supuse la o teorie Şl care, prin experienţele, cursurile şi numeroşii soi discipoli, do cari ştiu să se înconjoare, 61 vespăndi in lume popularisăndu-1.
O scurtă notiţă biografică asupra lui Mesmer devine aci indispensaăilă, pentru a stabili o eomparaţiune intre magnetismul mesmerian şi magnetismul modificat al epoceî noastre.
introduce de o data şi cu gramada noui tineri |
titraţi şi in locul slujbaşilor oneşti, activi şi capabili in serviciile lor, este o arbitraritate enor-
j
mă, un act neuman şi o mesură luată de la j coadă.
A concepe o circulară şi a contrasemna câteva raporte de inlocuire pe fie care zi, nu cred că este pentru d. Rosetti totul cum trebuia să inceapâ şi să sfirşească această cestiune. Intr’o ţară unde se respectă legile şi unde guvernele se interesează, după cum sunt datoare, de instituţiile şi de slujbaşii ei, cred că nu s'ar fi procedat ast-fel; s'ar fi gândit d-nii miniştrii un moment şi la oamenii cari i aruncă in drum ce se vor face ei ? şi ar fi inceput opera lor mai sistematic şi pe un terîm solid şi equita-bil, obţinând mai ăntăiu o lege bine'întocmită pentru admisibilitatea şi înaintarea in funcţiunile administrative şi financiare, prin care să se reguleze in acelaşi timp şi poslţiunea funcţionarului înlocuit, trecSndu-1 la pensie earâşi in virtutea unei noul legi, care prevădend urgenta necesitate a progresului de a se inlocui slujbaşii cei vechi cu grămada, să le asigure mijloace de esistenţa potrivit cu posiţiunea şi anii ce au servit, ear nuţea la noi, fără a se cerceta dacă slujbaşul are anii şi vârsta de pensie, 61 dă afară fără nici un scrupul, lăsăndu’l a se lovi de actuala lege a pensiilor, după care se scie de toţi, că un bietu funcţionarii de nu va avea cel puţin 20 ani servţ-ii şi etatea împlinită de 60 ani va fi condamnat să remăe cu familia şi copii, lui pe drumuri, prin cafenele şi mai la urmă poate...“cine scie unde, numai pentru că d-nii miniştri, in dorinţa de a atinge culmea progresului in căte-va luni, aii răpit atâtor oameni posibilitatea de a mai sluji eăt-va timp spre a’şî putea regula o pensie, de şi foarte redusă şi miserabilă, şi aceasta graţie băt,rănilor de la 1868, cari aii sciut, după ce şi-ah asigurat pensiile lor bune şi grase, să voteze o lege aproape ilusorie. In tot caşul guvernul nu trebue, d-le redactor, să lase fără esistenţa pe un funcţionar onest numai din causa lipsei titlului academic. D-v. incă nu sunteţi umani dacă ’l încurajaţi pe acest drum, şi guvernul şi d-v. veţi intîmpina multe plângeri, veţi simţi poate remuşcări, dar va fi târdiu. Acum ar fi incă timpul, daca sunteţi just, şi daca judecând cestiunea şi din acest punct de vedere v6 veţi convinge că aceşti oameni simt nedreptăţiţi, să ridicaţi vocea d-v. şi să protegeaţi pe acei din funcţionari, cari nu merită această tristă soartă, să le aparaţi drepturile şi să cereţi guvernului să înceteze cu scoterile, pănă nu le va regula ăntăiu posiţiunea, dăndu-le mijlocul de a trăi. D. Rosetti ar trebui să aibă remuşcare când alungă un slujbaş care n’are incă anii do servicii! şi vârsta pentru pensie, ar trebui să cugete că colosală sumă de 14000 rţţ luată grămadă (fără precedent şi esomplu) plus 3000 lei pe lună fără nici un drept altul de căt că e d. Rosetti, este averea proprie a acestor slujbaşi, pe care i dă acum afară, depusă şi strânsă de dânşii lună, cu lună intr’un lung şir de ani, in virtutea încredinţării ce le dă legea că va fi păstrată şi dată ear lor la timp, şi că nu este nici onest, nici equitabil, nici legal, a lua averea altuia şi a’l sdrobi apoi pe toate căile de a nu'şi-o putea reclama şi căpâta.
Acestea am dorit, d-le redactor, a le pune in cimoscinta d-v., cu speranţă că veţi avea buna
Anton Mesmer studia medicina la Viena, unde se făcuse interesant prin ideile sale singulare, amorul sâii propriii şi ambiţiunea sa. In 1766, pentru a obţine doctoratul, el susţinu înaintea facultăţii din acest oraş, o. teză intitulată: Influenta astrelor asupra corpului omonesc.
Astrele, zieea el in tesa sa, in virtutea forţei care produce mutuala lor atracţiune, exercită asupra fiiinţelor vii o influenţă care nu este de căt o modificaţiune a atracţiunei generale. Această influenţă are lac prin intermediul unui fluid subtil, care -umple universul şi străbate prin toate corpurile.
Către anul 1777 Mesmer, audind vorbindu-se despre resultatele minunate ce obţinea astronomul Hell cu magnetele sale, legă cunoştinţă cu el şi avu dese convorbiri cu acest profesor. - Frapat atăt de noutatea căt şi de singulari tatea forţei magnetice, el se convinse că această forţă era fluidul universal, de care vorbise in teoria sa inaugurală.—îndată deschise o casă de sănătate, in care se oferi a trata gratuit, prin magnetism, pe toţi bolnavii ce i s’ar pre-senta; in acest scop el 6şi construi o enormă cantitate de lame magnetisate, de diverse forme şi dimensiuni, pentru, a fi Întrebuinţate la dife-
voinţă a le trata prin stimatul d-v. ziar, pentru care vă şi mulţumesc din inima.
Cu toată stima, N. N. slujbaş.
ARENA ZIARELOR
*** „Românul" vorbind despre oposiţiu-nea de azi, după ce susţine că dărimarea partidului liberal de la putere n’ar avea un motiv constituţional, zice:
Ce credem posibil şi chiar bine-făcător in situaţia normală şi prosperă in care a intrat ţara, este că elementele sănătoase, mai ales tinerii din grupurile oposiţiunei să se deosibească şi, alipindu-se intre ele prin vederi positive, să se presinte înaintea ţârei ca simburele unor viitoare şi adevărate partite politice.
„Binele Public" decriind perdeiile ce a incercat naţiunea română sub partidul de la putere, atrage atenţia guvernului asupra Dunării, incheind:
Căt despre bisantina purtare a fanarioţilor moderni, va veni timpul cănd ea se va da pe faţă şi cănd făptuitorii ăşî vor lua resplata meritată. De angajamentele lor ţara nu poate să ţină seamă, căci orî-ce popor trebue să pună salvarea, conservarea şi esistenţa sa mai pre sus do ori-c-e consideraţiune.
„Timpul" vorbind despre relaţiile dintre noi şi Austro-Ungaria, incliee:
In unul din articolele sale polemice „Pester Lloyd" intreba ce ar zice Anglia in caşul unei impresurări de graniţă?
Iată ce zice Anglia : Că Ungurii şi presa neroadă redijată de jidani, fac sgomot pentru nişte gogoriţe inventate de ei Snşil.
NOTIŢE LITERARE
Ortodoxul. - (Dr. O. Zottul No. 8 tAn. II) are următorul sumar :
Sf. Ioan Chrisostomul (despre preoţie) urmare. — Origine.— Din ale aeole. — .Şedinţele St. Sinod (urmare şi fine).
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
2 Septembre — 9 ore dim.
Berlin, 1 Sepfembre.
Alegerile generale pentru reinoirea Reichstagului se vor face la 27 Octobre.
Strasburg, 1 Septembre.
Feldmareşalul baron de Manteufel, guvernator general al Alsaţiei-Loreni, a plecat la Gastein.
Tunis, 1 Septembre.
Trupele franceze au ocupat Hammametul, fără resistenţă. - Generalul Correard a avut să susţină la 28 August aproape de Grombalia un noi! atac al Arabilor, cari ah fost respinşi cu vigoare, pier-dănd vre-o 500 oameni morţi şi răniţi. Perde-rile Francezilor se urcă la vre-o 20 de oameni.
Veneţia, 1 Septembre.
Azi s'a deschis exposiţia geografică internaţională, care a reuşit pe deplin. Ceea ce se admiră mat mult sunt magnificele carte militare ale statului major austriac.
(Havas)
ritele părţi bolnave ale corpului.
Mesmer nu se mulţumi numai, ca profesorul Hell, de a opera intr’un singur oraş; el voi ca imperiul intreg să cunoască pretinsele bine-faceri ale metodei sale, expediănd in consequenţă prin toate părţile armurele sale magnetice şi umplând jurnalele cu raporturile vindecărilor sale minunate. Trebue să credem cu toate acestea, că el reuşi a da sănătate la mai mulţi bolnavi, căci căţi-va savanţi ai acestei epoce mărturisiră că ah fost vindecaţi prin metoda mesmeriană.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
IIsrSGIUIBRE A.
LA
INSTITUTUL „HELIADE“
[stradn Armeană No. 1J.
Clase primare, gimnasiale şi preparaţiuni pentru şcoaleîe speciale ale Statului.
In cancelaria institutului, dimineaţă de la 9 la 11. după ameazî 2 la 6 ore.
Epitropia Aşedemintelor Brău-covenescî.
Pentru aprovisionarea a 8 care Fin de mesură, 10 kile ovăz şi 30 care pae trebuincioase pentru serviciul Spitalului, se va ţine licitaţie in Cancelaria Administraţiunei in ziua de 15 viitor.
Doritorii d'a concura vor depune o garanţie de lei 150.
Condiţiunile se pot vedea in toate zilele. Sâmbătă, 15 August, se va representa pentru a doua oară piesa: Regele şi Ministrul Trădător, dramâ-comedie in 5 acte.
Dr. Sigismund Eischenbaum
Doctor in medicină şi hirurgie stabilindu-se in capitală, dă consultaţiunî pentru orî-ce boală de la 4 — 6 p. m. cu deosebire boalele secrete de orî-ce caracter. Strada Carol I. No. 23.
BIBLIOGRAFIE
Carte didactică autorizată
LECŢIUNI DE ARITMETICA
pentru clasa I şi a II primară, de STEF. C. MICHAILESCU
Nil. Ediţiunea a doua complet revădutâ. Metodul intuitiv combinat cu metodul socratic. Numeroase eserciţiî şi probleme in capul fie-căreî lecţiunî. Călăuza invăţătoruluî in note.
Pre lăngă Geografia celor cinei părţi ale lu mei pentru cl. I a scoalelor secundare a mal apărut acum şi
Geografia "Românii pentru cl. III primară 50 b.
Geografia generală pentru cl. IV primară 75 1>. de loan Mărescu
Aceste cărţi, împreună cu cele publicate mai nainte, sunt depositate la librăriile d-lor So-cec, Ioaniţih şi Alcalai, in Capitală.
A eşit de sub tipar editura Socec. et. Comp. o nouă ediţiune din
GRAMATICA ROMANA
Partea etimologică de I. Mantiu, protesor.
Această ediţiune, tipărită cu ortografia Academiei, cuprinde pe lăngă mai multe imbunătâţixi, ortografia Academiei espilcată şi desvoltată prin exemple şi deprinderi de scris şi de analisat după fie-care regulă.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL

CURSUL BUCURESGI.
î.
7 % Scrisori fondare rurale urbane
L)
OBLIGAŢIUNI
6 o o Oblig, de Stat Convertite.
6 u/0	»	Căilor ferate Române
5 °8 Renta Amortisabilă . .
Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 “/
7
(i '/,	>	»	»
8	°0 Impr. Municipal .	-
• cu pr. Buc. (bil. 20 5	Reuta română	.	.	-
Acţiuni Dacia România . •
» Banca Naţională a Rom;
Baia de Aramă liberată .	.
Cupdne	Oblig, de	Stat
.	Rentă ....
Căilor ferate .
„	Scrisuri	.	.	.
Argint National contra aur .
Bilete de Bancă............
Rubla hârtie...............
Florini....................
Lose otomane...............
CURSUL DIN VIENA
1 Septebmre
âniei
Napoleonul...............
Ducatul..................
Lose Otomane..............
Rubla hârtie ......
CURSUL DIN BERLIN
1 Septembre
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	*	•
Priorităţi	»	‘	■
Oppenheim................
Ruble hârtie.............
Oblig, noi...............
Lose Ottomaue............
CURSUL DIN PARIS
1 Septembre
Renta Română.............
Lose otomane.............
	Veni!.
100 !1	01
102	03
92	93
220	>30
102	03
101	02
106	07
28	29
91	92
440	i60
1775	1800
	750
%	arg.
1 «	aur
’/n	
V,	
X	X
X	i 9
2 5b	2 65
2 '4	2 15
50	60
9 38	9 39'/„
5 60	5 60
26 20 125 1
100 50 64
113
218 SO 103
92
56 »,
SCHIMBUL
21 August
Paris (3 luni)..................... 90	95
» la vedere..................... 98	95
Londra (3 luni)...................122
» la vedere.....................123
Berlin (3 luni)....................j25	05
» la vedere...................
Viena la vedere................
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.
26 % 124 »/t
100 20
62
113 «/,
•218 % 102 00
02
56
ROMA.NIA libera
LIBRĂRIA LAVULTLB
I A. MALLER & M. ALCALAY
fi No. 6, STRADA CAROL I. w0 B
Ânimciu
TYl'OGBAPHIA
ŞTEFAN MIHALESCU
Reoomadă eă noul magazin de ]ikr* nă este bine asortat cu tot felul ?' chărtiâ de scris in toate formatele pentru cancelarie, imprimate, rea ăr etc. Chărtie de tipar in toate’ formele usitatc precum şi colorată de toate cualităţile, chărtie de desemn si if afişe, chărtie de postă in 4 si 8 v^r-gata, liniată şi velină, chărtie pentru legătorie, mucava, plicuri de toate mărimile şi cualităţile.
Registre de comptabilltate. — Foraj, tnrî de Blrofi.
Asemenea se recomandă cu tot feiut dc cărţr iu toate limbele, precum s toi felul de Romane, Cărţi scolastic,, usitatc iu şoalele noastre, in limbele română, franceză, latină, germană si elenă, pre um şi toate artmolel'e »e. cesarc elevilor.
Mare asortiment in articolele galanterie precum: Albumurf cu si fără musicâ de la 3 fr. pană la cele mal scumpe. Tablouri do ulei in 12 culori cu preţul de 1. fr.
BILETE SI CONDICI
DE ORI-CE NATURA
CÂRTI DE LITERATURA
BUCURESCI
14, STRADA COVACf. 14
INSTITUTUL
SCIIItlU SI DIDABTICE
IN TOATE LIMBELE USUALE
— MM>I —
JURNALE
DIFERITE FORMATE ŞI LIMBI ——
AFIŞE
CULORI ŞI SIMPLE
precum
pentru
MOŞII PĂDURI, MORI, ACSISE, PERCEPŢII, etc.
--—
biiletjb
ţ- OMOARE i, si ai ÎINCURAGIARE C) * MUNCEÎ JŞ//
Acest stabiliment tipografic deja cunoscut Onor. Public fiind asortat cu o mare cuanti-tate de caractere variate şi in diferite tăeturî, după sistemul cel din urmă, şi cu
Decorată cu
136, Calea Moşilor, 136
Direcţiunea acestui institut are onoare a insciinta pe dd. părinţi de familia că înscrierea nuoilor eleve se face de la 15 August, de la orele 9—6. Gonditiuiiile de admitere se pot vedea in cancelaria institutului. Programa sa, pe lângă studiile primare şi se-gundare, conforme cu tilc scoal6ioî £u-vernulul, mal cuprinde studii speciale de limba Irancesă şi germană. Asemenea se învaţă ca, facultative, limba englesă şi pictura. Cursurile incep regulat la 1 Septembre.______________
BOTEZ, NUNTA ŞI DECESE
- —
Circulari şi Cărţi de adrese
— -*«£6»»--
etiqttette
CULORI ŞI NEGRE ----—
A.NUNCIU.RI şi TARIFE
INDUSTRIALE ŞI COMERCIALE — ----------*
CĂRŢI UF, YISITA, C1RBCULAR1 ŞI ADRESE
pentru
TOATE SPECIELE DE SERVICII
ast-fel că se află in posiţie a efectua orl-ce lucrări atingătoare de această artă cu cea mai mare acuratefţă şi in diferite limbi.
ORI-CE IMPRIMATE
ALE TUTUROR AUTORITĂŢILOR
BONURI SI DIPLOME
DIFERITE CULORI ,
DEVISA ACESTUI STABILIMENT ESTE:
ACURATEŢA ŞI PREŢURI MODERATE
Str. Teilor 28, Bir rica Otctaru Croeşte şi inscilează costume pentru dame şi copil cu preţu de 4 fr.
A scrie la 3, str. Meierbeer, Paris, la autorul oronag. deVAnti-Obesitas
Societatea Concordia Romana
BUCURESCI
strada
BIROU DE INFORMATIUNE
TRAJAN & C™
INSTITUTUL
H>, Calea Hain vel, 10
So taro cunoscut Onor Public că Scoa'a F robe li ană ţGiâdina de cooin a"Societăţii s au descins la 16 'corent sub direcţiunea D reî Vasiliad, absolventa Semtnariuluf pedagogic de institutoare şi Gră-dinărese de copil din Gotlia, (Turipgia)
Părintiî cc doresc <x «ivcti ’c'opiî infcr a.ccâst«'i scosl<i sc pot ctcliesu direset in localul Societăţii.—Tacsa lunară pentru Copil este de 3 lei.
Instrucţiunea se face in limba romană, in tocmai după programa mi-nisteru’uî instrucţiune! publice ast-fel fă: elevi care aii terminat cele patru clase în acest institut sunt apţi a fi imediat promovaţi iu uu gimna-ziii sau şeblă comercială.
Limba germană şi Franceză se predă cu o metodă simplă, uşbră şi practică, educaţiunoa şi îngrijirea ele vilor sunt strict observate, aşa c : copii sunt trataţi mat mult ca iu o casă părintesc* 'le cât cu uu institut,. Pentru programă şi orl-cealte detaliuri doritori se pot adresa la direcţiunea Institutului de la, orele 9 a m. până la 6 p. m,
8_2_2	A	DIRECŢIUNEA.
Stabilind un biurofi de in formaţiune, ne insărcinam a procura şi a recomanda, după cererea verl-căruia : profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame do companie, translatori, comptabill, agricultori, maşiniştl, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in orî-ce ramură şi specialitate.
Suntem convinşi că ne vom indeplini datoriile noastre cu esactitate, sperând că onor. public şi înalta nobilime să ne onoreze cu comandele d-lor.
In acest biurou se caută un tovarăş care se depue 200 fr. Să cunoască limba francesă germană şi română.
Cu stimă, Trajan & Comp.
î)e vendare Hiacinturi (hartic stricata) cu ocaua
14, Strada Covaci, 14.
. Cursurile acestui Institute vor începe pentru clasele Primare la 16 August, 6r pentru clasele gymnasiale la 1 Septembrie. Se prii-mesc elevii care voesc a se prepara, pentru scola militară şi comercială. D-niî părinţi pot primi programa detaliată din Internată in tdte fiilele.	7-2-2	DIRECŢIUNEA
Se găsesce la I. Ovesa, 39 Strada Academii 39 in Biicurescf şi la J. Polii in Craiova.
englezesc!
cu construcţia de oţel
a tu tu nir» i leiatlcum, un remedii! examinat in mod oficial, aprobat şi recomandat de autorităţile medicali, vindecă posi-tiv şi radical, iu tot caşul, coa inaî teribilă din toate boaîelo i
APA MINERALA NATURALA
~~j	Liverpol şi Londra
MB Cele mai sigure contra fo-1 Mll cuiul şi spUrgerel
EW® rJHK'l Numai caisele din această fabrică nu s’atl putut sparge Bl'L pănă acum şi numai aceşţe H HlI rase nu : ati putut fi atinse IBIF fflWJ pănă azi nici prin incendiul smtiVa	Stilffci cel mal mare.
LL -i;® .(ţ-jrj>)	Nici o altă, fabrică de case de
fer nu a putut şi nu pdte con» cura cu sistemul de mal sus. ă şi depozitul pentru toată România
tem — Moritz Marc Hornstein
Strada, Lipscani, No. 40, şi 88.
sl or-ce altă boală de nervi. Acest remediu e de mare importanţă pentru toate maladiile. Deja mii de persoane i datoresc vindecarea, fapt incontestabil ce a găsit in multe ziare din ţară şt st-ăinătateo expresiune biue-voitoare.	. .
Antiepilepticum se expediază in pachete de câte 6 flacoane şi instrucţiunea necesară, dacă se trimite săli so rambursează la postă
25 de franci.	„ „„
Succesul o garantat; in caşurile oxtra-ordmarl insa trebue să se
ia o dasă îndoită.
Comandele să se adreseze la depositul general al d-lul
Dr. E5Llvolijuor
Berlin, NW, Brucken-Allee, 34
Superioară apelor de Contrexville şi Wildungen pentru tratamentul boalelor căilor urinare, a petrei in Vesică, a catarului veăical, a gutei, afecţiunilor uterine, boalelor hepatice şi. fretice.	,5—8- i
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14
E VENZARE
WScr6fedeprasila
din cea mal renumită rasă a lui Archiducele Albert, in vărstă de un an şi jumătate. Informaţiunî la dd. Fraţi Ciricliano, str. Şelari, No. 2.
Casele din strada Popa-TaW No. 28 euprindend 7 odăi, 2 bucătării, o prăvălie, 2 pivniţe, 2 magazii.-A se adresa chiar acolo-	W*
INSTITUTUL
P. ALEXANDRESCU
Costume de voiage pentru bărbaţi si băeţi, Costume fine de Salon cu mătase şi satin de chin, Pardessiurî elegante şi Pantaloni cu gileci fantasie; au sosit acum in cantităţi considerabile la
PR1MÂ FABRICA SPECIALA
vis*a-vie de biserica Sfinţi.
STRADA CERN IC A,
MARELE BAZAR DE ROMANIA'
fee primesc elevi do crasele primarii, gimnaslale şi do comereifi spre a le face educaţiunea şi instrucţiunea cuvenită.	_ °
Informaţiunî in toate zilele 8—12 ore şi 3—5 P- m’
IN ROMANIA
Fondată la ÎS1?®
aceasta
Se recomandă prin Onor. Public şi in special d-lor comersanţî de Mode aţăt din capitală precum şi din districte că este singură in ţară care posedă cel mal maro depoeiţ de cravate şi cu toată lipsa de incuragiare • ce există iu Industria Naţională,
concurează cu streinătatga . atăţ in preţuri precum şi in qualiţate.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor- Clienţi un frumos asortiment de stofe pentru cravate după. care efectuează, tot felul de comand e en gros şi en detail cu preţurile cele mal modeste
IACOB IOSEPH
, Hucuresci Str. Şelari 20	,
SCHIMBARE DE DOMICILIU
de la facultatea de medicină din Pafis> s a mutat in Calea Văcăreşti 8*
Specialitate de b61e syphilitioe
Gonisulţaţiuni dş la 8*—9 a- ul ^ €
...	_ _ . la 2^-4 p. W*

Tipografia Stela» Mibălescu, Strada Covaci No. U.
www.dacoromanica.ro
ANUL V. — No. 1239
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI 28 AUGUST 188'
APARE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 lunî 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 lei, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 lei, G lunî 24 leî, 3 lunî 12 loî.
Director: D, AUG. LAURIAN,
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administrare, Tipografia St. MiMlescn, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii farului din judeţe.
La Sociâlâ Han as, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Dau e • -nie-.	_	. .	„	„	,	bonomii rifi nubllcit
In Paris : In Viena: In Londra:
ANUNOIDRILB:
Linia de 35 miliraetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina MT-a............1 Leu.
,	,	4 ll-a...............4 » s
Epistole nefrancate se refuşă Artjcoliî ncpublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, reda.cţiunea nu este responsabilă.

0. MlOHAHESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. ziarele streine.
Qori/îr>ini folanrafir nl Rnm I ihprp'4 de spaima resboiuluî ştiind că lăcomia lor
Serviciul telegrafic al „Horn, uoere s ^ poate fl legltimata de căt printr’o serie
o minciună.:
Berlin, 13 Septembre,
Ministrul de interne 9. luat toate masurile ne* cesaro pentru temperarea conflictelor intre jidovi si creştini, făcând apel călduros şi in special pentru judeî, să renunţe, dacă aă ajuns până in lumina secolului XIX, la manierele acele ce provoacă indignaţiunea proporaţiuniî es-ploatate. (Aceştia sunt jidanii in numele cărora germanii ai) cerut ca|romănn să se civiHseze.[Ce batjocură a sorţii, cănd azi pentru jidovii nemţi in numele cărora se cerea să fim europeni, chiar culta germană trebueşte să ia măsuri, ca ca şi un doctor conşcienţios pentru stărpirea u-nel maladii contagioase. Red.)
Viena, 2 Septembre.
Principele Mii an insoţit de princesa sa a sosit azi la Viena împreună cu fiul stti, principele ereditar. Pe peronul căii ferate s’a aflat ambasadorul Cristicî, un unchii) al principelui cavalerul [{adja. Cordial a fost salutat de o deputaţiune de Şerbi cari locuesc in Viena. Familia princiară a tras la hotelu imperial. Va remănea 5-6 zile.
Viena, 2 Septembre.
O ştire din Petersburg anunţă că retragerea generalului Ignatiiff enemotivatâ şi se esplicăprin înfluenţa crese&ndă a contelui Şuvaloff. Cu toate acestea nu se ştie daca in adevăr va triumfa politica germano-fllă a Iul Şuvaloff.
In cercurile in care se cunosc bine curentele politice din capitală nu se dă mare importanţă acestei lupte politice, de oare-ce caracterul şi principiul politic al celor duoî bărbaţi e atăt de bine marcat in căt pănă nu se vti opera in cie-dinţele politice ale poporului rusesc o modificare mal serioasă, nu poate fi nici vorbă despre victoria Iul Şuvaloff.
Hanovera, 2 Septembre.
împăratul Wniielm a sosit erî seară aici. Toţi generalii presenţl 1’ati intămpinat pe peronul gării. Trăsura imperială era trasă de 6 cai.
Poporul l’a aclamat cu entusiasm imens. Na-intea gării se ridica un gigant arc de triumf peste care se vedea din depărtare un frumos grup ce representa oraşul şi teritoriul ITanoveieî.
După ce s’a i uat un dejun familiar in castelul regal s’au invitat eăte-vapersoane la ceaiil.
Strasburg, 2 Septembi ic. Constatându-se in mod oficial că uvrierii germ ani domicilicţî aici s’au pus prin conducătorii lor in contact cu marea reţea a socialiştilor dm cele-lalte părţi, guvernul a declarat că e datoria sa să apere ţara de spiritul pestilenţial al socialismului şi să bufonei; încă in germene cuce mişcare. In conştiinţa acestei datorii guvernul a dat ordin pentru espulsiunea a duoî socialişti din imperiul german.
Londra, 2 Septembre.
Din Paiis se anunţă că simţindu-so Menţiunea guvernului turc d’a trimete trupe mal numeroase pe la punctele strate gice din Egipt, s’a iscat un mic conflict intre Assym paşa şi con lele Montholon. După căte-va schimbări devoibo, representantele Franciel a declaiat, ca Ropu blica francesâ nu va permite nici odată o debarcare do trupe mal numeroase,
Peterrimrg, 2 Septembre. Colonelul de genii) Clinelor declară intr’un at-ticlu publicat in .Herulă* cu privire lajiiiciăiii arestat! in Przcmyse, că in lista oflcianlor in zadar a căutat numele lor. Ce c drept se uita un locotenent Protopopov in secţiunea inginerilor, care e acum in M seva precum şi un,,c? 0 nel Palizin, caro actualmente este şeful clădirilor militare şi so află in V arşovia.
Colonelul Clindor declară, de minciuni Ştirile privitoare la desemnarea foităroţolor al căror plan Par ti luat numiţii oiiciâri ruşi. Totul esto o ficţiune scornită dc austriac!.
Roma, 2 Septembre-
Generalul Cosenz fu trimes grabnic la Susa po litru a inspecta fortăreţele de la Mont Cems, care sc armoază acum.
Ştirile din Tunis anunţă, că trupele tunesiene am'eninţă cu revoltarea lor din causă, că Bcyu nu le a plătit solda.
Se aude, că Francezii vor ocupa toată intin-derea coastei tune3ieno.
4 Septembre — 9 ore dim.
Roma, 3 Septembre.
O circulară a ministrului ele resboiu chiamă sub drapele, pentru 10 Octobre, 20,000 de oameni cari aparţin categoriei a doua din clasa a-nuluî 1880.
Aceşti oameni vor remănea trei luni la regiment, ca de obiceifl, ca să li se dea instrucţia
militară.	,
New-York, 3 Septembre..
Se respăndeşte sgomotul că generalul Darr, 7 ofiţeri şi 110 soldaţi ar fi fost masacraţi de
către Indieni in Statul Noului Mexic.
.	|H iV 18)
A se vedea ultime ştiri pe pag'. III.
BUCURESCI, 24 AUGUST
miroase de căt colo a
Orî-ce s’ar zice, praf de puşcă.
Evenimente mari se prepară. Liniştea in care pare aţipită Europa nu e de căt o broboadă ce’i acopere ochii svăpâiaţi.
Orî-cîne insă ar pune in cumpănă, voia-jele oamenilor de stat, a capetelor ineoro-nate, ce s’au intămplat anul trecut ca şi estimp, reformele introduse in armată, precum şi mărirea nemăsurată a cadrelor lor, ura ce zace in unele popoare, manifestată in atâtea ocasil, precum şi limbagiuî presei oficiale de prin ţfirile mari, nu uşor ăl vine a crede in asigurările pacifice ce ’şî şoptesc statele intre densele prin representanţiî lor diplomatici, trimişi in deobşte mal mult spre a minţi căt se poate maî dibacii!.
Germania oficială e gata d’a afirma oricând pacea, preparăndu-se de rSsboiu.
Rusia mormâe, şi din zisele el n’aî Înţelege nimic, daca n’am pune la socoteală ura noului Ţar contra politicei tatălui săfi, dovedită in urmă, după rfisboiul din peninsula balcanică, ca greşită din chiar temelia sa, de oare-ce a intărit peste măsură braţul vînos al germanismului. Azi Rusia, prin şirul politicei sale se găseşte in coaste cu Germania, mal forte şi prin oamenii sfii de stat, şi prin armată; ast-fel in căt, in orice imprejurare, ccl puţin pănă la o nouă evoluţiune, Rusia ia orî-ce problemă politica va treime să so umilească, dândintăc-tatea Germanii. Veto, pentru cele patru puncte cardinale, pleacă de la Berlin.
Italia se simte jicnită in sud do Franţa, ce numai voeşte să ştie de cabinetul de la Roma, cănd e vorba de interesele sale din şi de lăngă Tunis ; ş’apoî cu o mişcare de translaţiuno in jurul Vieneî şi a Berlinului mal curând s’ar bucura de desrobirea Tri-estului. Şi totuşi Italia c nehot.ărită in care parte să sc arunce, de şi nici gând nu are d’a sta cu niănele in săn, convinsă fiind că cine doarme sub păr rămâne cu frunzele.
Anglia, la unna urmelor, do şi ar da mana unei partide, poate să sc stricoare in cea 1-altă.. Nici un popor n’a dovedit mal multă mlădiere in apărarea intereselor sale. Azi nici cum nu e hotăiită a’şl părăsi obiceiul, cu toate că vântul ce bate despre India şi Avganistan o inpinge mal mult spre Berlin.
Austria e minată de dorul de libertate al popoarelor de sub ea, şi mal ales de sub pintenii ungureşti.
Franţa şi simte coastele sfâşiate despre partea Rinului, şi curentul sfiu de ordine ce maî eii 61 dicta Europei şi’l vede răpit de pe buze.
de resboae strălucite, ceea-ce nu prea le-ar fi cu putinţă.
S’a dus vremea şi geniul unul Napoleon Bonaparte, care se plece de la un capăt până la altul al Europei din luptă in luptă din victorie in victorie. Nu se găseşte nici un Cesar atăt de mare. S’a vfidut limpede căt de mult dârîmă p’o naţiune victoria chiar; Germania, care răpi Frânţi Alsaţia şi Lorena precum şi cinci miliarde, e slabă prin lipsa cumplită dinlăuntru, prin foametea ce gata ar fi d’a se declara in marele im-i per fit la cel d’ăntăl semn de incăerare. Pământul el nu 'e indestulător pentru populaţie, şi mii de familii vfiduvite prin gloria armelor din 70, mor de foame. Emigraţia care devine din an in an mal colosală nu poate echilibra puterea producţiunl cu a reproducţiuni: ast-fel in căt, acest imperiu atăt de norocos prin isbăndele sale, e o dovadă vie că gloria singură te lasă lihnit şi te face se pieii prin glorie, sfârşit pe care nu l’ar dori nimeni şi atăt mal puţin Germania.
Pacea poate fi.
Cât pentru noi, Carpaţil ne unesc cu fraţii noştri! dominaţi de o rasă barbară şi stupidă, şi ne despart de unguri şi nemţi.
Să fim gata dar; să ingrijim de armata noastră: ingrijind de ea ingrijim dexiitoiul şi gloria neamului nostru.
A doua greşeală, d’a trimete vitejii României pe câmpul de luptă fără îmbrăcăminte şi hrană, ar fi o trădare.
CRONICA ZILEI
Arangiamentul Încheiat la 14 August 1881, intre guvernul Romănineî şi cel al Belgiei, in privinţa intervenţiunel poştale pentru incasarea efectelor de comerciu, facturi, valori comerciale etc. s’a aprobat de M- S. Regele.
Cel interesaţi pot vedea ace3t aranjament in gazeta oficială de ieri.
M. S. Regele a numit pe d. Nicolae Rosetti, fost deputat, fost senator, fost representant al ţăreî in comisiunea riverană a Dunărei, intru nită la Viena la 1857, comandor al ordinului Coroana Ramăniel
Principele de Bismarck cu greu ar dori concertul armelor, dar Franţa şi Rusia forţează din ce in ce punerea pe tapet a ces-tiuni germanismului. Ambele state ah de revendicat mult. Ele s’au convins de relele roade ale neuniri şi s’au v6zut umilite: cea d’ânţăi prin răsboi, cea d’a doua prin congresul de la Berlin, aducănd’o numai la rolul de giandarm al împăratului Vilbelm.
In Rusia e pentru resboî: Ţarul şi partida Ţarului in care predomină nobilimea tânără : şi e destul.
in Franţa e. pentru rpsbol sentimentul poporului, şi mal presus de toate, setea de măriră şi re Amnare a Iul Gambetta. Ministeriatul * lu i de resboî din vremea apărări Parisului, discursurile sale atăt de demonstrative, atăt depasiouate şi energice precum şi ale intimilor seî, înconjurarea sa de oamenii influenţi din armată, şi mai presus de toate nezuinţavedită cu care caută d’a’şl forma o majoritate respectabilă ca număr dar blândă, plecată, ascultătoare ca fire, dau pe faţă in de ajuns pornirea lui dea pune prin tr’un resboî contra Germanii, franţa earăşl in fruntea naţiunilor şi pe dânsul in fruntea Frânţii, de şi do asemenea onor s’ar părea că se bucură şi azi.
S’a numit membru al ordinului Steaua României, in gradul de oficiăr, d. Ciolac, senatoi.
D, Aristomen Photino, cap al serviciului spitalelor s’a nmiiit membru al ordinului Coroana României, in grădul de cavaler.
D. conte de Hoyos, trămis estra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariel, rein-toretndu-se din concedii), a reluat direcţiunea a-faceriior legaţiuneî imperiale şi regale.
Treeratul se continuă in intregul judeţ alBer-laduluî; resultatul grănelor de toamnă e aproape satisfăcător, a grâului de primăvară cu totul slab '■ păpuşoiul, din causa secetei a suferit
mult.	.
Juvoelî cu dijme nu se fac in acest judeţ.
In jud. Vălcil dijmuitul grâului, orzului, meiului, o vSzuluî, s’a făcut ia timp.
Recolta acestor cereale de pe picioare părea abondontă, insă după treeriş s’a văzut că e c’ain neproductivă, atăt in privinţa cantităţii căt si a calităţii.
Seplăuifuia financiară s’a caracteiisat şi de
astă dată printr’o linişte aproape completă.
Lipsă do afaceri, operaţiuni puţin numeroase şi do mică insemnătâte, cu abundenţă de numeiai, iată, zicci „Curierul Financiar", aspectul general al ultimelor 7 zile.
ii
Fie*care stat simte un pojar pe inima sa : unele vor mărirea,’ altele cată bani, altele pământ, altele resbunare, altele ţîţăe
Căt pentru constelaţiei iile cese pregătesc in vedrea noului resboî, numai incape indo-eală că colosul nordului, din causa duşmanului comun, va intinde mâna Frânţi- Aceste puteri se invoesc minunat in interese: pe cănd una voeşte a fi cea d’ăntăl in occident cea altă doreşte a modula liber orientul, şi amândouă vor fi satisfăcute dacă Germania va cădea.
Austria e aliata naturală a Germaniei, şi dar, la cea d’ăntăiu unire neindoios se va forma corelativa el.
Ast-fel sunt împărţiţi cei patru iactorl turburători al Europei; nimic nu ar hotări o altă combinaţie pe căt timp interesele ar râmănea in statu-quo: şi vor remănea căci Germania iea drept nebunie a coda de bună voe ceea ce nu se ştie dacă s ar obţine prin forţa armelor.
Căt pentru Italia şi Anglia, ele stau in cumpănă neştiind in cotro să tragă. Pio* babil că ele, pe picior de luptă, se voi arunca in toc numai in urma unoi ciocniri determinante.
Conbli ucţiiinea magazinelor pentru docuri şi antreposite in România, va fi in curând dată in intreprindere prin licitaţiune.
D. inginer Olăneşcu, însărcinat a studia principalele cbnstrueţiunl de această natură din Europa, a revenit zilele acestea in Bucureşcl, după ce a visitat ciocurile do la Marsilia, Amsterdam, Pesta, etc. Sistema do magazii pe care d-sa a rocomandat’o guvernului, in urma unui studii) serios, este aceea a ciocurilor şi antre-posiţelor de la Posta, adaptată in special pentru exportaţiunî, pe cănd cele-l-alte surit construite mal. mult in vederea importului.
Linia Roman-Bumreştl- Verciorova, in perioada de la 20-26 August a incasat lei 851,228, contra 455,812 in săptămâna corespondentă a anului precedent.
Diferenţă in minus 104,088 lei.
„ Vocea Covurluiulul" află că la comitetul per ma nouţ a judeţului Covurluiu s’a găsit fotoliu pe care şedea regretatul Domn Cuza pe cănd era preşedinte de tribunal, şi că s’au luat dis-posiţiunî pentru păstrarea lui ca o antichitate scumpă.
Do la 9 — 16 curent ai) intrat pe Dunăre, pe la Bulina, 44 vase, şi anume : 24 deşerte, 4 cu c&r buni de lemn, 4 cu lemne de foc, 4 cu dive r se mărfuri, 1 ru letnne şi cărbuni, 1 cu gaz,
www.dacoromanica.ro
ROMAN [A LIBERA
1 cu sare, 1 cu cărămidă, 1 cu cărbuni Cardif, 1 cu peatră şi 1 de resbol gerruau, cu trei î> tunuri şi 65 persoane, sosit din Coustuntinopole şi plecat pentru Galaţi.
‘ Cele eşite din Dunăre in acelaşi interval sunt 30, si anume : 16 cu porumb, 5 cu diverse mărfuri, 2 cu rapiţă, 2 cu cherestes, 1 cu diverse cereale, 1 cu orz, 1 cu păcură, 1 cu cartofi şi 1 deşert.
Vasele intrate in cursul luneî Iulid sunt : 143 cu greutate de 65,190 tone. Cele eşite sunt 192, cu o greutate de 70,707 tone.
In curând va apare in Bucureşti un noii organ de publicitate, radactat in Româneşte şi italieneşte: „Fraternitatea italo-romănă,0
Direcţia acestui ziar o va avea d. cav. Lingi Gazzavillan.
D. Yegezzi Ruscala, cunoscutul filo-romăn, a promis colaborarea sa.—Scopul acestei gazete e de a face România cunoscută Italiei şi Italia cunoscută României.
Suntem rugaţi a insera următoarele :
D-nii studenţi ai Universităţeî din Bucurescî cari vor să participe la Congresul ce va avea loc iu zilele 6, 7, 8 şi 9 Septembre la Piteşti. sunt invitaţi a se grăbi cu inscrierile cari se vor include la 4 Septembre. Cotisaţiunea conform art. 7 din statute este de 6 lei.
înscrierile se fac la dd. I. V. Stefânescu, spitalul Colţea, de la orele 9 — 12 a. m. şi C. C. Dobrescu, Hotel Budişteanu No. 43, Strada Ca-rol, intre orele 5 — 7. p. nr.
Delegaţiunea Bucuresceană.
XDX3ST
Misinn *acontelui Andrassy laSiuaia
„Pester Lloyrt* de la 2 Septembre consacră articolul sâd de fond călătoriei contelui Andrassy la Sinaia. Ne vom mărgini a semnala pe scurt cuprinsul acestui articol.
Ziarul austro-maghiar caută a tăgădui, că Andrassy ar fi venit la Sinaia, insărcinat cu vre-o misiune politică. Motivul e foarte simplu.
„Spre a îndeplini o esplicare cu guvernul român, sad spre a esecuta o misiune la curtea regelui Carol, nu osteneşce nimeni pe contele Andrassy ; pentru aceasta se prevede un altul, mult, mult mal mic! In prima patrie a regelui Carol s’ar fi incredinţat sarcina aceasta poate unui vânător; la noi, unde manierele sunt mai urbane, s’ar fi trimes un trimis estra-ordinar şi ministru plenipotenţiar. Dar pe contele Andrassy ! Pe fostul bărbat de stat conducător, pe omul trecutului istoric şi a. viitorului pliu de speranţă. Ce idee orribilă!"
Ne vine să rîdem şi nici că puteam alt-fel. Contele Andrassy n’a putut avea o misiune la Sinaia, căci statul nostru nu este de talia unui ast-fol de om !
Mare lucru, trebue să fie omul acesta, şi şi mai mare poporul maghiar, in numele căruia se vede a fi venit. Cât pentru noi, ne avem firesee idea, si despre unul şl despre altul.
* Cel d'ântăid, după chiar mărturisirea unor ziare austriece de căpetenie, a fost cel mai simplu şi mai sec la cap ministru de esterne, din căţi a avut vre-odată imperial austriac. Faptele căte i se atribuesc şi a căror Jbunâtate (pentru Austro-Ungaria) e incă cu desăvârşire problematică, lumea toată ştie, că afi de urzitor propria pe prinţul Bismarck. Contele Andrassy n’a fost, in tot timpul carierei sale, de cât pionul fără voinţă a acestui cancelar.
Căt pentru Ungurii... Dar bine-î ştim. In fond nici că este de vrednicia noastră e mai incresta o naţie, care n’are încă un stat propria, un domnitor propid, o armată proprie, o voinţă a sa, saa măcar o ţară, despre care se poate zice că este a ei. Când e vorba de a ne inţelege cu nişte ast-fel de pungaşi, cel mai bun trimis nu este
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 24 August —	18
A. DEBAY
traducţia de
ALEXANDRU I. GOKSOTT.
CAPITOLUL IV.
Istoria Magnetismului animal.
(Urmare.)
. Orbit, de succesele şi averea sa, Mesmer avu nedibâcia de a adresa un memoria Academiei de sciinţe pentru a o face martoră minune-lor artei sale. El propuse, mai mult, Facultâ-ţel de medicină, experinţe comparative intre un oare care numâr de bolnavi, trataţi unii prin metoda medicală ordinară şi alţii prin magnetism. Academia şi Facultatea îi răspunseră prin-tr’un refuz despreţuitor. Blesat mult de acest
un vânător — cum cu multă satisfacţie apune j
„Pester Lloyd® că ar face cu noi Germania -c:	Pădurile -stabula alta fer ar uni -ori grajdurile
o armată intreagă de dorobanţi. Ei singuri, ar naturale ale animalelor aelbatiee, după cum le-putoa incredinţa odată pe Unguri, ciue suntem | a numit de mult Virgiliu iu sublima lui limbă, noi, şi ce sunt eî; cari sunt drepturile noastre joaca un rol considerabil in natură şi in exis-si care este a lor.	tenţa noastră. Sciinţa care ne Învaţă a le îngriji
*	1 cultiva şi a le esploata in căt nu numai sa ob- '
Revenind la articolul lui „Pester Lluyd“, gă- ţiQem productele necesare industrielor noastre, j sim, din cetirea lui mai la vale, că daca contele , <jal- je asigurăm si regenerarea naturală, se (
Andrassy nu a avut o misiuue oficială la (sinaia, j tot a avut insă o misiune ca om privat, numai, cc e dreptul, ca un om privat de o forţă genială, căruia i se închină toată Austro-Ungaria, şi care j cu toată retragerea sa de la afaceri, esercită o -inrlurire providenţială asupra politicei estet ne austro-maghiare. Acest genid (necunoscut) - numit Andrassy —a venit la Sinaia, ca sa ne împace iarăşi cu Ungurii şi să ne încredinţeze, că scăparea noastră nu poate fi de căt aruncăndu- | ue in braţele Austriei. Contele Andrassy a is’ou-tit in această misiune. „Pester Lloyd‘- e nraî mult de căt sigur, „căci o trebuit1- să isbuteaseă. România rârnăne acum să dovedească prin fapte, şi nu numai prin vorbe, că a luat Ia inimă po-veţile şi admonierile marelui Audrassy.
Iarăşi ne vine să rîdem, şi de astă dată acre-, sul este at-ăt de mare, in căt trebue să punem condeiu jos.
*
Era să trecem cu vederea, dar mai bine este să cităm din vestitul ziar maghiar, şi următoarea frasă, care nu privesce de cât pe MM. LL., şi in al duoilea plan pe cei căţî-va „demnitari" âî noştri, cari s’nu plecat la Sinaia cu atâta slugărnicie înaintea comitelui unguresc:
„Contele Andrassy s'a milostivit a inimi cu amiciţie omagiile perecheî regale romane. “
PARTEA SCIINŢIFICA
D. Radianu ne trimite un studiu asupra pădurilor şi conchide la organisaţiunea u-neî şcoli de Silvicultură. Noi il inpărtăşim cu bucurie şi credem că, după votarea codului Silvic, nimic nu poate fi măi urgent pentru ţara noastră de căt o asemeni a in-stituţiune.
Sciinţa pădurelor.
La. toate popoarele civilisate instrucţiunea, fără nici o indoeală, este considerată ca forţa cea mal puternică a ţerel; şi instrucţiunea trebuo să fie tot-d’a-una d’acord cu starea actuală a bo-cietăţel; sad in alţi termeni, ea trebue să se transformeze cu căt starea societăţilor se modifică. In zilele noastre şi in ţara noastră mi se pare că toţi inţeleg bine importanţa invuţă-mântului, dar mi se pare, in acelaşi timp, că nu suntem toţi aşa de convinşi de urgenţa unor ins-tituţiuni tfe starea societăţei noastre le cere indispensabil ; şi asemenea că, din alte puncte de privire, mulţi se invârtesc inprejurul rocei lui Zizif şi nu inţeleg de. loc adevărata direcţiune ce convine să dăm multor părţi din invâţămen-t.ul nostru naţional.
N’am pretenţiun<;a să trec aici in revistă toate ramurile invâţâmântului nostru public ; voia es-pune ideile mele numai asupra părţilor cari ad atras in particular meditaţiunile mele, observând cu atenţiune faptele. Coloarea opiniunilor mile este imprumutata de la circumstanţe cari ’mî sunt personale. Nutrit cu propriole mele idei, tot-d’a-una am fost determinat să esprim, fără nici o reservă, convicţiuuile mele, cum ele se presintă spiritului, căci aât-fel aş fi tăcut. Tot-d’a-una când voifi fi silit să critic instituţiuniie noastre agricole in vigoare ori mai biae direcţiunea cari le este imprimată, toţi pot fi siguri că nu fac acesta de căt sub inspiraţiunea convicţiune! mele profunde asupra utilităţel d’a chema atenţiunea publicului luminat asupra unor reforme, cari in teresează ţara in cel mai înalt grad.
refuz, Mezmer le jură o ură neîmblânzită. Puţin timp după aceasta ajunse a se face recomandat Reginei şi obţinu ca să i se dea esaminatori ; dar această favoare sc in toarse in detrimentul sâd ; căci ne voind a se supune la experienţele pe cari i le propunead corpurile savante, vue-tul despre aceasta se râspăndi şi reputaţiunea sa primi o bună lovitură.
înfuriat contra Academiei şi Facultăţei, Mesmer ameninţă de a părăsi Franţa ; insă stăruinţele mal multor personage inalte îl făcură să mai rămână. Ministrul de Breteuil, lucrând in numele Reginei, îi propuse o pensiune de 30,000 franci şi cordonul St. Mihael, cu coadiţiune ca el să inveţe metoda sa pe medicii care i-ar alege guvernul. Mesmer, temnâdu-se de o cursă, refusâ aceste oferte strălucite, şi sub un pretext de sănătate, părăsi Parisul spre a se duce la apele de la Spa.
In absenţa maestrului sâd, medicul Deslon deschise un stabiliment magnetic ia toate ase-minea cu acei din otelul de pe piaţa Yendome. Mesmer fiind informat de aceasta, reveni in grabă la Paris, temându-se ca elevul sâd să nu’l intreacă. La sosirea sa in capitală, entusiaştiî magnetismului deschiseră o subscriere de 100 acţiuni de căte 100 ludovici fie care şi dânddreptla iniţiarea mesmeriană. Aceste acţiuni fură aşa de iute luate, in cat trebui a crea alte 50 pentru satisfacerea cererelor ce veniad din toate părţile. Suma de 260,000 franci provenită din
Împarte naturalmente in douâ :
1° Silvicultura ;
■	2° Amenagiamentul.
Prima este o seiinţâ de obsei'vaţiuue şi expe- j rimentaţiune şi eşi are sorgintea eî in scinţele fi- J sieo-naturale. *A doua este o sciinţă de combi- I naţiune şi are originea sa in sciinţele matematice. Amândouă constituesc întregul doctrinelor silvice. formând o sciinţă sivi generis, cu legile, vc-ritâţile şi tecnologia eî. Scopul unic al sciinţeî pădurilor este o bună administraţiune şi regenerarea lor. considerând interesul particular şi p’al ţerei in general. Ţinta finală a sciinţeî pâ-durelor este să ajungem la o metodă raţională de esploatare, metodă raţională in sensul acesta, că ori-care ar fi ea trebue să satisfacă următoarelor trei regula fondamentale:
1° A regala cantitatea tâerilor anuale in aşa med in căt să obţinem raportul susţinut, necesitate absolută pentru stat, stabilimentele publice si ori-ee persoană morală ce posedă păduri cu budgete de venituri şi cheltueli regulate
2° A asigura prin aceste tăerî insft’şi regenerarea naturală a pădurei.
3° In fine aceste două condiţiuni indepiinite trebuesc să aibă de consecinţă : amelioraţiunea şi sporirea producţiunei şi prin urmare venitul proprietarului. In resumat: producţiune susţinută, regeneraţ-iune naturală şi amelioraţiune progresivă, eata scopul sciinţeî (pădurilor : sciinţă, me grăbesc s’o spui, destul de deficilă şi inpă-nată cu calcule şi termenltechnicî şi care prin urmare, pentru a o pricepe şi aprofunda cere studii variate şi o esistenţă activă, in cât trebue s’o incepi de tiner şi s’o studiez toată viaţa pentru a te putea măguli, iubite lector, că poţi pricepe niţel.
Pădurile sunt vechi ca şi pământul. Resturile lor carbonisate, cari pun azi in mişcare locomotivele drumurilor defer, respânaind in calea lor bogăţia şi civilizaţia le atestă vechimea. Insă sciinţa lor este cu totul modernă. D. Alfred Maury a scris o remarcabilă carte asupra pădurilor la Gali şi Români, din care nu putem, cu toate astea, avea detalii precise asupra cultureî şi ad-ministraţiuneî pădurilor ia dânşii. De sigur că averea publică la Roma era regulată după principii diferite de cum eaistă acuma la noi şi toate popoarele moderne. N’avem intenţiunea să facem cunoscut lectorilor prin ce lanţuire de idei legislaţ unea a parvenit in starea ei acfuală. Voim numai să arătăm, că şi la Romani pădurile contribuiai! ia saroiuele publice. lesaurul public al lor era pus in templul lui Neptuu in paza zeilor. Vorba aerarvum, ce insemueazâ tesaurul public, lot-d’a una ni se presantă însoţită de es-presiuai indicându-ne sfinţenia lor : sacratissimum aerarium.	■
Veniturile publice la ei se divisad in Tributa şi Vectigalia (tributuri şi imposite).
Tributurile se percepead do la toţi individ.il in raport cu bogăţiile lor teritoriale. La fie-care 5 ani ce asprii făcead recensimântul populaţiunei şi, cu jurământ âî obligad să declare avea lor, declaraţiune care trebuia să conţină detalii asupra naturel şi valoare! ei, Fiaudele er&d grav pedepsite, căci atunci jurământul nu era o formalitate deşartă ca in zilele noastre ! După re-censimânt, censoriî făcead repartiţiunea tributului pentru fie care cetăţean ; el lua numele de cens. Magistraţii Însărcinaţi, cu operaţia, luad numele de censitor. Censul varia după tribuitele statului.
fmpositele, Vectigalia, se percepead pe averi şi pe industrii, nu insă do la persoane in raport cu averea lor teritorială, Ast-fel Republica romană percepea drepturi de la particulari pen-
aceastâ acţiuni, fu imediat versată in mănele lui Mesmer şi acţionarii luară numele, de Socie tatea Harmonia.
Susţinut de inaltul credit al discipolilor sâî, Mesmer continuă şedinţele sale magmatice, şi o telul sâd deveni iarăşi locul de Întâlnire al aristocraţiei. In fine in 1784-1785, vuetul curelor extraordinare operate de magnetism determină pe guvern a se ocupa de el. Apăru o ordonanţă regală, care insârcinâ pe cele douâ corpuri savante a le statului de a studia Gestiunea mag-t.ismului animal şi de a face un raport detailat asupra resultatului acestor studii. Academia de sciinţă numi dintre membri set pe. d-nii Lavoi-sier, Franklin, Bailly, Majant-Sallin, Leroy, de Bory şi Darut; Facultatea de medicină Însărcina, pe dootoru Desperipres, Guillotin, Caille, Mau-duy, A.ndry şi Antoine de Jussieu. Din ura că-trâ Academii, Mesmer refuza de a opera înaintea comisiuneî; atunci aceştia se duseră la stabilimentul lui Deslon, primul discipol a lui Mesmer, şi care magnetisa tot atât de bine ca şi maestrul sed. Comisarii fură martori ai eonvul siunilor şi criselor cari avură loc împrejurul baquetelor; esprimându-şi dorinţa de ai magnetisa şi pe ei, esperienţele nu reuşiră de loc. A-tuuci Bailly, in numele comisiuneî, redactâ un raport, din care noi am citat deja un pasaj, tin-dind a demonstra că acest pretins fluid, cu ajutorul căruia Mesmer şi discipolii sâî făcead minuni, nu era alt ceva de căt o esaltaţiune a
www.dacoromanica.ro
tru concesiunile ce le lâcea cu păşunelc publice şi alte drepturi acordate.
De câte ori Romanii iuviugead un popor, eî se făceau stăpîaitor! pe averile lui teritoriale si le inc hi ri au pentru bani, ori in natuiă, ast-fel grâul din Sicilia, Africa şi Asia servia la trebuinţele Statului.
Pădurile şi pământurile necultivate erau ase-meena concedate iu bani şi taxele luate, se numiau scriptura,e, căci trebuiau iuscrise in registre speciale. Romanii se ocupad puţin de cultura pădurilor. Ei se ocupau mai mult cu inchirierea domeniului public la arendaşi numiţi publicanl şi cu perceperea impositelor de tesaur.
‘ Tocmai mai târziu, după dominaţiunea romanilor, Carol cel Mare, cu inţeleapta lui adminis-traţiune, se oeupâ de organisaţiunea domenielor Statului şi in particular şi de păduri. Capitula-ţiile ne vorbesc de judex-fiscalis cu reşedinţa in centrul domeniului, insărcinaţî a judeca toate prigonirile dintre cultivatorii residenţi pe do-meuii: ele ne mai vorbesc şi de majores-villae si majores-forestari, fiind cei d’ântăl agenţi de domenii şi cei d’ai doilea agenţi de păduri. Căci iudatâ ce omul se multiplică, el devine prin acest fapt un agent de distrucţiune. dacă nu intervine cu intiligenţa lui să reproducă ceea ce conssumâ. - Ast-fel din timpul lui Carol cel Mare pădurile Încep a deveni obiectul unei culturi speciale. Dar această activitate luâ mare importanţă in secolele din urmă, in Francia şi Germania. Cotta, Hartig, Mathieu, Nanquette, Lo-rent-z şi Parade, creară ştiinţa şi organisarâ sarviciele. Dispariţiunea pădurilor poate deveni omorîtoare pentru om. Pădurile formează partea principală a domeniului Statului pentru toate ţările şi in particular pentru ţara noastră, căci ea posedă 2,000,000 hectare pădure d’o valoare cel puţin de şeapte sute milioane franci.
Aceste păduri provin in mare parte de la mănăstiri după secularisare. Mult timp vastele p&. duri cari ocupă soiul nostru aii servit fie lăcaş numai animalelor selbatice şi hoţilor, Ast-fel este şi azi starea celor mai multe; tot ast-fel a fost in fine şi soarta pădurilor din toată Europa. In Franţa vedem o ordonanţă in 1518 a lui Francisc, şi alta in 1560 a lui Carol IX preş ciind particularilor d’a nu tăia pădurile lor inainte de 10 ani, precum de a şi lăsa un numâr oare-cari de reserve. Aceleaşi ordonanţe prescriad modul tăeriî pădurilor domeniului Statului. 0 altă ordonanţă, mult mai frumoasă şi mai interesanta a apelor şi a pădurilor, dată in .1669, este un cod forestier complet, pe care legisla-ţiunea modernă franceză a basat regularea ex-ploataţiunii pădurilor. Prin această' ordonanţă 86 supun regimului silvic nu numai pâdurţle domeniului Statului, ci şi a comunităţilor religioase, prescriind in acelaşi timp şi regule particularilor pentru conseryaţiunea pădurilor lor. Această ordonanţă organiză o administraţiune forestieră completă, regulă juridicţiunea specială, determină funcţiunile diverselor oficieri, modul administraţiunii lor şi poliţia pădurilor.
Ea a fost in vigoare până la legea din 29 Septembre 1791, care dedea particularilor o libertate nelimitată d’a tăia şi a desţelina pădurile lor.
Nu trecu mult însă şi defectele acestei legi se simţiră.
O lege din 9 doreai anul XI impunea particularilor pentru 25 de ani necesitatea unei a-uţorisaţiuni inainte de desţeiinare, şi in_29 Decembre 1826, guvernul francez preaentâ un nod cod forestier, sancţionat in 21 Maiu 1827 şi urmat d’o ordonanţă de executare din 1 August acelaşi an. O altă lege din 18 Iunie, 1858, a modificat legile anterioare in ceea ce priveşte delictele, urmărirea lor şi desţelinările. La noi in ţară nimic particular nu s’a făcut pentru păduri, până la 1843 pentru pădurile din România pe dincolo deMilcov şi până la 1847, pentru pădurile din România de dincoace de Milcov. Legea cruţării pădurilor din 1847, oprea cu desăvârşire ori ce tâere de lemne din pădurile mănăstireşti. Această lege fiind defectuasâ un a-
sistemulul nervos encephalic, datorit influinţeî imaginaţiuneî.
Cu toate acestea unul din membri comisiuneî, Antoine de Jussien, care urmase cu asiduitate esperienţele lui Deslon, ne putând nega faptele cari se petrecuse sub ochii săi refuză do a seni na raportul confraţilor sâî, şi redactâ un altul particular, in care el diviza in patru clase efectele pe care le observase :
1.	Faptele generale, a căror causalitate fisio-logia o poate areta;
2.	Faptele negative sad contrare doctrinei mgnetismului ;
3.	Faptele cari rees directamente din irnagi-naţiune;
4.	Faptele cari tind a face să se crează in un avent. magnetic ;
(Va urma).
ROMANIA LIBERA
,n.,,nt din 1851 i-a completat lacunele.
. ? pentru pădurile de dincolo de Milcov, legea d’ 184*8 incuviinţa loaatavsa păduiiloi Stei* Mul ei Axa modul exploataţiunilor tire şi aire, Bscris in Francia prin ordonanţa din 1669. i 1855 s’a intocmit dincoace de Milcov uu «viciu de silvicultori pe lăngă ministerul cui telor ce, foarte incomplet, primi in 1857. o
nouă organisaţiune.
In fine la 1860 se crea in sinul ministerului direcţie a administraţiuneî silvice, ce a existat ‘ °ănji jn 1864, când fu suprimată de generalul E, n ^vst-fel pădurile noastie au intiat toi sut'
\ ..„iinui administrativ din nainte de 1857.
După aceasta vedem un remarcabil raport al a lui Trăsnea, atunci şef de secţiune, devenit mal jn urmă inspector general de păduri, cerând studiul codului silvic, o lege pentru poliţia pădurilor şi represiunea delictelor, organişaţiunea serviciuiul silvicultorilor şi înfiinţarea imediata «nel şcoli de silvicultură. Raportul d-lul Trâs-• nea a remas raport cusut la dosar, căci nu ve-, jem d’atunci pănă acuma nici o mişcare seri . f oasă, nici o impulsiune in organisarea acestor servicii, cari să permită statului a scoate din pădurile lui seculare tot ce poate scoate. In acest interval s’a infiinţat administraţia domenielor, serviciul silvic s'a organisat din noii, dar la crea tiunea unei şcoli de silviculturî nimenea nu s’a mal gândit. "„Presa" a vorbit, oamenii speciali au scris, dar nimeni n’a lucrat. Totul a remas numai scris.
Administraţia domenielor s’a mulţumit a’şî recruta personalul de la şcoala de Agricultură, comercială ori după unde l’a găsit. Eată-ne acuma cu codul silvic vqtat. Puţea-vam noi urma tot calea rutinară din trecut ? De sigur că ţoţî oamenii cu sentimentul justului se întristează d’această stare de lucrun şi ne vor zice că nu. Ce vom face dar ? Negreşit că adminis-traţiunca domenielor trebue să preceadă imediat la QreaUunea unei scoale de silvicultură, precum a şi prevâdut’o leguitorpl ocupăndu-se de organisarea învăţământului nostru agricol. Aceasta trebue să fie şi conolusiunea noastră din acest studiu, asupra căreia vom reveni,
TRAFICUL CU ŞCOLi GRECESC!
ARENA ZIARELOR
capul, şi membrele abandonate la greutatea Improprie, pelea albă. faţa cianosată. îndată s’a I pus intr’o bae de apă caldă după ridicarea mu-„Românul“ somnoaleazâ retrâtroroa. I cositâţilor bucale care impedică trecerea liberă
a aerului, corpul şi spina dorsală s’afi frecat cu
Institutul privat Venieris, fundat iacă la 1857, pumâră astăzi peste 200 elevi, majoritatea greci, restul români, germani şi israeliţî. Caracterul şcoa-leî este eminamente elin, ast-fel incât băieţii ne-elinl es din şcoală cu sentimente numai grecesc!.
Progresul in această şcoală, afară de limba greacă şi francesă, este nul, după cum se constată şi din rapoartele celor douâ comisiunl ce afi asistat anul acesta la examenile ge exali, dintre cari una numită de Direcţiunea gym. alta de-adreptul de către Ministerul Instrucţiunii publice.
Aceste comisiunl constatând că şcoala aceasta fură timpul elevilor şi banii părinţilor, d. Veni-eris a inceput să se scuse prin Silloghi, expri-măndc’şî in mod foarte naiv mirarea, cum d. Ministru Urechiă âşî permite a numi o comisi-upe de români, pentru a inspecta o şcoală care numai pretenţiunea de a fi românească, nu are.
După părerea d-sale comisiunea trebuia numită dintre greci şi anunţată cu căte-va zile inainte, ear nu prin depeşă in ziua începerii examenelor, după cum a fâcut’o d. Ministru român.
Câte-va' detalii: Capului institutului acestuia — cu un trecut de 25 ani şi care azi dispune de 20 mii galbeni — nu i-a trecut prin minte, că la predarea geometriei, dacă nu alt ceva, dar un compas cel puţin este indispensabil; ast-fel pentru a trage un cerc, un elev din clasa cea mal superioară s’a presintat in faţa numerosului public cu o sfoară anume pregătită pentru acest scop, având in unul din capetele el o bucăţică de cretă legată.
Cabinetul de ftsică şi. chimie constă din o jucărie de maşină electrică, şi un vechiu model de presă hydraulică, împrumutată de la un elev al şcoalel comerciale din Galaţi. Programa prevede o mulţime de obiecte, din cari numai o parte- a ti fost predate dar şi aceste numai de formă.
Un fost garson la cafeneaua Fanciotti astăzi figurează ca profesor de limba franceză la clasele mici, cum le numesce d. Venieris, şi un fost cărciumar, dacă nu ne înşelăm şi falit, po-sează in pedagog al institutului.
Un alt institut urmează a se înfiinţa azi in Galaţi de un caracter tot grecesc, dar ţinând mal multă seamă de ţara unde se găsesce şi dând limbeî române un teren de activitate cu mult mal intins prin faptul, că mal multe studii ah să fie predate in limba română de către profesori publici. Acest institut este denunţat de d. Venieris publicului elin din Galaţi şi ţerei ca contrar intereselor grecesc! şi ca servind sub masca elenismului numai intereselor romănescî. Părinţii greci ar comite o crimă de inaltâ trădare faţă de Eliada, dacă ş’ar încredinţa copiilor acestui institut.
Făcând aceste comunicări, scopul nostru nu t ..te a combate in principiu şcoalele străine, ci a atrage pur şi simplu atenţiunea părinţilor r ipectivl asupra modulul cum li se esploatează averea şi buna credinţă prin traficul cel mar netolerat, care de sigur este acela ce se face sub forma de-a invâţa carte pe-un popor. In caşul acesta cade şi aşa numită şcoală a d-lui Venieris.
Ce faci d-le ministru?....
Un părinte amărî.
contelui IgiiatietT din capul afacerilor imperiului rus şi înlocuirea sa cu corniţele Şuvaloff. ., Românul" n’are ca organ românesc, nici un i -iteres a căuta căuşele şi a ar&ta efectele acestei schimbări. Tot ce se mârginesce a constata, ecă Jgnatieff s’a retras din causâ 4 politica sa panslavistă inspira temeri puterilor străine, pe când ! politica Iul Şuvaloff inspiră încredere.
Intr’a doua parte „Romanul" cată a dovedi că ţăranii noştri an trebuinţă de. spitale pe la sate.
Rău trebue să ii ajuns sărmanul ţăran român.
„Binele Public1“ arată miserule, de cari bâjbăe administraţia ministerului de răsboiti.
Cum se face bunăoară cumpărările de arme ?
Am inţolege zice ...Binele Public" să se trămita un singur ofiţer special şi onest, având sub or-, dinile lui 5-6 soldaţi romani, formaţi de mal inainte in specialitate confecţionare! armelor la arsenalul din Bucurescî. Aceştia ar fi de ajuns şi pe stat Far costa prea puţin. EI bine nu: să trămit ofiţeri de diferite grade, de la colonel in jos, şi Împreună cu el ceată pretinşilor es-perţT, care toţi costă, une ori căte 400 lei pe zi. Ajunşi la fabrică, el staă aci une oii câte 6-7 luni 'după importanţa comande!, in câţ numai acea supraveghiere costă pe stat de la 2 00,000 pănă la 300.000 lei,
Această procedere datezâ acum de mult.
Dacă vom ţine a,pol seama că pe la acest departament se prefiră S-'âmcenî şi Brătienî. că statui major (rare dispune de totul) se compune din Pil aţii, Candiano PopescI, Băico’eni, Razi Miha.T, Led etc.. având la spate ca mentori pe Ca,rafia. Granţ. Costinescu, Mehedinţeanu şi alţi samsari cu lungi etalare, ne pntem Închipui ce soartă pot avea zecimele de milioane ce maio-rităţile blajine votează pe întrecute sub formă de chilipiruri extra-orfiinare.
„Timpul" reproduce şi analisează circulara de acum 11 săptămâni a d-lui Man-cini, ministrul de esterne a.1 Italiei, in chestiunea Dunărei.
YA.E1ETAŢ1
0 int&nipiuare talmudică. — Jidanilor nu le place, că ridicăm velul de pe negrele lor fapte, şi deschidem ochii naţiunel asupra peiicolelor i-iminente ce-o ameninţă din partea lor. Sectarii lui Moise incep a ne trimete, in mănia lor, scrisori de ocări. Ar fi pecat ca cetitorii să nu cunoască măcar una din ele. Să presintăm următoarea, care poate sluji drept tip tuturor celor-l-alte :
IJ-le redactor ai „României Libere
Sunteţi un miserabil in toata puterea cuvântului, sunteţi şarlatani, obraznici şi mincinoşi.
Sii Vo ia dracii pănă mâine, oasele d-voastrâ „să dea Dumnezeu" să putrezească.
Nemerniou-le ce estf. blestematu-le ! mâncătorul Evreilor! să fiţi blestemaţi de la Dumnezeu pentru minciunile şi urletele ce aruncaţi asupra „Evreilor".
Râu ’î doare pe Jidani! Dar nu suntem incâ de căt la inceput!
oţel cald.
„M’am decis a practica respiraţiunea artificială, lăsând fetusul in bae, pentru a preveni răcirea peleî şi de a continua din timp in timp fricţiunile c.u apă foarte caldă şi oţet.
D-rul Frascani ţinea cu o mănâ gambele fet tuşului, un alt ajutor ţinea capul d’asupra apoi.
Am inceput mişcările alternative de ridicare şi de scoborărea braţelor, punând policele pe vârful epoletelor, şi cele alte degete in cavităţile axilare ;
„Aceste mişcări sad manevre erau foarte facile, atât era complectă revoluţiunea musculară ; dar după căte-va minute a inceput a se percepe un sgomot surd, arcadele costale se desvol-tară incetul cu încetul, şi sgomotul răguşit al aerului trecând prin istmul gâtului deveni mai manifest.
Pelea la inceput foarte albă se colora uşor in roşa estramitaţile părea că presintă oare-carl oscilaţiunl, şi braţele se părea că opun oare-care resistenţă la mişcările respiraţiuneî artificiale.
Din momentul de când s’a auzit primul sgomot, dece minute aproape trecură dar noi aveam deja certitudinea câ-circulaţiunea sângelui a inceput a se efectua, şi că viata coprindea puţin câte puţin acest corp o dată inert, fără sensaţi-une şi fără mişcare.
„Inutil de a adâoga că resuscitatul fu acoperit imediat cu vată, înconjurat de toate părţile cu butelii de apă caldă pentru a menţine peste tot corpul o temperatură uniformă.
„Timpul care a trecut intre extrâcţiunea fe-tuluî şi începerea manevrelor respiraţiuneî artificiale poate fi evaluat de la 4 — 5 minute ; şi tocmai după douâ ded minute de lucru, noi puteam răspunde de existenţa extra-uterină a fătului."
In resumat, imersiunea noilor născuţi in apa caldă este cunoscută ab untiquo, chiar in Italia; aceia ce poate cu drept cuvent trece ca nouă, este asociaţiunea sus zisei imersiunî, cu remediul in adevăr suveran in toate casele de asfixia noilor născuţi, a cunoaşte respiraţiunea artificială practicată după metodul savantul profesor Pacini.
P.	S. Noi reproducem bucuros extractul unei comunicaţiunî făcute la congresul din Pisa (1878 de d. profesor Pacini.
„Manevrele respiraţiuneî trebue să aibă ca efect nu numai de-a introduce aerul in plămâni (cum aceasta se obţinea pănă acum prin pro-pulsiunea aerului cu mijlocul unei foi), dar mai mult, de a pune sângele in mişcare in pulmonî şi in cord.
„Dacă insuilaţiunea singură are ca efect imediat de a slăbi mişcările sângelui accelerând astfel moartea ; pentru a obţine această circulaţiune in condiţiunî mal bune, trebue să avem recurs la fricţiuni pe membrele inferioare cu cârpe uscate şi calde, dirigiândule de jos in sus fără a atinge regiunea abdominală.
„Presiunile executate pe pântece fac a regurgita licuideie din stomac in faringe, contrariănd astfel penetraţiunea aerului in cel duol pulmonî.
ANUNCIU LITERAR
Se află sub tipar şi va apare in curând Aritmetica de I. Pope&cu, carte didactică aprobată de minister.
Iu edituraSocec & (Joinp. a eşit de sub tipar Gramatica Română partea Sinctacticâ de I. Manliu, co-prindând deprinderi şi teme asupra ortografiei oficiale.
A apărut de sub presă cartea: Catich'smul cultivatorului, manual complet de agricultură cu aplica, tiunf la sciiuţele fisico-naturale şi 95 gravuri de d. S. P-Radiaau”, vechiu elev al institutul agronomic din Paris. In editura tipografie Cucu. Viaţa rurala şi economică interesând pe toţi din societate uu poate ii carte mai utilă pentru aceia cari o iubesc Oaticliis-mul cultivatorului ofere adevărata teorie a agricul-tureî şi trece in revi-tu toate ramurile activitâţeî a-g-ricole. Cel de sus şi cel de jos pot profita de in-strucţiunele catichismulul agricol cu deosebire poporul rural care. din nenorocire, nu ceieşce de căt cărţi peutru acreditarea erorilor si a prejudicelor. Preţul 2 lei.
Elemente (le Geeroetriă (lucrată dupâ programa inveţâmentululpublic primar, pentru clasa 1 V primam de ambe-sexe.) Editura Librăriei universale Leon Alkalay. Preţul 80 bani.
Curs elementar de Aritmetică practică (cuprinzând un mare număr deeserciţil de calcul şi probleme re-
solvate).	,	.	„
Partea /, peutru usul clasei a doua primara am-bele-sexe, de D. Mireseu — {Carte aprobata). Preţul 5 ii bani. De aceiaşi autor se află sun presă.
Partea II. pentru cl. TII-IV prim.
Partea III. pentru cl. I secundară.
Clemente de geometria practica,.pentru cl&slele
incepetoare.	......
Toate se pot procura de la librăriile traţu loaniţu.
Convorbiri sciinţtflce (cuprinzând sabie,cte alese din fisică şi chemă, cu privire la viata practica şt in special la agriculturii de C. 1 Ca-daşu. (Opul© ilustrat cu 142 fig. Preţul 2 1. 75 b. — Tipografia St. Michălescu Strada Covaci 14.)
Abecedar său pooe}witorul ta scrierea şi cetirea limbeî romăne (Lucrat după cerinţele pedagogice) de f. Nestorescu. Ediţiuneall.—Editura librăriei Leon Alkalay. Preţul 40 bani.
Nona earte de citire, cu figuri pentru clasele primare, prelucrată de N. Georgescn. — Partea I, pen-“u clasele II şi HI. - Preţul 60 bani. - laşi. Editura şi proprietatea librăriei Dun. Pantei.
Ţăranul de A. V. MiUO.-Folticem, -Tipografia A. Goldner.—In Bucureşti se află de vânzare la librăria Soceo et Comp.
Pre lăngă Geografia celor cinci pâr[i ale lu mei pentru cl. I a scoalelor secundare a mal apărut acum şi	, TTT .	* KA i
Geografia Romanii pentru cl. III primaiă 50 b.
Geografia generală pentru cl. IA primară 75 b. de Joan Marescu
Aceste cărţi, impreună cu cele publicate mal nainte, sunt depositate la librăriile d-lor So-cec, Ioaniţifi şi Alcalai, in Capitală.
D-rul Theodorescu Florea
Reintorcăndu-se in capitală, anunţă onor. sa cli-entală. Consultaţiunl de la orele 5-6 p. m. Locuinţa strada Scaunele 38.__________
BURSA NAŢIONALA
44 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCL
Pe «Jlua de 34 August. 1881. osia IO
Asfixia noilor născuţi.—La interesanta notă a d. dr. Goyard, „Asfixia noilor născuţi", d. dr. Tomaso Tomasi din Florenţa, ne comunică o observaţiune care demon stră valoarea terapeutică a asociaţiunil căldurel cu manevrele respiraţiuneî artificiale a procedeului lui Pacini.
Ştiţi că efectul imediat a băilor calde de 40 — 50 grade se traduce prin in căRlirea surfeţel cutanate, care se opune ast-fel la răcirea sângelui, şi prin escitaţiunea nervilor periferici a peleî de unde resultâ o influenţă asupra bulbului rachi-dien şi o acţiune reflexă consecutivă.
Procedeul lui Pacini are de scop de a favo-risa mişcările irspiraţiunel şi expiraţiunei, punând in * joc muşchii toracici cu legaturile la membrele superioare.
Operatorul se pune la inceput inepoiul capului individului asfixiat culcat pe spate, apucă partoa superioară a braţelor aproape de umere, punând policele inainte pe gâtul umerulul, şi cele-l-alte degete inapoî, apoi trage către sine ridicăud in acelaşi timp uinerile căutând a se folosi de unirea claviculuî cu sternum pentru a ridica acest os impreună cu coastele corespondente. După câte va momente de manevre se aude aerul penetrând cu sgomot in pulmonî, fâcend ast-fel inspiraţiunea.
Dacă se lasă a recădea cele două braţe, făcând să înceteze acest fel de acţiune a inspiraţiuniî se lasă elasticităţii coastelor de a produce ex-piraţiunea astfel cum se face de ordinar.
Repetând alternativ aceste mişcări cu ritmul ordinar a respiraţiuneî, se pare că asfixiatul, revine in viaţă, căci ăl auzim respirând ca un viii, dacă mai conservă incă o scânteie de viaţă, va fi imposibil ca să nu mai re vie la viaţă.
Dar să revenim la caşul dr. Tomasi publicat in 1876 in Imparziale din Florenţa. „Fetusul era in o stare completă de relaşare musculară,
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
5 Septembre — 9 ore dim.
Paris, 4 Septembre, 10 ore 40 mia. seara.
In cele 4 secţiuni de balotaj au fost aleşi azi: in al 8-lea arondisment d. Frederic Passy, republican moderat, contra d-lui Godelle, bona-partist; in al 9-lea d. Ranc, oportunist; in al 17-lea d. Tony Revillon, intransigent, contra d-lui Sick, oportunist.
Paris, 4 Septembre, 41 ore seara.
Noutăţile din departamente anunţă că d. Lai-sant, intransigent, a fost ales la Nantes ; d. Pey-tral, intransigent, la Marsilia ; Beauquier, intran-singent, la Besanţon; d. Bonnet-Duverdier, intransigent, la Lyon, şi d. Camescasse, oportunist, prefect de poliţie, la Brest.
Paris , 5 Septembre, 1 oră 20 min. d. miezul nopţeî. Din 64 scrutinurl de balotaj, se cunosc pănă acum 34 resultate cari se divid in : 2 monarchiştl şi 32 republicani din toate grupurile.
Neuburg, 4 Septembre.
In discursul pronunţat azi de d. Gambetta la inaugurarea monumentului ridicat la Dupont, marele orator a zis că trebue ca republica să fie reformatoare şi nu utopistă; el a declarat că trebue. să se amâne cestiunea scrutinului cu liste şi n’a vorbit de revizuirea Constituţiei.
Viena, 4 Septembre.
Noutăţile ce vin din Petersburg spun că generalul Ignatieff va deveni ministru al afacerilor externe.	. „ .	^
Constantinopol, 4 Septembre.
La o cerere a Muntenegruluî, transmisă Porţii prin ministrul TurcM din Cetigne, e probabil că cestiunea graniţei de la Sud-Estul principatului va fi regulată direc'tintre Turcia şi Mun-
tenegru.	' A .
Paris, 4 Septembre.
Cele din urmă noutăţi din China spun că co-lera s’a ivit la Shang-Hai, la Amoy şi la Bang-
kok, capitala regatului Siam.
’	(Havaa).
OBLIGAŢIUNI
6 o,„ Oblig, de Stat Convertite.
6 "/o
Căilor ferate Romăne.
5 o: Renta Amortisabilă .	•	•	•	■
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens.	300	1.	.	.
7	%	Scrisori	fonciare rurale	.	.	.
7	o	«	» urbane	.	.	.
6 %	»	» , B	•
8	% Impr. Municipal .	•	■	•	•
» cu pr. Buc. (bil. 20. L) .
5 Renta română................
Acţiuni Dacia România .	•	■	•	.
„ Banca Naţională a României
Baia de Aramă liberată . •
Cupâne	Oblig, de Stat
Rentă .	•	•	•
Căilor ferate ■
’’	Scrisuri . - •
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă.............
Rubla hârtie..................
Florini ....................
Lose otomane................
CURSUL DIN TIENA 3 Septebmre
Gompc Veud.
104
03
93
230
103
ti»2
98
107
29
92
460
1800
750
arg.
aur
Napoleonul.................
Ducatul....................
Lose Otomane.............
Rubla hârtie
CURSUL DIN BERLIN
3 Septembre
Oblig, căile ferate	române .
Acţiunile	9	*	•
Priorităţi	»	*	•
Oppenbeim................
Ruble hârtie.................•
Oblig, noi .	............
Lose Ottomane............
CURSUL DIN PARIS
3 Septembre
Renta Română.............
Lose otomane
‘A
V
2 ib 2
50
la 36‘/ 15 59 26 20 Il25 *
1101
62
|113 219 40
1 2 70
2 15
60
36 i 59 26
125 »U
100 50 64
103 10103
113 69 218 30
91 50 157 »/
SCHIMBUL
24 August
Paris (3 luni).....
» ia vedere .... Londra (3 luni) ....
d la vedere . . • Berlin (3 luni) ....
» la vedere.... Viena la vedere
58 >/.
Adrese pentru telegrame FERMO REJBfM..
www.dacoromanica.ro
ROM AN i A LIBERA
De Închiriat
de la sf. bimitrie, ia Huşi, npartn-tamente la rândul iintAiu compuse dintr'un vast salon (caro a servii <.le teatru! bun fiind pentru eazin. doue Otj .i lângă el .şi alte patru odaf unite printr’nn e ridor, fiind foarte e mode pentru un restaurant. Localul e situat in centrul oraşului pe strada principală pe unde are şi intrarea. Tot-odaţă *e notează că lipsind in oraş un cazin se simte necesitatea lut şi prin ur-r.carc este chipul und bune afaceri Amatorii sunt rugaţi a sc adresa la. proprietarul caselor /. ,1/anas/" iu Huşi.	1IM-I.
tte inchiriatsi venzare
Dc la 56 Octombre anul cure.nt, n are magazin de rarhserie. Vadu renumit Cvciv cu camr re de locuit, cu fabrică (povarnă) pentru dcsliiat, fabricare de liqueruri, grajd, şopron şi curte spaţioasă-, împreună şi cu b-jectele necesar î (edecurî) pen ru fabrică .şi pentru magazin toate situate pe calea Craioveî No. 75. Amatori se pot adresa la proprietar, chiar in curte.
ANKm
SOCIETATE DE ASIGURARE ASOPHA VIBTEI SI HESTEI I» 1I1EN1
Concesionată pentru Roniănia prin decretul din 1 lanuariu 1870
Ia luna Iunie 1881 saiA efectuat 64i poliţe pentru fr. 4,042,862 50 iar de la Ianuarie in total 3163 poliţe pentru fr. 16,585,511 45 — In luna corentă s’atî incasat in prime şi depuneri fr. 555,136 05, iar de la 1 Ianuarie in total fr. 3,741.312 80.-Pagubele plătite in luna Iunie fr. 125.140 05, iar de la 1 Ianuarie in total fr. 686,422 60.
Averea Societăţii la 31 Decembre 1880 peste 24 milioane franci Asociaţiunilor ”	*	»	19
impreună peste
73 milioane franci
Situaţia asicurărilor la 31 Decembre 1880: 79,240 poliţe cu un capital aproape 301 milioane franci.
Până la 31 Decembre 1880 s’nu plătit pentru caşuri de morte şi asociaţiunî (zestre) liquidate peste fr. 63 milioane. Asiguraţilor cu parte la câştig li s’au plătit de către societate pentru anul 1880 o dividendă de 24/0. Informaţiunî se daii voios şi oferte se priimesc la
AfjRKŢIA GENERALA EEATRL 110*1 AM A
Bucurescî, Strada Parol 1 No. 40, Hotel Budişteaim
Anunciu
Se^primeşteJntr’o famil!e u~
sati duoî copil caro ar
şcoala, - A se adresa stradVpnp1? 24 ori Scaune 3S.	^
l!--L
INSTITUTUL
BOR OK
136, Calea Moşilor, jgg
Direcţiunea acestui institut are noare a insciinţa pe dd. pîrintr ,1 .t* miliă că înscrierea nuoilor ju,' face de la 15 August, de la orele 9ÎV Condiţiunile de admitere se pot r 7 in cancelaria institutului. pro„.ra'a
sa, pe lăngă studiele primare s.
cundare, conforme cu ale «coaielor vernului, mai cuprinde studii specii de limba franeesă şi germană. as«. menea sc învaţă ca facultative, li^ englesişi pictura. Cursurile incep re. gulat la 1 Scptembre.

^	«as=ia«iiSBSB8Bî
INTERNAT
de
BABTI
dc la
5—15 ani.
INSTITUTUL
BUCURESOI
strada
BIBESCU-VODA
No. 10.
Instrucţiunea se face in limba română, în tocmai după programa ministerului instrucţiune! publice ast-fel că : elevi -care aii terminat cele pa-, tru clase în acest institut sunt apţi a fi imediat promovaţi în un gimnar. t ziu sau şcolă comercială".
Limba germană şi franceză se predă c.U o metodă simplă, uşorâ şi | practică, eduoaţiunea şi îngrijirea elevilor surit strict observate, aşa o copii sunt trataţi mal mult ca in o casă părintescă de cât ca un institut. Pentru programă şi oiî-cealte detaliurî doritori se pot adresa la diI rectiunea Institutului de la orele 9 a m. până la 6 p. m.
8_2_3	DIRECŢIUNEA.
W. ST AADECKER

INTERNATUL DE BAETI
I
„LIBERTATEA"
No. 63, S T RADA C O L Ţ E I, No. 68.
Cursurile acestui Instituţii vor Începe pentru clasele Primare Ia 16. August, er pentru clasele gymnasiale ia 1 Septembrie. Se priimesc elevii care veese a se prepara pentru schia militară .şi comercială. D-ixiî părinţi pot primi programa detaliată din Internaţii in tete ijilele.	7-2-3	DIllECţlUNEA
!
1MPORTANTU
Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperi re nouă şi practiiă in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelier complect in cautschuc costa (maî înainte fr. 300)
iar azi numai 150 franci
Un singur dinte fr. 10. Piăces din duoî saă maî mulţi dinU, de la 6
pană la 8 fr. dintele.
Maî cu seamă ămî permit a atrage atenţiunea Onor. P. asupra dinţilor artificiali şi latelicur montat de mine in aur G. 18. că sunt in-
tocmaî cu prima lucrare americană in ce privesce esrctitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre Încredinţare se află la mine modele t spusă, iar in ce privesce lucrările esecuîate de mine' sunt in posiţie de a da garauţie pentru maî mrnlţr ani.
Operaţiuni, plombagiurî şi curăţiri de dinţi se esecută cu cea maî m re menagiare.
Find basat pe praxa mea de 30 anî in această specialitate, sper a obţinea toată încrederea On. P.
Cu stimă, George Blama
24-2-7	Dentist englcs — Strada Carol 1, 19
iDslilut ile inslructiiuic si edinaliniie
BJKIM TR U BA Kr|vl
CLASE PE IM-A RE ŞI GYMNASIALE
8®““-- PREPARAŢI UNI PENTRU «COALA MILITARĂ
Informaţiunî in toate zilele dc la .9 — 1.1 a. m. şi 4-6 p. m.
^♦©♦©♦©♦©♦©♦«^♦©♦©♦©♦©♦B
O ANUNCIU IMPORTANT q
♦
o
♦
o
♦
o
♦
o
♦
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 anî, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de leî ♦ 600 pentru un an şcolar; şi mă angajez a le pune la dis- gfe posiţiune un local întrunind condiţiunile igenice, având o îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele necesarii pentru întreţinerea lor intocmaî cala internatele private din Capitală.
Doritorii (părinţi de copiî) se vor adresa pentru admitere : Strada 1 opa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10'■/„ dimi
neaţa şi de la 5’/s seara inainte.
[«©♦©♦©♦©♦©♦^♦©♦©♦©♦©♦I
♦
©
♦
O
♦
De venzare bilete de închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mifa&lescu, strada Covaci 14.
(Casa Pencovicî).
Recomanda:
Muşine de vânturat grăit
.System Bacher, cu 13 site, pentru toate soiurile de bucate.
Trioiu system Mayer şi Pernollet
pentru scos neghină şi măzăriche, secara, orzu şi ovăz din grăii, in diferite mărimi.
i lugnn universale
fabrica Sack, intreg de fer, cormaua şi feare de oţel. Pentru serviciul acestui plug ajunge un singur om, din care causî acest plug este astăzi cel maî căutat.
Pluguri originale Yi(jats
No. 1, 3, 3 şi 4 — destul de cunoscut- la noî.
Locoinobile si muşine stabile pentru mori

w
fabrica Hornsby, preferabile altoru fabricate, oferindii avantage de 15—20°/o la combustibile, vatra focului fiind largă şi cylindrul aflăn-du-se in interiorul cazanului, după cerere specială furniseţl şi aparate de ars pae perfecţionate.
Mori ne postament
simple, dublefŞi triple cu cele maî bune pietre faranţiizeştî.
Pietre de m6ră franţuzesci
in toate mărimile, precum şi pietre unguresc! şi de Hoffnung.
Pauze de burat
şi toate maşinele şi uneltele necesarii pentru mori fine şi semifine.
W. STAAUEKEB
14	Strada Smîrdan No. 8.
r-me
JfiAllE L.
Str. Teilor 28, Bis; rica Oţetaru
Croeşte şi inseilează. costume pentru dame şi copiî cu preţu de 4 fr.
LIBRĂRIA
LA VULTUR
A. MMM & M. ALCALAY
No. 6, STRADA CAROL I, No. 6
Recomadă că noul magazin Ae' libră-1 este bine asortat cu toftelul do ărtiă do scris iu toate formatele, ateu cancelarie, imprimate, registre Cbârtic de Fpar in toate formele itata precum şi colorată de toate .alităţile, chărtîe de desemn şi de se, cbărtie de postă in 4 şi 8 văr-,la, liniată şi velină, chărtie pentru gălorie, mucava, plicuri (de toate arimile şi cualităţile. igMre de comptabilitatC. — Furnituri de Birou.
\semenea se recomandă cu tot felul "	" ' iff-ecum Şi
îi
_______________ . .. cuto
cărţt iu toate limbele, nrec„^. .... felul de Romano, Cărţî «bdlastice, late in şoalelo noastre, in liuibele nănii, franceză, latină, germană şi uă, precum şi toate articolele ne-,are elevilor.
Mare asortiment iu articole de auterie precum • Albumurî cu şi â musieă de la 3 fr. păuâ 1a, cele maî impe. Tablouri de ulei iu 12 culori preţul de I fr.
Costume de voiage pentru bărbaţi şi bâeţi. Costume fine de Salon cu mătase şi satin de chin, Pardessiurî elegante şi Pantaloni cu gileci fantasie; au sosit acum in cantităţi considerabile la

MARELE BAZAR DE ROMANŢA"
jţm renumita noastră fabricaţiune din Viena. Croiala perfectă, după ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, de land, terna, mieşis, lustrin şi piqucluri englezeşti, până la cele mai fine calităţi. — Preţurile sunt destul de convenabile.
O RĂNI) RAZAR DE ROIMANIE
Strada Şelari 1*4o. 7, sub Hotel Fieschi.
NB. — Rugăm a nota „No. spre a evita eonfuziuni regretabile.
E VENZARE
Casele din strada Popa-Tat No. 28 cuprindem! 7 2 bucătării, o prăvălie, 2 piv niţe, 2 magazii.-Ase sa chiar acolo.
64
INSTITUTUL
P. ALEXANDRESCU
vis-a-vis de biserica Sfinţi-
STRADA CERN IC A, Po.i
Se primesc elevi de clasele primarii, gimnastele Ş‘ de comerciu spre a lc tete. educaţiunea şi instrucţiunea
cuvenită.	. ®
Informaţiunî in toate zilele 8—12 ore şi 3 — 5 p- nr.
SCHIMBARE DE DOMICIU0
Doctorul
do la facultatea do medicină din s’a mutat in Calea Văcăreşti 8*
Specialitate de bdle syphihw*
Consultaţiuuî de la 8—9 ala 2—4 p. m.
www.dacoromanica.ro Covaci No. 14-

APARE LIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
U Capitali: 1 an 30 leî, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 leî. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 lunî 10 leî. In StreinAtate: 1 an 48 leî, 6 luuî 24 leî, 3 lunî 12 lei.
Director : D. AUG. LAURIAN,
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In Remania ; La administra(iune, Tipografia St. Mihnlcscu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţiî dia-ruluî din judeţe.
In Paris:	La Sociâtd Ilavas, place de la Bourse, B.
In Yiena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsneradă de publicitate G. L. Daube & O-nie.
In Berlin, Prancfurt, Zurieh, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nle.
ANUNCIURILE:	1
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina III-a................1 Led.
» t » Il-a...........................2 » S
Epistole nefrancate se refuşă Artk.oliî nepublic.aţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea au este responsabilă.
Prim Redactor: STET. C. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Vieua, 3 Septcmbre.
Din Paris se t rime te către ziarul „Pol. Cor." textul unul circular, ce-1 adresase ministrul reşedinţe din Tunis, Roustan, către corpul consular d’acolc. In această circulară se arată că ar fi mai bine ca in locul consulatului general francez de azi să se înfiinţeze numai un simplu consulat, ce să nu depindă de legaţiunea din 'Tunis, al cărui şef e d. Lequeux, înaintat de curând la acest rang din gradul de supleant consular. Noul consulat să intre imediat in funcţiunile sale cultivând relaţiunî cu representanţiî străini.
Cu guvernul tunisisn insă va intra in legătură numai prin mijlocirea lui Roustan, singurul mandatar al beiului.
Intervenţiunoa lui Roustan ’şi ar© Valoarea sa deplină de la l luliu pentru întreg corpul con sular, cu toate că Italia nu va vrea să ştie de ea. Circulara in limba francosă e următoarea:
„Le ministre-n sidont de la Republique Fran-raise â 1’honneur d’informer MM. Ies represen-tants des l’uissances otrangeres, qu’un consulat de France a <4te ere6 â Tunis, independement de la n'sidence franoaise. Mr. Lequeux a uto nomme titulaire du nouveau poşte etest charge d’eutretenir en cetto qualite tous Ies rappor'ts consulaires directement avec MM. Ies represen-tants etrangers et avec le gouvernement tuni-sien par l’intermediaire du delogu<'- de Sa Al-tesse le Bey pour Ies relations exterieures. Mr-Koustan saisit cette occasion, pour renouveler a MM. Ies representants des Puissances otrangeres Tassurance de la băute consideration. Tunis, le 20 aout 1881.“
In traducţiune românească: Ministrul reşedinţe al Republice! francese are onoarea, a comunica dd. representanţi ai Puterilor străine, că s'a in-fiinţat un consulat frances independent de cel existent acuma. D. Lequeux s’a numit titularul noului post împuternicit fiind a trata direct cu dd. representanţi ai Puterilor străine şi cu guvernul Tunisian numai prin mijlociren delegatu. lui alteţei sale (Beiului). D. Roustan foloseşte imprejurarea aceasta pentru ca «te. etc. Tunis, 20 August 1881.
Paris, 3 Septembre.
Erî s’a întâmplat un mare scandal cu oca-siunea unei adunări, ţinute sub preşedinţa lui Clemence'au. Concurentul lui Gambetta, Toni Revillon voi să vorbiască, când de odată so vâzu inpedecat prin o persoană din adunare, care ’1 acusa, că in Seeaux a sedus o dată o fată tinerică şi că numai Gambetta l’a scăpat de res-bunaroa părinţilor fetei.
In faţa unei asfel de grave acusări Revillon a propus să se trimeaţă din adunare oameni de încredere atât la primarul din Seeaux căt şi la Gambetta. Acesta din urmă n’a fost acasă, prin urmare nu s’a putut constatat clacă Toni Revillon e culpabil. Concurentul lui Gambetta a I declarat, insă că se va sinucide naintea alegătorilor, dacă nu se va constata nevinovăţia sa.
Paris, 3 Septembre.
Soldaţii lui Aii Bey au declarat, că nu vor lupta- contra coreligionarilor lor. Aşa dară beiul a trebuit să renunţe la marşul spre Cairuan.
Petersburg, 3 Septembre. Guvernul a interzis publicarea procesului nihilist anunţat de „Jushni Cray" pănă ce nu va fi apărut mai inainte in foaia oficială.
Petersburg, 3 Septembre. Despre îndepărtarea lui Baranoff din postul de director al poliţiei se ştiu detaliile următoare ; Baranoff, protejatul împăratului, nici idee n’avea despre ce ’i se pregătia din partea lui Ignatuff. Intr’o zi Baranoff se duse cu un raport la Ignaticff. Acesta după ce i’l citeşte T anunţă, că e scos din postul ce Ta ocupat pănă atunci. Această vesta ’1 atinse pe Baranoff ca şi un trăsnet din senin ; abia a putut intreba că cine Ta ’sîos din Jpost. Ignatieff ’i respunse, că Tarului la recomandarea lui. Voind nefericitul să afle motivul destituirii Ignatieff l’a îndreptat la împăratul, care ’i va da desluşirile necesare.
Se afirmă, dintr’un alt isvor, că intre Bara-noff şi secţiunea de poliţiă a ministeriului de interne mult timp ah fost nişte conflicte foarte serioase, De multe ori situaţiunea era aşa de penibilă, in căt câteodată se intrerupeaă rela-ţiunile.
Belgrad, 3 Septembre.
Se anunţă din Sofia, că principele Alessandru a atras in mod confidenţial atenţiunea Cabinetele r din Berlin şi Petersburg asupra agitaţiunii
ce se face şi continuii contra sa sub patronajul şi egida lui \leko-paşa. Principele se plânge, că prin această se simte impedecat in opera sade consolidare a naţiunii bulgăreşti.
Londra, 3 Septembre.
Vasul „Teutonica" despre care se credea că ar fi scăpat, s’a aflat, că din nenorocire s’a in-necat. N’a scăpat nimenea.
Constantinopol, 3 Septembre.
Delegatul turcesc a presentat conferi aţii in trunite pentru regulavea datoriei publice două tabele, din caro roese o sumă de 97 milioane de livre steriingi. Din suma raceasta se scad 10 milioane, care in virtutea tratatului de Berlin se repartiază pe Bulgaria, Serbia, Munte negru şi Grecia.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere *
5 Septembre — 4 ore seara.
Paris, 5 Septembre.
Gole 64 alegeri in balotagiă din Francia ,'daii 5(5 locuri republicanilor, 3 regaliştilor şi 5 bona partiştilor. Republicanii câştigă zece locuri şi perd nouă ; 7 sunt câştigate contra bon apar Oştilor şi 3 contra regaliştilor.
Dacă se unesc resultatele	alegerilor de ieri
cu cele de la 21 August, se vede că noua Cameră va cuprinde, fără a socoti pe cei 7 deputaţi ai coloniilor :
459 republicani de diferite grupuri,
47 bonapartişt-I
41 monarchiştî (legitimist:, orleaniştî sad clericali). ,
Total 547.
Repub. se impart in 39 deput. ai centr. stâng.
168	„	al stângei repub.
206	„	ai uniuneî repub.
46	„	estrema stăngă.
Total 459
Londra, 5 Septembre.
După in formaţiunile ziarului „The Times", Eyub-Khan ar fi renunţat să se lupte cu trupele Emirului Afganistanului şi ar fi proclamat resbelul sânt in contra Englejilor.
Dublin 5 Septembre.
Erî, a avut loc la Lirnerick (Irlanda) o coli-siune intre popor şi poliţiă, care a tras asupra mulţimei; se numără şase răniţi din cari doui sunt răniţi greii.
Berlin, 5 Septembre,
Gazeta din Dantzig menţionează sgomotul unei apropiate întrevederi, la Dantzig, intre împăraţii Germaniei şi Rusiei.
(Havas)
A se vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 25 AUGUST
Unul din punctele imprejul căruia s’a Învârtit cearta noastră cu autoritatea şcolară—a fost şi este întârzierea ce pune această slăvită logofeţiâ in regularea intereselor de cel mai Însemnat ordin didactic, ast-fel că punerile el la cale, sub toate raporturile, sosesc tot-d’a-una după incepe-rea anului şcolar, cam a treia-zi după infier-bănţealâ, cănd saii nu mai pot sluji la nimic, sau că aplicate, de silă de milă, daţi in practică nişce resultate de plâns.
Când şcoalele sunt gata a se deschide şi de multe-orî după ce s’au deschis deja, şi-ah mers o bucată bună devreme,— se deşteptă atunci şi logofătul, cu ceată de cărturari ce’l inconjoară, şi se pun pe grabă a reglementa şi a ordona cate le trec prin cap !
Nici o măsură, nici un regulament, nici o programă nu se publică din vreme, ca dis-cuţiunea să se poată produce, ca asociaţiu-nile didactice şi întrunirile dasc ălilor in genere să-şî manifeste părerile, din cari autoritatea, conbinănd in urmă pe toate, intr’o înţeleaptă măsură, să se oprească la cea mal nemerită şi mal practică punere la cale, şi să nu mal fie, prin urmare, silită să revie asupra aceluiaş lucru mal in fiecare an.
Toţi strigăm reform e in invâţăment; dar nimeni n’a încercat să facă un lucru ca lu-
mea. Şi cănd, inboldiţl de nevoie, ne apu-căra de vre-o reformă, apoi o facem de nu poate servi la’nimic. Atăta nepăsare şi a-tăta nevinovăţie punem in causa acestor nenorocite reforme, in căt suntem in stare să decretăm o şcoală de matematici combinată de-un dr. in chiromanţie, satt de vre-un fisiognomist, bunioară ca d. Şapira.
(Dam aşa va li fost se vede ticluit de esemplu şi regulamentul d-lul Urechie, asupra esamenulu! de bacalaureat, —regulamentul cu faimoasa autorisaţiune dată directorilor de licee de-a compune, după bunul dumnealor liief, comisiunl măsluite, ca să. poată da terfeloage de diplome cui om vrea noi, ministrul instrucţiunii şi cultelor si proprietarul unul pansion cu falnică de bacalaureat.
Fără glumă, prea e de oaie....
Dar nu de măsurile si de reformele cele mari voim noi să ne atingem azi....
Gasul ce citarăm enumai incidental. l>e ceva interese mal mărunte ale şcoa-leî ne vom ocupa astă-zl, ca să se vadă şi de rândul acesta căt se ingrijesc cel de sus de progresul instrucţiunii.
*
Gestiunea cărţilor didactice a ajuns in clasele primare un adevărat scandal.
In cincî-zeci de şcoli, vel găsi cincî-zecl de diferite manuale cu cincî-zecl diferite sisteme de-a propune, aşa in căt, sub rapor-rul de care vorbim, al crede că ţara românească este dată pradă esperimentelor pedagogice, pe socoteala generaţiunilor ce servă de incercare tutor închipuirilor noastre metodice şi şciinţifice !
Noi am crede din contra, că in loc de această libertate deşănţată şi păgubitoare, autoritatea ar trebui să aibă o direcţiune fixată de invâţăment, căutând a imprime acea direcţiune a sa, ca una ce so presupune a ft făclia cea mai luminoasă a Învăţământului şi partea cea mal direct interesată pentru înălţarea unei sănătoase şi spornice culturî-
Aşa se urmează in toăte statele cari poartă o sinceră şi reală solicitudine progresului instrucţiunii.
Gestiunea predării şi prin urmare alegerea manualelor, de oare-ce aceste două lucruri se ţin tot-d’a-una legate—nu este lăsată in voia intămplăril, cu toate că ţările Europei apusase dispun şi de-o literatură didactică de necomparat mal inbelşugată şi mal perfectă ca a noastră, de şi — cată s’o spunem verde —ele mai dispun şi de învăţători cu mult mai bine formaţi ca noi.
Ochii autorităţii sunt insă neadormiţi a-şupra celor-ce se petrec in şcoli.
Nu se numesc numai la esamene, aşa de florile mărului, comisiunl şi paracomisiunl, cari să constate progresul învăţământului — ca să ne servim de formula sacramentală — şi cari, in realitate, nu constată nimic; — ci din timp se ia măsuri, ca autoritatea să aibă la esamene ce constata.
Să presupunem, de esehiplu, că intr’o şcoală se gâsesce un manual miserabil cu un metod de cănd cu Cincu-Vodă, pe cănd trecea adică veacuri pănă să inveţe copilul să eiteaeă pe bucoavnă.
Ce folosesce, in caşul acesta, ministrului şi ţări in genere, dacă se constată buba tocmai la finele anului, după ce o generaţiune de copii a rămas deja păcălită şi ignoranta, cu toată şcoala prin care a trecut ?... Chiar dacă s’ar face atunci o punere la cale, ar ii asemenea judecăţilor turceşcî, in cari se face dreptate, după ce i s’a tăiat omului capul!. Iată de ce am fi- cerut noi ca de acum
chiar, dintru inceputul anului, ministrul să ne fi deschis ochii—căci el trebuie să vadă mal bine ca noi toţi —asupra cărţilor ce-î inspiră o adevărată încredere, pe căt timp d. Urechie scie foarte bine căt preţueşce pecetea aşa numitei aprobări ministeriale, pusă fără nici o distincţiune pe toata cărţuliile cari au suit seară de la Slătarî.
De s’ar lua măsuri[inţelepte din timp, la esamene tot ar mal avea ce bruma să constate comisiunile marelui logofăt.
Şi cănd ne închipuim,că sunt ani de cănd mergem aşa!
Noi nu suntem in contra libertăţii de-a măsgăli orî-ce fel de literatură, fie chiar didactică.
Ce avem, in adever, cu gusturile oamenilor de-a trece de autori I
Din contra, e o slâbiune foarte lăudabilă, dacă nu face nimenuî rău.
In şcoli insă se cam schimbă socoteala, căci literatura seacă şi nepricepută nu e atăt de inofensivă, pe căt s’ar părea. Aci serii de copil, cari poartă bucoavna nesăbuită in ghiosdan, trec printr’ănsa ca câinele prin apă, de se scutură şi numai rămâne picătura pe el. Sau că es anapoda inveţaţi: ceea ce e şi mal regretabil.
Aci este deci vorba de lezarea unul interes public de cea mai înaltă ordine, şi libertatea de-a introduce cărţi rele in şcoli este tot una cu libertatea comerţului de otrăvuri, ba incăstempeluiteşi de consiliul medical!
Nu ni se poate dar opune principiul libertăţii comerţului, fiind-că nu e vorba in caşul acesta nici de cisme, nici de măsline, ca să zicem: atăt mal refl pentru cel ce s’o amăgi !
In caşul nostru, ne păcălim toţi: răul asupra ţăriiîntregi se resfrănge, căci ea chel -tueşte bani, ca să aibă cetăţeni instruiţi, şi la urmă se pomeneşte că ignoranţa se plimbă printre dânşii tot cu mănele in şold.
■$fr
Gestiunea cărţilor didactice este in adevăr foarte spinoasă, şi departe de noi pre-tenţiunea de-a o resolve intr’un articul
de zi.
Noi am arătat numai rana; rămâne autorităţii şcolare să se gândească la alifia ce i s’ar potrivi.
Înainte de orî-ce insă, ministerul nu trebuie să uite, că literatura didactică primară este un adevărat ocean de hârtie tipărită, şi că ar trebui să inceapă a deosebi bucăţile din zeama aceasta fără fund.
Ori-cine a invăţat patru operaţiuni cu probele lor, plus tabla iul Pitagora, se face autor matematic ; cine a reuşit să iasă din barieră pănă la Băneasa, fără să se rătăcească, a trântit o Geografie, şi cine scie să se iscălească face o caligrafie; iar de ajunge să distingă sunetul de literă se repede la un tractat de gramatică a la Melanchton, şi aşa mal in colo.
Nu ne revoltăm, cum am zis, nici căt in contra nobilei ambiţiuni de-a’şi vedea numele tipărit, in chenare frumoase, pe scor-ţa cărţilor de sciinţă poporală, şi de-a incu-ragia prin urmare arta tipografică in ţară; dar avem datoria să ne ridicăm in contra nefastei dorinţe d’a face speculă pe întrecute din nesciinţa aprobată şi patentată de către insă-şlinalta autoritate şcolară !
D. Urechie arunce’şi numai coada ochim lui pe băncile copiilor, şi vadă căte cărţi nu sunt puse in circulaţiune şcolară, pe cănd ar fi trebuit, să figureze in cântarul
www.dacoromanica.ro
vre-unei băcănii care ar ţinea §i hârtie <ie invSluit.
Nu cerem monopol pentru nimnoî.
lată insă de-o cam dată o mbşură simplă, dreaptă şi apărătoare de ori-ce ne ajuns.
Avem, de pildă, o sută de cărţi cari figurează pe scena noastră didactică.
Din acestea să se vadă care ar merita pe drept onoarea de-a figura in literatura nos-tră didactică, şi, din fie-cape soiţi de sciinţă, recomandaţi atunci şcoaîelor să aleagă din numărul acela, şi să nu rămăie o cestiune atât de importantă la inspiraţiunea, la capriciul, la interesul, la influenţa lui Stan şi lui Bran.
Ori-căt ar fi dascălii de capabili de a'şl alege un text, totuşi in şcoli trebuie să fie ti normă oficială, după cum judecătorilor, cu toată şciinţa lor legistivă, cu care ar putea să resolve altminteri ori-ce cestiune, li se pune totuşi inainte un cod cu principii bine di finite, care să le serve de călăuză la impârţirea dreptăţii.
Ce-ar mal fi, dacă unul ar judeca după Caragea, altul după Pandeete, un al treilea după pravil aiul Mateiti Basarab, şi fie-care după ce şcie şi după cum ii vine ?....
Noi credem, că d. Urechie ar trebui să ne lumineze asupra acestui punct, si să se puie de acum pe lucru, ca să avem, in căt-va timp, neghina aleasă din grăit. *
CRONICA ZILEI
t Generalul Cerchez a murit in institutul do alienaţi din Viena.
In el armata română perde pe unul din cel mal huni generali.
Sâmbăta, 22 ale curentei, M. S. Regele, iusoţit de d. colonel Dabija, ministru ad-interim de ies-bel, a plecat, la orele 11 din Sinaia, cu un tren expres, spre a inspecta tabăra de la Cocorescl. La cantonul 25, unde se opri tronul, Majestatea Sa fu întâmpinată de d. general Cernat, comandantul divisiel II, şi de d. colonel Mărculescu, comandantul taberei. La sosire in tabără, Majestatea Sa .a fost primită de toţi ofleiăril superiorii; la orele 12 Va> Majestatea Sa a luat dejunul la popota regimentului 2 linie, la care lua parte toţi ofleiăril acestui regiment precum şi toţi o-fieiării superiori al trupelor din tabără. In urmă, Majestatea Sa incălecă şi trecu in revistă trupele cari se afla ii sub arme pe frontul de banii ieră al taberei.
După,.-defilare, la orele 2. incepu m.uievra;o-biectul eî a fost atacul şi apărarea satului Co-coresrî.
Trupele aii fost, Împărţite in două ; acelea ce aveai! însărcinarea de a ataca satul Cocorescl, fermi compuse din un batalion din al 2-lea de linie, din al 4-lea, batalion de vânători, din baterii, din al 2-lea de artilerie, şi din 8 escadroane din al 2-lea roşiori; aceste trupe ereaii puse sub i omanda d-lul colonel Chiriţescu, şi aii fost concentrate la satul Bubulia ; satul Cocorescl a fost ocupat de un batalion din al 2-lea de linie, din i. b-jterii din l-iul de artilerie şi de un esca-dron din al 2-lea de roşiorI, sub comanda d-lul colonel Carp. M. S. Regele a urmărit, cu mult interes, diferitele mişcări ale trupelor. La orele 4 Vi, sfârşindu se manevra, Majestatea Sa a străns t-oţl ofleiăril impregiurul SICI şi făcu critica diferitelor momente a acestei manevre, exprimând Inalta’I mulţâmlre pentru precisiunea cu care s’a făcut atacul, întovărăşit de toţi ofleiăril, că lărl, Majestatea Sa părăsi tabăra, in mijlocul u-î arilor soldaţilor, şi merse calare până la can-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 25 August —	19
A. DEBAY
txad#e|le cla
ALEXANDRU T. GOKSCT:.
CAPITOLUL IV
Istoria Magnetismului animal.
(Urmare.)
Mal multe experienţe condusese pe Antoine de Jussieu a presupune că se scapă direct din corpul omenesc o emanaţiune oare-care, susceptibilă de a lucra asupra persoanelor delicate sad foarte nervoase, şi că această emanaţiune putea fl comparată cu fluidul electric. Ast fel fură motivele^ cai I'l determinară a nu pune semnătura sa. pe raportul confraţilor săi, şi a’şl face profesiunea sa de credinţă a parte.
ROMAN IA L-LBKRA
tonul 25, unde Se sui iu tren. La orele 6, Majestatea Sa era întoarsă in Sinaia.
Vineri, 21 August, d. Percy Samiersou, insăr cinat de afaceri ad-interim al Angliei, a fost primit in audienţă, la Sinaia, de M. S. Regele, cărui a inmânat, din partea M. S. Regina Ma-reî-Britanil, împărăteasă a Indiilor, răspunsul la scrisorile prin cari a luat sfârşit misiunea d-lul Calimaki-Catargi, ca trămis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă Majestatea Sa Britanică.
M. S. Regele a conferit crucea de cavaler al ordinului Steaoa României S. S. archimandritu-lui N. Chiriac, predicatorul episcopiei Dunărei de Jos.
La 17 August curent s'a deschis, cu solemnitatea obicinuită, sesiunea anului judiciar 18811882 a curţel de apel din Iaşi. D. procuror de secţie, Cociaşî, a rostit un discurs relativ ia amelioraţiunUe necesarii in procedura codului penal. Respunsul Ta rostit d. consiliat Teodo-reanu, care ţinea locul de prezident.
Se telegrafează din Marienbad, cu data de 25 curent:
D. Ioan Brâtianu, prim-ministru al României, a părăsit azi Marienbadul, deplin sănătos. Peste câte va zile va fi in Bucureşti.
I. P. S. S. Mitropolitul primat va intra azi safl mâine in capitală.
Dctentoril de titluri provisoril de rentă 5°/„ amortisabilă să ştie că termenul pentru efectuarea vărsămăntuluî al 4-lea şi cel din urmă de 22°/0 espiră la 1 Septembre viitor inclusiv.
Titlurile de rentă, pentru cari nu se vor li făcut toate vărsăm intele până la 1 Septembre, orele 4 p. m., se vor vinde de minister.
D. Alexandru i.ambilor, elev titular al şeoa-lei practice de inalte studii din Paris, secţiunea sciinţelor istorice şi filologice, s’a numit profe sor, cu titlu provisor, la catedra de limba şi li teratură română de la. cursul superior al liceului din Iaşi.
In jud. Neamţu secerişul grâului şi orzului s’a terminat; coasa, secerişul ovăzului, grâului de vară şi arăturile de toamnă continuă. Porumbul o puţin abundent ; timpul favorabil.
Duminecă seara am asistat la representaţiu-nea teatrală dată do artistul I. 0. Lugoşianu. Intre altele, d-sa a interpretat piesa „Moţul din Ardeal," episod din viaţa Românilor d’acolo, intr’un mod care a stors lacrimile multor Români cari cunosc jugul ce apasă pe fraţii noştri de peste CarpaţI.
Aflăm că d. .Lugoşianu, incurajat de simpatia ce ia arătat publicul Bucureştean, va mal da ore-presentaţie şi va repeta după cererea mal multora pe „Moţul din Ardeal." Nu ne îndoim că Bucureştenil cari toată vara s’afl îndopat, numai piese franţuzeşti şi nemţeşti, vor merge să Încurajeze pe acest tîoer artist, care prin munca, zelul şi talentul săi! şi-a câştig d mari simpatii prin toate ţările romaneşti.
Mal mulţi artişti români din capitală vor oferi talentul lor la această representaţie.
Apa Bistriţei era mal ieri foarte mică, spune „0. Provincială" din Piatra, şi toţi comersanţil de cherestea şl plutaşii, cari se pregăteai! de transportare pentru Galaţi şi B ăila, dorrniail pe plute fără nici o îngrijire, de oare ce timpul era frumos. La 8 spre 4 August, noaptea pe la orele 11-12, a crescut fără veste apa, aşa incăt a luat peste 2500 plute risipindu-le in toate direcţiunile şi făcând o pagubă enormă. Mulţi oameni s’afl innecat, căci fiind culcaţi pe plute
Scrierea Iul Jussieu, de şi favorabilă mesme-rismulul, nu putu micşora reul ce ’il făcuse raportul corpurilor savante şi mal alos o broşură presentată Ministrului, purtând ac.e3t titlu : “ Ra portul secret asupra mesmerismului, unde se declara magnetismul contrar bunelor moravuri.
O operă a doctorului Shouret: Cercetări pi in-doeli asupra magnetismului animal, plină de e-rudiţiunl şi savante cercetări, produse un efect contrarul acelui pe care autorul ’] ascepta. Lectorii credurâ a întrevedea urme de magnetism la popoarele cele mal vechi şi iubirea de minuni fac lui Mesmer nuol partizani.
In contra voinţei Academiei şi Facilitării, baquetele, continuarâ a fi la favoare, când mal multe incidente, veniră pe neaşteptate să răcească ardoarea, acelora cari le frequentau lo-vindu-le ou descredlt. Ast fel femeia unui membru al Academiei muri in mânele lui Mesmer, şi marchisa de Fleury, pe care magnetisatorul o trată pentru o slăbiciune de vedere, scăpă din mâinele iul complectnmente oarbă. De altă parte o aventură ce se petrecu la baquetele lui Deslon adăogi! la plângerile deja aduse contra desordinelor provocate prin magnetism. Aceasta aventură aşa de glumeaţă fu câte-va zile subiectul conversaţiunilor vesele alejcercurildr capitalei. Iat’o in scurt: un tenSr care făcea lanţ cu o prea frumoasă domnişoară, simţi o dată cu fluidul magnetic, o dorinţă ardătoare ceT sfâşia
şi . fără să ti ploat, fără veste tuf fost luaţi de curentul apel.
IDX3ST AFARA
Politica esterna a tins iei.
Unul din organele noastre oficioase, publicând intr'un număr mal noi! vestea retragere! contelui Ignatieff de la conducerea ministeriului rus de interne, o comenta intr’un chip cu desăvârşire greşit. - Zicea oficiosul-deşi oficioaselor nu le sta nici odată bine să se amăgiască asupra politicei generale —că Ignatieff şi-a dat demisia din causa antipatiilor europene, şi că Şu-valoff ăi iea locul spre a inaugura o politică a Rusiei in sensul păceî şi vederilor marilor puteri.
Am zis, că opiniunea oficiosului eră cu desăvârşire greşită. Iutr’adever, două zile'in urmă, şi anume ieri, „Agenţia Ha vas" ne-a adus o telegramă din Petersburg, care anunţă apropiata numire a contelui ignatieff in postul de ministru de esterne a imperiului rus. Prin urmare, in loc de a se pleca antipatiilor eoropene — dacă vor fi e-sistănd —tarul dimpotrivă le-a sfidat cum nu se putea mai categoric, preparând unuia din cel mal iubiţi bărbaţi de stat aî săi, calea' la cârma afacerilor străine.
Ce priveşce antipatiile, cu cari ar fi privit contele Ignatieff in străinătate şi, prin conse-cuenţă, o politică a Rusiei condusă de densul, ele esistă in realitate, numai căt aceste antipatii nu se pot numi „eoropene". O Rusie in capul trebdor sale din afară cu Ignatieff, este fără îndoială agresivă. In contra cui poate ţinti insă agresiunea ? După părerea noastră nu in contra Europei, ci in prima linie contra Austriei şi in al doilea plan contra imperiului german. Oele-1-alte state, nu vedem să aibă ireî un motiv, a privi cu părere de răii !a o astfel de ură şi la eventualitatea traduc-erei ei intr’un resboiii. Ba se vor fi găsind, mari şi mici puteri, cari să abia chiar simpatii de resboinicul Ignatieff şi de politica sa anti-austriacă şi anti-germană. '
Motivele de căpetenie de a se inchieta de numirea contelui Ignatieff in capul ministeriului de esterne rus, le are fără indoială Austro Ungaria. Mal curând ort mal târzii!, seculara riva litate austro rusă trebue să dobăndiascâ o solu ţiuno ; şi această soluţiune numai cea a resbo iulul poate fi.
In sferele vieneze. numai vestea neguroasă a unei treceri a lui Ignatieff la politica esternă a Rusiei a pricinuit deja o Îngrijire din cele mal adânci. „N. fr. Presse" bună oară impărtâşindu o zice :
„Ignatieff ministru de esterne ! —Aceasta ar fi o veste de importanţa cea mal mare, şi noi ceşti din Austria, am trebui, de îndată ce ea s’ar confirma,să fim in tot momentu la pândă."
Ce consternare va trebui să producă confirmarea vostei !
Cât pentru noi, n’avem de ce ne teme. Neapărat cu o condiţiona: să fim treji şi să ne ferim a cădea in cursele ce ni se întind de unii sad alţii, şi mal vărtos de Austria, in vederea apropiatului el conflict cu imperiu! rus.
bă fim acolo unde ne împing interesele, bine inţeles, interesele poporului român, şi bine desluşiţi asupra datoriilor noastre nu vom putea eşi de cât cu bine din ori ce încurcături.
Afacerea Brad] angli.
D-l Bradlaugh, ateistul, căruia i s’a iute-rzis pănă acum de trei ori, ocuparea smunuluî seri de membru a Camerei Comunelor, e hotâi ît a’şî Încerca noroeu şi a patra oară, cu ocasia deschidere! sesiunel de toamnă a parlamentului engles.
De astă-dată el apelează la sprijinul poporului.' Iată cum dănsul încheie un manifest, adresat „poporului engles" :
„Voiţi a me vedea alungat, de nou din Camera voastră, prin forţa brutală ? Apelez la sprijinul vostru în contra silniciei illegale Tot-dea-
peptul ; el fu destul de tare câte va minute pentru a se abţine de această dorinţă, insă in curând ne mal putnâd resista, imbiâţişâ in public pe vecina sa. Mama tinerel persoane, scandalisătă de acest efect magnetic, se ridică spre al opri, dar Deslon strigă : „Doamnă, lasâ-ţi-î, dacă d-v. opriţi fluidul, moartea poate să urmeze."
Mama se credu cu toate acestea datoare să opriasi-ă fluidul şi din fericire moartea nu veni.
Tot p’acest timp apăru o broşură intitulată: Despre abusurile la cari mesmerismul a dat loc, şi in care se arăta tot ce putea fi mal periculos pentru moravuri in acest lanţ şi acele nise. Căte-va zile in urma acestei publicaţiunî, locotenentul general de poliţie merse să găsească pe Deslon şi’I adresă această cestiune: „Dle, in cualitatea mea de locotenent general de poliţie, te somez a’mi respunde dacă ar fl posibil de a abusa. de o femee magnetisată sau in stare de crisâ ?“ Deslon fără cea mal mică esitaţiune, respunse afirmativ. Aceasta fu încă o lovitură teribilă adusă propagaţiunil magnetismului. In fine broşura Colosul cu picioarele de lut (Uolosse aux pieds d’argile) completă nimicirea sa. Se făcea aci pararelismul foarte frapant intre convul-siunile baqurtuluî cu acelea ce avuse loc la cimitirul Saint Medaro pe mormântul diaconului Paris, unde totul nu era de căt imaginaţiune şi comedie.
Aceste fulgerătoare scrieri nu nimiciră mag-
www.dacoromanica.ro
uua m’ani supus legei, chiar şi caud a fost ll0 dreaptă; putere! illegale insă nu tn’am plecat si nu mă voiţi pleca nicl-o dată. G uvernul nu vrea să facă nimic in causa mea, şi de aceea mă adresez la popor".
Misiuii »a c mfelul Amlrassy la Sinaia
Corespondentul din Bucurescî a lui „N. n-,
| Presse", nu ştie bine ce să creadă despre călătoria contelui Andrassy la Sinaia. Misiune po-; lirică nu se pare â fl avut, căci in acest cas fl 1 visita la Sinaia şi trimisul austro-ungar. dar al cesta a remas in Bucurescî in tot timpul petre-corei lui Andrassy la curtea română. De ce apoi Andrassy ar fi ales pentru misiunea satoc-: mai un timp, când nu e in ţară nici d, Brâtianu, nici d. Stătescu, ci calităţile atnendoror acestor miniştri sunt concentrate in d. Rosetti ?
O misiune oficioasă, se poate cu toate acestea ! să fl avut contele unguresc, j • „Mai probabil este — zice foresfonoentul-câ i contele Andrassy a vrut să se înţeleagă cu regele României asupra cestiunei Dunărei. După o altă versiune, mal avea să se trateze cu ocasia I acestei visite şi despre o eventuală alăturare a . României la alianţa .a-ustro-.germanfi-italiană".
• Dar corespondentul nu ştie, dacă Andrassy a , vorbit despre toate acestea regelui sau. d-luî Roi serii. El ar fi vrut să vorbiascâ numai cu regele, ca cap al ţârei, dar M. S. fiind un Domn constituţional a rechemat pe d. Rosetti de pe drum şi l’a pus la disposiţia contelui unguresc, ca să se. înţeleagă.
„Nu pot spune —inchee corespondentul - dacă contele Andrassy a fost dispus să intre in des-bateri şi Înţelegeri politice cu d. Rosetti in locul regelui, sau a preferat, intre împrejurările date. să păstreze vizitei sale caracterul el privat ."
Starea lucrurilor in Bulgaria,
Din Sofia, se scriu următoarele puţine, dar pline de greutate rîndurî, asupra relaţlunilor din Bulgaria :
In privinţa liberalilor prinţul şi-a făcut idea : el ştie, că are in denşil nişte inimici declaraţi, adică nişte apărători al constituţiei in vreme ce despre conservatori ineă stă la indo ială, căci partida acestora vânează mal mult interese, personale. Prinţul nu ştie ce să aleagă.
„Căt pentru starea generală a lucrurilor nu s’a mai îmbunătăţit ; dimpotrivă trebile se încurcă tot mal rid şi agenţii diplomatici, afară de cel al Fraudei, nu sunt de loc mulţumiţi de starea lor."
STAREA SCOALELOR DIN BACAU
„Curierul Bălăsan" primesce următoarea corespondenţă din Bacâii:
„Băeăul ca şi cum n’ar face parte din ţară, e neglijat cu o deosebită şi absolută nepăsare. Aicea şi numai aicea se pot vedea câte 100 şi peste 100 şcolari îngrămădiţi i'ntr’o singură cameră fi lăsate două clase sub îngrijirea unul singur Institutor. Poate a se convinge orî-cine şi fără dificultate despre arătările noastre, du-căndu-1 întâmplarea ca noi a visita şcoalele Nr. 1 şi 2 de băeţl.
„In ceea ce .pri veşte localele, mai nu li se poate da numele nici de grajduri de animale. Toate strîmpte, toate umede. Igrasia şi aerul infect loveşte de o dată mirosul celui ce doreşte a deschide uşa ori cărei camere de la aceste poreclite scoale.
„Mal mult şi spre deriderea circularilor Ministeriului instrucţiune! câtră Primar etc. anul acosta Primarul Urbei Bacăfl a pospăit cu var pe deasupra toţi păreţi! umezi al acestor aca-rete închiriate de pe la proprietari de aceia, cari sunt tot odată şi membri in consiliul co munal. Aceasta mal cu seamă, am constatat’o la şcoala No. 8 de băeţl din această localitate. Tot_ aceeaşi urmare şi la şcoala No. 2 de băeţl şi No. 2 de fete. Deosebirea constă numai, că pro
netismul, dar ’I schimbară teoria şi procedeurile. Partisanil magnetismului înţeleseră că aparatul baquetuluî era inutil şi că se putea opera mal simplu. Se formă dar o schismă printre el; unii admiseră, după Antonie de Jussieu, un fluid real emanăDd din corpul omenesc ; alţii nu vâdură in. efectele magnetice in genere, de cât fenomenele produse prin o surexcitaţiune cerebrală,
^ D aci steaua lui Mesmer se întunecă, slabele lumini ce arunca incâ, trebuiai! să se stingă. Moda baquetelor trecu cum trece tot ce este e-ferner, şi faimosul autor al descoperirel magne tismnluî părăsi in secret Franţa pentru a nu maf- reveni nici odată.
Unul din discipulil lui Mesmer, marchisul de Puysegur, observase de mal multe ori că, prin tre crisiacil baquetuluî mai mulţi eraţi cuprinşi de somnolenţă, şi dormiati de un somn som nambulic.
El cel d’ăntâiu avu idea de a vorbi unuia din aceşti dormitori şi primi de la el imediat un respuns. O serie de experienţe d’aceeaşl natură nu mal lăsară nici o indoială in spiritul d-lul ue Puysegur asupra luciditâţeî oare căror somnambuli, De atunci magnetismul ăşl schimbă, complectamente faţa; in locul baquetelor mes, meriene, pentru a provoca somnul le succedară gesturile, fricţiunile, suflarea ect.
Marchisul de Puysegur se pasionă pentru magnetism ; averea sa, posiţiunea sa, SI dădură
KOMAKJA LIBERA
dBr<&■“• f '^SB^l =>f =2*> -•s^Str-.-' «r"r ?,*i*«i4i^ig^MMŞMte&^inWf^llWWi h>«s«>iimc
nrietarul casei Închiriate pentru şcoala No. 2 de băeH este un votant sigur şi ori când al Pri-nai uluî- nu’I tot odată şi membru in consiliul comunal ; ear proprietarul şioalei de fete No 2 fiind o (iarnă nu se poate bucura de cât de favoarea ar0 Către casa primarului. Acest acaret este >lasat intr’o hudiţă mocirloasă şi in foarte mare apropiere cu şcoala No. 1 de bieţi; după, pu-ti^ă ploue, e de ajuns a face pe copilele cet»a* renilor a intra in clasele lor respective intv’un iiud conu seuneşce deloc cu demnitatea şi respectul celor însărcinaţi cu privighereâ asupra
scoalelor.
“ ăudâ şi vadă şi d. Ale.candre.seu Uveche, ministrul instrucţiune!, aceste . vâfufce de noi in Llrba Bacău, şi dacă se respectă pe donmia-sa ca om şi ministru al instrucţiune!, bine-voiascâ i face să dispară şi in această Urbă traficurile si monopolurile de tot felul, pănăşicu lucrurile cele mai sacre ale ţării.*
PARTEA sciinţifica
Sciinţa pădurilor
Productele materiale şi ne maiori ale a le pădurilor,
__însemnătatea lor.
Considerate in general, pădurile nt daţi două feluri de producte: Producte materiale şi industriale. Proprietatea lor’ interesează in cel mal inalt grad prosperitatea naţională. Statul nostru trebue dar să aibă o linie de conduita in'exploatarea lor d’o importanţă extremă pentru bogăţia terii.
' No! am demonstrat in studiul nostru Creditul agricol (’), că este avantagios pentru toate Statele, d’a exploata pădurile ca singura capabile de a scoate din ele cel mai mare folos. Am demonstrat asemenea, cu numai industria privată poate trage cel mal mare folos din exploatarea domenielor, ca una ce poate face corn-binaţiunî speciale şi speeniaţium particulare ce măresc renta pământului.
Să revenim la productele ce ne .dat! pădurile. Productele materiale sunt cele mal Importante şi consistă in lemne si venal. Lemnele ne pot servi in industrie şi ca conbustibile, şi le putem obţine exploatănd pădurile in doue moduri: prin taere şi prin regewraliue naturală.
Pădurile exploatate prin fiere se reproduc prin lăstari din tulpină ori din rădăcină ; ele se exploatează tinere şi nu daiă generalmente de cât lemne de foc. Din potrivă pădurile regenerate prin imeminţare naturală, se reproduc numai prin seminţe; ele ne daii lemne de dimensiuni mari pentru trebuinţele navigatiuneî şi.tuturor industrielor in general.
Orl-cum ar fi insă exploatate pădurile, lemnele atrag atenţiunea publică/ pentru că cea măi mare parte din obiectele do prima necesitate sunt de lemn. Afară de alimente nici un product nu este mal util şi mai important pentru om ca lemnele. Intr’o ţară ca a noastră cu deosebire producţiunea lemnoasă are un caracter agricol şi economic din cele mal grave. întreaga neastră economie rurală este pusă in joc.
Interesele cele mal esenţiale ale Statului şi particularilor noştrii sunt legate de existenţa pădurilor. Lemnele ne daii combustibilul din vetrele noastre, precum şi materia primară pentru o mulţime de industrii, ca navigaţfunea, tăin-plăria, dulgheria, căruţăria, industrii ce consumă :n fle-care an cantităţi considerabile de lemne. Prin urmare lemnele sunt tot aşa de necesare pentru om ca şi aerul ce ’l respiră, ca şi apa ce o’ bea, ca şi pâinea ce o mănâncă, ca şi -haina ce o îmbracă. Căci omul de când se naşte până cănd moare, are trebuinţă de lemne. El se naşte şi se îngroapă intriun leagăn de lemn. Prima şi cea din urmă locuinţă a lui, leagănul care’] primeşte şi sicriul in care se îngroapă, sunt, de lemn. Tot din lemne confecţionăm no!
molnlelo noastre (obişnuite: masa pe care scriem fotoliul pe care ne legănăm, parchetele şi pla-fondurile apartamentelor, un umbrar care ne adăposteşte, poarta care se inchide, trăsura care plimbă, luotrele cari ăuuoată in apă şi vagoanele drumurilor de fer cari despică aerul şi aruncă in calea lor bogăţie şi civilisaţiune. Toate na-ţiunele aii înţeles valoarea acestei imense pro-ducţiunl la care trebue să mal adâ -ghin productele speciale ce ne daii unu arbori, ca castanul, nucul, stejarul şi alţii, bune pentru nutrimentul nostru or al animalelor domestice ; ori materii tinctorialte, precum ne dă frumosul arbore câmp chianum ; ori guma elastică şi ca-utciuk. precum ne dă stejarul suber; ori reşi-nonst-le cari ne daii răşină şi colof-tn ; ori quin-quina care ne dă china; ori in fine mulţimea arborilor şi arbuştilor, cari împodobesc parcurile noastre cu florile lor strălucitoare şi ne dilec-teazâ prin parfimurile lor, aoSrilndu-ne in contra arşiţei soarelui şi a vânturilor teribile. Putem adăogi că nimic nu e-te mai magnific, mal atragetor şi mai mişcător pentru omul cu inimă, de cât nişte platouri acoperite cu arbori, ce provedinţa i-a pus la disposiţia omului şi fără a zice ca poetul Virgiliu: nobis placeo.nl ante omnia sVvae, tot admir şi voiţi admira spectacolul pădurilor.
In fine printre producţiunile materiale ale pădurilor socotim vânatul, care dispare, şi cu disperiţiunea lui aduce perdere considerabilă, căci el poate servi atăt la trebuinţele căt şi la plăcerile noastre, Nu insistăm asupra acestui punct, dar repetăm că codul silvic a fost ne-prevoptor şi dorim cel -puţin, o lege specială asupra materiei.
ARENA ZIARELOR
,** ,.Românul revoltăndu-se contra organului partidului conservator, caută a dovedi căt de înverşunat e in ameninţarea adusă contra Regelui Caro,l calificat de îngăduitor. Dar
Ce voeşte aceşti oameni?
Dacă le spunem că nu suntem o partidă, el se supără şi’n loc d’a dovedi că sunt intriadevâr partidă ei ne înjură „ciocoeşt&“.
Dacă luăm in serios şi discutăm programele ce publică, ei asemenea ne înjură şi aii trista indrăsneală d’a tăgădui ceea ce aii afirmat, ceea ce afi scris negru pe alb ş’aii publicat,
„Timpul“ nu slăbeşte din biciuială marele partid, compus din ignoranţi, mincinoşi, laşi, trădători, cumularzi, grecotei. Nurnaî trădând şi trădându-se cine-va ajunge la vază in marele partid. Cănd eşti decrepitudine,
Atunci braţele marelui partid ’ţi sunt deschise ; descinsă calea la avere şi influenţă.
Dar de unde să şi facă această avere fără pierderea altuia?
Prin producţiune proprie ?
Dar ce-a produs, ce-a învăţat a produce, Carafa, Costinescu, Eliad-Cărciumâresou. Fleva, Sto-'lojan, Pherekydis e tutti quantî? Nimic, absolut nimic. In ce bunuri de utilitate pot ei să prefacă materiile prime ? Ce industrii, ce meserii ăă introdus in ţară ? Nimic.
Industria palavrelor şi prăvăliile de mlnci'ml.
Dar acestea intr’o ţâră cinstită nu fac parale; numai la noi se {lăţesc cu 120 milioane pe an.
tate, ce ieaii diurne şi sug bugetul numai fiind ca servesc ca instrumente ; găsim că e ceva nedemn să li se arunce sentinţe de condamnare in absolută necunoscinţă de lucruri şi tocmai din partea acelora--.-Cjiie. fără invâţătură, fără seriositate, fără muncă,rimonopolisează căte 7-8 lefuri şi se plătesc inzecm mal mult de căt profesorii <Ie la care. cer	sacrificii.
I —
*
* *
I1) Vegh «Romania Liberau.
V^LU0T^Ţ1
,Binele Public“ verbind despre reformele de introdus in instrucţie, inchee :
încă o dstă, nu noi vom susţinea că învăţământul nostru e perfect, nu noi vom zice că toţi profesorii âşi îndeplinesc misiunea cu sd-inţă, metodă, zei şi patriotism; insă, judecând cu imparţialitate, găsim că aceşti oameni lucrează şi produc pentru binele naţiunii cu mult mai mult de căt toţi înregimentaţi! din raaiori-
cu abundenţă mijloacele de a se consacra la experienţele pe cari le cerea o artă incă in leagăn. El se retrase la moşia sa din Busancy, unde opera, se zice minuni. Nu numai că somnam-bulisa băi baţi, femei şi copil prin puterea e-misivâ a privirilor şi degetelor sale, dar avu incă fantasia de a magnetisa objecte neînsufleţite, intre altele un ulm gigantic, Împrejurul căruia veniafi să joace sătenii. Scrierile martin-suluî mărturisesc că toate persoanele cari veneati să stea sub acest arbore adormiau îndată de un somn somnambulic şi repundeafi la întrebările ce i se adresa.
Sgomotul despre curioasa descoperire a d-lui de Busancy se respândi in Franţa şi se propagă repede in Europa; in toate părţile se formară societăţi magnetice, dar mai cu seamă ia Oer-mania, unde se numărarâ mai mult de 300; in fine, până şi ofteerii pentru a’şi ocupa timpurile de repaos ale garnisoaneî, se puseră a magnetisa pe soldaţi. Diferitele societăţi secrete •' ' iwedenborgiştilor, Oswaldiştilor, Greatrakiş-i.lor, Martiniştilor, Gasseneriştilor etc., se făcură stâpăne pe magnetism pentru a face minuni, şi d’astă dată magnetismul ameninţa de a invada toată lumea.
In Germania şi in Prusia magnetismul enumera eminenţi proseliţî; mai mulţi savanţi ca: Sprengell, Klugge, Treviramus, Wienhold, Hu-feland, încercară de a-I regularlsa studiele. Re-
Copil iu fântână. — Luni la 10 August, scrie „C. Provincială din Piatrav un-servitor de la D. Vasile Soimagifl, scoţind apă din fântâna de lângă casele răposatului Arghire Stavăr, a bcos in găleată un copil mic aproape fără viaţă. Ur- j mărit de poliţie, faptul s’a descoperit pe mumă, ! care fiind o femeie de la munte, se zice că voind să bea apă ar fi scăpat copilul. Cazul nu poate fi insă esact de oare-ce n’a dat alarmă. Prin urmare rămâne constatat, că la asvârlit cn voinţa de a’l omorî. Culpabila oste in mâna justiţiei. '
O pitică.—In comuna Mărgineni plasa Mijlociu judeţul Neamţu se găsoşte o fată Nastasia, fiica lui Nistor Sirnion, de Înălţime de 1 metru şi 8 centimetri. Vrâsta ei e de 27 ani. Cei-lalţl fraţi ai piticei sunt bine formaţi.
Institutul nou de Domnisioare
26, STRADA PRIMAYEREI, 26
Se face cunoscut onorabilului public şi piiriuţllciF caro anul trecut n'aii găsit locuri' vacante in acest institut, cl prin terminarea studiilor de 1 cefl a ea-tor-va eh ve, covor depuue esamenelo de bacalaureat la sesiunele de Septembre şi Mat viitor; retnăn des-ponibile acele câte-va locuri pentru anul şcolar ce; începe la 1 Septembre.
Preţul internatului cu studiile de curs -primar şi secundar, limba franceză si limba germană este de 1200 fr. pe anul şcolar.
Se primeşce semi-pensionare şi esterne. Preţul' pentru semi-pensionare este de 900 fr. pe anul şcolar, si pentru esterue de 600 fr.
Iuformaţiuai mai pe larg se pot lua la direcţ-une,/ in toate zilele de la 10 ore a. m. pănă la 6 p. ui-
BIBLIOGRAFIE
NOTIŢE LITERARE
„La Bourse de Bncarest" de la 28 August cuprind t următoarele materii:
.Revista financiară a septemăniî.— Noutăţi financiare, comerciale, industriale şi agricole. — Cercurile şi legea timbrului. - Gestiuni agricole. — Legea timbrului şi a înregistrăm. — Societatea anonimă de credit mobiliar romăn.— Raport asupra situaţiei, economice a României. — Porturile Dunării. - Diferite noutăţi şi fapte politice. — Curier literar; Cele trei serii ale d-nei de Cha-teâubrun. — Drumurile de fer române publicaţii.
Serviciu! telegrafic al „Rom. Libere."
6 Septembre — 9 ore dim.
Paris. 5 Septembre.
La Charenton, aproape de Paris, pe linia Paris-Lyon — Mediterana, s’ati ciocnit două trenuri. Se calculează morţi 17 oameni şi răniţi vre-o doă-
zeci.	•
Berlin, 5 Septembre
$e poate ca impăratul Rusiei să facă o visită împăratului Germaniei cu prilejul marilor manevre militare de toamnă; dar ziua şi locu întrevederii nu sunt incă fixate, cu toate amănuntele publicate de ziare. — „Nordd. Allgemeine Zei tun g“, vorbind de eventualitatea acestei visite zice: „Dacă in adevăr ţarul va avea o intreve-dere cu împăratul Wilhem, de sigur ea nu va fi la Dantzig".
Padua, 5 Septembre.
Regele Italiei a asistat la manevrele foarte rău-ştte cari reprpzentaii atacul şi apărarea Pădu-reî. Ofiţerii streini cari aii asistat la manevre, ati fost Invitaţi la masa regelui.
Constantinopol, 5 Septembre.
Prinţul egiptean. Halim-paşa, a fost chemat ieri la palat; el a fost primit de sultan in audientă nrivată.
D. Wall ace, ministrul Statelor-Unite, va remite măine sultanului scrisorile sale de creanţă.
•A.HNTT72ST OJTCT
gele Prusiei asemenea făcu mult pentru a scoate magnetismul din mănele şarlatanilor cari ’1 es-ploatafl cu profituri mari, dănd o ordonanţă prin care era oprit la ori ce persoană străină de medicină de a practica magnetismul intr’un scop terapeutic. In urma acestei ordonanţe se deschise la Berlin o clinică magnetică de 100 paturi pentru bolnavii cari ar dori să sufere acest mod de tratament şi să exercite pe elevi la diversele practice âie acestei arte.
In Franţa, marele interese ale R-evoluţiunei, nu permîseră de a se ocupa de magnetismul animal. Magnetismul de atunci, era pentru fran-cesi libertatea, gloria, şi numai sub restauraţi-une se reluarâ cu activitate aceste studie. De la 1819, mai multe scrieri apărură asupra magnetismului puysegurian, mal ales acele al d-îor Deîeuze, Yirey. d’Henin-Cuvilliers, etc. din. causa curelor miraculoase ce ’î se atribuiati, crescură foarte mult şi numărul partisanilor săi. D. De-leuze, profesor la museul de istoria naturală, elev şi amic al d-lui de Jussieu, făcu ast-fel profesiunea s’a de credinţă: „Cred in o emanaţi-une din mine insu’mî, pentru ca efectele sale să se producă, fără ca să ating persoana pe care o magnetisez, şi pentru că nimic nu produce nimic. Nu cunosc natura acestei emanaţiuni; nu şciii la ce distanţă ea se poate intinde, dar şciil că este aruncată şi dirigeată de voinţa mea, căci, cănd încetez de a voi, ea nu mai lucrează."
Oarte didactică autorisată
LECŢIUN1 DE ARITMETICA
pentru clasa I şi a II primară, de STEF. C. MICHAlLESGi;
NB. Ediţiunea a doua complet revădută. Metodul intuitiv combinat cu metodul socratic. Numeroase eserciţiî şi probleme in capul fie-câreî lecţiuni. Călăuza invăţătoruluî in note.
A eşit de sub tipar in editura librăriei lacques Wortn ann, calea Victoriei No. 6 (la poarta Bi-sericeî Slătari) şi se află de vânzare la toate librăriele din capitală şi districte, precum şi la toate chioşcurile şi văazătorî de ziare, renumita şi interesanta broşură:
SFÂRŞITUL LUMEI
după prevestirile renumiţilor astronomi şi astrologi Mostradamus, Leonardo, Aretino şi alţi. — Preţul 30 bani.
fn seara de 17 c. s’a pierdut in gara Tifrgoveşti, un portofoliu de marochin roşiu, cu bilete hvpothe-ear“ ca la 3”0 1. n. avCnd intr’ănsul mat multe alte hări ii şi notiţ-.t însemna'9. fel eare’l va fi găsit, este rugat â'i aduce in strada Mircea-Vodă No. 2 la d. N. T. Op-fanu, ear ca recompensă va reţine suma aflată intr’Snsul.
Mai departe, celebrul matematic Laplace z -sese .deja in Teoria s’a asupra calculului pr> balitătilor :
„Fenomenele singulare, cari resultă din extrema sensibilitate a nervilor la căţî-va indivizi, ati dat naşcere la diverse opiniuni asupra existenţei unui noii agent care s’a numit magnetismul animal. Este natural a gândi că acţiunea acestor cause este foarte slabă şi uşor de turburat prin un mare număr de circumstanţe accidentale; dar din aceea că in cele mai multe caşuri ea nu s’a manifestat, nu trebue să conchidem că nu există nici odată. Noi suntem aşa de departe de a cunoaşce toţi agenţii naturei şi diferitele lor moduri de a lucra, în cât ar fi puţin filosofic de a nega existenţa unor fenomene, numai pentru-câ ele sunt nees-plicabile in starea actuală a cunoşcinţelor ndstre."
(Va urmai.
D0BR0JAN
Jalnicii părinţi, soţie şi cumnaţi pătrunşi de durere pentru perderea prea iubitului lor fiii, soţ şi cumnat
' NIC0LAE
decedat la 22 August noaptea, aduce la cunoştinţa amicilor şi cunoscuţilor căţi nu vor fi primit invitaţii, şi’i roagă a participa la ceremonia funebră, care se va face Marţi la 25 Aug. la ora 1 p. m. la domiciliul său, strada Călăraşi No. 52 de unde eortegiul funebru va porni la Monastirea Cernica.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
CURBUL BUOURESOL
Pe £iua de 35 August, 1883-, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6 «„ Oblig, de Stat Convertite. .
6 oj0 r>	Căilor ferate Române
5 °, Renta Amortisabilă .	.	•	•
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 i. .
7 % Scrisori fondare rurale .	.
7	o a	» urbane .	.
6 % » » 8
8	°, Impr. Municipal .	-	-	•
» cu pr. Buc. (bil> ‘40. 1.1
5 Renta romănă..................
Acţiuni Dacia Romăma . • • •
t,	Banca Naţională a Romanul
Baia de Aramă liberată .	-
Gupdne	Oblig,	de Stat	.	-
„	Rentă	. • •	•	-	■
„	Căilor	ferate	.	.
„	Scrisuri.............
Argint Naţional contra aur . . -
Bilete de Bancă................ •
Rubla hârtie.....................
Florini........................•
Lose otomane.....................
CURSUL DIN VIENA 5 Septebmre
Oonip.» Vomd.
100 1| 102 92 H 225	'
lo2 */. 101 96 V< 106 28 91 410 1800
•a
«/,
V.
\
2 60 2 14 50
101	V*
103 93 'li
230
103 V,
102
97 % 107 29 92 460 1820 50 arg. aur
937 5 60 26 •/, 126 */4
2 70 2 15 60
J 36 V« 5 00 26
125 »/»
101
62
118
2'9 40 103 10
nu mai lucrează."	.
www.dacoromanica.ro
Napoleonul.............
Ducatul ...............
Lose Otomane............
Rubla hârtie............
CURSUL DIN BERLIN
5 Septembre
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim............
Ruble hârtie.........
Oblig, noi...........
Lose Ottomane . . . . -
CURSUL DIN PARIS
5 Septembre
Renta Română .....
Lose otomane............
SCHIMBUL
25 August
Paris (3 luni) ......
» la vedere..........
Londra (3 luni) . . . . .
» la vedere ....
Berlin (3 luni)........
» la vedere.....
Vlena la vedere .....
Adrese pentru telegrame (FERMO
100 V,
63
112 90 19 /, 103 >U
57 *7i
98	95
99	90 26 033,
122 123 %
91 »/,
57 'U

sriCASE DE FER
englezesc!
cu construcţia de oţel
MILNER’SSAFEC"
Liverpol şi Londra
Cote mal sigure contra focului şi spargerei
Numai casele din aceasta fabrică nu s’au putut sparge | ir pană acum şi numai aceste! ‘ case nu au putut fi atinse pană azi nici prin incendiul cel mat mare
l| Nici o altă fabrică de case de jjj fer nu a putut şi nu pdte con-' " cura cu sistemul de maf sus. |
Agenţia generală şi depozitul pentru toată Romănia
Bernh. Hornstein — Moritz Marc Hornstein
Bucvresct, Strada Lipscani, No. 40 si. «8.
AVIS
Aduc la cunoştinţa onorabilului public din capitală şi provincie că magazinul meu de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, No. 29, ’l-am desfăcut cu desăvârşire insă am deschis un nou _ magasin tot de specialitatea mea de coloniale şi delicatese sub1! propria mea firmă	‘
V. J.Racoviţa
LA CRUCEA ROŞIE
Cale Victoriei şi Strada Lipscani, Colţu Slâtari. No. 8.
Vis-a-vis de Palatul Dacia.
Magasinul e cu totul aranjat cu mărfuri nof primite in acest ( timp, de aceea rog pe onorabilul public a mă onora cu acea in-credere cu care am fost onorat şi pănă acum. Preţurile moderate şi serviciul promt şi onest. "
15-2-4	Cu stimă, V. I. Racovită.
BIROU DE INFORMATIUNE
TBAJAN &
9, STRADA SFINŢILOR, 9.
Stabilind un biuroh de informaţiune, ne insărcinăm a procura şi a recomanda, după cererea verî-câruia : profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabilî, agricultori, maşiniştl, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in orî-ce ramură şi specialitate.
Suntem convinşi că ne vom îndeplini datoriile noastre cu esactitate, sperănd că onor. public şi inalta nobilime să ne onoreze cu comandele d-lor.
In acest biurou se caută un tovarăş care se depue 200 fr. Să cunoască limba francesă germană şi romănă.
Cu stimă, Trajan & Comp.
&*O*O*O»Q*a*°*O«Q*0*O*S
ANUNCIU IMPORTANT
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8——16 ani, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei 600 pentru un an şcolar; şi mă angajez a le pune la dis-posiţiune un local întrunind condiţiunile igenice, având o îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele necesarii pentru întreţinerea lor intocmaî ca la internatele private din Capitală.
Doritorii (părinţi de copil)' se vor adresa pentru admitere : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10»/, dimi neaţa şi de la B1/s seara inainte.
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
o
♦
♦
o
♦
o
O
❖
O
♦
o
♦
Societatea Concordia Romana
16, Calea Rahoveî, 16
Se face cunoscut Onor. Public că Şcoala Frflbeliană (Grădina de copil) a Societăţii sau deschis la 16 oorent sub direcţiunea D rof Vasiliad, absolventa Semtnariulul pedagogic de institutoare si Gră-dinărese de copil din Gotha (Turingia).
Părinţii ce doresc a avea copil intr’această scoală se pot adresa direset in localul Societăţii.—Tacsa lunară pentru Copil este de 3 iej
I
I
De venzare bilete de închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihâlescu, strada Covaci 14.
DEPOSIT GENERAL
la Dnu APPEL&Cs
BUCUEESOl
No. î — STRADA COVACI — No. 1.
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATOKE şi VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Cea mal perfectă şi cea mal simplă regulare a ardere!.
BlgTDuratu focului se poate regula după plăcere*38K!
Cel mal simplu servicii! fără de a avea trebuinţă do măturat. Se j inlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte eftin şi soba dureasă foarte mult. Aerisire foarte bună laiatrebuin-ţarea ţevei de ventilaţiuue. O singură sobă incălzeş'c trei camere, încălzire centrală aeriană pentru clădiri intregi.
MEIDINGER-OFEN
^H.
_ Această marcă de fabrică este1 turnaiă pe partea interioră auşeî
Instrucţiuni pi liste de preţuri curente se trâmit gratis pi franco.
Fabrica de sobe Meidingcr şl obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
PENSIONATUL
H. D. DE Sil
DIN GAL.YŢ
Cursurile din acest pensionat se vor reîncepe cu 1 (13) Septembre
br
Numeroase certificate de la «ele mal distinse an toritiţi medical».
Medalii de Ia diferite eaposiţinnl.
Apa de gura Anatherina
probată prin o esperienţă de 30 ani de
Dr. J. GL P0PP,
C. R. dentist ai curţii imperiale din Viena, I. Bognergasse 2.
Mijloace radical pentru vindecarea durerilor de dinţi, a durerilor de gură şi gingii Apă probată pentru gât m caşuri de boale ehronice ale gâtului. O sticlă mare 1 fi. 40, de mijloc 1 fi. şi una mică 40 cr.
Prafuri de dinţi vegetabil,
lupă o scurtă întrebuinţare face dinţi albi ca lebăda, fără a’i strica.
Fastă de dinţi Ânatlierină.
iu sticlă 1 fi. 22. mijloc probat pentru curăţirea dinţilor.
Pastă de dinţi Aromatică,
escelent mijloc pentru conservarea ceriului gurel şi a dinţilor, bucata 35 cr.
Plumb do dinţi, mijloc practic şi sigur pentru plumbuirea dinţilor găunoşi. Cutia 2 fl. 50 cr.
Săpnn-Krăuter, (rădăcini) mijloc plăcut şi bun peutru înfrumuseţarea peliţeî. Preţul 30 cr.
Onorabilul public oste rugat a cere preparatele dr. Popp. dentistul Curţii imp. reg. şi numai acele să le cumpere care aii marca inventatorului. — Deposit general pentru t6tă Romănia iu Bucurescî pentru vemjarea cu gros la d-niî Appel & C-ie. En dotail la d-niî Carol Gersabek suc. de I. Ovesa, strada Lipscani, Martinovicî & fiu VasilePeneu & C-ie, GustavRietz Nic. Ioanid & C-ie, Vasile Raco-viţă, I. A. Ciura farmacist, F. W. Ziirner, M. Bruss & C-ie, Iosef Thoiss farmacist. La Ploesoî la d-niî Samuel Schmettau şi G. eig-muudfarmac-, N. Petrescu & C-ie la Craiova, Franz Pohl farmacist, la Pitesc!, Pauli Bliicher, Eftimie louescu, T.-Măgurelle Aug. Heb-berliug, la Galaţi M. Curtovicl.
De Închiriat
de la sf. Dimitrio, iu Huşi, aparta-tarnente la rândul ântăifi compuse dintr'uri vast salon (care a servit de teatru) bun fiind7 pentru cazin, două odaî lăngă el şi alte patru odăi unite printr’un coridor, fiind foarte comode pentru un restaurant. Localul e situat in centrul oraşului pe strada principală pe unde nreVşi intrarea. Tot-odată .se notează că lipsind in oraş un caziu se simte necesitatea lui şi prin urmare este chipul unei bune afaceri Amatorii sunt rugaţi a se adresa la proprietarul caselor /. Atanasiu in Huşi.	10-2-2.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN R0MANIA
VALABIL I»E LA 20 AUGUST (1 SEPTEMBRE) A. C.
BUCURESCI-BUZEU-FOCŞANI-ROMAN, BUZEU-BRAILA-GALAŢI-MARASESTI SI TECUC1U-BARLAD
Tr. ac. No. 1 Bucurescî-Roiuan
Tr. ac. No. 2 Roman-Bucurescî
STAŢIUNI	Sos.		0p.	; Plec. 1 .	
	0.	M	M.	io.	M.
Bucurescî	sera			10	45
Ploeşcî	12	18	10	12	2b
Buzău	2	20	15	2	35
Focşani	5	r, V	10	5	15
Mărăşeştî	5	53	10	6	3
Roman	9	15	dimindţa		
STAŢIUNI	Sos.		iOp.	Plec.	
	O.	M.	M.	0.	M.
Roman		sera		8	10
Mărăşeştî	li	8	10	11	18
Focşani	11	55	10	12	5
Buzău	2	31	15	2	49
Ploeşcî	4	41	15	4	56
Bucureşcî	6	30	dimindţa		
Tr. ac. No. 28 Buzeu-Galaţl
Galaţi
35
10)
dimindţa
Aceste trtmm snnt m BnzSi m legiuiri cu trenniilc accelerate No, 23 ji 24 spre ţi de la Galaţi. Aceste trenuri sunt in Buzift In legiuiri cu trenurile ac. No. 1 ţi : dc la Bucureţd şi Roman
Tr, de pers. No 5 Rucurestl-ftalaţ! Tr. <le pers. No 6 UalaţT-Bnciireşlî Tr. (le pers No. 7 Galaţi-Roman Tr. de pers No 8 Romau-Galaţî
STAŢIUNI
Buzăfi
Brăila
Tr ac. No. 24 Galaţl-Bnzeu
Sos. lOpJi Plec.
O. I M. M.
noaptea
O.
3
M.
STAŢIUNI	Sos. Op		Plec,'	
	O.	M. M.	O.	M.
Galaţi	&	eara - !	10	10
Brăila	U	25 10,	11	35
Buzău	2	1 ' — ! noaptea		
STAŢIUNI	Sos.		jop.	Plec.	
	O.	M.	M.	0	M.
Bucureşcî	dimindţa			10	
Ploeşcî	12	10	25	12	35
Buzăă	3				20	3	20
Brăila	6	53	1511 7		8
Galaţi	8	40	seara		
STAŢIUNI	Sos. !		Op.	Plec.	
	O.	M.	IM.	O.	M.
Galaţi	dimindţa			9	25
Brăila	10	53	15	11	8
Buză ii	2	41	20	3	1
Ploeşcî	5	SI	25	5	56
Bucureşcî	8	—1	seara		
STAŢIUNI	Sos.		c o" O	
	O.	M	M. jO.	M.
Galaţi	dimindţa li 8			25
Tecuciii	11	15;	25;! 11	40
Bătăii	3		12' 3	12
Roman	4	25' !	p. m	
STAŢIUNI
Roman Bacău Tecuci ii Galaţi
Sos. Op. Plec. O. fM.fi M.; o.
17 10
seara
1
4 8
45 25	5
M.
—seara
Aceste trenuri snnt Iu BueH, in legiuiri cu trenurile mişte No. 31 şi ja spre ,î de la Focşani. Aceste tremni sunt in Mări,oţel in legiuiri cu tren. mixte No. 33,	33 i 56 spre si de la Focşani
Ir. mixt No. 19 Bucurcscî-Ploescf Tr mixt No. 20 Plocscî-Bacurescî Tr. plăcere 21 Bucurescî-PIoescî Tr. plăcere 22 Plooscî-Bucurescî
STAŢIUNI	Sos.		Op. Plec.
	O.	M.	M.||o. i M
Bucureşcî	dim. 1		■ 7) 15
Ploeşcî	9	25	dim. 1
STAŢIUNI	Sos.^ j op. Plec.	
	0. | m.||m.||o.	M.
Ploeşcî	seara 1 [ 8	40
Bucureşcî	10| 25|| seara	
Aceste trenurile sunt in Ploeţd iu legături cu trenurile C. F. Ploeşcl-Prcdcal.
Tr mixt No. 31 Buzeu-Focşani Tr. mixt No. 32 Foeşuuî-Buzdil
STAŢIUNI	Sos. Op.		Plec.	
	0. | M.	M.	O.	M.
Bucureşcî Ploeşcî	dini. , 8| 18|	dim.7		—
STAŢIUNI	Sos. JIOp.ll Plec.		
	O.	M.|| M.|| 0.	M.
Ploeşcî		seara j| 10	15
Bucureşcî	11	40j seara	
Aceste.trenuri sunt in Vlocşd in legături cu trenurile de plăcere spre şi dc la Sinaia,
Anunciu
Se primeşte intr’o familie unul sau duoî copii care ar freeuenta şcoala.— A se adresa strada Polonă 24 ori Scaune 38.	15-1 5
INSTITUTUL
BORCK
13<>, Calea Moşilor, 13<>
Direcţiunea acestui ins'itut are onoare a insciinţa pe dd. p’ rinţl de fa-miliă că înscrierea nucii >r eleve se face de la 15 August, de la orele 9—6. Condiţiunile do admitere se pot vedea in cancelaria institutului. Programa sa, pe lăngă studiele primare si secundare, conformo cu ale «coaielor guvernului, mal cuprinde studii speciale de limba francesă şi gc. mană. Asemenea sq învaţă ca facilitai ive, limba englesă şi pictura. Cursurile incep regulat la 1 Septembre.
STAŢIUNI
Buzău
Focşani
Sos. lOp.fJ Plec.
O. i M
M O. i M
p. m.
6| 50'
3 35
p. m.
STAŢIUNI	Sos. l|0p;J| Plec.		
	O.	M.jj M.|j O.	M.
Focşani Buzăă	dim. 11 2| 25 p. 111.		10
Aceste trenuri sunt in Buz<Su in legătura cu trenurile de persoane No, 5^6 de la $i curelei §i Brăila, Galaţi,
STAŢIUNI	Sos. Illn. Plec.	
		-		.
	O. , M | M.| O.	Wi
Focşani Mărăşeştî	dim. 11 11 55 dim.	5
STA1IUNI
Mărăşeştî
Focşani
Sos IjOpJ: Plec.
O. M ; Mi O.
p. m. ii 4 5| 15II p. ui
M
25
STAŢIUNI
Focşani
Mărăşeştî
Sos. Op)1 Plec. O. ] M. M.ila i M.
p. m.
3[ 5C
3! — p. m. |
cest tren este in Măr?|e§tî in legătură cu tre nul No. 8 de la Rouiati spre Galaţi.
Tr. mixt No. 41 Tecueiu-Berlad
STAŢIUNI	Sos.	Op.Jj Plec.	
	O. | M.	M.j| O	M.
Mărăşeştî	p. m.	12	o5
Focşani	1; 25	p. m.	
sj)rc Bu Acest tren este in Mărăşejtl in legătură cu tre- Acest tren este in Mărise*! in legătură tu treimi No. 7 dc la Galaţi spre Roman.	nul No. 8 de la Roman spre Galaţi.
Tr. mixt No. 11 Braila-Barboşî
STAŢIUNI	Sos.	|0p.|| Plec.
	O. i M.	; mJ| O. | M.
		
Brăila	dim.	|| 8 -
Bărboşi	S| 45	1 dim. j
spre Galaţi.
Tr. mixt No. 12 Parboşî-Brălla
STAŢIUNI
Bărboşi
Brăila
Sos. Op.
O. M.
seara 8| 40
M
Plec.
O.
M
7 55
seara
STAŢIUNI
Tecuciii
Bărlad
uul No. 7 dc la Galaţi spre Roman. ,
Tr. mixt No. 42 Berlad-Tecuciu
Acest tren este^ in Bărboşi in legătură cu trenul Acest tren este in Bărboşi in legătură cu trenul
No. 8 de la Roman spre Galaţi.
Sos. Op. Plec.
oT| m. mToTUl
dim.
8| 35|
dim.
7 5
Acest tren este iu TccuciS.prin trenul No. zS, in Acest tren
STAŢIUNI	Sos.		0p-	Plec.	
	O.	M.	M. O.		M.
Bărlad Tecuciii	dim. lOj 55		1 "" I 9 dini.		15
No. 7 de la Galaţi spre Roman.
Tr. mixt No. 43 Teonciu-Berlad
STAŢIUNI
Sos.		Op.	Plec.
0.	M.	M.	O. | M.
Tr mixt No. 44 Berlad-Tecuciu
legătură cu tr. No. i de la Bucureşcîspre Roman.
Tr. mixt No. 45 Tecuciu-Berlad
Tecuciii	mer. |i 12 — Bărlad
_	Bărlad	1 |30;, p. m.	Tecuciii
injecucil in legătură cu trenul Acest tren este in Tecuciii in legături cu tre- Acest tren este in legătură eu trenul de parsbn
No. 8 spre Galaţi,
STAŢIUNI
O.
Sos. M
Plec. O. M.
p. m.
4| 25|| p. in.
STAŢIUNI	Sos.		Op.	j Plec.
	O-	M.	Im.	O. i M
, Tecuciii Berlad	7	p. m. 30| p.		sj 35 m. 1
No. 7 de la Calaşi spre Roman.
Tr. mixt No, 46 Berlad-Tecuciu
cest tren este in 1 ecuciu in legătură cu trenul No. S de la Roman spjc Galaţi.
STAŢIUNI	Sos.	0p.	Plec.	
	0. | M.	M.	0.	VI.
Bărlad Tecuciii	! se* 10| -	ira ' sef	8 ira	30
uul dc persoană No. 7 de la Galaţi.
Tr. ac. No. 25 Tecuciu-Mărăşeştî
,	jiu prin tren. No. 27, in leg.
cu trenul No. 2 de la Roman spre Bucurescî.
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	M	O.	M
Tecuciii Mărăşeştî	5	dim. 40 di		5 ni.	12
Tr. ac No. 26 Mărăşeştî-Tecuciu
Acest tren este in Mărăţeştî in legătură cu tre du! accelerat No. i spre Roman-IajI.
STAŢIUNI
Mărăşeştî
Tecuciii
Sos. O.
M.
OP
M.
Plec.
O.
P- il U 11 53|| p. m.
Acest tren este in Mărăşeştî in Ugătură cu tre) nul accelerat No. z de la lajI-Roman,
M.
25
STAŢIUNI	Sos. jiOp.j		Plec.	
	O.	M i M.j	0.	M.
Tecuciii Mărăşeştî	10	seara J 10 50| seara		20
Tr. ac. No. 28 Mărăşe.ştî-Tecucifi
1 r> - ,	iu Iiujciuicg, ir, no. 40 QC
ja Berlad cu tr. No. 2 de la Roman la Bucurescî.
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	O. ] M.	M	O.	M.
Mărăşeştî Tecuciii	dim. 6| 45	di	6 m.	15
Acest tren mijloceşte in Tecuciii legătura treu. No. 41 spre Berlad cu tr. No- t de la Bucurcfcl.
Ti;
Lemne
DE VENZARE
cu stănjenu şl cu greutatea, calitate cor adevărat, tăeto despicate şi aduse la domiciliul domiilorii consumatori
1000 Kilograme
Numai 28 let mioi şi cele de Uag cu S4 „	„
Domni consumatori pot face comande prin cărţi poştale a Jresăndu-se Calea Grivi}a lăngă g tra Tîrgovişti No. 151 1 a firma LEU.
Cu ştim': P..traciie Vasilescu
No. 14.
LIBIIARIA
LA VULTUR
A. MALL'R &M.ALCALAY
No. 6, STRADA CAROL I, No. 6
Recomadă că noul magazin de libră-riă este bine asortat cu tot felul de chărtiă de scris in toate formatele, pentru cancelarie, imprimate, registre etc. Chărt'c de tipar in toate formele usitate precum şi colorată de toate cualitâţile, chărtie de desemn şi de afişe, chăitie de postă in 4 şi 8 vărgată, liniată şi velină, chărtie pentru legătorie, mucava, plicuri de toate mărimile şi cualitâţile.
Registre do coinptabilitate.—Furnituri de Birou.
Asemenea se recomandă eu tot felul dc cărţi in toate limbelc, precum şi tot felul dc Romane, Cărţi scolastice, usitate iu şoalele noastre, iii limbele romănă, franceză, latina, germană şi elenă, pro um si toate articolele necesare elevilor. ‘
Mare asortiment in articole de galanterie precum: Ălbumurî cu şi fără musicâ de la 3 fr. pană la celemaî scumpe. Tablouri de ulei in 12 culori cu preţul de 1 fr.
JUOI 27 AUGUST 1881
\NUU V. — No. 12*11
10 BANI EXEMI'liARUl
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTELE:
Ia Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 let, 3 luni 8 lei. Ia Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 lunMO lei. In Streinâtate: 1 an 18 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 leî.
Director: D, AUG. LAURIAN
In Romania
In Paris :
In Yiena: In Londra :
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
La administrafiune, Tipografi* St. Mih&le*cu, Strada Covaci, ho. 14 şi a cor.ebpon . ruluî din judeţe.	■	.
In Londra:	Prin compania gsneraia ae-ptiouu^» .	,	a L
In Berlin, Francfnrt, Zurich, Nevr-York: «Prin compania generali de publicitate O. U
Danhe 5c C-nie.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Fraga. 5 Septembre.
S’a arestat in oraşul Pilsen un individ, de profesiune croitor, pentru că e bănuit a fi pus foc teatrului ceh.
Berlin, o Septembre.
Se anunţă din Danzig, că la 9 1. c. Alexan dru IU se va întâlni acolo cu imperatul Wil-lielm şi cu principele ereditar Friederich Wil-helm. Tarul va alege drumul pe mare.
Washington, 5 Septembre.
La măcelăria brigadei generalului (Jarre s’au nimicit şi doue companii de soldaţi călări. Trupele au plecat la Arizona.
In Bangkok a isbucnit colera.
Washington, 5 Septembre. preşedintele Garfield va fi transportat la Song-branch intr’un tren special. Starea sănătăţii devine tot mal favorabilă.
Guvernorul Pensylvaniel făcu apel către toată poporaţiunea provinciei sale ca să ia parte la ru-găciunele ce se vor ridica la cer pentru insă-nătosarea lui Garfield. Rugăciunele se vor rosti in adunări publice. Guvernorul sperează că colegii sel ’1 vor imita.
°	Roma, 4 Septembre.
„La Capitale" ziarul luî Garibaldi scrie câţiva "articol! foarte violenţi contra politicei es-terna a guvernului - in ce priveşte alianţa Italiei cu Austro-Germania. Fsprimă speranţa, că regele Umberto nu se va dejosi pănâ acolo ca să se ducă spre a se căciuli pe la Viena şi Berlin.
Miniştri primesc pe fie-care zi scrisori ameninţătoare din partea republicanilor.
Londra, 4 Septembre.
Se afirma că n’au decurs fără de un resultat practic negociările intre Spania, Anglia şi Italia pentru protejarea naţionalilor lor domiciliaţi in Tunis. Ziarele franccse anunţaseră cu totul contrar. Puterile numite s’au unit a atrage incă de pe acum atenţiunea Beyuluî asupra împrejurării, că va fi respunzetor pentru daunele ce se vor pricinui supuşilor lor.
Poteraburg, 4 Septembre.
S’au inccput pregătirile pentru conchemarea conciliului ecumenic ce se intrunoşte in Moscva cu prilejul ridicării unei biserici in numele Măn tuitorulul. S’ati trâmis adrese de invitare şi clerului catolic din toată lumea. Se crede, că mulţi preoţi catolici vor urma acestei bnvitaţium.
Coustantinopol, 4 Septembre.
In urma unei denunţări sosite ia poliţia, s’a făcut perchisiţiunea unui vas turcesc de comerţ ce sosise in port din Grecia sub bandieia îu-sească. S’au aflat 25 de butoaie de iarbă de foc. Vasul s’a sechestrat şi căpitanul s’a arestat.
In faţa evenimentelor serioase ce se prepară in Albania muntoasă s’a refusat cererea luî Derviş paşa d’a i se acorda concediu.
Sofia, 4 Septembre
In urma unei citaţiunl Zancoff s'a înfăţişat azi la judecată pentru proclamaţiunea sa de la 15 Iuniu. Procesul s’a amânat pe timp nedm terminat. Zancoff e internat in provincia , piin decisiune ministerială i s’a acordat un teimen de 3 zile pentru remănerea luî in Sofia.
Atheua, 5 Septembre. ^ Banca naţională a infiinţat in Larisa o bancă sucursală. Se crede, că poporaţiunea din teiito-riul cedat se va şti folosi de această casă de
bani.	,
New-York, 5 Septembre.
Se afirmă, că Indienii au omorît împreună cu generalul Cai re şi 64 de soldaţi. Se speră că revoluţiunea nu e generală.
Londra, 4 Septembre.
Sultanul e câştigat pentru planul unei colo-inisaţiunî cu jidovii gonit! din Rusia. Ideea aceasta vine de ia căţî-va Englezi şi Geimanî •bogaţi, cari au mal propus şi deschiderea^ dc nouă linii de comunicaţiunl atât de tramvai cât fi de cale ferată. Coloniile se vor stabili pe
lângă linii.	,
Tunis, 4, Septembre.
Triburile Riah, Tiaffşi Prabeini ţinură in Za-gona o întrunire in care s’a discutat asupra modulul cum trtbuec atacaţi Francezi. 'Tribul trie d A yard a luat 5C0 de cămile tribului Ha-mana, care voia să vănză cereale.
Spiritele sunt foaite aprinse in Tunis. Res-coala in jărţile apusane e in creştere.
Paris, 3 Septembrie.
S’a ţinut un consiliu ministerial sub pic şedinţa iul Feny şi s’a decis ca să se trimeaţă tiupe in Afiica de Nord. Revoluţiunea nu sc poate sufoca almintrelea de căt prin tiupe numeroase. Generalul Saussier a lucrat un plan
pentru pacificarea Algeriei. Esecuţiunea planului a fost impedecată din causa ploilor.
S’a luat măsuri pentru combaterea frigurilor galbene ce băntue in Senegal.
Trupele francese destinate pentru Africa se vor urca la ţifra de 100,000.
Serviciul telegrafic a! „Rom, Libere*'
fi Septembre — 4 ore seara.
Washington, fi iiksptembre. Scirea telegrafiată sâmbătă despre măcelul soldaţilor americani de către Indieni in Statul Nou-luî-Mexic a fost esagerată : numai 2 ofteerl sil 0 soldaţi au fost ucişi de către Indieni.
Preşedintele Garfield a fost transportat teri la Longbranch, domiciliul seu particular.
Londra, G Sop tern bre.
După informaţiunile pe care „Daily News" le primesce din Teheran, şahul Persieî va visita toate capitalele Europei la inceputul anului 1882.
Constantinopol, 6 Septembre Delegţii Bulholderilor a ţinut ieri a doua şedinţă plenară. D. de Prinker, delegatul german, asista.
Server-paşa a pus pe tapet cestiunea detectorilor de titluri turceşti caii sunt supuşi otomani; situaţiunia lor s’a recunoscut egală cu aceia a celor-l,alţî detentorî.	_
In urmă a revenit asupra cestiuneî ridicată de d. de Toqueville, fost neguţător al r,roditorilor francesi ; dar eomisiunea negăsind p uterile d-luî de Toqueville indestul de stabilite, a- conchis la ne-admisiunea sa in sinul comisi unei, zicbnd totuşi că d. de Toqueville poate să -î adreseze prin scris observaţiunile sale, cari vor fi scrupulos esaminate.	,
Sc crede că eomisiunea a abordat in urniă cestiunea garanţielor veniturilor lăsate de Poart ă pentru a indemnisa pe creditorii săi, dar această cestiune pare a fi amânată pănă după conferinţă care trebuie să aibă loc astăzi intre delegaţii şi bancherii de la Galata asupra acestui subiect.
(Bavas)
popoarele mai crude in desvoltaiea loi, iu
gliiarele peireî.	.
Hainele pe. cari ni le vînd. economiceşte,
sunt otrăvite;
cămăşile, sunt otrăvite ; cişmele, sunt otrăvite: pălăriile, sunt otrăvite ; vinul, e otrăvit ; rachiul e otrăvit.
Ne impuţinează, ne hrâpeşte puterea pi o-ducţieî, ne sting energia, stăpînî fiind pe căile de comunicaţie, pe import şi export, pe si tinarea si picioarele noastre: ne inşeala de ne frige, ne insultă, in Moldova direct si făţiş, in România intregăprin Sf. Alianţă.
4 Ş’apoî, noî, ca un popor de martiri, ca o minune netrebnică se presentăm cu răbdare spatele spre incălecare V Suntem stă-pinl pe moşia noastră, se nu aiătăm lumi că o dăm, cu uşurinţa cu care cedează un copil scufia din cap, la cea dântăiu lepiâ ce ne-a eşit in cale.
ANUN OIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina III-*...........1 ^
Epistole nefrancate se refuşa _ Artjcolh nepublicatî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, îvdacţiunea au este responsabila.
Prim Redactor: STET. 0. MlOHAILEBOP
Guvernul se aţâţe formarea unor societăţi anonime, cari pe de o parte se infiin-ţeze magasiî de mărfuri importate, ear pe de alta se ridice pe picioare fabrici de .postavuri, pentru ca să numai fim martori la trista privelişte de a vedea lăna din ţară, aruncată peste Dunăre şi peste Carpaţi in mâna nemţilor ş a maghiarilor, de pomană.
Acestea sunt mijloacele de concuienţă prin cari am mai putea lupta contur ovreilor, dar dacă s’ar socoti d’acum,ori mai in urmă, după o esperienţă de căţi-va ani, ca aceste mijloace sunt numai nişte paliative şubrede in faţa pestilenţei ovreeşti, se găsesc mijloacele extreme la cari trebue se alerge puterea executivă, afară numai dacă acestă putere nu ar preferi să’şî înşele legea şi sângele, or dacă prin vinele ei n ar curge sănge semitic prin tendinţă şi nă-
ravuri.
Ce hotărîţi că ar trebui se facă un călâ-I tor surprins de un strein ce voeşte a con-E păcat de Dumnezeu, e ruşine şi ocară- cura cu e\ prjn cuţit şi pistol, cănd adică a privi cum ţara românească se preface in- in caiea mersului său acest călător ar h tr’o Palestină jidovească.	intămpinat de altul ce’î dispută viaţa ? Ni-
Să luptăm din resputerî, şi trădător e a- mic mal Uş0r de respuns : la represiune
A sc vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 26 AUGUST
Desvoltarea unei naţiuni, am spus’o, este dreptul ei, şi incă un drept absolut, fără care nu ne putem inehipui un popor. Societatea trebuie să peară cănd scapă din mănă acest drept, fără ca alte naţiuni aliate să o cucerească prin forţa armelor ; căci perşlăndu’şî conştiinţa, caţjănd intr’o pirotealâ de vecie, ne mai găndindu-se la propăşirea ei, se dă incătuşată or-cnî i-ar bate mai |ăntăiu la uşe. Trecutul, care nu trăeşte inti’un popor de căt prin demnitatea şi focul presentului, devine condus, indiferent, se stinge; viitorul, care nu trăeşte de căt prin energia actuală, apare mohorît, greu, imposibil, pentru cei cari se dau trup şi suflet cosmopolitismului, lenei, somnului, ticăloşii.
Cine nu se apară, cine nu’şi deschide pârtie printre duşmani, nu e demn să trăiască ; cine, trezindu-se copleşitele grumajl, nu scutură povara, merită s’o poarte indo-ită şi [Întreită, păn’va da pe brânci sub greutatea ei.
Să ne facem ochii in patru, şi sub cenu-şea vetri noastre să desvelim peirea pitulată : îmbrăcată in anteriu lung, cu perciuni şi cu fes or pălărie soioasă, cu dinţi rari, cu gura strâmbă, cu ochii urduroşi, cu nasu roşu ca racu, cu braţele tremurând după o lăscae şi cu o tolbă in spinare'.
.Jidanii ne sapă, ne sfredelesc, ne infiltra tuberculii morţi, cari se desvolta încet şi pe nesimţite in toracele neamului nostru ; si coace, şi se întinde, gârbovindu-ne, pentru ca ast fel ceea ce n’au făcut nici Turcii, nici Tăi arii, nici Ungurii, nici Polonii, nici Secuii, s’o facă ei, aceşti barbari, res-pândiţîin lume numai pentru suge şi-a cle-veţî jntr’aseuns, inbrăncind rend pe rend,
cela care nu ar pune peptul, se ne orga-nisăm in asociaţiuni de capitalişti pentru a deschide magasii mari de hâinăriă, de albituri, încălţăminte, blănării, ajutate de societăţi de consuni a ţiune.	.
Să nu ni se pară paradoxal a vedea m-liinţăndu-se in 5 — b ani fabrici de postavuri, po lăngă centrele de activitate. Să ştie eâ.t de inperfecte sunt ţesute, in resboae de via moşi de la strămoşi, postavul călugăriţilor, şi cu toate acestea, nu e cot care le ii putrezit in chilie. Fie-care ar vrea sA aibă .un costum din această pănzâ; dar ru'apărat nu pot mănăstirile, sărace până la os si eu Ui§te forţe industriale aproape de Vo,	° cererea® de mare.
Nu e acesta om exemplu destul de con vinelor că ofena ncastră industrială ar găsi -o cerere mai .mult de cât proporţională? Dar, or cat de puţin lustruit ar pio-duce fabricele noasta, ar fi destul sa dea la vadă stofe de lână m 'ana, cacii ar fi pie-ferate de 'te ţi stofelor de Viena, Lemberg, Presburg, etc, in cari nu găseşti la zece bre de bumbac *, şi urzică unu de lână ; ai b preferate stofelor Franţeze şi Engleze,_dmcausa a trei sute şi patru sute de lei ce ţi răpesc pe-, fie-care costum, cost legitimat prin vămii şi transport, precum şi pi m fabricarea lor mai mult prin matern prim importare de căt prin matern piimc
Guverne, d ar fi un factor de căpetenie m această, int reprindere de salvare naţmna , nu mai de&ă 'inimă a r avea care se sc P mai m uit de durerea naţiunii, de cat de m topiile umanitarismului exagera t, ' drept: la sminteai,ă de creen şi ne trădar e. Acei puşi m fruntea ţdii, -golicin nea minţi şi a simţiri, espnma câldur a prefăcută a paiAvre'm" • ”.jn / menir i! libertatea pentru '/0^1 • P°Por 1
Fo] corul are nevoe d’a fi	1
indre; ptăţit, d’a fi inbolditspre b11' ţ j nu şi ar alege de florile mărulu? 8	,
J le, in cari ar trebui să nască	‘
Ş’al A'ge şefi nu pentru a avea in cap m ^ o b rezae care se strige pe strade: „sUiV}L ^ 1 niş te plecate slugi ale naţiuni, şi nu v om iac e nimic pănă nu va cere ea!“
Aceasta ar fi o demagogie smintită, şi vr eii şi-ar iritări rândurile chiar prin aceia ca ri sedau drept aleşii naţiuni, servind u-le drept coadă toporului.
latentă ori făţişe e dreaptă ori ce represiune.	,
Si cu toate acestea, să se liniştească Jidovii, noi nu le socotim drept plată şi res plată, cuvenite in de altmintrelea unei jefuiri spurcate, vesperile siciliane or aruncare in şi peste Dunăre. De la concurenţă pănă la această represiune violentă mai este i opresiunea economică, mai blajină pentru ei.
In adevăr, noi d’ocam-datâ să răbdăm pe Ovrei in sat la noî, dar odată in casă la mine se nu se stiveascâ strigăte late cănd
e vorba de vieaţa mea.
Pentru a susţine intovărăşirea capitalelor româneşti spre magazii de produse importate, şi fabrici, e de neapărată trebuinţă, cănd alt-fel n’ar fi cu putinţă d’a se susţine, ca printr’o anume lege, întocmită in toată regula, să se limiteze mim irul comercianţilor streini la un marmura, care n’ar isbi nici pe greci, nici pe francezi, nici chiai pe nemţi, dar care să reducă numărul comerciaţilor ovrei la o cantitate nepericuloasă. ^
Să nu se strige căe contra dretului ginţilor: contra acestui drept este d a vedea un popor pierdut prin nişte tîrîturi scabroase, isgonite de pretutindeni. Contra dreptăţii este ca şefii Romămăniei să mai sufere pe Ovrei in ţară la noî ca in pămentul făgăduinţei.
înainte vreme, pe când cu biaslele, nu mărul meseriaşilor era liniitat de către francezi germani, rornănî,etc. chiar in potiixa francezilor, germanilor şi aromânilor, fără ca să se pâră, chiar azi, o enormitate din puntul de vedere al umanităţii. Astă-zi in Austria şi in Germania, pentru unele profesiuni, numărul profesioniştilor e limitat; farmaciile la noi aii număr hotărît, numai fiind-câ e vorba de viaţa unui numer
limitat dc individe.	.	,
Si cănd e vorba de peirea sigura a naţiuni să mai stăm la îndoială d’a introducă nişte legi restrictive, privite ca represive de către economiştii liberi-schimbişti ? h singurul mijloc dc triumf, şi fiind-că nu e vorba de un individ ci dc o naţiune, e şi cel mai drept, şi cel mai uman, - căci drept e a protege cinci milioane contra cinci sute de mii, căci uman este a apăra viaţa a cinci milioane dc Români contra a cinci sute de mii dc Ovrei, juxtapuşi pe lăngăpoi, ş apoi Înfipţi ca lipitorile in sănul unei patrii pe
www.dacoromanica.ro
care nah apărat’o din strămoşi in strănepoţi prin sânge şi sudoare.
*
In Germania la 1 Ovrei se opun in lupta socială 41 de Germani; in Rusia 1 Ovrei intămpină 33 de Ruşi; şi totuşi, aceste naţiuni, cele mai mari din lume, au inceput să strige contra Ovreilor că le iea codrul din mănă ; şi s’au organisat in ambele state partide cari să lupte cu represiunea pumnului contra ovreismului, isgo-nindu-i oficial şi oficios peste graniţe, — iar noi, un stat crud şi mic, prins abia de azi in hora Europei, cănd un Jidan are in faţa sa numai 10 Români, să ne lăsăm in voea intămplări,fcu ce-o da Dumnezeu?
Atunci să fie bine inţeles, că şi guvern şi naţiune, şi toţi cu toţi, am dat măna cu ticăloşia, invoindu-ne a purta de bună voe obidele celui mai scandalos neam, atăt prin legi căt şi prin fire !
Atunci să numai vorbim nici de patrie, nici de popor, căci numai copii s’aleagă de umbra lor; să numai vorbim de trecutul nostru ; să desperăm de viitor ; şi cu ce-nuşe in cap să mergem să depunem la porţile Sinagogei cheile cetăţii noastre !
E crud, dar a venit vremea d’a pune atăt de crud chestiunea, ş’a o discuta pe şartul ei.
*
Zid de apârare că numai merge.
Polonia şi-a versat talazurile inpuţite de ovrei la noi, Rusia şi Austria d’asemenea. In ţara românească de peste Milcov, opt judeţe sunt pe deplin in măna Ovreilor, şi le storc pănă la sănge, pentru a se ingrăşa căt, mal mult aceste lăcuste că du te ca un nor negru pe ogorul romanesc.
Moldova e de jălit; Moldova e asediată, şi daca vom continua cu certele intestine, fără a ne uni intr’un singur gănd, intr’o singură simţire de apărare, Ovreii, vor proclama ţara Moldovei drept ţara lor.
Paginele statisticei ingrozeşte pe ori-cine dintre noi ce ş’ar lua inima in dinţi dale citi.
In adevăr in anul 1878, şi azi datele tre-bue să fie şi mai in defavorul nostru, in judeţul Iaşi (populaţie orăşenească) s’a născut 1073 români şi 1683 ovrei; in Botoşani ; 520 români şi 750 ovrei: in Dorohoi; 229 români şi 306 ovrei ; in Bacău : 309 romani şi 251 ovrei; in Neamţul: 377 români şi 374 ovrei ; in Roman; 268 români şi 265 ovrei; in Suceava : 95 români şi 231 ovrei; in Vaslui; 127 români şi 127 ovrei.
Opt districte, opt capitale din Moldova, sunt in mănele lor. ş’apoî cănd punem la socoteală, ca pe lăngă populaţia lor urbană care a inceput a intrece p’a românească, toate capitalele precum şi, drept urmare firească, tot comerţul, toate intreprinderele sunt ale lor, ş’apoî dacă vom mai socoti pe lângă populaţie, capitale, comerţ, şi şarla-
FOTŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 26 August —	20
A. DEBAY
traducea de
AIUTJCA'N-ORU I. GrOESCTU.
CAPITOLUL IV.
Istoria Magnetismului animal.
(Urmare.)
Şi savantul Cuvier, după ce a fost martorul fenomenelor oferite de un somnambul, formulă ast-fel opiniunea s’a : „Trebue să mărturisim că, in experienţele, cari aă drept object magnetismul animal, este foarte greă de a deosebi efectul imaginaţiunel persoanei magnetisate de efectul produs de persoana care lucrează asupra ei. Cu toate acestea, efectele obţinute asupra persoanelor deja fără conştiinţă, inainte ca operaţiunea să se Înceapă; acelea cari au loc asupra altor persoane, după ce chiar operaţiunea le-a, făcut să peardă conşciinţa şi acelea pe cari le presintă animalele, ne permit de a ne indoi că apropierea celor două corpuri insufleţite, in oare-carî posiţiuni şi cu oare-earl mişcări* să nu aibă un efect real independent de ori-ce participare a imaginaţiunel uneia din două. Se pare
ROMÂNIA LIBERA
tania tradiţională cu care învârtesc afacerile, ar trebui să ne trezim de spaimă şi să ne mirăm cum de n’am perit păn-acum.
Ei impuiază (78) in cele opt judeţe, numai populaţie urbană, 3987 de copii, pe când românii numai 2998; ş’apoî cea ce e mai cumplit, pe cănd ei mor mai puţini de căt se nasc, progresind enorm in înmulţirea populaţii, noi romani, pentru acea naştere de 2998 am dat morţi 4281 ; adică in aceste opt districte, cotropite de Ovrei numărul morţilor români intrece pe al născuţilor cu 1283, pe cănd numărul născuţilor lor intrece pe al morţilor aproaoe cu 1000 *).
Trebue să fim nebuni pentru a nu vedea evoluţiunea capitalelor şi a populaţiu-neî din Moldova; Stîrpirea sângelui românesc şi sărăcia lucie a acelor ce nu şi-ah dat sfârşitul, in aceaşi vreme, imulţirea Ovreilor prin escedentul născuţilor asupra morţilor, precum şi absorbirea banilor m-preună cu ori-ce putere a producţiunii.
Acesta e rusultanta crudă pe care ne-o dă raportul ţifrelor.
Eată-ne despuiaţi hoţeşte in cetatea nos-tră de această droae de scorpioni goniţi c-u revolverul din Germania şi Rusia; eată-ne despuiaţi ziua nămiezea mare, de sectetorii sângelui, şi noi in loc d’a ne uni la o l’altă contra lor, mâncăm şi ne culcăm liniştiţi, dacă avem ce mănea’pe măine.
Naţiunea română, ar trebui sa se trezes-că odată din piroteala in care zace. Să ne dăm mână de înfrăţire contra duşmanului din lâuntru, căci alt-fel pământul de care ne leagă vitejia trecutului, doinele şi horile, ţărîna glorioasă a strămoşilor, limba, gândul şi simţirea noastră intimă, aspiraţiu-nile şi idealul nostru, in curând va fi. furat de lepădăturile Poloniei, de aceşti reactivi corozivi cari ard, descompun şi imput or-ce naţiune.
Să scăpăm ţara de Ovrei ; să scăpăm ţara de hoţi; să scăpăm ţara de ciocli!
Să le luăm hoitul din gură, căci viaţa şi sângele ce se st:ng din acest hoit, est e viaţa şi sângele Patriei noastre!
cuveniţi testatorului de ia guvern pontru emancipaţi, căt şi din anuala dare de 300 galbeni, ce lasă spre înzestrarea ei, care sumă va fi asigurată pentru tot-d’a-una in fondul moşiei Hudesci. ast-fel după cum se specifică in testament.
Primăria din Hudestii-Marî e autorizată a primi donaţiunta.
Bugetul şcoaleî de meserii, ce se va infiinţa in oraşul Bârlad, s’a aprobat de Regele ast-fel după cum el a fost votat de consiliul general al judeţului Totova,
Regulamentul şcoalelor de fii de militari din laşi şi Craiova s’a decretat.
El e inserat in oficialul de azi.
Treerişul grâului, orzului şi cositul fânului in judeţul Muscel sunt aproape a se termina.
Tocmelile agricole se îndeplinesc, se zice. conform cu legea.
In jud. Fălticeni secerişul grâului semănat mal tărzifi, este aproape a se termina.
Dijmă nu există in acest judeţ.
Ne pare bine că informaţia noastă privitoare la moartea generalului Cerchez nu e adevărată.
Dorim ca in privinţa generalului să se împlinească ceea ce zice „Românul" : „Despre cine se zice că a murit, va trăi foarte mult."
De la 1 o pănă ia 22 August, in Bucureşti s’au născut 147 copii —75 băeţî, 72 fete- şi afi murit 90 fie oameni,-51 bărbaţi şi 45 femei. —-Ti-dani au intrat pe iunie 20 şi au ieşit 8.
Cei. mai mulţi aă murit de boale de stomacb.
Directorul artistic al operei, italiane, d. Francheţii, in înţelegere cu d. Serghiade, a plecat pentru angajarea renumitei tragediane Sarah Bernafdt, şi a celebrei prima-done dramatice Măria Stolzmann.
Se vor da căte-va representaţiun! in laşi, Ohiew, Odessa si Bucureşti.
Pe lăngă ţiganii mici şi mari, feminini şi masculini, pe cari puternicii noştri! ’î lasă să sfideze publicul capitalei pe strade prin formele lor plastice şi neplactice, dar pururea obscene, apoi e un scandal ş? cu câinii bolnavi, rîioşî şi jinghinoşl, de cari e cine-va silit să se impe-dece pretutindeni.
Ne vine intr’adevăr să ne intrebăm, dacă e pidermul agenţilor primăriei şi al organelor poliţiei este mai subţire sau nu de căt nl fiinţelor organice, mai sus menţionate.
CRONICA ZILEI
Defunctul Iordache Const. Boldur Lăţescu, proprietarul moşiei Hudeştii-Mari, din judeţul Doro-hoiiî, prin testamentul sâtî a hotărît;	“
Să'se ţină in bună stare biserica de pe proprietatea sa Hudeşt.ii, şi a se da in tot anul pentru întreţinerea serviciului bisericesc căte 100 galbeni din veniturile moşiei;—a se infiinţa si a se ţine in bună stare pe moşia Hudeşti o şcoală normală, in care, .pe lăngă niţele, sii se înveţe şi .muzica1 vocală bisericească.
Şcoala aceasta să poarte numele de „Şcoala Costacliească", ea să se înfiinţeze şi să se in-treţie in tot-d’a-una in bună stare, arăt din bănii
*) E vorba numai' de populaţia urbană.
destul de lămurit, că aceste efecte sunt datorite unei comunic aţiunî oare care ce se stabilesce intre sistemele lor nervoase."
lmpulsiunea era dată magnetismului animal; mulţi savanţi cari nu’J credeaţi degradant se o-eupară de el. Trebue a se cita printre el spiritualistul Deleuze, care publică asupra magnetismului mal multe opere Însemnate de o credinţă supusă la toate încercările, in 1825 doctorul Foissac propuse academiei de medicină o şedinţă magnetică, pentru ca această societate să poată da compt de fenomenele extra-ordinare, la cari ar fi marturâ oculară.
După lungi desbateri, academia acceptă propunerea şi numi in 1826 o comisiune compusă din d-nii Husson, Itard, Bourdois, de la Mothe, Guenault, de Mussy, Marc, Tillaye, Fouquier, Double şi Magendie. - Comisarii începură indată studiele lor şi le urmară până la 1831, epocă, in care M. IlusSon, fu însărcinat de a resuma lucrările comisiuneî intr'un raport in favoarea magnetismului şi din care noi nu vom cita de căt cele două din urmă paragrafe :
„Considerat ca agent a’lfenomenelor fisiologice sau ^ ca, mijloc terapeutic, magnetismul ar trebui să şi găsească locul in cadrul cunoştinţelor medicale şi prin urmare medicii singuri ar trebui să facă sad să supravegheze intrebuinţarea lui, precum aceasta se practică in ţările de Nord.
„Comisiunea ne având ocasiune, n’a putut verifica alte facultăţi pe cari maguetisatorii ah anunţat că există la somnambuli, insă ea a cules şi comunicat fapte destul de importante pentru a putea crede, că academia ar trebui să încurajeze cercetârele asupra magnetismului ca o ramură foarte curioasă a psichologieî si istoriei naturale."
Tot in acest an apăru o operă a doctorului Ber-
3DX2ST
Romănla şi Anstro-Ungaria.
,.N. fr. Presse" oeupăndu-se, in numărul de la 3 Septembre, de călătoria contelui Andrassy la Sinaia--căreia nu-I dă nici o importanţă politică directă—emite neşte păreri şi declaraţii, vrednice ele a lua act, de ele.
Ziarul vienez mustră ăntăiiî ziaristica ungurească, pentru larma ce face împotriva României. Dacă e vorba de a ne căşt’ga, Austro-Un garia trebue să preceadă alt-fel, nu cum cere presa maghiară, va să zică, nu prin ameninţări. Politica cea mai bună, ce Aiistro-Ungaria are să inaugureze faţă de România, este cea a mijloacelor bune, coste ele ori cătă osteneală si ori căt timp.
trand intitulată : Magnetismul animal in Franţa, operă conşciinţioasă, care făcu oare-care impre-siune.
la 1837 academia de medicină organisâ o nouă comisiune, pentru a esamina un somnambul dirijat de doctorul Berma. Acest medic se angajase a face inainlea comisiuneî experienţele următoare ;
Insensibilitate completă a unul membru, provocată prin magnetism. Restituiiunea, prin voinţa magnetisatorulul, a sensibilităţii răpită acestui membru.
Ascultare la ordinul mental (ce so face in gănd) a magnetisatorulul, de a perde mişcarea.
Ascultare la ordinul mental de a inceta să respundă, in mijlocul unei conversaţiuni angajată.
Experienţele fură primite şi nu satisfăcură de loc comisiunea. D-rul Berna incercâ un eşec, atribuiirdu’i unui concurs de circumstanţe inimice influenţei magnetice.
In urma acestei şedinţe magnetice, d-rul Burdin, pentru a pune capăt orî-căreî incertitudini asupra magnetismului, prepuse un premid de 3000 franci somnambulului care ar ceti fără ajutorul ochilor, sau care ar oferi fenomenul transposi-ţiunel simţurilor.
îndată ce publicitatea a anunţat premiul Burdin şi. eondiţiunile cerute pentru aî obţine, 6 pretendenţi se presentară; dar nici unul din ei ne-satisfâcând probele cerute de Academia de medicină, premiul Burdin aşteptă alţi somnambuli.
De la 1837 — 1853, epoca invasiunii spiritelor lovxtoare şi a meselor vorbitoare, un numerconsi-derabil de broşure asupra magnetismului ah venit să atragă mai mult saiî mai puţin atenţiunea publicului. înaintea acestor scrieri şi fenomenelor oferite in fie care zi de somnambuli, mai mulţi profesori al facultăţii din Paris au
Şi intri adevăr, ostonelole aceste s*s vor com pensa, căci
„tânărul regat poate, să devie un loc de (/es co.rcare minunat pentru mărfile austriece*,
După ce ne semnalează această perspectivă pentru bunele raporturi cu Austro-ungaria, y' fr. Presse", găsesce, că dificultăţile ce se opun stabilirel acestor raporturi, nu sunt tocmai atât de mari. Neînţelegerea ar fi esistănd numai in cestiunea Dunărei.
„Ni se asigură insă - zice apropos de aceasta ziarul vienez, — că Romania nu ridică împotrivirea sa contra pretenţiilor austriece, spre a face numai pe placul vre unei puteri străine, că nu vrea să facă nici serviciile Rusiei nici a le Angliei. Ea ar fi gata să acorde comisiuneî mixte toate drepturile cerute de Austria, cere insă ca esecutarea prescripţiunilor acesteia, ca esercitarea poliţiei fluviale de-a lungul ţermuluî românesc, să se in* credinţeze eselusiv autorităţilor române.
„Dacă impărtăşirea aceasta e adevărată (ceei ce „Rom. Liberă" nu crede, căci ea ar insemna o concesiune periculoasă făcută Austriei) noi ere-dem- urmează „N. fr. Presse"-că se va găsi un mijloc spre a realisa o înţelegere intre Bu curesci şi Viena, fără ca guvernul nostru să aibă trebuinţă a renunţa, prin adoptarea propunerilor francase, la a vânt-proiect."
Până aici, avem. să observăm ziarului vienez că nu-î stă tocmai bine, a nu cunoasce pănă astăzi căuşele duşmăniei noastre faţă de Austro-Ungaria. Nu, aceste cause. aceste dificultăţi, nu sunt mici, şi nu se concentrează eselusiv in cestiunea Dunărei. Duşmănia in esenţa sa este etnică. Neînţelegerea nu se poate resolvadecăt in Ardeal.
Popor de 10 milioane, din cari numai 5 sunt libere, noi suntem datori, in interesul neapărat al esistenţei noastre, să. căutăm a asigura viaţa şi desvoltarea celor aialte cinci, incă afară de patria mumă. Patru milioane din aceşti fraţi locuesc Ardealul. Asigure-le Austria, acestor con-naţionali ai noştri, o viaţă politică autonomă, dea-e-le toate mijloacele de a se păstra şi des volta ca Români, şi atunci, da, vom maî* putea sta de vorbă cu cabinetul vienez. Să ştie „N, fr. Presse", că pe căt ţinem ca Dunărea se re-măie românească, intru căt atinge teritoriul nos tru. pe atăt ţinem ca Ardealul se remăie romă nesc etnicesce şi să devie şi politiceşte căt mal curând.
La sfârşit „N. fr. Presse" desaprobâ acele ziare unguresc! şi austriece, cari caută a câştiga simpatiile României pentru Austrta, punSndu-î in perspectivă un resbohi ruso-austriac. Prin ast-feliu de prevestiri - zice ziarul vienez- România nu se poate de căt instreina şi maî mult de Austro-Ungaria, căci:
„Pentru participarea sa m alianţă cu . Austria la un resboiu omorîtor, aceasta'nu-î poate da, in caş de victorie, drept recompensă, de căt cel mult bucăţică do Basarabie perdută prin tractatul de Berlin, iu cas de Inft ăugore insă, ea poate peri."
Vom remănea tot-d’a-una recunoscători .lui „N. fr. Presse" pentru această sinceră declaraţie. Amicilor Austriei —dacă vor mai fi esistănd printre Români—le atragem insă atenţia asupra a-cesteî strălucite perspective, a unei alianţe rb-mano-austro-ungare, in contra Rusiei.
CORESPONDENŢA „ROM. LIBERE".
Sibiu, 22 August,
A inceput să mi se cam urască. Exposiţia, după ce o vedi odată, de două ori, nu’ţi mal produce multe impresii plăcute; incepl să-I vecii defectele. Cu toate acestea, defectele nu mă
fost siliţi a mărturisi, că magnetismul presintă fenomene generale de resortul fisiologiel; că el reintră in această privire in domeniul ştiinel şi merită a fi studiat.	‘
Din nenorocire pentru ştiinţă, marea majoritate a oamenilor ce se ocupă de magnetismul animal nu ţsosedad nici una din cunoştinţele fl-siologice şi medicale, necesare studiului săă, şi numărul medicilor cari se servesc de magnetism ca mijloc curativ este cu totul mic in compa-rarie cu acela al persoanelor străine artei de a vindeca, cari se servesc de el ca mijloc de industrie. Resultă din această stare de lucruri, că se întâlnesc astă-zi, la fie-care pas, cabinete de somnambuli dirigiate de individ! cu totul ignoranţi de ştiinţele medicale şi farmaceutice, dar caii de altminterea sunt foarte iscusiţi in arta de a impresiona şi a căpăta încrederea. A-ceştl îndemânatici magnetisatorî exploatează in ziua mare credulitatea publică şi fac a li se plăti scump consultaţiunele, ale căror mici defecte sunt de-a fi ridicule şi neinsemnătoare; şi mai adesea-orî ar putea deveni funeste, daca bolnavul ar avea uşurinţa sau cutesanţa de a le urma. Voiu zice in treacăt, că chiar eir am asistat la una din aceste consultaţiuni, unde somnambula, dacă cu toate acestea era somnambulă, dădu răspunsuri aşa de bizare, aşa de stupide, aşa de mult absurde, in căt dacă* eram in locul magnetisatorulul a’şi fi fost foarte confus, mortificat şi nr’aşi fi ascuns de ruşine. Remediele ce le ordona această somnambulă unei femei slabe şi nervoasă ar fi putut ucide un mare cal normand.
(Va urma)1
www.dacoromanica.ro
ROMAN fAfLLBERA
*
mâhnesc, când acid, că această mtrepriadere se daloresce iniţiativei cător-va_ bărbaţi, şi că stă-ninirea ungurească — n ar mai fi, să nu mal fie, — g’a împotrivit din toate puterile la isbânda acestei românesc! incercări. Un lucru insă ine măhnese : Când scrib, plouă, şi a ploat toată noaptea , baraca Exposiţiel nu e invelită cu tinichea, şi printre scânduri se strecoară apa ; trebue să se fl adus stricăciuni.
Ieri a fost ziua Exposiţiel de vite ; multă lume se amestecase printre dobitoace, aşa că une-orî nu mai distingeai. Lăngă un coteţ de rîmătorî, remăsesera. in extaz doi clerici. Un curent tare de Simpatie lega pe privitori de priviţi; şi unii şi alţii erau tot aşa de graşi. Find-că* suntem la* vite, caută să ve spun, că am vâ-dut căte-va vaci de Sviţera d’o frumuseţă rară. Ele irt’afi făcut să inţeleg de ce unii poeţi, antici si moderni, comparau femeia cu o văcuţă... Caii "erau puţini, dar unul era minunat de bine tăiat; măgar insă nicî-unul... in parcul de vite.
Şi nota-bene in Transilvania, mal ales prin satele săsesc! şi unguresc!, se găsesc mulţi nobili urechiaţî.
* *
•Despre Exposiţia de lucruri, voiil spune de tot puţin. Catalogul nu e sfârşit; am patru coaie, dar obiectele sunt inşirate nesistematic, aşa cum ad sosit la Sibiu. Pot insă să ve asigur, că in Exposiţie, brilează costumele ţerâ-neştl ale femeilor. Mal toate porturile din Ardeal, - şi zeu, frumoase sunt unele, —sunt re-presintate aci, lucrate c'o artă uimitoare. Ţăranca noastră e muncitoare şi talentată. Dacă am şei să exploatăm aceste fericite insuşiii, mult s'ar ridica neamul românesc, şi pe tărîmul economic, şi pe cel intelectual.
Pielăria” incâ este bine representatâ. Am ve-dut piei de bivol, transformate prin muncă, de nu le mal poţi cunoaşte; şi nu cu maşinele ci cu măinele. D’niî Mandrea şi Leon, din Bucureşti, ar putea găsi, in Transilvania, buni lucrători pentru fabrica lor.
Tot aşa de bine sunt representate, şi strugă-ria (E un dulap şi un biuroii de nuc, cum n’am vSzut incă), şi cojoeâria, mal ales cea feminină, şi ţesăturile fine de lucruri orăşenescl. Cănd mâ aflu in Exposiţie, mă pierd, de nu acid cu ce să incep. Să încerc insă cum să sfârşesc mal bine, pentru plăcerea cititorilor.
Mal ăntăifl, ceva serios, pe care 61 recomand ministerului instrucţiunii publice : - Am resfoit două volume in-folio de botanică, ce purtail t itaila :
Plante
,	recoltate de
Şcolarii de la gimnasiul superior românesc gr: cath. din Nasâud, sub conducerea profeso-reluî de şciinţe naturali.
Era un erbariu bogat: 440 de plante, culese de şcolari, şi aşternute, cu multă ingrijire pe hârtie, in josul paginel, se află scris numele şciinţific al plantei, numele românesc, şi apoi numele şcolarului. - Nu s’ar putea da şi profesorii noştri de botanică, la aseminea deprinderi ? Daca ministerul ar inţelege foloasele acestei metode in deosebite materii ale invâţămintuluî, şcoaleleTioastre ar putea prospera. Să imităm pe dascălul de la Nă-săud !.
Ceva mal vesel: —Intre cărţile espuse, găsesc un volum, frumos legat in catifea ; deschid: catifeaua ascundea un manuscript. Să nu credeţi, că manuscriptul conţinea vr’un vechiu document istoric, nu; el era delicata operă a unor degete femeieşcî, mal delicatul product a u-nel cugetări d’acelaşî sex : o operă teatrală, intitulată Douâ emancipate, piezâ de Alexandrina Mateiu. Pieza —ca să păstrez ortografia autoarei-e in 4 acte. Femeile trebuesc să fie încântate, că s’a găsit şi la Sibih o aprigă defensoare a emancipării. Par-că femeiamodernă ar fi sclavă; din contră eh vâd, că ea e stăpîna noastră, stă-pîna lumeî. Nu-cum-va vreţi să’î puneţi şi pan talonl cu lampasuri, şi s’o faceţi comandant de pompieri ??..
Am răsfoit cele DoS emancipate ale cuconiţei MateiCi, dar uşi dori ca manuscriptul să nu se tipărească. Nu şeii! daca el ar face multă cinste autorel, dar mă tem c’ar face, vr’o nenorocită victimă. Dacă d-na sad d-şoara Mateiil nu’I cunosc statul civil - este o femee de spirit, şi are talent, ar putea da sbor imaginaţiunil sale pe căinpia verde, înveselită de mii de floricele, a simţimîntelor ce consolidează familia... Şi-apol ce caută un ast-fel de manuscript la Es-posiţie ? Aş fi preferit, zăă, o pereche de ciorapi bine scăduţi la călcăifl!...
#
* *
Să las aceste zig-zagurl prin Esposiţie, pentru a vă spune, că Miercuri am vizitat Reşinariî, iar Jouî ospiţiul de alienaţi.
Drumul, din Sibiti la Reşinarl, e delicios: mergi printre doă şiruri de arbori stufoşi şi deşi; străbaţi chiar o pădurice ; călătorii numesc o parte a drumului dumbravă. Distanţa nu e lungă: intr'o oră şi un cuart eşti la Reşinarl.
Cel d’ăntăid lucru, care mi’a "atras luarea aminte, intrând in sat, a fost o tăbliţă, pe care era zugrăvită o pipă ş’un pistol. Am credut, la inceput, că asta e marca satului, şi natural *m’am dus cu gândul c’aci se cultivă mul*t tutunul, e vr’o fabrică de pipe şi alta de arme, oamenii sunt lumătorl reputaţi şi vănătorl distinşi. Nimic insă din toate astea. Pipa si pistolu spunea oamenilor, că, in Reşinarl, este oprit d’a se fuma pe drum şi d’a se trage focuri. Se vede că oamenii ah suferit pagube, de la pipă şi de la pistol, şi d’&cea ah luat această măsură preseryativă.
Reşinariî c un sat mare şi bogat. Numele său va fi venind de la pădurile de brad, de care e iuconjur.it satul, şi din cari s’ar ii estras odată multă regină. Cu toate astea, nu vreau să garantez această etimologiă, de frică să nu mă pomenesc cu vr’un egiptolog, care să mă transporte in epoca Ramsesilor, spre a’ml esplica origina Reşinariî or.
Aci, in societatea d lor Brote, director de bancă in SibiO, şi Barcianu, succesorui răposatului Ho-doş, in secretariatul Asociaţiunil transilvane, a-măndoî Reşinăronî, am visitat părţile frumoase ale satului.
Voiţi semnala : Şcoala primară, de băieţi şi de fetiţe, intr’o casă mare cu două caturi, destul de bine construită; biserica cea vechia (Râ-şinârenil pretind, pe temeiul unui leat dubiu, că aceasta biserică are vechime de 460 de ani; ea a fost insă restaurată la 1755) ; biserica cea nouă, al cărei altar e scuipat de un ţăran, care n'a inveţat arta la şcoală, dar care intr’adevâr artist a fost ; şi in curtea acestei biserici, mor-mentul mitropolitului Andreiu baron de Şaguna; monumentul înfăţişează o capelă in stil gotic simplu ; el pare neterminat : mi s’a spus că se aşteaptă doi lei la uşă, iar înăuntru se va pune statua regretatului Mitropolit, al cărui nume e rostit cu veneraţiune de Românii din Ardeal.
O notiţă de datine poporale: — La cimiteriul din Răşinari am vedut pe unele morminte, o prăjină pe vârful căreia fâlfâia o cârpă roşie. Mi se spuse, că acolo sunt ingropaţl flăcăi şi mi se adause, că atunci cănd flăcăul mort e cioban, pe lăngă cărpâ roşie se pune şi un fuior de lână.
*
* *
A doua zi, găsirăm cu cale d’a visita spitalul de nebuni. Institutul e bine întreţinut, dar spectacolul e sdrobitor. VedI bărbaţi vezi femei cu fel de fel de boale de creerl. Capitolul acesta e obscur incă, in cartea Medicineî. Mult timp incâ funcţiunile creerulul, in producerea cugetării, vor fi o taina pentru sciinţâ. Ceea ce se scie până astăzi, şi ca fisiologe. şi ca psihologie, şi ca medicină cerebrală, este puţin. Cu toate acestea mi se spuse, că pentru unele cazuri tratamentele medicale au isbutit, şi că norii afi inceput să se spintece şi in această direcţiune a investi -gaţiunilor omenesc!, Dar până cănd ori-ce nebun putea-va fi curarisit, mult va trebui să treacă. Până atunci să plângem p’aceştl nenorociţi,
Vr’o două trei esemple.
E o femeiă care ’şî mişcă merefi mâna, zicând că dă de-măncare copiilor sSî, si credând că dacă n’o face această mişcare, îl mor copii de foame.
De biata violonistă, Circa-Pipoş, care ne-a in-căntat o dini'oară, in Bucureşti, cu divinul sâii arcuş, nu ne-am putut apropia. Era bolnavă, stinsă de slăbiciune. Custodele ne-a spus că se supără cănd vede oameni.
Mal e acolo, de 18 ani, un popă romăn : el se crede Principalul sad împăratul impâraţilor. Am vorbit cn densul, şi nu ţi se pare că e de loc alienat, aşa de cu judecată vorbesce. Nu admite insă că e cine-va mal mare ca el in lume ; e supărat că fiu-săd a pornit cu răsboiu, asupra lui, din As:ia ; spune că HobeDzollern e provisor Konig von Rumânen şi că tronul e al lui, şi alte multe blagomanil de felul ăstora. Nu ne-a lăsat să plecăm pănă nu ne-a cântat cu un filarmonic, un vals.
Multe şi felurite speţe de alienaţi vâdut-am -şi să mal zici, că sufletul este o schinteiă di: vină!!...
PARTEA SCIINŢIFICA
Sciiuţa pădurilor.
ni
Productele nemateriah ce ne dau pădurile sunt tot aşa de importante şi considerabile pentru man ţinerea echilibrului in natură. Prin simplul fapt al multiplicaţiunel sale, omul devine un agent de destrucţiune, dacă nu se aplica a reproduce cea ce a consumat. Ast-fel s’afi vâdut pădurile dispărând din toate ţările locuite şi dis-paiiţiunea lor devenind muritoare pentru om negligiănd cultura lor specială. De Gasparin, de Humboltt, Blanqui, de Laussure, Bellgrand, Bous-dsingault, Vadault de Buffon, Baudrillart şi Mi-chel Chevalier ne citează, o mulţime de esemple in lucrările lor neperitoare, de desastroase-le efecte ale de pădurilor.
Mai ântăifi toţi arborii de păduri contribuesc la formaţiunea solului arabil. Rădăcinile lor mărunte, crâcele se reduc in pulbere sporindu l dermeabilitatea. Tericiul şi humusul ce se reformează prin descomposiţiunea foilor, sunt d’o fertilitate admirabilă. Tericiul este materia minerală inbulbată cu materie organică. Humusul este' materia organică in cel din urmă grad de deseomposiţiune. Humusul absoarbe gazele şi apa, prin urmare el lucrează şi mal mult. El produce prin fermentaţiune gazul acid carbonic care disolvâ toate gazele minerale şi le pune la dis-posiţia plantelor, fapt care domină toate chestiunile in agronomie ; pe d’altâ parte humusul favorisă nitrificatiunea, adică transformarea azotului materiei organice in acid azotic asimilabil de plante in contact cu oxigenul aerului, după noile constatări ale dd. Muntz şi Schoesing. Astfel prin păduri şi numai prin păduri putem noi pune in cultură locurile cele mal ingrate. Numai ast-fel ati fertilisat Francejiî landele Gas-conieî şi ale Soloniel. Prin plantaţiuni de prin stratul vegetal a inceput a se reforma şi vege-
taţiuuea a vivifia. Căd pământurile sunt cu a-tăt mai bune cu căt ele absorb mal multă apă. Rădăcinile arborilor fâcend pământul permeabil i permite a absorbi apa. Putem adăoga modificarea completă a propietâţilor fisice ale pământului.
Influenţa pădurilor asupra climei este netăgăduită. Ele ne dau stabilitatea temperatureî, regulează starea atmosferică: vânturile, umezeala; căldura, presiunea şi toţi meteorii ; intr’un cuvânt toate modiflcaţiunele ce influenţează asupra vegetaţianei.
Temperatura in păduri este tot-d’a-una mal scăzută ca in afară. Radiamentul este impedi-cat de ramurile arborilor, după cum a 'constatat d. Matheiu ; aseminea, după acelaşi autor, in păduri plouă tot d’a-una mal mult ca in a-farâ. Prin urmare in păduri avem tot-d’a-una o temperatură maî constantă.
Buna distribuţiile a apelor şi regularea debi-tulu icursuluî se datoreşce pădurilor ; de unde resultâ, ca consecinţă, manţinerea pământului pe coaste. Inundaţiunile aseminea sunt evitate in ţerile şi localităţile împădurite. Aceste fenomene naturale, însemnate pentru economia unei i ţări, se esplicâ prin trei cause : una orografică (panta), alta geologică (infiltraţiunea) şi a treia meteorologică fevaporaţiunea).
Prima causă este cea orografică : panta ori inclinarea solului, ce are o influenţă mare asupra formaţiune! torenţilor şi a ripelor. Să ne închipuim o ploaie ce cade pe vârful unul munte. Dacă coastele lui sunt impădurite, solul devenit permeabil prin rădăcini şi săturat de [humus va absorbi a parte din apă şi numai o parte se va scurge pănă in vale, cea ce nu va avea atăta forţă spre a rupe pământul şi a ’1 târî in vale. Din potrivă fără vegetaţie solul va fi uscat şi lesne apele el vor rupe, căra in vale şi j forma ripî. Pentru aceasta codul nostru silvic a fost prevăzător şi a supus regimului silvic pădurile particularilor din părţile muntoase.
A doua causă este cea geologică: infiltraţiunea. Natura şi permeabilitatea solului influenţează asupra infiltraţiuneî apelor. Influenţa pădurilor este manifestă in această privinţă. Arborii, prin radăcinele lor, drenează intru căt-va solul. S’au vădut rădărinî de arbori pătrundând până la 15 metri in sol, T fac prin urmare permeabil şi permit apelor a se infiltra. Pe urmă humusul format inlesnesce şi maî mult infiltraţiunea. Nici un isvor nu a secat in păduri dar toate prin faptul despăduririlor. Fără permeabilitatea solului pătrunderea apel in ea nu poate avea loc şi permeabilitatea ori absorţiunea fără arbori sunt imposibile ; lor dar li se atribue con-servaţiunea izvoarelor. D. Boussingault ne a citat asemenea esemple destul de numeroase din că'ătoriile lui in America. Moli a vădut dispa-riţiunea isvoarelor, prin faptul despădurilor in Alpî şi Baudrillaut in Grecia. Michel Chevalier o constată in Pirinei in cartea lui Interesele materiale ale Francieî. Charles Comte in cartea luî asupra proprietăţii consideră una din cele d’ăntăiu datorii ale guvernelor conservarea pădurilor.
In fine a treia causă meteorologică'.: evaporaţi unea. Evaporaţiunea se face la toate gradele de căldură. Vânturile, temperatura şi intreaga stare atmosferică influenţează asupra el. Ne muritorul inginer Bellgrand a constatat că din 28 miliarde m. c. de apă, ce cad anual in mediu, numai 8 miliarde curg pe suprafaţa pământului, pe cănd 20 miliarde sunt ridicaţi in aer prin evaporaţiune. EI bine, influenţa pădurilor asupra evaporaţiune! este considerabilă. In păduri, pentru acelaşi timp, evaporaţiunea este de 5 ori maî mică. Tot-d’a-una se evaporează mai puţină apă in pădure ca in afară. Maî mult. Solul nu crapă şi nu sufere de secetă. Prin urmare pădurile moderează evaporaţiunea solului, reţin apa, sporesc şi regulează debitul cursurilor de apă şi in fine impedică inundaţiunile prin efectul acestor trei cause : meteorologică, geologică şi orografică. Câte trele contribuesc a regula debitul apelor, a conserva isvoarele şi a evita inundaţiunile. Acestea sunt fapte verificate de mari învăţaţi că Bossingault, Moli şi Bel-grand. Inundaţiunile cari băntuesc Ungaria provin negreşit din despăduririle Carpaţilor.
Pădurile au influenţă şi asupra sălubrităţeî publice. Această influenţă este demonstrată es-perimentalmente. Pădurile impedică formaţiunea miasmelor şi toate efluviele marecagioase. Ele impedică şi vânturile incărcate cu aceste miasme d’ale râspăndi in ţerile salubre. Obser-vaţiunea asta este veche, căci Lancisi atribuia insalubritatea Romei tăerei unei păduri ce o garanta contra vânturilor din partea smârcurilor Pontiue. Dr. Michel Levy o recunoasce asemenea psntru căte-va părţi despădurite ale Francieî. El recunoasce afară de aceasta, şi o perturbaţiune climaterică, precum noî’recunoascem in clima ţârei noastre, de cănd tot despădurim necontenit, variaţiunî ne maî pomenite, destul de funeste oamenilor şi vegetaţiuneî,
In fine s’a invocat securitatea şi operarea teritoriului.
Importanţa pădurilor, din punctul de vedere al strategiei militare, este probată de istorie. Ne ar fi de ajuns să cităm luptele lui Cesar cu Galii, ale lui Traian cu Dacii, in fine ale lui Ştefan cel mare şi Mihaiu cel Brav cu Turcii, pentru ca să găsim inutil d’a meî insista asupra acestui punct. Pădurile formează un obstacol natural şi eontribue la protecţiunea solului naţional. Pentru a termina vom adăoga, că păşu-natul cu oile in păduri a fost oprit in toate ţârile, recunoscut fiind-că oile mănâncă, ca să
zic aşa, şi rădăcina ierbeî, desherbează solul, prin urmare, favoriseazâ formaţiunea ripelor şi a torenţilor. Numai păşunatul cu vacile este permis atunci cănd pădurea numai are nimic de temut.
In toate ţârile, cu deosebire in Italia, Anglia, Statele-Unite, Elveţia şi Franeia, guvernul şiad ministraţiunea pădurilor au incuragiat lâptâriele sociale, ori asociaţiunile de cultivatori pentru fabricaţiunea brânzei. Astfel se fabrică renumita brânză de Chester, parmesanurile şi Swei-tzerul. Administraţiunea pădurilor din Franeia a făcut toate sforţările prin agenţii eî silvici a incuragia aceste asociaţiunl, căci nu numai eă statul profită, dar şi bună starea materială şi moralitatea populaţiunel cresce. Noi am vorbit despre aceasta altă dată destul de larg pentru ca atât administraţiunea pădurilor noastre cât şi toţi cel cari dispun să iea'iniţiativa incuragerel unor asemenea utile asociaţiuni.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere,"
7 Septembre — 9 ore dim.
Viena. 6 Septembre
D. Brătiami, prim-ministru al României, a sosit ieri la Viena, unde va sta căte-va zile, inainte de a se intoarce la Bucureşti.
Roma, 6 Septembre.
Se crede că Papa va ţine un consistorid ina inte de sfârşitul luneî Septembre ; nu se ştie incă dacă se vor crea noul cardinali, nici cari episcop! vor fi ridicaţi la această demnitate.
(Havas).
.A. 3STXT IST OITT
In seara de 17 c. s’a pierdut in gara Tărgoveşti, un portofoliu de marochin roşiu, cu bilete hypotne-care ca la 320 1. n. având intr’ensul maî multe alte hărţii şi notiţiî insemnato. Cel careî va fl găsit, este rugat a’l aduce in strada Mircea-Vodă No. 2 la d. N. T. Opreanu, ear ca recompensă va reţine suma aflată intr’ânsul.
INSTITUTULC, TROTEANU
Strada Sf. Ioan Nou. No. 35.
Cursurile primare şi comerciale din acest Institut reincep Luni (31 August). Se primesc şi elevi pentru licee şi gimnasil.
BOALELE DE GAT, GURA, NAS ŞI URECHI tratează printr'o artă specială
D'- J. BRATTNSTEIN
Medic, Hirnrg, 51 Mânios fost medio practicant in Viena in Klinicele.
lui Jtrauu (boale de femei şi facere) si a lui Hebra (boale de piele, per şi syphihs) Oonsultaţiuni de la 3-5 p. m. Strada Sf. Vineri No. 1 (Casa Misiu).
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURBUL BUCURESCL
Pe £iua de August, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
«o Oblig, de Stat Convertite. °/o
-6 Renta Amortisabilă
Căilor ferate Române
7	% 6 «/.
8	«„
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. ^00 7 % Scrisori fondare rural.
a	»	urbane
»	» »
Impr. Municipal .	.
» cu pr. Buc. (bil. 20 5 •* Renta română ... Acţiuni Dacia România .	•
» Banca Naţionala a Rom Baia de Aramă liberată .	.
Cupâne	Oblig, de Stat
Rentă ....
„	Căilor ferate	.
„	Scrisuri .	.	•
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Banoă............
Rubla hârtie...............
Florini ...................
Lose otomane...............
CURSUL DIN VIENA
6 Septebmre
.
1,!
âniei
Napoleonul . Ducatul . . . Lose Otomane. Rubla hârtie .
CURSUL DIN BERLIN
6 Septembre
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»	•
Priorităţi	»	»	-
Oppenheim ................
Ruble bărtie..............
Oblig, noi................
Lose Ottomane.............
CURSUL DIN PARIS
6 Septembre
Renta Română...........
Lose otomane...........
SCHIMBUL
26 August
Paris (3 luni).......
» la vedere .... Londra (3 luni) ....
® la vedere . . . Be-lin (3 luni) ....
» la vedere . . . Viena la vedere ...
Qomp» Yoaiî.
101
102 92 V. 225 103 101 96 H 106 28 91 440 1800
V<
102
103 93 >30
104 102
97 % 107 29 92 460 1820 750 arg. aur
2 60
2 14
936
59
26 o, 126 */;
100 1/
62
7,
S
2 70 2 15 60
36 V, 5 59 26 % 126 Vi
100 i/,
f 3
113
219 60 103 7,
91
58
112 90 î'9 50 103 </,
57 7*
Adrese pentru telegrame FERMG RENCZAL
www.dacoromanica.ro
MAGAZINUL DE PANZARiE
DIMTRIE LAZAltESCU
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Au sosit felurimi de pânze nuoî precum:
Olandă Rumburg Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciai'urî, Madepolon franţuzesc şi englezesc Sifon Mec-sican in diferite laturi', Melino, percal, tulpan ; Osfort de aţă veritabil, pânză vărgată pentru mindire, pauză cu varga roşie ia margine pentru traesperanto, pânză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olandă garnituri de 6 şi 12 persoane, plăpainî de vară şi iarna de lână.
Cămăşi de cavaleri albe şi culori fasoanele cele maî nuoî gulere, manjete, cravate diferite forme, batiste de Olandă şi lino. Corsete, cămăşi'de damă diferite camizoane şi altele necesare, broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi culori şi albi; danele dc lănâ subţiri albe şi culori, jiletci franţuzesc! pentru bărbaţi umbrele de ploaie şi altele.	4
Toate aceste să procura cn preţurile cele maî moderate.
INTERNATUL DE BAETI
„LIBERTATEA"
No. 68, STRADACOLŢ E I, No. 68.
Cursurile acestui Institutu vor începe pentru clasele Primare la 16 August, dr pentru clasele gymnasiale la 1 Septembrie. Se prii-mese elevii care voesc a se prepara pentru scola militară şi comercială. D-nil părinţi pot primi programa detaliată din Internaţii în tote flilele.	'	7-2-4	DIRECŢIUNEA
IMPORTANTU
Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelicr complect in cautschuc costa (maî inainte fr. 300)
mmmtmam iar azi mimai 150 franci mmmmmm
Un singur dinte fr. 10. Pidces din duoî sau maî mulţi dinţi, de la 6 până la 8 fr. dintele.
Maî cu seamă dmî permit a atrage atenţiunea ODor. P. asupra dinţilor artificiali şi ratelieur montat de mine in aur G. 18, că sunt întocmai cu prima lucrare americană in ce privesce esactitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre ineredinţare se află la mine modele espuse, iar in ce privesce lucrările esecutate de mine sunt in posiţie de a da garanţie pentru maî mulţi ani.
Operaţiuni, plombagiurl şi curăţiri de dinţi se esecută cu- cea maî mare menagiare.
Find basat pe praxa mea de 30 ani in această specialitate, sper a obţinea toată increderea On. P.
Cu stimă, George Slama
24-2-8	Dentist engles — Strada parol I, 19
De venzare maclaturi cu ocaua
(hârtie stricată)
A se adresa la administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. 14.
( Casa I'tncovicî ).
ROMÂNIA LIBERA
Institui de iiislruetiinie si educatiune
LJKNTHU JBARTEI
CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE
Mg" PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ “3*0 Inforraaţium in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4 — 6 p. m.
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
de la facultatea de medicină din Paris, s a mutat in Calea Yăcăreşti 82.
Specialitate de b61e syphilitice
Consultaţiunl de la 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m.
Anunciu
Se primeşte intr’o familie unul sad duoî copil care ar frecuenta şcoala. — A se adresa strada Polonă 24 ori Scaune 88.	15-1 6
De Venzare
Doue perechi caso, ambele intr’aceeaşî curte, construcţie nouă, cu doue faţade, in calea 13 Septembre No. 10 şi Strada Puţu cu apă rece No. 62, doritori să se adreseze la sub-semnatul domiciliat in zisele case. 3
I)r. I. Şerbânescu.
E VENZARE
Casele din strada Popa-Tatu No. 28 cuprindend 7 odăi, 2 bucătării, o prăvălie, 2 pivniţe, 2 magazii.— A se adresa chiar acolo.	6-2-5
i" JEAINE L.
Str. Teilor 28, Bis nea Oletaru
Croeşte şi inseilează costume pentru dame şi copii cu preţu de 4 fr.
MARE-I PUTEREA ŞTIINŢEI!
a ti -n i opti »ii m T un remedii! examinat in mod oficial, aprobat şi recomandat de autorităţile medicali, vindecă posi-tiv şi radical, "in tot caşul, cea mal teribilă din toate boalele :
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al D’"1" LENGIEL
Simplu numai sucul vegetal care curge din mesteacăn când trunchiul lui i se perforează, este de I când ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele maî intrebuinţate pentru înfrumuseţarea feţei, când insă acest suc se prepară chimiceşte intr’un balsam, atunci eşî câştigă proprietăţile sale şi efectele lui sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului a-tuncî pănă dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remăind pelea albă, frumoasă şi fragedă. Acest balsam indepărteazăcreţiturile şi semnele de versat, dând fisonomie de june; pelea câştigă in albeaţă, frăget zime, dispărând in cel maî scur timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pielei.
pentru vcnc/ărea in detail in Bucuresci la d-nilCarol Gersabeh succesor de I. Ovesa, Martinovicî & fii, G/ujă Pe ucu, G. Rieti
5fiul român, N. Ni-Ziimer, Thoiss,
____[_____ _	.	iu. — In Galaţi: |
îa Pharmacia St.'George ad-luî Marino Curtoihcî şi la phiirma-\ cia Domnească, a d-lui Basiet Curtovicl.-In Craiova: Aug. Heber-l ling.-In Slatina : A. Pfintner Pharmacist.—In Giurgiu : M. Binder Pharmacist. — In Ploeştî : S. Schmel-iu şi G. Sigmund Phar- | macişti. — In Buzeu: Weber Pharmacist. — In Brăila: G. Kaufmes, şi in Focşani: M. F. Remer.
1 PRIMA FABRICA SPECIALA
1	DE
CRAVATE
IN ROMANIA
TT o dl dată la 1870.
Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi in special d-lor comersanţt de Modo atât din capitală precum şi din districte că esţesingură in’ţară care posedă cel maî mare deposit de cravate . şi cu toată lipsa dc incuragiare 1 ce există in Industria Naţională, concurează cu streinătatea atăt in preţuri precum şi in qualitate.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor. Clienţi un frumo t asortiment do stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros şi en detail cu preţurile cele maî moI deşte
IACOB IOSEPH.
Bucuresci Str. Şelari 20
www.dacoromanica.ro
W. STA ADECKER
Recomandă:
Maşinii du veni ural arau
System Bacher, cu 13 site, pentru toate soiurile de bucate.
Triori s.ystem Mayer şi Xmiollet
pentru scos neghină şi măzăriche, secara, orzu şi ovdz din grău, in diferite mărimi.
Pluguri universale
fabrica Sacii, intreg de fer, cormana şi feare de oţel.
Pentru serviciul acestui plug ajunge un singur om, din care causă acest plug este astăzi cel mai căutat.
Pluguri originale Viflats
No. 1, 3, 3 şi 4 — destul dc cunoscut la noi.
Locomobile şi muşine slabiie pentru mori
fabrica Hornsby, preferabile altorii fabricate, oferindu avantage de 15—20“/o la combustibile, vatra focului fiind largă şi cylindrulaflăâ-du-se in interiorul cazanului, după cerere specială furniseij şi apărate de ars pae perfecţionate.
Mori pe postament
A
4
4
4
A
ANUNCIU IMPORTANT
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei 600 pentru un an şcolar; şi me angajez a le pune la dis-posiţiune un local întrunind condiţiunile igenice, avend o ingrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele necesarii pentru întreţinerea lor întocmai cala internatele pr.vate din Capitală.
Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admitere : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—lO'/j dimi neaţa şi de la 5 74 seara inainte.
r
k
r
k
r
r
>
k
Tipografia Ştefan Mihălpscu, Strada Covaci No. IA.
Costume de voiage pentru bărbaţi şi băeţl. Costume fine de Salon cu mătase şi satin de chin, Pardessiurl elegante şi Pantaloni cu gilecl ‘fantasie; au sosit acum in cantităţi conside-1vO/bi/I'S la
„MARELE BAZAR DE ROMANIA"
ypn renumita noastră fabricaţiune din Viena. Croiala perfectă, după ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, de lănâ, terno, micşis, luslrin şi piqueturî englezescl, până la cele mal fine calităţii. — Preţurile sunt destul de convenabile.
BRAND BAZAR DE ROUMANIE
Strada IŞelarI IST o. 7, sub Hotel ETesahl.
NB. — Rugăm a nota „No. I7“ spre a evita confuzium regretabile.
APA MINERALA NATURALA
CA CIIJLATA
Superioară apelor de Contrexvillc şi Wildungen pentru tratamentul boalelor căilor urinare, a petrei iu Vesică, a catarului vesical, a gutei, afecţiunilor uterine, boalelor hepatice şi fretice.	5—8—5
simple, dublefşi triple cu cele maî bune pietre faranţuzeştî.
Pietre de moră, franţuzesc!
in toate mărimile, precum şi pietre unguresc! şi de Iloffnung.
Pauze de burat
şi toate maşinele şi uneltele necesarii pentru mori fine şi semifine.
W. 8TAADBKER
45	Strada Srnîrdan No. 8.
INTERNAT
de
ZB^IETX
de la
5—15 aiu.
INSTITUTUL
BUCURESCI
strada
B1BESCIJ-V0M
No. 10.
Instrucţiunea se face in limba română, în tocmai după programa ministerului instrucţiune! publice ast-fel că : elevi care afi terminat cele patru clase în acest institut sunt apţi a fi imediat promovaţi în un gimnaziu sau şcdlă comercială.
Limba germană şi franceză se predă cu o metodă simplă, uşdră şi practică, educaţiunea şi îngrijirea elevilor sunt strict observate, aşa c : copii sunt trataţi maî mult ca în o casă părintescă de cât ca un institut. Pentru programă şi orî-ce alte detaliurî doritori se pot adresa la direcţiunea Institutului de la orele 9 a m. până la 6 p. m.
8-2-4	DIRECŢIUNEA.
şi or-ce altă boală de nervî. Acest remedii! e de mare importanţă pentru toate maladiile. Deja mii de persoane i datoresc vindecarea, fapt, incontestabil ce a găsit in multe ziare din ţară şi străinătate o expresiuue bine-voitoare.	. .
Antiepilepticum se expediază in pachete de căte 6 flacoane şi instrucţiunea necesară, dacă se trimite sad se rambursează la postă 25 de franci.	.	.
Succesul e garantat; in caşurile extra-ordinarî insă trebue să se ia o dasă indoită.	u
Comandele să se adreseze la depositul general al d-luî
Dr. KlroVi n er
Berlin, NW, Briicken-Allee, 34.
V. —No. 1262'
10 BANI EXEMPLARUL
ROMANIA
APARE ITST TOATE ZILELE
VINERI 28 AUGUST 1881
ABONAMENTELE:
la Capitali: 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Ia IMatriate: 1 a-n 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. Ia Streinitate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, AnunciurF şi Reclame a se adresa :
In Romania: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil (Jarului din judeţe.
In Paris:	La Sociiti Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de	publicitate G. L Daube	& C-nie.
In Londra:	Prin	compania	generală de	publicitate G. L. Daube	& C-nie.
In Berlin,	Francfurt, Znrich, New-York:	Prin compania generală	de publicitate	G. L. Daube & C-nie.
ANTJ N CIURUL, E:	J5
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banf. Reclame pe pagina IH-a ...... 1 LeQ.
»	.	» Il-a . . .. . . . 2 »1%
. Epistole 'nefrancate se refuşă Articolil nepublicaţl nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rcdacţiunea . nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STET. 0, MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 5 Septembre.
Faima despre o întrevedere apropiată intre împăratul Rusiei şi alGeimaniti se adevereşte. Escadra mării baltice va sosi la Danţig mâne. Sosirea yachtuluî „Hohenzollern e asemenea a-visată.
Se aşteaptă o mulţime de vase ruseşti de la Cronstadt şi Cherbourg.
Berlin, 5 Septembre
InpSratul Alesandiu III va sosi pe mare la Danzig pe un vas de răsboiri rusesc şi va fiin-tîmpinat de escadra rusească şi de yachtul „Ho-henzolern" comandate de amiralul Stosch. Cu un tren separat va sosi la Danzig bătrânul in-pgrat cu suita sa; probabil, că nu va lipsi de la întrevedere nici principele de coroană. Ambii impSraţî nu vor remănea in Danţig de căt o zi (Yinerî 9 Sept.) Mâne vor sosi curierii curţii. S’au luat mesurl pentru primirea festivă cea mai frumoasă.
Berlin, 5 Septembre.
Relativ la pre-istoria acestei plănuite întrevederi. „St. Petersburger Herold" de la 1 1. c. comunică : Guvernul prusian n’a trimis guvernului russsc nici o ivitare pentru oficiăriî ruşi superiori spre a asista la manevrele din anul acesta, de şi această e in us intre guvernele simpatice. Tot ce s’a făcut din partea Germaniei, este că s’a invitat la manevre numai ataşaţii militari de la ambasadele ruseşti. Cele-lalte state din Europa insă n’aii imitat esemplul Prusiei. Observând această guvernul central a renunţat la maniera sa şi a trimis invitări, cărora s’a corespuns din partea Rusiei prin tri-meterea generalului Rauch, comandantele divisi-unil 22, insoţit de trei oficiărî superiori. Da ici resultând o apropiere mal prietinească s’a sondat terenul şi pentru intrevederea ce se va in-tămpla la Danzig.
Washington, 6 Septembre.
O depeşă a representantului politic din San-Carlos (Arizona) constată, că numai doi oficiărî şi 10 soldaţi aii murit.
Belgrad, 6 Septembre.
Guvernul austriac a chemat la manevre doi o-ficiărl superiori şerbi: colonelul Miljutin Jova-novicl, comandantul trupelor din garnizoana Belgradului şi locotenent-colonelul Porcefovicî.
Sophia, 6 Septembre.
S’ari încasat inpcsite in luna Iuliri a anului trecut 3,121,000 banei, pe cănd in Iuliri 1880 ah intrat numai 1,617,000.
Praga, 6 Septembre.
Vaporul finlandez de pasageri „Aurora" aplecat la 30 August 7 ore seara spre Stockholm,
1 ăngă Kronstadz insă ciocnindn-se cu un alt va-p or s’a crăpat şi fu silit indărăt la Petersburg in starea cea mal miserabilă. Vaporul cu care s’a ciocnit s’a dus immediat la fund. Nu se ştie numărul celor innecaţî.
Berlin, 5 Septembre.
In suita imperatulul Alesandiu III se va alia şi secretarul de stat Giers. In acest cas cu împăratul Wilhelm va veni şi principele Bismarck.
Locul de întrevedere nu va fi in Danţig, ci la Neufahrwasser.
Berlin, 5 Septembre.
Publicarea Întrevederii Ţarului cu imperatul Wilhelm [se consideră pe aici cu totul neoportună, poate că din motive de siguranţă pentru viaţa Ţarului.
Se vorbeşte, că Ţarul nieî nu va debarca, ci se vă intălni cu Wilhelm pe bordul yachtuluî „Hohenzollern",
Varşovia, 5 Septembre.
Se- crede, că Ţarul va visita şi acest oraş. Se aşteaptă sosirea lui Alesandiu III in capitala regatului polon pe la mijlocul lunel Octobre.
Odesa, 5 Septembre.
Alaltâ-erl se răspândise prin oraş vestea despre o resculare a poporaţiuniî esploatate de jidovi. Guvernorul a dat ordin ca nici un urgisit să nu cuteze să iasă pe stradă şi sâ’şl inchiză prăvăliile. (A fost un ordin supmfluu, căci şi frica tot asemenea le dicta Red.) Mulţimea adunată fu inprâştiată. Escese nu s’au întâmplat.
Belgrad, 5 Septembre.
împăiatul Francisc Iosif a graţiat 36 din acel 38 de oficiărî cari acuma 6 ani şi pe timpul întâiului şi secundului răsboiri sărbo-turc atttre-fără de voia guvernului austriac la Sărbi. Cel doi sunt un capitande artilerie şi un locotenent de infanterie ; lor nu li s’a permis eşirea din legăturile statului.
Cracovia, 5 Septembre.
Guvernoiul a dat ordin pentru gonirea tutu-roi jidovilor cari sunt supuşi austi o-ungari; pe
cănd cel prusienî, fiird mal onorabili in afacerile lor, sunt mal mult toleraţi.
Eerlin, 5 Septembre.
Din Paris se anunţă ziarului „Naţional Zei-tung" prin depeşă sentinţa tribunalului de răs-boiri s’a pronunţat la 3 1. c. contra unul soldat care deşertase la Metz şi se reîntoarse iarăşi in Francia considerăndu-se şi pedepsindu-se numai ca desertor intern, căci, precum a afirmat apărătorul, Meţul până nu ne va aparţine iar ca odinioară, in inimile notisire nici-o datâ nu va inccta a fi franţuzesc.
Paris, 5 Septembre.
La alegerile pai lamentare-din anul acesta ari votat 7,181,4.43 de alegători. Trei milioane s’ah absţinut de la vot. Ari votat la ultimele alegeri pentiu Republică 4 ]/2 milioane şi ca reacţionari 3 y2 milioane, pe <ănd ia alegerile actuale republicanii ari avut 5,128,442 alegători şi reacţionarii cu totul minai 1,789,767.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere14
7 Septembre — 4 ore seara.
Londra, 7 Septembre.
„Times" atribue proectul unei întrevederi intre împăraţii Rusiei şi Germaniei unei imediate re-soluţiunl a ţarului. Ziaiul cetăţii crede că această întrevedere, dacă ea va avea loc, nu va avea nici o importanţă in resultate politice.
Berlin, 7 Septembre.
„Nordeutsche AUg. Zeitung" zice că nimic nu este incă cunoscut oficial in privinţa pretinsei întrevederi a celor doul împăraţi, nici in privinţa locului unde ea se va ^efectua. In orice cas, după scirea indiscretă a „Gazetei din Dantzig," intrevederea nu va avea loc desigur in Dantzîg.
Washington, 7 Septembre.
Presidentul Garfield a sosit la residenţa sa particulară din LongbranEch, fără să fi suferit ceva din causa drumului.
.Constantinopol, 7 Septembre
In conferenţa particulară ţinută ieri seara intre delegaţil.Buldholderilor şi bancherii din Gala-ta cari sunt însărcinaţi cu gerarea celor 5 con-tribuţiunl, s’au arătat şi dintr’o parte şi dintr’al-ta disposiţiunî împăciuitoare. S’a admis in principii! ca anuitatea care se cuvine bancherilor să fie redusă, dar nu s’a fixat incă cifra acestei reducţiuni. Bancherii ari oferit d’o odată de a reduce de la 8 ia 5 la sută interesele creanţelor lor către Poartă, ceea ce represintă aproape 200,000 livre turceşti in profitul Buldholderilor.
D. de Novikoff, ambasadorul Rusiei, fâcănd o visită d-luî Valfrey, i-a dat asigurarea că Rusia nu va creeaniel o dificultate negociărilor începute pentru creanţa sa asupra Turciei ca in demnitate a ultimului resbel.
(Havas)
A se vedea ultime ştiri pc pag. III.
BUCURESCI, 27 AUGUST
Sunt căte-va zile de cănd am primit din Berlin un Memoriu al onor. d. I. Kalinderu asupra situaţiuniî in care se află astăzi spinoasa cestiune a desrobireî drumurilor nos-tre de fer,
Dacă această importantă espunere ar fi venit din partea vre-unuî patriot, personal interesat de complicata fază ce presintă actualmente „strălucitaafacere", in vedere cu vre-o nouâ punere la cale cu acţionarii recalcitranţi ; sad dacă, din consideraţiunl de apărare morală şi politică a „marelui partid," ar fi pornit lucrarea ce avem sub ochi, — atunci nici că am fi avut curagiul de-a o atinge, de teamă să nu dăm iară peste vre-o neplăcută surprindere, peste vre-o soluţiune, de pildă, cu mari sacrificii, sub pretext că trebuie să impăcăm din nou perii sbărliţîal diplomaţii din Berlin, şi să gonim de-asupra ţării trăsnetele ce i s’a in-dreptat!...
încrederea insă ce d. Kalinderu inspiră opiniunieî publice, şi solicitudinea, in adevăr patriotică, ce d-sa a purtat pentru definitiva deslegare a nodului Strusberg, in calitate de Director regal al societăţii căilor
ferate române, — ne obligă a da o deosebită atenţiune Memoriului d-sale, avănd deplina convingere că intr’ănsul se reflectă cestiu-nea pe partea el curat obiectivă. Şl-y.
Mal observăm incă, pe lăngă acestea, că lucrarea d-lul Kalinderu sosesce foarte la timp, in momentul adică cănd ţara ince-pea să se indoiască foarte despre mult lăudata rescumpărare, şi să se ingrijească, cu cel mal mare cuvănt, despre faza reală la care se va fi oprit Gestiunea „strălucitei afaceri".
*
Pe cănd se proiectase şi se adusese înaintea Camerilor ingeniosul proiect al marelui financiar, d. Mitică Sturdza, care propuse conversiunea acţiunilor, ce nu valorau de căt 18, cu şal-zecî generoşi leî, noi am ridicat atunci, intre altele, cestiunea transferării scaunului societăţii, ca una ce forma punctul de căpetenie al unei perfecte res-cumpărări: încetarea definitivă a societăţii străine, pusă prin urmare sub scutul unei jurisdicţiuni asemenea străine, şi in consecinţă deplina noastră libertate de acţiune in toate interesele privitoare la căile ferate ale ţârii.
In sensul acesta, chiar de atunci ne pronunţasem, că tot s’ar mal înţelege propunerea unei rescnmpârărî, de şi târgul acţiunilor se presintă, cum seim, foarte oneros pentru statul romăn, de şi toate condiţiu-nile financiare eraţi de partea acţionarilor germani.	•
Dar in sfirşit, dam şi scăpăm.
Luam cu-o mănă ceea ce dam cu cea-1-altă, şi lucrul ar fi fost cu totul lămurit.
Iată pentru care cuvânt combătusem noi atunci, cu atăta hotărîre, orî-ce propunere in care nu s’ar prevedea, in mod posi-tiv, strămutarea imediată a sediului social. — Noi am fi evitat ast-fel cuiul iul Nas-tratin.
Patrioţii iusă n’aii voit să înţeleagă, şi ati dat zor să insghiebe „strălucita d-lor afacere", chiar in condiţiunl controversabile, cari dau loc astăzi la atâtea păgubitoare şicaniî pentru statul romăn.
E de pristos insă să ne mal întindem acum asupra unei boale deja eronice, şi nici nu vom mal căuta să facem armă de opo-siţiune dintr’o împrejurare nenorocită, care din orl-ce causă ar fi provenit, trebue să constatăm cu mâhnire, că e dureroasă atăt pentru prestigiul, căt şi pentru punga obositei ţâri.
Datoria noastră esâ ne gândim de acum, pană Ja regularearea socotelelor intre noi, cum să scăpăm de năpastea ce ne-a căzut pe cap, din causa acelui pas nesocotit ce s’a făcut la ineeputul tratării acestei încâlcite afaceri.
*
Şi tocmai asupra mutării sediului s’a in-curcat in adevâr cestiunea.
La aceasta ne şi aşteptam la sigur....
D. Kalinderu ne arată in Memoriul sâu, că, la 18 ale acestei luni, Adunarea generală a Societăţii acţionarilor a votat, cu 714,403 voturi in contra 4404, prin urmare cu o majoritate sdrobitoare, transferarea scau-nmuî social la Bucureşcî.
Ca această hotărîre să aibă putere legală, s’a cerut judelui de comerţ din Berlin inscrierea el in registrul respectiv, in-tempinăndu-se, pe de altă parte, printr’un protest in regulă, adresat aceleiaşi autorităţi dificultăţile juridice ridicate prin cunoscut proces Landau-Kauffman, asupra invalidării transacţiunii acţionarilor cu statul romăn, şi prin urmare a imposibilităţi! de transfe-
rare, sub-pretext că ar fi contrarie codului de comerţ german !
Cestiunea este dar azi pendinte inaintaa Judeţului de comerţ, sad altor instanţe superioare, dacă trebuinţa va cere, şi iată re-flecţiunile d-luî Kalinderu asupra soluţiunil dificultăţilor in care ne aflăm :
La intrebarea ce mi s’ar putea face-zice d. Kalinderu-ce s-ar intămpla dacă transferarea scaunului nu s’ar putea efectua, respund că unanimitatea jurisconsulţilor germani, consultaţi de mine, este de părere, că transferarea scaunului se poate opera, mal cu seamă acum, că datoriele Socieţăţiî sunt denunţate şi aproape achitate; insă eri, cum am şi declarat-o in toate raporturile mele anterioare, nu pot garanta nimic, şi prin aceasta nu înţeleg de a mh sustrage de la vr’o respundere, daca pote esista, in urma celor zise in discuţiunile comisiunilor din Cameră şi Senat, insăreinate cu studiearea retragerii amendamentului relativ la transferarea imediată a scaunului social, care urma a se opera in urma simplului fapt al aprobării con-venţiuniî de Adunarea generală, convecată in acest scop, şi revenirea la art. 28 din conven-ţiune, ast-fel cum există astă-zl. In cas insă de refus, se poate face o altă întrebare. Cum avem să urmăm?...la aceasta cred, pentru mal multe cuvinte, că e inoportun de a răspunde, şi mai cu seamă nevoind a prejudeca ce poate decide judecătorul de comerţ, tribunalul civil, sari Curtea de apel ce are a judeca intr’un mod sumariri, ca ultima instanţă. Este incontestabil că esistă mal multe mijloace pentru a eşi din situeţiunea in care ne aflăm, care complică oare-cum mersul lucrărilor, fără insă a aduce prejudiciri.
*
Dacă natura şicaniilor, in cari se află azi prins statul romăn, clin causa neprevede-rii patrioţilor cari au tratat „strălucita afacere" , — dacă aceste şicaniî vor fi de natură curat comercială, atunci ne unim cu d. Ka-linderu a zice, că se vor „găsi mijloace" de eşire din complicaţiunile actuale.
Va fi insă foarte cu greii a scăpa din capcană, dacă inadins se va fi menajată surprinderea politică, de-a pune ţârii cestuşe financiare şi economice, ca, in vederea oricăror imprejurări[ politice, să nu se poată mişca după bunul el plac.
Asupra acestui punct, memoriul d-luî Kalinderu nu transpira nimic, şi.inţelegem foarte bine, că nici putea să cuprindă cea mal mică urmă de asemenea alusiunî.
Trebue să sperăm insă, că nu vom fi a-tăt de nenorociţi şi intr’o cestiune in care guvernul d-luî Brătianu şi-a pus toată ambiţiunea de-a dovedi, ca rescumperarea căilor ferate e o cestiune de cel mal nalt interes pentru ţară.
Vom vedea.
Până atunci, ne punem condeiul in teacă, mărginindu-ne astă-zl a reproduce incă pe d. Kalinderu, in coloanele de mai jos, asupra stării financiare in care se află azi această spinoasă rescumperare, şi vom mal reveni.
Este in bilanţul actual al rescumpârăril o dată foarte importantă, care ne indeamnă a spera intr’un bun resultat, dacă, după reserva ce ne-am făcut, nu va fi la mijloc vre-o iţă politică fin strecurată, intr’o reţea de aparenţă curată comercială, urzită cu atăta artă de faimosul „rege al drumurilor de fier!“
CRONICA ZILEI
Alt 23 din noua lege a timbrului şi inregis-trăril, ce se va pune in aplicaţiune la 1 Septembre 1881, supune cererile de a purta deco-raţiuni străine la taxa timbrului fix de la 500 — 1,000 lei, după clasificarea ce se va face de ministerul de externe.
Ministerul de externe a comunicat ministerului de finanţe, că taxele pentru cereri de au-
www.dacoromanica.ro
ROMAN IA LIBERA
■■■■ 1 »"

terisaţiunl do a purta de^oraţ-iun! streine s’aiî clasificat ast-fel :	■	1
dinile cari aO cinci clase;
.	.	. lei 500
... „ 600
a). Pentru Cavaler .
Ofiţer .	.
Comandor.
Marc ofiţer Mare cruce b\ Pentru cele cari au patru clase:
Tfiasa IV.................
n IU.............................
700
850
1000
II
r
500
650
800
1000
500,
700
1000
-e-i. Pentru cele cari aii trei clase:
Clasa III.-.........................
•»	II.............................
„	I............................
<0. Pentru medaliile cu doue clase Clasa II.......................
* I...............................
r). Pentru cele cu o singură clasă, lei 500. Numai militarii până la gradul de căpitan inclusiv sunt scutiţi de aceste taxe.
lei 500 600
Printr'o circulară către dd. directori al şcoa-lelor normale-primare din ţară, d, ministru al instrucţiune! publice hotărăşte următorul costum pentru elevii şcoa-lelor normale: Costumul de iarnă. — Un suman (manta) de postav cafeniii, de Neamţu ori Braşov, destinse cu găitane negre de lănă şi cu glugă, lungimea pănă de in-jos de genunche.-O tunică sari bluză de postav cafeniu, d : Neamţu sau^ de Braşov. - O pereche cioareci (pantaloni) de dimie albă de lănă de ţigae, a se purta in cisme, cu o cureluşe in-cingStoare. - - 0 pereche cisme de pele de vax, eu carămbiî (turetce) pănă sub genunche şi talpa dublă.-O căciulă, pielcică neagră de ‘miel.
Costumul dfi. vară.-O tunică sad bluză, postav, cafeniu, de Neamţu saii Braşov. - 0 pereche pantaloni de pănză,groasă de cănepă, băgaţi in cisme.-Un peptar de pănză groasă de dog.-Un chimiraş (cingătoare). O legătură de găt, postav negru, pentru iarnă şi pentru vară.-O pălărie de Braşov.
Albiturile, rufărie, in ambele sesoane. vor fi de pănză solidă, iarna mal groasă, vara mal subţire, şi, pe căt- posibil, de ţară.
Se vorbeşte că ministerul de râs boi d prepară un proect de lege pentru reorganisarea cavaleriei.
D. Remus Opran s’ar fi retras, se zice, definitiv din postul de prefect al judeţului Kiustenge.
Motivul acestei retrageri definitive ar fi, după ,,1 Independance roumaine", o neînţelegere intre d-sa şi guvern relativă la cestiunea proprietăţilor in Dobrogea.
D. dr. Chabudianu a sosit din străinătate.
Cursurile Institutului Heliade vor începe regulat la 1 Septembre.
Direcţiunea n’a cruţat nici un sacrificiu, spre a corespunde pe deplin dorinţelor legitime ale pubilculuî, atăt sub raportul instrucţiunii, căt şi al întreţinerii şi a.l moralei şcolare.
Situaţiunea financiară a statului rornăn, in cestiunea rescumpărărel căilor ferate.
Statul romăil se află azi ca propietaru a 189,027,000 M. acţiuni primitive, din suma totală de 194,633,4:00 M- ce esista incă in circu-laţiune, la 1 Ianuarie 1880, cănd administraţia şi esploatarea căilor ferate a trecut asupra sa. Dânsul mal posedă incă 37,592,550 M. acţiuni
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
~ 27 August —■
21
A. DEBAY
traducye de
ALEXANDRU I. GrOKSCLT.
CAPITOLUL IV.
Istoria Magnetismului animal.
(Urmare.)
CAP. V.
SECŢIUNEA I.
Le este magnetismul?.—OpiniunX greşite ale maq-netisalonlor. —Pretinsul fluid magnetic nu există-• Isoorul ienomenelor zise magnetice.
Înainte de a intra in domeniul magnetismului. două chestiuni se presintă de resolvat:
Existată un fluid magnetic ? Nu.
Efectele atribuite pretinsului fluid magnetic sunt ele reale ? Da.
1 Fluidul magnetic este o pură creaţiune a i-maginaţiuneî, existând destule fluide in trupul o-muluî fără a fi nevoe să se mal creeze şi altele. Fluidul nervos este in destul de ajuns' spre a esplica tenomenele zise magnetice.
4-lea, Fenomenele atribuite unui fluid, foarte
rde prioritate, din suma totală do 38,862.500 M. ce so aflaţi in circulaţie la aceiaşi dată; la 24 Iuniă a. c. se aflau incă nepreschimbate 5,626,200 mărci nnmiualo in acţiuni primitive şi 657,900 nominale in acţiuni de prioritate ; din această sumă, la adunarea generală de la 18 luni al cu-ronte, posesori de 621,1.50 M., in acţiuni primitive şi do prioritate, an votat cu Statul român, de şi nepreschimbate, pentru transferai scaunului, iar 1,396,500 M. aii votat in contra transferului. Este de observat că un singur acţionar a obţinut, pentru 335,100 mărci cc posedă in acţiuni de prioritate şi primitive, de la Cur tea din Lipsea o sentinţă contra Societăţii nu contra Statuluî-romăn, care pănă acum nu a fost esecutată şi care nu recunosceca validă decisiunea Adunărel Generale de la Martie. Mal adaug incă că din 36,973,400 mărci nominale in obligaţiuni d ale Societăţii 6°/0, care constitue datoriile sale şi care se află in portofoliul Societăţii sad ia circulaţiune, 1,115,300 mărci, vor fi amorţi -sate prin tragerea la sorţfl de la 1 Septembre a. c., plus 576,400 care rămân a fi amortisate intr’un mod extra-ordinar tot la aceiaşi epocă; iar din iestul de 85,281,700 mărci nominale mai toate s’aă presintat la casele Disconto şi S. Bleichroder, in intervalul de 18 zile, spre a "fi preschimbate in contra de noul titluri de Stat 5°/0, conform unei Convenţiunî speciale Încheiate directamente intre D. Mîn. de Finance României şi acele case de Bancă, ast-fel că întreaga datorie a Societăţii va fi achitată mult timp inainte de 1 Februariu, epoca ficsată de subsemnatul pentru plata lor, in urma deuunţăreî împrumutului social, ce a făcut pe ba-sa eo’ndi-ţiunilor de emisiune ale acestei datorii.
numai d. Rosetti ssVşî împlinească augaiamen
tul cu .sfinţenie !
In resumat, constatăm cu bucurie.
din colo mal monstruoase cc cm să Se !
Vorbind de faimoasa călcare de graniţe din Haromsek, Andrassy ai fi zis, după spusele corespondentului, in glumă:
„Des roumains ont fait uneinvasion en Hon-
gGo, j’y reponds, en faisant une invasion chez vous,“
De căt că asupra invasiunel din Haromsek s'a făcut o anchetă, in vreme ce invasiunea lui Andrassy la. Sinaia n’a trecut nici măcar prin , esaminarea unei carantine.
a devenii problematică, pc la jumătatea X*'1 iui el de formaţiune. Latinitatea se va Ua‘u
licita, cănd zădărnicirea un fapt public.
el
„ Păţea fe.» V:I- h desăvîrşit^ 1

Din Francia.
(Memoriul d-luî Kalinderu asupra transferăreî scaunului social).
3DX3ST AFARA
Importanţa călătoriei cooteiui An-rtrasisy Ia Sinaia.
Sub acest titlu corespondentul din Bucureşt i a lui „N. fr. Presse." consacră incă câte-varln-durî visitel făcute de Andrassy curţel române.
El constată, ca positiv, că magnatul ungu resc nu a avut nici o misiune, nici oficială, nici oficioasă; că insă întrevederea sa cu regele Oarei şi d-1 Rosetti a avut o influenţa calmantă asupra presei ungare şi românesc!.’
Mărturisim, că noi nu am simţit acestâ influenţă. Motivele noastre, de a presintă pe Unguri aşa cum sunt, aii remas aceleaşi şi după sărutarea lui Andrassy cu demnitarii noştri, şi vor remănea, pănă cănd alte evenimente, mal mari de căt călătoria unul magnat, le vor lua raţiunea de a mal fi.
Corespondentul mal spune apoi, că dd. Rosetti şi Andrassy ar fi luat angajamentul, fireşce numai moral, ca România şi Ungaria să se ajute reciproc in opera lor de consolidare interioară. Cum ? România să ajute ps Ungaria in opera el de consolidare internă, care, după Andrassy, ca după toţi Ungurii, consistă in stărpi-rea tutulor naţionalităţilor nemaghiare şi întronarea pe ruinele lor a neamului lui Âttila şi Arpad ? — Lucrul pare atăt de monstruos, in căt ne vine a crede, că d. Rosetti, vorbind de consolidarea interioară a aşa zisei „Ungarii," a înţeles sub ea, ceea ce, inţelegem şi noi: infrăna-rea elementului maghiar şi reducerea lui la trepta de putere ce ’I se cuvine, redăm Românilor şi celor-l-alte naţiuni nemaghiare drepturile ce li cuvin. Păcălitul remăne in acest cas d. Andrassy;
impropriu numit magnetic, sunt resultatul flsio-logic a unei stări particulare a sistemului nervos a persoanei magnetisate, şi a influenţei po-sitive ce magnetisatorul exercită asupra mag-netisatulul ; adică fluidul nervos al unuia e modificat de fluidul nervos al altuia. Vom da despre aceasta mal departe o probă convingătoare.
Se poate provoca starea magnetică prin ori ce alte mijloace de căt cele intrebuinţate de mag netisatorl. E vorba numai de a isola atenţiunea persoanei do tot ce ar putea-o sustrage, şi a o concentra exclusiv asupra unul object, intr’un timp nedeterminat. Atenţiunea susţinută, prelungită, are drept resultat fisiologic grămădirea fluidului nervos la creerî; această grâmădire neîncetată supra-excită cu violenţă organul cerebral, şi după supra-excitare vine, ca consecinţă forţată, slăbiciunea, sguduirea sistemului nervos. In această stare de sfârşire ce se intălnesce la visionarl extatici şi ascetici, viaţa de relaţiune e suspendată, voinţa este nulă sau aproape nulă, şi individul nu este momentan de cât o maşină care ascultă de energica voinţă a mag-netisatorulul.
Voinţa nu este o fiinţă chimericâ ; este o forţă care ordonă celor-l-alte aptitudini intelectuale şi diverselor funcţiuni ale organismului nostru. Nimeni astăzi nu contestă că inainte de a lucra trebue a voi; deci, daca e cunoscut că voinţa trebue să pună in mişcare sistemul locomotor al membrelor inferioare, inainte ca gambele să lucreze; daca e inved rat, că voinţa trămite muşchilor o quantitate de fluid nervos, propor-ţionat cu resistenţa ce el trebue să sufere, pentru ce voinţa considerată aci ca o emanaţi une nervoasă n’ar putea fi manifestată prin privire şi vorbă, sa fi prin orl-ce altă mişcare esterioară saCi interioară ? Reacţiunile voinţei asupra orga-
fn sfirşit, privitor la chestiunea Dunărei, contele Andrassy a zis. că şi România şl Austro-Ungaria au făcut greşeli, dar că aceste greşeli trebuesc reparate, şi înţelegerea se va realiza.
Noi suntem hotărîţl — respundem noî7— să stăruim in „greşelile" noastre , indiferent daca Austro-Ungaria şi le va repara ori nu.
Eventualitatea unei intrări a Italiei iu alianţa austro-germană. devine, pe neaşteptate, mal puţin probabilă. Glasurile italienesci, cari pledează in favoarea el, se răresc ; ear cele austriece încep a formula reserve, cari numai priincioase nu I pot fi.
Este ştiut, că Italia mauifestăudu’şî dorinţa de a se apropia de cele doue imperii, a plecat de la o discordanţă a reiaţiunilor sale cu Fran-cia, şi in scopul de a se resbuna de politica acesteia, puţin corespundStoare intereselor sale. Dorinţa Italiei a fost dintr'un ceput bine primită atăt de Germania căt şi de Austria. In curând se dovedi insă, că nici una nici alta nu eraţi plecate a primi alianţa Italiei, cu o ţintă a-gresivâ in privirea republice! francese.
Presa austriacă in deosebi, a dat de repeţite ori espresiuno acestei reserve.	*
„Presa austro-ungarâscrie jb.'Zigri, -a. sa-, lulat cu simpatie idea unei alianţe solidare â Italiei, Austriei şi Germaniei; ea a făcut aceasta, pe de o parte, din respect pentru Italia, de altă parte din iubirea de pace, fiindcă ea vedea, in întărirea alianţei austro germane de la Meazâzi, o garanţie mal mult pentru păstrarea păceî eo-ropene. Despre o alianţă ofensivă nu vreau să audă insă nimic nici sferele oficiale nici popora-ţiunea."
Această declaraţie unanimă afo3t duş cu apă rece pentru inferbăntaţii propagatori alianţei austro-germane-italiene" De ce folos ar putea * fi pentru Italia, contractarea une! solidarităţi, căiţe să nu poată întări de căt vaza Germaniei şi Austriei, pe de altă parte insă, acolo unde interesele sale sunt in joc (sad se pretind a fi) ea să remăie tot isolată ca mai inainte ? A sacrifica mult spre a nu dobândi nimic, nu intră in calculele politicilor italieni, cu toată incorecta lor atitudine de hostilitate către Francia.
Ast-fel s’a intămplat, că glasurile entusiaste, cari cereai! mal iert in toată Italia, alipirea la Austria şi Germania, ad slăbit; mâne ne vom pomeni că ad amuţit cu desăvârşire.
Tocmai la timp, spre a grăbi aceasta intor-sură, şi-a ridicat vocea saşi bătrânul Garibaldi. Veteranul patriot italian a condamnat cu o tărie fulgerătoare cochetările cu Austria şi imperiul german, şi - cu cunoscuta sa francheţă —a spus verde regelui Humbert, că va comite un act degradator şi infamant, visitănd curţile de la Viena şi Berlin. Manifestul lui Garibaldi va avea fără indoială un mare resunet!
nisaţiunei noastre sunt incontestabile ; ceea ce s'ar putea contesta, ar fi projecţiunea voinţei. — Şi cu toate astea, această projecţiune e3te lin fapt foarte acceptabil, flind-că el se verifică, in toate zilele. Se văd adese-ori maguetisatorr, lucrând asupra unui individ a cărui voinţă resistă celei a lor, că le curge picături de sudoare şi daca această faptă intre două voinţe se prelungeşte, este de o parte şi alta o lovitură, un conflict nervos, de ordinar urmat de eonvul3iunI, Această importantă chestiune va fi tratată mai departe intr’un capitol separat,
Aşa dar dacă se admite că omul are facultatea de a exercita asupra semenului seă şi asupra a-minalelor o influenţă mai mult sau" mai puţin tare. cu ajutorul vocel, gestului şi privire!, mişcată de o voinţă ene rgică opiniatră existenţa maguetismuluî e pe deplin stabilită ; căci după noî, a magnetisa pe un individ este a cere de la el ca să se supună voinţei noastre, şi pentru a căpăta acest resultat trebue neapărat ca, voinţa unuia să fie superioară voinţei celui lalt adică ca voinţa magnetisatorulul să poată sfărâma, nimici, voinţa individului şi a se instala in locul el in corpul lui.	'1
De la Mesmer pănă la noî, o mulţime de oameni distinşi in şciinţe şi litere s’aii ocupat de magnetism cu mal mult saii mal puţin succes, dai nici unul din el n’a putut să’I descopere causa fisiologieă-
Principalele semne după cari se conoaşte adevăratul somnambul magnetic, sunt: exa-îtaţiu-nea saii suspensiunea sensibilităţi ; - desvolta-rea extra-normală a facultăţilor instinctive şi intelectuale — cunoascerea timpurilor ; — facultatea de a vedea prin obstacole sad la enorme distanţe; aceea de a vedea diferitele organe profunde ale corpului, ca şi cum invelişul exte-
A lianţii ¥ taliei ou Austria şi Germania.
Orisa ministerială francesă e in’toată fio
cu toate că nu este de cât latentă. Ferry X'
■’	7 - '	;	- :	■	‘	;ac pe ^
clor nespus cte Incorflairtfi tevarăşirtor hPl' tiştî. in cap cu ţOonstans. Oari vor părăsi ârii* guvernai ? Oare va fi soluţiunea criseî - ^ cu toate acestea întrebări, cărora nu vedem*111* le dea dezlegarea nici un ziar parisian, . S“ Punctul de vedere al amfindoror părţilor poate resuma pănă .acum ast-fel: Miniştri fa-Se rabilf d-luî Gambetta voesc convocarea ’imedH> a^nuoilor Camere şi procederea la. reforma a<s demintelor Senatului, înainte' de"Suofie alee£ ale acestuia, cari vor avea loc in amfi VJ[r Ferry şi ceî-l-alţî miniştri contrari rCvisuirel n voiesc convocarea Camerilor de căt pentru sfiv şitui lui Octobre, şi refusă a întreprinde modifi earea Senatului, pănă . după alegerile- acestuia Care din cele două părţi va trebui-să cedW e incă cu desevîrşire problematic. • •’	“'
Veştile din Africa, nu sunt tocmai îmbucară, toare. Gravitatea lor este atăt de mare, in'căt Ferry,, care se dusese pentru căte-va zile'la pre sidentul republice! in munţii .Tura, a trebuit, să se in toarcă imediat la Paris, unde au sosit şi guvernatorul Algeriei, Albert Grevy, şi ministrul reşedinţe din Tunis, Roustan.
Trapele concentrate pănă acum in Algeria şi Tunis, se urcă la remarcabila s'miă de 90 bata-
lioane, cu un efectiv de peste- 60,000 oameni. Cu toate acestea, generalii Forgemo! şi Saussier! comandanţii corpurilor de espediţiune, cer mereu ajutoare. Situaţiunea reese, deja-de aici. destul de serioasă.
Mult mal îngrijitoare, de cât concentrările inimice, e insă pentru trupele francese din Alge ria- starea lor sanitară, Cu toate- desminţirile guvernului, remăne fapt constatat, că această stare numai bună nu e. Ziarele parisiene sunt informate, că in majoritatea batalioanelor mortalitatea a ajuns a fi îngrozitoare. Febrele tiplioide şi disenteria seceră soldaţii, cari - in deobşte sunt tot tineri, de câte 20-38 ani; deşi pentru o espediţie Africană, trupele potrivite ar fi fost veterani, învăţaţi a suferi ostenelele şi dificultăţile climatice.	; ;
Căt pentru operaţiunile resboinice, suspendate până acum din causa căldurilor nesuferite, ele vor reincepe la toamnă. Recorirea temperaturel se speră că va aduce o imbunătăţire şi in starea sanitară.
0|)osiţiimea din Spania-
Oposiţia cea mal mulţi-coloră din toate sta tele cu parlamente, e fără indoială cea spaniolă Ea se compune - relatează „Daily News," -dir democraţi şi conservatori. Democraţii se impari in trei grupuri, cari se ceartă intre sine, conduşi de trei şefi: Oastelar, Martos, şi Moret. Pro grama lor este democraţia prin evoluţiune, democraţia prin revoluţiuue şi democraţia prin monarchie. Un grup cuprinde 12, al doilea 11 şi al treilea şapte membri.
0 altă nuanţă democratică sunt opt deputaţi din colonii, cari doresc o autonomie a provinciilor, Conservatorii, in cap cu Canovas, Romero şi Robledo, numeră 52 de deputaţi. Programa lor
rios ar fi de cristal; de a destinge starea lor sănătoasă sau morbidă, şi de a indica remedl-ele necesare vindecărel; in fine exâltaţiunea saii suspensiunea momentană a unuia saii mal mul tor simţuri şi transposiţiunea lor. — Aceasta În-
semnează că magnetisatorul poate, după voiă,
a creşee puterea, delicateţa cutării! simţ, sari a o slăbi, a o nimici ; el poate după voiă a transpune la vârful degetelor, Ia ciafâ, la epigastru saii altă regiune a corpului, facultatea de a vedea, mirosi, gusta şi audi. Aceasta pare ăntăiă imposibil, şi omul serios se indoeşte a crede.-Cu toate aceste fapte aşa de extra-ordinare, magnetismul le reinoeşce in toate zilele. — A nega, tot-d’a-una a nega, cănd fapte vin din toate părţile a concura către acelaş pupt, a se crede inşelat pentru că nu poate să’şl explice1 cine-va ceea ce vede, ceea ce atinge, nu este de loc raţional; un asemenea sistem de dene-gaţiune ni se pare astă-zl prea puţ’n filosefic pentru ca să merite a fi combătut. Dar cănd după mii de experienţe repetate, neîncrederea cedează in fine evidenţei faptelor, incredulitatea invinsă este mal tot-d’a-una inlocuită prin en-tusiasm; atunci nu se mai examinează; se pasionează, se admiră ! Iată incă o altă sorginte de erori, cari fac pe mulţi oameni să nu vadă de cât minuni psichice in fenomenele naturale al magnetismului, Aceste două stări sunt de o potrivă de evitat.
(Va urma)'
«SH
1
www.dacoromanica.ro

ROMANIA LIBERA
b0 n iumă ăe-o-cam-dată in diîvfintuî dd dra'inl a pune mâna pe- putere prin. .toata, mijloacele.
’ ‘	-'*■ —1 ~-*-,s-v trei, parlişti şi 12
CMqjww—^----	*	-	-
Aliaţii Iot sunt opt catolici aşa numiţi independenţi.
Această pestriţă oposiţie dispune de o mulţime de oratori, unii din coi mai escelenţliu Spania. Tăria cî nu consistă in realitate, atăt in principiile ce rcpresintă, căt in- această Împrejurare. Vorba multă şi potrivită . încurcă une-oil şi .partidele ■-namentale cele mai tari.
auv
unde chrSV aStăzî se'ved urine' de Wfaceîe ce J| tatâ pe nişte bărbaţi luminaţii cari ’şl sacrifică Aueau, ftcjitp.—,	I .ambiţiunea, orgoliul, un trai fericit şi posiţiunile
Cât$-n:oifaisiL:.?t?r cercgtSfî locale Tfu^-nti ;tost • frumoase ce-ar putea dobăndi in alte ramuri, 5şî
JIDANII IN MOLDOVA
i
Primim din Bacău, cu data de 25 August, următoarea scrisoare, in care se vede limpede otrava ce imprăştie jidanii inRo-i m-lnia de peste Milcov. O publicăm cu plăcere. atrăgend atenţia d-lut ministru de interne asupra abusurilor ce ni se descoper.
Stimabile domn Redactor,,
Daca este un jurnal care să simţă românesce şi cu toată inima să fie cetit de către tot ce kte Romăn, apoi este singur al dv., „România .lrhorâ", căci numai această gazetă scrie romă-nc3ce, dănd la timp alarma pentru a deschide ochii Românilor, ca să nu cadă in prăpastia care s’a ivit înainte lor ca să’i inghiţă, adică lepra jidovească care ne-a inundat mal cu seamă pe noî Românii din Moldova. — Să veniţi vă rog, d-le redactor, la noi in Moldova şi să vedeţi cu ochii că in ziua de sâmbătă nu aveţi .ce mânca şi ce cumpăra, căci toate dughenile şi negoţul*este i:i mâna lor, alimentele aseminea. Vitele le taie .Upiamil lor şi numai cele găsite bolnave şi Va l nu le mănâncă el, numai acele, zic, sunt d-.'e creştinilor, de a le cumpăra carnea cu preţul hotârît iarăşi de ei. - Pâinea tot eî o făli ;oă; găseşti in ea bucăţi de luminare de seil -şi- alte necurăţenii. — Vinul apoi şi rachiul este jurat.o otravă-in vin găseşti to.t: felul de clei, c. vtofl, cue ruginite şi altele, cari le pun jidanii p atru a’l falsifica. r Rachiul este cu vitriol.
Sunt primite frumosele circulărl ale d-luIjRosetti : do către autorităţile d’aicî, dar acestea nu sunt , dfe căt mijloace de esploata din nod create.
La ţară, sărmanul ţăran a ajuns aproape ’i diotj, din causa crăşmarilor 'jidani şi arendaşi de moşie. - Cu toate ordinele primite de a îe Închide crâşmele, jidanii tot vănd băuturi incâ, pe faţă, spre ruşinea noastră. Mal mult incă, i mol şi fete sunt maltratate şi violate de către aceştia, in urma băuturilor date. Mal sunt apoi gazde de hoţi şi intriganţi, oprind pe locuitori de a munci la creştini, ci numai la arendaşii jidani.-Te coprind’lacrămile când vetji anul acesta că recolta este de tot rea şi jidanii de lai ■ ţâră afi luat mal tot păpuşoiul de la- ţăran adunat din anul trecut, dăndu-le rachiu. Mal mult, aii făcut inchipuite zapise prin cari se fac cit cumpără in regulă popuşoiă, fără a le da arvună in bani, ci numai aldâmaş in rachiit; şi acuma voesc ca prin autorităţile comunale să le împlinească luăndu-le lucrul” vendut (inchipuit numai), ast-fel că bietul ţăran pe lăngă câ’I sunt văndute braţele pe mal mulţi ani, apoi o să re-mănă şi muritor de foame.
In comunele de la munte se ailă căte 20 până la 30 crâşme jidoveşti, aii sinagoge, şi bisericele noastre sunt in ruine, au şcoli primare cu profesori din Rusia şi Galiţia. Licenţă plătesc numai pentru un vas de vin şi se găsesc sute alte vase nedeclarate autorităţilor. - Se frustează Statul intrun mod ingrozitor, căci toate acsizele comunelor sunt luate de către jidani de pe a Comitetul permanent, pe timp de trei ani de zile, lucru neauzit până acum in ţară, dar făcut după voinţa fostului prefect Vidraşcu.
Ml-ar trebui, d-le redactor, un top de hârtie ca se vă scrib toate infamiile jidanilor — vă rog insă in numele atot ce este Romăn, să nu incetaţî o zi măcar şi să daţi pe faţă toate hoţiile acestei lepre veninoase; să cereţi de la guvernul central a lua, in fapt, toate măsurile trebuitoare, să nu vămăe numai pe hârtie scrise, mal ales a cuma când suntem inundaţi din noii de jidani din Rusia şi Austria, ascunşi de jidanii din ţară prin casele lor. .	.
Primiţi, vă rog, d-le redactor, devotamentul şi respectul ce vă păstrez.
R. Mîrza.
Proprietar rural in judeţul Baciii.
trâmîsp aj'facoj 'recunoaşteri şl a ridica şi apia nuri! Credem cifiin ministerul de lucrări publice
trebue săj fie dotări voluminoasă de reiâţiuTfile' date de fie care inginer. Promisiuni mincinoase, asigurări politice, au amăgit slăbiciunile afdătoa-î'fc ale bieţilor'alegători, până s’a strecurat'candidatul propus, şi toate in urqră' au rpmas moarto.	• *
OiV'Venirea lege! prestaţiuneî, lege destul 'de 'SStfilUI'le1 pentiţi .cOmumcaţiun’ile. ţărei, s’ă pus pe--tapet, drn npfi această cestiune im'p'GVtarrtâ şi mal toate consiliurile judeţene ce ’afi succedat fiind predominate dă pasiuni politice, toate'nu au avut in vedere de că obiectul unor interese personale: şi de favoare, şi judeţul a pierdut şi a-ceastâ "ocaaie favorabilă.
In fine acum şoseaoa' s’a vbta-t şi s’a luat pe seama Statului ca şosea naţională; fi-vorn oare | mai norociţi cu aceasta, sad se va trece ca toate , cele nesprijinite la....
Supt d. ministru Dabîja suntem siguri că, cu- ! văntul şi legea, sunt fante: dy oare, avea-va a j dura mult d. Dabiia la acest minister ?
O să vie un timp şi timpul este prea apropiat, in care o să se pretindă ' socoteală pe anume de ce serviciurl generale a adus fie-care cetăţian din Tărgovişte penţru faptele si sacrifici le sale in favoarea Tărgovişte!, abandonată şi amărîtă.
Numai de la răposatul Domnitor George Bi-bescu, mal vedem icl-colea căte o măreaţă amintire de suvenirile strămoşeşti, şi au regretat toţi că''Bibescu , a avut puţin timp de domnie, dar cu toate acestea, mănăstirea Dealului, Chindia şi alte.. monumente mulţumesc restaurarea lor numai .Prinţului Bibescu, a căruia memorie va remăiîe nemuritoare şi care avea pentru Tărgovişte o datorie naţională şi un amor particular, a o' da generaţiunilor viitoare mândră şi orgolioasă pentru respectări ce se impune fie-căruia concheranl. Căci, imăXIL reşidenţă,. de vară Ţergoviştea..era destinată'. Fiind-câ Titrgo-viştea a fost şi. este leagănul adevărat al 'Bo-: mănismului, nu "Sinaia, care 'este menită a contribui la o parte. ■ din ruinarea ţărei fi pe ale că-ria ziduri aA a dansa cucuvelile sau a fălfâî steagurile ingănfaţilof fanatici aî lui Atila. '
Ce mnt mal mult la Sinaia de" căt un stol de curtesanî,. atol de. acela, căruia i place a fi linguşit şi a linguşi şi care a cedat voinţei străine ori de căte-orl i s'a cerut chiar căte-o coastă a ţărei, pentru căte-o umilită cruciuliţă, stelişoară sad turtă-dulce. Vrednic este, ca orî-ce român să facă o escursiune cel puţin la Sinaia, a constata prin el singur ruina ce indurăm cu calea ferată retrogradă şi cu şoseaoa regulamentară organică. Tot asemenea vrednic şi obligat ar fi. orî-cărul romăn, a vizita şi Tărgoviştea şi a face o escursiune şi pe valea Ialomiţeî, şi tocmai atunci ar aprecia dacă nu a avut dreptate atât Prinţul Bibescu căt şi cel-lalţl domni Români, a’şi face reşedinţa domnească de vară la Tărgovişte şi soseaoa in Transilvania să fie pe albia ialomiţeî, pe care, vale a Ialomiţeî, este şi comod, şi fără cost mare şi chiar un mare număr de puncte strategice.
sacrifică viitorul copiilor lor şi chiar viaţa pentru cariera profesorală, pentru binele generaţi-tfhil'dr viitoare, -’ T TT " ' ..
PARASIREA UNEI FOSTE CAPITALE.
_ Iu „Stindardul Tărgovişte!" găsim următoarele legitime plângeri, pentru părăsirea glorioasei capitale a lut Mateiu Basarab.
Visul de aur al mal multor generaţii din judeţul Dâmboviţa şi oraşul Tergoviştea, a fost deschiderea unui drum de comunicaţie direct cu Transilvania pe albia Ialomiţeî. Acesta a fost chiar dorul unul geniu românesc, hrănit de secole, incă după timpurile lui Mircia, Mihaiu şi Matheiă Basarab, cari ca luptători pentru libertate şi independenţă contra drdelor barbare, gâsiau numai pe această cale punctele strategice de salvare naţională, după cum dovedesc supra-numirile ce poartă şi astăzi plaiurile, munţii şi conicele pe toată valea Ialomiţeî, atăt pe dreapta căt şi pe stânga; căci numai pe aci nu nu aă putut nici intra nici trece, turci, tătari, nemţi, unguri, poloni şi chiar muscali, cari in timpul lui Chiselef, aă trămis mal mulţi răniţi la băile Pucioasa, , unde toţi s’ati vindecat şi
ARENA ZIARELOR
„Românul" atinge chestiunea impo-sitelor, şi in deosebi impositele personale; aceste imposite sunt nedrepte, de oare-ce plătind toţi d’o potrivă nu e proporţional cu foloasele ce trage contribuabilul de la Stat.
Sistema noastră da imposite, şi in deosebi impositul personale— acum numit pentru căile de comunicaţiune — este condamnabila nu numai din puntul de vedere al echităţii, ci şi chiar din pun tub de vedere al practicei.
Şi e cu totul firesc ea o ideie greşită să producă in practică resultate condamnabile.
„Timpul", aeusat de organul partidului liberal că complota cu reaeţiunea contra tronului, dovedeşte limpede că el a arătat de unde vine ameninţarea ear nu a ameninţat. Pericolul vine de la trădătorii militari şi civili de care M. S. Carol s’a incon-jurat. Căt pentru asemenea oameni,
Ca obiect de esploatat, ca vacă de muls, ca isvor de lefuri şi pensii...? Calea-vale. Vive la Rou-manie!	.
Dar când e vorba de-acea iubire adâncă şi nestrămutată de neam, precum o aveaţi bătrânii, precum o avea Miron Costin care ’şl punea creştetul sub .sabie1 pentru a înlătura”un bir nou, cănd e vorba de-a apăra adevăratul popor românesc de esploatarea la care e supus, atunci adio Românie ! Atunci T vezi alături cu jidanii cari scuipă moşnegilor de la ţară in gură şi le frig ochii d’asupra {tăciunilor ; atunci sunt fraţi cu străinii şi impart „mielul Pastelor" cu ei.
*** „Binele Public" discutând chestiunea corpului profesoral, inchee:
Un lucru să rămână constatat: că atâta zăpăceală domneşte in sistema guvernanţilor, in cât aceiaşi oameni, cari cunosc trista posiţiune a corpului didactic, puţinătatea remunerariulul profesorilor, nu se silesc a tracta cu o nemeri-
îsi vor intimi-l timp avii si
1NSERŢ1UNE
uf redactou de ia „Siloghi" ne trimete o intCmpinare. 'căreia ne grăbim a-i face loc, sui» aceasta rubrică:
■	’	, V; ’V Bucureşti, 26 Aogust, 1881.
1 îe’-	redaci&ftj ; '	55	®
In ziarul ct-voastră de ţeiT-N<r. 12eb, am citit un articlu intitulat' trăfi&ul cu fcoaiele greceşti, redactat şi semnat 'de un părinte amăfU. Acest pretins părinte - prin articlul său, a produs neşte aserţiuni false, căutând să dispună răii publicul,' atrăgănd tot-odată şi atenţiunea ministrului de culte intr’un mod nedrept asupra institutului elin din Galaţi al d-lul Venieris. Orî-care a cetit articlul, _ căruia i-aţl dat ospitalitate in coloanele ziarului d-voasfcră, in cunoştinţă de causă, se va simţi surprins, cum o şcoală infiinţată de 25 ani s'ar putea afla intr’o stare atât de deplorabilă, numărând, după cum chiar părintele amărît ne spune, 200 de elevi.
Pentru stabilirea adevărului să ni se permită o scurtă analisă. Obscurul autor afirmă, că caracterul şcoalel este eminamente elin. Fundată fiind această şcoală prin capitaluri eline, negreşit că şcoala trebuia să aibă un atare caracter, conform legilor statului, care prevăd disposiţiunl particulare pentru şcoalele străine, şi de care această şcoală infiinţată de 25 ani, s'a şi bucurat de ele. Aserţiunea maliţioasă, că elevii s’ar recruta şi dintre români, germani şi israeliţî, devine fără de nici o valoare, din momentul de cănd se ştie de sine, că fie-care naţiune ’şî are şcoalele sale proprii, afară de caşul cănd numai Grecilor nu li s’ar permite să aibă şcoalele lor. Venind vorba despre progresul elevilor se afirmă, ca toată înaintarea se mărgineşte in Învăţarea limbeî eline şi francese. Respundem prin o in-trebare. Cum s’a putut tolera ca in decurs de 25 ani de cănd esistă această şcoală, să nu fi inţeles părinţii regresul copiilor lor ? Cum s’a putut ca co-misiunilor anuale de control să le scape din vedere că acest institut stagnează şi că din contră in rapoartele lor afi naintat ministâriulul numai laude? Cum să ne esplicăm, prin urmare, că tocmai in anul acesta a decăzut institutul d-luî Venieris de când un profesor eliminat din acest institut voeşte să înfiinţeze o altă şcoală esploa-tănd buna incredere a publicului....?
S’a mal afirmat, că d. Venieris ar fi remon-strat in jurnalul meii „Silloghi" esprimăndu-şl mirarea, cum d. ministru Urechiâ eşi permite a numi o comisiune de români pentru a inspecta o şcoală grecească. Declarăm, că aceasta e o ine-sactitate.
D. Venieris nicî-o-dată nu ne-a scris anonim in jurnalul nostru, ci din propria noastră iniţiativă şi fideli misiunii noastre jurnalistice am pus condeiul nostru in mal multe rânduri in serviciul acestui institut atăt de calumniat.
In această apărare nici un cuvânt nu s’a strecurat, in contra numirii unei comisiuni de români, după cum ne at.ribue amârîtul părinte Ce am criticat, a fi fost. pur şi simplu numai ca-lumniile publicate in „Timpul" la adresa institutului din chestiune precum fac şi acum cu articolul ce Taţi publicat.
Ne-am bucura, dacă d. ministru acum, cu reînceperea cursurilor) ar trimete o comisiune specială care să se convingă despre toate şcoalele din Galaţi, dacă ele corespund misiunii lor ? D-le redator! Nu se poate împăca cu mintea sănătoasă, ca o şcoală la care materiile se predaţi zilnic de profesori distinşi, speciali şi cu diplome de la facultăţile europene să se afle in o stare atăt de miserabilâ, in căt să nu poseadă nici un compas, după cum afirmă menţionatul, mal ales cănd Galaţii cunosc că pentru intreţine-rca şcolii d. Venieris cheltuesce anual 150,000 fr. Concedem, că programa nu s’a fi ©secutat pe deplin, dar numai la matematice, din causă, că d. profesor Tetsi, care preda acest curs a fost eliminat de d. Venieris trei luni nainte de esamene. Nu mal puţină mirare trebueşte să ne cuprindă, cănd cetim, ca elevii d-lul Veneris, afi progresat in limba francesă având de profesor un fost garson de cafenea şi pedagog al institutului un cârciumar falit.
Cuprinşii de o 'legitimă indignaţiune, d-le redactor vâzând atăt pasiune din partea amărâtului părinte încetăm a mal aualisa, convinşi fiind că articlul a fost dictat de un meschei interes personal.
Timoleon Rubini.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
8 Septemhre — 9 ore dini.
Alexandria 7 Septembre'
Colera sa ivit la Aden; din 37 cazuri ce s’aă produs deja, afi murit 30 persoane.
Berlin 7 Septembre.
Nimic nu e cunoscut aici asupra pretinsei călătorii a prinţului Bismarck in Prusia occidentală, ca să asiste la apropiata intrevedere a im-păraţilor Rusiei şi Germaniei.
Berlin, 7 Septembre.
„Krenzzeitung" scrie următoarele, in privinţa întrevederii celor doi împăraţi: „Chiar numai su-
veranii Germaniei şi Rusiei st se intălneasc'i persoana, nu va putea fi indoios _câ Frauz seph: augustul ăliăt ' bl irfipârbifilul Germani va participa Ja/ intrâvedefs, ca să zicem a spiritualiceşte. OanH^cei dbi suverani e.şî'\ ftrlnge mână, eoniuTAkn-.l ast-fSl aii fwtt' ~ etatea lor, âceaetâ. Ya’jnaiSgffc&i: in acela intimitatea permanentă intre Austro-Unt
Rusia.. 7 „ T _____________ '	" ~	-	•
„In acest sens cercurile.diplomatice -diu Bec lin privesc .apropiata'intrevedere. Şe consideră dar 'această intrevedere ca un augur favorabil pentru manţiuerea ulterioară a păcii in Europa şi pentru stabilirea celor	prici in eşti reUs-
ţiunî intre cele trei imperii." ;
Berlin, 7 Septembre.—4-ore, «o ruin...seara împăratul Wilhelm şl prinţul imperial afuer-manieî afr sosit ia Hn-aovra ; ei a& fost-salutaţi cordial la gară de marii, .ducă Sergiiţ si, Paul, împăratul va plecă de'aci probabil lAame sbava . •	'	Constantinopol, 7 Septembre.
Se asigură că d, Malet^Consuluţ Engliteril in Egipt, care se află acum la Constautino'p’ol, e' .ir. sârcinat să negocieze cu lordul Dufferin ca. să obţină de la Poartă permisiunea de a întinde asupra Egistulul tractatul Oyprulul, care e privitor la protectoratul Engliteril asupx’a Asiei.
(H-avas).
«•r wrww ERAŢ^ * W
In articlul d-lur Rădianii „Ştiinţa pădurelov stricorăndu-se. căte-va .:erori .le indreptăra.. f.
Să se zică : Râdăcjnele ârborilof mătun ţese stăncele şi le reduc 'in pulbere sporindu permeabilitatea in loc de mărunte, crăcite şi ăer-meabihtatea.
Să se zică prin plantaţiunî de pini m locţ de plantaţiunl de prin ect.
Să se zică asemenea Saussure in loc de Lâus-sure, BoussingauU .in, -lpc. de.,JtBouşds,^g,aiilb' şi Nadault de Buffon m î ocoe v icoaurt Se' feuubn.
A.3srTJisraxxj
Sub-semnatul insciiuţez pc dd. părinţi câ m aş însărcina cu-educatiunea a;:1)C-8. copi' ,.-icari Să urmeze in şcoalelepecun’are: sad să primească instaucţiunea in casă.
Florian Crasan
profesor la şcoala de comerţ din capitala
otj:rs xt:r il jB
INSTITUTULUI SEICARU
iucep la i Septembre.
Clase primare şi gimnasial
e.
In editura Soeec& Comp. :a eşit de sub tipar Gramatica Română partea Şinctacticâ de Z. Manliu, co-prind<5nd deprinderi şi teme asupra ortografiei oficiale.
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatra de vară) Astăzi, 27 August, se va juca pentru a treia oară piesa : Dramele Pavisului, drama in b tablouri.-începutul la 8 ore precis.
LA MAREA BURSA MUGSAU
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII 8ENZAI

CURBUL BUC'OEEBGL, -
pe ^iua de 137 August, XS81. w»
OBLIGAŢIUNI
6 °o Oblig, de Stat Convertite. . , 6 o/B »	Căilor [erate Române.
5	0 q Renta Amortisabilă Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. . . 7 “/o Scrisori fonciaro rurale .	, .
7	o/0	«	» urbano ...	.
6	% » » »
8	°0 Iinpr. Municipal .	•	.
» cu pr. Buc. (bil. 20. 1.-' ,
b °,° Renta română..........
Acţiuni Dacia România . -	•
» Banca Naţională a Roman nd Baia de Aramă liberată .	.	-	■	.
Cupâne Oblig, de Stat	■	.
Rentă................
„	Căilor ferate .
„	Scrisuri.................
Argint Naţional con ir#, .u :
Bilete de Baucă .	.
Rubla hărtie..................
Florini ....	-	* •
Lose otomane. .	-
CURSUL DIN FIENA
7 Septebmre
Oamp. Vead.
Napoleonul ......
Ducatul
Lose Otomana................
Rubla hărtie . . . . . .
CURSUL DIN BERLIN
7	Septembre
Oblig, căile ferate române Acţiunile	»	*
Priorităţi	»	»
Oppeaheim ......
Ruble hărtie............
Oblig, noi ..... . Lose Ottomane ....
iol
i«8	■
92 V, 22-5 103 tei 96 '/ 106 V* 28
90 •/. 440 1800
*!
1	60
2	14 50
■36
58
26 20 26
102
103
93 730
104 to2
97 */, iot 29
94
160 J; 1820 ' 50
m-
aur
%
CURSUL DIN PARIS
7 Septembre
Renta Romană ..... Lose otomane .	.	.
SCHIMBUL 27 August Paris (3 luni) . .
# la vedere .
Londra (3 luni) .
* la vedere Berlin (3 luni) .
» îa vedere.
Viena ia vedere .
-,1. 70
00 10 62 >/
219 "0 103 70
90
59 »/(
1
60
36*/*
3 59 26 125
100 50 62
M3
:<9 60 I03 50
91
58 */),
Adrese pentru telegrame FERMîi BEN7XI
www.dacoromanica.ro
ROMANI» LIBERA
DACIA-ROMANIA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE
IN BUCURE8CI
Se aduce la cunoscinţa publicului că lâ 15 Septembre (stil vechii!) a. c. la ora 1 după amiazf, se va ţine licitaţiune in Biuroul Societăţel Dacia Remania din str. Lipscani No. 1. pentru arendarea moşiei asociaţilor de viaţă din Societatea Dacia România a nume Rîioasa-Putinei& din judeţul Teleorman Plasa Călmăţaiul. Amatorii se pot presinta de mal nainte spre a lua cunoscinţă de conditiunile arendărel si de qua-lităţile moşiei.	'	‘	'
AVIS
Aduc la cunoştinţa onorabilului public din capitală şi provincie că magazinul med de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, No. 29, T-am desfăcut cu desăvârşire insă am deschis un nod magasin tot de specialitatea mea de coloniale şi delicatese sub propria mea firmă
V. J. Raco viţa
LA CRUCEA ROŞIE
Cale Victoriei şi Strada Lipscani, Colţu Slătari, No. 8.
Vis-a-vis de Palatul Dacia.
Magasinul e cu totul aranjat cu mărfuri noi primite in acest timp, de aceea rog pe onorabilul public a mă onora cu acea in-credere cu care am fost onorat şi pănă acum. Preţurile moderate şi serviciul promt şi onest. *
15-2-5	Cu stimă, Y. I. Racoviţă.
BIROU DE INFORMATIUNE
trajan C“
9, STRADA SFINŢILOR, 9.
Stabilind un biurod de informaţiune, ne însărcinăm a procura şi a recomanda, după cererea verl-cărula: profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabill, agricultori, maşiniştl, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in orl-ce ramură şi specialitate.
Suntem convinşi că ne vom indeplini datoriile noastre cu esactitate, sperând că onor. public şi înalta nobilime să ne onoreze cu comandele d-lor.
In acest biurou se caută un tovarăş care se depue 200 fr. Să cunoască limba francesă germană şi română.
Cu stimă, Trajan & Comp.
Societatea Concordia Romana
-	16, Calea Rahovel, 16
Se face cunoscut Onor. Public că Şcoala Frăbeliană (Grădina de copil) a Societăţii s'ati deschis la 16 corent sub direcţiunea D-reî Vasiliad, absolventa Semtnariulul pedagogic de institutoare şi Gră-dinârese de copil din Gotha (Turingiaj.	•
Părinţii ce doresc a avea copil intr această scoală se pot adresa direset in localul Societăţii.—Tacsa lunară pentru Copil este de 3 lei
H*0*0*0*0*€«°*0*0+0*Q*n
ANUNCIU IMPORTANT £
♦
O
♦
Q Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc Q * tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in cla- t' sele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei ^ Q 600 pentru un an şcolar; şi mă angajez a le pune la dis- Q ^ posiţiune un local intrunind condiţiunile igenice, avend o ingrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele *f O necesarii pentru Întreţinerea lor intocmal ca la internatele O ^ private din Capitală.
? Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admite- *? Q re : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—101/* dimi Q ^ neaţa şi de ia 57* seara inainte.	^
■♦0*0*0*0*0*°^0*0*0*0*H
INTERNATUL DE BAETI
„LIBERTATEA-"
No. 68, STRADA COLŢEI, No. 68.
Cursurile acestui Instituţii vor începe pentru clasele Primare la 16 August, ăr pentru clasele gymnasiale la 1 Septembrie. Se prii-mese elevii care voesc a se prepara pentru scăla militară şi comercială. D-nil părinţi pot primi programa detaliată din Internată în t6te filele.	’	7-2-5	DIRECŢIUNEA
De vânzare bilete de închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14.
( Casa Pencovicî)
Anunciu
Se primeşte intr’o familie unul safi duoî copii care ar frecuenta şcoala. — A se adresa strada Polonă 24 ori Scaune 38.	15-1-7
INSTITUTUL
BORCK
136, Calea Moşilor, 136
Direcţiunea acestui institut are onoare a insciinţa pe dd. părinţi de familia că inscrierea nuoilor eleve sc face de la 15 August, de la orele 9—6. Condiţiunile de admitere se pot vedea in cancelaria institutului. Programa sa, pe lăngă studiele primare şi secundare, conforme cu ale «coaielor guvernului, mal cuprinde studii speciale de limba francesă şi germană. Asemenea se Învaţă ca facultative, limba englesa şi pictura. Cursurile incep regulat la 1 Septembre.

iA^AAAAAA#
Schevitz >
Direcţiunea institutului are ^ onoare a anunţa că pe annulti şcolar viitor Se voru primi ca pensionari elevi cari urmează studiile la licee de la I-a pănă la a IV-a clasă gimnasială, cărora se vor preda lecţiunî de limbele franceză şi germană, avănd tot-d’o-dată in institut şi un repetitor pentru lecţiile colegiului.—Acei şcolari insă cari se vor destina pentru străină-| tate, vor fi preparaţi in institut t de către profesori "speciali.
* Informaţrunî mal de aproape J se vor putea lua la Direcţiunea . institutului de la 16 Augustfi.
' (Strada Scaunele 51).
I v/vwwwwv»

LIBRĂRIA
LA VULTUR
A. MALLER k M, ALCALAY
No. 6, STRADA CAROL 1, No. 6
Recomadă că noul magazin de librăria este bine asortat cu tot felul de chărtiă de scris iu toate formatele, pentru cancelarie, imprimate, registre etc. Chărtie de tipar in toate formele usitate precum si colorată de toate cualităţile, chărtie de desemn şi de afişe, chărtie de postă in 4 şi 8 vărgată, liniată şi velină, chărtie pentru legătorie, mucava, plicuri de toate mărimile şi cualităţile.
Registre de comptabilitate. — Furnituri de Biroii.
Asemenea se recomandă cu tot felul de cărţi in toate limbele, precum şi tot felul de Romane, Cărţi scolastice, usitate in şoaleie noastre, in limbele romană, franceză, latină, germană şi elenă, precum şi toate articolele necesare elevilor.
EMare asortiment in articole de irie precum: Albumurf cu şi Fără musică de la 3 fr.pănă la cele mal scumpe. Tablouri de ulei in 12 culori cu preţul de 1 fr.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANŢA
VALABIL DE LA 30 AUGUST (1 SEPTEMBRE) A. C.
BUCURESCI-BUZEU-FOCŞANI-ROMAN, BUZEU-BRAILA-GALAŢI-MARAŞEŞTI ŞI TECUCIU-BARLAD
Tr. ac. No. 1 Bucuregcl-Roman Tr. ac. No. 2 Roman-Bucnrescî r Tr. ac. No. 23 Buzeii-Galaţl
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.			STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M	M.	O.	M.			O.	M,	M.	0.	M.
Bucureşcî	săra			10	45		Roman	săra			8	10
Ploeşcî	12	18	10	12	2t		Mărăşeştî	11	8	10	11	18
Buzău	2	20	lb	2	35		Focşanî	11	55	10	12	5
Focşanî	5	5	10	5	15		Buzău	2	34	15	2	49
Mărăşeştî	5	53	10	6	3		Ploeşcî	4	41	15	4	56
Roman	9	15	dimincţa				Bucureşcî	6	30	diminăţa		
Tr. ac. No. 24 Galaţî-Bnzeă
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M.	0.	M.
Buzăd	no	apt<	3a	3	—
Brăila	5	25	10	5	35
Galaţi	6	50	di	min	eţa
STAŢIUNI	Sos.		Op	Plec.	
	O.	M.	M.	0.	M.
Galaţi	s	cs> p _ -i	1	10	10
Brăila	11	25	10	11	35
Buzău	2	—	nc	>apt	ea
Aceste trinurî sunt in Buze» in kgiturl'cu trcnuiile accelerate No. 13 fi 14 spre fi de la Galap. Aceste trenuri sunt in Buziu in Ueglturl eu trenurile ac. No. 1 fi 2 dc la Bucure^! fi Roman.
Tr. de pers. No. 5 Bncureştî-Galaţl Tr. de pers. No. 6 GalaţT-Bncureştî Tr. de pers. No. 7 Galaţî-Boiuan Tr. de pers No. 8 Roman-Galaţî
STAŢIUNI
Bucureşcî
Ploeşcî
Buzău
Brăila
Galaţi
Sos.
O. IM.
Op.
M.
Plec.
O.
M.
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	|M.	O.	M.
Galaţî	diminăţa			9	25
Brăila	10	53	15	11	8
Buzău	2	41	20	3	1
Ploeşcî	5	31	25	5	56
Bucureşcî	8	—	seara		
Aceste trenuri sunt iu Buz£u
diminăţa 10
25 12 35 20	3	20
15	7	8
seara
legiturl cu trenurile mixte No. 31 ţi 32 spre ţî dc la Focşani,
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M.	O.	M.
Galaţi	diminăţa			8	25
Tecuciu	11	15	25	11	40
Băcău	3	—	12	3	12
Roman	4	25	I	). m	
STAŢIUNI
Roman Băcău Tecuci u Galaţi
Sos.
O.
M.
Op.
M.
seara
Plec.
O.
M.
seara
Aceste trenuri sunt in Miriţeţdjn legâtură cu tren. mixte No. 33, 34, 35 ţi 36 spre ţi de la FocţanI
Tr. mixt No. 19 Bncnrescl-Ploescî Tr. mixt No. 20 Ploescî-Bncurescî Tr. plăcere 21 Bucurescî-Ploescî Tr. plăcere 22 Ploescî-Bucurescî
STAŢIUNI	bos.	Op.	Plec.	
	O. M.	M.	O.	M
Bucureşcî	dim.		7	15
Ploeşcî	9| 25	dim.		
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M.	M.	0.	M.
Ploeşcî	seara		8	40
Bucureşcî	10| 25	seara		
Aceste trenurile sunt in Ploeţcî in legaturi cu trenurile C. F. Ploeţcî-Predeal.
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	O. M.	M.	O.	M.
Bucureşcî Ploeşcî	dim. 8| 18	di	7 in.	—
STAŢIUNI
Ploeşcî Bucureşcî
Sos.
O.
11
M.
Op
M.
seara
Plec.
O. M.
10
40| seara
15
Aceste trenuri sunt in Ploejci in legiturl cu trenurile de plăcere spre fi dc la Sinaia,
Tr. mixt No. 31 Bnzgfi-Focşani Tr. mixt No. 32 Focşanî-Bnzefi Tr.mixt No. 83 Focşanl-Mărăşeştî Tr. mixt No. 34 Mărăşeştî-Focşam
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.
	0.	M.	M	0. i M.
Buzău Focşanî	p. m. 6| 50		P-	3 35 in. |
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M	M.	0.	M.
.Focşanî Buzău	dim. 2| 25	P-	li m.	10
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M	M.j	0.	M.
Focşanî Mărăşeştî	dim. li| 55	1 U dim.		5
STAŢIUNI
Mărăşeştî
Focşani
Sos
O.
M
p. m.
5| 15
Op
M
Plec.
O.
4
p. m
Aceste trenuri sunt in Buzii in legătură cu trenurile de persoane No. s fi » de la fi spre Bu- Acest tren este in MărăsestI in legătură cu tre- Acest tren este in Mărăsesti in lesrătură
cureţe! ţi Brăila, Galaţi.	* a» i„	---- ....i	« x_ i ,	5 L .
M.
25
nul No. 7 de la Galaţi spre Roman.
b
Tr. mixt No. 35 Focşanî-Mărăşeştî Tr. mixt No. 36 Mărăgeştî-Focşanî Tr. mixt No. 11 Brăila-Barboşî
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	M.j	0.	M.
Focşanî	P-	m.		3	
Mărăşeştî	3	50	P-	m.	
Acest tren este in Mărăţeţtî in legătură . _ nul No. 8 dc la Roman spre Galaţi.
Tr. mixt No. 41 Tecucin-Berlad
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M.	0	M.
Mărăşeştî Focşanî	p. m. 1| 25		P-	12 m.	35
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. M.	M.	0.	M.
Brăila Barboşî	dim. 8] 45	di	8 121.	—
nul No. 8 dc la Roman spre Galaţi.
Tr, mixt Ko. 12 Barboşî-Brătla
Acest tren este in Măriţeţtl in legături cu tre- Acest tren este in Bărboşi in legături cn trenul Acest „,,i w Ar. i-	n _ —No. y la Galaţi spre Roman,
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec. 1	
	0.	M.	M	0.	M |
Barboşî	seara			7	55
Brăila	8j 40		seara		
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. M.	M	|°.	M.
Tecuciii Bărlad	dim. 8| 35	di	: 7 m.	5
nul No. 7 dc la Galaţi spre Roman.
Tr. mixt No. 42 Berlad-Tecncia
este in Barboţî in legata»! cu trenui No. 8 de la Roman spre ^Kaţl.
Acest tren este iu Tecuciu,prin trenul No. 28, in Acest tren este i
STAŢIUNI	Sos.	Op.l	Plec.	
	O.-lM.	M.j	0.	M.
Berlad Tecuciii	dim. 10j 55	d" 9		16
Tr. mixt. No. 43 Tecnciu-Berlad Tr. mixt No. 44 Berlad-Tecncifi
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M.	0.	M.
Tecuciii Bărlad	mer. 1 |30		P-	12 m.	—
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.		
	0. M.	M	0.	M.	
Bărlad Tecuciu	p. m. 4| 25	P-	2 m.	55	
legătură co tr. No, i dc la Bucureţcîspre Roman.
Tr. mixt No. 45 Tecuciu-Berlad
STAŢIUNI
No. 7 de la Galaţi spre Roman.
Tr. mixt No. 46 Bărlad-Tecuciu
Sos.
o-; m
Op
M.
Tecuciu	p. m. 5 35
Berlad
A cest tren este in rl ecuciu in legătură cu trenul No. 8 de la Roman spje Galaţi.
Plec. M.
O.
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M.	M.	0.	M.
Bârlad Tecuciu	J seara 10| —||S6£		8 ira	30
nul de persoană No. 7 de la Galaţi.
Tr. ac. No. 25 Tocaciu-Mărăşeşti
Acest tren este in Tecuciii cn trenul ~
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M.	0.	M
Tecuciii Mărăşeştî	5	dim. 40ji di		5 m.	12
Uest tren este in legături cu trenul dc pars6n No. 8 spre Galaţi,
Tr. ac No. 26 MărăşeştUTecnciG
STAŢIUNI	Sos.		Op	Plec. i
	0.	M.	M.	0.1 M.
Mărăşeştî Tecuciu	11	• p. m. 53j| P-		11 25 m. | ;
este in Tecuciu prin tren. No. 27,in leş. Acest tren este in Mirişti in legături cu tre- Acest tren este in Mărise»! in Lgituri eu tre No. 2 de la Roman spre Bucrnefci.	oul accelerat No. I spre Roman-Iafi.	nul accelerat No. 2 de la lafi-Romau.
Tr.ac. No. 27 Tecuciă-Mărăgeştî
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M.	0.	M.
Tecuciii Mărăşeştî	10	seara 10 50j| seara			20
Acest tr. mijloceşte iu Tecuci» leg. tr. No- 4^ de la Bărlad ea1 ~4r.‘ No. âî dela Romi.ala Bacureţd.
Tr. ac. No. 28 MărăşeştI-Tecnciu
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.
	0. | M.	M.	0. | M.
Mărăşeştî	dim.	1	•6 15
Tecuciii	. 6| 45	dim. |	
... ^ce5t .^eu-mijloccţte in Tecuciii legătura tren. ~Na. «ţftjspfe Bârlad ca tr. Nb.- l de U Btrcttfefcl.
Tipogiafia Ştefan ICMlescu; Strada Covaci No, 14.
www.dacoromanica.ro
PENSIONATUL
' galat
o
Cursurile din acest pensienat se vor reîncepe cu 1 (13) Septembre.
De închiriat
de la sf. Dimitrie, in Huşi, aparta-tamente la rândul ăntăifl compuse dintr'un vast salon (care a Servit de teatru)^ bun fiind pentru cazin, două odăi lăngă el şi alte patru odăi unite printr’un coridor, fiind foarte comode pentru un restaurant. Localul e situat in centrul oraşului pe strada princŢ pală pe unde are şi intrarea. Tot-odată se notează că lipsind in oraş un cazţn se simte necesitatea lui şi prin urmare este chipul unei bune afaceri. Amatorii sunt rugaţi a se adresa la proprietarul caselor I. Atariasiu in Huşi.	10-2-3.
HOTEL FIESCHI
BUCAREST
— Situat in centrul oraşului — Strada Şelari No. 7.
RESTAURANT COMPLECT
cu serviciul prompt
SONERIE ELECTRICA Odae de la 1 — 5 fr. pe zi Apartamente pentru familii,
A bonamen te pe lună cu rabat
E VENZAR
Casele din strada Popa-No. 28 cuprindend 7 j 2 bucătării, o prăvălie, 2 niţe, 2 magazii. — A se i sa chiar acolo.	i
r-me
Str. Teilor 28, Bis ’rica Oţetaru
Croeşte şi inseilează costume pentru dame şi copil cu preţu de 4 fr-
Lemne
DE VENZAEE
cu stănjenu şi cu greutatea, calitate cer adevărat, tăete despicate şi aduse !a domiciliul domniloru consumatori
1000 Kilograme
Numai 28 Iei nuol ei eele de Fag cu 34 „	„
Domni consumatori pot face comande prin cărţi poştale adresăndu-se Calea Griviţa lăngă gara Tîrgovişti No. 151 La firma LEU.
Cu stimă; Fetraebe Tasllesca
ANUL V. — No. 1263
RO
SAMBA.TA 29 AUGUST 1881
10 BANI EXEMPLARUL
AFA.R.E IISJ TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reolame a se adresa :
la Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director : D. AUG. LAURIAN.
In Romani»: La admmtetraliune, Tipografia St. Mih&lescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil farului din judeţe.
In Paris:	La SociiU Havat, place de la Bcurse, 8-
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfnrt, Znrich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & O-nie.
AN UNCIUKILK:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV»a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a................1 Led.
.	»	» Il-a...................2 »
Epistole nefrancate se refuşă Artlcoliî nepublicaţî nu se inapoâzâ. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEF, 0. MlOHAILESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 7 Septembre.
; 7 ar eh oficioase continuii cu desminţirile lor n s’rate; lumea continuă, a crede, că întrevederea tot se va intămpla.
Berlin, 7 Septembre.
„Nord. Allg. Ztg.“ nu ştie nimic incă in mod c (icial despre timpul şi locul intre vederii impă-raiuluî Wilhelm cu Ţarul Rusiei.
După reclama indiscretă a organului „Dantzi-ger Zeitung" numai incape nici o indoială, că daca a cădut odată alegerea pe oraşul Dantzig, -acum cei duoî monarchi nu se vor intălni nici intr’un cas in acest oraş.
Petorabnrg, 7 Septembre.
In parcul numit Pawlow, proprietatea marelui duce Constantin, se va ridica un monument spre memoria reposatuluî Ţar.
Petersburg, 7 Septembre.
Se anunţă din Baku:
De cinci sile ard necontenit fîntănele de pe-troleu CrassinilikoflY Sunt temeri, că petroleu va seca cu totul, daca cum-va nu va succede stingerea focului cu vapori.
Pilsen, 6 Septembre.
Oficianţii de supraveghiere au aflat din nod 60 de patroane de dinamită aşezate pe liniile căii ferate. 41 de piese s’ati aşezat pe linia ce duce la Horka, iar 19 lângă staţiunea Lissan. Autorităţile n’au putut pune măna pe făptuitorii criminali.
Berlin, li Septembre
Participarea lui Bismark la întrevederea celor duoî împăraţi e sigură.
Roma, 6 Septembre.
Papa a autorisat pe episcopii catolici din Ge rmania să se adresese pe viitor la guvernul german pentru numirea preoţilor inainte de alegerea lor canonică.
Belgrad, G Septembre.
Guvernul are de gănd să înfiinţeze legaţiuni in Londra şi Roma-. Prin crearta acestor legaţi uni Seibia şi va fi ajuns scopul d’a fi bine şi complet representată in Europa.
Constantiuopol, G Septembre Poarta a decis, să invite Puterile spre a tri-mete eăţ se va putea de grabnic ambasadorilor lor insDucţiunile trebuitoare, pentru că in curând vor incepe negocierile privitoare la urcarea veniturilor turceşti prin sporirea taxelor vamale şi alte imposite.
Berlin, G Septembre.
„Dantziger Zeitung" află, că la S 1. c hi Stolp s’a întâmplat un scandal intre jidovii jefuitori şi poporaţiunea jefuită. Peste 100U de cetăţeni s’au sculat şi’au nimicit averea Jidovilor strînsă prin inşelătoriî.
S’au intemplat şi câte-va caşuri de răniri. Spre seară a intervenit armata şi mişcarea s’a potolit.
Berlin G Soplcuibre.
Din Altona se anunţă, că guvernul a dat voia lucrătorilor germani să asiste la parastasul lui Lassalle.
Constantiuopol, <i-Septembre. Comonduros aduce la cunoştinţa Porţii că nimicirea baracelor de la Gaitze prin foc o fapta unor locuitori greci, cari s’au stravestit in haine, turceşti.
Petersburg, 6 Septembre. Comisiunea instituită de guvern pentru cercetarea şi studiarea împrejurărilor cc ar trage după sine impuţinarea eventual chiar dispariţiunea viciului beţiei.
In prima şedinţă s’a stabilit un program, al cărui punct princidal este reducerea numărului cărciumeior şi Încredinţarea controlului asupra băuturilor in mâinile comunei.
Afară de aceasta impositul asupra spirtoaselor se vor spori şi beţivii vor fi foarte aspru pedepsiţi.
Praga, 6 Septembre.
„Czech", organul clericalilor bohemî, aduce un articlu in care protestează, că mergerea preoţilor catolici la conciliul ecumenic din Moscva nu însemnează nici o demonstraţiune contrarii-mmui.
Pelerinii slavi prin pelerinagiul lor ia Roma ■ n’aii cugetat la alta, de căt la caracterul slav al a-imstolilor şi Cliiril Mat hud şi la marea splendoare de care s’a ilustrat aceste nuine scumpo. Iubi rea şi deosebita afobilitate a Papei Leo XIII trebueşte să bucure şi pe fraţii ruşi.
La fine „Czecla“ crede, că numai motive politice şi naţionale, şi nu religioase reţin pe Ru-Şiî de la unirea cu Roma.
Berlin, 6 Septembre.
in Pomerania, la Stolp, aiaităerî poporaţiu-
nea creştină, perdăndu-şi răbdarea s’a sculat spre a pedepsi pe jidovii răpitori. Casele urgisiţilor aii fost dărîmate. Intervenind armata s’au in-tămpiat şi căte-va escese. S’aii rănit 16 oameni, 80 s’att arestat .
Deutsches Tagblatt învinovăţeşte pe jidovi.
In Berlin s’aii găsit o mulţime de afişe pe care cu litere mari se citea: afara cu jidovii.
----------«raraSUSSg®	-----------
Serviciul telegrafic aî „Rom. Libere’4
8 Septembre — 3 ore seara.
Petersburg, 8 Septembre.
împăratul Alexandru III s’a imbarcat a seara ia Peterhof pe yacliutul imperial Derjava, ca să se ducă la Dantzig, unde M. S. va avea o întrevedere cu împăratul Germaniei.
„.Journal de St. Petersburg" declară că întrevederea celor doi suverani nu e de loc neprevăzută. Prezenţa împăratului Wilhelm aproape de graniţele Rusiei e o ocasie favorabilă pentru ca această întrevedere să fie incurănd; ea e o martură a bunelor relaţii dintre cele doă ţări .şi dintre suveranii lor respectivi; ea e dară un gaj de pace şi de siguranţă pentru viiror, întrevederea va dură căte-va ore numai. Prinţul de Bismarck va asista ca să salute pe împăratul Alexandru III, pentru ăntăia oara de la suirea lui pe tronul Rusiei.
Absenţa ţarului de la residenţa sa din Peterhof nu va fi de căt de căte-va zile.
(H&vâBi
A se redea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 28 AUGUST
Ghiosdanul fie-cărui sfetnic al ţării, de la marele vornic incepgnd şi până la mS-runta luminăţia a logofătului bisericesc, va fi acum doldora de toate soiurile de iriţe-lepte măsuri legiuitoare, in vedere eu apropierea termenului de descindere a sfaturilor noastre obştesc!.
De ia plecarea aleşilor din dealul Mitropolii şi până azi, şi incă pănăla norocoasa d-lor intoarcere, povâţuitorii M. S. s’au fră-mintat şi se frământă necontenit cu născocirea celor mai nomerite şi mal isteţe legiuiri, spre deplina fericire a celor ce umple mereu pântecele nesăţioasei visterii, şi innoată totuşi, fără răgaz, intr’un noian de nevoi şi de neajunsuri dinspre partea intereselor ce invărtesce cinstita lor cârmuire.
Aşa se sună in adever, că mai fie-ca re ministru ar fi pregătit căte o duzină cel puţin de minunate proiecte ; că d. Urechie singur ar fi av finei o testea de comedii, mari si mărunte, gata să lo treacă prin dinţii darnicului Adunărilor noastre legiuitoare.
Ce vor li in acele terfeloage ale adinou-J lu dai căi de la Sosea, si căt vor fi preţuind ele jn vertul lor adevfirat: iată ceea-ce nu putem şei la sigur; dar, in sfârşit, omul le are, după mărturisirea celor ce le-ar fi vedut.
Grăunţele sunt prin urmare culese pentru moara ritorilor din Adunări, ast-fel că nu vor sta, ca in alţi ani, multă vreme cu gura căscată, sau tăind cănilor frunză, aşteptând ca puterea cărmuitoare să nască şi să le aducă căte-o nesăbuita de legiure, stoarsă şi aceea in grabă, după cum grăbea şi nevoia momentului, din miezul vre-unui cap nepriceput.
Cum s’o deschide deci uşile Camerilor şi s’o proci ti urarea de bună sosire a patrioţilor d-lui Rosetti, salve de legiuiri aii să salute cu dragoste, de pe banca fie-cărui loguffit, pe cel insetoşaţi de lucru şi obosiţi de atâta nevinovată şedere.
Fiind-că mai este insă vreme pănă să vedem cinstita faţă a deputaţilor, ar fi bine să ne inţelegem de pe acum asupra unui lucru, spre a nu mal fi nevoiţi să asistăm
la blagoslovirea, de-a’n fuga. şi fără nici o cercetare din partea opiniuniî publice a atâtor bucoavne de legi, menite a regula viaţa şi interesele unui popor 1
Trebue oare să incepem a şei cum se fac şi cum sfinţesc regulele unui stat ?....
Si stăm dar un moment la serioasă şi înţeleaptă sfâtuiro.
*
Pentru ce oare la tote naţiunile formate, cu un simţ practic bine desvoltat, legile sunt respectate şi mor numai de betrăneţe, şi pentru ce iară la toate popoarele, tinere şi oare-cum puţin geloase de prosperitatea intereselor lor, legile se modifică sau se primenesc continuu, cu repeziciunea aripelor unei mori de vfint ?
Să fie oare aci un pficat inerent al tinereţii lor, care in nici un mod nu se putea inlătura, sau să fie numai uşurinţa cu cari ele tratează Gestiunile cele mai serioase, numai din causâ că nu vor să’şt dee bine seama de pericolul la care se espune cu nestatornicia lor legislativă ?
Azi nu se mai poate nicî-cmn invoca scuza tinereţe! şi a nepriceperii, de oare-ce toate popoarele, mai nuo! in civilisaţiune şi in viaţa pilitică a libertăţilor, au dinaintea lor modelele naţiunilor formate şi inde-lunga lor esperienţă.
Popoarele tinere n’ar avea dară de căt să înveţe de la acestea cum se fac legile, cum se aplică şi cu m devin ele un isvor de bine-faceii sociale, ocrotind şi inboldind impreună, unele intr’o direcţiune şi altele pe alte căi, direct sau indirect, mersul regulat al propăşirii morale şi materiale ale acelor fericite naţiuni.
*
E de observat mal ăntăiu că orl-ce lege trebuie să răspundă unei nevoi sociale bine accentuate, ca legea să vie ore-cum de jos, din stratul real al naţiunii, dintr’o necesitate v fi elită a vieţii practice, şi să nu pornească. ca cele mai multe la noi, din sfere de concepţiunl fantastice, din aşa zisa rea-lisare a programelor politice, combinate in liniştea regiunilor ideale ale cabinetelor, iu cari mâl adesea nu se ţine seamă de greutăţile celor ce se mişcă pe scena reală a lumii.
Legiuitorii inţelepţl de prin ţerile unde legile trăese şi se respectă, se gândesc cu pătrundere la mediul şi la condiţiunilc sociale ale popoarelor ce logifrează.
Numai ast-fel el evită pierderile enorme de timp ce se intămplă ca bunioară la noi cu modificarea, cu rfiscroirea şi cărpirea necontenită, a legiuirilor deja Vota te, şi nici că aduc înaintea Parlamentului vr’un proiect care n’a fost îndestul lăsat să dospească la căldura şi lumina discuţiunii publice. Toate clasele interesate ia ii cunoştinţă, şi’şlspun cuventul, observaţiunile lor.
Numai cu modul acesta de-a precede, guvernele înţelepte înlătură şi pericolul moral la care se espun naţiunile ce reinoesc si decretează legi necugetate; in acele ţări, conduse de oameni in adever luminaţi, legile nu ajung nicî-o-dată să se discrediteze, ele sunt aproape’tutulor cunoscute şi societatea duce ast-fel o viaţă ferită de mizeriile anarhiei şi ale bunului plac.
*
Gând este dar vorba de-o lege de insem-nătate, pentru ce n’am procede oare ca Anglia?
Pentiu-ce n’am lăsa-o să resară mai ăntăiu dintr’o nevoe simţită a naţiunii, fără să căutăm noi a o inventa cu ori ce preţ; pentru ce n’am lăsa proiectul unei legi, in
cas de-a fi in adever reclamată de interese reale ale naţiunii, mult timp in discuţiunea presei, a oamenilor competenţi şi a claselor interesate, inainte de-a veni la filtrul legal al constituţiunii; pentru ce nu i-s’ar da de mal multe ori cetire chiar in Parlament ca proiectele să deştepte bine atenţiunea celor ce sunt cliiemaţi a le vota, şi să se culeagă mai intâiii observaţiunile generale asupra economiei acelei legi; de ce, in fine, in sinul comisiunilor nu s’ar chiema oameni speciali, pentru fie-care ramură de activitate ce voim a reglementa, ca de la aceştia să împrumute aleşii, adesea foarte nevinovaţi intru ce zic că studiază şi raportează, luminele şi observaţiunile practice de cari un legiuitorul are tot-d’a-una nevoe ?
Dacă am adopta acestă filieră, reformele noastre ar fi de sigur mal serioase, ar lua un corp real in societate, ne-ar duce mal iute pe calea adevăratului progres.... N’am legiui atunci, numai pentru plăcerea de-a zice călegium ; n’am lega astăzi, ca să des-legăm măine, numai ca să ne aflăm in trebă, ca să turburăm, fără nici un folos, economica politică a statului nostru....
Lăsăm acum pe dd-nil miniştri să cugete dacă n’ar fi nemerit, ca d-lor să se lovească de acum chiar cu palma in frunte şi să dee la lumină concepţiunile lor a la Minos, aducfindu-le prin urmare din vreme la lumina zilei, ca inainte de-a veni la ma-china noastre de ştempeluit legile, să se respice mai ăntăiu de toate organele presei, de către toţi oamenii cari inţeleg ţesătura intereselor ce sunt a se reglementa, şi cari se vor pătrunde de importanţa serviciului public ce duce luminele lor.
Aşa—d-lor miniştri - eseeutaţi-ve şi publicaţi din vreme isprăvile ce le ţineţi ferecate in porfofolierile d-voastră, ca să nu fim surprinşi de ingenioşităţile ce v6 carac-terisă, şi să ne scutim şl noi do gluma d-voastră de reit gust, de-a ne fot păcăli cu legiui i ce nu ni se potrivesc.
(IRONICA ZILEI
D. 1. Brăliatiu va sosi măine scară in ţară Se vorbeşte că această întârziere este pricinuită de căte-va visite diplomatice. .
La Sinaia, este aşteptată A. S. R. Prineesa losefina de Hohenzollern, mama Augustului nostru Suveran. Pentru a depune respcctclc lor dinaintea Veneratei Ospeţe, mai multe familii din societatea Înaltă au rămas incă, căte-va zile la Sinaia,
„Românul" ailă că comisiunea, transmisă la btoier, ca să primească armele, şi al cărui şef este colonelul Pastia, a primit visita intreguluî consiliu comunal al acestui oraş.
Conşliiţl a exprimat d-lui Pastia mulţumirile sate, spre a li transmise guvernului român, care a preferit şi d'astâ dată această fabrică, 'dând ast-fel mijloace de esistenţâ la o mulţime de lucrători,
Le vorbeşte că viitorul prefect al Kiustengeleî are să fie d. M. Poienaru Bordea saii d. Ciocârlan, prefectul Vlasceî.
„L’Independance Roumaine" află, că d. Tissot, ambasadoul Francieî, la Constantinopolă, se află in Bucureşti, la otelul Brofift.
Direcţia scenii teatrului naţional s’a ineredin-ţat iarăşi artistului Pascali. — înregistrând cu plăcere aceasta numire, împrumutăm de la „Românul" şcirea cărepctiţiunile teatrului se incep cu Benvenulo Cellini.
Casa de economii a societăţii „Prevederea" din Bucureşti, prin prospera fructificare a fondurilor sale crescând averea socială, îşi zidesce un
www.dacoromanica.ro
■ţin, ■lli.iy
ROMA IN IA LIBERA
odificiu pentru sediul societăţii in strada Doamnei, Nr. 15.
Prima piatră, de fundaţiune s’u pus ieri de către dd, administratori in presenţa mal multor societari.	v
Inregstrănd acest act, urăm deplin progres iu-stituţiuniloi economice, care sunt menite a aduce însemnate servicii prosperităţii generale fi feliei tâm in parte pe fundatorii şi administratorii acestei societăţi.
Maiorul Negel Dinii trie, din regimentul 7 că-lăraşî, s'a numit oficiăr recrutor al oraşului Iaşi, j in locul locotenentuluî-colonel Dimitrescu Gri-gore. din regimentul 8 de linie.
S’a deschis pe seama d-lul ministru de interne un credit exora-ordinar de lei 3,281, pentru achitarea unui rest din salariele funcţionarilor j telegrafo- poştali, din 1879.
Schimbul solicitat de d. manipulant Leuter-bach Friedrich, de la oficiul Codăeştî, şi oficiantul gradul III Yulturescu Scarlat, de la oficiul postai laşi, s'a aprobat de M. S. Regele.
D-nil cari ah obţinut naturalisaţiunea sunt invitaţi să bine-voiască a merge la cancelaria consiliului miniştrilor, spre a’şî primi diploma de indigenat, presentănd recepisele verl-unel casierii de judeţ de plata taxelor prevădute de lege.
Persoanelor din judeţe li se poate inainta diploma după cerere, prin prefectură saii casieria locală.;	■
La 30 Septembre viitor, incheindu-se definitiv exerciţiul 1880 -1881, ordonanţele şi mandatele emise pe seama acelui exerciţii nu se mal pot plăti de căt după o nouă ordonanţare asupra exerciţiului curent.
Ministerul, aducănd aceasta la cunoscinţa publică, invită pe acel ce ar avea să primească sume de la tesaurul public, după ordonanţe saîi mandate emise asupra exerciţiului 1880-1881, să se presinte negreşit la casieria respectivă a'şî primi banii până in seara zilei de 30 Septembre 1881, căci, după această dată, li se va re-fusa plata până la indeplinirea formelor kpre-scrise de legea comptabilităţel generale, pentru reputarea creditelor şi reordonanţarea sumelor pe seama exerciţiului 1881-1882,
Pentru cunoştinţa detentorilor titlurilor pro-visoriî de rentă amortisabilă 5%:
La 1 (13) Septembre viitor, la ministerul de finanţe, cabinetul secretarului general, orele 2 după ainiazl va fi prima tragere la sorţi pentru a-inortisarea sumei de 450,000 lei capital. — Titlurile ce vor eşi la sorţi la această tragere se vor plăti al pari la 1 (13) Octobre 1881, la toate casele publice, cu procentul cuvenit pe primul semestru.
In jud. Dămboviţa la ordinea zilei e facerea ogoarelor.
Lipsa de ploaie este mult simţită pentru munca preparativă a viitoarelor semănături de grăd etc.
„Mişcarea pupulaţiunel din comuna Iaşi, in săptămâna de la 16 — 23 August, a fost : .Născuţi 42 : 23 b. şi 19 f, dintre cari 9 b., 10 f. creştini, 14 b. 9 f. israeliţl. DeclaraţiunI de căsătorie 23: 11 creştine şi 12 israelite. Morţi 41 : 32 b. si 19 f,. dintre cari 14 b. si 13 f. creştini, 8 b. şi 6 f. israeliţl.
Din Iaşi se scrie „Poştei" că arama cu care era acoperită Catedrala Mitropoliei a dispărut.
Această aramă se ridica la cantitatea de 2000 şi mal bine de ocale. Mulţi 'şl daii diverse opi-niunl asupra dispariţiunel.
Unii zic că s’ar fi topit de căldură, alţii că ar fi fost roasă de şoareci, ear alţii că....
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 28 August —	22
A. DEBAY
MISTERELE SOMNULUI §1 ALE MAGNETISMULUI
traducţie de
ALEXANDRU I. GrOESCTT.
CAPITOLUL IV.
Istoria Magnetismului animal.
CAP. V.
SECŢIUNEA I.
(Urmare.)
Ce este magnetismul?.—Opiniuni greşite ale mag-netisatorilor. - Pretinsul fluid magnetic, nu există — Isvorul fenomenelor zise magnetice.
AngagLăm dar pe persoanele cari citesc scrieri asupra magnetismului, să se păzească contra fugoasei imaginaţiunl a autorilor lor ; de a nu crede de căt in faptele posibile şi a respinge faptele absurde.— Dacă v’ar asigura cine va d : e pe cuvânt, că un somnambul s’a aruncat
Dar ce să mal spunem; n ar putea oare gu- . vornul să no lămurească cam ce să se fi făcut cu atâta cantitate de aramă ce acum nu mal e ? !
Societatea română de arme, gimnastică şi dare la semn, cu localul in strada Mâgureanu No. 10, lângă liceul sf. Sava, face cunoscut membrilor săi, că de la 1 Septembrie se vor începe leeţiu-nile de scrimă şi gimnastică:
Luni, Mercur! şi Vineri, gimnastica de la 6 — 8 ore seara.Marţi, Joi şi Sâmbătă, scrima de la 6 - 3 ore seara.
In toate zilele de dimineaţa şi până seara, tragere la ţintă cu pistolu.
OllSr AFARA
Yisita cont‘lui Andrassy la Sinaia,
„Gazeta Transilvaniei" vorbind de călătoria lui Andrassy la Sinaia, declară că contele maghiar nu a făcut acest peregrinagiu, de căt spre a pune ziarele unguresc! in putinţă, de-al face o reclamă. Vestitul ex-cancelar austro-maghiar căduse intr'o uitare de plumb !..
Dar cine este oare acest comite, pe care presa ungurească ăl laudă atât de mult şi pentru care reclamă sentimentele de respect şi de gratitudine a le Românilor ?
„Căt pentru noi, Românii de dincoace, zice’„Ga-zeta," eunoascem prea bine pe nobilul comite-unguresc-. Noi nu vom uita nici odată, că corniţele Andrassy a fost acel bărbat, care a consiliat pe monarch să anuleze unilateral legile, ce garantau egala îndreptăţire a Românilor din Ardeal. Noi ăl eunoascem ca ungur fanatic, ca şi cel-lalţî, de cari am avut parte pană acuma a fi guvernaţi. Dar corniţele Andrassy ca toţi diplomaţii are două feţe, una ce-o arată in intru şi alta cu care se presintâ in afară. In intru el este cel mal mal mare inimic al elementului românesc, pe cănd in afară trecea şi vrea să treacă incă şi astăzi de „protector" al ginteî latine de la Dunăre.
„Pretinsa amiciţie a comitelui pentru România, ăşî are istoria el, nu prea glorioasă pentru eroul din poveste. Corniţele Andrassy era deja de doi ani ministru de esterne şi incă nu făcuse nimica, nu dobândise nici un succes. Ceva periculos pentru ori-ce ministru austriac şi cu deosebire pentr’un ministru de esterne maghiar ! Atunci nobilul comite s’a decis să arate măcar un singur resultat şi a subscris impreună cu d. Boerescu vestitul tractat de comerţ cu România, care n’a multiamit nici pe una din părţile contractante. Oficioşii unguri susţin şi astăzi, că prin acest tractat corniţele Andrassy a voit să arate o deosebită buna-voinţă faţa de România ajutorăndu-o in nisuinţele el de emancipare ; noi insă seim, la ce se reduc toate aceste asigurări, seim că Andrassy nu şi-a renegat nici odată firea de ungur, că sciea să le zimbeaseă popoarelor orientale foarte prietinos, pe când pe din dos incuragia planurile de egemonie ale Turcilor.
„Ceea-ce distinge pe corniţele Andrassy de ceilalţi oameni de stat maghiari este că posede multă flecsibilitate, pe lângă o mare slăbiciune de a trece de cel mal insemnat. diplomat ale A-ustro-Ungarieî. De aceea el numai cu incetul, numai in urma puterel neresistibile a faptelor implinite, a adoptat o politica mal liberală faţă de popoarele orientale, pentru care este azi atât de mult lăudat de către oficioşii unguri.
„Ne temem că şi de astă dată Andrassy cu vi-sita ce-a făcut’o la Sinaia n’a avut alt scop, de căt a face să se vorbească earăşl despre el, despre calităţile sale eminente diplomatice ş. a. (A se vedea: „Pester Lloyd".) Nu ne indoim, că dorinţa cea mai fierbinte a comitelui este de-a ajunge earăşl la putere, şi un bărbat, a căruia persoană se bucura de „atâta alipire" in România, se recomandă eo ipso de ministru vii-
toriu. Oficioşii maghiari aii şi lăţit faima, că Andrassy va veni earăşl in fruntea oficiului de esterne."
OcsvSlirea monumentului lui l)u-
pont, de l’Eures.
Zilele acestea a avut loc, inNeubourg, Fran-cia, de3 vfi lire a statuel lui Dupont de l’Eures.
Mare republican a fost acest bărbat. Virtuţile, cu cari icra impodobit sufletul, iau atras numirea de Aristide a republicei. Pe timpul regelui bui'gez, Ludovic Filip, fiind odată ministru, şi j neplăcăndu-î şovăirile acestuia intre proiectele j unui regim liberal şi apucăturile reacţiuneî bur- j boniane, i-a zis cu un prilegiu :
— Sire, Francia nu va sta la îndoială, pe care ! dintre noi amendoî să ne creadă, pe M. Voastră j satt pe mine.
Acest curagiu şi această neclintire de prin- I cipii, s’au manifestat nu mal puţin strălucit şi j in revoluţia de la 1848. Nu este dar de căt cu cale, dacă republicanii francesî de astăzi privesc j in Dupont un model, un esemplar democratic in | tot d’a-una vrednic de imitat.
La dess’ălirea statuel nu putea lipsi d. Gam- j betta, „Aristidele" de azi a republice!. D sa s’a . şi presintat la serbare şi a rostit incă două dis- ; cursuri.
In cel d’ăntăid, rostit cu prilegiul desvelirel monumentului, Gambetta a condamnat, indirect, resboiul de la 1870. El a zis că dacă Francia n’ar fi lipsit, la 15 Iuliu 1870, cu ocasia votă-rei creditului de resbold, de la datoria convingerilor sale şi de la virtuţile sale civice, liberarea interioară n'ar fi urmat numai la 4 Septembre.—Noi credem că d. Gambetta va fi recunoscut singur netemeinica acestei afirmări. Ştie bine d-sa, că dacă creditul de resboid cerut. de Napoleon s’ar fi refusat, [resboiul nu se făcea şi imperiul trăia înainte, cine ştie până cănd...
Intr’al doilea discurs, rostit la banchet, d. Gambetta a făcut să se întrevadă din zisele sale. că resultatele alegerilor l’ad depărtat de scopurile de reforme, ce avea mal inainte. D-sa nu mal vrea un progres repede şi radical; ba nici măcar revizuirea senatului nu o mal cere. Cum ne spune d-sa nu din alte cause, de căt că această procedere ar fi „pripită", iar cum vedem noi şi toată lumea, din pricină, că alegerile nu i-au dat o majoritate favorabilă proiectelor şi ambiţiilor sale.
Din declaraţia d-lui Gambetta reese insă, că republica trebue să fie moderată ; că noul cabinet va fi tot al d lui Ferry, cel mult corectat şi augmentat - niţel — in sensul Uniunel republicane.
Bulgaria şi Turcia.
Poarta e îndreptăţită prin disposiţiile tratatului de Berlin, să ceară Bulgariei a lua asupra sa o parte din datoria publică turcească, şi de a-I plăti un tribut anual. Acest drept nu şi l’a putut până acum traduce in fapt, căci trebue încuviinţarea marilor puteri pentru sumele ce ar fixa.
In sfârşit, după multe negocieri, se anunţa din Constantinopol, că majoritatea puterilor s’ar fi invoit. ca contribuţia anuală a Bulgariei să fie de 460 000 lire steri. Cel ce se impotriveşce acum, o insă guvernul bulgar. Intr’o notă împărtăşită consulilor din Sofia, el spune, că venitul anual al Bulgariei nu este de căt de 25 milioane franci. A rupe insă din această sumă 10 milioane, spre a plăti, partea de datorie publică turcească, şi tributul, ar fi a provoca asupra ţărel o ruină sigură.
Fără îndoială guvernul bulgar are dreptate. Suntem siguri dară, că puterile vor ţine seamă de protestul său.
pe fereastră de la ai 7-lea rănd ne fiind apărat de nici un mediii propid a impedeca căderea, şi că s’ar fi scoborît incet la pămănt, fără a'şî face nici un răii, veţi respinge acest fapt ca con tradictoriiî legilor fisice. —Tot ast-fel dacă cineva v’ar certifica că cu ajutorul fluidului magnetic, doui stâlpi de marmoră s’au însufleţit şi aii jucat polca. — Cu toate astea veţi găsi in unele cărţi absurdităţi de aseminea natură.
Ast fel autorul Cărţex Spiritelor pretinde, că un magnetisator aflându se la Montpellier in piaţa Perou, pe un timp minunat, un soare orbitor, putu cu fluidul magnetic şi cu ajutorul unul spirit, a întuneca azurul Cerului, a încărca atmosfera de nori groşi, a deslega viaturile şi a provoca o violentă ploaiă. — Veţi rîde de asta poveste, şi veţi avea dreptate. Iată un altul tras dintr’o curte intitulată: Despre Meu-sambulantâ saii sufletul care se primblâ de C. R. H. 1822 :
„Cunosc o persoană tănărâ, căreia i se tăiase piciorul ; de mal multe ori după tăiare, ea a mers p’amăndouă piciorele sale, adică pe piciorul care nu maî exista şi pe care există incă. Era de ordinar când se scula din pat; mama s’a, martoră acestei minuni, ’î striga: Alineno-rocito, nu vedi că al piciorul de lemn. Un medic din amicii mei (acelaşi autor vorbesce) m’a asigurat că. a vâdut pe un oflcer a cărui picior de la sold fusese amputat, mergeud păuă in mijlocul camerei, fără a vedea că nu’şl avea piciorul săii de lemn, şi ne oprindu se de căt cănd el se gândea la aceasta. Aşi putea să ci
tez multe exemple de persoane ale căror membre aii fost tăiate, şi cari uitând cu totul de tăiarea lor, se servesc de piciorul lor tăiat ca şi cum T ar avea". Acelaş autor adaugă : „Se va mira cine-vafără îndoială de a vedea un picior de fluid vital, invisibil, suportând greutatea corpului, dar ar trebui să se mire maî mult, vădănd un picior de carne suportând a-ceeaşl greutate".
Este oare posibil a scrie asemenea aiurări ? Rîzl lectore, şi aî de o mie de ori dreptate ; a-ceî cari scriu poveşti aşa de nesocotite, saii cari le cred, sunt in adevăr de plâns.... Debitând unii cu absurdităţi de asemenea natură s’a aruncat ridicolul asupra magnetismului; voind a face pe oamenii să creadă, a ajuns a’I face increduli. Să revenim la sujetul nostru.
Printre oameni de sciinţă contimporană, cari cred in magnetismul raţinoal, se citează d-nii Deleuze, Berzelius, Frânele, Rostan, Georget, Hus-son, Barrer, Bertrand, Foissac, Dupotet, Teste etc., şi un mare număr de medici din toate ţările, a cărora listă ar fi prea lungă spre a o desfăşura aci.
înaintea autorităţeî unor asemenea nume, incredulitatea trebue să se mortifice intr’un mod singular, dacă nu să cadă indată.
J. Franck, fiind present la o şedinţă magnetică, a audit pe o somnambulă, indicând şi descriind organele sale bolnave şi formulând ea insă’şî ordonanţa care să o vindece radical-mente.
Profesorul Rostan şi Ferrus aii dat compt de
www.dacoromanica.ro
Întâlnirea celor doi împăraţi.
De abia a incetat intrevederea de la Sinaia — fără ca corniţele Andrassy să se fi făcut vrednic de ce pi intr’o purificare de carantică - şi presa incepe Bă anunţe o întrevedere a împăraţilor Rusiei şi Germaniei.
Cum anunţă ziarele berlineze întâlnirea — care de alt-fel nu e incă sigură —o să aibă loc de graniţa ruso-germană. împăratul Wilhelm va fi atras in această parte de manevrele din Ooner, şi lui Alexandru III nu-î va fi greii să facă câţiva paşi afară din ţara sa, spre al intălni.
Ce o să se pue la cale, la această întrevedere de se va realiza? Nici ziarele germane, cari aduc ştirea nu ne ştiu spune, din tonul lor puţin entusiast reese insă ca politică nu se va face,' şi că nici la Dantzig nici aiurea nu se va con-tracra o nouă frăţie ruso-germană, Ţarul Alee-sandru va visita pe bătrânul şeii confrate dă pe tonul german, numai din etichetă şi cum credem noi, spre a maî indulci hapul, ce se va administra constat pe acel timp prinţului Bismarck, prin numirea lui Ignatieff ministrul de esterne. C întrevederea celor doi împăraţi nu promite I prin urmare nici importanţa celei a lui Andra-ssy-Rosetti.
PARTEA SCIINŢIFICA
Sciiriţa pădurilor.
iv
După ce văzurăm importanţa pădurelor prin cea ce am numit noi productele materiale şi nemateriale ce dad omului ne grăbim să ajungem la cea ce ne interesează maî mult. Ah ! şi ne grăbim să, ajungem şi să intrăm in acest capitol nu pentru ca să intălnim decepţi-unî! Fie să intălnim şi să ne aşteptăm la realităţi din partea unul guvern luminat şi a ad-ministraţiuneî pădurelor. Lipsa şcoalel de silvicultură este o lacună ireparabilă in inventa-riul bogăţielor noastre naţionale. Administraţiu -nea domenielor posedă forţa şi elementele necesare ca să ia iniţiativa. Ast-fel se va evită fatalitatea care urmăreşce productele noastre din păduri. Nu ne-am putea supăra mal mult pentru indiferinţa ce s’a arătat până acuma pentru domeniele şi pădurele statului. D’acuma inainte, pădurele trebuesc studiate, amenagiate, inainte d’a fi puse in tăere. Trebue să ne dăm socoteală maî ăntăiu de cheltuelele de producţiune cari se descompun precum urmează : 1° chel-tuell de tăiat şi transport; 2° cele de transportul lemnului pănâ la locul de consomaţiune ; 3° de dobânda banilor angagiaţl in lucrări de artă făcute in păduri; şi 4° de cheltuelele de supraveghere şi intreţinere. O dată ce preţul lemnului, din localitatea unde se consumă, este inferior in raport cu cheltuelele de producţiune, pădurele remăn neesploatate. Dar domeniele statului n’aii ele trebuinţă d’a fi studiate şi arendate după studii făcute ? Negreşit, negreşit, dar trebueşce inainte Statului ignoranţa Înlocuită cu inteligenţa, căci ignoranţa este e fortăreaţă ce nu se poate lua prin raţiune.
Administraţîunea noastră a pădurelor şi domenielor depinde azi de ministerul fmancelor, pentru că statul să aşteaptă de la domeniul său la un venit net fi imediat : s’a propus ca ea să se retragă de la ministerul de finanţe şi să se reunească cu ministerul de agricultură, ca un sistem nod, care ar face din exploatarea bine înţeleasă a pădurilor o ramură a culturel naţionale. Această transformaţiune ar fi de dorit ; statul aici nu este de căt un particular interesat a diminua venitul săii actual in vederea sporire! venitului săii din viitor ; mal mult ca ori cine altul, el trebue să lucreze pentru viitor. Ministerul de agricultură este 'mult maî neme-rit, ca cel de finanţe, pentru această întreprindere delicată.
o transposiţiune de simţuri, din cele mal de observat : Somnambula nu maî vedea cu ochii, vederea sa se opera pe dindaretul capului cu o aşa uşurinţă, in căt citea la distanţe mari, cărţi sad manuscrise ce i se presenţa.
Ea indica perfectamente ora şi minuta pe care o arată un cias ; se putea inainta sad întoarce îndărăt minutarul, respunsurile sale erad totd’a-una esacte.
Un profesor german a vădut in urmă, reino-indu-se la un individ fenomenele oferite altă dată de catalepticil lui Petetin. Acest profesor arătă elevilor seî o somnambulă, a căreia gău-noşire a stomachulul era dotată de facultatea de a mirosi, pe când nasul era momentan lovit de anosiune (perderea mirosului). El punea alternativ pe stomachul somnambulei, o prăjitură, biscuit, o bomboană etc, şi ea distingea, numia fără a se inşela, fie-care lucru după mirosul lui.
Acest fapt, recunoscut de adevărat de un mare număr de experimentatori, probează că’n starea magnetică, afecţiunea câştigă o aşa de aleasă delicateţă, in căt cele maî mici emoţiunî fac a se simţi foarte destinct asupra plexului (*) nervos.
In presenţa doctorului Georget, o fată tânără in somnul magnetic, făcu enumeraţiunea diferitelor organe conţinute in peptul săd, distingem! organele sănătoase de cele cari erad bolnave, şi anunţă, ziua şi. ora morţel sale : prezicerea să se îndeplini exact.
(*) Reţea formată de roai' multe aţişoare de nerve 1 sau de maî mulie vinişoare împletite’unele de altele.
ROMÂNIA LIBERA
maoarst^-:-
Prin urmare pentru a menţine, a restabili şi l n-i capitalul nostru pâduresc ne trebue o Lnî organisatiune a administraţiunei şi şciinţa ^ i in toate ţările.
C m Francia silvicultura se profeează in conser-de arte la institutul agronomic de reciful profesor Tassy şi la şcoala din Nancy.
numitul	__	„iov? îihAi-ţ r-i
nU®t ocoli nu admit nici odată elevi liberi, ci mal elevi regulaţi şi sunt destinate a produce nUpnf instruiţi pentru domeniul statului. Acesta Mitru personalul superior. învăţământul secundar este instituit in patru puncte la Grenoble, Furnal, Villers Cotterets, şi Toulouse. Cursurile nvStâmântului secundar durează de la 1 Noem-! până la 1 Marte. Cursurile sunt făcute de profesorii locului sub preşedinţa unui şef al administraţiunei centrale. Programul cursurilor cuprinde ■
Matematicele aplicate ;
Elemente de botanică aplicată îa păduri; Economia pădurilor ; împădurirea munţilor ;
Dreptul silvic.
N’avem trebuinţă să mai spunem că toate ţările cu păduri posed şcoli de silvicultură şi toate pentru agricultură. Numai ţara noastră nu posed de eăt şcoala de Agricultură şi silvicultură de la Ferestrei!. Această şcoală de la fondarea el şi până acuma a procurat mal tot personalul necesar administraţiunei domenielor. A-icj este important să facem o observaţiune capitală, acuma cănd toţi suntem doritori d’a vedea codul silvic bine aplicai şi prin urmare d’a avea agenţi oteliti şi bine formaţi in şcoli pentru aplicarea lui.' Observaţiunea este cea următoarei Sunt ţări cari ad şcoli de agricultură si silvicultură a’ parte, ast fel este Francia, şi Aus-tro-Uogaria. Austro-Ungaria posedă inalte şcoli tecnice pentru agricultură şi silvicultură Ea po sedă tl scoli de silvicultură şi şcoala superioară de agronomie din Viena, ale căreia vaste laboratoare m'a speriat pe mine intorcăndu-mă de la istitutul agronomic in ţară. In cele mal multe scoli ale Germaniei învăţământul agricol şi silvicei sunt combinate. In Rusia, dacă voim, Statul nu are de căt cele două institute superioare din Moscwa şi Petfrsburg pentru trebuinţele exploataţiuneî” imenselor bogăţii teritoriale ale imperiului. In Suedia asemenea, chiar şi in Danemarca.
Lucrul se explică lesne, căci intre agricultură şi silvicultură, ca sciinţă, - exclusind seiinţele accesorii — nu există|de căt această diferinţă.
Silvicultura este studiul pădurilor şi iuter-venţiunea inteligentei in exploatarea lor pentru cuvintele ce le-am invocat in acest studiu. Agricultura este studiul legilor naturale şi economice ale producţiuneî organice. Natura productelor constitue diferinţă intre Agricultură şi Silvicultură. Agricultura caută azotul aerului şi al solului. Silvicultura caută carbonul atmosferei. Pe urmă producţiunea şi reproducţiunea plantelor disting aceste deuă sciinţe. In Silvi-caltură ne basăm pe natură pentru a reinoi producrele ; din potrivă in Agricultură ne basăm pe forţele omului. In Agricultură termenul des-facerel productelor este scurt, in silvicultură este lung, atunci cănd lemnele dobândesc utilitatea prin dimensiunile cerute. In agricultură obiectul cultureî este solul, in silvicultură omul se ocupă numai de producte şi natura singură de sol. Agricultura cere un capital <le exploa-ţiune considerabil pe cănd in Silvicultură totul este gratuit-
Silvicultura diferă asemenea de arboricultură căci arboricultura cere arborilor fructe pe cănd silvicultura le cere carbon. In arboricultura ne basăm pe ingrijirea oamenilor pe cănd in Silvicultura pe regeneraţiunea naturală. Arboricultura consideră arborii isolaţî şi 61 tratează a parte. Silvicultura i consideră in masa şi i tratează in comun. Intr’un cuvânt diferinţă intre arboricultura şi Silvicultură este acea dintre biologie şi sociologie.
Eminenţi llsiologiştl şi umiliţi doctori au constatat că, la oare-care individ! somnul magnetic produce efecte analoage cu cele ale eterisaţiu-neî. Sensibilitatea unul simţ, a unul organ, sau a unul membru este complet răpită. Se pot practica tăerl, ca^terisaţiunl cu ferul roşiu, fără ca dormitorul să aibă consciinţă. Unii din aceştia remăn nesimţitori chiar la lovitura electrică.
Sunt mai mulţi ani, jurnalele resunară de un sgomot din cele mai curioase in acest gen. Doamna Plantam, afectată de un cancer la sîn şi neputăndu-se hotărî la operaţiune, făcea in flecare zi un pas către morment, cănd doctorul sSfl avu ideia de a recurge la magnetism ca mijloc anestesiac. Bolnava fiind adormită prin influenţa magnetică, d. profesor Cloquet practică tăerea sinului canceros. In timp de 12 minute, căt partea fu tăiată, disecată şi luată, pacienta nu dădu nici cel mal mic semn de durere.
D-rul Prideaux in timpul somnului magnetic, scotea dinţi fără ca dormitoarele să simtă. El a reinoit de mal multe ori această experienţă inainteă unul cerc de marturî, pentru ca să se poată constata veritatea faptului.
D-rul Ward făcu, sunt câţl-va anî, academiei de medicină, comunicaţiunea foatre curioasă a unei amputaţiunî de copsă, practicată fără durere in timpul somnului magnetic.
Toate aceste fapte sunt in favoarea teoriei noastre despre anevrosie (vedl cap. XYI). Cănd amorţirea nervoasă cerebrală, a ajuns la ultimulsâu grad compatibil cu viaţa, precepţiunile şi sentimentul individualităţii, găsindu-se momentan
Cum vedem diferinţă intre agricultura şi silvicultură nu este mare şi şcoala noastră de la Ferestrei! bine organisată ar fi produs lucru mare pentru ţara noastră. Nu este vorba aici a face polemică cu nimen, dar d’a zice veritatea imparţială. Nu este nimeni pasionat; din potrivă noi ne ridicăm mal presus de pasiuni, şi ţinem să facem oamenii cari nu şi inţeleg datoriele. ce le contratează cu viito-rul ţârei să tremure cel puţin înaintea raţiune! lor dacă o mal au!
Ah, particularitate curioasă', profesorii agronomi de la şcoala noastră «naţională a agriculturii şi silviculturii, in doc să fabrice îngrăşăminte pentru a menţine fertilitatea pământului; in loc să formeze elevi gearî să vază lucrurile de sus şi să le privească din depărtare ; in loc ; să prepare viitorul nostru agricol ; in loc d’a satisface obligaţiunile ce au contractat cu junimea I agricolă ; eî negligia totul, se pun in contact 1 cu pasiunile omenesc! şi afl devenit fabricanţi de legi ! !!
Ast fel de agronomi am zis’o noi de mult, a-lergănd după fericire ca eroii din fabula lui La-fontaine, eî, să fle siguri, aii' perdut realitatea istorică!
Bine înţeles invâţământul la Ferestrei! ar 0-cupa cu demnitate locul şeii printre cele mai bune şcoli ale guvernului. Lui i s’ar datori regenerarea personalului trebuincios domeniului Statului nostru. Administratorii ce ea ar da administraţiunei moşielor nu s’ar teme de nici o comparaţiune. S’a zis de mult de agronomul antiohităţer că a 'administra o ţară este mal greii ca a administra o moşie. In adevâr un suveran pentru administraţiunea unei ţări să ajută cu concursul luminat al tuturor oamenilor sei de stat, pe cănd un administrator de moşie ori pădure să ajută numai cu cunosciin-ţele lui şi dacă nu va revaşi toţi vor zice ; este incapabil! EI bine, din acest punct de vedere, puneţi un curs de Topografie şi Geodesie la şcoală de agricultură, primiţi elevi, bine preparaţi, puneţi profesori consciinţioşi şi fiţi siguri că vel produce oameni destul de instruiţi pentru ser-viciele statului şi ale particularilor, acolo unde interesele agricole şi ale bunel exploataţiunî a pădurilor sunt angagiate. Ast-fel de scoli are şi Rusia şi Danemarca şi dificultate nu există. Ele dau Statului personalul trebuincios pentru fermele model, pentru administraţia moşielor şi profesori de agricultură.
rând că partidul liberal nicTo-dată n’a susţinut că săteanul e un vagabund fără vatră fără pământ, o fiinţă degradată etc.
Este o mare cutesanţă din partea reacţiuniî să ridice vocea in favoarea unei clase pe care dânsa a sugrumat’o secoll întregi şi pe care, dacă n'ar fi forst partida liberală, ar fi sugru-mat’d şi astă-zi!
Căt despre întrebarea dacă săteanul e nedreptăţit, reu tratat, schingiuit ca pănă la 1876, lăsăm să răspundă sătenii caii sunt in causă.
m t „Timpul" estrage din oficiosul „Pes-ter Loyd, un articol de fond scris cu ocasia visiteî de la Sinaia a contelui Andrassv.
S’a făcut medă in presa română de-a vorbi despre siluirea elementului romăn din Transilvania, despre terorismul naţiunii maghiar'-. Provocăm igsâ presa română de-a face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci dacă poate fi vorba de desnaţionalizare in Transilvania, unde Românii se întăresc pe zi ce merge, sat! in privinţa mărginaşă rusească unde şeoalele lor se rusifică, unde preoţi şi mireni sunt traşi cu toţii pe acelaş calapod rusesc. Maghiarismul uu e propagandiş, slavismul da. Bi daca in Ungaria am şi voi să facem propagandă, am ineepe-o ori unde mai na-inte de-a o in cepe la Români, in care nu putem ignora pe aliatul in contra inamicului comun, panslavist.
/L „Binele Public" luănd la răfuială pe d. a A. Rosetti şi I. C. Brătianu, inchee :
S’acum să ne întrebăm:
Gând trebue să creadă cine-va pe aceşti oameni? Atunci, cănd spun că datoreşte tot ce e şi ce s’a făcut in această ţară. sau atunci cănd spun că n’aii făcut nimic şi spun că nu sunt in stare să facă?
Publicul va judeca şi se va pronunţa, căal noi unii nu mal considerăm pe amăgitori şi pe speculanţi de căt ca pe o nenorocire venită a-supa aceşteî mult încercate ţâri.
dani să mai ştii ăn chă cM. de şl vă chredeţi ehă sânteti an casile voastre sî ne puteti face cea ce doreşti — dar tenşeli. Că nu ie dune gustul vostru. Ci avem coraju — sa văzicem săntem Cu Bani. daru nu voi Români —	.
Asa daru da ca Ieştii ănţelept. ne vei ăuţelege — de nu apoi vom găsi un acu de Cojocu D-le. sî a or charpuî ce poate fî de Calitate D-le —
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
9 Septembre — 9 ore dim.
Dantzig, 8 Septembre.
Prinţul de Bismrck a sosit aci la 4 ore Vi-El a fost primit cu vii aslamârî de o mulţime considerabilă.
Belgrad, 8 Septembre.
D. Miyatovici, ministru afacerilor esterioare şi
al finanţelor, s’a intors din concediu.
1	(Havas).
Institutul nou de Domnisioare
26, STRADA PRIMA VEREI, 26
Se face cunoscut onorabilului public şi părinţilor care anul trecut n’au găsit locuri vacante in acest institut, că prin terminarea studiilor de 1 ceu a ca-tor-va eh ve.ee vor depune esamenele de bacalaureat la sesiunele de Septembre şi Mal viitor, remăn des-ponibile acele căte-va locuri pentru anul şcolar ce incepe la 1 Septembre.	.
Preţul internatului cu studiile de curs primar şi secundar, limba franceză şi limba germana este de 1200 fr. pe anul şcolar.	,
Se primeşce semi-pensionare şi esterne. Preţui pentru semi-pensionare este de 900 fr. pe anul şcolar, şi pentru esterne de 600 fr.
In forai aţi util maî pe larg se pot lua la direcţiune, in toate zilele de la 10 ore a. m. până la 6 p. m.
Institutul de fete Bolintineanu
(Şoseaua Kiselef-Capul QSţleî Victoriea)
Va incepe cursurile sale, potrivite cu programul liceelor Statului, la 1 Septembre. înscrierile au iuceput.
JIDANII PESTE MILCOV.
Cetim in „Curierul B al as an “ :
„In Piatra e o societate comercială, compusă din creştini, care’şî aveai! stabilită o sucursală la Filioara, ce indestula cu pâine, carne şi cele-1-alte necesare mănăstirile Agapia şi Văraticul, fiind situată tocmai la jumătatea distanţei intre aceste două mănăstiri.
„Acum insă, după informaţiunile ce le primim, sucursala societăţel nu mai poate face nimic, de oare ce peste cincî-zeci de familii evreeştî vagabonde adunăndu-se la Varatic, prin diferite manopere şi gheşefturi ai! inlăturat’o, şi astă-zi vedem că Jidanii' stabiliţi la Văratic şi-au făcut şcoală, deschizând şi o piaţă Ia poarta mănăstire!, aşa in cât ameninţă a o transforma in-tr’o adevărată havră şi loc de gheşefturi. Atragem atenţiunea celor in drept asupra acestui scandal, căci după părerea noastră Evreii n’au ce căuta pe la monastirî."
Doarme guvernul, dorm autorităţile, doarme poporul.... Dar până cănd ?
ARENA ZIARELOR
„Românul" se luptă centra „Timpului", şi in acest scop laudă pe ţăran, dâcla-
INTIMPINÂRI TALMUDICE
Un nod specimen talmudic!
Suntem încredinţaţi că facem un bine cetitorilor, publicându’l şi pe acesta. Neamul lui Moise trebue studiat pe toate laturile, şi cât se poate din propiile sale vorbe. Lipitorile, cu pretenţii de cetăteniă română, afi să iasă din masca de crisalydă şi să se presinte naţiune! in toată spurcăciunea goliciune! lor semite.
Căt pentru „acul de cojocul nostru"..._ nu suntem tocmai siguri, dacă ăl posed sectarii jidani. Noi ştim insă, că poporul dispune de bune sule pentru pelea lor. Şi va veni şi rândul acestoi sule !
Deocamdată nu luptăm de cât cu „ace". Dar râd dor afurisitele ! Cum mai ţipă reptilul !
Scrisoarea jidovească o reproducem întocmai.
Către Redactorul Ziearuluî „Românie Libere11-domnule
ştim că sănteţî mulţi ăn lucrarea jurnalului ce redactaţi. noi ansa ătî adresămi nu mai dunnte linîele de mâl joşii	*
Să facă Bine se ăncetezl odata Cu infamiile an contra noastră... Ovrei toti din ţara româneasca preCum si din moldova nu vau adus sî că vă va aduce vreo odata ne aiunsur Ieî săntu vichtima legilor ţării. Ieî săntu Care. Cu Suddarea lor aduce ţării ve-nitur cholosale. din propriitaţile cele maî frum ase din ţară pre Cum sî din Comerţu care ăl făcu. an loc să ne mulţumiţi trebui oare să ne trataţi Ca ân jurnalul vostru Cu No. 1261. apoi nu vă ie Ruşine cel puţin de voi ăn siva. Ce credeţi o are ca ieste timpul din trecut, o nu tenşelî ovrî si numai ovrei săntu Care pe voi Romăni ăn scurţii timpu vau luminat, vau ănsufleţit si vau — reflectat, ăn ăntreigă Europa sî ăn che tot ovrei săntu Cauza Care vă credeţi ca maî treiţi şi astfel
Jalnicii părinţi, G-. A. Burelli, architectul şi A gathia Burelli, şi surorile Ecaterina, Alexandrin» şi Eugenia Burelli, pătrunşi de durei e pentr» pierderea prea iubitului lor fiu şi irate
G-E0RGE BURELLI
mort, Joi noaptea, la 8 ore, 28 August, in^ e-tete de 19 ani,— roagă pe toţi amicii famuei şi al decedatului june, să bine-voiască a asista la ceremonia funebră, ce se va face, Sâmbătă 2^ August, la orele 3 din zi, la casa repausatului, strada Pitar-moşu, No. 15, de unde cortejiul va porni, la cimitirul Şerban-Vodă.
Cel cari din eroare nu vor fi primit bilete, vor considera aceasta ca invitaţie.
LA MAREA BURSA MORALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAI.
CURSUL BUCURESCL
Pe 4iua de 88 Augu-et, 1881- ow 1»
OBLIGAŢIUNI
8 o. Oblig, de Stat Convertite. . joi „	Căilor ferate Române
5 o? Renta Amortisabilă .	-
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 7 % Scrisori fonciare rural', ţ o „	» urbane
omţ>.
Veri."

suspendate, durerea fisică nu poate fi simţită.
Doctorii Bertrand; Barrier, Foissac, şi Dupotet, cunoscuţi prin numeroasele lor aplicaţiunî ale magnetismului la medicină, atestează după numeroase experienţe, că unii somnambuli sunt dotaţi de facultatea de a vedea, in corpul omenesc, scaunul boalelor şi a le indica remediul. Asupra descoperire! acestei preţioase facultăţi negate de marea majoritate a medicilor, s’afi stabilit in oraşe şi maî ales la Paris cabinete de consultaţiunî de somnambuli.
D-rul Bertrandt a văzut indivizi maî mult ca mediocri devenind elocuenţî in starea lor de som-nambulism. Huson, Dupotet şi maî mulţi alţi medici onorabili, citează somnambuli, care ascultă orbesce la singura voinţă a magnetisatoru-luî, şi această voinţă poate fi aruncată la cnor me distanţe.
D-rul Teste iu ciulea sa, Manualul magneţi-satoruhn, asigură că el a isbutit prin singura putere a voinţei sale, se desfacă dinţii la o somnambulă; ceea ce el nu putuse face întrebuinţând violente mijloace mecanice.
La această serie de fapte, atestate de oameni ce nu s’ar putea bănui, vom adâoga o mică anecdotă, intămplată unul mare profesor de la facultatea de medicină din Paris.
„O damă din provincie, paralisată de braţul stâng de trei ani, se trată fără folos de mal mulţi doctori al reşedinţei sale, şi veni la Paris să consulte pe un celebru profesor. Patru moxa (visicătoare de căiţi aprinşi) fură prescrise asupra pârtel nervului braciar. Cinci spre-zece zile
6 % 0
0
8 °'j Impr. Municipal
după prima sa visită, profesorul făcu o a doua bolnavei; surprinderea sa fu mare, vădănd’o stând inaintea unei mici mese, petrecăndu-şî timpul a impleti cu braţul paralisat! El era departe de a se aştepta la o vindecare aşa de grabnică .—
— De minune ! d-nă, i zise el; starea d-tale a in-trecut speranţele mele, şi nu vom maî avea ne-voe de a continua cu moxa a căror aplicaţiune te a făcut să suferi atăt de mult.
„-Dar n’arn suferit de loc, respunse dama. „-Ce spui? asta ’mi pare cu totul imposibil (nu se cunoşteafi incă proprietăţile anestice ale eterului şi cloroformului).
„ -Respunsul e de tot natural; numi-am aplicat de loc moxas.
„ — Şi ce aî întrebuinţat dar ?
M’am magnetisat, doctore. _
La aceste cuvinte profesorul deveni palid de mânie şi zise desconcentrat:
,,-D'nă, era de prisos a mă mal chema, dacă d-ta nu voescl să te vindeci.	.
„ — Dar doctore, ’i striga dama, d-ta vezi bme că sunt pe cale de vindecare, de oare-ce ce pot impleti.
(Va urma).
101
102
92 */: 225 103 101 96
106 V, 28 91 440 1795
102
108
93
:30
104
102
î
*/,
V
u
\
2 60
2 14 50
97
107 V 29
92
460 i/a 1810 50 arg.
aur
V.
2 70 2 15 60
36
58
26 20 126
. cu pr. Buc,, (bil. *0 5 »# Renta roman3	•	■ •
Acţiuni Dacia Rom&ma .	-
» Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată .
Cupâne	Oblig,	de Stat
„	Rentă	. • ■
*	Căilor	ferate	.
Scrisuri . .	•
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă...........
Rubla hârtie..............
Florini...................
Lose otomane...........■
CURSUL DIN VIENA 8 Septebmre
Napoleonul ..•■-•
Ducatul
Lose Otomane..............
Rubla hârtie..............
CURSUL DIN BERLIN
8 Septembre
Oblig, căile ferate române Acţiunile	B	*
Priorităţi	*	*
Oppenheim............-
Ruble hârtie...........
Oblig, noi.............
Lose Ottomane ....
CURSUL DIN PARIS
8 Septembre
Renta Română..............
Lose otomane..............
SCHIMBUL
28 August
Paris (3 luni) . .
t> la vedere .
Londra (3 luni) .
» la vedere Berlin (3 luni) .
*	la vedere.
Viei-» la vedere .
Adrese pentru telegrame FERMO BFNtA?
100 40
63
113 60 220 3 103 60
91 1 63
00 10
62 ‘/a
219 70 103 70
90
59 >U
www.dacoromanica.ro
RO.MANIA LIBERA
OUE-De venzare maclaturi cu ocaua
(hftrtie stricată)
A se adresa la administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. 14.
( Casa Pencovicl).
MARE-1 PUTEREA ŞTIINŢEI!
A.ntiepilor>ticv«rt, un remediu examinat in mod oficia, aprobat şi recomandat dc autorităţile medicali, vindecă posi-tnr si radical, in tot caşul, cea mal teribilă din toate boalele:
„05003
i r>-
k si or-ce altă boală de nervi. Acest remedii! o de mare importanţă 1 pentru toate maladiile. Deja mii de persoane i datoresc vindecarea, ^ fapt incontestabil ce a găsit in multe ziare din ţară şt străinătate o exnresiune bine-voitoare.	. .
Antiepileptioum se expediază in pachete de căte b flacoane şi instrucţiunea necesară, dacă se trimite sau se rambursează la postă
■25 de franci.	..	„ . x .	, y
Succesul e g .rautat ; in caşurile extra-ordinarl insă trebue să se
ia o dasă indoită.	,
Comand ele să se adreseze la depositul general al d-lul
Dr, lîirolmor
Ilerllr., NW, BrUcken-Allee, 34
PENTRU IB-ATTp
CLASE PEIMAEE ŞI GYMNASIALE
ggg»' PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Itiformaţiunî in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4 — 6 p. m.
BALSAMUL DE MESTEACĂN
al D"w LENGIEL
Simplu numii sucul vegetal caro curge din mesteacăn când trunchiul Iul i se perforează, este d6 când tine omenirea in minte, unu! din mijloacele cele mal intrebuinţate pentru infrumuseţarea feţei cănd insă acest suc se prepară ehimiceşte iatrTin balsam, atunci Sşî câştigă proprietăţile sale şi e. fectele lui sunt admirabile.
Daca se spală faţa safl alt punct al corpului a. tunel până dimineaţa se desfac mici fragmertede I epiderm, remăind pelea albă, frumoasă şi fragedă Acest balsam îndepărtează creţiturile şi seLnele de vărsat, dănd fisonomie do june; pelea câştigă in albeaţă, frage-zime, dispărând in cel mat scur timp petele de vară, âlusîţeh coşurile, roşeaţi nasului şi cele-l-alto necurăţenii aie pielei. ’ Pentru vengărca in detail in Luc tresei la d-niiC&rol Gersa.bck succesor de I. Ovesa, Martinovicl te ftî, Ghiţă Pe 7.cu, G. Rietz George Martinovicl, Paul Coiffeur, lăngă Pawgiul român, N.NU culescu, I. N. Ardeleanu şi in farmacie'e d-lor Ziirner, Thoiss Ciura, Dimbovits, Nieresher, Witling, Schmettau. — In Galaţi’■ la Pharmacia St. George a d-lul Marino Curtovict şi la Pharmacia Domnească a d-lul Basiel Curtovicî.-In Craiova: Aug. Heber-ling.-In Slatina : A. Pftntner Pharmacist.—In Giurgiu: M. Bir., der Pharmacist. —In Ploeştl: S. Schmetlau şi G. Sigmund Phar-maciştl.-In Buzău: Weber Pharmacist.-In Brâita: G. Kaufm.es ' ' Vocşanî: M. F. Remer.
Ânunciu
PRIMA FABRICA SPECIALA
IN ROM AN IA
Fondată la 1870
INSTITUTUL
P. ÂLEXANDRESCU
Costume de voiage pentru bărbaţi şi băeţi, Costume fine de Salon cm mătase şt satin de chin, Pardessiurî elegante şi Pantaloni cu gilecî fantasie; au sosit acum in cantităţi considerabile la
vis-a-vis de biserica Sfinţi.
STRADA CERN IC A, No. 4
Se primesc elevi de clasele primarii, gimnaslale şi de comerciu spre a le face educaţiunea şi instrucţiunea cuvenită.	6
Informaţiunl in toate zilei» 8 — 12 ore şi 8 — 5 p. m.
din renumita noastră fabricaţiune din Viena. Croiala perfectă, după ultimele jurnale din Europa, stofe moderne şi bine alese, de lână, terno, micşis, lustrin şi piqueturî englezescî, până la cele mal fine calităţi. — Preţurile sunt destul de convenabile.
URÂND BAZAR DE ROUMANIE
Btrada Şelari No. 7, sub Hotel Fiesclii.
spre a evita confuziunî regretabile.
NB. — Rugăm a nota „No
SCHIMBARE DE DOMICILIU
de la facultatea do medicină din Paris, s’a mutat in Calea Văcăreşti 82.
Specialitate de bdle syphilitice
Coasultaţiunî de la 8—9 a. ta şi de la 2—4 p, m.
DIN GALAŢ
Cursurile din acest pensienat se vor reîncepe cu 1 (18)' Septembre.
lnfalllibille
BUCURESCI
strada
INSTITUTUL
INTERNAT	'
de
(BAIETI Ţ|p
de la	KH
5—15 ani. JJil Instrucţiunea se face in limba română, în tocmai după programa ministerului instrucţiune! publice ast-fel că: elevi care au terminat cele patru clase în acest institut sunt apţi a fi imediat promovaţi în un gimnaziu sau şcdlă comercială.
Limba germană şi franceză se predă cu o metodă simplă., uşdră şi practică, educaţiunea şi îngrijirea elevilor sunt strict observate, aşa c : copii sunt trataţi mal mult ea în o casă părintescă de cât ca un institut. Pentru programă şi orî-ce alte detaliurî doritori se pot adresa la direcţiunea Institutului de ia orele 9 a m. până la 6 p. m.
8-2-5	DIRECŢIUNEA.
D1MITR1E LAZARESCU
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72 - IN COLŢ
sub garanţie reală şi adevărată
PENTRU FAMILII ŞI MBSBEIAŞI
Au sosit felurimi de părze nuo! precum;
Olandă Rumburg, Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc Sifon Mec-sican in diferite laturi, Melino, percal, tulpan ; Osfort de aţă veritabil, pănză vărgată pentru mmdire, pânză cu varga roşie la margine pentru tr»nsperanţe, pânză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olandă garnituri de 6 şi 12 persoane, plâpămî de vară şi iarna de lână.
Cămăşi de cavaleri albe şi culori fasoaiele cele mai nuol gulere, manjete, cravate diferite forme, batiste de Olandă şi lino. Corsete, cămăşi de damă diferbe Garnizoane şi altele necesare, broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi culori şi albi, flanele de lănâ subţiri albe şi culori, jiletci franţuzesc! pentru bărbaţi umbrele de ploaie şi altele.	5
Toate aceste să procura cu preţurile cele mai moderate.
Neajunsă de nici uă altă maşină, /fa intrece toate aşa numitele maşine /V/ ORIGINALE AMERICANE ^ 4/H \ Z\	de cusutu	/ty / LJ
INTERNATUL DE BAET!
„LIBERTATEA"
^©♦©♦©♦©♦©♦“♦o*o*o»o*a
X ANUNCiU IMPORTANT
Cursurile acestui Institutu vor începe pentru clasele Primare la 16 August, er pentru clasele gymnasiale ia 1 Septembrie. Se prii-mesc elevii care voesc a se fprepara pentru scola militară şi comercială. D-uii părinţi pot primi programa detaliată din Internaţii în tote Utilele.	'	7-2-6	DIRECŢIUNEA
Q Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in cla- ^
▼	sele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei s Q ; 600 pentru un’ an şcolar; şi me angajez a le pune la dis- ţ\
posiliune un local intrunind condiţiunile igenice, avend o a
▼	Îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele
Q necesarii pentru intreţinerea lor intocmaî ca la internatele Q a, private din Capitală.	a
Doritorii (părinţi de copii) se vor adresa pentru admite- JL G rc : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6-—1.0‘/2 dimi © ^ neaţa şi de la 5J/3 seara inainte.	^
fi4 0*0*G*Q*0*o4G*0*0*Q*B
Sub-semuatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelier complect in cautschuc costa (inai inainte fr. 300)
BiWMsiwg iar azi numai 150 franci nwBaaawrei
Un singur dinte fr. 10. Pieces din duoi sau mai mulţi dinţi, de la 6 pănă la 8 fr. dintele.
Mai cu seamă <3ml permit a atrage atenţiunea Onor. P. asupra dinţilor artificiali şi ratelieur montat de mine in aur G. 18, că sunt intocmaî cu prima lucrare americană in ce privesce esactitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre ineredinţare se află la mine modele espuse, iar in ce privesce lucrările esecutate de mine sunt in posiţie de a da garanţie pentru mai mulţi ani.
Operaţiuni, plombagiuri şi curăţiri de dinţi se esecută cu cea mai m re menagiare.
Find basat pe praxa mea de 30 ani in această specialitate, sper a obţinea toată încrederea On. P.
Gu stimă, George Slama
24 2-9	Dentist cnglcs — Strada Carol I, 19
//Z/ Con ţinând îl:	Vl\
aparate
/ cele maî nuol şi practice cu depănătorul\ automatic a aţei, precum şi multe alte nuol modificaţiunT.
Societatea Concordia Romana
16, ( alea Rahoveî, 16
, Se face cunoscut Onor. Public că Şcoala Frobeliană (Grădina de copii) a Societăţii s’au deschis la 16 corent sub direcţiunea D-rei Vasiliad, absolventa Semlnariului pedagogic de institutoare şi Gră-dinărese (le copii din Gotlia (Turingia). .
Părinţii cc doresc a avea copii intr’această scoală se pot adresa direset in localul Societăţii.—Tacsa lunară pentru Copii este de 3 lei.
şi maşine pieritoare in formă de Chifonieru
~ada Şelari 4. l In Craiova, strada Lipscani ,, Domnească | „ Brăila ,, Mare No. 55.
Tipografia Ştefan Mibălescu Strada Covaci No, 14.
www.dacoromanica.ro

AMlTf. V. — No. 1264
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINECA 30 AUGUST 1881
APARE TIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE!:
X, Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 Iei, 3 luni 8 lei. In Distriete: \ an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Ia Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D, AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
In Remania; La administraţiane, Tipografia St. MihiUuc*, Strada Covaci, No. 14 şi la corespondenţii farului dm judeţe.
In Paris:	La Sociite Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsneralâ de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfnrt. Zurich, New-York : Prin compania generală de publicitate O. L. Daube & -me.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
curând se vor Încheia contractele cari scutesc libertatea comerciuluî internaţional."
Viena, 7 Septembre.
Prin cercurile militare se vorbeşte, că generalul Moltke va asista la Întrevederea celor duoi
imperaţî.	Danzig, 7 Septembre.
Amiralul Stosch a sosit la Neufahr-Wasser cu „achtul „Hohenzollern". Şeful escadrei este un oflciâr de marină, care a servit odinioară sub Te-gethoff.
împăratul Rusiei va veni la Dantzig insoţit de o parte a escadrei ruseşti până la Neufahr-wasser.
Ambasadorul rusesc din Belin, Saburoft, se afirmă, că a aflat numai din gazete ştirea despre intălnirea celor duo! imperatorl.
Londra, 7 Septembre.
„Times" aşteaptă resultate mari şi bune de la întrevederea celor doi imperaţî: nici un nou resboid, nici o nouă politică şi nici o alianţă nouă. După intrevederea aceasta Europa va re-mănea tot aceeaşi, care a fost şi maî nainte.
Londra, 7 Septembre.
Standard" scrie cu privire tot la intălnirea celor doi impăraţi următoarele : Germania va pune Rusiei două condiţiunî, 1) să renunţe la orl-ce atitudine ostilă faţă cu Austro-Ungaria şi 2) să abandone politica panslavismului.
Petersburg, 7 Septembre.
Tarul nu va zăbovi mult timp, ci peste câteva ”zile seva reintoarce ; ocolind Warşowia.
Paris, 7 Septembre.
„Poli. Cor." anunţă : Sultanul de Marokko, conformăndu-se dorinţil Cabinetului frances, s’a invoit, ca trupele francese din Algeria să persecute pe şeful insurgenţilor Bu-Amena, chiar şi pe teritoriul sultanului, dacă insurgentul se va refugia peste hotare.
Londra, 7 Septembre.
Poarta a intervenit pe la toate guvernele pentru ca să se ocupe cu mal mare interes de ces-tiunea tributului bulgar, pe care guvernul otoman voeşte să i-1 ridice. Puterile europene par a fi favorabile decisiunil Porţii.
Petersburg, 7 Septembre.
„Poli. Corr." află :
Ministeriul de comunicaţiune din Rusia a luat disposiţiunî pentru ca să studieze construirea unei nuol linii strategice intre Warşovia, Petersburg si Terespol. Noua linie va avea o lungime de 50* de verste şi se va intinde neîntrerupt de la staţiunea Czyczew pănă la Siediţe.
Varşovia, 7 Septembre.
„Politische Correspondenz" anunţă: S’a trimis ordin la 55<1 de uvrieri jidovi cari lucrau in fabrica de tutun şi ţigări din Chiew să părăsească Chievul decurs de două septămănl.
Honfleur, 7 Septembre.
Reuniunea uvrierilor a dat in onoarea iul Gam-betta un banchet. Tribunul poporului a rostit următorul discurs :
Scopul nostru, adecă emanciparea lucrătorilor, nu să poate ajunge prin vociferări seci şi promisiuni ce nu se inplinesc, ci numai prin a lumina creării copiilor cu adevărata lumină a raţiunii şi prin favorisarea instituţiunilor de ajutorare reciprocă.
Venind vorba despre proectul de lege privitor la reuniunile de syndicat, pe care senatul incă nu l’a votat, Gambetta a zis, că el nu e inimicul senatului, ci numai al tendinţei antinaţionale ce o manifestă această oorpoiaţiuue.
A terminat cu cuvintele :	„Momentele sunt
supreme, trebue să muncim."
Bor lin, 7 Septembre.
In cercurile GurţiI imperiale domneşte mare supărare pentru divulgarea ştirii despre călătoria imperatuiuî la Dantzig. A fost un moment, când bătrânul Wilhelm era maî să se lase de ori ce întrevedere.
Paris, 7 Septembre.
La banchetul de la Honfleur, Gambetta a căutat să combată in discursul său aserţiunea, că poporul trebiujşte să’şî vază de meseriâ, şi nu de politică. Chiar pentru că afacerile comerciale prospereeză, se poate ori cine convinge că politica Franciel e mal bine condusă.
Mal important e Gambetta unde se proclamă ca liber-schimbist: „Cred, că a venit momentul pentru toată lumea, sa să statorească odată regim ui economic şi comercial al ţării in relaţia-nil e cu Puterile cele mari. Convincţiunea in pri-vin ţa aceasta nu mi s’a schimbat.
„Vă consider destul de tari, invenţioşl, cute-săt ori, experţi şi inţelepţl spre a putea concura cp cele-l-alte^aţihnî, prin urmare sperez, că in
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere*’
9 Septembre — 4 ore seara.
Berlin 9 Septembre.
împăratul 'Wilhelm, principele moştenitor al Germaniei şi marele duce de Mtklembuig 'aii plecat ieri seară la Dantzig.
' „Nord Allg. Ztg.“, zice că guvernul are in-tenţiunea d’a presita Dietei Prusiei un proiect de lege pentru restabilirea unei misiuni diplomatice la Vatican. Se presupune că Papa este dispus şi el a rămânea in raport durabil cu guvernul prusian prin intermediarul unul Nunţiu apostolic care se va numi la Berlin şi care va fi însărcinat a aranja diferendele esistente sau cari ar putea să se ivească in viitor.
Roma, 9 Septembre.
Agenţia Ştefani desminte categoric scirea că principele Bismarck ar fi intervenit pe lângă guvernul italian în favoareo Papei. Este evident că atitudinea cabinetului din Roma in împrejurările recente avu un caracter cu torul spontanei! şi că ea nu fu sprijinită nici prin vre o in-tervenţiune a unui guvern străin.
D-rul de Schloezer, ministrul Germaniei la Washington, care fu insărcinat prin guvernul şefii respectiv a negocia cu Vaticanul, va petrece la Berna luna Septembre.
Dantzig, 9 Septembre.
împăratul, prinţul moşcenitor şi marele duce de Mecklemburg a ti sosit aci. Timpul e posomorit şi o brumă adâncă acopere marea. Aceasta este causa că yachtul rus cu ţarul nu va sosi de căt la amiaza zilei, întoarcerea împăratului Wilhlem pe yachtul „Hohenzollern" a fost amânată pe mal târziu.
9 Septembre,— 7 ore seara.
Paris, 9 Septembre.
D. Roustan, ministrul Franţei la Tunis,seva ntoarce in curând la postul săd.
Cele din urmă noutăţi primite din Tripoli spun că exeitaţiunile autorităţilor turceşti iu regenţă au provocat o nouă agitaţie printre triburi si pe mai multe puncte revolte, cari necesită noui trimiteri de trupe turceşti la Tripoli
(Bavasi
A se vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI. 29 AUGUST
Faptul cel maî insemnat in Europa, este intălnirea celor doi monarehî ai Nordului, Ţarul Rusiei or cu împăratul Germaniei. A-ceştl doi puternici Împăraţi, intre cari, se zicea, ta există ‘răceală, neînţelegere şi chiar duşmănie, s’ad întâlnit, şi-aii strîns măinele, s’ati sărutat cu căldură şi au mâncat cu apetit. Ce va ii vorbit unul cu altul, mise şeie incă in lume ; cu toate astea intălnirea lor se comentează, in străinătate, in diferite chipuri.
Se şciâ, că împăratul Alexandru III n’are de loc simpatie pentru nemţi, că adesea ori se impotrivea la politica părintelui săli prea prietenoasă pentru Germania, că in fine, de la urcarea sa pe tronul Ţarilor, căuta să se rezime pe partidul pansiavist, care vede un per icul in desvoltarea prea mare a Germaniei. Chemarea generalului Ignatief, la conducerea afacerilor exterioare, era o afirmare serioasă a politicei anti-germane. Cum se face acum, că acelaşi Alexandru III merge să visiteze pe împăratul Wilhelm ?
Fi-va această visită, numai un act de politeţă, către monarchul venit aproape de graniţele Rusiei, ori ea este prologul unei legături mal stiinse, de pace şi de resbel, intre aceşti doi potentaţi ? — Nimic nu se poate afuma cu siguranţă, in această lume, unde capriţul joacă un rol insemnat. Să aşteptăm presa străină, ale c-ăreî urechi prind câte odată secretele diplomaţiei, şi atitudinea ce aceste două împărăţii vor păstra după intrevederea de la Danzig, spre a putea vorbi şi noi mai cu temeifi.
Pănă atunci, vom împărtăşi şi noi pu-biculul presupunerea, căreia i se acordă mal mult credit acum in străinătate, cum că această intrevedere e numai un act de inaltă politeţă, in care nu se vor face alte declaraţi uni, de cât că amăndoî Suveranii doresc cu sinceritate domnia păcii, in Europa. Un singur lucru insă pare a se ridica in contra acestei filantropice presupuneri: presenţa principelui Bismarck, la această intălnire.
Dar este inutil, de a discuta de acum presupunerile. Să consemnăm faptul şi să aşteptăm comentariele presei celei maî autorizate, in ast-fel de înalte cestiunl.
Sătenii stafii re fii; — acesta este un dureros adevăr, pe care sunt nevoiţi săT recunoască chiar confraţii noştri de la „Românul de şi caută să mal invioreze priveliştea satelor romăneşcî, prin discutabila aserţiune : că ţăranii stafii astăzi mai bine de căt sub guvernul conservatorilor.
Noi nu ne vom încerca să facem istoriă de partid, in privinţa stării ţăranului român. Este destul de infiiorătoare starea Iul presintă, pentru ca cel pe cari ăi doare inima de dănsul, să gândească maî mult la cum să’l scape din mizeriă, de căt să facă tabele comparative, despre cum sta el a-laltă-ierî şi de cum stă nenorocitul astăzi.
■ Este un fapt trist pe care cei bătrănî ăl cunosc şi cu durere ăl mărturisesc, că pe vremurile, cănd n’aveam atâtea forme politice constituţionale, eraţi in România o mulţime de sate frumose şi îmbelşugate şi că acum aceste sate zac intr’o ticăloşie morală şi materială, vrednică de cetele sălbatice de prin mijlocul Africeî! Eraţi timpuri, când in unele sate se găseafii numai gazde bogate, case cu prispe frumoase, cu grajduri bune de vite, car cu 6 bol in bătătură, vite mărunte, păsări, stupi, şi toată gospodăria in regulă, de ţi-era drag să intri in casa ţăranului, ce nu te lăsa să pleci până nu te ospătai bine la masa lui. In aceleaşi sate astăzi mizeria scărşneşce dinţii : casa e un coşar, unde şi vitele s'ar asfixia, curtea plină de buruem şi desgrâdită, copilaşi cu o treanţă ce nu’I protege in contra in-temperielor, in loc de masa plină a moş-
ANTJN CItJRXLE:	'
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina III-a............1 Led.
,	,	,	I l-a............2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţi nu se inapoăză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, reJa.cţiunea nu este responsabilă.
Prim Redactor: STEF. 0. MlOHAILESQTJ
ceea tot cătră el neadresâtn şi’i zicem : „I’a cestiunea ţăranilor in mănă, cugeta ca tăria statului de la bunul lui traid atârnă, ve-<Ji-i mizeria, caută remediul şi aplică-1 cu energie. “
Munca e grea, in stadiul de mizerie in care a ajuns ţăranul roman, dar guvernul care se va strădui de a ridica pe ţăran din cădere, va fi susţinut, nu ne indoim, de orl-ce om convins, că ţăranul e temelia naţională a Statului.
*
* *
Românul are o fire fericită: deştept, dedat cu necazurile, iubitor de muncă şi primitor de civilisaţiune. Mult, s’ar putea face din aceste insuşirl. Dacă guvernul l’ar scăpa de exploatarea corupătoare a cărciumarulul maî tot-d’a-una strein, —de stoarcerea neumană a arendaşului, de pungăşia primarului, notarului, zapciulul şi une-orî chiar a judecătorului; dacă el ar fi pus sub o administraţie părintească, care să’l apere de exploatarea mişeilor şi să’l silească d’a se obicînui cu bunul traifii, — cu incetul mizeria ar dispărea şi belşugul i-ar veni in casă. Este aci o problemă vrednică de un cap politic, de o inimă patriotică.
De căte ori păşim graniţa de apus, de miază-noapte şi chiar Prutul, lacrămile ne inneacă ochi!: vedem sate de oameni, nu cătune primitive... Pretutindeni, in aceste părţi, comuna rurală e de necomparat superioară comunei noastre, cu toate că şi pe acolo sunt destule imposite pe capul oamenilor şi apoi un pămănt ingrat.
îndreptaţi-vă mintea şi la această cesti-une, voi cari purtaţi numele de oameni de stat; pătrundeţi-vă de insemnătatea eî, şi puneţi-vă pe lucru. Acesta este indemnul, ce d’atăta timp vi-1 dăm, tot cu speranţa, că glasul nostru nu se va pierde in pustiii.
CRONICA ZILEI
S’a autorisat deschiderea şi funcţionarea in urdea Brăila a bibliotecel publice şi a museuluî sciinţific, fondat din iniţiativa privată, după statutele şi regulamentul întocmit de comitetul ad-hoc sub preşedinţa d-lui C- C. Hepites.
nea nulul, o mămăligă de malaiu acrit pe vatră, o ceapă strivită şi puţin oţet intr’un hărb. De acea sărăciă, insoţită de mortalitate şi de stricarea moravurilor!
Nu vom zice, că regimul constituţional e cauza acestei nenorociri, care sapă temelia casei romăneşcî; regimul constituţional in sine insuşl, este indiferent; el poate ti bun satt răii, după oamenii cari ăl aplică. Nu vom zice, nici că bărbaţii azi la putere sunt cauzatorii Întregului rău ; răul ţine de mult şi merge din zi in zi crescănd, prin negligenţa organelor statului, cari ar putea să aducă leacuri. Noi constatăm răul şi cerem ca cel din fruntea statului să’l studieze şi să’l aducă remediul, căci altminterea se prăpădesc ţăranii şi cu dănşil d’odată se pră-pâdesce şi ţara romanească.
Această solicitare o facem cu deosibire d-luî C. A. Rosetti, ministrul de interne. Dnia-sa venind in guvern a declarat, că vrea să lucreze şi a inceput să lucreze. A făcut ceva in administraţiune, introducănd p’a-locurea tineri cu studie, cinstiţi şi iubitori de muncă. Cu toată posiţiunea noastră oposiţională, i-am recunoscut acest merit, care ne-a făcut să credem că dnia-sa cănd o vrea să lucreze şciesâ lucreze. Dea-
Ordin circular trămis biurourilor vamale din tară de cătră ministrul finanţelor:
* „De şi s’ati dat cele mal severe ordine pentru proibiţiunea plantelor de orl-ce fel, aflu in mod positiv, că prin conivenţa unora din funcţionarii vamali şi negligenţa altora, se strecoară in ţară arbuşti, flori şi cepe proibite. Vă previn că pentru cea mal mică abatere in această privinţă, veţi ti destituit şi dat judecăţii.
Exercitaţi controlul cel mai sover>supra intro-gulul personal; căci toată răspunderea cade asupra d-voastră."
De la 1 pănă la 10 Septembre se va ţine concursuri pentru ocuparea locurilor de bursieri şi bursiere ce ati devenit vacante in internatele Statului din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Huşi, Roman Galaţi, Buzăti, Curtea de Argeş şi Râmnicul Vâlcii.
Disposiţiunile legii de instrucţie privitoare la aceste concursuri se pon vedea şi in „Monitorul oficial" de azi.
Concentrările armatei teritoriale pentru viitoarele manevre vor începe in Septembre.
Deja s’ati dat ordine.
Directorul monopolului tutunurilor şi sării împreună cu comisia care sededese la Tărgu Ocnli ca să examineze starea sahnil, s’ati intors in Bucureşti.
Măsurile ce s’ati luat pentru protejarea salinii nu sunt aşa de eficace, după cum spune „l’In-dependance Roumaine," ca apa să nu mal poată pătrunde in ele de loc.
www.dacoromanica.ro
D. Vaaile loan a‘*i numit primar al comunei urbane Sinaia, din judeţul Prahova, in locul d-lu) (rheorghe Maxim, demisionat.
M. S. Regele a conferit crucoa de comandor al ordinului Coroana României, d-luî Alexandru Vaillant, publicist.
S’a conferit ordinul Coroana României, in gradul de oficiăr, d lui Theodor Codrescu, vechiu tipograf şi editor ; iar iu gradul de cavaler d-lor loan Boboc, secretar la al societăţii Crucea-Ro-sie, Costache Panaitescu, Nicolae loan, O. D. Şerb an, Dumitrie I. Buzenchi, Constantin Stihi, Nicolae Dumitru şi Costache Chirilâ, comercianţi din Iaşi.
S'a conferit crucea de cavaler al ordinului Steaua României d lui locotenent Roseanu loan, din administraţia centrală a resboiulul, şi d-luî administrator ci: Iii Druţ Yasile din regimentul ■1 linie.
S’a deschis pe seama ministerului agricul-tureî, comercialul si lucrărilor publice un credit suplimentar de lei 25,000, pe esercitiul anului 1881 —1882, ■ - '
Vasele intrate pe Dunăre de la 10-25 curent aii fost in număr de 28, adică: 13 deşerte, 2 cu gaz, 4 cu cărbuni de lemn, 1 cu porţelan, 1 cu cărbuni şi lemne de foc, 0 cu diverse mărfuri; cele ieşite din Dunăre in acelaşi interval aii fost in număr de 24, adecă : 8 cu diverse cereale, 5 cu porumb, -T cu orz, 8 cu diverse mărfuri, 7 cu cherestea, 1 cu grăi), şi 2 deşerte.
In zilele de 13, 14, 15 şi 16, Septembre'1881, ora 10 de dimineaţă, colegiile comunei Iaşi vor alege 17 membrii in noul consilii) comunal.
Colegiul JV-lea-se va Întruni Duminică la 13 Septembre a. c. in 5 secţiuni pentru alegerea a 5 membri in consiliului comunal. — Colegiul III se va întruni Luni la 14 Septembre in localul Primăriei, pentru alegerea a 4 membri in consiliul comunal. — Colegiul lise va intruni Marţi la 15 Septembre a. c. in localul Primăriei pentru alegerea a 4 membri in consiliul comunal--• Colegiul I se va intruni MercurI la 16 Septembre a. c. in localul Primăriei pentru alege, rea 4 membri in consiliul comunal.
Di-seară la teatrul „Orfeu“ reprezentaţie in beneficiul simpaticului artist transilvănean Lu-goşiann.- Mal mulţi artişti din Bucureşti, printre care dd. Ilagiescu şi Notara, ’I vor oferi binevoitorul lor concurs.
Afluenţa va fi de sigur foarte mare, căci, după cum ni so spune, mal toate biletele sunt vândute.
începutul la 81/, ore precis.
Biblioteca din DrăgăşanI, datorită iniţiativei institutorului Barcanu, s’a înavuţit incă cu 31 de cărţi, dăruite de d-na Maria Barcanu, directoarea şcoalel de fete din DrăgăşanI (2 voi.), d. Ah xandrescu, institutor din Tîrgovişte (2), d nil Maoieeaşi Garănescu, din Bucureşti (16), d. M. Oostescu, institutor din Rămnicu-Vâlcel, (3) d. P. Marinescu, institutor din Calafat (5), Ministerul de interne (1), d. C.G. Stefu, fost inst. (1), preotul M. Nico’escu, institutor din DrăgăşanI (1). Această bibliotecă posedă acum 530 de cărţi.
Titlurile definitive ale rentei amortisabile — ne spune „Românul" - se tipăresc la banca naţională şi vor fl puse in circulaţiune înainte de 1 Octobre, potrivit prescripţiunilor legii pentru preschimbarea titlurilor provisoril in definitive.
Acelaşi ziar ne spune, că primii 20 de elevi, eşiţî sub lo.-otenenţî, iu anul acesta, clin şcoala militară, se vor interna in şcoala de aplicaţi-uue da artileria şi genifi, spre a urma cursurile acestui institut militar.
i i .ii..
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 29 August —	23
A. DEBAY
traducţie de
Ai.EXANDRU I. GKmSCXT.
.CAPITOLUL V,
Istoria Magnetismului animal.
SECŢIUNEA II.
Sens i tiv ele p ro fesoru Iu î Re ic ho n ba c h.
Vom termiaa expunerea faptelor autentice in favoarea magnetismului prin un ultim fapt, sprijinit de marele nume a lui Berzelius. Iată un resumat al analisel ce acest savant a făcut, sunt câte-va luni, asupra lucrărilor profesorului Reichenbach despre magnetismul animal :
Toată lumea scie că există o stare particulară a
ROMÂNIA LIBERA
Societatea romană do arme, gimnastică şi da ro la semn, cu localul in strada Măgurcuuu No.JlO, lângă liceul sf. Sava, face cuuoscut membrilor sol, că de la 1 Septembrie se vor incepe lecţiu-nile de scrimă şi gimnastică:
Luni, MercurI şi Vineri, gimnastica de la 6 — 8 ore seara.Marţi, Joi şi Sâmbătă, scrima de la 6 - 8 ore seara.
g, In toate zilele de dimineaţa şi pănă seara, tragere la ţintă cu pistolu.
DIN AFARA
întrevederea celor doi iniperaţî.
împăratul Rusiei se va intălni, aşa dară, cu cel al Germaniei. O ştire oficială din Petersburg, confirmă vestea. întâlnirea va avea loc. cu toată repugnanţa lui „Nordd. Allg. Ztg.“, in vechia şi puternica fortăreaţă Dantzig. Sperăm ca faptul nu are nici o semnifieaţiune parii culaxâ...
Ziarele austriece s’au împărţit in două tabere la judecarea acestei intălnirî. I nele nu cred pănă astăzi in realisarea vestei şi’şî dau in acest chip espresie nemulţumire! lor de ceea-ce are să se intemple. Curios destul, că aceste ziare sunt tocmai cele oficioase. Altele aO prins sgomotul, de indată ce a fost pus in circulaţiune, salutând întrevederea de la Dantzig ca un semn de prietenie neclintită i*tre Rusia şi Germania, şi prin urmare ca o nouă dovadă de statornicia păcel eoropene.
Austriecilor nu le prea place, că impăratul Franz Iosef, nu este primit in această întrevedere. Ţarul Alexandru ar fi umblat, anume, in taină, spre a nu alarma pe nihiliştiî, şi telegrama sa ar fi sosit prea târziu la monarchul austro-ungar, care se găsesce astăzi, in fundul Ungariei.... Cine vrea, să creadă. Noi nu facem de căt a înregistra deosebitele versiuni.
Cum am mal zis insă şi ieri, intrevederea de la Dantzig nu treime să ne preocupe atăt de tare. Sentimentele lui Alexandru III sunt cunoscute, şi aceste sentimente nu mal favorabile Germaniei nu sunt. De altă parte-ştiut este, că la Petersburg nu mal stăpînesce clica germană' Ruşii naţionali in frunte cu lgnatieff i-afi luat locu. S’ar putea face, in aceste condiţii, un tractat de alianţă ruso-german la Dantzig? Nu putem crede.
Bunul simţ ne obligă, a nu da dar acestei intălnirî de cât valoarea unul act de curtenie. Un tânăr monarch salută pe bătrânul amic şi aliat al tatălui sete Condescendenţă filială, şi nimic mai mult !
„Bohemia", oficios austriac, espune caşul, iu următorul chip dramatic:
„Era o „trebuinţă de inimă" a impcratulul A-lexaudru III, să salute pe unchiul şeii personal, ca pe un vecin amic, fiind că nu l’a mal vedut de la urcarea sa pe tron şi nu şi-a putut rea-lisa pănă ao.um intenţia de a-î face o visită. Ţarul Alexandiu a întrebat de aceea pe impăratul german, dacă-I poate face o visită la Dantzig şi respunsul primit a fost fireşce afirmativ."
Nu se putea altfel. Dar ce caută şi prinţul Bismarck la această întrevedere ? Ziarele germane. spun, că el vrea să salute pe Alexandru III, pe care nu l’a mal văd ut de eănd era duce moştenitor.
O fi având prinţul Bismarck şi alto scopuri. El nu este obicinuit a’şî pierde timpul. Urmează insă, ca aceste scopuri să se şi ajungă? Ne-ar mal veni să credem, dacă Alexandru III incă ar avea pe lângă sine pe prim-ministrul săt).
Aşa, remănem pe lângă ce-am zis.
O alegre s&omotoasA.
Astfel se poate numi alegerea radicalului Tonny Revillon in a 20-a cireumscripţiune din Paris, in contra candidatului gambettist Sick.
Armele întrebuinţate de partida acestui din urmă nu se pot numi tocmai onorabile. Intr’o adunare, care a precedat alegerea, un cetăţean, Vaugeuis, c-alumniator de meserie, acuză pe
Revillon, că la Sctaux atentase odată la pudoa-roa unei fote dc 16 ani... şi că numai interveu-ţiu lui Gambctta el scăpase de puşcărie, iar a- j cum Revillon in loc să fie mulţumitor bine fâcă- j torului săi), 61 muşcă...
Consternarea adunare! fusese mare. Tony Re-villon ceru o cercetare imediată, protestăm! in ' contra acestor infame calumnil/ S’a trimes un delegat la Gambetta, dar acesta nu a putut găsi a casă nici odată pe protectorul lui Sick. Scrisoarea trimisă primarului din Sceaux a dobăn-dit insă un răspuns imediat. Primarul spăla pe acusat de ori ce bănuelî. Tony Revillon a eşit dar la alegere victorios, cu o majoritate colosală.
Cum se vede, armele întrebuinţate de partizani d-lul Gambette, in luptele lor, nu sunt tocmai cinstite.
Tonny Revilon a fost pui ta t după alegerea-sa cu triumf: asupra lui Gembetta plouară inju- 1 râturile.
CORESPONDENŢA „ROM. LIBERE".
Braşov, 25 August'.
Am plecat din Sibiu. N’am putut insă părăsi acest oraş. unde am întâlnit atâta lume românească, pănă n’am mal trecut odată prin exposi-ţiune, pănă n’am visitat museul lui Brukenthal, pănă n’am vedut şi Săliştea. Cu deosebire Siliştea, acest frumos sat romanesc, mi-a umplut inima de veseliă. Despre el voiu scrie as-tă-zî mal multe.
Cu exposiţia voiu fi scurt. .Sciţi că viaţa eî s’a prelungit incă pănă la 15 Septembre st. n. Mulţi n’o visitase, şi apoi nici juriete n’o studiaseră. La plecare aflu, că atât episcopul Râmnicului căt şi d. Chiţu ai) telegrafia!, că doresc s’o vi3iteze ; d. Chiţu ar fi dispunând şi d’o sumă rotundă, spre a incuragia, prin cumpărarea de obiecte, munca românească din. ăst colţ al Daciei.
’Mî pare bine d’astă hotărire; mi ar fi părut insă şi mal bine, dacă d. Chiţu putea să vină de la început in Sibiil. Presenţa sa in acele momente, in mijlocul atâtor Români, veniţi de prin toate colţurile Ardealului şi ale Ungariei, ar fi incâldit mult inimele fraţilor noştri. Acum insă cel mal mulţi ai) plecat. Cu tsa-t-e astea d. Chiţu, in al cărui suflet vedut?am multe simţi-minte romăneşcl, poate f tce şi acum studii interesante asupra muncii romăneşcl, asupra dorurilor fraţilor din Ardeal, asupra traiului ţăranului d’aci. Am dori cu deosebire, ca asupra a-cestuî din urmă punct, să’şl indrepteze atenţiunea d-luî Chiţu, şi să facă comparaţiune intre ţSranul de dincoace şi cel de dincolo de munţi... Multe ar putea să înveţe oamenii noştri de stat.
Despre exposiţiune, voiu mal spune astă zici titorilor, că secţiunea agricolă şi vinicolă este bine representată. Am vedut grâu de Banat d’o greutate nepomenită pe la noi. In curte se află o vînturătoare perfecţionată, care după ce curăţă bine grăunţele, le varsă d’a dreptul in sad. E lucrarea unul sătean.
Partea pictureî nu e tocmai jbogat representată, Afară de pânzele d-luî Pop, din Braşov, şi ale d-şoarel Emilia, de la Azil, cari denotă oarecare talent, restul eraţi nişte măsg.llituri, ce nu merită atenţiune,
Dintre lucrurile distinse, de cari v’am vorbit in corespondenţele trecute, am uitat ua frumos baston. Nu scifi din ce lemn este bastonul, dar intreg este acoperit de săpături migăloase dar artistic făcuţi?, in cât toţi spectatorii se minunaţi ; el e opera tuiul popă de sat. In capătul superior e statueta de lemn a lui Traian.
Un alt obiect ciudat găsesc lângă productele tipografiei. Acesta e o maşină de sburare. Autorul, un băiat lână1-, calfă de. fotograf, crede că a resolvat ceşti unea călătoriei aeriaoe. Aparatul şefi, compus din nişte cutii de hârtie, încrucişate piin mijlocirea unor beţe, este însoţit de un caiet esplicător. - N’am avut vreme să citesc acest caiet, care conţinea multe figuri, dar mi s’a părut că opera e fantastică. Nu voiţi
sistemului nervos, care ocasionează un somnatn-bulism natural şi un somnambulism ce se poate produce artificialmente; acesta din urmă esle numit in genere, dar foarte impropriu, magnetism animal. Opiuiunile aii fost foarte divisate şi sunt incă, asupra realitâtal acestei stări: de o parte cine-va este dispus a crede totul, cu intrega convingere, chiar lucrurile fisicameute imposibile ; de altă parte nu se creue nimic şi se respinge tot ce a fost zis in această privinţă, fie prejudiciu sară superstiţiune, puţin importă ; in mijlocul acestor extreme, cel mal resonabili observă şi tac. Nu se poate nega insă, că esistă in fond ceva de care merită cine va să se ocupe. Raţiunea ne invită a face cercetări cari pot conduce la resultate adeverate; căci păn’acuin, toate cercetările ară fost făcute de oameni cari aveaţi o credinţă nelim’tată in acostă cestiuue, şi care nu căutat) probe sal) se mulţumeau cu probe insuficiente. NaturaliştI mal resonabili, socoteai! că era mal bine a se abţine, evitând tot dauna a se ocupa de ea. Este sigur că experienţa ne oferă adesea, in toate ramurile şciinţel, fenomene neinteligibile, şi de la explicarea cărora poate scăpa cine-va mal uşor, declarând că sunt erori sad fabule. Cu toate astea, nu este acesta adevăratul mod de a procede ; este mal necesar a proba că objectul considerat ca gre şit. e in adevSr greşit, de căt a demonstra că
adevărul e adevărat, şi adevăratul savant nu se retrage nici înaintea, uneia nici înaintea alteia din aceste probe.
Cine nu ’şî aduce aminte de istoria cădere! ae-rolităţilor şi căt de maro fu numărul savanţilor cari declarară fabuloasă căderea a estor petro meteorice? Când Howard citi sodetăţeî Regale din Londra o socoteală dată despre primele cercetări aprofundate fAcute asupra acestui subiect celebrul naturalist genoves Pictet era presimt; la trecerea s’a prin Paris, Pleter comunică Academiei de sciinţe darea de seamă a lui Howard, dar fu întrerupt de matematicul Laplace, care striga: „Fabule de aceste ştii) multe !“ şi Pictet fu silit să tacă.
CăţI-va ani mal târziii, o deputaţiune a Academiei constat.) in departamentul Aisne, un minier mal mult de 2000 petri mateorice cari căzuse in acelaş timp.
Profundele studii ale d-luî Reichenbach, lungile şi obositoarele sale cercetări, asupra unor stări anormale a organisaţiunel omenesc!, ’l făcură să admită că sistemul nervos al persoanelor supuse somnambulisrnului natural sau provocat. este inzestrat .de o sensibilitate mult mal mare de căt in starea normală, şi că ele poate fi impresionat prin influenţe cari nu afectează de loc persoanele ,sănătoase , asa că aceste rH
am
www.dacoromanica.ro
critica, ca nu cum va autorul să mâ creadă pjs. mătaroţ. Din contră aşi dori, ca această grea nu zic imposibilă, căii ce in lume [e cu nepu' tinţă, problemă să fie deslegată d’un Român din Ardeal. Atunci de sigur, că n’aş mal trage necazurile de la Kis-Kapus.
*
Galeria de tablouri a lui Bruckenthal e foar( . bogată. Sciţi că Bruckenthal a fost mult" titnn guvernator "al Transilvaniei, ministru chiar şi favorit al Măriei Tereziei. In palatul sefl Sibiu există, intre altele, chiar canapeaua pe care a stat de vorbă Maria Terezia cu baronul de Bruckenthal.
In acest palat se află vro 14 saloane, încărcate cu tablouri ale şcoalel italiane, olandeze si unele nemţeşel. Am vădut multe originale d’ale măiestrilor mari, Coreggio, Veronize, da Vinci Rubens, Van Dyek, Rembrandt, şi alţii. — Unele pânze sunt aşa de valoroase, in căt particulari şi state au oferit pănă lacăte 50 mii de. florini pe una, fără s’o poată dobândi. Bruckenthal a oprit înstrăinarea orl-câruî obiect din acel palat, făcut şi împodobit de altminterea din sudoarea Românilor.
Tot in acest palat, intr’o aripă de jos, este un mie muzei) de istoriă naturală şi de obiecte africane, aduse de uu consul austriac din Africa centrală. Aceste unelte de resboiu şi de economia casnică ale sălbaticilor sunt de mult interes pentru istorici. Efi am admirat nişte desemnurî colorate ale Javanezilor pe hârtie de orez, mal mult de căt săgeţile sălbaticilor.
*
o iaă acum spre .-Sălişte,
Multe sate atu vedut in lume, dar sat mai frumos ca Sălişte, incă nu : poate că impresia plăcută e mărită, fiind-că Săliştea c un sat românesc.	■ H
De la Sibiu la Sălişte — distanţă de 2 ‘/., clasări c’o trăsură domolă — e un drum bine bătut, Suvenir! plăcute a le absolutismului austriac. Pe stânga sunt munţii, pe ale cărora poale se întinde un lanţ de state, mal de, care mal frumos. O verigă a acestui lanţ' este si Orlatul, loc istoric, pe care d-voastră cu deosebire 61 cunoaşceţl, căci aci a fost adus in triumf repausatul Laurian, de miile de grâniţerl, după ee’l-au smuls din închisoarea de la SibiO, unde el trântiseră, la 1848, spre a’l ucide, „fraţii" noştri Maghiari.
Am ajuns la Sălişte, pe vremea liturghiei. De la Hotel Bucureşti (are un otel cu acest nume satul) ne-am indreptat, cu cei-l-alţl tovarăşi- de drum, spre biserică. Acest spaţios locaş de rugă, era plin de lume. Jumătatea despre altar a bi-sericel era ocupată de bărbaţi in alţi, pletoşî, curat şi bogat îmbrăcaţi, de ţî-era drag să te uiţi la dânşii. A doua jumătate, era înţesată de fiinţele cele mal scumpe inimel omenesc!. Dacă Să liştenii sunt frumoşi şi fâloşî, Sâliştenî cele sunt de zece-orl mai frumoase şi mal făloase, moacele veşminte simple şi curate, cari ’ţl fură o-chil. Aci ar fi tipul cel mal frumos din Transilvania. In m.ijocul bisericeî, erau inşiraţî, pe poteca ce duce de la intrare la altar, copii, pe dreapta băieţii (cu mintene albastre ori cu. c,o-joeele până la taliâ, Jde li se vede la unii şer-parele ; cu cămăşii ţa scoasă peste cioarapil aîbi; cu opinci ori cu pantofi in picioare; toţi cu pălărioare rotunde,) in stânga fetiţele, cu invcli-torile albe pe cap, purtând' in mănă câte un mic buchet de flori ile câmp.
Intraiii in biserică, tocmai când Bologa începea apostolul. Bologa e unul din fruntaşii Românilor din Ardeal, fost membrn al curţii de casaţie din Viena ; nu’I era ruşine să citească in biserica satului.' Românii d’aci trăiesc in strînse legături; d’aceea ţăranul iubeşce şi ţine mult la fruntaşi. P’aicI haina albastră nu e considerată, ca in România, de duşmană opincei.
Gămi apostolul se sfârşi, fuse! surprins de alt ceva. In privdorul bisericeî incepu corul, sub conducerea învăţătorului. Cu glas de îngeri, copii şi copilele intonau rugi Domnului; şi imnuri
tau&zsi	-un—ir, -■	—
urma pot să nu cunoască de loc esistenţa acestor influenţe.
A ceasta e tocmai cala animalele a căror organe pot urmări un sunet, un miros pe care omul uu cl poate urmări. D. Reichenbach in loc de a numi pe aceste persoane somnambule, le numesce sen-silive ; el a studiat diferitele impresiunî ce ele-incearcu, fără a se ocupa, mal depaite, de fenomenele iisiologice ce insoţesc tot-d’a-una această stare a vieţel, şi care este deosebită in genere prin numele improprii) de magnetism uni mul.
Reichenbach a esaminat in primul loc efectul dgnarnideior asupra persoanelor sensitive; ei a notat şi comparat impresiunile la diferiţi individ!, şi acordul constant al acestor impresiunî 1 au condus ia conclusiunea, că sensitivele sunt toate afectate in acelaş mod prin influenţele neapreciabile lor inşigî şi persoanelor sănătoase. El crede a putea să ajungă prin ajuturul sensili-rceloi la o cunoascere mal intimă a fenomenelor dinamidelor, Reichenbach s’a asigurat prin experienţe făcute asupra mal multor sensitive ca polaritatea magnetică exercită asupra lor o influenţă tot-d’a-una aceeaşi, adică că sensaţiu-nea produsă asupra lor prin polul nord este tot-d a-una diferită de cea produsă prin polul sud ; ele si mi,imediat schimbarea de polaritate, de şi magnetul e aşezat in o altă cameră - Senei-
ROMÂNIA LIBERA
cvaii po patru voci! Toate acestea, intr’o biserică, de sat, domnule redactare . *
După liturghie, făcurăm, cum e obiceiul pă-meatului, visite pe la fruntaşii satului. La toţi, găsirăm casa inaltă, de tel urcai pe scară (curată ca laptele.) belşug -in casă, masa întinsă-, cu brânză (brânza de Salişte e renumită) ţuică si vin. Pretutindeni trebui să gustăm ceva-, ca să nu se mâhnească gasda, - şi eram vr’o 40 la număr, căci veniseră in urma noastră mal multe trăsuri din Sibiu.
Ani visitat şcoala primară, şi am văd ut bănci in formă de amfiteatru; am visitat’biserica cea nouă, făcută numai din contribuţiunile sătenilor. Din tot locul am plecat, cu inima plină de mulţumire, căci vedeam prosperitate in satul romanesc.
Nu ’ţl-niâl vorbesc, domnule redact-ore, de mirarea mea. când am vădut-ea/ewea naţională, d'o curăţenia esempiară, una din stradele mari, pur tând numele de strada Bucureştilor, stradă pardosită cu piatră. Ori unde mă Întorceam, vedeam ceva sănătos, românesc şi prosperând. Oa meni voinici, femei frumoase, copil deştepţi. N'aş da acest sat, nici pe Cămpina, nici pe Mizil, nici .chiar pe Câmpulung şip’alte reşedinţe judeţene din România. Aşa de frumoasă, aşa de regulată, • asa de prosperă este Sâliştea. Când văd ce văd, si mă gândesc apoi Ia miseria satelor din România o jale mă apucă. Şi cu toate astea Romă nia trăieşce sub un guvern naţional, nu ca Ar- 1 dealul!....
*
, Fruntaşii satului ne-afi dat un prânz, dar un prânz popesc, de ne-am sculat cu burta doldora.
0 masă mare, in fruntea căreia se afla d-na Laurian, avănd la dreapta pe Bologa şi la stanga pe protopopul Hanea reunia la un loc pe oaspeţii sosiţi din Sibiu şi pe căţî-va din fruntaşii satului...
Am mâncat bine şi ne-am înveselit cu toţii, purtând toaste libere şi cântând imnuri romă-neşcl.
Nu isprăvisem masa, şi tot satul era adunat la horă, in bătătura cafenelei naţionale. Ce femei frumoase! Era o fată, de lfi ani, Mariâ 11ia, care fermeca ochii tutulor. S’a jucat Romana. un fel de cuadril naţional, cu atâta graţie şi ritm, câ’mî pare rău, că noi, in România, nu’l eunoaşcem. Acesta ar trebui să fie danţul de predilecţie, la balurile domnesc!, cănd Maiestatea Sa Regina Elisabeta poartă poeticul, costum naţional.
Plec din Săliştea, mâhnit că părăsesc atâtea lucruri şi atâtea fiinţe, cari ’mî ferrnecă ochii şi inima. Strîng mâna pretorului Mucii), directorului Stoica, notarilor Zaharia şi Floria, primarului, şi la alţi fruntaşi, ale căror nume le-am pierdut, şi plec la Sibiu, de unde pornesc repede la Braşov.
Frumoasă şi sănătoasă e ţara Ardealului !
ARENA ZIARELOR
„Românul" se ocupă de starea săteanului. Trebue să venim cu toţii in ajutorul ţărănime!, zice organul partidului de la putere, singurul isvor de avuţie al ţdreî nds-tre. Trebue s’idă-m gustul de muncă şi nădejdea in viitor ţăranului ; dar, ceea-ce ’1 apasă cumplit sunt remăşiţele vechi din impositul personal, pe cari perceptorii le încasează de două sau de trei ori. Treime să desfiinţăm aceste resturi.
Când este vorba d’a veni in ajutorul clasei muncitoare, nu trebue a se cruţa nimic.
Muncitorii săteni, prin braţele lor, umplu te saorul public şi fac averile particulare; e prin urmare drept ca şi generalitatea să facă pentru dănşil acest mic sacrificiu.
Intr’un cuvănt, ori din ce punt de vedere ar fi privită cestiunea rămăşiţelor vechldin impo
silul personal, un lucru este sigur, acela că po- 1 poiaţiuua rurală arc drept , să fie scăpată d’o sarcină apăsătoare, care trece peste puterile ei.
*** „Timpul" atinge chestiunea Dunări şi visite Contelui Andrassy la Sinaia, l'uănd ! in consideraţiune organele străine.
Resumănd ştirile aceste privitoare la.cestiu-nea Dunării şi la scopul vizitei contelui Andrassy la Sinaia, nu putem de cât regreta că penele oficioase din Bucureşti ne lasă in intune-ric asupra situaţiuniî. Nu e iu adevăr cu neputinţă ca drama de la Livadia să afle un epilog in vizitajde la Sinaia, ca fără zapis şi chezăşie ţara să fie aruncată din nod in alianţe păgubitoare atât pentru ea cât şi pentru neamul românesc in genere.
„Rinele Public" se ocupă de invoţă-mSntul public şi inchee :	.
E vorba să se indoape tinerimea eu mulţime I de noţiuni, cu a enormă cantitate de materii, pe care să n’aibă nici timpul, nici forţa de a le i studia bine, de a le posede pentru toată viaţă?
' Atunci încarce se şi mal mult programa in vigure.
E vorba insă ca cea ce se predă tinerimei să fie substanţial, solid, solid? Atunci rupă-se odată cu rutina, cu amalgamare de materii cu grămâ-direa de felurite cunoştinţe, pe cari tănăru le uită îndată ce a terminat clăsa unde le a Învăţat.
INTiMPlNARI TALMUDICE
Colaboratorul nostru, d. Sugra, autorul revistelor economice anti-semitice, primeşte din partea Jidanilor nişte rânduri cari dovedesc pănâ intru căt şi-au permit minţile murdarii filai lui Iehova.
Aceste rânduri sunt d'o obrăsnicie-poltronă. de oare ce laşii ce aii. socotii că ’şî apăra neamul nu cutează nici unul a se subscrie.
Eată-le :
„Ti-aî sculat contra tssraili Iilor ca o furie cu unghii lungi.
Eşti un pilc $ tos afurisit pe care Dumnezeii il va perne.
Am dat de ochii tăi de câine şi iţi vel lua res-plafa.“
Şe vede că Jidanii vor sa’şî facă singuri de cap : atât mal răfl pentru acest neam laş şi degradat, dacă părăsind tărîmul tîrîreî şi al şar-latamel aruncă ca nu imbecil foc peste pae-
YARÎETAŢ1
Nebun şi tot o slutit cu genii!. — Astronomul englez Clives omori in un duel pe adversarul şeu şi după strictele legi engleze contra duelului* ar fi fost condamnat la moarte de tribunal, dacă advocatul seu nu l’ar fi declarat de nebun şi prin urmare neimputabil pentru faptele sale. Oa argument adaogă advocatul un manuscript al lui Olives, in care zicea că soarele e un corp obscur. Clives fu dat libertăţii in urma documentului citat. După câte-va săptămâni Academia de ştiinţe încorona opul care trata obscuritatea corpului solar, ca cea mal adâncă şi mai ge nialâ scriere, in privinţa isvoruluî luminel solare.
Clives demonstra, că acest isvor esistă in un eter luminos, care înconjoară corpul solar, iar nu in insuşi corpul, care .in sine este întunecos ca şi pământul, luna şi cele-l-alte corpuri cereşti. lată că pentru aceeaşi faptă Academia a numit pe Clives om genial, iar tribunalul Fa clasat intre nebuni.
Unul din sul» prefecţii cel nnoî. Citim in „Democratul":
Sub prefectul plăşiî Cricovu mergând cu trăsura pe calea naţională Ploeştl-Buzău, a ajuns pe la cătunul Loloiasca o căruţă cu doi boi, in-cârcată cu două buţî goale ce se conducea de Vasile Rădulescu, locuitor din comuna Chioj-deaiiea, şi fiind-că bietul locuitor n’a abătut din
drum, a fost lovit de vizitiu cu biciul peste cap ! şi apoi luat la trânteală de un călăraş diu ordinul sub-prefectulul. După multă bătae a fost luat cu căruţa la sub-prefectură şi arestat două zile, până ce, după reclamarea la sub-prefectură, i s’au liberat lucrurle aecuestrate.
O fi cunoscând d. Rostti pe acest mărgăritar sub-prefect „de reforme".?
INSERTIUISTB
a
Fapte împlinite
Comisiune de recrutare din plasa Dămboviţa judeţul 1 Ifov a esclus două persoane din comuna Cernica : pe Theodor Rădulescu, fost primar şi acum esclus şi dat judecăţii, şi pe Petrache Miu-lescu, ce s’afi servit de bilete falşe şi mal cu seamă d. . Theodor Rădulescu ce s’a servit de biletul unul locuitor de acolo anume Dobre Vladu, in care a ras numele aceluia şl a pus pe al seu.
Atragem atenţiunea d-lor Miniştri de Interne, de Justiţie şi de Resbel asupra faptelor săvârşite de comisiunea recrutoare din Ilfov şi cerem pe de o parte chemarea din noii a sus numitelor persoane cu actele ce aii avut spre a se revisui de o nouă comisiune, iar pe de alta a se da in judecată comisiunea de recrutare.
Marin Tardia.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
10 Septembre — 9 ore dim.
Cairo, 7 Septembre, seara, — sosită mimat la 9.
A isbucnit o turburate militară. Palatul Khe-divulul e inconjurat de rebeli. Situaţia e gravă.
Cairo, 9 Septembre.
Vre o 4000 de oamenî-trupe, cu 30 de tunuri, in conjurase palatul Abdin, unde rezidă Khedi-vul; el cereai) destituirea tuturor miniştrilor şi convocarea notabililorţKhedivul a consimţit sâ-şî schimbe ministerul. O circulară, primită mal fintâii) de consulii streini, constată că demonstraţia nu era îndreptată contra europenilor.
Se crede in generă că o ocupaţie streină va deveni indispensabilă.
Dantzig. 9 Septembre. -- 3 ore seara.
împăratul şi prinţul imperial al Germaniei, in uniforme ruseşti, s’au dus la 12 Vi la post ii de Neufahrwasser. Prinţul de Bismarck, care a-vuscsc de dimineaţă o audienţă de o oră la împăratul, urma imediat trăsura M. S. care a fost viu aclamat pretutindeni. Prânzul ce trebuia să se dea la palatul Arthurhof s’a contramandat; cei doi suverani vor prânzi pe bordul yachtulul jllohenzollern". In urma acestei schimbări in programa întrevederii, nu se mai crede ca pro. fiabil pe aci că ţarul va veni la Dantzig.
Escadra rusă se vede de la II ore Va
Dantzig, 9 Septembre.—1 ore seara.
Cel doi împăraţi safi întâlnit pe la 2 ore pe bordul yachtulul „Ilelienzollern".
Neufahrwasser, 9 Septembre.—5 ore seara.
împăratul Wilhelm, prinţul imperial şi prin ţul de Bismarck au sosit lai oră; s’ail dus numai decât la bordul yachtulul imperial „Ho-henzollern" ; împăratul s’a urcat, cu amiralul Stoach, pe puntea comandantului, yachtulul, care a înaintat pe apă pănâ la yachtul „Derjava" al împăratului Alexandru. Tunurile escadrei cuira-aate au salutat cele doă yachturl cari s’ai! pus bord la bord pe la 2 ore. Ţarul a venit apoi pe yachtul „Hohenzollern" unde cel doi impăraţl s’ai! salutat in modul cel mal cordial. EI aii re-măs cât va timp îmbrăţişaţi şi s’afi sărutat de mal multe ori, profund emoţionaţi amândoi. Ţarul şi prinţul ereditar al Germaniei s’afi salutat intr’un mod ear cordial, apoi împăiatul Alexandru, intoreăndu-se către prinţul de Bismarck, a conversat mult timp cu el MM. LL. s’afi pus in urmă la masă ca să dejuneze. Se pare că ţarul nu va debarca.
Dantzig, 9 Septembre—6 ore seara.
Cel doi impăraţl, urmaţi in a doua trăsură
de prinţul ereditar al Germaniei şi de marele duce Wladimir, afi intrat in oraşul Dantzig ; eî afi fost primiţi cu entusiasm in mijlocul urale-lor mulţimii, a sunetului clopotelor şi a salvelor de tunuri. După prânzul, din nofi aranjat in palatul Arthurhof şi care se incepe acum la ti ore, ţarul se va duce la Neufahrwasser, unde se va îmbarca ; inacelaştimp împăratul Wilhelm va pleca la Konitz. Iluminaţiune generală s’a pro-ectat pentru seară ; dar plouă grazov.
Alger, 9 Septembre.
Arestarea complicilor lui Bu-Amema a produs o mare sensaţie printre indigeni. CăţI-va insurgenţi tunisienî, cari mergeafi spre Zaghean, afi fost opriţi de indigenii din satul Gualeria cari ăl bătură şi-i respinseră.
New-York, 9 Septembre.
Pădurile din Mişgen sunt in flăcări; 200 de persoane afi fost arse ; mare spaimă in populaţie.
Belgrad, 9 September.
Azi guvernul sârbesc a plătit reprezentantu lui societăţii Boutoux suma 1,350.000 fr. ca in terese.
Berlin, 9 Septembre.
„Norddeutsche Algeraaine Zeitung" mărturiseşte că in ziua trecută intradins pusese la îndoială alegerea locului pentru intrevederea celor doi impăraţl, din causa activităţii deseori probată a bandei asasinilor internaţionali.
(Havas).
Epitropia Aşedemintelor Brâu covenescî.
Pentru aprovisionarea a 8 care fîn de măsură, 10 kile ovăz şi 30 care pae trebuincioase pentru serviciul Spitalului, se va ţine licitaţie in Cancelaria Administraţiuneî in ziua de 15 viitor.
Doritorii d’a concura vor depune o garanţie de lei 150.
Condiţiunile se pot vedea in toate zilele.
Institutul nou de Domnisioare
2fi, STRADA PRIMAVEREI, 26
Se face cunoscut onorabilului public şi părinţilor care anul Irecut n’aîi găsit locuri vacante in acest institut, că prin terminarea studiilor de 1 ceti a câ-tor-va eh ve, ce vor depune esamenelo de bacalaureat, la sesiunele de Septembre şi Mal viitor, remăn des-ponibile acele căte-va locuri pentru anul şcolar ce incepe la 1 Septembre.
Preţul internatului cu studiile de curs primar şi secundar, limba franceză şi limba germană este de 1200 fr. pe anul şcolar.
Se primeşce semi-pensionare şi esterne. Preţul pentru semi-penşionare este de 900 fr. pe anul şcolar, şi pentru esterne do 600 fr.
Informaţiuni maî pe larg se pot lua la direcţiune, in toate zilele de la 10 bre a. m. pănă la 6 p. m.
Institutul deD-ş6re Bolintineanu
IŞoseaua Kiselef-Capul Căi el Victor ie&)
Va iucopc cursurile sale, potrivite cu programul liceelor Statului, la 1 Septembre. înscrierile aii inceput.
CTCTfEtS-CTIEIIIL T3
INSTITUTULUI SEICARU
incep la 1 Septembre.
Clase primare şi gimnasiale.
INSriTUTULC, TROTEANU
Strada Sf. Ioan Noii. No. 35.
Cursurile primare şi comerciale din acest Institut reîncep Luni (31 August). Se primesc şi elevi pentru licee şi gimnasil.
JN. TNTTJ IST GITT
Sub-semnatul insciinţez pe dd. părinţi că rn'aş însărcina cu educaţiunea a 5—6 copii, car)' să urmeze in şcoa’.elesecundare, sau să primească instjucţiunea in casă.
Florinii Orasan
profesor la şcoala de corner( din capitala
BOA LELE DE GAT, GURA., NAS ŞI URECHI tratează printr’o artă specială
D- J. BRAUNSTEIN
Medio, Hh-urg, fjl Mamoa fost medic practicant in Viena
tivele văd in întuneric o lumină slabă eşind din poli. R.eichenbach a găsit că semiticele, a căror somn era agitat cănd patul lor se afla in direcţiunea de la Nord la Sud, dormi afi liniştit, cănd patul lor era aşezat de la Est la Vest ; ceea-ce probează că polaritatea magnetică a pământului exercită o influinţa asupra lor. Mal incolo, a descoperit că cristalurile mari exercită asupra acestor persoane sensitive două feluri de iniluenţî, după extremitatea cristarurilor ce li se presintâ, şi pentru a determina sensaţiunea produse, sensitivele o compară cu o sensaţiune de căldură sau trig. Corpurile electro-positive şi electro-negative, influenţează asemenea asupra lor 111 un mod diferit, ast-fel că ele aii putut deosebi aceste corpuri unele de altele, de şi afi fost învelite cu acelaşi invelitoare.
„Scopul meu nu este de a da aci extrasul resultatelor oferite de sensitive, adaogă savantul Berzelius; numai atrag atenţiunea savanţilor asupra experienţelor d-lul Reichenbach, din cari mai multe afi avut aceeaşi soartă ca şi comu-nicaţiunea celebrului Pictet, de care fu vorba maî sus. Acest savant merită a fi exploatat de un mare număr de savanţi, voiţi zice chiar de de toţi aceia cari se află in circumstanţe favorabile; resultatele vor trebui asemenea a fi judecate riguros. Acel ce face cercetări asupra aceste! cestiunl se gasesce in aceeaşi posiţiune ca
şi un jude chemat a judeca un delict al cărui martor ocular n’a fost şi care trebue să cântărească, să facă o alegere din toate detaliele de-posiţiunilor martorilor. Savantul trebue să păzească aceeaşi fineţă pentru a întreba, a face d’e potrivă abstracţiune de orî-ce opiniune preconcepută şi a examina toate observaţiunile cu aceeaşi rigoare ca şi un jude, pentru a nu crede cu uşurinţă şi a se lăsa să se inducă in eroare prin deposiţiunl viclene safi mincinoase. Această cercetare, in raport cu diversele obstacule ce o înconjoară, devine una din cele mal dificile, pe care un savant o poate intreprinde, şi trebue să admirăm curagiul celui care avănd un nume considerat in ştiinţe, cutează a înfrunta preju-dieeie, spiritele mărginite, presumpţiunele .şi chiar derisiimea şi a urmări cu indrâsneală scopul ce şi-a propus. Un subiet de cercetări nu trebue părăsit pentru că este grei! de exploatat, safi pentru că este neglijat safi depreţuit de savanţii contim poranî “.
Dacă gândeşte ciue-va la dificultatea cp au in-cercat toate marile descoperiri pentru a eşi Ia iveală, şi la obstacolele pe cari rutina le ridică nenicetat contra lor, va inceta de a se mira de ceea ce se întâmplă magnetismului. Importantele descoperiri ale rotaţiunel pământului, circulaţiei sângelui, vaccine!, a proprietăţilor spe-
la începutul lor obstacule imense; nu voia nimenea să creadă, ăşl bătea joc, şi căte-o-dată se condamna omul de geniu, care era autorul lor; martur celebrul Galilefi, care fu incarcerat pentru că a anunţat că pământul se invărteşţe.
Dar dacă magnetismul animal a încercat soarta tutulor marilor descoperiri, dacă a fost necunoscut, respins, întors in ridicul de căţî-va savanţi, daca a fost injosit la gradul de jonglerie prin scandaruriie şarlatanismuluî, aceasta nu distruge dc loc csistcnţa lui. Observatorii cel mal serioşi, cel mal scept ici, cred in magnetism in marginele posibilului. Să mărturisim dar, terminând istoria sa sa, că magnetismul oferă ce-va prea stranii! in fasele forţei şi a nenorocirilor sale; condamnat de mal multe ori, dar nici o dată fără apel admis şi proclamat la diverse ocasiunî, dar nicio dată cu o demonstra-ţiune suficientă, iată mal mult de 60 ani de cănd trâeşte printre noi. Acum încearcă scăderi de zel şi interes, acum se reincuragează prin vil deşteptări de curiositate, erî era despreţuit de sa vanţi şi astă-zî se instalează chiar in inima ştiinţei.
Această esistenţă, nu este o eroare grosieră, este un fapt care va fi fără îndoială, intr’o zi llsiologic demonstrat.
(Va urma).
in Klinicele.
lui Braun (boale de femei' şi facere) şi a lui Hebra (boale de piele, păr şi syphiiis) ConsuUaţiunt de la 3 — 5 p. m. Strada, Sf. Vineri No. 1 (Casa Misiui.
MEDIO Şl OH tJtUTKD
Drul WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA
Special: BOALE IDE! IFEUMZEII Şl SYP HI LI S
anunţă onor. public, că s’a stabilit in strada Sf Ioan noii No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiun de la 8—9 ore a. m şi de la 3—5*p. m
ANUNCIU LITERAR.
Se află sub tipar şi va apare iii curând Aritmetic a
de I. Popescu, carte didactică aprobată de minister.
Iu editura librării L. Alcalai. a apărut de sub tipar Elemente de Geografie pentru c'a<a III şi ÎV primară de ambe-sexe de C. AL Zamfirolo
In editura Socec& Comp. a eşit de sub tipar Gramatica Itomănă partea Şinctactică de I. Manliu, co prindend deprinderi şi teme asupra ortografie) oficiale.
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatru de vară) Astă seară, 29 Augustă. — Beneficiul!! frizerului teatrului se va representa piesa : Hai cu Nunta, comedie in 3 acte.— începutul la 9 ore seara.
cm fi® ale quinqnineî, ametoculul et.r,, întâlniră	—_m
www.dacoromanica.ro
romanţa libera
HOTEL FIESCHI
BTJOXTFIESCI
Mh SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI
— Strada Selart, Nr. 7. —
*
Restaurarea complect cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi de adunări.
AVI S
Aduc la cunoştinţa onorabilului public din capitală şi provincie că magazinul med de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, 5 No. 29, ’l-am desfăcut cu desăvârşire insă am deschis un nod magaafn tot de specialitatea mea de coloniale şi delicatese sub propria mea firmă
V. J. Racovita
LA CRUCEA ROŞIE
Cale Victoriei şi Strada Lipscani, Colţu Sl&tari, No. 8.
Vis-a-vis de Palatul Dacia.
Magasinul e cu totul aranjat cu mărfuri noi primite in acest timp, de aceea rog pe onorabilul public a ine onora cu acea încredere cu care am fost onorat şi pănă acum. Preţurile moderate şi serviciul promt şi onest.
15-2-6	*	Cu stimă, Y. I. RacOviţă.
Anunciu
Se primeşte intr’o familie unul sad duol copil care ar frecuenta şcoala. — A se adresa strada Polonă 24 ori Scaune 38.	15-1-9
MIJLOC DE A SLABI
A scrie la 3, str. Meierbeer, Paris, la autorul propag, de i'Anti-Obesitas
De Venzare
Două perechi case, ambele intr’aceeaşî curte, construcţie nouă, cu două faţade, in calea 13 Septembre No. 10 şi Strada Puţu cu apă rece No. 62, doritori să se adreseze la sub-semnatul domiciliat in zisele case. 4 Dr. I. Şerbânescu.
De indiirial si venzare
De la 26 Octombre anul curent, mare magazin de rachicrie, Vadu re-numi Crelu cu camere de locuit, cu fabrică (povarnă) pentru destilat, fabricare de liquerurî, grajd, şopron şi curte spaţioasă, împreună şi cu ■ b-jectele necesar I (edecurî) pentru fabrică şi pentru magazin toate situate pe calea Craiovel No. 75. Amatori se pot adresa la proprietar, chiar in curte.
Masinele originale de cusut ale lui Singer
Ele sunt cele mal bune In tdtă lumea. Ele sunt prevăzute cu aparatele accesorii cele mal practice şi cele mal patentate, fiind cele mal trainice.
Fără nici o urcare de preţ
se vănd pe rate lunare garan-tănduse in modul cel mal sigur.
Instrucţiunea gratis!
Maşinele de cusut, de sistemă străin se vor schimba.
Reparaturele foarte eftin
Stelage noi de Singer
Esceleazăprin esactitatealor infâţişare precum şi prin uşoara lor transmuta-bilitate manufacturarea de Singer. Ele sunt invenţiunea propriă şi sigură ! Avantagele lor nu se pot intrece de nici o altă sistemă
Aparate noi de Singer
Aceste aparate, ca şi artomate, pre care d. Singer le oferă orl-cărel fa miliî, au proprietatea că fac posibil chiar şi celor neesersaţî, orî-ce fel de cusătură, fie ea căt de grabnică şi precisă in esecuţiune.
Din causă că aceste maşini fiiDd foarte renumite află imitatori inferiori, cari caut un fra-| udulos câştig sub numele de Singer, atrag atenţiunea onor. public, că adevăratele maşine poartă I pe ele firma: „The Singer Manufacturing Co.	’
C. Neidlinger, Bucureşti, Hotel Bulevard.
INSTITUTUL
BOIER
136, Calea Moşilor, 136
Direcţiunea acestui institut are onoare ainsciinţa pe dd. părinţi de familia că inscrierea nuoilor eleve se face de la 15 August, de la orele 9—6. Condiţiunile de admitere se pot vedea in cancelaria institutului. Programa sa, pe lăngă studiele primare şi secundare, conforme cu ale «coaielor guvernului', mal cuprinde studii speciale de limba francesă şi germană. Asemenea se invaţă ca facultative, limba englesă şi pictura. Cursurile incep regulat la"l Septembre.
PENSIONATUL
ID.DE IN
DIN DALAŢ
Cursurile din acest pensienat se vor reincepe cu 1 (13) Septembre.
TAPETILRI
PREVASURI POLEITE
Plafonuri in Relief
din celle mal renumite făbrice c > preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publicti sub-semnatid
ZEX. TrECOlSTXOlrdL Tapiţer şi Decroator. pţT* 50,—Calea Victorie! 60
(vis-a-vis de Pasagiul Roman)
i.IBRAR IA
LA VULTUR
A. MALLER h M. ALCALAY
No. 6, STRADA CAROL I, No. 6
Recomadă că noul magazin de librăria este bine asortat cu tot felul de chărtiă de scris in toate formatele, pentru cancelarie, imprimate, registre etc. Chărtie de tipar in toate formele usitate precum şi colorată de toate eualităţile, chărtie de desemn şi de afişe, chărtie de postă in 4 şi 8 vărgată, liniată şi velină, chărtie pentru legătorie, mucava, plicuri de toate mărimile şi eualităţile.
Registre de eomptabîlitate. — Furnituri de Birofi.
Asemenea se recomandă cu tot felul de cărţi in toate limbele, precum şi tot felul de Romane, Cărţi scolastice, usitate in şoalele noastre, in limbele română, franceză, latină, germană şi elenă, precum şi toate articolele necesare elevilor.
Bgr* Mare asortiment in articole de galanterie precum. Albumurl cu şi fără musică de Ia 3 fr.pănă la cele mal scumpe. Tablouri de ulei in 12 culori cu preţul de 4 fr.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA
VALABIL DE LA 26 AUGUST (1 SEPTEMBRE) A. C.
BUCURESCI-BUZEU-FOCŞANI-ROMAN, BUZEU-BRAILA-GALAŢI-MARAŞEŞTI ŞI TECUCIU-BARLAD
Tr. ac. No. 1 Bncurescî-Roinan
Tr. ac. No. 2 Roinau-Bucnresci
Tr. ac. No. 23 BuzSîi-Galaţl
Tr ac. No. 24 Galaţi-Buzău
STAŢIUNI	Sos.		|0p.	Plec.			STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M		O.	M.			O.	M.	M.	O.	M.
Bucurescî	sera			10	45		Roman	sera			8	10
Ploeşcî	12	18	u	12	2;-		MărăşeştI	H	8	10	11	18
Buzău	2	20	15	2	35		Focşani	ii	55	10	12	5
Focşani	5	f,	10	5	15		Buzău	2	34	15	2	49
MărăşeştI	5	53	10	f	3		Ploeşcî	4	41	15	4	56
Roman	9	15	diminâţa				Bucurcşcî	6	30	diminăţa		
STAŢIUNI
Sos. Op.	Plec.	
o. | m.||m.	O.	M.
Buzăfl
Brăila
Galaţi
noaptea
25
50
10
35
dimineţa
STAŢIUNI	Sos.		Op	Plec.	
	O.	M.	M.	O.	M.
Galaţi	S	ear<	I	10	10
Brăila	u	25	10	11	35
Buzeu	2	-	nc	;apt	ea
Aceste trtnnrl sunt in Buzefc in leg&tură'cu trcnuiilc accelerate No. 23 fi 24 spre ţi de la Galaţi. Aceste trenuri sunt in BuzSu in legătură cu trenurile ac. No. 1 şi 2 de la Bucureşcî şi Roman.
Tr, de pers. No. 5 Bucureşti-Galaţi Tr. de pers. No. 6 Galaţi-Bucnreştî Tr.de pers. No. 7 Galaţi-Ronian Tr. de pers No. 8 Roman-Galaţi
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.			STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	M.	O	M.			O.	M.	IM.	0.	M.
Bu cureşcî	diminăţa			10				Galaţi	diminâţa			9	25
Ploeşcî	12	10	25	12	35		Brăila	10	53	15	11	8
Buzed	3	—	20	3	20		Buzău	2	41	20	3	1
Brăila	6	53	15	7	8		Ploeşcî	5	31	25	5	56
Galaţi	8	40	seara				Bucureşcî	8	—	seara		
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M	M.	O.	M.
Galaţi	diminâţa			8	25
Tecuciu	11	15	25	11	40
Băcăii	3	—	12	3	12
Roman	4	25	p. m		
STAŢIUNI
Roman
Băcâu
Tecuciu
Galaţi
Sos.
O.
M.
Op.
M.
seara
17
Plec.
O.
12 1
5
seara
M.
Aceste trenuri sunt in Buz£u in legătură cu trenurile mixte No. 31 şi 32 spre şî de la Focşani. Aceste trenuri sunt in Mărăşeşc! in legătură cu tren. mixte No. 33, 34, 35 şi 36 spre şi de la Focşani.
Tr. mixt No. 19 Bncureseî-Ploesci Tr. mixt No. 20 Ploesci-Bucuresci Tr. plăcere 21 Biicnresci-Ploesci Tr. plăcere 22 Ploescî-Bnenrescî
STAŢIUNI	£OS.	op.	Plec.	
	0. |M.	M.	O.	M
Bucureşcî Ploeşcî	ci im. 9| 25	1 7 dim.		15
STAŢIUNI	Sos.	0p.	Plec.	
	O.! M.	M.	O.	M.
Ploeşcî Bucureşcî	seara 10| 25	se	8 ara	40
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. M.	M.	O.	M.
Bucureşcî Ploeşcî	dim. 8] 18	di	7 iu.	—
STAŢIUNI	Sos.		0p.	Plec.	
	O.	M.	M.	0.	M.
Ploeşcî Bucureşcî	11	seara 40| «şea		10 ra	15
Aceste trenurile sunt in Ploeşcî in legătură cu trenurile C. F. Ploeşcl-Predcal,
Aceste trenuri sunt in Plocşd in legaturi cu trenurile de plăcere 3prc şi de la Sinaia,
Tr. mixt No. 31 Bnzău-Focşani Tr. mixt No. 32 Focşauî-Buzău Tr. mixt No. 33 Focşani-Mărăşeştî Tr. mixt No. 34 Mărăşeşti-Focşani
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M.	M	0.	M.
Buzăfi Focşani	p. m. 6| 50	II 3 p.m.		35
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M î	M.	O.	M.
Focşani Buzău	dim. i 2| 25]	P-	11 m.	10
STAŢIUNI	Ros. 0. i M	Op. M.	PI 6.	ec. M.
Focşani MărăşeştI	dim. 11] 55]	J M dim.		5
STAŢIUNI
MărăşeştI
Sos O. I M
p. m.
5| 15,
op-
M.
Plec.
O.
p. m
M
25
Aceste trenuri sunt in Buzeu in legătură cu trenurile de persoane No, $ şi 6 de la şi spre Bu- Acest tren este in MărăşeştI iu legătură cu tic Acest tren este in MărăşeştI iu legătură cu tr
cureşcî şi Brăila, Galaţi.	nul No. 7 dc la Galaţi spre Roman.	nul No. 8 de la Roman spre Galaţi.
Tr. mixt No. 35 Focşanî-Mărăşeştî Tr. mixt No. 36 Mărăşeşti-Focşani Tr. mixt No. 11 Brâila-Barboşî
STAŢIUNI	Sos. Op.	Plec.	
	0. | M.| M.	O.	M
Focşani MărăşeştI	P 111. 3] 50H p.	3 m.	■ —
Focşani
cest tren c: nul No.
Tr. mixt No. 12 Parboşi-Brăila
Acest tren este in MărăşeştI in legătură cu trenul No. 8 de la Roman spre Galaţi.
Tr. mixt No. 41 Tecuciu-Berlad
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0.1 M	M.	O	M.
MărăşeştI Focşani	p. m. 1| 25	P-	12 m.	35 .
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	M.	Io.	M.
Brăila Bărboşi	dim. 8| 45		1 8 dim.		-
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	o. 1 M.	M	O	M
Bărboşi Brăila	seara 8| 40	se*	7 ira	55
Acest tren este in MărăşeştI in legătură cu tre- Acest tren este in Bărboşi in legătură cu trenul Acest tren este in Bărboşi in legături cu trenul „..1 xt„ -	1- «-1—t-------o------	xr„ « a» l.	v-----	No. 8 de la Roman spre Galaţi.
nul No. 7 de la Galaţi spre Roman.
Tr. mixt No. 42 Berlad-Tecuciu
No. 7 de la Galaţi spre Roman.
Tr. mixt. No.43 Tecuciu-Bărlad
Tr- mixt No. 44 Berlad-Tecuciu
STAŢIUNI	Sos. !0p.		Plec.	
	O. | M.	M	0.	M.
Tecuciu Bărlad	dim. 8| 35	di	7 n.	5
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	O. | M.	M	O.	M.
Bărlad Tecuciu	dim. 101 56	di	Ii.	15
Acest tren este in Tecuciii,prin trenul No. 28, in Acest tren este in Tecuciu i
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M.	M.	0.	M.
Tecuciu Bărlad	mer. 1 1 |30	P-	12 m.	—
legătură cu tr. No. 1 dc la Bucurcşcîspre Roman.
Tr. mixt No. 45 Tecuciu-Berlad
No. 7 de la Galaţi spre Roman,
Tr. mixt No. 46 Berlad-Tecuciu
legătură cu trenul Acest »ren este in Tecucift in legătură cu trenul de persoană No. 7 de la Galaţi.
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M	M	0.	M
Bărlad Tecuciu	p. m. 4| 25		P-	9 m.	55
Acest tren este in legătură cu trenul de pars6ue No, 8 spre Galaţi,
STAŢIUNI	Sos.		Op	! Plec.
	0-	M.	M.	0.1 M
Tecuciu Bărlad	7	p. m. 30]! p.		5j 35 in. 1
STAŢIUNI	Sos.		lop.	Plec.	
	0.	M.	M.	0.	.1.
Bărlad Tecuciii	10	•seara —1| sec		8 ira	30
Tr. ac. No. 25 Tecueift-Mărăşeşti Tr. ac No. 26 Mărăşeştî-Tecueiu
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	d	M	0.	M
Tecuciii MărăşeştI	5 dim. ! 40jj di		5 m.	12
STAŢIUNI	Sos.		Op	Plec.	
	0.	M.	M	0.	M
MărăşeştI Tecuciu	H	p. m. jj 11 53|| p. m.			25
Acest uen este in Tecuciii in legături ctt tre- Acest tren esteio T«caci6j>rm tren. No. 27.it) leg. Acest tren este in Mii-ljejll iu legătură cu «re- Acest tren este in Mirijestî in legături cu trenul No, 8 de U Roman spre Galaţi.	cn trenul No, 2 de la Roman spre BncUreţd.	nul accelerat No. 1 spre Roman-Iasî.	uni accelerat No. 1 dc la lasî-Roma...
nul accelerat No. i spre Roman-Iaşî.
nul accelerat No. 2 de la Iaşi-Roman,
Tr.ac. No. 27 Ţecuciu-Mărăşeşti
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M	M.	0.	M.
Tecuciii MărăşeştI	10	seara 50j| se		10 ira	20
Tr ac. No. 28 MărăşeştI-Tecuciu
Acest tr. mijloceşte in Tecuciii Ug« tr. No. 46 dc ia Bărlad cil tr. No. 2 de la Romanla Bu< “
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M.	M.	0.	M.
MărăşeştI Tecuciii	dim. 6] 45	di	6 m.	15
oi tren mijloceşte in Tecticii legătura tren. 4t spre Bărlad cn tr. No- i de la Bacurefd.
De inchiriat
de Ia sf. Dimitrie, io Huşi, aparta-tamente la rândul ăntăiO compuse dintr'un vast salon (care a servit de teatru) bun fiind pentru cazin, două odăi lăngă el şi alte patru odăi unite printr’un coridor, fiind foarte comode pentru un restaur ant. Localul e situat in centrul oraşului pe s'rada principală pe unde are şi intrarea. Tot-odată se notează că lipsind in oraş un cazin se simte necesitatea lui şi prih, urmare este chipul unei bune afaceri. Amatorii sunt rugaţi a se adresa la proprietarul caselor I. Alanasiu in Huşi.	10-2-4.
E VENZARE
Casele din strada Popa-Tatu No. 28 cuprindSnd 7 odăi, 2 bucătării, o prăvălie, 2 pivniţe, 2 magazii. — A se. adresa chiar acolo.	6-2-6
Librăria
L. M Barrasch
29, Strada Lipscani, 29 J
Reasortăndu-se cu tonte citr ţile şi uecessariile la scris si dessemu usitate in gyni-nasiî, lycee, şcoli de comerţ, seminare etc. se-recomandă onor. dd. studenţi.
DE VENZARE
cu stănjenu şi cu greutatea, calitate cer adevărat, tăete despicate şi aduse !a domiciliul domnitorii consumatori
1000 Kilograme
Numai 28 lei iiuoi şi cele de Fag cu 34 „	„
Domni consnmatorî pot face comande prin cărţi poştale adresându-se Calea Grivita lăngă gara Tîrgovişti No. 154 La firma LEU.
Cu ştim : Petrache Vasilescn
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
de la facultatea de medicină din Paris, s’a mutat in Calea Văcăreşti 82.
Specialitate de bole syphilitice
Consultaţiunl de Ia 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m
’JBacgpăm Sfcsfeis MshMmw tâtiarfa Ctasci m, 14,'
M“ JEAIIB L
Str. Teilor 28, Bie'rica Oţetaru
Croeşte şi inseilează costume pefl tru dame şi copil cu preţu de 4 fir.
------------- —. —i.ina ut*0

ANIJ1- V- — No. 126.5
10 BANI EXEMPLARUL
BBS
MARTI 1 SEPTEMBRE 1881
*
APARE X1ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi
Reclame a se adresa :
In Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Distriete: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. In Streinâtate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director : D. AUG. LAURIAN,
In Homania: La administraţiune, Tipografia. St. Mihilescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil Ziarului din judeţe.
In Paris:	La Societt Havas, place de la Bourse, 8.
In Yiena:	Prin	compania generală de publicitate G. L Daube & O-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ATSTUKCITTRILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a...............1 Leu.
■	>	»	11 - a . . . . . . 2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublicaţi nu se inapoâză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. Oi MlOHAILESQU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine
Viena, 8 Septembre.
Corniţele Andrassy a fost invitat de Împăratul Austriei, la Miscolcz, mal ales spre a’I raporta de resultatul călătoriei sale in Romănia.
Petersburg, 8 Septembre.
b Ziarele din Berlin afi dat in mal multe ren-durl relaţiunî despre o pretinsă incordare ce ar esista intre contele Ignatieff şi contele Loris-Me-licow. Unele ziare ştiau să povestiască lectorilor lor chiar despre o broşură a celui din urmă contra celui d’ăntăiu.
Un amic personal al fostului dictator sub Alexandru II este autonsat să declare toate ştirile acestea de false. Loris-Melicofl se esprimă cam in următorul chip :
Intre duoî bărbaţi de stat ca mine şi generalul Ignatieff, cari. de o potrivă dorim binele .Rusiei, nu poate esista nici un antagonism politic. Această aflrmaţiune a dovedit’o şi Împrejurările, Rusia intreagâ ne cunoaşte, că ambii urmă im aceeaşi direcţiune liberală.
Nici odată nu ml-aş putea dori un mai bun succesor, de căt pe un bărbat cum este generalul Ignatieff. Prin urmare aşi regreta prea viu dacă soarta imperiului rusesc s’ar pune in manile unul alt bărbat de stat. In circularele sale Ignatieff a fost sincer; ce urmăreşte nu e alt-ceva de căt numai pacînica desvoltare a Rusiei. Daca ar fi voit complicaţiunî esterioare, la resolvarea cestiunel Culdjeî '• ar Ii avut cea mal bună oca-ziune.
Relaţiunile mole cu Ignatieff sunt din cele mal bune.
Constantinopol, 9 Septembre.
Se cere ajutor iminent de la patriarchia armenească contra nesiguranţei estrem de periculoase căreia sunt espuşl preoţii prin comunele creştineşti. Mal pe fie care zi se intemplă crime oribile.
In ultimele şase săptămâni s’au constatat 208 cazuri de jefuiri, 12 omoruri şi 36 de atentate.
Tunis, 9 Septembre.
Francezii vor ocupa Tunisul imediat după ce se va reîntoarce Roustan de la Paris. Bijuteriile Beyuluî s’au in depărtat din Bardo (un castel de vară) şi s’au transportat la Goletta.
Petersburg, 10 Septembre. Toate ziarele ruseşti văd in intălnirea celor du ol împăraţi la Dantzig simptoame temeinice de o pace imbucurătoare.
Danzig, 10 Septembre.
? Suburbia şi portul oraşului e splendid ornat, de şi n’a fost timp de pregătire de cât o singură noapte. Toate vasele s’au transportat şi s’au dislocat in basenul şi portul secund, de unde catargiele şi bandierele presentafi aspectul unei veritabile păduri.
Pe uu vărf inalt se observa un gigant vultur de aur. Publicul curgea din toate părţile ca in torente. Numărul trenurilor nu mal avea sfîrşit.
Pănă pe la 10 ore o ciaţă deasă scurta vederea; intre 10 şi 11 insă d’odatâ se luminaşi lumea curioasă putu să observe in îndepărtare două vase mari plutind spre port. Pe loc s’a dat ordin pentru întâmpinarea lor. La orele li1/-! sosi şi împăratul Wilhelm cu suita sa la locul de debarcare unde se îmbarcă pe yachtul „Ho-henzollern". împăratul luă loc lăngă amiralul Stosch, care şedea pe fotoliul de comandă, şi dete ordinul de pornire naintea ţarului. Plecarea yachtuluî fu salutată cu salve (de intreaga escadră germană.
împăratul, principele de coroană şi marele duce de Meklenburg purtau uniforma de paradă a regimentelor ruseşti a căror şefi nominali sunt.
Pe la două ore s’a arborat lăngă stindardul cel german al yachtuluî şi bandiera imperială rusească. Ambii monarchî se salutară pe bordul yachtuluî „Hohenzollern" in modul cel mal cordial. Ambii petrecură ca vr’o oră şi jumătate.
Este de notat, că vasele ruseşti n’ail intrat in I sinul de la Danzig. La 31/2 „Hohenzollern" porni spre port sub bubuitul tunurilor din fortăreaţă şi vasele cuirasate. Ambii monarchî veniră apoi cu un tren separat lapanzig. Mare şi indescriptibilă in presiune a produs asupra poporaţiuniî ştirea, că Alexandru III va visita oraşul. Din causa aceasta lumea umplea stradele. La orele 4 Va sunetul clopotelor anunţa că cel duoî suverani afi intrat in oraş.
Trăsura imperială era trasă de 4 cal. In faţa iul Wilhelm şi Alexandru ocupa loc principele de coroană. împăratul geiman purta unifoima de gală a Hgimentului de gai dă. împăratul Rusiei avea unifoima de colonel al regimentului de ulanl. Faţa lui strălucia de bucuriă. In tră-
sura III se afla marele duce de Mecklenburg, in a IV principele de Bismarck in mare ţinută militară. In trăsurile cele-l-alte se aflaţi miniştrii şi generalii ruşi şi nemţi. Prînzul s’a luat după o preumblare de jumătate oră. Veselia a fost la culme.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere *
10	Septembre — 4 ore seara.
Constantinopol, 10 Septembre.
Ieri toţi ambasadorii auţinut o conferinţă relativă la cestiunea refoimelor ce trebuesc introduse in Ai meni a.
D. Malet, consulul Engliteriî in Egipt, se va intoarce marţi ia Alexandria.
Cairo 10 Septembre.
In condiţiunile puse Khedivuluî in revolta din 7, trupele cerură intre .altele ca efectivul armatei egiptene să fie de 18,000 oameni şi ca Khe-divul să acorde o Constituţie. Negoţiările intre revoltaţi şi Khediv fură conduse prin intermediarul controlorului englez de finanţe. Khedivul semnă decretul primind diferitele cereri ce i se făcură şi numind pe Şerif-paşa prezident al consiliului de miniştri. Regimentele se retraseră numai decăt, cu muzica in frunte şi aclamând pe Khediv.
La 8 ore totul raintrase in linişte.
Berlin, 10 Septembre. împăratul a intrat azi dimineaţă in Dantzig.
11	Septembre — 9 ore dim.
Cairo, .10 Septembre.
In condiţiunile impuse Khedivuluî de către armata revoltată sunt două pe cari Khedivul a de' clarat că trebue să le supună Porţii; daca Sultanul le va agreea, Khedivul le va implini. Aceste două propuneri sunt: stabilirea unei Constituţii şi executarea hotărîril Khedivuluî de către o co-misiune a armatei.
Demonstraţia din 7 era cu totul neprevădută.
Se asigură că Barudi-bey va fi numit ministru de răsboiti şi Ilawar-paşa, ministru de finanţe.
(Havas)
A se redea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 31 AUGUST
Mâine se deschid şcoalele secundare in toatâ ţara. Ele, şi in anul acesta ca şi in coî-l-alţi ani, vor continua o tradiţiune ce nu mai e conformă, nici cu progresele şci-inţiî, nici cu trebuinţele noastre naţionali, liceele şi gimnaziele, şcoalele centrale de fete şi seminariele, trăiesc sub imperiul unei legi, alcătuite in pripă la 1864, şi dată apoi pe măna unor miniştri, cari sari n’au priceput-o in destul, săli n’au avut curagiul ori capacitatea de a o modifica in bine. O incurcătură mare domneşce in programele acestor şcoli, cari nici una nu’şi atinge menirea sa raţională.
Necesitatea unei reforme, in lege şi mai cu seamă in programele acestor şcoli, este de mult proclamată şi infie-ce an repeţită; dară se vede, că n’a sosit încă, in executivă, omul, care să fie pătruns de această necesitate, care să aibă in capul seu un sistem bine combinat, care să aibă curagiul şi fericiri a de a reforma şi de a aplica reforma.
*
* *
Nu vom mai vorbi astă-zi despre marea lipsă a unui invăţămănt special şi profesional. Am vorbit d’atâtea-orî despre aceasta şi jn zadar vorbit-am. Ideile salutare pentru stat, cu greu intră in capetele strimte ale celor ce sunt asvirliţî de intămplare, iar nu ridicaţi prin merite reale, pe fotolu-rile executivei. — De altrninterea şi opera este grea. Nu putem pretinde rea lisarea ei, de la un singur om, fie dânsul ori căt de talentat, care stă de azi pănă mâine la putere. Făptuirea unui aşa de mare lucru nu poate veni de cât de la un grup de oameni, | capabili şi activi, cari să lucreze cu devo-
tament şi in perfectă inţelegere, un timp mal îndelungat. Ministrul care combină planul şi dă direcţiunea, să fie om cu cap şi de inimă, şi atunci cu puteri unite intreaga reformă s’ar realisa.
Dar dacă atăt de mult nu s’a putut face, de ce nu se face puţin căte puţin ; de ce liceele noastre trăiesc cu o programă zăpăcită, unde materiele de studiu sunt răii proporţionale, fără destulă consideraţiune de preceptele pedagogiei şi de interesile tinerime! ? de ce seminariele noastre sunt mai mult nişte şcoli de psaltichie, de unde es poate numai cântăreţi de strană, dar nu şi preoţi vrednici de inalta misiune, de povă-ţuitori ai norodului ? de ce şcoalele centrale de fete daţi o educaţiune d’o superficialitate vătămătoare familiei, de. unde copilele noastre es cu pretenţii mi umflate de salon, dar cu totul străine de viaţa casnică?
In toate acestea direcţiuni, s’ar fi putut iace căte-ceva, dacă in aceşti din urmă ani, am fi avut miniştri cu plumb in capul in-vSţămîntuluî.
* *
A cui să bă oare vina, că stăm mereu pe loc, cu invăţămintui secundar, ca să nu mai pomenim şi despre cele alte grade de invăţămint, cu toate că de căţi-va ani, s’a făcut muba vorbă despre şcoale?
De sigur, vina este a acelora cari putănd cla şcoalelor un cap, vrednic de o operă mare, au pedepsit cultura naţiunii şi prin urmare desvoltarea şi prosperitatea statului romăn, dănd şcoalelor conducători, cănd ignoranţi d’ale şcoalei, cănd indolenţi, cănd zăpăciţi.
Mare greşeală au făcut d-nii Rosetti şi Brătianu, că n’au fost destul de atentivila interesile şcoalei, tocmai dănşii cari ar trebui să fie mai convinşi, că numai prin in-tinderea "unei culturi, bine combinate, se poate intări şi merge inainte un stat.
De mult a sunat ora, in care să ne apucăm d’o lucrare serioasă şi in această direcţiune. De ce fruntaşii noştri lasă să se piardă fără folos, ba incă chiar cu pagubă, un timp aşa de preţios ?
*
* *
Mulţi simţiau in sufletul lor frumoase speranţe, la venirea d-luî Urechiă in capul şcoalelor. îşi ziceau unii că acest bărbat, d’atăta timp profesor, mai tot-d’a-una prin administraţia invăţămăntuluî, cănd ca director de minister, cănd ca membru in consiliul permanent, avănd apoi şi experienţa unui institut privat, va fi in stare să reformeze cum-se-cade invăţâmăntul. Noi n’am impărtâşit aceste speranţe, căci cunosceam superficialitatea omului. Cu toate aceste tot credeam la mai mult, de căt am văzut pănă acum, de la d. Urechiă. Purtarea sa insă in aceste cinci luni, pare a fi fost mai mai prejos chiar decăt neîncrederea noastră
Căci ce-a făcut mult lăudatul ministru, de cănd a urcat treptele logofeţieî? Scoateţi circulările fără miez, scandalul cu bacalaureatul şi noul regulament despre care vom vorbi in curind, fanfaronada exame-nilor anuale şi călătoriele de popularitate pe la profesorii din judeţe, şi restul va fi un lanţ de nule.
Dar se zice că d. Urechiă are să surprindă şi pe cei mai entusiaşti de a lui persoană, cu minunatele proiecte de programe, pe cari le va înfăţişa, la 1 Septembre, consiliului general de instrucţiune publică, — şi c’un vraf şi mai minunat de proiecte de lege, la 15 Noembre, corpurile legiuitoare, daca d. Rosetti ăl va mai ţinea pănă atunci in cabinet. Să dea Dumnezeii să fie aşa, —
dară, pe vremurile in care trăim, noi nu mai credem, de căt in ce vedem şi pipăim.
Pănă atunci, constatăm cu mâhnire, că şcoalele noastre secundare stau răii, şi că nici o lucrare de imbunătăţire, pănă acum, nu este cunoscută publicului; şi că, dacă aceste şcoale vor rămânea şi in anul acesta tot cu legea şi cu programele actuale, tinerimea va fi condamnată, incă un an, la o muncă fără mult folos.
CRONICA ZILEI
După cum se asigură, M. S. Regina ar fi destinat 36,000 de lei pentru încurajarea industriei rurale.
Suma aceasta va fi incredinţată societăţii Concordia romană pentru a instala un magazin, care să servească tuturor ţăranilor cari aduc cu el costume naţionali, ţăsăturî şi alte producte de vânzare.
Septămăna ce a trecut nu ne-a presentat nimic nou, nimic important in ce privesce operaţiunile pe pieţele noastre do finanţe.
Starea de lăngezeală ce tot semnalăm de căte-va septemănî pare că a devenit, zice „Curierul financiar", o stare normală, cu toate că sesoana moartă e aproape espirată, şi mare parte din speculatori ati revenit in ţară. Slăbiciunea semnalată la începutul săptămânii s’a accentuat incă pe la fine, sub inlluinţa apropierii lichidaţiunilor de finele lunel. Cu toate a-costea trebue să coestatăm că, graţie abundenţii de numărar, cursurile valorilor s’afi mănţinut ferme şi lichidaţiunile au inceput deja a se face in bune condiţiunl, reportele fiind relativ eftine.
împrumutul comunei Bucureşti e căutat ca plasament favorabil cu 107‘A- Lozurile principale fac 29 J/s.
Pensiunile variează intre 130 şi 132.
Acţiunile Băncii României s’afi cotat cu 400. Dadele stafi incă in slăbiciune cu 440. Argintul contra aur face V2% invariabil.
Schimbul face : Paris 99; Berlin 122; Londra 2505; Viena 212.
Linia Boman-Bucuresci-Vărciorova, in septămăna de la 27 August până la 2 Septembre st. n, a fost incă mai desavantagioasă de cât cea care a precedat’o, in ce privesce incasările din transportul de mărfuri şi bogage pe căile noastre ferate.
In această perioadă, incasările afi fost in adevăr de lei 320,597, contra 473,676 leî in epoca corespondentă a anului 1880.
Diferinţă in minus lei 158,079.
Fabrica de chibrituri de la Filaret, ne mal pută nd continua fabricaţiunea in condiţiunile in ca rî se afla, a fost cedată d-lui Cerkez, cu toate accensoriele sale. In urma acestei cesiuni, fabrica a fost pusă din nofi pe un picior de o mal sistematică şi economică orgaţisaţiune. Chibriturile sunt in adevăr de o calitate superioară şi, in ceea-că priveşce preţurile, sunt mai eftine pentru consumatori ca cele de Viena.
Remăne ca publicul să dea toată incurajarea acestei intreprinderî naţionale.
Bugetul pentru intrebuinţerea imprumutului de 15,150,000 lei ce comuna Bucuresci e auto-risată a realisa de la casa de depunere pentru marile lucrări ale capitalei fixează următoarele cifre :
Leî 2,500,000 sunt destinaţi pentru exproprieri ; 2,000,000 vor fi pentru piatră cubică ; 3,000,000 va servi pentru canalisarea stradelor ; 4,229,167.21 pentru rectificarea ^Dămboviţel; 3,420.832.79 pentru alimentarea oraşului cu apă.
Se vorbeşce că d. Remus Opreanu, fostul prefect al Constanţei, va fi numit procuror general pe lăngă Curtea de Apel din Bucureşti ; iar d. Dendrino, actualul procuror, va trece membra la aceaşl Curte, in vacanţa făcută, prin inain-tarea unuia din membri, ia preşedinţa de secţiune, remasă vacantă prin demisionarea d-lul Polizu-Micşunescl.
www.dacoromanica.ro
R0MAJN1A LIBERA
DIN BANAT
Din Banat, de lângă, graniţa noastră, se semnalează turburărî. In Şicoviţa administraţia ungurească a trebuit să intervie, in contra locuitorilor romănî, cu o companie de honvedî. A avut loc un conflict sângeros şi afi fost arestaţi 18 ţărani,
.Causa e neputinţa bieţilor romănî de a mal suferi sâreinele monstruoase impuse de stăpî-nirea ungurească, precum şi abusurile criminale de cari se face zilnic culpabilă o administraţie, asiatică şi ca element etnic şi moral. Această neputinţă de a mai suferi, i-a făcut in mai multe comune, să refuze direct ascultarea de legile şi organele guvernului unguresc.
Cuţitul a ajuns la os, in cele mai multe părţi ale României subjugate. Va veni un ceas când ţipătul de durere şi indignare va fi general. Şi acesta va fi ceasul mântuire!.
Până atunci urmeze Ungurii a se imbăta cu sânge românesc... Are Românul de unde pierde. Dar Românul Sşî inseamnă !
IDI3ST
Întrevederea de la Dantzig.
La Întrevederea de la Dantzig ţarul Rusiei a mers întovărăşit de Jmai mulţi demnitari, intre cari mai insemnaţi : marii duci Vladimir şi A-lexis, ministrul Curţei Voronzov-Daşkof, secretarul de stat Giers şi amirarul Butakov. Faptul acesta precum şi preşenţa prinţului Bismarck de laturea împăratului Wilhelm, fac pe ziarele germane şi vieneze să dea intălnireî un caracter politic foarte mare.
lipsa contelui Ignatieff se comentează in deosebite chipuri. Versiunea acreditată in ziarele germane e, că Ignatieff n’ar fi insoţit pe ţarul din causă. că posiţiunea sa este cletinată şi că dănsul n'a încuviinţat intălniroa. In deducţiile lor —neapărat esagerate şi insultate mai mult din dorinţă de căt din premise sigure — ziarele germane merg chiar până acolo, a declara pe lg natieff ca mort politiceşce, incepănd de la in trevederea celor doi impăraţi.
*
Despre cuprinsul discuţiilor urmate intre cei doi impăraţi şi miniştrii lor, domneşte, nici vorbă, o tăcere desăvârşită. Lumina nu se respăndeşte, de obiceifi, asupra intrevederilor de această natură de cât târziu, in ajunul unui eveniment mare, resultat din ea. Pănă atunci caută să ne mulţumim cu declaraţia oficioaselor din Peter-sburg şi Berlin, că întâlnirea celor doi impăraţi nu va avea drept urmare de căt manţinerea păcei.
*
Interesant este preludiul acestei intrevederî. Taina in care ea s’a preparat şi in care ţarul a invelit detaliile călătorii sale, e semnul viii al fricel de nihilişti, ce umple nestrămutat inima marelui potentat. Nici măcar ambasadorul rus din Berlin n’a ştiut de întrevedere, pănă nu l’a anunţat consulul rus din Dantzig; atunci ziarele respăndiseră deja vestea. Cu intenţie se pusese dintr’unceput in circulaţie ştirea, că nu o să asiste la manevrele grmane şi nu o salute pe Wilhelm de căt marii duci Vladimir şi Alexie. In realitate ţarul hotărîse de mult a face o visită in persoană.
Căt pentru măsurile poliţenescl, luate la Dant-zig, ele ah fost colosale. Din Berlin se trimesese un contingent de poliţaii! in ajutor.
Când ne aducem aminte, de nepăsarea cu care umbla marele duce de odinioară prin capitala ţărel noastre !... Atunci n’avea frică de nihilişti. *
Interesante au să fie, din punctul de vedere a’l politicei generale, comentariile francese şi italiene asupra intrevedereî de la Dantzig. Până acum
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 31 August —	24
A. DEBAY
MISTERELE SOMNULUI SI ALE MAGNETISMULUI
traducţle de
A.l,EXA.ISrr>RU I. GH3KSOXT.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VI.
Somna.mbulismul Magnetic.
Asemănat, sub mal multe raporturi, cu som nambulismul natural, somnambulismul magnetic sad provocat diferă de el, mai ăntăifi pentru că se desvoltă sub influinţa voinţei altuia şi pentru că apoi dă loc la o serie de fenomene extra ordinare, in căt este cine-va tentat al considera ca o stare in afară de sfera in care se mişcă viaţa omenească. Cu toate aceste dacă, cum o vom proba mal departe, magnetisatorul poate modifica fluidul nervos al magnetisatulul, adecă a sustrage acest fluid de la un organ, spre al grămădi asupra altuia, dacă îl poate
ziarele franceze in deosebi, observă asupra faptului o tăcere atăt de neclintită, in căt tocmai aceasta tăcere devine semnificativă.
Franci a să fi perdut oare, la Dantzig, un aliat, de care era mai mult de cât sigură? Nu ne vine să credem, căci obiceiul Franciel nu a fost nici odată a’şî căuta alianţe, spre a întreprinde ceva. -O Francie republicană in deosebi, nici că poate şi nici că sini te gust a căuta aşa ceva prin Eoropa, incă monarchică din cap pănă in picioare.
Rin Algeria.
Administraţia Algeriei a intrat in o nouă faşă. Reforma atât timp aşteptată, s’a realisat. Vom vedea dacă in spre bine.
Pănă acum guvernatorul general a’l acestei colonii era ca şi monarchul el. El făcea ce vrea şi controlul ce se esercita din Paris era atăt de slab, iu căt in faptă nu se putea numi control. De aici urma, ,că, atunci când guvernatorul general era. un om. harnic, un soldat- cum bunăoară Chanzy — Algeria avea pace şi Arabil Sşî ţineaţi cuţitul' in teacă; şi că îndată ce această demnitate cădea in mâinile vre-unuî nepriceput sad slab la ănger — cum timpul acesta pe mâinile civilului Albert Grevy — anarchţa relua locul or-dinel şi Arabii reîncepeaţi insurecţiunile lor sângeroase.
De aici inainte, puterea atăt de mare a guvernatorului general incetează. Deosebiţii miniştri vor guverna din Paris Algeria, in tocmai cum guvernează Francia. Guvernatorul nu re-măne de căt un delegat al lor sau, ..mal bine, o sinecură păstrată pentru căte unul din puternicii şi favoriţii zilei.
Algeria incetează aşa-dară a ii, propriu vorbind, o colonie. Fia se uneşee cu Francia aproape nemijlocit.
*•
Veştile de pe teatrul insurecţiuneî sunt mal liniştitoare. Arabil nu ah putut secera nicăieri vre-un succes şi aceasta i-a deprimat mult. Cu inceputul toamnei trupele francese reluând o fensiva, nu va mal ţinea mult pănă, ce revolta va fi pe deplin înăbuşită.
: *
In Algeria băntuiseră de, cât va timp incendiile pădurilor intr’un mod ingrozitor. Pagubele pricinuite se urcă la Ql/2 milioane franci. Administraţia coloniei a isbutit in fine să le pue capăt şi aceasta incă a contribuit mult la calmarea poporaţiunel indigene. — Responsabilitatea colectivă şi ameninţarea cu deportaţiuue, aii fă-,cut această minune.
Camera francesă.
„Temps" calculând, care o să fie majoritabia sigură a viitoarei Camere francese, stabilesca următoarele fapte:	-
Numărul intransigenţilor, cari fac, după cum numele lor arată, tot-d’a-una o oposiţie neim-păcată, este de. 42. Pe lângă eî sunt de adăugat 88 deputaţi de felul lui Lokroy, Floquet, Madier de Montjeau, cari in cele mal multe caşuri votează tot cu intransingenţff. Pe urmă vine apoi dreapta, compusă din 90 bonapartiştî şi roia-liştl.. Viitoarea oposiţie se va urca dară, in caşul cel mai estrem, la 220 voturi. Majoritatea republicană, care remăne, este de 320 -830 voturi.
Dacă ar fi fost scrutinu. de liste — zic intăn-guirile lor sateliţii d-lui Gambetta - nu era să fie aceasta oposiţie. Dacă erafi cel mult 20 de deputaţi, cari să nu fie după chipul şiesaminarea şefului Unire! republicane.
Era oare mai bine atunci ? Noi nu credem.
«S=33»
mări cu o porţiune din al seu, pentru a-î îndoi energia, dacă se admite că aseminea exerciţii, ades repetate asupra organelor simţurilor şi inteligenţei, pot face să câştige aceste organe o creştere de sensibilitate şi delicateţă; dacă se ţine compt in fine de isolarea completă a lu-mei externe in care se găseşte magnetisatul, isolare aşa de favorabilă concentrârei fluidului nervos, se va recunoaşte fără greutate că aceste trei circumstanţe reunite pot indoi, intrei, însuti funcţiunile intelectuale şi sensitive ale somnambulismului.
Deci cei ce vor fi înzestraţi cu organe de o sută de ori mai perfecte de căt a le noastre, vor poseda facultăţile de o sută do ori mai desvoltate şi vor vedea cu siguranţă lumea fi-sică in totul alt fel ca noi. Pentru el corpurile opace vor deveni diafane, obstacolele vor dispărea, distanţele se vor apropia ; eî vor aprecia vuetele, mirosurile, gusturile etc. cari pentru noi ar fi imposibil de a le bănui chiar esistenţa. Intr’un moment individualitatea lor va resbate cele mai mari distanţe şi va destinge pe locurile unde ea va fi transportată, obiectele cari e sistă şi şcenele cari se petrec.
Această facultate, adevărul vorbind foarte extraordinară, cu care se pretinde că unii din somnambuli sunt dotaţi şi care s’a încercat a se nega de către alţii la ăntăia dată, promite cu toate acestea o mare analogie cu lucrarea gândire! in stare de deşteptare. Intr’adevăr, gândirea nu este oprită de nici o distanţă de timp I şi de loc; noi avem facultatea de a ne transporta
JIDANII IN DOBROGEA.
Corespondentul din Ostrov al „Poştei", se plănge de stagnaţiunea in care se găseşte, de vr’o duoî ani in coace, această importantă localitate a Dobrogieî de sus. Pe lăngă deosebite mizerii se mal adaogă acum cea a -Jidovilor. Iată vorbele corespondentului.
„Ostrovul este un bun loc, se vede, pentru evrei; 'mi aduc aminte că la 1879, era un singur jidănaş pretins spaniol; el se da, a fi de pe aicea, avea o prăvălioară cu o laviţă unde dormea comerciantul nostru, avea butelii vechi, săpun, chi-bitrurî şi căte-va păpuşi de tutun. N’a trecut mult şi i-a venit musafiri: un tată, care s’a lipit şi el la Ostrov, apoi doi fraţi, cinci cumnaţi şi căţî-va nepoţi aii început de curiositate a visita locurile şi s’au încredinţat a fi frumoase, comerţul fără dificultate s'a intins, o căsuţă s’a închiriat pentru fraţi, una pentru musafiri, una pentru bătrâni, tiptil şi fără sgomot colonia sa tot adaogă, unii din el vorbesc leşeşte, dar se zic a fi spanioli de la Botoşani; toţi sunt foarte amabili şi foarte îndatoritori către toţi funcţionarii civili şi militari, mai cu seamă pe lângă vamă şi administraţie sunt foarte ataşaţi. Apoi a mal venit un tinichigiii, el avea căte-va calfe, sticlari, un legător de cărţi cu ucenicii săi, oare-cari zarafi, eiasornicarî, croitori, ast-fel că Ostrovul, pe neesagerate, treime să aibă la o sută suflete de a le lui Israel, pe când la finitul hu 79 era unu.
„Acel unu, Adam al jidovimel din Ostrov şi veeinătăţei, care la 79 n’avea nimic, care nu s'a hazardat in nimic, care sta numai spre a trage cu coada ochiului la tot ce se vorbeşte, acum face comerţ de 6- 10 mii franci tutun, comerţ de lemne, făină, rachiu, pluguri, etc.
„Dar pe lângă toate, are şi cărţi şcolastice de vendare, el de multe ori hărăzeşte premii şco larilor * români, la el este clubul jidovimel, gazeta „Fraternitatea" şi alte gazete jidoveşti, cari se învaţă pe de rost.
„Nu avea permisie a se stabili la Ostrov, şi a cerut cetăţenia română fără vr’o condiţie legală. Cu toate acestea, administraţia tolerează, şi d nil de la Constanţa se felicită d’o cunoştinţa acestui inainte mergător civilisator al Dobrogeî de sus. D-lor se pretrind grozavi, administraţia se supără foc, daca ’î spun cum şi cu câte parale se vinde ocaua de fasole prin sato şi nu vede jidovimea şi vagabondiî ce pe nesimţite abundă şi prind rădăcină in târgurile şi satele Dobrogeî".
CORESPONDENŢA „ROM. LIBERE".
Constanţa, 26 August.
Constanţa, care cu doue săptămâni in urmă era plină de mişcare, veseliâ şi viaţă, incepu a deveni cam monotonă. Foarte puţine familii au mal remas, foarte puţine mal sosesc pentru băile de mare, de şi de la 15 August şi pănă pe la 10 Septembre este timpul cel mal nimerit pentru asemenea băl. In anul acesta mare fu numărul celor ce veniră aci ca să caute distrac-ţiune, forţă şi vindecare, şi mulţi le găsiră.
Băile de mare ale Constanţei se găsiră eficacî in multe boale, escelente pentru boalele sistemului nervos. Sunt sigur că in viitor Românii noştri vor şti preţui şi mal mult bine facerile sărateler unde, cari bat, câte odată, cu turbare malul Constanţei.
*
Dimisiunea prefectului Opreanu a emoţionat pe toţi aceia cari cunosc energia, activitatea şi onestitatea acestui prefect aşa de rar in zilele noastre. Red a făcut d. Opreanu să demisioneze, acum când este aşa de mult de făcut aci. Gestiunea proprietăţii stă neresolvată, catedrala şi şcoala—model, cari erafi să se ridice in Constanţa,
de la un capăt al lumel la altul, şi de a vedea in ţările cele mai depărtate ce noi le-am parcurs obiectele tot atât de clare ca şi cănd ne-am găsi pe acele locuri; prin gândire noi ne raportăm la evenimentele cari s’au petrecut in timpurile cele mal depărtate din viaţa noastră, arâtăndu se ca şi cum s’ar reinoi in ochii noştri!. Omul usează mult de memoria sa; fiind-că cuî nu’î place a se transporta la locurile fericire! sale ? Aceleaşi fenomene şe operează şi in creeril somnambulului, din causa isolărel in care se găseşte şi a exaltaţiunei cerebrale prin influenţa magnetică.
O circumstanţă foare importantă şi care nu trebue uitată a se menţiona, este că, in lucrarea gândirii, omul deştept are trebuinţă de cunoştinţă, de timp şi de locuri pentru ca memoria să se poată raporta la ele, in timp ce somnambulul nu are de loc trebuinţă de aceasta. Trăind singur in mijlocul unei lumi cu totul diferită de aceea, in care trăim noi, se vor desfăşura la somnambul idei eu totul diferite de acele pe care le nasce lumea fisică. Gândul şefi descurcat de orî-ce piedică, va merge cu o minunată iuţeală, cănd intorcăndu-se la timpurile trecute, când găndindu-se asupra viitorului, el va descoperi lucrurile viitoare. Intr’un cuvânt, somnambulul va poseda această minunată facultate, numită Spiritul fatidic, de care credula antieitate atăt de mult a jvorbit şi de care noi nu putem garanta.
Cea mal mare parte din magnetisatoril moderni, absoluţi ignoranţi in fisiologie, şi cari vor-
www.dacoromanica.ro
nu sciu cănd şi dacă se vor putea sind de aci Opreanu.
Nu şcim cine-va fi urmaşul lui Opreanu n v tem insă că intr’o bună dimineaţă ne vom <j ştepta cu un militar aci, care ne va adminisR milităreşce.	•	• I
Ar fi o greşeală neiertată.
A fost destul de refi administrată Tulcea i trecut ; am dori să nu cază şi asupra Const-an ţel această pedeapsă nemeritată.	a
Acest judeţ care suferi aşa de mult din caus resbeluluî, in scurtul timp, căt fu administrat / Opreanu, s’a ridicat din ruine şi miserie, ca pr;! , minune, şi azi in locul slabei, săracei şi b0jn,-vicioasei poporaţiunî de mal inainte, găsesc! un' popor robust, bogat şi sănătos. Acel ce ar strica safi întrerupe această operă de regenerare ar comite o crimă.
Dacă d. Opreanu nu va voi să se mal rein toarcă la Constanţa, copilul şefi de predilecţi une, guvernul ar trebui să numească in locuT un om integru, inteligent, energic şi patriot, cel mai bun din prefecţi, care se continue si tet- -■ mine opera d-lul Opreanu.	‘	, I
Să sperăm.
Ovidlus
ORGIILE JIDANILOR DIN OOROHOIU
Mult sufer de la Jidani ţăranii noştri din Do-rohoiu. Nar fi oare in drept a se întreba şi eî: până cănd ? Dăm, după „Buciumul," resuîtatul unei anchete făcute in comuna Mitoc, dc procuror. Ce e in Mitoc, e pretutindenea. Fi-vor in i adevăr complice autorităţile ? Dacă sunt - şi semne esistă — pecătoŞîa lor e mare şi pedeapsa ce merită ar fi maî grea de căt toate cele pre-vedute in codul nostru penal, f Iată constatările procurorului:
1.	) La alegerea de primar, jidovii administratori al mosţel aii poruncit să aleagă de primar -pe un vătaf al moşiei numit, Cristea"; locuitorii j afi ales pe altul, alegerea a fost casată de comitet; s’a făcut altă alegere, şi locuitorii ale j gend altă. persoană, alegerea iară s’a casat de comitet; aceasta s’a urmat pănă la a patra a- ■ legere, pănă cănd, locuitorii obosiţi de alegere şi veclănd că li se spune că pănă nu vor alege pe Cristea, nu le vor intări pa' altul, afi lă sat pe oamenii curţei se facă formalităţile pentru alegreea vătafului Cristea ca primar şi alegerea a fost imediat confirmată de comitet. ,
2.	) Primarele a continuat a fi vechil.
3.	) De la începerea muncilor cămpene, călăraşii afi fost in permanenţă, in ograda curţii, la deplina disposiţie a jidovului Ihil Caufman, care, prin ajutorul călăraşilor, vătăşeilor comunali şi t ficiorilor boereştl, inarmaţl cu măciuci de fler şi cu baltage, umbla necontenit prin sat, sco-ţînd oameni la lucru, angajaţi §i neangajaţi, datori pi nedatori, bătend in modul cel mal barbar pe toţi acel cari se rugau să’i lase, că le piere recolta pe câmp ; nici vrăsta, nici secsul nu se cruţa, unii, ca Ioan Andrei Burlacu, de exemplu, din multe bătăi s’a exaltat.
4.	) Acel cari mergeai! să se jelue la primar, era bătuţi.
5.	) Primarul a oprit pe săteni se samene
orzuri, ca să nu fie împiedicat secerişul proprietarului.	1	. 1
6.	) Toţi locuitorii, angajaţi şi neangajaţi, nu aveau voie să meargă la ogoarele lor, pănă maî ântăiu, nu şcoteaU o ţidulă de lâ curte ; care nu se conforma acestei ăisposiţii, era bătut. 1
7.	) Toţi angajaţii şi neangajaţii, au lucrat peste puterea lor, iar ogoarele lor au rămas nelucrate, după cum singur d. Panu le-a vedut.
8). In contra voinţei locuitorilor, cu toate protestările lor, crâşmele sătenilor s’afi vândut la jidani şi contractul de vindere s’a intărit de Comitet in Iulie anul curent, de şi ordinul ministrului No. 5058 din 30 Martie" a. c. ordonă
besc necontenit de omul moral fără a cunoaşte pe omul fisic, vor zice : pentru a atinge mal bine fenomenele magnetice, trebue să admitem acest principii!:	•
Viaţa generală se manifestă prin mişcare in univers, şi viaţa umană, care purcede din această mişcare, se compune din două moduri distincte, modul material şi modul spiritual. Aceste două moduri foarte strîns legate unul de altul nu pot să se separe complet de căt numai prin moarte, insă ele pot a se contopi in timpul stă-rel somnambulice, ceea ce însemnează că un mod poate să se desvolte şi să se mărească in detrimentul celui alt. Ast-fel in cazul cănd dominează modul spiritual, viaţa se spirituali sează şi pătrunde cu marea sa lumină toate corpurile supuse acţiune! sale (viaţa este oare luminoasă ?)’Ast-fel că subieetul (individul) la care viaţa i se spiritualisaezâ in timpul somnului magnetic, vede toate in stare transalucidă; căci pentru el nu mai poate fi intuneric nestrevădător, nici distanţe, fie ele căt de mari.
(Va urma).
înfiinţa lip. ,

ROMANIA LIBERA
categoric să nu se mal văndâ crâşmele sătenilor-
9)	. Că crăşinarii ovrei avend monopolul ra chiulul, forţaţi pe locuitori să lucreze pentru rachiu, forţarea se făcea prin calaraşî şi autoritatea comunală, iar preţul rachiului se punea in-doit de acel obişnuit pe aiure, de pe unde sătenilor nu le e permis să aducă.
10)	. Toate femeile militarilor in serviciu, eraă forţate să lucreze la jidovi, fără a li se da tainuri, şi fără a se ţinea cont de extrema mizerie in care se aflau.
11)	. Vădane trecute cu vrăsta, lucrau de căte 9 şi 10 ani pentru resturi de datorii, ce jidovii pretindeau că aveaţi a lua de la soţii lor re-posaţi, după ce jidovii luase, după moartea bărbaţilor, tot ce găsise la casa lor.
12)	. Darea cultului de 5 şi 6 franci se percepea de la toţi fără osebire de vrăstă sad secs. — Aceasta in contra legeî, in contra ordinului categoric al d-luî ministru de interne din ;îl Martie anul curent sub No, 5058.
13)	Pentru fie care moară pe Prut se percepe o taxă in folosul proprietâţel, de şi malul prutului este al locuitorilor, şi nici un drum la moară nu trece pe locul proprietăţeî,
14)	. Morile locuitorilor erau oprite de a um bla atăt. ziua căt şi noaptea, iar locuitorii nea-vfind nici timp, nici atâtea răşniţe in sat, şi lipsiţi şi de tainat, mâncaţi popuşoi cum puteau iar cea mai mare parte nici nu aveau altă mâncare.
15)	. Boii şi alte vite se luau cu puterea de la locuitori; la” un locuitor, ancheta a regulat a se da chiar in acel moment boii, iar de la alţii cari scăpa vita pe propietatea boerească, le lua pănă la cinci galbini de vită, [precum s’a făcut- cu Ion Andri Burlacu şi alţii.
16)	. Preţurile rnuncei erau de o pătrime din preţul ce se plăteşte pe aiurea; preţul rnuncei in mare parte, să achita prin datoriile de la crăşmă.
17)	. Că in fine, bătăile şi esecutările cu că lăraşiî, urmaţi fără deosebire de vrăstă sad sex, angajaţi sau neangajaţi, datori sau nedatori, şi că nici unuia din cei maltrataţi nu i s'a făcut vre-odată satisfacere.
18)	. Că nimeni nu s’afi încercat să’i răsvră-tească, sad să’î indemne să nu lucreze.
19)	. Că in urma cercetărei făcută de sub stitut la 6 şi 7 August, s’ad v&dut iarăşi călăraşi la dispositia jidovului, cu cari au urmat cu e-secutările inainte.
Guvernul trebue să ştie de toate aceste. Ce a făcut ? Ce face ?
CEREALELE.
Recolta cerealelor de anul acesta face incă objectul celor mai variate aprecieri din partea presei din Europa. Guvernele inseşi dau diferite ţifre statistice, pe care credem interesant pentru proprietari şi comercianţii noştri de grăne a le pune aci in vedere.
In genere, temperatura acestui an caracteri-sată prin contraste surpindetoare a fost defavorabilă recoltelor; ast-fel că ele nu ating cantitatea normală de cât in foarte puţine localităţi.
Aceste imprejurărî au avut resultate simţitoare in Prancia, in peninsula iberică, in Italia, in ţările scandinave şi in Statele-Unite.
In Austro-Ungaria, recolta grâului este cu un milion hectolitre sub o recoltă medie. In Ungaria, deficitul este de două milioane hectolitre. Austria a produs un milion peste cantitatea medie. Secara trece media in cele două părţi ale monarhiei şi se poate compta pe o cantitate de 2 milioane hectolitre peste recolta normală. Calitatea grâului lasă de dorit, dar aceia a secarei este satisfăcătoare. Orzul este in general de o calitate slabă, atăt in Austria căt şi in Ungaria, ar trebui aproape 2 milioane hectolitre pentru ca să avem un raport mediii. Ovăzul este abondent in Austria şi mediocru in Ungaria. Re presentate prin procente, aceste producţiuni stafi ast-fel: grăul 98,5% : secara 104; orzul 92; o văzul 95,5. Recolta porumbului se speră a fi cea normală.
In Prusia, recolta se evaluază la 80%. Secara nu dă de căt 50 miloane hectolitre, pe când producţiunea ordinară e de 58 milioane. Ovăzul se presintă bine ; se asceaptă la o medie dacă nu mai mult: Orzul va da o cantitate medie, in calitate diferită.
In provinciele occidentale ale Bavarieî, toate recoltele stafi bine; in Bavaria superioară şi inferioară se evaluază cantitatea grâului, la 120%, a secarei 100%, orzul la 90%, ovăzul la 80% şi rapiţa la 100%.
Toate cerealele au dat o recoltă satisfăcătoare iu regatul Saxeî.
In Marele ducat de de Baden, toate recoltele sunt insuficiente : grăul dă 80% ; socara 75o/0; orzul 80°/o, ovăzul 80.
In Wurtemberg, grăul e evaluat la 85%, secara la 100%, orzul 1a, 100% şi ovăzul la 10%.
In Elveţia toate cerealele ati dat frumoase calităţi. Producţiunea grâului este evaluată la 85%, aceia a secări variază după localităţi intre 50 şi 100, şi resultatul general nu va trece de 70%. Consumaţiunea Elveţiei cresce mult pentru că s’a importat 202,345 chintale metrice mai mult de căt in 1879-1880, de şi recolta de atunci a fost escelentă.
In Belgia, grăul dă mult mai puţin de căt media. Orzul este satisfăcător, in cantitate şi
calitate. Secara este abondentă dar de bună calitate. Ovăzul este sărac.
In Olanda toate cerealele au produs o bună calitate; in Zeelanda sunt pe alocurea favorabile.
Spania are o slabă producţiune pentru toate cerealele afară din orz.
Portugalia se află in eondiţiuni mediocre.
Italia este departe de a avea abondenţa anului din urmă. Mare mirare de se va obţine media.
In Gratia, situaţiunea este bună.
In cele alte părţi ale peninsulei balcanice, recolta e slabă. In Serbia evaluările sunt: pentru grâfi 77 %; secara 72 % : orzul 53 % ; ovăzul 30. Porumbul să oferă a fi ceva mai bun.
In Romănia grăul nu dă de căt 60 % din o recoltă medie pentru partea de dincoace de Mil-cov; Moldova din contră dă următoarele cifre : grăul 100 °/o; secara 105 ; orzul 90; ovăzul 90.
Resultatele obţinute in diferitele părţi ale Rusiei sunt foarte variate. lin Estivona secara- va da o bună recoltă; in Curland secara represintă 50%; grăul, orzul şi ovăzul 75 — 80°/0. In Rusia centrală se obţine: grăti 120%; secara 120; orzul şi ovăzul intre 100 şi 120. Podolia recoltează aproape 95%, in grău şi secară, de o calitate medioră.
Anglia şi Irlanda a obţinut resultatele următoare; grăul 90% ; orzul 110; ovăzul 80.
In Scoţia recolta e incă mai slabă.
„Curierul Financiar.*
PARTEA SCIINŢIFICA
Bei iuta pădurilor.
v
Discuţiunea acestor fapte no conduce a ne ocupa şi de proectul de lege privitor la organi-sarea invăţămăntuî profesional al agriculturei in ţara noastră. Acest proect, oprit in Senat se ocupă in titlul IY şi de şcoala de silvicultură. După articolul 33 al legeî, şcoala de silvicultură se va aşeza pe un domenii! al statului de dincolo de Milcov, in care se vor alia păduri maii variate. Noi voim să avem o şcoală de silvicultură dincolo de Milcov, insă o scoală elementară cum este a Ruşilor, cea de Lissimo, ori a Francezilor de la Villers-cotterets. Nu oste posibil ca o şcoală serioasă de silvicultură să prindă rădăcini dincolo de Milcov p’un domeniu isolat al tatului. Şi eată pentru ce. Nu este de ajuns să zicem că o şcoală va da ţărei un inveţămănt superior şi solid; nu este de ajuns asemenea a a vota credite umfllate pentru asemenea şcoli şi a cheltui in vănt; nu este destul d’a constru palate magnifice pentru şcoalele de agricultură, cum s’a construit cel de la Ferestrăfi ; nu este destul d’a avea un mare lux de colecţiunî, un mobilier şcolar bogat, ori vaste domenii la dis-posiţiune, nu; valoarea inveţămăntului atârnă inainte de toate de oamenii cari sunt chemaţi să profeseze, de exactitatea lor, de doctrinele lor, de valoarea lor, de talentele lor; valoarea in-veţămentului se măsura incă şi mai puţin după volumul şi intinderea programelor, ci mai mult după calitatea lor şi după ceea ce ele lasă înapoia lor. Coleoţiunile, laboratoarele, sunt instrumente, cu cari trebueşce a şei să ne servim, ori cari ar fi ele, şi nimic mai mult. N’avem noi laborator de chimie la Ferestreu, pentru care Statul celtuesce in fie-care an, şi şade inchis ?
Din nenorocire da ! Atunci nu este adevărat cea-cs spunem noi ?
Nimeni nu contestă azi, că şeoala politechnică din Paris n’ar fi produs ceea-ce a produs dacă ar fi fost privată de concursul luminat’]al marilor învăţaţi ca Monge, Lagrange, de Prony, La Place, Chaptal, Bertrand, Chevreul, Dumas, etc. Institutul agronomic din Paris ar fi putut el deveni azi cea-ce e3te, dacă era privat de concursul luminat al lui de Lavergne, general Morin, Mangon, Dumas, Peligot, Boussingault, Blanchard, Delesse, Becqerel, Moli, Tassy V. Lefranc, Cahours şi Pasteur ? Nu, nici-o-dată şi nu am putea repeta de atâtea ori că : Valoarea învăţământului dintr’o şcoală depinde inainte de toate de la profesorii ce sunt chemaţi a face invăţămăntuî.
EI bine, guvernul nostru, afară de Bucureşti, gâsi-va ei buni profesori cari să meargă dincolo de Milcov, p’un domeniu isolat al Statului, ca să fondeze şi să creeze şeoala de silyicultură ? Este problematic. In Prancia şi in Austro-Ungaria adevăratul invăţâmănt superior şi solid al agronomiei nu s’a putut constitui de căt in capitală, in centrul de lumină. Şi dacă şcoala superioară de Silvicultură a Francezilor se află la Nancy, ea’şi-a recoltat la inceput mai tot personalul de pe lângă Universitatea din acel oraş.
Noi voim să producem adevăraţi agenţi silvici, superiori in inteligenţă, pentru a aplica codul silvic, a exercita o acţiune importantă asupra lumeî materiate, a cunoasce raporturile cari ăi leagă cu alte servicii publice şi toate dificultăţile ce’şi atrag asupră-le in contact cu pasiunile omenesc!: toate acestea ne arată că, independent de silvicultura propriii zisă, ei trebue să posedeze elementele ştiinţelor naturale şi economice, arta construcţiunilor, principiiile generale ale legislaţiunei şi arta dificilă a manierei oamenilor.
Eată ceea-ce cere conservaţiunea pădurilor. A -fără de aceasta agenţii silvici nu se vor putea nicî-o-dată manţine la inălţimea datoriei lor dacă nu vor fi inhibaţi d’un profund patriotism. Alături cu aceste diverse calităţi, pentru a fe-conda pe cele alte, mai trebue alt-ceva: sentimentul naturei, sentiment ce sciinţa nu’l poate
da, dar pe care ăl poate favorisa când ea res-pectează lă om forţa instinctivă.
Şcoala noastră de silvicultură trebue ast-fel organisată, in căt să corespundă la desideratale ce am enumerat. Organisaţiunea ei serioasă nu se poate face de căt in Bucureşti unde se pot găsi profesorii cei mai buni, cei mai distinşi. Exerciţiile practice, spiritul care va anima tot sistemul se pot face in toate pădurile cari in-eonjoară capitala. Peste Milcov se va fonda numai o şcoală de guarzi (pazînici) ce nu va costa pe Stat mai nimic, după modelul celei de la Yillers-Cotterets. Invăţămăntuî ce se va face nu va trece limita utilului şi a necesarului. In aceasta consistă progresul economiei forestiere. Va fi necesar insă, şi deosebit de programul ce am schiţat, să se facă la şcoala de Silvicultură un curs de statistică şi economie politică aplicate la păduri, spre exemplu asupra principielor ce trebuesc să călăuzească administraţia pentru a asigura debitul lemnelor ; asupra impositelor cari apasă proprietăţile teritoriale, (imposit fon-ciar, vămi, accize); asupra concurenţei ce ferul şi hulia fac lemnelor ; asupra silviculturei in raporturile ei cu agricultura şi industria pastorală ; asupra examenului comparat al căilor de comunicaţiune ce servesc la transportul lemnelor ; in fine asupra influenţei legilor, doctrinelor economice şi moravurilor asupra conservaţiunei şi amelicraţiunei pădurilor.
VI
Ineheiând acest studiu ajungem la conclusiu-nea următoare :
1° Este necesar să conservăm pădurile noastre ca o bogăţie naturală, fără de care nu poate exista o civilisaţiune posibilă, ori cel puţin stabilă.
2° Această misiune aparţine statului. El trebue să se ocupe şi de pădurile particulare, ca interesând binele public. Particularii, sunt liberi d’a aplica pădurilor lor orî-ce gen de cultură, cu condiţiunea insă d’a le regenera şi a nu le distruge.
3° In invăţămăntuî nostru economic esistâ o mare lacună : lipsa unei şcoli speciale de silvicultură, pentru a forma [oameni capabili de misiunea ce le este destinată, oameni cu caracter ridicat, respectabili şi legaţi de misiunea lor.
4° In fine înfiinţarea acestei şcoli este urgentă. Aplicaţiunea codului silvic o cere şi ea nu poate fi la inălţimea ei de căt in Bucureşti, precum şcoalele Rusiei sunt in Petersburg şi Moscva, ale Germaniei in Lipsea, Haidelberg, Giessen, lena, etc., unde se pot găsi profesorii cei mai eminenţi.
Ast-fel sunt eonsideraţiunele cari militează in favoarea creaţiunei şcoalei noastre de silvicultură ; ele mi se p’ar importante, decisive şi de natură a atrage atenţiunea oamenilor noştri serioşi de stat, cărora le incumbă datoria de a constitui viitorul nostru economic. Să fim convinşi că lumina trebue ţinută in braţe de cineva, cum a zis marele poet; şi aceia cari ţin lumina in braţe sunt' prea puţini la noi!
In agricultură şi silvicultură, ca in toate ştiinţele şi artele, pentru a caştiga celebritate prin ştiinţă şi talente, sunt necesare virtuţile morale şi profundul patriotism, ce comportă exerciţiul funcţiunilor publice, spre a vedea lucrurile in complexitatea şi imposanta lor armonie, precum şi abnegaţiunea, prima dintre toate calităţile.
Trebue dar şi in agricultură şi silvicultură ca lumina să fie ţinută in braţe de talentele acelea cari pun interesele colective inaintea celor-1-alte şi cari sunt dispuse la toate sacrificiele. Oamenii cari poartă lumina in braţe sunt cei cu forţa geniului născuţi pentru acţiune. Să căutăm dar acest realism in numele ştiinţei experimentale, şi să organisăm căt mai neîntârziat şcoala şi şciinţa pădurilor.
Şi in fine, dacă am făcut căte-va critice pentru onoarea instituţiunelor noastre agricole, am trebuinţă să mai spun că ele se adresează lucrurilor şi nici de cum persoanelor ! ?
S	P, Radianţi
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere.18
12 Septembre — 9 oredim.
Tunis, 11 Septeinbre.
Se asigură că Mustafa-paşa, primul ministru al beiului, se va intoarce in Franţa ca să petreacă acolo căt-va timp, in concedii). Mahamed Knasdar ăl va inlocui.
Trupele franceze aii ocupat oraşul Suss fără resistenţă.
Petersburg, 11 Septembre.
Un ukas imperial ordonă ca înrolarea din 1881, pentru toată Rusia, să fie de 212,000 oameni, in loc de 235,000, cum am fost in anii precedenţi.
Paris, 11 Septembre.
D. Iules Ferry, prezidentul consiliului, a pronunţat azi la St. Die un discurs in care a zis: „Ţara, prin alegerile din 21 August şi din 4 Septembre, a aprobat politica progresistă a cabinetului, de oare-ce vechia majoritate a fost, mai intreagă realeasă ; din contră, ea a condamnat pe intransigenţi şi pe monarcliişti. Ţara vrea dar o politică inţeleaptă — reformatoare. |Cabinet,ul respinge suprimarea bugetului cultelor; el vo-eşte executarea strictă şi fermă a concordatului; el va îndeplini reforma judiciară şi va reduce durata serviciului militar fără a slăbi armata noastră."
D. Iules Ferry crede că toate fracţiurile republicane se vor contopi intr’o -singură partidă
www.dacoromanica.ro
mare, formând ast-fel o majoritate omogenă pentr a sprijini pe guvern.
(Havas).
A.isrxj2sraxTJ
Sub-semnatul insciinţez pe'dd. părinţi că ra'aş iu-sărcina cu educaţiunea a 5—6 copii, cari să urmez* in şcoalele secundare, sau să primească instrucţiunea in casă.
Floria» Crasan
profesor Ia şcoala de comerţ din capitala
Institutul nou de Domnisioare
26, STRADA PRIMAYEREI, 26
Se face eunoscut onorabilului public şi părinţilor care anul trecut n au găsit locuri vacante in acest institut, că prin terminarea studiilor de bceii a că-tor-va eh ve, ce vor depune esamenele de bacalaureat la sesiunele de Septembre şi Mai viitor, roman des-pouibile acele căte-va locuri pentru anul şcolar ce incepe la l Septembre.	.
Preţul internatului cu studiile de curs primar şt secundar, limba franceză şi limba germană este de 1200 fr. pe anul şcolar.
Se primeşce semi-peusionare şi esterne. Preţui pentru semi-pensionare este de 900 fr. pe anul şcolar, şi pentru esterne de 600 fr.
Informat,iunî mal pe larg se pot lua la direepune, iu toate zilele de la 40 ore a. m. pănă la 6 p. m.
BIBLIOGRAFIE
Carte didaotiei automată
LECŢIUNI DE ARITMETICA
pentru clasa I şi a II primară, de • STEP. C. MICHAILESCU NB. Ediţiunea a doua complet revedută. Mej todul intuitiv combinat cu metodul socratic. Nu meroase eserciţii şi probleme in capul fie cărei lecţiunî. Călăuza învăţătorului in note.
A eşit de suu tipar:
MANUAL DE GRAMATICA ROMANEASCA
in 3 broşuri pentru şcoalele primare.
1-	a broşură (etimologia) pentru clasa II, pis ţul 25 bani.
2-	a broşură (etimologia) pentru clasa III, pre ţul 65 bani.
3-	a broşură (sintaxa) pentru clasa IV, preţul 45 bani.
Aprobată de ministerul instrucţiune! publice şi cultelor, ca carte didactică pentru şcoalele primare
NB. Ortografia admisă şi introdusă in şcoală de minister, este observată in această carte.
de C. S. Stoicescu,
licenţiat in Utere,
profesor la gimnastul Mihaiu-Bravu.
Cartea se află de vSndare la librăriele din Capitală, in oraşe şi la autor.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERMO & FRAŢII BENZAL * i * * * * 6 * * * 10
CURSUL BUCURESCI.
Fe ţliua de 31 August, 1881, ora IO
I Comp» Veiid.
.
OBLIGAŢIUNI
i »„ Oblig, de Stat Convertite. .
; o|0	»	Căilor	ferate Române
, «0 Renta Amortisabilă . .
3ob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300
7	% Scrisori fondare rurale
;»/(	,	»	urbane
6 %	»	» »
8	0,„ Impr. Municipal .	.
» cu pr. Buc. (bll. 20 i	Renta română	.	.	.
Acţiuni Dacia Romănia .	■
» Banca Naţională & Rom Baia de Aramă liberată . .
Oupdne	Oblig, de	Stat
„	Rentă ....
Căilor ferate -„	Scrisuri	. .	-
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă............
Rubla hârtie...............
Florini....................
Lose otomane...............
CURSUL DIN VIENA
lOSeptebmre
&n
Napoleonul................
Ducatul.....................
Lose Otomane..............
Rubla hârtie..............
CURSUL DIN BERLIN
10 Septembre
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	•	•
Priorităţi	»	»	•
Oppenheim.................
Rufele hârtie ............
Oblig, noi . .............
Lose Ottomane . . . . .
CURSUL DIN PARIS
10 Septembre
Renta Română............
Lose otomane............
SCHIMBUL
31 August
Paris (3 luni)..........
* la vedere...........
Londra (3 luni).........
» la vedere ....
Berlin (3 luni).........
» la vedere...........
Vlena la vedere.........
el
101
102
92 »/, 225 103 101 96 V, 106 */, 28 91 440 1790
'ii
102
103 93
230
104 102
97 •/. 107 % 29 92 460 1805 750
%	arg.
v,	aur
%	
V,	
%	'h
% i 60	2 7 (J
2 14	2 15
50	60
9 35'/,	936
5 59	5 59
28	28
126 'U	126 '/*
100 %	100 Va
62 90	63 20
	118 %
219 %	220 %
103	103 30
91	91
59	61
Adrese pentru telegrame FERMO BEN2W
ROMANJA LIBERA
INSTITUTUL
BUCURESCI
strada
BIBESCU-VODA
No. 10.
INTERNAT
de
BAETI
de la
5—15 ani.
Instrucţiunea se face in limba română, în tocmai după programa ministerului instrucţiune! publice ast-fel că: elev! care aii terminat cele patru clase în acest institut sunt apţi a fi imediat promovaţi în un gimnazii sau şcdlă comercială.
Limba germană şi franceză se predă cu o metodă simplă, uşoră şi practică, educaţiunea şi îngrijirea elevilor sunt strict observate, aşa c, ■ : copii sunt trataţi mal mult ca în o casă părintescă de cât ca un institut. Pentru programă şi orî-ce alte detaliurî doritori se pot adresa la direcţiunea Institutului de la orele 9 a m. până la 6 p. m.
8-2-6	DIRECŢIUNEA.
De venzare bilete de închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14.
( Casa Pencovicx)
OLIU DE FICAT DE MORUN NATURAL
L)e uă efficacitate aigură, constatată printr’uă experienţa de mai bine de 25 annii, contra : Maladielor de pept Phthisia Bronehtte, Guturale, Tusse tenace, Affectiuni Scroju.’ 16se, Tumori glandulare, Maladii de pele, Dartre, Poie alb», Slăbiciunea generală, etc., şi pentru a intâri copii slabi şi delicaţi; este dulce şi lesne de luat.
A sc feri de Oleiurile commune şi mai ales de acelea a carora .A.mpositiuni, imaginate de speculatiune pentru a înlocui oliu) natural sub pretest de ai da uă etficacitate mai mare şi un gust mai plăcut ; elIe nu fac de căt a irrita şi a obosi in zadar sto-tnachul ba chiar pot fi şi periculdse cate uă dată.
Pentru a fi sigur de a avea adeveratul oliu de ficat de morun
şi pur, a' şi procura OPIUL. LUI HOGG care nu se vinde
lecăt in flacd
Inslilul de instrucţiune si ediicatiiine
UHiNTJRTJ 13AH74’ 1.
CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE
_________ 6ne triang’ilare (model depus).
A exige numele lui Ilogg precum şi attesţatiunea D — lui Lesueur şeful lucruriloi chimice al Facultăţi de medicina din Parii, cate se găsesee pe etiquetta fie cărui flacon triangular.
Deposiie in principalele Oroguerii şi Pbarmacif.

De venzare maclaturi cu ocaua
PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunl in toate ^zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4 — 6 p. m.
(hârtie stricată)
A se adresa la administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. 14.
CRAVATE
IN ROMÂNIA
F oxidată la 1870.
(
*

i

Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi in special d-lor comerşanţi de Mode atât din capitală precum şi din districte că este singură in ţară care posedă cel mai mare deposit de cravate şi cu toată lipsa de incuragiare ce există iu Industria Naţională, concurează cu slreinătatea atât in p' eţurî precum şi in qualitate.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor. Clienţi un frumo a-sortinn nt de stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros şi en detail cu preţurile cele maî modeste
IACOB IOSEPH.
Bucuresct Str. Şelari 20
wvwvwvwl
PENSIONATUL
DIN GALAŢ
Cursurile din acest pensienat se vor reincepe cu 1 (13) Septembre.
Bucureşti, Septembre, 1881.
Care distinsa noastră clientelă
Ne grăbim a ve comunic că «MARELE BAZAR DE ROMANI Ar distinsul magazin de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţî a primii t pentru Sesonul de Toamna primul transport de: Costume fine şi moderne, in fasoane diferite, croelite cele mai nuoî, Pardesiuri elegante, stofe recomandabile, pană la calităţi superioare; Costume negre de Salon, Fracuri şi Redingote, de pervien, de Brun şi drap de Sedan; Asortiment complect de pantaloni fantasie la Redingote şi Jachete din stofe «nouveauler nuanţe bine alese.
Soliditatea con fee ţi unei, perfecţiunea croelii şi modicitatea preţurilor•, vor respunde ca in lol-d’a-una aşteptării D-voaslre.
Depou, principal al Fabricai noastre din Viena in Romania.
RRAN1) BAZAR DE ROUMANIE
Strada Şelari No. 7, sub Hotel Fiesclii.
NB. — Rugăm a nota	„No. 7'“	spre a evita confuziunî regretabile.
Anunciu
Se primeşte intr’o familie unul sau duoî copii care ar frecuenta şcoala. — A se adresa strada Polonă 24 ori Scaune 38.	15-1 10
DE VENZARE
Instrument Universal
din fabrica
KRAFT de la VIENA
pentru măsurătoarea, trangulaţia şi nivelatia cu
preţ fix 400 franci.
Se poate vedea intre orele 5 şi 7 seara in Strada Sculpturel, No. 9, înfundătură.
Dombrovsky.
Calea Plevnei curtea tusericei Sf. Ionică, peste drum de ia Otel de France.
Galerie de arte
ŞI RAR.ITAŢI NATURALE
intre altele	i
ARDEREA TEATRULUI DIN NIZA
cele mal mici fiinţe omenescl pe lume, două surori vil (pitic)
COPILU CU DOUA CAPETE, etc
deschisă in toa‘e zilele de la 9 ore dimineaţa pănă la 9 ore seara
mr- Intrarea 50 bani cu premiu ŢffiU
3d
lnfaillibille
MAŞINE DE CUSUT
sub garanţie reală şi adevărată
PENTRU FTAjVXIMI ŞI MESERIAŞI
Se maî află şi maşine pieritoare in formă de Chifonieru
In Bucuresci, strada Şelari 4. j In Craiova, strada Lipscani ,, Dc------------------------- “ 1	»■>— *r-
Galatz
Domnească
Brăila
Mare No. 56.
MAGAZINUL DE PANZARIE
BIMITRIE LAZARESCU
IN COLŢ — 72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Au sosit felurimi de pânze nuoî precum:
Olandă Rumburg. Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc Sifon Mec-sicau in diferite laturi, Melmo, percal, tulpan ; Osfort de aţă veritabil, pânză vărgată pentru mindire, pauză cu varga roşie ia margine pentru transperante, pânză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olandă garnituri de 6 şi 12 persoane, plâpăml de vară şi iarna de lână.
cămăşi de cavaleri' albe şi culori fasoaimle cele maî nuoî gulere, manjete, cravate diferite forme, batiste de Olandă şi huo. Corsete, cămăşide damă diferim camizoane şi altele necesare broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi culori şi albi, lianele de lăna subţiri albe şi culori, jiletci franţuzeştii pentru barbaţî umbrele do ploaie şi altele.	6
Toate aceste să procura cu preţurile cele mai moderate.
■♦0+0+0+0+Q+°+0*0+0+0+ti
£ ANUNCIU IMPORTANT q
♦ -........—----- ♦
O
♦
O
♦
o
♦
o
♦
Pac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tfT tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in cla- w sele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei ^ 600 pentru un an şcolar; şi md angajez a le pune la dis- Qţ
posiţiune un local Întrunind coudiţiunile igenice, avend o îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele necesarii pentru intreţinerca lor intocmaî ca la internatele private din Capitală.
Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admitere : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10*/» dimi neaţa şi de la 5‘/« seara iaainte.
♦
O
♦
o
♦
1+o+o+o+o+o+° ♦ O+O+O+O+B
Societatea Concordia Romana
10, Calea Rahoveî, 10
Se face cunoscut Onor. Public că Scoa’a Frobeliană (Grădina de copii) a Societăţii s’aii deschis la 16 corent sub direcţiunea D-reî Vasiliad, absolventa Semtnariulul pedagogic de institutoare şi Gră-dinărese de copil din Gotha, (Turingia).
Părinţii ce doresc a avea , copil intr’această scoală se pot adresa direset în localul Societăţii.—Tacsa lunară pentru Copil este de 3 lei.
INTERNATUL DE BAETI
„LIBERTATEA"
No. 60, S T RADA C O L Ţ E I, No. 68.
Cursurile acestui Institutu vor începe pentru clasele Primare la 16 August, dr pentru clasele gymnasiale la 1 Septembrie Se prii-mesc elevii care voesc a se jprepara pentru siola militară şi comercială. D-nil părinţi pot p-imi programa detaliată din Internată in tote riilele.	7-2-7	DIRECŢIUNEA
AYIS
Aduc la cunoştinţa onorabilului public din capitală şi provincie că magazinul meu de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, No. 29, T-ani desfăcut cu desăvârşire insă am deschis un nou magasin tot de specialitatea mea de coloniale si delicatese sub
propria mea firmă
V.J.Racoviţa
LA CRUCEA ROŞIE
Cale Victoriei şi Strada Lipscani, Colţu Slâtari, No. 8.
Vis-a-vis de Palatul Dacia.
Magasinul e cu totul aranjat cu mărfuri nof primite in acest timp, de aceea rog pe onorabilul public a mă onora cu acea încredere cu care am fost onorat şi până acum. Preţurile moderate şi serviciul promt şi or est.
15-2-1
Cu stimă, Y. I. Baco viţă-
HOTEL FIESCHI
BTJCTUJRESCI SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI — Strada Şelari, Nr. ?. —
Restaurarea complect cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 1 50—5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi de adunări.
Tipografia Ştefan Mifiâlescu Strada Covaci No. 1*.
www.dacoromanica.ro
APARE I3ST TOATE ZILELiE
abonamentele :
iB Capitali: 1 au 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 lurn 18 leî, 3 luni 10 lei. In Streinitate: 1 an 48 leî, 6 luni ‘24 leî, 3 luni 12 leî.
Di rector : D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adresa :
In Remania: La adminislraţiune, Tipografia St. MihAlescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondentil farului din judeţe.
In Paris:	La Sociâti Havas, place de la Bourse, 8-
In Viena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daebe & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerali de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfnrt, Zuricli, New-Yori.: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNC1 URILE:
Linia de !5 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina IlI-a.............1 Led.
,	,	» Il-a..................2 »
Epistole nefrancate se refuşă Anicoliî nepublicaţi nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea »u este responsabilă.
Prim-Uedactor: Steî, 0. Miohailesou

STIRÎ TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Danzig, 10 Septembre.
I miratul YrilheJm, suferind de o mică răceală, â fost nevoit să se întoarcă Ia Berlin, trimiţând in locu-şî la manevre pe fiul şefi.
Paris, 10 Septembre.
Fie-care representant rus a primit din Peters-burg următoarea depeşă circulară :
„Veţi fi auzit despre întâlnirea împăraţilor in Da’nz^, unde augustul nostru suveran a visitat, pe împăratul Germaniei."
Rudenia şi tradiţionala amiciţiă sunt de ajuns perîtru a fi invocate ca motive şi a determina caracterul Întrevederii. Ou toate acestea cred, că e bine să da fi şi din parte-mî informaţiunea, că primirea de care s’a bucurat augustul nostru stăpîn a corespuns pe deplin aşteptărilor sale şi l’a asigurat despre simţimăntele ce însufleţesc pe maiestatea sa germană. întrevederea va fi o viă dovadă de restabilirea amiciţiei şi o puternică garanţiă a unei păci durabile".
Padua, 10 Septembre.
Manevrele contiruă. Ei! a onorat regele Um-berto cu deosebită atenţiune pe oficrâril germani si austrieci.
? O persoană care stă in relaţiunî intime cu sferele regale află, că a fost voinţa şi dorinţa regelui, continuăridu-se politica de pace a Italiei, să alipească regatul săfi de alianţa austro-germană. In timpul din urmă văijăndu-se şi guvernul cam jenat prin evenimentele politice, a ajuns la convingerea, că alianţa cu Germania şi Austria ar oferi destule avantaje regatului italian.
Omul cunoscător fiind întrebat daca întrevederea ruso-germană, ce s’a intămplat intr’aeeea, n’are oare vr’o influenţă stricăcioasâ asupra unei alianţe a Italiei cu Germania şi Austria a răspuns,
' că întrevederea’trebueşte să se atribue mar mult iniţiativei personale a celor duol imperaţl, de căt" unei schimbări in politica celor duoă imperii.
Nici odată nu se va putea inclreea o alianţă sinceră intru Rusia şi Austro-Ungaria.
Venind vorba despre proectata cărătoriâ a regelui Umberto s’a afirmat, că ministeriul nu va mal întârzia a lua mâine safi poimâne o deci-siune grabnică.
Regele va pleca polmăne la Veneţia.
Roma, 10 Septembre.
In Genua şi Milan se vor ţinea meetingurl cu privire la negocierile intre guvernul italran şi cel frances pentru incheiarea unul tratat de comerţ. Voinţa poporului este ca guvernul italian să stoarcă de la Francia completă reciprocitate de favoruri şi obligaţiuni, ţinta finală e dobân diiea unii tarife autonome.
Varşovia, 10 Septembre.
Riul litoral Prosna ce curge intre provincia Posen şi Polonia îusească de odată ş’a schimbat cursul răpind din teritoritoriul rusesc 120 de pogoane. Guvernele ambelor imperii afi decis trimiterea ia faţa locului a unei comisiunî care să fie însărcinată cu regulare a cestiunil de graniţă-
Viena, 10 Septembre.
„ Poli. Corr." află din Sofia, că in curând se va întruni noul consilii! de stat constatator din 12 membrii.
S’afi tei minat lucrările pentru fixarea graniţelor intre Bulgaria şi Macedonia.
Diferendul bulgaio-serb privitor la rectificarea graniţelor incă nu s’a aplanat.
Cetinie, 10 Septembre.
Guvernul principelui Nithita a incheiat cu Sântul Scaun un tratat prin care se regulează relaţiunile de drept ale catolicilor cari trăiesc in Muntenegru.
In Antivari se va înfiinţa o diecesă catolică.
Petersburg, 10 Septembre' „Porjadok" salută că deosebită, plăcere amiciţia politică ce se incheiâ intre Rusia şi Germania. Acest organ crede insă, că Rusia nu doreşte ca această amiciţiă să ia o formă positivă şi obligatoare, după cum se ridică unele voci in Germania.
Prusia e constrinsă prin relaţiunea şi posiţiu-nea sa internaţională să’şî câştige alianţe asigurătoare, să presenteze Europiî combinaţiunl politice cât se poate de mal complicate. Pentru Busia insă aceste planuri n’afi nici o insemnâ-tate, de şi doreşte şi are trebuinţă de pace spre consolidarea sa atât internă cât şi esternă.
Rusia n’are motive a procede vrăjmăşeşte nici contra Frai clei nici contra Austriei.
Paris, 10 Septembre.
Se afirmă, că presenţa lui Bismarck la întrevederea de la Danzig, a fost dorită de impăratul Rusiei. De atunci incoace se voibeşte mult despre disgraţiarea iul Ignatiew. Consiliile date de
cancelarul geiman vor avea mare (?) influenţă asupra politicei esterne, şi imediata consecinţă va fi venirea ia Putere a contelui Şuvaloff. Prin aceasta se va renunţa şi la politica panslavistă.
Repubiique Frangaise" nu dă nici o importanţă politică întrevederii celor duol monarchî. Ţarul era obligat să salute pe unchiul şefi mare. Re-iaţiunile intre cele două imperii vor râmânea cum afi fost şi pănă ac uma.
Mal problematică şi interesantă va fi întâlniri a regelui Umberto cu împăratul Austrii. Se ştie că ideea acestei întrevederi s’a născut in Roma. „Repubiique Fra rujai se “ rîde de această întâlnire.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere *
12 Septembre 4 ore seara.
Berlin, 12 Septembre.
împăratul "Wilhelm cu principele moştenitor şi soţia sa, principii Wiheim şi Henry afi sosit ierî-seară ia Itzchohe, intre Hamburg şi Kiei; popuiaţiunea le-a făcut o primire entusiastă; oraşul este strălucit decorat.
Londra, 12 Septembre.
„Morning Post" zice că, la intrevederea de la Dantzig, Ţarul a fost sfătuit d’a distruge nihilismul cu "cea mal mare rigoare şi d’a acorda reforme poporului rus.
„Standard" şi „Daily Telegraph" se pronunţă in contra ocupaţiuneî Egiptului de trupe străine. „Morning Post" opinează pentru intervenţiunea directă a Porţii. „Daily News" crede că Kedivul nu va putea păstra tronul şi că o nouă eră se apropie pentru Egipt. „Times" zice că, in vederea unor neinlăturabile greutăţi d’a se înţelege pentru o ocupaţiune mixtă de către Franţa şi Englitera in Egipt, trebue să se ceară Turciei d’a interveni ea insăşl, nu pentru a lucra după cum va voi, dar pentru a lua măsuri spre a face să inceteze orl-ce desordine. „The Times" zice că este probabil < ă Poarta n’ar intălni nici o împotrivire.
12 Septembre — 7 ore seara.
Roma, 12 Septembre'
Cu toată augumentarea in cheltuelile generali şi cu toate sarcinile ce provin din imprumut şi din ştergerea cursului forţat, budgetul primei prtvisiunl pentru ex>-rciţiul 1882, care va fi pre-sintat la 15 Septembre, oferă un escedent mal mare de 8 milioane.
Constantinopol, 12 Septembre.
In Întrunirea lor de vinerea trecută, ambasa-I dorii afi hotărit să facă demersuri separate pe lângă Assym-paşa, ministru de externe, ca săi reamintească nota din 7 August relativă la ces-tia ai menească şi să invite pe Poartă a trămite cât se poate mal curând in Armenia un comisar extraordinar cu depline puteri, ca să impedice vexaţiunile ce sufer Armenii. Ambasadorii vor începe probabil mâine demersul lor colectiv.
Grajdurile imperiale afi fost complet distruse de un incendifi ; caii şi echipagele afi fost scă-
pate.	,
Paris, 12 Septembre.
„Agenţia Ha vas" publică o comunicaţie in care zice, că ocupaţia Egiptului de către Turcia ar distruge progresele îndeplinite in această ţară de la suirea pe tron a Khedivuiul actual. Nu se crede ca Franţa şi Englitera să lase a se comite o ast-fei de gnşalâ şi nu există indoell pentru mănţineiea înţelegerii acestor doă puteri, cari afi scăpat deja Egiptul din punctul de vedere financiar.
Tunis, 12 Septembre.
Mustafa-paşa, primul ministru al beiului, şi-a dat dimisia pentru motive de sănătate.
I O
A se vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 1 SEPTEMBRE
Ciaţa, in care e infâşurată intrevederea celor duol mari im pârâţi al Nordului, stă tot groasă. Indiscreţiunea n’a despicat’o incă, şi deci nu putem vedea lămurit lucrul. Ziarele din străinătate sunt incărcate de fel de fel de presupuneri, unele mai probabile de căt altele, dar toate presupuneri, că nu te poţi rezima cu siguranţă pe nici una, ci caută să aştepţi, ca şi „Morning Post", „circularea diplomatică care va explica scopul întrevederii."
Miezul acestei circulărl, dacă diplomaţia nu va preferi să stea mută, pare a ni-1 da „le Journal ce Saint-Pâtersbourg" d’acum patru zile, când spunea că intrevederea celor duol suverani n’are nimic de nepre-vgţlut şi că ea e urmarea naturală a evenimentelor. Simţimânte comune de durere apropiăndu-1, in urma, catastrofei de la 1 Martie, impâraţil trebuiah să găsească oca-siunea d’a se vedea. Această ocasiune a fost adusă de pi esenţa impâratulul Wilhelm, pe lângă graniţa Rusiei, unde are să treacă in revistă trupe germane. Tot intr’o ast-fel de imprejurare se făcu, acum duol ani, intâlnirea impâratulul Wilhelm cu Alexandru II, ce venise la graniţe, spre a trece in revistă trupele sale. — Simţimân-tele ce inspiră această intrevedere caută să ne asigure despre viitor, căci ele sunt o garanţiă, pentru desvoltarea paclnică a a celor douâ naţiuni."
împrejurul acestor idei, de inaltă con-veninţâ şi de afirmarea dorinţei ambilor monarchî, ca cele douâ mari impârăţil să trăiască in pace, se învârtesc comenta riele mal tutulor organelor Însemnate din Anglia, Germania şi Austria. Numai doâ ziare vieneze, „Deutsche Zeitung" şi „Neue Fr. Presse", nu par tocmai satisfăcute. Primul nu crede „in posibilitatea unei apropiărî durabile intre Rusia cu pretenţiunile sale panslaviste şi Germania actuală" ; —secundul lasă sâ’i scape cuvântul „că, in caz de resboitiintre Rusia şi Austria, Germania nu va susţinea activ nici pe una nici pe cea-1-altă putere, ci va remănea simplă spectatoare."
Acâstăfrază, din „N.-Fr.-Presse" este caracteristică in imprejurările de faţă, căci ea manifestă o temere ascunsă a monarchiei dualistice. Noi o presintăm curiosităţil cititorilor, cu toate că nu ne vine a crede in-tr’un apropiat resboiti austro-rus, nici in neutralitatea Germaniei intr’un aseminea caz. Germania nu s’ar putea declara neutră, de căt nu mal cănd ar avea siguranţa, că Austro-Ungaria este destul de tare mili-tăreşce, pentru asdrobi forţele Rusiei.
Dar in sfîrşit, e mal bine să nu alunecăm pe povîrn şui combinărilor fantastice, ci să aşteptăm lumina de la marile faruri ale străinătăţii şi de la cursul evenimentelor.
Nouâ unora, intrevederea de la Danzig ne inspiră multe temeri, căci ne-am obicinuit a crede, că prietenia celor puternici e mal tot-d’a-una spre paguba celor mici.
Fiind-că vorbim despre politica esteri-oară, nu este, credem, fără interes de a pune sub ochii cititorilor, că te-va părţi din-tr’o corespondenţă, trămisâ din Bucureşti, organului d-lul Gambetta, „La Repubiique Irarşaise." Cele cuprinse intr’însa ne interesează de aproape, căci este vorba despre atitudinea guvernului romăn, in Gestiunea alianţelor, despre care iarăşi s’au bănuit multe, de cănd cu visita comitelui An-drassy la Sinaia, şi in cestiunea incă pendinte a Dunării.
Cele ce citim in corespondenţa bucureş-ciană a organului frances, trebuesc să se impună atenţiunii noastre, nu numai din cauză importanţei lor obiective, ci şi din imprejurarea, că această corespondenţă este eşită, ni se pare, din sferile noastre guvernamentale. Ea este dar importantă dintr’un indoit punct de vedere.
In privinţa alianţelor, iată ce zice corespondenţa in cestiune, după ce declară visita comitelui Andrassy, de act decurteniă cu caracter privat:
Oamenii, ce guvernează acum România, nu sunt de loc inclinaţl d’a angagia ţara lor in mari
combinaţiunl [de politică esterioarâ, mal puţin incă d’a incheia alianţe, ce ar putea să le Înstrăineze simpatie le Occidentului european, către care Romănia ăşl are tot d’a-una intorşl ochii sfii.
Posiţiunea sa geografică şi noua sa situaţiune ca regat independent 61 impun o politică espec-tantă, intuneiată pe respectul strict al tractatelor şi pe o egală deferenţâ către toate puterile. Guvernul nu se va depărtă de aceasta politică prudentă, spre a se arunca in aventuri.
Reproducând cu plăcere acest pasaj, care stă in armoniă cu primul-Bueurescî de ieri al „Romănulul", —am dorica guvernul să nu se depărteze de loc din această liniă de purtare oportunistă, cănd este vorba de legături de pace şi de râsboiti. Cine ştie să’şl păstreze libertatea de acţiune, pănă in momentele cele grave, poate să profite mal mult de imprejurărl. Aceasta trebue să fie cu deosebire politica, statelor mici.
*
* *
Relativ la a doua cestiune, care a emoţionat, in Maiu trecut, atât de tare ţara, cestiunea Dunării, corespondenţa din „La Repubiique franqaise" ne spune :
Nouile propuneri alo guvernului francez, privitoare la o soluţiune in cestiunea Dunării afi făcut, ca tot ce vine din Francia, o mare im-presiune in cercurile noastre politice.
Baza propusă in aceste propuneri pentru negoţiă-rile^ulterioare va fi, sunt sigur, examinată de guvernul romăn cu cea mal scrupuloasă atenţiune, căci ea tinde să păstreze intregl drepturile tutulor puterilor interesate la mănţinerea libertăţii plutirii pe Dunăre.
De alt fel Românii sunt obicinuiţi să primească, cu Încredere, tot ce le vine din Francia. EI şcifi că dacă chiar s’ar inşela, in Francia, un moment in privinţa noastră, cauza e că nu se cunoaşce incă pe deplin drepturile şi aspiraţiu-nile României, cari, in cestiunea Dunărei, sunt aproape identice cu interesile Europene.
Cea ce Romănia tot-d’a-una a vrut, in această cestiune vitală pentru densa, este mănţinerea deplinei şi intregei libertăţi a arterei centrale a Europe*!, pe garanţia puterilor, şi impedicarea predominării exclusive ale unei singure puteri de Dunăre.
Romănia va conlucra pentru orl-ce soluţiune, ce tinde către acest scop.
Cu mulţumire am copiat şi acest pasaj, care tinde să convingă pe Francia, că re-sistenţa noastă in contra scopurilor austriei nu era resultatul unei incăpâţanări copilăreşti, ci al convenţiunil că, apărând interesele noastre, apărăm in acelaşi timp un interes european. Numai dacă guvernul român n’ar şovăi pe această cale, in care, nu ne facem ilusiunl, va fi incă mult de lucru.
Pănă acum şcim, că propunerile franceze cari paralisau intru căt-va preponderenţa Austriei, lărgind dreptul de apel al co-misiunil europeane şi introducând incă un delegat in comisiunea mistă, ati fost râti primit de guvernul din Viena, care a mers pănă a declara, că preferă desfiiinţarea co-misiuniî europene şi lăsarea Dunării in voia eventualităţilor, de căt restricţiunile franceze şi engleze. Noi insă datori suntem să nu cedăm, mal ales cănd găsim un punct de reazim la spatele nostru, dar chiar dacă acest punct de reazim ar lipsi, resistenţa la scopurile Austro-Ungariel ni se impune ca o supremă datoriă de conservaţiune politică...
CRONICA ZILEI
Societatea română de construcţiunî ăşî incepe de astăzi funcţionarea sa. „Românul" află că ea va lua parte la licitaţia de la 4 Septembre, pentru lucrările canalizării Capitalei.
„Curierul financiar" este designat de consiliul de supra-veghiare al Căilor Ferate Române, ca
www.dacoromanica.ro
organ dc publicitate al Societăţii, in locul „Presei", ce a incetat de a apare.
Astăzi este aşteptata Mama Augustului nostru Suveran, la Sinaia. D-nul şi d-na Rosetti au pornit intr’acolo, spre a ft de faţă la sosirea Augustei Oaspete.
Azi e aşteptat şi d. I. Brătianu.
Comisiunile, pentru examinarea candidaţilor la burse, in şcoalele secundare din Capitală, sunt formate, sub presidenţa directorilor : Pentru liceul St. Savă, din d-niî Borănescu, lacomi, Stilescu şi Tănăsescu ;
Pentru Mateiu-Basarab, din d-nil Nestor, Michăi-lescu, Păun şi Filibiliu ;
Pentru şcoala centrală de fete, din d-niî Cioci-neli, Şonţu, Christescu şi Michăiescu ;
Pentru Seminar, din d-niî Niţulescu, Alexan-drescu, Demarat si Teodorescu.
■	k
D. ministru al instrucţiunii, după ce a făcut atâta balamuc in esamene, acum s’a apucat de altă nesdrâvăniă: s’afi trimis delegaţi ministeriali cari să asiste la esamenele repetenţilor. După care cap din pravilă o faci asta, d-le ministru ? Eşti bun să no respundl ?
înţelegem umbra raţiunii trimiterii de delegaţi la esamenele cele mari, că adică printr’enşiî ministrul ar fi vrând să constate munca profesorilor şi progresul şcolarilor ; dar la esamenele de repetenţiă, ce vrea să afle ministrul prin delegaţi ? Cum aii invăţat băieţii cei leneşi in vacanţă ?
Curtea apelativă din oraşu nostru, scrie „Cu-rieiu Bălăşan" din Iaşi, a rămas numai cu patru judecători, pentru amândouâ secţiunile şi camera de acusaţiune, de unde ar trebui să fie doî-spre-zece. Causa acestei insămnate scăderi a judecătorilor Curţel e că patru pleacă la Bucureşti, după cum am spus mal sus, trei pleacă prin iudeţe pentru Curţile cu juraţi, iar unu, din noii numit, n’a venit incă la postul d-sale.
Cum se vor judeca căte zece, douâ-spre-zece, şi chiar mal multe procese la ambele secţii de un aşa mic număr de judecători ?
In urma incetării din viaţă a A. S. R. Principelui Frederic al Tărilor-de-Jos, Curtea Majestă-. ţilor Lor a luat doliii de trei săptămâni, cu in-cepere de la 28 August (9 Septembre.)
Comandamentul divisiel IV teritoriale militare se va indeplini de d. general de brigadă Raco-viţă Dimitrie.
Comandamentul divisiel Y teritoriale militare s’a incredinţat, provisoriii, d-lul colonel Vlădescu Matheifi, comandantul regimentului 3 linie, cel mal vechiu dintre actualii colonel! aflaţi in acea divisie.
Se ştie că la 30 August, ziua S-tulul Alexandru, s’a dat primul atac asupra redutei Griviţa.
Pentru soldaţii căduţî la acest atac s’a oficiat alaltâ-ierî, la Mitropolie, un serviciu funebru.
Ministrul de interne a primit un număr considerabil de telegrame de la locuitorii judeţului Kiustenge prin cari aceştia ăşl exprimă părerea de răii pentru dimisia d-lul Opreanu din postul de prefect.
Duminecă s’a ţinut a doua conferinţă a membrilor baroului din Bucureşti, asupra reformelor in magistratură.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— I Septembre —	25.
A. DEBAY
MISTERELE SOIULUI SI ALE MAGNETISMULUI
traducţie de
I. GOESCTJ.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VI.
Somnambulismul Magnetic.
(Urmare).
înainte de a ne face să intrăm in lumea spirituală, obscurul labirint unde toată lumea se pierde, magnetizatorii ar fi trebuit a ne esplica mal bine ce inţeleg el prin viaţa spiritualisutâ. Pănă aci noi nu cunoaştem viaţa de cât prin efectele sale, cari aparţin lume! sensibile şefi materiale ; causa vieţeî noi nu o cunoaştem de căt ca toate căuşele primitive. Credem dară că acest cuvănt spiritualisat insemnează ce-va nepriceput, căci noi nu putem inţelege de căt prin mijlocul simţurilor noastre.
Activitatea cerebrală este ast-fel de puternică in timpul somnului somnambulic, a zis fisio-logistul Burdach, in căt spiritul ajunge la limitele celei mal mari intinderl pe care este el capabil a o lua prin inspiraţiune. Psicologul Bran
ROMAJN.1A L1BKHA
arase
Dintre oratori dd. Poucescu şi Pală aii corn bătut aprig eligibilitatea.
Conform regulamentului de aplicaţiune al lege! pentru emiterea titlurilor de rentă amortisa-bilă 5% plata cuponului No. 1, de 1 (13) Oc tobre, 1881, a acestui imprumut şi a titlurilor ce vor eşi la sorţi la tragerea ce va fi la 1 (13) Septembre a. c., se va face cu incepere de la 1 (13) Octobre viitor:
In Bucureşti la casieria centrală.
In districte la casieriile generale.
In străinătate, prin banca naţională a României, şi anume:
La comptoir d’escompte, agencă de Londres, in Londra.
La Banque de Paris et des PaysBas, in Paris. „	„	„	„ in Bruxelles.
„	„	„	„ „ Cteneva.
„ Direction der Discontogeselleschaft in Berlin. „ M. Thorsch Sohne, in Viena, şi in toate cele-l-alte pieţe unde densa are corespondenţi.
Banca României in Paris şi Londra:
Bass et Herz, Deutsche Effecten und Wechsell-Bank şi Deutsche vereins-Bank, in Frankfort.
L.	Behrens et fils in Ilamburg.
Pentru preschimbarea titlurilor provisorii de rentă amortisabilâ 5 e/0 in titluri definitive, de-tentoriî se pot presenta, cu incepere de la 15 (27) Septembre 1881, la casieria centrală din Bucuressî.
Detentoriî din districte şi din străinătate vor trămite titlurile lor la casieria centrală care le va remite titlurile definitiv pe comptul Statului.
Suntem rugaţi a publica următoarele :
D-nii studenţi universitari precum şi studenţii şcoalelor speciale superioare sunt rugaţi să grăbească cu inscrierile pentru congresul ce va avea loc la Piteşti, in zilele de 6, 7, 8 şi 9 curent. Taxa de înscriere, conform stat. e de" 6 leî.
înscrierile se fac la d. I. V. Ştefânbscu, spitalul Colţea, de la 8 la 12 a. m. in 'fie-care zi. Ultima zi de înscriere este fixată pentru 4 Septembre.
Plecarea studenţilor de la laşi va fi la 5 Sept. ora 4 p. m. cu trenul accelerat. Dd. membri aî congresului cari se află pe linia ferată, vor aştepta trecerea trenului din Iaşi .spre a. veni cu dănsul.
Sosirea la Chitila va fi a doua zi de dimineaţă la ora 6.
Studenţii din Bucurescî vor pleca in ziua de 6 Sept. la ora 7 de dimineaţa şi vor găsi pe colegii lor din Iaşi la Chitila. De aci împreună vor pleca la Pitesc!, unde vor so3i la ora 11 a m.
La 2 ore p. m. se va ţinea prima şedinţă, cănd se va constitui congresul.
Luni a doua şedinţă.
Marţi escursiunea la Curtea de Argeş.
Miercuri ultima şedinţă şi alegerea coimisiu-uneor cari să organiseze viitorul cbngres, pre cum şi tragerea la sorţi a oraşului in care se va ţine.
In aceste trei şedinţe se, va ţine, pe lângă cele alte lucrări, 4 conferinţe,. cari se vor anunţa la Piteşti.	.
NB. Comisiunile întrunite afi admis in unanimitate că prin scoale superioare, speciale pre-vâdute la art. 2 se inţeleg; şcoala normală superioară, şcoala superioară de poduri şi sosele, şcoala superioară de farmacie, şcoala superioară militară, şcoala de bele arte şi şcoala de vete-rinărie; iar prin scoale speciale inferioare pre-vedute tot la acelaşi articol se inţeleg asemenea : şcoalele normale inferioare, şcoala de comerţ,
şcoala de agricultura, mecanică şi toate cele-1 alte şcoli profesionale din Romănia.
Oomisiunea bucureşteană.
In judeţul Neamţu, secerişul e aprape a se fini; coasa, arăturile şi treeratul grâului de toamnă continuă.
Timpul e destul, de favorabil.
Dijmuirea productelor s’a terminet in judeţul Romanaţî; locuitorii se ocupă acum cu treeratul.
IDXJNT A.FAEA
întrevederea de la Danzig
Puţin ce- s’ar putea numi noii, suntem in stare a scoate, atăt din ziarele vieneze căt şi cele din Germania, asupra intrevedereî de la Danzig. Daca ar fi să caracterisăm cu o singură frasă, tot ce cetim intrensele asupra- acestui eveniment politic, am zice : insufleţire mare nu domneşoe nici la Yiena nici la Berlin.
Căte-va detalii, cel puţin nerelevate pănă acum, putem cita cu toate acestea.
„Pester Lloyd" constată, că întrevederea de la Danzig nu s’a făcut fără ştirea cabinetului austriac. Aceasta poate sluji ca garanţie, că ce se va fi pus la cale intre impâratul german şi cel rusesc, (dacă se va fi pus ceva.) nu este de natură a'contraria interesele şi Scopurile Austriei.
„Faptul —zice oficiosul pestan — (asupra căruia suntem informaţi dintr’un bun isvor), că cabinetul austro ungar a fost informat incă de mult despre planul intrevedereî, mal înainte de ce au resbit in publicitate veştile asupra lui ba, cura se zice, că i s’a cerut chiar şi sfatul, e un,, cuvânt â crede, că discuţiile politice de la Danzig afi putut purta cu grefi uta caracter, căruia Austro-Ungaria să trebuiască a-î retuşa încuviinţarea."
Aceeaşi părere ,o emite şi corespondentul vie-nez a lui „Aug*. Allg. Z*g.#, care mustră cu străşnicie pe căte-va din ziarele vieneze pentru chipul lor de vedere deosebit. Aceste ziare, intre ele şi N. fr. Presse", aii zis anume, că la Danz’'g impâratul rusiei ar fi cerut imperiului german şă remâie neutral in caşul unul resboifi rusu-austriae. şi că capii politicei germane ar fi consimţit. Aceasta insemnează, esclamă ziarul de AugSburg, a aeusa pe Germania de nelealitate faţă de Austria, si anume a o acusa pe nedrept. De altmintrelea i pare bine, ca numitele organe vieneze afi esit in eurînd din eroare, şi aii început să vadă faptul de la Danzig tot cum el vede dânsul, adecă ca o consolidare tm numai a pretinîel ruso-germane dar şi a celei ruso-auşţriece.
Aceasta consolidare să nu se interpeteze insă ia sensul, că ne-am găsi iîi preziua unei reînnoiri a alianţei celor trei im.pgra.ţî.
„Alianţa celor trei impâraţî. zice „Pester LToyd", a fost nu numai o creaţiune a monar-chilor, cari afi participat la ea, ci şi o creati-une a timpului, a unul timp, care a dispărut de mult, şi de a cărui reîntoarcere suntem fără îndoială pentru tot-d’a-una scutiţi.
„De abia mal esistă astă-zî vre-una din con-diţiunile, cari au dat naşcere in 1872 la crea-ţiunea triplei alianţe, şi afară de asta, alianţa nu a avut pentru cei cari afi participat Ia ea, singurateci luaţi, nişte ast-fel de resultate, in căt să, facă a fi dorită o repetare a eî.
„Destul că bunele raborturî faţă cu Germania şi Austria, la cari s’a convertit ţarul Alexandru III, sunt o garanţie oare-care pontru manţine-rea păcel eoropene —a cere mal mult nu suntem in drept şi nici că avem trebuinţă."
dis adaugă că intuiţiunile, -prevederile ‘;şi toate percepţiunele extraordinare sunt produsul unul soiri de somnambulism, fiind că atunci idealul se manifestă in noî fără participarea noastră şi ne împinge cu putere cea mal mare. După Montravel, spiritul plenează ca un vultur in cele mal mari inălţimi, iu timpul somnului magnetic ; dominând operaţiunile materiei el cuprinde din o vastă aruncătură de ochiri toate posibilităţile fisice pe cari in starea de deşteptare nu le-ar fi percurs de căt succesiv; el citeşte in corpurile. altora şi in al şefi tot mecanismul funcţiunelor etc. etc,
Un fapt constant, admis chiar de adversarii magnetismului, zice Dupntet, este că concen-traţiunea spiritului, precugetarea profundă, izolarea absolută, extasul, dematerialisează asa zicând re individ ; influenţa magnetică adaogă m'-ă la această stare : atunri vederea interimară creşte intr’un mod extraordinar, viaţa se spiritualiseazâ şi facultăţile de a deosebi, de a vedea in interior ajung la cel mal înalt punct ce omul poate să ajungă.
Despre starea magnetică, prelungită, compatibilă cu diversele stări de deşteptăciune sau de relaţiuni.
Resultatul irifluinţ-î magnetice este de a cufunda subiectul (individul magnetisat) intr’un somn, al cărui durată variază, dar care nu poate ţinea de căt căte-va ore. Acest somn inceteazâ cu influinţa care l’a produs. Cu toate acestea, s’ar găsi individ! excepţionali asupra cărora influenţa magnetică s’ar prelungi zile, săptămâni şi chiar luni întregi, cu condiţie numai ca ea să fie reinoită dimineaţa şi seara. Subiectul astfel magnetisat s’ar găsi ca adâncit intr’o completă isolare de lume, care fără al împiedeca
să vorbească, să respundă, să umble după afacerile sale, l’ar aservi, l’a domina. — Deşteptân-du-se, el nu’şî ar mal reaminti absolut nimic din ceea ce s’a petrecut in tot timpul căt a durat starea sa magnetică. O mulţime de obser-vaţiunî curioase afi fost făcute asupra acestei stări singularie ; dar sunt ele veridice ? Partisa-niî magnetismului le certifică şi adversarii le recusă.
CAP1TOLU VII
Despre ma.ynetisa.tor şi magnetisat, vârstă, sex şi temperament.—Conditlunî fisice şi morale.
Cele două extreme ale vieţii, copilăria şi bă-trăneta, sunt puţin susceptibile a primi influenţa m igneticâ ;. vârstele cele mai favorabile sunt pu-bert-itea, june.ţa şi etatea coaptă, Magnetismul reuşeşte in genere mal bine asupra sexului temeniţi, de cât asupra celui mascubn, pentru că eomolex uuea femeie! este mal delicată şi orga-nis iţiunea sa mal irnoresion .bdft ; de aici urmează că temperamentul nervos este acela care dă cel m u mare număr de somnambuli şi cel mal buni subi-cţi magneţi i.
Primre indivizii bilioso-sanguinl şi sanguhiî-nervoşî in puterea vârstei şi pU-nitudinea sână-tâţeî, se găsesc cel mal buni magnetisatorî. Indivizii debili, in stare de convalescenţă, slabi in moral şi fisic, sunt puţin apţi a o practica ; sforţările lor remân mal tut-d’a una sterile.
Toate tratatele de magnetism, sunt de acord asupra acestor două puncte :
Maguetisatorul trebue se posedă o voinţă energică, opiaiatră, o fermă incredere in mijloacele sale ; fisionomia să trebue să reflecte in- j spiraţiunea; cu influenţa fascinătoare a privire!, |
De alt fel chiar singur acest limbagiu a i -„Pester Lloyd", fără a mal ţine seamă L Ul 4 punerile primitive a le ziarelor vieneze, coir6.8 tite de „Augsburger", este suficient spre a ?r' trevedea, că Austriei tot refl i-acădut pe BJQ, întrevederea de la Danzig. Ori-ce s’ar’afirma de ^ ficioase sau de organele patriote austriece, noî sts mim a crede, că impăraţil Germaniei şi Rusiej n' aii cerut la această 'Întâlnire a lor, nici sfatul ^ binetului vienez nici participarea lui Franz I0sef Lovitura adusă diplomaţiei vieneze este des' tul de considerabilă, in tot caşul insă la l0c ape deplin meritată.	: ® j
Starea ir! aricii ei.
Veştile din Irlanda raportează mereu despre omoruri şi mutilări, esecutate de agenţii ligel naţionale. Liga irlandesă e hotărîtă, cum verde a declarat, să poarte pănă la cuţit resboiul con tra stâpînireî englese, şi eşî confirmă promisiunea cu vrednicie.
In districtul Mii n ster ligi ştii au tăiat unui lu- f crător urechea pănă la os, din causă că a lucrat pe o proprietate, din care se isgonise un irlan-des. Vaca unul fermier protestant a fost impuş. cetâ, de faţă cu seracul el stâpîn, din causa că venduse lapte poliţiei. La un alt farmier i s’a prădat casa şi. dat flăcărilor, pentru că a cumpărat nişte fin, asupra căruia liga rostise sen-tenţa eî de afurisire. — Aceste fapte liga le comite prin agenţii seî, spre a păstra ordinea si solidaritatea in massele poporului. OrI-căt de crude şi criminale ar fi prin urmare, sunt legitime şi de scusat.
Necazul Englesilor este mare. Administraţia lor nu ştie ca să se facă. Ea isbutesce, ce e dreptu, a prinde pe delicuenţî şi a-I traduce Înaintea justiţiei, curţile cu juraţi, pe mâna cărora incap insă criminalii, dau tot-d’a-una sentinţe de achitare.
A*eastă procedere a amărît atăt de ţâre pe procurorul din Cork, in căt l’a făcut să’şl dea dimisia. Tn espunerea de motive, el declară, că nu mal vrea să joace rolul caraghios al unul om al legii, ale cărui vorbe nu sunt nici măcar ascultate de juraţi, de cum luate in samă. După părerea lui, Irlandeşiî nu se vor speria nici odată de arest, ţie el ori câtă vreme, din potrivă mi-seria ăî face chiar a’l căuta, căci in temniţă primesc mâncări „aristroeratice" şi de familiile lor se ingrijeşce atăt stătu căt şi liga, plătin-du-le ne săotămănă 20 şilingi ca hani de intre-ţinere. Procurorul din Cork, cere alte mesurL, bunioară spănzurăto&rea.
N’are tocmai gust răti acest incarnat englez, Politicii din Londra, nu-î vor da insă ascultare. Irlanda nu se poate restitui in situaţiunea ei normală, de căt prin aşedarea poporului irlandez, in drepturile ce i se cuvin. Liga întrebuinţează bune ' mijloace spre a face pe Englezi a le da aceste satisfacţie. Chestiunea nu mal poate fi de cât de timp.	-
Frauda şi 6 ritiauia.
Cu ocasia alegere! republicanului Fredâric Passy, in al 8-lea arondisment din Paris, s’aă presentat la urnă o mulţime de alegetorî, aşezat in acest arondisment şi alegetorî alsaţienl, Proclamaţia lor electorală, care a făcut râd sânge in Germania, are cuprinsul următor :
„4 Septembre! — Aduceţi-vă aminte alegători, adoce-ţi-ve! Aduceţi-ve aminte de ziua de 4 Septembre, in care'aţi aflat despre desastrul de la Sedan. A.duceţi-ve aminte de prinsoneril noştri, de morţii noştri. Aduceţi-vâ aminte de patria noastră mutilată. Aduceţi-ve aminte, că chiar astă-zî, Germania, stăpîna *Alsaţieî şi Lorenel
să unească pe acea a gestului şi să se incoa-joare de tot ceea ce poate subjuga spiritul şi a face se tacă raţiunea; el nu trebue a distrage nici odată atenţiunea sa de la efectul ce voeşte a obţine, căci cea mal mică di3tracţiune, poate opri emisiunea magnetică. Dacă cu toate aceste condiţiunT, influenţa magnetică nu se poate face a fi simţită de subiectul ce se magnet: zase, este causa ca esistă intre el şi magnetisează o repul-smne reciprocă; atunci sforţărele unuia şi buna voinţă a celui lalt devin cu totul nule.
Magnetisatul trebui să presinte o constituţiu-ne slabă, un sistem nervos uşor de sguduit şi o disposiţiune naturală spre somnambulism; trebue mal in colo să aibă o credinţă nelimitată in superioritatea morală şi mijloacele mag-netisatorulul; de unde urmează că cel tari mag-netisează pe cel slabi, şi aceştia nu pot mag-netisa pe cel lalţî : ceea ce este repetiţiunea a-xiomeî următ >are :
Fiinţa tare domină pe cea slabă şi o forţează la ascultare, de unde resultă, că maguetisatorul poate prin voinţa s’a să dea magnetisatul im-pulsiunile ce el doreşte şi să imprime in creeriî subiectului şefi toate imaginele pe care el le voeste.
Magnetisatoriî sagaci nu practică de loc arta lor asupra tuturor persoanelor fără deosebire; lor le trebue persoane alese anume, reunind condiţiunile pe cari le-am indicat. A voi să magnetisezl indivizi rebeli prin incredulitate safi impotrivitorl prin organisaţiune influenţei magnetice, insemnează a se expune la sforţări nefolositoare.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro

ROMÂNIA LIBERA
noastre, serbâtoreşce victoria sa şi pierderile noastre! Şi tocmai in această zi vor să ve pue a vota pentru un candidat, care ne-a adus atâtea resboaie, atâta jale, atâta ruşine. Alegători! Nu veţi vota pentru el. Veţi vota pentru candidatul republică restituitoare, Frederic Passy."
Acestor alegători, cea mai mare parte incă supuşi germani, are a’şî mulţumi victoria sa d. Passy.
CUGETĂRI ASUPRA ARTEI DE A GUVERNA.
I.
Iaşi 28 August.
Cei chemaţi la cârma popoarelor, fiind, in mod firesc prin măreaţa lor situaţiune, in neputinţă, de a face tot binele trebuitor numai prin ei insuşî, sunt puşi in frumoasa posiţiune a se deosebi prin alegerea ce fac in oamenii de .w cari au nevoe.
j|fti Această artă s’ar realiza cu mai puţină gre-fflf ' atate, când ar fi, cu o sinceră atenţiune, mai des fjţţ consfâtuitâ vocea opiniuneî publice, ori-căt de slabă şi păcătoasă ar fi ea.
\j Când insă nu voeşti să alegi ca subalterni de căt fiinţe din acelea cari asediază oamenii p’ ce conduc autoritatea Statului numai pentru a ’i răpi o porţiune din ea in sens egoistic. Cănd W' nu voeşti nici să recunoşti, nici să ghiceşti omul |Ş care in cutare serviciu ar desvolta talente, a-f" tund cei de la cârmă, din lipsă de cunoştinţă asupra indivizilor, incep a se convinge, că toţi oamenii se aseamănă şi că alegerea hazardului ! ar equivala poate cu alegerea dată de reflecţii.
Aceasta este o greşeală enormă in politică ' Pe o asemenea cale Statele merg din rău in ’ mai rău până la ruină.
Oamenii de Stat sunt datori in prima linie a face cea mai strănsă ligă cu probitatea, cu lu-minele şi cu intiligenţele ţerei; numai ast-fel sunt mai puternici şi mai respectaţi in prestigiul demnităţii lor. Ei ah prea mult de muncit pentru a putea să nimicească pe duşmanii binelui public şi prin urmare sunt obligaţi a găsi cei mai nobili sprijinitori cu osebire in acele capete, cari afi darul providenţial de a inveţa să cugete şi să orneze mintea obştească.
Un inţelept al vechimel a zis, că cele mai mici lucruri cresc prin concordie, cele mai mari se distrug prin discordie. Această maximă a-dănc intipărită in sufletul bărbaţilor de Stat, i-ar face mult mai puternici pentru binele ce’ şi propun a opera. Cănd insă realizarea binelui este generalmente împiedecată de cele mai uriaşe greutăţi, atunci numai ei ar avia absolută trebuinţă de moralitatea acelei puteri nemuritoare, care are farmecul a forma şi conduce spiritele.
E vreme, pare-mi-se, ca să se inceapă odată acea ligă, acea impărţire generoasă şi atât de dulce aşteptată in trecerea multor perioade, şi să fie chemaţi o dată la cârmă oameni şi din partea acelora, ce au pănă astă-zi misiunea să formeze numai comorile inimeî şi ale raţiuneî popoarelor !...
Dacă partea ninimă de oameni aleşi a guverna, ar întrebuinţa odată autoritatea de care dispun, dănd un adevărat impuls ştiinţelor, resplâtind artele, ajutând şi ridicând oamenii de merite, voind cu seriositate binele lor, fără indoialâ că atunci intr’un timp scurt n’am cunoaşte in lumea noastră de căt relele fizicamente necesare şi că societatea ast-fel purificată şi perfecţionată ar infăţişa un tablou cu totul opus acelui ce ne înfăţişează astă-zi!
Ce strălucit moment in istorie ar fi acela, cănd, contopirea la un loc a tuturor oamenilor putenici şi luminaţi, ar deveni o realitate folositoare lumeî; cănd am vedea sdrobindu-se hotarele cari opresc şi resping incă electrica co-
municaţiune a ideilor mari!......
Atunci liberă, această ligă, ar putea să inalte şi să stăpînească Europa, să lege naţiunile toate imbrăţişindu-le ca pe un singur trup, să le verse lumini pe calea nepătrunsă a fericirei, să le întărească prin raporturi mutuale şi in sfârşit să înfăţişeze cerului cel mai august şi c 1 mai vecinie spectacol al infrăţirei popoarelor!...
Toţi ar câştiga din aceasta. Din nennorocire insă pentru toate popoarele in genere, cei chemaţi a guverna n’aii ajuns incă tot aşa de lesne la inţelepciunea şi la nivelul cunoştinţelor superioare, precum afi ajuns la situaţiunile politice, in fruntea cărora caută să strălucească. Aceasta este cea mai sublimă problemă politică, pe care viitorul numai o va rezolva cu succes.
Aceşti oameni chemaţi a guverna prin jocul hazardului, avănd pururea frică de păcătoasa şi efemera lor mărire, operaţiunile vaste şi nemuritoare ale geniului inspăimăntă, alarmează chiar, fireasca lor neîncredere, căci este bine stabilit, că lucrul cel mai rar din lume este de a vedea un om împărţind binele in proporţiune cu puterea de care dispune.
_ Aceste generalităţi odată emise, ne vom in-tinde pe viitor in chestiuni politice de o importanţă mai locală.
Petru V. Grigoriu.
ARENA ZIARELOR
„Romănnl", acest organ, care zicea, adresăndu-se ziarelor din Buda-Pesta, „de ura popoarelor e respunŞStor trecutul", azî
ne spune că, faţă cu cearta cu maghiarii a stat liniştit; de oare-ee desaproba purtarea ziarelor româneşti. Nu poate un stat să se decidă aşa de uşor cănd e vorba de resboiu.
Adevărat este că in starea relaţiunilor de astăzi dintre statele Europei, o independenţă nelimitată d'a face tot ce le-ar trece prin mine nu esistă pentru nici o putere, nici chiar pentru Germania, cu atât mai puţin pentru Austro-Ungaria.
Ce n’ar fi făcut oare Austro-Ungaria in tim- j pul resbeluluî de la 1870, dacă nu i-ar fi stat in coastă puterea ameninţătoare a Rusiei. Cu toate acestea, Austro-Ungaria este independinte de Rusia. Frauda este independinte de orî-care alt Stat, cu toate acestea ea nu se mişcă spre a’şî lua revanşa, pentru-că neapărat e dependinţe de alte imprfejurărî, ce o ţin in loc.
*** „Timpul" vorbind despre resunetul politic ce a produs visita contelui Andrassy la Sinaia, inchee :
Aşa dar şi intr’o parte şi in alta, in Rusia ca şi in Ungaria, intîmpină n adversari naturali ai rasei noastre.
Aci e esolicarea de ce politica neutralităţii e cea împărtăşită de cei mai mulţi Ro năni, de ce cabinetul couservator a fost răsturnat pentru c’o susţinea, spre a se aduce in locu-î politica de aventuri şi de alianţe a unor adunături fără de patrie, cari sâ’şi facă din specula sângelui, a hotarelor, a cetăţeniei române un mijloc de existenţă zilnică, un mijloc decăştig.
„Binele public" imboldeşte pe d-nu Urechiă spre a îngriji de şcoli.
Să nu uite d. ministru Urechiă un singur moment, că d-sa şeade astă-zi pe acelaşi scaun pe care odinioară şedea cu fală neuitatul Bolin-tineanu ; să nu uite că acel ministru a susţinut in toată viaţa sa lupta cea mai crâncenă contra fanarioţilor din ţără şi din Stambul, pentru des-robirea averilor monastireştl, cari constituesc o a patra parte din ţară.
In fine să nu uite că acel ministru nu a cedat şi nu a potignit un singur minut. Şi, luptând, scriea şi striga:
Ast-fel e românul şi român sunt efl,
Şi sub jugul barbar nu plec capul meu!..
VARIETĂŢI
Un proces hazliii. — Citim in „C. Balasan" din Iaşi :
Anul trecut „Steaua Dobrogiel" publică o notiţă in care se zicea că pe Dunăre s’au ivit nişte insecte veninoase, care notiţă fu reprodusă şi de „Democraţia Naţională" din Bucureşti. „Gazeta de Băcâfi" din 9 Iunie reproducând această notiţă, adaogă observaţiunea : „şi la noi (in Ba-căfi) pe Bistriţa, s’aii ivit asemenea insecte." Noi, la rândul nostru la 15 Iunie am reprodus notiţa „Gazetei de Băcăfi" intocmai. Primăria din Piatra insă, îndată luă afacerea asupra ei, nevoind să considere, că notiţa nu era opera noastră, de oare ce se zicea in ea : şi la noi, pe Bistriţa. Ori-ee Romăn, care are cele mai palide idei despre geografia patriei, ar fi putut şti că Bahluiul, iar nu^Bistriţa trece pe lăngâlaşî, şi că Bistriţa nu trece numai pe lângă Piatra, ci udă mulţime de sate şi alte oraşe incă. Dacă notiţa ar fi fosta noastră, am fi zis „şi la noi pe Bahluî," sau am fi esclus cuvintele la noi, şi am fi zis numai şi pe Bistriţa. Primăria din Piatra insă, ne luănd acestea in consideraţiune, precum şi desminţirea ce-am făcut’o prin foaia noastră cum că la Piatra nu’s asemenea insecte, intenta d-lui Balassan, personal, proces de escrocherie, pretindend nişte dispăgubiri enorme. Nu înţelegem cum d niî de la primăria din Piatră, cari se pretind a fi oameni deştepţi şi instruiţi, au putut d’a numele de escrocherie aceste! fapte chiar cănd ar fi fost a noasră. Credem c’ar fi mai bine să inveţe sensui cuvintelor şi apoi să le întrebuinţeze, pentru a nu deveni ridicoli.
l'n urma reclamaţiunei Primăriei din Peatra, justiţia fâcăndu’şl datoria a dat o ordonanţă din care se constată adevărul, ingnoranţa celor de la Primăria din Peatra şi inocenţa d-luî Balassan.
D-sa ar fi intentat Primăriei din Peatra proces de calumnie şi ar fi cerut despăgubire pentru daunele ce’î-afi causat această faptă necugetată a părinţilor oraşului Peatra, insă a renunţat, fiind că la urmă tot contribuabilii trebuiau să plătească, iar nu cei culpabili.
Cum 8şî resbum! pungaşii. — Presidentul de tibunal Krfiger din Berlin, e un judecător sever. Nestrămutarea şi străşnicia sa in esecutarea legei, au dat de gândit multor pungaşi. Pungaşii insă nu dorm..... La 26 a lunei trecute presi-
dentul plecă intr’un concedii! la Yiena, spre a se mai resufla. Ducea asupra sa 375 fiorini şi 800 mărci. Ajuns in Salzburg şi mai inainte de a sosi trenul pentru Yiena, presidentul făcu o descoperire înfricoşată. Portofoliul de piele in care ăşl pusese banii, lipsea. Nenorocitul — dacă ăl putem boteza ast fel —a trebuit să’şî curme călătoria şi să se intoarcă indărăt la Berlin. Pungaşul a trebuit să ’I fie compatriot, una din numeroaselele cunoştinţe, şi să ’l urmeze cu trenul.
Uh copil şi două fete. Cine e harnic e harnic. Aşa s’ar fi esprbnat un oficer austriac din Triest, care intorcăndu-se a casă după o plimbare din oraş, găsi, zilelo aîcestea, pe femeea sa la pat şi lângă ea trei noi —născuţi: un băi ai şi două fete. Bravul soţ a avut după un an bucuria, de care monarchul său nu a avut parte de cât in curs de două decenii. Spre a-î da o manifestaţie căt mai eclatantă şi pe căt se poate şi de dinastică, el ş, pus copiilor numele de: Franz Iosef, Elisabeta si Stefania.
Serviciul telegrafic a! „Rom. Libere."
13 Septembre, — 9 ore dini.
Constantinopol, 12 Septe nbre.
Se asigură că cu prilejul arderili grajdurilor imperiale 4 oameni afi fost omorîţi de cai şi că numeroase echipaje afi ars. Perderile sunt evaluate la 200 lire.
Toate ziarele au primit ordin să nu publice nimic in privinţa afacerilor Egiptului.
Constantinopol, 12 Septembre.
Azî s’a ţinut a patra şedinţă a delegaţilor budholderilor; ea a fost foarte scurtă din causa unei reuniuni de miniştri. In a cincea şedinţă, ce se va ţine juoi, delegaţii otemani vor da răspunsul definitiv al Porţii privitor la Gestiunea indemnităţii de resboiu datorită Rusiei, cestiune ce se va termina probabil printr’o transacţie, care ar consista in a aplica indemnităţilor ruseşti veniturile părăsite budholderilor cănd vor trece peste 4°/o din datoria publică turcească.
Tunis, 12 Septembre.
Beiul a primit azî-dimineaţă dimisia lui Mus-tafa-paşa şi a numit in locu-î ca prim-ministru pe Mahomed Kasnadar-paşa, care a intrat imediat in funcţiune. Mustafa paşa va merge in curând spre Franţa.
Sofia, 12 Septembre.
Cu prilejul sărbătorii sale ce s'a celebrat Duminică, prinţul Alexandru a semnat mai multe decrete: cel d’ântăifi proclamă amnestia deplină pentru crimele şi delictele politice sevărşite ina-intea lui 9 Maiu, ziua proclamării principatului; al doilea decret suprimă comisarii militari extraordinari instituiţi pe vremea ultimului period electoral; in sfârşit un al treilea decret e privitor la pedepsele diferiţilor cmdatnnaţi pentru crime safi delicte de drept comun.
(Havas).
MAI IsTOTJ
Se vorbeşce, că d. Brătianu ar fi decis să’şî prefacă cabinetul, in cursul lunei acesteia. Atât consideraţiunî exterioare, căt şi necesitatea unei lucrări serioase la reorganisarea statului, l’ar fi determinând la modificarea ministerului.
Azî, la 9 ox-e, s’a deschis, cu ceremonia religioasă frumoasa şcoală comunală de la Cuîbu cu Barză. D. Manolescu a rostit un discurs din. partea primăriei, şi d- Barbu Stefânescu, directorul şcoaleî de băeţi un alt discurs.
Edificiul este solid, incăpetor şi conformat trebuinţelor igienice şi didactice construit. El este lucrat de architectul Dobre, după planul inginerului Bucholzer, si sub privigherea drului Ser-gifi. Materialul didactic al şcoaleî este dat ase-minea de Primăriă.
înregistrăm, cu laudă pentru consiliul comunal al Capitalei, acest fapt.
Tot astăzi s'au deschis şcoalele secundare din toată ţara, cu formalităţile obicinuite. La liceul St. Sava, directorul a pronunţat un mic discurs pe care el vom publica măine.
DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI
„EDUCAŢIUNEA ROMANA"
condus de d-na MANI.IU
are onoare a iueuuoşciinţa pe on. pâriuţî sau tutori, ci inscrierile in acest institut s’.i incep it de ia 12 August de la orele 9 a. m. pănă la 6 p. m., in cancelaria institutului ce se afli pe strada Negustorii No. 4, de unde se pot lua şi programele de studiu, condiţiile de primire şi alte desluşiri. Pentru anul acesta. Dirscţiuiea a luat disposiţiunî ca elevele cele mai mari să inveţe croitul, bu ‘ăUrPul şi alte lucruri trebuincioase in menagiu. Cursurile se vor iucipe la prima Septembre.	Direcţiunea
A. IST TJTnTCITJ
Sub-semnatul insciinţez pe dd. părinţi că m'aş însărcina cu educaţiunea a 5—6 copii, cari să urmeze in şcoalele secuii Jare, sau să primească instrucţiunea in casă.
Florian Crasan
profesor la şcoala de comerţ din capitală
CTTIR.SU'-R.IHiE
INSTITUTULUI SEICARU
incep la l Septembre.
Clase primare şi gimnasiale.
BOALELE DE GAT, GURA, NAS ŞI URECHI tratează printr'o artă specială
D"”1 J. BRÂUNSÎEIN
Medic, Hirurg, ţi Mamos fost medic practicant in Viena in Klinicele.
lui Braun (boale de femei şi facere) şi a lui Hebra (boale de piele, per şi sypliilis) Consultaţiunî de la 3 — 5 p. m. Strada Sf. Vineri No. I (Casa Misiu).
MEDIO SI CHIRURG
D'rul W1LH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA"!
Special: BOALE IDE ZFEUVTEX Şl SYP H I LI S
anunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf. I#an nou îlo. I (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţi».# de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m
PROFESORUL CIRCA
(Sf. Apostoli No. k.)
Primeşce doi elevi gimnasiali sau liceali.
A eşit de sub tipar: Nu-I nimic, novela din 1848, (Schiţe din Transilvania) de I. S. Paul de venzare la redacţiunea acestui ziar.
Preţul 1 lefi 20 bani.
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatru de vară) Astă-seară, 1 Sertembre. -Beneficiul doamnelor Elena. Mateescu, L. Negrescu şi al d-lui Ale-xandrescu se vor juca pentru prima oară piesele : Cana.lisarea Dîmboviţei, Astronomul şi Chiriţa, Bărbatul răsfăţat, piese nuoîin câts un act. — Incpeutul la 9 ore seara._
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M, FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCL
Re «Jiua de 1 Septembre, 1881, ora IO
OBLIGAŢIUNI
6	°o Oblig, de Stat Convertite. .
6 o/0	»	Căilor ferate Romăne
5	o o Renta Amortisabilă . • •
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1.
7	% Scrisori fondare rurale
7	%	«	» urbane
6 °/„ » » >>
8	% Impr. Municipal .	.
» cu pr. Buc. (bil. 20 & R8nta română . . .
Acţiuni Dacia România . -» Banca Naţională a Rom Baia de Aramă liberată . ■ Cupdne	Oblig,	de Stat
„	Rentă	....
„	Căilor	ferate	.
„	Scrisuri . .	■
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă............
Rubla hârtie................
Florini.....................
Losa otomana. .....
Comp» Vend.
ânieî
101 »/, 102 '
92 »/, 228 103 101 96 •/,
106 Ut 28 >/• 91 % 440 1790
Institutul nou de Domnisioare
26, STRADA PRIMAVEREI, 26
Se face cunoscut onorabilului public şi părinţilor care anul trecut n’au găsit locuri vacante in acest institut, că prin terminarea studiilor de liceu a câtor-va el< ve, ce vor depune esamenele de bacalaureat la sesiunele de Septembre şi Mal viitor, remăn des-ponibile acele căte-va locuri pentru anul şcolar ce incepe la 1 Septembre.
Preţul internatului cu studiile de curs primar şi secundar, limba franceză şi limba germană este de 1200 fr. pe anul şcolar.
Se primeşce semi-pensionare şi esterne. Preţul pentru semi-pensionare este de 900 fr. pe anul şcolar, şi pentru esterne de 600 fr.
Informaţîuuî mal pe larg se pot lua la direcţiune, in toate zilele de la 10 ore a. m. pănă la 6 p. m.
CURSUL DIN VIENA
12	Septebmre
Napoleonul...............
Ducatul..................
Lose Otomane.............
Rubla hârtie ......
*/ 9
‘A
V,
2 60 2 14 50
35 V, 56
27 70 126 >/,
103
93 i/, 232
104 102
97 </, 107 V, 29 «/, 92 460 1800 750 arg. aur
CURSUL DIN BERLIN
12	Septembre
Oblig, căile ferate române . Acţiunile	»	»	-
Priorităţi	»	»	.
Oppenheim .......
Ruble hârtie.............
Oblig, noi...............
Lose Ottomane............
100
62
CURSUL DIN PARIS
12 Septembre
itenta Română ..... Lose otomane .....
SCHIMBUL
1 Septembre
Paris (3 luni).........
» la vedere .... Londra (3 luni) ....
» la, vedere . . . Berlin (3 luni) ....
» îa vedere. . . . Vlens la vedere ....
113
220 10
102 90
%
2 70 2 15 60
9 35 Vj " 59 28
126 >U
100 %
62 90
219 i/t 103
91
59
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAl
www.dacoromanica.ro
RQMAN1A LIBERA
DACIA-ROMANIA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE
IN BUCURESCt
Se aduce la cunoştinţa publicului că la 15 Septembre (stil vechiu) a. c. la ora 1 după amiazî, se va ţine licitaţiune in Biuroul Societăţei Dacia Romania din str. Lipscani No. 1, pentru arendarea moşiei asociaţilor de viaţă din Societatea Dacia România a nume Rîioasa-Putinem din judeţul Teleorman Plasa Călmăţaiul. Amatorii se pot presinta de mal nainte spre a lua cunoştinţă de oondiţiunile arendărel şi de qua-lităţile moşiei.
De vendare maclaturî (hftrtie stricata) cu ocaua
14, Strada Covaci, 14.
1MPORTANTU
Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastra suntin posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelier complect in cautscbuc costa ("mal inainte fr. 300)
mammsm iar azi numai 150 franci msmmmm Un siDgur dinte fr. 10. Piâces din duoî sau mal mulţi dinţi, de la 6
Pă£faîlacu8 seamă tini permit a atrage atenţiunea Onor. P. asupra dinţilor artificiali şi rateîieur montat de mine in aur G. 18 ca sunt întocmai cu prima lucrare americană m ce privesce esactitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre incredinţare se află la mine modele espi se, iar in ce privesce lucrările esecutate de mine sunt in posiţie de a da
1i»t> <•	™ °» »»'
^F^cTbasat pe praxa mea de 30 anî in această specialitate, sper a obţinea toată increderea On. P.
Gu stimă, George blama
24-2-10	Dentist engles — Strada Carol I, 19
BIROU DE INFORMATIUNE
TRAJAN & C
lomj)
9, STRADA SFINŢILOR, 9.
Stabilind un biuroh de informaţiune, ne însărcinăm a procura şi a recomanda, după cererea verî-căruia: profesori, institutori, guvernante, bone, de diferite limbi, dame de companie, translatori, comptabili, agricultori, maşinişti, morari, îngrijitori de moşie etc. asemenea cu procurarea de casieri şi casieriţe, meşteşugari şi profesionişti in ori-ce ramură şi specialitate.
Suntem convinşi că ne vom îndeplini datoriile noastre cu esactitate, sperând că onor. public şi inalta nobilime să ne onoreze cu comandele d-lor.
In acest biuroti. se caută un tovarăş care se depue 200 fr. Să cunoască limba francesă germană şi română.
Ou stimă, Trajan & Comp.
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
0
1
ANUNCIU IMPORTANT q
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 anî, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de Iei 600 pentru un an şcolar; şi mă angajez a le pune la dis-posiţiune un local Întrunind condiţiumle igemce, avend o ingrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele necesarii pentru intreţinerea lor intocmaî ca la internatele private din Capitală.	,	,	,
Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admitere : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—iO'/j dimi neaţa şi de la 5'/a seara inainte.
♦
O
o
♦
o
♦
o
♦
DEPOSIT GENERAL
la D= APPEL&Ca
BUCURESOl
1 — STRADA COVACI — No. 1.
No.
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
,_8 REGULATORE şi VENTILATORE
Sobe outin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Oea inaî perfectă şi cea mal simplă regulare a ardere!.
0|g£r*Dnratft focului se poate regula (lupă plăcere-^gj
Cel mal simplu sei viciu fără de a avea trebuinţă de măturat Se înlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. Încâlcitul e foarte
eftin şi soba dureasâ foarte mult Aerisire ţoarte bună a întrebuinţarea ţevel de ventilaţiune. O singura soba încălzeşte trei camere, încălzire centrală aeriană pentru clădiri întreg:.
pas— Această marc ă de fabrică este turnată pe partea interitiă a uşeîW
heidincer-o;en
H. HEU'Uriy
Instrucţiuni şi liste de 'preţuri curente se trărnit gratis şi franco. Fabrica de sobe Meidinger şl obiecte de case
H. HEI M, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
I

i
De venzare bilete de Închiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa Ic Tipografia Ştefan Mihălescu. strada Oo raci 14.
I
INSTITUTUL
BORCK
136, Calea Moşilor, 136
Direcţiunea acestui institut are onoare a insciinţa pe dd. părinţi de f'a-miliă că înscrierea nuoilor eleve se face de la 15 August, de la orele 9—6. Oondiţiunile de admitere se pot vedea in cancelaria institutului. Programa sa, pe lângă studiele primare şi secundare, conforme cu ale «coaielor guvernului, mal cuprinde studii speciale de limba francesă şi germană. Asemenea se invaţă ca facultative, limba englesă şi pictura. Cursurile incep regulat la 1 Septembre.
EVENZARE
Casele din strada Popa-Tatu No. 28 cuprinzând 7 odăi, 2 bucătării, o prăvălie, 2 pivniţe, 2 magazii. — A se adresa chiar acolo.	6-2-6

tapbtttbi
PREVÂSIJR1 POLEIŢI-
isa	t
PlafoBurI in Reliei
din <-,elle maî renumite făbnce c preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publici! sub-semnaL
Fi. JriOJSTICM Tapiţer şi Decroator gef*- 50,—Calea Victoriei 60
(vis-a-vis de Pasagiul Român)
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA
VALABIL DE LA 20 AUGUST (1 SEPTEMBRE) A. €.
BUCURESCI-BLZEU-EOCŞANI-ROMAN, BUZEU-BRAILA-GALAŢI-MARAŞEŞTI ŞI TECUCIU-BARLAD
Tr. ac. No. 1 Bucureseî-Roman
Tr. ae. No. 2 Komau-Bucnrescî
Tr. ac. No. 23 Buzefi-Galaţî
Tr. «c. No. 24 Galaţî-Buzâîi
STAŢIUNI
Sos.		Op.
0.	M	M.
Bucureşti
Ploeşcî
Buzău
Focşani
Mărăşeştî
Român
sera
18
20
Plec,
Tivi.
o
3
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.			STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	M.	O.	M.			O.	M.	M.|	O.	M.
Roman	ştia			8	10		Buzââ	noaptea			3		
Mărăşeştî	11	8	10	11	18							
Focşani	11	55	P	12	5		Brăila	5	25	IO1	5	35
Buzdii	2	31	15	2	49							
Ploeşcî	4	43	15	4	56		Gătiţi	6	50	dimineţa		
Bucure-şei	6	30	dimineţa									
STAŢIUNI
Galaţi
Brăila
Buzâu
Sos.
â|M.
seara
11
25
'Ol
Plec.
o. Im.
to| it
11 35
noaptea
dimineţii
Aceste tunuri sunt in Buzifi in legăturica trenurile accelerate No. *j'|i 24 spre"|i de 1» Galaţi. Aceste trenuri sunt in Buzău in legături cu trenurile ac. No. I ţi * de la Bucuri ţel ji Ron.an,
Tr. de pers. No 5 Bucurestî-Galaţ! Tr. de pers. No. 6 Galaţî-Bncureştf Tr.de pers. No. 7 Galaţl-Boman Tr. de pers No. 8 Borna n-Galaţî
LIBRĂRIA
LA VULTUR
A. MALLfcR k «. ALCALAY
No. 6, STRADA CAROL I, No. 6
Recomadă câ noul magazin de librăria este bine asortat cu tot felul de chărtiă de scris in toate formatele, pentru cancelarie, imprimate, registre etc. Chărtie de tipar in toate formele usitate precum şi colorată de toate cualităţile, chărtie de desemn şi de afişe, chărtie de postă in 4 şi 8 vărgată, liniată şi velină, chărtie pentru legătorie, mucava, plicuri de toate mărimile şi cualităţile.
Begistre de comptabilitate. — Furnî turî de Birou.
Asemenea se recomandă cu tot felul de cărţi in toate limbele, precum şi tot felul de Romane, Cărţi scolastice, usitate in soaiele noastre, in limbele română, franceză, latină, germană şi elenă, precum şi toate articolele necesare elevilor.
Mare asortiment in articole de galanterie precum; Albumurf cu şi fără musicâ de la 3 fr.pănă la cele maî scumpe. Tablouri de ulei in 12 culori cu preţul de 1 fr
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	M.	0	M.
Bucureşti	dimineţa			10	—
Ploeşcî	12	10	25	12	35
Buzău	3	—	20	s	20
Brăila	6	53	15	7	8
Galaţî	8	40	seara		
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M.	M.	O. M.	
Galaţi Brăila Buzâti Ploeşcî Bucureşti	dir 10 2 5 8	nim 53 41 3!	Iţa lf 20 25	9 11 3 5 ,ear	25 8 1 5f a
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M	M.	O.	M.
Galaţî	dimindţa			8	25
Tecuciii	11	15	25	11	40
Băcăti	3	—	12	3	12
Roman	4	25	p. DU		
STAŢIUNI
Roman Băcău Te: uciu Galaţi
Sos.
o. |m.
Op.J
M.
seara
Plec. M.
O.
seara
Aceste trenuri sunt in Buzăfi m legătură cu trenările mixte No. 3. ţi 32 spre ţi de la Focşani. Aceste trenuri sunt in Mlrăţeţc! in legătură cu tren. mixte No. ,3, 14, 35 ti 36 spre ţi de la Focşani.
T -. mixt No. 19 Bucureşti-Ploeşcî Tr mixt No, 20 Ploescî-Bueurescî Tr. plăcere 21 Bncurescî-Ploesci Tr. plăcere 22 Ploescî-Biieiirescî
STAŢIUNI
COS.	>P-
O. |M.	M
Bucureşti Ploeşcî
oim.
9| 25
Plec. O. | M
7 15
dim.
STAŢIUNI	Sos.	0p.	Plec.	
	O. M.	M	O.	M.
Ploeşcî Bucureşti	seara 10| 25	se	8 ara	40
STAŢIUNI	Sos.	jOp.	Plec.
	O. | M.	M	0. | M.
Bucureşti Ploeşcî	dim, 1 8| 18|| di		7-m. |
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M	0.	M.
Ploeşcî Bucureşti	11	seara 40| 868		10 tra	15
De inchiriat
de la sf. Dimitrie, in Huşi, aparta-tamente la rândul anteiu compuse dintr'un vast salon (care a servit do teatruţ bun fiind pentru cazin, două odaî lăngă el şi alte patru odăi unite printr’un coridor, fiind foarte comode pentru un restaurant. Localul e situat in centrul oraşului pe s’rada principală pe unde are şi intrarea. Tot-odată se notează că lipsind in oraş un cazin se simte necesitatea lui şi prin urmare este chipul unei bune afaceri Amatorii sunt rugaţi a se adresa la proprietarul caselor I. Atanasiu in Huşi.	10-2-,.
INSTITUTUL
P. ALEXANDRESCU
vis-a-vis de biserica Sfinţi.
STRADA CERN IC A, No. 4.
Se primesc elevi de cl isele primarii, gimnasiale şi de comercid spre a le face educaţiunea şi instrucţiunea cuvenită.	7
Diform aţi uni in toate zilele 8—12 ore ai 8 — 5 i>. ni.
Aceste trenurile sunt in Ploeţcl in legătură cu trenurile C. F. Ploeţd-Predeal.
Ace3tc trenuri aunt in Ploeţcl in legături cu trenurile de [Ulcere spre şi de la Sinaia,
Tr. mixt No. 31 Buzgu-Focşani Tr mixt No. 32 Focşani-Buzgfi Tr. a ixt No. 33 Focşaal-MSrSşeşti Tr. mixt No. 34 Mărăşeştî-Focşani
STAŢIUNI
Sos.	Op.JJ Plec		
O. | M.	M	O.	M
p. m. 6| 50	P-	3 in.	35
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0	M |	M.|	O.	M.
Focşani Buzău	dim. 2| 25|		1 P-	11 Dl.	10
Buzău
Focşani .	,	_
Aceste trenuri sunt in Buzfifi in legături cu trenurile de persoane No. 5 5i 6 de la ţi spre Bu-
cureţe! ţi Braila, Galaţi,
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	O. | M	M	O.	M.
Focşani Mărăşeştî	dim. 111 55	di	11	5
STAGIUNI	Sos		Op.	Plec.	
	O.	M	M.	O.	M.
Mărăşeştî Focşani	p. Dl. 5 15		P-	4 m	25
Acest tren este in Mirâţeţtl.iu legâtură cu trenul No. 7 de la Galaţi spre Roman,
Acest tren este tu Mărăţcţtî iu legătură cu tre' nul No. 8 de la Roman spre Galaţi.
Tr. mixt . o. 35 Foişaiiî-Mfirăşcştî Tr. mixt No. 36 Mărăseştî-Focşanî Tr. mixt No II Brăila-Barboşi Tr. mixt No 12 Barboşî-Brătla
STAŢIUNI	Sos.	0p.	1 Plec.	
	O. | M.	M	O.	M.
Focşani Mărăşeştî	p m. 3| 50	Ip.	3 m.	—
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	O. | M.	M.	O	M.
Mărăşeştî Focşani	p. m. ' 1| 25	P-	12 m.	35
STAŢIUNI	Sos.	op-	Plec.	
	O. M.	M.	O.	M.
Brăila Bărboşi	dim. 8 45	di	1 8 Dl-	-
STAŢIUNI
Bărboşi
Brăila
Sos. IjOp j| Plec.
o.Tm
seara 8| 40
M
O.
seara
M
55
Acest tren este in Mărăaeţti in legătură cu tre- Acest tren este in Mărăţeţtî in legături cu tre- Acest tren este in Barboţl in legătură cu trenul Acest tren este in Barboţî in legătură cu trenul
. , .	, i rx * *	° i .»	t .	.. i-l.	___„T>___r. Ac Li	em-n Rntnati	\TS Ae> 1 j Rnnrjn cnrf» Oalatî.
nul No. 8 de la Roman spre Galaţi.
Tr. mixt No. 41 Tecuciu-Berlad
nul No. 7 de la Galaţi spre Roman
Tr. mixt No. 42 Berlad-Teeuciu
No. 7 de la Galaţî spre Roman.
Tr. mixt. No.43 Tecuciu-Berlad
No. 8 de la Roman spre Galaţî.
Tr- mixt No. 44 B5rlad-TecHciu
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M.	M	0.	M.
Tecuciu Berlad	dim. 8| 35	di	7 Jl.	5
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	O. | M.	M.	O.	M.
Bârlad Tecuciu	dim. 10! 55	di	9 ji.	15
STAŢIUNI	Sos. l]0p.		Plec.	
	O.	m.||m.	O.	M.
Tecuciu Bârlad	mer. II 1 |30|| p.		12 m	—
STAŢIUNI
Berlad
Tecuciii
Sos.
oTm
p. m
4| 25
Op.
M
Plec.
oTEm
p. m.
55
—cest tren este in Tecuciii,prin trenai No. 28, in Acest tren este in Tecuciii in legătură cu trenul Acest >ren este in Tecucifi in legături cu tre-legătură cu tr. No. i de la Bucureţcîspre Roman.
Tr. mixt No. 45 Tecuciu-Berlad
No. 7 de la Galaţi spre Roman.
Tr. mixt No. 46 Bârlad-Tecuciu
nul de persoană No. 7 de la Galaţi.
Tr ac. No. 26 Tecuciil-Mărăşeştî
Acest tren este iu legătură cu trenul de parsone No. 8 spre Galaţi.,
Tr. ac No. 26 Mărăşeştî-Tecuciii
Tecuciu
Bârlad
Sos.	Op	Plec.
0-1 M.	M	0. |m
51 35
; p. m 7| 30|l p. ’m
cest tren este in Tecuciii in legătura cu tre v nul No. 8 de la Roman spae Galaţi.
STAŢIUNI	Sos.	Op.	Plec.	
	0. | M.	M.	O.	M.
Bârlad Tecuciii	! seara 10| -||se*		8 ira	30
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	O.	M	M	O.	M
Tecuciii Mărăşeştî	5	dim. 40j| di		5 Dl.	12
STAŢIUNI
Mărăşeştî
Tecuciu
Sos.
o. Im.
Op
M
Plec.
O.
p. m. || 11 111 53|| p. m.
M
25
Acest tren este in Tecuci&prin tren. No, 27, in leg cu trenul No. 2 de la Roman spre Bucurejci
Acest tren este in Miriţeţti iu legătură cu trenul accelerat No. 1 spre Roman-Iaţl.
Aceat tren este iu Mărăţeţtî in legături cu trenul accelerat No. 2 de la laţi-Roraan,
Tr.ac. No. 27 Tecucifi-Mărăşeştî
Tr ac. N«. 2§ Mărăşeştl-Tecutiu
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.
	O.	M	M	O. | M.
Tecuciu Mărăşeştî	10	seara 50|| se		10 20 ara |
STAŢIUNI	Sos.		Op.	Plec.	
	0.	M.	M	O.	M.
Mărăşeştî Tecuciii	dim. 6| 45		di	6 m.	15 .
Acest tr. mijloceşte in Tecucifi leg. tr. No. 46 de Ia Birlad cu tr. No, 2 de la Romania Bncureţct.
Acest tren mijloceşte in Tecuci6 legătura tren. No. 41 spre Bârlad cu tr. No 1 de la Bucureţcl.
Str. Teilo' 28, Bi. Hcu O ctaru
Groc-şte şi inseilează costume peo tru dame şi ■ opii cu preţu de 4 fr
Librăria
L. 1 Barrasch
29, Strada Lipscani. 29
Reasortându-se cu toate cărţile şi uecessariile la scris şi desseimi usitate in gym-nasiî, lycee, şcoli de comerţ, seminare etc. se recomandă onor. dd. studenţi-
Lemne
DE VENZARE
cu stănjenu .şi ou greutatea, călit te cer adevărat,’ tâete despicate şi ad so la domiciliul domnilorO cons'-wm iri
1000 Kilograme
Numai 28 lei na ol şi cele dd Fag cu 34 H „
Domni consumatori pot face corn i'ide prin cărţi poştaleadresăndu-se '-alea Gr ivita lăngă gara Tîrgovişti N .
La Urma LEU.
Ou ştim ': Petrache Vasilf cu
wwwidacofefflanicajro s 1
1267
ANUL
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI 3 SEPTEMBRE 1881
APAEE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
U Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luat 8 let. In Districte: 1 an 36 lei, 6 lunt 18 leî, 3 lunt 10 let. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 lunt 24 leî, 3 lunt 12 let.
Director : D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adresa :
In Romania: La administraţiune, Tipografia. St. Mihălescu, Strada Covacî, No. 14 şi la correspondenţil Ziarului din judeţe.
La SociâtA Havas, place do la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie.
__  ______ Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Zurich, New-Tork : Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Paris: In Viena In Londra:
ANUNOIORILB:	,4
Linia de 35 milimetro pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a........1 Led,
,	,	»	H-a............2 »
Epistole nefrancate se refuşă
î”:	Artieolil nepublicaţt nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, reda.cţiunea nu este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP, 0, MlOHAIliESOU
ŞTIRI TELEGRAFICE
din. ziarele streine.
Paris, 41 Septembre.
Ministrul reşedinţe frances in Tunis, Roustan, a presentat guvernului un proiect de lege pentru reformarea impositelor in Tums. Ambasadorul sperează, că uşurănd poporul de sub sarcina cea grea de pănă acuma, ’şî va schimba şi opiniunile politice atăt de defavorabile Franciel.
Cairo, 11 Septembre.
Guvernul a adresat o notă-circulavă către corpul consular, promiţând că va ingriji pentru ordinea pudică.
Trupele sosite din Alessandria ocupă palatul riee-regeluî apărăndu-1 contra revoltaţilor.
Se vorbeşte că reşedinţa domnitorului se va strămuta de la Cairo la Alexandria.
Trupele pretind concediarea oflciărilor străini.
Varşovia, 11 Septembre.
Prin intervenţiunea guvernului Albedinsky se speră, că ţarul Alexandru III va visita şi Polonia rusească.
Ragusa, 10 Septembre.
Vasul de transport „Taiff" a sosit in portul de la Gravosa cu ordin de la ministerul de re3-boiii, ca să ridice muniţiunile ce au remas din compania trecută in Bosnia şi Herţegovina.
Materialul de resboiu, ca proprietate turcească, a fost depus in apropiere de port.
'	Padua; 11 Septembre.
Revista ce a ţinut’o regele peste 18,000 soldaţi, a reuşit splendid. Corpul de armată se de-soalvâ azi. Regele cu regina pleacă la Veneţia.
(Paris, 11 Septembre.
Jules Ferry a ţinut in departamentul Vosges la Saint-Die un discurs in care a anunţat, că la timpul săii se va exprima şi preşedintele Grevy ; pănă atunci nimeni n’are cuvent să atace drepturile lui constituţionale.
Ferry a atacat foarte violent pe intransigenţi şi a făcut alusiunl indirecte la procederea lor contra lui Gambetta. La fine a declarat, că in noile Camerî 300 de voturi vor sprijini guvernul in toate împrejurările.
Paris, 11 Septembre.
Mal multe case de bancă au oferit lui Barthe-lemy St. Hilaire ca imprumut 200 milioane pentru regularea finanţelor tunisiene. Ministrul a refusat, această ofertă cu acea observare, ca guvernul nu cugetă inainte de pacificarea ţării la regularea finanţelor tunisiene.
Peterstmrg, 11 Septembre. Organul lui Catkow, care pănă erl şi alaltă-erl fantasa pentru Gambetta şi Francia, azi d’o dată se schimbă atrăgănd atenţiunea Francezilor asupra armatei germane, ce, afară de cavaleria, e gata in orl-ce moment să se indrepteze cu egala iuţeală atăt spre Orient căt şi spre Occident. Lucrările de fortificaţiune sunt mal pretutindeni terminate. Porjadok sfătueşce guvernul, ca sub scutul unei păci asigurate să’şl indrepteze toată atenţiunea spre afacerile interne.
Pera, 11 Septembre
In palatul ambasadei ruseşti s’a ţinut erl o conferinţă pentru rectificarea graniţelor munte-negrine.
Constantiuopol, 11 Septembre. Editorul ziarului turcesc „Istikbal", Aii Şa-fokti Effendi din Neapole, fu condamnat in con-tumcicioam la exil pe viaţă pentru agitări contra guvernului turcesc- Tot o dată a perdut toate drepturile civile confiscăndui-se şi averea,
Goletta, 11 Septembre.
Erl s’a ocupat Sussa fără de nici o luptă, cu toate acestea nu se poate incepe nici un marş de înaintare spre Kairwan, de oare-ce se semnalează nuol insureţiunî in jurul Susael.
Goletta, 11 Septembre.
Toate trupele socite aici astă-noapte pleacă la Sussa. Vasele de transport sunt insoţite de fregatele „Alma“ şi „Galissonere" şi de un vapor.
S’a ales Sussa bază de operaţiune contra punctului Kairwan.
Constantinopol, ll Septembre. După cum se aude, Poarta cere, ca numai ea singură s ă fie însărcinată cu ocuparea Egiptului şi cheltuelele acestei ocupaţiunl să le poarte te-saurul viceregal.
New-York, 10 Septembre.
In momentul cănd trecea un tren la Kentuky peste pod o vacă ’l făcu să deraieze.
Podul se rupse şi trenul se precipită din o in-nălţime de 30 picioare. Se numără şapte voiajori morţi şi un mare număr de răniţi.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere“
13 Septembre — 4 ore seara.
Londra, 13 Septembre. ,
„Daily Telegraph" crede a şti că basele unei 1 inţelegerl intre Rusia şi Germania a-u fost preci-sate in întrevederea de la Dantzig ;'tcăt pentru cestiunile de amănunte ale înţelegere!, ele vor fi stabilite in urmă intre prinţul Bismarck şi d. Safcuroff, ambasadorul Rusiei la Berlin.
Cairo 13 Septembre.
Şerif paşa, căiuia Kedivul i-a oferit presidenţia consiliului miniştrilor, a pus ca condiţiunî pentru primirea puterii ca trupele egiptene să se ducă in punctele depărtate cari ar fi arătate de el fie-cârul regiment. Coloneii! aii refusat d’a se supune: acestor condiţiunî.
Se asigură că notabilii din Cair vor cere Ke-divulul convocarea unei adunări de notabili.
Roma, 13 Septembre.
„Italia" constată că aderarea ţarului la alianţa austro-germană este un eveniment care va fi fecund in consecinţe considerabile. Italia tre-bue să se felicite şi să vadă in aceasta o nouă garanţie pentru mănţinerea păcel in Europa. Aceia cari spun că principele de Bismarck şi baronul de Haymerle, obosiţi de politica dd-Ior De-pretis şi Mancini pe care o găsesc equivocă, se întoarseră spre Petersburg pentru a se lipsi de Roma, aceia se inşeală pentru că iniţiativa in-trevederel de la Dantzig aparţine personalmente ţarului.
Regele Humbert a sosit la Veneţia pentru a asista la inaugurarea congresului internaţional de geografie.
13 Septembre—7 ore seara.
Londra, 13 Septembre.
„Times" ar voi ca, pentru afacerile Egiptului, să se adreseze orl-cinc autorităţii sultanului ceea ce ar servi pentru a face să ajungă ordinul la Cair, cum a servit şi la destituirea Khedivuluî Ismail. Acţiunea sultanului va fi limitată după imprejurările actuale; armata egipteană ar fi redusă la efectivul necear pentru a apăra teritoriile sudice ale Egiptului.
(Havas)
A se vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 2 SEPTEMBRE
Lunile de petrecere, in care oamenii noştri de stat, ca şi oţioşii cu avere, n’ah făcut nimica din câte datori eraţi, ca miniştri, să facă, aii trecut. Negligenţa de lucrul public a Escelenţielor lor nu s’a săturat insă de neluerare. Aşa in momentul cănd scriem aceste ronduri, nu găsim in Capitală, de căt doi miniştri, pe d. Dabija şi pe d. Ferechide, cari şi aceştia sta ti mai numai de formă, ca să nu se zică, că întreg guvernul este ’n concediu.
Când se vor trezi oare oamenii noştri c!e la cârmă din nepăsare, şi vor lua in serios datoriele Înaltei lor demnităţi politice ?
Cu toţii proclamăm, că este o trebuinţă grabnică, d’a ne pune pe lucru, ca să consolidăm şubredul nostru stat, şi cu toate astea din plimbări de Pierde-vară, nu ne mal oprim.
O să ne pomenim, ca măine, cu parlamentul deschis, şi atunci cu ce lucrări o să vă presintaţi ? Cum stăm cu ţăranul, cum stăm cu şcoala, cum stăm cu biserica, cum stăm cu mişcarea economică a statului ? Sunt o mulţime de probleme vrednice, d’a ţinea in lucru sute de inteligenţe alese, şi voi la nici una nu vreţi să vă gândiţi, par-că aţi fi miniştri, numai spre a vă pune pe carta de visitâ titula grandeţei şi a vă lua regulat diurna!
Pentru numele Iul Dumnezăh, consiliari ai Maiestăţii Sale Regele nostru, găndiţi-vă şi la suspinele acestei nenorocite ţări, care se svircolesce amarnic sub hlamida crăiea-scă, şi bot ăr iţi-vă de a lucra, pentru a ei Însănătoşire, pentru a el intărire şi desvol-
tare. Preţuiţi mai bine timpul, pe care 61 nesocotiţi, ca nişte copii risipitori.
Căt e de lucru, şi ce nepăsători sunteţi!
Sesiunea consiliului general de instrucţiune publică, pentru anul acesta, s’a deschis ieri de d. D abija, ministrul lucrărilor publice, in lipsa d-luî Urechiâ, care umblă după popularitate, pe la Fălticeni şi pe la Roman.
Din căte şcim, sesiunea anului acesta pare numai o simplă formalitate. D. Ure-chiă l’a convocat, flind-câ legea cere ca el să fie convocat; de alt-fel ministrul ar dori să se scape căt s’o putea mai curând de el. Această dorinţă este foarte v6dită, cănd vom spune, că d. Urechiâ, care ne făgăduia marea cu sarea şi cerul cu stele in reor-ganisarea Învăţământului, a convocat consiliul, fără să’i presinte nici un proiect de lucrare. Consiliul este invitat pur şi simplu, printr’o hărtiă de căte-va rânduri, ca să combine o programă liceală, pe şapte clase, şi ca să mai revadă programa şcoalelor secundare de fete.
Mai anarchică procedere ca asta, n’am ve$ut de căt sub ministrul Conta, care de altminterea avea de gănd să desfiinţeze consiliul general. Proiectul seti de lege asupra învăţământului ne-a dovedit aceasta.
*
* *
După legea instrucţiunii, autoritatea şcolară trebue să presinte gata proiectele asupra cărora să se fişeze atenţiunea şi să se desfâşure desbaterile consiliului general.
D. Urechiâ, nefâcănd aceasta, şi fără să consulte eonsiliele şcolare cel puţin asupra ideilor generale, a nesocotit legea instrucţiunii publice.
Mai mult incă, de câţi-va ani mai toate organele de publicitate, cuprinzând chiar pe „Românul," daca nu ne inşelăm, au cerut ministrului şcoalelor să publice de timpuriu ori-ce plan de reforme, fie dînsele oricât de limitate, pentru ca reforma să se poată studia de toţi bărbăţii competinţi, — şi din aceste studie să se formeze un fel de dosar didactic, care să se supună, împreună cu proiectul, înaltului corp profesoral, chiămat de lege d’a se pronunţa asupra materiei.
Nici asta n’a făcut-o d. Urechiâ. De ce? Nu credem că, din dorinţa ca, sub ministerul său, să nu se facă ni mic, dar negreşit din lipsa de disciplină intelectuală a omului, ce dirige invâţămîntul public.
In aceste condiţiunî, nu şcim dacă consiliul general va putea să’ş'i indeplinească frumoasa sarcină, ce i-o Încredinţează legea. *
* *
O singură dată, acest organ al invăţă-măn tulul public a putut să lucreze, cu ordine şi cu folos; in timpul cănd era ministru al şcoalelor d. T. Maiorescu.
Atunci, ne aducem bine aminte, consi-liele secundare din toată ţara, ah fost consultate intr’un mod precis asupra unui şir de cestiuni, oare cum de principiu, de la cari atârnă sistema întreagă a invăţâ-măntului clasic şi real. Opiniunea acestor consilie, precum şi un proiect serios studiat, s’au presentat apoi consiliului general, care a fost pus ast-fel in posiţiune, să lucreze cu maturitate o programă.
Nouă ne-a părut răh, că acea programă nu s’a aplicat treptat, şi că partidul liberal, din ură in contra ministrului conservator, s’a grăbit să Înlăture o programă serioasă
şi s’o inlocuiască prin alta, ale cărei rele urmări de toţi este constatată.
De ce n’a imitat d. Urechiâ, cel puţin in această procedere, pe d. Maiorescu ?
*
* *
Dar să lăsăm această parte istorică şi li-mităndu-ne in cestiunea de faţă, să ne permită d-nul ministru al instrucţiunii publice a’i spune : — Acum un an, acest consilih general, compus din aceleaşi persoane, a a votat o nouă programă liceală şi alta pentru şcoalele secundare de fete. De ce nu se aprobă acele programe ?
Cum vine dnia-sa, să ceară aceluiaşi consilih, să’şl condamne propria lucrare şi să alcătuiască alta, fără a’I arăta motivele, pentru care ăi cere acest blam de sine ?
Nu suntem partisanit programelor din anul trecut, din potrivă credem, că sunt intr’însele multe părţi greşit combinate ; nu suntem nici partisanii sistemului de învăţământ liceal ce domneşte la noi, —dar nu era oare şi logic, şi practic, şi cuviincios ca ministrul, cănd cere consiliului să’şi revizuească propria lucrare, să’i fie arătat cu de-amăruntul raţiunile pedagogice, pentru cari autoritatea şcolară, n’a aprobat acea lucrare şi ăi reclamă revizuirea ei ?
Noi condemnăm procederea ministrului, nu numai fiind-că este fără logică, necuviincioasă şi nepractică, dar mai ales fiindcă este vătămătoare invăţămăntului public. Când ne vom desbăra oare de urîta deprindere, de a păşi pripiţi şi zăpăciţi la lucru ?
Fiind-că consiliul general de instrucţiune este chiămat să lucreze, in aceste desordo-nate condiţiunî, noi nu ne aşteptăm, in anul ăsta, la vr’o lucrare insemnată, care să corespundă dorinţei generale d’a se aşeza in-văţămăntul secundar al băieţilor şi al fetelor pe nişte temelii solide. Şi întreaga vină nu poate fi de căt a ministrului, care n’a scrut cum să proceadă, pentru a face sesiunea acestui corp didactic roditoare de bine.
CRONICA ZILEI
Duminecă, 30 August, ziua comemorativă a atacului redutei Griviţa, M.M. L.L. Regele şi Regina aii asistat, la orele 9, la leturghia şi parastasul ce s’a oficiat in monastirea Sinaia, in memoria celor căcjuţi pe câmpul de luptă
După terminarea serviciului divin, Majestatea Sa a trecut pe dinaintea companiei de vânător! ce era aşezată in curtea bisericel, având la flancul drept musica regimentului 4 linie ; pe urmă, compania a defilat pe dinaintea Majestăţel Sale. La orele 11, Majestâţile Lorafl mers de afl inspectat casarma ; după visitarea camerilor, Maiestăţile Lor s’afl scoborit in curtea casarmel, unde erafl inşirate mesele de mâncare pentru vânători şi musicanţil din al 4-lea de linie. După ce Majestâţile Lor aii gustat de mal multe or! din mâncarea soldaţilor, M. S. Regele, luănd un pahar de vin, a inchinat un toast in memoria celor căzuţi pe câmpul de onoare şi pentru prosperitatea armatei române. D. căpitan Ciocanelli, comandantul companiei de vânători, a răspuns purtând un toast in sănătatea Majestăţilor Lor.
M.M. L L. aii părăsit apoi casarma, in mijlocul urărilor entusiastice ale soldaţilor.
La orele 4‘,'2 s’a incins o horă pe câmpia dinaintea monastirel, care a ţinut până la 6 ore, şi ast-fel s’a terminat serbarea acestei zile memorabile in istoria României.
A. S. prinţesa losefina de Hohenzollern soseşte azi la Sinaia.
Se telegrafează din Brăila către „L’Indăpendace Roumaine", că un matelot rus a omorît ieri, intr’o ceartă, pe căpitanul unul vas grecesc.
Consiliul general superior al Învăţământului şi-a început leii lucrările.
www.dacoromanica.ro
roman ia libera
Aflăm că renumitul pictor naturalist Mackart din Viena a sosit ieri in Bucureşti.
Publicul capitalei nostre cunoaşte din tablourile d-lui Macart intrarea lui Carol al V in Worms, expusă atâta timp la magazinul Gebauer.
După informaţiile „Revistei pădurilor" corpul nostru silvic voesce a constitui o societate după exemplul societăţii din Franţa al acestui corp, şi după aceea a funcţionarilor telegrafe-postai! din ţară.
Scopul societăţei se zice că va fi. studierea şi deslegarea cestiunilor sciinţifice ale silvicultureî din ţară, şi aplicarea sistemelor de exploatare mai apropeiate ţârii. Pe lăngă aceasta din coti-saţiunile lunare sau banii voluntari, se va in-fiinţa un fond cu care să se ajute la trebuinţe membrii societăţei şi familiale lor, cădute in nevoe.
Comiţiul agricol din judeţul Covurluiu consti tuindu-se, ’şi-a compus biuorul din d-niî: Ilie Doiciu, preşedinte; George Antaclri şi Costaclie Buşilă, vice-preşedinţî; I. Doiciu, casier, şi G. Mitescu, secretar.
Pentru concursul agricol şi industrial ce se va ţine in anul acesta in judeţ, juriul se va compune din d-niî: I, Doiciu, Gheorghe Fulger, Const. Atanasiu, loan Plesnilă şi I. L. Herter, aleşi de comiţiul agricol dintre .membrii seî şi d-niî: C. Malaxa, Alecu Codreanu, Panait Oardă, Dimitrie Buşilă, Manolache Nicolau şijVasile Be-janu, numiţi de către ministerul agricultureî, comercialul şi lucrărilor publice.
Concursurile se vor deschide in ziua de 11 Octobre viitor, in oraşul Galaţi.
Preotul B. Popescu, institutor clasei III, de la şcoala. No. 1 de băeţl din Severin, s’a numit definitiv in postul ce ocupă.
Director al arestului judeţului Suceava, in lo-lul d-luî C. Gherghel, s’a numit d. G. Gorsclii.
Din Cernavoda se scrie „Pestei", că la 24 August, doi soldaţi din comp I, regimentul I, ce staţionează la puntul Asarlie pe graniţă, au vă-nat un mistreţ 'in pădurele de la Kadikioi.
Acest mistreţ, după ce s’a adus la Asarlie, a fost despoiat de pele din el s’a scos 163 oca carne macră ; 40 oca grăsime şi 35 oca upele. De departe mistreţul părea că e un bivol.
De la 23 pănâ la 29 August, in Bucureşti s’ati născut 134 copii şi aii murit 91 oameni, din cari numai 10 Jidani.
Boalele de căpetenie : cele de stomach şi de piept.
In Iaşi, de la 23 pănă la 30 August, s’aii născut 57 copil, din cari 32 Jidovi şi aii murit 54 oameni, din cari numai 22 păgâni şi 32 creştini.
S’aii căsătorit in acest interval numai 8 creştini ; dar 12 păgănî !
In judeţul Brăila recolta grâului, secarei, meiului, orzului, este deja strânsă : dijmuitul s’a făcut şi se face in toate localităţile.
Locuitorii lucrează, bărbătesce la căratul şi treeratul orzului.
Secerişul grâului s’a terminat in jud. Yâlcil, iar treeratul continuă incă.
Produsul este insă foarte mic.
IDIIsT .AJF-A.IR.A.
Starea, lucrurilor in Rusia.
Jurnalul „Paris" publică următorul incident,
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— ‘l Septembre —	26
A. DEBAY
MISTERELE SOMNULUI 51 ALE MAGNETISMULUI
traducţie de
AI^XANDKU I. GOKSCTT.
Istoria Magnetismului animal. CAPiTOLUL VIII.
Diverse metode şi practice pentru a produce somnul magnetic.
Observaţi unea şi practica demonstrând că emisiunea magnetică poate avea loc prin diferite manieri, am crtdut c’ar fi mal metodic de a stabili următoarele distincţiunl:
Magnetismul prin contact, atingere, suflare;
—	prin	gesturi	la	distanţă ;
—	prin	privire
—	prin	voce şi	sunete;
—	prin	exemple;
,	....—	. prin singura voinţă.
Aceste diferite manieri de a magnetisa se acordă prefect cu diversele temperamente şi ap-
caracteristic. pentru starea morală a societăţei ruseşcl:
„La 19 August marele duce Constantin dă duse, in castelul şeii Streina, un prănz in onoarea pereche! regale daneze. Timpul era foarte neguros ; familia imperială se duse in trăsura inchisâ, împăratul in trăsura deschisă.
„Pe la 9 ceasuri seara, Ţarul se întoarse in castelul seu din Peterhof; drumul era iluminat cu foc bengalic; de ambele lui laturi ţăranii şi orăşenii formaii un spalier. De-o dată un necunoscut se incercâ, dând la o parte mulţimea, să ajungă trăsura imperială. Mulţimea crtdend, că străinul are iuteuţiunl rele, el apucă şi el făcu cum se cade bucăţi. ’L tăiară cu cuţitele şi el loviră cu pietri, aşa incăt poliţia nu mal găsi de căt o masă diformă dc carne.
„Tarul nu veduse nimic din toată intămpla-rea. Când primi,’ in ziua următoare, raportul oficial asupra lui, el zise : „’MI pare refl, că au oinorît pe acest om; poate era un petiţionar; uar poporul ştie ceea-ce face".
„Nu se ştie cine era străinul, nici nu s’a găsit asupra lui vreun paşaport. Unii afirmă, că purta asupra’şl un pistol. Cu toată cercetarea, nu se găsi insă nimic. Afacerea fu ţinută in cel mai mare secret.
Ziarul „Paris" eşî comentează itiformaţiunea in următorul chip particular:
„Se vede că ţarul actual e păzit mai mult de popor, de căt de poliţie. Asta vine de acolo, că el nu este germano-fil, cum era predecesorul seu, ci naţional".
*
De cât-va timp mişcarea de regenerare naţională a luat la Ruşi un caracter foarte serios.
In Moscva s’a infiinţat o ligă cu scopul de a cultiva individualitatea şi moravurile ruseşcl-Portul tuturor treptelor sociale are să fie iarăşi rusesc; literatura şi artele ruse să fie singure protejiate şi îngrijite; cumpărările să nu se mal facă de căt la Ruşi adevăraţi.
Scopul acestei lăudabile intrepriaderi, este a inăbuşi şi distruge gusturile şi comerţul străin, in deosebi intinderea elementului german şi jidovesc.
Ce lipsă avem şi noi Românii de-o ast-fel de ligă !
*
La universitatea din Lipsea studiază, in de-obste, mal mulţi studenţi ruşi de cât ori şi unde aiurea. Mirea ducesă Helena infiiaţase chiar, cu baniLei proprii, un seminar pentru limbele slave. — Guvernul rusesc gări de căt-va timp, că această universitate a devenit un cuib pentru socialiştii şi nihiliştiî ruşi. Ei a cerut d.ir - şi cu isbăndă-rectoratului, să nu mu inscrie pe viitor la cursuri de căt pe acel stude iţi ruşi, cari vor putea presinta un certificat de bună purtare şi de nevinovăţia lor politică, precum şi un semnalament detaliat a persoanei lor din partea poliţiei ruseşti.
Sermaniî studenţi ruşi!
Bol gări a.
Un publicist engles, care a călătorit de curând prin Bulgaria, dâ un trist tablei! despre starea vecinilor noştri de peste Dunăre.
De remarcat, intre deosebitele notiţe luate de engles, este faptul ce constată, că toată inteligenta şi toate capacităţile politice de cari dispun. Bulgarii, sunt concentrate in Rumelia Orientală. Supuşii prinţului Alexandru nu sunt de căt n.şie ţărani neştiutori, cari sunt mulţumiţi cu el, tocmai fiindcă nu pricep nimic din politică şi sunt obicinuiţi deja de Turci, a fi ascultători ori cărui stăpîu, fie el ori căt de netrebnic.
Punem această constatare a călătorului englos in vederea acelor căţl-va Bulgari, cari ne-au tri mes, mal zilele trecute, scrisori de imputare,
pentru chipul repulsiv in care tratasem lovitura de stat a prinţului Alexandru.
Cine sunt astăzi liberi, intre Bulgari, nu sunt cei din principat, ci cei din Rumelia Orientală. De aici Ya veni mântuirea celor d’ântâiii!
ŞCOALA
Cuvântul rostit de d. Ananescu, directorul liceului St. Sava. la redeschiderea cursurilor din anul acesta.
Domnilor colegi,
Juni elevi,
După o pausă de 2 luni, de cănd ue-arn despărţit-, interval trebuincios pentru restaurarea forţelor lisice şi intelectuale, ne întrunim astăzi cu toţi inti’acest local, focarul luminilor, ca să reîncepem lucrările noastre cu mal multă plăcere, cu mai multă activitate.
Lucrările noastre au de scop instrucţia şi educaţia junimt-î, prin care omul tinde la idealul vieţei complete.
F.uucaţiunea se divide in 3 ramuri: educaţia fi-sicâ, iuteleutuaiâ şi morală.
Cea c&ăntaiu are de scop dezvoltarea puterilor corporale, prin curăţenie, gimnastică, exerciţii! militar, notaţiune, plimbare iu aer liber.
Educaţiunea intelectuală are de scop instrucţiunea, adică studiul şoiinţeior literelor şi a’l bele lor arte, şi aceasta se obţine invăţând in scoale prin silinţă şi aplicaţiune.
Educaţiunea morală are de scop contractarea şi practica bunelor moravuri, inspiraţiunea sentimentelor de justiţie, de caritate, conşciinţa datoriei, respectul legilor, al persoanelor ş’al pro-prietăţel, buna conduită in societate: toate acestea uu se pot obţine de căt ascultând preceptele superiorilor şi imit-ân i faptele lor cele bune. Educaţiunea dar completă cuprinde şi instrucţiunea ca o parte integrantă, aşa că zicând : om cu edueaţiune, se inţelege că are şi instrucţiune, pe cănd uu om. cu instrucţiune nu e tot-d’a-una şi cu edueaţiune.
Omul fără edueaţiune este intocmaî ca o barcă, care plăteşce pe luciul mării in vuia valurilor ş’a tempestelor, fără cârmă, fără busolă, lovi adu se de stând şi ameninţată să se spargă din minut in minut.
Toate studiile lyceale sunt neapărat trebuincioase pentru completarea educaţiuail ; fie-care ăşî are rolul şi importanţa : unele sunt relative la corp, altele la spirit, căci nu trebue negles corpul pe lăngă spirit. Piaton a zis : Musica face sufletul sănătos, precum gimnastica face corpul sănătos. Curăţenia este o virtute saii isvorul mal multor virtuţi.
Exactitatea şi ordinea sunt condiţiunî ale edu-caţiunil. — Aici să dau mai multe exemple are-tăud consecinţele de jordinel şi ale neexactităţel.
Baza edueaţiunii este sciinţa considerată in general. Dar sciinţa şi religia sunt douî surori gemene, cari se ajută şi se fortifică una p’alta.
Sciinţa basată pe religiune fa ce viaţa plăcută, căci are un fond moral, sciinţa fără religiune este înfumurată şi plină de vanităţi ; religia fără sciinţf; merge in intunerec şi e plină de super-stiţiunî, pe când religia basată pe ştiinţă merge tot inainte, la lumina mare, explicând cu inles-nire toate misterele.
Precum sciinţa este basa edueaţiunii, aşa şi educaţia, este basa civiiisaţiuntî, fXră educaţie nu poate ii civilisaţiune ; un popor atunci se zice civilisat cănd toţi locuitori vor avea edu-caţiune.
Ia sensul cel mal lat acest local, focar de lumină, lumini mântuitoare, Lyceul nostru este un institut de edueaţiune.
Sunt 31 de ani de cănd vechiul colegii! din curtea desfiinţate! biserici St Sava s’a strămu-
tat in acest local şi acesta in curând va fi ţja râmat pentru canalisarea Dămboviţel.
Pănă acum nu s’a otărît locul unde are ss se clădească noul Lyceu, nici unde va fi 8tr« mutat provisoriQ. începem cursurile aici, dar nu seim dacă tot aici le vom termina la fiQeie a
«iilnî
nulul.
Juni elevi', aici şi orî unde, primiţi cu
.•	..ii..___fSrAvo r,.,-
amoare
lecţiunile profesorilor voştri, cărora sunteţi da" torl respect şi recunoscinţâ. Fie care lecţiune este un isvor de fericire, ascultaţi de preceptele consiliile lor părintesc! ca să puteţi ajunge ]‘a idealul vieţei complete, a vă guverna ’
------- k	jt - -	'	w —- singmri
a fi folositori voue inşi-vă şi societăţei jn ’ trăiţi, atunci veţi fi civilisaţî şi -iL
statul
care
fericit.
PARTEA SCIINŢIFICA
Sciinţa pădurilor.
VIL
f
român r
Din studiile noastre precedente a reeşit crea- , ţiunea imediată a învăţământului Sylviculturei in ţara noastră. Guvernul căt şi administraţi-unea pădurilor credem că sunt destul de lumi naţi şi bine convinşi asupra utilităţel şi opor-tuaităţeî acestui invăţămănt. Am zis găndiţi-vă că lumina trebue ţinută in braţe şi in Silvicultura ! Dănşiî să crează că, creând mediat in-vâţământul acestei faimoase sciinţe, vor planta cel d’ântâiu ghindă pentru ca copii noştri! mai târziu să tae stejari şi pentru ca să evite desas-trele climaterice şi că România să nu pearâ intr’o zi in lipsă de lemne !
Administraţiunea pădurilor este creată pentru a conserva. Ea are trebuinţă, prin urmare, de oficerî, nu ignoranţi in mare parte, ci instruiţi peste măsură ca Rusia, Ispania, Italia, Francia şi Elveţia. Şcoala specială va produce oamenii speciali cunoscând profund toate amănuntele meşteşugului lor.	,	1
Pentru a ne face o idee de soliditatea cuno»- | cinţelor ce trebue să posedeze oficerii adminh traţiunel pădurilor n’avem de căt să cugetăm la atribuţiunile ce le incumbă.
Serviciul pădurilor in ţările Europei civilisate se imparl:e firesce in două :
1° Serviciul ordinar ;
2° Serviciul extra-ordinar.
a). Serviciul ordinar, in Francia pentru pildă, se compune din :
32 Conservatori, cu leafă anuală de 8 — 12,000 fr., leafă la care se adaogă indemnităţi pentru eheltuelile de birofi şi de transport ;
141 inspectorii, cu leafă anuală de 4-6000 fr., plus indemnităţile ;
165 sub-inspectori cu leafă anuală de 2600- j 3400 fr., plus indemnităţile cari variază după trebuinţele serviciului;
351 gărzi generali activi cu leafă anuală de 1800—2200 fr., plus o indemnitate egală cu a sub-inspeetorilor ;
27 sub-inspectori şi gărzi generali sedentari;
20 gărzi generali stagiâri;
3523 gărzi ajutori, brigadieri şi gărzi domenial cu leafă anuală de 600 — 1500 fr.
1504 gărzi şi brigadieri comunali cu o leafă egală cu a acelor domenialî.
Eafcâ o armata întreagă de oficerî pentru a conserva şi exploata 989,058 hectare de pădure ce posedă statul Francez pe cănd statul nostru posedă mal aceaşi întindere, 911.096 hectare, şi nu are in serviciul seu de căt vr’o 56 oficerî superiori ! Asta nu insemnează un lux de ofi-ceri pentru Francia ; nu, ci însemnez luxul utilului.
Progresul aici, am zis’o noi de mult, nu se măsoară nici cu lanţul, nici cu compasul, ci cu cantitatea de capital angagiat in exploataţiune.
Şi acesta este aşa de adevărat in hăt produc-
titudinl organice; voiţi se zio că cutare subiect ar fi mal lesne de magnetisat. prin contact de căt prin voce saii prin exemplu ; cel alt asemi-nea va fi prin muzică, ne producăndu-I nici uu efect exemplul şi voinţa etc. etc.
Magnetismul prin contact şi gest
este un obiceiii foarte generalisat, întrebuinţat de eătra magnetisatoriî de profesiune, in şedinţele lor particulare şi publice ; el consistă in atingeri (attouchement), fricţiuni, suflare, păsuri şi mişcări practicate la distanţă safi in atingerile trupului şi a membrelor subiectului ce se inagne-tisează.
După noî, cea mal bună manieră de a magnetisa, acea care reuşeşte mal bine la adepţii magnetisatorilor, este metoda lui Deleuze, la care s’au adaus căte-va mici modificări. Iată cum se operează:
Subiectul care este bine decis de a se magnetisa, se aşează in comoditate pe un scaun, isoiat de orî ce obiect, de orl-ce sgomot care ar putea să ’l distragâ. Magnetisatorul se pune in faţa lui, ast-fel ca genunchii şi picioarele lut să fie intre ale sale. In u rnă ei iea amândouă mâinele le strânge puţin, le incruei'şează, si pe partea cărnoasă a degetelor celor mari le aplică pe ale sale. El rămâne căt-va timp in această posi-ţiune, ochii fără mişcare fixaţi in ochii subiectului; după aceasta ăl cere a nu se îngriji, d’a nu se găndi la nimic, d’a alunga toată frica şi de a nu fi preocupat de efectele ce le va încerca. — După câte-va minute, când căldura s’a stabilit intre degete, magnetisatorul lasă mâinile
subiectului săti, pe urmă le retrage poale sale, le poartă ia dreapta şi la stânga, având grijă de a int arce in afară faţa lor internă, le ridică la înălţimea corpului şi le aşează pe amăndol umerii, unde le lasă aproape un minut; după aceasta le'readuce încetişor de la capul braţului pănă la extremitatea degetelor, reîncepe aceste păsuri de cinci şase orî inti rcăud mâinele şi depărtăndu-se de corp pentru a le urca din nod. După aceste păsuri, pune mâinele sale d’asupra capului subiectului său şi le ţine un moment in această posiţiune; ie coboară ia urmă pe dinaintea feţei la o distanţă de unul sau doue degete; ajuns in dreptulu stomacului aplică trei degete de la mână, anume: indicatorul, mijlociul şi inelarul .(al patrulea deget) şi operează, pe această regiune, căte-va fricţiuni din j >s in sus, apă-îndule mat mult sau mai puţin după simţibilitateâ subiectului. In fine magnetisatorul va termina mutându’şl măinele po şoldurile subiectului şi fâeăndu-le să alunece pe părţile laterale ale pulpelor până la genunchi.
Daca subiectul n’a intrat incă in somnambulism, magnetisatorul va trebui, fără a se deconcentra, a reîncepe păsurile sale, mărind forţa privirel şi a voinţei sale. Vom face a se observa, insă, că se întâmplă foarte rar ca un subiect magneti-sat pentru prima oară să adoarmă la prima şedinţă. Nu poate adese ori magnetisatorul obţine un resultat de căt la a treia sau a patra şedinţă.
Odată ce subiectul a fost adormit prin infiuinţa m gnetică, el este pentru viitor mal lesne de magnetisat şi această înlesnire, această aplecare
la somnambulism creşte odată cu numărul mag-notisaţiunilor ce suportă; astfel că un subiect deprins de mal mult timp la tentativele unul magnetisator, adoarme numai de căt.
In fine magnetisatorul pe lângă o voinţă tari, unită cu o mare putere magnetică, poate, cu | mâna, degetul, sau printr’o singură acţiune mentală, a face să vorbească, să meargă sori j nambulul său lesne şi mal iute ca la o comanda prin vorbă.	, j
Repetăm incă că condiţiunea indispensabili; pentru a magnetisa cu succes-se -găseşte inţro voinţa fermă, neclintită din partea magneţi32' torului. Am demonstrat deja că voinţa nu este o fiinţă chimeridâ, ea este o putere reala avănd locul el in creerî; şi această putere | nu se mulţumeşte numai a domina cele-l-alte facultăţi intelectuale a propriului individ, acţiunea sa mal isbuteşce incă a impresiona ma mult sau mal puţin forte pe indivizii asupra cărora a fost indreptată.	. ]|
Acestea sunt mijloacele cele mal de ordinar întrebuinţate pentru a provoca somnul magnetic-Mari şi numeroase volumurî cari ai! fost scrise asupra diverselor manieri de a magnetisa nu esplicâ mal bine de cât arătările noastre in 2 ceastă scurtă expunere.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
tolo anuale ce administraţiunea franceza scoate din pâdurile statului apropie 40 milioane pe când la noi, pentru mal aceeaşi intindere, sunt de 10 ori mai mici! Nicî-o-dată să nu confundăm intinderea unei culturi cu productele ei; nimic nu este mai diferit. Se poate intămpla prea bine ca să recoltăm cu atâta mal puţin grâă cu căt vom semăna mai mult; un pogon bine gunoit, bine lucrat, preţuesc zece negligiate.
Un pogon de pădure, bună şi frumoasă, poate preţui mai mult ca o sută de pogoane de mărăcini şi tufiş. Nenorocire ! noi cădem in aceleaşi greşeli şi pentru păduri ca şi pentru culturile agricole.
Revenim la atribuţiunile serviciului ordinar. Atribuţiunile serviciului ordinar al pădurelor sunt de două ordine diferite :
a)	Una cuprinde poliţia, constataţiunea delte -telor şi a contravenţiunilor, şi operaţiunile intru căt-va mavhinale ; ea privesce gărzii, brigadierii şi gărzii generali ajutoiî.
b)	Altă parte a atribuţiunilor serviciului ordinar coprinde instrucţiunea afacerilor, studiul proectelor de ori ce natură, direcţiunea lucrărilor, insemnarea reservelor, vendările, urmărirea delictelor înaintea tribunalelor şi toate operaţiunile care reclamă cunoşcinţe superioare. Aceste funcţiuni sunt indeplinite de gărzii generali, sub-inspectorii, inspectorii şi conservatorii. Ori-care ar fi gradul său, şeful ocolului prepară proectele şi este insărcinat cu esecuţiunea lor; pentru fie care afacere, el trebue să lumineze autoritatea superioară; totul trebue să treacă prin mâi-nele lui; nimic na se f ice fără concursul seu ; este un adevărat regulator ori-care ar fi gradul săft; că el se fie gard general ori sub inspector-
Inspectoriî nu iafi parte directă la operaţiu. n le forestiere de căt in ceea-ce privesce reser-vele, recolamentele şi vânzările ; dar ei sunt es-clusiv insărcinaţî a susţine drepturile admlnis-traţiunei inaintea tribunalelor, ceea-ce caracte-risă rolul lor. Pentru cele alte afaceri, ei n’au de căt suvravegherea şi a şi da numai un simplu avis, Unul ori doi guarzi ajutori sunt la dis-posiţia lor.
Conservatorii aii rolul d’a centralisa compta-bilitatea circomscripţiunilor. Lor le aparţine d’a conrespunde cu prefecţii pentru chestiunile relative la păduri precum şi cu administraţia centrală. Conservatorul nu participă ni i odată la operaţiuni, numai le verifieă. Revisuesco ase-menia instrucţiune afacerilor după ordinele ad-ministraţiunei. Eată cum agenţii diferitelor grade ai administraţiunei pădurilor utiliseiză faeultâ ţile şi cunoşcinţele lor.
b) Serviciul eatraordinar coprinde 10 inspectori, 61 sub inspectori ori gărzi generali şi trei gărzi generali ajutori.
Atribuţiunile lui sunt mai ăntăiu amenagia-rea pădurilor şi împădurirea munţilor ; pe urmă esecutarea lucrărilor de artă, ca drumurile, podurile, ferestraele mecanice, ect.
Serviciul estraordinar in Francia se divide in 8 secţiuni:
l-a, pentru amenagiarea pădurelor ;
’ 2-a, pentru impădurirea munţilor ;
3-a, pentru lucrările de artă.
Agenţii primei secţiuni sunt organisaţi in co-misiuni şi funcţionează sub controlul unui verificator general.
Asemenea organisaţie şi creaţiunea serviciului extraordinar noi ’l dorim pentru ţara noastră. Art. 1, alineatul 2, din codul nostru silvic prevede numai că o comisiune de trei agenţi silvici direcţi ai statului, numiţi de administraţia pădurilor vor forma comisiunea de amena-giament. Serviciul extra-ordinar trebue bine con stituit pentru că lucrările ce cl arc să facă cer multă iniţiativă şr inteligenţă.
Un funcţionar de care are trebuinţă administraţia pădurilor noastre este verificatorul gene-neral al proectelor de amenagiament pentru a asigura mai bine mersul şi succesul acestor lucrări.
Am putea presuma că dacă s’ar organisa şi la noi serviciul extra ordinar, cum l’am indicat, administraţiunea pădurelor ar realisa mari beneficii. Serviciul nost-u extraordinar s’ar compune din comiăiunile de amenagiament, plus verificatorul general.
saessssesasasKBs-aîM
0 iloare, care piere inainte de timp pentru amicii săi; o măngăere scurtă pentru părinţii, surorile şi rudele sale; o speranţă a cărei lucire s’a stins pentru societate; numele acestei flori, acestei măngăerî, acestei speranţe este George Bureli.
Născut in anul 1862, crescut cu o ingrijre demnă de nişte părinţi ca ai săi, cu o veselie şi o vioioşie pe care numai sufletele cele bune o insusesc, dotat de la natură cu o blândeţă dulce şi cu o intiligeaţă care ’i promitea un viitor ferice; Gerge Bureli trecu pe rend stu-diele claselor primare şt liceali, depuse cu suces examenul de bacalaureat; şi cănd aştepta cu nerăbdarea tinereţe! şi a dorului de muncă şi silinţă a incepe studiul carierei la a cărei ţintă aspira s’ajungă, moartea neinduplecatâ, rece şi nemilostivă, ea care lasă pe ori unde suspinul, durerea şi ’alea, moartea cate sfâşie inimele, St luă dintre noi.
Oh, moarte ! inger fioros şi neobosit al tânguire! ; dar tu găseai in calea ta atăţea fii ai durere! şi ai nefericire!,cari te cheamă, te doresc şi te aşteaptă; tu le-ai şi fi putut face un un bine scăpându I de amarurile acesUtel vieţi, căci mult mai e plină de amaruri adesea-orî!
In livedea cea mare a acestei "lumi tu ai fi putut să’ţi duci paloşul pustietor acolo unde jalea şi durerea per de cum se nasc in urma ta ; tu ai fi putut să cruţi o floare care abia începuse a da celor ce o creşteafi, veselia şi mângăerea.
In alte timpuri şi împrejurări, pe l&ngă du-iv re şi jeale tu laşi consolarea, slab dar dulce balstm pentru cei ce rămân, dar nouă ce ne laşi ? Ce idee poate să ne consoleze pe noi cari tremurăm pentru ziua cea din urmă ?
Duioasă Adunare
Mare e durerea ce ne stăpâneşte.
Ce vorbă de măngăere v’aşi putea aduce vouă şi mie ?
Un corp neînsufleţit, căci sufletul e deja in ceruri, stă in faţa voastră, un tânăr in strae de sărbătoare pe carul triumfului al eternitâţei şi gata d’a vă părăsi pentru tot-d’a-una, şi pare că v’aţî intreba : adevărat să fie ? George Bureli este acela care ne părărăseşte ? George este mort ?
Ah, cu ce a’şî putea să vă consolez?
Duioşi şi amărîţi părinţi, desolate surori, ne mângâiate rude, şi voi iubiţii lui amici şi cunoscuţi : fiul, fratele, ruda, amicul şi cunoscutul vostru vă lasă! Daţi ’î ultima imbrâţişeare, daţe ’i ultimul sărut,” voi cari l’aţi cunoscut şi iubit, căci vai nouă, mult vom fi despărţiţi de el!
Secundul este al tîndrului I. N. Viero-şianu.
întristată Adunare,
Iată—ne iarăşi in faţa unui sicrifi, in intrai căruia doarme somnul veciniciei o tânără victimă a morţei, a căria tristă privelişte ne umple sufletul de dur re. Dar.... Suntem muritori şi aceasta este destul ca să nu putem nimic !
surioarele lui George ; —h> voi, rude ce l’aţi iubit atăt de mult şi in fine, la voi, prieteni, a căror mina de atâtea ori a fost strînsă cu căldură da aceea a lui George, pentru ca in-preună să depunem pe palidu’I frunte ultima serutare, ce Dumnezeii, in nemărginitele-î taine, ne mal ingădue a’i da.
George, noi nu’ţî voiţi zice, adio, ci la revedere, nu insă aci jos, in ăst cuib de răutăţi, ci colo sus.... dacă mal e si altă lume.
NfîG-ROIaOGh
TSnerul George G. Burelli, răpit din braţele neconsolaţilor sdî părinţi, in primăvara vieţeî, a fost inmormentat la 29 August. Camarazii s6î de Universitate au pronunţat, cu acest trist prilej, următoarele cuvinte funebre:
Primul este al tendruluî I. lVIavrodin.
Duioasă Adunare,
Ghiarele oţelite ale durereî, au pătruns inimele noastre; jalea şi tânguirea le-au acoperit cu cernitul lor văl, cănd clopotul cu limba-i amărîtă a vestit plecarea incă a unuia dintre noi.
îngerul fioros al morţii, neobosit şi neînduplecat in alegerea victimelor sale, ingerul fioros al morţei, a căruia coasă, vechiă ca şi lumea, taie şi va tăia cu aceeaşi iuţime unde va cădea; el, fiorosul inger, ne-a mai luat un fiii, un frate, o rudă, un amic, un cunoscut iu fine, in acel caro acum, rece ca şi cel ce ni l’a răpit, nesimţitor ca şi dănsul, neimpresionabil de lacrimile şi chemările noastre, este gata a ne părăsi pentru tot-d’a-una.
Cine este dănsul ?
George Bureli, născut iu 1862 Ianuarie 29 nu număra eri de căt 19 J/* ani, vărsta ilusiu-nilor, atunci cănd tot ce tie inconjoară nu transpiră de căt parfumurl de primă-vară.
In Maiu, anul acesta, depuse cu succes esa menul pentru obţinerea bacalaureatului şi eri, căni coasa nemiloasă a morţei tăia firul zilelor sale, George Bureli, ale cărui rămăşiţe pă-măatesci să găsesc inaintea ochilor noştri, se distingea pe băncile Făcui ţâţei de Medicină.
El pleacă din această vale de lăcrimi lăsând in urmă’i părinţi, in sinul cărora durerea va vieţui vecinie,— trei surioare carî’i vor scălda su venirii] in marea celor mai înfocate lăcrimi, -rude inconsolabile- şi prieteni cari vor uda cu lacrimi dureroase florile c;- v^r eres ce pe tăne-ru’i mormănt !
El pleacă din lame ducând cu sine cununa celor mai măreţe şi nobile aspiraţiuni. Efi, care am fost camaradul copilăriei sale, ’mî aduc aminte iubirea ce nutria pentru Franţa
De căte,ori nu’şi exprima bucuria ce simţea găndindu-se a’şî termina studiile la una din facultăţile de pe marginile Senei.
Vai! Mai tot-d’auna dorinţele noastee dispar in ceaţa neinduratei morţi !
Câtă glorie şi putere nu inpodobesc cunu-nele de pe frunţile potentaţilor hunei, şi cu toate acestea sosesce şi pentru ei ziua când părăsind tronul şi sceptrul lor putinte, se duc alături cu cerşitorîi pentru a mării popoarele cimitirelor!
Cine ar fi putut crede că George Bureli, eri, plin de viaţă şi veselie, astăzi să doarmă somnul din care nu s’a mai desceptat nimeni?
Mister, nemărginit mister!
Trebue oare să’l plângem ?
Nu!	,
Pentru ce l-am plînge ? Mu este oare imaginea sa adânc săpată in inimile noastre ? Nul vom putea vedea ori cănd in fidela oglindă a suvenire!? Da, de sigur da. Ori-ce lacrimi, orice durere ar fi inutilă in faţa lutului din care suflatul ’şi-a luat avântul către spherele nemu-rirei, de unde nu să va mai coborî nici odată. Găndindu-ne la densul, să aşteptăm momentul cănd părăsind această viaţă efemeră ne vom uni cu dînsul pentru tot-d’a-una.
ARENA ZIARELOR
*** „Românul vorbind despre membrii corpului didactic, socoteşte că ei vor resol-va multe cestiunî cari interesează viu instrucţiunea publică.
Denşii vor avea să discute dacă - ţinend seamă de incliuările oamenilor şi trebuinţele ţării, precum şi de mijloacele ei pecuniare — e bine şi folositor ca şcoalele reale să mai funcţioneze paralel cu cele clasice, saii dacă n’ar fi din toate puntele de vedere mai folositor ca învăţământul secundar să fie organisat ast-fel, in cât toţi elevii să primească, in cele d’ăntăiu patru clase, un învăţământ real, ş’apoi in cele superioare să se specialiseze in litere saii şciinţe, putend insă — după terminarea celor d’ăntâiu patru clase — a intra iu şcoala comercială, in şcoala militară, in şcoala d’agricultură şi altele, cari ar deveni ast-fel nişce instituţiunî cu totul speciale şi superioare, ca i ne-ar putea da oameni apţi pentru aceste ramure.
„Timpul" continuă cu studiile sale etnografice. AdevSrul necontestat nici de organul marelui partid este, că o pătură de streini s’a superpus societăţel noastre, şi această pătură alcătue partida liberală. Contra acestui strat nu mai poate nimeni vorbi cu menajament:
Când un om in rebeliune făţişă proclamă azi resturnarea Regelui şi e numit mâni adiutant al aceluiaş Rege, există aci vr’un menajment pentru opinia publică, pentru conştiinţa de drept a poporului ? Nici unul. Cănd un om e medaliat c’un Bene-merenti de Regele, in contra căruia e-rafi adresate pasquilurile sale, existat-a vr’un menajment pentru pudoarea publică ? Nici unul.
Dar oamenii aceia din partidul roşu cari au sentimentul adevărului ăşi menajează ei, es-presiile ?
De loc.
D. D. Brătianu zice că „nu mai sunt oameni cinstiţi in ţara aceasta", confundând ţara cu partidul şefi. T ameninţa cu“ puşcăria şi carantina", ăi aseamăna cu „putregaie".
„Binele Public" vorbind despre sgo-motoasele examene şcolare, zice :
întrebăm dar ce se face cu aceste rapoarte? Că unele din ele se vor publica, aceasta nu e de ajuns. întrebarea e: cine compară, cine studiază acest material, spre a constata anume scăderile instrucţiune! publice, spre a stabili care dintre profesori nu’şi indeplinesc misiunea in conştiinţă şi ce anume îmbunătăţiri trebuesc introduse.
doi impăraţî la Danz'g este o nouă garanţie pentru mănţinerea păcii.
Londra, 13 Septembre
Astăzi după amiazi purtătorii obligaţiunilor drumului de fier Rusciuk-Varna au avut o întrunire la „Canon-Street Otel". Prezidentul întrunirii a declarat că causa purtătorilor trebue adusă la cunoştinţa tuturor semnatarilor tractatului de Berlin. Inrunirea a adoptat două hptărîiT, prima cuprindend că in interesul purtătorilor guvarnul Bulgariei ar trebui să execute clauscle art. 10 din tractatul de Berlin ; a doua, numeşte un comitet pentru a lua măsurile necesari in interesul purtătorilor şi aut misă numirea de delegaţi pentru a opera la Sofia, la Constantinopol şi aiurea, daca ar fi necesar.
(Havas).
Si acum, cănd nu ’mi mai rămâne de zis nimic in faţa majestăţel morţei, mă adresez la voi, părinţi, cu inima sdrobitâ de lovitura morţei fiului vostru ; — la voi odrasle adorate ce remă-neţî singura mângăerea părinţilor voştri, la voi
ANUNCIU LITERAR.
iv _
I	gimu.
II	.
IU »
IV „
I »
II „
IU ,, IV ,
0,	75
1,	40 1, 60
2,	«0 2. 00 4. i0 1, 5) 1. 80 3, 00
A eşit de sub tipar următoarele cărţi:
1	Geografia Romanii pentru cls. III prim. 0, 50
2	Geografia Genex-ală »	^	■
3	Geogr. celor ciaeî părţi ale
„1 urnei"
4	Păxiăntul	„
5	Europa	»
6	Noţiuni generale asupra păinănt.
7	Istoria Antică	0
8	Istoria Mei} ie ^	»
9	Jssor’a Modernă	„
40 Istoria Romanilor	„	„
de Ioan Marescu
Toate aceste cărţi sunt la librăriile d-ior Socec-, fraţii Ioaniţiu şi Alcalaî, in capitxla
A apărut de sub presă cartea : Caticlilsmul culţi-y atorul ui, manual complst de agricultură cu aplica-tiunî la şei niţele fisico-naturala şi 93 gravuri de d S.P. Radianu, vechiu elev al institutului agronomic dm Paris In editura tipografiei Cuou. Viaţa rurală şi eco-no mică interesând pe toţi din societate nu poate n carte mai utilă pentru aceia cari o iubesc. Citiclus-mul cultivatorului ofere adevărata te mie a agncul-turei şi trece in revistă toate ramur.le activitâţei agricole Cei de sus şi cei dej îs pot profita de in-structiunele catichismuluî agricol cu deosebire poporul rural care, din nenorocire, nu ceteşce de căt cărţi pentru acreditatea erorilor şi a prejudicjlor. Preţul 2 Iei.
A-nsrxTăsraixj
Sub-semnatul insciinţez pe dd. părinţi că m'aş Însărcina cu educaţiunea a 5—6 copii, cari să urmeze in şcoalele secun tare, sau să primească instrucţiune*
in casă.	„
Florian Crasan
profesor la şcoala de comerţ din capitală CUEISUJRILE
INSTITUTULUI SEICARU
încep la 1 Septembre,
Clase primare şi gimnasiale.
PROFESORUL CIRCA
fS/. Apostoli No. 4J
Primesc© doi elevi gimnasiall saii liceali.
LAtiEÂTURSÂ¥TlOMLÂ
44 bis, STRADA LIPSCANI, 44 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAl
CURBUL BUCURESCI.
p0 £iu.a Ae 3 Septembre. 1881, ora IO
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
li Septembre, — !> ore dini.
Berlin, 13 Septembre.
In afacerea drumului de fer, d. Kaufmann a introdus o nouă cerere ce tinde a ţine pe directorul regal, sub pedeapsă de inchisoare, de a executa sentinţa tribunalului „Reichsgericht" şi mai ales do a renunţa să şteargă inscripţiunea societăţii din registrele tribunalului de comerţ din Berlin. Această erere a fost respinşă pentru că atinge drepturile legime câştigate di tierţi şi de guvernul român.
Viena, 4 3 Septembre.
Prinţesa Iosefina de Hohenzollern Sigmaringen a plecat astă-zi spre Sinaia, ca să facă o visitâ fiului săfi regele Garol I al României.
Paris, 13 Septembre.
D. Călimach Catargiu, ministrul României la Paris, va pleca măine spre Bucureşti.
Constantinopol, 13 Septembre.
Se vorbeşte că Poarta va trămite in Egipt un comisar extraordinar, care ar fi Server-paşa, ca prim delegat otoman in comisiunoa budhol-derilor.
Cair, 13 Septembre.
Notabilii indigeni blamează conduita colone-lilor armatei.
Azi, după ameazi, mai mulţi ofiţeri s’au dus la palatul Abdin. Scopuljacestui demers ar fi de a declara supunerea lor completă Khedivuluî.
Paris, 13 Septembre.
Citim in „le Temps" : îndată ce s’a primit prima ştire asupra insurecţiuneî egiptene, F reign Office comunică d-lui Barthelemy St. Hi-laire că intenţia Angliei ar fi de-a procede de acord cu Franţa in această incurcâtură. Acest acord s’a manifestat deja prin oposiţiune formală şi comună contra intervenţiunii Turciei in Egipt.
Scopul călătoriei d-luî Malet, consulul Engli-terii iu Egipt, la Constantinopol, era de-a prepara un tractat de comerţ turco-egiptean.
Petersbnrg, 43 Septembre.
Ziarele rusestî declară că intrevederea celor
300
20
OBLIGAŢIUNI
6 Oblig, de Stat Convertite, g o|fl »	Căilor ferate Romăne
5 o 0 Renta Amortisabilă .
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens 7 % Scrisori fondare rurale
7	ox <,	» urbane
6 °/o	»	»	8
8	\ îinpr, Municipal .
»* cu pr. Buc. (bil,
5 °i« Renta română .	.
Acţiuni Dacia Romănia .
» Banca Naţională a Rom Baia de Aramă liberată .	.
Cup6ne	Oblig,	de	Stat
Rentă	.	.	•	■
„	Căilor	ferate	■
„	Scrisuri	.	.	•
Argint Naţional contra aur .
Biete de Bancă.............
Rubla hărtie...............
Florini....................
Lose otomane...............
CURSUL DIN VIENA
13 Septebmre
1.)
ânioî
Oomp» V«d.
101 1
102 92 * 228 103 1
toi
96 1 106 ' 28 91 435 1790
„TOI
103 93 232
104
102
97
1 'U
29
92
55
800
50
arg
aur.
26 'U
100 1
62 »/,
12
21
80 102 60
13
20 10 10„ 90
Napoleonul...............
Ducatul ............... •
Lose Otomane. . .	.	-	•
Rubla hărtie.............
CURSUL DIN BERLIN
13 Septembre
Oblig, căile forate romăne Acţiunile	»	8
Priorităţi	»	*
Oppenheim ......
Ruble hărtie...........
Oblig, noi..............
Lose Ottomane ....
CURSUL DIN PARIS
13 Septembre
Renta Română .	.	.	.	.
Lose otomane.............
SCHIMBUL
2 Septembre
P:-.rls (3 luni)..........
» la vedere.............
Londra (3 luni) .....
» la vedere ....
Berlin (3 luni)..........
» la vedere. .... v’iens 1* vedere.........
Adrcocpoutru telograme FERMO BFNZAL
X
X
2 60|
2 14 50
36</
57
27 20
26 V,
Jfc
2 70 2 15 60
35-/„
56
27 70
%
www.dacoromanica.ro
RQMANIA LIBEFA
De inchiriat
De la Sf. Dumitru viitor, oasele din suburbia şi strada Negustori, No 4, in caro se află actualmente pensionatul de fete «Educaţinnea RomRnă».
Doritori so vorfl adresa alături cu zisul pensionat, in oasele No. 2, in toate zilele de la 10 ore dimineaţa pănă la 4 seara.
De Venzare
Doud perechi caso, ambele intr’aceeaşl curte, construcţie noue, cu doud faţade, in calea 13 Septembro No. 10 şi Strada Puţit cu apă rece No. 62, doritori să so adreseze la sub-semnatul domiciliat in zisele case. 5
Dr. /. Şerb&nescu.
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
de la facultatea de medicină din Paris s’a mutat in Calea Văcăreşti 82.
Specialitate de b61e syphilitiee
Oonsultaţiunî de la 8—9 a. m. şi de la 2—4 p. m.
PYRETHRIN SALICYLIC
(APA DE GURA)
OOlVIFOBXTIXJnsrE PHARMACEUTICA
Vindecă toate alteraţiunele gingielor şi a gurel in general. Perservă şi intreţine perfectă sănătatea dinţilor. Tntrebuinţaţă cu bumbac afinează durerea de dinţi. O linguriţă amestecată cu o jumătate pahar cu apă ajunge pentru spălarea gurei.
____UNICUL REMEDIU
întrece toate invenţiunile făcute pănă astăzi, şi se recomandă P. T. Publicululul ca cel mai sigur specific.
PREŢUL UNUI FLACON 3 Fr. 50 BANI
Depositarif vor avea un rabat convenabil.
W. WEINHOLD.
In Pitescî, depoul la W. WeiitUoM farmacist şila dd. friserl Titche Nicolaii, Taclio Ni culese», M. 1 Stîttesc» Magasin de Paris. — Depoul in Bucurescî In d. A. Ozeidos farmacist, Strada Colţei, 23.
Anunciu
Se primeşte intr’o familie nnu, sati duol copil care ar frecuent şcoala. - A se adresa strada Poloni
li-Ml
24 ori Scaune 38.
DE VENZARE
Instrument Universal
din fabrica
KRAFT de la VIENA
pentru măsurătoarea, tranenlnm şi nivelaţia cu *
preţ fix 400 franci.
Se poate vedea intre orele 5 si r seara in Strada Sculpturel, Ni. 9 înfundătură.	’ ''
Dombrovs];-,
E VENZARE
Casele din strada Por -Tatu No. 28 cuprindănd '7 odăi, 2 bucătării, o prăvălie, 2 piv’ niţe, 2 magazii. — A se adresa chiar acolo.
INTERNAT
de
ZBA-IETI
de la
5—15 ani.
INSTITUTUL
BUCURESCÎ
strada
B1BESCU-V0M
Ho, 10.
Instrucţiunea se face in limba română, în tocmai după programa ministerului instrucţiune! publice ast-fel că: elevi care au terminat cele patru clase în acest institut sunt apţi a fi imediat promovaţi în un gimnaziu sau şcdlă comercială.
Limba germană şi franceză sc predă cu o metodă simplă, uşoră şi
practică, educaţiunea şi îngrijirea elevilor sunt strict observate, aşa C ’:
copii sunt trataţi maî mult ca în o casă părintescă de cât ca un institut. Pentru programă şi orî-ce alte detaliurî doritori se pot adresa la direcţiunea Institutului de la orele 9 a m. până la 6 p. m.
8-2-7	DIRECŢIUNEA.
AYIS
Aduc la cunoştinţa onorabilului public din capitală şi provincie că magazinul meii de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, No. 29, ’l-am desfăcut cu desăvârşire insă am deschis un nod magasin tot de specialitatea mea de coloniale şi delicatese sub propria mea firmă
V. J.Eacoviţa
wr- la crucea roşie
Cale Victoriei şi Strada Lipscani, Colţii Slătari, No. 8.
Vis-a-vis de Palatul Dacia.
Magasinul e cu totul aranjat cu mărfuri noi primite in acest timp, de aceea rog pe onorabilul public a mS onora cu acea încredere cu care am fost onorat şi pănă acum. Preţurile moderate şi serviciul promt şi onest, tot-d’odată se ailă de vendare mai multe rafturi şi tejghele de anin cu preţurile foarte reduse.
15-2-8	Cu stimă, V. I. Racoviţă.
MAGAZINUL DE PANZARIE
DIMITRIE LAZARESCU
TN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
Au sosit felurimi de pănze nuol precum:
Olandă Rumburg, Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc Sifon Mec-sican in diferite laturi, Melino, percal, tulpan ; Osfort de aţă veritabil, pânză vărgată pentru mmdire, pânză cu varga roşie la margine pentru transperante, pânză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olandă garnituri de 6 şi 12 persoane, plăpând de vamă şi iarna de^ lână.
Cămăşi de cavaleri albe şi culori fasoanele cele maî nuol gulere, manjete, cravate diferite forme, batiste de Olandă şi lino. Corsete, cămăşi de damă diferite camizoane şi altele necesare, broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi culori şi albi, flanele de lănâ subţiri albe şi culori, jiletci franţuzeşci pentru bărbaţi umbrele de ploaie şi altele.	7
Toate aceste să procura cu preţurile cele mal moderate.
De venzarebilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14
H«Q«0*0*0*G*°*0*0*0*0*H
^ ANUNCIU IMPORTANT q
♦
O
♦
o
♦
o
♦
o
♦
Fac cunoscut că de la 15 August, anul curent, primesc tineri de la 8—16 ani, cari doresc a urma studiul in clasele primare şi gimnasiale ale Statului, cu preţul de lei 600 pentru un an şcolar; şi mă angajez a la pune la dis-posiţiune un local întrunind condiţiunile igenice, avend o îngrijire părintească şi tot-odată a le procura toate cele necesarii pentru întreţinerea lor întocmai ca la internatele private din Capitală.
Doritorii (părinţi de copil) se vor adresa pentru admitere : Strada Popa-Tatu, Nr. 23 de la orele 6—10'/, dimineaţa şi de la 51/* seara înainte.
♦
O
4
O
♦
o
♦
o
♦

HOTEL FIESCH3
BUCURESCÎ
MT* SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI • jfca — Strada Şelari, Nr. 7. —
Restaurarea complect cu serviciul prompt şi sonerie rUc-trică. Odăi de la fr. 1 50-5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi de adunări.
De venzare maclaturi cu ocaua ■*3KŞ
(hârtie stricată)	7
A se adresa la administraţia acestui ziar, strada Covaci, No. 14.
MARE-I PUTEREA ŞTIINŢEI!
ZXntloi^lloptioxjm, un remediu examinat in mod oficial, aprobat şi recomandat de autorităţile medicali, vindecă posj-tiv şi radical, in tot caşul, cea mal teribilă din toate boalele:
GEE3E3£^n£ES.EZ]Oia
şl or-ce altă boală de nervî. Acest remediu e de mare importanţă pentru toate maladiile. Deja mii de persoane i datoresc vindecarea, fapt incontestabil ce a găsit in multe ziare din ţară şi străinătate o expresiune bine-voitoare.
Antiepilepticum se expediază in pachete de căte 6 flacoane şi instrucţiunea necesară, dacă se trimite saii se rambursează la postă 25 de franci.
Succesul e garantat; in caşurile extra-ordinar! insă trebue să se ia o dasă indoită.
Comandele să se adreseze la depositul general al d-lul
Kr. Klrolmer Berlin, KW, Brticken-Allee, 34.
f-me IP 1 ITilTîl f
L.
Str. Teilor 28, Biserica Oletaru
Croeşte şi inseilează costume pentru dame şi copil cu preţu de 4 fr.
V PRIMA FABRICA SPECIALA }
DE
CRAVATE
IN ROMANIA
Ifoiidată la 1870.
I
Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi iu special d-lor comersanţlde Mode atât din capitală precum şi din districte că este singură in ţară care posedă cel mai' mare d'eposit de cravate şi cu toată lipsa dc incuragiare co există in Industria Naţională, concurează cu străinătatea atăt in preţuri precum şi iu qualitate.
Asemenea pune la disposiţiu-noa Onor. Clienţi un frumoi asortiment de stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros şi en detail cu preţurile cele mal modeste
IACOB IOSEFH.
}	Bucurescî Str. Şelari 20
MIJLOC DE A SLABI
A scrie la 3, str. Meierboer, Paris, la
autorul propag, de l'Anti-Obesitas
Bucureşti, Septembre, 1881.
Către distinsa noastră, clientelă
Ne grăbim a ve comunica că «MARELE BAZAR DE ROMANIA» distinsul magazin de haine confecţionate pentru bărbaţi si bâeţî a prii-mi l pentru S e s o n u Ide T o a m n a primul transport ele : Costume fine şi moderne, in fasoane diferite, croelile cele maî nuoî, Pardesiuri elegante, stofe recomandabile, pănă la calităţi superioare; Costume negre de Salon, Fracuri şi Redingote, de pervien, de Brun şi drap de Sedan; Asortiment complect de 'pantaloni fantasie la Redingote şi Jachete din stofe «nouveaule» nuanţe bine alese.
Soliditatea confeoţiuneî, perfecţiunea croeliî şi modicitatea preturilor■, vor respunde ca in tot-d’a-una aşteptării D-voastre.
Depou principal al Fabrieeî noastre din Viena in Romania.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
Strada Şelari No. 7, sub Hotel Fiesclii.
NB, — Băgăm a nota

spre a evita conftizinnl regretabile.
Tipografia Ştefan Mihălescu Strada Covaci No. 14.
www.dacoromanica.ro
)^"0alea Plevnei curtea bisericei Sf. Ionici, peste drum de la Otel de France.
i ii ui.
ŞI RARITĂŢI NATURALE
intre altele	■ -
ARDEREA TEATRULUI DIN Fiicele maî mici fiinţe omenesc! ţ o Iumo două surori vil (pitic ) COPILU OU DOUA CAPETE, ri -deschisă iu toa'e zilele de la 9 orc dimineaţa păni la 9 ore seara-
MC* Intrarea 50 bani cu premii
INSTITUTUL
P. ALEXANDRESCU
vis-a-vis do biserica Sfinţi.
STRADA CERN IC A, No. 4.
Se primesc elevi do clasele primarii, gimnasiale şi de comercifi spre a le face educaţiunea şi instrucţiunea
cuvenită.	^
JnfonnaţiunI in toate zilele 8-12 ore şi 3-5 p. nh
ANUL V. — No. 1269
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA S SEPTEMBRE 1881
ROI ANSĂ LIBERA
APARE ITST TOATE ZILELE
ABONAMENTKLB :
Ia Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei/3 luni 8 lei. In Bistrieto: i an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D, AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
In Romania: La administraţiune., Tipografia St. Mih&lescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţir jurului din judeţe.
In Paris:	La Sociâtf Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin compania generală de publicitate Q. L Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Zurich, New-YorV: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube .'t C-nie.
ANUNC1UHILJE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina Ill-a  ...1 Led.
•	»	»	Il-a...........t » fr
Epistole nefrancate se refuşă Artjeolil nepublicaţi nu se inapoăză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, rodacţiunea au este responsabilă.
Prim Redactor: STEF. 0. MlCJKALLESQU
irirarIT naniiimaa
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Berlin, 14 Septembre.
„National Zeitung" aduce ştirea din Viena, că baronul de Haymerle, de şi ministru de esterne, totuşi n’a aliat mal nainte despre intrevederea de la Danzig, de căt numai cănd a aflat şi lumea din diferitele jurnale. In adevăr, împrejurarea aceasta e cu atât mai curioasă, cu căt contele Andrassy a conlucrat (?) pe cale diplomatică la realisarea intălniril celor duo! împăraţi. Adeverindu-se că fostul ministru de esterne ştie atât de puternic, să se afirme, pentru circumstanţele actuale atăt e sigur, că nu va dispărea de pe orisontul politic.
Paris, 14 Septembre.
Anglia şi Francia vor ridica protest contra o-cupăril Egiptului de către trupele turceşti.
0 notă semi-oflcială publicată acum de curănd afirmă, că in f iţa nouel situaţiunî create in Cairo, Anglia doreşte să meargă mână in mână cu Francia pentru resolvarea pacînicâ a cestiunil.
Berlin 13 Septembre.
După cum află „Danziger Zeitung" membrii din suita Ţarului mărturisesc, că nici odată nu l’ail văzut pe Ţarul in o aşa bună disposiţiune ca la intrevederea de pe bordul Jachtulul „Ho-henzollern".
Berlin, 13 Septembre.
„Nordd. Allg. Ztg.a se făleşte din noii, că numai desminţirilor sale este a se mulţumi că oraşul Danzig s’a bucurat de distinsa onoare a fl primit in sănul şeii doi împăraţi..
Stettin şi KOnigsberg se luaseră odată serios in discuţiune d’a fl alese ca loc de intâlnire.
E ceva de notat, că ştirea oficială despre intrevederea la Danzig n’a sosit cu ordinul ca să se ţină secretă.
Paris, 13 Septembre.
Barthelemy St. Hilaire s’a pronunţat contra unei ocupaţiunl a Egiptului de către trupele turceşti, de oare.ce mohamedaml s’ar simţi prin aceasta foarte incurajaţl.
Constantinopol, 13 Septembre. Conform ştirilor din urmă, răscoala din Asia B6 poate considera ca şi potolită graţia silinţelor energice ale ale lui Monsur paşa, Falit paşa şi Fetih paşa.
S’aii supus şi aii recunoscut autoritatea turcească şi triburile din districtul Şetre, după ce comandantul Izzet paşa i-a bătut "cu deBăvîrşire la Calat-ul-Sekre.
Guvernul a hotărît ca pentru viitor să aplice măsuri aspre, precum isgonirl din ţară, contri-buţiunl esagerate, etc.
Athena, 14 Septembre,
Trikala, Punta şi Larisa, aşa dară cele mal principale trei puncte din teritoriul te safian şi epirotic suut evacuate deja de către trupele turceşti.	■
Mai rămâne acuma să se esecute şi cedarea oraşului Volo, ce conform tratatului se va întâmpla peste două luni.
Belgrad, 13 Septembre..
In cercurile guvernamentale se afirmă cu toată positivitatea, că ministeriul va propune principelui dimisionarea mStropolituluî Michail pentru aţîţărî politice.
Londra, 13 Septembre.
Ambasadorul american a primit despre starea sănătăţii lui Garfield următoarea depeşă datată de la 13 1. c. 11 oare şi 30 min. din Long-branck"
Apetitul ca şi somnul preşedintelui sunt es-celente. Rănile şi incisiunile făcute aii o aparenţă mal bună. Tumtfacţiunea glandelor aii mal scăzut. Temperatura şi respiraţiunea normală. Pulsul ceva mal puţin frequent şi puternic. Numai starea plămânului drept la partea inferioară e cam critică.
Paris, 14 Septembre.
„Temps“ scrie :
„îndată ce a sosit prima veste despre insu-recţiunea din Egipt guvernul englezesc pe loca incunoştiinţat pe ministrul de esterne france», că Anglia nu va intăzia a procede in unire cu Francia la aplanarea conflictului. Această unfie deja s’a şi maoifestat prin protestul comun contra Turciei, care voeşte să ocupe Egiptul cu trupele el.
Consulul general englezesc Malet a petrecut căt-va timp in Constantinopol pentru a incheia cu guvernul turesc un tratat de comerţ intre Turcia şi Egipt,
New-York, 12 Septembre. Comitetul pentru ajutorarea celor nenorociţi prin arderea pădurilor şi căldurilor escesive comunică, că prin districtul Mişigan s’aii îngropat Ş00 de cadavre şi că se află ie fle care cias
altele. Peste 1500 familii cu 10,000 de suflete sunt espuse foametiî, daca nu va veni in curând ajutor.
Este de notat, că aceste nenorociri derivă numai din arderi de păduri.
Victimele căldurilor nemal pomenite sunt şi mal numeroase.
Viena, 13 Septembre.
Se semnalează din Bucureşti in ziarul „Pol. Corr-a o notă circulară, ce Poilrta a trimis’o din noii in chestiunea secularisâril bunurilor monăs-tireştl întâmplată in România la 1864, cerăn-du-le bunele lor servicii.
România intemeiându-se pe votul Camerilor de la 26 Ian. an. c. a respins preti nsiuaile turceşti.
Tot odată anunţă „Pol. Corr.“, că guvernul german l’a asigorat pe representantele român din Berlin, că din parte şî va respinge orl-ce intervenţiune in favoarea pretensiunilor guvernului turcesc.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere“
15 Septembre — 4 ore seara.
Cairo, 15 Septembre.
Sultanul la esprimat Kedivuluî satisfacerea sa pentru | sfârşirea criseî.
Şerif-paşa a adresat Kedivuluî o scrisoare care conţine urmâtoaroa programă a guvernului: in fiinţarea unul consilii! de stat; păstrarea tribunalelor internaţionale ; reformarea tribunalelor indigene ; incheiarea de convenţiunl comerciale cu puterile străine şi mânţinerea controlului european in finanţele egiptene, cari sunt isvoarele de căpetenia ale avuţiei ţării şi forţiî guvernului.
Kedivul a răspuns primului ministru că T pri-mesce programa şi mal ales manţinerea controlului european in finanţe.
Viena, 15 Septembre.
Contele Richard de Belmdi e numit preşe-din te al curţii de justiţie administrativă.
(Havas)
A se vedea ultime ştiri pe pag. HI.
BUCURESCi, 4 SEPTEMBRE
întrevederea celor doi impăraţi la Danzig dă incă loc la lei de fel de presupuneri.
Unii cred că ace istă intrevedere n’a fost de căt un act de curtenie. împăratul Alec-sandru III, zic dănşiî, datoria o visită bă trănuluî potentat German , care a fost cel d’ântăill dintre Suverani, care să’I presinte regretele sale pentru asasinarea Iul Alexandru II şi felicitări pentru urcarea sa. pe tronul Ţarilor
Alţii afirmă, că această visită este primul pas, către o nouă alianţă a celor trei impăraţî, şi’şl intemeiază a lor afirrhare pe faptul remănerild-lul Giers de a conferi cu principele de Bismark.
Care din aceste două presupuneri va corespunde cu adevărul, nu seim, şi multe lămuriri nici nu ne-aii sosit din străinătate. Caută să aşteptăm fapte, cari să ne facă a inclină către una sad cea-l-altâ din aceste presupuneri. Faptul caracteristic ar fi păstrarea sad înlăturarea generalului Ignatief de la conducerea politicei exterioare.
Se şcie, că generalul Ignatieff este unul din capii partidului panslavist, care acum este iritat in contra Austriei, ce urmăreşce inlăturarea Rusiei dmOrient, şi care aspiră la emanciparea tutulor Slavilor din Orient. Acest partid este şi contra Germaniei, căci Germania este care ajută şi împinge pe Austria in Orient. Deci, dacă generalul Ignatieff remâne in capul afacerilor ruseşcî, noua alianţa a celor trei impăraţi este o închipuire deşartă. Dacă insă Ignatief este inlâ-turat, atunci alianţa se face.
Intr’uu aseminea caz, pe care noi ăl credem foarte puţin probabil, Puterile latine şi mai ales Francia ar remănea isolată, iar înrâurirea ei pe continentul nostru foarte slabă-
De sigur că alianţa celor trei impăraţi ar oferi Europei o pace mai îndelungată. — Şi cine nu preferă pacea resboiuluî, — dar statele mici vor simţi gred pe pieptul lor apăsarea a trei mari imperii militare şi despotice.
Noi aşteptăm cu nerăbdare desfăşurarea evenimentelor, spre a vedea ceva mal clar cele intocmite tainic la Danzig.
Am arătat, alaltă-ierî, nemulţumirea năs-tră, faţă cu procedarea d-lui ministru Ure-chiâ, la deschiderea sesiunii consiliului general. Yom arăta astă-zî o altă nemulţumire, faţă cu noul săd regulament de bacalaureat.
Nu vom face o critică de amănunte acestui regulament, ca să nu creadă d. Ure-chiâ, că’l căutăm gâlceava cu lumănarea ; din contră vom reeunoasce, că regulamentul de la 11 August a introdus unele modificări, cari ar putea garanta seriositatea e-sa nenuiui general de licee. Nu ne vom ridica nici ir. contra trecerii acestui examen de la Universitate la licee, de şi din nenorocire sunt in ţara noastră căte-va licee cari ne inspiră puţină încredere in seriositatea acestui examen, lăsat pe măna lor. Este insă o disposiţiune, pe care n’o putem admite, orî-căt de mare ar fl dorinţa noastră să lăsăm pe d. Urechiă in pace. A-ceastâ disposiţiune se află cuprinsă in art. 5 al regulamentului săd de bacalaureat.
Acest articol sună ast-fel:
Studenţii, cari aii invSţat la, particulari sau in institute private, vor face, de aseminea, cerere la direcţiunea unui liceu insoţind’o de actul de nascere şi de o dovadă constâtoare identităţii personale, liberată de primăria locală.
Ori-cine citeşce acest articol ăşi aduce aminte de tristele vremuri, cănd prosperati fabricele de bacalaureat şi de stricarea a-tător tineri, cari ar fi putut ajunge ceva, dacă urmat! regulat invăţâturile unui liced D. Urechiă, prin acest articol, vrea să readucă acele timpuri ; şi măsura devine şi mal intristătoare, căndşcim că dnia-sa are un liced privat.
*
#■ *>
Ori-căt ar fi susţinut de d. Urechiă, acest paragraf, din punctul de vedere al libertăţii invăţămăntului, noi nu’l putem primi, căci el va incuragia esploatarea tinerilor tară experienţă şi va face multe victime.
Am făcut destul tristă esperienţă, acum căţi-va ani, cu fabricile de bacalaureat, pentru ca să nu ne mai fie permis, a ne intdree la dînsele. Câţi tineri şi căţi părinţi nu sunt şi astă-zl cu lacrimile in ochi din pricinaa-celor fabrice ?
D. Urechiă, prin art. 5 din regulamentul săd de bacalaureat, nu numai că incuragia zâ înfiinţarea unor ast-fel de stabilimente de corupţiunea tinerilor, dar dă dreptul chiar la 2 —3 particulari, cari n’ad nici şcoală recunoscută de stat, de a libera certificate de studid orî-cărui tinăr : o industrie lucrativă pentru cei ce nu sunt scrupuloşl. Mai mult incă, acestor certificaţi de pripaz, li se dă dreptul de a se presinta la ori-care liced din ţară, spre a’ şi trece bacalaureatul.—Nu este gred de a prevedea că, in starea de oonfusiune in care se găsesc şcolele noastre, vom intălni licee cari să dea diplome ca şi universitatea din Hei-delberg, dacă nu şi in absenţă !
Din acest punct de privire, regulamentul d-lui Urechiă este foarte condemnabil. El crea-ză un medid de corupţiune, de care un
ministru prevăzător, ca d. Chiţu, a scăpat instrucţiunea tinerime!.
*
* *
Dar dacă avem dreptul a ne mira de puţina prevedere a d-lui Urechiă, interesat poate la esistenţa fabricelor de bacalaureat, nu ştim ce să mai zicem despre indrăsneala sa, d’a reinvia o măsură rea, condemnată atăt de opiniunea publică, căt şi de camera legislativă!
Ştiut este că ministrul Chiţu a dat lovitura de moarte fabricelor de bacalaureat, punănd in regulamentul săd, intre condiţiunile de admitere la examenul general, certificatul de absolvirea regulată a unui liced al Statului. Această măsură a fost luată in urma reclamărilor unor părinţi speriaţi de soarta copiilor lor şi a profesorilor, cari vedead golindu-se şcoaleleşi implăndu-se fabricele. Ciar Măria sa Domnitorul a încurajat luarea acestei măsuri.
Restricţiunea introdusă de d. Chiţu, a fost desfiinţată mai in urmă prin stăruinţele d-lui Urechiă, — dar Camera dm utaţi-lor, in anul trecut, in urma unG interpelări, a obligat pe ministrul Co t . să introducă in regulamentul de bacalaureat această restricţiune.
Cum vine d. Urechiă, faţă cu aceeaşi Cameră, să nesocotească votul ei, pentru a întrona o măsură nenorocită ? Daca judecata sa nu poate să vadă răul, ce va decurge din acest paragraf, cel puţin respectul pentru Cameră ar fi trebuit sâ'l impedice de la reinvierea unor fabrice de tristă memoria.
*
* ■*
Nu vom mai atinge alte puncte de amănunt : cum introducerea in programa de de bacalaureat a unor autori, pe cari tinerii nu i-ad studiat in liced, nici ne conformitatea acestei programe cu aceea a liceelor, şi altele multe. Noi condamnăm unul din punctele fundamentale ale regulamentului, şi avem dreptul incă odată a ne mira, cum colegii din minister al d-lul Urechiă aii subscris, fără să citească, o măsură in contra căreia s’a pronunţat cu precisiune parlamentul.
CRONICA ZILEI
Membrii parchetului tribunalului de Covurluî şi al curţii de apel din Focşani, considerăndu-se loviţi in demnitatea lor de magistraţi, prin trămiterea unul procuror străin de juridicţiunea lor, spre a face o anchetă, şi-aii dat motivat demisiunea lor,
Demisiunea procurorului general Budişteanu n’ar fl fost primită, şi ministrul ar fl respuns prin destituirea acestui bun magistrat.
A. S. Prinţesa Ioseflna de Hohenzollern a s osit alaltă ieri la 6 ore seara, in Sinaia.
Primirea ce s’a făcut Augustei oaspete a fost foarte călduroasă.
A. S. a călătorit pănâ la noi incognito, şi a fost însoţită de mareşalul baron de Mercken şi de o d-ră de onoare, d-ra Lindheim.
D. C. A. Rosetti s’a intors ieri de la Sinaia; d. I. C. Brătianu, care e la via d-sale de lăngă Piteşti, se va intoarce probabil Duminică.
Ni se spune că de căt-va timp podu de peste Argeş, de la Malu-Spart, jud. Vlaşca, e aşa de stricat incăt comunicaţia e complet intreruptă. Nu se iaă măsuri de reparare ?
Se ştie că zilele trecute o ceată de peste 30 ţigani bolovănescl, armaţi, aii jefuit şi torturat mal mulţi călători lângă comuna CoţofanI, apoî s’aii ascuns in pădurea Răcani.
Pentru unnâriree acelor ţigani, s’ati trâmis
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
sub-prefectul de ocol din judeţul Dolj, insoţit do un număr de 27 călăraşi, sub comanda d-luî sublocotenent Popovici, şi, după cercetările făcute, s’a dat de urma lor in munţii Gorjului, unde, după stăruinţa numitului oficiăr, care a avut şi o luptă personală cu unul din ţigani, s’au prins nouă din ei, iar cei lalţi, profitând de invălmă-şală, aii scăpat.
Aflăm că d. Stef. Yelescu directorul Institutului „Heliadă" s’a insârcinat gratuit cu educa-ţiunea a unuia din copii repausatului Iosif Ho-doşiu.
Marele patriot de peste Carpaţi trebuea să fie resplătit in fii săi.
Faptul d-lui Velescu este demn de toată lauda.
D. G. îtâdescu, unul dintre cei trei membrii aleşi in comitetul permanent din judeţul Dăm-boviţa, s’a numit preşedinte al acelui comitet.
M. S. Regele a acordat d lui Anton Kratocvil, capel-maestru al musicei regimentului 21 dorobanţi, inalta autorişaţiune pentru a putea primi şi purta insemnele medaliei de merit clasă III, ce i s’afi conferit de A. S. Principele Bulgariei.
S’a numit membru:'al-ordinul[ui Coroana României, in: gradul de -oficiăr, ;şi d. dr. Elie Zo-graphos,..medic, primar al judeţului 'Vâlcea.
Garda .naţională a devenit un mijloc grosolan de a sfân'ţui pe :unil şi de-â persecuta.pe alţii. Eată un exemplu de cele ce se petrec zilnic in corpul gardei. DomnU Tache Rădulescu, băcan in curtea Sf. Nicolae din . Şelari, a fost nevoit să’şi inchiză prăvălia pentru a se supune la arestul ordonat de cine ştie ce mitocan procopsit cu sabie la brâU. D. Tache Rădulescu are,- de sigur, 50 — 52 ani, şi după legea gardei, gardistul nu poate fi mai mare de 46 — 47 ani. Şi cu toate acestea in cazul nostru şi in atâtea altele legea se calcă neomenos, refusăndu-se de a se şterge din corpul gardei oameni de 50 —60 ani, sub-cuvănt că nu presinta actele din cari se re-easă vărsta.
Până când?
Acum când societatea de construcţiuni este constituită, nu no îndoim că capitala regatului român are să fie impodobitâ cu frumoase edi-ficiuri: fiindcă această societate este compusă de bărbaţi incercaţi şi cu capitaluri destul de însemnate.
Bine ar fi dacă nu s’ar mai pune atâtea pie-deci din partea Primăriei, şi de către cele-l-alte autorităţi, amatorilor de a construi. Un singur cas de; şicană cităm pentru azi : D-nul Hris-todor din calea Victoriei primise de la primărie autorisaţiunea de a ridica pe proprietatea sa o frumoasă clădire şi ifi acelaşi timp de a descinde o nouă stradă, adecă prelungirea „stra-dei Nouă" pănă in gura Cismigiului. De şi proprietarii ce cad pe această stradă luaseră anga-giaminte de a acoperi toate cheltuielie. ce ar reclama această stradă, totuşi aflăm că din partea Domenielor statului li se opune diferite obstacole pentru indeplinirea scopului lor.
Persoane demne de toată încrederea, cari aă venit zilele acestea cu drumul de fer, ne informează, scrie „Posta," că aă vădut soldaţii de geniă cari lucrează la drumul de fer dintre Pre-val şi "Hanu-Conachi intr’o stare foarte lamentabilă.
Pe la orele 6 de dimineaţă când pământul e plin de umezeală din causa rouăi, ei lucraă cu picioarele goale, cu cămăşile rupte şi cu chipiul in cap. Lucrătorii cei lalţi ordinari, cei mai mulţi
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
•	— 4 Septembre —	27
A. DEBAY
MISTERELE SOMNOLUI SI ALE IAGNETISIDLU1
. traducţio de
ALEXANDRU I. GOESCU.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VIII
(Urmare).
Reguli cari trebiiesc urmate pentru a deştepta ţâră accidente pe somnambulii magnetici.
Toţi magnetisatorii aă observat, că deşteptarea bruscă şan forţată aduce somnanbulilor di-„ verse accidente mai mult safi mal puţin grave, precum lăncezirî, leşinuri, convulsiunî, dureri mari de cap etc. Mijlocul de a preveni aceste accidente e de a proceda intr’un sens invers acelui pe care l’am urmat pentru al adormi:
1.	Magnetisatorul urmează a avea o fermă voinţă de a deştepta pe subiectul eâfi ; trebue mai ăntăifi al preveni prin vorbe bine voitoare şi dacă el iesistă, ai da ordin formal de a se lăsa să se deştepte.
2.	Paturile trebuesc a fi făcute transversal,
bulgari şi şerbi, veniţi cine scie de unde pentru hrana zilnică, se ailad mult mai bine şi mai cuviincios inbrăcaţi. Ori-cine privia la bieţii soldaţi, rămânea indignat de modul cum sunt trataţi.
Ne minunăm cum oficerii respectivi pot să sufere o asemenea stare de lucruri care injoseşce şi demoralisează pe soldat. Noi din parte-ne ne facem datoria d’a o pune in vederea publicului şi a atrage serioasa atenţiune a d-lui ministru de resboiă, cerând ca să dee ordine severe spre a nu se mai repeta.
Din Roman se relatează „Poştei", că Ma-nolachi Oilibiu,— care a oferit ecaretele sale jidanilor pentru a esercita intr’ănsele mârşava-intreprindere de prostituţie, şi despre care s’a vorbit— către vecinii săi curaţi români are o atitudine foarte condamnabilă; astfel s’a intins peste proprietăţile vecinilor, a edificat cuhnie in stradă, strămtorând strada de toate părţile, a luat locuri vecine cu promisiuni d’a le plăti ad calendas graecas.
Victimă de acest din urmă soiu a fost chiar un fiu al său N. Cârjă, căruia i-a luat 20 stânjeni lăţime din locul săd.
Recolta porumbului in judeţul RomanaţI este mai pe jumătate uscată, din causa lipsei ploilor, cari ati incetat cu desăvârşire de aproape 2 luni.
Pe alocurea, muncitorii de pe acum aii inceput să’l culeagă, aşa cum se găseşte, spre a’şi prepara ogoarele pentru toamnă.
In judeţul Mehedinţi, treeratul grâului continuă. Recolta porumbului in mare parte e slabă.
In judeţul Putna, aproape toată recota de grău este deja adunată de pe câmp, şi cea mai mare parte treeratâ şi inmagazinatâ, afară de plasa Vrancea, unde se cultivă foarte puţin grăO, din causă că locurile sunt muntoase.
Angagiamentele ce ad locuitorii cu proprietarii şi arendaşii pentru muncile agricole, se execută fără a se ivi reclamaţiuni sad neînţelegeri.
Recolta porumbului este satisfăcătoare in jud. Dolj ; cel timpurid este foarte bun.
Pănă acum n’a inceput culesul.
In noaptea de 30 — 31 August, spune „V. Covurluiuluî" din Galaţi, un călător american, ce voia a merge cu vaporul la Odesa, in dreptul agenţiei Lloyd, fără veste pe dindărăt, punga--şiul Nicolae Dimitriu cu un cuţit a tăiat curelele de la gianta cu banii ce o avea călătorul şi o rupse la fugă in . mahalaua Sf. Apostoli; insă la strigătele călătorului, sub-comisarul Pep-tănaru a plecat cu un gardist prin mahala şi in strada Stoenciu l’a prins împreună cu gianta, fără a fi avut timp a umbla intr’ănsa. Gianta a fost inapoiată păgubaşului, care mulţumi foarte mult sub-comisarului.
Pungaşul este înaintat parchetului. El e scăpat de curând din închisoare, ia care fusese condamnat tot pentru asemeni fapte.
ŞOOA.ILiiV.
Consiliul general de instrucţiune publică a ţinut a-seară ântăia şedinţă !
După ce s’au ale3 cu unanimitatea voturilor secretari d. Dim. A. Laurian şi d. Troteanu, — s’a int ebat membri consiliului permanent: Ce proiecte ad să' presinte ? Aceştia respundănd, că n’ad nici un proiect şi că consiliul general e invitat să facă singur o programă de licee şi alta
d’a curmezişiul: mâinele ' magnetisatorului fiind apropiate, el le separă iute -una de alta; el re-petează de mai multe ori aceste mişcări dinaintea feţei somnambulului, in urmă continuă păsurile transversale descimjănd de la piept spre basm şi termină prin căte-va mari păsuri, in tot-d’a-una deducând de la cap la membrele inferiori şi nici odată ridicăndu se de jos in sus spre cap, fiind că ar putea să producă râd somnambulului.
Deşteptarea este cu atăt mai iute cu căt a trebuit mai puţin timp a’I adormi, şi din contră deşteptarea va fi cu atât mai Întârziată cu cât subiectul a fost mai deficil a se adormi, şi somnul săd a fost mai prelungit.
Dacă s’ar intămpia, cu toate precauţiunile ce le-am: signalat, ca deşteptarea să fie acompaniată de căte-va accidente nervoase, trebue a conduce pe subiect afară la aer, făcăndu’l să iea căte-va linguri de apă cu sirop de floare de portocală, sad al face se respire săruri aromatice ; aceste mijloace ajung de ordinar pentru a risipi s'mp-tomele nervoase şi a readuce organisaţiunea la calmul său natural.
rCAPITOLUL IX.
Despre magnetisarea corpurilor neînsufleţite.
Dintre j artisaniî magnetismului, unii susţin c-â se pot magnetisa f rul, pietrele, aiborii, florile, apa, şi citează fap:e prin (ari sprijinesc opiniunca lor: alţii, din centră, neagă cu tărie că aceste corpuri pot fi influenţate prin practicele magnetice, şi’şi pot câştiga proprietatea sen-sibilităţei; ei aruncă in comptul imagiraţiunei
de şcoalele secundare de fete, s’a stârnit o lungă desbatere, asupra neregulatei procedări a autorităţii şcolare.
In fine spre a se ărăta iDgăduitor cu negii-genţa autorităţii, consiliul a ales o comisiune de 5 membri (d-uii Troteauu, Petrescu, Crape-lianu, Fraucudi şi Bombăcilâ), cari să mai revadă odată programa liceală, votată in anul trecut, şi să presinte, pănă la 10 ale curentei, un raport asupra modificărilor, ce sunt de făcut, şi un proiect intreg de programă!
I3IJST
întrevederea de la Danzîg.
Presa rusă incă se rosteşce asupra întrevedere! celor doi itnpăraţi. Vorbele ei nu pot fi fi-reşce de cât cele ingăduite la Petersburg-. Ziarele ruseşci nu pot publica o slovă, mai iuainte de a’şi da consimţiinăntul său a tot puternica cen-sură.
„Petersburgskie Viedomosti" ăşi incope aprecierile, cu fra-sa rostită de Alexandru It in in-tălnirea sa cu împăratul Germaniei la Alexan-drovo : „Mulţumită lui D-zed, că un resboid nu este cu putinţă intre noi." întrevederea de la Danzig nu noate, după acest ziar, dr cât conro lida bunele raporturi intre guvernele şi popoarele celor două imperii şi ast-fel şi unele şi altele nu au de cât să se felicite de ea.
„No voie Vremia," organ mai deştept şi mai iubitor de adevăr, nu vorbeşce despre neşte bune raporturi esiatente intre poporul rus şi german, -căci ştiut este de toată lumea că primul popor pe care ăl urăsc Ruşii sunt tocmai Nemţii; „Novoie Vremia" speră numai, că întrevederea de la Danzig va înlătura neinţelegerele ivite intre Petersburg şi Berlin şi va intări pe ambele popoare in credinţa, că pacea, deopotrivă folositoare pentru amândouă, nu va fi turburată multă vreme.
Aceasta e mai serios !
„Petersburger Zrg.", ziar ce apare in limba germană, crede că pe lângă punerile la cale po lirice, impăratul Rusiei se va fi inţeles cu cel german şi prinţul Bismark asupra unui metod de a combate, colectiv şi cu succes, nihilismul, şi de al distruge.
De această părere sunt şi ziarele germane „Post" şi „Nat, Ztg.“, cari zic că Alexandru III nevrănd a se arunca in braţele panslavismului, spre a nu’şi impărţi. puterea, a venit la Danzig casă solicite sprijinul Germaniei pentru politica sa absolutistică de pănă acum. Acest sprijin va privi in deosebi şi punctul nihilismului.
Starea de lucruri in Albania.
Din Scutari se anunţă, că Albania, mai vârtos partea muntoasă, nu numai nu este impâ-ciuită, dar atitudinea locuitorilor este mai ameninţătoare de cât ori când.
Derviş paşa, care pănă acum ăşi beuse liniştit cafeaua şi ăşi fumase in tichnă ciubucul in conacu seu din Prizrend, incă s’a trezit şi a cerut să i se trimeaţă in pripă ajutoare.
Deja i s’att trimes două batalioane.
Congresul universal al socialiştilor.
Comitetul socialiştilor din Zurich invită, prin-tr’un manifest, pe toţi socialiştii pământului la un congres, care se va deschide in 23 Octobre, la Berna.
Localitatea fixată dint:’unceput pentru acest scop a fost ZiHch, dar guvernul acestuia a refuzat incuvinţarea,
■ efectele produse de aceste corpuri, dacă in adevăr se produc.
D. de Puysegur, magnetisa arborii, ast fel după cum am spus deja, şi toată lumea putea să fie martoră singularei lor influenţe asupra persoa-lor cari se pumaă de desuptd lor; insă se pretinde cu tot dreptul ca in această afacere nu eraţi alta de căt imaginaţiune. .
Deleuze prin experienţele făcute a constatat, că apa magnetisată posedă o sumă de proprietăţi bine făcătoare, din cari neglijăm de a trage profit. După acest magnetisator, apa magneti-sată duce agentul magnetic direct in stomach, şi d’acolo ăl trece in toate organele prin circu-laţiune. Acest agent ar escita transpiraţiunea, ex-creţiunea şi poate ast-fel provoca criza salutarie.
Doctoru Teste arată că a provocat somnul la o tânără domnişoară fâcănd-o să bea apămag-netisarâ.
Acelaşi medic după ce a magnetisat un fotei, făcu să se aşeze pe el o tânără persoană, căreia ăi dădu un album de desemnuri pentru a’l foi-leta. Aceasta cu toată marea plăcere ce avea de a’l petrece cu ochii tot albumul, adormi la a treia foaiă.
Doctorii Georget, Koroff şi Foissac asigurară, că apa şi elementele magnetisate dobândesc oare cari proprietăţi gustoase ce numai somnambulii pot să le aprecieze.
In presenţa doctorului Fouquier şi a mai multor alte persoane, dor torul Bertrand făcu să inceteze o vărsătură nervoasă, care dura de o oră, prin un pahar cu apă magnetisată. Mai târziii un nod acces având loc, i se dădu apă ordinară care nu-I produse nici un efect ; apă magnetisată fiind din nod administrată, vărsătura incetâ numai de căt.
www.dacoromanica.ro
Desbaterile congresului vor incepe la 25 o tombre. Socialiştii HelveţonI promit celor ^
alte ţări, (in numărul acestora se pun iu pri linie cei francezi, belgieni şi germani), câ , vor făcea cea mai bună primire ce vor pute e
Grecia şi Turcia.
Trupele grecescl ad luat in stăpînire cea maI mare parte din teritoriile, cedate Greciei de Eu
ropa. Turcii s’au retras protutindenea in pace ast-felid că nu s’a ivit nicâiri nici un conflict Poporaţiunea teritoriilor ce se ocupă nu bh mesce trupele regelui Gheorghios, tocmai cu as-mare entusiasm. Nu-i vorbă, se aud destula*' clamări
_________ dar cele mai multe frunţi sunt incre'
ţite de ceea-ce va aduce viitorul. Oblăduirea gre-ceaşcă nu este tocmai atât de fericită, cu toate că se trage din Olymp.
Un câştig văd locuitorii cu toate acestea in ocupaţiunea greacă. Bandele de hoţi, cari i tur. burau mai inainte, s’ad amestecat intre trupelj regale, si nu-i mai bântuie.	.
CUM SCAFA JIDANII DE ARMATA
De la Dorohoiu primim, cu dau de 28 August, următoarea scrisoare, asupra, căreia atragem atenţia ţârei şi a guvernului.
Domnule redactor!
Sub-semnatul fiind unul din cititorii ziarului ce d-voastrâ redactaţi, şi, ca ataro, cunosccnd aproape in de ajuns sentimentele de patriotism şi naţionalism ce vă animă, încurajat, zic, de aceste nobile sentimente ale d-voastrâ, îndrăznesc a vă ruga să daţi publicităţeî conţinutul unei scrisori, ce medicul recrutor al judeţului Dorohoi, Frangulea, a trimis d-lui general D;
vila, in ziua de 8 Mai. Acea scrisoare s’a tri-
mis, d-lui general Davila. D. general Davilaa trimis’o ministrului de resbel, Ministrul de ies-bel a trimis’o celui de justiţie. Ministrul de justiţie, a trimis’o parchetului de Iaşy; eară &• cesta, la rândul săd, a- trimis’o parchetului de Dorohoiii, indatorăndul a cerceta faptele denunţate de către medicul recrutor, Frangulea.
Ajunsă aici insă, nu scid cum se face, căci văd că lucrurile s’au făcut muşama. Da la Mal şi până acu sunt aproape patru luni de. zile; cu toate acestea nu văd nici un semn din ..care s’ar pute vedea, că parchetul de aici are de gănd să se intereseze de această afacere. -
Poate, că acu, in urma unor denunţări ce s’aU făcut zilele acestea de către nişte jidani, cum că s’ar fi strâns mai mulţi bani pentru, mituirea comisiune! de revisie, şi, pentru care vdd că s’a inceput deja cercetările de către parchet, poate, zic, că cu ocazia acestei cercetări să. ,96 dea la lumină, vrănd nevrănd, şi faptele .denunţate de zisul medic. Această este o probabilitate, dar nu un lucru positiv. întreb insă, pentru ce oare guvernul s’a mulţumit numai cu schimbarea acestei comisiuni, fără ca -să Îndatoreze in mod serios pe parchet a cerceta această scandaloasă afacere? Ce, oare această tăcere să nu fie numai fiindcă sunt in joc persoane onorabilo-patriotico-liberale, ca d, Q. Pruncu, fostul prefect, şi d. I. Galoăutrăur, membru in consiliul judeţan, cari in linte de denunţarea medicului fâcead parte din corni» nea de rivisie ? Ba zăd, sâ’mi fie perms a susţine, că tocmai aşa este.
Să sperăm insă, că in' curând, şi ''rând ne vrend, lumina se va face şi in această privinţă Atunci, odată lucrurile date pa faţă, se va' vedea clar, ca lumina zilei, că toate aceste toţii

Mialle relatează in opul săd: Expunere * cure prin magnetism, că el fu lecuit ie o grea insomnie prin o bucăţică de sticlă magnetisată, ce şi-o aplica pe epigastru când se punea in pat: „îndată ce mă culcai, zise el, vruseid & Încerca puterea magnetică a acestei bucăţele d0 sticlă, şi aplicănd’o pe piept, simţii (numai de cât o dulce căldură şi nu mult după aceasta, a dormi! de un escelent somn." Acest au tor deduse de aici că talismanele şi amuletele din .vechime putead să fie prea bine obiecte magnetisate.;
Pentru a mageetisa un pahar cu apă, se ţine paharu intr’o înănă, in timp ce cu cea-l-altă mână treci şi retreci de mai multe ori cât se poate mai de aproape peste suprafaţa liquidulul-După două sad trei minute de aceste treceri, apa este magnetisată.
Magnetisarea unei carafe cu apă nu este mal dificilă, şi se face tot cu aceeaşi manieră. Uu’Jt din magnetisator! pretind că pentru o mai singură reuşită să se întrebuinţeze şi suflarea.
Pentru a magnetisa o bucată de fer sad de i peatră, precum asemenea un inel sad o Dijute-1 rie, ieai obiectul in mâini, şi cănd i-ai comunicat puţină căldură, ăţi preumbli d’asupra obiectului vârfurile celor cinci degete de la ' termini suflând Încet asupra lui.
(Va urma).
ROMAJNIA L1BRRA
„lint «cute numai şi numai pe spinarea neno-
Sulul de ţăran român.
O sermane de tine ţăran român! Tu eşti to-nnrul de oase la toate ! Pe spinarea ta se fac toate nelegiuirile şi toate hoţiele. Numai tu sin-o-ur eşti care suporţi toată greutatea sarcine-l . tu singur eşti care faci patru şi cinci ani de armată, pe când in timpul absenţei tale, jidanii scăpaţi de armată prin ajutorul administraţiei corupte. sug sânge din sângele famil.el tale. Tu faci serviciul armatei, păzind, bine inţcles, şi averea jidanilor; earâ el in timpul acesta, stail acasă si fac avere din spinarea fraţilor şi părinţilor tăi. Toţi, de la mic până la mare te jâ-fuesc, şi foarte puţin sunt aceia cari să se gândească serios la miseria şi suferinţa ta. Cei ce strigă in numele tău ; cel ce pe toată ziua nu’ţl vorbesc de căt de patriotism, libertate, egalitate, onestitate etc, tocmai aceia sunt călăii tăi. O Doamne D-zeule ! Când oare va sosi ora dreptăţel şi pentru aceşti nenorociţi locuitori? Câ mult amară este Doamne vieaţa lor !
Domnule redactor ! Alâturăndu-vă aci copia numitei scrisori, vă rog, să luaţi şi in această afacere, precum aţi făcut in tot-d’a-una, apăra rea opincel. Cât pentru mine, care sunt fiul el, ve mulţumesc mal din’nainte, rugăndu-vă in a-celaşl timp, a primi asigurarea osebitei mele consideraţii.
î. Costin.
C <pio după scrisoarea a Ire iată|d-luî General Devii a.
■■	Roman, 1881 Maiu 8.
Domnule Inspectore !
Nu cred că poate fi o altă chestiune rioasă şi care trebue să intereseze
necerendu-vă acele consilii, nu voesc să greşesc şi acum.
Vă rog dar respectos, domnule inspetor, să bine-voiţl a mă ajuta au sfaturile d-voastre in această afacere, indicâudu’ml calea cea mal ne-merită, căci, ca să pot lupta contra tuturor jidanilor uniţi, precum şi contra tuturor celor-l-alţl membrii din comisia de rivizie, ăml va fi foarte cu greu, daca nu şi chiar imposibil.
Aceste relaţiunl ce vă dafi, sunt foarte pe scurt. Dacă veţi bine-voi să mi le cereţi in detaliu, mă voifi grăbi să vi le dau.
Până la 14 Maifi mă- găsesc tot in Roman, Iu acea zi, insă, trebue să plec la Dorohoiîi.
Sfaturile d-voastrâ mi-ar prinde mult bine dacă le-aşf putea avea iaainte.de a ajunge la Dorohoiîi.
Oprindu mă aci, vă rog a primi asigurarea celui mal profund respect ce vă conserv.
(S.S ) Medic Bat ci. I.
N. M. Frângdea.
PARTEA SC1INŢIFICA
Sciinţa pădurilor.
VIII.
Necesitatea unei şcoli de silvicultură, înlesnirea cu care se pot găsi profesori pentru ea.
mal se-societatea in
cel mal inalt grad, ca aceea a moralităţel publice. O naţiune, ca şi un individ, care’şl perde bunele moravuri, trebue să peară ; căci, imora litatea este o otravă ce distruge societăţile ia mod sigur şi pe nesimţite.
Voesc a ve vorbi, domnule inspector, dtspre o afacere, a căreia subiect este o tentativă de eorupţie. Dvoastră, prin ordinul prin care ’ml faceţi cunoscut că sunt numit ca medic recru-tor in judeţul Dorohoiîi, ăml spuneţi : că orice greutăţi voiu întâmpina in eserciţiul funcţi-unel mele, să fac apel la sprijinul moral al d-voastră. EI bine, ocaziunea s’a presintat mal inainte chiar, de a incepe serviciul ce mi s’a in-credinţat; mai inainte chiar de a porni la locul destinat.
— In ziua de 22 Aprilie, a venit la mine un israilit, care mi-a propus să-ml dea şease sute de galbeni, cu condiţiunea insă de a scuti de serviciul armatei, pe toţi israiliţii ce mi-’i va propune el. In faţa unei aseminea propuneri mî-a trebuit, ca să zic aşa, o Voinţă de fer, pentru ca să pot opri indignaţiunea mea contra acestui miserabil corupător. M’am gândit insă că in loc a mă supune acelei indignaţiunl, care până la un punct mî’ar fi fost scuzată, m’am găndit-zic, că este mult mai nemerit să procedez alt, fel. Ast-fel, in loc a mă arăta turburat, m’am prefăcut câ aş fi intru-cătva dispus a accepta propunerea lui. I-am cerut să mă lase a mă mal gândi până seara la orele opt, cănd apoi sa vină din noii pe la mine, pentru a-î da răspunsul definitiv. El mi-a primit propunerea.
Pe la orele opt, mal inainte cu căte-va minute de a sosi acest corupător, eîi am ascuns in camera mea doi maitorî, pe un onorabil bătrân, precum şi un sub-locotenent de dorobanţi, cu scopul de a a putea să asculte toată conversaţia ce voiii avea cu dănsul. Şi in adevăr, aceşti martori afi audit totul, fără ca jidanul să fi presupus măcar că so mar află in cameră şi alt cine-va afară de min. Prima mea grijă, a fost, să’l intreb dacă acest mod de corupţie s’a practicat şi la recrutaţiile anterioare, şi dacă cel-l-alţî medici recrutorl din anii trecuţi, au fost asemenea mituiţi. Răspunsul lui la toate aceste intrebărl, a fost afirmativ. — Apoi intrebându-1 dacă şi cu cel-l-alţî membrii din comisiunea de rivizie s’a înţeles asupra a-cestul mod de fraudă, el mi-a răspuns: că cu dănşiî lucrurile sunt deja regulate şi că numai efi mal sunt, pe care trebue să mă câştige in partida lor. După ce mi-am luat toate notiţele necesare despre modul, cum s’ail practicat recrutaţiile in alţi ani, şi după ce m’am asigurat că cel-l-alţî membrii din comisiunea de de revizie sunt deja mituiţi, am căutat sâ’l fac a crede câ mă are in partida sa, fără ca insă sâ’I promit ce-va positiv, evitând tot odată a primi vr’un tel de arvună de la densul.— I-am spus că ne vom inţelege şi mal mal bine, după ce voifi ajunge in Dorohoiîi. Intre altele, el mi-a mal supus, că cu ofiţerul recrutor nu s’a înţeles personal, dar că prefectul Pruncu l’ar fi asigurat despre dănsul, precum că este omul, adică, că are să primească a fi părtaş la acest mod de fraudă şi corupţie.
Dacă mă veţi intreba acum, că de ce nu i-am spus curat că nu primesc să fiu unealta unei asemenea scârboase afaceri, eu vă voiri respunde că două aii fost resoanele cari mi-ari dictat a-ceasiâ purtare: ăntăiu căci cu modul acesta puteam să descoper mal multe fraude, şi modul cum ele se practicări in alţi ani; şi al doilea, drept să vă spun, m'am temuta că va stărui pentru a muta iu altă parte cănd va vedea că nu mă are in părtida sa.
Pănâ acum, ast-fel stă această afacere, dom nule Inspector ; şi medul de procedere urmat de mine până aci, cred că nu este greşit.
’Mi-aduc aminte (ă in afacerea cu d. căpitan
Mâinescu, mă inculpaţi cănu v’am cent con Billele d-voaetră; el bine, dacă atunci am greşit
Regimul elevilor şcoalel noastre de Silvicultură trebue să fie externatul, ca in institutul agronomic din Paris. La şcoala din Nancy , disciplina elevilor este definită cu o singură vorbă: incasarmarea. Or, couseciinţele inca-sarmârel nu preţuesc nimic, nici pentru moralul nici pentru inteligenţa elevilor. In adevăr, dacă este adevărat că in practica procedeurilor agricole, silvicole şi industriale, noi nu devenim experimentaţi de căt prin propriele noastre forţe, aceasta este şi mal adevărat in practica vieţeî.
Aşa dar nu silind elevii a’şî infrăna pasiunile naturale şi a-I depărta de lume i vom deprinde a’şl cunoasce părţile bune şi părţile rele, a dobândi reservă, discernâmănt, spirit de con-ciliaţiune, necesare pentru a se conduce bine, şi a’şl crea mal târziii, cănd vor fi funcţionari, autoritatea caracterului, care este singură ina-intea căreia lumea se ineliină cu stimă şi devotament. Şi ce !
Chiar la Nancy, Statul voesce a face oameni cari să scie nu numai a se guverna pe el dar a guverna şi pe alţii, şi i ţine in casarmâ privaţi de lume, pănă in momentul cănd intră in funcţiune ! nu este aşa, câ, este nelogic şi nu merită a fi luat de model ? Pentru aceea la şcoala de inalte studii agronomice din Paris s’a admis externatul, căci s’a crezut că incasarmarea este contrarie desvoltârel morale a elevilor, precum şi la desvoltarea loi intelectuală, căci spiritul are trebuinţă pentru a se fortifica d’o libertate care exclude cu totul internatul.
La şcoala de la Nancy la cutare oră, elevii sunt inchişl in sala de studiu şi nu pot a se ocupa de căt cu un obiect determinat, la cutare altă oră eî au permisiunea să se plimbe in gradină ori să visiteze colecţiunile, la cutare oră el se culcă, la alta fixă se scoală.
In cutam loc el pot vorbi tare, in altul tre-buesc a vorbi incet, ect. ect. S’ar putea zice că elevii din Nancy sunt specii de automaţi, câ-roră este posibil a ie regula mişcările ad libitum ; dar un om la 20 ani numai este automat şi naturile cele mal bine dotate chiar se revoltează contra acestui reglementaţianl.
Aşa dar regimul elevilor şcoalel din Nancy este refl, combătut chiar de învăţatul d. Tassy, şi pentru regimul interior al şcoalel noastre de Silvicultură s’ar putea lua de model regulamentele institutului agronomic din Paris. Externatul scutesce administraţia şi d’o mulţime de celtuell inutile. Un simplu inspector de studii este de ajuns spre a observa dacă elevii urmează la cursuri şi pun semnătura lor p’un registru.
Iată domeniul unei adevărate şcoli sciinţiflee, de care nu trebue să ne depărtăm de cât cu prudenţă. Adevărata, singură şcoală practică pentru elevi, va fi intreaga administraţiune ; câmpul de experienţă care le este necesar le va fi aşa dar intreg domenul nostru pâduresc. O şcoală care nu este şcoală de arte şi meserii şi care este închisă in patru ziduri ale unei case are sfera sa de acţiune indicată : ea coprinde cunosciiDţele ce se pot, in mod positiv, espune după catedră, in laboratorifi, prin cărţi şi colec-ţiunl. Ast-fel se expun principiile, fondamentele, legile generale, absolutul, teoria asupra căreia toată lumea este de acord. Cănd ne vom depărta de aceste legi pentru a explora caşurile particulare, relativul, empirismul, manipulaţi-unea, adică practica, ne vom aventura p’un teren alunecos, ne vom expune a comite greşeli şi a inocula elevilor prejudicii falşe cari mal târziii i vor încurca in apreciaţiunile lor. Profesorii n’aîi de căt a comunica elevilor lor iniţiativa, independenţa judecâţei şi tactica con-veninţelor administrative şi technice, calităţi de mare preţ intr’un meşteşug unde suntem in contact şi cu oamenii şi cu lucrurile.
Astfel practica elevilor şcoalel noastre de Silvicultură trebue să fie raţională nu empirică, ca la şcoala de Agricultura. Buna practică nu consistă a ne extasia vtdfnd o ciupercă şi a trece indiferenţi pe lăngâ un ştejar maestos; a inspecta fibrele şi vasele unei bucăţi de lemn dar a nu putea aprecia aspectul unul masiv, foiţa lut vitală, seva Iul utilă, viitoiul lui.
Practica nu consistă a cunoasce arbori, ci in a cunoasce pădurea şi a distinge efectele principale cari o caracterisâ şi fac din ea nu tot armonios.
Eatâ ideile noastre asupra orgaaisaţiuneî şcoalel noastre de Silvicultură. In cea ce priveşce recrutarea profesorilor el pot fi luaţi, nu importă de unde, nu nai carte să şcie, afară de profesorul de agricultură şi silvicultură care nu poate fi străin de serviciul pâdurelor. Profesorii pot fi aleşi, dar concursul ar fi regula după mine intr’un viitor apropiat. Concursul hu este cel mal bun mijloc pentru a aprecia valoarea oamenilor; dar concursul, când este vorba de profesori, are un mare avantaj : el permite de a deosebi candidaţii cari şciu a vorbi bine. Căci, arta d’a vorbi bine este condiţiunea sine qua non a unul învăţământ eficace. Un profesor care nu şcie să voibeas ’ă, şi care se mărgineşce numai a ceti şi reciti cursul şefi este un om inutil. Şi timpul căt elevii săi ’1 ascultă este un timp perdut; pe cătâ vreme influenţa unul profesor elocuent, asupra progresului auditorului său, se inlocueşce cu greii ! Un profesor care şcie a vorbi va invăţa intr’o lecţiune de o oră, pe e-leviî săi de trei ori mai multe lucruri, ce elevul cel mal studios nu va putea să le inveţe din cărţi pentru acelaşi timp ni :I odată.
Pentru a ineheea cred că din acest studiu a reeşit importanta şciinţeî pădurilor pentru presantul şi viitorul ţărel noastre, Cred că toţi neam convins, că pădurile constituesc o bogăţie naturală ce ne importă s’o conservăm, şi progresul aici, ca pretutindenea, nu poate decurge de căt tot de la studiul profund al verităţilor economice şi de la vulgarisarea lor universală. Noi am avut să înregistrăm in analele noastre economice falşi profeţi cari, in loc d’a imprima instituţiunilor noastre celor mal vitale sboru lor, au lăsat in urmă magna miseria, magna mise-ricordial Fie să ne convingem d’acuma inainte, eă nimic nu va contribui a prelungi mal mult viaţa acestui papor de căt presentimentul cu care el va şei să lege presentul de viitorul lui. Să repetăm incă odată, căci ne temem incă să nu fim auriţi: Lumina trebue ţinută in braţe şi in silvicultură şi in agricultură !
S. P. Radianu.
geografie in prosenţa MM. LL. Regele şi Regina Italiei.
Francfort, 15 Septcmbre.
„Francfurter Zeitung" primeşte din Strassburg o telegramă care anunţă că guvernul a suprimat ziarul „Die Presse von Elsass-Llothringen."
Brucxelles, li Septembre
Banca Belgiei şl-a ridicat scontul la 4= V2 %>■
(Ilavas).
INSTITUTUL BORCK
136, Calea Moşilor, 136
Direcţiunea acestui institut are onoare a insciinţa pe dd. părinţi de familiă că înscrierea nucilor eleve se face de la 15 August, de la orele 9—6. Condiţiunile de Jadinitere se pot vedea in cancelaria institutului. Programa sa, pe lăngă studiele primare şi secundare, conforme cu ale «coaielor guvernului, maî cuprinde stuu.il speciale de limba francesă şi germană. Ase-mmea se invaţă ca facultative, limba englesâ şi pic-tira. Cursurile"incep regulat la 1 Septembre.
AkfisrxjfisraxxT
Sub-semnatul insciinţez pe dd. părinţi că m aş in-sârcina cu educaţiunea a 5—6 copii, cari să urmeze in şcoalele secun lare, sau să primească instrucţiunea
in casă,	„
Florlan Crasan
profesor la şcoala de comerţ, din capiMâ
-A. "V I S
Se caută un june (chreştin) care puţin de 15 ani şi avend ştiinţă d artă sciinţifică	...	„
înţelegerea se fac cu părinţi sau
să nu aibă mai i carte pentru o
ii ca loauţiitori a-
HltOlUKOlOW U'-'	---i	4. V ’
cestor dm urmă. Assad 'esilx Redacţ'a acest u ziar.
CONSTANTIN I. STOICESCU
advocat
Doctor in drept de la Facultate), din Paris. I*ost procuror al C irţiî de Apel din Bucuresel şi preşedinte al Tr bucalului Ilfov face cunoscut ci se însărcinează a pleda inainte). tutor instanţelor judecat> ressî — Orele de consultaţiunîdi nineaţa de lac—t ore la biroul său strada Batiştea No. 9.
PROFESORUL CIRCA
(Sf. Apostoli No. 4.)
Primeşce doî elevi gimnasiali sati liceali.
ti
ARENA ZIARELOR
„Românul" se inoearcă a invedera câ toate ramurile activităţii guvernului şi guvernanţilor aii mers spre bine producSnd roade neaşteptate. Cât pentru sentinţa tribunalului suprem din Lipsea, dată in chestiunea rescumpdrării drumurilor de fer, ea
a alimentat luni intregl elucubrările sale pline de venin.
In urmă s’a vădut că acea faimoasă sentinţă nu ne-a adus nici cea mal mică pagubă, nici cel mal mic neajuns.
Acum dificultăţile ce intănpină strămutarea la Bncureşcl a scaunului societăţii, sunt primite, desvoltate şi comentate de organele oposiţiunil, cu aceleaşi patriotice şi leale simţiminte.
„Timpul" reproduce după monografia d-lui A. V. Millo, „influenţa legef comunale." Acest studiu, pe căt de limpede pe atăt de adevărat, inchee :
El bine dacă in adevăr dorim imbunătăţirea a şezământulu! comunal ? pentru ce necontenit toate, aceste intrunirl? pentru ce in loc de a organiza nu facem de căt a desorganiza? De ce n’am studia odată serios situaţia tuturor comunelor rurale, tuturor plăşilor din ţară, şi nu am întruni aceste prin anume lege cel puţin pe zece ani? De ce nu am da acestor nenorocite comune timpul trebuitor pentru a se putea statornici, pentru a’şl putea căuta de interesele lor?
„Binele Public" vorbind de marele partid şi de şefii s8! din fruntea naţiuneî, nu mai ştie ce să creadă.
La noi ministrul-preşedinte, preşedintele virtuos al Camerei şi ministrul de interne al par-titulul radical, se leapădă de democraţie, de republică, de radicalism : s’ar lepăda şi de sufletul lor numai să se ţie de putere cum s’apucă cel ce e in pericol să se inece chiar de o sabie goală.
Poate că şi aceasta e o aparenţă.... Dumnezeii să le aleagă.
Dumnezefi să aibă milă de biata Românie.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
16 Septembre, — 9 ore dim.
Paris, 15 Septembre.
Ziarul „l’Ordre" anunţă, că prinţul Napoleon a hotârit să abdice de la drepturile sale eventuali la succesiunea napoleoniană in favorea prinţului Victor, fiul săfi cel mal in vărstă.
Roma, 15 Septembre.
Monseniorul conte Campello, canonicul de la St. Petre, a îmbrăţişat protestantismul, de oarece, după declaraţia sa, Papa actual nu lucrează ca predecesorul său la reconciliarea Bisericeî cu patria.
Această noutate produce la Roma o vie son-
saţie.	,
Veneţia, 15 Septembre.
Azi s’a inaugurat congresul internaţional de
II e-
ANUNCIU LITERAR.
S’a pus sub tipar şi va apare peste curând a diţie din
STIL ŞI COMPOSIŢ1UNI
de I. MANLIU, profesor.
Această < diţie cuprinde, pe lăngă regulile> ş 11 ţ le stilului lucrate şi intogmite treptat pentiu intre gul curs inferior al şcoalelor secundare o tratate desvoltată a descriere! şi a naraţiune!; mal cuprinde apoi o colecţiune de bucăţi alese dm cel mi dis-tinsV autori vechi si noi, însoţite de notiţe bibliogia flee precum şi stilul epistolar complet cu tot. ce pri-vesce la stilul de afaceri. Colecţiunea poesiilo de recitat sunt precese de un mic cuis de citit şi recitat.	________ _______
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
1. M. FERMO & FRAŢII BENZAL
CURSUL BUCURESCL-
Pe £iu.s de 4= Septembre. 1881. ora IO
20
OBLIGAŢIUNI
5	o„ Oblig, de Stat Convertite. .
6	a/0	»	Căilor ferate Române
5 o „ Renta Amortisabilă .	•	•	-
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1. .
7	% Scrisori fonciare rurale .	.
1 «/"	«	» urbane .	.
6 °/0 » , ». , *
8	0 . Impr. Municipal .
» cu pr. Buc. (bil.
5 o,® Renta română .	.
Acţiuni Dacia România .
’» Banca Naţională a Rom Baia de Aramă liberată .	.
Cupdne	Oblig,	de Stat
Rentă	.	.	■	•
tt	Căilor	ferate	.
B	Scrisuri .	.	•
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă.............
Rubla hârtie................
Florini.....................
Lose otomane. .	.	.	•	■
CURSUL DIN VIENA
15 Septebmre
Comp. V*ad.
L)
ânie
101
102 92 228 103 101 96' 106 29 91 % 420 1790
102 */„
103
93 I/, 232
104	t/ 102
97 "t 107 % 30
92 t/, 430 1810 750 arg. aur.
100 40
61	>/i
IM 90 219 70 102 »/.
5 57 27 20 126 </.
100 30 63
112 6:)
219
10.
Napoleonul .	.............-
Ducatul .	.	.	...............
Lose Otomane..................
Rubla hârtie..................
CURSUL DIN BERLIN
15 Septembre
Oblig, căile ferate române .	.	.
Acţiunile	»	»	. ■ •
Priorităţi	»	*	...
Oppenheim.....................
Ruble hârtie...................
Oblig, noi .	.	.	.	•	•	•	. .
Lose Ottomane.................
CURSUL DIN PARIS
15 Septembre
Renta Română..................
Lose otomane................ .
SCHIMBUL
4 Septembre
Paris (3 luni)..............
» la vedere...............
Londra (3 luni).............
» la vedere .............
Berlin (3 luni)..............
» la vedere...............
Vlena la vedere ......
Adresepentru telegrame FERMO BENZAL.
V,
v
al.
2 60 2
50
;/«. 2 70 2 15 60
■J 36V,
Va
60
58
www.dacoromanica.ro
De inchiriat
ch-ar de aoum, etajul de jos al casei din strada Biserica Amri No. 6, camere nalte şi spaţioase, sonerie elecc-trică puţ american in curte, etc d sad fără grajd şi şopron.	4-3-1
De Venzare
Doud perechi case, ambele intr’aceeaşl curte, construcţie noud, cu două far,«de, in calea 13 Repteuibre No. 10 şi Strada Putu cu apă rece No. 6\’, doritei să se adreseze la sub-semnatul domiciliat in zisele case. 6
Dr. I. Şerbânescu.
DE VENZARE
Instrument Universal
din fabrica
KRAFT de la VI Elf A pentru măsurătoarea, trangulaţia şi nivelaţia cu
preţ fix 400 franci.
Se poate vedea intre orele 5 şi 7 seara in Strada Sculptureî, No. 9, înfundătură. Dombrovsky.
^tOGRAPH,,
V	:
efectuează :
CĂRŢI DE LITERATURA
DE
SC11NT1A SI DIDABTICE
IN TOATE LIMBELE USUALE —*«>»♦—
JURNALE
DIFERITE FORMATE ŞI LIMBI
—9-9M*.----
-A.37,XS53EÎ3
CTJLORI ŞI SIMPLE —Mm*—
pentru
TOATE SPECIELE DE SERVICII
Şi
ORI-CE IMPRIMATE
ALE TUTUROR AUTORITĂŢILOR
--«SîlSfcS-
BONURI SI DIPLOME
DIFERITE CULORI
TYPOGRAPHIA
ŞTEFAN M1HALESCU
BUCURESCI
14:, STRADA COVACi, 14
Decorată cu
OMOARE
1880
MEDALIA DE AUR JI^curaciare^I
ŢĂ MUNCEi J
Acest stabil'ment tipografic deja cunoscut Onor. Public fiind asortat cu o mare cuanti-tate de caractere variate şi in diferite tăeturî, după sistemul cel din urmă, şi cu
5 MAŞINI CILINDRICE-TfcE
ast-fel că se află in posiţie a efectua orî-ce lucrări atingătoare de această aitâ cu cea mal mare acurateţă şi in diferite limbi.
DEVISA ACESTUI STABILIMENT ESTE:
ACURATEŢA ŞI PREŢURI MODERATE
? O UR A PHlA
©fleotuea^R :
BILETE SI CONDICI
DE ORI-CE NATURA
precum
REGISTRE DE C0MPTAB1LITATE
pentru
MOŞII PĂDURI, MORI, A0818E, PERCEPŢII, eto.
BIXjBTB
DE
BOTEZ, NUNTA ŞI DECESE ■-------->«>!*€- —
Circulari şi Cărţi de adrese
—**îttf*—
etiquette
CULORI ŞI NEGRE --------
AN UN CI URI şi TARIFE
INDUSTRIALE ŞI COMERCIALE ——
CHITI DE YIŞITA, CIRBCULAR1 $1 ADRESE
etc. etc.
m
Aimnciu
Se primeşte intr’o familie nnm sad duol copii care ar frecuent»
şcoala, — A se adresa strada p0w 24 ori Scaune 38.	^
HÂRTIA AMBRf
Brevetat S. 0. O. 6. in Francia Streinătate.
fi
Aceasta nouă hărţi s de clijarntt
e preparat! la un capăt cu anibra , pită şi nu poote fi deci uduj scuipat. Impe iict ast-fel 'leslep-f"ln oisotinulu , gustul amar altuSS udltor mai ales l'pirea ro bus0 na cu'dut depărtează acele Care fac ea fuma.‘ea cjgnetelor Vi aşi de incomodă	alle
A procura in ede mai însemnări trtungirif din România.	,
35
lnfaillibille
«0
1

MAŞINI DE CUSUT
sub garanţie reală şi adevărată
PENTRU FAMILII ŞI MESERIAŞI
De închiriat
Renumitul OjgtTHotel Danuberţan
in Constanţa suuatincele mat h ne posiţiunî este de inchiriat dela r> Sepcembre ac	.	.
iJori-oril să se adreseze la d;vut Alexandre Thal in Constanţa
Neajunsă de nici uă altă maşină intrece toate aşa numitele maşine ORIGINALE AMERICANE
de cusuţii
ĂXAMW*®*
mmr«
'VW.
Conţinăndil:
1=5 aparate
mal nuo! şi practice cu depănătorul Afiy/automatic a aţei, precum şi multe
modifioaţiniil.
Se mai află. şi maşine pieritoare in formă de Ohifonieru
In Bucuresci, strada Şelari 4. î In Craiova, strada Lipscani ,, Galatz	,, Domnească. | ,, Brăila ,
Mare No. 55.
Nectarul h umtttorilor HÂRTIA DE CIGARETE SUPRAFINA
Cea mai renumită in Romania
Ptnlrti a evita contrafacerile sa ia ceara marea de fabrica aci alăturată Cu loptanu : DUBOIS, GRENU & Cie, 65, rue Galande. PARIS
In detaliu : In PomSnia la Iote Prăvăliile de Tutunuri si Cigitri.
MITIBLE
liqueur mmăMmmm
DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, 'PANICA, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ GEĂ MĂI BUNĂ DIN t5tE LICORILE
VTtîtITABLB ISQUSUR BKN&DICTDiB ~&cţnvU» ca Fraace «t & IStraager.
A se ceretodăuna In jo-sulă flecarei sticle, eticheta pătrată purtăndă semnătura directorelui generale.
Adevărata licoare benedittină se găseşte in fie-ce oraş la cele maî bune case de băcănii, comestibile, vin fim şi liquorurl, etc. şi in Bucureşti la casa M. A. Fialcovski.
MAGAZINUL DE PANZAR1E
DIMITRIE LAZARESCU
IN COLŢ-72, STRADA LIPSCANI, 72- IN COLŢ
Aă sosit felurimi de pânze nuoi precum:
Olandă Rumburg, Bilfeld, Olandă de trei coţi lăţime pentru ciarciafurî, Madepolon franţuzesc şi englezesc Sifon Mec-sican in diferite laturi, Melino, percal, tulpan ; Osfort de aţă veritabil, pănză vărgată pentru mmdire, pânză cu varga roşie îa margine pentru transperante, pănză pentru mobile, pănză pentru mese, pichet alb franţuzesc, mese, şervete, prosoape de Olandă garnituri de 6 şi 17 persoane, plăpăml de vară şi iarna de lână.
cămăşi de cavaleri albe şi culori fasoanele cele maî nuoi gulere, manjete, cravate diferite forme, batiste de Olandă şi li no. Corsete, cămăşi de damă diferite camizoane şi altele necesare, broderii, ciorapi pentru dame şi bărbaţi culori şi albi, flanele de lănâ subţiri albe şi culori, jiletci franţuzeşcî pentru bărbaţi umbrele de ploaie şi altele.	*	9
Toate aceste să procura cu preţurile cele maî moderate.
Calfa Pleurei curtea bis- S?. Ionică vis-a-vis do Otel da France.
GALERIE1
DE ARTE
ŞI RARITĂŢI NATlURA'LE
intre altele
ARDEREA TEATRULUI DIN NIZZA.
ce'e maî mici fiinţe cmen- scl pe lume
Două surori vii (piti'i) —Copilul cu 2 capete etc..
Deschisă in toate zilele de la 9 ore dimineaţa pănă la 9 seara. Intrarea 50 bani ca premii!

Rvi ^ ^1»
__
Institut de instrucţiune si educatiiinc
PENTRU (BAEŢl
CLASE PRIMARE ŞI GYMKASIALE
MS" PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ InformaţiunI in Toate zilele de la 9-11 a. m. şi 4-6 p. in.
r-me
L
Str. Teilor 28, Bk.rica Gtelaru
Croeşte şi inseilează costume pentru dame şi copii cu preţu de 4 fir.
) PRIMA FABRICA SPECIALA
k	DE	»
CRAVATEî
IN ROMANIA
Fondată la 1870.
Se recomandă prin aceasta Onor. Public şi in special d-lor comersanţî de Mode atât din capitală precum şi din districte că este singură in ţară care posedă cel maî mare deposit de cravate şi cu toată lipsa de incuragiare ce există in Industria Naţională, concurează cu streinătaP a atăt in p1 eţurî precum şi in qualit&te.
Asemenea pune la disposiţiu-nea Onor. Clienţi un frumos a-sortirm nt do stofe pentru cravate după care efectuează tot felul de comande en gros şi en detail cu preţurile cele maî modeste
1AC0B 10SEPH.
Bucuresci Str. Şelari 20
MIJLOC DE A SLABI
A scrie la 3, str. Meierbeer, Paris, la autorul propag, de L'Anti-Obesitas
§ip
Bucureşti, Septembre, 1881.
Către distinsa noastră clientelă
Ne grăbim a ve comunica că «MARELE BAZAR DE ROMANIA» distinsul magazin de haine confecţionate pentru bărbaţi si băeţi a priimit pentru S e s o nul d e T o a ni n a primul transport de: Costume fine si moderne, in fasoane diferite} croelile cele mai nuoi, Pardesiurl elegante, stofe recomandabile, până la calităţi superioare; Costume negre de Salon, Fracuri şi Redingote, de pervien, de Brun şi drap de Sedau; Asortiment complect de pantaloni fantasie la Redingote şi Jachete din stofe «nouveaute» nuanţe bine alese.
Soliditatea confeoţiunei, perfecţiunea croelii şi rnodicitatea preţurilor, vor respunde ca in tot d’a-una aşteptării D-voastre.
Depou principal al Fabricei noastre clin Viena in Romania.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
Strada Şelari No. 7, sub Hotel Ifiieschi.
NB. — Rugăm a nota
,isrj t1
spre a evita confuziuni regretabile.
Tipografia Ştefan Mihăleacu Strada Covaci No. 14.
www.dacoromanica.ro
De inchiriat
De la Si. Dumitru viitor, casele d S’iburb a şi strada Negustori, No in care se află act 'airnento pens. natul de fete «Educaţiunea Români D iriton se vorfl adresa alături zisul pensionat, in casele No.'2, toato zilele de la IO ore dimineţi pană la 4 seara.
INSTITUTUL
P. ALEXANDRESCU
vis-a-vls do biserica Sfinţi.
STRADA CERNICA, No. 4.
So primesc elevi de clasele primarii, gimnaslale şi de comerciu sp:e a le face educaţiunea şi instrucţiunea cuvenită. *	8
InformaţiunI in toate zilele 8 — 12 ore şi 3 — 5 p. m.
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
de ia facultatea de medicină din Paris, s’a mutat in Calea Văcăreşti 32.
Specialitate de b61e syphilitice
Consultaţiunî de la 8—9 a. la 2—4 p. m.
m. şi
de
ANUL V. — No. 1270
10 mm EXEMPLARUL
«!Bwwiuii,wapia r‘^*mmrmhaa
DUMINECA 6 SEPTEMBRE 1881
RJJ-.voX ela- ABONAMENTELE:
-.*• Iie Cipiialk r '4 kni 30!Ye^ 6 ţuâ¥'15 iIeY, 3 llint 8'leî.
AMiftJfifiS*':' 1 • in 36 lcî/6 ilirrt i;8 leî, 3 luni 10 Iei. -'jaa:Sti-0Hât*te: 1 a6 48 l'ef, 8‘liinî 24 lei; 3 luni 12'leî
■e i nil> wjiloq eb Juaieio tefatft	'
8^^L«a	D. AUG. LAURIAN.’
.&4ori * 2udgieie*? nib flfodeăi «b iinefeh .
u, i ŞTIRI TELEGRAFICE ,-h
MU	l'1 diii ziarele streine. ' ’ ' r * a; '
ilou Uimi JUSJK» irrsnee .c u . . —	jhJ	f ...
*[M63f vv VOriA V’A° bCa.irx>,, .15 Septembre.. pqlonelil ^niJitari aii renunţat la introducerşa
cpnstituţiunl. In schimb noul ministru 9 acordai .deplina amnestiă.
': Chem vuia adresat Sultanului o scrisoare in care -^.asigură, că tulburările in Egiptsaă liniştit..
. -Tin;.	. Athena, 15 Septembre
Ştirile din Creta anunţă, că s’au întâmplat ţn^ri ..şi ,sângeroase conflicte intre, Turci şi Creştini. Conflictele se repetează. Autorităţile locale nşfţutdnd susţine şi .apăra ordinea publică, şi trupele turceşti fiind de asemenea neputincioase,, guvernul s’a adresat pe cale telegrafică la Poartă pentru-grabnică ^espettare^'dd* fofţe militare la Creta. ...	-•	.	...
I i	;; *rJ A. j	„
Roma, lSSeptembre.
„ P ufi'golfr81' • Vesteşte f■ :fe»' 5 Mnciiir: şi- - îl&pretis vor insoţl pe regele la"Viena şi Berlin.
In Genua s’au arestat.IcăţI-va* ofiţeri îmbrăcaţi ca ţărani, voind, să spioneze fprtăreţele. . '('sConşul' germâ’n in Livorno*' Niemâk, asuţîâHă-cTd-s'e'fecuse un atentat, nu e-grav rănit ţi prin
fimâriR gf# Spierăteă se vă' restabili in cufâhd,: .. ..	. Berlin 15 Septeihire
că, sfe ‘Vor incdpe noul negociărî privitoare‘la tfâtâJe' de comerţ. -1	' \ 1 “ ■	:-
f VOf^utzzeiturig*' releyeazâ partea periculoasă A'evefoiihentuluî de la; Rairo, dar invită pe politicii să priviascâ asupra celor petrecute la Ifehzig1 şi de sigur, incîedereâ''in- o:pace:' durabilă, nu va părea neîntemeiată,
-IWS&V un:	,:i-!!-&:S!UV :0'G3
V jena, 15 Septembre..
“ anunţă’ următorul inţji-
.„^ieher AUg, g ., .. ..	^
dent. Afe la-manevrele ce se ţin jn, Austria. .
, Lâ 'manevrele de erl, al.e garnlşoaftel din .Viena Iţaţalipnul tHl de vânători ..ajunsese, in o stare foarţe critică, fiind tăiată in pădure.de la.brto gjâda dţn' caro Tăcea parto.^ Cu să' sa poată. uni <$* bţjg^da ţrebuj să „defileze jte dinaintea inimicului. Arpfiiduceie, Tohfţn Salvator ofiservâ căpitanului : „Te las să treci in pace, dar sălii %jya 'serios nu scăpai cu. nici un om.'''	,
Ju uiaia t. yenetia, 15 .Septembre.
, luat iroană,
I Reşpl^ Iţalier.a; primit. preşedinţa.
v 1,,yf3netia,f iji Septembre, Pentru congresul geografic a sosit Acton, ministrul de marină, Bagelli, „ministru de culte şi Bacarini, ministrul lucrărilor publice. ‘TUffnftfe-nTelff'ţări â le‘“Europei s’au adunat P|n^,^QUma 80 de membrii oficiali şi .peăte 700 d^-ifierţibrii âî congresului. . ‘l'
T|a deschid ere Leşseps va ceda preşedinţia, in MrtfeleFrâncieu Italiei. Principele Teano va lua pi^şediuţa pentru ziua primă. Congresul va ţi-nea'şapte zile.	\	’ Si ■
. , « , ;	Londra, 14 Septembre.
- 'PtOhiiţend guvernu 1 turcesc că se va ocupa serios cu introducerea reformelor in Armenia, Ab^liâba^xîfeciăŢait in numele tuturor’ Puterilor settifiâtâfe,1 că ’Turcief i se va acorda un termin : pefitttiif-ealisarea ’ promisiunii fiate.
ifTr	Pete'rsburg, 14 Septembre.
IxrereVeddrea1 ds la Banzig A deŞtbptat noul “Pfra^? cu. privire tla politica internă. Din tot c#%e^fiiihel.;insâ număr* unâ pare : mal sigur, câ°^idMfeff :Va fi chemat definitiv la minfisteriul ^fg	^ mihiSteTiul de interne se vor-
beşte? %U°^a veni2 * ambasadorul din Londra, prin-ci£eJe l-Dbano,,-Roşiowsky. Acesta a fost mal naănte 'ambasador iri ’Constântinopol şi ajutorul ^ului mimstru de interne, Timaşeff.
‘	‘	Peterabnrg, 14,Septembre..
Pe Duminică sb - aştepta din partea Tarului Alessafidru III că va amnestia din ziarele pe-depăit-e cel gfiţih pe fifile mai moderate, dar fiu s amfitămplat; ,jcu; toate aceste.a, după cum a nimţâ' org!)riU! ]uv Afisăcoff prin sferele mai nalte
schimbarea sistemului de azi al
pre&Sgfpoa nib Imn fiielo im - ea'tWH m i
Raguaâ, 14 Septembre.' mahomedani din Dulcigno
prg6ggfi
-Ga ni ol
) .iii!
-măi de
^ ScutarL Pe drum se află peste lw-de/familii: -^ eov a teme! 1	1
;’a.‘-P'tecat la Dulcigno penă- imferVeni ifi inbd âififcâ! p'e lângă locui. a. EU>^^J ăsi oraşul, căci prin emigrare r rfoifaa "ifidustna noului ferit ori ii cedat Mun-e negru lui. Cu toate manierele sale dulci emi-graţiuHear- eontiiMMî^i-' ^-n-	-: -™- ..
Se peimite musulmanilor să poarte arme, eî
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
Iu Romania. La admixiisU nţiune, Tipografia. St. Mihălescu, Strada Covaci, No. 14 şi ia correspondenţiî Ziarului din judeţe.	;
La- SocUti Havas, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L Daube A C-nie.
Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nic.	i	„
In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube A C-nie.
In Paris: In Viena : In JLondra :
insă aii l-efusat- să facă us de acest drept ce li se acbrdă.	“
,	Peterabnrg, 14 Septembre.
„Novosti" află că in Witebsk ard peste 100 de case şi prăvălii jidoveşti.	p6'
Contele Ignatieff a dat ordin, ca in Chiew, AVilna, Charkow, Odessa, Minsk, Mohilew şi Wi-tebsk să se resolve chestiunea judaică irrevoca-bil in douâ luni de zile.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere4 **
•v	16 Septembre -h- 4 ore seara.
w	Constantinbpol, 15 Septenbpe
Astăzi delegaţii Budholdejllor au ţinut a cin-cea şedinţă a lor. Cestiunea indemnitnţîî de lesbel datorită Rusiei şi -ceştiunea datoriei flotante aii fost iniăturate fără declaraţiunl, nici dibeuţiune," ftintrînţeles că nu htT'se hîai ior repfo-duCe.'Tn privinţa puterilor dedat nouei ad-minlşţraţiunl., a celor şase contribuţiunfi.s’a re-cunpscut (tepă esamen, că puterile administra-ţiuneî actuale sunt indestulătoare pentru esplo-ţârea progresivă â celor şase contribuţiunî, a-farătee căte-va puncte fie detalii cari se vor e-samina p regula de o sub comi’siune luată ,dintre delpgaţî, ,	, t •
Şjedihţş de 'azi este privită ca mulţămitoare pentru interesele. Budholderilor, Sgomotele. ce s’aii î^espăndit asupra fiiverginţelor de păreri c.e ar esîsta intre dejegaţiî europeni sun-t formal desipinţite. Delegaţii europeni au cerut bancherilor din Galata să reducă anuitatea, să preleveze asupra venitului celor şease contribuţiunî de la l’,000,000 la 600,000-kin loc de 800,000^ aşt l'cl precum bancherii ar fi . oferit. de . la in-ceputuf negocierilor. .	*.	”	.	.
. .Lordul Duţferin, ambasadorul Engliteriî, a fost primit in audienţă privată de către Sultan. •
Paris, 16 Septembre.
. Represenţaţil Turciei la Londra şi la Paris au dat. inert fiinţarea căn’a fost niciodată vorbă la Constantinopole d’a se ocupa Egiptul cu trupe turcesc!, nici chiar d’a se trâmite la Gairo un comisar, estraordinar. Kedivul, d’altmintrelea,.n’a solicitat niciodată intervenţiunea Turciei. -Reprezentanţii Eran,ciel şi Englitereî in Egipt au primit instrucţiuni pentru a sprijini noul minister presidat de Şerif-paşa.
.	(Havas)
A se vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 5 SEPTEMBRE
După eum nu ne-am sfiit, in aceşti cinci ani de luptă politică, de a isbi cu asprime in lenea, esploatarea lacomă, necinstea şi cele-l-alte ticăloşii ale multor ilustraţiuni din partidul guvernator, cariaţi adus atâtea nenorociri asupra ţeril;—tot ast-fel nu ne-am sfiit de a recunoaşce, .dinaintea publicului, jcă, in zilele din urmă, d. C. A. Rosetti, ca ministrul de interne, s’a pus pe lucru spre a aduce o îndreptare in administraţia ţării.
Noi l’am urmărit şi’l urmărim in tote mişcările sale, şi simţim mulţumire, cănd putem Înregistra măsuri înţelepte, încălzite de dorul tămăduirii suferinţelor publice. Ast-fel Dam aprobat, cănd s’ahotârît d’a introduce in administraţia plâşilor şi judeţelor elemente-tinere : culte,■ oneste şi active; l’am aprobat, căiid l’am vă^ut ordonând anchete se-.rioase mergă'nd chiar singur ia cercetări, spre â descoperi adevărul; el aprobăm, cănd ăl vedem tăind din unghişoare satrapilor din Dorolioi şi din Prahova, cari se o-bicînuiseră a comite fel defel de mişelii, in numele pi ar el ui partid.
Atâta cât a făcut insă nu e destul. însuşi d. Rosetti trebue să fie convins de aceasta. Cu căt cine-va se pune mai cu dor pe luciA, cu atâta vede mai bine mulţimea, felurimea Şi grozăvenia mizerielor de cari suferă .statul romăn, şi cu deosebire mult amăritul ţăran romăn. Cele constatate de secreta)ui d-lui Rosetti la Dorohoi şi cele cuprinse in epistola publicată ieri in „Românul nu infăţişează de căt o lăture a
mizerielor publice. Pună-şe conducătorii ptatului cu toţii să studieze mizeriele publice, şi se vor speria de grozăvenia răului. Atunci, cei in adevăr patrioţi, vor începe să inţeleagă căt de drepte au fost criticele noastre şi se vor pune cu devotament la lucrarea de Îndreptare.
Administraţia roşiă, fruct putred al deputaţilor şi senatorilor marelui partid, era foarte coruptă. D. Rosetti a făcut căte-va indreptărî, numind căţi-va prefecţi şi sub-prefecţi cum-se-cade. Să nu se opriască pe drum, dacă doresce să facă ceva bun pentru această ţară şi dacă vrea ca numele său să se pomenească cu bine, după ce nu va mai fi ministru. întreaga cârmuire roşiă, de la notarul comunii rurale pănă la prefecţi şi poate şi mai sus, este stricată. Cu-rarisirea e grea, dar şi meritul celui care o va săvîrşi va fi mare. La această operă, chiămăm pe d. Rosetti. „Hoţii la puşcărie, exploatatorii binelui public la carantină“ — ţi-a zis d. Dim. Brătianu. Pătrunde cu mintea această inţeleaptă sentinţă, d-le Roseti şi ad’o la îndeplinire, pe d’a-ntregul, fără sfieli vulgare, dacă vrei să se pregătiască un viitor viguros şi falnic acestei ţări!
m-
Am atins, in zilele trecute, cestiunea reformei judiciare* şi-am arătat, atunci, preferinţele noastre pentru sistemul numirii magistraţilor de^către puterea esecutivă, in contra sistemului electivităţii.
Nu seim ia ce sistem se va fi oprit co-misiunea aleasă de corpurile legiuitoare, spre a presinta un proiect de reformă ; nu seim nici laţce conclusiuni se vor opri membrii baroului din judeţul Ilfov ; dar credem că este bine, şi in interesul cestiunii, ca să dăm o mai întinsă publicitate propunerilor făcute de unul dintre tinerii şi talentaţii avocaţi ai noştri şi să le recomandăm atenţiunii publice.
D. Dim. C. Popescu, intr’un interesant studiu, publicat in ziarul „Dreptul," ajunge la următoarele conclusiuni.
„Odată primit principiul numire!judecătorilor, eacă ideile la cari ne oprim in ceea ce priveşte modificările de adus in organi-sarea actuală:
1° —Nimeni să nu poată avea dreptul de a judeca fără practica afacerilor. Se poate ajunge la acest resultat prin introducerea noviciatului judiciar şi esercitarea profe-siunei de advocat pe un timp determinat. Sistemul acesta a funcţionat in|Francia mult timp, şi astă-zî ei cer reînfiinţarea sa. In Italia funcţionează cu succes, şi mai cu seamă in Prusia, unde numai după practice serioase ca judecător şi advocat poate cineva să pretindă a fi primit in magistratură. Aceste incercâri ţin aproape trei ani.
2° Concursul să hotărască primirea in Tribunale şi inaintarea in toate gradele după implinirea stagiului prevăzut de lege. De sigur că acesta este singurul mijloc spre a ne convinge de capacitatea aspiranţilor. Este de prisos a spune că comisiunea se va foima ia epoce fixe şi de persoane meritorie pentru sciinţa lor şi cunoascerea afacerilor. Ministrul va fi obligat să număs-că după lista formată, Încredinţând candidaţilor. locurile ce ei vor alege din cele vacante, la răndul lor.
^ 3° Pentru constiturea Curţilor şi inaltei Curţi de casaţiune, cerem admiterea pre-sentaţiunilor. Se vor face două liste, una de corpul in care se află vacanţa şi cea-altă de corpul avocaţilor de pe lăngă Curtea de Apel; pentru inalta Curte de Casaţiune,
ANUNOIUKILB:	4
Linia de 35 milimetra pe pagina IV-a 35 banf.
Reclame pe pagina IlI-a..........i Led,
*	*	» Il-a . . . ...... . 2 «h v,
Epistole nefranoate se refuşk ArtKoliî nepublicaţt nu se inapoeză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiune* du este responsabilă.
Prim Redactor : Stei. 0. Miohailesqu
toate barourile Curţilor de Apel se vor intruni spre a forma lista sa. Bine-inţeles că barourile ăşî vor da avisul prin delega-ţiunile trântise din sinul lor. Pe fie-care listă se va pune atâtea nume căte locuri vacante sunt a se completa. Ministrul va avea a alege din cele două liste.
4° Judecătorii să nu poată fi destituiţi după voinţa ministrului. Să ocupe funcţiunile pănă ce vor fi demni de dânsele. Puterea esecutivă să aibă insăxheptui a numi comisiuni, a face anquete, şi a destitui după avisul lor. Rămăne ca legea se desemneze persoanele ce pot face anquete pentru judecătorii de la diferitele instanţe. Am voi insă ca să se scrie in lege că judecătorii insolvabili nu pot ocupa foteliele de magistraţi : şi insolvabilitatea să se determine prin esistenţa unei liotarîrî. neaquitată o lună după rămânerea sa definitivă, so m
5° Să se interzică guvernului dreptul de
-CI
6° Să. MqibâBşaSPâr, salariele-, magistraţilor. Numai ast-fel „vomiivea oameni capabili. Este şi drept cănd ne gândim că legea, timbrului produc'e venituri mai mari de căt budgetul ministerului de justiţie."
' '
Iacă căte-va puncte de vedere, in privinţa-reformei magistraturei, cari merită să să fie luate in serioasă consideraţiune, şi cari de sigur fiind intrbdu-se in legea de reorganisare, ar produce resultate mai bune, in ţara românească, de căt visurile diletanţilor, cari uită cruda realitate, pentru a se legăna in abstracţiuni intelectuale.
Noi le recomandăm comisiunii parlamentului, dorind că in această serioasă cestiune, să auzim şi părerile autorisate ale bătrânilor noştri jurisconsulţi.
CRONICA ZILEI
Toţi miniştrii afară de d. Urechiă, care colindă Moldova, după popularitate, cu banii ţârii, sunt in capitală.
Sgomotul despre o remantare a cabinetului se
accentuează din ce in ce mai mult.
In virtutea unul decret regal, d. George Has-naş, actual -prefect al judeţului Dorohoiă, -este" permutat in aceeaş calitate la judeţul Botoşani in locul d-lul A. Sava, demisionat, şi d. deputat Eduard Gherghel este -numit prefect la judeţul Dorohoiă, in locul d-lui Hasnaş.
D. G. Teodoru, căpitan in demisie, s’a numit director al .penitenciarului central Tiilcea in locul d-lui Carcalechi, râmas in disponibilitate.
D. P. Stoica s’a numit preşedinte la tribunalul
Iaşi, in locul vacant; d. Se. OrSscu, actual procuror la trib. Iaşi s’a numit jude instructor la tribunalul Neamţu, in locul d-luî Al. Dimitrescu, trecut in alt post. t f	j.;/.
In locul d-luî Sc Orescu s’a numit d. N. Leo-nescu.
Când A. S. R. prinţesa Iosefma,5insoţitâ de d. Bâlăceanu, ministru al României* la Viena, de d-şoara de Lindheim, damă de onoare a Alteţei Sale Regale, şi de d. baron de'Maercken-Geerath, şambelan al M. S. împăratului Germaniei şi gu-vernor al Castelului de Benrath, s’a coborît din tren Mercur!, la Predeal, d. ministru Roseti a pronunţat următoarele cuvinte :
„Alteţă Regală, fiţi bine venită in România, pe acest pământ, unde, sunt acum 15 ani, Augustul Vostru Fiu a pus piciorul pentru prima oară. Principele pe care ni l’aţl dat atuncea, impunând tăcere iubire! Voastre de Mamă, astăzi Rege, Vâ primesce in braţele Sale. Prin virtuţile, devotamentul şi valoarea Sa, El a sciutsă câştige iubirea României, stima şi încrederea tu-tulor Puterilor. Naţiunea nu va uita nici odată tot ce doresce Suveranului său mult iubit, iubit prin El insuşî, pentru Augusta Sa familie şl pentru demna Sa Soţie, care a luat o parte atât;
, etaKifi-Ji steaivriaif) .luaos-it ba ’.aob eb tetoeb
www.dacoromanica.ro
de vie la luptele şl suferinţele prin cari am trecut. Fericiţi de a putea saluta in fine pe Mama Regelui nostru şi de a’I arăta respectul şi recu-noscinţa noastră, nu putem ascunde părerea de rău ce* simţim pentru absenţa A. S. R. Principe lui de Hohenzollern şi pentru causa acestei absenţe. AlteţăRegalâ. bine voiţi a’I impărtâşi atăt regretele, căt şi urările noastre, şi ascultaţi glasul naţiune!, "care, mal bine de căt mine, Ve zice: „Mamă a regelulul nostru mult iubit, fiţi bine venită."
Alteţa Sa Regală, adânc mişcată, a mulţumit d-lul ministru Rosetti, pentru aceste cuvinte atăt de bine simţite.
In jud. Huşi, popuşoil in genere se pot considera ca de mijloc; cel de vreme au suferit şi sufăr de vermî, cari ’I mănâncă, mulţi cădend şi jos ; cel de simbra mijloacie mal buni, nesuferind aşa mult de vermil cel târzii; numai fiind toamna lungă se vor coace.
Facerea arăturilor a intărziat din causa lipsei ploilor; acum a inceput mal cu temei, după ploile urmate in săptămâna trecută.
D. Ion C. Brâtianu, preşedintele consiliului, ministru al finanţelor şi ad-interim la resboiu, intorcbndu-se din concediu, interimul preşedinţel consiliului, cum şi acela al ministerelor de finanţe şi de resboiu aii incetat.
De asemenea a incetat şi interimul ministerului afacerilor străine, cu care a fost însărcinat d. C. A. Rosetti, de oare-ce şi d. E. Stătescu s’a intors din concediu.
In Turnu Măgurele, pâinea ce se dă cetăţenilor spre consumaţie e aşa de rea, că aceştia afi trimis una d-lui ministru de interne,— „ca să o guste şi să cugete", zice „Deşteptarea".
Gustoasa păine insă n’a ajuns in Bucureşti, căci oficiul postai a refuzat primirea parchetului ce o conţinea.
D. Bălăceanu, ministrul României la Yiena, a plecat din Sinaia, ca să-şi reea postul.
Peşte căte-va zile vom avea In Bucureşti circul Krembscr, care a obţinut atâtea succese iarna j trecută in capitala Austriei.
Localul şefi, foarte spaţios, se construeşte pe bulevardul Elisabeta Doamna, in apropierea bisericii Sărindar ; peste două-trel zile e cu desăvârşire terminat.
Comisiunea numită de consiliul comunal gă-lâţean, spre a veni la Bucureşti să stârui-ascâ pe lângă Casa de depuneri şi consern-naţiunl, pentru ridicarea secuestrulul de pe veniturile comunale, a sosit in capitală spre a’şî îndeplini misiunea cu care a fost însărcinată.
Comitetul permanent al judeţului Covurluiu a avut lăudabila idee de a da ordine primarilor ca cel mult pănă la 15 Septembre se presinte chitanţe din partea invăţătorilor, că li s’afi făcut in timpul vacanţiel reparaţiunile şi mobilierul necesar, conform cu eifrele bugetare, şi ordinilor date in mal multe rânduri.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 5 Septembre —	28
A. DEBAY
traducţie de
ALEXANDRU I. GOKSCXJ.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VIII.
(Urmare).
Pentru a magnetisa un arbore, se incepe prin al îmbrăţişa cu putere in timp de două safi trei minute, te depărtezi după aceasta câţiva paşi deandăiătelea, in urmă cu degetele in-tinse şi separate unele de altele, derijl emisiunea magnetică spre vârf şi de la verf la trunchiu. Această operaţiune trebue făcută la patru laturi a le arborului, adecă inaintea lui in urmă’î şi la cele-a-altedouă laturi; ea trebue ast-fel să dureze o jumătate oră şi a fi practicată in timpul a cinci zile , consecutive, după cari arborul este magnetisat şi se bucură de toate proprietăţile cari afi fost indicate in scrisoarea cetăţeanului Claquet relativă la ulmul din Busancy (a se vede capitolul XV al acestui tratat.)
Ne permitem, in, a,ce astă privinţă a face următoarea obseryâţiune : Magnetisatoril de-arbori fără indoiaîă nu s’afi gândit, că starea magnetică nu are de căt o durată limitată, şi că pentru a o prelungi este necesar de al remagm tisa destul de des, pe rezonul, că diversele influenţe
ROMANŢA LIBERA
I'. A.
de la 4 franci | meargă la Tyrone şi Bă predice ast-fel de învăţături fără a’şi pune viaţa in pericol. De alt-fal nu a cheltuit pentru alegere nici un gologan.
Rubla a scădut şi in Bulgaria, la 3 50.
I3I3NT AFARA
Presa englesă şi intre vede rea de la Bahzig.
Presa englesă nu s’a ocupat de căt puţin, aproape in câte-un singur număr, cu intâlnirea împăraţilor Germaniei şi Rusiei la Danz'g. Precum la d. Gladston8 şi ceî-l-alţl membri al cabinetului de Londra, aşa şi la dănsa se observă o doză considerabilă de indiferenţă faţă cu acest eveniment.
„Times" considerând absenţa împăratului Austriei de la întrevedere, se crede in drept a tăgădui acesteia orl-ce importanţă politică, ori-ce nouă punere la cale. Cât pentru Anglia miniştri el nu afi fost consultaţi nici chemaţi a lua parte ; nu le pare insă de loc refi. Cu i-a venit mal bine la socoteală intreved-irea, zii e ziarul engles, este ţarul, care şi-a putut părăsi, din pricina el, pentru căte-va zile supărătorul şefi imperifi, şi să’şl caute ore recreare in afară.
„Standard" ajunge de asemenea la conclusia, că ar fi o greşeală să atribuim intrevedereî de la Danzig o importanţă prea mare, in vre-o direcţie politică. Dacă putem trage dintr’ănsa o lămurire joare-care asupra situaţiuneî, e că Rusia a renunţat de-o-cam-datâ la planurile sala neastâmpărate, realipindu-se de Germania şi Austria.
„Daily News" nu poate da cred«ment tuturor versiunilor, ce circulează asup a intrevede-rei. Nu crede insă, că ea ar fi lipsită de ori ce însemnătate. Dimpotrivă istoria ne invaţâ, că tot-d’a-una după o ast fel de intălnire de mo-narchl, a urmat, căte un eveniment politic însemnat. In tot casu, de alarmat să nu ne alarmăm, căci politica Eoropeî se conduce astă-zl cu desăvârşire de alţi factori şi după alte metoade, de căt ca doi monarcbl să fie in starea! da forma şi direcţia ce le-ar plăcea.
Pin Anglia, Irlanda şi Scoţia.
Presa englesă nu mal poate de bucurie, că d. Parnell, şeful ligel irlandese, a fost Învins, zilele acestea, la alegerea din districtul Tyron, de către un candidat de-a! guvernului. — Aşa-dară, poporul irlandes incepe a se trezi, incepe a se lepăda de conducătorii săi de pănă acum, de revoluţiune ! — e esclamarea sofistică, a tuturor ziarelor engleze.
In realitate faptul stă sst-fel: districtul Ty-roae este o parte a Irlandiel, unde propaganda naţională nu a pătruns de căt foarte puţin, şi puterea propietarilor e încă hotărîtoare. D. Parnell ducăndu-se a’şl pune acolo candidatura şi a predica ideile sale revt luţionare, a riscat nu numai de a se vedea trântit in lupta electorală, dar de a fi gonit cu pietri de locu torl; de triumfat n’a triumfat, dar in loc de a fi luat la goană, s’a putut reîntoarce de pe câmpul luptei cu descoperirea îmbucurătoare că şi-a făcut 907 noul proseliţî.
Capul ligel irlandeze a espus aceste lucruri intr’o şedinţă din săptămâna trecută a comitetului ligist din Dublin. D-sa a zis, că nu poate considera resultatul alegere! din Tyrone nici de nenorocit nici de neaşteptat. E mal mândru de cele 907 voturi date ligel de cât de toate cele-alalte. înainte cu doi ani n’ar fi indrâsnit să
In aceeaşi şedinţă d. Parnell a făcut apel la poporul irlandes, să nu se lase a se demoraliza prin acele părţi a le legel agrarie, cari sunt u-nume făcute spre a’l demoraliza. E vorba de concesiunile aparente făcute de guvern şi rasa stâpînitoare, spre a amăgi pe Irlandes! şi al face să depue armele. Intr’alt fel, a zis el incheiănd, mişcarea de elioera-e a poporului irlandes nu a stat nici odată atât de bine ca acum.
«
De cât-va timp se semnalase o mişcare agrarie, analogă intru cât-va celei irlandeze, şi in Scoţia. Această mişcare iea dimensiuni continue. Ţăranii au aranjat in mai multe districte mee-tingurî, in care s’a constatat, actuala lor situa-ţiuue, ca ne mai suportabilă. Asupra mijloacelor de îmbunătăţire a situaţiuneî vor discuta nuoi rneetingurî. M trea proprietate scoţiană urmăreşte cu teamă această mişcare, căci ameliorarea posiţiunei clasei ţărăneşti implică de-a dreaptu reducerea nedreptelor ei prerogative.
*
In Londra ceţin merefi întruniri din partea comerciulul şi industriei, spre a lua resoluţiunî, îndreptate contra 1 berului schimb şi spre acere reîntoarcerea la protecţionism.
■*
In anul viitor va avea loc Manshester o ea-positie internaţională de industrie.
Bin Rusia.
Ovreii —Un noii loc de esiliu pentru condamnaţii po Ui ol—lattiaţarea unei colonii de cazaci mOaucas.
Căte-va deputaţiunî ovreeşcl, din Kiev şi alte oraşe pe unse afi avut loc turbură ile din urmă, afi vîş.tat pe contele Ignatieff inainte de a părăsi ministerial de interne, rugânduT să dea jos pe generalul Drentelen din postul de guvernator general la Kiev.
Jidanii fâceafi această indrăsneaţă rugare, sub cuvânt, că Drentelen ar fi tolerând măsurile po-liţieneşcl, prin cari se limitează numărul de co-mişl ce poate ţinea un comerciant o vrejii. Co-mersanţil ovrei fâceafi, anume, un adevărat trafic, cu dreptul de a ţinea ajutoare. Ei dâdeafi titlul acesta la sute de OvreiaşI sărăntoci, in-lesnindu-lej ast-fel, in contra legel, petrecerea lor prin Kiev şi alte oraşe. Generalul Drentelen aflând de acest abus, a dat numai de căt ordin organelor de poliţie, săi pue capăt prin limitarea numărului de clienţi ce pot ţinea ^negustorii jidani.
Contele Ignatirff ştia cum stări lucrurile, inainte de ce l’afi visitat deputăţiile ovreeşcl. In consecuenţă, el le-a dat drumu —cum se afirmă cu neşte termini ce nu se pot publica prin ziare — aiâtandu’şi pe de altă parte mulţumirea sa generalului Drtntelen de chipul in care ăşî face datori'
Ni se rA«, n-i r.a tot ast felifi a procedat d. Rosetti ski v - a ţie de Jidani de peste Mil-cov, care Ta vkuiat zilele trecute. Primirea ce le-a făcut d sa acestor lipitori, ar fi fost plină de afecţiune. Ba ministrul nostru de interne ar fi propus chiar numirea unei c misii mixte, de Români şi Ovrei, pentru cercetarea abusurilor.
Era vorba de isgoniriie de jlda.nl ce se fac
exterioare safi interioare la fiinţele organisate tind neîncetat a destruge safi cel puţin a micşora influenţa magnetică. Dar, in arbori, mustul care se ridica şi se coboară, su urile terestre absorbite de rădăcini, frunzele cari exală şi absorb umiditatea şi acidul carbonic din aer, vânturile cari agită cu mal multă safi mal puţină violenţă crăcile şi frunzele, toate acestea tre-buesc positiv să contrarieze agentul magnetic aşezat m arbore, şi lucrarea interioară a vegetalului trebue să combată, să respingă fără îndoială lucrarea magnetisatorulul, adecă agentul misterios ce magnetteatorul pretinde că ar fi trimis in arbore. Ni se pare că, pentru a crede aseminea lucruri, afară de natură, trebue a avea cine-va credinţă.
Pentru aceasta cea mal mare parte de persoane cu minte cari cred in magnetism sau in influenţa magnetică a omului asupra semenului şefi şi chiar asupra animalelor, nu dafi nici un credemănt magnetisaţiuneî arborilor şi a a corpurilor brute. EI citează mii de fapte contrazicătoare, mii şi mii de observaţiunl opuse celor ce noi am arătat mai sus, şi cari probează intr’un mod eclatant, că pretinsele proprietăţi magnetice, cunoscute corpurilor brute, neînsufleţite nu esistâ de cât in imaginaţiunea acelor cari încearcă in realitate efectele lui safi mal bine este o jonglerie a acelor cari simulează a incerca efectele sale. Ca să se vadă imensa putere a imaginaţiuneî dăm aci anecdota uimâtoare raportată de Hehving:
Un ţăran tot atăt de prost ca şi credul easă de la medicul săfi cu o bucată* de hârtie pe care acesta ’I scrisese o formulă de un j.mga-tiv ce trebuia să’l prepare la farmacie. Tiranul, ajuns acasă la el şi imagjrrându’şl că tir ar hârtia este purgativul, o rupe in două şi o in ghite jumătate. O oră după aceasta el este prins de colici cărora le succede o eşire afară destul de de atondentă. Femeea acestui ţăran, văzând că această hârtie operă cu atâta energie, rupe in
două părţi egale bucăţica de hârtie care remă-sese ; ea da una fiicei sale şi Înghite pe cea-1-altâ. O jumătate oră trecuse abia, că muma şi fiica sa avură o eşire afară aşa de multă ca şi cum le-ar fi produs’o un purgativ drastic in mare dosă; si toate aceste nu. fură decât efectul ima-ginaţiunel 1
CAPITOLUL X.
Experienţe magnetice
Tot efectul, care atinge simţurile noastre, ne face să supozăn o cauză; dacă această causâ este descoperită şi produce aceleaşi efecte, se poate a o considera pe viitor ca lege, ca forţă determinată a efectelor cari ne-afi lovit.— Mai adese ori, căuşele nu sunt apeciabile de cât prin efectele lor, şi de la efect se sue la cauză.
Geniul uman poate căte od tă descoperi cauza a p 'iori; insă, chiar in aces cas, sancţiunea experienţei este necesarie pentru a stabili o lege. Este dar ştiut in prin ipifi că toată legea, toată teoria trebue să fie basată pe fapte. Magnetismul nu face escepţiune de la regule; numai prin efectele produse, ajunge cine-va a recunoaşte, ca forţă o influenţă magnetică. Aceasta fiind admis, venim a da deseripţiunea fidelă a mal multor " şedinţe magnetice experimentale, cari aşa de mult ne-afi impresionat. In timpul acestei lecturi, pot zice feerice, se va crede cine-va transport aţin locaşiul minciunilor; insă găi d ndu-se la imensa putere a sistemului nervos, va sfârşi prin a admitte posibilitatea faptelor, ce le-a fost negat mal ărtiă fi.
Subiectul cate a servit la experienţe a fost o tănătă fată, numită Ju 1 ia, de o consţituţiune plăpândă şt delicată, supusă la accesuri de hys-terie; dispusă mult la scinnabulism si la ex-tase, Julia manifesta, in timpul somnului o prodigioasă activitate cerebrală şi oferea o excesivă impreslune de temperament eminamente nervos.
SSB»
prin căte-va judeţe de peste Milcov, şi carî ig besc une-orl şi Jidani „vechi" in această ţară; *
Siberia pare a nu mal putea adăposti pe toţi deportaţii politici, de cari dispune fericita Rusie. Guvernul rus a găsit de trebuinţă se deschidă un noii loc de esii, un nofi mormânt pentru oamenii, cari uitând pentru un moment că sunt supuşi de-al ţarului, comit păcatul de a cugeta si luna câte odată ca oameni liberi.
“ Această noua Siberie este peninsule Novaia Semlia, cu câmpiile sale vecinie ingheţate şi a. coperite de zăpadă. Primul el guvernator tiuva fi nimeni altul de căt favoritul imperătesc neral Baranotj fostul prefect de poliţie din Pe. tersburg. EL va avea să supravegheze direct pe criminalii politici, deportaţi in impărâţia sa.
*
Ministerul de răsboifi din Petersbug a liotă-rit, să înfiinţeze in provinciile dobândite in ui-timul răsboifi cu Turcii, o colonie de cazaci, ca se dispună in acest chip, pentru cazul unui nod conflict cu semiluna, de o armată gata şi stabilă la poalele Caucasulul. Coloniştii vor fi luaţi dintre cazacii de Don, şi li se vor face mari favoruri in sold şi pământ, spre a-I îndupleca să ’şl schimbe moşiile.
* Tot deodată să mal lucrează in ministerul rus de răsboifi la o reorganisare radicală a tuturor coloniilor militare esistente.
Ce vor zice Armenii de prima din aceste hotârîrl, el cari nădăjduieu, in prostia lor, la o reînviere a regatului armean, sub poalele Cau-caşului?!
STATUA LIBERTĂŢI
Kpisod din istoria contimporan.! a Ploiescilor.
I,
Libertatea era incă in sac. Giulgiul de păneă putredă, care se ţinea de umerii el uriaşi, atârna in sdrenţe. Vântul ăl agita ca pe un steag vechifi, hărţuit de lupta. Sus pe piedestalul el de marmură, bronzata zeiţă, petrecea peste casele oraşului forma sa negricioasă. închipuirea observatorului străbătând prin invelişul săfi murdar, 61 da mii de forme. După coiful resboinic, ce’I incorona capul, după pumnul colosal care eşia strângând in aer suliţa greoae, ăşî forma singur in minte o libertate sbărlită, selbatică, cu ochi! de jeratec, sub călcâiul săfi metalic robia.
După linia curbă a grumazului, ochiul gândului, ăl trăgea mal departe conturul asemuit. Formele pline, rotunde, ale corpului, ieşirii, transpirau, prin porii rari al pânzei. Vântul căte, odată depărta pulpana de jos a vălului, şi picioarele goale ale inarel zîne ăşî arâlafi degetele de bronz pe marmura linsă ce o susţinea. Şi a-tunel oamenii o credeai! goală. Se găndeafi'la ziua de mâine, când are să cadă, in public, ih mijlocul pieţii, sub ochii tutulor, capodul el gelos, lăsând să se scalde in raza soarelui, liberă şi uriaşă, această forţă trupească. Până atunci cetăţenii nerăbdători, strânşi imprejmul el, in murgul serii, bălălăindu’şl mănile, strămbăndii’şl gâtul, o despoiaţi cu gândirea. Iar observatQful care ’şl căntăria timpul săfi, zicea, cu privirile aţintite pe sufletele celor din prejur : „Libertate! ta nu eşti de cât o vorbă!“
Experimentatorul era un doctor in medicină şi licenţiat in ştiinţe, al cărui spirit, degajat de tot, interesul material, nu vedea in magne- ‘ sism de căt un mijloc foarte preţios pentru a miri cercul ştiinţelor, a creşte numărul mijloacelor proprii şi a uşura umanitatea suferitoare. Iată dar resumatul faptelor cari s’afi petrecut sub ochii noştri!:
Cind-spre-zece persoane: dol-spre-zece domni şi trei dame, erafi reunite in salonul medicului magnetisator; mal toţi spectatorii aparţineai! ştiinţei, şi, departe de a crede in faptele magnetice, arătâfi din contra cea mal mare incredulitate.
Julia intră, condusă de doctor, şi merse de do se aşeză pe un fotei aşezat in fundul salonului. Abia ochii săi intălnirâ puternica privire a magnetisatoruluî, că ea inchise pleopele şi adormi.
— Domnilor, zise doctorul, studiul asupra magnetismului, ce’l urmărim cu multă ardoare, este o mină fecondă de care savanţii trebue să, profite. Din nefericire nici una din ilustraţiunile nostre ştiiţifice actuale nu s’a încercat a sonda profundităţile, fiind că ridiculul şi bâtaea de joc sunt armele cari se servă pentru a le depărta. D’asupra ridicululul şi a rîsurilor ce poate sâ’nfl arunce confraţii mei, studiez in fie-care zi ciudatele fenomene ce’ml oferă unii din somnambulii ; folosindu-mă de cunoştinţele mele in ştiinţele naturale, ămî pun toate siliţele de a găsi o explicaţiune fisioiogică la aceste fenomene şi a proba că sistemul nervos este unica sursă a faptelor extraordinare, aproape necre^ătoare, care voifi avea onoare de a produce sub ochii d-voastre.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
R0MAJS1A LLBERA
Trebuia s’o desbrace, că s’o primenească. Toţi cu păturile Întinse, cu gurile căscate. Cele sin urmă raze de soare poliail ferul alb al aco-“ riselor, vapsindu’l purpuriii. Aveau in sfârşit să’i vadă sinul. Ochii scânteiau dobitoceşte. (Humele sburaă din gură in gură, se înmulţeaţi, se tal-maciail cu gând stricat, li se găsiasensuri grosolane cari nu se spuneaţi decât la ureche dar tare. Şi femeile audindu-le făceaţi haz cu dis-croţiune si ruşine, punea nasul in pământ fără a protesta, dând să Înţeleagă că le-au audit, dar fâră voie.
-M-me Grigorescu ’şl leapădă cămaşa. Bra-
vo
fără multe fasoane.
_ EI, cum ar fi de oaie.
adică ! Zeti! să fie de tot ? Prea
_ Trebuie să aibă acolo vre un papirus cu in-scripţiunî liberale in loc de frunde, hâm ?
Constituţia ! constituţia! zicea altul, ridând cu mâinile la inimă.
Un muncitor guraliv se urcă pe scară, ducând libertăţii cămaşa cea noua, albă, curată, din care avea să apară‘a doua zi, imensa şi goală, că o Vinere din spum’a marel sad că o păpuşă din cutia cu resorţă, strigând „cueu !“ Meşteşugul era să’i scoată p’a veche, fără să se vaza ceva: altminteri n’ar mal fi avut haz. Ce era să mal arate a doua zi? Trebuia să arunce ântâid sacul cel de sărbătoare, peste cel jerpelit, apoi lesne ar fi smuls, pe dedesubt, putregaiurile descompuse, cari acoperiau carnea feciorească a Zînel. Dar omul limbut nu isbuti. Altul, fost militar, năsdravan, bogat in caraghioslâcuri, cu mare glorie printre mahalagii pentru născocirile lui mucălite, ’I a luat locul. Acesta tăcea si lucra serios, prefâc.endu-se că nici nu vede lumea care ’1 urmăria de jos cu gura căscată, gata să râzâ la vre-o strâmbătură. Ajuns in capul scărel aruncă pe braţul drept al statueî sacul, potrivindu’l. Gel de jos tălmăciau :
—	Bre 1 bre! are şi pardesiu ! A plecat la visită. Apoi, căte puţin căte puţin, el incâlecâ după ceafă făcând podul să clocotească de hohote. Succesul ’1 inferbănta, ’I descepta ideile, ’I hrănea inc-hipuirea. Se puse să bată toba pe capul libertăţii.
-	Sterge-o la nas, mâl 1 âl striga de jos.
El ii’asculta. Ştia el ce săT facă. Dar de-o-cam dată, negăsiad alt-ceva, âl puse in cap, peste coif, pălăria sa, să vadă dacă ’I şeade bine.
Soarele scăpătase de tot. Casele, de jur Împrejurul pieţil deveniau mal intunecoase, im-preunăndu’şl umbrele peste cercul ce’l includea mulţimea sgomotoasâ, ferbănd in asceptarea zilei de mâine. Cornul lunel nouă, la apus, intre doi nori goniţi de vânt, se grăbia să plece, să se ascundă sub orizont. Iar uriaşa femee metalică, ca un monstru prins, supus, legat şi batjocorit, cu linţoiul atârnând putred, cu cîrja in măna dreaptă, cu sceptru de papură, cu pălăria in vârful căscel, ducea in circă, in rîsul lumii, fiara care ’I sărise după cap.
Şi tâlharul hulind zicea : „Dacă tu eşti D zeii-mântueşte-te pe tine şi pe noi." Iar Isus se făcea că n’aude.
Când se făcu schimbul de velinţă, lumea isbuti să’I vadă dedesuptul.
- A ! E *’mbrăcată vericule ! Aoleo !
Sgomotul se imprăştiâ că e imbrăcată. Unii se fâceafi serioşi. Fireşte ! Cum s’ar fi putut să flă alt-fel ? Alţii nemulţumiţi cletinaii din cap. In fine toţi sâturându’şl curiesitatea se intrebait in cotro s’apuce.
dai! peste cap, de vreafi; să fac in mijlocul drumului, tot ce oitl pofti; să umblu cu pielea goală, cum mi o plăcea,— zice spiritul vulgar, creerul de rând, in care nu s'a desvelit ideia ordine! publice şi a binelui obştesc ; care ametit de a-busurile celor mari, s’a obişlnuit a privi legile că străine de fericirea lui.
Libertatea! Este pacînica sugrumarea mulţime!, zice despotul.
Este voia ce are calul, când treieră, să alerge căte-o oră, imprejurul stâjaruluî, in lungimea funiei, — declară filosoful politic.
Este o controversă ieroglifică, uedescurcată incâ de nici un Champollion, — suspină spiritul speculativ.
Ce ! s’aruncă gramaticul : Libertatea este un substantiv abstract, care nu se află de căt in mintea noastră.
ARENA ZIARELOR
„ Românul " cere o reformă urgentă a tocmelilor agricole, a acestei nedrepte şi monstruoase legi, care a făcut din ţâran un rob in toată puterea cuvântului. Intr’a-devâr:
De şi robia e desfiinţată de legile şi ştearsă din obicieiurile noastre, legea tocmelilor agricole a dat loc la o robia din cele mal monstruoase.
Poporaţiunea rurală, in cea mal mare parte, a fost şi e aproape cu totul robită.
După Împroprietărirea de la 1864, care a fost mal mult o manifestare politică de căt o reformă economică,
stăpăn p’o bucată de pământ insă cu totul lipsit de mijloacelo trebuincioase spre al munci, săteanul se veŞu nevoit d’a alerga la capitalişti, ş’aceştia—cu rare escepţiunl — âl esploatarâ fără milă.
Legea tecmelilor agricole veni să dea acestei esploatărl mijlocul d’a se adăposti sub aripa el.
Robul pământul deveni robul banului.
Cu acea lege in mână, mulţi, foarte mulţi proprietari şi arendaşi s’ati făcut stăpâni pe bra-ţale poporaţiunil rurale, ba chiar pe voinţa şi libertatea el.
„Românul" cere a sepunecapât acestui râti, căt mai grabnic, căci alt-fel pot isvorî din el primejdii pentru ţară. Nimic mal funest de căt cănd o parte a naţiune! eesplo-atata de cea-laltâ şi mal vârtos cănd partea esploatatâ e majoritatea.
„Timpul" discută, şi el, starea de mi-serie şi degenerare in care a ajuns ţâranul, partea mal însemnată a naţiune!, in urma esploatărilor ne omenoase ale păturilor dominante. El reproduce un capitol din o monografie despre starea ţăranului, de A. Y. Milo, in care se dovedesce, că nenorocitul ţâran, cu toate ostenelile ce ’şl dă pes-an, nu se poate găsi la finea lut de cât cu deficit.
„Binele Public" citează un proces, a M*Stan Călăraşul, spre a proba că pănă şi dreptatea a inceput să fugă de la noi.
ceste arme se găsiră in vre-o căte-va dimineţi mânjite cu murdării.—Poliţia noputând găsi pe vinovaţi şi trebuind să resbune acest act de les-maiestate, a suspendat ziarul.
Turcească mal e şi astăzi, justiţia Sultanului!
BULETIN BIBLIUURAF10
Novele de N. Gane. Două volume. Iaşi.
In aceste două volume d. Gane a strâns novele publicate in curs de căţl-va ani, in Convorbiri Literare. Cine a(i urmat această revistă literară, singura care are o viaţă mal lungă şi cu insemnâtate in istoria literaturel române, cunosc drăgălaşele lucrări ale d-luî Gane,— de sigur că aceştia se vor bucura că li se oferă adunate la un loc atăte bucăţi literare, ce i-afi fermecat odată. EI le vor mal ceti, spre a redeştepta in sufletul lor dulcele impresiuni de altă dată.
Am dori cu deosebire, ca aceste Novele să fie citite de tineri. EI vor găsi intr’ănsele o frumoasă limbă românească, multe descripţiunl de locuri din Moldova, tradiţii d’ale ţăranilor, cugetări şi simţiminte frumoase.
celui Albrechl, inspector general al armatei a-ustriace, prin care âl mulţumeşte călduros ţai’l insârcinează să exprime recunoştinţa sa celor alţi generali şi ofiţeri.
M. Sa a adresat o a -doua scrisoare autografă archiducelul Iosef, comandantul suprem al Land-werhulul unguresc, in care 1 complimtează pentru marile progrese făcute de trupele de sub ordinele sale, progrese despre cari impâratul s’a convins in persoană-
Mal mulţi ofiţeri streini, cari aii urmărit manevrele, aii primit decoraţiunî.
Londra, 17 Septembro.
Tractatul de comerţ anglo-francez s’a prelungit cu trei luni.
Comisiunea insărcinată să prepare reinoirea zisului tratat se va intruni la Paris, Lunea viitoare 19 Septembre.
(Ha vas).
-A. ‘V I S
Se caută un june (chreştin) care să nu aibă mal puţin de 15 ani şi având ştiinţă de carte pentru o artă sciinţifică
Înţelegerea se fac cu părinţi sau cu loeuţiitori acestor din urmă. A se adresa li Redacţia acest iî ziar.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
17 Septembre, — 9 ore dim.
Pesta, 16 Septembre,
Marile manevre militare, pe cari impâratul le a urmărit, s’au terminat azi. Cu acest prilej M. Sa a adresat o scrisoare autografă archidu-
Grădina marelui hotel „Dacia" (teatru de vară) Astă-seară, 5 Septembre — Beneficiul d-lor, Frai-viild şi P. lonescu-se va representa piesa: — Are Doamna. Pălărie ? ? — Are! ! sad Hai cu nunta, «omedie in 5 acte.
Măine-searâ, se va representa piesa : Lipito-rele Satelor, dramă in 5 acte.— începutul la 9 ore.— Preţurile obicinuite.
SOCIETATEA KOMANA DE CONSTRUCŢIUNI ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Aprobată prin decret Regal No. 9897 din 21 Iulie (2 August) 1881, publicat in r Monitorul ofic.li No. 107 din 13 (20) August 1381.
Capital social al primei emisiuni :
pEOB M:iL.IOAJSTE LEI SA.TJ FRANOI
împărţit in 20000 Acţiuni ă L. n. 500 nominal fie-care.
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIUNE
Prinţul DIM, GR. GH1CA D-nu G. GR. OANTAOUZrNO,
„ BAS. BOERESCU,
„ EM. COSTINESCU,
,. GR. COZADINI,
. Colonel ST. FALCOIANU „ AL ORESCU,
„ C. OLANESCU,
„ C. F. ROBESCU,
Preşedinte la BucurescI Vtie-Prişedinte,	,;
Consilier.	„
D-nil CH. GUILLAUME,
administrator al cililor ferate de Nord al» Spaniei, ou reşedinţa la Paris.
„ F. PONCELET,
inginer civil cu reşedinţa ia Paris.
„ JAQUES A. FALIES,
inginer civil	-
„ Dr. G. SIEMENS,
director al societăţel Deutsche Bank, din Berlin şi admi-ninstrator al mai multor sociotăţi din Berlin si Viena. „ LOUIS M. GOLDBERGER,
consil. de comerţ, banquier, şeful caso! L T- Goldbereee din Berlin şi administrat r al mal multor societăţi ,. CHARLES GoETZ.
propietar ferestrăului mec., şeful casei P. & Ch. Gootz & C-ie din Viena şi Galatz.
D-nli A. OBERMAYER,
administrator delegat al societăţii do Credit Mobiliar din Paris şi administrator al mal multor societăţi la Paris.
„ AUG. LEMOINNE,
administrator ai societăţii do CrSdik Mobiliar din Paris.
Administratorul delegat, li.nu C. F. ROBESCU.
Avem onoare a vă informa că Societatea români de oonstrucţmni ţi luorărl publice ’şl va începe operaţiunile la '/13 Septemvrie 1881.
Veţi găsi mal la vale Art. 4 al statutelor nostre, prin care se determină operaţiunile societăţel.
Actele prin cari se angajază societatea vor trebui să porto semnătura preşedintelui sau vice-preşedintelul, sau aceea a administratorului delegat împreună ou aceea a unuia din directori.
Bine-voiţI a lua notă de semnăturile de pe contra pagină şi primiţi asigurarea distinsei noastre conside-
ratiunl.	.	„ r . .
Sooietatea română de construcţiuni şl lucrări publice.
ESTRACT DIN STATUTE
Art. 4. Scopul Societăţel este cel următor :
a)	. A face orl-ce fel de construcţiuni de imobile pe coruptul unei a treia persâne fie pentru guvernul român, fio pentru judeţe, comune, stabilimente publice, ori pentru particulari;
b)	. A face tot pe comptul unor a treia persone, ori-ce fel de lucrări publice, precum, construcţiuni do drumuri, de căi ferate, de poduri, de canaturi, de linii telegrafice, de cheiuri, de intrepozite, dokuri, magazii generale, cănalizări, alimentaţiunl de apă si alte lucrări de asemenea natură, de utilitate publică săli privată
Dar umbrele aii crescut. Pragurile şi trotuarele, incărcate de curioşi, se uşurează. Cafenelele, cârciumile, cofetăriile âl inghite pe cel mal mulţi. Restul se răsnesce, imprăştiindu-se pe uliţe. Statua se inălţa dreaptă pe piedestalul el, in răcoarea serii. înfăşurată strâns in mantaua de pânză, arunca o pată albă pe cerul de seară. Şi-a tras pănă pe ochi, pănă pe faţă, vâlul, de ruşine. Cine ştie ? poate că nu este vântul care mişca invelişul de pe pept. Poate că sbu-ciumările vre unul plâns titanic ar fi storcănd la-crâml de plumb din pleopele el batjocorite de lumina acestei lumi. Poate că nervii ce străbat, ca nişte curenţi de lavă, muşchii plantaţi pe cheresteaua el colosală, s’ar fi svârcolind in fierberi de indignaţiune, ar fi clocotind in spasmuri monstruoase, ar fi aducând spuma epileptică pe gura incleştată a năprasnicei fiinţe, a bestiei de bronz, a fiarei inboldite, scuipate, incâlicate. Poate că, peste o clipă, namila, cu creerul in foc, orbita, desechilibrată, se va prăvăli cu fruntea pe pietre, abâtăndu-se in furii nervoase, saîi vă sări nebună, ca o leoaică scăpată din lanţ, şi cu spanga in dreapta, va cutreera stradele cu răcnete de căine turbat, va dârima cu piciorul el samso-nic stâlpii zidurilor voastre ; va rînji peste scrumul acestei Sodome, ce’şl îîde de zeii sâl.
Dar nu! fiţi liniştiţi. Libertatea doarme. Tra-geţi-o de păr, tragtţi-o de nas, gâdilaţi-o cu paiul pe la urechiâ, despuiaţi-o, puneţi-I coroana de mărăcini, daţi’I cărjâ de cocian de porumb. Ea le răbdă.
Căci ea este Libertatea !
Este metapsicoza eător-va mii de franci, sub chipul unei muieri străine, cu bonet frigian, zice Primarul, care ştia ce’I plăteşte pielea, care o ciupeşte cu curiositate de eunuc, o imbracă şi o desbracâ cănd ’I place.
Libertatea 1 Este momăia asta de bronz, scor-boroasă, zice sculptorul cu o mănă in buzunar şi cu ţigară in gură, mal dănd cu d’alta, mal potrivind espresiunea sprăncenilor. Este munca mea; o vând cui ăml dă mal mult.
Libertatea 1 Este să mă laşi ’n pace să mă
„SOCIETATEA DE CREDIT MOBILIAR ROMAN"
PENTRU DESVOLTAREA INDUSTRIEI, COMERCIULUI ŞI AGRICULTUREI IN ROMÂNIA.
VAKlETAŢi
De la alegerile pentru camera france,să. -
„L’echo du parlament“ relatează următorul episod umoristic, din ultimele lupte electorale a le republicel francăsej: „Un candidat, care obţinuse 29 de voturi, se creţju dator a mulţumi alegătorilor săi in ziarele din capitala judeţului. Actul de mulţumire se sfârşiaprin aceste vorbe. Candidatul are onoarea să invite pe toţi alegătorii, ce aii ţinut cu el, la o masă, ce le va da Mercur! la şiase oare şi unde ie va arăta gratitudinea sa şi personal. După aceasta urma numele otelului unde se va ţinea banchetul.— Ştiţi câţi alegători sad simţit ţinuţi a urma aceste invitări?... peste 4000.“
O crimă monstruoasă. - In satul Reşiţa, Ungaria, un băiat de ţăran, in vărstâ de 18 ani, si-a omorît muma dm causă că nu i-a dat voie sâ’şî scoată vin dm pimniţâ. Băiatul, ca e era dat beţiei, a savărsit această crimă inaintea tatălui săli, care a rămas impasibil. Monsriul s’a coborit după comiterea faptului in pimniţâ, a scos vin şi a inceput să chefuiască cu tatăl săd in faţa cadavrului nenorocitei femei. Vecinii dănd de veste, ad pus măna pe făptuitori şi i-a predat in mâinile justiţiei.
Goddard, renumitul navigator aerian, se gă-sesce actualmente in Viena, unde ascensiunile sale cu balonul, ad mii de spectatori şi produc mare sensaţie. Un singur fapt turbură această petrecere a locuitorilor din capitala Austriei. Goddard care este frances, nu’şl face biletele de intrare de căt in limba francesâ !
Libertatea presei in Turcia. —Jurnalul „Va-kit“ din Constantinopol a fost suspendat zilele trecute, de poliţie, pe timp nedeterminat. Pricina este următoarea : Firma rodaclieî, care era scrisă in franţuzesce, turcesce şi armenesce, purta intre alte podoabe şi armele Sultanului. A-
Aprobatâ prin decret Regal No. 9897 din 21 Iulie (2 August) 1881, şi publicat in
No. 107 din 13 (25) August 1881.
..Monitorul oficial"
Capital social al primei emisiuni:
D oue-25 o o i milioane lei saa franci
împărţit in 4.0000 Acţiuni ă L. n. 500 nominal fie-care.
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIUNE
D-lfl B. BOERESCU,
„ E. COSTINESCU,
„ COLONEL ALOAZU,
„ MfiNfiLAS GERMANI,
„ EM. HILLEL-MANOACH,
„ ST. 10ANNIDE,
„ I. I. MANOACH,
„ A. OBERMAYER
Administrator delegat al Societăţel de Credit Mobiliar din Paris şi Administrator al mai multor Societăţi CH. WAXLUT,
Preşedintele Creditului Mobiliar din
Preşedint» la Bucuresci, Vice-PreşedlnU	„
Consiliar	„
ViM-Preţsdinls la Pasls,
Consiliu
D-ltl M. ROSENBAUM,
din Casa Em. Erlanger & Cle din Paris .. LOUIS M. GOLDBERGER,
Consil. de Comerciii, B ancher, Şeful Casei I. T. Goldberger din Berlin Şi Administrator al mai multor Societăţi. Dr. G. SIEMENS,
Director la „Deutsche Banku din Berlin şi Administrator al mal multor Societăţi din Berlin şi Viena.
„ G. GOETZ,
Proprietar forest. mec. Şeful Casei P. & C. Goetz & C-ie din Vieim şi Galatz.
Consiliu ia Pari»,
Paria şi Administrator al mal multor Societăţi.
Administratorul delegat: D-nu I. I. MANOACH.
Bucuresci, 20 August (1 Septemvrie) 1881).
Avem onoare a vâ informa că Societatea de Credit Mobiliar Român pentru desvoltarea industriei, comercialul şi agriculturei in România ’şi va incepe operaţiunile la B/,s Octomvrie 1881.
Yeţî găsi in Art. 4 al Statutelor noastre, prin care se determină operaţiunele Societăţel.	_
Actele prin cari se angagâză Societatea vor trebui să poarte semnătuta Preşedintelui saii administratorului delegat, împreună cu aceea a unuia din Directori.
Bine-voiţî, a lua notă de semnăturile de la vale şi primiţi asigurarea distinsei noastre consideraţiunt.
„Societatea de Credit Mobiliar Remăn“
Pentru ii >svoltarea Industriei, Comerciului şi Agriculturei in Rom&nia.
Societatea Română de construcţiuni şi lucrări publice.
Capital: Zece milioane lei sau franci.
Bucureşcl, 30 August (11 Sep.) i88r.
Referăndu-ne la circulara noastră de erl, avem onoare a vă aduce la cunoştinţă, că consiliul de administraţiune, in virtutea art. 27 al statutelor a numit pe d-nu EUGENE GERBER, director al societăţel.
P. Consiliul de administraţiune Preşedinte, DIMITR'E GR. GHlKA.
SOCIETATEA DE CREDIT MOBIL AR BOMAN
Pentru desvoltarea industriei, comerciului şi agriculturei in România.
SOCIETATEA ANONIMA
Capital: Doud-zecî milioane lei sau franci
Bucuresci, 21 August (2 Sept.) 1881.
Referăndu-ne la circulara noastră de ieri. avemo-noare a vă aduce la cunoseinţă, că Consiliul de administraţiune, in virtut°a art 27 al Statelor a numit pe d-nul ANTOINE SCHLESINGER, Director alSo-cietăţel.
P. Consiliul de administraţiune B. BOERESCU.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
INTERNAT
INSTITUTUL
BUCURESCI
De Ia 2G Octombre
anul curent, inarp uiagăein de rachieriie, Vad® re-nuini: Creţii cu camele de iocuit, cu fabrică, (povarnă) pentru destiiat, fabricare de iiquerurî, grajd, şopron şi curte spaţioasă, irripreună şi cu cb-jec.tete necesar I (edecurî) pentru fabrică ţi pentru magazin toate situate pe calei’ Crâiove! 'No. 75. -Amatori se
Ele sunt cele mal bune In tdtă
lumea. Ele sunt prevăzute cu aparatele accesorii cele mal practice şi cele mal patentate, fiind cele mal trainice.
Fără nici o urcare de preţ
se vând pe. rate lunare garan-tănduse in modul cel mal sigur.
luştrtiq.iunea se iace in limba jomănjă, tn-tocrrai după programa mi nigerului instrucţiune! publice ast-fel jcă^releyÎ!.care.au terminat cBTr’ţia-k aqşst institut sunt-apţi a■fi imediat promovaţi în un gimnâ-
*8%	eaeisoiq eîm eteuimo s-------------------------
Limba germană şi franceză sevpredă, cu-.d t-,metodă simplă, uşdJă-Şi practică, educaţiunea şi ,îngrijirejveteY.iteîi sunt strict observate, aşa că: copii sunt trataţi mal mulţi ca; im o. oasăipărintescă de cât ca un institut. Pentru programă,şi.qrî-ce alte detaliurî doritori se pat adresa la di-îb^titutulul dEş la; orele-â-a im. ■ pâiră lâ 6 n. m .mii crn
E VENZARE
Instrucţiunea gratis I
Casele: din strada Popi -Tatu No, 28 cuprindănd 7 o.dâ.1, 2 bucătării, o prăvălie, 2 pivniţe,. 2 magazii. — A se adresa chiar acolo., o,.
De feiipre nijiclîif m l (luîrlio stricuta])' cu ocaua
,u««m	1-4 Strada, Covaci, 14.	j _i + t.
Maşinele de- cusut, de siStemaiiggpFip; străin se vor schimba ^8S8S )
raturele foarte eftin
.cu preţuri .fparte seduse ţ, .aga dară -un.-.rateiter ;.comnledt'-'in;'ddufschuc cpşţa (mal inajate-iri 300); y bcee A cernu o l -îLcr:. ,
MMHMHr	mmmmmi__________
VaJr. 10...fe%ps,diujliK)î safi:jaaî mulţi dinţi, de la 6 pătrar la# rr.dmtere.	M	I i*	«■«.
;-Mar oii s^afă-'lH»' pfefinfr f klFage°ateifţiu|eS cfcor. P. asupra din-Pf* autrfictabaşitTateheîus'mcbMt dbstAIîi'e^ih-‘âtiri G. 18, că sunt întocmai cu prima ţu^rafUf;appri^BjS|-ftikc^ip!rw5*scei.«Bak5titatea/;soliditsi4-
ţf^sr frumuseţea- spre, .încredinţare, se află laymine prodele espuse,. iar in ee priveze lucrările ..eşecutaţe de, mine şiinj; in posiţie de a da garanţie penti-u rfial!mMţr;ânf. ^ rto-■•mo Wt .	•••-	* W
Operaţiuni, plombagiurl'r/şir«mrăţlf-iri :de' ‘dinţi °âe “ăsecutlL Ari cea mal mare menagiare.	-
_ ROIim ffiASOTJd IŞ IMPtSp4§?tkn3P ■
wsy S-l «a voi .«ca ».^o ifîeniWst, efigi&i** StndafiQetFtâ IHtf9 \
DE VENZARE
Esceleazăprin esactitatea lor înfăţişare precum şi prin uşoara lor transmuta-bilitate manufacturarea de Singer. Ele sunt invenţiunea propriă şi sigură I Avantagele lor nu se pot intrece de nici o altă sistemă
cu stănjenu şi cu greutatea, călit;,te cer adevărat, tăete despicate şi ădi se ba domiciliul domnitorii consumator)
Număr 28 Iei nuol şi cele de
ca aceste maşini tund toarte renumite află imitatori inferiori, cari caut un h-
?I.'CiSEJEf	““■pul,lî':- c“
C. Neidlinger, Bucureşti, Hotel Bulevard. -,	&
s Vvjtăcţw'
Se primeşte intr’o familie unul sad duol copil care ar frecuen-jţa şcoala. — A se adresa strada Polonă^ 24 °tt	mo* «i>
TYPOGBAPHIA
ŞTEFAN MIHALESCU
Se face cunoscut râ întreaga 'moT? ţ une a Habarului romăiiesb ile lâ #8p brica din Sa scut (Moldova) Sla£âui pirat-de SM-fesegjuaţgf uade^flăd de vănţiare.
. Doritorii de a cuMra'al'gdresa m Bucureseî la Â:#MergLsfL# Athanaşiu., .,.e - nâliq .Uib-şteaj
«N •	■ 7 7 Rvă
IfAfoTsmiMaA aci jul
|° _	efectuează. :f]
R.JJI JO .HO lio-a	te&jujouf! js! ff-Jmtscwl
te^RŢI DE LITERAHJM
fesîHv XÎOS H	,.	.nrţ-ja
SCIINTIA SNDIDABTICB
P i.WTGATE LIMBELE USTŢALE*
I Toii ijenra	——
ţo .î aiuoo f,
^JURNALE
jV n L oi-O	. ——
sh.fi*? ţdb Tsţ-rioH
33S-: -7 .*? .0 0ZX. i i^k^>3El>l«S?3E2-..:;xu: k
itwl ia	‘o,.-a t
*	——
ruj «mmi & .soc-or pentjrurTcnqmi duseiob vji t.iTo^Tg^prcî^fiKAS SiERVîcifn i> sr ărnoi eetsteiooâ ?i
...^L^ORI-CE imprimate
BILETE SI CONDICI
DE ORI-CE NATURA ' ' 7
.aiist ui nJnlt'S.Ţ
Librăria
precum
3ml>a I ăUieiVl
tb	ţiA-.v.iwîjO
JŢ ONOARE %
pentru.	, >
MOŞII PĂDURI, MOEI, ACSISE, PERCEPŢII,'eto. -------------------S4K»»----
rî ©ecoratâ cu
i JriJein
'& s.iooO .ri’O A /î îofLCG lu'ioş .nomfijî
Reasortăndu-se cu toate estr-fr!?d
şi (lessenm usitate in gym-
mei’i, seminare etc. se ren
cdHăîi'aâ'toîîfif/MdlStetffenţr.^
Pin	jjii	ioj itaR*AciARE;
-a .. ; ■■ • XCS ihunce! MS
13	188°i	-
:r 'Acest" stabiliment, .tipografic deja cunoscut . Qnor. Public fiind asoitat cu o mare cuanti-,. tate. de caractere variate şi-in diferite tăeturî, după, sistemul cel din urmă, şi cu
irtBP*» I" H H A Ailll aii umrM
dintrun vastsajon («are ,a
t®a.t™) l3P,n fimd pentru cazin, dooi odăi lăngă el şi alte patru odăi chite'1 printr iul coridor, ,'iind foaric pentru,un restaurant. Localul csima in ceptrul oraşului pe, strada tjnioi,,, pala ne unde ..şire şi intrarea. Tot-odati'. se notează că lipsind in oraş uil cazin sfe simte' necesitatea 1-uî şi prin-'UFÎ' raare eşte citipul unei bune afaceri Amatorii, sunt rugaţi-oa se j^opneţarq) caselor ,IQ g|([
BOTEZ, NUNTA ŞI DECESE
. ' ----.
Circulari şi Cărţi de adrese
-----
ETXQTJETTE
CULORI ŞI NEGRE ---MS»*-—
AMNCIUHI şi TARIFE
INDUSTRIALE SI COMERCIALE
3	-A- fi
——
ast-fel că se află in posiţie a efectua orl-ce lucrări atingătoare de aceastăWtâ ou' -eba mat
fiin diferite! limM-
eb lot oo-ho	----<{ iP ■ i u •
; •■ DEVLSA ACESTUI STABILIMENT ESTE:
ACURATEŢA ŞI PREŢURI MODERATE
iş -&qe eb Iiioi.JnJnoKuljs JibsiLsflăo .elcxone-g [
De incliiriai
Refeiiffii'tuT- B^THotol D.aUWbf.^g^ in Constanţa, situat in cele mal b 'nd posiţhttT	de. incWfriât difWÎB ;(fll
SepterdŞrd’â.<i"!'i;ul,/i <t:'3!Kl«ţowu oi.r
vo^Whk^mf^Se^iîl‘^6 fâtfi'
Alcxagidrft..XImLin „Constanţa .	:-{
AUTbMTkŢILOE
««m—- “otbrcm; ioo Moroi_ob v •
Ca,lea PlevEeI curka bis. Sf. Ionică vis-a vis dş, ptsl de Fraaoe.
îei-sab atee, £i&do
.AiFiAM	.laiST.
ni tcpi{dt"L »I88I Ci’.uau^^ToilwI 12 nib T( Aduc ia cunoştinţa onorabilului pupljci anagoapiMă:;şi pitova*cie;
că rnagazmul meu de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, A°' ;cT desfăcut cu -dppe^ăi^ţrg, ^nş% Aşstbâsi .«upanou magasm tot de specialitatea mea do. coloniale si delicatese sub propria-mea!-ârmă^ -L Jl 0b-< £G>Jl O JdMOI IX £331
DEPOSIT GEUERAL
IH i I ’UKS( U «C.UJM3
„No. 1 - STRADA .COVACI
~	Tt.uo aq bu.şq esrJ-
r DEARTE
Ş(L) RARITĂŢI N AiT U R A L E - -
intrernlteţec ■ ->'j	. •:	■
mDEREA^AT|pLUI DIN NIZZA.
celft:®^răl%cffirilei®n|neşcl.,pe luţne
)oue surori vii (pitic^ Copilul cu 2 capete, etc.
»> iififilisaţa pSr,ă laţ seara, bani cu premifi
îucu: sc/cc iimi aiv ein.wHri
■ SOBE DE UIV|PLU,Tiq *b
IsaP	• asn Bo efBo'i .latul hiwjit .uaiBBul
,7M> REGULATOREşi¥EWTIH^fOM#
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare si răpedm Cea ma/l rf afectă şi cea mal simplă regulare a ardere!.' *	- ■ -r^ns W ■<>
0C“Durata focului se poate regdla după plăcere*59E V B '
. Cel -mal simplu serviciu fără de a avea tribiVnU de■ mătufat'saW? înlătură orî- ce căldură supărătoare şi retfekltoafe'Slnc^^uI^ ettin şi soba dureasă foârte mult. Aerisire foarte bună lă îdti'eb'ăitfAB33 ţarea, ţevei de ventilaţiune. O singură sobă incălzeste tre! cameră:) H'b încălzire centrală aeriană pentru clădiri intregl. . ‘	. • , Htj
pa ut
Cale Victoriei
j; «t	qe-' P'alâ tbî^EiăbM:
.. ^ ,	, .	jrtâcmvi .o .
Magasinul e cu totul -' 6n“âniă,Db5ili: - inăf furi01 W
fimrv rl/N	•iUdoR iCxiTum D',m.L	Te
timp, de aceea log pe onorat>iidii[. piBbMGu&î#k: credere cu „care am fost onorat si pănl'm rate şi serviciul	Wolll
mal multe rafturi şi tejghele de
__________.(IWt (onviTtoiqop. I) .teugnA
îsm
KtfiiiaiJiimbA
IMMITIME LAZARESCU
1	7S-IN, colţ:
un.. 03 JSjL'U »ul ov-wuul®* —fr^<< Ui)Bf uu c. -, >.:• -ri. i
AS sosit felurimi de pănze hiibiJ precum:1
Olandă Rumburg, Bilfeld, Olandă de tre! cotî lătimetoen-
'lîfa^Thdîfprij^^^	şi enSlezesc Sifon Mec-
'Vca“ .ln, diferite laturi, Melino, percal, tulpan ; Osfort de ată
f^^^lTS^^Vărgata.peiitrurîimdire, pânză cu varga roşie fa
pen{ru “fi -p® Slntru Lines^ Jiichăt aib franţuzesc, mese, şervete, prosoane de ORVidă
garnituri de 6 şi 12 persoane, plăpămî de Vară şi-iarna de lână
teia™-ăLde Lavalerî a,be culori fasoanele cete maî nuol iţuter®v manjete, cravate .diferite forme, batiste de Olandă si căm.âŞf de damă diferite'camizoane şi altele nl-- eî^,aţ6'-i’Rl61'!;1’ c,10rajd pentru dame!şi bărbaţf Culori si albi subţiri albe şi culori, jitetcî-franţuzesc! nfen-tep bţit’bătt,umbrele de.nteaii. «; nitoiL * ««uguzeşci pen:
Toate aceste să
Această marcă deiabrică este E1D INGER~OFEN
turnată pe partea interioră auşeî|
.notoenil iîin
Instrucţiuni
ji liste de preţuri curente sei trâmit gratis fi fram% j
Fabrica de sobe Meidingcrşl obiecte de daWi1 1 ua IJi
H. HEIM
Kârtnerstraşse 40-42, VIENA,
-f aiv o.i h/,r:.	v ■ W i
^'w^rawtttte'tes'şîiiui *Vr.ŞfH<iAMwLAi-- i. -
Itestaurarea complect, cu serviciul prompt si soneri tric-s-wiu v
fanaS: ^E°naRenteAPe lună cu- rabat. Salon aranjat’ nunţf, ‘dăhsKşfMid:!'ăd{ln*iV:,''!”'n,’a	m r.
■ i i i f) *iji PENTRU LIPIT LA (
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihăl
.	- .,	~	( Casa Pencovici)
procura ^preţug^e cgje.. ma^moder.ate;
fimun a icdotrdB te Vv'Tw ijo.icjîTnîr
Tijpojfrafia Ştafăif1 IţQb&lMca Strada
—tem-.Frmţ .t:—iţ
'oomLce B9Qi;iauvq8a oriiviidocţ 'fim Bb fote luo bnăv o '.BOtn )ii Sm Le eieil i netLbfodhl
nicnbt ?b InilisaoC .'I uoeasaoa .8
3nui)Eii?itiimbx; ib itiilknoD .7 AM1NO .80 3 8T1M10 .»tn)b«;«uă
www.dacoromanica.ro
10 BANI EXEMPLARUL
JUOi iu sEPTEMBRe 1051
APARE TIST TOATE ZILELE
ABONAMENTELE:
Ia Capitală: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 leî. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director : D. AUG. LAURIAM.
Pentru Abonamente, Anunciun şi Reclame a se adresa :
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mih&leseu, Strada Oovacî, No. 14 şi la eorrespondenţil Ziarului din judeţe.
In Paris:	La SociătA Havas, place de la Bourse, 8.
In Yiena:	Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daiibe & C-nie.
In Berlin, Francfnrt, Zuricli, New-Yorie: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNOIUH1LE:	:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina lila  .........1 Led.
»	»	» Il-a ..............2 *
Epistole nefrancate se refuşă :• Artfcoliî nepublicaţî nu se inapoeză.
Pentru rubrica: lnserţiî şi reclame, rodacţiunea nu este responsabilă.
Prim Redactor: StEE. G. MlOHAILESOU
ŞTIRITELEGRAFICE
«Alta ziarele streine.
BeiliD, 19 Septembre.
„Badische Landes- Zeitung" primeşte din Pe-tersburg o corespondenţă de la o persoană care se crede autorisat a putea declara, că ministe-riul se va reconstrui cu bărbaţi de coloare politică liberală şi panslavistă. Contele Loris-Melicoff poate să devină chiar preşedintele consiliului de stat. împăratul Willielm l’a cunoscut pe contele in Ems şi de atuncia’l stimează şi’l recomandă atenţiunii Ţarului.
Persoana corespondentă mai susţine că Igna-tieff ar fi fost surprins prin călătoria Ţarului la Dantzig; Bismarck ar fi cel mai mare contrar al lui Ignatieff.
Berlin, 19 Septembre
La o întrunire progresistă ţinută erî s’a început o bătae violentă intre progresişti şi antisemiţi.
Roma, 18 Septembre.
Mane se vor incepe lucrările de fortificaţiune in Alpi. Numărul batalioanelor de Alpi s’a mai urcat.
Roma, 18 Septembre.
Italia propusese pentru aplanarea incidentului de la Cairo intrunirea unei conferenţe, care să se ocupe cu cestiunea egipteană. Puterile n’aii primit cu multă ascultare această propunere.
Ambasadorul italian din Londra, generalul Me-nabrea, e chemat la Paris şi de acolo aici pentru ca să induplece cel puţin pe Francia la acceptarea propunerii italiene.
New-York, 18 Septembre. Numărul emigranţilor sosiţi aici in decursul lunii lui August se urcă la 56,744.
Constantinopol, 17 Septembre. Cercetăndu-se căuşele arderii grajdurilor im-părăteştî s’a aflat că iutenţiunea rău voitorilor a fost" să dea foc palatului întreg.
Solovic, 18 Septembre.
Guvernul a dat ordin sever că să se zorieas-că cu lucrările de fortificaţiune incepute pe pământul Tesalieî la Clasova şi Caterinii. Din causa aceasta o parte din soldaţii concediaţi vor re-menea incă sub arme.
Constantinopol, 18 Septembre. Guvernul rusesc a ridicat azi la Şipca un monument in memoria celor căduţî in bătăliile anului 1877.
Tunis, 17 Septembre.
Beyul a comunicat corpului consular decisiunea sa de a demisiona. Are de gănd să se retragă la Palermo.
Londra, 18 Septembre.
La 3 ore d. a. ambasadorul american a primit următoarea depeşă : Nici o indreptare in starea sănătăţii preşedintelui. Situaţiunea e foarte critică. ”
Roma, 18 Septembre.
Cu toate .că guvernul a oprit formarea de batalioane de aşa-numiţii Allievi Volonturi, totuşi Menotti Garibaldi continuă a face dificultăţi guvernului prin aceea, că adună junimea ce n’au căzut şi n’au tras la sorţi şi o esersează in arta militară, avend de instructori veterani din resboaiele de la 1848 şi 1866.
Peteraburg, 17 Septembre. Ministrul de finanţe, Bunge s’a retras. Se crede că din causa planului ce l’a proectat pentru combaterea beţiei. Studiăndu se proiectul lui s’a vedut, că statul ar perde mult din veniturile sale.
Londra, 18 Septembre
Se asigură cu cea mai mare positivitate, că sunt prea anticipate ştirile despre o definitivă soluţiune a crisei egiptene prin aceea că coloneii! s’au supus şi că Şerif a primit portofoliul. Acesta a primit a fi ministrul vice-regeluî din mai multe puncte de vedere şi anume : mai ăn-tăifi pentru ca să ajungă la putere şi cât timp va fi tare şi mare să facă pe puterile apusene să creadă prin cedarea colonolilor, că armata n’a pretins alta de căt o constituţiune şi o adunare de notabili, cu un cuvSnt nimic ce ar fi fost contra eserciţiuluî controlului european şi contra admi-nistraţiuniî financiare — mai departe, Şerif a venit la putere pentru ca să evite o intervenţiune armată a Puterilor apusene şi in fine pentru ca să nu sperie pe bondholdeiii, cari sunt atăt de numeroşi mai cu seamă in Francia. Dar se ştie că Şeriful o zi nu s’ar putea susţine, dacă i ar veni odată in minte să facă o oposiţiune serioasă colonelilor cari conduc mişcarea naţională. Din causa aceasta ministrul nu stă bine nici cu Sultanul, de oare-ce nu i e permis să sufere nici intervenţiunea lui nici a Puterilor de apus. Aceste eu fost împrejurările care l’au silit să i puiă Chedivulul ca primă condiţiune ca să nu corespondese directca Sultanul, după ce acesta
l’a felicitat pe Chedivul pentru supunerea colonelilor. Şerif are principiul „Egypte pour Ies Egyptiens." Dorinţa lui e ca Egyptul să aibă un principe care să nu fie o simplă jucăriă in mănile Sultanului şi a Europei. Prin urmare cunoscute fiind toate acestea Sultanul nu’l sufere pe Şerif şi Puterile apusene nu cred, că noul ministru ar fi in stare mult timp să apere pe controlori. Lăngă această stare de lucruri se mai adaogă şi rivalitatea intre Anglia şi Francia. Corespondentul ziarului „Observer" depeşează, că in sferele politice superioare ale Egiptului domneşte mare temere pentru viitor, căci aranjamentul de azi mai curend s’a>* putea numi un armistiţiu de căt o soluţiune de crisă. Corespondentul scrie, că Şerif nu se va putea ţinea in postul seu, daca nu va incerca să submineze autoritatea controlorilor, căci acesta e mandatul armatei, care l’a ridicat unde se află acuma. Din pricina aceasta Puterile ’l consideră pe Şerif ca o jucărie a partidei naţionale. Ce priveşte o intervenţiune armată a Turciei, corespondentul o consideră de cea mai proastă intreprindere. Singura intervenţiune posibilă e cea englezească. Francia se va opune la inceput, dar oposiţiunea ei nu va lua nici o formă activă. Se ştie din istoria modernă, că Anglia după ce pacifică o ţară, ’şi retrage trupele sale. Esemple avem in Transvaal şi Candahar.
Serviciul telegrafic al „Rom, Libere"
20 Septembre — 9 ore dim.
Paris, 49 Septembre.
Se acreditesză sgomotul căimperatul Alexandru trebue s'â facă incurănd o călătorie la Varşovia, unde M. Sa va primi visita imperutului Austriei.
Kiel, 19 Septembre.
împăratul Wilhelm a adresst o scrisoare autografă amiralului Stosch, prin care-î exprimă vi ea sa recunoştinţă pentru desvoltarea marinei germane şi-I conferă ordinul Vulturului Negru.
Long-Branch, 49 Septembre,
Slăbicuinea prezidentului Gaifield creşte şi inspiră o mare ingrijire.
20	Septembre—44 ore.
Long-Branch, 20 Septembre.
Prezidentul Gaifield a murit astă noapte.
20 Septembre — 4 ore seara.
Long-Branch, 20 Septembre.
Membrii cabinetului american au trimis o telegramă d-lui Arthur, vice-prezident al Statelor-Unite, prin care-î anunţă moartea d-luî Garfield şi-l sfătueşte să depună jurâmentul de prezident fără întârziere ; ei el invită apoi să vină imediat la Long-Branch.
(Havas)
A se vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 9 SEPTEMBRE
Datori cum suntem a ţinea ochii neclintiţi asupra busolei ce conduce actele stăpânirii, am avut mulţumirea să constatăm, că de căt-va timp busola aceasta, din greşală, sau din ori-ce alte imprejurări, incepe a căuta o direcţiune mai sănătoasă şi -a incu-ragia ast-fel speranţele aproape pierdute in ameliorarea sistemei celor ce ne cărmuesc.
Semne spre bine s’au arfeta-t dară, şi cei ce au avut meritul de-a le face să se manifeste, in valurile unei guvernări netrebnice şi destrăbălate, de la care indreptare nu se mai aştepta, — aceia nu vor voi de sigur să remâie la jumătatea drumului de mântuire ce eî au descoperit.
No!, din capul locului, şi apoi in repeţite răndurî, am declarat că puţin ne importă firma guvernamentală, pe căt timp insti-tuţiunile noastre remăneau neatinse, şi intru căt eram atăt de incongiuraţ! de nevoi, in căt să nu ni se permită a face cestiuni de persoane şi de steaguri politice, in dauna prosperităţii noastre naţionale.
Am fost tot-d’a-una hotărîţi să primim binele de ori unde ar veni, şi să isbim răul cu putere de către ori-cine ar fi fost el comis.
N’arn făcut prin urmare multe dificultăţi intru a recunoasce franc d-luî Rosetti cu-ragiul de-a fi incercat să primenească acl-ministraţiunea de tot ce era putred, inept şi corupt, de-a fi luat indrăsneala să scape judeţele din măna satrapilor cari dispuneau de eie, cum bunioară in Prahova, ca de pro-priele lor bunuri.
Scandalul şi desfrâul ajunseseră in adevăr la culme !
Nu se va incheia aci —trebue să sperăm — pornirea marelui vornic impotriva acestor locuste administrative, căci, dacă sincer doresce renaşcerea cărmuriî judeţelor, apoi pană-la carne viă cată să meargă cu fierul tămăduirii.
Noi nu ne facem ilusiuni, bine inţeles, cu ceea-ce s’a făcut până azi; dar nu ne putem iară opri de-a constata că este un bnn inceput.
*
D-l Rosetti datora neapărat ţăiiî o re-paraţiune solemnă cu venirea sa la afacerile din năuntru, căci cei ce se adăpostiră mai adine sub mantia protecţiunii sale, tocmai aceia scoseseră pretutindeni coarnele cele mai lungi şi mai ameninţătoare, de nu mai voiau să scie de nici o putere in stat!
Deputaţii s'ăî puneaţi şi scoteau din slujbă pe cine voiati eî; aceştia duceau şi duc incă de nas pe prefecţi şi consiliele judeţene; ei ameninţau pe miniştii la orî-ce intreprindere publică, ceva mal durdulie, dacă miniştrii nu se invoiau să le-o acorde lor, sau samsarilor lor; eî au măsluit bugetele, după cum le-aii venit la socoteală; eî stăpânesc, in fine, ţara, eludând orî-ce control.
Aceste duhuri rele, cari mai presus de lege si de scaunul săli prezidenţial voiau să’şî aşeze puterea, — aceste duhuri rele trebuia prăvălite, cu fulgerile sale ministeriale, şi aşteptăm a vedea acum dacă va şei să le mânuiască, cu artă şi curaj, pănă in-capătul operii la care s’a inroiat.
•ye
Ceea-ce trebue să ne inveseliască insă mai mult, in aceasta resbatere de emancipare administrativă, din gh’ara logofeţilor cu pitac deputăţesc—este grija ce soarta ţăranului pare că a inceput să inspire in cercurile guvernamentale, căci in capul ţăranului se aparg, pănă in cele din urmă, toate mizeriile unei vitrige cârmuiri.
Acesta resultă, ne pare, şi din circulările d-lui Rosetti, — circuiărî in cari se atinseră apărarea intereselor opincii, atrăgănd atenţiunea agenţilor săi asupra nedreptăţilor şi a nevoilor ce cad necontenit in spinarea ţăranului, din relaţiunile lui agricole şi stăpânesc!.	•
Iată in adevăr o cale nemerită. Protec-ţiunea săteanului pe toate căile legale, pentru a’l imputernici economicesee şi morali-ceşce, este, in mijlocul atâtor greutăţi şi pericole ce ameninţă azi satul, —este o Gestiune de viaţă pentru naţiunea romană.
A protege pe sătean in contra celor ce’l otrăvesc cu alcoolurî falsificate; in contra celor ce’l ingloabă in datorii, speculând in mod neuman strîmtorîrile lui; in contra celor ce profită, fără conştiinţă, de legea necugetată a tocmelilor agricole, in contra administraţiunii care el impilează in toate împrejurările ce’l pun in contact cu ea; in contra neşciinţii şi a mizerii, in contra a tot ce tinde in fine a-i inăspri caracterul, şi a ucide natura lui de român: in acestea se resumă astă-zî programa unei cârmuiri prevăzătoare şi cu dor sincer de saluteaa-cestei ţări ameninţate.
împrejurul acestor puncte se va invărti
şi lupta noastră cu conducătorii săi publici.
Să ne fie dar permis a pune in ochii stăpânirii toate disposiţiunile legii cari corespund scopului propus, de a protege şi de-a mântui pe ţărani, din starea de mizerii şi de pericule in care se află, şi să atragem mai ăntăiu atenţiunea ministrului asupra art. 8 din legea licenţelor, in care se cere, in modul cel mai categoric, calitatea de român, pentru a putea să ţie cine-va o cârciumă in comunele noastre rurale.
Cerem dar ministrului de interne să in-trebe de urgenţă autorităţile de sub a sa ascultare, dacă toţi cărciumariî, cari s’au strecurat si s’au infipt prin sate, spre pei-rea ţăranului, implinesc condiţiunea „de-a fi înscris ca alegători, comunali in vre-una din comunele Românii. “
Dacă avem lege, să se respecte; sau să proclamăm altminteri era bunului plac !
Vom repeţi dar guvernului acest articol, pănă ce, de ia o margine la alta a ţârii, îl vom vedea strict aplicat, in litera şi spiritul lui, şi campania noastră pentru prote gerea şi salvarea ţăranului va incepe de aci.
Aşa dar, art. 8, d-le Rosetti, din legea licenţelor, şi apoi vom mai vorbi.
-----------— —ii--------------------
CRONICA ZILEI
In ultima conferinţă a avocaţilor din Ilfov, a* supra reformei magistraturei, după un discurs al d-lul I. Lahovari, s’a votat următoarele de-siderate :
1.	— Păstrarea actualei organisări judecătoreşcî, cu imbunătăţirile reclamate de progre sul, ce am făcut in şciinţa dreptului ; stagiul şi concursul pentru tribunale; inaintarea după vechime şi după alegere ; restrîngerea dreptului de destituire ; permutarea numai cu invoirea magistratului
2.	— întinderea inamovibilităţii şi asupra curţilor de apel.
3.	— îmbunătăţirea japuntamentelor magistraţilor.
Comisiunea care lucrează la harta Dobrogei, mai are a se ocupa cu linia graniţei despre Rusia.
Prefectul Buzăului, ne spune „Romanul", a fost transferat la Huşi.
Din Iaşi, primim plăcuta veste, că generalul Cerchez este pe deplin însănătoşit şi că, in curend, se va întoarce in ţară.
D. Gerber, director al societăţii române de construcţiuni şi lucrări publice, afirmă intr’o epistolă adresată „Romanului", că consiliul comunal al capitalei a făcut o eroare de calcul, cănd a crezut că compania din Marsilia a oferit scădămăntul cel mai mare sub devisul ca-nalisării stradelor. Societatea românească a oferit un scăzemînt de 1. 40 sub oferta Societăţii marsilieze.
D. C. Gallin a trimis ministeriului instrucţiunii publice un aparat „Calculatorul", menit să înlesnească inveţătura numeraţieî, in clasa I şi II primară.
Violonistul nostru, P. Niţescu, dă Juoi la 10 Septembre, in sala Orfeu, un concert, cu concursul d-nei E. Popescu, d-şoară Zaharopolu şi d-nilor Dumitrescu, Popovici. etc.
Programa este bogată şi bine aleasă. De sigur iubitorii de muzică eşî vor da intălnire la acest concert.
Prezidentul Camerii, d. Dim. Brătianu, s’a in-tors din străinătate.
Suntem informaţi, spune „l’Independance Rou-maine", că guvernul bulgar, împiedică deschiderea şcoalei româneşti din Turtukaia, şcoală care a funcţionat de pe timpul Turcilor.
„O'deputaţiune de Români cari locuesc in acest oraş s’a dus la Sofia; dar guvernul bulgar a stăruit in refuzul s£u, pretextând că nici guver-
www.dacoromanica.ro
nul român nu permite Bulgarilor stabiliţi in România sâ aibâ şcoale! !“
Poliţaiul din Galaţi, ce se află suspendat, vă-dSnd că ancheta făcută de d. Populeanu a ieşit in defavoarea sa, a şi plecat,—negreşit, zice „Vocea Covurluiuluî", spre a nu se mai intoarce.
Se ştie că studenţii din ţară sunt reuniţi in congres la Piteşti.
Studenţii români din Sibiti le-a adresat, ni se spune, următoarea telegramă :
„Salutăm congresul reunit. Dorim resultat strălucit. Siliţi de a ne supune forţei majore, consideraţi-ne ca şi când am fi in mijlocul vostru. Trăiască junimea română şi nobilele sale intreprinderl pentru desvoltarea naţională.*
Pentru ceea-ce priveşte forţa-majoră, oireea s’au supus studenţii din Sibiu, să se citească mal la vale articlul de sub titlu: „Pentu i*re-chia surdului."
S’a acordat medalia Bene-merenti clasa I: D-luî Gr. Cobâlcescu, profesor la Universitate, pentru lucrări geologice. — D-luI St. Vărgolicî, profesor, pentru lucrări literare.-D-lui C. Cli-mescu, pentru lucrări didactice. — D lui G D. Teodorescu, pentru lucrări didactice. — D-lui A. Vizanti, pentru lucrări literare.-D-lui G. Zoto, profesor, pentru lucrări didactice. —D-luI P. Clien-ciu, pentru lucrări didactice. — D-luî Alex. G. Şuţu, pentru lucrări literare şi didactice.— D-luî E. Wachman, directorul Conservatorului, pentru merite artistice.— D-luî G. Stefănescu, pentru merite artistice. — D-luî A. Flechtemacher, pentru merite artistice.— D-luî T. Burada, pentru merite artistice şi literare.— D-luî G. Lahovari, secredarul societăţii ' geografice, pentru lucrări etnoragfice şi geografice. —D-luî G. Marian, pentru lucrări literare. — D-şoarel Mitte Kremnitz, pentru lucrări literare.—D-luî Teodor Codrescu, pentru numeroase cărţi didactice. — D lui Bengescu II, pentru lucrări despre monastirile inehînate.
Medalia Bene-merenti clasa II:
D-luî V. Paladi, profesor, pentru organisarea de şcoli sătesc!. - D-luî I. A.' Darzeîi, pentru merite" didactice. - D-luî E. Tocarski, profesor, pentru mente didactice.-D-lui C. Georgian, profesor pentru lucrări limbistice. — D-luI Ştefan Si-hleanu, pentru merite ştiinţifice. —D-luî profesor Burlă, pentru lucrări filologice--D-lui Demarat, pentru lucrări didactice. D-luî N. Zinc, pentru lucrări literare. D-luî I. Slavici, pentru publicaţiunea documentelor Urmuzachi şi lucrări istorice şi literare.-D-luî Caudela, pentru merite artistice. — D-luî Mezzetti,profesor, pentru composiţiuni muzicale. — D-luî C. Bâlănescu, pentru merite artistice.— D-lui Vulpian. pentru merite artistice-—D-luî doctor Popovh-i pentru lucrări balneologice române. — D-luî I. Vârg'pliel, profesor pentru lucrări didactice.-D-luî doctor Niţulescu, pentru publi-eaţvunî didactice şi filologice.—D-lui doctor He-pites, pentru publicaţiunî ştiinţifice.-D-lui Stachi C. D., pentru pictură.-D-luî D. M. Ionescu, pentru vechi lucrări didactice.
D. Dimitrie Budişteanu, actualul procuror-ge-neral pe lângă curtea de apel din Focşani, s’a destituit din postul ce ocupe.
D. I. Nădejde s’a destituit din postul de profesor la liceul din Iaşi, pe basa decisiuniî pronunţată, la 5 Iunie a. c., de comisiunea profesorală, instituită la Universitatea din Iaşi.
D. ministru al internelor a adresat prefecţilor din ţară circulara următoare :
Domnule prefect,
Sunt informat că cele coprinse in circulă-
FOIŢA «ROMANŢEI LIBERE»
— 9 Sept.embre —	29
A. DEBAY
MISTERELE SOMNULUI ŞI ALE IAG1TI1DLBI
traducţie de
ALEXANDRU I. G-OESCTT.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VIII.
(Urmare).
SECŢIUNEA I.
Vedere fără ajutorul organului ocular extern.
Magnetisatorul aplică pe ochii domnişoarei Julia o cravată de mătasâ neagră, indoită de mal multe ori, şi, pe d’asupra acestei cravate, un fulard des, spre a da spectatorilor certitudinea că vederea naturală era cu desăvârşire o-pritâ; in urmă el concentra fluidul nervos asupra nervilor optici.
—	Julia, dormi? o întrebă el.
—	Starea in care m’aî cufundat cu puterea d-tale nu este un somn ordinar.
—	Ce simţi dară ?
ROMAiNIA LIBERA
rile mele aii rămas incă numai nişte simple dorinţe..
D-nii sub-prefecţî noul şi vechi nu ’şî visi-tează comunele, nu veghiază purtarea primarilor şi a notarilor, nu’şl împlinesc, in fine, cu iubire şi devotament înalta lor misiune.
Atrăgendu-vă atenţiunea in această privinţă, amintesc că timpul in care voiu incepe revizuirile sosesce şi că voiii destitui şi publica pe cel cari nu’şl vor fi implinit datoria.
Primiţi etc.
Se zice că in locul d-luî Stoicescu, ca procuror la curtea de apel din Bucureşti, va fi numit d. Cătuneanu.
D. Cătuneănu e de curând numit prezident de tribunal.
De la 30 August până la 5 Septembre, in Bucureşti s’au născut 112 copil şi au murit 75.
Căuşele principale ale mortalităţii, boalele de piept şi de stomach.
In jud. Buzeii, muncile agricole s’au efectuat, după cum raportaază prefectul, cu destulă rapiditate; dijmuitul productelor locuitorilor se face in bună armonie, fără să se lase loc la reclama-ţiunl.
Recolta porumbului este parte bună, parte de mijloc şi parte s’a uscat din lipsa ploilor.
Secerişul pâneî albe s’a terminat in jud. Su-ceaveî; treerişul şi strângerea finului sunt aproape terminate, porumbul imbunătăţit foarte mult cu puţinele ploi din zilele din urmă; locuitorii săteni sunt scăpaţi de grija de a fi lipsiţi de porumb.
Proprietarii, arendaşii şi locuitorii se ocupă cu arăturile de toamnă.
In jud. Vălciî, treeratul grănelor mai cotinuă incă; fânurile sunt deja strânse.
Culesul porumbului, după căte se vede până acum, va incepe pe la 25 Septembre ; recolta lui se speră a fi de mijloc.
DIN TRANSILVANIA.
CORESPONDENŢA ORIGINALA. A „ROM. LIBERE"
La urechea surdului.
Cine vrea să iacă studii psichologice la un popor desperat, care ’şl vede- peirea pe zi ce merge, n’are de căt se urmărească cu atenţiune veleităţile şi sbuciumările exaltate ale Maghiarilor din Ungaria. Desfidem, pe orî-cine, care ne-ar arăta un popor mal bancrot ca Maghiarii, in toată lumea.
Un noroc orb i-a făcut stăpâni peste soarta lor de când cu inaugurarea nefericitului dualism austro-ungar, de cănd cu divizarea imperiului Ilabsburgic in duue părţi. Dar, ca oameni exaltaţi, fără căpetâiti, fără cultură, fără calcul, nici odată n’aii vădut de la vârful nasului mal departe Tot-d’a-una aii avut inaintea ochilor lor numai momentul. La viitor nu s’aîi cugetat. Seduşi d’o fală deşartă, n’aii fost nici când capabili să ţină cont de evenimentele din giurul lor. In nepriceperea lor au uitat, că numeral lor, cu toţi Ovreii botezaţi, abia se urcă la 5 mii., pe cănd cele-l-alte popoare, asupra cărora eserseazâ o supremaţia nenaturală, numără peste 11 mii.
Era logic ca Maghiarii, venind la putere, să umble după simpatia şi amiciţia popoarelor conlocuitoare. Cel puţin in modul acesta puteai! avea o umbră de speranţă d’a exista ca naţiune. Astă-zî n’o mal ah nici pe aceasta.
Dacă ne’ntrebâm, cari sunt amicii Ungurilor
—	Vă$ toate foarte bine; mi se pare că persoanele şi obiectele sunt diafane.
—	Căte persoane vedî in salon?
—	Cincl-spre zece.
—	De care sex?
—	Trei dame şi dol-spre zece bărbaţi.
—	Nu te inşell oare ?
—	Nu; disting foarte bine 12 domni şi trei dame, reuniţi in acest salon.
—	Vel putea sâ’mî spui, dacă domnul pe care ăl ating in acest moment este insurat, şi dacă el are copil.
—	Nu ştiti; insă dacă mi se arată domiciliul săii, aşi putea să mă transportez şi să văd dacă are soţie şi copil.
—	Domnul locueşte la Versailles, strada de l’Orangerie, No. 15, la al doilea etaj.
După un moment de tăcere, domnişoara Julia zise:
—	Vă<J un mic băiat de cinci sau şease ani; capul săi! este acoperit de o mică pălărie cenuşie, ornată cu o pană; el are o vestă de catifea albastră şi nişte frumoase ghete impletite. O damă, mamă-sa fără indoială, aranjazâ toaleta micului băiat.
—	Mal vedi şi alţi copil?
—	Zăresc incă o mică fetiţă blondă, mişcând un cerc şi sărind de nerăbdare ; ea ar vrea să fie deja la preumblare.
—	La această mică fetiţă nu vedî nimic de particular ?
—	Oh! ce nefericire!... o urîtă pată ăî acoperă o parte a tâmplei drepte.
Părintele acestor doi copii confirmă esacti-tatea spuselor somnambulei.
in afară ? Nimeni! cari sunt cel dinlăuntru ? na-. turalmente, nimeni. Şi-apoî, intr’o stare atăt da precară, nu este mirare dacă-I vedem imitând exemplul broascel din fabulă.
Ceea-ce ne doare, este că, intre cele 11 milioane, condamnate a suferi ultiagiele maghiare, sunt condamnaţi a geme şi trei milioane de Români.
Până cănd, viitorul va alege.
Veni-şî-vor Ungurii in sine, schimba-vor evenimentele starea actuală, nu putem devină. Una şcim. Tot ce e nenatural, nu are viaţă. Vegetarea este o stare anormală.
Maltratările, cari le îndură aşa numitele „naţionalităţi" din Ungaria, sunt îeghioane. Să amintim de a le Românilor: Sunt persecutaţi in biserică, in şcoală, in viaţa publică, in viaţa privată chiar; funcţionari români de stat abia sunt in toată Ungaria 150 ! La un popor de 3 mii. ! Nu e destul că nu-I ajută statul cu nimic din milioanele incasate de pe spatele lor, din contră Românii sunt impedecaţî a se desvolta chiar şi cu mijloacele proprii.	.
Gunoaşcem caşul cu esposiţia română din Sibiu, Statul n’a voit’o. A interzis’o Asociaţiuneî, presupunând .că Românii se vor descuragia. Luând particularii arangiarea asupra lor, guvernul s’a sfiit de opiniunea publică a o mal opri. A-tuncî ce fac foile maghiare ? Buciumă in lumea largă, că la esposiţia romană nu va fi alta de vădut de căt opinci şi cioareci. :Se încercau a se consola cu ealumnil. Astă zi, după ce expo-siţia a pus in mirare şi pe reu-voitorii noştri, tot acele ziare, strigă in gura mare : „ce vreau Românii cu esposiţiî ? cum se permite esposiţie romană in-stat maghiar ? dacă valachil' vor să espună, nu mal cu Maghiarii să li se permită a espune, numai la esposiţiî. maghiare !" şi câte toate.
Alta. Tinerii români universitari din Austro-Ungaria vroesc a se constitui intr’o societate literară. E un pericol pentru statul maghiar. întrunirea este oprită.
Alta. Căţî-va tineri romani din Ungaria ăşl cer paşapoarte pe căte 14 zile, pentru a face un voiaj in România (cu scop d’a asista la congresul inocent al studenţilor romănî in Pitesc!), vice-comitele Sibiului vede aci pericol de stat (!) si nu eliberează paşapoarte. Ba incă un maghiar esaltat audind de cauza aceasta, pe o promenadă publică ° s’a espectorat: nu paşapoarte ci ştreanguri să se dea tinerilor. Ce resplată şi-ar fi luat un ast-fel de barbar in alte state ?
Aceste sunt probe de amiciţiă maghiară !
Cine s’a încercat vre-o dată a opri Dunărea in cursul eî ?
Nimeni.
Vor maghiarii să abată soarele din calea sa ?
Nu vor isbuti.
Sandu.
ZDIUSr AJFA.'IR.A.
Din Rusia.
Proiescle politice.—„Revisuirea" şcoalelor. -Reac-ţiunea.—Yachtul Livadia.
Se scrie din Petersburg :
„Procesele politice, cari s’afi înmulţit de un timp încoace atât de tare, erau judecate parte de către tribunalele militare, parte de un juriu estra-ordinar. Cestiunea aceasta s’a resolvat acum in sensul, că fie-ce proces politic are să se traducă pe viitor inaintea tribunalelor militare. — Juriile civile se găsiseră, in unele caşuri, prea generoase... De aici Măturarea lor, care drept urmare va avea rostirea celor mal sumare pedepse pentru toţi delicuenţiî politici.
„Cu inceporea noului an scolastic a început o revisuire a şcoalelor, nu insă in scopul de a se face vre-o ameliorare, ci pentru stabilirea de
—	Julia, continuă magnetisatorul, vel şti sâ’mî spui dacă domnul ce ţi ’1 presint e sănătos ?
•— Puneţi ’1 in comunicatiune cu mine.
Comunicaţia fiind restabilită prin degetul arătător al domnului in cestiune, aplicat pe fruntea magnetisatei, aceasta începu sâ surîdă.
—	Pentru ce rîţil, o întrebă magnetisatorul.
—	Nimic, nimic.... o idee veselă ce’ml veni.... Domnul este in exces de sănătate; daca nu va lua precauţiunî el va deveni foarte gros.... ar trebui să se pue la regim.
In adevăr grosimea domnului, pronunţată mai mult prin rotunditatea abdomenului, anunţa că o sâ devie in curând burtos.
Una din damele ce' se afla faţă voi să aibă o consultaţiune, doctorul o puse in comunicaţie cu somnambula pe care o intrebâ:
—	Doamna se bucură ea de o perfectă ?
—	Nu pot respunde tare, apropieaţi-ve ca să vă spun la ureche. După ce ascultă vorbele magnetisatei, doctoral luă pe damă la o parte şi’I zise :
—	Doamnă, sunteţi atinsă de o pecingine roditoare la regiunea supra pubiană; aţi consultat de trei ani un mare număr de medici şi aţi făcut pănă acum două zeci de tratamente diverse, fără a obţinea eeamaî mică ameliorare.
Dama mărturisind că toate aceste sunt adevărate, adaose :
—	Domnule doctor, dacă somnambula d-voas-tră ar cunoaşte vre-un mijloc de vindecare, câtă recunoştinţă i-a’şî datora ! intrebaţ’o, vă rog— Doamnă, mă grăbesc de a vă satisface
dorinţa, fiind sigur că vom obţinea unul răs-
asa
măsuri poliţienesc!. Scopul J'este, de a imped^n i
prea marea îngrămădire de şcolari precum s° luarea unei direcţii liberale în sinul jnvJ* mentulul.	N,
„Călătoria ţarului la Danzig se interpretează 1 de spiritele mal liberale in sensul, că precu * ' prin călătoria la Moscva Alexandra III a s u nalat şi pecetluit rearţiunea interioară, aşa pritl' cea din Germania a consacrat reacţiunea esteri oară. După aceste spirite, ţarul n’a căutat, prjn intâlnirea sa cu impăratulul Germaniei, intru a-tăt sâ pue la cale o alianţă in contra vre-unei puteri eoropene sati in prevederea vre-unu[ e veniment politic, cât mal vîrtos să consoJî(je2e reacţiunea eoropeană, in contra spiritului luţionar şi republican."	'
Yachtul „Livadia," construit in Anglia petltm Alesandru II, şi pentru care visteria rusească, a vărsat căte-va milioane de rable, s’a găsit că este impracticabil. El a fost transportat la jji. ■ colaiev, „cimitirul flotei Mârel negre". Pianul acestui yacht. el dase jaimosul amiral p0p0ff.
Italia si Austria.
Proroeiile ziarelor austro-ungare, despre călătoria regelui Ilumberto la Viena nu se mal im, plinesc, şi semne sunt că nici nu se vorirnpiini Dacă o mică majoritate a politicilor italieni ar fi încuviinţat acest pas umilitor din partea regelui lor, marea maforitate l’a desaprobat si a eşit victorioasă.	‘
" „Politische Corespondenz" insâ’şî se vede si lită a desminţi mal categoric de căt ori când veştile cu incăpâţinare colportate de colegele ei din Yiena, in această privinţă.
„Pănă in ceasul acesta —zice oficiosul austriac — nu esistă nimic nou şi nimic faptic in privirea acestei pretinse călătorii. Ca ceva sigur se poate considera dimpotrivă călătoria perechel're-gale italiene in insula Sardinia. Ea se va face prin primele zile ale lui Ianuarie şi va ţinea 8-10 zile."	'
Poporaţiunea Sardiniei e, cum se ştie, foarte nemulţumită, in urma slabei recolte a mal multor ani.
Manevrele de ăst au.
„Daily Talegrapli" resumă intr’un articul re-suflatele dobândite, in urma manevrelor de âst-an, pe tărîmul ştiinţei militare. Manevrele, de cari e vorba, sunt cele ale armatei germane la Ko-nitz, cele rusesc! in Basarabia şi cele austriace in Ungaria.
Germanii, zice numitul ziar, ah pus in practică metode de atac şi de apărare mult mal reped!, de |căt cele întrebuinţate pănă acum.-Ei s’au mal hotărît a intrebuinţa artileria in mase mari şi s’au convins că cavaleria va relua in strategiă locul ce-1 ocupa la inceputul acestui secol,
Austriaciî incă s’aii ocupat, cu ocasia nouilor manevre, a’şî esercita cavaleria lor, sprijinită de artileria. Resultatul a fost de asemenea convingerea despre marea utilitate a acestei arme
Cele mal mari progrese le-afl făcut insă Ruşii. EI au stabilit metodul, prin care intrebuinţarea artileriei de cămp devine intr’adever utilă in resboaie. Pe viitor eî nu’şl vor mal incepe tirul, de cât de la distanţă de 2000 metri in sus.-De altă parte el aii. dresat un mare numer de câini-lupi din Ural, cari să intovărăşească santinelele in veghierile lor de noapte. Aceste animale vor păzi pe soldat, prin trezia lor, de orice surprindere.
O afacere austro-maghiară.
Ungurii sunt iubitori de larmă, mal vertospe căt timp sunt siguri, că ea nu se va traduce
puns conform aşteptărilor d-voastre, şi inturnăn-du-se spre somnambulă zise :
—	Doamna te roagă cu insistenţă de al arăta un remediu contra afecţiunel sale, dacă insă vel putea.
—	Doamna a luat un mare număr de băl de Bareges, usând mulţime da droguri, pomezl, unsori, şi afecţiunea sa departe de a dominua, a mers din contra spre rău ; astă-zî boala este profundă, învechită şi nu cunosc de căt un singur mijloc de vindecare.
- Spune’l
—	Trebue mal ăntăiu a cauterisa partea bolnavă de mal multe ori, ast-fel ca să se distrugă toată carnea rea, remăind in locul o rană care nu va oferi nici un inconvenient.
—	Aceasta este totul?
—	Un tratament general este foarte necesarii! ; insă numai ia un medic trebue sâ se a-dreseaze pentru al prescrie regimul după care trebue se urmeze.
—	Nu vel putea sâ areţî chiar d-ta tratamentul ?	'i
—	Eu ved răul care a mâncat pielea şi a’l cărui activitate creşce in fie care zi; ştifl c‘^ trebue sâ se oprească progresul printr’un mijloc energic, insă cunoştinţa tratamentului general nu este de competinţa mea: nu poate de cât un medic experimentat sâ’l ordoneze.
Dama admiră înţelepciunea răspunsurilor somnambulei şi remâse uimită de tot ce audise-
(Va urma)-
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
intr’un număr oare-care de beţe pe spatele lor. Obiectul larmei, de care ţiue azi presa ungurească, este o afacere, aşa numită, Lendl-Goezel.
Caşul este următorul :
Căpitanul din armata austriacă Lendl a avut cu locotenentul, din aceeaşi ai mată, Goezl, o vie discuţie, in curgerea căreia Goezl, care este uno-ur, a 'declarat, că el ar refusa ascultarea de şefii săi, cănd aceştia i-ar porunci să lupte, ca soldat, pentru resturnarea constituţiei (şi va se zică a supremaţiei) maghiare de azi. —Lendl a depus caşul imediat inaintea tribunalului militar, care a dat pe Goezel afară din armată, ca neinvestind prima din calităţile unui soldat şi anume, cea a disciplinei.
Presa ungurească s’a spulberat grozav contra acestui act, care nu era de cât locul său. Au inceput să se ţie meetinguri, să se protesteze, să se zică că Ungurii sunt călcaţi in drepturile lor, şi in urmă să se intervie şi pe lângă im-perat, care a ordonat, o revisuire a afacere!.
Intr’acestea, urletelor unguresc! a inceput să le respundă ziarele vieneze, in prima linie „Wehr-Zeitung," organul de căpetenie al armatei austriece. Acest ziar, la care colaborează cei mai de frunte oficerî austrieci surprinde pe fâloşii Un guri cu declararea, că nu esistă nici o monarchie ungurească şi că ce privesce constituţia, care face azi pe Unguri stâpîoil alt>r popoară, ea se poate prea lesne inlâtura, numai să reclame aceasta interesele imperiului. Cât pentru armată ea va trebui să facă aceasta, şi fâcend abstracţie de elementul ungures; dintrensa, ea eşi vă implini aceasta datorie chiar cu bucuria cea mai mare.
Trebuia să li se spue odată aşa ceva Ungurilor, de la Yiena. Noi luăm faptul ca un semn neindoios de clătinarea dualismului austro-ma-ghiar. Armata austriacă, care nu este nici nemţească, nici ungurească, e sătulă de a mul a-pâra cu sângele ei această pocitură politică, atât de vitregă pentru majoritatea locuitorilor monar-chiei. Momentul va veni, când un minister federalist in Viena, i va da voie sâ-î pue capăt.
STATUA LIBERTĂŢII
II.
Ziua solemna a despoierii sosesce. împrejurul captivei infofolite, balcoanele se impodobesc cu covoare, lanţuri de frunde şi de flori se întind de toate părţile. Pavilioane de verdeaţă aşteaptă fracurile şi mănuşile albe, tribuna aşteaptă vorbele resunătoare, piaţa mulţimea sgo-motoasă. Costumele bălţate ale gardei orăşăneştî so ridică, ca nişce stâlpi uniţi, armaţi cu ghimpi de baionetă, descriind un rotocol de capete de toate formele. Gard neregulat de ţăruşi luaţi, cu ghiotora din grămadă, fără măsură. Lumea se prelinge curioasă pe lângă acest zagazu, căutând căte o spărtură, căte un punt lipsit de coe-siune, pe unde să se strecoare in ocolul glorios dar incă gol. Căte-va trăsuri de curte trec şi se intorc, lăsând să ieasă din ele pălării multicolore, cari se inalţă şi se resucesc pe gâturile ce le poartă cu multă răbdare. Ele ăşifac loc, incet, printre mulţime, se opresc puţin in faţa statuei, apoi apucă la stanga, pe strada Franceză, de unde s’ascepta curentul cel strălucit. Intăiele valuri se văd deja curgând. Capetele se intorc, lumea se inghesuie ca să va<Jâ. O undă de costume albe, ingustă, lungă, ca o bandă de Calea-lapte-lui intinsă peste stradă, s’apropie. Sunt fetiţele, două căte două, cu centuri tricolore, ţinăndu-se de mănă, vorbind şi rîdend, cari vin să cănte la arătarea puternicei zine. Zidul gardiştilor se despică. Ele intra p’o strimtă portiţă, in santua-rul acoperit de albastrul cerului. Printre talazurile spumoase de patime, ce fie-care om, fiecare femeie, adusese d’acasă in piept, această lină şi transparentă gărliţă trecuse, albă şi uşoară, ca un gulf-stream cald prin mijlocul apelor îngheţate ale oceanului.
Două grizete, spoite şi ţorionate, ăşi plimbai! neruşinarea prin ochirile furişate ale bărbaţilor şi ale nevestelor. Ele erai! torentul de nomol, cloaca murdară a societăţii, care se res-fâţa prin faţa Libertăţii,
In fine, cercul se umplu de cucoane şi de oameni aleşi, tribuna de persoane oficiale. Mirosul de tămâie se intinse peste pieaţă, slujba bisericii incepea să mormăie, paharele cu apă se pregătiati pentru oratorii cu elocinţa in buzunar ; femea, care avea să tragă jos cămaşa Libertăţii, săinfăşure pe după măna; precauţiuni de isbăndă teatrală se luaii in sfătuirl dese şi aprinse. Tr’epădărl nesfârşite, pline de zel şi de patriotism, inconjuraii piedestalul. Se găsiau pro bleme de deslegat la tot minutul, şi, pe cănd preoţii moşmoniau scripturile sgăind ochii împrejur, congresurile de isteţi desbateau din ce parte să se tragă sfoara, spectatorii făceai! haz a priori de un chief inchipuit, oratorii măsurau cu ochii părţile cu efect din discurs ; garda se certa cu imbulzeala, şi Libertatea dormia.
Dar neînţeleasa bolgoroseală a bisericii tace, barba neastâmpărată a popilor se linişteşte, o mănuşă albă taie aerul in toate părţile, atrăgând atenţiunea. Atunci, discursurile, unul după altul, curg in torente de gesturi, in spume de vorbe, ciocnindu-se de stâncile neclintite ale bunului simţ,
Capetele goale ale auditorului ascultau fără luare aminte, cu ochii ţintă la Libertatea, care eşise din sac, mare, dreaptă şi gravă ca o Mi-nervâ resboinică.
ŢE cald. Soarele de amiazi ăşi ascute razele fer-binţî pe cefile desvelite. Cucoanele sub umbreluţă, mişcă furios evantaiul, bărbaţii batistele şi pălăriile. Iar oratorul, ajungând la punt cere paharul de apă. Se declamă versuri, in cari Olympul şi Parnasul primesc ghiontind ca să se deştepte şi să defileze prin faţa gardei naţionale copleşite de zăpuşeală şi cu gândul la braga rece. Apoi corul incepe. Fragedele glasuri ce tremurau in unison recoresc sufletele cele mai rătăcite, cele mal oţelite de ciocanul intereselor strâmte.
Un văl se ridică de pe creerl, o luminare se aprinde in conştiinţe. Unii se gândesc, fără voie ca la un ideal, la această unitate armonioasă, care a topit intr’un singur acord atâtea personalităţi diferite, atâtea elemente eterogene, fâcend să dispară, pentru un minut, prăpăstiile ce despărţiaă gând de gând, simţire de simţire. Apoi trec cu mintea la priveliştea opusă şi blestemă hasul omenireî, numind’o societate de lupi clevetitori. Apoi, cănd musica sparge cu putere o notă mai tare, mintea lor ,e ridică/ i u.pe bariera zilnică, vede peste orizontul stradei. Libertatea ii se pare un colos, care creste peste capetele lor, peste clădiri peste natură Ea ţine cărui pe umeri, ca un titan care s’ar gândi sâ’î sfărâme. Ea s’a suit acolo, ca un gardist al virtuţilor cetâţen-ştî. Ea. îndrepta spiritul şi ochii .tutulor asupra acelor balcoane d’împrejur, itic&r :a-e cu suflete streine, asuma acelor firme stâlnite la ea ca irşte călăi neobosiţi. De ce este întunecată ? De ce cauţ i n pământ ? De ce se teme să se uite ta podoabele ce strălucesc pentru ea in -cercul de prăvălii bogate ? Are ruşinea, miresei când trece din atmosfera nevinovăţiei ce respira la mA-sa, iu atmosfera ploioasă, ce patimele de astăzi şi gri-jele de mâne, întind căte puţin pe capul eî. Are ântăiul fior de groază şi de incromenire, ce îngheaţă corpul fecioarei, când eşî asceaptă logodnicul şi in locul lui vine siluirea dobito-cească.
Cănd a ridicat ăntăiu pleopele să’şî cerceteze casa, ici a citit „Bazare de Vienne" dincoace „Maer Haimsohii," apoi „Iulius Haimshon," apoi „Mendl Hirseh.* Şi. fie care tablă era junghiu ce o pătrundea, in fie-care nume citia, intr’un mod vag, o vijelie ascunsă, o osândă de moarte. Acele litere se prefăceau pentru ea in ghiare. Simţia că îndărătul lor se aflai! cârdurile ciumoaşe ale unei armate de lighioane otrăvite. Atunci se vă<ju amagită, esilată, corul duios ăî amera sufletul ca un ţipăt de prunc sugrumat, ăntăiu creduse că vede licărind, tru puri de femei, frumuseţea simplă şi fără sbăr cituri meşteşugite a zevelcilor şi fluturilor ţără neşţî. Dar, sub ele, descoperi năpârci ipocrite ovreice deşuchiate. Resemnată eşî întoarse capul
Le şeade bine, ziceau unii. Aşa ar trebui să facă toate. Ar fi un pas către Romănism, ţi-ar mal veni să te uiţi la ele. Eî vedeau in asta cucerirea incetă a simţimentelor lor şi credeai! că s’aii dat pe brasdâ. Alţii, cu alte convingeri se revoltai!.
— Este o prefacere scărboăsă, batjocoră pentru costumul naţional. Apoi lărgind cestiunea, şi luănd’o mal de sus, tratai! pornirea aristocraţiei pentru fete, că un acces histeric trecător, capriţ de moda escentrică, cochetărie de sentimentalism patriotic, patima de a maimuţări i dioteşte pe cel din vârf. Străinismul prefăcut şi viclean le-a luat de mască atât in saloanele bu-cureştene căt şi in lavrele puturoase. Poftele trupeşti, gusturile estreme de a gădila simţurile, le-aii luat de pretest, atăt aventurile destrăbălate ale balurilor, unde miezul nopţii deslănţu-eşte bestia omenească, căt şi in ori-ce loc, aiurea, unde ele se simţesc exotice, trăind ca părăsite cu râdăcinele in noroiul patimelor perverse.
na. de constmcţmnî, lăsând 10 la sută sub devis ; o societate din Braşov cu 14 la sută sub, şi societatea de construcţiunî din Marsilia care a lăsat 151/s sub devis.
Dacă dar societatea din Marsilia e in star să iea întreprinderea canalisăriî capitalei cu 15 şi ’/s la- sută sub devis (ceea ce denotă buna credinţă şi capacitatea celor ce’l intocmiseră), dacă ea era decisă să lase pănă la 30 °/o mai jos cât sub devisul, d'acl inţelege orl-c-ine că mari câştiguri oferă întreprinderea.
Negreşit că mult mal bine era să fi luat lucrarea noua asociaţiune, zisă de construcţiunî şi lucrări publuce : in caşul acela ar fi profitat lucrătorii romănî inginerii industria, munca din ţară, poate şi acţionarii cere s’ail grăbit să’şl incredinţeze banii acestei societăţi.
VAJRJ ETĂŢI
Paderborn, la OsnabrQck şi la Fulda, in locul administratorilor cavi girează aceste episcopii de la aplicarea legilor din Mană.
Roma, 20 Scptembre.
Azi, a unsprezecea universare a intrării trupelor italiane in Roma, capitala e împodobită ; o mulţine imensă vizitează mormântul lui 0 ic-tgr Emanuel şi breşa portului Pia, unde primăria a depus coroane măreţe. Primarul a pronunţat un discurs cu acest prilej; au mal rostit discursuri Menotti Gaxibaldi şi alţii. Cea mai mare parte a asociaţiunilor din Roma asistai! la ceremonie. Ordinea a fost perfectă.
Veneţia, 20 Septembre
Ducele de Genua, vărul regelui, a sosit acî.
(Havas).
Congresul pîiyloxeric din ordeaux. — La
finele lui August viitor, scrie „Organul Farm. Rvmănl", se vă ţine la Bordeaux un congres philoxeric general, a cărei iniţiativă a luat-o Cambra de comerţ. Un mare număr de învăţaţi, chimiştî, agronomi şi viticultori vor respunde apelului neg, temuţilor bordelesl. Totul indică că Congresul va presinta cele mal bune condiţiunl de st dii şi riisruţiunl.
Situaţiunea in Frantia s’a agravat mult de două ani iivna-v. T ate remediele, ştiinţifice saQ empirice, e’afi reuşit, afară de unul : inun-daţiuaea. In căte-va domenii unde s’a putut aplica., cu multe cheltuell, sulfura de carbon a produs bune resultate.
Cât pentru inundaţiune, ea se practică acum pe cea mal mare scară in valea Garonei şi in acea a Dordoneî ; maşine cu vapor s’au instalat pretutindeni ; lupta contra philoxereî s’a inceput in condiţiunl particulare de succes. Succesul s’a obţinut, dar cu multe osteneli şi cheltuieli, cari -trebuiesc innoite in fie-care an, chiar cănd gerul, grindina, etc., ar nimici rodul. 1
inundaţiune i. nu e decide căt un mijloc empiric şi incă foarte contisitor.
O epidemie de nebunie, domneşte la Washington, Spune „Curierul Statelor-Unite. Un Maniac, a intrat zilele acestea la domiciliul secretarului Blaine, pe care, un spirit ăî poruncise să ’1 omoare. El a oferit asemenea a esplica cum Guiteau a fost impins d’o forţă spirituală, căreia in zaradar ar fi încercat să resiste. El a fost arestat.
Un alt om, a intrat in biurourile lui Herald pentru a declara că „Dumnezeu a intârit braţul şi inspirat inima luî Guiteii".
Iuventatorul unui „medicament brevetat" s’a presintat la Casa albă, având cu el o unsoare, cu care zicea că poate vindeca pe preşedinte, şi s’a infuriat grozav că nu l’a primit in audienţă.
Puţin după miezul nopţii, un mulatru cu numele Orlando Bell se introduse in Casa albă şi ceru secretarului Brown ca să’l conducă in odaia presidentuluî care, după cum zice el, ăl chemase. După căte-va minute de convorbire, secretarul se‘convinse că Bell era nebun, şi cu binisoru ăl conduse afară din palat.
Pe cănd Grant era preşedinte, eraţi numai doul nebuni mal mari in Statele-Unite. Abraham Joltz şi Iohn Biggins. Acest din urmă admisin-tr’o di in presinţa luî Grant, ’I zise : „Preşedinte Grant ! trebue să ’ţî intre o dată in cap că nu voiţi să te mal văd iutăndu-te prin broasca uşii de la odaia mea de culcare. De vel mal face ast-fel, te voit! omorî, o jur pe numele meu de Biggins". Preşedintele răspunse, că are dreptate şi că in locul luî ar face tot ast-fel Biggins re-mase mulţumit.
ERRATA.
In inserfciunea publicată in n-rul 127i să se citească pe pag.’ III, col. I, rândul 3 in loc de director-doctor; tot pe c L I, jos intre rendurile 1 şi 7 (Undând ; pe col. III r& >dul 7 deasupra alineei a 3-ain loc de con damnat-comandant; totas-minea şi spre sfârşitul arti. olului.	(Red)
Brfm-
Epitropia aşezămintelor cave neştl.
La 10 Septembre curent, orele 12 se va ţine licitaţia anunţată prin „Monitorul Oficia.1" de la 3 Iulie expirat, pentru construirea unei capele mostuare cu sala de autopsie: se aminteşte a-ceastâ liciraţiune spre ştiinţa d-lor amatori.
Planul şi devisul lucrâreî se pot vedea in can celaria auministraţiei.
"V X s
Se caută un june (clireştin) care ' aVend ştiiaţă de
să nu aibă mai carte pentru o
puţin de 15 ani şi
artă ştiinţifică	...
înţelegerea se fac cu părinţi sau cu locuţiitori acestor dm urmă. A se adresa la Redacţia acestui ziar.
CONSTANTIN I. ST0ICESCU
advocat
Doctor in drept de la Facultatea din Paris.—Fost procuror al Curţii de Apel din Bucureşti şi preşedinte al Tr.bunâlului Ilfov face cunoscut că se însărcinează a pleda inaintea tutor instanţelor judecătoreşti. — Orele de consultaţiunî dimineaţa de la 8—11 ore la biroul seu strada Batiştea No. 9.
BOALELE DE GAT, GURA, NAS ŞI URECHI tratează printr’o artă specială
D- J. BRATJNSTEIN
Modic, Hirurg, fi M&mos fost medio practicant in Viena
in Klinicele .
lui Braun (boale de femei şi facere) şi a luî Beliră (boale de piele, jpăr şi sypMisŢ Consultaţiunî de la 3 — 5 p.
No. 1 (Cas’a Misiu).
Strada, Sf. Vineri
Lâ MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. M. FERM0 & FRAŢII BENZAL
«MafrtKo-5-
CURSUL BUGURESCL
Pe (Jiua de 0 Septembre 1881. osca IO
OBLIGAŢIUNI
6 0o Oblig, de Stat Convertite.
Comp» Vomd.
6 V
Căilor ferate Romăne
ARENA ZIARELOR
ŢŢ „Românul" atrage atenţia d-luî ministru al justiţiei asupra purtăreî neomenoase a parchetului, ce a aprobat prin tăcerea sa bătaea şi tortura unor săteni, căluţi irTehiara unui sub-prefect cu inimă de căine. Să se urmărească culpabili pentru a’şi primi pedeapsa cuvenită.
Această datorie este cu atât mai imperioasă pentru dd. miniştrii, şi pentru toţi cetăţenii, cu căt societatea română străbătând prin timpii de barbarie şi de sclavie, are trebuinţă ca toţi bărbaţii onorabili se lupte impreună pentru a şterge căt mai curând deprinderile barbariei ş’ale ne-sciinţeî.
Asceptăm dar cu încredere ca lumina şi dreptatea să se facă grabnic in faţa naţiunii.
ŢŢ „Timpul" vorbind despre reforma ce s’ar introduce in justiţie, zice :
Nu inamovibilitatea roşie o vrea cine-va, nu privilegiul esclusiv al roşilor de-a fi numiţi judecători buni, răi cum s’ar găsi, ci inamovibilitatea ca principiu, reglementat prin anume condiţii de admisibilitate şi de înaintare, fără privire la opiniile politice eventuale ale celui ce voeşte a fi judecător, fără consideraţii politice cu ’n cuvent.
ŢŢ „Binele Public" vorbeşte despre lici-taţiunea ce a avut loc la 4 ale curentei pentru darea in întreprindere a canalisăreî Capitalei. S’au presentat: societatea româ-
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere/1
21 Septembre, — 9 ore dim.
New-Yorek, 20 Septembre.
D. Arthur a depus jurământ ca prezident al Statelor-Unite, indatâ ce a primit noutatea despre moartea d-luî Garfield.
Alexandria, 20 Septembre.
Cel din urmă curier din Aden anunţă că săptămâna trecută au fost 78 caşuri de choleră, in cari 50 morţi.
Madrid, 20 Septembre.
Azi s’a deschis adunarea Cortesilor. Discursul regal anunţă presentarea mai multor proecte de legi pentru ameliorarea veniturilor publice şi pentru unificarea datorielor exterioare amortisi-bile, ca să se ajungă la;transacţiunî avantajoase pentru toţi. Discursul zice, că relaţiunile Spaniei sunt amicali cu toate Puterile şi că resultatul negoţierilor cu Franţa in privinţa victimelor din Saida (Algeria) e statisfâcetor, ceea ce demon-stră prietenia celor două ţări.
Constantinopol, 20 Septembre.
In şedinţa ţinută ieri de delegaţii budholde-rilor, in care s’a discutat numai regulamentul şi puterile nouei administraţii a celor şase con-tribuţiuni, in urma oare-căror modificări s’a adoptat şi regulamentul şi puterile.
D. Tissot, ambasadorul Franţei, a fost primit in audienţă particulară la sultanul, care i-a făcut o primire foarte cordială; audienţa a ţinut o oră şi jumătate.
Breslau, 20 Septembre.
„Schlesische Volkszeitung" desminte noutatea rechemării iminente episcopilor din Bres-lau, din Lemberg şi din Miinster; el anunţă că din contră se vor numi in curând episcop! la
20.
5 «( Renta Amortisabilă .	.	.
Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300 1.
7	% Scrisori fonciare rurale .
T °/0	a	»	urbane .
6 °/0	»	» »
8	“4, Impr. Municipal .
. cu pr. Buc. (bil,
5 °,® Renta română _. . Acţiuni Dacia România .
» Banca Naţională a Rom Baia de Aramă liberată . . Oupăne	Oblig,	do Stat
„	Rentă	....
„	Căilor	ferate	.
„	Scrisuri . .	•
Argint Naţional contra aur . Bilete de Bancă .....
Rubla hărtie................
Florini.....................
Lose otomane. .....
CURSUL DIN VIENA
20 Septebmre
âniei
i.)
102
102
92
230
103
101
96
107
29
91
410
1830
Napoleon ui..............
Ducatul ....•••■
Lose Otomane.............
Rubla hârtia.............
CURSUL DIN BERLIN
20 Septembre
Oblig, căile ferate romăne Acţiunile	»	s	*
Priorităţi	»	*	-
Oppenheim................
Ruble hărtie............
Oblig, noi...............
Lose Ottomane............
CURSUL DIN PARIS
20 Septembre
Renta Română .	.	.	.	.
Lose otomane	.	.	.
SCDTMBUL
9 Septembre
Paris (3 luni) .
» la vedere Londra (3 luni)
» ia vedere Berlin (3 luni) .
» Ia vedere Visn* Ia vedere
9 36 57
26 70 126
L00 30
f 2 10
V,
V*
lh
I
%
*/.
V.
V
s
1
70
14
lU
lu
103
103 93
235
104 02 97
107 30 " 92 «/.
420
1850
750
arg.
aur
’0
18
102 60
92
56
”8 80 99 02
25 2
23
s/a *. 2 75 2 15 60
36
57
27
126 «/*
100 30
62
110 Va 19 10 10.
91
j6
'14
85
85
i)5
32 % ,122 \ 123 6 J 215 Va
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL
www.dacoromanica.ro
DEPOSIT GENERAL
la D-APPEL&C"
BTJCURESOl
No. 1 — STRADA COVACI — No.
Cu aceasta avem onoare a incunosciinţa pe inalta Nobilime, şi pe onor. Public, că am deschis sub Firma :
DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) F.SCELINTĂ, UNICĂ, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ CEA MaT BUNĂ DIN T5TE LICORILE
A se cere todăuna in jo-sulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pnrlăndîi semnătura directorelui generale.
Adevărata licoare benedittină se găseşte in fiece oraş la cele maî bune case de băcănii, comestibile, vin fiin şi liquorurî, etc. şi in Bucureşti la casa M. A. Fialcovski şi Fraţii G-. D Tănăsescu

BAZARUL BULEVARDULUI
VtftUTABLE DQUBUR dANRDICTTNE Bnrrctee ea France ct A lîltranger.
b.o.pl
SOBE DE UMPLUT
7-10 ' REGULATORE şi VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Cea mat perfectă şi cea maî simplă regulare a ardereî.
B&"I)urata focului se poate regula tlnpu plăcere^®
Cel maî simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat, g» inlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte eftin şi soba dureasă foarte mult. Aerisire foarte bună la intrebuin. ţarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă incălzeşte trei camere încălzire centrală aeriană pentru clădiri intregî.
PENTRU
BARBAŢI ŞI COPII
20, COLTUL BULEVARDULUI SI CALEA VICTORIEI, 20.
in casele d-luî Ştefan Greceanu.
Fonduri însemnate, căt şi relaţiunile noastre cu fabricele cele maî renumite ale Europei, asemenea şi capacităţile tecnice cele mal escelente, pe cari le-am angajat pentru fabricele noastre proprie din Viena şi Paris, ne pun in plăcuta posiţiune de a satisface pe deplin chiar cererile cele mal înalte ale onor. noştri clienţi, in orî-ce privinţă.
Ne vom sili in tot-d’a-una de a justifica încrederea dv. şi sfîr-şim, rugăndu-ve, să bine-voiţî a onora cu visitele dv. noul nostru magazin, pe care cu ocaziunea Sesonuluî de Toamna, şi Iarnă l’am asortat in abondenţă cu hainele cele mal fine şi elegante pentru Bărbaţi şi Copii.	cu stirnă
..BAZARUL BULEVAF DULU1“
BUCUBESCI
MSt' SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI “fea
— Strada Şelari, Nr. 7. —
Restaurarea complect cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 1 50-5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi de adunări.
MEID1NGER-0FEN
MC Această marcă de fabrică este turnată pe partea interioră auşei'ME*
Instrucţiuni si liste de preţuri curente se trămit gratis şi franco Fabrica de sobe Mcidinger şi obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
Ânimciu
PYRETHRIN SALICYLIC
(APA DE GURA)
De la Sf. Dumitru viitor, casele din suburbia şi strada Negustori, No I ;n care se află actualmente pensii’ natul de fete «Educaţiunea R tmănă,, Doritori se voru adresa alături cii zisul pensionat, in casele No. 2, ja toate zilele de la 10 ore dimineaţa pană la 4 seara.
Se primeşte intr’o familie unul sau duoî copil care ar frecuenta şcoala. — A. se adresa strada Polonă 24 ori Scaune 38.	lb-1-15
De Venzare
Doue perechi casc, ambele intr’aceoa.şî curte, construcţie noud, cu doue faţade, in calea VA Septeinbre No. IO şi Strada Puţu cu apă rece No. *62, doritori să se' adreseze ia sub-semnalul domiciliat in zisele case. 7
Dr. I. Şcrbănescu.
Vindecă toate alteraţiunele gingielor şi a gureî in general. Perservă şi întreţine perfectă sănătatea dinţilor, Tntrebuinţaţă cu bumbac alinează durerea de dinţi. O linguriţă amestecată cu o jumetate pahar cu apă a junge pentru spălarea gureî.
agevetat S. G. D. G. in Fraudaşi Streină laie.
Aceasta nouă hărtie de cigarette
e preparată la un capet cu ambra topită şi nu poote fi deci udată prin scuipat. Impedică ast-fel deslegarea nisotinuluţ, gustul amar al tuiunulul udâtor maî ales lfpirea pe buse, cti un cuvent depărtează acele reutătî care fac ca t urnarea cigaretelor să fie aşa de incomodă A proerra in cele maî insemnate tutungiriî din România.	2
UNICUL REMEDIU
întrece toate invenţiunile făcute pană astăzi, şi se recomandă P. T. Publicululuî ca cel maî sigur specific.
PREŢUL UNUI FLACON S Fr. 50 BANI
Depositariî vor avea un rabat convenabil.
W. WEINHOLD.
In Pitescî, depoul la W. Weinholtl farmacist şi la dd. friserî Taelie Nicolau, Taclie Niculescu, M. 1 8tătescu Magasin de Paris. — Depoul in Bucurescî In d. A. Ozeides farmacist, Strada Colţeî, 23.
De închiria!
Renumitul USgT’Ifotel Danube*3M
in Constanţa, situat in cele maî b ne posiţiunî este de închiriat de la 15 (27) Septembre a. c
Doritorii să se adreseze la dc.iuul Alexandre Thal in Constanta. t
DE VENZARE
Din causă de plecare, mobile frumoase, străda Victoriei 200 bis. De vMut intre orele 1 şi 5
■, Pharmacian, strada, Castiglione, 2, la Paris, singur Proprietar.
Aduc la cunoştinţa onorabilului public din capitală şi provincie că magazinul meu de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, No. 29, ’l-am desfăcut cu desăvârşire insă am deschis un nou magasin tot de specialitatea mea de coloniale şi delicatese sub propria mea firmă
DIMITRIE LAZARESCU
IN COLŢ- 72, STRADA LIPSCANI, 72-IN COLŢ
OLIU DE FICAT DE MORUN NATURAL
De uă efficacitate
â. .	sigura, constatată pnntr’uă experienţa de
mai bine de 25 arinii, contra : Maladielor de pept Phthisia, Bronchite, Guturai©, Tusse tenace, Aflectiunl Scrolu-16se, Tumori glandulare, Maladii de pele, Dartre, P6)e albw, Slăbiciunea generală, etc., şi pentru a intări copii slabi şi delicaţi; este dulce şi lesne de luat.
A se feri de Oleiurilc commune şi mai ales de acelea a carora compositiuni, imaginate de speculai tune pentru a înlocui oii ui natural sub pretest de ai da uă etficacitate mai mare şi un gusl mai plăcut; elle nu fac de căt a irrita şi a obosi in zadar sto-machul ba chiar pot fi şi periculdse cate uă dată.
Pentru a fi sigur de a avea adeveratul oliu de ficat de morun nutui ai şi pur, a şi procura OL1UL LUI HOGG care nu se Tinde decât in flaedne triangulare (model depus).
A. exige numele lui Hogg precum şi attestatiunea D — lui Lesdeor, şeful lucrărilor chimice cil bcicultf.iţei dt medicina din Paris, care se easesce pe etiquetta fie-cărui Slacon triangular.
Deposile iD principalele Drogueril şi Pharmacii.
Mt» LA CRUCEA ROŞIE
Cale Victoriei şi Strada Lipscani, Colţu Slătari, No. 8.
Vis-a-viş de Palatul Dacia.
Magasinul e cu totul aranjat cu mărfuri noi primite in acest timp, de aceea rog pe onorabilul public a me onora cu acea încredere cu care* am fost onorat şi pănă acum. Preţurile moderate şi serviciul promt şi onest, tot-d’odată se află de vendare maî multe rafturi şi tejghele de anin cu preţurile foarte reduse.
15-2-31	Cu stimă, Y. I. llacoviţă.
De veiulare maclaturî (hărţio stri ala) cu ocaua
14 Strada, Covaci, 14-
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14
( Casa Pencovicî)
Calea Pleviieî curtra b:s. Sf. Ionică
vis-a-vis de Otel de Frac ce.
MARE-I PUTEREA ŞTIINŢEI!
lojpticxxiKL, un remedia examinat in mod oft
t.v'h b ţ §1 r,ec,omandat de autorităţile medicali', vindecă posu tiv şi radical, in tot caşul, cea mai teribilă din toate boalele:
DE ARTE E
şi or-ce altă boală de nervi. Acest remediu e de mare importanţă
nfintrn f.oat.A malnHnU nai» j-------------- • , .	.o ‘
litsliliil de inslrufliniic si cducatiune
iPRLNTIRTJ BAEŢ1
CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE
MR" PREP A RAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiunî in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4-6 p. m. Tipografia Ştefan Mihălescu StracuTcovăci No. Tic
ŞI RAlRITAŢI NATiURALEj
intre altele
ARDEREA TEATRULUI DIN NIZZA.
ce’e maî micî fiinţe (menesc; je June
Doue surori vii (pitii i)- Copilul cl 2 tapete, etc..
Deschisă in toate zilele de la 9 ore dimineaţa pănă la Intrarea 50 bani cu premiu -‘‘■is®
pentru toate maladiile. Deja miî de persoane i datoresc vindecarea, tapt incontestabil ce a găsit in multe ziare din ţară ş; străinătate c expresiuue bine-voitoare.	*'
Antiepilepticum se expediază in pachete de căte 6 flacoan liT de francînecesara’ dacă se tnmite sau se rambursează i
ia8oUCdasăUlindogităantat; in CaSUriIe extra*°rdmarî llisă trebt Comandele să se adreseze la depositul general al d-luî
Dr. Kirolmer
Berlin, KW, Briicken-Allee, 34
www.dacoromanica.ro

ANUL V. — No. 1274
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA 12 SEPTEMBRE 1881
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTELE :
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adresa :
Ia Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 lunt 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinitate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 J.unî 12 leî.
Director : D. AUG. LAURIAN.
In Eomania: La administraţiune, Tipografia St. Mihilescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil farului din judeţe.
In Paris:	La Sociiti Havas, place de la Bourse, 8.
In Viena:	Prin	compania	generală de publicitate G. L Daube &. C-nie.
In Londra:	Prin	compania	gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Francfurt, Znrich, New-York: Prin compania generali de publicitate G. L. Daube & C-nie.
ANUNO10KJ.LE:	A
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banf.
Reclame pe pagina 111-a................1 Led.
•	*	»	Il-a.................2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articolil nepublicaţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, roda.cţiunea nu este responsabili.
Prim Redactor: Step. 0. Miohailesou
ŞTIRI TELEGRAFICE
dl ti ziarele streine.
New-Yorck, 21 Septembre. Presidentul Chester A. Arthur a sosit erî la amiazî in Elberon, unde se adunară toţi membrii Cabinetului şi generalul Ulyses.
Strămutarea la New-York a cadavrului preşedintelui Garfleld s’a esecutat erî fără nici o pompă.
Toate jurnalele eşi esprimă adîncile lor regrete. Ziarele din sud spun că durerea şi jalea comună uneşte ţara, uneşte sudul cu nordul.
Scutari, 20 Septembre.
Un funcţionar turcesc superior va sosi peste căte-va zile aici, pentru casă continue in locul lui Derviş-paşa, care este rechemat, pacificarea Albaniei prin mijloace pacinice.
In primul rând se va renunţa la conscripţiu-nea militară introdusă şi impusă de Derviş paşa.
Viena, 21 Septembre.
In cestiunea dunăreană România se declară in principiu contra Comisiunu mixte, de oare-ce in tratatul de la Berlin nu se vorbeşte nicăirî despre ea, prin urmare guvernul roman va considera chestiunea Dunării până atunci de nere-solvată şi deschisă, pană când Puterile semnă-toare nu vor lua o hotărîre obligatoare. Numai inaintea unui astfel de vot se va inchina România.
In sferele austro-ungureşti această declaraţi-une categorică a produs cea mai rea impresiune.
Constantiaopol, 20 Septembre. Fostul guvernor in Irak, fiind-că s’a dovedit că a luat parte la rescoala Arabilor s’a arestat şi s’a escortat pană aici.
Aceeaşi soartă a avut şi guvernorul din Djed-dah, care e pe drum spre Gonstantiuopol.
Long-Brancb, 20 Septembre. Despre incetarea din viaţă a preşedintelui Garfleld se cunosc următoarele detalii:
Erî seară doctorul Bliss a visitat pe pacientul şi i-a aflat pulsul 106. Starea generală permitea a spera o noapte liniştită. Chiar preşedintele a declarat că se simte binişor. In adevăr, a dormit vr’o 15 minute, cănd d’odată se deştepta cu mari dureri de cord. Dr. Blis fiind repede adus la patul pacientului a constatat, că preşedintelui ’i lipsia căte-odată total pulsul şi că bătăile inimii abia se mai simţiau in el; era in-vederat că preşedintele zâcia in agonia morţii. Soţia sa şi cei-l-alţl doctori fură chemaţi lăngă patul bolnavului. Pe la 10 ore şi 50 minute doctorii declarară că Garfleld s’a stins dintre cei vii. La lD/2 s’a ţinut un consiliu de miniştrii. S’a decis ca vice preşedintele să depuie imediat jurărnentul de fidelitate şi să vie la Long-branch. Toată America jeleşte.
Londra, 20 Septembre.
Erî seara pe la 10 dr. Bliss a vorbit cu preşedintele. Pulsul permitea un somn liniştit. După ce schimbă căte-va cuvinte cu preşedintele, doctorul se reîntoarse in odaia sa, Coloneii! Swain şi Kokwell rentaseră lângă Garfleld vr’o 15 minute după 10. Preşedintele dormla, dar d’o-datâ se deşteptă şi observă lui Swain, că are nişte dureri ingrozitoare şi eşi puse măna pe pept. Bliss fu chemat la moment, şi constată că acţiunea cordului e aproape nulă şi pulsul inper-eeptibil. Vsdend aceasta Bliss declară starea preşedintelui de agonia. Doctorii cei-l-alţl şi soţia lui Garfleld fură chemaţi. Agonia ţinu o jumătate oră peste ora 10, moartea s’a constatat la 11 Va.
Londra, 20 Septembre.
îndată ce s’a constatat moartea preşedintelui membrii cabinetului depeşară vicc-pieşedintelui Arthur: „Este de trista noastră datoria, să ve anunţăm moartea preşedintelui Gaifield şi să ve consiliăm, a depune imediat jurământul de fidelitate către stat in calitate de preşedinte, dacă aceasta armoniază cu vederile voastre. Dorim din inimă sosirea voastră cu 1 tren de dimineaţă. “
Londra, 20 Septembre.
Prin moartea preşedintelui Garfleld, conform punctului 6 din secţiunea I a articlului 2 din constituţiunea americană, vice-preşedintele generalul Chester A. Arthur este eo ipso preşedintele Statelor-Unite.
Noul preşedinte s’a născut in anul 1881 in Albany. Crescut in Union College, Chenectady, a escelat prin aptitudinile sale pentru ori-ce ramură a ştiinţei. După absolvarea studiilor liceale se inscrise la drept şi nu după multă vreme fu admis ca apărător. Pentru viaţa publică se interesa prea mult. Deja ca copil de 14 ani se lăuda că se ţine de partida Whigilor. Cu timpul ’şi câştigă un mare renume ca advocat.
De Ia organisarea partidei republicane incoace
intră şi dănsul in numărul acestei partide. In timpul răsboiului a funcţionat ca primul cartier-meister al statului New-York. După răsboiu se apucă din noii de advocâţiă. La 21 Noembre 1872 generalul Grant ’1 numi intr’un post vamal inalt, dar fu destituit de I-Iayes. Arthur a fost un amic intim al cunoscutului senator Con-kling, şi numai terorismului acestuia are să mulţumiaseă că s’a ales vice-preşedinte.
----------------------------------------
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere44
22 Septembre — 3 ore seara.
Londra, 22 Septembre
„Times" anunţă că negociăriie s’au redeschis intre Rusia, Germania şi Austria pentru estra-darea regicklilor. Francia şi Eogiitera vor fi din nou invitate să iea parte Ja discuţiune.
După informaţiunile ziarului „DaiJy Telegraph", Kedivul Egiptului a trârnis Porţii un raport prin care atribue turburările din Cair unor pretinse intrigi ale Francieî şi Englitereî.
Roma, 22 Septembre.
„Popolo Romano," examinând proiectul de buget, demonstra că situaţia financiară, dobândită do Italia, este pusă la încercarea orî-căreî intămplărl; căci, chiar după cercetarea cheltuelilor militare şi liquidarea diferitelor socoteli in sus-perisiune de mai mulţi ani, eserciţiul 1881 va presenta la finele anului ”un escedent sigur de la 15 la 20 milioane.
Madrid, 22 Septembre.
D. Posada Herrera este ales. preşedinte ai Oor-tesilor ; d. Posada Herrera era candidatul ministerial la preşidenţie.
Copenhaga, 22 Septembre.
Reichstagul este convocat pentru 3 Octobre; dară se crede că va fi indată amânat pentru 29 Noembre.
(Hsvss)
A se vedea ultime ştiri pe pag. III.
BUCURESCI, 11 SEPTEMBRE
Politica noastră esternă pare că se ’m-piedică din nou.
De la graniţele despre nenorocita Bucovină naşce o schimbare vie de note, intre diplomaţia vieneză şi oficiul afacerilor nos-tre esterne, pentru o pretinsă nerespectare a paspoartelor cu pajeră nemţească.
Se şeie căt de inecatăeste nefericita Moldovă in valurile invasiuneî ovreeşcî; dacă e vre-o ţară in care nu mar incape nici picior de evreu, apoi de sigur ţara-aceia este a noastră.
Deja elementul israelit este atăt de in-desat in masa rară a poporaţiunei noastre, in căt a devenit chiar sabia lui Damocles pentru esistenţa neamului românesc. Pană şi guvernul cel mai amic al Alianţei s’a deşteptat in fine din somnul nepăsării sale, in faţa gloatelor norodului lui Israel, cedau năvală la noi, ca in tradiţionalul p&mental fâgăduinţii, şi, cu toată nemărginita sa iubire pentru „umanitatea" acestor urmaşi aî lui Isac Lachedem, guvernul s’a hotărît totuşi să-şi repare neprevederea şi să mai stringă puţin trecerile ţerii, părăsite pănă aci cu totul la furia potopului evreesc.
Austria, precum am relatat erî, după „Pester Lloyd**, in rubrica Din afară, se supără insă cumplit pe noi, că nu voim a primi lepădăturile Galiţieî şi ale Bucovinei in sinul cetăţii române, deja năbuşită in peria jidovimil ce-a primit pănă azi.
De aci un pretest pentru cabinetul din Viena ca să ne inţepe şi să ne ameninţe poate, că nu ţinem seamă de paspoarteîe statului austro-ungar, impărtăşite cu atăta generositate Evreilor fără căpătâiu ce umblă să le facă vint peste hotar, ca şi cum ţara românească ar fi ajuns reservoriul poporaţiunei netrebnice a imperiului dualist!
Guvernul ar fi comis o crimă de lesna-ţionalitate, dacă n’ar fi luat nici o măsură
in faţa unui pericol atăt de serios, ca acela al năvălirii evreeşci. Este tot-una a te lăsa să fii strivit, fâră'apărare, sub călcâiul unul cuceritor cu sabia in mană, sau a suferi, in mod laş, să te subjuge o invasiune pornită spre distrugerea ta economică, spre nimicirea, prin ocuparea terămului, a propriei tale esistenţe.
Şi incă mai ruşinoasă e invingerea aceasta fără luptă bărbăt°ască, nesimţirea in care ne-ani lăsa să fim de frică asasinaţi.
Dar Austro-Ungaria nu urmăresoe de «ăt demoralisarea noastră naţională, ca nici o piedică să nu mai intămpine in realisa-rea scopurilor ce ea urmăresce in Orient.
Noi nu vom priprimi insă să murim mortăciune, şi să părăsim Moldova la perspectiva soartei ce ne presintă cernita şi desmoştenita Bucovină.
Cea mai uşoară slăbiciune din partea guvernului ar constitui un act de trădare către datoria cea mai sacră a ori-cărui neam, către aceia de-a se conserva in pămentul . părinţilor seî.
Noi vom striga Europei, in faţa tendinţelor Austriei, să vie să vadă Moldova, prin ochii el proprii, şi să judice, in inţelepciu-nea şi dreptatea sa, dacă ţara lui Ştefan, eroul creştinităţii din veacurile de groază ale semiluuiî, mai poate da ospitalitate u-nuî -element distrugător ce-a şi infestat-o deja pănă in cele mai retrase unghiuri ale satelor sale...
A impinge mai departe generositatea ospitalităţii nostre—este a primi sentinţa linei morţi, sigure şi degradatoare.
*
Curioasă e insă coincidenţa neînţelegerii asupra strîngeriî graniţelor noastre cu vestea ce-am comunicat eri, tot din Viena, după „Politiche Correspondenz", despre in-tervenirea Porţii pe la cabinetele europene pentru regularea unei cestiuni, deja judecate şi trecute ca fapt implinit, in faţa in-tregeî Europe,—in 'cestiunea, deja moartă şi îngropată, a mănăstirilor zise inchinate.
Pe Sultan l’a incins tocmai acum dragostea pentru apărarea unor inchipuite drepturi ale prea sfântului Patriarh !
Diplomaţia turcească cere in a dever, prin note, representanţilor ei din capitalele Eu-ropii, că aceştia să intrevie la guvernele pe lăngă cari sunt acreditaţi, şisă le decidă a constrînge România la o inţelegere cu un delegat al Patriarului, in privirea averilor secularisate de principele Cuza !
Este de sigur o mănă invisibilă care ne ameninţă şi Încurcă mereu iţele politicii noastre esterne, interesată se vede, cum este, a ne ţinea tot-d’a-una sub presiunea unor dificultăţi'esterioare, ca să ne distreze de la datoria de-a ne apăra alte interese ce sunt incă in joc, in sfera politicei din afară.
Nu e greii insă a zări, prin toată negura cu care se acoperă machinaţiunile diplomatice,—a zări, zicem, acea mănă fatală, dacă vom socoti poate că cestiunea Dunării este peste căt-va de adusiară pe tapetul co-misiunei europeane, şi dacă vom considera că Austro-Ungaria n’a făcut paşi de uriaş in cucerirea acestei artere a comerţului european, prin faimosul plan al ante-pro-iectuluî şeii.
E, fără indoială, in interesul prietenilor noştrii despre apus —cari de altminteri aii protes tot-d’a-una interesele României! cuum zicea mai deunăzi un ziar din Pesta —intră in jocul lor, zicem, de-a ne ridica pe cap toate greutăţile imaginabile, spre a fi strinşi intre uşă şi prag, acum la rotunjire Gestiunii dunărene.
Ori-căt de abile ar fi insă manoperile maghiare, noi vom urma o regulă simplă şi leală : apbrarea hotărîtă a intereselor noastre naţionale, pe basa tractatelor şi a dreptului ginţilor, pe căt timp Europa nu va sfîşia cartea principiilor sale.
Cănd, şi de-o parte şi de cea-l-altă, de-o potrivă pericol ni se presintă, atunci datori suntem să nu şovăim, şi să sperăm in adever că guvernul, luminat azi mai bine asupra intereselor noastre vitale, nu va şovăi in faţa orî-cărei ameninţări.
Iar acelor ce-au ridicat cearta paspoartelor şi-au sgăndărit aşa numita pricină a monastirilor inchinate, le vom spune verde, că fără folos umblă după potcoave de cai morţi.
— ------	— —1	------——
CRONICA ZILEI
Consiliul general de instrucţiune a ţinut a seară a doua şedinţă. S’a citit raportul comisi-uniî, însărcinate cu revisuirea programei liceale. Consiliul a hotărît tipărirea lui şi amânarea şedinţelor pănă Marţi, 15 Sept., cănd se va pune in desbatere.
După oare-care discusiune, asupra intrebăriî dacă trebue să se aleagă, incă o comisiune, pentru revisuirea programei şcoalelor secundare de fete, votate in anul trecut şi neaplicate pănă acum, consiliul respinge toate propunerile relative la această cestiune.
Priatr’o telegramă, adresată prefecţilor de judeţe, d. ministru al internelor invită pe aceşti înalţi funcţionari să ceară d-lor sub-prefecţî ca să le trimită in cel mai scurt timp un tablou arătător de :
Căte cârciumi sunt in plasa ce administrează ;
Cate din ele sunt in sate, şi căte la drumuri;
Numele cărciumaruiuî ;
Naţionalitatea câreea aparţine;
Ce număr şi dată are licenţa ce posedă.
„Acest tablou format pe răspunderea d-lor sub-prefecţî, mi ’i veţi inainta de in dată, zice d. ministru, ca să ’1 pot avea in vedere la inspecţiile ce am decis a face in toată ţara."
Onoare acestei măsuri.
Ministrul lucrărilor publice, de la Turnu Măgurele a plecat la Zimnicea.
D-sa s’a dus să studieze cheiurile Dunării.
Azi, la direcţia telegrafelor şi poştelor, se ţine concurs pentru trimiterea unul elev la şcoala superioară de telegrafie din Paris.
Sunt numai doi concurenţi.
Consiliile comunelor rurale: Mihăeştil de Jos, din jud. Olt; Tuluceştî, din jud. Covurluiu; Iva-neştî, din jud. Ialomiţa şi Palaz, din jud. Kius. tenge s’au disolvat, pentru că membrii „sunt departe dea fi la inălţimea misiunii lor".
Cănd primarul, prin o negligenţă culpabilă, cănd consilierii prin apropriărî din banii taxelor comunali, afi compromis interesele comunelor.
Şi dacă numai in numitele comune s’ar petrece ast-fel de lucruri....
M. S. Regele a aprobat disposiţiunea luată de direcţiunea generală a societăţii de asigurare Phoenix, din Athena, ca agenţia din Galaţi să se recunoască, in locul celei din Brăila ca singura agenţie generală pentru România, cu toate drepturile şi indatoririle prescrise in decretul prin care s’a autorisat stabilirea societăţii in ţară.
Nici miniştrii nu mal daă dreptate ? La cine caută să se mal plângă negustorii, in contra tertipurilor pişicherilor de pe la vamă?
Un om de serviciu, din tipografia d-luî St. Mi-hălescu, se duce c’un aviz, la vama Filaretulul spre a ridica nişte marfă. In acel aviz era specificată marfa. Taxatorul ăl încurcă, făcăndu-1 să scrie o declaraţie neconformă cu avizul, pentru ca apoi să’l pună la amendă. Aşa se şi intîm-plă : amenda de 100 lei este pronunţată ; păgubaşul ţipă inpotriva înşelătorilor, dar ministru confirmă amenda.
Ce garanţie mal putem avea in contra inşe-lătorilor de la vamă ? Cănd avizul spunea curat
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
speţa mărfel, de ce taxatorul nu vrea să, se iea după aviz ? de ce ministrul confirmă amenda ?
Dieptate, d-le ministru! ascultaţi, negustori cinstiţi !.....
D. Nicolae Dimitrescu s’a numit director la arestul judeţului Ialomiţa.
D. A. Stefânescu, actual director al penitenciarului PăngăraţI, s’a transferat in aceiaşi calitate la penitenciarul Telega, in locul d-lul D. Vasiliu, care va trece la penitenciarul PăngăraţI.
De la teatru avem bune speranţe de impăr-tăşit publicului pentru stagiunea ce se deschide.
Ca nicl-o-dată, anul acesta, actorii s’au pus din vreme la lucru, graţiă direcţiunii, active şi inteligente, a d-luî Stăncescu, şi ast-fel reportoriul asociaţiunil noastre artistice pa posede, chiar de la inceput, un bunicul capital de representaţiunl, nuoî şi alese,
. Am comunicat erî după „Românul", in ade-ver că s’a pus de mult in studiu Morion Delor-me a lui Victor Hugo, tradusă de d. Raşianu, pentru debutul d-şoareî Romanescu, care a studiat la Paris rolul eroinil marelui poet ; d-ra Popescu va interpreta primul rolul in piesa lui Alex. Dumas tatăl, Mademoiselle de Bclle-Isle, rol studiat asemenea la Paris ; se va relua apoi representaţiunea Benvenutto Cellini, traducere de d. Stăucescu, după Paul Meurice, pentru debutul d-lul Manolescu.
Este asemenea gata piesa Hatmanul de Paul de Rouled. representată la Odeon ; opereta Cântecul lui Fortunio şi Contrabandistul, pentru intrarea in scenă de stagiune a d-şoarel Welner.
Cum vedem dară, asociaţiunea nu va fi silită să inoade din teifi curmeiti, ca să ajungă la capătul stagiunii. — Cel puţin despre cantitatea teatrală, ea este asigurată ; in intervalul in care se va slei acest capital de piese, asociaţiunea va putea să prepare altele nuoî. Căt despre calitatea artistică a reprezintaţiunilor sperăm eseme. nea, că artişril vor căută să satisfacă aşteptările publicului, mal cu seamă că mulţii din asociaţi s’au lustruit la Paris, in rolurile ce vor interpreta.
In tot caşul, ne bucurăm că se lucrează, căci zelul şi muma produce tot-d’a-una ceva.
In mare parte, nom avea să mulţumim d-lul Stăncescu de imp misiunea ee-a sciut să imprime acum teatrului naţional.
Ridicarea cortinnil va dovedi resultatul.
Luni, 14 curent, in sala Or feti, se va da o reprezentaţie teatrală in beneficiul d-nel Eufro-sina Popescu.
D-na Keller; drele Velner, Frosa Sarandi, A. Alexandrescu, Elisa Orloff; dd. Hagiescu, Po-povicl, Costescu şi elevii Conservatorului romăn de declamaţie vor da binevoitorul d-lor concurs
cunoscutei artiste.
Se va juca comedia Calcavuri, prelucrată de d. Leandru şi 3 Decembre, tragedie originală de d. Macedonaki.
„Poşta" anunţă infiinţarea unei noul societăţi in Galaţi : „Societatea ştiinţelor medicale din Galaţi.11	.
„Această societate cuprinde pe medicii, veterinarii şi farmaciştii locali. Ea poate avea şi membri onorifici corespondenţi.
Scopul el este „strângerea legăturilor intre medici, veterinari şi farmacişti, prin comunicarea, studierea şi discutarea chestiunilor ce interesează câmpul vast al sciinţelor ce se leagă de arta d’a vindeca, fie de interes general, fie local. Deasemenea susţinerea intereselor profesionale".
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 11 Septembre —	30
A. DEBAY
traducţie de
ALEXANDRO I. GrOKSCXJ.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VIII.
(Urmare).
SECŢIUNEA I.
Continuarea, experienţelor vedereî fără ajutorul ochilor.
Somnambula se lăsă ca să se repauseze căt-va timp, şi cănd doctorul credu că poate continua fără incovenient pentru frageda organi-saţiune a domnişoarei Julia, zise persoanelor cari erau faţă:
—	Bine-voiţî, vă rog, unii din domni-voastră a avea bunătatea d’a se apropia de acest biurofi şi de scrie pe căte-o foae de hârtie scrisori, cuvinte sau frase, după voinţa d-voastră.
Patru persoane avansarâşi scriseră neşte pe fo de hârtie.
—	Acum strîngeţl biletele d-voastră şi as-cundeţi-le in partea unde veţi crede că pot fi

întreprinderea e, fără indoială, vrednică de laudă.
In plasa Fundul, din judeţul Roman, băntue grozave scarlatină.
După cum se scrie „Poştei", nici medicul de plasă, nici comitetul permanent n’ar lua nici o măsură spre a pune capăt acestei boale decimatoare.
Asupra incidentului salinelor din Tergul Ocna s’a trimes o anchetă, in cap cu d. Cantacuzino, directoru tutunurilor, şi compusă din patru ingineri. Comisiunea s’ar fi intors insă in capitală fără să iea-e vr’o hotărîre.
Corespondentul „Poştei" afirmă că pe cănd s’a intămplăt dărîmarea salinelor inginerul şef, in loc să se afle la postul său, ţinea discursuri pe la morţi.
In târgul Ocnei, Jidanii s’au coalizat, spre a spolia poporul prin urcarea pănel, vendendu-o cu 50 bani, iar jimbla cu 60. Ocaua de carne o vând cu 1 franc. Neşte cetăţeni se oferiră a compune un capital, spre a debita denşii pâinea trebuitoare, pe preţuri cuviincioase. Primăria insă n’a avut bunul simţ a-I da sprinul eî.
Ce să zicem oare de aceşti „părinţi“ ai o-raşulul ?
Funcţionarii de a doua mănâ din Galaţi se văd a fi alcătuiţi intr’un afurisit aluat. Comisarul comunal Esapescu a fost condamnat la 7 luni inchisoare şi perderea drepturilor politice, comandantul de gardişti Balaban la 9 luni inchisoare, iar ajutorul său la o lună.
Ce bine le vor fi mers bieţilor cetăţeni sub ecrotirea acestor nepreţuiţi.
In jud Putna, proape toată recoltă de păine albă este adunată de pe câmp şi cea mal mare parte treerată şi inmagazinată, afară de plasa Vrancia, unde se cultivă foarte puţin grău. din causă că locurile sunt muntoase.
Angagiamentele locurilor cu proprietarii şi a-rendaşil se esecută fără reclamaţiunî.
Recolta porumbului din judeţul Muscel, in unele localităţi, din causa multor ploi de primăvară şi marilor călduil din urmă, este slabă; prin cele-l-alte satisfăcătoare.
In jud. Ialomiţa, productele, afară de porumb, s’afi adunat de pe câmpuri şi acum locuitorii se ocupă cu treeratul.
Dintre recolte, orzul, fasolea şi meiul au fost bunej; porumbul va fi de mijloc.
JDTN	l.
Din carnetul Întrevederilor.
Lui „Kolnische Ztg." i se scrie din' Peters-burg, că intrevederea ţarului cu impăratul Wil-helm la Danzig, a produs o impresie din cele mai rele asupra opiniei publice rusesc!. Ruşii se intreabă: ce putem dobândi dintr’o prietinie a împăratului nostru cu cel german, şi găsesc că intr’adevăr, nimic. Cel ce se aleg cu profit real, sunt in prima linie Austriecii, pe cari prietinia ruso-germană i scutesce de pedeapsa Rusiei, şi le inlesnesce inrădăcinarea şi consolidarea in peninsula balcanică. Intr’a doua linie cel cu câştigul sunt insuşi Germanii, pe cari alianţa Rusiei i apără de resbunarea poporului frances. Mai bine am fi vrut — ăşl zic Ruşii şi incă chiar politicii cel mal reacţionari, — să vedem pe Alexandru III dăndu’şi măna d-luî Gambetta, in Paris,
mal ascunse. Vă rog insă de a nu le ascunde de faţă cu mine, ca să nu intre in spiritul câtor va din dv. | idea că este o inţelegere.
Biletele fiind ascunse de cele patru persoane care le scrisese, docţorul îl aduse pe toţi aceşti patru dinaintea somnambulei şi arătăndul prin No. 1, 2, 3, şi 4 o Întrebă :
—	Iulia, voeştl a’mî spune unde se găseşte biletul lui No. 1 ?
—	In buzunarul unde e ceasornicul domnului.
—	Vei putea ceti ce este scris in el ?
—	Da, dacă domnul va deschide acest bilet şi’l va pune înaintea mea.
Biletul fu deschis şi aşedat pe un pupitru in fundul apartamentului. Domnişoara Iulia ceti :
„Nu cutez a crede in puterea necunoscută a „magnetismului; toate faptele ce am vedut sunt „in afară de faptele naturale".
Biletul circulă in societate şi fie-care putu să se asigure că conţinea cu esactitate frasa citită.
—	Unde se găseşte biletul lui No. 2 ?
—	In gura domnului.
—	Vel putea citi conţinutul?
—	Nu este de căt un glonte de hârtie, şi nu cred că poate să fie scris ce-va in el.
Numărul No. 2 afirma că respunsul este esact.
—	Unde se găseşte biletul lui No. 3 ?
—	In buzunarul tinerel doamne, care poartă o feronieră.
Biletul fu deschis şi aşezat pe pupitru :
—	Citesce ăl zise magnetisatorul.
—	Nu pot; scrierea se găseşte in mod invers.
Se indreptâ biletul, şi domnişoera Julia ceti
acestjquatren atât de bine cunoscut:
Amorul este stăpînul lumel:
El domneşte până in ceruri.
de căt să imbrăţişeze la Dantzig pe monarchul Germaniei.
D. Katkov, vorbind in jurnalul şefi despre intrevederea de la Dantzig, eşî esprimă temerea, că Bismarck privesce momentul de faţă, in care Francia e angajată in Africa, ca oportun spre a-î cere desarmarea, şi in cas contrar de-aî declara resboifi, — şi că pentru acest scop a vrut să se asigure de neutralitatea bine-voitoare a Rusiei. Aceasta ar fi funest pentru Rusia.
Din toate aceste manifestări, suntem in drept a conchide un lucru şi anume: dacă s’a pus in Danzig la cale o învoială intre cel doi împăraţi, fie şi scrisă (precum afirmă „Pester Loyd"), ea nu esistă de căt esclusiv intre dănşiî, şi nu intre cele două popoară a le lor. O ast-fel de alianţă nu poate avea insă nici o solidaritate serioasă, nici statornicie.
*
Corespondentul din Viena a lui „Pester Loyd" desminte in chipul cel maî categoric vestea u-nel intălnirl apropiate a ţarului Alesandru cu im-păratul Austro-Ungariel.
„După informaţiile noastre, zice el, nu se ştie nimic in sferele bine informate despre pianul u-nel intrevederl a monarchilor Rusiei şi Austro-Ungariel, de oare-ce nici din partea Rusiei nici a Austriei nu s’a făcut vre-o propunere in acest sens.
„Aceasta nu esslude flresce de loc, că după căte va săptămâni safi luni ar putea avea loc o ast-fel de intălnire. Ast-fel de lucruri, la cari curtenia poartă un rol mare, se fac lesne, şi cel maî mic indemn e suficient spre a le realiza. Ba se poate zice incă, că după intrevederea de la Danzig o intălnire intre monarchil Rusiei şi Austro-Ungariel a devenit mult maî probabilă de căt era inainte.
„Cu toate acestea remăne fapt positiv, că actualmente n’avem ninl un drept să vorbim despre o întrevedere a ambilor monarchî, fie iminentă, fie in perspectivă, sau fie măcar hotârîtă in principiu, şi că veştile, ce circulă in această privire ori căt de hotărîte se arată, nu sunt de căt espresiunea unor coniecturî vagi.“
Auslro-Ungurii in Bosnia.
„Daily Telegraph" primeşce de la un englez, ce a visitat vara aceasta Bosnia, relaţiunî foarte triste asupra acestei ţări.
Administraţia austro-ungară a isbutit, in timpul celor trei ani de cănd ţine, să se facă nesuferită locuitorilor. Ea, care pretindea să adu că in această ţară ordinea, a adus decolarea, sărăcia şi, drept]consecuenţe fireşcl, sporul bandelor de tâlhari şi emigrarea.
In toate privinţele administraţia turcească s’a arătat mal omenoasă şi mal tolerantă, de căt cea austro-ungară. Cănd anii erafi reî şi coşarele locuitorilor remâneu goale, boierii turci nu pretindeau zecimele obicinuite şi perceptorii sultanului suspendaţi încasarea dărilor. — Astâ-zî, deşi poporaţiunea este redusă la sapă de lemn, in urma unei recolte din cele maî vitrege, ese-cutoril austro-maghiarî vend, pe preţuri de nimic, cea din urmă coadă de vită, cea din urmă unealtă de lucru, adesea chiar şi coliba nenorocitului locuitor, lăsăndu’l pe drumuri şi muritor de foame.
Pe lângă vexaţiunile materiale, se adaug, apoi, cele morali, necunoscute in timpul dominaţiuneî turcesc!. Popii catolici, sprijiniţi de autorităţi, caută a face proseliţi. Religiunea locuitorilor este nesocotită şi persecutată. Ce-I mal mult, autorităţile de naţionalitate maghiară, basate pe pretenţia istorică că Bosnia a aparţinut odată Coroanei st-lul Ştefan, silesc pe bieţii locuitori — in deobşte Şerbi —a invdţa unguresce. Ungurii vor să facă din Bosnia, o provincie ungurească!
In infern, pe pământ şi sub unde :
Tronul sâfi este plasat in ochii voştri.
La aceasta lectură, juna femeie, care nu cu-noscea conţinutul biletului puindu’l in buzunarul şefi, pleca capul şi roşi; după cum ea era foarte frumoasă, toată societatea conveni că quatrenul găsi in ea o justă aplicaţiune.
—	Unde se găseşte al patrulea bilet?
—	Biletul este ascuns sub nodul | unei fine batiste, ce persoana in secret a aruncato in panerul de hârtie aflat sub biurofi.
Scoase batista din paner ; nodul fu desfăcut şi biletul intins pe pupitru.
—	Citeşte.
„Dacă acest bilet este descoperit X (o cruce) „dacă este cetit X (altă cruce,) voiu crede pe vii-„tor că prefaţiî, ghicitorii şi magizienil operafi „miracolele lor prin magnetism XXX (trei cruci)."
La această lectură, domnul cu biletul âşî ştergea ochii pentru a se asigura dacă nu era oare sub influinţa unui vis safi a unei halucinaţiuni.
—	Este in adaver minunat ! eselamâ el. In loc de a trata de jonglerie faptele magnetice, oamenii de şciinţă ar trebui sa se ocupe serios, ast-fel precum a zis’o şi doctorul, de a-I descoperi in fine causa şi de a face o utilă aplicaţiune societăţii.
—	Nu veţi putea, doctore, a ne da esplicaţi-unl despre aceste fapte atât de surprindetoare şi minunate ? intrebară spectatorii.
—	Mă voi incerca de a vă face, respunse doctorul. Această curioasă esperienţă de cryptoscopie (facultatea de a vedea obiecte ascunse) este stânca de care s’afi lovit somnambulii cari s’afi presentat in diversele epoce pentru a obţinea premiul Burdin. Insă, fiind căpănă in acea zi experienţe n’afi satisfăcut nici de cum pe
www.dacoromanica.ro
Călătorul englez, care narează toate aceste se intreabă, dacă aceasta este misiunea co9,1 încredinţat Eoropa Austro-Ungariel, cănd ta d ® voie să ocupe Bosnia şi Herţegovina, şi d at n’ar fi la loc, ca cestiunea acestor nenorocit provincii să se puie din nofi pe tapet, gpre e se da o deslegare definitivă şi in interesul jJ terial si moral, a poporaţiunei autochtone,'
a«i
ARTHUR. NOUL PRESIDENT A STATELOR-U^g
Cu moartea lui Garfield, a ocupat scaunul presidenţieî Statelor-Unite, vice-presidenkj j0t de până acum, Arthur.
Noul president se trage din părinţi irlandesi cari eşî părăsiseră patria, spre a scăpa ds serie şi vexaţiunile engleze. Ura lor de Englezţ se afirmă, că ar fi trecut, deplină, ca o moştenire morală, şi asupra fiului lor, şi in faţa‘ cestul fapt nimeni n’a privit cu mal mare pj, rere de refi schimbarea săvârşită in Casa Albii din Washington, de căt Marea Britanie,
Arthur a studiat dreptul, şi după luarea liceu, ţel, a intrat ca practicant in biuroul unul advo. cat din New-Yorck. In timpul răsboiuluî civil intre Statele de nord şi cele sud, angajiându-se ca voluntar, dobândi in curând, in tocmai ca si Grant, rangul de general. După termiuarea râs-boiuluî şi-a reluat cariera de avocat, asociat de astă-dată cu şeful şefi de odinioară. Grant l’a numit controlor al vămilor in New-York, post. de o egală importanţă, dacă nu politică, dar in tot casu materială, cu cel al presidenţel. In a. ceastă calitate Arthur s’a imprietenit cu senatorul Conkling, pretinsul şef al „delapidatorilor* din Statele-Unite.
Fie Conkling investit cu cuvânt ori fără cuvânt de concetăţenii sfii cu această puţin onorabilă calitate, lumea n’a putut spune, nicl-o-dată, nimica refi, nici despre caracterul nici despre faptele lui Arthur. In privirea onestităţeî, deşteptăciu-nel, energiei şi cunoştinţelor, noul president nu este inferior nici unuia din predecesorii sel, Ca om de carte se inalţă chiar maî presus de cei-1-alţî.
Prin Arthur, partida democratică din Statele-Unite, represintată de Grant, recâştigă in Casa Albă,inrîurirea perdută prin alegerea de president a republicanului Garfield.
Statele-Unite pătimesc de multe vicii. In deosebi, corupţia cea mare, in bresla funcţionarilor. Nişte reforme radicale par neapărate. Gar-field a cădut victimă incercărel sale de a le introduce. Nu ne indoim, că presidentul Arthur va continua opera incepută, intru căt o va crede reclamată şi in acord cu interesele Statului şi principiile sale democratice-republicane.
Căt pentru Irlandezi, eî se bucură, şi poate cu cuvânt, de o schimbare politică, care a introdus in Casa Albă americană un connaţional de al lor şi poate un mare sprijinitor a sfintei cause pentru care luptă.
)
STATUA LIBERTĂŢII
(Episod din istoria contimporani a Ploeşcilor.)
III
In fine corul tăcu. Coardele, intinse de emo-ţiune, ale inimelor, se slăbiră, cădură fără vi-braţiune. Farmecul privelişte! se imprăştiâ, a de o suflare iernatică, cu miros de pământ. Se 1 împărţi la urmă buchetele de flori. Apoi foamea J şi căldura, in sfârcul biciului, goni invălmăşeala. Piaţa se deşertă, liniştea se intinse, legănată pe j pânza fină a razelor de soare. In costumul ei L de matroană, in stânga cu sulul de hârtie dffl-făcută, pe care se scrisese : „Constituţiunea fi
Comisiunile numite in această privire, nu tre-
bue să deducem d’aci că vederea traversând obs-
stacolele poate fi imposibilă. Oamenii de bună credinţă, care s’afi ocupat de magnetism, face să se observe că ajunge cea mai neînsemnată circumstanţă, cea ml mică contrarietate, pem tru ca un somnambul, care a operat cu cea mai mare perfecţiune ieri in cabinetul magnetisato-rulul seu, se găseşte cu totul incapabil astă-zi inaintea unei numeroase comisiunl. Afară de a-ceaeta-, d. Prosper Lucas, in scrisoarea sa cătră primul redactor al Analelor hygienii publice a demonstrat cu o perfectă logică incompetenţa academiilor la faptele privitoare la magnetism; nu s’ar mal putea nimic adăoga la zisele lui.	_
Relativ la cunoştinţa, devinaţiunea gândurilor altora, esplicaţiunea ar fi imperfectă şi foarte lungă; va fi de a ajuns a spune că gândul sau maî bine zis vorbele «onţinând gândul, vin- in relief in creeriî acelui care gândeşte. Aşa dar facultatea cryptoscopiel cu care este inzestrata magnetisata, Si permite de a citi aceste cuvinte fără nici o dificultate. Cât pentru facultatea de a vedea printr’un obstacol, un corp opac, vom alerga la mijlocul unei demonstraţiunl fisice' incercăndu-me a şterge sau cel puţin a alunga bănuelile d-voastră.
*
(Va urma)-
ROMAJNiA LIBERA
lenea electorală", in dreapta cu suliţa, lăsând de sub bonet să cadă pe spete stuful pârului, Libertatea se inălţa, Înfiptă pe picioarele eî mari si goale, ca o momăiă posomorită şi singuratică Soarele 61 lustruia cu poleiu de raze obrazul de africană, aruncând pe câldârăm umbra
el diformă.	v.
Cetăţenii curioşi, aruncau privirile înderet.
_• par’că este un mitropolit cu cârja in măuă, din profilul drept. Apoi plictisiţi, se grâbiau spre casă, unde 61 ascepta masa să le astempeie sto-machul, şi patul să le desmorţiascâ picioarele. Fără entusiasm, terminând o afacere care eî interesa mai puţin decât o cumetria, mergeau să spună, căscând, vecinilor cari n’au fost faţă, căte-va frase rupte din discursuri, sad amănunte neînsemnate de la domnii de pe tribună.
Unii se ocupau de primar.
-	Şedea pitulat. Nimeni nu i-a audit glasul. Madama cutare i-a ţinut un discurs “incet, de o parte, intr’un colţ, dăndu-i o coroană.
-	AI vâdut ? Ce căutau şi ele pe tribună?
Alt rend * de fuste vorbiau de buchete cu aprindere.
-	- De geaba m’am inălţat să me vadă. Par că avea orbul găinilor. A dat la toate, pe mine m>a ocolit. Atunci am strigat pe domnul/,... care avea trei şi tocmai pleca. D’abia am căpătat p’asta.
_ Efi nici atăt. Nici o regulă, draga mea. Mal bine ascultam pe madama /„ şi stăm a casă.
Mal departe autorităţile vorbiau de ospeţul pregătit.
Domnii se interpelau.
-	Mergi la banchet?
A’sl merge dar are treabă tocmai atunci. Adevărul era că n’avea haine de gală-
Nevestele se văietau.
-	Inchipuieşte-ţî, madamă,*,, sunt silită să mănânc singură. Bărbatul-meu se duce la banchet cu prefectul şi primarul. Par-că nici nu’ml vine să mă gândesc la masă. El. scia că 61 strică rostul, dar nu l’au lăsat.
Apoi când se lăuda strălucirea mesei şi a com-mesenilor, căte unul, r6mas pe din afară, deve-nia limbut. Ce bine a petrecut acum un an ! Prefectul se tirchilise. Mal la urmă a eşit prefectul cu el afară, şi prefectul i-a luat ciasul ca să se uite la el.
-	Dar i-am spus cu ciasul, domnule, că nu’l mal cunoştea de loc. Apoi a ciocnit cu prefectul.
Ce om hezlîd şi prietinos 1
-	M’aş fi dus şi acum, dar n’am vrut.
Da, n’a vrut. Ce l’ar fi oprit? Nu-î sunt toţi prieteni..
Seara se luminează piaţa. Stelele se uitau cu mirare la schimbarea acestui colţ pierdut in umbră. Dar totul merge a lene. Aşteptarea fusese totul. Acum ce foloseşte să mai caşte gura la statuă.
N’o s’o aibă mereu in ochi? Fără a trece mult, oraşul ’şl stinse lămpile, eşî inchise ochii de geamuri luminoase şi adormi. Tăcerea nopţii 61 măsura resuflarea abia simţită, comparănd’o cu sforăielile Bucurescilor.
Ast-fel s’ar compara somnul uşor al omului pacinic, care se culcă de vreme şi se scoală de Yreme, după ceasornicul găinel, cu coşmarul turburat al unul suflet svănturat care se sleieşte in neregulă şi orgii.	^
Atunci, la sclipirea recoroasă a stelelor, rotind ochii peste ocolul oraşului, peste turlele numeroaselor biserici, ale căror catapetezme, in-coronate de cruci, îmbrăca vestmintul de umbra, statua Libertăţii, mută şi neclintită, se gândi.
in spirală. Ast-fel se esplică eclipsele de libertate, după cari, omenirea o vede răsărind, târziii, dar şi mal sus. Privită in total, lumea merge spre mal bine. Mărginindu-ne intr’un cerc, cu margini hotărîte, tot-d’a-una se va vedea ver-mele actualtăţil, rodând măduva fericirii omeneşti. Măngăerea progresului obştesc, nu e cu putinţă, cum nu e cu putinţă unul punct după sferă să nu se creadă pe linia dreaptă. Fatalitatea orizontului ne impuţinează sorţii de fericire. Căt va fi pământul, tot-d’a una va fi un despot de combătut, nu ’ml pasă sub ce formă, împrejurările luptei pot să se innobileze, dar aceasta bucurie va fi afară din raza cunoştinţei presinteluî, cel puţin pentru masele mulţime!.
Suntem departe de timpul, cănd disciplina socială, transformând puterea legilor in mişcări aproape reflexe de ordine, şi ideile de binele general in câştigări organice, va face maşina socială să funcţioneze liber, neavend nevoe de un meşter care să ţie de per pornirile individuale. Până atunci trebue să înghiţim noî, generaţi-unile azi şi de mâine, hapurile amari ale regulamentelor. Programele stupide, calapodul strimt al prejudicielor, al opiniunii, al obiceiului, vor strânge in scânduri de cosciug creerul multor tineri, innecănd aventurile talentelor originale, silind stejarii să crească cu rădâcinele in aer şi cu vârful in păment. Dar aci ating o inimă delicată. Durerea me opreşte a desveli goliciunea schiloadă a societăţii, in care. s’a ridicat o statuă Libertăţii, şi in care Libertatea va românea o statuă.
Felcerii.
vedea espuse cizme Leon, M. Th Man-
in secţiunea cizmăriei de a militare din fabrica d-lor M. drea, din Bucureşti.
înţelegeţi domnule, redactor, cu ce interes şi cu ce plăcere am urmărit din acel moment acea exposiţiune in toate detailurile el. Am căutat a fi presentat unuia din membrii juriului exposiţiune!, de la care am aflat cu o deosebită plăcere, că cizmele expuse de sus numita firmă (care face onoare României) sunt trecute in secţiunea cizmelor lucrate a la mecanique deopotrivă cu fabricaţiunea englesă ; — de asemenea am aflat că comisiunele militare germane, italiene etc. cari se ocupă la acea exposiţiune despre fabricare cizmelor militare, s’ati pronunţat in favoarea acelor cizme, de unde resultă posi-tiv că domnii M. Leon şi Th. Mandrea vor fi medaliaţi.
Y6 inchipuiţl ce bucurie am simţit ca Român ve<jăndu-ne şi pe terîmul industrial clasaţi intre industrialii cel mari, si chiar fiind destins!. Ştiam că există o asemenea fabrică in Bucureşti, insă nici odată nu m’am interesat a şti de mal aproape aceea ce produce acea fabrică şi mal repet că am remas surprins vedănd cum alte naţiuni îşi dau toată esteneala şi urmăresc cu mare interes totul ce se petrece pe ţăranul industrial. Nu ştiu dacă aceea fabrică este subvenţionată de stat sau se bucură de vreo concesie. Onoare acelor, domni, cari . au căutat a introduce o asemenea industrie inţară şi care poate fi recunoscută chiar de streini.
BOALELE DE GAT, GURA, NAS ŞI URECHI tratează printr’o artă specială
D- J. BRAUNSTEIN
Medio, Hirnrg, şi Mamos fost medio practioant in Viena in Klinicele.
lui Braun (boale de femei şi facere) şi a luî Hebra (boale de piele, pâr şi svphilis) Gonsultaţiunî de la 3 — 5 p. m. Strada. Sf. Vineri No. 1 (Casă Misiu).
BIBLIOGRAFIE

Ce fusese această zi ? Ce insemnase acea mulţime, acele vorbe, acele scene ? Ea revedea din nod toată comedia. Fusese v’o inchinăciune adusă el, or v’o ironie? Fusese batjocoriiă or adorată? Nu poate pricepe. Acel oameni, ce credeai!, cănd o inconjurafi cu tămâie, o stropiau cu aiazmă, o gîdilati cu imnuri, o ameţiau cu retorica ?
De s’ar fi ridicat vâlul nestrăbătut, care acoperea cu opacitatea luî gândurile şi simţi-mentele; de s’ar fi putut vedea, ca printr’o fereastră, in camerile ascunse ale atâtor fiinţe nedesţifrate; de s’ar fi făcut autopsia morală, vivisecţiunea organismelor ce se ’năduşiau acolo in înghesuială; la cine s’ar fi descoperit, licărind, candela aprinsă pentru Libertate? Ce de meschine porniri, ce de egoiste intenţiunî, ce de strimte motive s’ar fi citit chiar in labirintul intunecos al aceluia care a trâmbiţat ăntâiu icoana el in ţâră. Nu, preoţii smeriţi şi cuvioşl al Ideii, nu sunt p’aicl. Luaţi unul din grămadă pe nemerite, or pe alese; scormoniţi’I firea, disecaţi-o atom cu atom; cercetaţi cu ochii de anatomist felul celor mal simple unităţi, din cari se compune marea unitate, atăt de complexă sufletul; faceţi clţimia'morală, lăsând să se de-gaje la căldura disolvantâ a analisel, goliciunea motivelor din îmbrobodeala faptelor: veţi perde ilusiunea şi veţi trânti felinarul lui Diogene, nefolositor in noaptea patimelor şi a dobitociei omeneşti. Strigaţi „Libertate", toţi vor dormi. Strigaţi „păine", toţi vor ridica capul, deşteptaţi. Iată realitatea, aici şi aiurea. Ea oftează zadarnic după ideal, mâhnită şi fericită tot de o dată că ’1 cunoaşte, ca o femee trufaşă după un amant despreţuitor. NeputSndu’l avea in braţe, 61 trădează. Dar in alunecuşul rătăcire! sunt minute de plângere si de întoarcere lacomă către visul vieţii. Progresul se face, dar doi paşi inainte şi unul inapol. Goethe zicea, că înaintăm
JIDOVII M JUDEŢUL DGROHOIU
„Poştei" i se scrie din Dorohoiu:
Din toate judeţele din România Dorohoifil se vede că este cel mal condamnat, atăt prin po-siţiunea sa geografică, căt şi prin administra-ţiunea sa unică in felul eî. Aşedat la marginea ţerel înspre Austria, in urma persecuţiunelor jidovilor din cele-l-alte ţâri a devenit un loc de asii pentru el, primiţi cu braţele deschise de ad-ministraţiunea noastră.
Plasa Berhometele, care este cea mal mare şi mai populată, are numai doi sau trei proprietari români, căci toate cele l-alte moşii sunt in mănile jidovilor, carii au adus şi aşedat pe ele sute de familii. Toate satele sunt inundate de jidani, intre cari Zvorăstea numără aproape 400. Mal in toată ziua să văd trecând jidovi cu paşapoarte, a cărora dată e foarte recentă şij e foarte curios vădănd in ele mulţi supuşi otomani,
Societatea istraeiită din Bucovina, dorind cu ori ce preţ a transforma ţara românească in Palestinâ, are sume nenumărate de paşapoarte din toate părţile şi distribuindu-le acelora acelora a căror signalemente se potrivesc, ’I trimite să se arunce ca lăcustele asupra ţârei. Fără paşapoarte puţini trec şi fac foarte bine. La ce s’ar espune să fie prinşi la vamă, cănd Molniţa, părăul ce formează frontiera, a atăt de mic in căt in timpul nopţel ’1 trec foarte uşor şi după ce stau căt-va timp in Mihailenî, sâ perd in sate in umărul cel mare al lor. In celelalte locuri fiind, că pichetele sunt foarte departe trec cu multă siguranţă, şi să pun sub adăpostul posesorilor jidovi ce au moşii mărginaşe. In urma reclamelor celor multe,"; guvernul, trezit din letargia sa şi aducendu’şî aminte că esistă o lege, colbăită saracă, să decide a o face realitate şi a o pune io. practică. Şi in adevăr Prefectul primesce un ordin ca conform lege! zice să dee afară toţi jidovii de prin sate. Era oare strigătul conştiinţei, avântul sontimentelor iubire! de ţară sau alţă causă ? Nu se scie.
Prefectul transmite ordinul sub-prefecţilor, şi parte din el, ’1 pun in aplicare. Era aproape sâ vedem realisarea visurilor noastre şi să aducem mulţumiri sentimentelor celor patriotice ale d-luî ministru. Dar in zadar ! Intr’o bună dimineaţă doi negustori jidovi, pleacă la Bucureşti cu 4,000 napoleoni (aşa să zice) şi prin o boscărie făcută acolo, de odată vine un ordin, contrariu celui d’ăntăifi, zicând să lase in pace pe bieţii evrei.
Ast-fel căntă şi joc de bucurie, vădânnd că in România, nimic nu le poate resistă.
ARENA ZIARELOR
„Românul" se ocupă de starea noastră economică. Libertatea este mediul in care se desvoltă un popor. Iniţiativa privată pretutindeni a fost motorul propăşire!.
In ţările cele mal civilisate şi bogate, progresul făcut atăt pe tărâmul moral şi intelectual căt şi material, este datorit iniţiativei private.
Dacă in Francia, Anglia, Belgia, Germania buna stare materială şi morală a poporului a ajuns unde este astă zi, apoi să scie că aceasta nu se datoreşte numai guvernelor lor. Iniţiativa privată are partea sa cea mal insemnată in tot ce s’a făcut in aceste ţâri, unde nimeni nu s’a gândit veri-o dată că are să aştepte mal multe de la guvern, de căt cea ce ’î permit mijloacele Statului.
Neapărat, această theorie poate fi susţinut de unii economişti afundaţi in norul therieî, dar n’a fost impărtăşită de nici un economist bărbat de stat in aceeaşi vreme.
„Timpul" publicând un protest adresat ministrului de interne de către notabilii din Alexandria impiedecaţi de d. pre-fet Chiriţescu de a’şî alege un consiliu comunal.
Vestitul Chiriţescu, mănă dreaptă a d-luî Si-meon Mihâlescu şi a tovarăşului său Varşavskiî de la o doha venire a d-luî Mihâlescu nu ma-cunoaşte nici o mâsură; ca un adevărat cazac loveşte in dreapta şi in stânga pe toţi căţl nu sunt supuşi devotaţi la ordinele sale, fără şine de oameni şi fără frică de D-zefi.
ru-
CORESPONDENŢA „ROM. LIBERE".
Frankfurt am Mein ®/l8 Septembre 1881.
Domnule redactor,
Ştim cu toţii, că pentru a da o impulsiune mal mare industriilor s’a admis principul ex-posiţiunilor parţiale, la cari se poate mal cu uşurinţă judeca starea de progres, căci numai in aşa mod se pot face studii in parte asupra diferitelor fabricate şi a avea in realitate o dare de seamă precisă asupra progresului făcut in ori ce ramură a industriei. Una din aceste ex-posiţiunî s’a deschis, anul acesta la Frankfurt a M., care este menită a arăta fabricaţiunea pieilor in toate detailurile el, incepând cu maşine de tăbăcărie, maşine pentru confecţionat pieile precum şi diferite obiecte fabricate din pel. Nu am lipsit, cu trecerea mea prin Frankfurt, de a vizita acea exposiţiune. Din catalogul acelei ex-posiţiunl se poati vedea, că peste 1200 fabricanţi din tot continentul au expus şi anume case americane, englese, francese germane, etc. cari se ocupă toate special cu maşinele necesare acestei industrii precum şi cu fabricaţiunea. Ma’m mirat de mulţimea obiectelor expuse precum şi de varietatea lor, am fost insă plăcut surprins
„Binele Public" descrie simţirile vi-trige ale celor de sus către poporul romăn, dănd in acelaşi timp icoana nefericirilor in care se află populaţiunea de jos.
O fi fost odată tirania, dar anarchia de astăzi ne inspăimăntă, mal cu seamă când vedem direcţiunea ce se dă tinerimii, incepând de pe ban-cele şcoalelor primare pănă la cele din învăţământul superior.
Poporaţiunea laborioasă zace in neagra sărăcie, zace in bătătură pe ţârăna goală, chinuită de paludism sau umple monnstirele şi institutele filantropice, din causa nebuniei pelagroase causată prin modul cum se implinesc rămăşiţele birului cu peste 3 milioane mal mult, ca să plătească ostentaţiunea elicei.
Carte didactică, autorisată
LECŢIUNI DE ARITMETICA
pentru clasa I şi a II primară, de STEF. C. MICHAILESCU NB. Ediţiunea a doua complet revădută. Me todul intuitiv combinat cu metodul socratic. Nu meroase eserciţiî şi probleme in capul fie-căre lecţiunî. Călăuza invâţătoruluî in note.
CĂRŢILE DIDACTICE:
Geografia Românii pentru clasa III primară. Geografia generală „	„ IV „
de Ioan Marescu
s’au aprobat de onor. Ministru al Instrucţiune! Publice prin adresa No. 12,107 şi s’au depus spreven-dare la librăriile d-lor Socec, Ioaniţiu şi Alcalai, in Capitală.
LIBRĂRIA L. M. BARASCH
A eşit de sub tipar : Curs elementar de Gramaticii francesă Metode tlieoretică şi practică de Liauty C. Albert, licenţiat in drept.—Preţul 3. 50. De vândare la toate librăriele
A eşit de sub tipar in editura librăriei Leon Al-calau, unde se află de venzare pe preţul de^Obanî: Abecedarul sau poveţnitorul la scrierea şi citirea limbeî romăne, lucrata după cerinţele pedagogice de V. Nestorescu,—A doua ediţie.
A eşit de sub tipar in editura Librăriei „Progresul," J. Rheinslein :	.	.	.
Elemente de gramatica Română, etimologia şi sintaxa. Curs gradat şi intuitiv conform cu noua programă a şcoalelor, elaborată do o asociaţiune de in-vectori din capitală, cu noua ortografie a academiei Preţul 80 bani.
Curs elementar de Economia Domestică pentru clasa IV primară de fete, conform cu noua programă a şcoalelor, prelucrată de o asociaţiune de inoeţa-torî din capitală. Preţul 80,;banl
DE VÂNZARE
Lemne de foc tufan şi fag de prima qualitate. Vend şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme de lemne uscata, tăete, despicate şi aduse la domiciliul numai cu 28 fr. şi lemne de fag lOOOkilgr. fr 32. Pentru Înlesnirea d-lor consumator! se vinde şi cu suta de kilgr Insă de la 500 kilo. in jos transportul priveşte pe seama cumpărătorului. D-niî amatori a se adresa in Str. Bcrzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul
gări Tăigovişti.	Cu stimă, Hristu Simeon.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
I. NI. FERNI0 & FRAŢII BENZAL
CURBUL BUCURESCL
iPe rtiua de 11 Septembre, 1881, ora IO * 6 7 * * * 11
OBLIGAŢIUNI
6	o o Oblig, de Stat Convertite, g o/0	»	Căilor ferate Romăne
5 °0 Renta Amortisabilă Dob. 10 fr. Oblig. O. pens. 300
7 % Scrisori fonciare rural©
7	«/	«	» urbane
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
23	Septembre, — 9 ore dim.
Veneţia, 22 Septembre.
Congresul geografic internaţional s’a inchis azi.
Belgrad, 22 September.
După primirea oficială a noului reprezentant ai Italiei, contele de Tosi, prinţul Milan pa pleca ca să facă o câlâtorie in interiorul ţârii. Prinţul doreşte să manţie la afaceri cabinetul aqtual fără modificări.
Berlin, 22 Septembre.
Monitorul oficial al imperiului anunţă că monseniorul Korum e recunoscut de Stat ca episcop de Treves şi că va intra in funcţiune la 23 Sp-tembre, in acelaşi timp cu ridicarea din funcţiune a comisarului regal care administrează bunurile episcopiei.
(Ilavas).
6 % 8 %
» » " împr. Municipal .
» cu pr. Buc. (bil. Renta romană
20
Oornp.	Venii.
102 /	103
102	103
92 V»	93
230	235
103 */,	104
101	102
96 «/«	97 >/,
107	107 V,
29	30
92	93
410	420
1835	1850 750
% V •/. V: s/. 81
9 35 % 59
25 70 125 */,
arg.
aur.
V. L 2 75 2 15 60
9 35*/, 5 57 26 20 126
Acţiuni Dacia România .
» Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată . .
Cupdne	Oblig, de Stat
Rentă ....
„	Căilor ferate	.
„	Scrisuri . .	.
Argint Naţional contra aur .
Bilete de Bancă..........
Rubla hârtie.............
Florini ........
Lese otomane.............
CURSUL DIN VIENA
22 Septebmre
Napoleonul...............
Ducatul .................
Lese Otomane.............
Rubla hârtie ......
CURSUL DIN BERLIN
22 Septembre
Oblig, căile ferate romăne Acţiunile	»	»
Priorităţi	»	»
Oppenheim .............
Ruble hârtie...........
Oblig, noi.............
Lose Ottomane ....
CURSUL DIN PARIS
22 Septembre
ftanta Română.............
Lose otomane .....
SCHIMBUL
11 Septembre
Paris (3 luni)............
» la vedere . . . . .
Londra (3 luni)...........
» la vedere ....
Berlin (3 luni)...........
» la vedere.............
Viena, ia vedere..........
Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL
100 «/,
62 10
IM 50 218 60 102 */,
100
62
92
56
7 4
u f 2
218 35 10. */,
92 Va 56 */,
www.dacoromanica.ro
lomanini
ROMÂNIA LIBERA
ii i ntirrirr“",n"
Aiiuiiciu

Se face cunoscut că iutreaga pro.du c-ţiune a zahărului romanesc «lela fa. brica din Sascut (Moldova) s a cumpărat de subsemnaţii unde se află şi de vânzare.
Doritorii de a cumpăra a se adresa in Bucurescî !a A. Kalergi şi I. 5. Atlianasiu.	5—5
t. A.1? btu'::r.i
PREVASURIPOLEITL
Şi
Plafonuri in Eeliei
din celle mai renumite făbrice c preţuri foarte moderate, recomand onorabilului publică sub-semnatul
x-x. xdxDi^Tiaro:
Tapiţer şi Decroator.
50,—Calea Victoriei- 50
(vis-a-vis de Pasagiul Romăn)
Deindiiriatsiveiizaic
De la 26 Octombre anul curent, mare magazin de rachierie, Vadu re-numi Creţu cu camere de locuit, cu fabrică (povarnă) pentru destilat, fabricare de liqueruri, grajd, şoproD şj curte spaţioasă, impreună şi cu (b-jectele necesar î (edec.urî) pentru fabrică şi pentru magazin toate situate pe calea Craioveî No. 75. Amatori se potadresa laproprietar, chiarin curte
iWT* CALEA VICTORIEI No. 31 „AU I‘RINTEMPS“ VIS-â-MS DE TEATRU
.Din. cauza liquidăreî totale a mărfuriloru de ling-erie en gros din mag-a-inulu
arAC PHZNTEMPSTBsj
Dc închiriat
Renumitul «‘Hotel I)anube,
in Constanţa, situat in cele
mat b
te
CALEA VICTORIEI, No. 3A, VIS-A-VIS DE TEATRU
MARE DESFACERE DEFINITIVA
DE IUTE PENTRU DAME Şl CAVALERI 50% SUB VALOAREA PREŢULUI
OCAZIUNE RARA PENTRU TRUSOURI DE MIRESE
RUFE PENTRU CAVALERI
i Cămaşă albă de creton franţuzesc inainte
preţul de fabrică. 6,50 acum 4,E0
1 Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil . 6,50 1 Cămaşă piepţi, gulerî şi manchete de olandă flnâ 9,50 I Cămaşă albă, Nouveaute deolandă deRumburg fină 20.—
1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9.— i Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă 12.—
1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi ..... 7 50 1 Duzină de gulere franţuzeşcî, fasonul ce’ m i n ii. 8.—
Cravate fine franţuzeşcî pentru cavaler, culorile cele mai alese şi după fasonul cel mai nou cu orî-ce preţ.
Ciorapi franţuzeşcî veritab li duzina ... 9, 10, 15—18 franci.
4.50
5.50 12.—
5.~
7.—
4.50 4 —
RUFE PENTRU DAME
1 Cămaşe de creton franţuzesc veritală
preţul de fabrică inainte 5 50 acum 3.5 ' I
1 Cămaşe de creton franţ. veritabil brodată fină 1 Cămaşe de olandă veritabilă fiaă cu broderie .
1 Cămaşe de noapte creton franţ. veritabilă lungă.
I Cămaşe de noapte de < land i cu brod. fină lungă.
1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garaisit .
1 Pantalon de creton franţ veritabil cu brod. fină.
1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri.
1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broierie
et entre deux fine.............................H,—
1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit
cu cercuri şi pliseurt................... 5 50
1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit. 6.50
1 Camison brodat fin de tot........................10,—
' Jumătate capot broderie fină.....................14.
8.—
12.50
7.50
13.-
5.—
7—
7.—
4 f>0
7.50
4.50
7.50 2.7:. 4.-
7.50
3	—
4	—
5	50
Maro asortiment de corsete franţuzeşti veritabile, bala ine garantate cu orî-ce preţ
Mare asertiment de mănuşi pentru dame şi c valori, franţuzeşcî şi englezesc! cu orî-ce preţ.
IPA.NZ.-A OBJ RT7MBUI-ta-riBT.GMO. - PÂNZETURI DE MASA- — BAŢI STB
1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat 1 Bucată 60 coţi veritabilă o’andă Belgie garantat 1 Bucata de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă de Rumburg de aceleaşi lărgime ....
1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină
1 Duzină de batiste Iranţuzeşe
. 70 lei 45		lei
. 99 » ă	55	»
	60	))
. 140 »	75	»
1 masă şi 6 1 masăpen-
Cumperătoriî pentru 25 franci primesc 6 basmale de batistă gratis Cumpărătorii de marfă peste 50 fr, primesc un scădemăut de 5 la sută
1 Garnitură de masă pentru 6 persoane,
şervete............................
1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, tru 12 persoane şi 12 şervete .	. .
Batiste fine de olandă de diferite preţuri . inainte 10, 15, 20, 25
acum....................................... . . . 7, 9, 12, şi 15.
cu iniţiale, brodate cu măua 4 lei 50 bani.
15
24
8 75 1 15
posiţiunî este de inchiriat debit Septembre a c.	' J (R
Doritorii să se adreseze la Alexandre Thal in Constanţa'
) PRIMA FABRICA SPECIA^ 7
i	DE	)
CRAVATî!
IN ROMANIA
Fondata la 1870.
Se recomandă prin aceasta
Onor. Public şi in special d-loî comersanţfde Mode atât din ca Pitală precum şi din districte ci
este singură in ţară care posedă cel mai mare deposit de cravate
şi cu toată lipsa de incuragiare ce există in Industria Naţională concurează cu streinătatea atăt in preţuri precum şi in qualitate Asemenea pune la dispositiu-nea Onor. Clienţi' un frumos a sortiment de stofe pentru era'
vate după care efectuează'tot S felul de comande en gros şi en ( detail cu preţurile cele mal mo- ) deşte
Bucurescî Str. Şelari io
Cu aceasta avem onoare a incunosdinţa pe inalta Nobilime, căt şi pe onor. Public, că am deschis sub Firma :
„BAZARUL BULEVARDULUI"
UN
PENTRU
BARBAŢI ŞI COPII
20, COLŢUL BULEVARDULUI ŞI CALEA VICTORIEI, 20.
in casele d-luî Ştefan Greceanu.
Fonduri însemnate, căt şi relaţiunile noastre cu fabricele cele mai renumite ale Europei, asemenea şi capacităţile tecnice cele mai escelenţe, pe cari le-am angajat pentru fabricele noastre proprie din Viena şi Paris, ne pun in plăcuta posiţiune de a satisface pe deplin chiar cererile cele mai inalte ale onor. noştri clienţi, in orî-ce privinţă.
Ne vom sili in tot-d’a-una de a justifica încrederea dv. şi sfîr-şim, rugăndu-ve, gă bine-voiţi a onora cu visitele dv. noul nostru magazin, pe care cu ocaziunea Sesonuluî de Toamna, şi Iarnă l’am asortat in abondenţă cu hainele cele mai fine şi elegante pentru Bărbaţi şi Copii.	cu stimâ
3	„BAZARUL BULEVARDULUI*
De vânzare bilete de inchiriat
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14.
( Casa Pencovicî)
M&mx Institui de inslrui iinne si educatiune
FENTUTJ 13%\ KŢ1
CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE
8®" PREPARAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ Informaţiuni in toate zilele de la 9 — 11 a. m. şi 4-6 p. m.
I
DEPOSIT GENERAL
la D"u ÂPPEL &C°—
BUCXJJRESOl
No. 1 — STRADA COVACI — No. I.
7=11
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATORE si VENTILATORE
Sobe puţin voluminoase dau o căldură mare şi răpede. Cea mai perfectă şi cea mai simplă regulare a arderei. ’
IJggfe’Durata focului se poate regula după plăcere'
Cel mai simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se Înlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte eftin şi soba dureasă foarte mult. Aerisire foarte bună la Întrebuinţarea ţevei de ventilaţiune. O singură sobă Încălzeşte trei camere, încălzire centrală aeriană pentru clădiri intregl. "
j§g§£" Această marcă de fabrică este turnată pe partea interioră a uşcî|Br
MEIDINGER-OFEN
âlH.
HEIMiL
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis şi franco.
Fabrica de sobe Mcidingcr şl obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
De inchiriat
de la sf. Dimitrîe, ţin Huşi, aparta-tamente la rândul ănteiu compuse , dintr'un vast salon (care a servit de teatru) bun fiind pentru cazin, două odăi lăngă el şi alte patru odăi unite printr’un coridor, fiind foarte comode pentru un restaurant. Localule situat in central oraşului pe strada principală pe unde are şi intrarea. Tot-odată se notează că lipsind in oraş un cazin se simte necesitatea lui şi prin urmare este chipul unei bune afaceri Amatorii sunt rugaţi a se adresa la proprietarul caselor I. Atanasiu in Huşi.	10-2-9
Bucureşti, Septembre, 1881.
Către distinsa noastră clientelă
De Venzare
Doue perechi case, ambele intr’aceeaşî curte, construcţie noue, cu doue faţade, in calea 13 Septembre No. 10 şi Strada Putu cu apă rece No. 62, doritori să se adreseze la sub-semnatul domiciliat in zisele case. 8
Dr. I. Şerbănescu.
De inchiriat
chiar de acum, etajul de jos al casei din strada Biserica Amzi No. 6, camere nalte şi spaţioase, sonerie elecc-trică. puţ american in curte, ete. cu sau fără "grajd şi şopron. 4-3-4
Ne grăbim a ve comunica că «MARELE BAZAR DE ROMANIA » distinsul magazin de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băelî a priimit pentru S e sonul de Toamna primul transport ‘de : Costume fine şi moderne, in fasoane diferite, croelile cele mai nuoi, Pardesiurî elegante, stofe recomandabile, până Ia calităţi superioare; Costume negre de Salon, bracuri şi Redingote, de pervien, de Brun si drap de Sedan; Asortiment complect de pantaloni fantasie la Redingote şi Jachete clin stofe «nouveaute» nuanţe bine alese.
Soliditatea confeoţiuneî, perfecţiunea croelii si moclicitatea preturilor, vor respunde ca in lotd’a-una aşteptării D-voaslre.
Depou principal al Fabricei noastre din Viena in Romania.
ORANJ) BAZAR DE KOUMANIE
Strada Şelari No. 7, sub Hotel Fiesclii.
NB. — Rugăm a nota

spre a evita confuziunî regretabile.
De inchiriat
De la Sf. Dumitru viitor, casele di suburbia şi strada Negustori, No. : in care se află actualmente pensii natul de fete «Educaţiunea Romană Doritori se voru adresa alături c zisul pensionat, in casele No. 2, i toate zilele de la 10 ore dimineai până la 4 seara.
Tipografia Ştefan Mih&lescu Strada Covaci No, 14,
www.dacoromanica.ro
Librăria
L. M Barrasch
29, Strada Lipscani, 29
Reasortăndu-se cu toate căi Iile şi necessariile la seri şi dessemn usitate in gym nasiî, iycee, şcoli de co rnerţ, seminare etc. se re comandă onor. dd. studenţi
\
)
IACOB I0SEPH. j
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Doctorul Schwarz
de la facultatea de medicină din Pari» s a mutat in Calea Văcăreşti 82 '
Specialitate de b61e syphilitice
Consultaţiunî de la 8—9 a. m ai n» la 2—4 p. ar. " * 9
DE VENZARE
t
Din causă de plecare, mobile frn- f moaşe, străda Victoriei 200 bis.
De ve$ut intre orele 1 şi 5
anul V. — No. 1278
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINECA 13 SEPTEMBRE 1881
APARE XIST TOATE ZXIEEIEIE
ABONAMENTELE : U Capitali: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Streinâtate: 1 an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN.	Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adresa : In Romani»: La administraliune, Tipografia. St. Mihâlcscu, Strada Covaci, No. 14 şi U correspondenţil Ziarului din judeţe. In Paris: La Sociitd Havas, place de la Bourse, 8. In Viena: Prin compania generală de publicitate G. L Daube & C-nie. In Londra: Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie. In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.	ANUN OltJKULBI: Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina IlI-a	1 Led. t » » II-a	2 » Epistole nefrancate se refuşă Articolil nepublicaţi nu se inapodză. Pentru rubrica: Inserţii ’şi reclame, reda.cţiunea au este responsabilă. Prim-Redactor: STEF. C. MlOHAILESOU
ir - ' ' 1 r : ' 1 '		
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
New-Yorck, 21 Septembre.
S’a subscris pănâ cum pentru familia reposa-tului Garfield 190,060 dolari.
Decedatul se va expune Yinerî şi Sâmbătă in Capitol; Luni se va inmormenta, după ce Duminică se va fi expus incă intr’un loc.
Pentru incetarea din viaţă a preşedintelui Curtea diu Londra a luat doliu p’un termin d’o septămănă.
Graz, 22 Septembre.
In adunarea de azi a parlamentului provincial, un deputat anume Falke, care la 1848 se refugiase in America, rosti următorul discurs.
>	Ştirea, că preşedintele Garfield sucombă glon-
ţului unui ucigaş, a inprăştit jale in toate ini-mele nobile. Pot fi opiniunile politice ori căt de diferite, atâta bun simţ tot a mai remas incă in lume ca in faţa morţii oamenilor mari şi nobili să se umple de mâhnire inimele umane. ’MÎ permit a ruga ca parlamentul provincial al Stirei să bine-voiască a esprima sentimentele sale de condolenţâ.
Preşedintele invita adunarea să onoreze memoria reposatuluî prin sculare, cea ca se şi face.
Long-Brarich, 21 Septembre.
Erî s’a făcut autopsia cadavrului lui Garfield şi s’a constatat că glonţul a sdrobit coasta XI şi corpul primei vertebre lombare, din care mici fragmente s’au găsit prin părţile moi invecinate. Glonţul s,a găsit inchistat 4 centm. d’a stânga coloanei vertebrale in apropierea intestinului gros. Causa imediată a morţii preşedintelui a fost ruperea unei arteril, din care a curs ca o litră de sănge in lighean. Această perdere de sânge a fost probabil causa de ce Garfield se plângea căte-va minute naintea morţii sale, că simte mari dureri in pept şi pe lăngă stomac. In apropierea fiereî s’a aflat o ulceraţiă de 4 r.entm. in diametru. Rinichiul stăng asemenea presenta o ulceraţiune considerabilă.
Petersburg, 22 ptembre.
Impdratul a sancţionat legea pentru susţinerea ordineî publice. Legea s’a publicat.
Petersburg, 22 Septembre’ Noua lege e aprobată mai de toată presa. „Nowoski" scrie: Legea este foarte bună, căci defineşte sfera competinţei, pune stavila arbitra-rităţilor, pe nihiliştii ’î predă poliţiei şi că apelează la ajutorul poporului, nu numai in favorul poliţiei, ci in al tutulor chestiunilor importante.
„Nowoje Wremja“ scrie : pentru popor s’a făcut pănâ azi mal puţin, tca pentru aşa numita inteligenţă. Noua lege insemnează ordinea şi a-deverul. Nu va trece mult, şi vom vedea că in Rusia vor domni legile şi va peri nihilismul.
Londra, 21 Septembre.
Blaine a depeşat următoarele: „Garfield a murit in Elbron Newyersey 10 minute inainte de ora 11. In decurs de 80 de zile a suferit chinuri mari dar cu o răbdare creştinească şi admirabilă.
Jalea e generală şi profundă. Cinci-zeci de milioane inconjoarâ plăngend sicriul incetatului din viaţă.
Vice preşedintele Arthur a depus jurămentul de preşedinte in locuinţa sa. Gradul de preşedinte i* se va cuvine conform constituţiunî americane. Deja a intrat in eserciţiul funcţiunii sale. Te rog să comunici aceste împrejurări guvernului englezesc şi depeşează cele relatate aici tuturor ambasadelor de pe continent.
Londra, 21 Septembre
Un martur ocular descrie ultimele momente ale preşedintelui american precum urmează :
Soţia lui Garfield şedea pe marginea patului ţinend in mânile sale măna murindului seu soţ. Doctorul Hamilton şedea pe marginea cea-l-altâ, pe când ceî-l-alţî doctori, familia şi amicii se ..	aflau prin jur. Preşedintele respiră foarte greu,
căte-odată doctorii ’şî şoptiau căte ceva, dar nici un cuvent nu se pronunţa. Respiraţia dură vr’o 15 minute, când d’o dată incetâ şi cu ea împreună şi conşciinţa. Moartea a fost estrem de dureroasă. Cănd totul se termină, când moartea ’şi asigură victima, soţia lui Garfield resignată se retrase in odaia sa.
Petersburg, 22 Septembre.
Ţarul ordonă printr’un ucas special introducerea unor noul mSsuri, cari in esenţă sunt identice cu mica stare de asediu din Germania. Depărtarea administrativă la Siberia e supusă unor reforme, şi anume, de aici inainte nimeni , nu se va putea deporta fără de votul unei co-cu vSu misiuni speciale care va decide pentru fie-caie ’J — Cătl8 m speciă. Comisiunea va fi compusă din căte uetisatorul ^epresentanţî aleşi din ministeriul de justi-'	.	17, res,
ţiâ şi de interne. Esilul nu poate dura mai mult de 5 ani.
Comisiunea va cerceta şi caşurile de mai na-inti şi terminul deportaţiunii se va reduce la timpul fixat mai sus.
Londra, 22 Septembre.
Toate ziarele dedică articlii simpatici memoriei lui Garfield. „Times" a apărut cu margini negre. Din ţară se trimete mii de adrese de con-dolenţă, Regina a telegrafiat doamnei Garfield:
„In cuvinte nu-mi pot esprima adânca mea simpatiă, de care inima mea e cuprinsă in aceste momente pentru d-ta. D-zeu să te măngîe şi să te ajute, căci numai el e in stare."
Granville a adresat in numele guvernului, o depeşă de condoleanţă la Washington.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere14
23 Septembre — 3 ore seara.
Treves, 23 Septembre.
Monseniorele Corum a făcut o intrare solemnă in scaunul episcopatului sfiii; el a fost condus la catedrală in mijlocul unei precesiuni de ecle-siastici a diocesei de membrii municipalităţei din Treves.
Londra, 23 Septembre
„Times", după ce a anunţat că la Alesandria domnesce o oare-care nelinişte din causa întârziere! ce pune Şerif-paşa in imprăştierea trupelor, adauge: „Ar fi ne politic de a slăbi autoritatea noului cabinet egiptean peintr’o presiune europeană nu indispensabilă, dar este urgent de a pune pe oficierii armatei egyptiene in imposibilitate de a xeinoi pronunciamentul de la 9 Septembre."
Washington, 23 Septembre
D, Arthur a depus ieri jurămentul ca preşedinte al Statelor-Unite; el a făcut elogiul d-lui Garfield şi-a esprimat dorinţa ca miniştrii să-şi păstreze portofoliele lor.
23 Septembre — 7 ore seara.
Viena, 23 Septembre.
împăratul a numit pe generalul baron de Ram-berg, actual comandant militar in Presburg, comandant general al Croaţiei in Agram.
Constantinopol, 23 Septembre.
In cea din urmă a lor şedinţă, delegaţii bud-holderilor aii terminat definitiv examenul puterilor ce trebue să se confere noueî administraţii a celor şase contribuţiunî indirecte.
(Havaa)
A se vedea ultime ştiri pe pag. HI.
BUCURESCI, 12 SEPTEMBRE
In zilele astea se fac alegerile pentru consiliul comunal al Iaşilor.
Se şcie că acest consiliu a fost disolvat, intr’un mod violent, in urma unui raport al prefectului local. Punctele de căpetenia, pentru care s’a disolvat consiliul comunal al fostei Capitale a Moldovei, au fost retuşul de a primi modul de plată, statornicit de parlament, al celor 10 milioane, datorit Iaşilor, şi nevoinţa d’a inscrie in listele alegatorilor, pe căţî-va jidani, neregulat im-pămenteniţi.
Nu vom mai discuta astă-zî caracterul acestor motive. Guvernul a vrut să scape de un consilii! comunal, in care trona opo-siţiunea şi care ’î ameninţă isbSnda in alegerile legislative ; s’a scăpat. Acurn a sosit epoca noilor alegeri. De sigur administraţia se va face munte şi punte spre a proba ministrului de interne, că populaţiu-nea Iaşilor este roşiă.
Isbuti-vor d-niî Cerchez şi Pruncu, in ţinta urmărită ?
Da, — dacă oposiţiunea va face greşelile, de astă-vară, cănd cu alegerea deputaţilor.
Nu, — dacă oposiţiunea va merge compactă in luptă, gata de a respuude forţei cu forţa, ameninţărilor cu ameninţarea, in-gerenţelor cu denunţarea....
Dacă şi in rSndul acesta, ori căt de iscusite ar fi intrigele administraţiei, ori-căt de
meşteşugite ar fi ingerenţele sale, oposiţiunea va fi invinsă, in capitala Moldovei, roşii ar avea dreptul să rîdă şi să zică, că atăt fracţiunea căt şi conservatorii sunt grupuri fără credit.
Să inţeleagă dar oposiţiunea iaşană, care are destule titluri la recunoscinţa orăşenilor prin buna administraţiune comunală atăt a fracţiunii căt şi a conservatorilor, că este in joc creditul ei politic, — şi că opi-niunea publică din ţară aşteaptă cu o legitimă nerăbdare, resultatul alegerilor din
Suntem slabi, suntem inderet cu civili-saţiunea, trăim intr’o atmosferă stricată, viaţa statului nostru se vestejeşte, ne us-căm d'n zi in zi, viitorul se intunecă...
Intr’un lung şir de ani, ochii fruntaşilor noştri politici ah fost aţintiţi la formele politice ale statului; ei s’au certat, s’au luptat, s’ati ocărit, s’au răsturnat, pentru cate o abstracţiune in legislaţiunea ţării, legată mai tot-d’a-una de câte-un interes individual sau de partid.
Cu proclamaţiunea regalităţii credut-am cu toţii, de la opincă până la Vlădică, că timpul frămîntărilor pentru forme politice s’a sfârşit şi că cei ce conduc statul, uitând atâtea ticăloşii cari ne-au divis, se vor pune c’o hotărîre patriotică la lucrarea de consolidare a statului român, la căutarea organismului cel mai potrivit cu datinele poporului şi cu condiţiunile de desvoltire sănătoasă, la vindecarea miilor de suferinţe cari chinuesc, sărăcesc, demoralisează, slăbesc şi ucid pe mult amărîtul popor romăn.
Miniştrii s’au legat sărbătoresce ina-intea ţării de a’şi da toată inteligenţa lor, toate silinţele lor, pentru a aduce sănătatea şi puterea in şubredul corp social.
Din nenorocire fâgăduelile lor aii remas vorbe perdute in văsduh; nici a miia parte dintr’insele nu s’a făptuit incă, de si glasuri cari să’i indemne la lucru, s’ati aucjlit in presă.
Dacă’vom excepta pe bătrânul de la vor-nicie, care ar fi avut scuza vărsteî şi a o-boselei de lunga luptă, nu ştim care din căpeteniile guvernamentale inţelusu-şi-a datoria ?
*
* *
Jalea ne cuprinde cănd ne uităm la satele noaste. Şi locuinţa, şi traiul, şi imbră-cămintea, şi statura, şi faţa, şi vorba ţăranului manifestă o mizerie cumplită. Fatalismul ăl face să meargă la munca, pe care nişte speculanţi fără suflet i-a furat-o in zilele de anarchie, oftând şi zicăndu’şî: se vede c’aşa mi-a fost scris. Prin unele locuri, mizeria e aşa de ingrozitoare incăt, dacă ţăranul n’ar fi fatalist, o spăimăntătoare agitaţiune socială ar fi iminentă.
Toţi jefuesc pe bietul ţăran: şi notarul, şi primarul, şi zapciul, şi cărciumarul o-vreifi, şi arendaşul mai tot-d’a-una străin. Cine vine in ajutorul acestui osândit la peire ?
Un singur glas auzit-am ridicăndu-se pentru dănsul, prin inaltele sfere ale stăpânirii, glasul d-lui Rosetti. Dar se vede că şi această voce nu e destul de tare, in mediul corupţiunii prin care are să străbată.
Comuna rurală, talpa casei romănescî, se surpă, domnilor miniştri. Săriţi cu toţii, spre a o sprijini, spre a o intări, căci pe dănsa se reazimă intreg statul.
In această lucrare, fie-care cată să’şi aducă cărămida sa. Unul să ingrijiască de şcoala ţăranului, care să’i dea lumina trebuincioasă,® pentru a’şi inţelege bine in-
teresile sale ; altul să lucreze pentru rid i carea bisericel, acest sfănt locaş de credinţă, de speranţa, de mângâiere in nenorociri ; altul să se ocupe de igiena săteanului şi, dăndu’i poveţele păstrării sănătăţii, să’l deprinză la bunul traiu ; altul să dea judecători drepţi şi administratori cinstiţi comunei, şi aşa mai departe, ca printr’o lucrare armonică, luminată de razele progresului şi incălşlită de flacăra patriotismului, să se poată ridica, din starea sălbatică şi de peire, săteanul nostru, pe treapta de om cu viitor.
*
* *
O ast-fel de lucrare am tot cerut şi cerem de la miniştrii Maiestăţii Sale Regelui, cu convingerea că numai cănd săteanul nostru, braţul de apărare al statului pe vreme de răsboiu şî braţ de avuţie pe timp de pace, va sta bine intelectualiceşte şi e-conomiceşce, numai atunci ţara românească va sta la adăpost de orl-ce primejdie şi va putea merge inainte, cu paşi siguri, pe drumul civilisaţiuniî.
De ce nu se conving de acest adevăr, cei cari au puterea in mănă ? Şi daca sunt convinşi, de ce pregeteazâ de a se pune la munca constructivă, demnă de un adevărat patriot ?
Multe sunt problemele ce stau deschise in ţara noastră mişcată mult timp in voia intămplării. Nu vă puteţi ocupa de toate, o credem. Trebue capete extraordinari, şi multe pregătiri sistematic conduse, pentru a imbrăţişa intreaga gigantică operă de or-ganisare. începeţi atunci cel puţin de la bază; nu lăsaţi să putrezească talpa casei!..
CRONICA ZILEI
Se zice, că Guvernul a hotârît să trămită, in cestiunea Dunărei, o notă prin care ar declara, că ţara remăne in termenii tractatului de Berlin, căt timp va fi nemodificat acest tractat, care nu recunoaşte nici o comisiune mixtă.
Se mai adaogă, că, in consiliele de miniştri, d. Brâtianu sprijină idea modificării cabinetului, intr’un sens conservator.
Sunt 24 de burse la internatul şcoalei de poduri şi soşele. Tinerii fără mijloace, cari voesc să urmeze inveţăturile acestei scoale, să se adreseze la ministerul lucrărilor publice.
Marţi, la 15 ale c., se adună comisiunea parlamentului, pentru studiarea reformei magistraturii.
Din Galaţi, primim urîte denunţări in privinţa purtării directorului şcoalei Normale, d. Petrovan. E vorba de luare de bani şi altele.— Ministerul ar trebui să ancheteze.
Omoritoriî inginerului Kocinski s’a descoperit. E un băiat de 20 de ani
Căpitanul Calenderu Gheorghe, din arma artileriei s’a chiemat in activitale la vacanţa ce este in regimentul 3 de artilerie.
Consiliul comunei rurale Cernica, din judeţul Ilfov, s’a disolvat pentru motive de indiferenţă din partea a doi membri.
Consiliul comunei rurale Chirnogii din acelaş judeţ s’a disolvat pentru motive de lene şi in-capabilitate.
D. maior G. Boianu actual prefect al judeţului Buzău, e mutat la judeţul Fălciu, in locul d-lui N. Emandi, dimisionat.
D. I. T. Burada, doctor in drept de la facultatea din Bruxelles, actual prim-preşedinte al tribunalului Iaşi, s’a numit procuror general pe lăngă curtea de apel din Focşani, in locul vacant.
www.dacoromanica.ro
D. Al. Călinescu, inginer ordinar clasa I, s’a numit in postul vacant de inginer-diriginte al lucrurilor porturilor din judeţul Teleorman.
In jud Vâsluiu, treeratul grânelor e aproape terminat ; produsul este patru chile la faLcea de grău; porumbul cel timpuriu e bun, cel mai târziu e incă verde; dacâ bruma nu va câdea curând, recolta popuşoiuluî va fi satisfăcătoare; de zece zile sunt stagnaţiuni in venderî, oferindu-se cu 10 lei in minus la grăia.
Arăturile şi semănăturile grâului de toamnă continuă cu * celeritate, timpul fiind favorabil, ploile cădănd la timp.
Măne seară, Duminecă, d. Moeeanu va da in sala Bossel o, mare representaţiune gimnastică cu ceî mai distinşi elevi ai săi.
D. Yelescu va sări din galeria peste public pe scenă. D. Lugăşian va representa pe Moţul". La fine se va juca comedia intr’un act Ordinul d’a sforăi.
Au să se deschidă in ţară căte-va farmacii.
Mai mulţi tineri depun tocmai acum concursul cerut de lege. Ceea-ce legea nu cere, este, ca să se ştie de mai nainte, cui se va acorda dreptul să desshidă farmacie. Concursul e eac-aşa, pro forma ! Nimic de căt nepotism, influenţe, hatîrurî şi interes meschin !
Vom reveni !
Membrii baroului din Bucureşti vor alege in 20 Septembre un nod consiliu de disciplină şi un nou decan.
Societatea acţionarilor pentru fabrica de hârtie ’şî va alege măine comitetul definitiv.
Sunt propuse două liste :
Pe una so văd următoarele nume : I. C. Bră-tianu, Kogălniceanu, Gf. Vernescu, C. Porumbaru, C. Boerescu, Gr, Pencoscu, jN. Cucu, V. Paapa şi inginer Zachariad. - Pe a doa : Kogălnicaanu, Aurelian, Balanolu, C. Porumbaru, Socec, Proco-piu Dimitrescu, inginer Cucu, G. Dom. Teodo-rescu şi Ioanid.
In curând va apare Anuarul general al României pentru 1882, de d. Fr. Dame. Este in el şi o călăuză completă a terii romaneşti.
Ceî ce vor să şi-l procure, să se adrese in strada Polonă, 70.
Luni, 14 curent, in sala Orfeu, se ya da o reprezentaţie teatrală in beneficiul d-neî Eufro-sina Popescu.	;
D na Keller; drele Velner, Frosa Sarandi, A. Alexandrescu, Elisa Orloff; dd. Hagiescu, Po-povici, Costescu şi elevii Conservatorului roman de declamaţie vor da binevoitorul d-lor concurs cunoscutei artiste.
Se va juca comedia Calcavuri, prelucrată de d. Leandru şi 3 Decembre, tragedie origina ă de d. Macedonski.
Membrii societăţii clerul romăn „Adjutorul" sunt invitaţi a so întruni in adunarea generală Duminică 13 Septembre, ora 12, in localul gimnaziului Lazăr (St Gheorghe-Vechiu).
Chestiunile la ordinea zilei sunt:
Darea de seamă despre starea societăţii ; votarea budgetelor secţiune! centrale şi secţiune! de Prahova; diferite cestiuni relative la modificări de statute şi regulamente.
Luni, la 14 Septembre, incep, la pensionatul Yelescu, cursurile gimnasiale. Cele primare au început la 20 August.
Nu putem, cu acest prilegiu, să nu relevăm, întemeiaţi pe propriile noastre informaţiuni, con-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 12 Septembre —-	31
A. DEBAY
traducţie de
ALEXANDRU I. GOESCU.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VIII (Urmare).
SECŢIUNEA I.
Continuarea experienţelor vederei fără. ajutorul ochilor.
Am spus’o deja, că lumea nu se fineşte acolo unde se opresc ochii noşti; o imensitate de lucruri scapă din simţurile noastre, nu sunt atât de desvoltate, atăt de subtile pentru a le reţinea. Resută dar, din imperfecţiunea noastră sen-suală şi intelectuală, că imposibilitatea nu este acolo unde nor credem a o vedea, că se găseşte, din contra, foarte departe de punctul unde noi o a sedăm.
„Iată un ţest de broaseâ ţestoasă; el pun intre ochii d-voastră şi o carte deschisă: nu-
romania libera
diţiunile superioare in cari se găsesce acest stabiliment de cultură, mulţumită zelosului şefi director, d. Velescu.
Facem abstracţie de condiţiile materiale, in privirea cărora putem zice, că pensionatul Eliade e3te cel d’ăntăiu in capitală. Esigenţele instrucţiune!' sunt cari ne interesează, şi cari sunt cu succes realisate. Directorul de studii este unul din ce! mai aleşi profesorii ai capitalei. Profesorii sunt cu toţii', absolvent! a! facultăţilor de litere şi ştiinţe, car! au muncit deja cu smcreş pe această cale. Programele invăţâmentului se esecută cu rigoare şi indemânare, cum am avut ocasie a ne convinge până acum şi cum măr-turisesce insuşi raportul general al ministeriu-luî instrucţiune!, pe ăst an, in secţia invăţătnea-tulul privat.
PTNe-am simţit datori, in interesul ridicării învăţământului privat, să facem această relevare, spre ştiinţa părinţilor şi in credinţă, că progresele pensionatului Eliade vor fi un stimul pentru cele-1 alte instUuţiunî de cultură private din capitală.
Cetim in „Farul Constanţei" :
Emigraţiunea locuitorilot musulmani din Bulgaria in imperiul padişahului continuă incă a fi destul de animată. In timpul din urmă au trecut prin oraşul Constanţa, imbarcându-se spre Con-stantinopol, 51 bărbaţi, 97 cadâne şi 100 copii, iar din ceî emigraţi mai dinainte, s’afi reintors 48 bărbaţi, 42 cadăne şi 25 de copii. Amintim că printre aceştia s’a observat şî familii musulmane din Bosnia.
In căt pentru locuitorii noştri! musulmani aceştia eşî văd liniştit de munca lor, se im-bogăţesc şi prosperă in toate raporturile sub blânda şi omenoasa administraţiune a regatului român, care in mod egal si fără vr’o abatere iubeşte „pe cetăţenii săi. Dintre aceştia cei emigraţi in timpul resbelului se reîntorc mulţi, cari apoi stabilindu-se definitiv, se pun in posesiunea bunurilor .ce părăsiseră.
„Liberalul" ne spune:
Un elev din şcoala militară, din Iaşi, Herescu, a căruia familie se află in Botoşani, depunănd săptămâna aceasta esamen de corijare pentru clasa 4, şi nereuşind, s’a sinucis prin o lovitură de puşcă.
In Iaşi a apărut un nou ziar : „Columna Română". Are de gănd să sprijineascâ partida naţională-liberală. Pe căt s’ar părea, motivul hotărîtor pentru aparaţiunea lui, sunt alegerile iminente la consiliul comunal ieian.
D. I. Calcantraur ne relatează printr’o scrisoare, că d-sa nu a. făcut nici cdată parte dlh faimosa comisiune de revizie a judeţului Dorohoifi, despre a le cărei gheşeftari cu Ovreii cetitorii au avut ocasie să afle căte-va fapte nepreţuite intr’un articol ce-am publicat, din Roman.
Ia Transilvania s’a deschis o nouă linie ferată, de la Cluş la Deşifi. pe valea Someşiuiul. — Trenurile au inceput să circule din săptămâna trecută. — Linia are să se intindâ până la Bis triţa, iar de acolo, prin Năsând, şă treacă in Bucovina.
Ungurii se felicită de acest fapt care le ar intări stăpânirea asupra Ardealului'. No! ne bucurăm, căci impreună cu un. străns lanţ pe Românii din toate unghiurile.
Din Sofia, se scrie că guvernul romăn a invitat pe cel bulgar ca să trimeată la Bucurescî un representant al seu special, spre a incheea negocierile incepute de un an de vreme, intre cele doue guverne, pentru construcţia unui drum de fier Craiova-Sistov-Rusoiuc si, in acelaşi timp
mai. de căt veţi inceta de a citi, fiind-câ razele luminoasa plecând de la carte pentru a merge să se reflecteze asupra retinei d-voastre, sunt oprite prin un obstacol. Acum, să admitem, pe d’o parte, că lumina pătrunde toate corpurile prin diverse grade;, să presupunem de altă parte ca această, groasă ţeastă să fie divizată intr’o sută de lamele foarte subţiri: fie-care lamelă isolatâ va fi negreşit diafană, şi se va putea prin ce. Tocmai ast-fel se petrece la somnambul; nervii săi optici dobândesc un aşa de inalt grad de forţă vizuală, că corpurile cele mai groase şi opace, trec in stare de ^transparenţă, de diafani-tate completă. De aci, le este lesne lumine-lor objective de a traversa aceste corpuri, şi, pătrunzând pleoapele închise ale somnambulului a merge să se intipărească pe retinele ce le represinţă Această facultate ce posedă mai mulţi dintre somnambuli, de a zări obiectele aşedate după un obstacol şi de a vedea diversele organe cuprinse in corpurile umane ca cum invelitoarea lor ar fi de cristal această facultate cryptoscopicâ este reală; nu numai analele magnetismului au produs foarte numeroase probe, insă se găsesc şi mai multe, cazuri analoge in cărţile ostile magnetismului. Iată unul din aceste cazuri :
Patru profesori şi şease studenţi in medicină incunjurafi căpătâiul’unui centenar care se stengea pe patul de moarte a bătrineţeî: Unul dintre profesori avu ideia de a magnetisă pe cel mai tânăr dintre studenţi, de o constituţiune slabă, nervoasă, impresionabilă şi reuşi al adormi in timp de căte-va minute. Atunci, profesorul, după ce’l aşe^â la picioarele patului ăi comanda de a observa bine mersul morţii, adecă
pentru stabilirea unui pod stabil peste Dunăre, la Şiştov.
Guvernul romăn s’a silit a convinge pe cel bulgar, de importanţa ce va avea, această ce al ferată şi acest pod pentru comerţul bulgar.
JDIÎtf ALEGRA.
Din Serbia.
O reconstrucţiuae a cabinetului. -Greva clerului. -Opinia publici, şi Austro-Ungaria.
îndată după reîntoarcerea prinţului Milan in Belgrad, ah inceput să circuleze veşti despre o reconstrucţiune a ministeriuluî. După cum se pare, d. Ristici va remănea şi de astă dată pe afară, cu toate precedentele'sale patriotice şi cu toate stăruinţele mitropolitului. Prinţul Milan se mulţumeşce de astâ-dată şi cu consiliile d-luî Pirocianatz, şi revizuirea cabinetului se va face tot după placul acestuia. In realitate nu se tractează-insă de căt de ocuparea unui portofoliu, incă vacant, şi de cestiunea să mai remăie generalul I.eşianin ministru de resboifi, ori să facă loc altuia. Cum vedem, nu este vorba de vre o schimbare a direcţiune! politice.
Spre a consolida posiţia guvernului, prinţul va face, întovărăşit de primul săfi ministru, o călătorie prin toată ţara.
*
In ministeriile de interne şi de resboiu se lucrează cu ardoare la noul proiecte de legi. De asemenea ministeriul lucrărilor publice şi-a găsit de lucru, avend să incheie convenţiuni comerciale cu Rusia şi Francia. — Prin toate reformele, ce se introduc, se intinde insă, ca uu fir roşu, sporirea i-npositelor şi crearea de noul taxe. ’ Una, din rândul acestora, priveşce pe preoţi, şi a amărît atăt de mult pe bătrânul mitropolit, in căt l’a făcut să ameninţe cu o grevă a clerului. — Idea este intr’adever nouă şi, fără indoialâ, originală. Dacâ s’ar realiza, am avea io Serbia două greve: de o partea tutungiilor, de cea-l-altâ a slugilor lui D-zefi.
*
Iu tocmai ca la noi, aşa şi. in Serbia opinia publică este foarte animată in contra Austro-Ungarieî. Ce e dreptul, coudiţiunile sunt cam a-celeaşî.
Austro-TJngaria caută a cotropi şi pe Şerbi, cum caută a ne cotropi şi pe noi. Stăpânirea unguraascâ ţine in robie o parte a elementului şerb, precum ţine jumătatea eh mentului nostru.
Mai vertos amărâşce, de căt-va timp, inimile patrioţilor Şerbi, administraţia vandaiicâ, de care sunt bântuiţi connaţionalii lor din Bosnia. Această administraţie este austro-ungarâ. — Mângâierea presei serbeşci este, că lucrurile nu pot ţinea mult ast-fel.
Starea lucrurilor iu Frauda.
In Paris afi reînceput negocierile pentru punerea la cale a noului tractat comercial anglo-frances.
Se aşteaptă resultate re pecii şi favorabile, ast-feliu in căt la redeschiderea lor, Camerele să găsească un proiect de lege, gata, pe care să nu-1 aibă de căt a studia şi preface in lege definitivă.
Tot ast-feliu stau şi negocierile pentru tractatul comercial cu Italia, Spania, Portugalia, Helveţia, Suedia şi Norvegia.
întrevederea de la Danzig este, care alarmând sta+ele apusene, a provocat această mişcare, menită să pue capăt incordărilor lor de pănă acum, şi a' stabili intre ele, armonia şi buna-inţelegere cerută de împrejurări.
#
ceea-ce se întâmplă când se stinge viaţa. Respun-surile sale la chestiunile ce’i adresă profesorul fură cu esactitate conforme cu această lege fi-siologică : — Viaţa părăseşte mai ântâiă circom-ferenţa organelor şi retrogradează puţin câte puţin pănă in centru; aici se opreşte puţin şi fineşte numai de căt prin a se stinge cu totul.
- Veci, zise junele student, viaţa abandonând membrii, pe urmă organele sensuale şi refu-giându-se in organele centrului. — Sensibilitatea se stinge cea d’ântăiii. — Circulaţiunea eşî măreşte iuţala, ea devine intermitentă, incetează in micele vine şi canalurî, şi sfera sa merge necontenit ingustăndu-se.— Numai de căt coloana de sânge se subţiază in arterii, arteriorele se deşartă, vinele insă tot sunt incă pline cu sânge. Văd mişcarea circulatoare deminuănd şi încetând din trup, imobilitatea se intinde din ce in ce prin marile vasurî; sângele ingheaţă, şi inima a dat cea din urmă bătae."
„Ast-fel este mersul ' fisiologic e’l vieţeistin-gendu-se. Cel mai elocinte profesor de la facultate nu va da o diseripţiune mai esactă ca acea a studentului adormit prin influenţa magnetică.
SECŢIUNEA II.
A ‘2-a Experienţă asupra simţului mirosului.
Următoarele experienţe vor produce destule probe, că agentul nervos irijat şi acumulat asupra nervilor olfaciicl (olfactus, miros) prin influenţa magnetică sau voinţa magnetisatoruluî, ăi va urca la un ast-fel de grad de iritaţie, ăl va face a căştiga o sensibilitate atăt de delicată,
«xms
Despre crisa ministerială, ce va trebui neapărat să isbucnească după redeschiderea Camerelor, nu se prea vorbesce. Atenţiunea FranCe-silor e prea mult ocupată de evenimentele din Africa, de cât să se gândească la evenimentele din lăuntru.-Cu imbunătăţirea situaţiei in Africa, lucrurile se vor schimba de sigur.
De-o cam-dată se ştie atăt, că Adunările se vor Întruni la 18 Octobre, şi se spune-sigur nu e —că miniştri gambetiştî ăşi vor da numai de căt demisia, spre a impune ast-feliu o reconstrucţiune a cabinetului.
*
Din Tunis se depeşează, că generalul Sabat-tier şi colonelul Correard au isbutit să’şî impre-une coloanele lor. Ast-fel aceste coloane ah scăpat de primejdia de a fi incâicate parţial de forţele preponderante a le Arabilor, şi poate de a fi nimicite.
Mişcarea ofensivă tot nu se poate incepe, din causâ că după vre-o două zile de ploaie, câh durile au reinceput, inăduşitoare ca şi mai înainte.
*
Mare sensaţiune a pricinuit un ordin de zi-al generalului Gallifet, comandantul cavaleriei, in care acesta dând seamă de resultatele manevrelor de ăst an, declară, cu o sinceritate soldăţească, că cavaleria francesă mai are să înveţe multe, spre a fi aptă de resboiu.
*
450 de invăţători şi învăţătoare democrate din Paris aii arangiat, la 19 Septembre, un banchet in onoarea ateului Paul Bert.
In discursul seu, Paul Bert, vorbind de învăţământ, n’a uiatat să aducă aminte nouelor generaţiuni, ca datoria lor de căpetenie şi cea mai sfântă, este de a restabili integritatea Franciei.
Din Germania.
Progresiştii din Berlin ţinură săptămâna trecută o adunare electorala, in care deputatul Kroncke a recomandat candidatura lui Virchov. Adunarea s’a sfârşit cu un epilog sângeros.
Aderenţii lui Virchov erau in majoritate jidani. (Progresiştii sunt in genere jidani). Când să se imprăş'ie adunarea, un domn incepu să ocărască cu glas tare pe Kroncke, dându’l dracului cu Virchov şi cu jidani cu tot. Aceasta rabiâ pe semiţi, dintre cari unu lovi pe ocărîtor cu atâta putere peste cap, in căt acestuia incepu să-i curgă sănge. Atunci se audi de-o-dată strigătul: „Aici, anti-semiţî", şi vre-o treî-zeci de tineri se aruncară, cu bastoane anume aduse, pe alegătorii jidani. Văzduhul se intunecâ de pălăriile acestora şi de praful cele eşia din spete. Pănă să intervie poliţia, mai mulţi „progresişti" fură aduşi intr’o stare ingrijitoare prin bătaia ce primiră.
*
Ştirile despre pesta-bovină, reivită in Orient, a făcut pe agricultorii germani să trimeată o deputaţiune la prinţul Bismarck. Deputaţiunea a rugat pe cancelarul să iea măsuri căt mai e-fieace, ca nicî-o vită austriacă să nu mai intre in Germania, fie spre a remănea, fie spre a trece.
Comandantul corpului III de armata german, Iulius v. Gross, a cădut, cu ocazia manevrelor de astă-vară, atăt de răii de pe cal, in căt a murit, in urma contusiunilor, septămăna trecută. *
Măsurile de represiune contra socialiştilor se indoesc, cu apropierea alegerilor. OraşuI’Leipzig, centrul socialismului german, se găseşte intr’o adevărată stare marţială. Toate ziarele şi broşurile socialiste sunt suprimate. — Guvernul" vrea,
că mirosul va presenta ceva extraordinar şi de necredut	’
Toată lumea ştie că corpurile, in general, exală mirosuri mai mult sau mai puţin sensibile unele sunt mai mult pronunţate, altele mai puţin ; sunt insă unele cari ne par că nu au nici, cum miros, cănd in realitate ele aii ca toate altele; lipsa de miros aparentă atârnă de la gro-sietatea mirosului nostru. In timpul duratei unor maladii, sensibilitatea mirosului se urcă la un aşa de mare grad, ca bolnavii se găsesc in adevărat incomodaţi de mirosurile ce es din unele corpuri ce noi le credem că sunt cu totul fără miros. Tot asemenea concentraţiunea nervoasă, operată de magnetisator asupra organului olfactic, face a căştiga acest organ o sen-subilitate care nu esistă nici cum la un om in starea normală.
Doctorul aşedâ sub nasul somnambulei o bucată n de marmoră.
—	Cunoşti acest miros ?
—	Este un miros de piatră.
Dar acesta (presentăndu’î cheia uşii de la
salon). ?
—	Un miros defer.
—	Şi acesta (presentăndu’i mănunchiul unui cuţit de corn de cerb) ?
—	Un miros de corn.
Un dintre spectatori făcu semn magnetisatoruluî de a presenta la nasul somnambulei lama cuţitului, ceea ce el făcu, si ea respunse numai de căt:	*
—	Este un miros de fer.	- * ,
O damă dănd doctorului un-flacon de cr200 bis
nod ce’l luase chiar in acea zi, somnambijj 5
www.dacoromanica.ro
ROM AM IA LIBERA
1 . u maî resbiască pe viitor nici un socialist ■fn reichstagul din Berlin.
^ abuzuri la calea ferata iaşi suceava.
Este un timp considerabil, scrie „Columna mânâ“, de când se tot vorbeşte de eâtrâ per-K° demne de toată increderea, cum că la cmpania căilor ferate Iaşi-Suceava s’ar comite al multe abuzuri şi ilegalităţi din partea ce-'f a cari sunt puşi in capul Administraţiunel. pntro moment vom vorbi in treacăt atrăgend i tentiunea celor chiemaţi cu supraveghierea * f ntrolului, de-a lua energice şi serioase măsuri oritra lacomelor lipitori, - cari, prin abilitatea C perspicicatea lor diabolică şi perversă, s’afi fuguţat la arterea cea maî productivă a Tărei L căile ferate !
ge vorbeşce, că Direcţiunea Companiei calcă •n picioare "şi violează stipulaţiunile Convenţiei ncheiată cu guvernul romăn, numind maî in (e-care zi diurniştî de rasă şi credinţe străine ie cea a noastră ; eară pe de altă parte şică-nează funcţionarii noştri! pănă la desperare.
pe căt ne este cunoscut, guvernul central are un control acreditat pe lăngă această compare care, neapărat e însărcinat se fie cu ochii ne adormiţi şi un stâlp de apărare al funcţionarilor români, contra lacomilor streini cari nu stiu alta maî bun a face de căt a linguşi şi calumnia pe fii unei ţări ospitaliere şi gene-
fORSG*
ARENA ZIARELOR
* „Românul" adresându-se adminis-traţiuneî domenielor o indemnă să se ocupe cu imbunătăţirea economică a naţiune!, căci multe 6! stă prin putinţă d’a face, şi bărbaţi! din capul domenielor sunt harnic! ţi cu dragoste de propăşirea obştească. Să avântăm naţiunea pe calea industrie! ultima faşă a desvoltăre! unei societăţi.
A venit momentul in care România trebue să intre in această din urmă perioadă.
In aceasta nu trebue s ne ţinem pas cu pas de calea urmată de cele-l-alte popoare; după cum s’a zis de atâtea ori, România a fost nevoită să facă in puţin timp paşi de uriaşi, sub pedeapsă de a rămânea clasată intre Statele barbare sari semi-barbare.
„Timpul" reproducând după „jour-nal des Debats" speranţele esprimate de a-mest ziar in privinţa influenţe! civilisâtdre a regatului nostru, zice :
Fără a impărtăşi cu totul părerea ziarului asupra importanţei civilizaţii a României, de vreme ce pe noi nu ne amăgesc formele goale şi etichetele false cu cari se impănează civilisaţia Caradalelor Dunării, trebue să mărturisim că „administraţia intgră şi severă" coprinde intr’un cuvânt defectul de căpetenie al ţării noastre, reul e abia capabil de lecuire. Astă-zi defectele administraţiei nu maî sunt un secret public ca inainte, pe care toţi ăl ştiau şi nimeni nul mâr-turise: azi foile guvernamentale chiar mărturisesc torturile, vexaţiunile, hoţiile la care sunt supuse populaţiunile noastre.
**, „Binele Public" nu se miră nici demi-seria cumplită inprăştiatâin clasele de jos, f-.şi ma! puţin nu se miră de îmbogăţirea ‘ celor de la putere. Lucru e foarte simplu:
Cutare deputat din maioritate iea in arendă [adesea de la stat) esploatarea de păduri şi mer-
abia ’l apropia de nas şi spuse că are miros de sticlă.
Dacă concentrarea fluidului nervos asupra u-nuî organ desvoltă sansibilitatea sa, sustragerea safi mai bine zis Întreruperea scurgere! acestui fluid va produce efectul contrar, adecă va sus. penda intr’o clipă sensibilitatea acestui organ, Magnetisatorul după ce maî ăntăifi a’ isolat simţul mirosului agentului nervos, destupă un flacon de amoniac liquid concentrat, şi’l aşedâ sub nasul somnambulei ordonăndu’i de a respira tare, ceea ce ea făcu fără a da semnele ce-iri mai mici sensaţiuni, şi cu toate astea ar fi uut jos pe cel mai robust om.
SECŢIUNEA III.
A 3-a Experienţa asupra simţului tactului şi a auzului.
Doctorul legă un gaitan supţire de matasă de inchietura măneî somnambulei şi presentâ extremitatea liberă junei dame pe care quatrenul o făcă să roşească, de bucurie fără indoială.
-	Aveţi bunătate, doamnă, de a tine capătul acestui găitan.
Dama se grăbi al lua cu bucurie, sperând un «ou compliment.
-	Atingeţi cu frumoasele d-voastre mănî a-eest cordon de atâtea ori cât vă va plăcea, insă căt se poate mai incet, căci vă previn că fiecare atingere va fi simţită de somnambulă.
Juna femeie atinse de mai multe ori găitanul £ cu v6rful micului seri deget.
-	Căte lovituri aii fost făcute ? intrebâ mag' Visătorul pe somnambulă.
. JL respunse ea.
gând la regala direcţiune, adică la d. colonel Pălcoianu, ordonă să’i dea aprovisionarea lem-lemnelor pentru atăţia stânjeni, căci incaş contrând ’l ameninţă că va face o interpelare in cameră despre abuzurile şi neregulele ce comit in administraţiune. In această alternativă, regalul director, vădănd că are a face cu un căr-daşiu din orta, aprobă tot ce ’î se reelamâ şi ast-fel patriotul (spre esemplu dr. Sergid] pleacă in posunar cu contractul adică, cu câştigul.
VAJEtl ETĂŢI
O căsătorie priuţiarA. — La 8 Septembre s’a celebrat căsătoria prinţului de Suedia Gustar7 cu prinţesa Sofia-Maria-Victoria, fiica marelui duce de Baden. Prinţul de Suedia a avut ocasia d’a ne visita după resboiul cu Turcia.
Prinţul Oscar-Gustav-Adolf s’a născut la 4 Iunie 1858. El e fiul şi moştenitorul presumtiv al regelui Suediei şi “Norvegiei Oscar II şi al prinţesei Sofia-Vilhelmina-Maria-Henrieta de Na-sau. Prinţesa cu care se căsătoreşte e fiica marelui Duce de Baden şi a marei ducese Luisa-Maria Elisabeta, fiica iui Wilhelm I, împăratul Germaniei.
Prinţul Gustav, cu o educaţiune foarte ingri-jită, este inteligent şi simpatic celor două popoare, pe cari le va guverna. Prinţesa Victoria e amabilă, inteligentă, şi mai presus de toate, e frumoasă. In cele două ţări se prepară tinerilor căsătoriţi priimirî călduroase.
O căsătorie ciudată,—In New-York s’a celebrat zilele acestea căsătoria unei eoropene, o fată de 18 ani, cu unul din şefii zulilor, ce se arată in Muscel Bunnal ca o raritate specială. Mireasa este o Italiană, Giacinta Orsini, din Bitonto. Istoria amorului ei cu negrul zuluş este dramatică. Visitând odată muzeul, ea s’a simţit atrasă către resbatieul Ukano. Simpatia crescu atât de tare, in căt fata vizita muzeul zilnic şi isbuti in sfârşit să atragă asupra’şi, atenţia zuluşuluî. Amendoi se amorezară grozav. Părintele fetei nu voia insă să aibă un ginere atât de negru şi de hidos, şi in loc să implinească rugăciunea fetei, o arestâ. După puţin timp i dădu insă drumu, căci fata se arătă convertită. Scăpată. Giacinta profita de intunereeul unei nopţi spre a fugi de acasă; a doua zi inştiinţâ pe tatăl ei, că era căsătorită in toată regula cu scumpul ei Ukano. Tatăl e foarte mâhnit, iar tînera soţie mândră, ca o regină, de cucerirea sa.
Congresul internaţional literar,—s’a deschis dumineca trecută *la Viena. Scriitorii şi publiciştii ce sau infăţişat, sunt cea maî mare parte germani. Străini sunt puţini, şi mai vertos francezii strălucesc prin lipsă. Marşul ceremonialului de deschidere a fost cu toate acestea mar-siliesa, care fu primită cu vii aplause, şi limba de discuţie e cea...francesă. Fatal foarte fatal pentru nemţi.
Itesboiu cu gândacii in contra Angliei. — Unul din şefii partidei revoluţionare irlandese a strîns, in Ilinois, Statele-Unite, o mulţime de gândaci Colorado, declarând că vrea să-i transpoar-te in Anglia şi acolo să le dea drumul. Se ştie, că aceşti gândaci pustiesc grozav cartofii. Prin-tr’ănşil vrea numitul şef să combată pe Englezi, pănă la alte măsuri. Guvernul din Londra a dat ordin autorităţilor ide pe la fruntarii să fie cu pază, spre a impedeca această invaziune primejdioasă.
Respectaţi caii oiicerilor. -In Munchen, un soldat din garnizona de acolo ducând calul unui oficer la apă, şi animalul aretăndu-se nesupus, el apostrofă cu vorbele: „DuSacraments-Vieh." înjurătura, (care nu se poate traduce pe romă-
nesce) fu audită de oficer, care pedepsi pe soldat cu arest de mijloc, „din causa purtăreî sale necuviincioase faţă cu calul unui oficier".
Recolta iu Eoropa. — Neue fr. Presse publică următorul tabioti privitor la starea recoltei in principalele ţerî ale Europei.
Acest tabloii a fost stabilit pe basa, că ţifra 100 represintâ o bună recoltă mijlociâ :
Era esact. Doctorul se adresă către o altă damă :
—	Voiţi a sufla pe acest cordon ; mişcarea imprimată prin suflarea d-voastre va fi numai de căt simţită de magnetisată.
Dama suflă de cinci ori şi magnetisata arătă că simţi de cinci ori impresiunî la încheieturile măineî.
Unul dintre spectatori voi la rândul seu a proba minunata fineţă de tact a somnambulei, şi voind a o face să găciască, el atinsă de mai multe ori găitanul cu un mic puf.
—	Căte lovituri?
—	Clncî-zecî şi nouă.
Această cifră fu mărturisită că este foarte esactă.
Doctorul lăsă pe somnambulă sa să se repau-seze căte-va linute şi apoi continuă experienţele asupra auduluî.
—	D-ta, domnule, care eşti lăngă fereastră, bine voeşte a spune căte-va vorbe la urechea vecinului d-tale ! vorbiţi căt se poate de incet.
Iulia repetă vorbele lui:
—	Câinele de rasă nu are mirosul maî delicat de căt această somnambulă, şi ar intrece chiar pe epure in privinţa ftneţei.
—	Este adevărata d-voastre frasă ?
—	Da, din cuvent in cuvânt.
Toţi asistenţii se priviră cu mirare.
—	Comparaţiunea câinelui şi a epurelui emî va înlesni subiectul unei scurte digresiuni, pentru a demonstra că nu este nimic imposibil in excesiva delicateţă a simţurilor somnambulei mele. Sunt animate, intre altele câinele, a căruia putere olfactivă este surprindetoare. Un câine
Ţara	grAii secării orz	ov&s
Prusia		. . 85 87 100	100
Saxonia		. . 100 100 100	100
Bavaria		. . 120 100 90	80
Franconia . . .	. . 100 110 105	98
Palatinat....	. . 78 83 78	68
Baden ....	. . 80 75 80	80
W urtemberg . .	. . 95 100 100	90
Mecklemburg . .	. . 72 93 100	90
Elveţia ....	. . 83 70 „	95
Danemarca . . .	. . 75 87 80	85
Suedo-Norveg . .	. . 85 78 83	93
Austria . . .	. . 107 108 100	100
Ungaria . . .	. . 90 100 84	85
Italia ;		
De sus . . .	. . 70 „ „	75
Centrală. . . .	. . 90 „ „	
Meridională . . .	. . 75 „ 55	55
Francia. . . .	. . 85 „ „	
Olanda. . . .	. . 100 100 100	100
Anglia (Irlanda) .	. . 90 „ 100	80
Rusia :		
Estonia. . . .	. . 98 112 118	123
Curlanda . .	. . 78 50 78	87
Alte provincii		
din Nord . .	. . „ 100 100	100
Centrala. . .	. .120 120 115	115
Meridională . .	. . .110 120 125	120
România :		
R. Mică . . .	. . .100 105 90	90
R. Mare . . .	. . . 60 60 60	60
Moldova . . .	. . . 100 105 90	90
Serbia. . . .	. . . 78 73 53	30
Resultă din acest	tablou, stabilit, zice zia	
rul vienes, după datele cele mai sigure, că numai Austria, Rusia centrală şi meridională, 0-landa, Saxonia, Bavaria, România mică şi Moldova au avut recolte bune.
BULETIN BIBLIOGRAFIC
Căte-va norme didactice dedicate instrucţiunii primare de Irc.ni’a Circ’a. — Bucurescî, pr. 50 bani.
Inia’o broşură de 24 pagine, profesorul Qirca publică 67 de observaţiunî foarte interesante, asupra metodei de urmat la învăţătura cititului. Sistemul propus de prof. Circa este cunoscut cititorilor „României Libere", căci a fost publicat in coloanele acestui ziar. Dăndu-1 intr’o broşură deosebită, autorul inlesneşte, celor ce ar dori să’l studieze sau să’l critice, lucrarea. Noi recomandăm, cu deosebire, profesorilor de clasele primare, broşura d-luî Circa, ce coprinde reflsi-unile uuuî gramatisit profesor asupra metoadeî cu care trebue să se inceapă instrucţiunea copiilor precum şi resultatelor unui studiu adănc, făcut asupra limbei române.
-X-
Manual de agricultură pentru şcoalele normale şi şcoalele rurale, de P. S. Aurelian. Ed. II. Preţul 1 lefi 50 bani. Bucureşti.
Este destul numele autorului, pentru ca să avem siguranţă despre escelenţa acestei cărţi. Cartea ar putea servi nu numai studenţilor, pentru cari este făcută, ci şi tutulor oamenilor cari se ocupă cu lucrarea câmpului.
-x-
Poesia populară la liomănî şi căte-va din popoarele vechine, de ML. N. Seulescu. Craiova.
Acesta este titlul unei frumuşele conferinţe, ţinută la Paris, in societatea studenţilor romani, de un tîner ce’şî urmează studiele in Francia. Ne pare bine, când putem inregistra asemeni petreceri intelectuali ale tineriler români, de pe malurile Senei.
-x-
Curs elementar de gramatica francesă. Partea etimologică şi regulele sintactice cele mai esenţiale de Leautey C. Albert. Bucureşti. Tip. St. Michăîescu. Preţul 3 lei 50 bani.
Acest curs, cu multă îngrijire tipărit, merită să fie luat in consideraţiune de profesorii de franţuzesce. El umple o lacună in literatura noastră didactică, şi o umple ca metod şi ca şciinţă.
urmează pe urma stăpînului sâfi pe care l’a perdut de mai multe zile.- Câinii rătăciţi in timpul unui lung voiaj au revenit acasă, străbătând distanţe de căte 50-100 de leghe, şi urmând acelaşi drum, care ăl parcurase deja.
„Câini in vâţaţî execută mai multe ocoliri deosebite, tot-d’a-una cu ajutorai mirosului. - Cerbul epurele, cârtiţa şi multe alte animale, sunt Înzestrate cu un aud atăt de delicat că, ele simt vuetele cele maî depărtate, tonurile cele maî slabe şi prin aceasta pot scăpa de primejdiile ce le ameninţă. Natura a desvoltat mult la aceste animale simţurile mirosului şi ale auduluî, pentru ca ele să conlucreze la conservarea individualităţii lor. Delicateţa acestor două simţuri este prin urmare foarte obicinuită la aceste animale; ea este din contră puţin comună la om. Cu toate acestea se citează selbaticii şi negrii cari simt urma tigrului, leului şi şerpilor de la cele maî mari distante.
„ Admiteţi ca facultatea sensuală să fie mărită de o sută de ori prin acumulaţiunea fluidului nervos in organ, şi veţi avea explicaţiunea fe-nomenolor cari de atâtea ori vi s’afi părut atăt de estraordinare.
„Trec la un eserciţifi care va proba înaltul grad de delicateţă la care poate fi ridicat auduţ unei somnambule. — Ascultă domnule, luaţi această baghetă şi loviţi aerul de atâtea ori căt aveţi plăcere, avănd grijă cu toate acestea, a lăsa un interval intre fie-care lpvitură.
—	Julie, căte lovituri ai audit ?
—	Un-spre-zece, respunse ea, şi era adevărat.
Se reinoim de maî multe ori experienţa in
tot-d’a-una cu succes.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
24 Septembre, — 9 ore dim.
Paris, 23 Septembre
Renta romană 5°/0 s’a urcat la cursul de 93.
Constantinopol, 23 Septembre
E probabil că sultanul va trimite in Egipt, nu un comisar extra-ordinar, ci pe unul din adjutanţii săi care va fi purtătorul unei scrisori, răspuns la comunicările Khedivului relative la cele din urmă evenimente din Cair, recoman-dăndu’î prudenţa.
Carlsruhe, 23 Septembre
Regele Suediei a plecat spre ţara sa, şi impe-ratul Wilhelm la Baden-Baden, unde va rămânea cât-va timp lăngă impărâteasa
(Ilavas).
CONSTANTIN I. STOICESCU
advocat
Doctor in drept de la Facultatea din Paris —Post procuror al Creţi! de Apel din Bucurescî şi preşedinte al Tribunalului Ilfov face cunoscut că se însărcinează a pleda înaintea, tutor instanţelor judecătoresc!.— Orele de consultaţiunî di aineâţa de la 8—11 ore la biroul seu strada Batiştea No. 9
Ikdctorul STOîCESCÎT
Anunţă pe clienţii se! că la 14 curent, intorcendu-se din streinătat', va reiucepe consultaţiunile sale in strada Calontirescu No. 9	7-2-1
A_. D. 80LAC0LIJ
Licenţiat in drept şi fost magistrat. Se insărcincază cu procece şi acte de notariat a se adresa calea Văcăresc! No.*100.	4-2-1
Clubul internaţional de pliilar-îiionie.
La serbarea de fondare a acestui club, care se ţiue Sâmbătă in ziua de 19 Septembre (1 Octombre) anu curent, in salonul d-lu! T. Oosman (Orfeu), a« vem onoare a invita pe onor public.
Intrarea pentru membri şi familia lor liberă.
„ streinilor, de persoană 2 fr. cu familie 3 fr.
Administraţia Clubului
LIBRĂRIA L. M. BARASCH A eşit de sub tipar : Curs elementar de Gramatiea francesă Metode tlieoreticâ şi practică de Liauly C. Albert, licenţiat in drept.—Preţul 3. 50. De vSnilare la toate librăriele
DE VAMZâRE
Lemne de fee tufan şi fag de prima qualitate. Venţj şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme de lemne uscate, tăete, despicate şi aduse la domiciliul numai cu 28 fr. şi lemne de fag lOOOkilgr. fr 32. Pentru înlesnirea d-lor consumator! se vinde şi cu suta de kilgr Insă de la 500 kilo. in jos transpo’rtul priveşte pe seama cumpărătorului. D-niî amator! a se adresa in Str. Berzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gări Tărgovişti.
Gu stimă, Hristu Simeou.
Doctorul dădu ast-fel spectatorilor săi, cuprinşi de mirare, explicaţiunea acestei extraordinare sensi bilităţi a aud.uluî:
„Aerul, după cum ştiţi, este un fluid elastic, care ne scaldă din toate părţile şi care deplasează cele mai însemnate corpuri puse in mişcare. Dacă, in mijlocul acestui salon mişc o baghetă, aerul se găseşte apăsat din două părţi, şi apăsarea face să se simtă pănă la cele mai de pe urmă zone de aer in contact cu pâreţii apartamentului. Pentru a vă esplica acest fenomen foarte sensibil, nn găsesc altă comparaţie maî esactă ca aceea a unei petre aruncate in mijlocul unei bălţi liniştite ; imediat după căderea pietrei se formează pe suprafaţa apei sbăr-cituri circulare, cari foarte restrînse la inceput, merg lărgindu-se cu căt se depărtează de centru punctul lor de plecare, şi sfârşesc in fine prin a muri la ţărm. Insă dacă ochii noştri n’afi putut urma cele de pe urmă a lor undu-laţiunî, nu este mai puţin adevărat că ele se intind in toate sensurile aerului, produse prin loviturele baghetei, se prelungesc pănă la zona aerului care scaldă pe somnambulă, şi aceasta, a cărei sensibilitate tactică este ajutată de puternicul seu somn, a simţit fie-care undulaţiune după cum ele veniafi de se isbeafi de urechele sale.
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
....... ăs*gs&
De închiriat
de a sf Dimitrie, in Huşi, aparta-tamente la rândul ăntdifl compuse diutr'un vast salon (care a servit de teatrul bun fiind pentru cazin. dou£ odăi lăntră el si alte patru odăi unite printr'un coridor, fiind roarte comode pentru un restaurant. Localul e situat in centrul oraşului pe strada principală pe unde are şi intrarea. Tot-odatâ se notează că lipsind in oraş un cazin se simte necesitatea luî şi prin urmare este chipul uneî bune afaceri. Amatorii sunt rugaţi a se adresa la proprietarul caselor I. Atanasiu in Huşi.	10-2-10

CALEA VICTORIEI No. 31 „AU
Librăria
L. M. Barrasch
29, Strada Lipscani, 29
Reasortăndu-se cu toate cărţile şi neeessariile la scris şi dessenm usitate in gym-nasiî, lycee, şcoli ele comerţ, seminare etc. se re. comandă onor. dd. studenţi.
De închiriat
ctiîar de acum un apartament compus din 8 camere, cuhnie pivniţă, etc. a se adresa strada Verde No. 14. (Strada vts-a-vis de Consulatul frances). 03
rJEANNE L.
Str. Teilor 28, Biserica Oţetaru Croeşte şi inseilează costume pentru dame şi copii cu preţu de 4 fr.
Uin cauza liquicl&reî totale a marfuriloru de ling’erie en gros din magazinulu:
mrAU PRINŢ EMFS'SKS
CALEA VICTORIEI, No. 34., VIS-A-VIS DE TEATRU
MARE DESFACERE DEFINITIVA
1)E BUTE PENTRU DAME Şl CAVALERI 50% SUB VALOAREA PREŢULUI
— — — OCAZtUNE RARA PENTRU TRUSOUR1 DE MIRESE
Bl'FE PENTRU
BUFE PENTRU CAVALERI
preţul de fabrică 6,50 acum 4,50
4.50
5.50
Cămaşă albă de creton franţuzesc inainte
1
1 Cămaşă colorată de creton franţuzesc veritabil . 6,50 1 Cămaşă piepţî, guler! şi maneliete de olandă fină 9,50 1 Cămaşă albă, Nouveaute de olandă de Rumburg fină 20.—
1 Cămaşă de noapte de creton franţuzesc, lungă. . 9.—
1 Cămaşă de noapte de olandă de Rumburg lungă 12.—
1 Pantalon de olandă fină de bărbaţi...............7,50
1 Duzină de gulere franţuzeşcl, fasonul celmi-îniu. 8.—
Cravate fine franţuzeşcl pentru cavaler, culorile cele mal alese şi după fasonul cel mal nou cu orî-ce preţ.
Ciorapi franţuzesc! veritab II duzina ... 9, 10, 15—18 franci.
12.—
5.-
7.-
4.50
4.—
1 Cămaşe de creton franţuzesc veritală 1 Cămaşe de creton franţ. veritabil brodată fină .
1 Cămaşe de olandă veritabilă fină cu broderie .
1 Cămaşe de noapte creton fra-.ţ. veritabilă lungă.
1 Cămaşe de noapte de olandă cu brod. fină lungă.
1 Pantalon de creton franţuzesc veritabil garnisit .
1 Pantalon de creton franţ veritabil cu brod. fină,
1 Fustă de creton franţuzesc veritabil cu cercuri.
1 Fustă cu creton franţuzesc veritabil cu broderie
et entre deux fine...............................11.—
1 Camison de creton franţuzesc veritabil garnisit
cu cercuri şi pliseurl.........................5 50
1	Camison	de creton franţuzesc veritabil garnisit. 6.50
1	Camison	brodat fin de tot.......................10.—
1	Jumetate	capot broderie fină.....................14.—
DAME
preţul de fabrică.
. iDainte 5 50 acum 3.5 8.-	„	4.501
12.50	„	7.50
7.50	„	4.50	[
13.-	„	7.50
5.-	„	2 75 |
7—	”	V
7.-	„	4.— i
7.50 |
34 — I
5 50 | 8.-
Mare ars<5i ti mei. t de corsete franţuzeşti veritabile, bal»ine garantate cu orî-ce preţ Mare asertiment de mănuşi pentru dame şi cavaler!, franţuzeşcl şi englezesc! cu orî-ce preţ.
B©' PANUA DE RmMBUKG-riELGtlC. - PÂNZETURI DE MASA- — BATISTE *3®
1 Bucată 60 coţi veritabilă olandă Belgie garantat . 1 Bucată 60Ecoţf veritabilă olandă Belgie garantat . 1 Bucata de olandă pentru 12 cearceafuri veritabilă
de Rumburg de aceleaşi lărgime.....................
1 Bucată de Rumburg pentru 12 cearceafuri fină. .
70 lei 45 lei 99 » 55»
1 Garnitură de masă pentru 6 persoane, 1 masă şi 6
şervete...........................................15 »	8 75
1 Garnitură de masă pentru 12 persoane, 1 masă pentru 12 persoane şi 12 şervete.........................24 » 15 »
Batiste fine de olandă de diferite preţuri . inainte 10, 15, 20, 25 acum................................................7, 9, 12, şi 15
84 » 60 140 » 75
1 Duzină de batiste iranţuzeşc! cu iniţiale, brodate cu măna 4 le! 50 ban!
Cumpărătorii pentru 25 franci primesc 6 basmale de batistă gratis.
Cumpărătorii de marfă peste 50 fr. primesc un scădămănt de 5 la sută.
PIANO
FR. E. HEINZE
Profesor ou diplomă pentru Pjan predă o instrucţiune conştiincios** odică, după metoda <**
riguros me ser vato
cu mat» ——~	> wiojjji
cheles, St. Heller, Institut de Fr»,
,r, i: _: _	n______.1	. •	./“«CC
servatoruluî de Stuttgart recunoşti* mar! laude de Auber, LAsit,
■ aa.
(Felicien David, Gouuocl, şi alte*-torilăţî.	*	_
înscrierile ele e'e. 1 se primesc d n bună-voiuţâ, de librăriile Soccketpo şi Graeve et C°.	1	'
TA^JPJBTTTIRI
PREVASURI POLEIŢI
Platouri in Relief
din cel'e mal renumite făbrice ci preţuri foarte moderate, recomaud onorabilului publică sub-semnatul
BL. tt&JSTIGm
Tapiţer şi Decroator. ggg* 50—Calea Victoriei 50
(vis-a-vis de Pasagiul Romăn)
HÂRTIA AMBRE
aţjovial S. G. D. G. in Francia şi Streinătate.
/ceasta nouă hărtie de cigarottc
e .reparată la un capot cu ambra to-piă şi nu poote fi deci udată prin siuipat. Impedică ast-fel deslegarea n.soUnuliU, gustul amar al tiuunuluî uditor mal ales lipirea pe buse,-cu un civent depărtează acele routăţt care hc ca fumarea cigaretelor să fie aşa di incomodă
*A pociră in ele mat iusemnate t ituiuirit din Romănia	3
MAŞINE DE CUSUT
sub garanţie reală şi adevărată
PENTRU FAMILII ŞI MESBEIA_ŞI
Se va vinde prin licitaţie de tribunaiulu Mehedinţi, pădurea anume Bremena, din districtul Mehedinţi, plasa Ocolu, comuna Baloteşţî. această pădure are o intindere de la 150 la 2i 0 pogoane. Arbori eî sunt mărişi vechi, pădure bătrănă, de cea mal superioară calitate. Are mulţime de arbori pentru manufactură, precum, frasini, tel şi ştejar, pe lăngă cele-1-alte feluri ca, ulm, tufan şi carpen! Pădurea aceasta este situată pe marginea a dove drumuri mari, inconjurată de sate, lesne prin urmare de esploatat. Distanţa de la Turcu-Severin este de 16 ehilometre şi drumul ce conduce la densa, mal tot şosea. Arbori acestei păduri se vendpe un period de 10 ani şi cu condiţiune ca esplcatatorul să nu revie cu toporul pe unde a trecut, asemenea, taxele de Înregistrare şi tot felul de cheltuell şi dări către stat, priveşte pe cumpărător — iu_i__ăZI=ZZ—}
Inslilul de inslrot îinne si educaliune
1>KKTEL' BAKŢ1
CLASE PRIMARE ŞI GTMNASIALE
Cu aceasta avem onoare a incunoscinţa pe inalta Nobilime, căt şi pe onor. Public, că am deschis sub Firma :
„BAZARUL BULEVARDULUI1'
un
PREPARAŢIUNI PENTRU Informaţiuni in toate zilele de la
ŞCOALA MILITARĂ 9 — 11 a. m. şi 4 — 6 p
m
5îe vinde maclaturî (lnirtie slii aia) cu o cam
— 14, Strada Covaci. 14 —
IMPOKTANTU
Sub-semnatul cu onoare fac cunoscut, că prin [necontenita descoperire nouă şi practică in specialitatea noastră sunt in posiţie de a opera cu preţuri foarte reduse; aşa dară un ratelier complect in cautschuc costa (mal inainte fr. *300)
numai 150 franci n&armmffi
sau mai mulţi dinţi, de la 6
iar azi
Pifeces din duo!
Un singur dinte fr. 10 pănă la 8 fr. dintele.
Mal cu seamă gml permit a atrage atenţiunea Onor. P. asupra dinţilor artificiali şi ratelieur montat de mine in aur G. 18, că sunt întocmai cu prima lucrare americană in ce privesce esactitatea, soliditatea şi frumuseţea; spre încredinţare se află la mine modele espuse, iar in ce privesce lucrările esecutate de mine sunt in posiţie de a da garanţie pentru mal mulţi ani.
Operaţiuni, plombagiurî şi curăţiri de dinţi se esecută cu cea mal mare menagiare.
Find basat pe praxa mea de 30 aDÎ in această specialitate, sper a obţinea toată încrederea On. P.
ou stimă, George Slama
24-2-15	Dentist engles — Strapa Carol 1,19
SOCIETATEA ROMANA
DE
CONSTRUCTIVI SI LUCRĂRI PUBLICE
—-------------------
Aducem la cunoştinţa Onor. Public că suntem gata a primi propuneri pentru construirea de case de locuit, de prăvălii şi de orl-ce alte clădiri, cu plata immediată, sau in mal multe rate la epoce fixe, sau in termine lungi, şi prin amortisare, cu garanţii suficiente.
Societatea se însărcinează şi cu elaborarea planurilor, sau acceptarea piarurilo presentale de celinteresaţb
Persoanele ce dorese să li se esecute construcţiunî in vreuna dm condiţiuni’e de mal sus, vor bine-voi a "se adresa la Direcţiune in lo aiul din Strada Doamnei No. 8, aretănd locul ce posedă natura construcţiuniî ce vor să esecute, distribuirea Încăperilor, valoarea aproximativă a Capitsluiul de consfrucţiur e şi meciul in care doresc a plăti.
In cas cănd sJar dori pJata in mal multe rate la termine fixe sau cu amortisaţiune, in termine lungi, doritorii vor binevoi a ne arăta precis in căte termine anuale sau semestriale vor să plătească ratele sau anuităţile.
Direcţiunea
PENTÎU
BARBAŢI ŞI COPII
20, COLŢUL BULEVARDULUI ŞI CALEA VICTORIEI, 20.
in casele d-lui Shfan Greceanu.
Fonduri însemnate, cât şi relaţunile noastre cu fabricele cele mai renumite ale Europe!, asemenea şi capacităţile tecnice cele mai escelente, pe cari le-am angajat pentru fabricele noastre proprie din Yiena şi Paris, ne pun in pUcuta posiţiune de a satisface pe deplin chiar cererile cele mai iaalte ale onor. noştri clienţi, in orî-ce privinţă.
Ne vom sili in tot-d’a una dea justifica increderea dv. şi sfârşim, rugăndu-ve, să bine-voiţi a onora cu visitele dv. noul nostru magazin, pe care cu ocaziunea S3Sonuluî de Toamna, şi Iarnă. l’am asortat in abondenţă cu hainele cele mai fine şi elegante pentru Bărbaţi şi Copii.	^ stimă
5	„BAZARUL BULEVARDULUI11

ALTEŢA SA REGALA PRINCIPELE DE WALES
a bine-voit a atesta că
ELIXIRUL VITAL
al luî TUOIIS
din Malazka în Carpaţî recomandat de cele d’ânteiu celebrităţi Europene se poate numi singurul remediu ellcace contra frigurilor. Mii de atestate din Romănia confirmă pe lăogă acestea că numai Elixirul Vital are efect radical contra frigurilor atăt de frecuentate.
Elixirul Vital se mal poate intrebuinţa ca mijloc preservativ şi Întăritor pentru stomac,
Preţul pentru o sticlă este fr. 2.50. —Sticla dublă 5 fr.
Depositul general pentru toată Romania este la Maie Mayer & Co., Strada, Şela-i 9 in Becurescî.
Venjdtoriî in detail, farmacişti, droguiştl, cafegii şi hotelieri etc. primesc un rabat proporţional şi depositul acestora se anunţă prin jurnale.


HOTEL FIESCHI
BTJOTTJRESCI
SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI
— Strada Şelari, Nr. 7. —
Restaurarea complect cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi de adunări.
Tipografia Ştefan MiMlescu Strada Covaci No. ii
www.dacoromanica.ro
MERCURI 16 SEPTEMBRE 1881
ABONAMENTELE:
Ia Capitală: 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Ia Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinitate: 1 an 48 leî, 6 lunî 24 leî, 3 luni' 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN,
In Remania
In Paris:
In Yiena:
In Londra:
APARE I3ST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurf şi Reclame a se adresa :
La administraţiune, Tipografia St. Mih&lescu, Strada Covaci, No. 14 şi la correspondenţil 0tarului din judeţe.
La Societi Havas, place de la Bourse, 8.
Prin compania generală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
Prin compania gsnerală de publicitate G. L. Daube & C-nie.
In Berlin, Prancfurt, Zurich, New-York: Prin compania generală de publicitate G. L. Daube 8c C-nie.
ANUNOITJRIIjEJ:	ji
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a.............l Led.
»	»	» Il-a  ...............2 »
Epistole nefrancate se refuşă Articoliî nepublic.aţî nu se inapodză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, reda.cţiunea au este responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. C. MiaHAILBSOJJ ■HHBBaiaBH '
ŞTIRI TELEGRAFICE
«lin ziarele streine.
Londra, 28 Septembre.
Discursul ce l’a rostit noul preşedinte Arthur: Pentru a patra oară se intămplă, ca cel d’ân-tăiu funcţionar al Republice! cade sub coasa morţii. Nu e o inimă in toată ţara care să nu fie pătrunsă de durere, să nu fie cernită de mâhnire din pricina oribilei crime, ce aruncă asupra patriei noastre o umbră aşa de tristă. Curaj insă ! Suvenirea fostului nostru preşedinte, lungile lui suferinţe in urma atentatului,1 bărbăţia lui aproape fără de pildă, maniera francă cum s’a strecurat şi s’a ridicat prin belelele acestei societăţi la înaltul post ce l’a ocupat, voiniceasca lui moarte vor străluci pe vecînicie in pagi-nele istoriei noastre.
Pentru a patra oră se intămplă, ca [funcţionarul ales de popor, chemat este să ocupe locul vacant, conform legilor constituţiunil ce avem. Locul vacant e fotoliu preşedenţial al Statelor Unite. înţelepciunea străbunilor noştri!, preve-zend chiar cea mal îngrozitoare probabilitate : uciderea preşedinţilor, a luat măsuri temeinice pentru intimpinarea lor, ca ţara să nu sufere din causa nesiguranţiî vieţii omeneşti. Oamenii pot să peară şi vor peri, dar temeliile instituţiunilor noastre liberale vor remanea neclintite. ‘
Nu se găseşte un alt esemplu mal mare, nici vr’o altă dovadă mal măreaţă ca să învedereze lumii tăria şi permanenţa guvernului nostru popular, de căt faptul, că de şi alesul poporului cade ucis, totuşi constituţionalul său următor se instalează fără să se provoace nici o turburare. In inima poporului sunt adine săpate toate însuşirile cele alese ale regretatului meu predecesor : nobilele lui aspiraţiunl ce insufleţiau măsurile cari in scurtul lui serviciu le incepuse a le lua pentru suprimarea abusuriior; nu mal puţin ’şî va aduce poporul nostru a minte şi de planurile ce decedatul preşedinte le avea pentru asigurarea bunel stări a fie căruia prin infiinţarea unui sistem raţional de econemie, prin întreţinerea de relaţiunî pretinose şi onorabile cu naţiunile străine. Eh bine ! prima mea silinţă va fi să le utilisez toate aceste aplicăndu-le pentru binele şi folosul naţiunii. Numai bunâ-starea nefericeşte patria! Politica noastră financiară este reglementată prin legi şi e aprobată de toţi. Nici o încurcătură, esternă nu ne ameninţă; pe de altă parte Înţelepciunea, bunătatea precum şi economia poporului nostru chezăşuesc continuarea acestei stări de lucruri şi pe viitor. Era păcii deci e asigurată. Această pace trebue de două orî să ne pară mal scumpă, cănd ne aducem aminte că trăim intr’un timp, cănd nu de mult toată ţara se afla in cea mal mare nelinişte şi jale. Mal mult incă, aceasta pace trebue să ne fie şi binevenită. Nu e mirare deci că nu s’a auzit de nicâ-iri ridicăndu-se vr’o voce pentru noul disposiţiunî. Şi nu trebue să ne mirăm, de oare-ce nu sunt motive pentru conchemarea unei sesiuni estra-ordinare a congresu'uî. Constituţiunea defineşte funcţiunile şi competenţa esecutiveî tocmai aşa de clar, ca şi cele-l-alte două ramuri ale guvernului ; preşedintele este respunzetor pentru raţionala esecutare a drepturilor ce i le recunoaşte constituţiunea şi pentru implinirea datoriilor ce i se impun.
Chemat fiind la indeplinirea acestei nalte minuni şi pe deplin convins fiind de mărimea şi greutatea sarcinel mele, primesc postul ce me obligă constituţiunea a’l primi, dar numai in speranţa că mă voiu putea basa pe virtuţile, patriotismul şi inteligenţa poporului american. Me incredinţez providenţa divine!
Londra, 25 Septembre
Azi d. a. pentru memoria lui Garfield -s’a celebrat in Exter Hali un serviciu funebru inpo-sant.
A fi luat parte peste 2000 de persoane ; erau de faţă maî toţi americanii de prin diferitele părţi ale Uniunii şi representanţiî Puterilor străine. Rugăciunea primă a rostit’o un preot de la MiSsissipi ; aceasta insemna o atenţiune pentru Sud, care a arătat atâta simpatiă pentru Garfield.
Un orator a desfăşurat intr’un discurs foarte ascultat, admirrbila carieră a vieţii decedatului preşedinte, relevând cum multele insuşirî ale lui Gaifield a putut câştiga simpatiile intregeî lumi civilisate. Oratorul, american de naştere, a mulţumit poporului englez şi reginei Victoria pentru simpatiile arătate cu atăta profusiune.
Bătrânul de 90 ani Montefiore, a dispus ca in toate templele istorice ale Palestinei să se înalţe rugăciuni pentru amintirea virtuţilor lui Garfield.
In continuarea discursului săfi, oratorul Lo-well, a reinprospătat in memoria jalnicului seu auditor, că deja de trei ori până acum vice-pre-şedintele ocupă primul loc fără insă ca societatea să fi fost atinsă de tulburări regretabile. Aceasta se datoreşte onoare! şi inteligenţii poporului american.
Ce priveşte pe actualul preşedinte, uu e locul nici ţimpul ca să i se facă critica caracterului lui. Arthur e un om d’o mare cultură, d’o rară inteligenţă. Să sperăm că el va continua opera lui Garfield.
New-Yorck. 25 S ptembre.
Garfield a sub-scris un act in calitate de preşedinte adăogănd lângă numele săfi şi cuvintele slrangulatus pro republica (ucis in serviciul republicel).
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere4*
21 Septembre — 3 ore seara.
Constantinopol, 24 Septembre.
Se afirmă că d. Novikoff', ambasadoiul Rusiei, va inmăna căt de neîntârziat Purţel o notă pentru a protesta in contra instrăinărel eventuale, in folosul budholderilor, a tutulor impositelor create in Turcia din timpul resbeluluî turco rus, cum drepturile de patentă şi cea maî mare parte din drepturile vamali sau altele cari ar fi aplicabile la plata indemnităţeî de resbel datorită Rusiei.
Copenhaga, 24 Septembre.
O ordonanţă regală cu data de 20 Septembre suprimă decretul de exil dat in contra membrilor familiei ducale de Slesvig-Augustenburg.
25	Septembre, —- 9 ore dim.
Roma, 24 Septembre.
„Agenţia Ştefani" e informată că inţelegerea intre Franţa şi Italia pentru reinoirea tractatului de comerţ e aproape desăvârşită.
Toate negocierile vor fi terminate pănă Miercuri şi negociatorii italian! şe vor întoarce Joui din Paris Ia Roma.
Viena, 24 Septembre.
„Politische Correspondenz" dedat â că Rusia n’a făcut nicî-o dată demersuri pe lângă cele-l-alte cabinete europene pentru a provoca măsuri contra nihiliştilor.
Congresul literar internaţional a hotărît ca viitorul congres să fie in Italia.
Constantinopol, 24 Septembre.
Sultanul ar fi întrebat pe Halim-paşa, prinţ egiptean, resident in Constantinopol şi frate cu ex khedivul Ismail, dacă e dispus să primească tronul Egiptului in mod prealabil pe cinci ani
Halim-paşa ar fi răspuns afirmativ.
26	Septembre — 9 ore dim.
Paris, 25 Septembre.
Ziarul „L’Evenement" asigură că guvernul francez a semnat maî multe decrete de expul-siune contra revoluţionarilor străini, residenţl in Franţa.
(Havas)
A se vedea ultime ştiri pe pag. HI.
B UCURESCI, 15 SEPTEMBRE
Intr’un şir de reviste, am arStat primejdia cu care suntem ameninţaţi, atăt pe tb-rîmul economic căt şi pe cel naţional, de invasiunea crescbndă'a Evreilor. Am venit cu cifre, cari sunt maî convingătoare de căt toate frazele unui discurs, pentiu a dovedi matematiceşce primejdia şi pentru a deştepta pe Români asupra el.
Din nenorocire, pentru această ţară, pi-roteală mare vedem in naţiune, pirotealâ mare in guvern. Asociaţiunea particularilor ca să lupte in contra primejdiei nu esistâ ; acţiunea din partea guvernului e nulă ; şi cu toate acestea toţi, cănd stăm de vorbă asupra acestui lugubru subiect, recunoas-cem periclul şi afirmăm necesitatea unei reacţiunî împotriva acestui neam străin, care ne copleşeşce, ne exploatează, ne a-servesce.
Ţeranul este jefuit şi tîmpit de cărciu-marul evreii, care ’i inlesneşce cu eambtâ un vitriol ce ucide. Tergoveţul este pe fiecare zi inşelat de negustorul evreu, care ’î
vinde marfă proastă, din fabricele austria-ce, pe preţuri indoit şi intreit maî mari de căt valoarea lucrului. Societatea românească ignorantă ori nepăsătoare rabdă şi tace. Guvernul, care ar trebui să fie păzitorul intereselor acestei societăţi nonorocite, pri-veşce şi el cu indiferenţă, răsfoind a lene vr’o carte liber-schimbistă orî vr’o teoriă umanitară, undeideea de naţiune e tratată ca un prejudiţiu barbar....
Unde mergem cu aceste deprinderi ?
Numărul Evreilor creşce considerabil in fie-care an, in România, atăt prin importa-ţiunl noul din străinătate, cât şi prin propagarea fertilă a speciei. Pe zi ce trece, el acaparează maî tot comerciul, atăt in comuna rurală căt şi in cea urbană, şi un comerciu in care falsul predomină.
Nu e oare mijloc de a împuţina, dacă nu de a înlătura acest rbu ?
*
* *
Când am modificat constituţiu nea, pentru ca să deschidem şi Evreilor poarta im-pămîntenirel, membrii parlamentului strigau şi făgăduiau ţării, că vor aduce legi organice, cu cari să putem combate invasiunea semitică şi să dăm putere de resistenţă poporului romăn in contra primejdiei jidâ-neşcî.
Unde sunt acele legiuiri ?
Afară d’un proiect al d-lul Carp, care şi acela s’a pierdut prin secţiunile Camerei, n’am văţlut nimic.
Acum, insă-şl marea, puternica şi civili-sata Cermaniă, altă dată protectoarea copiilor iul Israel, se speriă de răul ce Evreii fac naţionalităţii germane şi caută a se scăpa de dinşil; iar noi, oameni nepăsători de interesile naţionali, nu numai că nu luăm măsuri impotriva celor răi din cetate, dar nici nu priveghiăm bine hotarel e noastre, pentru ca să impedicăm lăturele, aruncate de Rusia şi Germania, de a se scurge in România, — şi cănd căte-un căpitan de punct maî cu simţ, încearcă să’şl facă datoria, ne speriăm de o observaţiune a Austriei, care pretinde că nu’î respectăm' paşapoartele date Evreilor.
Suntem stăpâni, la noi in casă, şi avem dreptul d’a ne-o apăra in contra vagabon-dilor. Vegherea dar cea msl mare la hotare, iar inăuntru măsuri de protecţiunea Românului in potriva exploatării duşmăneşti a orl-cârul neam strein.
*
* *
Avem prea mulţi jidani in România. Moldova e asfixiată!.. Vreţi să piară elementul românesc din Moldova, orî să fie redus la starea de rob al Jidanului? Lăsaţi porţile ţării deschise, pentru ca valurile unul potop mocirlos© să copleşească casa românească; ’l lăsaţi pe Ovrei să fure, să tîmpiască, să ucidă, cu vitriolul, pe ţăranul romăn ; lăsaţi pe Ovrei să înşele şi să aserviască pe orăşanul romăn, purtând in cutele anteriorului ovreiesc desnaţfonalisarea României, spre a o închina sleită de puteri Austro-Un-garieî.
De nu vreţi a fi complicii acestui omor deşteptaţi-vă din indiferenţă şi luaţi măsuri pentru că naţiunea românească să scape de primejdia morţii. Noi am indicat, d’ată-te-orl, măsurile de protecţiune şi presiune. Guvernul şă’şl fâcă datoria.
—---------i— —	----------
CRONICA ZILEI
Curtea de Apel din Bucureşti, consultată de ministru asupra persoanei de numit preşedinte de secţiune, in locul on. d. Polizu-Micşuneşti,
care s’a retras din magistratură, a votat aproape in unanimitate pentru d-nu Alexandru Fiîitis, membru la acea Curte.
Felicitând pe ministru pentru procederea sa, înregistrăm cu plăcere alegerea făcută de on. Curte.
D. Bagdad, fost preşedinte al tribunalului comercial, este numit procuror la Curtea de Apel, in locul d-lul Stoicescu, care s’a retras.
Di-seară se incepe, in consiliul general de Instrucţiune publică, desbaterea raportului comi-siuniî, privitor la programa liceelor de băieţi.
Prefect la Constanţa este numit d. Ciocârlan; iar in locul acestuia s’a transferat, in Ylaşca, d. Poteca, prefectul Dămboviţeî.
Aflăm că ministerul a suspendat din Directorat pe d. prof. Petrovan, din Galaţi, şi a insăr-cinat pe inspectorul Dumitrescu să ancheteze faptele, imputate lui Petrovan. Această măsură a fost luată de autoritate in urma telegramei prof. Cotea, al cărei cuprins e următorul :
Domnului ministru al instrucţiunii publice.
in Bucureşti.
De zece zile Y’am comunicat că d. Petrovanu, directorul şcoalel normale, mi-a pretins leafa pe Septembre pentru a’mi libera leafa pe Iulie şi August. Pănă astăzi, nici un resultat.j Astăzi d. Petrovanu m'a ultragiat, in faţa şefuluî-pe-dagog Tetorianu, fiind că n’am voit a trece corigenţii după gustul şi interesul său, şi destituit verbal din postul de la şcoala normală. Declar, că cele publicate in contra d-lul Petrovan, in “Timpul" din Duminica trecută, sunt adevărate, şi Vă rog să trămiteţl o anchetă serioasă, căci multe sunt faptele mişeleşti comise de d. Petrovanu in această şcoală*.
In maî toate oraşele de munte a căzut zăpada. Sperăm insă că vremea se va îndrepta. Alt-fel iarna ar incepe prea de timpuriu. De la 1867, n’a mal căzut zăpada, in ăntăia jumătate a lui Septembre.
D. Etnii Ghica, primul secretar al legaţiuneî de la Paris, este numit agent diplomatic al ţării in Bulgaria.
Acţionarii fabrice! de hârtie, adunaţi Duminecă, in localul „Concordiei Române", au ales in consiliul de administraţie, pe d-nii :
C. Porumbaru	CU	8765	voturi,
I. Balanolu	n	7580	n
V. Socec	n	7454	n
Al. Cr^ţescu	n	5980	n
Gr. Păucescu	v	5638	Y)
N. Zahariad-Olmazu		4815	n
G. D. Teodorescu sunt de ales incă	4644 „ doî membrii. Ce! cari		
au intrunit, la acest scrutin, maî multe voturi, au fost d-niî N. Ioanid şi C. Olănescu.
Controlori s’au ales: d-niî Teodosie Christescu,
T.	Stefânescu şi P. Pencovicî. Ceî-l-alţl doi n’au intrunit maioritatea cerută de statute.
In colegiul IV comunal din Iaşi, s’au ales guvernamentali.
Se află in Bucureşti, doi eminenţi publicişti străini: d. de Rosny, preşedintele societăţii etnografice din Paris, şi d. J. Klacsko, scriitorul politic de la Revue des Deux Moncles. In zilele astea va mal sosi celebrul romanţier şi jurnalist francez Louis Ulbach.
D. P. I. Cernătescu, profesor de universitate şi deputat, a trimis prefectului de Dorohoiu, d. Eduard Gherghe), următoarea scrisoare:
Stimate coleg,
Sunt dsuă zile de cănd m’am intors in capitală, şi am găsit ziarul „Buciumul" No. 4, pentru care vă mulţumesc din suflet. Aci am cetit grozăviele ce sufer ţăranii chiar de la ovreii a-rendaşî ! Dacă acestor oameni, cari din supersti-ţiune şi fanatism ’şi-au perdut patria, şi cari prin toleranţa şi corupţiunea aristocraţiei polone, au contribuit mult la perirea Polonei, apoi noi la ce ne putem aştepta, dacă nu vor fi infrănaţi şi puşi la locul lor?!...
Vâ felicit foarte mult pentru generoasele şi nobilele sentimente umane şi patriotice cari vă fac să luaţi apărarea legală a acestor nefericiţi,
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA	_____	....m
nimbului sî ui viilor, caie incepuse iu toate părţile.
Recolta porumbului şi a viţel de vie este foarte slabă.
Culesul porumbului n’a început incă in jud. Vălcil.
Recolta in genere pare mijlocie.
In jud. Neamţu, recolta porumbului e puţin favorabilă, de oare ce vermiî distrug atăt grăuntele căt şi strujeniî.
* Timpul pănâ la 9 curent a fost favorabil, de atunci ploae şi zăpadă.
DIN BUCOVINA.
In Bucovina au inceput de trei zile alegerile pentru congresul bisericesc. Alegătorii români şi-au strâns rândurile faţă cu acest act de toata însemnătatea. Conduşi de zelosul lor mitropolit, victoria nu poate fi "de căt românească.
Ar fi de dorit, ca averile bisericeî ortodoxe române din Bucovina, să ajungă odată a sc in trebuinţa pentru scopuri culturale şi bisericeşcl romane, şi nu pentru întrebuinţarea aşezămintelor străine de desnaţionalisare.-Congresul,in ajunul căruia ne aflăm, va putea realiza această naţională faptă, dacă majoritatea - care nu poate fi de căt română — va lucra cu energie, şi dacă mitropolitul Morariu va voi să adaugă la meritele sale pentru biserică şi naţiune, şi podoaba nepreţuită a acestei fapte.
Să sperăm.
IDXUNr AFARA
Din Bulgaria.
Espulsiunea lui Slaveikoff — Cestiunea centri bufilor.
Amnestia pentru delictele politice, pronunţata de prinţ in timpul din urmă, se întinde, cum sc ştie, si asupra exminiştrilor liberali Jvaravelov, Zankov şi Slaveikoff. E foarte indoios insă, dacă eî vor face us de ea, căci Slaveikoff' a fost tractat, cănd i se ceruse a se infâţişa înaintea tribunalului, in chiput cel mal brutal.
Bătrânul Slaveikoff, care trece intre bărbaţii cel mal populari a-I Bulgariei, a fost trezit noaptea pe la 12 ceasuri de poliţie, şi silit să părăsească Sofia intr’o căruţă miserabilă, spre a se duce- in localitatea sa de naşcere. Apelul la bătreneţele sale, protestele numeroase contra unul act atăt de illegal, au rămas zadarnice. Slaveikoff a trebuit să cedeze forţei. De sine se inţelege,că această purtare a produs o îndigna-ţie generală şi va impedeca pe cel lalţî esilaţl de a face us de"amnestie şi a se intoarce a casă. *
- •
Cestiunea incasărel contribuţiilor prkinueşce guvernului multe nopţi fără de somn. Impositele trebuesc a se incasa prin toate mijloacele administrative şi militare. Vina pentru această stare de lucruri nu este, flresce, de căt tot a guvernului, care spre a face să triumfe planurile ambiţioase a le prinţului, făgăduise poporului iertarea dărilor pentru şapte ani, numai să aleagă pe candidaţii săi.
Din Germania..
Presa germană dă mare atenţie sporire! forţelor armatei francese. „Militar Woehenblatt," perifrasănd un pasagiu din ultimul discurs al d-lul Gambetta, privitor la armată, zice: „Energia neslăbită a bărbatului din Cahors (d. Gambetta este din Cahors), care a scos in anii 1870 şi 1871 armatele republice! din pă-
mânt, se manifestă in acest pasagiu in toată puterea eî. Fie-cine care poate să poarte o armă trebue să fie soldat, şi pentru toţi să se introducă acel’aşî serviciu sub arme. Fie-cine să ser-viască. trei ani întregi ; nimeni să nu aibă pri-legiul de a servi numai un an ca voluntar.
„Iubirea de patrie, ce vedem incăldind inima I acestui bărbat, trebue să atingă in mod simpatic pe toţi cari ăşî iubesc ţara şi să-î umple de respect faţă cu naţiunea, in care idea inarmă-reî tuturor cetăţenilor a devenit-, după ce trecuse prin aspra şcoală a nenorocire!, idea domnitoare."
*
1 Un ziar conservator din Berlin făcuse zilele acestea liberalilor germani imputarea, că aii traI ficat miliardele luate de la Franciain 1870 —1. — Ziarele liberale protestă contra acestei insinuări şi spun cum s’au cheltuit miliardele.
Din cele 4.200 milioane, 3,500 milioane s’ati întrebuinţat pentru acoperirea clieltuelilor de resboiu, pentru pensiunile invalidilor, pentru tesa-urul de resboiu a imperiului, la restituirea pa-gubilor diu resboiu, la transformarea şi echiparea fortăreţelor şi la lărgirea marinei belice. Restul s’a împărţit intre statele federale. Prusia singură a pus mâna pe 484 milioane.
Gând o să’şl maî incăldeaseă Germania inima cu atăta ban !
*
Privitor la întrevederea de la Danzig se a-firmâ acum, pe basa unor informaţii positive, că punctul de căpetenie pe lăngâ care s’au Învârtit negocierile nu a fost politica esternă, in privirea căreia nu s’a formulat nimic îngrijitor — ci modul in care s’âr putea combate cu maî mare eficacitate societăţile internaţionale. Măsurile preveduto, sunt acceptate deja de cele deue guverne imperiale precum şi de Austro-Ungaria, iar contele Saburov colindă acum guvernele Italiei, Francieî şi Angliei, spre a cere şi consimţământul lor.
SITUAŢIA CASI1 PENSIILOR.
Domnule redactor.	,
„In jurnalul „România Liberă" sub No. 1372 „clin 11 ale curgetoareî cereţi un răspuns la o „întrebare ce faceţi „dacă este adevărat că membrii comitetului pensiunilor spre a’şî putea a-„jUnge scopul profitului, afi inceput se facă şi-„cane societăţilor „Prevederea" şi „Economia", „neplătindu-le” incă de trei luni in urmă bonurile „acelor Casfe pe cari le sconta bieţii pensionar „numai cu unul la. sută,"
Trebue să cunoaşteţi d-le redactor, că onor. Cameră n’a admis" budgetul Casei Pensiunilor făcut de Ccmitet nici pe anul 1881, precum n’a admis nici cel pe anul 1880 —şi ca ea să scutească pe impiegaţi de reţinerea suplimentară de 5 °/0 in profitul Casei Pensiunilor, a suprimat reţinerea, intrepretănd alt-fel şi singură fără concursul Senatului Art. 5 din legea de la 1 Aprilie 1872, care Art.- sja maî interpretat de ambele corpuri la 1805 in sensul cum ’1 inţelege Comitetul.
Această disposiţiune micşorând veniturile pe fie-care an cu maî mult de 1,300,000 mii lei, Camera spre a equilibra budgetul, a încărcat veniturile cu sume imaginare, cari neputându-se realisa, au lăsat un deficit însemnat pentru anul 1880 —şi. va lăsa unql înspăimântător la închiderea exerciţiului anului curgător.
Suma netto de plată pe lună aici in Capitală, pentru pensii de serviciu pe anul curgător, se urcă la lei 256,390,3'700, care pe cinci luni, A-prile, Maî, Iunie, Iulie şi August face lei 1,281, 951,80/00. In cursul acestor cinci luni, casieria Casei Pensiunilor a încasat peste tot suma de:
al facultăţel de drept, sub-comisar cl. I in capitală, la vacanţa ce există.
D. Ernest Brăescu, absovent al şcoalei centrale de arte şi manufacturi din Paris, s’a admis in corpul de ingineri civili al ministerului, cu gradul de elev inginer.
La colegiul al treilea comunal din Iaşi s’aii ales guvenamentall.
D. I. C. Brătianu e in capitală şi mal toţi ceealaltî miniştrii.
i	h
Ieri s’ai! inceput examenile de admitere pentru şcoala militară de cavalerie si infanterie.
b	*>
■Se zice că d. Ciocărdia, prezidentul tribunalului de Prahova, s’ar fi numit president la tribunalul Ilfov, in locul d-lul Cătuneanu, care a refuzat acest post.
D. Carp s’ar fi numit jude de instrucţie in locul <l-luî Metaxa.
Agenţia primei societăţi privileg. c. r. de navigaţie cu vapoare pe Dunăre ne spune că adausul de 80 % la taxa transportului mărfurilor sosite pe calea ferată a Statului Bucurescî-Giurgiu nare nici o influenţă asupra preţurilor transporturilor numitei societăţi, cari erau până acuma in vigoare şi cari vor remănea şi de aci nainte in vigoare.
Sâmbătă la 19 curent, „Clubul internaţional al cântăreţilor" ăşî serbează aniversarea fundării lui in sala „Orfeu".
Vom publica in curând programa serbării.
De la 6 până Ia 12 Septembre, in Bucureşti, s’afi născut 104 copii şi ari murit 75 oameni.— Printre morţi aii fost trei a căror vârstă trecea peste 80 de ani.
Boaleie de căpetenie, cele de piept şi de sto-mach.
„Vocea Botoşanilor" se plânge de starea de decandenţă in care a ajuns liceul din Botoşani. Deja pe la sfârşitul esamenelor de astă-vară numărul elevilor era foarte mic.
„Esamenile corijenţilor au făcut această stare şi maî tristă pentru anul şcolar 1881 — 1882. Ast-fel, nu seim din ce causă, au deşertat 3 — 4 elevi de prin clasa VI şi VII, ear clasa VIII se va compune in acest an numai de 2, adică doi elevi, de oare-ce cel-l-alţi doi afijcăijut la corectare. — „Doi elevi intrVclasă întreagă! Din întâmplare nu se prevede in atestatele noastre şcolare numărul elevilor intre cari un elev oarecare a fost clasificat, căci, dacă d. Ureche, care face nouă schimbări in regulamentele instrucţiune!, ar avea pe atestate notarea numărului elevilor, ar fi curat uu ce ridicol de a pune de est mp) u gradul al 2-lea intre doi elevi."
„V. Botoşanilor" crede, că dacă corpul profesoral ar fi maî silitor, această stare s’ar ameliora.—Să fie oare acesta singurul motiv a ina-poiereî liceului din Botoşani ? Noi nu putem crede.
Starea recoltei porumbului din judeţul Prahova este mediocră.
Din causa secetei, in judeţul Romanaţî nici ogoare nici semenătrî de toamnă nu s’au putut face pănă astă-zî. Pe la 13 curent din causa unei ploi torenţiale, s’a împiedecat şi culesul po-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
— 1G Septembre —	33
A. DEBAY
traducţie de
ALEXANDRU I. GrOKSCTT.
Istoria Magnetismului animal.
CAPITOLUL VIII (Urmare).
SECŢIUNEA VI. a 6-a Experienjâ.
Nesimţirea generală, sau parţială a corpului omenesc, produsă prin influenţa magnetică.
Influenţa magnetică posedă acea ne espli-cabilâ proprietate , de a esada in cel mal Înalt grad sensibilitatea, safi de a o nimic, complect prin concentrarea sau sustragerea fluidului nervos ; ia exemplele numeroase ce esistă in a-ceadă privinţă vom adâoga pe cel al domnişoarei Julia.
Magnetisatorul inaintâ eătră somnambulă, şi după ce T intrerupse comunicaţiunea nervoasă intre braţul' drept şi creezi, zise spectatorilor:
„Poate prea bine cine-vasă lovească, se ciupe, se inţepe şi chiar să tae acest braţ, fără (ce somnambula să dea vre un semn de durere ; membrul este in acest moment ca şi separat de de corp. Eterisaţiunea, ceastă nouă descoperire, care permite a practica cele mal crude operaţiuni fără dureri, n’are un resultat maî complet.
Atunci el dete mal multe lovituri cu o linie lată peste braţul magnetisatel, care nu făcu nici o mişcare; o ciupi de braţ destul detare pentru a ’I desvolta o ekymose; infipseapoî un lung ac in carne; sângele ţişni: totd’a-una insă a-ceeaşî nemişcare.
Mal multe persoane inspăimătate, centră in-cetarea acestor experienţe.
Se pot co-upara efectele atieste-sice a le magnetismului mal esact cu cele a le eterului şi cloroformului; mii de fapte probeeză aceasta, Doctorii Reeamier, Androl, Rostan, Kunhholz, Pelletan, Cloquet, Darrieux, Oudet, Faure, Lafon, EUiotson, şi mulţi alţii certifică că au practicat scoterî de dinţi, scarificaţiunî, arsuri, tâerî de braţe şi picioare şi operaţiuni chirurgicale foarte dureroase, asupra unor individ! complec tamente nareorişaţî prin agentul magnetic, şi aflăndu-se intr’o stare analoagă cu aceea produce prin eterisaţiune. Printre aceste operaţiuni cele mal remarcabile sunt: tăerea sinului canceros de către profesorul Cloquet; amputaţiu-nea unei capse de câtră un chirurg german! aplicaţiunea maî multor moxa de d-rul Reca-mier ; arderea pielei de d-rul Lafon, din Tulusa; stârpirea unei bube la gât de-drui Filassier etc. Aceste fapte au avut prea mult resunet şi s’au petrecut sub ochii unor oameni prea cunoscuţi pentru a mal fi necesarii! să se stabilească aci
autenticitatea lor, In fine dacă e nevoe de aceasta vom raporta aceste linii scrise de către profesorul Androl in al treilea volum al operei sale Pathologia internă: „Afirm, că sub influenţa oare-căror manopere magnetice prin cari individul devine somnambul, el perde orî-ce sim-ţibilitate. Iu acelaşi timp când este nesensibili-tate, este şi isolare completă de persoanele şi lucrurile dimprejur, in timpul raportului ce e-sistă cu magnetisatorul."
La toate faptele probatoare pe cari noi le-am expus, ni se poate obiecta că, poate ajunge cine-va la nesensibilitatea fisiologică prin deprindere. Se citează convulsionarîl, extaticii, fa-kiriî Indiei, cari se sfăsie, esî tae cărnurile, esl ard deosebitele părţi ale corpului cu atăta lipsă de durere, că i-ar putea crede cine va de o altă natură ca cea a noastră.
Această obiecţiune, departo de a contraria teoria noastră, el dă din contra un nou sprijin. Ideia fixă, fanatismul, a intărîtat maî ăntăiu organul cerebral in cel mau inalt grad; sfăr-şirea nervoasă a succedat apoi violenţei excita-ţiuniî. In această stare de degradaţiune nervoasă, impresiunea nu maî e resimţită, sensa-ţiunea nu este maî mult percepută; viaţa de relaţiune este de asemenea suspendată. Această insă amqrţire şi nesimţire nu rssistă de loc sguduirel electrice, ast-fel după cum s’au experimentat. Deci, dacă sguduirea electrică nu este resimţită de somnambulă, aceasta va fi proba cea maî convingătoare, cea mai palpabilă, că influenţa magnetică a suspendat completamente in-tr’ănsa orî-ce sensibilitate, căci cadavrele incă calde, tresar şi se agită cănd sunt lovite de scăn-
A pid-Ut. jjoi. .	.	• i-,tuu,ou4 „ *7
A rămas in casă la finele	'
liu August Lei................ 6,576 „ s»/J(Jo
Suma cheltuejilor de 1,566,802 2?/109 se ^ compune ăntăiu : 173,891 &-/ioo' cheltuiţi ^ dobânzi, restituiri, sume trimise pe la casierii de Districte şi diferite alte cheltuell. şi le! i^gg 911 85/00, plătiţi m pensiuni, din cari numai 7
trimestru Aprilie s’a plătit lei 321,558„67/.0i), datorii din pensiuni pe anii precedenţi.	'
Cu lei 6,576 53/ioo> remaşi saldos in Casă ^ finele luî August, trebuea să plătească Comitet^ la I-iu Septembre pensiunile pe August in s1]rn!.
de lei.................-	•	•	256,390 „ ^ I
plus anuitatea către Casa Jacques
Poumy.	Lei........................ 31,000	„	a
plus procentele Casei de Depuneri
Lei.................................. 24,250	„	..
plus Visterieî pentru taxa de 5
la % vr’o............................ 10,000	„
Peste tot. Lei 821,640	., ~i%
Ca să poată efectua Comitetul ce va plăti la începutul lui Septembre, a trebuit să inccseze de la Visterie restul din reţinerile pe August şi restul din subvenţie pe Septembre; a:cste sume nefiind suficiente şi membrii comitetului vizând „a’şî putea ajunge scopul profitului" care este acela al pensionarilor, cu banii ce a putut incasa a plătit numai pe pensionari, lăsând in suferinţă pentru căte-va zile pe unii din pensionari şi pe societăţile Prevederea şi Economia, ca să le plătească din sumele ce ar maî incasa in cursul lunel.
Comitetul cunoscând că mulţi din d. Pensionari afi avut pensiunile cedate pe maî mulţi ani şi că se află in strîmtoare după cereriilo ce T a făcut le a liberat cu anticipaţie de la un timp incoace bonurile de pensiune in cursul luneî, pe cari d-lor le scomptau la sus zisele societăţi cu unu la °/0 pe lună, care procent socotit pentru 10 sau 15 zile de intărziere, cum aii fost pe Junele trecute le aducea societăţii 1 un profit de la 18-24 la °/o Pe an.
Luna aceasta zisele Societăţi, vădşnd că nu pot incasa bani in cele d’ăntăiu zile ale lunci, a cerut Pensionarilor o depunere de 15 o/0, Domnule redactor cărţile sfinte ale religiei n"'-tre creştine spun, că Chistos Dumnezeii, in de >ns de 33 ani, căt a fost întrupat pe pământ, odată :i -mal aindestulat 5000 de oameni cu 5 pănî, cum d r un om cu judecată dreaptă poate pretinde ca membrii comitetului cari sunt oameni, şi n’au puterea d’a face minuni, să poată indestula de 12 ■ ori pe an, pe toţi pensionari, cu plata pensiunilor, regulat pe fie-care lună, cănd es-timp resursele ordinare sunt mal mici de căt cheltue-lile cu vr’o 70,000 lei pe lună ? Şi cănd nun avem incă de plătit şi pensiuni din anii espiraţî, afară de aproape 200,000 lei ce maî datoreşce comitetul foştilor cesionari, pe luna lu Decembre 1880 şi Ianuariu şi Februariu anul curent.
Respundănd dar, d-leiţdirector, la provocarea ce a’ţl făcut prin jurnalul d-v., ve rog să bine-vo-iţl a publica această epistolă, ca să se convingă atăt casele „Prevederea şi Economia" căt. şi toţi d-niî pensionari din capitală şi districte, că nu din reaua voinţă a membrilor comitetului, nu se maî pot plăti regulat pensiunile ci din lipsa mijloacelor in care e pusă casa prin budgetele votate de Cameră.
D-niî pensionari, cari in iarna trecută nu s’au mişcat in destul spre a’şî sprijini dreptăţile, trebue ca indatâ după deschiderea corpurilor-legiui-toare să întrebuinţeze toate mijloacele legale, ca să dobândească de la corpurile legiuitoare îndestularea ce li se cuvine.
C. Bălicscu. i
-
teia electrică, şi viaţa pentru tot-d’a-una stinsă pare un moment a se reaprinde.
Doctorul făcu să joace o mică maşină electrică destul de tare, şi somnambula primi descărcările el fără a face cea maî mică mişcare; conductorul maşinel fu preumblat asupra diferitelor părţi prealabil magnetisate, şi nici-o-dată comoţiunea nu produse cel maî mic efect; st putea numi, cu drept cuvânt, o statuă de marmoră, pe care lovitura fulgerului nu o ar fi putut sgudui.
Spectatorii remaseră incremeniţî inaintea acestor experienţe, şi cel maî increduli fură nevoiţi d’a mărturisi că magnetismul a dat rcsul-tate extra-ordinare, inexplicabile. Un naturalist ce se găsea, printre eî, adaose, că savanţii in loc de a-I arunca dispreţu, ar trebui din contra, a face un subiect de studii serioase; căci, dacă este glorios de a descoperi o rasă pordută, o planetă nouă, nu va fi mal puţin d’a se ocupa de acest agent misterios şi de a 1 fac® să servească in profitul umanităţii.
Aci se termină naraţiunea esactă a faptelor extra-ordinare, cari s’afi petrecut in şedinţele magnetice la cari am fost invitaţi. Maî mulţi din lectori vor taxa aceste fapte de imposibil şi vor remănea in incredulitatea lor; căt pentru noi, cari suntem aseminea increduli, cum poate să fie cine-va, admitem aceste fapte, nu numai pe resonuţ că am fost faţă la aceste experienţe, dar fiind-că ştiinţele fisice şi fisiol°-gice demonstrează indestul posibilitatea. Credem că a nega fără a cunoaşte in fond lucrurile, nu , e de loc logic, fiind-că negaţiunea absolută | se aplică de căt la absurd.	9J|
(Fino).
www.dacoromanica.ro

R0MAJN1A LIBERA
STAREA RECOLTELOR IN ŢARA.
Acum, după ce s’a secerat şi trerat grăul, este uşor de constatat că recolta este in genere slabă. *Sund judeţe, ba chiar comune, unde alăturea cu grăurî' foarte proaste au fost altele mijlocii şi chiar bune in raport cu anul; insă in general vorbind, recolta este slabă, şi pe a-locurea calitatea cu totul ordinară.
Pe aceeaşi moşie am vădut grăi! care a produs de la 20 pănă la 30 băniţi de pogon, a-lâturî cu altele cari au dat 10 până la 15 băniţi. Mai mult: in unele localităţi grâul proprietarilor si al arendaşilor a produs ca in anii mijlocii, pe când grânele ţăranilor nici că aă putut fi secerate, atât erau de slabe.
Cu privire la calitate, am observat iarăşi va-riaţiuni surprinzătoare. Pe aceeaşi moşie un soiri de grău, şi chiar o parte a aceliuiaşi soi de grăă, a produs grăă foarte frumos la bob şi indestul de greii; altu a avut nu bobul uşor şi mic, sbărcit şi fără faţă.
In unele localităţi, grăula a fost arăt de slab, in căt cultivatorii i-ati dat foc şi au intors locurile pentru semănăturile de toamnă.
Mulţimea ploilor a făcut să crească paiul; ast-fel s’a constatat că s’a produs in anul acesta indoită cătăţime de pae de căt in anul trecut.
Orzurile şi ovăsurile semănate la timp şi in condiţiunî bune, aii dat ca in anii cei buni. La şcoala de agricultură orzul a produs două chile la pogon, iar ovăsul două chile şi jumătate. Calitatea este bună.
Secara a dat resultate mulţămitoare in părţile unde se cultivează.
Porumburile, in cari sperăm atăt de mult, nu corespund asceptăni cultivatorilor. S’a obserat intr’o parte însemnată a ţereî că porumburile semănate de timpuriu au legat bine şi vor produce o recoltă bună; din contra cele semenete târdiă, cu toate că au crescut cu destulă vigoare din causa ploilor, totuşi cănd erau să lege a venit seceta cea mare şi a compromis recolta. Nu mai vorbim despre porumburile nesăpare la timp, acestea au inţelenit, au îngălbenit pe loc.
Viile cari s’aă arătat atăt de frumoase de cu, primă-vară şi pe timpul înfloritului aă suferit de msnă. Rodul frumos la inceput, s’a pălit; boabele aii inegrit şi aii căzut. Pe lângă acestea grindina a stricat vii multe in căte-va judeţe şi anume in Vâlcea Gorju ,Prahova, Mehedinţi.
Aceleaşi cause cari aă vărămat cerealelor si
b	b
viilor, aă stricat plantelor de grădini, precum pepenilor, castraveţilor, şi alte verdeţuri. Poamele după ce că eraă puţine, şi cate au rămas s’aă resimţit de secetă.
Şi, fiind-că vorbim de secetă, vom comunica lectorilor că, de cănd se fac observaţiunî meteorologice la şcoala de agricultură, nu sa constatat căldură mare ca in luna lui August din anul acesta. Termometrul s’a urcat la umbă la 40 grade. Zilele de 11, 12 şi 12 August vor fi ţinute minte mult timp Cititorii pot
In resumat, inventariul stării recoltelor nu este inveselitor; agricultura a incercat pagube insemnate, şi această esplică descuragiarea multor agricultori. Cu toate acestea să ne mulţumim că anul n’a fost mai reă, după cum s’a mai intămplat. Orî-ce s’ar zice, producţiunea nu numai că va fi indestulătoare pentru consuma-ţiunea locală, dar va alimenta şi comerciul de esportaţiune. Preţurile sunt foarte bune. S’a văndut grăă cu 120 lei chila şi porumb vechiă cu 70 lei. Nu este mirare ca preţurile să se menţie, şi poate chiar să se mai urce, din causa lipsei ce se constată in mai multe din Statele Europene,
SOCIETATEA „TINERIMEA ROMANA"
Bucurescî, 10 Septembrc 1881 D mnule Redactor !
.	t
In numele societăţi „Tinerimea Română" ve rog să bine-voiţî a primi alăturata listă de subscripţie pentru ridicarea statuei lui Andrei Mu-reşianu in Ardeal.
Siguri de silinţele ce veţi depune spre a ne veni in ajutor, ve rog să primiţi cu anticipaţie recunoscinţa noastră.
Inapoiarea listelor se aşteaptă la 15 Octombre 1881, sub adresa casierului, Alexandru Diman-ceâ, strada Dionise No. 1.
Primiţi, ve rog, asigurarea osebitei noastre stime şi lecunoscinţd.
Preşedinte, Ai. I. Şonţu
Secretar, N. Demetrescu.
APEL
Nepăsarea cu care vedem că se întâmpină la noi, înălţarea statuei lui Andreiă Mureşianu in Ardeal, indeamnă pe societatea nostră, cu scop literar, se fie ea cea d’ăntăiă cu deschiderea u-neî liste de subscripţiune in România.
_ Ceea ce cerem noi, astăzi, este un semn de iubire şi recunoscioţă către sfânta lui memorie.
v Andreiă Mureşianu, care a purtat in sufletul seă sufletul intregeî naţiuni, ’şi a înălţat singur monumentul nemurire!...
Naţiunea care in dureriie ei, a găsit măngă-ieie in cântul lui Mureşianu....
Cetăţenii liberi ai unei libere ţări să nu facă mai puţin de căt fraţii lor!
Poeţii Moldovei, poeţii Munteniei, sunt aşezaţi in focarul Teatrului Naţional; insă idea unită-
ţei este nocompletă, neflmd reprezentaţi şi Românii dih alte părţi.
Să luăm aminte a nu ne abate şi de astă dată, de la datoria Românismului.
Numele donatorilor se vor publica. Suma adunată se va in ai n ta ziarului „Observatorul" din Sibiu.
Comitetul.
ARENA ZIARELOR
.*» „Românul" vorbind de invdţamentul rural găsesce, că nici astăzi, după 16 am trecuţi de la votarea legeî din 1864, acest in-văţănifint n’a devenit in realitate obligator, căci in multe comune nuesistă incă şcoale.
Cu acest prilejiu „Românul" semnalează deosebitele propuneri, ce a tăcut pentru re-mediarea acestui reti, şi ridicarea instrucţiei rurale la un nivel, cirespunzStor esi-genţelor şi insemnătăţeî sale. Propunerea de căpetenie şi care nu s’a realisat incă,
avea de obiect d’a se introduce in cărţile de citire ce se întrebuinţează in şcoale, pe'lângă istorioarele morale ce sunt menite a forma prin esemple inima elevului, şi espuneri scurte şi substanţiale asupra agricu'tureî, insemnătăţii binefacerilor şi foloaselor ei, precum şi asupra mijloacelor celor mai apte d’a produce mai mult şi mai bine. Aceasta s’ar putea face chiar acum. Să se însărcineze 4, 5 profesori, se scrie, să traducă căte-va cărticele, să se tipărească repede şi să se imparţă in toate şcoalele rurale Pedănsele să inveţe copii chiar citirea.
Guvernul să caute a o realiza căt mălin grabă.
„Binele Public" se ocupă de resulta-tele lut 18 Septmibre din Dealu-Spiriî, resultate ce au avut un efect nemărginit asupra viitorului ţereî, fiind mat resunătoare incă in străinătate, de căt in intru.
„Martiri nici odată n’aă lipsit causei ţionale, „-zice un publicist-de la Cantacuzin, desbră-„cat şi proscris, Brezoianu şi Bălâeianu, daţi „morţii, VăcăreşciT, esilaţî la Cipru, toţi victime „ale fanarioţilor, mai târziu Gregoriă Chica al „Moldovei, , asasinat pentru a protestat in contra „trădării Bucovinei către Austria in 1777, şi la „1821 Tudor Vladimirescu, carele rest urnă pe „fanarioţi, fu prins in cursă mişeleşce şi asasinat chiar de către ajutanţii lui Ipsilante ; de „la aceştia şi pănă la cei 200 pompieri aî Bu-„cureşcilor, cari apărarâ intrarea , cetăţii, eroi „de pe urmă, pănă la liberatorii proscrişi in „1848, martiri viui aî patriei in mijlocul naţiunilor străine !“
»** „Timpul" reproduce douS telegrame din organele austro-ungurescî, o telegramă a Ţarului către Impâratul Austriei, şi alta a baronului de Haymerle, din cari resultă o apropiare sigură, intre cele douS mari impărăţii. Telegrama Ţarului, scrisă in franţuzesce, cuprinde următoarele ;
Maj. S. Imp. Austriei —la Miskolez.
Telegrama de felicitare, pe care aî bine-vori: să-mi adresezi cu ocasia zilei mele, viu m’a atins, şi’ţî mulţumesc din tqată inima.
Am fost preş fericit de a revedea pe Impe-patul Wilhelm, amicul venerat, care ţine legături comune de cea mai intimă afecţiune.
VARIETĂŢI
Monument pentru Salustiu.—In Aquila, lângă Neapol, s’a format, sub preşedinţa istoricului Va-nucci, un comitet spre a ridica un monument marelui istoric roman Cajus Crispus Sallustius. Afară de bani. comitetul primesce şi opere, monografii, ediţii rare, medalii, pietri'şi in sfârşit orî-ce poate contribui la premărirea lui Sal-lustiu.
Politia rusească, — ăşî cunoasce une-orî datoria. Aşa, din cercetările privitoare la ultimele turburări contra Ovreilor, reese, că in multe locuri poliţia a fost instigătoarea mişcăreî. Amploiaţii ei conduceai! gloatele, iu toată forma, in contra Jidanilor, şi se faceaii nevăduţi numai după ce intervenia armata. — Guvernul a mustrat, pe faţă, aceste organe pentru „incorecta" lor atitudine, iar pe din dos le-a lăudat.-Iată uu cas, cănd poliţia şi guvernul altor state (bună-oară a’l nostru) potinveţa ceva de la poliţie şi guvernul rusesc.
Legiunea sacră. -Vr’o 300 de membri aî aristocraţiei rusescî, au organisat,-sub acest nume —o societate secretă, in scop de a zădărnici atentatele nihiliste împotrivă ţarului. Societatea dispune de mari fonduri de bani şi are o organizaţie întocmai ca'societăţile revoluţionare. La curte ea se va bucura de o influenţă şi de-un credit mai mare de căt chiar poliţia secretă. - Ce-am mai rîde, dacă nihiliştii ar is-buti să se introducă şi in sinul ei ! farul ar fi de minune păzit.
Geografie ungurească. - Zilele acestea a apărut in Pesta o carte aşa numită; „Bibliogra-
fia literatura ungureşcl naţionale şi internaţionale", de un profesor Kertbeny. Dacă facem cititorilor o dare de seamă detaliată asupra ei, i-am face cunoscuţi, intr’adever, cu multe gugumanii şi stupidităţi ungureşci. Dar ce le-ari folosi ? Şi ce să ne pierdem noi vremea fâcen-du-o ? E destul să luăm din această „bibliografie" (nici odată înţelesul unui cuvânt n’a fost mai refl bajocorit) o notiţă privitoare la ţara noastră şi anume la starea ei politică in anul 1880.
„ Principatul Moldovei —zice autorul la pag. ■520 —e împreunat că Valackiat si sub supremaţia turcească, in vreme ce cea dÂn urmă stă sub protecţie rusâ.‘:
Un savant a’l Ungariei a scris această nătăngie fără pereche! unul din savanţii Uagarieî !
__________NOTIŢE LITERARE
Convorbiri liierare. (Anul XV) No. 6, are următorul sumar :
Sgărcitul, poveste de N. Gane.— Scrisoarea a patra, in versuri de M. Eminescu.— Corespondenţa dintre Vasile Alecsandri şi Ioan Ghica, (X).
—	Maria, nuvelă trai. din limba germană, (sfîr-şit). — Cântece populare din Ardeal, de George Sima, (urmare). — Două documente pentru istoria noastră contimporană, de A. Papadopolu-Cali-nracli. — Bibliografie, de Y. X.
Progresul medical roman, No. 36. An. III
cuprinde:
Revista. — O operaţie depusă, — Sănătatea populaţiei rurale.— Electricitatea.— Revista gazetelor.
—	Farmacia. — Medicina veterinară. — Serbarea zilei de 4 Decembre.— Varietăţi.-Foileton. —A-nunciurî medicale.
„Economia rurală", No. 8, (An. II), are următorul sumar:
P. S. Aurelian : Cronica agricolă şi economică.
—	Resultatul recoltei grâului, a orzului şi a o-vezului. Starea vegetaţiuneî porumbului, a viilor şi altor culturi. Unele dintre căuşele recoltelor.-MS.-urî contra abusurilor ce se fac cu băuturile spirtoase. - Concursuri agricole şi industriale,—Mişcarea exportării lăneî in Transilvania. — Starea recoltelor in diferite staturi. — P. S. Aurelia,n : Reformarea legii pentru tocmeli agricole. — B. S. Moga : Căuşele cari i ifluenţeazâ asupra preţurilor produselor noastre şi mai cu seamă asupra produselor agricole. —Panu Con-stantinescu: Cultura albinelor. —Lucrările de vară,
—	W. Knechtel : Tunsul pomilor. — V. Cdrnu : Vasele vinare. — S. C. Radianu : Industrii agricole. — G. Nicoleanu: Recete şi fapte diverse. — J. E. Muciu : Corespondenţă. — V. Cărnu : Revista meteorologică pe luna Iuliii 1881 cu tablou.
Revista seiinţifică No. 10-11, Anul XII are acest sumar:
Cronica Scitnţifică. — Fotografierea Cometei de d. Ianssen. — Composiţiunea chimică a acestei Comete după d. Hugins. — Influenţa Cometei asupra ano-timpilor. — Exposiţiunea de electricitate din Paris. — Filoxera. — Societăţi inveţate-— Academia Română. — Discuţiuni asupra ortografiei in sesiunea generală din 1881.-Astronomia.-Teoriile cometare. — Necrologia. — Etienne Ilenry Sa-inte Claire Deville. — Meteorologia. — Teoriile in Meteorologie. — Chimia. — Exposiţiunea de electricitate de d. Gaston Tisandier. - Clima. — Căldurile escesive din 1881. — Agricultura. —Agricultura şi industria. —Bibliografia. — Principii de Zo-ologiă generale relative la anatomei. Tablouri Meteorologică pe lunele Maiu şi Iunie de la Brăila.
—	Tablou meteorologic pe luna Iuliă de la Ferăstrău.
Serviciul telegrafic al „Rom. Libere."
28 Septembre —9 ore dim.
Cernanţi, 27 Septembre.
Din causa pestei bovine care a năvălit in Rusia, graniţa de la Novoseliţa s’a inchis pentru a opri intrarea animalelor de rasa bovină in Bucovina.
Alexandria, 27 Septembre.
Noutăţile din Meeca spun, că de la 2 August pănă la 10 Septembre aă murit 102 oameni de coleră din 133 caşuri constatate. ,
Constantinopol, 27 Septembre.
Prinţul Napoleon pleacă azi la Viena,
Ambasadorii au remis Duminică Porţii o notă colectivă privitoare la schimbarea adusă de Turci in traseul fruntarielor turco-grece, de la Kritizi pănă la Zarco. După convenţie, traseul trebuia să urmeze vărful înălţimilor situate spre Nord de Zarco, pe când Turcii au făcut că fruntaria să treacă chiar peste Zarco, formând un cot şi luănd ast-fel o parte din rîul Salombria, care trebuia să ţină de Grecia.
Ambasadorii au observat Porţii că toate neînţelegerile intre comisarii însărcinaţi să fixeze punctele secundari ale fruntariei, trebue să fie înlăturate prin majoritatea voturilor; căci, in caşul de faţă, Hydayet-paşa contra acestui principiu a ocupat milităreşte punctul litigios, pentru a executa, zice el, un ordiu al Porţii. Ambasadorii protestează dar contra acestei interpretaţii a Porţii şi cer axecutarea traseului convenţional propus mai ăntăiă de Poartă.
Vieua, 27 Septembre.
In cercurile competinte din Viena se declară absolut falsă noutatea publicată azî-dimineaţă de un ziar vienez, privitoare la o pretinsă in-
trevedere apropiată iatre impăraţiî Austriei şi Rusiei la Granica.
(Havas).
Casa de economii, a asociaţiunei libere sub devisa „Prevederea" din Bucurescî, presintă la începutul curentei luni Septembre, următoarea situaţiuce:
ACTIV.
Numerar iu casî...................... 1,034—61
Efecte publice.......................197,3-15—47
Avausurî pe deposite . .	.... 145,2 9—35
Terenul p. edificiul societăţei ....	12.892—
Mobilier case de fier s. c........... 1 070-------
Efecte depuse garanţii................. 203,137—75
560,67 a—48
PA3SIV.
Capital din mise lunare ...	. .	124,79 i —70
„	„ periodice.............70,019——
„	„ de reservâ ....	6,596—10
Avansuri pe deposite................... 150,724—21
Beneficii neto in 5 luni tr.............. 5,407—51
deponentă efectelor garanţii ....	203,137—75
560,679—Îs
Dividendele bonificate cocietarilor in anul trecut 10 % beneficiile realisate in sem-corent pănă la 1. Sept. represintă 12 % pe an.-Procentele p. avansuri 8 % pe an
Biuroul societăţii strada Smărdan 24.
Direcţiunea.
Clubul internaţional de pliil trinom e.
La serbarea de fondare a acestui club, care se ţine SămbătX in ziua de 19 Septembre (1 Octombre) anu curent, in salonul d-luî T. Cosman (Orfeu), avem onoare a invita pe onor public.
Intrarea pentru membri şi familia lor libiră
„ streinilor, de persoană 2 fr. cu familie 3 fr.
Administraţia Clubului.
MEDIO Şl CHIRURG
WILH. SALTER
DE LA FACULTATEA DIN VIENA
Special: BOA.LL UDE FEMEI Şl SYP HILIS
anunţă onor. public că s’a stabilit in strada Sf Ioan nou No. 1 (lăngă hotel Patria) şi ţine consultaţiunî de la 8—9 ore a. m. şi de la 3—5 p. m
LIBRĂRIA L. M. BARASCH A esit de sub tipar : Curs elementar de Gramatica fraucesă Metode theoretică şi practică de Liauly C. Albert, licenţiat in drept.—Preţul 3. 50. De vendare la toate librăriele
DE VÂNZARE
Lemne de foc tufan şi fag de prima qualitate. Vend şi după greutate o tonă sau 1000 kilograme de lemne uscate, tâete, despicate şi aduse la domicdiul numai cu 28 fr. si lemne de fag 1000 kllgr. fr 32. Pentru înlesnirea ’d-lor consumatori se vinde şi cu suta de kilgr. Insă de li 500 kilo. in jos transportul priveşte pe seama cumpărătorului. D-ail amatori a se adresa in Slr. Derzi No. 17 bis, in apropiere de atelierul gări Târgovişti
Cu stimă, Hristu Snneon.
LA MAREA BURSA NAŢIONALA
41 bis, STRADA LIPSCANI, 41 bis
l. M. FERfIO & FRAŢII BENZAL
C0BSTJL BUCURESCÎ.
Pe <Jiua de 1B Septembre. 1881, os?» IO
OBLIGAŢlUflI
6 “o Oblig, do Stat Convertite. .
6 o/0	»	Căilor ferate Române
5 «0 Renta Amortisabilâ .... Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. .
7 %	Scrisori	fonciare rurale .	.
7	%	«	a urbane .	.
6 o/0	»	»	»
8	“'0	Impr.	Municipal ....
» cu pr. Buc. (bil. 20. L.t
5 °,® Renta română..........
Acţiuni Dacia România . .	.	•
» Banca Naţională a României Baia de Aramă liberată .... Cupone	Oblig,	de	Stat	.	.
„	Rentă.............
„	Căilor	ferate .	.	.
„	Scrisuri..........
Argint Naţional contra aur .	.
Bilete de Bancă...............
Rubla hârtie...............  ■
Florini.......................
Lose otomane..............
CURSUL DIN YIENA
27 Septebmre
Napoleonul ........
Ducatul ..........
Lose Otomane..................
Rubla hârtie ....	.
CURSUL DIN BERLIN
27 Septembre
Oblig, căile ferate române .	.
Acţiunile	»	a	...
Priorităţi	»	»	. .
Oppenheim.......... ,	,
Rubla hărtia..............
Oblig, noi....... ...
Lose Ottomane.................
CURSUL DIN PARIS
27 Septembre
Renta Romană..................
Lose otomane ....
SCHIMBUL
|16 Septembre
Paris (3 luni)...............
a la vedere................
Londra (3 luni)..............
» la vedere ......
Berlin (3 luni) .......
» Ia vedsre.......
Viena Ia vedere .	.	...
j Oomy.	Vini.
102	103
102	103
92 3 ,	93 '/a
230	235
103 Vc	104
101 7S	102 t/2
96 */«	97 t,
107	107 »/,
29	30
92 %	93
415	425
1830	1850
	750
%	arr.
1 -V	aur.
V#	
l/a	
*/,	7»
%	ts
2 7u	2 75
2 44	2 15
50	60
9 34 %	9 36
5 58	5 61
26	26
126 >/4	125 »/.
100 7,	100 7<i
62	62 lo
	111 60
219 60	218 80
103 20	10- ”/«
93	93
55 »/,	55 74
98 90	
99 85	
25 05	
25 32	
122 7a	
123 s/4	
Adrese neutru telovrame FERMO BENZAL
www.dacoromanica.ro
ALEGATORUOL
DEPOSIT GENERAL
la D= APPEL &C-
BUCURESOl
No. 1 — STRADA COVACI — No. 1
Cu i-e-.^ta avem onoa *e a incunoseiinţa pe inalta Nobilime, şi pe onor. Pubiic, că am deschis sub Firma :
1 Vţ y	Nectarul 1- umStoriior	X\
HÂRTIA DE CIGARETE SUPRAFINA
Cea mai renumită in Romania ţjr roilru a evita contrafacerile ia «e ceară marea de fabrica aci alKmrată Cu loptanu : DTJBOIS, GRENU & Cie, 65, rue Galande, PARIS
In detaliu : In PnmSnia la Iote Prăvăliile de Tutunuri si Ciţjări
BAZARUL BULEVARDULUI
De vânzare bilete de închiriat
kJSk SOBE D£ UMPLUT
,_!?* REGULATORE şi VENTILATOilE
Sobe puţin voluminoase daă o căldură mare şi răpede. Cea maî perfectă şi cea maî simplă regulare a ardere!.
DC“Durata focului se poate regula (lupă plăcere*^
Cel maî simplu serviciQ fără de a avea trebuinţă de măturat. Se inlătură orî-ce căldură supărătoare şi reflexitoare. încălzitul e foarte ^ftin şi soba dureasă foarte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă încălzeşte trei camere, încălzire centrală aeriană pentru clădiri întregi.
PENTRU
BARBAŢI ŞI COPII
PENTRU LIPIT LA CASE
A se adresa la Tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci 14
( Casa Pencovicî)
20, COLŢUL BULEVARDULUI ŞI CALEA VICTORIEI, 20.
in casele d-luî Ştefan Greceanu.
Fonduri însemnate, căt şi relaţiunile noastre cu fabricele cele mai renumite ale Europei, asemenea şi capacităţile tecnice cele mai escelente, pe cari le-am angajat pentru fabricele noastre proprie din Viena şi Paris, ne pun in plăcuta posiţiune de a satisface pe deplin chiar cererile cele mai inalte ale onor. noştri clienţi, in ori-ce privinţă.
Ne vom sili in tot-d’a-una de a justifica increderea dv. şi sfîr-şim, rugăndu-ve, să bine-voiţi a onora cu visitele dv. noul nostru magazin, pe care cu ocaziunea Sesonuluî ele Toamna şi Iarnă l’arn asortat in abondenţă cu hainele cele mai fine şi elegante pentru Bărbaţi şi Copii.	cu stimă
6	„BAZARUL BULEVARDULUI11
MEIDINGER-OFEN
BUOUHE8CI
M" SITUAT IN CENTRUL ORAŞULUI
— Strada Şelari, Nr. 7. —
Restaurarea complect cu serviciul prompt şi sonerie electrică. Odăi de la fr. 1 50 — 5 fr. pe zi. Apartamente pentru familii. Abonamente pe lună cu rabat. Salon aranjat pentru nunţi, dans şi de adunări.
Această marcă de fabrică este turnală pe partea interidră auşeigfflT
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trâmit gratis şi franco,
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
H. HEIM, Kărtnerstrasse 40-42, VIENA.
AV1S
DE VENZARE
Din causă de plecare, mobile fru moaşe, străda Victoriei, 200 bis De vedut intre orele 1 şi 5.
Sub-semnatul anunţonor. Public
din strada Doamnei, casele Cerlenli in curte.
se află in toate zilele mâncări calde şi reci,[cât şi băuturile cele maî bune atăţ indigene căt şi străine, o pură-ţenie complectă precum şi un serviciu prompt şi cu preţuri foarte moderat®.
10-2-1	Costacbe loan.
Bucureşti, Septembre, 1881
PRIMA FABRICA SPECIALA
gHE** Către distinsa noastră clientelă
CRAVATE
Ne grăbim a ve comunica că «MARELE BAZAR DE ROMANIA» distinsul magazin de haine confecţionate pentru bărbaţi şi băeţi a priimit pentru S e s o nul de Toamna primul transport de: Costume fine şi moderne, in fasoane diferite, croelile cele mai nuoî, Pardesiuri elegante, stofe recomandabile, până la calităţi superioare; Costume negre de Salon, Fracuri şi Redingote, de pervien, de Brun şi drap de Sedan; Asortiment complect de pantaloni fantasie la Redingote şi Jachete din stofe mouveauley> nuanţe bine alese.
Soliditatea confeoţiunei, perfecţiunea croelii şi modicilatea preţurilor, vor respunde ca in tot-d’a-una aşteptării D-voastre.
Depou principal al Fabricei noastre din Viena in Romania.
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
Strada Şelari No. 7, sub Hotel Flesclii.
NB. — Rugăm a nota	IEST0 "Sfea spre a evita conftmunl regretabile.
IN ROMANIA
Fondată la 1870
De Ven^are
} Se recomandă prin aceasta C , Onor. Public şi in special d-lor / ' comersanţi de Mode atăt din ca- S t pitală precum şi din districte că î , este singură in ţară care posedă / ’ cel maî mare deposit de cravate S S şi cu toată lipsa de incuragiare f , ce existăm Industria Naţională, J ' concurează cu streinătatea atăt \ | in preţuri precum şi in cjualitate. f , Asemenea pune la disposiţiu- ^ ’ nea Onor. Clienţi un frumos a- S > sortiment de stofe pentru era- C . vate după care efectuează tot / felul de comande en gros şi en \ ! detail cu preţurile cele maî mo- C , deşte	/
IACOB I08EPH.
1	Bucurescî Str. Şelari 20 n%
k/vwwwwv %
şi de incliirjat
Doue perechi case, ambele ' intr’aceeaşî curte, construcţie nouă, cu două faţade, in calea 13 Septembre No. 101 şi Strada Puţu cu apă rece! No. 62, doritori să se adre-r seze la sub-semnatul domiciliat in zisele case. 9 Dr. I. Şerbânescu.
DE VENZARE
Casele fraţilor Stanislau şi cu locul lor în mărime de 14) stânjinîmăsuraţi de jur imprejur, din' oraşul Tecuciu, pe soşeaua ce merge la Ga laţî, avend dreptul şi de proprietate pe moşia oraşului, conform documentului, se vend de veci, cu toate drepturile. Amatorii se pot adresa la subsemnatul, profesor in oraşul Botoşani, 25-1-1	G. C. Stanislau.
A scrie la 3, str. Meierbeer, Paris, la autorul propag, de l'Anti-Obesitas
ALTEŢA SA REGALA PRINCIPELE DE WALES
a bine-voit a atesta că
Aduc la cunoştinţa onorabilului public din capitală, şi provincie că magazinul mefl de coloniale şi delicatese din strada Lipscani, No. 29, ’l-am desfăcut cu desăvârşire insă am deschis un nou magasin tot de specialitatea mea de coloniale şi delicatese sub propria mea firmă
La 8 Octombrie, 1881
Se va vinde prin licitaţie de tribunalulu Mehedinţi, pădurea anume Bremena, din districtul Mehedinţi, plasa Ocolu, comuna Baloteşţl. această pădure are o întindere de la 150 la 210 pogoane. Arbori ei sunt mărişi verhî, pădure bătrână, de cea maî superioară calitate. Are mulţime de arbori pentru manufactură, precum, frasini, tei şi ştejar, pe lăngâ cele-1-alte feluri ca, ulm, tufan şi carpeni Pădurea aceasta este situată pe marginea adore drumuri mari, înconjurată de sate, lesne prin urmare de esploatat. Distanţa de la Turnu-Severin este de 16 chiloaetre şi drumul ce conducela dănsa, maî tot şosea. Arbori acestei păduri se vend pe un period de 10 ani şi cu eondiţiune ca esploatatorul să nu revie cu toporul pe unde a trecut, asemenea, taxele de iuregistrare şi tot felul de clieltuelî şi dări către stat, priveşte pe cumpărător
al luî FTJCHS
din Malazka in CarpaţI recomandat de cele d’ăntăiu celebrităţi Europene se poate numi singurul re nediu eficace contra frigurilor. Mii de atestate din România confirmă pe lăugă acestea că numai Elixirul Vital are efect radical contra frigurilor atăt de frecuentaie.
Elixirul Vital se maî poate intrebuinta ca mijloc preservativ şi intăritor pentru stomac.
Preţul pentru o sticlă este fr. 2.50. — Sticla dublă 5 fr.
Depositul general pe,ntru tpată Romania este la Max Mayer & Co., Strada Şelari 9 in Bucuresch
Vămjetoriî in detail, farmacişti, droguiştî, cafegii şi hotelieri etc. primesc un rabat proporţional şi depositul acestora se anunţă: prm jurnale.
V. J. Racoviţa
Wf LA CRUCEA ROŞIE -H®
Calea Victoriei şi Strada Lipscani, Colţii Slătari, No, 8.
Vis-a-vis de Palatul Dacia.
Magasinul e cu totul aranjat cu mărfuri noi primite in acest timp, de aceea rog pe onorabilul public a me onora cu acea in-credere cu care am fost onorat şi pănă acum. Preţurile moderate şi serviciul promt şi onest, tot-d’odată se află de vendare maî multe rafturi şi tejghele de anin cu preţurile foarte reduse.
15-2-3 3	Cu stimă, V. I. Racoviţă.
De închiriat
chiar de acum un apartament compus din 8 camere cuhnie pivniţă, et’- * se adresa strada Verde No. 14. (Strada vis-a-vis de Consulatul franess). 03
Calea Pievneî curba bis. Sf. Ionică vis-a-vis de otel de France.
Un remediu examinat in mod ofr ciai, aprobat şi recomandat de autorităţile medicali, vindecă posţ-tiv şi radical, in tot caşul, cea mal teribilă din toate boaîele:
DE ARTE
ŞI RARITĂŢI NAT,URALES
intre altele
ARDEREA TEATRULUI DIN NIZZA.
cele maî mici fiinţe cmenescî pe lume
Doue surori vii (pitici)-Copilul cu 2 capete, etc.^gfc^.
Deschisă in toate zilele de la 9 ore dimineaţa pănă la 9 seara Intrarea 50 bani cu premiu
şl or-ce altă boală de nervi. Acest remediu e de mare importanţă pentru toate maladiile. Deja mii de persoane i datoresc vindecarea, tapt incontestabil ce a găsit in multe ziare din tară şi străinătate o expresiune bine-voitoare.	'
Antiepilepticum se expediază in pachete de căte 6 flacoane şi in-, strucţiunea necesară, dacă se trimite sau se rambursează la postă 25 de franci.
Succesul e garantat; in caşurile extra-ordinarî insă trebue să se ia o dasă îndoită.
Comandele să se adreseze la depositul general al d-luî
Dr. Btlroliuer
Berlin,
loslilut de iiislriidinne si educatiune
P10NTRTJ BAHfl
CLASE PRIMARE ŞI GYMNASIALE
MC- PEEPAEAŢIUNI PENTRU ŞCOALA MILITARĂ -9M Informaţiunî in toate zilele de la 9-11 a. m. şi 4-6 p. m.
Se vinde maclaturi (hârtie stricata) cu ocaun
— 14, Strada Covaci. 14 —
KW, Briicken-AUee, 34